Marele Dicționar Geografic Al României - Vol.2

h.

,

.,-tre-

F2

'

,...,..,....,..Pg,.

.

- 4:477).,_,'

. e-F.,,,,'.(1-4:

h,,ter-,..;,.7

,ii,:f

- ` reel s,4;:r.j2;.....

a f'S 4 Xi e,A

'kec

r

%

''..,'

.;-.. .4

--,14...,,-",:1:.

tke.:1''''.."-(61'1I''.34-17

-.F---7..,

2'A,...r;,1-*.,.' 4,:if,:.'''''''k ....-e..

,-,..-

.til:i126-

- ..-.7-rle.ilet".

724s

..5(

.,,.0:4%;/¡4;;.Y.. "ei

... p- j

e

....

- .

,

-

f .V.:;-

''',1. 4:- ,S, I..1'at....7....

'.0 ..,

'±,:f';'it'SPele ,.:X.;""

...,

,..,

"e4,;?,,,,,,,,,.-3f,: ''''... ,t"-X-,:';"k.n,k-ffix;;;',f*r.zt,-"Z.4-_,. f ,(4.--.-,e,,,fitt p, , ?z*,,,-..y.%:,---`-',-(:;--, ;9'14.til.47.:".. , .' - w...,-r-r,..¡rxi,Ave, -, ,V

,..-... _ ,

,,7.,-.-----::-:t -'

,,....:f4m, .6-7-? ....y.

".

.;t2%...*::,"..P.4.,6,1,,,,,,4

'

1:,-f;.r.P.-:;;;(4111:144.1;4,5;;., ".---

74

-V-"' A -?k,fife,-It

..-,

;#*

.fiie.;$5'03;11,Kf',4.45.1r4f114 ':a". 1..424.'1' ir,''S.",'-''"'. ,W.,'_24-:f.-' , ,..4.7.'"' 4.7 '.4...4117;""Tr-7,1'V-e.:**,etie..., :.30,71I?.-'1-"Atj'r.a. 4: !,-.,..,...., ""/"7:(.a" ' At .. .'...1....yolje;O:IPV ,..4.--. tis -'.... . err:, ..,.. ...v;,....4r-

rt'''-

;1".

,t...7:V1*,..ire^,,,.);' A'

.;,,,

L-ref';...$1-kAlr. ,,c.,...f..14 e?.`,1",-.P i'dri.

-1'1,4 Oa CI -4 1.F6k1",e!

:..V.;,....,1,4.0...

efig'...V,i....4"'el

64.

t44)'-',7'..iP*;-17

.:z.,:::65.:P:e49'-')

G,,,4 4.

,,,,s,;;5-7;1, .,,..!....e:.,,;(.1,

"..,..,,-4.7,-7.:4.4-*.t" .),...1/.0. ..,.._ ..,:".... 4,i.. ,+1,--'-tV.41." -."`"' . "..,,,.;-' 1-'4

'it,cz:.i. ,..cr e; Iv/iv. ..,. , ,

,;,;.;,....

fio

71.,

.

M

; ces.

-

4

.311/1F

;1":,,,--6y-,,,,L,

.

AP

,

It"-

,

I

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMINIEI

)( ,

6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni.

1i

1.

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNA FUNDATA LA 15 IUNIE 1875 RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMiNIEI ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE DE

GEORGE IOAN LAHOVARI PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI, PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEME! ROMINE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL II.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 1899.

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMNIEI

B Bucure§ti (urmare). Edilitate. Organisafia aa'ministrativii. Inainte de secolul al XIX-Iea, Bucuresti era administrat de un consili0 comunal, compus din un gIudet si 12 pirgarr, alesT de po-

porul orasului. Pe la inceputul acestuT secol Bucuresti era admi-

nistrat de un consilia comunal o parte ales si o parte numit de

tionarT, arhitectI, ingineff, geometri, desenatorT, picherl, paznicT, gardianT si sergentl, totT numitT de consilia UrmAtoarele 9 servicir compun azT administratia Bucurestilor. I. Directia lucrArilor tecnice: Directia ;

Serviciul alinierilor

stAptnire. El se numea Casa MO-

»

ghistratuluf sail Cinstitul sfat oriifenesc al Poli/id Bucurefti.

69

studiilor ;

»

planuluT ;

stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-

»

darulAnagnosti,Christodor Mustacov, Nicolae Teodor si Vamesu Iordache. Postelnicul Costache 1836. 1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-

El se compunea din 5 membri,

.

bunurilor ; apelor

din cad unul-era prezident ; avea ca functionarl auxilian: 1 secretar, I ajutor, I easier, I regis-

»

podurflos. ;

»

salubritAtef.

trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6 dorobantI, I odlias si 1 rindas. Acesta era tot personalul comunal, asa cum il gAsim in dosarele PrimArieT de Bucuresti. Sfatul orAsenesc se intrunea de 3 orf pe sAptAmin1 : Martea,

Joia si SimbAta si lucra cite 6 ore pe zi.

I:)

II. Directia administrativA. » acciselor. III. » comptabilitgef. IV. V.

»

sanitarA.

VI. Serv. casierier centrale. VII. Secretariatul general. VIII. Economatul general.

rul FAnutI, medelnicerul Costache Creteanu, Christodor Mustacov, MdrgArit Ivanovid, Pascale Gazoti, postelnicul Alexan-

dra Ghica, Anastase Polizu si

Min aci lista diferitelor Sfa-

Mihalache Ionescu. CAminarul stefan 01837. grAzeanu, polcovnicul loan am-

turT orAsenestr din Bucuresti, cu

pineanu, Anastasie Polizu, ser-

IX. Oficiul stAreT civile.

AzI Bucuresti se administreazA de un consilia comunal, ales

incepere de la anul 1831:

de cele doul colegil electorale,

bescu (mg tirzia Domnitorul

compus din 31 consilierT, din cad

Muntenief), cAminarul Pavel si Chir GhitA Opranu.

unul e primar si 2 ajutoare ; Cu un personal numeros de func-

mitrescu, clucerul Grigore GrAdisteanu, Chir Iancu ChiritA BAlAceanu si aminarul Alex. Ghica. 1834. Hagi Mihala Flip escu, cAminarul Alexandra Ghica, clucerul Grigore GrAdisteanu, stolnicul Stanch'', Scarlat PetrovicT, Dimitrie Dedu si Christofor Mustacov. 1835. Constantin Costache ut-u, Constantin Costache Bucl,

1831.

1833.

CAminarul Iorgu Bi-

Hatmanul Mihail Du-

darul stefan loan, postelnicul Manolache BAleanu, Christodor Mustacov si Pascale Gazoti. Ion Scarlat, Ion Ba1838.

caloglu, slugerul Spirache Cojescu, Aga Ion Filipescu, clu-

BUCURWI

BUCUREM

6

i861.

Anton Arlon, Dimi-

cerul Gr. Cantacuzino, Margarit

(pana la Iunie) ; Constantin Cre-

Ivanovid, paharnicul Ion Ro-

tulescu (JunieAugust) ; Dim.

trie Bratianu, Dimitriq Berin-

setti, Nedelea Ion Mitescu i Lazar Calenderoglu.

Polizu (August

Octombrie) ;

deia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-

Constantin Len s (Octombrie-

1839. Aga Iancu Balaceanu, clucerul Alecu Ghica, slugeru/ Spirache Cojescu, Lazar Calen-

Decembrie).

ca, George H. Anghel. 1866. Dimitrie Bratianu, Dr. P. Iatropolu, Grigore La-

deroglu, serdarul Anasti, Ion Serafim si George Balan. 1840. Slugerul Tomita, A-

tanasie Dumitriu, Anghel H. Pandele, caminarul Dumitru Belu, carainarul Pavel si paharnicul Alexandru Ghica. 1841. Paharnicul Scarlat Rosetti, serdarul Pirvu Asan, serdarul Alecu Izvoranu, Ion Ilie, Christache H. Paraschiva

Teodor Balaban. Marele postelnic Ion Filipescu, paharnicul D. Ghica, Asan Ion Camineanu, paharni1842.

cul Ion Mitica, Ion Polizu Margarit Ivanovid. 1843.

Maior Teodor Po-

pescu, serdarul Barbu

Prisi-

ceanu, Lazar Calenderoglu Ion Ioanidi. Supleantl: Serdarul Ion Arion si Ion Eftimiu.

Vistierul Costache Belu, maior D. Popescu, duce1844.

ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor-

ge Papa si Lazar Calenderoglu.

Supleanti : Stan Gheorghiu Dimitrie Economu. 1845. Vornicul Ion Otetelesanu, clucerul Costache Petrescu , paharnicul Mihalache PencovicT, pitarul Lazar Calenderoglu i Dumitru Ivanovid.

SupleantI: Enache Iancu Ion MinovicT. 1847. Polcovnicul Scarlat Cretulescu , pitarul Mihalache Bascoveanu, clucerul Ian cu Dinu,

paharnicul Nicolae Lahovari pitarul Lazar Calenderoglu. SupleantI Pitarul IanovicT Ion Triandafil. 1848. Scarlat Cretulescu

1849. Constantin Len s (la inceputul anultli) ; Aga Dimitrie Falcoianu ; Paharnicul Nicolae

Lahovari, Raducanu Simonidi si Ion Bacaloglu. Supleantl : Nicolae Gherman si Ion Triandafil. 1851. Mamie logofat Iordache Barcanescu, paharnicul Cos-

tache Cirlova, Atanasie Christea Manta, Costache Balacescu Lazar Gherasim. SupleantI : Serdarul Nicolae Herisescu si Ion Bacaloglu. 1853. Marele logofat Grigore Obedeanu, paharnicul Ev-

ghenie Predescu, serdarul Ion Creteanu i Nicolae Herisescu. SupIeantI : Pitarul Enache Trandafir i Raducanu Sinonidi.

1855. Aga Constantin loan Filipescu, clucerul Simeon MarcovicT, Alecu Dumitrescu, serdarul Nicolae Herisescu si Costache Paltineanu. Supleantl : Pitarul Teodor Sfe-

tescu si Ion Ioanid. 1856. stefan H. Pandele, Panait Ionescu, Ion Polizu, clucerul Ion Dinu, alesT pentru a se complecta lipsurile a 4 membri demisionatI. 1857. Printul Dimitrie Ghica, serdarul Vasilache Paapa, Ion Polizu, serdarul Costache Iliescu Avram Gheorghiu. Supleanti : Panait Ionescu pitarul Ion Penescu. 1859. Printul Dimitrie Ghica, Ion Bratianu, Vasile Paapa, Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Panait Ionescu si Costache Iliescu. 186o.Vasile Constantinescu, Anton Arion, Alexandru Oras cu. Aceste trer persoane s'atí a-

les in locul demisionatilor G. Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu.

hayan, Simeon Mihailescu, Grigore Cantacuzino, Anton Arlon, Constantin Panaiot, Constantin Ciocirlan, Nicolae Blaremberg,

Grigore Serurie, Dimitrie Culoglu, Pana Buescu, Iordache Hagi Anghel, Radu loan, Corneliu Lapati, Vasile Toncoviceanu, din cad' era Primar Dimitrie Bratianu.

Ca ajutorl sunt: Simeon Mihailescu, Gr. Lahovari, Anton I. Arion, Dr. Panait Iatropolu, Gr. C. Cantacuzino si Costache Panaiot. A demisionat Dr. Iatropolu si s'a inlocuit cu C. Ciocirlan ; a demisionat C. Ciocirlan ; si s'a numit Gr. P. Serurie; a demisionat C. Panaiot si s'a numit Dem. Culoglu. S'a reinoit pe jumatate nu-

marul membrilor i tragindu-se

la sortf a esit Radu Ionescu, Dimitrie Bratianu, Anton I. Arion si Dr. Iatropolu in locul

cdrora s'a ales precum si in locul altor 6 ce eraa demisionatT mal inainte: Dimitrie Bratianu, Anton Anion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot, S. Mihailescu, Vasile Constantin, Barbu Protopopescu, Nicolae Pancu, Iancu Stefanescu Veniamin Hernia. Dim. Bratianu fiind Primar, iara ajutorT S. Mihalescu, Anton I. Arlon , Corneliu Lapati , Grigore C. Cantacuzino, Costache Panaiot i Veniamin Hernia. 1867. D. BrAtianu, demisionind din calitatea de Primar,

a fost numit in locul lul C. Panaiot, iar in locul acestuia s'a numit ajutor pe Serurie Gr. 1 868 .

S'a facut alegerea din

noa a ConsiliuluT Comunal si

BUCUREVII

BUCUREM

7

rezultatul a fost: Dr. P. Iatropolu Primar, N. Manolescu, P. Buescu, Gr. Serurie, S. R. Be-

numindu-se Primar Colonel G. Manu, lar ajutoare C. D. Atha-

bicescu, Gr. Serurie, I. Dobro-

nasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa.

chianu, V. Constantin 0 V. Her-

1877. A demisionat intregul Consilia ; s'a facut convocare 0

trovicr ajutoare. 1888. S'a disolvat Consiliul

nia. 1869.

S'a disolvat Consi-

liul 0 s'a Inlocuit Cu o comisie interimarä compusa din P.

in ziva de 14 Maiti, aa fost ale§I 0 numitr: C. A. Rosetti primar, lar Dimitrie Giani, Ion Procopie-

Dimancea, T. Christescu, Corneliu Lapati, E. Predescu, Stamatt Atanasiu, P. Christu, I. G.

Dumitrescu 0 Nicolae Fleva,

Manu, T. Radulescu, P. Atanasiu, Anghel Solacolu 0 C.

siliulur,

Panaiot. Din comisia interimara aa de-

riagdi,

misionat Petru T. ChrisLu, E. Predescu 0 C. Panaiot 0 s'ad

Serurie.

numit in locul lor Dimitrie Teoharidi, Anton Stoianovicr 0 Ghita Dimitriadi, x869. ail e§it

S'ail facut alegerr 0 G.

G.

Cantacuzino

Primar, lara ajutoare P. Gildi§teanu, Dr. Daniilescu, C. Anino§eanu, Menelas Germani, R.

Dumitriu 0 Nae Raduleanu.

ajutoare. 1878. Expirind termenul Con-

s'a &cut alegere 0 a fost numit Primar Dem. Cava,

iar

ajutoare N. Fle-

I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig.

1883. S'a facut alegere pentru intregul consilia 0 s'a ales : Dimitrie Cariagdi Primar, Gr.

Serurie, N. Manolescu, P. Bu-

silia, Ion N. Lahovari 0 Efrem Germani.

La 21 Maia 1888 s'a facut alegerea Consiliulur 0 rezultatul a fost : Em. Protopopescu-Pake,

Primar, Al. Rio§eanu, N. Vrabiescu, Efrem Germani 0 Leonida Paciurea, ajutoare. 1892. Primar Grigore Triandafil.

1893. Primar P. Orbescu. 1894. Primar N. Filipescu ; Bratescl ; Membrir : Alexandru Th., Arlon C. C., Balanolu I. P.,

numit Comisiunea compusa din :

tescu I., Cosacescu N., Do-

interimara

Vulturescu.

cuzino demisionat. 1871. S'a facut o noul alegere 0 s'a ales : Scarlat Cretulescu Primar, Graf. Sc. Rosetti, Dr. Daniilopau, General B. V15.doianu, Const. Racota, Nicu Ra-

1884. S'a constituit noul Consiliu comunal compus din :

N. Fleva Primar, 0 Gr.

Cerchez, I. DobrovicT, Gr. Cape-

leanu, D. Ionescu, C. Danescu §i St. Petrescu, ajutoare. La 4 Noembrie 1884 s'a facut alegere pentru jumatate din numar'ul membrilor e0tr la sortr, in urma careia procedindu-se la

C. Bralloia a fost

alegerea sortilor a e§it N. Fle-

numit Primar in locul Genera-

va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer-

1873.

marl. din Em. Protopopescu-Pake, loan Alexandrescu, Dr. Demetrescu-Severeanu, Chr. Cerlenti, Dem. Naumescu, Saya Va-

Ajutoare :

descu, in locul lur G. Canta-

lescu.

0 s'a compus o Comisia interi-

La 5 Noembrie 1883 s'a disolvat Consiliul comunal 0 s'a

firmat Primar Eftimie Diaman-

covita 0 Ion I. Palla. B. Viadoianu s'a numit in urma Primar in locul . Cretu-

St. Petrescu 0 Gh. Pe-

escu, V. Hernia, Colonel Barozi 0 Anton Mavrus ajutoare.

M. Torok, Dr. Sergiu, N. Hagi-Stoica, Spiru Haret, tefan Petrescu, C. Danescu 0 Gr.

La 25 Ianuarie 1870, s'a facut o noua alegere 0 s'a con-

viel,

lulur Vladoianu, iar ajutorr N. C.

chez, Constantinescu Al., Do-

Tatäranu, C. Valeanu, Teodor

brovicI I.,

Galita, Dr. Daniilopolu 0 C. Racota. La 2 Septembrie 1873 Generalul Vadoianu s'a numit Primar in locul lur C. Bralloia, demisionat. S'a facut alegere pen1874.

Vladescu Al. La 19 Iunie 1886 s'a ales Primar N. Manolescu in locul N.

tru intregul Consilia 0 la 2 Octombrie s'a confirmat aiegerea,

rezultatul a fost : I. Cimpineanu,

Petrescu stefan 0

Fleva.

La Noembrie 1886 s'ati facut din noa alegerr de Consilierr 0

Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi-

Al. Ciurcu,

I. A.

BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-

brescu N. G., Dumitrescu Mirea E., Eftimiu G. M., Florian G., Gerassy N. I., Hagi Pantele D., Ioachimescu D., Ionescu Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu Victor, Nicolescu Luca P., 0bedenaru I., Capitan, Popovicr Andrei, Ro§u D., Rusescu Ruse, Severeanu C. Dr., oimescu N.

N., Tomescu N. Dr., Velescu tefan, Zamfirescu Thoma. 1895. Primar, C. F. Robescu; Ajutoare: G. Bursan 0 AngheI Solacolu; Membrir : Alexandriu

Chr., Assan G., Bibicescu I. G., Bolintineanu C. St., Chiritescu Al., Christescu C., Dir mitrescu Procopie I., Dobrescu D. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.

Maior, Hernia V., Ionescu D. M., Ionescu N. blanaru, Melisianu N., Miclescu Al., Micpnescu Gr., Musceleanu Iosef, Pdltineanu Barbu, Petrescu D., Petrini Galati- Dr., Roseti Vintill D., Solacolu C. Gr., Sta-

BUCUREqTI

BUCUREFI'l

8

nescu D., Sterie Nita, Vanic Anton. Finan/ele comuner.- In anul 1832 budgetul comuneT Bucuresti prezinta la veniturT suma de leT noT 218641 si la cheltuell suma de 194814 1. n. Pe anul 1859 prezinta la veniturT 474268 1. n. i la chel-

la veniturl si 6828266 1. v. la cheltuelf, cum era budgetul comune! Bucuresti in anul 1866,

tuelT 445730 1. n.

AzT - dupa 32

lata cum se repartizeaza veniturile i cheltuelile budgetuluT

urca in Ianuarie 1866 la suma

turT directe: zecimi comunale asupra contributiunilor catre stat

de 2300729 le! vechT, 30 parale.

- Primaria

Bucuresti are contractate datoriT no!, In suma de 99255000 din carT pana la I Martie 1897 a amortizat suma de 11200000

z866.- 7161564 /867.- 4268706 /868.- 3000000 1869.- 3417210 1870.- 3150501 ¡871.- 3211727 1872.- 4756529 1873.- 5632800 1874.- 5443634 1875.- 6106365 1876.- 6136515 /877.- 5816639 1878.- 6175623 r879.- 6728455 /880.- 6471081

/88/.- 7788916

Cheltuelf 1. v. 6828266 7474982 3306091 leT noi 3819818 3419352 3122727 4697482 6620430 6321507 4781325 6127781 5816268 6169997 6678455 6448413 7784700 6265630 6406583 7879180 7660312 7807820 7519920 7889350 9755000 9623186 10673807 10593913 12318620 12616993 12833639 12345084 13758153 15660093

1882.- 627636o r883.- 6434924 1884.- 8094660 /885.- 7719660 z886.- 7807820 1887.- 7539920 z888.- 7889350 1889.- 9755000 ¡890.- 9625464 1891.-10479431 J892.-10511014 1893.-12203050 /894.-12515313 1895.-12546059 ¡896.-13148226 1897.-13528843 /898.-15458313 Din suma de 7161564 1. v.

15458313, ba.nT 83.

veniturT 15458313 leT noT si la cheltueli 15660093 leT no!. Datoria comuneT Bucuresti se

De la anul 1866 aa mers tot

32 de anT : VeniturT

le! 128830, banT 90. Total le!

s'a urcat pentru anul 1898 la

crescind atit veniturile cit cheltuelile comuneT; urmatorul

tabel va da o idee exacta cum a crescut budgetul in ultimiT

banT 43; deschiderT de credite,

pe anul 1898:

Natura veniturilor.- Veniproprietatilor particulare, le! 850000 ; taxa birjelor, carutelor, tramwaie, tram-care, etc., le!

342000;- taxa de cal, livrele, servitorT si insigne, le! 130000;

le!. Aceasta suma e impartid in 7 imprumuturT, pe cae are a le achita treptat pana la anul

taxa libretelor de la servitorl,

1945, platind o dobinda la ele

spectacolelor, panoramelor, etc.,

de 4, 4'9

leT

i 5 °I0.

Ultimul budget.- latl in detalia ultimul budget al comuneT Bucuresti pe anul 1898: Veniturl ordinare: venituri directe, le! 1441100; veniturl indirecte (accise), le! 7874700 ;

veniturT din bunurT comunale,

le! 679500; veniturl din sercomunale, le! 1204500 subventiunT, leT 561252; contributiunT pentru drumurl 1650000 vicif

leT.

Veniturr extra-ordinare Veniturf Cu destinatie speciala,

le! 424058, bam 40; diferite veniturl, lei 176000; din excedentul esercitiuluI 1896-97, leT

bani 43; total, le! 15458313, bani 83. Cheltueli: Datoria publica, leT 5624320, banT 8o; retributiunea primaruluT i ajutoarelor, le! 45000; secretariatukgeneral, lef 204200 ; directia administrativas leT 2268616, banT 10 directia sanitara, lei 500884, banT So; lucrarile tecnice, le! 4027482; oficiul stareT civile, leT 43020 ; directia contabilitateT, lei 424855, banl 8o; serviciul accizelor, leT 696140; cas.cria centrala, le' 47760; lueral-1 extra-ordinare, lei 447203, 1447203,

le! 40000 ; taxa pompelor fune-

bre, le! ifl000; taxa balurilor, 53000 ;

taxa biletelor de

vinzarea vitelor, leT Iotoo. Veniturf indirecte (accise) : taxa asupra bauturilor i lichidelor, le! 3898300 ; taxa asupra comestibilelor, lei 1780300; taxa asupra combustibilelor, 1.992800;

taxa asupra materialelor de constructle, leT 344600; taxa asupra furagielor, leT 211000 ; taxa asupra diferitelor altor obiecte, le! 85200 ; taxa de intrare in oras, leT 465000; taxa de maga-

sinaj, le! 44000; taxa din vinzarea vitelor, le! 30000; taxa chibriturilor i cartilor de joc, le! 20000; produsul vinzaref obiectelor confiscate, le! i000 ; amenzI din contrabande, 1. 2500. Veniturl din bunurl comunale: chiriilc diferitelor proprietalT ale comuneT, le! 460000; china pentru afisarf de anunciurT, leT l000;

chirille din tirgul Mosilor, le! 90000; china de la podul Vitan, leT 30000 ; produsul vinzareT terenurilor de la cimitire, le! 90000.

VeniturT din servicif comunale : abonamente la serviciul apelor, le! 525000 ; abonamente la serviciul curatireT gunoaelor, le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor, lei 80000; coticul vaselor,

BUCURE§TI

9

BUCURE§TI

2000; mAsuratul cerealelor la

cArainte la copir sAracT i pentru

Obor, ler 2500; cintAritul la MoO Abator, lei 3000 ; curAtitul latrinelor, leT 15000; bilete de legitimatie, ler 8000 ; estracte de pe actele stArei civile, ler

intretinerea Azilulur de noapte. Fondul 4Cutti», chirla caselor 15.sate Comuner pentru a se impArti la sAracT ca ajutoare

6000; folie dotale, ler 25000 ;

Fondul (Avramidis», capital nominal 3000 ler, procente

produsul din taxa tAerer vitelor, leT 240000; permisiunT de clàdirr, ler 90000 ; produs din vizite condicute pentru supravegherea prostitutiuneT, 1. 20000; produs de la blile populare, L 8000.

de inmormintArT, lel 1235.

5°/o la capital, pentru a se bupArti la sAracr, ler 150. Fondul e Arhiereul Valerian-Rimniceanu », capital nominal moo ler, procente 50/0 la

capital, pentru a se impärti la

Produs din mincArT la Osplaria popularA, ler romo ; diferite donatir pentru sAracT, Azilul de noapte i OspItAria popular-A, ler 18000. Fondul dAruit comuna' de Co-

mitetul Romin al Expozitiuner din Paris pentru intemeierea uner expositiunT permanente in capitall, capitalul nominal al efectelor de leI 41500 (din care

efecte b valoare nominall de 38500, fondul dAruit) plus procente, leT 50000. De la societAtile de tramvaie, pentru curdtitul gunoaelor de pe liniile tramvaielor, ler 29652,

Subventiunr: subventia pentru tntretinerea grAdiner ameleI 6000; subventia pentru intretinerea sergentilor de ora., ler 417600; subventia pentru ajutoare bisericelor sArace, ler

ce revine Comuner din procentele acestur capital pentru a se

banT 20.

137652. ContributiunT pentru drumurr:

intrebuinta in folosul copiilor orfa nr, ler 355.

pentru instalArT de conducte de apd, 40000.

prestatir comunale, leT 370000; taxa 40/0 asnpra proprietAtilor din coprinsul comuner, 1. 935 000 ;

Fondul cMaior Cioranu», china caselor lAsate comuner pentru burse i inzestrArT de

subventia pentru intretinerea clilor nationale, leT 145000; subventia pentru intretinerea ose-

fete, ler 2100. Fondul tProtopopul Tudor Economul», capital nominal ler

lelor care cad in sarcina sta-

260000

tulur (conform leger pentru ruAr-

capital nominal m0000 ler, pro-

ginirea oraplur BucurWi), leT

centele la acest capital pentru fundatiunea Protopopul Tudor Maria Turnescu, ler 18000. Fondul cEpiscopul Inocentie Kitulescu», dora zecimr din venitul acestur legat pentru a se impArti OspItArieT populare, Id 2415. 1) Fondul (Evlogie Gheor-

200000.

Veniturt extra- ordinare. Donatiunr i veniturr cu destinatiunr speciale

Fondul dAruit de 4/. S. Regina», capital nominal 7000 procente 5°Jo la acest capital, pentru mAritatul fetelor race, ler 350. Fondul cAndrocle i Are. tia Fotino» capital nominal ler 20000, procente 50/r) la acest capital, pentru intretinerea Azilulta de noapte, ler moo. Foirdul econtesa Zoe Rosetti», pentru facerea una opere de bine-facere in memoria sa,

arad, ler 50. . h) Fondul (Panady», capital nominal 4000 fl. v. a., partea

i

agaria Turnescu»,

arenda moOelor Cotenii Vii§oara, 2IS cuvenite Comund conform testamentulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pentru invAtatura PoporuluT Romin, hieff»

ta

3800 ler ; in total 11400 ler. vi) Diferite : pentru intretine-

Sume depuse de particularf Subventiunea de la Camera de Comercid pentru intretinerea coalei comerciale de gr. I, ler 3989, banT 30. Diferitele veniturT Veniturr din amenzT de contraventiunr, ler 20000. VeniturT din amenzr de la antreprenorl, ler 5000. Procente la capitaluI consemnat, ler 500o. Diferitele venfturl de la cimitire, ler 15000. Veniturr intimplAtoare , leT 130000. Cheltueli.

Cheltuelile cele mal principale ale comuner sunt : AnuitAtile diferitelor datorir publice (7 imprum.) 5624520.8Q ler. Personalul central i adminis-

trativ 345060 Chirir pentru coalele instalate in localurr particulare, ler 55000.

mintulur poetulur Eminescu, pro-

Subventir celor dota leagAne pentru copir orfanT, 3000 ler. Subventie Teatrulur National, 55500 ler. Subventir bisericelor slrace,

cente la acest capital, pentru

cente la capitalul nominal de

178000 leT.

cumpArarea de cArtr

moo ler depus.

ler 127963, banT 90. d) Fondul «AL Andonescu», capital nominal 10500 ler, proi hnbrA-

66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.

rea mormintulur familieT Ec. Va-

siliad, procente la capitalul nominal de 2000 lei depus. Idem pentru intretinerea mor-

Subventir corurilor ce fun,ctio2

BUCUREM

lo

neazá la bisericele intrennute de comuna 34200 leT. Politla administrativa, 1061520

a fintinelor, basinelor si coloa-

BUCUREg I

masurarea debituluT de apa in conducte, unsoare, stupa, combustibil $i material divers pentru exploatarea uzineT hidro-e-

cale, stropitoare, plugurT de zapada, cotige, furgoane, trAsurT, saniT, hamurT, cum $i °e-ce alt material similar, leT 60000. Intretinerea garilor de gunoae, facere qi intretinere de linif pen-

Premiul com. Bucure$ti, pen-

lectrice, miel* schimbarI in ca-

tru ele, ¡el I0000.

tru imbunatatirea raser cailor,

nalizatiunile de apa existente,

2000 leI. Directia sanitara, 294480 leT. Eforiel Spitalelor Civile pen-

leT 83000.

Lucratorl si carute suplimentare pentru ridicarea zapezeT,

leT.

Serviciul pompierilor, 186000 leT.

tru alienan, 30000 ler. Serviciul copiilor gasitT, 9900 leT.

Fondul de epizootie, 66254.80 leT.

Laboratoriul chimico - bactereologic municipal, w000 ¡el. Retribununea personalulur lucrarilor tecnice, le! 297120. Retributiunea lucratorilor tecniel, leT 1038840. Imprimate, carn, jurnale, re-

chizite de biurod pentru toate serviciile tecnice, afard de ser-

nelor de apa, aparate pentru

InstalatiunT de noul conducte

pe diferite strade, ler 30000. InstalatiunT de conducte par-

sumele disponibile ale alocatiuneT putindu-se intrebuinta $i la ameliorarl diverse ale serviciuluT,

ticulare, leT 40000. Iluminatul ordinar al ora$uluT

din carT pana la 30000 pentru cumpararea de ca!, leT 50000.

cu electricitate, gaz aerian, petrol si uleid mineral dens, -unsoare, stupd, combustibil si material divers pentru exploatarea

Nutrimentul cailor, 1. 170000.

uziner electrice, intretinerea masinelor, lampelor si liniilor des

Iluminatul localurilor comunale, lei 30000. Intrennerea orologiilor publice, telefoanelor, telegrafelor, soneriilor $i complectarea lor, leT

tinate iluminatulul public cu electricitate, plata diurnelor pen-

6000. Fond pentru imprejmuirT, din

tru verificarea puteriT luminatoare a gazuluT, leT 670000. Iluminatul prin electricitate al

care ¡0000 leT pentru imprejmuirea ManutanteT, ¡el i6000. Imbunatatirl la cladirile ospiciulur Zerlendi, leT i0000. Modificarea, transformarea si

viciul planuluT, leT 4000. Material pentru reproductiune de desemnuff si scrierl, impri-

abatoriuluT, combustibil, unsoare, stupa si material divers, sad

mate pentru toate serviciile tecnice, afard de serviciul planu-

temuluT de iluminat, leT 25000.

luT, leT 5000.

ductuluT si accesoriile luT, nisip

de Turcoaia $1 transportul lor, astfalt, basalt, scule $i ma$ine pentru intretinerea $1 transformarea actualelor pavage, $osele $i trotuare cum $i pavage nota ca incercare, le! 550000.

pentru exploatarea filtrelor, aparate pentru constatarea $i inregistrarea calitateT $i cantitateT de apa, lei 35000. Consolidarea digurilor si in-

Intretinerea, in comptul statuluT, a cailor nationale din zona CapitaleT dupa noua raza, personal $i material, leT 200000. Intretinerea si complectarea

bunatatie la cimitirul

tretinerea canaluluI DimboviteT si accesoriile luT, de la Brezoaia pana la Vitan, si despotmolirea

plantatiunilor de pe strade $i a bancilor publice, le! 5000. Material $i aparate pentru in-

boteazà, leT 20000.

acestur canal, cu deosebire in

tretin erea $i curantul canalelor, transformarea recipientelor $i imbunatatirl in genere, 1. 20000. Intretinerea, transformarea si

Intrennerea si reparatiunea cladirilor $i felefoanelor de la Arcuda-Brezoaia, a basinelor $i

filtrelor de la Arcuda, a ape-

ora, filtre caderea de apa de la Grozave$ti

$1

Abator, ,

leT

30000.

Intretinerea cladireT, turbine-

transformarea complecta a sisNisip, pietri$, bolovanT, pavele

de la Cotroceni, a canalizatiuneT

complectarea materialulur de maturat, stropit $i ridicat gunoaele : pera*, forase, carucioare, tubur1

de distributiunea aper in oras,

de guilla, maturT mecanice, sa-

lor, pompelor, a rezervoarelor

imbunAtAtirea interioruluT haleT Amza, leT 30000.

Unelte, seminte, rasadurT, arbustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,

pentru intretinerea gradinilor, a

plantatiunilor $i a noilor constructiunT. Intretinerea taluzelor DimboviteT $isplaiete, leT 15000.

ConstructiunT din nod si imerban-

Voda, leT 65 5 5 8.

Fond pentru serbArT nationale si decoratiunT publice, in care intrl si serbarea de la BoFond pentru decorarea pavilionuluT de la Mo$T, precum $i diplome industria$ilor $i comerciantilor, leT 5000.

Fond pentru facerea unei opere de bine-facere in memoria Contesel Zoe Rosetti, conform transactiuneT incheiata cu succesoriT sal, leT 127963, batir 90. Intretinerea constructiunilor

BUCURETI

din cimitire, cum pi noT adause, lei 10000. Diferite cheltuelf. Impozite pentru imobilele ComuneT, leT 40000.

Remize serviciilor de percepere, agentilor de constatarea abonamentelor la serviciul gunoaelor particulare, pi a treT avocatl insarcinatT cu procesele de contraventiunT, socotit avocatilor de la 10-15 °/o din incasarT, pentru fie-care, le11600oo. MisiunT, diurne, indemnizati-

unT de transport pi altele, gratificatiunT cameriptilor pi dorobantilor, leT 40000. Diurnele membrilor comisiunilor de recensemint, rechizitif pi recru tare, leT 14000. Cheltuelf extra-ordinare. Pentru alimentarea fondului ridicareT unuT monument in amintirea eroilor Independenter,

BUCUREM

11

imbunatatirl la filtrele de la Bicu, leT 46000. ConstructiunT de trotuare, lei 40000.

ComplectarT pi adause la intrepozite, leT 250000. Cumpararea parculuT B MI easa,

imbunatatirl pi lucrar referitoare, leT 65000. ConstructiunT de pavage, trotuare pi imbunatatirr pe poseaua Filaret-Belu, ler 200000.

Fond pentru ridicarea planulid orapuluT, prin Statul-major al armateT, ler 201780. Numeirulfunclionarilor comu-

nalf.La primaria de Bucurepti eran la inceputul anuluT 1898:

La secretariat 11 persoane ; la biuroul statistic 5; la arhiva centrall pi registratura generala 13 ; la intendenta. 40; la directia administrativa. 3; la biuroul cultelor, instructiuneT pi asistenteT publice IO ; la biuroul licitatiilor

luT electric 41 ; la sectiunea pavagiilor 244 (afara de lucratoril suplimentarT cu ziva) ; la sectia

plantatiunilor ¡6; la sectia canalurilor 45; pentru maturatul, stropitul pi ridicatul gunoaelor 567; pentru latrine 36; la sectia - grajdurilor pi atelierelor 76; la atelierele comunale 31 ; la gra.dinT pi cimitire 45 ; la serviciul staxer civile 22; la comptabili-

tate 45; la serviciul accizelor (central, inspectiune, Oil, rampa, fabricile de bere, otet, steafina., &lila) 96; la bariere 48; la guarda accizelor 379; la casierie 32. In total functionarT diverpI platitT de comuna Bucurepti sunt in numar de 3903. Primaria platepte ajutoare la

72 functionarT Ira drept de pensiune, celor infirmT pi yac:1u-

Pentru a veni in ajutorul comitetuluT pentru ridicarea monumentulur I. C. Bratianu, leT

4; la azilul de noapte pi osplaria populara ¡2; la baile po-

velor, o suma de 50000 leT pe an; maT pldtepte la 107 functionarT, cu drept de pensiune, o suma de 210000 leT. Serviciul mdsurilor fi greu-

pulare 6; la cimitirele comu-

Id filor me/rice. Pe linga Pri-

50000.

nale 40; la politla comunala 7';

Constructiunea uneT hale de pasarT, legume, zarzavat, ota, lapte pi brinzeturT, linga hala

la serviciul contencios 16; la

maria CapitaleT e atapat un servida pentru verificarea masurilor metrice.

Ghica, leT 130000. Complectarl pi adause la hala Grivita, leT 80000.

reT mdsurilor I i; la politia administrativa 117; sergentT de o-

Acest servichl a fost condus in 1897 de un verificator-pef pi de 5 ajutoare de verificator. Fie-

ra p sunt 1240; la biuroul de

care ajutor are in sarcina sa

Pentru pavarea cu lemn a

servitorl 24 ; la serviciul sani-

inspectiunea uneT culorT, fiind

cale Victoria, spre bulevardul

tar 56; la serviciul veterinar

Elisabeta pi strada Fintiner, leT

28; la serviciul copiilor gasitl

insotit de un dorobant care trebue sa aducä la biurotI masurile confiscate de la diferitT co-

leT 70000.

150000. Constructiunea uneT pcoale in

culoarea de Verde, leT woo00.

Idem in culoarea de Albastru, leT 90000. Fond pentru terminarea pcoale! Ferdinand, lel 46203, b. 43. Subventle coaleT pentru invata.tura poporuluT romtn, leT t0000. ConstructiunT de canalurT de scurgere din non pi transformarl, leT 120000. ReparatiunT, transformarT pi

pcoala profesionala cTudor Economul» 17 ; la biuroul verifica-

335 (din carr 330 moale); la os-

piciul comunal (Zerlendi» 20; la laboratoriul chimico-bactereologic municipal 9 ; la serviciul central tecnic 5; la serviciul studiilor tecnice 14 ; la serviciul a-

pelor io; la serviciul de podurl pi posele ¡o; la serviciul alinierilor 16; la serviciul bunurilor 12; la sectiunea bunurilor private 7; la sectiunea captareT apelor 18 (afara de lucratoriT suplimentarl cu ziva) ; la sectiunea distributiuneT aper pi iluminatu-

merciantT.

Serviciul interior de administratie, precum : corespondenfa, verificarea másurilor pi greutatilor noT, ce urmeaza a fi puse In comerciii, se indeplinepte de peful-verificator, ajutat de unul din ajutoriT-verificatorT de servicia saptaminal in biurod numal

dimineata, iar dupa amiazT, de

la 2-5 ore, acest ajutor-verificator face serviciul la vama Filaret, liberind certificate de im-

BUCURE§TI

BUCURE§TI

12

port comerciantilor carl introlata numarul verificarilor eceT din urma. 4

fectuate in anT:

1893-94, 74987; 1894--95, 93141; 1895-96,124285;1896 97, 137609. Serviciul

Serviciul sanitar.

de analize. Anual se

fac

toril ele4aelor a caror ghiata

Numdrul medicilor.La 31

este admisa in capita% sunt obliga in fie-care an, spre toamna, sA curete elqtaele

1200-1500 expertize.

duc masurT in capitala.

Decembrie 1897 eraa in capitala : 228 doctorr in medicina; 22 medicT veterinarT ; I I

dent4tT cl. I; 5 denti§t1 cl. II; 32 farmackt1 dirigen; 26 farmaci§tT ; 50 asistentr in farmacie ; 27 elevi- in farmacie ; isi moaw ; 9 vaccinatorl; 137 sub-

libereze, celor carT mampara ghia-

ta, certificate liberate de Primaria tocan, constatatoare cd ghiata provine din aceste ele§tae

ca aa fost ciratite inainte de

ministerulur de interne (al di-

Serviciul sanitar a

inghet. Aceste certificate se prezinta Primarier capitaleT (serviciul sanitar), care, pe baza lor, acorda autorizatiunT de intrare in

rectiuniT generale a serviciuluT sanitar). Acest servicia se compune din i medic-wf, cu perso-

dat o ordonanta prin care o-

oras; carutele carr nu sunt in-

prWe ridicarea i intrebuintarea ghieter provenita din toate lacurile din interiorul orawluT din lacurile Valea-PlingeriT, Ghencea, Colentina, de la Zal-

sotite de un asemenea certificat cu vizA, se resping la bariera.

igieneT publice, al politier sanitare i veterinare, depinde de primAria orawluT, sub controlul

nalul de cancelarle; 14 medid comunalT, insarcinatT cu cautarea gratuita a bolnavilor slracr,

cu privegherea sanitara a woalelor, cu prevenirea boalelor infectioase i cu alte lucrari de politie sanitara, cu ingrijirea me-

dican a copiilor gasitl, a infirmilor din ospiciul comunal ; veterinar primar i 4 veterinarT

chirurgT ; 14 droghi§tT.

hana, din fintina BrincovenesiT, Ciurel, din cat. BirzeT (com. Dudqti), Ciorogirla, din riul Dtmbovita, de la com. Row In jos, In tot parcursul eT prin capitald i pana

dincolo de Vitan, cu 5 kil, la

in Bucurqti sunt 9 bal sistematice de abur!, de putina, cu basin, hydroterapie, masagiu, InhalatiunT, etc. Mara de acestea maT este la fie-care spi-

tal cite o bae. Dupa calculele facute luind ca baza cifrele de la diferitele bal se poate considera ca 14 din locuitorif

vale; toate lacurile din apropierea VitanuluT, carT se alimen-

Bucuretilor frecuenta localurile mahalagiii i lucratorili se scalda In Dimbovin. PrefecSiguranta publici.

gine animan din comercia, cu

teaza cu apa Dimboviter; privalul situat intre str. Martiwr oseaua VAcare§ti ; lacul de pe cimpia Ganescu din oseaua

cultivarea de vaccin animal ;

Vilior ; lacul din tre liniile ferate

blica in capitall se exercita de Prefectura PolitieT. Din acest

comuna% insArcinatT cu politia

veterinara, cu serviciul abatoriuluT §i al oboruluT de vite, cu privegherea alimentelor de ori2

chim4tT municipalT ; 6 vaccina-

torl ; 9 moaw comunale ; 6 agentI sanitarT, insarcinati cu privegherea salubritatiT publice Cu dezinfectarea; i mecanic pen-

tru aparatele de dezinfectare; revizor al copiilor gAsitT ;

comisar sanitar. Ca autoritate consultativa, In chestiunT sanitare, functioneazà, pe linga primar §i consiliul comunal, un consilia de igiena publica al orawluT, compus din primar, ca prewdinte, din medicul-wf, ca vice-prewdinte, din 16 medid,

arhitect, i inginer, i farmacist, 4 veterinarT

i I

secretar.

Primaria a mArit in acest an (1898) laboratoriul saa, adaogindu-T

i o sectie bactereologica

jonctiunea FilaretGara-de-Nord, situat in dosul fabriceT Mandrea ; lacul Stiffier Giurgiu

i

de MI calde. In timpul vereT,

tura PoNief.Siguranta pupunct de vedere Bucureti se impart In 5 inspectorate

i

in

de pe oseaua DoamneT, in drep-

50 sectiunT, avind urmatorul per-

tul str. Coriolan. Este permisa introducerea vInzarea in oras a ghieter care

sonal: i Prefect de politie, comisar-director, 2 comisarT-inspectorT clasa I, 3 comisarr-inspectorT clasa II, 50 comisar!

se va constata ca provine din urmdtoarele elqtae, carr se vor fi curdtit inainte de a se forma ghiata pe ele O. anume : lacul Cignegia, eletaele Floreasca,

de sectie din carT 10 de clasa I si 40 de clasa II; I comisar clasa II special pe linga Banca Nationala, I comisar clasa II,

HerastrIul, TeiT-DoamneT, PopaToma, Mogowaia, Pasarea, BrA-

special PalatuluT JustitieT, 5 comisar! specialT de sigurantA cla-

nqti, Fundeni-Doamner, Fun-

sa II; 6 comisar! specialf de

deni-Gherasi, riul Dimbovita de la com. Row in sus, Ciorogirla de la Bragadiru in sus, riul Brebina de l'higa c. Domne§ti-d.-s. Top- proprietariT i arenda-

urmArire clasa II (cite unul pe linga fie-care judecaorie de pace din capitall) ; i comisar special

clasa II la gara de Nord ;

50

sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-

BUCUREM

BUCURE§TI

13

misad specialf clasa I de siguranta ; 1 oo sub-comisad clasa

mijloacele pentru paza si siguranta publica in comuna.

paratir, 5 °amen!' la croitorie si

II, 10 sub-comisarr clasa II (spe-

Conform obligatiunilor impuse

tru reparatia cizmelor. Politia comunald. Pentru

Cali de siguranta).

Osebit de acestia sunt mar multr agentr secretr. Pe lingd Prefectura Politier e atasat un atelier fotografic, un biuroti antropometric, un biuroti telegrafo-postal si un arest.

Osebit de subventia de leT 1074240 ce o acordä comuna pazer orasulur, in budgetul Ministerulur de interne se mar pre-

vede o suma de 517320 ler; ded siguranta orasulur costa in total 1591560 ler. Biuroul de servitorr. Tot pe linga. Prefectura Politier capitaler functioneaza, conform leger a-

supra servitorilor, un biuroti de servitorr.

Osebit, tot pentru plasarr de servitorT precum si pentru bone,

guvernante, doler, etc., s'a permis de maT mult timp functionarea amar multor biurourr particulare, de oare-ce s'a constatat ca singur biuroul de pe lingd

Prefectura nu putea satisface cererile multiple ces i se prezintaa.

Activitatea biuroulur de ser-

vitorT in anul 1897 a fost urmatoarea : S'a liberat 5506 condicute din

prin lege, Primaria a intretinut in anul 1897 corpul sergentilor de oras, pldtind si salariul a I To sub-comisad de Casa II-a. Acest corp e sub conducerea

cite un om de companie pen-

pazirea curatenier in oras

si

controlul in hale a carnurilor si a alimentelor, Primaria are un ser-

Pentru acoperirea cheltuelilor necesare in aceasta privinta, Pri-

viciil de politie special, intretinut de ea si sub directiunea e!, compus din urmatorul personal: 1 sef de politie; 3 comisad-in-

maria a prevazut in anu11897, in budgetul respectiv, suma de

spector!, din care unul ajutor al sefulur politiel; 6 comisar!

1074240 leT, din carT 1029240 ¡el pentru plata de personal, lar restul de 45000 ler pentru material, chirle de cazarme, medicamente, etc. Statul a venit in ajutorul comuner in anul 1897, oferindu-I o subventiune de 417600 leT. Efectivul batalionulur de siguranta publica in 1897 a fost de 17 ofited si 1228 oamenT de trupa.

cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-

Intreg corpul acesta a fost

case; de asemenea a darimat

Prefecturer PolitieT.

impartit in 5 companir dupa culorile Capitaler, fie-care companie formindu-se din trer schim-

burr, ast-fel ea un om in timp de 24 ore face numar 8 ore in post si I ora la cazarma pentru teorie. Impartirea celor 1228 oamenT pentru serviciti este : 356 la

tonierr; 4 portad cl. I; 5 portad cl. II. Tot politier comunale ir in-

cumba datoria de a inspecta starea sanitara a capitaleT (latrine, locuinte insalubre), a observa hrana si bautura ce se oferä. locuitorilor orasulur. In anul 1897, Politia comu n ala a inspectat 168 case, a talcut O. se evacueze 109 case, a darimat 83

si 91 latrine.

A rezolvat si a dat o solutiune la 12577 hirtir, carT sunt repartizate in urmatoarele categorir: 127 cartr de judecata, executate ; 2345 cercetArr cerute

de serviciul tecnic, oprirr de lu-

crad, cererr de reparatir etc.;

schimbul ma, 294 la schimbul al II-lea si 578 la sehimbul de

2348 cercetarr relative la dispense de armata, taxe scolare, livrete de tutun, etc. ; 715 publicatiunT

noapte.

de licitati! si contracte de in-

Sergentir de strada se recruteaza din cer carT ati facut armata si cu stiinta de carte.

chiriere ; 2321 corespondente cu atas:60.0e administrative

Corpul are ateliere propril pentru croitorie si cizmärie, in

de contraventie simple ; 2217 procese-verbale pentru defectul

carT se lucreazä. : mantale, tunicT, pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra-

cclerajulur.

toril sunt luatT dintre sergentir

paza barierelor, e organizat un

imprimate, registre, condicute, combustibil si alte materiale ne-

carT cunosc aceste mestesugurT. Atelierele functioneaza pana ce

serviciti al accizelor,

cesare.

termina confectionarea coman-

compune din urmatorul personal: 1 comandant; 3 ofiterr;

de! anuale, apor contingentul

8 aghiotaltr; I

lucratorilor se micsoreazd, mentinindu-se in ateliere, pentru re-

gentr majorl; 320 guard ; 1 sef

noti, pentru care s'a incasat si s'a varsat la casa comunala in total 16518 la S'ati vizat 1709 condicute vechr, incasindu-se taxe In total de 1709 Id. Pentru functionarea acestur biurofi de servitorr, Primaria in

acest an a cheltuit 21600 leT salad! pentru personal si 4000

Corpul sergenfilor de ora'. Legea comunala dispune ca. Co-

muna este datoare a procura

prin directiuni; 2494 procese

Para barierelor.

Pentru

care se

furier ; 16 ser-

al grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-

BUCURESTI

murier ; I talonar ; 2 croitor1;

tra, un pAstor cu un cAine, in

2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vi-

suvenirea origineT traditionale a orasulur (Bucur pAstorul, fundatorul Bucurestilor) si la se-

zitiT. Scutul

oraEulut

BUCUREM

14

BucureEti.

Scutul Bucurestilor in vechime a fost Buna-Vestire, dupa hramul bisericeT Curtea-Vechie. Un

document inedit ce se aftá in pdstrarea d-luT V. A. Urechil, emanat de la DragotA, giudetul (Primarul) orasulul din 1670, are pe el aplicat sigiliul rotund, cu Buna-Vestire la mijloc, si de jur inscriptiunea orasuluT Bucuresti.

Scutul orasuluT Bucuresti, astfel cum este azT, a fost stabilit In principia printr'un decret al fostuluT Domnitor Alexandru loan. I, din 7 Decembrie 1864.

nestra un herald cu armele tlrer sub coroana Domneascl, ca semn de oras capitale. Art. Il. i cel din urml. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne,

Paza orafului.

Corpu/pom-

pierilor din Bucuresti face parte din Reg. al 2-lea de Arti-

lerie si se compune din 3 bateril destinate pentru stingerea incendiurilor. Fie-care baterie are ca efectiv 150 oamenT

50 cal, cu pompe

aparate trebuincioase. Din intregul efectiv al acestor baterff, 150 i

Agriculturl. i LucrArr publice,

oamenT s int insArcinatT esclusiv

este insArcinat cu aducerea la

cu serviciul de incendir si obligati a esi la toate focurile ce s'ar ivi. ET sunt 11111)144T

indeplinire a acestuT Decret.

Dat in Bucuresti la 7 Decembrie 1864.

Alexandru Ion. Ministra de Stat la Departamental de Interne, Agriculturit el Lucrad publico.

M. Cogalniceanu.

actualmente la urmAtoarele postal-1 principale, al/1nd locas propria :

Postul de la Prefectura PolitieT CapitaleT.

gIsim publicat In Monitorul Oficial al Principatelor Unite Ro-

No. 1740. De atuncT acest écusson a fost modificat prin omiterea toruluT si a ctinetuf i prin a-

mine, No. 2771, decret plin, cum

dausul devizel: Patria fi drep-

colt cu str. Cometa. Pentru coloarea de verde, postul de pe bulevardul Inde-

se vede, de eroff contra stiinteI

tul meti.

pendenteT.

DAm ad in extenso o copie exactA dupA acel decret, pe care-I

eraldice :

Alexandru loan I, Cu mila luT Dumnezea i vo-

inta Nationall, Domn Principatelor-Unite ;

La totT de fatl i viitorl nAtate:

Asupra raportului MinistruluT

Nostru, Secretar de Stat la De-

Dupd un proiect pregAtit

Pentru coloarea de galben, postut de pe soseaua Bonaparte,

Pentru coloarea de albas-

prezentat de d. Stefan Greceanu,

tru, postal de pe cheiul Dlin-

fost senator, mult cunoscdtor

bovitet, la Radu-VodA.

In ale eraldiceT, scutul CapitaleT

Pentru coloarea de negru,

Bucuresti ar fi a se hotAr? In

postal de pe bulevardul Ferdinand, la rezervoriul de apl.

modul urmAtor : Scut de zmalt lAzuriti (albas-

tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Dimitrie Basaraboff, tinind crucea in dextra i sulita in senestra, toate d'auria (cf or).

Corpul este ?nzestrat i opereazA cu aparate din cele mal moderne i mar perfectionate.

Coroanl muralA.

Pentru serviciile ce pompieriT aduc locuitorilor CapitaleT, Primlria pllteste statultff, sub tittut

VAzind chibzuirea ConsiliuluT

Deviza : «Patria si dreptul

de subventiune, suma de

comund Bucuresti, asupra armelor ce ar urma sA se adopte

mea» d'auriti (d'or), pe ghiur-

pentru Bucuresti ; Am decretat i decretAm ce

Se stie cl in biserica Mitropolier se pAstreazA intr'un sicria de argint masiv moastele

servida de artiterie

Art. I. Armele comuneT Bucuresti se vor compune in mo-

Sf. Dumitru Basaraboff, devenit

Deosebit de aceasta mal sunt

patronul Bucurestilor de la a-

afectatT pentru diferite localurT

dul urmAtor:

ducerea moastelor sale din Bul-

publice 20 °afma cu 7 pompe si 7 sacale miel.

partamentul de interne, Agriculturl i LucrArT publice;

urmeazA :

ghiuli

(gueules).

Un scut cu sfintul marele

garia de care generalul rus

martir Demetria (patronul ora-

Solticoff, din ordinul ImpArA-

suluT) naturale, pe chnp de azur, surmontat de o coroanA murale

teser Ecaterina. Asezarea sfin-

terminat de o esarpl trinolora, av?nd de tenentil, la dex-

tuluT in biserica MitropolieT s'a flcut la 13 Iulie 1774, sub domnia tul VodA Ipsilante.

leT

186000 pe an.

Bateriite de rezervl sunt la Cazarma Malmezon, unde fac si sunt

scoase numai la incendiT marT.

Turnul de observalie. Inainte-vreme ca turn de observatie in CapitalA servea Turnul Coltei, dar acum e foisorul clAdit anume pe bulevardul Ferdinand,

15

BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In in-

lingl Administratiunea CurteI

teriorul sat, foisorul de foc are, In partea-T de sus, un rezervoria

regale.

pentru apa, cu un volum de woo m. c. Acest rezervoria serva ca regulator pentru reteaua de conducte a alimentarei orasuluT Cu apa. In Numärul incendiilor. anul 7897 s'aa intimplat in capitala. 97 de incendiT, din

carT cele mal multe in lunile de vara, Iulie (18) si August (I0) 0 cele mal putine in Martie si Iunie (cite 4). Palatul Re&edinte regale. regal din Calea VictorieT e o cladire vasta, fara pretentiunT

BUCUREVTI

parte apartamentele M. S. RegineT de ale M. S. RegeluI.

Mal multe tablourT semnate de Titien, P. Veronese, Bramantino, Luca Cranach, Antonello da Missina, etc. impodobesc interiorul acestor trel camere. Tot aci se gasesc colectiunT de diferite arme vechT, emailiT, faiante italiane si germane, diferite bronzurl, etc. Biblioteca, instalata in vechia sail a tronuluT, e o piesa impunatoare prin bogatia mobilelor

Apartamentele RegineT se compun din o mare sail de muzica, in care sunt de observat tab/ourile : Lupta dintre Hercule fi

sale artistice, a plafonuluT sag si a vitrailurilor sale. Biblioteca numara peste z0000 de vol. cu cu-

Din sala de muzica se pa.trunde in salonul de audiente

Centaurul, de Ribera; Extasul S-tel Magdalene, de Antolinez ; Estera fiAman, de Rembrandt; un Buchet, de Breughel ; un portret al luT Gluck, de Greuze ; portretul until Cardinal, de Velasquez ; o Madond, de Ikens ; o Sjintei Familie, de dei Rossi, etc.

supra numit Dinicu, pe locul unor case marl ce apartineaa

De remarcat sunt mal multe

si in biblioteca, amindoua mobilate cu multa arta. Mar multe bibelourr rare si bronzurl vechT impodobesc aceste saloane. E de remarcat aci in mod special

editiT de lux «elzeviriene», vechT

frumosul biuroa lucrat in ivoria,

unuT boier, Colfescu, despre care traditiunea spune ca ar fi hie-

rare. Inscripp pe tapiteriT, dis-

argint, aur i pietre scumpe,

puse in «cartuse» printre friza care inconjoara sala, amintesc

opera lul Froment Meurice, ce s'a oferit M. S. RegineT, de catre femeile romine, cu ocaziu-

marT arhitectonice. A fost cladit in 7815 de Constantin Golescu,

cat pe Mitropolitul Antim in Durare. Intrind in proprietatea statuluT, o parte a PalatuluT servi

ca locuinta tuturor Domnitorilor

ce s'aa succedat de atuncT, iar o parte servi pentru serviciile administrative. In acest Palat, Domnitorul

prins militar si istoric; arta si literatura moderna, precum qtiintele sunt bine reprezentate.

faptele mar insemnate ale domniel M. S. RegeluT Carol I. Biblioteca e precedata de un mare salon circular in stilul renastereT italiane. Mal multe ta-

blourl de pret decoreaza acest salon ; intre cele mal principale

Alexandru Ion I Cuza abdica in ir ,Februarie 1866 si la ro

se pot cita cele ale luT Greco, Zuccaro, Sebastian del PiomMaia, acelas an, Domnitorul Carol bo, etc. E de semnalat de asefu primit ca Suveran al RominieT. menea in acest salon si o moPalatul regal se compune azT bill «empire», care a apartinut din treT corpurT de cladirr. luT Napoleon I, o capodoperä In starea-T primitiva, Palatul din acea epoca, cu decoratiunT regal nu avea de cit aripa din de carnee, de mozaicurl i cu astinga. Aripa dreapta si o parte plicatiunT de bronz, fin cise-

din mijloc aa fost construite !litre aniT 7882-85. Treptat-

late.

trep tat s'a adus mal multe 'fin-

dal' in mal multe saloane, intre

bunatatirT i 1176 umusetarT.

carT se AA un salon de au-

In aripa stinga se afla apartamentele particulare ale M. S.

dienta, o sail de biliard, un salon de gobelinurl, etc. Din coridor se poate infra, prin o said in stil mauresc, in

RegeluT, cabinetul sail de lucru compus din treT camere, in carT se remarca mobilierul foarte fru-

mos si artistic executat in atelierul de ebenisterie, atasat pe

Din acest salon, la stinga,

nea nunter de argint; de asemenea nu trebue de trecut cu ve-

derea statueta reprezintind Cugetarea desfacindu-se din materie, opera gratioasa a sculptoruluT francez Boucher.

Biblioteca M. S. Regina cuprinde mal cu seama. opere cu continut literar, intre altele operile Carmen SylveT (originale

traducerl in toate limbele) ocupa, maT multe rafturi.

In apropierea acestor tref saloane se afla si atelierul de pictur5. al RegineT, plin de obiecte de arta, bibelourr, busturT, etc. MaT multe tablourT moderne semnate de Bendzur, Lecomte de Nouy, Grigorescu, Simonide, etc. complecteaza podoaba ateHerald. In corpul central construit

in 7883 de arhitectul Gotte -

care se afla una din cele mal

reau

frumoase marine, datorita luT Aiwasowsky, in sera, care des-

receptie. Intrarea se face prin o usa centrald. La stinga se a-

se afla apartamentele de

BUCURE$TI

fla o mare sail de masä care e legata ca salonul de asteptare si ca sala de fumat.

BUCURE$T1

16

cipr se aflA b etajul al II-lea; de ad i se des(Asoarl una din cele mal frumoase vederf asu-

Scara de marmorl dä inteun

Ludovic al XIV-lea,. tus-patru mobilate elegant si artistic de casa Damon din Paris. Palatul regal din Calea VictorieI cuprinde in total peste 116 camere i saloane, osebit de vestibulurl i coridoare. In parter, la dreapta, se afll administratia Prefecturd PalatuluT i cancelaria regala.

vestibul tapetat cu mAtasA rosie, si foarte elegant. De remar-

mar ca resedintl de iarnA; vara

se aflA mormintul princeser Maria, ñica MM. LL. Regele Si Regina. Palatul de la Cotroceni e lucrat in stilul vilelor si cu-

curtea e stabilitl la Sinaia. (VezT acest cuvint). Palatul e iluminat ca electricitate. Mal multe dependinte vaste se aflA in dosul luI.

prinde peste 50 de camere. Grajdurile sunt inclpätoare pentra 30 de cal. Iluminatul se face cu electri

Din vestibulul corpuluT central, o scarA de marmorA duce In etagiul I-in. Un plafon lucrat de pictorul vienez Veith, se ala

de asupra scärei si represintA Apoteoza Rominiei.

cat ad grupul de marmorl, lucrat de sculptorul Carol Storck,

reprezintind pe Regina Elisabeta ingrijind un dorobant rä-

Palatul servA. SuveranuluI nu-

pra Bucurestilor.

Parcul din jurul rezidentd e cel mal frumos din Bucuresti; situatia lui e in amfiteatru. Aci

nit in timpul rAzboiulur din

Cotroceni. Palatul de la Co-

1877-78. Acest grup a fost

troceni e un castel zidit cu

oferit RegineT de corpul ofiteresc, in semn de 'Malt omagiti,

gust ; servea acum IC) anT ca re-

Cele mal vechT institutiunI inri.

sedintA regalA pentru Suveran priml-vara si toamna. AzI e resedinta perecheT princiare. Resedinta de la Cotroceni a fost reflcutA in anul 1893 sub directia arhitectuluI Gottereau, pe locul arhondariculur mAnAs-

dicein Bucuresti, ca si in res-

dupä rAzb oiul independenteT. Tot

aci se afta busturile MM. LL. lucrate de sculptorul Hegel; douA portrete marl reprezintind

pe MM. LL. in tinutä de ceremonie, lucrate de pictorul Jean Lecomte de Nouy ; tabloul cel mare lucrat de pictorul polonez Taden Adjukevicz, reprezintind

revista cea mare a trupelor in August 1896, in fata ImpAratuluI Francisc Iosif al Austria. Din acest vestibul se intrá in

sala cea mare de serbArl, in stil Ludovic al XIV-lea, In fundul careia se aflä sala tronuluT, ornatA in stil bizantin. Tronul, lucrare bogatA de sculpturA, e de

lemn, reproducind motive decorative ale catedralei de la Arges.

In vitrinele din stinga tronuluT se af1á coroana regalA a Romind, turnatA in otel, din

tunurile luate de la Turd in timpul rIzboiuluI romino-rusoturc, precum i coroana Regind, simplA de aur. Tot in acest corp de clAdire se aflA un salon in stilul Ludovic al XVI-lea, un salon In stil

Maria Teresa, o sail a bufe tuft!! in stil «empire» si un salon

tireT Cotroceni, de la care a rAmas numar biserica.

Cu coloanele vechd mauls-

citate. Justitia.

Ochire generala.

tul TAriI-Rominestr, an fost de treI grade, Ora la inceputul secoluluI al XVIII-lea. VechiI mar' cApitanr, cu puterI considerabile administrative si judecAtorestI. Constantin Mavrocordat a infiintat, locul lor, ispravniciI, separind

puterea militará de cea admi-

tirl s'a %cut o galerie deschisA,

nistrativA i judiciarl. In fie-care

ca Ice de preumblare. De desubtul casteluluI sunt pivnite vechT, foarte spatioase si Cu bolt' inalte.

judet man dol ispravnicr, earl judecan impreunA san separatr. Alexandru Ipsilante infilnteaza cite un judecAtor de ju-

La intrare se aflA un mare vestibul, care cuprinde amindoul etagiele ; fundul galerid e lucrat a jour ; la stinga se detaseazA o mare scarl de marmoll care duce direct in sala de receptiune si in cabinetul de lucru al PrintuluT. Tot sus e si salonul de receptie al PrinceseT, precum si sala mare de masA. La dreapta vestibululuT se afll

o mare scarl de stejar, frumos lucratA, care duce la etagiul superior, unde se afil instalate apartamentele private, camerele

de culcare, toaletä, bar, garde-

robl, etc. Apartamentul Micilor Prin-

det. Tot dinsul infiinteazg in Bucuresti departamente compe-

tiate a judeca locuitoril capitald, din can departamentul de 7 §i cel de 8, earl forman doul seep ale aceluiasT tribunal. Pe acea vreme nu exista tribunal

de comert ca instantl aparte. Al doilea grad de instantA judecAtoreascl in Bucuresti era Divanul velitilor boerT, care avea insArcinarea säjudece apelurile in contra prime! instante.

Se compunea din Mitropolitl, EpiscopT, Banul cel Mare, Marif Vornid, LogofetiT i Vistierul

cel mare. Al treilea grad de instantA

BUCURETrI

BUCURETI

17

judecatoreasca era Inaltut Divan, care se compunea din persoanele enumerate la instanta

de gradul al II-lea si din boerir mar micr. Inaltul Divan era prezidat de insusT Domnitorul tärer i judeca hotaririle pricinelor infatisate la Divanul velitilor boerr. Ast-fel a fost justitia pana. la

1831. In acest an introducindu-se Regulatrientul organic, instantele judecatorestr s'aft. modificat i anume in douA juris-

dictif ordinare i extraordinare. In cele extraordinare gasim: Judecatoriile de india' grad,

adica judecatoriile ordinare de judet, carr judecati i afacerile comerciale. In anul 1863 s'a infiintot in Bucuresti un tribunal special de comert. Al doilea grad, cuprindea judecatoriile de apel, carT judecatí hotaririle pronuntate de

ciaza. 5 procurorT (din carT

prim-procuror), 5 judecatorr de instructie; printe un paxchet la Curtea de apel, la care oficiaza

4 procurorT (din cari I procuror general) ; printr'un parchet la Malta Curte de Casatie, reprezentat prin 2 procurorT (din carT anal procaror-general). Pe linga tribunal si Curtea de

apel e atasat un corp de portar& compus din un personal

nular 1897, un mimar de 388

Generalutur de brigada Mili.

avocatr, din carr 38 stagiarT. Avocatii ati un consilia de dis-

Fas/ja, guvernatorul cetater Bucarest'.

ciplina, prezidat de un decan. In Bucuresti apar 3 ziare juridice i 2 buletine oficiale de jurispradenta. BucureEti militar.

Cazarme

stabilimente militare aflate in raza orasulur in anal 1898 sunt

cosnpunea din 5 membri, 3 numitT de Domn si 2 alesT de

litare mal principale sunt : 1. Palatul Corpulut al 2-lea de armatä, situat in strada Stir-

catorir comunale, de judecatorir

de pace (de ocoale), de tribu-

Instan/ele _fustiga militare,

de 30 functionarr. Baroul. In Bucarest' ati fost inscrisr in barca, la sfirsitul a-

In numar de 30 si anume ;

hábil Divan, ca mar sus. De la 1865 incoace justitia a primit diferite organizatiunr, intre carT vom cita cele mar principale Inflintorea de jade-

lerie.

ale corpuluT al 2-lea de armata si ale armater, Serviciile comandamentuluf cetetlet Bucurefti, sub comanda

instantele de intiiul grad. In Bucuresti, aceasta instanta se negustorT.

Comandantul brigada a 2-a de artilerie, sub comanda GeneraluluT de brigada G. Macarovict, comandantul brigader a 2-a de artilerie. Comandantul brigada a 2-a de cavalerie, sub comanda Cclonelulur Gr. Zossima, comandantul brigadeT a 2-a de cava-

a) Stabilimente de servicit mi-

beiti-Voda, construit in anul 1894

pe ruinele vechiulur spital incendiat in anul 1.890. Adi

Marele Stat-Major al armata, sub comanda Generalulur de Divizie C'. Barozzi, eful Statulur-Major General al armatel. Institutul Geografic al armater, sub directia Generalutur de

brigada C. Brdtianu, sub-seful Statutur-Major General al armate!.

Comanclamentul Pie/el Bucurefti.

Depozitul central de imfirimate al Ministerutur de razboiti. Escadronul al 2-lea de escora,

care se afla asezat sub directia

sunt instalate urmatoarele ser-

Statulur-Major General.

vicir militare Serviciile Comandamentulut

In gradina din fata a acestur vast palat militar se aftä instalat bustul decedatulur General

si de

Corpulut 2-lea de arma/d, sub comanda generalulur de divizie

Curte de Casatie. Sta rea actualit. Azr in Bu-

Heracle Arion, comandant al corpulur al 2-lea de armata.

curesti sunt armatoarele instante judecAtorestr

comandamentulut infanterie, sub comanda GeneraluluT de bri-

pentru razboiul de independenta

Divizit a pa de

nationala din 1877-1878.

gada Alexandru Carcilleleazu, comandantul Divizier a 4-a de

arma/el, situat pe colina Filaretal, in strada Pisculur, cu un

infanterie.

pavilon al primulta meridian ce trece prin Bucarest', construit in

nale, de curtr de apel

Sase judecatorir de ocol ;

Tribunal cu 5 sectir anume : 3 civile-corectionale, comerdiala i r de notariat.

Curte de apel cu 3 sectir. malta Curte de Casatie ca r

Servicille

Comandantul brigada a 8-a

de divizie Alexandru Cernat, co-

mandant sef al armater romine la asediul Plevner in Bulgaria 2. Observatorul astronomic al

doul sectir. Ministerul public e reprezen-

neralutur de brigada A. S. R.

1895; 'ara in proiect pentru a se construi inca alte dota pa-

Prinfulut moftenitor Ferdinand,

vilioane ; acela al primulur ver-

tat printr'un parchet la tribu-

comandantul brigada a 8-a de

tical si pentru ecuatorial astro-

nal, cu 5 cabinete, la carT ofi-

infanterie.

nomic.

667ti1.

Ltql.laar Googralto. VoL IL

de infanterie, sub comanda Ge-

8

BUCUREVIT

18

Acest stabiliment stiintific este o anexa a InstitutuluT geografic al armateT, insarcinat special cu

redactia i retinerea in curent a harte! regatuluT. In acest scop, Institutul Geografic coprinde in sine ease servid!: geodesia, astronomia, topografia, nivelmentul geometric lireproducerea

cartografica a harte! %asir $1 a planurilor de toata natura necesare armatel i serviciurilor publice.

Numai personalul de

directie face parte din cadrele serviciuluT ; operatorT technic! in nuralr de 70 sunt ofiterT de toate

armele detasati timporal de la corpurile de trupa ; lar pentru partea artistica a lucrarilor se

directiunT, sub conducerea GeneraluluT de divizie Anton Berendei, actualul Ministru de razboid (1898). b) Stabilimente de inveltdmint militar. In d'ara de fcoalele regimentare, organizate la fie-case corp de &upa, pentru formarea gradelor inferioare i instruirea soldatilor, in Bucuresti sunt inca. ).S'coale militare speciale, pen-

tru formarea oficerilor i specializarea acestora pe arme si servicir, ì anume : r. .,Scoala de oficer!, situata in

dealul Spiref, pe strada Isvorul, cu douT anT de studiT, e desti-

nata a da oficerr de toate ar-

torT civil!.

mele. Ad i sunt admisT absolventiT scoalelor militare de fil de militad din Ia$i i Craiova.

Pana acum s'a ridicat pe teren si s'a publicat 8472600 hectare din cuprinsul tare! care

prin concurs: absolventif scoa leT militare de sub-oficerT de la Bistrita i absolventit liceelor.

in total este de 13287600 hect.;

S'coala specialti de artilerie ,si Kenia, situata pe calea Grivita, cu patru anT de studie,

angajaza, dupd trebuinta, lucra

ramin ast-fel de ridicat inca la 4815000, in partea din tara cunoscuta sub numirea de Oltenia panä in valea Dimbovitel. Spitalul militar central, situat pe strada Fracmasonilor, e o constructiune model, in care sInt puse in practica principiile moderne ale constructiuniT de spitale. Se compune din 8 pavi-

e destinata a forma oficerT pen-

tru artilerie i genid. Ad, sunt admisT prin concurs absolventi! $colelor de fiT de militad si absolventiT liceelor StatuluT cu aptitudine pentru matematici.

CeT dintliu do! anT de studiu constitue invatamintul militar si

lioane de bolnavT, din 5 pavilioane anexe pentru administratie, bar, laboratoriT, compania sanitara, etc. si este destinat a primi in timp de pace 326, in

politecnic ; jara pentru ceT din urma doui anT, eleviT sunt avan-

timp de razboiu 560 de bolnavl. In spital fac serviciu 17

nid.

satl sub-locotenentl i urmeaza invatamentul de aplicatiunT mi litare speciale de artilerie i ge-

doctor! militad, 15 farmacisd si

S'coala superiora de rasball, sanata pe strada Coltea,

un numar variabil de interni

In vechia cazarma a Jandarmi-

doctorand i studentr in medi-

lor calad, cu dour anT de studif, e destinata a forma oficed pentru serviciul de Stat-major. Aci sunt admisT prin eoncurs oficeri

cina.

Ninisterul de rdzboia, ocupa o vasta cladire, proprietate particulara (casa Ioanide) asezata pe Bulevardul Carol. A-

ceasta administratie centrall a razboiulur e impartita in seapte

de toate armele pana la gradul de cápitan. Are cel putin cite 20 oficed elevf in fie-case an de studiti.

BUCUREFTI

S'coala de administra/je, cladita in curtea ManutanteT centrale a armateT, cu don! anT de studiT, e destinata a forma oficeri de administratie comptabllf in banT i materie, pentru trupele de infanterie, cavalerie alte serviciT militare. Aci sunt admisT eleviT scolelor de fi! de milita"l si prin concurs absolventif din scoa1ele comerciale i liceele statuluT precum i sub-oficed de toate armele.

coala de guarol de artilerie, cladita in curtea scoaleT speciale de artilerie si genid, cu don! anT de studif, e destinata a forma oficed guare de artilerie i geniti comptabilT in banT

si in materie. Ad sunt admisT elevI tinen in conditiunile prevazute i pentr coala de administratie. Aceasta scoall e asezata sub directia ScoaleT de artilerie si genid. .,Scoala militarà de medicina, stabilita linga spitalul militar central, cu cinc! anT de studif, ca i facultatea de medi-

cina, e destinata a forma medid militad. In aceasta $coala, cunoscuta si sub numirea de Institutul medico-militar, sunt admisT elevT din seoalele de fir de militan si absolventiT licee-

lor sad studentiT la facultatea de medicina. EleviT sunt insarcinatI a face si serviciul de internT la spitalul militar. .,Scoala de arte grafice, la Institulul Geografic; coala de meserir la Arsenalul armater S'coala de artzficiert, la Pyro-

tecnia armater, sunt create in scopul de a admite tinerl absolventT din clase/e primare pen-

tru a-T forma ca maestri si lucratorf pentru atdierele militare ale armateT si pen'ru stabilimentele publice.

Un dmp de tragere per-

BUCUREFTI

BUCUREM

19

manent este organizat pe pla-

al armatei. El depinde direct

toul Cotroceni. Acest cimp este organizat pentru toate liniile mar prindpale de ochire. El po-

de Ministerul de rAzboiù si de In-

gazinul de depozit provizoriii de cartuse si munitiunT.

Tot stabilimentul este incon-

sedá toate instalatiunile nece-

spectoratul General de artilerie. Este legat prin cale feratA cu liniile statului si impArtit in treT

sare pentru ca corpurile de trupl

P541 :

a) Directiunea Generan, Serviciul tecnic pentru. studiT si in-

rapet. Fie-care atelier este separat printr'o traversA sprijinitA in pAtnint, spre a opri, pe cit este posibil, efectul une eventuale ex-

structiunii lor.

formatiunT, Comptabilitatca, Ca-

plozil actúe la unul din ate-

Tabere militare permanente sunh organizate pentru

siena; b) LemnAria, Debitul si

liere.

prepararea lemnelor, Timplarl si modele, RotAria, FerAria, Cal-

tare), Topitorie, Proectile si fo-

Personalul acestuT atelier se compune din : i Locot.-Colonel, Director; i Maior, Sub-Director; 4 CApitanI,

coase, ArmurAria, Vopsitoria,

seff de ateliere; 1 Locotenent,

Intretinerea uneltelor si masi-

ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238 Soldatr.

din fárA

garnizoanA sl fie servite intrer apere in mersul in-

9.

infanterie pe platoul Cotroceni.

Ele apartin regimentelor de infanterie din garnizoanA. Adi primesc instructiunea lor trupele in chestiune primAvara si

dArAri a, Mecanica, Incheere (mon-

toamna.

nelor, Nichelagia ; c) Depozite:

c) Stabilimente de construc-

liunt )s.i fabricaliunt militare mal principale sunt :

t. Arsenalul de construclit al armatet, situat In strada Mihaid-VocIA, pe Dealul-SpireT, pe

ruinele unde altA datA in vechime era un palat Domnesc. Acesta arzind, localitatea a Ostrat mult timp numele de Curtea - ArsA. Chiliile rAmase din acest incendia an fost utilizate ca temnitA (inchisoare) a orasului pAnA la strImutarea el'

pentru materiale prime, pentru materiale confectionate, pentru masinT, scule, instrumente de precizie, muzeti si cazarmare,

receptia materialelor. Personalul superior al acestuT asezAmint se compune din : Director militar, Colonel ; 1 1 Sub-Director, Loct. Colonel ; i Maior, seful atelierelor ; 5 CApitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ; 302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci-

jurat de un sant si de un pa-

Atelierul de confecliunt militare, situat pe platoul Cotrocenilor e destinat a confection a imbrAcAmintea, echipamen-

tul si_ materialul de campament al armater.

Manutanla centraM a armata, situatA la Malmaison pe strada ManutanteT, e destinat a fabrica piinea garnizoand Bucuresti si toate speciile de conserve alimentare ale armater, pentru campanie. Depozitul de furagig fi de

in mAnAstirea VAcAresti. Bise-

vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod. Personalul civil al lucrAtorilor variazA dupl lucrAri si in media

rica Domneascl a fost atunci

numArul lucrAtorilor este de 500;

transformatA de TurcT in geamie.

pe timpul cinc' lucrArile sunt

lemne al Corpulut al 2-lea de armatel, situat pe platoul Cotrocenilor, e destinat a procura

Acum nu se mal vede nimic din aceste restud ale trecutuluT unde pompieriT orasulul s'ati ilustrat prin eroica lor ciocnire

mal active numArul lucrAtorilor trece peste 80o.

furagiul si lemnele trebuincioase garnizoaneT Bucuresti.

Pirotechnia armatet de-

5. Deposite de arme fi magazine de pulbere, de cartufe,

cu TurciT, ce nAvAliserA in tarä

sub cuvint de a potoli micarea nationall din 1848. Un stabiliment militar de construc-

tiunl s'a ridicat pe aceastA localitate, destinat sa fabrice si sA. repare armatura si materialul de rázboiti al armateT ; sá, formeze lucrdtorl de artilerie si armurierT necesarT corpurilor, precum si a face studiile si

2.

pinde asemenea de Directiunea ArtilerieT. Ea a fost construitA in anul 1868. Este situatA in Ca-

lea CotrocenT, in apropiere de palatul princiar. Se compune de o cazarml pentru lucrAton mi-

litad si de o serie de ateliere pentru facerea cartuselor si alte munitiunT de rezbel, faceri de artificil, etc. Din aceste cele mar principale sunt: TurnAtoria de gloante, atelierul de facerea tu-

sunt situate pe mar multe pante, lingl platoul Cotrocenilor, protejate de paratonere sistematice.

Fabrica de pulbere ftträ fum, creatA in 1896 la, Dudesti, ling5. Bucuresti, se afil aseme-

nea, ca toate stabilimentele de constructiunT si confectiuni, sub directia imediatA a Ministerulur , de- rlzboiti.

experientele chimicale de toatá. natura. Ad se pástreazA arma-

burilor de cartuse In hirtie si alt atelier de incIrcare si impa-

d) Cazarme mal principale pentru trupe sunt: t. Cazarma L'Iza, in dealul

tura si materialul clq rezervA

chetare, magazinul de iarbA, ma-

SpireT, construitA in 1862, a cos-

BUCUREM

BUCUREM

20

tat 150000 leT ; are 183 inca.-

Turcilor, caff 1-ati omorit dupa

perT.

o lupa eroica. Cazarma jandarmilor

Arsa in parte in 1897, s'a reparat. E ocupad de regimentul Mihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba-

talionul 6 de vinatorT, detapat timporal din divizia activa a DobrogeI pentru serviciul garnizoaneT Bucurepti.

Casarma ?Ad/ardor, in dealul Spird, la E. de cazarma Cgza, construitä in anul 1886, a costat 290000 leT; are 74 camere pi e ocupatä de batalionul 2 de vinatorT. Cazarma dorobanlilor, situad pe strada Francmasonilor,

fosta cazarma a calámpilor,

pierT este incredintat une! com-

de divizionul jandarmilor calar!,

ce parte din Regimentul 2 de artilerie. Comanda companieT este incredintata unuI capitan, avind 5 oficien, comandantl al sectiilor. Efectivul e de 247 oamenT

format de 2 escadroane. Cazarma jandarmilor pedeFtri, situata pe calea VictorieT, in curtea prefectureT orapuluT, in

fosta casa Baron Meitani. E o-

cupad de o companie a jandarmilor pedeptri forte de 274 oamenT.

Cazarma

si-

In dreptul spitalulul militar, con-

struid in 1886, a costat 365000

pad de regimentul No. 3 de ca-

leI. Fa e ocupatä de regimentul Ilfov No. 21. Cazarma Sf. Gheorghe, cunoscuta si sub numirea de

lArapT.

Cazartna escadronulur tre-

lul, pe poseaua ManutanteT. Con-

nulur, situad pe platoul Cotrocenilor e ocupad de trenul corpuluI al 2-lea de armad. Io. Cazarma geniulur, situad la vestul orapuluT, pe platoul Cotrocenilor, compusa din treT mad pavilioane, pentru trupä

struid. in 1846, in sistemul Vau-

serviciT, i maT multe corpurl

ban, are 483 camere pi a costat 1120000 leT. Ea a fost incendiad. in 1861. Actualmente e ocupata de regimentul 4 ro-

de das:11re pentru conservatul materialuluT de razboili pi instructiune. E inconjurad de un

vasta cazarma din Bucurepti ; e si-

tuad in partea vestica a orapu-

pompierT, pentru care cheltuiepte anual i 860001. Serviciul de pom-

de constructie moderna, situad in catea PlevneT, este ocupatä

tuad pe platoul Cotrocenilor, construid In anul 1899, e ocu-

Cazarma Mahnaison, dupd numele localitateT, este cea mai

Legea impune com. Bucurepti intretinerea de Pompierit.

paniT, impartid in 5 sectil, care fa-

Too cal. Fie-care sectiune are cazarma sa proprie, pe diferite puncte ale orapuluT. RezulContingentul anual. tatul operatiunelor de recrutare

a contingentuldi pe 1897 pe calor!' :

Ropu, inscripT 506, perm. 302,

cal. 3, dorob. 18. Galben, seripT 479, perm. 292, cal. 1, dorob. 23. Verde, inscripT 664 perm. 376, CAL 2, dorob. 36. Albastru, inscripT 353, perm. 177, cal. 2, dorob. 13. Negru, inscripT 520, perm. 289, cal. 4, dorob. 16. Total, inscripT 2522,

perm. 1436, cal. 12, dorob. 106. Inztetiiimintul militar. Mipcarea invátamintuluT militar din Bucurepti pe anul 1897: ,Scoala superioard de rdsboifi,

parc frumos pi poseda un poligon pentru lucdrile de varI. S'a constrát in 1875; irisa a

cu un personal de comandament de 5; cu 3 profesor! pi

Cazarma Alexandria, in

primit de atuncT ameliorArT suc-

ventT.

dealul SpireI, alaturT de Arsenal, s'a construit in 1863, costind

cesive pi importante. Este re-

343000 Id. Ea e ocupad de

compus din 13 companiT pi e

levT, din cal< 45 absolventT. .5'coala de artilerie

batal. i de vinatorl pi de compa-

legad cu calle ferate ale sta-

cu 85 de elevf, din carT 27 ab-

niite de meseriapT militad ale

tuluT printr'o linie exploatata de trupele de geniti, deservind marile stabilimente militare de pe platoul Cotrocenilor. Inchisoarea militara', con-

solventl.

piod, pi de reg. 2, 6 pi io de artilerie.

ArsenaluluT. Cazarma poarta nu-

mele de Alexandria, dupa numele fondatorulur miceT cazarmr,

ce se afla construitä in curte inca. din anul 1846, Dornnul Alexandru-Ghica-Voda. Ad i s'a intimplat ultima faza a ciocnireT pompierilor cu TurciT la 1848,

pedinta regimentuluT i de geniti,

structiune moderna, coprinde dona corpud de c15.dire, a4ezate In fata arsenaluluT, pe strada Mihaid-Voda.

30 elevi, din

carT

19 absol-

5.coala de aplicalie, cu 36 e-

.,Scoala de guara, cu 9 elevI, Aceste treT pcol! aú avut un personal comun i anume : personalul de comandament 26, 23 profesor! titulad pi IO ajuforf. S'coala de oficeri, cu un per-

sonal de comandament de 26,

zaurul regim. i infanterie a re-

cimitirul Serban-Voda se afla un

fuzat sa o predea la somatia

profesor! 20; elevI 270, din carT ¡01 absolventl. y5coala militard de adminis-

cimitir propriil pentru

tiwfie, cu un personal de co-

cind santinela care pazca te-

Cimitirul militar.

BUCUREM

21

BUCURE8TE

profesorT;

stratia Domeniilor Coroaner ; Sfintul Sinod ; Cancelaria Mi-

trala, Directia personaluluT O a comptabilitatil, Directia judici-

Forja garnizoanel. latá un

tropolieT ; Consillul Min4trilor ; malta Curte de CompturT ;

ara), malta curte de casatie,

Ministerul de interne (Admi-

Ilfov, Judecatoriile de pace; Ministerul de razboia (Administra-

mandament de elevr

8; 13

39.

tabloá de forta truper O a ofiterilor garnizoner Bucure§ti pe anul

1898:

Reg. 6 Mibaiii:Viteazul of. 4! sold. 907 4 'Hoy No. 21 44 774 a a 52 a 1422 1 geniti Batel. 2 vIniitori 13 424 Reg. 2 artilerie 30 a 42/ a 6 artilerie a22 ; 269 a IO artilerie a24 257

4 rofiorI

32

3 cilliirasI Divizionul jandarmI

22

a 16

Escadronul 2 tren

a:

2

Comp. jandarmI a arsenaluluI s a photechnieI 2-a administratie s y 2-a subsistentit D * 2-2 sanitari. * depozitelor Depoz. de mun. de rrtzb. a Corp. 2 arm., stat, major a

Intendenta corp. 2 arm. a Brigada de cavalerie 3, a de artilerie * Serv. san. al corp. II arm. * de genift a o a Divizia 4-a infanterie a

Consiliul de rizboiii * Consiliul de revizie a 8coala de rilzboiu a Comandam. cefitil Buc. a Instit. geogr. al armateI a Ministerul de riizboiii s coala mil. de art, qi gen.. a a de adminstr. a Spititlul milit. central a

a

ria; Ministerul afacerilor straine ; Ministerul de finante ; Di-

249

rectiunea contributiunilor directe, Directiunea vamilor, Directiunea comptabilitatiT generale a statuluT, Casieria centran a tezauruluT, birectiunea generan. a

6

a

220

2

*

7

a a

282 351

3 6

x7x

4

4a

7» I

a

3a

4» 3 7» 4»

89

70 5

I 2

I

_ 4

I

a

2 I

34

a

35

7»

74

a

2

30

s

4 4

a

264

a

16

31 Atel, central de confecOe a 6

Inspect. jandarm. rur. a 4 8 coala de ofiterI * 23 Internad medico-milit. a 4 Comandam. pieteI Buc. a Depozitul de furage a

7

2 a

6o

a

438

6» 3»

Prefectura judetuluT Ilfov; Prima-

573 259 22147425

435

nistratia centran., Directiunea generan a. serviciuluT sanitar, Directlunea penitenciarelor); Directiunea generan a telegrafelor li pWelor, Imprimeria statuluT, Prefectura politieT capitaleT li

70 2 2

monopolurilor statuluT, Manufac-

tura de tutun ; Fabrica de chibriturT ; Directiunea generan a

Ministerul cultelor O instructiunii publice (Administratia centran, Directiunea invatamintuluT

primar O normal, Directiunea invatamintuluT secundar O superior, Divizia comptabilitatiT, Serviciul constructiunilor si contenciosului).

Pe tina Ministerul Instructi- .

nerala. d e Ilfov ; Monetaria statuluT

nistratie, functioneazä casa coalelor care administreaza 33 de

Il fabrica de timbre; Casa de depunerT, consemnatiunT O econoraie ; Ministerul lucrarilor pu-

fondatiunT 2121897

cu un capital de

le!. Din acest fond se

bfice (Administratia centran); Calle ferate nomine ; Servicille

cheltue0e pentru cladirT wolare, burse, subventiT, stipendiT, etc.

idraulice ale porturilor fluviale maritime, Serviciul de studiT

reti sunt

constructiunT de cal ferate, Serviciul lucrarilor nouT, Serviciul docurilor li podurilor li Serviciul maritim, coala de podur4i osele); Ministerul agricultureT, industrieT, comerciuluT i domeniilor (Administratia centran, Directiunea domeniilor i padurilor statuluT, Directiunea statisticer, Serviciul de arhitec-

tura, Serviciul minelor, apelor minerale, sta.tiunilor balneare li carierelor); coala superioara de medicina. veterinara, coala centra1ä de agricultura (Herastra,a); Statia agronomica ; $coala de arte §i mesen!; colile comerciale de I-iul i II-lea grad ; Bur-

vill a M. S. Regina; Admini-

grafic, Casa de dotatie a oasteT ;

uneT publice, i sub a sa admi-

13 generalT in activitate, 7 in retragere O I 14 oficien l superiorT.

sediul toate autoritatile centrale O superioare, intre carT citara pe cele mal principale : Casa civila Regala ; Casa militará a M. S. Regelur ; Casa ci-

tia centran, Marele stat major, Directia I. infanterie, D. II. cavalerie, D. III. artilerie, D. IV. genia, D. V. genia, D. VI. sanitara., D. VII. intendenta, D. VIII. control), Institutul geo-

creditelor agricole; Casieria ge-

In Bucure§ti se afla stabilitT Autorittillf publice. Autoritält romine. In BucurOd ig ad

Curtile de apel, Tribunalele de

sa li Camera de comercia; Institutul Meteorologic ; Ministerul

de justitie (Administratia cen-

Misiunt strdine. In Bucureprezintate urm5.toarele state : Angli a

Austro-Un garia, sunt

reprezintate prin cite o legatiune i cite un consulat ; Belgia e reprezintata prin o legatiune; Bulgaria are o agentie diplomatica; Elvetia are un consulat general ; Franta li. Germania suat reprezintate prin cite o legatiune §i cite un consulat ; Grecia e reprezintata:printeun ministru plenipotentiar, dar in lipsa acestuia secretarul legatiuner rusqt1 reprezinta interesele supu§ilor elenT ; Italia prin o legatinne O un consulat; Olan da §i

Rusia prin cite o legatiune

i

cite un consulat ; Serbia numaT prin o legatiune ; Statele-Unite prin un consulat general;, Turcia prin o legatiune O consulat.

BUCURWI

BUCURW1

22

Inainte cu o sutA de ani, lumea strAinA de oras se servea de asa numitele hanurl, carl servean i ca adApost

tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA,

cAlAtorilor si, mal cu seamA, ca magaziI pentru mArfurI. Hanurile Bucurestilor ati dispArut mal toate azI. Pe vremea luI Serban-VodA,

Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiridon-Non, Coltea, erban-VodA,

Oteluri.

Bucuresti daca nu era un oras european, cel putin avea o originalitate invederatA arhitectura religioas1 ca i cea civilA eran expresiunea timpuluI si toa-

Sf. Ion, SArindarul, Stavropoleos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhimandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor,

Domnita BAlasa, Hagiica, Sf. nase, Foisorul i Biserica CurtiI.

Din toate acestea azI n'ati ramas nimic. In schimb avem otelurl marl si elegante, carl pot concura in toate privintele cu otelurile cele mal marI din Occi-

dent. In Bucuresti sunt azI 27

StrAinil ad scris i pronuntat numele orasuluI Bucurefti in

mil $i in mil de felurI. Bu neoarl, din anul 1500 i pAnA in vremurile noastre, el aii scris Bokoresch, Bocorest, Boceres. tya, Bukuresch, Bocoresti, kureszti, Bukaresztach, Bukoryschia, Bogrest, Bochioresti, Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bukoreszcie, etc. etc.

and cu sApAturile de la Arcuda, s'an gAsit multe topoare de silex i alte obiecte ale o-

din epoca preistoricA. Lingl san in Bucuresti a fost m iluT

merciul, bazat pe sigurantA

otelurI, afarl de 90 miel hanurI, tot un fel de otelurl si neavind nicI o asemAnare cu ve-

incredere, nu prinsese rAdAcind

chile hanurl.

cilescu).

te zidirile se presintati cu coloarea epoceT. Pana aci insA co-

decI o statiune preistoricA (To-

intiun oras ata de expus ca

AfarA de otelurf, mal sunt

In epoca ante-romank malu-

Bucuresti. erban-VodA pentru a-I incuraja, introduce tipul edi-

in Bucuresti 133 de restauran-

rile Dimboviter si colinde vecine

te ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32 berArli si 1817 circiume. lstoria Bucureftilor. Bucures-

aü fost locuite. Urne cinerare,

ti, odinioarl capitala minestI, astAd capitala Regatu-

sAbiI, obiecte de argint, aratA cA locurile pe carI s'an ridicat mal ttrzin Bucuresti an fost lo-

ficiilor comerciale despre carl vorbim Hanurile. Reproducind pAnA la oare-care fidelitate tipul arhitectureI monastice din

oseminte

omenestI

resturl de arme

calcinate,

si costume,

Italia, clAdirea are forma unuI pAtrat coprinzind in zidurile el

lui

solide un spatin foarte intins. In mijlocul sAti, o curte de aceeasI forrad servea pentru adApostirea caravanelor. Toate incIperile de jos, destinate stofelor pretioase, banilor, aureturilor si in general producte-

la un Bucur, care a avut,

lor industria OrientuluI si Europer, eran boltite i, prin solidi-

se zice Bucur, cum seria A.

Prahova (unde si azI i se mal

Treb. Laurian in gCoup d'oeil

;ad urmele), ne vorbesc de Bu-

tatea ion, apArate de foc si de spiritul de rApire al timpuluI. Sus eran alte inaperi pentru lo-

sur l'histoire des Roumains (1846) ; cl numele de Bucurefti

curesti din epoca romanl ca

vine de la verbul gml bucur»,

si, decT, locuit (Tocilescu).

cuinte, i toatA clAdirea era in-

cum afirmA KogAlniceanu in a

Troianul, adicA acest g vall u m

conjuratä de galeriI cu arcade pentru inlesnirea comunicatid. Acesta fu tipul hanurilor, ade-

sa gHistoire de la Dacie; ca acest Bucur saa Radu era un

din epoca romanA, a rAmas in finta pana la fi iele secoluluI al XVII-lea chiar prin Bucuresti. In Ocolnica locurilor Mitropo-

vArate fortArete ale comercialuI,

care adesea servirl chiar pentru asigurarea averilor i vieteI orAsenilor.

Tunusli spune cA in Bucuresti, la inceputul acestuI secol, eran urmAtoarele mAnAstirl cu hanurI Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-

Numele acestuI oras vine de in

vremurl bAtrine, proprietAtI pe malurile de aci ale DimboviteI si pe colinele din apropiere. CA acest Bucur ar fi fost un du-

ce al Dacid Australe cu numele de Hilarius, care pe slavoneste

fiu al unuI LaiotA-VodA, cum pretindea D. Pelimon in nuvela

sa Bucur ; cl un neam de oameni anume Bukurli sau Bukuri a fundat Bucurefti, cum credea

cuite. CAr'dmizile romane, gAsite la

Pantelimon i provenind din castelele cari apAran faimosul Troian, adicA gvall im» ce incepea de la Giurgin, pe atuncI Sexanta Prista i mergea pe la Bucu-

resti la N. spre Carpa, prin

punct cel putin de trecAtoare

coprinsl in hrisovul luI Radu-VodA-Leon din 4 Iunie 1668 (Arhive

g Con dica Mitro-

Fuelek von Wittinghausen, toate acestea noI nu le stim istoriceste, i niel* un document autentic nu ne vorbeste despre

polieI, No. 2), e vorba de «capub TroianuluI, lingl helesteul

dinsele.

al ArmeanuluI».

lul

erban e VodA (Grammont-

Suter) pe la stilpul de piatrA

BUCURE§TI

De la 274 si pinit la vtnirea prin invaziunile continue ale Gotílor, Hunilor, Gepizilor i Avarilor, s'a sters pän

i amintirea usoarelor asezAminte romane.

Intre secolli V si VIII, locul Bucurestilot face parte din Slavonia dunAreanA, care se intindea de la BrAila prin Buzdli pinA la Tirgoviste, si de la

Tirgovistea prin Bucurefti la Oltenita saü CAlArasi pe DunAre larAsT pana la BrAila. Atund se botezarA riurile si lobuneoarl Dlmbovita (foaie de stejar), Ialomita (stearpa), Prahova, Ilfov, Cricov (Hasdeti).

Dimbovita, foaie de stejar, aratA poate intinderea nemArginitl a p5.durilor carT se aflaii In Ilfov si in deosebr imprejurul Bucurestilor. Intr'adevAr, inc5. din epoca

romand, de pe timpurile

BUCURETI

23

luI

Marid, propretorul Curione, ajuns la fruntariele Dacid, se sperie de intilnecimea codrilor (Hasdeu).

de atuncl pAnA in secolul nostru, pAnA /a 1821, pAdurile

persistat imgrejurul Bucurestilor. «De esial din biserica Oltenilor spre E. daT In pa. ali

curAtitA de dinsul ca sa faca loc de Sat. La 1640, Baksid, un misionar catolic, zice in povestirea cAlAtorieI sale : apotl merge o zi frä sl esI din pAdure» prin prejurul Bucurestilor. Paul din Aleppo, in cAlAturiile PatriarculuI Macarius, vorbeste de asemenea de pAdurile cele dese ale Bucurestilor. Intre Bucuresti i DunAre, zice un alt cllAtor, sunt locurr pAduroase si nepracticabile «tecta et invia loca inter Danubium et BocheN. Iorga). DacA nu documentele, cel putin traditiunea vorbeste la 1354 de pldurile cele rnArete ale Bucuresrestium».

Flinta Bucurestilok din suta a doul-spre-zecea i a trel-spre-

zecea este legatd de avintul comercial al GiurgiuluT,

dupA

cum maf tirzirt soarta cetAtii

dunArene a Genovezilor va fi legatA de soarta Bucurestilor. Cronicile muntene, scriitorif strAinf, citatí de d. Hasdeu in «Istoria CriticAb, Gebhardi, Filtisch, Luccari, afirma cA Negru-

VodA a fundat Bucurestí. Care Negru-Vodà ? Cel de la 1185? cel de la 1340? cel de la 137o!

Negru-VodA a acut la Bucuresti, zice Luccari, «si nì ste usoare fortificatiunT de cArlmidAxr.

La anul 1362, ne spune d.

tibor.

Hasdeu, Vladislav-Voc1ä zideste

SA nu uitAm cele ce ni se spun prin traditiune °rala de

la Bucuresti o bisericA, aceia a

ceT bAtrinT in privinta marilor padurT VIAsia, Riioasa, Cociocul, Lupesti, Brosteni. Sat, cAtun, trecAtoare pe drumul cel vechiti al Romanilot de

conilor. Alti! sustin cl biserica Coconilor ar fi fost ziditA mal

la Giurgili in sus spre Carpay, Bucuresti, dupA invaziunea ultima si grozavA a TAtarilot de la 1243-1245, trebue A. fi inceput a se constituí. Radu-Negru, cel de la 1245, al *MI Fotino, fondeazA Bucu-

resti, cum a fundat Pitesti, Ar-

SArindarulur, numitä si a Coinainte, la 1354, de dor fray maT marT (?) al luT Mircea Basa-

rab, pentru ca sA alba casa de rugAciune si de adApost, ami veneati la vinAtoare prin aceste locurl acoperite cu pAdurr m5.-

rete. Ceca-ce este sigur, se reduce la aceea, cA biserica SArindar nu poate fi o fundatiune a luf Vladislav Basarab ; cel putin ínscriptiunea, pe care se

zicea un Memorialist al lul Tudor Vladimirescu.

gesul, Tirgoviste. Unde sunt

sprijinl párerea contrarie, este

documentele?

plgsmuitd.

Printre cele 570 de pAdurl mar! ale Tdre-Rominesti, Fotino citeazA pe ale Ilfovulur

Cela ce e sigur prin insAsT firea lucrurilor e faptul urmd-

printre cele mal marl. In secolul al XVIII-lea, Sulzer po-

cu un comercia de o insemnAtate netntrecutd in istoria primilor BasarabI al Muntenid, prin relatiunile sale cu cetatea

dure»,

meneste de pAdurea de la SE Elefterie, Sestini de pAdurea

Cotrocenilor pe care o numeste

aun vasto bosco» ; del Chiaro nu uita pAdurile dintre Bucuresti i Tirgoviste. In marele hrlsov al Cotrocenilor, erbanVodA Cantacuzino ne vorbeste de marea pAdure a GrozAve.;;-

tilor, din care o parte a fost

tor : Giurgiul, colonie genovezA,

foarte comerciantA a BrasovuluI, Giurgiul pe unde ave oare sA isI ducl mdrfurile, dacA nu pe lingä vechiul vallum al Ro-

Dupa incal, la t 370, Bucu-

resti sunt cetatea Dimboviter. Dragomir, castelanul de DimbovitA, este bAtut de Nicolae, Voevodul ArdealuluT, hi apropierea Bucurestilor, i apoT el bate cumplit pe Nicolae, acesta trece inclArAt muntif in Ardeal. RominiI aveati pe atund,

In dreapta Ialomiter, spre Bu-

resti, multe ceatuld i tArimI.

manilor, pe lingA urmele vechielor Castella, pe unde locu-

Bolliac i

rile de drumuff nu eratI tocmaT «invia et tecta?».

ca Mircea-cel-Bdtrin, biruitorul luI Baiatid-Ilderim, a zidit Bu-

Fotino, KogAlniceanu, Cesar

atitia altir ne spun

BUCURE§T1

curefti de bucurie, pentru ca gonise otile dusmane in urma unei bataliT fericite pentru din-

i mal adaug scriitoriT acestia cà Mircea a zidit CurteaVechia; cä a hotarit ca lama, Domnil sa seada la Bucuresti, sul.

iar vara la Tirgoviste ; ca a fácut palate, bisericI i intariff, etc. Documente carT invedereze i sa sprijine aceste afirmatiuni, nu exista.. CA Bucuresti existad, nu in-

cape nici urma de indoiall Ca Mircea-cel-Batrin i-a &cut capi-

tala a doua a ta.riT la 1383, lucrul cere i poate va cere multa vreme Inca sa fie docu mentat.

D. Tocilescu poseda un document dat din cetquia Bucureftilor la anul 1401 de Mircea-cel-Batrin pentru o danie facuta in tara FagarasuluT. Secolul al XV-lea este pentru Bucuresti inceputul insemndtatii

sale. De la 1460, prima data. autenticä din documente, Dom-

nil locuesc in dese rindurf in Bucuresti i dad dint-1110T multe

hrisoave, aflatoare la arhivele statului si la Academia Romina. Radu-cel-Frumos alege capita/a dupa cererea Turcilor,

pentru ca Domnul Tarei sa fie la dof pasi de cetatea GiurgiuluT, cea stapinita atunci de Turd.

La 1473 Bucuresti sunt, in cronicariT muntenT i moldovenT

si in scriitoril strainI, ma des numiti Cetatea Dimbovqer. Dlugos zice Cetatea Dumbrovilei. Cetatea are palat Curtea-Vechid intariturT. Palatul cetatea Bucurestilor sunt co.

24

et natura munitior eraty (1476, Decembre 8). In coIectiunea Esarcu, tot Matthias Corvin numeste Bucuresti ecastrum fortissimum illius terrae».

Insemnatatea orasului creste intfuna. La finea secoluluI al XV-lea si la

inceputul secolului al XVI - lea

Bucuresti sunt de o potriva cu Tirgovistea. S'aii Mat padurile, s'ad secat baltile cele marT zidirile ad inceput sa se inmulteasel, mal cu seama in partea nord-estica a orasului. La 15o6 gasim hrisoave date din minunatul scaun al Bucurestilor ;

la 1514 din vechiul

oras al Bucurestilor ; la 1516 din catedrala minunata cetate a Bucurestilor.

Comerciul sad c a Brasovul

de la i5oo incoace merge in fruntea celor-l'alte relatiuni comerciale ale oraselor i oraselelor romtne cu bogata i harnica cetate a Coroanef. Tirgovistea e lasata la o parte In tot decursul sec. al XVI-lea. TurciT doresc cu patima aceasta parasire a TirgovisteT. Pentru

a a tinut prea mult la dinsa, Petru Cercel pierde domnia. Luptele pentru tron, i in prima In a doua jumatate a secolulur al XVI-lea, sunt date pe linga, Bucuresti. Danesti i Draculesti, Craiovesti i Slatineni, Buzoieni Mehedinteni, toti vlastare nenumarate din puternicul trunchiu

al Basarabilor, hare el, sau cu Unguril, sad cu TurciT, se bat

cind la Vacaresti din jos de

prinse de ,tefan- cel- Mare al

Bucuresti, cind la Clejani, dud la Popesti din jos de Bucuresti, chid la Peris, la Manesti (Buf-

MoldoveI la 24 Noembre 1473

tea), etc. TreT din doua-zecT de

dup5, batalla de la Cursul-ApeT.

batatif ale luT Radu de la Afumati sunt date la Bucuresti.

Bucuresti ere' pe atunci, zice Matthias Corvin, regele Unga-

rieT catre Papa de la Roma,

Mircea-Voda Ciobanul ( t 5461554 si 1558-1559) zideste, sad,

gam quae in regno illo et arte

mult maT probabil, preface bi-

BUCURErl

serica de sus a Curtei-Domnesti (azi Curtea-Vechia) i mareste

palatul, un adevarat castel in conjurat cu puternice ziduri care se intindea pe locul coprins azi intre Calea Mosilor i stradele PinzariT, Covacii, SelariT, Carol si capul aid SerbanVoda, mergind insa atit de mult pang. in DImbovita, In &it uniT calatoff din secolul al XVII-lea

credead ca o parte din cladirile domnestf erad puse pe rid. Curtea Domneasca de atuncT a coprins dota bisericr, biserica de sus (azi Curtea -Vechia), bi-

serica de jos (unde azT es te Crucea de pe piata, Sfintuluf Anton), palatul domnesc, }Hide poate atuncT se gasiad i casele despre Doamna i n fine puscaria. Cur tea avea doul : poarta

de sus, care se afta la rdscrucile de astazi ale stradeT Carol cu Selari i Calea RahoveT,

care era poarta de cetate, Intanta cu turnurl i foisoare. Turnurl erad Inca si la poarta de jos, care da in Calea SerbanVoda, si la zidurile din spatele palatului domnese, in spre stra-

da Mat-lei, care se numia «la Locul unde se fringe fierulp Putul Turnului. Pe colina care

se malta ?titre strada Patria, Calea Vacaresti i Jicnita erad Ville Domnestr.

Pe linga cele dou6 biserici domnestl sa mal clam in secolul al XVI-lea, ca locasurT sfinte in Bucuresti, biserica zidita la 1552 a SE Gheorghe - Vechid ; ma-

nastirea Spatarului Stelea, inconjurata de viile SteleT (din Stelea in strada Calomfirescu) si pe lingl care trecea drumul cel mare, care ducea la Sirbi; bisericuta de lemn a Balacenilor

sad biserica de juramint (Sf. Dimitrie); biserica ArhimandrituluT, numita in secolul al XVI-lea

BUCUREFTI

manastirea TrinovuluT, pe linga

ra, pomenita de documente, ve-

podul CilibiuluT, far acum sfintiT

nia cam despre Gorgani si se varsa in DimbovitO cana pe la

ApostolT; biserica Sf. Ioan-celMare, zidita de AndreT Vistierul, socrul luT Preda Banul Buzescu, in timpul luI Mihnea-Voda (Casa de Depunerl); biserica

BUCUREM

25

voi sa se foloseasca mal tirzid Radu-Voda erban. Aceste fortificatiunT, din carT semne i un-

Palatul- de - Justitia, lingO Livedea-Domneasca, trecind prin capul Podulul Calicilor. Am spus cA Curtea-Domneas-

me rAmin linga manastirea Radului-Voda sub numele de Palanca luT Sinan Pasa, pana la fi-

GhiormeT Banul, zisl. maT ttrzid

ca era in secolul al XVI-lea In-

fortificatiunI ale Bucurestilor fac

a Grecilor (in fata Batted, pa-

tanta i aparata ca ç cetatuie.

atuncI mare sgomot la popoa-

latul Dacia) ; biserica SarindaruluT sad 0. Coconilor ; biserica

Tot la aceasta epoca vr'o

rele crestine Polonil tin sa stie

din marl! boierI al Tare!, din

in ce consista aceste fortifica-

SI. Nicolae a VorniceseT Cap-

trufasiT panegr sad Draculesti,

tiunT ; Maximilian , arhiducele

lea (Mihaid-Voda) ; bisericuta luT

pe linga cetatuiele de case ce avead pe la mosir, m0.1 avead

Austrier, vorbeste despre ele E-

si in Bucuresti case marT si intarite, bolovanite si case

ta vreme s'a vorbit la Bucurest' de tunurile cele mar! ale

de piatra, cum zic cronicarii.

Turcilor si de camilele luT Si-

Istoria i documentele pomenesc de casa VistieruluI Dan, fundatorul manastirel Marcuta, casa in care descinse Emirul tramis

nan-Pasa, carT,

sa omoare pe 1VIihaid-Viteazul

sera din oras. and se retrase, Sinan darima o parte din lu-

Alexandru Vodd, fOcuta pe o coling afara din Bucuresti, la miaza-zi pe linga Dimbovita care,

chid se revIrsa, inconjura colina cu apele si era pod ca mergI la biserica (Radu-Voda); infine, manastirea Sf, Sava (Statua luI Mihaid-Viteazul). Intre 1560 i 1593, Bucuresti se bucura de oare-care liniste i, decT, cresc foarte repede. JudetiT jud. Gherghina, buneoara, cu eel douT sprezecT pirgarT, ingrijesc de buna stare a obsteI si a ora.suluT. Minunatul oras, cum il numesc documentele timpuluT, are un erg numit Tirgul-din-nauntru, pe Rugg Curtea-Domneasca; are un tirg .numit Tirgul-de-sus, pe uli-

ta cea mare (cam Lipscani) un erg numit Tirgul de- afara. and s'a infiintat Tirgul-Cuculul (intre Stradele Coltea, Sfintii,

care casa Mihaid o bdtu ca tu-

nea secol. al XVII-lea,aceste

lectoruluT de Brandenburg. Mul-

Cu

zecimele cu-

treierad stradele Bucurestilor , pustil, goale, nenorocite, de vreme ce locuitoriT cje mult fugi-

pe Emir si pe Turd. Dupa tra-

crarile lur strategice i aprinse tot ce putea sA arza. Piccolo-

nurT din patru partr, cind omori

ditiune, casa Vistierulur Dan se

mini voi se fortifice din nort Bu-

afla spre viile mOnAstireT Stelea,

curesti. Parerea sa fu parásita;

pe local coprins azI intre stradele Mina., Stelea, Calarasi

evenimentele se urman cu o 11.peziciune uimitoare, i bieta ca-

DomniteT, loc maI tirzid iardsT celebru In fastele istorieT bucurestene prin casele bogatuluT negutator Baltaretul. Cu domnia razboinica i vi-

tedrala cetate a Bucurestilor,

foroasa a luT Mihaid-Viteazul in-

fere crunt toate grozaveniele razboiulur.

cepe pentru Bucuresti o epoca

de grea cumpana si de groz-

cum zic batriniT &seal! rominT

de la scoala romineasca de la Sf. Gheorghe-Vechid, sad scau-

nala cetate a Bucurestilor, suDe la 1600 si plug, la 1632, Bucuresti inceteaza de a mal fi aminunata cetate, a Bucuresti-

Pescaria-Vechil i Sf, GheorgheNod), nu se stie. Documen tele 'lima spun ca aci in Tirgul-

nice nenorocirT. Dupa Calugdreni, Ungurif din armata Mihaid, care se retra-

CuculuT era Sardria. Domnea,sca. Din Tirgul-CuculuT, sosind din

gea la munte ca sa astepte pe

MovilO si al doilea PoloniT luT

Sigismund, principele TransilvanieT, Unguril se abat pe la Bucu-

loan Potooki de Potok sfirsesc cp jafurile i cu focurile ceea ee nu ispravisera Unguril luT

la.cul Icoaner , venia o girlita

care, trecind prin ulita Bolangiilor, se varsa in Dimbovita la Bazaca. Numele nu i se cu-

noaste. 0 alta girlita, Bucurestioara, trecea prin PescariaVechid si se varsa in Dimbovita tocmaT la Jicnita, urmind o cale bine cunoscuta asta zI. 0 a treia girlita,, Dimbovicioa6G700 Aran* Dictionar Geografich

rqti si'l prada cumplit, sub cu-

lor. Intiiil MoldovenfiluT Simeon-

vint cti tot alma(' sa '1 pradeze 0, '1 jafuieasca TurciT. Sinan Pap coprinde capitala, intareste biserica de pe colina a luT Alexandru-Voda,intAreste Curtea-Dom-

Mihaid i Tura luT Milan. De plecati MoldoveniT I PoloniT ca

neasca, ridica in diferite locuri bastioane pentru cite is tunurT

Buzestilor, TurciT de la Giurgid se rapezead in Bucuresti. Si lar

si face si un sant de care va

jaf, iax pirjol, lar mine!

sa se lupte intealte partI ale Tarn', fie in contra viteazuluT

Udrea Baleanul, fie in contra

4

BUCUREM

BUCUREM

26

Intr'un rind, Radu-Vodá erban s'apuca se fortifice Bucuresti din non, dar nu starui in hotartrea sa. Luptele nu-T dad

tropola a Tarif-RominestT. Ma-

pas. Alte nenorocirT si grozdviT mal suferira. Bucuresti la r611, cu salbaticif ostasT al luT Bátory

de case, T00000 de locuitorl si

Gábor. Nu se mar cunostea nimic. Manastirile, casele boierilor, podurile, tot darimate. Curtea-Domneasca era o ruina. Har-

tein-Vodä de asemenea o numeste capitala. La 1640 BacsicT ne spune ca Bucuresti an 12000 100 de bisericT si manastirT ; ca

palatul DomnuluT are zidurile inconjuratoare, p'alocurea clarimate si cd, intre clartmaturT, sunt

facute gardurT de lemn. Peste opt anT irisa, la 1648, Paul din

sarab ? Cestiunea ramine de documentat. OrT-cum ar fi, Sa.rin-

darul era tnsa afard din Bucuresti, pana. cind Matein-Basarab dede rudeT sale Elena Radu-Voda erban, maritata dupa Constantin Postelnicul Cantacuzino, locurile coprinse intre Zlatari si Sarindar, locurT pe carf Can-

tacuzino si sotia sa le imparti-

lay, un tramis francez, scriind catre unul din secretariT de stat al afacerilor straine din Paris, zice la 1619: «m'am oprit cincr

Aleppo ne spune ca. Curtea-Dom-

ra la uniT din ceT doT-spre-zece copiT ce avura. (6 bletT si 6

neasca e frumoasa, elegantä si

fete).

zile la Curtea DomnuluT (GavrilVoda. Movila); «elle est bien misérable».

Sub Radu Mihnea si fiul sal.' Alexandru-Voda Coconul, Bucu-

Revolta Seimenilor si Dorobantilor cufunda iarasT capitala cu jale si in nenorocire. Casele boierilor sunt jafuite, arse, darimate. Nelinistea continua. sub

resti incep sä respire mar li-

Constantin-Vocia

Bucurestilor: Badea ve! Vornic

nistit. Se repara, marindu-se foarte, fosta bisericutd a luT

rea cu hramul Sfintilor Constan-

tin si Elena si care va deveni

Balaceanu, Radu vel Logofat Cretulescu, Hrizea ve! Vistier si Constantin vel Aga Brinco-

Mitropolia 'T'axil sub Radu-Vo-

veanul ; fug boieriT, fug negu-

da Leon. Necazurile merg crescind sub Mihnea III, atuncT cind cele tref principate, Muntenia, Moldova si Transilvania, ascultind de indemnurile inselatoare ale VieneT si VenetieT, voiau, nicT mal mult, nicT mal putin,

tatorif, fuge «prostimea». Bucuresti ranfin pustif. In anul urmator 1678, diurna

Alexandru-Voda si devine mdnastirea Sf. Troita a luI RaduVocia ; se fac oare-carT reparatiunT CurteI-DomnestT. Orasul

continua a se intinde spre N. si spre E. Incep procesele de proprietate ; egumenif mAnastirilor Mihain-Vocla, Sarindari, biserica Sf. Gheorghe-Vechin, bi-

ineintatoare. O reparase MateinBasarab.

erban, care totusf zideste la 1654 manasti-

La 1676, diurna fu teribila. Domnul Tarif, Duca-Voda, ingrozit, paraseste Bucuresti si se retrage la Cocoresti CapleT, in casele de acolo ale lur Vlad Comisul Cocorescul. Fug ¡spraynicir dintr'acest an al scaunuluT

dispare; Duca se apuca se repare Curtea-Domneasca, punind

O.

ropa. Stradele Bucurestilor sunt inrosite de stngele Turcilor, ti-

ispravnic la aceasta lucrare pe §erban Spatarul Cantacuzino, mal tirzin Domn. In luptele si procesele faimoase ale Ghiculestilor si Can-

po-

iatT la 1659 din ordinul luT Mili-

tacuzinestiilor, BucuresteniT lua-

vernr, pescariT, tabacaril pe intinsele locuri virane ce, ziceau

nea III. La 166o vine ciuma, flagelul teribil care s'a napustit de atitea

será parte mare tinind cind cu uniT, cind cu altil. La suirea pe

orT asupra Bucurestilor si in secolul al XVI-lea si in secolele urmacare. De altmintrelT, conditiunile igienice ale orasului erau

da.

si ca s'a sflrsit cu certurile si

Matein-Basarab si pana la 1880

mal mult de cit potrivite, pentru ca ciuma si alte boale molipsitoare O. se incuibe pentru multa vreme in Bucuresti. Ta-

si in fine a treia, dupa canalizare, care este cea actuala.

baciT se aflan atuncT (1668) pe Dimbovita din fata Zlatarilor in

Sub Mateiti-Basarab, ambasadoriT crestinT din Constantinopole considera Bucuresti ca me-

sus pe Orla, pana in Sarindar. Fost-al ZlAtariT bariera a o-

pif infiptl inauntru si 'n afara. la Puscaria Domneasca si de carT se legan vinovatii pentru bátale

serica Grecilor, manastirea luT Pana Vistierul (Sf. Ecaterina) se

cearta cu cer carT voiesc

cladeasca payan case,

egumeniT, apartineau acelor sfinte locasurT.

Documentele vorbesc inteaceste timpurT (1630-1636) de vechia mata. a Dimbovitef; ceea ce arata. ca Dimbovita a avut treT matce : una dinainte de Matein-Basarab, alta de la

sá goneasca pe TurcT din Eu-

rasuluf in timpul luT Matein-Ba-

tron a puterniculuT §erban-VoCantacuzino,

Bucurestenif

sunt atit de veselT, in cit cel ce nu avean vin, bean apä de bucurie, a le-a venit Domn bun cu necazurile. Nu se sfirsise lusa Cu batalle celor vinovatT, boerT, cdpitanT, slujitorT, tirgovetT. Sal-

sunt si in scrierile cronicarilor si in memoria batrinilor Bucu.

BUCUREM

restenT.

CitT

BUCUREM

27

nu

furl atuncl

datT prin Virg cu nasul taiat ? erban-Voda este, pare-se, cel care se ingrijeste de revarsarile DimboviteT si face la 1685 primul iaz de pamint care se afla pe linga moara existentd de la 1629 si care era proprietatea MitropoliT (Morile V15.dichiT?)

Domnia, Mandstirile Vodd, Radu -Voda, Sf. Saya, Gorgani, preotiT de la bisericele Domnesti de sus si de jos, MiboierT marT tropolla i vr'o aveati, din sec. al XVI-lea daca

coveanul avea s o faca mare si frumoasa manastire cu hramul Sf. Gheorghe-Notl ; de la biserica aceasta a ltif Antonie-Voda, spre N., veniati întuiü Tirgul-CuculuT cu Sdraria Domneasca, apoT la dreapta spre N. Pescaria Vechil pe ling5. girlita Bucurestioara i apoT Scaunele VechT de carne cu intinse oboare, si apoT mahalaua Sapunarilor, existenta, probabil, tot din sec. al XVI-lea si acuta pe locurile boierilor CretulestT.

Pe linga aceasta mahala tre-

Ciuma la 1689. Brincoveanul

taie dupa 1690 podul MogosoaieT, prin locurile Cantacuz-inestilor, i in deosebT printr'ale luI erban-Voda Cantacuzino, din mahalaua popeT luT Ivasco. Tot el zideste hanul ConstantinVoda pe locurile lur Constantin Aga Balaceanul (Palatul Poster),

han mare, dar care nu a intrecut faimosul i istoricul han, cladit de erban-Voc15. Cantacuzino in fata bisericeT Grecilor sari a GhiormiT Banul. Brincoveanul repara foarte frumos Curtea Domneasca i biserica

morT pe malurile DimboviteT. La finele sec. al XVII-lea incep

cea din vremurT batrine drumul, numit in documentele secoluluT al XVII-lea cel vechiti al Tirgo-

multe morT sa fie darimate, pen-

visteT si

care, de este sail nu

casa pentru musafirr i inca din

tru ca pricinuiati inectiff cum-

este tot una cu drumul Bravo-

plite, dim' venia Dimbovita mare. Biserica Sf. Nicolae-din-Prund (1682) e cladita pe intinsul prund

vuluT, documentele nu spun. La Podul-TirguluT-de-Afard, bariera era la SfintT, adica la biserica cu Sibilele. Podul-luT- tefan-Voda, care va

temelie cloud rindurT de case brincovenestI pe vechiele lo-

nu din sec. al XV-lea, numeroase

al D'imboviteT, care se intindea

pe tot ce este astazT loc al A§ezImintelor BrincovenestI (gradina, biserica, asilul, scoala, spi-

talele). Tot acolo, maT la vale, pe Dimbovita era Baia Mitropolie! inca din secolul al XVI-lea, casele lui Preda Vornicul Brittcoveanul (cam hala de peste).

De la Zlatari in sus spre SIrindar, Bucuresti cresc merea

deveni tocmaT sub Alexandru Ipsilante (1774-1784) PodulBeiliculuT era foarte scurt, de vreme ce biserica BanuluT Dumitrache (Sf. Spiridon-Noti al

despre Doamna tot la CurteaVechi5., mal zideste tot ad o

curl ale Brincovenilor. Peste Dimbovita, in fata CurteT DomnestT, Podul Calicilor

incepe sa fie locuit de boeff. In sfintiT ApostolT (manastirea ArhimandrituluT sati a Trino-

vuluT) era de la inceputul secolulur, leaganul Cantacuzinestilor, la podul CilibiuluT. CaliciT

Ghiculestilor) era si in secolul

bucurestenT fug la deal spre

al XVIII-lea afarl din Bucuresti. La stinga de podul luT erban-

viile MitropolieT si ale luT

Voda era drumul

cilor i spre drumul Mehedintilor.

GiurgiuluT,

dincolo de Putul Cali-

In timpul luT erban Cantacuzino, pe clinul vestic de a stinga Dimbovitd. Egumenul de la

dupa cum, in capul PoduluT Calicilor, pe ting5. viile Mitropolier si ale manastireT Mihaiti-Voda

Sarindar va protesta ma tirzia tra incalcarilor ce se comit pe

era drumul Mehedintilor. Spre S., padurile i battik Brostenilor, ulita cea mare care ducea

pamintul man5stireT, pe linga la-

la SirbT, mahalaua boierilor Po-

cul lur Dura Negutatorul (Cis-

pestI, mahalaua Oltenilor, si la vale, pe colina, Jignita- Domneasca, in care Brincoveanul va

padurT.

avea la 1695 una suta de miT de chile de gnu. In fine, mal la vale, nenumaratele proprietatT

nestl, prin ulitele Boiangiilor, Margelarilor, Abagiilor, BArbierilor, Lacatusilor, Fierarilor, Caldararilor, epcarilor, comerciul e dt rilor

in timpul Brincoveanulur in con-

megiul). Ulita mare (cam Lipscani), existenta Inca din secolul al XVI-lea,

esia din Tirgul-de-sus spre bisericuta de lemn a luT Coltea Clucerul, nu Inca recladita de Mihaiü Spatarul Cantacuzino ; u-

lita lasa la dreapta biserica luT Antonie-Voda si a DragomanuluT Panait Nicusios, pe care Brin-

ale prea bogateT manastirT Radu-Voda., viile orasenestI si ale manAstirilor Radu-Voda i Sfta Ecaterina, adica manastirea luT Pand Vistierul.

In mahalaua de azI a StejaruluT, existenta in timpul BrittcoveanuluT (1694) incepuse se cladeasca pe la ipotul Fintinelor i 'n spre Fintina BouluT, pe unde erati padurr i lar

La 1700, in tirgul dinduntru pe linga zidurile CurteT Dom-

se poate de animat. Lordul Paget, ambasadorul Anglief, care veni in Bucuresti la 1702 si fu

8UCUR4TI

28

13UCURE4TI

prImit cu marT onoruri de Brincoveatml, trebue sa fi admirat activitatea Bucure$tenilor din Ttrgul-din-nauntru. La 1714, calatorul francez La Motraye constata marimea Curta Domne$tT, Bucure$ti Brinco-

Veanului surit un oras fericit, pentru ca fusesera mal multi dril de-a rindUl un oras lini$tit. Cu FanariotiT vin $i nenorocirile Bucure$tilor.

La 1717, foamete teribill; in toate diminetele se gasian oameni morfi de foame pe stradele Bucure$tilor. La 1718 arde Curtea Domneasca, ard tirgul, mahastiri, case bolere$ti, $i apea Vine duma., Sub Nieolae Mavrocordat na$-

otT, i 3 arhiereb, zice o nota

de$ti, Cantacuzine$ti, Pana Fi-

a unuT contimporan. De aci inainte $1 pana la i8o0 Bucure$ti se preschimba la fie-

lipescu, Pantazi Cimpineanu, Gri-

care cinc! san $ease ani din

bolerf pamintenT : la mlnut, decT,

cauza focurilor celor dese carT,

clopotele, strigate, zarva ca de obicein, inchid pravaliile si se

fie lama, fie vara, bintuian inteun mod ingrozitor. Casele acoperite cu $ite pe cari soarele le rAscocea cumplit, alte case toate de lemn ditt temelie pana in vkf, samarele pravaliilor din nrgul-din-nauntru, din Tirgulde-sus, din Tirgul Cuculur se aptindean $i ardeati numal dintr'o scintele. La 1766, Noembre 2, se aprind pravaliile Herascu-

lui din Tirgul Cucului si arde, fire$te, tot tirgul. Scarlat-Voda Ghica vine sa vacía focal, race$te $i moare la 2 Decembre

gore Baleanu, Ion Balaceanu $1

alta. Orasenii tinean la ace$ti

reped la Curte. Racovit5. rezista;

se incinge lupa sdravana intre Arnautii $i Turcii DomnieT si Intre locuitorii CapitaleT. Armata birue$te ; boieriT ramin inchi$T inca pentru cita-va vreme. Suferintele CapitaleT cresc $i maT mult cu inceperta rAzboiu-

lui turco-rus de la 1769-1774. Curtea-Vechia crapa si se darima tnered. Primirea capeteniilor militare ruse$ti, exigintele Turcilor, nesaturata lacomie a o$tirilor Caterinei II sleiesc cu desavir$ire puterea li

te mahalaua Foi$oruluI (i724), dupà numele faimosului foi$or

in casele Brincoveanului.

O alta nota caracteristica a

avutiile nenorocitilor Bucure$-

fácut de el Jinga biterica

acestor vremuri mal" sunt si revoltele Bucure$tenilor, foarte dese atunci cind BeiT fanarioti san DomniT Romtni fanariotizati, ca bunioara, Stefan-Voda Racovita, flicead s5. ajunga cu-

ten!. Pacea faimoasa de la Cucluc-Cainargi incepe sa se negocieze intlid la Bucure$ti, in Curtea Domneasca cea vechia, s'a trataluit muchelemeaua

titul la os in carnea san rabdarea or5senilor. La minut se

zice cronicarul. D va pace, la 1 August 1774, Bucure$teniT aud in ora$ul Ion, el", cei d'intiin in tarile romtne,

zi-

dita de Doamna Smaranda, sola kg. La 1735, via $i gradina

Dornneasca continua a exista pe colina dintre stradele Patria, Vacare$ti si Serban-Vodd. Ca-

pta vieT spre rasarit era pe la easele Camara$ului Assan (stra-

da Lazar), linga mahalaua Aga Nita, care da in mahalaua Lucacilor, existentä inca din vremea Brincoveanului (1692).

Anul 1738 a ramas de pode groaza in istoria

mina

$1.

Bucure$tilor. La 31 Main, un cutremur groanic face sa crape In multe locurl Curtea Dom-

repezian la clopotnitele bisericelor $1 indata, ca intr-un concert detunator, clopotele hicepean sa balangane. PrAvgiile se inchideati, se adunan bres-

lele cu starosti lor $i plecan, ori la Mitropolie sa la pe sus pe Mitropolit, orna vr'un mare boier pamtntean Cu mita de ob$te

pana la veleatul 1773 luna Martie,

vorbindu-se despre ideia independintei patriei, gonirea functionarilor greci, platirea numai a unuT tribut cit cel din timpul lut Mahomet IV. Peste o sud. $1 mal bine de anT, stranepotii Bucuresenilor de la 1774 avead sa vacía. realistndu-se complect

zen crapd panitntul, inghite fe-

si ea totT, in buluc mare, vorbind, strigtnd, protestind, venian la Curtea Domneasca. Fa-

nisip. S'a simtit

nariotul, galben de spaima, des-

La 1775, vechiul palat care

cutremurul pana in Ungaria $i in Serbia. La Noembre, Turcii jefuesc ora$ul si fac Mitropolia

finta birul san scotea din be-

servise de locuinta Domnilor

ciurile Curte!, din puscaria, din turnul de pe Poarta de sus, san de sub %Ataxia pe boierul sad

inainte de 1473, stravechia li

pe negutatorul inchis pe ne-

Alexandru Ipsilanti incepe la Martie 1775 Curtea-Domneasca ot Mihain-Voda, in viile bogater manastiri Mihaiti-Voda, si o sfir-

neasea, &sima ease $1 biserici,

sperie intreaga tara; spre Bume!, azvirla.

mecet, de se inchinan Turcil intr'insa, zice cronicarul, $i in fine pentru ca $irul sa fie complect, lata $i ciuma care secera (33000 de oamenT, i 233 pre-

drept. La 1764, Stefan-Voda Raco-

vita inchide de °data pe Du-

independinta

patrieT

nomine

(Gio n).

lege ldara Curte - Domneasca e parasita. de Domnii fanarioti.

BucuREM

BuCUREsn

29

seste la Noembrie 1776. In timpul cladireT noului palat, Domnul sedea in casele luT Nicolae

din ce in ce mal numeroase cu Viena si cu Lipsca, pardsind

Brincovean ul.

Turcil,

Tot atuncT Ipsilanti face si

usor de tot,

ea O. nu simta

Constantinopolea de unde inainte aducean totul.

cu steagurT, cu tunurT, cii pusti, lancT i alte arme, atita multime de ostasT frumos imbracati. Un dezertor germati invata pe CstasT sa faca mustra., si un alit&

chioscul de la Het-astral:I, dupa

Brasovul insa continua a fi

moda turceasca. Ceva mai Mitropolitul Filaret fácu chioscul de la cismelele FilaretuluT, chlose minunat pe care Mitropolitul Dosithie Filitis impodobi cu colonete de o rara frumusete. Tot in anul 1775 ese

marele comisionar al Tarei-Rominestf, i maT cu seama al Bucurestilor ; unde ulita Brasove-

colul al XVI-lea arata vechitnea

cezà resuna adinc la Bucuresti prin Grecil i Rominil carT se

la moda poetica padure de la

relatiunilor Bucurestilor cu in-

reintorc de la Paris, beti de

Sf. Elefterie, plimbarea numita

dustrioasa cetate a Coroand.

la Cismeaua-Beizadelelor, in pa-

Btincoveanul numia In secolul al XVII-lea pe negutatorul brasovean Dumitru Nona: eprietenul iubit al Doranier mele.» Trecerile dese ale calatorilor streinT prin Bucuresti la Constantinopole, saü dirt capitala Sultanilor Spre Viena si Apus, spre Iasi si Petersburg aruncan inteuna i fard cumpat idei

declamatiunile sonore ale tevolutionarilor din Paris. BoieriT

durea Cotrocenilor, lar in mahalaua Fintina-Boului, dincolo de viile boierilor Cretulesti, spre Cuibul-cu-Barza, plimbarea numita la Carciuma din padure». Tot sub Alexandru Ipsilanti se fac si cele dotal chioscurT

de la manastirea Cotrocenilor, chioscuri carT, impreuna cu casele EgumenuluT, alcatuiesc locuinta de vara a DomnuluT fan ariot.

Se fac bisericr

bisericute in tot decursul sec. al XVIII-lea. i

Data end a inceput sa se podeasca cu lemne diferitele ulite

marT si cele patru poduri ale orasuluT, nu se eunoaste. Apa Dimbovitet e 13110. de Milt, dar

se mal aducea pe olane si apele de la Cretulesti, pentru fintini, ale caror loturT e cunoaste. Bucurtsti se intind meren din

nilor era una din cele mg vii mal active, dar drumul BrasovuluT, cunoseut keg din se-

nouT, lucran i nour, obiceiurT nouT.

BucuresteniT, cu admirabilul lor

spirit de pricepere si asimilare, prindean total si se folosian de toate. Sa nu uitam litaba franceza, incomparabilul instrument al civilizatiuneT oceidentale

i uni-

versale. Crecif o adusera putin cu sectetaril lör francezi, lar RusiT la 1769-1774 0 adusera Inuit i penttu tot-d'auna in %A-

ra romine. ET ntt stiati areceste, RominiT nu stieati tuseste.

cauza multimeT enorme de GrecT, Arnauti, Bulgari, Unguri, NemtT, earl vin de prin Tuteia si de

Lttara bimba franceza ca sa. se inteleaga, i racura aceasta spre cel maT mare bine al viitorului

prin alte locuri si se acioleaza aci. Comerciul creste din ce in ce mal mult. Inca de la pacea de la Passarovitz (1718) se facusera oare-carT incercarT ca

Romtni el.

Dunarea sa devina un mare drum comercial. Mal tirzin, cu teama si cu mil de precautiunT, negutatorif rominT i grecT aT Bucurestilor se pun in relatiunT

In timpul luT MavrogheniBucuresti ferb in viforul razboalelor. S'ar fi crezut ca.

Beiul de la Bucuresti voia sa coprinda Constantinopole. De

francez, raspopit, invata pe Srtileristr sa traga cu tunul. Bucuresti vedean acurn epoca apelpisitilor cu MavrOgheni. Peste trei-patru anT vine epoca sanchiulotilor. Revolutiuftea fran-

negustorr citesc pe fntrecute gazeturile, cu toate popririle Beiului i cu toate anatetnele Mitropeolitului in contra scrierilor revolutionare i in Contra operilor lui Musiu de Volter, cum zicea Ienachita Wards-cu. SA hu uitam pe Nemtli cu coada. (perucli) earl vin in Bucuresti cu Print Cobor (Coburg), apof pe Rusif lui Suvarov. Bucuresti eoprindean atunci «in desfatatele sale sinurï»1 zice un martor ocular, glimbele a multor neamurf». Ulltele resunan de cinteeele revolutionare ale Parisuluf si de bataile, nuelile i ghionturile extrabtdi-

nare dintre Nemtif lui Cobor RusiT lui Suvarov.

Contrastele, mal tnult de eft curioase, earl ati fost in toate timpurile una din notele catacteristiee ale vietei orasului Bucuresti de chid el exista, eontrastele se vazura la finele secoluluT al XVIII-lea poate mal violente de cit orisi end. Eraii

boieri earl discutan cu Emile Gaudin,

consulul

RepubliceT

la Mihain-Viteazul si de la pri-

franceze din Bucuresti, prihcipiele coprinse in «les Drolts de l'homme» ; el tramitean lui Na-

mul Grigore-Voda Ghica (1 660-

poleon Bonaparte o suplica.

1664 si 1672 1674), Bucurestenif nu mg vazusera defilind

ruitoare ta sa faca

i

tara lor

republiea) tutu Meuse republica

BUCURWI

batava, republica ligurica i alte republicl. i mal erati boierr carT fáceati curte lur AIexandru Moruzi care se uita sasitl, silin-

du-se si er O. se uite tot sasiti ca Beiul fanariot. Curtea - Vechia se darima cu totul. Curtea-Noul de dealul Spirer arsese, caer Moruzi la 1795 ordona se fi l reparata., lar Mihail uu ezuse la 1791 la mg.nastirea Sf. Saya. La sfirsitul secolulur (1798), Hangerlitl vinde la mezat In bucatr tot locul Curtel-Domnestr.

Ast-fel dispare, cu secolul trecut, faimosul palat, vechia CurteDomneasca a Bucurestilor care, cel putin din timpul lur tefancel-Mare i Radu-cel-Frumos, fusese cunoscuta de totT Romtnir,

cintata in poesiele noastre populare, descrisa de top cala.martor elocinte in tacetoril, rea-T vorbitoare, martor de pia-

BUCUREgI

30

groza.vie In cit alta speranta nu

mal aveati de cit In fuga ara end de intoarcere. Rusir cu cnutuI ; Turcir cu iataganele ; hoardele nediscipli nate ale lur Pazvantoglu care de

atitea orr deterä sa vil si din

enorm de mu/t la aliniarea stradelor ; cutremurile, foarte dese

In prima jumatate a secolulta nostru, avura de efect,. zidirea, unor case mar igienice. Pana si raul fu folosit spre bine. Sfatul orasenesc,

insareinat

fericire nu venira ; Manafir lur Ibrahim - Pasa, arjalii i, dupa acestia, tinindu-se in sir, cutremurile, focurile, ciuma si holera chinuira pe rind orasul iubit al lur Radu-cel-Frumos. Bucuresti ail suferit de la 1800 si pana la 1822, cit nu suferisera niel odata de la 1460, de cind avem

dupa regulamentul organic, cu

primele documente date de DomniT Tare! dinteinsir.

ca, din toate capitalele Europer, exceptind Berlinul, de la razbo-

cu toate acestea, indatä

iul franco-german incoace, nu este nicr una care sa fi intrecut

de aproape bagarea de seama a intereselor orasulur, Incepu lucrarile carT continua si astazr. In diferitele aliniate ale aces-

tur articol, s'a aratat ce sunt, ce produc, ce consuma Bucuresti la finitul secol. al XIX-lea.

Ne marginim a constata aci

dupa aseclarea lucrurilor i dupa venirea la Grigore-Voda Ghica la Domnia., capitala 'parir Ro-

cu lucrarile de estindere, de 1mpopulare, de impodobire, inteun

mtnestr iea un sbor din ce in

timp atit de scurt, capitala Re-

ce ma! puternic si care pana as-

gatulur Romtnier.

ta-zi nu s'a mar oprit.

si de caramidä al tuturor

Fie-care an, de 76 anT incoa-

Dupa unirea i dupa mutarea tuturor inaltelor diregatorir

evenimentelor marl din istoria nostra natio

ce, a fost insemnat de veselul

a,sezaminte la Bucuresti, avintul

oras cu cite o cruce alba, in semn de bucuria. De la Gri-

fu mare; dupa. razboiul Inde-

tra.

Cu anul 1800 incepe istoria Bucurestilor contimporanT.

De la 1800 i pina la 1822 orasul trece printeatita incercarl incat nu odata, nu de doul,

nu de nona, ci de nota-zed nota de orT, BucuresteraT credeati ca. a sunat ceasul din urma. al orasulur lor. De cite orT, inteacestr nenorocitT dota-zed i &I de anT, nu s'al vazut oraseniT cu mic, cu mare, cu adevarat de la Vla-

dica pina la opincl, parasind capitala i apuclnd drumul Cim-

gore - Voda. Ghica, de cind in-

cepe pavarea cu platrä de ri4 a unora din stradele Bucurestilor, pana atuncr podite cu ursT cu birne, si de cind se pun primele felinare pe podul Mogosoaier, si pana azi, and avem strade pavate cu Iemn i luminate cu electricitate, Bucuresti ail propasit inteuna. Civilizatiunea Apusulur a Intrat toata In Bucuresti. GrigoreVoda-Ghica, Regulamentul Organic, Alexandru- Ghica, Bibe-

pendenter Irisa el deveni colosal. Bucuresti din 1898 nu sunt

de loe Bucuresti din 1868 si dupa spusa unur batrin Bucurestean din Ceaus-Radu (daca s'ar scula tata din mormint ar vedea in locul maidanelor padurilor de la Ceaus-Radu, casete cele marl i stradele cele frumoase, el ar jura ca asta nu mal sunt Bucuresti lur de odinioara.».

Inteadevar, calculul s'a mal facut. Un loc mare pe actuala

Calea Victoria, un loc mare

pulungulur sati al ampiner ca sa treaca la Brasov. Citr din Bucurestera nu ple-

scu-Vo da, Stirbeiá-Voda, Calma-

Intrecute se-i dea cIt tnar mult

de putear osteni calul incuriadu-1 pe dinsul, se 1nchiria la 1798 de manastirile proprietare

caa cu hotarirea de a nu se mar 1ntoarce, si cAtr nu cautara se 'sr viuda tot si se plece pentru tot-dauna intealte W, In Italia, in Francia, si Germania. Relele Yr înteçiaü i'r bIntuiati cu atita

posibil o fisionomia. europeana.

(Znagovul, Calddrusani i 'Viga-

Chiar dinainte de 1821, arhitectl italianT cladesc primele case marl ale Bucurestilor. Focurile partiale satl generale (ca cel din Marte 1847) contribuirá

nesti) pe cite 5-6 oca de luminar/ de ceard, pe care chi-

camia, Cuza-Voda, ail litcrat pe

riasul le aducea la hramul manastirer. AzT, un metru patrat de pe Podul Mogosoaier, .adica

BUCURETI

de pe Calea Victoria, produce inteanumite puncte proprietaruluT sIa suma de la una sutd

peste curte a mers pAnA la margine, arzind tirgul, mAndstirele casele boere§tT.

In 1738, in a III-a domnie a

(Gio tr).

Inteastfel de proportie crescut

BUCURETI

31

i

s'aii dezvoltat Bucu-

rWi ta timp de 76 de anT.

luT Constantin Mavrocordat, ciu-

ma secerA din noti Bucurqti ; cari murit atuncI (in tarA) de

Menirea luT e: tot inainte !

ciumA oamenT 30000, i preotT

Flagele, cutremure, incendilf,

223, i 3 arhiereTyp. In 1764, avem de inregistrat revolta boerilor in contra luT

Asupra Bucure§tilor aü trecut de nenumArate orT biciul cumplit al flageluluT g sabia nemiloasA a vrAjmwluT. Tot soiul de rdzmerite, nenumArate cutremure, incendiT dese, bolT la fiecare deceniti, foamete groaznicA, ocupatiunT diferite, revolutiunT

sIngeroase, ati fost partea acestul mult incercat oras.

Vom inregistra aci in ordinea cronologicA cele mal marT nenorocirT ce ati dat peste Bu-

cure§ti, incepind cu secolul al XVIII-lea:

In vara anuluT 1706, Bucurqti fu bintuit de ciumA g epidemia secerA grozav printre or4enT. Engel spune el aceasta

Stefan-VocIA RacovitA. Or4enii se ridicA, trag clopotele i cer imputinarea clArilor. Domnitorul ir imprA§tie cu armata.

rqti devin prada focula i ard In mare parte. Reproducem aci nota interesana a unuT contimporan asupra acestuT trist eve niment: ADuminecA la 8 ceasurT ziva, tIrgul, buricul Bucuregilor, arzind toate prAvAliile, i hanul Sf. Gheorghe, i hanul erban-Voc1ä pAnA in zidul hanuluT Coiçil,g la vale hanul luT Mihaiti-VocIA, SArAria vechil cu tirgul CuculuT, i la vale pAnA.

In casele luT Castrige. Fiind focul pAnA la opt ceasurl din noapte, dind insA putinicA ploae

In 1769, sub Grigore Ghita

s'a g potolit. Poate vor fi fost

III Voevod, intrA volintiriT rug sub comanda luT Nazarie. Po-

la 2000 prAvAliT cu case marT micT §i boite, cl. Domnind Constantin Alexandru Ipsilante VoclAy. Ap dar cutremurul de

porul se unqte cu eT

i incep a mAcelAri pe TurcT ; chiar Dom-

nul e prins i trimes la Petersburg. La 1770, Rugr infra din raoll in capitalA. TurciI sunt bAtutl la VA.cArqti de principele Repnin.

In 2 Noembrie 1793, in timp .11 nopteT, a fost un mare cu-

tremur de pg.mtnt, care ruinI cea mal mare parte din clAdi-

la 1802 i focul de la 1804, schimbarl foarte mult vechia fizionoma a orawluT. La anul 1806 un foc nApraz-

nic a consumat 5-600 case g prAvAlil din Bucurqti. In urma foculuT, Const. VocIA Ipsilante a dat mare ajutor bAnesc inlesnindu-T la facerea

fu cauza pentru care Constantin Brincoveanu pdrAsi orapl maT de timpuria, instalindu-se la tara. In 1718 i 1719, sub Nicolae Mavrocordat, Bucurqti ca toatl tara fu bintuitA de foa-

metea flcurä multe victime in acest an. La I 5 Maiti 18o i, sub Mi-

lAreT pe tron a DomnitoruluT

o mare parte

hail Sutu, de frica Cirjaliilor luT

Caragea (12 Decembrie), alt in-

din populatie fu seceratA. Fotino zice cl in toate diminetile

Pazvantoglu, maT toatä populatia capitaleT fugi ; 70000 locuitorl luarA calea BrapvuluT. In 1802 Octombrie 14, sub Constantin Ipsilante, un cutremur inspAimintAtor aduse prin zguduirile sale ruina capitalei.

cendiu in Bucure4i. A ars pAnA in temelie palatul domnesc

rtlete i ciumA ;

se gasear' pe ulite oamenT mortT de foame.

La 1719, sub Const. Mavrocordat, focul arse mal tot oraul. Tot in anul 1719, in luna Februarie, s'a aprins mAnästirea Cotroceni g a ars tot inveli§ul caselor g al chiliilor. Tot atund, spune Cronica luT Radu Popescu, «Dacia», dintr'o casa micA i proastA ce s'a a-

prins, a fost atita foc in cit mergind asupra CurteT Domne§tr, a ars toate casele, scApind numaT cele boltite, i trecind focul

rile vechi. De asemenea ciuma

caselor celor arse g dind poi foa-

Curtea DomneascA suferi §i D om-

runcl sl se facA casele la rind, ca ulitele sA iasA drepte.

La 1812, in noaptea insta-

din Dealul SpireT. Curtea a fost

nevoitA a se muta in casa Banulur Ghica, in fata SArindaruluT,

care incepea de la casa

Satineanu pAnd in casa luT Tache Ghica (fost Hotel Hu-

nitorul trebui sA fie gAzduit la VAcAre§ti. Turnul ColteT asemenea suferi mult pe urmele acestuT cutremur; partea superioarl a fost stricatA ca de-

gues, azT hotel Paris din Calea Victoria); iar in dos se intindea panl in strada AcademieT, unde e biserica Sf. Nicolae.

sAvirgre. InAltimea acestui turn,

se iveste ciuma in Bucurqti, a-

a fost de 48 metri, iar pAtratul de la bazd avea 38 metri.

dusA din Constantinopole de cltre oameniT curtiT luT Caragea. Ciuma din vremea lur Caragea

mAndstirea

La 28 August 1804, Bucu-

In ziva de 13 Decembrie 1812,

a rAmas vestitA ; niel odatA a-

cest flagel n'a fácut atitea victime ca atund. Muread cite 300 de oamenT pe zi in Bucuresti. Contagiunea era primejdioasä si violenta flageluld atit de puternick cA un om lovit de

dula era privit ca mort i p5.rAsit. Se instalase cite un lazaret

provizorid la Cioplea si la Dudesti. BoieriT i negutAtorif Cu dare

de minA fugiri. din Bucuresti, orasul se pustiise si se auzea numaT vaetele i gemetele celor

bolnavl si in agonie.

BUCURE§TI

82

BUCURE§TI

caselor magistraturilor tuturor

geolog, prof. Schtiller din Saxonia care a studiat structura geologicA a tAreT cit i cauzele probabile ale cutremurulur.

oraselor PrincipatuluT, 200000 le!. In total 2200000 leT. Aceste sume furA impdrtite la ce! atinsT

In 1847 avem de notat cel

de nenorocire, pentru a'si re-

maT mare incendia, de care a

clAdi casele.

fost bintuit Bucurestiul. In noaptea de Paste, 23 Martie, a izbucnit un groaznic foc,

casa sa particularl o suma de

arzind pArtile cele mal populate ale orasuluï. Focul a continuat si a doua zi. Era bite° flacárl Vergu, LucacT, UdricanT i Pelea. Ad ars 13 tnahalale i urmdtoarele biserici: Sf. Dumitru, biserica DomneascA din Curtea-Veche,

Domnitorul Bibescu a dat din 200000 leT, in afarg. de 30000 fr. clati mar tirzid. Sultanul Ab-

dul-Medjid a trimes darurT in banT, de asemenea i ImpAratul Rusiei. Darurile ion se urcarA la suma de t00000 leT. In acelasi tirap VocIA-Bibescu

Sf. Anton, BArAtia, Sf. Gheorghe

fAcu apel la populatiunea spre a veni in ajutorul incendiatilor, numind o comisiune, pen-

Vechid, Sf. Gheorghe-Noti, Sf. Mina din mahalaua Stelea, Ver-

tru a primi subscriptiile, compusl pentru partea boereascl

bAgl spaima intre locuitorii o-

gu, UdricanI, LucacT, Ceaus-

rasuluT.

Radu i Sf. stefan. Spaima i sArAcia fu mare

din Logofetir Emanoil BAleanu, loan Filipescu i Clucerul G. Marcovid; lar pentru partea negutAtoreascl de Clucerul Opran, Hilel Manoach, Pitarul M. Califaru, Cerlenti, Xanto i Ioan Ghermani.

Abia dupA un an, boala a ince-

put a se domoli i lumea a se readuna in oras. Revolutia luT Tudor din 1821,

Aricescu ne spune cA atund boieriT marl i miel si top' locuitoril orasuluT, ingroziti de ve-

nirea luI Tudor si Ipsilante, fugira din oras spre a se ascunde unif pe mánAstirile din jurul Bucurestilor, altil pe la mosiT,

altiT pe la orasele de sub muntl, altir se refugiará in Austria. PrAvArtle negustorilor ì casele

boerilor eral' inchise, plinea carnea lipsead, banT nu se maT

printre locuitorT. Veni la fata locului Domnitorul Bibescu mingliA pe cei atit de greti incercatT.

In acea zi se convoca un

Tot in acest scop s'a numit

mare sfat la Curte, la care luarA parte, sub presidentia Domnitorului Bibescu, Mitropolitul si cu sfatul extraordinar. In urma acester consfAtuirT,

o comisie de catagrafie care sA adune gstiintele cele mal temeinice i nepArtinitoares de top'

aceia carT ad fost bintuiti de grozavul foc.

Vodá Bibescu porunci a se da

In acelasT timp, Domnitorul

gdsead, capitala parea pustie, pe

din casele obstesti urmAtoarele

Bibescu aflind cá. uniT negutl-

strade se vedead numal vagabond. La 1831 Bucuresti sunt bin-

sume : Mitropolia

Episcopiile, a

tod de materialud de clAdid vor a specula cu nenorocirea

patra parte din venitul lor pe un an, ceea ce facea aproxi-

obstieT, a dat ordin ca nimeni sl nu ridice preturile materia-

mativ suma de 500000 leT ; Casa

lelor, cAcT alt-fel IT va pedepsi

me din:

Centralk suma ce va rAmine

Vopseaua galbenA, 580; verde, 522; role, 161 ; albastrA, 418;

disponibilA dupA intimpinarea cheltuelilor hotArite pentru casele facAtoare de bine, aproxi-

asprir ccAcT niel o pravilA nu iartá asta». De asemenea lucrAtoriT n'ad

tuitT de holerá. ; ad murit 2169 de oameni in Bucuresti, i anu-

neagrk 488. In 837, Bucuresti, in urma unor ploT torentiale si neintrerupte, sunt inundatT.

In 1838 s'a intimplat un vio-

i

200000 le! ; MAnAstitirile inchinate, indoita zeciumatiV

lata din venitul lor pe un an, 700000 le!; Casa visterief din

lent cutremur, cutremur care s'a indas peste toata tara.

§ rezerveT, 300000 leI; ¡caía pe

Voc16.-Ghica a adus, imediat dupa nenomcire, pe un invAtat

civil! si militar! de la 300 In sus, 300000 leT; din rezerva

o lunI a tutulor amploiatilor

fost ingAduiti a urca preturile de muncA.

Incet-incet toate cuartierele s'ail rezidit i reparat, afarl de bisericile Sf. Mina, din mahalaua Stelea i Sf. Anton, din piatI.

In 1854 a fost de asemenea o epidemie de holerA.

In 180 si 1873, Bucurqd

BUCURE§TI

BUCURWTI

33

maT fost iarlsT bintuiti de aceastA boalA.

inima Grecilor si mal ales a sexuluT frumos al acesteT na-

fundatà de marele Vornic Cernica tirbeiti s'i s'a populat in scurt timp ; astA-zI este una din cele mal marT chinoviT de

La 1892, Octombrie in 2, a fost un cutremur, care a durat

tiunr».

30 secunde.

se alll situat satul Grefoaicele, fosta proprietate a d-luI avocat

cAlugArY ale tärd rominestT si

Satele. In imediata imprejurime a Bucurestilor se numAr5. :

Aristid Pascal. Mosia Grefoaicele

crestiniT mal evlaviosT din ca-

a fost impArtitä de proprietarul

pitalA. Intre bisericile sf. Gheor-

La N. Bdneasa, sat, in apropierea cAruia se af1á un hipo-

eT in loturr miel, pe carl le-a vindut cu usurintA de plata la

ghe si sf. Nicolae se aflA un

drom al societAtei Jockey-Club.

se fac aci alergärT de caT cu

diferitl locuitorT din Bucuresti, clutind cu modul acesta a fonda un orAsel noti de lucrAtorT, Bucuresti-NoT, in genul celor din

premiT. E foarte vizitat in zilele

jurul Viene si al Parisulur. Ati in-

de curse, cind se pune la dispozitia vizitatorilor trenurT spe-

ceput deja a se clAdi case, vile cu grddinT spatioase. Pentru ca

ciale. Primária este pe cale a

lucrArile sA mearg5, maT repede

cumpAra padurea de la BAneasa pentru a o transforma in parc municipal public. De Bdneasa tin si satele: HerAstrdul, Plumbuita, Floreasca si Teiul, locurT unde vin Bucurestenif, maT cu seaml in zilele de

s'a constituit o societate financiará cooperativA, care a si in-

Imprejurimile

Bucureftilor.

In Aprilie si Septembrie, mar cu seamd in zilele de DuminicA,

serbAtorT, sl petreacA. Aceste sa-

te sunt situate pe lingä helestae, din carT se pescuesc rad si pesa. In Sulzer gAsim urmdtoarea

Ceva mal la N. de Bäneasa

ceput operatiunile eT.

La N.-E. e Colentina, mide e si spitalul cu acelasT nume ; Märcuta, unde e ospiciul de nebunT si Pantelimonul, unde e un ospiciti de infirmI. La S.-E., vine VAcAresti, unde

locul de inmormintare pentru

helesteá.

Depártare de o ora de la aceastà mánAstire si dou5. de

Bucuresti se afina N.-E. mlnástirea PasArea, chinovie de cllugArite. MAnAstirea Paskrea se af1ä situatä pe lacul PasáreT. Ea

a fost ziditá la anul 1813 de TimoteT, Arhimandritul Cernien Monahele de aci se indeletni-

cese pe lingá cele bisericestr si cu lucrul miinelor, fácind mohairurT si diferite pinzeturl. MAndstirea Tiganqti, se aflA situad. la N. de Bucuresti si la o distantA de treT ore. MdnAstirea TigAnesti e una din cele maT marl chinoviI din tara. A-

se aflA inchisoarea cu acelasT nume (Vez! § Criminalitatea). La S. Magurele, proprietatea familier Otetelesanu, o locali-

§ezatA pe o limbl de pAmint intratA in lacul BAlteni, are in

«La Herástrai (care poartd

tate ceva maT depArtatA de Ca-

aceastA numire dupa un herAs-

pitalA, care odinioarä era foarte vizitatA pentru parcul eT imens si bine ingrijit, in mijlo-

datA la anul 1812 de staritul mAnAstireT CAldArusani, Dosotehl si

descriere a HerAstrAuluT, asa cum

a fost in vechime : trAti mecanic ce era asezat acolo),

Domnitorul Alexandru Ipsilante

a ordonat a se construi aproape de lac (helesten) o casa de

cul cAruia se af1à un lac, pe care

petrecere de lemn in gustul

barca. Astl-zI fiind donatA AcademieTRomtne, aceasta a insta-

turcesc care servA Cu atit mal

se puteati face preumblArT cu

o pAdure deasl. Pozit'une frumoasl. Ea a fost funfatA

cu ajutorul d-lor Radu Golescu, G. Florescu si alta'. MaT inainte-vreme aceastA mAnIstire era locuitA de monahT si avea o mica bisericA de lemn de birne, care a dus-o la satul Amarul, de 11110 Mizil, unde existA si azI. Acum mAnAstirea este locuitA

bine de plimbare obicinuitA nobilimeT Bucurestilor, cu cit de-

lat acolo un institut de fete,

pArtarea eT este de abia o ora de suburbiile acesteT resedinte 'princiare. Helesteul de lingA aceastA casI de placere e intins, foarte limpede si are in mijloc

La V. vin localitAtile Ciurelul, Cringasi, Tigania, Chiajna,

de maid, care pe lingl servi-

etc. Meïncistirl.

cese si cu lucrul de minA, fl-

In jurul Bucurestilor se af1à mal multe mA-

cind covoare, pinzeturf, etc.

o micA insull imprejurul cArela Doamna, insotitá de damele cur-

nAstirT, si anume : MAnAstirea Cernica la Est

te!, obicinueste a se preumbla inteo saicI sati luntre mare, si

este depArtatä de o oil de Bucuresti. Ea se aflä asezatA pe

Capitall, la Nord, se aflA mAndstirea de monahl CAldárusanT, asezatA pe o limbá de plmint intratA in lacul CAldArusani ce se formeazà la intilnirea cu pldurea VlAsid. Ea era

intretinut din fondul donatorilor.

in resunetul melodiilor turcestI,

doul insule din lacul Colen-

care plac cu deosebire si misa

tina. MAnIstirea Cernica a fost

667a

Jla olo .Dhlloaar Goograflo. Vol, II

ciul bisericesc se mal indeletni-

DepArtare de patru ore de

5

BUCURETI

34

BUCURE$TI

pdnd in timpul lul Mateiti-Ba-

sarab un loc de schivnicie de scdpare al Rominilor din satele invecinate; pe atuncr avea numal o unja bisericutd si

M. Berthelot, etc., La Grande Encidopédie, (articolul Bucuresti).

Gheorghe Bibescu, Domnia tur Bibescu, 1894.

Const. St. Bilciurescu, Guide de Bucarest, 1897.

universel du XIX-me Sale, (articolul

Anuarul

E. Levasseur, L'Eterope, (moins la France), 1890. Ion P. Licherdopol, Bucurefti, 1889.

(Col.

pustnicI.

Vlad.

Blaremberg),

La anul 1638, Mateiti Basarab, dupä un rdzboiti ce a avut cu Vasile Lupu, din care a esit invingätor, a fundat biserica si cetatea. Mändstirea s'a populat

Principatulul Tara RomInestl, 1542 (partea relativa la Bucuresti).

si a fost in mar multe rindurI un loc de addpost pentru Po-

St. Cucu, Proect pentru di:tribulia aper tu oras, 1887.

pulaVa BucurestilluI. Si tua0a

plia Bucurefti, 1897. Depozitul de rezbel, Plana/ impre-

acesteI mAndstirl este pi toreascd.

In vechime era situatd pe o insuld formatd de un lac, apoI in-

conjuratd de vestita padure a VldsieI, asa cd indndstirea de si

cimpeand, Cu toate acestea rivalizeazd cu cele de munte prin pozitiune. Aci a fost alt-datä un

focar de literaturd romineascd. Grigorie Mitropolitul, inainte

de alegere trdia in aceastd mdndstire ca simplu Diacon, ocupindu-se cu traducerea de cdrtI bisericestI in limba nationald. Mändstirea Samurcdsesti se af1à in comuna Ciorogirla-Dir-

vari in apropiere numaT de o ora de Capitald. La spatele md.nästireI trece riul Ciorogirla.

Ea a fost fundan' la anul i8o8 de catre Vornicul Constantin Samurcas si so0a sa Zinca. Se aflà ad i acum ca staritä monaha Sofia Eliade-Rddulescu, fiica lur Eliade-Rddulescu. Mándstirile acestea sunt vizi-

tate mult de Bucuresterif, mar cu seam& in timpul vereI.

Brockhaus , Konversations - Lexikon, 1893. (Articolul Bucuresti). Carmen Sylva, Bucarest (In «Les Capitales du monde)).

N.

Cuarida, Plan î,, relief al am-

jurimilor Bucurefti, (fara. datil). Dr. Cornelia Diaconovich, Oraful Bucurefti, articol retiparit din (Enciclopedia rominas, 1895. Dim. Frunzescu, Digionar totografic fi statistic al Ronanier, 1572. Carol G thi, Atusarte/ Bucurefttlor

pe 1597-95. Alexander F. Heksch si Vladimir Kowszewicz, Illustrirter Fahrer durch

die Ungarischen, Ost-Karpathen, Calizien, Bukawina und Rumanien, 1892 (Cu un plan al Bucurestilor, diferite veden si si o descriere).

Sta C. Hepites, Observa/luid' meteorologice In Bucterefti, pe anul 1596.

- Determinarea inaltimer borometrulur Instit. Meteorologic, la Iferattrail i886. - Clima Bucureftilor, 1885. N. L Idicru, Istoria artelor frumoase, 1895 (partea relativa la istoria scoaleI

Belador,

Istoria

Teatrulur,

Bucurefti, publicat In «Revista rem/nae, 1862.

Meyers Konversations-Lexikon, i 894, (articolul Bucuresti). Ministerul financelor, Budget general

de veniturr fi chelluelr pe exerciOul 898-99. Gh. Moceanu, Memoriile mele, 1895.

(Partea relativa la sport). M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al orerfulur Bueurefti, 1895. Preotul Grig. Musceleanu, Montemen-

tele strabunilor, 1873. l'apadopol-Calimah, Istoria fondarer Bucurefti, 1582.

Major D. Papazoglu, Calendar pe anul z369 (cu plauiul capitaleI Bucuresti). - Carnuza saa conducatorrel Bucureftiulur istoric fi pitoresc, cu planul capitalei, 1871.

- Harta calei ferate din L'unerefti la Giurgia, 1571. - Bucurefti, capital(' Rominier, (plan), 1871. Locotenent-Colonel Papazoglu, Islario Bucureftilor, i S92. Dim. Penescu, Memoria astepra ape-

lar firuginoase de la Vdcarefti, 1873. Sub-locot. Pontbriant, Bucurefti-Slobosia-Clenceni, (plan topografic, f. d.). Primaria comunel" Bucuresti, Detrae

de seama, pc anil 1894-951 96-97 fi

97-98. - Anuarul statistic al orafulur

si declamaiune din Bucuresti). Gh. Ionescu, Spicuirr din arta tipa-

Bucurefti, pe anil 1595 si 1896. - Rapar/ astepra chestiuner afier,

grafier, (lucrare inedia"). G. I. Ionnescu-Gion, Bucurefti in Hmpul Revolee/nena' franceze, 1891.

1 895 .

- La Presse roumaine, publi-

Elisée Reclus, Nouvelle g,:ographit universelle, 1890.

cat In revista franceza eRevue des R e-

Locot. C. B. Segarceanu, Itinerarul drumulur de la Bucurefti spre

vuese , 1896.

1873.

Bibliografie. - C. Alessandrescu,

Mihail 1896.

Itucuresti).

de bele-arte si a conservatorulta de muzica

- Bucurefti fin& la r500,

- Itinerarul a'rumidurele /a Bucurefti, trecind prin Jilava, Vidra, du-

- Dinebovila bucurefleana, artieTincrimea ro-

cindu-se la Tirgul-Vestel (o foae manuscript, In biblioteca Marcha Stat-Major). D. P. Sesquières si Gr. Cerchez, Bucurefti (planul orasuluI), 1883. Chr. D. Staicovicl i F. Robin, Statistica 1898. Franz loseph Sulzer, Glundriss der Ilaupstadt Bukarest in der Vallachei, 1781, plan al orasulul Bucuresti, In eGeschichte des Transalpinischen Daciens, etc.)

1898.

Diclionar geografic al jud. Ilfov, 1892. G. Assan, Cestiunea iluminatulurcapitalet, 1894. Joseph l3auscher (soulTleur), Almanach du Théatre de Bucarest, pour le nouvel an 1S35.

Grigore I. Lahovari, Cite-va etimologir geografice romine, In eBuletinul SocietatiI geografice romInes i 886. Pierre Larousse, Grand Dictionnaire

col publicat in revista

mita., 1595. - Istoria Bucurestilor, lucrare inedia. Locot. Jigurtu, Plantel de la Cernica la Manilla (desemn f. d.). Dr. Hans Kraus, Rumanien und Bucarest, 1896. A. L. Bucarest, Manuel du Voyageur, 1879.

BUCURESTI

Grigore Tocilescu, Istoria Bucureftilor, articol publicat In revista eTinerimea

romlnii, 1898. Istoria Rondad, 1894. V. A. Urechili, Istoria IS'coalelor, 5892.

locuitorl sunt in Nicoresti, lar parte in satele vecine. AstazI este pamint arabil, proprietatea d-lur Iancu Corban.

Istoria Ronanilor, so volume,

Bucuresti, fost sat pe apa Ve-

5891-98. Varino, 1896.

BUDA

35

Guides-Album,

Roumanie,

Sub-locot. Zosim, Recunoafterea mi-

litar& a drumulur de la bariera Filaret la satul 7ilava, (f. d.). , Apele Bucureftilor fi Proectul Radu, 1898. , hinerarul drumulur de la Bucurefti la satul (In biblioteca Marelui Stat-Major).

Bucuresti (Gara-de-Nord), stalid, de dr. d. f., jud. Ilfov, pl.

del, in jud. Teleorman, despre care ne vorbeste un hrisov din secolul al XVII-lea al Mitropofiel de Bucuresti (Condica No. 5) ca fiind mosia vel-comisulur Bunea Gradisteanu.

Buda, com. rur., pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacati, asezata. In valea Bis-

triter. Se margineste la Est cu teritoriul com. Racova, de care se desparte prin riul Bistrita ; la N. cu riul Bistrita, care o desparte de com. Buhus, jud. Neamtul ; la V. cu com. Blagesti; lar la S. cu Slobozia-Luncanr. Comuna este udata de 0.1111 Prajoaia, care se varsa in 011111 GIrla-Moarer, de pe dreapta Bis-

triter. Aceastä comuna s'a des-

Bucuresti, fost sat in jud. Vil-

lipit din com. Blagesti. (In «Sta-

cea, de care pomeneste un hri-

tistica» din 1874 se &este unja cu Blagesti). Totalul paminturilor de cultura este 248.82 de hectare.

sov de la 1392 al manastirer Cozia.

Dimbovita, com. Bucuresti, de-

parte de statia Chitila de 9.5

Bucuresti, numire vechie a cit-

kil. Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 70'1,14. (Vez! cuvintul Bucuresti, § Mijloace de comu-

tunulut Erculesti, com. Vilcele, jud. R.-Sarat.

Dota sate o alcdtuesc : satul Buda, situat pe malul drept al Bistriter i catunul ipotele, la

Bucuresti deal, in jud. Mehe-

apusul sati. Comuna are 309 case; o sin-

nicatie).

dinti, plaiul Cerna, pe terito-

Bucuresd (Filaret), statie de

riul com. mi-. Balta ; ad se po-

gura biserica, ruinata insa, asa cä nu se oficiaza in ea, situata

dr. d. E, jud. Ilfov. (Vez! Fi-

vesteste cä a fost drciuma lur

In satul Buda, cu i preot i 2

laret).

erban-Vorld. In acest loc s'ati gasa banT si arme ingropate.

cintaretr; 8 circiumr. Populatiunea se compune din 1330 suflete, apartinind la 309

Bucuresti, deal, in corn. rur.BAsesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-

familir nomine si 5 de Evrer.

Bucuresti, sat, in partea de S. a comuner Salageni, pl. Podoleni, jud. Falciti, asezat pe malul Prutulur, pe o suprafata de 245 hect. 6o aril. Are o populatie de 71 fam. cu 247 suflete, din carT 58 contribuabill.

dinti.

Bucuresti-MicI, thrufor,(v. Buhus, erg in comuna Buhus, pl. Bistrita, jud. Neamtu).

Bucuresti, fost sat in jud. Ilfov, In secolul al XVI-lea. In arhivele Mitropoliel de Bucuresti (Condica relativä la jud. Ilfov) se gaseste un act din 12 Martie 1580, prin care Calota, postelnicul i jupineasa sa Caplea dad lur Dragomir Vornicul satele Clejani, Valcanesti, Bucurefti, Ciumesti si Salda.

Dupa nationalitate se deosebesc In 1317 RominT i i 3 EvreT, totT de protectiune ronfing. Se &ese : 60o agricultor!,

91 meseriasT, 2 comercian!, 6 cu profesiunT libere si 6o muncitorT.

Bucuri, deal, In jud. Muscel, la Vest de comuna Contesti, plasa Argeselul, care domina valea Argeselulur. Acest deal cade Intre riul Argesel si com. Titesti.

tit't a citi si serie numar 9 persoane ;

restul de 1321 nu

stiti carte.

Animale sunt: 19 cal, 522 vite cornute, 28 porcI si 107 or, carr apartin la 7 proprietad

hedinti, plasaBlahnita, com. rur. Bucura.

si care áúprodustn 1891 2 4.kgr. tina amestecata.. Sunt 16 stupr de albine, care dad anual 61968 kgr. miere i 20656 kgr. ceara..

Bucuresti, fost sat, jud. Tecticiti, situat la vre-o 3 kil. spre S. de

Bucurului (Dealul-), deal, jud.

veniturile comuner sunt de 4845

in partea de E. a

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Tecucelulur. Nu se stie din ce cauza s'a desfiintat. Parte din

Cernatesti, continuindu-se din dealul Triesteniculur.

le!, 94 banT; iar cheltuielile de 2768 ler, 6o banr. Teritoriul comuner are o in-

Nicoresti,

Bucuroasa, maha la, In jud. Me-

Dupd budgetul pe 1891-92,

BUDA

36

tindere de 464.75 hectare. Nu se aflA pe dinsul niel o proprietate mare. PAdurT marT nu sunt, ci numal cringurr.

Reedinta comuneT se aflA la o depArtare de 21 kil. de Baclii, de 5 kit. de Girleni, rqedin-

BUDA

Se mArginqte la Est cu com. DAnulqti, de care se desparte prin riul Rimnicul-SArat ; la Nord

Cu Dumitre§ti, de care se desparte prin dealul Gorunulul; la S. cu Dedule0i, de care e despArtitA prin dealul Poiana-PAruluf.

incas% Cu apA; 2132 capete de vite, din carT : 570 boT, 220 vacr, 50 cal, woo oT, 40 capre 252 rimdtorr. Lemnäri i rotAria sunt micile industriT ale locuitorilor. Sunt in comunA

cojocar, I potcovar, 3 mAce-

ta plä.§eT, §i se gAsqte pe calea vecinall-comunall Valea-luT-Ion-

Este din regiunea dealurilor, brAzdatA la Nord de dealurile

larT,

Podul-LespezT, dimpreun cu B1A-

GorunuluT, CAtAutul; la Vest de dealurile Dorul, Mita, al-FeruluT, Piscul-TauruluT, Poiana-PArulur ;

import de coloniale, instrumente agricole i in export de vin, vite, cereale i obiecte de do-

la S. de Dealul-Dedule0ilor. Riurile carr o udl sunt : Rim-

gane. Transportul se face prin gara Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt 7 comerciantf (I strdin), apoi 3 bilcanI si 6 circiumarT. CAile de comunicatie sunt :

ge0. Se aflA depArtatA Cu 7 kil. de BlAgWi Cu II kil. de Slobozia-LuncanT.

Buda, com. rur., in jud. Dorohola, pl. Herta, la 6 kil. de Herta, re§edinta plA0lor Herta

Prutul-d.-s., 0 la 38 kil. de Dorohoiti, formatA din satele : Buda-Mare, Buda-MicA, Mihoreni-Stavrat, Mogomti, Pasatul Slobozia, cu rqedinta primariel in satul Buda-Mare. Are o populatie de 667 fam. cu 2655 suflete. Are 7 bisericT, deservite de i preot, 5 cintAretT i6 palamarT ; o coalä, cu un invAtAtor

0 50 elev1; 978 hect. pAmtnt sdtesc ; 2455 hect. cimp a proprietAter, Cu 12384 hect. 85 ariT

pAdure ; 2 iazurT 0 28 0 jum. pogoane vie.

Budgetul in 1889-90 era la veniturT de leT 4266, 0 la cheltuell de leT 4266.

Vite marl albe cornute sunt 1559, oT 388, capre 1, caT 277, porcI 572; stupT 299.

Buda, com, rur., in plaiul Rimnicul, jud. R.-SArat, pe piriul cu acela0 nume. luat numele de la piriul Buda. Este nezatA in partea vesticA a judetuluT, la 20 ldl. spre N.-V. de R.-SArat, i in partea rAsAriteanA a plaiuluT, la 7 kil. spre

S.-E. de com. Dumitre0i, reedinta plaiuluT.

Comunele in-

vecinate sunt : Dedule0i, la 5 kil.; DAnule§ti, la 3 kil.; Pando0, la 8 kil.; Valea-SAlcieT, la 9 kil.

nicul-SArat la E. 0 afluentiT sAT:

CAtAutul, Valea-Largd, unja cu

Buda 0 Valea-Rea. CA.tunele carT o compun sunt: Buda, rq edintA, Muce§ti, la Nord,

ToropAlqti, la Est. Suprafata comuneT este de 3500 hectare, din carT 50 hect. vatra satelor, 1510 hect. ale locuitorilor, 1930 ale proprietIteT private. Populatia este de 441 familif, Cu 1777 suflete din carr : 862 bArbatT 0 615 femeT; dupa starea civilA: 882 cdsätoritT, 775

i bolangia §i 6 rotar. Comertul este activ i constd in

1. calea judeteang. ce pleacA din oraul Rimnicul-SArat, trece prin BAbeni-DedulqtT §i comunA, se duce la Dumitre0i-Chiojdeni-

Jitia; 2. spre DAnule,ti; 3. spre Valea-SAlcier.

ContribuabilT sunt 462. Veniturile sunt de 3326 Id 99 banT,

iar cheltuelile de 2927 Id 79 banT.

Buda, com. rur., pl. StAni§eSi,

necAsatoritr, 70 vAduvI ; dupà instructiune : 17 tiú carte ; totT sunt RominT.

jud. Tecuciii, compusl din cd-

In comunA este o bisericA, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, ziditA in 1827 de Mihail

situatA pe Valea-ZeletinuluT, la o

Despu i sotia sa, cu preotiT Ion S tanciu, Mihail Necular i locuitorl ; are 17 pogoane pdmint ; preot, i cintdret ii paracliser. Comuna are o §coalá de bAetT, fondatA in 1828 de comuna,

cu I

invAtAtor

i cu 41

elevT

inscrig. Calitatea pAmintulur este mediocrA, terenul fiind pietros, muntos i putin propria agricul-

turil. In ce privqte cultura plmintuluT, comuna are: 680 hect. arabile, 250 hect. ima, 960 hect. pAdure, 244 hect. vil, 950 hect. finete 0 357 hect. neproductive. LocuitoriT ati 19 plugurT,

tunele : BrAtoaia, Buda, DAnAilA,

Putinele, Salahorul i FArcaul. E

distantA de 84 kil. de Tecuciti la 5 kil, de re§edinta plA§eT (tirgul S tAnie0). Are o populatie de 1391 suflete, din carT 372 capT de fam., 303 contribuabilT, locuind in 435 case. StrAinT sunt 25, EvreT.

Comuna are o suprafatI de 2340 hect. 91 ariT, din care 1305 pAmint arabil 0 472 hect. ariT pAdure, din care

0 72

385 hect. §i 72 ariT sunt ocupate de pAdurea statuluT, 107 hect. acoperite cu viT i TOO hect. 0 96 ariT vatra satuluT.

Statul are 443 hect. pAmint arabil. Tererml acesteT comune este,

In mare parte, acoperit cu dea-

BUDA

BUDA

87

lurf si padurT; aceste din urma ocupa culmea si coastele dealurilor. Partea despre E. ZeletinuluT este mar productiva, fiind compusa din pamInt argilos,

cea de V. este neproductiva din cauza pamintuluT clisos. Valea-Zeletin u lul este productivä

in finete.

Ocupatia de cdpetenie a lo-

locuitorT

s'a asezat in Valea-

ZeletinuluT, forruind satul Buda,

de unde sl-a luat numele si comuna. LocuitoriT sunt in mare parte razesT, iar restul clacasT. Se margineste la N. cu com. Colonesti, la S. cu com. RAchitoasa, la E. cu com. Avramesti si Lalesti (jud. Tutova), care servesc si ca limita intre jud.

Tutova, la V. cu

Aci este un pod de vase, de la care se percepe taxa. lama pe ingheturT comunicatia este intrerupta si locuitoriT ocolesc, spre

a trece, pe la Malul-Spart. Cor-

purile legiuitoare ad votat de curind constructia unuT pod intre Buda si Mihailesti, pe calea Bucuresti-Alexandria, alocind pentru acest scop in budget 870000

cuitorilor este : agricultura, cres-

Tecucid si

terea vitelor si cultura vier ; parte dinteinsiI se ocupa si cu dogaria, rotaria, cizmaria, etc. In comuna se afld o moara de foc facutä. in 1892. Comertul consta in exportul

com. Stanisesti. Com, are forma unuT trapez ; laturea de E. este formata de dealul Tutova, cea de V. de Dealul-Dcbrotfo-

produselor agricole si al vinulur in orasele Birlad, Bacad si t'irgul Podul-Turculuf.

In partea de V. a com., pe

special se ocupa cu cultura tu-

zarea DobrotforuluT, se afla o urma de sant, cu o suprafata de

tunuluT, cartofilor si usturoiuluT.

Loc. ad : 322 bol, 318 vacT, 17

taurT, 160 cal, 50 epe, 5 armasarT, 767 oT, Io0 capre, 200 porcI; 270 stupT. Comuna are 2 scolT. Una se afla ip s. Buda, avind un local anume facut pentru scoala si datind din anul 1869. Se frecuenta de 34 copiT (32 baetT si 2

fete), din numarul de 115 (59 baetl si 56 fete) in virsta de

scoala. A doua este in satul Putinele, si dateaza din anul

1892. Se frecuenta de 28 copiT (25 baetT si 3 fete), din numarul de 68 copiT (53 baetT si 25 fete) in virsta de scoald

ticl carte 186 barbati si 24 femeT.

In aceasta com, se afla. 2 biserie!: una facuta din lemn de

ruluT ; cele-l'alte laturT sunt for-

mate de liniT conventionale.

512 m. p. Aceasta localitate, care se numeste Cetatuia, era inconjurata de padurT priincioase

pentru aparare.

Buda, sat, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacati, resedinta comuneT cu acelasT nume. Se aifla asezata nu

departe de malul drept al Bis-

CornetuluT si Buda, locultoriT in

ET sunt mult aplicatT spre comert. Mal nu e tirg in tara necunoscut de el. Din teritoriul satulur, d-na Frederica Paleologu si d-1 M. Xanto ad 98 hect. si locuitorif 412 hect. Se cultiva tot terenul.

Are o biserica, cu hramul SfintiT ImparatT, deservita de 2 preotT si 2 cintaretT; precum si

o scoala mixta frecuentatit ointretinerea careia statul cheltueste anual 1080 le!, lar com. 830 Id. Localul s'a construit de judet in anul 1887 si costa 6473 lel.

Comerciul se face de 4 cir-

Buda, sat, din com. Braesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi, situat pe o vale, in marginea padureT, spre

matorT.

Se crede ca numele acesteT la unul,

Buda, sat, resedinta com. rur.

Budeanul, primul locuitor care

Buda-PrisicenT, pl. Sabarul, jud.

a venit din Buda-d.-j. (com. Cor-

Ilfov. Cade la V. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Arges.

bita), cam pe la 1750, si cu altl

carT se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. Intre Valea-

bicinuit de 26 elevI si 2 eleve, cu

cdtunul Buda este si o bacanie.

comune ar veni de

pulatie de 830 locuitorT RominT,

deservita. de 1 preot si 2 dintaretT. CapT de familie sunt in numar de 169, sufl. 563, printre carT 7 EvreT. CirciumI sunt 4. Animale: 14 caT, 279 vite cornute, 23 o! si 14 porcr.

cintaretT. arciumT sunt 9; in

4. Sunt intretinute de poporenT sí sunt deservite de I preot si 2

Satul se intinde pe o suprafata de 5 to hect. si are o po-

triteY. Are 170 case ; o biserica

S.-V. de satul Braesti. Are 54 fam. sati 321 loc. lingurarr si ursarr locuind In niste bordee. Numarul vitelor este de 81 capete, din carT : 28 vite mar! cornute, 5 cal, 34 oT si 14 fi-

stejar la 1800 si cea din catunul Buda, zidita la 181o, Iulie

le!.

ciumarT.

Numarul vitelor marT e de 455 si al celor micT de 429. S'ad stabilit in sat 2 strainf. Pentru apararea satuluT de inundatiT, locuitoriT ad facut in dreptu-T zagazurT.

Buda, sat, in plaiul Rimnicul, jud.

R.-Sarat, catunul de resedintä al com. Buda, asezat la mijloc pe piriul Buda, de unde .9'-a luat numele. In vechime se numea Buda-Vechia. Are 500 hect.,

si o populatie de 262 fam., Cu

BUDA

BUDA

38

1021 suflete, din carr 281 con-

1856 si 1874, a fost reparata

deservita de I preot si 2 cin-

tribuabili, 14 stia carte. In sat e o biserica si o scoald.

In parte, lar in anul 1894 s'a

taretT. Numarul vitelor: 342 vite marT comute, 426 or, 15 capre, 57 cal, 146 rimatorl §i 202 stupT.

Buda, sat, in jud. Roman, plasa

Buda, sat, face parte din comuna Cu acelasT nume, jud. Tecucia. Are o populatie de 534 suflete, din carl To6 contribuabilT, locuind in 146 case. Are o suprafata de 951 hect. si 47 aril pamint razasesc. care 89 locuitorT: 30 barbati, 4

Fundul, com. Bozieni, linga satul Bozieni. Populatia acestuT sat este de 21 capT de familiT, 109 loc., din carl 9 stia carte ; locuesc in 22 case.

Buda, sat, pe mosia i in com.

reparat radical.

Dolhasca, jud. Suceava. Asezat In ripa si pe coastele dealurilor Strahotin la E. si Velnita la V.,

femeT, 40 baetT si 5 fete.

numara 165 case, populate cu 215 capT de fam. saa 719 sufl.

§i 2 fete).

(36o

barbatT

si 359 l'eme°.

ContribuabilT sunt 120. Vatra satuluT ocupa suprafata

Aici

se allá scoala com., care se fre-

Buda, cdtun, al com. Cisldul, jud. Buzda, Cu 500 loc. §i 123 case.

Are doul catunase, Birlesti Craciunesti, alipite de dinsul. Pe teritoriul acestur catun sunt ruinele cetater Doamna Neaga. Pe

aci, cind plaiul Buzaa tinea de jud. Sacueni, era drumul locuitorilor din acest piala la Bucov.

cuenta de 34 copiT (32 134.0

Biserica ce se afta in acest sat este fAcuta de locuitorl in anul 1810. Ea are hramul Sf. Nicolae.

Buda, atun, com. Ocnele-Marl, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ad locuitorir se ocupa mult cu ria. Are o biserica vechia, care a

servit multa vreme de schit.

de 85 &leí. Improprietaritl la 1864 si 1879 sunt 68 fruntasT, 94 mij1ocas1 s't 19 codal, sta.-

pinind 448 Miel si 30 prajinT. Are o biserica cladita de satenr din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe, deservita de preoVI

din Dolhasca cu rindul si de un cintaret ; o sopada rurala mixta., cu un invatator pila de comuna, infiintata la 1882 si frecuentata de 23 elevl. Copir, intre 7-12 anr, din raza scoalel sunt 46 baetT si 47 fete. Drumurile principale sala la Lespezr (3 kil.) si la Dolhasca (5

Buda, sat, in jud. Tutova, plasa Simila, spre N. de oras. Are 238 loc., din cae' 18 stia carte; 73 case. Formeaza com. Buda, cu catun ele: Patrascani, Plesesti

Buda, stafie de drum-de-fier, judetul Prahova, pl. Tirgsor, co. muna Paulesti, pe linia PloestiPredeal, futre statiile Ploesti si Inaltimea d'asupra ni-

Gavanul. Toata comuna are 824 hect., din carl 4 nelucratoare si 4,25 hect. lived cu prunl. Comercia se face de 16

velulul maril e de 208.78 m. Venitul acesteT statil pe anul

persoane, din carT : ro RominT,

Buda, deal, jud. Bacla, pl. MunteluT, de pe teritoriul com. Po-

4 Evrel i 2 strainT, in 16 stabilimente comerciale, din mil lo circiumT. Are o scoala primara

de bletT si I de fete. In comuna este o biserica. Contributiunile directe ale locuitorilor a-

1896 a fost de 31921 leT, go b.

durile.

Buda, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacaa, situat la V. comuneT cu acelasT nume.

ceste/ comune ating suma de

Buda, sat, face parte din com.

7057 ler.

Corbita, pl. Zeletinul, jud. Te-

Buda, sat, in jud. Tutova, plasa inalt, la o distanta de 3 kil. Simila, com. Orgoesti, spre E. si 650 m. de resedinta code satul Orgoesti. Are 145 lomuneT. Are o populatie de 129 cuitorT, din carl 9 stia carte ; cucia. Este situat pe un platou

capT de familir, 468 suflete, lo-

54 case.

cuind in 118 case. Totl locuitoriT din acest sat se ocupa numai cu rorária si fa-

Buda, sat, jud. Vasluiu, spre S. de Rafaila, la o distanta de 6 kil. E

bricarea multor obiecte de lemn.

situat in marginea piriuluT Stem

Er ati o biserica situata in partea de S. a satulul. Nu4 se

nicul, pe o supraf. de 519 hect.

cunoaste precis data zidireT. In

saa 623 suflete. Are o biserica,

Buda, deal, judetul Bacan, plasa Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, care apartine sireT de dealurT dintre Tazlaul-Mare i Trotusul.

Buda, deal, in partea de E. a com. Copalaul, pl. Cosula, jud. Botosani.

Buda, deal, in partea de S. a com. Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani.

Are o populatie de 124 fam.

Buda, deal, in partea de V. a

BUDA

satuluf Stroiesti,

com. Zatu-

noaia, jud. Botosani. Se prelungeste In com. DrAcsani.

Buda, deal,

BUDA-CU-DEALUL

39

ling5.

satul Buda,

comuna BrAesti, pl. Cirligatura,

jud. Iasi.

reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud. Botosani. Are o intindere de 243 hect. E compusl mar mult din stejar, fag si carpen. Se

mijlocul pAdureT Vladnicul, com.

Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud. Tecuciti. Prin mijlocul el curge piriul Cu ace1as1 nume.

exploateazA sistematic.

Plmintul e ripos. Se gAsesc ad : porcI, lupT, vulpT

i epurT

Buda, fost schit, astA-zI bisericá de mir, in cAtunul cu acelasT nume, com. Ocnele-MarT, plasa

Buda, deal, com. ,Genuneni, Pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Buda, pi-dure a statului, In jud. BuzAti, com. CisIdul. Are 800

Buda, pilla, in jud. Buzdti, com. CislAul, format din izvoarele Zidul i Dogari, care dupà ce

hect. Face parte din marele

inconjoarä ruinele ceateT Doamna-Neaga., se teunesc putin mal jos. Primeste apoT Izvorul-Rece,

Buda, pddure, in jud. R.-Sdrat,

corp Cisläul cu trupurile.

Ocolul, jud. Vilcea. Inscriptia de d'asupra useT bisericeT are urmAtorul coprins : «Intru cinstea i lauda. S-teT TreimI si de minunT fAcAtor Ni-

colae, s'a zidit din temelie plaiul Rimnicul, com. Buda, tine

trece prin cAtunul Buda, unde

de circumscriptia VII silvic5., ocolul BAbeni. Are 1763 hect.,

i se dA numele de Izvorul-BudeT si merge de se vars1 in riul Cricovul.

din carT 1463 ale statuluI. Esente : fag, jugastru, gorun, ulm frasin.

Buda, loc icolat, com. Frincesti,

Buda, pirliaf, jud. BaclA, plasa

a-

ceastA sf. bisericA de la izvorul GrecesculuT din hotarul OcneT, Cu toatA cheltuiala i ostrdia robuluI luT Dumnezeti, Pope' luT (sters) Deodosie (sters) i Monah BrAnescu din OlAnesti, fost-ati

schit. In luna luT August 7259 (1751)».

pl. Oltul-d.-s., jud.

Buda, nzahala, face parte dih

TazIdul-d.-s., com. Bucsesti.

orasul Tecuciti, situatä in par-

Buda, piria, izvoreste de sub Dealul-Mare, din padurea BrAesti,

tea stingA a riuluT Birlad, strAbAtutA de strada Cuza-VodA,

Iasi, de la poiana numitd Iosup ;

avind la E. barierea PrutuluT.

curge de la

Buda, mofie a statuluT, in jud. com. CislAul, pendinte

de Episcopie. Are numal 30 hect. arabile, care s'ati deslipit de pAdurea Buda si s'ati alipit mosieT Runceni, din com. Jugureni ; se arendeazA impreunA cu Runceni.

Buda, mofie a statuluT, In judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. PAncesti, arendatä impreunA cu mosia SAcAleni Cu 5000 leT anual.

Buda, vale, jud. BacAti, pl. MunteluT, care incepe din dealul cu acelasr nume si desparte comunele Berzuntul si Podurile.

com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud. S. spre N. prin lunca i esul cu acest nume, pe lingA. dealul Dodul. De aicT

la numele de pirlul Costesti prirnind in dreapta piriul Cristesti i in stinga piriul GAnesti, merge de se vars5. In pirlul Bahluetul, in dreptul satuluT Prigoreni.

Buda, vale, in partea de S.-V. a com. DrAcsani, pl. Miletinul, jud. Botosani, acoperitA cu padure.

Buda, vale, intre dealul Ciunca pAdurea Cristesti, com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud. Iasi,

prin care trece piriul Cristesti. Buda (Valea-), pida, jud. R.-SA-

Buda, phia, jud. Tecuciti, izvoreste din lipa cu acelasT mime In com. Valea-Rea, si se varsà in partea stingä a riuluT Ber-

rat, plaiul Rimnicul, com. Buda, izvoreste din dealul Poiana-PAruluT, udä cAtunul de resedintà si se varsA In riul Rimnicul.

in raionul comuneT.

Buda-cu-Dealul, sate, in com. Buda, pdclure, in partea de S.-V. a com. DrAcsani, pl. Miletinul, jud. Botosani. Se intinde pe Valea-Buder si are o suprafatA de 514 hectare.

Buda, pîriiq, jud. Tutova, pl.

Buda, pdclure, pe mosia Cuco-

Buda, ripc7, numit5. si SAlcuta, in

Simila ; udA com. Puntiseni de unde i izvoreste, curge de la N. spre S. si se varsA in 1:1E11

Birlad de-a dreapta.

ZvorAstea, pl. Berhometele, jud. DorohoiA ; formeazA un trup, a-

vind o populatie de 270 fam., ro80 sufiete. Biserica din satul Dealul, cu patronul Sf. Mihail si Gavril,

deservitä de i preot, 2 entl-

BUDA-PALANCA

40

BUDA-LTJI-XANTO

retI O 1 palamar, este mica de lemn $i vechia, facuta. la 1772,

Drum principal este acel de la Mihdileni la Mamornita.

de Alex. Tautu, proprietarul mosieI, dupä spusa populara. $i insemnarile ce sunt, cacI inscriptie n'are.

re$edinta plA$eI.

impreuna cu trupul Groapa-Dan-

Comuna se compune din 2 catune : Buda li Palanca, cu o populatiune de 1096 locuitorI:

situate in com. Sal-5.clne$6, plaiul Cozia, jud. Vilcea, ati o intindere de 350 hect.

549 barbatT, 547 femeI, in plus 30 familiI de TiganT. Sunt 271 capI de familie, 250 contribua-

Buda-Mare O Buda-Micä, trupuri de padure ale statuld, carI ciuluT,

Buda-luI-Xanto, trup de mofie nelocuit, pendinte de com. Mereni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud.

bilf,

Buda-Mici, sat, pe mo$ia de a-

Vlasca.

semenea numire, com. Buda, pl.

Buda-Mare, sat, pe mosia de asemenea numire, in com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti, Cu i14 famifie, 529 sufl., si burla

tul, la 14 kil. departare de capitaba judetuluI $1 la 6 kil, de

Herta, jud. Dorohoiti, cu 115 familiT si 410 suflete. Proprietatea mo$ieT este a familieI Holban. Pamintul este pu-

271 case de locuit $i 3

bordeie.

In comuna sunt douà biseriel' : una in Buda, ziditä la anul 1889 $i alta in Palanca, zidita la 1824, ambele deservite de do! preotI. Pe litiga agricultura, totT lo-

situatie inteo vechia curatura. Proprietatea mo$ieT este a erezilor defunctuluT N. Alcaz. Biserica, cu patronul Ador-

pa fertil. Biserica, cu patronul Sf. Di-

1818 de fostul proprietar Hol-

rasul Ploe$ti.

mirea - MaiceI - DomnuluT, cu I

ban. SateniI improprietarip ali 767

mitrie,

este de zid, facuta in

cuitoriT se ocupa cu rogojinasia.

Produsul muncelil desfac in o-

preot, 2 cintareyi si I 'Alamar, este de zid, fácuta in anul 1704 de Vasile Holban, fost proprie-

hect. 67 ariT pamint ; iar pro-

Locuitorir, in numar de 139, s'at1 improprietarit la 1864, pe mo$ia baronese! Richman, cind

prietarul mosiel are 568 hect.

fi s'a dat 499 hect. El aa, a-

tar al mosieT, dupa spusa popu'ara li insemnarile ce sunt, cacI

58 ariT cimp si 55 hect. 85 ariT padure tinära., cu esente domi-

ce!, 100 cal, 6o epe, 225 traer,

inscriptia ce se vede este

tator li 50 elevI, are un local

nante: fag si carpen. Drumurl principale sunt : acel de la Mihaileni prin Buda-

bun, facut la 1880 de comuna,

Mare, ce duce prin Godine$ti la

cu ajutorul dat de raposatul proprietar M. Holban. Calitatea pamintuluT este parte bunisoard $1 parte mal slaba,

Mamornita si acel din Hreatca la Herta. Hotarele cu: Buda-Mare, Godinesti, Harbova li Hreatca.

descifrabila.

in-

coala, cu un inva-

dar prin gunoire poate deveni fertila, fiind locurl de padurl.

farà de vitele trebuincioase mun-

5 capre, 600 o! si 250 porcT. In raionul comuneI este o pi-

va, o moara, o fabrica. de spirt si una de flina, toate asezate pe riul Leautul. coalä s'a infiintat la 1889. A functionat si mal inainte, dar

a fost des intrerupta. S'a frecuentat in anul trecut de 27

Buda -Micä. (Vez! Buda - Mare, jud. Vilcea).

copil, totT baetT, din numarul

prietarul mo$1eI are 500 hect.

Buda-Palanca, com. rur., plasa

40 barbatT $1 3 femeT.

86 ariT cimp si 710 hect. 37 ariT padure harina li tiara, cu

Cimpul, jud. Prahova. La formarea comuner, atit eltunul Buda cit $i Palanca ati fost

SateniT impropritariV aa 226

hect. 2§ aril pamint, iar pro-

mal multe esente de arborT secular!, intre carT domina fagul si stejarul. Iaz este unul, dar

situate in padurea Buda; de a-

de 154 copiI, 88 baetI, 66 fete, cu virsta de $coall. tili carte

Comuna se intinde pe o suprafata de 1416 hect. pamint, in care intra izlazul, pamintul de muna., padurT li partea a-

colo locuitoriT $i - ail stramutat locuintele unde se gasesc acum,

masa proprietareseT dupa deli-

din cauza inundatiilor ce sufereati din revarsarea riurilor

Cite-va femeI cresc &dacit de matase. StupT cu albine stmt

cae vin din Bucovina sunt : Pi-

Leautul si Prahova, ce le faceati

68. Pamintul e mar mult priel-

riul-Poenilor si al Cociorvenilor.

multa. p agub A.

nic porumbuluI si griuluT.

Este situata pe loc ses, Intre riurile Teleajenul si Prahova, si

Comerciul se exercita in comuna de 6 cIrciumari. Budgetul comuner prezinta

mic. Livada si vie este in suprafata de 6 pogoane. Piraiele ce trec pe mosie si Se gase$te piatra calcarica gresa, li se exploateaza numaT pentru trebuintele locale.

pe ambele malurI ale girler Leau-

mitare.

BUDA-PRISICENI

la veniturr suma de 3876 ler anual; cheltuelile prezinta aceeasT suma.

Buda-Prisiceni, com. rur., plasa Sabarul, judetul Ilfov, la V. de Bucuresti, Miga riul Arges, la 19 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Buda, Druganesti, Posta, cu o populatie de 1232 locuitorr, carI

sezata pe dealurile ce formeaza valea Stemnicul. Este alcatuita din satele Buda si Rafaila, pe o intindere de 4863 hect., din carr 2960 hect. padure a statulur, si are o populatiune de 130 fa.miiir saa 645 locuitorr Rominr, carT

traesc in 278 case si i bor-

se ocupa cu agricultura si eresterea vitelor. El posea. 36 plugurr si 79 care cu bol', 8 cdrute Cu cal si 350 stupT ca Prin mijlocul comuner trece

deia.

01111 Stemnicul.

Se intinde pe o suprafata de 1735 hect. D-ni! M. Xanto, N. Turnescu, biserica Sf. Ilie i Doamnele Frederica Paleologu si Natalia Fanuta, au 1053 hect., lar locuito-

rif 682 hect. Proprietarir cultiva 703 hect.; iar locuitorir cultiv5. tot terenul, ara rezerve de pasune.

Comuna numara 226 contribuabil Are un budget de 4747 le! la veniturr si 4957 ler la cheltuelT.

In anul 1885 eraa 207

contribuabilT.

In comuna sunt 2 bisericr, la Buda si la Druganesti, 2 scoale mixte; i pod statator pe Arges. Vite sunt : 723 vite mar!: 13 cal i epe, 281 bol, 237 yac! viter, 21 taurr, 53 bivolite; 842 vite miel : 85 capre, 103 rimatori si 654 o!. Dintre locuitorI, 289 sunt plugarT si 3 industrias!.

Aratura se face cu 130 plugurr: loo cu bol i 30 cu cal. Locuitorir aa 182 care si el-

rute: 137 cu bol si 45 Cu cal. Comerciul se face de 7 circiumarl.

S'aa stabilit in comuna 2 strainT.

Buda-Rafaila, com. rur., in par-

Are 3 bisericr ca 2 preotr, 3 eintaretT si o scoall. Budgetul comunel e de 2624 le! 93 banT la veniturr si 2567 le! 94 banT la cheltuell; statul

incaseaza 1734 le! de la 289 contribuabilI. Comerclul se face

de 7 Romin.T si 2 stainf. .54te sunt: 985 vite marl cornute, bivol, 840 oI, 23 capre, 87 cal si 229 rimatorr. iidure, pl. Dim-

Buda-TAiati, bovita, jud. llfov, care merge pana in valea Pasarea, care o

tul Suceava (1300 m.).

Budäile, imare, pe mosia Bobulesti, com. Bobulesti, pl. tefanesti, jud. Botosani, de unde izvoreste piriul Saha. afluent al Racer, com. Vascani, jud. Suceava ; are de afluent din dreapta pe Onufral.

Budàilor

deal,14 co-

muna Preutesti, jud, Suceava, acoperit de padure de fag.

Budfiilor (Valea-), vale, Pi Partea de N. a satulur Potingeni, com. Movileni, pl. Copad, jud. Iasi; loe numar de pasune.

Budiilor (Valea-), vale, In comuna Golgesti, plasa Branistea, jud. Iasi.

Budblioasa, deal, incepe de la hanul Budaioasa, din com. Cior-

Buda-Vechiä, numire veckid a

testi, pl. Crasna, jud. Vasluia, si se intinde spre E., pana in

cdt. l com. Buda, jud. R.-Sarat.

padurea CrasneI; pe coasta nor-

dica a acestur deal merge so-

Budacul, cel mar inalt munte din judetn/ uceava, aflator in com. Borca,- avind 1864 metri altitudine de asupra nivelulul

seaua

Budgiul (Frince§ti), sal, in partea despre E. a com. Sirca, pl. arligatura, jud. Iai, Ruga iazul pirtul Budalul. (In privinta

Budacul, ir

, afluent al pirluluI

Borca, jud. Suceava.

Budancea, deal. (Vez! Dealul-

ved Sirca,' sat). Numarul vitelor este de g 69 cap ete, din casi: upo vite marl cornu te, 14 ce pi 55 ritnatorT.

Maree pl. Cirligatura, jud. Iasi).

Budancea, pida. (Vez! Lacul, pida, com. Sirca, pl. Cirligatura, jud. Iasi).

BudAiul, sat, numit i Urlati, pe mosia i in com. Silistea, plasa omuzul, jud. Suceava. Are 21

case, populate cu 21 cap' de familie, sal"' 68 suflete : 28 bar-

tea de N. a plasel Stemnicul, j ud.

156760 Mal etr Pleito a, Get. vallo I ol.

BudAcelul, afluent al piriulur Rica, com. Bogdanesti, jude-

desparte de padurea Cernica.

Vasluia, la distanta de 35 kil. Buda9ca, deal, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de de orasul Vasluia, de 12 kil. de Negresti, resedinta plaseT, a-

BUDÄIUL

41

com. rur. Izvorul-Anestilor.

batl si 40 femer. Sunt 17 contribuabilI.

Vatra satului ocupa o supra6

BUDÀIUL

BUDEASA-MARE

42

fatA de 5 fAlcl si 40 prj. Locuitoril sunt totT plugarI. Improprietdritl la 1864 sunt:

2 fruntasI, 3 mijlocasr si 4 codas!, stApinind 14 fAlcr si 28 prj. Biserica din Silistea iscoala din StirbAt servesc i acestur sat.

Drumurile principale sunt: la StirbAt 3 kil., la Silistea 1/2 kil.

si la Liteni 2 kil. Budaiul, deal, in com. MAnAstireni, pl. Jijia, jud. Botosani. Incepe de lingá riul jipa, sub numele de Dealul-Oddei, merge paralel cu Dealul-Viei, spre S. si se termina in Podisul-Furilor.

Buditiul, deal, pe mosia LAtAl, com. LAtAl, pl. Cosula, jud. Botosani.

din mal multe izvoare, trece

Budaiul, vale, in raionul com.

prin mijlocul satulur Concesti,

CondrAchesti, jud. Tecucin. Mer-

com. Hudesti-Marl, pl. Prutuld.-s. ; formeazA, in partea de V. a satulur, iazul BudAiul, si se varsA in piriul Podriga. (V. Conceasca).

ge in directia N.-S. spre E. si se vars1 in Iartagan. Budalul-Clofilor, loc de iovoare, pl. TazlAul-d.-j., com. Ripele, jud. BacAti,

Budäiul, AMa, izvoreste din satul Budliul, com. Sirca, pl. Ch.ligAtura, jud. Iasi, formeazA un mic iaz in sat si se varsA in stinga pirtuluT Bahluetul.

satul PAltinata.

Budäiul-de-la-Standoale, fia

A, in comuna

Valea-GloduluT, jud. Suceava.

Budalul-Domneso, loc de Budäiul, piriti, izvoreste de sub

voare, pl. Tazilul-d.-j., com. Ri-

dealul BudAiul, satul Potingeni, com. Movileni, pl. Copoul, jud.

pele, jud. Bacla, pe Ruga satul

Iasi, curge de la V. spre E., se impreunl cu Piriul-HirtopuluI, ce izvoreste tot din acest sat, unde, in vatra luï formeazA ¡azul

Borzesti.

Budäne§ti, sat, plaiul Cerna, judetul Mehedinti ; tine de com. rur. Blzesti.

Potingeni ; esind din iaz, trece

Budaiul, deal, in partea de N.E. a comunei Cucoreni, pl. T'irgul, jud. Botosani.

Budaiul, deal, in com. Movileai, pl. Copoul, jud. Iasi, pe teritoriul satultd Potingeni.

Budaiul, iaz, in com. LAXE, pl. Cosula, jud. Botosani. Budäiul, iezifor, lingA satul BuclAiul, com. Sirca, pl. CirligAtura,

prin Valea-SAratA, lutnd numele de Pirtul-SArAturilor si dupA ce primeste pe dreapta piraiele :

Amara, ce izvoreste din lazul Amara, si Sbantul de pe mosia Larga, formeazA iazul din satul Movileni ; de acolo sub numele de Piriul-Bahna, unit mal la vale

cu piriul Rediul, ce are 4:le afluente pe Piriul-GreculuT, se varsA in iazul din vatra satuluI Larga. (V. Larga, piriti, com. Movileni, pl. Copoul).

jud. Iasi, format de piriul Bu-

BA-

zesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti, acoperit cu vii.

Budeanul, deal, in partea de E. a com. Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iai, numit ast-fel dupA numele une! vi! ce este pe dinsul care se numeste Viea-Budeanulur.

Are ldirectia de la S. spre N., despArtind comuna de jud. Roman. Este cel mar inalt deal de pe aci. Pe coasta luI se aflA tuatA o parte a satuluI GAnesti.

Budaiul, mic aftuent al Somuzulta-

dliul.

Mic, com. Giurgesti, jud. SuBudaiul, lac izolat, pe mosia CA-

ceava.

tAmAresti, com. Cucoreni, plasa

Tirgul, jud. Botosani.

Budäiul,

Siretul-d.-j.,

jud. BacAti, care curge pe teritoriul com. Milesti.

Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti,

si se varsA in piriul Lipova. Budaiul, vale, plasa Siretul-d.-j.,

Budalul, firîu, curge pe mosia CAtAmAresti, com. Cucoreni, jud.

Budeanul,

mic afluent al PiriuluT-luI-Pulpl, in com. Dolhasca, jud. Suceava.

curge de la N.

spre S., udA teritoriul comunel

Budaiul, piria, pl.

Budane§ti, deal, com. rur.

jud. BacAti, situatA in partea E. a com. Milesti.

Budeasa, sat, face parte din comuna rur. Micesti, plasa RiulDoamneI, jud. Muscel.

Budeasa, girlä, trece prin com. MArAcineni, pl. Riul-Doamner,

jud. Muscel.

Botosani, si se vara. in Siena.

Budaiul, pfrig, jud. Dorohoiti, numit i Conceasca, se forme221

Budäiul, vale, In com. MAnAsti-

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,

reni, pl. Jijia, jud. Botosani, futre dealul BudAiul

pl. Pitesti ; face parte din coin. rur. Dobrogostea-Negovani.

BUDEASA-MARE

BUDEM

43

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges, pl. Pitesti; face parte din com.

tA a atmI Cilnistea, proprietatea

176 fam., cu 809 sufl., din care

Vetrer-MAndstireI-Comana.

3 fam. TiganT. Comuna are o

rur. Budesile. Are o scoald pri-

Acest cAtun este situat pe

biserica ziditA de familia Budes-

loc mlAstinos, provenit din vArsAturile alnister.

tenilor din Pitesti, deservità de preot, i cintAret i r para-

pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Budesile.

Este mult vinat de apA cum: sitar!, rate, lisite, etc. In 1864 s'a improprietarit aci

cliser ; o scoalA primará ruralA ; 5 circiurd. Budgetul comu-

Budeasa-Micä, gîrld, izvoreste

o suprafatA de 385 hect. Aci

a fost de 1816 le! la veniturr si de 1774 Id, 62 bant la chel-

din jud. Arges, formeazA limita de S. intre comuna Ciumesti

este o bisericA de zid, fOcutA in

tuelr.

1882, deservit1 de I preot

com. MArAcineni, pl. Rturile, jud.

cintAretr ; tine de parohia Co-

Dupg o publicatie oficiall (1887) aceastA comunA numArA

Muscel, si limita de V. t'Are

mana, de care este departe de 3 kil. La marginea de E. a satulur,

marA ruralA.

Budeasa-Micä, sat, jud. Arges,

120 locuitorl fostr clIcasT, luind

comuna Ciumesti si jud. Arges.

Dupa ce udA partea de V. si S. a comuner Ciumesti se varsA In riul Doamner.

Budeasca, nume, ce purta mar inainte satul Scorteni, judetul BudeI (Valea-), vale insemnatA

In com. Tohani, jud.

BuzAti ;

incepe din Fintina-Stilpulur clA in Valea-Scheilor.

pe coastA, este o vilA, fostd a decedatulur M. KogAlniceanu, care fusese arendasul mosier Vatra-MAnAstirer-Comana; azr este proprietatea familier decedatului Em. GrAdisteanu.

videsti, plasa Argeselul, judetul

Muscel, se varsà in riul Argeselul, pe teritoriul comuner Davidesti, din care izvoreste.

Budele, mahala, com. rur. Nenciulesti, pl. Cerna-d.-j., judetul Vilcea.

Budele, pIta, strAbate vestul comune! Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Budele, pirta, izvoreste din hotarul comuner Rominesti, strdbate comuna SAscioara, plasa Mijlocul, jud. Vilcea, primeste de afluente apa SAscioara si se varsd in Oltet, la sudul comuna

Budeni, cdtun, pendinte de com. Comana, plasa Cilnister, judetul Vlasca, situatd pe coasta dreap-

181 contribuabill si are un budget de 4097 leI la venituff si de 2268 le/ la cheltuell. In anul 1887 erati in comunl

698 capete vite mar!: 68o bol si yac!, 18 cal i 608 vite márunte : 358 o!, 62 capre i 188 porcr.

Se scoate multa trestie din

Bude§ti, com. rur., pe apa Sim-

batile i zmircurile Cilnister, tres-

niculur, aproape de riul Olt, ju-

tie care servA locuitorilor pentru acoperirea caselor.

detul Arges, pl. Topologul, la

Se creso si &dad de m6,-

resedinta subprefectureI, si la 6o kil. de Pitesti. Se compune din satele urmAtoare : Budesti, Barza, Linia i RudAria, aviad

tase. In 1885 a fost in vilA

BudeI (Valea-), vale, com. Da-

ner pe anul financiar 1882-83

o

crescAtorie model pentru cresterea gindacilor de mAtase In mod sistematic.

In acest cAtun sunt 3 hect. Cu vil.

20 kil, de com. rur. Tigveni,

peste tot 327 familli, din care 57 fam. de Tiganr, cu 1168 suflete.

In comuna este o bise-

CAtunul acesta este aproape

ricA vechid, reziditA din temelie

de statia drumulur de fier de

fi dat pAmint fostilor clAcasT a-

la 1812 de marele clucer Constantin Socoteanu, proprietarul mosier, i restauratA in urmá de familia Lahovari, descendentir Socotenilor; o scoalA primará. ruralA. ; case vechr boerestr; 5 Budgetul comuner pe

vea suprafata de 954 hect. Sunt 3 circiumr.

le! la veniturf si de 1600 le! la

la ComanA de 3 kil., iar de halta

de la GrAdistea de 5 kil. Trupul de mosie, pana a nu fi fost incorporat cu Vatra-MAnAstirer-Comana

i pOnA a nu

anul 1882-83 a fost de 1610 cheltuelI.

Budesile, com. rur., pe riul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti, 5 kil. de com. rur. BAscovul-

Dup. o publicatie oficialA (1887) aceastA comunA numArA 225 contribuabilr i avea in acel

resedinta subprefecturer,

an un budget de 3573 le! la

si la 15 kil. de Pitesti, formatO de satele : Budeasa-Mane, Budeasa-Micl, Rogojina i Redioasa, avind peste tot 210 case,

veniturr si de 3919 ler la cheltuelI.

NumArul vitelor era in anul 1887 de 523 capete vite marr :

BUDE$T1

504 boT i vacT, 15 caT si 4 bi-

voli si de 632 vite marunte :

io oT, 22 capre i 600

44

2 masinT de treerat cu aburl un pod. In comuna s'ari stabilit r8 strainT. In mare parte locuitoriT acesteT

torT.

Aid este o trecatoare peste

comune sunt Tigani.

Olt Cu pod umblator.

Bude§ti, com. rur., in jud. R.Bude§ti, corn. rur., pl. Negoesti,

SArat, plasa OrasuluT, pe piriul

jud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti, pe tarmul sting al

arceiul. luat numele de la mosia

riuluT Arges, la varsarea riuluT

unuT vechiti proprietar, numit Budescu.

Dimbovita in acest riti, 39 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Ne-

goesti, Posta si Budesti cu o populatie de 2094 loc., carT traesc in 383 case 0 5 bordee. Sta in legatura cu comuna Vasilati i Aprozi, prin sosele veeinale. Din sus spre Bucuresti este un pod pe vase peste riul Arges. Intinderea comuneT e de 3814 hect., din cad d-niT General G.

Manu, P. Chiritescu si Gr. Filipescu, an 3225 hect. si locuitorif 589 hect. Proprietarir cultiva 2722 hect, 235 ramin sterpe, 208 izlaz si 6o padure. Locuitoril cultiva tot terenul, rezervind 100 hect. pentru finete.

Este asezata in partea de miaza-noapte a judetuluT, la 29 kil.

spre N. de orasul rat, si in partea rasariteana a plaser Orasul, la 2 kil. spre E. de com. Cotesti, resedinta piaseT. Comunele invecinate sunt : Blidare, la 4 kil., Bontesti

akige la 6 kil., Golesti la 8 kil., Faraoane i Slobozia - Cio-

Aratura se face cu 103 plu54 cu bol si 49 cu cal.

gurT :

Locuitoril at1 119 care si el-

za-zi cu com. Urechesti, de care se desparte prin piriul Circeiul,

la miaza - noapte cu com. Cotesti, de care se desparte prin piriul Valea-Dilgovuluf.

ramificatiile Dealulur-Cornitelor. Ca riurT are niste micT piraie, formate din ploT ; asa sunt: Orceiul la miaza-zi, Dilgovul la miaza-noapte i pirtul Leordetul;

54 cu bol i 65 cu cal.

are 9 puturl, cu o adincime de cite 30-40 metri.

Comerciul se face de 13 circiumarl si 2 hangiT.

resedinta, nu maT are; insa par-

rute :

In comuna este o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, zidita in 1844 de familia Zosescu ; are venit 1784 leT 66 banT ; e deservita de i preot, i cintaret si I paracliser. In com. este o scoall mixta, fundata in 1874 de comund, cu invatator si 76 elevI inscrisT, din carT 41 promovatT (1892¡893). Calitatea pamintuluT este mij-

locie ; comuna are: 19 hect. pamint arabil, I hect. imas, 420 hect. vi!. Ocupatiunile locuitorilor sunt: fabricarea vinuluT si a rachiuluT,

boT, 43 vac!, 47 ca!, 9 epe, 12 or, 6 capre i 237 rimatorT. Comertul este activ si consta in

Este o comuna de cimp; nu

gad, 27 ati diferite profesiT.

doxT.

durea StatuluT Varzaresti, la mia-

are dealurT importante pe teritoriul ei, avind, spre V. nu mal,

Dintre locuitorT, 499 sunt plu-

femeT; 616 cAsAtoritr, 660 necAsAtoritr, 96 vlduvl; 122 carte ; totT sunt RominT orto-

agricultura putina, apoi cresterea vitelor. Loc. aa 15 plugurr,

cu un budget de 8914 leT la In anul 1885 emit 349 contrib.

tia sunt : 700 bArbatT 0 673

Asti la i I kil. Se margineste la E. cu pro prietatea Cotesti, la V. cu pa-

Comuna numara 361 contrib.,

veniturT si 6585 lei la cheltueli.

BUDETTI

Alt catun, afara de cel de

Numarul vitelor marl e de 781: 314 cal i epe, 202 bol,

tea apusana a luT poarta nu-

185 vacT i viteT, 22 taurT, 58 bivoll i bivolite, si al celor mid*

Suprafata comund este de 463 hect., din earl 23 hect. o-

de 1365: 9 capre, 338 porcT

cupate de vatra comuneT, restul

si 1018 oT.

de 443 hect. este al locuito-

Are o biserica cladita de marele vornic loan Manu ; o small mixta, baetr si fete ; o povarna;

rilor.

mirea de Circeiul.

Populatia este de 405 familiT, cu 1373 suflete; intre ace§-

545 capete de vite, din earl : 19

importul de cereale, carT lipseso co mu n eT , instrumente trebuincioase la fabricarea vinuluT, coloniale i vestminte, i in ex-

portul vinuluT. Transportul se face prin statia Cotesti, la 8 W. spre E. de comuna. Sunt in comuna 50 comercianti, din car! strain ; din acestia: i este bacan, 7 circiumarT, 2 mAcelarl,

marchidan. CAile de comunicatie sunt sim-

ple drumurT vecinale, spre : Slobozia -Cior4ti - Gologan ; 2. Golesti-Focsani; 3. Cotesti-Faraoane-Cirlige-Virtescoiti ; 4. Cotesti - Odobasca - Dealul - Lung; 5. Popesti - pragosloveni - PlAi -

ne0-Rimnicu1 SArat ; 6. gara

Cote0. Comuna are 308 contribuaVeniturile sunt de 8835 let 5o banT, lar cheltuelile sunt de 8563 le! 45 banT.

BUDEM

Bude§ti, sat vechig, pe apa SimniculuT, jud. Arges, pl. Topologul, in apropiere de riul 01-

tul ; face parte din com. rur. Cu acelasI nume. In acest sat este o biserica vechil rezidid din temelie la 1812 de clucerul Dinca Socoteanu i restaurad

BUDEM

45

Prin el trece drumul spre numit

leahul-Budesti.

Din vechime acest sat a fost razasese.

Numarul vitelor este de 246 capete, din carI: 183 vite marI cornute, 20 of, 13 caI si 20 timAtorT.

lemne de cherestea din padu-

1884.

Ad sunt 2 masinI de treerat cu aburI, i pod pe vase, filtre Budesti i RadovanuI, i i povarna.

Comereiul se face de 13 eh-ciumarl si 2 halle%

Numarul vitelor marf e de

In urma de familia Lahovari, descendentiI Socotenilor. Biserica are hramul S-tiI Ingerl; este deservid de 2 preotI, 2 clritgretT paracliser. Este tntretinuta de proprietarI, casi ati case marI boerestr si un atelier cu herastrae cu aburI, unde se lucreaza

s'a construit de judet in anul

Bude§ti, sat, pl. Negoesti, jud. Ilfov; face parte din com, rur. cu acelasT nume. Este situat la

S. E. de Bucuresti, pe tarmul sting al riuluI Arges. Prin mijlocul satulur trece soseaua judeteana Bucuresti-Oltenita. La V. se varsa rlul Dimbovita in

667 si al celor miel de 1199. LocuitoriI aa 86 plugurr, 47 cu boT, 39 cu ea! i 102 care carute, 47 Cu bol si 55 Cu

cal. In sat sunt 18 straid. Dintre locuitorI, 478 sunt plugarr.

care 1500 pog. lucratoare, 3600

rtul Arges. Aci este resedinta Bude§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluI, catunul de resedinta subprefecturiI plaser Negoesti, al comuna Budesti. i.a luat a jlideluI de ocol, a mediculuI plaseT si a und companiI de numele de la mosia Budesti. E dorobantI. Are un biuroa telesituat in partea de tasarit a comund, asezat pe piriul Cirgrafie, platit de judet, care face

pog. padure batrina de stejar, fag si alte esente si 2500 pog.

si un spital rural cu 40 paturT.

rea proprietatiI, exploatata de o societate franceza (1885). Mosia Budesti, a d-luI George

I. Lahovari, are o intindere aproximativa. de 7600 pog., din

serviciul postei rurale, precum

ce; are o tntindere de 120 hect., Cu o populatiune de 1373 loc.,

divizia IV-a, comandad de d. General Manu, a ocupat acest

futre carI sunt socotitt i ceI din catunul arceI, cu care formeaza un singur trup.

sat. Suprafata lui e de 1839 hect.,

Bude#I, sat, in pl. si jud. Tu-

din carI d. General Manu are

tova, com. Plopana, spre S. de

Bude§ti. (V. Guranda, sat, com.

1275 hect. si locuitorir 564 hect.

tirgusorul Plopana. Are 233 loc.,

Babiceni, pl. .$tefanesti, judetul

Proprietarul cultiva 1005 hect., 150 ramtn sterpe, 6o izlaz si 6o

din carI 6 stia carte, si 53 case.

padure. Locuitoril cultiva 464 hect. si ioo rezervä pentru fi-

Budeqti, sat, face parte din co-

date fostilor clacasI.

Aicr este o trecatoare peste Olt cu podurr volante si un pod de lemn peste apa SimniculuI. Satul are o scoala primara.

Botosani).

Bude§ti, sat, in partea de E. a

timpul rasboiuluI din 1877,

com. Curteni, pl. Crasna, jud.

flete.

muna rur. Diculesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-

Falda ; situat in valea dintre

Populatia satuld e de 2000 locuitorI, carT se ocupa cu a-

pulatie de 395 locuitorI, 200 barbatI si 195 femeI. Cade in

gricultura si cresterea vitelor. Are o biserica mare, cu hramul Adormirea, deservid de preot i 2 cintIretT, cladita de Marele Vornic Ioan Manu ; o cazarma de dorobantI; o gra-

partea de N. a comund. Locuitoril sunt ImproprietaritT In anul 1864.

dilla frumoasa cu tot felul de

ma de d. Vasile Racod.

dealurile Osoiul i Caluglrita,

la distand de i kil, de satul de resedinta, Curteni. Are o biserica facuta la 1864,

deservid de I preot si 2 clntAretr, intretinuta de proprietarul rnosid.

Bude§ti, sat, in com. Mogosesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezat la poalele dealuluT Budesti. Are

o populatie de 46 familiI, saa 169 locuitorI; o biserica ; casele

proprietatiI; o moara.

poml, proprietatea d-lur General Manu ; o scoall mixta, frecuentad de 40 elevI si 15 eleve, cu intretinerea carda statul cheltueste anual 1404 ler, lar comuna 1175 leI. Localul scoald

Ad e o biserica fondata la anul 1825 de Slugerul Alexandru Diculescu si reparad in ur-

In partea de V. e udat de 1.1111 Oltetul si de valea Imoroasa.

Copir in vIrsta de scoall sunt 28,

dintre carl 14 baetI si 14 fete. Bude§ti, cif tun al comund Tres-

BUDEsTI

BUDESTI-GHICM

46

tioara, jud. Buzaa, Cu 200 loc. si 48 case.

Bude§ti, deal, jud. Iasi, la poalele caruia e situat satul Bu-

sesti, pl. Stavnicul ; mal jos de sat, unindu-se Cu piriul PIetrosul, se varsa in scursura iazulul Birca.

desti, com. Mogosesti, pl. Stav-

Bude§ti-de-Jos (Lunca), mo-

nicul. Virful luT se numeste

fie nelocuita, pl. Negoesti, jud. Ilfov ; face parte din com. rur. Budesti. Are o suprafata de 750 hect., proprietate a d-lur P. Chiritescu. Din totalul mosief, 75 hect. se rezerva pentru finete.

Toaca. La 1812, in timpul bejenier, o ceata de TurcT se asezase pe virful dealuld. Bude§ti, drum, jud. Iasi, ce duce

de la Iasi la Vasluia prin comunele : Galata, Miroslava, Mo-

Bude§ti-de-Sus (Lunca), mo-

gosesti, Mironeasa si prin satul

fie nelocuita, pl. Negoesti, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Budesti. Are o suprafata de 450 hect., proprietate a d-luT Gene-

si pe dealul Budesti. Acest drum

servea in vechime de comunicatie intre Tara-de-Jos si Iasi ; pe

aicl veneaa Domnir din Constantinopol la scaunul domniet

Cocea, care mal cumpara o suma de stinjenT de la Niculal sin Toa-

der Petrea, Vasilie a Icoanel

din satul Scorteni; iar din razesT sunt si C. Magu, Vasilie Grigoras, Grigori Patrichi, care vind 12 stinjenr din mosia d-sale Aga Enache Crupenschi, si Ion Banca 4 stinjenl, d-sale SatraruluT Sandu Chiriac; Tudurachi

Matagund, C. Maris, etc.; pe litiga mosia Costesti si altele, fara sat».

Bude§ti, piidure particulark supusa regimulul silvic, pendinte de com. Diculesti, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea.

piI de sex barbatesc, 516 copiT de sex femeesc ; dupa nationalitatT sunt : 34 suflete strlini, saa 5 familir evreestI, 7 famili! UngurT, NemtT, etc.

RominiT se indeletnicesc cu agricultura si cresterea vitelor; strainl, in parte, aa angajamente la proprietarl, alta' se ocupa. c 1 agricultura, si altiT cu ne-

gotul. Dintre locuitorir improprietaritl In 1864 sunt asta-zT : 119 carT staptnesc locurile lor insi-sì; 166 ca urmasT si 98 mil de si insuratT si cultivatorl de

pamint, dar Inca n'ail niel un

ral Manu. Din totalul mosieT, 40

sola de improprietarire, precum niel prilejul de a mosteni dupa

hect, se rezerva pentru finete.

urma parintilor lor legiuitt

Bude§ti O Färtigani, mofie, pl. Bude§ti-GhicAI, com. rur., jud. Tazlaul-d.-s., comuna Scorteni, judetul Bacaa, despre care Th. Codrescu, In cBuciumul Rom'in», pag. 523, ne spune: cmosie la tinutul Bacaulul, in care are parte si d-luI Stefanache Ion

sunt copiT, dintre carT 562 co-

Agricultura se poate face pe o intindere de 2423 hect., 47 aril.

Neamtu, la extremitatea despre

Suhatul are o intindere de

E. a judetuluT si despre S.-E. a pl. de Sus-Mijlocul. Se margineste la N. cu com. Bozieni si Birgaoani ; la V. cu com. gin

140 hect., nutrind 2391 capete de vite, carI, singure din tot

gaoani, in parte ; la V. cu com. Margineni, si la E. cu jud. Roman, despartindu-se in toate par-

tile prin limite conventionale. Terenurile sale in parte sunt accidentate, prezintind sira dealurilor Climesti, Faurei si Chi, care strabat comuna aproape paralel cu hotarul jud. Roman ; in colo sunt val si podise rodnice si prielnice culture/ plantelor agricole, iar pe

liile

unele locurT, mal cu seama. des-

pre N., putin mlastinoase. Este formata din satele : Budesti - Ghical, Climesti, Faurei, Micsunesti si Tatomiresti, Cu o populatiune de 2446 suflete, 548 familiT, carT repartizatT dau : 2422 suflete: 1237 barbati, 1209

judetul, sunt de o rasa superioard, ad i prasindu-se si erescindu-se specia boilor si a vacilor Olandeze si Elvetiane. In aceastä comuna se mal allá si o herghelie de cal. Sunt: 560 boT, 285 vacT, 1036 or,

1,8 caT, 238 pord, si 154

vite micr cornute. In aceasta comuna sunt : 5 bisericr, Cu II deserventr, 5 preotT,

6 eclesiarcT, platitl din fondurile comunale cu 700 leT (venitul fonciar anual al paminturi-

lor date bisericilor, se urca la suma de 2366 leT) ; 4 morl de apa ; o velnita; 4 fferariT ; 2 rotariT ; o scoala. Budgetul comuneT e de i0802 lel la venituff si 10703 la cheltuel/ ; nUmgrui contribuabililor e

de 543.

Bude§ti, pirig, jud. Iasi, format

femel ; dupa stare chilla: 1219

Comunicatiunea Cu satele ve-

din dota ramurl ; una izvoreste

necasatoritT, 1060 casatoritT, 167

cine se face prin : un drum

din padurea numita Gisca

vaduvr, dintre carT 71 vaduve, 3 divortatl, 40 nevolnicT ; 128 stia carte, 2319 nu stia ; 1078

comunal din satul Tatomiresti, ce trece prin satul Faurer, Budesti-GhicAT, legindu-se cu so-

si

alta de sub dealul Huma, trece prin satul Budesti, com. Mogo-

BUDE.5TI-GHICIT

seaua jud.Platra-Bozieni-Roman Intre kil. 25-26; prin douA drumurr comunale ce es din precedentul, intre satul Tatomiresti

BUDIENI

47

die& Pirlulaudestilor, lar dupA altir, pirtiasul VlAdiceni, fiind-cl scursoarea iazulur BalAnesti trece

pe teritoriul saruhr Vadiceni.

Fdurer, ducind unul prin sa-

ocupindu-se cu agricultura, cresterea vitelor i cu lucrul de lem-

rarie simplä. Locuitorir posea 30 plugurr, 63 care cu bol, 606 vite marT cornute, 55 cal, 955

tul Climesti in jud. Roman, prin

Bude§tilor (Dealul-), dial, in

or, 62 capre, 197 rimAtorr si 30

Micsunesti la Hirtesti, precum prin diferite alte drumurr naturale, ce leaga. diversele loca-

com. Budesti - GhicAT, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; for-

litAtT.

taseaza dealurile: Climesti, Chi-

stupr carr dan 16 kil. ceara. Budgetul comuner are ca venit 960 ler, iar cheltuelile se urca la 930 ler. Contribuabilr sunt 250. Riul Amaradia udd patnintul acester comune, care, in timpurr ploioase, debordind, prici-

meazA o sira, din care se deliile i FAurer.

Bude§ti-GhicM, sat, com. Budesti-Ghical, pl. de Sus-Mijlocul,

Bude§tilor

ju-

jud. Neamtu, asezat pe valea

detul Neamtu, formeazä scur-

piriiasulur cu acelasr numei sub coastele a trer dealurr: FAgetelul, Chiliile i Climesti, intre satele: Vlddiceni la V., Bozieni

soarea iazurilor de pe partea

la N.-E., Climesti si FAurer la S.-E., la 29 kil. 300 m. departare de Piatra. -

nordica a terenurilor com. Budesti-GhicAl ; parcurge teritoriul

com. Bozieni, urmind directiunea S.-V. catre N.-E., pe o in-

tindere de 150 m. si se varsA in iazul al treilea din cea din

Are o populatiune de 819 sufl., sati 182 fam., din cae 26 vAduve, 7 nevolnicT Rominr, 3 familir

urmá. comunl, dupa ce primeste

Izraelitr, 7 Ungurr, carr in ge. neral se ocupa cu agricultura

Budichia. (Vezr Dealul-Teiulur, com. Rosiile, jud. Vilcea).

cresterea vitelor, lar Evreir cu negotul. In acest sat se aflA : resedinta

Budieni, com. rur., in partea de E. a pasa Ocolul, jud. Gorj ;

autoritatilor comunale, o biserica nota facuta de vr'o 4 anT, deservitA de 2 preotr si 2 dascAlr; o scoala frecuentatA de 42 elevr; 2 mor): de apa, o vel-

e situat5. parte pe loc ses, parte pe deal. Este formatA din 2 catune, catunul Budieni, unde este resedinta, i cAtunul Pistesti numit i Pistesti -din - Deal. Se

nitA, 2 fierarr l i rotar. NumArul contribuabililor este de 207.

15.nesti, la V. cu cat. Bucureasa

In acest sat se face mare bilciti,

din stinga pe piriul Sorer.

'tueste marr stricAciunr semanaturilor. Comunicatia se face prin calea fierata Filiasi-T.-Jiul ce trece prin apropierea acester comunT avind statie la CopA.cioasa ; prin soseaua judeteana Tirgul - JiulRimnical-Vilcea, care trece prin mijlocul comuner ; prin soseaua

comunala care se detaseazI din soseaua judeteanA de la «Fintina-cu-lantul», strabate interio-

rul comuner si merge la com.

margineste la N. cu com. BAal comuner Petresti-de-VArsaturr,

la S. cu

asa si la E. cu com.

DAnesti.

In comuna se gasesc io fintIni acute de locuitorl. Comuna are I local de primarie ; i

coa15. infiintatA, la 1879

frecuentatA de 45 elevr si 2 eleve, din 50 inscrisr. Comuna are 4 bisericr, din care i de zid si 3 de lemn, slu-

jite de 2 preotr si 3 cintaretr. Bisericile sunt cladite : cea de zid in anul 1870, iar cele de lemn: i in 1770, alta la 1820; celer de a treia nu-i se cuma--

la 20 Iulie.

CopAcioasa.

Numárul vitelor se urca la 572 capete, dintre carl : x58 bol, loo vacr, 207 cl, 25 cal,

Numele de Budieni, se zice cA i s'a dat dupa numele unuia din primil sar locuitorT, numit Budianul, al cAruf descendentr sunt i acum foarte numerosT. Are o intindere de I200 hect., din carr 205 hect. arabile, 235 hect. finete, 6 hect. vie, 745 hect. izlaz, pomet si padure, 9 hect. vatra satulur. Pamintul este productiv.

Budieni, cätun de resedintA, jud. Gorj, com. Budieni. Are o intindere de 900 hect., din carT 140 hect. arabile, 160 hect. finete, 695 hect. izlaz, pomet i tuaris, 5 hect. vatra satulur.

Are o populatie de 1430 suflete, saii 285 familir, totr Rominr,

Are o populatie de 190 fawilli cu 950 suflete, top* Ro-

33 porcr si 49 juncr.

Bude§ti- Ghick" (De la-), iaz, jud. Neamtu, in partea despre N.-V. a satulur Budesti.GhicAl, format de scursoarea piriiasulur din iazul BAlAnesti ; comunica. cu iazurile din com. Bozieni prin un piriias, care, dula cum spun unir, poarta aceeasT numire, a-

te data fondArer fiind foarte ve-

cha.

BUDIENI

BUDIFrENI

48

Budisteanca, pddure, supusa regimulur silvic, com. Budisteni, bill. pl. Podgoria, jud. Muscel, comLocuitorir posea. 20 plugurr pusd din stejar, fag, carpen si si 45 care cu bol, 400 vite marT plop, in intindere de 75 hect. cornute, 35 caT, 535 or, 32 capre, upo rimatorr si 20 stupr cu Budisteni, com. rur., pl. Podgoalbine. ria, judetul Muscel, la S.-E. de Apele si calle de comunicatie Cimpulung-, asezata pe ambele descris la comuna. 'T'alud ale riulur Budisteanca. In catun se maT gasesc E numita si Bogati. De la aput si 7 fintionr. ceasta comuna pana la CimpuCatunul are 2 bisericT de lemn, lung isunt 77 kil. deservite de z preot i I dinSe compune din 4 catune : ta.ret. Budisteanca, Glodul, Scoicesti Budieni, mahala, in com. rur. si Pietroasa. Numele saii vine Tehomirul, pl. Vailor, jud. Mede la Gira si Schitul-Budi.steni. Are o populatie de 1057 locuihedinti. torT (650 barbar si 407 l'eme» Budilovätul, deal, in com. rur. Cu 214 capr de familie, cari Ocolul-d.-s., jud. pl. träesc in 294 case. Breznita, LocuitoriT, pe Ruga agriculMehedinti. tura. i cresterea vitelor, se mar Budilovätul, mahala, in plasa ocupa cu clltura ciresilor, peOcolul-d.-s., jud. Mehedinti ; tine penilor, prunelor si a visa Prodesfac la Bude com. rur. Breznita. dusul muncer curesti, Pitesti i Gdesti. StupiT

miar, din carr 160 contribua-

biserica, deservita de preot si 2 dascalT, claditä de si

I

locuitorT.

Scoala, cu intretinerea carela statul cheltueste anual 1080 leT,

e frecuentata de 65 bletT si 6 fete, din numarul de 131 in etate de scoala. tiú carte 239 barbatr si 30 femer.

Budisteni, sat, face parte din com. rur. cu aceIasr nume, jud. Muscel. Se mal numeste i Mosneni.

Se afla situat intre dealurile:

Cringureanca, pe care se afla vie si padure, i dealul Zamfir unde este cimitirul satulur, cu o mica bisericutd. Ad i este reedinta. primarieT ; scoala i bi-

serica, cu hramul Adormirea. Gira Budisteanca uda catunu/ spre V.

Are o populatie de 380 locuitorr.

peidure, in jud. MeOcolul-d.-s., com. pl. hedinti,

Cu albinele daú pana la 41 kg,r. miere. Gindacir de matase pro-

rur. Breznita.

duc pana la 40 kgr. gogosT.

Budisteni, cdtun al comuner Costesti, jud. Buzad, cu 370 locuitorT si 78 case.

Porumbul se cultiva pe 96 hect.; iar tuica se fabrica pana la 7000

Budisteni, deal, in raionul co-

Budinul-Cilciul, trup de pizdure, pe teritoriul com. Crucea- d.-s.,

pl. Zabrauti, jud. Putna. Este proprietatea razesilor.

decalitri pe an.

munel Budisteni, jud. Muscel,

Locuitorir al-1: 210 bol, 17 cal, 247 or, 154 porcr, 69 juncr

pe care se cultiva 62,25 hect. vie.

105

Budislavul, 1/mute, in jud. Arges, plaiul Lovistea. De aicr pleacd Culmea-Cozier. Are o mal-

time de 2397 m. d'asupra ni-

acf.

Budisteni (Bälisoara), mofie,

In comuna .5.i imprejurul comuna sunt dealurile : Cringureanca, Zamfir, Covergibr, Schitul-Budistenr, Baila-Mare si Baila-

com. Costesti, jud. Buzail. Are 420 hect. arabile si izlaz, 15

Comuna are 233 contribuabilT. Venitul anual e de 2140 leT i cheltuelile de 2133 ler. Are un capital de 1154 leT la

Budisteni, pefolure a statulur, in

hect. padure, despartita in

3

sforT : Ariceasca i Balisoarele.

velulur MariT-Negre.

Budisteanca, sat, jud.

Braila.

(V. Filiul).

Budisteanca, gIrM, jud. Muscel; izvoreste din colinele jud. Dimbovita, ja diferite numirT, dupa. localitatile pe unde trece, uola com. Budisteni i Ciulnita, pl. Podgoria, si se varsd in riul Arges.

intindere de 322 hect., pendinte de com. Budisteni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Casa de Depunerr. Locuitorir sunt parte mosnenT,

Budisteni, fost schit de calugarl,

parte improprietaritT prin legea din 1864, pe mosia Schitul-Bu-

in comuna cu acelasT nume, jud.

Muscel, fondat inainte de anuf

disten In raionul acester co-

1685, de S tefan Calu garul, care,

mune sunt schiturile : Budisteni Cotroceni, ambele in ruina,

ca mirean, punta numele de Stanciu, logofatul din Budisteni.

liUDOAIA

Acesta lAsI o mare parte din averea sa schitulur Budisteni, care mar tirziä fu inchinat mlnAstireT Cotroceni, spre a fi ferit in viitor de orr-ce supArdrI,

BIMUILA

49

Budoiul, mofie, fostA proprietate a statulur, com. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care s'a vindut in loturr la locuitorl.

Budoiul, perdure a statuluI, jud.

Din cauza releí administratil, schitul s'a pArAsit, chiar din a-

fosa pendinte de mAndstirea Polovraci, situatA in com. Si-

nul inchinArer sale. CAlugArir 11

nesti, pl. Oltetul-d.-s,, i formatA

caer le lipsea pAnA existenta de toate zilele. Bisericuta, dei ruinatA, servea de eclesie, iar preotul se intretinea din mila crestinilor.

din trupurile : Dobrica saä Pietroasa (300 hect.) si Urzica (200 hect.).

Vilcea, in intindere de 500 hect.,

Budrea sat, jud. R.-SArat, plasa

La anul 1838, consingenir

R1mnicul-d.-s., cAt. com. Raco-

consAteniI fondatorulur schitulur

viteni, asezat in partea de N.

Budisteni, aü reclamat DomnitoruluI Alexandru Chica contra egumenilor de la Cotroceni pentru reaua intrebuintare a veniturilor acestur schit; reclamatia lor tusa n'a avut niel un rezultat. AstA-zr este o coinplectl ruinA. Venitul schitulur era de 700 galbenI anual.

a comuner, la poalele dealulur Budrea, pe pirlul Budrea, la I

kil. spre N. de cAt. de resedintA, Racoviteni. Are o indadere cam de 50 hect., si o populatie da 96 familiI, sari 410 suflete, din carl 81 contribuabilI ; 15 stiii carte. Este in sat o deservit5. de I preot I clntäret.

CirligAtura, jud.

Are o populatie de 41 familiI, sati i8o suflete, din carl 35 Locuitorir aii 8 plugurT, 15 care cu bol i vad, 83 vite inarr cornute, 33 porcr si 41 capte. In apropiere de acest cAtun trece apa Bistrita. Comunicatia in acest cAtun

se face prin sosele comunale carr 11 pun in comunicatie la S. cu omAnesti, lar la V. cu Telesti-d.-1., unde soseaua comuna1ä inelneste soseaua judeteanA

Buduhoaia, perdure, in partea de N.-V. a comuner Urziceni, pl. Cosula, jud. Botosani.

Buduhoceai iaz, pe mosia Cervicesti, com. Cucoreni, jud. Botosani, format din pirluI Ratica.

Are o suprafatA de 3 hect,

Buduhocea, tes, pe mosia Cer-

Budoaia, deal, pe teritoriul satulur Crucea, com. Sirca, plasa

hect, cultivabile.

contribuabilr.

spre a-r asigura, cu felul acesta, existenta i inflorirea.

IAsarA,

hect. izlaz, 6o hect, fin*, wo

Budrea, deal, jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni,

vicesti, com. Cucoreni, jud. Botosani; produce mult fin.

se desface din dealul Hirboca, Budoaia,ftirig, izvoreste din dealul Budoaia, satul Crucea, com. Sirca, pl, CirligAtura, jud. Iasi, si se vars1 in 04'111 Bocnita, com. Sinesti, pl. CirligAtura.

Budoaia, piria, in jud. R.-S5.rat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, izvoreste din culmea CAtAutulur,

uda partea de S. a com. si merge de se varsA in riul R.-SArat.

Budoiul, nzofie a statulur, la N.V. comuner B5.esti, pl. Oltetuld.-s,, jud. Vilcea.

Budoiul, mo,sie a statuluI, jud. Vilcea, fostA pendinte de m5.n5stirea Polovraci, cate, pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 4200 ler anual. 50700 :lime* Ineffonur Geograito. Vol. II.

brAzdeazA partea de N. a com.; se sfirseste in riul Ciln Aul ; e a-

coperit ou imasurl turI intinse.

Buduiasca, cdtun, pendinte de com. MAgura, pl, alnistea, jud.

semAná.-

Vlasca, situat futre vAile Teleorman i Clenita, proprietate a statuldf. Are o suprafat5. de

Budrea, phia, jud. R.-SArat, pl.

370 hect., din carr 62 hect, p5.-

Marginea-d.-s., com. Racoviteni; izvoreste din dealul Budrea, uda partea de N., trece prin cAtunul

dure, si tine de ocolul siIvic Ghimpati. Are o bisericA ziditä

Budrea si se varsä in riul CilnA.ul, pe dreapta lur. Valea sa este frumoasl, cu malurr imite verzI.

Buduhala, cdtun,a1 com. ox111nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre N. de comunä, si aproape de soseaua judeteanA T.-Jiä-Severin. Are o suprafat5. de 206 hect.,

din carr 30 hect, pldure, lo

de d-na Salta Castrisoaia, fosta proprietarl, si deservitA de

preot i2 cintAretI. In cAtun este o scoall

ziditl la 186r, cu I

invAtAtor,

frecuentatA de io bAetr si 5 fete, din numärul de 42 eopir, in

virstA de scoall. Este o

clr-

ciuml.

Buduila, certun al comuna B o ziorul, jud. BuzAti ; are 90 loc. si 26 case, 7

BuDUIOASA

BUEASCA

60

Buduioasa, ddure, jud. Bacati,

Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., pe te-

plasa Siretul-d.-s., com. OtelWi ;

ritoriul com. Margineni-MuntenT.

proprietatea d-nel Maria Hanuta.

Budului (Valea-), vale, jud. Ba-

Budulul, deal, pl. Marginea-d.-s., com. Borde§ti, jud. R.-Sarat ; se

can, pl. Bistrita-d.-s., com. Margineni-Muntenr, situad intre deaburile Secatura i Dealul-Buduldf.

Dobriceni, reedinta comuneI, e aproape I kil. Are o biserica, fondata la anul 1830 de preotul TAnase,

reparata la 1881 de Stan Boiangiul. Este situat intre doua

frumoase paduri wzate la V. o E. luY.

desfa,ce din Dealul-Nucllor, braz-

deaza panca de Vest a comu-

Budurana, piriii, jud. Teleor-

neI, de-a lungul piriuluT Buduiul. E acoperit cu padurr §i pa-

man. Vara este sec. Pe timpul

Buduroaia, avoig fi final, pe

topirel zapeziT i al plollor marT

esuI drept al SiretuluT, la com. Stolniceni, jud. Suceava.

se revarsd i ineacd tarinele locuitorilor.

Buduiul, iruil, in pl. Marginea-

Buduroaiele, vale, jud. Dolj,

d.-s., com. Borde0, jud. R.-SA-

pl. Ocolul, com. Preajba. Budurana, vale, jud. Teleorman, incepe din tufariul moOd ButculWi, se indrepteaza. spre S., Buduroiul, Jinda, comuna MI. dulari, pl. Cerna, jud. Vilcea. adincindu-se din ce in ce mal Numele IT vine de la un copac mult, trece pe Ruga. com. GAscorburos ce este bagat in acel 1-5.011, la punctul numit Fin-

rat; izvorete din Dealul-Nucilor, uda V. comuna, de-a lungul dealuluI Buduiul §i se termina in rtul Rimnul.

prin care se scoate

Budul, sat, in partea de S.-V. a comund Stanilqti, pl. Prutul,

tina - Noul. Ceva mar sus de acest punct se formeaza piriul

jud. Fälciü, la distanta de 4 kil. de satul de re.5edinta, situat pe

cu acelaffl nume, care fiind oprit in cursul luI, formeaza Ele§-

Buduroiul, piria, la Sudul co-

dealul cu acela§I nume, pe o suprafata. de 450 hect. Are o

teul-luI-Dima, chiar in comuna Garagaul. De aci valea i piriul se indrepteaza spre ApaCiineluT, in care se varsa, maI

muna Zavideni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea ; se varsa In riul

populatie de 41 familif, sati 124

suflete, din carl 19 contribuabill. Se afla pe domeniul statulur

jos de catunul Gol4d, la hotarul ce desparte mo0a

Acest sat a avut i el partea sa de suferinta in luptele ur-

ragAul de nunia Virtoapele-d.-s.

mate futre Rug i TurcI in rAzboiul de la 1711.

Budureasca, gîrld, izvorWe din

Budul, deal, in partea de V. a comuneI Stanile§ti, pl. Prutul,

jud. Falda ; pe el se afla situat satul Budul §i o movild care poarta acela. nume.

raionul comund Calugareni, trece

prin com. Vadul-Sapat, pl. Cricovul, jud. Prahova, i-§1 con-

tinua cursul pre linga comuia Mizil, jud. Buzäú, dup. ce pri-

§i

apa. cu un vas.

Olt.

Buduroiului (Mägura-), gura', jud. Teleorman, in partea din centrul comuneT Dracea, spre Vest.

Budurosul, apd, jud. Prahova, izvorWe din com. Strejnicul, se varsa In iazul Moruzzi (Leautul), in raionul com. Ne-

goqti, pl. Tirporul.

mWe ca afluent girla Scheianca.

Pe aceasta vale se aflä putinA piatra de constructie.

Budulacul,sirld, ce izvore§te de la N. de com. Singerul, plasa Pod-

Budureasca, vale, In jud. Bu-

goria, jud. Prahova, i se varsa in gira Cricovul, tot in raionul

zan, com. Baba-Ana ; se scurge In plriul Istaul ; pricinuWe culi in timpurile ploioase.

com. Singerul.

izvor

Budusluve§ti,

izvoreSe

de pe teritoriul com. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, i se

varsa In Orla Plapcica, com. Aluni§ul.

Bueasca, pci'dure, in plasa Ialo. mita-Balta, comuna Albe0, jud.

Budulanulul. (Valea-), vale,

Budure§ti, sat, face parte din

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna

com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,

riuluI Ialomita. Are o suprafata

Florqd.

jud. Vilcea. Are o pop. de 112 locuitorl (54 barbatT §1 58 femer). D'aci yi pana la catunul

de 350 hect. Esente : tejar, ulm, anin, jugastru, salde gi

BuduluI (Dealul-), deal, jud.

Ialomita, pe tarmul drept

plop.

al

BUEVTI

Bue§ti, sat, plasa Ialomita-Balta,

In mijlocul une alel umbroa-

pendinte de comuna Albesti, jud. Ialomita. Este situat spre E., la 4 kil, de satul de resedinta, la extremitatea de Nord

se este o cismea Cu apa buna de baut, care poarta urmAtoarea inscriptie: «Aceasta cismea s'ati ridicat de dumnealui ma-

a cimpului Baraganul. Are o suprafata de 4500 hect.,

rele vornic Barbu Stirbeiti si s'al"' lucrat de Hristea Tersa-

proprietate a statulur. A fost

nena cismegiul, 1844, Tulle».

pendinte de man. Cernica, a fost arendata pe periodul 1883-1893 cu suma de 40100 leI anual. Populatiunea e de 220 familir Romtni si 2 familii Greci.

De alta parte, cu litere noua : «Renovat de principele Al. B.

Aici se afla dota scoale primare, una de baeti si una de fete, cu un invatator si o 'luya%atoare, retribuitt de comuna. Localul scoalei este construit

cripta in care se odihnesc Barbu P. Stirbeiti, fostul Domn al Tarif-RomtnestI, Elisabeta Doam-

de comuna. Are o biserica zidita. la 1843,

deservita de 2 preotr si 2 cintlretr.

Bufnel (Izvorul - de - la - Platra-), isvor, in judetul Buzati, -

Stirbeiti, 1888y. In fundul parcului este o mica capela, in

stil bizantin, sub care se af1á

Bufnitei (Coltul-), .pisc, in comuna Badeni-Paminteni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Buftea, sat, pl. Znagovul, jude: tul Ilfov ; face parte din com. rur. Bucoveni ; cade spre N. de

Buciumeni, pe malul sting al riului Colintina. Calea fieratA Bu-

curesti-Ploesti tale calea nationa15. filtre Buciumeni si Buftea. Ad i este un frumos castel, cu 3 etaje, Inteun stil elegant el se afla in mijlocul parculur, inconjurat de arborl seculari; mai este o casa de mosafirl, o mare moara de abur'''.

pe anul 1896 a fost de 60791 lei, 90 banr. Buftea, ptidure, jud. Ilfov, plasa Znagovul, de 1305 hect., proprietate a Principelui Al. B. S tirbeit.

Buftea, pirlia,r, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-s., curge prin comu-

Buftea. (V. Piriul-Cazacului, jud.

lui Alex. Stirbeiti. In Buftea, in timpul razboiu-

Suceava).

luI din 1877, s'a infiintat de

Buftea, vale, jud. Bacati, plaza

principesa M aria Alexandru Stir-

Bistrita-d.-s., ce se intinde prin comunele Girleni si Fintinelek.

beiti un spital pentru ostenil ra-

Satul, impreuna cu Atirnati si Flaminzeni, se intind pe o

dula

101.79 m. Venitul acestei statir

manesti si mal multi copii al

cepe de la Piatra -Bufner si da

Buzati, com. Cislaul; incepe de la Batatura-Vacilor si merge pina in albia riului Bisca-Chioj-

d'asupra nivelului mara e de

nele Girleni si Fintinelele si se scurge in Bistrita.

niti.

Bufnei (Platra-), colind, in jud.

Ilfov, pl. Znagovul, com. Bucoveni, pe linia Bucuresti-Ploesti. Se afla intre statiile Chitila (7.7 kil.) si Peris (12.9 kil.). Inaltimea

na, nascuta Cantacuzino, Printul Alex. Barbu Stirbeiti Cu sotia sa Maria, nascuta Ghica-Co-

com. Cislaul, cat. Ungureni ; in-

In riul Buzar'.

BUGEACUL

51

suprafata de 3458 hect. Proprietarul, Principele Al. B. Stirbeiti, are 2350 hect. si locuitorii 1108 hect. Pe mosia proprietatei se cultivl 1030 hect., 15 ramin sterpe,

Buftei (Valea-), vale, jud. Ilfov, prin care trece piriul cu acelasI nume, care alimenteaza balta Znagovul.

Buga, lacul, in com. Lisa, din pl. Marginea, jud. Teleorman.

1305 hect. padure. Locuitorir

Buga, loc izolat, in jud. Buzaii,

cultiva 1053 hect. si restul ram'in sterpe. Populatia satului e de 504 locuitori. Are o scoala de baetr si una de fete, frecuentate de 27 elevi O 20 eleve, cu cari statul si comuna cheltuesc anual 5056 lei.

com. BlAjani, acoperit in mare parte de vil.

Ambele scoale sunt sub un acoperamint, si sunt construite in anul 1889. Comerciul se face de 2 circiumari. In sat s'ati stabilit 13 strainr.

Ad este o mare fabrica de

Buga, mdgura, in partea de S. a comuna Lisa, jud. Teleorman.

Buga, movild, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., comuna Gulianca. Azi tinde O. dispara, fiind

necontenit arata de locuitori. Buga, vale micd, la N.-E. satului Nazirul, in proprietatile locuitorilor din Nazirul, jud. BrAila.

&ira.

Bugeacul, com. rur., in pl. SiBuftea, stafie de dr. d. fr., jud.

fistra-Nota, jud. Constanta.

BUGEACUL

BUGEACUL

52

Este asezatg in partea vesticg a judetuluI, la 118 kil. spre

V. de orasul Constanta, capitala districtului, si in cea nord-

esticg a piase la 6 kil. spre E. de orAselul Ostrov, resedinta plAseT. Comune invecinate cu ea sunt : Almaliul la 6 kil. spre S.-V., Glrlita la 5 kil. spre S.E., Cgluia la 7 kil. spre E., Ese-

din jud. Ialoraita, despArtindu-se de ele prin fluviul Dungrea ; la E.

si la S. cu com. rur. Girlita, separata fijad de dinsa prin iezerul Girlita i gira Dervent ; la V. cu

cul) se aflg la S. si. S.-V.; are malurile la S.-V. imite i stincoase din cauza rarnificatiflor rgsgritene ale dealului CdrAmi-

da ; are peste bun ce se con-

com. rur. Almaliul, de care o

suma si se exporta de locuitorl

desparte dealul CgrAmida i cu

in diferite pArtT.

com. urb. Ostrovul, de care se desparte prin dealul CdrAmida dealul Bugeacul.

Are un singur cgtun, Bugeacul, resedintg, asezat in partea centraId a comuneT, la poalele

Relieful solului e in general

rgsgritene ale dealului Bugeacul,

Hotarul amg.nuntit al acester comune este urmg.torul: Plednd de pe malul Dual-el, din dreptul ostrovulul Tilchia, la poalele

accidentat, afarg de o mica parte

pe un ses ce se ridicg treptat de

spre E., un ses cuprins intre

la matul iezerulur Girlita spre N.;

Dungre, iezerul Girlita i girla Dervent, acoperit cu iarbg. Cul-

cgt, se afig la 200 m. spre N. de

i anume la o egala distantg de 2 kil. de Ostrov i Bugeacul, hotarul se Indreaptg. spre S., urcg i coboard dealul Bugeacul, taie so-

mea dealurilor OstrovuluT o brgzdeazg In partea vesticg i een-

seaua comunalg Ostrov-Bugeacul, strgbate %ralea Bugeacul

lungul maluluT dungrean ; dealul Cg.rAmida la S. 11 S.-V., de

urca dealul pietros al CgrAmizeT;

malul iezerulur Girlita, taie acest

naturg pletroasg (77 m.), ambele dominind satul Bugeacul; sunt acoperite cu Jinete §i cite-va vil. Movile sunt in nu-

iezer pAng in dreptul satului Girlita, de ad o ja spre N.-E. pAng in fata gura vAii Cuiu-

tnAr de 6, naturale, PArg impon tanta i acoperite cu verdeatg. Cursurile de apg cae udg co-

de unde se indreaptg

spre V., ajunge pe malul lacu10, la locul unde incepe scurgerea sa in Dungre pi-in girla Dervent, urmeazg malul drept al acestet girle, in directiune de la S.-V. spre N.-E., pgng la lo-

muna, sunt Dungrea la N., pe o distantg de 6 kil. ; malurile sale sunt in general inalte i 11poase din pricina ondulatiunilor nordice i nord-estice ale dealulur Bugeacul, care se terming aproape brusc inteinsa.

cul unde se varsg in Dungre, la punctul numit Dervent ; de

Girla Dervent, ce servg de scurgere iezerului Gtrlita in Dungre,

ad se indreaptg spre V. pe

irisa ciad apele fluviuluf sunt servg ca scurgere ale mari,

Chioi la io kil. spre S.

dealuluT Bugeacul,

de ad se dirige spre E., coboarg. dealul de mal sus, pe

Iuc,

malul Dungrei, pe la poalele septentrionale ale dealului Bu-

geacul, pe la N. de satul Bugeacul ;

la 2 kil. spre V. de

sat ajungem la locul de unde am plecat. Forma lui este aceea a unid dreptunghiA neregulat ;

lungimea Id este de 18

kil.,

iar intinderea totalg e de 1712 pogoane sati 817 hect. sari 8

kit p. Se mArgineste la N. cu comunele rurale Tonea i Rosetti,

tra16,

i anume cele doug ra-

murf ale sale Dealul-Bugeaculuf (75 m.) la N. si N.-V. de-a-

uner pArtT din apa DungreT in iezerul Girlita; are 3 kilora. i ca hotar estic spre comuna Girlita. VAI sunt pu-

servg

tine ; principala este Valea-Bu-

geacului ce vine de pe teritoriul comund urb. Ostrovul, din dealul CgrAmida ; o brAzdeazg in partea S.-V., deschizindu-se In iezerul Girlita. Iezerul (600 hect., din carT 120 hect.

apartin nurnaT comund Bugea-

iezer, la 600 m. departe spre V. de Ola Dervent si la i kil. spre S. de Dungre. Satul are

forma lunguiatA ; casete sunt frumoase, bine zidite, a.sezate pe

lungirne de i kil., de o parte

si de alta a une! ulitI

princl-

pale ; la Vest sunt i vre-o cite-va

hect. cu vil.

Suprafata totall a comund de 817 hect., din carT 65 hect. vatra satuluT ca 79 case; res-

tul de 752 hect. apartine tot locuitorilor.

Populatiunea este de 107 fama, sal 446 suflete, impgrtitg ast-fel :

225

bArbati si 221 fe-

me, din carl 242 neasgtoritl, 188 cgsgtorild si 16 vdcluvr. Din

acestia 75 stiu carte si

371

nu

stiu ; totT sunt Romint.

Dupg ocupatiune sunt : 87 ai meseriasI ; 3 cfr.

gricultorI ciumarI.

ImproprietgritT sunt 87, neimproprietgritT

15.

Budgetul acestei comune este

la venituri de 2632 lei si la cheltuell de 2593 le!. Sunt 90 contribuabili. Cgile de comunicatie sunt: un drum mare ce merge la Ostrov,

pe malul Dungrel, trecind pe lingg sat si drumuri comunale la Oltinea, Galita i Cilnia. Bisericg este una singurg., cu hramul Sf. Atan asie, ziditg intretinutg de comuna; are IO

53

BUGEACUL

hect. de la stat i ea deserventi preot i I cintaret. coalà este una rurall mixta, infiintata i intretinuta de stat ; are lo hect. pamint ; i invatAtor §i 43 elevi.

Bugeacul,

BUGHEA

ce sunt la lo kil. departare. Pe la ambele sale poale tree denla drumud vecinale : Azacliul-Garvan-Vacareni §1 Azacliul-Jijila.

Bugeacul,

lac, in pl. Borcea, sala Balta, com. ocariciul, jud.

in judetul Constanta, pl. Silistra-Noua, pe te-

se intinde spre E., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. §i brazdind partea nordica a plasei i pe cea nordvestiel a comuneI. Prelungirile sale nordice se sfirese in Dunare, facindu-I malul drept, inalt

ripos; cele sudice fac malul

Bugeacul,

vale,

in jud. Constan-

ta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comuna' rurale Bugeacul. Pleaca din pantele estice ale

11/2

kil.

spre V. de satul Bugeacul. Ma-

numaI cinc' ploua. Este tablä de drumul comunal Almaliul-

ad i forma uner potcoave de cal.

e azat satul Virlezi, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti.

Bugeanul,

deal,

pe care

iezifor,

pe valea pi-

riuluI Covurluiul-Sec, futre com. Virlezi §i Jora5ti, jud. Covurluiii ;

lele estice se vede un monument in piatra comemorativ al debärcäril trupelor rusegl in

razboiul de la 1877-78. Este stincos pe alocurea, dar mal

izvor, cu

apa sulfuroasa, in jud.

de bAY, tuteo pozitie frumoasa, vizitat de multI plítima0'. Drumul

poate de placut, mal ales cind ajungl pe platoul musceluluI, care predomina oraul.

Bughea, movilá, in jud. Buzati, com. Caragele.

Bughea, pddure, proprietate a hect., plasa Nue§oara, judetul Muscel.

Bughea, pirlu, izvore§te de la locul numit Piatra-SlaniculuI, comuna Slanicul, plasa Varbilaul,

jud. Prahova, face maI multe

acest ie*or se usuca la secetd.

zigzagurI, strabate comuna Bu-

Bugeloiul, pise, la E. de com.

ghiile in tot lungul san, trece prin com. Scaio0, §i se varsa

Tite0i, pl. Riul-DoamneI, jud. Muscel.

Pe la poalele sale vestice sunt semanate cite-va vil; iar la poa-

Bughea, (Izvorul-din-Hume),

statului, pendinte de manastirea Cimpulung, in intindere de 102

Bugeacul.

Bugeanul,

spre N., avind o directiune generala de la S.-E. la N.-V. La V., la E. i la N. este inconjurat de Girla-Latimer, care are

Me§ti.

lurile sale sunt in general joa-

locuitorilor din Bugeacul.

Dealul-cu-Monumentul; se intinde

Atunul Furnic4, ser-

de la ora.s la baI este eh se

se; aproape de vársarea sa, sunt ?usa inalte i stincoase. Apa are

lungire nordica a dealuluI numit

comunele Bughea, Godeni i Capul-Piscului, se varsa in Riul-Tirgului, pe teritoriul comuneI Mi-

tea nordica a pla§ei §i pe cea vesticä a comuneI. Se sfNe0e

de 79 m., dominind satul Bugeacul, Dunarea i drumurile comunale ce duc de la Bugeac la Ostrov i Almaliul. E acoperit cu semanaturi §i de viile in jud. Tulcea, pl. Mäein, pe teritoriul comuna Vacareni i pe al catunulul saa Garvan. Este mal mult o pre-

Zanoaga,

Muscel, la 5 kil, departe de Cimpulung. Are un stabiliment

in iezerul Girlita, la

deal,

i

dupa ce uda, in jud. Muscel :

dealuld Caramida; se indreapta. spre E. printre dealurile IapceBair §i Bugeacul la N. i Caramida la V. 11 S., bräzdind par-

lezeruluI Girlita inalt §i stincos. La poalele sud-estice este a?ezat satul Bugeacul. Are o indltime

Bugeacul,

izvorqte din

muntele Boldul

vid, in partea de N., de limita intre acest catun i catunul Mi-

deal,

ritoriul comundrurale Bugeacul. Se desface din dealul Iapce-Bair;

Bughea,

Buge9ti, parte din satul Trifqti, jud. Roman.

Bughea,

deal, com. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova, pe care

se cultiva '/2 hect. vie.

In riul Teleajenul.

In acest piriO se varsa, tot in raionul com. Bughiile, girlitele : Bughipara, Runcul, Gavana, Greaca, Valea-Lupulur Valea-VI4tenilor. In raionul comunei Tei§ani, pl. Teleajenul, primqte girlele: Muscelul i SIraturile.

mult acoperit cu finete i izlaz. Virful culminant este de 86m-,z; punct trigonometric de observatie de rangul De pe acest se vede satul Pisica i Dual-ea,

Bughea,suburbie a ora5uluI Cfmpulung, jud. Muscel. Coprinde

Bughea,vdlcea, ce se varsa in Orla

satele din jurul satulur cu a-

raionul com. Slanicul, pIaiul Varbilaul, jud. Prahova.

cela0 nume.

Slanicul, pe tarmul sting,

in

BUGHEA-DE-JOS

BUGIULEM

54

Bughea-de-Jos, sat, face parte

leajenul, jud. Prahova. Este si-

nind comunicatia intre Valed,

din com. rur. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Aci e o biserick cu hramul Sf. VoivozI Sf. Gheorghe, fondata la a-

tuatd pe valcelele Bughea Bugh4oara, la 25 kil, departe de capitala judetuluI §1 la 2 kil, de a plaiuluI.

Varbildul, Poiana, Slanicul

nul 1813 de Damian

i Steliana din Valeni-de-Munte i care

s'a reparat de mar multe orI. Aci e rqedinta comuna LocuitoriI din acest catun s'aa improprietarit dupa legea rurala din 1864, pe moOile Gura-Vitioard i Bughea-d.-j.

Bughea-de-Sus, sat, face parte din com. rur. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Ad i e o biserica fondatá. la anul 1837, de ob§tea locuitorilor §i. alp straid. S'a reparat la anul 1892. Loc. din acest cat. sunt mo§ned.

Bughea-de-Sus, trup de ptidure,

a statuld, in intindere de 45 hect., pendinte de com. Valeni, pl. Teleajenul, j ud. Prahova, care

impreuna cu trupurile : PoianaLaculd (13 hect.), Valea-GarduluI i Cotul-cu-Plopr (62 hect.), Obratele, dupa sfoara Predealul (25 hect.), i Runcul (40 hect.),

formeaza padurea Valed.

Se compune din dota catune : Bughea-d.-s. i Bughead.-j., avind o populatiune de 827 locuitorr (393 barbati i 434 fe-

me). Capr de familie sunt i 8o;

contribuabill 147; case de locuit I 80.

In comuna sunt 2 bisericr (in fie-care catun cite una), deservite de cite un preot. Locuitoril din cat. Bughea-

Valea-Lupuld, situate In par-

sau de gira Bughea, in care

la 1864, pe moOle Gura-Viti-

se varsa

oaref i Bughea-d.-j. El a(' 20 cal,

112 bol, Io8 vacI, 155 viteT, 25 taurI, 254 oT, 5 capre i 298 porcI.

In raionul comund, pe piriul Bughea, e o moard. coala exista in comuna din anul 1890. Pana la aceastA data parte din copil urmaa la §coala din Valeni. In 1892 s'a frecuentat de 52 copiT. StiA carte 14 barbatI i 6 femer.

Bugheni, mocie, in jud. Buzati, com. Cioranca. (V. Sárata-Bu-

circiumarT.

com. Cioranca, pe mo§ia SárataBughenI.

Veniturile comund se urca la cifra de 3006 leI anual §i cheltuelile la 2138 le!. In comuna sunt §oselele :

Bughtile, com. rur., plaiul Te-

Calea-Salinel, a Tinguird, a PenitenteI i Gura-VitioareI, ?des-

Bugheni, moviM, in jud. Buzaa,

izlaz. Poied sunt : Timpa Vldsceni ; surpaturT : erparia

Bughea-d.-j. s'ad improprietarit

Livezile daa cam 6000 care de fin anual. Comerciul se exercita de 3

ghen1).

Runcul, Gavana, Milpa i movila Gorganul. Piscurile poarta numele dealurilor. Pe dealurI se cultiva ()yaz, vil §i pomr roditorr; parte din ele sunt acoperite cu padurf saa serva de

d.-s. sunt moped, lar cd din

ceItun, al com. Monteorul, jud. Buzaa, situat d'alungul maluld drept al pIriulur Sdrata, cu 840 locuitorT i 236 case.

Bugheni (Särata-Nenciule§ff),

E brb.zdata de dealurile : Carabetul, Podul.Valenilor, Seciul,

tea de V. a comuneI i Runcul Seciul in partea de E. E strabatuta In tot lungul

Toata comuna are o suprafata de 500 hect., atit pamtnt rural cit i nuntenesc. Se fabrica ad tuica i vin. GindaciI de matase daa aproximativ 6o kilgr. gogcnI. Stupl cu albine sunt 65. Pamintul nu e prielnic la toata cultura. Dintre pomI roditorl sunt: 800 alee, Ioo perT, 100 duzI, 200 nud si 200 v4inI.

Bugheni, cittun,a1 com. Cioranca, jud. Buzar', cu 150 locuitorI 35 case.

Gura-VitioareT.

Bugh4oara, Runcul, Gavana, Greaca saa Valea-Grecir, Valea-Lupului Valea-Vlascenilor, carl izvoresc din interiorul comuneI.

Se marginWe la E. cu com. Valeni-de-Munte

§i

Olteni, la

V. cu com. Varbillul i Poianade-Varbilaa, la N. mi, com. S15.nicul i la S. cu com. GuraVitioareI i Seaio§i.

izvorqte Bughi§oara, de la E. de com. Bughille, pl.

Teleajenul, jud. Prahova §i se

varsd in Orla Bughea, tot in raionul comuneI Bughiile.

Bugioaia, parte din satul Ruginoasa, jud. Suceava.

Bugioaia, pIruz, numit i PiriulAxinieT, afluent al pirluld Dum-

bravita, din satul Ruginoasa, jud. Suceava.

Bugiule§ti, sat, face parte din com. rur. erbanqti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatie de 69 locuitorl, 33 bArbal¡I si 36 femel. Are o §coala rurall.

Bugiule§ti, sat, face parte din com. rur. erbane0, pl. Migo"

BUHAIUL

BUHALNITA

55

cul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-

din partea de N., i trece spre

hect.,

pulatie de

180

S., pana la Fintina- luI - Bostan,

186 l'eme. Ca populatie colará are 28 copiI.

Dealulur ; apor se termina in

suflete san 472 familif (7 I barbatI, ioo8 femel), din carr 182 tiü carte i 1797 nu §titi.

366

locuitorI,

barbatT i

de unde ja numirea de Capuldealul cel mare numit Cobila,

Buhaiul,

sat, pe mo0a de ase-

menea nutnire, com. endriceni, pl. Copla, jud. Doroholii, cu 185 familiI, 740 suflete. A§ezarile satenilor in mare sunt bune, cu livezI i gradinI. Proprietatea mo§ier este parte a statulur,

aceea care a apartinut mdnastirel Birnova din jud. Ia.5i,

lar parte a d-lor D. Prunca Ionescu Iconomu. Biserica, cu patronul AdormíreI-Maicel-Domnulur, cu i preot,

cintaretI §i I paldmar, este de zid, facuta in 1863. coala are i invatator i 6o elevr. 2

Calitatea pamintuluI e in parte huna.. Satenil improprietaxitI 687 hect. 45 arif pamint, lar proprietatea mo§iei are 1144 hect. 32 axil' cimp ; 340 hect. 89 arif sunt padure i 4 pogoane vie.

Piriul principal ce trece pe mo0e este Buhaiul.

Drumurn acel de la Dorohoifi spre HiNei1 i calea judeteana Mihaileni-Dorohoiti. Aceasta mo§ie, care cuprinde treI partr: Buhaiul, Pescad §i Dumbravita, se invecineaza cu : HaneSi, Hili§eul, Dersca, Lozna, endriceni i Trestiana.

din com. Buhaiul, luluT

endriceni.

deal, prelungire a dea-

care se intinde pe partea de S.-E. a comuna Albqti, pl. Crasna, jud.

Buhaiul,

mofie, jud. Neamtu, ara

sat, pe lingl rnoii1e Tarpe§ti, Cureche§ti, din com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. Inainte de secularizarea averilor mandsti-

retI apartinuse manastiref Varaticul i a fost inchinata Mitropolla

de Ia0, starea a patra.

päclure. (VezI Rusul, endriceni, pl. Copla, jud. Dorohoiti).

Buhaiul,

deal, com.

pirill, jud. Dorohoifi, izvorqte din padurea Dersca, com. cu asemenea numire, pl. Berhometele, de la locul numit Prisaca. Curge spre E., trece prin partea de. N. a satuld Buhaiul, din com. endriceni pe

Buhaiul,

linga oseaua judeteana.

§i pe la locul numit ; apor, face un cot, unde se intilne§te cu &tul Ghilia, i, urmindulf cursul pe lin-

ga tirgul Dorohoia, se varsa in Iezer.

Buhaiul saü

Cioflicul,

ni§tea, jud. Vla§ca. (Vezi Cioflicul).

a'eal, pe mo0a Codreni, com. Mileanca, pl. Ba§eul, jud. Dorohoiti.

Buhaiul,

deal, formeaza hotarul despre E. a com. Lozna i Dersca, pl. Berhometele, jud. DoroIncepe din dealul Dersca,

Buhaiul,

cu o populatiune de

I 979

Dintre loc. improprietaritI in sunt asta-zI 181 carI stapinesc if100 locurile lor, 59 ca urmasf, 4 stapinind locurile altora. Dintre cel improprietdritl In 1878, sunt 40 carI poseda locurile lor, 2 ca urma§I al celor improprietariV, 15 stapinind locurile altora, 4 locuff ramase 1864,

pe seama comuna; 110 insT, casi de i insuratI i cultivatorI de

pamint, nu afi niel un soiù de proprietate.

Locuitorir se ocupa cu agricultura, plutaria i mar cu seama cu crWerea vitelor. Terenurile comuneI sunt mult muntoase i acoperite cu paclurI imense, in exploatare.

Locurile pentru cultura sunt foarte restrinse. Imapl vitelor are o intindere de

489

hect.

81

arif, nutrind un

numar de

6224 capete de vite, din carT 240 bol, 104 vaci, 4550

of, 68 caf, 80 rimatorr,

te

102 vi-

jund. In aceasta comuna se afla i 78

2

bisericI, Cu 7 deserventr, 3 preotT §i 4 dascalI, platitf cu 2464 leI de la stat i 16o de la comuna. In com. e o coall cu i inva-

tator. Sunt 14 mor! de al:1; o pita pentru sucmane, Cu 2 g5.-

vane; o pita cu

celtun,

pendinte de com. Naipul, pl. Cil-

§i.

com. rur., in pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, avezata pe valea BistriteI, la NordEstul gruper stincoase Ceahlaul.

Buhalnita,

Se marginqte la V. cu com. Hangul, la S. i E. cu com. Bicazul §i Pingarati (parte), la N.-E. cu com. Cracdoani i Baltatqti.

Este formata din satele: Buhalnita, Izvorul-Alb, Izvorul-Mun-

teluI, Lacul-Buhalniteï, Poenari Potoci, cu o suprafata de 2129

4 gavane ; de fierlriT, I dulgher, 2 cojocarf, i herastrail sistematic, care taie pe vara 2000 M. C. de lema; 7 circiumf.

asemenea

2

Budgetul comund e de 5243 banf la veniturT, si de

leT, 20

leT la cheltuelI. Numarul contribuabililor: 541. Comunicatia cu satele vecine se face prin oseaua mixta Pia4756

tra-Prisacani, cit i prin cursul 11'1.110 Bistrita in jos.

66

BUHALN1TA

Buhalnita, sat, in jud. Iasi, par.

In acest sat se afll o ml-

tea de S. a comuneT Ceplenita, pl. Bahluiul, A luat numele de la piriul Buhalnita, ce curge prin mijlocul lui. Este situat pe valea piriuluT cu aceeasT numire, futre dealul Cdtdlina i Dealul-

nAstire, care a fost populatl de

luT-Vocla. Are o pop. de 188 fam.

bisericeT SE Me din Ia0, cu care

sati 727 loc. RominT, prea pu-

la un loe a fost reinchinatl PatriarhieT din Alexandria. Adi este resedinta autoritdtilor co-

tinT de originä slavI i citi-va EvreT. El se ocupl cu cultura vier precum i cu agricultura, AicT se aflA o bisericA de Mihail PAscanu, vechiul pro-

prietar, deservitA de t preot, cintlret i i eclesiarc, precum si o scoalA, infiintatA in 1859, frecuentatd de 29 elevi. In sat sunt 7 morT de apl. NumArul vitelor este de 1152 capete, din carT: 261 vite mar<

cornute, 36 Cal, 721 oi §i 134

astl-zi" insl nu mal sunt de cit 2 monahT i 2 ecalugArl ;

clisiarcI. ImpreunA cu mosia Buhatnita, aceastA mAnAstire a fost

inchinatl cu toate veniturile el'

munale ; o scoalA frecuentatl. de 69 elevT. Sunt si 4 morT de apl.. NumArul contribuabililor e

de 212.

BUHÄCENI

plenita, pl. Bahluiul, jud. Id0; trece prin satele : SticlAria, riti, Buhalnita, prin partea de Sud a satelor Ceplenita i Moara-PrefectuluT, apoT se varsl in

partea dreaptl a riutur Bahluiut. Pe acest pirla se gAseste multA platrA ce se scoate pentru sosele i diferite trebuintr. Pe

dinsul se afll morT de

nal.-

cinat.

Buhalnita-Secul, ldure, in jud. Neamtu, in intindere de 1540 po-

104 bo1, 35 vacT,

goane, situatl pe teritorlul comunel Buhalnita, plasa PiatraMuntele. Aduce arendl anuall

too o!, 31 cal, 32 porcT, 35

1995 leT. (Vez! Buhalnita, mole).

NumArul vitelor se urcl la 2367 capete

viteT si 30 juncT.

Buhalnitele, pîrtiae, jud. NeamBuhalnita,sat,jud.Neamtu. (VezT Cirnul-Bistritel).

tu. (Vez! Schitul-BuhatniteT, Ornas).

rimAtorT.

Buhalnita, sat. (VezT Secul-Bu-

Buhana, mofle, jud. Dolj, plasa

Buhalnita, sat, in comuna Bu-

halniteT, sat, in com. Buhalnita,

BAilesti, com. Gaticiuica; e datA

halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.

plasa Piatra - Muntele, judetul

In loturi.

Neamtu, asezat pe valea din stinga riuluI Bistrita i in drep-

Neamtu).

tul gureT piriiasuluT Schitul-Bu-

halniteT, lntre al 96-97 kil. al drumuluT mixt Piatra-PrisAcani, la 38 kil, departe de orasul Piatra.

Se mArgineste cAtre Nord cu curbAtura ramureT Muntilor-

Doamnel, prin care se desparte

Buhalnita, molde, in plasa PiatraMuntele, jud. Neamtu, situatA intre moiile Frangul, BaltAtesti, Potoroiul, Poenari. Apartine statuluT, inainte de secularizarea averilor mlnástirestI a fost pendinte de mAnAstirea Buhal-

de com. Hangu ; spre V. (In susul riulta Bistritel), cu satul

nita.

RApciunita (din com. Hangul) ;

leT.

spre S. cu satul Izvorul-Alb Poenari. Impreunl cu locurile vecinase

a comuneT Dinjeni, plasa Jijia, jud. Botosani. Are o supreatA de 1327 hect. cu o populatie

NumArul vitelor arendauluT

vitelor ; sunt harnicT j avulf; aspectul satuluT, compus din case marT si bine flcute, inzestrate Cu multe obiecte de gospodArie,

se urcli la cifra de 1176 capete, dintre carT : 21 caT, rol vite cornute i 1054 oT. Numire vechie: Buhalnita, Izvorul-Alb i Izvorul-Sec.

cresterea vitelor i in special cu plutdria ; parte (in timpul

Buhiceni, sat, pe tArmul sting al riuluT Jijia, in partea de S.

de 140 familiT, saA 526 suflete,

1136 hect. Are o populatiune

carl se ocupl. cu agricultura,

cuta, satul Urzica-Mare.

Arenda anual l e de 12981 Are un herAstrAd cu o pinza si 5 morT cu cite o pereche de pietre.

ce-1 apartin, are o suprafatä de de 828 suflete, san 164 familiT,

Buhana, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Blilesti, com, Urzi-

verer), servesc cu anume cal Buhalnita,mändstire, jud. Neamtu. (Vez! Buhalnita, sat). dresatT, drept cAlduzd voiajorilor din pArtile rnuntoase. StrAinT sunt 7 Evref, cari se indeletni- Buhalnita, ftîrîü, izvoreste de cese cu negotut. sub dealul SticlAria, com. Ce-

din carl 117 contribuabilt. Totl locuitoriT, RominT, se o-

cupl cu agricultura si cresterea

se deosebeste mult de satelet megiese.

Are o bisericl, deservitA de preot si 2 cintlretT; i moarl Cu abur!. NumArul vitelor cornute este de 557, calmar! si miel sunt 117, of 1761, mascurr 941 stupT

BUIIÄ.ENI (TAIJRI)

In sat sunt 5 meseriasI, 3 co. merciantr si 3 circiumT.

67

BUHNA

Budgetul comund e de 4521

lei, 45 banr la venitur/ si de 4219 lei, 6o banl la cheltuelI.

Buhäeni (Tauri), sat, in jud. Iasi, partea despre E. a comuneT Sipotele, plasa Bahluiul. E situat pe dealul Bulaeni, in dreapta 1.11110 Jijia. Infiintat in

1879 cu locuitorl improprienritT, aclusI din diferite

Buhaeni, deal, pe care este situat satul BuhAeni, com. Sipotele, plasa Bahluiul, jud. Iasi.

Buhäeni, jets, in com. Sipotele, plasa Bahluiul, jud.

BuMeni, vale, formatà de dealul Buhleni, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

Buhaeqti, statie de dr. d. f , judetul Vasluiti, pl. Fundurr, com. BuhAesti, pe finja Vasluig-Iasi. Se afld intre statiile Birzesti

(6.1 kil.) si Rebricea (8.7 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI riI e de 105rn,93. Venitul aces-

ter statil pe anul 1896 a fost de 155968 lef, 03 banI.

Buhfieqti, micá mo je, in trupul mosid SinAuti, com. Tureatca, pl. Berhometele, jud.

Dorohoig, in suprafan de 114 hect., 58 ara cimp si 710 hect., 5 arir padure. Este proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi. (VezI Singuti, sat).

Buhäeqti, com. rur., in centrul si spre N. plaser Stemnicul, jud.

Vasluiti, la distann de 21 kil. de la orasul Vasluiti, de 9 kil. de Negresti, resedinta plaser, asezan mal mult pe va.I si sesurI i udan de riul Birlad. Numele ir vine, se zice, de la un locuitor, Nicolae Burlacul, supranumit i Buhaescu, dupa un

buhaig frumos ce avea. Este forman din satele : BuBuhaesti-d.-mj., BuVoinesti, Uncesfi

Macresti. Are o suprafan de 462 hect., din cari 242 hect. padure si 32 hect. vie ; cu o

Buhae§ti-de-Jos, sat, in partea de N. a com. Buhdesti, plasa Stemnicul, judetul Vasluiti, situat in infundatura vallar Muntenesti si Biserica i udat de piriul BuhAesti, ce strAbate satul

de la V. spre E. Are o indadere de 460 hect. si o populatie de 54 familir sag 277 suflete,

din carl 6 EvreI si

43

Tigad. In sat se afla o bisericd, factin. la 1792 de Stefan Gälusca.. Numarul vitelor e de 325: 110 vite mal-1 cornute, T50 or, 15

cal si 6o riniatorr.

populatie de 482 familiI, sati

un loc numit Velnita, precum urmele unta laz. Se zice pe acest loc ar fi fost cind-va o velnin. NumArul vitelor e de 257: 130

vite marI cornute, 50 cal si 40 mascurI.

o!, 37

Buhae§ti-de-Sus, sat, in partea de N.-V. a comuna' BuMesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, situat in infundatura vailor Ruginoasa i Ernesti i udat de pi-

rtul Buhdesti. Are o suprafan de 556 hect. si o populatie de 57 fam., sag 289 locuitorr RominI si I I EvreI. In sat mal din vechime, a. fost

biserica' si un schit de aluga-

rite ; acum nu se cunosc de cit numal urmele lor. NumArul vitelor e de 168: 48 vite maff cornute, 30 oI, 6o cal si 30 rimAtoff.

la nastere de pe teritoriul com. Dersca, pl.

Bulae§ul,

Berhometele, jud. Dorohoill,

se varsI in pirlul Buhaiul.

Buhlea, deal, in comuna Margineni, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, situat spre hotarul satuluI Itrinesti.

Buhlea, deal, spre N.-V. de satul Ciortesti, din com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti ; sub

coasta acestui deal e situat si satul Crasna, tot din aceast1

2413 locuitorI, din cari 35 Evre/ si 76 Tiganl, ocupindu-se cu a-

Buhá.e§ti-de-Mijloc, sat, in partea de N. a com. Buhdesti, pl.

gricultura si cresterea vitelor.

Stemnicul, jud. Vasluig, situat in

Buhlea, jlrz, izvore.ste din pa-

LocuitoriI aí Ioo plugurl cu bol.

infundItura vlilor Humlria Ruginoasa, pe o suprafan de 639 hect. Are o populatie de 62 fam. sag 310 locuitorl Rom'id, !O EvreI si 9 TiganI.

durea Buhlea, udA teritoriul satulur Crasna, com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti, trece prin mijlocul satuluI i, curgind spre

In comuna sunt 4 bisericl, deservite de 3 preotI si 5 cinnrell; se afia si. o scoald. Comerciul se face de 16 RominI si I strdin. Numarul vitelor e de 2018, din carI loto vite marI cornute, 188 cal, 5.'O or §i 270 rimatorT. 46760. Nardo Dictionar Geografic. Fol. Il.

Este resedinta comuneI. Are o scoala infiintan in anul 1865 si frecuentan de 32 elevI. In partea de E, a satuld este

comuna.

E., se varsä in ptriul Crasna. Buhna, inovild, din satul Perieni, comuna arniceni, plasa Turia, judetul. Iasi. (V. Caraiman). 8

BUHOANCA

Buhoanca, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,

situat pe malul drept al piriului Buhoanca, la o departare de 250 m. spre E. de satul Doljesti. Are 49 capi de familif, 76 contribuabar, din 211 locuitori, 54 case. Din

aceastA populatie, 41 capi de familie (171 locuitorI) sunt Unguri, lar restul Romini. Sunt 419

vite mari. Tine de parohia catolla Oteleni. Se numea inainte si Firtesti si chiar si astazi mai poarta acest nume. In vechime se numea Fratesti si Firtesti. Un document de la 13 Ianuarie 1586 ne aminteste de acest sat. (Vez! Fratesti, plasa Siretul-d.-s.).

Mosia Buhociul a apartinut parte sfintei mandstiri Precista si Raducanul din Tirgul-Ocna, supusA Sf. manastiri Trei-Erarhi (Iasi), inchinata. si aceasta Sfintului-Mormint.

Albuia, de a dreapta. Buhocelul. (Vezi Buhociul-mic, jud. Bacári).

hociul-Leca (Bibiresti).

Are 2 §coll mixte : una in satul Buhociul-Mare, care functioneazA de la 1865, intretinuta

6 falci si 49 prdjini pamint; alta In catunul Satul-Noa, care functioneazä de la 1884, intretinutA

panfint in tarina. Ambele scoli a(' fost frecuentate in 1881 de 40 copiI, dintre cari 6 fete. Sunt 3 biserici : una ortodoxa., fIcutA de enoriasT si deservita de

pl. Siretul-d.-s., com. Buhoci.

com. Prajesti. Case de locuit sunt 542; circiumr 7. Populatiunea numara 548 cap!' de familie sati 2089 suflete, din-

raeliti si 769 Ungurf, toti de

tuitä din 4 catune : Buhociul-

lul ocupatiund se deosebesc in: goo agricultor!, 17 meseriasI, 7

tuluI.

Satul Buhociul se crede a fi

fondat pe la anul 1802, d'Id s'a numit Cerbul, dupa cerbul, ce se zice ca s'ar fi gasit in padurile din apropiere ; lar celel'alte sate s'e" fondat futre anii 1828 si x835 («Buciumul Romili», anul I, pagina 525).

Stupi de albine se numarl Iol, cal!, in 1890, a5 dat 391173

kilgr. miere

si

130391 kilgr.

ceara.

Comuna este strabatuta de catea vecinald nesoseluitA BuDistantele: la Bacail, capitala judetuluf, IO kil. ; la SAcuieni, resedinta plasei, 13 kil.; la com. Letea 6 kil. ; la com. Rusi 1 1 kil. ; la com. Prajesti 12 kil. ; la Saucesti 1 o kil. si

la com. Botesti, 12 kil.

Buhociul, arta!, jud. Bacail, pl. Trotusul, pe teritoriul comunei

Onesti, situat d'a stinga Oituzulla.

Buhociul, deal, jud. Bacaii, plasa Trotusul, comuna Bogdanesti; face parte din dealurile ce despart apa Slanicului de a Oituzului.

tre care 1304 Rominr, 16 Iz- Buhociul, deal, in com. Baleni,

Siretul-d.-s., jud. Bacau, situata In valea riuluI Siret, si alcaMare, resedinta, Buhociul-Mic, ambele in stinga Siretului, Satul-Noti, pe valea piriului Ulmul Costesti, pe dreapta Sire-

ler 4572, bani 40 si la cheltueli le! 3639, bani 73.

de Stat, si avind si 40 prajini

catolice, deservite de preotul din

Buhociul, comuna' rurald, plasa

Budgetul comuneT, pe exer-

com. PrOjesti.

un preot O 2 eintareti si dota

164 hect.

vite cornute, 509 porci, 8 capre si 489 oi. Totalul paminturilor de culturd este de 1271.27 hect. citiul 1891-92 are la veniturr

Buhocelul, 'd'Are, jud. Bac6.0, E foloasa.; are o intindere de

Animale sunt: 49 ca!, 1425

Teritoriul comuna este strabAtut de piriul Valea-Ulmulur, incarcat cu piriiasele Pietraria si tirbul, ce curg de la E. spre V., varsindu-se in Siret. Se margineste la E. cu comunele Botesti si Bibiresti, la S. cu com. Rusi, la V. cu com. SAucesti si Letea si la N. cu

de Stat, inteun local bun, cu Buhoanca, pida, ce curge prin jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, trece pe la E. de satul Buhoanca si, mar jos de acest sat, se varsä in piriul

BUHOCIUL

58

protectiune romind. Dupl fe-

pl. Zimbrui., judetul Covurluiti, aflator 'filtre ca.t. Oasele (com. Cuca) si satul Baleni.

comercianti, 25 cu profesii libere, 40 muncitorI si 15 servitori.

Buhociul, mofie, jud. Baca, pl.

tii-i carte 149, dintre care 12 femei ; nu stia carte 1940, dincare mi 6 femei. Contribuabili

pre care Th. Codrescu in «Bu-

sunt 466. Dupa legea rurala. din 1864 s'a(' improprietarit 333 lo-

Siretul-d.-s., com. Buhociul, des-

ciumul Romtny, ne spune: «mosie a manastirei Precista si RAducanul din Tirgul-Ocna, supusl Sf. mandstiri Trer-Sfetitelor din

cuitorr cu 1056 ala pamint in

Iasi, inchinata. Sf. Mormint In

tarina.

j os ; are parte si d-lui Banul Manolachi Corola, d-luipaharnicul loan

Teritoriul comund are o intindere de 1933.50 hectare. Viile aii 25.81 hectare.

CiuscA, care la anul 1845 cum-

pla 40 stinjeni, in pretul de

BUHOClUL

59

BUHU UL

200 galbeni, de la Ileana, Os-

Buhorelul, vale, in com. rur.

ca urma.5T ; un loe este parasit

cutá Guranda, sotia luT Costantin Popa, care vinde acqti stin-

Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

O se stapinqte de catre co-

jenT din hotarul Ru0 O fundul de Bacad i Buhociul; sunt si alti mal multI razeg O. partag

Buhu§oaia, iaz. (V. Dorosteiul,

in ea. Are sat, cu o biserica, deservid de 2 preotT, 2 dascali; I privilegiat, 9 capatlierl, 9 nevolnici, 9 vadane, 1 vatav ; pe langd moOile BunWI, Costeiul, Satul-Mare O altele, cu un numar de 160 locuitorT».

Buhociul, fes, jud. Bacan, plasa

muna O 94 de imT, cal% sunt de qi insuratT 0. cultivatorT de pamint, n'ad niel un fel de pro-

Orla, com. Birlqti, pl. Bahluiul, jud. Ia§i).

prietate. LocuitoriT satenT se indeletnicesc Cu crqterea vitelor O a-

Buhu§oaia, mofie, in com. Buhwul, jud. Neamtu. (V. Bobqti,

gricultura; cer din tirgupr, cu comerciul de diferite producte

sat).

alimentare, precum O cu negotul

de cherestea qi cu pludria. Buhu§oaia, mofie, jud. Neamtu, numita O Buhupl. (V. BodqtiBuhuoaia, mo§ie in com. Buhu§ul, pl. Bistrita).

Ima5u1 are o intindere de 214 hect., 50 ariT, nutrind un numar

Buhu§ul, com. rur., situad in Buhociul, vale, jud. Bacad, pl.

de 2326 capete de vite. In aceasta comuna se afla 1 biserica in stare bulla, cu 6 deserventT, platitl din fondurile

capatul despre S.-E. a pld. eT

comuCei cti 2061 lei, 74 banT ;

Siretul-d.-j., pe teritoriul com.

Bistrita, la 46° 41' oo" latitudine bor. O la 24° 22' 50" longitudi-

una de fete.

Siretul-d.-s., com. Buhociul, d'a stinga SiretuluT.

Tamal.

ne Est, jud. Neamtu, formind

Buhociul - Mare sad Cerbul, sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., re§edinta com. Buhociul. Are o *es:mil ; o bisericá ortodoxa, fdcutä de cuvio0, deservid. de 1 preot O 2 dasc'd1T; o bis. catofiel, Multa de locuitorl la 1850, in care oficiad preotul din Pra-

jWi. Are 3 dirciuml. Capr de familie se numara 252, din 920 suflete. Animale sunt: 30 caT,

657 vite cornute, 181 porci O 5 capre.

cu marginele sale (in parte) hotarul jud. Roman O Bacd.d.

Se marginete la N. cu com. Coti§a, la V. cu com. CandWi,

de care se desparte prin riul Bistrita, la E. cu jud. Roman de care se desparte prin linie conventionala, la S. cu judetul Bacad, de care se desparte prin riul Bistrita. Teritoriul sad, accidentat, este strabatut de lungi val*, formate

de riul Bistrita, piriul Orbicul qi pl. Bosculeasa.

o qcoalä primara de baeti

qi

Industria este reprezintadprin Mal multe stabilimente, dintre care cel mal important e fabrica de postavurl infiintata de rap. colonel E. Alcaz O care se afla In stapinirea mWenitorilor luT. (V. Buhupl, tirg). Budgetul comunel e de 18551

lel la veniturl qi 17794 la cheltu elr.

Comunicatiunea cu satele vecine se face prin oseaua mixta: Piatra-Bacad, care parcurge comuna pe o intindere de 25 kil. aproximativ ; prin un drum care

Buhociul-Mic sad Buhocelul,

Este formad din satele: Bu-

leaga tirgul Buhuwl cu satul

sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., situat in com. Buhociul. Se ga-

hupl (ttrgwr), Bodqti, Mar-

Blageti, jud. Bacan, strabatind

gina qi Orbicul, cu o populatiune de 3155 locuitorT sati 649 fam., 1500 barbatT qi 1655 fe-

riul Bistrita, aproape de gura piriuluT Cotreanta; prin dota

ratopluf din vale a ttrgworu-

Are o dirciuma. Animale sunt :

meT, din caff, dupa starea civila : 1716 necasatoritT, 1 178 casato-

140 vite cornute li 32 pord.

ritT, 256 vaduvI (30 vaduve), 5

Buhociu1-Praje§11, mofie, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-s., comuna

despartitT; dupavirsta: 895 baetl, 975 fete; dupa nationalitatT : 1519 strainT, in mare parte E-

Buhociul, cu 971 t'Ala' intindere.

vrel; 6o6

sqte la o distand de 3920 m. de Buhociul-Mare. Se numara 59 capT de familie, din 193 sufl.

titi

carte, 2549 nu

ti ti .

Buhorelul, cleal, in com. rur.

Dintre locultorir improprieta-

Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

ritT in 7864, sunt asta-E1 19 carT stapinesc inO§T locurile ion; 36

drumurT, carT purced din fata luT Buhwul, i conduc in judetul Roman, unuL prin satele Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s., Sil4tea O

altul prin Bodqti-Buhu§oaia , Ciolpan, Mocani; precum §i prin

calea fierata Piatra-Bacad, care parcurge teritoriul comuneT paralel cu oseaua mixta. ..

Buhu§ul, tirg, in com. Buhu§ul,

BUF1UUL

pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat la 35 kil, departe de orasul Pia-

BUIMA.CENI

60

Buhu§ul, stafie de dr. d. f., jud.

cal, 296 oT, 42 porcr, 93 capre si 50 stupT.

tra, pe dealul cu aceeasT numire.

Neamtu, pl. Bistrita, com. Buhusul, pe linia Bac5.5-Piatra-Neam-

Are o populatie de 2360 locuitorT, in cea mal rnare parte EvreT, care se indeletnicesc cu comerciul, speculatiunea si in-

tu, pusa in circulatie la 15 Februarie 1885. Se afla 'filtre statlile Girleni (10.8 kil.) si Podoleni (11.8 kil.). Inaltimea d'a-

de apa CiocadieT, catunul fiind

dustria manufacturiera.

supra niveluluT mariI de 20Im.,o6.

In acest tirg se afla resedinta subprefecturel plaseT Bistrita; o judecatorie de ocol; douà

Venitul acesteT stati1 pe anul 1896 a fost de 125.385 leT, 40

scolT primare, una de baep si una de fete, cu o populatiune de i6o elev1; un oficia telegrafo-

postal ; o farmacie ; o gara a drumuluT de fier dintre Piatra si Baca(' ; i biserica; resedinta rabinulur evreesc, care se pre-

tinde a fi urmas din semintia lui David, pentru care este foarte venerat nu numaT printre Evrefi

din judet, ci si din Wile circomvecine; maT multe sinagoge;

un spital infiintat de colonelul .Alcaz. Aci se mal af1ä fabrica de postav

banT.

Buhu§ul, deal, jud. Neamtu, in prelungirea catre S.-V. a dealurilor Silistea. Este situat in comuna cu aceeasT numire, plasa Bistrita.

lucratorl, 184 masinT, 51 scar-

manatorT, ro masinT de tors, !o

asezat pe partea sting5, a acestel ape si de ptriul Balota. In catun sunt 4 morT. pe apa Balota ; 25 fintinT.

Poteca cea maï principala din

acest catun ce duce la muntT, este aceea ce duce din comuna Bumbesti-Piticul, trece spre N., tae plaiul catunuluT, i intra in drumul ScheleT-Timpa.

In catun se af1ä i coall si primaria comuna Cernadia ; scoala e frecuentata de 31 elevi din 41 inscrisT.

Buhu§ul, mo,cie, Cu partl, in com. Buhusul, plasa Bistrita, judetul

Neamtu. Aduce un venit anual de 29375 leT, Impreuna cu casele proprietatir. Aren ddsia posea.: vite cornute, cal, plugurT,

in valoare aproximativa de leT

Are i biserica, deservita de preot si 2 cintAretT.

Proprietatile din acest catun apartin locuitorilor mosnenT. Calitatea pamintuluT e medi-

oca, terenul fiind pietros si humos.

93000.

Eugen Alcaz, ce manipuleaza cu

un capital de 2000000 1., 250

Aceasta comuna este udata

Buicani, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, tine de com.

rur. Ponoarele.

pive, 3 masinT de tuns, t de

Buice§ti, sat, face parte din com. rur. Turia, pl. Oltul-d.-j , jud. Olt. Are o populatiune de 300 locuitorl. Ad i e o biserica, fondata la anul 1770 de locuitorT, reparata la anul 1830.

uscat Una, io de vopsit i spalat,

Buice§ti, sat, jud. Gorj, apar-

io de urzit, 8o de tesut, 4 de

tinind comuneT Cernadia, din

spalat postavul, i de uscat pos-

3 bortace, t masita cu

plaiul Novaci. Se limiteaza la E. Cu apa Cernadia i padurea Cu-

o turbina (ambele cu putere de

raturile, la V. Cu apa Balota si

dinti, plasa Motrul-d.-j., tine de com. rur. Gura-MotruluT.

cite 200 cal), productnd 240

la N. cu MuntiT CarpatT. Are o intindere cam de 1200

Buicliul, balteg, jud. Dolj, plasa

tavul,

25o bucatT de postav de so ni. pe saptamina. Mal este: i fabrica de luminarT de se5, 2 fabricl de oleiti, fabrica de vacs, 3 olariT, 4 caciularir, 8 croitorT, I brutar, I murengerie (fabrica de luminar», 2 tinichigiT, i fTerarie, caratasie, I armurarie, I povarna (fabrica de spirt), 12 ciubotarT. Bilciurl se tin in localitate in toata Duminica. Numirl vechT ale tirguluT: Bu-

husoaia, Bucuresti-MicT, Tirgusorul.

hect., producind aproximativ : 85o hectol. porumb, 185 decal. tuica, 185 kg. fasole, 480 kg. Iba, i hectol. cinepa, 13 hectol. gnu, 80000 kg. fin. Numele se zice ca poarta de la primul sati fondator Bui-

Buice§ti, ca/un, in jud. Mehe-

Cimpul, com. Ciuperceni.

Buila, pisc, pe muntele CulmeaArnota, pe care-I uda la V. riul Bistrita, iar la E apa Costestilor. Cade intre muntele Cocorul si piscul Arriata, in judetul

cescu. LocuitoriT sunt veniti du-

pa valea JiuluT. Are o populatie de 162 familiT, cu 594 suflete, din carT 85 contribuabilT.

Locuitorif posea 35 plugurT, upo care cu bol, 4 carute Cu cal, 408 vite marY cornute, 53

Buimäceni, com, rur., situata in centrul piase Jijia, jud. Botosani. Se intinde pe valea JijieT dealurile din dreapta i stinga sa.

BUIMACENI

E formatà din satele Albesti Buimaceni, Capul- Padurir, ciumeni, Jumatateni, Petresti

Satrareni. Are o suprafata de 7150 hect. si o populatiune de 560 familif, sati 2008 suflete, cu 450 contribuabill; locuesc in 453 case; locuitoril sunt RominI,

61

BUJOREANUL (ASAN-AGA)

Are t biserica, facuta de 10cultor!, cu I preot si 2 cintaret1 si o scoall mixta a judetuluI, cu invatator si 30 scolad. Aicr este resedinta comunei Buimaceni.

se ocupa cu agricultura si eres-

Numarul vitelor cornute este de 175 ; sunt 50 caI mar! si miel', 735 oI, 6o mascuri si 50

terea vitelor; sunt si 6 familiI

stupI.

de EvreT.

In catun se gaseste

i cir-

Teritoriul comuna, format in cea mar mare parte din dealurI, este de buna calitate si produce cereale in alte.

Bujina, punct de hotar, intre partea de mosie a locuitorilor din

Comuna e strabatuta, prin mij-

com. Pleasovul i mosia Riioasa,

loc, de riul Jijia, in lungul ruja se afla asezate satele ce

In directiunea despre N., jud.

compun comuna, lar sesul Jipa este lasat imasurI pentru vite, al caror numar e de 8160: 3760 vite bol i yac!, 300 cal, 450 porcT, 3650 o!; sunt 226 stupT.

In partea de N. a comuner spre V., pe dealud, se afla padurI, care formead mal multe grupe, ce se exploateaza, compuse mal mult din stejarI i cari ad o intindere de 673 hect.; pe coastele dealurilor ce mArginesc

Jijia sunt 17 hect. vir, carr produs in 1888, 640 hectol. vin.

ciuma.

vurluid.

Bujorä§tilor (Valea-), vale, pe teritoriul com. Cudalbi, plasa Zimbrul, jud. Covurluid ; e acoperid cu vii numeroase si de bulla calita te.

Bujoreanca, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat comuneI Catunul.

Teleorman.

Bujoara, peidure, jud. Dolj, pl.

Bujoreanca, sat, face parte din comuna rurall Tardsesti, plaZnagovul, judetul Ilfov. E situat la Vest de Calugarul, pe soseaua nationala Bucuresti-Pitesti.

Dumbrava-d.-s., comuna Seaca,

Se intinde pe o suprafata de

particulara, compusa din cerT, ulmI, jugastri, fagI. Predomina

532 hect., cu o populatie de 290 locuitorT.

cerul.

are 350 hect si locuitoril 182

Bujora - Cu - Tau ra, trupuri de padure ale statuluf, in intinde-

re de 175 hect., formind,

D-1 G. D. Vernescu

hect. Proprietarul cultiva 190 hect. (ro sterpe, 25 izlaz, 125 padure); locuitorlI cultiva 165 hectare,

preuna cu trupul Paduricea, de mo hect., padurea Milostea, situad in com. Milostea, pl. 01tetul-d.-s., jud. Vilcea.

restul ramin sterpe. Are o biserica cu hramul SE

Bujoräscul, deal, situat la S. de

Numarul vitelor marl e de

In comuna sunt 10 iazurI. Drumurile pietruite lipsesc cu

respondent vaid cu acelasI nume, in com. Cudalbi, jud. Co-

Nicolae, deservid de 2 preotI si 2 cintaretr. Comerciul se face de 2 dirciumarI.

totul. Prin comuna trece unja

com. Ciuperceni, plasa Ocolul,

161 si al celor mici de 394.

fierata Dorohoid-Iasi,

jud. Gorj, acoperit cu padure. E proprietatea locuitorilor co-

Bujoreanca, cdtun, pendinte de

Budgetul comuna a avut la venituri, pe anul 1889/90, 6262 le!; lar la cheltuell 6153 le!, 90 banI.

Are 4 bisericI, cu 2 preotI 4 eintareti si o scoala mixta, intretinuta de judet, cu I invatator si 30 scolarr.

Buim'Aceni, sat, pe tarmul sting al Miel, in centrul comund Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani,

cu o suprafata de 892 hect. si o populatie de 68 familrf sad 293 suflete, din carl 72 contribuabill..

mune! Ciuperceni.

Bujoräscul, deal mare, in pl. Vallor, jud. Mehedinti, peste care

trece soseaua judeteana TurAcest deal incepe de la precurmatura Culmir - Frumoase, din hotarul Padesultif si se termina in jud. Dolj, avind cea mg mare inälnul - Severin -Tirgul-Jid.

time a sa de peste 500 metri; desparte jud. Mehedinti de jud.

com. Flaminda, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situat pe dealul Cilnistea, proprietatea d-lor fratI Alexan drescu. Are o suprafata de 950 hect.,

din cae 60 hectare padure de stejar. In 1864 s'ad impropriedrit 69 locuitorI, fostI cla.casI, dindu-li-se 207hect.

Venitul total al mosiel este de 14000 ler.

Gorj.

Bujorä§tilor (Dealul-), deal, CO-

Bujoreanul (Asan-Aga), ceitun, pendinte de comuna Rasuceni,

BUJOREANUL

BUJORE$TI

62

pl. Marginea, jud. Vlasca. KVez T

21 copiT, din numarul de

in

rur. Cu acelasT nume, pl. Cozia,

Asan-Aga).

virsta de scoall. tiü carte 55 barbatT i 15 femel. Cu intretinerea scoalef statul cheltueste

jud. Vilcea. Cade in partea de S. a comuneT, pe soseaua na-

Bujoreanul,

pe sesul Crasna, jud. Falda, ltngá pir. fintind,

cu acela$T nume, in fata satuluT

Cordeni, com. Vinetesti, plasa Crasna. (V. Cordeni, sat).

115

anual 1404 leT.

Vatra satuluT are 65 hect., lar comuna, cu izlaz cu tot, 417 hect.

and recolta e productiva se

Bujoreanul, loc arabil, in com. Tudor-Vladimirescu

jud. Te-

cucill, pe o intindere de 849 hect., 16 ara, proprietatea d-luT Verona ; se intinde spre E. pana in Lunca-GeruluT.

Bujoreanul, piidure particulard, supusa regimulur silvic, ce se afla

pe mosia Bujoreni, com. Bogdanesti i Bujoreni, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Bujoreni, com. rur., pl. Cozia, jud. Vilcea, compusa din 5 catune : Bujoreni, Malul-Alb, 01teni, Lunca i Mosoroa.sa. E situata pe Valea-OltuluT, la 3 kil. de resedinta judetuluT i la Io kil, de a sub-prefecturel. Are o populatie de 1043 loc. (535 barbatT si 508 femeT), in care intra. si 8 familiT de 'rigola; sunt : 230 capT de familie ; 240 contribuabilr vi 230 case.

gunt 2 biselict: una in cat. Olteni, zidita la anul 1831, si a doiia in cat. Bu)oreni, zidita. la anul 1812. LocuitoriT se ocupa numaT cu agricultura i desfac produsele

fabrica aci pana la 3500 decal. de tuica. Venitul

cheltuelile comuneT se urca. la cite 1200 leT anual. oseaua nationala KimniculRiul-VaduluT strabate partea de Est. i

Se margineste /a N. cu com. Gura-Vaief i Bogdanesti, la S. cu orasul Vilcea, la Est Cu judetul Arges, de care

sé desparte prin riul Oltul, la V. cu comunele Vladesti Oldnesti.

In partea de N.-V. a comuneT sunt dealurile Plesea i Purcaretul. Luncile se numesc: Glamcile, Toporanul, Bradul i Dobranul.

0 parte din mosie s'a vindut in 7 loturT la 7 locuitorT.

Bujoreni (Bujoresti), sat, cu zo familii pe malul sting al TeleormanuluT, jud. Arges, pl. Cotmeana. Face parte din comuna

tionall Rimnicul-Vilcea-Riul-VaduluT. Ate o populatie de 205 locuitorT, 103 barbatT $i 102 femer.

CopiT in virsta de scoala sunt 19, 8 baet1 si II fete, din carl urmeaza numaT 3. E la distanta de i kil, de satul Olteni, resedinta comuneT.

Ad i e o biserica Cu hramul Sf. Nicolae, preinoita de Preda

Bujoreanul, «in zilelescrie pe inaltatuluT nostru tm-

pisanie

parat Alexandru PavlovicT, aflindu-se Episcop al NouluT Severin D. D. Nectarie, anul 1812,

August in 19 si la anul

1866

s'a preinoit al doileay.

Bujorenl,

deal, In raionul comuneT Bujoreni, plaiul Cozia, jud.

Vilcea, pe care se cultiva hect., 50 arif vie.

Bujoreni saa Gurani, trup de nelocuit, fost at familier

Lapati, trecut in unid in posesiunea Principeld B. tirbeia °data cu mosia Pietrosani ; este azT intrupat la aceasta din urtila. E situat la S.-V. mosieT, in pl. Marginea, jud. Vlasca.

Bujorescu, insuM in Dunare, in

rur. Vulpesti. Mosia Bujoreni, de aproape 1200 pogoane, apartine d-luT George I. Laho-

dreptul comuneT Fintinelele, jud.

vari.

Cu zavoiu de salde, plop si ca-

Teleorman. Are ö intindere ca

de 12 hect. si este acoperita

lor la R.-Vilcea. In comuna sunt : I I cal, 8o

Bujoreni, sat, in jud. Tutova,

bol; 130 vaer, 235 or i 170

pl. Tirgul, com. Slobozia-Zor-

Bujorescu, pichet militar, pen-

porcT.

leni, spre N.-E. de satul Zorlen/. Poptilatia sa e cuprinsa In

tru para frontierel, pe marginea DunareT, in jud. Teleorman, In dreptul insuleT Bujorescu de la care luat numele; poara No. 14.

tina.

Un numar de 124 locuitorT s'aa improprietarit dupa legea din 1864 pe 417 hect. pamint,

jefult, impreuna cu satele vecine,

pe rnosia statuluT si pe alte doul mosil particulare.

de catre armatele polone pe la anut 1667, in timpul domnier

coala exista. in comuna de

acea a satuluI Zorleni. A fost

luT C. Cantemir.

Veo TO anT. 'Cladirea e proprie-

tata comuna. 5e frecuenta de 13ujoreni, Sat. Lee parte ditr com.

Bujoreqti, celtun, In plasa Tirgu-

lur, com. Antonesti, jud. Teleorman. Populatiunea luT este

1311JOREM

de 287 suflete, din carT 44 contribuabilí.

t1 BUJORUD

63

riuluT acesteT comune se soco-

teste la 10918 hect, din carT 4730 hect, 44 aril, pAmint ata-

Bujore§ti, mofie) jud. Teleorman, 'filtre comunele Licuriciul $i Antonesti, proprietate a d-luI Constantin Politimos.

bil, 2742 hect., 75 arii, imas,

Bujorul, com. rur., in pl Prutult jud. Covurluid, resedinta acesteI plAsT, la depArtare de 54

prietAteT marl, reprezintate prin mosiile particulare: GolAsei (PitAroaia), Putichioaia, Urechesti,

kil. de la Galati. SituatA in mij-

UmbrAresti, aceasta in 4 tru-

locul jud. Covurluid, pe vAile

purl apart,inind la 4 proprietarl,

Chinejel i CovurluiuluT, aceas-

Armeneasca ; restul de 309 hect. sunt ale sAtenilor. Dintre

ta comuna se mArgineste la N. cu com. BIneasa i Jorlsti, la E.

188 vil, 2288 pAdure, 107 hect., 25 aril, vetrelesatelor i 67 hect.,

21 arjr, tema netrebnic. Din teritorid, 7430 hect. apartin pro-

instalatiile gospodArestl ale pro-

cu com. VlAdesti, la S. cu Firtánesti si la V. ca BAleni i Virlezi.

prietarilor marl, se disting in-

Pe teritoriul Bujorulur curg

luid cele de la mosiile Golásei, ale d-luT Lascar Catargid, fost prim-

piraiele Covurluiul-Sec, Covurluiul-cu-Apl i Chineja, azora

le corespund valle respective. Mal sunt i alte vAl mal miel, precum : Rädiciul, Miloala, Bujorul , Velichea, VAlcica-Draga,

tre primele ale judetuluT Covur-

ministru i fost locotenent Domnesc-; Putichioaia, ale d-luT Paraschiv Sechiari, i Moscu, ale

d-luT G. Fulger. Osebit de a-

etc. Dealul cel mal insemnat e

ceasta, la Gollsei, aläturea chiar cu tirgusorul Bujor, ce apartine

Piscul-SáreT.

aceleiasI mosiT, pe o colla in-

Statistica vitelor prezintA cifrele urindtoare : bol 1353, vad 115 J cal 182 armasarr 13,

7740, capte iao, porcl 428; In total 10747 capete. Pe 1140 agricuttUrA i cte$-, terea vitelor, locultpril 4e aicT se ocupa i cu cultivarea, viilor ; In Tirgul- Bujor msA sunt multl negutAtod micT, in maloritate EvreT.. La 14oscu este o moarl cu foci sunt i cite-va

mori de vint. Budgetul comunei are la veniturl de 12519 leT 65 hanr la cheltuelT de 11506 leT 44 banT. DArile directe anuale catre stat, judet, comunA si ca-

mera de comercia se ridicl in total la 18833 Id 40 bard. BisericI sunt 4 AdormireaMaiceI-DomnuluT (vechiA si de-

terioratA), in Gollsei; Sf. Dimitrie, in UmbrAresti (tot vechil); Sf. Gheorghe in Putichioaia (de curind construltA); 0, SE VoevozT, in Moscu (ziditá. in 1882); bisericile ad plmint rural, afarA

Bujorul este una din cele mal

eintAtoare, ce domineazA intrea-

importante com. rur. ale jud.

ga regiune, este un castel prea frumos al d-lul i d-neT Las-

tie cea din Moscu, ca una ce

car Catargid, cu admirabile grAdinT, cu lac artificial. Cas-

impartirea parohiilor din 1888, com. Bujorul, afará de cAt. Putichioaia, care e alipitA la FirtAnesti, formeazA o parohie, cu catedrala Adormirea, deservia de un preot paroh, tzi preot ajutor si 5 cintAretr. §col1 asemenea aunt 4 : I de bgetl in GolAsei, 2 mixte In Putichioaia i Moscu i i de fete

Covurluiu, atit in privirea intindereT teritoriulur cit si a populatiuneT, precum si a institutiuni-

lor ce posedA. Ea numArl 5 elcarT, dupA asezarea lor in directie sud-nordicA, sunt: Putichioaia, UmbrAresti,Tirgul-Bu-

jor, resedinta, Gollsei i Moscu. LocuitoriT se impart ast-fel: in Tirgul-Bujor sunt bezmAnaff ; in Putichioaia i Goldsei, fostr clácasT; in UmbrAresti, parte fostl clAcasT, parte rAzesT ; in Moscu numaT rAzesT. NumArul total al

contribuabililor e de 492, familiT sunt 743, cu 2747 suflete, din

cari: 1411 bArbatl, '336 femel;

telul cu grAdina ocupl o intindere

de teritorid de

12

fäld; lacul artificial se &este in partea din valea apusand a grAdineT; e format din apele piraielor i izvoarelor -vecine

are peste si se poate umbla pe el cu barca; in mijlocul lul se aflA o mica insulA legatl. cu podet de uscat. Terenul acesteT comune in multe pánl e nAsipos; in Putichioaia e chiar o carlea de pietris, exploatatA de judet.

1365 necAsAtoritT, 1247 cAsAtori-

Productia agricolA se cifreazA

0, 133 vacluvii, 2 divortatl; 276

in total la 93059 hectol., lar pe

tiintä de carte, 2471 faxl. Populatia izraelitä se cifreazá. la 77 suflete. Suprafata intreagA a terito-

speciI: 21792 hectol. grill, 2 2 5 oo

cu

secará, 12042 017, 2784 rapitl, 28878 porumb.. 4186- °As, 624 malaiii, 72 cinepl i 180 in.

e inteun sat rdasesc. ,Dupl

in T.-Bujori cea din Gollsei are 46 elevI din 64 inscrisT, cea din Putichioaia are 29 elevl din 32 inscrisT, cea din Moscu are

35 elevI din 45 inscrisI i cea de fete din T.-Bujor are 21 eleve din 30 inscrise. Pe lingA resedinta subprefecturel pläseT P,rutal i a medicului in T.-Bujor se afil
intretinut de judet, un spital

BUJORUL (TIRGUL-)

rural al statuluT Cu 40 paturl, infiintat in 1890, in local uneT infirmeril judetene de 15 paturl,

ce a existat mar inainte.

Se afla 66 hect. cu vi!. In 1864 s'ají Improprietarit 145 locuitorT fostl clacasT pe 598 hectare.

In 1888 se aflan in aceasta

Bujorul (Tirgul-), tirgufor, resedinta com. Bujorul, pl. Prutul, jud. Covurluiti, format din douk sirurl de casisoare lipite in mare

BUJORULUI (VALEA-)

64

comuna: 436 boT, 100 bivolT, 252 vacT,

396 ca!, 3528 or o 150

merge drumul judetean CernaMacin. Natura luT pe alocurea este stincoasa. Este acoperit parte numaT Cu finete si pasunT. Pe la poalele luT occidentale merge drumul comunal Satul-Non-Macin.

rimatoff.

Aci este o biserica zidita la 1839, si care la 1869 s'a reparat de Principele Dim. Stirbeiti. Are hratnul Sf. Dumitru; e de-

Bujorul, lac, pe teritoriul com.

servia de I preot si 2 cintaretl; depinde de parohia Pe-

numite bujor, tare crestea sal-

restul RominT.

trosani.

jurul laculuT.

Terenul, pe care e situat acest tirgusor, apartine mosieT Golasei; pentru acest teren lo-

In comuna se afla o scoalA mixta cu 4 clase, facuta de zid si in buna stare.

cuitoriT platesc bezman. Are o scoala de fete ; biuron telegrafopostal ; un spital, si e resedinta sub - prefecturer si a mediculuT

Sunt 5 circiumI. Prin comuna trece soseaua judeteana Giurgin-Zimnicea. Este

resti, de pe muntele Maddrzaul, de

departe de Giurgin de 27 kil., de Alexandria de 28 kil., de Bucuresti de 89 kil. In aceasta comuna sunt 2 pi-

Bujorul, loc cu izvoare, judetul Bacan, pl. Siretul-d.-s., de pe

chete pentru para hotarelor despre Bulgaria. Sunt mal multe pilcurl de pa-

Bujorul, munte, in jud. R.-Sarat,

parte una de alta si asezate de ambele laturT ale soseleT jude-

tene ce-1 strabate. Numara 29 lama' cu 156 suflete, din carT 17 familiT cu 77 suflete Evrer,

plaseT.

Bujorul, com. rur., situata in par-

tea S.-V. a judetulul Vlasca, la hotarul TeleormanuluI, pl. Marg-inea. La aceasta comuna se unesc riurile Vedea si Teleorman si dan in Girla-Mare, care apoT da in Dunare. Este situatá pe proprietatea Petrosani a principeluT D. B. Stirbeiti.

Distanta de la Giurgiu e de 37 kil., lar de la Stánesti, resedinta plaseT, de 22 kil.

unde ig are obirsia piriul Ruja.

teritoriul comuner Buhociul.

pl. Rimnicul, com. Chiojdeni, in

TurciT ce locuian raiaua GiurgiuluT ca sa negustoreasca in judet.

Bujorul, 'fria, com. Oteleni, pl.

Bujorul, deal, jud. Bacan, plasa

Mijlocul, judetul Falcin. (V. Rogoza).

La capul mosieT trece Drumul-

1196 suflete. Venitul comund in anul 1886

Bujorul, deal, In jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. Tur-

In 1887 s'a arat pe aceasta

Bujorul, loc cu isvoare, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. MAgi-

UntuluT, drum pe care treceati

dure de salde si ostroave carl se afla descrise la Petrosani.

Siretul-d.-j., de pe teritoriul co-

4458, lar cheltuelile de 4119 le!.

bata. pe o mare intindere in

partea de N. a comuneT ; face parte din culmea dealuluT Magura. Este acoperit cu padurT si pasunT. Vara se aseaza pe dinsul multe sane de oT.

In 1887, in aceasta comuna, se afla 240 contrib. san 1200 sul In 1888, 282 contrib. san

era de leI 5475, iar cheltuelile de 5218 le!. In 1887 venitul era de 3297, iar cheltuelile de 3149 leT si. in 1888 venitul de

Alimanesti, pl. Siul-d.-s., judetul Olt. Se zice ca s'a numit astfel, dupa numele uneT plante

mune"' Racataul.

Bujorul, piriil, ce se varsa in Riul-DoamneT, pe teritoria com. Corbi, cat. Sboghitesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

coaia si pe al catunuluT Turcoaia.

Este maT mult o prelungire Bujorul, vale, com. Oteleni, pl. nord-vestica a dealuluT Caracicula, de pe teritoriul comuneT Cerna. Se intinde spre N., avind

comuna suprafata de 1520 hect.

o directiune generala de la S.E. la N.-V.; brazdeaza partea

cu diferite cereale, in deosebT grill porumb, rapita si orz. Aci se cresc gogosT de ma-

centrala a plaseI si cea de E. a comuneT. Este despartit de dealul Priopcea printr'o vale

tase.

cam ripoasA, pe malurile carea

Mijlocul, jud. Falda.

Bujorului (Mägura-), nagurd, la E.

com.

Slobozia-Mindra,

jud. Teleorman.

Bujorului (Valea-), vale, aflatoare in comuna cu acelasT nume,

jud. Covurluiu.

BUJORULUI (VALEA-)

BUL13UCATA

65

BujoruluI (Valea-), vale, jud.

tÏ continua cursul prin Lun-

In fata satulur se aflA iazul

Vlasca, incepe din mosia Uzunul, de la clt. Buturugari si se

ca-BAeI; la satul Tarnita se impreunà cu riul Brebina, aruncindu-se in Apa-Motrului, la satul Apa-NeagrA, din com. rur. Ne-

eI numirea de Valea-UzunuluI, dupl satul Uzunul, prin care

goesti.

trece.

rea in miscare a masinelor carI

Bulbucani, format din piriul Jijioara. Are o bisericA de lemn, acutA. la 1864, deservitA de I preot si i cintdret. Vite sunt in numAr de 2510 capete, din carI : 545 vite mar/ cornute, 1253 or, 133 cal si 579

extrAgead arama din min ele BleI-

.rimAtorr.

varsä in apa Cilnistea, o data cu valea Glveni, luind la gura

Bularul, isvor, com. TirgsorulVechid, pl. Tirgsorul, judetul

Acest Ad a servit la punede-AramA. Pe acest l'id se afil: morr i pivi.

Prahova.

E. a com. Belcesti, pl. Bahluiul,

Bulatanul, pirliaf, jud. Neamtu, izvoreste dintre ramurile muntilor Rajen i Petru-Vod5.; curge printre dinsele, in directiune S.-

E., panA in dreptul satuluI Coroiul, teritoriul com. Caluglreni, plasa Piatra-Muntele, mide se uneste cu pirliasul Bargilele

Bulbac, numire, ce se d5. viroageI Flarel, jud.. BrAila, inainte

de a intra In acest judet, din

jud. Iasi. Serveste de hotar filtre aceastA comuna i satul Bulbucani, din com. Gropnita, pl.

judetul

Copoul.

Bulboanele, b2lç1 achina, siipdturl, in gira cea sApatä pe teritoriul comund Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botosani.

apor cu piriiasul Coroiul, formind

ast-fel piriul numit Largul.

Bulätäul, baltd, in judetul pAdurea PrisAcani, pl. Branistea, formatA din vArsarea PrutuluI.

Buläul, pädure, jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia. Are

o intindere de 40 hectare. E compusä din arboxi foiosr.

Bulba,

Bulbucani, las, in partea despre

Neajlovul, pe coasta dreaptA a vaiI NeajlovuluI, j ud. Vlasca. De-

pArtarea cea maI mare a cdtune-

dealultif Fund5.tura, ce se pre-

lor intre ele este de 41/2 kil.

lungeste de la satul Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluid, Orla

Com. e departe de Bucuresti de

In dreptul satului Chircesti.

Bulboasa, deal, se intinde la Vestul com. Osesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluid, despOrtind-o de satul Fistici.

Bulboasa, vale, se intinde in par-

Mehedinti ; il la nastere din s.

tea de E. a satuld Chircesti,

Proitesti, apoI unindu-se cu mal multe piraie, formeazA lacul nu-

com. Miclesti, pl. Crasna, ijud.

38 kil., de Giurgiu de 45 kil., lar de Obedeni, resedinta ser, de 14 kil. Este o osea judeteand, ce duce la Obedeni. In 1887 se aflad in aceastA comuna 254 contribuabill, sad 1455 suflete.

Venitul comunal In 1886 era de leí 808 r, lar cheltuelile de 4838 lel. In 1887 venitul era de 3809 i cheltuelile de 3316 leí.

S'a cultivat in 1887 o suprafatA de 1200 hect. cu di-

mit ZA.tonul, in com. rur. Po-

Dealul-Ponoard, trece pe sub podul natural de piatrA din a-

din critunele : Bulbucata, FAcAul si Gästesti-Cotenl, situatA. in pl.

Bulboasa, se numeste partea

in plaiul Closani, jud.

noarele ; de ad, ascunzindu-se sub

Bulbucata, com. rur., compusá

Bulboci, bi1111, pe teritoriul moski Brehuesti, com. Brehuesti, pl. Siretul, jud. Botosani.

ferite cereale.

In 1888 se aflad 31 hectare, 50 ariI, acoperite Cu vii. Sunt pometuri multe.

ceastA com., si izvoreste de °data,

in riu mare, de sub niste stinci de piatrA, din locul numit Valea-GAineI; isI urmeazä cursul spre Bala-de-AramA, pe care o udä in trecerea sa, primind aci in stinga doi afluentl : Ieruga,

Bulbucani, sat, in partes. de

In 1888 s'a cultivat ad de

Vest a com. Gropnita, pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe coasta este ridicata sad bulbucatA,

atre 104 locuitori, suprafata de 97 hect., ir arir, cu tutun, care ad produs 43478 kilgr. tutun, in valoare de leI 36350. Aci a fost cea mal mare productie a anu-

ce trece prin curtea mAnAstireI

luat numele satul, chiar de la

luI aceluia din intregul judet,

Schitul-Baia-de-Aramd i Izvorul-cel-Mare, ambele cu apA foarte curatO i bun4 de bdut ;

prima lui formatiune. Are o populatie de 135 familir, sad 572

dupl com. Cdmineasca $i Letca-

o6760. d1o4ole ilkfionar Mogrollo.

de S. a dealulur Crucea. Se zice,

ca dupl pozitiunea loculuI ce

locuitorl RonainI.

Nou5..

In com. sunt 3 bisericI, de. 9

BULBUCATA (VELEA)

servite de

2

BULETA

66

preotT si 5 cinta-

Ad este o biserica, zidita la

retr, constituind o parohie. In

1856, cu hramul St. stefan, de-

1888 s'aa oficiat la toate bisericile din aceasta comuna 86 bo-

servia de un preot

tezurr, 10 mormintärr.

casatorir li 42 in-

i 2 chitaretr; in 1888 s'aa oficiat adi 56 botezurr, 7 casdtorir i 22

trebuia sa urmeze 62 bletl li 17 fete ; este conclusa de un invatator.

In 1888 se aflaa ad 652 bor §i vacT, 206 cal, 2007 oi li capre li 135 rimAtorY.

In aceasta com. sunt 6 cirdurar.

Buldi§ul, fina, jud. Bacaa,

pl. Trottw.11, com. Mandstirea-Ca0n,

care ucla satul Curita O se

inmormintarr.

Aci este o coa1ä mixta, cu 4 clase, de zid, facuta de curind, la care, in 1888, aa urmat 50 baeti li o l'ata ; dupa lege

Jiul-d.-s., com. Poiana, prin care curge riul Bulbuceni.

varsa in piriul Curita.

Sunt 2 circiumr.

Bulbuceni, sat, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. Poiana, impr4tiat, situat pe dealul Icleanul, la 4 kil. N.-E. de Poiana-d.-s., unde e reedinta comuner. Are 697 suflete, 363 barbar §i 334 femer. Locuesc in 117 case.

Bulea, Livezeni O Petrequl,päduri particulare, supuse regi-

Copiir din sat urmeaza la coala mixta din satul Poiana-d.-j., ce este la 7 kil. departare. tia

hoiu, pe mcOa Darabani, com. cu acelaT nume, pl. Prutul-d.-j., spre N. de tirgu§orul Darabani ; se afla crescuta in mijlocul cimpuluT. Aceasta padure dimpreuna cu padurile Grozava O Podriga, tot de pe aceasta mo0e, are o suprafata de 270 hect.

Este un petic de padure, in

carte 40 locuitorr. In sat sunt

catunul Bulbucata, de iot hect. Se afla o moara cu turbine,

2 bisericr de lemn. Sunt 3 me-

pe apa NeajlovuluT.

carucer.

seria51 :

I

fierar,

1

rotar O

I

mulur silvic, aflate

pe mo0a

MAIdare0, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Buleandra, pridure, jud. Doro-

Bulbucata (Velea), ciitun, pendinte de com. Bulbucata, situat pe coasta dreapta a Neaj-

Bulbuceni, deal, jud. Gorj, in partea de E. a comuner ipotul, vine in prelungire despre N. *i

Bulerca, movild, la 2 kil. spre

lovuluT, plasa Neajlovul, judetul

merge spre S. In toata intin-

Vla§ca.

derea catunelor ipotul O Spahir. Este acoperit de padure, cu esente: de cer, gorun O putin fag. Este proprietatea statulur.

intre movilele Giurgiul §i Gemenele.

Proprietate a d-lur Dr. I. Niculescu. Mo§ia are o suprafata de 1630

Bulerca, vale, in jud.

Buzan,

com. Vintill-Vodd, pe hotarul despre com. M5.ne0 ; se scurge

hect.

La 1864 s'a dat la 115

jar de io hect.

Bulbuceni, mofie particulara, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, in satul Bulbuceni, apartirle mo§nenilor. Are padure pe dinsa.

Venitul mo§ier pe 1888 a fost de 40000 ler.

Bulbuceni, padure particularO,

coala comunalä a com. Bulbu-

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po-

cata se afla in acest cdtun. S'a &cut in anul 1887, dupa testamentul vechiulur proprietar Petre Niculescu, care a lasat un fond de 100000 ler pentru con-

iana, pe mo0a Bulbuceni. A-

struirea §i intretinerea §coaler, numind executor testamentar pe d-1 Dr. I. Niculescu, din Bu-

Bulbuceni, dulei, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, ce se varsa pe dreapta riulur Cocoroya; curge prin valea Bulbu-

lo-

cuitori, fo§tr claca§r, suprafata de

450 hect., raminind 1200 hect.

Are un petic de padure de te1

cure§ti.

Pe apa Neajlovulur s'a construit de curind un facla sistematic,

S. de satul Rtwtul, jud. Braila,

partine mo§nenilor. Esente : de stejarT, ulmr, fagr si jugastri ; predomina stejarul.

ceni.

Bulbuceni, vale, jud. Dolj, pl.

In

1'1111

Slanicul.

Bulercil (Muchia-.), colina', in jud. Buzaa, com. Vintill-Voda, pe hotarul despre com. Manqti ; goall O izlaz.

Buleta, sat, face parte din com. rur. Birse0, pl. Ocolul, judetul Vilcea. Are o populatie de 271 locuitorT (141 barbatr li 130 femer). Inainte de 1883 forma singura o comuna sub numele de com. Buleta, iar de la aceasta

data s'a alipit la Barse0i. Este situata pe valea Buleta, la 9 kil. de Rimnicul-Vilcer Are o biserica, fondata la anul 1838, de preotul Ion li altr locuitorT.

BULETA

BULHACUL-MARE

67

Buleta, vale, formatA din scurgerea apelor dupb. piscurile : Ciobea si Rarisul, com. Birsesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea, care, durd ce udA com. BArsesti, se varsd In riul Oltul, la punctul numit Sevestreni, comuna Mihlesti.

Bulgarul, sat,

face parte din Bragadiru-Bulgarul,

com. rur. pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la S.-V. de Bragadirul, pe tArmul drept al riului Ciorogirla, in apropiere de imbucAtura aces-

tui rtù cu riul RAstoaca. Se intinde pe o suprafatd de 290 hect. si are o populatie de 200 locuitori. D-na Elena Mi-

clescu are 182 hect., din care cultivA. 137 hect. (43 sunt izlaz si 4 vie). Locuitorii au 1o8 hect.

NumArul vitelor mar! e de si al celor raid de 120.

rectiune generalA de la S.- V. spre N.-E. si brAzdeazä partea apusanA a plAsei si pe cea mij-

locie a comund; trece pe la Bulhacul, baltd, pe teritoriul copoalele dealului ala, pe la mune! PAltinisul, pl. Prutul-d.-j., rAsArit de comuna Cisla, tale soseaua nationall Tulcea-Isaccea-MAcin, futre kil. 5 si 6, si, dupl un curs de 6 kil., merge de se varsA in mlastina stufoasA din Sudul Orle Somova ; pe

jud. Dorohoiti.

Bulhacul, deal, pe mosia Durnesti, com. Durnesti, pl. nesti, jud. Botosani.

tefd-

valea sa trec douA drumuri co-

Bulhacul, a'eal, in jud. Roman,

munale: Cisla-Catald si Cisla-Fre95.tei. Cursul sAll este foarte incet ; malurile sale sunt joase

pl. Fundul, com. Chilii, spre N. de satul Buciumi.

acoperite cu verdeatA.

Bulgänoaia, välcea, jud. Teleorman, de la Sud spre Estul comuna Lisa, in directiunea satului VinAtori; strAbate pe la coltal viilor Lisenilor si se pierde spre satul VinAtori.

102

Bulgarului (Iazul-), iaz, pe te-

dreni, com. Mileanca, pl. Baseul, jud. Dorohoid.

Bulgareasca, trup de mo,vie a statului, pe teritoriul comund

Bulhacul, deal, in com. Preutesti, jud. Suceava, imbrAcat cu pAdure de fag.

Bulhacul, lar, format din Piriul-Tiganulur, se aflA in fata curte! din satul CorlAteni, com. cu asemenea numire, pl. Copla, jud. Dorohoid.

Bulhacul, iaz, pe teritoriul satulur Onesti, com.

Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

SlIvesti, jud. Teleorman ; are pe dinsa i pA.dure; face parte din proprietatea statului numitA S1Avesti-Zlotesti.

Urzicanilor.

Bulgarului (La-Podul-), han, In jud. R.-SArat, pl. Marginead.-s., comuna Voetin; la lacul

Bulgaria, localitate acoperitA de

teritoriul satului Andrieseni, co-

unde piriul Cotatcul tale soseaua nationalA R.-SArat-Focsani ; nu-

tarine, pe mosia Stolniceni-PrAjescu, jud. Suceava.

muna Epureni, pl. Turia, judetul Iasi, si he varsA in

mit ast-fel de la un fost han& bulgar.

Bulgarie (La-), grädine de le-

ritoriul satului GlAvAnesti, com.

Bulhacul, pida, izvoreste de pe

gume, pe mosia Siretel, judetul

Bulgarului (Putul-), loc izolat, In jud. BuzAd, com. Tislul, cAt. Halesul, insemnat printr'o cruce

si un pus, fácute in amintirea faptului, cl ad ad fost oprite reliquele Sf. Filotea, in anul 1875, cind ad fost transpontate la schitul Ciolanul.

Suceava.

dul-),

izvoare pe pAmtntul locuitorilor Hu/ubul-Nod, com. Trusesti, pl. Jijia, jud. Botosani ; are o in-

tindere de 35 hect.

nesti, com. Durnesti, pl. nesti, jud. Botosani.

tef'l-

Bulhacul-de-linga-Curte, lag, format din riul Jijia, in centrul comund Trusesti, pl. Jijia, judetul Botosani, pe proprietatea statuluï; are o intindere de 14 hect. ; contine mult peste.

sAturile PrutuluT, pe teritoriul

Tulcea, pe teritoriul comuna

com. MAstAcani, pl. Prutul, jud. Covurluid.

Cisla; izvoreste din poalele nordice ale dealului TAusan-Tepe; se indreaptA spre N. avind o di-

Bulhacul, baltä, formatA din izvoare si din ploi, pe mosia Co-

in jud. Tulcea, pl.

Bulhacul, vale, pe mosia Dur-

Bulhacele, ias-ba/td, format din

Bulhacul, billtitd, formatA de vAr-

Bulgarului (Valea-de -la - Po-

ipotele, pl.

Bahluiul, jud. Iasi, pe Dealul-

Bulhacul-Mare, lac, in partea de E. a com. Gura-Bohotia, pl. Podoleni, jud. FAlcid, pe sesul in

tare.

suprafatA de 2 hec-

BULIBEVTI (CANTONUL-)

68

Bulibe§ti (Cantonul-), petclure, jud. Neamtu, situata Miga Petricani-d.-j., in com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. Este pro-

la T.-Jin, se urmeaza soselele comunale ce leaga comunele :

prietatea statuluI si se arendeazA CU suma de 4931 leI.

seaua nationall T.-Jin-Bumbesti. Buliga e trecatoarea cea mal im-

Buliga, sat,

plasa Borcea, pendinte de com. Cocargea, juin

detul Ialomita. Este situat pe lunca bratuluT Borcea, sub coas-

ta BarOganuluY, la 5 kil. spre E. de satul de resedinta. E satul

cel mal despre E.

al plaseT.

Poarta numirea si de BuligaTlinburestl.

Populatiunea satuld este de 94 famili/ RominT, 2 fam. TiganI si 1 familie GrecT, san 487 locuitorl, cu 183 barbatT, 181 femeI si 123 copif.

Aci este o biserica construla la 1856, deservita de un preot si un cintaret. Vite sunt: 125 caT, 396 boT si 507 oI.

Buliga, deal cu vit, In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de com. rur. Bresnita.

Buliga, pichet No. 7 al comp. a 2-a din regim. 18 Dorob., jud. Gorj; se afld situat pe dealul Copita; se margineste la N. cu Zanoaga si Streaja, la S. cu Varaticele, la E. cu Sarisoara, lar la Vest cu 1-1111 tisita. Poteca, ce se privegheaza de acest pichet, vine de la satul Vulca-

nul, intra in tara pe la Tabla; de aci, scoboara Zanoaga la pichetul Buliga, unde e si vama. Construcea e de lemn, compusa

din o cazarma si o bucatarie, camera pentru oficer si o cancelarie. De ad, poteca la direc-

BULTUL

d.-j., jud. Bacan, pe teritoriul comuneT Berzuntul.

Schela, Horezul, Cartiul, Curesoara si Turcinesti. ApoI da In so-

portanta din judet. Patrularea intre Buliga si Dealul-lur-Frate se face pe poteca ce trece pe dealurile : Zanoaga, Dealul-RuguluT, Uruzul, Streaja, CulmeaCartianuluT, Carpenu/ si apor pe Plaiul-Valarilor pana la Dealul-luI-Frate, unde este si pichet. Aceasta poteca poate fi strabatuta de patrupede incarcate. In-

Bulija, jud. Muscel. (Vez! Maloreasca).

Bulimaculul (Movila-), movild i puna trigonometric, In jud. Buzan, com. Gheraseni, pe mosia Suditi.

Bulimandrelui sad Bulimandrul-Mic, virf de munte, jud. Baca'', pl. MunteluT, com. DAr-

manesti, situat lIngd Bulimandrul-Mare.

tretinerea se face cu greutate. Comunicatia se intrerupe pe tim-

pul jeme!, din cauza zapezeT. Alte directir pentru construirea de poted nota nu exista. Cele vechT s'ar putea Imbunatati.

Bulimandrul, munte, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., pe teritoriul satuluI Berzuntul.

Bulimandrul-Mare, munte, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. Dar-

Buliga (Schitul-), schit, cu hramul s-tir VoevozT, in Pitesti, jud. Arges, pl. Pitesti ; a fost

manesti, pe limita satelor Plopul si Pagubeni.

intemeiat la 1741 de jupin Mar-

Bulimandrul-Mic, jud. Bacan.

tin Cupetul si jupin Petru Buliga, carl se afla inmormintatl aid, impreuna cu familiile lor. Acest schit era metoh al Sf. MitropoliT din Bucuresti. Biserica este In proasta stare; asemenea si clac:lidie dimprejur. Dup5, se-

cularizare s'a redus la biserica de mir, si pentru lntretinerea cultuluI divin se inscrie anual In budgetul statului o suma de 1838 leT. Serviciul divin se face

de 2 preotT, I cIntaret si 1 paracliser. In casele manastirestr

(Vezi Bulimandrelul).

Bulimanul, sat, cu 50 familiT, jud. Arges, pl. Oltul ; face parte din com. rur. Vitomiresti-Trep-

ten!. Are o biserica cu hramul Sf. Dumitru, deservita de 1 preot

si I dneiret. Buloaea, pirtg, izvoreste din dealul Racea, comuna Miroslava, plasa Stavnicul, jud. Iasi, si se varsa in ochiul Birca, din sesul Birca.

s'a instalat actualmente cazarma

de dorobane din Pitesti. Aceasta biserica, atit prin stilul sali arhitectonic clt si prin picturile interioare ale bisericer,

Buloaea, va' lcice1, pe dealul R5.cea, com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, unde se zice ca ar fi fost mal inainte satul Ciurbese. Dupa o pestilenta, lo,

tia S. pana la Schela, treend

nu prezinta niel un interes artistic. Tronul arhieresc, aflat In

peste dealurile: Copita, Vara-

biserica, merita singur oare-care

ticele, Poiana-lul-Mihain si Plaiul-Scheld ; lar de aci la rese-

luare aminte ca obiect de arta.

cuitorii, de au ramas din Ciurbesti, au infiintat satul pe loeul unde se afta asta-zt.

dinta companid a 2-a, care e Bulihariul, munte pl. Tazlaul-

Bultul, virf de Inmute, din Cul-

BULUC-ORMAN

mea-Fagarasulul, judetul Arges, plaiul Lovistea.

Buiuc-Orman, pädure insemnata, in jud. Constanta, pl. Silistra-

Noug, pe teritoriul com. rur. Ghiuvegea si Parachioi ; acopere

Situata pe malul drept al riuld

Frgila

si

Ia poalele dealuld

mintenitl.

Se invecineste la N. cu com. Gorunesti, din com. Vilcea, la S. cu com. Oculesti-Vilcea, lar la V. cu com. Balota.

Casele sunt fácute din birne; 58 numaT ati grading. Suprafata teritoriuld comunal este de 7000 pogoane, din carl 3000 pogoane arabile, 2000 po-

Terenul comunel este accidentat de dealul Murgasul si

Ghiuvenli-Ceair. Are o intindere

luluT-Bulzestilor, se intinde valea

de 220 hect. Emite principale sunt : fag, mesteacan, carpen, etc. Pe la Estul er trece drumul

numita a Bulzestilor, prin care curge piriul cu acelasT nume.

judetean Ostrov-Cuzgun, iar pe

Fratila, ce merge pe teritoriul acesteT com. in directia N.-E.-S.-

.,51

la S. drumul Velichioi-Parachioi.

de Dealul-Bulzestilor ; pe limita

de S. a comund, la poalele Dea-

Comuna este udatä de riul

Bulucul, jud. Putna. (V. Bolocul).

V. In dreptul acestel comune, pe riul Fratila, se afla un podet de lemn. Miel ptraie for-

BuluI, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., pe teritoriul com. Ba-

mate din ploT 41 ají scurgerea In riul Fratila.

Comuna se compune din 4

sasti.

Bulumetele, petec de pädure, pe proprietatea Glavaciocul, pendinte de com. Fierbinti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, in ocolul silvic Cirtojani.

catune: Bulzesti, care e catunul de resedintá, Gura-Raculd, Nastasesti si Seculesti.

In comuna sunt 3 biseric1 : una in catunul Seculesti, zidita la

1848, serbeaza hramul Sf. Paraschiva ; una in catunul Bul-

Bulumezi, firig, izvoreste din jud. Ialomita, pe linga Satul-

zesti, ziditä in anul 1851, Cu

Nog, si se varsa in Valea-Vinata,

nuld; a 3-a in cat. Nastasesti,

spre S. de cat. Sulimanul, pl.

ra'cuta din lemn, la anul 1852, serbeaza hramul Intrarea-in-Biseria.. Fie-care biserica are cite un preot si cite un cintaret. Se aflä o scoala mixta in ca.tunul Gura-RaculuI; are 1 singur invatator ; este intretinuta de comuna si functioaneaza de la anul 1859. Localul de zid, a fost construit. cu cheltuiala co-

Mostistea, jud. Ilfov.

Bulumezi, vale, in pl. ampuluT, com. Stefanesti, jud. Ialo-

mita. Pe aceasta vale se afla tefanesti.

Bulumezi, vale, jud. Ilfov, pi-in care curge pfriul Cu acelasInume.

Buluvita, numire vechiä a satuluI tefanesti, pl. Cimpuld, judetul Ialomita.

Bulze§ti, com. rur., in pl. Amaradia, jud. Dolj, la 28 kil. N.-

E. de Craiova si la 2 kil, de resedinta plaseT, com. Melinesti.

1545 sufl., din carl, itpa legea rurall din 1864, sunt 58 impa-

Murgasul.

ramificatiile nordice ale dealuluI Capuschioi-Bair ; se intinde pana pe malul E. al vaeI Sacel V. al vaeT tischioi -Ceair,

satul

BULZETI

69

hramul Adormirea-Maicer-Dom-

muna'.

In anul 1892-93, scoala a fost frecuentata de 93 copiI venitl din catunele: Bulzesti, Nastasesti, la 3681 m. departare de scoala, Seculesti, la 3582 m. departare de scoall. Populatiunea comuneI este de

goane izlaz, 2000 fine* si vatra satulul. Mosia de pe teritoriul comunal se numeste Bulzesti ; aparsine locuitorilor improprietäritl la 1864. LocuitoriI isT duc productele la orasul Craiova ; duc cereale si importa cele necesariT casd. Transportul 11 fac pe calea judeteang., ce duce la Craiova pe o lungime de 1 kil. In comuna.

In comuna. sunt 7 circiuml, din care : 2 In catunul Bulzesti, 1 in catunul Gura-RaculuT, 2 in Nästasesti si 2 in Seculesti. Animale sunt : 2880 capete,

din carI 85 cal, 897 vite marl cornute, 1367 oT, 314 pord si 217 capre. Contribuabill sunt 273. Budgetul comuneI pe exerci-

tiul 1893-94 a fost de 4070 le la veniturl si de 3406 la cheltuell.

Bulze§ti, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Bulzesti. E situat pe piriul FrAtila, la 8 kil. N. de

Murgasul. Aci e resedinta primal-id. Are 284 sufl., 154 barbatI si 130 femeT. Locuesc in 94 case. CopiiI din sat urmea-

za la scoala mixta din satul Cirstulesti. In 1892-93 ati urmat 12 bgetl. Cu virsta de scoala sunt 24 copiT, 18 baetI si 6 fete. titi carte IO barbatI. oseaua judeteana, care leaga. Bulzesti de Craiova, 'halesneste comunicatia acestuT catun.

BUlZelti,numire vechiä a satuluT

BULZETI

BUMBWI-DE-JItT

70

Boghesti, comuna cu acelasl nume, jud. Tecuciti.

la poalele caruia e padurea proprietarulur.

Bulze§ti, deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, pe care este asezata

Bulzul, pichet de gram:td, in pl. Closani, jud. Mehedinti.

don din Iasi, capatata prin donatiune.

Aicr este un punct sucursal de trecatoare in Rusia. Se cultiva 5 hect. de vie.

dom. Bulzesti.

Bulzi§a, loc de izvoare, jud. Bacail, pl. Trotusul, com. Manastirea-Casin, de unde 41 are obirsia piriiasul Bulzisul.

Bulzul, pirta, in pl. Closani, judetul Mehedinti, izvoreste din muntele Bulzul si se varsa in apa Cerner pe partea dreapta.

Bumbata, luna, spre V. de sa-

In acest pifia se &ese pastravr.

Bumbacioaia, vale, in pl. Bor-

tul Bumbata, com. Lunca-Banu-

lur, pl. Prutul, jud. Falda. dea, com. Dichiseni, judetul Ia-

Bulzi§u1, pirtiaf, jud. Bacafi, pl. Trotusul, care curge pe teritoriul comunelor Manastirea-Casin

si Casinul. Izvoreste de la localitatea numita Bulzisa si se varsa In piriul Curita, pe dreapta.

Bulzul, izvor, com. Barbatesti, pl. Horezul, jud. Vticea, care, cu izvoarele: Patrunsa si Tisa,

Bulzul, 'ledo, jud. MehedinV, ce duce, de la apa Cerna, la vtrful muntelur Bulzul si altor muntr.

lomita.

Bumbe§ti, atun, jud. Gorj, pe malul sting al riulur Galbenul, la

Bumbacului(Coltul-),mlaftina,

S. de Ciovei si la V. de Poe-

putin intinsa, din jud. Constanta,

nari ; apartine comuner Bumbesti-Piticul.

pl. Constanta, pe teritoriul comuner rurale Cara-Harman, situat5. in partea nordica a piase!

Are o suprafata de 1177 hect. Se produce anual cam 950 hec-

din carT se face sindrilä pen-

montoriul saa capul Midia. Se pare a fi o ramasita din intinsa pinza de al:4 ce acopera aceste locuri, cind lacul Sinoe era u-

tol. porumb, 18 hectol. gnu, 2 hectol. cinepa, 162 kg. fasole, 354 kg. link 820 decal. vin, 15 decal. tuja., 2000000 kg. fin si to kg. ceara. Are o populatie de 46 fami-

tru invelitul caselor.

nit cu Marea si nu forma de

lif, 130 suflete, din carT 27 con-

cit un golf al sati; solul dobro-

tribuabilt. Locuitorir posea to

gean ridicindu-se, apa s'a retras, raminind icr si colo baltoace, carl s'ad transformat in mlastinT,

plugurf, 20 care cu bol, 320

dad cu timpul vor dispare din

stupT.

cauza evaporatiuner.

Pe la partea de N. a acestur catun trece soseaua Tirgul-Jia-

formeaza riul Otasaul.

Bulzul, munte,

in pl. Closani,

jud. Mehedinti, acoperit cu brazT,

Bulzul, ostrov, in Olt, la S. de ea.. Calinesti, pl. Cozia, judetul Vilcea, numit ast-fel pentru cá mal de mult, spune o legenda din localitate, a fost o bina grea si, la Sf. Gheorghe, ve-

si cea sud-estica a comuner; e inconjurata de toate partile de pro-

nind un preot de peste Olt,

Bumbarul (Dealul- Bänetu-

de la comuna Racovita, a trecut Oltul pe ghiata., in dreptul acestuT ostrov. Dupa ce a ser-

lui), colind, in judetul Buzau,

vit la bisericd, luind un bulz de

cas, a trecut Inapor Oltul, tot prin dreptul acestuT ostrov si a stat preotul, impreuna cu alt om, si ati mincat bulzul de cas pe pod de ghiatä si spre tinere de minte despre acea lama grea s'a numit acest ostrov gal-Bulzultu».

Bulzul, pisc, pe muntele PisculBulzulur, com.

Filipesti-de-Pa-

dure, pl. Filipesti, jud. Prahova,

vite marr cornu te, 68 cal, 236 or, 28 capre si 52 rimatorl; 22

Horezul.

Prin catun mar trece si pi-

futre comunele Manesti si M'in-

riul numit Apa-NeagrA.

zalesti, parte goala, parte acoperita de izlaz si putina padure.

In cdtun se gAsesc 2 mod pe apl si 2 joagare. Are 1 biserica zidita de locui-

Bumbata, sat, in partea de S.-

torT.

E, a com. Lunca-Banulur, pl. Prutul, jud. Falciu, situat in ses

pe malul drept al Prutulur, pe o suprafata de 10721 2 hect. Are o populatie de 59 fam., 230 suflete, din carT 45 contribuabilT. Satul este inconjurat de mlastinT si expus adese-orT la inundatir. Mosia este proprietatea epitropier spitalelor Sf. Spiri-

Bumbe§ti, deal, pe teritoriul satulur Ghermanesti, in partea de E., com. Ghermanesti, pl. Podoleni, jud. Falcia.

Bumbe§ti-de-Jia, com. rur., in partea de V. a plaiulur Novaci, jud. Gorj, si sub poalele plaiurilor din muntl numite Plaiurile-

BUMBEM-DE-JIÙ

BUMBWI-DE-J10

71

moasä poiana, in mijlocul elreja este schitul Lainici, zidit de doamna Paianu din catunul Porceni ; schitul are i starit, 7 calugarI, I diacon i I paracliser. De la schit spre hotar i la o departare de 8 kil. pe stInga JiuluI, este sucursala

hect., din cari 285 hect. arabile, 275 hect. finete, io hect.

Comunicatiunea comuneI se face prin; soseaua nationala ; prin soseaua comunala, care strabate comuna de la N. la S.; printr'o alta posea comunall, ramificatia celeI de sus, si care duce in soseaua nationala de la catunul Mal sunt 3 drumurl ordinare, anume: unul, din catunul Birlesti, duce la com. Gruiul i catunul Arsani ; altul, din Bumbesti, in soseaua nationala ; al 3-lea, drumul pe marginea SaduluI ce se desparte de soseaua nationala, de la confluenta aces-

pomet i vi!, 1222 hect. padure izlaz, in munte, unde pase vara

tuia cu Jiul, merge paralel cu fiul si duce in munt/ la pi-

schitul Locurile-Rele, fondat de preotul Dinu Cartianu.

tot soiul de vite, 8 hect. vatra satulur; toate apartin locuitorilor, carI sunt mosnenI i carI se

chetul Gloabele ; mai este o poteca, care merge pe plaiul Bumbestilor si duce in muntele Trin-

intind pana la hotarele tara Productiunea se urca apro-

torul si de aci la pichetul Curmatura i muntele Paltinul.

Pe dreapta rlului Jiul, In sus de comuna, la 2 kil., se &ese ruinele cetateI numite Catina, fácuta, se zice, din timpul Da-

Bumbestilor. E situad pe malul

sting al JiuluI si parte in albia sa. E formad din 2 catune, tunul Bumbesti-de-Jiti, unde e si resedinta i catunul Birlesti. Se

margineste la N. cu PlaiurileBumbestilor, la V. cu comuna Schela, din pl. Vulcan, la S. cu com. Tetila, si la E. cu com. Musetesti. Se zice, ca numele i-ar fi venind de la un vechiti locuitor, anume Bumbul, care-1

pastea oil» pe aci. Are o intindere cam de 1800

xirnativ la 425 hectol. porumb, 55 hectol. grill de primavad, 3 hectol. fasole, 600 decal. vin, 300 decal. rachiü, woo kg. brinza, 800 kg. BO. si 10000 kg. fin.

Are o populatie de 320 famili, 1288 suflete, din car/ 233 contribuabilr, totl ocupindu-se cu agricultura, cresterea vitelor,

In comuna sunt 4 puturI

se vad niste ziduri in ruina; locuitorli spun ca ad ar fi fost o cetatue zidita de TurcI inainte de anul 1710. E mal probabil

luí ; 2 circiumI. Are un local de primarie si o

scoala publica, frecuentad de 70 elevI si 8 eleve, din 82 InAre 2 bisericI deservite de 2

preotI §i 2 cindrett Nu se gaseste niel o inscriptie, care s'O

dul, al soseld nationale ce duce spre frontiera, construit de stat.

cilor. La confluenta SaduluI cu Jiul,

si pe malul drept al acestuia,

vieI, lucrul de lemnarie, precum:

tea Bumbesti-PorcenI, construid, de locuitorr i podul peste Sa-

N. de schitul Lainici, se aflii

Ca stabilimente industriale sunt : 3 joagare pentru fabricat blanr, scindurT, etc., 2 morl de macinat si 2 pive pe apa Sadu-

scindurr, sindrila, etc. Locuitorli poseda 45 plugurl, 70 care cu bol, 9 clrute Cu cal, 1360 vite mar! cornute, 139 cal, 1976 ol, 955 capre i 1279 riturl lei 20o0; iar la cheltueli leI 1900, banI 78. Apele cele mal principale ce udä aceasta comuna, sunt : riul Jiul i Sadul, afluentul Pula Podurl peste aceste ape sunt: Pun-

La o distand de I ora spre

8 fintinI.

sadirea pomilor roditorI si a

matorI. Budgetul comuneI are la veni-

vamalä Paiusiul-Lainici ce tine de vama Buliga; are un supraveghetor ; ad i e si pichetul Lainici, pazit de I sergent si 3 soldatl al companiei 5-a din regimentul 18 dorobantl.

arate datele fondard lor, dar dulocuitorilor batrinr, bisericile ar fi fondate inainte de anul 180o. Din aceasta comuna, spre N.,

pA

ca ea O. fi fost zidita de Austriad, pe cinc! posedaa Banatul Oltenid. La distanta de 4 kil. la N. de schitul Lainici, si pe malul sting al JiuluI, se afid locul numit Baile, unde se crede cA ar fi fost odinioara IDO, i unde se vad si mal multe gropI in forma de cuptoare. In susul aces-

td comune, pe la locul numit Fintina-din-Plaiti, se

Arad din

distand In distanta, ruinele u-

Incepe defileul numit Lainici, care

nul drum, care se crede, cA du-

duce spre frontied, avind o intindere de 29 kil., urmind drmul stIng al Jiuld ; in parcursul pana spre &ondea. este o osea impietrita, din carI numaI 5 kil. lipsesc spre a atinge marginea tara La 14 kil., la N. de Bumbesti, defileul se largeste pulasind pe dreapta-I o fru-

ceali la acele ba.T.

Tot ad, la locul numit s'a gasit de catre locuitorr niste sägetl i alte obiecte antice.

Burnbe§ti-de-Jia, cdtun, judetul Gorj, resedinta a comund Bumbesti-de-Jiii, are o intindere de

13UMBE§T1-PITICUL

1300 hect., din carl I5ohect. arabile, 150 hect. finete, 5 hect. vil

pomet, 195 hect. padure i izlaz pentru pa$unea vitelor, i 5

hect. vatra caselor, toate proprieap ale locultorilor carl, se intind pana la hotar.

Are o populatie de 185 fa-

BUNEA

72

Comuna este udata de rlul Prin comuna trece $oseala

Bumbue§ti, sat,

T. Jid-Horezul.

In comuna sunt 8 morl pe apa, 28 fintinI si 4 joagare. Comuna are 4 bisericI, deservite de 2 preotl $i 4 cinaretT.

milir, saii 750 suflete, din carl 121 contribuabiliT, top RominI, ocupindu-se Cu agricultura $i

Bumbetei (§esub), fes, judetul

lucrul lemnarid. LocuitoriT posea 20 plugurl, 40 care cu bol, 9 cdrute Cu caT, 803 vite marT cornute, 89 cal, 1467 oT, 576 rimatorl i 868 capre. In ce prive$te $coala, drumurile si apele, vezT Bumbe$ti-dePa, comuna.

PrutuluT ce se aflit in raionul satulul Bumbata, comuna Lunca-BanuluT, pl. Prutul.

Are o biserica, deservia de preot i I cinaret.

Bumbe§ti -Piticul, com. rur., din plaiul Novaci, jud. Gorj, situaa la S. comuneT Cernadia.

Fakir'. Este partea din

Bumbi sad Bunghi,

esul-

sat,

in

com. Pince$ti, pl. Siretul-d.-s.,

jud. Roman.

Bumbueni, com. rur.,jud. Arge$, pl. Cotmeana, la 26 kil. de com. rur. Coste$P, re$edinta subprefecturer, i la 23 kil. de Pite$ti. Se compune din 4 sate : Bumbueni, Gogo$ari, Sili$tea $i Lan-

Se invecineaza la E. cu Poenari, la V. cu Dirligei i Pociovali$tea, la S. ci Zorle$ti i Prigoria

ge$ti, avind peste tot 195 fam. sati 890 loc., top' Rominr. In

$1 la N. cu Cernadia. Este formata

bueni i alta In Lange$P, de-

din 5 cat. i anume: Bumbe$ti-

servite de 3 preotl, 2 cântaretT parafliserT; o $coall primara rurala. Budgetul com. pe anul financiar 1882-83 a fost de 1857 1. 71 b. la veniturT,

Ciovei, Site$ti i Lupe$ti.

Are o intindere de 1415 hect.,

din carl 800 hect, ale proprietatil i 615 ale mo$nenilor ; dintr'acestea sunt 400 hect. arAtura, 350 hect. fivezT, 3 hect. padure 51 2 hect. vil.

Productia anuala e de cam 1766 hectol. porumb, 400 kgr. fasole, 2600 decal. vin, 47 decal.

tuica, 1134 kgr. tina, 42 hectol. gnu, 400000 kgr. fin ; sunt 70

stupT, carl dad 30 kgr. ceaa. Are o populatie de 200 famili!, salí 750 suflete, din car7 vite marT cornu te, 756 of, 191

rinatorl, 8o capre, 120 care cu bol i 5 carua cu cal. Venitul comuneT este de 2038 leT, iar cheltuelile de 1631 le!.

537 loc., Argm pl. Lovi$tea ; face parte din com. rur. Boi$oara Cu

.Are o biserica, cu hramul Buna-

Vestire, deservia de un preot $i un cinaret.

Buna,

deal,

se prelungeste din

com. Bereasa, in com. Telejna, printre piral ele Telejna i Chioaia

$i se termina in dreptul satuluT Telejna-d.-j., despre E., aproape de iazul pronumit Galu$ca. Pe

culmea acestui deal se allá satul Botoaia, fata in fata cu satul Bereasa, jud. Vasluid.

Bunaica, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, pe care este a$ezata mahalaua Bunaica.

Bunaica,

mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna; tine de com.

rur. Larga.

com. sunt: 2 bisericT, una in Bum-

de 1775 1. la cheltuelT. Dupa o publicatie oficia15. (1887), aceasa comuna numara 194 contribuabilT, i are un budget de 2281 1. la veniturT, de 1230 1. la cheltuell.

Numarul vitelor era in anul 1887 de 544 vite marT (492 bol $i vacT, 52 cal) $i de 1834 vite mdrunte (1545 ol, 15 capre i 274 rimatorT).

120 contribuabili. Locuitoril po-

sea. 39 plugurl, 148 cal, 904

via de doI preoff, un cintaret $i un paracliser.

Bala-de-Ffer (Galbenul).

Bunca,

mofie, fi-ira sat,

situata

pe ling5. moii1e Bircu-Go$manr

Birjoveni. Odinioaa a facut parte din cuprinsul jud. Neamtu,

iar acum se aliá in jud. Roman.

Bunea,

mitnelstire, jud. Dimbovita, pe un deal inalt, în plaiul Dimbovita-Ialomita, spre N. de Tirgovi$te, in partea de S.-V. a bailor Vilcana, facind parte

din com. Vilcana - Pandeli. ..AceastA manastire, care se compune din o bisericuta $i cite-va chiliT parasite, unde sluje$te serbatoarea $i Dumineca, un preot ce Fj a d e de vale in Vilcana-Pan-

Bumbueni,

sat, cu no familiT,

jud. Arge$, pl. Cotmeana; face parte din com. rur. cu acela$T nume. AicT este re$edinta pri-

deli, este unul din locurile cele mal des vizitate de persoanele ce vin vara la baile Pucioasa Vilcana. Ad este una din pozi-

marieI. In sat este o biserica cu hramul Adormirea, deser-

tiile cele mal inalte romantice din cite se afla in apropi-

131.3114 (13i11111L-)

erea bailor Pucioasa si Vilcana. Cu un aparat optic se poate Ve-

dea de la Comanacul (un stejar centenar, din care acum s'a rupt o parte) punctele cele mar departate ale judetuluT, precum : Titu, Tirgovistea, Bucsiani, mun-

til Leota, Bucegiul, etc., chiar si fabricele si rezervoarele de pe-

trole(' Cantacuzino, din judetul Prahova, situate pe muntir din apropierea Cimpiner. Manastirea

Bunea are in jurul er o fiadnä cu apa de pucloasa. Mar are un copac, sa0 comanac, dupa cum il numesc locuitorir din apropi-

de ciad in una unor jocurr de lumina fosforescenta, mar multI locuitorT, crezind ca este vre-o

cula sail colmara, ati gasit, sapiad pe valea sticlarier, o mare cantitate de oase amestecate cu seda. Chiar azI exista acea groapa sati sapatura. Din familia Armasulur Bunea mar exista si azI

familia Gradisteanu. Actul de fundarea manastirel , fIcut in com. Branesti, la 1622, Aprilie 23, se afta in Arhiva statului ; de pe acest act exista o copie,

tare. E o petera artificiala, sail

lipita pe zidul bisericer manastireT Bunea, lar alta publicata de d. B. P. Hasdeu, in gArhiva istorica a Românier», pagina 31,

un fel de chille, sapata cu multa

tom. I.

ere,

care pe vede din depar-

arta intr'un mal inalt, in partea de S.-E. de manastire, la o departare de 800 metri. In aceasta petera, se zice, a a stat ascuns mar mult timp Armasul Bunea, fondatorul manastirel, cind a fost urmarit de niste dusmanT al sal. Calugarul Trifon, fostul egumen al manastirel Bunea, care a asasinat pe unul din vicarir mitropolier mar anir trecutT si care U.Cum isT ispaseste paca-

Bunei (Piriul-), pida, mic afluent al piriulur Bunesti, jud. Sumaya.

sting al Jifia, jud. Botosani, in

in care sunt baile Vilcana; iar In partea de S.-V. de manastire si de culmea manastirel se in-

tinde valea Sticlaria. In aceasta vale, in vechime, a fost o mare fabrica de oficier din care si acum se mar zaresc urme. Traditiunea spune, cd nu este Mult 4760. Jla ole DfCi&U mr (idvo O IV. rei, 11

Dupa o publicatie oficiall (an. 1887), aceasta com. nunaara 185

contribuabilr si are un budget de 26821er la veniturl si de 2749 ler la cheltuelr.

Numarul vitelor in 1887 a fost de 66o capete vite mari (265 bol si yac!, 35 cal) si 334 vite márunte (27 oT, 189 capre

si ir8 rimatorr).

2388 hect. din care : 1028 hect. ale locuitorilor, 158 vatra satuluT, 8'h hect. ale scoaler si II ale bisericer, iar restul proprietatea statulur. Are o populatie de 295 fam. sail 1156 sufl., din carl 295 contribuabilr. Comuna e formata numar din satul Bunesti, care din vechime punta numele de satul Bunul. Este asezata futre trer dealurT : Fundoaea spre E., Olareni spre S. si Bardriul %me N.

cele mal frumoase si mal pitorestr, daca nu s'ar fi ruihat si je-

tinde l'atea si com. Vilcana-d.-j.,

tuelT.

Botosani, cu o suprafata de 587 hect. si o populatie de 9 fa milir, satlt 27 sufiete, cu 6 contribuabilr. Vite sunt : 15 vite cornute,

Buneni -Stihii, sat, pe tarmul

ter culmr, sad a Buner, oe in-

com. pe anul financiar 1882-83 a fost de 1497 leT, 67 banT, la veniturr si de 1483 leT, la chel-

E. a plaseT Crasna, jud. Fakir',

pomr fructiferl, Zare ar fi una din

Bunea, se intinde de la S.-E. spre N.-V. In partea de N..-E. a aces-

764 locuitorl, din Carr 12 loe. TiganT. In com. este o biserica 11 2 scolT, una de bletr si alta de fete si o arciuma. Budgetul

sting al Niel, in partea de N. a com. Dingeni, pl. Jijia, jud.

3 caT, 16 or si 4 mascurr. In

pe care este situata manastirea

cia, 22 fám., CU 106 loe. ; FataCimpulur, 46 fam., cu 173 loc.; Solea, 26 fam. cu 133 loc.; Valea-Mosulur, 26 fam., cu mo locuitorr; peste tot i8o familiT cu

Buneni-Florff, sat, pe tarmul Bune§ti, com. rur., in partea de

tele in unul din penitenciarele tara, 3 &cut in jurul manastirer o gradilla cu fel de fel de

fuit in una intemnitareT numitulur calugar. Culmea de muntisor,

BUNETI

'73

sat e o circium5..

partea de N. a com. Dingeni, pl. Jijia, in megiesie cu Buneni-

Floril. Are o suprafata de 246 hect. O o populatie de 19 familir sail 52 suflete, cu 17 contribuabill.

Vite sunt : 34 vite cornute, 7 caí, 36 or si 13 mascurT.

Bune§ti, com. rur., pe apa Vilsanulur, jud. Arges, la 17 kil. de Curtea-de-Arges (resedinta subprefecturel) §i la is. kil. de Pitesti. Se compune din satele si catunele urmatoare : ValeaMare, 6o fam., cu 252 loe.; Gar-

pe dealurr, pe o suprafata de

Proprietatea mosier este a statulur. Locuitorir improprietaritl

dupa legea din 1864 se ocupa cu: lucrarea pamintulur, cresterea vitelor, lemnaria, parte cu lucrarea viilor si a livezilor. Din vechime san]. a fost

razesesc, /usa cu timpul prin facute de razesT, atit schituluT BrAdicesti, cit si EcidniI

piscopieI de Hui, prin partile de cumparatura ale acestora ; 10

BUNETI

rAzeir pierzind mosia, ea a devenit proprietatea Episcopier de

Hui, iar dupa secularizare a statulur.

In sat se aflá o scoala infiintat5. in 186o, frecuentata de 30 elevr; o biserica deservita de I preot si 2 dascall, facutl.

la 1864; o bala si un iaz. Budgetul la veniturr i cheltuelr este de 3200 ler.

Vite cornute sunt 909, cal 258, si porcr 108.

Bune§ti, com. rur., pl. Ocolul,

BUNETI

74

intretinerea scoaler statul cheltueste 1080 ler anual. StupT cu albine sunt vr'o 65, carT dar' pana la 30 kgr. miere si 15 kgr. ceara. Toata comuna, cu izlaz cu tot,

are 410 hect. In comuna sunt 2 izvoare cu miros de pucioasa i gaz, carr izvoresc de sub dealul Bogdan. Se povesteste ca la rogoaze s'a facut un pu t de mal de unde apa a esit sarata. Terenul cultivabil produce pana la 250 chile porumb.

jud. Vilcea. N'are niel un c5tun alipit. Numele ir vine de la un Bucur Bunea, primul locuitor ce

Tuica se fabrica pana la 5000 decalitri.

s'a wzat aci, spune traditia.

500 ciresT, 200 perr si 350 nucT, lar livezile dar' pana la 265 care

Este situata. pe valceaua Bunesti, la 25 kil, departe de Rimnicul-Vilcer si la 15 kil. de Olanesti, resedinta plaiuluT.

Are o populatie de 800 loc. (366 barbatl i 434 femer), in care intra si 5 familir de TiganT (rudarT, fierarT i lautarT).

CapT de familie sunt 250; contribuabilT 200; case de loCUit 220.

In comuna sunt 2 bisericr: una vechia, adusa de la schitul Sghiabul, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, si a doua cu hramul Intrarea-in-Biserica. Inscrip-

tia de la aceasta biserica s'a sters ; se vede pe ea numaT anul 7350 (1842). Locuitorir se ocupa cu agricultura, dulgheria, rotaria si do-

Oda. In comuna sunt : 37 cal, 83 bol, 164 yací, 47 capre si 86 or. LocuitoriT, in num'a'r de 157, improprietarit la 1864 pe mosia Episcopier Rimniculul. Are o scoa1ä de zid, proprie-

tatea comuner. Se frecuenta de 32 copir, din numarul de 92 in

Sunt in comund i000 mea, de fin. Veniturile i cheltuelile comu-

na se urca la 1000 ler anual. oseaua Bunesti inlesneste co-

municatia catre Titireciul, Stoe. nqti i Birlogul. Se margineste la E. cu com. Pausesti-Maglasi, la V. Cu Birlogul i Govora, la N. cu Stoenesti i Smeuratul si la S. Cu Titireciul. E brazdatä de dealurile : Dra.-

Bune§ti, sat, jud. Arges, pl. 01tulur; face parte din com. rur. Stoiceni-Plesoi5.

Bune§ti, sat. (Vez! Bunesti, comuna, jud. Falcia).

Bune§ti, sat, pe mosia cu acelasr nume, din com. Plesesti, ju,

detul Suceava. Asezat pe dealurile Babel si Vier si strabatut de Piriul-Ciurer, numara 24

case, populate cu 24 capr de familiT, sati 74 suflete, 40 bar-

batr si 34 femer. Are 24 contribuabilr. Vatra statulur ocupa o falce si opt prajinr. LocuitoriT sunt gospodarT de mijloc. Mosia, proprietatea doamneT

Profira Ghitescu si a d.lur G. Vasescu, are suprafata de 652 l'ad, din carT 392 faleT cultivabile, 70 fAlcI finat si restul neproductiv.

Improprietaritl la 1864 sunt 7 mijlocasr si 3 codasr, stApi-

nind I I falcr si 8 prajinr. Are o biserica, zidita de doamna Ghitescu, Cu patronul Sf. Vasile, deservita de preotul din Uncesti. coala din Petia serva.

acestur sat. Drum mal principal este a-

ganeasa, Prazul, la E.; Ciuta, Bogdan, Mircea, Barcan i Gherman la V.; Cornul, Scorusul Malurelul la N.; Sodoma si

cel la Falticeni, de 4 kil. Inscriptia din jurul unur aer ce

se

afla la

biserica din

Orbul la S.-E. udata de valle:

Bunesti, judetul Suceava, spu-

Bunesti, Scoica, Corbulur, Dra-

ne ca

gomir, Uca i Diculur.

Bune§ti, sat, jud. l pl. Arges ; face parte din com. rur. cu acelasT nume. Ale! este resedinta

eacest aer 1-a f5cut piosul Domn Ion Stefan Voevod, fiti al raposatulur Mima Voevod si al sotier sale Axinia si s'a dat Bisericer Domnesti din

Primarier. Are o biserica, cu

anul 1613». (A. D. Xenopol, cIstor. Rom.», Vol. III, p.

hramul Cuvioasa-Paraschiva, de-

492).

servita de dor preotI si un cin-

La 1803 t Bunesti, a Slugerulur Fotache Ciure, avea 12

taret.

liuzi platind 116 ler bir anual».

Bune§ti, sat, jud.

i pl. Arges,

virsta de scoala. E dotata cu 3 hect. pamint in tarina.

avind 20 familir Cu 140 suflete;

,carte 40 barbatr yi I femee. Cu

covele.

(cUricarul» de Codrescu, vol. VII, P. 253).

face parte din coni. rur. BasBuneqti, sat, face parte din com.

BUNE$TI

BUNGETUL

75

rur. Ciumagi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

dinte de com. Bune$ti, pl. Ocolul, jud. Vilcea, in intindere de 455 hect., formatA din trupu-

Bungeni-TiganI, jud. Tutova.

Bune§ti, deal, in raionul comuna Bune$ti, pl. Ocolul, judetul Vilcea, pe care se cultiva 23

rlIe : Feroagele-Dealul-Miri (302

Bunge§ti, deal, pe mo$ia cu a

hect.) si Turtureaua (153 hect.)

sa numire, in com. erbesti, pl.

hect. vie.

(V. Bungeni-LingurarT).

Piatra-Muntele, judetul Neamtu ;

Bune§ti, pîr, numit i

Piriul-

serva de loc cultivabil.

Graniter, in c. Ple$esti, jud. Su-

Bune§ti, lag, pe frontierA, in satul Bune$ti, jud. Suceava, format de pirlul cu acela$T nume. Bune§ti, nzofie, jud. Arge$, com. Urluesti, pl. Topologul ; e com-

ceava. Mic afluent al .Somuzulur-

Bunge§ti, mofie, cu pArtr i rA-

Mare. Are de triblitarr pe : Podeni, Piriul-Buner $i Piriul-Vir-

zOseascl, 1'111 sat, in com. erbe$ti, pl. Piatra-Muntele, jud.

navulur.

Neamtu. A format un trup cu mo$iile Ghigoe$ti $i Trude$ti.

Bune§ti, vale, jud. Vilcea,

for-

Se ara situatO pe lingl mo$iile

pusA din trupurile Urluesti Valea-Babir. Este proprietate a

mata din Valea-Prunilor-lur-Din

$erbe$ti-Canter, Ghigoe$ti,

ai de izvorul de sub muntele

jesti. La 1847, un rdza$, Gri-

Eforier Spitalelor Civile din Bu-

CorbuluI. Se varsA in r. Govora.

gore Manas, vinde de vecT

cure$ti, fosa pendinte de mg.nAstirea GAiseni. Are o intindere totall de 2364 pog.; produce o arena anuall de 48501.

Bungelatul, loc, acoperit cu durr, jud. Mehedinti, pl. Blahnita ; tine de com. rur. Deve-

douA pAminturi de acolo Logo-

selul.

Bune§ti, mofie, pl. Siretul-d.-s., jud. Bacdti, despre care Th. Co-

drescu in auciumul Ronfiny, pag. 561, ne spune : «tinea parte sf. mAnIstirr Precista RAducanul din Tirgul-Ocna, supusA sf. mAnAstirl Trel-Sfetitele din Iasi, inchinatA Sf. Munte in jos ; si o parte de Sf. mAnAstire Tazaul, inchinatO Sf. Mormint; pe 11110 mo$iile Radomire$ti, PrO.je$ti i altele, fOrA sat».

Bungeni, sat, in plasa i jud. Tutova, com. Plopana, spre S. de

Bunge§ti, pirlia,s, izvore$te din dealul cu a sa numire, comuna $erbe$ti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu 0. se varsä in piriul CAlu$ul.

tirgu$orul Plopana. Are 335 loc.

66 case. Populatia aceasta e socotitO impreung. cu acea din Bungeni-Linguraff i Vadia. Se mar numeste i Bungeni-Marr.

Bungetul, sat, jud. Ditnbovita, pl. Dealul, cAtunul com. V1c5.-

re$ti. Are un lac.

Bungetul, deal, comuna GheoBungeni, mofie, in plasa i jud.

roiti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

Tutova, com. Plopana, proprietate a statulur, arendatA in ultimul period cu 166o ler anual.

Bungetul, pddure, in com. rur.

Bune§ti, mofie a statulur, pendinte de Episcopia Rimniculd, situatA in com. Bunesti, pl. O-

fAtulur Petrache Roset BAllnescu.

Deveselul, plasa Blahnita, jud. Mehedinti.

Bungeni, ddure, in pl. si jud. Bungetul, pdclure, tliatA in anul 1892, in intindere de 75 hect., situatA, la S.-V., pe teritoriul

periodul 1888-93 Cu 2260 ler

Tutova, com. Plopana, pe mosia cu acela$T nume, in intindere de 120 hect. Se gAsesc cariere de

anual.

piatrA de var, pe aci se si fa-

com.

brica var mar inainte.

bAnesti, jud. Olt. LingA aceastA pAdure se cunosc urmele uner zidArir vechr,

colul, jud. Vilcea. S'a arendat pe

Bune§ti, mofie, pl. Ocolul, jud.

erlpInesti-d.-j., pl.

er-

Vilcea, proprietate a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, fosa pendinte de schitul Titireciul, In

Bungeni-LingurarI, sat, in pl.

intindere de 223 pog., in plus 15 pog. suprafatA ImpAduritl.

care se tine. E locuit numar de Tiganr, pentru care se mar nu-

conac turcesc, unde fo$tir suzerani aduna0 yi.tele luate de dijrnA san jefuite de la local-

S'a arendat pe periodul ,886

me$te i Bungeni-TiganT.

torr.

jud. Tutova, com. Plopana, spre V. de satul Bungeni, de

de care se spune el a fost un

1891, Cu goo ler anual.

Bungeni-Mari, jud. Tutova. (V. Bune§ti, pdclure a statulur, pen-

Bungeni, sat).

Bungetul, pise, com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

BUNGHEROAIA

76

BURCIOAIA SAO' Biltp0AIA

Bungheroaia, vale, com. Sta-

in jud. Buzad, com. Rusiavltul,

Dupa felul ocupatiund : 123 a:

nesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

catunul Tega, in apropiere de lacul arnul. Aci, in 1821, s'a dat o crincena lupta futre Turd

gricultort, 2 cota ercianti, 4 cu pro -

Bunghi, sat, in judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre V. de satul Pincesti si la

o departare de 3 kil, de el. Are: 49 capl de familii, 37 contribuabilT, 184 locuitorI, din carI 2 stiù carte; 52 case. Sunt 37 ca-

pete de vite marI. Buni, mofie mosneneasck in jud. Buzar', com. Fintesti, si parte in Tisaul, a mosnenilor d'avalmasI, ca de 750 hect., din care

290 padure, restul putina araturä si mare parte vi!.

EteristI.

Burchi, poianä, com. Izvoarele, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, nuraitä

ast-fel de la un om,

Burchi, ce poseda aceastl poianl.

Burci, loc izolt, in partea de N.-V. a ttrguluI tefanesti, jud. Botosani, unde, pe tarmul drept

al Baseulta, este un mic deal acoperit cu gropI i ridicaturl

Buni, päclure, in jud. Buzaa, com.

de, pamtnt, care se observa pe vale si despre care legenda spune cl sunt intarituff facute

Tisaul, catunul Glodul ; face parte

co ocazia unuI rIzboia cu TurciI.

din mosia Badulesti, a mosnenilor d'avalmasI.

Buraga, munte, la hotarul satului Bistricioara, com. cu aceeast numire, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; face parte din grupa GrintesuluI.

Barca, sat, pe teritoriul comuneT Vidra, pl. Vrancea, jud. Putna. Are o biserick cu hramul Adormirea. coalä nu se afta in sat. Din 30 copiI (i6 ba.etT si 14

Burcioaia saa Bircioaia, com. rur. in plasa Raciciuni, jud.

fesiunI libere si 8 servitorI.

tiü carte 17 persoane (t5 barbatI si 2 femet). Numarul caselor de locuit era In 1892 de 99. Miscarea populatiund in anul

1892 a fost : 4 asItoriT,

12

nastert si 13 mortI. Are o biserica filialä, Cu mul S-tif Voivoif. .$coall nu se afla in comuna. Din 50 copiT (23 Metí', 27 fete)

co virsta de scoall, urmeaza 7 blietI la scoala din comuna invecinata.

Numlrul contribuabililor e de 94, ceca ce revine: I la 3.98 de locuitorl.

In anul 1886 eral! numal 8o de contribuabili. Budgetul comund pe anul

nanciar 1893-94 era urnAto-

Putna.

rul: veniturI 1090.30, cheltuelf

Comuna Burcioaia este situata la locul, unde se impreunl. Trotusul cu Siretul. Distanta er de resedinta subprefecturd e de 3 kil., lar de capitala judetuluI de 42 kil.

1075.90.

Marginile acesteIcomune su nt :

la N. comuna Adjudul-Vechia, la N.-E. Adjudul-Noti, la E. si S.

riul Trotusul, care o des-

Comuna Burcioaia, fiind asezata futre Siret i Trotus, aceste ape maninca malurile i micsoreaza pamintul cultivabil.

Cea mal mare parte a teritoriuluI comuneI e formata din imas si prundis. NumIrul cultivatorilor a fost in

anul 1892 de 84, cart poseda

virsta de scoalk

parte de Ruginesti si Domnesti,

40 plugurl de lemn

urmeaza 13 (8 baet.I si 5 fete) la scoala din Vidra.

lar la V. Siretul, care o des-

Vite aflatoare pe teritoriul comund au fost, dupa ultima numaratoare, 441, din carr: 8o bol, 100 yac!, 31 cal; 150 o!

fete) citI ati

Burca (Moara-lui-), välcea, pe teritoriul ea. Ungurei, comuna Tltulesti, pl. erlpInesti, jud. Olt, Cu directiunea V.-E. ; da

parte de judetul Tecucia. Populatiunea comuneI, dupà cel din urmarecensamint, a fost de 96 cap! de familie, MI 347 suflete, din care 207 barbatI 167 femet.

i

i de fier.

si 80 porcI. In acelasI an se aflatí in co-

muna 50 stupI de albrne, carI ati produs 20 kilgr. miere si to

in Dorofeiti. Se numeste ast-fel,

Aceasta populatiune se im-

fiind-ca. ad avea moara de bol

partea ast-fe!: Dupl. stare 203 neinsuratI (124 barbatI, 79 femeT), 140 insuratI, 31 vlduvl (13 bar-

kilgr. cearl. Kilogramul de miere

batI, 18 femeT).

Dupl nationalitate: 372 Ro-

de 70 Id. S6 afla o circiuma tinuta de

minI si 2 GrecI. Dupa religie : 374 ortodoxi.

Burcioaia e legata prin_ sal

proprietarul Cali Burca. Se mal. numeste i valea Cacalaul.

Burce§ti, välcea, comuna Ciortest", pl. Mijlocul, jud. Vlicea.

Burche§tilor (Malul-),

COfind,

s'a vindut cu un leu, lar cel de

ceara cu 4 la Valoarea totall a miereI i cerd prod use a fost Romin.

BURCIULEASA

BURDUCEASCA

77

sele comunale de iscani si Adjudul-Vechiti la N, si de com. Domnesti la S., peste apa Trotusului. O alta osea conduce la Adjudul-Noti si la statiunea caer ferate din aceasta din urma localitate.

Burciuleasa, vale, izvoreste din mosia Preotesti, com. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt ; curge

tiva pe dinsa mal mult orz

nea inainte de secularizare Mi-

°yaz.

tropolia Asad face parte din teritoriul comune Strimbeni.

Burdea, loc iolat, in com. Cotesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

Burdea, pirlu, in jud. Teleorman, strabate o mare parte a judetu prin plasile Teleorman Tirgul, de la N. spre S.-E., cur-

Burculeasa, com. rur., judetul Olt. (V. Seaca-Belciugata).

BurcutuluI (Pirlul-). (V. PiriulluI-Mindrila, jud. Suceava).

Burdäle§ti, sat, face parte di.

d.-j., jud. Olt, situata la Nordul

comuna

gind prin valea cu acelasI nume.

Burdeanca, vdlcea, judetul Olt, care se formeaza pe teritoriul

Burdea, vale, incepe din com.

com. Craciunei-d.-s., pl. Siul-d.-s.,

erboeni, jed. Arges, de unde

strabate cimpia cu acest nume da in Calmatuiul.

tot pe aceasta mosie spre E. si se varsa in gina Tesluiul.

Burdeanca, dmpie intinsa cu livezI i arlturI, pe teritoriul comune Craciunei-d.-s., pl. Siul-

continua in jud. Teleorman, intre comunele Urlueni i Strimbeni ; strabate mal' bine de jumatate judetul prin cele doua Teleormanul i Tirgul; primeste in albia piriuluI sati apele din diferite alte väì, izvoare

Burde§ti, sat, cu 318 sufl., jud. Arges, pl. Galasesti; face parte din com. rur. Cersanile.

Burduhosul, deal, in com. BradAtelul, jud. Suceava, parte acoperit de padure batrina de numita a Bortif, care incepe tot stejar, mesteacan si carpen si in dreptul comuna Strimbeni se impreuna cu valea

com. rur. Gusoeni, plasa Oltuld.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 116 locuitorr, din carI

j)triiase ;

6o barbati si 56 femer; iar ca

din jud. Arges si de ad ina-

populatie scolar a are 25 copil, ro

inte isT schimba i numele de

baetr si 15 fete. E departe de 3 kil, de catunul Spirleni, unde e scoala.

Burdiosul, deal, jud. Dolj, pl.

Arges, pl. Cotmeana-Galasesti, com. GAujani, pe linia Costesti-

Burdea luind si pe acela de Zbirgleaza. Ast-fel, impreunata lArgita, valea i piriul Burdea isr continua drumul in pl. T'irguita, prin dreptul com. Dragasani, de unde isI urmeaza cursul pe linga. comunele Draga-

Rosiori, pusa in circulatie la I Ianuarie 1897. Se afla intre statiile Costesti (13.4 kil.) i Mirosi (14.0 kil.). InAltimea d'asupra niveluld mariT de 203m.,18. Ve-

nesti, Meri-Goala si Dulceanca. Mar la vale de com. Albesti se pierde in Valea-VedeT, unde se varsa i piriul. Atit valea cit piriul el, de la punctul Beuca

Burdiosul, pddure a statulur, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, satul Bucoviciorul, in intindere de 30 hect. Esente : cerr, stejarr, ulmI, plopr, fi-asid

nitul aceste statiT pe anul 1897

si pana la Albesti, poarta numirea cind de Burdea, clnd de

Burdea, stalie de dr. d. f., jud.

a fost de 52519 lel, 21 banl.

Zbirgleaza. Pîrtul seacä une-ori vara cu desavirsire la unele puncte.

Burdea, dmpie intinsa, la Nordul judetuluI Teleorman. Se intinde filtre Valea-Cotmenil i ValeaCiineluI si continua pe o mare intindere si in judetul Arges, pl. Cotmeana. E intrerupta numal de Valea-TecuciuluI si Va-

Burdea-CildArarul, mofie a sta-

lea-Burdel. Terenul acesteI cimpir este sAracAcios ; cind ploul prea

este de 2356 hect., din cal-1 250 padure. Parte din mosie

mult, apele baltesc si dad e se-

este destinata a se vinde locuitorilor in loturI. Mosia ap- arti-

ceta, plmintul craph. Se

cul-

parte cultivabil.

Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe

care este situat satul Bucoviciorul. Are o inaltime de aproa-

pe loo m. si este acoperit cu pAdurl.

mal mult emite.

Burduca, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, cat. si com. Cuparul.

Burduceasca, rnoie, in judetul tuld, in pl. Teleormanului, judetul Teleorman, formata din

Buz5.ti, com. Cernatesti; are 354 hect., din care 160 arabile, restul izlaz i padure.

mal multe trupurl. Intinderea

Burduceasca, sfoarit de mo,vie, in jud. Buzati, com. Vispesti, a mosnenilor Burducesti ; are 27 hectare.

Burduceasca, sfoard de mofie, a mosnenilor, jud. Buzad, com. Lipla; face parte din trupul

Budgetul comuner are la venituff 8430 leT si 79 banT $i la cheltuelf 6506 leT.

Sunt 3 biserid, Cu 4 preotT

Bancesti.

si 6 &hit:11TV ; i

Burduci-Crucea, loc izolat, in jud. Buzad, com. Tisaul, catunul Valea-Caprer.

Burdufulul (Lacul-),

BURDUJENI

78

BURDUCEASCA

coala. de Loa-

etr, cu I invatator si 96 scolarl;

scoala de fete cu i

invAta-

toare i 54 colgri%e, ambele intretinute de judet.

este o tintina, careia 11' zice tina-cu-Burduful.

Burdujani, cdtun, jud. Braila, la N. com. Urleasca, pe malul de V. al \raer Ianca, in fata satulur Traian la 5 kil. departare de el. S'a infiintat la 1859 de familia Burdujan. Vatra satulur e de 6 hect., avInd 22 case; populatia e de 25 capI de familie,

Este z biserica deservita de 2 preotT si 3 entaretr. Aceasta biserica a fost manastire de calugarT; asta-zI este transformata

lac, in

jud. Teleorman, situat tuteo valcea din com. Cringeni, unde

de abur, i fabrica de rachiti de drojdir, i fabrica pe pislarie, fabrica de lumlnarl de sAd fabrica de luminarT de ceara. Se face tirg saptaminal in fiecare Duminica.

Burdujeni-Tirg, tirgufor, situat In partea de V. a piase Siretul, jud. Botosani, pe vale, In

in biserica de mir. S'a zidit de Theodor Movill, de unde i nu-

stinga riulur Suceava, la marginea tareI despre Bucovina, la

In prima jumatate a secoluluT

470 40' 40- latudine boreala si la 230 58' 00" longitudine

Sunt 2 colr, una de bletr una de fete, Cu 2 invatatorl si 2 invatatoare, avind Los elevr

estica.

Teritoriul tirguld are o suprafata de 984 hect., din carr vre-o 809 hect. mosia statulur si 175 hect. imasul i locul guita. Are o populatie de 486

mele manastird, de Theodoreni, al XVII-lea.

90 eleve. coala de baetT este intemelata de la 1856, in localul harazit de Ilie Morariti, Romin tran-

sati 121 suflete, din carI 54 bar-

familiT, sad 1960 suflete, din carT

silvanean. Budgetul comuner, in 1889/90,

batT, 68 femer, 50 cAsAtoriti, 71

939 barbatT si 1021 femer, lo-

avea la veniturT 24050 ler si la

necasatoritl; 7 stid carte si nu stiti.

cuind In 340 case. Dupl nationalitatT sunt: 456

cheltuelT 23920 le. In acelasT an

Animale sunt: 87 ca!, 270

erad 412 contribuabilr.

RominT si 1477 Evrer. Tirgul este proprietatea locui-

se crede a fi luat de la nu-

torilor, rascumparat de la stat, conform leger; In vechime se

mele unur cioban, numit Burdujo. Despre locul Burdujenilor,

Burdujeni-Sat, comuna rurald, situatl in partea de V. a pla-

crede a fi fost proprietate a Mo-

ras! se povesteste, ca satul era situat mar spre V., fusa din pri-

ser Siretul, jud. Botosani. Se intinde pe sesul Sucever i dealurile ce marginesc acest riti in

Departarea tirgulur de Botosani e de 58 kil. pe calea fie-

cina una razboiu, locuitorir spe-

rata.

stinga. E formatä din satele :

E strabatut de o osea pietru-

Burdujeni, Fetesti, Mereni, Plopeni, Prilipca i Tisauti. Are o suprafata de 1859 hect. si o populatie de 939 farailiT, sad 3001

ita, intretinuta de judet, care pune comuna In legatura Cu

era pe locul tirgulur si al satulur, imprejurul manastireT Theodoreni i s'ad stabilit acolo. Des-

mune vecine si de catea fie-

pre locul vechid, se spune ca acolo a vdstat un sat mare cu biserica si curtí' i ca daca s'ar

suflete.

rata. Pascani-Itcani.

sapa in pamint s'ar gasi beclurr ;

vite cornute, 760 oI si 70 fimatorr.

PamIntul comuner e argilonisipos si parte calcaros; este productiv.

Sunt 118 hect. padurr, cari se exploateaza sistematic. Vite sunt : 574 bol' si yací, 48 cal, 400 porcr i 1104 or. Comuna e strabatuta de calea fíerata Pascani-Itcani si de soseaua judeteana Botosani-Burdujeni.

vilestilor.

orasul Botosani i cele-l-alte co-

Locuitoril se ocupa: Evreir mar cu seamà Cu comerciul mestesugurile, iar Rominir cu lucrarea pamIntulur.

Vite sunt: 146 bor, 135 vacT,

166 cal, 18 porcr si 60 or. Sunt In Burdujeni Io8 comerciantr si 137 meseriasr; 200 cit.-

Numere tirgulur, dupl legenda,

riatT, s'ad retras in padurea ce

pietre multe se vdd i astA-1, Ca dovadd, se zice, ca s'a gasit pe acel loc un sigilid si o pla-

ta cu inscriptir, carT s'ad incredintat fostului egumen al manastirer, anume Sofronie ; dar nu se stie ce a facut acesta cu ele.

ciume.

Este i moara de apa

Burdujeni, sat, in com. Burdu-

BURDUJENI

jeni-Sat, jud. Botosani, formind mahalaua TirguluI-BurdujenI; e situat pe mosia statulur Burdu-

si se varsl. In gira SApata, tot pe mosia Finttnelele.

jeni, Are o suprafatA de 809 hect. si o populatie de 1385

Burdunoaia (Cotul-), parte din

suflete, totT locuitorr Rominr,

sal 404 familiI, cu 212 contribuabilf. Are o bisericl, deservitl. de 2 preotI si 2 dascAlf. Este resedinta primArid din merciantf, 2 fabricf si 4

cir-

ciume.

Vite sunt: 196 vite cornute, 8 cal marI i micI, 498 of, 50 mascurl i 90 stupI cu albine. d. f.,

jud. Botosani, pl. Siretul, Burdujeni-Sat, com. pe unía PAscani-

partea de V. a ZeletinuluI i prin

centrul com.; din osea se desfac mal multe drumurf, cal-1 merg

fesul SiretuluI, in comuna Dolhasca, jud. Suceava.

Burduresti, mofle, nelocuitA, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Boghicea.

comunA. Are 3 meseriasI, 6 co-

Burdujeni, stalie de dr.

BURDWAIA

79

Burdusaci, com. rur., pl. Sanisesti, jud. Tecucil, la 66 kil. departe de capitala jud. i la 18 kil, de resedinta plAseT. Comuna este asezata pe ambele laturI ale pirtulur Zeletin. Se compune din 7 cltune Bucsa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Haghiac, Oprisesti si Tochilele.

la satele din aceastA comunl. E brAzdatl de dealurile : Dea-

lul-Mare prin centru, care se intinde pinl In fata Burdusacilor ; de dealurile Oprisestilor,

HAghiacul, Sohodunul i BIlusuluI.

E strAbltutA de valle: prin mijlocul com., Gunoaia, futre Dealul-Mare si Opri-

sesti, SohodunuluI, BucseI, riul Zeletinul si de alte raid pIraie. Se mgrgineste la N. cu com. RAchitoasa, la S. cu com. Motoseni, la E. cu com. CrAesti si la

V. cu jud. Tutova.

Burdujeni. Se allá intre statiile Veresti (14.8 kil.), i Itcani (1.6

Are o populatie de 339 capI Burdusaci, sat, face parte din de familie, din 1251 suflete.

com. Burdusaci, jud. Tecuchi.

kil.). InAltimea d'asupra niveluluT mArif de 268m., 40. Venitul acesteI statif pe anul 1896 a fost de

In com. sunt 4 bisericI : in Burdusaci una si in Oprisesti tref, deservite de 2 preotr si 4

Situat pe coasta de V. a dea-

coala dateazA de 25

este resedinta comuneI. Are o populatie de 116 cal:A de familie, din 432 suflete. Tot adi

1311928 leI, 58 banI.

chltdretI,

Burdujeni, mahala, face parte

anf. Se frecuentA de 49 copiI, 43 bdetI si 6 fete, din nunalsul

din satul Unguri, comuna Gliceana, pl. Berheciul, jud. Te-

de 196 copif, 104 bletr si 92 fete. titi carte 48 blrbatf

cuela.

8 femeI.

Burdujeni, pi« trece pe lingd Tirgul-BurdujenI, jud. Botosani;

izvoreste din pldurea Burdujeni si se varsä in riul Suceava, dupl ce formeazA un mic iaz, pe care se aflä o moarA de apl.

Locuitorif se ocupl cu agricultura si cresterea vitelor. EI : 500 bol, 624 vacI, 44 cal", 36 epe, 635 OT, 345 porcI 20 capre. Intinderea terenuld cultivabil este de 16504 hect., repartizindu-se ast-fel : 156 hect. uta,

Burdulea, catun (dril), In plasa Borcea, pe cimpul BlrAgan, pen-

dinte de comuna Tonea, jud, Ialomita.

Burduloiul, vale, la S.-V. com. Ulmul, jud. Bráila, avind malurile ridicate, ca la 4 kil. spre S.-V. de satul Ulmul.

55 hect. secará, 584 hect. porumb, 320 hect. orz, 21 hect. ovAz, i i hect. meid, 3 hect. chlepl, 21 hect. finete. Loc. al I 14 stupI; 4 morT de vint, carT Sunt asezate pe Dealul - Mare,

la E. de satul Oprisesti. Sunt ad 2 iazurT cu peste. Budgetul se urcA la suma de

3398 leI 02 han In com. sunt

Burdun, gtrM, curge din iazul BAlAneasa, pe mosia Fintinelele,

com. Fintinelele, jud. Botosani,

398 contribuabilt Com. este strAbltutA de soseaua judeteanA, care merge prin

luluT

este strnAtut de lipa

Deleni si de piriul Stucheni.

este scoala care se frecuenta de 59 copir, 56 bdetr si 3 fete. Este strAbItut de drumul ce

duce in jud. Tutova la Birlad,. si de altele maI raid care duc la satele : Bucsa, Deleni i Tochile. Are o bisericI, cu hramul Sf. Nicolae, deservitA de I preot

2 cintIrett Este flcutA, de obstea satuluI, la 1814. S'a reparat i astl-zT se gAseste in buril stare, intretintndu-se de locuitorI.

Burdusani, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. (Ved PasArea).

BurduseI, localitate, in comuna Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud.

Prahova, unde Orla Drajna, in cursul säü, formeazA un mare zigzag.

Burdusoala, jud. Buzäü. (Vez! Bordusoala.).

BURIL A-MICA

80

BURDUZA

Burduza, vale, udA teritoriul cAt. Goruna, com. Cocoresti - Misil, plaiul VArbillul, jud. Prahova, si, dupA ce primeste vAile : Uncheasuluï, Bouluf i HotuluT, se varsA in apa Cosmina.

Burghine§ti, moard, in com. RAdAseni, jud. Suceava.

Bureteqti, sat, face parte din

Buria§ul, jud. Ilfov. (Ved VA-

com. rur. Fata, pl. Vedea-d.-s.,

Burhala, vale insemnat,11, in jud. BuzAti, comuna Gura-AninoaseT. (VezT ComAneasca).

leni-Buriasul).

Buricelului (Malul-), colind, in jud. BuzAti, com. CernAtesti, a-

Burghelea, pi« judetul FAlciii, izvoreste din partea de N. a

Blahnita, jud. Mehedinti, la dis-

tant5 de 38 kit, de orasul Turnul-Severin. Este situatl pe loc ses si in apropiere de fluviul Du-

rarea. FormeazA com. cu satul Izvorul-Frumos, avind 293 contribuabilT, din 1560 loc, ce locuesc in 366 case. Ocupatiunea

loc. este agricultura si creste-

jud Olt. Are o populatiune de 186 locuitorT.

Burila-Mare, com. rur., in pl.

coperia cu livezr.

rea vitelor. Calitatea pAmintulul este bunA si in unele locurT nisipoasl.

Loc. posea.: 31 plugurT, 74

com. Oteleni, pl. Mijlocul; curge Buriceni, loc, in com. rur. Ma-

care cu bol, 18 cdrute cu cal

rosesti, plalul Closani, jud. Mehedinti, unde se vAd santurT zgurA de aramA.

si 40 stupT. Are 3 bisericT, deservite de preot i 3 cintAretT; o scoall,

prin partea de V. a satuluT Ote-

leal si, din jos de sat, in esulMarieT, se vars1 in piriul Ro-

cu i invAtAtor, frecuentatA de

goza.

Burice§ti, vale, com.

Burghelea, vale. (VezT Valea-

tefAnesti,

pl. Riul-Doamner, jud. Muscel.

BurgheleT, com. Oteleni, plasa Mijlocul, jud. FAlcia).

Buricioi, poiand, com.

tefAne-

sti, plasa Riul-Doamnel, judetul

Burghele§ti, sat, din com. Tanacul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, asezat pe coasta dealuluT Merieni, spre S. de satul Tanacul, resedinta comuneT, la o distantA

de 232 metri. Are o suprafatA de 572 hect., din carT 14 hect.

Muscel,

Buriciul, vale, in com. rur. sita, plasa Motrul-d.-j., judetul Mehedinti.

25 elevT.

Budgetul comuneT coprinde la veniturT 6486 ler si la cheltueh* 2908 leT.

NumArul vitelor in aceastA com. este de ¡296: 444 vite marl cornute, 42 caT, 510 oT i 300 rimItorT.

In at. Izvorul-Frumos se afIl mar multe izvoare cu apA bunA, unde locuitoriT au fAcut 22 fin-

arAturl, finet i imas. Are o populatie de 41 fam., salí 124 su-

Buridava, cetate romand,in apropiere de com. CAlimAnesti, pl. Cozia, judetul Vilcea. P'aci trecea Drumul-luT - Traian, I d'aci

tinT invelite. Apa de la aceste fintinT adunindu-se serveste la punerea in miscare a mal mul.

flete, ocupindu-se cu agricultura

se indrepta pe malul sting al

cresterea vitelor. Loc. posea 25 plugurT, 30 care cu boT 40 stupT de albine. In sat este o bisericA clAdità din lemn, In anul 1819; e deser-

OltuluT, com. Jiblea, jud. Arad i trecea iarAsT pe dreapta si, prin trecAtoarea Turnul - Rosu, mergea la Sarmizegetuza, capi-

DunAre. Prin aceastA comunA trece soseaua Severin -Hinova- ScAp5.ulDevese1ul-Burila-Mare-TigAnesti.

vitA de i preot

tala Daciet

vil si livezT, iar restul locurT de

i I eclesiarc.

NumArul vitelor e de 300 capete, din carT 161 vite marl cor-

ges ; mergea pAnA la Clineni ; de

Burieni§ul, pirii, judetul

nute, 150 oT, 20 caT i 70 ri-

pl. MunteluT, com. Brusturoasa,

mAtorT.

care izvoreste din culmea Ciudomir si se vars1 in Trotus, d'a dreapta.

Burghine§ti, localitate, din com. nume, de pe piriul BrAdAtelul,

aproape de gura acestuia. Aci se aflA i o circiumA.

Pe teritoriul acester comune se \TM:1 urmele unuT drum ro.

man ce vine despre Duare,

Burila-Micä, com. rur In jud. Mehedinti, pl. Blahnita, situatA pe loe ses. FormeazA com. satul Mileni si 2 mahalale, avind 169 contrib., cu 790 loc., locu-

ind In az case. Ocupatiunea

RAdAseni, judetul Suceava, afIA-

toare in jurul more! cu acest

tor morT pAnA la vArsarea sa in

Buriboaia, bala, Ruga satul Roscani, com. Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botosani are o suprafata de 2 hectare.

locuitorilor este : agricultura si cresterea vitelor. Calitatea mintuluT este bunA. Loc. posedA :

39 plugurT, 80 care cu bol

BURILA-MICÄ

BURLEVTI SAt; BORLEVTI

81

9 cdrute Cu cal. Are 2 bisericI,

deservite de I preot $i 3

Burla, sat, in partea de N. a co- Burlacul, vale, izvore$te de la

eta-

muneI Gorbane$ti, pl. Miletinul,

taret1; o $coala, Cu I invatator,

N. de com. Sa1cia, pl. Podgoria,

jud. Prahova ; se impreuna in

frecuentan. de 20 elevr $i o eleva.

jud. Boto$ani, pe piriul Burla. Numele ti vine de la un vechia

Budgetul comuna coprinde la veniturr 1926 ler $i la cheltuelr

proprietar.

1138 lei.

$i o populatie de 22

Are o suprafan de 485 hect.

raza comuneI cu izvoarele: Ciuciurul, Bilcilor, PacureI, °anee!, Stupina - Pope', Clinele i Vul-

familil,

pea $i formeaza Orla Salcia.

Aceasta vale e acoperin cu

com. este de 914 : 480 vite marT

sal-1 roo suflete, din carI 15 contribuabilr.

cornute, 22 ce, 212 or i 200

Numarul vitelor e de 116:

rimatorI. Comuna Burila-Mica se mar. gine$te spre E. cu com. PanaMare $i Jiana-Vechil; spre S. cu Gogo$i $i fluviul Dunarea ; spre

40 vite marI cornute, 6 cal*, 60

V. cu com. TigAna5i si spre N.

Burla, pirtii, izvore$te din Valea-Grajdiulur, în partea de N.

Numarul vitelor in aceasta

cu comunele: Burila-Mare $i Deveselul.

Pe teritoriul acesteI comune se afla me multe baltT, dintre carI mal principale sunt : Baltaltn-Calciulan, Balta-Mare, Balta-

Juvita. Pe proprietatea statuluI

or o io mascurI. Sunt ad i 2 comerciantI ; I circiuma.

padure.

Burlacului (Izvorul-), son:Tinte mica de ape minerale, in jud. Buzati, com. Nehoia$ul, sub ramificatiile munteluI Cumpenile; e avuta in pucioasa $i fier.

Burlacului (Movila-), movilä,

a com. Gorbane$ti, jud. Boto$ani, curge prin satul Burla, se uneqte cu pirlul Drislea $i se

Are o inaltime de vr'o i5 m.

varsa In Jijia.

Dateaza, se zice, de la anul 1802

Burla-Mare, ramurd a Dealu-

din aceasta comuna, la locul

luI-Mare, dintre

numit PodulSitati, se vad ni$te ridicaturI de pamtnt, in forma, de parapete $i inconju-

$i

esul-PrutuluI

Valea-Parule, com. Masa-

pe teritoriul com. Obile$ti - Vechi, plasa Negoe$ti, jud. Ilfov.

$i a fost ridicata in comuna de un om burlac i foarte- bogat. Pe d'insa s'a pus de catre acesta douä. cruel.

cani, pl. Prutul, judetul Covurluirr.

Burlanilor (Poiana-), poiana,

rate cu arborI secularT, iar pe marginea lor, Balta-Juvita for-

Burlad, sat, in pl. $i jud. Tu-

meaza ni$te mla$tie intinse unde

tova, com. Mice$ti, pe pir. Stu-

cine-va nu poate patrunde de cit pe podul din acel loc. Spre

dinetul, spre S. de satul Mi-

BurlAnesti, sat, jud. Dimbovita,

ce$ti. Are 85 locuitorY, din carr

S. de aceasta se aflä un loc jos, care se nume$te Valea-Rea, in care se revarsä Dunarea eind e

9 $tiù carte ; 22 case.

plaiul Dimbovita -Ialomita, cat. com. Voine$ti.

mare, lasind o multime de pe$te,

atit in acest loc, cit i in par tile din imprejurime. Comuna aceasta este legan cu comuna Deveselul printr'o osea, lar cu cele l'alte comune prin drumurI.

Burila-Mick "d'Are, in judetul Mehedinti, pl. Blahnita; sine de teritoriul com. cu acela$I nume.

Buriului-Muchia (La Patranoaia), colina', in jud. Buzati,

com. Bro$teni, pl. Cm-la-d.-s.,

Burlacul, cruce, situata la N. de Burlea, colina, in jud. Buzar', com. Trestioara, intre cdt. Vecem. Surdfia-Gaiseanca, judetul Bräila. glriuri i Crivele$ti, forman din pietri i pamtnt alb. Burlacul, moviM, jud. Braila, pe viroaga Buzaelul-Sec, din com. Burlea, i.zvor, in judetul com. Trestioara ; incepe de la Ianca, la 6 kil. spre N.-V. de colina Burlea $i se scurge in comuna. izvorul Mocearul.

Burlacul, popina mare, judetul Braila, la V. movild Burlacul,

Burleasca, valcea, in jud. Te-

pe lunca BuzauluI; serva de ho-

leorman ; strdbate o parte din

tar intre com. Ianca si Ciineni

com. Doagele sati Dobrote$ti.

din jud. Rimnicul-Sarat.

Burle§ti se" Borle§ti, jud. Ba-

com. Ru$iavatul, cat. Tega ; -po-

seda pacura in abundenta, care a incepu sa se extraga sistematic din anul 1882. .5676 .

el

/Ajeu,.

G °tira lo. vol.

jud. Vilcea.

Burla cul, chele, pe riul Bistrita, proprietatea com. urb. Piatra, jud. Neamtu.

cau, pl. Bistrita-d.-s., com. Ciuma$i, nume vecha al satule Borliana, despre care d. Hasdeil, 11

BURLI.5TEA SA1) BERBECARUL

in «Etymologicum Magnum Ro-

maniae», tom. III, p. 2293, citeaza urmatorul hrisov din 1633, aflator in Arhiva statuluI din Bu-

BURNWI

82

Are o populatie de 25 capT de familie cu 97 suflete. CopiI In virsta de scoala sunt 18, I0 baetI si 8 fete.

curesti : do, Alexandru Ilieas-

coboara pe la Grosul, Chiriac si Trestenicul, la S.-V., pana la com. Stanesti. In hartile geografice ale StatuluI-major austriac numirea acestel val este gresit

. scriem Domnia mea

Burlugul, deal, la E. de satul

trecutA : i se zice Pernaz. Gresala

tutulor slugilor Domniel mele

cu acelasI nume, com. Moto-

facutd de ceI strainI de toponi-

citl yeti umbla cu slujbele Dom-

seni, jud. Tecucid.

mia noastra a fost reprodusa

Voda

.

.

niel mele la tinutul BacauluI damu-va stire daca vet1 vedea cartea DomniI meale, iar vol sa

avetI a rasa foarte in pace de toate angheriile (birurile) satul Burlesti, numaI sa alba el

piad cisla lor cit vor hi scrisr la catastiv in vistieariul Domniel meale, nid ilis sa nu dee,

muneI Motoseni, jud. Tecuciti, izvoreste din dealul Praja, mer-

mal' pe toate hartile tiparite in urma in tara si chiar in manu. alele de geografie a tarir, destinate scoalelor primare si secun-

ge spre V. pana la intrarea in

dare.

satul cu acelasT nume, si apoI spre S.-V., pana la confluenta sa cu Zeletinul.

Aceasta cimpie se aseamana cu bardganele din jud. Braila

Burlugul, piriil, in raionul co-

Ialomita. Pe dinsa nu se vAd

padurI; sate sunt putine si

la

niel sulgiu, niel unt, nid ceard,

Burluiul (Bechetul), 'Vd i vale,

mare departare unele de altele ;

niel lup, nicI o angherie cite sunt pre 41' miser (supusI)

in judetul Romanati, afluent pe stinga al OltetuluI ; izvoreste din Dealul-SaruluI si curge parabel Cu acest deal, pana la val.sarea sa in Oltetul, aproape de com. Pirscoveni. Are foarte pu-

din distanta in distanta se vad

Domnier meale, pentru cacIDom-

nia mea I-am lasat sa tie strajá pre apa TazlauluI - celuI - Mare, cum tin i alte strajr, si de toate s'A le tie in sama de cite sa %in,

nime intru nimic sa nu-I invaluiasca preste cartea Domniel meale... Iasi, 7141. Martie 15 ». Din acest document, d. Hasdeü cA chiar dup5. ce

Bacaul 'n'a mal fost oras de gra-

nita cu vamA, judetul tot a amas organizat militareste , cu sate scutite de dad i insarcinate a tinea streajd.

Burli§tea sati Berbecarul,

tina apa. ; irisa nu seaca vara.

natureI funduluI 0.6, nu se

Burnazul, vale, in jud. Vlasca, ce vine din Gogosari-Nor, din

Burlu§i, sat, cu 55 familiI, in jud. Arges, pl. Topologul. VezT Ciofrageni-PdmintenI.

Burnaia, vale, in jud. Teleor-

dreptul comuner Surdulesti, din pl. Teleormanuld, trece pe linga com. limbreasca ; de ad o ia pe linga cat. Plopi si se termina In apropiere de com. Dragsdnei, unde piriul se varsd in Burdea.

Valea-GirbaciuluI.

kil. 920 m. departe de

resedinta el.

magura Balanoaia, magura Toporul si magura Cacaleti.

poate trece de cit pe pod. Dealurile de pe marginile sale sunt acoperite, in dreptul com. Cdluiul, cu padurI marI.

man, plasa Tirgulul, prin care curge un il mal zice si

la i

tea cele maI principale sunt :

Din cauza adincimeI albieI sale

cea, jud. Teleorman, prin care curge un Odias ; incepe din

Burlugul, sat, face parte din comuna Motoseni, jud. Tecuciù. Situat pe valea cu acelasI nume, in partea de E. a com. si

magurI marI, despre care se zice c5. ar fi fost posturI de paza din epoca Romanilor ; dintre aces-

;

Burnazul sati Bornazul, pie intinsd, in partea de S.-E. a jud. Teleorman i in judetul Vlasca, intre comunele Contesti Bragadirul, pana in dealurile DunareT. Partea ce cade in jud. Teleorman, este de o intindere numaI de citI-va kil.; cea mal

cimpul Burnazului, trece pe pro-

prietatile Ciochina, Cerneveni, se coboara prin Gogosari-Vechl,

si se varsa in Dunare, intre satele Slobozia i Malul.

Burnazului (Movila-), movild, In jud. Buzati, com. Luciul, fa apropiere de Caragele.

Burne§ti, sat,

face parte din com. rur. Schitul-Golesti, plasa

Riurile, jud. Muscel. Ii trage numele de la valea cu acelasl nume. Are o populatie de 102 locuitorI, din carI 19 capI de fa-

milie. Se desparte de cat. LAzaresti prin Riul-Tirgulur.

Burne§ti, vale, izvoreste de pe teritoriul padureI Gradistea, pro-

mare parte se intinde in jud.

prietate a statulur, si se varg

Vlasca, unde continua la Vest, pana la com. Cacaleti §i de adi

In Riul-TirguluI, pe malul sting,

dupa ce ucla com. Schitul-Go-

BURSUCAN (ODAIA-)

83

1Wi, plasa Riurile, in judetul

prietater miel (satenilor) ; proprie-

Muscel.

tatea mare e reprezintatä prin mo§ia particulara Zimbrul; in

Bursucan (Odaia-.), jud. Tutova. Vezr Odaia-Bursucan.

Bursucani, com. rur.,in jud. Covurluití, pl. Zimbrul, la frontiera

nord-vesticä a judetuld, departare de 72 kil. de Galati. Situata intrio pozitie frumoasa, pe o culme de deal, la o inaltime de

aproape 8o metri d'asupra niveluluI mariI ; e inconjurata cu pAduff. Aceasta comunà se mar-

ginete la N. cu teritoriul com. Balabanqti, la E. cu com. RO.-

dqti li la V. cu com. Adam, toate treT din judetul Tutova, lar la Sud cu teritoriul comuneI T.-Dragueni li CrAqti din jud. Covurluiti. Se poate zice dar ca com. Bursucani are for-

Bursucani o parte este a statului.

BURSUCI

lea judeteana) dintre Galati O

Birlad, satuluI i se dadu mal tutti(' numele de Bursuc, apoI de Bursucani.

Productia agricold totall se cifreaza la 5900 hectolitri ce- Bursucani, sat, reqedinta com. reale, din carl 2500 secara, 2000 cu acelag nume, pl. Zimbrul, porumb, 700 gritl, 500 orz qi jud. Covurluiti, cu 170 case ; 200' ovAz. Un folos mal simtitor ati locuitorir de aid din cultura viilor, livezilor li a gra-

134 familir, sail 849 suflete; o biserica O o §coall. (V. Bursucani, com.).

dinelor lor. Productia vinicoll se

calculeaza la 12000 vedre, de calitate destul de burla. Vite sunt : 200 bol, zoo vacT, 50 cal, 150 capre, 200 OT li 400

por& In com. Bursucani sunt 3 ctrciumI §I o mica pravalie cu alte

Bursucanilor (Dealul-), deal, aflator in com. cu acela§I nume, jud. Covurluiti.

Bursucanilor(Valea-), vale, corespondenta dealulur cu aceea§T numire, jud. Covurluiti.

marfurl ; se afld aicl i 6 cazane de fabricat rachill de droj- Bursucänia, deal, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com. Schittildie ; meseriag sunt 3 cizmarl li Frumoasa, pe teritoriul satuluI 3 stolerr.

ma une' peninsule intrate in jud. Tutova in trei directiunr, tinindu-se de Covurluiù numar in partea sudica. Prin mijlocul Bursucanilor trece 04111 Suhuluiul-Sec. Aceasta

Veniturile comunale se ridica la 2347 ler li cheltuelile la 2327

com. are dona catune.: Bursucani, rqedinta 11 Zimbrul saa

construite de pe la 1825; niel una din bisericl n'are pamint ;

BursucAria, pdclure seculard, in jud. Buzati, com. Boziorul, cat.

Schitul-Zimbrul, acesta in direc-

dupa intocmirea sinodalä a parohillor, comuna Bursucani for-

Nucul ; face un corp cu litnsarul O Stilpi-TainiteT. (Vezr Nucul).

mind o parohie, cu catedrala Sf. ArhanghelI, e deservita de 1 preot paroh li 3 cintaretI.

Bursuciria, pisc al dealuluI Homita, din com. Cristqti, jud.

tiune mal nordica li la o departare de 1 kilometru de cel dintilii. LocuitoriT din Bursu-

cani sunt raza0, ceI din Zimbru fintI cla.cal, top' RominI. In intreaga comunA sunt 190 case ; 121 contribuabili ; 187 familli

san 618 suflete, din carl 317 barbatl, 301 femeI ; 274 necasatoritT, 308 casatoritT, 36 vacluvI; 113

titi carte, 505 nu.

Pamintul acestd comune e nisipos

i calcaros ; intinderea

sa totall e de vr'o 1800 hect., din carl goo arabile, 750 pldure, 45 ima4, 91 viI, 6 fineatA, I li jum. grAdinArir, 12 livezI

li restul vatra satuluI li Omita netrebnic. 483 hect. apartin proprietateT marI li 1317 pro-

leI, 27 banT. Bisericr sunt 2 : Sf. ArhanghelI

(Voivozi), in Bursucani qi Sf. Gheorghe, in Zimbrul, ambele

coalä este una sin gura, mixta,

Schitul-Frumoasa.

Bursucäria, deal, spre S.-E. de com. Ivane§ti, pl. Racova, jud. Vasluiti.

Suceava.

Ara pamint, cu 50 elevI Inscr4I.

Prin aceasta comuna trece pe o intindere de 7 kil. calea judeteana Galati-Birlad. Dupa legenda, Bursucani vi-ar

fi avind existenta de pe la mijlocul veaculul trecut, §i origina numeluI satl se explica de localniel ast-fel: pe ala; fiind padurl marT, intre animalele salbatice, se incuibase mal multl bursucI;

adunindu-se in partea loculuI, din diferite puncte ()amen% i fácindu-II case de sal4luire, cacI pe aid e drumul mare (ca-

Bursuceni, sat, pe tarmul drept al SiretuluT, jud. BotoRni, in partea de S.-V. a com. Brehue0i, pl. Siretul. Are o suprafata de 1046 hect. si o populatiune. de 157 familir saa 68o suflete, din carI 183 contribuabilI. Are o biserica, facuta de lo-

cuitorl, deservita de I preot li 1

cintaret ; o qcoall mixta a ju-

detuluI, cu I invatator li 40 colarl.

Bursuci, sat, in pl. Tirgul, com.

Iepureni, jud. Tutova, spre S.-V.

de satul Iepureni. Are 375 locuitorl (din carr ii tid carte) si 98 case. B ursuci, mine de nandstire-, satul cu asemenea numire, jud.

Tutova. Aicr s'a fost bejanit Vornicul Lupu Costaki, la anul 1711, in timpul razboiulur RusoTurc.

BURT0A1CA

84

BURSUCI

fulur inconjurator, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com.

Sf. Gheorghe (sad Caterlez), asezata pe malul Marer-Negre, In partea de E. a plaser si S. a com., in fata farulur Cater-

lez ; se continua la S. cu grindul Mocirla. Are o intindere de 40 hect. necultivate ; pe .el se afla asezata cisla °linea,

Burta, sat, face parte din com, rur. Otesani, plaiul Horezul, judetul Vilcea. Are o populatiune de 372 locuitorr, 179 barbatI 193 femer. Aci e o biserica, cu

hramul Buna Vestire, fondata de Talin i Radu, Grecr venir din Rumelia. S'a reparat la anul 1850 de Ion Prodescu.

Burta-Encer, czitun, in judetul

BursuculuI (La-Poiana-), ve-

Braila, la S. com. Urleasca, unde

Bursucul, deal, in partea de E.

chid pichet cu No. 7, jud. R.-SA-

Valea -Encer schimba directiu-

a com. Slobozia.Secatura, jud.

rat, catre hotarul Moldover, in plasa Orasuld, com. Andreasi, spre S. la poalele dealului Bursucul si pe piritil Bursucul.

nea de la S. spre N., formind o burta ca la 7 kilometri spre

Botosani, numit ast-fel de la

vizuinile de bursucI ce se afla sapate in coastele sale.

S. de satul Urleasca. Acest cat. este infiintat de la 1838. Va-

tra satulur este de 6 hect., aBursucul, deal, In com. Brateni, pl.

tefa'nesti, jud. Botosani.

Bursucului (Movila-), insemnata, in jud. si pl.Tulcea, pe

teritoriul com. Sari-Chioi, ase-

Bursucul, deal insemnat, In jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Andreasi, lingä Milcov, in partea de Vest a com. si la hotarul plalulul Rimnicul ; este acoperit cu padurr.

Bursucul, deal, incepe din coama

vind 28 case si o circiuma. Po-

pulatia e de 26 capT de familie sau i i i locuitorr, 60 barb.

zata in partea de S. a pl. si a com., la i kil. spre S. de satul Sari-Chioi, linga gradinele satulur. Este o movila naturala, avind o inaltime de 31 metri

si 51 femei ; 51 sunt casatoritr,

de asupra niveluluT laculur Ra-

BurteOlor (Piscul-), pisc, com.

zelm, de care e inteo departare de mar putin de i kil. E

6o necasatoriti. Animale sunt : 66 car, ZIO vite cornute, 218 or si 25 rimatorr. Rijletul - Vieros, pl. Vedea d.-s.,

jud. Olt.

dealuld Bordea, ce desparte jud. Ia.si de jud. Vasluid, se prelungeste de la N. prin com. Tacuta, unde de la satul Tacuta, formind limita de la E. a com. Mircesti, ja numirea de

punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Prin inaltimea sa domina asupra Sabangia, care curge pe la poalele sale occidentale, asupra satuluT Sari-Chioi si asupra uner

din Dealul - Oltetului, in partea

Bursucul, apor, prelungindu-se spre S. se termina in valea tirgusoruld Codaesti. Pe inclinatiu-

parti insemnate din lacul Razelm. E acoperita cu verdeata.

BurtiI (Valea-), vale, com. Vulcanesti, plaiul Varbilaul, jude-

Burtii (Piscul-),pisc, ce se lag. de E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul, judetul Vilcea.

ul

nea sa estica se afla satul Du- Bursucului (Valea-), pîrîu, in masca, din com. Dobrovätil, j ud. Vasluid.

jud. R.-SArat, pl. Orasulur, com. Andreasi; izvoreste din Dealul-

Burti§ul, i vor, in judetul Buzad,

Pursucul, iffvor, jud. Buzdu. (V.

Bursuculur, uda partea de S. a com. si se varsa In rlul Milcov, pe dreapta lui.

cepe din Lacul de-la Poiana da in riul Slanicul.

Izvorul-Marchitanulur).

com. Mlnzalesti, cat. Risteni; In-

Burtoaica, a'eal, in judetul Dolj,

Bursucul, vale, in pl. Ialomita-

Bursunarul, mic afluent al pi-

pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,

Balta, com. Hagieni, jud. Talomita, este situata ltngá viile locuitorilor satulur Hagieni.

riulur Suha-Mare, in com. MAlini, jud. Suceava.

peste care trece de a curmezi-

Bursucului (Grindul-), grind

Bursunarului (VIrful-), nzunte, In comuna Malini, judetul Su-

tiva de 35 m. si este acoperit

sati loc rldicat de-asupra stu-

ceava.

sul, limita de E. catre com. Braboya. Are o inaltime aproxima-

cu padure i putine locurr arabile.

BURTOAICA

Burtoaica, pi« se varsa in gira Geamana-Mare, in raionul com. Rtjletul-Vieros, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt, de unde izvoreste.

sat este legat cu orasul Roman prin osea si apartinea, impreuna. cu mosia inconj uratoare, ma.-

nastireI Barboiul din Iasi, care era inchinata manastireT Golia.

BurtoT, pisc, la N. de com. Ti-

Buruene§ti, cdtun, in jud. Bu-

testi, pl. Riul-DoamneI, judetul

z'a'ti, com. Patirlagi ; are IO locuitorI si 4 case.

Muscel.

BUSTEA

85

Burtu cala, tirM, situata la N.-E.

Buruene§ti (Rädiul-), peldure

de com. Mihaid-Bravul, judetul Braila, la o distanta de 3 kil, de dinsa.

judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, in intindere de

mica, proprietatea statuluI, in

luiti, situat sub poalele dealuluI Buscata. Are o populatie de 15 fam. saii 88 suflete.

Numarul vitelor este de 64: 40 vite mar! cornute, 12 capre, 4 caI si 8 rimatorI.

Buscata, deal, in partea de S.E. a satulur Iezerelul, din com. Cosesti, pl. Racova, jud. Vasluiti. Formeazd linia despartitoare fu-

tre plasa Racova si pl. Tutova din jud. Tutova. Se intinde de la N.-V. spre S.-E.

io hect. A ceasta padure apar-

Buruene§ti, sat, in partea de N.-V. a com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iasi, situat la poalele dealuluI Turia, numit si al Ca-

radaner, la distan ta de 2 kil.

tine manastirer Barboiul din Iasi, inchinata manastireI Golia.

Dragutesti-Sapunad.

sunt li asad. Are o populatie de 29 familii, sau 83 locuitorT, RominI raze0, carT se ocupa cu

rul-Canara si Ciuciuc - ChessenCeair, si iezerul Girlita, brazdind

agricultura. In sat e o biserica ce se afla in ruine,

partea de V. a plaser si cea de N. a comund ; prelungirile nordice se termina pe malul sudic al iezeruluI Girlita, facindu - le

vechime se numea Silinesti ; mal'

In urmá a luat numele de Buruenesti, de la familia r524easca Burueanä al canela descendentr

vechia,

lar pe malul Prutului o mica padurice.

Proprietatea mo0eI apartine razesilor.

Numarul vitelor este de 301 capete, din carY : 125 vite marI cornute, 24 cal', 131 oI si 21 rimAtorr.

Buruene§ti, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,

pe malul sting al riuluI Siret, spre S. de satul Doljesti si la o departare de 214 kil, de el. Are 219 capi de familie, 246 contrib., 971 locuitorr, din carI 4 §tiu carte ; 234 case. Populatiu-

Oltul; face parte din com. rur.

Burun-Sirti, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se desface din dealul Hagi-DuracSirti, de la virful Ese-Chioi; se intinde spre S., avind o directiune generara de la S.-V. spre N.-E., mergind printre valle Cu-

de malul Prutultd. Acest sat in

Buscule§ti, sat, jud. Arges, pl.

Busieni§ul, Ala, jud. Bacati, pl. Muntelul, com. Brusturoasa; izvoreste din muntele Preutesele si se varsä d'a stinga TrotusuluI.

Bustea, deal, in com. Rädiul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiii, pe a caruf coasta de E. se afla satul Bahnariul,

iar pe cea de V.

vil si o padurice.

Bustea, iezer mare, compus din 2 iezere : Bustea-Mare si Bu-

inalte si ripoase ; ari o inältitne de 140 m. Acest deal este taiat de drumul Almaliul - Girlita si Ese-Chioi-Girlita. Este acoperit cu padurI si tufarisurI.

stea-Mica, filtre canalul Vilciul

mune! Ciactrul, pl. Balta, jud.

'leste la E. ca cimpul si iezerul Bustea, la V. si S. cu canalul Vilciul si la N. cu cimpul. Suprafata sa e de 15 hect.

si japsa Strimbul, din comuna Bertesti-d.-s., jud. Baila.

Bustea, p(idure de salcie, pendinte de mosia Bertesti, plasa Balta, jud. Braila. Se margiBusaga, baltd, situata. la E. coBraila.

Busaguta, baltd, situata la N.V. de balta Busaga, ce este la E. com. Ciacirul, pl. Balta, judetul Braila.

nea este comp asa nu maT din Un-

Busca, com. rur., pl. erba.nesti,

gurI. Sunt 450 vite mar! cor-

jud. Olt. (Ved Mihaesti-d.-j).

nute. Are o bisericä catolica de zid Pacutd in 1875. Tine de parohia catolica Agiudeni. Acest

Buscata, sat, la S.-V. de satul Ivanesti, pl. Racova, jud. Vas-

Bustea, prival, jud. Bräila, care uneste iezerul Bustea, in partea de E., cu canalul Vilciul.

Bustea, tirld, in jud. Braila, padurea Bustea. compusä din maI multe bordee, locuite de TiganiI lingurarI.

BUSTOINA

Bustoina, moard de al:4, jude tul Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Giorocul-Mare, pe plriul GioroculMare.

Busuiaca. (V. Pascani, sat, jud. Covurluiù).

Busuioaca, vale, jud. Baca'', pl. MunteluT, com. Vasiesti, de pe teritoriul satultif Viermesti.

Busuioceni, sat, pe mosia Braesti, com. Bdesti, pl. Cosula, jud. Dorohoiri. Are 47 fam., 213 sufl. Asezarile satenilor sunt mal mult bune, cu livezur si gradine.

Biserica, cu 2 patroane, Sf. Mihail si Gavriil si NastereaMaicer-DomnuluI, este de lemn

si mica, avind urmatoarea in-

86

hect. arabile, 131 hect. finete, 32 hect. vie, 21 hect. livezT de prunT si 22 izlaz. Are o populatie de 99 fam., Cu 390 sufl., din carl 85 contribuabill, totT RominT, ocupindu-se cu agricultura $i cresterea

vitelor. EI sunt parte mosnenT si parte improprietaritT dupa legea rurala. LocuitoriT posea I5 plugurT, 47 care cu boT, 2 cdrute cu cal', 166 vite marT cornute, 7 cal, 203 oT li 77 timatorT.

Comuna e strabatuta in par-

tea despre V. de o osea vecinala ce se desface din soseaua judeteana Craiova-Petresti-d.-s. Comuna are 1 bis. de lemn

prefacuta de locuitori la anul 1869, deservid. de 1 preot si r

scriptie : e Ctitorir Sf. locasuluT acestuia, robiT luT D-zett Emandi $i Eca-

cintaret.

terina, sa fie pomenitl cu fiil lor $1 tot neamul lor In ved. Amin. 18or, Mait1 in 18 zile.» Servitoril bisericeT sunt : I preot, 2

banT 50.

Venitul este de let 632, han' 35, iar cheltuelile de leT 534,

BUSUI,

obtrseste intrio balta mare, nu-

mita Tarnita si se varsa d'a stinga TrotusuluT, dupl ce uda satul Viermesti.

Busuiocul, vale, la S. de satul Ocheni, com. Condrachesti, pl. Berheciul, jud. TecuciO.

Busuiucenilor ( D rumul - ),. drum, in com. Costinesti, plasa Tirgul 1T, jud. Botosani.

Busul, com. rur., in plasa Dumbrava, jud. Mehedinti, la distand de 6o kil, de orasul Turnu-Severin. Este situad pe vale $i formeaza comuna cu satul Gropanele $i mahalalele Busuletul, Milicioaia, Dragan si Gra-

distea, marginindu-se la E. cu com. Grecesti, la S. cu com. Butosesti, la V. cu com. Sancesti si la N. cu com. Smadovisa si avInd peste tot 233 contribuabilT, din 1200 locuitorT, lo-

Busuiocul, deal, jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Vasiesti, situat linga muntele Tarnita.

cuind in 306 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamintuluT este destul de burla.

Busuiocul, deal, in- com. rur.

Loc. posea: 51 plugurT, Ir°

Rosinata, pl. Vdilor, jud. MeBusuioceni, deal, se prelungeste hedinti. din com. Virful-ampulur, prin com. Bdesti, pl. Cosula, jude- Busuiocul, hirtop, pe teritoriul tul Dorohoiu, pe mosiile : BusatuluT Onesti, com. Sipotele, slioceni, Poiana si Prdstesti i pl. Bahluiul, jud. Iasi.

care cu boT, 22 carute Cu cal si 40 stupt. Are doua bisericT,

cintaretl si I palamar. SateniT improprietaritT au 99 hect., 53 ariT pamint.

deservite de 2 preott si 4 chi-

arel. Budgetul comunel co-

margineste la S. cu com. Hu-

iana din dealu/ Rosu. Contine crap si caracuda marunta, care se vinde si se consuma in lo-

prinde la veniturl suma de 1307 leT, lar la cheltuelT 1042 leT. Numarul vitelor in aceasta comuna este de 1602: 760 vite marT cornute, 48 cal, 394 or si 400 rimaton. Prin aceasta comunA trece soseaua Biclesul - Corzul - Busul Barboiul. DealurT mal principale

rezani-d.-s., la N. cu Coltesti, la

calitate.

In aceasta comuna sunt : Dea-

se lasa In jud. Botosani spre Leorda.

Busuiociul, com. rur., din plasa Gilortultd, In partea despre S. a c6munel Coltesti, jud. Gorj. Se

E. cu comunele Hurezani-d.-j. $i Piscoiul si la V. cu Negreni. Formeaza singura comuna. E situad pe Valea-Amaradier si pe malul sting al acester ape. Are o suprafata de 400 hect., din carT 53 hect. padure, 140

Busuiocul, lac, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Jitia, in partea de V. a comuneT, pe o po-

lul-Gropanelor, al-BusuluT, al-Do-

Busuiocul, munte, peste care trece hotarul intre Dorna si Brosteni, jud. Suceava.

Busuiocul, piria, jud. Bacdti, pl. MunteluT, com. Vasiesti, care

robantuluI si Paiul. Val mal principale sunt : Valea-Gropanelor, a-BusuletuluT, aBusulut si a-TeisuluT ; iar piraie principale sunt : Pirtul-Gropanelor, al-BusuletuluT, ce curg

BUSUL

spre com. Secul i Piriul-Busulur, cu al-TeisuluT, carT, unite, curg spre com. Grecesti.

Busul, deal, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

87

19 plugurr, 41 care cu bol si 3

cdrute cu cal. In com. sunt 2 bisericr, deservite de 3 preotl 4 cintAretr; o scoalA, cu i 'in-

cAtunuluT Gheorghiesti s'A vinA

de la satul GherghitA, cunoscut pe acele vremurr.

de 766 ler la cheltuelT. NumArul vitelor in com. e de: 878 vite marT cornute, 300 ca-

Busul, vale, in com. rur. Busul,

pre, 700 or, 40 cal i 280 ri-

pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

matoff. Piraiele mar pincipale

sunt : apa Busesti, ce curge pe Valea-Basestilor, spre E., intrA in com. Bala-d.-s.; piriul Bratosul si Sohodolul, carr curg prin vAile Cu acelasT nume si se varsa in apa

Busuletul, pilla, in com. rur.

Cosustea ; Valea-Morir ce se varsA

Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-

In apa Proitestilor. VAile prin-

hedinti.

cipale sune: Valea-Busestilor,

Busuletul, vale, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-

Prahova.

Bu§aga, sat, pe riul Arges, jud. si pl. Arges, pendinte de com. urb. Curtea-de-Arges.

Busesti,com rur., In plaiul Cerna, jud. Mehedinti, situatA pe partea stingd a riulur Cosustea, pe dealurr ce intrA in regiunea muntilor. Hotarul acester co-

mune are o intindere cam de 2000 pogoane. Pdmintul, privit

in mod general, nu e roditor de cit pe valea Cosuster, in hotarul satulur Nadanova. FormeazA comuna Cu satul Nadanova, care altä. datA a fost resedinta sub prefecturer plaiulur Closani i u cAtunul Cornetul, avind peste tot 760 loc., din carT 150 contribuabilr. Are 150 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Locuitorir posea :

Prin aceastA comunA trece so-

seaua vecinalA Turnul-SeverinHalinga -Balta - Nadanova- Balade-Aramd. Busesti se mOrgineste : la E.

cu com. Ponoarele si Bala-d.-s.;

la S. cu Cerna i affma; la V. cu Babele i Gornovita ; la N. Cu Turbata i Proitesti. Busmeiul-Mare, munte, jud. Suceava, filtre com. Borca si jud.

valea Bratosul, valea Sohodolu-

Neam tu, avind 1617.6 m. altitudinea d'asupra nivelulur marir.

lur, Valea-MoriT, Valea-Rahover valea Nadanova, pe unde curge i piriul Nadanova. In

Busmeiului (Pirtul-), mic afiuent al piriulur Borca, judetul

centrul comuna se afiä un lac Busa, fes intins, in raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud.

ungurestr. Se poate, ca numele

circiuml. Budgetul comuneT

Busul, pirig, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Busul, pl. Dumbra.va, jud. Mehedinti.

ales c5. In cdtunul Gheorghiestide - Proitestr se gäsesc ca i la MArAsesti, morminte cu nume

vdtAtor, frecuentatA de 38 elevl ;

este de 1179 ler la veniturr

Busuletul, mahala, In com. rur.

BUSTENARI

cu numele de Lacul-fárA-Fund. Dealurile principale sunt : Sulita, Fata-Vier, Porcul, Gorunul, Scaunele, Cornetul-Mare, Fata-Mare, Poloamele, Cornetul - Mare - de Nadanova, Virful-Cerboaner, Cutuiul-Fluerea, Creanga i Branistea. Se povesteste de locuitorT, In timpul nAvAlireT barbarilor,

In comuna Busesti, nefiind alte locurr, pe unde sä pAtrundA strlinir, de cit cele douI vdr : Sohodolul i Bratosul, carT i acestea sunt

fo arte strimte ipräpästioase,loc. In datg. ce auzeati cA vine vre-o

limbl strling peste el, alergati cu top si puneail in calea lor arborT uriasT, fácind marT grA-

ast-fel cd inchidea drumul strAinilor de a intra in samezr,

tul lor, si de multe oil aruncati cu bolovanT asupra Ion omora. Aceastä traditie se raportA poate

la luptele Rominilor cu Ungurir

din timpul lur Alexandru Basarab i Mircea-cel-BAtrin, mar

Suceava.

Bustele, cdtun, al com. Minz5.lesti, jud. BuzAti ; are 120 loc. si 24 case; situat pe un frumos platoti intre pirliasul Sghiabul izvorul Ruginosul.

Bu§tele, izvor mineral, in jud. Buzar', com. Minzälesti, cAt. Bus-

tele; contine fier, sulfi carbon ; isr la nastere in poalele muntelur Brazeul si se scurge in Valea-Ruginoaser. In apropiere,

la locul numit la Lutul-Rosu, se gAseste ocru de o coloare rosie.

Bustele, mofie, In jud.

BuzAti,

com. Mlnzdlesti, cAt. Bustele ; are 150 hect. fineatA, izlaz, pietris si putinA arAturA.

Bustenari, sat, face parte din com.

rur. Telega, plaiul Pra-

hoya, jud. Prahova; se exploateazA aci titeiúsi se distileazA toate derivatele sale.

Bu§tenetul, deal, in com. Jupin esti, pl. Riul-Doamner, jud. Muscel, intre valea Purcareata si

judet 11 Arges.

Cler, ministri, autoritatile judetene si comunale.

Prahova, fabrica de htrtie este proprietatea fratilor Carol si S.

D'asupra user s'a pus urmatoarea inscriptiune sapata in

Schiel.

piatra.:

Bu§teni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Balota, resedinta

comuna. Are 294 de suflete, 159 barbatT si 135 lema Satul e lipsit de bisericä si de scoala. Copiir din sat urmeaza la scoala mixtä din satul Gaia.

Cu virstä de scoala sunt 12 copiT.

tiu carte 8 locuitorT.

Bu§teni, sat, face parte din com. rur. Predealul, plaiul Pelesul, jud.

Prahova. Acest cat. dateaza de la inceputul acestur seco!. Aci, In timpul verer, se adapostesc sute de vizitatorT. Pana la anul 1864, cat. Busteni tinea de comuna Sinaia. De la aceasta data s'a deslipit de Sinaia, impreuna. cu Predealul, Azuga si Poiana-Tapulur si au format com. Predecdul, care se intinde de la hotarul tara pana in apa Pele-

BWENI

88

BUVrtNETUI,

«In numele Tatalur, al Fiulur si al

Sfintulur Duh, al unur

Dumnezea in treime marit ; Noi credinciosir si de Christos iubitori Carol I, si Elisaveta,

Rege si Regina a Rominier, ridicat'am din temelie aceasta sfinta. si Dumnezeeasca biserica

si inzestrat'o-am cu toate cele de trebuinta, puindu-T hramul Nasterea-prea- Sfintel - Nascatoarea-de-Dumnezeu-si- pururea- fe-

cioarer-Maria, spre a ne fi noua de vecinica pomenire.

i s'a sfintit de catre Mitropolitul Ungro - VlahieT, Primat al Rominier, Iosif, l'ad fiind

NoT si al Nostru de Christos iubitor Mostenitor, Principele Ferdinand, si sfetnich si credinciosir nostri si enoriasir si

tot poporul din loc, in anii de la intruparea Mintuitorulur si

Piatra fundamentall a cladirilor acester l'abrid s'a pus pe la mijlocul lur Aprilie 1882 si In Octombrie acelasT an, terminindu-se instalatiunea, s'a inceput mal intiiu fabricatiunea hIr-

tier de mucava. O jumatate an maT tirziu, in Martie 1883, s'a montat prima ma. ina. pentru fa-

bricatiunea hirtier de impachetat. La 1886, montIndu - se cu nota masinT, s'a inceput fabrica-

rea hirtiei de paie ; iar la 1891, fabrica de la Busteni a inceput sa produca si M'Ale pentru tipar si scris.

Fabrica, iluminad cu electricitate, este pusa In miscare prin 7 turbine de apa, cu o putere totall de 500 cal*. In aceasta fabrica se ocupa In permanenta 250 lucratorr, dintre carT : 187 Romint, 35 UngurT, 15 SasT, 8 Polonr si 5 Italienr.

Tot in Busteni este si o fa-

Domnulur Nostru Christos 1889,

brica. de var hidraulic, care pro-

sulur si din virful Bucegilor pana in virful Unghier si a siruluT de muntr din partile Doftaner.

luna lur Septembrie, in 8 zile ; lar al Domnier Noastre In accasta de Dumnezeil pazita

duce anual cam 300 vagoane de var.

Este situat pe malul drept al riulur Prahova si pe malul val-

Tard-Romlneasca, doud-zecT si

lor : Jepi, Paltenul si Valea-Alba.

Intre constructiunile de la Busteni gdsim: Biserica-Domneasca, Presbiteriul si coala, toate zi-

patrulea an . coala din Busteni s'a infiintat la anul 1865. Localul actual s'a construit din fondurile Caser Regale si s'a inaugurat

anul 1887. Are doul. sair de invatamint, una pentru bi-

dite cu cheltuiala M. S. Regelur Carol I, prin Administratia

la

Domeniilor Coroaner ; Gara, Fa-

blioteca., atelier de mesen! si 4 camere pentru invatator. A fost frecuentad in anul 1892 de 6o

brica de hirtie, hotelul Busteni si mar multe case tara.nestr model, care ati aspectul unor miel

elevr si 30 eleve. Are 2 ?uva,

vile.

tatori, Cu intretinerea carona sta-

Biserica din Busteni, una din cele mar frumoase bisericr din tara, construita cu cheltuiala Regelur, s'a tirnosit la 8 Septembrie 1889, in prezenta M. S. Regelur, a A. S. R. Principelur Ferdinand, asistati de Inaltul

tul cheltueste anual 2484 ler. In Busteni este o fabrica de

Pozitiunea catunulur Busteni e incintatoare. Este inchis la V. de muntir Jepi, Caraimanul, Omul si Costilele ; la E. si N.

de muntr acoperiti cu Odiar de brazi si la S. are valea Pra-

hoye' ce se largete spre Sinaia.

Mar multe hotele, avind si restaurante, sunt puse la dispozitia celor ce viziteaza. aceasta

statiune. Multe case taranestr, in forma de vile, se inchiriaza in tirnpul verer de bucurestenr.

hirtie, una din cele mal marr

Bu§teni, stafie de dr. d. f, jud. Prahova, pl. Azuga, cat. Pra-

si mar importante intreprinderr industriale din valea Prahovei. C15.dit5. pe mosia Jepi, u ide riul Cu acest nume se varsa in

hoya, pe linia Ploes i Predeal. Se afld intre statiile Sinaia (7.6 kil.) si Azuga (3.7 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului marh de

BUTCULETI

89

880'.68. Venitul acesteT statiT

pe anul 1896 a fost de 99553 leT, 25 batir.

Buta, lac, in plasa Borcea, insula Balta, com. Gildaul, jud. Ialomita ; este format din revassarile bratuluT Borcea.

Bu§tila, loc, jud. Dolj, pl. Balta, com. Cima, unde este pod pe nul Ddsnatuiul.

Butariul, lac, numit i Lacul-Bu-

insula Balta, com. Gildaul, jud.

tarulur, in com. rur. Almajelul, pl. CimpuluT, jud. Mehedinti.

hect. ; esentA: salcie si plop.

Fintinele, pl. Siretul, jud. 'Bo-

Butire§ti, mahala, in com. rur.

Buta -cu-Gura-VAieI, trup de

tosan».

Bu§umeiul, cdtun, in com. CalugAreni, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu, situat pe partea dreapta a riuluT Bistrita. Populatiunea sa e de 58 loc., satt 15 familiT, din carT 24 barbatT si 34 femeT.

Bu§umeiul, pirtiaf, in com. Calugareni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; izvoreste din spre capatul de N.-E. al ramureT Muntilor-PrislopuluT; se varsd pe dr. riuluT Bistrita, futre localitatile numite Stejarul si Busumeiul.

Buta,(Ale§ii-din-Teia sati Olineasca), sat, cu 133 sufl., jud. Arges, pl. Galasesti ; face parte din com. rur. Teiul.

pildure, a statuluT, in intindere de 1413 hect., care, impreuna Cu trupul Calimanesti, formeaza padurea Calimänesti, judetul Buta-Mare, vale, ce se formeazä. la V. de cat. Buta, in Boianul, teritoriul comuneT erbanesti-d.s., pl. erlaanesti, jud. Olt; cur-

ge de la N.-V. catre S.-E. si se varsa in Dorofeiti, la S. de $erbanesti-d.-j.

Locuitorif batrinT afirma ca

aci a fost, la 1821, o lupa tre Turd i VolintiriT luT Ipsilante. GreciT fiind batutT i urmaritT, fugira peste Olt, catre

R.-Vilcea, iar Turcil se intoarsera jefuind tara.

dupa legea rurala. Ef poseda

Butcule§ti, com. rur., in plasa TirguluT, judetul Teleorman, si-

Sfintestr, cdruia IT maT zice

Butculesti-d.-j. sati Mosteni. Acest catun se allá parte pe coasta, parte in valceaua numita Pauceasca, ce vine despre com. Saceni. Resedinta comund este in Butculesti-d.-s. Se invecineste

la N. cu com. Saceni, la S. cu com. Sfintesti (cal. Rateasca), la E. cu com. Virtoapele-d.-s. si la V. cu cat. Dragsani de la com. DrAgsenei. Suprafata comunel, dimpreuna

cu a mosiilor aflate pe &usa si cu pamintul dat locuitorilor dupa

la S.-V. in Boianul, pe teritoriul comuneT

eriarinesti-d.-j., pl.

erbanesti, jud. Olt ; curge de la N.-V. catre S.-E., paralel cu Buta-Mare, si se vana 'in girla Dorofeiul.

o populatie de 380 locuitorT, din carT 42 sunt improprietaritT

Almajelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

tuatä pe partea dreapta a vaeI Tinoasa. Are un catun, Strbi-

Vilcea.

Buta-Mica,vdIcea, ce se formeaza

Buta, cdtun, pendinte de comuna *erbanesti-d.-s., pl. erlaInesti. jud. Olt, resedinta comuneT, situat pe dreapta soselel judetene, la gura vaeT cu acelasT nume, spre S. de erbanesti-d.-s. Are

45 copiT.

Buta, pddure, in plasa Borcea, Ialomita, cu o suprafata de 6o

Bu§tiucul. (V. Slobozia, sat, com.

detul Vilcea. Are o populatle de 265 locuitorT, 148 barbatT i117 femeT. Ca populatie scolara are

Butanul, vdlcea, com. atreni, plasa Mijlocul, jud. Vilcea.

legea rurala, este de aproape 3500 hect. Din acestea, 1750 hect. pá.mint arabil si 745 hect. laIdure apartin d-luT N. Butculescu. In catunul Sirbi-Sfintestr sunt peste 300 hect. pamint arabil, si vre-o 30 hect. padure, apartintnd la diferitT mosnenT. LocuitcarT improprietaritl dupa

legea rurall, sunt in mamar de 182, pe o intindere de 576 hect.

80 boT, 50 vacT, 6o caT, 850 oT si 116 porcT.

Butanului, (Dealul-) deal, ju-

Are o bisericA, deservita de

detul Dolj, pl. Amaradia, com.

Sunt 3 hect. livezT cu prunT. Pamintul mosiilor este fertil.

erlaanesti, platit

Mierea-BirnicT, inalt de aproape

Populatiunea comuneT si a cd-

300 m. Este acoperit cu livezT de prunT, viT i cu padure marunta.

tunuluT este de 1067 sufl., din carT 272 capl de fanailie si 18o

preotul din de comuna.

Buta, braf, in plasa Borcea, suba Balta, copa. Maui, jud. Ialomita ; alimenteaza lacul cu acelasT nu me. 1101

fr)

GenonlIc

Ini

contribuabili.

Butari, sat, face parte din com.

Populatiun,ea uneT partI din catunul Sirbi-Sfintestr este de

rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., ju-

originä'. bulgara. ; ea isT pastrea12

BUTCULEM-DE-JOS

90

Scheea o parohie catolica.

za incä limba, portul obiceiurile. Restul populatiuner acestur catun este compus din Rominr, mal totr proprietarr mostenI. Numarul vitelor In comuna si

Buteanul, vive de munte, din

catun este de 4278 capete, din

plaiul Lovistea, jud. Arges.

cari: 734 vite marr cornute, 243 cal, 19 magarT, 3017 or, 23 capre i 262 porcr.

Venitul comuner este de le! 2730 i cheltuelile de 2718. Are

o scoala, cu un invatator si 87 elevr ; douà bisericr, una in Butculesti si alta in Sirbi-Sfintestr,

avind fie-care cite un preot, un cintaret si un paracliser.

Cu com. Saceni la N. si cu com. Sfintesti la S.-V. se leaga prin cäl vecinale. Ocupatiunea locuitorilor este numaT agricultura.

Butcule§ti - de -Jos sal SirbiSfinte§t1, cdtun, in pl. Tirgulur, com. Butc desti, jud. Teleorman. Are o populatiune de 450 sufl., din mil 154 cap! de familie ; 93 contribuabilr.

Butea. (V. Poiana-Hotarele, jud. Vilcea).

Este legat cu orasul Roman prin sosea.

Siretul-d.-s., com. Miclausani, pe

minicile si la Dumineca Tome!, Sf. Petru i Sf. Dumitru, se tine

tirg cu obor de vite. Buteasca (Mägura-), ilitun, pendinte de com. Magura, proprietate a statulut pl. alnistea, jud. Vlasca, situad pe apa \raer Clenita, la extremitatea vestica a judetulur, despre Teleorman. Ad i este o biserica deservid de I preot i 2 cintaretr, pendinte de par. ohia Magura-Laceanca. Vez! com. Magura.

Buteasca - de - Jos, cdtun, pendinte de comuna Buteasca-d.-j., plasa Glavaciocul, jud. Vlasca. Venit anual 16000 le!. Are o suprafata de 1450 hect. La 1864 s'aa improprietarit Ioo locuitorT pe o suprafata de 400 hect. Mosia e evaluad de Creditul

fonciar rural din Bucuresti, la suma de 350000 ler.

Buteasca-de-Jos saa Ciuperceni, com. rur., compusa din catunele Buteasca-d.-j. sí Buteasca-MostenI, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca. Este situad la N.-V. judetulur, pe platoul dintre Clenita i Glavacioc. S'a numit ast-

fel, spre a se deosebi de Bu-

Aci este o scoalá comunala 2 circiumr.

(Vezr Buteasca-

d.-j., com.).

Buteasca Mo§teni, atta:, pendinte de com. Buteasca- d.-j., proprietatea mostenilor, alaturr cu Buteasca-d.-j., in jud. Vlasca.

teasca-d.-s. salí Adunati-Butestr.

Suprafata totall a mosier e

In 1888 se afta in aceasta

de 1200 hect. Sunt 120 contribuabilr. Are o biserica de zid, a comune!, facuta la 1856.

com. 208 contribuabilr, din 1096 suflete. 1897 eraa de 3489, lar cheltuelile de 2237 ler.

malul sting al riulur Siret, asezat pe o pozitie inaltd, spre S. de satul Miclausani si la o de-

In 1887 s'a cultivat aci o suprafata de 2105 hectare cu di-

partare de 2 kil, de el. Este

In comuna se afla o scoall

resedinta comuner Miclausani

comunalä mixta, cu cinc! clase, la care, in 1888, aa urmat 30 bdetT

satul cel mar populat din toad comuna. Are : 380 capI

o osea judeteana ce duce pe valea Glavaciocul la Letca-Noua. Sunt 4 circiumr.

Se face blIcia in toate Du-

Veniturile comunale in anul

Butea, sat, in jud. Roman, pl.

BUTESTI SAU ADUNATI-BUTE§TI

ferite cereale.

Bute§tisaq Adunati-Bute§t1 (se mal numeste i Sili§tea), com. rur., pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, fosa a manastireT Comana.

Are o suprafata de 1310 hect. Venitul anual al mosier este de 13000 ler. Evaluad de Cre-

si o l'ata. Este o biserica vechil cu mul Sf. Dumitru, deservitä de

ditul funciar rural din Bucuresti,

420 case. Aceastä populatie

preot si 2 cinareV; depinde

tre apele Clenita i Cilnistea, la

este socotita impreuna cu acea din satul Litca. Totr loc. din acest sat, 368 capi de fam. saa 1472 loc., sunt Ungurf. Se lucreazä rotaria, dulgheria, butnaria i cojocaria. Are o biserica de zid. Formeaza cu satele Caracasi, Farcaseni, Rachiteni

de parohia Cozmesti. In 1888 se aflaa in com. 604 bol i vacT, 35 cal, 389 ol

de familir, 391 contribuabill, 1744 loc., din carT 20 stia carte;

la suma de 350000 ler.

Este situad pe platoul dinN.-V. judetulur.

curesti de 50 kil., de Giurgia de 65 kil., lar de reved.

In comuna. se afta 177 contribuabilr, din 826 suflete. Venitul comunal este de 2655 le!, lar cheltuelile de 2388 leT. Se cultiva 850 hect. cu diferite cereale. Se cresc gogosr de

plaser, Obedeni, de 22 kil. Este

matasa.

270 rimatorT.

Comuna este departe de Bu-

BUTEM.

Este o scoala mixta, cu 4 clase, frecuentata de 21 bletT si 3 fete. Se afla in comuna o biserica,

calul s'a construit de judet in anul 1887; s'a cheltuit cu ziSuprafata totala a satuluT e de 247 hect. Are o populatie de 267 locuitorT, din carT 230 Ro-

cintaretl. Numarul vitelor este de 1169: 302 boT si yací, 37 cal, 520 oT, si 310 rimatorT. Sunt 3 circiumT.

m'id si 37 TiganT de meserie muncitorl de pamint si parte

59 kil., de Giurgia de 70 kil., lar de Obedeni, resedinta plaseT, de 24 kil., o osea judeteana duce la Pueni.

lautarT, totY crestinT ortodoxT. D. St. Iorgulescu are I5o hect.,

din carT cultiva II() hect., 5 ramin sterpe, 20 sunt izlaz si 15 padure. LocuitoriT cultiva tot pamintul, arara de 9 hect. carT ra.m'in sterpe.

Comerciul se face de 1 circiumar.

Bute§ti, sat, jud. si pl. Arges,

Bute§ti, cdtun, pendinte de com.

Numarul vitelor marl este de 164 si al celor miel de 225. Are o povarnä si un pod staMor. Acest sat s'a infiintat la anul

Purani-d.-s. saa aT MitropolieT, pl. Glavaciocul, jud.Vlasca, situat pe coastele apeT Glavaciocul.

1790, dupa CUM spun locuitoriT, In urma victorieT cistigate de armatele austro-rusestr, in

In acest catun este o bise-

contra Turcilor, la Focsani si

rica, deservita de un preot li 2

Martinesti, pe M'ulule. In timpul acestuT razboia, locuitoriT, fugitl de frica ostilor

pendinte de com. rur. ZarnestiCacaletT ; are 28 de familia'.

entaretT.

Pe teritoriul lur este un petic de padure al statuluT, pendinte

Dimbovita, 32 kil. departe de Bucuresti.

Se compune din satele: Bu-

direa lur 6460 leT.

care sine de parohia Purani, si la care serveste un preot si dol

Este departe de Bucuresti de

BUTWAIEI (VALEA-)

91

timanul, Linia-Luceanca, Luceanca, Pascaneanca, Sterianul-d.-s., S terianul-d. -mj. si Sterianul-d.-j., Cu

o populatie de 1226 locui-

torr, carT traesc in 276 case. Suprafata totala a satuluT e

de 2342 hect. ProprietariT: D-niT St. Iorgulescu, A. Vanicu, B. Ratescu, P. Vlahuti, C. Presan si I. Goruneanu, ail 1728 hect. si locuitoril 614 hect. Proprietarir cultiva in total 834 hect.; 25 ramin sterpe; 168 sunt izlaz, 695 padure O 2 vie. LocuitoriT cultiva 574 hect si 40

ramtn sterpe. Comuna are 246 contribuabilT ;

budgetul e de 3792 leT la veniturT si 3932 leT la cheltuelT. In comuna sunt doua bisericT, la Butimanul si la Luceanca, deservite de 2 preotY ; o scoall mixta.

Numdrul vitelor marT e de 920 (163 cal si epe, 403 boT,

straine, precum si de foamete si angarale, s'al" pitit in padurea din aceste locurT, unde se ocupar' cu facerea de butT, de unde si satul s'a numit Butima-

306 yací si viteT, 18 taurT, 30 bivolf si bivolite) si de 1228 vite micT (22 capre, 304 porcI si 902 oT.)

com. Madulari, plasa Cerna, judetul Vilcea, Ruga. piriul Stai-

nul (?) Acesti pribegl aa fost a-

garT, 7 industriasT si 25 aa di-

dusl de Clucerul State, fostul

culesti.

proprietar al mosieT, in acest loc.

ferite profesiunT. Aratura se face Cu 76 plugurT: 64 cu bol §i. 12

de ocolul silvic Ghimpati. (VezT comuna Purani).

Butilli (Valea-lui-), vale, la N.

Butimanul, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. si com. CAtunul.

Acesta le-a dat pamint pentru hrana si ajutor de case, infiintind acest catun. Este situat pe loc ses, d'asu. pra va.eT Luicaneasca.

Butimanul, sat, plasa Znagovul, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Butimanul-Luceanca. Cade la extremitatea judetuluT de Nord-Vest.

Are o biserica, cladita la anul 1836 de preotul Constantin Mirodot, in unire cu locuitoriT, la care servesc 2 preotT si 2 dintaretT.

Dintre locuitorT, 245 sunt plu-

cal. Locuitorir aa 202 care qi carute : 156 cu bol si 46 cu Cu

cal.

Locuitorl improprietaritl sunt 156 si neimproprietaritT 129.

Comerciul se face de 8

cit.-

ciumarT.

In Butimannl este: 1 povarna,

1 masina de treerat Cu aburT, 1 pod stätator si 1 helestea. StabilitT sunt 16 strainT.

Ad este resedinta primariet Are o scoalä mixta., frecuentata de 19 elevI si 1 eleva, cu intre-

Butimanul-Luceanca, comund rurald, pl. Znagovul, jud. Ilfov,

Buti§oaieI (Valea-), vale, plasa

tinerea careia statul si comuna cheltuesc anual 1388 leT. Lo-

situata la N.-V. de Bucuresti, la extremitatea jud., spre jud.

Jiul-d.-s., com. Floresti, judetul Dolj.

BUTO1UL

92

BUTIqOARA

1886-87 de 30 elevi, din 55

Budgetul comuner coprinde la

inscrisT.

veniturT 2012 ler, lar la cheltuell 1430 lei. Numarul vitelor este

Butaresti,

curge prin judetul Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Bogzesti si Sacueni. Izvoreste din satul Climesti (Ghirva),

de 1244: 406 vite marT cornute, 28 cal, 360 oi i 450 1.1matorT. Pe teritoriul com. se afla o padure mare seculara.

izvoreste din padurea statuluT, de sub dealul Sucevenilor, din partea de S.;

jud. Neamtu. Curge de la N.V. catre S.-E., intra in acest judet pe la satul Giulesti, uda.

Prin Butoesti trece soseaua na-

curge spre V. pe \ralea Lipo-

satele

vatul, prin mijlocul satuluT Li-

Cocosi, si la satul Sacueni se

Butoesti, stalie de dr. d. f., jud.

povatul, pl. Crasna, jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. Butoesti, pe linia Craiova-T.-Se-

pana in marginea satuluf, de unde apuca spre E., alaturea

uneste cu ptriul Poarca, cu care se varsa apor in plriul ValeaNeagra de-a dreapta i la Est de satul Mircesti, comuna SA.-

cu drumul spre

cueni.

Butisoara, fost sat, pl. Bailesti, com. Urzicuta, jud. Dolj.

Butnariul, mic afluent al piriuluT Suha-Mare, com. Malini, jud. Suceava.

Butnariul,

si, de la un loc, coteste spre N.

;

dupa

Giulesti, Butnaresti si

un curs de aproape 9 kil, se varsa pe dreapta riuluT Birlad, aproape de satul Gura-Munteni-

tionala Virciorova-Turnul-Severin-Craiova-Bucuresti.

Butnärita, munte, in com. Malini, jud. Suceava.

verin. Se mal futre statiile Fi. liasi (13.i kil.) i Strehaia kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 116m.59. Venitul

acesteT statii pe anul 1896 a fost de 47467 leT, 36 banT.

lor, primind in cursul sati piraiele : Brosteni, Bodea, Corbul, Timofteid i Spatarul.

Butnärita, pisc, al DealulurMare, com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi.

Butnariul (171rful-), munte, in com. Mälini, jud. Suceava.

Butnarul, padure, in judetul Buzar', comuna Pirscovul, catunul Badila, in intindere de 200 hectare.

Butnarita, vale, din com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi. (V. Ursita, vale).

tul Suceava.

Gura-TeghiT, pe plaiul munteluT Bradul.

Butoianului (Dealul-), deal, in com. Golesti-BadeT, pl. Podgoria,

jud. Muscel.

Butnäritef (PIrlul-), mic afluent, al piriuluT Suha-Mica, in com. Maui, jud. Suceava.

Butnära§ul, deal, acoperit de tarine, in com. Dolhesti, jude-

Butoi (La - Crucea - lui-), loc izolat, in jud. BuzAA, comuna

Butoiasca, pi-dure, In jud. Buzar', com. Gura-SArAteT, catunul

Nenciulesti ; are 40 hect. (Vez! Butoesti, com. rur., -a4ezatä in partea de rasArit a pl. Motrul-d.-j.,

jud. Mehedinti, la distanta de

Brinzeasca).

Butoiul, com, mur., pl. DimbovitaDealul, jud. Dimbovita. Aceasta

Butnärasului (PIrtul-), mic afluent al omuzulur-Mare, In com. Dolhesti, jud. Suceava.

64 kil. de orasul Turnul-Severin, situad in lunca Motrului. Buto-

esti alta data erati despartitT in

toiul, intre dealul Dirmocteanuli

Butnaresti, sat, In jud. Roman,

doua partl: Butoesti-d.-s. i Butoesti-d.-j. Are 122 contribuabili,din

Dealul-CobiT, D ealul- CeruluT,D ealul-MotiT, i Dealul-cu-Padurile

620 locuitorl, locuind in 155 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamtntuluT este

este udata de apele : Butoiul,

pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti,

la o departare de 3 kil, de el, pe piriul ButnAresti. Este resedinta comuneT Bogzesti. Are 150

capT de familie, saú 503 sufl., din carT 76 contribuabilr; 122 case. Populatia este romina, aT'ara de 5 fam. EvreT. Sunt 250 capete vite mar!. Are o biserica

burla.

Locuitoril posea : 24

plugurT, 51 care Cu bol, i i ca-

rute cu cal si 6o stupT. Are o biserica, deservitä de preot si 2 cintareti ; o scoala, cu

de zid si o scoala mixta, care

invatAtor, frecuentad de 36

a fost frecuentad. in anul scolar

elevr si 2 eleve. Are 2 circiumr.

com. este situad pe valea Bu-

Mare, Butoiul - Sec, Puturoasa, i Izvorica, peste

Valea-DadiT carT

sunt dota podurr marl)

dota mai miel si cinc! podete. Butoiul se compune din treT eatune Butolul-d.-s., Butoiul-d.-j. si Valea-DadiT, cu 995 locuitorl RominT. Aceasta comuna, nu

produce maT nimic, de oare-ce maT tot pamintul peste 3500

93

BUTO1UL

hect., este acoperit cu paclurT, pentru care si locuitorir se ocupä mar mult Cu lemnaria. Pe apa Butoiulur-Mare sunt 6 morl. In com, este o biserica intretinuta de -enoriasr si o manAstire intretinuta. de stat. Butoiul se invecineste la E. Cu com. Lucieni si Dragomiresti, de care se desparte prin padurr

marl; la V. cu Ludesti si Hulubesti, despartindu-se iarasr prin

padurr; la N. cu hotarele mosnenilor Ludesti, despartindu-se tot prin pacluff; la Sud se

cum si cu mar multe salase de

plece cu el. Ea se indupleca

TiganT.

la rugAmintile iubitulur er logod-

In osebite rindurr a fost reparata si adAugita prin evlavia

nic si amindor plecarl calare pe calul strigoia al lur Butu catre

altor Rominr, precum: de Radu Voevod, prin inchinarea mosieT Tatulesti ; de apitanul Mihaiti si jupineasa luT Dragna, prin adausul din mosia PAtroaia ; de

tarT indepArtate. Ajungind la Piatra-Teiulur,.(tot_ in, judetul Neamtu), unde era locasul dra-

Banul Spahiu, cu o parte din VilsAnesti ; de caugarul Saya, care i-a acut danie mosia sa Laresti-de-Munte.

invecineste cu comuna Valea-

Aceasta manastire a fost inchinata la Sf. $tefan de la Meteora in Turcia.

Caselor si Cobia, despartindu-se numar de Valea,-Caselor printio

Butoiului (Iezerul-)1 lac, plasa

mica cimpie de luna. In com. Butoiul este o scoall clac:lita de

BUTUCAMLOR (DE4LUL-)

cilor, calul poticni si Ana a trebuit, dupa povata lur Butu, sa arunce cruciulita si mAtaniile ce le avea clAruite de un sihastru ;

dar tocmar cind -calul zbura peste muntr si era cit pe ce sa treaca si piscul Ceahlaulur, cocosul a cintat si atuncr se auzi o detunatura strasnica, care zgu-

dui tot muntele, iar Butul cu Ialomita-Balta, insula Ba/ta, comuna Gaita, jud. Ialomita.

calul si logodnica lur furl prefacutr in stinca care se vede si astazr.

locuitorT.

Mar totr locuitoriT din catu-

Butul (Turnul-), stincd ticloasa

nul Butoiul-d.-j. sunt de origina'

pe vtrful Ceahlaulur, j ud. Neamtu,

Butuc (La-), mocirld, pe mosia Baia, jud. Suceava.

TiganT, si se ocupa cu diferite

numita ast-fel de la forma er ci-

meseril ; eT sunt : lautarf, fierarT,

li ndria.. Legen da atribueste exi sten ta sa urmAtoarer intimplArT:

Butucari, sat, jud. Bacan, plasa

Pe vremea luT Alexandru-celBun, traia un ostas dintre cer maT

zuntul, situat in apropiere de satul Berzuntul si pe piriiasul

Burluiul, la S. de Dealul-SaruluT. Are 50 de familir si 243

vestitT si vitejr, care se numea Butu. El era logodnicul Aner, ñica lur Alexandru -Vota, cind fu trimes departe de tara lur cu 400 de calaretr Rominr pentru

locuitorT. Are o biseria Adormirea-Maicer-Domnulur, zidita la

a da ajutor Polonilor in lupta cu Teutonir, unde el muri sub

Butucari. Are o biserica ,catolia cladita la 183 I de locuitorr. Circiuma este una. Capr de familie sunt 67, din 218 suflete. Animale se numara : 14 cal, 316 vite marr comute, 24 porcl i 22 capre.

1881, deservita de 1 preot si 2 cintaretr.

zidurile cetatiT Marienburg. Ana

lemnarT, croitorT, etc.

Butoiul, c& un, al com. Pirscoveni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe stinga 01-

tetulur, aproape de gura aper

Tazlaul-d.-j., al comuner Ber-

aill, mar tirzia, de aceasta si, nemingaiatä de moartea lo-

Butucari, pirtia,r, judetul Bacán,

cAreia tr jurase credinta pana la moarte si va-

pl. TazlAul-d.-j., com. Berzun-

Butoiul, indndstire, in com. Cu acelasr nume, jud. Dimbovita. MAndstirea Butoiul s'a fondat de Vornicul Udriste si de Lo-

rite dupa un boer din tara, si apor dula. niste boerr polonl,

tul, care curge din dealul Piatra-AlbA, prin satele Berzuntul si Butcari si se varsa in piriul Berzuntul-Mare, dupa ce se incarca cu piriiasele Dragomirul

s'a satuit cu Helgea, o mare

si Puscasiul.

gofatul Dragomir de la BAnesti, pe timpul lur Mircea-cel -Balín. Fondatorir aii inzestrat-o cu mar

lea, care i-a fagaduit sA-T scoata

Butucari, vale, in jud. Baca'',

pe logodnicul sal din mormint si sa-1 aducl la d'irisa. Si in-

pl. TAzlaul-d.-j., com Berzuntul,

multe mosir, anume: Butoiul,

tr' adevAr, zice balada, 'in noaptca

lasT nume.

Davi -

desti, Rastoaca, Vladuta si Ce-

nuntir, vrajitoarea, prin farmecele el', aduse pe Butul strigo-

Butucarilor (Dealul-), deal, in

leiul, jumatate cu balta, pre-

lul,

care indemna pe Ana sa

jud. Baca'', plasa Tazlaul-d.-j.,

Butoiul, baltd, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Piscul.

godniculur

el',

zind ca. tata 8 voeste s'o ma-

Rogoazele - din - Celeeni,

vrAjitoare de pe timpurile ace-

prin care curge plriul cu ace-

94

BUTUCARIUL

de pe teritoriul comunel Berzuntul.

pAduref din satul Telejna-d.-j., se desparte in (100.: partea de

BUTUCUL-LUPULUI

rea-Vapoarelor i canalul Vilciul, din com. Ciacirul.

deal despre E. la numirea de Butucariul, deal, in jud. BacAti,

Dealul - luT - Topor, care se ter-

pl. TazlAul-d.-j., comuneT SAndu-

minA. spre S. de satul Telejna;

Butuci, o parte din piidurea situatI pe malul sting al Siretu-

leni, pe teritoriul satuluf SAn-

ramura a doua se intinde spre V. de Dealul- Toporulur, luind

ltif, la S. de Movileni-d.-j., com. Movileni, jud. Tecucid.

Butuct (Crucea-de-la-), cruce

cAii, pl. TazlAul-d.-j., com. SAn-

numirea de Dealul-Telejnef, pe a cAruf coastA i culme e situat satul Telejna-d.-s. AceastA ra-

duleni, care curge prin satul

murl. se intinde spre S. si a-

SAnduleni si se vars1 d'a stinga TazauluI-Mare. In valea luI se

proape de satul Ciofeni se des-

parte in douA. Putin mal la

Butuci (Lacul-cu-), lac, in jud.

gAseste mult gips si de o calitate bund.

vale, futre aceste doul ramificArT,

Ialomita, pl. Borcea, insula Bal-

este situat satul Ciofeni. Ramificarea despre Est se termin5. din jos de Ciofeni, HITA. piriul

ta, alimentat de bratul Mari

Telejna ; cea despre Vest se prelungeste pAnd aproape de riul Birlad, luind numirea de Ca-

Butucilor (Citrla:), pitlial, in

pul-Dealuluf, in comuna Zapo-

muntiT Bitca-Cailor, ramura TarcluluI ; curge indreptat cltre

duleni.

Butucära§ul, pirid, in jud. Ba-

Butucäria, sat, in partea de N.V. a com. Telejna, pl. Mijlocul,

jud. Vasluid, situat pe o ase. zaturA. a culmel dealuld cu asemenea numire, pe o suprafatA de 157 hect., din carl 128 hect. pAdure si 4 hect. vie. Are o populatiune de 50 familif sad

deni.

cu agricultura si cresterea vite-

Pe aceste dealurf se face culturA intinsA de cereale, iar pe culmea dealuluI de la Butuc5.ria i pAnA. la Ciofeni se afla

lor. Loc. posedd : ro plugurI si 30

pAclurl.

255 suflete, Rominf, ocupindu-se

care cu bol*, precum i ioo stupi de albine. Are o bisericA, facutä de lo-

cuitorf in anul 1854, deservia de i preot i i eclesiarc. Satul ButucAria este proprietate vechiA a locuitorilor rAzesT,

de .piatril, Ruga balta Butuci, jud. R.-Sdrat.

si de alte brate mal miel. jud. Neamtu, com. PingArati, pl. Piatra-Muntele; izvoreste din

S.-V. pe cuprinsul mosier TarcAul, vArsindu-se in josul loculuf

izolat numit Bratesul, pe partea dreaptA. a Huid( Tarclul.

Butucoasa, lac, in

Butuceanca (Butuc ele), mofie, in jud. Prahova, com. Singerul ; intrA putin in jud. BuzAu in com. Laposul si desparte cAtunul Laposul de cAtunul LA.poselul.

pl. Borcea, ocariciul,

insula Balta, comuna jud Ialomita.

Butucoasa, lac, in pl. IalomitaBalta, insula Balta, com. Bordusani, jud. Ialomita.

de la strAbunif lor, ce o avead

Butuci, sat, face parte din com. rur. Singerul, pl. Podgoria, jud Prahova. Are o populatie de

Butucoasa,pichet vechiu, cu No. Ruga riul Milcovul, si la gura piriuluI Butucoasa.

MicAsesti, TArAceni si Ben-

118 loc., 57 bArbatf si 61 femef. Aci e o bisericA fondatA la anul 1893 de Mihail I. BAbeanu.

chesti. NumArul vitelor e de 419: 65

Butuci, baltd, in jud. R.-SArat,

de pe timpul mareluT Domnitor *tefan, In urma bAtAlid cu Turcir de la Valea-Racovei. PArtile de pAmint de pe mosia acestuI sat se numesc :

vite marI cornute, 300 of, 14 cal si 40 rimatorI.

pl. Marginea-d.-j., la Sudul com. MAicAnesti, formatA din revArsArile riuluT Rimnicul-SArat ; din

Butucäria, deal, spre V. de dealul Chioaia. Pe coasta culmea acestuT deal e asezat satul Butuaria, din com. Telejna,

ea la nastere piriul Puturoasa,

pl. Mijlocul, jud. Vasluid. El se intinde spre S., si, in marginea

Butuci, iezer, jud. BrAila, la N.

afluent al BuzAulul ; malurile sale

sunt acoperite cu stufi trestif. iezeruluf Iorguleasa, intre Duna%

12, cAtre Moldova, jud. R.-SA-

rat, pl. Orasul, com. Andreasi,

Butucoasa, ?fria, in jud. R.-SArat, pl. OrasuluT, com. Andreasi; izvoreste din culmea Scorusulut se varsA in riul Milcovul, pe dreapta hu.

Butucul, deal cu

in jud. Me-

hedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de com. rur. CAtunele.

Butucul-Lupului, virf de munte,

BUTURUGARI

95

jud. Badil, pl. Trotusul, pe

BUZATA

NumArul vitelor marT e de 198 si al celor micT de 341.

capete, din carT: 122 vite marT cornute, 13 cal si 43 eimAtorT.

Buturugari, catun, pendinte de com. Uzunul, din pl. alnistea, j ud. Vlasca, situatl pe o miel vAlcea, la partea de S. a mo-

Buturugi (La-), loc de araturd,

Butulucul, pida, care izvoreste de pe mosia Serafinesti, com.

sieT Uzunul. Acest sat a inceput a se stringe la 1864. Proprie-

Buti, deal, com. Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

teritoriul com. Hirja.

in pAdurea Tintea-MArgineanca,

jud. Prahova.

Corni, curge prin com. PoianaLungA, pl. SiretuI, jud. B oto-

tariT mosier Uzunul, carT piatuncT

potelul.

erati fratiT Dimitru din Giurgiii,

Buti, lac, la E. comuneT SAs-

in scop ca sA populeze mosia

cioara, pl. Mijlocul, jud. \Meca.

si sl o transforme din starea pAduroasa in care se afla, dupa ce ati Wat pldurea In acea parte,

a5 dat la orl-ce locuitor venea

sl se aseze acolo cite un po-

Buti, movilï, jud. BrAila, la S.-V. com. Osmanul, numità i Movila- de - la - Put ca la 4 kil, de satul Osmanul.

gon plmtnt, fArl banT, i i-ati in-

gAduit sl scoatA buturugt cu conditiune ca rodul celor d'intiT 3 anT sl apartie acelor ce ar fi scos buturugile. De aci oameniT, carT la inceput se ocupa5 cuscosul buturugilor, ají luat

numirea de ButurugarT, dinduse aceastà numire i miceT v11cele, pe care se avezase satul. AzT sunt aci asezate 50 case si bordee.

Buturugari, vale, in proprietatea Uzunul, jud. Vlasca.

luat

numirea de la 1864, de cind s'2.5 asezat locuitoril acolo. (VezT Buturugari, cAtun).

com. rur. Prisiceni -ButurugenI,

pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situatA. la N. de Bucuresti, intre nul Arges si limita jud. despre Vlasca.

Ad i este resedinta primArier.

Se intinde pe o suprafatl de 512 hect. Are o populatie de 305 locuitorT. D-1 G. Enescu are 343

hect. si locuitoriT 169 hect. Proprietarul cultivA. 123 hect.;

so sunt izlaz, 170 pAdure. LocuitoriT cultiva tot terenul. Comerciul se face de 2 cit.ciumarT.

Buza, pa-dure, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava ; sine de teritoriul comuner rurale Piria.

Buza-Bogolinulul, munte, peste care trece hotarul intre Dorna Brosteni, jud. Suceava.

Buti, vale, izvoreste din comuna Cotesti si se varsA in riul Tirgul,

Buza-Piscului, deal, la 5

kil.

pe malul drept, dupA ce udA

spre N. de com. Recea, plasa

partea de Nord a com. SchitulGolesti, plasa Riurile, judetul

Horezul, jud. Vilcea.

Buza-Plaiului, loc, unde a fost

Muscel.

Butilor (Drumul-), drum, pleacä dintre com. Gircovul i Giuvlresti, strAbate toatA pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanatl, in di-

moarà i circiumA, pe apa Motrul - Sec, proprietatea D-luT I. D. Spineanu, in jud. Mehedinti,

plaiul Closani, com. rur. Closani.

rece spre N. si ajunge la Ca-

Din acest loc incepe plaiul

racal, dupA 45 kil. Ocupa mijfierate locul intre traseul cursul OltuluT si este, pe un

cel mare ce duce la muntiT Oslea si Pietrele-Albe, trecAtoare

lung curs, paralel Cu aceste 2 liniT.

triac. (Vez! Oslea,

Butulucul, sat, In partea norButurugeni, sat, face parte din

sani, se uneste cu piriul Toplita si se vard In iazul Clo-

dica a com. Plusesti, pl.

Cirli-

g5.tura, jud. Iai, lingA satul Rominesti, din com. Movileni, pl.

peste granitA in imperiul aus-

Buza-§ärbeI, unul dintre piscurile munteluT Pietrele-RosiT, in com. Neagra - aruluT, jud. Suceava.

Copoul, la distant& de 14 kil. de resedinta comuneT. .Despre acest sat legenda spune cA mal inainte era locuit de hotT, carT

Buza-Toplicioarel, munte, intre comunele Dorna, arul-DorniT

aveat ascunzAtorT in pAmint. Acest sat, impreunA cu Amara,

Buzat (Iazul-), gîrld, jud. R.-

de pe teritoriul com. Movileni,

SArat, ce se desface din piriul

pl. Copoul, formead un trup de mosie (V. Amara, mosie), Cu o suprafatA de 2145 hect.

MotnAul, udA, com. Dumitresti,

Cu o populatie de 23 familii, saS 900 suflete. NumArul vitelor este de 178

Brosteni, jud. Suceava.

plaiul Rimnicul si se arund iarAsT in Motnai ; are treT morT pe dInsul.

Buzata, sat, face parte din com.

BUZÄUL (JUDET)

96

BUZATA

rur. Apostolache, pl. Podgoria,

jud. Prahova. Are o populatie de 94 locuitorI, 39 blrbati, 55 femd. Locuitorii s5.T s'aa impro-

prietArit la anul 1864. Buzata, 1117, izvoreste din padurile statului, din dealul Mgstänesti, com. Apostolache, plasa Podgoria, judetul Prahova; for-

meaz1 limita de V. futre cdt. Buzata si com. Podeni-Noi,

se varsa in 111.11 filtre com. Apostolache si Podeni-NoI. Curge de la Nord la Sud. Cricovul-SArat,

Buzatul, numire vechrd, a caunului Mucesti, com. Buda, jud. R.-Sásat.

Buzatul, lac, in jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, comuna Buda,

esente.

Buzati, mo,cie, fárl sat, situatà spre E. satului Timisesti, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, futre rnoiile Preotesti, Plaesti, misesti, din jud. Neamtu, Ungurasi, Stanislavesti-OtelestI Boureni, din jud. Suceava. A fost proprietatea mAnasti. rei Neamtu i inchinan Mitropolla de Iasi, starea I-a. Pe cu-

prinsul sAil se aflà. o singurl casA mare, in care aa locuit niste calugárI, pe timpul cind aici eraa vIcarilie i tirlele de ol ale

mAndstird. Asad cladirea este aproape dArIpanatä i locuta de calugArii cari tin grAdinArii pe u-upul mosier. Suprafata mosid Buzati e de 429 hect.

atunul Mucesti; produce caracudA maruntà, ce se consuma in localitate. Buzatul, vale, comuna GornetulCuib, plasa Podgoria, jud. Prahoya. Izvoreste de sub Virful-

Dorulur, in partea de N.-V. a cdt. BogdAnesti. In cursul formeaza o frumoasä cascada.

Il trage numele de la un locuitor, Ionitä Buzatu, care a

Buzatului (Magura-), miigurd, jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna Desa.

Buzatului (PAclurea-), p &dure, pe mosia statului Merisani, din pl. Teleormanului, judetul Teleorman. Are o tntindere ca de

ante-slavA, ante-gotd si ante-roman5..

Pentru prima °ara cu-

vintul BuzAil se intilne. te in a.

nul 372 p. Ch. (Epistola ecle. siae gothicae. Vez! Sinca!, aCro-

nicay, ed. II, anul 372, pag. 89 sub forma Mouactiov Muzau. Vez!: Colectie de vietile Constantinopole, 1845, IX, p. 55: (Sta Toryco gppov ezúttov el;

norctlibv Mouactiov, %al paXinsec. etc. Vez! Xeno-

TeN

pol: dstoria Rominilor», vol. I, p. 303. Vez! Erbiceanu : (Istoria Mitropolid Moldover si Sucevei», prefata p. XVI). Forma

Muzei nu poate fi de cft saa stiut fiind, cA Grecii, neavind sunetul B, il reprezinta prin

in transcrieri p s'a omis, ra-

varsI in piriul Valealingä locul Trei-Movile.

Buzfielul, piritI, in jud. R.-S5.rat, pl. Marginea-d.-j.; izvoreste

miind numai m i de ad Muzdu in loe de Buzga ; saa cA m in decursul timpului a trecut b, analog: Eleemosynarium 'EXellp.oatín.Mosinarium= Busunaru. Semnificatia cuvintuld

ce trece prin cAtunul Gulianca

nu se cunoaste lita. Opiniunea lui Dionisie Fotino (Iatoptx raXat xtac, vol. III, p. 196), cd Buzgul, dupa Geografia Ptolomeu, s'ar fi numit In ve-

si se varsa in riul BuzAti, pe

chime Napuca, e gresitl.

stinga luI.

stie, cd cetatea dacicA Napuca,

riciul, primeste pfriul Puturoasa,

ciuica.

una turbure. Numirea ins6 e

pe teritoriul comund SAlcioara, o udd In partea de V., primeste piriul Valea-de-la-Humg si se

stuT loc.

limita de E. cAtre com. Gali-

rtului Buzlul curge mal tot-d'a

pl. Rimnicul-d.-j.; izvareste de

fost in vechime posesorul ace-

jud. Dolj, pl. Bdilesti, com. Galicea-Mare, pe lingä care trece

a fi de origina slavonA, de la cuvintul Boza.turbure, ceea ce ar coincide cu faptul cA apa

o alteratiune a cuvIntului Buzar',

BuzAelul, pilla, in jud. R.-Slrat,

de pe teritoriul comund Gullanca, trece prin cdtunul A-

Buzatului (Mägura-), mdgurd,

Numirea de BuzAti, multi o cred

300 hect., cu arbori de diferite

era unde e Clujul actual Buzäeni, vale, in pl. Borcea, teritoriul corn. Ceacul, jud.

Buzaul,

Se (Gr.

Tocilescu tDacia inainte de Ro.,

mili», p. 69

si 77). Aceastl

eroare a lui Fotino a vulgarinumit ast-fel dupg,

zat-o Genilie In a sa Geografiel

riul BuzAul, care fi udA in tot lungul slii, situat In partea centralà i nordicA a tare!, intinzindu-se filtre 230 44' si 24"

din 1835, p. 201, de la care a

56' longitudine orientald si 'futre

440 46' si 45 si 47' latitudine

det. la N.-V. Incepe din muntele TAtdrutul, care face hotar-Intre

septentrionald.

jud etel e BuzAa, Prahova.11 Tran,

imprumutat-o

top'

cîÇT

ail

scris in urma Geografia Tire!.

Limitele.Limita acestui

stizAUL (AIDED

97

BUZÄUL (JUDBT)

silvania, inainteaza putin spre

de unde urea peste seaua mun-

albia riuluI Rimnicul si pe la

S. la plaiul BiteI, unde se curma

téluI Thetura, (distanta 6500

piriul Crasna, punct nurnit Curmatura-Crasner si de aci

metri), punct care separa tot de o data plaiul Pirscov de

continua pe albia acesteI ape, pana la varsarea el' In rful Buzaul (distanta io kilometri). De

plaiul Sank. Diti muntele TAietura se lasA putin i, intilnind

Nord de cdtunul Plavetul trece Bisoca, descrie un arc spre Sud-Vest si aju rige peste plaital in virful munteld Bisoca de aci se urea spre N.-V. pi-in muntin Locusta, Piscul-Mindru

la Gura-Crasnelf, hotarul se lasa

pe albia riuluT Buzaul pana la Cheia-CordUnuluI, punct unde riul Buzaul intra in judet (distanta

3

kilometri), trece dui

si se dirige, descriind un arc, spre Nord-Est, prin punctele

izvorul Sttna-Giurgiulul, merge pe clirisul pan5. la intlInitea sa cu Izvorul-Giurgiulul, apoI o ja pe albia acestuI izvor, spre N., pana. in poalele DealuluI-Negru, urea pe culmea sa i ajunge in virful munteluT Giurgiul, punc-

tul eel maI de N. al judetuluI,

Stinca - Cheet Plaiul CerbuluI, Tabla Ched (distanta 1500 metri), Zimbrul, muntif BotaMica, Bota-Mare si Poiana-dinCale, apoI se lasa putin spre

care face hotar intre Buzati, Put-

na si Transilvania. La N.-E. si E., hotarul, 'Mee-

Muchea-1u1-Tutuiti (Vitful-Di-

nuluI), de unde se lasa drept in jos pi-in culm ea dealurilor: Carp e-

nul, al-CumetriI, Goicelul, TAtarul, Caratriaul, Cimpulungeanca, Hamocioaeasi niuchile : Licoi, Gardoaea, Motohani Richitele, unde intilneste riul Cilnaul ; urmeaza cit-va pe albia acestuia In jos, pana unde acest

pind din muritele Giurgiul se

patrunde in sinul judetuld

lasa in jos, Cu o mica. Inclinare

si de acolo se dirige spre E.

Sud si merge pe seaua mun-

spre E., pi-in muntif : Musa-Mare,

teluT Surducul, pana da in Iz-

Musa-Mica, Vetrilele, Neharna

spre Crucea-Comisoae, avind de limita mosia Zoita, din R.-Sat-at; de ad i se guseaza in dreptul Movilef-luI-Berbecel, apoI se urea

vorul-SurduculuT (distanta t2 kilometri) ; apoT o la pe cursul a-

cestuI iiVor pana la varsatura luI in rful Bisca Mare (distantA 3 kilometri) ; de aci se lasa pe apa Biscer- Marl in jos, pana in fata gurir izvoruluI Pitac-Patac (distanta 6 kilome-

tri), unde este

punetul de despartire al plaiuluI Buzaa de plaiul Pirscov. De ad se dirige drept spre N., pe albia. izvoruluI Pitac-Patac, Ora in dreptul si

Platra-SecuiuluI, de unde face

un arc spre N., trece pi-in piscurile Paltinul si Nerezul, face

o curba spre S., trecind ptin muntele Furul-Mic, apoI urea lar spre N. in muntele Fui-ui-Mare, numit de obiceiti : La-TreI-Hotare, fiind-ca formeaza limita Intre judetele Buzati, Putna si . Sdrat, i unde se termina veci-

spre E., facind o mare proeminenta, eu o mica inclinare spre S., pana la com. Cochirleanca, MoVila-Pirlita, invecintn-

du-se cu hotarele mosiilor din Rimnic : Costieni, Zidui, Soea-

riciul, Balaceanca si Robeasca. De la Movila - Pirlita, hotarul

face o mare curl:4 spre S.-V. ajunge la lacul Costeiul, pe apa catuia merge pAnA In riul

munteluI Hosszucos, peste care

natatea Buzauld cu jud. Putna, incepind de ad i inainte a se invecina nurnaT cu jud. R.,Sarat. Din muntele Furul-Mare, hota-

trece in linie dreapta i dA in

rul se lasa in jos prin poalele

albia izvorulul Bisculita, tri fata guriI izvorulur Coriitil, trece iz-

FuruluI - Mare, la Stina - Vrinceneasca., a Paltinenilor i ajunge la Beleiul, o strimtoare de sand',

gini cu Ritunicul i incepe vecinatatea sa cu jud. Braila. Ho-

vorul Bisculita si o ja pe izvorul Coriiul pana la sorgintea lui; urea apoI peste plaiurI l, pe culmea dintre muntif Cortiul si lesiul; merge pana in virful muntelul Balescu (distant5. 12 kil.); de ad i coboara la sorgintea pir. Cilianosul si merge pe albia sa

de unde isf la nastere piriiasul Recea, numit i Fundul-Rimni-

pana la varsatura lui in piriul

celuldf ; apoI o la pe albia acesteI ape, avind la dreapta muntir Martinul si Macesul, pana la varsatura cl In riul Rfmnicul, in poalele munteld Curcubeta-Mare, la punctul nutnit Urzicaril; de

Bisca-Mica (distanta 12500 m.) ;

merge pe dui Rimnitul, avind

apor urca putin spre N. pe al-

pe malul drept : Curcubeta-Mica, Muchea -Biseticuter, izvorul S5.ratelul si Podul-Coiter ; din dteptul PodultiI - CoiteI pArgse.$te

bia BisceI-MicI si se abate spre E. pe cursul izvortiluI Magyarosbocor, pang. la sorgintea luI, 56 760 Mat lc Patio ou 6eogralfc. 101. 11

Buzaul, unde inceteaza a se mar-

tarul BuzauluI, dup. ce atinge apa riuluI Buzati, merge cite-va kil. pe albia sa, pan& in mosia Mosesti, unde trece .6.11 si se

lasa spre S. limitindu-se pana In dreptul com. 131Ihacul, com. Cotul-CioriI, ca mosia Vizireni ;

de ad, fdcind o mare intrare spre V. si S,, In linil mixte, trece pe lingl movila Singurul, Inainteaza lar spre E. si ajunge in albia Auld Calmatulul, invecinindu-se ca hotarul mosid Ru-

seta', Dupa ce trece CalmAtuiul, hotarul se lasa. in jos, In13

clinindu-se putin spre V. si

o intrare spre E., in dreptul

marginindu-se tot cu mosia Ru-

com. Jugureni, apor incepe a se

setul, pana in dreptul padureI

urca spre N. pe colina Piscul-

Macoveanca, com. Padina ; face

Pietros si pe hotarul Mirestilor,

apor o mare proeminenta spre E. In linif drepte, rhärgininduse cu hotarul mosief Jugureni, se lasa in jos facind un unghia ascutit i limitindu-se cu mosia Ciocile, ajunge in fine la Mo-

pana &I in albia riuluf Cricovul ;

vila-Ciocilor, punctul cel mal de

ge prin marginea cat. Craciunesti si Buda, comuna Cizlaul,

S. al judetuld, unde inceteaza vecinatatea sa cu jud. Braila si incepe a se hotart cu jud. Ialomita. La S., incepind din Movila-Cio-

cilor, hotarul merge drept pana In hotarul mosid Colilla, avind de limite, despre Ialomita, hotarele

Balasesti, Ciochi-

na, Reviga si Cazanesti. De la Colilia, se urea lar spre Nord

BUZÄUL (JUDED

98

BUZ'AUL (JUDET)

trece riul si se ureä pe valea izvoruluI Calugarul (Circiu ma-So-

fronia) pand in Butuceanca, comuna Singerul. De ad, hotarul se urea pe muntele Runcul, mer-

pang ajunge in Virful-CocioabeI, se lasa. pe plait"' si urea In mun-

tele Gilma; de ad, facind o mare proeminenta spre S. - V., peste plaiurf, ajunge in muntele Salda, apoI in Virful-Grosilor,

de unde incepe a urca spre N. prin muntif : Tatulesti, Trenul si

eaua-Draculur, atingind pro-

lea Tatarulur, pana in muntele Tatdrutul, de unde izvoreste unde se termina. si hotarul jud. Buzaa despre Prahova. Limitele jud. Buzati n'aa fost tot-d'a-una cele actuale, ci ati fost supuse la diferite modifican. Asa In 1828, jud. Braila

incetind de a me fi raja turceased, comunele : Faurei, Rusetul i Strimbul, carol pang adi

tinusera de B izati se alipesc Braila ; lar comunele : Babeni, Racoviteni, Nisipurile i Mosesti, Rimniculur - Sarat. Cu desfiintarea judetulul Sacul (1842), Buzaul a crescut foarte mult in teritoriu, alipindu-i-se : pl. To-

i plaiul Buzau, care fa.ceaa parte din desfiintatul judet Sacul. In una delimitareI frontiereI din 1888, 1 s'a mar adaugat inca cam 4300 hect. Conturul acestui jud. nu se poate raporta la nicI o figura hani

pana. in hotarul mosief Balaciul,

prietatea Carbunesti si dind in apa Zeletinul. Din Zeletin, ho-

apor se lasä in jos pe hotarele Pitisteanca, Rogozul

tarul merge prin : Scurs ira, Valea-Ciinilor (La-Piatra) si se lasa

saa Groaza, Grindul, Grindasul,

In obirsia vaeI Catina, de aci

unde formeaza un unghia si se ridica spre N.-V., in linif frinte, Ora in dreptul com. Boldesti, avind limita hotarele mosiilor :

urca Slemnea-Dealulur, pana in

geometria.; totu§T dacd vom uni prin linif drepte : M. Giurgiul,

muchea Dubanuluf, trece prin

punctul cel maI de N. cu Mo-

muntele Tisele (La-Pietrile - In-

vila.Ciocilor, punctut cel

fundate), face o curba. spre E.

Sf. Gheorghe, Brosteni-NoT, Bal-

si dà in muntele Piatra-Rotarier si de ad i in apa Stimniculuf (pi.

de S.; apoi Movila-Ciocilor, cu cat. Gradistea, com. Boldesti; cat. GI adistea cu M. Tatarutul ; Tatarutul cu M. Giurgiul, jud. va lua forma until trapez, prezintind cea mar mare lungime de la M. Giurgiul pana la Mo-

dovineasca, Stejereasca, Girboveanca, Man asi a, Apostoloche an-

ca, Dudeasca i Jilava, unde se

termina hotarul cu jud. Jalomita si Buzaul incepe a se invecina Cu j id. Prahova. La V., hotarul incepind de la com. Boldesti, face o mare proe-

minenta spre V., formata din mal multe curbe i limitata. de moiiIe Salcianca, Cioranca si

Fulga, merge apoi pe hotarul Fulgif pana. in dreptul laculuI A-

marul, face o mare intrare spre

E., apoI ese jara si se dirige spre N.-V., pe lingd com. Baba-

Ana si Mizilul, invecinindu-se cu mosiile : Conduratul, Fintine-

lele, Ghenoaica i Vadul-Sapat ;

de aicf o ia pe valea Risnitef pana sub com. Calugdreni, face

riulBatrineanca), de unde, inchhindu-se putin spre N.-V., merge in muntele Carafte, zis si Piatra- Rotarief, in dreptul pisculuf Muratoarea, hotarul Roma, urcd-pe Piscul-CiocirlanuluI si Virful-Calugarului, facind un unghia, intrá putin spre E., trece

vila-Ciocilor si

cea maI mare

latime de la M. Salcia, com. Cislau I, pe hotarul Prahovei, pana

la movila Pirlita din com. Co-

pe la muchea mare a Brade-

chirleanca.

tului, se lasa pe valea ColniculuI si merge la Piatra-Infierata-dintre-Biscr, la poalele muntelur Ple-

Din actele de proprietate ale mosnenilor din com. Nehoiasul, rezulta cA vechiul hotar al Bu-

sea, unde trece Bisca-fara Cale si o la pe albia Biscif-cu - Cale pana la izvorul Bisculita ; urea pe Bisculita in sus pana la Magura-CarpenuluI, apoI, dupa ce

zauluI despre Transilvania era ast-fe!: De la varsatura Crasna in Buzau urca spre N. pe albia rîului Buzaa pana la gura pirluluI Crasnita i mergea

merge cit-va pe plaiu, se lasa. In jos si da in albia riuluf Siriul, trece Siriul si urca pe va-

tele Bota Mare. Acest teritoria, coprins ¡litre dui Buzau', piriul

pe aceasta apa pana in mun-

BUZXUL (JUDED

Crasnita i muntiT Cheea si Bota

tntindere in suprafata de 2800

a fost cotropit de Austro-Ungana de pe la 1700. In timpiT

3000 hect.

maT apropiatI Austro-Ungaria nu

In harta austriaca hotarul intre judetele Buzad i Rimnicul

s'ad multumit nia Cu aceasta

e gre0t,

limita, cea stabilita actualmente, ci a volt O. se lase $1 mar spre S., pe albia pleiuluT Artagul

reprodus-o apoT totT cartografiI

in conformitate cu aceasta dorinta s'a fixat hotarul $1 pe harta austriaca din 1856. Certele ivite in tre mopeniT NehoesenT PaltinenT cu UnguriT all dat nastere mal multor anchete, care de drept, neau recunoscut frontierea pana in Virful - Bo telor ; de fapt insa tot UnguriT beneficiad de ace$tT muntr, pas-

clndu-T si mal cu seama taind pad trile de tisa,

BUZXUL (JUDET)

99

brad ro$u,

lemn atit de clutat in industria Transilvanier, pana dud padudurile all fost aproape extermi-

l

aceasta gresala a

Relieful judelulu. Judetul Buzati, ca i tara din care face parte, prezinta aspectul unuT

vast amfiteatru, a cara arena o formeaza $esurile, iar treptele: dealurile, colinde $i muntiT, earl

geografir : In harta austriaca hotarul e tras din muntele Fu-

merg din ce in ce ridicindu-se

rul-Mare, drept in Podul-CoiteT,

frontiera Transilvaniei. Mara de

adaugind cu modul acesta ju-

aceasta, terenul sad, in partea

detula Buzati, muntiT : Carimbul, Virstele i Piatra-PeneT, care tot-cl'a-una all tinut de jud.

$esurilor, mal are o inclinatiune

nicul. In aceasta regiune hotarul BuzduluT n'a trecut nicl-odata peste izvorul Recea i fiul Rimnicelul.

O alta croare este in dreptul com. Lapowl, unde mo$ia Butuceanca din com. Singerul, judetul Prahova, se $uiaza foarte mult spre N.-E. si patrunde mult

de la S. spre N., pana dad in

de la V. la E., ceea ce face ca toate apele care ucla acest judel, O. decline, mal mult sad

mal putln, spre E., in loc de a continua curgerea lor spre S., dupa cum IT primesc directiunea, cind es din muntl. Aceasta accidentare a terenuluT variaza de la N. spre S., intre 1753 m. (muntele Penteleul) 0 67.32 (Mo-

vila-Ciocilor); lar de la V. spre

E., tare 139.9 (Mizil) 0 27.5

din Buzad, a indemnat pe mal

in jud. Buzati, despartind cat. Laposul de cat. Lapo$elul. Tot o asemenea croare e facuta in dreptul com. Glodeanul- Sarat, unde mo$ia Sdlcianca din Prahova inainteaza In jud. Buzad

multI dorobantT, monea din Nehoiasul, salt faca ferastrae pe apa Artagula, i a$a din

pana tinga. lacul Cufuritul. Limitele Buzaula despre Prahova, in dreptul com. Chiojdul-

lor ; dar tinind seamd de ina.1timI, de constitutia geologica a

1881, calcarile Ungurilor au de-

din-Bisca incl nu sunt definitiv fixate, din cauza ca locui-

etc., zona muntilor se poate

nate, crescind in locul User, mesteacani. Ca O. se pule capat calcantor, colonel I. Cucitorescu,

pe end comanda regimentul

anevoioase. Totu0 insa, comisia de delimitare din 1889 a gasit cu cale ca O. cumpere acest teritoriu ill suprafata de 1510 hect., de i curat al venit mat

Romlnilor, de la UngurT, pentru suma de 78720 fiorinT.(0Monit. oficial , No. 9 din no Aprilie I 888).

Muntele Balescu, pana la delimitarea din 1888, tinea de Transilvania, lar frontierea vechid mergea din poalele M. Ba-

toriT sunt in devalma$1e cu mo$nenif din comunele Chiojdul -

Mare si Batrina, din Prahova ; neterminabilele procese mopenest/ fac ca partT marT de mo$ie sa treacd clnd la uniT, dud la altir: din aceasta cauza, multe proprietatr din Prahova sunt im-

puse la foncierd in jud. Buzad

(com. Cotul-Cioril).

La prima vedere, teritoriul acestuT judet s'ar putea divide

in doul partl, bine distincte : zona sesurilor 0 zona muntiterenuluT, de felul productiuner, sub diviza in treT regiunr: regiu-

nea dealurilor, regiunea colinei regiunea muntilor pro-

lor

prid-zi$T.

Zona sesurilor ocupa. dota din cincT partI din teritoriul judetuluT, cu o suprafata aproximativa de 215 hect., prezintInd, din poalele dealuluT pana la extremitatile judetuluT, o vasta dm-

pie, care se continua in judetele Ialomita si Braila, Ora in

rul anoaga, apoT apuca cursul acesta izvor, pana. la varsarea sa in piriul arsa-Mica. $1 pe Birsa in sus pand in M. Giur-

0 vice-versa. Suprafala. Supraf. jud. Buzad este de 494313 hect., ceca ce face sa ocupe al 5-lea loc intre

judetele Ora in privinta intindera. Din aceasta suprafata.:

e semanata, precum si de ma-

204040 hect. sunt arabile, 117906

giul. Muntele Balescul i Bales-

padure, 35389 fineatd, 75604

cutul, addugindu-se acum Bu-

izlaz, 4874 livezT, 10671 vir 45918 sterp.

ceca ce face ca $esul Intre aceste cloud riurI sa ja forma une vaste albir, acoperita in mare parte de nisip, saraturT,

lescul, peste plaiurT, pa.na in izvo-

zaula, jud. a c4tigat i aci o

Dunare, Intrerupta icT si colea de nenumarate movile, cu care lurile riulur Buzdul $i

BU7AUL (JUDET)

100

13117,XUL OUDET)

smIrcurf, stuf, etc., din care cauza

PAltineni, fiind-cd pe coastele

e si maT putin fertil. O alta' albie formeazd. rîul Istául, de si

el' permite cultura viteI pAnd

maT putin insemnata, dar prezintind terenuluf agricol aceleasf inconveniente si supusa cite o datà si inecAciunef. Cu toate acestea,

In acest punct nordic, de si nu tot-d'a-una cu o complectd reusita ; de aseinenea valea r. Silnic, p'And In coin. Vintild-VodA.

muntf a cilror indltitne trece peste t000 metri. Productiunile principale sunt ; porumbul, livezr de prunf, pomf fructiferT, finete, izlaze si intinse padurT. c) Regiunea muntilor propriti

zona sesurilor judetuluT Buzdti este una din cele maT fertile ale

fatd aproximativa de 65000 hect. acoperite cu vii, livezT,pomI fruc-

tara si produce cu abundenta de calitate superioara : po-

tiferf, grddinf de legume, cere-

zisT se coprinde intre litnitele de N. ale regiuneT colinelor frontiera. Suprafata el aproximativA este de 100000 hect.,

ale, precum: porumb, putin grid,

acoperita In mare parte de vaste

rumb, grîü, orz, secard, meiu rapitd.; are finete, izlaz i pddurf multe. Zona munfilor. a) Regiunea dealurilor, de i nu se poate circumscrie in limite fixe, tiind mnsà compt de productiunT, de

orz, alac si alte plante din mica cultura. Pdclurile ocupd cam a 4-a parte din aceastà suprafatd. b) Regiunea colinelor se mdr-

si seculare pddurf, in casi bradul ocupd primul loc, de finete

InaltimI si de constitutia geologica a terenuluf, se determind ast-fel : la N., incepind din Valea-Unghiuluf, limita el merge pe albia r. Nifp-covul pdnd in dreptul

com. Tisdul ; de aci se dirige spre N., pe izvorul Tisdul si Valea-Largä. (cdt. Viperesti), pAnd da in albia riuluT Buzad, merge

putin in jos pe albia sa si trece Buzdul in dreptul com. Pirsco-

vul, de unde o la spre N. pe valea SdrAteluluf - Baldnestilor,

pAnd in com. Trestia ; de aci

se dirige spre E., trece pe la poalele munteluI Balaurul si ajunge in albia riuluf Slanicul ; se 'asá pe Sldnic in jos pana' la com. Aldeni si peste muchl urca la Virful-Mare, trece pe la

Aceastd regiune are o s'ipra-

ale regiunef dealurilor, iar la N.

i In cit-va de sttncf si piscurf fortnate din pietris. TotusT mica cultura a patruns panà in vdile cele mal ascunse

se desparte de regiunea mun-

si ciliar in poalele Penteleuluf

toasd prin urmAtoarele puncte: la V., incepe din poalele munteluT Plesea, trece pe sub poalele muntelut Plescioara, apoT, pe Valea-Cdtiazuluf, da in dul

se vAd holde de porumb,

&este la S. cu limitele de N.

13uzda, merge pe albia riuluf BuzAti in sus pand la vdrsitura riuluI BIsca - RozileI, inerge pe albia Biscel pdnd in Valea-Largd (com. MIljetul); urca pe aceastd vale pdnd in mun tele Virful-Oaef, se lasa putin pe Valea-StAnilef,

urca' In Virful- elef si, pe la V. de com. Colti, da in Valea - Sibiciuluf ; de ad i urca muntele Gornetul, *rige in muntele -Junculuf si, pe Alunis, dd In inuntif Martira i Crucea-Spd-

taruluf, de unde se indrepteazd

prin muntif Arsenia si Ivanc-

N. comunelor Bdesti i Blájani, ajunge la com. Vadul - Soresti, la gura 1-11rbocel. La S. limita ar fi soseaua nationald BuzduFocsani, daca aceasta nu s'ar de-

tul, ajung-e la muntele Rosul, in albia riuluf Skinicul, trece

parta Cu 3-10 kil, de poalele

(com. 1V1inzdlesti),

dealurilor. Sc poate exclude din aceastA regiune: muntele Istrita, cu continuatia sa Strihani, n'untele Ciolanul, Cu cubninatia sa Cettituia si cite-va dosurI de pe Valea- Niscovuluf, acopen te de pAdure. Se poate ad'auga insu.

SghiabuluT;

valea riuluf Buzdri pg.nd in com.

este Intreruptd

Sldnicul pe la poiana Terca, apoT pe la poalele munteluf Bra-

zdul si, pe la N. de cdt. Buste dd. in Pirita-

se !asá. putin in Sgiriabul si urcd pe muntele Bisoca parid intiltieste valea Pccenega, unde se termina limita

aceste regiunf. Suprafata regirme! colinelor, cu o intindere aproximativa de i r0000 hect., adesea si de

si izlaze

Veiile. Numeroasele va ce se afla In judet contribue foarte mult la rnodificarea si varietatea reliefuluf sAti. Vom mentiona pe cele mal principale, dupa ordinea mdrimef Valea-Buzauld,

una din cele mal' frumoase ale tdrel, Valea - SlaniculuT, BIscaRozileT, Bisca-Chiojduluf, Niscovul, SdrAtelul -Baldnestilor, Valea-SibiciuluI, alnaul, SdrAtelulBercif, Siriul, ghiabul, Nehoiul, Artagul, CAsoca, Harhadaul, Catia5ul, Cricovul, etc., din care

unele udate in permanenta de apa izvoarelor, ce se aduná in albiile lor, iar altele carf n'ad apd, de cit in timpul ploilor al topireT zdpezei. Orografia ci ipsoinetria. Munti! Buzdului, de si nu se disting

mult prin inältirne, sunt totusT din cef mai insemnatI al tAreT p1-in vastitatea pddurilor, excelenta pdsunilor, , avutiile minerale si prin frumusetea lor. NumaT putinf dinteinsiT sunt bine cunoscutI, iar restul nu-sT desco-

copere misterele de clt pdstorilor i prea putinilor caldtori. Ace5tT muntl, dupa' apele carl

le udd poalele, se pot grupa in 19 serif mal importante

BUZÄUL (JUDET)

101

BUZÄUL (JUDET)

coprinsI

'filtre Cricovul, Niscovul si Bu-

ful-Dracultif i Nemertea. Stincr,

intre apele : Crasna, Valea-TAtaruluI, Siriul si Buzan', ocupa

PiscurI maT insemnate sunt:

fineata i päsunr. Muntif PenteleuluI, coprinsI tare frontiera, Bisca-Mare Bisca-Mica, cu insemnatele pisPenteleul (1753), cu ramificatille sale, Balabanul (1600), Piciorul-CapriI (1543), Viforita, Cernatul, Cursele, Zanoaga, Coraiul, Micläusul, Monteorul, Piscunasul i Balescul. AcestI munff

MuntiI Siriulur,

partea de N.-V. a judetuluI culmineazà in piscurile : Tatarutul (818 m. indltime), Mallia, Bockna (1200 m.), Fetele (1675), Curul-MunteluI (1416), cu ramificatir mai insemnate : Picio-

rul-BaliI si Plaiul-Bite. TotI acoperitI de pdsunr si padurI. fi) Muntir ChiojduluI, coprinsI filtre apele : Bisca-Chiojdulur, Siriul, Buzaul Valea-Musceluinsemnate : luI, cu virfurI Monteorul (1408 m.), Stevia (1305 m.), Cumpenele (1170 m.), Impistritul (1094 in.), Virful-Stiner (1020 m.), Pitica, Plescioara, Spedisul - Neholulni, Caraftele, Catiasul, Piatra-CorbuluI, Titila,

Ripa-Feter, Olteanul-Mare, 01teanul-Mic, Roma, Manta, Virful-Lerif, Predealul i Magura. Toti acoperiSI de fineaSa, izlaz

Glodul, Virful-BraduluI, Fata Inalta, Ciolanul, cu faimoasa sa culminatie: Cetatuia, Golta, Nifon, Virful-CerbuluI si Liliacul, apoi% Poiana-BrasovuluT, Poiana-

Lupuld, Cucuiata, Pandurul, Ce-

tatea, Solnita, etc., mal toti acoperitl de paclurT, lived de pruviI si semanaturT. nisiposT sati pietrosi sterili.

sunt i aproape

Muntii IstriteI, coprinsi tre 1-tul Niscovul, Valea-Scheilor

sunilor, al caror calitatI supe-

Virfuri mal insemnate

rioare nu le egaleaza niel' un alt munte din Sara. k) Muntii SibiciuluT, coprinsI futre riul Buzaul, Bisca-RozileI

si ses.

s u nt : faimoasa Istrita (755) cu ramficatiile sale: Strihani (408) Gruiul si Vladimirul, apon Corneanul, Chilmiziul, Arhimandritul, Dumbrava, Pragul i alte dealurT care o inconjoard.. Mare parte sunt formati din stincI calca-

padurI ; citr-va sunt stincosT.

roase si goale ; altiI sunt acoperiti de päduri, vii, pornI si in cit-va de semanaturI.

La poalele lor se cultivá pomiI fructiferI si porumbul.

Pe partea stinga a riuld Buzad, munth se grupeazd in ur-

Teisul, coprin$I 'futre BiscaChiojduluI, Valea-MusceluluI si riul Buzdul, cu culminatiunI maI insemnate : Cetatuia, Virful-Cltine1 (817 m.), Balosinul, Coli-

puselul. Mare parte sunt pietrosi. Cea mal mare parte sunt acoperitI de pddurI; altir sunt

matoarele serii : Botele, coprinsI filtre Buzdul, Crasnita si Artagul, cu virfurile: Stinca-Cheer, Cheea, Cerbul, Tabla-Cheer, Zimbrul, BotaMare si Bota-Mica, me toSI cu stincI, pasunT i paduri. Muntir NehoiasuluI, coprinsItntre Buzaul, Artagul, Bisca-Mare, Paltinisul i Bisca-Ro-

acoperiti de livezI, finete si se-

zild. Mal insernnati sunt : Po-

manaturr. MuntiI Cislaului, coprinsI intre Zeletinul, Bisca-ChiojduluI, Buzaul si Cricovul. Piscurile mal

dul-Caluld ( 1446), Teharaul (1365), Virful-Babel (1360), Poiana-dia-Cale, Pruncea, Spedisul-

insemnate sunt Salda, FinttnaHotilor, Runcul, Stina-Batrind,

sele. StincI, pasunI intinse padurI.

nul (567 m.), Virful-FeteI, Poenari, Cornetul, Malul-Pieii si Zd-

sunt ceI maT insemnatI, nu numal prin indlSimea si frumusetea lor, dar si prin excelenta pa-

BuzauluI, Giurca, Casioca i Ar-

cu piscurI Sboiul (I1I7), mai insemnate : Virful-Oael (1092), Barbul, Stasi Valea-SibiciuluI,

nila, Martiria, ColtiI, Crucea-Spatarului, Cilnaianul, Vulturul, Ciniile, Fulgoiul, Leurdeanul, ful - PietreI (1320), Virful - BleI, Stermina i Verzele. Mal top' su nt

stincosI sail nisiposI, goI i rar acoperitI de pdsune san' padure. Iii acestI munSI se gaseste chihlibar. MuntiI PanatauluI, copring 'nitre Valea-Sibiciului, Buzaul Sargelul-Balanestilor, cu virfurI

maI insemnate: Jungul (1200), Pänatdul, Vatraiul, Samarul, Virful-EpeI, Gornetul, opînla, Preseaca, Blidea, Dintele, Virful-de-

Nimed, Scarisoara i Sarea-luTBuzad. MaI totI sunt acoperitI de pasunI, fineSe, padurI si semanaturI. tn) Muele, coprinsI intre Bisca-Mi ca, Izvorul-GiurgiuluT,Vran-

cea i Izvorul-NeharniteI, cu virfui-1 mai insemnate : Giurgiul

Pietricica , Gihna , Scarisoara ,

z) Muntil Pältiniului, coprinsI

Plaiul -Ungurulul si Nicovanul.

'futre Bisca-Mare, Pältinisul si inBisca-RozileT, cu piscurI

(t60o), Musa- Alba (Taietura),

semnate: Podul-Grecilor (1200),

Neharna (1402), Neharnita, Chil-

Tega (1054), Monteorul, ni§ul, Piatra-CorbuluI, Argasalesti, Tentea, Piatra-Arsd, Vir

miziul si Piatra-SecuiuluI. TotI

Mai totr sunt acoperitT numar de padur1 si in cit-va de livezI. In poalele NicovanuluI reuseste si visa. Predealul BuzduluI, coprInsI

Musa-Mare, Mu.sa-Mica., Vetrilele,

s Int acoperiSI de pasunI intinse, de padurI i intru cit-va stincosl.

13UZAUL (JUDET)

102

n)MuntiT Goide$tilor, coprin$1

intre Bisca-RozileT, riul SlAnic, SdrAtelul-BAIAne$tilor, SdrAte1u113ercil i Valea-Stupinef la S.,

cu virfuri maT insemnate: RAzboiul, cu frumoasele sale ramificatiT : Mortatul, Vi$anul, Bizdadeaua, Tigva, Fulgeri$ul, Brinzea $i Tainita ; apoT Arsenia, Ivanetul (r 176), Ivanetul-Mic, FArimicioasa, Scobita, Curm5.tura-Purceilor, etc., maT totT stinco$T,

lar uniT acoperitl de p5.-

$unr i pAdurT; la poalele lor se

cultivd porumbul. o) MuntiI TrestioareI, coprin$1 intre SArdtelul-BAldne$tilor, SArAtelul-Bercir, Slänicul la N. $i

riul Buzdul la S. Aceastd serie, plecInd de la Fundata, se bifurcA o parte spre S. si culmineaz5. In virfurile

Mdgura,

ghiabul i Recea, cu vtrfurl insemnate: MAce$ul (1355), Brazeul (1229), Cire$ul (1166), iuluT,

Curcubeta (1092), Piatra SecuiuluT, Paltinul, Nerezul, FurulMare, Furul-Mic, Martinul, MAlu$elul, Muierea, Cheea, Runcul, Grunjul, etc., carT se disting nu numai pi-in mArime, dar si prin sAlbAticie; uniT sunt stincosi, lar altiT acoperitr de pdsunT i pd-

durl. In clt-va sunt avutT $i in substante minerale $i mar ca seamd in sare $i ape sulfuroase. Muntir BisoceT, copring Intre 1.1111 Slänic, Rimnicelul, ghiabul $i valea Pecenega. MaT insemnatT sunt : Bisoca (960), cu ramificatiile eT, apoT colinde:

Veveritele, CetAtuia, Vornicul, Papa, Ripa-AlbA, Ghizdita, etc. Mar totr au pd$unr i pAdurr.

Boziorul, Dilma, Stoicana, Za-

Muntif SlAniculuT, coprin51

podia, Piatra-NegosineT, Rotanul (783), oimul, etc., iar alta spre N. culmineazA in virfurile: Mociarul, Pitigoiul (817) i Cerchezul. CeT de N. sunt formatT In mare parte din pdminturT albe

intre Pecenega, hotarul RImniculuT, riul CilnAul i riul SlAnic, cu virfurf mal insemnate: Locasta, Tutuiul, Carpenul, Goicelul, TAtarul, CArandul, Di miana (484) , Cimpulungeanca (481), Dumbrava (384), VirfulMare, Lazul, Bldjani i Clociti. Mal toti sunt acoperitT de pddure, finete, izlaz, viT, liven $i

goT ;

ceT de S. insl sunt a-

coperitT de pA$unT, pAdurT si in

cit-va de lived $i semdraturI de porumb. AceastA serie e foarte bogatd in substante minerale $i

mar cu seamd in sare; in eVva se gdsesc multI psilodontl. Muntif CociT, coprin$T in-

semAnAturl.

Partea de S. a judetulur de $i prezintd un vast ves, este $i

SlAnic, SdrAtelul-BerciT

ea accidentatd de malurile rlulur Buzdul, care se continua, de par-

$i riul Buzdu, ca vîrfuri maT In-

tea stIngl, pdnd in com. Gavd-

semnate : Coca (671), Umbra-

ne5ti $i de malurile CAlmdtuiu-

relul (815), Bocul, Imprumutul,

luT, care, incepind de la com.

Ocea, Grabicina, Corbul, Ba-

Costesti, se continua pe dreapta pAnd In jud. Ialomita. Afard (lc aceste malurT, sesul se maT Intrerupe de nenumdrate movile,

tre 11'111

laurul (490), Bostucana, Moarade-Vint, Siminocul 5i Sdpoca.

atI-va sunt goT, dar cea mare

BUZAUL (JUDET)

care o trece la Hirsova, si de aci la Marea-Neagrd; sad din Sdpoca, urmind albia BuzduluT, pAnd la gura riulur CilnAul, unde se bifurcA, apuclnd unele pe malurile CilnAuluT pAnd la cdt. Clo-

citi, lar altele, continuind pe Bu-

zdti la vale $i indreptindu - se spre ora$ul BrAila. Poporul deosebeste movilele dupd mArimea i situatia lor, pi-in expresiunile : movill, popind si bAsicd. Aceste movile se pot clasa ast-fel : a) tumule, b) itinerare, c) telegrafice sad puncte de observatie, d) semne de bdtAliT sau locurT memorabile, $i e) hotare de mo$ir. Un studid special asupra lor nu s'a acut, ca O. se poatd sti cdreT clase apartine fie-care din ele. Singura movild exploatatA este Clocklia de la Vadul-Pa$ir, com. Scur-

te$ti. Aci d. Gr. Tocilescu, in 1881, Maiu, a gdsit oseminte de om $i de cal, precum i resturT de arme : o sable, zdbale, scIrT de

$ea, friu, etc., depuse acum in Muzeul de AntichitAtl. E de no-

tat, cd o mare parte din movile incep sl dispard, fie distruse de cdutAtoriT de comorT, carT le sa-

pd fard nicT un sistem si le imprd$tie; fie de agricultorT, carl le ard si le aplaneazA. Ridicdturile marl de pamint,

acute pe ses sad pe dealurl, le numesc locuitoriT movile. Movilele marl, situate pe vAT sad prin

stufaris, le numesc popine; lar pe cele micT, orT unde ar fi situate, be numesc bAsicT.

Idrografia. Judetul BuzAd

ordine, la distante maT mult sau maT putin depártate, izolate, sau

e strAbAtut de maT multe ape, care-1 udd de la N.-V. spre S.E., concentrindu - se in 2 basinurr: al riuluT Buzdd si al rfuluf Ialomita. Cele mal insemnate

grupate maT multe la un loc.

sunt : Buzdul, care udd prin mij-

Altele ins5. pleacd ca raze, sau din muntele Istrita $i, in linie

loc $i in lung tot plaiul Bugg,

dreaptd, ajung la Durare, pe

nicul, N. - E. plAser Sdrata

parte sunt acoperitT de fineatd, p4unT, livezT, vil, Wuxi $i semAndturT, Sunt avuti In substante minerale, lar citT-va au

din care unele Imprd$tiate ard

salze. r) MuntiT Lopdtarilor, coprin$T Intre rlul S15.nic, Izvorul - Secu-

Sudul plaiurilor Pirscovul

i SIA-

131.3zIUL (JUDET)

103

BUZ ÄUL (JUDET)

partea de N.. E. a plAseI CimpuluI. Afluentif sAI mal princi-

D. Gr. C. Monteoru, prin di-

ga caracterul sAu propriti de

feritI inginerf strainI, a facut

pan' sunt: Bisca-Roziler, Nehoiul, Valea SArätelul-Baldnestilor, SArltelul-BerciI, SlAnicul, Niscovul

multe sondagiI i studit geologice la proprietAtile d-sale ; dar rezultatul n'a fost comunicat publicitatd.

argil nisipos gAlbuiü, cu coneretiunI margoase.5i gaurile vermi-

forme, el devine foarte nisipos,

alndul, care fecunda valle pe

D. C. Botea, In vara anuld

unde trec, inlesnind tot-d'Q-datA foarte mult comunicatia prin dru-

1884, a facut o excursiune mal

cum se vede spre hotarul jud. Prahova, pe cind, din contra, pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat si BrAila el devine mar argilos

prin tot judetul, si a publicat aprecierile sale in Anuarul Biurou-

negru, adevarat Cernoy Zemlo al Rusiel meridionale.

luI Geologic», Anul II, 1884, pe

II. Grupa tertiarä sati kenozoicà este foarte dezvoltatä si reprezentata prin cite trele sis-

murile naturale ce ofer5. pe albiile lor. Ele, prin marile vAI ce deschid In partea muntoasA, ¡input.: si impArtirea administra-

tiva. Partea muntoasA este astfel divizatA in tref plaiurI: BuzAul, Pirscovul i Sldnicul. Mal

putin insemnate prin marime, dar foarte importante pentru a-

carl apoI le reproduce si d. N. MichAilescu, in a sa «Geografie a Romlniel». D. Gr. Cobdlcescu, in vara a-

nular 1881, viind in Buzau, a studiat bine vulcanii de noroI

de la Pide si

locurile Inveci-

udind in lung plasa ampul,

nate. («Studif geologice si paleontologice», Bucuresti 1883,

trece prin judetul BrAila si se varsa In Dundre; Sarata, care

p. 73-82), studiI, care se repeta mai in fie-care an de D-1

uc1ä o parte a plAseI SArata, a-

tefá.'nescu si eleviI sal de la facultatea de stiinte. Tot asa

gricultura, sunt: CAlmAtuiul, care

poi,

cind prin plasa

cind prin plasa Tohani, merge de se vars5. in eta Ialomita; IstAul, care ucla partea de V. a plaser Tohani, formeaz5. lacul

Boldesti si merge sl se verse tot in 1.1;11 Ialomita. Pe llaga acestea, judetul are o rnultime de alte Oraje, izvoare, vAT, lacurf si viroage, a caror descriere sunt la locurile respective. Geologia. Din punct de

Gr.

de bine d. Cobalcescu a studiat i terenurile din jurul Becenilor si o parte a albid sidnicultif (Ibidem, pag. 6 seqq.), de care studiti s'a servit in mare parte d. Botea in a sa

o-

vailor. Asa, ea se intinde pe

ferindu-le cu prisosintg date nou5.

malul sting al Buzaulul, de la Sapoca pana aproape de Fun-

Pilidi si Porumbaru.

serva pe malul Slaniculd, la Beceni, i sunt reprezentate prin argilurI i nisipurI rosiI i negre, rosir feruginoase, care, la Mlaca

pe Valea-VaciI, iati o mare im portantA, intinzindu-se de la Beceni, pe Valea-CilnAultif, pana in

hotarul jud. Rimnicul, iar in partea despre riul Buzati, spre pana aproape de Scortoasa, si lipsind cu totul pe partea dreaptä a BuzAuld. 2. Stratele Cu congerif si paludine ocupa o intindere foarte

dealuri, inaintind si in interiorul

inavutirea stiintd, ceea ce a fAcut ca sa. fie cercetat aproape maI mult ca orl-care altul, atit de geologii rominI, cit si de ce! strainI. D. Gr. tefAnescu a studiat muntele Penteleul («Revista stiintifica», anul VI). Studir s'au mal fácut de d-nif

oTesiile cu bivalve. I. Stratele cu unio se ob-

I. Grupa quaternarA sail diluviana este foarte dezvoltata ; ea formeaza toatA partea de

ale tara Se im-

si un material foarte abund pretios pentru scrutarile lor

tele cu cardium si cardite

Valea-Josenilor, la Joseni in sus,

vedere al constitutiund geologice, judetul Buzdu e unul din pune atentiund geologilor,

pune din stratele cu unio, stratele cu congeril i paludine, stra-

relatie despre Buzda.

dmp a jud., si se intinde pana sub ultimile coliae ale grupeI tertiare, formind terase si chiar

cele dintiiti

temele sale : pliocenic, miocenic eocenic. a) Sistemul pliocenic se com-

deni, pe Valea-CilnAuld, pe par-

tea dreapta a vAd Niscovuld, pana la Grájdana. AceastA grupa. este formata din ambele sale membre: pietrisul i lössul, une-

mare ; ele se aratd: pe ValeaSläniculur, la Gura-Dimiener; lin-

gd Beceni, pana la PetrAchesti; pe Valea-Josenilor, la Policiori, pAnA la valea Baligoasa ; pe Valea-BuzduluI, incepind de la R5.testi in Valea-Pirscovuld si con-

tinuindu-se pe partea sting5. a BuzAuluI, prin RusiavAtul si Tega, pana in Valea- SibiciuluI;

orl impreuna, alte-orI izolate; asa

lar pe partea dreapta a riuluI

In partea despre colinde terti-

de la Palanca, In fata vAer Jo-

are, pietrisul exista singur si este acoperit imediat de solul

senilor, prin Scarisoara, Bisceni, pana in Valea-CupuluI; pe Bisca-Micl, de la BIsceni pana aproape de Colnice ; formeazA intre-

arabil. Lössul prezintA diferite caractere in acest judet ; pe lin-

BUZXLI (JUDED

gul basin al Niscovulul, de la Grajdana, pe riá in sus, pana

Voda pana la Minzalesti, unde

la Tisati, coprinzind basinul de

pe Valea-Buzaulur se aratá. la Nifon si Ciuta, unde se afundà

la Sarata $i mar toate podgoriile jud. pana la Ceptura. Aceste strate sunt reprezentate prin argiluri cenusiT, unele plastice, altele nisipoase $i foarte avute in paludine i congerir $i cite-va alte bivalve ; prin nisipurr galbene $i cenusiT, asemenea fosilifere; prin cite-va gresiI albe i galbuI congeriane, asezate aci pe stra-

te gipso-margoase, ca la Tega $i Sarata, ad i pe strate cu Cardium,

ca la Coca

BUZÀUL (JUDED

104

$i

Petra-

chesti, aci pe strate sulfuroase, ca la Valea-SibiciuluT $i ValeaLupulur, pe Buzág si la Bis-

ceni-d.-j., pe Bisca-Mica. Sunt

acoperite de strate cu unio la Mlaca, pe Slanic, $i in Pod-

staii pe gresiile cu Ceritr; iar

ale judetulur. b) Sistemul miocenic se compune din stratele gipso-margoase $i salifere, din stratele sulfuroase si din stratele cu

ceeasT formatiune ce vine, pe Bu-

CeritT.

de arp.-,ilurr cenusir, nisipoase, cu chihlibar, de nisipurr albe si

Stratelc gipso-margoase salifere constituesc niste basinuri de intinderr miel, izolate la Rusiavatul $i Tega, la &trata $i Saruri, la hotarul jud. Rimnicul - Sarat, fiind baza stratelor cu congerir i paludine ; la M'in-

sunt acoperite de cal-

cura' din acest judet.

lea-Sibiciului,

carul en bivalve, pe cind la Va-

Stratele cu nisipurr cu

spre Tega, stau pe stratele sulfuroase . Acest

Cardium si Cardite apar la Petrachesti pe Sla'nic 5i formeaza basinul lignitulur de la Coca pe

nivel gipso-margos se aratä prin sarea gema $i prin argilurile salifere la Sal-ata si Mocearul, prin

aceasta vale, unde iaá o dez-

gips la Tega si Minzalesti. Sarea gema', ce se arata prin

pana. la Policiori ; pe Buzati,

la atina, pe Bisca - Mica

na

zdlesti

in sus, pana aproape de Vintilä- Voda; pe Valea-Josenilor

ciulur, de unde se continua pa-

spre Niscov, pentru a se arata din noti la Särata $i de aci la Pietroasa i Istrita; formeaza partea superioard a masivulur cu Ceriti, de la Cislaul $i lipsesc din toate cele-l'alte partr

goriI. Ele coprind toate exploatatiunile $i culcusurile de pa-

voltare foarte mare : pe Slanic

Gavanul. Pe partea dreapta a Buzaului aceste strate se arata la Valea-Lupulur in fata Sibi-

riul Buzad, face parte tot din acest nivel, insa ad acoperita de nisipurr si gresiT cu palu-

(Bisca ChiojduluT), unde merg pe hotarul jud. Prahova si Bueta, prin Ceptura si Piatra-Corbulur, pana la Pldisorul, pe hotarul tarer, lagindu-se ad cu a-

zau, in sus de Patarlage, pana la Nehoiul si pe Valea-NehoiasuluT.

Aceste straturT sunt formate

galbene, de gresir nisipoase si de schisturT, toate incarcate de sulf si de strate importante si multiple, de un silex

negru rosietic foarte abundent $i foarte caracteristic al acester formatiunl $i care nu se intilneste In Ronfinia in asa cantitate in niel unul din judetele de la V. de jud. Buzati. Stratele cu ceritT se prezinta In masive de g,resir izolate de putina importantd. La Cislaul, pe B izau, ele se arata Inteo gresie cenusie in bande puternice 5i inteun argil cenusid schistos, acoperit de gresie calcara cu bivalve si aceasta de o gresie alba-nisipoasa cu congerif. La Minzalesti, pe Slanic, avem asemenea un mic masiv de gresie $i argiluri schistoase cu ceritT, acoperit aci de gresie calcara cu bivalve, aci de stratele gipso-margoase, ad de cele sulfuroase de la Lopatari. c) Sistemul eocenic este re.

de la Palanca pana aproape de Cislaul, tiindu-se continuti sub stratele cu paludine, sub care se afunda la Ceptura si Rotar 5i complet pe Valea-Biscd.

dine si congeriT, d'asupra cdrora ca si la Blestemate, depo-

Argilurile din aceste strate

sunt indicate de cite - va roce

sunt toate cenusiT, nisipoase, pe

eruptive din prejurul S'arel-1m-

cind nisipurile sunt unele albe, altele rosietice. Stratele de gresir si calcare Cu bivalve se arata pe Va-

Buzati.

lea-SläniculuI, la Vinti15.-Voda,

vad pe partea stinga a Buzau-

formind capdtul vaei Pecenega masivul dintre Sárurr, cum $i cel zis Bisoca, pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat $i pe Slanic in sus, se continua de la Vintilá-

prezentat prin cite-va conglomerate $i prin gresir grauntoase, care formeaza baza acestur sis-

luT,

se continua spre Colti si

tem in judetele Prahova j Mil-

zitul de sane a fost ridicat de o eruptiune posterioara formatiuner sale si ale carel' urme

Stratele sulfuroase se arará la Tega sub stratele gipso-margoase, spre Valea-Sibiciulur; se de ad in Valea.PirscovuluI pana la Valea-FintineT si in Valea-Slä-

bovita. Conglomeratele

niculur, de la Lopatari, prin Focul- Nestins, pana aproape

mica importanta; ele nu se arata de eit pe unele

sunt de o

BUZ/1UL (JUDET)

103

i pe hotar, la Siriul ; in legatura cu conglomeratele dupa TätarulMare i Tigaia din Prahova, la

anuald de 75.6r. Temperatura cade in timpul ierneI pana la

Penteleul 11 Curse, pe Bisca, la Gavanul, pe Slanic, la Ivane§ti §i Goide§ti, in Pirscov. Gresiile granntoase de la bazà

+ 36°. Cantitatea de ploaie ce cade in timpul unul an prezinta o medie de 62 cm. §i 3 mm.; sunt fusa ved', cind apa cazuta nu trece de 30 cm. Grrosimea stratuluI de zapada prezinta o

adeca. la Tatarul-Mic

prezinta o mal mare intindere, formind intreaga inaltime a Siriulur, a PenteleuluI, a GavanuluI, a Goide§tilor §i fiind acoperite icI11 colea de miel' strate,

de raid blocurI izolate de conglomerate eocenice, de ordinar fára bolovanI volumino§I. III. Grupa secundarà sati me-

zozoica este reprezentatá prin sistemul cretacic. E compusa

280 Celsius, dar foarte rar (1888,

Decembrie) §i se ridica pana la

medie de 53 cm.; suntinsa. iernI

pana la hotarul austriac §i d'a-

lungul acestuT hotar, trec pe partea stinga a riuldr in Bisca ; formeazá baza Curselor §i a PenteleuluI, trec apoT pe la GuraTeghil, la Ivane§ti §i Goide§ti,

pe Pirscov §i de aci pe Sldnic, pentru a forma baza pe care stail conglomeratele i gre-

siile de la Gavanul.

Ca roce eruptive se gasesc cite-va blocurr de serpentina §i

quartite la localitatea

numita.

Sarea-luI-Buzdu.

Tot aci putem cita i emanatiunile de hidrogen protocarbonat de la Lopatari, precum i salzele de la Policiori

de la Beciu. Clima. Clima judetuluI e in genere sanatoasd, dar putin cam asprd, din cauza vinturilor. Presiunea atmosferica dà o medie 56,6

11

el

I) lo

i

Ge g oilc rol. 11,

Vintila-Vocla, etc.; alb, la Nehoiul, Maxenul, etc. Piatra de

§iavatul, Calvini, Verne§ti §i in multe alte Chihlibarul se gase§te numaY

27 zile ; Baltdretul, de la S., cu o medie de 17 zile. Cele1-alte sunt zile lini§tite sati pu-

i de ad, pe vale maI sus,

Bulte (M'in zále§ti) ; vinat, la Grunj,

trul, de la V., cu o medie a-

tul jud. Buzaa pana la frontiera

luT

cherita, in regiunea munteld Coca i a ramificatiilor sale. Ocru galben-auria, la Nehoiul, CocaSeaca, Lopatari, etc.; ro§u, la

constructif, la Ciuta, care prin

nual& de 124 zile ; Munteanul,

Aceste strate formeazá baza tuturor masivelor inalte ale judetuluI i se arata pe Buzati la Nehoia§ul, formind baza Siriu-

aa distrus totul. Gipsul in com. Finte§ti, in muntele Piatra-CorbuluI (com. atina), la Grunjul, Malul-Alb, Cetatuia, etc. Ozo-

localitatI, unde cade pana la 1.85 m.; sunt insa. iernI, cind nu trece peste 0.23 cm. §i alte oil nu ninge maI de loc. Vinturne dominante sunt Crivatul, care sufla, de la N.-E., dind o medie anuala de 147 zile; Aus-

din toate stratele inferioare celor precedente, carI constituesc rescompuse de argiluri schistoase, schisturI, gresiT licite-va calcare.

BUZKUL GUDET)

de la N. cu o medie anuala de

in agitate de Zefir. Tranzitiu-

nea de la cald la frig §i viceversa se face foarte brusc. Daca vinturile ati bunul ca purificä atmosfera, aa insa raul impiedica ploile, din care cauza judetul adesea e supus seceteI. Anotimpil nu aa o epoca fixa. Primdvara aproape nu exista; toamnele sunt lungr, calde §i placute. Producliunf lfaturale. Judetul Buzau, prin pozltiunea sa muntoasa, este unul din cele mal bogate In productiunI naturale. a) Minerale are : fier, pirita, in muntele Bisoca, la Coca, Bi§teni-d.-s. (com. Calvini), sferoxiderit la Beceni, fier-sulfurat la Jugureni §i alte localitatI.

Plumb §i arama se sustine cd se gase§te in muntele Bisoca. Aur in prundul riuluI Buzati, pe Bisca-ChiojduluI §i in muntele Bisoca, la Gropile-de-Aur,

fragilitatea eT, permite a lua ce-ce forma; apoI cea din mur.tele Istrita, (comunele Pietroasa §i Breaza), cea de la Brinzeasca Muscelul-DareI, Panataul, etc.

Piatra de var in comunele Ru-

in acest judet, de §i nu in can-

titatile de mal inainte, totu§l poate Indestula mica intrebuintare ce industria face in tara

noastra cu dinsul. Chihlibarul a fost descoperit In anul 1836, &liad se intrebuinta pisat, pen-

tru a afuma prin case. Pe la anul 1840 a inceput a se face dinteinsul mataniI, apoI igarete §i alte obiecte de bijuterie. Galeriele sapate la Colti, pe filoanele chihlibaruluI, s'ají darimat. Acum nu se pune in comen de

cit ce se gase§te pe va!, dupa. ce apele vin marI. Locurile unde se gase§te sunt : ValeaColtilor §i afluentil eI, ValeaBouluI i Valea - Aluni§uluT, in

care predomina varietatea gal-

iar cea neagra sal verzue e maI rara. La Veneti§ Ro§coi predomina varietatile ne-

gru §i albastru - verzuiti. Mara de aceste localitatI, chihlibarul s'a mal gasit In: Izvorul-CorbuluI, Bisca-ChiojduluI, SaratelulBaldne§tilor, etc., dar nu s'a pu-

unde Ru§iI in 1828 §i mai in urma, aa exploatat sistematic,

tut constata locul de unde a

dar dupa retragerea lor diu tara

Sare se gase§te in mal* multe

fost rupt.

14

BUzÄUL (jullET)

localitAtI ;

nu se exploateazd

insA. Vom cita, la dreapta riuluT BuzAti : Ndeni, Monteorul, Pätärlagele i Bisca - ChiojduluT,

iar la san Pirscovul, Pinul, Fundata, Ne:

BU zÄUL (JUDET)

106

Sarea - lur- BuzAtí ,

gosina, LopAtari, etc. CArbunir de pámtnt, lignita, s'ají constatat la : Vispesti, Palanga, Joseni, Valea-DragomiruluT,Coca-Seacd, Coca-Merceascd, Vintild -VodA, Valea-TainiteT, etc.

mazIrea, bobul, lintea, etc. Din plante textile : cinepa, inul, etc. Finetele ati : trifolul, ofiga ghizdeiul, amestecate cu o multime infinita de florT, care le dati un parfum delicios. Iarba, ce creste pe muntele Penteleul; intruneste calitAtI atit de superioare, in cit laptele oilor, ce se nutreste aci, dd brinza si cascavalul cel maT reputat din tarl.

Pe alocurca atí inceput sd se cultive si livezr artificiale. Un

rietätT, iar dintre crustacee, numar raer. LipitorT se gAsesc in mare numdr In lacul Fetele, din

muntele Siriul, precum

i

In

alte ape. Insectele, favorizate de clima si de varietatea lerbu-

rilor si a florilor, sunt in specir considerabile i in numdr infinit.

Agricultura. Judetul BuzdA, ca i tara din care face parte,

e unul din cele mal agricole.

Bisoca, Brädetul, Pa:cura, Chioj-

fel de pAsunT artificiale se pre-

dul, Cisidul, etc., s'a exploatat

para de cdtre ciobanT ast-fel : dupd ce se coboarA din munte,

Din cele 494313 hect., suprafata teritorulursd0, 204040 hect. sunt acoperite cu sdmdndturr; 116906 cu pdd. ; 35389 cu fineatd; 75604

unde exploatarea se face pe o scard rala.; la Cuculesti, i maT cu seaml in com. Monteorul,

dati foc plisulur si mar cu seamd strigoer, care, prin Fina oilor,

cu izlaz ; 4874 cu livezT ; 10671 Cu vir ; 45819 este sterp, ocupat

s'a prásit chiar In Virful mun-

unde se exploateazd sistematic. Pe lingd acestea i alte substante, judetul e avut i in ape minerale, din carT vom cita pe cele de la : Boboci, Nifonul, Lopdtari , Murdtnarea, Prorocul, Cirnul, Nehoiul, Jaristea, Mi. rAul, Plesa, Burdusoaia, Puturosul, Gornetul, Fata-Inaltä, Fun-

tilor; iarba crescutA in urmA, o

sad de vatra satelor, sad de ape, salí de drumurr, saii de sardturi, sati, in fine, de terenurr neproduatoare, precum: prun durT, sane', pdminturr albe, etc. Cele 204040 hect. arabile, dupa diferite faze prin care a trecut proprietatea, si mar cu seaml in urma desvol-

Pdcura, de si s'a constatat la:

'1110. numar la Beciul, la Berca,

numesc iarbä de frinturd sati de pirliturA, pe care oile o pasc cu deosebitd placere. c)

Din regnul animal are :

lupT, ursT, vulpT, jdeff, risT (linx),

viezurr, iepurr, veverite, nevdstuicr, dihorT, aricr, mistretr, cdprioare, i rar cerio! (prin rnuntir

dul, etc., a cAror descriere se

Siriului), etc. Dintre pAsAri, afa-

va vedea la locurile respective. b) Plantele sunt de asemenea bogat reprezentate, avind spe-

rä. de cele domestice, are: vul-

cil maT din fie-care familie. Vom

cita dintre lemnele de foc

si

constructiunr : bradul, moliftul,

pinul, tisa, enuperile, fagul, frasinul, paltinul, cornul, cerul, carpenul, singerul, mojdreanul, gorunul, jugastrul, mesteacdnul, plopul, aninul, alunul, salcia, te iul, ulmul, cAtina, etc., apoT dudul, castanul, salcImul, mAcesul, pAducelul, scorusul, artarul, etc. ; din pomr: ciresul, vimdrul, pArul, prunul, caisul, zarzArul, piersicul, gut.liul, mosmolul i nucul; se mar aflä in mar)" cantitatI : coacdzul, a-

grisul, zmeura, afenul, etc. Din cereale sunt : grlul, secara, orzul, meiul , ovä.zul , alacul, porumbul ; apor : rapita, fasolea,

turr, soimr, ulf, bufnite, porumbel, gäini, rate si giste sAlbatice, prepelite, potirnichT, cocosarT, lisite, ciovlici, cirster, sitar, becate, becatine, cocostircT, berze,

arel din ce in ce mar marl ce s'a dat agriculturer, sunt distribuite ast-fel (1897-98) : Griul se cultivA pe o suprafatd de 55960 hect-.; porumbul pe 71494; orzul pe 22198; secara pe 13466; meiul si alacul pe 1470; ovd.zul pe 3143 si rapita pe 2 I 7; grddinT i zarzavat sunt

dropir, cocorT, etc. Sunt : serpr, cea mar mare par-

pe 1700 hect. ; plante de niel cultura pe 3020 hect.

te neveninosT, broaste testoase, broaste comune, brotdcer, gus-

E de notat c5. rapita nu se

pelicanT,

ten, sopirle, etc. Dintre pesa, apele BuzduluT au puOne vari-

etdtr si in micr cantitdtr. Asa sunt: pdstravr, in apele : Arta-

cultivd in totr anif si nu in egala intindere. Cultura el variazd intre 100 5i 2000 hect., lar cul-

tura meiulur descreste din ce in ce. Tot aci trebue adaugate 2700 hect., pe care se eultivi

gul, Cdsoaca, Bontul, BIsca-RozileT si mar cu seamd pe BiscaMare, Valea.Neagrd, etc.; apor: mreand, molan, soreascd, tipar,

plante din mica culturd: cinepd, in, fasole, cartoff, etc. aper pe-

porcoid, crap, caracudd, rosi-

penT

albisoarA, sabioard, po-

i dovlecr. Pentru a efectua aceste muncT

det, zvirlugl, clean, latet, somn, lin, stiucd si ciortan. Prin elestale se mar gAsesc si alte va-

agricole, pe lingA brate si vite, jud. are: 5736 plugurr de lemn, 6130 plugurr de fier ; 129 ma-

oard,

BU ZAUL ( JUDET)

107

$inT de treierat; 53 de secerat $i 218 de batut porumbul, ra de alte ma$inT accesorir pen-

transformat in vif mar toate pele sterpe, dar priincioase acesta culturr, ceca ce a fAcut

tru vinturare, ciuruire, etc. Productia medie a acester culturr, calculata in chile este :

ca viile sA se intinza chiar pana

Gria 128000; porumh 185000; orz120000 ; secara 25000; meid

de strugurr, cari se cultiva sunt: Strugurr alto! sad balan, cu varietatile: gordin, ba$icata, timpurie, om-rati, cruciulita, tig-

alac 15000; °yaz 15000; rapita 1500, ceea-ce da unr total de 489500 chile. Pretul medid al productiuner, avindu-se in vedere localitatea este :

griul = 90.00 ler chila ;

porumbul=55.00 ; orzu1=-70.00 ; 54.00; mei ul = 36.00; secara

38.00 ; rapita 100.00; lar valoarea intreger cantitatr a ovazul

productiunel este : Griu1 . . . . Porumbul . Orzul Secara . . . Meiul $i alacul . Ovazul

Rapita

.

.

.

Total Gradinile de zarzavat

.

.

*

1 3 5 0000

540000 570000 150000 30305000

.

.

Strugurl negri, cu varietatile: negru-virtos, negru-moale, vulpe, seina, basicata-neagra, ftgana., scuturatoare, coarna-nea-

Viile 'in acest judet se cultiv'A din timpurr departate i re-

984000 » 540000

Total general 31829000 Viile. Podgoria BuzauluT e o mar departe continuare a Dealului-Mare din jud. Prahova, care incepe In jud. Buzad, la N. de Mizil (Valea-Scheilor) si continua d'alungul dealurilor pana la

zinta o valoare de 2000000 le! anual.

Toata aceasta productiune agrieola se face pe un numar de 492 mo$ir mar insemnate, din care statul mal are asta-21 88, restul fiind vindute in total sail In loturr, Eforia Spitalelor din Bucure$ti 7, Spitalal Girlasi 2, $coala Craciunescu 2, $coala Slo-

bozia-Galbenul una, iar restul e parte al marilor proprietarr, parte al mo$nenilor. Nu se cu-

prind aci

i sforile de mo$ir posedate de micir proprietarI. Din pamintul dat locuitorilor In 1864, se mal posea.- asta-zr In intreg 8844 locurl ; 6346 ad trecut la mo$tenitorT, 284 sunt parasite, 455 ocupate de altr lo-

cuitorT.

Numarul locuitorilor insuratr,

putatiunea lor e stabilita din vechime, ceca ce a flcut pe

tulur i carl n'ail niel locurr de

Domnul Tare!, Constantin Brin-

hrand, niel drept la succesiune

coveanu, sair alba via sa dom-

este de 12984; la acestea s'ar

neasca. in Dealul-Dumbraver, zis

mar putea adauga $i o parte din succesorif improprietaritilor din

$i Corbeanca. Totu$T vinul alb

Plante de mica cultura

voasa, coarn5.-alba, tita-vacif, tamiioasa, focsaneanca, pircid, puricoasa, mischet (rar) $i ro$ioar.5.

grd, foc$Aneanca-neagra $i vacir neagr5..

115 20000

10115000 6000000

In poalele muntilor, de i, produsul lor e inferior. Speciile

BUZXUL (JUDET)

e inferior de cit cel din Dealul-Mare, pe d'Id cel negru rivalizeaza cu cele d'india din tara. vir mal renumite sunt : Dumbrava, Virful-Utir (Tohani), Ele$teul (Sarata), OlAnita, mar tot Dealul-Sasenilor, din com. Ni$covul.

Viile ocupa o suprafatd de 10671 hect., din care 2500 sunt

varsatura Ni$covuluT in Buzad, a-

aproape parasite. Filoxera s'a

vind dealun mar reputate: To-

Intins i In acest judet, atacind

hani, Sarata, Dealul-Merer, Valea-Teanculur $i mar cu seamA SAseni, carT produc vin negru

pana acum mar 2 din 3 partr

can

traesc din munca pamtn-

1864, canora s'a transmis posesiunea prima, divizata In 3,

4, 5 $i chiar mar multe partl, ceca ce le este cu totul insuficient pentru a putea tral. Proprietatile mo$nene$tr divi-

zate la 242 cete, ale caror nume se va vedea la descrierea comundor, aü devenit asemenT foarte insuficiente, fie prin inmultirea descendentilor, fie ca

marr partl din aceste proprietatl s'ad cotropit, san aü fost vindute mo$nenilor mar avutr.

de o calitate superioara. Dealuri mar putin insemnate sunt,

ale podgorier sale. Productia medie anuala e de 2400000 decal., ceca ce reprezinta, in pret mijlocid, o valoare de leT

Buzad sunt resturr dinteun mens masiv, ce-T acoperea o

pe Valea-CilnauluT : Ghizdita $i

5000000.

data mar toata intinderea, eres-

pe Valea-Slaniculur : Cernate$ti, Alden i Bae$ti $i

Liveldle de pruni ocupa a suprafata de 4874 hect carT produo. In aniT fertilI pana la i mi-

cute natural, ara insamintare

lion decal., iar In cer rár abia 25000. Media se poate stabili

pot diviza in treT: envine, pà-

Blajani ;

peValea-Buzaulul: ande$ti, Pirscovul, Cislaul, PatArlagele Sibiciul-d.-s. In urma improprie-

tariref din 18641 locuitorir ad

la 300000 decal., ceca-ce repre-

Pdidurile aflate asta-zr in jud.

sal-1 plantatiune.

Padurile din acest judet se durr de emp i pacluff de munte. Crivinele se afla mar -cu. sea-

Buz/1m., (JuDET)

BuzXuL GuDED

108

ma pe malurile riuluI Buzaul, precum si pe alte fine, formate in mare parte din lemne albe :

cu resedinta in Patarlage se compune din pa:

Bocirna, 2600; Curul-MunteluT, 2600; Tatdrutul, 1200 ; Tega,

durile : SE-Gheorghe-Noti, GA-

Olen, aninT, plopI, teT, catina, etc.

vanele, Stinca-LeuluI, muntir Pi-

Padurile de chnp contin arboti folosI: tufa riloasa, tufan, nita, stejaricä, gorun, cer, carpen, jugastru, paltin, ulm, frasin, teiti, corn, sorb, alun, anin, salde, plop, etc. Padurile de munte maI ati, pe linga arboriI aflatI in cele de cImp, esentele räsinoase: bradul, moliftul, pinul, tisa, ienuperile, etc., precum si fag, mesteacan, mojdrean, etc. Suprafata ocupata de padurI este de 117906 hect., formind 318 padurI independente. Din

ciorul- CapriI, Uhnetul, Pinul, Glo-

2600 or si 120 vacT ; Cursele, 400 or si 120 yací; Zanoaga, 2800 or; Corinul, i8o0 or; Mi-

acest numar, 72 sunt ale statuluT cq o intindere de 36000 hect.; iar restul particulare mosnenestr.

In vedere cu aceasta dere, jud. Buzati, care formeaza

a patra sub-inspectie silvica, e despartit in 3 ocoale: Ocolul I, cu resedinta in Buzati, compus din padurile: Mä.guleasa, Mina, sforile Ndeni, tufete Bradeanu, jumatate din muntele Ciresul, Badeni saO Pietroasa, GirboviI, Gavanesti sau CotulCioareI, Stuculeasa sau Maxenul, Furul-Mic si Musa, Dimbroca, Capota, Boaca, Tufele-Catunet, Pietroasa, Badeni, Saineasca, Capresti, Istrita, Vintila-Voda,

Sarulesti si Caratnaul, SärataBanul, Crivina, Odaia-Banul, Fra-

sinul, Lipia i Verguleasa. Ocolul II, cu resedinta tot in Buzdti, se compune din : Mierea

sati Adincata, Produleasa, sforile Ndeni, Ciolanul, Bradul cu sforile, Sf. Gheorghe-Noti, Barbuncesti, Izvoranul, Miluiti I, Miluiti II, Barbul, Sarata-Banul, Lastarul, Mägura, Unguriul, Ratesti, Pirscovul i Lunca-Frumoask Piclele, Arhimandrita,

Schitul, arnul si Runceni.

Ocolul III,

dul, Negosina, Cozieni i Ballnesti, Tigdne§ti-Ursoaia, Benga, Märuntisul, Buda, Cisläul cu trupurile : Bdrasti, Predesti, CisScarisoara, Valea-Larga, lAub Trestioara, Mlajetul i Alunisul. Dacä cage de comunicatie ar permite o exploatare maI facilä a padurilor si daca proprietarif le ar ingriji maT bine, valoarea ce ar reprezenta exploatarea lor ar fi de 73025000 leT, calculindu-se In termen de mijloc

650 leI pe hect. Fine/ele ocupa 35389 hect.,

cldusul, 1800 oT; Cernatul, 3600 or; Podul-CaluluI, 4600 or si 50

vacI; Viforita, 2200 of ; Piciorut-Capra, 600 or, 300 vite cor-

nute si 40 cal ; Razboiul, 160 vite cornute ; Ivanetul, 8o vite cornute ; Tehäraul, 2000 o!; Poiana-din-Cale, 2800 o!; Spedisul-BuzauluI, 800 oT ; SpedisulNehoiuluI, 700 of ; Arsele, 80 vite cornute ; Giurgiul, 2600 ol ; Musele-cu-Neharna, 3800 o!; Furul-Mare, 2600 oT; Furul-Mic, f 800 of; Casoaca, moo oT si 200

vite cornute; Bontul, 300 oI

cea mat mare parte in

70 vite cornute. In partea de

Pirscov. Dintre finetele mal renumite prin calitatea erbeI, vom cita : Rozila, Musa, Terca, Gramäticul, etc. Cele de &imp sunt inferioare, contiind ofiga si sovir In mare cantitate. Pretul

cimp, izlaze maT insemnate sunt In coinunele Padina , Luciul, Scurtesti si Mihailesti.

mediti al unti hect. de fineata este de 50 leY, ceea ce da In total 1769450 leI.

Izlazele ocupa actualmente numaI 75604 hect., cad suprafata lor descreste di an In an, Intinzindu-se agricultura si bnputinindu-se vitele. O cauza a imputinareI izlazelor este ferti-

Cele mat multe of (20000 2500o), ce pase muntiI Buzau vin din Ialomita si din Transilvania; restul este din localitate. Iarba PenteleuluI, care intrunea calitati incomparabile si avea reputatiune de cea d'intiiti pasune a Orel; incepe a pierde din calitatile el in raport direct cu Imputinarea braduluI, intinderea ienuperuluI si a faguluf

litatea soluluI, care a dat un mare zbor ag.,ricultureT, ceea ce a scumpit foarte mult pamintul.

mar cu seama a planter

pe clad In cea maI mare parte a tareI, pretul unuT hect. vindut nu trece peste 400 leI, In Buzau, e maI mult timp de cind pretul hectaruluI variaza intre 700-800 lei, ceea ce nu. se vede de &it In jud. Roman. Izlazele cele maI intinse au rämas acum numaI prin munti si serva atit pentru pa5unatul oilor cit si al vitelor marI. Cele maI importante sunt : Siriul, unde pot paste anual 6000 ()IL

Numarul vitelor aflate in judet, dupa ultimele date (1898), este urmAtorul: boi 42622, vacT 17073, ta.trI 1100, v4er 794f, bivolf ii6, bivolite 248, malam 88, armAsarf

stri-

goaia, care se inmulteste din ce

in ce mal mult.

802, ca! 10714, epe 9506, minji 1538, asin1 106, catirT 5, ber-

bed 16072,

or

165729, mief

89449, tapT 928, capre 10948, vierT 2045, scroafe 8979, znascurl 12112 $i purceT 10937. Rasele aflate in judet, sunt Cah orientall, miei, via fara

I SU ZXUL (J UDET)

forta mare, si caei pot suferi un

BUZ ÄUL (JuDET)

1.00

pe ad disparut ; totusI cail de

e de le! 66650. Cultura viermilor de matasä pe la anul 1860 era In floare,

groasa si opind. Tot aci raportaro si colocariile, din care cele mal multe sunt in orasul Mizil, apoI in Buzad si In cite-va comune de munte, mal' cu seama in plaiul Slanic. Pentru fabricarea postavu -

Bisoca se disting si azI prin iu-

puind jud. Buzad aproape in ca-

id s'a infiintat de citI- va anI

teala si tarja copitelor si sunt

pul acestei productiud. Cantitatea insemnata de gogosi ce

(1883), stabilimentul de la Moara - Episcopid Buzad, a d:lui I.

producea si multimea duzilor ce

Garoflide, unde se Licreaza anual 200000 kil. lIna., din care se fabrica s.ofe de postav si dimii pentru valoarea de 60000 le! anual. La acestea se poate adauga tesaturile de lira pentru trebuintele domestice, precum : dimiI, sarid, plocate, zeghiT si mal cu seama scoarte lucrate cu multa abilitate, gust si soliditate, de tarancele muntene si mal' cu seama de cele din com.

traid cit de cumpatat. CeT de cimp sunt ceva mal' mar!. Re-

numita rasa, can* de Bisoca, carI

in vechime erati cautatI pana in tal-He cele maI departate, aproa-

cautatI pentru postalioane.

Vitele cornute sunt propra ale tara, despartite In rasa de m'ante si rasa de cimp. Pentru munca cimpuld, marii proprie-

tele se serva mai rnult cu bol din Moldova. Bol ungurestI aproape nu se vad. Incercarr de a Incrucisa vitele locale cu cele de Elvetia s'ad facut multe, dar

n'au reusit. Singur d. Casotti, dup5. un Indelungat timp si cu marI cheltuelI, facind Incruci-

sed cu mal toate rasele renumite din strainatate, a reusit O.

alba acum o rasa, care se dis-

atentiune ce dati agricultoril localnid apiculturd. Un stup pro-

duce, in termen de milloc, io leI; ded produsul total al ion

se plantasera mal' In toate partile, atragead sume Insemnate, variind filtre 300000 400000 leI anual. AstazI abia mal produce 350-400 kg. gogosI, ceea

ce nu poate satisface niel trebuintele taranilor din localitate. Industria. De si activitatea locuitorilor e absorbita de agri-

cultura, totusI lipsa de pamint cultivabil in unele partT de munte, inlesnirea si eftinatatea cu care se procura materiile prime,

Rasa ovina e reprezentatamd

beneficiul ce ele asigura, apoI necesitatile domestice, etc., ad facut ca si industria sa nu fie uitata, ba din contra O. atragä

In tot judetul prin oaea tigae,

din ce in ce mal mult atenti-

apoI bIrsana si stogoasa. Tigaea

unea locuitorilor. LumInarlile si sapunariile, o datä in floare, sunt asta-zI des-

tinge prin frumusete, vigoare si vioiciune.

neagra abia acum a inceput a se introduce. In oile manastirilor se gasesc si cu alte color!, mal cu seama rosii, a caror tina serva pentru mohair. Caprele

sunt de o buna rasa, curat romineasca.

Porcii sunt cei comuni intregd taxi.; rar se gasesc incruciser! cu porci sirbestI, unguresti, etc., prin comunele Blajani, Zi-

Tega, Siriul, Podul - Caluld si

la Sapoca si cea din comuna

gieni, Largul, Mizil, Breaza si

Simileasca, unde O. tala anual 2200 vite cornute si 5000 °I si capre. Cea de la Sapoca a ince-

Baba-Ana, productrid anual cascaval 120000 kgr., 130000 kgr. brinza : de burduf, de cosulete si urda, si 200000 kgr. brinza, al-

Tabacariile n'ad fost niel o data in floare; singura care a

Mierea si ceara aproape ad pIerit din cultura si micul numar

de 6665 stupi ne arata putina

Pentru transformarea laptelui

calitate. Zalhanale erad doua, : cea la

rasä din diferite incruciseri, care

clt muntele.

comert.

in brinza si cascaval, judetul are ti casara* si r t3 stine. CA*R. la munte sunt : Viforita,

tat de pe la 1870, lar cea de

Este de notat ca, cimpul in genere e mal avut in vite de

judetul are 26 pive si 2 dirste. Calugaritele de la Ratesti si Barbul, pe linga diferite tesaturI de matase si borangic, bete alese, etc., lucreaza mohair de diferite colorl, atit pentru imbracamintea lor, dit si pentru

fiintate. Mide trebuir4e se satisfac prin import. Lumlnarile de ceara se fabrica Insa in lo-

li$teanca, Fundeni, etc. Tot d. Casotti a reusit a avea o nota sa Intruneasca: marime, carne gustoasä si grasime suficienta.

Mizil si Lipia. Pt.ntru acest scop

la Simileasca In 1885.

Musa; la dmp: Luciul,

Mar-

ba, sati de putina, apoi : unt de oaie 20000 kgr. si 140000 kgr.

lapte de putina, care se pune

functionat si functioneazä regulat e cea de la Moara - Gher-

In comert, parte pentru consu-

manoaia, din orasul Buzad, la

porta ; asa brinza alba trece In Austria si mar cu seama in Viena, servind ca aliment lucrator119r din fabrici, lar cascavalul de cImp se vinde in Bulgaria si

care se mal' poate adauga cea din strada Dorobantilor, trifiintatä

abia de citI-va ani. Pieile ce se tabacesc serva pentru cizmarie

matiunea locala, iar parte se ex-

Turcia. Cea mar renumita productiune a judetuld, in aceasta. 1-amura, e cascavalul de Penteled,

BLIZXUL (JUDET)

110

BUZAUL (JUDET)

chile de fama.; cea din Pogoane 15 chile ; cea de la Episcopie to chile; si cea din catea Dobro-

la fabricarea tuicer si a ote. Zmeura atrage cîÇTva coleetorT In locurileLde munte pen-

a carur reputatiune e bine stabilita afit in tara, dit si In strainatate. El se fabrica, in termen

gel, (ambele in orasul Buzad), 7 chile ; sad un total de so chile

de mijloc, cam 80oo kgr. anual,

chile. Aceasta fajnä se desface parte in Buzad, parte in Rtm-

oras sunt: a d-lur Marghiloman,

nicul, Putna si alte judete. Sunt

copier; iar in judet : a d-lur Pr. Casotti, a d-lur Marghiloman

cea ce nu poate satisface toate cereri/e, din care cauza e in/ocuit cu cel fabricat in muntiT Musa, Siriul si Podul - Calului, care are un gust aproape egal. In timpul din urma, cascavalul de Penteled (fabricat In casarla

Viforita si la Tega) a inceput sa piardà din calitatea sa, atit din cauza lacomier fabricantilor, cit si din lipsa de bacT expertr. Cel mar renumit baciu al Bu-

pe zi, cea ce a anual 15000

127 morr de apa si 34 facae, mar toate pentru macinat porumbul.

Din fina mdcinata se fabrica pibe in 43 brutarir, aflate atit In orasul Buzad si Mizil, cit si prin comunele rurale. Bragagerir sunt 9. Pentru fabricarea rachiulur de

tru a face dulcead. Ce1e mar reputate gradinT de poame iln a case! N. Stanescu si a Epis(Fundeni), a d-lur PerieteanuBuzad (Beceni), a d-lur N Bagdat (Tohani), a d-lur Mares (Fefeler), a d-lur C. arlova (GuraNiscovuluT), etc.

Padurile &era lemne, nu numar de foc, dar si de lucru :

bucate era o povarna In com.

Pentru fabricarea scindurilor,

zriulur a fost Petre Baciu, mort In 1865, in virsta de 103 anT.

Simileasca, care de citr-va anT nu mar functioneaza; lar pentru fabricarea tuicer de prune sunt

judetul posea 102 herastraie, aflate cea mar mare parte in

El a fost adus de Episcopul

264 poverne, cu un numar de

Chesarie, pentru oile Ep'scopier,

328 cazane, situate in mar toate comunele de munte. O parte din vinul produs trece asemenT in industrie, servind la

care pascind Penteleul, a facut renumele acester productiunr. Filr sar aú continuat arta paria-

telul lor si ciad Penteleul era al lur Persescu, cascavalul de a ci inca nu-sT desmintea repu-

tatiunea. Cu moartea lor a inceput sa devie de o calitate inferioara. Suma, ce se poate incasa pen-

tru aceasta productiune, se ridica la 740000 leT anual.

Laptele de yac! i bivolite, pe Ruga consumatiunea casnica, trece o parte in comert, fie ca lapte, fie ca unt saU smintina.

Untul de vaca, de si se produce in cantitate de cam 800000 kgr., nu se pune in comert anual

de cit in cantitate de 240000, reprezintind o valoare de 720000

leT, cea ce da, pentru intreaga fabricare a lapteluT desfacut In comert, 1460000 ler anual. Industria bazata pe productiunile vegetale e reprezintata prin 102 morT de aburi sau dfn care mar trisemnate sunt : cea dirr Mizil, lucrind pe zi 18

fabricarea spirtului de vin

si

mar cu seama a meliser. Melisa de la schiturile Gavanul i Cio-

lanul are o reputatie bine stabilita. In com. Ulmeni s'a infiintat In 188o o fabrica de co-

comunele Nehoiasul, Gura - Teghir, Lopatari, Bisca-Chiojdulur,

ett. Scindurile din Siriul sunt superioare. Tiganii rudarr fabrica in mal multe padurf : copar, lopetr, litigue, etc., apor cärbuni sad mangal. In comuna Tisaul si in comuna Marunti-

sul, rodea se practica pe o scara intinsa. In comuna Vipe-

resti se fabrica hambare. Fabricarea donitelor, , a putini-

niac a caser Amanieux si I. Naville ; tot aci se conserva o mare cantitate de vin pentru export. O altä fabrica de coniac s'a in-

lor si a altor obiecte de lemn, precum : mese, seaune, etc., se face in mar multe comune de

fiintat la Zoresti (com. ValeaTeanculuT), de C. Cirlova. Tesatura cineper si a inulur, de si cu instrumente primitive, se face cu multa soliditate ; lar pentru impletitul fringhlilor e

Nehoiasul, Gura- Teghir, Lopi-

o fabrica in ora.sul Buzad. Se fac incercarT si pe la scoalele rurale,

futre care se pot cita lucrarile fkute la scoala din GlodeanulSilistea.

Uleiul de in si nuca nu poate indestula niel trebuintele locale. Poamele cele multe, pe cae' le produce judetul, se consuma parte in localitate si parte serva

munte, dar mar cu seand in tari si Paltineni, mide tot-d'odata se face sindrila sad sita pentru acoperisul caselor. In co, muna Bozierul se fabrica buto-

iase de tuica cu multa. ara si gust, mal cu seama cele- din vergele. Padurile dad ghinda, girul pentru ingrasatul porcilor ranza pentru tabacitul pieilor. In ce priveste industria pro-

venid din substante rninerale avem

Extragerea petroleular, care se face in corn. Monteorid (Futv dul-Sarati1), unde, din 1860, °tu&

BUZXU L (JUDET)

11

a inceput aceasta industrie, s'a

sapat peste 1000 puturi,

din

care functioneaza 274, unele primitive, lar altele sistematice, Cu

adincime 'Ana la 200 metri ; lar unul (sistem american) pana

la 400. Aceste puturI produc zilnic 2000 decalitri pleura cu tarie de 320, saa un total dc 800000 decalitri pleura. anual. Din resturile de pleura., tot adi se fabrica diferite uleiurT pentru ungerea vagoanelor, trlsu-

rilor, etc. Pleura se maI exploateaza. In com. Mdruntisul, comunele Tiga i Cuculesti, unde

functioneaza. 40 gurI de puturi au o adincime de 120 m., &rid

pe zi 650 decalitri, Cu o task de 290. Aceasta 'Acura. e transformata. in gaz in fabricele din comuna Sirmileasca, a asociatilor Christodorescu , producind

32000 decalitri anual, a dial P. Catanescu, producind woo° decalitri. Tot de la Tega, d. N. Bara.teanu aduce pleura pentru

BUZXUL (JUDET)

servindu-se cu ceca ce natura le-a pus la indemina. Pentru extragerea pietreI de constructiunI, judetul are mai multe cariere, din care mal insemnate sunt : a) Ciuta (Podul-Tiser), care dà piatra pentru temeliI, ornamente, trepte, canale, cruel', etc. ; se distinge foarte mult prin uniformitatea maseI i inlesnirea cu care se poate sculpta, din care cauza

are un comert dezvoltat cu tuica, lemnaria i brinzeturile. Cascavalul de Pentelea e cautat pana. In partile cele mal departate ale

permite a se sapa intr'insa chiar obiecte de arta. b) Pietroasa (muntele Istrita), ceva mai durd,

leul trece in Austria, Bulgaria si Turcia, in cantitate caen de

dar avind vintuti si alte substante straine in masa sa. c) Brinzeasca i d) Muscelul-DariI,

care da piatra cea maI durd si care se poate intrebuinta cu succes în bordurI de trotuare, etc. Piaträ de constructiunI

se mal afla in comunele Mon teorul, Breaza, Tisaul, Pandtaul, dar inferioarä celeI din cariere-

le de mal sus.

Piatra de var se af1ä maI

fabrica sa din com. Merei, unde

in toate apele de munte ;

se fabricd pana la 5000 deca-

mal bun var se fabrica. la VerDesti, Pirscovul, Calvini si maI cu seama. in com. Rusavatul, care produce varul gogon pentru spoit. (Maria ordinara se practica

litri anual.

Pleura insa cea mal buna cea din com. Piclele (Mierlari), care are o tasie de 400, dind la I 00 pleura, 70 petrolea. Aceasta pleura se rafineaza in fabrica din com. Maracineni, producind anual 8000 decalitri petrolea.

IncercarI de extragerea pacurd s'ati facut si in alte loca-

in

cel

cite-va comune si maI cu

seamd in : Mizil, Niscovul, Calvini, Pirscovul i Policiori. Comerful ,ci tirg-urile.Co-

mertul und judet, ca si al Ord din care face parte, sta. in raport direct cu productiunea sa

Ord. Poamele aduc asemenI oare-carI foloaselocuitorilor m un-

teal', earl le desfac la &imp in schimbul cerealelor. Mierea ceara fiind putinà si comer cu dinsele e neinsemnator. Una si pieile se exporteazd in mare parte in Austria. Petro300000 decalitri anual. Vinul, de si se produce relativ mult, se exporta putin. Mare parte se consuma in fabricele de coniac de la Ulmeni i Zoresti; o mica parte, maI cu seama vinul negru, a-

junge pand in Bucuresti si chiar afard din tara. Nu maI putin

insemnat este comertul cu vitele, din care unele se ingrasa pentru Mat, jar altele se desfac pe la diferite tirgurI pentru trebuintele agricole. Importul judetuluI se face in

cea maI mare parte din Austria, mal cu seama pentru magazinele de brasovenie, lipscdnie si Minarie, apoI masinI agricole, obiecte de fontd, taminte, etc. BacaniI aduc o mare parte de marfurr din Constantinopole. Importul din Franta,

Germania, Anglia, e neinsemnator. Pentru inlesairea comerciuluI,

judetul are maI multe tirgurI

agricola i industriall. Buzdul aAnd o produetiune destul de insemnata, prin urmare, relativ

din care cel mal important este Dragaica. Scopul principal pentru care s'a infiintat acest tirg, a fost desfacerea rind, de aceea

comertul an e bine dezvoltat.

el se tine in zilele de 18-24

200000 lei , valoarea palcureT

Cel d'intia loc, fArà indoiald, 11

brute si a altor derivate ale el. Sarea, de i. este multa, in judet, dar nu se exploateaza. In

Iunie, dupa tunderea oilor. lina se vinde naaI la fie-care

comunele de munte, apele fiind skate, si adunatul sareI etfacil,

ocupa cerealele, care mal mult de jumatate se vind pentru export in diferite partY ale Europd. Pietele cele maT importante de desfacere sunt,garile :

rmaI totT locuitoriI nu o cumpara,

Cilibia, Mizil i Buzda. Muntele

litAtI, dar farà o deplina reusitd.

In total dar, judetul produce 4504000 decalitri petrolea, ceca

ce reprezinta un milion leI; la -care se mar pot adauga inca

sttna ; nu se mg lasa in depozite si nu se mal aduce la ergurI. Comertul cel mal insemnat ce se face acum, la

acest erg, e cu vite cornute

BUZÄUL (JUDET)

112

BU ZAUL (JUDET)

atit

cepe din gara Buzan, atinge par-

Buzdii-Vadul-Sorestilor, In-

de lux, cit si de hergheliï, apoi cu trasurI, lemnarie, tesa-

tea de E. a orasulul, trece riul

cepind din soseaua nationala (la 3 kil.) in cat. Haimanalele, trece prin Zilisteanca, Fundeni si Vadul-Soresti, avind o lungime de

si mal Cu seamA Cu

turT, cizmärie, obiecte de ruda.rie, etc., precum i marfurf de brasovenie, lipscanie, marchita.nie, häinArie, mode, bacanie, etc.

pentru care vin magazine, atit locale, cit si din alte judete. De la infiintarea cailor fierate, tirgul decade din an in an. La 29 Iunie acest erg se muta de la Buzan, la Mizil, tot sub numele de Dragaica si tot cu aceleasT märfurT ; e aci insa mult

Dona tIrgurf de mar mic. toamna. numite Valea-TeanculuT, incep la 15 Septembrie si se termina'. la 15 Noembrie, in zilele de Simbata i Duminicä ;

unul din aceste tirgurT se face tot pe locul i in baracele guita Drägaica, avind numele Carol I, iar altul In com. Vernesti in apropiere de com. Va-

lea-Teancula Aci se desface multa' butnarie, lemnäric, poame, zarzavat si alte obiecte necesare culesulta viilor. In fine mar e tirgul de la S'apoca, care incepe la 9 Martie i tine pana la 30 Aprilie In toate Miercurile si Joile. La aceste tirgurT

Buzan' printre catunele Blajani FocsAnei, ese din judet In co-

muna Zilisteanca si se indrepteaza. spre Rlinnic. Are lungimea de 22 kil. i in judet halta Bobocul.

e) La acestea se poate adduga linia fierata, in stare de proiect, Buzan -PatArlage. 2. CA! nationale : soseaua nationala, venind din Ploesti, trece prin Mizil i Buzan, apof, prin com. Märäcineni, se indrepteazd

spre Rimnic si Focsani. Pe aceasta osea sunt doul podurT de fier, unul peste riul Buzaul, cu o lungime de 536 ni. si altul peste riul Cilnaul, cu o lungime de 76 m. Calle judetene sunt : a) 1. Buzan-frontiera, prin comunele : Vernesti, Cindesti, MA-

gara, Viperesti, CislAul, Maruntisul, Patirlage, Paltineni, Nehoiasul si de aci la frontiera,

avind o lungime de 93 kil. 460 metri.

2. Buzan-Braila, prin comunele : Tabarasti - Cilibia - Cotul-

CioriI, cu o lungime de 30 kil. 400 metri.

se maT pot adäuga cele 127 ce se tin in diferite comune, maT cu seama de munte, la deosebite särbätorT, cu o durata de o zi, cel mult tres si

Calea mixtA Buzau-Urziceni, prin comunele : Costesti, Cioranca, Mihailesti i Glodul-

unde se consuma mal mult de cit se vinde. Numarul circiumilor in tot judetul e de 1088.

40 1/2 kil.

n'ir de comunica/le. r. Caile fierate sunt doua : Bucuresti-Braila, care intra In judet pe l'higa comuna Mizil,

trece prin orasul Buzan si ese

b)

Sarat, de unde trece in judetul Ialomita, avind o lungime de c) Gane vecinale sunt : I. Sapoca-Lopatari, prin comunele : Cernatesti, Carpiniste, Beceni, Gura-DimieneT, VintilaVodd, Mänesti si Lopatari, cu o

lungime de 41 kil. 905 m.

9 kil. 670 m. Vernesti-Tisdul, trecind prin

comunele: Niscovul, Grajdana

cu o lungime de 30 kil. 940 m. Niscovul-Tohani (DrumulViilor), trece prin comunele : Valea-TeanculuI, Gura-Sal-6.g Pietroasa-d.-s. i Tohani, cu o lungime de 3 I kil. Vernesti-Valea-TeanculuT, cu o lungime de i kil. 925 m. Mizil-Cislaul, trece prin comunele : Tohani i Jugureni, cu

lungime de 32 kil. 858 m. Mizil-Cilibia, trece prin comunele : Amarul, Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Silistea, Cotorca, Meteleul, Pogoanele, Caragelele

si Cilibia, cu o lungime de 73 kil. 788 ni. Berca-Policiori, cu o lungime de 8 kil. 100 m. Pirscovul-Goidesti, trece prin comunele : Trestia, Balanesti, Boziorul, BrAesti si GoiI O.

desti, cu o lungime de 29 kilometri. Nehoiasul-Gura-Teghir, cu

lungime de ro kil. Tintesti-Albesti (din

so-

seaua mixta), cu o lungime de 19 kil. 578 m. Maxenul-Albesti, prin Sme-

eni (din soseaua mixta), Cu o lungime de 22 kil. 580 m. d) CA! comunale sunt : Lipia, Merei, Monteorul, Gura-Sal-ata', Stilpul, aringa, Pietroasa-d.-j., Breaza si Vintilean-

aceasta linie sunt statiunile : Mi-

2. Buzaa-Rusiavatul, incepind din soseaua nationala, in com. MAracineni (3 kil, departe de Buza(í), trece prin Maracineni ,

zil, Ulmeni, Monteorul, Buzan

Plescoi, Gura-AninoaseT, Robes-

sti-Sageata-GAvdnesti, Gheraseni-Costeti, Blajani-Maracineni,

ti, Pirscovul si Rusiavatul, cu o lungime de 57 kil. 550 m.

Zarnesti-de - Unan, Pogoanele-

din judet pe la com. Cotul-CioriI,

avind o lungime de 65 kil. Pe Cilibia.

Buzan-Mdrasesti, care in-

ca, care toate cad perpendicular in soseaua nationala, apoI: Cochirleanca-Scurtesti, Scurte-

Calddresti-Padina si Cislaul-Cal-

BUZXUL GUDET)

BUZXUL (JUDET)

113

vini, avind un total de 155 kil. 27 m. lungime.

rata s'a unit cu pl. Tohani i plaiul Sanie cu plaiul Pirscov, atit in ceea-ce priveste puterea ad-

din registrele stArif civile, pe perioada de 5 anI 1879-1883,

uga : soseaua comuna15. MizilBaba-Ana-Boldesti, i oseaua Pietroasa - d. -s. -Breaza-Vispesti-

ministrativA, cit

Nleni-Fintesti-Jugureni.

aci este scaun episcopal, soimul, poate pentru cA jud. Buzdti era

rabilA populatiund, poate din multimea boalelor ce bintuiail atuncl, precum: anghina, variola, tifosul, etc., ne dA urmA-

La acestea se me pot adl-

Totalul cAilor acute de judet si comune este : Cï judetene, 164 kil. 360 m.; vecinale, 368 kil. 894 m.; co. munale, 155

kil. 27 m. Total

688 kil. 281 m. Din acest numAr 219 kil. 569

i judiciará..

Marca jud. este o bisericA un soim ; biserica, in semn cá.

unul din cele ce procurati

care nu a fost tocmal favo-

torul rezultat :

trimisI la

In jud. BuzAti media anuall a nasterilor era atundi de 7104, a deceselor de 4679 si a cAsl-

Constantinopole. AstA-zI pasA-

toriilor de 1548. Populatia eres-

rea care se pune pe

tea dar cu un numAr de 2428

multI soimI Domniei (vel Mon-

teorul) pentru

a..

fi

sigiliile salí pe tabelele oficiale, depin-

de de capriciul sculptorula, pic-

suflete anual. DupA sex, numlrul nAscutilor se repartiza ast-

torula sati al cela ce comandá. sigiliul saü tabela. Sigillile din 1831 ati o pasare in zbor, pro-

fel : 3678 bArbatI si 3467 femeI; iar al decedatilor: 2467 bArbatI si 2209 femeI. AstA-zI creste-

mal' multe drumuff naturale, din

babil un porumbel.

rea populatid se poate evalua

care mal insemnate sunt drumul Bogdanuld, drumul Fieru-

Populafia. Judetul era populat in 1888 de 196654 locui-

lui, drumul SAriI, drumul AmaruluI, drumul BuzAálul (al Dealului), drumul Oilor (Grindul mo-

torI, formind 43250 familiI, care dupa starea civill, se impArteati

vila ManciuluI-Buz5b), LopAtari, drumul_ Penteleula, etc. a cAror

necAsAtoriti 4982, vAduvI 3092,

la 3200 suflete anual. DupA religiud erati in 1888: 193041 ortodoxl, 2192 mozaid, 1148 catolicl, 256 protestantl, 4 gregoried i 13 mahometad. DupA cultur5.: ci tiintA de cante 1945610c.; iar arA stiintl,

descriere se va vedea la

meI

m. sunt impietrite, 84 kil. 202 m. in executare si 384 kil. 510 m. nelmpietrite (1891).

Pe Ruga aceste cä, jud. are

lite-

ra respectiva. Impiirfirea Jud. BuzAil e impArtit in 3 plAsI

si 3 plaiurI : Plasa SAratd, formatA din orasul BuzAil si 16 com. ru-

rale, Cu 73 cAtune si 30 subdi-

ast-fel : bArbatI cAsAtoritT 39910,

divortatI 227, bAetI 51422; femAritate 39910, vdduve

6047, fete 50964, saa un total de 99633 bArbatr si 96921 femer. ToatA aceastA populatie trlia In 40588 case si da un numär de 36291 contribuabilr. In vedere cu intinderea teritoriduI jud., erati decI cite 2.52 hect. pentru fie-care lo-

177198 loc.

Dupl drepturile politice se impArteali in acelasI an ast-fel: Pentru Camerl: 547 alegAtorf In colegiul I, 1014 In colegiul al II-lea, 865 in colegiul al III-lea

direct si 990 prin delegatie; iar pentru Senat : 296 In colegiul

cAtune si 14 subdiviziunI. Plasa Tohani, formatA din orasul Mizil i 17 comune ru-

cuitor. Dupa nationalitAtr, populatia se impártea ast-fel : 192419 Rom'Id, 145 BulgarI, 2192 IzraelitI, 324 GrecI, 1223 Austro-Un-

I si 353 in colegiul al If-lea. 'Top' acestI alegAtorr &Si 4 senatorI si 7 deputatI. NumArul alegAtorilor lnsA varieazA din an in an. Dupl numArul alegAtorilor, Buzeul ocupA al IV-lea loc in

rale, cu 57 catune si 12 subdi-

garr, 70 Italica, 39 PolonI, 56

tarA.

viziunl.

GermanI, 16 FrancezI, 15 Rusr, 16 Armed, 17 TurcI si 22 StrbI.

visiunI.

Plasa Cimpuld, formatA

din 22 comune rurale, cu 72

Plaiul Buz5.5, format din 17 com. rur., cu 160 cltune §i 46 subdiviziunI. Plaiul Pirscovul, format

din 16 comune, cu IZO cltune 48 subdiviziunI;

sAmintul din 1860: 144326 loc.;

Plaiul SlAnic, format din 19 com., Cu 91 cAt. si 39 subdiviziunI.

De cItT-va anI (1891) pl. SA5671W. Ma ele thcl

Populatia acesta jud. a mers tot-d'a-una crescind. Asa, dupà recensAmintul din 1844, judetul avea 133942 loc.; dupl recen-

Geotparic. Vol. II

dupá. recensAmintul din 188o: 182130; dup5. cel din 1885: 183225; lar dupa cel din 1890: 196654. Datele exacte, culese

In 1898 populatia s'a ridicat la 224000 locuitorI. TiganI sunt ca la 7000 suflete, imprIstiatI prin diferite comune, mal cu seamA in : BuzAti, Simileasca, Cindesti, CislAul, Fun-

deni, etc. ColoniI de Sasr, stabilit In secoliI trecutl In comunele:- Calvini, Niscovul, etc., asimilat dar carr acum cu desAvIrsire poporuluI romin 15

BUZkUL (JUDET

BUZ 'AUL (JUDET)

114

avind limba, religia si datinele sale, precum si aceleasI drepturr politice. Bulgaria' in Buzad sunt foarte numerosI si venitT in doua colonir.

Prima colonie e venia in 1806 O s'a stabilit in partea de N.-E. a orasului (in suburbiile Girlasi si Brosteni), ocupindu-se

gradindria. A doua colonie, a venit in 1828, dar negasind locurI proprice, parte a trecut la Ploesti, parte la cu

Hui; cei ce ad ramas in Buzau

s'ad stabilit In partea de V. a orasului (extremitatile stradelor : Carol I si Unirea) si in co-

culeasca, in 1792), si spitalul militar.

Pentru populatia rurala si cea

saraca, medicamentele se dad gratuit Yusti /la. Pentru rez-olvarea micilor pricini dintre locuitorr este (i 88g): cite o judecatorie comuna15., In fie-care comuna, iar pentru pricinf mai marI sunt 4 Ju-

decatorii de Ocol: in Buzan, Mizil, Plescoi si Patarlagele. Pen-

tru apeluff, afaceri ruar insemnate, etc., se afla in orasul Buzad un Tribunal, de a doua instanta, care depinde de Curtea de Apel din Bucuresti. Tot In

orasul Buzad' este si o Curte

muna Maracineni, catunul Potroceni. De si sunt numaratI

cu Jurati. Numarul proceselor ce se

intre

judeca de tribunal prezinta urmatoarea medie anuala: civile

latie medie anuala de 240 elevi. Acest liced, de la 1889, este

instalat in propriul sad local, constructiune frumoasa, zidita de

Ministerul Instructiund. E frecuentat acum de 515 elevT si

posedá o biblioteca avuta

s't

importanta. Un seminar, infiin-

tat in 1838 de Episcopul Che sane, si care avea in 1890 un numar de 9 profesor! si o populatie medie anuala de 60 elevI (solventI si internr); a fost desfiintat in 1893, si localul saA

restaurat si marit in 1898 va servi pentru o scoall normall de invatatort. ase scol! primare de bletT, din care 4 In BuzaA, 1 In Mizil si 1 in ma-

mare parte inca nu stid bine

zoo, corectionale 645, divorturT

rorulneste si traesc aproape 'fil-

48, apelurt civile 270, apelur!

nastirea Berca, cu un numar de 18 institutor! si o populatie de 960 elevi. Patru scoale primare de fete, din care 3 in Buzad si 1 in Mizil, cu un numar de 12

tre dinsiI.

Romliff

si

exerciteaza

drepturI politice, insa cea mal

corectionale 400, comerciale 25,

institutoare si Cu o populatie

Serviciul sanitar. Actual-

executarr 218, epitropir ioo, e-

de 470 eleve ;

mente, din punct de vedere sa-

fecte 30, mezate 31, dote 83,

frecuentate de 6580 blet1

nitar, judetul e impartit in

vinzarI 291, secuestre 24, ipoteci 86, testamente 27, conventiuni 130, separati! patrimoniale 8, interdictiI 4, pensil alimentare io, propriri in mina a 3-a 7, firme 29, donatiuni 14, falimente I r, adoptii 6, corespondenta 6 si electorale 8. Numarul crimelor da media anuala de 30.

976 fete.

coalele primare rurale stad sub privegherea unui revizor scolar, a asid resedinta este in orasul Buzau. Pentru invatamintul primar si secundas cheltueste in genere numal sta-

Judetul are un arest preventiv, zidit in 1888, in toate conditiunile cerute, cu intretinerea

mune, sunt II.

5

circumscriptiI : 1. Plaiul Buzar',

avind un spital In comuna Patärlagi, un medic, un vaccinator si o moasa ; 2. Plaiul SlanicPirscovul,

avind un spital In

manastirea Nifon, un medic, doT vaccinatorl si o moasa; 3. Pl. ampuluI, n'are spital ; are irisa un medic, doi vaccina.tori

o moas5.; 4. Plasa Sal-ata, dotatA acum cu un spatios si frumos spital, construit de domnul Monteorul, pe proprietatea sa Monteoru are un medic, doI vaccinatorr si o moasi

sa; 5. Plasa Tohani, are un spital in comuna Mizil, ser-

vid si orasenilor MizilenI, cu un medic, dor vaccinatorr si o moasa.

In oras sunt : spitalul comunal, spitalul judetean, spitalul Girlasi (institutie particularA, fon-

dat de Paharniceasa Maria Min-

tul,

1 IO

coa.le rurale, si

iar pentru cel rural, atit

statul cit si comunele, irisa Cu o parte mal mica. coalele rurale, intretinute numai de coMara de scoalele publice, mal sunt in orasul Buzdu si institute

caruia se cheltueste anual (1889) leI 5700 pentru personal si 7500

private: 2 de baeti si I de fete,

pentru material. Media detinutilor in fie-care an e de 350 barbati si 5 femei. Numarul advocatilor e de 48. Instrucpnnea. Pentru instructiunea publica, judetul posedd :

66 eleve. La aceste se poate adauga si invatamintul confesional izraelit Cu 2 colf de bleti si I de fete, frecuentate de 198 elevi si 25 eleve. Cultul.Mal top' locuitorif judetulur sunt crestinf ortodoxI,

un liced, fost gimnaziti infiin-

tat de comuna in 1868, care in 1884 a trecut la stat, cu un numar de 12 profesor! si o popu-

cu o populatie de 58 elevi si

avind biserici mar prin toate comunele si catunele. Dintre confesiunile straine n'are nicr una

BUZÄUL (J UDET)

temple sad bisericr, afara de izraelitir, cari ad in Buzad o sinagoga si douà case de rugaciunr,

iar in Mizil numal o casa de rugaciunr.

BUZXUL (JUDET)

115

ler 14 banT; timbre, inregistrarT si amenzI, 144766 ler 79 banT ; veniturr extraordinare, 16009 lei 49 banT ; amenzr judecatorestr, 17714 ler 20 banT ; arenzT de mo-

59 banT; despagubirr de la insurater, 17619 ler, 93 banT ; pro-

dente de la debitorif statulur, 50930 le!, 69 banT; din costul porumbuld dat loc., 94326 ler,

Numarul bisericilor e de 289,

sil', 759685 leT 02 banT ; arenzl

din care 275 servesc, iar 14

de padurr, 142306 lei 30 banT ;

sunt parasite. Din cele 275 bi-

chirir, 3159 ler 75 bad ; sub-

sericT, numar 268 ad preotl, iar la cele-l-alte serviciul se face de preotir de pe la bisericile vecine. Numarul preotilor e de 270; diaconT sunt 5, cintaretT 261 si paracliserr 191. In cea mar mare parte din bisericile de la comunele rurale, cintaretil implinesc si serviciul de paracliserT.

ventie pentru pompierT, 32000 ler; taxa pentru elevir aflatI in scoala militara, 1100 ler; taxa pentru elevii din internate 6075

percepere, 91619 lei 25 bani ; taxa de transmitere 3432 ler ;

13828 ler, o6 banT; conservare la Casa de DepunerT, 6420735 ler, 39 banT; Casa de Dotatie a Oaster, 23258 le!, 20 banT ; zecimI si diferite veniturr cuvenite case! judetulur, 845620 le!, 81 banT. Veniturile judetulur, pe a-

Pe finä aceste bisericr de

poduri peste rlurT, 8940 ler ; des-

cest an, din fondul zecimilor,

mir, mar sunt 7 monahale, din-

subventiunT si extraordinare :

tre care: Episcopia Buzauld,

pagubirr de la insurateT, 99538 leT 29 banT ; procente de la de-

Ciolanul, Gavanele, Nifonul si

bitorir statulur, 9459 leT 47 banT ;

rilor : 149145 le!, 75 banT ; to-

Gavanul pentru calugarT ; iar IZA-

din costul porumbulul impartit locuitorilor 17966 ler 63 banT si ramasite din exercitiT inchise

tal: 576845 ler, 75 banT. Venitul comunelor rurale: le! 397959, 74 banT. Regia Illonopolului'. De la tutunurr, 992155 le!, 80 banl ; cartl de joc, 6761 leT, 20 banT ; timbre, 160071 le!; sare, 85626

testi si Barbul pentru calugarite,

cu un numár de 105 calugarT si 1 1 r calugarite. Toate aceste bisericr, impreuna cu cele din

ler ; Camera de Comer t din Ploesti, 4994 ler o8 banT ; licenta, 186772 leI 50 banT ; zecimI de

2925081d 6 iban!. Total 2738986 ler 81 }Dad.

jud. Rimnicul Sarat, formeaza eparhia sad diecesa Buzaulur si

Sume incasate: pentru Eforia Spitalelor, 97128 ler, 90 b.;

stad sub privegherea si ascul-

Casa pensiilor, 78321 leT, 02 b.; Casa de DepunerT, 2202265 leí,

tarea Epis copuluT acester eparhir,

al carda scaun este in Buzad. (Vez! Buzau-Episcopie). Finan/ele. Diferitele darT si

veniturr se incaseaza de Casieria generara al carur sedid este In orasul Buzau. Din punct de

vedere financiar, judetul este impartit in 4 circumscriptir de control : Buzad, Mizil, l'atarlagele si Plescoiul si 32 circumscriptir de percepere. Comunele,

ca si numarul lor, in ceca ce priveste circumscriptia de percepere, sunt supuse adesea schimbárilor.

Veniturile statulur In judet, in anul 1888-89, ad fost : CM de comunicatie, 196930 leI; patente, 86738 le! 22 batir; fonciera 500 si 6°/0, 446179 ler 07 banT ; taxa 50/0 33961 ler 07

banT ; bauturr spirtoase, 137431

44 b. ; Casa de dotatie a oaster, 22740 Id; Creditul agricol, 8111 ler, 25 b.; zecimI si diferite veniturr cuvenite case! judetulur, 440496 leT, 97 banr. In anul 1898 veniturile se impartem-1 ast-fer:

CM de cornunicatie, 222336 lel; fondera, 635645 le!, 56 b.; extraordinare, 448 Id; amenzr, 21138 leI, 04 banT; arenzI de mosiI, 327959 le!, 36 banI ; arenzI de padurr, 77750 le!, 96 chirir, 7377 ler, 30 banT ; subventiunea pompierilor, 33000 ler; elevr in internate, 3450 ler; elevI strainT in invatamintul primar, 2125 le!; elevr strainI in invatamintul secundar, 1530 ler; Camera de Comert, 4206 leT, 92 banr; licenta, 153572 le!, 40 b.; zecimI de percepere, 111088 leT, banT ;

68 banT ; ramasite din exercitir inchise, 495120 le!, 85 banI ; Eforia Spitalelor, 36681 le!, 67 banT; Casa Pensiunilor, 184056 le!,

75 ball; Casa Scoalelor,

427700 ler; din fondul drumu-

le!, 75 banT. Total 1244614 leT, 75 banT. Creditul agricol. VeniturT din dobind 100/00, 82372 ler, 28 banT; veniturl din dobinzr 2°/o, 440 ler, 30 banT; beneficid, 180 Id. Total 82992 Je!, 58 banT.

Telegraful ,ri Polla. Pentru serviciul telegrafo-postal, judetul posea. 4 oficir: Buzad, Mizil, Patarlage si Plescoi, precum si douä biurourr postale rurale la garile Monteorul si Cilibia,

afara de biurourile instalate la fie-care

gara pentru serviciul

editor fierate.

Armata. Pe teritoriul districtuld Buzad se afta urmatoarele corpurT de trupa :

1. Infanteria. a) Regimentul Buzad, No. 8, compus din 3 bata-

lioane permanente si cu schim-

cite patru companir fiecare, avind resedinta In orasul bui,

BUZÄUL (JUDET)

Buzan si un efectiv total de 4380 camera combatantI i 2000 dispensatt si auxilian, in care intra i rezerva.

Regimentul Buzatl, No. 8

de militil, cu resedinta in Buzad, compus din 2 batalioane, unul cu resedinta in Buzati si al doilea cu resedinta la l'atarlage; avind un efectiv de 2800

vatna pentru calatorif i marfurile, care se duc i vin din Austria, pe albia riulut Buzad. Istoricul. Urm ele ce caracterizeaza epoca de piatra, at1t paleolitica cit si neolitica se gasesc

ne, etc. gasite la Niscovul, ValeaTatarilor, Bisoca, Biidea, etc. Pe

nea Bastarnilor, Dacit, fratil lor,

fectiv de 3660 combatantI si

care ne probeazà cu certitudine,

2700 dispensatr si auxilian. Cavaleria. Excadronul al 111-lea din regim. 6 calarast.

cd acest judet a fost cunoscut

activI, din can numat a patra parte se recruteazà pe teritoriul districtulut Buzan. Contingentul anual al tineri-

lor, ce se recruteazd pe teritoriul districtului Buzan este de

r350 in media, din can se alimenteaza corpurile aratate la No. I, 2 i 3, in plus alte corpul-1' i servicir ale annater, can' ati resedintele in alte garnizoane.

In orasul Buzatí sunt con stru-

ite dona cazarme: una pentru Regimentul de infanterie si alta pentru Regimentul 7 de artilerie ;

ambele sunt proprietatea armater, lar cele-l-alte corpun si serviciI din garnizoana stau in case

mulut, din muntele Istrita, in care s'au gasa i resturt de arme, apot Piatra Bogzir, Alunisul, Crucea - Spatarulut, Agatonul, Piatra-Gaurita, Gaura-Zmeulur, etc.

muntele Fintina-Hotilor se vad

Artileria. Regimentul 7

lor. Dintre aceste pesterr vom cita : Casa-Hotilor si Platra- oi-

Cu abondenta si in jud. Buzäu. Vom cita: topoare, lanct, cioca-

oament combatantl si 1190 dispensatt si auxilian. Gloatele, can' nu sunt organizate in regimente, atl un e-

artilerie, cu resedinta in Buzau, are un efectiv de 1990 oament

BUZAUL (JUDET)

116

inca resturt de hirburl de diferite forme, instrumente de oase, lo-

cuinte scobite In masivul omulta preistoric. Venind la timplif istorict, pe la anit 500

inainte de Christos, dup. cum ne spune Herodot, Dacia a fost locuit5. de Scitt, iar partea singa a Dundre de Scitit agricultort sati Scolott, de la carr ne aU ramas o mare parte din movilele ce imbrazdeaza judetul, mal' in toate senzurile. Pe la a-

nul 340 a. inainte de Christos se stabilesc in aceste partI Gecet d'intiiu barban din popoarele tracice, Cu oare-care inclinatiunt spre stabilitate si cultura. El" 1st ridicaserd 3 cetatt intre Bräila si Calarast, ca sa

poata prada cu inlesnire cetatile grecestI de pe malul M5.reI-Negre, asigurindu-si tot de o data retragerea in muntir apropiati, in care sapau pestert adinci, unde sa se poata ascunde in timpI de restri$te. In anul

Getir cazutt sub dominatiu-

se intind peste teritoriul ocupat de dinsit si lasard in acest judet douà cetAtI : Comidava Ramidava. Dupa Ptolomen, Comidava a fost unde e com. Pietroasa-d.-j.; ruinele Comidavet se vad Inca. Ramidava ar fi fost pe albia riului Cilnaul, in apropiere

de Clociti. Romanh cucerind Dacia, de si teatrul actiund lor s'au intins in Transilvania, Ba-

nat si Oltenia, totust aa autat O. se asigure de tot teritoriul ocupat mai inainte de Dad si Cumal seama de localitatile for-

tificate de dInsir, distruend pe unele si consolidind pe altele, dupa cum le dicta interesul strategia . Romanit mentinura

ambele cetatl dacice din jud. i mal cu seama a Comidaver (Pietroasa) ti dete o mare Buzau

intindere, puind-o pe baze solide, cu o grosirne de 2 metri, in forma unuI vast patrulater, unde stabilisera un lagar, ale carel ruine se N'Ad inca in poa-

lele de S. ale muntelui Istrita. Urmele RamidaveI nu se cunosc,

insirate pe hotar un numar de I I pichete, din care: Botita,

pe la Silistra si in apropiere de

dar in apropiere de locul unde a trebuit sa fie aceasta cetate, s'a gasa un mare tezaur de monede romane, care erail aduse de undele izvorultu Clociti, orI

Calarasi dete peste o cetate a lor

de cite on veneau mart. Tot

Poiana-din - Cale, Cocianul, Balabanul i Giurgiti sunt de vara, Uscatura - Teharaulur, Pasarea, Brazeul si Lacul-luI-Dobrin, de

si o distruge, lar Getit invinst fug in muntir apropiatt. Nea-

din perioada romana a mal ramas urme din Valul-lut-Tralan, pe care d. Schuchardt, in 1885, le a co statat pana in apropiere de com. Amarul. Gotit revarsindu - se asupra Europer, pe la anul 238 dupa

inchiriate.

335 innainte de Christos, ma-

Pichete. Pentru paza fruntariel

Austro-Ungaria, sunt

rele Alexandru, incepind expeditiunea contra lor, trece Dunarea

si de vara si de lama. Piche-

parat ca muntir apropiati nu puteati fi de cit ai Buzdului, ceca ce se poate sustine si prin multimea pesterilor sapate in el, pe

tul Crasna serva í ca punct de

care traditia le atribue

jama, lar Crasna i Checa sunt

BUzik.UL (JUDET)

117

BuzXuL (ruDET)

Christos s'ati ramificat In doud : Ostrogotl si VizigotT. Vizigo-

tiunea umild in care se gdsea acum, ingrozit si de Hunii, carl

tiI se stabilesc in Dacia, unde parte rdmin pdginT, parte de-

mele. Dupd PeceriegT, vin, pe la anul io65, CumaniI, carr, ingro-

incepuserd invaziunile ion In Da-

zitT de Madi', ce inaintati sub

cia 11 care if zdrobiserd inca o

conducerea luT Gingiscan, se re-

vinise cre$tinI. EI ati ocupat

data armatele sale, trecu Du-

$i Buzdul. Probe despre aceasGota ta avem urnatoarele : pdginT sub comanda luI Atanaric, incep persecutiunile contra Gotilor cre$tinT i Sf. Saya Gotul, a cdruia memorie se ser-

ndrea ca sd se inteleagd cu Gotif luatI captivI de Valente, cu gin-

trag in muntiT CarpatT. De la dInsiT, de sigur, a amas in topica numirile: Comana, Cirio-

bdtoreste la 24 Aprilie, este 'Mecat In riul Buzati. b) Un insem-

nat trib al Gotilor, CauciI, se stabilesc in poalele Carpatilor («Ad Caucalandensem locum al-

titudine silvarum inaccesum et montium cum suis omnibus declinavit». Am. Marcellinus. Res gest. XXI, 3 4), In tara Cauca sau Coca. Se $tie insd, cd o mare parte din muntiT BuzduluT poarta si azI numele de Coca. A$a, incepind din riul SlAnic, com. Vintild - Vodd i pana in virful munteluI Istrita, gdsim i astd-zI

numirile: muntele Coca, valea Coca, apor cdtunele sati Coca-Plind, Coca- Seacd, CocaScheeT, Coca-Antemireascd, Co:

ca-NiculestT, Coca-Mereiascd, Coca-Dara, Mucelul-CociT, Coca-Sa-

ringa, etc., care ne pot convinge pana la evidentd cdCauciT se stabiliserd aci. (Vezi si Odobescu : «Notices sur la Roumanie», Paris 1868, p. 399-405). c) Atanaric, regele Gotilor, fiind

invins de imperatorele Romanilor Valente, (anul 367), pe malul SiretuluT, se fortified inteo

cetate romand, in muntl, pe un afluente al SiretuluI. Afluentele n'au putut fi de cit riulBuzdul ;

muntil n'au putut fi de cit Istrita, in jurul cdruia erau stabilitI CauciT, i cetatea n'a putut fi de cit Comidava, care e a$ezaa la poalele acestui munte.

Ceea ce confirma si mal mult acest fapt, e si imprejurarea cd Atanaric, nemultumit Cu pozi-

dul de a forma acolo un noti stat i apoT a se intoarce de a

indne$ti, Begul, Bontul, Bilhacul

lua pe GotiI ama$T i cu totiT sd se stabileascd In Moesia. La plecarea sa nu-sT lud cu dinsul tezaurele, ci le ascunse in jurul ceatiI Comidava, unde era fortificat. Moare insd in Constantinopole la 381, iar tezaurele ruin necunoscute pdnd in anul 1837, cind Episcopul Chesarie, scotind piatrd din muntele frita, pentru nenumdratele sale constructiunT, lucatorir deterd

movile, la care s'ar putea adduga cu oare-care probabilitate si Tu-

peste o micd parte din acest tezaur, care acum, se afld in Muzeul de AntichiatT din Bucuresti, sub numele: Closca Cu puiT». AntiT, stabunT aI Slavilor, chemati in ajutor de HuniI

de la Dundre, vin in secolul V

$i altele, precum si mal milite

mulul-Cetatea din cdtunul CirlomAnesti, care a fost un vast cimitir al lor.

In fine vin TätariT, ultimul popor barbar, care a maT devastat pamintul RominieT $i prin urmare i judetul Buzda. Cu-

maniT, necutezInd sd se opuie T Atarilor, parte se retraserd peste

Dual-e, parte in muntT. Nepotul luI Gingiscan, Batukan, urmdri pana în Ungaria (a. 1241).

O parte din hordele sale, sub conducerea luI Bugeac, se intoar-

sea in Rominia, tredind muntiT pe valle PrahoveT si ale BuzduluT. RominiI din muntif Buzdu-

si gdsind teritoriul dintre Siretul Dimbovita cu totul gol, se stabilesc aci. In secolul VII vin peste dinsiT Bulgarif, sub ducele ion, Isperuch, subjugd pe primir

preund cu Cumanir refugiatI la dinsir, cercará sd li-se opuie, dar Bugeac trecu peste &mil $i se stabili in locurile Ion. Din nu-

SlavI si formeazd un vast stat

ineroascle urme rdmase de la TA-

de la BalcanT pana in regiunile

taxi, pe lingd o multime de numili in topicd: muntele Tdtarul, muntele Tdarutul, Valea-TAtaruluI, etc., maT avem fortifica-

depArtate ale TransilvanieT. Cum

cd Bulgaril erau foarte nume-

rosI in acest judet, se poate proba $i prin faptul cA in topica judetuluT sunt peste 2000 de numirT slavone. Din timpul invaziunei Maghiarilar (a. 893), n'a ramas niel

o urmd, afard poate de

cite-va cuvinte in topicä, prei altele. PecenegiI, popor fino-atar, veni id dupd Maghiarr, calcä si acest teritoritl, unde de sigur

cum : It$fa, MiclAusul

s'au stabilit o parte dintr'insir, cdcr apa Pecenega din plaiul Sldnic le conserva nealterat nu-

luT, PrahoveT i aT VranceT, im-

tlile de pe platoul S dpoceT, ruinele i putul din comuna Aldeni, antul-Tdtarilor, intre comunele Grdjdana si Niscovul.

In plaiul BuzAti, de la comuna Calina $i pand la frontarie, sunt mal multe locurT, care poartd numele de TAtarul. MaT Insemnate sunt : Viea-TAtaruluT, din

care se vede si acum cite-va vite de o grosime insemnatd, ruine de o micd ceatuie, unde traditia zice, cd a fost biserica tdareascd ; Petera-TAtarulul, in

118

BUZ;101, (JUDET)

muntele Carafte. In fine, chiar in orasul Buzar', in locul unde este acurn grädina publica, exis-

ta pan pe la 1835, un put, zis al-Tatarulul. Cu descalicarea lui Radu-Ne-

gru, luind finta s tatul romin, gasim in relatiunile luT Giacomo di Pietro Lucari, ea RaduNegru a zidit cetatT la : Cimpulung, Bucuresti, Tirgoviste,

Floci si Buzatl. Aceasta relatiune pare a se adeveri si prin faptul ca pe dealul Gruiul, din comuna Saringa, se yací si astäzi" ni$te ruine, pe care tradi-

tia le numeste Cetatea-luI-Negru-Voda, addugind chiar c5. acest Domn ar fi avut si o alta

cetate pe apa Negreasca din comuna Maxenul, de unde r-a si ramas numirea. In timpul luT Alexandru Basarab, Buzaul exista ca tirg sal"' oras (la a. 1350).

al V-lea cel mare, ddrui Episcopiel Buzdulur, infiintatä de tatal salí, judetul Braila (anul 1544),

dar, lusa TurciT respinsera incercarea sa si mar devastara incà odata aceste locurr. (Vezr Sincar : Cronica», ed. II, anul 1554, pag. 288). In anul 1596, hanul tataresc profitind de absenta trupelor lur Mihaiä, veni si se stabili In Buzad, cind pradà iar pe locuitoriT acestur judet, precum .si pe cer din Prahova si Brdila. Mihaili venind in Buzara, vindeca

pinsr spre Prahova ; Racoti insa, care venise din Transilvania prin

sarab (1521), o mare parte din boerr recunoscura Doran pe fiul

sää Teodosie, dar cer din Buzalá se opuserd i aleserä un al-

apucatr "filtre douä. armate, furä

zdrobitr cu totul. Cer ce seapara luard drumul spre Baila

si in trecerea lor prin Buzld, mar jefuird inca °data aceste locurr. (Miron Costin, «Croni-

rite daruff, ce facu, ata unor biseria cit si locuitorilor. (A se vedea Condica episcopieT Bu-

manda generalulur Haisler i ocupara tara. Domnul Constantin Brincoveanu se duse la ce-

; Sincar, gCronica», ed. II, a-

tatea Floci, unde era sultanul Caiga, ca s1 se inteleaga cu acesta si sa chibzuiasca ce ar fi

nul 1596, p. 416).

nul 1637-1639). Timus, ginerele lui Vasile-Lupul, viind in Buzar.' cu Tatarif, pradd si arde judetul, arde schitul Frasin etul (Episcopia actual4), si din oras nu rämine piaträ pe piatrá. (Miron Costin, < Cronicele», vol. I, pag. 333. Balcescu, (Mag Isto-

tul, favorit lor, pe Radu - Calugarul si cu armele Il instalara In capitala tarer, Tirgoviste

ric»,vol. I, pag. 206. Sincal,cCronica >, ed. II, vol. III, anul 1637,

Partidul luf Teodosie chierna in ajutor pe Mehmet - Beg, de la Nicopoli, care invinse pe Radu tale capul ; apor, dupa indemnul comisulur Badicul, trimise un numár de Turcr contra boerilor buzoenr, pe carT ir robi, devastind tot-d'o-datä judetul in mod cum nu s'a mar auzit pana atuncT. (Balcescu, «Mag.

Dup." moartea 'uf Mateiu-Basarab, SeimeniT cart se revolta-

tom. I, p. 158). Radu al IX-lea, fiul lur Kadu

plaiul Teleajenulur, ir opri din fuga ion si asa SeimeniT fiind

in parte aceste rele prin dife-

N'apucase sa se uite aceste

cuitorilor. Dupa moartea luT Neagoe Ba-

de 17 Iunie 1656, lupta se incepu aci $i Seimenif fura res-

cele», vol. I, pag. 350). In anul 1689, Neintir, adusr de Balaceanul, venira sub co-

devastatiunr, cind Vasile-Lupul, Domnul Moldover, incepe expeditiunile sale contra lur MateiuBasarab, Domnul Muntenier (a-

in multe rindurr pernicioasa lo-

Stefan, cu trupele sale, veni in Buzad, unde se opri trer zile, apor inainta spre Sarata. In ziva

lea, numerosir boieri aT acestuT jud. incepura sa joace un rol im-

aceastä influentä a lor a fost

venise spaima tarer. Gheorghitá

pe care TurciT pusese stapinire in anul 1546. Episcopul Atanasie voi sa-si apere acest

Prin secolul al XVI-lea si al XVII-

portant in Istorie, ba adesea dispuie de tronul tärer; dar a-

BUZAUL (JUDED

pag 47-48). será si pradall tara, detronara pe Constantin - Basarab (1656) si puser5. Domn in locu-T pe Christea, spatarul lor. GeorgeRacoti, Domnul Transilvaniet, si Gheorghit5. Stefan,Domnul Mol-

dover, venia in ajutorul alungatulur Domn, si impreuna facurd planul sa distruga aceasta armata de mercenarT, care de- .

de acut. Sultanul trimise pe l'Atad contra lor, dar Brincoveanu, temindu-se ca Tharir sA

nu dea foc Bucure$tilor, unde se fortificaserd Nemtir, fugi in Buzda, lar pe Doamna Maria

cu alte jupinese le asigurd mandstirea Bradul. Dupa retragerea Nemtilor, , Brincoveanu serbd foarte pompos Boboteaza In Buzda $i in ziva de 7 Ianuarie 1690, porni spre Bucuresti. Doamna Maria facu cu aceastA ocaziune mar multe darurr in& ndstirilor Banul $i Bradul. (BAlcescu, «Mag. istoric», vol. II, p.

152; vol. V, pag. 112.

inca.r:

Cronica», editia II, vol. III, pag. 237). In prima sa Domnie,Nicolae Ma-

vrocordat alungd. $uba$ir Turci,

care se intilniserd mar in toatA partea de cimp a judetulur pAnd la Niscov, (Balcescu, «Mag. ist.»,

vol. IV, pag. 1o7) ; in a doua Domnie, viind in BuzAti, pe de

o parte ddrui Episcopulur 200

BUZAUL (JUDET)

119

talen, pe carl sa-1 la din ve-

din aceastà cauza i limba vor-

niturile judetuluI, pentru a putea sustine scoala, ce era infiintata Inca din timpul luI Matein-Basarab, lar pe de alta dete hrisovul din 1728, prin care inchina manastirea Banul, ma-

bita e departe de cea proprie

nastirer din Larisa, numita Dus. ca.(Balcescu, «Mag.ist.», v. IV. pag. 127).

Sub urmatoriI Doma FanariotI, TurciI se intinseserà din

ce in ce in jud.,

i

Capanliii,

sub pretext de comert, jefuiail totul i depunean prazile in ma-

gaziile ce stabilisera la Clinciti. Inceperea campaniilor rusestI contra Turcilor fura asemenI fatale locuitorilor. Judetul fiind in catea ambelor armate, Rusii cereal"'

proviziunr

i

podvezI,

Turcir ucidean si jefuian ce le esea inainte, lar in anul 18°6 detera foc si orasuluI, care arse cu desavirsire. Din aceste cauze locuitorii de

la cimp se imprastiard in toate partile i abia dupa 1828 uniz incepura a se Intoarce la vechile

lor locuinte, san a fonda nota sate.

Toate aceste nenorochl a facut ca judetul sa se pustleascä altI locuitorI, de multe ori strainI, sa vie si sa ocupe locurile parasite. Daca vom adäuga invaziile, ce mal tot-d'a-una a trebuit sa treaca prin acest

judet, vom intelege lesne de ce

tipul romin, mal cu seamd in partile de cimp, se intilneste atit de rar. Singurele comune in care Rominul s'a mentinut neainestecat si conservat clasica figura romana, sunt : Manesti,

lesti si Lopatari, din plaiul Sldnic; Goidesti, Braesti si in citva Balanesti i Trestia, din plaiul Pirscov; apoI Gura-Teghir, Nehoiasul, Paltineni, Chiojdul, si Colti, din plaiul Buzan. Tot

adevaratilor RominI. LocurI istorice mal insemnate sunt: Pietroasa - d.-j. (Comidava), Clociti (Ramidava), Pecenega, Coca, Sapoca, Santul-

BUZXUL (PLAIO)

nu, e tatal DoatnneI Neaga, sotia luI Mihnea turcitul, decedata pe la 1614, lasind mostenitor pe fiul san Negoita Tataranu, care mal*

in urma s'a calugärit sub

numele de Nicolae si a fondat schitul Negoita din com. Sarata i ma-

T'Atar-flor, Tumulul-Cetatea (din

nastirea Pinul-cel-Mare din Brä-

cat. arlomanesti), Jidova, Bisoca, etc., din timpurile vechI ; lar din timpurile mal nota sunt :

est.i Mitrea Vornicul, a carui l'ata Neaga Mitroaia se confunda

Cetatea-luI-Negru-Voda, Cetatea luI Vintild-Voda, Zidul- DoamneI - Neaga, Cucuiata, Crucile, din com. Särata, Palatul - luIBrincoveanu, etc.

táranu. Mihain Postelnicul si

Familif istorice. Cele mal insemnate famibil i persoane istorice ale acestuT jud. sunt : Radu al V-lea cel mare si descendentii saI: Radu Paisie, Mircea Ciobanul, Alexandru i Mih-

nea, care s'a turcit. Mihalcea Banu ot Cocorasti, al caruia fin, Patrascu Spdtarul, traia pe la 1640. andestiI, descendentI din Mihalcea Vornicul ot Pa-

adesea cu Doamna Neaga Tafui sati Stoichita, Spatarul ot Sal-ata, ti-alai:1 la 1659, inruditii Cu Negoita i Mihain Postelni-

cul, continuati acum prin Sarateni. Banul Udrea, a cäruI sofá, jupineasa Grajdana, Cu un alt frate al el', postelnicul

Badea ot Badeni, a fondat manästirea Grajdana, lasind i alte monumente istorice in jud., din

care mal insemnate sunt Crucile de la Sarata. Ienache, Banul ot Lipia, mostenit de Pirvan Vistierul.

tarlage, care traia pe la 1590

Buzäul, plaiu, ocupind partea de

16o5, lar fili san Negoita. Clucerul andescu, Moise Spatarul andescu, George Spatarul andescu se stabilesc mai in urma la proprietatile Ion din poalele muntilor, unde se si intemeiaza

N.-V. a judetulul Buzan. Se mar-

satul andesti. Aceasta familie se stinge cu Serban andescu, care a avut numaI douä fete, cae casatorindu-se ati devenit una Luxandra Cimpineanu alta Maricuta Lehliu. Mihnea Postelnicul ot Badeni, ginerile luI Coada Vornicul, trdia pe

la 1530. El e cel mal' vechin membru cunoscut al acesteI insemnate familiI, Bädeanu, stinsn. pe la jumätatea secoluluI trecut. TataraniI, vechia familie, ai careia membiI eran stabilitI in com. Blajani i Pirscovul, stinsa

la 1752 cu Radu sin Dragan Clucerul, care a murit ara mostenitorY. Vlaicu, Clucerul Mara-

gineste la N. cu Transilvania, la V. cu jud. Prahova, la E. cu plaiul Pirscovul, lar la S. cu Tohani i Sarata. Suprafata sa este de 97465 hect., din care 8990 arabile, 48045 padure, 8410 fineatd, 18786 izlaz, 2092 livezr, 281 vir i 10861 sterp. Acest teritoriti se imparte in 90 mosiI i 90 padurl mar insem-

nate, posedate parte de stat, parte de cele 8o de cete de mosnenl aflate inteinsul, precum cite-va particulare, afard de cea ce poseda improprietaritif insuratell. Terenul este foarte muntos i avut in pasunr, padurI i substante minerale. A-

gricultura consta din cultura porumbuluI, putin grití i alac. Clima, de si aspra, e sanatoasa Vite sunt : 8571 bol, 3623

BUZ:4UL (ORAS)

120

BUZ:4UL (01bW

durea Cringul, ocolind-o la N.-V.

epe, 167 minzl, I I bivolf, 30 bivo-

Din punctul de vedere financiar, acest plaiü avea in 1889:

lite, 7458 capre, 8 asinI, 23760 oí, 5670 porcT si 1369 stupT.

6193 contrib. din earl 719 comerciantf RominT si 13 strainl. Sta-

Industria constä in lucrarea

bilimente 246. Venitul caselor, leT 84645 ; taxa proportionaki, leí 1963.65; venitul fonciar, lei 955320; darea caller de comunicatie, leí 37158 ; patente, lel

sieT Balta-PlopuluT si ajunge in hotarul mosieT Grosani (Stambuloaica, din com. Costesti), pe

7001.94; fo nciera, leí 49600.61;

ca, ja pe hotarul mosier Verguleasa, pana da in apa riului

vacT, 1856 vitel, 310 cal, 361

lemnuluT, fabricarea brinzeT, a ra-

chiuluT de prune, tesäturT, etc. Loc. posedä 49 morT de al:A, 30 facae, To piue, 93 fierastrae putine masinT agricole. TirgurT are 54; circiumI 127.

Comunele din care e format sunt 17: Calvini, Catina, Chiojdul-din-Bisca, Cislaul, Colti, Gura-TeghiT, Laposul, Märuntisul, Mläjetul, Nehoiasul, Paltineni,

Panätaul, Pätarlagele, Rusiavatul, Sibiciul-d.-s., Valea-MusceluluT i Viperesti, caff toate sunt formate din 162 catune si 41 sub-

diviziunI mal insemnate. Resedinta acestul plaiü a fost totd'a-una in com. Patarlage. Popu-

latia sa este de 33380 suflete, din cari : barbatI insuratl 7019, neinsurati 58o, vaduvI 443, divortatI 15, bdetT 9016 ; femeT maritate 7019, vaduve 681, fete

taxa spirtoaselor, lei 21667.50. Total fiscal, leí 116065.55. Per-

tap' sunt : 35278 RominT, 15

Greer, 2 IzraelitT, 46 Austro-UngarT, 4 BulgarT si 8 ArmenT. Dupa profesiunT : 137 lemnarT, 190 rotar, 23 timplarr, 66 butnarT, 7 zidarT, 8 crofter'', 27 tronarT, 22 cizmarl, 50 fierarT, i masinist, 5 boiangiT, 27 cojocaff, 18 brutal-I, 33 vararT, 3 olarT, 4 barbierl, i tinichigiù si 18 mangalagiT. Media na5te-

care merge pana in apa Negreasca ; la S. pe apa Negreas-

BuzaCi.

ciale, leí 21782. Total general, lef 169842.64. Budgetul comunelor e de leT 58731.36. Are 18 scolT de baetf si i de

Suprafata acestuT teritoria e de 1370 hect., din care 503 vatra orasuluT, 178 padurea Cring-,u1, 1500 mosia orasuluT i ca 200 mosia Girlasi. Terenul e ves, intrerupt de micT declinatiunT. Apele car' 11 uda, sunt:

fete, cu o populatie de 788 e-

riul Buzail,

i 80 eleve. Carte stiu 2411 locuitorT. Biserici sunt 6o, deservite de 47 preotT, 51 cintaretT si 34 paracliserT.

lor, (abatut din riul Buzati), la N.-E. ; apa Negreasca la S. s't canalul, abdtut din Iazul-Morilor, care strabate partea de N. a orasuluT. Pentru trebuintele domestice si alimentatiunea se intrebuinta pana acum apa de puturl, care contine multe ma-

ceperea, leT 9385.61; judetene, leí 19088.83; drumurT, leT 5995.99; comunale, leT 19088.83; comer-

levT

Acest phi(' pana. in 1844 a fäcut parte din jud. Sacueni, and desfiintindu-se acel judet, s'a alipit Buza

la E.;

Iazul-Mori-

terh neorganice si mai cu seama

8607. TotT acestI locuitorT träesc

In 8261 case. Dupä nationali-

si da in hotarul mosier la V., continuind pe hotaril Stilpuluf, trece pe la capul mo-

Buzäul, comund urband tala jud. Buzau, situatä pe malul drept al riuluT Buzau, in pl. SdratiT, pe al 24° si 29' 45" longitudine si 45° si 9' 15- latitudine boreala, avind ingAime d 'asupra nivelulur marli 118 metri ; la distanta de Bucuresti de 128 kilometri. Limitele sale

var, ceca ce o face improprie nutritieT si prin urmare gad-

sunt: la Est apa riului Buzau, incepind din punctul de hotar

gilos, acoperit de un strat subtire de humus. Partite mal joase

i

capi-

teT. Acum cu nouele lucraff de edilitate, aceste inconveniente ati disparut si orasul se alimen-

teaza cu apa buna subterana, adusa prin tu burr din Cringul. Din punct de vedere al constitutiuneY geologice, terenul e ar-

al mosiei Verguleasa, pana in

sunt acoperite adesea de ape

rilor e de 1130, a deceselor de 721, a casatoriilor de 258. Po-

dreptul catunului Vadul-Pasir, de aci apucà pe hotarul mosieT

pulatia creste cu o medie anuall de 409 suflete. In cite-va comune ca Pätarlagele, Maruntisul, Paltineni, etc., fetele se nasc in numar aproape indoit ca bd. eta', pe Mild in altele, precum : Cisläul, Chiojdul, etc., nurndrul

Girla5i (proprietatea Gherman),

stagnante, dind nastere mutter boale $1 mal cu seama frigurilor intermitente. Clima. Orasul fiind situat pe ses si departe de orT-ce adapost, este expus vinturilor.

cepind din apa Aretel, continua tot pe hotarul mosieT Vatra-EpiscopieT, pana da in ho-

Gurile

baetilor intrece cu mutt pe al

tarul

fetelor.

pe care merge pana linga pa-

cind in contra-T suflarea luT Munteanul si a subdiviziel

pana da in hotarul mosier Vatra-EpiscopieT, pe care merge pand in apa .AreteT; la N. in-

mosieT

Simileasca-Banul,

Buzaul, Slanicul,

Cilnaul, stau deschise asuprasa

In partea de N. si N.-E.

adu%/tutu-

BUZXUL (ORA)

BUZXUL (ORA)

121

sale VrInceanul (N.-N.-E.). Cri-

I salí Valea-TeanculuT, de la 18

vatul, sprinten, rece si violent, cu infioratoarele sale sueraturr, fi bate in partea de N.-E. ; Austral sati Saracill, nu mar puin aspru, violent si uscat, bate in partea de V. si N.-V.; In

Septembrie pana la 15 Noembrie, care se tine in toate Simbetele si Duminicele si tirgul

Dupd nationalitä.tr se iraparteail ast-fel 13991 RominT, 151 GrecT, 2112 Izraelifi, 800 Austro-Ungari, 44 GermanT, 13

saptamtnal de Simbata. Are treT piete Oborul, Sf. IngerT si Da-

FrancezT, 25 ItalienT, 36 PolonT, 16 SirbT, 76 BulgarT, 13 RusT,

cia. Cea d'intiiii, atit pentru alimente, cit i pentru vinderea cumpararea tuturor obiectelor necesare traiulur, cea d'a doua numaT cu alimente, iar

7 ArmenT si 16 TurcT. Dupa

fine Baltaretul, lin si bine-fa-

calor, 11 bate in partea de S.-

S.-E., rar si de o scurta durata. Aceste vinturT, adesea ne-

plAcute, fac ca nici 50 zile pe an, orasul sá n'alba atmosfera linistita. Tot din cauza vinturilor, atmosfera e foarte variabila

si cu treceri subite de la frig la cald si vice-versa. Seceta e predominanta ; rar verl cu ploae suficienta, rar ierne cu zapada, care sa.-1 acopere solul. Anotimpil n'aii o durata fixa, iar primavara aproape lipseste ; toamnele insa, sunt lungY, calde si placu te.

Agricultura sa e restrinsä, avind mar desvoltata cultura gildinelor de zarzavat, al caruT pro-

dus indestuleaza nu numaT lo-

cea d'a treia pentru zarzavaturr, lapturT i intru cit-va pentru Incaltaminte. Vite are : 865 boT, 620 vacT, 235 viteI, 28 bivoli, 122 bivolite, 586 cal, 363 epe, 122 minjI, 340 or, 36 capre, 4

i 1210 pord. Stupi 140. CA! de comunicatie are : a)

asinT

Liniile flerate: Buzar' - Ploesti ,

linia

particulare.

urmatoarele partl: Tirgul, Episcopia, Banul, Domneasca, Brosteni, Frasinetul, Girlasi si Posta, care reunindu-se aU dat nastere

deosebire din Austro -Ungaria Turcia, apoT din Germania, Elvetia, Franta si Rusia. TirgurT are : Dragaica, de la 18-24 Iunie ;

tIrgul de toamna Carol

66760.

Maa,: Diclio lar Gengralic.

II.

satoriilor de 114. Populatia eres-

te cu o medie anuala de 141 suflete.

Acum Buzaul are 19000 loc.

IzraelitT. Budgetul comuneT, care

Buzad - l'atarla ge. b) oseaua. nationall: Buzail-Ploesti i Buzaii-Focsani. c) oselele judetene : Buzati-Fronfiera, Buzaii-Rusiavatul, BuzariBraila, Buzati-Urziceni si in fine d) maT multe sosele vecinale coi

prinsä si a orasulur). Are 8 morT pentru macinatul 'grluluI si al porumbuluT pe Iazul-Morilor, precum i dota morT cu aburT. Comerciul principal consta din des-

scanie, hainarie, marchidanie, brasovenie i bacanie se face cu

648, a deceselor de 507, a ca-

uga

industria judetuluT, unde e co-

trece si in alte judete. Importul pentru magazinele de lip-

'ni de diferite nationalitatl. MeseriasT sunt 466, din care mare parte strainT i mal cu seamd IzraelitT. Media nasterilor e de

Sarat, la care s'ar putea ada-

munale ale comunelor circumvecine. Circulatiunea in oras si imprejur e inlesnita prin trasuri cu caT: 6o birjT de plata i 153

te se consuma in localitate, parte

RominT, 231 IzraelitT §i 212 stra-

Comuna avea in 1890, 3463 contribuabilT, din carr 1021 comerclantl RomlnI, 210 strainT i 217

Buzau - Rimnicul-

calitatea, dar se exporta pana in pärtile departate ale täriT mal cu seama in Baila, Buenresti si Oltenia. Industria este aproape in fase. (A se vedea

facerea cerealelor, a vitelor, a lemnelor, a vinului, a spirtuluT, a tuiceT, a brinzeturilor, etc., care par-

pro fesiuni se imparteail ast-fel : 1489 comerciantr, din carT 1046

Orasul Buzati e format din

orasuluT actual, sub-divizat acuin In urmatoarele sub-urbiT : Tirgul,

IngerT, Episcopia, Banul, Sf. Nicolae, Girlasi, Brosteni Posta. S-tiT

Populatia sa era in 1890 de 17300 loc., din cari : barbatT in-

suratI 3313, neinsurati 440, vaduvI 480, divortatT 106, baeti 4453; femeT maritate 3313, Ocluye 766, fete 4427. Aceasta

populatie traia In 3780 case, cea-ce da cite 7 loc. pentru o

In 1889 era de leT 501156.16, acum e in suma de leT 825036.94.

Pentru administrarea orasuluT este un consilitt comunal, avind In cap pe primar. Consiliul e compus din 15 membri : 8 alesT de 501 alegatorT, cari formeazä colegiul I, i 7 de 957 alegatorf directI sí 623 prin delegatie, carT formeaza colegiul al II-lea. Orasul e imparta In 4 colorT : Rosu, Negru, Galben

Albastru. Paza de noapte de zi se face de agentiT politie-

nesti si de 120 gardistI. In oras e resedinta TribunaluluT, a dota JudecatoriT de ()col, a Sub-PrefectureT plaseT Clin-

pulul, a CurteT cu Jurl i a Poli-

tier. E resedinta Episcopului Eparhid Buzail , a ConsistoriuluT, a ProtoiereuluT judetulur, a RevizoruluT scolar si a Sub-InspectoruluT silvic, a OficiuluT telegrafo-postal, a Creditului agri-

col, a Casierier generale, etc. Instructiunea publica e reprezentaa prin urmatoarele scoli: Liceul i coala profesion ala de 16

BUZXUL (ORA)

BUZXUL (ORA)

122

fete; 8 scoli primare : 4 de bdetI

si 4 de fete, si prin 3 institute private: 2 de bäetI i i de fete, precum i prin 2 scoli confesionale, una catolicd si alta izraelita. Are 6 biserici: Episcopia, Banul, Sf. ingeri, NegutatoriI, Sf. Ni-

In noul frontispicia nu s'a trecut data vechei fondärI. Biserica Negutätori a fost ziditd pentru prima oard de Badea Obre!, la anul 1649, dar a cdzut curind in ruine; urinele ei aa

stat pdnd. in anul 1806, cind a

Filoteia. Sfintitd 8 Septembriex., (Stilul acestur frontispicia , ca

al bisericei de la Gdvdnesti, etc., denota cd autorul lor e Gabriel Munteanu, profesor pe atund la Seminar). Sf. Nicolae a fost zidità pentru prima oard la 1826, de cdtre grddinarif bulgari, de uncle si numirea el' de Biserica-Sir-

i Brosteni, afara de capela de la cimitirul Dumbrava

ars Buzdul. Ruinele eraa cunoscute sub numele de Biserica-Ti-

biserica in ruine Girlasi. Este

o sinagoga si 2 case de rugdciuni ale Izraclitilor. Numdrul preotilor de mir este de II, dia conr sunt 3, cintdrerf io, para-

gdnceI, (porecld datd de Greci in deridere). Pe la anul 1700, Caloian capitanul de Buzati, rezideste aceastd bisericá putin mai la N.; a cheltuit lei 32000

cliserr 5, afard de personalul mo-

Cu rezidirea, dup5. cum se declard

cul unde se aft' astd-z! farma-

nahal al serviciului Episcopief. Are o statiune meteorologica de al II-lea ordin, 3 farmacii, 4 librdrii, 2 tipografif, 6 oteluit un stabiliment de baI, etc. Circulatia in interiorul orasului se face pe cele 102 strade, mar

in frontispicia; ruininclu-se si a-

cia Weber si prdvdliile

ceasta cu totul, a fost ziditá a

gescu. F.fa fusese ziditd. de Constantin Cdpitanul, care fugise de

colae

toate pavate si iluminate. Bariere sunt 7. Ca locurf de preumblare sunt : gradina orasului, Cringul, frumoasà padure, gradina Episcopiei si gradina Marghiloman. Intre edificiile mai insemnate sunt: Episcopia, cu frumoasele el' palate si gradinele ce o in conj oard ; Liceul, scoalele pri-

mare ; cazarmele: calärasilor, dorobantilor i pompierilor, unde este si un foisor de observatia incendiilor ; Prefectura, Tribunalul, Penitenciarul , Spitalul Girlasi,

etc., la care s'ar putea adduga mal multe case particulare. Episcopia, Banul, Gîr1ai i Brosteni, sunt descrise la literele respective; in privinta celor-l-alte vom mentiona datele mal importante. Biserica Sf.

ingeff a fost

fondata pentru prima card, pe la anul i600, cad in pantahuza de inscriere pentru zidirea eI se

gdsea trecutá in cap Doamna Neaga, cu suma de 100 talere. Ea a fost rezidird in anul 1833 prin indemnul Episcopului Chesane si cu cheltuiala orasenilor.

treia oard, la anul 1850, de ca.-

beasca. In secolul XVIII-lea exista in

Buzda inch' o bisericd, situatd in fata GrAdiner Publice, pe loGeor-

tre negutatorii din tirgul Buzda, de unde i numirea ei de

peste Olt si se stabilise in Bu-

Negutatori. Negutdtorii fiind in mare parte Greci, biserica a purtat mult timp i numele de Bi-

ars de Turci, aceastd biserici a cazut in ruine. Cu reinfiintarea orasului, in 1830, a displ-

serica-Grecilor.

rut off-ce urmd despre existen-

Frontispiciul biserice Negutätori : «Biserica si casa a ce luI Prea inalt sunt. Doud sute ani am primit in sinul mett ru

ta el%

gdciunile, plingerile si fägdduin-

tele fiilor mei, de cind ma zidise evlaviosul mea Badea 0brer, in zilele printului Mateia Basarab. Curgerea timpului a ducindu - mA in ruinare, bunul

mea fia, rdposatul in fericire, Medelnicerul Nicolae Caloian a

zati. In 1806, cind Buzdul a fost

Notiuni istorice. Orasul Buzda si-a luat cel mai tirzia nastere de o data cu descdlicarea lui Radu-Negru, ceea ce se confirma si prin relatiunile lui Giacomo Lucari. (Vez! Istoria judetuluT). D. Hasdea ii gaseste existind in timpul luI Alexandru Basarab, mai mult ca tirg de cit ca oras (1350). Dupd aceastd epoca a mers continua

jertfit 32000 lei, pentru a mea reinfiintare ; iar cu ajutorul ce-

dezvoltindu se si populindu-se.

lor-l-altI fiI al me!: Serdarul Dimitrie Sdrdtianu, Atanasie Poenaru, Costicd Nicolaii, Fratii Mi-

vatra, vom mentiona cite-va do-

haia si Costache, Iane Economu, Saya Diamandi, Stan SO:

hrisov al lui Mihaia-Viteazul, din

nescu, impreuna i cu iubitii me! ordsenT,

adus in starea in

care md aflu. Cititorule, afla afard de mine usurare nu e. Fe-

riciti a! me!, din credinta lor exist. 1850. Sävirsitd in zilele printului Barbu Dimitrie tirbeiü i cirmuitor SI. Episcopii Buzaa, D.

In ceea ce priveste vechea so cumente, pentru a o putea determina cu certitudine. Inteun 1594, prin care dà voe calugdrilor de la manastirea Banul si

faca o moard pe apa

zdului cu 9 roate, se zice: cDat-am Domnia mea aceastd porunca a Domniei - mele, sfintel dumnezeestir mdndstiff, care este din jos lingd orasul Domnief-mele Buzda . Intr'un hri-

soy a 1.1T Matcia Ilasarab, din

BUZÄUL (01(2W

123

1643, Ianuarie 24, prin care reguleaza proprietatile mosnenilor Beceni i ale manastiriI Ot.-Menedicul, sad Vintild-Vodd, care avea in oras metohul Frasinetul, devenit in urma scaunul Episcopid, se zice : metohul Sf. manastirf Menedic, de la moll, de la Buzda, din jos de

t1rgul Buzaulur» si mal la vale : iar O. fie Sf. manastirli Me-

nedic Metohul din tirgul Buzaulul, din oras, fiind ca este al Sf. manastiti de bastina vechid». Din aceste 2 hrisoave

corespunde nu numal traditia si amintirile batrinilor, dar §i urmele vechI de constructiunI ordinea asezdri/ lor. Tirgul era in vechime unde sunt as-

s'a cercat a-I distruge din te-

ta-zI stradele : Tirgul-OrA§anul

si ars din noii (vezI Istoria ju-

Oborul, iar orasul maI mult in jurul manastirif Banul. Pa.nd

detuld). La 1637-1639, Vasile Lupul si ginerile sda Thins

pe la inceputul acestta secol, partea orasulur care formeaza

piatra pe piatra (a Cronicele», vol.

asta-zI coloarea de Negru si S. coloard de Rosu, era mai mult

I, p. 333. «Mag. Ist.», vol. I, p. 296). UnguriT, venitl in ajutorul

padure, care incepea de la

luI Mateiti-Basarab, sub Kemeni Ianos, pradara ce mar ramasese

ar rezulta ea, daca Banul, Epis-

Brosteni, trecea pe la N. Episcopie, pe la padurea Cringul, care 'Inca se conserva din acest

copia sunt din jos de ttrgul

masiv si ajungea la padurea Fra-

BuzauluI, Buzdul sa fi fost mal

sinul (la S. orasulul). Unde e acum Gradina Publica, era bariera, pe care se esea din oras

spre N., adica in com. Simileasca, Vernesti saa Niscovul, dar nicI ruine, nicI traditia, nicI

vr'un document posterior nu confirma aceasta, nici nu o admite. Urmeazd dar cd prin expresiunea : «din jos de oras» sa

spre Moldova si renumitul put al TataruluI, pe care citI-va batrini maI tin minte. Plata Dacia era un vast smirc plin de richita si pdpuris, unde se vînati rate sal-

afard din ora». Tot cu acest inteles este intrebuintata expresiunea : «Din jos de oras» si de cronicarul

batice, iepurI si chiar lupI. Pe la 1560, calugäsir de la mang-

Constantin Capitanul. VezMalce-

pogoane de loc, in apropiere de tirgul Buzatilur, unde ridicard metohul Frasinetul, ca sa aiba unde trage, chid vor veni in oras. Acest metoh devenind me in urma scaun episcopal,

intelegem:

scu, «Mag. ht.», vol. I, p. 211, 281 etc. D. Odobescu, in nuvela sa «Doamna Chiajna», § I, «Mormintul», interpreta aceasta expresiune iardsi prin cuvintele:

«din jos de oras», prin «afard de oras». Rezulta dar pana la evidenta, ca vechia vatrd a tirguld Buzau, trebue pusa intre Episcopie si manastirea Banul. In cazul acesta, Banul si Epis-

copia fiind afara din oras, vechia vatra a tirguld Buzaa dea intre ele amindota, adica unde e si asta-zI tirgul °rapid Buzaa. Tot din hrisovul luI Mateia Basarab, reese ca Buzaul in secolul al XVII-lea avea

doul partl distinse : tirgul si orasul :

Metohul din tirgul Bu-

zauld, din oras

,

si ca ttrgul

se tinea ala.turI. Cu aceste date

BUZXUL (ORA)

stirea Ot.-Menedicul cumparard de la municipalitatea orasuluI 7

padurea, care-I inconjura, incepu a se tdia, populatia a se indesi si o multime de TiganT robr al EpiscopieT si lude ail inceput a popula aceasta parte de N. a orasulul. Tiganif manastirir Banul ocupara partea centrald (Str. Independenter, Carol I, Cuza-

Vodd), iar al Bradulur, partea de S. (spre bariera Urziceni). TotusT, de si populatia ce se

meliI. Mehmet Beg, in 1521, devasteaza. cum n'a fost oras jefuit pana atund («Mag. ht.», vol. I, p. 158). La 1596 a fost prddat

cu Tatarri nu lasarA din oras

de la Thad. Dupa incheierea pled, Mateia-Basarab fa'cu tot ce putu de a intemeia orasul ; la 1649 reconstrui Metohul Frd-

sinetul, ars de Timis, care deveni imediat scaunul Episcopid Buzaa. Sub Brincoveanu i citIva insemnati Episcopf, Buzaul incepu lar O. se dezvolte i sä

devie chiar un centru de cultura. Inmultirea Turcilor, sub pretext de comercia se stabiliserd aci, ba se intinsera pana in poalele muntilor, descuragiä

cu totul pe locuitorl, iar eel avutI paräsird orasul i incepura

a se retrage in muntf. Rusia, incepind luptele sale contra Turcilor, mal in fie-cave campanie a ocupat Buzaul i nesfirsitele podvezI, ce impunea locuitorilor,

ail speriat si pe cei ce mal ramaserä, silindu-I sá fugd. In '806, Generalul Kamensky, dupd

ce arse toate satele din jurul orasuluI, stabili trupele, parte

in Buzati, parte in Maracineni. apan Oglu vine din Braila cu TurciI, alunga. pe RusI si da foc Buza.uluI, pustiindu-1, asa ca.

Episcopul Constantin (1793 1819) libera chitante oamenilor

pozitiunea cen-

sal de servicia: «N. N. din sa-

trail, da a se intelege, cd acest oras va deveni in curind unul

tul Buzda». Singurir proprietad, Ece rdmas'esera. acum, piscopia, mandstirea Banul turcul Mola Asan, care pana la

gramadise ad i

din cele mal insemnate, insa fiind pus in drumul tuturor invaziunilor, mal fie-cave navalitor

1828 dispunea de toata soarta

si averea orasultii. Fostit negustorI al BuzguluI mutaserg tirgul la Niscov, sat' umblau din loc desfacg putinele in loc, mgrfurI ce aveart, and nu erati rgpite de Turcil CapanliT, aveau barace la Clinciu, unde maI mutt jefuiali de cit cumpgrail. TotusI insd RusiI stabilesc

aci, in 1806, o puternicg colonie de BulgarI, care se ocupa cu grgdingria, si care trgia maT sigur i mal comod de cit in patria-mumg. Dupg incheiarea pgceT, vechiI tirgovetI at Buzgulut

trimit DomnuluT Caragea o peti-

tiune, in 1812, ca sä le dea voe

sg se intoarcl de la Niscov Buzgli i sä reinfiinteze vechiul

tirg, ceca ce art i obtinut. Evenimentele din 1821 impiedica

din noli acest avint i orasul nu poate inainta. In anul 1828, cu luarea BrgileI de Rust, curgtinda-se i Buzgul de Turd, locuitoriI incepurä a prinde ini-

mg si a se intoarce la vechile lor locuinte. Tot in acest timp, o noug colonie bulgarg viind in BuzAil, parte s'a stabilit la Vestul orasuluI i in com. Mgrdcineni,

iar parte a trecut: uniI la Hui si altit

la Ploesti. Dupg 1828,

crawl incepe a se reconstrui. Regulamentul Organic it numgra intre capitale i vechie Were de isprgvnicat. Dintre familiite boerestI, carY se reintoarsera sunt: Chrisoscoleti, Buzoianu, Jugg-Urs (Sgrgteanu), Mehtupciu, Vernescu (Ciresoiu), Musceleanu, Picleanu, Arlon, Chir culesti, Tgutu, Armasu, Codrea-

nu, etc., asa cg orasul in 1835 numgra 3800 suflete. In 1844 populatia ajunsese la 7000 si de &tuna a mers continuu crescind. Dezvoltarea cea mare a luat-o dupg 1870, in urma deschidereI cäilor fierate. Iatg petitiunea trimisl de vechit tirgoveff,

BUZAUL (EPISCOPUE)

124

BUZIUL (ORA)

Caragea la

1812, dimpreung cu alte hirtiT relative : Prea balitate Doamne,

Jeluim Miiriel Tale, a aid, In ora;u1

pentru care poruncim Domnia mea sa cercetezI 0 la cererea ce fac jeluitoril s. ne arataç lu scris. 1812, Decembre '58w Vel Mearelniceru (nedescifrabil).

Buzaultil, fiind obicinuit din vechtme de se fleea tirg o data' pe Aptaminii, dupii cum se urmeazli pe la toate oraçele, pentru ali?veriçttl locuitorilor sì inlesnirea celor trebuincioase ale 'Thgovetilor s'a urmat acest tirg pang In rasmerita ce a fost ; lar dttpa ce s'a calcat ci robit ora;u1 asupm rasmeriteI, cum este ;tiut, raspindindu-se çi no' negustora0I i locuitorit ttrgovetT. pe uncle am putut ; va-

Io loan George Caragea, Voevod i gpod z Vlascoe. Dumneavoastra, Ispravnicilor din Sud. Buzan, clad In adevar, cura arata jeluitoriloril, va fi ea vointa i primirea tututor locuitoril r i negutareraçilor din ora;u1 Buzan, de a se muta acel tirg la

alud ca 0 din pricina drumulut let.) sa maI putem starui la local nostru, saii a se mil urma facerea tirgulm la ziva cca rinduitä, de sunt scum 4 anl, prin pomud i dupa jaiba ce am dat staptniret de atuncI ii cererea ce am fa'cut, s'a orinduit acest tIrg, sa se faca In Buzau afara, la un loe maI ferit ce se numezte Niçcovul, unde pana acum s'a í urmat. Acum, dupa ce ni-s'a vestit bucuria pacet 0 a Market Tale mil stiva stapinire

folosul locuitorilor, pomncim A se muto

(care de la milostivul Dumnezeu o cerera sa fie am multt i fericitt , pe vi-eme de nelama, cum am putut, am navalit am adunat la caminurile n astre, silin-

du-ne de ne-am Beat de o cam data, care bordeie, care colibe, cum am putut iiánä In prima-vara, ca sa se faca ora, el iarap In stares luI si fiind-ca tirgul se urmcaza tot acolo la Niçcov, In poalele muntelui, uude la nevoie s'a urrnat tu vremea rasmeritet i osebit c 1 cul este

neindemInatec, dar 0 noua negutit ra;nor i locuitorilor ne este peste mina 0 din pricina asta patimim de t ate cele de ah reaua tretrebuincioase, pana buinci as pentru hrana n a tra 0 de lemne de foc. Printr'aceasta plecata jai-

ba, dar ne rugam Panel Tale ca sa dea lurninata p nmea de a se muta facerea acestuI firg de la Ni;cov lar la Buzau, unde In vechime a fost cu b r de vite, de zacharele, de cherestelele si pentru Inlesnirea noastra de a ne putea face casele, pravalioarele, ce ni- 'au stricat in vremea Asmeritet 0 a venit ora, ul in starea ce a fost max Inainte. Si pentru a locuit rilor Marie' Tale alio,eriç, cam nemutindu-se tirgul aict In Bu/au, pre-

cum zicem, este de mare sminteala si chsc lie la totl ci sa fie mila Deland Tale.

Robtr Mart r T 1.01 neguetoraell I locuitort1 de la tirg il Bu7au uf. Jud. Buzuù.

D-ta Ipistatule al log fetiet mart a arei-de-Sus, veI %erica jaiba accasta,

locul ende a fast din vechime fi din aceasta mutare nu se va izvodi vi-e-o sminteala sail zatihnire la alireriul acel tirg la locul uncle a fost mat Inainte, ce urmare IntoemaI precum mal jos ta aceasta anafora se coprinde 18x2, Decembre 19. Vel L gofat (nedescifrabil

L. S.)

Prea Ind/late Doamne, Dupa luminata porunca a Marie' Tale

ce mi-se da la accasta jaiba, a negutat rilor ui locuit nlor ot ttrgul Buzaulut, fcind cercetare, m am pliroforisit ca cu adevamt acest tirg In rasmerita amtati, nu numm alte nevoi a plUmit, ci i de ostap s'au ars 0 ce slobozenia i pomnca stapiniret s'au tras mat sus In poalele muntelut la un loe ce se ice Niçe vol: iar scum clod din mila lui D-zeu s'a Meat pace, urrneaza ca fe-care sa fie lit stares lor de mat Inainte. 8i acest tirg hind vechiu i cadere de ispmvnicat, cum 0 loe de c i ac al trecatorii, cu a este a se da lummata p runca a

Marie' Tale, ca sa vie tirol la local cel vechiu, unde sa'çt faca ali,veri;, atit ce altele cat i ce obor de vite, cum este i alte tirgun, ca un trebuincius de lidos si locuitorilor si ora;enilor sa D-lor Ispravnicit ca publicuia.;ca asca a se pune In lucrare porunca, luugni -au precum se va ghsi ce cale de Thal-

lium Ta, se va da p nunca Inaltimet 1 al

de urmare x812, Decembre 16.

Dumttrache Rat t Logo/di.

Buzbul (Episcopie). Radu al V-lea-cel Mare, suindu se pe tro-

nut tgrif (anul 1496-1508), vgzind rebele ce bintuiati biserica, chiamg din Constantinopole pe fostul patriarh Nifon si-1 ?marcira cu administrarea el, zicindu 1:

Eu sd domnesc, lar tu

BUZÄUL (EPISCOPIE)

sd mA invetT legea luí D-zeit

sä ne fi tatd si pastor». Nifon proceda la indeplinirea sarcineI sale si chiar in acel an sfátui pe Domn sd infiinteze doud EpiscopiT : cea de Rimnic i cea de Buzdti (SincaT, «Cronica», ed. II, vol. II, pag. 146). Diocesa acesteT EpiscopiI fu compusd din judetele : Buzda, nicul-Sdrat, si Sacul ; mal in urmg. printr'un hrisov al luí Radu al IX-lea, fiul luI Radu-cel-Mare, din 1544 i se alipi i judetul

Primul Episcop a fost Paisie, dar atit dinsul cit i succesoriT sAT, pana la 1649 n'aii avut in Buzdil o bisericd, ca scaun

episcopal, ci steteau in Tirgoviste, in jurul Domnulul, venind in Buzdu numaT cind fáceau inspectiT, sau erail chematr de alte imprejurdrI. In anul 1532, Vintild-Vodd ridicind insemnata mAndstire Ot-Menedicul, EpiscopiT incep, cind veneau in Bu zdu, sd traga la aceastd mAndstire i sd o considere ca o re-

sedintd episcopal. alugdriT de la Ot-Menedicul inmultindu-se intinsele lor proprietdtI chemindu-I des in Buzdu, se vdd cumpere de la munici-

125

I3UZÄUL (EP I S COPIE)

pentru a compensa pe cdlugdrI de pierderile suferite, incepe, in 1648, a ridica vechiul schit Frd-

Metodie, asezindu-se in acest scaun i gdsindu-se stricatd de cutremure i pdrdginitä de os-

sinetul, irisa in proportiunT maT

tirT, s'a apucat mal intliú de a dArtmat turlele sldbite si a zidit altele, apoT a impodobit-o ata pe dinduntru cit si pe din afard; iar la leatul 1832, iubi-

marl si in 1649 II termind. In acest an, Episcopul stefan, devenind Mitropolit al tdriI, in locul säü, sacra pe Serafim Episcop al BuzduluT. Serafim ex-

primd dorinta ca acest metoh sd. devie scaun episcopal si EpiscopiT sd-sT ailDA resedinta aci.

Cererea sa se aprobd de Doran,

ba ceva maT mult, reuseste a transforma biserica-mumd, OtMenedicul, in metoh al fostuluf metoh Frdsinetul, devenit acum Episcopie, i averile Ot-MenediculuT a fi administrate de Episcop. Aceastd bisericd fiind sldbitd de cutremure i prddatd de mal multe orI, Episcopul Metodie in 1742, o repara si o infrumuseteazd, dar iardsT cutremure si invaziunT o sIbird si o despuiará de orT-ce ornament. Episcopul Chesarie, acel

rivnitor de cele DumnezeestI, vázind-o in aceastd stare, in anul 1832, o restaura din noií, o impodobi in mod demn de o Episcopie, clAdind in jurul el

torul de D-zeil Episcop Chir Chesarie, vdzind iard toate turlele sldbite de cutremure si despodobitd de toatd frumusetea, ce s'ar fi cuvenit sà alba o astfel de sfintd. Episcopie, incd si prdclatd de toate lucrurile sale cele miscdtoare, in vremea rAzvrdtireT din leatul 1821, s'a a-

pucat cu rivnd si grea cheltuiald de a ddrimat intliii turlele ; pe doT stilpT din bisericd si pe toate ferestrele le-a flcut cu mestesug arhitectonic, apoI destencuind-o, atit pe dinduntru,

cit si pe din afard, a impodobito induntru cu iscusitä zugrAveald, cu timplá si cu alte sdpdturl poleite, lar pe din afard cu foarte frumoasd arhitecturd ; asemenea infrumusetIndu-se tot atuncr i clopot-

nita si asa cu multa dragoste

tinse i frumoase, asa cA Episcopia de BuzdO, ca local, e si in tard. astd-zI cea

libov, aü inoit toate pAnd la cel mal mic lucru spre vecinica sa pomenire ; si s'a isprdvit tot lucrul acesta in zilele DomnuluT Alexandru Dimitrie Ghica-Voevod, la leatul 1834, Decembre 30 §i s'a sfintit cu multa ceremonje bisericeascd». Inscriptia sustine cd. Mateiti-

dicul, ci a se opri la metoh,

Frontispiciul el este acesta :

Basarab a fácut aceastd bise-

orT de cite ori veneau in Bu-

«Aceastd sfintd. i Dumneze-

ricd in locul celeT fdcute de strd-

zAu. Vasile Lupul, in 1639, incepind expeditiunile sale contra luí Mateiu-Basarab, prddd

iascd bisericd s'a zidit din te-

arse schitul FrAsinetul, impreun A cu orasul i chiar Episcopul tim-

1649, dupd ce mal india a da-

mosiT sIT, ceea-ce e in contrazicere cu toate datele istorice. Probabil cd Episcopul Chesarie, la redijarea acestuT frontispiciii

palitatea orasuluT 7 pog. loc ca sd-si construiascd un metoh,

FrAsinetul, situat unde e acum grAdina EpiscopieT si ale cdruI ruine se vdd inca. EpiscopiT incep si el' a nu se mal duce la departata mAndstire Ot-Mene-

puluI, stefan tipograful, fiind atuncT in Buzdu, a fost luat pri-

zonier. Dupa incheierea pace, Mateiii-Basarab, atit din indemnul EpiscopuluT stefan, cit

mArete palate: casele donmestT

pe temeliile caselor fácute de Mateiii-Voevod, seminarul, consistoriul, tipografia, locuinte de cAlugArT, etc., d.poT grd.clinT in-

melle de rdposatul intru fericire Mateiu-Basarab -Vocid, 1a leat

rimat din temelie pe cea vechie, fácutd de strAmosiT sAT, arsd

stricatd de ndvdlirile barbaricestT. Incepátor acestuT scaun fiind chir Serafim Episcop. La leat 1740, fericitul Episcop, chir

n'a consultat maI de aproape Istoria.-0 altd gresal fácutà de acest mare Episcop, e si aceasta :

In timpul pdstorieT sale a restaurat, sail a zidit din noil, mal toate bisericile istorice din ju-

BUZXUL (EPISCOPIE)

det si a pus frontispicir noua, in

sfìntä biserica s'a fácut de E-

Anania, de la 1526-1544. Ieremia, se suie pe scaun la 1544; i-se mareste diecesa de Radu IX, adaugindu-I i judetul Braila, dar, in anul 1546,

piscopul Chesarie in locul celer

devenind raia turceasca, die-

vechr v.

cesa Amine in limitele de mal inainte. El lasd locul lur Atanasie, care pastoreste

care nu se mar mentioneaza data si primii fondatorr,

BUZXUL (EPISCOP(E)

126

se multumeste a declara : cAceasta CI

Episcopia Buzati a avut mar multe metohurr: Adincata, A-

de la 1558-1587.

un alt hrisov de la Matein-Basarab, din anul 1634, in care,

intre altele se zice: tSi voul care umblatr dupa birul moldovenesc sa lasatr in pace pe poslusnicr, mar ales care va fi moldovean, vol de la acela sa luatr bir moldovenesc; iar 11-1-altr oa-

menr, buna pace sa le datr». Stefan Tipograful, care inc5.

Berca, Cheea (Prahova), Cislaul, Cozieni, Gavanele, GAvanesti, MereI, Pirscovul, Pinul, Prosca, SAseni, Sf. Dumitru (Bu-

Luca ocupa scaunul episcopal in 1587; se distinge prin calitatile sale morale si printr'o

curesti), SE Nicolae (Focsani)

infocata iubire de tara. Ajuta

imprimarea lor, fu ridicat la demnitatea de Episcop al Bu-

Vintill-Voda, ale cAror averT,

mult pe Mihain-Viteazul cu con-

zaulur

impreuna cu ceea-ce era proprin Episcopier, se administra 'de Episcopr, din cad, uniI an

siliile sale si moare in 1612. Se gaseste pastorind si la Rimnic. Ciril pastoreste de la anul 1612-162o. Efrem TrufAsel pastoreste de la 1620-1636. El obtine un hrisov de la Radu-Mihnea-Voe-

demnitate nu-sr uita vechia sa ocupatiune. El sezind In Tirgoviste, in anul 1644, publica a doua editie a Cazanier, apor Pravila cea mare, etc. Scoala infiintata de Mateid-Basarab in Buzad, sub privegherea si con-

vod, in anul 1623, prin care se zice ca Episcopul BuzauluI

ducerea lur Stefan, dobindi oarecare renume, dind in curInd oa-

zäulur consta actualmente din doua judete: Buzaul i RImaicul-Sarat si e impartita in parohiI urbane (4 in Rimnic) si 197 rurale (84 in Rimnic), aviad 15 bisericr in parohiile

si arhiepiscopul ot Buzavski, sa alba in pace poslusnicir ce sunt imprejurul SE Episcopir, strinsT

menr bine cunoscatorr in ale

urbane sr 400 In cele rurale,

de galbenT si de cal $1 de oae seaca, pentru ca sa fie de lucru

stint sa faca fapte laudabile, iar altir Y - an apropiat veniturile

pentru bunul lor train

si al

neamurilor lor. Dupa secularizare, Episcopia a incetat de a mar avea metohurr. Diecesa Bu-

Cu un numar total de 432 preotI, 6 diaconI si 693 cintaretr. Pentru administrarea clerulur sunt dor protoerer, unul Cu resedinta in Buzan si altul in Rim-

nit. Tot in Rimnic trebue sa stea si un arhieren, locotenent al Episcopulur de Buzati. Episcopil ce ad pastorit eparhia Buzaulur, dupa datele ce

am putut culege din diptice, frontispiciI, condica episcopilor, cIstoria bisericeasca de Les-

viodax», etc., sunt: i. Paise, primul episcop, sacrat de patriarhul Nifon, pastoreste de la 1496 1526. Domnul tarn', Radu-Voevod, II darueste padurea Cringul (Branistea), de linga oras, interzicind tuturor orAsenilor intrarea inteinsa.

saracr de pe la Moldova si de pe la Braila si din toate latu-

rile si sa fie scutitl de bir si si de ajutor si de treaba Sf. EpiscopiI. Tot acest episcop obtinuse mar inainte de la Alexandru Ilias Voevod un hrisoy, prin care se zice ca poslusnicir Episcopier sa. alba pace

de bir si de galben si de sluha si de catre judetul cu 12 ph-garr si de catre calarasr cu cal de olac si de toate slujbele si mincaturile cite sunt peste an. Face lima rezerva, ca pirgarir an voe, ca daca poslusnicir vor fi Moldovenr, sa le la birul moldovenesc (Hrisovul poarta data

ca monah se ocupa cu traducerea cartilor bisericestr i ca

la anul 1636, In care

limber nationale si e probabil ca i Grecenir sa-sr fi clstigat aci primele cunostinte, pe care

apor le complectara retrasI la proprietatile lor : Vernesti, Potoceni, Greci- de -1a-Buzad, etc. In anul 1648, murind Mitropolitul Ord Teofil, Stefan ir urma in aceasta demnitate, sacrind in

locul san Episcop al Buzaulur pe Serafim. Stefan muri la 1668 si se inmormtnta In Mitropolia Tirgovister.

Serafim se sui in scaunul episcopal la 1649. Stabili resedinta Episcopier in schitul Fr& sinetul, pe care-1 proclama biserica catedrala. In anul 1668, murind Stefan, Serafim era sa devie Mitropolit, dar fu in urma mutat la Episcopia Rimniculur, urmind in locu-I

domnind numar pana la anul

to. Grigore, cate pastor' de la 1668-1691. Din timpul acestur Episcop se gaseste

1618).

hrisov a lur Constantin Serban-

ZPKN sari r620, insa Alexandru Iliasr in Istorie se vede

Tot Efrem TrufAsel obtine

Voevod, prin care se zice ca

BUZAU". (EP1SCOP1E

127

BUZÄUL (EPISCOPIE)

Mateid-Voda, %/end cä saraceste Episcopia a slobozit pe

latina. Devenind Episcop, incepu cu un neintrecut zel si o

cind a devenit Mitropolit al ta-

poslusnicir eT de pircalab si de

rara competinta a complecta literatura religioasa, fie prin noua traducen,, fie prin corigerea ce-

el transforma scoala de ad in

Capitan si le a scos tabrul din

visteria Ora de aceea

si el

confirmä aceasta legatiune. Mitrofan, de profesie tipograf, traia In Moldova si era ajutor i emul al marelur Mitropolit Dosoffeid. Meritul sad II urea pe scaunul Episcopier Hu-

silor, dar cazind in disgratia lur Constantin Cantemir se demise. Constantin Brincoveanu

chema in Muntenia, unde impreund cu fratir Grecenr, Nicolae Milescu, Gherman Nisis altir incep sa colaboreze la traducerea biblier si a altor scrierr. La anul 1691, devenind vacanta Episcopia BuzauluT, Grecenir, in-

tervenind in favoarea sa, i se

lor deja traduse. In anul 1710 fu mutat la Episcopia Rimniculur, unde continua opera inceputa. Scoala din Buzati ir dete un caracter si mar national, vo-

ind a scoate de ad i pe viitorli dascalf de limba romina. Numele lur Damaschin va ocupa tot-d'a-una un loe distins in istoria literaturer romine si dintre cele d'intid in Istoria literaturei eclesiastice. Constantin Brincoveanul,prin-

teun hrisov din 1707, acorda acestur Episcop beneficiul, ca oameniT ce vor veni la moara

incredinteaza scaunul acester eparhiT. In anul 1692 a infiintat

Episcopier sa fie scutitr de cdtre Capitanul cu totr calarasir ot Buzad, a nu-T bintui de o-

pentru prima oara o tipografie

lacarr si de potvadd, sa nu le

In Buzau, in care se tipasi :

la cair de olac si casele de potvada, ci sa-T base in buna pace sa umble fara grije ori unde vor vrea. Tot Damaschin, pentru

Pravoslavnica marturisire, tradusa din greceste de fratir Radu si Serban Greceanu (1692), Triodu (1697), Mineiul slavorom. (1698) si alta editie in 1700, Molitvelnicul greco-romin

(1699), Invatatura preotilor despre cele 7 taine (1702), precum 0 mar multe alte scrierr. Scoala din Buzau fu de asemenea una din

ocupatiile de predilectie ale lur Mitrofan, ridicindu-1i mal mult renumele ce I-1 lasase Stefan. Mitrofan muri, lasind un nume scump natiuner si mar cu seama literaturer romine, la 1703. 12. Damaschin. Gloria Epis-

rel. Cu ocaziunea venirer luT N, Mavrocordat in Buzati, in 1728, greco-slavona i Domnul ir da-

rui 200 talere din venitul judetuluT pentru intretinerea Misail, succesorul luT Ste-

fan, pastori de la 1732-1740, fad. sa se distinga prin nimic; obtine insa pentru un pescar, favorit al sad, un hrisov de la Grigore Ghica 0735), in care se zicea: <
cetr, ughr II, In pace sa fie si de majerit si de fumarit, cu conditie sa dea peste la Episcopie. Ordona apor boierilor cislasT pe judete si slujitorilor stringatorl de bani i fumarilor i mdjarilor

sa se fereasca de acest om. Metodie pastoreste de la 1740-1749, se ocupa mult cu

a maxi averea Episcopier, incepu

restaurarea bisericilor din eparchia sa i mar cu seama a E-

sa cumpere proprietatr In oras, intre care pravalia lur Afi Turcul Deli Hogea si a fratelur sad Abdulah, pe care si el o aveau de la un alt Turc Mahomet Baraictarul, pe pret de 20 talere.

tild-Vodd. Mari averea Episcopier, cum/Ai-Ind mar multe din proprietatile Grecenilor. Constantin Mavrocordat ti ddrueste mosia Unguriul, ca sa fie sat al

Ioasaf pastoreste de la

Episcopier: 4i fieste care om

piscopiel si a manastirir Vin

anul 1710-1717.

sa ail:a a face daca ce s'a orin-

Daniel, originar din Ompu-Lung, discipol al lur Melhisedec, egumen al manastirli de acolo, care 'II initiase si in literaturA, fu sacrat Episcop al BuzauluT in 1717, iar dupa. 3 anT, 1720, deveni Mitropolit al Muntenia El ne !Asa cite-va tradu-

duit de la Domn, de om in&tin an zile 6; insa daca, iar nu lucru ; j aceasta daca nu se faca toata °data ci pe

cerT, a imprimat mar multe cartT

SE Episcopir».

sele sale cunostinte, sa-T dea o

bisericestr, a zidit biserica VerguluT din Bucuresti i in 1732

noul aureola. Damaschin mar intiiulfusese dascal i cunostea

§T-a dat sufletul. Stefan, succesorul lur Da-

bine limbile : slavona, elena si

niel,pastoreste de la 720-1732,

Filaret, egumen al manastirer SE Ecaterina din Bucuresti, devine episcop al Buzäulur in 1749; pastoreste pana la 1753, cInd if ia locul

copatulur de Buzad nu inceta cu Mitrofan ,

cacT

succesorul

sau Damaschin care ir urma in anul 1703 , stiu atit prin conduita sa cit si prin intin-

rind : la coasa', la secere si la arätura. i sa dea i dijma din

Jo una, dupa obiceiu ; cel ce

vinde vin sa dea aditul butir

Rafael, care demisioneaza

in 1764. Cozma, Protosinghel al Mitropolier din Bucuresti, devenind episcop in 1764, se distinge prin maT multe fapte de caritate, mal cu seama inavutind bisericile cu odoare sacre. E cel d'Intiiu care introduce sfesnice de alama cu cheltuiala sa. Sub dînsul,scoala din Buzaii, in urma hrisovuluT dat de Al. Ipsi-

lante in 1774, devine cu totul greceasca. In urma', Alexandru Ipsilante, da un alt hrisov prin care zice ea' Episcopia Buzati, fiind arsa i stricatA de vapaia

räsmeriteT, se face ctitor al er si-T acordà maT multe darurT (1778, Aprilie 26). Tot sub Coz-

ma, Constantin Caragea, printr'un hrisov din 1782, Decembrie 26, zice cd Episcopia fiind jefuitá i arsa de vapaia trecuteT rasmerite se face si el ctitor al el% Acest hrisov se confirma la 1792, de Mihail Constantin - Sutu - Voevod. In fine, Scarlat Grigore Ghica ii da voe sä. aduca lude din strainatate, in specie mestesugarT, earl vor

tile de mosiT aflate pana la dinsul. (VezT «Condica EpiscopieT Buzativ, tom. I, fila 3).

Constantin Grecul de la

Janina, pastoreste de la anul 1793 1819 ; nu stiu insa srt imiteze pe connationalul si predecesorul säü, traind mar mult pentru dinsul i aT sä.T. Sub dinsul scoala din Buzati se inchise; la aceasta contribuise In mare parte si evenimentele din 1806. Con-

stantin obtinuse de la Nicolac Caragea un hrisov, prin care se darueste Episcopier un scaun de carne scutit de vamd, de erbärit si de orT-ce darT la care sunt supuse cele-l-alte scaune ; cad si alti DomnT aü dat scaune in Buzai. Constantin Moruzzi printr'un hrisov din 1793, August 19 (cel d'intiu document cu leatul modern), dupa

ce spune ca manastirile sunt cinstea i podoaba tareT, stabileste drepturile acestuT Episcop asupra tirguluT Dragaicer, precizindu-T darile ce trebue sa ja

Grigore i Gheronte de a tra-

duce si tipari continua, iar averea ce o adunase, o 'Asa tarer, ca sä. se ti-imita tineff in

instrui pe copliT Barcanesculur, pi-in care facu cunostinta EpiscopuluT Iosif al Argesuluï. Iosif IL

introduse in viata mona-

hala, ti facu diacon al acester EpiscopiT, apor preot curator al metohuluT Antim din Bucuresti, de unde it lua. Mitropolitul Gri-

gore si 11 numi econom al MitropolieT. Grigore Ghica ti Incredinta in 1825 Episcopia Buza.uluT. Discursul sat' de instalare e o capo-d'opera, ca cugetare si forma, ca patriotizm

iubire evangelica. El a lucrat nu numaT cu cuvintul, ci si cu fapta. Dispunind de marile veninri ale Episcopiei, incepu mal intiiu restaurarea eT, si o incon-

jura cu marete palate 0 frumoase gradinT, asa ca ea deveni cea d'intiiu in tara. Construi

mein' bisericile:

dese voie EpiscopieT sa aduca

tuiala sa, incuragia pe monahiT

vind de maestru pe renumitul Lambru. El mal Intiiii deschise o scoald privata in Bucuresti

ruzzi, printr'un hrisov din 1793,

fie poslusnicT al Episcopier. El devine Mitropolitul Orel, in anul 1787 si in locu-T se alege

este ales Mitropolit al Ord. In anul 1810 fu exilat de Rusi moare In Brasov, la 1826. El tipàri mal multe cartl cu chel-

ma limbiT i literatureT elene, In care era foarte competent, a-

palatul SeminaruluT si un altul pentru tipografie, ridica din te-

fiind Episcop 'Inca Dosofteiu, de-

reste de la 1787 1793, clnd

bindi pe atuncT i maf cu sea-

si scutirile ce trebue sa faca. Domnul Ord, Alexandru Mo-

fi scutitl de ori-ce dari, ca sa

Dosofteiti, grec din Janina, dar eminent pastor si Infocat iubitor de tard. El pasto-

BUZÀUL (EPISCOPIE)

128

BUZÄUL (EPISCOPIE)

40 lude lemnarr. Ludele insa sosesc sub Constantin si munca lor servi la marirea averer sale propriT.

Gherasim, romln de origina, pastori de la 1819-1824. Se distinge maT mult pi-in viata ascetica, de cit pi-in calitati pastorale. Demisionind In 1824, se

retrase la manastirea Cäidarusani, unde se facu schimnic. A murit in 1844. Chesarie (Constantin CA-

strainatate, spre a se instrui. El

patina), se sui in scaunul EpiscopieT Buzau clupa retragerea luT Gherasim i pastoreste de la

Infiinteaza pentru prima oara

1825 pa.nä. la 1846 Noembrie 30.

condica Episcopief Buzau , in care a trecut hrisoavele i car-

Nascut in Bucuresti la 1784, se dete studiilor ce se puteau do-

Voda, Ciolanul, Ratesti, Pirscovul, Cisldul, Gavanesti, Cozieni si seni ; rezidi schitul Cheea din

jud. Prahova si mar multe altele din jud. Rimnicul-Sarat. El indemnd cu energie i contribui cu (amide la ridicarea altor bisericT,

atit din oras, eh si din

jud. Buzau, asa ca. mar nu e biserica care sa. nu fi fost atinsa de bine-Pdcatoarea sa mina. Tipografia, infiintata de Mitrofan si lasata in parasire de la moartea sa, o relnfiinta, inavutind-o Cu material nou si in 1834 incepu iar sA functioneze, esind de aci serien Insemnate. Scoala

Episcopier incetase de la 18o6,

orasul era distrus, si ceT ce doreau a capata oare-care cunostinte erau sa se dud,

BUZAUL (EPIS COPIE)

129

la Niscov, unde boeril Banica_ Mihail .Chirculescu infiintasera o scoall greceasca, sub directiunea lui Iorgu Codru, un dual- din Atena, cu oare-care cultura. Chesane mnfiinÇä ludatä o scoall de

gramaticT, lar In 1838 infiinta Seminarul. Scoala luT Codru se

Inchise in 1834, In urma deschidereT scoalelor nationale. Che-

sarie, cunoscator muzica, deprins

i

amator de

accentele armonioase i rominestT ale muziceT, reformata de Macarie, aCu

duse in Buzad pe celebrul discipul, psaltul Matache, i Infiinta o scoall de muzica bisericeasca. Aceasta scoall deveni in curind celebra si elevir Iosif Nania, actual Mitropolit :

asiste la un servicid intea.devar

maret. and servea in Bucuresti era sarbatoare. De la Domnul TareT pana la cel din urmä cetätean, se sculad de cu noapte, ca sA apuce loc In biserica unde el oficia. In anul 1846 Noembrie 30, acest stimat i mult re-

gretat Episcop muri sarac cu desävirsire si se ingropa la Episcopia Buzad. Filoteiti, arhidiacon apoT econom al luT Chesarie, lua

locul predecesoruluT sad, maT india ca locotenent, iar in 1850 se numi Episcop titular. El mal' Inavuti tipografia, tipari multe scrierT, filtre care Biblia

BUZÄUL (:P[3

)

pul Chesarie 1.1 lua, sub protectiunea sa i ir inlesni publicarea scrierilor ; in urma Il numi

director al tipografier. InfiintIndu-se Seminarul, Dionisie gAsi un demn emul in Gabriel Mun-

teanu, pe care Il adusese Chesarie ca profesor si impreunä ca dinsul publica maT multe serien. In anul 1840 fu chemat In Bucuresti de 1Vlitropolitul Neo-

fit, care ti incredintä directiunea Seminarulul de acolo. In aceasta

noua. demnitate nu /meta de a compune si traduce diferite cartr didactice, de care era mare

Dupa insistenta sa, Mi-

de Buzad, si se distinse prin-

tropolitul Neofit trimese in 1845 multr tinerT In Petersburg,

tr'o mare lacomie de banT.Muri

Atena, Moscova

al MoldoveT, Serafim, Chirchidon , Hipolit, Parascoveanul, etc. se fácurä cunoscutT ca ceT d'inAmic al tlid cintarefT

de alienatie mintala la 16 August, 186o, lasind in urma-T sume fabuloase, din care s'a impartasit multT din ceT ce erati

i Pesta, din carT sä. poatä recruta un cler demn de cerintele timpulul. In anul 1848, Dionisie lua parte activa la revolutie si fu inchis

lur loan Varbileanu, protopop in Mizil, ramas vaduv, il calugasi sub numele de Iosapat siil numi eclesiarh al Episcopiel, maT in urma deveni pro-

imprejurul san, samiind si Sta-

la Vacaresti, apoY, liberat, fu silit

tuluT 70000 galbenT. Dionisie Romano. Am pu-

sa se exileze in Transilvania.

tea zice ca este ultimul cu care sé termina seria marilor prelatT

Dionisie se intoarse in tara si se aseza la manastirea Babeni,

fesor la Sf. Saya, egumen al Znagovuluf, etc., de unde lua

aT tara, fiind un factor puternic, care a lucrat la regenerarea, cultura si libertatea Rominiel. El s'a nascut la 1806 In comuna Silistea din Transilvania. Venit in tara de 'copil se

din jud. Rimnicul-Sarat (1850), unde traduse mal multe scrierT, Geniul Cristianisfiltre carT muluTo al luT Chateaubriand, apoT fonda un ziar eclesiastic

opri la manastirea Neamtu, unde

Domnitorul Stirbeid 11 numi egumen la Sadova, dar in 1853, Rusil ocupind tara, Dionisie fugi

numele de Znagoveanu. Chesa-

rie ca un alt Mateid-Basarab, reedificind i restaurind atitea

BisericT, nemultumit de pictura bizantina, decazuta cu totul, voi

sa introduca si in pictura bise-

ricilor un nod sal original si

in 1823 fu calugarit. msA fiind mare amator de studid, pardsi manastirea i veni In Bucuresti

Calmindu-se putin animozitätile,

cEcoul Bisericesc». In anul 185 I,

sa-sT complecteze studiile in scoa-

in Turcia, nade stete pana la plecarea lor. Reintors in tara,

vul, i infiinta In Buzad o scoala

la de la.. Sf. Saya. Ca sa-s1 pro-

se duse in Moldova si In 1855

de pictura. Dintre eleva ei vom mentiona pe raposatul George Tatarescu. Demna de amintit e importanta i splendoarea ce da

cure mijloace de existenta, se alipi de Ilarion, demnul i In-

fu numit starit la manastirea

serviciuluT divin. Chesarie, sim-

iubea mult i in 1832 II hirotoni diacon, Cu infiintarea scoalelor nationale, diaconul Dionisie fu

rominesc. Gasi pe un tifiar de mare talent, pe Nicolae Zugra-

plu, sever, cu o autoritate momia necontestata, insotit de o numeroasa suita de arhidiaconr, diaconT i anagnostT, totT cu vocT frumoase i imbracatr cu multa

bogatie, facea pe credinciosT sa 5C760 .d/egrele

rilo tal Gcoipaiir 101. I I

semnatul Episcop al ArgesuluT, caruia ir deveni discipol, Ilarion

numit profesor in Buzad.. In timpul profesoratulur isT continua Cu asiduitate studlile, i publica mar multe scrierT didactice. Episco-

Neamtu ; dar compromis In revolutie, antipatic monahilor, amic cu partizaniT unird, fu silit s5. se retraga in Iai, unde stete maT mult timp si de unde publica l'Are altele eElocinta AmvonuluT, in dota volume. Dupa unire, Domnitorul Cuza il numi locotenent al EpiscopieT de Buzad, si in 1861 fu sacrat arhie17

BUZAUL (Rib)

rea çi numit titular. In 1864, opunindu-se reformer calenda-

rulur, fu mutat la Hui; la Buzäü

Ghenadie, care nu stete

mult, fiind mutat la Arges Dionisie se intoarse la vechiul sàü scaun. Dionisie, dotat cu o vasta memorie, cu o fecunda imaginatie, Cu un spirit sagace i plin de

ales Episcop in locul Ili! la 17 Martie 1894. El pastoreste ad. Vedem el, de la 1496 pang. la 1890, Episcopia Buzaulur a fost pastorita de 28 EpiscopT, din carr 5 s'aa suit pe scaunul mitropolitan. Dintre acestr EpiscopT, cincr: Stefan Tipograful, Mitrofan, Damaschin, Chesane i Dionisie, pot punta cu dreptate numele de mad.

sare atica, cu un rar talent de a nara si a persuada, mar mult sau mar putin cult si pasionat de lectura, stiind dupa expre- Buzäul, (vechiul Natrona = Nasiunea Apostolulur csa se faca puca, dui:4 Dionisie Fotino),

tuturor toate, ca pe top' saldobindeasca», se impunea tuturor i nimenT nu se despartea

de dinsul de &it cu regret. Amator infocat al scoaler, orT unde

agitata sa viata T-a condus paa insemnat prezenta sa prin infiintarea uner scolT, care 'T arata urma. Astmul de care suferea

T-a

rapit viata in anul

1873 Ianuarie 18. El a fost inmormintai la Episcopia Inocentia, fiti de preot din Bucuresti, sr-a facut studiile in Seminarul de acolo si mar

In urmä. la Pesta, unde a fost trimis, lmpreuna cu altr tinerI, de Mitropolitul Neofit. In 1850 fu numit director al Seminaru-

luf din Bucuresti, de unde fu departat in 1863. In urma de-

BUZXUL (R10)

180

rig insemnat, care uda. judetele : Buzdul, caruia i-a i dat numele,

RImnicul-Sarat si Braila. El iz-

voreste din Transilvania, din poalele munteluT Tezla, putin mar la Nord de muntele Bratocea, din Prahova, se dirige pe o frumoasa vale, in directiunea N. - E., pänd la punctul BodzaFurdulo, de unde, &chid un unghiu spre S., primeste pirliasele Cräsnita la stinga i Crasna la dreapta i inträ in judet pe la punctul Cheia - Cordunultu ; de aci se lasa in jos printre munir

acoperitr adesea de brad, pana la cat. Broasca din com. Nehoiasul, unde albia sa incepe a se mar largi si tot de o data a se curba spre E. pana stincosT ,

ajunge la cat. Ursoaia, com. Ru:

Braila si R.-SArat, uctind and unul, dud altul din aceste judete, pang la com. Latinul, de unde serva, pan& la confluenta sa, de hotar intre ele. Se varsa In nul Siretul, NITA cat. Sirbesti, al com. Maxineni, din jud.

Braila. De la Vizireni pang la gura Buzaulur este o distanta de 68 kil. Panta, pe care curge, fiind foarte inclinata, face ca Buzaul

sa fie unul din riurile cele mar

reped ale

tareT.

In timp de

ploae e foarte violent, rupe ce obstacol intilneste in cale-Y, manincd Cu lacomie malurile ce-I sine inchis, schitubindu-sT la fe-care viitura, albia pe care cursese pana aci, ceea ce cauzeazá man pierden l locuitorilor malurenr. BolovaniT imensT, ce-T

aduce in viitura sa, produc, in ciocnirea lor, un zgomot asurzitor, care se aude de departe. Tarmurile sale sunt impodobite Cu frumoase crivine, renumite pentru vinatul ce se gaseste inteinsele, mar Cu seatna : lupr, epurr, becate, becatine, sitar, etc.

Lungimea cursuluí sat' este, in tara, de peste 270 kil. Afluentir sar sunt numerosr ;

pe partea dreapta mar insemnatT sunt : Crasna, Valea-Neagra, Siriul, Bontul, Nehoiasul, Nehoiul, Citiasul, Valea - Rea,

Rimniculur, fu insarcinat pro-

aci face o noua turd spre N. - E., descriind un arc Ora la Plescoiul, apof se

vizoriti cu administrarea acester

inclinA spre S.-E., atinge in par-

Niscovul; lar pe partea Artagul, Gramaticul, Teharaul,

eparhir, i in anul 1873, Episcopia Buzaulur devenind vacanta

tea de N. orasul Buzau i prin nenumarate cotiturr ajunge la com. Gavanesti, de unde se dirige iar spre N. - E. si ese din judet pe la com. Cotul-CioariT,

Casioca, Bisca-Roziler, &Attila, Valea-PanatauRusiavatul , Saratelul BAldnestilor, , Tircovul, SaratelulBercir, Slanicul i Cilnaul, (v.

formind de aci inainte limita fn-

veni egumen al Mänastirer-Dealalur. Murind Calinic, Episcopul

prin moartea lui Dionisie, se alese titular al er. Inocentin alipi tipografia Episcopier pe linga a Sf. Sinod si o muta in Bucu-

siavatul ;

Valea - Muscelulur, Valea - Vier, Bisca-Chiojdulur, Valea-Larga

resti. A murit la 13 Noembrie 1893, lasindu-sr averea pentru bine-facen i In special pentru

tre jud. Braila si Rimnicul-Sa-

a. n.), afar& de o multime de alte var i izvoare mai pu-

rat; intra in jud. Braila pe la

tin insemnate. Totr acestr aflu-

cat. Vizireni, servind de hotar

ajutorarea eleviler sarmanT

intre ambele judete numaT pana la com. Strimbul ; de ad i curge

entr, marind volumul Buzaulur, intirziaza i cursul, care, de pe

meritosr.

Dionisie Climescu a fost

pe lino hotarul dintre jud.

la Scurtesti, incepe a fi mar lin si mar tardiv.

13UZAUL (STATIE)

131

Pe Buzan sunt urmatoarele podurr: podul de fier al liniei

sa Tohani. E tot de o data

ferate BuzAil-R.-Sarat, la 3831,02

mo$ir.

punct cte hotar intre mar multe

rnetri departare de ora$ul Buzan; podul de fier al $oseler na.tionale Buzan-Rlmnicul-Sdrat,

BuzäuluI (Lunca-), lundi, in-

proape de orasul Buzan, pe te-

rtul Buzaul, pe ambele tarmurr

Maracineni ;

ale rlulur, jud. Braila. Pe aceasta

pod stAtAtor de lemn, in com. Nehoiasul, jud. Buzan; pod pe vase, la Gavane$ti, in acela$r

luna sunt izlazurr, finete prin

judet.

ritoriul comuner

tre muchia platoulur de N. $i

cie; pe unde locul e mar ridi-

(40 hect.) formeaza padurea Cer-

cat se fac $1. araturT.

nelele, situata in com. Surpa-

Buzan, pl. Sarata-Tohani, orasul Buzau. De la aceasta statie finja care vine din Ploe$ti se bifurca

serie de dealurl fi colme, jude01 Buzan; se incepe din com. Cinde$ti, de la Virful-Cerbulur se continua pana in comuna

188i. Statia Buzaul se afld pe prima linie 'nitre statiile Monteorul (10.6 kil.) i Tabare$ti (9.6 kil.)

$i pe a doua intre

statiile Monteorul si Boboc (11.5

kil.) Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 92',94. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 716108 ler, 25 banr.

Buziul, mofie a orasulur Buzan, jud. Buzau, avind ca 1500 hect.,

despartita in dota sforr, care

Tisaul, culminind in Virful-Bradulur, 'filtre valle riurilor Buzan Ni$covul. E acoperita Cu padurr, vil, fivezr $i izlaze.

Buzfiului (Sarea-), munte, ju-

$ezat pe piriul RAcAtaul, d'a dreapta. Numele san deriva. pro-

babil de la buzduganele vech1 ce s'ati gasit pe comuna vecina, la Cetatuia - Buzduganulur. Se

afla la o departare de 2550 m. de tirgul Parincea. CapI de familie sunt 25, din 97 suflete. pl. Siretul-d.-j., com. Parincea.

sting al riulur Buzan, prin doua piscuff de sare, e$ite la suprafata, din care cauza se .$1. nume$te Sarea - BuzAulur. Serva tot d'odata ca limita 'filtre plaiurile Buzan i Pirscov.

mofie, in jud. Buzan. (V. Va-

gurile Dragaica i Valea-Teanculur, lar restul izlaz, fineata $.1

tra-Episcopier).

a doua de 603 hect. Buzdruganul, lac, in pl. Jalomita-Balta, insula Balta, com. Bordu$ani, jud. Ialomita.

Buzdrugilor ( Dealul- ), deal, drum, in jud. Buzau, Inainte de facerea $oselelor, lega ora$ul

Siretul-d.-s., com. Parincea, a-

Buzdugani, mofle, jud. Bacau,

BuzäuluI(Vatra-Episcopief-),

BuzAului" (Drumul-), vechi0

Buzdugani, sat, jud. Bacan, pl.

vatul. El se termina 'in malul

de baracile in care se tin tir-

gradinI de zarzavat, araturr, flneata $i izlaze pentru pa$unatul vitelor din oras.

tele, plasa Oltul-d.-s., judetul Vilcea.

detul Buzan, ramificatie din Virful-Dintelur, 'filtre valea Ursoala $i Izvorul-Sarir, in com. Ru$ia-

se arendeaza separate. Una are 897 hect., din care 32 ocupate

araturr;

70 familir, 300 loc. Are o biserica, 'cu hramul SE Nicolae (1854), deservita de I preot $i 2 cinaretr.

coturile fiulur $i padurr de sal-

Buzaulul (Predealul-), lungd

circulatie la 13 Septembrie 1872 linia Buzan -Rimnicul- Sarat, pus a in circulatie la 13 Iunie

ren ce are 180 m. de altitudine d'asupra nivelulur marir. Are

Buzducul, trupde piidure al statulur, in intindere de 13 hect., care impreuna cu trupul Iliuta

Buzäul, stalie de dr. d. E, jud.

in: unja Buzau-Braila, pusa in

BUZDUGANUL

jud. Buzan, pl. Bistrita-d.-s., pe teritoriul com. Margineni-Muntenr.

Buzdugani, peidure, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul comuner Parincea.

Buzduganul, sat, face parte din com. rur. erbane$ti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatiune de 238 locuitorr, 136 barbatr $i 122 femer. Populatie $colara are 34 copil. D'ad i pana la

catunul Lunca, unde e $coala, e 12 kil.

Buzduganul, deal, se intinde de la N. spre S., ocupind partea de E. a com. Feresti, pl. Mijlocul, jud. Vasluin, fAcInd $i limita intre com. Valea-Rea.

Ploe$ti cu Buzaul, merend aproape paralel cu $oseaua nationala, dar pu in mal spre N. ServA

Buzducul, catun, al com. Popin-

Buzduganul, fost schit, jud. Te-

zele$ti, plasa Oltetul-Oltul-d.-j.,

cucin, situat in mijlocul padurir

azT de cale de comunicatie

jud. Romanati, situat aproape de hotarul judetulur, pe un te-

Gaiceana, bite° priveliste fru-

locuitorilor potgorenT din pla-

moasa.

BUZ DUGANUL

Nu se cunoaste precis data fondarer. Batrinil spun ca a fost facut de un dogar ; in urmä s'a

reparat de un om eu numele de Buzdugan, cdruia if poarta numele, $i maT In urmä s'a reparat de preotul Atanasie Rusu,

BUZEIELUL-SEC

132

Sud - Vest , facind

2

cotiturr

Buzeielul, pilla, din com. Scortarul-Noa, jud. Braila ; pleaca din jud. Buzati, de la N. satuluT

care a adus $i o colectiune de

Sihleanul, parcurge lunca spre Sud, pierzindu-se ca la 3 kilo-

cartr bisericestr. A servit ca manastire de calugarT pana in 1862;

metri.

de atuncr s'a parasit $i astaizT

Buzeielul, phig, din com. Su-

a ramas ca o biserica izolatd

testi, jud. Braila; pleacti din jud. Buzati, ca la 21 2 kil. mar sus de

In mijlocul padurer.

Buzduganul, vale, jud. Iai. (V. Candrea, deal).

Buzdugi, sat, jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Stanita, spre

S.-E. de satul Stanita 5i la o departare de 3 kil. 500 m. de el. Este asezat pe un platou

carT ad latimea de la 8-12 metri, adincime de la 2 5 metri, jud. Braila. Aceste Buzeiele

miel.

podar de la Gradistea, apuca spre E. la muche, merge spre S. paralel cu muchea, prerzlnduse mar sus de satul Grigoresti.

Buzeielul, ph111, mar spre S. de precedentul, la 2 kil, de satul Co-

inalt. Are 34 capT de fam. totr contrib., 134 loc., din carT 3 $tití carte ; 34 case. Sunt 117

tul-Lung, jud. Braila; parcurge o distantá de la N.-E. spre S.Vest de 212 kil. si se pierde ca i primul in baltisul Ducu-

vite marT cornute.

leser.

sunt pe lunca BuzauluT.

Buzeielul-Sec, jud. Braila, pleaca din lunca Siretulur, In apropiere de muchea Baldovine$ti, din com. Naztrul, merge spre V. paralel cu muchea, pe sub vadul Malacof, trece $oseaua judeteantt Braila-Foc$ani, intra

pe teritoriul com. Cotul-Lung, apucInd spre S., tot pe Ruga muchea dealulur, trece pe la N. popiner, lasInd muchea, apuca spre V. panä la circiuma de la Verzea. La N. circiumer, Buzeielul-Sec se desparte in doud una pleaca spre E. pana la soseaua Braila-Foc$ani, de unde apuca. spre N., pierzindu-se in baltisul Duculeasa ; iar cea l'alta

pleaca de la circiuma Verzea,

spre V., pana la hotarul Bachita, de unde formeazd hotarul com. Latinul, traverseaza

Buzdugi, deal, In jud. Roman,

Buzeielul, pirin, din com. Co-

plasa Siretul-d.-s., comuna Stanita, spre Sud-Est de satul Sta-

tul-Lung, jud. Brälla, intre satul erbane$ti $i gura riulur Buzdul.

nita.

Are directia de la N.-E. spre S.-V., parcurge o distanta de

Buzduva, baila', formará din vär-

sarea Jipe!, spre E. de satul

2 1/2

kil. Aceste

3

Buzeieluri

sunt pe lunca Siretulur.

Costuleni, pl. Brani$tea, judetul

partea de N. a aceler comune pana la circiuma Lambru, de unde formeaza hotarul comuner Gurgueti, traverseaza. $1 aceasta com., intre riul Buzdul i muchea

platoulur; dupa ce intra in comuna Scortarul-Nou, apucd spre S. pana la muchea platouluT $i,

te$ti, jud. Braila; pleacd din riul

din dreptul Moviler Vierulur, ia directia spre V., paralel cu

Buzeiasca, trup din mafia Cio-

Buzau, ca la 212 kil. mar sus

muchea, pana in dreptul tirlelor

ce$ti, din pl. Teleormanulur, jud.

de satul Constantine$ti ; ia di-

Afurisiti, de unde se separa in

Teleorman, situata spre 0.1111

recia N.-V. si trece pe litiga

doua. :

Cotul-luT-Punga, de unde intra In jud. Rlmnicul-Sarat.

pana'. In tirlele Tobescu, de mide

Iasi.

Cotmeana , in partea despre Nord-Vest.

Buzei (Virful-), munte in com. Bro$teni , jud. Suceava (1411 metri.

Buzeielul, pi« din com. Cotul-Lung, jud. Bräila, pe mo$Hle

Vräbiescul $i Nicoleanul, la kil. spre S. de Cotul-Lung. Par-

curge 2 kil, de la N.-E. spre

Buzeielul, pirig, din com. Su-

Buzeielul, pilla, din com. Ianca, jud. Braila ; incepe din hotarul com. Sute$ti, trece spre S. pe sub popina $i movila Burlacul $i se pierde mar jos de movila Barbuleasa.

o parte urmeazd muchea

apuca. spre N. pierzindu-se, iar alta parte de la tirlele Afurisiti merge in luncd spre N.-E. unindu-se cu riul Buzaul ca la I

kil. mar sus de cdtunul rati.

Buzeielul-Sec, judetul

Braila,

pleacä din riul Buzar', de Irriga

Buzeielul, nume, ce se da la

Pi scul-Negru, din com. Dedule$ti,

mal multe viroage sati valcele

merge spre S.-V. paralel Cu mu-

BUZEIELUL-SEC

chea, pe linga satele Bagdat, Filipesti si gara FaureI, pana aproape de satul Mizireni, unde face un cot luind, directia de la S.-V. spre N.-E., pana la ca-

tunul Hure, de unde tT la numirea de FaureT l cu acest

nume trece pe la N. satelor Surdila-Grech, Bratesul pana la N. satulur Surdila-Gaiseanca. De adis/ la iarasT numirea de Bu-

zeielul-Sec, apucind spre S. si trece prin

satul Surdila-Gai-

seanca 5i la N. com. Ulmul se

133

Buzeni, sat, in partea de V. a

agricultura, i cu comerciul ce

com. Baluseni, pl. Tirgul, jud. Botosani, situat aproape de so-

fac, mar ales in orasul Alexan-

seaua nationala Botosani-Hirlati.

Mosia este proprietatea EpitropieT Sf. Spiridon din Iasi si are o suprafata. de 785 hectare.

Satul are o populatie de 78 familii, sag 321 suflete, cu 56 contribuabili.

Are o padure de stejar de 8o hectare. Este o biserica deservita de

preot l 2 cintaretl.

uneste cu pirlul Calmatuiul. Din

Numarul vitelor este de 385:

acest Buzeiel, de la N. satulur

130 vite cornute, 20 ca! rima

Gaiseanca, pleaca drept spre N.

5i miel; 40 de of, 171 mascurT si 15 stupr Cu albine. In acest catun se afid 2 meserial, I comerciant; o circiuma.

o viroaga, care merge pana aproape de gara FaureT, unde se pierde. Toate aceste Buzeielurl

BUZESCUL

sunt pe tarmul drept ale Bu-

dria. NumArul vitelor este de 4427 capete, din carT, 885 vite cornute marf, 304 cal, 22 inggarT, 2962 of, 13 capre i 241 porcI. Budgetul comuneI este de leT 6917, banI 40 la veniturr si de ler

5345, ban/ 46 la cheltuelf. Are o scoala, in localul el propriii, oferit de proprietarul mosieT, cu un numar de 121 elevI. In central comuneT este biserica, cIadire mareata zidita de principele Mihail Obrenovicr;

deservita de doI preotr, un cintaret 5i un eclesiarh.

Prin centrul comuner trece soseaua judeteana Rosiori-Alexandria ; la Nord soseaua ve-

Buzescul, com. rur., in pl. Tir-

cinala care o leaga cu Mavro-

gulur, jud. Teleorman, pe par.

dinul, apor la S.-V. soseaua Ma-

Buzeielul-Sec sa.t1 Una, jud.

tea dreapta a riuluf Vedea. Se in-

BrAila, formeaza hotarul de N. al com. Scortarul-Nog, la o dis-

vecineste la N. cu com. Mavro-

tanta de 5 kil. spre N.-V. de riul Buzaul, apuca. spre S.-V., trece pe llega tirlele Ciumati, de unde se desparte in doul: o parte apucg. spre S.-V. tre-

prin nul Vedea ; la S. cu tarmul drept al Vede/ i cu padu-

vrodin-Turnul, care pleaca din com. Buzescul, pe Valea-Nanovulur si de acolo, prin catunul Ulmeni 5i com. Dracea, spre resedinta judetuluT. Soseaua ju-

cind in judetul Rimnicul-Sarat, iar alta continua. spre S. unin-

com. Nenciulesti sag Vatasani,

dinul, de care este despartir:a

rea aflata pe dinsul; la E. cu comuna Adamesti; la V. cu com. Plosca-d.-j. ; la N.-E. cu de care o desparte numaI riul

du-se cu riul Buzaul, la hota-

Vedea.

rul numit Piatra-BouluT, dintre comuna Domnita, din jud.Rim-

Comuna Buzescul poartg numirea de Sloboda. Suprafata el este de 530 hectare. Locuitorf improprietAritY dupg legea rurala nu se gasesc, pentru motivul ca com. Buzescul, facind

nicul-Sarat.

Braila, formeaza hotarul de N. al com. Gurg leti5i al jud. despre Rimnicul-Sgrat, la o dis-

tanta de 2 kil. spre N. de riul Buzaul ; trece spre E. in com. Scortarul-Noti, pierzindu -se aproape de tirlele CrAita. Acesta se mal numeste si Siretelul-Sec si se zice ca In vechime aci a fost albia riuluT Siret, cea ce e probabil, de oare-ce e mg mare

si mal adinc de cit cele-l'alte 13uzeieluri.

deteana Rosiori-Alexanciria pune in legatura com. Buzescul cu orau1 Alexandria si ca comuna Plosca.

Aceasta comuna este interne-

iata in anul 1860, de catre fostul principe al SerbieT, Mihail ObrenovicI, care era proprietarul domeniuluT Mavrodinul, din

care face parte si comuna Buzescul. Intentiunea proprietaru-

luT ca sa forrueze aci un erg

parte din domeniul numit al

sal"' orasel, ca sA contrarieze for-

MavrodinuluT, fosa proprietate a raposatuluT principe al Serbia Mihail Obrenovicr, iax ac. tualmente In posesiunea baro-

matiunea orasuluT Alexandria, dind voe, orr-cur voia sg. se stabileasca aci, sa cumpere locurT

nuluITheodorNicolicT de Rodna;

unT avantagioase. De ad deriva numirea de Sloboda, pe care i-a dat-o locuitoriT. Tirguletul

defunctul proprietar a voit s'A infiinteze aci un erg.

Populatiunea este de 1554 suflete, din carT 387 capT de fa-

mine si 292 contribuabih. Locuitorif se indeletnicesc pe tina

de case si prävalii in conditi-

incepuse deja a se forma si aceasta se poate vedea i astazT din multimea de case si prgvaliT solid construite 5i a loca-

BUZESCUL

lurilor destinate pentru autoriuitT; ast-fel Primaria are un local foarte frutuos, de si ruinat ; scoala de asemenea ; in centrul com., e frumoasa biserica de care am vorbit. S'a(' stabilit atuncI si se mal gäsesc astäzi- in comuna diferitT industriasT i meseriasT : cizmarT, cojocarT, abagiT i dulgherT, un atelier mecanic si o moarà

de aburi cu treI pietre, cu o putere de 12 cal. In urma promulgäriT si punerd in aplicatiune a legiT rurale, n'a mai fost cu putintä a se indeplini scopul ce urmarea proprietarul i ast-fel comuna Buzescul a ramas comuna rur. La Sudul comunei se afld o magua mare numitä Sapata ;

o inanime de 4

are

BUZEp'I

134

metri

Date sigure despre infiintarea

acesteT comune nu sunt. Din spusele batrinilor, se deduce ca. foarte vechia., chiar din timpul luT Mircea-cel-Mare. Loc. poves-

tesc despre un cdpitan Toma, care or fi posedat aci un trup de mosie, ca de 3500 stinjenT, ce s'a tot sub-divizat urmasilor numiti i azI mosneniT To

mesd. igumele si-1 trage de la vechia familie a Buzestilor, fosti

proprietarl ala TotT locuitorit, in carT intra.

21 bäetT

copiT,

si 6 fete, din

numaral de 206, 100 bletT 106 fete, in virsta de scoalä. Intretinerea eT costA pe stat 108o lei anual. Stiti carte 90 barbatI si 17 femei. Se fabrica in comunä in termen mijlociú 25 hectol. tuja. Gindacir de naltasä daü 5o0 kgr. gogosr. Stupi sunt peste I00. nepa i inul se cultiva. in mica cantitate. PomI roditorT sunt : 91

merI, 45 perT, 500 duzI, 45 ciresT, 180 prunT i IO nucT.

si 6 L'un' de Tiganr, sunt nu-

Comerciul se face de 7 cir-

maT Rominf, si se ocupa. exclu-

ciumarl. Budgetul comuneT pe exerci-

ziv cu plugaria i cresterea vitelor. MeseriasT sunt numaT io: dulgherI, cizmarl, cojocari si I armurier. Productele munceT lor le desfac la Slatina, Pitesti gara Corbul.

tiul 1892-93, prezinta la veniturT suma de lei 3552 si la chel-

tueli suma de 2445 lei anual. O osea vecinal& strAbate co-

muna de la N. la S., pe malul drept al Vedei, din gara Cor-

circumferinta de 20 metri.

86 locuitori s'au improprie-

Prin aceastä comuna trece Braz-

trupele rusesti ati stationat In

tärit dupa legea rurala din 1864, cind li s'aa dat 276 hect. pe mosiile DrAgoescul, Perieteanul si familia* Milcoveanu. El pose-

lesti-BurdulestI, trece Vedea

aceastä comunä mal mult timp.

a : 72 cal, 91 epe, 432 bol*,

leag& intre ele cAt. Buzesti,

19 capre, 2200 a i 245 porcT.

lAtei

da- luT - Novac.

In timpul rdz-

boiulul din anul 1877, parte din

bul i pAnA in com. Icoana. O altA ramurA pleacä din cea-d'in-

tliu, tot catre S., din cAt. Biri

Milcoveni. O a treia

Buzescul, loc, cu 25 pogoane

Teritoriul comuneT se intinde

ramurl pleacA catre N.-V., din

in com. rur. Vlädaia, pl.

pe o suprafata de peste 4000

cAt. Ciuresti, la comuna Sinesti.

hect. Calitatea solulur de cul-

Tot de la N. la S. comuna e udatA de riul Vedea, care pri-

vie,

Cimpul, jud. Mehedinti.

Buze§ti, com. rur., pl. Mijrocul, jud. Olt, situata pe luncl si de amindoul laturile ale r. Vedea,

turä variaza, in stinga VedeT pdna. la Cotmeni si pe lunca,

meste urmAtoarele vAlcele : Cu-

de cit in dreapta

penul, Seaca i Borqul pe stin-

ga. Pe dreapta primeste gira

la distantä de 31 kil, departe

el, unde e mal argilos. In raionul comuneT sunt mal

de capitala judetulul. Ad e re-

multe clac:1W insemnate: casele

sedinta pläser.

proprietarilor, o moarä de foc,

Se compune din 6 catune, carT sunt dispuse de la N. la S. pe Vedea i la distanta de 400-500 metri unul de altul,

localul de scoalä i primärie si 5 biserici, deservite de 5 preotl, platiti de locuitorl prin invoell particulare si din bud

in ordinea urmatoare : Corbul,

getul com. cu cite 6o leí anual.

La S.-V., in mijlocul unta mic platou, este o localitate numitA de locuitorI Cetatea. Are o pozitiune inaltl, frumoasA i strategicA. Probabil cA aci trebue O. fie existat oare-cind vre-o cetate. La N., cu direcOunea V.-E., talud perpendicular soseaua riul Vedea, trece prin clt. Corbul, Brazda-lui-Novac. La E. si cu directiunea N.-S.

Birlesti, Burdulesti, Ciorästi, Buzesti, Spdlatel si Milcoveni. Toa-

te se intind pe o suprafata. de 5 kil. i ati o populatiune de 1523 locuitorr, 803 barbatI 720 femeT, cu 332 capT de familie, 296 contribuabilT, locuind

in 436 case.

maT fertil

Carte a inceput a se inväta de mult adj. Scoala s'a infiintat la 1873, irisä a functionat cu mal multe intreruperT pana. la 1887, de d'id nu s'a mal intrerupt cursul. Localul, proprietatea comuneT, e la un loe cu primaria. Se frecuenteaza. de 27

Flap cea-Mare.

se ridicADealul-Tomestilor, care

serveste de limita intre Teleorman si Olt.

135

BUZETI

BUZOENI

Se limiteaza la N. cu com. Corbul, la E. cu Urluieni, Ciocesti, Mindra si Birla din Te-

gomirul, pl. Vailor, judetul Mehedinti.

Mosia este proprietatea d-luT Michel Daniil, Evreti impamin-

leorman, la S. cu Icoana si la V. cu Timpeni, Ursoaia si Si-

Buzietul, deal mare, in judetul

tenit. Satul acesta s'a infiintat In 1849, tí ipa stäruinta fostulur proprietar, N. Mavrocordat,

nesti.

Buzeqt.i, cdtun, apartinind comuneT Turbati, plaiul Novaci, jud

Gorj. E situat in l'atea piriului Sunatorea. Are o intindere de

Mehedinti, plaiul Closani ; tine de teritoriul com. rur. Odobesti, satul Valeni.

Buzila, deal, acoperit de padure de fag, in com. Dolhesti, judetul Suceava.

600 hect., din carT 150 hect. ara-

150 hect. finete, 190 pa-

Buzilenilor(Dealul-), munte, in-

dure si izlaz, 1 oo hect. pomet, 5

tre comunele $arul-DorniI si Nea-

hect. vie, 5 hect. vatra satuluT. Are o populatie 90 familiT, saii 450 suflete, din can 66 con-

gra- aruluT, jud. Suceava.

bile,

prin

stramutarea

locuitorilor

dintr'un sat vechiti ce se afla sub poala unel padurl, aproape de hotarul judetuluT Roman si

care sat s'ar fi numit Draga. Numarul vitelor este de 1050 capete, din cal-I: 253 vite marl

cornute, 20 caT, 737 oT si 40 rimatorT.

tribuabill. LocuitoriT poseda: 12 plugurT,

Buznea, com. rur., in partea de V. a piase/ Cirligatura, judetul Iasi si in marginea despre S.-

26 care cu bol, 3 to vite marT

V. a TirguluT-Frumus, de care

Buznea, j'ir*, judetul Iasi, izvoreste din jud. Roman, in apropiere de Strunga, curge de la V. spre E., primeste in stinga piriul Ravaianul, trece prin ia-

cornute, 220 01, 96 rimatorT, 26

se desparte prin piriul Bahluetul.

zul PaharniculuT, formeaza limita

capre si 18 cal; 22 stupT, care

Terenul eT este foarte accidentat, prezintind dealurl si val. E formara' din satele: Buznea, Ganesti si Jora, pe o intindere cam de 4756 hect., din cari ca

intre Buznea si Tirgul-Frumos,

dad 15 kgr. miere si 8 kgr. ceara.

In catun se afta 2 mor!,

I

put si 3 fintinT. Catana' are 1 biserica, deservita de I preot si I cintaret.

la 537 sunt acoperite Cu padurT. Are o populatiune de 229

Buze§ti, ciitun, judetul Olt, pendinte de com. Buzesti.

Buze§ti, stafie de drum de fier, jud. Teleorman, pl. Marginea, cat. Buzesti, pe billa RosioriAlexandria, pusa in circulatie la 2 Decembrie 1895. Se afla intre statiile: Plosca 6.9 kil. si Alexandria 9.5 kil. Inaltimea d' asupra niveluluT mara de 53m.39.

Buze§ti, coastä, com. Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Buze§ti, mica valcea, com. Rusaiesti, pl. Cerna-d.-j., judetul Vilcea.

Buzeti, mahala, in com. rur. Negomirul, pl. Vailor, judetul Mehedinti.

Buzeti, phifi, in com. rur. Ne-

familiT sati

apoT se varsa in Bahluet, aproape

de gura cale! ferate. Buznoaia, deal. (VezT TAtArani, deal, com. Telejna, plasa Mijlocul, jud. Vasluiti).

I to6 locutor! Ro-

minT, carT se ocupa cu agricul-

Buznoaia, t'erg, se afla la N. sa-

tura si cresterea vitelor. Are dota bisericT, deservite de 2

tuluT Telejna, pl. Mijlocul, jud.

preotT, 2 cintaretT si I eclesiarh. Are o scoall si patru morl de apl. Budgetul comuneT e de 8321 leT 90 banT la veniturT si de

8234 Id 80 banT la cheltuelT. Numarul vitelor se urca la 2169 capete, din carT: 612 vite marl cornute, 63 cal, 1374 oI 120 rimatorT.

Vasluiti, fiind format de piriul Telejna. Este bogat in peste si

are stuh mult. Aproape de el este o casa si cosarele proprietatiT ; spre E., pe culmea dealuluT, in hotar cu mosia Bereaza,

se afla padure.

Buzoaia. (Vez! Vararia, sat, comuna Dranceni, plasa Podoleni,

jud. Falda). Buznea, sat, in centrul comuner Buznea, pl. Cirligatura, judetul Iasi, situat pe podisul si coasta

Buzoeni, sat, pl. Negoesti, jud. Ilfov ; face parte din com. rur.

dealuluT Beciul. Are o populatiune de 77 familiT sati 359 locuitori. Este resedinta comuneT. Are o biserica, zidita la 1855 de fostul proprietar N. Mavrocordat, deservita de 1 preot, 1 cin-

Obilesti - No!. Suprafata totald a satuluT e de 4760 hect., impreuna cu a cat. Obilesti-NoT si

taret si

toril 777 hect. Pentru izlaz s'ati

I

eclesiarh.

Ordsani. Mostenitorii PrincipeluT N. Bibescu, ati 3983 hect. si locui-

BUZOENI

rezervat 200 hect. Pe teritoriul satulur 400 hect. sunt padure. Populatla satuluI este de 105 locuitorI. Comerciul se face de hang-iti.

Buzoeni, cdtun, in pl. Ialomita-

BUZULINA

136

de 445 capete de vite marr: 368 bol i vacT, 75 cal i 2 tragad, si de 1208 vite marunte: 1100 oI, 5 capre i 103 rimatorT. In apropiere de Buzoesti trece calea ferata Costesti-RosiorI-deVede.

partI din mosia Monteorul, din com. Monteorul, jud. Buzad.

Buzoianca , sfoard de mofie, jud. Buzaa; face parte din trupul Mocesti, proprietate a mosnenikir din com. Lipia.

Balta, pe cimpul Baraga-nul, te-

ritoriul comuneI Poiana, judetul Ialomita.

Buzoe§ti, com. rur., pe riul Te-

Buzoe§ti, sat, cu 12 familif si 8o suflete, jud. si plasa Argesul ;

Buzoianca - Iatropolo,

face parte din com. rur. Bas-

in jud. Buzaa, com. Monteorul, cAt. Bugheni, ca de 320 hect.;

covele.

face un corp cu Coca.

leorman, jud. Arges, plasa Cot

Buzoianul, sat, jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, cat. si com. Po-

meana, la 5 kil, de com. rur.

Buzoe§ti, sat, pe malul drept al

Costesti (resedinta subprefectureT). Se compune din satul Buzoesti, (8o &UD i cat. Podeni

riuluT Teleorman, cu 8o familiI

(30 falcI), peste tot I I0

rur. cu acelasT nume. In acest

Buzoianul, poiand, pe valea riu-

Cu 630 suflete, totIRominI. Com.

sat este resedinta prirnAriel. Sa-

are 2 bisericI, deservite de 2 preotI, 2 cintaretI si 2 paraclisexi. Are o scoala i treI circiumf. Locuitorif sunt mos-

tul este de mosnenI si are 2 bisericI, una cu hramul Infra-

luI Telejenelul, com. ManeciulUngurenI, pl. Teleajenul, judetul Prahova.

.nenI. Budgetul com. pe anul 1882-83 a fost de 1340 leI. Dupa o publicatiune oficiala (1887), aceasta comuna numara 130 contribuabill si are un bud-

get de 1836 leI la veniturI si de 1897 leI la cheltuell. Numarul vitelor era in 1887

si 400 suflete, jud. Arges, pl.

iana-Lungl-d.-s.

Cotmeana ; face parte din com.

rea-ln-Biserica i cea-l'alta cu hra-

mul Sfintil ApostolI, avind fiecare cite I preot, I cintaret si

Buzulencei (Dealul-), jud. Dorohoiu. (VezI Horodistea, deal)

paracliser.

Buzulina saa Mace§ul, vilice-

Buzoi, deal, jud. Bacau, plasa

lufd,care desparte Letea-Noul

MunteluI, de pe teritoriul com.

de Dusani Eforiei Spitalelor Civile si care da in Glavaciocul,

Podurile.

din jud. Vlasca.

Buzoianca, numire data une'

C Caba-Iuc, movilii naturall in j ud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. rur. Caranasuf, situata in partea esticä a p14eI li cea nordica a com., pe dealul Caranasuf. Are56 m.; e punct trigonometric de al 3-lea rang, dominInd asupra satuluI Caranasuf. E acope-

rita cu verdeata.

Comunica cu lacul Bodaproste,

tul cu acela0 nume, departe

wzat la rasaritul luI. Are o intindere de 120 hect. In el se

de Caracal, spre Vest de 26

afla 4 micT insule cu stuf. Con-

altitudine d'a,supra niveluIuT ma_

tine bun pqte, care se aduce

rir de 17o'n.,37.

in orasul Chilla §1 de aci se exporta.

Are o populatie de 1966 locuitorr, din carT 991 barbatI qi

Cabul-Agi, sat, jud. Constanta. (VezI Hagi-Cabul.).

Cablanul, vale, jud. Vlwa, satul Cucuruz, unde sunt izvoare ;

Cabula-Bair, deal, In jud. Con-

aci este un elWed de pescuit.

stanta, pl. Medjidia WL Mangalia, in com. Carabaci 0 Cavlacar, servindu-le ca hotar. Se Intinde printre valle MangaeT i Bewul. Are 1 1 r m. inaltime, dominind valle sus mentionate, satele Bep.ul. §i Merdevenli-Punar. Dru-

Cablanul da in Ci1n4tea.

Cable-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Ta.5-

punar. Se desface din dealul Geabacul, se intinde spre E. printre \dile Ta4punar O Geabacul. Are 113 m., domintnd valle

de mal sus, satul Taffmnar O drumul judetean Hirpva-Medjidia. Este acoperit numaI cu finete §i semanaturI. Ca virf in-

mul ce unqte satele este acoperit cu finete §i pä§unT,

Cacaina, vale, situata pe mo§ia Grum1zqti, la hotarul despre satul Ghindloani, in com. Gru-

kil. Terenul com. prezinta

o

975 femeI; 590 capI de familif ; 901 casatoriti si 1065 necasatoriti; 134 stiii carte si 1832 nu stiti ; sunt 422 contribuabilf. Ocupatia locuitorilor e agri-

cultura precum si cresterea uitelor. Se cultiva 1009 hect.

cu

griti, 2186 cu porumb, 71 cu ovaz, 16 CU orz, 346 CU secara,

76 Cu meiii, 30 Cu cinepa

si

107 Cu vil. Vite mad sunt 1641,

vite miel' cornute 594 O rimltorI 877. Are 5 circiumr. Budgetul com. pe 1886/87 a fost de 4596 leI la veniturT §i 4544 leI la cheltueli. Are o coall primara mixta de gradul I cu

mazesti, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; prezinta i terenurl

un invAtator O la care ati urmat

arabile In cea maI mare parte sunt tusa mll§tinoase. Cacaleti, nurnire vechid, a com. Albqti, jud. Buzan.

din 68 copiI (40 baetl i 18 fete) in 1887. Are 4 bisericI : Sf. Nicolae (1866), Sf. Dumitru (1879), Adormirea-MaiceI-DomnuluI (1877), §i SfintiT-Voevoif (1869), deser-

lacul Triozorul, wzat la V,

Cacaleti, cotn. rur., in partea de S.-V. a pl. Ocolul, jud. Roma-

vite de 4 preot1 qi 8 cintaretl. In coprinsul com. se allá un loe unde a fost sat vechia,

luI, li. acesta de Ola Lopatna.

nati, se compune numal din sa-

o biserica, O mal multe magurr:

semnat are Devcea-Nord (i14 metri).

Cablovata, lacinsemnat, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. urbane Chilia-Vechia. Este

situat in partea vestica a pl4eI si in cea sudica a comunel. Este alimentat cu %A de catre

56760 Mareic Di( (io mi (.elograllo. Vol. II.

68 elevT (40 blet.1 O 2g fete)

18

a TurculuT, a BerzeT, a CorneT, a Purcelel, a Jidovilor, etc. §i unde se gAsesc cioburT i oale groase la fApturd.

Cacaleti. sal:1 Racovita, com. rur., pl. Marginea, jud. Vlawa, proprietatea Eforier Spitalelor din Bucure§ti, cu o suprafatA de 5304 hect., rdmase dup1 ce s'a dat la 138 locuitorl improprietà-

ritT in 1864 suprafata de 567 hect.

De aceastA comund depinde Ciochina §ati Racovita, pro-

prietate nelocuit1 ce apartine D-luT I. Marghiloman,

CACALETI-CIRESUL

138

CACALETI SAU RACOV1TA

i care

are o suprafatA de 679 hect. In 1886, mo0a EforieT Spita-

lelor s'a arendat pe pretul de 48660 ler. AceastA com. se af1á situatA pe loc ses, In valea Craciul, din jos de Gogoari, la extremitatea V.-S. a jud. Teleorman, de-

parte de Giurgiul de 34 kil., de Alexandria 20 kil. si de 16 kil. de StAnesti, re§edinta paseT. Populatiunea acesteT comune

era in 1886 de 1037 suflete, din care 180 contribuabilf. Budgetul comunal la 1886 era: la venituff de 46041e!, lar la chel-

tuelf 2399 ler. In 1887 venitul era de 3153, liar cheltuelile de 2731 le. S'a semAnat in 1887 suprafata de 1500 hect. cu diferite cereale.

Ad este o bisericä ziditA la

se aflA un petic de pAdure In suprafatA de 118 hect. Ad sunt valle: Craciul, erban, MAlurenilor i Adinca.

Vite sunt : 640 bol si vacT, 30 bivolI, 47 cal, 3400 oT, si 420 rimAtorT.

Com, e strabátutA de soseaua judetean5. Giurgiul-Alexandria.

Pe periodul 1883-88 arenda acesteT mosiT a scAzut la 200

Cacaleti, sat, jud. §i pl. Arge, pendinte de com. rur. arnestiCacaleti, cu o populatie de 55 familif, sal' 200 suflete. Are o o bisericl, Cu hramul Sf. Filoftea, deservitd de I preot i I cintdret ; o scoalA primará rurail.

In acest sat este resedinta

Cacaleti, munte, in com. CAtina, cAt. PAsAroiul, jud. Buzlii. Face

hotar despre com. Calvini.

Cacaleti, numire, ce se mal dA munteluT Virful-Sttnei

i pAdu-

reT de pe dinsul, din com. atina, jud. Buzdti.

primdrier Zdrnesti-Cacaleti.

Cacaleti, numire datd cite o datA

Cacaleti, sat mic, pl. Znagovul, jud Ilfov. Face parte din com. rur. Balotesti. Este asezat spre E. de Preotesti, pe malul sting al vAeT Pociovalistea si la S. de p5.durea VIAdiceasca. Are o bisericA, cu hramul Izvorul-TAmAduireT, deservitg de

preot i t eintdret. Populatia luT e de 68 locuitorT. Suprafata total1 a satuluT e de 418 hect. Proprietarul, d-1 N. Ioanide, are 353 hect. si locuitoriT 65 hect. In corpul sunt 200 hect. pAdure.

mosieT Albesti, jud. Buzad. (V. Albesti-Vernescu).

Cacaleti, vechiä numire, a mosiel Scheiul, din comuna GherAseni, jud. Buzlu.

Cacaleti-Cirewl, com. rur., in apropiere de rlul Neajlovul, jud.

Arges, pl. Gallsesti, la 25 kil. de com. rur. Costesti, resedinta subprefectureT, si la 36 kil. de Pite§ti. Se compune din 2 sate:

Num5sul vitelor marT e de 60

Cacaleti i Cireu1, avind 194 familif, din carT 5 fam. de TiganT, sau 824 suflete. In com.

si al celor micT de 180. Comerciul se face de i cir-

sunt 2 bisericT vechT si o scoall primará rurall. Budgetul comu-

ciumar.

dasc5.1. La aceastA bisericA s'au

Cacaleti, jud. Ilfov. (V. Balotesti).

oficiat In x888: botezurT 78, cununiT 7 si inmormintArT 39. Tine de Parohia Gogopri-NoT. In comunA este o scoa1ä mixta

Cacaleti, cätun, j'id. Ialomitá, pl. CimpuluT, pendinte de comuna ArmdsWi.

scoald. In raionul acesteT proprietAtT

Are 100 pog. pAdure. La 1877 avea o arendA de 1356 leT, 35 banT, si a fost ipotecatd, impreuna cu alte mosiT ale statuluT, pentru acoperirea emisiuneT biletelor ipotecare de 27 mil. le!.

leT anual.

1865, deservitA de I preot

cu 3 clase, condusd de I invAtAtor. In 1888 ati urmat la scoalA: 55 bAetT, 12 fete, din 65 bdetT si 42 fete in VirstA de

GA1Asesti, proprietate a statuluT.

Cacaleti saU Gogo§ari-Nol, tun, jud. Vla§ca. (V. cAt. Gogosari-Nor).

Cacaleti, o:0)de, jud. Argq, pl.

neT pe anul 1882-83 a fost de lel 1580, banT 48, la veniturl si de ler 1964,1a cheltuelT. DupA o publicatie oficiall (1887), aceastA comunA are 203

contribuabill si un budget de 1890 ler la veniturT si de 1738 le! la cheltuelr. NumArul vitelor era in anul 1887 de 818 vite marI (750 boT vacT, 68 cal), si de 460 capete vite márunte (oI i capre), si 160 rimAtorT.

CACALETI-DE-JOS

Cacaleti-de-Jos, com. rur., pe riul Neajlovul, jud. Arges, pl. GAlAsesti, la 24 kil. de comuna rur. Costesti, resedinta sub-prefectureI, si la 37 kil. de Pitesti. Se compune din satele : Cacale-d.-j. i Gruiul, avind 170 fa-

miliI, sad 630 suflete, din carl 16 fam. de Tigard. In comunA sunt 2 biserieI si o scoalä primara ruran. Budgetul com. pe

1882-83 a fost de 1643 ler, 82 banl la veniturI si de 1600 leI la cheltuell. Dupä o publicatie ofician. (1887), aceastA co-

munl are 162 contribuabili un budget de 2299 leT la veniturI si de 2082 leI la chelt. Nundrul vitelor era in 1887

de 513 vite mar! (440 bol si vacI, 73 cal), si de 622 vite mlrunte (372 of si 250 rimAtorl).

Cacaleti-de-Jos, sat, Cu 138 famillI, sad 520 suflete, jud. Arges, pl. GAllsesti. Face parte din com. rur. cu acelasi nume. Are o bisericA, cu hramul Adormirea, deservitA de i preot,

cindret i i paracliser; o seca1ä primará ruralA.

Cacaleti-de-Sus, (mal inainte II zicea Sili§tea), sat, cu 84 fasad 240 suflete, jud. Ar-

139

Cac&-lapa (Valea-Calului), va-

CACOMEANCA

le insemnatl, in com. Cern Atesti,

Cuiusu, situat in partea nordesticl a plAseI i cea sud-ves-

jud. Buzad. Se formead din

ticA a comuner. Se intinde de-a-

ploI si se scurge in 1-1'11 BuzAul,

lungul si pe la Estul vIeI CurtCulac, avind o directiune generan. de la N.-V. catre S.-E. Aie o inAltime maximg. de 147 m., pe care o atinge in virful sAti

mal sus de Valea-BlAjenciI.

Caciamac, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cAt. comund Mamut-Cuiusu. E situat in partea sud-esticA a pläsel i cea sudicA a comuneI, la 7 kil. spre S. de cAtunul de resedind, Mamut-

Cogea-Iuc. Este diat de mal multe drumurI comunale si e acoperit pe poale cu semAnAturl, lar mal' sus Cu pAsunI i fin*.

Cuiusu, inteo vale inchid de dealurile Iurtluc-Bair, CaradedeBair i Copadin.

Caciorul, pisc, com. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

Caciamac, sat, in jud. Tulcea,

Caciorul, fdrig, udA poalele pis-

pl. IstruluI, cAt. comuneI Ca-

culul cu acelasT nume, com. Iz-

simcea, asezat in partea V. a

vorul, plasa Vedea-d.-s., judetul Olt.

judetuluI si a plAseI, pe ambele malurI ale piriuluI Taslul sad Ca-

simcea, la 6 kil. Spre S. de resedinta Casimcea, Este o adunAtud de vre-o 35 case, carl ocupg, o intindere de 8o hect. Teritoriul satuluT are 700 hect. Populatia este de 32 familiT, sad

118 suflete, maI toatg, turcl-dtarA. PAmintul este in general bun pentru agricultura; de aceea ocupatiunile principale ale locuitorilor sunt pluggria si eresterea vitelor. In cAtun se aflA o scoan primará mixtl, cu in-

Cacina, git, al laculuI Boianul, jud. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul com. ClocAnesti-MArgi-

nenr si ClocAnesti-Sirbr; pune In comunicatie lacul Boianul cu bratul Botul.

Cacomeanca, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Borcea, este situad. futre comunele Ceacul Rasa, la ¡o kil. spre V. de orau1 CAlgrasi.

Teritoriul com. are o suprafatA de 1560 hect., din cae : 300 hect. pAdure i bAltis, lar cea-l'altA parte plmint de arg.tud. Coprinde douA mosiY, ce

ges, pl. GA15..sesti. Face parte din com. Cacaleti-Ciresul. Are

vAtAtor, frecuentad de 38 elevr. Printeinsul trece drumul comunal Casimcea-Chiuciuc-ChioI.

o bisericl, cu hramul S-ta Paraschiva, deservid de I preot

Caciamac-Ciflic,fermd sad mo-

apartin la doT proprietarT. Dupg.

)cie insemnad la S. plAseI Man-

legea rurald din 1864, snnt im-

si

I cintAret.

gala, jud. Constanta, tocmar

proprietäritri 74 locuitorY i neira-

Cacaleti-Vechl, numire vechid

la hotarul Bulgarid; tine de co-

propriedritl se mal gAsesc 156.

a cdt. Suditi, com. GherAseni,

muna Sari-Ghiol. Este situad

jud. Budd.

pe valea Papucci si are o formg. drept-unghiularg, alungita de la

Se compune dintr'un singur sat, situat pe partea de N.-V.

Cacaleti-Zarne§ti, com.rur., judetul Arges. (V. Zgrnesti-Caca-

10).

Cacamel, numire vechiä, ce o purta satul Cacomeanca, jud. Ialomita.

E. cAtre V. E proprietate particulará si are 120 hect. suprafatl.

a loculuI CAlArasi, numitl de locuitorI Japsa-SatuluT. Numirea ofician a satulur e Cacomeanca,

lar populatiunea nu intrebuinteazá de cit numirea de MAnu-

Caciamac-Orman-Bair, deal,

cul, datA dupA numele unid fost

in jud. Constanta, pl. Medjidia,

proprietar al mosid. CacameI

pe teritoriul comuna Mamut-

este vechiul nume al satuluI.

CACOMEANCA

Aid este re$edinta primAriel $1 a judecAtorid comunale.

vind 124 contribuabilf, din 700

Populatiunea comund este

locuitorr, locuind in i6o case.

de 1482 locuitorI, Cu 360 capi de familie $i 1122 membri de familie, salí 752 bárbatI i 730

E! posedA : 44 plugurI, 83 care cu bol, 12 cArute Cu cal i 35

femer. Dup5. nationalitate sunt : 1477 RominI, 3 Greci $i i Sirb,

FormeazA comund singurA, a.

stupI. Are o bisericA deservitA de 2 preotI $i 2 cintAretI ; o circiumA.

totI de religiune cre$tinl ortodox5.. Dupa profesiunI sunt 349 agricultor!, 3 meseria$I, 9

Budgetul comund coprinde la veniturI suma de 1360 ler,

comerciantI, 5 profesiuni libere

rul vitelor in aceastA comund

$i 6 servitorl. Din ace$tia, numai persoane $tiq' carte, iar 1421 nu $tiq. Dup5. statistica din anul 1887,

populatinnea era de 340 famili! Rotula, 3 familli Gred 8 familif iganì, sali 1311 locuitorI, Cu 365 bArbatI, 382 feme! $i 564 copiI. Numdrul contribuabililor era de 23t, din cari :

18 se ocupau cu comerciul de producte, vite, bAutuff, etc., iar ceI-l'altI, cu cre$terea vitelor agricultura. Vite sunt : 816 cal, 1413 bol*, 65i ol 1 300 pord.

Venitul anual al comund e de 4424 leT

CACO VA

140

i

cheltuelile de

6570 leI.

Instructiunea se precia inteo $coalA mixtA, la 40 elevI $i 8 eleve, de un invAtátor retribuit de stat. AicI se aflä o bisericA, la care

serve$te un preot i do! dasedil. In budget se prevede pentru cult suma anuall de 360 leI.

Cacomeanca, movild, in pl. Borcea, jud. Ialomita, d'asupra coaste! BArAganuluI, intre satele Ceacul i Cacomeanca i lingd drumul CAldra5i-Bucuresti.

Cacotul, com. rur., in pl. $i judetul Mehedinti, la distantd de 24 kil. de ora$ul Turnul-Severin, lar de Strehaia, re$edinta plA.5eI, de 41 kil., situatA pe va-

lea Piriultif-Alb $i pe deal.

iar la cheltueli 1191 leI. Numdeste de : 345 vite mal-1 cornute, 120 o!, 16 cal i 102 rimdtori. Prin comuna Cacotul trece $oseaua judeteand Dumbrava- Zegaia-Popa-Bicle$ul, etc.

Sf. IngerT, este fondatl la anul 1782 de Lavrintie Monahul Calistra Monahia, $1 s'a reparat la anql 1876 de Popa Nicolae Neghinescu $i C. TAnAsolul. Afarl de mica agricultura,

16 locuitorr se maT ocupa cu dulgheria, dogAria $1 rotAria. Pro-

d isul muncei il desfac in comun A.

In comunA sunt: 76 cal', 145

bol, 227 vacl, 119 capre, 442 oI i 290 pord. Pe ritil Cacova, in raionul comuner, sunt 5 mori. Locuitorif sunt mo$nenI. Scoala dateazA in comunA de

30 ad: E frecuentatA de

15

Cacova, com. rur., plasa Ocolul, jud. Vilcea. N'are niel un cAt. alipit. Este situad. pe dealurile Cornetul, Viisoara i LAzurelul ;

copiI, din numArul de 78 copa

e strdbAtutd de rtul Cacova ; se af15. la 20 kil. de resedinta jud.

Stupr cu albine sunt 50. Se fabricA ad pAnd la 12000 de-

$i la 7 kil, de a subprefecturd.

calitri tuicA.

Are o populatie de 715 lo

in virstA de $coall. Stia carte 65 bArbatI. Cu intretinerea $coalef, statul cheltue$te anual let 1404.

Vatra satului are 100 hect.,

cultor!, in care intrd $1 4 familif

lar cu izlaz, livezr, locuri culti-

de Tiganr; sunt 179 cap! de

vabile, are cam 500 hect. De

familie, 159 contribuabilt ; locu-

aceastA comuna apartine $i mun-

esc in 195 case. In com. sunt 3 biserld. Una se numeste Sghiabul (v. a. n.). A doua are hramul Sf. loan Bo-

tele Cacova.

tezAtorul. AceastA din urmA biseria poartA urmAtoarea inscriptiune : ¿Cu vrerea tatuí.lui si Cu a fiit ruluI fiu si a d'intuid duh, ziditu-s'au aceastä sfintii si Dumnezeeasca biaerica din temelle de piatra cu toata osteneala si cheltuiala sfinpet lar Popa Ion Sin Andronie, popa Ion sin Sima, fiind ven bina, zida Intru cinstea i praznuirca sfIntulul Slavitulul pro roc Ion B tezatoral si a sf. ierarh Nicolae, facatorul

de minuta si a prea CuvioaseI Paraschiva, In zilele prea Luminatulul Domn Ion Alexandru Nicolae §uvu Voevod si ca blagoslovenia prea S. Sale iubitoruluí de Dumnezeil Chir, Vi Galation, Arhiepiscopul Rlmniculul si s'ají Impodobit ca zugraveala, la anul 1819, August 25e.

A treia bisericd, cu hramul

Terenul ce se cultiva de lo. cultor' poate produce 400 chile porumb $i foarte putin gnu. Dintre pomI roditorl sunt a-

proape t000 merI, 800 pert, 5000 nucr, 620 cire$1. Livezile pot da 800 care de fin. E brAzdatA de dealurile Finati, Cornetul, Suvita, MAnucul, Son,

Gorganul $i udatA de o multime de val', vAlcele, piraie de riul Cacova. Se mdrgine$te cu com. Cheia, Zmeuratul, Stoene$ti $1 Dobriceni. Fructele, i mal ales cirefile de Cacova, sunt renumite.

Cacova,

sat,

Cacova,

deal, in raionul comuna

jud. Dimbovita, pl. Cobia, cAt. com. Morteni.

141

CACOVA

cu acelasI nume, pl. Ocolul, jud.

\alma, pe care se

cultivd.

hect. 50 aril vie.

CAM-Cis LA

udà comuna in partea de rA-

CacoveI (Dealul-), deal, com.

sArit, trece prin cAtunul de resedintd, Zgirciti, si merge de

Otesti-d.-s., pl. Oltul- d.-s., jud. Olt,

se varsA in Hui Rimnicul-SArat,

Cacova, areal, la E. com. Dobriceni, plasa Ocolul, judetul Vilcea.

izvoreste din Cacova, mu ntele Gagul, com. Breaza-d.-j., plaiul Prahova, jud. Prahova, se varsA in Valea-CimpuluI impreunA Cu acesta in riul Prahova, intre con-1. Breaza-d.-j. Breaza-d.-s.

mai jos de cAtunul Topliceni.

Cacovei (Dealul-), deal, la N.

Cacova, rig, jud. Vilcea, izvo-

jud. Olt, cu directia de la N.

reste din muntele Piciorul-Motruld, strAbate pl. Sgheabulur, se uneste la comuna Stoenesti cu gira Dobriceni, i apoI primeste numele de Govora. Trece

spre S.-E. Se uneste cu Dealul-

com. Poborul, pl. Vedea - d.-j.,

prin com. Titireciul, Govora, Mihdesti si de la com. Birsesti primeste numele de Atli /Mr-

Plapcicer si are o lungime de kil.

Cadeul, baltd, formatd din vArsarea PrutuluI, in 1)k/urea PrisAcanilor, com. PrisAcani, plasa

Branistea, jud. Iasi.

sescul.

Cacova, izvor de apd minerald, care contine iod i pucioasA, situatA pe loe ses, in comuna

Curge de la N.-V. cOtre S. Cadi-Ci§la, sat, jud. Constanta, plasa Hirsova, cAtunul comuneI si se varsA in Olt aproape de

Breaza-d.-j., pl. Prahova i apartinind obsteI locuitorilor. Este

partea vesticA a plAwl i cea

situat aproape de soseaua nationall.

Cacova, loc izo/al §icea mar frumoasA cimpie a comuneI Ghioroiul, plasa Oltetul-d.-j., judetul Vilcea.

Cacova, mahala, in com. rur. Rosinta, p/asa Vällor, jud. Mehedinti.

Cacova, munte, in com. Cacova, plasa Ocolul, jud. Vilcea, proprietatea easel decedatuluI I.

MdrAcinescu, cu directia spre N.-V. Iarba acestuT munte se pAsuneazA de dreg de bor vad si de herghelif de car.

com. Arcesti. Acest rid, in timpul verer, are putinA apd. LArcrimea albieI variazA de la ro pAnA la 15 metri. Fundul contine nisip. TArmurile ad o in11time de on',80-15m,50. Valea acestuI curs de apd nu

tul cat. Creti, udä intru cit-va acest cAtun si se varsA in &la Plapeica, intre cat. Creti si Poborul, plasa Vedea-d.-j., jude-

plasa Rimnicul-d.-s., CPIII. citi ; izvoreste din pAdurea ZA-

plazi (proprietatea d-luI Ghica),

bele malud ale vAef ala, la 8

este nicled mar larga de zoo metri. Este populatl i produetivA. De multe orI riul in re-

lul, al comund Siriul; la S. cu

värsarile sale umple valea si intrerupe cu desIvirsire circulatia.

Un singur pod de lemn, lung de 28 metri, se afla pe acest rid si apartine soseler nationale Rimnicul-DrAgAsani.

Cacova, vale, in com. rur. Rosinta, plasa VAilor, jud. Mehedinti.

Cacova, vale, in partea de V. a pe$ti, jud. Prahova.

cu com. Sarai; la E. cu cAt. Mus-

com. rur. GhizdAresti i cea un-

banä ifirsova; la V. cu eaunul de resedintA. Relieful sAil este putin accidentat. DealurI avem : Hazartic (77 m.) si Eschisarae (78 m.) la N.; Cadi-Cisla (I 16 m.) si

Muslul (144 m.) la E. Ca movile maI insemnate avem : TreI-

Movile (Ili m.) la S.; ele sunt numeroase i acoperite cu verdeatd. Ca vAi mal insemnate distingem : Valea - Breutului, ce o desparte de cAtunul de resedintd

la V., formaa din vAile Cisla Cacova, vale, jud. Vlasca, de sub satul BAneasa, comuna BAneasa;

se varsA in DunAre.

tul Olt.

Cacova, piriti, in jud. R.-Sarat,

S.-E. a comuneI, la poalele S.-V. ale dealuluI Cadi-Cisla si la am-

kil. spre S.-E. de cAtunul de resedintA, Groapa-CiobanuluI. Teritoriul sAd se mOrgineste la N.

com. MArgineni-d.-s., plasa Fili-

Cacova, piria, izvoreste din drep-

Grapa-Ciobanului. Este asezat in

Cacova, vdlcea, jud. Olt, izvoreste de la V. de com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., si se varsA in Cungrea-MicA, pe %Annul drept, tot In raionul com Otesti-d.-s.

prin mijloc si prin sat si ValeaBIlAceanulur la S.; Valea-DovleceluluI la N. Intinderea totall a teritoriulur satuluI e de 270 hect., din earl

70 hect. ocupate de vatra satutu/ cu gradinile locuitoriloy. Populatiunea e de 40 suflete,

care se ocupa cu agricultura.

CADIASA

Cadiasa, movild, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Luncavita, situata in partea vesticg a plasel i cea centrará a comuner. Este naturalg. Are o inaltime de 87 metri. E punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asu-

CADIRLEZ

142

nata a plaser, foarte aproape de hotar. Cadi-Chioi, vale, alt nume al vaer Cheragi, jud. Constanta, numitg ast-fel dupa satul pe care fi udg, Cadi- Chioi. Este continuarea \raer Papucci si se continua cu va-

ale Dealulur-CadiuluI, de la care

luat numele. Se indreapta spre S., avind o directie generala de la N. spre S., brazdind partea nordica a plgser si a comuneI,

i, dupg un drum de

2h/2 kil., merge de se vars1 in valea Taita, pe dreapta.

pra satelor Luncavita si Rachel si

lea Hoscadin, curgind printre

asupra drumulur judetean Tulcea-Isaccea-Macin. Este acoperitá cu verdeatg.

dealul Sari-Ghiol la N. si Cadi-

Cadim - Gena (Sufletul- Ca d!-.

Chioi la S. Malurile sale sunt ripoase mar in toata intinderea

nei), vie, fosa a unur Turc

dealuluI Cadi-Chioi.

Giurgig, jud. Vlasca. Aci, inainte

Cadi-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, catunul cornusituat in partea menei ridionalg a piase! i cea S.-E. a comuner, la 6 kil. spre S. de catunul de resedintg, Cheragi, pe valea Cadi-Chioi, fiind dominat la N. de dealul Sari-Ghiol la S. de dealul Cadi-Chioi. Suprafata sa este de 179 hec-

tare, dintre care 5 hect. sunt ocupate numar de vatra satulur si de grldinT, cu 7 case. Populatiunea sa, compusg din

Bulgarr, este de io familir cu 29 suflete, ocupindu-se cu agricultura si cu cresterea vitelor.

Drumurr com. pleacg doua unul spre N.-E. bifurcindu-se, in doug i dudad o ramur5. la Ac-

basi si alta la Hagilar, prin Papucci, cea-l'alta spre N.-V., bifurcindu-se i aceasta i ducind o !amura la Hoscadin si cea-lalta la Cheragi. Cadi-Chioi, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rurale Cheragi i anume

pe acela al catunulul sag, Cadi-Chioi. Se desface din dealul Hoscadin si anume din virful Buiuc-Tepe-Hoscadin, indreptin-

du - se spre V. si mergind paraid l cu valea Cadi-Chioi; trece pe la S. satulur Cadi-Chioi, 5i

se termina cu dealul Papucci. Este situat in panca meridio-

bogat, situata. in viile orasulur

era un mic sat, sag cioflic tur-

Cadisoiul, movild, ca la 3 kil. spre E. de satul Silistrarul, ju-

cesc. Giurgig.

viile sunt ale orasulur

detul Braila.

Cadisoiul, vale, jud. Braila, linga movila Cu acelasr nume, pe care se formeazg prima-vara un lac.

Cadina, sat, in pl. Borcea, pendinte de com. Tonea, jud. Ialomita, situat pe malul sting al bratulur Borcea, spre E. de orasul Calgrasi si puin spre S.

Cadiului (Dealul-), deal, in ju-

de soseaua judeteang Calgrasi-

detul Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul com. rur. Balabancea,

Roseti. Numirea, se zice, o poartg de

anume pe acela al catunulur sati Taita. Se desface din Dealul-Teilor, se intinde spre E., avind o directiune generala de la N.- V. spre S.-E., brgz&Lid partea de Nord a plgser si a comuner si se prelungeste printre valle Cadiulur si Taita. Din el se desface spre E. Dea-

la un sat turcesc, ce era in

lul Cocosulur

i

Dealul-Breazu-

iar spre S.-E. dealul Taita.

Este acoperit cu o parte din intinsele padurr ce poartg numele de Taita, compusi numal

dreptul satulur actual, peste bratul Borcea, in ins ila Trimseani si care sat s'a parasit i distrus, In 1828, in timpul razboiulur dintre Rusr i Turci. Populatiunea satulur este de 40 fam. Rominr, cu 200 locuitorr. Biserica

i coala din satul Tonea, ce este in apropiere de Cadina, servesc i locuitorilor

de ala

din teI frumosI, carr raspindesc

Cadina, ceitun (tirla), in pl. Ialo-

In departare un miros placut.

mita-Balta, com. Andrgsesti, judetul Ialomita.

Apartine statulur. Din el isr iag nastere valle: Cadiulur, Taita si Capacha. Pe la poalele sale vestice trece drumul comunal Luncavita-Balabancea.

Cadirlez, far insemnat, la gura bratulur Sf. Gheorghe, judetul

Tulcea, tuteo mica insulg, ce cade tocmaI in gura ramurer ()-

Ca di u lui (Valea-), vale, judetul Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuna rurale Balabancea, anume pe al cgtunulur sati Taita. Izvoreste din poalele sudice

finca,

in fata ciad Olinca,, de

pe grindul Bursucului, la 4 spre S. de Cadirlez (Sf. Gheorghe), in pl. Sulina, in partea de E. a el si a comuner Sf. Gheor-

CADIRLEZ

143

ghe. Lumina acestuf far este in-

tensá si se vede In mare departare noaptea, la IO kil.

Amzacea i Enghez-Buiuc,

Cara-Chioi o tae in senz

transversal.

CAlLOR (MOV1LA-)

pl. IstruluT, pe teritoriul com. rur. Beidaut (si anume pe acela aT cAt. sAti Cail-Dere). Se desface

mal bine.

din dealul Cismea, de care e despOrtit prin o vale adincl ;

pl. Sulina, pe teritoriul comuneT

Cafeaua, iezer, jud. BrAila, la E. com. Chiscani, latre DunäreaVapoarelor i DunArea-NouA.

rurale Cadirlez sati Sf. Gheorghe, in partea de E. a plAseT

Cafeaua, japse, jud. BrAila, u-

spre Est, avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea N. a plAsei si pe cea N.-V. a com.

neste Corotisca cu Filipoiul, ambele privare.

Merge dealungul piriului CailDere i ramurile sale se sfir-

Cadirlez, grind, in jud. Tulcea,

si a comuneT, incepind de la malul mArif si intinzindu-se spre

interior. Satul Cadirlez e asezat chiar in partea sudicA a luT. La

se intinde

sesc pe malurile pirluluT Beidaut.

Caftalan

Are o ingltime de 240 m., dominind asupra satului Cail-Dere, asezat la poalele sale de S. Este

hect. E acoperit cu nisip i strd-

isvor, In com. GrAjdana, jud. BuzAti ; incepe din pAdurea Unguriul servA ca hotar despre com. Mä-

bAtut de drumul comunal Ca-

gura; se scurge in riulNiscovul

finete.

dirlez-Sulina.

filtre Valea-Mierer i valea BArbuleanca.

N. comunicA cu grindul SdrAtu-

rile. Are o intindere de 300

Cadirlez, punct trigonometric, de observatiune de rangul al 3-lea, in pl. Sulina, com. Cadirlez (Sf. Gheorghe), judetul Tulcea, in partea esticA a plAseT si a comuneT, pe malul sting al bratulla Sf. Gheorghe, la 4 kil.

spre N.-V. de satul Cadirlez. Are i metru inAltime si e inconjurat cu stuf. Cadirlez, punct trigonometric, de observatie de rangrul situat chiar in interiorul comuneT Ca-

dirlez, jud. Tulcea, la 300 departe de malul sting al bratuluT Sf. Gheorghe, In fata Ostrovocul.

Cadmulor-Alcea, vale, judetul Constanta, in pl. Mangana, pe teritoriul comuneT Enghez. Se desface din ramificatiunile nordvestice ale dealulur Arta-Burun,

indreptindu-se spre N. Merge pe la Estul satului Enghez-Buiuc, apoi

schimbA, odatA cu

directia spre N.-V. si numele, numindu-se Cioroi - Ceair, sub care nume se deschide in valea Canara-Deie. Este dominatl de virful Orta-Iuc i Ciatal-Iuc (125 m.) Drumurile comunale Enghez-

Caiafa, pichet vechiii, pe Dunäre,

In dreptul satulur Dudesti, pl.

acoperit cu pupna pOdure

si

Cail-Dere, pirizg neinsemnat, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul com. Beidaut, si anume

Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

pe acela al cAt. Cail-Dere, Izvoreste din dealul Ciaric-Cairac; se IndreaptO spre Est, avind o

Caier, locuinfd izolatd, in jud. R.-

directie generall de la V. spre

SOrat, plaiul Rimnicul, com. Bu-

E., udind partea N. a pl.

da, pe riul Rimnicul; azI e han.

V. a com. Trece prin satul CailD ere, cäruia i-a dat numele

Caff, mofie, cAt. TisAul, jud. BuzAti,

sati. Dupl un curs de 4 kil.

de 153 hect. pldure si to fineatä, proprietate a mosnenilor : Cair, Hodorogesti i Proscani.

filtre malurT inalte i stincoase

Cail-Dere, sat, in jud. Tulcea, pl. Istrulta, cAt. com. Beidaut, ase-

Cailor (Dealul-), deal, pe teri-

zat In partea nordia a pl. si N.-V. a com., la 14 kil. spre

leni, pl. Copoul, jud. Iasi, spre

N.-V. de resedinta, Beidaut, pe pirita Cail-Dere, de la care si-a luat numele. Intinderea sa este de 1200 hect., din care 65 hect. ocupate de vatra satului. Populatia este 60 familiT, cu 245 su-

numeste ast-fel pentru cA era imaui cailor, pe timpul cind se

flete, BulgarT i TurcT. PAmintul este bun numaT pentru pAsunr, de aceea ocupatiunea principalA

si

se varsO in piriul Beidaut, pe dreapta.

toriul satulur Larga, com. MoviS.-V.de Dealul-lui-Dumnezeti. Se

afla posta vechie in satul Larga. Este bogat in p5.sune, finete si pe dinsul se seamAnA popusoiA.

Cailor (Fintina- ), finitud,

in

com. CetAteni-din -Deal, plaiul aimbovita, jud. Muscel.

a locuitorilor este cresterea vi-

telor. Are o

bisericA vechie.

Printeinsul trece drumul Beidaut-CirjelarT.

Cail-Dere, deal, in jud. Tulcea,

Cailor (Movila-), movild, in jud. BrAila, la 21/a kil. spre V. de satul Bertesti-d.-j.

Cailor (Movila-),movikt

CAII.OR (ESUL-)

nata, pe mosia Balta-PlopuluI, com. Stilpul, jud. Buzaa, foarte avuta in hirbuff.

Cailor (§esul-), tes, situat pe malul SiretuluI, la S. de Movileni - d. - j., In locul numit Cuhalmul, jud. Tecuciii.

Cailor (§esul-), loc ara 611, si-

tuat la S.-E. de satul TudorVladimirescu, jud. Tecucia, pe partea stingä a cad fierate.

cu semanaturI, nefiind tocmaI asa de inalt. Pe partea sa S.-E. merge drumul comunal Daeni-Flgarasul-Noti. Este si-

cea N.-E. a com.

generala de la N.-V. spre S.-E. In forma de arc, brazdind par-

tea estica a plaser i cea sudica a comunelor. Este de na-

post de vite, pe mosia Boldesti, din com. Boldesti, jud. Buzatl.

la 118 m. Se prelungeste la V. cu dealul Calica, la E. cu dealul Moru-Ghiol. Este intretaiat

Caimacli-Dere, vale, in judetul Constanta, pl. HIrsova, la ho-

satulur Onesti, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

rinasuf. Din el se desfac valle Lutul-Alb i Chior-Culac. Este acoperit Cu tufarisurr, si pe la poale Cu semanaturI.

jud. si pl. Tulcea, com. Zebil. Se desface din dealul FundulGavanuluI, se intinde spre S., In o directie generala de la N.V. spre S.-E., brazdind partea sudica a plaseI i cea estica a comund. Satul Zebil este asezat chiar la poalele luf vestice. Este taiat de drumul comunal Zebil-Sarim-Chioi. Are 68 m., dominind satul. Este acoperit cu semanat _uf i finete.

pe la N. satuluT Ghlzdaresti dupa un drum de 3 kil, se deschide in Dunare, in dreptul ostrovulul Ghizdaresti.

Cainac-Bas, fintind (bas =-izvor pe turceste), in jud. Tulcea, pl. Istrului, comuna Cogelac, mal sus de satul Tariverde. Din ea izvoreste un mic pirlii, ce udd com. la S. si se varsa. In pIriul Duimgi, pe stinga luI.

naturI.

Calabatina, vale, pe teritoriul

Cairaculul (Dealul-), deal, in

indreptindn-se spre V., trece

spre E., brazdind partea estica a plaseI si cea vestica a comuna Virful sail, Chiuciuc-Suhat, are 50 m. Punct trigonometric de rangul al 3-lea. Poalele merg pana tingl lacul Babadag. Este acoperit cu livezI i sema:

de multe drumurf comunale:

Hirsova, situata asa darä in partea de V. a plasif, cea de N. a com. Ghizdäresti i cea de S.-E.

din virful TreI-Movile (I II m.);

dealul Molfa, se intinde spre E., Cu o directie generala de la V.

Bestepe-Calica i Mahmudia-Sa-

tarul com. Ghizdaresti, in com.

a comund Hirsova. Se desface

pl. Babadag, pe teritoriul com.

rur. Eni-Sala. Se desface din Cairacile, fir de dealuri, in jud. si pl. Tulcea, com. Bestepe Mahmudia, avind o directiune

tura stincoasa, ridicindu-se pana

S.-E., com. Branistea, pl. Siretul, jud. Covurluiu.

Baesti, jud. Buzatl, care face hotar despre comuna Carpinistea. (VezI Izvorul-Dulce).

tuat in partea N.-V. a pl. si Calabalic, deal, in jud. Tulcea,

Cailor (Valea-), pdfune i add-

Cailor (Valea-), cracul de S. al unef vdt mid, in directiunea

CALAFATUL

144

Cal-Alb, iaz, jud. Dorohoiri, in suprafata. de 45 hect. 95 ariI, pe

teritoriul satuluI Lupeni, cotn. Hudesti-MarT, plasa Prutul-d.-s.,

bogat in peste si rad.

Cairac, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Daeni, coprins intre alte doua dealurI si anume al MosuluI la N.-V. si al MezetuluT la S.-E. Are o

Cal-Alb, locuinld izolatd, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Gura-

directiune generala de la S.-V. catre N.-E. Este acoperit numat

ghiCi), numire, data un el parti din padurea Petrovicf, comuna

Simila.

Cal-Alb (Pidurea -lui - Dri -

Calabux-Alia, un picior din muntele Clabucul, pl. Trotusul, com. Manastirea-Casinul, care venea inainte de noua delimitare chiar pe granita spre Austro-Ungaria.

Calabux-Alia, pirtiaf, in judetul Bacad, pl. Trotusul, com. MInastirea-Casinul, aflueat de pe dreapta Casinultu si care curge paralel cu pir. ClAbucul. Confluenta sa cu Casinul este mal spre E. de a ClabuculuI. Calafatul, COMUnd urbana, jud.

Dolj, pl. Cimpul, la 85'2 kil. S.-V. de Craiova si la 20 la S. de Cetatea, situata pe costisea putin cam inclinata spre Dunare.

Se invecineste la N. si la V. cu Dunarea, care incepe a uda aceasta comuna de la locul numit Cetatuele, din raionul orasulul. La S. se invecineste cu comunele Smirdan i Ciuperceni, de care se desparte prin mosiile Calafat, Comani i Ciuperceni. La E. se margineste Cu coin. Poiana i I3asarab, de care

CALAFATUL

145

e departe de 5 kil. In fata ornuld

Bulgarl, 4 RuO, 229 Germad,

Calafat, dinc6lo de Dunare, se afl Vidinul i satele Cerembec, Copanita ì Smtrdan (in

45 Unguri, z Francee, 4 Itaherir, 9 Turd lí 348 de alte

Bulgaria). In toate zilele

Dupa felul ocupatiund, populatiunea se imparte in: 644 agricultor!, i 15 meseriag, 62

cir-

cula vapoare tntre Vidin i Calafat.

nationalitatr (Evre1).

Terenul comuneT este incli-

industria!, 125 comerciantl, 51

nat de la E. la V., pe o pautä

cu profesiud libere, t20 muncitad §i 255 servitorl.

de ro m. de la nivelul DunIrd. Comuna este udata. de Minare !a partea de N. i de V. Se gAsqte in comunä o fintinl numitl Baba-Lupa facutl in me-

moria bltrinuld Lupa, de catre sotia sa, care a fost omorit de

Dup5. ultima publicatiune oficiall, comuna numAra. 796 contribuabili i are un budget de 161355 le! la venitud §i 125291 leI la cheltueli.

Dupl legea rurall din 1879,

Pasvantoglu. Se spune el com. 41 trage numele de la corAbieril genovezT, carl gAsirl aici pe la inceputul se-

sunt 377 insurAter. Media na0erilor este de 250;

coluluf al XVII-lea, loc bun p en tru

loritatea populatiund, ati portul national, lar industriai1 i comerciantiI poartä haine de ora. Locuitorli inclina mult spre comert. Starea lar material& este

calAfatirea saa smolirea vaselor plutitoare (calfater).BltriniI, prin

traditiune, spun cl un anume Mihail Calafat, om instruit in arta calIfatird vaselor plutitoare (calfatage), a fondat aceastl co-

muna acum goo de ad, &licä intre mili 1040 §i 1042. Pánl la 1853 a fost comuna rurall, cind Domnitorul Barbu a declarat-o de comuna urbana. Comuna Calafat se compune

dintr'un singur tirg, numit Calafat. E reedinta sub-prefecture! pla§e! i a judecAtorie de ocol.

Populatiunea Calafatuld este

urmatoarea: 1372 capI de familie, cu 5372 suflete, din cae: 2851 barb. §i 2521 fem. (1892). Dupa starea civill, populatiu-

a mortilor de 220. Agricultoril, carl formeazA ma-

CALAFATUL

a! comunitltd elene. Aceasta bisericä e una din cele mal frumoase din judet.

In Calafat se afll douI §colr primare de 1:10' i una de fete. Una din qcoalele de bAet1 func-

tioneazA de la anul 186i. Fiecare §coalA are 4 institutor!. Cea de bIetl, infiintatä de curind,

are un singur institutor pentru singura clasa infiintata pana acum. Scolile de blet1 ati fost frecuentate in anul §colar ¡892-

93 de 389 copiT, iar cea de fete de 216 copile.

Sunt in virstl de coall 450 bletr i 600 fete. Suprafata teritoruld comunal este de zoo° pog., saa 501 hec-

tare 20 m. p. Pamintul arabil e de 1565 hect. ; apartine locuitorilor eo-

mund. Milete sunt 75 hect.; izlaz,

In comuna Calafat se afla 3 bisericT, dintre care una numitl biserica Mahalaua-din-Vale, in-

150 hect.; lac i teten sterp, 200 hect.; pldure (ostroave), io hectare i vil', 20 hectare. Mo0a de pe teritoriul comunal se nume0e Calafat i apar-

ceputl la anul 1866 i terminata la 1872, cu hramul Ador-

iova. Inain te apartinea d-lur Ra-

mirea - Maicd - Domnuld, deser-

fael Hagiadi. Are o intindere

vitA de r preot paroh i supranumerar Cu 4 cintlret1

de 1500 hectare i un venit de

infloritoare.

paracliser. A doua, numitl Mahalaua-din-Deal s'a fondat intre ami! 1730-1740 i s'a reedificat la anul 1856; are hramul Sf. Nicolae, i e deservitl de i preot paroh i 2 supranumerad cu 3 cintareti sí 2 paraclised, avind 215 enoriaffl; ambele sunt fon-

tine bisericd Sf. Ilie din Cra-

80000 le!. Pe plmintul arabil se seamInl: gria, porumb, orz, ()yaz, etc. Viile, in intindere de 19 hect.

apartin locuitorilor. In oras sunt 5 cazane, in care

se fabrica anual 40 hectolitri rachiti de tescovinA.

Pe DunAre sunt 3 mori de

nea se imparte in: neinsurat1

date de locuitoril comuna A

apa, lar In ora 4 2 mod de abur!.

2834: barbat.1 1619, femer 1215;

treia este fondatA de Hagi Panait Teodoru, la anul 1874 ineeputl i la anul 1879 termi-

stine, ce produc brinzä ordinarA.

insurat! 2254: barbat/ 1127, fe-

1127; vaduvr 279: barbat! 3 i 2 femd. me!

$titi carte 1350 barbat.1 470 femel. Dupl nationalitg1, populatiu-

nea CalafatuluT e de 3865 Romid, 261 Gred, r56 SirbT, 449 36760. Almete Diellongsr (logro*. roli

Se glsesc pe mo0a Calafat 5

nata ; este intretinuta de co-

In com. se luereazl funiI. Se afiä de asemenea i ateliere de

munitatea deltä din localitate. Aceastä biserica are hramul Iz-

timplArie i fierArie. Se gAsesc 373 meseria0 : crol-

vorul-TAmAduireLE deservitl de cinc! preot1 i cinc! cintlretl;

tod, cizmarI, fierarl, timplad,

un. preot

i

doi cintlret1 sunt

brutad, rotar!, tablead, papa: mad, etc. 19

In Calafat sunt 41 ctrciumi si 1 1 bacaniT; comerciantr sunt 215, dintre carT 140 strainl. Pro-

ductele le transporta cu carul. Comuna este strAbatuta de : calea fierata Craiova-Calafat ; soseaua nationald Craiova-CalafatSeverin ; calea comunala ce duce la com. Ciuperceni ; calea comu-

nalä ce duce la Bailesti treand prin Poiana, Tunari si Seaca. Calafatul fiind un oras modern, stradele sunt regulate si largl. Patru strade strabat o-

rasul cu directia de la Est la Vest casi* luate

CALAFATUL

146

CALAFAT1JL

de la Nord

sunt cele urmItoare : Strada Craiova, Strada Cuza-Voda, Stra-

Are un biurou postal cu servicia de posta usoard si mesagerif si un biurod telegrafo-telefonic, cu serviciul complect.

siunea luata de TurcT contra noastra. La a 7-a lovitura, tunarif RominT din bateria te-

Venitul oficiuluI telegrafo-pos-

vocara tunarilor turcestr. Primele obuze turcesti ad lovit vaina, cazarma si cite-va case

tal pe 1896 a fost de 46538 ler si anume : din telegref ler 16922 la ; din posta 29542 leT; din telefon 74.25. Pentru corespondenta dintre

Vidin li Calafat circulà zilnic vapoare ¡rúa Notile istorice.Aci, in anul

elite importante din Vidin. La

ta a tinut pana la orele 2'4, end Turcil ea dintlid inceteaza

dete ad o

La 1828, se batalle crincena. l'Are RusT si

de oamenT, respinse lunT Intregf

asalturile Rusilor comandatI de Aurep.

In rdzboiul de la 1854, Ahmet-Pasa, intarit aci cu 15000

In razboiul Romino-Ruso-Turc

focul.

In urma decizia obtinuta dupa. venirea comandantuluI suprem, Domnul Carol, porni la 27 Iu-

nie la cuartierul general al armata sale (Poiana), lasind ordinele pentrJ 1ntdrirea Calafa-

tuld

Cu o inci ltd. Acum fortele nomine erau cu totul schimbate

a jucat un rol insemnat. Eve-

de acelea de mal inainte, ciad campania abia se incepuse. Lu-

nimentele principale intimplate

crar-He de fortificare in jurul Ca-

aci in timpul acestuf razboiu

lafatulur aducead o mare lauda oficerilor romini si constad din urmatoarele intarid : bateria Carol, Elisaveta, Mircea, tefan-

pentru independenta, Calafatul

sunt urmatoarele :

In toamna anulur 1876 si in cursul erna, s'ad ridicat intdrirT trecatoare la Calafat. La 25 Aprilie 1877, Comandantul suprem ordonase trupelor din bat.

cel-Mare, Mihaiu-Viteazul, Inde-

4 vinatorl, reg. 4 linie, escadroanelor din reg. I caldrasT,

linie a acestor lucras se vad

Cheltueli le au fost de 104020.50

citor-va baterir din reg. I artilerie si din reg. 2 artilerie, sa

fond ordinar si 14960 prestatiI.

ocupe pozitiunI in imprejurimile

Vite cornute sunt 700,

VidinuluI, apoi. cetatea O edifi-

triach.

Maltä a ora.,,ului. 1 1 strade tae

In Calafat isl are resedinta compania I din regimentul 3 F. Budgetul comuner pe exercitiul 1893-94 a fost la venituff de la 104506, fond ordinar si 15390 prestatif.

vase turcesti aflate In portul

1790, Mavrogheni, Domnul Va-

ta, situat pe partea cea mal

dina publica.

private din Calafat. Obuzele romine latí mal intiid de tinta niste

lahia avu un rezbel cu Aus-

TurcI.

In unghiil format de aceste 2 din urma strade se afla gra.-

raspund pro-

primul obuz cazut, Domnul Carol salud, descoperindu-se. Lup-

da Traian, Strada Mircea-Vodd, si Strada Voltaire. In mijloc se ridica monumentul Independen-

directiunea N.- S. Intre acestea se numära bulevardul tirbeiuVoda, ce strabate orasul drept prin centrul sdu ; Strada Elisabeta, care dä in Bulevardul Ba. ba-Lupa ce duce la debarcader.

fan - cel - Mare,

pendenta No. 1, No. 2 si No. 3.

Ele se val si astazr. In a doua urmele lidie' a doua, construid din desfundarea santurilor ce in razboaiele anterioare serveati de intarirI.

oT

acesta localitatI. In ziva de 26

De la inceputal campanieT din

490 si cal' 128. Calafatul este port pe malul sting al Dundrel, situat in fata

Vidinulur. Are o statiune de

Aprilie, orele 2 p. m., TurciT, de si stiad c5. in Calafat sunt trupe romine, carI inca nu-sl detasase ostile contra lor, deschid

1877-78, Calafatul a jucat un rol important atit din punctul de vedere tactic cit si strate-

vapoare, o vainä si o capidnie de port. Are un biurod vamal

cu tunurile de plata, focul asupra orasuluI Calafat. Se ridica

infiintat in Ianuarie 186o si care are si o sucursala, Cetatea. Venitul biuroular vamal a fost in ultimul an de la 353175.

la baterie drapelul romin sub

torit, in mare parte, pozitiund avantagioase si dominante ale indririlor construite in imprejurimile acestul oras. Calafatul este inconjurat cu anturT, iar din distanta in distanta. se vad magurI acute de

ordi tele malorulul C. Popescu

si se asteaptd a se trage 7 loviturr, din cal-1 se constata, sad mal bine zis se dovedeste agre-

gic. Luarea Vidinulur este da-

CALAFAT

Turcr cu ocazia razboiulur ce al avut cu Ru$ir $1. Austriacir.

147

CALAPXRUL-DE-JOS

Populatiunea so este connpusa

com. rur. Hairan-Chioi i anume

din trer elemente; Romin, Bulgar i Turcr, acesta dominind. Drumul comunal, care vine de la Ghiuvegea, trece prin Para-Chioi, apor prin centrul sa-

pe acela al atunulur saa Schender. Se desface din dealul Hairan - Chioi ; se intinde spre E., tuteo directie generala de la mircea i adiacenta el volea Ca-

jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna

tulur si se duce la Regeb - Cuiusu. Un alt drum vine din sa-

Calafat, pe unja Craiova-Calafat,

tul Cranova (Bulgaria) $i intrà

Cu padurr i tufi$urr.

pusa in circulatie la i Decembrie 1895. Situata la 9.9 kil. de Golenti, statie finall. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 68340 ler, 70 banr.

in sat pe la partea sa de Sud.

In apropierea Calafatulur se vgd urmele cetater Ratiaria, capitala Dacier-Ripense.

Calafat, stalie de drum de fier,

Calafat, insuld, in Dungre, sitaata in dreptul Calafatulur, jud. Dolj. Este cea mar mare din cele 3 a$ezate in dreptul acelur ora. Este lunga de aproape 3 kil. i larga aproximativ de 300 metri.

In dreptul acester insule, DuOxea se imparte in doug brate neegale, din care cel mar mare

trece intre insulg i Vidin, avind o largime de 1100 metri. Amindoul aceste brate sunt navigabile cind D in Ama vine mare.

De la 1877 incoace, insula se nume$te Independenta, de la ro-

lul insemnat ce a jucat in razboiul Ruso-Turc. Inteinsa este un $ant ce s'a sApat pentru adapostul artileriel, iar pe tarmul sting s'olí construit bateriile : Independenta $iRenasterea, destinate a bombarda Vidinul.

Ghiuvegea, situat in partea meridionala a pld$er $i a comuner, la 3 kil. spre S. de at. de re$edinta, Ghiuvegea. Este a$ezat in valea Calaigi, filnd inchis la Nord - Vest de dealul Macmora-Bair cu virful sari Calaigi-

Tepe, care are 168 m., la Vest de dealul Siran-Culac-Bair $1 la Sud de padurea ChereslicOrman.

laigi ; are 193 m. ; e acoperit

Calaigi, virf de deal, in judetul Calaigi, vale, in judetul Tulcea, plasa Istrulur, pe teritoriul comunelor rurale Ciamurli-d.-s., Beidaut. Se desface , sub

nurnele de valea Dolojan, din poalele sudice ale dealulur Cea-

murli, se indreapta spre S., avind o directie generala de la N. spre S., curge printre dealurile Dolojan, Sari- Me$elic $i

Durale, taie drumul comunal Eschibaba- Beidaut, i, dupa ce a brazdat partea nordia a pla$er $1 pe cea apusang a comunelor, merge de se varsa, dupa un curs de 7 kil., in 0611 Beidaut, pe malul sting, ceva mar sus de satul Beidaut; la varsare, malurile el sunt inalte i stincoase.

CaIaigi, virf insemnat de deal, in jud. Constanta, p/asa SilistraNota, pe teritoriul comuner rurale Para - Chioi, situat in partea centrala a pla$er i cea S.E. a comuna Este cel mar inalt vid al dealulur Ba.$-Punar-Sirti;

Calaigi, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nouà, at. comuner

V. spre E., printre valea De-

are o Inaltime de 196 metri ; punct strategic important, dominind satul Para-Chioi, valle Cuiugluc-Culac, Babuci-Culac, drumul judetean Ghiuvegea-Dobromir, ,

Constanta, plasa Silistra-NouA,

com. Hairan-Chioi, at. Sevendic, in partea sudica a plAser, cea vestica a comuner de S.-V. a catunulur. Se aflà pe muchea dealulur Calaigi. E virf inalt insemnat, de 195 m., pe hotarul spre Dobrogea bulgareasa, domina valea Calaigi. Este aco-

perit cu finete. E punct strategic important. Calaigi, pichet rominesc, pe hotarul spre Dobrogea bulgareasa,

jud. Constanta, la poalele virfalur Calaigi, Ruga un cimintir turcesc. Poartà No. 21. Calaigi, vale, cu malurile inalte, pietroase i stincoase, acoperite cu paidurr, aviad i pozitiunr frumoase de vazut, irisa impracticabile aproap e pentru mers,

in judetul Constanta, plasa Silistra-Noua, com. Hairan-Chioi, cat. Hairan-Chioi, de care nu e

departe, spre N. Nu are apl. Se deschide in valea Demircea, pe stinga.

Calangi, cdt., in pl. Borcea, pe ctmpul BAragan, teritoriul com. Calara$1-Vechr, jud. Ialomita.

drumurile com. Calaigi-

Caranlic, Para - Chioi -Caranlic.

Este acoperit cu fin* $i pa$unr, iar pe la poale cu semdnaturr.

Calalgi, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra - Noua, pe teritoriul

Calapärul-de-Jos, com. rur., din jud. Gorj, pl. Jiului, in partea de N. a com. Stolojani, situata pe volea Jiltulur i Ruga lantul de inAltinil numit Frasinul-d.-j. Un singur sat formeaza comuna. Are o suprafatg. de 965 hect.,

CALAPÁRUL-DE-SUS

144

din carT 150 hect. padure,

22 pluguri, 43 care cu bol, 2

450 hect. loc de

carate cu cal, 260 vite marf cornute, 24 caT, 476 oT, 114 rima.torT i io stupT. Venitul comuneT este de leT 616, banT 95, iar cheltuelile de leT 596, banT 95.

cultura., fl-

nete si pasune, proprietate a d-luI Alecu Calotescu, lar 267 hect., din carT 18 hect. vil s't 8o

hect. livezT de prunT, sunt ale locuitorllor.

Are o populatie de 86 fami-

Comuna este udata de apa

liT, din carl 2 familiT TiganT, cu 306 suflete.

Jiltul-Mic, care se varsa in Jiu,

Locuitorif posea 18 plugurT, 35 care cu bol, 3 carate ca cal, 235 vite marl cornute, 17 caT, 156 oT, 89 rimatorT si 5 stupT de albine. Venitul comunel este de leT 663, banT 8o, lar cheltuelile de leT 562, banI 50. Apa ptriuluT Jiltul - Mic strabate com. in lung. Prin ea trece soseaua coma-

alergator. Are lo puturT si 8

nald ce vine din spre N. si o leaga in acea parte cu com. Calaparul-d.-s., lar la S. cu com. Stolojani.

In comuna se allá un Mari pe piriul Jiltul, cu 2 alergatorr;

put si 4 linda Are o primArie, i bisericá de lemn, facutd de locuitorT la a-

nul 1710, deservin de I preot si I dintaret.

si pe care are I moara cu fintinI.

Aci este primaria i o scoala

primara, frecuentan de 20 elevI i i eleva, din 32 inscrisT.

Are i biserica, deservita de preot si 3 cintaretT.

Calapärul-de-Sus, art. de resedinta al comuneT cu acelasT nu-

me, jud. Gorj. Are o suprafan de 554 hect., din care 40 hect. 'Aclare, si 407 hect. loc de cultura, fineata si pasune, 2 hect. 5 hect. livezT de prunT, apartinInd parte proprietarilor , parte locuitorilor. Are o populatie de 42 familiT, lo' suflete, din carT 44 con-

leanul, caruia ir face malul vestic inalt l ripos ; ramificatiile sale sudice se opresc in ValeaBeiliculuT; brazdeaza. partea N. a plaser si a comunelor. Are o

inaltime de 126 m.; e acoperit ca intinse finete si semanaturi si este intretMat de dota drumurT vecinale ce duc de la 01tina la Beilic si la Mirleanu.

Calburgina, virf de deal,

aflin-

du-se pe muchea dealuluT cu acelasT nume, jud. Constanta, in

tribuabilf, totT RominT, ocupin-

du -se cu agricultura si eresterea vitelor. LocuitoriT posea io plugurl, 18 care cu bol, 2 nute, 14 caT, 100 oT si 66 rimatori.

pe loc ses

in partea despre N. a com. Ca-

Apele si calle de comunicatie sunt piriul Jiltul-Mic, care se varsä In JiT si soseaua comu-

laparul-d.-j. Se compune din catunde Calaparul-d.-s., Scorusul

nall care trece prin comuna si o leaga la N. cu com. Bonscul,

Baniul. Are o suprafata de 631 hect., din cari 44 padure, 343 hect. loe de cultura, finete pasune, ale proprietatiT, lar

lar la S. ca com. Calaparul-d.-j. In cat. se ga.sete I moard

224 hect, ale locuitorilor ; sunt, dintr'acestea 8 hect., viT 5i 20 hect. pasune. Are o populatie de 121 familir, Cu 449 suflete, din care contribuabilT, top' RominT, ocupindu-se cu agricultura si cres-

Are o primarie si o scoall frecuentan de 21 elevI. In sat e o bis, de zid facuta de raposatul L Cirjeu la anul 1870, deservita de I preot si 3

terea vitelor. Locuitorir posea

Calapode§ti, numire, ce o da po-

ii

stanta, plasa Silistra Noul, pe teritoriul com. rurale Oltina Beilicul. Se desface din dealul Macuc, se intinde spre E., inteo directiune general de la V. spre E., pana in lacul

tarul dintre comunele Beilicul Oltina, la 3 kil. spre N.-V. de cea d'india. Are o inaltime de 126m., dominind apele DunareT ce se Al la il2 kil. spre

carate Cu caT, 92 vite marT cor-

inaltimT numit Frasinul-d.-s.

Calburgina, deal, in jud. Con-

N. plaseT Silistra-Noua, si pe ho-

din pl. JiuluT, jud. Gorj, situata

litiga lantul de

porul satulur Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecucid.

viT,

Calapärul - de - Sus, com. rUr., i

CALDE (V1NELE-)

cu o alergatoare pe piriul Jil%alta ;

5 puturl si 4 flntinl.

N., cele dota drumuri comunale Oltina-Beilicul, satul Beilicul, 5i iezerul Mirleanul, aflator

la 2 kil. spre E.; e si un punct strategic insemnat. Este acoperit cu verdean.

Calda, pirig, izvoreste din partea de N.-V. a com. T'ataran', pl. Crivina, jud. Prahova, se intilneste piriul Recelea si impreuna formean &tul ReceleaCalda. Dupa ce uda com., face

mal multe cotituri i apoT se varsá in riul Leautul. LocuitoriT ad numit-o Calda, pentru-ca mal tot de-a-una e cal-

disoan. lama nu ingheata, orT cit ar fi de frig.

cintaretT.

Calde (Vinele-), p a dure, in comuna Gura-TeghiT, jud. Buzad,

149

CALDE§1LL

CALFA

strabatuta de un izvor sulfuros

pl. Macinul, pe teritoriul co-

ghiile, pl. Teleajenul, jud. Pra-

cu apa. caldA.

muner rurale Satul-Noti, situat in partea sudica a plaser i cea centrald a comuner, chiar lingd Satul-Noti, spre E., la Intilairea vailor Cerna cu Talla. Este izo-

hova.

Calde§iul, iezer, jud. Braila, pe tarmul sting al DunareI-Vapoarelor, din com. Bertesti-d.-s. Comunicá cu piriul Girluta.

Cale (Poiana-din-). (V. Poiana-din-Cale, jud. Buza5).

lat oare-cum, si

e de natura Calfa, com. rur,, jud. Constanta,

stincoasa. Pe muche are o movila naturald de 55 m., acope-

rift cu verdeata. Este punct

Cale-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul co-

trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra comuner Satul-No5, asupra

muner rurale Atmagea. Se desface din dealui Sacar-Bair ; se intinde spre V., avind o direc-

vailor Cerna i Talla, asupra drumulur judetean Macin-Ostrov si asupra drumurilor comunale Sa-

generala de la S.-E. spre

tul-Noil, Picineaga, Iaila, Cerna Turcoaia. El face ca malurile vaer

tie

N.-V.; intra in pl. Macinul, pe teritoriul cAtunului Homurlar (al comuner Cirjelari), brazdind partea vesticA a plAser Babadag si

Calea-Hotinului, drumul ¡de la

a comuner Atmagea si pe cea estica a plaser Macin si a co-

Radauti, din jud. Dorohoirit, catre tirgusorul tefanesti, din ju-

rauner Cirjelarr. Se prelungeste

detul Botosani. Purta din vechime aceasta numire, cad era calea pe Prut in sus la ceatea

spre N., cu dealul CiubuclucBair si spre S. cu dealul HagiTepe. Are o inaltime de 380 m. La poalele lur vestice, pe valea Homurlar, este asezat satul Homurlar. Este acoperit nu-

mar cu paduri intinse de stejar/.

Cale-Bair (Dealul-cu-Cetate), deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul comuner rurale Casap-Chioi. Este o prelungire

de S.-E. a dealulur Acic-Suat. Situat in partea esticA a plaser si a comuner. Poalele sale sunt scaldate de balta Zmeica. Are 31 m. inaltime, dominind insula Curt-Bei, asezata in fata lur spre E. S'a numit asa din pricina ramasitelor de cetate romana, care

Cerna sa fie inalte si ripoase.

Calea-lul-Mupt, bral(prival), pl. Ialomita-Balta, insula Balta, teritoriul comuner Chioara, jud. Ialomita.

Calea-Mare, deal, jud. Suceava, parte cultivabil si parte cu padure, In comuna Bradatelul, pe ,creasta caruia trece drumul ce leaga satul Rotopanesti cu Lai Cornul-Luncer.

Hirsova, situata In partea

septentrionala a judetulur, la 91

spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtulta,

in cea de N. a plaser, la 40 kil. spre N.-E. de oraselul.Hirsova, resedinta el, pe 01111 Calfa Saraiul.

Se margineste la N. cu comunele Topologul i Urumbei ;

la E. cu com. Casimcea, jud. Tulcea ; la S. cu com. Saraiul; la N. cu comunele Daeni si Girliciul.

Relieful solulur este accidentat de dealurT pietroase i stincoase. Cumule Calfa si Dul-

gherul o brazdeaza la Est, iar Carapelit la Vest. Principalele in.) la N., Hagicapar-Tepe (199 in.) la N.-V., Miselic-Bair (189 m.) la N.-E., Hagiomer-Bair (281 m.), Ceaus-Chioi-Bair (304

Turbancea-Bair I (287 m.) si dealul Turbancea II (227 m.) la E., dealul Dulgherul I (252 m.) Dulgherul al II-lea (168 m.) la S., dealul Carapelit-Bair (173 m.) la S.-V., dealurile Ermelichi (170 m.), Carateful (193 ni.), Namolesti (i45 in.), la Vest.

Aceste dealurr sunt inalte si

Calea-Pietroasklocizolat, unde

stincoase mar pretutindenr. Sunt

Valea-Mare se varsa in Riul-Tirgulur, dupa ce uda com. ValeaMare, pl. Rtul-Doamner, judetul

acoperite cu cite-va padurr, ca Tausan-Orman, pe dealul Hagi-

Muscel.

moase semanaturr, Valle formate de ele sunt ripoase si prapastioase. Movilele sunt numeroase (28 importante), servind

trebue sa fi fost un avant-post al cetAter Istropolis (ruinele linga Cara Harman, Constanta),

Cale a-R*1, /data, ce se intinde in partea de E. a satulur Lipo-

mata de vre-o invaziune si din care azr n'a ramas mar nimic.

va Manastirer, comuna Doage/e,

Cale-Bair, dei/, in jud. Tulcea,

pl.

dealurr sunt : Ceemsicu-Bair (223

Hotinul.

mAseni

Calestrul. (V. Prisacani, padure, jud. Iasi).

pl. Racova, jud. Vasluiu.

Calea-Salinel, drum, com. Bu-

Omer, cu tuPdrisurr, finete i fru-

ea puncte de orientare si observatie. Toate sunt artificiale. Printre ele distingem Movila-lur-Ahmed (223 ni.) la N.,

CALFA

CALFA

150

Chitu (193 m.) la V., :Turbancea (252 in.) la S.-E., SulugeacTepe (216 m.), Buiuc- OsenbeiTepe (243 m.), Beorlegee-Tepe (302 m.), Haidar-Tepe (193 m.),

tul dominant e cel de N.-E.; plor sunt putine. Suprafata com. in total este de 14064 hect., din cad 87 hect. ocupate de vetrele celor

In comunA sunt treT bisericT: una in catunul Calfa, Cu hramul

Hagli-Taslic (2 fo in.), Mahomet-

sase sate cad o formeazA. Restul

cea-Iol (163 m.), toate raspin-

de 13977 hect, este impartit intre locuitorr cad ati 11487 hect. $i statul cu propietariT, carT au 2490 hect. CAtunele, cad compun com., sunt sase i anume : Calfa, re-

hramul SI. Nicolae. Cite trele, sunt zidite de locuitorT; ail cite Io hect. pdmint; sunt deservite de cite i preot, i dascal i I pa-

dite prin interiorul comuneT, pe muchiile dealurilor Sulugeac-

Bair (212 m), Curu-Bair (298 m.), Haidar-Bair (195 m.), Mahometcea-Bair (215 m.), acoperite numaT cu finete. Hidrografia este reprezentata.

prin $ase piraie si cite-va varputin insemnate. Piraiele sunt:

Sara, care vine din dealul Cherchenez-Bair, sub numele de Cesme-Culac, se continua sub numele de: Topolog-Derea, Calfa, Chioi-Dere, Haidar, Balgiul si in fine sub cel de Saraiu, vArsindu-se in lacul Hazarlic-

Ghiol. El udd partea centrala a com., trecind prin satele Calfa, Ramazan-Chioi, Rahman si Hai-

dar. Malurile sale sunt pang la Rahman inalte i stincoase, iar de aci putin ridicate. Cele-l-alte 5 piraie o udá prin partea cen-

In com. sunt 3 scoale mixte

saa Saraiul. Ramazan-Chioi, in partea centrald, la 4 kil. spre S.-V. de resedinta, tot pe ambele malurT ale pirluluT Saraiul. Rahman, spre V., la 6 J/2 kil. spre S.-V.

de resedintA, pe malul drept al piriuluT Saraiul. Haidar spre S., la 9 kil. spre S.-V. de resedinta, pe piriul Saraiul. Mahometcea, tot spre S., la 12 kil. spre S.-V. de resedinta, pe malul drept al piriuluT Mahometcea.

Curugea

tot spre S., la 12'2 kil. spre S. de resedintd, pe malul sting al piriuluT Mahometcia,

tinT TurcT. Se urea la 502 fam.,

H ai dar-D ere siCapadin-Dereprin centru ; plriul Mohametcea, nu-

cu 1811 membri, deci in total

i

sari-

ma.-vara dui:A topirea zApezilor.

Principale sunt: Curugea-Ceair la N.-E.; Ramazan-Ceair si Rahman-Culac spre V.; toate adiacente ale pirlului Saraiul, cel d'intiiu pe stinga, cele-l-alte pe dr. ; Valea StanciT, la N.-V., des. chizindu-se in Valea-MezetuluT.

Clima com, este aceea a platoului dobrogean in genere, cu verT caiduroase, ernT aspre. Vin-

hoge.

rurale, cite una in catunele Calfa, Curugea si Rahman, intreti-

sunt : Sulugeac-Dere la N.-E. ;

coase. Valle sunt neinsemnate, in general putine largT, cu malurT 'Mahe, neavind apà de cit toamna in timpul ploilor i pri-

racliser. Mai este si o geamie In cAtunul Mahometcea, cu

ambele malurT ale piriuluT Calla

trail i sunt toate afluente pe stinga ale piriulul Saraiul. Ele

sunt cu maluri inalte

Curugea, Cu hramul Sf. VoevozT; a 3-a in cdtunul Rahman,

sedinta, in partea nordica, pe

aproape de izvorul sat'. Populatia este in maioritate Ronfinl $i Bulgard ; sunt $i pu-

mit si Dulgher-Ceair la S.; toate

Sf. Dumitru; a 2-a in cAtunul

sunt 2313 sufl., repartizatI dupa cum urmeazA:

Dui:a sex: bArbatr 1185, fe meT 1128.

Dupd starea civill:

nute de locuLori si avind cite I0 hect. pAmint de la stat, cu cite un invatator i cu 115 elevi inscrisT, 69 bAetT, 46 fete. Cele 14064 hect. ale comunet

se divid ast fe!: 97 hect. teren neproductiv, 87 hect. ocupate de vetrele satelor, 10 hect. bait!, mlastinI, etc.; 13967 hect. teren productiv, din carT : 11917 hect. teren cultivabil, din care 116 hect. ale statuluT cu proprietariT, 10801 hect, ale locuitorilor; 200 hect. teren necultivat, 200 hect. ale locuitorilor; 265 hect. teren

Cu izlaz, din care 24 hect. ale statuluT cu proprietariT, 241 hect.

ale locuitorilor; 4 hect. teren Cu vil, din care 4 hect. ale locuitorilor; 241 hect. teren cu padurI, din care 241 hect. ale statuluT cu proprietarif. 0 cupatiunile loe Atorilor sunt:

necas5.-

agricaltura si cresterea vitelor.

toritl 1322, casatoritT 918, vaduvf 73. Dupa instructie : stia carte 356, nu stiu 1957.

ET au : 368 plugurf, (188 cu bor si

Dupl protectie: cetatem ro-

tut porumb, 251 grape de fier, 5 masinT de vinturat. Numl-

min! 2295, supusT strAinT 18. Dupd religie : ortodoxr 2217, mahometanT 96. Dupa ocupatiune: agriculton 467, comerciantl 6, altele 34. ContribuabilT sunt 479. Dupa avere: improprietaritI 507, nelmproprietaritT 23.

180 cu cal), 386 care $i ear* (41 Cu bol si 345 cu cal), 6 masinT de secerat, 3 masini debl-

rul vitelor este de 12270 capete,

din call 8o6 cal, 1454 WI 3 bivoli, 20 asinT, 9345 oI, 213 capre $i 432 pord. In comunl sunt: i balta, 8 podurT stAtatoare, 84 puturT, 7

morI de apa si 2 de vint.

161

CALFA

Comerciul este destul de ac-

tiv si se face de catre 12 comerciantI (totT cIrciumarl) pe

soseaua judeteana Babadag-Hir-

comunale vin de la Rahman, FAgä'rasul-Noti, Orumber, Topolog, Doerani, Hagi-Omer (Tulcea) si Mahometcea.

pva, prin gara Cernavoda (64

CALIA

ce duce de la Babadag la Hinsoya.

Calfa-Chioi, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe terito-

kil. spre S.-V.) si consta. in import de masinT agricole, manufacturT, ba'uturT, si in export de vite (01) cu produsele lor (brin-

Calfa-Chioi, sat, in jud. Constan. %a, pl. Mangalia, catunul com.

a plaseT si a com., la io kil.

riul com. rurale Cara-Omer, si anume pe acela al catunuluT salí Calla - Chioi. Este un alt nume dat vaeT Cerchez - Chioi Sarap-

zeturT, lind, piel') si cereale (gnu, orz, secara). Budgetul acester comune este de leT 10311 la veniturT si de leT 4877 la cheltueh. Caile de comunicatie sunt nu-

spre V. de catunul de resedinta, Cara-Omer si la 1 kil. spre N.

pe la Vestul dealuluT Mezarlic-

de satul Mamuzli. Este asezat

Bair ; trece prIn satele Calfa-

in valea Calfa-Chioi, fiind inchis

Chioi si MamuzII. Este situatä. in partea S. - V. a plaseT si a

maT niste drumurf vecinale comunale, In cea mar mare parte

intretinute, brazdind teritoriul comuneT, urmind cele 6 sate filtre ele si cu cele invecirail

nate, ca : Hagi - Omer, Ciaus Chioi, Casimcea, Dulgherul, Carapelit, Ddeni, FIgarasul, Doerani, Topologul, etc.

Pe teritoriul comunel, spre E. la 3 kil., spre S.-E. de catunul Calfa, se yac/ ruinele satuluT Osen-Bei, azT Siliste, Haga movila Buiuc - Osen -Bel - Tepe,

distrus in urma unul incendia din timpul razboluluT CrimeeT. LocuitoriT s'al-1 refugiat In Calfa.

Calfa, sat, in jud. Constanta, pl.

Cara-Omer, situat in partea S.-V.

in partea räsariteana de dealul Mezarlic-Bair. Suprafata sa este de 970 hect.,

cea. Se Intinde de /a N. la S.,

comuneT.

dintre carl 10 hect. sunt ocu-

Calfa-Dere, vale, in jud. Con-

pate de vatra satuluT si de gra-

stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Mamut- Cuiusu si anume pe acela al catunulur sal:1 Idres-

din! cu 40 de case. Populatiunea sa, compusa maT ales din Turcr, este de 124 familiT, cu 350 suflete, ocupindu-se Cu agricultIra. 131111(11m1 produce mar ales orz si meiä ; griul si porumbul vin in a doua linie. Din Calfa-Chioi [Amca drumurT

Cuiusu. E situata in partea V. a catunuluT, cea S. a com. si cea centrala a piase'. Se desface din apropierea movileT Idrita ;

se indreaptd catre N.; merge printre dealul Merea-Bair-Cara-

comunale in toate directiunile si pe la toate satele invecina-

Iuhic pe de o parte, si dealul Caramancea pe de alta parte

toare: la Docazaci, la Mamuzli, la Alibi-Chioi, la Bairam-Dede, la Cial-Margea si la Demircea. E punct militar, la o ina/time de 187.80 metri d'asupra nive-

si

luluT mariT.

apoT da nastere mareT vaT Caramancea. Este strabatuta de drumul com. Idres-Cuiusu-Molceova.

Cali-George, insuld, de mica intindere, in Dundre, jud. Constanta, plasa Silistra - Noua, pe

Hirsova, catunul de resedinta al comuner Calfa, situat in partea N.-E. a plaseT si a comuneT, pe Valea Chior-Dere si pe ambele malurT ale piriuluf Rahman, inchis fiind intre dealurile Ceemisicu-Bair si Sulugeac-Bair si do-

Calfa-Chioi, vale, jud. Constanta, in pl. Hirsova, pe teritoriul com. Calfa. Este un alt nume al pirlulur Saraiul, nume ce-1 poarta de la confluenta piraielor Topologul, cu Hagi-Omer,

minat fiind de Movila - luT - Ah-

si pana la confluenta luT cu piriul

Este aproplata de tärmul dobro-

met (223 m.) si movila Sulu-

Sulugeac-Dere. Sub acest nu-

gean, de care e despartit prin-

geac-Tepe (216 m.)

me udä. partea N. a pase si

tr'un brat larg de 22 metri si

pe cea estica a comunei. Are in general malurile apropiate,

adlnc de 4 metri, decT impracticabil. Este acoperita cu pietris

inalte, ripoase si p'alocurea pietroase. Inteinsa este asezat si satul Calfa. Dealurile carT o incadreaza sunt : Ceemtic-Bair la V.

si

Suprafata sa este de 2687 hect., dintre care 16 hect. sunt ocupate de vatra satu/uT. Populatiunea este de 105 familiT, cu 508 locuitorT, ocupin-

du-se mal ales cu agricultura. Pamintul produce grill In cantitate destul de mare. DrumurT

si S ilugeac - Bair la E. Printr'insa merge drumul judetean

teritoriul com. rurale Satul-Noti.

Are forma lungulata, ca acea a

unuT corn, o lungime de 6o0 metri si o lätime de 50 metri, o intindere totald de 15 hect.

nisip, si e putin inaltd, asa

ca une-orT Dunarea viind mare, o acopera cu totul. Este improductiva.

Calla, ostrov, jud. Bral, situat

CALICA

intre Dundrea-Vapoarelor si La-

ta (Dundre), la N. de ostrovul Popa si la S.-E. de ostrovul Minoaia.

Calica. (Vezr Filesti, sat, judetul Covurluid).

Calica, sat, in jud. Tulcea, plasa Tulcea, cdtunul comuner SariGhiol, situat in partea esticd a pldser, la 14 kil. spre S.-V. de com. urband Mahmudia, resedinta pldser si In partea meridionald a com., la 2 ki/., spre S., de cdt, de resedintd, SariGhiol, la poalele vestice ale dealuluI Calica si nu departe de la-

cul Agi-Ghiol. Numele sàú ar veni de la numele cel vechid, Suaclia, dupd numele unur sor din apropiere, ce s'a distrus

de demult. Hotarul säù, incepind de pe malul estic al laculur Agi - Ghiol, se indreaptd spre E., pana ling5. satul Calica ; trece printre el si satul Sari-Ghiol, formind o miel fein turd; urca dealul Carlea, pe care

CALICUL

152

pldser si a comuner. Este o par-

udd la S.; apartine satuluI o parte din lac in intindere de

rata, ce face parte din lacul

cam 3000 hect., la V. lacul AgiGhiol. Prin interiorul satuluT se

intinde lacul Calica, ce

COM'I-

IliCa cu lacurile Razelm si AgiGhiol. Clima este sdndtoasd; plor sunt putine ; vintul de N. pre-

domina. Intinderea totalá este de 1923 hect., din care 8 hect. ocupate de vatra satuluI, 7 hect. ale statuluT, si 1908 hect. ale locuitorilor. Populatiunea este compusd din Rominr, Bulgarr, RusI, Li poveni si EvreI. Sunt 197 fam., cu 882 suflete. RominT : 185 familir, cu 829 sufl.; Bulgan : r fam. cu 6 sufl.; RusT : io fam. Cu 43 sufl.; z fam. evreiascd Cu 4 sufl. Are o scoald, fondatd, in I88o, de locuitorr, Cu ro hect. pdmint, Cu I invataoare, 39 copir lnscrisr. Este o bisericd,

nu tocmal in bund stare, ziditd de locuitorr in 1814, Cu hramul Aducerea-Moastelor-

II pogoard pentru a se opri la poalele dealulur Cairacile; o ia apor spre miazd-zi, pe la V. de

deservitd de i preot, i cintdret

satul Caraibil ; intrd in lacul Razelm, oprindu-se nu departe de gura Dund'vetuluT, de unde pu-

loc arabil, 123 hect. izlaz. Locuitorir au 8o pluguri; 700 capete de vite; 8 morr de vint. Comertul e neinsemnat. Veniturile sunt de 6200 leI, cheltue

tin se indreaptd spre S. - V.; apor se urcd spre N., pe la V. de insula Popina, ce tine de el; urmind apor in spre N.-V. malul oriental al laculuT Agi-Ghiol,

se termina de unde am plecat.

si I paracliser. Calitatea pdmin-

tulul e bund. 180o hect. sunt

Razelm, dar care e

separatti

prin o lunga fäsie de stuf. Contine multI pesa, ce se consuena in Calica.

Calica, (leal, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comuner rurale Sari-Ghiol (si anume pe

acela al ambelor sale Sari-Ghiol

cdtune,

i Calica). Se desface

din prelungirile vestice ale pietrosuluT deal, Cairacile ; se in-

tinde spre S., avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., In formd de arc. Brdzdeazd partea sudicd a pldser si cea de E. a comuneT. Ramificatiile sale su-

dice se scaldd in apele lacurilor Calica si Iarinasuf, prelungirr ale

Razelmulur. Este acoperit cu o multime de movile, unele naturale, altele fdcute de oarnenT, toate acoperite cu verdeatd, va-

riind intre 30-118 m., dintre carr Tdusan-Tepe este cea mal inaltd (118 m.) i punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Dealul este intretdiat de drumurile comunale Sari-Ghiol-Bes -Tepe - Caraibil-Sari-

nasuf-Calica. Este acoperit Cu semandturi si livezr.

com. Sari-Ghiol, Bes-Tepe, Mah-

mudia, Agi-Ghiol-Caraibil. Comuna e vechid, fondatä. de Ro-

la S. cu lacul Razelm, la E. cu

m'id din Basarabia. A fost ex-

cdt. Caraibil, al com. Sarinasuf.

pusd dese-orr präddciunilor Turcilor si Cerchezilor.

in partea N., deal pietros. In lacul Razelm este insula Popina, In care o ridicAturd are o time de 48 m. PIrlul Sari-Ghiol, sati Valea-Nucarilor, o udd prin

te dintr'un lung lac cu apd sl-

lile de 5623 Id. Contribuabilr Caliciul, makala, in pl. Motrulsunt 153. CE de comunicatie d.-s., jud. Mehedinti ; tine de sunt drumurile comunale spre com. rur. Floresti.

Se mdrgineste la N. cu cdt. SariGhiol, la V. cu com. Agi-Ghiol,

Fiind sat de cimp, n'are de clt un deal, dealul Calica (82 ni.)

E situatá in partea sudicd a

mijloc, trecind si prin centrul satulur. Intinsul lac Razelm o

Calicul, sat, in jud. R.-Sdrat, pl. Marginea-d.-s., cdtunul comuner Lacul-lur-Bdban, asezat in par-

tea de E. a comuna Intindera si populatia sunt socotite in cdtunul Gura-Caliter, al com. La-

Calica, baltd, in jud. Tulcea, pl. cul lur-Bdban. Tulcea, pe teritoriul comuna rurale Sari-Ghiol (si anume pe Calicul, sat, in jud. R.-Sdrat, pl. acela al cdtunulur sdd Calica, Orasulur, cdt. comuner Cotesti, de la care si-a luat si numele). resedinta plaser. Este asezat in

CALIVANTI

153

partea de V. a comunei, la 7 kil. spre V, de atunul de resedintA, Cotesti, pe &tul ValeaDilgovuk Are o intindere cam de 6o hect. Are o populatiune de 20 fam., cu 70 suflete ;

CALOENEASCA

S.-V., taie soseaua judeteanA

resedintd, Costandoiul. Are o

MAcin-Ostrovul-Babadag, pe la poalele movileT Piatra-RiioasA

intindere cam de 52 hect.; o

si se varsA, dupl un curs de

populatie de 149 familiT, Cu 523 locuitorT. Contribuabili sunt 149.

vre-o 8 kil., in balta Iglita. BrAzdeazA partea centralA a pIA-

Stiti carte 23 persoane. Are o

contrib.; toti RomtnT. Are o bi-

sel, cea sudicA a com. Greci si

si I cintAret.

seria, deservitA de i preot

cea nordia a comunel Turcoaia. Ca afluentr primeste pe

cintAret.

muna Urdari-d.-s., din pl. JiuluT.

dreapta vAile: Crucelari, Dictovul, Rahova i Greci, aceasta cea mal insemnatl. Pe clima se

Merge d'alungul comund si se

aflA 4 morT.

Califanti, deal, in jud. Gorj, co-

Calitei (Valea-), vale, in com. VrAnesti, pl. Podgoria, judetul Muscel.

Calmu§ul, picior de munte pl.

termind spre S.-V., ?are hotare,

MunteluT, jud. BacAti.

la at. Artanul. Pe acest deal Calistrul, munte, pl. se aflA pld ure.

bisericA, deservitA de i preot

MunteluT,

Calrnu§uluI (PIrlul-), ftîth, in

jud. BacAti.

jud. BacAti ; se varsä in piriul

California, Mtun (tira), in plasa

Doftana.

Canta, mic cdt., in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, comuna Dumitresti. Este o parte a cAtunuluT de resedintl, Dumitresti-d.-s.

Calna, fost sat, in com. Ciumulesti, jud. Suceava. Pe la 1850,

Calinova,punct trigonometric de

Calita, deal, in jud. R.-Sgrat., pl.

inteun hotar, la tinutul Suce-

observatie, de rangul al 3-lea, in

MargInea-d.-s., com. Lacul-luT-

ve!, mosie cu pArtT i r5.zAseascl,

jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneT rurale Cara-Orman, pe malul drept al bratu-

Baban. Se desface din dealul Costandoiul; se intinde printre rtul Rimna I afluentele sAti

In care mosie ad parte si d-lor comisul Costache Ganea, fratii

luT Sf. Gheorghe, in partea ves-

Calita, brAzdind partea de V. a com. E acoperit cu pAsuni.

Ialomita-Balta, com. FrAtilesti,

jud. Ialomita, situat pe mosia statultff GhizdAresti.

Calna, Costesti i Beresti, toate

dominind asupra bratuld Sf.

Calita, piria, in jud. R.-SArat, pl.

Mortunesti, d-luT Costache lescu, iconomul Iftimie Statnati altiT. Pe ling5. mosiile Unirzani, Ciumulesti i altele, l'Ara sat.» (cBucium. Rom.», An. II).

asupra dramului comunal Mahmudia-Sf.

MArginea-d.-s., com. Lacul - luiBaban, izvoreste din dealul Cos-

Calna, ieser, in suprafatl de 20

Gheorghe (Cadirlez).

tandoiul, curge de-alungul

ticA a plAsef i cea de S. a comuneT. Are o inAltime de 6.7 m.,

Gheorghe, precum

luT,

prájinT, jud. Suceava.

udd partea de S. a com. si se Calistra, îrî, in judetul Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul comunelor rurale Greci i Turcoaia. IsT ja naptere din poalele nordice ale dealuluT DaiamanBair ;

se indreaptl maT india

spre N.-V., ptintre dealurile Almalla, Secarul, Coslugul i Pia-

la dreapta,

dealurile Megina, Piatra-AscutitA Piatra-RiioasA, la stinga. PoartA, tra-MarieT,

i

pAnA ese afarl din pldurile cu carT sunt acoperite aceste dealurT, numele de Lunca-Plopilor,

Calitä (Lacul-dupi-), /ac,in jud.

Calna,pirliay, in com. Ciumulesti, jud. Suceava. Izvoreste din satul CAmirzani, formeazA un mic iaz si se vars5. in Somuzul-BleT (1800 m.).

R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., com. Lacul-luT-Baban, cdt. Calita, ase-

Caine! (Lunca-), luna, in com-

vars1 in riul Rimna, pe dreapta luT, lingl clt. Gura-CaliteT, care

a luat numele sal

zat pe dealul Calita, produce stiva, caracudl i albisoarA, ce se consumd de locuitorT.

CalnovAtul, insuM, cea maT mare

CaliteI (Gura-), sat, in jud. R.Sara% plasa Marginea-d.-s., cAt. com. Lacul-luT-Baban, asezat in

iar de aci ?molo numele de Apa-Calistrier. Ceva mal spre V.

partea de E. a com pe riul

de satul Greci, se indreapta spre

5240 m. spre E. de atunul de

S676

Ilat el

lb, leo ii, 1..cgrap1e

10. II.

Ciumulesti, jud. Suceava, de o micA intindere.

Rimna, la gura pirlului Calita, la

ce formeazA Durarea in jud. Romanati. Se afld in dreptul com. Izlazul, in fata satelor Mdcrisani i Semovitul din Bulgaria.

Caloeneasca, peIdure, pe mosia 20

CALOFIREM

CALOPÁRUL

154

arteanca, din comqna Beceni, jud. Buzda. Are 18 hect.

Calofire§ti, sat, pl. Jiul.-d.-mj., com. Lipovul, jud. Dolj, cu 642 suflete, 312 bárbati si 330 femeI. Locuesc In 45 case si 82 bordee. CopiiT din sat urmeazà la scoala mixtd din satul Lipovul, ce este

coperit in 1869, urmele uner ce-

atT inconjuratá de pdmint ars. Lungimea eT era de 40 m. ldrgimea el de 6o m. Calopärul, com. rur., jud. Dolj, pl. Jiul-de-mijloc, la 20 kil. de Cra-

reste In dreptul conaculuT mo. siel Calopdrul, merge de la V. spre E., prin cdtunul Miga, tac calea vecinald ce duce la com. Foisorul i apor se vara. In riul Jiul, pe dreapta. Valea pe care curge pirlul se numeste tot Dilga.

iova si la i i kil. de resedinta

In dreptul cdeT vecinale Foiso.

pldseT, comuna Seggscea.

rul se afld pe Dilga un podes

E situatg. aproape de malul

de lemn.

la 200 m. depgstare. In anul scolar 1892-93 aú frecuentat

drept al riuluT Jiul, pe valea

scoala 27 copiT, 19 bdetT si

Dilga si pe rnarginea pddureT

aflg.

fete. Cu virsta de scoald sunt

Panaghia.

cdtunul SAlcuta trece apa Va-

76 copiT, 39 bdetT si 37 fete. Stia carte 38 loc. CirciumT sunt 2; meseriasT 2: I cizmar i I

Secuiul, de care se desparte prin

8

Se invecineste la E. cu com.

Calofire§ti, mofie particulard, pl.

riul Pul, la V. cu com. Radovanul, la N. Cu com. Glodul la S. cu com. Segdrcea. Limita Enid de N. incepe de

Jiul-d.-mj., comuna Lipovul, jud.

lingd Pul, de la Poiana-luT-Braiu,

Dolj. Apartine sgtenilor.

merge spre Vest, pe la punctele

fi erar.

Fintina - TiganuluT

Calomfire§ti, cdtun, in jud. Teleorman, pl. Marginea, comuna

Tigdneti. Este situat pe Valea-NanovuluT si e udat de Pi-

rliasul-DoamneT, care se scurge

In Vedea. Are o populatiune de 850 suflete, din carT 165 contribuabill. LocuitoriT sunt in cea maT mare parte BulgarT de origina si pdstreazd inca limba,

i

la-Sasul,

lingg. soseaua Craiova-Bistretul, pe lingd mosia statuluT Secuiul, spre V. la punctul numit Lacul-ViteluluT, lingd soseaua Craiova-Calafat. Limita linieT de V. incepe de la Lacul-ViteluluT, merge spre S. pdnd. la Movila-Murddroaia. Limita linieT de S. incepe de

Lingd cdtunul Panaghia se Lacul-ViteluluT. Po l'ingd

barana, ce se pierde pe teritoriul acester comune. In cdtunul Caloparul curge Valea-SasuluT.

Legenda spune cd comuna Calopárul a fost infiintatd de un grec, Sariene. Comuna se compune din 5 cdtune si anume : Blzdina, Calopdrul, care este cdtunul de resedintd, Daga, Panaghia si SA1cuta.

In comund sunt doug. biseriel: una in cdtunul Panaghia,

cutd de un cdlugdr din schitul comuneT SegArcea. Cea-l'altd se

afld in cdtunul Calopdrul fondatd de numitul Sariene, acum vr'o 150 anT. Fie-care bisericA

la aceastd movild, merge spre

e deservia de cite un preot

portul si obiceiurile lor. In aceastd comund s'ai1 gdsit ruine, in cae locuitoriT cred

E. trecind prin movilele La-Viezurul, unde Incepe hotarul Do-

cd se gdsesc comorT, lAsate maT ales de familia Buzestilor, ale

mosia Prejbeanul, la Lacul-Sti-

cdror mosiT se intindeau prin

DomeniuluT CoroaneT: Segdrcea,

prejur.

In privinta antichiatilor gd-

Prejbeanul i Calopdrul, apona Lacul-luT-Gorjan, pe lingd par-

site la Calomfiresti, d. Tocilescu

chet, pdnd la movila Trer-Gor-

In scrierea «Dada inainte de

nite.

RomanT», spune cd ata oldria cit si uneltele de piatrd descoperite, nu pot fi atribuite de cit numaT epoca de piatrd. In

Limita liniel de E. incepe de la aceastd movild, merge spre

un cintdret ; fie-care are cite o proprietate de 17 pogoane arabile, date in urma legei rurale din 1864. In comund, si anume in eltunul Calopdrul, se afld o scoall mixtd, ce functioneazá de la anul 1882, Decembrie 1. Este intretinutd de stat. Cuprinde o singurd clasd. Aceastd scoald are o proprietate de 8500 hectare, date dupd legea rurald din 1864. La aceastA scoald urmeazd copiiT din cl-

excursiunile arheologice ale luT C. Boliac, s'au ggsit aci, in a-

Terenul comuna este aproape ves; nu se gdsesc de cit cite-va micr delulete, acoperite in mare

tunde: Dilga, Salcuta si Btzdina. In anul 1893 s'a infiintat

parte cu pg.durT. Comuna este udatä de un mic numit Dilga, care izvo-

un invdtdtor ; este intretinutg

nul 1872 si mal inainte, cutite, rdzatorT, sdgetT negre, risnite de moard si bulgdrI de cremene pentru prdstiT. Tot aci s'ají des-

meniuluT CoroaneT, SegIrcea, cu

cleT, unde se numesc mosiile

N. pe malul drept al PuluI pAnd la Poi ana-luT-Braiu.

o scoald in cdtunul Panaghia; are

de stat si de comund. Are o proprietate de 8,50o hect ara.

CALOP 'AltUL

bile. In anul t 892-93, scoala din

Caloparul a fost frecuentan. de 15 copiT din Caloparul, 8 din

6 din Bizdina, 7 din

155

CALL'L

nita, carpen, ulm, plop, salde, stejar i artar. Predomina girnita, carpenul, stejarul i cerul.

satul Caloparul ; apartine EpitropieT bisericeT SfinteT-TreimT,

din Craiova.

Salcuta, 7 din Panaghia. In virstA de scoala sunt 40 baetI $i 9

Viile, in intindere de 136 hectare, se gasesc pe Domeniul Coroaner Segarcea i apartin

fete din Caloparul, 21 din Dita,

lo cui torilor.

satul Caloparul, de 400 pog.

19 din Bizdina, 49 din Pana-

In catunul Caloparul sunt 3 ctrciumr, 3 in Salcuta si una in Panaghia. Comercianti sunt II.

Apartine epitropieI bisericerSf.TreimT din Craiova i inainte

Productele se des fac la Crai ova si

nescu.

la Bistretul, unde loc. se duc cu carele, pe calea Craiova-Bistretul. Catea ferata in constructie trece prin catunele Panaghia

Este amenajata. Felul arborilor ce compun padurea sunt: emita, cer i stejar, acest fel din urma predominind.

Dilga. MaT trec prin comuna : Soseaua judeteana Craiova-Bis-

Calotfi (Putul-luI-), in comuna

Dilga,

ghia si 49 din Salcuta.

Populatia comuneT este de 1992 suflete. Media mortilor este de 44, a na$terilor de 58.

Dupa legea rurala din .1864 sunt 129 locutor! impamintenit1 ;

lar dupa cea din 1879

sunt 16 insurateT.

Case sunt in numar de 228, iar bordee Suprafata intreguluT teritoriti comunal este de 8269 pogoane,

tretul, pe o lungime de 4 kil.; soseaua comunala Calopärul Dilga, lungl in comuna de 8

din care 6869 pog. pamint a-

kilometri.

rabil, 100 pog. finete, zoo pog. izlaz si 4100 padure. Mosiile de pe teritoriul comunal sunt: Dilga, de 1300 pog.;

Contribuabili sunt 321. Budgetul comuneT pe exercitiul 1893 94 a fost la veniturT de Id 358822, la cheltuelf de le!

Bizdina

i Panaghia, Cu 1200

pog. ; aceste treT mosil apartineati d-ner Maria Romanescu ; azi, sub numele de Salcuta, apartine d-lor Stefan Prejbeanu si C. Marinovici. Mosia Calo-

parul are o suprafata de no° pog. arabile i apartine bisericeT

Sf. Treime din Craiova ;

274154.

Vite Cornute sunt 240;

or,

Caloparul, paVure, pl. Jiul-deMijloc, com. Caloparul, jud. Dolj,

apartinea d-ner Maria Roma-

Gárdesti, in hotar cu mosia Belciugul, jud. Teleorman. E punct

important de hotar intre aceste

Caloteqti, sat, jud. Arge$, plasa Pitesti, pendinte de com. rur. Valea-Marulur. Are 34 farn., cu 209 suflete.

Are o scoala primara rurala.

300; cal', 37.

Calpagiul, deal, pe teritoriul sa-

Calopärul, sat, pl. Jiul-de-Mijloc, com.ina Caloparul, judetul Dolj, cu resedinta primaria. Are 457 suflete : 246 barbatT 211 femeT. Locuesc in 58 case

tuluT One$ti, com. Sipotele, pl. jud. Iasi. La poalele luT se allá iazul cu asemenea numire.

Calpagiul,

sean-lana griu, porumb, orz, 0-

construite din paiante, de zid, $i 49 bordee sapate in pamint. In sat este o $coalä mixta, ce

yaz si secará; putin in si prea

functioneaza din anul 1882. Este

Caluda, ostrov, pl. Cimpul, com.

putind rapita.

intretinuta de stat si de com.

Desa, jud. Dolj, cu padure de tufanT, sala; plopT $i salcimT, ace$tia predominind. Apartine

apartinea alta-data luf Alecu Dil-

geanu. Pe pamintul arabil se

Paduri sunt: Panaghia, cu o su-

Are 17 pog. proprietate; are un

prafan de 1253 hect. ; apartine

invatator. Se afla o biserica, fondata de un Grec, Sariene. Are 17 pog. arabile proprie-

DomeniuluT Coroaner Segarcea ; inainte apartinea statuluT. Calo-

p5rul, lunga de 200 hect. 40 m.,

pe mosia si in catunul Caloplrul, apartine bisericeT Sf. Treime din Craiova ; apartinea luT Dilgeanu. Dilga, cu o suprafata de 551,32 hect., apartine DomeniuluT CoroaneT ; apartinea statului.

Sunt compuse din cer,

tate. In anul scolar 1892-93, scoala

a fost frecuentan de 43 bletT. Cu virsta de scoala sunt 40 baetT i 40 fete. StiO carte 14 locuitorT.

Calopärul, mofie, pl. Jiul-de-Mijloe, com. Caloparul, jud. Dolj,

jud. Ia$i, pl. Bahluiul, com. Sipotele.

statuluT.

Calul, sat, in com. Calul-lapa, pl. Piatra-Muntele, judetul Neamtu, situat intre dealurile Cu a sa numire si Dealurile-EpeT, linga piriul Calul. Tereriurile sale, in partea des-

pre V., N. si S., sunt accidentate, iar in partea despre E. se confunda cu Valea BistsiteT.

CALUI,

Populatiunea sa este de 1270 suflete, dintre carl 625 645 femeT.

.CALLIL-1APA

156

barbai

In acest sat se afla : resedinta comunel ; o biserica, deservita de I preot i 2 elesiarhi; o scoald,

manastireT Bistrita, inchinata. sf.

tra-Muntele, la 32 kil. de Pingarati, resedinta plaseT si la 19

Mormint. Are sat.

kil. de Piatra, capitala judetului.

rilor mandstirestr a apartinut

munte, in com. Malini, judetul Suceava.

Calul,

cu o populatiune de 58 elevi; 4 herastraie, cu 6o de lucratorT. Locuitorif se indeletnicesc cu: agricultura, exploatarea padurilor, industria primitiva i exp loatarea pdminturilor. Comunicatiunea cu satele vecine se face: prin un drum, care strabate rtul Bistrita, criad la sa-

tul Savinesti ; prin o osea care trece de sub Capul-Dealulur, u-

nindu-se cu soseaua ce duce de la Roznov la satul lapa; prin alte drumurr naturale potecT, prin care comunica. cu diferite localitatI limitrofe. Calul,

cdtun, in pl. Ialomita-Balta,

com. Ciulnita, jud. Ialomita, situat pe cimpul Baraganul.

canal, jud. Braila, situat In stinga Filipoiului ; da in Jap-

Calul,

sele-Patiului.

Calul,

pitclure, numita i Piriul-Ca-

situata pe cuprinsul com. Calul-lapa, jud. Neamtu. Este proprietatea statulul, care o arendeaza cu 2100 leT anual.

comuna de Valea-BistriteT.

in com. rur. Closani, plaiul Closani, j id. Mehedinti.

Calul,firta,

deal, pl. Amaradia, com. Slavuta, jud. Dolj, inalt de aproape 200 m., acoperit cu vil livezi de pruni.

jud. Neamtu, izvoreste dintre munir Vitioana

Calul, pirtg,

Mare si Murgociul, adica din nodul ce-1 formeaza ramurile Tarcdul, Harmanul i MdlaesteaMurgociul. Curge paralel cu ramura Doselul si ultimele ramificatiuni ale Cernegurei, trecind

dealurr muntoase, in prelungirea catre S. a ramure Cer-

Calul,

negura, pe teritoriul com. Calullapa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

mofie, pe coprinsul comuneT Calul-lapa, pl. Piatra- Mun-

Calul,

tele, jud. Neamtu, asezata mosiile Savinesti, Roznovul Tarcaul. Inainte de secularizarea ave-

negurei, irisa chiar la o mica

departare spre S. de satul VAleni (com. Vinatori DumbravaRosie), toate depozitele casi* vin

despre Piatra, dispar sub altele mal noul. Ast-fel, cam la o treime din calea ce desparte Va-

pe la satul Calul , in dreptul

leni de Gura-Calului, ¡es la iveall marnele salifere superioare, cati

caruia strabate Valea -Bistritei,

sunt caracteristice inteaceasta

varsindu-se pe partea dreapta a acestur ria, in lata satultn

parte. Formatiunea cu sare continua a forma sirul de muntl din

vinesti, ducind cu sine si urmatoarele micr piriiase ce primeste

dreapta riuluT Bistrita pana la

Istratenilor, Stamboiul , PiriulDraculd, Ciurca, lor, Dunarea, Bogoslovul si Pa-

lele, iar din dreapta : Stahia si

Gura-Calului ; reapare in dreapta Calulur, in culmile Doselultd, intrerupte din nou de Valea-Ieper ;

se observa iardsi in muntil din dreapta ei (ramura Negulestilor). In susul piriialor (Fundul-Iepel),

Calul, vdlcea, ucla partea de E. a

se intinde saliferul pana la jumatate cale de la gura piriului lapa si Varnita (locul unde se face var). De acolo vin depozite mal vechi (eocenice), gre-

Carpinisul. Calul, deal, numit i Dealul - CaluluI, in com. rur. Closani, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

In privirea geologica obser-

vara, ca de si aceste terenurl fac parte din scoborisurile Cer-

din stinga : Piriul-Falcaul, PiriulCalul,

Terenurile sale accidentate, sunt traversate de-a lungul, in directiune V.-E., de doul val mari formate de piriul Calul Piriul-Ieper, mil se halad paralel unul de altul, fiind despartite in toata prelungirea Ion de ramurile muntilor Doselul Iepei ; este strabatuta catre E.

Cursul ski e de vre-o

lo ki-

lometri.

com. Barcanesti, plasa Siul-d.-s.,

siurile, zise de Sztrolka, de asu-

jud. Olt, apoi da in Orla Imi-

pra canora zac nemijlocit pa-

nogul.

turi calcare, din care se extrage varul, care in priVinta calitatei

Calul-Alb, vale, in satul Oneaga, com. Slobozia-Secatura, pl. Cosula, jud. Botosani.

Calul-lapa, com. rur.,jud. Neamtu, asezatä parte pe dreapta riulur Bistrita, parte pe partea stinga a acelui ria, in plasa Pia- t

difera : daca se scoate din torovanii de calcar compact, cenuOu i destul de curat, ce vin in partea superioara a patureT, atuncl ese un var graS si bun,

iar daca se scoate din bancurile de calcar mal argilos, ce vin sub cele precedente, atuncz

CALULUI (OURMXTURA-)

se face un var slab, prost, poate chiar hidraulic.

Comuna Calul-lapa se margi-

neste la N. cu com. VinatoriDumbrava-Rosie si com. Doamna, de carT In parte se desparte prin ramurile munteluT Cer-Ne-

gura; la Vest cu mosia Tarcaul (com. Pingarati), de care se desparte prin culmea MurgociuluT, Bitca-Cailor ; la S. cu com. Mastacaul, de care se desparte prin ramurile Tarclul, Porfirul, Alunisul i Negulesti ; la E. cu comuna Roznovul.

157

In aceasta comuna se allá: 3

biserici, cu cite un preot i 2 eclesiarhT; o scoala., cu un invatator ; o fabrica (cu aburl) de cherestea, cu 4 ferastrae sistematice, la carr servesc 6o lucra.torT ; 23 pive pentru facutul sucmanilor stofelor; 12 morT de

apa; 3 cariere de piatra; 3 varariT; un cazan pentru fabricat

CALULUI (MOVILA-)

zice, de la un cal ce s'ar fi ga.sit legat aci de hotT.

Calului (GIrlita-), pîrîi2, izvoreste din raionul com. StarChiojdul, plasa Teleajenul, jud. Prahova, si se varsa in gira Bradetul, tot In raionul com. Star-Chiojdul. Curge de la N.E. spre S.-V.

rachiti de drojdie. Sunt 5 fierarT,

CaluluI (Izvorul-), izvor, jude-

Savinesti, cu o populatiune de 2955 suflete, sau 615 capT

5 dogarT, si 12 stolerI. Budgetul comuneT e de 8560 le! si 6o banT la veniturT si de 7943 ler la chdtuelT. Comunicatia cu satele vecine se face: prin un drum, ce da din satul Calul prin satul Savinesti in soseaua mixta Piatra-Bacau;

de familie insuratT, 15 neinsu-

prin un drum, ce da din satul

94 vaduve ;

Calul, în drurnul ce duce de la

1456 barbat, 1499 femeT ; dupa virsta : 714 coph de sex barbatesc, 676 copiT de sex femeesc ; dupa nationalitatT : 27 strainT, in cea maT mare parte UngurT. DiAtre locuitorii improprietaritT in 1864, sunt astazT 162 car,

satul lapa la Roznovul (punind in legatura satele Roznovul, Tapa si Negulesti); prin alte drumurT na-

Calului (Malul-), colind, in com. Vintila -Vodä, in apropiere de izvorul Foltea, jud. Buzad.

poseda îni1 locurile lor, 234

CaluIuI (Currnatura-), munte,

ca urmasT, 2 10Curr ocupate de altif. Dintre locuitorii improprie-

in jud. Buzdu, com. Minzalesti,

taritT In ¡878 sunt astazt: 98

corn. Lopatari.

Este formatä din satele : Calul, Dumbrava-Rosie-d.-j., lapa

ras!, 41

vacluvr ,

turale, ce pun in legatura satul lapa cu satul Mastacaul-NeguTest', din comuna Mastacaul.

cat. Bustea; face hotar despre

Calulul (In-Muchia-), colina, acoperitä de izlaz, In com. Lopatari, jud. Buzad.

CaluluI (Malul-), deal, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni. Se desface din dealul Mágura ; brazdeaza, partea de V. a comuner; se sfirseste in

riul Motnaul. Este acoperit cu pasunr i paduri. Vara sunt aci sane de oT.

Calului (Malul-), vtunte, in jud.

can ocupa eT insisT locurile lor,

31 ca urmasT si 73 can n'au

tul Buzau ; iese din muntele Podul-CaluluT i da. In Bisca-Mare.

Calului (Dealul-), deal, plasa

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca. Se desface din muntele

fost inca improprietdritT.

D u mbrava-d.-s., com. Cernatesti,

Locuitorli se ocupa cu agricultura si cu plutaria.

jud. Dolj, pe costisea caruia este situata, o parte din comuna.. Este

Ulmusorul ; se intinde spre E.,

printre riul Rimnicul-Sarat si a-

Cultura pamintuluT se face pe

situat in partea de N. a comu-

fluentul sati, Pirial-SariT. Este a-

o intindere de 1919 hect. 50 ariT i anume: 124 hect. 011,

neT, avind directiunea de la V. spre E. Inaltimea luT este apro-

coperit cu Intinse padurr i pa-

215 hect. hrisca, 133 hect, se-

ximativ de 45 m. Este acoperit parte cu cereale si parte

cara, 583 hect. porumb, 32 hect. orz, 433 hect. ovdz, 2 hect. meiu (malaiu tataresc), 17 hect. ra-

pita, 5 hect. einepd, i hect. in, 2 hect. cartoafe, 13 hect. fasole, 31 hect. mazare, 50 ariT livezi artificiale si 328 hect, li-

cu tu fári su rr.

Calulul (DealulA a'eal, o prelungire a dealuluT Bordea, din com. Mogosesti, plasa Stavnicul,

jud. Iasi.

vezT naturale (finge).

Imasul are o intindere de

Calulul (Dealul-), vive de a'eal,

400 hect. si nutreste un numar de 5186 capete de .vite.

com. Valea-Lunga, pl. Prahova,

jud. Prahova, numit ast-fel, se

sunT.Vara sunt pe el stine de oT.

Cal uluI (Movila-), movild, jud. Braila, situata la E. de com. Ciacarul, pl. Balta, si la o departare de 2 kil. de d'irisa. Ad, se zice, ca a pIesnit calul TurculuT insarcinat cu hotarnicia raieler Braila. Plesnind calul, Turcul si-a luat seaua In spinare 5i s'a dus pana la japsa

apoT de aci cu luntrea pana la Dunare. CenusaruluT

i

CALULUI (MOVILA-)

Calului (Movila- ), moya/1, pe coasta de S.-E. a munteld Istrita ; face hotar 'filtre mosia statuluI, Sf. Gheorghe i proprietatea mosnenilor din com. Breaza, judetul Buzdti.

Calului (Padurea-). (Vezi ValeaMarculd, pa'clure, jud. Vilcea).

CALVINI

158

intre asoca-Mare i Izvorul-CaluluI, in partea de V. a poale-

iuluT, apoi coboarA in Valea-Zeletinulu I, pe care, urmindu-I putin

lor mAguriT

albia, Il trece; urca apoT mun-

tele Cacaleti, se lasA in jos in

Calului (Podul-), intins plata,

dreptul cAt. Slobozia, trece Birs-

intre comunele Lopátari si M'inzalesti, jud. Buzati, acoperit cu

ca, pe la malul Pieu i urcl in muntele CetAtuia. Suprafata so este de 4240 hect., din care 280 arabile, 1890 pAdure, 315

pAdurT.

Calului (Privalul-), braf, in pl.

finete, 580 izlaze, 7 vil, 193 11.

Calului (Piscul-), colina', in jud.

Ialomita-Balta, insula Balta, te-

BuzAti, com. Piclele, cat. Berca,

ritoriul com. Gaita, jud. falo-

vezi si 968 sterp. Proprietatile mal insemnate, coprinse pe te-

In marginea padurd statuluT,

mita.

ritoriul acestd comune, sunt

Sforile-Banuld.

Calului (Valea-), (Cacfi-lapa), Calului (Piscul-), pisc, pl. Amaradia, com. Valea - Bould, jud.

isvor, 'filtre comunele CernAtesti MArAcineni, jud. BuzAti ; se scurge In riul BuzAO.

Marcociul, CetAtuia, Silistea, Veresul, Bisceni-d.-j., Bisceni-d.-s., Fdtuleasca, Cerbul, Turburea,

Caluluf (Piscul-), pisc, comuna

Calulul (Valea-), vale, pl. Ama-

Madulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.

radia, comuna Valea-Boulur, judetul Dolj.

Huma i BrAduletul, mar toate ale mosnenilor d'avAlmasr, din carT Homoriceanul, SAseni CArbunesti cu pArt1 mar marl, apoT vin mosnenii: Calvini, FAtulesti, Popesti, Bociocesti

Calulul (Valea-), vale, com. Bucovul, plasa Cricovul, judetul

Bisceni. Terenul este accidentat, fiind format mar mult din coline pietroase. Malul sting al

Dolj.

Calului

mic afluent, al

ptriulul Suha-MicA, in com. MA-

lini, jud. Suceava.

malurl ale riuluT Bisca-Chiojdu-

in urma Mere' pAdurilor, a devenit un vast.prund. E avutA in substante minerale, maT cu seamA in fier i piatrA de var, din care cea dupl Va-

la, la o distanta de Buzaa de

lea SeacA este renumita. Produc-

51 kilometri. Limitele sale sunt:

tiunile principale sunt lemnele

la N., incepe din muntele Ce-

de constructiunT

tAtuia, care o desparte de com. atina si merge spre Virful-Cor

cultura e mArginita numar la

Prahova.

Calului (Podul-), magurd mare, avind inältimea de 1425 metri, parte tiind de mosia Penteleul, parte de mosia Tega si parte al mosnenilor din Nehoiasul, jud. BuzAti. Virful sAu e acoperit de o intinsa i excelentä pAsune, lar poalele de pAduri

de brad si de molift. Este avut in afene. Vara se aduc aci de la 5000-8000 oT, cdrora le procura iarbA in abundentA. Are o ca.sdrie, al cAreI produs se vinde in comercifi tot sub numele de brind. de Penteleu. Privelistea ce se desfasoarA ochilor dupd virful sAti, e din cele maT frumoase. Multl suferinzT

de piept adApostitT la stinele de aci i umbritT de secularele pAdurI de brazI, îT gAsesc adesea usurarea. E punct trigonometric de observatie.

Calvini, com. rur., In pl. Buzau, jud. BuzAO, situata pe ambele

netuld, de unde se lasA spre N.-E., pi-in muntii Teisul si Poe nari, pAnd la culmea BrAdetului ; de aci urmeazaapaBisca-ChiojduluI, pinA lingA cAtunasul Toca, com. MAruntisul. La S., trece Bis

ca i tira. pe colinele din pAdurea CislAul pana in muntele Salcia,

care face hotar futre cAtunele CislAul, Calvini si jud. Prahova.

La V., Incepind din muntele Salda, o ja pe slemnea munteluT Fatulesti, ajunge in virful mun-

litar de iarnA, jud. Buzar), situat

i

uica. Agri-

cultura porumbuluT, care nu poate indestula localitatea. Ca industrie proprie are °lada, dar tila primitiva. Sunt io morT si o pivA. Comertul consta mal mult in transporturr. Are 5 &pul: la 7 Ianuarie, 25 Martie, Mo. sil, 27 Iulie i 30 Noembrie. Cale

de comunicatie are valea riuluT Bisca, care pe alocurea e soseluitA, dar care se intrerupe ori

de cite orT apa vine mare. Vite are : 527 boT, 284 yac!, 153

viteT, 3 bivolf, 30 Car, 15

teld Trenul si de aci in virful

epe, 9 minji, 68o oT, 354 ca-

eaua-DraculuT, de un-

pre, 5 asinT si 269 porcI. Stupi sunt 40. Comuna e formatA din catu-

munteluT

Calului (Podul-), fost pichet mi-

BisceT,

de se lasA pe slemnea dealului

arbunesti, urcA in Virful Zbo-

1E9

CALVINI

nele Risce ni - d. - j., Bisceni - d.-s., Calvini, Frasinetul, Iorgulesti,

CAMENA

lor laudabile. AzT sunt contopitT

in masa poporul.d.

Olari, Slobozia, Valea-SeacA

Zeletinul. Populatia sa este de 2370 loc., din carl barbatT insuratI 468, netnsurati 95, vaduvI 66, bAeti 634, femei maritate 468, vaduve 84, fete 555, care traesc in 569 case. Strainr sunt 2 GrecT si I Bulgar. Mes-

Calvini, cdtun, al com. Calvini, judetul Buzäü, situat pe malul

olarT. Media nasterilor e de 57,

Camber-Tepesi, deal, in jud.

mer. Are 560 loc. g 141 case. De dinsul sunt alipite catunasele Olari i Frdsinetul.

Pu nar. Este o ramificatiu n e a dea-

o medie anual. de 17 suflete. Comuna are : 457 contrib., din care 105 comerciantT Rom'id si un strain. Budgetul e de 3995 leT.

Comuna are o scoall in cat. Calvini, cu o populatie scolard de 31 elevT si 6 eleve. Carte still 96 loc. Are 3 bisericT in

nenilor Fatulesti, jud. Buzar'.

curge piriul Cana-Misea. Pe mu-

Cama, girld, ramurA din limare, ese din acest fluviä din dreptul

chie merge drumul vecinal Coium-Punar-Aiorman. Este acoperit cu padurT putine g Jinete.

satulur Slobozia, judetul Vlasca, separa. domeniul GiurgiuluT de proprietatea Paraipani, se varsa

Camberul, pcidure, in pl. Ialomita-Balta, insula Balta, com.

In Dunäre la Zeta g Ostrovul in dreptul cetatuef SL Gheorghe, dupa ce primeste pe dreapta Girla-Mare.

da in lacul MaharuluT, In jos de satul Paraipani, jud. Vlasca.

Camburul, cdtunaf al comuner Colti, jud. Buzati. Are 6o loc. si 16 case.

cu hramul SE VoevozT, din co-

Casele locuitorilor sunt In genere bune ; sunt de observat mar ca seaml ale proprietarilor g mosnenilor fruntasT, mal ca seama ale Sasenilor, care de g acurn mal mult in ruine, amintesc inca de bogatia, pe care a-

Vlädeni, jud.Ialomita. Face parte din pädurea Vladeni. Are o suprafata. de 200 hect., impreund ca padurea Sitele. Esente: salcie

g plop.

Camara, girld, ese din Dunare

senT, biserica), importanta prin arhitectura eT. CirciumT are 12.

rectiune generala de la N.-E. dicA a plasei si centralA a comunei. Pe la poalele sale estice

Bisceni-d.-j., deservite de 2 preotT

muna BIsceni-d.-j. (V. Bisceni-Sa-

lulul Ghiun-Ghiurmes. Are o di-

siilor Silistea si Veresul, ale mos-

mo-

catunele Bisceni-d.-s., Calvini si

g 3 cintarett. Catedrala e cea

Tulcea, pl. Mäcin, com. Coium-

spre S.-V.; brazdeazä partea su-

Calvini, minare, ce se da

a deceselor de 40 g a casatoriilor de 14. Populatia creste cu

varea pamintuluT. Printeinsul trece drumul comunal BabadagArmutlia.

sting al riuluT Bisca-ChiojduluT si udat prin mijloc de Valea-Hu-

tesugarT su n t : 491emnarT, 3 tim-

piad, 2 cojocarr, io rotar, 2 fierarT, I brutar, 18 varad g 3

nos, in parte bun pentru culti-

Camara, mahala, in jud. Mehedinti, pl. ampul ; tine de com. rur. Pristolul.

Cameghila, movild, in jud. Dorohoiti, pe care unir o numesc

Camara, pichet de granita, in

Cham-Moghila, adica Movila-HanuluT-Tataräsc, lar altiT Camne-

jud. Mehedinti, pl. ampul, pe

Moghila, nume slavon, care in

teritoriul com. rur. Pristolul, la

romlneste insemneaza Movila-de-

marginea DunareT.

Piatra. Este in padure, spre S.V. de satul Zvorastea, com. cu

Camber, sat, in jud. Tulcea, pl.

acelasT nume, pl. Berhometele.

ceasta ceata o avea in secolul

Babadag, catunul comunei Ar-

trecut.

mutlia. Este asezat in partea nordica a plasel g in cea sud-

Are aproape 1070 m. periferie la baza si 220 m. inaltime.

Inceputul acesteT comune da-

teazá cam din jumatatea secoluid al XVII-lea. Cind mar multT Sag, devenitt CalvinT i perse-

cutatI in Ungaria, fura primitT aci ca colonr, ramasT izolatI, trecura la ortodoxizm. Parte din

eT stiura sa se ridice peste nivelul celor-l-altI si, in curind, apar In. acte cu niimele de boeriT

seni, deosebindu-se prin faptele

estica a comuneT, la 4 kil. spre S.-E. de resedinta, Arinutlia,

nu departe de malul drept al piriuluT Taita. Intinderea teritoriuluT catunuluT este de 700 hect., din carT 25 hect. ocupate de vatra satuluT. Populatiunea este de 60 fam., cu 280 suflete,

Camen (Mägura-luï-),mdgurd, jud. Teleorman, la Estul mosiel Suhaia, pe laturea despartitoare de mosia Traista.

Camena, sat, in jud. Tulcea, pl. IstraluT, cat. com. Ciamurli-d.-s.

E situat

in

partea nordica a

i cea nord-vestica. a co-

BulgarT in maioritate g RominT.

plaseT,

PAnaintul este In parte mlAsti-

mune, pe pirlul Camena. Satul

ocupl. 75 hect. Populatia este de 65 familit, salí 263 sufiete, in maioritate BulgarT í cltI-va Ro-

CANARA

160

CA MENA

Caminca, virf de deal, jud. Baen'', pl. Muntelut com. Brusturoasa, lingá satul Brusturoasa.

reja merge drumul comunal Cfr. jilar-Aigar-Ahmet, din jud. Constanta.

IntnI. PAmintul e bun pentru p5.-

sunat; parte fiind acoperit cu pádurt Ocupatia locuitorilor e cresterea vitelor.

Camena, virf de deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulut pe teritoriul

Caminca, vale, jud. Bacni, pl. Munteld, com. Brusturoasa ;

In-

cepe la poalele munteluI TarcAul si se inclina in directia sudicA, unde se confunda cu Valea-Trotusulut

reste din muntele TarcAul, curge

CA.rbunAria (sa0 Izvorul-Taita),

prin valea cu acelasr nume si

avind la poalele sale estice satul Trestenic. Are 120 m. tnaltime. E punct trigonometric de

Caminca, piria, jud. BacAu, pl.

supra piriuluI Slava-RuseascA si

se varsA in Trotus, pe stinga, la satul Caminca, dupA un curs de 6.25 kil.

de natura' pietroasà, de unde numele sAu turcesc, ce insemneazd stincá.

in jud. Tulcea, pl. Istrulut pe teritoriul comund rur. Ciamurli-d.-s., catunul Camena. Izvoreste din poalele orientale ale dealuluI Ciamurli;

Camena,

se indreaptd spre E., avind o directiune generala de la V. la E., udind partea nordicA a pla'sd

si a comund; curge pe la poalele dealuluI Pietrosul, i, dupa

un curs de 5 kil merge de se varsá in plriul Slava-RuseascA,

Camnita, brat al Durare', la pl.

observatie de rangul al 3-lea. Natura sa este stincoasa. Pe la poalele sale vestice, trec dru-

Borcea, insula Balta, jud. Jalomita, curge pe teritoriul comunelor : Tonea, Roseti-Volnasi

murile comunale ce duc la Nalbant, Trestenic, Bas-Chioi, AliBei-Chiol i Acadin. Din el 31T

Dichiseni.

ja nastere pirlul Ormangicula. Se prelungeste cu dealul GhelTepe. Este acoperit numaT cu

Camnita i Scurta, päduri,

si-

tuate in jud. Brdila, pl. Balta. Se marginesc la E. cu iezerul Uhnul si la V. cu iezerul Mares. Suprafata: 7 2 hect. EsentA: salde.

BacAu. (V. Caminca).

jud. Tulcea, pe teritoriul com. cAt. Coium-Punar. Ia nas-

Camena, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna ; tine, in parte, de teritoriul plaluluI Closani.

tere din poalele meridionale ale culmeI de dealurr Ghiun-Ghiurmes ; se indreapta spre S. avind

Camena, pîrîü, in jud. Mehe-

o directiune generall de la N.E. spre S.-V.; curge pe la poa-

dinti, plaiul Closani ; izvoreste din poalele muntelui Camena,

lele estice ale dealulul CamberTepesi, brAzdind partea sudicA

si se varsá in riul Bahna.

a pláseT si a comuneI si, dupl un curs de 4 kil., merge de se aruncl in pirtul Coium-Punar, la limita judetulut La inceput

Muntelut com. Brusturoasa ; for-

meazA trup cu satul Brusturoasa.

Canapa, baltd, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj, ce tine de Balta-Arcerulut Se glseste pichetul Canapa.

Canapa, ostrov, in DunAre, plasa

ampul, com. Ciuperceni, jud. Cana-Mi§ea,firig mic, pl. MAcin,

dia trece prin satul Camena.

Can:tinca, ceitun, jud. BacAu, pl.

pasunT si finete.

Camuga, pilla, pl. Muntelut jud.

pe dreapta, ceva mal sus de satul Caugagia, dupA ce mal in-

spre E., avind o directiune ge-

Muntelut com. Brusturoasa, pe teritoriul cat. Brusturoasa ; izvo-

Camena. E situat in partea nordicA a plAseT i esticá a comuud. Are i8o m. t'Intime. E punct trigonometric de observatiune de rangul al 3-lea. Domina' amurli-d.-j., Slava-Ruseasca. Este

dealul Carcaman-Bair ; se intinde

neralA de la N.-V.-E., brazdind partea nordica a plAseI si ves. ticA a comuna ; se intinde de-alungul malulur drept al vAd

com. rur. Ciamurli-d.-s., cAtunul

asupra drumuld comunal Cia-

Canagic-Bair, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Nalbant si al cátunuluI Trestenic. Se desface din

curge prin o padurice, apoI prin o vale frumoasl, de-alungul el-

Dolj.

Canapa, pichet, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj.

Canara,sat,:in jud. Constanta, pl. Constanta, cAt. comund Palazul,

situat In partea centralA a pl. si cea de N. a com., la 3 kil. spre N.-V. de cat. de resedintA, Palazul-Mare, la marginea de V. a laculuI Siut-Ghiol i in t'ata InsuleT-hu-Ovidiu, este inchis la

nord de catre niste ridicaturl stincoase, lar la V. de dealul Duran-Bair. Acest sat mal

CANARA

161

inte era construit mal spre S.; fiind distrus, a fost construit din noli de Bulgari mal spre N. in golful laculuT Siut-Ghiol.

si

Suprafata sa este de 3500 hect., dintre care 85 hect. sunt ocupate numaT de vatra satulut si de grldinT cu wo case. Populatiunea sa este de 105

CANAT-CALFA

ta, in pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Murfatlar. Se desface din dealul Mangala-CulacBair ; se indreaptg spre V. cu o directiune de la S.-E. spre N.-V., printre valea MezarlicCeair si dealul

mele de Musafir-Culac. Se varsd

in valea Bas.Chioi. Intiiul sgti nume e Ghiobilche, al 2-lea e

Cesme-Culac-

acesta $i al 3-lea Musafir-Culac.

Bair ; brazdeazá partea de V. a pl. si cea de E. a com., fb.cind

Curge pe la poalele dealulul Ghiobilche. Face hotar futre

familiT, cu 420 suflete $i se ocu-

hotar intre com. Murfatlar

pg mal ales cu pesarla. oseaua nationalg Constanta - Babadag trece pe la V., iar un drum comunal pleacg spre S.-V. la Horoslar. Aci e un oficiti telegra-

Omurcea. Este acoperit cu flnete si semangturT. Pe la poalele sale

fo-postal sucursal.

Canara-Ceair, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. Atmagea. Poartg si nu-

si

nordice trece calea fieratá Cernavoda - Constanta,

iar pe la

S. este strábAtut de Valul-luTTraian.

com. Atmagea (plasa Babadag) si Orta-Chioi (Tulcea). E tdiatà

de drumul comunal AtmageaCineli. Primeste pe stInga valea Emir-Asan-Culac.

Canaraua - de - Piatrà, intinsä cubne de piatra, in partea de N.-E. a at. Bogdanesti, com.

Canara, vale, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. Topalul, catunul Boazgicul. Se desface din ramificatiunile de

Canara-Ceair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Atmagea. Se desface din dealul Ghiobilche; se intin-

culmea dealuluT NAstisoaia. In

V. ale dealuluT Erchesc ; se in-

de spre E., avind o directiune generan de la V. spre E., brgz. dind partea de V. a pl. si cea de N. a com. Merge dealungul

aceasta culme se ggseste cea

vgeT Musafir-Culac. Are o l'al-

Canat-Calfa, sat, in jud. Tulcea, pl. Mä.cin, at. com. CoiumPunar, situat in partea rgsgriteang, la 3 kil. spre E. de resedintg, pe pirlul cu acelasT nume. Are

dreaptg spre S.-V. brg2dInd partea de V. a pl. $i a com.

si partea de N. a at. Boazgicul; se deschide in Duare, la 2 kil, de ruinele Cala-Chioi. Este

time de 273

rarginitA la N. de valea CalaChioi si la S. de Valea-Zavolulut si este strabgtutg de drumul

geste spre rgsgrit in dealurile Iasi-Orman si Eschili-Orman.

Boazgic-Topalul.

in.

Se prelun-

Pe la poalele sale sudice trece drumul comunal Bas-Chioi-At-

Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

Prahova, care merge pana in mai bung piatrá de constructle.

Nu s'a pus lilcá in exploatare.

o intindere de 68o hect., din can 15 hect. sunt ocupate de

Canara-Baba, deal, in judetul

magea. Este acoperit cu pgdurT si putine pg$unT pe la poale.

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. urbane Babadag. Se

Canara-Ceair, vale, jud. Con-

miliT, Cu 237 suflete. LocuitoriT se

desface din dealul Coium-Baba.

stanta. Poartg, pe teritoriul com.

Se intinde spre N., tuteo directiune generan de la S.-V. spre N.-E., printre piriul Babadag si Piriul-Nucilor, bazdind par-

bulggrestI, Cranova, si pe teri-

ocupa mal mult cu cresterea vitelor, acT pgmintul e putin

toriul bulgAresc al com. din Do-

proprig agriculturel.

vatra satulul. Populatia este romineascg sí compusg din 56 fa-

brogea, Para-Chioi, cu alte cu-

vinte de la inceputul

sg.ti,

in

Canat-Calfa, deal, in jud. Tul-

tea de E. a pl. si a com. Se

poalele de N. ale dealuluT Uzum-

cea, pl. Mdcin, pe teritoriul co-

termina la virful Sultan-Tepe, de

Bair si pana la hotarul cgtre

muneT Coium - Punar,

6o m., ale arta poale se oglindese in albdstriile ape ale ieze-

Dobrogea, numele de Dermen-

Ceair, de la hotar ja si pe cel

atunulur sgti Canat-Calfa. Este o ramurg orientalá a dealuluT

ruluI Babadag. Este tgiat de soseaua judeteang Babadag-Enisala - Jurilovca. Se prelungeste

de Satis - Chiol - Ceair. Malurile

Ghiun-Ghiurm es. Se intinde spre

sale sunt in general inalte

si

V., avind o directiune generan.

stincoase. Dealurile printre care merge sunt: Ciriagi-Iol-Bair la Vest, Siran - Culac -Bair la E

de la S.-E. spre N.-V. ; brgzdeazg partea sudia a plIseT si cea esticä a comunei ; se in-

Printeinsa merge drumul co munal ce duce de la Cranova

tinde printre piriul Ai-Orman si

in Bulgaria.

flcind ca malurile lor sg fie In-

spre E. cu dealurile Molfa si Calabalic-Bair. Este acoperit cu finete si pgduri.

Canara-Bair, deal, jud. Constan66 ,

a l il O Ir D f o

(ano rollo

101. II

$i pe al

afluentul sgti, valea Cenat-Calfa,

21

CANAT-CALFA

nalte si ripoase. Pe muchea-T merge hota.rul dintre judetele Tulcea i Constanta. El este acoperit in mare parte cu padurr intinse i framoase, lar pe poale

CANLÌ-lit:GEAC

162

Candrea, vale. (Vezr Candrea, deal, jud. Iasi).

cu pasuni bogate. Este intretdiat

Canela, sat, jud. Ilfov, face porte din com. rur. Caciulati, pl. Znagovul. Este situat la E. de C5.-

de drumurile vecinale Orum-

ciulati, intre Valea-Pociovalistea

bei (Constanta), Al-Orman, O-

si padurea Gradistea. Se intinde pe o suprafata. de 345 hect., cu o populatiune de

rumbei-Cirjelari.

Canat-Calfa, pfria, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comuna Coium-Punar si pe acela al catunulur säú Canat - Calfa.

Isr la nastere din poalele nor-

179 locuitorr.

Din teritoriul satulur, d. D. Solacolu are 200 hect. si locuitorir 145 hect. Proprietarul cultiva 184 hect. (restul padure).

dice ale sirulur de dealurr GhiunGhiurmes ; se indreapta spre E., avind o directiune generald de la S. la N.-V. descrie un semi-cerc, trece prin cat. Canat-Calfa, prin

Locuitorir cultiva 138 hect. (7 ramil sterpe). Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservitá de i preot

paduri *si dupd un curs de 3 kil., dupa ce a brazdat partea sudicä a piase si nordica a co-

de i circiumar. Numarul vitelor este de 107 vite marr si de 307 vite micr.

cintáret. Comerciul se face

muneT, se arunca in piriul AL Orman, pe stinga, putin mar sus de satul Ai-Orman. Malurile sale sunt Inalte i ripoase. Pe valea lui merg drumurile vecinale AiOrman, Canat-Calfa i CirjelariCanat-Calfa.

Candrea, deal, com. Bivolari, pl.

Turia, jud. Iasi. Este o continuare a sirulur de dealurr ce vine din jud. Botosani si care se prelungeste prin partea de V. a com. sub numirile: Candrea, Ieparia i Tarcea. Se lasa spre Sud, paralel cu riul Prut, formind pe de o parte culmea vaer acestm riti, lar pe de alta diferite vaisoare i anume : Rediacul, Hamosinoilor, Hodoroabei, Juncanilor, Buzdugan ul, Tar-

ea, Izvoarele, Todiroaer si Candrea.

Candrea, pilla, format din scurgerea unor iazurr, din com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iasi. Curge spre S.-E. si formeaza iazul din satul Bu ru enesti.

Canela, sat,jud. Ilfov, face parte din com. rur. Stubeiul- Ordsti, pl. Dimbovita. Are o suprafata de 153 hect., proprietatea d-ner Elena Caramaliu, si o popula%le de 40 locuitorT.

Canli-Bugeac, com. rur., in judetul Tulcea, pl. Babadag, si. tuata in partea sud-estica a judetulur, la 55 kil. spre S. de orasul Tulcea, capitala judetulur, si in partea de S. a plaser, la 20 kil. spre S.-E. de orasul Babadag, resedinta plaser. Numele sati este turcesc si vine de la cuvintele canli =. singeros si bugeac. colt, decT colt singeros, in amintirea une lupte, intimplatd ad.

Hotarul amanuntit al comuner este urmatorul : plecind de la poalele moviler Visterna, se indreapta in linie direc.1 spre S., taie dealul Visterna, urmeaza valea Mil-Vel-Culac, trece printre satele Ciamurli-d.-j. i CanliBugeac, taie cimpia Tatli-Suhat, iezerul cel mic Golovita, stuful

sad inconjurdtor, oprindu-se la poalele nordice ale dealului Cara-Burun ;

de aci o la

direct

spre E., prin tufis, intra in marele iezer Golovita si dupa 8 kil. de lungime se indreapta spre N., talad iezerul Golovita, trece printre satele Jurilovca

Din tot terenul, se cultiva 53 hect. (25 rdmin sterpe i 75 pddure). In raionul satulur este pod stAtdtor si o mona cu

Pasa-Cisla, de unde o ia spre

apa. Numarul vitelor mal-1 este de

movila Visterna de unde a ple-

44 si al celor miel de 6. Comerciul se face de i

patrat neregulat. Lungimea sa e de 35 kil. si intinderea sa de 78

cir-

ciumar.

Canela, 'm'ara', plasa Dimbovita, jud. Ilfov. (Vezr Postavari). Canela, coamii de deal, pl. Trotusul, jud. Baclu.

N.-V., taie valea Mil-Vel-Alciac, dealul Buiuc-Orman-Bair, valea, Ceeliu-Chioi, ajungind iarasT la

cat. Forma lur e aceea a unur kil. patratr, saa 7800 hectare. Comuna se invecineste la N. cu cat. Visterna (al com. Enisala), la S. cu iezerul Golovita, la V. cu com. Ciamurli-d.-j., de care se desparte prin valea Mil-

Vel-Culac, si la E. cu comuna

Cangea, vale, in pl. Borcea, te-

Jurilovca. Relieful soluluT e putin acci-

ritoriul comunelor Jegalia i Gildaul, jud. Ialomita.

dentat, comuna fiind situata pe marginea lacurilor. Ca dealurT avem : dealul Buiuc-Orman-Bair

Canja, fintind, com. Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea.

(186 metri), aeoperit cu tufdris la N.; dealul Visterna (52 me-

163

CANLI-131.:GEAC

CANLICIUCUR

la V., acoperit cu finete;

221 copit in virsta de scoala;

murile comunalc cati duc la Ju-

dealul Ac-Topraclac, la N. - E. de satul Canli-Bugeac, acoperit cu semanaturt. Movile sunt numeroase si naturale; mal principale sunt: Movila-Neagra (65 metri), la N.- E. de catunul de resedinta i movila Visterna, la N.-V., ambele acoperite cu verdeata. La S.-V. se aflä cimpia de pasune, numita Tatli-Suhat. Ape curgAtoare nu trec prin comuna. Sunt numat niste val,

sunt 259 contribuabilt. Instructiunea se precia it'1 o singurd scoall mixta, fondata de locuitorT in 1880. Are 'o hect. pamint, un singur invatd:or. In

rilovca, Ciamurli-d.-j., Caraman-

tri)

cal-1

ati apä numat in timpurr

ploioase ; mar insemnate : MilVel-Alciac la E. si Mil-Vel-Culac

1893-94 art fost 120 elevI in-

Chiol, Visterna $i Babadag.

Aceasta comuna a fost fundata de TurcI si 'oculta, de ei si Cerchezt pana la anul 1878, cind ati emigrat. Se zice, ca inainte, la nuntt cerchezestt,

Sunt doui biserict: una in ca-

tunul de resedinta, Canli - Bugeac, cu hramul SE Voevozt, zidita, in 1880, de Romint cart ati

venit ad; acum e refacuta. Are to hect. pamint, un preot si un cintaret. In cat. Pasa.- Cisla se afla a doua ; are ca hram A-

la V. Baltt avem : iezerul Golovita, o parte vestica a laculul Razelm, si un alt lezer, numit tot Golovita, continuatie a ce-

ducerea - Moastelor -SE-Nicolae ;

lut dinttiü. Stuful care le Inconjoara precum i pescuitul din lacurt, de pe o intindere de 1700

Calitatea pamtntulut e bulla, de coloare galbena. Se seamand orz, ovaz, paiug, porumb,

este in stare buril; a fost fundata in 1842 de locuitorT ; are un preot si un cintaret.

hect., aduc statulut un venit

etc. In 1893-94, semanaturile

me bine de 10000 Cat. caff o formeaza sunt

ati fost : grîü, too6 hectare cu 3018 hectol., orz, 1742 hect. cu

i. Canli-Bugeac, resedinta, la V.

13936 hectol., °yaz, 248 hect.

la 800 metri departare de Go-

Cu 2232 hectol., meiO, 140 hect.,

lovita-Mica, pe cimpia Tatli-Suhat. 2. Pasa - Cisla, (Cisla sati

porumb, 254 hect.; in total a-

Tirla-Pasil), la 4 kil. spre E. de resedinta, pe ambele malurI ale

p4unT

vem : 3400 hect. loc arabil, 2100

intilneaa aceste procesiunt de nunta, trebuia ort-cine O. se abata si sa le lase drumul liben Intilnindu-se dota nuntI in acest loe, si nevrind niel una sa

se dea la o parte, dupa cum e obiceiul, nuntasit s'ar fi luat la cearta si la bátale, si asa de crunta a fost ca n'a ramas niel* unul vitl. De ad i vine, spun locuitorit, numele acestet co-

munt de colt singeros.

Canli-Bugeac, sat, in jud. Tul,cea, pl. Babadag, cat, de resedinta al com. Canli-Bugeac, asezat in partea de V. a comunet, nu departe de iezerul Golovita. Are o intindere de 4020 hect., din cart : 172 hect. vatra comunet, 3613 hect, ale locuitorilor, 143 hect. plantatia comuna 20 hect. ale statulut, afara de bAltr i stuf, in intindere 800 hect. Populatiunea e amestecata, compusa din Ro-

baltt, me are 180 hect., din-

i finete, 126 hect. tuaris, restul baltt i stuf. Locuitoril ati 205 plugurl sí 2 masint de secerat; 5478 capete de vite, din cart: 517 bol, 264 yací, 79 bivolt, 309 cal, 256 epe, 15 asid, 3166 oT, 248 berbect, 624 pord. Pescarla e una din principalele ocupatiunt a locuitorilor din Pasa-00a. Industria e neinsemnata. Sunt : 2

preuna 120 hect., plantatia co-

croitort, 2 C0j0Carr, 3 lemnart,

munet.

Populatiunea e amestecatä si

2 fierart. Sunt 13 mort de vint. Comertul e activ. Se exporta

Canli-Ciucur salí Groapa-Singeroasä, sat, jud. Constanta,

compusa. din Romint, Rust i Bul-

vite, link peste si se importa

in pl. Mangalia, cat. comunet

gart. Sunt 270 familit, Cu 1338

manufactura si instrumente a-

din cart: Romtni sunt

gricole. Sunt 6 comerciantt, din cart 2 bacant si 4 circiumart. Budgetul comunet este la veniturt ca si la cheltuelt de 6105 let. Cal de comunícatie sunt dru-

Cara-Omer, situat in partea meridionald a plaset i cea de S.-E. a com., la .4 kil, mal spre S.-E. de catunul de resedintd, CaraOmer. Este situat pe valea Iurt-

vaet Mil-Vel-Alciac.

Intinderea totall a comunet

este de 7800 hect., din cart 1700 hect. ocupate de baltt si stuf, 284 hect. ocupate de vetrele celor 2 sate (Canli-Bugeac si Pasa-Cisla); 5498 hect. apartin locuitorilor. Statul, afara de

suflete,

88 familh, cu 480 suflete ; Rust, 39 familit, cu 185 suflete si Bulgart, 143 fama', cu 673 suflete. Sunt : 675 barbatt, 643 femet, 498 cAskoritT, 179 neelsAtori¡T;

minT, Ru0 i BulgarT. Sunt 153 familif, cu 755 suflete. Pamin-

tul e prielnic cultureT. Locuitoril se ocupa cu agricultura si cu cresterea vitelor, putint 5i cu

pescarla. In sat este o biserica si o scoala mixta, a comunet.

luc, la 0/2 kil. mal spre V. de satul Daulu-Chioi. Are o su-

CANLI-DERE

prafata de 1340 hect., dintre care 27 hect. sunt ocupate de vatra satuluT, cu gràdin i cu 33 case. Populatiunea sa este de 51 familir, Cu 250 suflete, ocupindu-se maI ales cu cresterea vitelor i cu agricultura. Maioritatea populatiuneI o formeazä DrumurI comunale

duc la Cara- Omer, Mustafoci, Daulu-Chioi i in Bulgaria. Numele acesta si l'a luat de la un macel, de de mult intimplat intre navalitorif turd i populatiunea de bastilla bulgara, cind s'a virsat mult singe i s'ati distrus multe case, reducind satul la aproape pe a treia parte din teritoriul sati.

CAPACLIA

164

printre dealurile Coslugea si Can-

Cantonul Cenia, pddure, in com.

li-Dere, brazdind ast-fel partea ele N. a pläsel i cea de S. a comuneT; trece prin satul Unja,

Bodesti-PrecisteI, pl. Piatra-Mun-

de unde incepe sa ia numele de Valea-Cilnia si sub acest nume se deschide in Dunare.

tele, jud. Neamtu, situata pe terenurile anexeI Oslobeni. Apartine statuluI, care incaseaza o

arenda anuala de 2926 leI.

Cantonul-DomesniculuI, trup Canlic-Bair, a'eal,jud. Constanta, pe teritoriul comund rurale Cara-Murat. Se desface din dealul Bilarlar ; se intinde spre rasara,

in o directie generala de la V. spre E.; brazdeaza partea nordicä a plaser si a comuna Are 138 m. inältime, dominind satul Cara-Murat. Pe muchea lttI trece un drum judetean : Hirsova-Constanta. Este acoperit

de pddure, jud. Neamtu. (V. Cantonul-Dosul-Magurel).

Cantonul-Dosul-MägureI,trup de pildure, pe cuprinsul com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Neamtu. Apartine statulur, care pentru dinsul, impreuna cu trupul Cantonul-DomesniculuT, la o a-

rena anual/ de 2426 leI, 7! bani.

cu semanaturI.

Canli-Dere, deal,jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul comunelor rurale Coslugea Girlita. Se desface din dealul Coslugea; se indreaptd spre V., inteo directiune generala de la S.-E. spre N.-V., prin vaile Scorci i Canli-Dere, brazdind ast-fel partea de N. a piase, pe

Cantacuzino, numire, data mosid Nucul, din com. Boziorul, jud. Buzau.

sforr de pda'urr,ca 50 de hectare,

din jud. Buzàú, com. Gura-Sa-

rur. Nicolitelul, asezata in partea de N. a plaseT i a com.

Cantel (Mo§ia-), jud. Neamtu.

Este formata de revarsarile a-

{Ved

erbesti-Canter).

i Draca; se ridica la Cante' (Pidurea-), pddure, in

o inaltime de 132 metri in movila Almall-Cula. Are pe alocurea

Capacha, balta, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com.

l-4i/, cat. Nenciulesti-Mosnenr.

ce poarta numirile de dealurile Taplic

tia si domeniul Brand, din com. Vadeni.

Cantacuzino, numire data unei

cea vestica a co mu neT Coslugea

pe cea estica a comuneI Girlita ; lasa spre V. prelungirile

Cantorul, movila, in jud. Braila, pe malul drept al Siret. Serva de hotar Intre mosia

com. Serbesti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situatd despre hotarul Cirligilor.

pelor DunareI, din timpuri lude-

partate. Are forma unuI dreptunghiu alungit, cu o suprafata de io8 hect., carT apartin statuluI. Este inconjurata de 2 partr, la V. si S, cu padurI, la V. cu mlastinf si la E. ca stuf. In ve-

o natura stincoasd. Din poalele sale nordice incepe valea CanliDere. Este acoperit cu finete

Cantemirul, cdtun, pendinte de

tufkisurI. Pe muchea sa merg

com. Baldnoaia, pl. Marginea, j u d

Ole Sauna si Rotunda, viile

olrumurile Galita-Lapinta, Gir-

Vlasca, pe domeniul GiurgiuluI. Acest sat s'a infiintat din nou la 1882 cu ocazia improprietarirer insurateilor ; s'a dat atuncIpentru 30 insurater o suprafata de 170 hectare.

manastirea Sauna. Pe malul nor-

lita-Coslugea, precum i drumul judetean Ese-Chioi-Lipinta.

Canli-Dere, vale, jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul

comuneI rurale aula. si-a luat numele de la dealul Canli-Dere,

Cantocul. (V. Dealul-Mare. coin.

din ale ardí poale nord-estice se desface; se indreapt5. spre

Sinesti, pl. Cirligatura, j id. Iasi).

N., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V., mergind

Cantonul-Bulibeqti, pddure, judetul Neamtu. (V. Bulibesti).

cinatatea el, spre E., se afla bal-

dic merge hotarul dintre com. Nicolitelul si orasul Isaccea. In

partea vestica se varsa valea Capacha. Venitul pesteluT sau ce se consuma in Isaccea si Nicolitelul apartine statuluI.

Capacha, 'fria, de mica insemnatate, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urbane

Isaccea. Este format din dota

CAPANULUI (VALEA-)

CAPREI (DEALCL-)

165

vál: una izvoreste din poalele estice ale dealuluI Cocosul, al-

Capota, colina, in jud. Buzai,

ta, numitd Valea - CocosuluI, iz-

trAchesti, pe mosia Cimpulun-

voreste din poalele vestice ale

geanca.

comuna Niculesti, cAtunul Pe-

jlealuluï Breazul, se impreund

se indreaptA spre E., avind o directiune generald de

repede,

laV. spre E., brAzdind partea de N. a plAseI si pe cea de S. a comuneI, taie soseaua judetean A Isaccea-Tulcea, pe la kil. 31 si,

Capota, deal, judetul BacAll, pl. Tazidul- d. -j., comuna Gropile, pe teritoriul satuluI Capota.

Capota §i Muntele, mofie, jud. BacIti, pl. Tazldul-d.-j., comuna

dupä un curs de 4 kil., se a-

Gropile, despre care Th. Co-

runa in coltul vestic al bAltiI

drescu, in (Buciumul Romin», zice: mosie cu pártI i rezdseas-

Capacha, formind o bala mlAstinoasd la vArsarea sa.

Capanului (Valea - ), vale,

ea, in care are parte si dumneaef comisoaia Paraschiva, sotia ra-

a comuner CrAciunei-d.-s., plasa Siul-d.-j., jud. Olt.

Capra, munte, intre muntif Papdad Jupineasa, jud. Muscel. Riul Bratia-Mare udd poalele sale de Est.

Capra, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, la granita austriacd.

Capra, pilla, jud. Mehedinti ; izvoreste din dealul Culmea-CerneI si se varsd in apa MotrulSec, la Buza-Plaiulul.

in

posatuluI comis lancu Ghibd-

raionul com. Jupdnesti, pl. Riul-

nescu ; elironomir rAposatuluI

Capra, pirig, in jud. Mehedinti,

Doamnel, jud. Muscel. Se varsd in Valea-Aninoasa.

postelniculuT Dimitrie ChiritA, si altI mal multi rdzesi si par-

plaiul Closani ; izvoreste din mu n-

Capela, deal, care inconjurd orasul Rimnicul-Vilcir, in partea de

GIsteni, GäÇei, Gropeni si altele, fdrd sat».

Capra, tirld, jud. Brälla, forman'.

V., jud. Vilcea. Pe acest deal, Romania, in unire cu DaciI, in

Capota, pddure, jud. Bacäü, pl.

din 2 case, la S. com. CotulLung, ca la 300 m. spre E. de

tal In ea; pe lingd. mosiile

urma colonizdrer, au ridicat temple pentru cultul zeilor. Chiar ad se mg vid resturI din boul de piaträ ridicat in Capela, in onoarea zeuld

Tazldul-d.-j., com. Gropile. Este populatA de ulmI, fagi si carpen

Apis. OrdseniI cunosc aceastd localitate si-1 zic : la Boul-de-

Capota, peidure, in jud. BuzAu, com. Niculesti, pe mosia Cimpulungeanca. Are 38 hect.

Piatrd. Pe acest deal se vdd ruinile unei vecht tolice.

Are o intindere de 56 hect. si este supusd regimuluI silvic.

Capota, poiand, jud. BacAti, pl.

pil, din ceI 7 In virstd de scoald.

Are o biserica catolicd, cldditä de preotul Ianus Pdtrascu, la 1884; o circiumA. Cap/ de familie sunt 60, suflete 168, din carI 75 UngurI. Animale sunt : 12 caT, 136 vite cornute, pord si 25 capre.

Capra, veilcea, plasa Amaradia, com. Cdpreni, judetul DoIj, de

Caprariul (Capraci), (V.

anturile, deal, in comuna

Iasi).

com. Gropile, in

pAdurea cu acelasi nume.

Caprei (Cornul-), deal, in jud. R. -Sdrat, plasa Rimnicul-d.-s.

ldul-d.-j., al comuneI Gropile, si-

de 1500 m. de satul Gropile. In anul 1891, din acest cdtun, n'a urmat la scoald niel un co-

satul Roman.

Mironeasa, plasa Stavnicul, jud. TazIdul-d.-j.,

tuat pe sesul de pe malul sting al Trotusuld, la poalele culmer Ciortolomului si la o depArtare

Cerna.

la care-sI trage comuna numele.

capele ca-

Capota, sat, jud. Bacdu, pl. Taz-

tele Capra si se varsA In apa

Capra, numire, ce o poart5, satul Chitcani, com. Boghesti, pl. Zeletinul, jud. Tecuciu.

Se desface din dealul Emalicul, brdzdeazd partea de N. a com. Valea-RateI. Este acoperit cu padurI.

Capra, iezer, jud. Brdila, situat la S.-E. de Pesti-Turce5ti ; comunicä cu el prin privalul sdA.

Capra, movild, jud. BrAila, la 6 kil. spre N. de satul Filiul, a

Capref (Dealul-), lungd.

ce se rupe din muntele Umbea.'relul si se intinde intre vAile Coca-Seacd i Coca-Plind, din

comuna Niculesti, jud. BuzAu.

proape de hotarul com. Bol deiul-Verde.

Capra, movild, in partea de V.

Caprel (Dealul-), a'eal, in partea de N. a com. Deleni, pl. Cosula, jud. Botosani.

CA PREI (DEALUL-)

CA l'REI.OR (ST1NCA-)

166

Caprei (Dealul-), deal, pl. A-

Caprel

maradia, com. Vele$A, judetul

=lie, a sta-

Dolj, inalt de aproape 500 m.

tulul, pendinte deEpiscopie, jud. Buzad. Se arendeazd impreuna

$i acoperit cu flnete.

cu Moisica (in loc de Mu$ica),

Caprei (Dealul-), deal, in jud. R.-Sarat, plasa Ora$uluT. Se des-

face din muntele Deleanul, se intinde in partea de S. a com.

Furul-Mic i Lacul-luT-Vintila-Voda. Are putine pa$unT, dar are in

Caprei (Valea-), vale, In jude.tul Buzail, comuna Colti, incepind

total 3508 hect. padure de brad, care nu se exploateaza. PiciorulCaprel singur are 1200 hect.

din padurea mosnenilor Colteni,

Bro$teni. Este acoperit C11

Caprei

$unI.

Caprei (Dealul-), mente, in comuna Bro$teni, jud. Suceava.

-

munte, mare stincos, in com. Goide$ti, judetul Buzati, avind inaltimea de I 504 m. i formind una din cele 5 culminatiunI ale masivuluT Pen-

Caprei

pisc stincos, in comuna Nehoia$ul, catunul Broasca, jud. Buza0, la dreapta Anita Siriul, intre Valea-VacirMari $i Valea-VaciI-Micl.

Caprei (Malul-), deal, in jud. R.Särat, pl. Ora$uluI, com. Bro$teni. Se desface din Dealul-Caprei, brazdeazd partea de E. a comunel. Este acoperit cu

teleul. Are intinse padurI de brad $i molift precum $i pa$unl- renumite. Numarul vitelor ce pasc adi e de 940: 600 of, 300 vac! $i 40 cal. Laptele ce se adund in stina

cele mai insemnate mägure din judet.E situatà la hotarul despre F,. dintre mo$iile Dorobantul $1 Cringeni.

spre N. de comuna Bdicoiul, pl. Fili-

pe$ti, jud. Prahova, pe care se cultivä cereale.

CapreI

apropiere de Hinsarul,

in

dreptul catunuluT Colti-d.-s. Se uneste cu Valea-Aluni$uluT i da na$tere VaeT-Coltilor.

Caprei (Valea-), vale, com. Vadul-Sapat, pl. Cricovul, judetul Prahova.

Caprei (Valea-), vale, a piriuluT Cu acelasT nume, com. Ple$e$ti,

jud. Suceava.

Caprei (Valea-), pIrla, in jud.

care ?I urca pe aci, se exp _me la marl pericole. El serve$te $1 ca punct trigonometric.

tere din poalele sud-estice ale

Caprei (PIrtul-), mic afluent, al $omuzuluT-Mare, (t kil.), jude-

curge in mare parte prin pi-

tul Suceava.

Caprei (PIrful), mic afluent al Bistriter, in com. Bro$teni, ju-

detul Suceava.

CapreI (Movila-),

in

de aci, se fabrica in cagria de la Viforita. Coastele sale de S. sunt numai stifle cäldtorul,

$unl $i semandturI.

Caprei (Magura-), meigurd, in jud. Teleorman. Este una din

Buzati, com. Tisaul ; incepe din pAdure, de la Mesteceni i da in dui Ni$covul.

CapreI (Valea-), ceitun al com. Tisaul, jud. Buzau; are 340 locuitoff $1 75 case. E situat pe malul sting al Ni$covului; 'hare comunele Glodul i Strejeni.

Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. $1 cat. Cirjelari. I$T ja dealulur Ta$lic-Bair ; se indreapta

spre S., avind o directiune generald de la N.-E. spre S.-V.; durT. Are malurile Make $1 Apease. Tale drumul comunal Orjelari-Topolog, din judetul Constanta, $i Cirjelari-Hagi-Omer. Dupd ce brazdeazA partea sudesticd. a pla$ef $i a comunei, merge de se varsa in piriul Valea-Cirjelari, pe dreapta. Dinpreuna Cu acest piriu formeaza Va. lea - Ai - Ormanulur, care are un

curs de 3 kil. Caprei (Välceaua-), vtilcea, ju-

1;7.olat

fost pichet de iarna (Vaduvoiul),

CapreI (Valea-), vale, in jude-

detul Teleorman, care desparte

la poalele de S.-E. ale munte-

tul Boto$ani, com. Deleni, pl. Co$ula, intre dealul Helmut 0

rno0i1c Doagele $i Tecucid-Ka-

dealul Dodolea.

partea de Vest.

luT Piciorul-Caprei, jud. Buzati.

De la pichet la vale drumul e foarte räü, constind numaI din ripe $1 stIncT.

CapreI (Valea-), vale, in muntir SiriuluT, in apropiere de Valea-

Caprei

mofie, rupta din mo$ia Piciorul-Capref, jud. Buzau, incorporata cu mo$ia Penteleul-cu-Sforilc.

Vacii-MarT, judetul Buzati, la ho-

tarul despre com. Chiojdul.

Capref (Valea-), vale, in judetul

linderu ,

de mo$ia Balad, in

Caprelor (StInca-), numita StInca-C6 prioarelor, situata in ramura muntilor SihleI, com. Vinatori-Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

Forma acesteI sand e ne-

167

CAPROLIA

tecla, plana la suprafata, acoperita cu mu$chiii, din care rasare ici-colea cite-va fire de un fel de iarba rosiatica. Este despartita de cele-l-alte stinci prin enorma prapastie, care se numeste Coroiul, $i comunicatia se face prin ajutorul uneI punti

de brad. Se nume$te ast-fel,

CA PUL-DEALULUI

Aceasta moya, filnd situata pe un punct inalt, vederea se intinde foarte departe, peste lo-

curile de prin prejur; de aceia

In vechime servea ca loc de observatie In timp de razboaie.

maxima de 115 metri, pe care o atinge in vIrful saii Capugiu-

Iuc. Este situat maT mult in partea centrald a pla$ei $1 a comuna Pe partea sa de N. merge $oseaua judeteana. Hir-

Captarilor (PIrlul-), phig, jud.

$ova-Babadag.

Jai, (V. Lacul, pIriu).

fiind-ca, In timpuri de erni grele,

multime de caprioare sdlbatice se adunä aci, unde gasesc

Capugi, sat, jud. Constanta, pl.

tot-d'a-una un mu$chiti dezgolit de zapacla., din cauza vinturilor

situat In partea meridionala a pla$er $i cea centrall a cornunel, la 3 kil. spre S. de catunul de re$edinta $iriul. Este a$ezat

violente ce bat In aceasta re-

la E. catre V. $i o inaltime

Flir$ova, catunul comunei $iriul,

Capul, virf de a'eal, jud. Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Finan elele, din zarea Capatina. CapuI-Cimpului, se numeste par-

Catre baza, aceasta stinca este

inteo pozitiune foarte frumoasa,

tea de N. a platozdut CimpulBerzei, pe care este a$ezat cdt. Breaza-d -s, pl. Prahova, jud.

scobita $i in scobitura aceasta se afla un fel de bisericuta facuta dintr'un lemn, se zice, de

pe un deal, din ale carta ra-

Prahova.

giune.

catre cel d'intiiu sihastru al

mificatiunT nord-vestice se desface valea Batacli-Dere. Este dominat de movila Capug-i (t65

Capul-CoasteI, sat, jud. D'hubobovita, plaiul Ialomita, cat. com.

Caprolia, baltd, jud. Bacaii, pl.

metri), care este la Sud-Estul lui. Are o suprafata de 2545 hectare, dintre care : 125 hec-

Siretul-d.-s., com. Buhociul, pe teritoriul cat. Satul-Nou.

tare sunt ocupate numar de vatra satului $i de gradinT cu 1°6

CaprucilOr (Piscul-),pisc, la V.

case. Populatiunea sa, compusà mal mult din Bulgari $1. putini Ro-

Capul-Dealuluf, sat, face parte

mInT, este de too fanal, Cu 538

din com. rur. Mihde$ti, pl. Oltul-

sufiete, ocupindu-se de o potriva cu cre$terea vitelor $i cu

d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-

SihleT.

comunei Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Capsa, las. (V. Capa, pirlii, jud.

agricultura. DrumurT comunale pleaca in toate directiunile du-

Ia$i).

Capa (V. Lete$ti-Poiana-Capa, jud. Neamtu).

Captalan, deal, se prelunge$te de pe mosia $tefane$ti, pana in com. Bobule$ti, pl. $tefane$ti, jud. Boto$ani.

talan, com. Bobule$ti, pl. Pane$ti, jud. Boto5ani.

te-

ta, com. Gingiova, jud. Dolj, de lingä care incepe hotarul de V. catre com. Mace$ul-d.-s.

latie de 148 loc. (76 barbatT $i 72 femei). Aci este o biserica, careia nu-i se cunoa$te niel' anul fondareT, niel* ctitorii. Pe

$iriul , Tichile$ti , Erchesc cele-l'alte.

clopot se afla o inscriptie cu litere cirilice cdat de Gheorghe

$i

Risu, 1818». Capugi, virfsati movila artificiala, jud. Constanta, pl. Hir$ova, pe teritoriul comunei rurale $iriul $i anume, pe acela al catunului sad Capug-i. Are 165 metri ?MItime, dominind intreg satuI Capugi. Este acoperit cu verdeata.

Capugiului (Dealul-), a'eal, in

Cade In partea de S.-V. a com. Pe la E. trece calea fierata Peatra-Rimnicul-Vilcea.In partea de S. este udata de riul Bistrita.

Ca populatie $colara are 25 copir (13 ba.eti O 12 fete). Este

la distantl de 2 '/2 kil, de cat. Mihae$ti, unde se afta $coala $i primaria.

jud. Constanta, in pl. Hir$ova, satelor Eni-Sarai $i Balgiul, a-

Capul-DealuluI, punct militar, de indiul ordin in judetul Romanati, In inaltime de ¡89,46

vind o directiune generala de

m. d'asupra nivelului mitriT.

pe teritoriul comuneT rurale Eni-

Captalan, movild, pe dealul Cap-

Capul-CodruluI, movild, pl. Bal-

cind pe la satele invecinate :

Capsa, 'Ha, izvore$te de sub dealurile Birlesti $i al -Tinte!, com. BIrle$ti, pl. BAhluiul, jud. Ia$i, $1, formInd iazurile Cape! li TinteT, se varsa in stInga BahluiuluI, din jos de satul Birle$ti.

Virfurile.

Sarai. Se intinde pe la Sudul

Capul-Dealului, ciitun, comuna Brdnesti, pl. Jiultif, j ud. Gorj,

In partea despre S. a comund si la 2 kil. depIrtare de dinsa. Poartà nutnirea de la CapulCulmeT-Dealulta din stInga JiuluT, imprejurul carel culm1 e a-

sezat. E situat pe loc ses. Are o suprafatd de 296 hect., din carT 8 hect. vil' si 25 hectare

CAPUL-LUNCEI

168

CAPUL-DEALULUI

Davideni, com. PdstrAveni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Legenda spune cd in aceastd

localitate a fost mar de mult sat intemeiat, cu biserica. Cumpdrind mosia rdposatul N. Grldoy, s'a desfiintat, si locuitorii s'au rdzldtit prin satele märginase Rddeni, Pdstrdveni, Tibucani, etc.

Capul-Dealului, loc izolat, pe partea dreaptd a riuluT Bistrita, lingä gura plriuluT Schitul-Du116, in com. Hangul, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu.

Capul-DealuluI,

loe, unde se termind dealul Rdchitoasa, in

partea de V. a com. Rd.chitoasa,

jud. Tecuciu.

prun et. 3420 hectol. porumb, 2280 hectol.

Capul-DealuluI, deal, in com.

grill, 5 hectol. fasole, 1600 decalitri vin si 2000 decal. tuicd. Are o populatie de 140 fam., sail 560 sufl., din carf 4 fam.

jud. Neamtu, situat in prelungirea dealurilor ce se intind la Sudul satultil Calul, si a arel extremitate despre E. se termi-

TiganI, cu 22 sufl.; contribuabilf sunt 123. LocuitoriT se ocupa cu agricultura si cresterea vi-

na'

telor. ET posea: zo plugurl, 60 cdrute cu boI, 2 cdrute cu cal,

dati in valea rIulur Bistrita.

Produce aproximativ

Calul- lapa, pl. Piatra -Muntele,

la incrucisAtura drumurilor

ce vin din satul Calul i satul lapa, prin terase secundare, ce

Capul-Dealulul, deal, spre S.

464 o!, 82 rim5.tori i 30 stupl. Comunicatia se face prin soseaua nationald

de satul Pribesti, com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiu.

care il leagd la N. cu comuna Brdnesti, iar spre S. cu com. Tintdreni, din jud. Dolj. De la

Capul-DealuluI, deal. (V. Butucaria, deal, com. Telejna, pl.

Capul-Dealului, MOf ie, in partea

despre N.-V. a comunel Roscani, pl. Turia, jud Iasi. Are o suprafata de 7 16 hect., Mil po-

pulatie. Tot terenul este cultirAtu r6..

Capul-Dealulul, pise de munte, intre Risca-Mare si SlAtioara, comuna Bogclanesti, judetul Suceava.

Mijlocul, jud. Vasluiu).

V. spre E. e strabdtut de sosi il pune in legaturà cu coin.

C etd.tu i a.

vat, avind flnete i locurT de a:

34 vite marl cornute, 15 cal,

seaua comunald care pleacd din soseaua nationald Filiasi-T.-Jiul

Capul-Dealului, loc, jud. Tecuciu, situat intre satele Corcioveni i Cositeni, la locul numit

Capul-Dealului, Capul-Dealului, deal. (V. Chicerea, deal, comuna Zepodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu).

izvoreste

de pe teritoriul satuld Andrieseni, pl. Turia, jud. Iasi, si se varsA in riul Jijia.

Valea-lui-Ciine.

In cltun se afld.: 2 circiumI, 2 puturi si 2 fintlnI. Este o bisericd de lemn, acutd de locuitorI la anul 1820.

Capul-Dealului, deal. (V. Hol-

Capul-Dealului, fostd stage de

mul, deal, com. Drdguseni, pl. Funduri, jud. Vasluiu).

poftd, pe soseaua nationall Ro-

Capul-Dealulul, iaz, pe teritoCapul-DealuluI, deal, pe terito nu satuluI Andrieseni, comuna Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

Capul-Dealulul, locul unde se termind dealul Popricani, in par-

tea despre S.-V., pe teritoriul com. Copoul, satul Vulturul, ju-

detul Iai. Aid se afld si o &ir-

Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

Capul-DealuluI, iezer, in suprafata de 2 ariI, in com. Uidesti, jud. Suceava, pe sesul Moldover, in apa cdruia, se zice, sunt ascunse multe arme din timpul revolutieT de la 1821.

Capul-Dracului, loc, jud. Putna, din dreptul cdruia Siretul incepe a face hotarul dintre jud. Putna

si jud. Teeuciu.

Capul - GrädineI, cdtun (tira), in pl. Ialomita-Balta, com. Polana, jud. Ialomita, situat pe cimpul BArAganuluT.

Capul-DealuluI, loc cu finete, com. Cheia, pl. Cozia, judetul

Capul-Dealului, deal, pe mosia

Suceava.

riul satuluT Andrieseni, comuna

ciuma, In marginea soselei IasiBotosani.

man-FAlticeni-Bunesti, pe locul desfiintatuluT sat Filipesti, jud.

Vilcea.

Capul-Luncei, numire ce poartd mofia statulut situatd pe teri-

CAPuL-MiELtiLuI

toriul comuna Ciolanesti-dinVale, jud. Teleorman. Aceasta numire o poarta si comuna din vechime.

Capul-MIeluluI, vid, pe dealul Nucetul, com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova. Capul-Mo§ieI, cdtun, in pl. Ialomita-Balta, com. Larga, judetul Ialomita, situat pe cimpul BaraganuluI.

1.0

dAPULAN.CULAC

Riul Bughea uclä comuna prin

centru si la 2 kil. de aceastà

Capul-PisculuI, pisc, aproape de satul Doftana, jud. Bacai.

com. se varsd tn 11.1u1-TirguluI.

Sunt 80 locuitorI improprietaritI, dupa legea rur. din 1864, pe mosia statuld Capul-PisculuI. Calea ferata Golesti-Cimpulung soseaua nationald Pitesti-Cim-

pulung trec pe la Estul com., pe locul c imparat de locultorI la anul 1870. Ele merg paralel pana es din comuna. Ad i se cul-

tiva 122 hect. e.0 porumb. Comuna numard 86 contri-

Capul-Plaiulul, poiand, in partea de N. a com. Star-Chiojdul, plasa Teleajenul, jud. Prahova, situata la E. de muntelePlaiulChiojduluI. Serveste de izlaz pentru vitele locuitorilor.

Capul - Rediului, sat, in partea de N. a com. Miroslava, plasa Stavnicul, jud. Iasi, situat pe podisul cu acelasI nume, de-a sanga riuluI Bahluiul. Are o popu-

Capul-Näde§eI, padure, Cu ar-

buabilI si are un budget de

bori foiosT, pl. Tazldul-d.-s., com.

1296 ler la veniturI si 1146 le' la cheltuelI. Are o biserica, deservia de I preot si 2 cintareff.

latie de 21 familif sati 98 su-

tiil carte roo barbatI 51 15 femer.

pete, din carI: 123 vite mar/ cornute, 154 of, 6 cal si 20 ri-

Slobozia- LuncanT, jud. Bacau. Proprietar e G. Pirvu. Intinderea de 203 hect.

Capul-PidureI, ca/un, pe mosia Albesti, com. Buimaceni, plasa Jijia, jud. Botosani ; apartine satuluI Albes i. Are o populatie

de 23 familh cu 81 suflete ; sunt 7 contribuabih. Numele satuluT vine de la asezarea sa la capul paclureI Albesti.

Numarul vitelor din acest sat este de 32 : 18 vacT i bol, ro cal marl i miel si ro mascurI.

Scoala, cu intretinerea carda statul cheltueste anual 1242 leI, se frecuenta de 36 elevT si e-

leve, din numarul de 107 in virstà de scoala.

Aceasta com, a fost jefuita in me multe rindurI de armatele straine, care invada' tara.

flete, RominI. Numarul vitelor e de 303 ca-

matorI.

Capul-Rediului, podif, pe care se afla situat satul cu acelasI nume, din com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Ia.si. Acest podis, di'mpreunA cu Dealul-Uri-

si

culuI, formeaza valea numitä. Valea-LupuluI.

pl. Arges ; face parte din com. rur. Valcelele.

Capul-Ro§u, sat, face parte din

Capul-Piscului, sat, in jud.

Capul-Piscului, sat, face parte

com. rur. Floresti, pl. Filipesti, jud. Prahova. Numirea acestur

Capul-PisculuI, com. rur., pl. jud. Muscel, la S. de ampulung, lo kil, departe de

din com. mur. Nemoiul, pl. Oltul-

sat, spun locuitoril, vine de la

d.-j., jud. Vilcea.

un Grec ce era la moara din

acest oras. Este situar'. pe ambele malurl ale riulur Bughea si n'are niel un cat. alipit. Este impartita in 7 mahalale. Se margineste la N. cu com. Cotesti, la S. cu com. Mihaesti,

Capul-Piscului, deal, jud. Ba-

la E. cu com. Schitul-Golesti si la V. cu com. Vadesti.

acest cat. si care purta fes rosu. cari, pl. Bistrita-d.-s., pe teri-

Capul-Stogului, judetul Vilcea.

Capul-Piscului, deal, in com. cu acelasr nume, plasa jud. Muscel.

Capul-Piscului, cap de deal,

torl (281 lArbatr si 279 l'eme) cu 121 capI de familie. Locui-

unde se unesc piraiele Izvoranul Cu Iartaganul, comuna Condrachesti, jud. Tecuciu.

plaria.

Ei ati : 430 bol si vacI, 14 cal si 300 or. 1)6760. J10 ole 11414 o mi Gouglaric, Yol.

cuitorr.

toriul com. Sdugesti.

Are o populatie de 560 locui-

toril, pe linga agricultura, se mal ocupa cu dulgheria, zidaria, tim-

Are o populatiune de 112 lo-

(VezI Tirsa).

Capul-Stratului, deal. (V. Dealul-Mare, com. Sirca, pl. Cirligätura, jud. Iasi).

Capul - Toplitel, gura piriulut Strimba, jud. Suceava.

Capul-Piscului,fintina, comuna Capulan- Culac, vale mica, in Fratila, pl. Oltetul-d.-j., judetul judetul Constanta, plasa MedVilcea.

jidia, pe teritoriul comuneI Ca22

CAPUS-CHIOI-BA1R

170

CARA-ACI-CULAC

rabaia i anume pe acela al cdtunulul sa.O Chertic-Punar. Se desface din poalele vestice ale dealulul Chezlen - Sirtl ; se in-

liT, saü 120 suflete, din carT 30 contribuabilf, totT RominT, ocupindu-se cu agricultura si eresterea vitelor. LocuitoriT pose-

dreapta. spre S. tuteo directie generala de la N. spre S.; face

a.: 5 plugurT si lo care cu bol.

intru clt-va hotarul Intre pldsile

marr cornute, 4 cal',

Medjidia si Mangalia, i, dupd un

28 rImatorT.

drum de 4 kil., se deschide in valea Borungea, la V. de satul Chertic-Punar. Malurile sale sunt joase. Printeinsa merge dru'mul comunal Becter-Alibei.

Capus-Chioi-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rurale Para-Chioi. Se desface din ratnificatiile nordice ale dealuluT irau - CulacBair ; se intinde spre N., avind directiune generala de la S.-V. spre N.-E. ; merge printre valle

I IO oT

In cat. sunt 2 fintInT.

Cara-Aci sati §arapcea-CaraAci, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, cat. comuneT Hai-

ram - Chioi. E situat In partea de S.-E. a plaser i cea de N.-E. a comuneT, la 51/2 kil. spre N. de catunul de resedinta, HairamChioi si la i kil. spre V. de

satul Malacoci. Este asezat pe valea Cracic-Ceair, in partea sa

de N. si este inchis la E. de dealul Tuzla-Mezarlic-Bair, la N.

de dealul Tuzla-Bair si la V.

Ceair ; brAzdeazä partea de S. a piasel si pe cea vesticá a co-

de dealul Cara-Peletlic. Populatiunea sa, a carel maioritate este formata de TurcT

i

muneT; se ridicá pana. la '53 m., dominind ast - fel satul Para -

Chioi, asezat In parte la poalele sale estice, drumul comunal Veli-Chioi-Para-Chioi, ce tre-

ce pe muchea sa, si cele doua väl Sati-Chioi-Ceair si Ghiuvenli-

Ceair. Este acoperit cu tufdrisurf i padurT, din carr cea mal insemnata, numita Buluc-Orman,

asezatä pe ramificatiile sale nordice.

TatarT, se ocupa cu cresterea vitelor si prea putin Cu agricultura. Satul In partea de N., si mal ales in cea de V., este inconjurat de marl padurr. Casele carr sunt In numar restrins, sunt potrivite si asezate regulat. Drumul comunal Schender-Cherim-

Cuiusu, trece prin mijlocul satuluT, strabatlndu-1 de la Sud la Vest, lar drumul Becter-Seven-

dic, trece tot prin mijlocul sa-

Caputa,

biserica, o scoala, plasa Tazlául-d.-j., jud. sat, cu

o

tuluT. Un alt drum merge la Bairam-Dede, trecind prin Malcoci.

Bacau.

Cara-Ad, baltd mica, in judetul Capuzul, cdt., facind parte din com. Musetesti, plaiul Novaci, jud. Gorj. E situat pe dealul Capuzul In partea de V. a com.

Are o intindere de 250 hect., din carT 40 hect. arabile, 30 hect. fin*, I hect. pornet, hect. vie, 174 hect. islaz i padure, si 4 hect. vatra satulur. Are o populatie de 40 fami

rate numaT cu stuf. Produce pu-

tin peste ce se consuma numal în localitate.

Numarul vitelor este de : 40 vite

Ghiuvenli -

Sati-Chioi -Ceair

se gaseste la i kil. spre E. Are o intindere de 15 hect., presa-

Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Cicracci si anume pe acela al catunului sati Cara-Coium. E mar mult o prelungire a intinsuluT lac Tasaul de care azT e despartit printr'o

limba de patnint de 800 metri IL-gime. De mare e despartit pri iteo distanta de 1200 metri, lar ata de satul Cara-Coium

Cara-Aci-Alceac,

vale, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. urbane Cuzgun, anume pe acela al cittunulul säü Urluita. Se desface din ramificatiile sud-orientale ale dealuluT Escuuiuc - Olceac ; se indreapta spre N., avInd o directiune generala de la S. spre N.,

brazdind partea de E. a plasel si a comuneT, i dupä un drum de

7 kil., se deschide in valea Urluia, pe stinga, lîngä ruinele satuluT Dedebali, dupa ce s'a unit pe stlnga cu valea Cara-Cialic-Culac. Mal formeaza putin hotarul filtre pl. Silistra-Noul Medjidia.

Cara-Aci-Culac, sat, in judetul Constanta, plasa Mangalia, cat. com. Sari-Ghiol. Este asezat in partea de S. a pl. i cea de E.

a com., la 10 kil. spre E. de cat. Sari-Ghiol, resedinta com.

pe malul de S. inalt i pietros, al laculuT Mangalia, pe partea stingl a vaer Cara-Aci-Culac, la poalele de N. ale dealuluT Mamutlusta, dominat fiind de virful Meragi-Iuc. Casele sale sunt

putine, rau zidite, mare parte darimate de invazille turcestT basibuzucestT.

Intinderea sa este de 3251 hect., din carT 12 hect. ocupate de vatra satuluT. Populatiunea totala e de 105 familiT, cu 421 suflete, care se

ocupa in mare parte cu eresterca vitelor

i

cu agricultura.

Cara-Aci-Culac, vale mica, In jud. Constanta, plasa Mangaba, com. Sari-Ghiol, cat. Cara-AciCulac, de unde si-a luat nutnele.

CARA-AC1-CORUSU

171

CARA-BACI

Se desface din deal. Mamutlusta ;

(al com. Beilicul), Polucci

se indreapta spre N.; trece pe

sulta lac Razelm. La poalele

comuneI Enisenlia, pl. Medjidia);

sale orientale, si nu departe de

tina satul Cara-Aci-Culac, pe

la E. cu cat. Urluia ; la S. cu

la dreapta luí, pe la poalele

lacul Razelm, se afld ruinele

Cherim-Cuiusu, (al com. Ha-

uncí cetatr, numit5. a Zaporojenilor. Numele dealuluI e tur-

vestice ale dealultd Checige

cauza ploilor. Este tdiatä de

zarlic), Bazargian i Nastradin (cdt. comuneI Enige), la V. cu orasul Cuzgun. Relieful solutuI e accidentat: de dealul Echi-Iuiuc - Olceac cu virful salí Cuzgun (181 m.), la

drumul Hagilar-Mangalia.

N. acoperit cu pddurI ; Cara-

dupa. 3 kil., se deschide in lacul Mangalia. Malurile sale

sunt inalte si pietroase cu o multime de perforatiunI din

Cara- Aci - Corusu, peidure, in jud. Constanta, pl. Silistra-NotiA,

com. Garvan, cát. Velichia, pe teritoriul rominesc i bulgAresc,

taiata in doul de hotarul spre Dobrogea, situatA pe ramifica-

tiile de E. ale dealuluI CiragiIol-Bair, in partea de S. a pl. si a comuna. Are 70 hect. intindere. Esente principale : teI, fag, mesteacan, totI miel. Drumul Veli-Chioi-Cromora, trece

Amat (112 ni.), la S. - V., acoperit cu pdsunT si padurr, dominind satul. Movile sunt treI, avind 75 83 m., artificiale, acoperite Cu iarbd i pldurT. Cursurr de apa n'are, cacI Valle

contin apl numaI in timpul primIvereI si al ploilor. Ca va.I avem: Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, la S. pe hotar ; Ceair - Orman, ce trece prin mijlocul satuluI si adiacenta sa, valea Sat - Culac

pe 11110 dinsa, prin partea de

prin interiorul satuluI; Cara-Cialic-Culac si Cara - Aci-Alcea, in

Vest.

partea de N.-E.

Intinderea totala e de 725 Cara-Aci-Culac, virf insemnat, al dealulur Mamutlusta, judetul

Constanta, in partea de S. a pl. Mangalia, cea esticA a com. Sari-Ghiol, si cea nordica a cat. Cara-Aci-Culac. Are 62 m., dominind prin 1115411:lea sa satul

si valea Cara-Aci-Culac, satul valea Hagilar, valea Ilanlic drumurile ce duc de la Hagilar la Cara-Aci-Culac, Mangalia l Ilanlic. Punct strategic important. Este acoperit cu verdeatA.

Cara- Amat, sat, in jud. Consta*, plasa cat. com. urbane Cuzgun, asezat in partea de E. a plaseI si a com., la 4 kil. spre S. - E. de orasul Cuzgun , resedinta, pe ambele malurl ale vad Ccair-Orman, la poalele estice ale dealului CaraAmat. Teritoriul sati se mdrgineste la N. cu cdt. Bac-Cuiusu

hect., din carr 50 hect. ocupate de vatra i gradinile satuluI. Populatiunea intreaga este de 52 familii cu 166 suflete, carr se ocupa cu pasunatul vitelor.

Cara - Amet, pichet vechi ü de frontiera, pe Dundre, in pl. Ialomita - Balta, jud. Ialomita, in dreptul satulul Chioara.

Cara-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comunelor rur. Man-Ghiol si SariGhiol. Se desface din dealul

cesc si insemneaza. Dealul-Negru .

Cara-Bact, com. rur., In judetul Constanta, pl. Medjidia, situatd in partea meridionalä a judetuluI, spre V. de orasul Constanta, capitala districtuluI, si in cea de Sud a plaser Medjidia, spre S.-V. de ordselul Medjidia, resedinta el, pe valea Borungea. Se margineste la N. cu com. Mamut-Cuiusu ;

la E. cu com.

Copadin, pl. Constanta ; la S. cu com. Agemler, Cavaclar, Cazil-Murad, toate din pl. Mangalia; la V. Cu com. Chioseler. Relieful solulur e putin acci-

dentat de urrndtoarele principale dealurI : Sari-Iuc-Bair (138 m.) la N.-V.; Copadin (135 m.) la N.-E., Arabi-Iuc-Bair (137 m.), Uzun-Bair (130 m.), CaraOla (123 ni.) la E., Cabula-Bair (103 m.), Bairam-Dede-Bair (r35 m.) la S., Chezlen-Sirti (130 m.), Canen-Gurse, Cultimes-Bair (105 m.), Strti - Caia - Bair (107 m.),

toate prin interiorul comunel. Aceste dealurI sunt acoperite Cu fin ete si semandturr.

Movile sunt putine; cele maï insemnate sunt : Cara-Baci (130

m.) la N.-V.; Caugagi (ior m.) prin centru, la V.; Cabula-Iuc (103 m.), ObaThic (123 m.), Caugagi-Est (130 m.), Arabi-Iuiuc

Cairacile; se intinde spre E., a-

(131 m.), toate la E. Ele sunt

vind o directiune generala de

artificiale si azI sunt acoperite

la S.-V. la N.-E. Pe muchea luí merge hotarul despartitor al ce-

Cu verdeata..

lor dota comune. Are 79 m.

numar prin nite val sed, carT contin apd mimar primdvara,

indltime si e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Este acoperit cu finete si pdsunT. Poalele sale sudice .se

sesc pe malul nordic al intin-

Hidrografia este reprezentata

dupd topirea zapezilor i toamna, in timpul ploilor. Cele mar insemnate sunt : Iomer-Bei-Iutu la N.-V., Colceac - Alcea, unita

CARA-CIALIC

172

CARA-11ACt

cu Cultimes-Ceair prin interiorul comunei si spre E. Merdevenli- Punar (sail Borungea)

cidentat. In partea sudica sunt deaturite Bairam-Dede-Bair si

unta cu Capulan - Culac pe

Cultimes-Bair ; in partea centran.

dreapta, care brIzdeaza comgna

dealut Chezlen-Slre si in partea de N. valea Iomer-Bei-Iutlu.

spre partea de Sud. Catunele, cari compun comuna, sunt 4 si anume : CaraBaci, resedinta, in partea centran, pe valea Merdevenli-Punar san Borungea; Chertic-Punar, la

V., la 3 kil. spre V. de resedintA, tot pe valea Borungea ;

Caugagi, la panca centran, la 900 m. spre E. de resedintä, pe valea Calceac-Alcea; Beaul, la

Terenul sAtl este destut de ac-

pe valea Cultimes-

Populatiunea intreaga a comunei se ridica la 141 fam., cu

Cara-Burun, deal insemnat, ia jud. Tutcea, plasa Istruld, pe teritoriut comund rurale Potur

Populatiunea se ocupa mal

(si al cAtunului sAti Hamamgi).

ales cu agricultura si cu cresterea vitelor si in special a oilor. Casete sunt bine ingrijite; sunt asezate regulat, formind strAzI care se Intretae 'filtre ele. DrumurI comunale pleacA din sat, ducind la: Caugagi, Cazil-Murad, Bas-Punar, Chioseler, prin Chertic-Punar si altele.

Se desface din dealul Eniceti i

Cara - Barusan, movild insem. nata, in jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. rur. Ca-

tri si este tdiat de soseaua na-

E., la 312 kil. spre S.-E. de resedintA, Ceair.

sAti e turcesc si inseamna NasNegru.

ranasuf. Este situatA pe partea

se intinde spre Sud, avind o directiune generan de la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza partea nordica a plAser si pe cea nordvestica a comuneT. Ramificatiile sale orientale se intind

pana pe malul piriuld Slava si tarmurite laculuI sArat Golovita. Are o inAltime de 128 me-

tionall

Tulcea-Babadag - Con.

stanta. Este acoperit cu livezI si pasuni. Pe la poalele sale se gAsesc o multime de movile

753 suflete, cea mal' mare parte Turci si T'atad, repartizatI dupA cum urmeaza : DupA sex: barbati 396, femei

de S.-E. a plasei si cea de S.

357; dupa starea civin : neca-

lacul Duimgi. Are o inaltime

satoritI 444, casAtoritI 280, va-

de 48 m.; e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea,

Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comund rurale GArvan si pe al catunulur sau Cu-

dominlnd asupra satuld CaraNasuf, si a drumuld comunal

iugiuc. Se desface din dealul Garvan-Bair si anume din vir-

Cara-Nasuf-Duimgi. Este naturala si acoperitA cu verdeata.

fui Iuc-Mezarli, se intinde spre N., avind o directiune generan de la S.-E. spre N.-V., printre valle Iaila Ceair sau Garvan (ce

duvr 28, divortati i; dupd instructie : stiù carte II, nu stiti 782; dupä cetatenie : cetAtern Romini 749, supusi straini 4; dupa religie : crestim 334, naturalizatI 419; sunt, dupa ocupatiune, agricultorr, meseriasi, comerciantI, etc. Calle de comunicatie sunt numal* niste drumuri comunale sau vecinale, ce duc de la Cara-Bac?

la catunele comunei si la satele invecinate : Ati-Bei, Chioseter, Merdevenli-Punar, Bairam-Dede, Cavaclar, etc.

a comund, pe una din cele mar orientale prelungirr ale dealului Haidin, la O 2 kil. spre N. de

Cara-Burun, deal, In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe teritoriul

naturale.

Cara-Burun-Bair, deal, in jud.

e tot una cu Valea Cuiu-Iuc)

co m u n ei rurale Casap-Chioi. Este

si vaile adiacentelor Cuiugiuc_

o pretungire rasariteana a dealuluI Maadem-Bair ; se intinde spre N., av?nd o directiune generan. de la S.-V. spre N.-E., brazdlnd partea esticä a plAser si cea nordicA a comuneu Poa-

Ceair si Garvan-Ceair, brAzdind

partea de Sud a piase si cea vesticä a comuna. Satul Cuiugiuc e asezat la poatele sale vestice. Are 145 m. inAltime, dominInd satul Cuiugiuc si vAile

Cara-Bact saii Cara-Baci, sat,

in dota

de mal sus, precum si drumul

mari lacuri, Golovita la Nord

jud. Constanta, in pl. Medjidia,

si Zmeica la E. Este presarat cu o multime de movile, intre

judetean Ese-Chioi-Lipnita. Este aeoperit cu tufarisuri, pAdurI s'i

tele sale se scaldä

cAtunul de resedintA al comunei Cara-Baci, situat in partea meri-

dionall a plAsei si cea vestica

cari Dravarschi 83 m., Movilalur-Tincu 74 m. Se prelungeste

a comund, pe ultimele ramificatiuni nordice ale dealurilor Cul-

spre E. cu dealut Acic-Suhat.

times - Bair Bair,

i

Bairam - Dede -

Drumul comunal Hamamgi-Casap-Chioi 11 tac. Este acoperit cu finete si semAnaturi. Numele

putine vil. Cara-Chioi, punct militar, In Dobrogea, la o inaltime de 83 m., 17 d'asupra nivelului MArii-Negre.

Cara-Cialic, vale, jud. Constan-

CARA-C1ALIC

ta, in pldsile Silistra - Nola Medjidia, pe teritoriile comunelor Cuzgun, (Silistra - NouA) Enige (Medjidia) Incepe din poalele sud - estice ale dealuluI Echi-Iuiuc-Olceac ; se indreapta

CARA-HARMAN

173

panca centrall a plasa si pe

maia 0 la Cogea-Ali

cea vestica a comuna. Sta in

spre N.-V. la Cicricci.

dealul Piatra-Rosie ; de cel dinthu

despartit prin o vale ri-

Enige. Drumul si-1 face mal mult

prin padun. Dupa un drum de 6 kil., se uneste cu valea Nastra-

afluent al piriuluI Cerna. Este acoperit cu pasuni si finete.

Silistra-Noul si a com. Cuzgun, pe cea vestica a plaseI Medjidia

cea nord-vestica a comund

din, spre a se deschide in valea Urluia, pe stinga. Este tdiata de drumul judetean Ostrovul-

Cuzgun, iar printr'insa merge drumul comunal Cara-Amat-Talasman.

altul,

legatura cu dealul Curt-Bair si poasa, pe malurile careia merge drumul judetean Cerna - Greet ; de eel-I-aft e despartit de asemenea prin o vale ripoasa, prin care merge drumul judetean Cirjidrumul com. Cerna-Turcoala. Din poalele luI sudice izvoreste Valea - UlmuluI,

spre N., aviad o directiune generala de la S. -V. spre N.-E., brazdind partea estica a plae'i

i

Cara-Coium, sat, in jud. Constanta, pl. Constanta, catunul comuner Cicracci, situat in par-

tea de E. a plasel si a comuna, la 5 kil. spre S.-E. de ca-

Cara-Cuius-Dere, vale, in plastic Medjidia i Constanta, jud. Constanta, servindu-le intru cit-

va si de hotar despartitor, pe teritoriul comunelor Alacapt, pl. Medjidia, i Murfatlar, pl.

Constanta, pe care le desparte putin. Nu este alt - ceva de cit un alt nume al vaa Medjidia sat Carasu. Acest nume poarta intre comunele Murfatlar

Alacapi. Este inchisa 'Mire dealurile Tasli-Bair i GhermeBair la E., Cara-Bel-Bair si Chiucluc-Murfat-Bair, la V. Printeinsa

merge calea ferata CernavodaConstanta, drumul comunal Ala-

capi -Murfatlar -Omurcea. Este taiata d'alungul, in partea de N., de unul din valurile luI Tra-

pe acela al catunuluI sad Cam-

tunul de rqedinta, Cicracci, la S. - V. laculd Tasaul si la V. !Alta Cara-Coium 1, la 2 kil. spre V. de mare. Este inchis la N. de dealul Cara - Chioi -

ber). Izvoreste din poalele o-

Bair, cu virful sla Caraevila,

rientale ale deahl Tasli-Bair; se

care virf este la

indreapta spre N., avind o directiune generala de la S. - V. la N. -E, brazdind partea nordica a pl4eT si pe cea estica a com.; curge prin padurI, pe

N.-V. de sat si are o tnaltime de

Nota, pe teritoriul rominesc cit si pe cel bulgaresc al co-

74 m., iar la S.-V. de dealul

muna rurale Garvan. Incepe

Mamaia, cu movila sa Mamaia, care are 34 m. si este situatà

din poalele rdsäritene ale dealulur Garvan-Bair ; se indreapN., avind o directiune tA generala de la S.-E. spre N.-V., pe la poalele apusene ale dealultd Ciriagi-Iol-Bair; intra pe

Cara-Cialic, pirta, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Armutlia (si anume

la poalele orientale ale dealuluI Balar-Bair, si, dupa un curs de 6 kil., merge de se varsa in pi-

2112

kil. spre

I '2 kil. spre S. de sat. Suprafata sa este de 1900 hect., din carI 55 hect. sunt la

riul Taita, pe dreapta, nu departe de varsarea acestuia in

ocupate numar de gradinI si de vatra satuluI, cu 65 case. Populatia este de 114 familif,

lacul Razelm. In cursul sat' tre-

cu 506 suflete, ocupindu-se maT

ce prin satul Camber. Are ca afluentI valea Orta - Burun pe

mult cu pescaria, satul fiind la marginea laculuI Tasaul si in

dreapta, si Doruchi - Dere pe

apropierea Populatiunea sa este amestecata.; se compune din RominI, BulgarI, Tura si AustriacI, insa majoritatea o formeaza. BulgariI.

stinga. Numele sat' este turcesc inseamna Valea-Neagra. Cara-Cicula, deal, in jud. Tulcea,

plasa Mein, pe teritoriul com. rur. Cerna. El este mai mult o prelungire sud-orientala a dealulur Bujor ; se intinde spre E., aviad o directiune generala de la N.-V, spre S. - E., brazdind

Un drum comunal pleaca spre N.-E., apoI se bifurca : o parte duce la Sahman si alta la Sargalacul-Mic si la Sargalacul-Mare.

Alte doua. drumuff pleaca spre S. si S.-V., ducind unul la Ma-

ian i anume de cel de piatra.

Cara-Culac, vale neinsemnata, In jud. Constanta, pl. Silistra-

teritoriul rominesc pe

linga

pichetul No. ii, trece prin satul Garvanul-Mare, i, cum ese dinteinsul, se uneste cu valea Culac-Punar-Ceatr, spre a forma impreuna valea Saila-Ceair, sari mal bine zis Valea-Culuiucului.

Lungimea el' e de 7 kil. Malul sag sting e acoperit cu padurT. Printeinsa merge un drum co-

munal ce duce de la Garvan la Cranova, in Bulgaria.

Cara-Harman, com. rur.,

din

jud. Constanta, pl. Constanta. Este situata in partea estica

174

CARA-HARMAN

a judetului, la 42 kil. spre N. de 'Drawl Constanta, capitala districtulur, i in cea septentrionald a plAseT, la 19 kil. spre N.-E. de com. Cara-Murat, resedinta plAser.

CARA-HARMAN

riT-Negre). Toata aceastA intindere a sesuluT, incontestabil ca

satul Cara-Harman se gAsesc situate in partea centra1ä i sud-

a fost acoperitA de Mare, care retrAgindu-se a lAsat lacurile : Tuzla, Sinoe, mlastinT stufoase si intinderT considerabile aco-

vesticA a comunel pe muchea dealulur Cara-Harman. Ele sunt arti-

ficiale mar toate, construite in scop de a servi de inmormintare sag ca punct de observatie

Se mArgineste la N. cu co-

perite cu nisip, amestecat Cu

znunele rurale Cara-Nasuf si Co-

resturT animale asemAratoare Cu cele ce se glsesc astA-zI in

$i orientare. E un singur 1311.15 :

inane.

neT. PleacA din dealul Peletlia,

gealac, din jud. Tulcea, de care se desparte prin dealurile Cascanc-Bair, Duimgi, lacurile Tuzla Sinoe ; la E. si S. cu Marea-

NeagrA; lar la V. cu comunele rurale Gargalic si Cicricci, despArtindu-se de cea prin dealurile Movila-05.1dArli, Ciatal-

Bair si Gangalic, jar de cea d'a doua prin dealul Peletlia. Relieful soluluT prezintA o

deosebitA insemnAtate. El tine tot de odatà si de regiunea dealurilor si de regiunea sesuluT, cAcI 3/5 din suprafata eT apartine celuT din urmA. esul este situat tri partea esticl $i este coprins intre Marea-Neagr5. la E. si S., poalele estice ale dealurilor Movila-CaidArir si Cara-

Harman, canalul vestic al laculuT la V., si o little ce

pleacä de la ruinele cetAtuel vechT Istropolis la gura Periteasca, spre N. Sesul este acoperit cu bält1 : Sinoe si Tuzla, Ceatal-Sic ; Balta-Mare ; de-Mijloc ; Balta-MicA, Chituc, care are

stuf trains si des ce poartä numele de Chituc. A cest din urind

Regiunea dealurilor coprinde

Peletlia, care udl N.-V. comu-

ca directie de la V. spre E.,

restul vestic, 2 5 ale comuneT

trece pi-in satul Peletlia, tale

este reprezentatl pi-in culmile :

drumul Gargalic-Cara-Nasuf, pe la locul numit Podul-DraculuTNegru si se varsA In lacul Tuzla,

Cogealac la N. si Tasdul la S. 51V. Dealurile cele maT insemnate

In coltul sud-vestic al luT. Ma-

ale comuner sunt: Duimgi, cu virfurilePeletlia (89 in.), Duimgi (83 m.), Tuzla-Iuc (38 m.), la N., d'alungul pirlulul Peletlia si pe malul vestic al lacului Tuzla, i acoperit cu finete, pAsunT i vr'o cincT movile. Dealul Peletlia, cu virful Cara-Iuc (138 m.) la V.; TasAulTirti, cu virful (1o4

lurile cursuluT sAti superior sunt

m.) la S.-V.; Gargalic (84 m.), Ciatal-Bair, cu virfurile ErimIttiuc (94 in.) si Gargalic-Buim-

se In douA, brAzdeazä partea esticä a comuneT, trecind pe

Iuitic (75 m.);

(70

m.), dealul Cara-Harman (102 m.) la S.-V. Toate aceste deasunt ramificatiunT orientale ale culmeT TasAul, avind o direc-

tiune generala de la N.-V. spre E. si S.-E., intinzindu-se printre pirlul Peletlia, lacul Tuzla, Balta-Mare, plriul Gargalic si Mare. Sunt acoperite cu movile, finete

inalte si cam pietroase, lar ale celul inferior sunt joase. Mar a-

vem dota girle numite: BaltaMare si de-Mijloc prin care se stabileste o legAturA intre lacul Sinoe si Marea-NeagrA. Plead de la Gura-BuazuluT o singurA ramurA, care apor ramificindu-

ling5. satul Cara-Harman $i deschizindu-se in coltul sudic al laculuT Sinoe. BAlti avem: Tuzla la N., care apartine maT mult comuneT Ca-

ra-Nasuf, fiind pe hotarul intre aceste doul comune : are majoase, o intindere de 11600 hectare, cu peste bun ; al doilea lac e Sinoe. Venitul ambelor

lacurl apartine statulta. Marl

lac are o intindere de peste

semAraturT.

de acestea maT avem altele ma!

2000 hect. s't este aflAtor intre lacul Sinoe si Mare ; este considerat adese-orr si cu drept

Movile sunt numeroase: peste

mict: Ciatal-Su de 15 hect., in

38. Ele se gAsesc mal toate

nisipul Ciatal-Su, la N. de CaraHarman ; Chituc, in stuful Chituc, de 20 hect. intindere

cuvint ca tinind tot de lacul Sinoe. Pe acest ses sunt mlastinI lingA Cara - Harman si late bande de nisip (aflAtoare fare lacurile Tuzla si intre Sinoe si Mare, de oparte si de alta a prelungireT sudice a stufuluI Chituc $i a girlelor numite Balta-Mare si de-Mijloc, precum $i dealungul maluluT Mä-

pe muchiile dealurilor ; afarA de

cele ce se gAsesc pe virfurile amintite mar sus, mal avem : Cara-Iuiuc (150 metri), IarimIuiuc (140 m.), Movila-Beiulur (136 m.), Movila-din-TirlA (119

m.) la Vestul comuner, la S. de

satul Peletlia, pe muchia dealul IT Peletlia; Buiuc-Iuiuc (102

m.), Sac-Iuiuc (52 in.), SarimIuiuc (46 m.), acestea chiar lingd

altele mal mid, fArA insemnltate. Intre lacurile Tuzla si Sinoe avem nisipul numit CiatalSu, cu o intindere de 1400 hect., putin ridicat d'asupra niveluluT MAril i lacurlior, , presArat la N. cu cite-va lacurT miel uscate.

Se aflA la locul unde a fost odinioarl ora,u1 Istropolis, si se

CARA-HARMAN

CARA-MIEA-TEPE

175

intinde la S. pana la satul Cara-

piriuld Peletlia, inchis $i domi-

capete de vite, din carr: 519 cal,

Harman de l'higa care incep e, spre S., printre &ele : Baltile-Marr $i de-Mijloc $i pe litiga Mare,

nat la N. de dealul Duimgi cu

1449 bar, 82 bivolr, 12 asid, 10900 °I $i 630 porcI. Locui-

cu o intindere de peste 500

movilele Iarim - Iuc, Beiul, - Mo-

hect., nisipul Cara-Harman, taiat de &le miel. Intre balta Sino e $i Mare se intinde stuful Chituc cu o intindere de peste 2000 hect.,

vila - din - Tirla $i Traian, la 2

amestecat Cu apa., avind la N. multime de raid lacurI, in mijloc Cu riisip $i spre S. lacul Chituc, prelungindu-se spre S. in forma de limba, impracticabil pentru comunicatie. Marea-Neagil udd comuna in partea estica,

pe o distanta de 22 kil. Malul catre Mare este jos $i acoperit cu nisip in toata lungimea lur; acest nisip se intinde in interior pana. la I/2 kil. Alta-data, de sigur, Marea trebue O. se fi tntins departe de interiorul uscatuld $i ca proba sunt lacurile ce aii ramas asta-zr: Tuzla $i Sinoe, care comunica cu ea prin gura Periteawa $i Buazul, nisipul Ciatal-Su $i stuful Chituc.

In toate se gasesc resturi de animale $i plante ce se gasesc asta.-zr in mare.

Suprafata totall a comuner este de 15787 hect., din care 208 hect. ocupate de gradinile $i vetrele celar dou5. sate, cu 169

case, iar restul de 5618 hect. imparta futre locuitorir ce posea 4257 hect. $i statul en proprietarr, carr ai1 11461 hect. Catunele, carr compun com., sunt dota: Cara-Harman, re$edinta, a$ezata, in partea estica a comuner, pe malul sting al girleI Balta - Mare, la coltul sudic al laculd Sinoe, avind la sudul sail o mla$tina Inchisa $i dominauta la N.-V. de dealul CaraHarman, Cu movilele Cara-Harman $i Iarim-Iuc ; Peletlia, in par-

tea vestica a comuner, la 6 kil. spre N.-V. de re$edinta CaraHarman, de ambele malurI ale

movilele Peletlia $i Duimgi, lar

la S.-V. de dealul Peletlia cu kil. spre S. de cat. Cara - Harman. Aspectul general al lor e acesta : a$ezate pe locurr mal $ese, casele sunt marr, rail zidite, adunate in jurul biserici-

toril se ocupa $1. Cu pescuitul din baltile Sinoe $i Tuzla. Sunt 8 morr de vint. Comerciul e activ $i se face pe $oseaua nationall Tulcea-Babadag - Constanta si prin gara ora$ulur Constanta, la 35 kil.

spre S. El consta in importul

lor saa geamid; prea putine inconjurate Cu gradinr. Cara-Harman are $i cite-va villa Nord. Populatiunea sa este formata din elemenre romine $i Turcr. In anul 1896 se gasee:1 207 familir, cu 1089 suflete, impartite dupa. cum urmeaza: d'II:4 sex : 567 barbatI $i 522 femer ; dupa stare civila : 651 necasatoritI, 410 casatoritr $1. 28 vaduvr dupa instructie : 74 $tiind carte $i 1015 ne $tiind ; dup5. cetatenie : 1088 cetated rominr, $i 1 supus strain ; dupa religie : 719 ortodoxr $i 370 mahometanr; dupa. ocupatie : 246 agricultorI $i meseria$r, 4 comerci-

manufacturilor, bauturr spirtoase, unelte agricole $i in exportul vitelor cu productele lor (tina, brinza) $i al cerealelor. Budgetul comuner e de 4427 leí veniturr, $i de 2908 leI chel-

antr $i to industria$T ; erati 203 contribuabilr; 145 improprietAritr §i 115 neimproprietaritr.

in catunele Cara-Harman $i Pe-

In ceea ce prive$te calitatea pamintulur, cele 15787 hectare

una in cat. Cara-Harman $i alta in ca. Peletlia ; aii 2 invatAtorr; 89 elevr inscrig (52 bleti $i 37

ale com. se impart ast-fel: 5508 hect. teren neproductiv (vetrele caselor : 508 hect.) $i baltI, stufurI, etc. (5000 hect.) ale statulur $i 10279 hect. teren productiv, din carI : 8461 hect, loe cultivabil (din care loc ail 3764 hect.), 1565 hect. izlaz (din care

164 hect. al locuitorilor) $i 4 hect. vil' ale locuitorilor. In com. sunt 246 plug,arr, cu 156 plugurr (151 cu bol', 5 cu cal), 135 ce $i carute (11 cu bol $i 124 cu car), 1 ma$ina de secerat, 1 ma$ina de b5.tut porumbul, 1 ma$ina de vinturat $i 1 ma$ina de cosit finul. In Cara-Harman sunt 13590

tuelr.

CM de comunicatie sunt: pe lacurI $i baitr cu luntre ; drumurr comunale ce unesc catunele filtre ele $i cu satele tuvecinate : ca Taran, Leremet, etc. Biserica ortodoxa e una singura in catunul Peletlia, cu hramul Acoperdmintul-Maice-Dom-

nuld, cu 10 hect, de la stat, de-

servita de i preot $'1 1 cintaret. Sunt 2 geama cu 2 hogr letlia.

coll sunt 2 rurale mixte :

fete).

Cara-Harman, punct militar, in Dobrogea, la o inaltime d'asupra nivelulur mara' de 104.97 ni.

Cara-Mi§ea-Tepe, a'eal, judetul Constanta, pl. Hir$ova, pe teritoriul comuner rurale Topolog, li anume pe acela al catunelor Doerani li Topologuld-Romin. Se desface din dealul Doerani; se intinde spre S. printre pirlul Top ologul (sati Saraiul) $i afluen-

tul sailHagi-Omer, inteo directie

de la Nord-Est spre Sud-Vest, brazdind partea de E. a plat;eI

CARA-MURAT

176

si pe cea meridional5. a comunel. Se ridicA la 197 m., domi-

nind piraiele de mal sus, ale cAror malurT, din cauza natureT sale pietroase, sunt inalte si stincoase, satul Doerani, si drumul judetean Babadag-Hirsova.

Este acoperit cu finete.

Cara-Murat, comuna rurald, din jud. si pl. Constanta.

CopaciT lipsesc aproape cu de-

pe muchea lor movikle sunt risipite in diferite sAvirsire ;

directiunT, iar numeroase drumuri le intretae in nenumArate directiunT. Movilele sunt rAspin-

dite in toate pdrtile, in numdr de 17; al:1 servit ca locurT de mormint si puncte de observatie.

CARA-MURAT

pArtit intre stat cu proprietarit can el 4570 hect. si locuitoriI carT posea 4570 hect. Populatiunea sa totalA pe

1896 este de 320 familir, cu 1569 suflete, impArtitA ast-fel: Dup5. sex : 86o bArbatT, 709 femeT. DupA starea civi15. : 923 necAsAtoritr, 602 cAsAtoritT, 44 vAduvI. Dupg instructiune: 493

Hidrografia nu este repre-

stiA carte, 1071 nu stiu. Dupl

Este asezatä in partea es-

zentatd de cit prin cite-va vdT,

cetAtenie : 1349 cetAtenT RominT,

t'el a judetului, la 26 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, ca-

carl ati apá numaT in timpul

pitala districtuluT, si in cea central" a p15.seT, a cdreT resedintd este. Se mArgineste la Nord cu comuna rura15. Pazarli, de care

mAvara. Principalele sunt: Cara-Murat-Ceair, ce pleacA din dealul Cara - Murat, bazdeazd mijlocul comuneT, trecind prin satul Cara-Murat si, sub numele

220 supusT strdinT. Dup5. religie: 705 ortodoxT, 619 catolid si 246 mahometanT. Dupa avere: improprietAritT 466, neimpro-

se desparte prin dealurile Ilanlic-Bair si Dolufaci-Bair ; la S. Cu comuna ruralä. Caratai (din

de Hagi-Cabul si Chiostel, se

ploilor sati topireT zdpezilor, pri-

deschide in lacul Medjidia; valea Caratai, care o brAzdeazA

prietAritl 32. Sunt 498 contribuabili.

In ceea ce priveste calitatea plmintutur, cele 10073 hect., intinderea comu neT, se impart

ast-fel: 228 hect. teten nepro-

plasa Medjidia), de care se desparte prin dealurile Hagi-

la S. si valea Doblan putin la

ductiv, ocipat de vatra satuluT ;

N.- E. Ondulatiunile terenutui

Culac si Murat-Bair ; la E. cu comuna ruralä. Cicricci, de care se separá prin dealul Cara-Mu-

fiind miel si uniforme, nu pot

9769 hect. teren productiv din carT : 6420 hect. teren cultiva. bu (14.50 hect. ale Statulul Cu proprietarif pi 4970 hectare ale locuitorilor) 6279 hectare teten necultivat, din carT: 3129 hec-

rat-Bair ;

iar la V. cu comuna

rurall Carol I sat1 Dana-Chioi, de care se desparte prin dealul Dana-Chioi-Bair.

Relieful solulul este accidentat, de culmile Dorobantul, Ca-

rol si Cara-Murat; cea d'intiiu la Nord si Vest, cea d'a doua la Sud, cea d'a 3-a la Est. Dealurile principale, carT brOzdeaza teritoriul comune1 sunt : Slanlac-Bair, cu virful llaulle-

Tepe (42 m.) la N.; Delufaci (125 m.) la N.-E., si ramificatiT orientale ale

culmeT

Dorobantul ; Murat-Bair, cu virful Murat-Iuc (130 m.) la S.-V.; Amut -13air, virful Tepe - CaraMurat (203 m.) la S.-E., prelungirT orientale ale culmeT dealuid Carol I. Cara-Murat-Bair cu virfurile Cara-Murat (I i8 m.) si Cara-Murat-Lic (104 m.) la E.

Toate aceste dealun sunt acoperite cu semOnAturT si finete.

forma vAT adincT si marT. Lipsa

de pAclurT face ca aceste vdT sA,

fie

maT tot-d'a-una lipsite

de apl. Comuna se compune dintr'un singur sat Cara-Murat situat pe ambele maturT ale traer CaraMurat, inchis si dominat la V. de dealul Murat-Bair, cu movila Murat-Iuc, la E. de dealul Cara-Murat, cu movila Cara-Murat,

la S. de dealul Amut-13air si la N. de deatul Hamlic-Bair. Ca-

tare ale StatuluT cu proprietariT

si 150 hect. ale locuitorilor; 84 hect. teren izlaz, tot al StatuluT. I I hect. teten cu viT, tot al StatuluT.

In comunl sunt 477 plugarT, 240 plugurT (140 Cu boT, roo Cu cal), 266 care si carT ají

cArute (6 cu bol, 260 cu cal),

sete satuluT in partea de Est sunt bine zidite, inconjurate

66 mapinT de secerat, 10 masinl

cu gràdinI si dispuse pe 4 uliti paralele ; aceasta este partea de curind formatO ; partea vechiA este situad. la V. formatA din case avind fie-care gradina sa,

vite, din carr: 777 caT,

dar risipite la capAtul vdei CaraMurat.

Industria este cea casnici. Sunt in comunl : 1 fabricA de lu-

Suprafata tota1à a comunei este de 10073 hect., din can : 228 hect. ocupate de gradinile si vatra satuluT, Cu 304 case ; iar restul 9769 hect. este ?ni-

minan de cearl si 3 morT de vint.

de bAtut porumbul, roo grape de fier, 6o masinT de vinturat. LocuitoriTaA 13708 capete de r389

boT, 12 asinT, 10900 oT si 630 porcT.

Sunt in total r4 industriasT. Comerciul e activ si se face pe poseaua nationall TulceaBabadag - Constanta, prin gara

-

CARA-MURAT I

177

Murfatlar, la 26 kil. spre S., si constä in importul de masinT agricole, vin, manufacturd si In export de cereale, vite cm produsele lor (linA, brinzO) si lumtnArT de cearl. Budgetul comuneT este de 7428 leT la venituff si 4973 leT la cheltuelf.

COI de comunicatie sunt: caleajudeteanA Hirsova-Constanta, care trece chiar prin comund,

apor drumurT comunale la Cuvicci, Esther si Palaz. Are o bisericd, cu hramul

Sf. Gheorghe, deservitd de

1

Se mArgineste la N. cu com.

CARA NASUP

Casap - Chioi. La E. cu lacul

4218 capete, constituesc una din avutiile locuitorilor.

Sinoe, la V. cu com. Cogealac, si la S. Cu com. Cara-Harman din jud. Constanta.

garilor. Industria este cea domesticrt. Comertul este activ,

Relieful soluluT tine de regiuneadeluroasd.DealurT sunt : dea-

lul Cara-Nasuf la N., de 57 metri, dealul Cascalli-Bair, de 115 metri, la S.-V. Movile sunt foarte numeroase ; mal insemnate sunt : Caba- Iuc, de 56 metri, la N.; Cara-Harman, de 48 metri, la S.; Duitngi, de 68 metri, la S.-V. Sunt naturale si acoperite Cu verdeatä, lar dealurile

GrAdindritul este ocupatia Bul-

constind in import de manufac-

tura si coloniale si in export de cereale si vite. Sunt 7 comercianti,

Veniturile com. sunt de 5212

leT, iar cheltuelile de 4915 la Sunt 296 contribuabilT.

Drumurile sunt toate comunale si duc la satele apropiate : Cogealac, Peletlia, Duimgi, Casap-Chioi si Potur.

preot, I cintdret si 1 paracliser.

cu semandturT.

Sunt si 2 bisericT catolice.

Apele, carr udd com., sunt : piriul Duimgi, la S., trece prin satul Diimgi; are malurT inalte; se varsd In lacul Tuzla. Valea

todoxa, ziditd, in 1879, de lo-

Cara-Nasuf, la N., trece prin satul Cara-Nasuf. BAlt1 sunt : Sinoe la S.-E., Cara-Nasuf la S.-E., Tuzla la S. si dottA miel lacut-1 la S.-V. formate de piriul Duimgi.

si un cintaret.

Sunt 2 §colT : una a comuneT cu I invAtItor, I invdtAtoare, 120 elevI inscrisT (68 bAetT, 52 fete) si alta catolicA.

Cara - Murat I, punct militar, in Dobrogea, la o indltime de 118.15 m. d'asupra nivelului MOriT-Negre.

CAtunele carl o formeazA sunt :

Cara - Murat II, punct militar, In Dobrogea, la o indltime de

Cara-Nasuf la N.-E., resedinta,

107.30 m. d'as ipra niveluluT Md-

gi, la 5 kil. spre S.-V., pe piriul

riT-Negre.

Dulingi.

Cara-Murat-Tepe, deal, in ju-

pe piriul cu acelasT nume ; Duim-

Intinderea comuneT este de 8215 hect, din mil* 120 hect.

Bisericd este una singurA, orcuitorT ; are hramul Sf. Methodiu

si Ciril ; posedd io hectare pamint ;

e deservia de I preot

coll sunt doul, una in fiecare cAt. ; ambele sunt fundate de locuitorT ; ati cite un invAtdtor, io hect. ; 82 elevl inscrisT. Comuna e vechiA. Este funda-

td in secolul trecut de TurcT, carT s'ati retras in mare parte in locul lor aii venit BulgariI. Cara-Nasuf, sat, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, cdt. de resedintd al com. rur. Cara-Nasuf, asezat in

detul Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul comunelor Pazarli si Cara.Murat. Este maT mult o prelungire esticA a dealuluT Bilarlar, desfAcindu-se din virful

ocupate de vetrele satelor, 5500

partea de S.-E. a pl4eT si in

hect. ale locuitorilor si 2585 hect. ale statuluT. Populatiunea este amestecatd.

bele malurr ale piriuluT Cara-

Cara-Tepe (177 m.) ; se indreap-

flete, din carT 322 bArbatr, 305 femeT, 709 copil. Dupl nationalitAtT sunt : 23 RominT, 1095 Bulgarl, 203 TAtarT, 6 GrecT, 2 ArmenT si 7 EvreT. Calitatea pamintuluT este In general bunA pentru agricultura. S'a0 cultivat 3991 hect,; res-

t1 spre E., d'alungul piriuluT Esther, pAnA aproape de apa TasAul. Domina satul Esther, asezat la poalele sale nordice, satul Cara,Murat si doud drumurT

ce pleacä unul la Cara -Murat si altul la Medjidia. Cara - Nasuf, com. rur., situatA in partea sud-esticd a judetuluT Tulcea si a plAser Istrul, tina malul vestic al bOltif Sinoe. i16760, Mal Oil Dig$01441* (voulp cslic. I vi, 41

Sunt 310 familif Cu 1336 SU-

cea de N.-E. a comuneT, pe amNasuf. Intinderea satuluT este de 75 hect. Populatia e formatA de

TurcT, TAtarr si BulgarT. Sunt 105 aman', cu 540 suflete. Spre S -E. de comuna* se afld ramurile vecheT cetAtT grecestI Istropolis.

Cara-Nasuf, deal, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul comunef Cara-Nasuf. Este maT mult

tul din suprafata comuner este

o prelungire esticd a culmeT Hai-

ocupatA de : stuf, bAltI si mlas-

Din, brAzdind partea de S. a

Un!.

pldseT si pe cea de N.-E. a comune!. Ultimele sale ramificatiunI se termina Haga tArmiT

In com. sunt 189 plugarT, cu 115 plugurl. Vitele, in numdr de

23

CARA-NA SIN

CARA-OMER

178

1A-sed al* laculuI Sinoe. E talat

Culmile Cara-Ornen la V.-N.

ta numele de Cerchez-Chioi-Cu-

de drumul comunal Sari-IurtCara-Nasuf. Are o Inaltime de 104 m. Este presärat cu o multime de movile, intre carr Ca-

si la interior si Muraci la E. si

lac, trecInd prin satul CerchezChioi, apoI cel de Calfa-ChioiCeair, trecind prin satul Calla si in urma cel de Sarapcea, tre-

ba-Iuc (56 m.) e cea mal Malta.

E acoperit cu semanaturf

si

izlazurI.

Cara-Nasuf, pitifi, In jud. Tulcea, pl. Istrulul, pe teritoriul comuneI rur. Cara-Nasuf. IsI la nas-

S. brazdeazä teritoriul comu neT ;

mal intinsä dintre toate comunele din judetul Constanta. Principalele dealurl sunt : Docuzaci (193 m.), Dealul-Morif (170 m.),

la S.-V.; Malcoci-Mazarlt (176 ni.), Curu-Bair (168 m.), la N.V. ; Cavadas-, cu vIrful Ghiuvenli-Nord (155 m.), Cara-Sulac - Bair, cu vIrful Ghluvenli-

cind prin satul Cialmagea si deschizindu-se In valea Demir-

cea. Brazdeaza comuna la V. Malurile sale sunt in general Inalte si stincoase. Valea Afi-

ghinea Incepe sub numele de valea Dere-Chioi, la pe urma pe cel de Alibi - Chioi - Ceair, trecind pe 'higa satul AlibiChioi, in una de Valea-Cisler, treclnd pe litiga cIsla AlibiChioi si in fine pe cel de A-

tere din poalele sudice ale dealuluI cu acelasI nume ; se indreapta spre E., avInd o directhine generan. de la V. spre E., udind partea sudica a plaseI si cea de mijloc a comuner ; trece prin satul Cara-Nasuf, curgind pe la poalele sudice ale dealulur Cara-Nasuf, si, dupd 3 kil. de curs, se varsa in iezerul Sinoe, ceva mal' spre E. de satul

Est (14r m.), la Nord ; Coru-

Cara-Nasuf.

(163 m.), Cara- Omer- Bair cu

care la mar la vale numele

vIrful Ghiuvenli II (152 m.), Me-

de valea Sirti, trecInd prin satul Daulu-Chioi, o brazdeaza la E. si S.-E. Valea Cara-Omer primind pe senga valea Luci,

Cara-Omer, com. rur., in jude-

Sirti (152 in.) si Cara-Cuiuc Bair, cu Virful Cheragi (136 m.)

la E. Prin interiorul comunel sunt dealurile: MezarlIc-Bair, de natura. stIncoasa, Sari-Bair (140 m.), Mezarlic (164 m.), acestea spre partea nordica ; dealurile : Bair-Mezarlic (187 m.), MamuzliBair (I 80 m.), Alibei-Chioi, Mezarric (170 m.), Alibei-Chioi-Bair

dionala a judetuluI, la 64 kil.

zarlic-Bair (158 m.), acestea in partea centran.; dealurile: DereChioi-Bair (182 in.), Bair-Itauc (140 m.), Cara-Omer (170 m.),

spre S.-V. de orasul Constanta,

in partea meridionall

capitala districtuld, si In partea vestiel a plaseI, la 50 kil. spre V. de oräselul Mangalia,

Culmea Muraci e reprezentata prin dealurile : Egi-Iuiuc, cu Virful Cheragi 11 (123 m.) ; Mezan

resedinta el'.

lic-Sirti (128 m.) si Murfatcea-

tul Constanta, pl. Mangalia. Este asezata in partea meri-

Se margineste la N. cu co-

Cairac (140 in.), toate in spre

munele rurale Carvaclar si En-

S.-V., avind acelasr aspect ca si cele ale culmeI Cara - Omer. Movile sunt numeroase ; unele Inalte marl, servind probabil ca

ghez, despärendu-se de cea d'inOla prin dealul Cavaclar, de cea

d'a doua prin dealul Cara - Suluc-Bair ; la S. cu Bulgaria, de

care o desparte dealurile Docuzair si Muraci ; la E. cu comunele Hazaplar si Sarighiol, despá'rtind-o de cea d'hiela, dealul

Ghiuvenli, si de cea d'a doua dealurile Egiluitic si MurtfaceaBair ; la V. cu comunele BairamDede si Hairam - Chioi (pl. Silistra-Noul), separindu-se de prima prin dealul Docuzaci, de secunda, prin dealurile Sari si Curu-Bair.

fighinea, brazdi ad interiorul comuneI, Valea Ghiuvenli sad

Mangad, trece prin satul Ghiuvenli, brazdeaza comuna la N.

Valea Chior - Cui o strabate prin interior; valea Daulu-Chioi,

Ghiolgiul si lzvoruluT, trece prin satul Cara-Ornen si fi strabate

la S. Clima comuna este excesi-

va, din pricina lipser de padurI si adaposturT oferite de dealurr ; vara este arzAtoare qi rare-orr pupa temperatl de vin-

puncte de observare si orientare; toate sunt artificiale ; ele sunt raspindite pe toata supra-

turile ce sutiá din spre mare; iarna e aspa, guvernan fiind de vIntul dominant, recele si gerosul crivat (N. - E.). Ploae cade putina si puturile trebuesc sapate la adIncimr foarte

fatateritoriuluT. Principalele su nt :

marT.

Movila-Mare (200 m.), pe hotarul spre Bulgaria, la S.-V.; BallIuc (182 m.), tot la S.-V.; Che-

muna, sunt noua si anume 1

ragi (130 m.) la E. Principalele va sunt : Docuzaci la V., trecInd prin satul Docuzaci, cu maluif Inalte si pe alocurea pietroase. Valea Calfa-Chioi, care la inceputpoar-

Catunele, carl compun

co-

Cara-Omer, asezat In partea me-

ridionala a comuneT, pe valea Cara-Omer, futre dealurile CaraOmer la S.-V., Alibi-Chioi-Bair la N.-V., Cara-Omer-Bair la N.-E.

si Mezarlic-Bair la E. s'i S.-E.; Ghiuvenli, In partea septentrio-

179

CARA-OMER

CARA-OMER-BAIR

nala a comuna, la 7 kil. spre

allí

N. de resedinta, pe valea Ghiuvenli, filtre dealurile Cavaclar la V., Constrti la S., CarasulucBair la N.-E. si Ghiuvenli la N.; Cauli-Cicur (groapa singe-

vInt.

roasa) in partea meridionall a ComuneT, la 4 kil. spre S.-E. de resedinta, pe vaile Iurtluc Cauli-Cicur, intre dea/urile

dupa starea civila : 1152 necasatoritl, 850 casatoritl si 77 va-

cithl financiar a produs un venit de leI 4430, importindu-se

dulif ; dupa instructie : 118 stiind carte si 1961 ne stind ; dupa

marfurT pentru 43466 leT si ex-

Mezarlic-Bair la N.-V., Caulicum

religie : 906 ortodoxI, 126 ca-

la N., Surtluc-Bair la S. si Mufatcea-Cairac la S.-E.; Daulu-

tolicT

si

din tot judetul, din carl: 191

Chioi in partea estica a com.,

meseriasT, 14 comerciantl, 4 in-

hect. ocupate de vatra satuluT

la 5 kil. spre S.-E. de resedinta, pe valea Daulu-Chioi, filtre dealurile Mezarlic-Bair la E., Mur-

dustrial si ¡o cu diferite alte

cu 323 case, lar restul de 23149 hect. impartit futre stat cu pro-

fatcea-Bair la S. si Eg-uiuc la N.; Calfa-Chioi, in partea vesticä a com., la io kil. spre N.-V. de resedinta, pe valea Calfa, la poalele pietroaselor dealurT Mal-

de jur - imprejur morT de

In anul 1895, populatiunea era de 443 fam., CU 2079 suflete, partita dupa cum urmeaza.: Dupa sex : 1159 barbatT si 920 femeI ;

i 1047 mahometanI; dupa

profesiunT :

823 agricultorl

profesiunr; sunt 851 contrib. Dupa statistica din 1896-97 sunt in comuna 820 familiI, cu 3067 suflete. In comuna sunt 2 bisericT catolice si 4 geamiT. In ceea-ce priveste calitatea

coci, Mezarlic la V. si Mezarlic-Bair la E.; Mamuzli, in partea vestid a comuneT, la 9 kil. spre

pamintuluT, cele 23340 hect. ale

N.-V. de resedinta, pe valea

de vatra satuluT; 23149 hect. loe productiv, din carn 13936 hect. loc cultivabil (3773 hect. ale statuluT cu proprietarl si 10173 hect. ale locuitorilor) ; 4613 hect. loe necultivat, ale

Calfa-Chioi, futre dealurile Do-

cuzaci la V. si Mamuzli la E.; Alibi-Chioi, in partea centrall a

kil. spre N.-V. de resedinta, pe vaile asta si comuneT, la

5

comunei se impart ast-fel: 191 hect. loe neproductiv, ocupate

spre Nord. La Cara- O mer e un biuroti vamal, avind kil.

de sucursale biurourile din Hirsoya i Rasova. Biuroul din Cara-

Omer a fost infiintat In anul 1894 (Aprilie). Pe ultimul exer-

portindu-se pentru 168564 Suprafata totala a comuner e de 23340 hect., cea mal intinsa

prietariT carT posea. 44886 hectare si locuitoriT carr ají 18263 hectare.

Budgetul este de 16115 leT, 95 banT la veniturI 51 5349 le1, 16 banI la cheltuell. CM de comunicatie sunt calle judetene : Para-Chioi-Mangalia,

trecind prin satul Ghiuvenli, la N.; soseaua Cara-Omer-Mangalia ; drumurT comunale la Ha-

zaplar, Chiragi, Bairam-Dede, Cavaclar, Sari - Ghiol, Topraisari.

Cara-Omer, deal, in jud. Con-

Alibi-Chioi, intre dealurile AlibiChioi la V. si Alibi-Chioi-Bair la

locuitorilor ; 4600 hect. izlaz, din

care 1113 hect. ale statuluT cu

stanta, pl. Mangalia, pe terito-

E. Cerchez-Chioi, in partea meridionall a pla5el, la 9 kil. spre

proprietariT si 3487 hect. ale locuitorilor. In comuna sunt 823 plugarT, casi aU 322 plugurr (302 Cu bol,

riul comuneT rurale Cara-Omer, situat In partea vestica a plaseT

V. de resedinta, pe valea Cerchez-Chioi, la poalele pietroaselor dealurT Bair-Mezarlic la E. dealul Bai la V.; Deru-Chioi, tot in partea meridionala a com., la 912 kil. spre V. de resedinta, pe valea Des-Chioi i la poalele stincoaselor dealurI DesChioi la E. si Dealul-MoriT la V. Docuzaci satI Docuz-Aci, in partea vestica, la 12 kil. spre V. de

resedinta, pe valea Docuzaci, inconjurat de toate partile de dealul Docuzaci. Casete acestor sate sunt asezate in jurul bisericelor sail geamiilor, in cite doua san treI grupurT, mal toate

to cu cal) 448 care si clrute,

si cea de S.-V. a com. Se desface din dealul Bair-Iuiuc, Intinzindu-se printre valle Iuci-

(139 Cu boT, 309 cu cal), i ma-

Ghiolgiu si Valea-IzvoruluT. Este

sita de treerat cu aburI, 4 masinT de semanat, 4 masinI de secerat, i masina de batut po-

acoperit

rumb, IO grape de fier si 3 masinT de vinturat. Sunt In comu-

Cu

verdeata. Are o

inaltime de 16o m. Pe muchea dealuluI merge drumul CaraOmer-Dere-Chioi si altul ce mer-

ge in Bulgaria.

na 65 puturT. LocuitoriT ad 9194

capete de vite, din caff : 1025 caT, 2135 bol, 94 bivolT, 6271 oT, 86 capre si 583 porcf. Comertul este activ, in comuna fiind vama de export si import spre Bulgaria. Gara mal apropiatA este Murtfatlar la 50

Cara-Omer-Bair, deal, judetul Constanta, in pl. Mangalia, pe teritoriul comuneT Cara-Omer.

Se desface din dealul AlibiChioi, din punctul Ghiuvenli II (152) ; se intinde spre S., tuteo directie generala de la N.-V.

CARA-ORMAN

spre S.-E., brazdind partea vestica a piase si cea estica a comunel. Se prelungeste spre S. Cu dealul Mezarlic-Bair, de pe lingd satul Cara-Omer. Pe mu-

chea lur merg drumurile comunale de la Cara- Omer la Ghiuvenli si Mustafaci. Este acoperit cu semanaturr.

Cara - Orman, com, rur., in pl. Sulina, jud. Tulcea, situata in

CARA-ORMAN

180

tr'o directiune generall spre E., urmeaza bratul Sulina, pana la mila No. 7, de unde am plecat.

Forma lur este foarte neregulata.. Lungimea perimetrulur este de peste 150 kilometri.

La N. com. se invecineste cu com. urb. Chilia-Vechie si cu cea

rurala Satul-Noa, despartita

fi-

id de ambele prin bratul Sulina ; la E. cu comuna urbana Sulina; la S. cu com. SE Gheor-

putea esticA a judetulur, la Ioo

ghe (sati Catirlez) si la V. cu

kil. spre E. de orasul Tulcea,

com. Moru-Ghiol, de care se des-

capitala judetulur, si in partea centrala a pldser, la 35 kil. spre V. de orasul Sulina, resedinta

parte prin girla Litcovul.

p las d.

une-orr e maT jos ca acela al bra-

Numele saa turcesc, lnseamna Padurea - Neagra, din cauza intunecimer padurer seculare care poarta acelasT nume si care se

telor Sulina si Sf. Gheorghe, de unde inundatiT foarte dese. Apele carT o uda sunt : Bra-

afla pe teritoriul sal. Hotarul saa amanuntit este

tul Gheorghe la Sud. Sunt si

acesta: Incepe din bratul Sulina,

gere multelor si intinselor lacurr,

de la mila No. 7; se indreapta spre S.-E., in o linie mal continua., pana ce dä. de Glrla -Irnputita, ce o urmeazà pAnd la

de carT intreaga delta a Dunarer este presdrata. Asa avem : Orla Litcovul la V., Girla-Imputita la E., gira Tudor-Vdtaful spre E. Baltile ocupa o mare

varsarea el In Marea-Neagrà, la mila marina No. 7; merge spre S., pe malul Mard, pana la mila

No. 8, de unde o la spre S.-

In general terenul nu e ridicat mult de asupra nivelulur Mari;

tul-Sulina la N. si Bratul-Sfinmulte girle, ce servesc de scur-

parte din teritoriul comuner Balta

Obretin se afla la Nord-Vest, si se scurge In bratul Sulina ;

V., de alungul grindului Ivancia, pana dà in bratul Sfintul-

lacurile Ciubida si Gorgostel sunt

Gheorghe linga. cherhaneaua (Ivancea-Noua) Ermalaiul; de aci

covul ; lacul Erenciuc, la S., se

trece Dundrea (bratul Sfintul-

Mal sunt bAltile : Puiul, Puiuletul, Lumina, Potcoava, Rosul si

Gheorghe) si urmind cel-l'alt mal

(drept), se intortocheazA dupa toate

sinuozitatile meandrulur

brat, avind o directiune generala spre Nord-Vest, pana in dreptul gurd girler I,itcovul , lingd punctul trigonometric Par-

vuloc. De ad, intr'o directiune generala spre Nord, urmeazd Orla Litcovul, pana la lacul Ciu-

bida, de unde o pArasqte, pen-

tru a inconjura lacul Obretinul s'i a se opri in bratul Sulina la mila No. 22. De ad, in-

la V. si se scurg in gira Litscurge in bratul SE Gheorghe. Rosuletul, ce comunica una cu alta si ati o varsare comuna in Girla- Imputita, ocupind partea centrala' si estica a comuner. La-

curile Porcul si Porculoiul, la

hect.), din carr 30 kil. patrall (3000 hect.) ocupate de lacurr s'i baltr, 45 kil. patratr (4500 hect.) pamint solid, lar restul de 325 kil. patratT (32500 hectare) sunt ocupate cu stuf, parte mlastinos, parte uscat. Din cele 4500 hect. pAmint solid: 180o hect. apartin statulur (padurea Cara-Orman, ce are aceasta intindere) ; restul de 25oo hect, apartine locuitorilor, din carr ioo hect. sunt ocupate de vatra satuld cu gradinile si locurile cultivabile. Cele-l'alte, gradinr ca: gradina Rosu, Gradina-Ivancir, Lumina, sunt neproductive, fiind

acoperite Cu nisip. Populatiunea este ruseasca, a-

farl de 4 Rominr, 3 Ovrel, 1 Tigan si ¡5 Lipovenr. Sunt 96 familif, cu 649 suflete, din carT 226

barbar, 229 femer, 194 copa (109 110 si 85 fete), vAduvf 3, neinsurati 17. Contribuabill sunt 78. In com. e o bisericA, Cu hramul SE Dumitru, ziditA in 1875 de locuitorf, cu z preot, un ctntAret, cu un venit de 1200 ler ; o

scoala, fundata in 1881, facuta din stuf si valltucT. Are un invatator, 71 elevT inscrisr, 41 baeti si 30 fete. Calitatea pamintulur e mediocra. Nisip este mult ; pasuni sunt prin padurea Cara-Orman. Din cele ZOO hect. pAmint liber, numat 30 hect. sunt cultivate cu secara. Locuitorir au 4120 capete de vite, din carr: 2000 bol si yac!, 1900 of, 6o cal, io capre si 150

N. se scurg tot in Girla-Imputita. Stuful ocupa 710 din teri-

pon!. Sunt 3 morr pe apA ; 2 bacanii si 1 &duma.. Budgetul comuner este de

toriul comuner, care in cele mar multe locurT este m165tinos. Comuna este formata dintfun singur sat. Intinderea er totala se ridicA la 400 kil. patratT (saa 40000

3200 leT la veniturr si 3000 ler la cheltuelr. Cal de comunicatie sunt drumurile comunale, ce duc de la com, la orasele Chilla - Vechie, Sulina, Mahmudia si la com, in-

CARA-ORMAN

181

vecinate : Cadirlez, SE Gheor-

mijlocul una bande lungT de

ghe, Moru-Ghiol si Satul-Noti.

nisip si pietris.

Comuna aceasta s'a fundat acum 80 anT, pe timpul Turcilor, din privilegiatT. La inceput

tate de Rusif ce s'ad contopit cu el'.

inaltime.

corabiile pe malul Marif si se intorceaa Cu prazile acasa. Mal" tirziti ad venit si marea maiori-

Cara-Orman, grind, sati loc ridicat de-asupra stufuld inconjurator, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Ca-

ra-Orman. Incepe nu departe de bratul Sulina, din dreptul mileI No. i 5; se indreapta spre S., ldrgindu-se din ce in ce, terminindu-se prin mal multe prclungirT, aproape de bratul SE Gheorghe. Are o lungime maxima. de 14 kil., o latime medie

de 4 kil. si o intindere totala de 25 kil. patrati sad 2500 hect. E unul din cele mal marI grindurr ale judetuluI, al doilea dupa Chilla. In partea esticä este asezat satul Cara-Orman ; in partea sud-vestica este situat

Cara-Peletlic-Artasi, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

pe teritoriul comunelor rur. Para-Chioi si Regep-Cuiusu. Se desface din dealul Siran-CulacBair. Se intinde spre S., avind o directiune generala de la N.V. spre S.-E., printre valle Sarp-

pe grindul cu acelasT nume, in

Produce peste bun, care e pescuit de locuitoriI din satul Cara-Suhat.

Cara-Suhat, virf de deal, in judetul Tulcea, pl. Tulcea, pe te-

Suhat. Este un virf nordic al

slic-Orman.

ghe, in partea nordica a plaseT si in cea nord-vestica a orasu-

seT si cea sud-estica a comuna',

toate partile cu stuf. Din el pleaca eirla Marchel, care se pierde inteun lac spre rdsärit. Are o intindere de 115 hect.

brogeT spre Bulgaria. Este acopen it cu finete si padurT, intre carT insemnam padurea Chiri-

malul siing al bratulur SE Gheor-

Tulcea, pl. Sulina, com. CaraOrman, in partea vestica a pla-

formä lunguiata si inconjurat de

tuat in partea centrall a plaser

se intinde padurea Cara-Orman.

frie de observatie, de I-iul rang, avind 4.25 m., situat in judetul

care e asezat si cu care comunica prin 7 micT girlite. Are o

ritoriul com. rur. Bes-Tepe. E si-

pe o intindere de 1800 hect.

Cara-Orman, punct trigonome-

ale bratuluT SE Gheorghe, litiga

Brazdeaza partea de S. a plasel si pe cea de V. a comunelor. Are 155 m. inaltime. Pe muchea luf 'merge hotarul Do-

satul Li tcov ; in interiorul luI,

stufului ce-1 inconjoara de toate partile.

tea nordica a piase si cea vestica a comuna Este format de una din revärsdrile anterioare

Orman-Ceair si Ghiuvenli-Ceair.

Cara-Suhat, sat, judetul Tulcea, com. urb. Mahmudia, situat pe

Restul din teritorid (150 hect.) e parte productiv, parte cu pasuni si locuri r.eproductive, acoperite cu nisip, mal cu seama la Vest. Este strabatut de drumurile comunale Cara-OrmanLitcov-Ivancea. Se ridica pana la o inaltime de 4 m. d'asupra

Cara-Suhat, lac, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comuneT urb. Mahmudia, situat in par-

Cara-Orman-Copac, tuna trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, in judetul Tulcea, plasa Sulina, comuna Cara-Orman, pe grindul Cara-Orman, in partea nordica, in mijlocul une padurT. Are 2.7 m.

traiati aci si CerchezT ce jefuiati

CARA-TEPE-BA1R

lur, la 3 kil. spre V. de resedinta. Populatia se compune din 32 familiT, cu 147 suflete, din carr 3 RominT si 1.44 RusT. Ocupatia lor este pescarla in Du-

si cea vestica a comuneI, pe malul drept al bratuluT SE Gheor-

ghe, 'in dreptul satuluI Cara-

dealuluI Ciuciuc-Beili. Are 45 m. inaltime. E punct trigonomefrie de observatie, de rangul al 3-lea, dominind bratul pe o mare intindere.

Cara-Tepe-Bair, a'eal insemnat in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul comuneT Tocsof si al cát. Chirislic. Este o prelungire

a dealulul Bes-Tepe, din jud. Constanta. Se indreapta spre E.,

avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind par-

nare si in lacul Cara-Suhat.

tea sud-vestica a plasei si a comunef; se intinde de-alungul pi-

Cara-Suhat, sat, adunaturä de

riuluT Casimcea, pe dreapta luT. E stincos. Linga. satul Chirislic, formeaza, impreunä cu ChirislicBair, o vale frumoasa (vezT Chi-

colibe pescarestI, in judetul Tul-

cea, plasa Tulcea, pe teritoriul com. Bes-Tepe, pe malul sting al bratuluT SE Gheorghe, situat

la 4 kil. spre N.-V. de satul Bes-Tepe, in fata dealuluT CaraSuhat. Are 15 familif, Cu 52 suflete, totT RusT, ocupindu-se cu pescarla.

rislic-Bair). Se ridica pana la o inaltime de 170 m. E punct trigonometric de observatiune de rangul al 3-lea. Domina asupra satulur Chirislic si asupra vaeT piriuluT Casimcea. Este acoperit

numar Cu finete

CARACALUL

182

CARA-UtiA

i

päsuni. Pe

muchea-T merge drumul comunal Chirislic-Ghelinge (Constanta).

unul din cele mal vechr orase ale tara E situat pe doul dealurr si o vale. Se manati

i

compune din : Centrul orasu-

Cara-Uba, movilil, in jud. Con-

luT

i urmAtoarele despArtirr:

stanta, asezatA in partea nordicA

Boldul, spre Vest, locuitl de

a plAser Constanta si a comu-

agricultorl i cdrAusT, Tirgul-de-

ner Cicricci, pe muchea dealulur

Afarl, Protoseni, Sf. loan, Sf.

Palaz. Este naturad, a servit ca punct de orientare. Are o indltime de iox ni., dominind prin inAltimea sa pirlul Casimcea, satul Palaz si drumul national

Gheorghe si SE Nicolae. E departe de DunAre de 42 kil., socotit pe linia ferad. Este la 185 kil. depArtare de Riul-Vadulur

Tulcea-Babadag-Constanta.

de Craiova si In mare apropiere (lo kil.) de vArsarea Tesluiultif In Olt. Altitudinea terenuluT este

Carabanul, glrlâ, izvoreste din muntil com. Tesila, plaiul Pelesul, jud. Prahova, curge de la

E. spre V. si se varsA In riul Doftana, pe malul sting, tot in raionul com. Tesila.

Carabanul, munte, ce serveste

(frontier1),

la 54 kil. spre E.

de 138 m. d'asupra nivelulur

dqul Prahova.

Carabetul, pise, com. Bughiile, plaiul Teleajenul, judetul Peahoya.

Carabulea, moard de apti,

canalizat si care curge dintr'un elesteri mare din spre V., pentru a se vdrsa, dupA esirea din

judecAtorie de ocol, corpul portAreilor, etc.

Terenul orasulur este putin acci-

circulatie e de 12441 in. lineal%

Jiul-d.-j., com. Sadova, judetul Dolj.

Caracalul, com. urbana', a§ezatil in mijlocul plAseT Ocolul, jud. Romanati, capitala judetul Ro-

si a soselelor de 5040

m. Cele mal principale strade sunt: BrAtulesti, LibertAter, Mi, Izlazul, Rozaliile, Carpatir , Nordulur, Liliecilor, , Privighetorilor, Traian, GAreT, Justitier, Craiover, Filipescu, Ca-

AlAturr, spre E. este localul PrimArieT, unde mar e instalad politia, perceptia comunalA, serviciul tecnic si o iudecAtorie de ocol.

In fata de Nord a pala-

tulur administrativ se afla GrA-

dina PublicA, bine intretinutl, cu arborl i florT. In mijlocul eT se inaltA statua Ceres. Politia se compune din i politaiu, i comisar-director, 2 comisan l de sectir, z comisar special al gArif, 2 sub-comisarT agent special al sigurantel ;

rol I, Anton Caracala, Unirer,

cu un efectiv de 55 sergentl.

Encea, Izvoarelor, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Plevner, Calea nationalA Rimnicul-Vilcel-

cest serviciu sunt de 46090

Corabia, etc. etc. Piete sunt : Mata Unirer, Piateta S-tul Aposta', Plata de t'A-

Putin mat la N., pe punctul cel mai ridicat al orasului, se

surr, pl.

tribunalul de I-a instand, parcul primar cu serviciul sanitar al judetulur cu serviciul sla, o

dentat i pAmintul din care se compune e argilos. Intinderea stradelor cu pavagiti ce sunt in

com. Bughiile, pl. Teleajenul, ju-

permanent, cu consiliul judetean,

Orasul Caracal e strAbatut prin mijloc de riusorul Caracalul,

hoya.

Carabetul, deal, situat in Sudul

Gramnea, Pirscovul, a Celariulur, a Bechetulur, a Corabier, a Izlazulur si a Stoenestilor. In mijlocul orasulur se ?l'altA palatul administrativ al jud. Romanati (1871), o clAdire fruinoasà, in care se afll instalate; Prefectura judetulur, comitetul

märir.

oras spre E. in altul mai mic.

dure a statuluT, pendinte de comuna Tesila, pl. Pelesul, judetul Prahova, care, impreund cu trupurile : Gilma, Lacurile - cuRusul, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile si Virful-Negrasulur, formeazd pAdurea Tesila, de 5000 hectare.

Liicenilor, a Craiover, a Dobroslovenilor, a BArbiciulur, Redea,

chetul tribunalulur, cabinetul judecAtorulur de instructie, medi-

de izlaz, in partea de E. a com. Tesila, pl. Pelesul, judetul Pea-

Carabanul-cu-Boia, trup de pa--

i esirea din oras se face prin 14 bariere, din carT mal principale sunt : a soseler cAtre CarpatT, a Cezienilor, a

trarea

Plata de

Cheltuelile comunel pentru aler.

aflA turnul de observare pentru

Piata-

incenditl i putin mar la Nord

Mare (cu 26 maghernitr), Pia-

cazarma pompierilor. Serviciul pompierilor se compune din 20 pompierr, 10 sacagir, 3 vizitir la pompe i 4 cosarr; sunt 2I cal; 2 pompe marl, 5 pompe miel, z saca rnare, IO miel

pasArT,

ta grAdiner publice, etc. Orasul e impArtit in douà sectiunT. Sectiunea I coprinde suburbiile Potroseni, Tirgul-de-AfarA, Tirgul-din-Nluntru i Sf. Nicolae ; Sectia II a coprinde suburbiile Sf. Ion si Boldu. In-

bric.

In Caracal e un spital al ju-

183

CARA.CALUL

detuluT cu 30 paturT, instalat in cladirea sa proprie ; poarta numele donatoareT, Esmeralda VlAdoianu; pentru procurarea de rnedicamente sunt doug farmaciT.

Serviciul sanitar al com. se

Pentru com. col.

/ o

CARACALUL

I 195

bacanT, tinichigii, fierarT, vinza-

II 615 (dir.) II 604 (ind.)

o

Pentru camera de comerciti : 93 din ora p pi 228 din alegatorI judet. EligibilT la

compune din r medic, r vaccinator pi 2 moape. In Caracal se mal afla: o sectiune de observarT meteorologice, un biuroti telegrafopoptal, o casa de credit agricol, casieria judeteana, cu o sectiune a CaseT de Economie, repedinta subprefectureT pl. Ocolul, dota tipografiT, trel librariT pi un stabiliment de baT. Administratia

persoane.

Senat sunt

19

toril' de lemne, etc.

Are o statiune de cale fierata, care unepte Corabia cu R.-

trecind pe la Est de Caracal.

Ad se face, In fie-care LunT,

bilciil de saptamina unde se

Caracalul are 2250 case de locuit, din carT un numar mare de bordee, maT ales in sectiunile ru-

desfac producte, vite, etc. Mal sunt i 4 bilciurl anuale pi anume :

unul la 9 Martie, care

rale. Sunt 4 hanurT, 6 hotelurT,

tine 3 zile, infiintat in 1870 de

8 birturT, 70 circiumT,Io bacanir,

consiliul judetean, pe proprieta-

5 cazinurT, 14 cazane de facut

tea com.; al 2-lea la Duminica

rachiti, t cazan pentru sapun, 7 tabacariT, 12 fabricT de cara-

Floriilor pi care tine 3 zile, s'a in-

midarie, 4 de luminarT, 2 morl

judetean ; al 3-lea, la 23 Aprilie,

comunall o exerciteaza prima-

cu abur pi 4 pe apd, din care

tine 3 zile

rul, Cu 2 ajutoare i consiliul co-

treT spre V. de ora p pi una spre

munal. Iluminatul se face prin 472 lampT cu petroleil, costind

E. lingd abatoriti.

pe comuna fie-care lampa anual Id 37.85. Populatiunea orapuluT Caracal s'a ridicat la recensamintul din

din comuna este de 6618, din

50 de anT ; al 4-lea, la Duminica Rusaliilor, care sine lo zile, este de asemenea vechiù. Toate se fac pe proprietatea comuneT,

carf: moo cal, 800 bol, moo

care percepe taxele.

1894 la 11690 locuitorT, din carT

crepterea gindacilor de mdtasa. Orapenif se aprovizioneaza cu cele necesare pentru nutriment din piala tirguluT din centru/ orapulur pi din plata de carne pi zarzavaturl de Haga riti.

844 populatie flotanta, restul stabild.

Dupa cetatenie sunt: 11723 cetatenT rominT, 434 supupT altor tarT, 133 nesupupT nicT uneT protectiunT ; dupd religiune

11217 ortodoxI, 209 catolicT, protestantr, luteranT, etc. 32 mahometanT, 230 mozaicI, 2 de alte

religiuni; 3496 ptiti carte, 8194 nu ptiu.

Populatia ora5uluT e in crep-

Numarul vitelor marT i micT

Budgetul veniturilor pi al chel-

tuelilor pe anul 1898-99 este de 370200 leT. Cu 12 anT in

In cursul anula 1897

s'al:1

taiat la abatoriul comunal 1587 vite marl cornute i anume: 777 boT, 421 vacT, 36 minzatI,

In Caracal sunt alegatorT: Pentru Senat coleg. I 234

(cu hala), Piata-UnireT, cazarma

porcT.

Locuitorif se ocupa cu comerciul i industrid. Comerciul mal principal consta in cumpararea de producte pen-

tru export, pi in vinderea vitelor.

»11 590 * III 7150

lor, cizmarT, croitorT, brapovenT,

o

II 400 I 452

400000 ler. Orapul Caracal posedä filtre

lacT.

MaT sunt cojocati, carl fac cojoace frumoase cu florT ce seamana mult cU ale Vrinceni-

o

Pentru Camera

racal are datorif contractate la Casa de depunerT, consemnatiunT i economie in valoare de altele urmatoarele proprietatl : GrAdina publica, Piata - Mare

S'ati Wat de asemenea d'ara'

4 divorturT.

urma (1886-87) budgetul de veniturT i cheltuell era numar de leT 162632. Municipalitatea orapuluT Ca-

744 minzate, 43 viteT, 37 vitele, bivolT, 31 bivolite pi 36 ma-

din abatoriti : 1890 or, berbecT capre ; 3830 miel pi 442

In cursul anuluT 1897, s'ati

functioneaza de

porcI. Sunt 2500 duzI pentru

in anul 1897, registrele

inregistrat la oficiul starel civile urmitoarele acte : 465 napterf, 429 mortf, 71 casatoriT pi

i

vacT, 2018 bivolf, 1100 oI i 700

stareT civile arata un exceden t de 36 nascutT.

tere ;

fiintat la 1873, tot de consiliul

pompierilor, piata din fata diner publice, uil teatru in coastructiune, locul pe care se face tirgul saptamtnal, observatoriul de incendiO, abatoriul, platoul pe care se fac bilciurile, spitalul de

holericI, piateta dintre stradele CrinuluT pi Rosetti, un loc rezer-

vat pentru parc situat intre gara pi ora, un domeniO compus din 4661 pogoane, un loe al viilor manastirept1 situate pe poseaua CorabieT, diferite localurT pcolare, etc.

CARACALUL

Biuroul telegrafo-postal a pro-

dus in anal 1897 suma de ler 44461 la, i anume 32185 leT din posta, 12149 leT din telegraf

si 126 lei 75 banT din telefon. Aci e resedinta until regiment de infanterie si a unuT regiment (II)

de cavalerie. La N.-E. se

afla cazarma calärasilor, pe str. Cazarme!, unde se afla i temnita judetuluT si la S. se afla aceia a dorobantilor. Linga gara s'ad cladit localurT noua de cazarmr.

In Caracal, instructiunea se preda in 7 scoale i anume: 3 scoale primare de bdetI, 2 de fete; i gimnaziu clasic, cu 4 clase; i coalä profesionald de fete. Gimnaziul clasic a fost infiintat la IO Oct. 1888. Are 5 profesorT si 45 elevT. Se afta

instalat in localul fosta scoale de mesen!. In 1887-1888: Scoala No. I de baetT, fondata in 1842, avea o populatiune de 219 elevi; se afla pe str. Negru-Voda. Scoala No. II de ba.etT a fost populata

cu 148 elevT. Scoala No. I de fete, fondata in 1859, avea 102 e-

leve, iar scoala de fete No. II, avea o populatie de 100 eleve. Numarul copiilor in etate de small a fost de 740, din cad a urmat numai 570. Ad mal era si o scoala de mesen!, fondata in 1880, Zaman, intretinuta de judet, Cu 25 elevr, 5 profesor! si 3 sectiunT : de fierarie, timplarie i rotarie.

Scoalele primare de baeti ad fost frecnentate in anul 1897 de 683 elevT ; cele de fete, de 317 eleve ; gimnaziul, de 241 elevI scoala profesionalä de fete, de 48 eleve.

Toate scoalele primare sunt instalate in localurile lor proprit. In Caracal este resedinta protoereuld care administreaza de-

rul judetuluT Romanati ajutat

CARACALUL

184

de un proestos, dependinte de Eparhia Rimniculd (Noul - Severin). Cele 12 bisericT ale orasuld sunt I. Sfintul loan, cladit la anul 1768 de jupin Serban Cojocarul din Craiova ;

este deservita de do!

preotT,

cintaretT si 2 paracliseri. 2. Sf. Nicolae, cladit la 1770 de 3

Protopopal Mihail din Gostavatul, al card portret e pe peretT ; e deservita de 2 preotT, 2 cintaretT si I paracliser. 3. Intrarea-in-Biserica., fondata, dupa uniT, de Mateid- Basarab, dupa altiT pe timpul administratiei O1-

tenia de Nemti"; e deservita de preotT, i diacon, z cintareti si

i paracliser. 4. Sf. Treime,

vechia, cladita la 1647 (7155) de Pan Pascal vel capitan s't restauratd de Varlam Conun pomelnic, predicarul, facut la 1853, se pomeneste Mihalt"' - Viteazul , Mateid - Voda , cea

Radu al V-lea si Stefania Monahia); este deservita de i preot, paracliser i I cintaret. 5. Madona, cu hramul AdormireaMaicel- Domnuld (1839), e deservita de i preot, 2 cintaretT si i paracliser. 6. Sf. Gheorghe (1817). 7. S-ti! Apostoli ([824). 8. Buna - Vestire (1842). 9. Sf. Andrei(' (1841). 10. TotT-SfintiT

(1819).

ii.

Sf.

Ilie de la

cimitir (1880). 12. Sf. Vasile.

Cele 12 biseria cu aceea din cimitirul No. i sunt divizate in 6 parohiT i sunt deservite de 12 preoti, 4 diaconT, 16 cintdreti si 12 paracliserT. Pentru serviciul bisericilor, co-

muna cheltueste anual suma de 26720 leT. Bisericile : Sf. Andreitl, Ma dona, Sf. Nicolae, Buna-Vestire,

Sf. Gheorghe i Sf.ApostolT sunt cu desavirsire ruinate si supuse darimäref.

si anume : una in suburbia Bol-

dul si alta In Tirgul-de-Afard. Chnitire sunt dotal : Boldul Eternitatea, unul la N. linga bilciti, avind in mijloc o biserica si de curind zidita, altul la S. spre Redea, in mahalatia Boldul.

IzrailitiT ad un cimitir aparte. Istoricul. Daca orasul, ce acum se numeste Caracalul,

trage numele de la imparatul roman Anton. Caracalla; sad ca

aceastá numire i s'a dat de curind de Turd, Cara-Cale sad Cetate-Neagra, toata probabilitatea vorbeste pentru prima parere. Inteadevar, la departare de un ceas i jumatate spre N.-

E. de oras, se afta ruinele tinse ale municipiuluT roman Romula, ocupate azT de satele Recica i Hotarani. Aceste ruine

se numesc in graiul poporuld Antina, ceea ce ne duce iarasi la Anton. Caracalla. De si Orasul actual cu toata a luT Mendere nu coprinde nicT un semn

de asezaminte sad de monumente romane, de si el e situat la o parte de calea traiana, care pleaca din Recica si merge spre Celeiu,

de si prin urmare totul

dovedeste, ca asezarea orasuld

este de data me recenta, numele sad insa de Caracal, nu poate fi despartit de al imparatuld Caracalla. Acesta, in anul 215, intreprinzind expeditiunea contra Dacilor celor liben, can se revoltasera, a venit in aceste locurT, vizitind orasul Romula. Este foarte probabil, cA vechif locuitorT al Romute!, dupa darimarea lor de GotT, HunT, sad altI barbarT, sa se fi mutat mar

la vale, pe cimpia cea stearpi si fall apa, careia i-a dat acelasT nume stravechiti de Caracal.

Primaria a decis a se con-

Orasul rominesc a inaintat

strui din fondurile a 2 biserict

foarte incet, ca in genere toate

CARACLÄUL

185

CARACALUL

orasele noastre. Pe vremea lur

muna Dlrmanesti, plasa Riul-

Mihaiii-Viteazul semana mar mult

Doamner, jud. Muscel.

com. Helestieni, pl. Siretul-d.-s.,

unur sat mic, iar la 1830 numara abia cite-va casuSe de ca-

ramia, carr lesne se puteal nu-

mara pe degete. E de observat ca foarte multe case si biseriel sunt cladite cu carAmida pIetre aduse din Antina (Resca) dupa, cum porecla lur Autonin-cel-Crud, se dedese, pentru

cá s'a arAtat tuteo zi in Roma cu o halla lunga numita Caracalla, tot asa si orasul Caracal s'a imbracat cu vestegiile vestitd colonir de la Resca. Biserica Sf. Mihaiti, de ex., care dupa legenda, s'ar fi zidit de Mihaiä-Viteazul, dar mar sigur

Caraca§ul, 'Mg, ce curge prin jud. Roman; izvoreste la S. de

Caracalul, pIrlu, izvoreste din un elesteä care se afta in partea de V. a orasulur cu aces:: nume, jud. Romanati. Este alimeritat de mar multe ape, care se scurg din Valea-Bratii si Valea-Ostenilor. Acest pîrtü, strabdtind orasul canalizat, aduce oare-care folos, pe el fiind instalate vre-o 4 morr in coprinsul orasulur. Se varsa in Olt la satul Fintinelele, putin mar sus de comuna Slaveni.

satul Oboroceni-d.-j. (Caracasul),

curge de la E. spre V. si la satul Cogalniceanul se varsa in piriul Tiganca, de-a stinga.

Caracliul, sat, jud. Bac5.0, plasa Tazlaul-d.-j.i al com. Birsänesti,

situat pe valea piriulur Caraclan!, la o departare de 4385 m. de satul Birsanesti (scoala). In

anul 1891, aä urmat la scoala din acest cat. 13 baeSI, din 89 copir in virsta de scoala. Are o biserica, cladita la 1770

Caracalul-Craiova, fosca judeSeand, larga de 9 m. i lunga

de Constantin Crupenschi, re-

de Mateiti-Basarab, e construità toatä de cdramizr romane pana

de 54 kil., jud. Romanati i Dolj.

la o inatime de 3 stinjenr.

trece prin Valea-Ostenilor pe un podes, pe Ruga Liiceni, Draghlceni, Grozavesti, pe linga Drosti

Crupenschi. Este deservita de preot, I diacon si i cintareS. Circiumi sunt 2. Capr de fami-

Mar nido casa din cele vechr nu

e in oras, care, daca nu este zidig cu caramida de Antina, cel

putin e asternuta cu ast-fel de caramizr.

De jur imprejurul orasului avem magurr marT i micr, d. ex. Movila - lur - Sterie, Movila-VaciI, Movila-ThiatA si Movila-Mare.

Peste piriul Caracal trecea podul troianulur saü al drumulur asternut Cu plata, care punea in legaturd T.- SeverinRecIca, cu Celeiul. In timpul luI Mihaiä - Viteazul, s'a petrecut

aci si o batalle intre Rominr Turcr.

Caracalul, stalie de drum de fier, jud. Romanati, pl. Ocolul, comuna Caracal, pe linia PiatraCorabia, pusa in circulatie la Aprilie 1887. Se afla futre staSine Romula (7.5 kil.) i Frasinetul (13.9 ldl.). Inaltimea d'a-

Pleaca din Caracal in spre V.;

¡o), prin Vizulesti, Radomir l Zanoaga in care intra cu (kil.

al 2 -lea kil., trece prin satul Leul - Mare (kil. 30) si se indreapta spre N. - V. esind din judeSul Romanati cu al 35-lea kil., trece in Dolj, prin comuna Cosoveni i infra in Craiova prin bariera de E. numita a-Caracalulur.

Aceasta cale pune in legaturä capitala jud. Romanati, Caracalul, cu Craiova, centrul 01tenid, i uneste un sir mare de sate. Este bine intreSinutd.

Caraca§ul. (VezI Oboroceni-d.-j.,

sat, in jud. Roman, pl. Siretuld.-s., com. Helestieni).

Caracalul, sat, face parte din co46700 Manga 1M1 o.as 4euvraitc. Vol. (j,

lie 201, suflete 773. Animale sunt: 31 cal, 529 vite cornute, 108 porcr si 6 capre.

Caracläul, loc de izvoare, jud. Baca.A, plasa Tazlaul-d.-j., com.

Birsdnesti, de pe teritoriul satulur Bratesti, la poalele muntelur Pravila.

Caraclaul, mofle, judeSul Bacati, plasa Tazläul-d.-j., comuna Bir-

sänesti, de 341 hectare, care

dad o arena de 9500 ler

a-

nual.

Caracläul, phig, judeSul Bacaa, plasa Tazlaul-d.-j., comuna Rtpile ;

curge de la Est spre

Vest si se vana d'a stinga Tro-

tusula

Caraca§ul. (V. Cordeni, sat, comuna Ivanesti, pl. Crasna, jud. Falda).

Caracläul, piriii, jud. Bacaii, pl.

Caraca§ul, deal inalt, in judeSul Roman, pl. Fundul, com. Oni-

birsia la locul numit al Cara-

supra nivelulur marir de 95m-14.

Venitul acester stasir pe anul 1896 a fost de 266450 1. 75. b.

parata la 1844 de Anastasia

ceni, ceni.

spre S. de satul

Oni-

Tazlaul - d. -j., com. Birsanesti, care curge pe teritoriile satelor Bratesti i Caraclaul. i§r are o-

claulur si, dupa ce se incarca ca piriiasele Glodul si BrAtesti, se

vara d'a stinga Trotusulur. 24

CARADA

Carada, jud. Ilfov. (VezI ceni-d.-s.)

Carada-Bair, 'ir

CARAGELE

186

de

dealurt,

in jud. Tulcea, pl. Babadag, com.

urbana Babadag. Este o parte din culmea dealurilor BabadaguluI, coprinsd 'filtre piriul Slava si piriul Babadag. Brazdeazd partea centrall a plaseI i apuseana. a comuneI, inteo directie

de la V. spre E. El lasä. multe prelungirl spre E. Din el izvoresc mal multe vaI. Are 264m. inältime si e acoperit numaI cu padurI.

sezat la 2 kil. spre S.-V., drumul judetean Ese-Chioi-Lipnita, ce! comunal Lipnita-Coslugea si valea Dere - Ceair. Are o pozi-

tie strategica insemnata. Prinblusa trece hotarul dintre satele Lipnita i Coslugea. Este naturala i acoperita cu verd

besti, despartindu-se de toate nu-

Caragea, meigurä, pl. Cimpul, com. Desa, jud. Dolj, in S. comuna.

Caragea (Balta-lui-), baltä, in com. Cringeni, jud. Teleorman, tri

Carada

jud. Tulcea, vil', ce apartin locuitorilor

iul, la distanta de Buzati de 32 kil. Limitele sale, la N., sunt: hotarele mosiilor Minzul, Cilibia i Movila-OaeI; la E., hotarele mosiilor Luciul i Caldareti ; la S., hotarele mosiilor Scutelnici i Lipanesti, ale comuna Meteleul ; la V., hotarul mosid Valeanca din com. Al-

partea despre Vest a mo-

sieI.

mal prin mosoroae sati pIetre. Suprafata sa este de 6073 hect.,

din carl: 4775 hect.

arablle,

1240 hect. izlaz i 78 hect. sterp. ProprietatI mar insemnate sunt: Tuguiatul, Caldareasca si Caragele. Terenul e fertil i yes,

ondulat putin de malurile riuluI Calmatuiul si de cite-va mo-

din Babâdag, asezate la poa-

Caragea-Punar, deal, in jude-

vile. Agricultura se face pe o

lele dealulta Carada-Bair, de unde luat si numele. Produc vin bun ce se consuma.

tul Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comuna rurale Beidaut.

scard intinsa, cultivindu-se porumb, orz, secara, meia i vil

Se desface din dealul CiaricCairac ; se intinde spre E., avind o directie generala de la

Se fabrica. brinza.. Comertul con-

in orasul Babadag. Ele au o in-

tindere de 65 hect. Caraevila, punct militar, in Dobrogea, la o indltime d'asupra niveluluI m'alriI de 67.44 m.

Carafte, pisc inalt, pe mosia Ro-

ma, com. atina, jud. Buzan; face hotar despre jud. Prahova.

N.-V. spre S.-E., brazdind partea vesticä a piase' si a comu-

na; se prelungeste spre E. cu dealurile Sari-Ghiol

i GogeaBair. Din el izvoresc valle CulacAlcea i Dulgea. Are o inaltime

de 289 m., dominind asupra satelor Cail-Dere i Sari-Ghiol, a-

Partea pisculuI despre com. CAtina se zice i Virful-Caraftelor,

sezate la poalele sale.

iar partea despre Chiojd e cunoscuta mar mult sub numele de Virful-Rotaria.

pasunI.

Caragea, moya& importanta,

Este acoperit cu pádurl

sta din desfacerea cerealelort pe care locuitorir le transporta la gara Cilibia. Cea mal insemnata cale de comunicatie e soseaua Meteleul-Cilibia prin Pogoane, apor drumul de pe marginea CalmatuiuluT, care o leagi

cu Albesti i orasul Buzaa. Vite are: 214 bol, 240 vacI, 160 vitei, r67 cal, 138 epe, 33 minzI, 1200 oT si 264 pon!.

Stupi sunt 20. Comuna e formata dintr'un singur sat : Caragele. Populatia

Carageaua, deal, jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, de pe drumul Bacau-Sdnduleni. Se

sa este de 700 locuitorI, din carI: barbatt insuratI 130, neinsurati 2, vaduvI I r, baetI 220;

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

zice ca numele ski vine de la

pe teritoriul comuna rur. Lipnita, i anume pe acela al ca-

Voda-Caragea, carula placindu-I

lar lema maritate 130, vaduve 16, fete 191. Er traesc In 144

pozitia aceltd loc, a poposit adi

case.

tunuluI sau Coslugea. E asezatä

de a mincat in padure.

pe una din muchiile dealuluI Coslugea. Are o inaltime de 149

m. Este punct trigonometric de

observatie de rangul al 3-lea, dominind, prin indltimea sa, movila AlmaliculuT (133 m.) de la

S. de ea, valea Almaliculur ce trece pe Ia V., satul Lipnita a-

Comuna are

120 contrib.,

din casi', 7 comerciantI Romint

Caragecul, ostrov mic, pe Durare, in jud. Vlasca, in dreptul satuluI Branistea.

Caragele, com. rur., in pl. CimpuluI, jud. Buzati, situata pe am-

bele malurI ale riulur Calmatu-

Venitul fonciar e de 104138 Budgetul comuneI e de leI 3647.39.

Are o scoala frecuentata de 37 elevI. Carte stiO 72 locuitorf. Are o biserica, cu brama' Mihail si Gavril, deservita dea

CARAGELE, SA1, TUGUIATUL

187

preot O 3 cintaretr. Sunt 5 cit.ciumr.

Comuna ig are inceputul cam

de la ato ; 4T la irisa o insem-

natate mar mare dupa 1835. (Ved com. Pogoanele).

Caragele, sail Tuguiatul,intinsa mo,rie, in pl. Cimpulur, jud. Bu-

zaii, fosa proprietate a lui C. Musceleanu, care suferind de lipsa bratelor, a inceput sa villa claca.$ilor locurr in diferite punc-

te §i unde mar in urma a luat naSere comunele Caragele 11 Pogoanele. O alta parte din mo§ia Tuguiatul a trecut prin Vin-

zare la com. Meteleul li ce a mal ramas s'a cumparat de d. Ghermani. Aceasta parte poarta asta-zr numirea de Cnragele, avind o suprafata de 4720 hect., toate arabile.

Caragele, movild insemnata, pe moia Caragele, jud. Buzail §i

CARAIMANUL

tiune generala de la S. la N., pe la poalele vestice ale dea-

Este acoperit cu pädurr i nu-

lulur Olucliu; face hotarul dintre comunele Glirvan O Girlita; brazdeaza partea vestica a plaer §i pe cea estica a comuner

prr i finete.

Girlita, O dupa un drum de 3 kil., se deschide in valea CuiuIuc.

mar pe la poale are putine ima-

Caragioaica, girld, pe proprietatea Paraipani. Se scurge in Girla-Mare. Depinde de com. Arsache, plasa Marginea, jud. Vla$ca.

Caraghiosul, punct militar de

Caragioaica, lac, pe proprieta-

I-iul ordin, in jud. Ialomita, cu inaltime d'asupra nivelulur Maril-Negre de 41.24 In.

tea Gaujani, pl. Marginea, jed.

Caraghiosul, peidure, in judetul Vla5ca; are o suprafata de 150 hect.; se afta pe proprietatea statulur Magura-Luceanca.

Caragica, atta:, pendinte de comuna RoOori, pl. Calmatuiul, j ud.

Braila, situat la N. de com. O la

2-3 kil. departare de ea. Are o populatiune de 123 suflete for-

Via§ca.

Caraibil, sat, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, catunul comuner SariNasuf, arlezat in partea de E. a pla4e1 li a comuner, la 31/a kil. spre N.-V. de rqedinta, Sari-Nasuf. Intinderea teritoriulur sal."' este de 400 hect., din carr

46 hect. ocupate de vatra satulur. Populatiunea este t'atä täta.reascä i se compune din 91 familiT, CU 379 suflete. Ocu-

mind 31 familir; 17 tiiii carte, to6 nu tiu. Vite cornute sunt 683 (16o bol*, 430 yací, to taurr §i 90

patiunea principall a locuitorilor este agricultura si intru citva crqterea vitelor. Printeinsul

in

viter) ; sunt 7 magarT, 96 caí,

trece drumul comunal Sari-Ghiol-

com. Caragele, jud. Buzau, mare

2000 OT, 225 fiznAtorl O 8 capre.

Sari-Nasuf. Nu departe de acest sat, pe malul laculur Razelm, se vad ruin ele vecher cetatr, ap numita a Zaprojenilor.

punct trigonometric.

Caragelelor (Valea-), fes,

parte saraturr, din care cauza

Catunul se mar numea O Bucu-

e putin productiv.

re§ti-de-Gard.

Caragheorghe, iaz, pe teritoriul satulur Andriqeni, comuna Iepureni, plasa Turia, jude-

Caragicul, 6altd, pl. Amaradia, com. Cdpreni, jud. Dolj.

d.-s., com. Mona, jud. Dolj. Cara gicul, pilla, izvoreste din

tul Ia§i.

dealul Muruianca, com. Divi-

Caragheorghe, pirig, izvorqte de pe teritoriul satului Andrieeni, com. Iepureni, pl. Turia, jud. Ia§i

i se varsl in Iazul-

de-la-Odaia.

Caraimanul, sat, pl. Dumbrava-

deni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

§i se varsd in riul Oltul.

Caragidi-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. urbane Babadag. Se des-

Caraghios (Ceair-), vale, in ju-

face din dealul Asmilar-Bair ; se

detul Constanta, plasa SilistraNoua, pe teritoriul comuner rurale Girlita. Se desface din poalele de V. ale dealulur Cuiugiuc-Iol-Bair, litiga oseaua ju-

indreapta spre S., inteo directie de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centrall a pla§el §i nord-vestica a com. Este Wat de drumul comunal Babadag-

deteana Ese- Chi oi-Lip nita ; se in-

Slava-Cercheza. Se intinde dea-

dreapta spre N., avind o direc-

lungul piriulur Doruchi -Dere.

Are 251 suflete, 138 barba i 113 femer. Locuesc in 48 case. Copiir din sat urmeaza la coala mixtà din satul Mona, ce este la I kil. departare. In anul

colar 1892-93 aii frecuentat §coala 6 baetr.

Cu virsta de coala. sunt ¡5 copiT. Stiil carte 4 locuitorT.

Caraimanul, deal, in parta de E. a satulur Zahorna, comuna Avrameni, pl. Ba§eul, judetul Dorohoiti

Caraimanul, movilti, in comuna

CARAIMANUL

Glodeanul-Cirlig, jud. Buzan, la S., intre comunele Casota si Cirligul-Mare.

Caraimanul, movild, pe podisul dealului Turia, la hotarul dintre satele : Borsa, din com. Roscani si Perieni, din com. Carniceni,

pl. Turia, jud. Iasi. Numele se zice a-T fi dat de la un Pasa., care

s'ar fi asezat cu armata acolo in

timpul revolutieT de la 1821, pentru a priveghia pe Eteristif greci. Se mai numeste si Dealul-BuhneT.

Caraimanul,pdclure, tina movila Caraimanul, pe mosia Perieni, cAt. Carniceni, pl. Turia, jud. Iasi.

Caraimanul, pisc, inalt de 2495

CARAMAN-CHIOI

188

ta in partea esticA a judetulta, la 53 kil. spre S.-E. de orasul

se invecineste cu com. Enisala,

Tulcea, capitala judetuluT, s't in

lurile Enisala, Golovar-Bair, Orta-Bair, Sevri-Bair. La V., cu cat.

partea estica a plaser, la tg kil. spre S.-E. de orasul Babadag, resedinta piase!. Numele salí e turcesc, si vine

de la Caraman = omul negru si Chioi = sat. Hotarul amAnuntit al comunei este urmAtorul: Plecind din marginea lacului Razelm, la t kil. spre E. de satul Jurilofca, se indreapta spre N.-V., pe la poalele dealuluT Ivan-Bah, pana In virful Jurilofca ; de aci apucl pu-

tin spre N. pana in dreptul sa-

de care se desparte prin deaVisterna (al com. Enisala), de care se desparte prin dealul Buiuc-Orman-Bair, si cu com. Can-

li-Bugeac. La S., cu cat. Pasa, Cisla (al cAt. Canli - Bugeac) si cu com. Jurilofca. La E., cu In-

tinsul lac Razelm si cu Marea. Dealurile ce brAzdeaza teritoriul acesteT com. sunt : dealul Dolojman la S.-E. (58 m.), care formeaza capul Dolojman inain-

tat in lacul Razelm, de natura

tulul Caraman-Chioi, pe culmea

pietros. Dealul Ivan-Bair (67 m.) la S., despre care se zice ca

dealuluT Caraman-Chloi-Bair. De

sl-a luat numele de la un clo-

ad, taind culmea, se indreapta.

ban, Ivan, ce cinta frumos si atit

spre V., treceprin valea Mil-VelAlciac, si urca. in dealul Buiuc-

de tare din fluerul lul, in cit se auzea pana in sat. Tausan-Bair

Orman-Bair, de unde o la spre

(Dealul-Iepurilor) si Ciardac-Bair

N. pe muchea acestul deal, pana in virful Sevri - Bair. Se dirige apoi spre N. - E., pe culmile Orta-Bair, PAdurea-Mare, Golovar-Bair, oprindu-se Haga virful Enisala. De ad i se indreaptA spre E., tae valea Cesme-Culac, pe la poalele Virfuld Iuc, al dealuid Tasbun, pAseste peste dea-

(in forma unuT ceardac, ce ser-

m.) sau Dragaica, culme ce se intinde de la N. la S., (cu virful Jurilofca, care are 84 m.), aco-

Acest munte are o impon

lul Casavet - Bah, intrA in lacul Razelm, si, dupA ce merge In linie dreapta vre-o 6 kil., se

se planteaza vita. La N. avem

tanta netagAduità pentru renumitele luT caried de plata,.

indreaptA spre S.-E., ese din lacul Razelm, tae balta Peritasca

Piatra de Caraiman este mult cautata pentru consistenta si

si se ()preste pe marginea Ma riT, la locul numit Farul - En-

Orta - Bair (216 m.), Sevri-Bair,

tarja el.

glez. De aci, tinind malul MariT,

Ma,re, la V. padurosul deal Bu-

o ia spre S.-V. pana la locul

iuc-Orman-Bair. La E. se mar

numit Pahani - Crani. ApucA apoi spre N. - V., tae lacul Mal-

afla Casavet-Bair (48 m.) si. Cazil-

ceanu, intra in lacul Razelm si apoi in linie dreaptA, prin el, se dirige spre V., si ajunge lingl

ale cara rAmAsite se vad si azT

m. d'asupra niveluld MAriT-Negre, in fata Munteld-Babelor, jud. Prahova. Acest pise pietros si sAlbatic,

fácind parte din rnasivul Bucegilor, este presArat cu dinti de

sanca pana jos, la Busteni, si este mArginit de marT prApAstiT.

Pana, la anul 1863, muntele Caraimanul a fost proprietatea mandstirei Margineni; azT apar-

tine Domeduld Coroanei.

Caraimanul, silifte, plasa Dumbrava-d.-s., comuna Mona, jud. Dolj.

Carale, luncii, padurice de salcie,

vea ca loc de pazA). La S.-V. dealul Caratnan-Chioi-Bair (i15

perit cu padurT, tufarisurT si pisunT. Dealul Iancuia la E., ce se prelungeste in lacul Razelm prin capul Iancuia ; pe acest deal dealurile Golovar-Bair, cu virful Enisala (177 m.), dealul Tas-

Burun cu virful he (84 m.), acoperite de intinsa PAdurea-

Suhat (64 m.) din a cArui piatra s'a facut in vechime un dig, si poartA Cum.

numele de

Caza -

pe mosia Leorda, com. Costinesti, plasa Tirgul, jud. Boto-

Jurilofca, de unde am plecat.

sani.

regulat, al card perimetru are 50 kil. si interiorul 18o kil. p.

Apele care o uda sunt putine. Afarl de valea Mil-VelAlciac, ce o udA la V., cele-

(18000 hect,) Marginile sunt acestea: La N.,

Falte sunt numaT niste mici val,

Caraman - Chioi, com. rur., in jud. Tulcea, pl. Babadag, situa-

Forma este a unuT poligon ne-

carT ají opa rare-orl toamna si

189

CARAMAN-LI-1101

CARAMANCEA

prirnavara. BaltI avem : lacul

din batrinT, ca este fondata pe

Caraman-Chioi la E., format de revärsarile lacilui Razelm (400 hect.) si lacul Razelm, carr pro-

teritoriul unul vechiii oras. Acel

Caraman-Chioi, baltd, judetul Tulcea, acind parte din intin-

oras nu se stie cind, cum si de

sul lac Razelm, de care e des-

cine era fondat. El purta nu-

duc trestii pentru invelitul caselor. De venitul lor, ce se ridica la 5000 leT, se bucura

partía prin o asie lunga de

miele de Cara - Manliul. Era si port de mare. Cu timpul retragindu-se Marea, orasul s'a distrus ; orT a decazut incetul cu

stuf, in comuna Caraman-Chioi, spre Est de ea. Pe rnalu-T

statul.

Comuna este compusd dintr'un singur sat asezat pe malul laculd Caraman-Chioi si la poalele dealul Caraman - ChioiBair.

Populatia com me! este mar toata bulgareasca. Sunt 393 famili! (din carT 387 bulgare, 3 ovreestr, 2 romine, i tatar-tiganeasca), Cu 1256 suflete: 204

vestic sunt vii. Contine putin peste, ce se consuma in sat.

incetul pana a pierit cu totul, orl s'a pdrasit in urma vre uneT navalirT saa vre-unuT rezbel. LocuitoriT era/1 crestinI, dar atit limba religioasd, cit i cea fami-

lia/1 era turceasca.

Caraman-Chioi, vale, de putind insemnatate, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Caraman-Chioi. merge de alungul dealuluT Caraman- Chioi, brazdind partea nordica a comuneT. Se termina

Caraman-Chioi, sir insemnat a'ealurr, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur.

In balta Caraman-Chioi, chiar linga sat.

Caramancea, deal, in jud. Con-

virsta de scoall ; 393 insurafT, loa neinsuratT, 6 vacluvr; 204

Caraman-Chioi. Se desface din dealul Orta-Bair; se intinde spre S., avind o directiune generall

contribuabilT.

de la N.-V. spre S.-E. Braz-

prins futre valle Uzum-Ceair,

Budgetul este de 3241 leT 78 banT la veniturT, si 3241 lei 71

deaza partea estica a plaseT, pe cea vestica a comuneT Caraman-

Chior-Cuius-Ceair, Calfa-Dere Caramancea, avind o directiune

bani la, cheltueli. CM de comunicatie sunt : so-

Chioi si pe cea nordica a comune! Jurilofca. Cu numeroa-

generala de la S.-V. catre N.-E. apoi catre N.-V., asa cd for-

seaua judeteara ce duce la Jurilofca, la Enisala- Babadag, a-

sele sale ramificatiunf, se intinde printre valea Mil-Vel-Alclac, malul vestic al lacului Razelm, si cel nordic al laculuT Golovita. La poalele sale estice

meaza un arc de cerc cu concavitatea spre V. Atinge indltimea de 133 m. Este acope-

barbati, 189 femeT ; 190 copiT in

poi drumuri comunale ce duc la com. Enisala, com. Jurilofca, la cat. Pasa - Cisla, cat. Visterna, altele ce-T brazdeaza teritoriul si care duc catre la.cul Razelm.

Este o scoala mixta, fondata, in 1884, de obstia locuitorilor. Are fo hect. parnint arabil. Este frecuentata de 76 elevI, 73 bletT

si 3 fete, din carT 73 BulgarT si 3 Romini. Are un singar inN/41ton

Se afla o biserica ortodoxa, cu hramul Sf. Gheorghe, fondata pe timpul dominatiuneT otomane de locuitorT. Este facu-

ta inteun sti/ cerut de musul-

pamint. E deservita de un preot si un cintdret. Despre aceasta com., se spune

rit Cu pasunT i semanaturf.

este asezat satul Caraman-Chioi,

Caramancea, vale, in jud. Con-

la cele sudice satul Jurilofca. Se prelungeste spre S.-E. cu

stanta, pl. Medjidia, pe teritorul

dealurile: Ivan-Bair, Suhat, Do-

lojman, terminindu-se cu stincosul cap Dolojman. Se ridica pana la 115 m. Un alt Vid este Jurilofca, 84 m. Este intretaiat de o multime de drumurT comunale, ce duc de la CaramanChioi la Jurilofca, Pasa, Cisla,

Visterna, Enisala. E acoperit cu padurT la N., cu pasunT la mijloc, pe muchT, si pe la poale cu semänaturr.

manT, asa ca nu indeplineste con-

ditiunile cerute unui locas de rugaciune crestin. Are 4 hect.

stanta, plasa Medjidia, comuna Enigea, cat. Molceova. Este cu-

Caraman-Chioi, punct militar, In Dobrogea, jud. Tulcea, plasa Babarlag, la o inalfime de-85.65 metri d'asupra nivelului MariTNegre.

comunelor rurale Enigea, Rasova si Cochirleni. Se desface, sub numele de Calfa-Dere, din apropierea movileT Idrita si se in-

dreapta spre N. urmind o directiune generala de la S.-E. catre N. - V., mergind printre dealurile Ivranes i Geam-Pasa, pe de o parte si dealurile Cara-

mancea si Mare, pe de alta. parte. Primeste pe stinga, valea Uzun-Ceair, care este rezultata din unirea N/el ChiorCuru-Ceair cu valea ChireslicCulac. Sc deschide in Dundre putin maT spre Nord de satul Rasova, dupd un drum de peste 15 kil. MaT multe drumuri comunale o tac tranversal i altele

CARAMANUL

merg pe fundul ei. Serveste pe o parte din a sa intindere si ca hotar intre com. Cochirleni Enigea. Este situata la Nordul comuneT Enigea i la Sudul comund Cochirleni.

Caramanul, bral (prival), in pl.

CARANL1C-ALCEA

190

si sant acoperite cu padurT frumoase, resturT din intinsele pa-

Budgetul acesteI comune este la veniturl de 3481 leT si la chel-

durT de odinioara, cu livezT, pasunT i arborl izolatT. Movi-

tuell de 2281 Id. Biserica ortodoxa are hra-

le sunt putine si nu prezinta

mul Sf. Athanasie ; este infiintata i intretinuta de comuna,

nicT o importanta. Ape curgatoare nu sunt. Sunt numaT vaT, ce

contin apa in

Ialomita-Balta, in sula Balta, com.

timpurile ploioase i prima-va-

Stelnica, jud. Ialomita.

ra, dupa topirea zapezilor, cu

Carametilor (Valea-), vale, ce se varsa In riul Argeselul, pe teritoriul comuneT Davidesti, din care izvoreste, plasa Argeselul, jud. Muscel.

Caramziile, baltd, plasa Cimpul, com Piscul, jud. Dolj.

Caranlic, com. rur., din plasa Silistra-Noua, jud. Constanta.

toata vecinatatea padurilor. Principalele sunt : ' Beilicul pe la N.-E., purtInd in comuna numele de Cioringi i DerinceaCeair, i primind pe stinga valea Caranlic unita cu valea Cisme-Culac, brazdeaza comuna prin interior si E., trecind si prin satul Caranlic. Valea CuruOrman trece prin satul CuruOrman, primeste, pe stlnga, valea Cisla unja cu Valea-luT-

Este situata in partea de V. a judetuluT, la S.-V. de orasul

Ghenciu, iar pe dreapta, valea

Constanta, capitala districtuluT, si in cea centra1ä a plaser, spre

In partea ves tica. Valea Ghiuvenli-Ceiar trece spre S.-V.

Beilicu - Ceair ; brazdeazä com.

Est de oraselul Ostrov, rese-

Catunele, carT o compun, sunt

dinta el. Se mArgine5te la N. cu comunele Beilicul i Oltina, la E. cu comuna urbana Cuzgun

dota: Caranlic, resedinta, asezat in partea de S.-E. a comu-

cea rurala Enisenlia, la S. cu comuna Para-Chioi i la V. cu

la V., sat frumos ca pozitie ; Curu-Orman, in partea de V.

cbmuna Ghiuvegea. Relieful soluluT e accidentat in general. Culmile Para-Chioi la

a comuneT, la 6 kil. spre V. de

E. si S. si Oltina la N. o accidenteazä. Dealurile principale, care o brazdeaza, sunt: Cisla (147 m.), Merchez (143 m.), la N.-V., apartinind culmer Oltina acoperite Cu livezT, pasunT padurr, ca Duan-Chioi pe Cisla. Dealul Hasan-Orman, cu virful

Caranlic (136 m.) la N.; Cuzgun (173 m.) la N.-E.; Arpalic (r43 m.) la E.; Baspunar-Sirti, cu virful Calaigi (196 m,) la S.-E.; Distrail (172 m.) la S.; Cital-Orman (140 m.) prin inte-

rior si Mezarlic-Bair (142 m.) Apartin toate culmel Para-Chioi

neT, pe valea Caranlic, futre dea-

lurile Arpan& la E. si Distrail

resedinta, pe valea Curu-Orman, futre dealurile Duan-Ctiloi-Orman la E. si Mezarlic-Bair la E., sat bine ingrijit si curat.

Populatiunea pe anul 1896 a fost de 142 familif, cu 689 suflete, impartita. ast-fel : dupa

sex: 362 barba*, 273 femd ; dupl starea civilä : 418 necasatoritI, 248 casatoriti, 23 vaduvi ; dupa instructie: 17 stiind carte,

i IO hect. de la stat. Are un cintaret. Sunt i doul

avind

geamiT, Cu 2 hogl. coa1ä este una rurala mixta,

cu un Invatator si 56 elevT inscrisr, din carT : 31 baet1 si 25 fete. coala are IO hectare de la stat. C5.1 de comunicatie sunt: calea judeteand Ostrov-Cuzgun, ce trece pe la N. de sat si drumurT comunale ce duc la satele Curu-

Orman, Ghiuvegea, Para-Chioi Cuzgun.

Caranlic, vi," de a'eal, judetul Constanta, in pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comund rurale Caranlic, de la care si-a luat i nu-

mete. Este asezat pe muchea dealuluT Hasan-Orman, in partea estica a plaseT i cea nordica a comuneT, la 3 kil. spre N.-V. de satul Caranlic. Punct strategic important, avInd o Maltime de 136 m., dominind valle: Beilicul i Hasan-Orman, satul

Caranlic, drumul judetean Ostrov-Cuzgun, si cele comunale: Beilic-Caranlic si Beilic - Curu-

Orman. Este acoperit cu pasunT.

Caranlic-Alcea, vale, jud. Constanta, in pl. Mangalia, pe teritoriul comund rurale OsmanFact. Se desface din punctele s adice ale dealuluT Mangalia-Culac-Bair ; se dirige spre S., tu-

672 ne stiind; sunt: 689 ceta-

teo directie de la N.-E. spre

tenT ron:ad; 433 ortodoxI, 249

S.-V., brazdind partea nordica a plaser i cea vestica a comuneT; se uneste Cu valea Curu-

mahometanT, 7 evreT ; 367 agricultorT 5i meseria5T,

2 drciu-

marT ; 132 contribuabilT.

Suprafata comund este de 5398 hect.

Bair-Alcea, si se deschide in va-

lea Sarapci-Dere, pe stInga el. Este Mata de drumul comunal

CARANT1NA

Biulbid-Osman-Faci si de cel

191

CARAPELIT-BAIR

ba- Ceair, brazdind partea nordica a plaser si cea estica a comune!. Are 103 m. inaltime, do-

kil.

Carantina, deal, in com. Mate-

minind valle de mar sus, sa-

Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care, impreuna cu Magura Cornatelul, formeaza un lant

Morarul.

tele Geabacul-Mare si Geabacul-

judetean Medjidia-Mangalia.

esti, pl.

ce se prelungeste din hotarul com. Greci la N., pana n hotarul comuner Turcesti la Sud.

Mic i drumul judetean Hirso-

va - Medjidia. Este acoperit cu finete i semanaturr.

Coama acestur lant formeaza li-

Carapcea, a'eal, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com.

mita filtre com. Mateesti si intre com. Alunul i jud. Gorj.

rurale Balabancea (si anume pe acel al catunulur de resedinta, Balabancea). Se desface din dea-

teritoriul com. Vizirul, la un

spre V. de Dunarea-Vapoarelor, pe malul privalulur Carapelit, sat, 'in jud. Constanta, pl. Hirsova, catunul com. EniSarai. E situat in partea centralà a plaseI si a comuner, la 3 kil. spre E. de catunul de resedinta, Eni-Sarai. Este asezat pe ultimele ramificatiunI sudice ale dealuluf Carapelit-Bair, pe am-

Carantina, mahala, in jud. Me-

lul Amzalii; se intinde spre S.

hedinti, plasa Blahnita ; tine de com. rur. Izvoarele.

avind o directie generan. de

bele malurr, i mai cu seama pe cel drept, al pirlutur Haidar, putin mar spre V. de locul unde

la N.-V. spre S.-E., d'alungul

pinol Dulgherul se varsä in pi-

%del Acar-Cula si a piriulul Taita,

riul Haidar. Este dominat de

brazdind partea sudica a piase! si vestica a comuna Intre poalele sale nordice i *tul Taita, se afla asezat satul Ba-

virful Carapelit, care are 135 m.

Carantina, mdgurd, pl. Cimpul, com. Fintina-Banulur, jud. Dolj.

Carantina, fost pichet de gra-

fraltime si este situat la 2 kit.

spre N. de sat. Suprafata sa este de 2460 hectare, din cari 35 hectare sunt ocupate numar de gradinI si de vatra satulur.

nita, pe marginea Dunarer, in jud Mehedinti.

labancea. E de natura cam pietros. Se ridica pana la 220 m. Este taiat de drumul comunal

Carantina-Vechii, fosta vana,

Cerna-Balabancea. Este acoperit

Populatiunea sa, compusa, mar ales din Bulgarl, este de 65 fa-

judetul Ilfov, la S. de Oltenita.

cu finete si pe la poale cu tu-

mili! Cu 298 suflete, ocupindu-se

Aci, la anul 1853, s'au batut Ru-

fárisurl.

sir cu Turca'.

Carapcea, a'eal, in judetul Tulcea, plasa Macin, pe teritoriul Carapancea, ceitun, pendinte de comuna rurale Cirjelari (si acom. Prunarul, pl. Cilnistea, judetul Vlasca, proprietate a d-lur Hristopolo, situata in coasta dea-

lulur cu acelasr nume, in sus de valea Cilnistea. Este departe

de Bucuresti de So kilom., lar de Giurgiti de so kilometri. Aceasta proprietate este trup din mosia Prunari. Ambele aü fost estimate de Creditul Funciar Ru-

ral la suma de 560000 le!.

CarapanuluI (Piscul-), trup din mosia statulur Persica sati Borduselele, jud.

Carapat-IDaga, deal, in judetul Constanta, plasa Medjidia, com. rur. Seimeni. Se desface din dealul In-/zIaz ; se intinde spre E., printre pirlul Silistea i Gea-

nume pe acela al catunulur sda Ac-Punar). Este prelungirea sudica. a dealulur Amzalii ; se intinde spre Sud, avind o directiune generala de la N.-V. spre

S.-E, brazdind partea sud-estia. a plaser si pe cea nordestica a comuner; face hotar intre plasa Macin i Isaccea, brazdind partea vestica a cele! din urma si a comuner OrtaChioi. Are 2 virfurr (310 m. 249 m.), puncte trigonometrice de observatie de rangul al 3-lea. Din el izvoreste valea

Este Wat de drumul judetean Macin-Babadag. Este acoperit cu padurI i tufOrisurT.

Carapcea, lac, jud. Braila, pe

Cu agricultura, pamintul produ-

cind tot felul de cereale si mar ales porumb si grill. oseaua judeteana Hirsova-Babadag (Tul-

cea) trece prin partea nord-vestica a satulur. Mara de aceasta

sosea mar pleaca drumurr comunale la satele urmdtoare: la Mahometcea, la Dulgherul, spre

Muslu (care se desface in trer ramurr, ducind la Muslo, la si la Muslu-Bei), la Balgiu si la Girlici.

Carapelit-Bair, deal, in judetul Constanta, pl. Hirsova, pe tultoriul comunelor rurale Sarai (catunul Carapelit i Calfa (Cu cat. Haidar). Se desface din dea-

lul Fagarasul ; se intinde spre S., de-alungul malulur drept al piriulur Sarai, facindu-1 pe alo-

curea sd fie inalt i ripos. Se ridica la 173 m. si domina satele Haidar, Carapelit i pirlul

CARAPELIT-TEPE

Haidar. Este acoprit cu semlnAturi i finete.

CARASULUC-1UC

192

com. rur. Mirleanul. Se desface din poalele vestice ale dealuluT

Venitul acester statir, pe anul 1896, a fost de 4011 leT 65 batir.

Zbreia ; se intinde spre V., tu-

Carapelit-Tepe, virf de (leal,

teo directl me generald de la

Carasuluc - Bair I, deal, in ju-

in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriuI comund Sarai, cltunul Eni-Sarai. Este asezat in partea centrala a plaseT i cea

S.-E. spre N.-V., pe la poalele

de care e dominatA. Dupa ce

detul Constanta, pl. Mangalia, la hotarul comunelor rurale Azaplar, Enghez i Cara-Omer,

brazdeaza partea de N. a plAseT

Se desface din virful Ghiuvenli,

suclicA a comund, pe hotarul eI

si a comuna, dupA un drum de 3 kil., se deschide in Dunare, pe dreapta, in fata ostrovuluT Huzun-Ada. Este talata de dru-

indreptindu-se spre E. si avind o directiune generala de la V. catre E. Se intinde pana in va-

mul comunal Mirleanul-Rasova.

Este situat mal mult in par. tea de V. a plAseT, la N. com. Ghiuvenli i Azaplar si la S. comund Enghez.

catre com. Siriu. Are 142 m. inaltime. E acoperit-- cu 8 movile artificiale i domineaza drumurile Muslu-Carapelit i SaraiSiriu.

orientale ale movileT Dragaica,

Carasevschi, grind, sati loc riCarasa, sat, in partea de N.-V. a com. Corlateni, plasa Cosula, jud. DorohoiA. Are 66 familiT, Cu 187 suflete. Este proprietatea mosier luT Hermeziu. Calitatea pAmintuluT e burla. S'AteniT improprietaritT ati 130.37

dicat de-asupra stufuluT inconjurator, situat in jud. Tulcea, partea estica a plAser Sulina si cf.a sudica a comuneT Cadirlez sati Sf. Gheorghe. Are o forma

lunguiata. Din el se tasa spre S.-V. alte 3 grindurT : Vasile,

lea Carasuluc-Ceair.

Carasuluc-Bair II, deal, in judetul Constanta, pl. Mangalia, pt teritoriul com. rur. Azaplar anume pe acela al cat. sAA Erebiler. Se intinde printre va-

hect. pamint, iar proprietarul

Crasevschi si Trofincivovilion.

lle Carasuluc-Ceair si Erebiler-

mosieT 4 I 5.34 hect. cimp i 11.46

Pe el se afla 2 cisle sau pes-

hect. padure de stejar. Iaz este

cara : Vasile si Musca. Are 75 hect. Este improductiv, fiind acoperit cu nisip.

Dere, avind o directiune de la N. catre S. si o inaltime maxima de 114 metri, pe care o atinge in vida' sad Carasuluc-

unul, mic, pe valea Putreda. Livada i vie este in marime de 4

pog. RIul jijia curge pe hotar, iar piriul Carasa trece pe mosie.

Drumuff sunt: cel de la Dorohoiti prin CorlAteni in jos, pe Jijia i cel ce duce la Dumeni CordAreni.

Se invecineaza cu : Broscauti, Vladeni, Miclauseni sí Dumeni.

Caras a, iaz , format de piriul Iazul-Plopilor, pe mosia Bros-

Iuc.

Carasevschi, pesarle insemnata, In judetul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul comunerrurale Sfintul -Gheorghe, situata in partea sud-esticA a pla§ei i cea sud-

vestica a comuna, pe grindul cu acelasT nume, pe malul MariT. La E. de ea se afla pescarla Ciotic, lar la V. pescAria Murgu-Iani-Milanu.

cAuti, com. cu asemenea numire,

pl. Cosula, jud. Dorohoici.

Carasa, pida, format din scuigerea iazulur Carasa, de pe teritoriul satuld Broscluti, com.

Carasul, bala; in com. Masacani, pl. Prutul, jud. Covurluiu, pe sesul PrutuluT i formatA de varsAturile acestuia.

cu asemenea numire, pl. Cosula,

Carasul, stafie de drum de fier,

jud. Dorohoiu. Curge spre S. si se varsa in riul Jijia, in fata satuluT Carasa, din com. Cor-

jud. Dorohoiu, pl. Cosula, catunul Corlateni, pe finja

lateni.

Carasan, vale, jud. Constanta, in plasa Silistra-Noua, pe teritoriul

Carasuluc- Ceair, vale, judetul Constanta, in plasa Mangalia, pe teritoriul com. rur. Azaplar anume pe acela al cAtunului sAu Erebiler. Merge printre dealurile Carasuluc-Bair I i Carasu-

luc-Bair II; se uneste cu valea Erebiler-Dere, dind ast-fel Das-

tere uneT a treia val', numitA Buiuc-Dere. Are o directiune de la S. catre N.-E.

Caras uluc - Iuc, vbf de deal, jud. Constanta, in pl. Mangalia,

pe teritoriul com. rur. Azaplar si anume pe acela al catunulul

tiile Vorniceni (10.7 kil.) si Doro-

sAti Erebiler. Este virful cel mal inalt al dealuluT Carasuluc-Bair II, a.vind o inAltime de 114 me, tri, dominind prin aceasta inaltime satul Erebiler, care este la

hoiti (I o kil.). InAltimea d'asupra niveluluf mAriT de ii8m.39.

Erebiler, \ralea Carasuluc-Ceair,

pusa in circulatie la Iunie, 1896. Se aflA intre sta-

kil. spre S.-E. de vid, valea

CARA (DE-LA-LOTUL-LU1-)

193

precum i drumul comunal Erebiler-Mangoci.

prin interioriul comuneT, tre -

Cara g (De-la-Lotul-lui-), fin-

chid prin satul Caratai, 0 Caratai-Alceac la S.-E., amindouä

find,

pl. Cimpul, com. Ciuper-

ceni, jud. Do1j.

Caratai, coin. rur., in jud. Constanta, pl. Medjidia, situatA in partea centrall a judetuluT, la

in valea Carasu; valea Caratai,

deschizindu-se in balta Carasu ; fundul acestora servesc astA-zI

drumurilor de comunicatie ce se rAspindesc in diferite direc-

CARATALA LCEAC

Caratai i inchis la N.-V. de dealurile Chiostel §i Hagi - Cabul

0 la S.-E. de dealul Caratai, cu virful sAti Caratai-Sud (67 m.) care dominA intreg satul. DrumurY comunale sunt : Via-de-laChiostel, Hagi- Cabul-Nazircea Endec-Cara-Chioi.

tiunT.

26 kil. spre N.-V. de ora.u1 Constanta, capitala districtuluT, §i

doul: Caratai, rqedinta, spre

Caratai, deal, in jud. Constanta, plasa Medjidia, comuna 0 cAt.

S., pe fundul vleT Caratai; Agi-

in cea esticA a p14er, la 9 kil. spre E. de orawl Medjidia, re-

Caratai. Se prelungete spre

Cabul, spre N., la 5 kit. spre N. de reedintl, pe ambele ma-

§edinta ocoluluT, pe ambele malurI ale vAeT Caratai.

lurT ale vAeT Hagi-Cabul. Are mar multe puturT. Populatiunea acesteT comune

Sud-Vestul dealulur Nazircea merge de-alungul vAeT Caratai, pe la sud-estul satuluT cu acenume. Are o directiune ge-

Se mArgine§te la N. cu com. Carol I 0 Cara - Murat ; la E. cu com. Cicricci; la S. Cu cAt. Nazircea (al comuneT Omurcea),

patru din pl. Constanta;

lar la V. cu com. Alacapi Tortoman.

Relieful soluluT e accidentat de urmAtoarele principale deadealul Dere-Chioi

(105 m.),

la N.- V.; dealul Murat - Bair m.), la N.; dealul AmutBair (103 m.), la N.- E.; dealul Nazircea (loo m.), la E.; dea-

lul Caratai (65 m.), la S.; dealul Chiostel (74 m.), la S.- V., dealul Agi-Cabul (89 m.), prin

CAtunele, carT o formeazA, sunt

se compune in cea mar mare parte din Turd i TAtarT, apoi din citT-va RominT i BulgarT. Sunt 143 familir, cu 604 suflete, impArtite dupa cum urmeazA : DupA sex : bArbatI 309, feme! 295. Dupa stare civilA : necAsAtoritT 325, cl.sAtoritT 246, vAduvT 33. DupA instructie: carte II, nu §titi 593. Dupa

religie: ortodoxT 34, catolicT 10, mahometanT 56o. TotT sunt de protectiune rominA.

nerall de la N.-E. care S.-V., 0 o inAltime maximA de 88 metri, pe care o atinge in virful säü Caratai-Sud. E situat in partea rAsAriteanA a plA§el

i

cea

sudicl a comuneT.

Caratai, vale insemnatl., in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. cAtunul Caratai. E situatA in

partea de E. a pl4eT i cea centran a comunel, pe care o strAbAte in intregime de la S.-V. cAtre N.-E. Trece prin satul Caratai §i printre dealurile Chiostel

centrul comuneT. Ele sunt aco-

Budgetul acesteT comune e de le! 4185 la venituri 0 de leT 1874 la cheltueil. Cal de comunicatie sunt : ca-

perite cu finete

i izlazurT intinse l cu semAnAturT frumoase. Movile sunt opt, toate artifi

lea feratl. Cernavoda-Constanta,

de satul Caratai; calea jude-

Caratai, punct militar de obser-

ciale, servind ca puncte de

o-

teanA Medjidia-Cara-Murat, tre-

rientare. Principalele sunt : Nazircea (loo m.), la E.; CarataiNord (89 m.), prin centru ; Caratai-Sud (65 ni.), la S.; Chiostel (76 m.), la S.-V.

chid pe la 3 kil. spre E. de sa-

vatie, in jud. Constanta, inalt de 88 m. d'asupra niveluluT mAriT.

Principalele vAi sunt : Docuzol-Dere la N.-V., care se deschide in balta Carasu ; valea

cinale ce due la satele inveci-

Caratai-Alceac, vale, in judetul

nate : Cara-Murat, Carol I, Dorobantul, Nazircea, Omurcea, Hasancea, Murfatlar, Medjidia, Tortoman, etc.

Constanta, plA0le Constanta Medjidia, pe teritoriul comune-

Pe hotarul sudic al comund

Carasu, sub numele de

valea Chiostel; valea Cioban -

Caratai, sat, jud. Constanta, pl. Medjidia, cAtunul de reedintä

Dere la E., care se deschide

al com. Caratai, situat pe valea

,,,,,, i eografict Vol. II.

com inale o tac in lung si in lat.

tul Agi-Cabul ; apoT drumurT ve-

trece valul mare de pAmint, numit al luT Traian.

5,470. Ilan,*

de altl. parte. Mai multe drumurT

ce trece pe la 4 kil. spre S.-V.

Hagi-Cabul, prin interiorul comuneT, trecind prin satul HagiCabul 0 care se pierde tot in lacul

Hagi-Cabul pe de o parte, 0 dealurile Caratai i Nazircea pe

lor Omurcea §i Alacapt. E situatA in partea de V. a pl4eT Constanta 0 a comunel Omur-

cea, cea de E. a pl4eT Medjidia, i cea nordica a comund

Alacapi. Are o directiune de la N.-E. cAtre S.-V. Extremitatea sa sud-vesticA e tliatA de Valul-luT-Tralan. 25

Caratai-Nord, virf de deal, in jud. Constanta, plasa Medjidia, comuna Caratai, pe muchea dealuluT Hagi-Cabul, la 4 kil. spre

N. de satul cu acelasi nume, avind o inältime de 89 metri, dominind satul i valea Caratai. Este acoperit cu verdeata.

Caratai-Sud, virie de deal, jud. Constanta, In pl. Medjidia, comuna Caratai, pe muchea dealuluT Caratai, la 2 kil. spre S. de satul Caratal. Are 67 metri dominind satul Caratai valea Caratai-Alceac. Este acoperit cu verdeatä.

Caraula, com. rur., din jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j., la 51 kil. de resedinta plaser, com. Virtopul.

Este situata pe ambele povirnise ale vaer Caraula. Se invecineste la E. cu coin.

i Rudarul, la V. cu com. Plenita, la N. cu comuna Cornul, la N.-E. cu com. Orodelul si la S. cu com. Motatei si Risipiti. Limita linier de N. Corlatele

CARAVANETI

194

CARATAI-NORD

Piriul Caraula izvoreste In co-

muna, curge si se pierde in

valea Caraula. Peste piriul Eruga se afla un pod, la S. comuner; tot pe el, In S. comuner, se afla' i o moard. Cam pe la 180o, pe locul de azT al comuner, se aflaii clima sate : Silistea i Ciocanari. Pe locul dintre aceste dota sate ati asezat mai tîrzít Rusir tabara, punind streaja saii caraula, spre

duc cu grIne si de unde importa cele necesarir pentru casa. Transportul 11 fac cu carele pe cal comunale si vecinale.

VeniturT pe 1892-1893: 3396.88 si cheltuelT: le! 2041.39.

Vite marr cornute sunt 406, ca! 8o i capre 41. Caraula, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Caraula. (Vez! com. Caraula).

paza. Dupä plecarea Rusilor, locuitoril din ambele sate se asezara pe acest loc, numindu-1 Ca raula, in amintirea, se zice, a strejer rusestr. Azr se compune dintr'un singur catun numit Caraula.

In comuna se afla o biserica, inceputa la 1886, terminata la 1892. Serbeaza hramul Sf. Nicolae. In serviciul eT se afla preot si 2 cintaretT. Are o proprietate de 24 pog. arabile. Se aflä in comuna o scoald mixta, Cu un invatator. .5coala functioneaza din anul 1865. Este intretinuta de stat. Localul, construit din caramida, este in 'puna

Caraula, mofie, jud. Dolj, plasa Dumbrava d.-j., com. Caraula.

Caraula, movild, in judetul Constanta, pl. Silistra-Notia, pe teritoriul comuner Cuzgun, asezata. pe muchea dealulur Demircea, In partea estica a pta. ser si cea nord-vestica a com., la t 2 kil. departe de oraselul Cuzgun. E punct strategic impor-

tant, avind o inAltime de 175 metri i dorninind ordselul Cuz-

gun, valle Demircea, Beilicul, Voinea-Mare, drum.11 comunal

stare. A fost frecuentata de 69

Beilicul - Cuzgun si pe cel judetean Ostrov-Cuzgun. Este a-

este formata de valea Oltenita. Limita liniel de E. este formata de Valea-Virtopulur si limita linier de S. de Valea-Corlatelor,

baetT si 8 fete, in anul 1892

care nu este de eh o prelun-

carte.

gire a precedentelor i prin care curge 0111 Cu acela. r nume. Terenul comuneT este accidentat de dealurr, Cu o inalOme de pana la 180 m. aproximativ acoperite maT toate cu vi!. Comuna este udata de piriul Eruga, ce-sT are izvorul in aceasta comuna, curge de la V. la E., si dupa ce ese din sat, se uneste cu piriul valea Ciocanari

Populatia comuner este de brava-d.-j., pe care este asezata 1994 suflete, din carI 958 fecom. Caraula. me! si 1036 barbal. Dupa legea rural din 1864 CarauleI (Dealul-), deal, jud.

Cu care d'impreuna se pierde pe mosia Galieea-Mare, la FintIna-lur-Nita. Piriul Oltenita trece prin vaile VIrtopul, Oltenita, Corlatele si se pierde aproape

de limita de N. a comuna

93.

coperita cu verdeata, iar la poa-

In virsta de scoala sunt 143

lele er se intind bogate semi-

baetT si ro8 fete. 90 barbatt si

naturr.

¡o femei sunt cu stiinta de Caraula, vale, jud. Dolj, pl. Dum-

sunt 308 locuitorr impamintenitr;

Dolj, plasa Bailesti, com. Gali-

iar dupd cea din 1879 sunt 13

cea-Mare, cu o inaltime de io m.

insurater.

Este in legatura cu dealul Ru-

Case sunt 406, facute parte din zid si parte din paiante ;

dari, din c. Rudari i cu DealulVirtopuhr, din com. Virtopul.

bordee sunt 36. Atit casele, cit bordeele au gradina.

Caravanel (Brani§tea-), bra-

Mosia de pe teritoriul

co-

nifte, in com. Segarcea-din-Deal,

muner se numeste Caraula ; apartine locuitorilor impamintenitT la 1864 i 1879.

la E., pe proprietatea statulur, judetul Teleorman. Are o 'intindere ca de 5 hectare.

Locuitoril 41 desfac productele la schela Calafat, unde se

Caravaneti, com, mur., in plasa

CARA VANETI

si pe valea CalmatuiuluT, jude-

195

CARCAL1UL

sunt : Magura-Vacif, inalta de

tuad in partea vestica a jude-

14 m.; Magura-Izbramulur, de 10.40 m.; Magura-cu-Cuib, de 10.40 m., sapata la vid de ca-

tre locuitorI in cautare de co-

tulur, la 8o kil. spre V. de orasul Tulcea, capitala judetuluT ; si in partea vesticä a plaseT, la 8 kil. spre S. de orasul Macin,

morT.

resedinta plaseT.

nul in vale. De altminterT Cara-

Comuna Caravaneti s'a infiintat pe la finele secoluluT trecut

Numele sati este o coruptie a celuT turcesc CaraCalé de la

vanul este considerat mal mult ca o mahala a satuluT si nu este separat de comuna. Se invecineaza la N. cu com. Cirligati, la S.-E. cu mosiile A-

de catre Bulgarif refugiatT de peste Dunare i cae, o data stabiliti ad, nu s'ai1 mal intors la vetrele lor.

cara = negru si calé

i Salda, la S.-V. tot

Caravaneti, moyie, situad pe teritoriul com. Cu acelasr nutne, jud. Teleorman. Are o intindere de aproape 1850 hect.

tul Teleorman. Este situad pe deal si are alaturat catunul Caravanul, de care nu este despartid de cit numaT prin pozitiunea loculuT ce ocupa: Caravaneti sunt pe deal si Carava-

dincata

cu mosia si com. Salcia, iar la V. cu cimpla ComanceT si cu mosia Mindra.

Suprafata comuneI, cu a mo-

cetate ;

inainte purta numele slavonesc de Camena piatra, si, de la navalirea Turcilor, a luat numele ce poard astazT.

Hotarul amanuntit al com. este urmatorul : Pleend din movila Carcaliul, vid al dealuluT Carcaliul, se indreapta. spre

S.-E., coboad dealul si merge

sief aflata pe &risa, este de 2360 hect., dintre carI 1850 hect, pro-

Caravanita, mdgurd, la Nord-

paralel cu drumul comunal Ma-

Estul mosier Zimnicelele, de liti-

prietatea d-nei Creteanu. Loc.

ga Zimnicea, jud. Teleorman. Formead punctul despartitor al mosieT care poarta numele de

cin-Turcoaia, pana ajunge la extremitatea orientala a baltiT Iglita; de aci o la spre V., urmead putin malul batir, o tac curmezis, si merge pe un canal al el de scurgere, pana in Dunare; de ad, indreptindu-se

improprietaritT sunt 140 Cu 440 hect. Viile sunt plantate, pe pro-

prietatile locuitorilor, pe o intindere de 74 hect. Populatiunea este de 1078 suflete, din carT 189 contribuabilT.

Fisteica-Zimnicelelor.

Caravanul, movild, jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Bistretul.

Cea mal mare parte din locuitorT sunt de origina BulgarT. Numarul vitelor din comuna

este de 3532 capete, din can: 488 cal, 758 vite mar! cornute, 1702 vite mid si 584 porcT. Budgetul comuneT este la veniturT de leT 5048, banI 43 si la cheltuelT de leT 3825, banI 90. Are: o scoala frecuentad. de 38 elevI; o biserica deservitä

numire, ce se da pile de N. a satului Gropeni, unde in vechime a fost t'ida

paduroasa. Dunarea facind o intorsatura spre N.-E., hotarul urmead pe o distand de 2 kil.;

luT Crim-Pasa.

de ad o pdraseste, se indreapta spre E., taie pe din dota balta

Caräuta, deal, pe teritoriuI

co-

Carcallui, urca dealul Carcaliul,

mune! Drinceni, pl. Podoleni,

In movila Carcaliul. Forma lur este aceea a unuT trapez neregulat ; lungimea perimetrulul e de 117 kil., iar intinderea totall

jud. Falda.

Carcadie§ti, sat, face parte din

de i preot i 2 cintaretT.

com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.,

La comuna Salcia comunicaosea vecinala, pe o intindere de 21/8 kil. ; la

jud. Vilcea. Cade spre S.-V.

tia se face pe

comuneT, pe partea stinga a piriuluT Mamul, la poalele unur

com. Cirligati se face tot pe

frumos platoii impadurit. Are o populatie de 136 locuitorT

sosea vecinald, pe o intindere de i /2 kil. La marginea satuluT se vad ruinele une! bisericf, pe locul ce serveste de cimitir, precum silistea unta' sat, iar pe dealul dimprejurul satuluT sunt insirate multime de magurT i movile, dintre carl maT insemnate

spre N.-V., urmeaza malul DunareT, inchizind si o mica insula

(72 barbatI si 64 femeT). Popu-

latia scolad e de 14 copiT (io bletr si 4 fete). LocuitoriT acesteT comune s'ail improprietarit

la anul r864.

Carcaliul, comund rurald, in judetul Tulcea, plasa Macin, si-

e de 1178 hect. La Nord comuna se invecineste cu comuna urbana cin ;

la Est cu com.

Greci,

de care se desparte prin dealul Carcaliul; la S. cu catunul Iglita

(al com. Turcoaia), de care se desparte prin balta Iglita; la V. cu judetul Braila, de care se desparte piin Dundrea. Dealul Carcaliul (90 m.), Cu virful sad Carcaliul, o brazdeaza

la E. si N. Se zice a pe el ar fi fost odinioara o cetate vechie.

CARCALIUL

CARCALIUL

196

Apele carT udd comuna sunt : Dundrea la V., care formeazd o insulitA si o insuld ce apartin comuneT ; privalul Carcaliul la V.,

Budgetul comuneT e de 4000 leT la veniturT si 4000 leT la

Trei-Hotare, cdcr in virful sAti se intilnesc hotarele comunelor Car-

cheltu eh% S u nt 398 con tribu abilT.

ce e o scurgere a bAlteI Iglita.

murile comunale ce duc de la

BAltr avem: balta Carcaliul sati a MdcinuluT, 500 hect. la N., carI

comund la orasul MAcin, la comuna Greci, Turcoala si Iglita.

caliul, Greci si Mdcin. Are o inAltime de too m. Este punct trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, dominind aSu-

coprinde li 2 insule acoperite cu stuf; balta Iglita la S., ce-T apartine pe jumAtate. Bdltile produc stuf si peste, de care

Acum too anI, aceastä com. nu exista. Se aflati niste colibe

luT judetean Mdcin - Satul-Nod,

de pescar! lingd un pietroiti mare (pe ruseste «camen ), ce se poate

rientale ; asupra bdltilor Carcaliul si Iglita si intru clt-va li

beneficiazd statul si locuitorli.

vedea si azI; incetul cu incetul

asupra Dundrei. Este acoperit

Comuna este compusá dintr'un singur cdtun, ce este asezat intre bAltile Carcaliul sí I-

se populd cu LipovenT fugitI din

numaT cu pdsunT si finete.

glita, lingd girla Carcaliul. Intinderea comuneT este de

1178 hect., din carT 20 hect. ocupate de vatra satuluT, 5o hect, ale sta,tuluI, restul de 1108 hect. ale locuitorilor. Populatia este mal toatA lipoveand.. Sunt 350 familii, cu 1553 suflete, din carT: 354 barbati si

CM de comunicatie sunt dru-

TurcieI. La 1825 furd destul de numerosT, ca sd intemeeze

Carcaliul, baltd, in judetul Tulcea, plasa Dada, pe teritoriul

un sat, cdruia 11 deterd numele de Camena. TurciT iI schimbard numele in cel de Cara-Calé.

com. rurale Carcaliul, .si al co-

Carcallul, deal, in jud. Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul com. rur. Carcaliul-Greci, si al com.

urb. MAcin. Este mal' mult o prelungire sud-vesticA a Dealu-

neinsuratI ; 20 vdduvT. Sunt 235 copiT de scoald (135 bdeti si toa fete). Obiceiurile si porturile loc.

luT-PricopanuluT. Se intinde spre

sunt cele lipovenestr in general. In com. sunt 3 scolI: una romind cu un invAtAtor, fondatd, in 1887, de locuitorl, cu lo hec-

doud lipovenestI, cu too elevl inscrisr.

Este o bisericá de ritul lipovenesc, fondatA, in 1884, de lo-

cuitorl, cu hramul Sf. Treime ; are 10 hect. pdmint dat de stat ; este deservitA de i preot, i diacon si I cintAret. Calitatea pdmintuluT e medio-

crd, terenul e mar mult nisipos. Din 1178 hect. sunt : 770 hect. loc arabil ; 378 hect. loc Mitos. In com. sunt : 30 plugarr cu 30 plugurT, 320 pescar!. Sunt 667 capete de vite, din carT 507 boT si yac!, 16o cal' si epe. Sunt lo meseriasT (lemnarl si fierarT) si 5 comerciantI (3 circitunarr i 2 bacan».

ce trece pe la poalele sale o-

Rusia si venitI sd ceard sprijin

374 femeT; 270 insuratI si 90

tare de pdmint, 25 elevI inscrisT;

pra satulur Carcaliul ; drumu-

mune! urbane MAcin, apartinind

pe din dota acestor comune. Este asezatA in partea vestid a plAser. Se intinde la poalele vestice ale dealuluT Carcaliul. In mijlocul eT sunt dota insulite acoperite Cu stuf. Malul eT orien-

tal este inalt si cam ripos. Pe malul eT sud-estic este asezat

S., avind o directiune generald

satul Carcaliul. Este formatA de

de la N.-E. spre S.-V., brAzdind

revArsarea Dundrei, ea care a-

partea vesticd a plAseI si a co-

cum comunicA printr'o girlitA ce se isprAveste la picioarele fortulur orasuluT MAcin. Intre &asa si

mune! Greci, pe cea esticA a comuna Carcaliul si pe cea sudicA a orasului MAcin. Pe muchea sa se intilnesc hotarele acestor treI comune. Poalele sale vestice se termind pe malul estic al bAltii Carcaliu, iar cele sudice pe malul nordic al bAlVI Iglita. La poalele tul' sud-ves-

tice se afll asezat satul Carcaliul. Pe la poalele orientale merge drumul judetean MAcin - Satul-Nou-Ostrovul ; la S. drumul comunal Carcaliul-Greci; la V. drumul comunal Carcaliul - MAcin. Ajunge pAnd la o ináltime

de too m. Este acoperit cu pasunI si semAndturi.

Dundre se allá un grind, ce apartine comunelor MAcin si Car-

caliul. E acoperit Cu iarbA de pdsunT. Suprafata bAltiT intregi

este de 6 kil. p., saa 6o0 hect.,

din carI 120 sunt formate de 2 insulite stufoase, ce apartin pe din dota si MAcinulur si CarcaliuluT. Pe malul eT estic mer-

ge drumul comunal Carcaliul Mdcin.

Carcaliul, mica girlip, pi-in care balta Iglita se scurge in Dundre, situatA in jud. Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul comuneT Carcaliul, avind o directiune ge-

Carcaliul, virf de deal, in ju-

nerald de la E. spre V., si o

detul Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul com. rurale Carca liul. Se mal numeste Virful-la-

lung-ime de Oh kil. Pe raalul sAu drept este asezat satul Carcaliul si

pe cel sting se afil

197

CARCAMAN-BAIR

stuf intins, ce se intinde intre balta Iglita si DUnare. Malul

situate in partea sud-estica a plaseT i cea nordica a comu-

cel drept, adica despre satul

neT, la i 'ja kilometri spre N.-E.

Carcaliul, este inalt i ripos, filnd

de satul Picineaga, pe malul sting al piriuluT Cerna. Sunt

format de dealul Carcaliul.

asezate pe o inaltime de 34 metri

Carcaman-Bair, fir de dealurf,

CAR1EREI (DEALUL-)

Constanta; primeste pe drcapta i, dupa un curs de 3 kilom., merge de se aruncä in valea Cataloi san

Valea-PuturosuluT

Telita, pe stinga, ceva maT luat sus de satul Eni-Chioi.

numele de la un cardon (fort)

Bei-Chioi, Nalbant i Bas-Chioi.

d'asupra apelor D anareT. Pichetul a fost intarit In timp de razboin si domina asupra satuluT Picineaga i asupra drumu-

Se desface din ramurile sud-

luT comunal Pi cineaga-Satul-Noti.

estice ale DealuluT-CiliculuT, din-

AstazT fiind in ruine, nu mal serveste la nimic. Cardonu inseamna pe turceste cetate sati

Careda, sau Copaceni-Careda, cdtun, in jud. Vlasca. (VezT

In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comunelor rurale Ali-

tr'un vid' de 305 metri. Se intinde spre S., avind o directiune generall de la N.-V. spre S. si S.-E., intinzindu-se dimpreuna Cu ramificatiile luT futre piraiele Accadtn, Taita si Telita. BrAzdeaza partea vestica a pla.-

si a comuneT Nalbant, pe cea estica a comund Ali-BeiChiol si pe cea nordica a comunel Bas-Chioi. Lasa prelunseT

spre E. dealul Canagic-Bair,

spre S.-E. dealurile Tartar-Bair Ghel-Tepe. Este intretaiat de o multime de drumurT comunale, carl unesc futre ele satele Accadin, Ali-Bei- Chioi, Cineli,

Cardonulul (Movila-), In judetul Tulcea, plasa cin, pe teritoriul comuneT Pisica (i pe al catunuluT Pisica), pe malul drept al DunareT, la locul unde se desface GIrla-LuncaviteT, pe grindul Pisica, la

i1/2 kil. spre N.-V. de satul Pisica, In fata pichetuluT romin, coprins futre pietrele miliare 86 si 87. Are o inaltime de 6 m. d'asu-

Bas-Chioi c u Nalbant, Trestenic Hagilar. Intre virfurile luT, insem-

nam : Stamuni-Culac, pietros, de

nare, pe o mare intindere. In

228 metri, movila Patrascu, de 170 metri. Natura luT este pe alocurea stincoasa. Este acoperit cu padurT, tufarisurf, flnete semanaturT pe prelung-irile

timpul staptnire1 Turcilor, aci era si un fort mic, dar insemnat, cacT oprea trecerea armatelor rusest-T peste Dunare. Prin acest loc, unde Dunarea are 700

sale.

m. latime, nu e tocmaT adinea. AstazT fortul e in stare de

tea estica a plaseT i cea nordica

a comuneT, pe grindul Sulina, lingä malul MariT. Are 30 m., dominind asupra drumulur comunal Sfistofca-Sulina.

Cardonul, ruinele unid picket de

granild, in jud. Tulcea, plasa Macla, comuna Picineaga. Sunt

ruina.

CardonuluI (Valea-), phig, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Cataloi. Izvoreste din poalelle sudice ale DealuluT-Mare ;

In

apropierea caruia se afla.

Copaceni-Careda).

Carecua, san Caregua,

fortareata.

pra apelor DunareT. Este punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra comuneT Pisica si peste Du-

Cardonul, puna trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, In judetul Tulcea, plasa Sulina, comuna urbana Sulina, in par-

turcesc, de pe o inaltime,

se indreapta spre

S., avind o directiune generala de la N.-E. spre Sud-Vest; uda partea de V. a plaser si pe cea de E. a comuneT. Curge pe la poalele DealuluT-Redil; taie soseaua nationall Tulcea-Babadag-

ce uda comunele Movilita Pluaesti, din jud. Putna. Izvoreste din Fintina-luT-Moise ; se pierde in Gura-PlopuluT i resufla

iarasT la Aramoasa. In Carecua se varsa Gura-Vaef-Noue, apoT Valea-cu-Apa ; dupa aceia valea Copula. Se vars5. In Siret, trecind prin satul Pufesti.

Caribolul, plasa Sabarul, judetul Ilfov. (VezT Domnesti-Caltuna).

CariereI (Dealul-), deal insemnat, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul orasuluT Tulcea, si-

tuat in partea nordica a piase cea sudica a comuneT. Se desface din Dealul-TulceT ; se intinde spre N., avind o directiune generala de la Sud-Est la N.-V. Are o inaltime de 137 metri. Este punct trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, dominind asupra orasuluT Tulcea, asupra DunareY, pe o mare intindere, asupra laculuT Zaghen asupra soseleT judetene Tul-

cea-Mahmudia, ce trece pe la poalele sale nordice. Pe o prelungire nordica a sa, ce se numeste DImbul-Horia, la Estul orasului Tulcea, se afla un monument, ridicat de M. S. Regele Carol I, In onoarea ocupareT DobrogeT de Rominia. Pe muchia-T sunt peste 30 morT de vint

CARIMBUL (PIATRA-PLWI-)

luat numele de la faptul ca in-

teinsul sunt cariere de piatra calcará si granitica., piatrá care serveste la constructiunI de poduff i altele.

Carimbul(Piatra-Ple§iI), munte, in jud. R.-Sarat, plaiul kim-

nicul, com. Bisoca, in partea de Nord, pe marginea pIrluluI Martini la hotarul judetulta catre Buzaa. Este acoperit cu durr i pasunr. Vara are stlne

de oI.

Se margineste la N. cu com. rur. Pazarti, de care se desparte prin muchea dealulta BilarlarBair ; la S. cu comunele rurale Tortoman i Caratai, din pl. Medjidia, despartindu-se de ele prin linie conventionald, care e aceeasI cu hotarul dintre Constanta i Mecljidia ; la E. Cu comuna Cara-Murat, despartita fiind de dinsa prin dealul Dana-Chioi-Bair ; iar la V. cu com. Tas-Punar din pl. Medjidia, despartindu-se prin dealul Mahomet-Bair.

Carll-Chioi, sat, in judetul Constanta, plasa Mangalia, cdtunul comunei Musurat, situat in partea nord-estica a plaseI i cea

centrall a comuner, la 4' 2 kil. spre S. de catunul de resedinta, Musurat. Suprafata sa este de

492 hect., dintre care 6 hect. sunt ocupate de vatra satulta si de gradint Populatia sa, formata mal ales din BulgarI, este de 2 familif, cu 7 suflete,

Relieful solulur e In general accidental; dealurile ating timI marI si sunt intretaiate de numeroase val. Culmea Dorobantul o brazdeaza la N. si culmea Carol la S. Cele mal insemnate dealurI cati accidenteazd teritoriul co munel sunt : Mahomet-Bair (140

m.) la V., Tasli-Iuc-Bair (17o m.), Dealul-Lung (134 m.), Da na-Chioi-Bair (120 m.) la Nord.

ocupindu-se cu cresterea vitelor

Aceste din urmá sunt rami-

si mal ales cu agricultura. Paintul, de o calitate excelenta, pro. uce gnu, porumb i ovaz

lar (189 m.) de la hotar, care

tildes pleaca

1.

DrumurI

comunale

ouä: unul spre Vest, ducin la Topraisari prin Muratan Cuciuc i altul spre Est t

dudad la Tuzla prin Ceatmalar.

Carlobanul, jud. Olt. (Ved Siul.)

ficatif sudice ale dealului Bilar-

insusI este o muche secundara a culmeI Dorobantul ; ele se intind printre numeroase vai, carI

Sarul-Dornii).

Constanta, pl. Constanta. Este situata in partea septen-

trionala a judetulta, la 34 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtulur, si In cea vestica a plaseI, la 8 kil, de comuna rurala Cara-Murat, resedinta

virsire. Movile sunt putine (I2), toate artificiale, servind capuncte

de observare si orientare. Teritoriul comund este braz-

dat de valle cari: formeaza o vale mal mare numita Tortoman I. Aceste val secundare sunt : va-

lea Tortoman, forman din dota ramurI : una alcatuita din valle Ta.51i-Iuc-Dere, Buiuc - Leilarlar-

si Tuzla-Iuc-Dere ; iar alta, alca-

tuita din valle: Mangalia-Dere, Buiuc-Dere ; cea d'a doua trece prin satul Bilarlar sau DorobanMal sunt: valea Tortoman II, formata din valle Baspala-Ceair,

apor valea DereChioi, unja cu valle Lunga, Bas - Culac ,

Dana- Chioi- Culac

i Hotarul ;

cea d'a doua trece i prin satul Dana-Chioi, saa Carol I. Catunele can formeazá com. sunt Dana-Chioi,saa Carol I, resedintd, in partea estica a com., pe ambele malurI ale Arad Dana-

Chioi sau Dere-Chioi, inchis dominat de dealurile DealulLung la N., Dana-Chioi-Bair la

E., Murat-Bair la S. si S.-E.; Cu casele asezate in ordine pe

formeazd impreuna valea Tortoman. Mal sunt dealurile : TuzlaIuc-Bair, cu Virful Bilarlar (129

m.) la S.-V.; Bilarlar (130 m.)

chis si dominat de dealurile

tot la S.-V.; Paspala-Bair, cu vlr-

Paspala-Bair la S., Bilarlar la

Paspala - Iuc si ramificatia

V., Tasli-Iuc-Bair la N., cu casele

sud-vestica Buiuc-Bair, cu virful Buiuc- Iuc (116 m.) i D ere Chioi (1o8 m.), Dere-Chioi-Bair Muratan-Bair,cu virfurile Dan a-

Carol I, com. rur., din judetul

borif lipsesc aproape cu desa-

ulitI paralele si inconjurate cu gradint numeroase. Bilarlar saa Dorobantul, in partea vestica a comuner, la 4 kil. spre V. de resedintd, pe valea Bilarlar, in-

ful

Carmen-Sylva, izvor de apa minerala, jud. Suceava. (V. com.

CAROL I

198

Chioi-Iuc (126 m.) la S. Aceste patru din urme sunt ramificatiunI orientale ale culmeI Carol I. Ele sunt de natura. humoasa, din pamint bun productiv, Irisa con-

trariat In productivitatea sa de lipsa ploilor. Sunt acoperite cu semanaturr si fineturr bogate,

presdrate Cu movile, insa ar

rdspIndite l'ara regula.

Suprafata sa este de 14073 hect. sau 140 kil. p., din care:

413 hect. ocupate de vetrele celor 2 sate, cu 340 case ; iar restul de 13660 hect., impartite

intre stat cu proprietarif, carl poseda 1606 hect. si locuitoril, carr au 12054 hect. Populatiunea sa totall, pe anul 1894, este de 353 fam., Cu 1598 suflete, impartite ast-fel dupa sex : 801 barbatl, 797 fe-

CAROL I

meT ; dupl stare civill: 76 necAsAtoriti, 662 cAsAtoriti, 59 va-

199

CAROL-DAVILA (P1ATRA-TÄIATÄ)

vecinale, ce duc la satele hivecinate : Cara-Murat, Ghelingec

duvi, i divortat ; dupä. instructie : 175 stiind carte, 1423 ne

Chior-Cesme.

stiind; dupl religie: 1050 or-

Carol I, cu hramul Sf. Voevozi

todoxl, z luteran, 539 mahometanT, 8 armenT ; dupl ocupatie: 353 agricultorT, 18 comerciantr; sunt 366 contribuabili ; 336 improprietAriti, 36 nelmproprie -

cu io hect. de la stat, deservitA de I preot 0 2 cintAretT.

tAriti.

inscrisT, din carT : 81 bAetT, 34 fete.

In privinta caliateT pAmintuluT, cele 14073 hect. ale com.

se divid ast-fel: 413 hect. teren neproductiv (vetrele satelor), 13660 hect. teren productiv, din care: 10918 hect. loc cultivabil (din care : 2762 hect.

ale statuluT cu proprietarir si 8156 hect. ale locuitorilor); 61 hect. loc necultivat (din care : 61 hect, ale statulni cu proprietariT si 1961 hect. ale lo-

Are o bisericl, in cltunul

Sunt 2 colI, in ambele cAtune cite una, cu 2 invAtAtori si I invdtAtoare, cu 115 elevi

z masinä de semAnat, 90 masinT de secerat, 12 masinr bol,

de bAtut porumbul, 5 triori, 25

grape de fier, io masini de vinturat, i masinl de cosit finul. Sunt 244 puturr (239 in sate si 5 pe cimp). Comuna are 14848 capete de vite, din can: 728 ce, 2549 boT, 16 asim, 11218 oT si 337 porci. Industria este cea domesticA. Sunt in cAtunul. Dorobantul, 2 morT cu aburi. In com. Carol I sunt 13 comer-

cianti, din carT 9 dirciumari. Budgetul comuner este de 9016 lei la veniturT, 5218 ler la cheltuelT.

CAT de comunicatie sunt numal niste drumurT miel comunale

carte 38 persoane. Sunt

710 vite ruari cornute. Venitul anual al comuneY este de 4996 lei, iar cheltuelile de 4289 lei.

Este legatä Cu orasul Roman

sud-esticA a comuneT, pe Valea-

Carol I, sat, In jud. Roman, pl.

Lungl. Este inchis la Sud de

Moldova, com. Carol I, pe ma-

dealul Murat-Bair, cu virful Murat - Iuc (130 metri). Supra-

lul drept al fiului Siretul si a-

fata sa este de 6979 hect., din-

pate de vatra satuld si de grAdinT, cu 196 case. Populatiunea sa este de 208 familii, cu 977 suflete, ocupindu-se mal ales cu cresterea vitelor si cu agricultura. Locuitorn' sunt Romini, Turd'

In conning. sunt 353 plugari, carT au 496 plugurT (285 Cu boT, 21 cu cal), 255 cArute cu

Stir'

prin osea. Pe teritoriul el este un pod de lemn stAtAtor pe riul Siretul.

(din care: 1350 hect. ale sta-

locuitorilor).

el si de 3 kil, de resedinta plàser. Este asezatl pe ses. E formatä din satele : Carol I, Lutca Sterpul. Are 385 familiT, cu 1205 suflete, din car! 350 contribuabili ; locuesc in 289 case.

detul Constanta, in pl. Constanta, cAtinul de resedintA al comuneT Carol I, situat mal mult in partea vesticA a pldser i cea

tre care: 229 hect. sunt ocu-

Cu vil (din care: 3 ale statului cu proprietariT si 27 hect, ale

spre E. de orasul Roman si la o depArtare de 2 kil, de el,

Carol I, (Dana-Chioi), sat, ju-

cuitorilor) ; 33ii hect. loe izlaz tuluT Cu propietarh si 1961 hect. ale locuitorilor); 30 hect. loe

de vdrsarea riuluT Moldova in

garT. Maioritatea o formeazd RominiT numiti MocanT, venitT din Transilvania, In urma rdzboluluI de la 1877. Acesti MocanT si-au

format un cuartier aparte, in partea sudicA a satului. In sat se aflà o scoalä a comunei o bisericl ortodoxl. Pl.mintul este productiv ; se cultiva mal ales grhil i ovIzul. DrumurT com., care plea-

proape de vArsarea riulul Moldova in el. Se aft' spre E. de orasul Roman si la o departare de 2 kil, de el si de 3 kil, de resedinta plOsei. Este asezat pe ses. Are 179 familii, cu 601 suflete, din carT 139 contribuabili ; locuesc in 141 case. Stii1 carte 30 persoane. Populatiunea este numaT romlnO. Sunt 290 vite marT. Se face iarmaroc la Sf. Ilie (20 Iu-

Este legat cu orasul Roman prin osea. In dreptul acestui sat este un pod de lemn stAtAtor peste rhil Siretul. Alie).

cest sat este infiintat in anul 188o prin darea de pAmint la noir insur4ei si numit ast-fel in onoarea M. S. RegeluT Carol I.

cO din acest sat, sunt in nu-

Carol-Davila, (Platra-Thiatä), sursd de apd minerald, in va-

mar de 8 si duc la satele ur-

lea riuluT OlAnesti, jud. Vilcea,

mOtoare : Cara - Murat, Caratai prin Hagi-Cabul, Chiostel, Docuzol, Tortoman, Bilarlar (Dorobantul), Esther si Palazul-Mic.

dind in 24 ore 2886 litri apl. Are ca substante fixe : iodure alcaline de magnezie si bromur de magnezie (predominante), bicarbonat de magnezie, de calcium

Carol I, com rur., in pl.

Mol-

dova, judetul Roman, pe malul drept al riului Siretul i aproape

si natrium (considerabil concentrate), sulfat de calce si de sodä., dortir de calcium (concentrat),

200

CARP

silicate de aluminim

si phos-

phate (urme).

Carp, mofie, in jud. Buzdtl, com.

dulur stati lii fata colinelor Leither si ale Granuhr, santinelele inaintate ale Alpilor pe tdrmu-

chis cdtre Viena printre Car-

rile Dundrer, unde constituesc

se subtiazd i descresc In punctul de a-VI pierde, pe alocurea aspectul muntos. LAtimea lor descreste de la

strimtorr strategice cu-

CAtina, cät. Moara-lur-Enicd. Are

cloud

6000 hect., din care 8 curdturr, restul fineata si pAclure.

noscute sub cloud numirr diferite :

una Poarta-Ungarier la Press-

un parapet muntos al &tropei

burg ; lar cea-l'altd, Defileul-Visegradulur intre Gran si Waitzen. Litre Baziasi i Severin, Car-

centrale i sudice cdtre cimpiile Europer orientale.

pati par a se impreuna cu Balcani, cu cad formati la o epoca

CarPam& geograficd. pati, ocupd hare al 14024' 30-

geologicA indepArtatd, stavilarul laculur ungar, ce umplea basinul

si 24° 343" longitudine orientald

de mijloc al Dundrer. Coltarir stincosr rup i azI pinza fluviu-

Carpati, sistem de mung, formind

si 440 40' si 490 45' latitudine boreald o suprafatd mal mare de 280000 kil. p., tare vAile Moraver, Oderultif, Vistuler, Nistruldi i cimpiile Dundrel de jos

si de mijloc cu directia de la S.-E. la N.-E. Carpati, fdrd a putea fi comparatl cu Alpi, totusr, prin intinderea si indltimea lor, con-

stitue dupi Alpi, cel mar insemnat sistem orografic al Europer.

Creasta lor centrald, trans-

portatd in partea exterioard a sistemulur, descrie o curbd lungd

de 1300 kil. ca capetele sprijinite pe Dundre : odatd intre Pressburg si Waitzen la gura Mo-

raver; si a doua oard, intre Baziasi i Severin, la intrarea D .1-

lur in numeroase puncte de la Golubaci la Virciorova, creind dese virtejurr i iutT In toatd

Gesenkez. sag Depresiunea Oderulur, pAnd in adincitura urmatd de calea feratd Viena-Cracovia

Sonnenberg (798 m.) si OderGebirge (675 m.) abia meritA numele de mug( tu aceastd re-

250 kil. in partea nord-vesticA si 500 kil. in partea sud-estica a sistemulur. Carpati se prezintd dar geograficeste impArtitT in trer marl sectiuni saü grupdrf , i anume : a) Carpap Nord-Occidentall; b) Carpati Sud-Orientall

Orografia Carpafilor. Carpati Nord-OccidentalT, consti-

tue partea N.-V. a sistemulur regiunea dintre Dundre (Pressburg-Waitzen) si Valea-Topler. Grupul Carpatilor occidentall', este remarcabil prin regularitatea conturulur si a principalelor sale linir interioare. Muntir sAT perifericf expird inteo de-

presiune exterioard care afectl forma uner elipse : Morava, Be-

giune asezatd sub pantele repezf ale muntelur Vater (14.94w.) din grupul Sudetilor. In aceastd

civa, Oderul, Vistula, Topla tura elip tied de la poalele Carpatilor nord-vesticr. Axul mare al acester elipse,

constitue ast-fel In flancul Carpatilor nord-vesticr o poartd geo-

SudeBoemier

la o suvitd de abia 120 kil. time intre debuseurile Tiser Ondaver in cimpie, ea atinge

si imbrdtiseazd in lungime toatA

de contact cu Alpi, cu i cu Balcani . In tre gura Moravier si Buda -Pesta : Micil Carpati i munir Neogra-

statulur unguresc spre Rominia

extremitAtr cdtre centru . RedusA

pati, ati un nog si important punct de contact cu muntir Sudeti, carl se prelungesc spre er prin pragul colinar zis : Das

Galitia.

intoarsd spre apus catre basinul de mijloc al Dundrerrformeazd un imens parapet care addposteste Ungaria spre cimpiile Sarmatice si ale Dundrer de jos constituind cu multd aproximatie si limita politicA a

In partea centrald Carpati

si c) Carpati de mijloc.

Carpati ail importante puncte

hemiciclu a cdrur concavitate e

pati si muntir Boemo-Moravier.

partea Dundrer numitd Cazanele sail Por e-de-Fier (turceste Demir-Capu). La limita lor nord-vesticd, Car-

regiune colinard ia nastere 0derul, care curge un moment In senz opus cu Beciva la poalele Carpatilor i in adincitura Viena - Cracovia. Peste pragul dintre Sudeti si Carpati trec toate drumurile vAilor Oderulur si Vistuler care se inmdnunchiaza apor in valea Moraver, pentru a conduce asupra Viener. Depresiunea OderuluT

ndrer In Rominia. Acest vast

CARPATI

graficd, o mare intrare a Europa orientale tn basinul de mijloc al Dundrer, un drum des-

Dundrea intre Pressburg si Waitzen, curg succesiv in adincl-

mdsoard, In tre Pressburg si Epe-

ries, 240 kil.; axul cel mic mdsoard intre Teschen i cimpia Tiser 150 kil. Valle principale ale grupulur: Vagul, Granul, Ipoli, Hernadul, Tarcea si Topla, isr recurbeazd c irsul dupd conturul elipse! periferice. Mar mult, ele contribuesc a construi un sistem de depresiunr eliptice, care pleacd de la Dundre si de-

buseazd in partea orientald a axuluf asupra Tiser. Prima li-

CARPATI

201

nie urmeaza Valea-Vaguld, pe a afluentuld satiVarinca (r. dr.),

Iablunca i Beschizir, formeazd un lant exte-

pe a Arvei, apor depresiunea Neumarkt de la Nordul Tatra,

rior neintrerupt pana in Dunaet;

de unde imprumuta rind pe rind valea DunaetuluT, pe a. Popra-

dovan (1265

duld, pe a Tared si pe a Hernaduld, afluent al Tisei (r. d.). Continuitatea acester linii este intrerupta de trer pragurr: intre Varinca i Arva (Weinne Geb.); al 2-lea intre Dunaet Poprad (Magura-Radovan) ; al 3-lea intre Poprad i Tarcea. A doua linie, la Sud, se recunoa.ste in valea NeutreI, a Turociuld, a Vag-aid si a Hema-

duld, unde se unifica cu cea precedentA ; ea este intrerupta

CARPATI

cea vestica pana In Beschizi. Drumurile Tarnavd, Buczovel Miavel, strabat - Carpati,

el se continua cu creasta Ram.) dintre DuriAe i Poprad, care se orienteaza spre Sud-Est, pentru a

conducind catre Tarnau, Pos-

se aseza pe acela-si arc cu dintre Toplea-Bodrog i TartaHernad. Acest din urma e for-

conducind spre : Neustadt, Pu-

mat diu muntir Saros (Mincol

ale Soler, al Babigorir, al Rabd-Arva i Rabe!. Dunaet, al defileurilor Crocinsco (Dunlet) Leluchov (Poprad), trec Beschizi pe locurI grele, peste jablunca , Beschizi central! sail Muntil - Neumarktuld, condu -

1157 m.), din munti! Sovarer (Si-

monca 1092 m.) si din muntii trahiticT a! Hegyaliet Lantul ex-

terior al Carpatilor nord-vestid constitue o importanta bariera:

inaltimea sa care abia atinge 740 m. in Rachsturm, se ridica In Beschizi la 1325, (in

tien i Leopoldstadt ; drumurile Clancenitd, CongencauluT al pa-

suld Vlara trec Muntii Albi, cho

Trencin ; drumurile Jabluncar (fablunca-Pas, 55 r m.), i

cind la Sillein, Slanita, Neumarkt si Eperies. Kaschau i E-

de doul praguri, intre Neutra Turocifi i intre Vag si Hernad. A treia linie e dat5. de valea Granuld, a Saiuld si a

Lisa-Hora 1570 metri, in Pilsco

perks sunt importante obiective

1725 metri), apoi recapaa a-

Bodvd, despartite intre ele prin

pragurl putin inalte intre Ve-

nica sectiune a acestei incingatori este a Beschizilor, care

ale drumurilor ce trec la.ntul dintre Tarta, si Toplea printre muntii Sarosului i Sovaruld, printre acestI din urma si at

resco, Dobschau, Rosenau si Tor-

constitueste ca o caten5. inaintata

na. A patra linie, cea mai de la Sud, coincide ea valle Ipoli, Rima si Said. Aceasta segmen-

a munteld Tatra. Povirnisul interior .este scurt i repede ; povirnisul exterior al Carpatilor-

tatiune a Carpatilor nord-vesticI,

Albr si al Beschizilor e lin, prelungindu-si punctele in departare pa-

face ca intreaga regiune sa apara constituita ca dintr'o suc-

proape acelasI nivel In Hegia-

lia 768 metri. Cea mal puter-

cesiune de circumvolutiuni, cu

nä. in valle Morava, Oderuld Vistulei. Acest lant, exceptind

frontal spre partea exterioara a elipse. Primul val incepe Cu

partea de la hstul lad Popraduld, formeaza ma! peste tot

Carpati-Mid, lant subtire i putin Malt, intins din Dunare pana In Miava ; Rachsturm (740 m.), cel mar inalt crestet al WI. Intre Miava i Beciva se suc-

frontiera politica ; iar in ?titregul WI, el constitue obstacol

ced Muntii-AlbT

cad 41 trag

numele din albeata stincilor lor dolomitice, i Iavornicul (1064 ni.). Tot lantul coprins intre Beciva i Poprad poarta nuinele generic de Beschizii ocddentall ; e1 sunt impartitI in : Muntil Iabluncai, Beschizir propriA zis! si Muntii Neumarktulur, prin vaile Sola-Chisuta i Arva-Raba, care deschid importante comunicatiun! In Galitia. Carpati 57470 4Innt

u. Grogralle. JO. !I

inaintat ca un parapet, frontiera militará a Ungariel muntoase despre Moravia si Galitia. El prezinta importante solutiunr de continuitate, pe unde strabat liniile strategice in Valea-Va-

guld, in sesul Neumarktuld sari In valea Tartei si a Hernaduld,

Hegialid. Al doilea lant incepev intre Gran si Neutra prin muntit Neutrel (Galgoci) care tin pang In Turociii si Vag si se continua. apoI prin Magura-Arvei pe dreapta Vagu/uI. La Estul Arvei intre Arva, Du. naet, Poprad si Vag, care il inconjura ca un

drum de ronda, apare grupul MareluI - Tatra; in acesta se deosebesc : Tatra la centru, Hradosis la V. si Magura-Zipsd la E. La. Estul Tatre!, intre Poprad, Galintz i Tarcea, se afla Munt1I-ZipseT spintecat1 la Sud prin Valea-Hernadului. Lantul

care incepe In Dunare cu map Neutrer cresc progresiv in maltime, panä. in Mincov (1364 ni.), virful culminant al miculd Tatra.

unde se afla objective a caror

Magura - Arvd, culminanta de Crivan-Tatra (1666 m.) consti-

posesiune permite fie de a opera

tue o creasta compacta intre

in mima Carpatilor nord-occi-

Varinca, Vag si Arva. Dar cel mal important masiv, nu numar al acestui §ir dar al intreguld

dental!, fie de a inconjura acest complex muntos pe la capetele sale. Partea cea mal accesibill a acesteiincingatori este

sistem al Carpatilor nord-vesticI,

este al Tatrei, format din stind 26

CARPATI

CARPATI

202

Restul regiuner la Est, for-

cristaline, impozant prin aspectul crester sale lungr si stirbita ca un flerastrau, prin goliciunea päretilor sal stincosl §i abrupt'', prin prezenta lacurilor sale sus pendate la altitudinr de la 1400

ber 2045 m., iar In Cralovahola 1943 In. Nizna - Tatra se prelungeste

la 2025 metri. Masivul TatreI are aproape too kil. lungime si 15 la 25 kil. largime, cu pante mar dulcr catre N. si repezr la S. Partea centrala a Tatrer po-

dica coprinde cele mar marr crestete : Goldener-Fisch (1316 m.)

sedá cele mar maxi indltimr din tot sistemul Carpatic : Rohaci (2225 m.), dolomitic la V.; Crivanul (2500 m. §i Gerlsdorf

tral al Carpatilor nord-vesticr

(266j m.) graniticr la E., etc. Creasta Marelur - Tatra ocupind partea centrala a Carpatilor nord-vesticT, joacd un rol In clima si idrografia lor : ea opre§te vinturile inghetate ale

o antecatena, afectind ca si intregul masiv, din care face par-

oceanulur polar, si stavile§te vinturile temperate care sufla'

si cea sudica a Carpatilor oc-

la Miscolci §i ceva mar sus de gura Eipelulur. Crestele interioare, prezinta In genere multa confuziune in rindulala lor. Se deosibeste aci : t. un lant

cidental'. La Estul Tatra Mun-

mar sustinut la Sudul Granu-

tir-ZipseI formeazd o depresiune a reliefulul acestur lant; cea mar mare inaltime, Ihla (1284m.), se aflä. la N., in prelungirea TatreI.

lur, intrupInd cele mar marr cre--

tuberantä sud-estica a sistemu-lur carpatic, un complex muntos adunat in interiorul uner elipse,

tete ale regiuner: Silma (1104

al carel ax mare ar fi dat in

m.), Poliana (1459 m.), FabovaHola (441 m.), Stolita (1480m.);

Lantul al 3-lea incepe prin

2. o serie de grupurr deluroase §i de muscelele culminate de

directiune printr'o linie ce ar uni Baziasul cu Iasi ; iar axul cel mic prin linia Des-Oltenita.

despre S.; contrastul este ast-fel caracteristic intre clima nordica

muntir Bars dintre Neutra-Gran

si Turociul, se prelungeste la Est prin masivul dintre Turociul, Vag si Gran, unde formeaza

grupul micului Tatra, p5.na in sorgintele Golnitulur, de aci se continua pana la Kaschau, fiind limitat pe partea nordica si estea' de Hernad. Multi! Bars ating in Placnik, 1348 m. Grupul miculuI Tatra (Nizna-Tatra) coprinde: Tatra-Mare, puternica

creasta intinsa de la N. la S. In lungul Turociulur din Gran, pana In Vag ; Nizna-Tatra, sir In care calcarul acopere un simbure cristalin si constitue cel mar puternic munte al Carpatilor-Nord-Occidentalr dupa Tatra ; creasta sa atinge in Giom-

recurbindu - se usor spre Sud, pana la Kaschau ; Golnitul il desparte In douä creste; cea susi Coisovska-Hola (1248 m.) Muntir de la Sudul sirulur precedent constitue un masiv cende forma elipticä in conturul sail' general. Linia Eipel-Rima-Saiul desface din acest masiv la Sud

te, forma uner elipse insa cu contururr mar bine definite §i mult mar turtità in forma sa generala; axul el mare trece

piscurile : Ciovanio§ (1939 m.),

Matra (1009 m.), Bicu (952 m.), Tegaru (798 m.); 3. un complex de Arai cu scurgerea in genere la Sud ca : Eipelul, Rima,

meaza inaltimele Gömör si epes, constituite din terenurr calcare, formatiune care se prelungeste §i la Estul Tatrer pana in Valea-Tarcer si sunt renumite prin avutiile lor metalice si petenle glaciale si cu stalactite de la Syadelö, Aggetelek, Syilicze, etc. Valea-Hernadulur este Inglobatd in terenurr trahitice, de oare-ce acestor formatiunr apartine si lantul din Estul Hernadulur, cmoscut sub numele de Muntir-Sovarulur

si

Hegialia.

Partea sudica a masivulur central, ja numele de Muntir-Neogradulur (trahiticr in mare par-

te) intre Eipel si Zagiva ; de Muntir-Matrei, grupe pitorestr, intre Zagiva si Torna ; de Muntir.Biculur la Estul Erlaulur. b) Carpatir-Sud-Orientalr, for-

meaza partea muntoasg a veche! Dad'', el constitue o pro-

Orasele Rimnicul-Sarat, B _maul,

Ploesti, Slatina, Craiova, Arad, Oradea-Mare si Satul-Mare, si-

tuate la debuseurile muntelur asupra clmpiilor Dundrer de jos si de mijloc, Valea-Prutulur din

Saiul, in cursul lor superior; apoi : Bodva, Zagiva, Tarna si Erlau, care tae d'a curmezisul elipsa sudica. Intre Gran si Eipel se inalt5. muntir Chemnitulur, prelungitI spre Est printr'o hitinsa regiune vulcanica. Trahitul abundeaza de preferinta in constitutiunea

jos de Lipcani, pana aproape de gura sa §i a Dullard !titre Ostrovul - Corbului si Argesul dati cu multaaproximatiune con-

turul acester elipse.

La ex..erior, Tisa de la Tokai la gura el, Dunarea de la gura Tiser la Cernavoda, Nistrul intre Hotin si Marea -Nea-

acestor muntr, cdrora s'a dat

grA si parte din coastele acester

si numele de mitnlit metalici at

Mart determina o noul elipsa

Ungariet, din cauzazdcamintelor

aproape concentrica cu elipsa Carpatilor - Dacia Intre aceste don,'" curbe concentrice zac $e-

lor metalice, mar ales in imprejurimile Chemnitula

203

CARPATI

CARPATI

surile MaramuresuluT, CrisianeT

protuberanta dadcá este seg-

apelor celor doua povirnisurT

Banatuluf, intreaga ample aluvionara a MuntenieT si Basa-

mentata de un complex de de-

ale Alpilor-Transilvanr intinsa

presiunI earl contribuesc a orien-

din Portile-de-Ffer ale DunäreT,

rabia. Protuberanta dada prezinta In centrul a o mare depresiune a card altitudine mijlocie nu trece de 500 m., prin

ta in studiul detaliurilor sale. 1. Sistemul depresiunilor paralele care, in peninsula Balcanica, imbratiseaza, vane Morave!, Vardaruld i StrumeI, pare a se recunoaste in Carpati:

opozitiune cu Carpatif nord-ves-

tic!, unde cele maT marl inaltimI, concentrate in partea cen-

a)In depresiunea Lugos-Vidin

trail a grupuluI variaza intre 2045 m. 0 2663 m. CeI mar

(in care cad pe rind Timesul,

voluminosI muntT aT Carpatilor-

Dacia cercuesc acest fund inal-

tat, constituind in Intregul lor ceea ce se numeste de obiceia platoul saa bastionul Transilvan.

Pe

marginele platoulur

Transilvan se inaltä succesiv, ca pentru a-1 inchide intrarea: Alpif-TransilvanieT la S., Carpatif.Orientali la E., Muntir vestidT

al TransilvanieI la V., muntil LapusuluT si aT TiblesuluT la N. Aceasta incingatoare constituita, cind dintr'un lant unic, cind din

doul sail chiar tre! lanturT paralele, prezinta fret' pragurr, pe unde accesul platouluT este maT

inlesnicios: o poarta nord-vestica ?titre Crisul-Repede si Somes, unde cele maI marf inal-

Cerna i Dunarea intre Orsova si Vidin) ;

In depresiunea SimeriaBechet In care curg Streiul pe clina transilvana i Jiul pe cea

ceasta clink pentru studiul

2. Dunarea de la gura Tise1 la Orsova i Muresul de la Deva

la Segedin, ca

i axul general al celor treT CrisurI, aa o directiune 3. Bistrita, Moldova, Moldo-

vita si Ceremusele cit timp se gasesc in regiunea curat muntoasa, Bistricioara in partea superioara, Domucul, Tarcdul, A.-

na la Hust, Muresul pana la

tree AlpiI-TransilvanieT, drumu-

rile Dimbovita, Prahover, DoftaneT, TeleajenuluT i BuzauluT.

TreI riurT mar!: Somesul, Muresul $i Oitul, dupa ce si-a impartit apele basinuluI Transilvan, rup barierile muntoase ce tarmuresc acest basin si duc apele sale in Tisa i Dunare. Considerata in intregul eT,

ce ating acestI muntl pana in

Turnul-Rosu la gura ()hula; In depresiunea MoldovaSiret, care, in traseul el general e paralel cu cele precedintl.

sad i Taslaiele, Borsa-Tisa pa-

boviteI si a BuzauluT, pe unde

rete al basinulur transilvan ; iar cea exterioara lina, azind treptat de la cele maI mari inaltimI

cimpia Muntenia. Se obisnleste a se Imparti a-

timT nu trec de 700 metri; o

touluï, coprinsa ?titre Valea-Dim-

la extremitatI pentru a se lega d'oparte cu Carpatif oriental!, de atta cu Balcanir. Ea este maT peste tot transportata disimetric in partea nordica a lantuluI. De aci dina interioara repede, constituind ca un pe-

mining In valea OltuluT de la

poarta vestica, din Mures 'Ana in Valea-Bistre!, unde rnuntif Ruscal iaa aspectul deluros, in fata maselor puternice ale RetezatuluI i Muntilor - Negri de la Sudul lor; o poarta sud - es-

tica, a 3-a intrare larga a pla-

dintre cele doul clisiurT, pana in sorgintile Biscer, se incovoaie

Sepsi-Sf.-Giorzu, curg in depreslunI longitudinale ale Carpatilor oriental!. 4. In fine, in partea interioara a platoului transilvan, Some$ulMare si Somesul-Mic pana la

Impreunarea lor la Des, Muresul, cele cloud Tirnave i Oltul, contruesc un sistem de liniT paralele toate orientate In directiunea Sud-Est-Nord-Vest. AlpiI TransilvanieT, stavilarul sudic al basinuluT transilvan,

constitueste sectiunea cea maT puternicä a incingatoareI acestuT basin ; aci gasim cele mar mad altitudinT ale intreguluT cercuit. Linia despartitoare a

,

In o zona curat muntoasa la N.; o zona de muscele, dealurI coline la centru ; o zona. de $esurI la S. Aceste zone se diferentiaza de altmintrelea printr'un complex de caractere fi_ zice referitoare la altitudine, clima, viabilitate, productiune, etc.

Cele mal marI creste ale Alpilor-TransilvanI se gasesc uneorI, la Sudul liniT despartitoare a apelor ; alte - orI la Nordul

AlpiI TransilvanieI se pot considera intinsI la N. pand in Mures, Secas i Cibin; ì maI la E., pang in cimpia Fagarasulur, a BirseT (Brasovulul) si a celor

Tra-Scaune pe a doua jumltate a lungimeT Ion. Oltul este sin gura apä care tae AlpiI Transilvaniel pentru a-$T croi drum

catre Dunare, impartind acesti muntT in dota partI aproape egale, prin pasul TurnuIur-Ro$u. Catena centrall. a Alpilor TransilvanieI incepe din Dunare, in

Banat, cu muntli StretineT, ce patrund prin capatul lor sudic intocmaI ca o pana In muntif SerbieT, cu care constituesc cele

doul strimtor/ ale Dullard zise Clisura-Superioara i Clisura-In-

ferioara, unde stincele opuse se

CARPAT1

ridicä unele peste altele la sute de metri d'asupra pinzer fluviu-

in forma de peretr uriasr, claditI unul in fata altuia si ale cdror puternice temelir se impreunä pe sub apele fluviutur, tramitind de repetate orr la suprafata luI mase si coltr sancoi carr jeneaza navigatiunea

tul',

creind cataracte si virtejurr, (repezr-curentI, iutr in localitate),

cunoscute in localitate sub numete de cazane. Cele dota clisurr constituesc ad Poarta-deFier superioara a Dundrer. Tot muatele de la Vestul Porter-Orientale (depresiunea Times- Cer-

na) constitue masivul Banatic,

grup ca contururile bine definite prin Dundre la S., depresiunea Cerna-Times la E., si prin sesul BanatuluI la V. Aci apar mal ales : Creasta Stretinel in directlune N.-S. si creasta

Locver intre Nera si Donare, apor: Cirja (r161 m.), Siminicul (1445 m.), Nemanul (1058 m.), Plesuva (i147 m.), despartind apele Nerer si pe ale Temesulur, de ale Carasiulur BirzaveI si Poganisulur.

In jumätatea diatre Dallare si Olt a Alpilor Transilvanier pe Ruga marile depresiunI transversale semnalate deja (Portile-

de-Fier, Poarta-Orientan, li lia DI-Strep, mar apar alte depresiunI secundare carI nu joacä niel un rol in distributiunea grupelor acestor muntl. Mar intliu

apare in partea sudica a huid despartitoare a apelor, Incovo-

indu-se ca si aceasta, un sant in al carur fund, Cerna si JiulRominesc, Jiul-Transilvan si Lo-

trul, curg in senz opus inainte de a se varsa in Dual-e, Jiï si Olt, canalete lor naturale de scurgere. La Nordul depresiuner precedente, Poarta-de-FierTransilvana, desparte din masa Carpatilor antecatena muntilor

204

CARPATI

Ruscar care se intinde pana in

rul defileulur Muresulur in par-

Mure.s. Grupul dintre depresiunile Porter-Orientale, a PorterTransilvane si depresiunea PI-

tea N.-V. a acestor muntr.

Strer, inglobeazd toata valea Cer-

ner si pe a Jiulur rominesc. Valea-Lapusniculur pe clina nordica. a acestur grup si ValeaTismaner pe cana lur sudica il

impart in patru parti : MuntirNegri, intre Poarta - Orientan., Poarta - Transilvana si Sebe; Muntir-Retezatuldi, futre Lapusnic, Streid si Jiul rominesc ; Muntil-Vulcanutur, la Sudul Jiu-

lur rominesc si la Estul Tismaner, pana. in defileul Lainicilor ; Muntir -Mehedintir, complectind restul grupulur, 'futre Muntif-Negri, Masival-Banatutur si MuntirVulcanulur. Cele mal marr eres-

tete se aflä in partea centralä a grupuluI, in Retezatul (2447 m.), Gugu (2294 m.), si Sarcu (2190 m.).Acest grup are trer con-

tacturI importante cu muntir imprejmuitorr : pragul PorteI-Transilvane (656 m.) la N., pe unde

se leaga ca muntir Rusa! ; pragul Porter-Orientale (Domasnea)

la V., care il leaga cu MasivulBanatic ; pragal Merisorulur la E., dincolo de care apar Muntir-

Regiunea dintre Mures si 136r-

ta-de-Fier-Transilvana constitue una din marile intrarr ale Transilvanier, o poartä geografica, iu

toate veacurile apreciad de ocupatir tinuturilor opuse. Grupul dintre pragul Merisorulut (Jir-Streiu) si pasul Turnulur-Ro-

su (01t), se intinde in Transilvania in dreptul muntilor Retezatulur si al* Rusal pana. in Cibiul-Secas si Mures. Subtiat in

partea centran, futre Livezeni (Jil) si Gura-Lotrulur, se largeste spre Sud futre Jir si Olt si

mal ales spre Nord intre Hateg si Sibiu. Doul spintecaturr apar in directiun ea de Est-Vest consti-

tuind trer lantun paralele: una la Sud, in care curg in senz opus Lotrul si un afluent al JiuluI-Transilvan ; alta la Nord, in care curg Jiul -Transilvan, Sebesul - Superior si Riul- Satutur.

Creasta nordica culminad de Cindrelul (2248 m.), V.- Petrir (2133 m.), Surianu (2061 m.)

leagd grupul intreg cu muntir Retezatulut; ea este rupta in partea vestica de valea Sebesulur.

Creasta centran, culminad de

Sebesulur. Peste aceste pragurr, trec cele mar lesnicioase comunicatiunT,

Paring este cea mar malta si con-

caer ad pus in toate vremurile in legatura populatiunile Olte-

sudica se tine pe dreapta Lo-

niel ca ale Banatulur si Transilvanier. La Nordul Porter-Transilvane apare gruput Ruscar, mantos in partea luI sudica unde Virful-Padesulur (1380 m.), Polana-Rusai (1360 m.), si v. So-

gulur povirnis meridional al gruputur, u nde se disting mar ales Gitortul, afluent al Jiutul s't 01tetul, afluent al °aula In a-

silor (1185 m.) sunt cei mar inaltI reprezentantr al saI. La Nordul acestor virfurr, de la Deva si pana la esirea Muresulur in cimpie, regiunea este simplu deluroasd. Valea-Begar deschide o comunicatiune mare futre inima Banatulur si interio-

stitue li iia despartitoare a apelor celor doui. cine. Creasta trulur ; ea formeaza baza intre-

cest grup deosebim, pe NO muntii cliner nordice, MuntirPdringulur culminatT de Mindra,

(2520 m.), Paringul si Cirja futre Jir si sorgintele Lotrulur; apor Muntir-Lotrului coprinzind

ambele catene care tnglobeag cursul Lotrutur. La Estul OltUlur,

sirul Alpilor Transilvanier se unifica lateo singurä creasta ca

205

CARPAT1

pentru a rezista trecerit OltuluT

inclinatd de 450 pe a Fagarasu-

case, in Transilvania, curge la

luI si servind de basa intregu-

poalele sale. Aceasta creasta cunoscutä sub numele de MuntiT. Fagara$uluT se intinde pana in

luT sistem orografic dintre valle Dlinbovitel si RiuluT-DoamneT.

drumul pasuluT Bran, in ata

la Estul pasuld Bran sub nu-

cimpid Birser, unde Piatra-Craridica la 900 m. iuluI (2241 stincile sale aproape verticale,

mele de Muntif-BirseT si al' Bu-

d'asupra praguld deja inaltat

desparte MuntiT-BirseT de al Bu-

al BranuluT. Creasta Muntilor-

zauluT ;

FagArasulur apare ca un zid

AlpiT TransilvanieT se prelungesc

zduluT pana in Carpati orientan. Pasul Predelu$ (Doftana) aceastA depresiune corespunde chiar la o schimbare

CARPATI

Vest se afla. Pasul - Buzaulur, defiletz remarcabil, taiat chiar in grosimea cresteT sudice. In Muntil-Birsel cele mal voluminoase mase inconjoara sorgintele IalomiteT pe dina sudica proecteaza puternice contraforturT pe cea nordica: CreastaLeoteT (Mitarcea), Strunga si Caraimanul sati BucegiT TechiamA prin inaltimea, goliciunea si ver-

ticalitatea stincilor lor multa

uria$ intre pasurile TurnuluTRosu si al BranuluT. Nicain CarpatiT sud - orientalt nu prezinta atita siccesiune in prezenta furilor inane si a$ezarea lor pe aceea$I linie, ea In ace$tr muntr.

in constitutiunea geologicA a terenuluI. Linia crestelor celor mal limite care in Munt1I-Fagarasu-

grup, creasta se l'Ateste, scade in inaltime si ja aspectul unta

luT afecteazA forma simpla a. unuI

platoti : aci e Poarta - BranuluT,

arc, 41 Intoarce în Mintir-Birsef

una din depresiunile cele mal

aT Buzaulur, curbura cind catre

caracteristice ale muchiT Alpi-

Aci Negoiul (2536 m.) atinge cea mal mare Inanime din tot sistemul carpatic, dupa piscul

interiorul citad catre exteriorul

lor TransilvanieT ; ea se vede cu

basinuluT Transilvan. In MuntiTBuzauluT ea chiar inceteaza de a

Gerlsdorf (2663 m.) al mareluT Tatra; vin apot Buteanul (2510 m.), COltUl - VisteT (2520 m.), Urla (2479 m.) $i Berevoescu

coincide cu linia crestelor celor

mal inalte, care se tine mal la

ochir liberI chiar din cimpiile MuntenieT $i fu una din trecedie marr ale Transilvaniel in toate veacurile. La Estul säti,

S.; ad T avem da.ra doua creste:

Pasul-PredealuluT pune in lega-

una la N. neintrerupta ocolind

(2240 m.). La cele dota extremitatl, Surul (2288 m.) culmi-

sorgintele BuzauluT, BisceT-MarT

tura Valea PrahoveT cu a TemesuluT ; aci terenul cade ca o

neaza profunziunea in care cur-

ge Oltul (352 m.) cu aproape 2000 m., pe cind Piatra-CraiuluT

imbratiseaza stincele sale ambele cine ale Alpilor -TransaMuntiT FagarasuluT prezintA spre N. o pantA scurtA

vanr.

iar spre S. o succesiune de plaiurr ce se lasa lin precipi$e ;

catre cimple. Apele clineT nordice sunt impetuosT torentr; apele clineI sudice su A, din con-

tra, importante chiar in zona curat tnuntoasa ; apele centrale ale clineT sudice: Argesul, Vilsanul, Riul-Doamnet, Riul-Tirgulut i Argeselul constituesc.nn mic basin idrografic cu valle convergente. Dimbovita la Estul sis-

si BisceT-MicT pana In Lacauti ;

alta la S. jalonata prin Grohoti$ (1771 m.), Ciucas (1958 m.) $i Penteled (1776 m.), precurmata de aspre defileurT, prin care scapa spre S. Buzaul, Bisca-Mare Bisca-Mica. In Muntit-Birsei cele mal marr inaltimI sunt.: Mitarcea (2140m.),

treapta sub stincele aproape verticale ale Caraimanulul. Depresiunea PredealuluY se vede din cimpiile MuntenieT, imediat la Estul CaraimanuluT $i constitue azT trecatoare cea mar importan-

ta din totr CarpatiT Rominid. CarpatiT - Orientan, formeaza stävilarul estic al basinuluT tran-

Strunga (2078 in.), Omul (2508 m.), le gdsim de obste d'alungul luid, despartitoare a apelor ; In

silvan. Acesti muntI nu ajung

MuntiT - Buza iluT, unde relieful

timT se afla in partea lor sep-

scade, cele maT marT inAltimI sunt pe creasta suclica: in GroCiucas (1958 hotis 0764 Creasta-Tatarulur cu Tata-

tentrionald. Ceahlaul (1911 m.),

rul-Mare ('4f5 m.) si TatarulMic, Penteleul (1776 m.). Partea centrald a Muntilor - Buzan-

temultu i Topologul de la Ves-

luI acuza o depresiune in ra-

tul sati ati cursul divergent. Pe dina sudicA se deosebeste mal ales plai 11 IezeruluT

port cu virfurile Grohotis - Ciu-

(cu Piatra -IezeruluI 2240 m., Papu$a 2426), puternica creasta

FagarasuluT. La Vest.11 acestur

ca$ $i Penteleul-Cilianos care for-

meaza extremitAtile lor ; peste aceasta depresiune trece vechiul dr.un al PasuluT-TataruluT iar la

niel- °data la inaltimile AlpilorTransilvarn. Cele mal marT inAl-

pe dina estica, este cel maT inalt din totT muntir Moldo-TransilvanieI; muntiT CalimanuluT (cu Pietrosul 2102 m. i IzvorulCalimanuluT 2023 m.), constitue

intre Mures i Bistrita cel maT puternic masiv la limita Moldover, TransilvanieT $i Bucoviner; MuntiT-Rodner (cu Ineul 2280 m. $1 Pietrosul 2305 in.) intre Some $ Borsea, este cel mal puteral Carpatilor-0nic

CARPATI

rientali

CARPATI

206

baza unuT intreg grup

Bistricioarei i BicazuluI In por-

dezvoltat pe di la lor vestid,

tiunea lor normalA creste principale ; 4. depresiunea Tulghes-

si

Intre Valea-MaramuresuluT (VisAti-Tisa) i Somes. Acest grup

formeazA stävilarul nordic al basinulur transilvan. NicT un pisc al Carpatilor-O-

Moinesti-BacH care deschide intre Cic-Sereda i Badil cea

maI directA linie de comunicatie peste tripla creastA a Carpa-

rientall de la sorgintele Bisce-

tilor-Ori entalr ;

lor la Ceahlliti nu atinge in5.1timea de 1800 m.; In cit aceastA

OituzuluT care dati In ValeaTrotusuluI , incA in regiunea

parte corespunde une! depresiunI generale, a crestelor muntoase, unde se grAmAdesc cele

mun toas d.

maT multe comunicatiunT dintre clinele opuse (Oituzul, Uzul, Trotusul, Bicazul). Totisl prin timea si prin alternarea lanturi-

lor lor, el constituesc o regiune muntoasA remarcabill. Caracterul esential al acestor muntl este spintecarea lor prin depresiunI paralele crester centrale, une-0H neintrerupte, de cele mal multe ori infundate. O primA depresiune apare imediat la Vestul linii despartitoare a apelor celor douà

cine; ad i curg unul spre N., altul spre S.: Muresul i Oltul. Dar mal ales pe dina orientald se inmultesc spintecAturile gitudinale : Bistrita reprezintA

pe cea mar lungl din acestea; apor vin cele doul CeremusurI, Moldova , Moldovita , Cradul, etc. la Estul Bistritel ; NeagraBrostenilor, Bistricioara $i Bicazul, in partea s iperioarA a cursu-

5.

Valea-Uzului

TdrnavaMare Muntil-ArghiteT (1798 m.) nava-MicA. In tre O 1 t

si

ating cea maT mare inAltime a

acestd catene. Creasta culminatA de Virful-Ciucuc (1560 m.) tArmureste Oltul, inainte de in-

trarea luT in defileul TusnaduluT ; vin apor Muntif-Persanilor cu Mä.gura (I 106 m.) incadratl

de Olt de la Feldioara la Sarcani ; MuntiI-Barotuld incadrati

CarpatiT-Orientall, se prezina

pe margin ea esticá a platoului transilvan, reculesI mal ales in

de Olt la Est, S id si Vest; si muntii de la Estul defileulur TusnaduluT (cu Puturosul,

1246

douà sirurI: o antecated vestid, inglobatl in interiorul pla-

m.) Aceste din urmA trei grupulete despart sesul din coltul

un sir principal la Est, cáruia se reserveazd de obicei0 numele de CarpatiI-OrientalT.

sud-estic al platoulur de interio-

touluT

si

Antecatena vestid apare la i Oltului superior urmInd paralel cu sirul principal cu care se leagA de Vestul-Muresulur

dota orT : printre sorgintele 01tuluI si ale Muresului i printre sorgintele plriulur Cason si Olt.

rul basinuld transilvan. Al doilea sir formeazA creasta principall a Carpatilor-OrientalT cu aceasta linia despArtitoare

a apelor celor dota cine. El continuA, in directiunea nordvestid. sirul Alpilor-TransilvanI prin : Muntii-Brescul ii, ai CasonuluT

si

ai CiuculuT care se suc-

In unghiul dintre AlpiI Tran-

ced pana in sorgintele Oltului;

silvaniei

CarpatiI-Orientall,

aT Gherghiului si al CAlirnanuluT,

apare o nouà basa muntoasA

carl cercuesc la exterior curba

lipitA de o parte de Carpa-

MuresuluT de la originea eT pAnA la Regin ; al BistriteT i al Rod-

i

tii-OrientalT intre Oituz .si Uz; de alta de Muntir-Flgárasu lui, constituind si ea tot ca o antecaten1 a lacingAtoarer exterioare a basinului transilvan. Acest sistem de antecatene ale

nei, carI se succed pe clina interioarl a Carpatilor-Orientall din Bistrita TransilvanA pAra in VisAu

si

Iza. Pe dina exteri-

oard gAsim mai ales : Muntir-

al nbrAutilor

sirului principal al Carpatilor-

VranceT,

lui lor ; Domucul, TarcAul, AsAul, Taslacle si Trotusul, intre ComAnesti si Onesti, etc. Alaturi cu spintedturile longitudinale existA fracturi si depresiunl transversale carl determinA principalele 'inri de acces

Sud-Orientall prezintá treT fracturI: una la Sudul Muntilor-Cdliman!, prin care scapA Muresul ;

OituzuluT inglobind cursurile :

ale regiuneT muntoase odatA cu principalele linii de comunicatiune intre cele douà cine. De citat avem : 1. pasul Rodner deschis de Valea - Somesulur ; 2. pasul BArgAuluT, deschis de Bistrita transilvanA futre Transilvania si Bucovina; 3. Valle NegrisoareT,

poI din acest din urmA in al Fagarasului. A cest lant inaintat al

a doua in partea sudicá a sistemuluT, la junctiunea celor dod catene pe u :de scapA Oltul din tinutul Ciucului in al BirseI, a-

Carpatilor are cite odatl inaltimI mai mari ca sirul de la Estul sea. El incepe la Sudul Muntilor-CAlimanT sub numele de Muntlf - GurghiuluT (Funcelele 1685 m.),

carl %in pana in Tar-

si

al

PutneT, ZAbräutilor i Oituzul,

in dreptul muntilor Bretcani al cine! interioare ; apol, MuntiTTazldulur si ar TarcAuld inglobind cursurile apelor cu acelasT nume, in dreptul muntilor Ciucului aT cine! interioare ; mal la Nord masivul CeahlAuluT, pe al Grintiesulul, pe al Gaboif PietrosuluI, care constituesc

ca un lant in lungul Bistriter, segmentat de fracturile Bicazulur, Bistricioarei

i Negrel-

Broscenilor. La Est, in tot lun-

gul Bistriter se inflad MuntiIBistrita Moldovene, lung sir a cara linie culminanta insoteste de aproape cursul Bistrita pana

la orasul Piatra. MuntiI-BistriteI se prelungesc spre Sud printre Siret i Trotus prin douä sirurf paralele, despartite intre ele de Valea-TazIdulur.

Basinul Transilvan este inchis la V. printr'un grup puternic si compact intins intre

CARPATI

207

CARPATI

MuntiI- de - Arama (Varaticul

Oltul cu afluentir sal: Riul-Ne-

756 m.), al Mesesuld (868 m.), si al. Biculur (550 m.) constitue

apele lor in senzul inclinara

o curba neintreruptd in jurul sorgintei BeratauluI i Crasner,

care insoteste mal india Crisul (r. d.), apoI Agrisul (r. s.) si In fine Crasna (r. d.). Partea estica coprinsä. intre Nadas, Somes si Almas, e o re-

gru i Riul-Paruld, isI prdvalesc

pauta; apor rupind bariera vestia si pe cea sudica, debuseazä spre cimpiile exterioare prin treI fracturI : la N.-V. prin Valea-Somesulul, la V. prin ValeaMuresuluI, la S. prin Valea-01tuluI.

giune curat deluroasa in care se deosebeste, la Estul Alma-

c) Carpatir de mijloc, constitue partea centrald a siste-

Valea-Muresuld si a CrisuluI-

linia Virfurilor-Babli (695

mului carpatic, afectind forma

Repede, constituind muntif apusenI al Transilvania, numire re-

m.), al Cresta (622 m.) si al

unuI arc ce leagä gruparea nord-

NadasuluI (747 m.), care se re-

zervatá de obiceiä parta cen-

curbeaza spre V. ca

vestica cu cea sud-estica. Redusi ast-fel la o suvitä ingusta,

trate a acestuI stavilar. La cen-

Almasulni.

eT se intind din Valea-PopraduluT

trul acestora apare, de la N.

pana aproape de frontiera Moldover, unde inglobeaza sorgin-

ta BihoruluI serveste de bazä celor doud cine spintecate de

Basinul Transilvan este inchis in partea nordica printr'un grup concentrat inteun contur triunghiular, care patrunde ca pana intre stavilarul sati apusan si cel estic, din Valea-SomeuluI pana In a

valle CrisuluI-Alb, CrisuluI-Ne-

MaramuresuluI (Borsea-Hust). In

gru, Ariesuld i SomesuluI. Regiunea dintre Mures, Crisul-Alb

acest grup, pe linfa culminantd, aruncata in lungul latura nordestice a conturuluT, se disting : MuntiI-Rodner cu Ineul (2280 m.), Pietrosul (2305 m.), a! LapusuluI cu Tiblesul (1842 m.) Gutinul (r447 m.), care se prelungesc urmind de aproape cursul TiseI, prin creasta culminata de Plesa-Mare (1291 m.), Cheniu (1003 m.), si Siroca (777 m.), pana la defileul HustuluI. Apa Tiblesuld desparte, pe clina sudica Muntir-RodneI de ai Lapusulur ; acestr din urmä. Inglo-

la S. creasta Muntilor-Bihorului

calminata de Vlaghiasa (1847 m.), Cucurbeta (1850 m.) i Vil-ful-VulcanuluI (1268 m.). Creas-

si Aries, avute in metate, mal ales in partea N.-E., poarta numele de Muntil-MetaliferI ; acea

dintre Crisul-Alb si cel Negru, de Muntir-Codruld ; pe stinga

Ariesulur apare cea mai puternica creasta dupa Muntif-BihoruluI comandan: de Virful-VirfuluI (1672 m.) , Balimareasa (1636m.) j Muntele-Mare (1828 metri).

Din Crisul-Repede pana in Somesul intrunit, inältimele ba-

i

cursul

tile Ceremuselor, Siretuluf, Mol-

doveI, etc.; de Carpati sud-estici despartitI prin valea longitudinala a Maramuresulur (Borsea Tisa). Mijlocul Carpatilor padurosI, cunoscutr mal ales sub numele de BeschiziI-0rientalI in opozitie cu BeschiziI-Occidentalf din Carpati nord-vesticI ramine in gol, in

fata cimpia DunareI de mijloc ; iar lungimea lor intre limi tele de maI sus trece de 400 kil., pe

ciad in latime, a nu trec niel o data de 120 kil. Considerat in profilul saa lon-

gitudinal, acest lant prezinta crestete ce, se inaltä progresiv de

la Nord-Vest spre Sud-Est. Busovul (1010 -m.), Stribul (1014 m.), Ravca (1303 Halici

riera vestice a Carpatilor sudorientalI sunt atit de reduse in cit ele abia mal pot purta numete de muntI. Magura-DesunoiuluI (983 m.), cel mal inalt

beazd tot cursul Lapusulul, a

(1335 m.), Pecuia (1405 m.), Pa-

caruI vale e despärtita de a So-

Odia (1742 m.), Covirla (2508 m.), dati scara ascendenta inaintind spre Transilvania. Paralel

reprezentant al intreguluI grup, este un important nod idrografic

V. la E., constituind aci primul zagaz al basinuluI transilvan. Panta generala a BasinulurTransilvan se inclina. catre V.; de aceea toate cursurile care-I

si orografic al regiuna; de aci nasc: Beretaul, Crasna, Agresul si Plopisul, principalele cursurI de apa, dupa. Somes, care

curg pe marginea nordica.

mesuluT prin Culmea-GimiI (770

tn.) §i a Breza (974 m.) putin imita si orientan riguros de la

strabat, Somesul-Mare, Muresul, Tirnava-Mare si Tirnava-Mica,

Cu creasta principala, atit pe dina interioara cit si pe cea exterioard, se succed creste'scur-

te sustinute de contraforturI mal scurte, inglobind vAI adincI. Vihorlitul (1074m.), Gilul si Nas-

tasul intre Laborcea i Ungul; apor, crestele culminante de Po-

CARPATI

CARPATI

208

lonina-Rovna (1482 m.) dintre Ung i Latorcea, Hatul, Gilul

nasc pe clina lor exterioarA. La-

torcea, Ungul, Laborcea, On-

trachite ; in fine, prin bazalte Un alt caracter general al inun.

(1086 m.), Polonina-AguluT (Cu

dava si Topla, nasc pe clina in-

tilor Carpati este faptul el pe

virful stor 1679 m.), PoloninaTarteT (cu virful Groapa 1568

terioara. a Beschizilor-OrientalT.

bordul sAa exterior, la Nord de

Acestl muntr prezintä cele mg

Tatra se gAseste o bandl de

vidovAtul, constituesc principalele creste ale cling interioare, paralele cu creasta prin-

miel InáltimI din tot lantul, fiind cind precurmatI de pasuri, cind

stincT izolate in proeminentesa5 clipen, avind o lungime cam de

de pragurT foarte asezate. De

loo kil. si o largime mijlode

cipalA. Bucovita (797 ni.), Chwa-

semnalat mar ales: Pasul-Usco-

niow (685 m.), Zucow, Adritul (1838 m.), Polonina, etc. in Galitia, Arsita (1589 m.), Ciortca (r259 m), Hordia (1478 m.)

culg (889 m.) Intre valea Un-

de 180o m., de la Rogoznic aproape de Neumarkt In Galitia

guluT si a NistruluT ; Pasul-Lup-

pana la Zeben (Ungaria). Aceste

cov, intre valea Laboree! si a

salid sunt formate- de un cal-

SanuluI; Pasul-Ducla futre Visloca si Ondava. In genere regiunea dintre Lup-

car compact, de virstA jurasica sau infracretacee , Inconjurate de un flis gresos, a case! etate

cov si Duela constitue o de-

e greu a se preciza ; totusT, se poate considera ca coprins intre cretacea si eocen.

m.)

i

Obcinele BucovineT, culmineazA

principalele catene ale cine! exterioare. Carpati de mijloc, de-

semnatI adesea si sub numele de Matra, sunt constituitT din flich J terenurT cretacee. Inal-

presiune care In Duela descinde la 500 m. altitudine. Aci o nouà poarta. peste Carpatir mijlociT,

timea lor scade' une-orT atit, in

la jonctiunea lor cu Carpatir-

toritA inegalitateT de flexibilitate

cit el prezinta din toate punc-

Nord-OccidentalT. La SudulPasuluT-Maghiarilor,

a rocelor supuse la o energiel

o data cu cresterea inaltimilor,

calea feratA isoseaua StriT-Mun-

muntT vulcanicT. Popadia (1742 m.), Sevola (181f m.), Popa Ivan (1925 m.), GiumalAul (1853 m.),

lantul muntilor Carpati. Ondulatia cea mad insemnatd s'a &cut acolo unde straturile cretacee treceau de la facies nisipos la facies dolomitic. CAcT din cauza obstacoluluT opus de dolomite, presiunea latera1á a tre-

cae!.

tele de vedere aspectul deluros. Principala trecere se gaseste in

centrul lor, intre valle: StriT Laborcea. Creasta prezintA ad un. prag, care are abia 670 m. altitudine, pe unde trec azT la

distan. de 12 kil. una de alta

terenul isT schimbA si formatiunea ; crimpee constituite din te-

renurT cretacee se amestecl cu

Origina clipelor se crede da-

impingere,

si care aa produs

Tarcaul (196

m.), sunt ceT mar inaltI reprezentantr cli-

buit sa se forteze de a curba

Acest prag, cunoscut in istorie sub numele de Pasul-Maghiarilor este situat pe finja dreaptA

neT interioare. TrecAtorile se raresc, cele maT importante sunt :

ce uneste Kievul, unul din cen-

a Pasulg-T5.tarilor intre Prut si sorgintele TiseT-Negre, si a Pa-

In bolt5. calcarul jurasic si neocomian, care aveau acoperisul lor de gresie carpaticA. Dar calcarul fiind cu mult maT flexibil,

trele mari geografice ale dmpiilor orientale, cu Bdda-Pesta, centru nu mal putin important al dmpiilor DunAreT de mijloc. Prezenta acestei stirbiturT in pa-

suluT Borsea, intre Maramures Bucovina. Geologia sistemulut earpatic.

rapetul Carpatilor aa pus, in

tea caracteristicá a muntilor Car-

toate veacurile, in nesigurantA

pati este faptul cA el sunt lipsitI de urme recente de erup-

popoarele ce ají ocupat succesiv tinuturile fertile ale Tiser DunArer, din. partea nAvalire popoarelor i armatelor din eimpiile orientale.

Toatá. partea Carpatilor mijlocli, coprinsa 'filtre Pasul-Maghiarilor si Defileul-Leluchov al

Popraduld poartá numele generic de Beschizil-OrientalT. Nistrul, Sanul, Vislocul Vis1oca,

L Constituirea geologicA.Par-

tiunT vulcanice, de si terenurile eruptive abundeazA in toate regiunile sale. Ele se intilnesc in interiorul cerculuT carpatie i ies

la iveall maT ales in val unde sunt reprezentate prin granit asociat cu sisturT cristaline, porfire, pi-in serpentina asociatà cu terenurT paleozoice saa de tranzitiune ; prin melafir asociat cu

a inceput a se impArti In bucAti, si din cauza, putereT Impingerer s'au introdus prin fortA

in straturile de cretacee,

care

erau mal slabe. Mal tîrziü erosiunile atmosferice au facut sa dispara acoperisul de gresie si de sisturi,15.sind ast-fel la vedere blocurile calcare solide care reusise

sa. se introduca.. Ast-fel clipele suat resturile uneT boite ruptA,

introdusl cu fortA in straturile mg recente care le acopereaa alta. data. AceastA miscare s'ar fi

produs cam pe la sfirsitul oligocenuluT.

Luind straturile in mod cronologic, adicd de la cele mal

CARPATI

209

CARPATI

vechr, catre cele mar recente.

cremene cu Perisph. transito-

Constituirea geologica in regiu-

rius.

nile carpatice se prezintä cum

2. Brece cu cefalopode i cri-

urmeaza

noizT, formate din calcarurr albr

In epoca Triasica, conditiunile pelagice perzista in regiunea Carpatilor, ca i in Italia, Sili-

saü rosir cu metapohinus convexus, etc. T. Calcarurr noduloase rosir in stratificatie regulata. Etagiul I-iti este considerat ca oxfordian i sequanian, etagiul al II-lea prezinta analogie

cia, etc. Triasul mediteran, se vede aparind in Ungaria, in Ba-

conier-Wald, care este un amestec de tipul jurasic cu forme germane si alpine ; adicä triasicul alpin maritim este format

din quartite si sisturT cu Esteria-minuta, suportind calcaronr negre de Willenova si Chemnitz, si totul este incoronat cu un calcar alb de crinoizr,

care se afla asezat pe un calcar cu cremene. Triasul german este compus din : Gresia bigarata , muschelcalc (formatiune

calcaroasa si marina cu depozite de sare), si Cheuper (marne, gips si grezie).

cu chimeridgianul.

In partea superioara a lantuluI Carpatilor avem un facies diferit, compus din calcarurr albe sag cenusil deschise, avind vine de calcite si concretiunr de cremene.

Cretacett se gaseste impartit In 2 serif : In seria I infracretaceu gasim in Galitia si Moravia in muntir Beschides urmatoarele: 5. Grezie de Godula, conglomerate si minereurT de fer, alu-

Terenul liasic cu etagiul Netian este desvoltat prin calca-

vian cu scoicT mamilare.

rul säü cu Brachiopode si pe care d-1 de Suers II numeste

fauna baremiana. 3. Sisturr superioare de Teschen, negre, marnoase si grezia

facies carpatic. Jurasicul mediu in Carpati este compus din sisturr argiloase,

4. StraturT de Werusdorf cu

de grodischt cu optychus didagi.

Baremian :

Schrattercalk. Straturr de Wernsdorf. .

Sisturr superio are

de Teschen (la limita).

Hoterivian: calcarurT de TesNeocomian:

chen. sisturT inferioare

de Teschen. 1Valancian: A doua serie supracretacee este reprezentata prin flis , a carel parte inferioara corespunde cu cenomonianu i turonianu.

In aceasta epoca, din cauza aparitier cefalopodelor in Bavaria si in imprejurimile Viener, pu-

tem vedea ca a fost o comunicatie ca Marea in spre Est, si inteadevar straturile cu Belemnitela i cu Baculite sunt ea-

noscute in Polonia. Succesiunea straturilor este urmatoarea : 4. Calcarurr cu hipurite si orbitoline. Calcarurr cu acteonele.

3. Marne cu O. visicularis Trigonia limbata.

2. Straturr lacustre cu

lig-

asezate pe marne cu Harpoce-

2. Calcarurr de Teschen cu

ras opalinum. D'asupra vine calcarurr albe i crinoizt, si peste

Belemnites pistiliformis (90-loo metri).

ele vine calcarurr rosir. Bathonianu marin exista pe versantul romin al Carpatilor, in apro-

t. Sisturr inferioare de Teschen (loo m.) In afata de calcarul de Tes-

pierea obirsiet Ialomiter unde se poate aduna opp. aspidoides, Phylloceras cadernatschis. mediteraneum. disputabile. suboptusum.

chen, totul este cunoscut cu numele de grezie de Carpati care se intilneste in tot cre-

gen.

taceul i chiar in tertian Seria corespunzAtoare la eta-

prin terenurr Cu numulite. Ca

Jurasicul superior este reprezentat prin masivuri in forme de falese sau clipen, izolate in mijlocul gresiilor carpatice, si care se numesc clipencalc. S'ati putut distinge urmatoarele stra-

rea : Albian ; este reprezentat in Carpati prin grezii verzl cu Belemnites minimus, grezie de godula.

turt :

3. Calcarurr cenusir bogate in 67470 Mat

le Dr on 6

I

fI

giurile cretacice este ormAtoa-

Aptian: Calcarurr Cu Terebrirostra la limita.

nita. 1. Calcarurr cu rachiolite, ca-

protine i nerine. Grupul tertiar este reprezen-

tat in Carpati prin diviziunile celor 2 sisteme : eogen si neoSistemul eogen coprinde : t. Seria Eocena, reprezentatd tip se iati straturile din Kressenberg unde avem : 8. Flisurr. 7. Marnele cu foraminifere.

6. NisipurT si grezir cu serpula sprirulaca. 5. Marne cenusir ca foraminifere. 4. Seraturr feruginoase si glau-

coniene cu moluste. 27

CARPATI

3. Grezif galbene

si sistuff

manoase inchise. 2. Calcaruri cu numulite marl

si cu un mare numdr de fora-

Austria 4 ( Primele straturI cu palu!dine. 1

6',,,'

t

StraturT cu congerr.

minifere.

Marne cenusif inchise sail verzul.

Totul avind o grosime cam de 200 m. In Carpati Galitiel, eocenul este format din grezil cu argilull bigarate sail rosiI, care nu este alt-ceva de dit flis avind In interior grezie calcaroase ca Lithotharnnium si cu numulite. Eocenul in Carpati rominl are la baza Calcarul de Alb esti (Mus-

cel) si la partea superioarl Calcarul de Azarlic (Dobrogea) coprinzind numulites distans, N. Ramandi, Assilina, Terebratula, etc.

Seria Oligocend. Se poate distinge in Carpati austriad urmatoarele straturT :

Straturi de Loibersdorf. Grezie, marne si sisturI de Liguri. Lignità de Cadibona i

de Sotrka. Straturr de

Horn. Stratuff Cu petonele de Buda. Stampian: Lignita. de San-

ta-Giustina. Straturl cu Natica crassatina de Hoja. Gre-,. 11**,0

CA RPATI

210

Marne albe-cenusir sail alboi-

Marne cu mactra podo4 I Ilea. )

ti 1 (1)

Nisipuri cu ceritI.

.,t.1,

,5?,

k

E.,i'z.

[

Calcarurr de Leitha, stra-

turI de Bya, marne de BaEden

si de Viislaii.

Lignituff d'Eibiswald. NisipurI de Grund-schlier.

MolasurI de Eggenburg. NisipurI de Gandendorf.

reprezentata in Austria: si in Romlnia ast-fel :

Marne, grezie micacee, gips, verzur

(Palla).

StraturI ca cerithium. Mangeritaceum si cerithium plicotum.

2. Seria Pliocena este reprezentata. in Rominia prin Platssancian sail Levantin, care co-

a venit andesitele in genere amfibolice, care formeazA filoane

prinde :

Capnic si Lapos-banya. Dupa aceste au venit: Rhyolitele, Liparitele si Basaltele. Se gasesc la Tokai, Nagy-Milahy,

III. Orizontul marnelor si argilelor superioare. II. Orizoltul nisipurilor.

V. Stefanescui, V. Davilai, etc. Era quaternard se manifesta

III. Grezia de Tisesti. II. SisturI cu menelite. I. Brecir verzr de Harz. Sistemul Neogen coprinde : 1. Seria miocena, care este

Nisipuri si conglomerate. II. Marne cu ostraea cochlear. I. Calcarul de curchia cu cerithium Turitella, Mitra, Turbos, Lucina, etc.

sare gema, tuf trachitic

berto. Sisturf cu menelitice de Carpati. Sannosian: Calcarurr de

Seria Oligoce la in Carpati

Orizontul superior Cu do. sinia exoleta, cerithium disjunctum, Neritnia. I. Orizontul inferior cu mactra cumulata.

...;

I. Orizontul marnelor si argilelor inferioare, avind in ele

romira este :

III. NisipurI si marne cu Rosodaena Unio, Vivipara, etc. II. Marne galbene adesea nisipoase cu congeria umana, Pantalmira, etc.

tuse cu Cardium, Congeria, etc.

zie de Mägura. TufurI de calcatan l cu polipiert de Gom-

brecciole de montecehio maggiore.

Rominia

diferite varietatI de unjo precum :

in Rominia prin straturi marT de loess, care ail marl adincimI pe colinde muntilor Carpatf. Roce eruptive. In Transilva-

in cele-l'alte doul grupurl la

etc.

Seria eruptiva se terminA in Transilvania prin curgere putin desvoltata a bazalturilor, a clror tufurI acopere calcarul de Leitha.

Activitatea vulcanicA in masiva! Carpatilor, a avut loc cam de la eocenul superior pAnA la Pfiocen.

nia se poate bine observa cà

Pe versantul romin avem:

tertiarul a fost intrerupt de roce numite Griinstein trachit, care

GraniturI, Lignite, Diorite, Me-

au sunt alt-ceva de eh labra-

Gorj, Vilcea, Arges, Dimbovita, la Virful-Mdgura, precum si in

dorite si andesite cu ogite, cite o data sunt quartzifere. Roca numitA Dacita, taie andesitele la Rodna ; dup. aceste

lafirul, in judetele: Mehedinti,

Nordul Moldova in jud. Suceava, la Brosteni, Dorna, etc. Serpentine la judetul Gorj

CARPATI

211

la Poiana-MuereI, Virful-CapreI, Mindra, etc., precum si in ju-

tirupurI depdrtate, nu se extrage de &It sarea, petroleul, lignita,

detul Suceava la Cotirgaci. TrachiturI se gdsesc In coltul Vest-Nord al judetulul Suceava

piatra $i sorgintele balneare. Regiunea salinit Ron:incl. Se

in regiunea Neagra, Lucacia, etc.

poate indica existenta Ord In regiunea Romid. dupd 3 liniT,

II. Bogdlia minierit a Carpa/I./or. Muntil Carpati at in sinul lor o mare bogltie minierl. De citat mal ales sunt :

corespunend la zonele de pliurI ale colinelor : Cea d'inttia, de Nord, trece prin SlAnic, Buzda $i R.-Sdrat ;

muntif Zolion $1 la Chemnitz in Carpatif Nord-OccidentalI, avutI In fer, araml, .mercur, bismuth,

A doua, prin Salinele-Mari, Cimpina $i Telega ; A treia, prin Tirgovi$te $i Balcoia.

cobalt, galena $i in minerale rail ca amiante, chriso-

nikel,

lithe $i grenate. Muntir metalicI din vestul TransilvanieT cu centrul Detunata imbrati$eazä cele mar avute zadminte metalifere ;

aci, la Nagy-ag eraa cele mal renumite mine de aur $i argint inaintea descoperireI A mericei.

Sarea gemg se prezinta In stra turT intinse in regiunea sudica a Carpatilor ; situate in Salzthun, grup de desuptul PliocenuluT, re-

prezentat prin straturT cu Pa-

In general straturile cu paludine si congeriI, sub care se depune straturile de sare, formeazá lantuff de coline care do-

mineazd cimpia de aluviune a DudreI ; acestea la Andul lor sunt dominate de muntiI de gre-

zie compaca, de greziï cu menelite $i de grezie neocomiad a fucoides. Pe alocurea sarea apare la suprafata spIlat& de pica* in forme de abundentT muntI albI.

CARPATI

parte din Europa, dar chiar din cauza situatiuner $i a dispozitiuneI lor speciale. Se pretinde cA subsolul RominieI aproape In toat5, intinderea sa e petrolifer. Sursele de petrol sunt maI

In tot-d'a-una In terenurile cu paludine : la Co1iba$1, Cimpina,

Monteorl $1 Govora. Daca s'ar

parcurge tara de la N. la S., gisementele apar in ordinea urmItoare : In partea de Nord a MoldoveI nu exist& exploatatiunI, dar se constati numaT aflueremente in jud. Neamtu : la Buhalnita, Doamna, Tazläul, etc.

La Moine$ti se cunosc 5 linl principale de fracturl. Petrolul se glse$te de multe oil la suprafata. Mal la Sud, In Muntenia, terenurile petrolifere sunt me des-

coperite si ad se gAseati exploatatiunI importante in terenurile cu paludine, In $isturile numulitice $i cite o datà in gre-

ludine. In fundul bazinuluI Tran-

Formatia argil& -saliferl este

silvan, aceste straturI se intind Ill intrerupere sub tristele coline despAdurite ale Cimpid $i chiar mal departe intre Some$ $i Mure$. Tot acest fund formeazg sub straturile ce-1 aco-

compusl la partea superioard

zie de mAgura (Slänic). Ast5.-zI centrurile de exploa-

de argilf ro$LI cu miel straturr

tatie sunt :

per o mare albá de sare, rest al vechiulur golf tertiar, care umplea acest bazin al Carpatilor; pe alocurea sarea apare la suprafata in forme de adevArad munti de sare ; a$a la Paroid sarea se prezintl inteun adevArat mu n te rotund mAsurind

7 kil. de circonferintA. Asemenea filoane metalice si straturI saline contine $1 regiunea romina a Carpatilor ; dar Ong acum ad i n'au fost exploa-

tate de cit acelea pe care na. tura le punea in evident& flrá a cduta in adincul subsolula Afar& de arama de la Baia-deAraing, din Gorj, exploatata In

de grezir, la bazI sisturI gre-

Tirgovi$te (Dimbovita), Om-

soase micacee $i $istuff argiloase verzr sail cenu$iI. Grezia micacee

pina, Monteorul (Buda), Moi-

are gipse, sare si pucioasà. Gisementele aa forme lenticulare $i nestrAbAtute la 200 m. de adinci me.

Se extrage anual cam 100000

tone de sare din salinele bine exploatate asta-zI la Tirgul-Ocna (jud. Badil), SlAnic $i Doftana (jud. Prahova) $i de la Ocnele-MarI Cjud. Vilcea). Analizele chimice prezina sarea romin& cu calitatea cea maI bun& In Europa. Regiunea petroliferd rondnd

ne$ti (Bada) $i se fac incercad la Vest la Govora (Rimnic); lar sorgintele in exploatare sunt :

Prahova: Cimpina, Poiana, BAicoia, Tintea, Telega, Scorteni, Doftana, Bu$tenari, Poiana-Piriulul, Stejari, FAget, Misli$oara, Grinsor, Cozmina, Re-

semente, atit de bogate, In &it

cea, VArbilda, Bughea, MAlini, PAcureata, Copäceni, Turburea, BrAcacia, Valea-Reni, Plcureti, Matita, Ochi$ori, MAgura, RIpaos, Apostolache, Moreni. Buzeid: Plcurele, Berea, Cucule$ti, Tega. Dimbovita: Gura-OcniteT, Coliba$1, Re$ca, Glodeni. Bacda: Solont, Moine$ti, Lu-

ar putea aproviziona o mare

cace$ti, Margire$ti, StAne$ti, Tet-

oferl interes cu totul particular, nu numaT din cauza num&ruluI $i importanteI acestor gi-

CARPA TI

212

CARPATI

In regiunile acestea avem ur-

cani, ComAnesti, Doftana, PAcurita, Nimeasa, T.-Ocna, Mo-

niel, Amaradia (jud. Gorj) ; Mue-

reasca d.-j. (jud. Vilcea).

mAtoarele date :

Lignitd. Pe riul Cernisoara

soarele, MAnAstirea-Casin. SONDAGE

la ArmAsesti, Cerneti, Balma, Plosnita (jud. Mehedinti); Baia,

PUTURI

Product.i Neprod. Product. Neprod.

In jud. Dimbovita sunt : Prahova Maga Bacla

Total .

.

107

35

410

Casca, Fintina-Mare, SoldAnesti, Valea-SeacA, Valea-MAlini (jud, Suceava) ; Gura-Dimiani, 13eciii, Soseni, Coca-Palanga (jud.tn3uz1u); SlAnic, Filipesti, Valea-

24

37

4

r0

355 87

40

8

333

"4

cana-luT-Pandele (jud.

55

882

562

vita); Cucesti, Berlesti (jud. Vil-

68

3

GarduluT ()ud. Prahova); VulDimbo-

cea) ; Bengesti, Timisani (jud.

Productia totald a MuntenieT

hedinti); Trestioara (jud.13uzAti);

pe 1897 este de 5022106 kgr.

Valea-Cubitl, Muntele-Cordun,

si a MoldoveT de 10175000. Productia totalA a RominieT

Coltul-UrsuluT, Muntele-Purcelul (jud. R.-SArat); Ciungetul (R.Vilcel) ; Valea-Rea, Stoenesti, Valea-luT-Begulet (jud, Muscel).

pe 1895 a fost de 7469 vagoane, valorind 29840001er, care

se imparte ast-fel

Particulart Stat Prahova .

. .

Dimbovita

3688

26 179 236

.

.

.

.

1365 1602

BuzAri .

.

. .

902

2

Total 7557

443

BacAri

.

Gorj) ; Cretesti (jud. Dolj) ; Bordeele-luT- Manea (jud. Putna); Strunga (jud. Muscel). Grafit. BAdeni (jud. Muscel).

Antracit. Schela (jud. Gorj). Chihlibar. Aproape de satele

Minereurt de galena' argin-

Coltea si BAilor, SibiciO, Alu-

tiferd. Tonel, Chirilo, Brosteni,

nis (jud. Buzlu); Valea-Cariln-

Cojoc (jud. Suceava); Valea-SAratA, Muntele-Ulma, Poiana-MA-

buluT (jud. R.-SArat).

ruluT (R.-Sárat); Leaota, Flgetelul, Valea-BAdeanca, Poiana-

detul Arges). Pucioasii. Aproape de Sotinga (jud. Dimbovita) ; VAleni

MA.ruluT, arnesti (jud. Muscel). Minerettrt de aun. Valea-Bo-

Gren ate. Muntele-Ciocanul (ju-

Monografia cliferitelor re-

gata la Nicadia si Sima (jud.

Poiana (j ad. Prahova) ; Plusesti, Pucioasa (jud. Vilcea) ; Glvan,

giunt metalice fi de cdrbunt, In versantul romin al Carpatilor, se poate stabili cum urmeaz5.: Minereurt de aramd. Pe riul Bulba In apropiere de Baia-de-

Suceava); Breslieni aproape de Hangul, Pietrele-Arse (judetul Neamtu), Gemenea, Cindesti ,

SecAturi (jud. Buzlu). Realgar fiopriment. CAliman, In satri Sarul-DorneT (jud. Su-

Codlea (jud. Muscel); Valea-lurStan (Viicea). Minereurt de mercur. Pitesti,

ceava).

Arana (Mehedinti) se gäseste carbonat de cupru. Piral de cupru la Baia-de-AramA ; ValeaHolda pe dealul PizreT, UrsuluY, Valea-Holdita, dealul Toncel, AStAnisoara, Crucea, Co-

(jud. Arges), Brosteni (jud. Suceava) ; Geseni i Berca (jud.

Piatret acra. MAnAstirea Bisericani, Valea-TArcAuluT (jud. Neamtu). Kaolin. Finanele (jud. Bada);

Buzá.11).

si in Mehedinti (jud. Gorj).

Psilomelan. Dealul-DoamneT (jud. Suceava).

.7aspis. Pietrele-Rosif (judetul Neamtu) i Muntele-Rarlul (jud. Suceava). Gipsurt. Dealul-Caluglrui (judetul Baclu) ; Cimpulung, Fil-

joc (jud. Suceava); Valea SA-

Minereurt de cobalt. Valea-

rata, Muntele Plesul, FundulPurcel (R.-SArat) ; Sodeni (Mehedinti) ; Bldeni (Musca). Minereurt de fter. Dealul CheruluT, Piatra-Tdiatl la Chirilo, Drumocsa, Negrisoara, RarIul, Brosteni, FIerul, Piriul-Ars la poalele dealuluT Ciubuc, ValeaMIlini (jud. Suceava); Vulcanul (jud. Gorj); PingArAcior, Secul (jud. Neamtu), Bahna (jud. Me-

Negulet si Tocilor (jud. Muscel).

Zmaltinii. La 13Adeni (judetul Muscel). Celrbunt. Plaiul Pirscovul 1T si

la stinga rtauT SArAteni (jud. BuzAti) ; ComAnesti, Lapos (jud.

BacAa); Larga, Riul-Birladul pe

mosia Hangul, Scdricica (jud. Neamtu) ; SoldAnesti (jud. Suceava); Soanga, MArgineanca, Bezdad (jud. Dimbovita); Lai-

trando (jud. Muscel); Ving.tori, Tazidul, B itca(j u d.Neamtu), Muntele-Giurgeallul (j Ud. Putna); BA-

deni, Pucioasa (jud. DImbovita). Piatra de moaret. Deleni (jud, Iasi) ; Albesti (jud. Muscel); 0enele de la Biserica Popesti (jud.

Dimbovita) ; Corbeni (jud. Ar ges).

CARPATI

Marinara. Muntele-Raraul lingaToance i Piriul-MarniturT (jud.

Suceava); Ocna (jud. Bacán); Olanesti (jud. Vilcea); Albesti Valea-Doamnel (judetul Muscel).

213

Lespedea, Negresti, Valea-Rachitilor (iud. Vilcea). Piatrel de var se gaseste : Pe Piriul-Dragugesti, Sordocat, Piriul-Bradulul (jud. Bacan); Movila-Ruptá.', Dealul-Stinca (jud.

Carien % de piatra brutd pentru constructit suntla: Goanta, Plopa, Dracoaia, Lucacesti, Tiganesti, Druta, Cafa, Coasta Vacaruluf, Elena, Jean, Carbu-

Botosani); Satuc-Berea, CindestiLapoia, Schitul-Ciolanul (jud.

nari (jud. Bacau); Deleni, Feredieni, Tincusa, Storesti, BA

Mateiasul, Doamna (jud. Mas-

Buzan) ; Bleni, Batos, Dealul-

PestereT, Godeanul, Runcul, Cornetul, Dalbocita (jud. Mehedi nti);

CARPATI

Strunga (jud. Roman), si multe

alte sorgintl saline dotate cu stabilimente balneare de toatä insemnatatea sunt vizitate de numerosT suferinzT in timpul vereT.

Regiunea vecina vechiuluf lac

al OltuluT e remarcabila prin fenomenele chimice particulare. Muntele Puturosul cu vaste de-

pozite de sulfure din care es

cel) ; MAgura, Chinil, Strimtura-

gazurr sulfuroase prin douà fisur!; la Covasva, bAT cu mal

deni, Dealul-Burdujeni, Prelipca, Grigoresti, Vericani-Foldesti-Li teni, Geamana-Tudora (jud. Botosani); Buzaul, Cornul-CapreT,

antu, Bour (jud. Neamtu) ; A-

bine de loo sorgintl de acid

pa-Lupa, Piatra-ArsA, Gura-Limbaselulul, Valea-Seaca. 5i Valea-

carbonic. Statiunt climatologice in Car-

Prahovel (jud. Prahova); Dea-

patiT Ro m'ini mal principale sunt

Maracini-MarT,Izvorul,

lul-SticlarieT, Buda (jud. Sucea-

Istrita, Marginea-PadureT, Grea banul, Piatra-LatA, Pietroasa d.-j., Muntele-Dusmanesti, Gira

va); Onnesti, Valea-CerneT, Muntele Gluricin, Vaile-MAgurer gudetul Vilcea); uicT (jud. Arges).

la Cimpulung (jud. Mnscel) ; Sinaia (jud. Prahova) ; Piatra (jud. Neamtu) ; Curtea-de-Arges (jud.

Toncaneanca (jud. Buzan); Ar

Sorgintt minerale balneare In Carpati apar pe numeroasc puncte. In regiunea nord-vesdel cunoscuta si sub numirea de Elvetia-Ungureasca la Stu-

gesul, Neajlovul, CetAtuia, MA gura, Poenele, Cirpenisul, Fieni,

(jud. Dimbovita); Brosteni, Oradia, Gureni, Coltul-PlAiesuluT

Valea-Luseni, Runcu, Baltisoara,

Gruia, Beurani, Voetesti (,jud. Gorj) ; Gura- VaieT, Ursoanca (j ud. Mehedi n ti) ; Albesti, Bleajul

(jud. Muscel) ; Sanca Fernus, Fundul-Prihodesti, VAratic, Fili oara, Piri ul-Straj el, Topolita, Tarclul, Sanca, Stinca-VAleni (jud. Neamtu); Ciortea, Coltul-PietreT, Gorganul, Provita, Doftana, Coltul-MaluroaseT, VAcAreata, Valea-Larga, Coltul - Cheia - Tesila (jud. Prahova) ; Poalele-MunteluT-Pietros, Plesa, Muntele-Sta.nisoara, Muntele-DrAcenilor, Piriul-Cirja, Capul-DealuluT, Buda, Berezlogi, Slobozia, Heciu, Pietraria-Rangu, Topilele, Gastesti, Haina, Dealul-Costestilor, PietrAria-Stroes ti, Leucusesti-Giur-

beu, Cremnitz, Schemnitz, Neusohl in Valea-Granulur; la Stavnica, Musine, Crinca, Lublo, Cornita, Schwartzenberg, RaueHerlin, Bartfel, Tatrafiired, Kiilenhei, etc.; in valle Papradulm, VaguluT, HernaduluT î BodveT. Protuberanta Sud - Orien-

tan. a Carpatilor inca abon-

Arges); ampina (jud. Prahova),

care atrag numeroasa lume in tirnpul verel.

IV. Monografia diferitelor regiunt care coprind carbunT san metalurT in versantul Austro-Ungar al Carpatilor este urmAtoarea

Siebengebirge (Ungaria). Antimonia. Joachimsthal, .An-

dreasberg, Pzibram (Boemia) ; Magurca, Birstra, Botra, Aranyidca, Felsbanya, Schemnitz,

deaza in sorg-inte minerale celebre. In Transilvania sunt : A-

Cremnitz (Ungaria). Argint. Schemnitz, Cremnitz, Dillen (Ungaria).

pele termale sulfuroase de la

Arsenic. Joachimsthal (Boe-

Mehadia (Herculesbad) ; sorgin-

mia); Nagiag, Baja- dejos (Transilvania).

tele gazoase de la Zaizon, Val-

cele, Tusnad , S-ta Ana si Borsek. In Rominia sunt: -sorgintele iodurale de la Govora (jud. R.-Vilcea); Vulcan (jud.

Bismuth. Coya Teresia (Ba-

lata, sul. Pleasa, Valea-PietroseT,

Muscel); Baltatesti (j ud. Neamtu); Slanic i Tirgul-OcneT (jud. Ba-

nat) ; Pro copi, Hauer (Boemia); Baia-de-Aram5. (Transilvania). Chrom. Orsova (Banat). Cobalt. Oravita (Banat); Ioachimsthal (Beemia); Dobsina II (Ungaria). Cupru (aramA)Baia-de-Araml, Moravita , Dognasa , Oravita, Czilowa , Rod na , Offenbanya (Banat) ; Starkenbach, Hohe-

Robesti, Alu-Tarostea, Valea-

can); Cimpina (jud. Prahova);

nelbe, Eipel, Radowenz (Bee-

gesti, Plesesti, Preutesti, Basarabia, Arghira, Podurile (jud. Suceava); Puturoasa, Vasalatul. Gura- Lotrulul- Delusele, Caciu-

Dimbovita) ; sorgintele termale: la BivolarT (jud. Argesul); sorgin tele sulfuroase : la Calimanesti (jud. Vilcea) ; Fucioasa (jud. Dimbovita) ; Bughea (jud.

CARPATI

214

CARPATI

Kotterbach, Szlavinka, Göllnitz (Ungaria). Cositor. Zinnwald, Schlaggenwald, Eibenstork (Boemia). Fier. Moravita, Dognasca (Banat); Nucic (Boemia) ; Milove, Resbanya (Ungaria). Grafit. Möhldorf (Austria-de-

dem Wile acestur sistem, chid tinzInd a urma aceeasI directiune cu creasta principan, chid

tilor inainte d'a-si inclina cursul lor pe aceasta creasta, etc. In protuberanta N.-V. a sis-

directiune normall acestd creste. Asa Oltul, curge mar

temuluI carpatic, apele urmeazà,

India inteo vale paralela cu Car-

intinsul acestd protuberante ; ele rup adesea lanturile intermediare pentru a trece dintr'o

jos); Krummau, Schwarzbach,

defileul TurnuluT-Rosu, pentru a

Swojanow (Boemia). Grenate. Dlascowitz (Boemi a).

curge apof inteo vale normala

mia) ;

Mercur. Thihuthal (Transilvania). Molibden. Moldova (Banat) ;

Zinnwald, Przibram (Boemia) ; Rezbania (Ungaria). Natra Szekboden (Ungaria). Nikel. Dobsina (Ungaria). Opalurr. Czerwenitza (Ungaria).

.Aur. Vulkoy, Botes, Vöröspatak, Nagybanya, Felsobanya, Kapnik, Baia -de - Arama, Baia Abrudulul, Tokai, Nagyag, Offenbanya, Rodna (Ungaria). Ozocheritd. Gresten (Austriad.-j.) ; Boryslaw, Truskawice, Starunia, Dwiniar (Galitia). Petrol. Boryslau, Truscowice, Roczk, Duda, Sanoc, Sloboda

o

path' Orientalf, apol cu AlpiI

Transilvanid pe carl if tac In acestor muntl. De asemenea Muresul, in partea superioara, curge,

pana la esirea-I in cimpie inteo vale care reproduce sinuositatile cresteI principale ale Carpatilor Orientalf, apoI isI schim-

.santurile eliptice semnalate pe

depresiune In alta. AtarI sunt : Vagul, care curge intlia la sudul Tatra strabate defileul Rutec-Silein, apor isI recurbeaza cursul printre muntiI Neutrd si Mull' CarpatI pentru a se varsa in Dunare ; Granul, [poli, Saiul si Hernadul, cad se tin in total

ba cursul urmind o vale norman acester creste apoI scapa catre Tisa prin defileul DevaArad care rupe bariera Muntilor apusenI al Transilvania So-

sau o parte a cursuluI lor in

mesul, sub numele de SomesulMare si Somesul-Mic, curge de

la Nordul si altul la Sudul aces-

asemenea inteo vale normala Carpatilor Oriental!; apoT unificat la Des, isI schimba directiunea in senzul crester principale a Carpatilor centralf, impri-

depresiunile eliptice de la sudul

creste principale ; Dunaetul si Popradul, call, dupd ce aii curs

paralel cu creasta Tatra unul tul masiv, rup creasta princlpala inainte de a se impreuna la Neu-Sandec ; apoi curg normal cu aceasta creastd spre Vistula.

suluI saii Oa. la Tap. Pe dina

Aproape intreg sistemul carpatic este inglobat in basinul de mijloc si cel inferior al Du-

(Gall ti a).

exterioara, valle SiretuluI, Pru-

nara Singure apele ce merg

Plumb. Baia- de - Aramd (Banat); Przibam (Boemia); Schem-

tuld, NistruluI pana la Hotin, valea Morava dintre sistemul Car-

din Carpati spre Oder, Vistula si Nistru, din dina exterioara,

nitz, Cremnitz, Capnic (Unga-

patic si al Boemeia se recur-

nu apartin basinulur Dunara

ria); Nagyag, Felsobanya, Offen -

beaza progresiv cu creasta prin.

Linia despartitoare a apelor ce-

banya (Transilvania). Sare :emir. Wieliczca (GaliOa); Vizacna, Maros-Uivar, Pa

cipala. AcelasI fenomen, pe o

lor doul cine ale sistemuld .carpatic trebue cantata in creas-

ros, Slatina, Ronaszk, Sucatac,

scara reclusa, se petrece cu multe din valle Carpatilor SudOrientalY. Jiul, sub numele de Jiul Rominesc si Jiul Transil-

(Transilvania).

van curge intr'o vale paralela'

ceasta linie este taiata de Du-

Cu creasta Alpilor Transilvani, apoI intà in fractura Lainicilor, normall acestor muntl, prin care

nalet si Poprad in Carpati Nord-

rayd, Thorda, Does, MarmoTelurig. Offenbanya (Ungaria). Topazurr. Zinnwald (Boemia). Cdrbunr. Secul si Resitza (Banat); Petrosani (Transilva-

nia), etc. Idrografia Carpatilor. Curbura generala a crestd sistemului Carpatic impiedicá existenta vailor marl' longitudinale cum ar fi

acele ale Alpilor ; de aceea ve-

mind chiar Tiser directiunea cur-

seal:a catre Dunare ; Bistrita, curge pe clina orientala a Carpatilor Moldo-BucovinenI, mal

tot timpul inteo vale paraleld Cu creasta acestor muntI ; Moldova, Ceremusele, Tisa, Sanul,

curg la inceput In val paralele cu creasta principala a Carpa-

ta principala a terenurilor de flis si cretacee care formeazi incingatoarea lui exterloara. A-

Occidental!, de Olt in Alpir Transilvania Fertilitatea agronomicd a solulut Carpatic. Sistemul carpatic nu are fizionomia muntilor

inaltr nicf in pArtile cele maI inalte ale Tatret sad Alpilor TransilvanI. Zapezile nu perzista nicaerI pe tot timpul anulur si nu au creat ghetari. Ca-

CARPATI

derea apeT abia atinge la picioarele celor maT inaltT muntl

800-900 milim. pe an; la S.E, ea este de 616 milim. Temperatura mijlocie e de + 6° pe clima septentrionala 51 9°,6 in

vaile apusene; ea e de 90 la 100 in Transilvania. Aceste date sunt culese la altitudinT de 350

la 450 m. Regiunea Carpatilor este a-

coperita de o florä variata de padurT vaste. Esenta cea maT intinsa e fagul care se intilne5te pana la 900 m. pe clina septentrionall 5i 1400 la S.-E. D'asupra faguld incepe bradul cu toate varietatile luT, in abondenta panä la inaltimea de 1600

m., iar sub regiunea fagutur se intind vaste padurT cu toate varietatile lemnuluT (stejar, ulm, plop, frasin, corn, etc.) Pe masura insa ce ne ridicam, arboriT devin maT rarT, plantele dispar pe nesimtite p Ana la 2000 m. i sunt InlocuitT prin

lichen, singura vegetatie a rocelor descoperite i escarpate

cad se inaltä din toate partile, adesea in forma piramidata.

La piciorul lantulur, pe muscele se cultiva. Intinse livezT de prunT, din care se fabrica tura higienica numita tuica, 51 podgoriT vaste ale caror vinurT

aü ci5tigat o reputatie Europeand. A5a sunt : Tokal, in Un. gana; Cotnari, Draga5ani, Odobe5ti, Dealul-Mare, etc. In Rominia. Cultura griuluT 51 mar ales a porumbutuT 5i a arborilor

215

toate speciile de pasarT 51 animale salbatice, earl vietuesc in regiunile red', din cele-l'alte partI ale EuropeT. Etnog-rafia Carpafilor. Prin

pozitiunea lor geografica, Carpati inchid intrarea parteT muntoase a EuropeT, constituind o

bariera puternica din SudetiT Boernier pang in BalcanI. ceastd bariera, cu mijlocul aventurat spre cimpiile orientate ale EuropeT i cu flancurile refuzate catre Sudeti ì Balcani constitue o protectie naturall a basinuluT de mijloc al Dullard, contra atacuritor venind din

cimpiile Sarmatice. De ea se izbira toate popoarele barbare ce luara rind pe rind loc pe 5esurile dintre Baltica i MareaNeagrä pentru a invada apusul Europel, unde deja puterea Ro.

CARPATI

costume, credinte, culturd 5i aspiratiunf. Populatiunea Carpatilor apar-

tine maT ales raselor slave 51 latine. Vin apoT MaghiariT 51 GermaniT ; in fine : IzraelitT, Ar-

menr, TiganY,

etc. Ungurir o-

ovä aproape fall rival toata partea centrall i meridionala a Carpatilor Nord-OccidentalT, la sudut TatreT. PoloniT ocupa din clina exterioara a Carpatilor Nord-OccidentalT, Vestul Nord-Vestul GalitieT, cu centrul Cracovia ; Rusniacif, acoper Estul GalitieT de la Visloc, afluent al Sanulur, pana la sorgintile PrutuluT ; eT incaleca CarpatiTPaduro5T, patrund elementul Po-

lonez In Galitia apusana, apof masa elementuluT maghiar unde se infiltreaza prin defileurile Du-

naietului, PopraduluT pentru a

mamá incepuse a declina. Goti, Vandali, Gepizi, Alani, Huni, Lumbarzi, Rugieni i Heruli, Slav!, Avari, Bulgari, Maghiari, Comani, Pecenegi, Tätari i Tur-

inconjura masivul TatreT cu valle

ci, bat stavilarul carpatic de la

lor Nord-OccidentalT. Masivul TatreT cu cimpia Neumarkt for-

un cap la altul, il strabat in lung si in larg, scormonindu-1 in toate senzurile. UniT din navälitorT trec, altiT iau loe alaturT cu ocupantir anteriorT i intemeiaza

state care dureazä sute de ad. Statistica actuall inregistreaza un mozaic de populatiud, uncle conservind toatä originalitatea lor, altele altoite pe tulpina vechilor popoare bastina5e ce sta-

VaguluT

i ArveT. Vin in fine

alte triburr ca : Horviaci, Polaci, Gorali, Slovaci, care complec-

teaz1 lista ocupantilor Carpati-

meaza o insula etnografica locuita de PodolenT, popor neslavic.

Lembergul este centrul etnografic al pop ulatiunilor rusniace care ocupd Carpati-Paduro5T.

Carpati Sud-Orientall sunt locuitf de Rominr, care se intind la Nordul DunäreT intre Nistru cimpiile din stinga TiseT, a Maramure5uluT, Cri5aneT i Ba-

pinira Carpati nu numaï In epoca Romanä, dar 5i in timpu-

natuluT.ElementulRominesc este

rile preistorice, ca: Celti, Pelasgi, Sarmati, Sciti, Agatir5i, Geti,

compact pe clinele exterioare

regiunile cele mai inalte ale Car-

Daci, Iasigi, Bastarni, Marcomanni, etc. Se intilnesc dar azT in Carpati, SlavT de toate nu-

pati/or, mar cu seama in par-

antele : Polonr, Ru tenT saa Rus-

ale Alpilor Transilvanid 51 Carpatilor OrientalT In cotro se resfira chiar prin Galitia i tn lungul tarmurilor MäriT-Negre pana. la Odesa ; el este maT putin compact in regiunea occidentala din-

tite despre Rominia, numeroase turme de oT, venite din toate partite Europer orientate.

niacT, SlovacT, PodolenT, UngurT, RomInT, GermanT, Sacul i Izrae-

tre cresta principala. a Carpatilor i cimpiile din stinga Tisel,

litT, adica atitea populatiunT, diferind prin limba, tip, moravurT,

unde rind pe rind se retran-

fructifen inainteaza pana la inAl-

timile de 1200 m. Imense spatiurT de fineatd atrag chiar pe

In codri Carpatilor mi5uesc

5ara. altd-data Agatir5i1, DaciT 51

CARPATI

apor Romanil, a caror descen-

216

rea majoritate a populatiuner. In interiorul basinulur Transilvan, numar pe laturea Carpa-

din trunchiul aceluia$I popor din care ail esit Grecir $i Latinir, $i insemnInd unul din aspectele muntilor ; tot asa precum Alpir, Insemneaza muntli

Olor Orientall, elementul Ronii-

cer inaltr ; Molisti$ul, muntele cu

nesc este intrerupt de Säcur, populatiune de vita maghiara, formind o fa$ie ingusta intre

molifçi$i altir, ca Muntele-Alb,

dintr, Rominir, formeaza azi ma-

cimpia Birser i muntir CalimanuluT.Germanir, sub numele dc Sa$1, se gasesc resfiratT printre populatiunile romine aproape

pretutinded in ora$e mar ales In centrele de exploatatiunr minerale $i industriale. Slovacir locuesc partea V. mar ales $esul Banatulur. Izraeliti Ilo cu esc In ma-

se, de preferinta la ora$e, pe clina

exterioara a sistemuld carpatic, mar ales In Polonia $i Galitia,

Mu nti-Negrir, etc. ale caror nu me

denota unul din principalele atribute ale muntelur respectiv.

Aceasta e o lege constanta ce se gaseste in us la toate popoarele $i in toate veacurile. Culfintul Carpathus (KipnxOos), intrebuintat de geograful Strabone desemneaza acelasr lucru ca stravechiul Crapathus (K*cceog) din Omer $i anume : o insula din Mediterana, o inaltaturd, al carel mime ni s'a tran-

pulatiune este de altmintrelea

sails aproape neschimbat pana In zilele noastre. In epoca romand numele de Carpati, aplicat la sistemul carpatic, pare necunoscut Ora la

reprezentata in toate partile sis-

Ptolomeii.

temulur carpatic, de la Pressburg la Or$ova.

Virgiliù numeste Rodop nu numar grupul din dreapta flu viuluf Marita, cunoscut i azI tot sub numele de Rodop, dar si intregul sistem al Balcanilor $i chiar Carpatir actualt, carr,

de nade curentul lunge$te azi Carpatif Orientalr In toat5. Moldova $1 Basarabia ; aceasta po-

Etimologia Carpalilor. Dupa unil numele Carpatilor ar proveni din radacina slava chrebet, chreb, chrb, care semnifica: lant muntos. Pe aceasta tem5. cuvin-

dup5. acest autor, merg pana la

CARPXNUL

sau Carpatul-Central, in opozitiune cu Micir-Carpati, lanti$or din acela$r grup care incepe in Dunare la Presburg. Anticitatea pastrase aceasta numire numar gruparir nord-occidentale (Carpathus) ; iar celel-alte grupad, erall cunoscate sub numirea de Alpir Dacier sail Bastarnici. In particular masivul septentrional se deosebea i priu numirea de Alpir Silvestris (padurosr) din

cauza naturer lor prea paduroase. Geografir modernr Il generaliseaza, intinzindu-1, de la Carpatir lur Ptolometl, la tot sistemul muntos ce ocupa mima vechir Dacir, pana in Portile-de-

Fier ale Dullard. Nu mele de Carpati se gaseste localizat azf numar la cite-va elemente ale sistemulur ca: Carpatul-Central sau Tatra; Carpatir-Padurog, nume aplicat mar ales diner exterioare a Carpatilor mijlocir, acel lung $ir ce leaga protuberanta nord-vestica

cu cea sud-estica a sistemuld carpatic ; Carpatiz-Orientalr im-

partitt hare Moldova si Transilvania; in fine Carpatir UngroTransilvarn (Ung. Transilvanische Sibenbiirgen), nume dat de cit-va timp muntilor nord-esticr ai Transilvaniez, coprinzInd mal ales muntir Bistritet, pe a! Rod-

tul Carpati, ar putea tot a$a de bine fi considerata, ca de origina latind, saü chiar elind. Cu-

Polul-Nord.

vintul latinesc crepido (mis) xprprEc, insemneaza $i margine,

bind de limitele nordice ale Daclef, numele de Carpathes-Mon-

margine Inaltata, tarmure, stavilar, cheti, parapet, e$itura inaltaturd, adica tot ce desteapta intrege$te ideea de relief. In limba latina vorbita ca $i in limbile neolatine cuvintele:

tes i aceasta cu mult inainte

Carpfinul, deal, intre satul Frumu-

de venirea Slavilor in regiunea

$elel,e $i Dealul-Mare, com. Pau-

carpaticd. Dupa Ptolotneu, acea-

se$ti, pl. Cirligatura, jud.

crepare it., quebrar isp. $.1 port.,

460 $i 48°30, date de Ptolomeu, se referd, probabil, la muntele

crebar prov., crever fr., ati aceea$I semnificare ca $i in limba rominA, unde gasim In toata Intregimea lur, in gura poporulur, cuvintul criipat. Prin urmare,

Cl. Ptolomeù' din

Watä aceasta epoca intrebuinteaza pentru prima oarA, vor-

sta provincie lnceteaza In cotitura Nistruld $i in muntir Carpati. Cordonatele geografice de

Tatra, cel mar limit din siste-

vorba Carpati poate fi o nu-

mul carpatic. Numirea de Carpati, pare dar a fi fost rezervat la inceput partir din sistemul carpatic cunos

mire poporand latinl. provenind

cutd azr sub numele de Tatra,

ner si pe ar Lapu$ulur.

Carpinul, deal, linga satuf NegrWi, com. Dobreni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; situat

In prelungirea dealulur Otelul, pana spre sudul mandstird Horaita. rpanul,pirlia,r, ce izvore$te din ramnrile muntilor Stridinele, co!Irma Tazlaul, pl. Bistrita ; se

217

CARPANUL

vanä pe partea stinga a Foil-tulla Tazlaul.

Carpänul, ptruia, in com Vinatori-Neamtu, plasa de Sus-Mij/o-

cul, jud. Neamtu ; izvoreste din ramurile muntilor numiti Fundul-RomineseT si se vana pe par-

tea dreapta a piriuluT Ozana, putin mal in sus de gura piriului Secul.

Carpfinul, pirtiaf, in c. Tazlaul, pl. Bistrita, jud. Neamtu ; izvoreste din ramurile dealurilor Lingurari ; curge in directiune S.-V. printre satele Frumoasa i Balcani, strabatind aproape de varsarea sa, pe partea stinga a TazlauluT, soseaua judeteana Dobreni-Moinesti, intre kil. 46-47.

CARPENUL

de Craiova si la 24 kil. de re-

In anul 1878. Ambele bisericr

sedinta plaseT, com. Sipotul. E si-

din Carpenul sunt de birne. A treia biserica se afla in ca-

tuata pe dealul Gurguesti si valea Baltani. Se invecineste la N. cu com. aciulatul i anume cu catunul

Stiubeiul, de care se desparte prin padurea statuluI numita Stiubeiul ; tot la N. se margi-

tunul Geblesti ; are hramul Sf.

Nicolae ; e fácuta de zid. Fiecare biserica este deservita de cite r preot si i cintaret. In com. Carpenul sunt doua scoli mixte, una in catunul Car-

neste cu com. Seaca, de care se

penul si alta in Geblesti. Cea

desparte prin padurea statulur numita Seaca ; la S. se margh neste cu com. Calugareni, de care se desparte prin Drumul-

din Carpenul functioneaza din a-

luT-Traian ; la V. cu com. Clea-

nul 1871, cea din Geblesti din 1880. Scoala din cdt. Carpenul este intretinuta de stat. Localul san e de /Dime i construit de

novul, de care se desparte prin parnint arabil ; la E. se margineste tot cu com. Seaca. Terenul comuna este acciden-

la din Geblesti este intretinuta

tat de dealul Gurguesti, care are inaltime cam de roo m. si

se predan de o invdtdtoare.

este acoperit cu padurT. La poa-

1079 sufiete, din cari 531 bar-

Carpanoaia, baltel, pe teritoriu/

lele acestui deal se afla valea

bati si 548 femeT, locuind in 460

comunei Nanesti, jud. Putna, in

Baltani. Comuna se allá foarte aproape de apa DesnatuiuluT, care pri-

case, mai toate de birne. Populatia creste anual cu 300/o.

meste maT multi afluent! de pe teritoriul acestei comune; 'filtre acestia se numara piriul Carpenul, ce izvoreste din dealul Gurgue§ti, curge prin valea Baltani

este de 2000 hect., din carl

intindere de ro hect.

Carpelul (Izvorul-), izvor, jud. Buzan; ese din poalele muntelui Stevia si se scurge In pir. Siriul, in apropiere de hotarul despre jud. Prahova.

si se varsa in stinga DesnatuCarpelui (Mägura-), colincl, in

iului ; piriul Boaca ce-sl are izvo-

com. Chiojdul, jud. Buzan, si-

rul tot in dealul Gurguesti; pi14'111 Porcaretul ce curge prin catunul Geblesti.

tuata futre izvorul Rosia, pir.

comuna. Are o invatatoare. S coa-

de comuna. Localul sati e de /gime si in bina. stare. Cursurile

Populatia comunei este de

Suprafata teritoriulur comunal

1500 hect. pamint arabil, roo hect. fineata i 159 hect. pá.dure. Mosiile Carpenul, Boaca si Geblesti dan un venit de 20 leT de hect. Apartin proprietarilor i mosnenilor. Paduri sunt:

Boaca, de 50 hect.; Geblesti Carpenul, carT apartin pro-

In %ralea Baltani se d'a o balta

prietarilor ; sunt compuse din cer i gtrniä. Viile de pe mo-

de 70-80 in. p., numita BA1tan! si in care se gdseste mult

sia Carpenul dan vin negru bun. In Geblesti sunt 4 meseria.51.:

peste. Catunele ce compun comuna

r cizmar, r timplar, r fierar r tiglar. O moara cu abur! se

jud. Vilcea. Numita ast-fel de la padurea e! de carpen!.

sunt in numar de treT: Carpenul, care este catunul de resedinta, Geblesti i Boaca.

Carpeni§ul, sat, jud. Arges, pl. Lovistea ; face parte din com.

pe limita catre Calugareni, de Brazda-lui-Traian.

afla in Geblesti. In comuna sunt 5 comerciantl: 4 in Carpenul i t in Geblesti. Productele se desfac la schela Cetatea. Transportul se face cu carele pe caile comunale.

In comuna sunt trer biserici fondate de locuitorl cu ajutorul

cale lunga de 3 kil. cu Seaca

proprietarilor. Doul se Al in

la N.; prin una de 4 kil. cu

satul Carpenul, din care una inceputa la anul 1874 i terminata

Gubancea si alta duce la Verbita. O poteca merge de la N.

Bisca-cu-Cale I apa SiriasuluT, pe hotarul PrahoveT. Pozitie frumoasa.

Carpen!, vale, la Nordul comuner Slatioara, plaiul Horezul,

rur. Suici. Are o biserica vechia, cu hramul SI. Gheorghe, deservita de t preot i r cintAret.

Carpenul, com. rur., plasa Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, la 43 kil. 7la le lh

ti re 7ra ie. ro/ II.

Comuna este strabatuta la S.,

Comuna este unita prin o

28

CARPENUL

la S. si se nutneste Poteca-Niculta.

Contribuabilt sunt 65o,

Venitul budgetar, pe 1893.1894, a fost de Id 2795.89 si cheltuelile de le 2248.86. Vite cornute sunt 210, ol" 140

cat 29. Carpenul, sat, pl. Dumbrava-d.-s., com. Carpenul, jud. Dolj, rese-

CARTAL SELEU$

218

Carpenul, mofie, plasa Dumbrava-d.-s., com. Carpenul, satul

prinsul teritoriuluI com. Rogo-

jeni, pl. Horincea, jud Covur-

Carpenul, judetul Dolj.

Carpenul, munte, In jud.R.-Sarat,

Carpinul, pildure, pe sesul Sire-

plaiul Rimnicul, vid principal al culmet Cimpulungeanca, la hotarul judetulut spre judetul

tuluT, pe teritoriul mosiilor Hutani si Hancea, com. Brehuesti, pl. Siretul, jud. Botosani, in in-

Buzati, com. Va:lea-Salda. Este acoperit co padurI.

stejar, carpen, tela, salcie i plop.

tindere de 350 hect. Esente: Carpinul, pirM, pe mosia Bre-

dinta Primaria Are 714 sufl., 359 barbati si 355 feme. Locuesc in 300 case, construite din birne i avind fiecare gradina el. In sat este o sopará mixta, ce functioneaza din 1871 si este intretinuta de stat. Are o invatatoare. Localul scoald este construit din birne. In anul scolar 1892-93

Carpenul, pii dure, pl. Dumbravad.-s., com. Carpenul, satul Carpenul, jud. Dolj, in intindere de

d.-s., com. Carpenul, jud. Dolj ; ese din dealul Gurguesti, curge prin valea Baltani si se varsa

Carpinul, va e, filtre Dealul-Lupariel si Dealul-Petroad, din com.

scoala a fost frecuentan. de 54 copiI din numarul de 90 in vil.sti de scoala. titt carte 79 locuitorI. In sat s'ata 2 bisericf, fondate de locuitort Cu ajutorul proprietarilor. Una din ele s'a inceput la 1877 si s'a terminat la 1878. Amindouà ati ca patron Sf. loan. Fie-care biserica este deservia de cite I preot i I 61täret.

pe malul sting al riulul Des

Brehuesti, pl. Siretul, jud. Bo-

natuiul.

tosani.

Carpenul, deal, In partea de N. a comuneI Borascu, jud. Gorj ;

59 hect. Esente : cer

i

nitg.

Carpenul, Sri/4 pl. Dumbrava

altul din virful munteluI Nebunul ; curge de la V.

spre E. si se varsd In riul Teleajenul, pe malul drept, in ra-

spre rasara de catunul de re, sedinta, iriul. Este asezat pe

ionul comuneI Maneciul-Ungu-

valea Cartal si la izvorul pidelut Cartal. Este inchis la, N.-V. de dealul Cantal i domi tat de

izvoare Sf. Ilie

unul vine din valea i

reni.

Carpenul, vale, com. Fratila, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

Carpenului (Poiana-), intins si frumos platea, In com. Chioj-

care leaga comuna Ohaba cu

dul-din-Bisca, jud. Buzau, co-

Borascu.

prins Intre calea munteluT, Siriul si izvorul Bisculita. Este o ramificatie din munteIe Stevia.

este situata. comuna Borascu.

Prin aceasta vale curge in directiune spre E. pir. numit

CarpenuluI (Polana-), poi nä, In partea de N. a com. Star-

Jiltul-Borasculia, care se varsa In piriul Jiltul-Mare.

Prahova, situata la E. de mun-

Creas ta acestitt deal este atoperita cu putind padute ; pe coaste sunt vii i livezT cu

prua

Carpinul, poi ind, In padurea Carpinul, com. Breinesti, pl. Siretul, jud. Botosani.

Cartal-Seleu§, sat, judetul Constanta, pl. Hirsova, cal. com. rur. iriul, situat mal mult in partea centrala a plaset i cea nord estica a comuner, la 5 kil.

Carpenul, vale, jud. Prahova, pl. Teleajenul, formata din doua

hedinti si merge spre E., terminindu-se In soseaua comunala

sinul-d.-s. valea Borascu, pe carc

Si-

glr

vine din spre V. din jud. Me-

Formeaza irnpreuna cu Fra-

huesti, com. Brehuesti, pl. retul, j id. Botosani.

Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. tele Plaiul-ChiojduluT. Serveste de izlaz vitelor locuitorilor.

virful Cantal, care are o filatime de 148 m. Forma satufur este lunguiata de la N. catre S. Suprafata sa este de 4527 hect., dintre carT 172 hect. sunt ()capte de vatra satuluT 1.1 de rgradin!. Populatiunea, compusl numaT din B ligan si Talad, este de 167 familif, cu 884 suflete, ocupindu-se co agricultura si dre§terea vitelok. Pamintul produce orz si ovaz. Drumurr .comunale pleaca foarte multe si in toate directiunile, ducind fiecare la cite un sat mal* apropiat Muslo, Eni-Sarai,

ca

Dulgherul, Casimcea (Tulcea).

Carpinei (Valea-), val , in cu-

altele.

219

CARVANUL SAO. GARVANUL

cuitorr, deservite de 3 preoti si 6 cintäretr.

resedinta plAser. Comunele in-

CARTAL-TEPE

Cartal-Tepe, vil! de deal, in judetul Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Cisla. Este virful cel maI inalt al dealuluI Su-

Bair, situat in partea esticä a pliiseI si cea nordicA a comund.

Are o ingtime de 157 in.; este punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra satuluI FrecAtei si asupra drumuluT comunal Cisla-

FrecAtei. Este acoperit numaT cu tufgrisurI.

Cartalul, lac mic, in jud. Ialo-

Cartiul, M'Un, jud. Gorj, ce apartine comuner Cu acelasI nume. Are o suprafatA de 378 hect., din carr 130 hect. arabile, 240 hect. pAdure, 8 hect. vi, livezI Cu prunI.

Locuitorli ati 18 plugurI, 35 care cu bol si vacI, 4 carute cu caT, 20 stupI cu albine. Sunt in cAt. 9 fintinI. Are o populatie de 98 famiIII, sati 368 suflete, din cae 88

mita, plasa Borcea, com. Socari-

co ntrib u abilT.

ciul.

Numásul vitelor mari cornute este de 277; sunt 20 cal, 433 0T, 165 capre si 367 rimAtort.

Cartiul, com. rur., jud. Gorj, pl. Vulcan, spre N. de T.-Pul, la 93/2

kil. de acest oras si la E. de comuna StInesti. Se compune din

Are 4 bisericr, deservite de 2 preotY si 4 cintAretr. Prin acest cAtun trece apa Simbotinul, ce izvoreste din muntele Z5.-

vecinate cu ea sunt urmAtoarele : Girlita, la 7 kil. spre N.-E.; Ese-Chioi, la 8 kil. spre V.;

Calnia, la ro kil. spre N.; Lipnita, la 6 kil. spre N.-E.; Ghiuvegea si Para-Chioi, la 9 kil. spre E. Se margineste la N. cu com. rur. Lipnita,. de care se desparte prin dealurile Scorci si Sirti-IolBair ; la E. cu com. Para-Chioi;

la S. cu Bulgaria, de care se desparte prin culmea Cainardgi ; lar la V. cu com. Girlita, de

care se desparte prin vAile Begene-Ceair si Caraghios-Culac. Relieful soluluI e In general accidentat si anu me de cubica Carvanul. Principalele dealuri sunt: Oluc (105 m. indltime) la N.-V.; Cuiugiuc-Iol-bair, cu virful Cuiu-

noaga si se vars1 in Jiul la c5.-

giuc (180 m.) la V.; RegeneBair (164 m.), cu virful Cuiu-

comunalà si in apropiere, ca la

tunul Simbotinul si apa Cartiorul,

giuc (170 m.); Carvan-Bair, cu

6 kil. spre E., si in partea stingA a pula trece soseaua judeteanA T.-Jiul- Bumbesti. Prin el trec riurile : Cartiul si Simbotinul

care vine din muntif Scheler si este formad. din topirea zapezeI

virful Carvan (i45 m.) la S.;

si din ploT.

Mezarli (168 m.) prin interiorul

care izvoresc din muntele ZAnoaga si se varsA in apa Jiulul, care trece in apropiere. Este situatA pe ves, pe malul drept al riulta Jiul. Are o supraf. de 1130 hect., din carl 469 hect. arabile, 653 hect. pAdure si 28

Carul, vale, pe teritoriul satulur

cAtunele : Cartiul, Porceni si Simbotinul. Brin el trece soseaua

Potingeni, com. Movileni, plasa Copoul, jud. Iasi.

jud. Olt.

numeroase ,

com.

Locuitorir au 50 plugurI, 105

Carului (Valea-), vale, comuna MihAesti, plasa Riurile, judetul Muscel.

In com. 58 finen!, puturI si cis-

mita, Cu 1570 suflete, din carr

comunel ; Ciriagi-lol-Bair la S -E.; Sirti-Iol-Bair (145 m.) la N.; Dermen-Sirti (166 m.), ca virful Veli-

Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s.,

Carului (Dealul-), deal,

care cu bol si vact, 8 cArute cu ce, 6o stupI cu albine ; sunt

Are o populatie de 373 fa-

cu virful Iuc-

Chioi (i58 ni.) Aceste dealurI sunt acoperite cu pAdurI frumoase, cu pAsunI si livezI intinse. Movile sunt

hect, vie si livezi cu prunt

mele.

Caraburun-Bair

Caruzul, las, pe mosia Todireni, com. Todireni, pl. Jijia, judetul Botosani.

mal toate

artifi-

ciale, servind ca puncte de observare si orientare In timpul deselor invaziunI si atacurI neasteptate din partea basbuzucilor turcestr. Printre pAdurile cele mal insemnate deosebim : Berbotasi-Orman la $.; Echenli-Or-

man prin Interior; Saidi-Orman

la S.-E.; Chirisli-Orman, Iasi-

3 i6 contribuabib.

Venitul comuneI este de leI 1609, banT 9 si cheltuelile de

Carvanul salí Garvanul, C. MY.,

Orinan, Cara-Ali-Consul, si Saia-

pl. Silistra-Nou5., jud. Constanta.

leI 1577, banI ii. NumArul vitelor marI cornute este de 827; sunt 1299 or, 495 capre, 50 car sf 1099 rimAtorI.

Este asezatl in partea apusanA a judetultd, spre S.-V. de orasul Constanta, capitala districtultd, si in cea meridionalA a plIseI, spre S.-E. de or5.selul Ostrov,

Coru-Orman la E. VAile principale sunt : Nurcus-Ceair, forman din vAile Covac-Culu-Ceair si Tasli-BurunCeair, provenitl din unirea vAi-

Are 6 biserid fAcute de lo-

lor Cuiugiuc-Ceair si Demecican-

220

CARVANUL-MIC

Culu-Ceair la S. i la S.-V.; valea Cuiu-Iuc-UluT, ce vine din

Bulgaria sub numele de CaraCulac, traverseaza interiorul co-

muner, trece prin satul Carvanul-Mare, unde primete pe sanga valea Culac-Bunar-Ceair, ja apoI numele de Carvan-Culac, trece prin satul Carvanul-Mic, unde prime§te valea CarvanCeair, se indreapta. spre N., pri-

CASA-VECE10

ezate pe val cu malud paduroas e.

Populatiunea total& in 1896 era de 176 familiI, cu 740 sufl., impartita ast-fel :

Dupa. sex: 362 barbatl, 327 femeI ; dupa starea civila : 418 necasatoritT, 248 casátoritI, 23 vaduvl; dupa instructie : 12 carte, 708 nu titi; dupa. cetatenle: 728 cetAtenr rominl, 12

mind pe dreapta valea

Cirilmisi-Ceair unita cu Eche nli-Ceair,

supu0 strainl ; dupa religie : 562 ortodoxl, 178 mahomedanI; du-

apoI se indreapta spre N.-V.,

pa ocupatie : 400 agricultorI

primind pe stinga valle CiugiucCeair i Caraghios-Culac i se deschide in lacul Girlita in partea estica a luI; valea Ciali-

meseriag, 2 circiumarI. Sunt 215 contribuabilI.

Suprafata comuna' este de 5184 hect. sati 51 kil.

Ceair ce vine din Bulgaria sub

Budgetul comuneI la veniturI

numele de Veli-Chioi-Ceair, trece prin satul Veli-Chioi i se

e de 3841 lei i la cheltuelI de

deschide la balta Ciamurlia la N.-E.; valea Satis-Chioi la hotarul din spre E. Mal toate aceste var a(' malurile inalte acoperite cu padurf. Catunele carl compun comuna

sunt patru i anume : CarvanulMare, rerdinta in partea meridionala a comund, pe valea Carvan, futre dealurile CiriagiIol-Bair la E. si Carvan-Bair la V. i S.; Carvanul-Mic, sat, in partea meridionala a comuna la I1/2 kil. spre V. de reedinta, pe valea Carvan-Ceair futre dea-

2991 leI.

Calle de comunicatie sunt : calea judeteana. Ostrov-Cuzgun,

Satul e mal tot aeoperit cu padurI saa tuNurI. DrumurI comunale plena pe la satele mal invecinate : la Cu iugiuc, la Lipnita, la Vell-Chioi prin Carvanul-Mare i la Chiuciuc-Cainargi (Bulgaria).

Casa, 'fria, in com. Madeiul, judetul Suceava. Izvorqte din Do-

sul-Ariter §i, dupa un curs de 5 kil., se varsa in Bistrita. Casa-Albä, ruina de bisericii, pl. Jiul-d.-j., com. Caciule0i, jud. Dolj, imprejurul careia sunt 2 santurr, carora li se zice Ce. tate 0. 2 movile marI, in mijlocul azora sunt gropI adincI.

Casa-ImpärfiteascA, sat, Cu 14 familiI, jud. Argq, pl. OltuluI; face parte din com. rur. Cre-

ce trece pe la nordul comuna;. menari-Flaminda. apol drumurl comunale ce duc la satele apropiate, ca : Girlita, Casa-Mänästirei-Nucetul, loc Lipnita, Para-Chioi, CoOugea, izolat, jud. Muscel, plasa Podgoria ; tine de comuna Gole§ti-

etc.

Are 2 geamiI, cu 2

hog-I.

Badet

Locuitorir crqtinI, cae sunt foar-

te numennl, se duc la biserica prin satele vecine. In comuna este o scoala ruralá mixta, cu i invatator, frecuentata de 48 elevr; §coala are Do hect. pAmint de la stat.

lurile Caraburun-Bair la V.

Casa-Vechià, com. rur, pl. 01tul-d.-s., jud. Olt, compusa. din 2 catune : Casa-Vechil i Cio-

boti. Este situatA pe valea

lul Trepteanca, la 50 kil, departe de capitala judetuld ú la kil, de a pl4eI.

Carvan-Bair la S.-E.; Cuiugiuc,

Carvanul-Mic, sat, judetul Con-

Are o populatie de 214 capi

in partea vestica a comund, la 5 kil. spre N.-V. de reedinta.

stanta, plasa Silistra-Nota, catunul comunei Carvanul. E situat

de familie cu 1085 suflete. Sunt 192 contribuabilI.

pe valea Cuiugiuc-Ceair, futre dealurile Oluc i Cuiugiuc-Iolu-

in partea meridionald a pl4er

In comuna e o biserica, deservita de 2 preotl, cu

cea sud-vestica a comuneT, la

Bair la V.; Caraburun-Bair la

kil. spre V. de cat. de ree-

E.; Veli-Chioi, in partea rasáriteanä a comunef, la 3 kil. spre

dinta Carvanul-Mare. Este arzat in valea Cara-Burun-Ceair este inchis la N. de catre

N.-E. de re§edinta, pe valea Veli-Chioi-Ceair, intre dealurile Cermen-Sirt la N., Chiri0i-Bair la Vest í Veli - Chioi -Bair la

Sf. Nicolae; s'a reparat la 1869. LocuitoriI se ocupa numal Cu agricultura. EI desfac produsul munceI lor la R.-Vilcea i Dra-

Est. Aspectul lor este placut, mal cu seama din cauza fru-

dealul Iailea-Bair. In cele-l-alte este inconjurat de padurl, i este dominat de virful Iuc-Mezarl?, care este la nordvestul i la marginea satulur §i

pe fosta mo0e a

moaselor lor pozitiunr, fijad a-

care are o inaltime de 168 m.

35 capre, 580 01 i 410 pord.

pArtr

S'ati improprietarit la 1864, MaioruluI

Mi§u, dindu-li-se 600 hect. El aa 9 cal i epe, 300 bol, 409 vacI,

CASA-VECHIA.

CASAP-CHIOI

221

In comuna sunt 2 morl Cu abur! §i 2 pe riul Oltul. Comerciul se face de 2 circiumarT. Livezile dati peste 20 care de fin. Veniturile comuneT se urcä la leT 1360.20 i cheltuelile la 1323

le!. Casa-Vechil este in legatura cu comunele: Gezmana Dejesti, prin oseaua judeteana. E brazdata de dealurile : Birsoi, Oldnelul, Clocoticiul, Rusca-de-la-Nitu, Rusca-de-la-Albulesti, si este udata. de &la Trepteanpa.

Casa-Vechiä, sat, face parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad i e re-

rige spre N.-E., pe llaga dru-

lupT, de unde i numele eT. MaT e o alta insula, tot CurtBei, la Nord-Vest de cea precedenta, acoperita cu stuf. Teritoriul comuneT e acoperit cu

mul comunal Tari-Verde-CasapChioi, trece printre dealurile Haidin i Cara-Nasuf, de unde,

o multime de movile, intre carT maT insemnate s'int Haidin , Caba-Iuc, Cestimoghili, Amza,

pe muchia celuT din urma, se indreapta. spre S.-E., pana in virful Coba-Iuc; de aci apuca spre E., tale transversal lacul Zmeica i ajunge pana la gura Periteasca, pe unde lacul Sinoe comunica cu Marea; de ad, ho-

Bes-Tepe, etc. Toate sunt arti-

tarul merge pe malul MariT pana

Haidin, trece prin satele SariIurt i Casap-Chioi, si apoT se varsa in balta Sinoe ; Valea-

Mare, de la poalele caruia o la in spre S., taie dealul Haidin, si merge pana in apropiere de satul Tan-Verde; de ad se di-

la Portita, de unde am plecat. Forma sa e a unuT dreptunghiti

ficiale, facute in timpul rAzboae-

lor. Acum sunt acoperite cu verdeata. Ape curgatoare avem : piriul Casap-Chioi, care, sub numele de Sari-Iart izvoreste din dealul

neregulat, cu o lungime de 55 kil. si o intindere de 4000 hect. (40 kil. p.) Comuna se invecineste la N. cu com. Jurilofca, Canlibugeac

CismeliT, afluentul precedentuluT.

se desface din dealul Magura-

Ciamurli-d.-j.; la V. cu co-

produc mult si bun peste : kefal,

CapAtiniT i brazdeaza partea de

munele Poturul i Beidant ; la

combulT, etc.

V. a comuner. Este acoperit cu

S. cu comunele Cogelac si CaraNasuf ; la E. cu Marea-Neagra. Relieful soluluT depinde de

atunele carT o formeaza sunt: Casap-Chioi, resedinta, la E., pe riul Casap-Chioi; Sari-Iurt, la 6

2 regiunT: a dealurilor si a sesuluT cu baltile. Dealurile mal insemnate sunt : dealul CaraBurun, 48 m., cu virful princi-

kil. spre V. de resedinta, tot

sedinta primarier.

Casaiul, deal, in jud. R.Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. S lob ozia ;

padurr.

Casap-Chioi, com. rur., in jud. Tulcea, pl. IstruluT, situata in parten. de S. a judetuluT, la 65 kil. spre S.-V. de orasul Tulcea, capitala judetulut i in partea

de E. a piase!, la 19 kil. spre N.-E. de com. Cogelac, resedinta plaseT.

Numele saa este turcesc vine de la cuvintele casap = macelar i chioi = sat, satul ma-

acoperit cu pasunT; dealul MaademBair (92 m.) i dealul Movila-

pal Movila-luT-Tincu (74

Mare (91 m.), ambele acoperite cu semanaturl i cite-sr trele la N.; Dealul-Mormintelor (124 In.) Haidin, cu virful Casap-Chioi

celarilor, pentru ca ad i se Miau vitele pentru Babadag. Hotarul amanuntit al comuneT este urmatorul plecind de la gura Portitel, se indreapta spre

(152 m.), acoperite cu livezT pasunT, la S.; dealul Cara-Nasuf cu virful Caba-Iuc (56 m.) ; dealurile Caba-Iuc, Amze-Saisi

V., prin lacul Razelm, prin la-

dealul Acic-Suat (Suhatul deschis, 65 m.) i dealul Cale (sati Cetate, 31 m.) acoperite cu ver-

cul Golovita, trece prin gura Zmeica, infra in lacul cu acelas! nume, prin stuf, apor pe pamint uscat, si, de la poalele dealuluT Cara-Burun, se indreapta. spre S.-V., taie dealul Maadem-Bair

i

dealul Movila-

(Tirla-luT-Amza, 30 in.) la S.-E.;

deata, la E. In balta Sinoe se afla insula Curt-Be! (Insu1a-L1-

pilor) lunga i ingusta, de aproape 400 hect. intindere, acoperita cu iarba i vizuinT de

Baltile sunt marT i insemnate. Din cele mar-1 insemnam : Ra-

zelmul la N.-E.; Zmeica la E.; Sinoe i Sinoaia la S.-E. Ele

pe riul Casap-Chioi, si la poalele estice ale dealuluT

Intinderea comund este de 8700 hect., din carl 380 hect. vetrele celor 2 sate, 220 hect. pentru plantatii, 50 hect. vi!, 40 hect. bisericile i coaIele, 3500 hect. de cultura, 4000 hect. date cu rescumparare, 300 hect. improductiv, al statuluT. Populatiunea este amestecatl. E compusa din RominT, GrecT, ArnautT, -atad, Tiganr, dar mar ales Bu/garT. Sunt 265 familiT, Cu 1177 sufl., din carT 6ro barball, 567 femeT ; insuratT 428, neinsuratT 685, vaduvl 50. Dupa nationalitate avem: 60 RominT,

7 GrecT, 5 Arnautr, fo Turcl, 8 TatarT, 30 TiganT turcestr, iar restul de 1057 BulgarT. In comuna sunt 2 colI, cite

una in Be-care catun, cu 20

CASAP-CH1OI

hect. pdmtnt, 2 InvdtAtarl, 112 elevl InscrisT.

BisericT sunt 2, una in resedintA, cu hramul Sf, VoevozT, alta in cdtun, cu hramul Sf. Dumitru; ati 20 hect.; sunt deservite de 2 preotI si 3 cintdretT. Parnintul e bun pentru agri-

CASELE

222

com. Casap-Chioi ; se vara in balta Sinoe, dupa 12 kil, de curs, brazdind partea estica a plaseT si cea centralä a comuneT.

Malurile sale sunt inalte

si fi-

poase.

Casapul, &Id, jud. Brdila,

for-

cultura.

man din 2 case, la S. comuner

In comunA sunt 610 agricultorT, cu 500 plugurf; Lo meseria.5T. Comerciul consta in export si import de vite si cereale. Sunt 5 comerciantr.

Cotul-Lung, spre E. de satul

Drumurl sunt de la comund la comunele si satele invecinate. Budgetul comuner este de

Roman.

Casa§i, parte din seda Ruginoasa, jud. Suceava, locuità de Tigara.

7000 le venit si 65o0 Id la cheltuell. Sunt 286 contrib. Se zice a acum zoo anT eraii prin aceste locurT tire de oT. Aci se niari vite pentru Babadag, si se transportar' la Con-

com. rur. Caraman-Chioi. Este o prelungire nord-vestica a dealuid Cazil-Suhat. Se intinde spre N., avind o directiune ge-

stantinopole.

brdzclind partea esticd a plAseT

al comuneT Casap-Chioi, asezat

pe Orín' Casap-Chioi, nu departe de balta Sinoe. Are o intindere de 8700 hect. si o po-

lar altul strimt, care serpueste printre braziT dupa malurile sta. niculuT. Pe ad i se aude necon-

tenit murmurul piriului. Acest murmur devine un sgomot asurzitor la punctul adereT apelor.

Cascarla, pirtil, jud. Putna,

a-

fluent al CozieT, in care se varsd

Casavet-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul

Casap-Chicii, sat, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, atunul de resedintd

torilor SlaniculuT. Dota drumurT duc la cascada, unul lat soseluit,

neran. de la S.-E. spre N.-V.,

la Chinul.

Cascoe, 'Mur?, supusl reg,imuluT silvic, in raionul com. Ru-, arul, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.

Cascul, munte, jud. Muscel, la S. de Picineagul. De aci 1.10 Dimbovita, care udä poalele sale,

si pe cea nordia a comuneT si prelungindu-se de-alungul ma-

isT ia directia spre S., d'II:4 ce trece printre picioarele virfuluT Tamasul si se indreapta cAtre Tamaselul, Piscul - Turcilor si

luluT apusan al laculuT Razelm,

DrAganelul.

Se ridica pana la o inaltime de 48 m. Este punct trigono- Case! (Dealul-de-la-Valea-), metric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra dru-

colind, In jud. Buzau, com. MA-

pulatie de 265 familiT, cu 1177 suflete, din carl 1070 BulgarT, restul RominT, Turcl, TiganT si GrecT. Are o biserica si o secan.

muluT comunal Enisala-Caraman-

coperita de padurea Mayra.

Casap-Chloi, virf de deal, in ju-

Casca, mdgurd, jud. Dolj, plasa

detul Tulcea, pl. IstruluT, com. Casap-Chioi, cdt. Sari-Iurt. Este un pise al dealulul Haidin. Are

Cimpul, in partea de N. a com.

nesti, at. Reghinesti. Este a-

Chioi, Sta in legaturd la N. cu dealul Tas-Burun. Este acoperit numar cu finete si pAsuni.

Case! (Piscul-), pisc, com. Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s., ju-

detul Olt.

155 m. inAltime. E pu nct trigono-

metric de observatie de rangul I-iti, dominind asupra satuluT Sari-Iurt si asupra soseleT nation ale Tulcea-Babadag-Constanta.

D esa.

Casca, pirig mic, jud. Neaintu, ce naste din coastele muntelui Case! (Pirlul-), mic afluent al Ceahldul, in drumul ce duce de

Bistritei. Uda. satul Crucea.

la schitul Durar' spre crestetul muntelur.

Este acoperit cu verdeatd.

Casap-Chioi, pirld, in jud. Tul-

Cascada, cddere de afta', judetul Bacail, pl. Trotusul, com. T'ir-

cea, plasa IstruluT, com. CasapChioi ; izvoreste din dealul Hai-

gul-Trotusul, formata de Sldnic, din cauza unor stincT, aproape

din ; se indreapa spre E.; trece prin satul Sari-Iurt, apoT prin

Case! (Pirlul-), mic afluent al sistriter, jud. Suceava. IMA, patea de sus a satuluT Lungeni.

de granitd. Ea este locul predilect de preumblare al vizita-

Case! (Valea-), f s, in jud. Bual', com. Manesti, at. °ornegile, izlaz al mosnenilor. Casele, vdlcea, care se formeazA la V., pe teritoriul com. Crlmpoaia, pl. erbanesti, jud. tOlt, si se varsa in Dorofeiti.

CASELE

Casele, välcea, care se formeaza la E., pe teritoriul com. Perieti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt ; curge catre S., trece pe teritoriul comunel Mierlesti si se varsa In Iminog.

Caselor (Dealul-), deal, strabate central com. Rosiile, plasa Cer-

jud. Vilcea, avind direcia de la N. spre S. na-d.-j ,

Caselor (Valea-),-vale, jud. Badil, pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul com. Pancesti.

Caselor (Valea-), pîrîia,c, format pe teritoriul comund nesti, jud. Putna; are izvoare adind pana la 6 m.; se varsa In Carecua impreuna Cu piriiasul Valea-cu-Apa.

223

turT ; Ali-Faci, 281 m., CiaricCairac, 287 m., acoperite Cu padurY, toate la E. Movile sunt nu-

meroase: Rosculetul, 250 in., Turbencea, 252 in., BostangiTepe, 189., Chiuciuc-Chloi, 131

Comuna este udata de riul Casimcea salí Tasaul de la N.

DrumurI comunale sunt cele

carI unesc intre ele cele 5 catune, precum cele carl duc la

tunele comuna Izvoreste sub

comunele invecinate ca: Beidant,

numele de Tasli-Dere, apof maT ja i numele de Suflam. Are

Tocsof, Slava-Ruseasca, Rari-

afluentr pe dreapta valle SasliCula, Curu-Dere, Caciamac; lar

ortodoxe sunt 2 : una in cat. Casimcea, cu hra-

pe stinga valle : Dichilitas-Alciac, Sulugea i piriul Rimnic-Dere.

mul SE Dumitru; a doua In Cacaimac, cu hramul SE Niculae. Ambele sunt zidite de locuitorr;

Catunele carI formeazd com. sunt : Casimcea, resedinta, la mijloc, pe piriul Casimcea; AliFaci, la 5 kil., pe piriul Casim-

cultora' fugtau de frica Turcilor,

la II kil. spre Sud, ambele pe

se ascundeati in aceasta vale

piriul Casimcea.

sí-sI faceaa bordee.

Intinderea sa este de 23.000 hect., din cart 285 hect. vatra satulul, 18.600 hect, ale locui-

Se margineste la Nord ca com. Slava-Ruseasca; la Vest cu comunele Calfa si Dulgherul, din

judetul Constanta; la Sud cu com. Tocsof; la Est cu com. Beidant i Ciamurli-d.-s.

ciamac, la 6 kil.; Chluciuc-Chioi,

torilor, 4115 ale Statulur. Populatiunea este amestecata. Elementul predominant este cel rominesc , in urma vine cel bulgaresc, apoI cel tataresc. Sunt 400 farnilil, Cu 2888 suflete, din cad 498 barbatT, 476 fPmeI, 1714 copiI. Dupa nationalitatT distingem : 1288 RoBulgart 8o Turd, mini,

Relieful soluluI este de regi-

422 l'atad, 2 Rusl lipovenr, 5

unea dealurilor. Cele mar in-

GrecI, 14 GermanI, 18 ArmenT. Calitatea pamintuluI este bulla

semnate sunt : Periclic, Batacla-

Basa la Nord ; Turbencea, 287 m., Dulgherul, 252 m., la Vest, toate acoperite ca lived si semanaturt ; Ciucluc Chioi -Bair.

pentru agricultura.

170 in., Sulugea, 214m., Sacsan-

de ad sunt venitf din Transilvania si stabilitl Inca din secolul trecut.. Gradinaritul e ocu-

Cairac, 215 tn,, Sascan-Cula,

230 m,, acoperite ca semana-

tribuabill.

la S. Tasaul trece prin toate ca-

Cula, la 5 kil. spre Nord-Vest; Hagi-Omer, la 13 kil. spre N., pe piriul Hagi-Omer-Dere; Ca-

malud ale pirtuluT Casimcea.

GreciT se ocupa Cu comertul. Sunt in Casimcea 5 mor': de apA §i 32 de vint. Veniturile comunef sunt de 14700 le, lar cheltuielile se ridica la 12500 leI. Sunt 392 ton-

Caselor (Valea-), vale, comuna Raciesti, plasa Oltul-d.-j., jud. Olt, numita ast-fel pentru el in timpurile de demult, cind lo

vestica a judetuluI, pe ambele

palia BulgariIor. Armenil, EvreiI

m., la Vest, Tas-Tepe-Iuc, 181 m. Sunt toate naturale.

cea; Ciaus-Chioi, pe prriul Sa,sli-

Casimcea, com. rur., jud. Tulcea, asezata in partea vestica a plaseI Istrulta si in cea sud-

CASIMCEA

chiol, Cantal, Dulgherul. BisericI

aa cite 10 hect. pamint si sunt deservite de -cite I preot si un cintaret. Este o gearnie in Casimcea, cu un hoge ; are io

hect. de la stat. S con sunt treI: una In Casimcea, fondata. de locuitor1; a doua in Caciamac, si a treia in Chiuduc-Chioi, fondate de stat. Cursurile se predaii de 3 lava.tatorI. Sunt frecuentate de 173

elevi. Aa 30 hect, de la stat. Casimcea, saz; in jud. Tulcea, pl. Istruld, cat. de resedinta al comuner Casimcea, situat In partea vestícä a piase!, i cea de mijloc a comund, pe ambele malurl ale piniului Casimcea , de la care si-a luat numele. Satul are o intindere de .115 hect. Populatia este de 280 familir, tu 1105 suflete. Pamintul este prielnic cultureI; de aceea oca-

patia principal a locuitorilor este agricultura. Printeinsul trece drumul Tocsof-Topolog.

In com. sunt 452 plugarI, avind

385 plugurr. Vitele sunt in numar de 12100 tapete. Rominir

Casimcea, ruinele unui sat,

In

jud. Constanta, plasa Mangalia,

.pe teritoriul comund Chiragi, pe piriul Casimcea. Satul odini-

oara a fost destul de b.ogat ;

224

CASIMCEA

a fost Irisa distrus In timpul rdzboluld de catre BaOuzud Talar/. Din cauza pozitiund lui care e placuta i adapostita., a inceput a fi jaral populat numarä actualmente to familii, Cu 32 suflete.

din jud. Constanta. De la izvor pana la satul Ali-Faci, curge prin padurT, avind o iuteala de 2 m. pe secunda. Malurile sale, si mal ales cel drept este inalte stincoase, pana la satul Chiu-

CASOTA

valea Cheragi, in dreptul muna Cheragi. Malurile sale din spre dealul Casimcea sunt ripoase

i lnalte ; in cele-i'alte

partí malurile sunt maT joase. Are o lungime de 6'12 kil.

ciuc-Chioi ; de aci pana la Arar-

sare sunt joase.

Casicci, sat, jud. Constanta, in

de 600 kilometri patratl (600000 hect.), cuprinzind partea vesticä

pl. Mangalia, catunul comund Enghez, situat in partea vestid a p14eI si a comuneI, la 2 kil, spre N.-V. de catunul de re§edinta, Enghez-Buiuc, pe valea

a pl. IstruluT, cu comunele Casimcea si Tocsof, partea estica a pla.-

Chiuciuc-Enghez, fiind inchis la N. de ultimele ramificatiunI me-

seI Rasova si pe cea nordica a

ridionale ale dealuluT Chedreanu,

la S. fiind dominat de vtrful, Ciatal-Iuc (134 metri). Suprafata sa este de 949 hect., dintre

Casimcea, de unde incepe a purta numele de piriul Casimcea, se

p14eI Constanta (ambele din jud. Constanta. El este cuprins laV. intre dealurile Caracoi-Bair, BerisTepesi, Bilarlar-Bair, Co§-TepeBair, Hagi -Bairam-Tepe, Insiratele, Cartal, Dulgherul, Turbencea-Bair i Talw.n-Orman, iar

indreapta tot mal spre S., tresatele Caciamac

la Est intre dealurile Ali-Faci, Sasancula, Caragea-Punar, Sa-

Chiuciuc-Chioi (al comuna Casimcea), curen I dealungul dea-

ram-Mezelic, Saram-Ittc, SnatlBair si Cascalac-Bair. AfluentiT slI ceI mai insemnatI sunt : valle Cura -Dere, Caciamac, Cartal

Casimcea, phifi, in jud. Tulcea jud. Constanta. Este printre cele mal mar! ale Dobroger. Intrece ciliar in lungime pe Taita. Mal poarta i numele Tasli-Dere. Izvoreste din ultimele ramificatiurd orientale ale dealuluI

Perielic, de pe teritoriul catunuluI Hagi-Omer. Se intinde mal india spre S., apoI spre S.-V. pana la satul Ali - Faci (al comund Casimcea) ; de aci

alma. spre S., trece prin satul

cmnd

luld Arman-Tepe i la locul numit Moara - Cocoand, unde se afla i podul lul Cogea-Ahtnet. De ad i trece din judetul Tulcea In jud. Constanta ; se in-

dreapta spre Sud-Est, infra lar

in jud. Tulcea; urmeaza hotarul dintre cele douà judete pina la confluenta sa cu 01111 Cuiu-Culac ; "ida cat. Chir4lic (al comunei Tocsof) ; ocolqte

Basinul saa considerabil, este

al doilea ca intindere din toata Dobrogea , avind o suprafata

carl 70 hect. sunt ocupate de vatra satuluI §i de gradid, cu 36 case. Populatiunea sa este de 45 familil, Cu 284 suflete, ocupindu-se mal ales cu agricultura. Drumurr comunale sunt indreptate spre urmatoarele sate: Ghiuvenli, Chiuciuc-Enghez, Osmancea, Ciobanisa-Agemler i Sofular.

unit cu T41c-Dere, MandalicDere, Sasac - Coral' Valea - ea- Casota (Ota), cdtun, al comuneI Glodeanul-Cirlig, jud. BuPietrile (TaOic - Culac), Cea zar', cu 500 loc. si 120 case. tal- Orman i Ester ; lar pe Are o bulla coa1ä, ingrijita de stinga valle: Sulugea , Dere TichiliTas-Alceac, Rimnic-Dere

proprietarul de aci, pe linga care

unit ca Curu - Dere Sarighiol-

s'a instalat si un mic atelier

Dere, Cuiuc-Culac, unit cu Ta§-

de streanguri ; o frumoasa biserica, zidita in 1853 si restaurad

1i-Dere-Culac.

dealurile Cara-Tepe-Bair, Chirle-

In 1884; frumosul castel Casota ;

Bair, Seremet-Bair, trece prin

Casimcea, vale, jud. Constanta,

satele Seremet, Palazul-Mic, printre dealurile Ali-Culac-Bair si

In pl. Mangalia, pe teritoriul comunelor Cheragi í Hazaplar.

Beris-Tepe, prin satul de unde mai poarta i numele de Tagul-Dere saa Tasli-Dere

ale dealuld Hazaplar. Se in-

o gradina orticoll; o moara de abur!, etc.

Se desface din poalele sudice Casota, mofle, In judetul Buzaa,

pastrind In. continua directia

dreapta spre S., In directie de la N.-V. spre S.-E. Brazdeaza par-

generad spre S.-E., merge de

tea de S. a plaser, cea de N.

se aruncä in lacul Tasaul, linga satul Tasaul. Cursul salí are o lungime de 80 kil., udind pl. IstruluT, din jud. Tulcea, i plasa Constanta,

a comuneI Cheragi si cea de S. a comuneI Hazaplar. Merge prin

dealurile Casimcea la E., Hazaplar la N. Cara-Iuiuc i Tirpan-Dere la V. Se desface In

com. Glodeanul-Cirlig, cat. Ca sota. Are 2100 hect., mal toate

arabile, in mijlocul carora s'a plantat o padure de salcimI. Ad se practica agricultura sistemadel i cea mal ingrijita din judet. Instalatia agricoll, precum: grajdurT, magaziT, masía plugurT, etc. sunt modele.

CASTELUL-PELE

225

Castelul-Peles. Vezr Peles (Castelul-).

Castra-Nova, staflune pe calea romana ce mergea prin Oltenia, de la Drubetis (T.-Severin),

prin Amutria, Pelendova, Romula, Ponte-Aluti, la Apulum (Alba-Julia), jud. Romanati. In

tabla lur Peutinger este indicata asa : «Castris novis XIX mula pasusum». Credem,

una cu Goos, ca se poate localiza la Cacaleti, bazar pe faptul ca aci se implineste distanta data de tabla, incepind de la Pelendova. Dealtmintrelea se observa adi ruinele unta sat vechld neexplo-

rat inca, care ne afirma exis-

te* ad a unta asezamint toman, cacT peste tot acest loc se &ese cioburr i oale vechr foarte groase la faptura. La S. de com. Cacaleti se aflá o mo-

Castrisoaia, peldure, supusa regimulur silvic, com. Dobresti, pl. Podgoria, jud. Muscel, in intindere de 500 hect., compusa din stejar, fag, carpen, mesteacan, plop, frasin, jugastra i aula.

Cascalac-Bair, culme de dealurr, In jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul comuner rurale Cogelac. Se desface din dealul VeliTepe-Bair si se intinde spre E., avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdînd partea sudica a p14er si a comuner. Se intinde printre piriul Duimgi si apa Peletlia. Din poalele sale sudice nasc valle All - CulacDere i Alciac-Dere, iar din cele nordice valea Cogelac - Dere. La poalele sale nordice sunt asezate satele Cogelac i Duimgi.

Este Matä de soseaua nationall Tulcea-Consta.nta. Virfurr mar

ya mare de pamInt, numita a Turculur, imita de 5 stinjenT, ocolul eI la poale fiind de 27

limite su nt : Buiu c-Cogelac-Tep e

iar in partea de N.

stinjenT ;

sunt vre-o Io movile, i anume : Magura-Mica. (dota), a-Cornil, a-Bardier, a-Purcelir, etc., si tot

In asta parte de loc se mal afla olane pe care curge apa, facute

de lut. and piola se gasesc De aci, Goos

i Kiepert

ducea calea romana la Celeid, pentru a o urca la Resca, cind ea, de la Castramintit5.

Nova, mergea direct la Resca. alocurea s'a descoperit chiar urme ce indica acest trased.

Castraveti - Rominesti, afine, jud. Bräila, la S. de CastravetiTurcesti si la E. de Bandolul.

Castraveti-Turcesti, afine, judetul Baila, la E. de Bandoiul si la N. de Castraveti-Rominesti. 67470. llar e D Mona, G ognafie. I ol.

acelag nume. In «Statisticas, din

anul 1874 se arata ca comuna

are un catun mar mult :

Po..

chitul.

Teritoriul sad care se margineste la V. cu comunele Bogdanesti i Manastirea- Casinul, la S. cu Manastirea-CaOnul, la

N. si E. cu com. Onqti, (catunele Filipesti i Buciumi), este

brazdat de dealurile Cuciurul, al-Lazer, al-Buciumil, reçu

i Podul-Mare.

Dupa spusele batrinilor,

a-

ceasta comuna este formata din 3 colonir, numite : Rucareni , Dragosloveni i Secareni. Pri-

mele dota colonir se zice cl as fi venit din jud. Muscel, cu vitele (or mar cu seamA), atras1 fiind de faptul ca ocupatiunea principall a locuitorilor CasinenT era pastoria i cresterea vitelor.

Ceca ce confirma. ca acele co-

(194 m.), Pericli-Iol-Tepe (145

lonir al venit de s'ad stabilit aci, este faptul ca se gasesc

m.), Duimgi (85 m.) Este aco-

multe familir cu numele de Dragu

perita Cu finete si pe la poale cu semanaturr.

si

Cascavalele, japse, judetul Braila, situata la Vest de iezerul Puzdercul, de unde chiar incepe.

de aceste olane i oase. citind gresit o cifra din tabla a-

CAINUL

chiar 2 mahalale, numite a

Dragulestilor i Rucarenilor. Locuitorir comuner se numese Mocani. Are o scoall mixta, care functioneaz1 de la 1865 in satul Ca-

sinul, intretinuta de stat, Inteun local construit din birne si ce-

Cascavalul, cdtun (dril), in pl.

dat comund pe timp hotarit,

Ialomita-Balta, pe cimpul Basaganul, pendinte de com. Cosambesti, jud.

cu 5 &leí si 40 prajinr pamtnt in tarina. In anul 1891, coala a fost frecuentata de 24 copir, printre care 9 fete. BisericI sunt 4: trer In satul Casinul si una in Curita, deservite de 3 preotT §i 7 cintaretr. Sunt 455 case dese de locuit

Cascavalul, 6altii. (Vezr Vetrisoaia, pl. Prutul, jud. Falcid).

Casinul, com. rur., jud. Bacad, pl. Trottqul, aezatä pe valea

si 7 circiumr.

rlulur CaOnul. Este alcatuita din 2 ea-une Ca§inul, resedinta , chiar pe en, i Curita, pe pirlul

de familie cu 1774 suflete: barbatr 857, femer 917. Dupa na-

cu acelag nume, afluente dupa stinga al CaOnulur.

tionalitate se impart in : 1727 Rominr, 9 Ungurr i 38 Izrae-

In «Condica Liuzilor», gasim Cainul apartinind manastirer cu

litT, totT de protectiune romina. Dupa. felul ocupatiuner se deo-

Populatiunea numArA 457 cap!

29

CA6INIIL

CA6INUI,

226

sibesc : 985 agricultor!, 2 meserlasT, 15 comerciantr, 7 cu profesiunT libere si 7 servitorT. Stiù

acelasT nume, situat pe &tul

Inteo scrisoare, care se &este

Casinul. Are o scoala mixta., la

in «Monumenta Hungariae his. torica» Gheorghe Stefan Voe-

a citi si serie 174 (27 l'eme); nu stit carte 1639 (890 femel).

sat, ail urmat 15 baeti si 9 fete,

ContribuabilT, dupa noul recensamint, sunt 377. Dupl le-

Are 3 bisericr ortodoxe, deservite de 2 preoti 6i 6 dintAretr: una, cu hramul Sf. Dimitrie, de zid, incepun de cAluggrul Isaia TgrigrAdeanul, egumenul ina 'lastre! Casinul, si care a fost

gea ruralg. din 1864 s'ail improprietArit 405 locuitorT, Cu 959

si 64 präjinT pamint. La 1879 s'ail dat la 7 insurater 14

falcr

l'Ala pAmint in improprienrirT.

Totalul paminturilor de cultura este de 797.73 hect. Intreg teritoriul comuner are

1990 hect., la care se mar adaugA I I4'/2 hect. finete, ce comuna posea pe teritoriul comuner MAngstirea - Casinul. PIdure se gAseste numar 20 hect.

Proprietar mare este statul care posecla peste 938 hect., cu un

venit de 7210 ler. Restul pa.-

care, in anul 1891, din acest din 142 copir in virstA de scoall.

terminan de obstea locuitorilor la 1842; alta, cu hramul Adormirea-Maicer-Domnulur, de

zid, in stare bulla. Asupra fun-

dare e1 se &este o

notita

altar, scrisI in dosel icoanelor, care reprezinn praznicele impantescr, unde se aran in

numele zugravilor ce ati lucrat catapeteazma, purtind data din 1794. A treia, tu hramul S-ti!

vod serie Domnului Transilvaniel Gheorghe Racoti al II, urmatoarele : «Nor vom pleca la mosia

noastrA despre Trotus, din tulla luT D-zeil. Voim sa zidim o mA-

nastire spre vecinica pomenire,

prin care sa putem cherna in ajutor numele luí D-zeil». Miron Costin in «Letop. Mold., zite si el el «pe atu ncr purcesese Stefan Voda lo. munte sA aleaga loc de mAngstire care se chiaml Casinul.» Gheorghe Stefan avea aid si curtr marT domnestr, ale caror ruine se vAd si astazi in agrada manAstirer de sus, iar in fata bisericeT, tot in cuprinsul manAs-

tira este, in forma de beciit o tainin in care, intrind, dar in

VoevozT, este de lemn si in stare bunk ingitatg. la 1796, dupA

dreapta si in stinga de dalia

mintulur 11 stapinesc fosar da-

cal si insunter. Viile pe o intindere de 51

cuna se aran scris pe icoana

ce ducea afara din manIstire, peste apa Casinulur si la deal, la pldurea apropian., care se

hect., la 1890, ail dat 1183.20 hectol. vin alb. Animale sunt: 241 cal, 1202 vite cornute, 381 pord, 83 eapre («Statistica», 1890)01964. oi,

carl apartin la 72 proprietarl si carr, la 1891 aii dat 2494 kgr. fina turcana, 1039 kgr. iba amestecatA si 385 kgr. lind mita.

Budgetul coinunei, pe exercitiul 1891-92, are la veniturT ler 27521, ba.nr 9 si la cheltuell ler 4979.

Comuna este strabátun de calea vecinald Onesti-ManástireaCasinul. Distantele: la BacAii, cap itala districtulur, 57 kil.; la Tirgul-Oc-

na, resedinta plaseT, 21 kil.; la com. Onesti, 7 kil.; la com. Mlnastirea - Casinul, 8 kil. ; si la com. BogdAnesti 15 kil.

S-tilor Voevozr. Circiumr sunt 5. CapT de fam. sunt 336, sufl. 1299. Animale su nt : 235 cal, 762 vite cornute, 298 porcr si

62 capre. In acest sat se face mare iarmaroc de la 1-15 August, in fie-care an. Ca§inul, fasta mändsti re, judetul BacAu, pl. Trotusul, com. Manastirea-Casinul, in mijloctil satulur.

Manastirea Casinul era ziditA cu 'ñata cioplitA, si era inconjuran de padurT. AceastA manas-

tire este acum ~asa biserica de mir, intretinutI de stat tu 2300 de ler si administran de un preot ingrijitor. Este reziditA

inteun stil modern, t'Arà niel o inscriptie. E deservitg. de 2 preotT si 3 cintaretr. ManAstirea Casinulur a fost c15.ditg. de Domnul Stefan Gheor-

ghita., la 1655. Zidirea mAnds-

tire! a tinut Ca41nu1, sat, pl. Trotusul, jud. Bacaii, si resedinta comuna cu

2 anI : 1655 6i 1656. Mosia Casinul era proprie-

tatea

luI

Stefan Gheorghin .

odal mal% lar in fata, de esirea

hotAreste Cu Ardealul. Traditia

ne spune, prin gura batrinilor locuiton de la Casinul, ea prin aceastA tainin subterana, prin acest inchipuit beciu, s'a repezit calare Gheorghe Stefan-Vodi cu citt-va capitarif si slujitorr, de ari esit si au scapat in ses si

in padure la deal din fata mgnastirer si de aceea ail pribegit in megiesita Transilvauie, cind era fuggrit si inpresurat de Turci si de Tatarr. Gura atestu! beciu, in forma de cerc,

este impodobitä cu un colan sati cadru de marmora alba, avind in mijloc sapata marca Moldover. MAnAstirea Casinul, ce casele

domnestr din cuprinsul er, era

inconjuratl de un zid de piatrA inalt si tare si Cu turnurl. Ea era cetate. Dar pentru el Nemtir si Ungurir veneail de se inchideati ale!, cind prg.dati Mol-

227

CA FNU L

dova, Mihaiú Cehan - Racovita-

Voevod, dupä ce a batut catanele nemtestl la 1717, a mers la Casin si a stricat zidul manastirel. Manastirea Casinul era deci cetate vestita. Poarta, zice cronicarul, «aflind ca Nemtif catanele punead mina si se inchidead in aceasta cetate si de aid iesead i pradad Moldova, trimise un ciohodar al ViziruluT,

cu firman din parta SultanuluT, la Mihaili Racovita-Voevod, ca

sa mearga sa risipeasca acea cetate. La 21 MaT 1717, Mihaid

Racovita a plecat din Iasi cu oaste, sa indeplineasca firmanul. Ca sardar, axila cap peste oaste, Mihaid Racovita rindui pe Costandin TArigradeanul, postelnic

si s'ad savirsit la anul 1830, care s'a facut cu insusi chel-

alaturT tronul Mitropolitului. In stinga se malta un amvon fi-u-

ná-voie de Patriarhul de la Erusalim iarasT pe seama calugarilor moldovenT. La 1805, ma-

mos, in fata tronului domnesc

nastirea Casinului era risipita de outremur. O anafora a Divanulur velitilor bolee al Mol-

serica, qi pe icoanele sfinte se Arad si asad urmele sabiilor iataganelor turcesti. Acele profanad salbatece se arata vizita-

ca «intru meremetisirea minastire! Casinul, ce este risipita de cutremur, sA dea ajutor i cele-l-alte manastirr ce sunt la o inchinare cu dinsa.» Meremetisirea, impreunä cu zidul d'imprejurul manastirei , s'a facut

torilor de batrinir locuitori aT Ca-

1820, adica la 1806, Egumenul Isaia Prigradeanul reparase

má

cu Mihaid Racovita

i

sa saciä

sa vada cu ochiT cum se va strica acea cetate. Zidul nastiref Casinul abia l'ad putut strica. Pe une locuri a pus lagum (mina) de a sfarimat zi-

dul, pe de alta parte cu ciocane de fier, aü adus de la ()era i l'au risipit.» De la 1717 pana la 1820, manastirea

Casinul a stat faca zid, ingradita numaT cu un gard. La 1820,

Egumenul Isaia TArigradeanul a intreprins sa faca din nod zid imprejurul manastireT de sub clo-

care are forma unui si pe care a fost in ve-

potnitA,

turn,

chime case. Se citeste pe o plata urmatoarea inscriptie scrisa romineste : «Aceasta zidire s'a facut de Isaia TIrigrAdeanul Egumenul acestei SE ManastirT. S'ad inceput la 1820 si din intimplarea Zaverei ce a fost la

1821, ad ramas pana la 1828

nepace, ea a fost data de bu-

si a tronului mitropolitan. Biserica e frumoasa, Malta si mare. Icoanele sunt de pictura bizantina aleasa. La i82 , cind TurciT calcasera Moldova, IeniceriT ad pus caiT lor in aceasta bi-

sinului. Cu 14 anT Inainte de

tare si de vestita, in cit Sulta.nul poruncise ca ciohodarul Vizirului sa stea tot fmpreuna

Mormint. Dupa cura spune cro-

nicarul loan Niculcea, aceasta manastire mar fusese inchinata SE Mormint. Insa la vreme de

batu i coase din Casin pe cä-

taiele

dat, Domnul MoldoveT, Sfintulur

tuiala sa, la Iulie 21.» In biserica manastirei, la dreapta, este tronul domnesc, cu marca tariT Moldovel, asezat pe doi lei si

mare. Mihaid Voda, dupä ce

puse de dáricare era atit de

CAFNUL

biserica. Dar el si-a permis sa stearga inscriptia cea vechie ce era pe o piatra de marmorá al-

ba, asezata pe un perete d'a-

dovei din 1805, Ianuarie 15, In-

tanta la Februarie 1805, de Alexandru Moruzzi Voevod, hotari

precum s'a mal zis, de Egumenul Manastirei de pe atunci, Isaia TIrigrAdeanul. Cronicarul Iaon Neculcea ne spune ca Gheorghe§tefan-Vo-

da a fi murit la Mosc

ca

supra use! bisericeT. El a lasat numai marca tare*, asa cum era d'asupra inscriptiel vechT, lar in locul acesteia, stergind-o, a scris tot romtneste data si imprejurarile reparatieT fácute de el, la 1806. Prin coltud se vad

cestei inmormintad i insusi Papadopul Calimah, in monogra-

1'10. urmele inscriptid vechT, urmele vechilor litere, din care to-

fia sa, pare a nu fi tocmai sigur, cu toate ca conchide ast-

tusi rasare numele Voevodulul Gheorghita stefan. Manastirea Casinului avea multf calugarl pe la 1840. Ea era inca populata. de monahT, dupa cum se vede inteun ispisoc de la Grigore Ghica-Voevod, din 12 Iunie, 1741 (7249). Acest ispisoc se pastreaza in original de generalul Pencovici, dupa cum afirma Al. Papadopol Calimah, In scrierea sa «Despre Gheor-

fel: «Am cercetat la manastirea Casinul i prin biserica si pe a-

ghe stefan Voevod.» Manastirea Casinul, impreuna cu al-

tele, a fost Inchinata. la 7250 (1742) de Constantin Mavrocor-

i

pe urma i-ad adus oasele luT in

Moldova in mandstirea 14 la Casin, de le-ad ingropat.» Nu se cunosc datele precise ale a-

fara,

dar n'am dat de niel o

inscriptle 15.muritoare, ca acolo

ar fi oasele lui Gheorghe Stefan Voevod. Dar locuitoriT batrtni din satul Casinul m'ad in-

credintat ca, la 1806, cind s'a reparat biserica de Isaia Egumenul, inauntru el s'ad gasit sub zid, in partea stinga, tuteo cripta, un sicrid i ca acela era sicriul Domnului Gheorghe- tefan. Cripta se cunoa.ste l astAl.» In orT-ce caz, este bine cunoscut ca tefan-Gheorghita

CAFNUL

228

CATALOI

a raposat, nu la Mosc, ci la Stettin, si ca intentia de a a-

strtnsa intre dota siruri mun-

satele Cataloi si Frecatei, taind piriul Cilicul, pe la locul numit

duce oasele luT in Moldova, un-

toase, care sunt foarte grele de

Moara-lui-Hagi-Velicu ; urca

Casinul si Manastirea - Casinul,

strabatut, maT cu seamain dreapde inca traja sotia pardsita de ta, spre jud. Putna. dinsul, Doamna Safta, e manidiferite documente in festata. ale timpuluT. Dacä fusa ea s'a Casinului sati Grozestilor (Culmea-), fir de munli, pl. Trotusi executat si daca corpul Domsul, jud. Bacatl, care incepe pe nuluT a fost inmormintat in lilaclina estica a virfuluT Runculnastirea sa, Casinul, faptul pare Alb si se indrepteaza spre N.-E. inca a fi indoios. intre apele Oituzul si Casinul despartind basinurile lor. AceaCasinul, luncd, pl. Trotusul, justa culme trámite spre Oituz, detul Bacati, pe teritoriul comune! Manastirea-Casinul.

Ca§inubmofie, jud. Bacall, plasa Trotusul , comuna Casinul , a statuluT, cu o intindere de 938 hect., si arendata cu un venit de 7210 leT.

pana la poalele dealuluT Gitiu-

lele-Tepe, urmind putin si valea Izvorul, de unde se indreapt4

spre E., talud dealul Ghiulele-, Tepe, piriul Telita, printre satele Eni-Chiol si Congaz, pe muchia dealuluT Ceatal-Bair, oprindu-se in virful dealuld Orta-

Bair ; de ad o la spre N. pana

dealurile Mesteacanul, Staneica, ce-1 silesc sa. se incovoaie spre

inteun vid al dealuld Desli-

N., si, numaT dupa ce a incoajurat muntele Plostina, cel din

V., pentru a se indrepta lar spre

urma deal al sird, 41 reia di-

Dealul-Mare ; de aci apuca spre N.-V., taie Valea-Cardonuld si soseaua nationala Tulcea-Babadag, si, dupa cite-va cotiturr,

rectia primitiva de la trecatoarea sa, si anume aceea spre E. pana la Bogdanesti.

Caira, de unde o ia putin spre

N. printre dealurile Redil

si

ajunge la poalele dealuld Su-

Casinul, plidure, jud. Bacari, pl. Trotusul, com. Casinul, foioasa

Casului (Piscul-), pisc, in com.

si rasinoasa, apartinind statuluT,

Slanicul, pl. Nucsoara, judetul

fostä proprietate a mandstird

Muscel.

Casinul, cu o intindere de 17700 hect., neamenajata.

si

scoboara dealul Cataloi O de ad ia o directiune spre S.-E.

Bah, de unde am plecat. Forma sa se aseamana Cu aceea a unul patrulater neregulat. Lungimea sa este de 54 kil., lar intinderea

Catalanul,poiand, com. Otesani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

totall este de 3382 hect.

Bacati, ce-s1 are obirsia la hota-

Catalanuldf (Muchia-), colina,

rasul Tulcea, de care se des-

rul spre Transilvania intre muntiT

In com. Beciul, ramificatie din movila Balaurul, jud. Buzar'.

parte prin Dealul-Mare ; la E.

de la V. spre E. pana la O-

Catalina sari Negrilesti, cdtun, pendinte de com. Scurtul, pl.

nesti, unde 41 are confluenta.

Glavaciocul, j id. Vlasca. Aci se

prin dealul Ceatal-Bair ; la V. cu com. Frecatei si catunul Hagilar (al com. Congaz), de care

Strabate teritoriile comunelor Manastirea-Casinul, Casinul, Onesti si se limarcä cu apele pi-

afla o biserica, deservita de un preot si un dascal.

se desparte prin dealul Ghiulele. Tepe si Valea-IzvoruluT. Dealurile, carl brazdeaza co-

riiaselor : Clabucul, Zboina, Ghio-

Catal0i, com. rur., in pl. Tulcea,

ina, Pietroasa, Negrul-Paltinul, Plriul-Feter-Moarte si Sarätelul, pe stinga; lar Baracea, Cuciurul,

jud. Tulcea, situata in partea

muna, sunt numeroase : Dealul Curt- Bair (Dealul -Lupuld,

Curita, Halosul-Mare, HalosulMic, Bucieasul-Coarnelor, Calasaul-Mare, Calasaul-Mic, Talamba, Valea-Rea, Ciubotarul-Dul-

capitala districtulur, si in partea

Casinul, pirtg, pl. Trotusul, jud. Cldbucul si Bucieasul, de la locul numit Säritoarea si se varsa d'a dreapta Trotusuld. El curge

ce si Racauti, d'a dreapta.

Casinul, vale, pl. Trotusul, jud. Bacail, pe teritoriul comunelor

Comuna se invedneste la N. Cu com. Cisla ; la N.-E. Cu o-

cu com. Agi-Ghiol, la S. co com.

Congaz, de care se desparte

centrala a judetuluT, la 12 kil.

spre S.-V. de orasul Tulcea, vestica a piase, la 30 kil. spre S.-V. de oraselul Mahmudia, resedinta plaseT.

Hotarul amanuntit al. comuna este urmdtorul : Plecind de la poalele dealulur Su-Bah, se in-

dreaptä spre S., trece printre

97 m.), dealul Uzum-Bair (Dealul-Lung, 83 m.); dealul DesliCaira (174m.) la E.; Dealul-RediT (200 m.) ; dealul Tausan-

Tepe (Dealul-Epurilor), la

N.;

dealul Cataloi (89 m.) la V.; dealul Ghiulele-Tepe (33 m.) la S.-V. ; dealul Ceatal -Bair (156 m.) la S.; dealul Orta-Bair (179 m.) la S.-V.; dealul Tausan-Tepe

(f r6 in.) si dealul Cazalgic-Bair (55 in.) prin interiorul comune,

in partea despre E.; multe sunt acoperite cu pasunI, o parte din ele si cu araturI si semanaturT.

Piriul Telita uda com. prin mijloc, trece prin satul Cataloi si pe Ruga. catunul En i - Chioi,

avind 2 podurI peste el §i

CATALOI

229

CATALOI

2

mor!; acesta are ca afluentI Valea- CardonuluI unja cu ValeaPuturosuluI cae trec prin com.

la E.; la S. - E. com. Cataloi este udata de Valea-Izvorulur. Este o singura mica balta: Iazul-Anabaptistilor, la V. Apartine statuluI, care il inchiriaza locuitorilor, pentru arat sati pa-

sunat, cind seaca, pe pret de 380 leI.

Cátunele, din care este formata com., sunt doul : Cataloi, catunul de resedinta, asezat la

V., pe ambe/e malud ale piriuluT Telita, la poalele dealurilor Cataloi si T'Alisan - Tepe; Eni-Chioi, la S., pe malul drept

flete, in Cataloi; Italienr, 64 familif, cl 332 suflete, in Cataloi. Cultul religios se exercita in

/ocuitorilor, 1240 hect, ale statuld. Populatiunea este amestecata ; sunt 195 familli, cu 1141

doul bisericr: una in cat. Ca-

suflete: Ro nihil, 64 fama Cu 351

taloi, cu hramul Adormirea-MaiceI-DomnuluI, fondata de locui-

suflete, Germatif, 38 familiI, cu 299 suflete, BulgarI, 28 fama',

torr 'in ¡874.; are io hect, arabile, pamtnt date de stat, veni-

Cu 153 suflete, Rallad', 64 fa-

tul de la disc ; un preot si un cintaret ; cea din catunul EniChioi, cu hramul Sf. Treime, zi-

dita de locuitorl in 1869, J'Ora pamint, cu un preot si un dintaret. Calitatea pO.mintuluI este me-

mili!, cu 332 suflete. Are o scoala ci 2 invAtAtori i o bisericA ve-

chie, deservitä de un preot si un cântaret. In acest sat se afla un biroti telegrafo-telefonic-postal sucursal, care aduce un venit anual de 552 le! (1896).

diocra. Se cultiva tusa orz, uta,

porumb si dughie. Sunt 1239 hect. loc arabil, 195 hect. izlaz, 51 hect. neproductive, ale statuluI. In com. sunt 306 agricultor)",

Cataloi, a'eal insemnat, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comunelor rurale Cataloi, si Frecatei. Este una din prelun-

girile cele mal de rasarit ale

posedind 185 plugurl, 3245 capete de vite, din caz< 310 bol", 700 yac!, 300 cal' qi epe, 1935 o!. Sunt 2 mori pe apä li vre-o

dealuluI DiliculuI. Se intinde

6 morI de vint.

pe cea sud-vestica a com. Ca-

spre E., avtnd o directiune generará de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea vestica a plaseI,

al piriuld Telita, la 4 kil. spre S.-E. de catunul de resedinta,

niturI de 6000 le!

Budgetul comuner este la vesi la cheltueli de 50001e!. Sunt 311 con-

taloi si pe cea sud-estica a com. Frecatei. Amb ele sate sunt ase-

/fuga poaiele dealurilor Ghiulele-

tribuabilI.

Tepe si Ceatal-Bair.

COI de comunicatie sunt: soseaua nationall Tulcea - Babadag-Constanta, care trece nu de-

lele sale nordice. Este filtretaiat de o multime de drumurr comunale carI unesc intre ele satele Frecatei-Trestenic, Cata-

parte de satul Cataloi si pe Ru-

loi-Nalbant-Hagilar.

ga. catunul Eni - Chioi; drumurT comunale spre Cisla, Tulcea, Somova, Frecatei-Telita-Isaccea, Hagilar, Congaz si Agi-Ghiol.

sarat Cu o multime de movile

Intinderea comuneT este de 3382 hect., din care 140 hect. arabile sunt ocupate de vetrele celor doul sate ; 1552 hect, arabile apartin locuitorilor si i690

hect. sunt ale statulut Populatiunea este ameste -

cata si formata din patru elemente si anume : Rominr, BulgarI, GermanI-Austriacl, ItalienI.

Sunt peste tot 311 familiI, cu 1712 suflete : 388 barbati, 309 léale'', 589 copii in virstA de scoala ; 50 insuratI, 64 neinsuratl, 28 vaduvi" si vaduve. Bul-

garI sunt 144 familiI, Cu 561 suflete, cei mar multi in catunul Eni-Chioi ; Ro m'id, 64 famili!, cu 351 suflete, maI multl in catunul Cataloi ; GermanT Austriad, 58 familiI, cu 299 su.

zate pe valea TeliteI, la poa-

Este pre-

naturale (filtre 55-112 m.), dintre carr cea mai inaltá este Movila- lui - D obre (116 m.), dominind asupra satuluT Frecatei.

pl.

Natura lur este pamintoasa si

Tulcea, catunul de resedinta al comuneT Cataloi, asezat in partea vestica a pl4eT si nord-vestia a com./Ele!, pe ambele malurI ale pirluluI Telita, la poalele nordice ale dealuld Cataloi. Se margineste la Nord cu com.

humoasa, buna pentru semdn6.turne cari se intind pe marl suprafete la poalele lul. Muchiile

Cataloi, sat, in jud. Tulcea,

Frecatei ; la Sud. cu cat. Hagilar ;

la Est cu cat. Eni-Chioi. Intin-

derea Id este de 2410 hect., din care 33 hect. ocupate de vatra sattilui, 1137 hect. ale

sale sunt acoperite Cu pasunI si putine tufarisurl.

Cataloi, jud. Tulcea, un alt nume al ve / Telita, numire care o are de la satul Cataloi pina la unirea luI Cu piriul Taita. Cu toate acestea, locuitorii din satele Eni-chioi, Hagilar, o numesc si

CATANELE

230

CATANA

eT de pe numele satuluT prin care ptriul trece. Catana, pdclure mica', in judetul Constanta pl. Silistra-Noua, pe teritoriul comuneT rurale Segep-

Cuius, situata pe coasta de V. a dealulul Giur -Iol - Bair. Are 120 hect. intindere, apartintnd in totalitate statulul. Esentele principale sunt fagul, jugastrul $i carpenul.

janul, merge spre E. pana. la Girla-Sirb u luT.

Limita linieT de Vest incepe de la movila Coteiul drept spre

Sud pana la Orla Cirjan. Limita linier de Est incepe din Movila-CarbuneluT 5i merge spre

S. pana in Girla-Sirbulur. Terenul comuneT este 5es. Se gasesc dota movile: Movila-CarbuneluT i Coteiul.

Comuna este udata la S. de Dunare, care prime5te Girla-Sir-

Catana, válcea, izvore5te de la Nordul com. Mereni, pl. Vedea-

d.-s., jud. Olt 51 se varsd in gira Eiu5orul, pe tännul drept, tot in raionul com. Mereni.

buluT

i

&la Cirjan.

LacurT

sunt urmatoarele: Strimba, Senicele 5i Ciolanul, carl vara, seacd cu desdvir5ire. Numele comunel vine de la catane (soldatil). Inainte se com-

Catanei (Valea-), izior, In com. Panataul, jud. Buzatl. Incepe din

com. Panataul 5i se scurge In valea Panataul.

punea din cat. Negoiul

kil, de-

se afla o groapa, in care &ají

la

63 kil. la Sud departe de Cralova.

In numele tafálta si al fiulul si al sí. duh amin. aceastä sfinti §i Dumnezeiascil. bisericá unde s prilznu-

qte hramul Sf. Terarh Nicolae, din temelie, cu toata osirdirea i cheltuiala d. Bivel Särdar Nicolae Iota, IncepIndu-se lucrarca la leatul 1842, In zilele prea InnältatuluI Domn Alexandru Dimitrie s'a sävlqit In anul Ghica Voevod, 1843, In zilcle prea inältatula nostra Doren Gheorghe Dimitrie Bibescu Voevod, infrumusetindu-se Cu zugräveala, procure si cu toate podoabele el 1i trebuincioasele odoare din inceput i pini

In sfir;it dupa cure se vede ca hlagos-

senT-Vechf.

51.

Evghenita, fiica d-lor. In tinda bisericeT se gase5te inscriptia:

lovenia proa Sfintiel' sale Domnul Doren cavaler al mal multor ordine Impfirite7t1

Buzar', com. Ni5covu1, cat. Sa-

re5edinta p15.5eT Baile5ti

Nicolae Iota Biv-vel Sardar, Sarddreasa Casandra N. Iota 51

Co-

i

parte de locul actual al comuneT. In comuna., lingä apa Stemba

Catanele, com. rur., pl. Bailesti, jud. Dolj, la io kil. N.-V. de

minata la anul 1843 de catre

azT comune deosebite. Aceasta comuna' se numea Innainte Strimba. Este a5ezata.

veiul,

apa Strimba, la 2

Catanei (Valea-), vale, in jud.

Se gase5te in comuna. o biserica fondata la anul 1842, ter-

Ncofit Episcop al HimniculuI fi

Mitro-

polit a tosa tara Rom/neasci. 1843.,

Biserica este de zid si serbeaza

hramul la Sf. Niculae. Are un preot 5i un cintaret.

in vechime bordeele locuitorilor.

Se afla In comuna o 5coall mix-

Tot acolo se gasesc ruine de

ta, care functioneaza din 1859; este intretinuta de stat. Localul facut din zid este in buril stare. Scoala are o propietate de 8'/I

zidurT vechT, a caror cardmida are o dimensiune indoita a celor obicfnuite. In sfir5it se gase5te locul vechin al bis, din comuna.

hect. Localul are o clasa c.i o suprafata de 35 m. p. ; o cancelarle 5i 2 camere ale invata-

Este situatd Iingä Dunare, la

In pamint, locuitorir gasesc

59 m. deasupra niveluluT fluviu-

diferite unelte agricole. La 188o

esul, pe care este situata com., se lasa in jos spre E.

ad gasa o sapa, a carel forma. 5i greutate nu se potrivesc cu

toruluT. In anul 5colar 1892-93

Se invecine5te la E. cu com. Birca, ce se afla la 18 kil. departare, 5í cu com. Bistretul, care este la io kil, departe

a celor obicinuite. Ea se gd-

In virsta de 5coall sunt 214

se5te in Muzeul din Bucure5ti.

Se spune ca locuitora s'ah

copiT. Stiti carte 83 locuitorT, din carT 68 barbati i 15 femeT.

mutat din Strimba, pentru ci. in apropiere trecea un drum mare, pe care defilei armatele in timp

1172 suflete, din carT 15 femeT. Populatia cre5te ad in medie

luT.

de comuna..

La V. se invecine5te cu com. Negolul, de care se desparte prin movile de hotar, la N. cu com.

Coveiul, ce este la 5 kil, departe de ea ; la S. cu Dunärea. Limita linieT de N. incepe din com. Coveiul, merge spre Est pana la Movila-CarbuneluT. Li-

mita liniel de S., forman de Dundre, incepe de la glrla Cir-

de razbol0, a5a cd locuitorir erau

necontenit hartuitl. Din aceastä cauzà s'au hotarlt a se stramuta linga apa Saraceanu, ceva maI

spre N. de Strimba. Dar dupa cit-va timp deschizindu-se drumul pe lingd acest noti loc al

comuneT, s'el mutat spre Sud pe locul unde se afla azT com.

a fost frecuentata. de 57 baeti.

Populatia comuneT este de

de 26 pe an. Dupa legea din 1864 sunt 144 impa.mintenitl, dupa cea din 1879 sunt 40 Insurater. Case sunt 156, bordee 67. Casele sunt construite din pamint batut ; prea putine sunt de zid. Suprafata teritoriuluT comunal este de 1480 hect., din care

231

CATANELE

1425 hect. arabile, 554 lac si teren sterp, z i hect. pAdure §i 200 hect. fineata. Proprietatea comuner se numeste Strimba sail Catan ele ; are 1620 hect. intindere, cu un venit

anual de 64800 ler. Apartine locuitorilor, iar inainte apartinea statulur.

Suprafata ~asa

este de 504 hect. (3652 in. p.). A fost arendata dela 1893-98 Cu 36100 ler. Se seamana griA, porumb, orz, meiA i ovaz. Pe marg-inea Dunarer se intinde o padure de ii 1/2 hect.,

pe mosia statulur, Onda ir apartine ; pana la secularizare apartinea manastirer Govora. Pe mosia Strimba sunt stine,

CATARGUL

Ilfov. Cade la N.-V. de Rosul,

pe malul drept al riulur bovita, in niste locurr mult smir:

coase. Mosia, in intindere de 95 hect. s'a cumpdrat In loturr

Catargia (Puturile-luï-),

de mar multr locuitorr.

Populatia lur e de 108 suflete. Comerciul se face de

circiumar. Numarul vitelor marr e de 34.

Catanele, sat, face parte din com. rur. Mierlesti, plasa Siul - d.- s., jud. Olt. E resedinta comuner, situat In centru, intre catunele Magura i Mosteni, pe valea si amindoul malurile Iminogulur.

Are o populatiune de 452 lo-

unde se fabrica brinza de pu-

cuitorT, din carl 40 improprietaritr dupa legea rurall. Po-

tina. In comuna sunt 5 circiumr.

sea o scoall si o moara cu a-

Comerdantr sunt II.

burr. Locuitorir aü 170 bol, 87 vacr, 95 cal i epe, 15 capre, 300 or si 72 porcl.

Calle de comunicatie ce strabat comuna sunt : catea veci-

nala comunala ce duce la Negoiul, calea comunall ce duce la Bistretul, precum si o poteca ce duce la Dunare. Contribuabill sunt 200. Veniturr : 2526,15; cheltuelf : 2120,95.

Vite cornute sunt 210, or 79,

Catanele salí Strimba, mo,cia

Catanele, sat, avind 50 familir Cu 376 locuitorT, jud. Arges, pl. Cotmeana ; face parte din com.

rur. Paduretul-Ciesti. In sat este o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, avind I preot i I entaret.

Catanele, sat, pl. Bailesti, com. Catanele, judetul Dolj, gramada, cu resedinta primArier. (Vezr com. Catanele).

Catargiul, iaz, format din piriul Jijioara, pe hotarul dintre com. Belcesti i satul Cioara (Fintinele, com. ipotele), pl. Bahjud.

Catargiul, peidure,

'filtre Nico-

resti i Ionasesti, com. Ionasesti, jud. Tecuciti.

Catargiul, pdd4, in dreapta piriulur Sirca, com. Sirca, plasa

prafata mosieT este de 504 hect. Din aceasta mosie 314 sunt date in loturr.

din podisul asezat tare piriul Bahluet si Sirca. Este ridicat

Cirligatura, jud. Iasi. Face parte

in partea despre N., avind coasparticulara, plasa Bailesti, com. Catanele, jud. Dolj, in intindere de 1620 pog., cu venit anual de 64800 leT. Apartine locuitorilor;

inainte apartinea statuld, care azr are numal 504 hect. Pe a-

ta drept in jos, in forma de zid.

Catargiuluil (Dealul-), deal, situat in raionul com. Corbita, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti.

ceast5. mosie se gasesc stine de el, din al earor la.pte se fabrica brinza de putink.

Catargul. Vezi Gheocul, deal,

Catanele, pichel, plasa Bailesti,

ramurile despre Sud ale muntelur

jud. Suceava.

Catargul, pirtiaf mic, ce ese din

com. Negoiul, jud. Dolj, servind

Doselul si se varsa pe partea

ca hotar, spre E., catre com.

stinga a pirfulur lapa, putin mar in josul afluentulur acestuia de

Bistretul.

pe dreapta, numit Minza. Este BrAila,

situat cu curgerea sa pe teri-

care comunica spre S. cu iezerul Orzea, in care se varsa.

toriul comund Calul-lapa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu..

Catargiaua, iezer, jud. Catanele, sat, face parte din com. rur. Rosul, pl. Znagovul, jud.

Catargiul, deal, pe teritoriul satilul Fintinele, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

tanele, jud. Dolj, arendata, de la 1893-98, Cu 36100 Id. Su-

Catanele saA Strimba, mofie rur. Stanislavesti.

lo-

cuing izolatd, in jud. R.-Sarat, plasa Marginea-d.-j., com. Gulianca, numita ast-fel de la un vechiü proprietar, Catargiul, ce tinca mosia Gulianca. Ad e han pe drumul spre jud. Braila.

statulur, pl. Bailesti, com. Ca-

cal 12.

Catanele, sat, jud. Arges, plasa Galasesti; face parte din com.

Catargiaua,privai, jud. Braila, ce incepe din Dunarea-Vechie, ata de chiciul Lopatna i da in Gemenile, la N.-V.

CATITA

232

CATARGULUI (DEALUL-)

Catargului (Dealul-), deal, in

Din dealul Catelina se for-

al BeluluT. Valea-Catir imparte

com. Dolhesti, jud. Suceava, parte cultivabil, parte acoperit de padure.

meaza si se intind urmatoarele

comuna In dota partl, atila

culmT : Piciorul-CatelineT, numit Dealul-HulubasuluT, ale caruia

Negreni spre N. si Piscani spre S. Despre aceasta girla se spune urmatoarea legenda

poale se laza spre E. pana in Cata - Cal, mofie, In com. Smeeni, jud. Buzad. Are 420 hect., mal toate arabile. LocuitoriT zic si Salcianca, dupa numele proprietarulur actual.

satul Zlodica, lar spre N. pana in pirtulBuhalnita; Paraclisul, numit ast-fel de la paraclisul ce este clac:lit pe podisul saa. .Acest din

c0 doamna Baloteasa Cati veniid prin aceasta comuna

voind a trece gira, care era foarte mare, a dat ordin

Cata-Cal, movilä insemnata, in

mea Dealul-PorculuT ; In prelungirea sa formeazà dota ramurT :

tiuluT care mina boli' caruta era trasa de bol sa intre In apa. ca nu se vor 'Meca. Intim.

com. Smeeni, pe mosia cu acelasT nume, jud. Buzar'.

cea întiiü se coboara In directia nord-vestica spre Hulubasul

plarea facu ca tocmaT pe end se gasead In mijlocul sa vie

urmä deal din vechime se nu-

este cunoscuta sub numele de

un talaz repede, care rasturni

Catea, movild, in pl. Ialomita-

Dealul-ZIodiceT, care, prin o cul-

carul si 'Meca pe doamna Cati,

Balta, com. Hagieni, jud. Talo-

me, se leaga. cu Dealul-Chisco-

mita. Are inditimea de 15 m.

vuld, ce vine In partea despre E. a dealulur Catelina i apoT se intinde spre S. pana In gura satuluT Cotnarul, unde se si

al caruT trup n'a fost gasit de cit tocmaT dupa 3 zile. Spre aducere aminte s'a numit gira

Catelina, deal, in centrul comuneT Cotnarul, pl. Bahluiul, jud.

Valea-CatiT.

Iasi. Este cel mal inalt din comuna si chiar din plasa; de pe virful luí se vede la o Mare departare pana peste Prut si spre Carpati. Legenda spune ca si-a luat numirea de la o Doamna a

termina, lasindu-sT poalele sale,

Catii (Valea-), vale, c. Racovita,

una spre V. in satul Cotnarul si alta spre E. In ves. Pe Dea-

pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

lul-ChiscovuluI, aproape de legatura ce o face cu dealul Zlodica, se inalta treT movile, nu-

Catinca, numire ce se mal da

lui Stefan-cel-Mare, numita Catelina, care era de relig-ie ca-

mite de popor Tihlele-luT-Balta.

Istoria insa nu arata. fi fost vre-o Doamna de a luí tefan-cel-Mare cu numele de Catelina, cadí cea

sotie

a luT s'a numit Evdochia de la Chiev, sora ImparatuluT Simeon

(la 6971) ; a doua Maria de Magop (la 6980) ; a treia Voichita, filca luí Radu, Domnul

Muntenid (la 6983) si a patra Cneaja, (care a murit la 6986). Acest deal este tdiat d'acurmezisul, in partea despre S., de un sant in adincime cam de 14

care se prelungeste spre S.-V., trecind prin satul Horodistea, pana in satul Cirjoaia, com. Balceni, unde se metri, si

A doua ramura a dealuluI Paraclisul, porneste spre S.-E. si

ciitunulur Comanacul, din com. Manesti, pl. Tirgusorul, judetul Prahova.

Catinca, insuld in bratul

Chi-

formeaza dealul numit Ineama-

lla, apartinind districtuluT Ismall

nul, ale caruia coaste se pre-

din Basarabia ruseasca. Este situata in partea nordica. a ju-

lungesc, una spre N., pana in Gura-CotnaruluT, iar alta pana in valea numita Riscana. LocuitoriT cred ca marl comorT se afla ascunse in Catelina. MaT multe legende circula In populatiune cu privire la acest munte.

Catesa, movild, jud. Braila,

si-

tuata la S.-V. com. Lacul-ReziT,

in apropiere, la 2-3 kil., de padurea Viisoara.

sfirseste la o fintina, numita de

Catif izvoreste din dealurile com. Dirmonesti, pl.

popor Fintina-DoamneT. Legen-

Riul-Domnef, jud. Muscel, merge

da atribue acest sant Domnului Stefan-cel-Mare, iar fintina une! Doamne a sale.

catre S., trece prin mijlocul comune! si se varsa in riul Doam-

na, maT la N. de podul numit

detuluT, in fata ostrovuluT Tatarul. Are forma lunguiata, cu o intindere de 115 hect. E neproductiva, cad pamintul este mlastinos , si, cind vin apele

marT, este des inundata.

CatincaI (Dealul-), deal, judetul Bacati, pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul com. Racataul.

Catinei (Dealul), deal, comuna Golesti, pl. Riurile, jud. Muscet De aci izvoreste girla Fageanca.

Catita, deal, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, comuna Aliman; se desface din dealul CorCuius; se intinde spre N. inteo

233

CAT1TA

directie generall de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea nordica a plaveI vi cea vestica a com. La poalele sale S.-E. e avezar satul Aliman, lar pe la

CATINUL

Catirul, muchie de deal, judetul Braila, in partea de N. a com. Sutevti, pe lunca stinga a riului Buza0 ; incepe de la movilele Suliganulury spre S.-V. de

cele N.-E. se afla valea Catita. Are 94 m. inaltime, dominind

circiuma de la Cotul-lur-Punga.

satul Aliman, baltile: Vederoasa Limpezivul vi un drum comunal

Catranul, baltd, pl. Cimpul, in S. comund Tunari, jud. Dolj,

Mirleanul-Aliman. Este acoperit cu semanaturI vi fìnete.

vi .prin care trece limita de V. catre com. Poiana.

Catita, vale mica, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nouk com.

Catrina, pdiure de salde,. jude-

Aliman. Se desface din poa/ele N.-V. ale dealulul Catita, de la

luat numele; se indreapta spre Est in o directie care vi-a

tul Braila, com. Vadeni, pe ma-

lul drept al riulur Siret. Catrina, vdlcea, izvorevte din dealul Circinovului, comuna Bir-

pl. Argevelul, jud. Muscel, vi strabate partea de S.-E. a comuner, varsindu-se in pir. zevti,

brazdind partea nordica a 057 ve' vi a comunei. Are malurile joase, acoperite cu iarba. Dupa ce tae drumul comunal M'irleanul-Aliman, se deschide in

Lentea.

Catrinari, parte din satul arul-

tul Bacatl.

muna Gura-Dirnienii, jud. Buzar',

pe malul riuluf Slanic vi al izvorulur Valea-Mare.

Cataonul, välcea, izvorevte dupa teritoriul com. Cornatelul, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, vi se varsa Valea-GuguluT, pe tarmul drept, tot in raionul com. Cornatelul.

Catetul, mofie a statuluI, judetul Vilcea, foasta a lul Vasile Giulescu, pendinte de manastirea Horezul I. s'a arendat pe periodul 1888-1893, cu 700 leI anual.

Dorner, jud. Suceava.

Catichea, sat, face parte din co-

roasa, cu stuful ei inconjurator,

dupa un drum de 4 kil. E drumata de dealurile Zbreia i Catita, printre care se afil.

Catrinita. Ved Cotreanta, jude-

Catrinoiul, punct de hotar, co-

generala de la S.-V. spre N.-E.,

partea vestica a baltil Vede-

com. Popevti-Palanga, pl. TeleormanuluI, jud. Teleorman.

Catrinari, tnunte, peste care e hotarul moviilor Sarul-Dornei Brovteni, jud. Suceava.

muna rurala Ciorogirla-Dirvari, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat pe malul sting al riulul Rastoaca.

Se intinde pe o suprafata de

Catira, deal, in jud. Buzan, comuna Robevti, futre catunele Runcul i Stanilevti; e format din paminturi albe. Este acoperit cu vie vi izlaze.

Patira, phi:4 in judetui Buzak çomuna Robevti, cdt. Stanilevti ;

incepe la Piclele-Robevtilor se varsa in Buzau.

Catirilor (Brani§tea-), pddure mica, spre S. de com. Amarevti-

Catrinari, mic afiuent al piriuluI Negrivoara, jud. Suceava.

Catrinei (Movila-), movild, in jud. Buzati, com. Luciul, pe movia Luciul.

Catrinel (Muchia-), colind, in jud. Buzad, com. Piclele, cat. Berca.

Catrinel

(Piscul-),

deal inalt,

in judetul Tutova, comuna LA-

lingá movia i padurea Poporul.

domeniala Sadova.

Catirilor (Valea-), tes, in com. vi cat. Meteleul-Lipanesculur, jud. cunoscut pi-in fertilitatea sa.

Buzati,

674.u. Alnado LoiLltoists,

oga/c. Vol. U.

vie. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de î preot vi

I cintAret.

Numarul vitelor marI e de vi al celor raid de 92. Comercial se face de 2 ctr-

112

ciumad.

d.-j., pl. Balta, jud. Romanati, Se invecinevte la V. cu movia

470 hect., cu o populatie de 191 locuitori. D-1 I. Niculescu -Dorobantu are 330 hect. vi loc. 140 hect. Proprietarul cultiva 250 hect., 8o padure i locuitorir cultiva 132 hect.; 6 sunt sterpe vi restul

Catrinei (Vadul-), vad, pe riul

Catinul, ratnurd de dealurt, in

Siretul, in jud. Braila, com. Vadei, intre podul c. f. vi gura Siretului.

com. Rädiul, pl. Bistrita, jud. Neamtu. Se detaveaza din ramura numita a Scaunelor, pre-

Catrinesti, numire, ce se da din

lungirea Magurer - Stridinelor, , perpendiculara pe vira TarcauluI, i intruchipeazd un nod cura-

vechime cdtunulut Palanga, din

30

CATINUL

murile Iurcani i Dragva. Coas-

tele sale despre N. sunt udate de Piriul-PoduluT si de al-PodetuluT, com. Borlesti. Acele des-

pre S.-E. sunt udate de PiriulRAdiulur.

Catinul, loc izo/al, in com. Borlesti, pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat in drumul ce uneste satul Betesti cu satul Ruseni.

N.-V. de resedinta, Ciamurli. Intinderea satului este de 44 hect., iar populatia bulgAreascA, mal

mult este de 32 fam. cu 121 suflete. Pdmintal este In general bun pentru agriculturl i pAsunat. O cupati unge principale ale locuitorilor sunt plugAria i cres-

terea 'vitelor. Prin Caugagi trece drumul comunal Ciamurli Slava-RuseascA.

Caugagi, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul cotare, jud. Neamtu, In pl. Bis-

Cattnul, ftddure, pusä in exploatrita, com. Borlesti ; are o Intindere de vre-o 270 hect.

Cattnul-cu-Secera, lac, in plasa IaIomita-Balta, in insula Balta,

com. Dudesti, jud. Ialomita.

Cattnul-cu-Stirci, lac, in plasa Ialomita-Balta, in insula Balta,

com. Dudesti, jud. Ialomita.

spre E. de cAtunul de resedintd Carabaci. Este asezat pe valea Alceac - Alcea, tocmal in

locul unde se deschide valea Cultimes-Ceair si este inchis la N. de dealul Gurse, la N.-V. de dealul Cultimes-Bair si la S.-E. de dealul Sarti-Caia-Bair. Populatiunea este formatA de catre Turd, ocupindu-se in general cu agricultura. PA.mintul produce In abondentä tot felul de cereale; 111sä griul i ovAzul reusesc maT bine. Drumurr comunale

pleacl in spre Carabad, CazilMurad, Besoul i Copadin.

Caugagi, sat, in jud. Tulcea, pl. Babadag cat. comuner Ciamurli-

d.-j., situat in partea sudicä a pläseT si in cea nord-vesticA a comuneT, pe malul sting al piriuluT Slava-Rusd, la 5 kil. spre

Mangalia. Este situatd in partea vesticä a plAseLsi cea sudvesticA a comund, futre dealurile Cazil-Murad la V. si Cava. ciar la E. Printeinsa merge si drumul comunal Mangaci-CalfaChioi.

Caulea, pod, peste piriul Stavnicul, in valea de litiga satul Hadimbul, din tom. Mironeasa, pl. Stavni-

cul, jud. Iasi.

anume pe acel al cAtunuluT sdiTi

Cavac-Culac-Ceair, vale, jude-

Caugag,i, de la care si-a luat si numele. Se desface din ramurile estice ale dealulur Pahotin ; se indreaptA spre S., Tuteo directie de la N.-S., pe lingd drumul comunal Babadag-Caugagi,

tul Constanta, In plasa Nou5., pe teritoriul bulgdrest si rominesc al comund GArvanul, servindu-T de hotar spre dom. Girlita. Se desface din poalele sud-estice ale dealuluT Bei-OrMan-Bair ; se indreaptd spre X., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E., brAzdind ast-fel partea de S. a plAseT

dupl un curs de 4 kil., se deschide in valea Slava, pe

Caugagi, sat, jud. Constanta, in

situat in partea meridionald a plAseT si a comuneT, la i kil.

pátul vdeT i pana la locul unde tae drumul judetean Cuzgun-

muneT rurale Ciamurli-d.-j.,

stinga, chiar in satul Caugagi. pl. Medjidia, cAtunul Carabaci,

CAVACLAR

234

Caugagi-Est, moviM, foSt punct trigonometric de observatiune

de rangul al II-lea, jud. Constanta, situata la hotarul

cea sud-vesticd a comuneT. Merge printre dealurile Bei-OrmanBair i Versat-Sird la V. i Ciatal-Iol-Bair i Regene-Bair la E.

Mangalia i Medjidia, pe cul-

Are o lungime de 8 kil. Se

mea dealultli Uzun- Bair, fiind virful s'Oí cel mal inalt ; are o inalOme de 130 metri.

deschide in valea Nursus-Ceair

pe stinga eT. Pe ateattl vale merge drumul comunal UlrlitaCuciuc-Cainargi.

Caugagi-Vest, virf de deal, jud. Constanta, In pl. Medjidia, pe teritoriul comuneT rurale Chiose-

ler. Este asezat pe culmea dealului Chezlei-Sirti; are o Indltime

Cavaclac-Cairac, zrale iñ 3ucietul Tulcea, pl. Babadag, dom. Ciamurli-d.-s., cdt. Testemel. Se deschide din dealul Surth7c-

de 130 metri; a fost punct trigonometric de observatiune de ran-

Bair; se indreaptl spre S., Cu

gul al II-lea. Este acoperit cu

brAzdind partea vestida a pa,,er

verdeata.

si a comuneT; dupd 3 kil. de drum se deschide in %ralea pi-

Caula-Ceair, vale, jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul comunei rurale Cavaclar. Nu

o

directie de la N. tpfe

S.,

riuluT Beidant, ceva mar jos de satul Testemel, pe parta dreaptA a luT.

este alt ceva de cit partea de la inceput a vder Merdevenli-

Cavaclar, com. rur., in judetul

Punar, adiacenta vAeT Borungea.

Constanta, pl. Mangalia, titdatd

Acest nume Il poarta de la ca-

in partea meridionall a Jude-

c4VACLAg

tgluí, la $3 kil. sprg .§.-Vs de orasgl Constanta, capitala districtuld, si in pea nord-vesticä

235

PAITACLAR

dominat fiind de dealurile CulacBair i Mangad la Sud,

aburr, 22 puturT (20 in sate,

Suprafata comuna in total

Comertul e putin activ. Se

a plAseT, la 35 kil. spre N.-V. de

este de 5355 hect., dio parT : Ii5

face prin gara Medjidia, la 35

oraselul Mangana, resedinta pT, valea Mangaci-Ceair.

hect. ocupate de vetrele celor ama sate, cu 91 pase i restul

kil. spre N.-E. de catre 2 co-

Se margineste la /1. si V. cu

de 5240 hect. impArtit intre locuitorn, carT an 2240 hect, si statgl cu proprietarir, posedlpd 3000 hect, Populatia comuna' este de 6i familif, cu 285 suflete, in majoritate Turd i T'atad, diu cari:

eom. Cazil-Murad, la E. cu com.

nghez, iar la. SI pu insemnata comuna Cara-Omer.

Solul e putin accidentat, de prmatoaxele principaIe dealurl: Cavaclar, cu virful Merdivenli-Punar (141 metri) la Nord; pazil-Murad, cu virful Cazil-Mu-

rad (x44 m.), la V.; Culac-Bair (128m.) la N.-E.; Carasuluc-Bair,

barbaq 157, J'eme 128; casatoril! 106, necasatoritl 165, va.d avI 14. S tia carte 15, pu stin 270. Dupa. religie sunt: prtodoxI

cu virful Cital-Iuc (134 m.) la E. si S.-E.; Phiuvenli, cu virful . Ghiuvenli NI n2.) la S. Toate aceste &alud sunt acoperite cu

Dup4 protectie sunt supusT strainI 20, restul Rominf. Dupa

pnete i setnanaturT. Movilele sunt numeroase (15), importante si el servit o dinioara capuncte de

alte profesiud 2. Contribuabilf

15, catolicT i8, mahometanT 249.

ocupatiune sunt agricultor! 115, indgstriasT I, comerciantI 2, Cu sunt 120.

orientare san aparare. Principa-

In ceea-ce priveste calitatea

tele sunt ; Cavaclar-Iuc (136 m.), Ja kil. spre S.-E, de atul Cavaclar i Mangaci-Iuc (i i5 m.)

pamintuluT, cele 5355 hect. ale comuneT se divid ast-fel: 115 hect. loc neproductiv,

la S. de satul cu acelasT mune. Ele sunt acoperite cu verdeatl. Principalele vAT sunt : Ca-

ocupat de vatra satuluT; 5240 hect. loe productiv, din carT 3200 hect. loc cultivabil, din carl : 1600 hect. ale StatuluT cu proprietariT si 1600 hect. ale locuitorilor; 890 hect. loc

vaciar, ce trece prig mijlocul comuner $i prin satele Mangaci Cavaclar, cu adiacentele sale: Mangaci-Ceair, pe dreapta, spre Est si Tatar-Ceair, unita Cu va-

lea Culac-Ceair, pe sano, spre Vest. Valea Merdeven - Ceair, care pleaca cu numele de Cu-

necultivat, din carr 650 hect, ale statuluí cu proprietarif i 240 ale locuitorilor : 1143 hect. loc izIaz, din parí': 743 hect. ale statuluí Cu proprietarif i 400 ale

lac-Ceair, brazdeaza partea ves-

loeuitorilor; 7 hect. vif ale sta-

ticA a comuneT.

atunele carT compun com. sunt doul i anume Cavaclar, resedinta., in partea centrala a comuna, pe volea Cavada:, la

tuluT cu proprietaril. In comuna. sunt 115 plugarT, aviad 68 plugurT (40 cu bol, 28 cu cal), 68 care si cArute (40 cu boT, 28 cu cal); j masina de

unirea ei cu valea Culac-Ceair in-

treerat eu aburf, 4 masinf de

chis fiind de dealul Cavaclar la

semanat, 4 masinT de secerat, masina de bAtut porumb si 23 grape de fier. Comuna are 1201 caf, 283

N. si V., de Culac-Bair la S.; Man-

gad, tot In partea centrala a comuna, alipit de precedentul, In partea luí meridionall, aflator n valea Cavaclar, inchis

boT, 2 bivolf, 3300 of, 17 pord. Sunt in comuna : I moara cu

2

in dmp).

merciantI.

Budgetul comunel este la venituff de 2331 leT, si la cheltuelT

de 1941 la. CE de comunicatie sunt: drumul judetean Cuzgun-Mangalia, ce trece pe la 3 kil. spre S. de sate ; drumprf vecinale la comuneIe invecinate ca. Ghiuvenli, Cazil-Murad, Caslcci, Carabaci, etc. Be.soul,

Cavaclar, sat, jud. Constanta, in pl. Mangana, catunul dg resedinta al comuneT Pavaclar. Este situat in partea vesticA pla-

i cea centrala a comuna, pe valea Mangaci san CavacseT

lar, si anume la impreunarea acesteia cu valle Culac- Ceair Talar-Ceair. Este inchis si dominat la S. si V. de dealul

vaciar, lar la E. de dealuI Pavaciar. Are o populatiune de 115 familiT, Cu 380 suflete, in ma-

ioritate BulgarT, ocupIndu-se Cu

agricultura si cresterea vitelor. Pamintul san produce destule cereale.

Cavaclar, cuitne insemnata de dealurf, jud. Constanta, In pl. Mangana, pe teritoriul comunelor rurale Cavaclar si Cara-Omer.

Se intinde printre valle Afighinea la V. si Enghez la E. Este Wat de o multime de drumurT, intre carT cel judetean Cuzgun-

Cara - Omer. Are 145 m. ira]: time si este acoperit Cu semanAturT

i fin*.

Cavaclar, vale, alt nume al vleT Mangaci, jud. Constanta, nume ce-1 poartA in pl. Mangalla com.

Cavaclar, 'filtre satele Cavadal. 1VIerdevenli-Punar. Este inchisl

CAVAD1NWI

236

CAVARGIC-BA1R

filtre dealurT inalte. Prin ea merg

becT si 6 capre, osebit de ri-

Caval (Palana-1110, poiand, la

drumurile comunale Cavaclar-

matorT, din carT are cite unul cel putin fie-care locuitor. Pe linga. agricultura, viticultura si cresterea vitelor, sateniT acester comune cultiva numeroase gradinT de zarzavaturr. O singura circiumA e in Cava-

E.-V. de cat. Guesti, com. Maldarul, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

Carabaci.

Cavadine§ti, com. rur., in pl. Horincea, jud. Covurluiù, la o distanta de 8o kil. de Galati. Este,

mergind de la S. spre N., hiela comuna asezatá pe valea HorinceT. Se hotareste la N. cu com. Ganesti, la E. si S. cu Rogojeni

i la V. cu Slivna.

Teritoriul säti e udat de pirlul Horincea si de piriiasul Liscovul.

Are 3 catune; Grapeni, Cavadinesti, resedinta, si Rugineni cu Onesti. Cea dintlia este la depar-

tare de vr'o 800 metri de .resedinta comunala, iar cele-l-alte dota mal lipite una de alta. Localitatea este frumoasa : plantatiT dese, viT, arborT roditorr, in deosebI nucT multI i marT,

impodobesc teritoriul Cavadi -

dinesti ;

pravalif de alte mar-

furl sunt 2. Se lucreaza aicT rogojinT i caramizT. Functioneaza o moard cu aburr, infiintata in 1880, cu venit anual de 2000 1. Morl de vint sunt 8, producind fie-care pana la 8o ler venit pe

an. Sunt ca la 150 femer carT vTermi de macultiva. duzI tasa, fac tesaturT din clnepa si in. MaT toate Cavadinencele lucreazA singure obiectele casnice.

CultivatorI de albine sunt putinT. Loc. posea. 251 plugurT. Veniturile comunale se urca. la 6242 ler 35 banT pe an, iar

Cavalic-Coresi, a'eal, in judetul Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul bulgaresc al comunel Regep-Cuiusu. Se desface din dealul Uzun-Bair ; se intinde spre S., intr'o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de S. a plaser ì cea de

V. a comuneT. Are 120 ni. tnal-

time. Este acoperit cu livezi padurT, intre carT maT insemnata

e padurea Sarp-Orman pe parestice.

Cavargic, sat, in jud. Constanta, pl. Constanta, cat. comunel Cicricci. E situat in partea septentrionala a piase si a comunel, pe valea Alciac-Dere i in apropierea piriuluT Casi mcea. Este inchis la S.-E. de catre dealul Cavargic-Bair, cu virful sAO Cavargic-Iuc, care are 105 ni.;

ritT, 104 vaduvI; 209 CU $tlinta

cheltuelile la 4435 leT 5 banT. Contributiile directe in total ajung- la 10865 leT 17 banT. Biserici sunt 4: Sf. Voevozr, In Rugineni ; Sf. Gheorghe, Posada, si Adormirea-Maicii-Domnulul in Cavadinesti ; Prea-Cuvioasa - Paraschiva in Grapeni. Cele treT functioneaza ;

de carte, 1933 fra.

a patra, in ruina, este inchisa.

gradinT. Are o populatie de 49

Pamintul Cavadinestilor e nisipos, argilos i calcaros. Su-

Toate sunt vechT. Cea mar noua, Adormirea, este din 1848. Dalia

familiT, Cu 200 suflete, compusi numaT din BulgarT carT se ocupa

prafata sa aproximativa. e de 3446 hect., din carl 285 hect.

alcatuirea parohillor din 1888,

arabile, 75 padure si luna., 150 imas, 65 finete, 16o viT, io grädinariT, 45 livezT si 120 vatra

rohie, Cu catedrala Sf. Gheorghe, un preot paroh, un preot ajutor si 6 cintaretT. ScolI sunt 2, una de baetT si alta de fete. Cea de baetT, in-

In general cu agricultura. Pamintul produce tot feltil de cereale si in special Oil si °yaz. Casele sunt miel si putine. De

nestilor. SateniT de aicT sunt totT RominT, razesT, afarä de putinT fosa clacasT i insurateT in Gra-

peni. Numärul total al caselor

e de 5o1. Contribuabili sunt 403; familiT 523, CU 2142 su. flete: 1122 barbatI, 1020 l'eme ; 1130 necasatoritT, 908 cäSät0-

satuluT i

netrebnic. Tot teri-

toriul apartine proprietateT

mijlociT. Dintre sateni sunt fruntasi carl posea, pana la 40 pamint.

Numarul vitelor e de 3165, din carT 577 boT , 191 vacT , 134 juncT, 30 junce, 3 taurT,

com. Cavadinesti formeaza o pa-

numara 76 elevI regulatr in 1889; cea de fete dateaza de la 1884. fiintata in

1866,

Cavadinesti, sat, resedinta com. cu acelasT nume, pl. Horincea,

129 gonitorT, 87 gonitoare, 283 minzatT, 273 minzate, 109 vi-

jud. Covurluiu. Are : 364 familii,

teT, 301 cal; 1003 or, 40 ber-

scolf.

Cu 1212 suflete ; 2 biserici ;

2

lar din partea de N. este dominat de catre virful Ali-Culac-

Bair, care are o inaltime de 14

m. Suprafata sa este de 2200 hect., dintre carT : 57 hect. sunt

ocupate de vatra satulur si de

la Cavargic pleaca urmatoareli dru murT comunale : spre Seremet, Cogealac (Tulcea), Peletlia si Palatul-Mic ; pe teritoriul sad

trece un drum de la

Palatul-

Mic la Seremet.

Cavargic-Bair, areal, in judetul Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Cicricci si pe acela al catunuluT san Cavargic.

Se desface din dealul Peletlia

237

CAVERNA

CAZACILOR (MOVILA-)

anume din vIrful Cara-Tepe, indreptindu-se spre S., cu o di-

ceasta comuna sunt patru

rectiune generala de la N.-E. catre S.-V.; trece pe la sudul vad Alceac-Dere i pe la sudul

mangstire intretinuta de stat, Nucetul ; precum i doul col!: una intretinuta de stat, in Nucet si una, de judet, In Cazad. Comuna Cazad se invecineste spre E. cu com. Habeni, des-

tegic. Se zice ca in titnpul

partindu-se prin padure ; spre E. se invecineste i cu comuna Bleni i Comisani ; spre V. cu com.Perinari, Gura-Sutii i Ghinesti, de carT se desparte prin riul Dimbovita ; la N. cu com. Vacaresti, de care se desparte prin padure i cu care se leaga prin osea vecinall; In fine, la S.

Valea-DirjovuluT.

satuluT Cavargic; ultimele sale ramificatiunT se sfirsesc cu malul piriuluT

Casimcea. Are o

inaltime maxima de 164 m. pe care o atinge In virful sàú Cavargic-Iuc. Este situat in partea nordica a piase? si a comuneT. Serva ca punct militar. Caverna, jud. Vilcea. (V. Petera).

Cazaca, isvor, in jud. Buzati, comuna Pietroasa-d.-j., îr ia nastere

din padurea Berca i Bradul la punctul Coltul PietreT, Dupa ce udä comunele Pietroasa i Clon-

dirul se scurge In pir. Sarata. Cazaci, com. rur., pl. Dealul-Dimbovita, jud. Dimbovita. Aceasta comuna, situata pe cimpie, spre

S. de Tirgoviste, In apropiere de linia ferata isoseaua nationall Tirgoviste-Titu, este udatá In raionul sad de durile Dimbovita. i Ilfovul, precum si de Helestaele-DomnestT, atit de renumite in istoria tareT. Comuna

bi-

sericT intretinute de enoriasT; o

se invecineste cu com, Bolovani. Padurile din raionul acesteT co-

mune sunt doua, una cam de 17500 ara', alta cam de 12350 ariT. Comuna Cazad, se zice, trage numele de la o ceata

Valea-DirjovuluT si se varsa in Valea-OltuluT. E punct strau-

nid razboiii Ruso-Turc, Cazad! ocupasera acest punct, lar TurciT se asezasera pe o alta piscul Bola, maT la S., pe malul OltuluT. Lupta s'a dat pe

Cazaci,

izolatd, (vr'o 4 case), In com. Doamna, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, llega

ptriiasul cu a sa numire. MaT iainte, cind la 1882 se proectase infiintarea uneT com. noug,

acest mic cabinas a fost alipit la comuna Dumbrava-Rosie, in care intrd i actuala com. Vadurile. Dar din priciná cg. acea comuna a ramas neconstituitä.

Cazad sunt ramal atasatT comune! carda apartin i astazI.

de CazacT , care-sT stabiliserg.

cartierul ad in timpul vechi-

Cazaci,

îrÊia,r,

In com. Doam-

lor InvasivaT Ruso-Tatare. La

na, pl. Piatra-Muntele, judetul

Helestaele - Domnestif, carT

Neamtu. Izvoreste din ramurile

nu sunt de cit o vale, prin care trece piriul Ilfovul, se zice TePq-Vodä a pus In tepl o armata Intreaga turceasca, si pe

CernegureT, partea numitä de pati, si se varsa pe partea dreapta a riuluT Bistrita, in fata ora-

Hamza-Pasa, comandantul eT, in

suluT Piatra.

uniT Cirlomanul, lar de altiT Car-

Cazad se compune din sapte

o teapa mal inalta, ca semn de batjocura. Comuna Cazad are

atine Movila, Nucetul, Olari,

7038 leT venit si peste 250 con-

Cazad, Bratesti - d. - j., BrAtestid.-s. si Helesteul-Domnesc cu o

tribuabilf In Cazad si tot cam atit in restul comuneT prin ce-

populatie in total de 3572 lo-

le-l-alte catune. Amindoul scoa-

Cazacilor (Movila-), movild, pl.

cultor! Rominr. In aceasta suma

lele sunt mixte. Primaria este in acelasT local cu scoala din Cazaci, lar scoala din Nucetul e singurg. Fie-care scoall are cite un invatator.

Dumbrava- d. - s., com. Rudari, jud. Dolj.

de 2572 loc*orT intra i populatia din com. Mircea-Vodd,

care, pana la 1887, era un ca-

tun, care fama parte tot din com. Cazaci. (Vez! Mircea-Voda). In com. Cazaci, la cat. Nucetul, se afld herghelia statuluT ; statia Nucetul, a cae( ferate

Cazad. Vez! TarcAul, sat, jud. Neamtu.

Cazacilor (Movila-), movild, fe j.td. Buzar', comuna Ghergseni, pe mosia Rotunzeanca.

Cazador (Movila-), deal, in jud. Tulcea, plasa Mdcinul, comuna Pecineaga, ramura vesticä a dealuluT Ghiun-Ghirmes. Se Intinde spre V., avind o directie

generall de la S.-E. spre N.-

TIrgoviste - Titu ; o mangstire.

Cazad, capul unur deal, numit

(Vez! Nucetul). Pe chnpiile sale,

Brebeni , care brazdeazg. par-

comuna Cazad produce multe cereale. Sunt ad treT morT de apa, precum si o piug.. In a-

tea de V. a teritoriuIuT com.

V, Brazdeaza partea sud-vestica a plaser si a comuneT. Se intinde

Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt.

dealungul maluluT sting al piriulur Ai-Orman ì malul drept

Ad se impreung. valea Oboga

al DundreT. Are 129 metri

CAZARMA

238

CAZACW,

time. E punct trigonometric de observatie de rangul i.iú, Este

Este proprietctea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, La

Buzatí, pe hotarul ei despre copa, Glierdseni.

taiat de o multime de vgi a-

anul 1846, acest munte a fost masurat de inginerul George

Cazan (Rusca-de-la-), coOarjf,

Fischtum, trimes de marele Pos-

pe dealul cu acelasT nume, jud.

telnic Ion Al. Filipescu,

Teleorman, pe unde comunica parte din loc,JitoriT com. Scae. lele, cind vin despre com. M-

si prdpastioase. La poalele sale nordice se afla asezat satul Picineaga. El a fost IntArit de Turd, cacT prin inaltimea sa domina asupra satuluT Picineaga, i asupra Dunard, pe o mare intindere. Fiind-ca postul turcesc de aid era compus nudincT

mar de Cazad, de aceea i s'a dat numele de Cazaci. Are o importantä strategica deosibita.

Este acoperit cu verdeata.. Pe la poalele sale trece soseaua judeteana Ostrov-Satul-Noa, drumul vecinal Picineaga-Cirjilar.

Cazacul, podi1, in com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluia. Este acoperia cu padure.

Cazanele, groapd, jud. Cazacul, vale, izvoreste din raionul com. Predealul, pl, Pelesul, jud. Prahova; are directia de la S. spre N, si se varsa In piriul Azuga, pe tarmul sting, dupa ce uda poalele de V. ale munteluT Cazacul.

Cazacului (Gira-), girid, n juCazacul, cdtun, in pl. Ialomita-

detul Tulcea, pl. Isaccea, pe te-

Balta, com. Balaciurile, jud. Ia-

ritoriul com. urb. Isaccea. Se

lomita.

desface din lacul Piatra-Cacatd, din partea sudica ; se indreapta

Cazacul, deal, ce se intinde de la N. spre S., pe teritoriul satuluT Epureni, com. Radiul-Mitropolid, pl. Copoul, jud. Iasi, si se termina In sesul JijieT.

Cazacul, j'ud. Iasi. (V. Bordea, deal).

Cazacul, movilä, com. Todireni, pl. Jijia, jud. Botosani.

Piraele, s'a arendat, pe periodul 1886-91, cu 1450 leT anual.

Cazacul, munte, in com. Predealul, pl. Pelesul, jud. .Prahova, situat 'filtre valle Cazacul i Ceausoaia.

Cazangia, vale insemnata, in judetul Tulcea, pl. Tulcea, com. A gi-Ghiol 4i Sari-Chioi. Se des-

face din dealul Orta-Bair ; se indreapta spre S., tuteo directie generald de la N.-V. spre

nerala de la V. spre E.; uda partea nordica a plasei i cea vestica a comuna ; curge numaT prin stufarii. Serveste ca

2 comune. Este intretaiata gle o multime de drumuri comunale dintre satele Agi-Ghiol,

scurgere a laculuT Piatra-Cacata in lacul Japsa-Racova. Are o lun-

Congaz, Zebil, Sabandgia si Sa-

spre E., avind o directiune ge-

gime de 5 kil. Cazacului (Mägura-), niligurä, pe proprietatea Gaujani, plasa

ri-Chioi, Are o lungime de 12 kil. Se deschide in cotul Saratuna al iezeruluT Razelm, waT jos de Sari-Chioi. Cazanul, jud. Vilcea. (Vez! Vlddoaia).

Cazacului (Poiana),poiand, comuna Otesti-d.-s., pl. Oltul d.-s.,

jud. Olt.

Cazacul, munte, proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de com. Brebul i Predealul, jud. Prahova. Impreuna cu muntiT Pietricica

PrAila,

unde se impreuna Aurelul cu Bobocul si care se afil la ,LE, de iezerul Bobocul.

S.-E. printre dealurile Tas-Bair, Gdvanul i Cairacul de o parte, Causul, Cununa si Pretrosul de alta; brazdeaza partea sudica a plaseT si pe cea vesticA a. celor

Marginea, jud. Vla4ca.

Cazacul movild. (V. irul-Movilelor, com. Braesti, pl. Cosula, jud Dorohoiii).

i oas a.

Cazanul, iezer, jud.

Braila,

a-

proape de tirlele Blasova, din cuprinsul comuneT Chiscani.

CazaculuT (Välceaua-), vacea, com. Mi trofani, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Vlicea.

Cazan (Dealul-de-la-), semn de hotar al mosieT Scaelele, In partea de S. despre mosia Riioasa, jud. Teleorman.

Cazan (Putul-lui-), loc izolat, in com. Glodeanul-Sdrat, jud.

Cazarma, fìntînd vechie, ,Intre com. rur. Broscari i Rogova, jud. Mehedinti, pl. Ocolul-dej., in dreptul padureT Virciorova. Ad i se vad urme de zidarilmari vechT. Din marginea pAdureT, incepe Brazda-luT.Novac si Bobeara in Valea-PoroiniteT. Pe aci se vede la locul parasit nu-

mit La-Becia si Desiste si

la

039

CAZAR MA.

vale pana la local numit Ciobanul.

CAZtf-MuRAT

veeltei po*tt BrAila Bucuresti. DrumurT ! la Naztrul, spre V. 6

kil; la VI:leal, spre N. i t kil.; Ca2arma, 10C, pe terltoriul vid Stiubeehi, com. S tiubeeni, pl. Baseul, jud. Dorohoid, Unde Austriaca Stabilita O herghelie a statilluT ddpa. dd luara Bucovina,

la Tudor-Vladimirescu, spre S.V,) 6 kilo; la Lacul-Sarat, spre S. 8 kil.; la Braila, spre E., 6 kil. Coruuna infiititata la 1828

ptin intrunirea

doul sate ce

197 persoane titi carte

19

stid. Are o scbala de bketT, tata Ia 1852, intretimita de stat,

frecuentata de 58 eletrt;

$i o

scoall de fete) infiintata la 1885, intretinuta de camufla, frecuen-

fost situate in apropierea comubeT, Vre si care erail

tata de 22 eleve. Ambele scoll ad un bun local de gardi Biserica din sat este ziditá de lbc.

staptnite de 2 TurcT, Cazad si

l'a

dascal si un paracliser. Nutnarul vitelor din sat este

Cazasul, COM. rur., jud. Braila,

Ismen. PrItnul ramtnind in trina depila ttaptnitor a acestot sate, le tontopi intr'unul, dindu-I imalele sal In tiinpul 1 tareltraileT, Rusa avead aci Stabilit cuartierul lor general. Tot aci a.vead intarirT, Cart se yac' i azT.

pl. Vadeni, situata pe 4e5. Se invecineste la E. tu Izlazul Baila, la V, cu Nazirul, la S.

Cazasul, svzt, in jud. nraila, partea de S. a comunet cu acela0

Ttidor-Vladimiresdu Vi la N.

nutne, pe voseaua 131111a-Rim-

Videni. Sdprafata eomuneT

hicttl, la 6 kit. spre V. de orasul "Braila, infiintat la 1828 de Turcul Cazas. Acest Turc stapfnea mal %atrae un mic satisor nurnit Cazasul, care era situat la r kif. spre de satul Cazasul, i tumparind de la alt turd satisorul Iminul de era

in anul 1777. Partea aceasta de inosie era a manbstireT Putna. DupI vinderea mosieT in 1785, herghelia s'a desfiintat. Zidurile cazarnieT si ale grajdurilor ad existat mult timp, pana ce, in

188o,

s'ad dartmat cu

totul.

este de 9053 hect. Populatia sa e de 1834 suflete, cOmpunind

30 anilla, 267 persoane stid darte, lar 1567 nu Vtid darte. &hit 245 contrib. In Cazasul sunt 6 debiturT,

13 circiumr. Sunt 66 improprietariti din 1864

t5i din i8'8; iat rietinproprietaritT tunt 169. Venitul co-

In apropiere de Cazacul, pe locuitorif ambelor satisoare stra-

1883, Ilvind ufi prebt, un

de 304 caT, 965 vite canute, 469 cl si 88 ilmatorT.

Cazilgie-Bair, deal, in jud, pl. Tulcea, pe teritorlul comuneT

rurale Cataloi Si pe al catunului 011 Eni-Chioi. ste b prelungire nordica a dealuluT Ciatal-Bair. Se intinde spre N., avInd o directiune gerierala de la S.-E. spre N.-V., larazdind partea sudica -a p14ei i pe cea

esticá a tomanet Sta In legatira la N, cu dealul TauvanTepe si la E. cu dealul OrtaBair. Se ridica pana la o ?Altime de 88 in, Pundt trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dorainind asupra satulta Eni-Chioi i asupra drumulta comunal Eni-Chioi-Agi- hiol, trece pe la poaleie sale nordice. Este acbperit tu tufi§urt ramase

mtind e de 875 leT, 59 banr; lar cheltuelile de 8183 Id, 75

mutat, formind satul Cazasul.

bani.

timpul raialeT turcestl, era 'un

Vite ornute sunt 1860, din tarT: 810 boT, 835 vacT, 8 taurT, 207 Vitei; sunt 549 dar, magarT, 2176 or, 157 rimatorT, .29

Mate depozit de iarba de pusca.

rapte. Izlazul e de 200 hect.

Dup1 inaintarea armatelor rusestT a ramas de poza un capitan,

Caztl-Curn, jud. Tulcea, ratsitele unta dig de piatra de tia,

care a stat aci 4nat mult tirnp;

to1nuna are la biseriea, construu de locuitorT In 1883, cu pa-

In locul sAtisorului Cazacul, pe

La. 1828 fu cuprins acest loe

din o padure te exploatare

de Rusr; ad s'o avezat cuartierul

tu PasunT.

general, de u nde s'a atacat Braila.

trona S-ta VoevozT, deservita

de aceea povirnisul ce se intinde

amestecat cu plmint nlsipos, in pl. Babadag, pe teritoriul tomu-

de i preot, I cintaret vi paracliser. Are 2 colT, din carT

In acel loc se nunteste Valea-

neT rurale Caraman-Chiol, in par-

CapitanuluT.

tea estica a pasel si a Zdinu-

una de bletT, infiintata la. 1852

Suprafata satulta este de 108 hect., avind 184 case, 9 chciurni

fiel,

vi o moara de Wat. Populatia

Nu se stie de eine t fácut. Avea o lungime de 150 metri. A fost

frecuentata de 58 eIevl, alta de fete, infiintata in 1885 frecuentata de 22 eleve. In comuna sunt 14 strade aliniate i t plata. Prin apropierea a, spre S.-E., era drumul

la poalele dealulur Cazil-

Suhat,

i linga capul lancina.

satuluT este de 916 locuitorT sad 177 apY de familia, din carT :

sfarama.t de apa lacului Razelm.

488 bArbatr i 42Z femer, 543 casatoritr si 573 neasatotiti;

Cazil-Murat, com, rut., situata.

CAZIL-MURAT

240

CA Zi L-MURAT

In partea meridionalA a judetuluI Constanta, la 56 kil. spre S.-V. de orasul Constanta, capitala districtuluI, i tn partea

la N., trecind prin satul Terzi-

vesticA a plAseT Mangalia, la 43 kil. spre V. de orAselul Man-

mijloc, treeind pe la Est de satul Cazil-Murat; Mangaci la E., trecind prin satul MerdevenliPunar si cu adiacenta sa CulacCulac. Unele dintre ele ati malurt inalte i stincoase pe alo-

' contribuabilt; 174 improprietlritt, r neimproprietArit. In ceca-ce priveste calitatea pdintrituluI cele 5412 hect. ale comuna se divid in chipul ur-

curea. CAtunele carI formeazg com. sunt : Caza- Murat, resedintd,

ductiv (ocupat de vetrele cate-

galia, resedinta ocolulut. Se mArgineste la N. cu Chioseler i Carabaci (ale plAset Medjidia), la Est cu com. Agemler,

la Sud cu com. Cavaclar, lar la Vest cu com. Bairam-Dede Hairan-Chioi (ale plAset Silistra-Nouä). Relieful soluluI e in general

veli ; Chiorgherciu-Punar-Ceair,

Sunt 221 ortodoxI, 432 MahometanT; 165 agricultort i me

la V., trecind prin satul Cazil-

serial, 3 comerciantr,

Murat ; Merdevenli - Ceair prin

trias, 6 de alte

asezat in mijloc, pe valea Chiogerciu-Punar-Ceair, intre dealu-

I

indus-

profesiT; 179

: 63 hect. teten

nepro-

lor), 5349 hect. teren productiv,

dlii carr: 3813 hect teren cul-

putin accidentat. Culmile Bairam-Dede la Vest si Mangaci

rile Mazarlic-Bair

si

tivat (1830 hect. ale sta,tulut cu proprietariT si 1980 hect. ale locuitorilor) ; 600 hect. terca ne-

Cavaclar la E.; Merdevenli-Pu-

la Est if

cultivat ale locuitorilor; 939 hect.

nar, in partea esticA, la 2 kil. spre Nord-Est de resedintà, pe valea Mangad, intre dealurile

teren izlaz, din carT : 200 hect,

brazdeazä. teritoriul.

Principalele dealurt sunt: Topasler, Cisme - Bair si TurlaMezarlic-Bair la N.-V.; Baspunar-

Bair (167 m.) la N.; MezarlicBair (181 m.) laV. (aceste cincI dealurl apartin culmer BairamDede i sunt acoperite cu finete, pasunt i semAnAturi); Bairam-

Dede-Bair (143 m.) la Nord ; Cultimes-Bair (105 m.), CabulaBair (103 m.), ambele tot la

la Vest

Cavaclar la V. si Culac-Bair la E.; Terzi-Veli, in partea nordicA la 4 kil. spre N.-V. de resedintA, pe valea Cazil-Murat-Ceair, in-

tre dealurile Bas-Punar-Bair la V. si Bairam-Dede la E.; Becter

in partea vestia, la 6 kil. spre N.-V. de resedintA, pe valea Afighinea, intre dealurile Cisme-

ale statulut cu proprietarit 739 ale locuitorilor. In comuna sunt r65 plugarl posedind 52 plugurt (40 Cu bol, 12 cu cat), 104 care i cArute (40

cu bol, 64 cu cal), 2 masinT de semAnat, 2 ma.$inr de vinturat. NumArul vitelor este de 3826 oapete, din cart : 312 cal', 734

bol, 2 b 4 asint, 2680 ol si 94 pord. In com. sunt 3 morr de vid.

Nord ; Cara-Olca (123 m.) Uzun-Bair, cu vtrful Caugagi-Est (136 m.) la N.-E. ; Cazil-Murat-

Bair la V. si Bas-Punar-Bair la Est.

Suprafata totalk a comuner

Comertul este putin activ; se face prin gara Medjidia, la 35

Bair (165 m.) la S.-V.; Cavaclar cu virful Merdevenli-Punar (141 m.) la Sud; Culac-Bair (128 m.) la Est (toate aceste dealuri apartin culmei Mangaci si sunt acoperite cu pasunt, livezi i semAnAtur1). Movile sunt numeroase

este de 5412 hect., din casi: 63 hect. ocupate de vetrele celor

kil. spre N.-E. de cdtre 3 comerciantr.

4 sate cu 148 case, iar restul

Budgetul este de 4749 leI la veniturT, 2037 lel la cheltuell. CM de comunicatie ale comuna sunt : drumul judetean

si importante (42), servind ca puncte de observatie si orientare. Principalele sunt : CazaMurad (165 m.) i Merdevenli-

Punar (149 m.) la S. Ele sunt

de 5269 hect. impArtit intre stat cu proprietarit, cart posedA 2030 hect. si locuitoriT ce stApinesc 3319 hect. Biseriel n'a(' locuitoriI; et se duc sArbdtoarea la cea din Caugagi (pl. Medjidia). Sunt 5 geamii 5 hogI in cAtunul CazaMurat si cite una in cAtunele

acoperite cu larbA. CursurI de apA propriii zise,

Becter, Merdevenli-Punar i Ter-

in comunA, nu sunt, ci numat

Populatia comunet este de

vAT cart sunt lipsite de apa mar tot anul, afarA de timpul piojos primAvara. Principalele vAI

146 fama, cu 653 suflete : 359

sunt : Becter, la N.-V., trecind prin satul Becter ; Cazil-Murat,

ziveli.

bArbatT, 294 femet, din cart: 373 cAsAtoritI, 258 necAsAtoritI, 22

vaduvI; 34 .tia carte, 619 nu

Enisenlia-Mangalia pe la S., dru-

rnul mare Bairam - Dede Copadin ;:i drumurt comunale la satele invecinate, cum : Cavaclar, Ghiuvenli, Bas-Punar, Calfa-Carabaci.

Cazil - Murat, punct militar, in Dobrogea, la o InAltime de 1-64.72

m. d'asupra nivelului mArlI.

Cazil-Murat, sat, in pl. Mangalia, jud. Constanta, cAtunul de resedintA al comuna Cazil-Mu-

CAZIL-IIURAT-CEAIR

rat, situat In partea vestica a plaseT i cea centralä a comu-

CXCAINA

241

hmet-Orman

Suceava, com. Brosteni. Asezat

saü Padurea-JuT Ahmet. Pe la poalele sale nordice trece dra-

pe malul drept al BistriteT, e

Are o intindere de 2150 hect., din carT 49 hect. vatra satuluT Cu l'o case. Populatiunea, in

muljudeteanBabadag-Bas-ChioiOrta-Chioi-Cerna-Macin.

ta numele i numara-numal io

maioritate turca si bulgara, este de 140 familif, cu 775 suflete, ocupindu-se t u agricultura si cresterea vitelor.

CA/A ceni, Numire vechie, a satulur Darabani, jud. Dorohoiti.

na, pe valea Chiogherciu-Punar.

Cazil- Murat- Cealr, vale, ju d. Constanta, in pl. Mangalia, pe teritoriul comuna Cazil-Murat, anume pe acela al satulut s5.0 Terzi-Veli. Se desface din dealul Mezarlic Bah, ?ndreptindu-se spre N. si mergind printre dealurile Bas-Punar Bair si Bairam-

Dede ; trece prin satele TerziVeli i Chertic-Punar i aporse

tind -numele de

Cazil-Stihat, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rurale Caraman- Chioi, in partea estica a plaseT I cea nor-

die& a comuna. Se intinde de la E. spre V., pe malul laculuT Razelm, pana la capul lancina. Lasa spre N. dealul Casavet-

Bair. Are o ingtime de 64 m. Punct trigonometric de observatie de ordinul al treilea. Pe la poalele sale trece drumul comunal Enisala- Caraman - Chioi. E acOperit cu ?Mete i semanaturl. Se bucura de o privire frumoasa.

case locuite ; io capT de familie,

salí 50 suflete, 27 barbatr si 23 femeT, din carl 3 Tigani. ContribuabilT sunt 12. ImproprietariV

la 1864 sunt : I frunta$, 4 mij-

Cäbälul, bral, in plasa IalomitaBalta, insula Balta, com. Cegani, jud. Ialomita, prin care se alimenteaza lacul cu acelad

locasT si 3 codasT, stapinind 29

de flia. Biserica din Holda i coalele din Brosteci servesc i acestui sat. Niel un drum de.-co-

nume.

municaae nu-1 leaga cu celeCäbälul, lac, in pl. lalomita-Balta, insula Balta, teritoriul comuneT Bordusani, jud. Ialomi-

l'alte sate, si trecerea pe Bistrita se face numaT cu o ciobaca, un trunchiti de arbore scobit.

ta, in apropiere de Dunare. Este cel me mare lac din insula Balta. Me poarta numirea de Cobolul.

Cäboaia, mie afluent al BistriteT, In jud. Suceava, comuna Bros-

continua sub numele de Capulan-Culac.

strabatut de plrlul caruia II poar-

teni.

Cäbilului (Muchia-) ,

culmea

coastet Bdriiganulut, in pl. Ialomita - Balta, jud. Ialomita in dreptul satuluT Bordusani-Mar!.

Cäbälulur (Valea-), vale, In pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, In

Caboala, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni, aviad 1638 m. altitudine.

Cäboita, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni.

dreptul satulta Bordusani. Se intinde la poalele mucher cu acela§T nume.

Cäbe§ti, sat, in .pL Pereschivul, jud. Tutova, spre V. de Birlad, pe piriul Pereschivul. Formeaza

o comuna, com. Mesa, cu catunele : Sighea si Plopul. In

Muja, sfoarel de mofie, in jud. Suceava, ce acum formeaza un trup cu Draguseni.

Cäbujei, sat, jud. Suceava. Ved Draguseni.

Cäbujel (Pirlul-), thig, afluente al pirluluT Hatia, lu jud. Suceava, comuna DrAguseni (3

Cazlar-Bair, deal, in jud. Tul-

toata com. sunt 1532 locuitorT, din carT 106 stiil carte. Sunt 380 contribuabilT; 426 case, Se

cea, plasa Isaccea, pe teritoriul com. rurale Orta-Chioi. Se des-

cultiva. viia pe o suprafata de 253 hect. Sunt 24.75 hect. li-

Cfibu§ca, deal, jud. Dorohoia,

face din dealul Ghiobilche-Bair.

ved cu prunT. Comerciul se face

ce incepe de pe mosia Saucenita,

Se ?cande spre Nt, avind o directie generala de la E. la N.- V., brazdind partea sudica plaseT si pe cea vestica a comuna. Are 177 m. in5.1time este punct trigonometric de observatie de a 3-a ordine, Este

de catre 6 persoane, din carT 5 RominT i i Evreil, In 6 stabilimente comerciale, din cae 4 drciumT, Are o scoala pri-

se intinde pe partea de V. a

acoperit cu intinse padurT, pur47470 ;Mute Plrl 0 nr Geoprnfir. In?. /I

kil.).

mosier Vdculesti, com. cu asemenea numire, plasa Cosula, trece In com. Braesti,

mara de bletT. In toata comuna

,sun't 3 biseria. Cfiboaia, sat, pe mOsia,*1 in ¡ud.

Cacaina, gErM, trasa din Putna, in baza hrisovuluT luT Mihail Sturdza, Domnul Moldova, in 31

CkAlNA

1874, pentru alimentarea Cu apa

a orasuld Focsani. Gira incepe

la satul Gagesti, jud. Putna, din malul drept al Putna, trece

pe la S. - V. de Bolotesti, tia Jaristea si Varsatura, inconjoara

partea nord-estica a Odobestilor, trece pe linga Patesti, uda marginea de N. a orasuld Focsani, tlind soseaua Odobestilor soseaua Tecucilor i trecind

pe la Ocol i cazarma Vinato-

aCAINA

242

nise slujitorI din tara de jos la Simion -Voevod. Si daca s'ad strins cite-va seama de osa si la Simion-Voevod, ad statut si aúasteptat pe Mihaid-Voevod Cu razboiul la o vale ce se chiama Milcovul-cel-Mare in l'araMunteneasca (are i alt nume grozav acel pinîü, i spun, de atunci). Si ad statut razboiul ci-

te-va ceasuri, apoI ad pferdut

despre ostile lur Vasile-Voevod

oastea sa tocmise de cea1-alta parte stol, toata oa.stea inteun sirag tocmita ca 9000 de oameni; cl s't din lefegiii lui Mateid-Voevod o seama era cu dinsul i oastea de tara, cita are tara Munteneasca de la Bucuresti, din coace pana la margine, toata era acolo adunata acolo si Gheorghe Stefan-Voe-

Simion-Voevod razboiul. (Miron Costin «Opere complectey. Edit.

vod cu vr'o 300 de Moldovel. Munteneasca, astepta pe Vasile-

dresti, care se scurge in riul Put-

Urechia, Tom. I, p. 444-445). Aceasta lupa e pomenita

na la satul Vinatori..

de Sincal" («Cronica Rominilor»,

Aceasta girla, de la Patesti In jos, este vechiul canal tras a forma hotarul dintre Moldova Tara-Romineasca, despre care ne zice cronicarul Urechia :

Ir, 457), insa sub anul i6oi, care reproduce amAnuntele el dupl. Engel : «Nefiind de t'ata Mihaiii-Voda, Simeon Moghill cu Moldovenir si cu Polonii, cu cari venise in Valahia, foarte ail pradat tara. Iar5. fratil BuzestI, s'ad

zlbovind Stefan-Voc1ä acolo pa-

ridicat asupra lur cu ostile de

na a se stringe ostile toate, aducind si pre multt din boierii 'Tara - RominestI i alti oameni de frunte, acolo ad pus pre al säl bojen i oameni de cinste de ad vorovit si ati tocmit, de ad despartit din Milcovul- ceIMare o parte de pirid, ce vine pre linga Odobesti si trece de da in apa: Putna i acela 0.11ä astild este hotar tara Moldo-

la Craiova, clara Simeon n'ad cu-

ver si Tärei-RominestI.» («Le-

ghila, l'ad numit CO.catal..

topiset.), I, p. 162). Aproape de aceasta gir1A, a

Lingl acest pifia al card nume Costin nu indrazneste sa-1

avut loc, in i600, infringerea lur Simion Movila de catre Mihaid-

citeze, din cauza trivialitateI ha,

rilor. Dupa ce ese din Focsani, gira se varsa in balta

de Domnul Moldova, Stefan ce! Mare, din Milcovul-cel-Mare, spre

Voevod si pre Timus. Intiiii s'ad aratat Vasile-Voevod cu ostile sale si at statut frunte si MoldoveniI; lar Cazacif isr intocmea tabara pe urm5. Si atita ail statut Muntenli la razboid, cit ad flcut oare-ce harturr cu Moldovenii peste pirld, trecind Moldovenii, apoi trecindu-I Mun-

tezat a-I astepta, ci ad fugit in

tenif iar dincoace, asa in donatreI rindurI, pana ad trimis Vasile-Voevod Nemtli ce avea

Moldova. Buzestil s'ad carat dupa

s'a supus pe sub malurl. Ded

el si

ajuns ostile dincoace

aU luat calarimea Moldovenilor

de Focsani, la un raí. Aci ad taiat prea multi dintre ostasii

malul dincolo. lar cit ad vazut MunteniI tabara cazaceasca apropiata de pifia, ati purees in risipa cine in cotro i-ati parut. Gonit-ad Moldovenir si o seatna de calaretI si de Cazad pana la Ribnic. Iar n'ad pierit osteni asa multT din Mantea, ca ad luat de vreme fuga». (Miron Costin, «Opere complectel,

lul Simeon í au luat inapoT tot

cit pradase din Valahia. De aci Buzestif s'ad inturnat cu mare doblada, si lid linga care ad batut pe ostasii lui Simeon Mo-

fost nevoit sä fuga si ia °rice nadejde de a mal" capata tronul Tarel-Rominesti. lata si pasagiul in care cronicarul Miron

a avut loc in 1653 infringerea de catre Vasile Lupu a ()asta muntenestI conduse de Dicul, spatarul lui Mateid-Basarab. In pasagiul ce urmeaza, vedem ca numele ce-1 punta acest pifia

Costin pomeneste de aceasta

pe acea vreme, era Cacata : «Sta

lupta : «n'ad statut Simion Mo-

in tocmealä cu ostile sale

vira impotriva lui Mihaiii-Vocia

Dicul spatarul lui Mateiti-Voe-

de indatà ce s'ad dat spre marginea tara, spre Focsani, pentru ajutorul de la frate sad Ieremia-Voevod, de la care ve-

vod nu departe de oras de

Viteazul, dup5. care Simion a

Si asa in rind tocmitl oastea

Edit. V. A. Ureclill, Tom. I, p. 605-606). Cicaina. V. Izvoarele, pirld, jud. Iasi.

Cacaina. V. Corblea, plriú, jud. Iasi.

si

Focsani, la o vale careia-I zic Milcovul - cel -Mare (Cu alt nume Cacata). Ripele celur pirld pusese

Cicaina,phig, j ud. Botosani. Ese din orasul Botosani si, pe mosia Zeicesti, se uneste cu Drasleuca si se varsa in iezerul Dracsani, com. Baluseni.

CitCAINEI (CALEA-)

243

CÁCIULATA

Cäcaina, 'rival, kid. Braila, in

nesti in partea despre Dunare,

com. Stancuta, futre canalele

In urma hotarnicieT facuta Upa

Cremenea i Vilciul. Uneste ieze-

pacea de la 1741. Pe atuncT

rul Milea cu Dumboiul.

era proprietatea cluceruluT S1A-tineanu. Istoria » Dion. Fotino).

CficAreaza, deal, pl. Bistrita-d.-j.,

Cacaniul, 'rival, jud. BrAila, pe

CAcArezeni, sat i cona. rur., pe apa Cotmeana, jud. Arges, pl. Cotmeana, la 19 kil. de com. rur, Costesti, resedinta subprefectureT, si la 23 kil. de Pitesti.

Mainel (Calea-), vale, in jud. Buzati, com. Aldeni, cat. Podeni. Incepe de la Ripa-Mare, se uneste cu Valea-OarzeT si da in riul Slanic.

Cicata, bala, situatA pe teritoriul com. Viisoara, pl. Siul-d.-s.,

jud. Olt, la Sudul comuneT. Se formeaza din apele IminoguluT si din izvoarele ce ies din dealul

lunca DunareT, Pleaca din Privalul-MoraruluT, din dreptul cirdurad Ibis, de pe teritoriul sting al DunareT-Vapoarelor, din comuna-Vizirul ; merge paralel cu

Dunarea spre N,; trece in com. Ciacirul

si se uneste cu lacul

Tocilele, In dreptul satulul Ciadrul.

acata, numele vechia al piriului CicArizeni (Banul), sat, in partea de N.-E. a com. Pauacaba, jud. Putna. sesti, pl. Cirligatura, jud, Iasi, Cimba, Mia, com. Aluoul, pl. pe malul drept al titila Bahluiul. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Dupa Se zice de oameniT din locace uda E. comuneT, avind o directie de la E. spre V., se varsa In riul Oltul, tot in raionul comune! Alunul.

Cficatele,punct insemnat, in dreptul comuneT Cioara, judetul Te-

leorman, in partea care se numeste Rosia, spre Minare.

acicioaia, vale, jud. Bräila, situad la N. de comuna Ciadrul, in drumul Braila-Calarasi.

A fost nivelata de catre judet.

Cicicloiul, lac, fu com. CiocestiMindra, jud. Teleorrnan.

Cicinäul, sat vechifi i mofie, In pl. Calmatuiul, jud. Teleorman. Ntunirea aceasta se gaseste in cele mal vechT nomenclaturl de com inc i prin diferite acte de hotarnicie. Numele

comunel a fost schimbat in acela de Vinatori, in anul 1883. Mosia CAcanaul o vedem figuend ca hotar al Taril-Romi-

litate, ca un locuitor din Valahia, stabilindu-se ad cu familia sa, cultiva papusoiti, pe care el Il numea cucuruz, locuitorii din vecinatate poreclindu-1 Cu-

curuz, a ramas i numele satulul Cucuruzeni, iar mal in urma Cacárazeni. Se mal numeste

Banul, nume ce i s'a dat de catre un fost proprietar, Banul loan PopovicT. Are o suprafata. de 1717 hect. si o populatie de 32 familir, cu 169 suflete.

cuteni din pl. Stavnicul, jud. Iasi ; face si hotar tare ele.

jud. Bacati, pe teritoriul com. Dealul-Noii.

Are 252 familiT, Cu 1038 sufl., din carT 20 TiganT. In comuna. sunt 3 bisericI vechT, deservite de 3 preotT, 3 cintareti si 3 paracliserT; o scoall primara. rurala; 5 circiumT. BudgetuI comuner pe 1882-83

a fost de 2441 leT, 41 banl la veniturl si de 2400 leT la cheltuell, Dupa o publicatie oficiala (1887) aceasta comuna avea 219 contribuabilI i un budget de 2776 leT la veniturl si de 2.103 la cheltuell.

Numarul vitelor a fost in a-

nul 1887 de 955 capete vite i vacr, 93 caí) si de 3400 vite marunte (2655 oi, 72 capre, 673 rlmatorT). marT (862 boT

pdelure particulara, supusa regimuluI silvic, pendinte

de com. Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Numarul vitelor e de 1534, din carl : 186 vite marT cornute, 19 cal, 1288 of i 41 rimatori.

Caciula, pirîü, izvoreste din ra-

Pe la 7248, Constantin-Can-

se impreuna. cu &tul Stancea; trece pe Ruga manastirea Suzana ; cirge de la N. spre S.-E. si se varsa In riul Teleajenul,

ionul com. Maneciul-Ungureni, plaiul Teleajeaul, jud. Prahova;

temir, fiul luI Antioh-VodA, care era brigadier in armata ruseasca, a trecut riul Bahluiul, prin dreptul acestui sat, Cu 2000 de RusT, luind drumul anteT c5.tre Vasluid, fugarind pe Grigore-VodaGhica.

C'aciulata, sat, face parte din

Cicsarizeni, deal, intre satele

zia, jud. Vilcea. Are o popu-

Dumesti si Cacarazeni, din com.

latie de 21 10C. (9 barbatl si 12

Pausesti, pl. arligAtura si Cu-

femel). Este la distanta de 5

pe malul drept, tot In raionul comuneT Maneciul-Ungureni.

com. rur. Calimariesti, pl. Co-

cA C1UL ATOL

244

CXCIULATA

Idl. de resedinta comunel CAli-

parte din statiunea de la ali-

mdnesti.

manesti. Intrebuintarea apeT la

lihronie ; cead-altá in cdtunul Stubeild, flcutá de locuitori! co-

izvor este gratuitd. Se vinde apd de Clciulata si in buteliT.

mune!. Biserica are o proprietate de 17 pogoane arabile, da

Cficiulata, izvor cu apd mineralá alcalind, jud. Vilcea, numit astfel dupd micul cAtun cu acest

nume, ce se afla in apropiere de aceastd sursd. Sursa este situatä pe malul drept al OltuluT, la 3 kil, departe de stabilimen-

tul de la alimitnesti si la

I

kil, de tnändstirea Cozia. Ateasta apd, intrebuintatä in bduturT contra boalelor rinichilor bdsicel uduluT, ati o reputatiune europeand. Se stie cA Cdciulata la noT si Contrexéville in Franta sunt unicele izvoare minerale in combaterea boalelor men tionate. Unii

medicT sustin chiar superiorita-

tea apelor noastre de la aciulata asupra celor din Franta. La 1869, ImpAratul Napoleon al III-lea, care pätimea de cum-

plita boald a basicei udului, se hotdri a veni la noT in tara spre

a face o cura la aciulata; regretatul filo-romin Dr. Davila, contribuise mult la rdspindirea renumeluT acestor ape minerale.

Se vorbea pe atuncT cá guver-

nul se pregItea a restaura si a

CAciulata (Piva-de-Cruce), loc izolat, in judetul Buzdti, com. Albesti, i punct de hotar despre com. Meteleul.

Caciulata, munte, in jid. Gorj, plaiul Vulcanul, situat spre N. de com. Frdncesti. Partea sa despre E., fostd a mAndstirei Strimba, apartine statuluT. Pe acest munte se afld pddure si pdsunT frumoase.

serviciul bisericeT sunt doi preoti doT cintdretT.

In aceastd comun5 se ad doud scoli mixte: una in cdtunul Cdciulatul si una in cdtunul

Ambele a(' cite un tovatdtor si sunt intretinute de stat. coala din cdtunul tubeiul func, tioneazd de la anul 1888. Lotalul scoaleT din Cdciulatul, de iid,

este construit de comund. Localul scoaleT din tubeiul este de birne. Ambele localuri sunt In bund stare. Dupd legea rurall

Cäclulata, calme de miente, prelungire a culmeT Oldnesti, jud. Vilcea. Culmea e scurtd i maT abrupta dintre toate, separind piriul aciulata de piriul Puturoasa.

din 1864 a0 cite 17 pogoane arabile. Aü frecuentat scoala (1893)3 copiT din Ivdchesti, 18 din Cdciulatul, 5 din Floranul si 12 din $tubeiul.

In virstd de scoald sunt 54 Caciulata, vale, la N. comuneT CalimAnesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Caciulatul, com. rier., situatd pe dealul Cdciulatul, plasa Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, la 34 kil. la N.-V. de Craiova si la 23 kil. de resedinta pldseT, com. 50-

copiT in toatd. comuna. $tiii carte : 6 locuitorT din cdt. Floranul, 3 din aciulatul, 5 din

$tubeiul si 2 din Ivdchesti. Populatia comunei este de 548 locuitorT si anume: in CA-

ciulatul 153; in Foranul 446; in Ivdchesti 153 si in $tubeiul

zia, pentru a primi pe iluscrul

potul.

oaspete. Nenorocitele evenimente

Se invecineste la E. cu com. Terpezita, la V. cu com. Mo-

98. Ef locuesc in 206 case. Dulegea rurald. din 1864 sunt 194 implmtntenitT, iar dupd cea din 1879 sunt 27 impaminte-

ectul acesta sa nu se realizeze.

na, la N. cu com. Rdchita si

niti.

Iatd analiza chimica fdcut5. de Dr. Zorileanu :

la S. cu com. Vela.

Suprafata intregului teritoriu comunal este de 1669 pogoane. Mosia de pe teritoriul comanal

mobila incdperile mandstireT Co-

din anul 1870 fdcurd ca pro-

Kgr.

Grame

Clorurd de soditi . . o, 0876 magnezi5 o, 0055

Carbonat de calce.

.

o,

magnezid o,

Sulfat de calce

.

.

.

o,

0203 0111 oo8o

Acid carbonic formind bicarbonate . . . . o, 0135

Idrogen sulfurat liber o, 03035

Total .

.

.

o,

1495

Izvorul de la aciulata face

Terenul comuner este ses. Pe el se gasesc cite - va scursorT, formate din plor si carT se perd

nu departe de origina lor. Comuna se compune din 4 cdtune si anume : Cdciulatul, care

este cdtunul de re3edintd, Floran, Ivdchesti si $tubeiul. Al-

tl-datä cdtunul de resedintd a

se numeste aciulatul. Apartinea vistieruluT Polihronie, lar acum apartine D-lui Tache Curan. D5. un venit d 12000 Id Statul are in aceastd comund mosiile Floranul 5i*tubeiul, care,

fost Floranul.

impreund cu VAlcanul, sunt arendate de la [893-98; arenda

In comund sunt doud bisericT: una in cdtunul aciulatul, fácutá de rdpasatul vistier Po-

anuald este de 31000 lei. Suprafata vindutd esta de 1468 hect. [256 m. p. Suprafaya,rk

245

CACIDLATUL

masa este de 493 hect., 8960 m. p.

In cat. Stubeial se gaseste o mica carita de piatra. In cat. Floranul sunt doua circiumi, si in cat. Stubeiul numar una. Comerciant1 sunt 6. Locuitorir isi desfac productele la Craiova si la schela Calafat. Transportul li fac cu carele pe sosele comunale si vecinale.

Cheltuelile si veniturile budgetare gunt 2344 leT si 72 bani. In comuna su nt 200 vite marT

cornute, 240 oh 15 capre, 24 porcl si 28 cal. Calle de comunicatie ale comunei sunt : soselele vecinalc comunale, care o leaga la V. cu Ivachesti, la S.-E. cu Terpezita, iar la S. cu Vela.

Ciciulatul, sat, pl. Dumbravad -s., comuna Caciulatul, jadetul Dolj, situat 1a43 kil. la NeV. de Craiova. Ad i e resedinta pri.marieT. Are 153 suflete, 78 barbatl si 75 femeT. Locuesc in 64 case. In sat este I coala mixta ce functioneaza din 1864, fiind intretinuta de stat i comuna.

Caciulati, com. rur., pl. Znagovul, jud. Ilfov, situad. la N. de Bucuresti, 28 kil, departe de capitall. Se compune din sa-

2642 hect., Cu o populatie de

tele : Caciulati, Canela, Moara-

locuitorii 1111 hect. Proprietarul cultiva 572 hect. (7 sterpe, 150 izlaz, 2 vie si Soo padure). Locuitorir cultiva 999 hect.; res-

Saraca, Pascani i Pirlita, cu o populatie de 2058 locuitod, cari

traesc in 490 case. Se intinde pe o suprafata de 4042 hect, ProprietariT i statul ad 2384 hect. si loc. 1658 hect. Proprie-

tara cultiva 1283 hect.; 7 A.min sterpe, I5o izlaz, 941 pldure si 3 vie. LocuitoriT cultiva 1514 hect.; restul ramIn sterpe. Comuna nurndra 365 contrib. Are un budget de 6964 Id la ve-

niturr si 6907 lei la cheltueli. In anul 1885 erati 359 contri-

Blaremberg are 1531 hect. si

tul de I12 ramin sterpe. Are 2 bisericr, cu hramul Adormirea, deservite de 2 preotr si 4 -cintAreff, si o scoall mixta frecuentata obicinuit de 21 elevi si 3 eleve, cu intretinerea careia statul si comuna cheltuesc anual 2516 leT. La aceasta scoall copii

lucreazä cu indeminare palarif si cosa/1 de paie. Localul s'a construit de judet in anul 1889,

pe terenul oferit de d-na Maria Blaremberg, care a mal* con-

In comuna sunt: 5 biserici; 2 scoli mixte ; 2 mori de apa; masilla de treierat cu abad.; 4 helestaie ; 4 poduri. Numarul vitelor mal-1 e de 1492 (238 cal i epe, 3 armasarr, 6/7 bol', 571 vacT i viteT, 7 tauri, 26 bivoli si 30 bivolite) si al celor miel de 2135

tribuit t000 lei pentru construc-

(66 capre, 462 porci i 1607 oi). Dintre locuitor1, 464 sunt pla-

ga/1, 4 industriasi si 36 ad di-

anal 'scolar 1892----93 ad frecuentat scoala 18 copii. Stiu carte 3 locuitorT. in sat este t biserica fondatá de raposatul vistier Polihronie. Are i preot, cintaret. Are 17 pog6ane pro-

Cu 140 plugurfl 137 CU bol si 3 Cu cal. Locuitorli ad 253 care si carate : 237 Cu bol, 16 Cu

Satul e legat prin sosele vei comunale la V. cu Ior-

874 locuitori. Din teritoriul satuluT, familia

buabili.

Localul este de zid. Cursurile se predau de un invatator. In

prietate.

CAcIULX

ferite profesiuni. Aratura se face

tiune.

In raionul satului mal este I

moara de apa, i masina de treierat cu abur!, 2 helestaie 2 podan i statatoare.

Numarul vitelor mari e de 766 si al celor raid de 514. Comercial se face de 4 circlamar! si i hangid. Stabiliti in sat sunt i i strainr. Caciulati, ficYclure, jud. Ilfov, pl. Znagovul, de Soo hect., proprietatea d-neT Maria Blaremberg.

Cáciulati-Banului. (V. Pascar*

cal.

Locuitori Improprietariti sunt i neimproprietariti, 227. Comercial se face de 13 cir-

pl. Znakovul, jud. 11(v).

291

ciumarT

i

I hangid.

Caciulati-Episcopiel. (V. Caciulati, sdt, jud. Ilfov).

cinale

dachesti, la N. - V. eta Rachita, lar la S.-E. cu Terpezita.

Ciciulatul, nuyie particulara, pl. Dumbrava-d.-s., com. Caciulatul, jud. Dolj, cu venitul anual de 12000 leT. Apartin,e d-luT Tache Guran j inainte era a vistieraluT Polihronie.

CAclulati (Caciulati Episco sal, din com. rur. ca acelasT nume,- pl. Znagovul, jud.

Ilfov, situat la N. de Bucarest', intre Moara- Voicului i valea

Fieni. Are un castel si un helested bine ingrijit, in gradina casteluluTi

Se intinde pe o suprafata de

&adula' izo/ata', j id. Constanta, in plasa

Medjidia, com. Alacapi, pe teritoriul si In apropierea satului Docuzol. Numele acesta, se zice, si l-a luat de la un cioban_134.-

ten care in tot-d'a-una locuia aci cu turma lui numeroasrsi care in cele din urma a fost o-

CA.CEULXTETI

CACIULXTETI

246

Inainte, comuna se numea Dobresti. AzT se compune din treT catune: Cdciulatesti la centru,

nal este de aproape 8800 po.

Roaba, numita in vechime Toceni, la S., si Dobresti, care este catunul de resedinta, la N. Litiga catunul aciulatesti se afià ruina une bisericr, pe care locuitorif o numesc Casa-Alba.

nal se numeste Roaba. Din aceasta statul ocupa a 1/4 parte. Venitul anual este de 59846

Este situata pe loc ses, in sanga JiuluT, in fata comund Horezul-PoenarT, din dreapta _Dula Se invecineste la N. Cu com.

In jurul el sunt dota santurT

bresti.

morit

i

pradat ; t'ida a fost

01-Asia. AzI este cu totul darapanata.

Ciefulàte§ti, com. rur., in jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j., la 43 kil. spre S.-E. de Craiova. In aceastä comuna se aftä resedinta sub-prefectureT Jiul-d.-j.

goane.

Mosia de pe teritoriul comu-

leT, 86 batir.

Se gasesc cete de mosneui in Caciulatesti, Roaba si Do-

ce li se zic Cetate. In apropiere

$e afla o padure in catunul

de acest sant se d'a dota mo-

Roaba, numita Opritura, in in-

vile marT cu gropi adincl in cen-

tindere de 5 hect.

Murta, la S. cu com. Damian, la E. Cu com. Locusteni si. la

trul lor. BisericT sunt doul In catunul

V. cu com. Valea-StanciuluT.

Roaba, una in Caciulatesti si una in Dobresti ; cu totul 4 biserici.

Padurea numita Schitul-Roaba, apartine statuluT; se afta situata intre catunele Caciulatesti

Terenul comund este braz-

la S. si Roaba la N.; inainte

dat de valle: Valea-SartaluiuluT

In catunul Roaba: biserica nu-

apartinea Schitulul Roaba. Pa-

ce se allá in N. comund cu indreptarea de la E. la V.; Valea-

mita Schitul-Roaba-Vechia, azT

durile sunt compuse din cer, stejar i Omita; aceasta din

Predestilor ; valea Gura-Ginsa-

Noembrie 28 ; si biserica numita

culuT.

Schitul-Roaba-Noui., fondata la anul 1855, de paharnicul Robu Iermonahu. Biserica din catunul Caciulatesti a fost inceputa la 1841 de Popa Stoica, Boer Ilie, Popa Voinea si I. Stefan Caranbanu. Biserica din cat. Dobre$ti, a fost fondata. la 1847 de Iacov Grigorie si Toma Dobrescu. Nu-

Movile sunt 3: una numita Magura-cu-Coadà i alte dota mpvile, gaurite adinc in cen-

trul lor. Comuna este udata de piriul Jietul, ce curge pe lunca JiuluT, cu directiunea de la N.-S., primeste in stinga piriul Sartaluiul,

ce curge in valea cu acelasT nume, avind izvorul saa In a-

fondata la anul 1834,

ceasta comuna. la N.-E.; merge de la E.-V. pana ce taie soseaua judeteana. Craiova, apoT de aci

mal Schitul-Roaba-Noul are o proprietate numita Mosia-Roaba. In serviciul bisericilor sunt un preot si doT cintaretT. *coatí se afla una singura in

se indrepteaza spre S.; incon-

Dobre$ti, mixta, ce functioneaza

jura. balta Stegaroaia $1 se varsa in Jietul. Tot in stinga primeste Pirlul-Predestilor, care curge de la E.-V. pana. la intilnirea caeT judetene Craiova, pe care o taie;

de la 1860 si este intretinutd de stat. La aceasta scoala ur-

apor se indrepteaza spre S.-V. si se varsa in Jietul.

are un sing r invatator. Pe anul scolar 1892-93 a urmat la scoala 32 bletf si 6 fete.

Piriul Gura-GinsaculuT, ce cur-

ge pe valea cu acelasT nume, se varsa si el in Jietul. Acesta, dupa ce se incarca cu aceste piraie, se varsa in balta PIetrisul,

din comuna Sadova. Lacurr sunt: Rosul, Bica-cu-Peste, Marsoaia si Stegaroaia.

meaza copiir din satele CAciulatesti i Roaba. Localul, construit din zid, este in buna stare. $ coala

Stia carte 63 barbatI si 9 femeT.

Populatia comund se urca la 1247 suflete, din carT, dupa legea din 1864, sunt 43 impamin-

urma predomina. Viile, in intindere de 69 hect.,

apartin mosnenilor si dad vin f0$11.

In _comuna. sunt 9 morT de apa; se gasesc la vadurile numite Tiganca si Opritura, Izvorul i Pirlita, la pod in curtea proprietaruluT, N. V. Lubici,

precum si la Iordaneasa, in catunul Caciulatesti. Comerciul se face cu schela Bechet, undelocuitoriT due vite

gene. Transportul il fac cu rele pe calea judeteana Craiova-

Bechet ce trece prin catunul Roaba de-a lungil säú i pe la

V. de cat. Caciulatesti, pe o lungime de 4 kil. Circiuml sunt in numar de 8. Comerciantf sunt 7. Din cele 8 eirciumT, 3 sunt in Cdciulatesti, 3 in Roaba 2 in Dobresti. ContribuabilT sunt 258. Budgetul comunei pe exerci-

tiul 1893-94 este de 3459,96 lei la venit. si 3222,44 la chelt.

iar dupa cea din 1879

Animale: Vite cornute 284,

s ira 2 Insurater. ET locuesc in 37 case si 243 bordee. Suprafata teritoriuluf comu-

or 140, caT3o, capre 9 si porcr 40.

tenitT,

Caciuläte§ti, sat, plasa

247

CÄCIULE$T1

comuna Caciulatesti, jud. Dolj,

situat la 11/2 kil. la S. de d.tunul Dobresti, unde e resedinta subprefectureT si a primaria Doua dealurl Il despart de acest catun. Linga acest sat este ruina de biserica, numita de locultor! Casa-Alba. Are 642 suflete, 340 barbati si 302 femei. CopilI din sat urmeaza la scoala mixta din satul Dobresti, ce este

la 1625 m. departare. In anul rolar 1892-93, ail urrnat reguiat la scoala 7 baeti. es Ud carte 24 barbati Si 3 femeT. In

sat este o biseria, Inceputa in 1841 si terminata la 1851 de Popa Stoica, Boer Ilie, Popa Voinea si I. Stefan Caranbanu. C.omunicatia se face prin soseala judeteana Craiova-Bechet,

care-1 pune in legatura la N. Cu Murta, lar la S. cu Sadova.

Ciciule§ti, com. ríen, situata in centrul pl5ser Piatra - Muntele,

jud. Neamtu. Este asezata pe podisele ce se intind catre E.

CACIULE§TI

lul irisa nu prea este productiv, din care pricinA s'a si

desfiintat imasul vitelor, prefacindu-se in locurT de araturá.

Dar cu toate acestea, plantele agricole de abia se cultiva pe o intindere numal de 927 hect. 15 ariT, cea ce reprezinta cu mult mal putin de cit juma-

mul Popesti-Caclulesti, in osebl de drumurile naturale, carl leaga satul Popesti - Casarla -Dobreni, satul Popesti-Gura-VaeT. NumArul vitelor, mil se cresc

In comuna, se ridicä la cifra de 3379 capete, dintre carT : 1725 vite marT cornute, x380 de oT, I ro ca!, 94 porci.

tate din intreaga suprafata a comuneT.

sat,in com. Caciulesti,

Terenurile se apleaca catre E., in povirnisuri ce se prerd

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, asezat pe valea Cracaului,

spre Valea-Cracaului. Dintre locuitoriT improprie-

ce trece despre Estul sarr, in

tariti in 1864 sunt astazi : 84

ni-Roznov, la 5 kil, departe de satul Dobreni, i la ii kil. de orasul Piatra.

carT stapinesc insisT locurile lor;

114, ca urmasr. Dintre ce! improprietaritT in 1878 sunt astazI 53 carT posedä locurile lor ;

2 locuri sunt parasite ; 7 locurl ocupate de altir; 2, de comuna ; 61 persoane sunt carT, de si insuratI i cultivaturi de pa-

mint, n'ail niel un fel de proprietate.

la aceasta comuna se aflä : 5 bisericT, deservite de 5 preoti

drumul soseleT judetene Dobre-

Suprafata terenurilor sale (im-

preuna cu vatra satului) e cam de 1074 hect., cu o populatiune

de 250 suflete, ce locuesc in 6r case. Dintre acestia sunt: 13 2 barbatT, r18 femei, sail dupa

starea civila : 121 necasatoriti, rol eigAtoritT, 20 vaduvf ; In raport ca instructia : 19 stiti carte,

231 nu stiil. In acest sat se afla: resedinta

nesti,

si 8 dascall, platiti din fondurile comunale cu suma de 700

un preot si 1 eclesiarc; o scoa-

Valea-CracAuluT.

le! anual. Venitul fonciar anual al pAminturilor date bisericilor

laurul $1 o parte din dealul numit Ciriter, spre N. cu com.

se urc5. la suma de 1025 leT. Este o scoala, Cu un inv5.tator platit de stat. Mal sunt 5 morT de apa pe Cracaul, i velnitá, I fTerarie, 6 stoleff, etc.

si com. Cirligi, spre V. cu com. Serbesti, lar spre

Budgetul e de 5036 le! la

despre Vest al piriului Cra.caul; o velnitg. Nutnarul vitelor e de 415 capete : 150 vite mar! cornu te, 6o cal', 35 poni* 44 200 de ol. Satul Caciulesti fornieaza cru-

venituri si de 5021 leT la chel-

cisul liniilor ce s'ar trage pe

S. cu com. Girovul. Este formata din satele: CA-

tuel Numarul contribuabililor e de 120.

un plan, de la satul Popesti

ciulesti, Gura-VaeT, Popesti, Turturesti i Versesti, cu o supra-

Comunicatiunea cu satele din

dealurilor Balaurul

i

Darma-

in drumul soselei judetene Piatra- Roman, cum si pe

Se margineste spre V. cu com. Gircina, de care se desparte prin eulmea dealului BaDobreni

fata de 2685 hect. si o populatiune de 1243 suflete, carr träesc in 298 case. Sunt 635 barbatT, 624 femeT; 631 neca-

satoritl, 533 casatoritl, 94 vaduvr, t divortat ; 87 stiti carte, 1172 nu $in.

Ocupatiunea de capetenie a locuitorilor este agrie iltura, So-

comuneT; o biserica, deservita de

; 4 mori de apa. pe cracul

imprejurime se face pi-in: soseaua judeteana Piatra-Roman,

(ce vine asezat catre V.), spre satul Versesti (asezat spre E.), cum si de la satul Malul (spre Nord), la satul Girovul (spre

te trece pe llaga satul Turtu-

Sud).

resti; prin soseaua judeteana D obreni - Roznov-Tazlaul, ce trece

prin satul Caciulesti; precum pi-in drumurile comunale prunduite : Turturesti -Popesti, care purcede din soseaua Platra-Ro-

mai, dintre al 4-5 kil.,

1 dru-

Ciciule§ti, deal, in com. rur. Menti-din-Dos, pL Motrul - d. -j.

jud. Mehedinti. Ckciule§ti, mofle, cu partl, in comuna cu aceeasT numire, plasa

CAC10EA

248

Piatra-Muntete, judetul Neamtu. Partea stapinita de Enache Can-

o bisericA, deservita de un preot

temir produce un venit anual de 8o040 de Id, lar partea fa-

din scolile comund. Acest catun, precum si locurile inconjurAtoare, ati fost teatrul rAsboaielor dintre Turcl si

milieI Alexandru Mavrocordat, de 28000 leí.

nn cintaret, precum si una

RusI aliatl cu Nemtir, la 1789 izvoreste de la locul numit Sub - Virful - Sena,

Cacicea,

si i8,.-35.

CXIUTür.,

fost .de. 2489 leT la venit í 'de 2092 leI la cheltuell. Dupa o publicatie oficialá ([887), aceasta comuna numara 160 conttibua-

bilI si are un budget de 2725 leI la venit si de 2369 leT la cheltuelI. Numarul vi telor a fost In 1887

de 830 capete vite marl (730 Caeata, deal, in jud. R.-SArat, pl.

iul Teleajenul, judetul Prahova, si se varsd in Teleajen la

Marginea-d.-s.,

com. Lacul-luTBaban. Se desface din dealul

bol i vaci, 100 caT) si de 5950 vite mArunte (5180 or, 470- capre i 200 rImAtori).

Piatra.

Costandoiul; brAzdeaza partea de Est a comuneT si se ()preste

Ciineni, sat, pe malul sting al

comuna Maneciul-PamintenT, pla-

CAcicea, izvor, in jud. Buzar', com. Chiojdul. Ese din muntele

in riul Rimna, intinzindu-se printre acest riü i afluentul

BrAdetul si se scurge in riul Bisca, in dreptul comund Chioj-

piriul Calita. Este acoperit cu imas pentru vite.

Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul mune-1' Bucsesti, cu scurgere in plriul Cernul.

Cicicea,

jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul comunei F.araoani, care se scurge

nita.

Are 8o de familiT

dul,

Cacicea, Pila', jud. Bacati, pl.

OltuluI, jud. Arges, pl. Lovi$tea, in fata satului Ciineni, din jud. Vilcea, in apropiere de grasi

2 bi-

Caeata, movild naturala, in jud.

sericI, india Cu hramul S-VI In-

R.-Sarat, pl. Margi nea-d.-s., com. Bogza, catu nul CAeata. AzI tinde

gerI si a doua cu hramul Sf.

sä dispara, fiind arata de locui-

cite I preot si i cIntdret. Acest

torT necontenit.

sat face parte din comuna rurala Cu acelasI nume.

CAianul, deal, in com. rur. Izvorul-Anestilor, pl. Ocolul - d. - j., jud. Mehedinti.

Nicolae, deservite fie-care de

Are o scoald primara rurall mixta.

Aid este si resedinta

d'a dreapta in Siret. Cicicea, poiand, com. ManeciulPAminted, plaiul Teleajenut, jud. Prahova.

CacIceI (Fundul-), loc izolat, in com. Cizaul, in padurea Cislaul.

jud. Buzar'; face hotar despre jud. Prahova.

CAierul, vale, numita i Valea-Caieruld, in comuna rurall Ilfovatul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Cäineni, com. rur., pe apa Oltuaproape de frontiera tariI despre Transilvania, jud. Arges, pl. Lovistea, la 40 kil, de com. rur. Suici, resedinta subprefec-

CAeata, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

tureI, si la 89 kil. de Pitesti.

Marginea-d.-s., cAtunul comund

lingl movila cu acelasI nume, la o depArtare de 2268 m. spre Vest de cátunul de resedinta, Bogza. Are o intindere cam de 57 hect. (numaI vatra satuld), cu o populatiune ce se ridica

Se compune din satele: Caineni si Grablesti, avind in tot 150 cu 991 suflete mosned, si vr'o zece familiI Tiganr. Prin aceasta comuna trecea mal inte drumul vechiti al posteI de la Sibiü prin Riul-VaduluT, in Vilcea, la Pitesti-Bucuresti. In comuna sunt 3 biserici si 2

la 117 familiT, carI cuprind 428 suflete, din car. 147 -contribuabilT; 22 locuitori stiO carte. Are

scolI primare, una de baetT si alta de fete; 6 circiumr. Budgetul com.ind pe anul 1882-83 a

Bogza, asezat in partea de V. a comuneI, in cimp deschis,

Ciiniceni, maña/a, In com. rur. Jidostita, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

CAiniceni, *in, in com. rur.Jidostita, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Caita, deal cu viI, in cötti. rur. Vinjul-Mare, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Ciititul, com. rur., pl. Trottol, jud. Bac5.0, situad. in dreapta TrotusuluT. Se alcatueste din: Negoesti, Caiutul, tirgusor ibat (resedinta), la confluenta cu Trotusul, Popeni Pralea pe Calutul-Mare. In Condica Liuzilor, Calutul se gdse§te a fi rA24ese ; ,seetia Negoestt este si asta-zT a raze-

'CIIUTU1,

2-49

silor. In statistica din 1874, comuna se &este constituita ca si asta-d. Teritoriul san se margineste

Padurile: Pralea, Ciortolomul, etc. ocupa peste 4000 hect. ProprietarT mar! sunt moste-

la E. si N. cu al comunei Ja-

care al mosiT marT ce dan un

vreni, la V. cu al comuna Bogdana si Ia S. cu al comunelor: Borsani, Cimpurile si Racoasa, din jud. Putna.

venit anual de 75000 leT, cu ve-

Comuna este udata de riurile Caiutul-Mic si Calutul-Mare, si brazdata de dealuri/e : Dealul-

nitorif deced. Raducanu Rosetti,

nitul padurilor exploatate. Cea mar mare parte din mosif este stapinita de sotia GeneraluluT G. Cataren, n ascua Rosetti. Impozitele sunt de 45001e! anual.

In contunA wint 6 morI de

Chimil, Dealul- Mare, Ousorul

apa, 23 piue pentru s'imane

si altele.

si 3 dr'iste pentru facut cergT.

Are o scoala mixta care functioneaza din 1865 in tirgusorul Calutul. Pana la 1877, scoala a fost intretinuta de stat ; lar de

troalele divizier filoxerice (1891)

atund se intretine de comuna. In anul 1891 scoala a fost frecuentata de 15 copiT, din carT

viea lucratoare are 95 hect. Id comuna s'a maT facut, la 1890, 22 hectol. ra,chin de tescovina

5 fete.

si drojdif. Animale sunt : 73 caT, 855 vite marT cornute, 151 porcT, 117 capre si 465 oT, cati apar-

Biseria sunt 5 : 4 ortodoxe, in fie-care sat cite una, deservite de I preot si 7 cintaretT, si una catolica in satul Pralea. Case de locuit sunt 456, rare in Pralea, dese in cele-lalte catune. CirciumT sunt 12. Casete boerestl ad un parc frumos, cu un lac. Populatiunea este de 481 capT

de familie, cu 1697 suflete, din carl 814 barbatT s'i 883 femeT. Dupa nationalitate si protectiune se impart : 1686 romina, dintre carr 300 EvreT ; 1 bulgag; 4 rusa si 6 ungarA. Dupa felul ocupatiuneT sunt : 1470 agricultor!, 8 meseriasT, 18 comerciantI, 12 profesiunT libere s't 6 servitorT. tit-i carte 179 persoane, din carT 46 femeT; nu

Sin carte 1518 persoane, din caz-1 837 femer. ContribuabilT,

dupO noul recensamint, sunt 391. Dupa legea rural& din 1864, s'ají improprietarit 231 locui-

torT, cu 803 fala si 40 prajinT pamint.

Teritoriul comuneT are o intindere de aproape 7000 hect. 0470. Aarfis Dicho 1411

brogralir. fOi. I

Ville sunt pe o intindere de 54 hectare, carT in 1890 an dat 540 hectol. vin alb. Dupa con-

tin la 72 proprietarl; la 1891 oile an dat 977 kgr. Una turcana. StupT de albine sunt 88, carT

In 1890, an dat 44 kgr. miere si 44 kgr. ceara. Totalul paminturilor de cultura este de 2848 hect.

CXIUTUL-MARE

pe ses in dreapta TrotusuluT si

pe Caiutul-Mic. Are o scoala mixta in ttrgusorul Caiutul, la care an urmat din acest sat, la 1891, 6 baetT si 5 fete, din 77 copiT in virsta de scoala. Are o biserica ortodoxa in tirgusorul CaiutuL cladita la 1765 si reparata la 1884 de locuitorT si de familia Catargin, deservita

de 1 preot si 2 cintaretT. Cit.ciumT sunt 8. CapT de familie 189, suflete 645. Animale se numara : 22 caT, 250 vite cornute, 16 pora si 44 capre. Pe teritoriul acestuT sat se afla statia cae! ferate Adjud-Tirgul-Ocna, numita Caiutul.

Chiutul, iirgufor, jud. Bacan, pl. Trotusul, com. Calutul, care intra in compunerea satului CAiutul si pi-in care trece calca judeteana Adjud-TirguI-Ocna. Comertul consta in vite, cherestea, producte de emplarie, etc. Drep-

turile si indatoririle tirgovetilor ati fost regulate de Domnul Ion Sandu Sturdza al Moldover, prin

hrisovul de la 1828.

Cäiutul, stalie de dr. de fer, jud.

Budgetul comuna pe exerci-

Baclil, pl. Trotusul, com. CAiutul, pe finja Adjud-T.-Ocna,

tiul 1891-92 are la veniturT

pusl in circulatie la 22 Iunie

la 1797 r, banT 65, si la cheltuelT la 4383, banT 40. Teritoriul comunal este stra-

1884. Se afla intre statiile Bilcea (5.8 kil.) si Onesti (4.2 kil.) sí la o departare de 267 kil. de

batut de calea ferata AdjudOcna, cu statia Calutul si de

Bucuresti. In altimea d'asupra ni-

catea nationall cu aceeasT desti natie.

Distantele: la Bacan, capitala districtuluT, 62 kil.; la T.-Ocna,

resedinta plasa, 25 kil.; la comuna Bogdana, 9 kil.; la com. ravreni, 7 kil. Cäiutul, sat, jud. Bacan, pl. Trotusul, cu o sectie numita T'irgusorul-Caiutul, si resedinta co-

muna cu acelasT nume, situat

veluluT mara de 159m.,14. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 740908 ler, zo banr.

Cäiutul-Mare, pifia, jud. Bacan, pL Trotusul, com. Caiutul, care curge pe teritoriul satelor Pi-alea

si Popeni. IsT are obirsia din munteIe Ursoaia si se varsa d'a dreapta in Trotus, dupa ce primeste pe dreapta pirliasul Pralea si Piriul-Cucoana si pe stinga pfrilasele Secul si TeiuL 82

CXLARASI

250

CXTUTUL-MTc

aiutul-Mic, pis« jud. BacaU, pl. Trotusul, com. Caiutul, care

curge prin satul si tirgusorul Caiutul. 'si are obirsia in Fundul-MateiasuluT si se varsa d'a .dreapta in Trotusul, dupa ce se

ingroasa pe stinga cu pidiasul Braduleata.

Cälärä§i, com. urb., in jud. IaImita, pl. Borcea, capitala ju-

VechT se recruta pentru armata cei mal buni caläretT si pentru

acest cuvint s'a dat si numirea de Calarasi. Inainte s'ar h numit Lichiresti. De la 1852 orasul a luat numirea de tirbeiti, pentru ca in acel an, fiind Domn al tariT Barbu locJitorif orasuld, dupa. mal mu'te incercarr neizbu-

tite, aü reusit sa cumpere de

Dupa statistica din 1887, pp. pulatiunea orasuluT era de 1826 capr de familie ; 7734 locutor!, din carT 2762 barbati, 2353 lime! si 2619 copiT. In recensamintul &cut in 1890,

s'a constatat ea populatiunea este de 8125 locuitorT, cu 2156

capr de familie si 5969 mem-

bri de familie, sah 4204 bati i 3921 femel. Dupl nationalitatT s'ah gasit: 7648 Ro-

matate, partea de E., pe malul sting al bratului Borcea jumatate, partea de V., pe ma-

la Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti o parte din mosia Lichiresti, pe care se afla si orau1; lar drept aducere aminte

lul sting al gituluT Jirlaul.

pentru acest mare act, a dat

cee, 13 ItalienT, 2 Englezi,

Se invecineste la E. cu satul Mägureni, pendinte de oras, la V. cu lacul Canrasi si

orasulul numirea Domnitorulul de atund. Numirea de $tirbeiti, data. in atuncT orasului, s'a pa-

Turd si 236 de alte nationa-

la N. Cu cimpif arabile. OrasuI este asezat pe un loc ves, ridicat d'asupra nivelului apel bratuluT Borcea, cu O pozitiune fruMoasä, si privit, cu

strat pana la

deosebire din partea de S., de

1714 pogoane, carT s'ati impar-

pe apa BorceT, prezinta vederei

ta ast-fel: 229392 stinjenT patratT formeaza vatra orasului, din carT 157784 s'ah impartit

detuluT Ialomita. Este situatà j u-

unul din cele mal pitorestI tablouri. In partea de S. se desfasoara lunca intinsa a BorceT si a Dunaref, aviad la dreapta lacul Cdlarasi si din loc in loe grupe de padurT; iar la 8 kilometri, pe cel-l'alt %km al Dunard, se Malta, spre E., DealulDobrogef, pe a caruf coasta este Ostrovul si spre V., Dealul-BulgarieT, sub poalele cdruia este Silistra. Numirea de Calarasi, orasuluT o poarta clupa numele vechilor ostasf a! Asupra acestef

nuniiri sunt doua versiunT. Se

spule ca. aid fiiud trecatoare din T'urda In Romlnia, p inctul de trecere era sub priv gherea

1881, ciad nu s'a maT intrebuintat de niel o

autoritate.

Terenul cumparat de la Eforia Spitalelor Civile este de

71608 ah ramas pentru strade, piete i rezerve,

Calarasi-

vitorr.

Dupa religie sunt: 7811 crestinT ortodoxT, 65 catolicT, 3 armen!, lo mahometanT si 236 mozaicT.

tata prin 4 morT cu vapor!, o tibacarie, maT multe caramidariT,

de oras, forma inainte un sat separat. Dar prin retragerea locuitorilor in oras a inceput a descreste si a.stazI conteaza ca

mahala. Prin 1877, orasul s'a mai marit in toata lungimea sa cu 54 stinjenT in partea de N. tuluT Ialomita de la anul 1832, cind resedinta prefectilor (scaunul ispravnicilor) judetuluT s'a stramutat ad din tirgusorul Ur-

A doua versiune este, ca. de

Dupa profesiuni : 1687 agricultorf, 245 meseriasT, 50 industriasT saù fabricanti, 237 comercianti, 272 profesiunl libere, 370 muncitorT i 250 ser-

a inceput a se mdri. Satul MIgureni, numit inainte Creteni, care este spre E., in apropiere

Pana la 1852 orasul era mic, aviad o singura strada i nu-

calareti saa calasasi, de unde a ramas si numirea ora-

aid si de prin satul

litAtI.

mar in urma cumpardref mosieT

lar restul de 1357 pogoane formeaza izlazul i mosia orasului.

51V.

suluT.

50

Bulgarl, 3 Rusf, 3 PrusianT, 15 GermanT, 30 UngurT, 5 Fran-

Cu stiinta de carte sunt 3340 persoane si AA §tiint5. 4785. Industriiile micT, ce se practica in oras, sunt : croitoria, cojocaria, cizmaria, lemnaria, plapumaria, tinichigeria, dogaria si altele.

locuitorilor, ,

une capita lit militare capitania Lichiresti si oamenif de 'Dazà eratI

minT, 50 Grecr, 60 Sirbr,

Calarasi este capitala jude-

zicen

Industria mare e reprezeno fabrica de bere, dota de api gazoasa si una de fringhierie. Miscarea comercialà in oras este vie, cadí se vind zilnic peatru export marT cantitatT de ce-

reale si multe vite, ce sunt aduse cu calea ierata i Cu carele si se transporta cu vase plutitoare pe Borcea si de ad pe Dunare. Exportul cerealelor si a altor producte in portul alarasi in aniT 1887-1888, in chintale

metrice, 100 kill a fost:

251

CALAIRAI

Gria

Secara Porumb Orz Ovaz Meia

1887 78525

34099 478266 z7522z 4266 54898

Legume fain. 39605 720 Sena. uleioase

1888

earl strada Stirbelii-Voda este

193696 88950 129891 159009 2007 26402 67314 1589

cea mal mare; este soseluitä

In vama portului Calarasi a fost in 1886 urmatoarea miscare in import si export: Import 54759878 kilgr ; val.

lei 2416148; dreptul de perc. 53221 leT.

Export 50629802 kilgr.; val.

lei 7869723; dreptul de perc. 13385 lei.

si cu trotuare de bazalt. Apra

caile judetene : Bucuresti, Slobozia pi Dobrogea, cea din-

tad traverseaza orasul de la

E. spre V. Cele doul din urma duc in port, unde este u 1 frumos cheia de lemn de stejar cu doua indltimr, servind pentru ancorarea vaselor, pi unde se termina calea feratd SloboziaCalarapi-Port.

Pe marginea orasulul despre port, este bulevardul Traian, soseluit cu trotuare largi umbrite

de arbori si care este singurul loc de preumblare al °rase-

Comerciul intern al orasului se face zilnic in mal multe sta-

nilor.

bilimente de coloniale, lipscanii, brasovenir, de bauturr si altele, precum si in piete, unde se vind legume, fructe si diferite ali-

Caramidari, Sf. Imparati, Stefan - cel- Mare, Tudor Vladimi-

mente.

gea.

I() In fie-care an, de la 1 Septembrie, se face aici un mare Welt' de vite, de manufacturi si

altele, care este vizitat de comercianti indigenT si straini si de unde locuitoriT orasului pi al judetului se aprovizioneaza cu diferite obiecte.

La 9 Martie, in fie-care an, se face un biIciu numar de vite.

Bilciurile aduc easel comunale un venit de 26000 leT anual.

In oras se afla : 5 brutarif, 3 cofetarif, 4 cafenele, 2 farmacii, 2

Sunt i i bariere : Magureni, rescu, Bucuresti, Cioroiul, Slobozia, Leasa, Sirbi si Dobro-

Ordinea publicä se tine de un politaia, 2 comisar! clasa I, 4 comisan l clasa II, un comisar de gall si port, 58 gardisti si 2 sergenti revizorT.

CÁLXRAI

teritoriale si a doua escadroane de calarasi. Biserici sunt 4: Sf.. Nicolae (catedrala) deservita de 3 preoti, I diacon si 2 clascali cintareti; cheltuindu-se 5220 lei anual. Sf. Nicolae, biserica filiala, in mahalaua Magureni, deservita 1 preot supra-numerar si d-,,cal cintaret, cheltueli anua'e 1248 lei.

de i

Sfintir Imparati, deservitá de

trei preoti si doi cintaretT, cheltueli anuale 4260 lei. Sf. Ion, Cuvioasa Paraschiva

Sf. Treime deservita de 1 preot paroh si doi dascali cinsi

tareti.

La cimitir se afla o capela. Evreir aa dotia sinagoge. Sunt trer cimitire, unul pentru crestini ortodoxi, until pentru catolici si al treilea izraelit.

In oras se aft: un gimnazia real, fondat in 1884, Cu 6 profesorT si 3 maestri ; a fost frecuentat, in arril scolar 18911892, de 91 elevi ; 7 scoli primare, din care 3 de bleti (2 cu patru clase si. 1 cu 2 clase),

Pentru paza de foc sunt 24

2 de fete (t cu patru clase si

pompierT, cu un comandant si un ajutor.

I Cu 3 clase); o scoala. urbana mixta, si o scoala rurala cu tip

Serviciul sanitar se face de un medic , un vaccinator, , o moasa si un medie veterinar. In oras se afla un spital judetean cu 50 paturi. In orasul Calarasi se afla resedinta urmatoarelor autoriati:

urban.

Scoalele de bleti stint frecuentate de 596 elevi, cele de fete de 375 eleve. Budgetul veniturilor si a chel-

tuelilor pe anul 1898 99 se balanteaza cu suma de 428133 leT, 99 ban!. Intre cheltuelile cele mai prin-

ta Carol I, principala piata a

prefect ira judetuluT, tribu nalul, judecatoria ocolulta Calarasi , protoieria judetulur, casieria judetuluT , comitetul permanent,

orasulta, in mijlocul carela s'a construit un palat administra-

consiliul de igiena, creditul agricol, serviciul technic al ju-

imprejurul caruia s'a facut un parc ; piata tirbeiuVoda; piata cerealelor saa o-

detuluT, biuroul telegrafo-postal, biuroul sub- sefuluT silvicultor,

toarele mia principale: Datoriile comund 105302 lei; retributia sell :ciului accizelor

tipografiT, 3 librariT, mal multe case de conaerciu, 3 otelurr.

In Calarasi sunt 5 piete: pia-

tiv,

borul ; plata Cuza-Voclá si piata pescariilor.

Sunt in oras 23 strade, din

biuroul vamal si cdpitania portulur. Ad i este si resedinta regimentulta Ialomita cu un batalion permanent 0 2 batalioane

cipale trecute in budgetul a'lulu! 1898-99, notarn urma-

24480 le!; idem a serviciului medical 25030 leT; idem a ser. viciulta politief administrative 53720 le!; idem, pompieriT 30440

¡el; iluininatul, asistenta publica

252

rÄLARAV

33668 ler ; instructiunea publica 8980 ler.

Budgetul drumurilor se balanteaza cu cifra de 18825 let, 6o banr.

sferturr de. ceas departe de DuOre. Vazindu-se si ad i inconjuratT de toate partile, se arun-

cara pe cal, cu femer, copa si cu tot ce mal putear' O. incarce, si se napustird in cimpir BAO: ganulur. Macedonenir, dupa ce

CALARA

la movila Plopul-Ostrovenilor merge pana la movila Perigelul Cu directiunea de la V. la_ E. Limita Huid de E. Incepe de la movila Perlgelul si merge spre

aduce un venit anual de ler

ceasurr orasul Getilor, se in-

2500.

toarsera incarcatr de prada chiar

N. pana la Magura-Verde. Terenul comund este ses. Comuna este udata de piriul Ascunsa, ce izvoreste din dealul Ascunsa, jud. Romanati, o

Are si o mosie care se arendeaza pe suma de 15500- ler a-

in acea zi în lagarul de pe ma-

merge pe hotarul despartitor

lul drept al Aula

nual.

In anul 1398, sultanul Baiazid a trecut pe aicr cu o armad formidabill in contra lur Mircea cel Mare. Dar fiind invins de Rominr la Rovine, tot pe adi s'a retras, dupa ce prin indem-

tare jud. Dolj i j ud. Romanati; se °preste linga gradinr, unde

Orasul are o luncd in vale, destinatä pentru depozite de lemne de foc si altele, care

Comuna Calarasi a realizat in anul 1897 de la Casa de Depunen i Consemnatiunr un im-

prumut de i milion ler, pentru infrumusetarea i imbunatatirea orasulur.

Comuna are subvenir: de la Ministerul Cultelor 5136 ler pentru intretinerea clerulur mirean ;

20000 ler de la casa judetuld Ialomita i 8o0 ler de la executoril ai defunctulur

ddrimara si arséra in cite-va

nul lur Evernos-Beg cel mal capabil general turcesc, a facut o

tabdrä de care si santurr, la adapostul careia a scapat de urmarirea lur Mircea. In toate razboaele pdrtate de RusT contra Turcilor, orasul a

formeaza o mica mlastina.

Stntrcurr sunt, dar in lipsa ploilor seaca adesea-orr. Intre acestea se numara: cul Pateleanca, Salcita i Vadul-

Barcer. Ele incep din Dunare si se scurg in balta Potelul, din jud. Romanati. Fintini sunt : Fintina-Hirnufinttna Mantea, tintina Marinescu, Fintina-Noul, Cismeaualur - Vasile, Fintina-luT-Dragolu,

fost ocupat mar tot-d'auna de Rusr si de aci îl indreptag atacul contra Silistrd i nurnal multutnita departarit sale de acea cetate, a putut fi aparat de

Fintina-10- ercau, Fintina-cu-

distrugere.

Cälära§i, com. rur., in pl. Jiuld.-j., jud. Dolj, la 67 kil, departe de Craiova si la 36 kil.

trinT povestesc ast-fel imprejura rea, care a facut ca aceasta comusa se numeasca ast-fel. Se zice ca atuncrcind satul se compunea numar din cite-va case, ag venit

departe de resedinta plaser, Ca-

Turd si calare fiind, ag diat

ciulatesti. Comuna este situad pe o mica

cel-l'alt drm al Dunarer, sau

oamenir din acel satulet. De la Turcir calad si-a tras nu-

coasta, pe malul sting al Duna-

locul de unde se pornea atacul contra cetatel Silistra.

rer,

mele comuner de Calarasi. inte cuprindea i cat. Andina, dar mar apor s'a desfiintat din cauza ca izvora apa din casele

A. Popestu, pentru intretinerea serviciulur divin.

Una dintre trecItoarele cele mar lesnicioase de pe un tarm al Dunarer pe cel-ralt, a fost si este tarmul sting al Borcer, intre Calarasi i Silistra. Aceasta

imprejurare a si facut ca Silistra sa devie, din vechime, o cetate puternica. Calarasi , fiind situat in fata trecatoard, a fost punctul cel mar expus d'a fi atacat de popoarele ce locuiau

In anul 335, inainte de era crestina, Alexandru cel Mare, regele Macedonier, venind cu armele asupra Getilor, trecu Du-

narea in titnpul nopter, pe la Silistra si in revarsatul zorilor se arad de o data inaintea Getilor. 'Acestia lovitr; asa pe neasteptate, luara fuga, inchizindu-se

intr'un oras al lor de lemn, slab intarit, care se afla numar trer

la o departare de 4 kil.

spre N. de Dunare. Se invecineste la N. cu com. Damian, la S. cu Dunarea, la E. cu com. Dabuleni, jud. Roma-

Salde , Fintina -Vladulur, Cismeaua- Alba, Fintina-lur-Obede s't Fintina-lur-Nuta.

Cea mar mare parte din bi-

oamenilor. Azi comuna coprinde un si n gur catan, numit Calarasi,

nati, si la V. cu com. Grindeni. Limita linier de N. incepe de la Magura-Verde si merge spre V. pana la Plopi. Limita Enid de V. incepe de la Plopi, merge spre S. pana. la

in care se afta silistea catunulur Ascunsa. Spre N.-E. comuna',

Plopul-Ostrovenilor.

boiului lur Mihaig-Viteazul cu Turch.

Limita finja de S. incepe de

ca la 40 m. departe de sat, pe un pamint nisipos, sapind oamenir, aü gasit arme si oseminte

ce se cred a fi din timpul raz-

CÄLARW

253

In comuna se afla o biserica parohiala, cu hramul SI. Nicolae i Adormirea-MaiceT-Domnulur.

A fost edita din caramida

din .1879 sunt 27 insuraiteT. Case sunt roo $i bordee 370.

piatra, la anul 1820, de catre Hagi Ion Enu$T $1 s'a terminat

Parte din ele sunt factite din zid, parte de gard.

la anul 1833. In tinda biseri-

Suprafata teritoriulta comunal este de 10358 pogoane, din care 7358 pogoane arabile. Mo$ia se nume$te Bechet-CAlara$i, apartine statuluT. Arenda

cel se afta urmatoarea inscriptiune: (In numele Malta si al fiuluf

i al

Maula* duh: la lcatul 182o ziditu-s'aii dumnezetascá biseria acensa sfbita unde se prilzmicte hramul AdormireaPrecistei i hramul Sf. Erarh Nicolae, din temelie, de d-1 Hagi Ion Enu1 pana s'a siv1r7it zidul i acoper4u1 i acum la lcatul 1833 cu ajutorul luIDumnezcii s'a apucat ccl mal jos aratas1 §i au Infrumusesat-o ce zugmvea11, dupfi cum se vede: Panait sin Enache i sosia luI, Popa Stan An Popa Stan, Patru sin

Moise, Patru sin Neagoe, de a una cu tot satul ad ajutat l la zid l la zugriveala. La zugmveala a fust ostenitorl Sfinsia-Sa Popa Ion Duhovnicul, Zugrav boer de neam Cupveanu. Iulie 24».

porta sare ; de aceea s'a numit Drumul-SareT.

Contribuabill sunt 578. Veniturile comund pe exercitiul 1893-94 ad fost de 4584 leT, 41 banT, iar cheltuelile de 4236 leT, 98 banr.

Animale sunt: 44o vite cornute, 500 of $i 36 cal.

stalie de dr. d.f., jud.

este de 127 roo leT. Suprafata vincha este de 8455 hect. 5290 m. p. ; suprafata ramasd este

Ialomita, pl. Borcea, cat. Calara$i, pe linia Ciulnita-Caldra$i, pusa in circulatie la 17 Noembrie 1886. Se afla intre statille

nevinduta sal:" parcelan. Restul pamintuluT arabil de 2858 po-

(port) (3.3 kil.) Inaltimea d'a-

goane ale locuitorilor dad un

supra niveluluT máriT de 16,11'17.

venit de 28296 Id. Inainte, toata mo$ia apartinea schitulta Roaba. Prundul-luT-Gol, cam de 150

Venitul acesteT stata pe anul 1896 a fost de 240349 leT 72

hect., este situat pe mo$ia statulul Calara$i, la marginea Durare' ; padurea numita PrundulNoti, pe insula din fata comuneT,

In catunul Calara$i se afla o

In Durare, are o suprafata de

$coall mixta ce functioneaza din

So hectare. Viile apartin locuitorilor. Se

1865, fiind intretinuta de comuna $i de stat. Localul con-

Sili$tea (14.5 kil.)

i Ca.lara$i

banT.

Cfirára§i, sat, in jud. tBoto$ani, partea de Sud-Vest a comuneT Ringhilesti, pl. Stefane$ti. A fost lnfiintat la 188o cu noiT improprietaritT insurAter, pe mo$ia

Ciornohal. Are o suprafata de

fabrica cam la 700 vedre ra-

1436 hect. pämint al locuitorilor

struit din caramida este ia burla stare. Cu ridicarea !uf s'a chel-

cilla din tescovina strugurilor. Pentru fabricare sun.t ro cal-

$i o populatie de 193 fama',

tuit roo leT. Are dota sale de studiu : La are o suprafat.l. de 88 m. p., lar a II-a de 72 m. p. Pentru cancelarla, locuinta invatátorulur $i pentru servichl sunt 5 camere. Pe lingl $coala se afla un atelier de palariT de

ar! k comuna.

contribuabilf.

pae. Localul a fost construit de Adrninistratia DomeniuluT CoroaneT.

In arul $colar 1892-93 inscris la $coala 59 bletT $i 8 t

rurala din 1864 sunt 335 improprietaritT ; s'a da' pamint pentru doT preotl. Dupa legea

fete At1 urmat regulat la $coala 46 baetT si 6 fete. In %rima de $coall sunt 137 copiT, adica 196 baetT j 175 fete. S tia carte 380

Cu 1012 suflete, din carY 212

Pe mo$ia statuluT sunt dota

Locultorif din acest sat sunt

mor', una cu apa $i alta cu abur!.

venitT din pl. Siret, comunele Salcea $i Caline$ti; ceT maT multY sunt Rus!.

Stine sunt patri". Sunt in comuna 9 circiumr. Comerciul se face cu com. Bechet,

unde duc loc. gnu, porumb, orz, ovaz, secara $i de unde importa lucrurT trebuincioasepentru casa. Transportul 11 fac pe calea judeteana Bechet-Corabia, ce tre-

ce prin centrul comuneT pe o lungime de 6 kil. CAÍ comunale unesc comuna Calar* cu comunele megiese. Ca drum vechiii este Drumul-

locuitorT, din carl 8o femer. S coa-

SareT ce vine din ocnele jude-

la are 8 pogoane arabile. Populatia comund se urca la

t iluT Rimnicul

2329 suflete, din care 1252 barbatT i 1077 femer. Dupa legea

torilor din aceasta. comuna $i

Vilcea, trece prin Caracal, prin viile locui-

merge la Bechet. Pe el se trans-

Are o $coala mixta, intretinuta de comuna, cu I invatator $i 29 $eolarT, avind 8 hect. $i 50 ariT pamint.

Numarul vitelor este de 6o8 vite cornute, 96 cal mar! iii miel, 4.41 de oT, i 60 mascurT. Sunt 48 stupT cu albine.

In sat se ab.' o circiuma ; 3 comerciantI $i 4 meseriasI.

Cäläraqi, sat, pl. Jiul-d.-j., com. Caciuläte$ti, jud. Dolj, cu reedi rita primar-id.

Cäläraqi, lac, in jud. Ialomita, pl.

CA LARAV-VECHI

Borcea, situat spre Vest de orasul Calarasi, de la care a primit

i

numirea. Se intinde

pe teritoriul comunelor : Calarasi-VechT, Ceacul, Cacomeanca

si Rasa, avind o suprafata in teren mediA de 500 hect. Este alimentat de DunAre, prin bratul Botul i adesea i prin gttul Jirlaul-de-Borcea; cadí d'ad

apele Durar-el cresc, apa din Borcea curge prin Jirlati in lac, iar ciad apele Dunarel descresc, apa laculuT se scurge prin acelasT git in Borcea. Din acest lac se pescueste mult peste.

Resedinta primarieT este in satul CAlarasi-Vechr. Populatiunea comuneT este de

1097 locuitorT, Cu 235 capi de familie, sati 559 barbatI si 538

fema, totT de nationalitate romina si de religie ortodoxa. Dupa profesiunT sunt : 247 a-

Vite sunt: roo° bol, 500 cal, 230 porcI, roo bivolf, 4000 of 20 capre. ler i cheltuelile de 4719 leT.

Cursurile se predaii de un invatator retribuit de stat si cocoala are localul el muna. propriti, construit de comuna.

a pendinte de mandstirea Caldarusani si care a fost arendata

Se intinde pe o suprafata de 1221 hect., cu o populatie de si locuitoriT 196 hect.

Teritoriul acester comune se intinde din Dunare spre N., pe

Coprinde doua mosiT : CalarasiVechT, proprietate a statului, fos-

Valea-luT-Ilie. Ad i este resedinta primarieT.

muncitorI si 40 servitorT. Stiti carte 143 persoane; 954 nu stiA carte.

Are o scoala mixta, frecuentata de 36 elevl si 21 eleve.

piere de linia cae ferate Bucuresti-Fetesti, si intre comunele Ceacul i orasul Calarasi. Are o suprafata de 14000 hect., din carl 3000 hect. bala, 500 hect. izlaz, lar restul pamint arabil.

reti- einoaia, pl. Negoesti. Este situat la E. de Bucuresti, lingO

313 locuitorT. D-1 C. AtanasiA are 1025 hect.

Borcea, j ud. Ialomita. Este situata spre N.-V. de orasul Calarasi.

cimpia Baräganul, pana in apro-

Cäläreti (Giula), sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. Cala.

gricultorT, 6 meseriasT, 7 comerciantT, 8 cu profesiunI libere, 38

Venitul comuna este de 4317

Calära§i-VechI, com. rur., in pl.

CALA RET1-$EINOMA

254

Ad i este o biserica, deservita de 2 preotT i 2 cintareti, pen-

tru care comuna are prevazut In budgetul eT suma de 408 la Prin apropiere, spre E. de sat, trece calea ferata Calarasi-Slobozia, avind aproare statia Sistea.

Acest sat s'a infiintat la anul 1843 de polcovnicul Odobescu. In spre S. de acest catun se afla. valea numita ValeaVinata care are directiunea de la V. spre S.-E. Proprietarul cultiva 740 hect.; 85 sunt sterpe, 50 izlaz i r50

dure. Locultorif cultiva tot terenul, rezervind 5 hect. pentru izlaz.

Are o biserica, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva deservita de

preot i I cintaret. In sat este un elesteti. Comerciul se face de 2 ch.-

i hangin. Numarul vitelor marT e de 302 si al celor micT de 1088. Are o seoalg frecuentata de 20 elevT i 2 eleve, cu IntreticiumarT s'r

pe periodul 1885-95 cu suma de

Calfira§ilor (Valea-), vale, ce

nerea careia judetul si. comuna cheltuesc 150 leT anual.

58100 leT anual, si mosia Caldrasi-

se afla pe proprietatea Baciul ; da in Valea-Sericiulur de pe aceeasT proprietate, pendinte de com. Blejesti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca.

CAlareti-§einoaia, com. run,jud.. Ilfov, plasa Negoesti, situata la E. de Bicuresti, linga valea Mostistea, 40 kil. departe de

Lichiresti, proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti,

arendata acum cu suma de ler 33000 anual.

Dupa legea rurala din 1864, sunt improprietáriti 150 locuitorT; neimproprietaritT sunt 110.

Se compune dinteun singur

sat, situat sub coasta de S. a BaraganuluT, la ro kil, de orau1 Cdlarasi, i spre E., la i kil. de satul Ceacul. De aceasta co-

muna tia

si catunele (tirlele) Calangi, Gratarul, Stilpul, Tres-

Bucuresti.

Calfied§ani, atun, pendinte de comuna Chiriacul, pl. Marginea, jud. Vlasca. Aceasta proprietate este : 3/5 proprietate a mosnenilor Calarasani sí 2/5 proprietate

Cu o populatie de 769 locuitorT, cae traesc in 148 case 1.1 in 13 bordee.

a d-luI Alimanescu. Are o suprafata de 388 hect. si aduce un venit anual de 4600 leT. In sat se afta 2 circiumr.

Se intinde pe o suprafata de 3171 hect. D-niT C. Atanasiii, G. Pitesteanu, Fratir Manolescu i sta-

Calära§e§ti. VezT Mateesti, jud.

tul ati 2672 hect. si locuitoril 499 hect. Proprietarii cultiva

tia, Gara-Silistra, Revederea, Mai-

can, Vadul-Cailor, Osaran, Luchia 5i Sili5tea-Inalta.

Se compune din satele: Bratasani, Caldreti, Pitisteanca,

Vilcea.

2087 hect. ; 85 sunt sterpe, 145

255

CILASÄUL

CALDA'. a ARUL-GLINA

izlaz, 355 pldure. LocuitoriT cul-

dinte de com. Hingulesti ; azI

muna Golesti, pl. Podgoria, jud.

tivl 451 hect.; 38 sunt rezervate

e proprietatea statuluT.

Muscel. De ad izvoreste Orla

pentru izlaz si 10 pentru vie.

Pesteleasa.

Comuna numArA 165 contribuabilT. Are un budget de 2474

Calcal (La-Salda), vechiti pi-

leT la venituri si 2436 leT la chel-

va, jud. R.-SArat, situat in pl.

com. rur. Cernica-aldArarul, pl.

In anul 1885 erad

Marginea-d.-j., com. Hingulesti, 'si pe mosia CtilcAi, de unde si-a luat numele. AzT e han pe drumul spre com. Gologani si Foc-

Dimbovita, jud. Ilfov. Este situat la S.-V. de Cernica, inteun

tuelT.

174

contribuabilT.

In comunA sunt 2 bisericT, cu 2 preotT, la BrAtAsani si Calareti; I scoalA mixt5.; 4 elestaie.

NumArul vitelor marT e de 1022: 371 cal o epe, 277 boT, 361 yací si viter, 4 taurT, 9 bivolf si bivolite, si al celor miel de 1709: 7 capre, 210 porcT si 1492 oT.

DintrelocuitorT, 204 sunt plugarl si 1 1 ati diferite alte profe-

chet, cu No. 63, cAtre Moldo-

sani.

Cfilchlasca (La-), locuinid izolata, jud. R.-SArat, in pl. Marginea-d.-j., com. Gologanul, in

partea de E., aproape de hotarul catre jud. Putna. AzT e han pe drumul spre HingulestiMAxineni.

Caldärarul, sat, face parte din

loe smircos. Spre S. de CAld5.rarul trece riul Dimbovita. Populatia luT e de 162 sufl.

Suprafata tota1ä a satulur e de 773 hect., din carl 658 hect. sunt ale statuluT si 115 ale locuitorilor. Statul cultivA prin arendasii s5.1 580 hect. (30 sterpe si 48 p5dure). LocuitoriT cultivä 103 hect., rezervind restul pentru cultura vieT.

Comerciul se face de 1 dr-

siunr.

ArAtura se face mi 151 plu-

=calcas a, bala, jud. Botosani,

girT: 72 cu bol si 79 Cu cal.

pe sesul PrutuluT, formatA din revArsarea apelor, la com. Ostopceni, pl. tefInesti.

LocuitoriT ati 244 care si c5.rute: 107 cu bol si 137 ca cal.

Comerciul se face de 5 eh-ciumarT si I hangiu.

CAlisAul, vale, jud. BacIA, pl. Trotusul, com. ManIstirea -C asinul, formatA de dealurile Cepoiul si Zboina - Neagr5., prin care curge ptriul CAllsäul-Mare.

M'as aul-Mare, pirliaf, jud. BacAu,

pl. Trotusul, care lo are

numit Izvorul-Iute, curge pe teritoriul coobirsia la locul

mune! MAnAstirea- Casinul, si se

varsä in pirliasul Casinul, pe

si

al celor miel de 270.

Cäldärarul, cdtun, pendinte de

LocuitorT improprietAritT su at

104 si neimproprietaritT, 117.

ciumar. NumArul vitelor marT e de 75

CAlceasca, piaure, supusa regimuluT silvic, com. Glimbocelul, pl. Podgoria, jud. Muscel, avind impreurtá cu trupurile: Goleasca, BAneasa, Dinuleasa, Tomeasca, GherIsoaia, Chiriceasca si Chiteasca, Ontindere de 1350 hect.; compuse din stejar, fag, car-

pen, jugas.ru, plop si frasin.

Calcescul, munte, la N.-E. com. arpenisul, in jud. Gorj, plaiul Novaci.

com. Strimbeni, pl. Teleorman, jud. Teleorman. Are o populatiune de 456 suflete, diu carT 83 contribuabili.

CAldärarul, pda'ure a statuld, in intindere de 35 hect., pendinte de com. Cernica, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

aldärarul,

etic de perdure de stejar, pe proprietatea PuraniMitropolier, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca. Are o suprafatA de 295

Cfilcliul, sat, jud. Baati, pl. Trotusul, sectie din satul Grozesti.

hect., pendinte de ocolul silvic

Caldare (In-), parte din cursul Hulla Bistrita, in judetul Su-

CAlciararul-Burdea, mofie a sta-

Cirtojani.

dreapta.

Cfiläsäul-Mic, pirtia", jud. Badil, pl. Trotusul, care isT are obirsia la locul numit al Banull, curge pe teritoriul com. ManAstirea- Casinul si se varsA in piriiasul CAldsdul-Mare. Cfilcii, mo,cie nelocuitA, in jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-j., pen-

ceava, tare Cojoci si DimbulColaculuT. Ad Bistrita curge foarte lin.

tuluT, jud. Teleorman, compusA din maT multe trupurr, avind pe

dinsa si p5durr intinse.

Caldärarul-Glina, molde a sta-

Cildarea. VezT Mocirlele-LeoteT, jud. Muscel.

tuluT, jud. Ilfov, pendinte de m'A-

641clArarilor. (Piscul-), pise, co-

Cu 17600 leT anual.

nästirea Radu-VodA ; mosia s'a

arendat pe periodul 1888-93,

CALDAREASCA

CIILDARU$A

1256

Uldfireasca, mofie a statuluT, jud. Buzaa, com. Caragele, pen-

in riul Otasaul, cam in mijlocul comaner Surpatele.

comutier e de 30000

leT,

54

banT.

dinte de Episcopie. Are 630

Are o scoall, frecuentata de

hect. Acum e vindutà in loturT locuitorilor din com. Caragele.

Caldäre§ti (Trandafirul), com. rur., In pl. ampuluT, jud. Bu-

45 elevT si 3 eleve. Carte stiti 82 locuitorT. Are o biserica, de-

zda, filtre comunele Padina si

servia de 2 preotT si 2 cinta. rel, al carel hram este la 6

Cäldäreasca, inofie, in pl. Mar-

Pogoanele, la distanta de Buzar'

ginea, jud. Teleorman, proprie-

de 46 kil. Limitele sale sunt : la N., hotarul mosiilor reasca i Luciul ; la E., hotarul mosiel Macoveiul, pana da in

De-cembrie. CirciumT sunt 7. Aceasta comuna a purtat tnult

hotarul mosiei Balaciul, jud. Ialomita ; la S., hotarul mosiilor Arcanul si Meteleul ; la V., plmintul locuitorilor din com. Pogoanele si parte din mosia Tu-

colulur trecut, isT avea t'ida ad. Parte din locuitorif din comuna Meteleul, spune legenda popo-

tate a d-neT Zoe Slatineanu, situatá pe teritoriul com. SOt'Arel. Se Invecineste pe de o parte cu Pirlul-Urluiuluf, la N.

cu mosia Ulmeni si parte din Spatdrei si cu proprietatile locuitorilor din com. Spatarei; de pe alta parte cu mosiile Plosca si Spatarei. Are o intindere de 250 hect. Aceasta fasie de mo-

sie forma mar fnainte un singur trup cu mosia Liza, si in urma impártelilor succesive futre mostenitorr, a ramas aceastä fasie izolata.

CfildäreI (Movila-), deal, In jud. Constanta, plasa Constanta, pe teritoriul comunei Gargalicul, si anume pe al ambelor catune ce o constituesc. Se desface din

dealul Tasaul; se Intinde spre S.,

intr ' o directie de la N.

guiatul, pana da iar in hotarul Calddreasca Limitele sunt insemnate numaT prin momosier

soroaie.

Suprafata sa este de

4266 hect:, din care : 3607 arabile, 73 padurT, 32 fineata,

458 lilas si 96 sterp. Are o singura proprietate, Trandafirul. Terenul e un vast ves, intrerupt

putin In partea de E. de citeva delulete i movile. Industrie

n'are, afara de 2 stine. Cal de comunicatie n'are altele, afara de soseaua vecinala Padina-PoVite are: 462 boT, 365 vacT, 188 viteT, i bivol, 8 bivolite,

inalt i stincos, la E. Se ridi-

1020 or i 293 porcT.

ca la 35 m., In virful Bacargi-

Comuna e formata din singurul sat Calddresti, avind o

Tepe. La poalele-i vestice e asezat lacul Gargalicul si cele doua

un bacia, care, pe la finele se-

rana, ne mar putind suferi angaralele impuse de proprietarT,

incepurä a fugi si a se stabili ad i si pe la inceputul acestui veac, satul tsT lua finta ; dar, fiind situat in drumul invaziunilor ruso-turce, nu putu prospera. Cu improprietarirea locuitorilor, comuna incepuse sa la oare-care avint, ?usa In anul 188o, Februarie 2, un incendia puternic o reduse aproape in cenusa, asa ca locuitorir, cu grea, si - aa terminat constructiunea primitivelor lor locuinte.

Céldare§ti, atun

goanele.

la S., printre piriul i lacul Gargallcul de o parte la V., BaltaMare si tarmul, pe care li face

147 caT, 175

timp n u mele de Trandafirul, dupl

epe, 63

minjT,

al

comund

Cernatesti, jud. Buzati. Se la adesea alipit cu catunul Zarnesti-de-Slanic. Are 170 locuitorf si 40 case. Cildäre§fi, mofie, in jud. Buzar!, comuna Caldgresti, numita de comun Trandafirul. Are 4o66

si Gar-

populatie de 870 locuitorr, din carT : 182 barbatT insuratT, 22

galicul-Mic. Este acoperit cu finete si izlazurr.

neinsuratl, 5 vaduvT, 250 1310; 182 femeT maritate, 15 vadu-

hect., maT toate arabile, din care

ve, 214 fete. ET traesc in 173 case. StrainT sunt: 2 GrecT, 5 Austro-Ungarr, i German

pilcurl alaturate, din care unul

C'äldäre§fi, vale, ce incepe de

tul-d.-s., jud. Vilcea ; izvoreste

Bulgar. MeseriasT sunt : 2 lemnarT, 2 fierarT, I masinist, I cojocar i i boiangiii. Media nasterilor e de 45, anual, a decese-

dintre com. Genuneni si Surpatele, de la nordul dealuluT

lor de 23, a casatoriilor de 9. Comuna are 154 contrib.,

Clineni, zis si Plescioara ; trece prin coin. Surpatele si se varsa

din carr 6 comerciantI rominr. Stabilimente sunt 7. Budgetul

sate Gargalicul Mare

Cäldärei (Pirtul-), mic afluent al BistriteT, com. Bros_ teni, jud. Suceava.

Caldärei (Valea-), vale, pl. 01-

86 padure, formata din dota are 70 hect. si altul 16. pe mosia Blejesti i da in valea Glavaciocul. Depinde de com. Blejesti, pl. Glavaciocul, judetul Vlasca.

CaldAru§a, cdIu, pendinte 4de com. Urleasca, pl. Ianca, jud.

CXLDXRUSANI

257

CXLDXRUSA

Braila, situat la 5 kil. spre S.V. de Plopul. Are 155 suflete, saa 31 familii. tit'i carte 6 persoane, 149 nu stia.

n el Ceptura, pl. Cricovul, judetul Prahova.

cCu stOlucirea cel Sfinte si incepltoare de vial si ceY nelmpIrtite si celeY pururea antatg. si tnchinate Troiee, si

Cildiru§anca - Arice§ti. Vezi

Cäldäru§a, vechie numire a ca-

CAldArupnca - Atirnati, judetul Prahova.

no cu aceastei putere de luminet umbrindu-ne si lumintndu-ne. Luat-am aminte

tunuluT Postea, din com. Cilibia, jud Buzda.

Cäldäru§anca - Atirnati, trup de pldure, a statuluT, in intin-

C61däru§a, lac, in satul Buhde01,

plasa Stemnicul, judetul

dere de 75 hect., pendinte de com. Carbunqti, pl. Podgoria, jud. Prahova, care impreura cu

Vasluiu.

trupurile : Carbuneti (430 hect.), Ciftldiru§a, peYdure a statuluT, In

si Caldarwanca - Aricesti (750

jud. Buzla, com. Jugureni; face corp cu Arhimandrita si Nucii-

hect.) formeaza pldurea Carbunesti.

Calcifiru§ani, sat, jud. Ilfov, face Oporelul, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.,

parte din com. rur. RddulestiResimcea, pl. Mostistea. Se in-

tinde pe o suprafatl de 8o6 hect., cu o populatie de 280

acoperit cu pkdure. Ciildäru§a-CApreni, mofie a statuluT, pendinte de Sf. ApostolT, In jud. Buzati, com. Cilibia. Are 373 hect., mal toate arabile, si

locuitorT.

D-1 N. C. Filitis are 250 hect.,

60 hect., pAdure formatI din tufa

din carT cultiv5. 170 hect. si locuitorii aa 556 hect., din cm-1 rezervk pentru izlaz 125 hect.

si salde. Se arendeaza impreunl cu Jugureni din com. Jugureni.

ciumarT.

Acum s'aa despartit si aa devenit proprietAtT particulare.

Cu

dumnezeestile scripturY.

Cind zice I Cie Infricosat este a ciedea in mina luY Dumnezele celuY vill. Cine 1g asciende In pgmlne talantul boglieieY luY,

si iar grKeste Domnul. Nu O ascundetT voY vistieriele in petmlnt unde viermiY s'i putreziciunele o putrezesc si furd o sapd,

ci A ascundep vistieriele la cer de unde nicY una dintre acestea nu le poste strica.

Si iar mei intristez de ce grheste Pavel, vasul ce! ales : De zice a nimic n'am adus In lumea aceasta cu aceia nicY aduce nu vom putea, si iar zic: celor bogaeT se °preste set nu se Inalee cu mmtea tneelepciuneX nicY A netzuiasA spre

Ghidi eT.

Ciddäru§a, pise., spre E. de com.

la cele grite

Comerciul se face de 2 drNumArul vitelor mar! e de 316 i al celor mici de 263.

bogellia cea pYeritoare, ci spre Dunmezeul cel vid, celuY ce a dat nouie toate din destul Inerte tndulcire, a lucra cele bune si A se Imbogeteeascie tntru lucrurile cele batee si A-§Y ascunzi evanghelie, zire o teme bune veacul cela ce va

a fie prorocirea. Drept acestea si eil tntru Christos Domnul, bun crestin, singur 4iitor, Io Mate! Basarab Voevod si Domo a toateL Tara-Romtneascii si de cea parte de munte si altele domnind, auzind acestea, repezitu-m'am cu pofta si cu endul cel Dumnezeesc, carde este Ata sintele bisericY

a le zidi si a le urzi si a le Infrumuseea cu cheltuialK din avutia ce s'a dat noule de la Dumnezeh, intocmind acestea, vrut-am

si aci In locul acesta carde se chiamet

Cildäru§a - Jugureni,

mofie.

VezT Jugureni, jud. Buzati.

Cäldäru§ani, jud. Ilfov, nidnit'stire de calugarT, asezata pe o limbl de pamint intratä in lacul

aldäru§a-Manasia, mofie, in

Calddrusani, la 4 ore depk'rtare

jud. Buzau, com. Aldeni. Veg

de Bucureti. Are o pozitie pitoreasca. Era pdnk in timpul luT Mateia-Basarab un loc de

Manasia.

C6.1dKrusani a zidi casa DomnuluY, carde

loc singur Domnia-mea cu gindul l'am gdsit Intru mhrirea si lauda sintuld Mareta Mucenic Dimitrie, ca A ne fie DomnieY-mele si pKrineilor me! intru vecYnicä pomand. lar ImpKratultg de vecY, celuY

neputred, celuT nevKzut, celuY tneelept, unul Dumnezeh, aceitas sK-T fie cinste

VezT Urseasca sau CAlddrup,

mica bisericutä cu citT-va pus-

jud. Buzgu.

niel.

si melrire Intru ved( de veac, amin. Si s'a inceput a zidi In luna luY Iulie In 14 si s'a Avirsit In luna Octombrie 20, leatul 1638».

La anul 1638, Mateia-Basarab, dupa un razboiti ce a avut cu Vasile Lupu, din care a eit

Ad, pe vremurf, era un focar de literaturA romineasca. Meri-

Cildäru§a - Urseasa, mofie.

Cäldäru§anca, mofie a statuluI, pe care, la 1864, s'aa improprietkrit 36 locuitorl din com. Cal.bunesti, plasa Podgoria, judetul Prahova.

Cäldäru§anca, mofie a statuld, pe care, la 1864, s'ati improprietArit parte din locuitoriT comu57170. Ilm le DIEllonnr Ceogrnlio. roi. II:

schivnicie

si p'atund avea o

biruitor, a fondat biserica si

cetatea, lar mard.stirea s'a populat si a fost in multe rinduri un loe de addpost pentru po-

tosul Mitropolit Grigorie, inainte de alegere, traia. 'in aceastä mdnkstire ca simplu diacon, indeletnicindu-se cu traducerea de cartl

pulatia Bucurestilor.

bisericesti in romineste.

Inscriptia d'asupra usa biserice! este cea urmAtoare

lugar!, ceT maT multi infirmT si

A/16115.s tirea numara azi I I I el-

33

CÄLDXRU§ANI

batrinl

i

CALIENI

258

Intretinerea el costa

Cu 75 suflete, din carT io con-

pe stat anual, 25204 Id.

tribuabill, top' RomlnT. LocuitoriT

Cildäru§ani, baltd, jud.

poseda 9 plugurT, 12 care cu bol si vacT, t caruta cu cal ;

Ilfov,

pl. Znagovul, linga ma.nastirea cu acelasr nume, formata de plraiele:Pirlul-alugaruluT,al-Vldscioarer, a1 Vlasier si de alte iz-

12 stupT de albine. Catunul este udat de apa Cernadia si in comunicatie cu

voare. Din ea se scoate peste mult o gustos.

care.

Cäldäru§ani, numire datä in localitate, mofid Glodeanul-Sarat, din com. Glodeanul-Sarat, jud. Buzad.

comuna sa, printr'un drum de

In catun se gasesc I moara

vul, jud. Ilfov, Ruga mändstirea cu acelasT nume. Coprinde 3522 hect., Impreuna cu cele dupi catunele comuneT Lipia-Bojdani, formata din trupurile : Caldarusani (1800 hect.), Intre.PodurT (770 hect.) si Brinzeanca (952 hect.)

Caldäruse§ti, mahala, In plasa

Caldäru§li (Cotul-), 'd'Are a statuluT, in jud. Buzan, comuna

Cilibia. Are aproape 48 hect. crivina. Face un corp cu Tufele-Lupasculur.

Populatiunea comunef, dupa cel din urma recensamlnt, e de 314 capl de familie, CU 1246 suflete, din care : 641 barbatr

suratT : 327 barbatl, 287 femeT ; 596 insuratT : 35 vaduvT, 16 barbatl, 19 femeT si t femee divortata ; dupa nationalitate: 1238 RominT, 4 GrecT si 4 de diferite nationalitatT ; dupa religiune : 1242 ortodoxI si 4 mozaicr; dupl

tunul are si un deal numit dealul Calesti, care nu este altul

de cit prelungirea dealulur Batrina, din com. Stänesti.

Impartea (1892) ast-fel: Dupa starea civila : 614 nein-

felul ocupatiuneT: 484 agricul-

Calianul, tipa, com. Priboeni, pl.

torT, 3 meseriasr, 8 comerciantf,

2 profesiuni libere, 24 munci-

Podgoria, jud. Muscel.

3 servitorT. tiu carte 184 barbatT si 2 femei.

torT si

Cälianului (Valceaua-), valcea) pe teritoriul comund pl. Podgoria, jud. Muscel.

Numarul caselor de locuit este de 278. Miscarea populatiuner in anul

CAlicelele, deal, jud. Vilcea, unit Cu dealul Catanelul, des -

pre care se spune ca sl-ar

fi

luat numele de la un om, anume Catanelul, care a curatit acel loc de padure, facindu-1 arabil. Este situat la V. comu-

de i kil. de vatra satuluT.

1892 a fost: 14 casatoriT, 72 nasterT si 45 mortr.

Cultul crestin-ortodox e reprezentat printr'o biserica parohiall, cu hramul Sf. Gheorghe.

Comuna vine in ajutorul biserice! cu 20 leT anual. Instructiunea publica se precia tuteo scoala mixta. situata in sa-

tul alieni i frecuentata de 57

com. Panatául. Face un corp, de

8o hect., Impreuna cu sforile :

rile.

si 67 rimatorT. Biserica n'are ; oameniT merg

oT

neT Ciineni, pl. Cozia, departare

Cäldura, pddure, in jud. Buzati,

si Malu-

605 femeT. Aceasta pop ulatie se

Motrul-d.-s., jud. Mehedinti; tine

de com. rur. Pestenuta.

din catunele Calieni

pe apa Cernadia si 2 l'infla Numdrul vitelor este de 174 vite marT cornute, IO cal, 87

la biserica din cat. Maui. CA-

Cäldäru§ani, 'd'Are, pl. Znago-

desparte din com. Vulturul ; la S. cu Milcovul ; lar la E. cu Siretul. Comuna Calieni e formata

Cälieni, com. rur., in pl. Biliesti, jud. Putna. alieni se afla asezat pe malul Leical si al Siretulur. Ser-

copir, 52 baetT si 5 fete. Numarul total al copiilor cu virsta de scoala e de 150, 90 baetT 6o fete. Comuna vine In ajuto-

veste ca loc de popas pentru plutele ce vin din Moldova si

rul scoaleT cu 334 leT anual. Comuna numara 274 contri-

zia, din pl. Ocolul, jud. Gorj, ca la 3 kil. spre N.-E. comuneT. E situat pe ses si are o intindere de 258 hect., din carr 96 arabile, 45 hect. finete si lived, 7 hect. vie, 110 hect. pa-

merg spre Distanta el de resedinta subprefectura (com. Suraia), e de 15 kil., iar de capitala judetuld

buabilT, adica i la 4.55 loc. In anul 1886 erail numal 213 con-

e de 30 kil.

nanciar 1893-94 a fost:

MarginileacesteT comune s u nt :

Veniturr le! 4068, banT 68;

dure.

la N. si N.-V. cu Siretul ; la N.-

cheltuelT leT 4049, banr 3. Budgetul fondurilor drumuri-

Coasta-BabetuluT, Nicioaia si Ma-

lurile, proprietate a mosnenilor in devalmasie.

Cile§ti, ciitun, al comuneT Slobo-

Are o populatie de 15 fam.,

V. si

E. cu Milcovul, care o

tribuabili. Budgetul comuneT pe anul fi-

lor :

veniturr leI 629, banT 95;

cheltueli leT 500.

In anul 1885-86, budgetul de veniturl era de leT 4548, iar la cheltueli leT de 4546. Teritoriul comuneT Calieni , fiind asezat in Valea-MilcovuluT

Cu virsta de scoala. Cu intretinerea eT, comuna cheltueste 334 leT anual.

216.

Instrumentele agricole, de care

dispun cultivatorif din Calieni, sunt: I masilla de treerat cu abur, I masina de vinturat, 6 plugurT de lemn, 84 de fier si 3 grape de fier. Vite sunt : 2986, din carT : 476 boT, 532 vacT, 197 ea!, 1549 oT si 232 porcT. Stabilimente comerciale sunt : 6 circiumT, 2 bacanil, 1 fabricä

de cherestea, 2 cizmariT, 1 gradinarie si I fabrica de rachia de tescovina.

com. Vulturul, prin soseaua comunalA Suraia -Vulturul-Calieni

de pe Calimanul, pe care nu creste de cit muschiti gros, catunT, eniperT, afine si mal jos

C'alieni, parohie, in com. cli acelasT nume, pl. Biliesti, jud. Putna, formata din 2 bisericT : una parohiall, cu hramul Sf. Gheorghe, in catunul Calieni ; a doua filiald, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, in catunul Malurile. Comuna vine in ajutorul bisericilor Cu 30 leT anual.

de 112 m. E de o calitate curata. Se intrebuinteaza mal cu seama de vopsitoriT de stofa.

meriso are.

La poalele luT sunt mine de arsenic ; formeaza vine groase

Calimanef (Piscul-), pisc, in comuna Cetateni-din-Deal, plaiul Dlmbovita, jud. Muscel.

Calimaneasa, sat, face parte din com. Valea-Rea, jud. Tecucia.

Calimah, deal, in raionul com.

E asezat pe dealul cu acelasT nu-

Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud.

me, la o distanta de 1 kil. si

Tecucia. Este acoperit de vii, pomI fructiferT, putina padure si are si loc de semanaturT. Se

860 m. departe de cdtunul Galbeni, unde se afla resedinta co-

intinde din Valea-ZeletinuluT pa.na in Valea-BerheciuluT.

Are o populatie de 210 capT de familie, cu 86o suflete. Locuitoril sunt razesT vechT. Are o scoala mixta., frecuentata de 40 de copiT. In sat este o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot si 2 cintaretT.

Comuna Calieni e pusa in co-

municatiune la N.-V. si V. cu

dar adinc. De obiceia, pana pe la io Iulie omatul e nelipsit

CAlieni, mahala, in plasa Motruld.-s., jud. Mehedinti ; tine de com. rur. Floresti.

si a SiretuluT, are un pamtnt fertil, din care se cultiva 2 treimI. NumArul cultivatorilor este de

aLIMIINEASA

259

CALIENI

Cälimani, loc izolat, in comuna Roznovul, plasa Bistrita, judetul Neamtu, renumit pentru fine-

In lungime de 16 kil., lar cu

tele ce se fac aicr, precum si

Namoloasa, printr'o alta osea, ce pleaca de la Sudul comunei

pentru zarzavaturile ce se cultiva.

si are o lungime de 17 kil. La

muneT.

Pe la 1700, satele Calimaneasa

si Galbeni formati un singur sat Cu numele de Galbeni, avind si o biserica facuta de Ursul Vartic. Din cauza inundatiilor ZeletinuluT s'a despartit in doua :

marginea acestei comune, se afla o movild, care indica locul unde

Calimanul, deal, in com. lora-

s'au ingropat mortiT din timpul revolutiuniT de la 1821.

hoya ; serva de pasune pentru

alieni, ceitun, in comuna cu a-

C'älimanul, munte, in jud. Su-

o parte din locuitorl cu Fatul Galbenul s'a stabilit spre V. si

celasT nume, pl. Biliesti, judetul

ceava, intre com. Neagra- aru-

a dat numele satuluT Galbeni ;

Putna. Este situat pe malul SiretuluT, servind ca loc de po-

luT si Transilvania, avind ca piscur1 Bitca-TiganuluT inTransilvania si Ciribuc (1459) la noT. D'asupra acestuT munte este un platal mare, peste care TransilvaniT

lar a doua parte a apucat spre

pas pentru plutele ce vin din Moldova spre Galati.

Are o biserica parohiala, cu hramul Sf. Gheorghe, pentru in-

tretinerea careia comuna vine in ajutor cu 20 leT anual. Are 1 scoala mixta, construita din birne, care e frecuentata de 57 copiT (52 bletT Si 5 fete), din 150 copiT (90 baetT si 6o fete)

chianul, plasa Cricovul, jud. Pra-

vitele locuitorilor.

s'aa intins incet incet cu pasunatul, pana ce UnguriI, dupd mal mult timp de pasunat, al pus stapinire, a.sa ca. frontiera trece acum pe sub creasta munteluT. D'asupra luT, peste hotar, se afla un lac, mic in suprafatd,

E., formind satul Calimaneasa. Pana la 1730, ambele sate for-

maa o parohie cu o biserica numita Schitul-luT-Ursul-Vartic. La 1735, locuitoriT din Calima-

neasa ati staruit la parintele Sofronie, care le-a dat un schit din satul Tochile (com. Burdusaci).

El a fost adus in 40 care si s'a fácut biserica. La 1754 s'a t'irnosit. Este de lemn de stejar.

S'a reparat la 1850 si 1854. In aceasta stare se afla si asta-zi.

rotaria si dogaria, mg putinf

Cu enviarla, olaria si fieraria. Produsul munceT fi desfac la ca-

Calimäneasa, deal, In raionul com. Valea-Rea, pl. Zeletinul,

jud. Tecuciti. Este acoperit cu vil' si padurf. De o parte este situat satul alimaneasa. Cfilimänelul, munte, In jud. Suceava, intre comuna Sarul-DorneT si Dorna.

Cälimänelul, fria, In jud. Su-

CILIMXNETTI

260

CALIMINEASA

l'altf satenf satl la comerciantif din comuna. In comuna sunt: 51 cal; 488 bol, 515 yací', 375 of, 126 capre, 872 porcf. Pe rlul Calimanesti si GuraVäeT sunt mal multe morf carf produc anual 1500 leT. Locuitoril, in numar de 389, s'ati improprietarit la 1864 si

toaca, Naca, Manga, Belegosul, Fulga, Spoelile, Piva si Caciulata. Mosia nu s'a vIndut in lotuff la locuitorT, fiind ape Mi-

nerale pe dinsa. De com. Calimanesti apar. tine muntele Nerotul cu direc-

tia de la N.-V. spre S.-E. Ca locuri insemnate in comuna sunt : Manastirea Cozia, 1:dile CAliml-

nesti si Ostrovul. Pe HITA apele de la CAlimlnesti, destul de bine cunoscute,

s'ati dat 1235 hect. pamInt

aci mal este un izvor Cu al:1,

din mosia statuluT. Terenul cultivabil produce cam 875 chile porumb. Alte ce-

care contine pucioasA In multA cantitate, numitA de sAtenI Pu-

reale nu se cultiva. Aproximativ sunt In comuna

dealurile CAlimAnestilor.

din jos de Panaci. Are de afluentl din dreapta : Jalovjita, Mihailetul si Piriul-Taeturei ; iar din stinga Bucinisul si PIrlul-Tulbure.

1550 merf, '200 per% r400 nucf, 1600 ciresf si peste 50000 prunr. Venitul comunef se urca la 4.406 lef anual, lar cheltuelile la 3722

seste mult1 piatrA de constructie.

ceava, com. Sarul-Dornef. Izvoreste de sub muntele cu acelasI

nume si dupl. un curs de 12 kil, se varsa in Neagra- arului,

Cfilimäneqti, com. rur., plaiul Co-

li

turoasa si care izvoreste din Pe prundurile Oltuld se glScoalá existA in comun5. de la anul 1837. ClAdirea e bunA si

lel. Nu dispune de fond capita-

e proprietatea comuner. Se frecuenteazA de 61 copir, 52 bAeti

lizat.

si 9 fete, din numArul de 282

zia, jud. Vilcea, formata din 5

Se margineste la E. cu jud.

copiI, 153 bAetI si 129 fete, cu

catune : Calimanesti, Gura-Vaa,

Arges, de care se desparte prin riul Oltul, la V. cu dealul Plesul si Muerestile, la N. cu muntif Carpati si la S. cu com. Mu-

virsta de scoall E dotatA cu

Seaca, Tigania si aciulata. AceastA comuna este situata pe Valea-Oltuluf, pe malul drept, spre N. de RImnicul, la 17 kil. si spre E. de resedinta sub-prefectura, Olanesti, la 9 kil. Dupa spusa bateinilor, vatra satuluf Calimanesti ar fi fost tina manastirea Cozia, dar mai tirzia s'a mutat pe locul unde e asta-a.

Are o populatiune de 2088 locuitori, 988 barbatT si 11 00

ereasca. La N. de vatra satului, la dis-

tanta de 8 kil. sunt locurile numite : arlige, Lotrisorul, Clopotul, Lunca - Bagi si Puturoasa. Spre N.-V., la distanta de 2-5 kil. sunt poenile : Onofrea, Vadul - Sindiler, La - StIna, Plesul, Poeni, Nazaria si Cocinile. Spre

3 hect. pAmint In tarinA. StiO cante 16o bArbatr si femeI. Cu intretinerea scoaler, statul chel-

tueste anual 2322 Id. Sunt 2 invatatorf.

Sunt 136 stupT cu

albine,

carf dati pana la 150 kgr. miere

si I00 kgr. ceara. Intinderea comuna, cu izlaz, vatra satului si pamint pentru cultura, este de 1295 hect. afarA de proprietatea si pAdurea

V. la distanta de 2-4 kil, sunt

statuld. In timpil cind se fac

femef, in care intra si 75 familif TiganI, carT se ocupa cu a-

poenile : Purcaretul, Grosatul, Gangurea. Ve sunt : Caciulata,

prunele, se produce peste 13000 decal. tuicl, iar in cazul con-

gricultura si fieraria. Capf de familie sunt 538, contribuabilf 518, case 497. In Calimanesti e o singura bi-

Postea, Puturoasa, Lotrisorul,

trariti maximum t000 decal.

Antim , Calimanesti si Gura -

Aproape de asa numita Masalui-Traian, intre mAnAstirea Co-

serica, fondata de calugarul S erafim, Egumenul Manastiref Cozia

si zugravita de jupan Gheorghe Miscuricf. Inscriptia e stearsa. Pe linga. agricultura, 69 lo-

cuitorf se ocupa cu dulgheria,

Vda. Prin comuna trece soseaua nationala RImnicul-Rlul- Vaduluf,

care inlesneste comunicatia intre com. Brezoiul, aineni, Cálinesti, Robesti si kimnicul. Locurile din jurul comuna se numesc : anpul-luf-Dan, Ras-

zia si Piscul-TurnuluI, pe tásmul sting al OltuluI, la cite-va sute de pasI mal la vale de Calea-lur-Traian si la o miel distant1 de izvorul termal de 27°

C., sunt secase astAzI la lumina zileI mar multe zidlrir de

CALIMÄNETI

261

piatra cioplita $i de calmidd, a caror forma 0 dispozitiune

CALIMANE§T1

prin paretT, comunicau caldura din suspensurae In cella.

kgr. gr.

nu lasa flier o indoialä aSupra

In sapaturl s'a maT aflat, pe

destinatiuneT lor. Sunt rama$itele

lingä virfurT de lancT, cutite ur-

uneT cetaf romane, numitl Arutella, una din statiunile militare

matoareIe :

SuIfat de magnezie. 0,0034 Acid carbonic formind bicarbonate . 0,058 Idrogen sulfurat liber 0,00006

t(ianus) dec(urio); 2. 0 alta placa

Aceasta localitate este inzestrata cu un frumos stabiliment

de pe limesul alutan. SOpaturile intreprinse aci de d. Toci lescu avura de rezultat dezgroparea a doul pietre cu inscrip-

I. o placa rotunda de argint cu inscriptia Terent(ius) Dec(imianus) saa Teren-

tot de argint cu inscriptia pe ea punctata : Valerius, Valeri-

balnear. A$ezat in mijlocul uneT naturT

tiunT, inscriptiunile chiar de fundatiune ale lagO.ruluT, earl se a-

anus eques librarius chortis I Hispanorum ex voto posuit ,

de o frumusete incintaoare

portilor de intrare

precum $i 3. maT multe monede incepind cu August pana la

dintre cele maT bune, stabili-

Julia Doamna. Obiectele, ca $i monedele, se pastreaza in colectiunea MuzeuluT, iar inscrip-

neqti poseda toate necesitaile cerute de $tiintä pentru tratamentul balneo-terapeutic, ce cu totul lipsea In tara noastrl..

flaü

in cetate. Din ele rezulta cá laglrul a fost construit la anul 138 d. Chr., in timpul impOratuluT Hadrian , de care corpul auxiliar al Siriacilor sageta$1 (Surii Sagittarii), prin ingrijirea

luT T. Fi. Constans, procura-

tiunile atl fost publicate de d. Gr. Tocilescu in «Archaeologisch Epigraph. Mittheilungen » din Vi-

torul imperial al Dacier infe-

ena, vol. XIV.

rioare. In interiorul lagarulur s'a destoperit $i insemnate resturI de o bail (balneum) a$a cum o-

bicinuiaa RomaniT sa aibl in fie-care castru al lor, ba chiar In sate. Se observa cele treT despatiturr absolut necesare unel baT: cella tepidaria, (tepidarium) cella caldaria, (caldarium) $i cella frigidaria, (frigidarium).

allá furnalul (hypocausis),

Ina-

intea luT: camerile pentru In calzit :

propnigeum

i

praefur-

nium, lar, de o parte qi de alta a furnaluluT, caldariele, ce comunica cu tepidariele, i In fatd, frigidariele.

Din caldariT $i tepidariT s'a

pastrat Suterana (suspensurae) numita i hypocaust, pardosita Cu caramida i avind maT multc rindurl de stilpi$orT sail* columne

de caramida, Inalte 2 picioare romane i depatate una de alta 11/2

picior; pe cite douä din

aceste coloane venea cite

o

caramida mare de 2 picioare in quadrat, alcatuind pardoseala

cellelor; pe and tuburile (tubi),

higienice

mentul balnear de la Mina-

In fala stabilimentulul se afla, in mijlocul OltuluT, o insuld, ce poar-

t5. numele de Ostrovul, punct de atractie al acesteT statiunT bal-

Calimäne§ti, izvor de apa mi-

neare. In partea de V. are dea-

nerald, situat la extremitatea

lurT inalte acoperite cu verdeata.

vestica a comuneT jud. VIIcea.

Spre aripa stinga sunt munti

Analiza chimica a apelor ce s'a facut in laboratoriul

inaltT; In fata sa are pe barinul Olt $i $oseaua puterniculuI Traian de glorioasO aducere aminte.

osele este cea ur-

Lucraile pentru captarea apelor s'ati intreprins $i condus

SorginOle earl' alimenteazi bazinul cel

de speciali$tT fi-ancezT. Primele lucrär1 s' aa inceput in anul 1883. Apele de la Calimane$ti cloro-

de podurT maoare :

i

mare.

In mijlocul constructiund se

In ni$te conditiunT

kgr. gr.

Clorura de soditi de calce

. .

de magnezie

Carbonat de calce . » de magnezie Sulfat de calce . . Iodurl de magnezie Bromura.

.

.

.

.

0,7814 0,0737 0,0337 0,0598 0,0161 0,0003 0,0002

Acid carbonic formind 0,0149 bicarbonate . . 0,00143 Idrogen sulfurat liber Sorgintea de linga stabiliment despre partes nerd. kgr. gr.

Clorura de sodia de calce de magnezie Bromurl. . . . Carbonat de calce » magnezie

sodice-sulfuroase sunt atermale si sunt intrebuintate cu folos in reumatizm, scrofula, anemia, sifilis $i diferite leziunT osoase.

D-1 Dr. Bernard, in a sa lucrare facuta in 1884 asupra apelor din Vilcea, se ocupa in special de izvoarele de la Caliml.ne$ti, dupä ce face o comparatiune intre apele acestora si a celor maT importante sorgi nte sulfuroase din Europa, co n-

chide in modul urmator : «a.$a

0,0012 0,0039

dar,sorgintele de la Calimane$ti, sunt maT bogate in constitutive sulfo-fere de cit statiunile renumite de pe continentul EuropeT

0,164 0,118

ca de pilda Aachen, Aix-lesBains, Canterets, Eaux-Bonnes,

CALIMANE§TI

CALINA

262

St. Sauveur, Vernet, Baden, Pystyan, Teplitz i Kreutznach. UrmAtorul tabel ne dA numArul bAilor fAcute precum incasdrile din bAT si ape (2) :

Cilimine§ti, deal, in raionul comune Cu acelasT nume, plaiul Cozia, jud. Vilcea, pe care se

Este situatd pe Valea-OltuluT, mayie a statuluT, ju-

sub dealul atina, la 49 kil. de

detul Vilcea, care impreunA cu

parte de capitala judetuluT i la 5 kil, de a plAsel. Are o populatie de 1634 lo. cuitorT, 865 bArbatT si 769 femeT, In care intrA si 7 familil

1894 5490 20950 1895 4000 23906 1896 2737 22069 1897 2057 20239 In anul 1897 Calimane0 ati

Gura-VIeT (fArä bAT), pendinte

fost vizitatT de aproape Isoo de persoane suferinde.

Calimäne§ti, cuhne de »mute, judetul Vilcea. Este o prelungire a culmei OlAnesti, coprinsl tare

Cälimäne§ti, sat, face parte din

jud. Vileea. N'are niel un cltun alipit. Se crede trage numele de la o femee CAlina,

cultivA 50 ariT vie.

2

1893 5394 19759 leT

Calina, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

de mAnAstirea Cozia, s'a cAutat

in regie de stat, aducInd un venit anual de lei 5200.

de Tiganr. Sunt 290 case i 2

piraele Gura-VAeT i CAciulata.

com. rar. cu acelasT nume, pla-

bordee.

Ad sunt 2 biserici vechl de lemn. Anul fondAref i ctitorii lor nu se cunosc. Acum s'a mal zidit o alt5. bisericA de zid al cAreT ctitor este D-1 loan D.

iul Cozia, jud. Vilcea. Are o

Calimine§ti, pädure a statuluT,

poriulatie de 1315 loc. (609 barbatl i 706 femeT). Aci sunt apele minerale, numite 13111e-de-

situat5. in comuna CAlimAnesti, pl. Cozia, jud. Vilcea, fosa pendinte de mAnAstirea Cozia, in in-

Lintoiu. LocuitoriT se ocupa cu agri-

la-Cálimlnesti. E reedinta comune!. Are o coald frecuentatl de 59 copiT.

tindere de 6637 hect., formatA din trupurile : alimAnesti (5224

cultura. El desfac vinurile pria DrAgAsani, Craiova, Bucuresti alte orase. Sunt in comuna: 12 cal, ioo bol, 6o vacT si 250 ol'. Pe rlul Olt, In raionul comuner sunt 3 mori. Locuitorii, in

hect.), si Buta cu Gura-Vder (1413 hect.).

Cfilirnfine§ti, ciltun, in com. Pa-

dureni, pl. Susita, jud. Putna.

Cilimäne§ti, ',fria, pe teritoriul

E situat pe piriul cu acelasr nume. Are o populatiune de

comuneT PAdureni, plasa Susita, jud. Putna, care se varsA. in Siretul.

240 locuitorT, carr trá.esc in 75 case. In cAtun este o bisericA, cu hramul Adormirea. Nicolae

Mustea pomeneste ea in acest sat si-ar fi trimis Buhus Hatmanul sotia, impreunA cu alte gloate ale lor, refugindu-se dinaintea lur Petriceicu-Vodd. In anul 1803, satul CAlimAnesti a-

partinea postelnicese Catrina. MaT tîrziú, parte din mosia CAlimAnesti intrA in stApinirea banului Mateiil Vidrascu ; iar parte se stApinea de Sandulache Sturd-

Cfilimine§ti, vale, jud.

num5s de i6o, improprietArit la 1864, ci'nd li s'ail dat 467 hect. pámint in mosia statuluT, DrAgAsani.

Izvoreste din dealul Gangurea; trece prin mijlocul cdt. CAlimlnesti si se varsA in Olt, la Estul comunei.

Cälimäne§ti-Boere§ti, sat,

cultura, dar mal mult cu viti-

in

jud. i pl. Tutova, com. LAlesti, spre S.-E. de satul LAlesti. Are 465 locuitorT, din carT 60 stiti

carte. Locuesc In 127 case.

Pe cimpille acester comune a poposit Tudor Vladimirescu la anul 1821 cu panduriT Scoala dateazA de 30 am. Se frecuentA de 7 copiT, 6 bleti 11 fatà, din numgrul de 113, 61 bleti i 52 fete, cu virsta de scoala. Este dotatl in tarja Cu

8'2 hect. pamint. tiü carte 50 barbatt §i niel o femee. Cu Intretinerea scoaleT, statul cheltueste anual 1404 leT.

za, de clminarul Gh. Lipan, paharnicul erban Bontäs si de serdarul Alecu BAltatul, cifronomiT serdarului Ion GitA.

CAlimäne§ti-Räze§i, sat, in jud. plasa Tutova, com. LAlesti, spre S.-E. de satul LAlesti. Are o scoald primará de bdetT.

Cällmäne§ti, deal, la nordul co-

Calin (Piscul-lui-), deal, lung

munei Muereasca-d.-s., plaiul Co-

de 600 m., com. Rijletul-Vieros, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. Are

nationalA Traian.

directia de la N. la S.

la suma de 2662 leT si cheltue-

zia, jud. Vilcea, cu directia de la V. cAtre N.-E.

Vatra satului are 150 hect.; iar comuna cu izlaz cu tot are 467 hect. plmint. Tujca se fabria. cam 1200 decal. Prin comund trece soseaita

Veniturile comuna se urcá

263

CALINA

lile la 1957 leT anual. Dispune d'un capital de 1342 leT.

E brAzdad de dealul afina $i udatl de valea Gro$erea, care izvore$te din dreptul com. Prun-

S.,

se intoarce putin spre E.

prin cAt. Turcule$ti, se varsä in apa Izvorul $i impreunA in riul Arge$ la com. Gole$ti-BadeT.

deni, vine prin valea numitA

Mine' (Dealul-), deal, in jud.

Gro$erea $i se vars1 In Olt. Spre S., In apropiere de comun5., este ora$ul DrAg5.$ani, spre N. com.

Roman, plasa Moldova, comuna

Prundeni, spre E. riul Oltul $i spre V. com. Mitrofani. Cälina, deal, in raionul com. CAlina, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultivA 296 hect. $i

dealul MAgura, ' din com. Girbe$ti, plasa Funduri, jud. Vasluiti, trece printre com. Girbe$ti $i TibAne$ti

Calina, alce.; jud. Olt, com. Spineni, pl. Vedea-d. j.

Comuna e strAbAtutä de calea ferad Boto$ani - Veresti, a-

ligul.

Boto$ani.

Mine' (Poiana-), fes, com. Ogretinul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. S'a numit ast-fel de la numero$iT cAlinT ce o acoped.

lea-SuroaeT, jud. Teleorman.

Cälinele, dmpie. (VezT DAroaia, jud. Vilcea).

$i se varsA in pi-

riul SacovAtul.

meseria$T.

vind $i statie la Tirgul-Bucecea, $i de calea nationalA MiltAileni-

dul com. Traianul. DA In Va-

Cälina, pida, izvore$te de sub

Sunt 324 stupT cu albine. In comuná. sunt 8 comerciantI, carT tin dirciume $i 31

Cirligul, spre Sud de satul ar-

Calinei (Valea-), vale, la Nor-

50 ariT vie.

CÀLINWI

Cilinescul, mofie mopeneascd, in jud. BuzAti, com. Finte$ti, de aproape 520 hect., din care 200 pAdure, restul vil; livezT, arA-

In comunA sunt 4 iazurf $1. 15 morT de apd, din carT i t , pe plriul Izvorul, sunt proprietAtI ale statuld $1 aduc un venit anual de 4800 leT. Budgetul comuner are la veniturT 686o leT, 14 banf, iar la cheltueli 6673 leT, 9 banT. Sunt 4 bisericT, deservite de 3 preoti li 7 cintdretT $i 1 $coa1à mixtá a statuluT, cu 1 invAtAtor, 53 báetT li 7 fete. NumArul co-

piilor, din toad comuna, in etate de a urma la $coalA e de 207 bletT li 198 fete.

'

Cäline§ti, com. rur., plasa Podgoria, judetul Muscel, situatA la S. de Cimpulung, pe malul Mine§ti, com. rur., situatA in sting al riulur Arge$ li pe parjud. Botopni, partea de N. a tea dreaptA a vleT Circinovul.

turr $i finead.

Mina, vilicea, izvore$te din Dealul-PapiT, com. MArgineni, plasa

Cerna - d. - j., jud. Vilcea, trece cAtre V. prin comunA $i se varsA

in riul Cerna.

p15.$eT Siretul. Se intinde pe $esul SiretuluT $i dealurile din

De la aceastA comunA parid la CImpulung sunt 69 kil.; pAna

dreapta $i sano sa.

la re$edinta judecAtorier de ocol 5 kil. li. p5.nA la subprefecturá. 12 kil. Se mArgine$te la N. cu com.

Cälineasca, peldure, supusá re-

E formad. din satele : Buce-

gimuluT silvic, pe proprietatea Negre$ti, com. Beleti, pl. Podgoria, jud. Muscel, in intindere de 2500 hect., impreunA cu tru-

cea, CAline$ti, Grigore$ti $i Siminicea-Miclescu. Are o supra-

fatI de 4750 hect. $i o populatie de 790 familiT, sati 3257

pul de pAdure Topoloveanca, compusa din stejar, fag, car-

suflete, carT locuesc in 708 case. PAmintul este productiv. Lo-

pen $i. anin.

curile cultivate MI o intindere de 2989 hect. In partea de S. - V. a comuna se afll pAdurea Grigore$6,

Cälineasca, pisc, spre S. de com. Pose$ti, plasa Teleajenul, jud. Prahova. Desparte com. Ploe$ti de comuna Tirle$ti $i cdt. Gogeasca. Acest pisc serve$te de p4une vitelor.

Cälineasca, piria, izvore$te din fundul vleT aline$ti, pl. Podgoria, jud. Muscel, curge spre

de aproape 429 hect., iar in partea de N. $i E. pAdurile Sta-

TigAne$ti, la E. cu com. Topoloveni o Gole$ti-BadeT, la V. cu com. Gorganul li. la S. cu judetul Arge$, de care se desparte prin riul Arge$. Are o populatie de 1621 locuitorT romInT (876 bArbatT $i 745 femeT) cu 413 capT de fa-

milie, carT trAesc in 401 case.

Se compune din 3 atune : Turcule$ti

tuluT Bohoghina $i Gdvanele 18o

CAlinesti,

hect., toate se exploateazA sis-

che$ti, cu re$edinta in cAtunul

tematic. Vite sunt: 913 boT, 633 vacT, 360 cal, 2016 oT, 6 capre$i 878 porcr.

Turcule$ti.

$1

Vid-

Locuitorir posea : 49 cal, 899 boT $i vacT, 4 bivolf, 271 oT,

348 porcI li 4 capre.

264

CAL1NETI

Comuna se intinde pe o suprafata. de 1055 hect.

Locultorir posea pamintul prin improprietarire pe mosiile statulqI Cozia o Gdiseanca, Cotroceanca- Slatineanca si Cas-

trisoaia, pe proprietatea d-lui Grigore Romanov si a utzu. Atuncr s'ad improprietarit 270 locuitorT. Numarul contribuabililor este de 313. Budgetul comuneT este la veniturr de 2525 ler, 61 banT

CÁLINEVI'I

nerea scoaler statul cheltueste 1296 ler anual.

Stid carte 96 barbatI si

10

femer.

Intre catunele Turculesti si Vitichesti este o moara de aburi, proprietate a d-lur G. Manolescu.

si la cheltuelI de 1988 leI, 61 banT

Cäline§ti, comunä ruralä, pl. Fijud. Prahova. Dupa actele ce exista in arhiva primaria', se vede ca aceasta comuna luat dateaza din anul 1859.

(1889-90). Pentru scoala se

numirea de la proprietarul mo si er.

si

Este situata intre titirite Pra-

pentru cult 176 ler. Comuna este inconjurata la Nord de dealurr acoperite cu viI o livez1 de prunr, precum :

hoya si Provita, la 20 kil. departe de capitala judetulur la 3 kil, de a plaseT.

cheltueste 140

ler

anual

dealul Chiciura, Unguroiciul, Slatineanca, Mirzolea i Dealul-

BisericeT. Aceste dealuff sunt ramurr din Carpatr. IR partea de Sud este udata

de riul Axges, care desparte comuna de judetul Arges si de

Spoita, alineasca

Se compune din treT catune: Calinesti, atina i Silistea-DealuluT, cu o populatiune de 605 loc. (309 b., 296 f.), avind 145 capT de familie; 126 contribuabilT. Sunt 145 case de locuit. In comuna este o singura bisericä si o capea a D-neI Maria Cantacuzino. Biserica este fon-

Izvorul. Prin, mijlocul comuner,

data din timpul domnier lui

de la V. spre E, trece calea

Mateid Basarab. Ctitoril nu i se cunosc, de oare-ce inscriptia s'a sters. Aceasta biserica e deservita de un singur preot. S'a repa-

ferata Bucuresti-Pitesti si soseaua national1 de la BucurestiPitesti-Frontiera, ambele raergind aproape paralel. Din calea

rat de raposatul General Ma-

riul Arges; iar la Nord cite trele catunele sunt strabatute

vru, proprietarul mosiel, care a dat-o fiicer sale Mafia I. Cantacuzino. Aci este un frumos palat si alee, ce duc spre comuna Filipesti-de-Padure.

de sosele bine intretinute, carI leaga comuna Calinesti cu co-

Locuitorif se ocupa numaT cu agricultura. Produsul muncer II

munele: Gorganul la V., Topoloveni i Tiganesti la Nord.

desfac la Ploesti, resedinta ju-

In centrul comunef, peste riul Calineasca, pe soseaua nationala

Locuitorir, in numar de 93, s'au improprietarit la 1864 pe mosia lur G. N. Mavros, cind li s'ad dat 321 hect. pamint. El ad 23 car i epe, 144 bol,

nationala, la Sud, pleaca treT dru-

murT marT nesoseluite, numite

La-Locuri, carT merg pana in

Bucuresti-Pitesti, este un pod de lemn. Are: 3 bisericr, in fie-

care catan cite una, deservite de 3 preotT si 6 cintaretr; o scoalá mixta, frecuentata de 41 elevl, din numärul de 180 copir

In virsta de scoala. Cu intreti-

detulur.

coala dateaza in comuna de la 1870. Localul e proprietatea comuneT, daruit de d-na Maria Cantacuzino. In anul trecut s'a frecuentat de 51 baet.r i i fati,

din numarul de 136 copir in virsta de scoala. Cu intretinerea er statul cheltueste anual 1080 leT. $tid carte 60 barba tr si 4 femeT.

In anul 1893 s'a fabricat in comuna 1800 decal. %Mea si I000 decal, vin. Gindacif de

matase dad pana la 25 kil. gogosr. StupT cu albine sunt 35. PAmIntul e pietros. Terentil ce se cultiva a produs, In anul

1892, 1056 hectol. gnu, 120 hectol. porumb. Comerciul se exercita in comuna de 4 circiumarT. Veniturile comuneT se urca la x756 ler si cheltuelile la 1675 le'. osele vecinale o pun in comunicatie cu comunele : Filipesti, Filipesti-de Padure, Floresti i Magureni.

Ciline§ti, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Tirgului, in partea de S.-E., pe platoul dintre Valea -Teleormanulur i ValeaCiinelur.

Se margineste la S. Cu comuna Mavrodinul, la N. cu comuna Bivolita, la E. cu com. Orbeasca- d. -j. si la V. cu comuna Licuriciul. Este stribatuta de soseaua judeteani TAtl.resti-Zimnicea. Intinderea acester com., din-

preuna cu proprietatile de pe dinsa, este de 2000 hect. Itoprietarir principalr sunt : D-I M. Rimniceanu i mostenitoril decedatulur C. Aninosianu, avind fie-care cite 65o hect, Fe proprie-

38 vacr, 16 vitef, 25 capre,

tatea d-lur M. Rimniceanu se

653 oT, 124 porcI.

afla si o padure de 40 llect

In raionul comuner, pe riul Prahova, sunt doua morr.

LocuitorT improprietaritT

in

numar de 146, pe 700 hect. Fe

CÄL1NEp'I

265

58 hect. sunt sadite vi!, lar in Valea-ClIneluI sunt livezT de finete, in

intindere de aproape

100 hect. $i osebit alte va de

27 hect. Solul este prea putin accidentat si este fertil. Populatiunea comuneT este de 1107 suflete, din carT 318 capI de familie. Sunt 218 contrib.

Numarul vitelor din comuna

este de 3130 capete, din carI

Are o populatiune de 509 locuitorl, 273 barbatI si 236 feme!, in care intra si 4 familif de TiganT i io lucratorr ItalienI. Sunt 135 cap! de fatnilie; 130 contribuabilT. Locuesc in

zulul

140 case.

trile-Smeilor, Pietrele-Vacarului, Motata, Albiori si Piatra-Spintecata.

In coprinsul comuneI, afard de schitul Cornetul, sunt 2 bisericI: una in Cdlinesti, catunul de resedintd, ziditl la anul 1773, de mosnenT si a doua

i Ostrovul - Bisericei, de Lotrul, Betelul, Calinesti si Lotrisorul, toate varsindu - se in Olt, in raionul acester comune. Ca locurI izolate sunt mal' multe

stincI de piatra, precum: Pie-

In stincile muntilor de pia-

in catunul Proeni, fondata de

tra. sunt cite-va pesterI. coala dateaza in comuna de la 1883 si este proprietatea co-

Budgetul comund este de ler 3221, banI 57 la veniturI si de leI 3204, banI 48 la cheltuelI. Are o scoala frecuentata de 26 elevT; o biserica, deservita de doT preotT i dof cintaretl; o

Constan tin Davidescu din Rim-

muna E frecuentata de 26

nic, la anul 1798 si al cara amvon s'a facut de parintele Macarie Monahul i Iamandi din Rimnic, la 1817. Mara de aceste bisericI,

copiI, 17 baetI s't 9 fete, din

moara Cu abur!.

cea din cat. alinesti, a mal fost in vechime o alta bisericä

786 vite cornute marT, 192 cal', 1972 o! §i 180 porcT.

Comuna alinesti se leagá prin sosele vecinale cu Laceni Obeasca- d.-j., precum l cu com. Mavrodinul, Licuriciul Bivolita.

Vechea denumire de $etrarul

fost data dupä rangul proprietaruld de pe vremurI, care era setrar. Parte din locuitorI i-a

sunt venitI ad i de prin alte partI:

unil de la com. Talpa, din jud. Vlasca i alth de la RosiorideVede. Din aceasta imprejurare satul s'a impartit in doua mahalale : una a Talpenilor i ceal'alta a Rusanestilor.

Ciline§ti, com. rur., pl. Cozia, jud. V/Icea, compusa din 5 eltune: alinesti, Golotreni, Corbul, Proeni i Tutulesti.

Este si uata pe valea Oltul, pe malul sting al LotruluT si pe ambele malurI ale girleI Calinestilor, la 40 kil, departe de resedinta judetuluI la 30 kil, de a subprefectura

Se margineste la E. cu com. Racovita, din jud. Arges, de care

se desparte prin riul Oltul, la V. si la S. cu com. Brezoiul la N. cu com. Robesti. 67470. dlaocle Dicho:alar Goal/rallo. Io.

.T

de lemn, careia i se vede teme-

lia. Tot asemenea si linga cea din Proeni a fost o biserica de lemn, in care, zice traditia locala, s'ar fi celebrat casatoria

numarul de 64 copiI, 33 bletI si 31 fete, in virsta de set:mil. tiu carte 120 barbatr si 40 feme!. Cu intretinerea scoaleT sta-

tul cheltueste anual 1080 la Comuna e situata pe drumul pe unde a mers Traian In contra Dacilor. Tot pe- aci a trecut o parte din armata luI Mihaiti-Viteazul contra Ungurilor ;

o parte din armata ruseasca

luI MihaiCt-Viteazul.

la 1848 In Transilvania; ete-

Locuitorit se ocupa cu eresterea vitelor ; putinI si cu agricultura, de oare - ce nu e mult pamint agricol. Se mar ocupa cu caratul de plute de scindurI pe apa Oltulur. EI aU 30 caT, 105 bol, 180 yac!, 800 capre, 1700 oI si 190 porcI. Pe valea Calinesti, in raionul com., sunt 2 pive si 3 morr. Locuitorh sunt mosnenI, afara de ce! din cat. Tutulesti, carl s'a(' improprietarit la 1864 pe mosia Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti. De aceasta comuna apartin muntin $asa,

ristir la 1821, de goana Tur-

Priporul, Fetele-Cheilor, Palanei si Veveretul. In muntir asa si Priporul sunt selle i intar-

caca

cilor.

Sunt In comuna. 6o stupI cu albine.

Se fabrica pana la 400 deca-

litri tuja. Toata comuna are aproape t000 hect. pAnfint, pe care nu se cultiva de cit porumb si acesta in putina cantitate. oseaua nationata R.-VilceaRiul-VaduluI inlesneste comuni-

catia cu com. Robesti la N. si Brezoiul la S. Mal* este de o

parte un drum de care, ce o pune in comunicatie cu com. Racovita peste Olt. Veniturile comuneI se fidica la suma de 1715 le! anual si cheltuelile la 1643 la

Comuna Calinesti este braz-

Virtopul. Este udata de riul

Caline§ti, sat, in jud. Botosani, situat pe coasta dealuluI nesti, in partea de S.-E. a co-

Oltul, In care este OstrovuliBul-

mune! Calinesti, pl. Sirettil

data de dealurile

Richitile , Pleasa, RAdeia, Chilla, Sulita

34

CALINETTI

spre S. de ttrgul Bucecea. Are o suprafatd. de 2137 hect. si o populatie de 175 fam., saii 816 suflete, locuind in 170 case. Are i bisericl de zid, flcutA

C/IL1NE§TI

266

Piriul principal ce trece pe

muna rurall ca acelasT nume,

mosie este Molnita. Drum, acel ce duce la MihAileni. Hotarele sunt : Lozna, Cdn-

pl. Cozia, jud. Vilcea. Are o

desti, Dersca si Talpa.

tuat pe ambele laturr ale soseler

117 cal marT i miel', 1086 or, 6 capre, 372 mascurT. Sunt 135 stupT cu albine. Se aflA a ci 3 circiumarT, 3 comerciantl si 8 meseriasr.

Se poveSteste cä numele de Cálinesti s'ar fi pAstrat de la o cAlugarità, numitá CAlina, care

fusese stdpind pe o parte din acel loc,. unde se crede a fi existat schit si chilir.

Satul alinesti era asezat odinioarl mar aproape de Siret, pe locul numit Silistea, unde se observl citr-va pomr, urme de ruine de bisericA, cArárnizT pietre sfArAmate, un cimitir, s. a. Proprietarul, Const. MicleScu, a

Wat pAdurea, ce se afla pe locul satulur de astAzT si a strAmutat pe locuitorr unde se gáseste astAzr satul Cdlinesti.

Cfiline§ti, sat, jud. Dorohoid, pe mosia cu asemenea numire, coxn.

Caline§ti, sat, .tri plaiul Cerna, jud. Mehedint't ; sine de com. rur. BilvAnesti.

aline§ti, sat, jud. Muscel, face parte din com. rur. CAlinesti, pl. Podgoria. Este situat la V. comuner si se intinde piná in riul Arges. In centra este strAbAtut de piriul CAlineasca, peste

care s'a construit Un pod de lema pe soseaua nationald, lar la N. are dealul Mirzolea, acoperit cu vir i livezr Intinse. Prin mijlocul comuner trece

67 hect. ; proprietarul are 7286 hect., 44 arir cimp.

Caline§ti, cdtun, pendinte de comuna Mana, jud. Olt, pl. Siuld -j., situat la S., pe piriul CA1mAtuiul, la distantA de I idl. de Poiana, resedinta comuner. Are 800 locuitorr, din carr 239 sunt improprietáritr dupá legea rurall din 1864 si dupd cea din 1879, bol, 41 yac!, 700 or i 120 porcr. Ad i se aflA o bisericA,

cheltuiala locuitorilor. Populatia

satulur e de 570 locuitorr.

In anul 1892 si deservitd de un singur preot, plAtit din budgetul comuner. Pe teritoriul acestuT cAtun, sta-

Chlinegti, sat, in jud. Roman, pl. tul posea. proprietatea Gilmeele Fundul, com. Negri, pe malul ca pAdurea Branistea. sting a riulur Siret, spre N -V. de satul Negri si la o depAr- .Caline§ti, ca-tun, al comuner Vultare de 250 m. de el. Este apeni, pl. jud. sezat pe malul Siretulur, tuteo Romanati, situat pe partea cea pozitiune joasä si mllstinoasA. mar de N.-V. a plAser. Are 200 Este resedinta comuner Negri. locuitorr, formInd 50 fam. de

1887, a fost frecuentatd de 42 elevr, 40 bAtti si 2 fete, din 50 elevr inscrisr, 43 1:40' si 7 fete. Drumul de la acest sat si pd.nd. la Drägesti, de unde incepe soseaua, este foarte anevoios.

mijloc. Sdtenir improprietdriti ati

din care urmeazd 8, 4 bletr 4 fete.

El posea.: 24 caT, 23 epe, 154

deserventr, este micA, vechid, de

cea mar mare parte, este de

lul Oltulur. Aci este resedinta comuner scoala. Ca populatie scolará are 32 copia', 16 bdetr si 16 fete,

soseaua nationall de la Bucuresti spre Pitesti. Are o bisericl, deservitA de I preot i 2 dascAlT, cldditä cu

Are 26 capr de fam., 26 con-

prietar. Calitatea pAmintulur, in

i 133 femer. Este si-

calea feratd Bucuresti-Pitesti

Lozna, pl. Berhometele, Cu 42 fam., 128 suflete, asezat pe ridicAtura unur dimb. Proprietatea este a d-lur Scarlat C. Virnav, cumpAratá de la Gr. M. Holban. Biserica ca patronir Sf. Mihail si Gavriil, fárä

lemn, fAcutä in anul 1853 de SpAtarul M. Holban, fost pro-

bArbatr

nationale Riul-VaduluT si pe ma-

de Scarlat Miclescu, vechid pro-

prietar, deservità de i preot 2 cintd.retr; o scoald mixtd, cu un invAtAtor, 53 elevr si 7 eleve. Copii in etate de scoald. sunt 75 bdetr i 50 fete. Vite sunt : 493 vite cornute,

populatie de 271 locuitorl, 138

tribuabilr, 115 loc., din carr 16 stiá carte si 29 case. Populatia este numar rominA. Sunt 134 vite mar! cornute. Are o bisericd de zid si o scoall primará mixtl, care, in anul s colar 1886

Caline§ti, sat, face parte din

co-

RominT. E o bisericA, Intrareain-Bisericd (1821), deservirá de preot i 2 cintAreO,

Caline§ti, cdtun, comuna Cepari, plasa Oltetul-Oltul-d.-s., judetul

manati. Are 100 de fam. o bisericA, Sf. Nicolae (1832),

deservitl de i preot si 2 cintAretr.

Caline§ti, baltd, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, Une. s. CAlinesti. Este formatA din izvoare i fárd niel o scurgere,

CÄLINEM

267

CAline§ti, deal, in_ raionul comuner Calinesti, pl. Podgoria, jud,

din muntele Robul, pendinte de comuna Robesti.

Muscel, pe care se cultiva [26 hect. vie.

Ciline§ti, deal, com. alinesti,

CiiI,MXTUIUL

CAlmätuiul,p/asei, jud. Braila, si-

tuatA In partea de S. a judeOld si numita ast-fel dupti pi-

Caline§ti (Virful-), munte, situat in com. Tirle5ti, 'pl. Te-

riul CAlmAtuiul, care formeazA

leajenul, jud. Prahova, acoperit

Se mOrgineste la E. co plasa Balta, la N. cu plana Ianca, la S. cu judetul Ialomita si la V.

pl. Filipesti, jud. Prahova, pe

parte cu pAdure, parte cu [1-

care se cultivA 48 si jum. hec-

neatd.

tare vie.

limita nordicl a acester plAsT.

Cu judetul Buzlii. Aceasta plasO

Cäline§ti cu Sratineanca, proCiline§ti, mahala, in plaiul Cerna,

priet iv ale statulur, jud. Muscel,

jud. Mehedinti, tine de com.

carr s'ati arendat, pe periodul 1885-95, Cu 8700 leí anual.

rur. Marga.

Cfilineqti, mahala, in com. rur.

Caline§ti-Slitineanca, mofie a

AlmAjelul, pl. Cimpul, jud. Me-

statulur, in comuna CAlinesti, plasa Podgoria, jud. Muscel, pe

hedin ti.

Cäline§ti, mofie a statulur, in judetul Roman, pl. Fundul, com. Negri, arendatA (1887), impre-

una cu mosia Catunel, cu leí 820o anual.

CMine§ti, mofie, situata pe teritoriul comuner cu acelasr nume,

din plasa Tirgulur, jud. Teleorman. Ca si comuna din care face parte, poartA si numirea de etrarul.

CAline§ti, pädure, in plaiul Cerna, jud. Mehedinti, tine de comma rura15. Marga.

caie locuitorir ati vir supuse embaticulur si rAscumpArate de o-

tasnita, la care erati supuse.

Cfiline§tilor (Dealul-), deal, in jud. Dorohoiti, ce se intinde pe mosiile Lozna si CAlinesti, comuna Lozna, pl. Berhometele. Contine nasip si prundis galbuiti, ce se scoate pentru sosele.

Calini§ul, deal, jud. BacAti, pl.

descul.

Jugureanul, co satul Jugureanul.

Rosiori, cu satele: Rosiori si Ulmeni. io. Rusetul, cu satul Rusetul. II. Slujitori-Albotesti, cu sa-

Calini§ul, deal, jud. Bacad, pl.

12. Tatarul, cu satul Tatarul. ¡3. Ulmul, cu satele: Ulmul, Mavrodin, Militarul si Nistor. Suprafata acester pltisr este

Tazlaul-d.-j., pe teritoriul com.

Cfilini§ul, pädure, jud. Badig,

numire, in intindere de 240 hec-

T. Rafail. Intinderea sa este de 300 hectare. Este foioasa (fag 5i stejar) si este supusl regi-

hedinti.

tori si Ciorusca. Colea, cu satul Coltea. Fleasca, cu satele : Fleasca si Scaratesti. Dudescul, co satul Du-

tele : Slujitori-Albotesti si Gherghesti (Cocotati).

Ciline§ti, pädure a statulur, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, pe mosia co asemenea

Chline§ti, vale, in com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, judetul Me-

Cioara-Doice5ti, Corcanul. Cioara-Radu-Vodd, cu satele : Cioara-Radu-Vodd, VinA-

TazlAul-d.-s., din com. Bucsesti.

Bosoteni.

tare.

este formatl din comunele : I. Chichinetul, co satele: Chichinetul 0 ChioibAsesti. Ciocile, co satul Ciocile. Cioara-Doicesti, cu satele:

pl. TaziOul-d.-j., com. Bosoteni, proprietatea d-lor S. TAzlAuanu si

mulur silvic.

de 65850 hectare, din care 12 pana la 15000 hectare izlaz, lar 50000 hectare pentru semanatuna; pA.mintul este ceva mar productiv de cat acela al prase Balta, fiind mar putin nisipos. Aceastd plasa este strIbAtutä

in partea de N. -ele muchea Cálini§ul, vale, jud. BacAti, pl.

platoulur ce vine din plasa Balta,

TazlAul-d.-j., com. Bosoteni, for-

din partea de E.

CAline§ti, vale, uda partea de

mata de catre dealul cu ace-

valea CalmdtuiuluT, paralel, for-

N. a comuner Calinesti, plaiul

lasr nume, pe teritoriul satului

meaza intru cit-va limita nordica a plAser. In partea de N.

Cozia, judetul Vilcea,

si, dupl

ce primeste de afluente piriul Lotrisorul se varsA in Olt, intre cltunele Calinesti si Tutulesti din plaiul Cozia. Izvoreste

EnAchesti.

CAlinovAtul, deal, in com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, judetul Mehedinti.

si urmArind

este udatl de plriul CAlmAtuiul, ce vine din jud. Buz5.11, intra

In plasA pe la N. satulur Rusetul, la o depArtare de 2 kil. si

268

CALMÄTUIUL

jum. i dupa. ce face o coti-

turd pe la N. satuluT Ulmul, urmeaza directiunea paralela a platouluf, trectnd pe la N. satelor : Dudescul, Fleasca i Slujitori-Albotesti. Aceasta plasa mar coprinde i lacurile : Chichinetul, Fleasca i Tdtarul.

CALNIA.TIMUI,

adminis-

palustre produse din revarsa,

treaza de un sub-prefect, cu resedinta in comuna Tatarul; fiecare comuna e administrata de catre un primar, ajutat de consiliul comunal. In fie-care co-

rile apelor OltuluT i Dunarel ce

Aceasta plasä

se.

muna este instituita cite o judecatorie comunala.

Comunicatiunea In plasa se face

prin c. f. ce strabate plasa de la N. spre S.-E., trecind prin statiile : Ciresul, din plasa Ianca; Dudescul i Cioara din aceasta plasa i apof trece, prin partea

de S. a piase in judetul Ialomita; pe Soseaua judeteana

CalmAtuiul, p/asd, jud. Teleorman, numita ast-fel dupa valea si piriul Cu acelasT nume care o strabate. Este marginita. la N.-V. Cu judetul Olt, la N.-E. cu parte din plasa TirguluI, la E. cu plasa Marginea cu care

face superior altora. De aceea pretul mosiilor si al pamintuluí este mult mal urcat in aceasta plasa. Teritoriul acestd plasT este strabatut : de piriul i valea Cal-

matuiul, de la N. spre E., aproape de-a curmezisul,

tul, care o separa de jadetul Romanati si la S. Cu Dual-ea. Este situata futre valea numita

Totita, Valea-Moldovencei; Va, lea-Abazul i Valea Stejaruluí,

a OltuluT saf.1 a SiuluT de o parte si Valea-Dunard de alta, formind

toate tributare ale vad Calma-

este intrunita ; la V. cu riul 01-

si de ad in judetul Ialomita ;

seT se afla o singura padure

gru-vegetal, i productiunea ca i inlesnirea de a-1 munci,

Comancer, la N.-V., care uda si platoul cu aceeasf numire ; Valea - Duhna, spre E. plaser;

Braila-Calarasi, care intra pe la N. plaseT, in apropiere de satul Insuratei, trece prin satul Cioara-DoicestI i Cioara-Radu-Voda

In fine pe drumul vecinal de la Insurätei la satul Tatarul, de la N.-E. spre S.-V. plaseT. In extremitatea vestica a pta.-

baltesc in tot cursul veril. Pamintul este de o fertilitate recunoscuta in toata tara. E ne-

un platal intins, intretaiat de ondulatiunile mal multor val si valcele.

tuiuluI. Dealurile cele maT inalte sunt:

al Oltuld, care incepe de la Durare si merge marindu-se pana la hotarul plaser, la com. Plopi-

de tufa. Rusetul. Animale in plasä sunt: 18930

Aceasta plasa numara. 28 comune si 9 catune: Baneasa (c catunele Baduleasa, §ipotele si

vite cornute, din cad: 8942

Iamandinul), Bäsesti, Caravaneti,

Apele ce uda aceasta piad

bol, 7110 vacT, 250 taud, 2500 vitel, 54 bivolf ; 7800 cal, 3 ma.garT, 29680 oI, 5690 rimatorr, 50 capre.

arligati, Cioara, Cringeni, Do-

sunt: Calmatuiul, piriul Duhna alte pirliase, sail mal bine zis

Populatiunea totall a plasd este de 14960 suflete, din cad 3470 capi de familie ; 1190

(Cu ca.t.

stiti carte si 13770 nu

stiu. Sunt 2098 contribuabilí, din

carr 98 patentad Rominí si 33 patentad strainT. Sated impro prietariti dupd legea din 1864, sunt 160o; dupd cea din 1878 sunt 290 improprietäritf i 660 neimproprietarití. In plasa sunt 54 debite si 90 licente. Plasa are 15 biserid, deservite de 15 preoçi, 14 paraclised si 15 cintaretI.

§coale de baetT sunt 6, frecuentate de 350 elevi; scolí de fete sunt 5, frecuentate de 162 eleve; sunt si 7 scoale mixte, Cu 300 elevi si eleve.

robantul, Dracea, Elisabeta, m'inda (cu cdt. Ciuperceni), Lita, Magurele, Mindra, Odaia, Ologi

Secara sati Broasca), Pleasovul, Plopi (Cu cat. Putineiul (Cu cat. Ciriomanul), Riioasa, Saelele, Salda, Seaca, ,Segarcea - din - Deal, §egarcea-din-Vale, Traianul, UdaClocociovul, Uda-Paciureí i Voda-Carol. Comuna urbana Turnul-Mdgurele, capitala judetului,

Slavitesti ; Dealul - Ologilor

Dealurile-Segarcel si S Iroad.

izvoare, ce curg din dealurile OltuluT si ale egarcer. Oltul uda toata laturea de V. a plaser; Dunarea udd toatd partea sudica ; Siul, care se varsa in ramura OltuluT, numita Olti-

sorul saü Oltul-Mic, filtre comunele Lita si Odaia strabate si el aceasta Lacurile acestd plasl sunt : Berceluiul, Lacul-PorculuI, Lis-

este tot in aceasta plasa.. Intinderea teritoriuld acestei plasT este de 102257 hect. Clima este ca a intregului judet, cu deosebire ca toata partea de V. si S. este expusa la vinturr,

teava si Rosia, toate formate

efect al curentilor OltuluI si Du-

mintuluf este tot felul de cereale. Dinteo suprafata de a-

nard. Aceste partí ale plaseI sunt adese-orT bintuite de frigurí, din cauza emanatiunilor

din varsaturile Dunard, care a&te une-orr Insemnate cantitatl de peste. In verile secetoase, a, ceste lacurl seaca cu desavirgire. Productiunea principall a pA-

proape 102257 hect., din car. e o parte de peste 15000 este ni-

eXLmliTutuL

sipiste i expusa inundatiunilor

269

CXLMATUIUL

cultura; prin sate se gasesc

si de ad, in 1882, la Alegan

citr-va meseriasT i fierarT. Pro-

dna.

dusul agricol, loc titorir ti Vind treptat, dupl trebuinte, in oborul de cereale din orasul T.Magurele ; multr din locuitorr,

Dupa vechea, impartire facuta sub Domnia luT Mavrocorclat si

pe 80000 sunt cultivabile. In anul agricol 1890, o intindere de peste 79000 hect. a. fost acoperita cu semanaturT in

cum sunt cer din satele marginase Cu T.. Mdgurele si cer

de-a lungul Oltului si pe o parte din Valea - Calmatuiulur faceaa

din oras, se ocupaa, mal inainte

parte din pL care se numea a

de a se incepe transportul pe

ceasta plasa.

calea ferata, cu meseria de chirigie. Acestia nu se margineaa

Marginer si tinea de jud. Oltul. Aceastà plasa avea 14 tom,une

si o alta parte ca de mar bine de 15000 llec.t. este acoperitä de lacurr, baltace, putine pa.durr, cursurile piraielor, etc., din suprafata aratata mal' sus, aproa-

Productiunea lor se specifi345303 hectol. gria, 12606 hectol. orz, 10792 heccá

tol.

:

°yaz, 350000 hectol. ra

pita, 3039 5 hectol. porumb, 42920 hectol. fasole, 41950 hectol. cartofY, 16640 hectol. cine-

numar a cara productele la sche-

ci treceaa si in alte judete, in Olt si Romanati. Transportul productelor se face si prin garle drumulur de fer Troia15.,

care a stat in vigoare pana la 1836, toate comunele insirate

pana la com. Segarcea-din-Deal,

unde incepea rálaua Turaulur. Ca impartire judecatoreasca, toatA pl. Calmatuiulta tina de ocolul Turnul-Magurele. In fie-

Lita, la portul

care comuna functioneaza i judecatoriile comunaIe.

narir si in tot lungul piriulur Cal-

Comercia insemnat se facc In orasul si portul Turnul-Magurele, mar mult cu cerealele.

Numárul bisericilor din aceasta plasa este de 40, deservite de 52 preotr, 21 cintaretT si 19 eclesiarhr,

matuial sunt o multime de gil-

Ca industrie, in comunele ru-

dinT de legume, cultivate de mun-

rale sunt morile de abur cari

citorl bulgarr, carl vin primavara si pleacA toamna, ludestulind trebuintele populatiuner satelor í orasulur de resedinta. Productiunea viilor este importanta in aceasta plasa. Viile de pe dealurile Oltulur i Du-

sunt in numár de 27; mar este

pa si 760 hect. meia si finte. Afara de aceasta productiune, pe marginea Oltulur, a Du-

narer produc vinurr bune. Ase-

menea si viile din Valea-TurnuluT si a Ociad. In cite-va dealurr se gasesc cariere de pietris carr se exploateaza: la poalele dealulur numit La-Totite, futre comunele Dracea i Putineiul si in dealurile Duhna i Suroaia.

Paduri sunt putine in aceasta plasa: padurea PutineiuluT, numita Zarva, padurea Dorobantulur, a Cringenilor, a Ologilor zavoaele de pe marginea Oltulur

si a Dunarer. Totala suprafata impadurita din aceasta plasa o-

nul, Salcia si TurnuluT.

coale

sunt in numar

o moara pe apa si o fabrica

30, in comunele rurale, toate mixte, frecuentate, in cursul anulur 1890, de 716 elevr si 52

de spirt.

eleve.

Populatiun ea acester plasr este

de 38856 suflete, dupa recensamintul facut in toamna anuluT

1889. Din acestia 8432 sunt capT de familie i 6715 contribuabilr. Dupa felul nationalitatilor sunt: 468 BulgarT, 36 Sir-

bl, 433 Grecr, 437 Austro-UngarT, 17 GermanT, 256 EvreT, Ir RusT, 2 ItalienT, 3 FrancezT,

4 Armenr si 5 TurcI. Dupa felul confesiuneT sunt : 38132 orto doxI , 439 catolicr,

20 protestantI, 4 armenr, 256 evrer si 5 mahometanI. De la anu/ 1882, pl. Calma.tuiulur este unità cu pl. Marginer, avind resedinta subprefecturer la Alexandria. Este una

din cele mal marT plasl din

Calmätuiul, com. rur., pl.

Bir-

lad, jud. Tecucia, compusa din 2 catune: Calmatulul i Grivita. E situata pe valea cu acelasT nu-

me, la o distanta de 31 kil. de capitala judetuluT si de ii kil. de a piase. Numele Oil vine de la riul cu acelasT nume, care uda comuna prin centru. Populatia : 344 barbatT, 354 femel, 441 baetr, 366 fete, 17 vaduvr, 27 Naduye. Locuesc in 350 case si ro bordee. ContribuabilT sunt 363. Locultorir se ocupa cu agri-

cultura si cresterea vitelor. El : 495 bol, 367 vacr, 2-40 cal,

490 or si 18 capre,

cupa 14000 hect., din care 15G0

toate judetele tareI. Pana la a-

In comuna este o biserica, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe,

proprietate a statulur si 12500 proprietate particulara. Ocupatiunea locuitorilor din aceasta plasa este numar agri-

nul 1870, resedinta acester plasi

deservita de I preot i 2 cinta-

era la com. Riioasa, de mide apor a fost mutata la T.-Magurele, la un loc cu prefectura

retr.

In comuna sunt 2 scoale : una in satul Calmatuiul, care dateaza

CXLM XTUIUL

de la 1879, frecuentata de 26 copil; a doua, In satul Grivita, frecuentata de 47 copir. coala din Grivita are 8 hect. $i 64 ariT. titi carte 43 barbatI 11 3

situate comunele : Jugureanul,

femei.

Aceasta lunca se intinde de la

Budgetul comuneT este de lei 4473, banT 36. 0 $osea judeteana, avind pe dInsa 3 can-

Rwetul $1 pana la punctul Cor-

toane, leagd comuna cu tIrgul Ive$ti, trecind prin partea de N. a nisipurilor ce se intind intre Ive$ti i Calmatuiul.

Calmfituiul, rnoie, jud. TecuciCi,

Satul Calmatuiul a facut parte din com. Vultureni pana. la 1879,

d'Id s'a tnfiintat satul Grivita, care, unindu-se cu acesta, s'a for-

mat o nouà comuna Cu numele de Calmatuiul.

Calmfituiul, sat, face parte din com. cu acela$I nume, jud. Te-

cuela. E situat pe valea Calmatuiul, la o distanta de 3 kilometri 150 m. de re$edinta comuna. Are o populatie de 257 sufl.,

care locuesc in 50 case $i 7 bordee.

In sat este o scoala frecuentata de 26 copir. StiO carte To barbatI $i 4 femel. Are o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, construita la 1862, de

Alexe Anastasiu, proprietarul mo$id. Se intretine de actualul proprietar, Tache Anastasiu. Cálmfituiul, dèal, acoperit Cu viI,

Ulmul, Slobozia-Cire$ul, Dudescul, Slujitori-Albote$ti, Insuratei $i Lacul-Rezir; pe malul sting: Batogul, Ion e$ti, Filiul $i

nul-MaluluT.

cu o suprafata de 10000

douà ramurI, in jud. Olt si Te-

leorman, care se formeaza in partea de N.-E. a ampid Boianuld, curg cam paralel catre S. aproape 30 kil., trec in ju-

Cfilmätuiul, pî,îu, jud. Buzar' $i Braila. IT la nastere din douà sorgintl: una, la Cracanata, unde se aduna apa din valea Matca, ce curge prin com. Lipia cind

piola $i din apa ce se aduna din $antul de N., dupa marginea $oselei nationale, care e sapat 1ntr'un teren smircos,

a$a, adunate ad, pot da na$tere unur mic curs. A doua sorginte incepe de la Crucea-Coan-

deI, din com. Stilpul $i se reunesc In padurea Spatarul. De aci incepe a curge, udind com. Coste$ti, Smeeni i Albesti, pe teritoriul carda primeste afluen%ir: Negreasca $i Ru$avatul, iar In com. Caragelele prime$te Izvorul-MaluluI. ApoI uda. com. Luciul i Largul. Ese din judet

pe la cat. Scarlate$ti. Intra in jud. Brdila, la 2/2 kil. departare de com. Rwetul. Dupa ce com. Ulmul i Slobozia-Cire$ul,

d.-j., jud. Olt. Limiteazä raionul comuneI la E. $i are direc-

trece pe la S. de com. Filiul, tae $oseaua judeteana aldra$i, prime$te viroaga Pu-

Calmätulul, luna, situata in pl. Balta, jud. 13rAila; incepe din partea vestica a comund Ru$etul $i se intinde spre E., ingustindu se. Pe malul satí drept sunt

Calmätuiul, 'fria, format din

venit de 42000 lei.

muna Craciunei-d.-s., plasa Siul-

La E. de el se intinde cim-

pia i StIlpul, in forma de miel laculete carI, reunindu - se la Cracanata, dati na$tere

loc arabil $i pa$une, aduclnd un

sub coasta cdruia e situata co-

pia

Niscovul, care la Fintina Dra. culd dispare, fiind absorbit de malurile cele nisipoase. Apa so apoI ar incepe sa jasa la suprafata pe teritoria comunelor Li-

tuiuluI.

prime$te In stinga viroagele unite Strimbul i Buzlelul, uda

tiunea N.-S.

CA LMATUIUL

270

detul Teleorman $i se impreuna

la N. de comuna Dorobantul. Uda apoT comuna Voda-Carol, Caravaneti, Salda, Putineiul, Dracea i Ologi. La Vol-

voda mal primeste i Urluiul; traverseaza Piatra $1 Vii$oara $i se varsa in lacul Suhaia, de linga Dunare. In total parcurge

o distanta de aproape 71 kil. jud. Olt $i Teleorman, ramura I-a de 'V., numit spre distinctiune, in unele locurl Sodolul, de la ni$te dealuri si-

tuate in lungul malulul drept al saa. Ese din cimpia Boianul la N. de com. Stoicane$ti, mar uda Craci u n el-d.-s., Craci u n ei-d.-j.

i

Polaca, apoI trece in Teleorman $i se uneste Cu ramura II-a,

de E. Calmätuiul,pirta, jud. Olt $'1 Teleorman, ;amura II-a de E. vore$te din Boianul, la N. -

Curge pe la V. de Tatule$ti,

trece pe la N. comund

traverseaza Seaca - Bekiugata, Mihae$ti d.-s. $i de jos $i apd, trecind in jud. Teleorman, se

Berte$ti-d.-j. $i catunulul GuraGirliter $i se varsa. in Dunarea-

impreuna cu ramura de V. la N. de com. Dorobantul.

Vapoarelor. Cursul san e lin,

Valle Calmatuiuld cu piraiele lor, strabat unul din $ esurile cele

turosul la punctul Cornul - Malului,

albia mocirloasa i adesea plind

cu trestie. Se crede ea acest pida ar fi o continuatie a riuluI

mal fertile din jud. Teleorman $1 Olt. Comunele situate pe ele

271

cXLmXTurui.

ail

o agriculturä frumoasa

prospera.

Cälmätuiul, 'frig, in jud. R.Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Socariciul, format din plor. Alimenteaza lacul Socariciul in timpul primaverer si al toamner.

izvoreste din satal Cu acelasr nume, jud. Te-

cuciti. Are apä numar in timpurr ploioase i primavara.

Cilnatuiul,girld, In jud. Vlasca, ce vine did sus de Pietrosani si se varsa in Dunare aproape de Pietrosani.

strabate toatä pl. cu aceeasr numire, jud. Teleorman, de la hotarul judetulur Olt, /Litre comunele Cringeni i Basesti, urmind directiunea de la N. spre S.-E.

CALTUNA

tele dealulur Dogarul, com. Opa-

riti, plaiul Teleajenul, jud. Praholm. Curge spre E. si se varsa in riul Saratelul, tot in raionul comuner Opariti.

pana la terminarea el in com. Viisoara, din pl. Marginea. Valea-Calmatululur 41 are in-

CAlnAulul (Fundul-), deal, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,

ceputul pe teritoriul com. Barcanesti, jud. Olt, si este formata din doul brate, care merg aproape paralel pana la hotarul judetulur Teleorman. Unul din

com. Valea-Säleier, de unde izvoreste riul Cilnaul. Este acoperit cu padurr. Brazcleaza partea

aceste brate, cel din dreapta,

Ciloianca, deal, situat in jud. Olt, partea de S. a orasulur

incepe din apropierea catunulur Greci, in judetul Olt si cel din

stinga din dreptul cat. Valcelele d. -s. Pe cel d'intliù brat

de N. a comune.

Slatina. Pe dInsul se afla situata

mahalaua cu acest nume i mar multe vir.

curge Piriul - Calmatuiulur, iar

Cilmätuiul, vale, ce-sr ja nastere din localitatea numita Tirla-lurManole, la N. com. Calmatuiul, jud. Tecuclii. Merge in directie N.-S., trece prin satele : Grivita, Calmatuiul, prin teritoriul com. Liesti pana la Hanul-Konachi, unde se varsa In o bai-

t& Are o adincime de 15 m. Prin mijlocul el trece piriul cu acelasT nume.

cel de al doilea este mar tot-

Caloianca, mahala a orasului

d'a una sec si locuitorir din Olt

Slatina, situata in partea de S., pe dealul cu acest nume.

II zic Sodolul, lar ce! din Te leorman, Calmatuiul-Sec.Distanta dintre cele doua brate ale vael Calmatuiulur variazä intre fo 15 kil.; ele all diferite rami-

ficatiunT pe partea dreapta ca si pe cea stinga pana la infrarea in judetul Taleorman, unde malurile vaer devin din ce in ce mar mid.

viroagd, jud. ce-'i la nastere din var.saturile piriulur Istaul, in com. Baba-Ana si merge O. se verse in lacul Boldesti.

Cälna§ul, fosfa, pl. Tazlaul-d.-s., jud. Bacall, pe valea piriulur cu acPlasr nume. Ea uneste satele Solontul i Ardeoani.

Caloianul, pisc, la E. comuner Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., judetul Vilcea.

CAltin, trup de piidure, care face parte din pädurea Caltin-Saltava, plasa Ialomita-Balta, com. PivaPetrel, jud. Ialomita. E compusa

numar din stejar. Are o Intindere de ro hect.

Caltin-Sältava, picture, in plasa Ialomita-Balta, com. Piva-Petrer,

jud. Ialomita. Este formata din

Calmatuiul-Vechia, viroagd, in jud. Prahova, la nastere din com. Parapea, uda mosia Fulga si se uneste cu Calmatuiul-Notí, mergInd unite sa se

Calnaqul sail Cánuu1,ftftîz,jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.:s., care obir-

seste la izvorul Taunilor, strabate comunele Solontul i Ar-

cloud trupurl;Are o suprafata de 50 hect. Esente : stejar, salcie si plop

deoani i apor se varsd de a stillga Tazlaulur-Sarat. In valea sa se afla. soseaua Calnasul.

Cältuiul, lac, in pl. Borcea, in-

lung, ce incepe din com. Costesti, jud. Buzaa si se continua

Cilnhul. V. alnaul, jud. Buzati.

Cältun, bra', in jud. Ialomita, pl. Borcea, insula Balta; curge pe

pana in com. Rusetul din judetul Braila, pe partea dreapta a piriulur Calmatuiul.

Cfilnäul. Vez! Custureni, comuna

teritoriul comunelor Jegalia, Gildaul i Petroiul.

verse In lacul Boldesti.

sula Balta, comuna Cocargea, jud. Ialomita.

Cälmätujulul (Dealul-), deal

CalmAtuiului (Valea-), vale,

Frumusani, pl. Negoesti, jud. Ilfov.

Cilnaul,pirizi, izvoreste din coas-

Cältuna, saa Cotuna, mofie a statulur, jud. Buzail, com. Al-

CÀLTUNAVL

CRLUGARA-MARE

272

bevti, cät. Udati, pendinte de

care strabate teritoriul e! de la

manastirea Banul. Are 1950 hec-

V. la E.

tare, din care 190 hect. padure, restul araturT i putin izlaz.

Vecinatatile teritoriuluT comunal sunt: la N., teritoriul comune! Osebiti-MarginenT; la V.,

Cältuna§ul, cdtun, al comuneI Albevti, jud. Buzati. Are 130 loc, vi 22 case, format din insurateT.

teritoriul com. Nadiva ; la S.,

Cälugara, baila', pl. Bailesti, comuna Ristretul, jud. Dolj, cu o suprafata de aproape 850 hect. Contine peste. Se mal numeste vi Bistretul.

Calugara, a'eal, pl. Tazläul-d.-j., com. Ripile, jud. Bacati, de, pe teritoriul satulul Slobozia-MieluluT.

Ad se gasevte gips-albastru, in straturr subtirT vi maT groase,

de o calitate compacta; se poate intrebuinta pentru obiecte

de arta vi de lux. Cfilugära, virf de a'eal,jud. Baad, pl. Bistrita-d.-j., acoperit Cu padurI, situat intre comunele Osebiti-MarginenT i CalugaraMare.

CAlugära, firuz, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile. Uda satul Slobozia-MieluluI vi se varsa d'a stinga Trotusul. CAlugära,pirig, in jud. Suceava, com. Tataruvi, nutnit ast- fel, pentru ca se spune ca pe albia luT ar fi fost un schit dependinte de manastirea Probata. Isvoreste din Groapa-Catirulul se varsa In Matioala (7 U.)

Liuzi - Calugara ;

iar la E.,

ta-

rina oravuluI Bazar'. In comuna se afla o biserica ; 320 case, foarte rare ; o vcoala'

mixta, intretinuta de stat,

in-

tr'un local de valatucT, construit de comuna, avind 6 präjinT im-

prejmulte in vatra satuluT, frecuentata in 1891 de 16 bAetI si

I ata ; 6 circiuml. Populatia : 347 capT de famille, cu 1358 suflete. Dupa nationalitate sunt: 1341 Ro1 1 Ungurl vi 6 IzraelitT, toyf de protectiune romana. Dupd felul ocupatiuner sunt : 566 agricultor!, 5 meseriasI, 8 comerciantT, 15 profesiunT libere, 49 muncitoff vi 21 servitorl. minT,

tiü

carte 29 persoane, 1329

Bistrita-d.-j., jud. Bacati, situata pe dealurT si in valea de pe

dreapta Bistritel. Are dota catune : Calugara-Mare, revedinta,

Sohodolul, numit si OsebitiSohodolul.

Singurul 0.10 este Negelul,

Budgetul comuneT, pe exerci-

tiul 1891 92, avea la venitud leT 3151 vi la cheltuelT le! 28" banT 40. Distanta la oravul Bacall este de 7 kil., lar la gasa Bacati de 6 kil., masurata pe ca-

lea nationala, care merge de la Sanduleni la Bacad. Revedinta comuna este legata vi cu Dealul-Nou, printr'o cale vecinala, in care raspunde o cale comunata, venind de la Liuzi-Caluera. Distanta spre Osebiti: Margineni este de 3 kil. ; spre

Liuzi-Calugara de 4 kil. ; lar la Valea-Seaca, revedinta piase, 21 ldl.

CalugAra-Mare, sat, jud. &care da numele salí comuneT, carela cata, pl. Bistrita-d.-j.,

servevte de revedinta. Este avezata in imprejurimile oravuluT

nu

Bacau, spre Vest de acesta, pe

Contribuabill sunt 277. Dupa legea rurall dela 1864, s'au dat la 151 locuitorI427 t'ad. Padurile, care imbraca dealurile din aceasta comuna, aä o intindere de 2500 hect.; iar viile

deal. Ad se afla primaria vi scoala inteun local destul de bun. Are 3 circiumT ; i bise-

carT Mi o pozitiune buna pe partea rasariteana vi de miaz5.zi daü strugurT bunT, care se desfac pe plata oravulul Bacan. Intinderea viilor este de 24.93 hect. Dupa controalele divizieT fi-

loxerice, viile lucratoare de ad ocupa o intindere de 49 hect. Teritoriul cotnuneT este de 3388.24 hect. Proprietarf m'arT sunt fratiT Braescu, carT ati 1909

CAlugära-Mare, com. rur., pl.

Stupl de albine sunt in uu. mar de 16.

hect., dintre care 757 hectare pamint productiv, cu un venit de 24.600 le!; fratif Miclestr, carl aü 1039 hect., cu un venit de 23.000 leT; Statul, care poseda o mica'. intindere.

Animale sunt: 67 cal, 600 vite cornute, 165 porci si 862 or.

rica, facuta la 1878 de Nastasia Veninoaia, deservitg de 2 preotT i i cintaret. Capr de familie sunt 243; suflete 940. Animale sunt: 63 ca!, 460 vite mati cornute i 128 porcl. Acest sat se numea mar inainte Ungureni. Pe atuncT era movid

a Vornicului Micu Roset, cu 2 bis. In CondicaLiuzilor, (1803) o gasim sub numele de CaluOra, a Caminarulur Raducanu Roset, din ocolul Bistrita-d.-j.; iar

dupa rotunzirea din 1833 se aftá in ocolul Bistrita eu nu) mele de Calugara-Mare.

Calugära-Mare, (Ungureni), mo,sie, pl. Bistrita-d.-j., judetul

Bacau, despre care Th.

Co-

drescu ne spune: 4mosie a d-sale Vorniculur Nicu Roset-Balanes"

CÄLUGÄRA-MARE

cu.

Are sat, cu r

273

2

bisericI,

2

diacon, 4 ' dasalT, 6

preotT, mazili , 19 bAjenarr - hrisolovitT,

9 nevolnicT, 1 vdtav, 4 jidovI; pe lingd mosiile Barati, Osebiti, alugdra, Beresti si altele, cu un numdr de 135 locuitorr».

trisoaia, plasa Prutul, judetul Fdlciii.

Calugäreasca, mofie, a statuluT, jud. Olt, situatd pe teritoriul com. Sinesti, plasa Mijlocul, cu

o suprafatA de 105 hect., din

CalugAra - M are , piidure, de

care 55 hect. arabile si 5o hect. pddure, numitd. Pdclurile-alu-

fagT si putinT stejarT, jud. BacAti,

gAresti. E pendinte de trupul

pl. Bistrita-d.-j., com. CdlugdraMare. Intinderea : 662 hectare.

de mosie Schitul-Greci.

CÄLUGÄREI

de Ciolanul, in com. GAgeniVintileanca. Are ca 40 hect.

Calugäreasca (Valea-), vale, com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Aci, se presupune, a .i-a avut locuinta un schimnic.

Calugäreasc A (Valea-), com. rur. i stalie de dr. de f., jud. Prahova. VezI Valea- alugdreascd.

CAlugareasca, numire ce se de-

CAlugära§ul, pilla, jud. Putna, .

.

pe tentoriul comuna Clipicesti,

at. Vitanesti, care se varsd in

dea uneT fdfit de mofie, din trupul Dulceni-Sfintul-Spiridon, din pl. TirguluT, jud. Teleorman.

Putna.

alugäreasca,

pe proprietatea statuluT alugdreasca, situatA in partea de E. a com. Sinesti, plasa Mij-

luT. Are o intindere cam de

locul, cu o intindere de 20 hect.

183 hect. Populatia : 65 familiT, cu 280 suflete, din carT 28 contribuabill. LocuitoriT posedd : 8 plugurI, 23 care cu bol si vacT, 112

Are lemne in grosime de 0,40 pAnd la o,6o cm. in diametru.

§i 73 rimAtorT.

In atun se Osen : tinT ;

8 fin-

2 circIumI.

atunul are I biseria, deservitd de

1

CAlugAreasca, pa-dure, jud. Olt, in intindere de 30 hect., situatä pe proprietatea statuluT, teritoriul com. Sinesti, pl. Mijlocul.

Cade in partea de N. a com. si are lemne diferite In grosime de 4-5 palme.

cinaret.

Calugfireasca, vale, pl. DumCalugäreasa, mofie, pl. Ocolul, com. Ghindeni, jud. Dolj. Calugareasca, sat, jud. Olt, pendinte de com. Icoana, pl. Mij locul,

situat In apropiere de

cdt. Icoana, pe Valea - Veder. Are o populatiune de 408 locuitorT, din carT 55 sunt improprietdritT, dupd legea rurald, cu 170 hect.

brava-d.-j., com. alugArei, jud.

Dolj, pe care este asezatd comuna alugArei.

Calugäreasca, sal Pueni, zeivoid de salcie, pe proprietatea Pueni, ce apartine statuluf, pe

lard, de 165 hect., in com. Beresti, plasa Horincea, jud. Covurluiti.

Csalugfireasca, mofie. VezT Ve117470. Morolo PIrtionar Culpad*, lo!. II

Comuna rurald e situaa pe lugdreasca, ast-fel cd o parte a comuneT este asezatd cu fata spre Nord si o parte cu fata spre S. Comuna CAlugdrei se mdrgiCu com. Carpenul,

neste la N.

de care se desparte prin riul DA.snAtuiul ; la E. cu com. Gubancea, despArtitA prin pdmintul locuitorilor din amb ele comu n e, cu pddurea D-lor Dumitru Magdalinescu si Aurel Magdalinescu ;

la S. cu com. Orodelul, despartia prin mosia d-luT Ionitd. Geblescu, proprietar pe mosia alugdrei ; iar de delimitdrile locuitorilor din Orodel se desparte prin miel mosoroae. La

V. se märgineste cu Verbita, de care se desparte in parte pria pddurea statuluI Verbicioasa si in parte prin delimitdrile locuitorilor. Tot la V. se invecineste cu com. Cleanovul din Mehedinti,

marginea DundreT, in plasa Mar-

de care se desparte prin drumul

ginea, jud. Vlasca.

ce duce de laI-a la a II-a com. Linia de N. a hotaruluf com. incepe din capul loculuT arabil de 11'10.

Cfilugäreasa (Moara-),/oc izoIn jud. BuzAti, com. Boziorul, atunul Fisici; moard pe apa Brdiasca si punct de hotar. MI,

Cilugäreasca, mofe particu-

detul DO, pl. Dumbrava-d.-j. ambele povirnisurI ale vdeI Cd-

ddure, jud. Olt,

Cfilugäreasa, cdtun, al comuneT Negoesti, plasa Arnaradia, jud. Gorj, asezat pe Valea-Cilnicu-

vite marf cornute, 9 caT, 83 oT

Calugärel, comuna' ruralci, din ju-

CAlugäreasca (S tupina-), (Sforile-Gägeni), sfoard de mofie a statuluI, jud. Buzlii, pendinte

pAdurea din dreptul comunei Gubancea, merge drept spre V. de-alungul margineT mosier d-luI Verbiceanu, pe o 140 care face si hotarul mosiel, apor de

aci tot spre Vest de-alungul mosieT d-luI IonitA Geblescu pand. 85

CXLUGAREI

CX.LUGAREI

274

la conacul mo$iel ; apol se in-

Valea-Dasnatuiului, ale caruimá-

clina putin spre S. - V.; spre

luri ati o inaltime ca de 200 m. Aceste maluti sunt acoperite cu araturl, avind spre N. com. Car-

E. taie mo$1a Statului in doua, lasind partea de N. a catunuluI Boca, din com. Carpen, iar unja

temer), locuind in 327 case 8 bordee. Aü urmat la $coala 50 baetl din Calugarei si 2 din Beche.

unde pamintul este $es. La V.

tul. Ati virsta de $coalä 69 bletr si 69 fete in CAlugarei, 15 bletr si 4 fete in Bechetul. Stiii carte In alugArei, 23 lgárbatI si 2 fe-

za putin cursul riului pana in drumul ce merge de la Calu-

com une/ se afla o tintina numi-

io barbatl $1 3 temer

ta a Udrif, facuta de un pastor

garei la Carpen, care drum face $11 limita linier de V. Linia de V. incepe de la Dasnatulul,

numit Udrea. Aceastä tintina for-

In Bechetul. Dupl legea ruralg. din 1864,

meaza un piriti, care se scurge In Dasnatuiul. O alta tintina, la N.-E. de comuna, la 2 kil, distanta, este facuta de loc. comunei in 1882. Comuna este u-

sunt 158 impaminteniff. De la 1888 pdnA la 1892 media na$terilor a fost de 97, iar a mortilor de 75. Suprafata teritoriulur comu.

data, de Dasnatuiul la N. ce

nal este de 1800 pogoane in care intra $i vatra satulur, de 95

torilor din com. Orodel, de unde

are directia de la V.-E. Are podurI statatoare unul la E. $i altul

incepe unja de S. Linia de S.

la V. pe unde se poate trece

merge spre E. prin delimitarile locuitorilor din Orodel $i proprietatea d-lul Ionitä. Geblescu, avind ca hotar ni$te mägu -

Cu carele, carutele, calan l $1 pe jos. In cele-ralte parti loc. trec cu picioarele, apa fiind mica. Dasnatuiul se revarsa cind plota mult, mar ales pritnavara.

merge spre V. pana la viile com. Carpenul ; iar de ad. spre S.-V. pana in riul Dasnatuiul. Urmea-

merge drept spre S. pe lingä mo$ia com. Cleanovul, de ad pe

fina padurea statulur Verbicioasa, pendinte de com. Verbita, pana in delimitarile locui-

rele de mica insemnätate, apoi printre pädurea proprieta-

penul, spre V. padurea com. Verbita (pe loc $es) spre S. com. Orodel i spre E. Gubancea,

pogoane. Pamtnt arabil este in intindere de 1715 pogoane, In care sunt coprinse $i 9 pogoane ale bisericer. Mo$11 sunt : aceea a d-lul Ionita. Geblescu, cu o suprafata.

de 1650 pogoane; mo$ia d-lor

Comuna, se zice, îi trage nu-

Dimitrie i Aurel Magdalinescu,

ruluI i delimitarile locuitorilor

mele de la ni$te calugarI, ce ar fi

din Cornul, pana la marginea padurer. Unía de E., formata din padurea proprietarilor din

trait pe aci de frica Turcilor. A fost infiintata de un mare proprietar numit Pleniceanu, zis $1 Capatina. Re$edinta com. este In Calugarei. Se compune din 2

cu o suprafata de 360 pogoane, in Calugarei ; lii Bechetul, mo$ia d-lur Verbiceanu, cu o suprafata de 400 pogoane, a d-luY Calist Strimbeanu, cu

com. Calugarei, merge spre N. pana in Dasnatuiul, apol spre E. pe marginea riulul ce face hotar

catune : Bechetul $i Calugarei.

250 pogoane. Toate dati un venit de 40 lel de pogon $i apar-

intre delimitarile locuitorilor din Cornul i mo$ia d-lur Verbiceanu

Distanta tntre ele este de 2800

%in proprietarilor.

metri.

din cat Bechetul, mergind tot spre E. pana in padurea d-lor

Se afla o biserica, deservita de i preot i 2 cintaretI. In

Dumitru $i Aurel Magdalinescu,

tindä se gAse$te inscriptia: «Aceasta. sfintä biserica ziditu-s'a din temelie, la anul 1833, cu osteneala mea. Serdarul Dumitru

Padurl sunt : aceea a d-lui Ionita Geblescu, de 302 hect. $i 50 arii ; a d-lor Dimitrie Aurel Magdalinescu, cu 8 hect

de unde merge spre E. panä unde se fine$te padurea la inceperea liniei de E. Linia de E. incepe din acest punct, merge spre N., tae Dasnatuiul, mer-

ge panä la capul padureI, apoI filtre delimitarea loculuI de al-aura al d-lor Magdalinescu pamintul ce tine de Gubancea pana la terminarea mosieI, ciad ajunge in vale, unde se termina ata limita cit i mo$ia d-lor Magdalinescu.

qomuna este strabatuta de

Pleniceanu $i mutua sa, Maria Ple$oianu». Aceasta biserica se afla in cat. Calugarel. Are dupa

legea rurall din 1864, 9 pog. pamint arabil.

e compusa din gil--

Cea

nita

i

cer, a doul din stejar,

frasin, ulm i alte lemne de tunca. Finete sunt 37 pogoane, apartinind proprietarilor de mal

sus, la cari se adauga in cat Bechetul 25 pogoane ale d-lur

muna i de judet. Are un sin-

Verbiceanu. Viile, de 75 pogoane, apartin locuitorilor, 5 pogoane sunt ale d-luI Geblescu. Produc vin ro$u

gur invatator.

de buna calitate.

In cat. Calugdrei se afla

o

$coall mixta, intretinuta de co-

Populatiunea comuna e de 1272 suflete (688 blrbatr si 582

O cale comunala vecinala trece prin com., venind de la com. Gu.

275

CXLUGXREI

bancea; de aci o ja spre S. pana In com. Orodel.

CtrciumI sunt doul. Comercian

CXLUGXRENI

zag, com. Canesti, cat. Pirlita ; face parte din padurea statuluT Sforile-BanuluT.

cina formatiund muntoase a terenurilor. Imasul are o intindere de 650

hect. si nutreste un nu mar de

2.

ContribuabilT sunt 197.

Chlugärelul, vale, jud. Olt,

lz-

Veniturile comuneT sunt de leT 1752, barif 32, lar cheltuelile de leT 1713, banT 60. Vite cornute sunt 341, oT 140, ca-

voreste pe teritoriul com. Cor-

pre 36.

ndtelul.

nAtelul, pl. Oltul-d.-s., si se varsa in Valea-GuguluT, pe tarmul

drept, tot in raionul com. Cor-

9070 vite. 5

In aceasta comuna se afla biserid, deservite de 13 de-

ricT, platitI din fondurile comunale cu 600 leT. Venitul fonciar al paminturilor bisericestI

e de 812 leT. Este o scoala cu CAlugärel, sat, plasa Dumbravad.-j., com. Calugarei, jud. Dolj, gramada, Cu resedinta prima: riel. Are 1162 suflete, 625 bar-

CAlugareni, com. rur., in plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situata filtre comunele Bistricioara

un invatator, platit de catre stat. Sunt : 9 morT de apa ; 2 pive

pentru facutul sucmanelor ; 3 fierAriI; 4 stolerT ; 3 cojocarl; 3 circiumari; 2 bacanT. Budgetul comund e de 6313 leT la veniturT si 5373 leT la

si 537 femer ; locuesc in

si Hangul la E.; com. Pipirig, la N.; comuna Galul, o parte

si 6 bordee. In sat

din jud. Suceava si Transilvania

este o scoala mixtl, intretinutä de comuna si de judet. Are un singur invatator. In anul scolar

la V. Este formata din satele si catunde : Calugareni, Gura-Lar-

cheltuelY.

1892-93, ari urmat la scoall

guluT, Poiana-Largulur, Poiana-

ginase se face: prin soseaua ce

50 bletT din Calugarei si 2 din Bechetul. Cu virsta de scoald sunt 69 baetT si 49 fete. Stiti

TeiuluT, Roseni, Dreptul, Fru-

vine de la satul Bistricioara spre

mosul, Busumeni, Stejarul, Galbazeni, Brinzeni, Coroiul si Rescani, cu o populatiune de 2242 suflete, salí 561 familiT, dintre cari deosebim, dupa sex : 1112 barbar, 1130 femei ; dupa stare civild : I I85 necasatoritT, 934 casatoritT, 123 vaduvT, 50 v5.duve ; 520 copiT de sex barbatesc, 548 copiT de sex femeesc.

satul Galul; prin soseaua care incepe din precedenta de llaga

Sunt 23 strainT, 8r persoane

plute/e.

batT

303 case

carte 23 barbatT si 2 femeT. In sat este o biserica, in tinda

careta se gaseste urmatoarea inscriptiune : e Aceasta sfinta Bi-

seria, ziditu-s'aii din temelie la

anul 1833 (una mie opt sute treT-zed si treT), cu osteneala mea,

Serdarul Dumitru Pleniceanu si muma sa, Maria Plesoianu».

Dupa legea rurala din 1864,

Comunicatiunea Cu satele mar-

satul Poiana - TeiuluT, sati maT

bine zis dintre satul Gura-Largulur si Poiana-LarguluT, si sue spre cursul superior al piriuluT Largul, prin satul Coroi, unind cu soseaua Petru-Vocia, ce da.

in satul Pluton, com. Pipirig; pe apa riuluT Bistrita in jos, cu

stig carte si 2161 nu stig. tarja, agricultura si Cu cresterea vitelor.

Cfilugareni, com. rur., pl. Cricovul, jud. Prahova. Este situata tinte muntele Ciortea si

CAlugärei, mofie particulara, pl.

Dintre ea improprietaritI in

dealurile : Valea-luT-Mos, Gruiul,

Dumbrava-d.-j., com. Calugarei, jud. Dolj, satul Calugarei. Apartine d-luT Ionita. Geblescu. Are

1864, sunt astazT : i81 carT stä.-

pinesc insi-si locurile lor, 153 ca urmasT, 8 locurT ocupate de

Scheile si Belciul, la 40 kil, departe de resedinta judetuluT si

o suprafata de 1650 pogoane.

altiT.

are 9 pogoane axabile. E deservita de I preot O 2 cintaretT.

LocuitoriT se ocupa cu plu-

Dintre ceT improprietaritT

la 20 kil, de a plaseT. Se compune din 2 catune : Calugareni si Miresul, avind o populatiune de 2159 locuitorr,

pe mosia Calugarei. Apartine

in 1878, sunt : 30 carl staptnesc insisT locurile lor, 7 ca urmasT, 2 locurT stapinite de catre altil, I loc parasit si ocupat de catre comunA, O r76 de

d-luT Ionita Geblescu. Are o su-

indivizT, carT dei insuratT si cul-

In comuna sunt 2 biserid:

prafata de 302 hect. si 50 arir. Felul arborilor : emita si cerul.

tivatotT de pamint, dar n'ajá nid

Una s'a daca in anul 11'22, cu cheltuiala locuitorilor, in india

Mugir-el , pcidure particulara , pl. Durnbrava-d.-j., com. Calugarei, jud. Dolj, satul Calugarei,

Cilugärelul, pdclure, in jud. Bu-

un fel de proprietate. Locurile pentru agricultura sunt foarte marginite, din pri-

1135 barbatT, 1024 femeT, cu 556

capT de familie, 429 contribuabilT. Locuesc in 500 de case.

domnie a luT Grigorie D. Ghica

Voevod, si la anul 1850 s'a

CALUGAREN1

darámat pana in temelie si s'a recladit tot cu spesele locuitorilor, in zilele DomnuluI Barbu

tirbeiii. A doua s'a dada tot de locuitorr, in anul 1856, reparindu-se in anul 1889. Locuitorii comuneI se ocupa numaI cu agricultura si cresterea vitelor, desfIcind produsul muncer lor in orasele Bucuresti, Ploesti i Mizil.

Toti locuitorir sunt mollea EI ail 31 cal si epe, 131 vacI, 114 capre, 1002 oli 182 porcI. Scoala exista in comuna de

CXLUGXRENI

276

Se margineste la N. cu com. Singerul, la E. cu jud. Buzati, la V. cu comuna Tatarul i Ceptura si la S. cu comuna VadulSapat.

16. frecuentad de 43 elevI; o piva; o moara. CAlugäreni, sat, face parte din com. rur. Calugareni, pl. Cri-

CAlugareni, sat, jud. Botosani, pe drmul drept al Jijier, in partea de N. a cominci Manasti-

covul, jud. Prahova. Are o populatie de 2089 loc., 1095 barbatI si 994 femeI. Ad i e resedinta comuneI.

reni, plasa Tirgul. Are o suprafad. de 2032 hect. si o popula-

CaluOreni, sat, in jud. Roman,

tie de zoo familiI sal 760 su-

pl. Fundul, com. Dámienesti, pe

flete.

pirlul Cretoaia, spre E. de tir-

Are i bisericd, deservitá de

gusorul Damienesti si la o depar-

preot si 2 cintaretI i i coal.ä

tare de 2 kil. de el. Are 77

97 copir, 93 bärbatr, 4 femeI. Cu intretinerea eI, statul cheltueste anual 1728 leí.

mixta intretinuta de stat, cu invadtor si 36 scolarI. Vite sunt : 390 vite cornute, 90 cal' marI si micI, 1556 oT, 2 eapre, 200 mascurl i 150 stupr cu albine.

capI de familie, 72 contrib., 286 loc., din cm-1 4 §tití carte s't 71 case. Populatia este compusa numaI de UngurI. Sunt 693 vite marl cornute. Are o biserica catollcä de lemn. Catolicir din a-

Comuna se intinde pe o suprafatä de peste I000 hect.

Sunt in sat 3 meseriasI, 4 comerciantI si 3 cIrciume.

In termen mijlociti se fabrica ad I5000 decal. plica. s't 20000 decal. vin.

CAlugäreni, sat, jud. Dimbovita,

peste 6o anI. Localul e proprietatea comunel. In anul sco-

lar 1892-93 s'a frecuentat de

In partea de N. a comuna in muntele Ciortea, se aflä cariere de piatra si mine de sare, dar nepuse in exploatare. In

pl. Ialomita, catunul commeI CAlugäreni, set!, jud. Dimbovita, pl. Cobia, cat. comuneI Cobia.

Calugäreni, sat, in pl. Closani, jud. Mehedinti ; tine de com.

osea principald o pune In legatura cu comunele : Mizil, SIngerul, Tátarul, Salcia

gareni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situat aproape de gura pirtuluI cu a sa numire, pe ma-

altele.

lul drept al riului Bistrita, la

rur. Orzesti. Are 30 familif.

CAlugäreni, sat, in com. alu-

Scheilor ; la V. de dealurile :

53 kilometri departare de orasul Piatra. Are o populatiune de 223 su-

Papucul, Fetele i Barboiul; la

flete, sati

S. de deahrile Virful-CoasteT, Gruiul, Scheile si Belciul ; la

dintre carr : 113 barbatl

N. de muntele Ciortea, proprietatea mosnenilor. strabatuta de girlele : Bar-

boiul, Cernatul si Ciuciurul de valle: Cheia, Valea-Glodulur, Budureasca i Scheia.

Calugäreni. V. Tacmanesti, sat, jud. Vasluiù'.

carbunI de pamint. Terenul cultivabil e productiv numaI porumbulul. Comerciul se exercita In comuna de 5 circiumarI.

rile : Cernatul, Culcea i Valea-

man), Bogdanesti, Buhociul, Satul-Noù (jud. Bac611), tin de pa-

rohia cotona. Präjesti, din jud. Bacat.

Balteni.

partea de S. si V. se gasesc

brazdata la E. de dealu-

cest sat, impreuna cu cel din satele: Balusesti, Migla, Negri, Racea, Rosiori, Rusi (jud. Ro-

55 capl de familie, i

Ioo

femeI; 116 necasatoritI, 96 casatoritr, II vaduvI; 16 persoane stiù carte, 207 nu stiti. Locuitorli se indeletnicesc cu agricultura si plutaxia. In acest sat se afla : resedinta autoridtilor comunale; r coa-

Calugäreni, ceitun, pendinte de com. Uzunul, pl. Cilnistea, jud. Vlasca. Acest cdtun se compune din trupurile Calugareni, Branistea si Ionesti. Este proprietate a fratilor Vartiade, situad la gura

apel Neajlovul, unde da in alnistea. Aci este resedinta subprefecturer plaser. Are o supra-

fata totala de 1947 hect. La 1864 s'a dat la 77 locuitorl 306 hect. pamint. Are o padure de lunc6. In suprafata de 367 hect. situad. in valea Neajlovul i al-

nistea. Proprietatea mal posea si 174 hect. vie.

Pe valea Neajlovul se afla mal multe morI de apl. Prin acest catun trece soseaua nationald Bucuresti-Giurgiù, un.

CILUGARI

277

CXLUGXRENf

de se aflá si un han care maT

nume. Se varsä. In apa Mo-

de la crucea de piatrA ce se aflá

inainte era statia birjelor ce circulan intre Bucuresti-Giurgin. In cAtun se afll u bis. de zid,

truluT.

sub mal, in marginea soseleY, care este ridicatA de la 1682 de

CAlugAreni, piriiab ce izvoreste

Serban-Voevod, spre aducere arninte a construirer poduluT peste apa Cilnistea-Neajlovul. CAtu-

Venitul anual este de 28000 le!. Lingl. CálugAreni s'a dat ves-

din ramura muntilor MAlustetul (coastele despre E.), com. CAlugäreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. Curge printre aceastd ramurd si a GrintiesuluT - Mic, udind satul CAlugAreni, in drep-

tita Malle futre Sinan-Pasa

tul cáruia se varsg, pe partea

Mihaili-Viteazul la 1595.

Mihain-Viteazul.

dreaptA a rluluT Bistrita.

deservitA de un preot si do! dascAII. Acest sat se aflä situat

la 30 kil, departe de Bucuresti si

la 34 departe de Giurgin.

La 1716, a stat aci Niculae-

nut acesta este situat la 35 kil. departe de Bucuresti si la 29 kil, departe de Giurgin. Aci a fost bátália filtre Sinan-Pasa si CAlugäreni-Mo§tenl,cdtun,pen-

Vodä. al MoldoveT care gonise

Cfilugäreni, vale, in pl. Closani,

pe Ion - VodA- Cantacuzin o, asteptind rezultatul invaziuneT un-

jud. Mehedinti; tine de com.

dinte de com. Uzunul, pl. alnistea, jud.- Vlasca, situat pe

rur. Orzesti, satul CAlugAreni.

partea stingl acestuT rin, din jos

gurestI.

Ad i

se vAd urme de ziddrie

La 1644, Matein-Vodd, In domnia luI, a fa.cut o bisericA la CA.-

vechiA, pe carY legenda poporanä le atribue uneT mAndstirT,

de CAlugAreni-Vartiade. Suprafata acesteT pArtl de mo-

lugAreni.

pe care ar fi zidit-o Sf. Nicodim, in drumul sail de la m5.-

impämintenit 18 loc. cu 56 hect.

nAstirea Vodita, la mAnAstirea Tismana-Izvoarele.

ziditá la 188z, ca hramul Sf.

Cilugäreni i Ite§ti, mofie, jud. Bacan, plasa Bistrita-d.-s., com.

Spineni, despre care Th. Codrescu ne spune : cmosie, in care avea parte si d-lor SpAtarul Ion Iurascu, spAtareasa Marghioala Mortun i altif. Pe lingd mosiile Albotesti i altele, ard satv.

Aceastá vale este bogatA in izvoare cu apA bunA si in castanI. Pe aceastA vale, in acele zidäriT, s'ají gásit de locuitorii comuneT Orzesti, monede vechT.

sie este de 600 hect., din care 8o hect. pAdure. La 1864 s'an Acest cAtun are o bisericA,

Nicolae, deservitá de un preot si do! dascAlT.

Calugaresc (Cringul-), numire vechid a cdtunuhd Cringul-Sihlelor, jud. R.-SArat.

Calugäreni-MänästireisatiCru-

cea-de-Piatrkatun,pendinte Cálugäri, com. rur., jud. Olt, pl. Calugäreni, fost pichet de granitA, in pl. Closani, judetul Mehedinti.

CAlugareni,piria, izvoreste de la N.-E. judetuluT Ilfov, din pAdu-

rea Gradistea si se desparte In douA : o parte alimenteazá va-

lea Pociovalistea spre V. iar alta apucd spre E., trece pe 11110 satele: Bitinelele, Movilita, Chirotut, DrAgoesti - d. -s.,

de com. Uzunul, jud. Vlasca, sub deal. Apartine statula Apartinea inainte mAnAstireT Glavaciocul i producea un venit

anual de le! 14855. Are o suprafatä. de 1270 hect., din mg 600 hect. pAdure de stejarT, care depinde de ocolul silvic

Contribuabilf sunt 114.

Aci sunt douà bisericT, de-

CAlugAreni-Vartiade, prin valea

servite de 2 preotT; o scoalä. In cAt. CAlugárul, frecuentatá de 37 copiI, top' bAetT. La intretinerea eT contribue i statul cu 360 le! anual. Budgetul comuneT este la veniturT de 1617 le!, 93 banT si la cheltuelf tot aceeasT suma.

alnistea, peste care sunt doud poduri de lemn.

CAluggri, sub-divizie a cdtunulu'i

care circulan filtre Bucuresti-

Giurgin, inainte de construirea linieI ferate actuale. La 1775 a fost metoc de cAlugArI, pendinte de Glavaclocul.

rete dealuluT i vAeT CAlugArenilor, udind satul cu acelasT

abondentA porumb, mein, secará si ováz. Cultura prunelor e aci infloritoare.

Aci se aflA un han care mar inainte servea de statie birjelor

sal devin mlAstinosT, si se varsä

Calugäreni, piria, In pl. Clo§ani, jud. Mehedinti, in com. rur. Orzesti. Se formeazá din izvoa-

e mal* mult deluros si produce in

Comana.

Drágoesti-d.-j., de unde tármii In Orla Mostistea.

Vedea-d.-j. Este situatá pe lingA riul Vedea, spre N.-E. de orasul Slatina. Are o populatie de 596 locuitorT. Pämintul

Acest cAtun se desparte de

Numele acestuI cAtun s'a luat

Haimanalele, din jud. Buzln,

cora. Zilisteanca. Are loo loc.

si 27 case.

CALUGXRUL

278

CALUGARI

Cälugärita, sat, in jud. Roman,

Cilugarita, pirliaf, in com. Dcr,

pl. Siretul - d.-s., com. Stanita,

breni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu. Izvoreste din dealul

spre V. de satul &guita si la 5 kil, de el. Este asezatä trae° micà valcea, pe piriul Calugarita. Are 8o capete de familir,

Dohotaria, de linga satul NestingA a pirluluT Almasul.

a piase' si a comuna nu de-

cu 500 suflete, din carT 48 stiti carte; locuesc in 63 case. Sunt 65 contribuabill. Populatia este numal romina. Sunt 107 capete de vite marT. Are o biserica de zid si o scoala primará: mixta.,

parte de tarmul mariT. Are o

care in anul 1886-87 a fost

forma lunguiata. Comunica' cu grindurile Metava i Dranov,

frecuentata de 24 elevl (21 bdeti, 3 fete) din 39 inscrisT (32 baetT,

prin niste asiT inguste de pamint. Are 80 hectare impro-

7 fete) Localul de scoalä este bun. Satul e legat cu orasul Cfilugfirita, valcea, intre mosiile, Pauleasca a statuluT i oimul Roman prin osea. Mal inainte a d-luf G. Cantacuzino, in pl. se numea Negresti.

CfilugAri, deal, in jud. Buzad, com. Breaza, acoperit cu viT si semanaturf mosnenestT.

CAlugärilor (Grindul-),grinei, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comund Sf. Gheorghe sad Cadirlez, situat in partea sudica

ductive

CAlugärilor (Lacul- ), numire din lacul Bilhacul, datä care uda comuna Cilibia, jud. Buzad.

Calugarilor (Moara-), locuinjei izolatä, constind din o moara, ce

apartinea calugarilor din

manastirea Taita, si e acum a locuitorilor, in jud. Tulcea, pl.

gresti, si unindu-se cu pirliasul

Dosurile, se varsa pe partea

Calugärita, pîrÎ, jud. Roman, ce curge prin pl. Siretul-d.-s., com. Stlnita. Izvoreste la Sud de satul Ca1ug5.rita, trece prin el, si, la tirgusorul Bira, se vars1 in pirita Poenele-Oancer, de a

stinga.

MargineT, jud. Teleorman.

CAlugärita, cdtun, pendinte de Cälugäritele, celtun, al comuna jud. Vlasca, departe de Bablita Colti, judetul Buzad, situat pe de 3 kil. Este proprietate a stinga Vaer-Coltilor, in coasta statulur. A apartinut mandstimunteluT Virful-Baba Are 200 rer Nämaesti. Are o suprafatd locuitorT, cari locuesc in 52 com. Bablita, plasa Glavaciocul,

de 530 hect. S'ad impamintenit la 1864 un numar de : 13 frun-

case.

tasT, 18 mijlocasT, 7 Cu mlinele,

Cfilugäritilor(Virful-).,colind, in

Isaccea, com. Balabancea (cát.

8 cu loe de casa, in total 36

Giaferca-Turca), pe apa piriuluT Boclogea.

Cu 120 hect. pamint. Curge pe mosie apa Clenita,

jud. Buzad, com. Colti, cat. CAlugaritele, ramificatie din VirfulBabel.

ce vine de sus din CatalinaCAlugärilor (Movila-),

Negreni.

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Fundul-Crasani, in padu-

Aci se afla o biserica vechie si alta noud, la care serveste un

rea Groasa.

preot si da dascalr. In sat e o circiumd.

Cfilugärilor (Stupina-), vechiti

Calugärul, sat, face parte din com. rur. Tatasesti, pl. Znagovul,

jud. Ilfov. Este situat la N.-V. de Bucuresti, la extremitatea judetulul sprejudetul Dimbovita.

Mosia se arendeaza impreuna cu Bablita cu 8900 leT.

seaua nationall Bucuresti-Pitesti.

partea de V. a el; numit ast-

Calugärita, deal, jud. Falciu, intre satele Curteni si Budesti,

Aci este resedinta primaria Se intinde pe o suprafata de 370 hect. ; cu o populatie de

fel, pentru ca aci se cultivad o multime de stupl, apartinind

com. Budesti, com. Curteni, pl. Crasna.

pichet, Cu No. go, catre. hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat, pl. Mar-

ginea-d.-s., comuna Corbul, in

Prin mijlocul satuluf trece so-

332 locuitorT.

MostenitoriT Dr. Capa, colo-

calugarilor din schitul Mdzeineni. AzT e han pe drumul spre Maicánesti.

Calugärita, pcIdure, jud. Bacad,

C'älugärita, sat, jud. Dimbovita,

comund. Are o intindere de

padure). Locuitorir cultiva go

pl. Dimbovita-Dealul, cat. com.

peste 90 hect. Este foioasa (fag si stejar) e supusa regimuluT silvic.

hect. ; 15 rAmin sterpe.

Glimbocata.

nel Gramont si Fr. Enachi plasa in com. Bucsesti, proprietatea razesilor din

aii

265 hect. si locuitoriT 105 hect.

cultivl 103 hect. (65 sunt sterpe, 37 izlaz si 6o ProprietariT

Are o biserica, cu hramul Sf.

279

CÀLUGÁRUL

Gheorghe, deservia de 1 preot si 2 cintAreti ; o scoalA miza frecuentatA de 12 elevI si 13 eleve, cu intretinerea cAreia judetul si dom. cheltuesc anual 1468 la Comerciul se face de 1 ch.ciumar si 2 hangii.

NumArul vitelor marI e de 264 si al celor mici de 826. StabilitI ad i sunt 2 strAinI.

Calugärul, poiand, com. ValeaLungl, plaiul Prahova, judetul

CÄLUGX RULUI (V IRFUL-)

acelasI nume. A fpst fAcutI de mAnAstirea Slatina.

Prahova.

CilugArulul (Pirlul-), pirig, la Cfilugärul, poiand, la V. de comuna BAdesti, plasa Oltul-d.-j.,

jud. Olt ; serveste ca livede de fin. i-a luat numele de la un cAlugar, care a avut t'ida ad.

Nordul jud. Ilfov, pl. Znagovul. Izvoreste din partea de S. a pA.dure! Vasia si alimenteazA Valea-P o 6 ovalistet

CälugäruluI (Pleul-), afiu, nt al

Calugärul, vale, jud. Prahova, pl. Cricovul, com. Ceptura.

ptriuluI ForAsti, in jud. Suceava,

com. Uidesti (3 kil.)

Cilugärul, cdtun, pendinte de com. 'FlAminda, pl. Glavaciocul,

CAlugaruluI (Dealul-), munte,

jud. Vlasca, proprietate a d-luI General E. Arion.

in jud. Suceava, com. Dorna.

Ad se afIá o scoall mixt5. cu 3 clase, la care, in r 888,

CfiluglruluI (Dealul-), deal, co-

CalugäruluI (Valea-), vale, pl. Ocolul, com. Preajba, jud. Dolj,

ce se uneste cu Valea-Siener, dind nastere pirluluI Circea.

ati urmat, in virstä de scoalA, 23 bleti si 37 fete, din 41 bdetr si 37 fete.

muna Diculesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

CalugäruluI (Valea-), vale, in

CAlugAruluI (Fintina-),fintind

jud. Muscel, in raionul.com. Jupinesti ; se vars1 in Rtul-Doam-

Cälugärul, sal' Bistretul, baltd,

cu apl mineralA, com. aciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfov. (Vez!

jud. Dolj, la 4 kil. de Durare. Are 800 hect. suprafatA si se intinde pe teritoriul comunelor Bistretul si Plosca, (pl. BAllesti), si com. Cima, (pl. Balta).

VlAsia, pifia).

Prahova.

Cilugfirul, movild, spre N. de com. Ianca, jud. Romanati. In-

CAlugArului (Valea-), vale, si-

Suceava, in suprafatA de 83 facI, pe mosiile RAduseni si Opriseni, format de pirtul omuzul-Mare.

tuatA la E. de tirgul StAnisesti, pl. StAnisesti, judetul Tecuciti. Merge in directie E.-V. pAnA dA. in Dobrotfor.

Calugärulul (Izvorul-), izvor, In jud. Buzlii, com. BAllnesti;

ese din muntele Arsenia, pri-

CalugäruluI(Valea-), vale miel, in jud. Tulcea, plasa Babadag,

meste Ciucurul-Orbulur si se scurge in SArAtelul -BalAnesti-

com. Slava-RuseascA, cAt. Slava-CerchezA. Se desface din dea-

lor.

lul Jidini ; se indreaptA spre S.,

brAzdind partea N.-V. a plAseI

cep e si rul de movile care se intind

de alungul DungreI, cind grupa-

te cite 3-4-5, cinc! izolate. Cilugfirul, munte, in partea de N. a com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, acoperit cu pAdure si izlaz. Merge in aceeasY directi u ne ca si mu n tele

ZmeurAtul. Din acest munte izvoreste gira BrAdetul.

cAtunuluI Petresti, com. Cosesti, pl. Riul-Doamnel.

CMugärulul (Iazul-), iaz, jud.

CAlugärul, deal, acoperit cu viI si pometurl, com. Filipesti-dePAdure, plasa Filipesti, judetul

ner, pe malul drept, in dreptul

Cilugärului (Izvorul-), izvor, in jud. Buza, com. Laposul;

si a comuner; curge prin pAduri si se vars5. dupA 3 kil. in

se scurge in riul Cricovul, facind hotar despre judetul Pra-

piriul Ciucurova (Slava-Cerchezá), maI jos de satul Ciucurova.

hoya.

CälugaruluI (Valea:), vale, co-

CAlugirului (Moara-), //mara; pe riul Bahluiul, in pAdurea Deleni, jud. Botosani, in apropiere

muna Folesti-d.-j., plaiul Horezul, jud. Vilcea.

a fost a cAlugArilor aceita schit.

CAlugäruluI (Virful-), colina, in jud. BuzAii, com. CAnesti, for-

Lungl, plaiul Prahova, jud. Pra-

Calugärului (Moara-), moard,

matá. din stincI, cu o descindere foarte periculoasA.

hoya, numit ast-fel de la un

in judetul Suceava, proprietatea

pustnie, ce locuia ad.

statulta, la iezAtura lazuld cu

de schitul Lacurile. Se zice cA

Calugärul, pisc, comuna Valea-

Calugirului (VIrful-), pise, in

CALIMUL

280

jud. Buzad, com. Chiojdul, pe hotarul despre Prahova. De sub poalele sale ese izvorul BrAdetul.

Cfilui§ul, piria, In jud. Neamtu, format cdtre obirsia sa de doud pîriiae: Brosteni si l'Hui-Laculd, care izvoresc din Sudul sistemuluI muntos din com. Serbesti, numit Sanca - de -1a- Serbesti ; curge strdbAtind terito-

riul com. Dochia., printre satele Dochia i Jidesti ; apof pe teritoriul com. Girovul, printre satele Jidesti i Bahna, coborind In di-

rectiune sudicd printre comu-

cresterea vitelor. In com. sunt 4 circiumI. Budgetul com. pe anul 1886-87 a fost de 4924 le! la veniturI si de 4902 leI la cheltuelf. Sunt 353 contribuabili. Are o scoald. Bisericr sunt doud : una cu hramul 5-ti! Voevozi (1865),

deservitä de un

preot i z cintdretI; a doua in Brosteni, cu hramul Sf. Nicolae (1854).

LIngI aluiul se afld o mare pAdure, si, pe lingä sat, soseaua

vecinald catre extremitatea judetuluf. Nu departe se aflä si mIndstírea Cdluiul.

nele Roznovul si MArgineni, pe

cALMUL

Radu Buzescu, banul, al lur Stroe si femed sale Stanca, al lui Preda Buzescu, etc. ; iar in mAndstire sunt portretele celor 2 fratI

de arme al luI Mihaiti-Viteazul cu portretul Domnitorulur si al fratelul sdi1 Petru Cercel, ale sotiilor si fiilor acestor doinuT 5i ale credinciosilor lor vasalI.

Dinaintea mandstiref, sunt ba-

gate, in stand de piatrd., oasele Buzestilor. Poporul crede, cd mdndstirea Cdluiul a fost intemeiatd

de niste haiducl, poate dela faptul cd BuzestiI ati fost oamenI de arme si cum ir numeste eintecul, Zmeif Tare! - Rominestf, (purtAtorif ostilor i fruntea Boerilor). BuzestiT ati edificat mIndstirea, cu patronul Sf. Nicolae,

grites& pAnä inträ pe teritoriul com. Podoleni, unde, In dreptul satuluIPodoleni, traverseazd

Caluiul, mdniístire, in jud. Romanati, cu hramul Sf. Nicolae, lingd satul cu acelasI nume. Este fondatd de strdmosif Buzestilor la 1579, inainte de Mi-

soseaua mixtd Buhusi-Piatra, fu-

haiti-Viteazul. Ea este importantd

tre kil. 30-31, vdrsindu-se pe partea stingd a riuluI Bistrita, dupa ce a primit maT multI afluentI, dintre carf cel maI in-

din punctul de vedere arheo-

MAndstirea aluiul a fost in-

logic si a jucat un rol insemnat

chinatd la Patriarhia IerusalimuluI, la 1673, de Grigorie Voe-

la satul Traian (com. Zdnesti),

paralel cu podisele de la Ne-

semnat e plrliasul Plopesti, format din piraele Mdrgineni si Hoi-

sesti (ce vine pe stinga sa). Caluiul, com. rur., in N.-V. pldser Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situatd pe tdrmul sting al rlusoruluI CAluiul, a cdruf vale aci e micd i restrinsd de clealurY marl. E departe de Caracal de 43 kil., lar de Bals, resedinta plAseI, de I I kil., se compune din aluiul (1250 loc.), satul mic

si cdt. Brosteni

(254 loc.) In vechime i se zicea Gura-CAluiul. Terenul dimprejur

are o altitudine de 190 m. d'asupra niveluluI

Are o populatie de 1504 lototf RominI, din carI

cuitorT,

769 bdrbatI, 735 femef; 440 capI de familie ; 769 cdsd'toritI si 732

necdsdtoritr. Stiti carte 38 persoane si 1466 nu stiti. Locuitoril se ocupa cu agricultura si

in secolul al XVI-lea, al XVII-lea

si al XVIII-lea. Aci, aproape de pragul nordic al jud. Romanati se afld vatra Buzestilor, farnilie ilustra in istoria Rominilor.

In satul Strejesti s'a stins si ingropat cel din urmd din eI. In partea loculuI trdesc 'fuel amintirile Buzestilor pdstrate in pisanif sati dedicatiunI murale,

dupa un rdzboiti sIngeros, ca refugiti, cae( atuncI era inconjuratA de pAdurI nestrAbAtute.

vod. Acum este ruinatd de tot. Reparatiunl nu-Y s'ají fAcut cind

toate veniturile eseati afard din tara, de si in hrisovul luI Const, Brincoveanu se hotdrise, cd niel din venitul mosiilor niel din al satelor i tiganilor, sd nu lag nimic din tara, dacd nu s'a satisfáeut mdrastireI, lar

pe lespezI mormintale, pe chipuf( zugrdvite de alungul paretilor ; lar 'futre taran!, se pdstreazd chiar sufletul timpilor eroicr, in care ati trdit Buzestif fratif Ion de arma, aceasta o probeazà cintecele bdtfinesti. Neamul Buzestilor se stinse

locul de care s'a inchinat sd. aibd

prin odrasid bärbAteascd., la 1831 prin Const. Buze.scu, sfirsitul

Avem ad i pe linea mormintele ctitorilor, clopote vechl din

neamuluI sd.a, ingropat la biserica din Strejesti, unde std si o inscriptie interesantà in versurI, ce incepe asa: cBuzesti ceT din vechime, (pentru tara jertfit) s'ají sfirsit acum prin mine, etc.» La aluiul este mormintul luT

1588, maI multe inscriptiunI, cum

parte numaI de prisosul veniturilor. De constructie germand, sea-

mänd foarte mult cu cea din Stänesti (Vilcea). Biserica e in mijlocul une! curtI cu zid si are

2 briurr de un aspect plleut.

pomelnice interesante.

S'a ocupat de aceastd. ndstire A. I. Odobescu, care

ne a adus o multime de

do-

cumente relative la mändstirea CAluiul a Buzestilor i carr pot

CAMIANULUI (VALEA-)

281

CALMUL

servi mult la formarea arborelid genealogic al acestel familiT.

directiumea de la V.-E. si se varsá pe lipa dreapta a riuluT Tesluiul.

Caluiul, mime, ce pUrta in vechime mofia Ciup.erceni, din jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ciuperceni.

Caluiul, plidure, cu o suprafata. de 2734 pogoane, pe proprietatea Brosteni, pendinte de ma-

Calutul, iapi, in jud. Botosani in partea de Nord-Est a comuneT Buimaceni, pl. Jijia, pe mosia C'ämälinul, colina', in jud. &metí

CamAra§ul, (Brezoaia-Cämä-

D-I

Anastasie Gavarof are

j-id. Dolj, Vilcea i Romanati. Curgein directia de la Nord spre

597 hect, si locuitoriT 146 hect. Proprietarul cultiva. 177 hect.,

Sud-Est, trece pe Ruga com. Caluiul si se varsa in Oltetul, putin mar sus de com. Oboza. \ralea luT este strimta 5i nu se largeste de clt de la catunul

40 sunt rezervate pentru izlaz si 380 sunt padure. Loeuitorif cultiva tot terenul. Are o biserica, cu hramul SE Nicolae, i helestea i 2 podurT statatoare. Comerciul se face de t circiuman

Gira-Caluiulur in jos.

Cimara§ului (Movila-), 1110In judetut Buzad, comuna Padina, numita ast-fel fiind

in vechime era a5ezat aci un pdtiure a sta-

Turc, da sá incaseze taxele

tuluT, de 252 pogoane, pe pro-

impuse pentru pasunatul oi lor ce se aduCeati din raiaua

ptietatea Cotnesul-Burluiul, pendinte de manastirea Caluiul, link coma Bechetul, pl. OltetulOltul-d.-s., jud, Romanati.

Cfilule§ti, sat , face parte din com. t'un Mdtaul, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Doatma Ca.mara5escu, erezindu-se sfintä i inspirata, se angolpion previos (Cu diamante)

toate rugaciunele. Iorgu,

fi ml

el',

era maI mult

maniac ; tot-d'a-una trist si me-

lancolic, vorbia numaT in monosilabe i avea vedeniT,

zi-

cea el. In acest schit, care ajunsese

faimos, era un fer de oracol, numit Oracol il de la schitul Iorgu Carnarä3escu.

CAmaruteI (VIrful-), munte, in jud. Buzaa, com. Sibiciul-d.-s., acoperit cu padurI i fineata ;

face hotar despre com. Balanesti.

Cämenita, bral al Dundref, in

Cäluiul (Gura-1, al t. al com. Caligul, pl. Oltetul-Oltul-d, 5,, jud. Romanati, situat pe farmu'l sting al ritiletuluT Catuiul,

chilige luT, deja atuncT in ruina.

la git, ca un arhierea, cinta in strana la biserica in toate zilele regulat. Zicea Apostolul

hect., cu o populatie de 178 loc.

dealuluT Fi-5.0a, la hotarul dintre

40 anT loe iia ad i un boer, fost mare proprietar, Cu mama sa, in

munteluI Istrita.

nati. Rtul izvore3te din coasta

Caluiul, pl. Oltetul-Oltul - de s, jud, Romanati.

numit ast-fel, fiind-cd acum vre-o

purta vecinic in dolia si cu un

CAluiul, vale i rîi, jud. Roma-

com.

Ruga

chnitirul comuneT

com. Pietroasa - d. -j., formind un pise stincos Iii masivul

ra§uluI), sat, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Face parte din c. r. Brezoaia, Este sL.uat la Brezoaia In niste locuri bältoase formate de ritil Ilfovatul. Suprafata satuluT e de 743

nastirea Caluiul,

servind ca un fel de capell in jud. Olt, plasa erbanesti. S'a

Buimaceni.

CAIuiul, pddurice, in pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati, de 70 pogoane, coprinzindu-se si acelea dupa mosia Brincoveanca.

bisericd ruin ata, fost schit, azT

Braga El aplica Dangana (marca turceasca) pe ciomagele ciobanilor, ce le pazeau, aratind cu

aceasta, sail ca oile sunt cumOrate pentru Imparatie, satl ca taxele sunt platite.

plasa Ialomita-Balta, insula Balta, teritoriul comuneT Vladeni, jud, Ialomita ; comunica cu bratul Saltava.

Cfime§a. V. Surda, pddure, jud. Iasi.

Came§oiul, munte, jud. Suceava,

pe culmea cdrula se intilnesc hotarele mosiilor Baia, Bogdanesti, Sasca si Malini. E im-

bracat in padure de brad.

Carnära§uluI (Valea-), vale CAmianulul (Valea-), vale, izphig, pl. Ocolul, com. Gherce5ti, jud. Dolj, ce formeaza

mlastinoasa, in comuna Padina,

voreste despre Dealul-AldeT, co-

jud. Blzau.

muna Rade5ti, pl. Mutile, jud. Muscel; curge de la spre V. se varsä in Riul-TirgulnI.

limita de Nord a com. Gherce5t1, catre com ina Mischi. Are ¡ 3;

1)11,wisai LoulpI ic.

I

1.

.1.

Cämärä§escu (Schitul-luI-),

36

CAMiNARIUL

Cäminariul,

CAMIRZANI,

282

lea-Rece incep din pOdurea Cd-

$1 Coltun, numArA 23 case, po-

pl. Trotu$ul; izvoreste de pe te-

mineasca $i se unesc cu

pulate Cu 26 capi de familie,

ritoriul comunef Doftana. Se varsà d'a dreapta in Trotu$.

tea in sat. Mal trec prin sat

sail 104 suflete (51 bArbati

Valea-Seacd ce dd in valea Dorobantful ; Valea-Laculuf, care la hotarul Ghimpati da in apa

53 temer), din carT 2 izraeliti,

jud. BacId,

Cämineasca, com, rur.,

com-

pusa din satele Cdmineasca si Bila, din pl. Cilnistea, judetul

Are zo Vatra satulur ocupa suprafata de trei

Glavaciocul ; vdile Adincati-Micr

Mo$ia e proprietatea d-lui Mortun. Are o supratata de 700

34 kilometri, de Ghimpati, re$e-

si Adincati-Mari, ambele esind din padurea Cämineasca si dind In Cilni$tea la Singureni ; Valea-NeacsuluT, care ese din mo-

dinta plä.$ef, de 4 kil., iar de Bucure$ti de 40 kil.

$ie si dA in Cilriistea. Pe aceastd proprietate se aflà Mägura-L-in-

fdlci, din carl 420 fälcl cultivabile, 200 pOdure $i 8o flnat. Loe Atora s'ad improprietArit la 1864 pe Mesteceni $1 parte din

gd 51 Mdg- ira-din-Cot.

Movileni.

Vlasca, situatd pe valea Cilnistea, departe de Giurgla de

Suprafata mo$iel este de 2 850

Arc o bisericd, cu patronul

hect., din care 15 hectare pd.dure. Proprietatea dd un venit anual de 27000 Id.

Vite sunt 206 boi, vacT si bivoli, 70 cal', 790 of, 50 cal*

Sf. Gheorghe, construita cu spe-

$i 96 rimdtorT.

sele actualuluT proprietar, la 1863,

Cu ocaziunea impAmintenirei dat la locuitori 330 hectare de pdmint. In anul 1886, aceastd comun5. avea 1494 locuitorT, din carf 298 contribuabilf. La acea datä ven itul comunal se urca la suma

Prin aceastd comunA trece soseala ce duce de la Giurgiä

deservitä de preotul din Ciumuleti. Scoala din Ciumule$ti servd i acestuf sat.

de 7366 lei, iar cheltuelile la 4017 lef. In 1887 a avut venituri 4936 lei, lar cheltuelf 3141 lei.

Se allá in comunä 2 bisericf

din care una fäcuta la

1867.

Aceste biserici sunt deservite de 2 preoti $i de 3 dascd1I. Se afld o $coald mixtd, con-

la Pite$ti.

CAmineasca, cittun, pendinte de comuna Cdmineasca, de la care si-a luat numele ; situat pe valea Cilnistea, jud. Vla$ca; proprietate a Doamnef Cazirnir, ndscutd Mihailescu. Aci se afld o bisericd, deservitä de un preot si doi dascálf.

Drumurile principale la Fälticeni, prin Leucuse$ti, (13 kil.) si la FAlticeni, pe la SOtaresti (16 kil.) La 1803 damirzani, a paharnicului Lind, avead 5 liuzi, cu 60 lef anual, fiind i un liud de ceT fara bir. La ace$tia se addugau breslasii Mortune$ti, 3 linzi, pldtind 24 lef bir pe an». Pe la 1850, (Cdmirzani i Mas-

dusl. de o invdtOtoare. coala co-

Cäminitoaia, pîruz, izvore$te din comuna Aninoasa si Bdde$ti, plaiul Nuc$oara, jud. Muscel, $i

prinde 4 clase. In 1888 ad ur-

se varsä. in nul Doamna, pe

care mo$ie ad parte $i

mat la $coall 31 baeti $1 2 fete. In anul 1888 s'a cultivat

malul sting, In raionul comunel Bade$ti. Formeazd aproape limita de Nord *filtre aceasta comund $i comuna Domnesti.

trata Mortunesti, i d-lul Costachi Mortun, d-lui Costachi Hirlescu,

in localitate, de catre 255 locuitori, 113 hectare si 40 arif

tocani, la tinutul Sucevei, ocolul Moldovef, mosie cu párti, in d-lor

i altf pOrtasi in ea. Are sat cu

In aceastO comund se face

Cämirzan, pödure, in jud. Boto-

o biserica, deservita de un preot, doi dascali, dor bAjenarf hrisovolitT, opt nevolnicf, 3 1/Mane,

un Uncid la 29 Iunie in fie-care an. Pe proprietatea Cämineasca-

$ani, in partea de S.-E. a co-

4 slujba$I volnicl, un jidov; pe

munei Gorbäne5ti, pl. Miletinul.

lingá.

Bila se ab:: Lacul-de-la-Duzi,

Cämirzani, sat, pe mosia cu a-

Lacul-Grdli nei. Apa Cilnistea trece prin mijlocul satului. Glavaciocul dí in Cilni$tea la CA-

celas! nume, din jud. Suceava, com. Ciumule$ti. 41 trage nu-

mineasca. Valea- Neacsuluf pe aceastrt proprietate in valea Cilni$tea. Valea-Dorobantul, ce

prietar al mosief, Camirzan. (Vezi

de tutun.

vine din Naipul, dà iardsf

in

Cilni$tea. Valea-Lungl $i Va-

mele de la un strävechid proactul de hotOrnicie al mo$ief Hui unde se pomeneste de Podulluf-Cdmirzan). A$ezat pe coastele dealurilor Dealul-Curter, Gania

mosiile BdrA$ti, Calna, Ciumulesti, Leicu$e$ti, Dumbrl-

vita $i altele cu un numAr de 18 locuitorT».

Origina familia Mortun prezintind oare-care interes iStoric,

extragem urmdtoarele din genealogia facutd de descendenta el, d. Emanoil Mortun, proprietarul acester mosii :

Pe la finele DomnieT Jui

chiopul (1590), tinarul Pavel Mortal' trece din Maramutru

rep in Moldova. Un oare-care

Lazar (urmap luI Potcoava) toc-

Cu un corp de cazad, vrind sa detroneze i sg mal

CXNETI

283

CAMNICIO ARA

tate din Costepti i BArApti, pe

Cali tatea pamintuIuI este burla'.

apele omuzul-Mare, SomuzulBaeT, pi Moldova pana in Rica. Ast-fel pun stdpInire Mortunesti pe Camirzani. Pavel, fig al luT Ilie, ajunge

Satenir improprietaritT ag 494

la locul lur Petru chiopul. Pavel Mortun se aventura in conducerea unei 041 a optireI moldovene i reupi a pune pe fugá armatele cazaceptI. Vodä raspiad vitejia acestur Romtn, da-

maior in armata ruseascá pi, la 1812, e luat prizonier de FrancezI pi dus in Franta, de unde se intoarce la 1815 si se cAlu&este in mangstirea Neamtu,

ruindu-I mopia Budinita, din Bu-

mele de Mortun Frantuzul.

de unde era cunoscut sub nu-

hect. 82 arii pamint, iar proprietarul mopieI are 298 hect. arif cimp. Piraie principale sunt : Vitcanul, ce trece pe mopie, pi Mol5

nita, ce curge pe la hotar. Drum maI insemnat este calea nationalg. Mihaileni-Botopani. Se hotarepte cu : Calinepti, Pirlul-Negru, Vitcani pi Bucovina.

covina. Intre 1630 1640, 4 dintre ce/ 12 fi/ aT lui Pavel Mor-

Cämnicioara, jam, jud. Braila.

tun se casatoresc cu fete din

Unepte jappea Camnita cu iezerul

se zice, ca. vine de la Ondea, ce era din vechime proprietar.

famfliile Goian, Giurgiuvanu, Vai Volcinoschi. Cer-l-altI

Mrejarul, in ostrovul Iazul.

In hrisovul din 1463 (6o72), fu-

Numirea mopieI pi a satului,

nie i 1, de la Stefan-cel-Mare,

silco

8 ad numal fete, pe carr le rnArita dupg. Cuciureanu, Holban, Gorovei si Teodorini. Din prima' patru MortuneptI se trag tot/ urmapiT acestet aflatorr asta-1 in tara i carI ati trecut ad i dupg. rapirea Bucovinel.

Un oare-care Mortun, nitor al Budintilor, pe la 1792, lag te/ fiT : 111e, Lupu pi Constantin.

Lupu trece in Rusia la 1731,

Cämnita, japfe, jud. Brgila, si-

se vede ca un Toma Ondea

tuatá in ostrovul ¡azul; unepte

era consilier domnesc pi boer de credintg.

jappea Rogozul cu jappea Camnicioara.

Camue§ti, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Clopani; tine de com. rur. Negoepti ; are o bisericä pi peste i6o locuitorT.

Cänäitele, vale in nti. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul comune/ Dichiseni.

jara cadet in armata imparg-

Cände§ti, sat, jud. Arges, pl. 01tul; face parte din com. rur. Valea-Ungureni.

Cfine§ti, com. rur., in jud. Buzar', pl. Pirscovul, situata pe ambele malurr ale SarateluluI-Bercir, la distanta de Buzag de 40 kil. Limitele sale su it : la N., incepind din izvorul SlaniculuI, de la vil.-

tesei Ana Ivanovna pi la 1740

Cände§ti, sat, jud. Dorohoiti, pe

ful Beldimanescul, ajunge pe

ajunge polcovnic. In acelapT an este recomandat din ordinul im-

mopia cu acelapI nume, comuna Dersca, pl. Berhometele. Are

coaste in piscul Glodul, apor se lasa pe plaiul muntelur Umbrg-

pgratese/ Ana, de catre cancelarul Ostermann, Domnitorului Moldove Grigore Ghica, care ti gratificä cu lloeria de 5.trar. La 1742, se casatorepte cu Ma-

117 familir, Cu 470 suflete. Se afla pe pesul Siretului, intre ca-

relul pi se urca in culminatia

ría, ñica medelniceruluT Constan-

arä livezI, numaI cu gradan*. Proprietatea din vechime a

tin Una, dar 10. retine partea de Budinti din Bucovina .0 Ghe-

nauti de la tinutul Hotinului. Zestrea sotieI era mopia Bropteni de la tinutul Botopani.

In urml, potrivit diater lui Andrei Pisoschi, ramin in stapinirea Lin eptilor pi mopiile : Leu-

cusepti, jumatate din Hirtop, a treia parte din Hui, intregT Camirzani, Obtrpia pi cite juma-

lea nationala Mihaileni-Botopani pi piriul Molnita. Apezarile satenilor sunt bune,

Bocul; la E. se lasa din Bocul, pe la Muchia-InaltA, merge pe coline, pe la Giriacul, coborind in apa Sarateluluf-Bercir, la gura izvorului Dragomirul, trece

fost a manastirelDobrovAtul din judetul Vasluig. Are o biserica, cu hramul A-

Saratelul pi lAsindu-se in jos pe Izvorul-Mircii, urca. in Muchea-Seacä i dà in drumul ce merge la Dilma, apor pe dinsul

dormirea- Maice -D omnulur, de-

paila in virful Dilmer; la S.,

servia de i preot, z cintaretr

merge pe plaiul DilmeI pana dA

z 'Alamar. Este de zid, fa.cutg in anul 1858, de poseso-

in Izvorul-SgrimbuluI, coboarl putin pe izvor si, peste colme, ajunge in marginea cat. Scoru-

pi

rul mopieT Stolanovid.

In sat este o pcoala, cu i invatator, frecuentata-de 35 elevI.

pepti, urca pe muchia la-TeT, de unde se laza in izvorul Poenita,

CANETI

284

\ira pe muchia Trestioara, p5.nä

Comuna are o scoalA, fre-

dA in apa Fundata, se abate peste coline si pe din jos de

e lenta.t1 de 32 elevI si 3 eleve.

clt. Crivelesti, dà In izvorul SIA-

nicelul, pe care merge in sus pAnA in virful BeldimAnescul.

Suprafata acestei comune este

de 3880 hect., din care 8r8 cultivabile, 624 pAdure, 357 finete, 714 izlaze, 42 lived, 53

Carte stiti 65 loc. Biserid sunt 5, deservite de 3 preotI, 5 cin-

CAnicea, sat, in jud. Mehedinti, pl. Cerna ; sine de com. rur. Izverna.

tAretT si 5 paraclised. Catedrala e eea cu hramul S-tif ImpAratI. Circiuml sunt 3, Comuna exista la inceputql secolului si era reprezentatä prin satele : CAnesti, PA-

Cänoasä (Valea,), izvor de apA minerall, situat pe loc yes, a-

carile 1.1 Negosina. In urmA, satul

nind obste/ locuitorilor. Apa contine pucioasA. si iod. Nu i s'a fAcut nici o alalizA filmicA pana

vie si 1169 sterp. Proprietati

anesti fiind situat pe un te-

mal insemnate sunt: Sforile.BanuluI si Negosina (ale statuluI),

ren mobil, pAmIntul a fugit, ca-

apor: PAcurile, Hirtopeasca-Moiineascl, Negosina, B o ndrea si Va-

CXPÄT1N4

sele s'ati ddrimat si lo cuitorii imprAstiat prin cAtunele vecine,

mal cu seaml la Gontesti

lea-Verzir (ale mosnenilor Negosini, Glodani i Hirtopesti).

Pirlita. Dinteul hrisov a luì Mateiti-Basarab, din anul 1643, Au-

Terenul este accidentat, hind format in mare parte din pietris si pdmiaturi albe ; totusi are porumb, lived si vil. Cultura albinelor e dezvoltatA. E bogatá In substante minerale, mal cu seamd in sare i ghips.

gust 8, reese cA dupg ce hotii ati omorit pe Egumenul RdsbicI de la mInAstirea Mendicul (Vintilá-VodA) si I-ati furat hrisoa-

vele si alte acte de proprietate, iar ceata mosnenilor BrAghesti

si a pus stdpinire pe mosiile ce le poseda pana acum ml-

proape de soseaua nationall, In centrul comund Breaza-d.-j., pl. Prahova, jud. Praliova, aparti-

acu ma.

CAnteläre§ti, sat, din com. 13irzesti, pl. Stemnicul, jud. Vas-

situat pe coasta de Vt a dealuld Plopul, fiind udat spre V. de riul Birlad, Se intinde pe o suprafatá de

342 hect., din carl 95 ale locuitorilor, aviad o populatie de 25 fam., saa 735 suflete. Are: o bisericA flcutA din lemn,

Peste an se tin aci doul tirgurI: la Ispas si la RusaliI. Cal de

nA.stirea, condusr mal cu seaml

la 7807, de fostul proprietar, tru Cazimir ; 3 circiumT.

comunicatie n'are alta de cit

fiii

de Dragomir Frige-aine si de sAl Gontea si Dumitrascu,

nute, 8o ol, 8 cal si 7 rimAtorl.

albia SArAtelul-Bercil.

acesti capY al rAzyratitorilor atí

Locuitorif posedA.: 16 plugurI

71 viteI,

Vite sunt 120 bol, 310 yací, 25 cal', 14 epe, 19 minjr, 1800 o!, 48 capre si 138

fost gonitI din vechia lor ca ocaziunea judecAtir ce a avut loc intre mosnenir Brá-

pord. Stupi are 590.

ghesti i cAlugAril de la Mene-

Comuna e formatA din cAtunele: Glodul, Gontesti,Negosina, Plcurile, Pirlita, Poenari, Pletari, uchea i Valea-Verzir. Po-

dicul, cind mAnIstirea si-a recistigat averea. E probabil dar,

si 30 care cu bol, 2 cAruto Cu cal si 15 stupr. In partea de N. a satuluT, pe drumul vechiti dintre Vasluid si Iasi, se afta un pod mare de piatrA, peste o ripA, formatA

Are 5 mor*/ de apA si dota stine.

pulatia sa e de 1570 loc., din carI: 320 bárbatI insuratr, 35 neinsuratI, 14 vaduvI, i divortat; 320 femei ináritate, 62 vAduye, 420 bAetI si 398 fete. EI

trAesc In 369 case. Media nas-

terilor e de 47, a deceselor de 33, a cAsAtoriilor de 9. Populatia creste cu o medie anuall de 14 suflete. Comuna are 299 contrib., din carl 7 comerciantl romini si un strAin. Stabilimente comerciale sunt 5. Budgetul comund e de 13011.

Vite sunt: 71 vite mad cor-

cA Dragomir Frige-Ciine si fiul sAti Gontea s'A. se fi stabilit in com. CAnesti, dind nastere sa-

din scursura ploilor ce vine despre deal. Acest pod a fost &cut

telor Valea-Dragomirulur si Gon-

fratele luI VAsile -

testi.

La partea de V. a podulul se

Cane§ti, cittun, al com. CAnesti, jud. Buzdti, In urma prAbusireI pAmintului si dArimdrel caselor,

locuitorir s'ati imprIstiat in catunde Gontesti i Pirlita. Totusl

mai numärl inca vr'o 20 loc., rAmasi pe la vechiul lor avut. CAne§ti, colina", in jud. Buzan, com. CAnesti, format5. ola mult din pAmintud albe.

la 1636, de Hatmanul Gavriil, Lupu.

aflA o piatrA in zid, Cu inserip. tiunea slavonA, a cAreI traducere o dAm

eAcest pod l'a fácut Gavriil Hatmanul $i cneghinea lui, Liliana. In zilele frateluI säü IoanVasile - Voevod, in anul 7144 (1636)».

CApAtina, d'aun (1tra), in pi. Ialomita-Balta,, jud. Ialomita ; este

pendinte de com. Crunti.

285

CAPÀTINA

CapAttna saü Cäpäcina, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacati, im-

bracat Cu paduri in care se afla un izvor cu apa sulfuroasa, pe teritoriul com. Fintinele. Pe a-

cese deal s'ad gasit urme de o exploatare vedija de pare si pietre de constructie.

Vaideeni, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Aci se fabrica brinza la

niste luoerr din Tirgoviste, carT complotasera in ccntra hit Rui-

stinile cu numirea munteluT.

nele sunt maree i pozitiunea loculd admirabild.

Capitlna, piidure, pe muntele cu acelasI nume, com. Nucsoara, jud. Muscel, in intindere de 800 hect., cd un masiv intrerupt din

cauza devasta'rel padurd. Se Niätina, deal, in partea vestica a vad Lozova, com. Branistea, pl. Siretul, jud. Covurluid.

CAPÄTINOWL

invecineste la N. cu Bouretul, la S. si E. Cu muntele Otieul, la V. cu Spinarea.

Capätineni, fost sat domn ese. L'a daruit Radu-Voda alugarubia anul i546,VistieruluTRadu,

pentru vitejia sa in bAtAlia cu Stroia Pribeagul.

CApálneni, mofie, proprietatea

Statuld, jud. Arges, pl. LoM'Atina, deal, in jud. Roman, Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre V. de sa.tul Pincesti.

Cäpätina,

pl.

Càpätina, ( MAgura Cäpätt nei - ), culme de dealurt, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,

jud. Bacail, pl. coni. Schitul-Fru-

moasa, care curge pe teritoriul satuld Schitul- Frumoasa ; incepe din localitatea numita Ritul sl dion.

se vara in piriul Ghi-

Rimnicul-Sarat i aceia al Slam-

Prelungirile sale sunt : Gurguia, Gurguiatul si Traisteni, in pl. Marginea-d.-s. ; Jinurul si Cotatcul in pl. Rimnicul- d.- s. Este acoperit cu padurl, din

CäpAtina-Porculuï, munte, jud. Prahova, care trece si pe teritoriul judetuld Dimbovita. Are o inaltime de 1364 m, d'asupra

Capätine§ti, sat, cu 290 locuitorT, jud. Arges, pl. Pitesti. Face

pl. TazlAul-d.-s., com. Luncani; e foioasa ; se intinde i in sec-

Capätineni, sat, pe riul Arges,

dure de brad si fag. Pe el pa-

locuitorl ; face parte din com.

suneaza vara vitele locuitorilor.

rur. Corbeni. Are o biserica, cu hramul S-tiI Ingeri, deservita

Capatina, munte, jud. Muscel, pl. Nucsoara, com. Nucsoara.

de un preot si un paracliser. Aid sunt ruinele vestitel Ce-

Cäpätina, munte, in jud. Suceava, peste care trece hotarul intre com. Brosteni si Buco-

virful

jud. Arges, pl. Lovistea, cu Too

tatl a lul Tepes-Voda, 2idita pe unei stind inalte, care surplornbeaza Valea-Argesuld. Zidurile ati aproape 30 m. lungime,

12 latime si 12-20 m.

inaltime. Grosimea lor este de

tea-Negovani.

CapatIne§ti, cdtun al com. Maralul iazulur Buzatil. Are 470 locuitorT i 105 case.

Cäpätlne§ti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s. ; tine de com. rur. Brosteni. Capfitine§ti, mofie, in jud. Buzar', com. Maracineni, cät. CdpAti-

nqti. Are 453 hect.i din care 362 arabile, 50 crivina si izlaz, reestul prund. Pe apa iazuluT, ce trece printeinsa, are 3 mor!.

peste un metru. Legenda popularä atribue luT Tepes-Voda aceasta cetate, pe care ar fi zi-

munte,, la N, comaaer

parte din com. rur. Dobrogos-

cineni, jud. Buzati, situat pe ma-

M'Atina, niu ae, al comunei Horezul, jud. Gorj, la N. plaiuluT Vulcan. E acoperit cu pa-

\Meca).

siT a scazut la 7700 la

Pelesul, com. Predeal. E acoperit pu padure.

tia Secatura.

M'Atina, (VezT Licura, judetul

dul 1883-88, arenda acester mo-

Pe aceasta mosie se allä maT multe morr i herestrae, pe 611 Arges.

Capatinata, pidure, jud. Bacati,

vina (1383 m.)

ma de 27 milioane. Pe pedo-

nivelului MariT-Negre. Este situat la limita jud. Prahova, plaiul

carT multe sunt in exploatare.

Upätina, deal, intre satele Boureni i Soci, jud. Suceava.

pogoane, din care 4600 pogoane pädure,. La 1877, avea o arenda anuala de 14.558 leT 21 banr si a fost ipotecata finpreunl Cu alte proprietátl ale Statuld, pentru acoperirea emisiunel biletelor ipotecare in su-

in partea de V. a el, si despartind-o de pl. Rimnicul. Se intinde printre afluentir riuld

vistea, cu o intindere de 25.100

dit-o intrebuinttlid ca salahorT pe

Cäpatinosul, ptidure, jud. Baedil, pl. Bistrita-d.-s., com. Fintinelele, care imbraca. dealul

i apartine Principe-

Capitanului (Valea-), vale, ju-

seT S choenburg - Waldenburg ;

detul Braila, la i kil. spre N.V. de satul Cazasul. In timpul

apAtina,

CkrOTETI

2g6

C.A131NTEN1

aci sunt izvoare Cu apa sarata. Jiul-d.-s., com. Floresti. Are 56o

kil,

departe de resedinta co-

pozit de iarba de pusca si mu-

muna. Are o populatie de 68 capI

nitil.

de familiT, Cu 290 suflete, lo

Turcilor era aci un mare deCapinteni, sat, jud. Dolj, pl.

ta dealuluf cu acelasI nume, partea de N.- E. a comuneT, 2

suflete, 302 barbatT si 258 femeI.

cuind in 68 case. Are o bise-

Locuesc in 137 case, construite Capitanului (Valea-), vale, in pl. Borcea, com. Lupsani, jud. mal toate din birne i foarte patine de zid. Printre cele de Ialomita; face linie despartitoare

rica, Cu hramul loan Botezato-

zid este thia boereasca, a raposatuluT 13. Balcescu. CopiiI din

intre judetul Ialomita si Ilfov.

rul, facuta de locuitorr, dupa cum se vede din inscriptia ce se gaseste in ceaslov i evan-

sat urmeazà la scoala mixta din satul Floresti, ce este la 312 m. departare. In anul scolar 189293 ají urmat 18 bdetl la scoald.

Capitäneasa, moard de apd, pl.

ghelie. Are 8 '/2 fäld de pamint. Copir in virsta de scoala sunt:

Jiul-d.-j., com. Giorocul - Mare,

Mart.

Stiii carte- 33- barbatI si 2 femer.

Satul Capinteni este legat printr'o osea cu satul de resedinta, Floresti. In sat este o biserica, fondata. de Balan Poenaru. Are 17 pogoane proprietate. Este de lemn i serbeaza hramul S-tilor Voevod.

Cäpitan-Ismail, grddind, in jud. Constanta, plasa Hirsova, com. Hirsova. E situad. pe marg-inea DundreT, la i kil. spre E. de oraselul Hirsova. Are o suprafata de aproape 15 hect., jumatate cultivate cu vita, lar ceal'altä. jumatate, cu legume.

Cäpitanul, munte mare, la N. de com. Dragoslavele si la V. de com. Rucarul, jud. Muscel, intre rlul Dimbovita i riul Argeselul.

Formeazd unja de despartire Intre aceste riurT, impreuna Cu muntiT: Draxinul, Mara, Tefelega, Preajma, Plaisorul, Pravatul, Altamasul i Mateiasul.

Cäpitanul, pddure, supusa regimuluI silvic, in raionul comuneT Rucarul, plaiul Dlmbovita, jud. Museel.

Cäpitanul, vale, jud. Ilfov, ce se vana in balta Mostistea, la S. de com. Obilesti.

25 baetT si 20 fete.

jud. Dolj, pe piriul GioroculCäpoteasa, välcea, jud. Olt, izvoreste de la Estul com. Vata, pl. Vedea-d.-s., si se varsa in gira Vetisoara, pe tdrmul sting,

tot in raionul com. Vata.

Cipote§ti, ,ces, in comuna Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi, numit ast-fel (Pipa valea Capotesti. Se intinde spre S. de satul Hadtmbul, de la poalele dealula Cdpotesti, pana in apa Stav-

nicul. Este acoperit mal peste tot de-o lunca deasa Cu feluritl copad si mal cu seamd rachitl.

Cäpoteqti, sat, in partea de N. a com. Ivanesti, pl. Prutul, jud. situat pe valea piriulul

Cäpote§ti, vale, jud. Iasi. Incepe

Pietrosul, pe o suprafata de 287

de la Sudul trae! Ulmilor i mer-

hect., avind o populatie de 73

ge pana in hotarul despre Vasluiti a comuneT Mironeasa, din

familiT, 201 suflete, din carT 53 contribuabilT. LocuitoriT sunt rdzesl vechr, avind mosia lor, des-

pre care se spune ca ar poseda documente vechT, de pe timpul lui Stefan-Voda.

pl. Stavnicul. .Aceasta vale dimpreuna cu valle: Hadimbul, Rotariul i Ulmi, nu sunt de clt numirr de parti. a Arad Stavnicul. apotesti formeaza par-

tea de la sfirsit a acesta Cäpote§ti, sat, in jud. Putna, com. Bolotesti, pl. Girlele. Catunul este asezat pe malul Putner, intre Magura si Putna. Are o populatiune de 172 suflete, carT locuesc in 46 case. Are o biserica filiall, cu hra-

mul Adormirea. Scoall nu se afla in comuna. CopiT cu virsta de scoall sunt 27, io baetT, 17 fete. Din acestia, 5 copiT, 4 baetI si

i fa ta, urmeaza la scoala din

Bolotesti.

Tot cu numele de Capotesti se aflä si un ves. Legenda spune ca numele vleT i s'ar fi dat,

dupa numele una ttrgusor ce odinioara as fi existat aci din care se gasesc i astazI pietre si bucAtI de caramia. Se poate ca in timpurile vechI sa

fi fost pe acolo vr'o locuinta i despre aceasta ne putem incredinta dupa cele aratate in «Letopisetul, la pag. 320, de oamenI,

t. I. ca: «in timpul ciad Caiga

Cäpotesti, sat, face parte din co-

Sultanul cu ostile de la Soroca s'a tras la Tutora si Hamil Hat-

muna Huruesti, plasa Berheciul, jud. Tecuciii. E asezat pe coas-

manul cu tabara pe Vladnic, Vasile-Voda inspaimintat

287

CAP UTEANUL

tara inaintase pana sub tirgul las', a pornit pe Doamna impreuna cu casete boerilor, prin frinturile codrilor pe la Capotesti, spre Cetatea - NeamtuluT. Apol singur Vasile-Vodä, dupa cite-va zile a läsat Iasi, asezindu-se in niste poene in codrul Capotestilor dimpreuna cu cur-

neT Olänesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, unde sunt stine i unde se fabrica brilla..

Capräretele, jud. Gorj, depresiune pe Dealul - Muera, 'ricepind la Vestul catunuluT Rosiad.-s.1 i terminindu-se la hotarul Prigori f.

tea sa., Din faptul acesta rezulta, ca, de oare - ce Domnul

s'a retras Cu curtea aicea, de

Caprà. retele, munte, com. Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

sigur ca in asta localitate, a tre-

sa fie vre-o locuinta de oamenT, ci toate ea nu o pob lit

meneste Letopisetul.

Cu numele de Cäpotesti se afla un sat in com. Scheia din jud. Vasluiti, tot pe valea piriuluT Stavnicul, mal in jos de com. Mironeasa din jud. Iasi.

Localitatile sunt aproape u la de alta.

Cäputeanul, culme de dealurr, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. Darmanesti, care se desprinde din muntele Chinul, trece prin Mäguricea si Virful - Rusultd si formeaza ridiaturile din stinga Uzulul.

qaprarilor (Dealul-), colina, in jud. Buzati, com. Cislaul. Incepe

din ata muntelul Saxisoara se fineste la Muchea-Rudarilor.

Capraria. V. Dealul-Mare, com. Sinesti, pl. Cirligatura, judetul Iasi.

Capraria, deal, acoperit de p5.dure de fag, Ruga satul jud. Suceava.

care strabate partea de E. a com. Brebul, pl. Prahova, jud. Prahova. S'a numit ast-fel, se zi-

ce, de la pastoril de capre, carr aveati t'Irle in aceste locurf.

unde si numele localitateI.

jud. Suceava,

Cà'prariei (Valea-), vale, continuare a Vad-Puicil, spre V.-E. de comuna Tigdnqti, jud. Tecuela.

Capreanu, munte, filtre comunele Monteorul, Merei si Lipia, jud. Buzati, acoperit de padurf.

Capreanul, vale, in com. Monteorul, jud. Buad. 'acepe din fundul munteluf Chilmiziul,

uneste cu alt izvor, apreanul, si se scurge In piriul Sarata, la Fintina-PaduceluluTy de pe mosia Sarata-BanuluT.

comuna Vadul-Soresti, jud. Buzad, proprie:ate a statuluT, pen-

dinte de Episcopia de Buzdti, situata pe mosia Modruzesti Capresti; are 138 hect.

Capreasca, fiad:ere. Ved Arseanca, jud.

Capraria movilä, jud. Braila, la N.-V. com. Nazirul, ca la 3 kil. si jum. spre E, de Roman. Servà de hotar filtre com. Nazirul Cotul-Lung.

Cap-aria, pilla, in jud. R.-Sdnulesti. Izvoreste din dealul Ca-

prioara, curge d'alungul luT merge de se vara in riul rat, itrigá catunuf Toropalesti.

CaprarieI (Dealul-), deal, pe teritoriul com. Dolhesti, pl. Crasna,

Capräreasa, catun (ttrla), in jud. Ialomita, pl. Borcea , pendinte de com. Tonea.

al pirtuluf Neagra-Brostenilor,

Capreasca (Nenia-), padure, in Capeada, localitate, jud. situata la N.-V. de com. Bertesti-d.-j., pl. Balta. Sunt aci putuff pentru adaparea vitelor. Se zice cä alta data aci Turcif ayear' turme de of i capre, de

rat, plaiul Rimnicul, com. Da-

Caprarilor (Valceaua-),välcea,

C 'APEEN E

jud.

Caprariei (Poiana-),poianä, judetul Dorohoiti, in padurea de

aprareata, a'eal, com. Mihaesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

pe Dealul-Lupdrief, com. Dersca,

Capräreata, munte, la N. comu-

Caprariel (Piriul-) mic afluent

pl. Berhometele.

Capreni, comuna ruralä, din jud. Dolj, pl. Amaradia, situata in partea de N.-V. la 52 kil, departe

de Craiova si la 23 kil, departe de Melinesti, resedinta p/ä5ef Any.radia. E si tuatg, intre dealurileArtan, Boloseni i Icleanul, pe ambele malurT ale rtuluT Amaradia

pe piriul Amardzuia. Limitele com. sunt: la E. comuna Slavuta, la V. com, Andreesti (Gorj), la N. comuna Pegeni i Bacesti (Gorj), la S. com. Stoina..

Terenul comunef este accidentat de dealurile Boloseni si Icleanul si de piscurile: -DogaruluT, -SpireT, Gigiiul, Grinolea, Boloseni, Biroaia i Artanul.

Dealurile sunt in legatura cu muntif Gorjului ; ati o inaltime

CkPRENI-DE-JOS

CAPIZENT-DE-Sus

288

aproximativa de 600 m. si sunt acoperite cu vil, finete si padurT.

si

CApreni-de-Jos, sat, pendinte

cea de fete de 20 colgrite. Populatiunea comuneT se urca

de com. rur. Capreni, jud. Dolj, situat pe rigl Amaradia, aproape de confluenta Id cu Amaradia,

cea de baetT de 70 scolarT

Comuna este udata de riel

la 2247 suflete, din cari 1196

Amaradia ce trece prin centrul comunel si care se ?nearca pe stinga cu piriul Amarazula, lar pe dreapta co plriul Plopul. In

barbatT si 1051 femer. StrainT

timpul primavereT s't al ploilcrr torentiale, riul Amaradia se revarsd. Pe teritoriul comuneT se afta

sunt II, 6 GermanT si 5 OvreT. In 1864 s'aa improprie:Osit 334

meaza la scoalele din satul Capte. ni-d.-s., ce sunt la 1 kil. departare. Cu virstd de scoala sunt

1170 hect. a.rabile, 1780 hect.

13 copa'. Stia carte 9 barbatf si 1 femee. In sat este o biserica de zid, co hramul Sf. GheOrghe si Sf. Dumitru ; t circiuma si I

balta Caragic-Boloseni, ce se scurge in Amaradia si ende se gasesc si pestT multl. Smircuri sunt : ArlanuI si Scurtul.

Mosiile sunt in numar de 9 si poartà fie-care numele satuluT pe cal-e se afla. Padurile se

Com. Capreni se crede ca-si trage numele de la o mica val-

gasesc pe mosiile Capreni-d.-s., Boloseni, Scurtul, Plopul, Cornetul si Capreni-d.-j. si apartin d-ner Ecaterina Capreanu, d-lor

a-

sezata. In vechime coprindea 7

sate si anume : Boloseni, 01-

9.

sate si *anume: Boloseni, CApreni-d.-j., sat de resedinta, Capreni-d.-s Cornetut, Giglitd, GoI rm-beiul,

Grinolea, Scurtui si

Plopul.

In comuna sunt

3

bisericT

neste comunicatia la N. spre cAtunete Cdpreni-d.-s. si Golum-

i .1- la S. spre Ciorari Stoina. bei 11,

si

Capreni-de-Jos, »Hure particulant, pl. Amaradia, comuna

stejarul carr predomina, apoi gorunT, fagi, cerT, paltinT, tei, sorbT, jugastri, carpeni, salcif si anini. Sunt dota morT cu aburT: una

Capreni, jud. Dolj, sgul CA.

pe proprietatea d-nel Caprianu in satul Cdpreni-d.-s., si alta in

jarul.

fost un timp d'id coprindea si

comuna este compusi din

Soseauajudeteana care reaga acest caten cu Craiova tí hiles-

ce se gasesc, sunt: Omita si

si

Tolaga, din com. Slavuta. AzT,

bacanie.

Logadir Zavarof, Murgasianu mosnenilor. Felul arborilor

preni-d.-j., Bradesti, Grinolea, Scurt il, Cornetul, Gigtiul. A satele : Ciorari - din - Stoina si

si 180 femeT. Copar din sat ur.

locuitorl. Suprafata teritoriuluT comunal trece de 3500 he:t., din cari

pidure, 335 hect. izlaz, 16o hect. fineata, 119 hect. vil si 55 hect. teren sterp si lacurT.

cea, Capra, pe care este

la 52 kil., N.-V. de Craiova. Are 389 suflete, 200 barbati

preni-d.-j. Apartine d-luT N. Mur-

gasianu. Felul arborilor ce se gasesc sunt: cerul, plopul, frasinul, aninul ; predomina ste-

satul Plopul, pe proprietatea d-lui Zavarof. MeseriasT sunt 4:

Capreni-de-Sus,sat,pendinte de

doT timplarl, un zugrav si un

Amaradia, situat la i kit. la N. de Capreni-d.-j., catunul de re-

com. rur. Capreni, jud. Dolj, pl.

vechT si una nota: una de zid in satul apreni-d.-j., ce patrona

brutar.

Sfintif - Gheorghe si Dimittie ; alta in Cornetil, tot de zid, fon-

cornete, 56 caT, 1774 oT, 368 posa si 330 capre.

data la /863, de loan Pascal

arciumi sunt 8 si lacanii 2;

Caragea si sora sa Raluca MAL-

una este In Cdpreni-d.-s. si alta

tnult si una de fete ce

&resol ; are ea patron Cuvinasa Paraschiva ; atta in Boloseni, ci patronul S-ta Maria-

in Capreni-d.-j.

oneazd din 1882. Localul scoa-

batuta de soseaua judeteara

struit din birne. Pentru ele s'ad

Mica,

Capreni-Craiova, pe o lungime

cheltuit 4000 la Ambele sea

In satul Capreni-d..-s. sunt 2 seolT primare, i de baetT si alta

de 8 kil. Satele futre ele sunt legate prin potece de car sí

sunt sub acelasT acoperis. et)ala de fete are o InvdtAtoare, O

de fete, ce functioneaza din 1882.

drumurr nesoseluite.

Ambele scoll sunt sub acelasT acopetis ; localul este in burla

Veniturile com. pe 1892-93 aa fost de 1e13177,60.

stare. Fie-care semi& isT are invatatorul eT. In anul scolar

Cheltuelile COM. pe 1892-93 au fost de leT 3 1 19,2 7.

este intretinuta de comund, lar cea de bdetT este Intretinutä de stat si are un invOtAtor. Secara de baetT a fost frecuentata in

r8.92.--93 ati fost frecuentate,

LocultoriT posea i21ß vite

-

Comuna Cdpreni este stra-

ContribuabilT sunt 756

sedinta al comuneT; cu 315' suflete, 167 barbatT si 148 femei.

In sat sunt 2

$eoil: una de, b-letl, ce functioneaza de maT functi-

lelor este in bufa state, con-

anul 1892-93 de 70 baeti si cea de fete, de 20. eleve.

CÀPWNI

289

CAPREN1-DE-SUS

In sat este o circiuma si o blanie. Catunul acesta se leaga de Capreni-d.-j. prin soseaua judeteana Craiova-Capreni. O osea

zad. Ese din muntil Istrita si se scurge in Apa-Limpede.

Caprioara,

in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Danulesti. deal,

vecinala il leaga la N. de Go-

Se desface din Magura- Capa-

lumbeid.

tineT, se intinde in partea de

Cipreni-de-Sus,

piidure

parti-

culara, pl. Amaradia, com. Capreni, judetul Dolj, satul Capreni-d.-s. ; apartine d-neT Ecaterina Capreanu. Felul arborilor

sunt: limita, cerul, plopul, aninul, jugastrul, carpenul, salda ; aninul si stejarul predomina.

Capre§ti - Modruze§ti,

moFie,

com. Vadul-Soresti, j udetul Buzan. Vezl Modruzesti-Cain

E. a comuneT, printre riul Cotatcul si piriul Capräria. Se termina in riul R.-Sarat ; e acoperit cu padurT.

CAprioara,

de salde, pe

Cu

CApriorului (Dealul-),

deal, co-

muna Coltesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Csapriorului (Muchea-), colina', In jud. Buzad, com. Canesti, pe hotarul despre com. Policiori.

CApripara,

virf de munte,

in

dreapta riulur Arges, jud. Ar-

desfiintat, dnd tocuitorif luí s'ad adaugat la formarea satuluT Piscul.

ges, plaiul Lovistea.

pda'urice,

judetul Te-

cuciti, com. Tudor-Vladimirescu,

Upriana,

Coltesti, dind nastere vad acelasT nume.

chime, aid era un sat, care s'a

Ciprioara,

preni.

pildure

malul SiretuluT, in com. Piscul, pl. Siretul, jud. Covurluid. In ve-

CApriorul, torent, jud. Gorj, ce la nastere de la Sudul com. Rosia si se varsa in Rosia la hotarul

virf de deal, jud. Badil, pl. Bistrita-d.-j., com. Fun

situata la extremitatea judetu-

dul-Racaciuni, situat Ruga satul

Siret.

luT,

'in

partea de Sud,

ling'a'.

Caprita,

peidure de fag, pe poalele dealulur Pietrisul, din com. Valea-Gloduluï, jud. Suceava, Ruga frontiera.

CApritel (Izvorul-), ivzor, in com. Tislaul, cat. Valea-CapreT,

jud. Buzad. Incepe in padure

Curmatura.

Capriana, deal, imbracat in padure de fag, in jud. Suceava, com. Tatarui. Cfiprianul, deal, jud. Bacan', pl. Bistrita-d.-j., com. Fundul-Racaciuni; acest deal desparte com.

CAprioara, vale, com. Rimesti, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se

varsá in riul Beica, tot in ra-

si se scurge in riul Niscovul.

Cäpritei (PIrIul-), mic

afiuent

al BistriteT, in jud. Suceava, com. Brosteni.

ionul acester comune.

CAprioarei (Valea-), izvor, in jud. Buzad, com. Dumbrava-Col-

Fundul- Racaciuni de comuna

tiT, cat. Lupoaia. Ese din localitate si se scurge in Valea-Col-

Gropile.

tilor.

Cap§una,

sat,

jud. Dlmbovita,

pl. Cobia, cdtunu/ comuner Cobia.

jud.

CAptälani, sat, face parte din com. Motoseni, jud. Tecucid,

pl. Bistrita-d.-j.,

Tecucid, situata. la V. de satul

situat pe coasta dealuluT Apa-

sieT Gisteni.

Matca ; se intinde pana la S. de sat.

NeagrA, departe de resedinta comuneT cu 6 kil. Are o populatie

Ciprianul,

piidure,

jud. Baca,

com. FundidRacaciuni, de pe teritorlul mo-

CiprioareI (Valea-),

vale,

de 32 capT de familiT, cu 121 Cáprianul, pirtia,r, jud. Bacad, pl. Bistrita-d -j., comuna Fundul-Racaciuni. Izvoreste din padurea cu acelasT nume, uda satul Curmatura, unde se incarca cu plrliasul Curmatura si se varsa in piriul Racaciuni.

jud. Dolj, pla-

suflete. La S. de sat se afla

iul Jiul-d.-mj., com. Intorsura, de litiga care incepe hotarul de N. catre com. Virvorul.

ruinele uncí bisericT, numita Bi-

Cáprioarele,

deal,

C'aptäre§ti, trup

Upriorul, sat, jud. si pl. Dimbovita, catunul comuna Tatarani.

CAprini§ul, (Pitigoiasca), vale, in cat. si com. Breaza, jud. Bu67470. Alta oto Ihci,00ti) Goor alk. Poi. D.

serica-din-SpinT. de mofie ne-

locuit, din proprietatea Strimba,

situata in plasa Cilnistea, jud. Vlasca.

Acest catun are in raionul san 1175 hectare de padure.

Cäpu§eni,

sat,

in pf. Simila, jud. 37

Tutova, com. Vlddesti, spre N. .de satul Vlddesti. Are 192 locuitorr (din carI 16 stid carte) si 55 de case. Locuitorif se ocupd cu rotdria i facerea mangaluluI.

CÀRÄPCE$TI

290

CÄRAREA

Cärfirnida, Ira, de Alelare, a statullir, in intindere de 20 hect., care impreund cu trupurile Gdvanele, Valea-OcolitureI si Valea-IepureluI, formeazd pddurea BAlteni, din com. Pojogi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

CArarea, atan

in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, pe teritoriul comunel Cosimbesti.

Cirärnida, loc izolat, com. Bdlteni, plasa Cerna d.-s., judetul Vilcea.

Cirarea-lul-Radu, loc, judetul Bdcdd, pl. Bistrita-d.-s., pe te-

ritoriul com. Ciumasi.

CArämida, vale 1:oled, in judetul

Vlasca, pe proprietatea Uzunulur; dà in valea Bujorul.

situat d'a dreapta UzuluI.

avind o intindere de 180 hect. si acoperit cu finete i locurl

(Vezi Licoteanca, de pe mosia EforieI, din com. Filiul).

Cartmidarilor (Lacul - ), acelasi nume, com. Filipesti-de-

PAdure, pl. Filipesti, jud. Pra-

lac,

pe proprietatea Paraipani, pendinte de com. Arsachi, pl. Marginea, ju'd. Vlasca.

hoya, la poalele cdruia e pddurea proprietarulta.

CfirAdana, movill, in satul Bd."ddrdi, com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iasi.

CarAmidäria, subdivizie a cdt. Simileasca - Banul, din com. Simileasca, jud. Buzad, numit astfel din cauza cA mai totI locuitoril se ocupa aci cu facerea elrdmidel.

Cartimänesc (Muscelul-), cl/un, al com. Colti, jud. Buzdti, situat pe un platod inalt i inzestrat cu o frumoasd priveliste.

Are 350 locuitorI si 92 case. De dinsul se alipesc cdtunele Camburul, Matara si Seciul.

Cárairnanesc (Muscelul-), In jud. Buza'd, com Colti, cdt. Muscelul-CdrAimAnesc. Are

320 hect., din cari 82 pAdurea Virful-Gosir, restul finete, izlaz si curatud. Proprietate in devdlmäsie a mosnenilor. Aci se

a com. Bugeacul, prin cea sudicd a coin. Ostrovul, si prin cea nordicd. a comuneT Almaliul. Din el izvoreste Valea - Bugeaculur.

Pe muchea luI merg drumurile Ostrovul Cuzgun si Almallul-

si putine semanaturf.

Caramidei (Dealul-), deal, in CAramidari, mahala, in jud. Mchedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de com. rur.

arabile.

Caräbu§ul, pise, pe muntele cu

neran. de la N. -V. spre S.-E., prin partea vesticá a pldseI si

97 m. Este acoperit cu

Cärämidari, sat, judetul

CAraboaia, podif, jud. Bacgi, pl. Muntelul, com. Ddrmänesti,

semicerc, aviad o directiune ge-

Bugeacul. Are o inAltime de

Cfirtboaia, munte, jud. Bacdd, pl. MunteluI, com. Ddrindnesti,

CAramidef (Dealul-), deal, jud. Constanta, in pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comunelor Ostrovul, Almaliul si Bugeacul. Se desface din dealul Sapce-Bair. Se intinde spre E. in forma de

Carämidäria,

jud. Baca, pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. Buhociul.

com. Ddesti, plasa judetul Vilcea, pe virful anda se vdd fdrimIturI de cardmizr mur, in forma cardmizilor intrebuintate la ceatile romane.

Cäränäul, numire vechie a comunid

i

cdtunalut Cimpulun-

geanca, jud. R.-Sdrat, ce a ramas acum numaT pentru cdtunul Cardndul.

CärfinAul, sa', in jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul- d.- s., catunut comuneI Cimpulungeanca, in par-

tea de N., pe poalele dealulur Cdrandul, la 3 kil. spre N. de cdtunul de resedintd. Are 30Q hect., populate cu 24 familiI, in totul 266 suflete, din carI 14 contribuabili.

Cärämidäria, ,es, jud. Botosani, pe teritoriul satului Manolesti sad Botosanca, com Curtesti, pl. Tirgul, numit ast-fel de la

CAränäul, deal, in jud. R.-Sirat pl. Rimnicul-d.-s., com. ampu-

urmele de cuptoare de edil -

lungeanca, in partea de V. a

midd ce se vdd.

eT. Face parte din calmea Ch. pulungeanca. Este acoperit

Cärämidäriel (Dealul-), a'eal,

pAdurT.

jud. Dorohoiti, numit i Dealul-

afld o bogata sorginte de apd

LdbusteI. Se intinde in partea de S. a com. Lozna, pl. Berho-

minerald: Muscelul.

metele.

Cäräpce§ti, sat, in pl. Corodul. jud. Tutova, la marginea despre S. a jud., pe pirlul Recea,

CÄRBUNARILOR (VALEA-)

291

CXRÄREN1

Are 567 locuitorT, din carT 37 $tii1 carte; 175 contribuabilT. Lo-

cuesc In 131 case. FurmeazA o comunA, comuna CArApce$ti, cu cAt. TAlploani. Are 32.50 hect. viT, din carT 7.50 nelucrA1.50 livezT cu prunT. toare, Comerciul se face de 12 oamenT, din carl ro Romhi 2 EvreT, In 12 stabilimente comerciale, din carT 6 circiumr. Are o $coa1ä primarä de bAet1 i o bisericA. i

i

Cäräreni, numire vechie, a satulut Hagieni, jud. Ialomita.

InAltimea cea mal mare o atinge in virful Pietrosul (162 m.), apoT in Movila-Fuser (to8 m.) $i Movilele-SApate (un m.) Pe costisele sale vestice i estice sunt vil intinse. Din pricina numeroaselor drumurr ce-1 strA-

bat i s'a dat $i numele. Prin-

pendinte de comuna Rasi, jud. Ialomita. Este situat pe cimpul BarAganul, la 5 kil. spre S. de satul de re$edintA. Acest sat maT poartä numirea de Ra$i-d.-s. Numirea de CArdusi i s'a dat pentru cA locuitoriI, pe lingA plugArie, maT exercia $i meseria de cArAusi.

tre cele mal insemnate drumurT avem Catea judeteanA MAcinIsaccea, drumurile vecinale Ji-

Cärauta, pirig, in judetul Su-

jila-Azacllul, Jijila - VAcAreni, Jijila-GArvanul $i Luncavita-GAr-

ceava, mic afluent al piriulur Sabasa.

vanul-Azacliul. Este acoperit cu

Cärävanul, movilá, plasa Balta,

pA$unT $1. sAmAnAturT.

com. Goicea-MicA, jud. Dolj.

Cieárenilor (Lunca-), luna, in jud. Boto$ani, com. Costine$ti, pl. Tirgul.

CArasoaea, baltd, in suprafatil

de 3 hect. in partea de S. a Cäräväeasca, bral (priva», satuluT. Bucuresti, comuna SA1A-

geni, pl. Podoleni, jud.

in

jud. Ialomita, pl. Borcea, insula Balta, com. ocariciul.

Cirärilor (Dealul- ), deal, in judetul Tulcea , plasa MAcin , comuna VAdireni, $i cAtunul sAil GArvanul. Se intinde spre N., avind o directiune generan de la S.-E. spre N.-V., descriind

Cärä§elul, bala,

forma unuT semi - cerc i brAzdind partea nord-vesticä a p1AFT, pe cea esticA a comuneT Ji-

Caratnäul, atun al comuner SA-

formatA din vArsarea PrutuluT, lingd satul

endreni, pl. Branistea, judetul

Carbuna, deal, pe mosia CapulDealuluI, com. Ro$cani, pl. Tu-

ria, jud.

Ia$1.

Carbunari, (Poiana), bc izolat, rule$ti, jud. BuzACi. Are 270 lo-

cultor! $i 36 case.

pe malul sting al riuluT Bistrita, In com. Bicaz, pl. Piatra-Muntele, jud. Neatritu.

jila si pe cea vesticä a comuneT VAcAreni. La N. se prelungeste cu dealul numit Dealul-cu-

Monument, la ale cAruT poale estice se aflA a$ezat satul GArvanul ; la S. cu Dealul - MilcovuluT, prin care stA. in legáturA cu dealul Sevastinul. Poalele sale

vestice se sfir$esc pe malul estic al intinser bAltI Jijila ; cele nord-estice, pe malurile vestice ale girlelor LAtimea i GirlaMare; cele de la S. se sfir$esc pe malul drept al piriuluT Valea-Jijila. Satul Jijila se aflA a$ezat la poalele sud-vestice ale sale, si VAcAreni la cele nordestice. Din el 1$T lag na$tere urmAtoarele piraie :

la V., Va-

lea-Nucilor, ce se vars1 in balta Jijila ; la S., Valea-luT-Bran, afluent al Vlei-jijila ; la E.,ValeaGloduluT, afluent al GirleT-Mari.

Cärätnaul, vechie numire a comuna SArule$ti, jud. BuzAa.

Carbunari, munte, jud. BacAti, pl. Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna,

situat la V. de ora, pe malul Cärätnäul, vale, in com. SArulesti, jud. Buzäú. Incepe din Fundul-CArItnAuluT

sting al TrotusuluT, prezintind Stinca-LAstunilor.

i dA in valea Cfirbunari (La-), poianel, com. Tirle$ti, plasa Teleajenul, jud.

Pecenega.

Cfirfitnaul o Sarata, pdolure, a statuluT, pe mo$ia SArule$ti-CArAtnAul, jud. Buzati, pendinte de

Prahova.

Cbrbunarilor (Valea-), pida

till-Vod A, $i formind impreunà

insemnat, in jud. Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul comuneT rurale Nalbant (si anume pe

un corp de 1789 hect.

acela al cdtunuluT sAti Trestenic).

Episcopie, incorporatA cu

p5.-

durea de pe Vatra-SchituluT-Vi n-

Izvore$te din poalele sudice ale

Cärätniul $i Särule§ti, jud. Buzad. (VezT SArule$ti CArAtnAul).

Caräu§i, sat, populat de 40 familiT, in plasa Ialomita Balta,

dealuluT

Cilicul; se indreaptl

spre S., avind o directiune generan. de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea de N. a plAseT $i pe cea nord-vesticä a comuneT. Curge prin pAdurT, printre

CARBUNARUL

Tepe, de o parte si Carcaman-

taerilor neregulate din trecut. Esente principale: fag, mesteacan si plop cu vIrsta de 20-30

Bair, Canagic-Bair de alta parte ;

anI.

dealurile Cogea-Cara-Bair, Buiuc - Cara-Tepe, Cuciuc - Cara-

Carbunarul, pirizi, in jud. Su-

incepe sa poarte numele de Valea-Pirlulur - Telita, deosebit de adevaratul 011 Telita, care

ceava, com. Brosteni, afluent al CotirgasuluT. Are de tributar pe Plriul-Tiganusuldf i Riele.

ripoase.

-a luat numele In

S. se mal numeste si Silistea. Intinderea sa e de 146 hect. (102

ale», lar terenurile sale pri-

esc semanaturilor de orz porumb.

Cärbunarul, poiand, com. Zmeuratul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Cfirbunitor, vale, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

faptul ea o multime de cärbunarT erati stabilitI in muntI, dealungul acesteI val.

Bozieni, satul Ruginoasa, dealul Stan si ptriiasele Ciorani Ruginoasa. Este impartit, prin soseaua Piatra-Roman, in doua

partI, dintre care cea despre

lasä padurile, trece prin satul Trestenic i Nalbant, de unde

uda satul Telita. Malurile sale sunt inalte si pe alocurea si

CARBUNELE

292

Carbunarul, vale, jud. la Sudul comunel Fleasca.

comuneT rur. Nicolitelul. Se desface din Dealul-Mare; se indreap-

ta. spre N., avind o directiune

Carbunarul, sat, in partea de

Carbunarul sati Mägura, pd-

N. a comunerValea-SatuluT, pl. Funduri, jud. Vasluiú, numit ast-fel de la ocupatiunea locuitorilor carT fac carbunT. Mal in-

dure, la E. de com. Cetatenidin-Vale, jud. Muscel, din care izvoreste valea Magura si Mitojul.

nainte se numea Filozofi. E situat pe coasta de S. a dealului CArbunaruluf (Lacul-), lac, in Valea-Gavenel, la hotarulmosieBordea, in marginea jud. Iasi, pe o intindere de 422 hect., in lor Uzunul si Strimba, pl. alnistea, jud. Vlasca. carl sunt 200 hect. padure, iar. 82 hect. pamint arabil sunt ale mic, in julocuitorilor. Are o populatie de Carbun'aria, 31 familiI, sati 156 suflete. detul Tulcea, plasa Isaccea, Are r crisma. Pe teritoriul pe teritoriul comund rurale BasatuluT se afil un iaz. labancea si pe acela al catunuVite sunt : 94 vite marT corluI s'a"' Tiganca-Ta4a. Izvoreste nute, 5 cal si 3 rimatorT. din poalele orientale ale deaLocuitorif pose& 7 pluguri lulur Negoiul ; se indreapta spre 13 care cu bol. E., avind o directiune generan de la V. la E.; uda partea cenCArbunarul, deal, spre V. de tralä a piase si vestica a comusatul Mironeasa, comuna MironeI, i, dupa un curs de 2 kil., neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi, tot prin padurI si pe la poalele numit ast-fel dela carbunil ce dealuluI Carbunaria, se deschide se fac pe el. in Valea-PlriuluI-Taita, pe dreapta, ceva mal jos de satul Taita. Carbunarul, pri lure. VezT TruEste taiat de drumul vecinal purile-de-Padure, com. Ldicai, Taita-Hancearca. luat nupl. Argeselul, jud. Muscel. mele de la dealul arbunaria, pe care alta data se fáceati carC'arbunarul,pädure, supusa regibunr din lemnul padurilor celor muluT silvic, in com. Albesti, intinse de pe acest deal. plaiul Dimbovita, jud. Muscel, in intindere aproximativa de CArbunärita, tes, in com. Bo300 hect., avind un masiv filtrezieni, pl. Mijlocul-d.-s., judetul rupt i neregulat, din cauza Neamtu, situat filtre tlrgusorul

generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea centran a piase

si a comuneT. Curge prin padurf. Are malurT inalte. Se deschide dupa 3 kil. In Valea-Telita, chiar lingä satul Nicolitelul.

Carbuneanul, se numea in vechime a treia gura' de ociar', deschisa in Salnicul, plaiul Varbi-

laul, judetul Prahova. AzT se numeste Baia-Verde, din cauza aper sale verzI. Aceasta apa are

o saratura extraordinara s't o densitate mare. Ocna a avut o adinchne mare.

Cfirbuneanul, välcea, jud. Pr ahoya. Izvoreste dintre dealurile com. Slanicul i Valeni ; trece pe litiga Baia-Verde si se varsa In glrla Slanicul, pe tarmul sting,

In dreptul penitenciaruluT din com. Slanicul.

Carbuneasca, vechca numire a com. Scortianca, din com. Ama-

rul, jud. Buzati.

C'arbunele, a'eal, la E. de com. Boteni, pl. Argeselul, jud. Muscel, din care izvoreste pida!

Baneasca.

Cfirbunele, munte, jud. Gorj, la

CIRBUNELE

N. de com. Novaci, ling5. riul Lotrul.

aRRUNWE

293

comute, 6o8 °I, 135 capre, 344 rimatorT, 41 caT O 92 stupT de albine.

Sunt deservite de 1 preot $i

1

cintaret.

Carbunele, munte, in jud. Me-

Venitul comuneT e de leT 1655,

Carbune§ti, com, rur., pl. Pod-

hedinti, plaiul Clo$ani. Este acoperit cu brazr.

iar cheltuelile de 1643 leT, 39

goria, jud. Prahova. In vechime locuitorri ocupindu-se cu facerea de carbunT, comuna s'a numit

bard.

Carbunele, pirik, in jud. Me-

Gilortul traverseazd aceasta comuna de la N. la S.

hedinti, plaiul Clo$ani. Isvoreste din muntele Carbunele $i se

Comunicatiunea se face prin soseaua vecinald ce vine despre

varsa. In apa Cerna. Dinteinsul se pescuesc pastravT.

V., pe la capul poduluT de pes -e Gilortul, din com. Petre$ti-d.-

s., legind-o spre E. cu Licureni.

Carbune$ti.

Este situata pe dealurile Lopatna, Hotarul, Sorescu li Gogeasca-d.-j.,

Carbunele, piriierf, in com. VI-

Spre N. se leaga prin $oseaua

natori NeamtuluT, pl. de Sus-Mij-

comunala cu comuna .5 teane$ti. In comuna se Osase : I

pl 5.$ eT.

moara, Cu 5 alergatorT, pe apa Girlortul, 4 puturT Cu cumpana $i 10 izvoare acoperite.

cuitorT

locul, jud. Neamtu. Izvore$te din povarni$111 despre N.-E. al munteluT Ple$a $i se varsa pe partea stinga a piriuluT Nemti$orul, drept in fata piritiluT Maghernita.

Carbunelui (Movila-), movilii, pl. Baile$ti, com. Catanele, jud.

Dolj, de Migä care incepe hotarul de E. al com. Catanele catre com. Bistretul.

Cárbunesculdi (Muchea-), colintl, in com. $1 cat. Calvini, jud.

Buzaa, acoperita cu livezr $i putina vie. Se mal nume$te si Fata-BisericeT.

Carbune§ti, com. rur., in jud. Gorj, partea de S.-E. a comu-

li pe ambele ma-

lurT ale girleT Lopatna, la 45 kil, departe de Ploe$ti, capitala judetuluT §i. la 15 kil, de a

Populatia sa e de 1107 lo-

Are 1 $coala infiintata la 1870

(544 barbatT, 563 femel); 272 capT de familie ; 205 contribuabilT. Locuesc in 275 case.

si frecuentata de 55 elevi. In a-

In comuna e o singura bi-

ceasta comunà a patra parte

serica, fondata ,la anul

a locultorilor $tia carte. Comuna are 4 bisericT, din care : una este ruinata ; una e

$i deservita de un preot.

de zid, pe malul drept al Gilortului, zidita la anul 1797 de Mihail Coltescu ; a 3-a la 1780 de locuitorT $1 a patra la anul 1790 tot de locuitorT. Sunt deservite de I preot si I ctntdret.

1842

LocuitoriT se ocupa numal cu agricultura. ET au 22 caT, 120 boT, 120 vacI, 114 vitei, 200 or, 16 capre, 150 porcT li

20 bivoli. Parte din locuitorT sunt mos-

nenT. 36 s'aa improprietarit, la 1864, pe mo$ia statuluT Caldarasanca, cind $i li s'al dat 90

Cärbune§ti, cdt., jud. Gorj, re-

hect., iar II pe mo$il particu-

$edinta comuneT. Are o suprafata de 430 hect., din care 200 hect. arabile, 8 hect. vil, ro

lare, dindu-li-se 35 hectare pamint.

In raionul comuneT, pe apa Lopatna, sant 3 morT pentru

spre. S.-E. $i la 27 kil, de ora-

hect. prunet, restul tufari$, fineata $i padure. Pamintul este

$ul T.-Jiul $i compusa din 2 ca-

fertil.

Carbune$ti $i Dute$6. E situata parte pe deal, parte in vale, in partea stinga a riuluT

Populatia sa este de 255 faca 761 suflete, din carT

la 1864, dar n'a functionat re-

miliT,

gulat. A fost frecuentata in 1892

Gilortul. Are o suprafata de 800

106 contribuabilT. Locuitorif posea. 66 plugurT, 1 caruta cu cal,

hect., din car1 400 hect. arabile, 15 hect. vie, 17 prunet,

6o care cu bol, 300 vite marT cornute, 400 oT, 8o capre, 200

de 18 bdetT li 4 fete, din numarul de 110 copii in virsta. de $coall. S tia carte 36 bar-

iar restul padure $i livezT. Pamintul este fertil.

firnatorT, 22 caT li 6o stupT.

neT Petre$ti-d.-s., pl. Amaradia,

tune :

macinat. Scoala clateaza in comuna de

batT $i 12 femer.

Toata comuna are o supra-

In catun se gasesc 2 puturT cu cumpana li 6 izvoare aco-

fata de 1300 hect.

miliT, cu 1034 suflete. Sunt 186 contribuabilf. LocuitoriT posedd

perite.

dirciumarr.

Loo plugurl, 2 cärute Cu cal, 90 care cu bol, 472 vite marT

carT una e ruinata, lar cea-l'alta facutá de locuitorT la anul 1790.

Are o popalatie de 340 fa-

Catunul are 2 bisericT, din

Comertul se exercita de 4 Bugetal comuneT este de leT 6793.

Comuna are numai o singura

CARBUNEV'I

294

sosea, ce vine din judetul Buzaiä, la orasul Ploesti. E udata de vdile : Gogeasca, Limpezelul, Seciul si Lopatna.

Cirbune§ti, stafie de dr. d. f.,

mit De- la-Vale- de- osea, in intindere de 400 hect., s'a parcelat in loturT micT si s'a vindut in anul 1890. Arenda el anuall, pana la 1890, a fost de 3000 ler.

jud. Gorj, pl. Novaci-Amaradia, cat. Petresti-d.-s., pe unja Fi-

Cirbuni (Lacul-cu-), lac, 'filtre

liasi-T.-jiul, pusa in circulatiune

com. Poianasati Gilmeele, din ju d.

la 16 Ianuarie, 1888. Se afla

Oltul si mosia Cringeni. Acest lac serveste ca punct de hotar al mosiilor Poiana si Cringeni, jud. Teleorman.

futre statiile Barbatesti (9.6 kil.) si Copacioasa (i0.2 kil.) fila'.

timea d'asupra niveluluT madi de I 991",64. Venitul acestei statif

pe anul 1896, a fost de 93540

Cfirbuni (Mägura-cu-), meïgurd, situat5. in jud. Olt, cam

leT, 50 banT.

la Nord, pe malul drept al

Cärbune§ti, deal, com. Carbunesti, pl. Podgoria, jud. Prahoya, pe care se cultiva 13 hect. vie.

Cärbune§ti, mo,vie a statuluT, fostA pendinte de manastirea Caldarusani, jud. Prahova si care pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 2200 leT anual. Arenda s'a sedzut la 1200 leI, pentru-ca. o parte

IminoguluT. Serva. si de hotar intre delimitarea locuitorilor din catunul Perieti-d.-s. si mosia d-luT Alexe Romanov.

Cärce§ti, sat, cu zoo suflete, jud. Arges, plasa Oltul; face parte din com. rur. Cuca.

CARNICENI

ciovalistea la N., Prigoria la S. si Bengesti la V. Prin comuna trece soseaua T.-Jiul-Horez-R.-Vilcea;

soseaua vecinall, care merge la Zorlesti si riul Gilortul si trece prin catunul Peresti. Suprafata mosieT este de 2500 hect., dintre care T250 ale locuitorilor si 1300 ale proprietarilor. Sunt 8000 hectare padure, 300 hect. livezT,

700 hect. aratud, 89 hect. vie, 61 T hect. pasune. Are: 4 bisericT,

deservite de 4 preotT si 4 cintaretI ; 1 scoall mixta, frecuentata

de 6o elevl, din carT 15

fete.

Are 3 morT si 3 circiumT. Comerciul se face de 3 Romini. Locuitoril se ocupa cu agricultura si cultivarea gradinilor. Ef pose& : 40 plugurT, T080 vite marT cornute, 168 ca!, 5 bivolT, 1200 oT, 65 capre, 405 rimatorT. Veniturile com. sunt de leT 1338, banT 56 s'i cheltuelile de le! 1327, banT 76.

Carle§ti, sat, Cu 25 fam., judetul Arges, pl. Oltul ; face parte din com. rur. Vitomiresti-Trepteni.

Carmäne§ti, mofie, ¡ara sat, In

Carbune§ti, inofie, pe care s'aa

Cfirligata, deal, jud. Bacati, pl.

improprietarit la x864 parte din locuitorif comunel Tirlesti, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Bistrita-d.-s., de pe teritoriul com. Margineni-Munteni.

CArnicea, lac, in plasa falomitaBalta, insula Balta, com. Stelnica, jud. Ialomita.

din mosie s'a vindut.

Cfirbune§ti, pidure a statuluT, lo intindere de 1255 hect., pen-

Cärligata, lac, jud. Bacati., pl. Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul com. Nadisa.

dinte de com. Carbunesti, pl. Prahova, for-

Cärligata, pdclure, jud. Baclu,

mata din trupurile Carbunesti (430 hect.), Caldarusanca -Atir-

pl. Tazlaul-d.-j., din com. Dra.gugesti.

Podgoria , jud.

nati (75 hect.) si CAldarusa.ncaAricesti (750 hect.)

Cirbune§ti - Mindriva,

sati

Mänästirea -Ca§inul, mofie, fosa a StatuluT, situata pe tedtoriul comuneT Mindreasca, jud. Putna, pl. Racaciuni, in intin-

dere de 650 falcr. Are 2 cantoane : Mindreasca (600 filo° si Flurel (so falo». Trupul nu-

CArligei, com. rur., din plasa Novaci - Amaradia, jud. Gorj, si-

tuata pe ambele malud ale piriului Galbenul, la 36 kil. spre rasarit de T.-Jiul. Este formata din 3 catune : arligei, Peresti si Balcesti. Are 300 familil, Cu 1370

suflete, din carT 265 contribuabilT. Este coprinsa intre comunele Bumbesti-Piticul la E., Po-

comuna Costisa, plasa Bistrita, jud. Neamtu.

CArniceni, com. rur. la S. plasa Turia, jud. Iasi, la o departare de 18 kil. de orasul Ia.si. Este asezata intre sesul PrutuluT si al Niel. Terenul sati e putin accidental si prezintä maT multe podise intinse, avind satele si-

tuate parte pe aceste podise si parte pe coastele lor. Este formata din satele: Carniceni, etrareni, Probota, Blindesti,

Raiul, Tiganesti (Caminaresti, tirgusor) si Perieni. Suprafata este cam de 8400 hect. si populatia sa de 695 fati]. sail 2648 locuitorT RominT, carT se ocupa Cu agricultura si Cu cresterea vitelor.

CARNICENI

In comunä sunt cinci bisericT,

295

niel, de unde apoT s'a retras

deservite de 4 preotT si 6 cinarel ; treT scolT, Cu 4 invata-

maT la vale la Capul-StinceT.

torT si 119 scolarT, (87 elevT,

Carpänosul, lac, in judetul Tulcea, plasa Sulina, comuna ur-

30 eleve); 6 morl, 4 de apa si 2 de aburf.

CXRP1N1TEA

Mare, de unde urca in MucheaFurtuneT, apoT in Muchea-Gar-

doaia, face o micá curbi. spre N.-E. si ajunge in Muchea-DimieneT si de ad i in muchia Flo-

bana Chilia-Veche, situat in par-

resti, de unde se curbeazä pe hotarul mosieT Licoi, atinge ho-

59 bani la veniturT si 16940 ler

tea apusanä a plaseT si a comunef. Este format de lacul

6o banT la chelt lelT.

Tatanir, cu care comunica prin

Numarul vitelor se urcá. la 9270 capete, din carT: 35003 vite marT cornute, 348 caT, 4698 or,

2 mici girle. E inconjurat numaT

Budgetul este de 17252 leT

Cu stuf. Are 12 hectare si produce peste putin.

hotarul Rimniculur, pana in muchea Motohancli sal' RichitiT, in dreptul comuneT Nisipurile; pa-

Aseste hotarul ItimniculuT, si

20 capre si 809 rimAtorT.

Cärniceni, sat, din com. Carniceni, pl. Turia, jud. Iasi, asezat pe doul platourf despartite de o ripa, prin care curge piriul Stejarelul. In partea despre E. a satuluT trece riul Jijiea, iar pe marginea despre V. trece

tarul jud. Rlinnicul, in dreptul muchiei Motohani, merge pe

Cärpinei, pilla, in com. rur. Closani, plaiul Closani, jud. Mehedinti ; se varsa in Motrul.

Cärpinel (Dealul-), deal insemnat, jud. R. -Sarat, in plaiul Rimnic, com. Dumitresti. Se des-

face din culmea Lupan si brAz-

peste coline, se indrepteaza spre ca.tunul Hirboca, o la pe hotarul mosieT Hirboca-BanuluT, ese in Muchea - Dumbraver si

mosia Clociti, ajunge in viile locuitorilor din catunul IzvorulDulce, apoT merge tot pe plaia, alaturT ca Clociti, pana. In Muchea-liff-Isac ; de aci trece pe la muchile Pietroiul si Cremenea,

soseaua judeteana Iasi-Botosani.

deaza partea nordica a com.

Are o suprafatd cam de 1859 hect. si o populatie de 140 fa-

Este acoperit cupadurl si pasunr.

milif, saa 514 suflete. Partea satuluT asezata pe costisa despre

Cdrpine§ti, deal, in jud. R.-Sa-

Est se numeste Valeni, dupa

garitesti. Se desface din culmeaCimpulungeanca si brazdeaza

nicul in Gura-Vaer-BalauruluT,

numele vdeT ce se afla in mar-

ginea la Se zice ca aceasta

partea de Vest a comuna Este

prafata acestef com. este de

parte de sat s'ar fi infiintat la 1815 de catre un rdzes, care,

acoperit cu padurT si pasunT.

cumparind mosia, s'a statornicit in aceasta localitate.

Carpini§tea, com. rur., in plaiul

4586 hect. din care 2585 arabile, 57 padure, 1046 fìneata, 473 izlaz, 32 lived, io8 vi! si

Slanicul, jud. Buzdil, situata pe

291 sterp.

Spre S. de satul Carniceni, pe sesul dintre riurile Prutul

ambele malurT ale ritiluT Slanic, la o distanta de Buzlia de 30 kil.

Furesti saa Izvorul-Dulce, Ri-

si Jijiea, trece santul, numit de

Limitele sale sunt : la S., ince-

oamenT,

antul-luT-Traian.

Are o biserica zidita la 1792, de d-1 Beldiman, fost proprietar, deservita de i preot si 2 eintaretT ; o scoall, intretinuta de comuna, e infiintata la 1865 si frecuentata de 33 elevT.

rat, pl. M'in nicul-d.-s., com. -Mar-

pind din marginea cát. Poponeti (com. Baesti), urca peste

Numarul vitelor e de 1086

coline pana la muchea Piva (comuna Policiori) ; la V., incepind din muchea Piva, merge pe culmea plaiuluT, prin Muchea-Vizireanuld si Muchea-BeciuluT, pana ajunge in Muchea-Galbe-

capete, din carT : 750 vite marT cornute, 78 cal, 69 of si 186

zeT, de unde se laza pe botarul mosier arteanca ; la Nord,

rimatorT.

In acest sat, a stat GhicaVoda cu tabara tuteo vard, dupa anut7I65, ciad Constantin-Voda

era gata sa viril cu ajutorul lui Racoti, Doinnul Transilva-

se asa pe litiga podul Cal-Alb, pana in muchea Fulga, ajunge la cat, Poponeti si trece Sldpunct de unde am inceput. Su-

Proprietäti mal* lnsemnate sunt :

chitile, Licoi, Valea-HotaruluT Valea-PutuluT si Cocoresti sal"' Beceni-d.-j., toate particulare. Terenul comuneT, de si acciden-

dat, dar prezintä o intinsa suprafata pentru cultura cereale--

lor. Industrie n'are gua de 2 morT de apá si inceputurT de colocarle si cizmarie. Comertul

incepind din Cirteanca se abate pe Ruga muchea Motoiul si se lasa In albia riuld Slanic, in apropiere de Valea-VaceY, trece

se margineste in desfacerea productiunilor locale si in transporturT. Are 2 t'irgue : la 23 Aprilie si la Dumineca-Mare. Calea cea mai insemnatl de comunicatie e soseaua Sapoca-Lo-

Slanicul, urca pe muchea Po-

pdtari, care se intrerupe

dul-luT-Cirlig, apoT In Groapa-

SlAnicul vine mare.

cinc:1

CARP1NWTEA

Vite are : 617 bol, 363 vacT, 84 viter, 4 bivolite, 21 cal, 56 epe, 13 mInjr, 4150 of, 4 capre 3 asinI si 294 porcr. StupT sunt 40. Comuna e formatä din cAtunele CArpinistea, Izvorul-Dulce, Valea-Hotarulur i Valea-PAru-

CARP1NI1JL

296

partea de N. de Vale& Putulur. Are 3 to locuitorI carr locuesc

pAtari, din com. LopAtari, jud. BuzAti.

in 53 case.

Cärpini§ul, numire, ce se mar

Carpini§ul, culme, in com. LopAtari, pe malul drept al riulur

dA plaiulur Nucsoara, din con]. Rincezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Slänicul, jud. BuzAii. Sub coas. tele sale sunt apele minerale de la LopAtari.

Carpini§ul, com. rur., din jud. Gorj, plaiul Novaci, e situatA pe ambele malurr ale piriulur Cärpinisul, care o traverseazA

Carpini§ul, deal, jud. BacAii, pl, Siretul- d. -j., pe teritoriul co-

prin mijloc. CAspinisul ii la nastere din muntele PlAsala. Numele, se zice, cA-T vine de la o pAdure de carpenl ce acoperea acest loc. Se invecineste la E. cu com.

Cfirpini§ul, deal, jud. Dorohoiti,

luT. Populatia sa e de 2040 locuitorT, din carl bArbatr Insuraff

370, neinsuratT 25, vaduvr 44, divortatT 5, bdetT 525; iar femer mAritate 370, vAduve 55, fete 646. El ti-dese in 415 case. MeseriasT sunt : 6 lemnarr,

I rotar, 4 fierarT, 2 boengir, 3 cojocarT, 2 croitorr, 2 cizmarr si un brutar. Media nasterilor

e de 58, a deceselor de 46 si a asätoriilor de 16. Populatia creste cu o medie anual& de 12 su flete.

Radosi, la V. cu corn. Crasna,

la S. cu com. Ciodidia, lar la

muneI

pe teritoriul satulur comuna cu asemenea numire, pl. Prutul-d.-j. Carpini§ul, a'eal, in jud. Suceava, comuna Uidesti, mosia Tolesti, parte cultivabil, parte ponoros.

N. cu plaiul muntos al comuner.

minr. Stabilimente comerciale

Este proprietatea mosnenilor. Are o suprafatA cam de 1225 hect, dintre carr 175 hect. ara-

sunt i i. Budgetul comuner e de 2610 leT, 42 batir.

turA, 200 hect. livezr, 400 hect. izlaz si 450 hect. pAdure.

munte, jud. Suceava,

Comuna are o scoald, in d.tunul Valea-Hotarulur, cu 50 elevr si io eleve. Carte stiti 83

Are o populatie de 237 fa-

pe teritoriul mosier Borca, co-

Comuna are 351 contribuabilT, din carI 25 comerciantr ro-

locuitorT. Bisericr sunt 3, deser-

vite de 3 preotr, 3 cintaretT 2 paracliserr. Catedrala e cea

cu hramul Sf. ImpAratr. Circiumr are 6. Locuintele sunt bune si confortabile. La inceputul secolulur comuna exista,

mili!, cu 791 suflete, din carT 202 contribuabilr. Locuitorir posea. 98 cal, 6o8 vite marT cornute, 1026 or, 216 rtmatorT, 326

Carpini§ul, virf cte munte, jud. BacAti, pl. Trotusul, pe teritoriul com. MAnAstirea-Casinului.

muna MAdeiul.

Cfirpini§ul, firliaf, jud. BacAd, pl. Tazldul-d.-s., com. Schitul-

capre, 55 plugurr, 42 care cu bol, i cdrutA cu cal; lo stupT

Frumoasa, care d'impreunl cu pîriiaele Iuga si CAsoasa, for-

de albine. Venitul comuner este de 1230

meazá. Piriul-SchituluT.

leT,

iar cheltuelile de ler 734,

Carpini§ul, piriiaf, in com. Ca-

avind satele: Cärpinistea, Izvo-

banT 25.

lul-Iapa, pl. Piatra-Muntele, jud.

rul-Dulce si Valea-PArulur; -tunul Valea-Hotarulur s'a infiintat maI in urmä. Aceastä comuna

Comunicatia se face prin soseaua Bumbesti-de-Jir-l'olovraci

Neamtu. Izvoreste din ramura Muntilor- Ieper si se vars1 pe partea dreaptd a pirlulur Calul.

a servit mal mult timp ca resedintä a sub-prefecturer plaiuluT Slänicul. Se gäsesc niste vechr ruine in cAt. Izvorul-Dulce, des-

pre care traditia spune cA ar fi fost palate din ale lur Vintill-Vodl.

si prin alte drumurI ordinare. Cu frontiera comunia prin poteca care plecind din CArpinisul, trece plaiul munteluI PIA-

sala, Coasta-Crainiculur, Gruia, si de ad i la Tirana.

Cärpini§ul, sat, jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, cAt. com. GAiseni.

Carpini§tea, cdtun, al com. Cä.r-

pinistea, jud. Buzn, situat la

Carpini§ul, cdtunaf , care for -

dreapta riuluT SlAnicul !A udat in

meazd o subdiviziune a cAt. Lo-

Carpini§ul, pida, in jud. rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. MArgAritesti. Izvoreste din dealul MArgaritesti , merge d 'alungul dealului CArpinisul, udh' comuna

spre E., trecind prin cAt. beiul, si se varsä in pirlul boca, mar jos de cAt.

tu-

Cfirpini§ul, podif, jud. Baclä,

CXRPINITIL

297

pl. Trotusul, com. Manastirea-

CASCIOARELE

Cärpuleasa, subdivizie a cdtu-

Cärunta, padure, judetuI Bacaa,

Muntif-Stand si Sboina-Verde.

nuluI Coiteasca, din com. SO.geata, judetul Buzail.

Cärpiniqul, vale, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Milesti, for-

pl. MunteluT, com. Brusturoasa pe mosia Beleghetul. E proprietatea d-luT N. Ghica. Are o 'in-

CArpuleasa, mofie, in jud. Bu-

tindere de 4050 hect. si este

zati, com. Sageata, ea:t. Coitea-

mata de dealul cu acelasT mime.

supusa regimuld silvic. Bradul

sca, are 312 hect., mal toate arabile.

predomina.

Casinul,

care este format de

Cärpinipl, vale, jud. Doroholil, fina dealul cu asemenea numire, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.

Cirpini§ul, vale, com. Otesani, plasa Horezul, jud. Vilcea. Se

CArunta, piriiaf, jud. Bacan, pl.

CArpuleasa, peldure, pe mosia Carpul, din jud. Buzar], com.

MunteluT, comuna Brusturoasa. Ese din muntele cu acelasT mi-

CAtina, cat. Moara - P1T - Enica.

me si se varsa d'a stinga Cio-

Are 140 hect.

banasuluI.

Carstane§ti, sat, pe apa Topo-

Caruntei (Valea-), vale, izvo-

loguluT, in pl. Topologul, jud. Arges; astazT nu mal exista. Loc

reste din muntele Lazul, plaiul

plasa Prahova, jud. Prahova.

In jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul-

istoric insemnat ; ale' tinura conferina boerif din oastea luT Mi-

d.-s., com. Valea-RateT. Se desface din Dealul-alnauluI si se intinde d'alungul riulul Cilnaul,

haia-Viteazul, dupa moartea acestuia, spre a-sT alege Domn

brazdind partea vestica a co-

Voda, la anul 1601.

varsa In riul Luncavdtul.

Carpini§uluT (Muchea-), deal,

ni iner. Este acoperit

Cu

Curge de la V. spre E. si se varsa la riul Prahova, tot in com. Breaza-d.-s.

si ridicard la tron pe Serban-

pasunT

Cirtiba§i. VezT Voinesti-Boeresti,

si padurT.

Breaza-Talea, com. Breaza-d.-s.,

C'ärtita§uluI (Piscul-), pisc, la N. de com. Apostolache, plasa Podgoria, jud. Prahova.

jud. Tutova. Cárpinoasa, deal,la S. com. CA-

Caruta§uldf (Poiana-), poiancl,

limanesti, pl. Cozia, jud. Vilcea.

Cartile (Malul-cu-), rupturd, in

Are directia de la V. spre E.

jud. Buzad, com. Sibiciul-d.-s., cat. Gornetul, acoperita de pa-

in intindere de 14 hect. pamint, com. Apostolache, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Cirpinoasa, pida, uda poalele de S. ale dealuluI cu acelasT

durea Cuculetul. In poale, are urme de pacura.

CäruteI (Valea-), vale, comuna

nume, comuna Calimanesti, jud.

tefdriesti, plasa Rlul-DoamneT,

Cirunta, virf de deal, jud. Ba-

Vilcea.

Cärpiti (Dumitre§ti-Gilätei-), sat, in partea de N.-V. a com. Poiana-CirnuluT, plasa Crasna, jud. Vasluia. E asezat pe partea dreapta a plriuluT Vasluetul, pe

caa, pl. Bistrita-d.-j., com. Valea-Seaca. E situat litiga satul Valea-Seaca.

Carunta, munte, jud. Bacaa, pl.

jud. Muscel.

Casata, baltd, pl. Bailesti, com. Negoiul, jud. Dolj.

Ciscioarele, com. rur., pl.

01-

o suprafata de 398 hect., din

MunteluI, com. Brusturoasa. E acoperit cu padurT si e situat la

tenita, jud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti, l'higa balta Grea-

85 hect. padure si 258

N. culmeT LaposuluT. Face parte

ca, la 49 kil. departe de Bucu-

hect., loc de cultura, finat si imas.

din Culmea-Bordel. Pe el se afla urme de intarirT vechI.

resti.

cari :

55 hect. sunt proprietatea locuitorilor, iar restul e proprietatea statuluT. Are o populatie de

Carunta, 'd'Are, jud. Bacati, pl.

6o fam., saii 305 loc. El posea.:

Tazlaul - d. - j., com. Sanduleni, proprietatea d-neT Zamfira Ro-

12 plugurT

si 24 care cu bol,

6 plugurT si 5 ca'rute cu cal. Numarul vitelor e de : 70 vite mar' cornute, 120 or, 17 cal si

setti. Este foioasd, aviad fag

30 rimatori.

silvic,

57470. Mareta L'allanar Calografia. Vol. 11.

si stejar. Are o intindere de 100 hect, si este supusä regimuld

Sta in legatura cu comunele Greaca si Hotarele prin sosele vecinale.

Are o populatie de 1209 locuitorT, cae trlesc in 240 case si 7 bordee.

Suprafata totall a comund e de 4850 hect., din carT 3898 apartin statuluT si d-luI A. Sto38

298

CASCIOARELE

CASCIOARELE

lojanu, $1953 insurdteilor, pe mo-

din enmiele : Cdscioarele, Go-

$ia Talaba. Peste 1400 hectare

14el, Popa- N ae, Poiana-lui-Stincl

rdmin sterpe, din cauza bdltacelor, väilor, piraelor, cari

si Susani, toate situate pe proprietatea statulul, vatra mdnd-

fac terenul impropriiI culture, mai ales in timpuri ploioase. In partea de S. e inconj.iratd de dealuri tnult ridicate, pe carr se cultivA 10915 hect. vie. In cercul comune e pddurea Cds-

jud. Via$ca. Pe marginea satuluf trece riul Arge$ul. Aceastd comund este departe de Bucure$ti de 36 kil., de

cloarele, care se intinde pe o suprafatd de 480 hect. Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservitd de 3 preoti $i 2 cintAretT ; o $coald mixta, sub un acoperemint cu primdria, oferit gratuit pe timp provizoriti de d-1 A. Stolojanu. Pentru intretinerea e, statul

pldteste, Impreund cu comuna, 1860 lei anual. coala este fre-

cuentatd de 24 bdeti si 3 fete. Pe teritoriul comund este un hele$tei. Se aflä. 2 ma$inT de tree-

rat cu abur!. Comuna are 217 contribuabili $i un budget de 5005 le la venituri

i

5107 le la

chel-

tuelt Dintre locuitori, 310 sunt plugarT $1 2 industria$T.

Ardtura se face cu 94 plugurT, din carT 59 cu bol i 35 cu cal. LocuitoriT aü 101 care $i cdrute : 67 cu boT $i 34 cu

stirei Cdscioarele, pl. Neajlovul,

Giurgiti de 8o kil., de statia Titu de 22 kil , lar de Obedeni, re$edinta pld$6, de 16 kil. Suprafata total a mo$iei este de 6800 hect.; iar suprafata totald a pactare de 4456 hect. Rdmine primint descoperit 3344 hect. Arenda anuald a mosieT este

de 16280 le. In 1886, com. a avut o populatie de 1340 sufl., din carT 250 contrib. Veniturile comune, in 1886, aci lbs': de 13057 leT $i cheltuelI de 10942 la In 1887, venituri ají fost de 2927 iar cheltueli de 2980 leT. In aceastd comund este o biseria. cu hramul Intrarea-in-Bisericd. Aceastd bisericd a fost altd datd mdndstire. AzT este

deservitd de un preot

$i doT

dascdif $i depinde de parohia Cdscioarele. LocuitoriT se ocupa excluziv

com. rur. Brezoaia. Suprafata satului este de 115 hect., avind o populatie de 69 locuitori. Domnul Anastasie Gavarof are 50 hectare $i locuitorif 65 hectare.

Numdrul vitelor marT e de 57 $i al celor miel de 109.

Cäscioarele, cdt., pendinte de com. Cdscioarele, pl. Neajlovul,

jud. Vla$ca ; situat pe malul drept al Arge$uluT, pe proprietatea statuluT, vatra mandstirei Cdscioarele. Ad este o mahala

de tiganf ce se nume$te Susani. In acest cdtun se afld $coala, primdria $i mdndstirea.

Cascioarele, mandstire, cu hramul Intrarea-in-Bisericd, pe pro-

prietatea statuluT, in pl. Neajlovul, jud. Vla$ca. Inainte de secularizarea mdndstirilor, era aci re$edinta arhierulul saú egumenul il Me. letie Cdscioreanu ; acesta a fAcut

aci o grAdind frumoasd. $i un palat, care se afid acum insd ruine. Pe inscriptia de la usa mralstire este scris cA biserica a fost ziditd de fratif Ivascu $i Ivan din Sidtioara, la anul 1607, dar s a rezidit la 1859 de arhimandritul Meletie Cdsciorea iu.

ciumarf.

cu exploatarea de pddurr $i cu cdratul lemnelor la Bucuresti. In comund se afta" o $coald mixta' cu 5 clase, condusd de o

Numdrul vitelor marT e de 984 (269 cal $i epe, 308 bol, 296 yac! $i vite, 99 tauri, 12

invdtAtoare. Ciddirea scoaleT este localul vecheI indndstiri Cdscioarele.

bivoli $i bivolite) $i al celor miel

In acest sat a fost, la 1876,

de 1444 (217 pord $i 1228 ol). Locuitori improprietdriti sunt 221 Si neimproprietdriti 99. In partea de E., lingd pAdu-

stabilit institatul cLuminap, con-

al doilea mo$ia Bdleanu, sunt

dus de invdtátorul Cordescu ; avea ca interni 40 bdetr si ca externY, 82. In acel institut pe lingd cele 4 clase primare se mal preda $i 2 clase gimna-

in mormintati aci. Pomelnicul ctitoricesc coprin-

cal.

Comertul se face de 7 cir-

rea Cdscioarele, se vdd urtne din ruinele unei mdndstiff, numitd de locuitorT a MI Negru-

ziale.

Vodd.

Cäscioarele, sat mic, pl. ZnaCAscioarele, com. rur., compusd

govul, jud. Ilfov ; face parte din

Aceastd nandstire serve$te acum de bisericd de mir. Se vld pietrele mormintale ale boerilor Cretale$ti $i Bdleanu. Ace$t1 boerT,

carl aveati, ce!

mosia Corbi - Ciungi,

i

cel de

de n um ele: Iva$cu AlexeVoevod, Gri gore Voevod ; Constantin Voevod ; Mas Aluzu ; Paraschiva Daia; Misu Meletie, arhi-

mandrit i Mate]) Mu$at. Locuitoril spun cd, in vremea vechie,

un Vodd al tdre, pTerzind

In

CiSCIOARELE

299

Ci§OCA-MICk

apropiere de Arges, o mare

muna Dobreni, pl. Piatra-Mun-

bAtalie, scApl din mina inamiculuI Va mare nevoe, impreunA Cu dor fiT al sd, si tustreT el-

anoagele, Ursoaia si Padina

tele, jud Neatntu.

(4038 hect.), pldurea Vaideeni

lArT, trecurA Argesul ; VodA spre

prin plasa Almasul ; la E. cu satul Malul ; la V. cu satul SArata-PingArati, si la S. cu satul

amintirea acester imtimplArT, a

ridicat ad aceastA bisericA, pe care o inzestrA cu avere de mosie.

Cfiscioarele. (VezT Flore$ti-d.-j., pl. Sabarul, jud. llfov).

Ciscioarele , mofie a statuluT, jud. Ilfov, pendinte de mAnAstirea Cotroceni. S'a arendat pe

Se mArgine$te la N. cu satul

Mdscdtesti.

Populatia sa e de 210 suflete, 28 familil, din carT 9 vAduve si 3

nevolnicT.

Sunt 51 contribuabilT. NumArul vitelor e de 303 capete, din carf : 25 bol, 16 vacT, 215 oT, 8 caT, 10 rimdtorT, 13 viteT, 15 juncT si 2 taurT.

periodul 1886-96 Cu 34.100 leT anual.

Cascioarele, pda'ure a statuluT, pendinte de com. CAscioarele, pl. Oltenita, jud. Ilfov. E in Intindere de 585 hect. $1 e formatA

din trupurile: Tufele- Grecului hect.), Cotroceanca - de Balt1 (325 hect.) li MArunta (35 hect.) (225

cu muntiT.

Dobreni, de care se desparte

Ca§eria, ceYtun (tirld), in jud. lalomita, pl. Ialomita-Balta. E pendinte de com. Bucul. CA§eria, a'eal, com. Izvoarele, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Numit ast-fel pentru cl in vechime adi era o cAserie si unde se fabrica cascaval si ca s bun. ServA pentra pAsunatul vitelor.

CA§eria, vale, in raionul comuneT

Predealul, pl. Pelesul, jud. Pra.

hoya, care se varsA in valea Litnbd5elul. E afluent al piriuluT Azuga.

C4eria - de -Podurl, pichet de graniid trecAtoare despre i

Transilvania, judetul Prahova. Are trecere pe la muntele Musita.

CA§eriei (Poiana-), fes, com ina Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova. CA§oca, ciitun, al com, Nehoia$u1, j id. Buzan. E situat pe rnalul

sting al riuluT BuzAul, pe ambele malurT ale piriului Capea. Are 130 loc. $i 33 case.

a§oca, S'Are, in jud, Buzar', com. Nehoiasul, pe muntele CA-

Ciscioreanca, pichet de granitA, pe DunAre, cu No. 5, la S. de lacul Greaca, jud. Ilfov.

Cfi§eria, izvor, curge din poalele

Ciscoe§ti. (V. TAngujei, sat, ju-

preunl cu izvorul numit Palti-

detul Vasluiu).

CAsoasa, phliaf, jud. BacAtl, pl. TazlAul.d.-s., corn. Schitul-Frumoasa. Ese de pe muntele Su. gel din fintina Zimbrului si formeazA dimpreunAcu altepiriiase, izvoarele PiriuluT.SchituluT.

munteluT Caraimanul, cAt. Bu$-

teni, pl. Pele$ul, jud. Prahova. Litiga soseaua nationa1ä se imnul $i se vars1 in 1.1'11 Prahova,

CA§oca,piriii, in com. Nehoiasul, jud. BuzAti. Isl ia inceputul din

pe malul drept, tot In raionul

plaiul Bertel si Poiana-CepeT ;

cAtunuluT Busteni, din comuna Predealul.

udä poalele dealurilor : PAltini-

Ci§eria, 1/mute, la N. com. Vaideeni, plasa Horezul, jud. Vilcea. Aci se fabria brinzA, fiind mal multe sane.

$i dà in riul Buzdul la punctul numit La-Cher. El prime$te a-

CA§citia, vale, in com. rur. Jido$tita, pl. Ocolul-d.-s., judetul Nlehedinti.

CA§eria, sat, situat pe valea Almasulul, sqb poalele dealurilor ripoase : Malul $1 SArata, in co-

sul si CAsoca ; trece printre muntil: Spedisul-Buzdulur qi Pruncea,

fluentiT : Pruncea-Mare, PrunceaMiel, CAsoca-MicA si Izvorul-

SpedisuluT. Pe dinsul sunt treT

Ci§cie§ul, jud. BacAil. (V. Cheqce$u1).

soca. Are ca la 500 hect., parte a mo$nenilor Nehoie$ani, parte tine de mo$ia Penteleul.

CA§eria, poiand, com. Dragoslavele, plaiul Dimbovita, judetul

herlstrae. Este avut in OstrAvI.

Muscel.

Ch§eria, trup de piidure, a statuluT, in intindere de 1544 hect. E situatA In com. Vaideeni, plaiul

Horezul, jud. Vilcea. FormeazA linpreunl cu trupurile : Vaideeni,

Ca§oca-Mick ievor, In com. Nehoiasul jud. BuzAti. Incepe din poalele munteluT Podul-CaluluT,

de la plaiul CA$oceT si dA In CAsoca-Mare la Sipotul - asocer.

C;i0CEI (DEALUL-)

CATIWL

300

CA§ocei (Dealul-), munte, jud.

Catänoiul, sat, in jud. R.-Sdrat,

Buzdti. E coprins filtre muntele

plasa OrasuluT, cdtunul comuneT

Spedisul-BuzduluT, piriul Cdsoca

Andreasi, in partea de N. a comuneI, pe partea dreaptd a luT.

si Valea-Giurca. E acoperit cu

M'A' noiul, numire, ce se maT dd

spre N., Cdsoca-Mare, si a doua spre S., Cdsoca-Micd. Ambele acoperite cu pdsunT.

ciitunulut Alunisul-d.-j., comuna

Alunisul, pl. Vedea-d.-s., judet.il Olt.

Catärnire§ti, sat, in partea de

Catänoiul-AndreI,vechiz7 pichit, ci No. lo, pe riul Milcovul, lingä. cdt. CAnnolul, al comuneI Andreasi, pl. Orasulur, judetul

S.-E. a comuneT Cucoreni, plasa

R.-Sdrat. AzT e locuintä. izolatd.

Tirgul, jud. Botosani. Are o suprafan de 1317 hect., Cu o populatie de 152 familiI, sati 530 suflete. Sunt 157 contrib.

Cätäutul (La-), locuingi izolatii, jud. R.-Sdrat, In plaiul Rimni-

In sat este I scoald mixta, cu I invdtdtor, intretinutà de

lul CilnduluT ; brAzdeazd partea

de V. a comuner. S'a numit

asa,

pentru cà de aci izvoreste pi-

pldure de brad. CA§ocei (Plaiul-), douil ramificafiunt din muntele Podul-CaluluT, jud. Buza. Una apucd

jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, com. Buda. Se desface din dea-

riul CdtAutul. Este acoperit

cu

pddurT intinse.

Cateasca, sat, pe riul Argesul, jud. Argesul, pl. Gäläsesti. Are 49 familiT si face parte din comuna rurald ateasca-Popesti. Are o bisericd, cu hramul Nas. terea-Maicd-DomnuluT, deservi-

ta de un preot, un cintdret si un paracliser.

cul, com. Buda, in partea de V., pe piriul anutul, lingd cdtunul Cdtdutul. Azi e han pe

Cateasca-Pope§ti, com. rur., pe riul Argesul, jud. Argesul, pl. Gäläsesti, la extremitatea judetuluT despre jud. Dimbovita, la

kil, de com. rur. Costesti,

stat si frecuentan. de 22 elevT. Pe mosie se aflä.: o pddure

drumul spre Chiojdeni si Jifia.

in intindere de 286 hect.; un

Cätäutul, sat, in jud. R.-Sdrat,

kil. de Pitesti. Se compune din

iaz ; 2 morT de apd. Sunt 3 di--

plaiul Rimnicul, cdt. comuneT

satele Cdteasca (maT inainte Tu-

ciume.

Vite marT cornute sunt 212, cal mal-1 *i mici 32, (Di 625,

Buda. Asezat 11 partea de V. a comuner, pe piriul CdtAuttil, la 3 kil. spre V. de cdtunul de

vind peste tot 179 fam., Cu 486 suflete, din carT 37 familiT Ti-

mascurT 104.

resedintd, Buda.

ganT. In comund este o bise-

Cätänelul. (VezI alicelele, jud. Vilce a).

Catäne§ti, numire, ce se dà und

27

resedinta subprefectureT si la 38

Cätäutul, culme de dealurr, in jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni ; se desface din se intinde

feanca), Cosarele si Popeti, a-

ricd, cu hramul Nasterea-MaicdDomnului si o scoald primará. ruraid. Budgetul comuna' pe a-

nul 1882-83 a fost de 1686

pdrtT din comuna Racovita, pl.

spre E. printre fiul R. - Sdrat

leT la veniturI, si de 1599 leT la cheltuelr. Dupla o publicatie o-

Riul-DoamneT, jud. Muscel.

si afluentul gil*, piriul Cdtdutul,

ficialá. (1887), aceastd comuna nu-

despärtind comunele Buda de Chiojdeni. Este acoperit cu pd-

indrA 134 contribuabilT si are un budget anual de 2070 leT la veniturT, si de 1846 Id la chel-

CatAne§ti, loc izolat, in ramificatiunile de V. ale munteluT Is-

Dealul - CilnduluT ;

durT.

frita, com. Ndeni, jud. Buzda.

tuelT.

Cat'autul, piria, in jud. R.-Sdrat,

Catäne§ti, mahala, in com. rur.

plaiul Rimnicul, com. Buda. Iz-

Greci, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

voreste din Deal ul-Cilinulu T. Cur-

Numdrul vitelor a fost, in anul 1887, de : 706 capete vite marT, 590 bol si vad, 14 bivoll

ge d'alungul dealuluT CdtAutuluT. Udd partea de N. a comu-

Cfitänoaia, deal, in jud. R.-Sd-

si 102 mi; §i de 897 vite indrunte : 700 or i 197 rimatori.

neT, trednd prin atunele Fun-

rat, pl. Marginea-d.-s., comuna

ddtura, Cdtdutul, Spide, Scdri-

Dragosloveni. Se desface din

CAtia§ul (Flingani-), cdtun, al

soara, si merge de se varsd in

comund Chiojdul, jud. BuzIti, si-

Dealul-N1 Aguri; bräzdeazä par-

tea de V. a comuneT. E aco-

riul Rimnicul-Sdrat, litiga cdtunul Buda-Vechid.

tuat pe malul sting al &luid'

perit cu pdsunT. La poalele luT se afld cdtunul Terchesti.

Catautuldi (Fundul-), deal, in

Cdtiasul, in apropiere de sorgin-

tea sa. Are 330 locuitorf si 72 case.

CATIAUt.

301

CATINA

CAtiaquI, munte, in com. l'Altineni, judgul Buzaa, copring tre pirtaele Catiasul, Nehoiul

tuat la varsatura 'Adule Callasul in riul Buzati, in l'ata cat.

riul Buzdul. Are 1006 metri

100 loc. si 22 case. De dinsul

laaltime, in punctul numit Virful-Catiasului. E ocoperit, cea

e alipita si mica subdivizie etul.

mal mare parte, cu paclud $i izlaz de vite. Masa sa e nesta-

Cätia§uluI (Virful-), pädure, in

bita, fiind formata mar mult din

pietris. Din aceastä cauza se macina si se precipita panie dinteinsul carl impiedicä circulgia, la punctul numit Rupturile-Pältinenilor. Cätia§ul, mofie a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti. E pendinte de schitul Tirgusorul, jud. Buzar',

caruia s'a daruit de mosneniI

Topilele, din com. Mlajetul. Are

format In cea mal mare parte com. Paltineni si Fundatura, judetu/ Buzar'. Are ca 280 hect., din care 18 transformate in curaturi. Proprietate a moslelilor Paltineni i Fundatureni.

i nisipuri; de aceea

nu se poate cultiva de cit putin porumb. E fusa avut In sub-

stage minerale, mal Cu searab. :

fier, sare, gips, pacura, de

si nu se exploateaza, mar rar

Catina, com. rur., in plaiul Buzati,

jud. Buzaa, situata pe ambele

gust. CM de comunicaOune n'are

maluri ale riului BiscaChiojdu-

de cit valea Biscii- Chiojdului, care se intrerupe adesea, din cauza viiturei apelor 5i cadera'

10, la distantá de oras de 59 kil. Limitele sale sunt: la N.,

Catiasul. Are 380 hect., din care 520 padure, 78 izlaz, 128

trece,

finega, 90 arabile, 6 lived si

urca in virful Manta. La E. se lasa peste coline si merge in virfil Patirlega, de ad i in Va-

restul sterp.

din pietz-i

chihlibar. Are 2 di-gua : la 24 Iunie, In cat. Corbul, si la 6 Au-

incepind din hotarul Roma, de la piscul MuratoareI, se lasa in nul Bisca Chiojdului, pe care-1

Codesti, in com. Chiojdul, cat.

soi, Frasineni, Rimber, Boeresti, Miculesti, Chiojdeni si Lereni ; iar Carpul i Corbul (Floreasca) sunt particulare. Terenul com,inei e muntos,

si pe la

Pietrele-Romer

malurilor.

Vite are : 658 bol', 270 vacT, 146 viter, 6 bivolite, 17 cal*, 30 epe, ro minjI, 1200 oT, 377 capre i 584 porcI. StupI sunt

Comuna e formata din calnele : Catunul, atina, Ceptura-

Catia§ul, pädure, in jud. Buzar', com. Paltineni, cat. Curmatura. Face un corp cu padurea Plos-

lea-Colinulur, In virful Stiner, In Piscul-Rosu, in virful Cetatelei, apoI pe %ralea Seaca atinge ca-

sul. Corbul, Lera, Mordana, Motruna, Moara-lui-Enica, Pasaro-

cari, de 320 hect., din care vre-o

tunul Slobozia. La S., Incepind

50 s'aa transformat in curaturT Jinete. Proprietati: mosnenii

de la N. catun Slobozia, mer-

Valea-CatineI. Catunele au o populgie de 2240 locuitori, din cal-1: 538 barbati insurgi, i6 e-

Curmatureni si Cb.tieseni.

Catia§ul, pirtil, in com. Palti-

neni, jud. Buzaa. Izvoreste din poalele muntelur Pitica, com. Chiojdul ; uda cat. Catiasul din Chiojdul, apoi cat. Catiasul din com. Paltineni, primind izvoarele Tarina-Rosie, Grohotisul si Ghertallul, si da In rful Buzati, la Gura-Catiasului, in dreptul cat. Topilele.

Citiaqul-Ploscari, cdtun, al comunei Paltineni, jud. Buzaa, si-

tuat in partea de mijloc a piriului Catiasul. Are I lo loc. si 27 case.

CAtia§ului (Gura-), cätun, al comunei Paltineni, jud. Buzaa, si-

ge in muntele Piel, trece Bisca si o ja pe albia apei Zeletinul, pana in dreptul cát. Tirlesti, (din Prahova). La V., incepInd din apa Zeletinul, o ja pe scur-

iul, Roma, Tronari, Saticul

insuratI, 39 vaduvi, 532 baeti;

iar &raer maritate sunt 538, 186 vacluve, 491 fete. EI tra-

vaeI Catinei, de unde urca Slemnea pana in Muchea-Dubanului,

ese In 543 case. MeseriasI sunt io lemnarl, I timplar, 10 rotari, 3 butnari, i zidar, 2 fierarT 5i I cojocar.

de aci In muntele Tisele, apor

In comuna sunt 393 contri-

In malul Pietrei-Rotarii, de unde coboarä in apa Stimniculd, urca in tivintele Carafte i de aci in Piscul-Muratoarei. Suprafga sa

buabili, din carT 62 comerciagT romini. Stabilimente sunt 8.

sura s'ad Ciinilor, da In apa

Budgetul comuna e de 2581 lel.

e de 3953 hect., din carI 258

Comuna are o scoall in cdt.

arabile, 1750 padure, 165 finge, 450 izlaz, 180 livezi, 3 vie 1147 sterp. Proprietd¡I mal insemnate sunt: Catina, Valea-Catinei, Chiojdeanca, Cepturasul, Lera, Roma si Biserica-FungulCatinel, mar toate in devalmasie ale mosnenilor Catineni, Izba -

Silistea-Motruna, frecuentata re-

gulat de 35

elevi. Carte stia 'o locuitod. Biserici sunt 5, (din care una in raine), deservite de 2 preotr, 4 cintaretT 4 paraclised. Catedrala e cea eti hramul Sf. Dimitrie. Biserica co oare-care insemnatate

CANINA

302

neT. CirciumT sunt 6,

jeasca, a fratilor C. si G. Olanescu, situat in padurea zisa

Comuna e vechie. Mosnenif catineaT posedä un hrisov de

cioc, jud. Vlasca.

istorica e cea din Fundul-Cati-

Gradina-luT-Boboc, plasa Glava-

la Radu al II-lea, ti care se spune ca acest pamint este Mina, lo: de Jinete si pruni, al lor de vechie bastina. Cele-

situat in comuna Valeni, plasa

l'-alte catune sunt de mal tirzin.

Arge§elul, jud. Muscel.

Fetei, Nanta, etc.

Mina (Sili§tea), atun de resedinta al comuneT atina, jud. Buzan. E situat pe malul sting al BisciT. Are 240 locuitorl cari

CopiiT din sat urmeaza la scoala

Citina, sat, face parte din com. Calinesti, plasa Filipeti, jud.

CAtineI (Dosul-), parte din fiodul Catina-Siliftea, din comuna atina, jud. Buzan. Formeazä o

jud. Buzan. Consta din sforile :

Mine' (Fundul-), veche numire,

Balosinul, Fata-cu-GoriniT, Virful-RipeT-FeteT i Valea-Seaca,

a cal. Valea-CatineT, jud. Buzan.

formind in total t30 hect, ale mosnenilor Frasineni Cal-

Mine' (Funduh), fost schit, in

neni.

com. Catina, jud. Buzad, zidit in secolul XVII de Spiridon CA-,

lugarul. AzT e biserica de min. CAtina (La-), han, in jud. R.-S5.rat, pl. Marginea-d.-j., comuna

Corbul, in partea de Vest, pe drumul ce duce la comunele

Catinei (Fundul-), moFle, in comuna atina, jud. Buzan, ca soo hect., din care 84 padure. A fost

dela atina ce se afla pe el.

confirmata printeun hrisov din 1804, al luT Al. Ipsilante, schltulur de la Fundul Catad; restul e a mosnenilor. Hrisovul se afla inca in cancelaría foasteT Protopopii de Cislati, de unde

Serva de pasune vitelor locui-

nu s'a ridicat nicT un act, de

torilor.

protopopiile de plaiurT sunt suprimate din 1864.

Maicanesti sí Rimniceni.

mixta din satul Bralostita, ce este la 2980 m. departare. In Catina (Piscul-cu-), pisc, spre S. de com. Talea, plasa Pelesul, anul scolar 1892-93 aú urmat jud. Prahova. Si-a luat numele 6 baetT. Cu virsta de so:mil sunt 19 copiT. Stiti carte 27 loc.

de comuna Poenarei, plaiul Nucsoara, situat intre judetele Muscel i Arges.

Mina, piidure, in com. Calina,

stat in 6o case. Catina, sat, pl. Jiul-d.-s., comuna Bralostita, judetul Dolj. Are 93 suflete, 43 barbati, 50 l'eme.

CatineI (Dealul-), deal, la Vest

sfoara ca de 60 hect.

Ca locuri istorice sunt : Roma si Pietrele-RomeT, Silistea, Ripa-

aTINEI (VALEA-)

Cfitina-Mare, insuld in Dunare, intre com. Flamlnda si insula

Mine' (Lacul-) (Lacul-Mare),

Catina, costife, pl. Jiul-d.-s., com.

atina-Mica, judetul Teleorman.

lac insemnat, in com. si catunul

Bralostita, jud. Dolj, satul atina, pe care se intinde satul

Este acoperita Cu zavoin de salde, proprietate a statulta; se da in taere.

atina, jud. Buzan.

Prahova.

cu acelasT nume.

CfitineI (Plaiul-) saii PoianaMare, coliml, in judetul Bu-

Cfitina, deal, in partea meridio- Catina-Micä, insuld in Dunare, zar', com. Catina, catunul Mornata. a com. Tautesti, plasa Cola departare de 2 kil, de gura dana. poul, jud. Iasi. OltuluT, putin mal jos de cheiul portuluT, jud. Teleorman. Este CatineI (Valea-), ciitun, al com. CAtina, izvor, in com. Canesti, acoperita cu zavoin de salcie. atina, jud. Buzan, cu 16o lojud. Buzan. Incepe de la munAci, intre tdrm si ínsula, aborcuitorT si 34 case. Are sub-ditele Umbrarelul si se scurge in deaza cea mar mare parte din vizia Besgulesti, locuita de despiriul Saratelul-Bercif. vasele carT vin sa incarce cerecendentiT luT Ilie Besgu, fost ale in port. capitan de potera. Catina, sorginte de ape ininerale, in jud. Buzan, comuna Canesti, Catina-Sili§tea, mofie, in com. CatineI (Valea-), vale, in cotn. cat. Pacura. Se scurge in valea Catina, jud. Buzan, a mosneniatina, jud. Buzan. Incepe din Barchezi. lor CatinenT FrasinenI.: Are padurea Marculeasa si se scur640 hect. padure, fineata, izlaz ge in Bisca-ChiojduluT, in drepCatina, lac, pe proprietatea Blesi curaturT. tul cat. Catina.

808

CA.TINET (1/IRFUL-)

CATUNELE

Mine' (Virful-) (Virful-Stir-

$i 6 eleve, cu intretinerea (4-

culuI), munte, in jud. Buzaa,

reia statul $1 comuna cheltuesc anual 2092 la In raionul satulta e i hele$tea i i moara de apa. Comerciul se face de i cir-

com. Catina, cat. Valea-Cati-

neT. E acoperit de padure.

Citinele,numire, data uneI partI din pihiurea Badeni-Popesti din comuna Clondirul, jud. Buza.

i hangia. Numdrul vitelor marT e de 328 $i al celor miel de 625. ciumar

i

S'a stabilit in sat i strain. CAtinele, loc izolat, com. Gole$ti,

pl. Podgoria, jud. Muscel. La

atine, se zice, cä a fost tabaria o parte din o$tirea luT Tudor-Vladimirescu, la 182 I.

Aratura se face cu 16o plu130 cu bol $i 30 cu cal. Locuitorii aa 208 care $i -carute : 157 cu bol $i 51 cu cal. gurT :

LocuitorT improprietaritT sunt 254 $i neimproprietaritr 77. Comerciul se face de 7 circiumarl

$i 4 hangii. S'a stabilit in comuna i strain.

Acest sat, s'a infiintat la anul 1795, de fostul proprietar CAtuna, ceitul, al coin. Albe$ti, Baldovin.

jud. Buzaa.

CAtrune§ti-Miineasca, comuna CAtuna§i, sat, face parte din com. ruraleY, pl. Mosti$tea, jud. Ilfov,

Umbrare$ ti, pl. Birlad, j ud. Tecu -

cit. E situat pe parten dreapta a

rul spre judetul Putna, a$ezat in

situata la N. - E. de Bucure$ti, linga Valea-Mosti$tea; la o distar4A de 29 kil. de Bucure$ti. Se compune din satele : Catrune$ti, Clowa , Lilieci, Mii-

dimp.

neasca,

CAtini, sat, in judetul R.-Sarat, plasa Marginea- d.- j., catunul comuneT Corbul, situat in par-

tea de Vest a com., la hota-

Sine$ti-Ve-

chi. Cu o populatie de 1382 CAtini§ul, mofie, avind o suprafata. de 460 hect., 23 ariT, in jud. Tecucia. Este adesea-orT supusa

inundatiilor riulur Siret, care se afla com. Tudor-Vladimirescu, proprietatea d-luT Vé-

ron. Este acoperita de poene, de finge, iar restul calina $i cuhalm.

CAtrune§ti (Sinte§ti), sat, face parte din com. rur. Catrune$tiMiineasca, pl. Mosti$tea, jud. Ilfov. Este situat la N.-E. de Bucure$ti, pe malul sting al \del* Mosti$tea. Aci este re$edinta primaria Se intinde pe o suprafata de

964 hect. cu o populatie de 397 locuitorT.

D-1 D. Pica are 700 hect. $i locuitoriT 264 hect. Proprie-

tarul cultiva 600 hect., avind Ioo hect. padure. LocuitoriT cultivá tot teren il, rezervind, pentru io hect.

locuitorT, carI traesc in 259 case

fiuluT Birlad, la o distanta de re-

$edinta comuneT 8io m. E situat la S. comuneT. Are o popu-

latie de 32 capi de familiT, cu 127 suflete Este inconjurat in partea de V. cu padure, lar la E. de riul Birlad.

si bordee. Se intinde pe o suprafata de 4416 hect. CAtuneanca, trup de mofie neD-nif D. Pica, Sp. Casotti, locuita, intrupata cu mo$ia PeFratil Dumba., N. Califaru, statropni, din pl. Marginea, jud. tul $i insurateiT aa 3478 hect. Vla$ca. Foastaproprietatea a fa$i locuitorir 938 hect. maje Lapatti ; azT e proprieProprietariT cultiva 2656 hect.,

avind 88 hect. izlaz $i 734 hect.

tatea ccesorilor prin cip eluT Dim. B. S tirbeia.

padure. Locuitorif cultiva tot terenul, rezervind pentru izlaz CAtuneanul, deal, cu directia spre S.-E., in comuna Dite$ti, ca la 34 hect. Comuna numara. 269 contriplasa Filipe$ti, jud. Prahova. buabilT, aviad un budget de 4910

leT la veniturT $i 4876 la cheltuelT. In anul 1885 eraa 258

Pe deal sunt plantate vil, prunT, nucl i merT. Serva. $i de pa$unat.

contribuabilr. In comuna sunt 3 bisericT, de- CAtunele, com. rur., in jud. MepreotT, la Catrunesti, Miineasca i Sinesti - Ve-

hedinti, pl. Motrul-d.-s., situata

chi, I $coall mixta; 4 hele$tele si 2 morT cu apl. Numgrul vitelor marT e de 1318, 294 cal 5i epe, 6 arma-

de Turnul - Severin de 43 kil., iar de Bro$teni, re$edinta pla-

servite de 2

Are o bisericá c.1 hramul Adormirea, deservita. de I preot $i 2 cintäretr. O 5coald mixta

sarT, 560 bol, 365 vacT i viteT, 23 taurT, 34 bivoll, 36 bivolite, $1 al celor miel de 2400, 21 capre, 377 porcT i 2000 oT. Dintre locuitorr, 305 sunt plu-

frecuentatä de obiceia, de 25 elevT

garT i

15 aa diferite profesiT.

pe Valea-MotruluT, la o clistanta

$eT, de 14 kil. Furmeaza comuná co catunele : Staicul-d.-j.,Valea-Perilor i Valea-Caselor, avind 142 contribuabill, Cu 900 locuitorT, locuind in 1 80 case.

LocuitoriT posea.: 40 plugurT, 6o care cu bol, io carute cu cal i io6 stupT. O parte din

304

CÄTUNELE

aceasta com. e proprietatea statullir. Are 2 bisericl deservite de 2 preoti si 4 cintAretl; o scoall Cu i invAntor, frecuentan de 20 elevI. Sunt 2 circiumr. Budgetul comund coprinde : la venituri, suma de 738 leI ; iar la cheltuelr,

suma de 698 ler. NumArul vi-

telor in aceastä comunà este

Mehedinti, pl. Motrul-d -s.; tine

Cricovul-Dulce, ce dA In Jalo.

de com. rur. atunele.

mita, la S.-E. cu com. Madi, despArtindu-se prin Ialomita, la

Munele-de - la - Fin-duele, conac, pe marginea bAltii Suhaia, judetul Teleorman. Aci se desface si se conservA pestele, ce

se vineazá de nAvodarT. Sunt magazii pentru pestele sArat.

de : 408 vite marl cornute, 26 cal, 450 oi si 406 rimAtorl. Comuna e strábAtutA de 2 osele comunale.

Dealud sunt : Cloaca - Vie, Culmea-Mare, Dealul-Mare, Crucea - luI - Ilie, Cracul - ScorosuluT, Cracul-TiganuluI, Viisoarele, Viile-PArasite I Cracul-Poiana-

MlnAstireI, din virful cAruia se poate privi In diferite directiunI la marI distante.

Val sunt : Valea-MotruluT, a ChivAdaruluI , a GrAdistel , a ScoarteI, a Perilor, Valea-Mare, Valea-Cimpul-Mare, Valea-Bise-

rice!, Valea - Boereascl si Valea-Dder.

Apele ce udl aceastA comuna sunt : Motrul i Iupca. In aceastà comunl se vAd urmele une! zidAriI ce se aflà. la Gura-ChivAdarulut Aci se zice

CATUNUL

Munele-de-la-Vii§oara, conac, pentru pdstrat pestele, destinat pentru partea de baltä ce cade pe mosia Viisoara, jud. Teleorman.

Muneni, alzas, pendinte de comuna Bucsani, fostl proprietatea mAnAstirei Cltuneni. AzI e proprietatea d-nei SAmAsescu.

V. cu com. Cojeasca, la N. cu com. Cornesti, de care se desparte prin riul CrivAtul, si la N. cu pl. Znagovul, jud. Ilfov. Co-

muna CAtunul, atit cu atunele sale, cit

l Cu ma.T.toate comunele vecine, se leagl prin so-

sele comunale, vecinale

i ju-

detene.

Catunul, com, rur., plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Situatl ling5 ptriul SArAtura si MAclita, la 38

kil, departe de Ploesti si la IO kil, departe de resedinta plaiu-

Se compune din doul cá-

E situatl in pl. Neajlovul, ju-

tune : CAtunul

detul Vlasca.

la Are o populatie de 932 locuitorI, fiind 200 capi de fa-

Catunul, com. rur., pl. Ialomita, jud. Dimbovita. Aceastl comu-. nA, situad. spre S.-E. de T'irgoviste, aproape de margines judetuluT, pe loc ses si pe malul sting al riuluI Ialomita, este udan, in raionul sAti, de riurile

i

Poiana-Mler-

milie, din carI 150 contribuabili;

sunt 210 case de locuit. Comuna n'are bisericA. Locuitorif merg la biserica din com. Ogretinul.

se compune din cinc! cAtune : CAtunul , Bujoreanca, Butima-

Parte din locuitorI sunt mosnenI; parte s'ati improprietArit dupA legea ruralä 5i a insurltenor. Ei aii : 150 bol, zoo yac!, i8o vitel, loo o!, 5 capre 5i 200

dAria este in malul MotruluI chiar pe deal. CArl.mizI de adi

nul, HodArästi i Ochiul-Boulur.

porcI.

Are o populatie de 1876 locui-

§coall nu este in comunl.

s'ad luat i intrebuintat de care

torI. Comuna Cdtunul produce tot felul de cereale, i vite multe. Se aflà o moard de apl. Are trei bisericI i o scoall. coala este mixtl i Cu un in-

CopiiI merg la scoalele din Ogretinul i Drajna-d.-s. tiü carte 40 bArbati. LocurI insemnate in comunl

al a fost o cetate romanl. Zi-

locuitorI la sobele i casele lor.

In aceste zidlriI s'ati glsit obiecte vechI, monede cu inscrip-

Ounea ImpáratuluI Sever, sA -

getT, hiele cu initiale pe din-

Ialomita, Cricovul i CrivAtul si

vatátor. Este frecuentan in cursul anuldf de 50-62 elevr §i e-

sele, iar in 1885, Cu ocaziunea unor sApAturI, s'ati gasit niste monede vechI de aur.

leve. In comunA sant 102 b6.etT

Munele, mofe, a statulta, In ju-

Localul a fost clAdit in 1885, Cu primaria la un loc. coa la n'are

detul Roman, pl. Fundul, com.

plmint. Comuna are un venit

Negri, arendatA (1887) impreunl cu mosia CAlinesti, cu 8200 le1 anual.

de 4618 lei si 410 contribua.bili.

67 fete cu etatea de scoall..

Aceastl comuna se invecineste la E. cu comuna HAbu-

sunt : Virful-cl-Pietrele-Infierate 5i Malul- cu -Rtpa, La- Coas ta -

Tare.

Toatl comuna are o suprafan de 800 hect. Tuicl se fabricA in comunl ca

la 750 hectol. StupT cu albine sunt 50. DealurIsunt: Malul-de-RAsunl, Ursoaia. PAdurea Virful-Casuld

se aflä pe teritoriul comuner.

dul, pl. Tirgsorul, jud. Prahova,

Munele-de-Jos, sat, in judetul

de care se desparte prin

Catunul, com. rur., compusl din

305

CXTUNUL

cdtunele: Albeni, Banovul, Brdtesti, atunul, Tavirldul, pen-

dinte de pl. Glavaciocul, jud. Vlasca. Se af1á situatd pe coasta dreaptd a Glavacioculur.

In 1886, avea 940 suflete 178 contribuabill.

Budgetul anual era in 1886 de 7713 leT la veniturT i 7606 leT la cheltuelf.

Are o bisericd, cu hramul

CXTEAUA.

Catunul-Bouluï, sat, jud. Arges, pl. Pitesti; face parte din com. rur. Cocil-Popesti.

cu 2 clase, condusd de un invdtltor ; in 1888 aü urmat ti bletT si 3 fete. Aceastá comund este departe de Bucuresti de 65 kil., de

Cätunul-de-Sus, sat; face parte

Catu§a, pilla, in com. Filesti,

din com. rur. Dobrotinetul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatie de 550 locuitorT. Este situat pe dealul OltuluT. Ad e o bisericd fondatá la anul 1639,

pl. Siret, jud. Covurluid. El in-

de MateT-Vodd-Basarab.

apoT, strdbdtind valea Cu acelasT nume, formeazd la capdt

Catunul-din-Deal, sat, jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte din

In anul i888 s'aii cultivat o suprafatd de 1150 hect., cu dife-

Cfitunul-Moara, sat; face parte din com. rur. Bdtesti, pl. Crivina, jud. Prahova.

Catunul-Negra§i, sad Romanati, sad Romine§ti, mofie, judetnl Arges, plasa Cotmeana ;

cu o intindere de 4950 po-

rite cereale.

cepe a izvori din Satul-Costi si e format din alte patru pillase, ce curg prin vdile DancdT, SatulCostiT, Satul-Conachi i Fileti;

spre S., ling5. Siret, balta atusa.

cotn. rur. Bradul-Geamdna.

Giurgi9 76 kil., lar de Obedeni, resedinta pldseT, de 28 kik

Siretul, jud. Covurluiti. Este formatd.de plrliasul cu acelasT nume.

Cuvioasa Paraschiva, deservitä

de i preot si 2 dasalr. In comund se aflä o scoald mixta

tia Bdrbosi, In com. Fi/esti, p/.

Cfitu§a, vale, in com. Filesti, pl. Siret, jud. Covurlui9. Ambele coline ale acesteï. vAT sunt impodobite cu viT apartinind cele mal multe GAIltenilor. Pe par-

tea esticd, a väeT atusa trece drumul de fer, lar prin partea vesticd linia fortificatiflor Ndm oloasa-Focsani.

goane pd.dure. E proprietatea Catunul, sat, face parte din com. rur. Berceni, pl. Cricovul, jud.

statuluf ; alta-data apartinea mdndstiriT Glavaciocul din Vlasca.

La 187r avea o arena. de

Prahova.

12700 leT si a fost ipotecatd

Citunul, sat, face parte din com. mi% atunul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Catunul, cdtun, al com. atina, jud. Buzad. Are 40 locuitorT u) case. Citunul, cdtiun, pendinte de com. Cu acelasT nume, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca. In acest cdtun sunt ; scoala, biserica si casa

mutul domenial de 78 milioane. Pentru periodul 1883-88, arenda acester mosiT a scdzut la 5720

CAtunul, mofie a d-luT Gheorghe Gr. Cantacuzino , pe care , la 1864, s'ad improprietdrit loc din com. Provita-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova.

Catunul-Bisericei, sat, jud. Arges, pl. Pitesti. Face parte din com. sur. Coeul,Popesti. kD

mol renarafir. Vol 11;

com. Spineni, jud. Bacdd ; si-

tuat pe sesul drept al SiretuluT, maT sus de Spineni. Are o scoald; o bisericd ortodoxd fäcutd la 1832; o circiuml. Sunt 69 capT de familie, cu 259 su-

flete. Vite sunt 13 cal, 169 vite marr cornute sí 39 pord.

leT.

Cátunul §i Ceptura§ul, mofie,

Cätätul , pddure a statulur, in intindere de 225 hect. formatd

In jud. Buzdd, com. atina, c5.t. Catunul. Are 300 hect, ale mosnenilor Boeresti.

E situatd in com. Dozesti, pl.

din 2 trupurr atdtul (200 hect.) si Altul-CuceT (25 hect.).

Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Cfitunulul (Fata-), parte

comunald.

67170. ITh

impreund cu alte 380 proprieatT ale statuluT pentru impru-

täle§ti, sat, pl. Bistrita-d.-s.,

din

mafia Cepturasul-atunul, din com. atina, jud. Buzad; formeazd o sfoard de 27 hect., din

care II pddure.

Cateaua, iezer,

balta com. Gropeni, jud. Brdila. E unit in partea de V. Cu iezerul MoaraBund, comunicind Cu privalul In

Gingdräsoaia, prin privalul Mo-

Citu§a, sat, jud. Arges, pl. 01tulur, pendinte de com. sur. I3Arbdtesti. Are 150 locuitorT,

Catup, baltd, lingd Siret i sta-

canu.

Cäteaua, inovila, jud. Bráila, la kil. spre N. de satul DuI descu, pe lunca almatuiuluT. 29

CA TEAUA

Cäteaua, prival, jud. &dila, care uneste iezerul Cdteaua cu canalul

CAteI (Valea-), vale cu ',tia, com. Corbita, jud. Tecuciu. Izvores te din Dealul-Viilor si se varsd in Berheciul, pe partea dreaptd.

Populatia MI e de 259 suflete.

Comerciul se face de 4 circiumarT si i hangia. Suprafata totald a satului e de 620 hect. (impreund ca Vitanul), din carT 420 hect. apartin d-lui

T. Eftimiu si 200 locuitorilor. Viea se cultivd pe o scard IntinsA. 150 hect. rámln sterpe.

Cátel (Mägura- luI-), nagurcl, jud. Teleorman, la hotarul domeniului orasului Alexandria cu mosia Atirnati, in apropiere de calea nationald Turnul-Vitdnesti.

Indltimea eT este de 40 m. lärgimea la bazd de 150 m.

si

Cfitelul, fort in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

nAtori, din pl. Marginer, judetul Teleorman.

s'A curgl. apa Peceneaga. In aceastä pesterd s'ad gdsit resturi de arme vechT, precum : sabii, topoare, etc.

Cátele" (Piatra-), munte, in R.-Sdrat., plaiul Rimnic, com. Bisoca. E asezat in partea de Vest a comunel Carimbul, pe

CáteluluI (Piscul-), pise:, la V. de com. Titesti, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

efiteluluI (Valea-), vale, intre iazurile Romlnesti, comuna Movileni , plasa Copoul, judetul

Iasi. Se prelungeste pAnd in comuna Plunesti. Pe ea se fac

CAtele§ti, ciitun, pendinte de comuna Tecuciul-Kali ideru, din plasa TeleormanuluT, jud. Tele-

Citetul, sat, face parte din com.

250 suflete si 49 contribuabill.

rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 319 locuitorT (163 bArbatr si 156 fe-

Cátelul, sat, pl. Dimbovita, jud. Ilfov ; face parte din com. rur.

me». Cade in partea de N. a cornund si este situat pe dealul atetul.

ormai. Are o populatiune de

Dudesti-Cioplea. Este situat spre

E. de D ide$ti. In partea de N. are dealurT, iar la S. pAmintul e bdltos.

cu hramul

Sf. Nicolae, deservitä de i preot

si 3 cintdreti. In sat se aflä o scoall, frecuentatA de 16

Aci este o bisericA de lemn, Cu hramul Adormirea -MaiceTDomnuluT, fondatA. la anul 1822.

Este la distantd de 3 Va kil, de cdt. Dozesti, unde este scoala si resedinta comuna. CopiT in

virstd de scoald sunt 39 (23 bdetT si 16 fete).

elevi, cu intretinerea cAreia conual.

Cätinul, lac, in pl. Ialomita-Balta,

instila Balta. Se lntinde pe teritorul comunelor Fetesti i Stelnica, jud. Ialomita.

Ialomita.Balta, insula Balta, comuna Dudesti, jud. Ialomita.

Cátinul-din-Mijloc, lac,

in pl.

a-

muna Dudesti, jud. Ialomita.

Cátinul-luI-Panait, lac,

in pl.

Dudesti, jud. Ialomita.

Cátunul, munte, la N. --de com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

semandturr.

intre comunele Brosteni i Mddeiul (300o m.)

ad i stine de or.

leT

in-

sula Balta, com. Socariciul, jud. Ialomita.

Ialomita-Balta, insula Balta, com.

Recea. E acoperit cu Cátelusa, mic afluent al Bistritel, jud. Suceava. Formeazd hotar pAduri i pdsuni. Vara se afld

muna cheltueste 1940

Cátinele, lac, in pl. Borcea,

Ialomita-Balta, insula Balta, co-

escavatie in muntele Bisoca, jud. Buzar'. Din interiorul sda incepe

bisericA,

directiune de la N. spre S. Pe el este situat satul CAtetul.

Catinul-cu-Butuci, lac, in plasa

CateluluI (M'águra-), semn de hotar, intre moille Lisa $i Vi-

Cátele" (Piatra-), loc izolat,

Are o

CAUETI

306

Catunul, pädure, supusd regimulur silvic, pe mosia MunteleCdtunul, com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. E in in-

tindere aproximativA de 300 hect., cu un masiv des, compus din fag, plop si mesteacdn. Spre vid se aflä putin molift $i e situatd in regiunea inuntoasd, cu

pante reped, din care se scurg piraie. Se invecineste la N. cu Zezerul, la S. cu VAcarea, la E. cu Riul-TirguluT si la V. cu Táritoasa.

Cáuesti, sat, din com. Roscani, plasa Turia, judetul Iasi ; satul se afld situat pe dealurile: Spineni si Stilpeni, avind o suprafatd de 1432 hect. si o populatie de 83 familiT, sati 323 locuitori RominT, carT se ocupa

Cätetul, deal, com. Dozesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o

cu agricultura si cresterea vite-

lor. Are o

bisericA, deservitd

CAUEM

307

de I preot, I cintaret 0 2 eclesiarhl, precum si o sama intre-

tinuta de comuna, care a fost infiintata in 188o, frecuentan' de 15 elevr. Numarul vitelor e de 761 capete, din carI : 262 vite marl cornute, 380 oT, 42 cal 0 77 rimatorT.

CAZXNETI

Cduia, ptria, jud. Tecuciti, izvoreste din punctul numit Groa-

Se desface din dealul Orta-Bair,

pa-Ursuliff ; trece prin satele

rectie generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea centrall

auia-d.-s., auia-d.j., Ra.spopi; merge in directie N.-E. si se varsa. in Berheciul.

se intinde spre E., cu o a plaseY

di-

si pe cea apusana a

comuneT. Are o inaltime de 205

m. dominind satul Agi-Ghiol, care posea. si tufarisul ce acopera acest deal.

Ciuesti, sat, in jud. Tutova, pl. Corodul, com. Adam, spre s.-

Cauia-de-Jos, sat, face parte din com. Negulesti, jud. Tecucia. E situat pe coasta dealului cu acelasT nume, Boo m. departe

CAutiseni-Giosanului, parte din

V. de satul Adam. Are 207

de resedinta comuna Are o

salid autiseni, com. Poiana-

locuitorl (din cae 16 $tiii carte). Inainte se numea Cucuesti.

populatiune de 55 capT de familie, cu 198 suflete, carT locuesc in 49 case.

luT-Iurascu, jud. Roman.

Cäuesti, sat, din com. ScheiaCapotesti, pl. Fundurile, jud.

Locuitorii su n t impropri etaritT.

Vasluiii. E situat 'filtre dealul D u-

CAuia-de-Sus, sat, face parte din com. rur. Negule$ti, pl. Berheciri, jud. Tecuciti. Situat pe dealul cu acelasT nume, la N. com., 2 kil. departe de resedinta.

palta la S., si filtre al FauruluT la N.-E., pe o intindere de 644

hect. si cu o populatie de 56 familiT, sati 280 suflete. Parte din el sunt raze0. Muesti, las, in vatra satuluT CA-

uqti, com. Roscani, pl. Turia, judet 11 Ia$i; are o intindere de peste 5 hect., si format din scursura iazuluT Roscani. Este abundent in peste.

Ciuesti, pilla, jud. Vasluid, numit ast-fel dupl valea si satul Cauesti, din com. Scheia. Izvoreste din partea de Nord a

luT-Iurascu, jud. Roman.

salid autiseni, com. Poianalui-Iurascu, jud. Roman.

Are o populatie de 29 capT

Cfiutiseni-Razel, parte din satul autiseni, com. Poiana-luTIura$cu, plasa Fundul, judetul

in virstä de scoala sunt 45 (24 Metí si 2 r fete). Este strabatut de lipa cu acelasT nume. Lo c u itoriT sunt improprietaritT.

Caulesti, sat., cu 40 fanal, jud. Arges, pl. Cotmeana, pendinte de com. rur. Lunca-CorbuluT.

Roman.

CázanaruluI (Dosu/-),

colina',

In com. si cat. Calvini, judetul Buzar'; pg.dure, pe ea se afla si putine araturT.

Cäzäneasca, mofie, a Eforiel C'au§eni, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Poiana-luT-I irascu,

ipotul- lid- Taur ;

spre N.-E. de satul Polana-lur-

Iurascu, pe malul drept al piriuluT Sasa. Are 115 capT de

printre Capul-DealuluT, Faurul 0 FilozofuluT si se varsa in piriul Rebricea.

Cäuti§eni-luI-Iurascu, parte din

de familie, cu ro6 suflete. Copif

curge prin sat spre E., apoT

satuluT, din

Cautiseni-luI-Burchi, parte din atul auti$eni, com. Poiana-

Spitalelor Civile din Bacure0i, situara in com. Gärdesti, jud. Teleorman. Are o intindere de 350 hect. pamint arabil.

familie, 425 locuitorT, din carT 75 contribuabill; 19 $titi carte. Locu-

Cizäneasca, pdolur e, pe mosia

esc in 1 lo case. In sat se afla

cu acelasT nume, jud. Teleorman,

Ciuestilor (Valea-), vale, din

499 capete de vite marT. Arco bi-

proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti. Intinderea

com. Scheia, jud. Vasluiti ; se intinde de la N.-V. catre E., prin mijlocul satu/uT auegi 0

seria de lemn in partea nu-

el este de 15 hect.

sat este alcatuit din partile nu-

Cazänesti, com. rur., in pl. Ia-

printre dealurile: MoviliteT, Du-

mite: Cautiseni-GiosanuluT, au-

lomita-Balta, jud. Ialomita. Este

paiteT 0 Faurulur si se termina

tiseni-luf - Burchi, Cauti$eni - lur-

llaga

Iurascu si Cautiseni-Razasi.

situan pe partea stingä a riulul Ialomita, intre comunele Cio-

esul-ScinteeT.

mita Cautiseni-luT-Burchi. Acest

china si SArateni-d.-s.

Cauia, deal, la E. de satul CAuia-d.-s., com. Negulesti, jud. Tecuciti.

Cau§ul, deal, de natura pietroasa, acoperit cu tufaxisurY, In plasa si jud. Tulcea, com. Agi-Ghiol.

Teritoriul comuna, cu suprafata de 7000 hect., din carT 400 hect. padure si 50 hect.

CAZANETI

luna baltoasa, se intinde din albia riului Ialomita, spre N.

Prin satul Cdanesti trece catea judeteana Slobozia-Urziceni.

ticulard. Dupd legea rurall din 1864, se afld rol locuitorT im-

muna e o biserica zidita la anul 1802.

LocuitoriT se ocupa cu agricul-

pana In teritoriul comuneT Reniga. Mosia este proprietate par-

cAzANMI

3013

CAza. neyti, com. rur., In jud. Mehedinti, pl. Ocolul, la distantd

tura i aü: 25 cal, roo bol,

90

vacT, 200 of si 140 porcT. ET s'ad

improprietarit la 1864 pe mosil particulare i li s'ati dat 187 hect.

Se compune dintr'un singur Drdsat si doud catune

de 28 kil. de orasul Turnul-Severin, si de 17 kil. de Malovdtul, resedinta plaseT. E situatd pe Valea-CosusteT si alte formind comuna cu catunele :

52 (r9 bdrbatT si 33 fete).

tirl

goiasca si Bibicelul. Satul Cazdnesti este situat pe

Jignita si Rosia. Are 560 loc. si 125 case. Contribuabili sunt

carte 20 IndetT si 4 femeT. In comuna. sunt 15 stupT

cu

o mica culme de deal, pe tdrmul sting, la j kil. de riul Ialomita. Este strdmutat pe acest loo de pufin timp, mar Inaintc era la 3 kil. spre S. de actualul sat, tot pe malul sting al riuluT, unde Ialomita face un mare cot mergInd despre S.

109. LocuitoriT posedd: 16 plu-

albfrie.

gurT, 33 care cu bol, 5 carute cu cal si 120 stupT. Are 2 bisericT, deservite de

Comuna, cu izlaz cu tot, are 750 hect. pdmint. -Veniturile comuneT sunt de

preotT si 2 cintaretT. O scoald, cu un invallítor, e frecuentata de

1400 leT.

20 elevT.

nata de logcfdtul Vlad Cazd-

Budgetul comund se ridica la ve iiturT de 967 leT, si la

nescu, mandstireT Horezul, impreuna cu viea de acolo si toatd starea sa nemiscatoare ce avea la anul 1712.

proprietdritT si 65 locuitorT neimpropriet Ari ti'.

spre N. Vechiul sat, pärdsit din cauza inundatiilor, era pe locul numit Biserica-Vechid, unde biserica vechiului sat s'a pdstrat mult timp.

In satul Cdanesti este resedinta primdriei si a judeatorieT comunale.

Dupd recensimintul din anul 1890, populatiunea comuneT se compune din 1058 locuitorl, cu 280 capT de familie si 778 mem-

bri de familie, sati 554 barbatT

504 femet Dula. nationalitate : 1049 RominT, 4 GrecT, 4

UngurT si i German. Dupd religie : 1053 crestinT ortodoxT, 4 catolicT si r mozaic. Dupd profesiune : 316 agricultorT, 12 meseriasT, I I comerciantl, 3 pro-

fesiunT libere, 74 muncitorT si 24 servitorT. titi carte I00 persoane si 958 nu stiti. Vite sunt: 300 cal, 500 bol, 1500 oT si 125 rimAtorT.

cheltuelT de 774 leT. Numarul vitelor in aceastd comuna este de : 216 vite marT cornute, 36 capre, roo of si 205 rimatorT. Comuna este udatä de riul Cosustea i piraiele Galbenul, Govodarva, Rosul si Manea.

Valle mal principale din aceastd comuna sunt : valea Cosustea, Ilfovul, Matisul, Manea, Ciusanul - Meilor, Rosia si Govodarva. Iar dealurT maT principale sunt : Dealul Lupa, Ochianul, Cocirtáll, Mdtisul - BisericeT, Cracovini , Copilomi e ,

Cornetul, Govodarva, Rosul

Mosia Cazdnesti a fost inchi-

Cazäne§ti, (Dealul- Cucului), sat, pe apa Topologul, jud. Arges,

pl. Topologul. Are 6o familiT;

In sat e o biseria cu hramul Buna-Vestire, deservitd de un preot si un cintaret. Face parte din com. rur. Ciutesti-Cdanesti. Aicl este resedinta primArief:

Cfizäne§ti, sat, face parte din com. rur. Cucueti, pl. Oltul-d.j., jud. Olt. Este situat in centrul comunel si e udat de Ola Cungrea-Mica.

munala Ciovirasani-Cdanesti-

pulat, este biserica comunef, rezidita la 1881, pe ruinele une)" vechT bisericI.

Poiana-Corcova.

Caza'ne§ti, com. rur., pl. Ocolul, jud. Vilcea. Este situatd la o mica distanta de Valea-OltuluT,

Budgetul comuna in anul

pe un deal, 7 kil, departe de Rimnicul si 3 kil, de subprefectura. Are o populatiune de 430 locuitorT (r94 larbatr, 236 femel) ;

invatätor retribuit de comuna.

CopiT In virsta de scoala sunt

culmea Husnicioara-Priboesti. Prin comuna trece soseaua co-

1887-88 era de 4989 leT. Instructiunea se predä inteo scoald mixta la 38 elevT, de un

pAmint.

AicT se afld o bisericd, deser-

132 capI de familie; 156 con-

vita de 2 preotr si 2 cintgretr.

tribuabilT si 104 case. In co-

In acest catun, cel mal po-

Cäzäneqti, sat, din com.

Ne-

gresti, pl. Funduri, jud. Vasla N.-E. de tIrgusorul Negresti. E situat intre douddealurf micT, pe o intindere de 778 hect.

Are o populatie de 70 familif, saa 350 locuitorI RominT, carf se ocupa Cu agricultura si crqterea vitelor.

CXZXIsTETI

In partea de N.-V. a satulur se aflä biserica, deservia de 2 cintAretT, fAcutä de unul numit

CEAHLXUL

309

Ceacirul, cdtun

in jud.

2400 or, roo capre, 1500

Ialomita, pl. Borcea, pe cimpul BArdgan, teritoriul com. Tonea.

bivoli, io asinT i 1000 porci. Venitul comune in 1887-1888 era de 4036 leT l cheltuelile de

(tirIA),

Buzdugan.

La V. de sat trece piriul Ceacul, com. rur., in jud.

Talo-

Rebricea, ce formeazA $esul cu acelasT nume, bogat in flnete. Numerul vitelor e de : 157 vite mad cornute, 150 oT, 13 caT si

mita, pl. Borcea, situatA spre V. de orasul CAlArasi, intre co-

28 rimAtorr.

Teritoriul comunei se intinde din DunAre, spre N., pe cimpia BArAganul, pe o suprafatá. de 7000 hect., dia casi 3000 hect. lac bAltos si 500 hect. pdclure.

Locuitoril posea: 14 pluguri $i 14 care cu bol si r clrutl ; 30 stupi Cu albine.

Cäzäne§ti, deal, In raionul comund CAzAnesti, pl. Ocolul, jud.

Vilcea, pe care se cultivA 8 hect. vie.

6027 leT. E o $coalA mixtä. frecuentatA

munele CAlArasi-Vecht $i Caco-

(1890) de 68 bAeti $i 9 fete, cu r invätä.tor. Localul scoaler

mean ca.

este de zid, construit de comunä.

Mo$ia poartA numele Ceacul sati Valea-Plopului si este proprietatea statului, fostä pendinte, pAnA la secularizare, de

Se aflá e bisericA, deservitA

de 2 preoti si 2 dasali ; in budgetul comuna se prevede pentru cler suma de 552 lei anual.

Ceadärul, deal, in comuna rurahi GrozAve$ti, din jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.

bis,erica Sfintii-Apostoll din Bu-

Cäzine§ti, pädure, a statului, jud. Olt, in intindere de 350

cure$ti. Pe periodul 1885-1895 s'a arendat en suma de lei

hect., pendinte de comuna Cucueti, pl. Oltul-d.-j. E formatA

85000 anual.

din trupurile: ZAvoiul ( oo hect.) Valea-Feter.(250 hect.)

sunt improprietdriV pe nmie

Cäzäne§ti, Räde§ti, Voice§ti

Se compune dintr'un singur sat, situat la IO kil. spre V. de

o Horezul, sati Comänita, trupurf de mo,rit, ale statuluT, jud. Olt, pendinte de MAnAstirea-Horezul, Ele s'aa arendat pe periodu11888-1893 Cu 5300 lei anual.

Dupä legea ruralá. din 1864 134 locuitori i neimproprietàriti 165.

orasul CAldrasi, sub coasta BArAganului. Poartá. numele unui

sAtean. Mal inainte s'a numit Valea-Plopului dupa numele uner vg, ce pleacd din lacul CA-

lArasi spre N. Aidi este re,e-

azine§ti-Värzari, sat, judetul Arge$, pl. Topologul; face parte din comuna rur. Dedulesti-VAr-

dinta primArieT si a judecAtorier comunale. Populatiunea este de 1595 lo-

zarT.

cuitorI, din carT 373 capi de

Cäzätura, munte,jud. BacAti, pe teritorul com. Tirg

Cäzäturile, virf de munte, jud. BacAti, pl. Trotusul, din culmea Ciortolomulut

familie $i 1222 membri de familie (1890). Sunt 794 bArbati si 801 femei. Dintre locuitorT, 1590 sunt RominT $i 5 Greci, toti de religie cresting. orto doxA. Din acestia sunt 385 agricultorT, 2 meseria$T, 3 comer-

cianti, 6 avind profesiuni libere

Ceabäul, deal, in jud. FAlcill, cu

o suprafatä. de 428 hect., in partea de Sud a com. Tirzi, plasa Crasna, terminindu-se cu

gura Crasna In hotar despre Est ca com. Corni.

si lo servitorT. still carte x70 persoane.

Sunt 108 contribuabilf, din cari Io se ocupä. pe HITA pluOrle i cu comerciul. Vite sunt.: 1500 cal, 1800

Ceadirgiul, nume vechia, ce purta satul Oinacul, jud. Vla$ca.

Ceahlie§ti, jud. Neamtu.

(V.

CehlAe$ti, sat).

Ceahläul, masiv muntos, judetul Neamtu, intercalat intre Bistricioara, Bistrita I Bicazul. Este salbatec, täiat de väT, radiind In toate directiunile de la erestet i lipsit de comunicatiuni. Singura potecl pe el este a pirtului Schitul (pe la DurAti), care trece pe la vestul virfuluI CeahlAul (1908) $i conduce la

Bicaz. La Nordul masivului, riul Bistricioara deschide sul TulghesuluT, care conduce

in valea MuresuluI. Piscul

cel mal Inalt din a-

cest masiv este : CeahlAul sati : Panaghia Pionul, ca Butul, iar ram irile mai principale sunt : Räpciunele, O bcina-Verde, Obcina-Boului, Obcina-Baiului, Piciorul-Furciturilor, Culmea-S1cuesculuT, Obcina-NeagrA, Culmea-HeghesuluT. Masivul CeahläuluT, pus intre Rala Bicazulur $i a Bistricioard, desparte coloanele

armatei, carT ar utiliza aceste

CEAHLAUL

CEARINgANI

310

'luir, printr'o distanta de 25 kilometri. Este ?usa de observat, cg acele 2 liniT si in particular a Bicazulur este foarte precará..

jud. Covurluiti, com. Foltesti,

jos de cat. de resedintil, Pu-

din pl. Prutul, ltngä dealul Baba-Draga, aproape de Prut.

trida-Mare.

Masivul Ceahlaulur, care le desparte, fiind inalt i sälbatec, iar

Ceanac-Cale, ruinele une! intgriturr turcesti, in pl. Hirsova,

Suceava, Ruga satul Hirtoapele.

coloanele ataculul debusind in

jud. Constanta, pe teritoriul comune! urbane Hirsova, situate

Ceardac (La-), atca-Scaune-

valea strimtd a Bistriter, apararea In aceastA regiune se poate efectua 'in conditif avantagioase.

Ceahläul, pisc insemnat al Carpatilor, jud. Neamtu. V. Pionul.

Ceairelor (Valea-), vale, in judetul Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comuner rurale Enisala. Se desface din poalele 11sgritene ale dealuld Cala-Culai-

Bair. Se intinde spre E. tuteo directie de la V. la E., brazdind partea esticA a plAser si nord-vesticA a comuner. Se intinde pe la poalele dealulur Calabalic-Bair, trece prin satul Eni-

sala 0, dupa 4 kil, de curs, se termina in stuful de Ruga lezerul Babadag. Pe valea-T merge

drumul comunal Enisala- Vis-

Ceapä

pe virful pietros al unur deal din apropierea orasulur, la kil. spre N.-V. de oras. ImpreunA cu fortdreata Tabia-Chio-

priu, ambele ridicate de Turer, servea acestora a impiedica Ru-

trecerea Dundrer, ce se fama lesne prin acele locurr. silor

Ea domina orasul Hìrova, Orla Baroiul si un drum vecinal ce duce de la Conacul-lur-Manole la Hirsova. AzT sunt niste ddrAmAturr ce vor dispare cu timpul.

Ialomita-Balta, comuna Fetesti, jud.

i Titesti,

tirlele Oprignesti, din comuna Perisorul, jud.

plasa Riurile, jud. Muscel, in posesiunea statulur.

Ceairului (Mägura-), cgruia ir zice

i

MAgura din-

Cealr, la Sud-Vestul comuner Zimnicea, jud. Teleorman. E semn de hotar intre pamintul cedat locuitorilor din aceastA comuna dupä legea ruralg proprietateaprincip elu Ipsilante.

rul dintre judetul Suceava Neamtu. Se afta aci un foisor de scindurr, facut de caluggrif din

Mangstirea-Neamtulur, in care

dinsir aU pus o icoang. Pe aci trece poteca ce duce din Bog-

dAnesti, Rica i Boroaia la ManAstirea-NeamtuluT. Ceardacul, sat, in jud. R.-Sgrat, pl. Orasul, cAtunul comund luat numele de la un ceardac fa'cut aci de Turcr. Este ale

riulul Milcov.

Ceardacul, dmpie intinsg, cultivabilg, in com. rur. ScApAul, pl.

Ceapa, parte din mo§ia Stroesti, jud. Suceava. Ceapa, loca litate, unde astAzT sunt

comunele Livezeni

lor), loc de escursiune In virful muntehl Plesul, chiar la bota-

asezat pe ambele malurl

Ceapa, lac, in insula Balta, pl.

terna.

Ceairul-Poqtei, loc izolat, futre

jud.

Blahnita, jud. Mehedinti.

Ceardacul, culmea cea mar kaki a dealulur ce desparte sesul Siretulur de al Moldover, in com. Cristesti, din judetul Suceava.

Peste acest deal trece soseaua Ceapa, localitate,in com.VAscani,

jud. Motea - Pascani-Tirgul-Fru-

jud. Suceava, unde se impart

mos. E irabrAcatA de pgdure

drumurile spre : Stroesti, FlAr-

de fag si stejar. Vederea din foisorul ce era asezat aci era din cele mai frumoase ale jo-

mänesti, Ruginoasa, Todiresti Vladnici.

detulur si se intindea inteo mare

Ceapa-Moceascä (Porumbarele), in jud. Buzati, comuna Mizil. Are 209 hect, araturT, fineatA si suhat.

departare peste sesurile

Sire-

tulur i Moldover i muntr.

Cearingani , tnahala,

in com.

Cealic, ceitun, in jud. Ialomita,

Ceapa-Verde, pida, in judetul

rur. StingOiceaua, plasa Mottuld.-j., jud. Mehedinti.

pl. Balta, com. MArculesti, situat pe cimpul BärAgan, la IO

R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Putrida. Izvoreste din dea-

Cearingani, deal, in com. rur.

kil. de Marculesti. Are 55

lul Strejesti, udg partea de V. a comuneT, trecind prin cAt. Putrida-Micl, se varsá in piriul Oreavul, pe dreapta lur, mar

fa-

milir RominT.

Cealmäul, vale mlAstinoasa, in

Circeni, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Cearingani, ',mg, in com. rur.

CEARINGUL

Stingaiceaua, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

CearIngul, sat, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul; tine de com. rur. Drincea.

Cearingul, deal cu vir, in com. rur. Oprisorul, pl. ampul, jud. Mehedinti.

Ceaurul, com. rur., din jud. Gorj, pl. Ocolul, spre S. de com. BIlesti si la 7 kil. 500 m. de T'irgul-JiuluI. Se compune din cdtunele Ceaurul i TAmIsesti. Prin

acest sat trece apa l'o'oaga ce vine din com. BIlesti. Prin ea trece soseaua comunall si la 3 kil. spre N. trece soseaua ju-

311

Situat pe ses in albia Jiului si pe partea dreapta. Are o supratata de 1449 hect., din caz-1 1200 hect. arabile, 120

hect. finete, livezi Cu pruni si izlaz, 129 hect. pàdure. Loc. ati 6o pluguri, wo care cu bolsi vaci, 2 cárute ; 25 stupi

munteluI Ceausoaia.

Are 2 biserici, fácute una in anul 1863, iar cea-l'altà Zn anul

1881, deservite de un preot 3 cintArett

Ceaus-Tatul, subdivizie a cAt. Nenciul, din com. Lipia, jud.

40 stupi cu albine. In com, se aild o moarä pe apa Poloaga, 2 fintinr sl 27 bunare. Are o populatiune de 234 fa-

muna Pucheni-Mari, pl. Crivina,

jud. Prahova, fost pendinte de mdrastirea Snagovul.

Venitul comund este de ler 1399, bata' 39. ContribuabilE sunt 355. Sunt in COM. 475 porci, 982

vite marí cornute si 83 cal. Se afla: 2 biserici, una fäcutl in anul 1863, lar cea-l-alta in anul 1881, deservite de un preot 3 cintaretr; o §coald frecuentatá de 45 elevr; 3 circiumi.

Ceaurul, ceitun i resedinta comuna Ceaurul, din pl. Ocolul, jud. Gorj.

Ceausoaica, subdivizie a cAtunuluIPlesesti, din com. Plescoiul,

¡ud. Buzlá.

Ceeliu-Chioi, vale, in pl. Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul comuna rur. Enisala, i anume pe al cAtunului Visterna. Se des-

face din dealul Balar. Bair. Se

intinde spre S. printre dealurile Stilparul si Samaldar-Bair de-o parte, Bairac de alta. Isi face drumul numaI prin pà.duri,

brIzdind partea esticà a paBuzgá.

se! si pe cea sud- vestica a coznuner. Prin ea merge g drumul comunal Visterna-Ciamurli-Canli-Bugeac.

Ceausoaia salí Ceaus-Gheorghe, numità i Verneasca, in jud. BuzAt1, com. si cat.

Plescoiul. Are 147 hect., din care 96 p1dure, restul araturr, izlaz si vie.

mili!, cu 1228 suflete.

1919, banI 6o si cheltuelile de

dupà ce udä poalele de V. ale

mAtorr.

hect. pAdure.

care cu bol, 3 clrute cu cal;

raionul com. Predealul, pl. Pelesul, jud. Prahova. Are directia de la S. spre N. si se varsà

era' si 18 bunare. Populatiunea este de 242 famili!, cu 870 suflete. Vite sunt : 750 vite marI cornute, 6o cal, 2 bivoli si 347 ri-

Ceaus-Ivan, loc izolat, in co-

tarului, d-1 Dinu Mihail. Loc. posedl 102 pluguri, 178

Ceausoaia, vale, izvoreste din

in pîruul Azuga, pe tdrmul sting,

E situat pe ses in albia Jiului sí pe partea dreaptl. Are o suprafatà de 2449 hect., din care 2000 hect. arabile, 220 hect. fineata, livezi, vil i izlaz i 229 cuitorilor i 1201 ale proprie-

intindere de 6o6 hect. si s'a arendat pe periodul 1888-93 Cu 2250 lei anual.

cu albine. In catun se aflà moara pe apa Poloaga, 2 lin-

deteanl Tirgul- Jiului-Severin.

Din acestea, 1248 sunt ale lo-

CEGANI

Cega, bra/ saU prival, in pl. Ialomita-Balta,

Balta, com. Borduseani-Mari, jud. lalomita.

Cegani, COM. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatà

Ceausoaia, munte, in cercul co-

'filtre comunele Borduseani-Mari

muna Predealul, pl. Pelesul, judetul Prahova, situat l'Are valea Ceausoaia i Orjogoaia. Este proprietatea Eforier Spitalelor

si Stelnica. Teritoriul comunel are o su-

Civile.

Ceausoaia, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din Bucuresti, foasta pendinte de mdnAttirea Colea din Bucuresti, com. Predealul, plaiul Pelesul, jud. Pra-

hoya, care, impreuna cu mosiile Neamtu, Unghia- Mare Pristolul, de pe Doftana, are o

prafatà de 5500 hect., si se intinde din Dunlre spre V., coprinzind parte din insula Balta, pe cimpul BArAganul, para se limiteaza cu capetele mar multor mosii. Coprinde douà mosir: Ceganca, proprietate particularà i Pirtani, proprietate

a statului, Cu Hoo hect., din carI 50 hect. izlaz, 50 hect. baii i000 hect. pamint de culturA. Aceastl mosie, inainte de ti

312

CEGANI

secularizare, apartinea mánastirer Mislea, dupa numele cdreia mosia se mar numeste Pirtani-

Rominr, i familie de GrecT si 5 familir de ligan!.

Mislea. S'a arendat pe perio-

j'al/Altor si o bisericd, la care servesc dor preotT si dor cha-

dul 1886-1896, cu sama de 9000 ler anual. Improprietaritr sunt 123 locuitor1 i neimproprietaritr Ilo.

Se compune din satele Ce-

Este o scoall mixta cu un taretr.

Vite sunt : 1120 bor, 411 cal, 89 bivolT, 710 rimatorl si 646 or.

de familie. Dupa nationalitate sunt: 1194 RominT, 2 Grecr si 4 BulgarT, totT de religiunea

o directie generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind parten vestica a pldser si cea nordica a comunei ; merge pe la poalele sudice ale dealului Mustana,

dupl 2 kil. de drum, se uneste cu valea Ceair-Arabagi spre a se arunca in Balta-Baciulur.

Celariul , com. rur., din N.-V.

gani i Pirtani, cu resedinta pri-

marieT si a judecatorieT comunale in satul Cegani. Populatiunea com. era (1.890) de 1200 locuitorr, Cu 225 capT

CE L ARIUL

Cehlfie§ti, seftifor, In com. Felioara, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, asezat pe valea ce se

deschide cara Estul mándstirei Agapia, intre piriul Topolita spre N. si piriul Agapia spre S.

plaseT Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. Locuitorir ir zic Pirsco-

vul. Se compune numar din sa,tul cu acelasT nume, situat pe

un teren ses si inaintea dunelor de nisip care ajung pana ad, prelungindu-se tocmar de la

cretina ortodoxa. Dupa pro-

Terenurile sale se lidia in

pi, dar care ad i isT &ese o

fesiunT sunt : 364 agricultorf, 5

podise treptate catre satul Ghindäoani. Are o populatie de vr'o 30 locuitorr.

stavila puternica In plantatiunile de salcimI. E departe spre

meseriasT,

i industrias, i i co-

107 muncitorr si 30 servitorr.

In acest sat se allá o bise-

V. de Caracal de 18 kil., lar de Corabia de 39 kil. Altitu-

Cu stiinta de carte sunt 253

rica de lemn. Comunicatia cu satele vecine se face printr'un drum care in-

dinea terenulur d'asupra nivelulur máril este de 138 m. Are o populatie de 1890 lo-

cepe dintre kil. 33-34 al soseler Piatra-Neamtu, drept In

cuitorr, totT Rominr, din carT

merciantr, 5 cu profesiunT libere,

persoane.

Vite: 1400 bol, 465 car, 105 blvolT, 916 rimatorT si 946 or. Budgetul comuner In 1887 88, era de 3492 leT la veniturr si de 4526 ler la cheltuelr.

E o scoald mixtá, frecuentata (1890) de 50 elevr, cu un invatator retribuit de stat i co-

fata drumulur ce duce spre mandstirea Agapia, si se continua. prin satul Topoliceni-Ocea, pe %ralea pIriulur Topolita pana la satul Pastraveni.

muna.. Localul scoaleT este con-

struit de comuna cu suma de 3500 ler.

Sunt dota bisericr, deservite de dor preotT si patru dascall. Pentru cler se prevede in budget suma anuala de 360 ler. Pe partea de V. a teritoriuluT comuner, trece calea ferata Fetesti-Flurei.

Cegani, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de co-

Ceirul, deal. Vezr Horodistea, deal, com. Tirnauca, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

colae (1838) j Intrarea-In-Bise-

Suceava.

rica, deservite de 3 preoti §i 5 cintaretr.

stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comuner rurale Enigé, cat. Talasman. Se desface din poalele vestice ale moviler Talasman ; se dirige spre N., avind

In sat sunt 146 familir

a fost de 3735 le/ la veniturr

tarina satuluf Hirtoapele, jud.

de Borcea. Aicl se afla resedinta prima-

a judecatorier comu-

vitelor. Vite marT cornute sunt 2209, vite miel* cornute 1256, rimatorT 790, Pentru coinert sunt 14 stabilimente.

Ceirul-Belciului, o parte din

Celaclar, vale, in judetul Con-

si

rilor e agricultura si cresterea

si 3640 ler la cheltuelr. Are o scoall primara mixta, Cu un invatator, frecuentatá 50 elevr, din 125 in virstá de scoala. Are 2 bisericT : Sf.

Harpäsesti, com. Popesti, plasa Cirligatura, jud. Iasi.

tuat pe o mica coastá la 2 kil.

nale.

1o18 necasatoritr. tiú carte 164, nu stiti 1726. Sunt 351 contribuabilT. Ocupatia locuito-

Budgetul comuner pe 1886-87

Ceirul, deal, se intinde de la S. spre E., pe teritoriul satulur

muna cu acelasT nume. Este si-

ria'

940 bárbatr si 950 femel; 382 capi de familie ; 872 casatoritl

Celariul, pirla, afluent al piriulur Farcasa, jud. Suceava. Celariul, pirla, afluent :al ptriulur Suha-Mare, jud. Suceava.

313

CELÄRUI

Celäru§i, deal, comuna PoinArei, plaiul Nucsoara, jud. Vuscel.

Celcovätul, munte, iii jud. Mehedinti, plaiul Closani, aproape

CELEIUL-CORABIA-DASOVA

carte 71; nu stia 1356. Ocupatia locuitorilor e agricultura si eres-

comunicatia se face pe un pod de lemn.

terea vitelor. Vite mari sunt

E situat pe vAlcea si coaste.Are o suprafata de 270 hect., din

918, vite Mid 1020 i rimatorT 205.

Are 7 circiuml. Budgetul co-

care : 120 hect. arabile, 50 hect. finete, 20 hect. izlaz, 15 hect.

muner pe 1886 87 a fost de

vil si 20 hect. livezr de prunr.

3533 leT la veniturr, si 3183 ler la cheltuelr. Are o scoalA prim. mixtä de

care cu bol i vacr; 24 Stlipr. In cAtun se af15. 3 bunarT si 2

gr. II, cu un invátAtor, frecu-

fintinT.

entatA de 53 elevr, din 103 copii in virsta de scoalI. Are o bi-

Populatia e de 6o familir, sad 295 suflete, din caer 26 contri-

cAtunul de resedintA, Tortoman. Este asezat in fundul vAer Celebi-

seria, cu hramul Sf. Nicolae, deservit5. de 2 preotT si 3 cilla-

buabili. Vite sunt : In) vite tnarT cor-

kg. spre N. de balta Carasul si este inchis la N. de cAtre dealul Devcea-

retr.

nute, 23 cal, 150 or, 23 capre

Comparind cuvintul Celeiul cu Celeia din Noric, d. Gr. To-

si I ro rimAtorr.

Bair, cu virful sAti Devcea- S. (toz metri); la V. de cgre dea-

cilescu crede cá aceastä ase-

lul Ciocurac-Bair, cu un vid inalt de 104 metri ; iar la E. de

unuia si aceluiasT popor in douá regiunT deosebite.

care una fondatA la 1828, deservite de preotul de resedintá din Costeni.

de granitA.

Celebi-Chioi, sat, in jud. Consta*, plasa Medjidia, cdt. comuneT Tortoman, situat in partea vestic i putin cam centran a plAser i cea de S.-V. a comuner, la 7 kil. spre S.-V. de

Chioi-Ceair, Ia

i/2

cAtre dealul Panghirul, cu virful s'Ad Panghir-Iuc (97 metri). La S. se intinde balta Carasul. Populatiunea sa, compusA nu-

mar din Sirbr si BulgarT, se ocupl cu agricultura si cu cre-

mAnare se datoreste locuirer

In epoca tracia si in epoca romanA, Celeiul s'a numit Colonia Malva sive Malvensis ex Dacia si a avut mare insemn5.tate orasul care acum este nu-

mar ruine. Malva a fost chiar

griti putin. Soseaua judetean5. Cernavoda Medjidia

capitala Daciei-Malvense, o divizie financiará a provinciei Dacia. Ca asezAmint vechid, se observA. la Celeiul o cetate ca de

trece prin Sud u I satulur. Un drum

4 pogoane, care era legata cu

comunal pleacá din partea septentrionall a satulur si duce la Tortoman (satul) si la satul

pod, fAcut de Constantin-cel-

Devcea.

se vAd in timpul scIderer marr

sterea vitelor. PAmintul produce cereale, mar ales ovaz i meid ; porumb

i

tArmul drept al DunArer prin un Mare, ale cAruT picioare ruinate

a aper. De ad i porneste un drum

Celeiul, com. rur., in Sudul p15.ser Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. Se compune numaT din satul cu acelasT nume, situat pe tArmul nordic al girleT Celeiul,

de piatrA roman, care merge cAtre

monede din epoca romana. La Celeiul s'a nAscut preotul apa, care a jucat un rol la 1848.

ta Potelul. E departe spre N. de Corabia de 4 kil., iar de Cara-

Celeiul,.cdtun, alipit comuner Costeni, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

cal de 36 kil. E asezat pe un

la S.-E. de comunA si la un

teten ses, cu o altitudine de 44 d'asupra nivelulur marir. Are o populatie de 1427 lo-

kil. depArtare de dinsa, Prin acest cAtun trece soseaua comunan vecinalA de la N. spre S. In centrul cAtunului trece riuletul Orlea, peste care

din carT 381 capT de

familie ; 229 contribuabilr. Stid 47U. Jlw ele bic, tuna; Loop uitc. rol. J.

Are 2 bisericr de lemn, din

Celeiul, insuM, in DunAre, proprietate a statuluT, in l'ata c5.tunulur Dasova, jud. Romanati. Celeiul, mdg-urif i punct trigonometric de observa/je, la N.-V. de Bdilesti, plasa BAilesti, jud. Dolj. Are o ináltime de 78 in.

Celeiul, mofie a statulur, in jud. Romanati, arendatIpe 1887-88 cu 29100 ler. Celeiul, pichet de granilii, pe Dundre, situat in Valea-Tomir, jud. Rotnanati, in dreptul satulur cu acelasT nume.

Romula. Pe aci se gAsesc multe

in apropiere de DunAre si de bal-

cuitorT,

Locuitorir ad : 20 plugurl, 25

Celeiul mica aftíl, jud. Rotnanati, care pune In comunicatie in spre E. balta Potelul Cu DunArea. Si-a luat numele de la com. Celeiul ce vine asezata putin mar la Nord. Incepe de la com. Orlea si se termina la Corabia, avind pe malul sting insiruite mar multe sate.

Corabia- Dasova, mofie a statulur, in jud. Roma40

314

CENIA

nati, arendatä pe 1887-88 cu 61720 Id.

Cenia, piidure, situata pe teritoriul com. Bodesti-Precistef, anexa Oslobeni, plasa PiatraMuntele, jud. Neamtu. Apartine statuluT, producind un venit a-

Eyre. Sunt 242 familif rominest!, 230 izraelite, 42 ungurestI si 12 armenestr. In aceasta mahala numita. i Biserica-Tirguluf, se allá toate autoritatile comuner, scoalele si o cazarma. Are o grading. publica.

Cenu§a, localitate, jud. Braila,

nual de 2926 lei.

kil. spre E. de satul Tudor-Vladimirescu, unde a fost vechia tirla cu acelasl nume. la

Centrul, saa Tirgul,suburbie, jud. Bacaa, pl.Trotusul, com.T.-Ocna.

Cenu§a, loe. ¿sol., in comuna Petricani, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

preotul Vasile Arapu i intretinuta ca propriul ei venit ; a doua, cu hrarnul Adormirea-MaiceI-Dom iulul, ridicata la anul

168o de Hatmanul Gheorghe Ursachi, care a contribuit malt

Cenu§a, vale, in jud. Buzaa, com. Niscovul, cat. Saseni-VechT.

Cenu§ari, deal, pe care este situata. com. Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahova, intre gira Sdrata si com. Carbunesti.

mul Buna-Vestire, imprejmuitä cu zid inalt, care la 182E a servit de adapost contra Turcilor,

pe chid ei urmareaa pe Greer, e cladita la 1726 de Raducanu Racovita, fost mare vistier, si de sotia sa Maria, si acum in-

tretinuta de stat. Pe paretele «Après a-

bisericef se citeste voir réglé les fortunes publiques, j'ai donné des leçons aux plus grands politiques». (Dupa ce am regulat averile publice,

am dat invataturr celor mal marf

politicf). La aceasta biserica se aft* ingropat Costache Negri. A patra biserica cu hramul S-tif

Voevoif, inaltata la 1852, de Dumitru si Nicolae Stoian, e intretinutà din propriul el venit si subventionata de stat cu 230

tea de V. a comuneT.

Cenur (Movila- de-), moví/ji, in judetul Buzda, com. si cat. Smeeni, pe mosia Smeeni, in apropiere de localitatea la Siliste. E formata. mal mult din harburf si cenuse. muna Pucheni, plasa Argeselul, jud. Muscel.

Bacaa, pl. Trotusul, com. TirgulTrotusul, care izvoreste din muntele Lunca - Pescarului. Se varsä d'a dreapta Slaniculuf.

Ceoaca, stupdrie, jud. Dolj, pl. Balta, comuna Macesul-d.-j., pe

linga care trece limita de V.

la fondarea TirguluI-OcneT, si refacuta. la 1850, de arhimandritul Damaschin í acum in tretinu ta de stat ; a treia bisericA, cu hra-

proprietatea Cenusasca, pe care este situatg. Este asezat in par.

Cenurriei (Valea-), piria,jud.

cu hramul Sf. Nicolae, cladita

la 1768 de Lascdr Rosetti si

plasef. Si-a luat numele de la

Cenurrie (La-), loc izolat, co-

Este situatg pe malul sting al Trotusuluf, in centrul celor-l-alte suburbif. Are 4 bisericT ortodoxe ; una,

CEOBLEANUL

Cenu§ari i Negoe§ti (Mo§neni), peiclurr particulare, supuse regimului silvic Inca din will 1883, pe mosia mosnenilor Cenusari i Negoesti, pen-

catre com. Cima.

Ceoanta ,

loc izolat, in com.

rur. Biclesul, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti.

dintr de com. Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Ceoara, munte, acoperit ca pi-

Cenu§arul, lac, jud. Brälla, situat la 4 kil. la S.-E. de co-

dure seculara, in com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna, judetul Me. hedinti.

munele Ciacirul, Noianul i Busaga.

Cenu§arul, jud. Braila, la 6 kil., spre S.-E. de satul Ciacirul in lunca Dunaref, pe teritoriul com. Vizirul.

Cenu§asca, numire vechid a catunulul Gradinile, com. Mgicanesti, pl. Marginea-d.-j., judetul R.-SArat. Numit ast-fel de la mosia Cenusasca.

Ceo ara, pdclure

i

loc arabg

com. Bursucani, plasa Zimbrul, jud. Covurluig.

Ceoara, pichet de granild, pe marginea DunareT, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita.

Ceoara -Elena, mofie

particu-

lard, de 1073 hect., in com.Pechea, pl. Siretul, jud. Covurluig.

Ceobleanul, magurel, numita si

lei pe an. E si o sinagogä izraelitd, ziditä la anul 1890, in

Cenu§ascfit (Viile-), sat, in jud. R.-Sal-at, pl. Marginea, catun

locul celef vechf, de locuitorif

comund Maicanesti; e resedinta

Conacul-lui-Ceobleanu, in jud. Mehedinti, plasa Blahnita; tine de com. rur. Deveselul.

CEPARI-BIRSE7II

316

CEOCHIUTUL

Ceochiutul, sat, in pl. Motrul-

tanta de 25 kil, de orasul Tur-

Peste acest deal trece $oseaua

d.-j.; tine de com. rur. Strehaia. Se imparte in: Ceochiutul-d.-s. Ceochiutul-d.-j. Se afla pe proprietatea statuld Strehaia.

nul-Severin i de 15 kil. de Mo-

judeteana Turnul - Severin - Tir-

lovdtul, re$edinta plaseI. E situata pe valea Co$usteI. Formeazd comuna cu satele : Su-

gul-Jid.

Ceocleni, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.; com. rur. Miculesti.

tine de

Ceolanul, cdtun, la jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j ; tine

de

com. rur. Zegaia.

Ceorani, mahala, in jud. Mehe-

dinti, pl. Valle; tine de com. rur. Micule§ti.

Ceoroboreni, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Blahnita-Cimpul, la distanta de 35 kil. de TurnuSeverin $i de 17 kil. de VinjulMare, re$edinta plaseT. Situata

carul, Cocorova i mahalaua Ludul. Are 1390 locuitorI, din carl 216 contribuabili. Locuesc in 270 case. LocuitoriI posea : 50 plu gurI, 133 care cu bol i 12 cárute Cu

cal; 15o stupT.

Are o biserica, deservita de I preot i 2 cintAretI; o $coala, cu un invatator, frecuentata de 24 elevI. Budgetul comund la veniturI este de 5475 leI, $i la cheltuell

de 2715 le. Vite marT cornute sunt 798,

cal 31, °I 400, capre 8o mAtorr 400. Comuna este brazdata de dea-

Cepari, cont. rur.,jud. Romanati, pl. Oltet al-Oltul-d.-j. E situata pe tArmul drept al riuluI Beica, $i are spre E. ca dealue : Ciochina si Comanul, ramificatif ale

dealului Streje$ti. E departe de Bal$ de 17 kil., $i de Caracal

de 43 kil. E formata din satul Cepari $i cat. Becule$ti. Are o populatie de 1200 locuitorT, din carn 6o8 barbatI si 599 femeI ; 313 capT de familie ; 565 asa-.

toril $i 623

necasátoritT.

88

stiti carte i 1112 nu stiCt. ContribuabilT sunt 240. Vite marr sunt 354, vite 285, porcI 284. S'ant 4 circiumI. Budgetul comuneI pe 1886-87

pe loc polejnic, formeaza comuna singura. Are 760 locui-

lul Gdrdoaia, numit $i Dealul-

a fost de 1852 ler la veniturI

CeovtrnasuluI ; Capul-DealuluI,

$i de 1835 lei la cheltuell.

torl, din carr 120 contribuabilI. Locuesc in 154 case. LocuitoriI posea : 38 plugurI,

ce poarca i numele de DealulBobuluI, i Dealul Birsenilor.

83 care cu bol $i 8 cdrute c a cal. Are o bisericd deservita de i preot i 2 dintaretl. Budgetul comund este la venihil-1 de leI 362!; lar la cheltuell de 1325 lel. Numarul vitelor in aceastd comuná este de: 460 vite marr cornute, 700 ol, 40 cal $i 700 rtmatorI.

Apele, care uda aceasta comuna, sunt : Comtea, ce vine despre Sise$ti; Co$ustita si Gar-

doaia, numita i Matca - GdrdoaeI. Comuna se margine$te : la E., ca comunele Lup$ea Cazane$ti ; la S., cu comunele GarbovAtul, Husmioara i Valea-Boereasca ; la V., ca comunele CrAgue$ti i Sise$ti-d.-j.; la

N., cu Jegujani i Flore$ti.

Ceoroboreni, lac, in jud. Mehedinti, plasa Blahnita ; tine de com. rur. Ceoroboreni.

In aceasta comuna s'a gAsit un mormint, in care se afla un inel, o bratard i o diadema,

toate de aur, care ad fost riCeoroiul, mahala, in jud. Mehedinti, plasa Blahnita; tine de com. rur. Orevita.

dicate si trimese spre conservare MuzeuluT National din Bucure$ti.

Prin aceasta comuna trece soseaua judeteana Turnul-Severin-

Ceovirnä§ani, com. rur., in jud. Mehedinti, plasa Ocolul, la dis-

Cepari. (V. Cepari-Urlue$ti, jud. Arge$).

Cepari, sat, Cu 140 locuitorl, jud. Arge$, plasa Pite$ti ; face parte din com. rur. PAduroiul.

Cepari-Birse§ti, com, mur., jud.

Arge$, pl. Topologul, pe apa Topologuld, la 5 kil, de com. rur. Tigveni, re$edinta sub-prefectureI, $1 la 35 kil. de Pite$ti.

Se compune din satele : se$ti, Cepari-PdmintenT, Cepari-

Ceotirla, vagurii, in jud. Mehedinti, plasa Blahnita, pe teritoriul com. rur. Deveselul.

In comuna sunt 3 bisericI : SE Treime (1853), Intrarea-inBiserica (1833), $i SE Nicolae, deservite de 4 preotI $i 7 chitáretI ; o scoald primará mixt5., cu un invdtator, frecuentata. de 41 elevI ; o moara cu aburr.

endrulesti, Valeai Vladesti. Are 320 familiT, sati 1374 suflete.

Ungured, Ceovirnä§ani, deal, numit i Dealul-Gardoad, in judetul Mehedinti, plasa Motrul-d.-s., pe teritoriul comuneI Ceovirna$ani.

CaluluI

In comuna sunt 4 bisericr: una in Birse$ti, a doua in Ce-

CEPART-PXMiNTENT

CEPLEN1TA

316

pari-PamintenI, a treia in Ce-

Cepel (Valea-), izvor, in jude-

pari-Ungured, si a patra in Viddesti. In comuna se afla o scoala primara rurala. Sunt 4 cIrciumr.

tul Buza. a, com. Nehoiasul. Ese din muntele Poiana-din-Cale si

de la Poiana CepeI si se scurge In pirIul Artagul.

cal si 8 stupI cu albine.

Budgetul comund, pe 1882-83,

a fost de 2320 leI la veniturI, si de 2317 la cheltuelI. Dupa

Cepeneagului (Lacul-), lac, la

o publicatie oficialA (1887), a-

E.-E. comuneI Peri-RtiosT, jud. Teleorman.

ceastA comuna. numara 328 contribuabilf i avea un budget de

Cepeneaguluf (Movila-), mo-

5667 ler la veniturI $i de 5616 le! la cheltuelf. Numarul vitelor, in 1887, a

fost de 503 capete vite

mar)*

(450 bol si yac!, 53 cal), si de 1346 vite marunte (670 of, 296 capre i 380 rimatorI).

Numarul vitelor este de 112 vite mar! cornute, I I cal, 174 oI, 33 capre si 6o rImatorI. LocuitoriI posea : i3 plugurI, 26 chute cu bol*, 3 cArute cu Are o biserica de zid, facuta de un vechia proprietar, Radu Cepleanu, la anul 1770.

ling5. lacul cu acelasI nume,

Ceplenita, com. rur., in partea de N. a plaser Bahluiul, jud.

In com. Peri-InosI, jud. Teleor-

Iasi, Intre comunele: $ipotele

man. Este semn de hotar intre mosia EforieI Spitalelor Civile

Badeni, Cotnari, si judetele: Botosani si Suceava, intinzIndu-se

din Bucuresti i cele-l-alte mo-

de la N. spre S.-E., pe o lungime aproape de 26 kil. Tetenul el* e plin de dealurr, carf in partea de S.-V. sunt acope-

vecine.

Cepe§ti, sat; face parte din com.

Cepari-Pärninteni, sat, cu 70 fa-

rur. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s.,

mili!, jud. Arges, pl. Topologul;

jud. Olt. Are o populatie de

rite de pAdurI, vii si livezI, lar partea de N. cu lanurI cultiva-

face parte din com. rur.

386 locuitorl. Cade in centrul

bile, cu imase si finete.

comund.

formatA din satele : Ceplenita, Buhalnita, Moara-PrefectuluI, Steclaria i Borosoaia.

Ce-

pari-Birsesti. Are o biserica cu hramul InAltarea-Domnuld, de-

servia de i preot i i clntaret. Cepari-UngurenI, sat, cu 6o famili!, jud. Arges. pl. Topologul; face parte din com. rur. CepariBirsesti. Are o biserica Cu hramul Intrarea-in-Biserica, deservit5. de i preot, i cintaret si paracliser.

Cepari-Urlue§tI, sat, jud. Arges pl. Topologul. Are 87 familiI. Face parte din com. rur. Urlu-

Cepe§ti, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Radesti, spre S. de satul Radesti. ceava, la gura pIrluld Platonita, In satul Manolea.

Ceplea, atun, al comuna Brosteni, din plasa Jiul, jud. Gorj,

In partea despre N. si la un kil. departare. Este situat pe loc ses si litiga JiuluT, numit Culmea-Jiuld.

Cepchewl, munte, jud. Neamtu, situat pe hotarul Transilvanier, Intre muntele Ivano

i Floarea,

de care se desparte prin iasul Ivanos, cum si muntele Cherechavas, de care se desparte prin &tul Ata.

Ceper (Poiana -),

judetul BuzAu, cu maT multe ramificatiI, intre muntele Poiana-din-

Cale si Tehardul. E acoperita cu pAsunI i padure.

Are o populatie cle 628 fanal, saii 2384 locuitorr, filtre carI sunt citT-va TiganT i EvreI.

Cepila, localitate, In judetul Su-

lantul de Inaltime din senga.

esti-Bdbeni.

Este

Pe lingd lucrarea pamintuld, cuitoriI se maI ocupa. ca cultura viilor i a livezilor. In aceasta comuna sunt dota bisericI, deservite de 2 preotr

si 2 cintaretI; 2 col!, frecuentate de 56 scolarr; 12 morIdeapa.

Budgetul comuna este de 11012 leI, 23 bad la veniturT de 8845 le!, 70 bad la cheltuelI.

Numdrul vitelor se urca la

Prin el trece soseaua Filiasi-

4754 capete, dintre carI: 1498

la N. cu

vite mar! cornute, 224 cal', 2473

T.-Jiul, care-1 leag5.

soseaua si comuna Izvoarele, iar la S. cu comuna sa Brosteni. Are o suprafatà de 600 hect.,

din =1: 150 prj. padure de mijloc si marunt5., 350 hect. loe de cultura, fineata si pasune, proprietatea d-lor Cepleni i Plrleni. Are o populatie de 49 saa 170 suflete, RomInI, din carI 4 familii tiganI, cu 16 suflete.

Sunt 48 contribuabilI.

o! si 559 rimatorr. Tot teritoriul comuneI Ceplenita, a fost al familiilor Pascanu, VIcarescu si Bals si este ad pro-

prietatea

Christache Za-

rifopol.

Ceplenita, sat, asezat in centrul cotnuneI Ceplenita, plasa Bahluiul, jud. Iasi, pe podisul sesul numit al-Tiganilor (Puiul)

CEPOASELOR (DEALUL-)

si pe ambele malurT ale riuluT

pl. Trotusul, pe teritoriul

Bahluiul. Are o populatie de

muneT Doftana.

271 familiT, safi 1032 locuitorT, printre carT unir sunt de origine

slava, vorbind limba rusa. Este resedinta comuneT. Are o scoala intretinuta de comuna, infiintata In anul 1880 i frecuentata de 23 elevi. Pe platoul dealuluT despre S. se afla casa proprietateT ; alaturea este biserica, zidita la 1836 de Mihail Pascanu, deservita de preot, I cintaret si 2 celesiarhI; pe apa BahluiuluT este o

CEPTURA

317

co-

nenT, parte s'aa improprietarit la 1864, pe mosia statului VAleanca-Ceptura, numitl si Co-

Cepoiului (Dealul-), deal, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Onesti, pe teritoriul satuluT O-

troceanca, Cretulescul, Urlateanca, Fundoaia, BAlacennca) Sforile, Radu-Voda, Caldarusanca, MacoveT, etc.

n esti.

Carte a inceput sa se

in-

Ceptura, com. rur., pl. Cticovul,

vete ad i de la 1848. Localul

jud. Prahova. Este situata pe valea Ceptura si se cotnpune

actual s'a construit de comuna,

din 6 alune

Ceptura - d. - s.,

Ceptura- d. -j., Valea- Gardulur, Malul-RoSoimescul, Rotari

pe locul oferit de d -1 colonel Cica, proprietarul mosier Balaceanca. Scoalele se frecuenta de 151 copiT, dirt numarul

de 457 in virsta de

moara.

su. Are o populatiune de 2338 locuitorT (1180 harbatI si 1158

Pämtntul satuluT Ceplenita -este nisipos si cleios, lar pe

femeT), cu 453 capT de familie, din carT 562 contribuabilT. Lo-

partea podiselor este bun de

cuesc In 453 case.

cheltueste anual 3160 Id. carte 104 barbatl si 22 femeI. Intreg teritoriul comuneT, cu

coa15.. Cu

intretinerea personaluluT, statul

In comuna sunt 5 bisericT treT in catunul de resedinta.

vatra satuluT si viile acum filoxe-

buinta locala si este de calitate bula. Din dealurT i pirae se scoate multa piatra. Numarul vitelor este de 2339 capete, din carT: 769 vite marT

(compus din catunele Ceptura-

1500 hect. arabil,150 hect. fin ele,

d.-j., Ceptura-d.-s. i Valea-Gard iluT), una in 5olmescu, una In

ioo hect. izlaz, wo hect, padure, lar restul de 1000 hect.

Rotari si un schitulet, ce apar-

este compus din dealurl cu viT

tine manästirer CaldArusani, si -

cornute, 131 caT, I130 ol 1309

tuat in viea Caldarusani. Biserica din Ceptura-d.-j. are

filoxerate, livezI de prunT si vatra satuluT. catunele Soimescul, Rotar si Malul-Rosu se gasesc carbunT

iltura.

Viea se cultiva pentru tre-

rimatorT.

inscriptia

Cepoaselor (Dealul-),deal, com. Otesti-d.-s., plasa Oltul- d. - s., jud. Olt.

Cepoaselor (Valea-), vale, jud. Olt. Izvoreste de la S. de com. Otesti-d.-s., si se varsa. in Cungrea-Mica, pe tArmul sting, tot In raionul acesteT comune. Cepoe§ti, oga)s., numit si Ogasul-

Cepoestilor, In com. rur. Barboiul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti ;

se varsa in apa Cor-

zuluT.

Cepoiul (Bräni§teanul), munte, jud. Bacaa, pl. Trotusul, pe teritoriul comuneT ManastireaCasinul, cu o inaltime aproximativa de 450 M. Cepoiul, virf de deal, jud. Bacaa,

«La anul 1794, Octombre 17, In zilele Domnitoralul Tárel-Romine,AI Alexandra Moruzzi, s'a ridicat din temelie biserica cu hramul Intrarea-ln-Biserica, de catre Neagoe lordanescu, Ion Disconul Coconescu, Neagoe Baligesca, alV«,

in mare cantitate. Pamintul de pe vale este bun la tot felul de cultura ; iar cel dupa deal este bun numai pentru vie, prunT, merT, perT, nucT, persicT, visinT si ciresT.

Comerchl se exercita In co-

Biserica din Ceptura-d.-s., n'are

pisanie; In sinodicul bisericeI se vede ca este zidita din temelle de Postelnicul Pirvu Drdgulanescu i altif, la anul 1835. Toate aceste bisericT sunt de

servite de 5 preoti. Ocupatia locuitorilor e agricultura si fabricarea tuicei. Dintre locultorT, ro sint mestesugarf, 3 sunt cizmarT, 2 croitorT, 4 fferari i i rotar.

El ají: 20 caT, 23 epe, 8 bivolf,

rate, este de 2850 hect.; adica :

25 capre, 2200 or, 86o

porcT, 276 boT si 114 vacT. Parte din locuitorT sunt mos-

muna de 12 circiumarT.

Bidgetul comuneT, pe exercitiul financiar 1894-95, a fost la veniturT de 11519 leT si la cheltuell 8315 leI.

Pe teritorul comuna' trece soseaua nationall Ploesti-BuzAul

soseaua cltre Inotesti. Este brAzdat6 de dealurile: Cucea,

Merezul,

Malul-Rosu, si de rlpile: Cueca, a NegoeI si Malul-Rosu. Merezul este un deal innalt, In forma

unza*"

trunchifi

de con, in vil-fui caruia este un unde se g5.sesc mu time

CEPTURA

bucatI de cara-

vine mare, merge de se varsa tocmaI in

In virful dealuld Liliesti este un platal frumos, unde, se povesteste, ca ar fi fost un palat domnesc satl o cetate. Comuna este strabatutd de

lacul Fulga. Alte-orT, cind sunt

de hirburr

CERAWL

318 i

mida.

gira Ceptura, si de valle: Migala, Tigani, a-ManastireI, Brinzeasca, a-Calugaruld, Trestia í a-Rugir, si de valcelele : Neacsa si Glina.

Se margineste la N. cu com.

Une-

cind

plor torentiale, se revarsa pe cimpiile comunelor Inotesti, Con-

duratul

i

Degerati.

Vara, cind este secata, abia isr urmeaza cursul, iar cind ploua torential, curge cu zgomot, repede, si vine asa de mare in cit nu se poate trece printeinsa.

Gornetul-Cricovul si Tatarul ; la

E. cu com. Vadul-Sapat ; la S. cu com. Fintinelele i Inotesti,

si la V. ca com. urb. Urlati com. Iordacheanul.

Ceptura, mofie a statulur, jud. Prahova, com. Ceptura, pl. Cri-

com. rur. Ceptura, pl. Cricovul, judetul Prahova, care 'finpreung cu Ceptura-d.-s. si VaCeptura, catun de resedinta.

Toate impreuna ati o populatie de 1217 locuitori (616 barbatr,

Cepturasul, atun, al com. atina, jud. Buzan. Are 130 locuitorr si 34 case.

nastirea Cotroceni ; pe perio-

Cepturasul, izvor, in jud. Bu-

dul 1885-95, s'a arendat cu

zar', com. MIAjetul; incepe din padurea Topilele, se uneste izvorul Stanila si se scurge in riul Buzaul, la etul, com. PM-

Ceptura, izvor, vine din com. Ceptura, jud. Prahova, si se varsa

tineni.

in piriul Istaul, in com. Baba-

Ana. In timp de ploae causeaza marI pierden l agricultorilor prin revarsdrile sale.

Cepturasul, izvor, in jud. Buzar', com. atina; incepe de la muntele Colinul si se scurge in riul Bisca-Chiojdula

Ceptura, g2rM, curge din partea de N.-E. a cat. Rotar], comuna Ceptura, pl. Cricovul, jud. Prahoya ; apoI spre V. printre cdtunde oimescul i Suditi ; inhl in cdtunul Ceptura-d.-S., o la drept spre E., formind o mare curba.; desparte catunul Ceptura-d.-S. de Ceptura-d.-J.,

tac soseaua nationala BuzaaPloesti ; de aci malurile i se mic-

soreaza din ce in ce, asa in ctt la comunele Conduratul si Degerati se pierd cu totul.

Cepul, viroagd, jud. Bräila, la estul comuna' Vadeni ; uneste viroaga Zagna cu lacul Zeton.

Cepusoara, fir de dealurt, jud. Baca, pl. Trotusul, care se intinde prin com. Doftana, de la V. spre S.-E., pe sesul drept al 1 rott4uluT pana in Valea-DottaneI. Acest sir prezinta un

virf numit Cepoiul.

601 femel).

covul, fostà pendinte de ma12000 leI anual.

Cepul, priva', jud. Braila ; uneste partea E. a iezeruluI Melcisul, ca partea de V. a iezeruluI Rotundul.

Ceptura - de -Jos, mahala din

lea-GarduluI, formeaza catunul

Ceptura, mo,si e a statuluI, jud. Prahova, pendinte de Manastirea Radu-Voda din Bucuresti ; pe periodul 18$8-93 s'a arendat Cu 615 leI anual.

Parepa, pl. Cimpul, lasindu-1 la V. si in dreptul cat. Rusani, din aceeasI comuna, se intilneste cu Valea-Razboiulur.

Cepurile, in jud. Botosani, com. Salcea, pl. Siretul, in intindere de 17 hect. Cerasul, com, rur., plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Este situata pe ambele maluri ale Aula! Drajna, si pe pi-alele: ValeaBoruluI, Valea - Tocir i Brade-

tul, la 47 kil. departe de capitala judetuluT si la 16 kil. de resedinta plaiulur. Se margineste la N. cu ansilvanier, la E. cu com. Batrini, la V. cu com. Maneciul-

Ungureni, si la S. cu Drajnad.-s.

Cepturasul si Cfitunul, mofie, jud. Buzag. (VezI atunul si Cepturasul).

Ceptureanca, vale, j ud. Prahova,

formata din apa de ploaie, la poalele dealurilor dintre comunele Ceptura si Vadul-Sdpat, pl. Cricovul; curge spre S. pe canalurI, iar cind vine mare si pe alaturI de ele, inecind cimpiile, care sunt maT joase; trece pe lingd cdt. Degerati, com.

Se compune din 5 catune Cerasul, Valea- Borulur, ValeaTocir, Slonul i BrAcietul, avind

o populatiune de 2568 locuitorf (1262 barbatI si 1306 temer), 3 familiI de Bulgarr si 2 de Grecr. CapI de familie sunt 537; con.

tribuabia 379. Locuesc in 549 case.

In comuna sunt 2 biserid

una in Cerasul si a doua in Slonul, ambele rezidite de e

319

CERAVL

CERXTUL

noriasr, la anir 1887 si 1879; sunt deservite de 2 preotr.

un fel de osea regulata.

Pe liga agricultura, toril se mar ocupa Cu

locuifabricarea cofelor, hirdaelor, putinelor, etc.

Drajna si pe cele-ralte pirae

Locuitorir acester com. sunt parte moviera, parte clacasr ; 204 s'ad improprietarit la 1864 pe mosiile proprietarilor si pe

lur-Craid i Poiana-Feter; pis-

a Eforier Spitalelor Civile, cind li s'ad dat 5 to hect. E! ad: 122 car, 1980 or, r 18 bor i yací, 58 capre i 593 porcT.

Co-

municatia se face pe albia riulur laterale. In raionul comuner sunt : muntele Clabucetul; poenele : Fata-

curile: La-Morminte, Leurdeanul i Chimniti, carr serva vitelor de pasune. Mara de riul Drajna, comuna

mar e udata de &alele : Valea-Tocir i Borul.

malul sting al riulur Dasnatuiul. Se invecineste la N.-E. cu com. Segarcea, la N.-V. cu com. Li-

povul, la S. cu mica. Giurgita, din pl. Balta. Limita linier de N.

incepe de la hotarul com. Segarcea, in directiune de la N.E.N.-V., trectnd peste dealul Ceratul i riul Dasnatuiul. Limita linier de S. incepe de la hotarul Giurgita, de la E.-V., tre-

ciad ca i cea de N. peste dealul Ceratul i riul Dasnatuiul.

Limita finja de E. ?acepe de

In raionul comuna, pe rluI

Cera§ul, sat, face parte din com.

Drajna, sunt 2 morr de macinat. coala s'a reinfiintat la 1887. In catu nul Slonul functioneaza

rur. cu acelasT nume, plaiul Teleajenul, judetul Prahova. Are o populatie de 461 locuitorr (218

o scoala care s'a frecuentat, in 1894, de 29 baetr si 6 fete. Cea

sericA

barba! 243 ferner). Aci e o bi-

de locuitorr la

anul 1887.

la hotarul Giurgita, Cu directiunea de la S. spre N.-E. pana. la com. Segarcea. Limita li-

niel de V. incepe de la hotarul Lipovul ; de la N. merge spre S. pana la cat. Portaresti, com. Giurgita. Terenul comuner este accidentat de dealul Teisul, inalt cam de ZOO m., acoperit cu finete i pasune

din Cerasul s'a frecuentat de 45 bleti i 2 fete, din numarul total de 381 copir, (186 bletT si 195 fete), cu virsta de scoala. Cu intretinerea personalulur se cheltueste, anual, 1242 leT. tiü carte 27 barbatT si 4 femer.

Ceratul, cdtun, pendinte de com. Copacioasa, pl. Amaradia, jud. Gorj. E situat pe loe ves, despartindu-se de resedinta comuner, care ramine la N., prin ca-

In partea de N. a comuner,

lea ferata. Are o populatiune

la locul numit Paducelul, se vAd

de 8o familir, sad 373 suflete,

S. Pe sesul Ceratulur este un

ruinele uner vechr cetatr, dupa d-I Gr. Tocilescu, ruinele unur

din carr 68 contribuabilr. Locui-

pirld numit Malaica-Slatioarele.

toril se ocupa Cu agricultura,

Mal inainte com. se numea

castel sasesc.

cresterea vitelor, lemnaria i O.direa pomilor roditorr. Are o intindere de 350 hect., din carr 120 hect. arabile, 70 hect. finete, ZOO hect. padure, 51 hect. izlaz i pomet i 9 hect. vatra satulur i garir.

Cetatuia-lur-Traian. Biserica este una singura, ?a catunul Ceratul, ce functioneaza din 1883, intre-

Numarul vitelor este de ioo vite mar! cornute, 350 of, loo

preot si 2

Toata comuna se intinde pe o suprafata. de 3736 hect. In catunul Slonul, si la locul numit Valea - Lespezir, sunt izvoare Cu apa de pucioasa, neanalizate i neintrebuintate.

Tuica se fabrica cam 5000 decal. anual.

Atit pe albia riulur Drajna, cit i pria alte localitati din raionul comuner, se gaseste pla-

ta calcaroasa., din care se face var de buna calitate. Stupr cu albine sunt 165. Comerciul se exercita in comuna de 8 circiumarr.

Veniturile comuna se urca la smna. de 3385 leí anual si cheltuelile la 3365 Id.

Aceasta comuna n'are niel

rimatorT; sunt 26 stupr cu albine.

Are o biserica, deservita de I preot i I entaret, care servete si pentru catunul Copa-

care are inteinsul cariere de piatra; apor de dealul Ceratul. Comuna este udata de 1.1'111 Dasna-

tuiul, ce curge de la N.-V. spre

tinuta fijad de comuna. Are 5 hect. proprietate. Serbeaza hramul Sf. Ion Slataos si Cuvioasa-

Paraschiva. E deservita de un cintaretr.

Este o

scoall mixta in catunul Ceratul, intretinuta de comuna; are 5 hect. proprietate; a fost fre-

cuentata in 1892-93 de 44 baetr si 3 fete din cat. Cera-

Locuitorir posea 15 plugurr si 23 care cu bol.

tul si de 3 baeti din Malaica. carte 26 persoane in Ceratul si 1 1 din Malaica. Popu-

Cefatul, com. rur., jud. Dolj, pl.

latia se urca. la 352 familir, sad 1675 suflete, dintre carr in Ce-

cioasa.

pul- de - Mijloc, situata parte pe

sesul Ceratulur, parte pe costisea dealulur Teisul, parte linga

ratul 1489 (737 barbatr si 752 fem in Malaica 186 (92 barba

i 94 femer).

320

CERATUL,

CERBOAICA

Cerbarulul (Välceaua-),

Dupa legea din 1879 sunt 15

In sat este o scoalä mixtl, ce

insurAter; dupä cea din 1864 sunt 191 locuitorT impdmintenitT. Case sunt 92 in Cerltul

functioneazA din 1883 si e Intretinutl de comunl. Are 5 hect. proprietate. Cursurile se pre-

si 12 in Malaica; bordee 220 in

dati de un invAtAtor. In anul scolar 1892-93 a fost frecuentata de 44 bletT si 3 fete din satul Ceratul si 3 bletT din sa-

Cerbäria, parte de pddure, pe

tul Malaica. Cu virstA de scoalä sunt 70 copir. Stiti carte 26 loc.

Cerbätoarea, deal, jud. Boto-

carr: 7500 arabile, ioo finete, 50 izlaz, 200 plciure. Mosia Cerdtul, cu venit de 360000 ler, in

hramul Sf. Ion S'ataos

Cerdt 11

si 22 in Malaica. Ca-

sele mar toate sunt construite din

blrne si zid. Suprafata comuna

este de 8259 pogoane, dintre

In sat este o bisericA, cu vioasa - Paraschiva. E deservitl

ianu. Mosia Malaica-SlAtioareleCerAtul apartine statuleir ; aduce

Cerätul, deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Zlicoiul, ce se

un venit anual de 6150 leT. A-

lasl din dealul RAdinesti, com. Rldinesti, jud. Gorj si merge pe limita comuner BAcesti. Din acest deal se lasl Dealul-Leulur.

turr. PAdurea CerAtul, In cr. Ce-

rAtul, in intindere cam de 100 hect., apartine d-luI Ionitl Geblescu. Esente : ulmr, artarr, ¡ugastrT, alunr, ter si stejarr.

Vil se gAsesc pe mosia stain intindere cam tulul de 300 pogoane ; produc vin bun rosu. Sunt 2 MOrr de apA pe mo-

de I preot si 2 cIntlretr.

Feredieni, pl. Cosula, jud. Botosani.

gul si anume din virful Musetoaia.

calea feratA Graiova.Calafat. In CerAtul sunt 7 circiumr 13 comerciantI; 8 fierarT si 2

CerAtul, in intindere de 6000 pog. l aducind venit anual de

muna CerAtul, jud. Dolj.

Jiul-d.-mj., com. CerAtul, satul

360000 ler. Sunt 2 morr de apä pe mosie.

Contribuabili sunt 450.

d.-mj., comuna CerAtul, cu resedinta primaria Are 1489 suflete : 737 bärbatr si 752 femer. Locuesc in 92 case si 220 bordee, construite din birne i zid.

curgepirlul CerbAtoarea, in com.

lasa din c almea muntilor PArin_

Cerätul, mofie, jud. Dolj, plasa

Ceritul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

Pe acest piriu, in com. Feredieni, sunt 4 morr de apl.

ZAnoaga, din jud. Gorj, ce se

com. pe o intindere de 3 kil. Prin apropiere de com. trece

nute, 440 or i 19 cal*.

dealul Cerbatoarea, com. Feredieni, curge spre E., se uneste cu pIraiele Hurghe i Neaun se varsl in lacul Leahul, in partea de E. a comuna Feredieni.

ramifica acest deal, este culmea

Cerätul, deal, pl. Jiul-d.-mj., co-

Loc. posedl 320 vite mari cor-

Cerbätoarea, saü Gileitoarea, pirlii, jud. Botosani, iese din

Cerbätoarea, ponoare, prin care

Transportul se face cu carele si cArutele pe soseaua judeteanl Craiova- Bistretul, ce strAbate

Budgetul com. este la veniturl de 3598 leT, 33 banT si la cheltuelr de 3142 ler, 52 banr.

sani, com. Feredieni, pl. Cosula; este o parte din dealul Tencusa.

InAltimea lur este de aproape 120 m. E acoperit cu pl.durr. Culmea principalA, din care se

sia CerAtul.

cizmarT.

mosia Sancesti, com. Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

i Cu-

intindere de 6000 pogoane, apartirle dlur Ionitl Geblescu ; inainte apartinea d-lur VlAdo-

ceastl mosie este data in lo-

cea, trece prin com. Virtoapele d.-j., jud. Teleorman.

Ceratul, pddure particularl, jud.

Cerbeni, sat, face parte din com. rur. Otesti - d. -s., plasa Oltul-

d.-s., jud. Olt. Cade in partea de N. a comuner. Are o popu-, latie de 510 locuitorr. Ad e o bisericA, fondatl la anul 1810, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva Sf. Nicolae. La 1861 s'a reparat radical de d. Clpitánescu.

Cerbeni, sat, face parte din com. rur. Simburesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 72 locuitorr.

Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Ce-

rltul, satul CerAtul, pe tnosia Cerltul. Apartine d-lur IonitA Geblescu si are o intindere de roo hect. Felul arborilor sunt : jugastru, artar, alun, tela, ulm si stejar. Cerätul, ,ces, jud Dolj, pl. Jiuld.-mj., com.

Cerbi (Cringul), pddure, jud. Olt, situatA la capul de E. al teritoriulur com. Perieti, pl. Siuld.-s., pe vIlle i platoul dintre vAlceaua Vediter i a-Oblegulur ; de ad continuA mar spre S. PAdurea - Cu - Cringul, lar la N. se intinde Poiana-Branister.

Cerltul, pe care

este situatl comuna.

Cerboaica, pîrliaf, intre

CERBOANELE.

nele Ciollnesti-din-Deal i Z/o-

testi, jud. Teleorman. Dupd t e trece prin pldurile din comuna

se varsd in riul Teleorman, tot in dreptul si pe

Cerbul,

deal, la S.-V de comuna

Provita-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova.

Zlotesti,

teritoriul comuner Zlotesti. Cerboan

lac, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, In insula Balta, pe teritoriul comuna Dudesti.

Cerbul,

ele, virf de munte. Este

virful Cornetulur-Mare, din com. rur. Busesti, satul Nadanova,

plaiul Cerna, jud. Mehedinti. com. rur., pe apa Teleormanul, jud. Arges, pl. Pitesti, la 17 kil, de com. rur. BAscovulFlestir, (resedintasubprefecturer), si la 23 kil. de Pitesti. Se compune din satele: Arnota i Cerbul, avind impreunl I 10 case, locuite de 95 familir, cu 478 suflete. In

pe teritoriul báilor SlAnic. E aco-

varsd in riul Rimnicul-SArat, mar

sus de alt. Intre-Rimnice, dupl

de N. a comuna* Jitia, lingA pi-

ler la chel-

rIul Cerbul. E acoperit cu pAdurr si pAsunr. Vara se afa pe el

de contribuabilI si are un budget de 1598 ler la veniturr si de 1847 la cheltuell. NumArul vitelor era in anul 8o

de

vite marr (474 bor vacr, 20 cal', 2 bivolO, i de 500 vite márunte (300 oI §i capre si 200 rimdtorl). Cerbul,

stine de or. Cerbul,

movild, jud. BrAila, cea

mar mare din teritoriul comnner Bordeiul-Verde, departe de 6 kil. de comuna spre S.-V.

sat,

Cu

81

familir, jud.

din com. rur. cu acelasT nume. Aicr este resedinta primárier. Are

o bisericA, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservitA de 3 preoti, 2 cIntAretr 51

2

paracliserr; o

scoall primará ruralA.

deal, in com. rur.

Or-

desti, plaiul Closani, jud. Me-

67470. Alarde Dictionar Geograttc. lot. .I1

io kil. Valea sa este frumoasà, márginitä de o parte si de alta de munti inaltr, acoperitr cu palurr seculare, iar pfriul, din cascade In cascade, se azvirle pana la vArsarea sa.

Cerbul,

vale, udd en. Leleasca,

com. Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. In aceastA vale se vars5. vIlcelele Dirmonul i Valea-cu-

Arad. Cerbul, impreunindu-se cu Valea-Cerbulur, la hotarul com. Otesti-d.-s., formeazá girla Cungrea-MicA. Cerbul,

lcea, com. Provita-d.-j.,

pl. Prahova, jud. Prahova, ce se vars1 In vAlceaua DrAgAnesti,

516

Arges, pl. Pitesti ; face parte

Cerbul,

munte, in plaiul

jud. R.-SArat, asezat in partea

leI, la

publicatie oficialA (1887), aceastá comunA numArA

1887

Cerbul,

Cerbul,

trece prin ea. Vintileasca, si se

un curs de

izlaz.

107 hect.

o

In jud. R.-Sdrat,

Cerbul,

separa. E acoperit cu pAdure

pe proprietatea Marcosul. Are

tuelr. DupA

veja ; se varsA In Susita.

udd partea de V. a comuner,

vid. de 3 preotr, 2 cintdretI si 2 paracliserr; o scoalA primará rurad; 2 circiumr, Budgetul comuner pe anul 558

pîrîia,c, jud. Putna, for-

munte, In judetul BuzAti, situat intre comunele : GrAjdana, Cindesti l MAgura, pe care le

Cerbul,

mul Cuvioasa-Paraschiva, deser-

552

Cerbul,

plaiul Rimnicul-d.-s., com. Jitia. Izvoreste din muntele Neculae,

ntunte, in judetul Buzda, com. Calvini, cAt. Bisceni-d.-j.,

a fost de

jud. BacAti, plasa

Siretul-d.-s., com. Buhociul, care se uneste cu plrliasele Stirbul, Plesul si Valea-Iazulur si se varsA in stInga Siretulur.

perit numar cu brazI.

comuna este o biseria, cu hra-

1882-83

Cerbui, ptrla,

mat pe teritoriul comuna Somunte, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,

Cerbul,

Cerbul,

veniturr si de

CERBULUI (CURMATURA)

321

movilä, jud. BrAila, situatä la N.-E. de com. Filiul, si la o depArtare de dInsa de 2 kil.

Cerbul,

pädure, in jud. BuzAti, com. OdAile, pe mosia Posobeasca ; face impreund cu Dilma un corp de 215 hect.

Cerbul,

impreunl cu aceasta In riul Provita, tot in raionul comuner Provita-d.-j.

luna, in partea despre S. a comuner Volnesti, pl. Stavnicul, jud.

Cerbuleasa, es

i

cimp, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, judetul

Cerbului Cerbul, trup

de pädure, pe teri-

toriul comuner Mera, plasa lele, jud. Putna, proprietatea rAzesilor din com. Mera. /ntinderea el, impreunA cu trupurile de Ociare Arva-SeacA, Jitia lea, e de 389 hect.

Dolj. Cerbului (Curmätura-), munte,

in jud. BuzAti, com. Chiojdul-

din Bisca ; face hotar despre Chiojdul-Mare din Prahova. 41

CERBULUI (DEALUL-)

CHERCHEJENI

322

CerbuluI (Dealul-), munte, in Cerbului (Piscul-), pisc, la N.

Cerbuluf (Virful-), peidure, in

de coin. Apostolache, pl. Podgorja, jud. Prahova.

jud. Buen:1, com. Magura, cat.

Cerbului (Dealul-), deal, aco- Cerbului (Piscul-), pisc, in par-

Cerbureni, sat, cu 350 loc., jud, si pl. Arges ; face parte din

jud. Suceava, com. Madeiul, teritorul mosier Borca.

pen it cu padure, in partea de E. a comuneT Copalaul, pl. Cosula, jud. Botosani.

tea de N. a comunei Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Praho-

va. Se intinde de la N. la S. si serveste pentru cultura.

Cerbului (Dealul-), lung plaig, in jud. Buzail, com. Minzalesti, coprins intre piraiele Sturdza Izvorul-Badiculuf.

CerbuluI (Piscul-), pisc, la 7 kil. spre N. comuneT Recea, pl. Horezul, jud. Vilcea.

Ungureni. Are 214 hect.

com. rur. Cerbureni-Iasul. Are: o biserica, cu hramur CuvioasaParaschiva, deservita de 2 preot/ si i cintdret; se afla si o scoala primara.

Cerbureni-Ia§ul, com. rur.,

in

CerbuluI (Dealul-), deal, in ju-

Cerbului (Piscul-), vale, com.

apropiere de riul Argesul, jud. si pl. Argesulul, la i I kil. de

detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.

Pojogi, pl. Cerna-d.-s., judetul Vilcea.

Curtea-de-Arges, resedinta subprefectureT, si la 36 kil. de Pi-

Cerbului (Poiana-), loc igolat, la N. comuna Recea, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Barbalotesti, Boroghinesti, Cer-

E situat la N. de Verbita.

testi. Se compune din satele:

CerbuluI (Dealul-), a'eal,

la N .-

V . de com. Apostolache, plasa Podgoria, jud. Prahova.

Cerbului (Grindul-), loc

ridi-

cat d'asupra stufului inconjurator, In judetul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul comuneT Sf.

CerbuluI

afluent al NegreT-Brostenilor, judetul Suceava ;

are de tributar Piriul-

Ungureanulul.

Gheorghe sati Cadirlez, In par-

tea sudica a pláser si a comu-

Cerbului (Plaiul-), munte, jud.

ud., nu departe de tdrmul mariT. Are o lungime de 5 kil., stabilind o comunicatie intre grin-

nieT, intre muntiT Stinca-CheeT Tabla-Cheer.

durile Metava si acela garilor. Are 12 hectare neproductive.

CerbuluI (Izvorul-), izvor, in jud. Buzar!, com. Magura; incepe In padurea Magura, se uneste cu Valea-ToaceT si da in Valea-BlidareT.

Buzati, pe frontiera Transilva-

Cerbului (Valea-), ptrifi, judetul Bacail, pl. Trotusul, com. Tirgul-TrotusuluI. Ese din muntele Cerbul si se varsa in pir. aproape de Cerdacul.

Cerbului (Valea-), vale, judetul Prahova, formata din valle: Clabucetul-BaiuluT

CerbuluI (Mägura-), deal,

i

Morarul.

bureni, Doblea, Ruginoasa Valea-IasuluT. Are o populatie de 260 fam., sad 1150 suflete, din carT 20 Tiganr. In comuna sunt 4 bisericT, in satele: Bar.

baloteti, Boroghinesti,

Cerbu-

reni si Valea-IasuluT;

2 scoli

primare rurale, una de baeti alta de fete. Sunt 3 circiumT. Budgetul comuneY, pe anul 1882-83, a fost de 1713 leT la venituri si de 1658 leT la cheltuelT.

Pe teritoriul acesteT comune se gasesc mine de lignita, inca neexploatate.

Dupa o publicatie

oficiala

(1887), aceasta comuna numara 200 contribuabilf si are un bud-

get de 2549 leT la veniturl de 2598 ler la cheltuelI.

la N. comuneT Giubega, pl. Bailesti,

Se varsa In riul Prahova, pe

Numarul vitelor, In anul 1887,

malul drept, spre N. de cat.

jud. Dolj.

a fost de: 660 capete vite marl

Busteni, Malurile sale sunt prapastioase i adincI.

(6o0 bol si vacT, 6o cal) si 1160

CerbuluI (Movila-), movild, î jud. Buzau, com. Cernatesti, pe Muchea-Sapocci. Dinteinsa in-

tepe seria de movile, ce merg pana in Braila. AzT e aproape distrusa, fiind imprastiata de cautatorif de comorT.

vite marunte (800 oI, 60 capre si 300 rima'torl).

Cerbului (Valea-), vale, judetul Olt, uda patea de N. a co- Cercelului (Valea-), vale, in jud. muneT D obro teasa, pl. Oltul-d.-s., si

se varsa in gira Cungrea-

Buzati, com. Vintill-Voda, com. Bodinesti.

Mare, tot pe teritoriul comunel Dobroteasa.

Cerchejeni, sat, jud. Botosani,

323

CERCHEZ-CII10I

CERDAC (LA-)

situat pe coastä de deal in partea dreapta a piriuluI Ursoaia, si

intre dealurile: Bair-Mezarlic la

lesti, cat. Sareni, cu virful cel

E. si Dealul-Morii la V. Are

mg inalt numit Piatra-Pitigoiu-

In partea de Nord a comuna

malurile inalte, ripoase si pe

Dracsani, pl. Miletinul. Se in-

la Face hotar despre comuna

alocurea pietroase. Printeinsa merge drumul comunal Dere-

Trestioara.

tindel pe o suprafata de 2446 hect.; cu o populatie de 150 famili!, cu 600 suflete. Are o bi-

Chioi-Calfa-Chioi.

jud. Buzan, comuna Minzdlesti,

seria., deservia de 1 preot si

Cerchez-ruc-Bair, deal, in jud.

2 cintaretI ; I scoala intretinuta

Constanta, pl. Mangana, com. rur. Edil-Chioi, cat. Edil-Chioi.

de comuna cu I invatator $i 23 scolari ; o circiuma. Vite sunt : 235 bol si yac!, 38 cal mari si micr, 224 o!, 54 mascuri.

Sunt 28 stupI cu albine.

Cerchez-Chioi, sat, in judetul Constanta, pl. Mangalia , catunul com. Cara-Omer, situat in partea sud-vesticA a plasei si a comu-

na, la IO kil. spre S.-V. de catad de resedinta, Cara-Oraer. Este asezat pe_valea CerchezChioi, tocmar in locul unde aceasta vale are malurile mg fipoase simai stincoase, si este inchisia E. de dealul .Bair-Mezarlic cu virful sAti Cerchez-Iuc (187 metri), lul-Morii.

si lay. de Dea-

Suprafatasa este de 1750 hect.,

dintre care 25 hect. sunt ocupate de vatra satului si de gradinI. Sunt 33 case. familii, cu 360 suflete.

Drumuri comunale vin de la satele: Docuzaci. Mamuzli, Bairam-Dede, Alibi- Chioi, DereChioi si Hairam-Chioi.

Balabanar-Tepe, care domina. satul Edil-Chioi, dile Cealic-Cum-

Ceair si Amzacea-Dere. E taiat de drumul judetean MedjidiaMangalia. Se prelungeste la E. cu dealul Meragi-Bair. E acoperit cu finete si semanatur/.

Cerchezele, loc izolat, com. rur. Negomirul, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Cerchezeni, fost ceitun separat, acum contopit cu satul Gimba-

Poiana-Ascunsa.

In jud. Buzat, comuna Gura SaMOL cat. Ciuhoiul.

Cercei, sat, face parte din com. rur. Dobresti, plasa Podgoria, jud. Muscel. Este situat in centrul comuna, pe malul sting al girla Circinovul si e strabatut de valea Orjanca si valea Florea. Are o biserica de zid, cu hra-

mul Adormirea, deservita de 1 preot si 1 dascal. Populatia satului e de 381 locuitori (182 bar-

batI si 199 fema), din cal-1 83 capi de familie.

seni, comuna Cosimbesti, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

Cercul, sat, din com. Ciurea, pl. Codrul, jud. Iasi, situat spre N.

Cerchezoaia, pldure, a statulur, jud. Ilfov, pl. Znagovul, Ruga,

de satul Ciurea, peste piriul Nicolina, pe dealul Nitelea si tej5.rusul si pe valea dintre aceste dealurr. Are 34 familir, Cu 143

satul Ciocanesti, in intindere de 210 hect.

Cerchezoia, vale, jud. Iasi, formata de dealurile Perisorul si Cerchezul, pe mosia Paulen', com. Roscani, pl. Turia. Cerchezul, deal, care, tinpreuna Perisorul, formeaza valea Cerchezoaia, pe mosia Pauleni,

cu

Cerchez-Chioi, vale, jud. Constanta, pl. Mangalia, com. rur.

cat. Sareni. Se scurge in valea

E situat in partea nordica a Cerc (Fintin a-cu-), loc izolat, plasei si cea sud-vestid a comuna. Are 93 m. indltime in virful

Populatiunea sa, compusa mg

toatä din Bulgari, este de 104

Cerchezului (Valea-), izvor, in

suflete. Teritoriul satului este

acoperit de vil si livezI. Numarul vitelor este de 158 capete, din cae: 131 vite mar! cornute, 12 cal' si 15 rimatori. Cercul, pod, in jud. Iasi, com. Ciurea, pl. Codrul, pe soseaua dintre satele Podisul si Cercul, peste piriul Nicolina.

com. Roscani, pl. Turia.

Cercurariei (Dealul-), a'eal, pl.

Cara- Omer, catuntx1 CerchezChioi. Cerchez-Chioi este un alt nume al vael Afighimea ce vine

Cerchezul, iaz, in suprafata de 2 hect. 15 arif, pe teritoriul sa-

Siretul-d.-s., jud. Bacdti, de pe teritoriul comuneT Otelesti.

din Bulgaria si se uneste cu valea Scender. Numele de Cer-

tului endriceni-d.-s., plasa Cosula, jud. Dorohoid.

Cerdac (La-), sat, jud. Bacan,

chez-Chioi

il pastreaza de la

hotarul spre Bulgaria pana la satul Mainuzli. Este coprinsa

pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro-

Cerchezului (Dealul-), munte,

tusul, la jumatatea drumului de la

In jud. Buzati, comuna Minza-

Tirgul-Ocna, la baile Slanic. In

324

CERDAC (LA)

CERIf (VXLCEAUA-)

sat se afla o biserica catolica Cereanca, pda'ure, jud. Ilfov, pl.

parte din regiunea dealuluT Ba-

0o

tulur unde a fost casa pro- Cerebucul, picior de munte, jud.

nul. Are o directie paralela -eu valea Copacioasa, care o limiteaza la S., formind ast-fel, en inaltimile despre N. ce vin din

prietaruluT Costache Negri, pe mo0a Slobozia-Negrea, comuna Calmatuiul, pl. Birlad, jud. Te-

Baciia, pl. MunteluT, com. Brus-

culmea Moldov4uluT, uridefilea.

turoasa, inalt de 1096 m.,

Are o populatie de 62 familiT, Cu 225 suflete, din cart 64

cucia.

piraielor Ciugheul 0 Agapi-

Znagoviil, intre padurea Riloasa

coala.

0 riul Ilfovatul.

Cerdac (La-), numire data puncsi-

tuat pe granita, despartind vaile oasa. Ad.', delegatiunea delimita-

Cerdacul, munte, jud. Bacaa, pl. Trotuul, de pe teritoriul com. Tirgul-Trotu§ul. E stincos 0 acopen it cu paclurT.

Cerdacul, deal, in jud. Vasluia, partea de E. a satuluT Buda, din com. Buda-Rafaila.

contribuabilT. LocuitoriT posecla.: 22 plugurr,

reT din Viena, a facut sa revina

lo care cu bol 0

RominieT 44 hect.

Cu cal.

Cerebucul. (V. Ciurubucul, schit, jud. Neamtu).

I

caruta

Vite sunt : mo vite marT col.. flute, 200 or, 7 cal i 50 rimatorT.

Catunul e udat de piraiele Cer-

Ceretul, cdtun, al comuner Scoar-

näclia. §i

ta, plasa Amaradia, jud. Gorj. Se leagd la N. cu cdtunul de

mu nala.

Cerdacul, munte, jud. Neamtu.

re§edinta prin drumul care strdbate linia ferata Tirgul - Jia -Fi-

Cerdacul, pisc, jud. Vasluia, pe

Printeinsul trece oseaua to.

lia0; spre S.-E. Cu com. Pojo-

Se afla 3 morT pe apa Stqita §i 7 puturT. In Ceretul este o biserica, de.

culmea dealuldf ce desparte com.

geni.

servita de i preot

Doagele de Plopana, din jud.

Este un drum care leaga Copacioasa, Ceretul cu Pojogeni. Linia ferata Tirgul- Jia - Filia0 are ca statie mal apropiata gara

Tutova.

Cerdacul, piria, jud. Bacaa, pl. Trotuul, comuna Tirgul-Trotu%

Copacioasa.

care trece pe la Cerdacul 0

Situat pe deal, are o supra-

se varsa in Sallie, pe dreapta.

fata cam de 142 hect., din carT

Cerdacul-Cuconului, /e)c, jud. Dorohoia, pe o margine a culmeT inalte a dealuluT pe care se afla wzat satul Bagiurea, comuna Darabani, plasa Prutul-d.-j.

jud. Mehl, pe dealul despre V.

I cintaret.

CeretuluI (Brani§tea-), brans.fie, pe mo0a statuluT Trivalea, din com. Netoti, pl. Teleorma-

nuluT, jud. Teleormai. Are o intindere de 16 hect.

71 hect. arabile, 5 hect. vie, 3 hect. prunet, restuI flnete, padure i tufari. Locuitorif aa : 45 plugurT, i caruta cu cal, 35 care cu bol,

Cergane§ti, mahala a ()rapid

5 fintinT Cu cumpanA, 30 stupT.

PA. Baca, pl. Siretal-d.-s., com. Filipeni, care ud. atal Frun-

Are o populatie de io5 familiT, Cu 358 suflete, din earl 98

Cerdacul- luI- Cantemir, bc,

i

contribuabilT.

a satuluT 0 comuneT Urlati, pl.

Vite sunt : 239 vite mad cornute, 12 capre, 12 rimdtorr i

Mijlocul.

9 cat Are o biserica, construita. la

Caracal, la S., in partea de uncle pleaca oseaua spre Redea.

Cerghicea (Cerbicea), pirtiaf, te§ti 0 se varsd d'a stinga piriuluT Dunavatul.

Cerif (Drumul-), drum, jud. Teleorman. Acest drum nu maT exi-

sta, fiind acoperit, in mare parte cu araturT. El venea despre

Cerdacului (Movila-), movild,

1538, de u n cap' tan , Dragoman.

insemnatd, in plasa 0 ¡ud. Tulcea, comuna Be Tepe; situatd

Aceasta se vede de pe biletul scris pe pristolul bisericei. Bi-

jud. Olt, trecea pe linga to-

i

serica poarta numele capitanuluT

Ologi §i se impreuna el Dru-

Are 18o m., domintnd asu-

§i e deservitä de preotul din cdtunul de reedinta; are 0 un

mul-TinteT, pentru. a merge la

in partea centrala a plasel sud-vestica a comuneT.

pra callor comunale Sari-GhiolBq-Tepe-Pirlita.

E acoperita cu verdeata.

munele Lita, Segarcea, Dracea,

Ziranicea.

cintdret.

Ceril (Välceaua-),_vd/cea, la S.

Ceretul, deal, judetul Gorj. Face

de com. Magureni, jud. Teleor-

man. Se infunda in Valea-Brat-

magi, Maldaresti, Stanesti, Coie-

covuluT.

Jai

i Gldvile. O osea comunala inlesneste comunicatia intre a-

Certngul, vale, jud. Dolj, plasa

ceasta comuna $i comunele : Co-

Dumbrava- d. -j., com. Polana-

ieni $i Roesti, spre reedinaju

Plenita, prin care trece limita de E. catre com. Caraula.

detuluT, $i cu Stane$ti, Virleni,

Cermägura, deal, in jud. Neamtu, prelungirea catre V.-S. a ramureT munteluf Cernegura. E situat In com. Calul-lapa, plasa Piatra-Muntele.

Cermege§ti, com. rur., pl. Cernad..s., jud. Vilcea, compusa din cincT catune: Barbarigeni, Bratulesti, Chirice$ti, Sue$ti $1 Pe-

CERNA

326

CERiNGUL

Zavoeni $i Maciuca, spre Draiga$ani $i Craiova. Välcele sunt: Brdtaneasa, Ursoaia $i Olteanca. De-alungul CerneT, spre V. de vatra satulul, este lunca comuneT, destinatapentru cultura cerealelor.

cat. Silistea, Draghiepti, Godeanul $1 Turtaba).

Plaiul Cerna ocupa pozitiunea cea maT muntoasä a judetuluT Mehedinti. IsT are re$edinta In com. rur. Balta. Este strabatut de $oseaua vecinala Hallnga-Bálta-Baia-de-Arama.

Cerna, com. 'ur., in jud. Tulcea,

pl. Macin. E situad. In partea vestica a judetuluT, la 53 kil. spre S.-V. de orasul Tulcea,

Cermege§ti, deal, In raionul co-

re$edinta:districtuluT, $1 in par-

mune! Cermege$ti, pl. Cerna-

tea estIca a plaseT, la 25 kil. spre S.-E. de orl$elul Macin,

d.-s.,

jud. Vilcea, pe care se

cultiva 133 hect. vie.

steana.

re$edinta plaseT.

Numele sati e bulgäresc insemneaza Negru.

Este situata. pe stinga riuluT

Cerna, p/aitt, in jud. Mehedinti.

Cerna, pe dealurile al-Oilor $1 al-

Si a luat num ele de la 1.1111 Cerna,

Hotarul amänuntit al comu-

Viilor, la 45 kil, departe de resedinta judeulu i la 40 kil.

re II uda In partea de V. Se

neT este urmatorul: pledind din virful Almalia (al DealuluT-luTNegoiä), se indreapta spe S.-E., pe muchea dealurilot David $i

de a plaser. Resedinta comuneT este in cat. Chirice$ti.

margineste la E. cu plaiul Clo$ani $i pl. Motrul-d.-s.; la S. cu

pl. Ocolul-d. j.; la V. cu Bana-

Are o populatie de 1432 locuitorT, 629 bdrbatT i 803 fe-

tul, de care e despartit prin riul Cerna; iar la N. cu plaiul

mef; 501 capT de familie, din

carT 400 contribuabilf. Locuesc in 510 case.

Closani. Acest piala este format din 18 comune, i anume Balta (cu cAt. Balta si Sfo-

In comuna sunt 4 bisericr:

dea); Bîlvânetì (cu cat. Bilva-

taie valea jaila, $i se urca in

la Barbarigeni, Bratulesti i Pesteana. Vite sunt : 8 caT, 16 epe, 152

ne$ti i Calinesti) ; Basefti (cu cdt. Basesti, BudAne$ti, Cracul.

dreapta spre N.-V., trece iar

bol*, 216 vacr, 372 capre, 341 muneT, e o moara. LocuitoriT toti sunt mosnenT.

cat. Busesti i Nadanova); Cerna-Virful(cu cat. Cerna-Virful); Cireful (cu cat. Ciresul, jupanesti $1 Negrusea); Costefti (cu (cu cAt. cat. Costesti);

oT si 618 porcI.

Lung $i Paisasti); Busefti (cu

Amzalii para la virful pletros de 250 m.,Iri airopiere de satul Balabancea; de ad i la o directiune generala spre S.-V., trece pe la poalele VirfuluT Cerna,

dealul Hasaniar, de_unde se inprin valea jaita, tale Valea-CerneT, pe de-asupra comuneT Sa-

tul-Noil, de tina care se in-

Are o $coald frecuentata de

Dilbocita); Mima (cu cat. Dil-

dreapta spre N. pe IlngS. $oseaua judeteanä. Macin-Satul-No0, pe la poalele dealuluT P.-Rosie, taiend Valea-UlmuluT $1, trecind printre

17 copir, ii 1240 sí 6 fete. CIA. direa, buna., e proprietatea co-

ma, Runcusorul, Dealul-de-Ru-

dealurile Priopcea, Cara-Cicula

dina si Simsca); Codeanul (cu

muner. Stiä carte 153 barba!

cat. Godeanul i Paunesti); Gornenti (cu cat. Gornenti i MälAri$ca); Gornovila (cu cat. Gornovita.); (cu cra. nov5.tul, Borcanesti, Firizul $1 Racoya) ; lzvernea (cu cat. Izvernea $i Canicea); Marga (cu cat. Marga, Calinesti $i iroca); Po-

Bujorul; de aci o la spre E. pe muchi/e dealurilor Megina Daiaman-Bair $i se urca. in

hect.

deni (cu cat. Poden» ;¡Prejna (cu cat. Prejna); Siliftea (cu

Se margineste la N. Cu comuna Greci, .de car0 se des-

Pe riul Cerna, in raionul co-

12 femeT.

Sunt 150 stup/ cu albine. Toata comuna se intinde pe

o suprafata de 1470 hect. Tuica se fabrica. cam vr'o 40000 decal. Veniturile comuneT se urca la 4260 leT $i cheltuelile la 3629. Este caprinsà. 'filtre com. Ciu-

virful Almalia, de unde a plecat. Forma luT este aceea a unuT

patrulater neregulat. Lungimea perimetruluT este de 32 kil. In-

tinderea totala este de 5895

CERNA

326

CERNA

parte prin dealurile Priopcea, Megina, Daiaman-Bair ; la E. cu comuna Balabancea, de care se desparte prin dealul Amzalti; la S.-E. cu catunul Ac-Punar (al com. Cirjelari); la S.-V. cu comuna Satul-Noù ; la V. cu com.

Turcoaia, de care e despartid

Cerna, In apropiere de Dualre (?) In anta 1840, la acest loe, cu hramul S-tiT Art.hanghell Mihail si Gabriel, in zilele Impitratuld turcesc Sultanul Mahmut si a Mitropolitullt T. T. Seronim si a Epitropultit Domiu MonciovicY, cu casa 10».

Este deservita de un preot paroh si un cintaret, si are 17

prin soseaua judeteana. Dealurile, carI brazdead comuna, pietroase $i acoperite cu

hect.

padurI, sunt : dealul Piatra-Rosie

Este si o geamie deservid de un hoge i posedind 5 hect. Din cele 81 13 hectare, 4317 hectare sunt locurI arabile, din

(cu virful Cerna, 161 m.) la V.; dealul Cara - Cicula, Priopcea (402 m.), Curt-Bair la N.-V. ; Megina, Tichi-Bair, Ciplac-Bair, Caplan -Bair, Elan -Bair, Daiaman-Bair, .Altnalia (370 m.) la N.; David, Amzalli (320 m.),

Cerna (242 m.) la E.; Para-

A doua bisericà e construitä tot de locuitori.

tia a plaseI i cea sud-estica

a

comuneI. Se intinde prin vAile Cerna si Jaila, facindu-le

dorura maluti inalte si pe alocurea pietroase. Natura luI e

stincoasd. Are o inaltime de 242 m. E punct trigonometric de observatie de rangul a1 3-lea, dominind asupra satelor Cerna, Satul-Noù i Ac-Punar iasu-

pra drumuld judetean MácinBabadag. Este acoperit cu sutil

i

livezI.

Cerna, virf de deal, in judetul

carI 235 hectare ale Statuld,

Tulcea, pl. Macin, pe teritorul

restul ale locuitorilor, 3041 hect.

comuner rur. Cerna. Este punctul culminant al stincosului deal Piatra-Rosie, situat in partea

Cu tapii si 1975 hect, in loturI de la Stat ; io hect. pd-

dure, 503 hect. fin* i izlaz,

centrala a plaser i cea vestid

6o hect. pamint neproductiv. In comuna sunt 330 agricul-

a comuna E de natura stincoasa.

Sala-Cula si Sut-Bair, prin interiorul comuneI.

torI, avind 212 plugurI $i

Bair, Raman - Bair, Orta-Derea,

Apele, carI o strabat sunt: valea Cerna, care o uda prin mijloc trecind i prin sat si afluentiT

slI

valea Megina. la

N.-V., Valea-UlmuluI la V., va-

lea Jaila la S. Intinderea comuneI este de 8193 hect., din caff: 8o hect. ocupate de vatra satuluI; 5816 hect. ale locuitorilor i 2298 hect. ale statuluI. Populatia acestel comune e compusa din BulgarI, in maioritate, si din RominI. Sunt 386 contribuabill. Are o scoala, fondata de obstia locuitorilor, in anul 188o-8i ;

are 2 invatatorr si este frecuen-

tad de 176 den

coala are io hect. plmint arabil. Comuna are 2 biseria una

cu hramul s-tir Arhanghell Mihail si Gabriel ; s a fondat de locuitorl in anul 1841. Ltä traducerea inscriptiuneI bulgarestI

ce se afla sà'pata d'asupra intdrel : t Aceastd. afina i dumnezeiasa hisericl s'a riclicat aproape de Mticin, In

masilla de secerat.

Vite sunt: 8032 capete, din carl 1211 bol i yací, 587 cal, 597 o! i 271 capre. Sunt 3 meseriasI (i dulgher si Z fierarl) ; 8 comerciantf, (4 bacanI si 4 circiumarl). Se afla

ad i 2 morl de apa, 8 de vint $1i cu abur. Budgetul comuneI este de 6597 'el la veniturl i 5770 leI la cheltuelI. Cal de comunicatie sunt: soseaua judeteana Tulcea-Macin ; 4 drumurl comunale ce leaga comuna Cerna cu comunele luyecinate : Satul - Noù, Picineaga, Turcoala, Greci, Ac-Punar.

MaI inainte satul a fost turcese si asezat la 800 metri in vale de cit cel actual.

Cerna, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Cerna. Se desface din ramurile vestice ale dealuluI Amza111 ; se intinde spre V., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea es-

Se lidia pa.na. la 163 m. E punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra vaer Cerna, si satelor Cerna $1. Satul-NoO, precum i asupra drumuluI judetean Macin-Satul-Noti. Este aco-

pen it cu muschid, si lipsit de pasunI.

Cerna, deal, in centrul comuneI Marginea, pl. Cerna-d.-j., judetul Vilcea.

Cema, rîz, in judetul Mehedinti, plaiul Closani, i plaiul Cerna. Izvoreste In forma de bolboros foarte mare, dintr'o pested, din poalele munteluI GIrdomanul, de desuptul plaiuluI Girdo-

manul, care duce de la Cerna la muntil Girdomanul, StinaMare, Micusa si la gran*. De la sorgintea el, si pana la albia mare, ce- $1 croeste, Cerna scoboad o distand de 300

m.;

in

albia mare se

uneste cu micul Ornas Cernisoara i impreuna formeaza puternicul curs al apei Cuna,

care se indrepteaza spre plaiul

327

CERNA

urmeaza BulzuluT; de aci cursul catre plaiul Oslea, unde e$ind, din stincile Corcoalei, in Lunca -FrasinuluT oferä canto. ruluT cea mai frumoasa priveprime$te . plraiele muni cel Clo$ani plaluluf tilor CraioveT satí din urma li$te ;

Craiovita, de la gura cäruia In jos formeaza granita tara despre Banat pana la Precipitiul-

Pe valea CerneT trece $oseaua judeteana, care, plecind din Cra-

- iova, duce la R.-Vilcea, dupa ce a suit Valea-Cerni$oareT $i scoborit pe aceea a LuncavatuluT pana la Slavite$ti.

,Cerna primeste pe stinga piraele: Manita si Recea. Cel mar principal afluent al er este Cerni$oara.

Fetei.

Rtul Cerna uda partea de V. a plarului Horezul i partea de

De la Precipitiul-FeteT, trece pe teritoriul Banatulur-Temiwa-

S. a pla$ilor Otasaul i Oltetul-d.-j., treclnd prin comunele

urmeazd cursul pe la baile Mehadia pana la Dunare Ja care se varsa pe partea de

Slatioara, Cire$iul, Pojogi, B11teni, Lapu$ata, Maldare$ti, Modoia, Dejoiul, Rusäne$ti. etc.,

E. a ora$uluT Or$ova.

Se varsa k Oltetul, la comuna Otetelipl.

reT $i

Pana la 1848, Cerna forma granito, pana la Dundre, despartitoare filtre Rominia i Banatul-Temi$oarer.

Cerna,

îrîll,

In judetul Tul-

cea, plasa Macla. Izvore$te din poalele sudice ale dealuluT Da-

CERNAIA

coprins intre dealurile PiatraAscutita, Priopcea, Caracicula, Gorgova la V.; Megina, Almalia, Daiaman-Bair la N.; David, Amzalii, Carapcea la E.; Ciubucluc-Bair, Cuicuc - Cara, Dicadael i Hasanlar la S.

A.fluentl, pe dreapta:. ValeaMegina $i Valea-UlmuluT ; pe stinga : Valea-Jaila, unita cu AcPunar.

Cerna-Virf, comunii ruralei, in jud. Mehedinti, plaiul Clo$ani, la 47 kil. de ora$ul Turnul-Severin, $i la 18 kil. de Baia-de-A-

rama, re$edinta pla$eT. E situatà. pe Valea-Co$u$teT, futre

dealurT mar!. E formta dintr'un singur sat. Are 300 locuitorr, din carr 6o contribuabilT. Locuesc

in go case. LocuitoriT posea': 10 plugurT, 25 care cu boT, 2 cdrute Cu cal, i 200 stupT. Are o biserica, deservitä de i preot $1 2

mare afluent al OltetuluT. Izvore$te din muntele Cursorul (Cor-

vid, dintre virfurile Orta-Dere $.1 Sut-Bair ; se indreaptä. spre N., avind o directiune generan

Curge de la N. catre

de la N.-E. spre S.-V., trece

S.-E., aproape in directie paralela cu Oltetul pana in dreptul comuneT MOlddre$ti, de unde

pria mijlocul satelor Cerna, clruia 'i-a i dat numele saCt $1. Satul-Noti ; de aci o ja spre V.

cintaretI. Budgetul comuner are la veliturT 655 leT, iar la cheltuelT 364 le. Numarul vitelor : 400 vite mari cornute, 35 cal',

se intoarce catre S.-V. $i se

$1 se varsa in l'hit Ai-Orman

603 capre, 400 of

vars5. k Oltetul, putin maT jos de com. Oteteli$ul, dupá ce a parcurs aproape 80 kil.

sal:1 Picineaga. Cursul luT este

mät ar.

de 18 kil. Volea sa este inchisa pe dreapta de dealurile

Comuna Cerna-Virf este legata prin o osea comunalä. de

Largimea medie a apeT este de 6's, adincimea de 0ni,50, lar lutealacurentuluT de r pe secunda. Lárgimea medie a albieT este de 12m. Fundul contine pietri$, iar tarmurile aü de la im la 1,80

Orta-Dere, Sala-Cula, Para-Bair

$oseaua vecinald Balta-Baia-deArama, care atinge l teritoriul acesteT comune.

Cerna, rîü, jud. Vilcea, cel mal

$orul).

inaltirae.

De la origine $i pana la comina Fomete$ti, valea sa este foarte ingusta, adinca, nepopui impracticabild. De la Fomete$ti inainte incepe a se largi treptat, a fi populata productiva, dar nu devine viabila de cit la vale de comuna Bro$teni. Largimea vaet intre

lata

Piatra-Ro$1e,

iar pe stinga

de dealurile Sut-Bair, Amzalii

Cerna. Uda partea centralá a comunelor Cerna, SatulNoti, pe cea nordica a PicineagaT, precum pe cea centran. $i sudica a pla$eT Macin. Malu-

rile sale, de la izvor $i pana la Satul-Noti, sint ripoase. Basiaul sld este intins ; are o intindere de 200 kil. patratT, sati 20000 hectare, coprinzind partea centran a plä.$e1 $1 teritoriile comunelor Cerna,

$1

200 ti-

Cernaia, com. rur., in jud. Mehedinti, plasa Motrul-d.-j.-Dum-

brava, la distanta. de 51 kil. de Turnul-Severin $i la 7 kil. de Strehaia, re$edinta pla$er. E si-

tuata intre dealurile VlAda$e$tilor i Vie$flor, formind comuna cu cdtunele VlAd5.$e$ti

Are o pop ulatie de goo locuitorT, din carT 15o contribuabilT.

Bro$teni i Valea-Mare, variaza

mune! Cirjelari $1 pe cea nord-

Locuesc in i8o case. Se margine$te la E. cu com. Munti-din-Fata ; la S. cu com.

de la i la 2 kil.

estica a comunel Picineaga. E

Strehaia ; la V. Cu com. Vale a-

partea nordica a co-

CERNAIA

Bulla i .parte din Voloiac ;

la N. cu com, Jirovul. LocuitoriT poseda : 20 plugurT,

828

CERNAVODA

Cernatul, munte, in com. Goidesti jud. Buzaa. E coprins Intre piriul Bisca-Mare i Izvorul-Cer-

42 care cu bol si 5 carute cu cal.

natuluT.

Sunt 26 stipT. Are: o biserica, deservita de I preot i I cintaret ; o scoala, cu o invatatoare, frecuentatd de 25 elevT si 2 eleve. Budgetul comuna are la veniturT 1314 lei si la cheltueli

Formeaza unul din cele 5 piscurT ale PenteleuluT. Face par-

612 leT.

Vite sunt : 460 vite marT cornute, 18 caT, 500 oT, 30 capre si 40 rimatorT.

Prin comuna trec piraiele : Cernaia, care se varsd In riul Motrul ; FintIna-Mare, care se varsà in lacul Balta-Rece. CimpiT in aceasta comu sunt: Fintina-Mare, Gura-VaeT, Poiana-Mare, Poiana-Popil-Dinu si poiana Gruia. Dealuri sunt : Dealul-CerniT,

te din mosia Penteleul-cu-Sforile.

Are pasunT inflase i seculare padurT de brad, molift si fag.

Cernatul, jud Muscel, ',mute, pl. Nucsoara. Are 1673.8 m. inaltime d'asupra niveluld MadiCernatul,pädure, pe muntele Cernatul, supusa regimilluT silvic, com. Albesti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel, In intindere aproximativa de 400 hect. Esente: fag putin molift. Se invecineste la N. si E. cu

veste de finete si cultura.

Cernatul, vellcea, jud. Olt, uda

Prahova.

muntele Ciortea, com. Calugareni, pl. Cricovul, jud. Prahova. Curge spre S. pana la un punct,

lacul Purcareti, hotarul se indreapta spre S.-E., mal intiiù pe llaga ,malul vestic al lacurilor Purcareti si Ramadan, pe

la poalele nordice ale dealuld Cernavoda pana la poalele dea-

urcind valea Tibrinul. De ad se indreapta spre N.-E., suind dealul Carapat-Daga, pana in virful cel maT inalt. Se dirige putin spre E., scoborind dealul de mal sus pana da in valea Geabac-Ceair. De ad se

tere, i apoT se varsa in Iminog.

CernatuluI (Izvorul-), izvor, in

bac-Bair; tae valea Geabac-Cplac soseaua judeteana. Cernavoda-

jud. Buzati, com. Goidesti. In-

cepe de sub muntele Viforita si se scurge in phiul Bisca-Mare, putin mal sus de Izvorul-MileT.

Cernati, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Radaesti, spre S. de satul Radaesti. Are 103 loc.,

Cernatul, :fria, ce izvoreste din

unde se varsa, printr'o

dirige continuii spre S., mal tutîií S.-V., scoborind cu valea Geabac-Cular, apor spre S., urcind i scoborind dealul Gea-

partea de E. a com. Bascanqti, pl. de unde îl ja nas-

Cernatul, deal, la E. de com. Calugareni, plasa Cricovul, jud.

locul

ja spre E. pana la lacul Tibrinul,

deal era plantata vita, dar de cind aceasta s'a filoxerat, ser-

case.

al Dundrer, din dreptul ostro-

lului Dermengicul, de unde o

nata, care o leaga de osea la

Cernata, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de comuna rurala Husnicioara. Are 70

Cochirleni, la 8 kil. spre S.-V.; Tas-Punar, la 14 kil. spre N.-E.; Tortoman, la 14 kil. spre E.; Rasova, la 12 kil. spre S.-V. Hotarul comuneT este urnaltorul : Plecind de pe malul drept

durea Baneasa. Cernatul, deal, jud. Prahova, com. Hirsa, pl. Podgoria. Pe acest

varsa. in Motru.

Seimeni, la 7 kil. spre N.-E.;

satul Baneasa si la V. cu pa-

ra i Dealul-Mare cu Comuna are o osea comu-

Cernaia,piria, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j. Curge pe teritoriul comuneT Cernaia si se

seT, la 32 kil. spre Vest de Medjidia, resedinta pldseT. Comunele Invecinate cu dinsa sunt:

vuluT Troina, de litiga cherhanaua satuluT Seimeni-MicT, din

Negre.

al-V1Adestilor, Glameia, Chicioa-

vecinala. Strehaia-Brosteni-Baiade-Arama.

Constanta, rese tinta judetului, si in partea vestica a phi.

din carT !o stia carte,

si 25

case.

Medjidia si se urca pe mucllea dealului Oba-Bair, pe care o ur-

meaz1 putin spre S.-E. pana In virful Maiacli-Oba. De ad o la din noii spre S.-V., oborind din dealul Oba-Bair i urmind valea Oba-Culac, i, urcind putin coastele dealuluT Cechiraga-Bair, se in dreapta spre S.-E., coborind

dealul mal sus nunait, da

varsa in gira Boboci, pl. To-

Constanta, pl. Medjidia. Este situata in partea vestica

hani, ¡ud. Buzar'.

valea Cechiraga-Culac, pana in valea Carasu printre baltile Carasu si Cernavoda, aflátoare sus numita vale. Tale aceaga

a judetuluT, spre V de orasul

vale, soseaua nationalr, Constan-

de unde o la spre E. si se

Cernavoda, com. urb., judetul

CERNAVODA

329

CERNAVODA

ta- Cernavoda, calea ferad ce

; dealul Oba - Bair cu virful Mal-Acli-Oba (126 m.) tot la E., prelungindu-se i in interiorul comuneI cu Dealul-Tur-

m.) la

oasä a dealuluI Cara-Durac-Bair.

ceea a unuT trapez neregulat, a carui baza este indreptata spre E. Lungimea totala a hotaruluI este cam de 54 kil.; iar intinderea teritoriuld cuprins inteinsul este de 7598 pogoane, sail 3799 hect., sari 38 kil. pat. Se margine$te la N. cu com.

Trece pe la Nord de fora.

rur. Seimeni, de care se des-

reata sail mal bine zis de ruinele

parte prin lacurile Purcareti, Ramadan, Tibrinul, prin valea Tibrinul i dealul Carapat-Daga.

atinge in virful Cilibi-Chioi, dominind balta Carasu i calea ferata $1. cea nationala Cernavoda-Constanta; pietroasele dealurr Cara -Durac - Bair (88 m.), Armutbe-Culac-Bair (78 m.)

duce de la Cernavoda la Constanta, $1 se opre$te in malul cel inalt i pietros aflator la coltul vestic al baltit Carasu. De adi se dirige spre Vest, urmind muchea pietroasa i prapasti-

fortareteI turce$tY, Acsan-Demir-

Tabiasi, $1 merge inteuna spre V. pe linga malul sudic al baltir Carasu, pe muchea dealuld Ca-

La E. cu com. rur. Tortoman,

tud turce$tt de pe muchea dea-

separindu-se prin valea GeabacCulac, dealul Geabac-Cair, dealul Oba-Bair $1 vane Oba-Culac $1 Bechiraga-Culac. La S., cu comuna rurald Cochirleni, de

luld Armutbe-Bair. De ad se

care se desparte prin muchiile

dirige in directiunea nord-veslid , pe muchea stincosuluI deal Armutbe-Bair, trecind pe

dealurilor Cara-Durac-Bair, Armutbe-Bair, Carasu, malul sudic al baltil Carasu l Valul-luI-Tra-

Est de ruinele und alte

Ian. La Vest, cu mla$tinosul,

ra-Durac-Bair, taind valea Ghiaur-Amzali $i se opre$te putin

la Vest de ruinele und indri-

la

fortarete turcestr ;

se

coboa-

ra apoI chiar pe malul Carasu, pe care B. urmeaza tot mere' in directia nord-vestica, pe la poalele septentrionale ale dealultli Carasu, pand la coltul sàü

vestic. De ad, pardsind

malul laculuI, urea dealul Carasu, lndreptindu-se spre Nord-

da de ruinele unnf val al luI Traian pe care urmead panä pe malul Duna-

Vest ;

11

baltosul teritorid i acoperit cu stuf $1 pa$unI al comunelor rurale Fete$ti i Dude$ti, din portiunea estica a teritoriuluI numit Balta, din jud. Ialomita $1 coprinsa intre Dundrea-Mare, cea plutitoare i bratul sda seCundar, Borcea. Solul sail este in general accidentat, maI cu seama in partea vestica, pe malul Dunarri $1 la Vest, de balta

Carasu. In aceasta parte a co-

ref, trecind pe la poalele nordice ale virfulut Cernavoda $1 cele sudice ale dealuld Tetera-

munet, ridicaturile

Bair, oprindu-se pe malul drept

stincoasa, unele acoperite cu

al Dunard in fata ostrovuluf Hinogi, la egald distanta de De aci, hotarul o la spre Nord

verdeata, finete, pa$unI, altele intinzind la soare virfurile lor goale, ascutite i ro$ietice, se ingramadesc unele intr'altele,

Cernavoda $i Cochirleni (4 kil.).

i

depresi-

unile de natud pietroasa

pana la maretul pod de fier

formind prin unele locurI ni$te

facut peste Dunare in anul 1896, iar de ad spre N.-E. $i tre-

dealud in care e cu neputinta

cind pe la V. de orapl Cerna-

Dealurile, cad brazdead teritorin säù, sunt urmatoarele Cernavoda la Nord (107 m.), dominind ora$ul din spre N.;

voda, se opre$te lingd pescaria satulut Seimeni - Mid, in fata ostrovuld Troina, de unde am plecat.

Forma acestia hotar este aONTO, Jlosoto Diefionar Coograllo,

roi,

sa urmed o directiune anumita.

Dealul-Dermengiculd (108 m.) la Nord-Est ; Geabac-Bair (106

culd, la E. de oras, (121 m. inaltime in vîrful Devcea). Dealul Bechiraga-Bair spre S.-E.,

cu 114 m. inntime, pe care o

care o brazdead la S., pe hotar, doCarasu - Bair (82

ni.)

minind balta Carasu i calea ferad ; dealul Tetera-Bair (107 ni.) la S.-V., dominind DunArea, calea ferata i ora$ul Cernavoda. Mal avem i Valul-luI-Traian la

S -V., pe muchea dealuluI Tetera-Bair. Aceste dealud sunt mat toate, afara de cele estice,

de natura stincoad, pIetroad, strabatute de o multime de v5.1 mid $i adincI, acoperite cu verdeata i finete. Cele estice permit cultivarea cerealelor. Movile sunt in numAr de 6, aflindu-se mal toate in spre N. $i N.-E. de comuna. Parte sunt naturale, parte artificiale, i uneorI intarite spre a servi capuncte de observatie asupra Dunarel $1

ora$uluI Cernavoda. Cea mal insemnad, Sarl-Burun, la S.-E.

de ora, are no ni., dominind °rapt, calea feratä $i cea nationala ce duc de la Constanta la Cernavoda. Ici i colo se Add ruin e de fortarete i intaritud romane, pe linga Valul-lut-Traian, $i pe muchea dealuluI Armutbe-Bair, precum $i de tabiI (fortaretT) turce$tI d'asupra maluluI DunareI la N. $i S. de era$111 Cernavoda de o parte $1 de

alta a cae! ferate $i a drumuluI

ce se deschide prin valea Carasu.

Dunarea uda Cernavoda la 42

CE RNAVODA-POD

380

CERNAVODA

purta numele de Oba-Culac ; se

V., de la capAtul ValuluT-luTTraian pAnA la varsarea laculuI PurcAreti inteinsa, pe o lun-

brinul, insemnatA, la N., pe ho-

gime de 9 kil., inteo direc-

tar; valea Ceabac-Culac, adia-

tiune generala de la S.-V. spre N.-E. Orasul Cernavoda e asezat pe malul säü, chiar la locul

centa sa, la N.-E. ; Valea-CismeleT, formatà din VAile-TurculuT, unitA cu valea Bechiraga-Gilcazar, prin interiorul comund, des-

unde incepe valea i balta Cara-

su. Malurile sale sunt inalte si pietroase, maI Cu seam5. spre S. si N. Ele ajung la mal bine de 70 m. Natura lor e graniticd.

Sunt in special de granit rosu, care e abondent in Dobrogea. Aci sunt cele mal puternice si rezistente contrafortud, de carl DunArea izbindu-se, n'a fost in

stare a le zdrobi, spre a merge in Mare si a fost silitl

afld la E., pe hotar; valea Ti-

aile de comunicatie sunt:

poalele dealuld Sari-Burun. Aceste vAI sunt acoperite cu verdeatl.

DunArea cu portul Cernavoda; calea feratA Cernavoda - Constanta, cu statia Mircea-Voc11;

Suprafata comund este de

cdile judetene spre Ostrov Hirsova ; diferite drumuti vecinale ce duc la satele i comunele din apropiere.

3799 hect., din cad 3593 hect. ale locuitorilor, 26 hectare vatra orasulur cu 369 case. l'opulatiunea comuneI pe a-

nul 1895-96 a fost de 490 familif , Cu 2235

suflete , din carI: bArbatI 1207 si femer 1128;

mare inconjur pe la Hirsova,

necAsAtoritI 1146, cAsAtoritT 994,

i

Galati, inainite

de a se vdrsa apoI in Mare. Latimea er este de vr'o 900 m. in general; lingA Valul-luI-Traian ea atinge 1300 m. lArgime ; adin-

cimea sa e de la 12-30 m. Ceva mg sus de Cernavoda, unde ea are 15 m. adincime, s'ati asezat cele 6 picioare ce sustin mAretul i lungul pod al drumuluI de fer Bucuresti-Con-

stanta. Gira Carasu prin care balta cu acelasI nume se scurge in DunAre, trece prin comuna. Are o lungime de 9 kil., fAcind

multe cotitud i trecind pe la S. de Cernavoda. Se deschide In fluviu ceva 11121 la vale de debarcaderul orauluT. Valle sunt numeroase, unele mid i intortochiate, ca cele coprinse maT cu seama in depresiunile pietrosuluI masiv de pe malul DundreT. Altele sunt mal mad i mal regulate. Cele maI insemnate sunt : valea Carul la

S.-V. si care se intinde de la S.-E. spre N.-V. Inteinsa se gäseste balta Carasa ; adiaS. si

ceata Arder de maT sus este valea Bechiraga-Culac, care la inceput

647589 leT.

chizindu-se in gira Carasu, la

se indrepte spre N. fAcind acel MAcin, Brälla

98; ruse 256; grecesti 38; bulgare I0I ; belgiane 2. S'a importat peatru suma de 2491354 leI ; 5i s'a exportat pentru suma de 2485124 ler Budgetul comuneI are la veniturI 68228 leI, la cheltuelI

vAduvI 96 si divortatr 9.

Din acestia sunt ceatenI rominT 1532, supusI strAinI 315, nesupusI niel une protectiunI 388.

Dupd religiune sunt : ortodoxI 1359, catolicI 269, mahomedanI 537 si mozaicI 70.

Din acestia sunt: agricultod 154, industrial 16, comerciantI 134 (23 circiumad); CU alte profesii 97. ContribuabilI sunt 402.

Are o

bisericA, cu hramul S-%1T ImpAratI Constantin i Elena, intretinutA de comunA, deservitA de 2 preotI, I paracliser i 2 cintAreti ; maI sunt

2 gearnir deservite de 2 hogl. Sunt 2 scoli, una de bdeti

si una de fete, cu I

invAtAtor

si 3 invAtAtoare, frecuentate de 147 elevr, (90 bAetI, 57 fete). Este si o scoalA musulmanA.

Cernavoda (Ostrovul), pianre, plasa Ialomita-Balta, insula Balta, teritorul comunei Fetesti, judetul Ialomita, lîngà DunAre. Are 50 hect. cu salcie si plop.

Stia carte 763, nu stiù 1472. In comunA. sunt 154 plugad, cae ati : 3 masinI de bdtut porumb, 4 masinI de vinturat, 40 plugud si 91 care si cArute. Vite sunt cam 6000 capete,

Cernavoda- Port, stafie de dr.

din cad: 155 caT, 421 boT, 28 bi-

d. f., judetul Constanta, plasa

volT, 5324 or, 48 capre

31

Medjidia, com. Cernavoda, pe linia Cernavoda-Constanta, pusA

Micarea portuluI Cernavoda

in circulatie la 26 Sept. 1895. Se aflA la 6.i kil. de Sali-

i

porcI.

pe anul 1895: Bastimente de riurT, intrate, 674; esite, 604. Bastimente de mane, intrate, 71; evite, tot 71. Toate aceste bastimente ati avut 27784 pasa-

gen, 24560 marinad. Din bas-

Cernavoda, pichet de frontierä, pe DunAre, judetul lalomiça, in dreptul orasulur Cernavoda, din

judetul Constanta.

gny, statie finalA. InAltimea d'a-

supra niveluld madi este de 11'11.29. Venitul acestel statif, pe

anul 1896, a fost de 92.592 leT, 6o banI.

timente ati fost : romine 95; eng-

leze 15; austriace 822; turcesd

Cernavoda-Pod, stalie de dr.

CERNADTA

CERNXTE5TI

331

d. f., judetul Constanta, plasa

Situata pe ses. Are o supra-

1VIedjidia, com. Cernavoda, pe finja Fetesti-Constanta, pusa in circulatie la 26 Septembrie 1895.

fata de zoo6 hect. din care : 200 hect. arabile, 250 hect. p5.-

(4.4 kil.) i Saligny (6. kil.) Inal-

dure, 120 hect. finete, 3 hect. vie, 433 hect. izlaz. Prin ea trece soseaua comunall.

timea d'asupra niveluluT mariT este de 45m.90. Venitul acester

LocuitoriT ati: 22 plugurT, lo care ea bol i vacr.

Se afla intre statiile Dundrea

Cerradia, com. rur., pl. NovaciAmaradia, jud. Gorj, la N.-E. plaser, situata pe clinele piriuluT Cernadia, la distant& de 48 kil.

spre E. de orasul

filtre comuna Novaci , /a V., Baia-de-Fier la E. si BumbestiPiticul la S. Este compusa din 3 catune: Buicesti, Vladoiti

Vint, de unde se lasa la vale, pe hotarul mosieT Manasia, pana

in riul Slänic, d'asupra catunuluT Caldaresti; trece riul si, peste

coline, ajunge la Aria-Tiganea-

Are o populatie de 63 fa-

sea; se lasa in Valea-arstianuluT, urca Dealul-Cirstianul, de unde se tasa in Valea-IoanichiT; urca apoI in piscul Vaer-NuculuT, si

miliT, cu 225 suflete, din carT

cobeara drept in jos in Valea-

54 con tribuabilT. Vite sunt : 100 vite marr cornute, 200 oT, 7 cal si 50 ri-

Nuculul ; apol, putin maT jos de Virful-Mare, urca in Muchea-B1A-

statiI, pe anul 1896, a fost de 22.749 leT, 05 banT.

Limitele sale sunt : la N., incepe de la muntele Meara-de-

Sunt 3 morT pe apa Susita si 7 fintinT.

matorT.

Are o biserica, deservita de

I preot si

I

cintaret.

jani; la E., continua in jos pe Muchea-BlAjanilor, pana in hotarul mosier Sforanilor ; se /asá. in Valea-BlAjani si ajunge in drumul Sorestilor la Movila-S1pata ; la S., incepind din Mo-

Are o populatie de 420. fa-

Cernädia, phig, jud. Gorj, format la origine de dota brate, din care unul, ce se numeste

milir, Cu 1440 suflete, din carr

piriul Radu, izvoreste la N. de

252 contribuabilT. Intinderea mosieT stapinita locuitorT, carT sunt mosnenT, este

Albe, lar cel de al doilea se

Blajani, urca pe colina Grindul, de unde cobeará. in Valea-CaluluT (Caca-Tapa); merge la Na-

Bercesti.

de 3900 hect., din carT un sfert este

acoperit de padure, lar

restul de aratura, izlaz i livede.

numeste izvorul Botota (Finanefele) si izvoreste din catunul Boicesti. Aceste brate se unesc In catunul Bercesti, formind rtul Cernadia, care curge drept spre

se varsa in Galbenul la

Comuna are 3 biserici, deservite de 4 preotT si I das-

Bumbesti-Piticul. Malul de l V.

cal ; i coalä mixta, cu 60 elevI;

(cel drept) este format de pre-

2 circiumr.

lungirea culmeT Cernadia, care

Sunt 7 morT de apa si 36 de fintinT.

Budgetul comune1 e de 2270

lei la veniturI si 1994 la cheltu elT.

LocuitoriT poseda: 101 plu-

gurI, 198 care cu bol, 12 carute cu caT. Vite sunt : 130 caT, 665 vite marT cornute, 872 oT, 6o rimatorT si 125 capre.

Sunt 8o stupl de albine. Prin comuna trece soseaua vecinala Novaci-PolovragT i apa Cernadia, care izvoreste din mu ntele Tolam.

Cernäclia, cdt., al comuneT Stg-

negi, la E. de comuna, in pl. Vulcan, jud. Gorj.

S.

l

se termina la com. BumbestiPiticul, incepind din prelungirea munteluT Cornesiul, numita Schela.

Despre E. (pe stinga) este limitat de dealul Buicesti, care se termina la catunul Lupesti-

lor, ce face parte din comuna Bumbesti-Piticul.

Cernäloasa, ia,e, In satul Molnita, com. Pilipauti, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

Cernäte§ti, com. rur., in

iud.

Buzatí, plaiul Slanic, situata pe ambele malurT ale riulur Slanic, la vArsatura sa in riul Buzati, la distanta de 17 kil. de Buzati.

vila-Sapata, merge pe la Crucea-luI-Dumitru, trece Valea-

tima si de aci in riul Buzáll In dreptul morilor calugarestI ale schituluT Ciolanul, comuna Cindesti ; la V., din riul Buzaul, urca in sus pe IzvorulGavanuluT, pana in Muchea-S5.-

poca, continua pe culmea acesteT muchI pana in drumul plaiulut, apoI tot pe slemne merge prin virfurile : PIetrisul si Siminocul pana da in muntele Moara-de-Vint. Suprafata acester comune este

de 3584 hect., din carI 2250 arabile, 52 padure, 133 finete, 500 izlaz, II livezT, 184 vie si 455 sterp. ProprietatT insemnate sunt: Cernatesti, S Apoca, Burduceasca, Pirlateasca, Zarnesti, Ciocirlia, Girlasi a spita(particulare) luluf Girlasi.

Terenul com, este accidentat de mar multe val i coline, dar priincios agricultureT.

In com. este o moara de apa si o stina.

832

CERNXTE$TI

Are tirgul Sapocei, care incepe la 9 Martie si continua

pana la 23 Aprilie, in toate Miercurile i Joile. Cai de comunicatie sunt : soseaua Maracirieni, Rusavatul, soseaua Sa-

poca-Lopatari, precum si mal multe drumuri naturale. Vite sunt : 760 bol, I 15 vad, 43 vitei, 7 bivoli, 85 cal, 83 epe,

13 minji, 2200 oi, io capre

240 pord. Stupi 44. Comuna e formata din catunele Caldaresti, Cernatesti cu

CERNXTE$T1

este situata dincolo de ValeaCernAtestilor, la poalele dealului numit Dealul-DosuluI. Valea, ce

Piriul-Cernatestilor, iar de la sirea sa din comuna se numeste Obedeanca. Se varsa. in Jiti (pe

desparte comuna in dota, se

dreapta). Pe Valea - Trieste.

numeste Valea-Cernatestilor sati

nilor curge piriul Triestenilor, care se continua in Valea-Bucurului cu numele de piriul

Seaca, prin care curge piriul mai sus numit, care se varsa In dreapta Jiului. Comuna Cernatesti se tuvecineste la N. cu comunele Argetoaia si Salda ; la S. cu com. opotul i cu catunul tefanelul, pendintP de com. Gogosi;

la E. cu catunul Cornita, din

la V. cu

subdiviziile : Luncasi de la Pu-

comuna Rasnic ; iar

; Malatul-lui-Parlat si esti cu sub-diviziile : Ungureni

com. Tiul. Limita liniei de N. trece pe muchea dealurilor Ar-

Vladeni ; Sapoca, Valea-Putului i Zärnesti-de-Slanic. Po-

getoaia, Salcia i Cernatestilor.

pulatia comund este de 2140

ralel cu Valle-Triestenicului Bucurului. Limitele de E. si de

locuitori, din cae : insurati456, neinsurati 39, vaduvi 12, baeti

545; femei maritate 456, Ocluye 49, fete 583. EI locuesc in 479 case. Meseriasi sunt : I rotar, 2 fierari, i croitor cizmar.

Sunt 393 contribuabili.

Budgetul comund e de lei 3239 banI 97. Comuna are 2 $coale, frecuen-

tate de 96 elevi

4 eleve. Carte stit1 162 locuitori. Sunt 4 biserici, deservite de 3 preotl, 3 cintareti si 3 paracliseff. Catedrala e cea cu hramul Sf. i

Voivozr.

Circiumi sunt 9.

Limita linie de S. merge paV. tae perpendicular pe cea de

S. si pe cca de N. Terenul comund se compune

din pamint negru, pe alocurea nisipos pietros. Printre principalele dealuri ce accidenteaza terenul acestel com. se numara. dealurile : Argetoaia, al-Salciilor al-Cernatestilor ; la S. de ace-

sta si paralel cu ele se intinde Dealul-MinzatuluT ; 'filtre acestea

si dealurile de mar sus se allá Valea-Minzatului ; Dealul-Calulur

se afla la S. de precedentul ; Dealul-Dosului la S. despartit de Dealul-Calului prin ValeaCernatestilor;

Dealul-Triesteni-

cului ce se continua spre E. Cernäte§ti, com. rur., in judetul Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., la 31 kil.

de Craiova si la

prin Dealul - Bucurulur, la su -

dul carora se gasesc valle cu

16

acelasT nume. Inaltimea lor va-

kil. de comuna S opotul, rese-

riaza intre 40-60 m. Directiu-

dinta Comuna este situata pe doua dealuri despartite intre ele prin-

nea lor este V.-E. Sunt aco-

tr'o vale, prin care trece piriul intermitent numit Corzul sati

perite cu tufdrisuri, cereale, lar parte sunt ripoase. Prin centrul comuna pe Valea-Seaca, curge Piriul-Cerna-

Piriul-Cernatestilor. O parte din

testilor, ,

com. este situata pe Dealul-

Mehedinti. E format din miel' izvo are si din ploi, i curge in aceasta comuna Cu numele de

Calului, pe costisa si la poalele lui ;

cea-l'alta parte a comuna

ce vine din judetul

Bucurului. Mici podete de lemn se gäsesc pe aceste dota piraie. Traditia spune ca. comuna Cer-

natesti exista de pe timpul lui Mihaia-Viteazul, care a avut acá O batalle cu Turca. Numele sail vine de la un slujbas al sal,

numit Cernat. . Comuna se compune dinteun singur cattri, numit Cernatesti. In comuna se aftá o biserica de zid, fondatti de fratiI Constantin, Mihail si Dimitrie Cer-

natescu, de jupin Dumitru Ioan Opran. A fost Inceputa la anul 182o si terminata la anul 1827. A fost reparata din venitul sati. In tinda bisericeI se allá o inscriptie, in care se aratd data inceperef, a terminareT, precum si numele ctitorilor.

Este deservitA de I preot un cintdret. Are o donatie de 6o pogoane arabile. In Cernitesti se allá o so:mil mixtd, cu un inv546.tor; scoala functioneazg din 1863 ; este intretinutd de stat. Localul, de

zid, este in bunä stare. Iii anul 1892-93 a fost frecuentatd de 53 baeti si 2 fete. Populatia com. este de 1825 suflete, din cari 967 barbatl 858 femei. Dupa. legea rurall din 1864, sunt 175 locuitori impaminteniti. Case sunt 265 facute din birne si din zid. Casele sunt situate parte pe Dealul-de-Nord,

parte pe poalele acestui deal, intinzindu - se pana in soseaua ce strabate com. prin centru de la V.-E. Cele-l'alte case sunt si-

tuate pe poalele DealuladinDos, formind ast fel ca cele de

CERNATETE

333

CERNEGURA

la N. strada principall a co-

tulut Valea-OrleY, comuna Bu-

Cernäte§ti, mofie, jud. Doli, pl.

muneI.

covul, plasa Cricovul, judetul

Dumbrava - d.- s., com. Cernatesti, cu un venit anual de

Suprafata teritoriului comu-

Prahova.

nal este de 1285 hect., din carl:

40-50000 leI.

1080 hect. pamint arabil, 64

Cernäte§ti, numire vechie a cut.

hect. fineata, 57 hect. izlaz, 13 hect, lac si teren sterp, 71 hect.

Valea - PoeniT, com. Val ea-Calu-

tura'ris.

Prahova.

gareascd, plasa Cricovul, jud.

Mosia din com. se numeste Cern atesti. Ve ni tul de 40-50000

Cernäte§ti, deal, jud. Dolj, pl.

lel apartine clacasilor si pro-

Dumbrava-d.-s., comuna Cera.testi, in Nordul comunel, cu directiunea de la V.-E. Are inAl-

prietarilor.

ViI se gasesc in intindere de io hect. ; ele apartin proprietarilor. Padurea Cernatesti este

time de aproape 50 m. si este acoperit cu tuarisurr.

in crestere (tufaris), compusa din

cer, gtrniä, ulm, frasin, teT alun; apartine cldcasilor si proprietarilor.

In comuna este o moará de apa pe Pirlul Cernatestilor. Se gasesc In comuna cite-va cazane pentru fabricarea rachiu-

lul si a tuicer din prune. In comuna sunt 2 circiumI;

Cernäte§ti (Dealul-Mare), deal, plantat cu vita, judetul Prahoya, ce se intinde de la Bighilin pana. la Valea-Mieilor si apa Cricovul. Plantarea viilor pe acest deal

se crede a se fi facut de vr'o 3-400 ani.

Cernäte§ti, mofie a statulul, comuna Hirsa, pl. Podgoria, jud. Prahova, pendinte de manastirea Glavaciocul. Pe periodul 1885-95 s'a arendat Cu 2300 leI anual.

Cernite§ti, pdure, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., comuna Cerna-

testi, pe mosia Cernatesti. Felul arborilor ce se gasesc sunt: tufanT, ulmT, cela' i stejar ; acestia din urma. predominind.

Cernate§ti, vale, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., comuna Cernatesti, ce desparte comuna in doug. partI i prin care curge piriul Corzul.

Productiunea und pogon din-

Productele se desfac in ora-

tr'o vie din dealul Cernätesti se ridica de la 1201-80 decal.

Cernate§ti (Dealul-), culine de deal, jud. Buzda, care se pre-

sul Craiova. Transportul se face cu carele pe soseaua judeteana Craiova-Severin, pe o intindere

In vine dupa. sesurI i vál se ridica, In anir roditorl pana la 360 decal.

lungeste pe malul sting al Släniculuf si care este acoperita cu vil si araturd.

de 40 kil. O cale comunalà

In trecut, vinul din DealulMare se transporta in Transilvania prin Predeal, pana ce tara vecina a pus taxa vamala

Cernäte§tilor (Piriul-), phig, judetul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Cernatesti. 8e varsa pe

comerciant de manufactura.

merge pe Valea-Cernatestilor. Budgetul comuneI, pe exercithl 1893 94, era de 2750 leI cheltuelile 2750 le. Vite sunt: 318 vite marI cor-

existenta, din cauza cáreia a

nute, 48 of, 56 pord, 20 caT

devenit imposibil exportul. Asají se desface pe pietele Bucu-

$i 30 capre.

restilor, Galatilor

i

BräileI, a-

fara de consumatiunea ce se Cernäte§ti, altun, al com. CernAtesti, jud. Buzati, situat pe ma-

lul sting al riulta Slanic. Are 400 locuitorI si 89 case. De din-

sul sunt alipite catunele: Ripeni i Luncasi de la Putul-luIParlat.

Cernate§ti, sat, judetul. Dolj, pl. Dumbrava - d. - s., comuna Cernatesti.

Cernäte§ti, numire vechie a sa-

face in localitate. Pretul de mijloc al unuT decal. de vin variaza de la 1.50-4

leI. Una din trer partí a suprafeteT viilor apartine proprietarilor si douà din trel partl sunt vil cu embatic. Cernate§ti, mofie, in jud. com. Cernatesti, numita si Petrovicioaia. Are 800 hect., din care 500 arabile, 12 padurea Ciocirlia, restul izlaz i sterp.

stinga riuluT Obedeanca.

Cernegura, pisc de munte, jud. Neamtu, pe partea dreapta' a riuluI Bistrita, in fata munteluT Petricica, format din terase eresatoare in forma de amfiteatru. Virful cel mal inalt are 280 m. de la nivelul Bistritel.

Dupa. modul cum sunt asezate i Inclinate paturile Cerne-

gureT, se crede ca a format una

cu pdturile munteld Petricica, inteo vreme mal inaintata, si ca numaI cursu/ Bistriter a rupt acea continuitate de teren ducind oo cu apele sale; iar sinul astfel format, care ajunsese Cu mult

CERNEGURA

334

mal jos de cit patul actual al

gira, formind trecerea de la

riuluT si de cit nivelul pámln-

depozitele menelitice la adeváratul greziti de MAgura. AceastA trecere se face gradat :

tuluT, pe care e clAtlit orasul Pia-

tra acuma, a fost umplut Cu nisipurT, prundisurT si alte detriturT aduse de apele Bistriter. Stratificatiunea: PAturile sunt

inclinate spre S. - V.; la baz1 presintA depozite ce consta(' din sisturT lutoase mol si din schisturT de greziti de MAgura. Depozite de Bonarowca, sisturf menelitice si meneliturT, prundisurl si detriturT fluviatile, ni-

sip si argilA ce devin din ce In ce maT dure cAtre baza, din

cauzl cA sunt imbibate de silice. In general sisturile sunt acoperite de o pulbere galbie. Aceste rapte, precum si altele scoase din raporturile stratigra-

fice, ne silesc a admite cä avem a face cu sisturile menelitice atit de frecuentate in jud. Neamtu, si care incepind de la Pipirig, se intind spre E. pAnA la confluenta Nemtisorulul cu Neamtul, si a.por spre S. se sfir-

sesc In virfurile de mune ce inconjurá Piatra. AdevAratele meneliturl trebue neapArat sä fie de desubtul acestor sisturT, carT apar si la baza mAnästireT Petri cica.

Formatinnea rneneliticA cores-

punde diviziunel superioare a aquitanuluT luT Mayer sad ohgoceanuluT luT Beyrich, si in alte

regiuni- ale Carpatilor e cunos-

cutA sub numele de straturile cu solzI de pese de la honda, asa numite din cauza cA pentru intliasI data' la honda-Mare, in basinul Somesuluf, s'ad gdsit solzI de pese* Maleta si Amdhysgle, carT sunt caracteristice. La noT insA, nu s'a putut

da peste urme de pese in adevArata formatiune meneliticA.

Deasupra depozitelor metalice vine o alternantä de sisturT menelitice si de greziti de MA-

CERNELILE

AceastA manta poartA in diferite localitätT numirT diverse: Cernegura ( pisc) , Cirlotnanul (Carpati), Bolovoaia.

la bazA predomina sisturile menelitice asupra greziuluT, mal

sus bancurile de grezití se fac din ce in ce maT groase si grosimea sisturilor scade. PAnA intr'un timp rAposatul geolog Gr. Cobilcescu atribuia,

impreunl cu ale geologl ce ati studiat Carpatif, partea superioarl, a alteranteT greziuluT de MAgu-

ra, iar partea inferioarA, depozitelor menelitice. De curind, Uhlig studiind CarpatiT din V. GalitieT, distinse la partea inferioarl

CerneI (Culmea-), munte, inalt, in jud. MehedintT, plaiul Closani.

Se imparte in dota pare:

I.

Culmea-CerneT din dreapta riuluT Cerna, care poartA numele si de Culmea - GodeanuluT, si maT jos Culmea-BiluluT ce ne desparte de Banatul Temisoaret. Cele maT inalte virfurI de munte ale el su nt Tutoaia, de 1999m. si Dobra, de 1923 m.; 2. CulmeaCerneI din stinga numitA si Culmea MehedintuluT, este mentid,

a greziuluf de MAgura, un sistem de straturT, pe cal-e le concentrA sub numele de depozitele de Bonarowka. Mal apoT

pentru O. cel maT Inalt pisc al

C. M. Paul vAzu cii sistemul luT Uhlig se gAseste cu aceleasT ca-

trag dealurile MehedintuluT ; de aceea poartA si numele de Culmea-MehedintuluT.

ractere si. In alte pare ale Car-

el, Virful-CameneT, este de 1230 metri si Piatra-ClosanuluT de

1428 m. Din aceastA culme se

patilor. In urma studiilor din anii trecue, rApos. Cobilcescu se dispuse a distinge si la noT sistema de Bonarowka si a generaliza inc5. si maT mult aceastA sistemá., care in muntele Cerne-

gura (si muntele Petricica) e reprezintatl tocmaT prin alternan-

Cernelile, com. ?ver., jud. Dolj, pl. Ocolul, la 4 kil. depArtare de Craiova. Comuna este sitiatk pe loe ses si pe malul sting al riurilor Jiul si Amaradia. Se invecineste la N. cu com.

ta, de care e vorba maT sus. Sisturile si g-rezurile de 13onarowka sunt foarte bogate in urme de pese.

Isalnita, de care se desparte prin riul Amaradia; la S. cu

In sfirsit d'asupra sistemeT de Bonarowka, vine adevAratul gre-

Jiul, la E. cu com. Craiova.

ziu din MA.gura al luf C. M. Paul.

Are putine dealurT cu o inAltime

Cernegura, ramurit de munte, in jud. Neamtu, ce se prelungeste pe o intindere aproxima-

tiv de 8 kil., de la V. piriuluf Vadurile, com. Vadurile, pl. Piatra-Muntele, pe partea dreaptA a

/luid Bistrita, mArginindu-1 de aproape cursul, pana in dreptul satului Calul, (com. Calul-Iapa), strábAtind in lungis partea despre S. a com. Doamna.

comuna BucovA.tul, pl. Jiul-d-mj.,

de care se desparte prin Al Terenul comuna este

ves.

ce nu trece de 50 m. Comuna este udatl de riul Jiul, care pana In dreptul acester comune are directiunea de la N.-V. spre S.-E., iar din aceastá comunl 41 indrepteazA cursul spre V. pAnA la mAnAstirea Cretesti, de unde o ja spre

S. cltre com. BucovAtul. Intre satul Cernelile-d.-s. s't comuna

Breasta este un pod stlator, peste riul Pul.

CERNE LILE

CE RN E L1 LE-DE-JOS

Prin nordul comuner curge riul

scoala mixta ce functioneaza din

Amaradia, ce se varsa pe malul sting al riuluT Jiul, in drep-

tul i de leT 4114.51 la chel-

1891. Este intretinuta de stat. construit din zid, este

tuelf.

tul satuluT Troaca, com. Cerne-

in bung. stare.

In anul scolar 1892-93 a

lile.

In comuna este lacul ce ja nastere din revarsarile riuluT Amaradia. Are o suprafata aproximativ de 800 metri si se scurge in 1-11 Jiul.

In aceasta

fost frecuentata de 42 baetT si 2 fete, din 110 copiT (62 baetT si 48 fete) cu virsta de scoala. Populatia comuneT e de 846

Cernelile, sat, jud. Vilcea, face parte din com. rurald erbanesti, plasa Mijlocul. Are o populatie de 255 locuitorT, 125 barbatT si 130 femeT. Aci este o biserica, cu hramul A dormirea-MaiceT-Domnulul

rt.ziditä la anul 1887 pe ruinile

din izvoare, avind fie-care o su-

locultorT, din carT 439 barbatT si 407 femeT , locnind In 171 case si 3 bordee. tiìi carte 18 barbatI si i femee.

prafata de 300 m. Inteinsele

Dupa legea rurala din 1864,

Ana, se afla un izvor cu apa

se gäsesc pesef si racT. FlneinTsunt: tintina Obedeanu,

s'ati improprietarit 169 locuitorr. Casele sunt maT toate de pai-

sulfuroasa, in combinatie cu apa santera.

zidita de Petrache Obedeanu, la 1821 si rezidita, la 1895, de

ante si miel. Suprafata com. este de peste 4000 pog., din carT: 3200 pamint arabil, 700 pog. padure , 100 pog. izlaz.

baita se varsa. Balta-PopeT balta Scheaua, ce latí nastere

d-na Eliza Opranu.

Se crede ca aceasta comuna dateaza din 1700. In vechime coprindea, pe ling5. satele de azT,

alter bisericT. In cat. Cernelile, In silistea

case! locuitoruluT Marin Radu

Cernelile, mofie a statulur, situata in com. .5 erbanesti, pl. Mijlocul,

jud. Vilcea, foasta pendinte de Schitul Dinteun-Lemn, s'a aren-

dat pe periodul 1888-93 cu

si satul AtIrnati. Catre 1875

MosiT sunt : Mosia Ceroeliled.-j., Cu venitul anual de 17000

76 a fost alipita de com. Breasta.

leT, apartintnd d-n eT Eliza Opranu

AzI coprinde treT sate: Cernelile - d. - s., sat de resedintd, Cernelile - d. s. si Troaca. Pozitiunea naturall a acestor sate este urmatoarea : Troaca la N., pe malul sting al riuluT Amaradia, la 2 112 kil. departare de

si inainte apartinind manOstirel Horezul ; mosia Cernelile-d.-s.,

Cernelile, pa-dure a statulul, in intindere de 53 hect. situatO In

cu venitul anual de 4000 leT ,

com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s., jud. VlIcea i formata din trupurile : Iliuta (40 hect.) si Buzducul (13 hect).

satul Cernelile-d.-j. ; 1,Cerne1ilekil. d.-s., la mijloc, la

inainte apartinea d-luT Dimitrie Pata. Restul de pamint apartine

departare de Cernelile - d. - j.,

satenilor de pe fie-care mosie. PadurT sunt doul : una pe

Cernelile, vale, izvoreste din dealurile com. Balteni, plasa Cernad.-s., jud. Vilcea, si se varsa in nul Cerna.

Cernelile-de-j os, sat, pl. Ocolul,

in fine Cernelile-d.-s. la S. de satul Cernelile-d.-s.

apartinind d-luT C. N. Mihail si care inainte apartinea d-luT Din-

ea Rizea; mosia Troaca cu ve-

910 le! anual.

nitul anual de 3600 le!, care

In comuna sunt dota bise-

mosia Cernelile-d.-j., in intindere de 450 hect., apartine d-neT Eliza

rieT: una de zid, In satal fondata la 1813 de anca Rizea i reparata la 1883

Opranu si a doua pe mosia Cernelile-d.-s., in intindere de 250 pog., apartine d-lui C. N. Mihail.

de loan Grecu. PatroniT acesteT bisericT sunt S ti! Constantin si

Esente sunt: artarT, plopT, stejarT frasinT.

133 barbaff i ii5 temer. CopiiI din sat urmeaza la scoala mixta din satul Cernelile-d.-s., ce este

Elena; a doua in satul Troaca, este zidita la 1855 de Gheorghe Sandoiu i Dimitrie Pata

Pe mosia d-neT Eliza Opranu

la 568 im departare. In anul

se gasesc stine unde se fabrica

scolar 1892-93 aa urmat la

brinza.

seoald i6 Metí' . Cu virstá de scoald sunt 20 baetT si 16 fete. tiií carte 8 loc. In sat sunt 58 case. Casele sunt zidite din paiante, avind aproape fie-care

reparata la 1882 de loan Sandoiu. PatroniT acesteT

bisericT

sunt S-tiT Gheorghe i Dimitrie. Are 17 pogoane proprietate. amindoua bisericile servesc preot si i cintaret. In satul Cernelile-d.-s., este o

In com. sunt 6 circiumT;

3

in Troaca si 3 in Cernelile-d.-s. Brin com. trece soseaua jude%cana. Craiova-T.-Severin pe o lungime de 5 km. Budgetul com. pe anul 189293 a fost de leT 4246.77 la veni-

com. Cernelile, jud. cu resedinta primarieT. Are 248 suflete,

gradina e!.

Cernelile-de-Jos, moiie partida.

336

CERNE L 1 LE-DE-JOS

laxa, pl. Ocolul, com. Cernelile,

CERN1CA

4000 leT. In aceasta mosie parte si locuitorif.

jud. Dolj, satul apartine d-ner Eliza Opranu si aduce venitul anual de 17000

Cernelile-de-Sus, padure parti-

leT. Inainte apartinea manastireI Horezul. Be aceasta mosie, afara

culara, judetul Dolj, pl. Ocolul, comuna Cernelile, satul Cerne-

de proprietatea cea mare, ati pamtnt i locuitorif. Pe mosie se gasesc stine.

lile-d.-s.,

Cernelile-de-Jos, pa-clure particulara, pl. Ocolul, com. Cernelile, judetul Dolj, satul Cernelile-d.-j., pe mosia Apartine d-nei Eliza Opranu; are

o intindere de 450 pog. Lemnul, cate se gaseste, este artarul si plopul; predomina stejarul frasinul.

Cernelile-de-Sus, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com Cernelile. Are 168 locuitoff, 82 bärbati si 86 femeT. Locuesc In 34 case si bordeiti. In sat este o scoala

in intindere de 250

pog.; se gaseste pe mosia Cerneliled.-s. Apartine d-luT Constantin Mihail i inainte era a d-lur Dincd Rizea. Esente: plopi si artarf ; predomina stejarul frasinul.

Cerne§ti, sat, In jud. Botosani, partea de S.-E. a comuna altunoaia, pl. Miletinul, asezat pe culme de deal, Are o suprafata de 619 hect., din cadí 386 hect. ale proprietaruld si 224 ale locuitorilor, cu o populatie de 81 familiI, saci 324 suflete. Are o biserica, de lemn, deservita de preot i 2 cintaretT ; o scoala, intretinuta de comuna, cu i in-

Sunt 2

mixta, ce functioneaza din 1891,

vatator si 22

intretinuta de comuna. Are o

circiumI i 2 comerciantI.

singurl invatatoare. Localul, construit din zid, este in bund

Numdrul vitelor este de 260, din carr: II o vite mari cornute, o caT, 120 de ol si 20 mascurf. Sunt 24 stupI cu albine.

stare. In anul scolar 1892 93 a fost frecuentata de 54 bletI si 2 fete, io baetT i 2 fete din Cernelile-d.-s., 16 baeti din Cernelile-d.-j. i 16 bdetf din Troa-

ca. §titi carte 4 barbatI

colarT.

Cerne§ti, sat, face parte din comuna rurald Homoriciurile, pl. Teleajen, jud. Prahova.

femee.

In sat este o biserica de zid,

Cernetul, foasta com. urb., in

fondata. 1a1813, de Dinca Rizea Grecu. Hramul bisericeT este Sf.

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., alipita la com. urb. T.-Severin, ca mahala.

Constantin. Satul este asezat la mijlocul com., Intre satul Troa-

Este situ ata pe albia riuluT Topolnita si In apropiere de

si

reparata la 1883, de loan

Aici a fost casa lui TudorVladimirescu ; azI casa e distruA.. In apropiere de Cernetul, la distanta de '/2 ora, se afla Dealul - Gardanulul, pe care se af1ä viea i cula lul Tudor-V1a-

climirescu, intretinute de proprietard d-na Sevastita Gardareanu. Teritoriul Cernetulul a fost

adesea inundat de piraiele ce vin de pe Dealul- Cernetului, pentru care cauza, locuitoril CernetenT, s'ati stramutat in orasul Turnul-Severin.

Cernetul, girld , in jud. Tulcea, servind de hotar in toata lunp.-,imea eI intre plasile Sulina

Tulcea. Se formeaza din dota micI brate din interiorul intinselor stufarif, carf unindu-se, se

apropie de gira Dunavatul, de

la care primeste o mare can-

titate de apa prin

treI mici girle: Lungul, Sulemanca si Mi-

halache-Grecul. De ad i se 'indreapta spre S., avind o directie generala de la N.-E. spre S.-V.; trimete spre E. un brat, care se termina in grindul Hundiul. Dupa un curs de 12 Idl.,

merge de se varsa in

lacul

Dranovul, in partea estica a luT, mal sus de cherhanaua Dranovul. Este marginita numar de stuf.

Cernetul-Florea, punct &nonometric, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comund Sf. Gheorghe. E situat in partea

ca la N. si satul Cernelile-d.-j.

Dundre. Cernetul a fost capitala

vestica a piase si

la S., lao departare de 14 de kil. CirciumT sunt 3.

jud. Mehedinti pana la 1842;

pe malul sting al girleT Cu acelasT nume. Are i m. inaltime

comuna Cernelile, satul Cernelile-d.-s.; apartine d-lui Constantin

acum este ruinata. In Cernetul se gaseste biserica Sf. Treime, zidita in forma de cruce, in anul 1670, de catre Voevodul loan Ghica. In istorie, Cernetul joaca un rol pen-

Mihail; Inainte apartinea d-luI

tru luptele date ad i si pe dimpia

Dinel Rizea. Are un venit de

SeverinuluT.

Cemelile-de-Sus, mofie particulara, jud. Dolj, plasa Ocolul,

a comuneT,

e inconjurat Cu stuf. Cernica, sat, pl. Dimbovita, jud. Ilfov ; face parte din com. rur. Cernica-Caldararul. Este situat la E. de Bucuresti, in padurea Cernica, la N. balteT cu ace14

CERNLCA

337

CERNICA

nurne. Se mal numeste si Cer-

Asta-zI este una din cele mal marr chinovh ale tal-el i locul de inmormintare al multor evlaviosT din Bucuresti.

nica-Moara. Pe tina sat trece pirlul Cernica. Aci este resedinta pri märieT.

Are o biserica, cu hramul S-il ApostolT, deservita de 2 preotT si 2 cintaretT ; o scoala mixta,

la Alexandru Moruzzi V.V. si o alta evanghelie, admirabil imbra-

frecuentata de 22 elevI si

cata, &árida de M. S. Regele

Aci se aflá o evanghelie de

8

eleve, cu intretinerea careia sta-

Carol I.

tul si comuna cheltuesc 2644 leT anual. Localul s'a construit din fondurile judetuluT in anul

Se sustine de u niT, cà intre manastire si riul DImbovita ar fi fost o manästire de calugarite in-

1888.

fiintata de jupineasa Chiajna,

Populatia luT e de 6o6 locuitorT. Suprafata totala a satuluT e de 3334 hect., apartinind statuluT 2850 hect. si locuitorilor 484 hect. Statul are 2500 hect. padure, 25 izlaz, 75 sterpe 250 le cultivà prin arendasT.

s o ti a VorniculuT Cernicatirbeiti,

dar care s'a desfiintat din cauzä

cä manastirea ar fi fost calma de hotT. Aci este o biblioteca, care cu-

prinde multe cartI bisericestI foarte vechT. Aceasta mandstire numara azi 121 calugarI, cu care statul cheltueste anual leT 28213. Din cauza balteT, vara, locul e cam nesanatos.

Comerciul se face de 5 circiumarT si I hangia. Are i helestea.

Numakul vitelor marT e de

preuna cu moara, afara de locul dintre helestea si padure pana in locul cedat locuitorilor Inchis cu santurT, care teren s'a lasat in folosinta manastireT.

O parte din acest teren s'a luat pentru fortificatiT.

Cernica, vIrf de munte, judetul Bacaa, pl. Trotusul, com. Hirja,

pe granita., in sirul cu acelasT nume. Are mo5 m. inaltime.

Cernica, fir de munir, jud. Bacal, pl. Trotusul, com. Hirja, pe granita., in dreapta SlaniculuT. La N. are virful cu acelasT nume. Se lasa spre S.

pana la 975 metri, pe la

iz-

vorul riuluT cu acelasT nume. In acestT muntI, pe povirnisul 11-

säritean, spre Moldova, se aflä locul Piciorul, numit pe ungureste Kis-Havas.

280 si al celor micT de 303.

Cernica, nandstire de calugarT, jud. Ilfov, situata pe doul insute din lacul Colentina, linga

Cernica, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

Cernica, dumbravii, jud. Badia, pl. Trotusul, com. HIrja, de pe

drumul ce duce de la Onesti Cernica, baitti, inconjurata de

satul cu acelasT nume. S'a fon-

toate partile cu stuf, inalt, jud.

dat de marele Vornic Cernica tirbeiti, la anul i6o8; are hra-

teritoriul comuneT rurale Cio-

Constanta, plasa Hirsova, pe

la trecatoarea Oituzul.

Cernica, pädure seculara, In valea pirluluT cu acelasT nume, jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.

Acest schit a durat mal bine de un secol, dar s'a pustiit din

banul ; situarà in partea vesticá a plaseI i cea nordica a comuner ; comunica. cu balta

cauza uneI ciume marT. La anul 1781, Arhimandritul Gheorghe

Ciungile. Este formata de Du'Are dintr'una din marile eT re-

Impreunl cu doT ucenicI de la Sf. Munte gasind acest loc puscu bine-cuvintarea Mitro-

vársarT de alta data. Are 30

Ilfov, pl. Dimbovita. Are 2840 hect. E proprietatea statuluT.

hect. intindere si produce putin peste.

Cernica, phig, jud. Bacati, pl.

mul Sf. Nicolae.

polituluI Grigorie,

aci. In timp de 2 anT s'ati strins

Cernica, baitti, jud. Ilfov, plasa

16 fratT. In anul 1784, sotiile

Dimbovita, asezata cam in centrul plaseT, formata de riul Colentina. Se scurge In rlul DImbovita spre E. de ca.tunul Caldärarul.

boerilor Golescu i Dudescu, aa dat mijloacele necesare pentra intretinerea schituluT.

traia. Owo, xareic Diclioluti C.toulutio, Vol,

Cernica, pädure mare, judetul

Trotusul, com. Hirja, de pe ho-

s'aa stabilit

La anul 1786, pe vremeaDomnitoruluT Mavrogheni, se strinsera aci 103 fratr, lar Domnul Mavrogheni Ii ajuta, dindu-le toate cele necesare pentru

1-1Irja. Esente: fag si stejar.

tarul TransilvanieT. Ese din mun-

tele Cernica si se varsa d'a stinga OituzuluT la Poiana-Sarata. E asezat dincolo de granitd. El curge in intregime de

la N. spre S.

Cernica, wzofie a statuld, jud. Cernica, piria, jud. Ilfov, linga satul cu acelasT nume. Ilfov, pendinte de manastirea ,

Cernica. S'a arendat pe periodul 1885-95, cu 9573 leT anual, im-

Cernica, vale, jud. Tecucia, si43

338

chRNICA

CERNUL

tuata 1ntre Troian i mosia locuitorilor din Brahasesti. Pe a-

Numarul vitelor marT e de 386 (107 cal si epe, 188 bol,

ceasta vale se aflä si cite - va izvoare. Incepe de la ripa Ur-

69 vacT i viteT, 4 taurI, 18 bi-

soiul.

Cernica, vale, in pl. Borcea, comuna Dichiseni, jud. Ialomita. Cernica, vale, izvoreste de la E.

formeaza padurea nesti.

i bivolite) si al celor micT de 588 (33 capre, 105 porcI si 450 01). Locuitori improprietdritT sunt 139, neimproprietaritT sunt 203. S'ati stabilit in comuna 3

Cernitul, deal, jud. Bacati, plasa

strainI.

Cernofca, brai secundar al bratu-

volT

de com. Comarnicul, pl. Pelesul,

jud. Prahova. Curge de la N.E. catre S.-V. si se varsa. riul Prahova, pe malul sting,

Cernicari, nzahala, din orasul

cam in centrul comuneT Comasnicul.

E. Aceastä mahala a fost mal

Tecuciiä, judetul Tecuciii. Situat pe stinga BirladuluT, la S.inainte pe vale linga. Birlad, fa.cind parte din com. Barcea ; In

Cernica-Cäldärarul, com. rur.,

urma s'a deslipit, si, din cauza

pl. Dimbovita, jud. Ilfov. E situata la E. de Bucuresti, in durea cu acelasT nume, pe malul de E. al balteT Cernica, la 15 kil, departe de Bucuresti.

deselor inundatil ale BirladuluT,

s'a stramutat pe deal, unde se afla i asta-zr.

Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, pe teritoriul catunuluT Cernul. Face parte din sirul dealurilor dintre Tazlaul-Mare i Trotusul.

lid Chiba, judetul Tulcea. Se desface la 4 kil. mal jos de orasul Chilia-Vechie ; se intinde spre E., pe o lungime de I2 kil. si se termina. iar cu bratul Chilia lingà Peuprava. Adincimea-T e

de 8 m. Cu bratul Babinof Meslin inchide insulele Ciornoiä si Meslin. Brazdeaza partea nor-

dica a plaseT Sulina si a com. Chilia si Sfistofca.

Cerni§oara, pida, In jud. Me-

Cernul, sat, jud. Bacan, pl. Taz-

Sta in legatura cu Pantelimonul, prin manastirea Cernica, printr'o sosea vecinala.

hedinti. Izvoreste din doua ciocT numite Ciuceve, i curge

laul-d.-s., com. Bucsesti; situad in valea piriuluT Cernul, la o de-

spre S. nu departe de Ciuceve,

partare de 600 metri de satul

Se compune din satele Cernica i Calddrarul. Are o populatie de 922 locuitorT, in care numar infra i calugariT de la

la locul numit Urzicariul. Se

Bucsesti (scoala). Are o biserica, cladita de proprietarul Ionita Gorgos, in anul

manastirea Cernica. Locuesc in 190 case.

Cerni§oara, rîü, ¡ud. Viicea, cel mal important afluent al riulul Cerna. Izvoreste din susul Ar-

Suprafata totalá a comuneT este de 4152 hect.

uneste cu apa Cerna. Contine pastravI.

1894; e deservita de I preot

masestilor din muntele Slátioara.

Statul are 3550 hect., din

E situat la S. de com. Horezul.

carT cultiva prin arendasir sai, 841 hect. (25 izlaz, 137 sterpe si 2547 padure). Locuitorir 602 hect. pe carT le cultiva., rezervind 8 hect. pentru izlaz. Contribuabilf sunt 172. Budgetul comund e de 4246

Curge paralel cu riul Cerna pana la com. Roesti ; se Intoarce catre

leT

la veniturr si 4138 leT la

cheltuelT.

Aratura se face cu 62 plugurT, 46 cu bol si 16 Cu LocuitoriT °A 81 care $i cärute, 69 cu bol si 12 cu cal.

Comerciul se face de 6 circiumari si i hangiä.

cintaret.

Populatia e de 157 familiT, avind 6103 suflete. Sunt 3 circiumT. Animale sunt: 35 caT, 452 vite

marT cornute, 139 porcT si 28 capre.

S.-V. si se varsa in Cerna in dreptul com. Coieni, dupl ce a udat comunele Mddulari, Modoia, Roesti i Coieni.

Valea-CernisoareT are o largime ma.xima de i kil. ; este populata, productiva si viabila.

Din tre locuitorT, 180 sunt plugarT.

I

Cernul, 1,140, jud. Bacati, pl. Taz-

Izvoreste din

muntiT

Savu i Tarnita din comuna Po-

durile, curge de la V. spre E. si se varsa. in Tazlaul-Mare, pe dreapta, mal jos de Tetcani, in fata satuluT Gura-CernuluT, la

Cerni§orul, trup de

ddure, a

locul numit Iaga, com. Buqqti.

statuluT, situata in com. Susani si Lungesti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Are 350 hect., care, impreunä cu trupurile Stupina (380 hect.), Girbovul (350 hect.) Lunca-Stanestilor (440 hect.),

Acest piriti, in cursul saa superior, pana la intrarea in catunul Cernul, poartá numele de Buda. El se incarca in comuna Podurile cu piriiasele: Funda-

tura, Branesti

i

Valea-Sosel,

339

CERNUL

lar prin comuna Bucsesti si Beresti, cu pirliasele: CAcicea, NItinisul, Leordisul, Bucsa, Trenta, Cioraci si Teiul.

Se cornpune din urmAtoarele 7 sate : Boblegi, Birdesti, Cersani, (de Jos si de Sus), Predesti Stefánesti, Strimbeni si Vkjesti.

Cernul, vale, jud. BacAa, plasa

Are o populatie de 214 familiT, cu 725 suflete, din carT 5

TazlAul-d.-s,, com. Bucsesti, pe

familiT TiganT. In comunA sunt

care se aflA cAtunele Buleriul

3 bisericT si 1 scoall primará.

si Cernul.

Budgetul comunei, pe anul 1885-86, a fost de 2280 ler 52 banT la veniturT si de 2215 leT

Ceroaia, piria, jud. Teleorman, strAbate teritoriul com. Birla, din pl. TeleormanuluT, in partea

de S.-E., servind de hotar intre mosiile Birla si Podisorul. Se

la cheltuelI.

Dupl o publicatie oficiall (1887), aceastA comunl are 188 contribuabill ; budgetul e de 3261 leI la venituri si de 2580

CERUL

intinde din marginca com. Bozieni spre N.-V. pAnA pe teritoriul comuneT Talpa, satul Oni ceni.

Certieni, pirtia,s, jud. Neamtu ; izvoreste din dealul cu acelasi nume, com. Birgloani, pl. de Sus-Mijlocul. Curge, traversind soseaua Birgäoani-Talpa, in apropierea celuT d'india sat, si se uneste apoT cu piriul Bahnita.

Certieni, pilla, la E. de satul LárgAsani, com. Negulesti, pl. Berheciul, jud. Tecuciti.

vars5. in 1.11.11 Cotmeana, in pàdurea BAdesti, dupä ce primeste si apele une! viroage,

leT la cheltuelf.

NumArul vitelor a fost, in a-

Certieni, vale, la E. de satul

Icoana, maT sus de cdtunul Po-

nul 1887, de 651 capete vite

L'ArgAsani, com. Negulesti, jud.

disorul.

marT: 589 bol si vacT, 62 cal, si de 2292 vite márunte: 1816

Tecuciti, peste riul Berheciti.

Ceroaica, vdlcea, care se formeazá pe teritoriul com. Mier-

oi, 22 capreis. 454 rimAtorT.

Certasti, sat O comund, in jud. Tutova, pl. Corodul, spre S.

Certe-Tele, lac, situat in partea

de Birlad, pe piriul Birzota. For-

meazA singur o comunl. Are

jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s.,

vesticl a plAseT Mdcin, in jud. Tulcea, si cea de S.-V. a com. Turcoaia, filtre Dunáre, din care e format si iezerul Turcoaia. E inconjurat cu stuf. Are 20 hect. intindere.

comuna Lacul-luT-BAban. Se desface din dealul Costandoiul ;

Certieni, sat, in jud. Neamtu,

brAzdeazd partea de V. a co-

com. BirgAoani, pl. de Sus-Mij-

muneI. E acoperit cu pAsunr.

locul ; e situat in valea de sub dealul cu aceeasT numire, pe

Cersani, com. mur., jud. Arges.

piriul Certieni. Se mArgineste la E. cu satul Ruginoasa, de care se desparte prin Culmea-Certienilor, si c.1

lesti, pl. Riul-d.-s., jud. Olt; taie dealul despre V. si se varsA In Iminogul, 'filtre cdtunele Catanele si Mosteni.

Cerpoaca (Mägura-), deal, in

(Vez! Cersanile).

Cersani-de-Jos §i de-Sus, sat, jud. Arges, pl. Gallsesti. Are 55 familir, cu 203 suflete. Face parte din com. rur. Cersanile. Are o bisericA cu hramul TotTSfintiT, deservia de 2 preotT si I entAret; are o scoalA primara rurald.

Cegarme, sati Cersani , com. rur., jud. Argesul, plasa Galasesti,

la 22 kil, de com. rur.

Costesti, resedinta tureT,

limita jud. Roman; spre N. cu satul Birgloani, de care se des-

soane. Locuesc in 230 case. In coprinsul acestei comune, pe valea ptriulur Birzota., sunt multe grädinT de zarzavaturT.

Comerciul se face de 15 persoane, in 16 stabilimente, din carT 8 circiume. Are o scoall primará de bAeti O 2 bisericT.

Cerul, deal, jud. Olt ; vez! Potericiul.

Cerul, loc, pe care a fost asezatä com. rur. Deveselul, din jud. Mehedinti, pl. Blahnita.

parte prin limitA conventionall. Are o suprafatA de 750 hect. si o populatie de 38 familiI, cu 182 suflete. Sunt 90 contribuabill.

Cerul, vale, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., sine de teritorul com. rur. Ruptura.

NumArul vitelor e de 350 capete, din carf: 20 bol, 80 yac!, 200 oT, 5 pord, 12 ca!

Cerul, sati Leamna, mofie a statulur, situatl pe teritoriul com.

si 32 juncT.

Brabova, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s. Mosia, foastA proprietate a d-neT

subprefec-

si la 31 kil. de Pitesti.

866 locuitorT, din carT 202 contribuabilf. ,5 tia carte 138 per-

Certieni, deal, jud. Neatntu ; se

Catinca Ciocazan, s'a arendat

340

CERCLUI (LACUL-)

pe periodul 1893-94, Cu 3700 ter anual.

Cerulul (Lacul-), lac, la S. de comuna Mdrgineni, jud. Teleorman.

Cerveni, trup de mofie, nelocuit, care constitue mosia Gogosari, pl. Marginea, jud. Vlasca. Cervenia, com. rur., in plasa Marginea, jud. Teleorman. E situatd pe partea stingd a riuluT Vedea.

Are drept limite riul Vedea la S., com. Beiul la N., la E.

cimpia Burnazul, pe care se intinde pdnd aproape de comunele Cacaleti i PIetrosani din jud. Vlasca, precum i hotarul mosiilor Brinceni i oimul, pe partea dreaptá a riuluT Vedea,

la V. In partea despre V. se afld pldurea numitd. Pdldscuta, limitrofd cu com. Beiul, unde se im-

preund apele riurilor Vedea Teleormanul i mal spre S. o altd pddure numitd Lamba-Mitroiti. Intinderea comuneT, cu a mosier aflatdpe &lisa, este de peste

6000 hect. Mosia, foastd proprietate a principelul Dimitrie tirbeiti, a trecut in anul 1884, In stdpinirea Asezámintelor BrincovdnestT din Bucuresti. Proprie-

tatea are 4750 hect. arabile, 500

hect. pddure si 250 hect. izlaz livezr; maT sunt i ca 150

suflete,

CESCULLf (VALEA-)

din carr 312 contri-

neni-d.-j., pl. Filipesti, judetul

Numdrul vitelor este de 5188 capete, din carT: 683 caT, 1563

Prahova.

vite marl cornute, 2868 mArunte si 274 porcT.

vite

Cervenia, piVig, ce izvoreste din fundul vdeT Cervenia si se Var-

Budgetul comuna este de leT 7943, la veniturT si de leT 6949,

s6 in piriul Rosioara, la S. de com. Ditesti, pl. Filipesti, jud. Prahova, acind maT multe zig-

la cheltuelT.

Are o scoall cu un invdtätor, frecuentatd de 28 elevV, o bideservitd de 2 preotr si 2 cintdrell. Comuna Cervenia comunicd la N. cu Beiul si la S. cu Contesti, prin cal vecinale. Comunicatia cu com. Zmirdioasa, se face printr'un pod situat la moara de la cdt. oimul, pe apa Teleormanului. Distanta pdnd

la Alexandria este de 18 kil., pdnä la Zimnicea de 23 kil. ; la Turnul-Mdgurele, resedinta judetuluT, 49 kil. si la Giurgid, 54 kil.

Cervenia, deal, in com. rur. Rosnita, pl. Vdilor, jud. Mehedinti.

Cervenia, deal, in com. rur. Lupoaia, pl. Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.

Cervenia (Fundul-Viei-), loc izolat, in com. Ditesti, pl. Filipesti, jud. Prahova ; proprietatea d-ner Maria C. Filipescu.

hect. vil ale locuitorilor. Numdrul locuitorilor improprietdritT

Cervenia, mofie, a Asezdmintelor Brincovenest! din Bucuresti, in jud. Teleorman, plasa Margi-

este de 273, pe o intindere de 456 hect. Trupul de mosie, pe

ne!, com. Cervenia. Are o in-

care sunt improprietdritT locuitoril poartá numirea de Pdlia ;

el se intinde din hotarul com. Zmirdioasa la V., merge in linie dreapt.d. la E. si de ad continud

spre S. pand în hotarul mosiei Cacaleti, din jud. Vlasca. Populatiunea comuneT este de 478 capT de familie, cu 2227 de

Provita, la V. de com. M.Irgi-

buabilT.

tindere de 5500 hect. pdmint arabil i pddure. Teritoriul acester mosif se intinde si in jud. Vlasca, pe cimpia numitd. Burnazul.

zagurr.

Cervenia, vale, in com. rur. Rosiuta, pl. Vailor, ju d. Mehedinti.

Cervenita, pidil, in com. rur. Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti ; se formeazd din hotarul com. Peri, trece prin De-

gerati si se varsd. spre E. de lac, in Husnita, in dreptul SatuluT Ceochiutul. Pe acest se afld maT multe morr.

Cervenita, vale, In com. rur. Degerati, plasa Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.

Cervice§ti, sat, in jud. Botosani, partea de N. a comuneT Cuco-

reni, pl. Tirgul. Are o suprafata de 1721 hect. si o populatia de 188 familiT, cu 691 su-

flete. In acest sat sunt 2 bisecarT una in ruine, deservite de i reot si 2 cintdretI. Vite sunt : 245 vite marT cornute, 36 caT marT, 400 o! Si 42 mascurT. In sat se aflA i cfr. ciumd ; sunt 2 meseriasT.

Cervice§ti, pildure, jud. Botosani, pe mosia Cervicesti, com. C icoreni, pl. Tirgul. Are o in-

tindere de 572 hect.

in com. rurald

CesculuI (Valea-), vale, fricepe de pe cimpia dintre com. Cioldnesti-din-Deal si Valea-Tele-

Lupoaia, pl. Motrul-d.-s., judetul

ormanuluT si se termind in Va-

Mehediffti.

lea-ClineluT, intre comunele Gd-

Cervenia,

Cervenia, ph-la, ce se varsd. in 111

rdgla si Necsesti, judetul Teleorinan.

211

CESNA

CETATEA

Cesna, inunte, in jud. Mehedinti, plalul Closani.

nei, jud. Muscel. E situat ling5.

Cu comunele Gemeni saii Dir-

sosea.

vari si Salda, din jud. Mehe-

Cesna, pirla, in jud. Mehedinti, plaiul Closani. Se varsa in apa

Ce§melei (Valea-), vale, com. Deleni, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Cerna.

Cesme, deal, in jud. Tulcea, pl. Istruld, pe teritoriul com. rur. c5.tunul Eschibaba. Se desface din dealul Ali-

Ce§melei (Zivoiul - ), zdvoia , com. Cacova, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Ciamurli- d. - s.,

faci si se intinde spre E., avind

o directiune generall de la V. spre E. Brazdeaza partea nordica a plaseI si pe cea vestica a comund. Merge de-alungul

Cetate (La-), jid. Teleorman. VezT Zimnicea.

Cetate (La-), jud. Teleorman. Veif Contesti.

dinti si cu com. Risipiti, din judetul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,

la S. cu com. Hunia, lar la E. cu com. Fintina-Banuld si la V. cu Dunarea. Limita linieT de N. incepe din Magura-DirvortkluT, merge spre E. para la Movila-Lata. Cea de S. e paralela cn precedenta ; cea de E. merge

de la Dunare printre FintinaBanuld i Cetatea, panä la ho-

tarul Dobridor, iar cea de V. din Durare pala la hotarul

Cetate (Dealul-de-la-), deal, in jud. Constanta, plasa Silistra-

Terenul comuneT este putin accidentat de dealul numit Ce-

Noug, pe teritoriul comuneT rur. Satul - Noti, catunul Satul-Noth

tatea, care se intinde spre S. si pana in Durare. Acest sir

Dere, Eschibaba, asupra pirlului Beidant, si a drumuld comunal

Este mal mult o prelungire a

de dealuri este intrerupt de multe

dealuluT La-Dota-Movile; se in-

val si vilcele. Dealurile sunt a-

ce le uneste. El este de natura pietroas5., acoperit in viri cu

tinde spre E., intr'o directie generala de la S. - V. spre N.-E., brazdind partea nordica a plä-

coperite cu gradinariI i semanaturT. Partea de N. este cam easa,

piriului Ciartesti. Se prelungeste

spre S.-E. cu dealul Cail-Dere.

Are un vid inalt de 286 m., dominind asupra satelor Cail-

pasunT, si pe la poale cu putine

seT 5i acea a comund. Ramificatiile nordice se sfirsesc pe malul

paduri.

Cesme-Culac, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comuneI rur. Enisala. Se des-

durarean, iar cele sudice si estice pe malul de N. al iezeru-

face din poalele nordice ale dea-

estice se gäsesc ruinele une

se indreapta spre N., avind o directiune generala de la S. la N. Brazdeazä partea estica a plaseT si a co-

cetatT vechT, de la care 5i-a luat

lulul

muna Ea merge numai prin tufärisurr si padurr, pe la poalele estice ale dealuluI Iasburun. Este Mata de soseaua judeteanl Babadag - Enisala - Jurilofca. Dupa 3 kil. de drum, se deschide in stuful de pe marginea iezerulur Razeltn.

Cesmeaua, surpdtura unid deal, in dreptul cat. Izvoarele, resedinta com. cu acest nume, pl. Siul-d.-s.,

jud. Olt. Ad se fa-

brica cdramida.

Cesmeaua-Ciobanulur, loc, comuna Racovita, pl. Riul Doam-

lur Oltina. La poalele sale sud-

numele. Este de natura stincoasa, facind malurile Dunarei si ale iezeruluT Oltina sA fie inalte i pietroase. Este acoperit cu finete i tufari5urT. Pe muchea sa merge drumul comunal Pirjoiul-Oltina.

Cetatea, com. rur., jud. Dolj, pl. Cimpul, la 76 kil, departe de Craiova 5i la 22 kii, departe de resedinta piase, orasul Calafat. Situata pe loe ses, la poalele dealului numit Cetatea, ce se intitule dealungul malulur sting al Dunard. In dreptul comuneI Cetatea, pe malul drept al DunareT, se gasesc satele Casas, a si Gamatarci. Se invecineste la N. si N.-V.

iar pe cea deluroasa se gasesc multe izvoare, transformate in finttni, pentru intretinerea dinilor, in timp de seceta. Mara de Durare, comuna este udata de riuletul Reca, care izvoreste aproape de Dunare, in jud. Mehedinti si se varsä in balta Ochiul, de Miga Durare. Pe teritoriul jud. Meheditni, acest piriti se numeste Drincea.

In comuna are indreptare de la N.-V.-S.-E. Pe el se afla o multime de podete ; lar in drep. tul jud. Mehedinti cite-va morí. Inainte, com. Cetatea se numea Ulmul ; atuncT era compusà

din doud catune: Ulmul si Cetatea. Mal tirziti, fostul proprietar Dumitru Haralambie le-a unit sub numele de Cetatea. Numele de Cetatea vine de la o cetate de pamint inconjurata' cu un sant, avind forma de circomferinta. Aceasta comung a fost teatrul razboaielor dintre RusT si Ture, in aniT 1853 58. Azi se comp me din catunul

CETATEA

CETATEA

342

de resediatà Cetatea si din Ul-

Me.scr:J4I suat 58, dia carr : frerarT, 18 ciz-

mul.

20 croitorT,

In comuna se afla o singura biserica, fondatd. la anul 1840,

marr, 3 curelarI si 2 lemnarl. In comuna se &ese 280 co-

de catre Dumitru Haralambie, cu

merciantr, dintre carI 8o sunt

hramul la Sf. Constantin si Elena. Pe frontispiciul bisericer se afla o inscriptiune, in care se arata numele fondatorulur, precum si anul fondarer. Este deservita de 2 preotI si 2 chi-

Rominr. Circiumr sunt 30 5i bacaniT to.

tAretr.

Budgetul comunei pe exercitiul 1893-94 este de 13390 leT, 48 banT, la veniturr si de

Se &ese in comuna cite-va cruel cu datele de 1818, 1819, 1820. Acestea sunt resturr din cimitirul si biserica satulur din vechime.

15

Comuna este strabatuta de calea judeteana Calafat-Severin,

lunga de 6 kil. pe teritoriul comunal.

13005 leí, la cheltuelf. Vite cornute sunt 320, or 89 si cal 18.

In com. Cetatea sunt doua scoll primare, una de baetT si una

Cetatea, ciz"tun, in jud. Teleor-

de fete; ambele in cat. Cetatea. coala de baetT functioneaza

man, pl. Tirgulur; tine de comuna Antonesti si este situat

din 1817, lar cea de fete din

pe proprietatea d-lur D. Orbescu. Are o populatiune de

1878_. Sunt intretinute de stat. Ad un singar local.

In anul scolar 1892-93 att

465 suflete, dintre carI 91 contribuabilr.

fost frecuentate de 140 baetT si

Dolj, pl. Bailesti, com. Sili4eaCrucer, satul Cioroiul-Nod, despre care se zice, cA dateaza din timpul celor din urma razboaie ale Rusilor ca Turcir.

Cetatea, ruind de cetate, judetul Dolj, pl. Bdilesti, com. Bistre. tul, pe malul sting al Dunard, In fata oraselulur bulgaresc Tibrul-Palanca.

Cetatea, urme de cc/ate, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Cotofeni-din-Dos. Se gaseste pe un deal in padurea proprietarulul, colonelul I. Gigirtu. Se zice ca dateaza din timpul navalirer barbarilor. Cetatea, are o forma triunghiulard., este asezata in virful unur deal, si de trer partr,

a rime spre E., N. si S., este inconjurata de o vale adinca de 20 m. Spre V. se N'Ad urmele unur zid, gros i inalt de 8 m. Intr'o parte zidul este

36 fete, din 490 in virsta de

Cetatea (Bleve§ti), sub-divizie

carte 1500 locuitorl, din cari 1350 barbatT

a catunuluT Cirlomanesti, din co-

muna Gura-Niscovulur, judetul

mar putin inalt, unde se crede ca ar fi fost poarta cetater. Zidurile inconjoara cetatea din

150 femer.

Buzad.

trer partí, dota sunt in latul

scoala.

titi

Populatia comuner este de 3366 suflete, din carI 1979 barbatí si 1587 femer. Din& acestia, 200 sunt streinI: BulgarT, GrecT, Sirbr, IzraelitY, etc.

Dupa legea rurall din 1864, sunt 394 impamintenitT, lar dupa

cea din 1879, sunt 17 insurater.

Cetatea, sub-divizie a catunulur Cringul, din com. Patirlagi, jud.

bile, 130 Jinete, 70 izlaz, lac si teren sterp.

50

Mosia de pe teritoriul comuneT se numeste Cetatea. Are un

venit de 147955 ler; apartine proprietarilor i locuitorilor. Viile de 400 hect. apartin locuitorilor improprietaritr i dau vin negru. Pe mosia Cetatea este o ¡ma-

Cetatea. V. satul Pocreaca, com. Poiana-Cirnulur, pl. Crasna, judetul Vasluiti.

Cetatea, cetate de parnivt, plasa Jiul-d.-mj., comuna Foisorul, judetul Dolj.

Cetatea, urtne de ce/ate, pl. Puld.-mj., comuna Segircea, jud. Dolj.

Cetatea, deal, jud. Bacati, plasa Bistrita-d.-j., pe teritoriul com. Racaciunr, cu urme de intariturl In pamint, inconjurate de santurr adincr.

Cetatea, reclute vechr in pamint, jud. Mehedinti, plasa ampul, corn. rur. Gemeni.

Cetatea, colind, in jud. Buzad,

Cetatea, urmd de ce/ate, judctul

a atras atentiunea din timpil

Dolj, pl. Bailesti, com. Silistea-

cer mar departatI ca sa fie fortificata, pentru ca domina gurile vailor Buzaul i Niscovul, poate rezista off-carel forte, care

Crucer.

ra de aburi si una de apa, pe rtuletul Reca.

de 6 pogoane.

Buzd.d.

Suprafata comuneT este de 5750 hect., din carT : 5500 ara-

cetater i unul in lungul el. Inauntrul cetater este un loe mare

Cetatea, urmd de ce/ate, judetul

com. Gura-Niscovulur, catuuul Cirlomanesti. Aceasta localitate

313

CETATE A

ar incerca sli Inainteze pe aceste fiind un punct din cele mal strategice ale tAreT.

Cetatea, deal, pl. Jiul-d.-mj., com. Padea, jud. Dolj.

Cetatea, movilä mare de plimint,

ga piriuluT Racova, se afld o

Cetatea, loc izolat, pe un platoù

movild, inconjaratd de un $ant, care, se zice, ar fi tot din

indas, la S. V. de com. Bu-

timpul luT tefan-Vod'a'. Pe $esul numit Valea-Caselor, aproape de Poene$ti-Rlize$1, de-

afla 2 movile.

poaia-Magazia,

hedintl, plasa Ocolul-d.-s.; Vine de comuna ruralg Bobaita. Are

loculuT

comuneT Antone$ti, pe valea

pl. Co$ula.

Tin o asa.

i-a dat numele de Ce-

juratI cu $ant, ce are incá azT adincimea de 31/2 m., si lungimea

m.; are tariná in val pe parea din lliuntru ; are o de 6112

Cetatea, movila, In com. PucheniMiel, pl. Crivina, jud. Prahova; unde in urma slipliturilor flicute,

singurA deschizliturli in partea despre S.

Cetatea, deal, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Strunga, spre V. de satul Gaureana. Cetatea,deal, jud. Suceava, pe rno-

$ia Brana; e acoperit cu pddure de fag. In juru-T se observl dota rindurT de $anturT circulare.

Cetatea, deal, in partea de V. a com. Poene$ti, pl. Racova, jud. Vasluili ; se prelunge$te dea-dreapta piriuluT Racova. Pe vírful luT se vlid $i pling astà-

Cetatea, pa'clure, supusA regimuluT silvic, comuna Ceateni-dinDeal, plaiul Dimbovita, judetul MIscel, in intindere aproxima-

tiva de 450 hect. Se invecine$te la N. ca Mosneni, la S. ca pIdurea d-nel

Eliza Filipescu, la E. cu riul DImbovita $i

s'ab gAsit mal multe sAbiT, cutite,

iatagane $i alte obiecte.

fortificatiune, amindoug avind pozitiunT inalte $i strategice, pe dreapta riulur Vedea.

lateni, com. cu acela$T nume,

ir

tatea.

fl-

Cetatea, ino,cie, in pl. TirguluT, jud. Teleorman, pe teritoriul

Se glisesc pe aceastä platforma, urmele uneT fortificatiT de plimint in forma trapezicl,

numesc Cetatea-luT - Traian ;

fi

%afina locuitorilor din satul Cor-

11

un fort pe care locuitoriT

cA ar

Cetatea, loc, judetul Dorohoiti, pe culmea dealuluT OdlieT, in

Cetatea, deal cu vir, In jud. Me-

i

cut parte din acela$T plan de

Cetatea, deal, jud. Dolj. V. com. nita.

chime. E o mare cetate, pe dreap-

ta Vede!, care ar fi fost contimporaná ca cea de la Crim-

Cetatea, insulil, pl. Cimpul, com. Cetatea, jud. Dog.

rural Batoti, din plasa Blah-

ze$ti, pl. Mijlocul, jud. Olt. Se zice d aci ar fi existat in ve-

a dreapta piriuluT Racova, se jud. Dolj. V. com. rur. Boto$e$ti,

din plasa Dumbrava.

CETATE A

Cetatea, loc, in padurea de pe muchea dealuluT din unja Prutullir, ce domina asupra $esuluT $i a satuluT Oroftiana-Frunzetti,

com. Oroftiana, pl. Herta, jud. Dorohola. AicT se yac:1 urme de $anturr ce ali inca o adincime peste 41/2 m., Cu un val pe latarea launtria. Suprafata inchisA are argimea mal micá de cit lungimea ce este de 401 in.; cuprinde 5 hect. 73 ariT. Dupä traditie, de uniT se nume$te Cetatea-Sa$ilor, iar dup5. altiT Cetatea-Le$ilor. Se zice aicT a urmat o mare lupa intre MoldovenT i Le$T.

zI urmele a douli. $anturT, carT, zice legenda, ar fi fost flicute in timpul cind tefan- cel-Mare, a avut rAzboiul cu Turcif, pe Valea-RacoveT. Aceste $anturr, in localitate, se numesc tabiT.

Cetatea, loc strimt, jud. Muscel, pe lid Dimbovita, nutait ast-fel

In vale de la acest deal, aproape de cltunul Hir$oveni

malul drept al riulur Dimbovita, s'a fa'cut o osea, care leagg

(Slobozia-StrajesculuT), de-a san-

Tirgovistea de ampulung.

pe tot locul din fata CetliteT-luiNegru-Voclà.

Prin Cetate, pe

la V. ca valea

Greci.

Cetatea, pädure, pe proprietatea Cervenia, jud. Teleorman, In intindere de 500 hect.

Cetatea, pichet de granitä, pe marginea DunäreT, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, pe teritoriul comuneT Batoti.

Cetatea, vîrful cel maT inalt din dealurile Odobe$tilor, judetul Putna. Se aflá pe drumul spre Mira, la i kil. de Odobe$ti, intre acest ora $ Capdtanul. Piscul acesta, in partea despre Milcov, formeazli o rip5. colo-

sald din vid' $i pinli. jos. Se zice cä aci ar fi fost cetatea Craciuna. Movila Cetatea face parte din podgoria Odobe$tilor apartine la 2 negutlitorT, carT

ig ati acolo viile..0 mare parte din movila, anume cea despre

844

CETA-FEA

Milcov, este ddrimatá de apl.; In partea despre N. se cunoaste

CETATEA-HERTEI

Ad i se vad ruinele uneI vechI

de satul Valea-Seacä, inteo pa.

cetätI.

dure de tufl. Are o suprafatä de 6400 m. p., inconjuratl. de

bine santul, cu care ea a fost

se trece santul prin o dilml

aciuldtesti, jud. Dolj, ce in-

un sant adinc numaT de 20-50 centimetri si cu Pargimea de

de plmint, apoi intri pe un parapet ce a fost imprejurul mo-

conjoará ruinele bisericeI zisä.

6

Casa-A1135..

fost numaI prin partea de Sud-

inconjuratä. Din vil, la movilà,

Cetatea, faniurr, pl. Jiul-d.-j., com.

vileI, in látime de un stinjen si jumátate, si apoI de la acest parapet se ridica in sus o movild. Atit movila de deasupra, parapetul si santul sunt acum acoperite cu tufis si arborT. VieriT vecinT spun cl. slpind viile, adese-ori gasesc ghiulele intregr

buclitT de ghiulele groase, ceca-ce dovedeste, el aid a si

fost o redutd si un punct militar de observatie la marginea

Cetatea, val.., in eltunul VArtul, com. BálAcesti, din pl. Ocolul,

jud. Gorj ; incepe din dealul cu acelasi nume, merge paralel cu vatra satuluI si se terminá spre S.-V. la extremitatea satulta; aceastä vale este formatá de dealul Värtul.

Cetatea-de-Floci, jud. Ialomita. (Vez! Floci).

7 metri. Intrarea pare a fi

Vest. Traditia spune el ar fi fost ad o cetate, ridicatá din ordinul comandantuld unui corp de ostire, stabilit aci pentru a opri nlvali-

rea Turcilor. Comandantul ar fi fost o fatá t'inda, pe care, Domnitorul pf-el de atuncI dovedind-o cl. este fatá, i-a dat multe

darurI si a poruncit ca cetatea sä. se numeascl CetateaFeteI.

Are! despre Muntenio.. Aseme-

nea muncele ?imite se vád pe marginea tara muntenestr peste Milcov, la comuna Virtescoiul,

care de asemenea probeazd a fi fost puncte de pazá militará. Insä. urme de cetate sor' mine, nu se vad. Cantemir, in «Descrierea Moldoveh, vorhind despre cetatea Cráciuna, zice, cá ea se atla la piciorul munteluI VranceI, nu departe de mänástirea Mira, cl. pe timpul ltif se vedeati ruinele eI, si cá. locul acela pe timpul luI, se cherna Crdciuna.

Din asta se vede

ca cetatea era la poalele munteluI, lar nu pe virful munteluI, cl. ea era aproape de manastirea Mira, la poalele muntelui VranceI. Asa dar, nu pe dealul Odobestilor. In tot cazul, ea n'a fost departe de piscul ce poarta astAzI numele de Cetatea, poate

pe locul unde astazI este satul Capiltanul, 1 kil. mal sus de piscul pe care stä. tabia de care am vorbit si pe care, unir din nestiintä., o cred a fi Cráciu na.

Cetatea-de-la-Antone§ti, cetate, numitä. de Cezar Boliac, Tinosul ; este situatá la N. acelei comune, jud. Teleorman, si e inconjuratá din toate pártile de apl. (Vez! com. Antonesti). La

plasa Oltetul-d.-S., jud. Vilcea.

gAnele,

anturile si Meterezele-

VechI, loc izolat, pe marginea

dreaptl a vleI Vldsia, 500 m. departe de com. aciulati, spre N.-V. si la hotarul de N.-E. al

exploratiunile arheologice fa-

comuneI Balotesti.

cute imprejurul acester cetAtI, s'ati gásit vil-hui de lance, sd-

Aci se vád niste vechI redute, despre carI circull ur-

getI de silex si ornamente de purtat la git. Cetatea-de-la-Cervenia, cetate,

matorea legenda : «Aceastä. cetate s'a fácut pe timpul nává.lireT barbarilor, de o fecioará. de Domnitor, care,

situatä spre hotarul mosier oimul, jud. Teleorman. Aci s'ali fäcut importante descoperirI ar-

robiti, a ales acest loc mal re tras, unde s'a ascuns. Ea luase

heologice.

Cetatea-FeteI, vechie cetate, in

vázind pe tatát

si familia

el'

maI multT oamenr inarmatI, pe carl i-ati pus d'ati zidit cetate. TurciI urmgrind - o, i-a

jud. Ialomita. Locul, unde a fost

dat de urml. Apoi se

aceastl cetate, nu se cunoaste

el s'ar fi incins o lupa crin-

sigurantl. Se dl aceastá numire unor urme de 85.0.-

cend futre oameniI din cetate si

cu

turI destul de pronuntate, carI constati dintr'un loc pAtrat inchis cu santurI adincI. Niel o urmä de zidärie sati inscriptiune nu se aflä, care sä. justifice numirea de cetate. Sdpdtura, Oreja i se da aceasa

Cetatea, pisc, com. Grádistea,

Cetatea-Fetei, ce'I zice si Gor-

numire, este la to kil. de satul Lupani si la 5 kil. spre S.-V.

zice

Turci'.»

Cetatea-HerteI, loc, jud. Dorohoiu, pe muchea 'Mala a dealului Hertusca, de pe teritoriul satuluT cu acelasI nume, com.

Movila, pl. Herta. Are lungimea de 226 m. si lltimea de 122 m. E de forma pltratl si e inconjurat de marf santurf Cu

CETATEA-JIDOV E

valurile pe din läuntru. Se vad la mijloc urmele a douä. santuff ce o intretae. Pe ad i s'ad gasit In vechime: sagetI, pärtI de

CET4ENI-DIN-DEAL

345

rdzboaiele ion contra Turcilor, trupele ion prin aceasta trecatoare.

la S.-E. de Cimpulung, aproape

20 kil. departe de acest oras. Este asezata nu departe de ma-

arcurI, de topoare de piatra, Cetatea-TurnuluI, j1d. Teleor-

lul drept al riuluf Dimbovita, pe un deal inalt; In timpul er-

caratnizI si zgurd.

man. (V. T.-Magurele, comuna

neI, comunicatia e aproape im-

urbana.).

posibila.

Cetatea-JidoveI, urine de cetate, ce se &ese .in Valea-Alba, pl.

Cetäteaua, pise, pe culmea de

jiul-d.-mj., com. Bucovatul, jud.

deal ce se 'asa din creasta Car-

ale carel ruine se vad in apro-

Dolj.

patilor, printre girlele Drajna Teleajenul, com. Drajna-d.-s.,

piere.

plasa Teleajenul, jud. Prahova. Aci, se crede, a fost un pichet militar de observatiune, atit asupra lagarulul dupa. Gradistea, cit i asupra soseleI dupa Valea-Teleajenului si a ocnelor de

Cetäteni-din-Deal

Cetatea-Latinilor. (VezT com. rur. Orevita, din plasa Blahnita, jud. Mehedinti). Cetatea-Mare, rumia a une! veclif

Numele sali de Cetate ir vine

cetatI satt urme a une! vechI la Gura-Vaer-lur-Dragomir. Intarituff, situata In snarginea de Nord-Eest a comuneT Daeta, la extremitatea judetuluI Cetäteaua, pirig; izvoreste dinRoman.

Cetatea-Mogo§e§ti, jud. (Vez! Cetatuia, com. Ghermanesti).

de la

Cetatea-luI-Negru -Vodä,

Se compune din 2 catune : i Mesteaca-

nul; si se märgineste la N. cu com. Bádeni-Paminteni, la S. cu

com. Valeni, la E. cu com. Pu-

cheni si la V. cu comuna Boteni.

Are i ro contribuabili i b udgetul saa pe anul 1889-90 prezinta la veniturI 1005 lel si la

tre dealul Brozba si Dealul-Mare,

cheltuelI 999 le!.

comuna Amarasti, plasa Oltuld.-j., judetul \n'ice a ; curge spre Sud pe teritoriul comuneI Ne-

In com. e o scoala mixta, cu Intretinerea cdreia statul cheltueste anual 1242 I.; scoala se frecuenta.

moiul.

de 3o elevr si 3 eleve, din numarul de 47 135.etI si 38 fete in

Cetatea-Muerli. (Vez! Muereni).

Cetäteaua, pod4, jud. Suceava, pe dealul Cetatuia i spre E. sa-

tulul Radaseni. Aci se gasesc

Cetatea - Näsoe§tilor, pirdure, judetul Bacäü, plasa Tazlaul-

din dind in cind antichitatI, ca:

d.-s., pe teritoriul comund Na-

vase de lut , unelte de pia -

diva.

tra, etc.

Cetatea-Nearntului, jud. Neamtul. (Vez! Neamtul, Cetate).

Cetatea-Oate, ruine, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul comuneI urbane Hirsova

CetateI (Valea-), vale, in raionul comuneI Dobresti,

Pod-

goria, jud. Muscel, care dupd ce udä partea de V. a comuneI, se varsa in girla Circinovul.

anume pe malul drept al DunareI,

la 500 m. spre N. de

locul de unde se desface Orla numita Privalul-10-Tair-Buaz In dreptul unde Dunarea se des-

face in doua mar! brate: Dunarea-Nouä i cea vechie sati Canalul-MacinuluI, Haga o pa-

durice de sala la 8 kil, de orasul Hirsova ; ala sunt niste ruine foarte vechf. In anif 1828, 1853 si 1877 Rusif aü trecut, in 0747u. Nuret

uttrionol corma. Vo a.

virsta de la 6-12 arff. cante 8o barbatI si 4 femd. In comuna sunt 2 bisericI,

deservite de i preot si 2 das; el se intretin din ajutoruI benevol al locuitorilor. Locuitorli sunt mosnenI i pentru vatra satuluI a facut schimb cu proprietara, d-na Eliza Filipescu, dind goo pogoane livede

pentru 300 din sat. El ati in devalmasie o mica portiune de livede si o padure ca de vr'o 600 pogoane.

Pe la Estul comund trece so-

Cetätel (Virful-), vive de munte, In cat. Gura-Belief, com. Breaza-d.-s., pl. Prahova, jud. Pra-

seaua judeteana Tirgoviste-Cimpulung. Comuna e asa de mica,

hoya. Cade in partea de E. a

in cit veniturile abia pot face

soseld nationale.

fata cheltuelilor.

Cetäteni, sat, jud. Neamtu. (V. Nemteni).

O osea comunala, in zigzagurI i foarte repede, uneste Cetäteni- din - Deal cu ce! dinVale.

Cetäteni-din-Deal, cont. rur., pl. Dimbovita, jud. Muscel. E situat

Cetäteni-din-Deal, sat, judetul 44

CETXTENI-DIN-VALE

816

CETATUJA

face parte din com.

Pdminteni. De la jumAtatea co-

Cetätuei, (Dealul-), deal, la E.

rurald Cu acelasT nutne, plaiul

mune se ramified un drum ce leagd comuna cu Cedteni-dinDeal. In comund sunt multe

de satul Homocea, plasa Berhejud. Tecuciti; e numit ast-fel

Cetäteni - din - Vale, com. rur., plaiul aimbovita, jud. Muscel, la S.-E. de Cimpulung; 20 kil. departe de acest oras. Este si-

stind primejdioase, i carT poarta numele de : ColtiT-DoamneT,

numit CetAtuia.

tuad. pe malul drept i cel sting al riuluT Dimbovita.

In comuna este o singurd biseria, ziditA din temelie in tre aniI 1868-1871, la care a contribuit si M. S. Regele cu 300 galbenT. Inainte a fost o miel bisericutd de lemn, lar pAnd atund oficiul se fAcea in Schitul-Negru-Vodd. AceastA bise-

Muscel ;

Dimbovita.

Se compune din 2 catune : CetAteni-din-Vale

i Diaconesti,

si se mdrgineste la N. cu com. BAdeni- Pdminteni, la S. cu comuna LdicAi-Runceasa, la E. cu com. Pucheni i la V. cu com. Cetäteni-din-Deal. Numele-I vine de la Cetatealur-Negru-Vodd, ale cdreT ruine

se väd i azI, unde exista si o micd bisericutä sdpatd in sana.;

bisericuta poartd numirea de Schitul-Negru-VocIA.

Are o populatie de 783 locuitorI, 380 bärbatI si 403 femeI; 139 capr de familie, carI locuesc in 141 case. Dupd starea civild sunt : 277 cdsdtoritT, 459 necdsAtoriti, 46 vAduvI si I divortat. 30 cal i epe, LocuitoriI

ColtiT - SoimuluT, Coltul-TrAsnit, etc.

riel e deservitd de I preot

dul-Boerulur, unindu-se cu raiele Recea si Plochi, formead

de acolo piriul Mona. Cetätuia. (VezI Movila-Giurchea, jud. Bacat1).

loare negricioasd, ca de lac stdtut. Pe ripT si Orate se gdseste in mare cantitate piatrd grezie. Scoalrt, Cu intretinerea cdreia statul cheltueste 1404 leT anual, e frecuentad* de 35 elevI si e-

sat, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-j.,

leve. Ea datead cam de vr'o 40 anr. Actualul local s'a construit in anul 1885.

mtnt, pInd la o adincime de 3 metri, se gAsesc hirbud de olArie de diferite grosimr. S'ati gásit sdgeti i sdbiT de fier. La Cedteni-din-Vale se fac anual dota bilciuri, la 23 Aprilie si 26 Octombrie.

mosia Circiuma - de - Piatrd. $oseaua judeteand Cimpulung-Tirgovi5tea, leagd aceastá comund ci LAiegi-Ruirceasa si Badeni-

de V. si S. a satuld comunel Mona, pl. Podoleni, si la Po-

Cetätuia. (VezI Petro-Dava, jud.

becI, 117 pord si 202 capre. Comuna are 128 contribuabill. In anul 1886, budgetul comund era la veniturT de 1091

Locuitora improprietdrit dupd legea rurald din 1864 pe

jud.

Fdleiti; izvoreste din dealul de sub CetAtuia, trece prin partea

In raionul comuner se gdsesc dotad izvoare cu apd minerald, cu un debit mic, avind gustul acru i puturos si de co-

La locul numit Cetatea, se vdd urme de zidurI; si in pl-

e o pilla si o moard.

Cetatuel

2 dascAlf.

187 boT, 158 vacT, 33 taurT, 69 viter i vitele, 1639 oT, 94 ber-

leT si la cheltuelf 1013. Riul Dimbovita trece prin comund si in el se varsd urm5.toarefe 5 piraie, carT seacl in timpul secetos: Valea - Perilor, Valea-lul-Anghel, Valea-MAgureT, valea Mitoi i Chipuri. Pe Dimbovita, in raionul comunei,

pentru cd aicr se afld un loe

Neamtu).

Cetatuia, in vechime Orzä§tea, com. Nadisa ; situat aproape de

limad, la o depdrtare de 4'12 kil. de satul Nadisa (Koala). Are o bisericd, deservid de un cintdret ; a fost ridicatd la 1873. Circiumd e una. Are o populatie de r04 familiT, cu 440 suflete. Vite sunt: i6 caT, 238 vite marT cornute i 19 porcT.

Cetatuia, sat, pl. Dumbrava-d.-j., comuna Vela, jud. Dolj ; cu 59 suflete, 26 bdrbatI si 33 femeT. Locuesc in 14 case si 5 bordee, CopiiT din sat urmeazd la scoala

mixta din satul Bucoviciorul. Acest sat este asezat pe costisea dealuluI Mocirla.

Cetäteni-din-Vale, sat, face parte din comuna cu acelasT nume, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Cetfituia, sat, face parte din com. rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud.

Vilcea. Are o populatie de 37

Cetätica, pisc, al munteluT Cor-

familiT. Ad i e o bisericd fondatA

netul, jud. Bazdá, com. Calvini. Dupd urmele 1-Amase, pare a fi fost o fortificatie.

de Pirvu Cdtand, la 1750 i reparatd de Florea Cdtand, la 1848.

Cetätuia, cetate, in com.

Cetatue (La-) , deal, jud. Suceava (vezi Baia).

rilr.

Dirvari-d.-j., plasa Cimpul, jud. Meheclinti.

347

CETXTUIA

localitate, in partea de

CETATUTA

ournizoana turca din satul Vi-

com. Silistea, pl. Bistrita. Are o

E. a coman eT Homoriciul, pl. Te-

zirul.

leajen, jud. Prahova, unde dupa spusa locuitorilor, se crede a

Ceta tuja,

inaltime atit de mare, in cit cu ochiul liber se vad orasele Piatra si Roman.

Cetätuia,

kp

fi ingropatI in pamint de Ta-

movild, jud. Braila, la S.-E. de satul Surdila-Gai-

tarT, bani multT.

seanca; serva ca hotar futre aceasta comuna si Filipesti.

Ceatuia, mahala, judetul Vilcea ; tine de orasul Rimnicul-

Vilcea. Cetatuia,

numire, data portu-

luT Gura-Ialomiter, pl. IalomitaRalla jud. Ialomita. Cetatuia,

deal, jud. Baca, pl.

Siretul- d. - s., pe teritoriul comuneT Mara*esti ;

deal, jud. Bacati, pl.

Cetätula,

deal, jud. Bacati, pl.

Taz15.6 - d. -s, com. Nadisa., pe teritoriul satulur cu acelasi nume.

jur se observa urme de valurr par a fi fost odinioara marginele santurilor unuT lagar

pen it cu padure, in partea de

intarit, precum si niste ridica-

N.-V. a com.

turY ce formaii apararile lor ;

ce

iscani, pl. Mijlo-

a-

cul, in hotar cu com. Curteni, din pl. Crasna.

cuma ele sunt ruinate. Se zice ca in acest loc tefan-cel-Mare s'a retras impreuna Cu restul

movild. (V. Movila-Ce-

ostiriT sale, in urma razboiuluT

tatuia, com. Bozia, pl. Prutul, j ud. Falda).

de la Valea-Alba. Acest deal, pana maT acurn

Cetätuia,

Siretul - d. - s., pe teritoriul comuneT Milesti.

pl. de Sus-Mijlocul; prezintA un povirnis de vr'o 290 m. inaltime. Pe coastele sale de jur-impre-

deal, jud. Falciti, aco-

Cetätuia,

pe el se afla

movile inconjurate de santurT. Ceatuia,

deal, jud. Tecuciù, ce se prelungeste pe partea de V. a com. Mona, pl. Podoleni.

Cetätuia,

deal, in jud. Neamtu, partea de N. a com. Bozieni,

Cetátuia,

citT-va

deal, jud. Iasi. Se intinde de la V. spre E., despar-

Cetätuia,

tind satele Cucuteni si Bliceni. Pe culmea acestur deal se afta un podis, acoperit de padurT.

anT, a fost acoperit de

codri secularT. Cetätuia,

deal, in jud. Neamtu,

com. Tazlaul, pl. Bistrita, Ruga satul Frumoasa.

In partea de E. si in fata saCetituia,

deal, jud. Bacan, pl.

MunteluT, pe teritoriul comuneT Vasiesti.

tullir Baiceni, dealul are un coboíl§ drept si se arata ca un zid, format din straturl de stind. La capatul podisuluT, spre N.,

calla, in jud. Buzati,

se afla o esire in semicerc, in

comuna Patirlagi; incepe din

forma und marr movile. Pe pla toul dealuluT este locul numit Cetatuia, de unde si-a luat numele tot dealul. Movila Cetatuia, poarta numele acesta din vechime, se zice de la o cetate ce ar fi existat

Cetätuia,

Valea-MusceluluT si culmineazd In virful CetateleT. Pozitiune stra-

tegica. Aci, in 1821, s'a dat o lupta crincenA intre TurcT si ArvatT.

deal, in jud. Botosani, partea de S. a comuneT Deleni, spre V. de satul Pircovaci ; e a-

Cetätuia,

coperit in parte cu padure.

Cetätuia, sana

Malta, jud. Neam-

tu, in mijlocul mosieT Bodesti

PrecisteT, comuna cu acelag nume, pl. Piatra-Muntele, spre malul pirluluT Cracaul. deal, in lunca Veda, com. Chilia, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care se afla ruinele uneT cetäti, zisg Tatareasca, cu

Cetätuia,

o lungime de 35 m. §i o !gime de 24 metri.

In acest loc si unde se gasesc si asta-zT ramasite de oale de di-

ferite mariml, coarne de cerbT, multime de oase si instrumente de piatra, diferitT idolT de lut,

culme inalta, in dealul Ursoaia, jud. Olt. Cade in par-

Cetätuia,

tea de S.-V. a com. Ursoaia, pl. Mijlocul. LocuitoriT ?I mal

moví/el, in jud. Braila,

etc. Toate acestea se gasesc

zic si Dealul-CetateT. Se zice ca

la 4 kil. de satul Bordeiul-Verde;

ad ar fi existat o cetatue.

seria de hotar intre comuna

la o adincime de la 1-2 metri. Sub sApaturT se vad terenurT

Vizirul si

zguroase, urme de vetre, pe carT

Cetätuia,

mosia Liscoteanca. Aci se vad santurile uneT cetatur de pamint facuta de RusT la 1828, de unde ati atacat

aff fost foc. Cetätuia,

deal, in jud. Neamtu,

deal, in fata gard Predeal, com. Predeal, pl. Pelesul, jud. Prahova. Aci, la 1784, ar-

Cetätuia,

matele turceasca si romind, con-

3 IS

CETXTUTA

CETATUTA

duse de Mavrogheal, bate cumplit pe Austriad, cal-1 intraserd

In partea de V. pAnA in Carpati,

din intrunirea ambelor ripT. Alcr,

la S. pAnd la Focsani, la N.

se zice, cl se refugeati °amena

In tarl sub comanda generaluld Rail, i ocupaserd poziti-

pAnA la BacArt si Neamtu. E punct strategic important.

de frica barbarilor, tAind copacil

unI insemnate, futre altele Schitul-Predeal i mAnAstirea Sinala.

La i metru de la suprafata

mAtate i d'id nAväleati barbaril,

Cetatuia,

deal,

in jud. R.-Särat,

pAmintului, se gAsesc oseminte de oamenI i anirnale, precum hArburr.

pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia,

Localitatea prezintA un inte-

In partea de V. Este acoperit

res istoric. Se crede cä aicI a

cu pAdurI.

fost un cimitir. Ling5. Cetatuia,

la N. si E. se afil 7 movile Cetatuia,

in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com. BAbeni si Sgirciti ; se desface din dealul Baba, brAzdeazA Vestul codeal,

mal mid, 3 spre E., in sat, lar 4 pe malul Siretulur spre N.; cea I-la, de la S. la N., poartA numele de Movila-cu-Piatrd.

mUneY. E acoperit cu pAdurT.

Cetätuia,

deal,

in jud. Roman,

pl. Moldova, com. VAleni, spre

S. de satul Väleni. Acest deal este o prelungire a dealuluI Cet'Aula, din com. Bozieni, judetul Neamtu.

Cetatuia,

jud. Suceava, pe mosia Hui, d'asupra cAruia se zice cä ar fi fost o cetate. Este deat,

cultivabil.

Cetätuia-Cetätile, ridiciiturd de peimint, in partea de E. a satuluI PorcAret, com. Corbeasca, jud. Tecucia. E un loc strategic important,

din toate pArtile afara de cea sudicd, este inconjurat de dealurl si pädurI seculare. Din partea de S. se vede pana aproape de Focsani. Se gAsesc arcurI si raid obiecte sfärimate. Locuitoril numese aceastd localitate Cetatile.

Cetätuia,

deal, jud. Suceava, d'asupra satuluI Stroesti ; din el se scoate piatrA.

Cetätuia, plata, jud. Tecuciti, in partea de V. a satuluI Poiana, inconjurat de toate pärtile de afard de partea vestick unde curge 1-11.11 Siretul. Locul fiind nisipos, Siretul a mincat jumdtate din el.

Platoul are un diametru de 8o metri. Pentru a ajunge la ce-

tatue, se trece prin satul Poiana, prin mahalaua numitA

de aid prin un drum ingust numai cu piciorul si calare, ajungem In o vale si pe urmA ne ridicicAm pe platoti (pe cetatuie).

Privelistea ce ne o ()t'era, e incinatoare, cdcI se poate privi In toate pärtile, cu deosebire

in jud. Tutova, pl. Tutova, com. Corodesti.

Cefätuia,

Cetfituia,

cleal,

deal,

de prin prejur mal mult de judoborati copaciT preste eI.

CetAtuia are forma und

cu o lArgime ca de 10-12 hect. Cetatuia,

lac, in jud. Vlasca, pe proprietatea Paraipani, in josul satulur ; se scurge in Du-

nAre.

Cetätuia, loc, jud. Baclil, plasa Siretul-d.-s., comuna Milesti, cu urme de IntárirI. Aci sunt dona rindurI de santurI vechI, adincI

de 3 m.

Cetätuia, loc, cu urme de intltia, in jud. Bacla, com. Coralnesti, pe dealul Comlnestilor, in dosul viel, unde se vld ruine de forturI (redute i bateril) care se zice fost o ciocnire intre NemtI si Turd. (RAzboiul dintre Austria si Turcia, din 1788). Se gdsesc insA morminte compuse din 4 pIetre marr, cuptinzind oase omenesti, care dovedesc o vechime mace. moderne,

de

el acolo ar

fi

jud. Vasluiti, nu

departe de dealul La-GropI, din com. Miclesti, pl. Crasna. Dea-

Cetätuia, loc, jud. BacAti, plasa

lul si-a luat numele de la locul

zat sub dealul Turluiul, unde

numit Ceatuia, ce se af1ä in pAdurea statulur de pe teritoriul com. Brdducesti, din jud. FAlciti i in hotarul despre E.,

se

al satuluT Chiricesti, din com. Miclesti, plasa Crasna. AceastA cetAtuie este 'filtre doud ripI prdpAstioase, ele avind pe alocurea

TazlAul-d.-s., com. Nadisa, asevAd

niste santurl adincI

pe o intindere mane. Ad se petreceaCt lupte crincene intre MoldovenI si TAtarI. In apropiere se aflA urme de zidirI ale silisteI satuluI Cetatuia numit Orzdstea in vechime.

o adincime de 25-30 metri. Cetätuia, loc izolat, in jud. BuDin ripd in ripd este un sant zdtí, com. si cAt. CernAtesti, In partea sudicA, cu o adincime de 3 4 metri. La mijlocul santuluI e ldsat loe de in-

la stinga riuluI SlAnicul ; futre

trace. Fundul CetAtud e format

fortificatie precum si hirburI,

Valea- MaluluI

i

Valea-Plute-

sulut se vAd ruine de o vechie

CETATU1A

349

cenuse, etc. Traditie o atribue

-CETXTUIA

ski, si a venit pana la Boian, pe Prut. Scopul venirer era sá cuprinza zähäreaua ce Turca

satulur Arsura, com. Ghermanesti, pl. Podoleni, jud. Falciti,

duceati la cetatea Camenita.

trata. Se maT numeste si Ceta-

observa urmele unuf sant de

Auzindu-se de aceasta coborire a Polonilor, de indata li-at1 esit

tea-Mogosesti.

tntariturr.

inainte Suleiman Pasa Seras-

Tatarilor.

loc, in jud. Covurluiti, com. Pechea, pl. Siretul. Alcr se

Cetätuia,

Cetätuia,

loc, la mica departare

de Cetatea-Herter, com. Movila,

plasa Herta, jud. Dorohoitl, cu

urme multe de intäriturr. Se zice ca ar fi fost facute spre sustinerea Cetater- Herta; altir

sustin ea ele ar fi mar din vechime facute. Pe acolo s'ati gasit bombe de fier cu gaure, (carora li se putea pune cozT de lemn) sAgetl i alte lucrurr.

cherul, cu Selim-Gherei, Hanul Tatarilor pi cu Constantin-Vodd cu boerir i slujitoriT ; cal-ora dindu-le razboiti, vitejeste i-ati alungat. »

Satul Boian de pe Prut, unde

s'ají coborit LesiI, este in hotar cu localitatea aceasta a intariturilor, si de sigur ca si ea a fost cuprinsa de arraate poate i intaritä cu santurile ale caror urme se vad si asta-d.

pe el

loc, in padurea comuner Mona, plasa Podoleni, jud. Falciti, pe dealul Cetatuia, pe care se liad urme de santurT ridicaturr de pamint, numite de

se afll marr santurr cu valurr

locuitorf Ceta.tuia-lur- tefan-Vo-

de pamint.

da-cel-Mare. Acest loe are o

Cetátuia,

loc, in pa.durea despre Prut, pe teritoriul satuluT Vatra,

Cetätuia,

com. Hudesti-Mari, plasa Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti ;

darer despre sesul Prut fluT, pe teritoriul satuluT Hirbova, com. Mamornita, pl. Herta, jud. Do-

suprafata plana de I 1,2 hect., este inconjurat imprejur de un sant, a carur adincime e aproape de 2 m., lar largimea de 3 '/ m., fiind deschis in partea des-

rohoiti, pe a carur inaltatura

' pre V., unde se si cunoaste bine

sunt trer rindurr de santuff vechr, ce ati adincimea peste inal-

locul de poarta. Intr'o parte se

ftmea omulur. Tarina din ele, e plisa in val pe malul despre padure in partea de la deal. De-a dreapta si de-a stinga, precum si la spate despre deal, sunt

In forma uneT caverne, unde, se zice, erati usele unef tainite. In partea de E. a loculur inchis cu santul, este o movild, care

Cetätuia, loc,

in marginea

pa.-

urmele altor santurr, ce ar fi fost aparatoare acelor din centru. Se zice cà aceste santurr s'ira urmele razboiu/ur urmat intre LesT cu Turcir si Moldovenir in imprejararile urmatoare:

cDupa ce s'a suit pe tron Constantin Cantemir-Voda Batri-

nul, la 1685, prin luna Septembrie, s'a facut 0.1/Mire in Moldova de Lesr, sub Marele Hatman loan Stanislaa Iablonov-

afla' o ruptura de pämint adinca,

serva ca punct de observatie, si deschisa. despre V. in cetate. Asta-zr cetatuia se afla incoajurata de padure, lar pe movila sunt crescutT arborT marr. Movila

este situata la capaba' dealulur Cetatuia, a carel inaltime este

foarte mare. Partea de

S. a dealulur, al caruT vid '11 termina

e inconjurat cu sant, in forma pa-

loc, in jud. FAlciü, cu ridicatuff de pamint i inconjurat cu sant ; e in padure Miga

Cetfituia,

poiana i piriul Vladnicul, de pe mosia Vladnicul (manast. Vladnicul), pe teritoriul com. Corni,

pl. Crasna, in hotarul mosieT Vutcani, plasa Mijlocul. Cetátuia,

loc izo/al, in jud. Te-

cuciti, comuna Buda, pe dealul Dobrotforulur, la hotarul el despre cora. Stanisesti. Aicr se vad

urme de santuri tara o forma precisa. Traditia spune, cá in vechime ar fi fost locuit de TI-

tarT si ca in fuga lor ar fi aruncat tot ce pradasera inteun pu t din mijlocul cetater.

loc, jud. Temida, situat pe dealul cu acelasT nume, la E. de satul Homocea. Acest loe nu este acoperit cu padure si are o forma rotunda. Se poate bine observa chiar

Cetätuia,

din satul Homocea. loc izo/al, in com. Surupatele, plasa Oltul-d.-s., jud.

Cetätuia,

Vilcea. Cetatuia,

bisericd,

in jud. Bu-

zaii, pe piscul Cetätuia, din co-

muna Tisäul, cat. Halesul, ridicatä din initiativa si cu cheltuiala monahulur Iosif, ajutat in cit-va si de caritatea publica;

a fost inceputa. in 1858 si terminata in 1864. Ea e construita. numar din plata. M. S. Regele Carol, viind ad in 1866, ca semn al admiratiuner sale

movila, formeaza o prapastie, care impredica suisul in cetate.

pentru frumusetea acestor locurl

loc, in partea de N. a

tate cretina, puse sa o zugra-

Cetätuia,

si al sentimentelor sale de pie-

350

CETATULA

riera Nicolina, in marginea so-

veascä Cu cheltuiala sa ; insa frumoasa pictura cu care a fost °mata., aproape s'a sters, din cauza umidiateT peretilor. Bi-

Cetätuia, schit, jud. Vilcea, la I

serica se administreaza, de superiorul schituluT Ciolanul. In jurul

kil. spre N. de orasul RimniculVilcea, pe soseaua care merge

saii sunt niste chiliute ruinate.

la alimanesti. Este situat pe

Cetätuia, nandstire, jud.

Iasi,

situata in capatul despre N.-E. a dealuluT Hlincea si care parte

de deal a luat numele de Cetatuia, dupa biserica zidita aicT de Duca-Voda la 7180 (1672). Aceasta manastire a fost t'Ileon-

juran cu zid de jur-imprejur. Are forma une petatue, si servea in trecut de adapost si de aparare contra navalitorilor barbarT.

Ga.sim urmatoarele in tomul

III, pag. 123, din 4 Letopisetul», cu privire la aceastl locali tate :

(In cetatuia acesteT manastirT a stat inchis Mihail-Racovità-Vo-

da, d'impreuna cu bolera' tare pe la 1716, aparindu-se in potriva. Austriacilor,

carT

intra-

será in tara cu capitenia lor Ferentz, ca sa prinda. pe Mihaiii-Vo-

da. Ajungind Tatarif In ajutorul Moldovenilor, s'a incins lupta futre el si NemtiT, in Valea-Ceta-

seleT judetene Iasi-Vasluitl.

virful unuT deal, in forma uneT capatinT de zahax, inconjurat cu castanT salbaticT; schitul dominá pe o intindere de mal multI kil., intreaga vale a OltuluT. Acest schit, metoh al Mitroponer din Bucuresti, a fost reintemeiat de Mitropolitul Teodosie, in anul 168o i restaurat in

zilele noastre, la 1853, de raposatul Mitropolit Nifon. Prin pozitia sa, inainte d'a se ridica o biserica, a fost o cetate intdritd, de nade vine si numele de

pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela;

cu venit anual de 4000-5000 leT. Mosia a fost pendinte de Episcopia Rlinnicul, dar trecuta la stat, dupá secularizarea averilor manastirestr.

Ceatuia, munte, In com. ViudaVoda, acoperit de izlaz ; formeaza. unul din cele patru piscurr fortificate pentru apararea cetateT Vintild-Vodd.

Cetätuia, munte, In jud. Buzaa, com. Calvi ni, cat. Bisceni-d.-s.;

culmineaza intr'un frumos si important pise. E acoperit de padurT.

CetAtuia, pite-Jure, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-s., pe terit. com. Milesti;

Traditia spune, cá ar fi existat din vremT, ba chiar ar

apartine d-lur Caton Lecca.

exista si acum , o comunica tie subterana intre Cetatula din Vilcea si Fedelesoiul din Arges, o altä manastire de peste

Cetätuia, piclure, jud. Bacail, pl.

Olt. In adevar, pe malul opus al OltuluT, se allá manästirea Fedelesoiul, In apropiere de care se zaresc si azI ruine de vechT

si e amenajata ; regimul adoptat este cringul compus. Inainte de secularizare apartinea ruanastireT Berzuntul.

tueT, pe pirlul numit astazT Nicolina, unde NemtiT ad fost batutT si urmaritT panä dincolo de Hlincea, iar cdpitanul lor Ferentz,

fiind prins, i s'a tdiat capul, din

sistem de aparare a vaeT OltuluT

porunca DomnuluT, chiar in poar-

de invaziune vrajmasa. In acest schit s'a savarsit decapitarea luT Radu-de - la - A-

fumatT, unde se inchisese im-

vale de Cetatuie, in marginea

preuna cu fiul saa, de catre

orasuluT Iasi, in drumul ce mer-

ge spre Tarigrad, si ridicind o movila, a infipt d'asupra el o cruce de piatra cu inscriptiunea acestei intimplarl». Mo-

Moise Basarab, la anul 1529. Relativ la bisericuta Cetatuia, traditia spune ca in vremile vechi de tot, sedea un Domn numit Basaraba in chiliile biseri-

vild fiind ingradità cu z5.plaz, se numeste Cerdacul - luT - Ferentz,

cuteT. El avea cu sine tunurr si ostasT, cu care se pazea de

ea exista

vrajmasT.

si astazI, linga ba-

Cetätuia,molcie a statulukj ud. Dolj,

Cetatuia.

intariturT de zid. Existenta acestuT colosal tunel pare a fi dubloasa, dar ceea ce nu lasä nicT o indoiala este ea atit Cetatuia din Vilcea, cit si Fedelesoiul din Arges, forman un

ta CetatueT, si trupul luT d'impreuna cu al altor prinsT si ucisT in razboiti, s'a ingropat de

CETXTUIA

Tazlaul-d.-s., com. Nadisa; apartine statuluT. Are 832 hect., saii 408 falcT, cu arborT folosi

Cefátuia, 'd'Are, in jud. Buziu, com. Calvini, cal. Bisceni-d.-s., cu 100 hect., proprietate in devalmasie a mosnenilor.

Cetápia, piclure a StatuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, jud. Dolj, in intindere de 250 hect., 58 ariT, 95 c. a. Este amenajata. Esente : ulmT, plopf, stejarT, cerT, frasinT si

emita ; aceasta din urma. predomina..

Cetätuia, ptclure, jud. Suceava, sunt diferite esente, pe mosia Vascani.

Cetätuia, pidure a statuluT,

in

851

CETXTUTA

intindere de 198 hect., situata

inchis cu santurT, 'in pl. Borcea,

In raionul comunei urbane Rimnicul-Vilcea, plasa Ocolul, jud.

jud. Ialomita, pe cimpul Ball-

Vilcea.

ganuld, spre N. de satul Dichiseni. Se zice, ea ar fi fost ad i odinioarä lagar militar.

Cetätuia (Jidova), pisc, in jud. Buzar], com. Tisaul, cat. Hale$ul, culminatie a masivuluI muntelui

Cetätuia, numire, data unur $ant adinc $i lung de 250 ni., fácut

Ciolanul, format dintr'o imensa stincà calcaroasd, avind $i o carierl, din care se extrage piatrá de constructiunT de o ca-

pe muchea ce desparte satul

superioarl. In juru-T se gAse$te $i gips In abondenta. Din culmea sa se intinde spre litate

Axintele de Frumusica, in pl. CimpuluT, jud. Ialomita. Se zice,

ca acest $ant ar fi facut de armatete ruse$tl, inteun razboiti cu TurciI.

CEZIENI

Cetätuia-Belcea. (Vez1 Belcea, jud. BacAti).

Ceatuia-lui-Traian, cetate, pl. com. CerAtul, jud. Dolj, de la care se numea °data ast-fel qi comuna.

Cetatuia-lur-Traian, nume, ce a purtat in vechime com. Cerätul, pl. Jiul-d.-mj., com. Ceratul.

Cetätuia-Nemtilor, loc intärit, jud. BacAti, pl. Taziaul-d.-j., din

E. ui vast platal, acoperit ca fiaete, pldurI $i poinT. La N. se vAd miile de virfurT ale

Cetätuia, fan/ mare, intre V. $i S. de com. Scäeni, pl. Podgoria, jud. Prahova, in apropiere

com. Ripile, pe teritoriul satu-

muntilor atit din Buzati, cit si

de riul Teleajen. Traditia spune ca acest $ant dateaza din timpul

Cetätuia-Podulul, loc, jud. Ba-

din judetele

intinsa zauluT

veeine ; la E.,

l frumoasa vale a Bui chiar ora5u1; la V.,

apele BuzAuluT, disparind si a-

parind printre gigantice piscurI, printre coline, precum printre intinsele holde de po-

luI Mihaiti-Viteazul.

catuntiluI Patrascani.

Cetätuia, umnd de cetate, plasa

lanul, ascunzindu-se 'filtre arbo-

Dumbrava-d.-j., com. Vela, jud.

riT secularelor sale pAdurr de

Dolj.

Ceatuia, urme de ceta/e, plasa Dolj. Traditia spune cá ad i s'ar fi

dat o lupa intre Turcr $i

lungit din spre sat. Negresti spre sat. Dobreni, situat in com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele.

Ceuca, deal, in jud. Neamtu, com. Budeti-PrecisteI, pl. Piatra-Muntele ; situat lingA anexa

DumbrAvile g In prelungirea

Cetätuia, pise, comuna Dobri-

ce izvoreste din com. Adam ; curge spre V., trece prin com. Fundeanul i se uneste cu piriul Recea, putin mal spre N. de satul Carapce,ti.

Ceuca, deal, jud. Neamtu, pre-

Balta, comuna Birca, judetul

Rus!.

Cetfituia, pila', jud. Tutova,

vad $i astazI pe malul sting al Trotuplur, recluta ridicatA la capAtul podului, acum dispArut,

de peste Trotusul, pe teritoriul

Tei$uluT.

Ja S., in apropiere schitul Cio-

ceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

edil, pl. TazlAti-d.-j., com. Ripile, numit ast-fel din cauza

uneT redute, ale carel urme se

Cetätuia, ruine, de o vechie cetate, in jad. Buzan, com. Monteorul, cat. OgrAzile pe dealul

rumb semAnate pe malurile sale;

stejar. Se zice cá ad i ar fi fost o cetate de jidovI (uria$1), din care cauza poartA i numele de Jidova. Se vad inca i azi resturI de ruine.

lul Ripile.

Cefatuia, urmele unel veda intdriturf, situata in capul dealulul

Corcioveni $i Cosi-

teni, jud. Tecuciti. Sunt treT intrart

dealuluT cu acelag nume,

Ceu§arul, vale, .1n jud,

1VIehe-

dinti, plaiul Clo$ani,

Cezieni, com. rur., in partea de Cetätuia, vale, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, jud. Dolj, in satul CetAtuia.

Cetätuia, numire, data unta loe

N. a pla.$eT Ocolul, jud. Roma-

nati. E formatä din satele: Cezieni (866 loc.), FrAsinetul-dePAdure (302 loc.), Corläte$ti-Sirbi

inchis cu santurT, in pl. Boi:cea,

Cefaluia, vilcea, jud. Teleorman,

(250 loc.) $i Corlatesti-Atirnati.

judetul Ialomita, la 3 kil. spre N. E. de satul Mihaiu-Viteazul.

o ramficatie a vAeT TeleormanuluT In partea despre Nord a mo-

$ieI Orbeasca, in raza comuna'

Situata pe malul drept al Tesluiulur, spre N.-V, de Caracal, cam lA TO kil., pe un teren, a

Orbeasca-d.-s.

cAruI altitudine e de 40 ni.

Cetätuia, numire, data unul loc

352

CHEABALI

d'asupra niveluluT maril. Are o

Chedica (Piedica), prival, jud.

populatie de 412 capT de familie,

Braila, care uneste iezerul Curcubeul de la N. Coitaneser cu canalul Vilciul, dupa ce uneste iezerul

Cu 1664 suflete, din carT 333 contribuabilT. titi carte numal 42 persoane. Vite sunt: 1163 vite marT cornute, 2254 vite miel' si 264 rimatorT.

In com. sunt 9 circiumr si o moard cu abur!, a raposatuluf Dimitrie Cezianu. Budgetul comuneT pe 1886,87

a fost de 3831 leT la veniturT si 3734 lel la cheltuelf. Are o scoala primara mixta de grad. II, cu un invatator, la care ati urmat 78 elevi. Are o biserica, cu hramul Sf. Dimitrie (1849) si in Frasinetul alta, cu hramul Sf. Nicolae (1854), deservite de 3 preotT si 5 cintareti.

Cheabali, vale, izvoreste de la V. de com. Ogretinul, pl. Teleajenul, judetul Prahova ; se varsà in gira Ogretinul, tot in com. Ogretinul.

Checige, cif/d, sati t'ida de o!, a locuitorilor din satul Checige, jud. Constanta, sat din care azr 2.8 ramas numar cite-va ruine si

cite-va sate in plasa Mangalia, com. Sari-Ghiol ; pe un platoti pietros situat d'asupra laculuT Mangalia si pe drumul ce duce de la Hagilar la Mangana.

Tanizlaul, din com. Stancuta.

Chedreanul, deal, in jud. Constan ta, pl. Man gali a, teritoriul com. A gemler ; se intinde printre valle Chiorcui si Cioroiul-

Ceair de la N. satuluT Sofular si pana la S. satului Ciobanisa. Are o inaltime medie de no In.

Chehaiaua, insuld, pe Dundre, jud. Ialomita, plasa Borcea, in dreptul satuluI Ceacul.

Chehaiaua, pddure, in insula cu acelasT nume, pl. Borcea, jud. Ialomita. Are 30 hect. Esente: salcie si plop.

Chehaiaua, pichel de frontierd, jud. Ialomita, in insula cu acelasT nume.

urma, incursiunile Cerchezilor si

Basbuzucilor a facut pe locuitorf sa-1 plraseasca si a se stabili mal spre S. Ruinele aces-

tui sat se vdd pe un platon inalt, dominind valea Checige

si lacul Mangalia pe o mare intindere.

muna era pe Dealul-Cheia, unde astazT este cimp, si din lipsa

de al:a s'a mutat pe riul Cheia.

Are o populatie de 804 locuitorT (449 barbatT si 355 fe. raer), in care intra. si 8 fatnilil de tiganT fierarf si 5 familir rudarf-lemnarf, supusT Austriaci. Calar de familie sunt 243; contribuabili ;90; case de locuit 220.

In comuna sunt doud schiturT si o bisericA : Schitul-Ieze-

rul, fondat de Mircea Voevod si Doamna sa Chiajna, la anul 7081, al doilea, Bradul, fondat de ieromonahul Saya la anal 7292 si biserica comunel Cu hra-

mul sf. IngerT, fondata la anul 7286 de Popa Preda, Popa Matela si altif. In comuna se gasesc : 50 cal, 150 bol, 165 yac!, 235 capre si 1250 of. Pe riul Chela, in raionul comuneT, sunt 4 piue, 3 mori-risnite si 1 ferAstraii. Locuitorif sunt

mosnenr. ClacasI sunt numai 5,

CheI (La-), parte din riul Bistrita, jud. Suceava, intre Bogolinul si Geamalaul.

canora la anul 1864, li s'a dat 12 hect. pamint pe mosia sta-

Neboiasul, jud. Buzati, pe malul drept al riuluT Buzaii, putin

tuluT Iezerul si Bradul. De aceasta comuna tin muntif: Lespezile si Ionascu, e statuluf, si Comarnicile, Bogdanul, Clinul, Muntisorul si CAprare-

maT jos de Gura-SiriuluT.

tele, aT comuneT.

CheI (La-), loc izolat, in com.

La locul numit La-Schit e o

Chei (La-), vale i cal, in com. Badeni-PamintenT, plaiul Dim-

bovita, jud. Muscel.

Checige, locuinfd izolatd, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rurale Sari-Ghiol. Odinioara forma un sat bogat si frumos, trisa in razboiul din

CHEM.

Chela, com. rur., plaiul Cozia, ju-

detul Vilcea, compusa din 2 catune : Cheia si Gurguiata. Pro-

babil ca numirea ii vine de la pozitia loculuT, inchis de munti. Comuna dateazd, dupä spusa lo-

cuitorilor, de 4-500 ami. Este situata pe ambele maluri ale riului Cheia, la 17 kil. de capitala judetului si la 4 kil. de Olanesti, resedinta plaiuluT. La inceput, aceasta co-

petera ruinata, unde, se

zice,

cä se afla mormintul luT sf, Antonie. In raionul comuneT sunt peste

16 izvoare en apa minerall, in cari se fac baf (nefiind stabiliment balnear), si carT vindeca, de scabie, bube, scrofule si reumatizm. In Valea-LungA si in alte localitAtr, se vAd sapaturI PAcute

de Sasf, pentru a scoate aun. Ad i sunt si carien l de plata de var. Scoala dateaza in comuna de

la anul 1858. Localul e noti,

CHEIA

353

CHEIA

proprietatea comuneT. Se fre-

Chesarie, de care s'a j sfintit la anul 1839, Iulie 30, prin osIrdia i osteneala

cuenteaza de 21 copif (17 baetT

4 fete), din numarul de 94 46 bletT si 48 fete), in virsta tiü carte 56 barde scoala..

Cuvio0eY sale, Pitrinteld Datnaschin Ieromonah i starit al sfintuluY Schit Cheia

ba: si 3 femeT. Cu Intretinerea scoaleT statul cheltueste anual

pravoslavnicT creVilif i marT ctitorT al sIntuluT laca acesta, spre vecinica lor pomenires.

§i a toata sinodia sa, l ca ajutortil cbeltuiala multor iubitorT de Christos

1404 ler.

StupT cu albine sunt 50. Vatra satuluT are 150 hect., iar

Are 47 monahT, maT totT batrinT i infirmI.

in total peste 4500 hect. pa-

impreunà se varsa in rtul Teleajenul, pe malul drept, pu%in mar jos de mänastirea Cheia, In raionul comuneT Maneciul-

Ungureni, plaiul Teleajenul.

Cheia, izvor cu apii com. Muereasca-d.-s., pl. Cozia,

jud. Vilcea. Ese dintr'o stinca de piatra, la N. - V. comuner. Apele acestul izvor contin : iod,

tuelile comuneT sunt de 1273

Ionascul

leT.

catre S.-E.; se impreuna cu riul

sare, oxid de fier i sulf in maT mare cantitate. LocuitoriT le intrebuinteazä ca leac in contra niel, frigurilor i ca pur-

Se margineste la N. cu co-

Olanesti, la com. Sdracinesti,

gativ.

muna 015.nesti, la E. cu Saracinesti, la S. cu SmeurAtul, Cacoya, Dobriceni i Barbatesti si la V. cu muntiT Ionascul.

unde poartà numele de Saracinesti si formeaza riul Rimnicul,

mint.

Budgetul de veniturile si chel-

Cheia, ria, jud. Vilcea, izvoreste din muntele Breaota, punctul

curge de la

N. - V.

care se varsa in Olt, pe malul drept, in dreptul orasuluT Rimnicul-Vilcea.

Chela, sat, face parte din com. rur. Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Chela sati Cheia-TeleajenuluI, manästire de ciilugärI, judetul

fluenta Aula! Olanesti, largimea adincimea riuluT Cheia sunt neinsemnate. De ad la vale (cind primeste numele de Rim-

V., avind o directie generala de la S.-E. spre N.-V., braz-

val iaza de la 1-5 m.

1790, s'a construit o alta bise-

mea vleT de la S.-E. de com. Cheia, are o lasgime care variaza de la 500-1500 m. Fundul vleT este p'alocurea aco-

rica maT la vale, litiga apa Timpa, in zilele staretuluT Atana-

pen it cu arborT, formind luncT. Valea este populatd, productiva.

TureT, in rdzboiul ce ati avut cu Nemtif. Dupa aceasta, la anul

sie. La anul 1835 s'a facut o a treia biserica, ce exista si asta-e, avind urmatoarea in-

viabila. O cale de comunicatie e soseaua ce duce de la Rimnicul la Oldnesti.

scriptie

hramul se praznue§te. La anul 1835, Iulie 16, s'a ridicat aceasta sfinta biserica din temelie, cu toate Imprejurimile el, In

in com. Pingarati, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; izvoreste dintre ramura MaguraomuzuluT si a CheeT ; se varsa de-a stinga piriuluT Tarclul, fatä

zilele prea InaltatuluT nostru Doma A-

In fata cu pirluI Laptoacele.

(Intru marea s'aya i lauda a prea sfintieT §i de vial flicatoare i nedes-

Cheia,

parla Treime, Intru a caruT cinste

lexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu vota fratine-stia, Marele vornic Mihalache Ghi-

ca, de la care s'a §i rascumparat la anul 1846, cu bine.cuvIntarea prea

titula nostru Episcop de Buzait D. D. 4747o J'aete Plotiona, Geovrago, IN, 11

Cheia, pîrîü, jud. Prahova, izvoreste din muntele Bratocea, se -

muna vestica a dealurilor PricopanuluI, se indreapta spre

30-80m. Fundul contine pIetris, iar tasmurile ati o inaltime, care

data la anul 1770, mnzilele Domniel luT Mavrocordat, i arsd de

Macin, com. urb. Macin, si comuna rural& Jijila. Este o co-

De la originea i pina la con-

nicul) are o largime medie de 20' i o adincime de 0m.,60. Largimea albieT variaza de la

Prahova, asezata la hotar, in apropiere de pasul Bratocea. Prima eT biserica a fost sub poalele munteluT Balaban, fon-

Cheia, deal, in jud. 'Tulcea, pl.

uneste cu piriul Dosul-Bobesuld

dind partea nord-vestica a plaser si a comuneT urbane Macin cea sudicà a comuneT Jijila. Se

prelungeste la V. cu dealurile Aganim i Orfiga. furile sale maT insemnate suint S'Ararla 109 m., i Vitelarul 99,

ele suut stincoase i serva ca puncte trigonometrice de observatie de rangul al 3-lea. Poalele sale sudice se opresc pe malul sting al GirliteT-CoticeruluT, linga orasul Macin, lar cele non-

dice, pe malul sting ale

vaeT

Jijila. Din ele latí nastere ValeaVasilica, Valea-Largd si ValeaPopiT, afluentI al Arad Jijila. El lasa spre N.-E. prelungirea numita Dealul - tubeiuluT. Pe la

poalele luT trece drumul judeVean Macin-Isaccea. Este acoperit cu finge si pasunT.

Cheia, deal, la V. comuna Otesani, plaiul Horezul, judetul Vilcea.

Chela, loc izolat, in com. Tisail, 40

CHE II (VALEA.)

354

CHE1A

jud. Buzati, ca la 7 kil. pe apa TisduluT in sus. Ad, in mijlocul muntilor de piatra, se vad ruinele unuI palat, pe care tra-

muna Zilisteanca, cdt. Slobozia ;

tre coastele muntilor Surdegi

face un corp cu Flaminda de

ditia il atribue d-neI Neaga. Pozitiunea e din cele maI inaccesibile, neavind de cit un singur loc de comunicare, albia

Cheia, pichel, jud. Buzar', in poa-

O plaiul Breaza-Talea, comuna Breaza-d.-s., pl. Prahova, judetul Prahova, de unde izvorege riul Provita.

TisäuluT. O mica deschizaura pe unde el se scurgea, pe sub poarta palatului, era inchisa cu portI de fier, fijad atita spatiA lasat, cit permitea scurgerea apeT. Acum poarta nu se maT

pentru marfurile si calatoriT, ce

jud. Prahova, unde

se duc si vin pe albia riuluT

cariera de piatra.

cunoaste; stincele, carT ir formati inchiderea, s'aii maT departat pu-

tin, darimindu-se in timpul vii-

230 hect., divizate In 3 partI. lele munteluT Cheia, despre fron-

tiera Transilvanie. Tot aci e stabilit si un punct de vaina, Buzaul.

Cheie (Moara-de-la-), locuing Cheia, vale, in jud. Buzar', com. Zirnesti-de-CilnaA, avind forma

numeluT ce poarta. Ese din localitate si se scurge in riul Canal'', In cat. Ghizdita.

tureT apelor.

Cheia, mofie, in jud. Buzati, comuna Zirnesti-de- CilnAti, catu-

nele Zirnesti si Ghizdita. Are 200 hect. si se imparte in 4 sforT : Chela (Serianca),75 hect., Cheia (Solomon),35 ; Chela (Cucitureasc5), 45 si Cheia Mosne-

neasca, 45 hect.

Cheia-Te§ileI, localitate, spre S. de com. Tesila, plasaPeler i:t:

izolatd, in jud. R.-Sarat, plasa Rimnicul-d.-s., com. Dedule0,

pe malul sting al rtuluT Rtmnicul-Sarat. AzI e han pe drumul catre comuna Dedulesti si Buda.

Chela, vale, in jud. Buza0, com. Zilisteanca; incepe din catunul Slobozia, se uneste cu ValeaDraculuI si apoI se scurge in

Cheil (Crucea-), loc izolat, in judetul Buzan, pad urea Cheia, din

com. Zilisteanca.

Cilnati.

Cheli (Fata-), munte, in jud. Bu-

Cheia, vale, la S. comuna MAdulari, pl. Cerna, judetul Vilcea.

zati, com. Nehoiwl, pe frontiera Transilvanid ; format mal

mult din stincI in apropierea gureI piriuluI Artagul.

Cheia, munte, pe frontiera jud.

Cheia-Azuge, localitate, judetul

huzati, situat la stinga riuluT Bu-

Prahova, litiga muntele Unghia-

zaul, in punctul pe unde el intra in- judet. Are o pozitie strategica si strimteaza mult albia

Mica, unde piriul Azuga, care vine de la N., formeaza un unghiti si almea spre V.

Chell (Muchea-), colina; in com. si cat. Chiojdul, judetul Buzar!,

culminind inteun faimos pise de piatra.

Buzb.uluI.

Cheia-Cordunului (Cordonul), Chela, numire, data uneT partI

numire, data uneI partr din mun-

din muntele Grebanul, din comuna NIeni, jud. BJzati.

tele Cheia, jud. Buzar', ale carel poale le tia.' Buzaul, intrind In judet.

Cheii (Stinca-),

stincel insetn-

nata', in judetul Buzati, comuna Nehoiasul, ramificatie din muntele Cheia, situat5. pe frontiera judetuluT.

Chela, virf de munte, in dreapta riuluI Argesul, jud. Arges, plaiul Lovistea.

Cheia-lul - Grumazi, deal, ce-1 mal zice si Virful-GirligiT, situat

in partea de N. O E. a com. Cheia, culme de munte, jud. Vilcea, care porneste din muntele Breaota, separa riul Rimnicul de

apa Olanesti si se termina aproape de confluenta lor, avind ca vid mal' insemnat rnuntele Stogul.

Cornul, pl. Prahova, jud. Prahoya. Serva de p5.une pentru vitele locuitorilor.

Chela-Motrului, strimtoare, in com. rur. Negoesti, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Cheii (Tabla-), munte stincos, in jud. Buzati, com. Nehoiasul, pe frontiera ; situat futre plaiul CerbuluT si muntele Zimbrul.

Chefl (Valea-), sorginte de opa' minerald, in jud. BuzliI, com. Tisaul, Ruga palatul Chela. Con-

tine sulf si fier.

Chal (Valea-), vale, in judetul Chela, pädure, in jud. Buzati, co-

Chela - Provitei, localitate, din-

Buzaii, com Mlajetul, cat. Valea-

CHEli (VALEA-)

CHERENEA

355

Rea; incepe din Valea-Muscelu-

da nasterea VdeT Rele, care se varsa In Buzad. lui si

Gerului, la S. de satul Puteni, comuna cu acelasi nume.

Cheptfinarul(Peptänarul),deal Cheif (VIrful-), munte gol, in jud. Buzari, comuna Lopatari, fiind

format numaT din pietris

t'Ara

conzistenta.

ponor, pe teritoriul satuluT Paltinisul, com. cu acelasT nume,

plasa Prutul-d.-j., judetul Dorohola.

V., aviad o directiune generan

de la E. spre V. si se intinde pe la Nordul satulur Acargea printre valle Cheragi i Acargea. Are o inaltime maximil de 107 m. ; este taiat de drumul comunal Cadi-Chioi-Cheragi si

pe la Sudul salí

i

paralel cu

el, trece drurnul comunal Sari-

Cheile, ramurii de dealurr muntoase ,

pe teritoriul com. l'In-

garati, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtul, situata in prelungirea ramificatieT Somuzului.

Cheile-BicazuluI, loc izo/a!, in com. Bicaz, pl. Piatra-Muntele. jud. Neamtu.

Cheilor (Piscul-), pisc, comuna Pojogi, plasa Cerna-d.-s., jud.

Chera, deal, pl. Jiul-d.-s., comuna Poiana, jud. Dolj, in V. com.,

Cu o inaltime de aproape 500 m ramificatiune a dealurilor din judetul Gorj. Acoperit cu padurf, vil' 'si livezT de prunI. In virful acestuT deal este movila Cula-Nemtilor.

Chera, deal, in com. rur. Corzul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Chera,

Vilcea.

pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Chera, vale, in com. rur. Corzul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

BouluT.

Cheläresti, parte din satul Trifesti, plasa Siretul-d.-j., judetul Roman.

Chelbe, deal, face hotarul futre satele Chilisoaia si Pausesti, din comuna Pausesti, plasa Cirligatura, jud. Iasi.

Chelbe, pirla, jud. Iasi; izvoreste din partea de V. a sat. Pausesti si

se varsa in

Iazul - Pauses-

tilor.

Chelcioiul, deal, la V. com. Zavideni, plasa Oltul-d.-s., judetul Vilcea.

Chelesoaia, vale, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, Ruga satul Andrasesti.

Chepeiul, loc tes, jud. Tecuciti, intre valea Calmatuiul i Valea-

estica i centralä a comuneT.

Cheragi, virf de deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, la hotarul comun elor Cara-O rn er-Haza-

piar i Cheragi. Este asezat pe culmea dealuluf Cara-Iuiuc si are o inaltime de 120 m. Fost punct

trigonometric de observatiune, de rangul al II-lea.

in com. rur. Corzul,

Chellor (Valea-), vale, in jud. Buzral, com. Colti, incepe de la Alunisul si se scurge in Valea-

Ghiol-Acargea. Este situat in partea sudica a pläseT si cea

Cheragi, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Cheragi. Vine din Bulgaria sub numele de valea Popucci,

apoi îi schimba numele dupa satele pe care le uda. Se mar numeste Hoscadin

i

Cheragi, virf de deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, la hotarul comunelor Cara-Omer si Cheragi, Cu 4 kil. i jum. la S. de precedentul. Este asezat pe culmea dealuluT Egi-Iuiuc Cu o ingtime de 123 metri, dorninind putin satul Cheragi

care este spre E., la

3 kil. soseaua judeleand Cheragi- CaraOmer.

Acargea.

Are o directiune mal india de

Cheranului (FIntIna-),,fintind,

la S. spre N., apoi de la E.

com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud.

spre N.-V., apoT iar spre N. si

Vilcea.

in fine spre E. trecind prin sat. Popucci, Cadi-Chioi, Hosca-

Cherbea, maña/a, din com. ur-

din, Acargea si Cheragi. Malurae sale sunt stincoase, din cauza dealurilor printre care

bana Urlati, pl. Cricovul, jud.

trece, care sunt de natura mal mult saú mal putin stincoasa. Este situatà in partea sudica a

Cherec-Havas, munte, judetul

plaseT, ocupind t'ata pariea cen-

cina-CepchesuluT, de care se des-

traiä a comuna

parte prin piriul Ata-Mare. Face parte din grupa muntilor CiculTarcaul.

Cheragi, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. Cheragi. Se desface din dealul Sari-Ghiol si se indreapta spre

Prahova.

Neamtu, pe hotarul Transilva; situat intre manastirea Oh-

Cherenea, movild, jud. Romanati, face parte din un lung sir

CHERHANO1ULUI (GRINDUL-)

de mdgure, care urmind cursul

Dundrer are directia de la E. spre V. Este situatd 11110 com. VAddstrita, jud, Romanati.

Cherhanoiului (Grindul-), /oc ridicat, d'asupra stufulur incon-

jurdtor, In plasa Sulina, judetul Tulcea, pe teritoriul comuna' rurale Satul-Notí, si al cdtunulur Letea ; se desface din grindul Letea ; se intinde spre E., avind o directiune generala

de la N.-V., spre S.-E. ; are o forma lunguiatd. ; e strIbItut de o micd girlitd si std in legdturä cu grindurile Sulina si PArul. Are o suprafatä de 80 hect., neproductivd, fiind acoperit cti nisip.

Cherim-Cuiusu, sat, In judetul Constanta, plasa Silistra-Noud, cdtunul comuna Hazarlic, situat In partea rdsdriteand si septentrionald a comuna, la 8 '/2 kil.

spre N.-E. de cdtunul de resedintd, Hazarlic. Este asezat pe valea cu acelasr nume, fiind mAr-

356

CHETRÄR1A

Cherlesti-din-Deal, sat, face parte din com. rur. Tesluiul, pl. Oltul-d -j., jud. Olt. Are o

Techi-Deresi. Vine din Bulgaria, din dealul Ardali-Bair. Se indrea-

populatie de 159 loc. Ad i e o bisericä fondata la anul 1892.

generald de la S.-E. spre N.-V. si sub numele de Teres-Condu+ Ceair, brdzdeazä partea meri-

Cherle§ti-din-Vale, sat ,

face

parte din com. rur. Tesluiul, pl.

virful Imail-Iuc, care are

184 raetri si care este situat

la 2 kil. spre V. de sat. Maioritatea locuitorilor o formeazd Rominir si cu Bulgarir. Prin

sat trece drumul comunal Enige-Enisenlia. Alte drumurr comunale duc la Adam-Clissi, la Urluia si la Nargilar.

dionald a pläser si a comuna. Prin ea trece hotarul care de-

Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de I II locuitorr.

sparte Dobrogea romind de cea. bulgAreascd. Merge printre dealurile Chesi-Orman-Bair la S.

Chesari, ?Vd, comuna Bdlilesti, pl. Rturile, jud. Muscel.

si Carabinus-Orman la N. Primeste, pe stinga, valea ArdaliCeair si nu departe de gura acesteia, se uneste cu valea Te-

Chesarul, gira (Vezr ValeaPopir, jud. Muscel).

chi-Deresi, lingl satul cu acelas1 nume. Printeinsa merge un drum

Chesarulul (Movila-), movi/d, spre N. de com. Nedelea, pl. Filipesti, jud. Prahova, pe malul sting al riuluI Prahova, formatd din därimAturile zidurilor uner bisericI vechr. In temelia acester

ce duce de la Techi-Deresi in Bulgaria.

Che§che§ul, sati Cfi§ciiepl,

bisericr se gdsesc cdrAmizr foarte

munte, jud. Bacdu, pl. Trotusul, situat la hotarul spre Ardeal pe teritoriul com. TIrgul-Trotusul.

tarr. Unir bäteinI spun cd mar inainte d'ad arati cu plugurile,

Che§che§ul, satí CA§ciie§ul, fi-

imprejurul movileI, gaseati s dgetI,

Ha, jud. Bacdti, pl. Trotusul, com.

arcurr vechr si alte obiecte de rdzboiti. and riul Prahova darima malta, se gAsiart aci oase

Tirgul-Trotus. Ese din muntele

ginit la N. de dealul Curu-Alde oamenr. ceac-Bair, la S.-V. de ramificatiunile nord-estice ale dealulur Mulver-Acceuci. Este dominat Chesi-Orman-Bair, deal, in jud. de

pa spre V. avInd o directiune

Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul comuna rurale RegepCuius si anume pe acel al cdt. Techi-Deresi, situat in partea de miazd-zi a plAser si a comuna, intre 'dile Techi-Deresi-Ceair si adiacenta sa, Chesi-Orman-Ceair. Are 125 metri indltime, dominind

andrul-Mare, urmeazd, piciorul S.-E. al muntelur Cheschesul si

se varsd d'a stinga Släniculur, mar in sus de plrlul Puful, curgind in intregime pe hotarul spre Transilvania. Che§noiul,sat, face parte din com. rur. Cocoresti, pl. Tirgsorul, jud.

Prahova. Cade in partea de V.

a comuner si e udat de girla Iazul-Morilor.

Valle de mar sus si un drum ce

Che§telnita, deal, jud. Badil,

Cherleasca, vale, izvoreste din

merge de la Techi.Deresi, in Bulgaria. Este acoperit numar cu pd-

pl. Siretul-d.-j., com. Milesti, de pe teritoriul satulur VAleni.

dealurile com. Tesluiul, pe Oltul-

durr. Pe muchea lur nordicä

d.-j. jud. Olt, Curge de la E.

merge hotarul despdrtitor intre

spre V. si se varsd In riul Olt, tot In raionul com. Tesluiul.

Bulgaria si Rominia.

com. Milesti.

Chesi-Orman-Ceair, vale, Cherlesti, sal, face parte din com. rur. Deleni, pl. Oltul-d.-j. jud. Olt.

Che§telnita, peidure, jud. Badd, pl. Siretul-d.-j., de pe teritatiul

'in

jud. Constanta, pl. Silistra-Nota,

ChetrAria (Pietriria), deal, in

pe teritoriul com. rur. Regep-

ramura muntelur Cozia, judetul Neamtu.

Cuiusu si anume pe acel al cdt.

cuorRARIA

Cheträria (Pieträria), miente, jud. Neamtu, la hotarul Transilvania Are o inAltime de 1595

in, (Ved Albele, munte).

357

CHETROASEI (VIRFUL-)

E formatä din satele : Chetresti saa Pietresti, ROduesti, Albesti ì Delesti. In aceastà comuna' sunt 4 bi-

seria deservite de 4 preoti

Cheträria, parte din' : piidurea mosid Stolniceni-Prajescu, jud. Suceava.

4 cintareti ; o scoala ;

3

eh--

ciumI.

Budgetul e de 2326 le la

doxa, facutä, la 1833 de Pave! si Ana Cristea ; a doua, catolicI, facutd de locuitorT, la 1836. CapI de familie, sunt 90, din 342 suflete. Vite sunt : 8 cal, 119 vite cornute, 43 porci si 3 capre. Are o circiumd.

venituri si de 2294 leT la che!.

Chetriria (Pietraria), jud. BacAti, plasa Siretul-d.-s.

tuelT.

manIstireT Horaita, intre co-

Comerciul se face de I Romin si 2 strAinl. Vite sunt: 753 vite marT cornute, 4 bivolf, 420 oi, 26 capre, 109 cal' si 184 rimatorI. Locuitorii posea.: 145 plugurI, 182 care cu boT, 8 cdrute

muna Dobreni si com. Cräcd-

cu cal si 200 stupT de albine.

Curge prin com. Buhociul si se varsa in pirlul _Valea-Ulmului.

Cheträriei (Dealui-), saa Dealul-PieträrieI, deal, spre S.

Chetri§ul, deal, pe teritoriul comund Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoia. Se prelungeste din com. Tureatca si trece in com. Lozna.

Chetri§ul (Pietri§u1), a'eal, in satul Toflea, com. Brähäsesti, j ud. Tecucia.

oani, plasa Piatra-Muntele, jud.

Nearntu. Dinteinsul se scoate piaträ si var.

CheträrieI (Piriul-), phlia,r, in com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu. Izvoreste dintre muntele Pestera si Ruptura, ramura Cozlei, si se varsa pe dreapta piriului Cuejdiul.

Chetre, minare, ce sa mal da satului Vlddnicelele din judetul Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Stänita.

Chetre§ti (Pietreqti), sat,

in

Chetri§ul, pddure, jud. Bac6a,

partea de S. a com. Chetresti,

pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Tdmasi.

pl. Stemnicul, jud. Vasluia ; situat pe dealul Moara-de.Vint inconjurat de vil i livezT. Are o suprafatä de 630 hect.,

din carI 2 hect, vie si o populatie de 81 familif cu 398 suflete, intre carr 2 familif evref, Cu 7 suflete. Locuitorif sunt razesT.

In sat este o biserica, fäcutä de lemn, de obstia locuitorilor in 1802 ideservitä de uni preot si I cintaret.

Chetreni,saa Pietreni,sat, in jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Stanuesti, spre N. de satul Stanuesti. Are 435 locuitorT, din carl io tiu carte. Locuesc in Ilo case.

Vite sunt: 234 vite maff cornute, 70 oT, 4 capre, 40 cal si 60 rimAtorT.

LocuitoriT posedl: 30 plugur1

si 36 care cu bol, precum stupi de albine.

Chetri§ul, vale, form ata de-a lun-

gul dealulta cu acelasI nume, pe teritoriul com. Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoia.

Chetri§uluI (Valea-), vale, jud. BacOti, pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul com. Tamasi.

Chetroasa (Pietroasa),cdtun, in com. Gdgesti, plasa Girlele, jud. Putna.

Are o populatiune de 203 suflete, carI locuesc iii 4E case. Are o bisericá parohiall, Cu hramul Sf. Nicolae. Copiii in Virsta

de scoalä din acest cätun urmeazA la scoala din Gagesti.

Chetre§ti (Pietre§ti), com. rur., din plasa Stemnicul, jud. Vasluia, la distanta de Io kil, de orasul Vasluia si de 24 kil. de Negresti, resedinta pläser.

Chetre§ti, deal, jud. Vasluiti. Se intinde intre comunele Laza din pl. Racova i Chetresti din pl. Stemnicul.

Se intinde pe o suprafatä. de

Chetri§ul, sati Pietri§ul, sat,jud.

2341 hect., din carf: 83 hect. vie si 265 hect. pOdure. Pdmint.il locuitorilor e de 388 hect. Are o populatie de 265 familif, cu 1325 s 'flete.

Bacaa, pl. Sitetul-d.-j., com. T5.-

masi, situat la confluenta piriului Tdmasi, cu Siretul, la o depdrtare de atul TOmasi de 1340

m. Are 2 biserid: una, orto-

Chetroasa. V. Fistica, deal, judetul Vasluiti.

Chetroasa, piriiaf, jud. Putna, pe teritoriul com. CornAtelul. Se varsO in Trotusul, judetul Putna.

Chetroasel (Virful-), miente, in com. Malini, jud. Suceava.

CFIETROWL

CHEZLEN-SiRTI

368

Chetroiul (Pietroiul), deal, in partea de N.-E. a com. Gohorul, jud. Tecuciti; cuprins intre Valea-BirladuluT la E. i Valea-

LupuluT la V. Acest deal con-

tinua spre S. sub numele de Ghera i Patrascana.

mirla, com. Cu acelasi nume, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoia.

Chetrosul, lac, pe coasta dealuluI Chetrosul, spre S. de satul Dumitresti - MarT din comuna Dumesti, pl. Fundurile, judetul

muna Luncani, situat in valea piriuluT Trebisul, la o departare de 3 kil, de satul Luncani. CapI de familie sunt 37, din 214 suflete. Vite sunt: 109 vite marY

cornute, 7 cal si 42 pord.

pe Dealul-Mare, curge prin par. tea de E. a satuluI Frumuselele,.

com. Pausesti, pl. Cirligatura,

jud. Iasi, si se varsa in

Chetrosul, nzunte, jud.

Bacg.a.

(V. Pietrosul, din com. Brusturoasa).

ptriul

§acovatul, la Balta-GaneT.

Chetrosul,

Vasluia.

Chetrosul (Pietrosul), sat, judetul Bacaa, pl. Tazldul-d.-s., co-

reste din padurea Popesti, de

in jud. Tecucia,

com. Buda. Se numeste ast-fel dupa dealul de unde izvoreste. Merge in directie V.-E. si se varsa. In Zeletin, in fata satulid Magazia.

Chetrosul, pcidure de brad, jud. Bacaii, pl. MunteluI, com. Brus-

turoasa, pe mosia Agasul, proprietatea d-luI Eugenia Ghica.

Chetrosul, pi« izvoreste

din

dealul Chetrosul, com. Dumesti, pl. Fundurile, jud. Vasluiú. Uda teritoriul acesteI comune, curge

Chetrosul, sat, in jud. Tutova,

Are o intindere de aproape

com. Corodesti, spre N. de sa-

7000 hectare si este supusa re-

de la S. spre N., si se varsg.

tul Corodesti. Are 339 locuitorl,

gimului silvic.

In rlul Birlad, la locul numit

din carT 15 stia carte. Locuesc in 88 case.

Chetrosul, pîruiac, jud. Baca,

Moara-GinduleseI, in apropiere de piriul Iezerul.

pl. Tazläul-d.-j., com. Luncani ;

Chetrosul, a'eal, jud. Baca'', pl. Bistrita-d.-s., com. Girleni.

de pe

teritoriul

curge pe teritoriul cat. Chetrosul (Pietroiul)

si se varsa d'a

stinga in piriul Trebisul.

Chetrosul, deal, jud. Baca, pl. Bistrita-d.-s., pe teritoriul com. Beresti.

Chetrosul , saü Dealul - Vier ,

Chetrosul,

jud. Dorohoia,

izvoreste din dealul cu acelasi nume, trece prin satul si com. Pomirla si Orbeja.

se varsa in piriul

Chetrosul, pîrlu, izvoreste

din

partea de N. a satulul Trohani, com. Girceni, pl. Racova, jud. Vasluia, de pe locul numit Imasul-Vitelor. Trece prin mijlocul satuluI, i, unindu-se cu Fintinelor, se varsa in plriul Racoya.

Chetrosul, phig, izvoreste din pa-

Chetrosul, vale, formata din prelungirea dealulur Chetrosul. Se

durea Chetrosul (Pietroiul), com.

intinde de la S. de satul Dumesti, plasa Fundurile, judetul

Dealul-Mare, coin. Popesti, pl.

Rusca, pl. Prutul, jud. Curge pe teritoriul com., de la N. la S.; udd s. arligati, i dupa

arligatura, jud. Iasi.

ce se uneste cu plriul Rusca

Chetcani, cd'tun, In com. Movilita, pl. usita, jud. Putna. Are o populatie de 185 su. flete, carI locuesc in 35 case.

deal, in partea de N. a satuluI Pomirla, com. cu acelasT nume, pl.

Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.

Chetrosul, deal, face parte din

Chetrosul, deal, In raionul co_ muneI Buda, pl. Stanisesti, jud. Tecucia.

Chetrosul, deal, se intinde la S. satuluf Dumesti, com. Dumesti, plasa Fundurile, judetul Vasluia.

Chetrosul, iaz,' in suprafata cam

de 02 hect. cu pestr si

Nemteni, trece pe teritoriul com. Ivanesti, i, aproape de satul Ivánesti, unindu-se cu piriul Sarata, imparte satul in doul, formInd si un iaz mare

Chezlen-SIrt1, deal, in judetul

In panca de S. a satuluI. Esind din iaz si unindu-se cu

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comuneI rurale Cara-

Piriul - Izvoarelor despre com. Lunca, trece prin teritoriul comuna Berezeni i infra in balta

Bacl. Se desface din dealul Cuciuc- Cesme - Bair ; se indreaptg

Berezeni.

pis-

carT ; pe teritoriul satuluI Po-

Vaslui a .

Chetrosul, phifi, jud. Ia$1, izvo-

spre E., inteo directie generalg de la N.-V. spre S.-E., printre valle Iomer-Iutlu-Bei la N. pi Cara-Baci la S., brazdind par-

359

CIIIAJNA

tea meridionald a piase' $i cea

CIIERIc.1

Locuitorif ati 38E plugurI:

vesticá a comund. Se ridica

368 cu bol si 13 cu cal ; 402

pana la o inaltime de 130 m.,

care si carute : 384 cu bol si 18 cu cal. Comerciul se face in 17 cir-

domintnd valle de mal sus, valea Capulac-Culac, satele Chertic-Punar, Cara-Bact si Caugagi, drumurile care unesc aceste sate si drumul Cara-Bacl-Capadin, casi II intretae in diferite

ciume.

.

LocuitorlI sunt in mare maiori tate BulgarI.

Chial'a (Magura-), magurd, la S.-V. comund Adamesti, jud. Teleorman.

Chiceni, mahala, din com. rur. Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud.

Vilcea, in partea de N. a

co-

muner, pe linia Babeni-Horezul.

CopiiI in virsta de scoala ur-

directiunr muchea la Este acoperit cu finete si semanaturl.

Chiajna, sat, face parte din com. rur. cu acelasI nume, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este situat la

Chiajna, com. rur., pl. Znagovul, jud. Ilfov, situata la V. de Bucuresti, lInga. rtul Dimbovita si soseaua judeteana Bucuresti-Pi-

V. de Bucuresti, intre 1'1111 Dim-

meazA la scoala din mahalaua Dosul, care este la 1 kil. de. partare.

Chicera, cdtun, in comuna Crucea-d.-s., pl. Zabrautul, judetul

testi, Intre Bu curesti si forturl, la 9 kil. depOrtare de capitala. Sta

bovita si soseaua judeteang. Bucuresti-Pitesti. Ad i este resedinta primarieI. Are o suprafata de 1346 hect. si o populatie de 1138 locuitorl,

in legatura cu com. Rosul prin

In majoritate Bulgarr. Din tot

Are o biserica parohiala, cu

osea vecinala. Se compune din satele : Chiajna, Dudul, Giulesti si Rudeni, Cu o populatie de 2313 locui-

teritoriul satuluI, Administratia Seminarulul Nifon Mitropolitul

hramul S-tii Voevozr.

torl, carI traiesc In 492 case. Se intinde pe o suprafatä. de

o

Puma.

Are o populatie de 819 suflete, eaff locuesc in 207 case.

are 600 hect. si locuitoriI 746

Chicera, sat, In jud. Roman, pl.

hect. Administratia SeminaruluI

Siretul-d.-s., com. Stanita, spre

2992 hect. Propietarii sunt : A dministratia SeminaruluI Nifon Mitropolitul, d-1 B. M. Missir si

cultiva 574 hect. (15 islaz, 8 padure, 3 vie). Locuitorir cultiva 596 hect., rezervind 150 hect. pentru izlaz. Ad i se fabrica, diferite brin-

S.-E. de satul Stanita si la o depärtare de 2 kil, de el. Este asezat pe un platog inalt. Are 41 capI de familie, cu 199 su-

d-na Elena Izvoranu, ag 1482

zeturI.

hect. si locuitoril 1440 hect. Pro-

Are o biserica cu hramul Sf. Niculae, deservita de 3 preotI

prietariI cultiva 1382 hect. (80 islaz, restul vie si padure). Locuitorli cultiva 1028 hect., restul este izlaz si vie. Sunt 466 contribuabill. Budgetul comu neI este de 10089 leI la veniturI si de 7499 leI la cheltuell. In comuna sunt: 4 bisericI, In fie-care catun cite una, 2 scoale

flete, din cati 42 contribuabilf. Locuesc in 55 case. Sunt 155 capete de vite marr.

O 2 cintaretf; o scoala mixta,

Chicera,-sat, face parte din co-

frecuentata. de 13 elevI si eleve,

muna Motoseni, jud. Tecucig.

Cu intretinerea clreia statul si comuna cheltueste 1705 leI. In acest sat se afla : 1 moarà

E situat pe dealul cu acelasI nume. Are o populatie de 80

Cu ap5.; 1 povarna ; 1 zalhana ; 3 helestaie ; 1 pod staator. Comerciul se face de 8 circiu-

E departe de resedinta com. de 3 kil. si 300 m., spre E.

marI.

prin Valea-Moisoaid sag RipaBorseI.

2 masinf de treerat cu aburr;

Numgrul vitelor maff e de 925 si al celor miel de 268. Acest sat s'a infiintat, pe la

3 helestaie; 2 podurI stAtdtoare.

1828, de catre emigratI BulgarI.

Nurnarul vitelor marI e de 1622 MI cal si epe, II arma-

Chiajna, fort, in jurul Bucures-

mixte; 1 moara. cu aburI ; 2 raOrr cu apa ; 1 povarna. ; 2 zalhanale ;

sarr, 485 bol, 221 vacI si vitei,

(6 capre, 147 porcI si 1767 oI). Dintre locuitorI, 492 sunt plugarT, 20 ati diferite profesiuni.

Se desparte de satul Burlugul

Teritoriul satuluI are o suprafata de 630 hect. Locuitoria sunt totI fosa' clacasi.

tilor.

13 taurI, 361 bivolI si 350 bivo-

lite) si al celor niicI de 1920

capI de familie, cu 322 suflete.

Chiala, movild, jud. Braila, la 3112

kil. spre S. - V. de satul

Aicl se afld o biserica., ziditä

de locuitorI In anul 1840, deservitg. de i preot si i cintaret. Copia se duc la scoala din Motoseni, la o distanta de 3 kil.

Slujitori-Albotesti, aproape de

hotarul comuneI Dudescul,

Cherica, virf de deal, jud. Ba-

CH10ERA

360

cit.', pl. Tazlaul-d.-s., com. Lun-

cani, pe teritoriul sat ilul Lun-

cani, unde isr are obirsia

E., in partea despre S a com. Tomesti, pl. Codrul, jud. Iasi.

Chicera, deal, pe teritoriul co-

Creasta acestur deal face hotarul cu com. Poeni. Pe toata intinderea luÌ formeaza sase piscue Matte : Logofeteasa, Glo-

pi-

riiasul Dracosul.

muneI Crucea-d.-s., pl. Girlele,

dul, Ochiana, Paraleul, Cruel-

jud. Putna. E situat pe malul

soara

sting al pIrluluI Flaulita.

se sfirseste spre E. Ambele luI

Chicera, deal, in jud. Roman,

i

Stinca, pise cu care

coaste sunt acoperite Cu pdclurf, $i Cu multe vil $i livezI.

pl. Siretul-d .-s., com. Pincesti,

spre E. de satul Pincesti. Chicera, deal inalt, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Do-

breni si Roman, pl. Moldova, com. Tupilati, spre S. de satul

Chicerea, deal ascutit, in com. Mogosesti, pl. Stavnicul, judetul Iasi, care unit cu dealul Ru-

gina, se intinde pana in apa

Matca, pl. Nicoresti, jud. Tecucitt Strabate padurea cu acelasI nume. Chicera, plidure foioasa, jud. Baal'', pl. TazlAul-d.-s., com. Luncani, Cu o intindere de 83 hect.

Chicerea, sat, com. Tomesti, pl. Codrul, jud. Iasi. Are o populatie de 45 familil, Cu 229 sufl. Numarul vitelor e de 219 capete, din earl: 122 vite marl cornute, 50 Of, 17 caT i 40 eimAtorr.

Chicerea, vie' de deal, jud. Bacart, pl. Siretul-d.-j., com. TA-

masi, linga satul Tamasi.

Chicerea, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul comu neI Bosoteni.

Chicerea, virf de deal, jud. Bacat", plasa Tazaul-d.-s., de pe dreapta Bistritei, dintre comunele Luncani i Girleni.

gomiresti.

Chicerea, parte din pddurea mosieI Stolniceni-Prajescul, jud. S iceava.

Chicerea,piriajud. Iasi. Izvoreste de sub dealul PA unul. Curge prin-

tre dealurile: Chicerea i Isae si se varsa in dreapta piriulul Tatarca.

Chicerea, vale, jud. Bacat, pl. Tazlaul-d.-j., co tn

durI marl%

de linga padurea cu

Barsanestr, acelasi

nume.

Chicerea, deal, jud. Suceava, acoperit de pAdure de fag, pe mosia Stolniceni-Costandache.

ChicereI (Dealul-), deal, situat In raionul com. Matca, plasa Nicoresti, jud. Tecuciti.

Chicerea, piscu/ principal al sirulul de deal, ce se intinde de la N. spre S. prin com. Zapo-

Chicerna, deal, in jud. Tutova, pl. Tutova, com. Cirjaoani, spre

S.-V. de satul Cirjaoani.

deni, pl. Mijlocul, jud. Vasluit, si pe care e asezat i satul Zapodeni. Din acest sir se desfac

Chicerul, munte, la hotarul Tran-

mal multe ramificArI, i anume :

silvanieI, jud. Neamtu, situat

In partea despre V. sunt : Dealul-SatuluI, ce se termina in valea numita Rohna, pe care deal se zice eA ar fi avut existenta satul Zapodia; Taula i Dragana, carI pleaca din mijlocul satuluI Zapodeni, formind un platort ce se intinde sub numi-

intre muntele Curmatura-Pinteculd i Fagetelul, de care se desparte prin piraiele Bistrita, Piatra i Frinturile. Se maI numeste si Culmea-ChicsereI.

i Mehadia, dupa numele fostuld sat. ApoI Boloaia, care se termina in sesul

rele : Ganul

ChieluluI (Izvorul-), izvor, jud. Buzati, com. Rusiavatul, cat. Paliciul. Incepe din muntele

Ursoaia si se scurge in rid Buzati, linga Sarea - luI - Buzart,

BirladuluI cu numele de Turca, la locul numit Capul - DealuluI.

facind tot de o data hotar despre com. Pirscovul.

Spre E. se prelungesc doul sirurI cu numele comun de Dea-

Chichilaia, munte, in jud. Buzart,

lul-SatuluI.

Chicerea, pildure, judetul Bacn, plasa Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Barsdnesti.

Chicerea, deal, se intinde din piriul Chicerea, de la V. spre

jud. Neamtu, in capatn1 despre N. a satuluI Ghigoesti, catre hotarul com. Serbesti despre Dra-

Stavnicul. Este acoperit cu pa-

Tupilati.

Chicera, deal, spre S. de satul

CHICHILAIA

Chicerea, peidure de mesteacanT,

com. Panataul, cat. Sibiciul-d.-j., ramificatie din muntele Panataul,

care merge pina in virful munteluI Begul si face hotar despre Sibiciul-d.-s.

Chichilaia-Goa, pildure, in jud.

Bizati, com. Sibiciul d. s. Are 50 hect., din care io mosnenestT.

Budgetul com, e de 4600 leI,

Chichinetul, iezer, jud. Braila,

la veniturT si de 4453 lel, la

intre canalul Cremenea i Vil61.11, unit cu Cremenea din privalul ca acelasT nume, din comuna Stancuta.

cheltu elI.

Chichilälei (Izvorul-), isvor, in jud. Buzo, com. Panataul in-

SatenT improprietaritI sunt 184, din 1864 si neimproprietaritT 12.

cepe din muntele Chichilaia se scurge in riul Buzaul.

Vite cornute sunt 1198 (528 bol', 473 vacT, 30 taurT si 162

tusul.

Chichiläul, munte, in jud. Buzati, com. Mlajetul, cal .Valea-LupuluI, continuatie din Virful -LazuluI.

E acoperit de padure. Chichilei (VIrful-), colina, in jud. Buzati, com. Patirlagele; incepe din Virful-Cetateld si continua pina in Virful-MusceluluI.

Chichinetele, zis de Izlaz, insuld, in Dunare, aproape de gura Oltului si de com. Izlaz,

432 si capre lo. Suprafata comuneT este de 5103 hect., compusa din mosiile:

dar care a fost astupat, pentru

Chichinetul si Chioibasesti, din carT : 4903 hect. arabile, 571 hect. izlaz i 45 hect. finete. Are o scoala si o biserica, in satul

ca. inunda localitatile.

Chichinetul.

Putul-luT-Nicolae-Chitoiul, 9 kil.;

Chichinetul-de-Olt, insuld, la

la com. Iazul, din jud. Ialomita, spre E. pe la movila MarculuI; la cat. Chioibasesti, spre S. Distanta de la Chichinetul la Brd-

gura OltuluT, jud. Teleorman, la o depärtare ca de 200 m. de unde se varsa acest rîû in Du-

Chichinetul-de-Zimnicea, jud. Teleorman, punct, unde se in-

situat in partea de V. a com.

staleaza adesea debarcaderul vapoarelor companier austriace de navigatiune pe Dunare, cind sunt apele revärsate. Este la o de-

netul.

Vatra satuluT e de 52 hect. ; sunt 143 case, din carf 4 &irciumT.

Are o scoalá mixtA, infiintata

la 1858, intretinuta de juclet si

populatie de 259 capT de farnilie,

cu 1043 suflete, din carT

183 contribuabili. de locuitori.

tiü carte 83

57470. Mm,!, Dicf fono, Gen0r0lie 101

näre.

Chichinetul, sat, in jud. Braila; e

Are o padure de 8o hect.

Chichinetul, com. rur., pl. Calmatuiuld, jud. Braila, situata pe ses, la S.-V. de un lac fara sume si care seacä in timpul vereT. Se invecineste la E. cu com. Rosiori, la S.-E. cu com. Colea, la S. cu com. Bratesti din judetul Ialomita si la S.-V. ca catunul Chioibasesti. Are o

venit de 22000 leT anual.

ila este de 77 kil.

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Chichinetele-Mic, insuM, in Duplasa Cimpul, jud. Dolj, in fata orasului Calafat.

jud, pendinte de comuna ca acelasT nume. E proprietatea mostenito-

rilor G. San-Marin. Are o intindere de 1643 hect., cu un

cu acelasI nume, la 78 kil. spre S.-V, de orasul Braila. Satul e infiintat la 1807. Este asezat pe malul de N. al laculuI C hichi-

Chichinetele, insuM, in Dunare, depinde de com. Orlea, plasa

Chichinetul,

DrumurI: la comuna Ciocile, spre N.-V., 3 kil.; la Colea, spre N., pe linga movila Colea, 6 kil. ; la com. Rosiori, pe la

din plasa Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. Are vre-o 65 pogoane de pädure.

Chichinetul, lac, judetul intre satul Chichinetul si Chioibäsesti. Se zice cA la coada luI despre V., a fost un izvor mare,

viteT), cal. 664, oI 2305, rimatorT

Chichiläul,munte, judetul Bacá'fi, plasa Trotusul, comuna TirgulTrotusul, din dreapta riului Tro-

CHIC1OARA

361

CHICHILÀLEI (IZVORUL-)

de comuna.; e frecuentatd de 44 elevT.

In sat este o biserica zidita de fostul proprietar Sorescu, la 1842 ; e deservita de i preot, dascal si i paracliser. Populatia satuluI este de 165 capT de familie, ca 670 locuitorI, din cari 336 barbatI si 334 femeI. titi carte numaI 65 loeultorT. Vite sunt : 431 cal, 790 vite marl cornute, 1390 di*, i0 capre .5i 280 rImatorT.

partare de 3 kil. de oras, in susul DunareT. Ad e si pichet, pentru paza frontiereI.

Chichorlita, munte, jud. Bacáti, pl. Tazlaul-d.-j.., d'a stinga TazlauluI-Mare, din corn. TirgulValea-Rea.

Chicila, a'eal, jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-j., com. Tirgul-Valea-

Rea, de pe teritoriul

satuluT

Balaneasa.

Chicioaia, vulcea, formata. pe teritoriul com. Valeni, plasa ban esti, judetul Olt. Da in riul Vedea.

Chicioara, sat, plasa Jiul- d. 46

s.,

CHICIOARA

3,12

com. Floresti, jud. Dolj, legat printr'o osea cu cAtunul de reseclintd, Floresti. Are 203 suflete, upo barbatr si 103 femer. Locuesc in 49 case. Copiir din

CEIICIORUL (PICIORUL-) MINDRULUI

Chicioara, pddztre particulard,

Chiciora, izvor, in jud. Buz,

jud. Dolj, pl. Pul-d.-s., comuna

com. GrAjdana, cgt. Izvoranul; ese din Predealul-Buzgulur, de

Floresti ; in intindere de 750 hect., pe mosia d-lur N. Mandrea. Esente : cer, fag, Omita i stejar ; acesta din urma predoming.

sat urmeazd la scoalA mixtg din

la Fintina-Rece, si se ascunde in nisip. In timp de ploaie ajunge in riul Niscovul.

satul Floresti, ce este la 3 kil. depOrtare. In anul scolar 189293, $coala a fost frecuentatg. de 8 Metí% In virstd de scoala sunt 38 copir (21 bblet1 si 17 fete).

Chicioara, sat, face parte din

tiü carte to loc.

Cozia, jud. Vilcea. Are o populatie de 460 locuitorT (235

Chiciora, mal, la V. de comuna

1780 de Diaconul loan Teveler i sotia sa Maria si de Diaconul Ioan erban cu sotia sa Dobra. bisericd fondatg la

zdu, com. Pirscovul, ramificatie din muntele PAnAtAul, care se terming la dreapta SgrAtelulurBillanesti si in fata cdt. Trestia.

Chicioara, coastd, jud. Gorj, in

Chicioara, deal, In pl. Pul-d.-s. s't

partea de N.-E. a cAtunulul Ursetel din comuna Slobozia, jud.

plasa Arnaradia, judeta Dolj ; desparte 111.11 Amaradia de riul Pul.

Chicioara, deal,la extremitatea despre V. a comuner Bozieni, pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Are o inAltime de 295 metri.

Pantele sale sunt de o

.

co-

muna GrAjdana, cAt. Izvoranul.

bArbatr si 225 femeT). .Aci e o

Chicioara, colinà, In jud. Bu-

Chiciora, lac, jud. Buzar', in

com. rur. PAusesti-MAglasr, plaiul

Gorj. Pe dinsa se afld viile lo.

cuttonlor.

Chicioara, deal, jud. Gorj, com. Schela; situat in partea desprc N.-E. a comuner. VIrful acestur

Väleni, pl. Arge$elul, judetul Muscel. D'aci izvoreste vilcelul BrAdulettil.

Chiciora, munte, pl. Dimbovita, jud. Muscel ; constitue de la Papusa sirul despgrtitor 'filtre apa Argeselulur si Riul-Tirgulur, impreura cu muntif GrAdisteanul, GAinatul-Mare, Gdinatul-Mic, Dobriasul - Mare , Dobriasul - Mic,

Strimtul, Cldbucetul, Coasta-Mdngstirer - NAmAesti,

Dealul-Cuculur si dealul MgtAul.

deal e acoperit de pAdure de Chiciorul-Crucei(Piciorul-Cru-

fag.

incli-

cel),deal, in c. Gircina, pl. Piatra-

natiune tdrAgAnatá (micd), prezentind lu formatiunea lor, stra-

Muntele, jud. Neamtu ; se detaChicioara, deal, situat in centrul $eazg din raraura muntilor Cozla. comuna Pesteana, pl. Ocolul, jud. Gorj ; se prelungeste spre V., pe o Intindere de 2 kil. si Chi ciorul - Cruce'', (Piciorul intrA in hotarul Mehedinti, la Crucei), pirtiaf, in com. Gil.punctul Tarnita. Pe acest deal cina, pl. Piatra-Muntele, judetul se aflg. padure. Este proprietaNeamtu; izvoreste din dealul tea locuitorilor din com. Pescu acelasl nume, ram. CozleT, teana. si se vars& in piriul Cuejdul.

turl groase de prundisurr. Terenul s'Oil este acoperit cu pg.durr intrerupte pe alocurea de poene cultivabile.

Chicioara, izlag, jud. Dolj,

pl.

Pul-d.-s., com, Floresti.

Chicioara, mofie particularä, ju-

Chicioara, deal, situat la V. de

Chiciorul-luI-Sfirdea, (Pido-

detul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, satul Chicioara; e in intindere de aproximativ 600 po-

Arjoci si in marginea cätunulur

munte, judeNeamtu, la hotarul TransilvanieT,

goa. ne pAtnint arabil. Se gAseste

pe dinsa si padure. Apartine d lur N. Mandrea.

Arjoci, plaiul Vulcan, judetul Gorj. Are forma une piramide cu o suprafatd de 25 hect. Pe dinsul sunt vil, prunT si locurT arabile. E proprietatea locuitorilor catunulur Arjoci.

Chicioara, munte, lu jud. R.-SArat, pl. Orasulur, com Andreasi ; se desface din dealul PdpAlog si brAzdeazg Nordul com. Andreasi si Vestid com. 1-3roqteni.

spre marginea jud. Suceava; si. tuat intre muntele Preluca-Ursulur si muntele Piatra-Rosie.

Chiciorul - MindruluT, (Pido -

rul-MindruluI), deal, Chiciora, deal, in depArtare de 12

kil, de com. PAusesti-MA-

glasT, plasa Cozia, judetul Vilcca.

in coPiatra-Muntele, muna Gircina, pl.

jud. Neamtu ; situat in prelungirea ramurer Muncelul spre obirsia plrlia$ulur Cuejdul.

CHICIORUL (PICIORUL-) SAHASTRULUI

Chiciorul-SAhastrului, (Piciorul-SähastruluI). (V. Sahastrul, munte, jud. Neamtu).

Chiciorul-VInät, (Piciorul-VInät), munte, lîngä satul Buhalnita, com. cu aceeasI numire, plasa Piatra Neamtu.

Muntele, judetul

363

Chiciul, ostrov, in amare, apartinind judetuluI Tulcea, plasa Mdcinul, comuna Pisica, atunul Azacliul. E situata in partea nordvestica a plaseI i cea vestica a comuneI. Are forma lunguiatä, incepind de aproape de la Gura-Siretulta, se indreap-

ta spre N.-E. pana la movila

Chiciorul-VInät, (Piciorul-VI-

Zatoaca, aflindu-se in fata orasuluI Galati, si a catunuld A-

pirliaf ; izvoreste din mun-

Bratul, care o desparte

tele cu acelasI nume, In com.

de uscatul Azacliultif, se numeste

CHIClURA

dreptul cetatif Silistra, din Bulgaria, se aflá urmele a douä re-

dute, construite de Turd pentru apararea SilistreI. Aceste redute ati fost ocupate de RusI,

in .1828, de ande al bombardat cetatea. Intre cele doua redute este locul numit Capul-Po duluI, unde era capul poduluI, ce TurciI construira, in rdzboaiele ce aveal cu RusiI, intre Silistra i aceasta

Buhalnita, plasa Piatra-Muntele,

gira Zatoaca sal Chiciul. Are

Chiciul, plidure, jud. Ialomita,

jud. Neamtu; se vara pe par.

vre-o 40 hect. intindere, si este acoperia cu tuPdrisurI.

in insula Cu acelasI nume. Are 50 hectare padure cu plopi salde.

tea stinga a riului Bistrita.

In jud. Buzati,

Chiciul, insuM, in Duare, In ju-

com. si cat. Minzdlesti. E aco-

detul Constanta, pl. Hirsova, pe

perità de izlaz.

teritoriul comund urbane Hin ova; situata in partea vesticä a piase si a comuna. Ea este mal mult o prelungire a insuleI numita Gisca-Mare, de care in timpul apelor ridicate este des-

Chicira,

in jud.

Chicira,

com. si cat. Minalesti; sfoara ca de 27 hect. incorporata cu mosia Valea-Perd.

Chicira, plaid, face parte din comuna Carpinisul, jud. Gorj ; incepe din mun tele Plásala si se termina

la marginea de S. a

satuld.

Chiciul, sal Za'toaca, bral mic al Dunard, jud. Tulcea ; desparte ostrovul sau insula Chiciul, de uscatul DobrogeI, sau in special de grindul ZatoaceI.

partia printr'un canal numit Zatonul-Hazan-Bei. Insula GiscaMare tine de jud. Ialomita. Ostrovul Chiciuc are forma trape-

Dunarea. Are 2 hect. Principala esenta e salcia.

totala de 200 hect., neproduc-

pe tarmul drept al Duard, in fata Baila Se margineste In toate partile cu Dunarea. Suprafata el e de '2 hect.

tiva i fiind acoperita cu padure intinsa de salciI. Bratul, care o desparte de malul duarean al HirsoveI, este adinc de 1 2 m. i decI navigabil,

de malul ialomitean este mal' lat,

dar impropriti navigatiund.

re de salde, jud. Bräila, situata

Chiciul-Mäcinului, pda'ure de salde, jud. Baila. Se margineste la S.-E. cu Dundrea-Vechie, la N.-V. cu venga Mäci-

nula Suprafata e de 80 hect.

trece pe la V. de

Chiciul, insuM, in jud. Ialomita,

satul Azacliul, udIndu-1 putin,

pl. Borcea, spre S. de orasul

dupa un curs de 5 kil., in

Calarasi., este situata Intre Dunare, Borcea i lacul Caldrasi.

ciul de grindul Zatoaca, se arunca lar in Minare lîngä moviIa Zatoaca, la hotarul intre

Chiciul - Iazului, perdure, jud. Braila, de la gura SiretuluI; se märgineste in toate partile Cu

Chiciul-lui-Popa-Vasile, ',Mi-

pe cind bratul ce o desparte

care timp desparte ostrovul Chi-

nume, pe malul DunäreI, in l'ata SilistreI.

zicä neregulata, cu 2 kil. lungime, pe 11/2 latime, avind o intindere

Se desface din Manare, ceva mal jos de satul se ; indreapta spre E.; avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. ;

Chiciul, pichet defrontierd, j ud. Ialomita, in insulä cu acelasI

Se da numirea de Chiciul, cu

com. Pisica si cat. sal AzaUne-orI el seacd, i atuncI

deosebire, parteI ce margineste Dundrea i unde se fac incarad de cereale, cind Borcea este mica, din care cauza vasele plu-

ostrovul Chiciul comunica cu

titoare nu pot infra In portul

uscatul.

Calarasi. Pe aceasta instila, in

Chiciul-MoldoveI, pda'ure, jud. Baila. Se margineste la N.-E. cu viile din marginea la V. cu o pildure de pe o mosie particulara si la S. cu Siretul. Suprafata e de 2 hect.

Chiciura, deal, pe lingl satul Rugineni, com. Cavadinesti, pl. Horincea, jud. Covurluiti. Merge

NI-

CHICIURA

spre S. si trece spre E. de com. Rogojeni.

Chiciura, deal, in com. rur. Sovarna-d.-j., plaiul Closali, jud. Mehedinti.

Chiciura, deal, in com. rur. Balad.-j., plaiul Closani, jud. Mehe-

Chiciurla, a'eal, in com. Birsesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea. a satuluT Brahasesti-d.-s., plasa Zeletinul, j ud. Tecucia. Are o

Childesti. (Vezr Telejna-d.-s. si Butucaria, sate, jud. Vasluiu).

lungime de 9 kil. si se intinde de la N. spre S. paralel cu Va-

Chilege-Ceair, vale, in judetul

lea-BerheciuluT.

Chicläul, deal, se intin de la N. com. Tacuta, pl. Mijloc, jud. Vasluia.

hedinti.

Constanta, pl. Silistra-Noult, pe teritoriul comunel rurale EseChioi , Se desface din poalele

nordice ale dealurilor CuciucCainargi, de pe teritoriul bulgäsesc al conylneT Ese-Chioi.

Chiciura, deal, in comuna ruruld Godeanul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Chicläul, vale, ce se intinde in partea de N. a com, Täcuta, pl. Mijloc, jud. Vasluia.

Chiciura, deal, acoperit Cu va, In partea de N.-E. a comuna Calinesti, pl. Podgoria, jud. M uscel ; e udat la S. de piriul Spoita. R.-S5.-

rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Masgäsitesti. E acoperita cu padurT.

cea estica a comuneT, mergind printre dealurile Tiumbet-Bair si

Chicluiul, deal. (VezT Dealul-

Bei-Ozman-Bair. Abia intra In judetul Constanta si se uneste

Mare, com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi).

muna Floresti, jud. Dolj, pl. luluT Icleanul.

Malurile sale sunt acoperite In mare parte cu padurT.

Chilla, ostrov, in delta DunareT,

In partea nordica a judetuluT

mit si Chicerul. (VezT Chicerul, munte, jud. Neamtu).

i Sulina. Arco suprafata de 2100 kil. p. (210000 hect.) Are forma

Chicusa. (VezT Fistica, deal, jud.

a 2 trapeze neregulate supra. puse. Si-a luat numele de la orasul Chilia. Solul este un

Vasluia).

intins ves, format de aluviunT,

Chifeni, saa Seri§orul, sat, ju-

Chifeni, parte din satul SarulDorner, jud, Suceava.

tuat pe Dealul-Chiciurenilor si cuitorT, 57 barbatT si 63 femeT.

si formeazd %ralea Begene-Ceair.

Tulcea si a plaseT Tulcea si Sulina, coprinsa intre bratele Chilla

Chiciureni, sat, face parte din

are o populatiune de 120 lo-

Cu valea Punar - Osman - Ceair,

Chicserei, pi cior de munte, nu-

detul Suceava. com. rur. Mäneciul-UngurenT, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Este si-

be:1'z-

pe teritoriul satuluT Minjesti.

Jiul-d.-s. E o prelungire a dea-

lat, in com. Modoia, pl. Cernad.-s., jud. Vilcea.

V. de pichetul No. lo,

dind partea sudica a plaseT si

pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din Dealul-Cilnaului, uda partea de E. a com. Margaritesti, trece prin catunul Stubeiul, si dupl

Chiciureanul, fintind i 10c izo-

prin teritoriul bulgdresc, infra in

gosesti, pl. Stavnicul, jud. Jai,

Chiccralul, deal, in cuprinsul co-

se arunca in Cilnaul, pe partea dreaptä a luí.

tie generala de la S, spre N.,

dealuluT Bordea, din comuna Mo-

Chiciura, pi/1g, in jud. R.-Sdrat,

un curs de 5 kil., merge de

Se intinde spre N. inteo direcDobrogea romina la 2 kil, spre

Chicluiul, deal , o ramificare a

Chiciura, mofie, in jud.

nea, din com. Galata. Pe dinsul se face cultura de cereale; este udat de pirtul Nicolina.

Chicläul, deal, in partea de V.

dinti.

Chiciura, deal, in com. rur. Cernaia, pl. Motru-d.-j., jud. Me-

CII ILIA

avind in partea nordica si cea estica,

precum

si

pe malul

drept al Chiller si pe cel sting al SulineT, asir de pamint ridicat, ce poarta numele de grindurT. Asa sunt grindurile: Chilla,

Chihaia, elefteg, in intindere de un hect., pe teritoriul comuneT Val-satura, jud. Putna.

Chiciureni, deal, spre N.-E. de

Letea, Periprava, Pardina, StiEste strabatut in toate partile de girle, Cele mal pocul, etc.

insemnate sunt : Soruli, Pardina,

com. Maneciul-Ungurenr, pl. Te-

Chihanul, as-es, in com. Ciurea, pl.

Patlageanca, Ciobanul, Iacob-

leajenul, jud. Prahova, pe care este situat satul Chiciureni.

Codrul, jud. Iasi. E situat intre dealurile : Lunca, Voda si Za-

Suhat, Aliboca-Suhat si Lopatna.

Numarul lor ajunge la 8o, La-

CHILIA

365

culi sunt 55, din cari mar semnate sunt ; Rosul, Saona, Ghido, Siminoca, Siderul, Covaciul, Hontul I, Hontul II, Pentilicul, Pentiliciul, Costin, Tatarul, Tätanul, Bisagi, Matita, Babina, Velichi-Merher, Bodapros-

te, Fortuna, cel mar mare (600 hect.)

In ostrov sunt asézate:

StupI de albine sunt 152. Comerciul se face de 1 ch.ciumar.

Budgetul comuner este de 2805.20 ler atit la veniturr cit si la cheltuelr. Comuna e brazdata de so-

seau a care vine de la ValeaMare, din judetul Arges, prin

CHILI A

Locuitorr posea: 15 plugur

si 6 care cu bol. Sunt

si 35

stupT de albine.

Chilla, sat, face parte din com. rur. Otesani, pl. Horezul, j'idVilcea. Are o populatie de 317 locuitorr (149 bärbatr si 168 l'eme». Aci e o bisericä fondata de Codreanu, Calimarea si altir.

orasul Chilia, si satele : Letea, Satul-Noti I, Satul - Nob al II, Sfistofcul, Periprava, Pardina, Ciatal-Chioi, Patlageanca, Sol-

cátunul Leresti-Pelcani-Chilia, la

genul. Mal tot pamintul este

soseaua Chilia-Gura-Boulur.

acoperit cu stufarir intinse ; ele

ocupa mar mult de cit jumata

DealurT in raionul comuner sunt: Dealurile-Vede!, coprinse

tea ostrovulur.

intre riul Vedea si Ciorica; dea-

hotarul dintre Dobrogea (Rotninia) si Basarabia ruseasca.

lul din dreapta Veder; dealul

Se desface din Dunare, din drep-

dintre piriul Ciorica si ValeaAdincdteler si dealulTelesmani,

tul. punctulul numit Ciatal, 7 kil, mar sus de Tulcea; se indreapta mar Intiiti spre E., apor

Chilla, com. rur., pl. Vedea-d.-s.,

judetul Olt; e compusa din 4 catune ; Chilia, Telesmani, Pa-

cala si Leresti-Pelcanr.

Este situata pe ambele malurr ale riulur Vedea; la 52 kil. departe de capitala judetulur si la 5 kil, de resedinta plaser. Are o populatie de 1213 locuitorr; 280 eapT de familie, din carr 244 contribuabilf. Locuesc in 285 case. In comuna sunt 3 bisericr, la Chilla, Telesmani si Pacala; ele sunt deservite de 2 preotr.

Faietelul; de soseaua Topana, prin Pacala, la Fagetelul ; de soseaua Fagetelul-Chilia si de

coprins filtre Vedea si valea Fagetelul.

Com, e udatà de riul Vedea,

de la N. la S., de piriul Fagetelul, Adincateaua si Ciorica. Se margineste la N. cu com. Tutana, si judetul Arges, la S. cu comuna Fägetelul, la E. cu com. Govora si Gura-Boulur si

la V. Cu com. Parosi. Despre infiintarea comund Chiba, batrinir spun ca este vr'o 100 de anr si mal bine.

Locuitorir sunt =oled, Er

Chilia, &a/, in jud. Tulcea, unul din cele ter marr brate, prin care Dunarea se varsa in Marea-Neagra. Pe toatä intinderea sa, face

repede in spre Nord si dupa dota marr cotiturr, ajunge in dreptul orasulur Ismail, de adi spre S.-E., face un co:- si se indreapta spre N.- E., pinà la ora5ul

Chiba, de ad o ja p-i-

tin spre E. si apor se indreapta. spre S. - E. , spre a

se deschide in mare. Are o lungime de , i i kil.; e cel mar mare din cele trei brate, cu o lar-

gime de 500 700 m. in mediti,

si o adincime de 7-12 m., lar volumul de apa este de 17/27

31 car si epe, 404 bor, 312

Chilla, sat, face parte din com.

vacT, 50 capre, 3000 or, 305 porcr.

rur. cu acelasT nume, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-

din totalul Durara. Pe la mijio-

latie de 526 locuitorr. Aci e o biserica zidita din temelie la anul 1830, si reparata la anul

Are o intindere de 43 hect.

o multime de brate mar miel., carr se pot grupa in dota manunchiurr: unul intre Ismail si Chilia, altul intre Chilia si Vilcovul; tot de o data si gura sa are iar mar multe ramurr. Cel d'india, e format din bratele : Chilia, Chitlitchi, Tatanir si 5 mar miel, coprinzind intre ele

si o populatie de 12 familir, cu 57 suflete.

ler I, Dale, II, Tatanir II, Iva-

aä :

Toata comuna se intinde pe o suprafata de r000 hect. coala exista in comuna de 30 anr. Cladirea e proprietatea comuna tir, carte 390 barbar si 2 femer.

1845-

coala se frecuenta.

de 53 elevr din numarul de 147 in virsta de scoala. Cu in-

Chilla, sat, din com. IvAnesti, Rlasa Racova, jud. Vasluiti, in

tretinerea scoaler, statul cheltueste anual 1842 ler. Dealurile Vedea, coprinse in-

partea de N.-V. a satului Huseni.

tre riurile Vedea si Cioraca, spre E., si dealul din dreapta Veder, sunt acoperite cu pomr roditorr, lar coastele acoperite

In sat este o biserica. Numarul vitelor e de 21 vite marr cornute, 150 or, 8 cal si

Cu tufis.

25 rimatorr.

cul cursulur s'AA, se ramificä in

insulele: Ostrovul-Tatanir I, Da-

nesti, Tatarschi (aceste apartin Rominier), Solonetul , Catinca, Macinca (apartinind Rusier). Al doilea grup este format din bra-

CI1ILIA

CIIILIA

366

tele Chilla, Cernofca, Babinof, Solomonof $i Stipevoc, coprinzind intre ele insulele Mesliul, Cernoiul (apartinind Rominiel), Iarmacov (apartinind Rusia). In

fine si gura sa are maT multe brate, cari sunt: .Aceacovschi, Serednai, Novai, Stambul, Cubanschoi, Ostovcina, Stari-Stambul (aviad si el alte 4 mal miel), Popina, Zalivi-Baba-Hasan ; cu-

prinzind intre ele insulele: Po-

pina I, Popina II (apartinind Rominiep, Aceacovschi, Stambul, Cuban, Ostovcina (apar-

tinind RusieT). Din ele plead mal multe Orle, cari strdbat intinsele stufdriT; asa este $ondul,

$i apoT merg la Galati sati pe Prut in sns.

Chilia, grind, in judetul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul comuneT urbane Chilia-Vechie. E

Chilla, schit. (V. Chilla, comund ruralä, jud. Olt).

Chilla, deal, jud. Badil, pl. Tazläul-d.-j., pe teritoriul com. Bdrsänesti.

Chilia, deal, pe hotarul ciespre jud. Suceava a comunei Cotnari, pl. BahluiU, jud. Ia$1. Se intinde de la N. la S. si este acoperit cu pädurT. Pe podisul acestui deal se afla $i astäzi urmele uneT livezi cu putini pomi roditori.

situat in partea nordid a p14. $eT $i in cea centralo-nordie4 a comund. Se intinde pe mo, lul drept al bratului Chilla, al bratuld Tätarul si al Miel Pardinul ; lar in spre Est o linie frinta formatä. de stuf. Are o directiune generada de la Nord

la Sud ; lungimea lui este 12 kil. $1 lätimea medie de 3 kil.,

iar suprafata totala este

136

kiI. p. (sail 3600 hect.), ce apartine In intregime ora$ulur Chilla, care insu$I este a$ezat in partea nord-vesticl a grindului, la uni-

rea bratulur Chilla cu bratul

ce se deschide tot in Sulina; Pardina, Sulimanca si Sulimanca$esca, care se deschid tot tn Chilla. Apoi o multime de lacurT, for-

Chilla, pisc, pe culmea de deal ce se lasá din creasta Carpatilor, printre girlele Drajna

Tätarul. De-alungul luT, in par.

mate de Chilia, sunt alimentate de ea in revarsärile sale, sail se scurg inteinsa; asa avem lacurile: Rosul, Covaciul, Hontul, Costinul, TAtarul. Intre Chilia si Sulina, se intinde Ostrovul-Chilia. Bratul Chilla, are pe malul

Ogretinul, com. Drajna-d. -s.,

partea vestid, intre gira Pardi-

plaiul T el eaj enul, j u d. Prahova.

nul l drumul -comunal sunt a$ezate cislele sail tirlele locuitorilor. In interiorul tul sunt 2 miel mlastine ; llaga orasul Chilla se

Chilla, deal, situat in raionul comunei Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecucia. Pe acest deal se aflä situat satul Lichitiseni.

drept o fisie de pämint, ce se ridicä d'asupra malului $i e acoperla cu pd$uni $i putine locurT

arabile. Pe aceastä lisie se gAsesc: orasul Chilia-Vechie, com. catunele Periprava, Ciatal-Chioi, Paldgea.nca, unite

toate printr'un drum comunal,

Chilia, movilä i punct trigonometric de observatie de rangul

partine Rusiel, care a dutat facl navigabil bratul Chilia; dar

in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comund urbane Chilia-Vechie. E situatá ta partea nordica a pld$el- i cea centrald a I,

RusieT pentru

comuneT, pe grindul Chilla, la 7 kil. spre S. de ora$ul Chilia, lingd drum il comunal Mahmu-

destuparea celor 12 guri ale

dia-Chilia. Are o inältime de

bratulur, ail fost zddArnicite. Totu$Y, va.poare miel, avind toate

73.5 m.; e punct strategic impor-

debitul de aliviuni fiind prea marT , lucrArile

pavilionul rusesc, urd cursul sAil i intrd in Dunärea-Mare

afta movila Crucea. In partea nordid merge drumul comu-

Chilia, loc de fine/e, la V. de cdt. Bogdane$ti, com. GornetulCuib,

paralele rnergind cu Chilia, adeseori impracticabil, din cauza inundärilor ChilieT, reminind de multe

mal mult pe apl de cit pe uscat. JumAtate din bratul Chilla, a-

munal Chilia.Mahniudia. Tot in

nal Chilia-Satul-Noil-Sulina.

Chilia, deal, in raionul com. Chilia, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care se cultiva 2 hect. vie.

Chilia, deal, la lo kil. spre N.-V. de vatra satulul Cälineti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

orI ca comunicatia sä se ad

tea vestid., merge drumul co.

tant, dominind asupra intregului grind al ChilieT. Este acoperitä Cu finete i pdsuni.

pl. Podgoria, jud. Pra-

hoya, ce se intinde de la N. de Poiana-Mare pänd in dealul Bichel i Valea-BuzatuluT.

Chilia, localitate deluroascl,

in

partea de N.-V. a com. Predeal, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Chilia, pädure, situatä. futre satele Boghe$ti-d.-s.

i

d.-j., jud.

Tecuciti. Aici a fost un schit de cdluggri, care a existat pänä la 1855, cind s'a fäcut biserica din Boghe$ti-d.-j. jud. Bada, pl. Tazlaul-d.-j.-Trotti$ul, com. SIveni; curge pe teritoriul cAtunului Flo-

Chilla,

367

CHuLlA

re$ti $1 desparte la N. comuna jAvreni de com. Bogdana, cdt. Corbul. 41 are obir$ia la loca-

litatea numità a Cioard $i se vars1 de-a stinga in Trotu$111.

de unde indreptindu-se spre E., urmeazI cotiturile luT, pà.'nà la mila No. 15; de ad se indreapta spre S., pe ling5. lacul Dovinca, dà de malul vestic al. laculuT Velichi-MerheT, pe care

Chilla, pîrî2Z jud. Tecuciti, intre Boghe$ti-d.-5. $i

Boghe$ti-d.-j.,

com. Boghe$ti. Merge in directie E.-V. $i se varsä in Zeletin.

Chilia, pîrîü, afluent al piriuluT jud. Suceava. Chilia, vale, jud. Bacdti, pl. TazlAul-d.-j., coin. BOrsOne$ti ; e for-

mata de dealul cu acela$T nume.

Chilia, vale i poiand, comuna Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Chilia-Calugärului. (V. Petricica, munte, ju d. Neamtu).

Chilia-Vechie, comuna- urbana, in judetul Tulcea i in pl. Sulina. Este asezata in partea nord-

estica a districtuluT, la 7o kil. spre N.-E. de orasul Tulcea, capitala judetuluT si in partea de S. a pla$eT, la 52 kil. spre N.-V. de ora$u1Sulina, re$edinta plAseT.

Hotarul am/nuntit al comuneT este urmAtorul Plecind din bra-

tul Chilia, de la locul unde se desparte bratul Tdtarul, ceva mal jos de satul Pardina, se indreapt5. spre S.-E., urniind pu-

tin gira Pardina, pe care o 'Al-Aseste, $i tot meren prin stufurT, ta e gira ce une$te lacul Bacin cu Costinciuc, &la Iacob-Suhat, grindul StipOcul, oprindu-se pe latura meridionald, coprinzindu-1 ast-fel in teritoriul comuneI; de aci se indreaptd

il urineazä putin, Il pArdse$te pentru a ajunge in canalul Cernofca, pe care Il taie ; urmeaa.

Daler-Mare, Daler-Mic, TatarulMare san Ivane$ti-Tatarschi, ce

apartin RominieT. La E., iar se desface in mal multe brate, ca: Cernofca, Babinof, Solomonof, etc., cari- inchid intre ele ins.ila Meslin, ce apartin comunef Chilia-Vechie. Bratul Sulina, la S.,

pe o intindere de 6 mile (ir

Balcinof in directia de N.-E., pänd la vdrsarea lid in bratul Chilia. De aci tine cursul acestuf

kil.) de la 15-2 r. Pe Ruga ele mal sunt o multime de Orle,

brat, avind o directiune generalä. de S.-V., trece printre o-

bratul Pardina, 25 hect, lungime, la N., Orla Lopatna la S., girlele Aliboca Suhat $i IacobSuhat, la S. Lacurile sunt numeroase ; 'a$a sunt : Liman Roca (roo hect.), Matita (300 hect.), Babina (200 hect.), Saon (50 hect.), la E.; Friozorul (roo

ra$ele Chilia-Vechie (rominl) Chiba -NouA (rus4) i ajunge lingd satul Pardina. Forma luT generara este a-

ceea a unuT trapez neregulat. Lungimea luT este de 115 kil., lar intinderea totald, e de maT bine de 300 kil. p., san 30000 hect., din carT numaT 3500 hect.

din carT cele maT insemnate sunt :

hect.), Cablovata (ira hect.), Bo-

daproste (120 hect.) la S.; Batacul (80 hect.) la V. LOcu$oarele : Cimpoiul, Pesteanul, Pepurnic (toate 120 hect), Bacin,

sunt pamtnt, restul acoperit de bdltI i stuf. Relieful sáti face parte din regiunea $esului". Nicf un deal sati colind nu intrerupe monotonia intinsuluI sdti teritorin senalnat de baltI $i Orle. Pa-

jaret, Bisagi-Mic, Bisagi-Lung, Maxinca, Bacin, Fudul i Cärpänos (300 hect. toate), a$ezate

mintul e format din grindurT ce

la N.-V. Ele produc pe$te de

se ridicd panl la 13 m. d'asu-

calitate mediocrä $1 märunt. Venitul lor, ca al DundreT intregT, este al statuluT.

pra stufulur. A$a avem grindul Chilia, care aproape singur formeaza teritoriul cultivabil al comuneT ; grindul Stipocul (600 hect.). In ele se ridicA inältimI ar-

tificiale, puncte trigonometrice. A$a sunt: Movila-Crucer, 7 m., la N.; Chirla, 13 m., la S. in grindul Chiba; Fudul, 7.6 m., la V. litiga: bratul Tätarul; Stipocul, 4.4 m., la S. in grindul Stipocultif, i altele maT putin insemnate.

Apele sunt numeroase. Bratul Chiba o udd la N., despár-

spre E., pe ling5. grindul Stipocul, da de gira Lopatna, pe care o urmeazd p itin $i apo/

tind-o de Basarabia, la V. de

se indreaptä. spre S., dà de

TOtarul, care inchide intre el $i Chiba ostroavele TAtarul - Mic,

bratul Sulina, la mila No. 21,

CHELIA-VECHIE

Chilia, ora$ul are maT multe brate mal miel ; cel maT insemnat e

Tihac $i Puslar (200 hect.), toate

la S.; Tätanir (250 hect ), Po-

Se mArgine$te la N. cu Basarabia, despOrtitä. prin DunAre, la S. cu com. Be$-Tepe $i Mah-

mudia, la E. cu comunele Satul-Non (Letea) 11 Sfistofca {Periprava).

Intinderea totald e de 30000 hect., din care pItnintul ferm e de 3500 hect., din acestea, 150 hect. ocupate de vatra ora$ulur, 1700 hect. ale locuitorilor, 1550 hect, ale statuluT 140 hect. ale comuna. Populatia e amestecatl; elementul principal sunt Ru$if, apoi Rominif; sunt 500 familiT, cu 2300 suflete; 1020 bArbatI, goo femeT, 380 copiT; insurati

cHITAANA

368

500, neinsuratt 380, vaduvI 14o; contribuabilt 750. Dupa natiunI: 1500 Rust, 540 Romint, 6o BulgarT, 30 Grect, 120 EvreT; res-

tul alte nationalitatI. E o scoala mixta, fun data in 1879, de locuitort, Cu 2 invata-

tul Sulina. De la 1878 e in stäpinirea Rominief.

Chille! (Valea-), vale, in jtid. Buzati, com. Goidesti, prin care curge Izvorul-Frasinulur.

Chiliana, vale, Intre satele Bäri Oncesti-Vechi, coin. Oncesti, plasa Stanisesti, jud.

boasa

Tecuci tí.

Chilieni-de-Jos, sat, in jud, Tutova, pl. Pereschivul, com. Chilieni, spre S.-E. de Chilieni-d.-s.

tort, frecuentad de 128 elevI, 38 Romint, 53 Rlist, 24 EvreT, 4 Bulgart, 5 Grect si 4 T,ipoverif.

Sunt 2 biserict: una lipove-

Cihlie (La-). VezT din com. Madeiul, judetul Suceava.

neasca, fundata in 1865 de seci I

Chille! (Dealul -), deal, linga

cintdret; a doua romina, ziditä.

satul Bidilita, jud. Suceava. E acoperit de padure de fag.

tart, deservita de i preot

In 1854 de locuitoff, cu hramul Sf. VoevozI, deservita de 2 preotr, 2 cintaretr si I ingrijitor. In comuna sunt 800 agricul-

torI, cu 200 plugurI ; 4000 vite; I° meseriasT ; 30 morT de vint. Comerciul este activ ; in anul 1893-94, ail fost in port : 66 liba*

i evite, Cu 3722 tone, din coa 22 romine, 24 ruse si zo elene. Importa coloniale manufacture si exporta peste proaspat i sarat. Importul exportul se fac cu Sulina, Vilcoy, Ismail si Tulcea. Sunt 30 comerciantt in comuna. Budgetul de veniturI i cheltuelt se balanteaza cu 20000 la Sunt 750 contribuabili. intrate

(Izvorul-), salí IzvorulluT-MtzgA, izvor, In jud. Buzar', com. si cat. Patirlagi ; incepe de la Hojesti si se scurge In Valea-Viet,

Chiliel mic afluent al piriulut S'Inca, din com. Sasca, jud. Suceava.

Chille' (Pirlul-), saii siteT, afluent al &luid Madeiul,

Chilleni-de-Sus, sat, in judetul Tutova, pl. Pereschivul, spre V.

de oras, aproape de marginea jud. pe piriul Pereschivul. Are 560 locuitorif, din cart 49 stiii carte. Locuesc In 152 case. Acest sat impreund cu satul lieni, formeaza o comuna cu catunele : Chilieni-d.-j., Afumati si Rotaria. In toata comuna sunt

707 locuitorr, din carT 50 titi carte; sunt 105 contribuabilt ; 189 case. Teritoriul comuneT este aco-

perit cu dealurt ; In cea mat mare parte aceste dealurl sunt acoperite cu vi! i padurt. Viile ocupa o suprafata. de 83 hect. Sunt 5 comercian!. Are o scoala primara de baett

0. z bisericr.

jud. Suceava. La gura acestuT pirlii, unde se zice La-Chilie, aii fost chiliile calugarilor Ma-

Chiliile, com. rur., in jud. Roman,

teiii i Chiriac, primit intemeie-

pl. Fundul, spre S. de orasul

tort

Roman si la o departare de 23

satulut Mddeiul.

kil. de el si de io kil. de re-

(Poiana-), palana, pe

sedinta plaset Este asezata pe

dealul Bogata, din com. Sasca, jud. Suceava.

culmea dealurilor ce separa basinul SiretuluI de basinul Birladulut. Este formata din sa-

la Pardina - Tulcea, insa calea principald a ramas i azt bra-

Chille! (Ripa-), ripit spre E. de satul Lichitiseni, com. Vultu-

tele : Chiliile i Buciumi, Cu re-

tul Chilla cu ramificatiunile sale. Aceasta comuna s'a intemeiat

reni, pl. Berheciul, jud. Tecuciu..

In urma razboiulut de la Cri-

(Ripa-), tipa', 'filtre lui Lacul si Ulmul, In raionul com. Brahasesti, jud. Tecuciti.

Are 424 cap! de familie, Cu 1267 suflete, din cart 295 contribuabilf. Stia cante 44 loc. Locuesc in 338 case. Sunt 414 capete vite mart.

Car de comunicatie sunt: 4 drumurt comunale ce duc la Periprava-Sulina, la Mahmudia,

meia, de locuitoriT veniti din

Basarabia, prin staruintele guvernulut turcesc, dindu-li-se pamint pentru case si araturT, precum i scutirt de dajdit, pod-

sedinta comunet b satul Chiliile.

Are o biserica de zid ; (Ripa-), ?l'id, pe teritoriul comuna Burdusaci, plasa

vez!, etc. Mal inainte, nu exi-

Stanisesti, jud. Tecuciu. In tim-

stail de cit.- cite-va t'irle de vite si cite-va colibe de pescar! rust, si apartinea Rusia pana in bra-

purI ploioase, aceasta lipa se face piel(' si se varsà in partea dreapta a Zeletinulut.

o

scoald mixta, care, in anul sco-

lar 1886-87, a fost frecuentad de 17 bäett.

Budgetul comuna este de 2682 le! la veniturt si 2674 le! la cheltuelI.

369

CHILIILE

Chiliile, sat, jud. Bacati, pl. MunteluI, com. Valea-Arinilor; situat d'a dreapta Tazlauld-Sarat la o

departare de 9.5 kil, de satul Lucacesti. Are o populatie de 30 capi de familie, cu 112 suflete. Sunt 2 circiumI. In sat

CHELIILE

Oltetulul, unde se afla si o moara pe Olt; e depdrtat de Caracal de 9 kil. Spre S.-E. se invecineste cu padurea Bis-

trita. Are 259 IocuitorI. Este aproape de gara si de comuna Resca.

este o biserica, claditä de d-na

Elena Sturdza, in anul 1848; azi e deservita de 2 chitar-O.

Chifle, sat, face parte din comuna rur. Mataul, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Chille, sat, in com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ;

asezat spre N.-E. satelor Hlapesti i Talpa, formind cu hotarul sau, limita jud. Roman. Terenurile sale se scoboara In pante aplecate spre S.-E.

Suprafata acestui sat e de 213 hect. 90 ariI, avind o populatiune de 40 familif, cu 16o

Fundul, col11. Chiliile, spre S.-E.

de orasul Roman si la o depärtare de 23 kil, de el si de 10 kil. de resedinta plaseI. Este asezat pe virful dealuluI Chiliile. Pozitiunea acestuI sat predomina o jumatate din Jude;. Este rese-

dinta comund Chiliile. Are 156 capi de familie, 142 contribuabilr, 602 locui torI, din cal.' 30 §tia carte.

Se detaseaza spre S. din ramura muntelui Doselul.

Chiliile deal, com. Podeni-Vechi, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Chiliile, deal, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Chiliile. Pe acest

la V. de satul Dobrunul, pe

mai inalte din pl. Fundul, este asezat satul Chiliile.

malul drept al Oltetuld. Are 200 locuitorI. E strabatut de o sosea judeteank iar altitudinea

terenuld e de 145 m. d'asupra nivelului

Chiliile, ciitun, al comuneI Trestioara, jud. Buzar', cu 260 locuitorI si 49 case.

deal, care este unul din cele

Chiliile, deal i puna trigonomefrie de observalie, jud. Romanati. E un cap al dealuluI Fra.tila, si are o altitudine de 188 m. d'asupra nivelulul mariI. E situat In extremitatea unghiuluI ce face Geamartaluiul cu Oltetul si vine spre N. de com. Virtina.

Chiliile, suba'ivizie a cat. Bodromiresti, din comuna Baldnesti, jud. Buzati.

Chille, deal. VezI Podul - Lat,

fost schit de calugeirr,

deal, din com. Lipova, pl. Racoya, jud. Vasluia.

com. Podeni-VechI, pl. Podgo-

ria, jud. Prahova. AzI este in ruina. Se pastreaza numaI pristolul. Locuitorif numesc locul unde a fost manastirea, La-Chilii,

Chifle, sat, jud. Roman, plasa

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

mic cdtun, al com. Dobrunul, pl. Oltetul-01tul-d.-s., jud. Romanati, situat

suflete.

Sunt 50 contribuabilì. Numasul vitelor e de 175 capete, din cari : 46 bol', 25 vacI, 6o oi, 20 cal', lo rim Roa, io juncI si 4 bivoli.

Chiliile, deal, in com. Calu-lapa,

pentru-ca ad ati fost chiliile cdlugarilor manastirei.

Chiliile, colind, in jud.

Chiliile,

loc,

jud. Bacati, plasa

TazIOul-d.-s., com. Basästi; este

situat la V. de comuna. Acest loc se zice s'a numit ast-fel, fiind-c5. acolo s'ati retras oameniI de frica Tätarilor i ati locuit prin bordee si chilii.

Buzati,

com. Robesti, catunul Runcul, acoperitä de semanaturI si fi-

loc izolat, comuna Cacoya, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

neatd. mofie r525.§eascA, judetul

Chiliile, deal, pe teritoriul satuluI si com. Curteni, pl. Crasna, jud. Falda.

Locuesc in 170 case. Are o bi-

serica de zid si o scoald pri-

Chille, pise, la E. de comuna

mara mixta, care, in anul scolar 1886-87, a fost frecuentata de 17 elevI, din 27 InscriO.

Titesti, plasa Riul-DoarnneI, jud. Muscel.

Bacan, plasa Muntelui, pe teritoriul

CQ111.

Valea-Arinilor.

izvoreste dintre ramurile Doselul si Chiliile, in com. Calul-lapa, plasa PiatraMtnitele, judetul Neamtu, si se varsa de a stinga pirlulul lapa.

Chifle,. deal, In com. BudestiChiliile, mic ceitun, al comunel

GhicAI, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Chiliile, pirliaf, in com. Talpa,

Resca, pl. Ocolul, jud. Roma-

Neamtu. E situat in prelungirea dealurilor Climesti si, Fdgetelul.

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ; izvoreste din Dealul-Borsa-

nati ;

situat aproape de gura

67470. dlui ele Mello ttttt Ganta lo. Vol. 11.

47

CHILIILE

370

nilor si se varsa, lîngä satul

Talpa, in iazul Bernevica.

Cl2iliile, piria, pe teritoriul comund Päuleti, plasa Vrancea, jud. l'utna; se varsa in Putna, dupá ce uda si comuna Valea-

sul, com. Doftana, care se intinde d'a dreapta Trotusulur,

Entina -Rominestilor, jud. zati, servind ca hotar intre

inceptnd aproape de hotarul spre Ardeal.

munele Gura - SaratiI, Monteorul, Grajdana, Lipia, Mereiul

17 familil san 71 suflete. Numarul vit-elor e de 95 ca-

tele Valea-Mare i Chiliile din com. Ivdoesti, pl. Racova, jud.

pete, din carr: 70 vite marI

Vasluiti.

cornute, 16 cal si 9 rimatorY.

Chiliilor (Fundul-). (Vez! Plesa, jud. Putna).

Chiliilor (Gruiul-), loc izolat, com. Brezoiol, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Chiillior (Virful-), munte, in judetul Buzad, com. Rusiavätul,

Chilisoaia, deal, pe care e situat satul Chilisoaia, din com. Pa isesti, plasa Cirligatura, jud.

co-

Chimnetele, deal, jud. Baca, pl. Muntele, situat la V. de comuna Magiresti. Prin virful acestuI deal se desparte aceasta comuna de com. Valea-Arinilor.

China, parte din pildurea Dumbrovita, de pe proprietatea statuluI Dumbrovita, pl. Biliesti, jud. Putna, in intindere aproximativa. de 12 hect.

Iasi.

iaz, futre dealurile Chilisoaia si Harpasesti, din comuna Plusesti, pl. Cirligdtura, jud.

cat. Muscelul-Tigan. E acoperit

ChWul, sat, In jud. Mehedinti,

de fineatä si padure.

Bu-

Niscovul.

Chilisoaia, sat, in partea de S.-V. a com. Pausesti, plasa tura, jud. Iasi. Are o suprafata

de 758 hect. si o populatie de fes, se intinde intre sa-

CHINEJA

China. (V. Pietrosul, pirki, com. alinesti, jud. Botosani).

Chinanul, pddure, proprietatea statuluI, pe teritoriul com. Bunesti, pl. Crasna, jud. Faloiu.

Are o suprafata de 600 hect.

plaiul Closani ; sine de com. rur. munte, in com. Malini,

Retezul; are 70 case.

jud. Suceava.

Chinciul, lac, In jud.

pl.

Rimnicul-d.-s., com. Pardosi, in

Chilimenti. Vez! Valea-Mare, pl. Riul-Doamnd, jud. Muscel.

Chilimentilor (Dealul-), deal, cu vie si pomI roditorI, situat in com. Stefänesti, plasa RiulDoamnd, jud. Muscel.

Chiliul-Mare, pise, com. Petrarid.-j., pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Chindii, loc izolat, spre hotarul

Chilmiziul, munte, in jud. Bu-

com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,

zar', com. Lopatari, intre muntele Piatra-Secuiuld L muntele Neharnita ; este acoperit de padure si este in mare parte

jud. Neamtu. E situad pe parta dreaptä a riuluT Bistrita.

stincos.

Chilimeticul, "sitia, ce uda com. Tichirisul, pl. Vrancea, judetul Putna, i se varsä in riut Putna. Chilimiile, pise, com. Govora, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

partea de S.

Chilmiziului (Fintina-), loc izolat, in muntele Chilmiziul, din com. Lipia, jud. Buzati. Are o vechie fintind cu opa. renumita.

Chilmiziului (Pädurea-).

Chindia, virf, al culmei Paringul, jud. Vilcea. De ad culmea Paringul se separa de culmea Olanesti, care se prelungeste pana aproape de Rimnicul-Vilcea, separind riul Rimnicul de apa Gura-Vder.

Chilineasa, pîrîli, jud. Suceava ;

dure, in jud. Buzati, com. Lipia.

Chinea, munte, al comuna Cartiul, jud. Gorj, situat spre N.

formeaza hotarul intre com. Bogdanesti si Boroaia. Izvoreste din Dealul-Lup iluT si se varsa. in

Are 50 hect. proprietate mos-

Pe dinsul pasuneaza vara vitele

neneasca.

locuitorilor. In virf are putina padure de brad si fag.

Rica.

fird de Munte, jud.

acati, pl. Trotu-

Chilmiziului (Plaiul-), care se rupe din partea nordica a munteluI apreanul merge pana in apropiere de

Chineja, pirig, ce izvoreste din pa.durea Voinestilor, teritoriul com. Beresti, pl. Horincea, ju-

371

CH1NEJA

detul Covurluin. La punctul Branivtea, unindu-se cu pirliavul Merea, tot din aceeavI comuna,

CFICOAIA

Chinga-Risurile, ddure parti-

parcurge Valea-Chinejer, pe o

cularl, supusl regimuluT silvic, cu o suprafatA de ro hect., pendinte de com. Stoenevti, pl. O-

distantA de vr'o 30 kil. vi se

colul, jud. Vilcea. Se mArginevte

varsA in riuletul Covurluiul, ting5.

la N. vi E. cu locurile movne nilor Bodevti, la S. cu locurile

satul UmbrAre. ti, com. Bujorul.

In Chineja se varsA, la satul Moscul, vi Pirilavul-SlivneI.

Chineja, vale, udatä de piriul cn acelavl nume, incepind de pe teritoriul com. Berevti, din partea nordicA a satului Berevti, vi

tinind para la UmbrArevti, pl. Prutul, jud. Covurluiil. Pe a-

movnenilor Stoenevti vi la V. cu locurile movnenilor Birzevti.

Chintesti, sad Govora, ceitun, al com. Bobicevti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe malul sting al Oltet,dur, intre Bobicevti-d.-s.

revti, T.-Berevti, Cioinagi, B5.lintevti, GhibArteni, Pochivcani,

SI. BAneasa, BAneasa, Moscul,

com. Berevti, pl. Horincea, jud.

Chinetul, vid' de munte, judetul BacAti, pl. Muntelur, com. Conanevti, din vira Runcul-Stinelor.

Chinga, pcidure particularA, supusl regimuluf silvic, Cu o suprafatA de I0 hect., situatA in cAt. Budurevti, com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Viicea. Se mArginevte la V. cu livezile movnenilor Dobriceni i Bodevti ; la

Chintesti, mo,rie a statuluI, in jud. Romanati, producind o arena anuall de 640 /eI (1887

Chintinici. (Vez! Cinteniciul, jud. Neamtu).

MunteluI, com. DArmAnevti. Face

parte din pirul de muntI dintre Uzul i piriul Doftana. Se afld situat aproape de granitl. Are o inAltime de 350 m. BacAti, pl. Trotuvul, com. Hirja. Izvorevte din muntele Mesteaca-

dere totall de ii hect. 3380 m. p. Se af1á situat in com. Bujoreni, pl. Cozia. A apartinut schituld CetAtuia.

allá pe piriul Chioaia.

In partea de E. a satulur e Chioaia.

Are o suprafatO de 429 hect., din carI 257 hect. sunt ale proprietAter, restul al locuitorilor. NumArul vitelor e de: 77 vite marI cornute, 201 01., 21 capre, caI vi zo rimAtorl.

Locuitorn posea.: 5 plugurf vi 6 care cu

Chioaia, deal, intre satul Butuaria vi piriul Chioaia; se prelungevte din com. Bereasa, pl. Mijloc, jud. Vasluiti, spre S.

vi se termita In partea de N. a satuluI Telej na-d.-j. Pe culmea luI se AA satul Chioaia. O parte

este acoperità cu pAdure, lar pe alta se face semAnAturt

nul, la E. de satul }Urja vi se varsä d'a dreapta OituzuluI.

Chioaia, pîrÜ, judetul Vasluiti.

curgind Chinului In pl. Vrancea, jud. Putna. Iz-

Izvorevte despre N., din comuna Bereasa, de sub dealul Botoaia; trece d'alungul spre S. prin

vorevte din virful TipAul; desparte Satul-Mare de Lunca-Nerejuld-Mare vi se varsA in sano ZAbalel.

Chinga-MateestI. (VezI Lucieni, p5.dure, jud. Muscel).

Chioaia, sat, in partea de N. a

Chinul, munte, jud. BacIii, pl.

la E. cu

CetAtuia, jud. Vilcea. E in intin-

CirligatO din Fundul-Doschilei vi se vars1 in uvita.

un iaz, format de apa piriuluI

N. cu riul Dobriceni ; la S. cu

Chinga, teren izo/al, compus din 3 trupurI. Face parte din movia

Chioa, ìruz, jud. Putna, ce irivoreste de sub Sboina-NeagrA

me. SI-a luat numele de la o pita de bAtut sumane, cale se

ChinuluI (PIrlul-), pirliaf, jud.

ograda Ogrezeanul ; locurile de muncA.

nAstirea-Cavinul.

Chinte§ti, nume al satuluT F15.minda (zis si Valea-Soarelui), cAt. al com. Redea, pl. OcoIul, jud. Romanati. Are 332 loc.

1888). Are o pAdure de 177 pogoane, Ruga com. Bobicevti.

Covurluiti.

nzunte, jud. BacAti, pl. Trotuvul, pe teritoriul com. MO-

com. Telejna, pl. Mijlocul, jud. situat pe o avezAturä a culmeI dealuluI cu acelavi nu-

d.-j.

GolAvei,T.-Bujorul viUmbrArevti.

Chinejei (Fundul-), piidure, in

dul-Chinusculul).

i Bobicevti-

ceastA vale sunt avezate, de sus

in jos, urmItoarele sate: Be-

pe teritoriul comund Soveja, pl. ZAbrAutul, jud. Putna. (V. Fun-

Chinuscului (Fundul-), munte,

com. Telejna vi se varsä in jos

de satul Telejna, in piriul cu aceeavI numire dupA ce formeazA

iazul din satul Butucária.

Lungimea piriuld, e de 5 kilometri.

CIIIOAIA

Chioaia, fes, bogat

872

finge, jud. Vasluiti, pe valea piriulul In

Chioaia.

Chioana, vechie numire a cdt.

CHI01134EFFI

alte nationalitatT. Dupa religie sunt: 1674 crestinT ortodoxT, 2 catolicl, I protestant, 2 mozaicT i I lipovean. Dupa pro-

fesiunT: 439 agricultorT, 4 me-

industrias, 9 comer-

Dimbroca, din com. Scurtesti,

seriasT, i

jud. Buzati.

cianti, 7 profesiunT libere, 120 n3uncitori

Chioara, com. rur in plasa Ialomita-Balta, judetul

situata pe partea dreapta a riu-

si 48 servitort Cu

stiinta de carte sunt 340 per-

In jud. Constanta, pl. SilistraNoua, com. Bairam-Dede. Se desface din dealul Mezarlic-Bair.

Se Intinde printre valle Afighiea si Chiogerciu - Punar-Ceair.

Are inaltimea de 161 m., do. minind valle de mal sus si satul Bairam-Dede. Este acoperit

cu finge

izlazuri.

soane.

Vite: 1950 bol, 560 caT,

2

13 asiat 5800

I6

Chiogerciu-Punar- Ceair, vale, jud. Constanta, in pläsile Sili-

lut Ialomita, pe tunca dintre

bivolT,

Borcea i riul Ialomita.

capre si 500 porci.

stra-Noua si Mangalia, pe teri-

Teritoriul com, are suprafata de 10.500 hect. si se intinde intre comunele: Hagieni, VIAdeni i fluviul Dunarea Co-

Venitul comunel in 1887-1888 era de 3094 leT i cheltuelile

toriul comunelor rur. BairamDede, pl. Silistra-Noul, i Ca-

de 5344 let

zil-Murad, pl. Manga la, fiind

Instructiunea se preda Tuteo scoalä mixta, la 40 elevi si 2 eleve, de un invätator retribuit de stat i comuna.

iata de hotarul dintre aceste

Aicl este o biserica, la care setvesc 2 preoti si 2 dascall.

tiune generala de la S.-V. spre

Chioara, sat, in plasa IalomitaBalta, jud. Ialomita, pendinte

satul Cazil-Murad si se deschlde in valea Merdeven-Ceair pe

de com. cu acelasT nume, este

stinga. Ea e [Mata de drumul

situat pe malul drept al riului

judetean Bairam - Dede - Mari galia.

prinde doua mosif: Blagodeasea,

Cu 5500 hect., din carT 3400 hect. baltis, roo hect. padure, 300 hect. izlaz i 1700 hect. pamtnt de cultura i Bobul sati Corneanca, cu 5000 hect., din cae numal ro hectare padure, lar restul pamtnt de cultura... Aceste mosiT sunt proprietati ale statuluf i inainte de se-

of,

cularizare apartineali manas tireT Margineni. Pe periodul 1886-1896, Blagodeasca a fost a-

Ialomita, in apropriere de GuraBorcii-d.-j., pe un loe putin ridicat de la nivelul riuluT, din care

rendata cu suma de 29100 leT,

cauzá adesea, este supus inunda.tillor. Inainte, satul purta numele de Porceni. Aidi este resedinta primarieT si a judecatorieI comunale. Se afta ad o scoala mixta cu 40 elevi si 2 eleve si o biserica

lar Bobul s'a arendat, pe acelasf period, Cu 20050 leT.

Dupa legea rurall din 1864, sunt improprietaritr 191 locuitorl si dupd legea din 1878 s'al mar improprietarit 273 lo-

plasT si com. Pleaca din partile estice ale dealuluT Cazil-Murad. Se dirige spre E., aviad o direcN.-E., printre dealurile MezarlicBair si Cazil-Murad. Trece prin

Chioi-Deresi, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comund rur. Mamut-Cuius. Se desface din deal ú Ciflic-Bair, indreptindu-se spre N., tuteo di-

rectiune de la S.-E. catre N.-V.

si dupa un drum de 2112 kil., se deschide in valea Pestera-

cuitorl ; arä proprietatf se mal afla 19 locuitort

la care servesc 2 pregi si 2

Ceair. Se intinde printre dealu-

dascalf.

rile Ciacal-Bair

Se compune din satele Chioa-

Vite sunt: 720 bol, 430 cal*, 3200 oT si 350 porci.

pe la E. si Baarlic Bair pe

ra i Bobul si din cat. (tirlele): Sf. Vasile, Cojoaca i Paraipanul,

cu resedinta primarieT si a judecatorief comunale, in satul Chioara. Populatiunea comunef este de

168o locuitorT, cu 370 capT de familie i 1310 membrif de fa-

milie, sail 786 barbatl si 894 femer. Dupa nationalitate sunt: 1667 Rominf, 5 GrecT, 2 Bulgart 2 Ungurf, I German si 3 de

i Pestera-Bair la

V. Este situata cam in centrul plaseT si la N. - E. comunef

Chioasea, mahala, comuna Ciresiul, plasa Cerna-d.-s., judetul Vilcea.

ChioaseI (Dealul-), deal, la poalele caruia e situata mahalaua Chioasa, com. Ciresiul, plasa Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Chiogerciu-Punar-Bair, deal,

este strabatuta in toata lungimea eT de drumul comunal mut-Cuius-Ivranes.

Ma-

Chioibä§e§ti, ciitun, jud, Braila, pendinte de com. Chichinetul.

Este situat la S.-V. de 746 cam la 2 kil. Are Chichinetul, suflete, din carl 94 capi de familie. Loc. posea 17o bol, 165

878

C11101B4ETI

vaci, 14 taurI, 46 viteI, 243 cal', 910 oI si 151 rimatori.

Chioibi§e§ti, luncil , jud. Braila, la S. satului Cu acelasI nume, pe hotarul de S. al comuner Chichinetul, despre jud. Ialo-

mita. Aci se formeazI primavara un lac, care vara seaca cite o data..

Chioibä§e§ti, mofie, jud. Braila, pendinte de com. Chichinetul, pl. Calmatuiul, proprietatea mos-

tenitorilor G. San - Marin. Are

In raionul comune sunt dota

Andreasi, de care se desparte

miel izvoare de apa de pucioasa.

prin Culmea-AlunuluT; la E. cu com. Dumitresti, de care e des-

Tuica, in aniI rodnicT se fabrica, cam 4000 decal. Comerciul se exercita In comuna de 6 circiumarT.

O osea comunala o pune in comunicatie cu comunele : Apostolache, Salcia si Calvini. E brazdata de dealurile : Nucetul, cu virful Neagosul, Haim si Mostanesti, cu virful Plesuva si Dealul- TrenuluI. Toate servesc pentru pasunatul vitelor.

o intindere de 1503 hect. A-

Mara de &la Chiojdeanca, este strabatuta de valle Nuce-

duce un venit de 16384 leT.

tul, Plesuva si de altele mal' miel.

Chiojdeanca, com. rur., pl. Pod-

Se margineste cu comunele: Apostolache, Salda, Soimari si la N. cu jud. Buzar'.

gorja, jud. Prahova. Este situata pe ambele malurI ale girlei Chiojdeanca si intre dealurile Mastanesti, Neagosul, Nu-

cetul si Trenul, la 41 kil, departe de resedinta judetuluI si la 12 kil. de a plaseI. Se compune din 3 catune : Chiojdeanca, Nucetul si Trenul,

avind o populatiune de 2222 10c., 1132 barbatI si 1090 temer. In comuna sunt 3 biserici, deservite de 3 preotT. Locuitorii se ocupa numar cu agricultura. Produsul muncer II

desfac in orasul Ploesti. Er ati 24 cal, 9 epe, 129 vacI, 89 capre, 1866 of O 440 pord. In raionul comuneT, pe apa

Chiojdeanca, sat, face parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Podgoria, jud. Prahova. Aci e resedinta comuna Chiojdeanca, tilde'', izvoreste din raionul com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova, si, dupa ce serveste de limita intre com. Apostolache si Chiojdeanca, se

Ulmusorul.

Este brazdata la N. de dealurile Motnaul, al-CorbuluT, al-

Vacir, la S. de dealurile Duiul, Cdtautul, Gorunul, al-Spidelor, al-FieruluI. Riurile carf o ucla sunt : Rimnicul-Sarat, prin mijloc, de la V. la E. si afluentif sal': Saritoa-

rea, Turburea la N., Losnita, Musa, Budoaia, Talpa, Maraclub si Viisoara, la E. si V. La S. o uda. Catäutul, Tinjala, Rtpa-Lunga si Aldi. Catunele carI o compun sunt: Chiojdeni-MarT, resedinta, Chioj-

la V., Turburea, si mg la V., pe riul Rimnicul. deni -MicT,

Suprafata este de 5000 hect., din cari : vatra comuneI are 260

hect., locuitorif, 740 hect., si diferitif proprietarI, 4000 hect. Populatia e de 317 familiI, cu

ritl, 579 necasatoritT, 73 vaduvi.

Chiojdeni, com. rur., in plaiul Sarat.

LocuitoriI totI sunt mosnent Scoall s'a infiintat aci, de la

SI-a luat numele de la locuitoril, carI sunt venitI dupa Bis-

anul 1883. A fost frecuentata in

ca-ChiojduluI, jud. Buzar'. Este asezata in V. jud., la 31

Cu virsta legiuita. Cu intretinerea personaluluI, statul cheltueste anual 2160 leI. Stiti carte 125 barbatI si putine feme. Comuna se intinde pe o suprafata de 1351 hect.

desparte prin dealul Catautul ; la V. cu com. Bisoca, de care O despart dealurile Magura si

covul-SArat, In raionul com. Apostolache.

macinat.

396 copiI, 253 bdetT si 143 fete,

S. cu com. Buda, de care se

1286 suflete, din call 655 barbatI, 631 femeI; 634 casdto-

Chiojdeanca, sunt 3 morI de

baeti si I 1 fete, din numarul de

0.0tä p1-in dealul Lupanul; la

impreung cu ptrinl Trenul si impreuna se varsa in !l'A Cri-

Rimnicul, judetul R.-Sarat, pe ambele malurl ale RimniculuI-

anul scolar 1892-93, de 59

CH1OJDENE

kil. spre N. - V. de orasul R.Sarat, si in partea estica a plaiului, la 4 kil. spre S. - V. de com. Dumitresti, resedinta plaiuluT. Comune invecinate sunt :

Valea-Salcier la 9 kil., Jitia la 12 kil., Danulesti la 1 1 kil. Se margineste la N. ci coin.

Din acestia, 78 sal carte. O biserica, cu hramul S-tiIVoevozT, Adormirea-MaiceI-Domn u-

luI si S-tir ImparatI Constantin si Elena, zidita in 1839, de marele clucer Costache NiculescuCita si sotia sa Ecaterina; este deservita de I preot, 1 cintaret T paracliser. Are 17 pogoane pamint.

In com. sunt 2 colI: una de bletI, fondata, In 1830, de stat, Cu I invatator si frecuentata de 40 elevI, si una de fete, fondata in 1885, de I. Marghiloman, Cu 1 invatator si frecuentata de 22 eleve.

Comuna are: 480 hect. ara-

CIII0JDENI

374

CHIOJDUL-DIN-BISCA

bil, 60 hect. imas, 1658 hect.

detul R.-Sarat, pe stinga riuluI

Batrineasca, tot pe teritoriul

pací in, 18 hect. vir, 260 hect. fin* i 6o0 hect. neproductiv.

Rimnic 11-SArat. Se desface din culmea Dealul-Rosu ; brazdeazd

mu n el S tar-Chi ojdul.

carl: 434 boT, 388 yací, 40 cal,

partea de N. a comunelor Jitia Chiojdeni, servindu-le si de hotar. Se sfirseste in Rimnicul.

50 epe, 1220 or, 297 capre

E acoperit In mare parte cu

212 riMatorT.

pAdure.

LocuitoriT ati 77 plugurT.

Vite sunt 2641 capete, din

Sunt 5 rotarT 5i i dogar. Este moarA pe apl.

Calle de comunicatie sunt : calea judeteanA ce vine de la Rimnicul, trece prin Buda-Dumitresti si merge la Jitia; drumul la Valea-Salcier si la Bisoca, pe culmT. Contribuabilf sunt 259.

Budgetul comuneT este de 2582 ler, la veniturT si de 213!

Chiojdenilor (Valea - ), in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni. Izvoreste din vtrful Dealul-Rosu; curge d'alungul DealuluT-Chiojdenilor, udA

Chiojdeni, mofie, in jud. Buzar', com. CAtina, ca 200 hect. pro-

prietate ta devalmasie a mosnenilor ChiojdenT.

deni, asezat spre E., pe malul sting al riuluT Rimnicul-Sarat. Are o intindere de 8o0 hect., cu o populatie de 130 familiT, saa 530 suflete, din carT ioo contribuabilf. 47 stiti carte. Are o biserica si 2 scolT, ale comuneT.

Chiojdeni-Mici, sat, in judetul

refedinfd, al comuneI Chiojduldin - Bisca, jud. Buzad, situat

ir de

a'ealurt, din plaiul Rimnicul, ju-

Fetele si se lasa pe izvorul la Movila-Caprif ; de aci In cur-

mAtura muntelur Nehoiul, de unde se lasa pe izvorul Secul, pana in gura Crivinei si de ad in jos in gura izvoruluT RAs-

diviziunea Livezeni.

curmezisul pe coasta munteluT

la gura Izvorullif-luT-Stroe, urca Gogonul, pana in Lacul-Cineper,

Chiojdul, sat, face parte din com. rur. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Aci e rese-

se dirige spre Muchea - GogonuluT, de unde se lasa in gura

dinta comuneT. Are o popu-

Vlad-Ciolacul; de aci urca pe

latiune de 2257 locuitorT (I toi barbatT si 1156 femer). In sat

Piscul-GhertAlAuluT pana in Pia-

sunt 3 bisericT. La dota nu se stie anul fondareT,

iar a treia

s'a construit la 1864, avind de ctitor principal pe Stan Checa. Cade in centrul comuner este udat de gira Chiojdul cu Micul

,

izvorului Itsfa, la Moara-luT-

tra-cu-Semnele, de unde se dirige in muntele Magura. La S., incepInd din muntele MAgura, hotarul merge pe slemnea muchef, pana in muntele Manta,

continua tot pe slemne pana In Virful-Hintel si tot pe slem-

Cornul, Blidari,

ne ajunge in muntele Piatra-

Benia , Rasca si Bra-

RomeT, de unde se lasa hi apa

sAT :

R. - Sarat , la poalele dealuluT

Chiojdenilor

trece peste muntele

toaca, unde se intilneste Cu apa Neholuluï, pe care merge pana

detul.

70 familiT, 334 suflete, din carr 75 contribuabilT; ii tia carte.

ape pana la gura Urlatoard. La E., incepind de la gura Ur-

pe riul Bisca si pe mo5ia Brddetul. Are 1380 locuitori, carT locuese in 301 case. Are sub-

sezat pe malul drept al riuluT

700 hect, cu o populatie de

piad din poalele munteluT arutul, de la Curmatura -CrasneT, continua' pe albia aceite!

Mreaja in gura VIeT-VaciT-MarI,

afluentiT

de catunul de resedintA, Chiojdeni-MarT. Are o intindere de

tanta de Buzad de 66 kil. Limitele sale sunt : La N., hice-

nicul-SArat, chiar Ruga cAtunul de resedinta, Chiojdeni-Mati.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catunul comuneT Chiojdeni; este a-

CatAutul si la 500 m. spre V.

riuluT Bisca-ChiojduluT, la o dis-

lAtoarei,

Chiojdeni-Mari, sat, in judetul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cat. de resedinta al comuna Chioj_

Chiojdul-din-Bisca, com. rur in plaiul Buzati, judetul Buzad, situata pe ambele malurT ale

partea de mijloc a comunei, si merge de se varsl In riul Rim-

Chiojdul - Livezeni, cal-un de

leT, la cheltueli.

co-

Bisca-ChiojduluT, merge pe Bisca

In jos pana In hotarul Roma,

Chiojdul, izvoreste din muntele Smeuratul, com. StarChlojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Curge spre S. prin

zis si Hotarul-Boeresc, care des-

parte cat. Lera, din com. atina, de com. Chiojdul, apucA pe iz-

vorul Roma in sus

si.

ajunge

mijlocul cAtunuluT Chiojdul, primind in stinga izvoarele : Gresi, Blidari, MiculuT, BrAdetul si Be-

in virful munteluT Rotarea. La

nia, iar pe dreapta Gorunul Rasca si apoT se varsa. In Ola

TeiuluT pana ta valea Benia, LaCruce; urmeazá. pe Benia in sus,

V., incepind din muntele Rotar-ea se 'asá in jos pe Vale&

875

CHIOJDUL-DIN-BISCA

Chiojdul-Mare), urea in Piscul- Cerbului si pe Stejarulul se lasa lingl to apa Brddetul ; continuá pe apa

Are 7 moll de apa, I piva, 5 ferästrae, I casdrie si 2 stine. Comertul consta in desfacerea acestor productiunI si in transporturT, precum si in vinderea

Bradetului in sus prin mijlocul

vitelor. Are un erg la Ispas.

catunuluT Bradetul si urea in viz--

COI de comunicatie soseluite n'are, insa. albia Biscif iT tales-

pana în capul mosid Macoveiul (din

C0111.

ful muntelui Calugarul, apoi pe linga muchea mare a Bradetului se lasä pe Valea-ColniculuT, la pichetul de la gura BisciT -araCale, de ad i merge la PiatraInfierata, dintre Bisci, situata la poalele munteluT Plesea i dà

in apa Biscir-cu-Cale, pe care merge pana la gura izvorului Bisculita, o la pe Bisculita in

sus, pana la trecatoare, sau calea MunteluI i ajunge la Poiana - CarpenuluT, de unde se

dirige in apa Rosia, pe care merge pana da in apa Siretului-

Mare, continua pe albia sa sus, Ora la gura izvorului \TinaMare, face o micä curbä pe sub muntele Tatarutul si ajunge la Curtnatura CrasneT, punct

neste mult mersul. Mara de aceasta ma! are : calea munteluf, in muntele SiriuluT, i trecatoarea, care o pune in comunicatie cu Chiojdul-Mare i Valeni-de-Munte din Prahova. Calea cea mai insemnata si tot d'odata strategica, este drumul pe albia Biscii- cu -Cale, care merge la pichetul Tabla-Buti-

cura-Popesti, Pitica, Monteorul Siriul ale mosnenilor CodestI, Popesti i Miculesti, descendintr din 5 mosi primitivi : Nan, Radu,

Gontea, Stroe

i Stoica, apoi

insemnata ceata a mosnenilor Sitilestr, acum disparuta si re-

Locuesc in 647 case. Strain! sunt 2 Gred si 3 Austro-

(Chiojdul-

Chiojdul-din-Bisca. Aceasta traditie e identica la citesT trele comune, care si in urma aii fost mult timp reunite, si numai certele dintre mosnenT, care nu s'aii

terminat niel astazi, le-ail separat.

In ceca-ce priveste numirea Roma, data unuT catunas si maT multor localitati de aci, existä traditia, ca pe cind Ta-

timplarl, 7 fierarl, 17 rotar!, 9 butnarT, 4 cojocarT, 2 pietrarT

aci, in jurul muntelui Roma si Piatra-RomeT. E mal mutt de

0 z brutar. Media nasterilor e de 106, a deceselor de 48, a

cit probabil, ca ad e vorba

casatoriilor de 20. Comuna are 2 colI in cat.

laetT, car! Inca i astäzI isT daii numele de Roznan!, Mull, etc.

Chiojdul : una de baeti si alta

Ca nomad, e! art parasit maT tirziä aceste locurT. Figura si

; iar Eforia Spitalelor Civile are moja Cdtiasul.

cuitorl.

de

muna Batrina ; unde s'a stabilit feciorul cel mare, s'a fondat

Ungari. MeseriasT sunt : I croitor, 2 cizmarT, I I lemnarT, 5

de fete, frecuentate de 65 elevi

minerale s'ati gasit urme fier; apoT 'Acura, sare, etc.

i fecioriT sal. In locul unde

a ramas tatal s'a fondat co-

tariT stapineaä aceste locuri, venit peste dinsiT niste d'amenT foarte raT, numiti Romani, carT i-ail alungat si s'ati stabilit

prezentata prin descendentii lor : ChiojdeniT si maT cu seama Is-

Terenul com. e muntos si avut in padure si izlaze. Din

sul

fondat comuna Chi oj dul-Mic, sat'

tatI 8 si bleti 7.634 iar femeT maritate 572, vaduve 82 si fete 811.

Sparareasca, Pacura-Codesti, Pd-

a impartit-o in urmá intre din-

63 epe, 31 minji, 2850 of, 890 capre, 2 asini i 640 porci. Stupi sunt 116. Comuna e formata din eau-

dure, 520 hect. finete, 2 74hect.

hect. sterp. Proprietati ma! in.semnate sunt: Smacinisul, Bradetul, Plescioara, Roma, Roma-

intindere de pämint, pe care

Mare), ambele azi in jud. Prahova ; iar feciorul cel mic a

care barbati insuratT 572, neinsuratT 99, vaduvI 73, divor-

1241

do! fir a1 säï coprinzind o mare

com. S tar-Chio jdul

de 8640 hect., din care 320 hect. arabile, 4280 hect. pa105 hect. lived si

inceputul ei se poate pune cu certitudine in timpul Tatarilor, ceea s'ar putea proba cu multe nu miff tataresti aflate pe teritoriul eT, precum si cu multe ruine atribuite tot Lon Circuld urmatoarea traditie printre locuitorl : In timpii de de-mult s'a fost stabilit ad un Tatar cu

Vite are : 1034 bol, 501 vac!, 337 vitei, 2 bivolite, 42 cal,

Suprafata acestei comune este

izlaz,

Aceasta comunä e una din cele maT vechr ale judetului

lor si de ad in Transilvania.

nele Bisca, Bogzeni, Catiasul, Chiojdul, Plescioara, Poeniteled.-j. si Poenitele-d.-s. Populatia sa este de 2980 locuitorl, din

de unde am plecat.

CHIOJDUL-DIN-ßfSCA

0 20 eleve. tiü carte 332 loAre 3 bisericT, deservite de 3 preotT, 3 cintareti si I paracliser. Catedrala e cea cu hramul S-ti! Imparati. Circiumi sunt 12.

despre o invaziune a Tiganilor

portul locuitorilor arati. cA sunt TransilvanenT, veniti ad sub diferiti conducatorT, formind diferite cete de mosnenT, din care

cea mal insemnata a fost Sitilesti din satul Sita, din Transilvania. Particular este ca pang

376

CHIOJDUL-MARE

astazT, fie-care ceata de mosnenI poarta briie cu culorf distinctive de ale altei cete. Briul indica ceata. MosneniI Sitilesti

tiunea lor domina orasul Hlrsoya, insulele Gisca - Mare Chiciul, girla Bdroiul, drumurile

ce duc de la HIrsova la Co-

mal' ex:stà ca nume, caer

nacul-luI-Man ole si Ce tatea-Oaa

unul dinteinsiI, Stan a fost luat de Spdtarul Cantacuzino, proprietar al mosief Roma-Spata-

si ce! spre Groapa-Ciobanuld. Cu veairea Rominilor in Dobrogea, ele ati fost dartmate

reascl, in capitala, unde dupd cit-va timp, a devenit Isbase. Fiji sai : Radu, Lera i Mirea

risipite.

nu

CHIOR-DERE

jud. Tulcea, comuna Bes-Tepe. Izvoreste din poalele nordice ale dealulur Cairacile. Se indreapta spre N., avind o directie generala de la S.-V. spre N.-E. Trece prin mijlocul satulur Bes-Tepe, dupa un curs de 6 kil., brazdind partea nordica a plaseT

Chior-Cesme, sat, in jud. Con-

centrala a comuna', merge de se varsa in gira Dirnoiul, un brat al DunareI, ce inchide o-

Coada, cu afinif lor, ati inceput dea numele de IsbasoI in loe de Sitilestf. Cea-l'alta parte

stanta, pl. Medjidia, catunul co-

strovul Latoca. Ca afluentI, pri-

mune! Tas-Punar. Este situat In partea nordica a plasei

meste pe dreapta Valea-Lutulul-Alb, si pe stinga valea Tu-

ati luat si el numele de ChiojdenI. Aceasta cam acum 230 anI. O importanta colectiune de hrisoave i alte documente aceasta privintd, posea' d-1

cea centrald a comuna, la 5 kil.

ria. Poalele dealulur Bes-Tepe

spre N.-E. de catunul de resedinta, Tas-Punar. Este asezat in valea Hagivirt-Dere, si este in-

se termina pe malul sati drept. Malurile sale, de la Bes-Tepe la gura, sunt ripoase. Pe valea luI merge in sus drumul comu-

Macoveiti din Chiojdul-Mare,jud. Prahova.

Chiojdul-Mare, numire, ce se mal dà contunet Star-Chiojdul, pl.Teleajenul, j ud. Prahova, spre a o deosebi de comuna ve-

cina din judetul Buzati, numita Chiojdul-din-Bisca san ChiojdulMic.

chis in partea sud-estica de dealul Mezarlic - Bair, cu virfurile sale Mezarlic, care are too metri si este mal mult la Estul säti, i virful Miulten-Tepe, care are 109 m. si este in partea me-

Chior-Curu-Ceair, vale, in jud.

ridionala a satuluI. La N. este dominat de virful Cara - Tepe, care are 107 metri. Maiorita-

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comuna' rurale Enigea, si anume pe acela al catunuluf

tea locuitorilor este formata. de RominI si de T'atad. Sunt douà Chior-Cesme, unul Romln si al-

ski Malceova. Se desface din

nal Bes-Tepe-Sari-Ghiol ; iar in jos drumul Bes-Tepe-Ruineleasericuter.

dealul Caramancea ; se indrepteaza spre V., mergind printre dealul Caramancea si Chireslic-

Chiojdul-Mic, numire, ce se mal'

tul T'atar, despartite prin dru-

da comuneI Chiojdul-din-Bisca,

mul comunal Bältagesti-Bilarlar (Dorobantul). Alte drumurf domunale pleaca la Satis-Chioi, la Ghelingec, la Tortoman, la Tas-

Bair ; se uneste cu valea Chireslic-Culac ; formeaza. valea Uzun-

Punar si la Boazgic.

mult in centrul plasef si la N.-E. comuna si a catunuluT.

jud. Buzar!, spe a se deosebi de Chiojdul-Mare din jud. Prahoya.

Chiojdulul (Calea -), ctitun, al comuna Valea-MuscaluluI, jud.

Chior-Cuius, deal, in jud. Con-

Buzad. Are 8o locuitorI si 18

stanta, pl. Silistra-Noua. Ramificatille sale se intind in comunele Aliman, Mirleanul i Beili-

case.

Chiopriu - Tabla, ruine de intariturI turcestI, situate in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul comuna urb. Hirsova, In partea vestica a plasa i cea nordica a comuna', la kil. spre N. de oras pe virful unuf deal pietros. Ridicate de Turd, spre a apara orasul Hirsova si a impiedica trecerea Dunara a armatelor RusestI. Prin pozi-

Ceair, si se deschide in valea Caramancea. Este situata maf

Chior-Dere, vale, in jud. Constanta, plasa Hirsova, pe teri-

cul. Pe muchea luI merge hotarul despartitor intre ele, precum si drumul comunal M'Ir-

toriul comuna' rur. Calfa. Este continuarea vaa Topolog-Dere tine de la catunul Calfa pana la dealul Elmelichi. Trece prin

leanul-Bac-Cuius. Este coprins

ruinele Ramazan - Chioi i prin

intre valle: Mirleanul, Bac-Cuius-

satul Rahman. Are o directie de la S.-V. catre N.-E. Curge

Orman cu Tiutiuliuc-Ceair, pe care le domina. prin inaltimea sa de 121 metri. E acoperit Cu pädurl, flnete si locurI arabile.

Chior-Culac, pi« in plasa si

printre dealurile Cremisicu-Bair

la N., Coru - Bair si Sula.geacBair la S. Primeste pe dreapta valea Sulageac-Dere, Are malurile ripoase.

Chiori§ti, cdtun, al com. Lopatari, jud. Buzali. Are 70 locuitorI pi 23 case.

Erghinanlic (156 metri) tot la

Chiorcu-Bair, deal, in judetul

Iuc-Bair (190 m.) la E.; Ca-

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comuner rurale Chioseler. Se desface din dealul Muu-

valecanara-Bair (158 MuuruA rli chi-Bair (i8 in.) pi Chuciuc-

ru-Arlichi-Bair i anume din vil--

ful Chioseler ;

se indreptead

spre V. pi tine pana la movila Bapa-Iuiuc. Are o inaltime de 155 m. i domina valea Muuru-Arlichi-Alceac, care se intinde

la Sudul saii. Este situat in partea sud - vestid a plaper nordica a comuner. E acoperit cu verdeata i padurr. Chiortul, siliFte, jud. BrAila, pl. Balta, la 3 kil. spre S.-E. de satd Ciacirul, intre movila satulur i siliptea Ciacirul. Chiorul, iezer, jud. Braila, si-

tuat in ostrovul Cracanel la N. de iezerul

CHIOSELER

377

CHIORÄTI

ufanul.

Chiosea, luna, proprietate a statuluI, la V. de satul Homocea, jud. Tecucili.

Chioseler, com. rur., din jud. Constanta, pl. Medjidia. E situata in partea apusana a judetuld, la 6z kil. spre V. de orapul Constanta, capitala districtulur pi in partea

N.; Curu-Giugiuc.Bair (164 m.), Mezarlic-Borungea-Bair (162 m), Cepme-Bair (140 m.) la V.; Sari-

Cipme-Bair prin interiorul comune'. Sunt acoperite cu Jinete, papunr pi cite-va padurI. Movilele sunt: Borungea (164 m.) la N.-\T.; Chioseler (156 m.), Chernei (,59 m.) la N.; IomezIuc (150 m.), Suhat-Iuc (158 m.)

seler, deservita de un hoge, o pcoala mahometana. In ceea ce privepte intinderea i felul terenurilor, cele 5363

hect.. ale comuner se impart ast-fel: 53 hect. teren nepro-

Mangalia

cultivabil, din care 25 hect. ale Statulur cu proprietariT pi 1891

i Silistra-Noul, cu

adiacentele sale pe dreapta; Cupulan-Culac, care o brazdeaza la E.; Chioseler, unja cu Buiuc-Ceral-Ceair prin centru i Borungea-Culac la V. Valea Enige ce pleaca de pe teritoriul comuneI, sub numele de Muuru-ArlichiAlceac, o brazdead prin partea centrala i cea nord-vestic.A. Catunele, care o compun sunt dota, i anume : Chioseler, repedinta, in partea de S., pe valle Borungea i Chioseler, la intrunirea lor ; Borungea, tot spre

Se maginepte la N. cu com.

riT carT posea 4900 hect. pi Sta-

Enige i Mamut-Cuius ; la E. cu

tul cu proprietarir, cari stApinesc 410 hect. Populatiunea comuner pe a-

ol. 11

Sunt 155 contribuabilr. Are o geamie in catunul Chic-

ductiv, ocupat de vatra satelor; 53 10 hect. teren productiv, (din

aplaper, la 34 kil. spre S.-V. de orapul Medjidia, repedinta el, pe valea Borungea.

57470. Atare ¿e 1.hcOonar Gcogralic.

15.

in interior. Ele sunt artificiale, servind ca puncte de orientare observatie. Cele mar insemnate val sunt : Borungea la S., servindu-I ca hotar spre plapile

S. la 22/a kil. spre V. de repedinta, pe valea Borungea. Suprafata comuner este de 5363 hect. din cae : 33 hect. ocupate de vetrele celor 2 sate, Cu 120 case, iar restul de 5330 hect. se imparte futre locuito-

comuna Carabaci; la V. cu comuna Hazarlic (plasa SilistraNod); la S. cu comunele CazilMurad (plasa Mangalia), Hairau-Chioi (plasa Silistra-Nod). Relieful solulur e putin accidentat. Comuna e brazdata de urmatoarele principale dealuri: Chiorcu-Bair (160 metri) la N.;

ortodoxr 506, mahometanT 97, de alte religiunT 7; agricultorr sunt 144, comerciantr 2, cu alte profetiunr 9; improprietaritT sunt 544, neimproprietaritT

nul 895-96 a fost de 15I familfi cu 710 suflete, in maloritate BulgarT i Rominr, din carT

barbatI 395, femer 3,5;

necasatoritT 404, casatoritT 296, vaduvr ro ; Itia carte 14, nu ptili 686; cetatenT RominT 710;

carr. 410 hect. ale Statulur cu proprietaril pi 4900 hect. ale locuitorilor) ; 1916 hect. teren

hect. ale locuitorilor ; 2937 hect. teren necultivabil, din care 385 hect. ale Statulur cu proprie-

tarir pi 2552 hect. ale locuitorilor ; 257 hect. teren izlaz i 200

hect. teren padurr, ale locuitorilor. Locuitorir : 74 plugurr, 9s care i carute pi 2 mapinT de

batut porumb.

Vite sunt 8673 capete, din carl: 314 cal', 330 bol, i bivol, io asinT, 7910 or pi 108 porcr. Sunt 3 morr de vint. Budgetul comuner este la ve-

niturr de 3168 leI pi la cheltueli de 2025 ler. C1T de comunicatie sunt Jiu mal nipte drumurr comunale unesc satele intre ele pi cu cele Invecinate, ca : Ghiol-Punar, Enige, Maamut-Cuius, CaciamaR, Cara-Baci, Becter, Malcoci, etc.

Chioseler, sat, in jud. Constanta,' pl. Medjidia, catunul de repedinta al comuner Chioseler, si-

tuat in partea sudica a comuner, pe valea Borungea, unde primepte pe valea Chioseler, filtre dealurile Muuru-Arlichi-Bair 48

37R

CHIOSERLIC

in par-

la V., Cuciuc-Cesme-Bair

movila Suat-Iuc la N., dealul Topaslar la S. Are 4697 hect. intindere, din care 40 hect. ocupate de vatra satului i restul, al locuitorilor. Populatia este de 139 familiT cu 635 suflete, in maioritate Bulgari.

CHIRAFTEI

care trece soseana nationalaIasi-

tea de N.-E. a com. Filipesti-

Tutora; mai in sus de pod se

de-Padure, pl. Filipesti, jud. Pía-

varsa Bahluiul in Jijia.

hoya. Aci se- vad urme de ziduri vechl.

Chioveanul, sat, in jud. R.-Sa-

Chiperiul, (Piperul), deal,

In

raionul com. Colonesti, pl. Stanisesti, jud. Tecucia.

rat, pl. Marginea-d.-j., cat. co-

munef Corbul. E asezat in par-

Chiperiul. pilla, com. Ruda.jud. Tecucia. Izvoreste din com. a-

Chioserlic, pìruz, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Alibei-Chioi (si pe al catu-

tea de V. a cornuda, in cimp, la 9 kil. spre V. de cat, de re-

nula Acadin). Izvoreste din poalele sud-occidentale ale Dealultif-

de io hect. si o populatie de 40 fatn., cu 240 suflete, din

me, uda com. Buda in directie E. la V. si se varsa in Zeletin, In fata satulur Salahorul.

Calcula Se indreapta spre S., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E. Cursul sati descrie un arc de cerc, braz-

carT 22 contribuabili. tit1 carte 6 persoan e.

Chiperiul, sati Piperul, sat, in

crind partea de S.-E. a pläsei pe cea de N.-V. a comunel ; curge

sedinta., Corbul. Are o intindere

Chioveanul, vale, in pl. Borcea, jud. Ialomita, lînga satul Mihaia-Viteazul.

numaT prin padurf ; uda satul

Acadin in partea de E.; primeste pe stinga pirlul CulacCizlar si, dupa un curs de 4 kil., merge de se uneste cu nul Valea-Cismelii, spre a forma impreuna pirtul Acadin, ce este

un afluent al pirlulur Taita.

Chiperesti (Piperesti), sal, com. Tutora, pl. Branistea, jud. situat pe coasta despre N. a dealului Chiperesti, pe malul drept

al riuluf Jijia. Are o populatie In sat este o biserica, facuta

Chiostel, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, catunul comunef

clesiarc. In acest loc a fost al

Alacapl, situat in partea nordica

4-lea razboiu intre tefan-Voda

si cea centrala a co-

Cu fratele saa flias la 6943 (I 435)

muneT, la 6 kil. spre N.-V. de catunul de resedinta, Alacapi, si la i kil. spre N. de extremi-

Numarul vitelor e de 236 capete, din carl: 92 vite mari cor-

tatea rasariteana a b al tel Carasu. Este situat in valea Chiostel, 'in-

chis fiind dinspre V. de dedlul

nute, 91 oi, 16 caT si 37 rimatoff. Iii acest sat fostul Domn,

Grigorie Ghica, a facut In anul 1775 o fabrica de postav.

Docuzol-Bair i dinspre E. de

dealul C hiostel i dominat fiind de catre virful Acbalcic-Uba,

Chiperesti, (Piperesti), deal, pe

th.re se afla situat la 2 kil. spre N. de com. si are o inaltime de 59 metri. DrumurT comunale pleacá in toate directiunile : spre Alacapi, spre Caratai, spre Dona-Chioi (Carol I), spre Docuzol i spre

peresti, com. Tutora, pl. Brani$tea, j id. Iasi. E acoperit de

coastele crtruia e situat satul Chi-

vif i livezi.

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. comuneT Valea-RateT. E a-

sezat h partea de N. a comu-

neT, pe o poiana din

dealul

Strejesti, la 140 metri spre N.V. de cat. de resedinta. Are o

intindere de 24 hect. si o populatie de 42 familif, Cu suflete, din carT 45 contribuabilf.

tiu carte 8 persoane.

Chipurile, phi/7, izvoreste din com. Pucheni si se varsi h Dimbovita, pe malul sting, in raionul comunef Cetateni - din Vale, plaiul Dimbovita, judetul Muscel. In timpi secetos1 seaca.

Chipurile. (Vezi Trupurile-de-P1dure, jud. Muscel).

Chira, sat vedija, ce s'a desfiintat impreuna cu satele Risnarul, tefanoaia i Cioricesti, pentru

a se forma corn.

Ghirdoveni,

pl. Filipesti, jud. Prahova.

Chira (Virful-BabeI-), In com. si cat. Calvini, judetul Buzau.

Chiperesti, (Piperesti), trup de mofie, ce tine de com. Rusi, in pl. Tutova, jud. Tutova.

Medjidia. Pe la Sudul sau (la '/2 kil.) trece calea feratä. Constanta-Cernavocla.

nu-

de 12 familiT, cu 18E suflete. la 1835 de locuitorT, deservità de i preot, i cintaret si i e-

a plaseT

dealul cu acela$T

Chiracul, brat (prival), in insola Balta, pl. Ialomita-Balta, com.

Fetesti, jud. Ialomita.

Chiperesti, (Piperesti), pod, jucletul Iasi, pc apa Miel, peste

Chiraftei, sat, in com. Mastacani,

CHIRAFTEI

'379

CHIRAGI

pl. Prutul, jud. Covurluiù, departe de 300 metri îii spre V. de re$edinta comunala. Teritoriul intreg al mosid, pe care se afld acest sat, este de 2431

chea dealuluT de mar sus ; trece

hect., repartizate ast-fel : 1144 hect. arabile, 59 vil', 49 Jinete, 229 ima$, 96 vara satuluT, 597 Obre si 257 tufari$ ; dinteacestea, 401 hect. apartin fo$tilor

spre E. de satul Daulu-Chioi ;

clácasT improprietaritT, locuitorI ti sat, iar restul proprietatel

marI reprezentata prin o mosie cu acelag nume.

In Chiraftei sunt 167 case, loculte de 687 suflete ; o biserica, zidita in 1823 de asee 1-

prin pichetul No. io ; urmeaza dealul Murfatcea-Cairac ; tae va-

lea Cara-Dere, de unde o ia spre N., trecind la 500 metri urmeazA muchea dealurilor Mezarlic-Sirtt si Egi-Iulue ; tae drumul Cara-Omer-Chiragi-Manga-

lia, de unde se dirige spre N.V., treelnd prin virfurile Chiragi II si. Chiragi I, talud valea Tirpan-Dere, i ajunge in dealul Cara-Iuc; de ad i hotarul se indreapta mai india spre N.-E., coborind dealul de mal sus, si la 2

dentii luT Alecu Codreanu, pro-

kil. spre S.-V. de satul Hazaplar se ()preste apucind putin spre S.;

prietarul mosieT.

apoI, spre E., tale valea Casimcea,

trecind prin virful Casimcea

Chiraftei, mo,rie particularl de

tinlnd muchea dealuluT Hazaplar

2145 hect., in com. Mastacani, pl. Prutul, jud. Covurluiit

paná la incrucisarea drumurilor

aceea a dealuld Casimcea Hazaplar -Mangalia

i Chiragi -

Chiraftei, nume, ce se da Pirtu-

Gheringec. De aci hotarul se

lui-Parului saa Valea-ParuluT, ju-

indreapta spre S., tinind dealul Casimcea; trece prin vlrful Copacci pe la V. de movila AsanOba-Tepe; se dirige de aid spre S.-V., urmind valea Nalbantul;

detul Covurluiù, la varsarea sa In lacta' Covurluiù, unde desparte cdtunele Chiraftei de Masracani.

Chiragi, eom. rur., din judetul

trece pe la E. de ruinele satuluI Nalbant, talud Valea-Man-

lungime e de 6o kil. Intinderea totala a teritoriulul e de 2I222 pogoale, salí 10345 hect. Se mArgineste la N. cu com. rur. Hazaplar si catunul sla Mustafaci, de care se desparte prindealurile Hazaplar i Casim-

la E. cu com. rur. SariGhiol i cat. Hagilar, de care cea ;

se desparte prin dealul Casimcea, %ralea Nalbant, dealul SariGhiol si valea Popucci ; la S.

cu Bulgaria, de care se desparte prin dealurile Popucci i Hoscadin; iar la V. cu com. rur. Cara - Omer, despartindu-se prin dealurile Muraci-Bair, Murfatcea-Cairac, Egi-

Iuiuc si Cara-Iuiuc. Relieful soluluI saa este destul de accidentat. Este brazdata de culmea Cara-Ornen la V., de culmea llaulle la E., culmea Mu-

raci la S. si culmea Hazaplar la N. Dealurile cele maT insemnate sunt : Cara-Iuiuc, cu Virful Chiragi I (120 m.), dominind Valle Daulu-Chioi-Culac, Tirp an-D ere ;

dealul Tirpan, ci virful Tirpan (104 m.), Hazaplar (120 m.) Casimcea, cu virfurile Casimcea

galid i drumul Cara-Omer-Man-

(105 m.) i Copucci (113 m.),

Este situata in partea de S.

galia ; urca dealul Sari-Ghiol, pana

dominind valle Casimcea i Nal-

a judetuluI, spre S.-V. de ora$ul Constanta, capitala distric-

in vlrful Sari-Ghiol, de unde o ja spre S.-E., pe muchea dealuluT sus numit; trece prin virful Sinir-Tepe ; intrA in valea Popucci, pe la satul Popucci, pe care o urca pe linga ciflicul Caciamac, pana la muchea dealu-

bant, satele Chiragi, Deleuru$i si Nalbant, valea Mangalia

Constanta, pl. Mangaba.

tuld, si in cea meridionala a pla$el, spre V. de Mangalia, re-

el. Comunele Si cAtunele invecinate Cu &usa sunt : Sari-Ghiol, la 5 ki I . in linie dreapta $edinta

(cdtunul el Acba$i e la 6 kil. spre

luT Popucci, Ruga movila Cara.

E.) spre E.; Hazaplar, la 5 kil. spre N., Cara-Omer, la 9 kil. spre V. (cAtunul saa DaululChioi se afta. la 5 kil. si CanliCieur la 7 kil. spre S.-V.) Hotarul acester comune este urmatorul : Pleclnd de la hotarul Dobroger catre Bulgaria, de

Tepe. De aicI hotarul ja directia vesticA pe muchiile dealu-

pe muchea dealulul Muraci-Bair, merge spre N.. E., pe mu-

rilor Popucci, Cadi-Chioi si Hoscadin ; tac valea Cuciuc-DereCulac ; trece pe linga pichetele

cu No. 4, 3 si 9; urca în dealul Muraci-Bair, in dreptul pichetuluI No 70, de unde am plecat. Forma luT este aceea a unuT

dreptunghiù' neregulat a cara

drumul Cara-Omer-Mangalia, la

N. acoperite cu semaulturI Jinete si facind parte din culmea Hazaplar ; Sari- Ghiol cu virfurile Deleurusi (70 m.), Sari-Ghiol (91 m.), Sinir-Tepe (102 Sinlr-Tepe-Cadi-Chioi (706

m), avind ca prelungire vestica dealurile Chiragi, cu virful Ulala

(103 m.); Deleurusi (70 m.) Acargea, cu vlrful Sinir - TepeCadi-Chioi (706 m.) la E., doChiragi, Nalbant, minînd Deleurusi, Acargea, Ho$cadin, Cadi-Chioi, Popucci i acoperite cu Jinete si semanaturT ; dealul

880

CHIRAGI

Egi-Iuiuc, cu virfurile Cara- Iuc (I 17 m.), Chiragi 11 (123 m.), Me-

zarlic-Sirti, cu virful Valali (102 m.); Acargett, cu vIrful Acargea I (107 ni.), ambele ale culmer CaraOmer, brAzdeazA com. la V., do-

minind valle Mangalief cu adia-

centele Tirpan- Dere si DauluChioi, satele Acargea si Valali din partea vesticA, de naturA pu-

ritele el numirl trece prin satele Cadi-Chioi, Hoscadin, Acargea, Chiragi, Deleurusi, Nalbant, Sari-Ghiol si Acbasi. Malurile sale sunt inalte si pietroase. Prin ea merge Cara-Omer-Mangalia. Adiacentele sale sunt toate pe stinga (cele de pe dreapta sunt

tea centralA a comund, la 4 kil.

scurte si fArA insemnAtate). Principal ele su nt : Cadi-Chioi-Ceair,

ragi si Arcagea II, si Acargea

%in stincoasl, acoperitA cu 0.puf si finete. Dealurile Kirfatcea - Cairac (129 m.), ValaliBair (109 m.), Hoscadin cu virful Buiuc-Tepe-Hoscadin (117 m.), Cadi- Chioi (105 m.), Popucci cu virful Cara-Tepe (91

ce se deschide l'higa satul Ca-

ni.), toate ale culmel Muraci-

tul Valali, si care se deschide la S. de satul Acargea; Tirpan-

Bair, brAzdeazA com. la S., dominind valea Mangalia cu adiacentele sale Daulu-Chioi-Culac, Cara-Dere, Cuciuc-Dere - Culac, Cadi-Chioi si satele Valali, Hoscadin, Cadi-Chioi si Popucci din

CHIRAGI

di-Chi oi ; Hoscadin-Culac, In altd

si stincoasd, deschiendu-se la V. de satul cu acelasI nume ; Valali, formatA din valle Daulu-Chioi-Ceair, Cara-Dere si Cuciuc-Dere-Culac, unindu-se in sa-

Dere, lingA satul Chiragi ; Ca-

simcea, la E. de acelasl sat; Nalbant si Deleurusi, inalte si stincoase, lingl satele cu ace-

spre S. de satul Chiragi, resedinta comunel, pe valea Acargea salí Mang,alia, inchis si do-

minat la V. de dealul Mezar1Ic-Sirti, c.' Virfurile Arcagea I

si Valali, iar la E. de dealul Chirag-1, cu virfurile Ulala, Che.

Cu virful Sinir-Tepe-Cadi-Chiol, asezat pe teren stincos. Valali, asezat in partea meridionalä a comund, la 5 kil. spre S.-V. de clt.

Chiragi, resedinta comunel, pe valea Valali la intrunirea celor tref va ce o formeazA: DaulueChioi-Ceair, Cara -Dere si Cuciuc-Culac-Dere, Inchis si dominat la N. de dealul Mezarltc-Sird Cu virful Valali, la S.-V. de dealulValali, la S.-E. de dealul Hoscadin Cu virful Buiuc-Tepe-Hos-

cadin, la E. de dealul Acargea

lasI nume. CAtunele care compun comuna sunt urmAtoarele : Chiragi

a com., la 6 kil. spre S. de

Mangana inalt si stincos si acoperite cu finete si semAnAturT. Movile sunt 25, respindite in diferite directiunT, mal cu sea-

saii Cheragi, resedinta, in partea nordicA a comund, pe am-

satul Chiragi, resedinta comund, este format din ete-va.case ase-

bele malurf ale vAeI Chiragi san

zate pe unteren bah s'i stincos,

Mangana, inchis de dealul Tir-

mA In partea esticA; ele sunt parte naturale, parte artiaciale

pan la N., Egi-Iuc la V., Chi-

si acoperite cu verdeatA.

pe valea Tirpan-Dere in sus si asezat pe un teren pietros. Casele sunt asezate d'alungul dru-

futre vAile Hoscadin (satl Mangana) si adiacenta sa Hoscadin-Ceair; e in chis si dominat la N. siE. de dealul Acargea cu virful Sink-

partea de S., de naturä pietroasA, fAcind malul sting al vAd

Cursurl de apl proprin zise nu brAzdeazA com.; vAile 'lusa

sunt numeroase si insemnate. Teritoriul comuna este brAzdat de valea Mangana cu adiacentele sale. Ea vine din Bulgaria cu numele de valea Popucci, pánä la satul Cadi-Chioi ;

de ad ia pe cel de pe valea Hoscadin pAnA la satul Hosca-

din, de unde poartI numele de valea Acargea pAnA la satul cu

acelasf nume. De aci se numeste Chiragi pAnA la satul Deleurusi, de unde se numeste Sari - Ghiol,

pänä. la deschi-

derea el in capAtul extrem ves-

tic al laculul Mangana. Are o lungime de 25 kil. si sub dife-

ragi la S. si S.-E., intinzindu-se si

cu virful Sinir-Tepe-Cadi-Chioi. Hoscadin, in partea de Sud

Tepe-Cadi-Chioi, la S. si V. de

muluT Cara-Omer-Mangalia. Sunt

dealul Hoscadin cu virful BuiucTepe-Hoscadin. Cadi-Chioi, a-

marI, bine zidite, inconjurate cu grAdinite si asezate pe patru

sezat in partea meridionall a com., la 7 idl., spre S. de al.

ulitI ce se intretaie crucis. Deleurusi, in partea esticA a comune!, la 2 kil. spre E. de eltunul Chiragi, resedinta comunef, In valea Mangana salí Chiragi, inchis de dealurile Casimcea la N si Deleurusi la S., intinzindu-se si pe pietroasa vale Deleurusi si inconjurat de stind inalte si frumoase ; satul e asezat pe un teren pietros ; casele sunt miel, ingrAmAdite si asezate pe vre-o doul ulitl miel si strlinte. Acargea, situat In par-

Chirag-i, resedinta comund, pe vAile Popucci (sail Mangalia) si Cadi-Chioi - Ceair, , la intrunirea

lor, pe un teren pietros Inchis si dominat la N. de dealul Sari-Ghiol cu virful Sinir-Tepe si Acargea cu virful Sink-TepeCadi-Chioi, la S. si V. de dealul Cadi-Chioi, la S.-E. de dealul

Popucci. E un sat mAricel cu aspect plAcut, inconjurat de stincI inalte. Casele sunt bine zidite si strinse la un loc..Afarl

de aceste sate mal avem

si

CHIRANA

CHIRCEM

381

ruinele a treI sate, ce azI sunt reduse la cite-va locuinte. Focul nAvAlirile turceW din ultimul razboiti le-ati distrus. Aceste sate sunt: Casimcea, la N. comund, 14 2 kil. spre N.-E.

de catunul Chiragi, rqedinta comuner, pe un teren inalt §i pietros al vAeT Casimcea, inchis

dominat la Vest de dealul Tirpan cu vIrfurile Tirpan Chiragi II, /a N. de dealul Ha.zaplar cu virful Casimcea, la E. S. de dealul Casimcea; astral

felul terenulul,

cele 10345 hect. ale comuneI se Impart astfel : 84 hect. teren neproduc-

mita, pl. Ialomlta-Balta, teritoriul comuneT Piva-PetriI.

tiv (ocupat de vatra satelor) ;

Chirana, piidure, a statuluT, in

10361

hect.

teren productiv

plasa Ialomita-Balta, com. Tan-

(din cad 3515 hect. ale statulul ca proprietariI 0 6746 ale locuitorilor) ; din acesta: 6812 hect. teren cultivat (din care 2270 hect, ale statuluf ca pro-

arei, jud. Ialomita. Formeazä cu pAdurea Cotul-EpureluI, un trup de 275 hect., avind esentA de stejar.

prietarff

4542 hect. ale locui-

Chirca, sat, pl. Cobia, catunul

torilor) ;

1522 hect. teren ne-

comund Cojocarul, jud. Dim-

cultivat (din care 405 hect. ale statuluI Cu proprietariI i. 11I7

bovita.

mal sunt cite-va case rAspIndite.

hect. ale locuitorilor);

1926

Nalbant, a§ezat in partea de E. a comuneI, la 3 kil. spre E. de cAtunul Chiragi, re$edinta comuner, pe valea Sari-Ghiol (sí

Chirca, sat' Chirculeasca, sat,

hect. teren izlaz (din care 839 hect. ale statuluI cu proprietarli 0 1087 hect. ale locuitorilor); hectar teren vil (al locuitori-

Mangalia) , pe drutnul CaraOmer-Man galia, Rugg valea Nal-

pl. Sabarul, judetul Ilfov ; face parte din com. rur. VirtejulNeflia. Este situat la E. de Virtejul, pe tärmul sting al riulur

lor).

Sabarul:

bant, inconjurat cu sttncT inalte

c

In comuna. sunt 191 plugari,

0 &trite; e compus din citeva

185 care 0 cArute, 114 plugurl, 21 ma0n1 de se-

case rAspindite, dominate la N. 0

cerat, 9 ma0nI de bAtut porumb,

V. de dealul Casimcea, la E. de movila Asan-Oba-Tepe, 0 la S.

24 grape de fier i 2 trioare. Animale sunt : 390 cal, 757 bol, io bivolf, 29 asinT, 14700 of, 36 capre, 114 pord; In total 16036 capete. Sunt 7 moil de vint. Comerciul se face de 3 comerciantI, prin gara Murfatlar, la 60 kil. spre N.-V.

de dealul Sari-Ghiol ca virful SariGhiol. Popucci,

In partea de

S. a comund, la 7 kil. spre S.E. de catunul Chiragi , reedinta comund, pe valea Popucci

(sad Mangalia), pe un teren pietros dominat de stincosul

deal Popucci la S. 0 V.

§i

:

niturl de 5569 leI 0 la

vIrfurile Popucci i Murzac-Tepe. Populatia comund in 1892 era de 194 familiI sari 861 suflete. In r896populatia era de r066 suflete, din earl: 459 bärbatf, 402 fe-

tuell de 1745 Id. CAile de comunicatie sunt:

mef; 460 necasAtoritT, 376 elsltoritl; stiti carte 8, nu stiù 853. Din acegia, 534 sunt cetatenI RominI, 327 supusf strdinf; 88 ortodokf, 268 luteranf si cato-

nale, carI unesc cAtunele intre

In com. sunt 467 agricultorT meseriasT; i comerciant; improprietäritf sunt 8ro, nelmproprietäriv 51. Sunt 257 contribuabilI. In ceea-ce privWe intinderea

Se intinde pe o suprafata de 291 hect., din carI 200 apartin d-luI G. Sävulescu i 91 torilor. Proprietarul cultiva 140 hect. (24 sterpe, 20 izlaz i 7 padure). Locuitorif cultiv4 62 hect. (15 sterpe i 14 izlaz). Comerciul se face de z circiumar.

NumArul vitelor mad e de roo 0 al celor micr de ro.

Budgetul comund este la ve-

culmea Ilanlie la N. 0 E. cu

licf, 505 mahometanT.

Are o popuiaiie de 141 locuitorl.

chel-

calea judeteana. Mangalia-CaraOmer, care trece prin comunA ; apor drumuri vecinale i comu-

Chirca, pisc, pl. jiul-d.-mj., com. Livezile, jud. Dolj.

Chirca, pisc, la distantä de t kil. de com. Prundeni, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Vilcea.

ele 0 Cu satele invecinate, ca

Chircesti, sat, in partea de N.

Sari-Ghiol, Hagilar, Copucci, Ca-

a comund Micle§ti, pl. Crasna, jud.. Vasluiti. Se compune din treI sate : Chirce§ti-RO, situat pe inclinarea sud-estica a podipluI dealuluI VAd-Secl. Locuitoril acestuI sat sunt colo-

simea, HoKadin, Valali, etc. Bisericà ortodoxI nu este in comunA, populatiunea cre§tinA fiind putin numeroasA; catolicii at1 2 case de rugAciunI 0 mahometanil aù 3 geamiI, deser-

vite de 3 hogl.

nitI din Bucovina, venitl aicI dupa. luarea acesteI provinciI de cAtre NemtI ; Chirceti-Mol-

Chirana, moviki, In jud.

lato-

dovenI, situat pe coasta nord-

392

CHIRIAC (MOARA-LUI-ALEXE-)

Chirchinetul, prival, jud. Braila, la S. de Coitaneasa ; incepe din dreapta CremeneT, o ramura in-

com. Stoenqti - Chirculqtr, pi. Cilnistea, jud. Vlasca. E situat pe malul drept al apeT Arge-

cepe de la V. de prival si dà

sul. Suprafata totall a mosid

CHIRCE§TI

vestica a, dealuluI VAeT-SecI si Valeni, situat sub poala dea-

luluI cu acelasI nume. Are o suprafad de 1558 hectare, din carI : 236 hect. sunt padure si 852 hect. loc de arat, flnat, imas, ale proprietater, iar 470 hect. sunt ale locuitorilor, cu o populatie de 148 familif, sail 600 suflete, din carr 2 familiT

in japsaEcapa la E.; alta incepe din V. privalulur si da in iezerul Gisca la S.-V.

Chirci, sat, face parte din com. rur. Barasti-de-Vede, pl. Vedea-

Are o biserica, deservid de I preot si 2 eclesiarcI, actúa

d.-s., jud. Olt. Cade in centrul comuner, mar spre S.-E. de catunul Barasti. Are o populatie

la anul 18 io de Al. Hrisoverghi,

de 560 locuitorT.

Evrel.

fost proprietar al mosieI. Sunt 3 iazurl si 3 circiumr. Numazul

vitelor

e de 442

vite marI cornute, 42 cal, I350 or si 139 rimatorif.

Locuitoril posea*: 72 plusi 61 care cu bol si Cu cal. Sunt 8i stupI.

Vasluiti. Incepe din soseauaVas-

dealul numit Lacul, din satul

a comunel Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani, compusa din

stejar si carpen. Are o suprafata de 429 hect.

Chircule§ti, sah Märiuta, catan, In jud. Vlasca, pendinte de com. Rusi-luI-Asan.

Chircule§d, inahala, in comuna

Chircu, deal, pe teritoriul satutul Ivanesti, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiil.

rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Chirculeqd, inahala, in judetul

Chircu, ponor, pe teritoriul satuluI Ivanesti, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

Chircu, vale, se intinde pe Miga dealul Chircul, com. Paltinisul,

Mehedinti, plaiul Closani, com. Baia-de-.Arama.

Chircule§ti, pirtii, in com. rur. Ruptura, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiri.

Chircesti-RusT, comuna Miclesti,

pl. Crasna, judetul Vasluia. Se uneste mal jos, cu un izvor de la locul numit Rata, dupd care luind directiunea spre S., trece prin mijlocul satuluI Miclesti,

Chirculeasca, ino,sie, in judetul Buzar', com. Costesti, catunul Grosani, are 90 hectare, toate

iar la marginea satuld despre

Chirculeasca, mofie, in judetul

S., primind Piriul-Fundaturef ce izvoreste din Valea-Fundature,

Buzar', comuna Simileasca, cat.

isr la directiunea spre V., apoI la locul numit Valea-RaculuI, mal' primeste un alt piriu ce

padure.

arabile.

Chircule§tI (Fratii-), vechit numire a cat. Grosani, din com. Costesti, jud. Buzaii.

Chircule§ti (Fratif-), mofie, In com. Costesti, cat. Grosani, jud.

Spatarul. Are 58 hectare, din care 40 arabile, 6 flneata si 12

vine din satul Popesti. De acolo sub numele de Popesti,

Chirculeasca. (Ved Chh-ca, pl.

formeaza o singura albie; trece prin un iaz de pe teritoriul com. Solesti, tac apor soseaua nationall Iasi-Vaslulii, si nu de-

Chirculescul, deal, comuna Leurdeni, plasa Podgoria, judetul

Sabarul, jud. Ilfov).

Muscel.

parte de ea, se varsa In piriul Vaslue.t.

ad de rlul Argesulur. Are o padure de tunca de 170 hectare.

luiü-lasi si continua spre E. Chirce§ti, pilla, izvoreste de sub

apa Neajlevul, ' care se apropie

Chircia, pddure, in partea de S.

gurT

Chirce§ti, a'eal, formeaza hotarul intre satele erbesti din comuna Cortesti si Chircesti, din com. Miclesti, pl. Crasna, jud.

este de 180o hectare, s'a dat la 1864 la 40 locuitorI improprietaritI [52 hectare. Ven itul anual este de 22.000 leT. Este departe de Bucuresti 24 kil., de Giurgiu 48 kil. ; pe la marginea despre V. a satulur trece

Buzati. Are 90 hect., din care 14 padure, restul arabil. Chirdolul. (Vez! Zavoaiele-Sfintestilor, jud. Olt).

Chiriac (Moara-lui-Alexe-), locuinid izolatd, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comunel rurale All-Bei-Chiol, s'i al catunuluT Acadin. E situad in

partea sud - estica a plasel

si

nord-vesticä a comuner, pe ro.-

Chircule§ti, cdtun, pendinte de

lul sting al piriuluI Valea-Bo-

CHIRIAC (PUTUI.-LUI-MOH

clogea, afluent al piriuluI Taita, la poalele dealuluT Boclogea.

Chiriac (Putul-luI-Mo§-), locubil& izo/ata, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Luncavita, in partea nordvestica a plaseT si a comund, pe o vale intre dealul Milan si Movila-Mare si linga niste vil, la 2 kil.

spre N.-V. de satul

Luncavita.

Chhiacul, com. rur., compusa din' cattmelele: Beiul, Chiriacul, Mosteni- Calarlsanf, i ca trupul nelocuit Macaraul, pl. Marginea, jud. Vlasca. Chiriacul cu Beiul, apartine d-lor Apostol Manescu, I. C. Balaceanu si

Ferdinand Ghica. E situata pe valea Cu acelasT nume, la marginea plaser despre Cilnistea, de-

parte de Bucuresti de 58 kil., de Giurgiu de 26 kil. si de Stanesti, kilom.

resedinta plasef, de 14

Suprafata totall a mosid este 7008 hect. A/Ideal-5ml are 400 hect. si Calaraseni-MostenT 388 hect. Estimata. de Creditul Funciar Rural din Bucuresti, numaT

doul partf din Chiriacul cu Be-

383

Cu 4 clase mixte condusä de o invatätoare. In 1888 a fost frecuentatä de 59 bletT si i t'ata, din 90 baetT si 50 fete Cu virsta de secará. In .aceasta comuna, in 1887, a fost 2547 suflete, cu 545 familii, din carT 482 contribuabilf. Budgetul comunef pe 1888 era

de 19122 lei la veniturT si de 17470 lef la cheltuell.

In 1887 s'a arat 3800 hect. Vite sunt: 1040 boT, 260 bivoif, 2260 cal, 3600 of, 150 capre, 45 rimatorT si 42 asinT. In sat se afla doul elestae ; ambele sunt pe valea Chiriacul.

Sunt I0 circiumr; o moara de foc.

Chiriacul, cdtun, pendinte de comuna Chiriacul, pl. Marginea, jud. Vlasca.

Id, este arendatd ca 70000 lef. Macaraul se aren-

deaza cu Gubavia ce apartine statulul cu 8600 leT. Catunul

Chiriacul, 'rival, jud. &Ana. Incepe din Dunarea-Vapoarelor si da in iezerul Cucova.

Chiriacul, vale, ce trece prin catunul Chiriacul, pl. Marginea,

judetul Vlasca; pe aceasta vale este un elestett.

ChirlaculuI In orasul Craiova, pl. Ocolul, jud. Dolj.

ChiriaculuI (/zvorul-), izvor, in jud. Buzan, com. si cat. Laposul.

Chiriazi (Dealul-),

colina, in

judetul Buzail, comuna si cat. Incepe dintre catunele Buda si Scarisoara si se intinde pana la Mucheaaotilor.

Aci e o biserica facuta la Chirica, deal, la marginea de V. 1824 cu hramulAdormirea-Maideservitä. de I

cei-DomnuIuT,

preot si 2 dascalf.

In acest catun este scoala

a comund Crdesti, plasa.Stanisesti, jud. Tecuciti. Este o ramificatiune a dealulutBalltesti ; merge in directie de la V. la E.

comunall si primaria.

Chiricanul, vale, jud. Vlasca, Chiriacul, colin4, in jud. Buzar', com. si cät. Laposul, acoperita de semanaturi.

iul, ca avind o valoare de milion

CHIRICEASCA

Chiriacul, ponor, pe teritoriul satului din com. Paltinisul, plasa Prutul-d.-j., jud. Doroholit

Mosteni-Calarasani Cu o suprafatä. de 395 hect. si Macardul nelocuit, are o suprafata de 400

Chiriacul, friia,s, In com. Vira-

hect. Pe Mäcaraul este padure de 400 hect., pe Chiriacul 25 hect. In toata cotn, s'a improprietarit dupa legea rurall 502 locuitorf, luind o suprafatä. de

din muntl ce se lidia spre N.E. märastireT Neamtu, si se

1400 hect. Aceasta comuna. are 3 biserici, deservite de 2 preotf si 4 cintaretr. Aceste catune sunt departate intre ele la 6'12 kil. Aci este O scoald de zid, bine Tntretinuta

Chiriacul, pîriü, in com. Borca, judetul Suceava ; izvoreste din muntele Seeal i, dupa un curs

tori-Neamtuluf, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Izvoreste

varsa pe stinga piriiasuluT Nemtisorul.

incepe din Visina, merge pe la hotarul Petresti, Hanul-luf-Pala, Sirbeni cu Moara- din- Groapd, Udeni cu Vadul-Stanchel si se

varsa in Neajlov pe la

\Tina-

tori; se aflä in plasa Neajlovulut

Chiricea, loc. (VezT Serbanesti, localitate, com. Basesti, plasa Mijlocul, jud. Falciti).

Chiriceasca, pddure, supusa regimuluf silvic, com. Glimboce-

lul, pl. Podgoria, jud. Muscel, avind impreunä cu trupurile Goleasca, Baneasa, Dinuleasa, alceasca, Tomeasca, Gherasoaia

i

Chiteasca,

o

intin-

de peste 3 kil., se varsä. in Bisfrita; formeaza hotar intre cona.

dere de 1350 hect, compuse

Borca i Mddeiul.

gastru.

din stejar, fag, carpen

si ju-

CHIR10ENI

Chiriceni, pddure. (VezI Pomirla, padure, com. Pomirla, pl. Prutul-d -s., jud. Dorohoiti).

Chirice§ti, sot, face parte din com. rur. Cermegesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Aci e re. sedinta comuneI. Are o populatie de 310 locuitorl (140 barCopil in virbatI si 170 sta de *mala sunt 44.

384

codal, stapinind 145 falcl, afara de ceI cu cite IO prajinI. Biserica din Cojoci iscoala din Crucea servesc acestuI sat. O singurá arare pentru pietonI calad ce duce la schitul Raraul,

CHIRILOAIA

local, jud. Neamtu, formata in fasia padurer ce se intinde spre Sudul padurel Corboaia, in a-

propiere de poiana

Crucerul.

Terenurile sale serva pentru aratura.

leagä satul de resedinta comuneI.

In 1803, (Chirilul razasesc avea 35 liuzI ce plateaii 936 ler bir anual». («Uricarul», VII, p.

Chirilei (Dealul-), deal,

serva

de imas satuluI Buda, din com. Dolhasca, jud. Suceava, si con.

tine bogate cariere de plata

255).

buril de constructie.

Chirieu§, deal, jud. Bacan, pl. Tazaul - d.- s., de pe teritoriul

Chirilä, deal, jud. Neamtu, in ramura Tazlaul, pe teritoriul mosiel Tarcaul.

Chirilenilor (Pirtul-). (V. Tleturile, 010, jud. Suceava).

Chiricuta (Rturenil-NoI), sat,

Chirilä, virf, pe dealul Nucetul,

jud. Ilfov, face parte din com. rur. Pirlita-Sarulesti, pl. Negoesti. Este situat spre S. pe

com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Chirile§ti, cdtun, al com. MIgjetul, jud. Buzad. E situat pe malul drept al riulur Buzaul, putin

comuneI Leontinesti.

Pirlita.

Se intinde pe o suprafata de 335 hect. proprietatea d-lur P. Riureanu, din cad se cultiva 150 hect. (148 sunt sterpe, 35 izlaz, restul vie). Populatia e de 32 suflete.

mal jos de Gura-CatiasuluI, sta-

Chirilfi, g-rind, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. Satul-

Noù (si pe al catunuld Letea),

tiune de birjI in drumul bailor Bisca. Are 190 locuitorl si 38 case.

in partea de V. a plaseI si a comuneI. Are forma lunguiata,

Chirile§ti, sati Oarba, in com.

intindere de 20 hect. E nepro-

Rogojeni, pl. Horincea, jud.

ductiv.

in partea vesticä si la depärtare de vr'o 5 kil. de resedinta comunald. Are o popu-

Numarul vitelor marr e de

pirtiaf, pe mosia Tar-

65 si al celor miel' de 32.

latie de 250 case, 226 familir, cu

Chirie, ian, jud. Buzati, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, linga satul Patrascani.

caul, com. Pingarati, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu; izvoreste din coastele despre S.-V. a ramurei Tazlaul, varsindu-se pe

Chirigelul, sat1 Chiricelul, virf

partea dreaptä, a piriuluI Tarami, in dreptul schitulur Tar-

pirig, ce strabate satul cu acest nume, jud. Suceava.

taritT, poseda vr'o 520 hectare pamint, iar restul mosiel apartine proprietate Mari. In acest sat e o biserica, Cu hramul Sf. Spiridon, deservita de i preot si 2 cintaretr. Este si o scoala.

Izvoreste de sub Todicescul, dupa un curs de 41/2 kil., in

Chirile§ti, peldure, in spre V. de

de munte, jud.Bacati, pl. Munte-

luI, corn. Comanesti, situat la S. de virful Leloita, in vira LaposuluI.

Chirigul. (V. Bicazul, mosie, jud. Neamtu).

Chirila, sat, pe mosia si in com. Brosteni, jud. Suceava. Insirat pe tarmurile piriulur Cu acest mune, numara 72 case, populate Cu 75 capi de familie, sati 268 suflete, din carl 135 barbatI i 133 femet Are, 76 contribuabilI. Improprictariti la 1864

sunt: 9 fruntasI, 17 pahnasI si

caul.

care a invirtit 2 moriste, se arunca in Bistrita.

1115 suflete. E cel mal mare cItun din com. Rogojeni. Locuitorir, fostI clacasr improprie-

satul cu acelasI nume, corn. Ro-

gojeni, pl. Horincea, jud. Co-

Are de tributad pe: Surgelul, Piriul-ArsiteT, Piriul-luI-Holob o ca

si al Afinisulur.

Chirilä, fintind, in com. Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Chirile§tilor (Valea-), vale, pe care e asezat satul Chirilesti, jud. Covurluiti.

Chiriloaia, ditun, jud. Braila, si-

Chirilä (Poiana-lui-), in com. Bozieni, pl. de Sus-Mij-

tuat in partea de mijloc a ostrovuluf Ruptura, la Est de

385

CHIRILOAI A

Chiscani $'1 la N.-E. de IezerulluI-Mos-Stan.

Chiriloaia, ball& mocirloasil, in suprafatä de 50 präjinI, pe sesul SiretuluI, in com. Stolniceni, jud. Suceava.

Chiriloaia, deal, se intinde de

Chiri§lic, pIrla, in jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comu-

dealurile Cesme i Chirislic-Bair;

nd Tocsof si pe al cgtunuld Chirislic. Izvoreste din dealul

Ceair; formeazä valea Uzu n-Ceair,

Chirislic-Bair ; se indreapta spre

N., avInd o directie generan de

Cara-Tepe-Bair si Chirislic-Bair,

si com. Bohotinul, pl. Podoleni,

dupä 4 Idl. de curs, se varsä In piriul Casimcea, pe dreapta, ceva mal jos de satul Malurile sale sunt stlncoase.

Chiriloiul, ceitun, jud. Brdila, situat In partea de N. a ostrovuluI Ruptura.

Chiri§lic, sat, in judetul Tulcea, plasa Istrultd, cät. comuneI Toc-

Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul comuneI urbane Mangana, la kil. maI spre N.-V. de oras $i la S.-V. lactfluI Ciu-

cura. Este asezat pe culmea dealului Mangalia si are o

Chiri§lic - Bair, deat, in jude-

time dede 43 de metri, dominind

tul Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comund rurale Enigea

prin inaltimea sa Marea, portul Mangalia, valea Mangana,

si pe al cAtunuluI Malceova. Se

lezerill Mangalia, lacul Ciucur, precum si drumurile comunale soselele judetene carl duc de la Mangalia la satele urmdtoare:

sof, asezat in partea de S. a plásd si a comund, pe malul

desface din virful Siribei-Iuiuc si se Indreaptä spre N., avind

sting al piriuluI Casimcea san Taslul, la 3 kil. spre S. de resedintä. Intinderea e de 18 hec-

o directiune de la S. spre N.,

tareascl. Sunt 28 fam., Cu 92 sufl. In apropiere se afld si. o pesterá,

mergind printre valle ChirislicCulac i Chior-Curu-Ceair. Este situat mal mult in centrul p15.seI i Nord-Estul comuna. Are o indltime medie de 135 metri

ideo vale cu peretiI stincosI.

este acoperit maI mult cu se-

tare. Populatiunea este toatä tA-

care se deschide in valea Caramancea. Este situatä cam in central pläser si in partea esticA' a comuna

la S.-V. spre N.-E., brAzdind panca sudicá a pläseI si a comuneI. Curge printre dealurile Chiri§lic-Iuc, movilä, in judetul

la E. la S., in marginea satuld jud.

se uneste cu valea Chior-Curu-

mändturI.

Chirilic, deal, in jud. Tulcea,

Ascilar, Copucci, Sari-Ghiol, Hazaplar, Urlu-Chioi i Tuzla. Este

situat in partea estica a pläseI si a comund si la i '/<2 kil. departare de Mare. Chiri§lic-Orman,padure, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe

teritoriul comuna rurale ParaChioi pe al cdtunulur Calaigi E situatá in partea meridional& a pläse1 si a comuneI, pe ra-

pl. Istrulur, pe teritoriul comu-

Chirilic-Bair, deal, in judetul

neI Tocsof si pe al cdtunuluI Chirislic. Se desface din dea.

Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul comund rurale Pazarli.

lul Ghelingec-Bair ; se indreaptà

Se intinde pe la Nord-Vestul

spre E., avind o directiune ge-

satuluI Pazarli, printre valea Ester si dealul Ghefingec-Bair, a-

mificatifie orientale ale dealuluI

vind o directiune de la S.-V.

tic-Artasi. Satul Calaigi e asezat chiar In marginea sa estidi Are o. intindere de 130 hect., avind ca esente principale fagul, mesteacAnul, etc. Este un rest din intinsa pAdure numitä. Calaigi, ce acoperea

neran de la S.-V. spre N.-E., brAzdind partea sud-vesticä a pläsd si a comuneI. Se intinde printre pîrîul Casimcea i aflu-

entul slä valea Chirislic , pe care o inchide intre dinsul dealul Cara-Tepe-Bair. De oparte si de alta, paretif luI sunt stincosI i stratificatI. In dealul Chirislic,

se gäseste o pesterä

care N.-E. Are 134 metri indltime, cu care dominä satul Pazarll i drumurile comunale Pazarli-Chirislic (Tulcea) $i Ester-

Ghelingec. Este situat in partea nord-vesticd, a pläsel si a comuna, la hotarul judetelor Tulcea si Cons tanta.

formatd de o dislocatie a sfincilor si care a fost märitä. de

ciobanI. Dealul are 137 metri ináltime. Este punct trigonometric de rangul al 3-a, dominind asupra satuluI Chirislic. Este acoperit cu päsunI si finete.

Chiri§lic-Culac, vale, In jud. Constanta, pl. Medjidia, pe te-

Seran-Culac-Bair

i

Cara-Fele-

tot teritoriul comuneI Fara-Chioi.

Printrinsa trece un drum comunal ce duce de la Calaigi la Para-Chioi

i Regep-Cuius.

ritoriul com. rur. Enigea si pe al Chiri§lic-Orman,pddure, In jud. Constanta, pl. Silistra - Nota, caunuluI säü Malceova. Se descomuna Gärvanul, cAt. Gärvanulface din dealul Cana, si indrepMare. Este situatä pe ramifitIndu-se cdtre N., merge printre 49

57470. Mareta MC1101141 Geogralla Vol II.

CHIRIVAVA

catiile de S.-E. ale dealulur Sirt-

Iol-Bair, In partea de S. a pla$eT li cea centrall a comuneT. E strabatuta de drumul comunal Lipnita-Veli- Chioi. Esentele principale : fag, mes-

teacän, etc.

386

Chiritina, lac, pe proprietatea Petro$ani, pl. Marginea, judetul Vla$ca.

nodul central al DobrogeT, format de dealurile Topologul, Sul-

Jiul, com. Bolbo$1, spre S. de co-

muna, incepe din dreptul Priintra In comuna Sura, din jud. Mehedinti. E acoperit Cu padure.

Chirita, las, in partea despre V.

se indreapa spre E.; avInd o

a com. Holboca, pl. Brani$tea, jud. Ia$i, cu o suprafata de 19 hect. E format din pIriul Va-

directiune generala de la N.-V.

lea-Lungd.

tan-Bair, Ba$-Punar $1. Chiri$Iiva ;

spre S.-E., brazdind partea de V. a pla$eT $i a comuneI. Se in-

tinde printre piriul Ciucurova (sati

Slava-Cercheza.) $i valea

Chiri$Iiva, afluent al vaeT Slava-

Rusa ; la E. se prelunge$te cu

Chiritä (Brani§tea-lui-), branifte, situata pe mo$ia statuluT Base$ti, jud. Teleorman. Este un pile de padure in intindere de cite-va hect.

servatie de rangul al 2-lea. E aco-

perit in toata intinderea sa numaT eu paduri. Pe la poalele de V. merge drumul comunal Topologul-Ciucurova, cu o ramificatie spre Atmagea.

o biserica cu urmatoarea incCu vrerea gi ajutorul /mptiratuluY ceresc, s'afi ridicat din temelie aceastl

sfintit g Dumnezeeasa bisericit, ce

se

prlIznuegte cu hramul Sf. Nicolae li Cuvioasa Paraschiva gi s'afi ridicat In zilele Prea IniltatuluT nostru Implrat Nicolue PavlovicT, a toatX Rusia ,i Mitropolit fijad Grigorie, pi Cu toatit cheltuiala de la lo ctitorT : Popa Gheorghe Chirles= 1 i altiT. Lextul I333D.

Chirite§ti, mahala, in coin.

rur.

Biltanele, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Chiritoaia, lac, in jud. R.-Sa'rat, plasa Ora$ul, com. Odobasca, a$ezat in partea de V. a com.

Chiritului, .(Tufele-de-la-Po-

dealul Ciucurova. Se lidica pana

la o inaltime de 360 m., fiind $i punct trigonometric de ob-

S.-V. a comuneT. Are o populatiune de 326 locuitorT. Aci e scriptie :

Chirita, deal, in jud. Gorj, pl. maria $i merge spre N.-V. pana

Chiri§liva, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Ciucurova. Se desface din

CHIRNOG1

Chirità (Crucea lui-), loc izolat, In com. Baläne$ti, pe hotarul cT despre com. Boziorul, jud. Buzan.

dul-), pa-durice, In jud. R.-Sarat,

plasa Marginea-d.-s., comuna

Slobozia; prin ea trece calea fierata $i $oseaua nationall ce duc la Foc$ani.

Chiritei (Valea), vale, jud. Te-

Chiri§liva, piria, in jud. Tulcea, pl. Babadag, $1 pe teritoriul com. rur. Ciucurova. Izvore$te

Chiritelor (Prundul-), ostrov,

Chirivoaia, piria, jud. Boto$ani; izvore$te din balta Chirivoaia, de sub dealul Chirivoaia; trece pe proprietatea locuitorilor din

In Dunare, jud. Romanati. Are

satul Ord$eni, com. Curte$6, l'i

o padure de 36 pog. Depinde

se varsa in pirlul Miletin.

din poalele de S. ale dealuluT Chi-

de com. Gircovul, pl. Balta-01tul-d.-j., jud. Romanati.

ri$liva. Se indreapta spre N., avind o directiune generala de

leorman, 'filtre comunele Lisa $i

Piatra, spre N.-V.

la N.-V. la S.-E.; brazdeazá partea de V. a pla$eT $i a comunei ; curge printre dealurile päduroase Chiri$Iiva $i Ba$-Punar ; taie drumul comunal Hagi-OmerCiucurova, $i, dupd un curs de

Chirite§ti, sat, face parte din com. rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul, jud. Prahova. Are o populatiune de 114 loc., din carT: 55 barba! $1 59 l'eme.

kil., merge de se une$te Cu

Chirite§ti, sat, face parte din com. rur. RIjletul-Viero$, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-

8

piriul Ba$-Punar, tocmaT In dreptul satuluT Bas-Punar, udind astfel $i teritoriul de V. al comuneT

pulatiune de 136 locuitorT.

Slava-Rusa, spre a forma im-

Chirnogi, com. rur., pl. Oltenita, jud. Ilfov, situata spre S.-E. de Bucure$ti, nu departe de tarmul

drept al riuluT Arge$, 6o kil. departe de Bucure$ti. Sta in legatura cu Oltenita-Urbanä prin o osea vecinall. Este dupa com.

Lipia-BojdanT, cea mal mare comuna din jud Ilfov. Se intinde pe o suprafata de 9440 hect., cu o populatie de 4620 locuitorT, carT traesc in

778 case $i 8 bordee.

preung piriul Slava-Rusa, care,

Chirite§ti, sat, face parte din

Eforia Spitalelor Civile din Bu-

unja cu Slava-Cercheza, se varsa in iezerul Golovita.

com. rur. Vata, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Cade in partea de

cure$ti $1 d-ni! N. $i G. Daniilescu ad 7000 hect. $i locuitoriT

337

CHIRNOGI

2440 hect. ProprietariT cultiva. 2600 hect. (1 IQO ramin sterpe ; 2150 sunt izlaz, 300 vie si restul padure). Locuitota cultiva 1952 hect. (332 sterpe, 150 izlaz 6 vie).

Chirnogi, lac, in jud. Ialomita, plasa Borcea, comuna Ulmul, pe valea cu acelasT nume. Chirnogi, san Clete§ti,mofie, jud. Ilfov, pendinte de spitalul Pan-

Sunt 691 contribuabilT.

telimon , proprietatea Efori eT Spi-

Budgetul comuneT este de

talelor Civile din Bucuresti. Are

8144 leT la veniturT si de 8071

o arendä anuall de 84500 leT

Id la cheltuelt

(1886). Pe aceasta proprietate se afla o insemnata moarà cu aburT.

In comuna sunt

3

bisericT,

deservite de 4 preotT si 6 chitaretT ; Cu hraraurile Sf. Nicolae, Sf. Lazar si Adormirea; sunt

dota $coale (una de bletT si alta de fete) frecuentate obicinuit de 128 elevr si 42 eleve, Cu intretinerea carora statul si comuna cheltuesc anual 3462 Localul scoaleT s'a construit

de judet In anul 1886.

Chirnogi, pddure, plasa Oltenita, jud. Ilfov. Are 850 hect.

Chirnogi, vale, in jud. Ialomita, plasa Borcea, comuna Ulmul.

CHIRULUI (VALEA-)

parte din com. Dragoesti-Bitine-

le, plasa Mostistea, jud. Ilfov.

Este situat spre E. de BitinaPanfintenT. Prin el trec 3 vilcele, purtind diferite

luate de la satele din judetul Ialomita, la extremitatea caruia este asezat.

Suprafata totala a statultir e de 578 hect., cu o populatie de 196 locuitorT.

Statal are 450

hect. si locuitoriT 128 hect. Statul cultiva prin arendasiT sa.1 295 hect. (75 sterpe i 8o izlaz). LocuitoriT cultiva 98 hect.;

restul serva de izlaz. Comercial se face de ciumar.

Chiroiul, mafie a statuluT, jud. Ilfov, pendinte de biserica Sf.

Numarul vitelor marT e de 179 si al celor raid de 457.

Gheorghe - No11 din Bucuresti,

In raionul comuneT maT sunt :

care s'a arendat pe periodul

Chirone§tilor (Valea-), pida,

2 morT cu aburT, 2 rnasinT de treerat Cu aburT, 2 bgitr i 2

1883-93 Cu 20100 leT anual, impreuna cu mosia Sinesti.

in jud. R.-Sarat, plaiul comuna Valea-SalcieT; izvoreste din Dealul-CilnduluT; uda partea

podurT statatoare.

¡liad e de Chiroiul-Pärninteni, sat, face i epe, 4 armaparte din com. rur. Dragoesti-

Numarul vitelor 2853 (781 caT

sarl, 1251 boT, 743 yací si viter, 7 taurr, 67 bivolf si bivolite) si al celor micT de 10,178 (r594 porcT si 8584 ol). Din tre locuitorT, 1036 sunt plugarT, 26 industriasT, 286 ati dife-

rite profesiunT. Aratura se face cu 508 plugurT: 446 cu bol 62 cu cal. LocuitoriT ati 658 care si carute, diti carT : 610 cu boT, 48 cu caT. LocuitorT improprietaritT sunt

541 si nelmproprietaritI 827.

Comerciul se face de 19 6-i t hangitl.

ciumarT

S'ad stabilit in comuna 9 i

Oltenita

este un pod statator, peste riul Arge$.

Chirnogi, numire, ce se mal' da satului Nenciulesti, din judetul Ialomita, plasa Borcea, comuna Ulmul.

Bitinele, plasa Mostistea, judetul Ilfov.

Modreni.

Suprafata totald a satuluT e de 857 hect., cu o populatie de 303 locuitorT. Sta.tul are 600 hect. si locuitoril 257 hect. Statul cultiva prin arendasif

Chirtoaca, pîriia1, izvoreste din partea esticá a satuluT Albesti, comuna Albesti, plasa Crasna, jud. Fälciü, i, in mijlocul satu-

AS 425 hect. (125 ramin sterpe, 50 izlaz). LocuitorT cultiva tot

luT, se varsä in ptriul Strasnicul, numit si Mereul.

pamintul ara sa rezerve locurr de finete. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de i preot si i ctntaret; o scoala mixta,

Chirul, cleal, ce se intinde spre N. de satul Potingeni, com. Movi-

frecuentata de 17 elevr si I eleva,

Chirul. (VezT Portareasa, judetul

cu intretinerea careia judetul

leni, pl. Copoul, jud. Ilfov).

si comuna cheltuesc anual 1410

sträinr.

Intre Chirnogi

de E. a com. si merge de se varsa In riul CilnAul, pe dreapta lur, mal sus de catunul

leT.

Comerciul se face de 3 circiu marl.

Chirului (Magura -),

vidg-urel,

futre com. Basesti si Dorobantul, jud. Teleorman.

Numarul vitelor marT e de Chirului (Valea-), vale, judetul 287 si al celor unid de 517. Prahova. Izvoreste din dealul S'ati stabilit in sat 3 strainf. Scaeni; strabate padurea qi a Eforiel si se pierde sat, face Ungureni,

CHISCOITL

288

CHISILiTA

in cImpla TirgsoruluT- Curge nu-

lunca DunareT cuprinde locurT

Are o populatie de 126 capy

maT in timpurl ploioase.

de pásune intinse, ciad apele

de familie sal:1 598 loculturT, din carT 271 bärbatT, 297 t'eme; 344 cAsAtoritT i 218 necAsAtoritT

sunt scazute i ca 590 hect. p5.-

Chisälita, pirig, ce curge prin pl. Siretul-d.-s. i Fundul, jud.

Rol:han. Izvoreste din DealulMarului; curge de la N.-V. cAtre S. - E.; udá. satul Poenita ; trece pe la V. de satul Poenari

dure de salcie. Populatia com. este de 256 capI de famille, sati (024 locuitorT, din carI 227 bArbatT si 468 femeT; 475 cAsAtoritT si 334 necdsAtoritT; 164 stia caree $i 85o

54 sur' carte i 534 nu

fiti.

Are o scoall mixtA, infiintatA

la 1864, intretinutA de stat frecuentat5. de 35 elevI i 5 e-

leve, cu un bun local de zid. Biserica din sat este ziditl de

si, la S. de acest sat, trece in pl. Fundnl, unindu-se la satul

nu *tia.

Are 2 biserld, deservite de

locuitori la 1865 i e acum de-

CrAesti cu piriul Zimbrul, de uaCe-Masca si, aproape de vArsare,

2 preotT, 2 cinta:1-4T si 2 paracliserl ; douà scolf, cu i luya'Atoe si o invAtItoare, frecuen-

de Toinar. Primeste pe stinga piriul Fodorul.

tate de 53 elevI si 13 eleve. In com. sunt 151 contribua-

servità de un preot, un cintaret si un paracliser. Vite sunt: 117 caT, I asin, 257 vite cornute, woo oT i 33

de apoT lea numele de pirlul

rimatori.

bilT; 78 improprietAriti din 1864

Chisäloaia, finilla, com. Valeni, pl. Argeselul, jud. Muscel. Chiscani, com. rur., la E. plaseT VAdeni si jud. Brälla, pe malul sting al DunäreT. Se inve-

si 253 din 1878, lar nelmpropriet5xitT 9.

Budgetul com, este de 7900 leT la veniturí si de 7885 leT la

Chiscäneni, aria; in jud. com. Urleasca, pe malul vestie al vdeT Ianca, la 2 kil. spre V. de satul Urleasca.

cheltuelT.

Vite sunt : 744, bol 383, vacT

Chiscovata, sat, in partea de

cineste la S. cu Tichilesti, la

2450, taurT 4, viteT 112, cal

V. cu Scortarul-Vechiii si Tu-

377, oT 1300, l rimatorT 53.

S.-E. a comuneT Poiana-Lungl, pl. Siretul, j ud. Botosani, pe mosia Vorona, a statulur, situat parte pe coasta de deal si parte pe vale. Are o suprafat5. de 343

la E. cu

pe platoul de N. al jud., de la

In com. sunt 31 circiume. AceastA comuna este traversatA, pe hotarul de N., de catea avind sase fieratA cantoane de la 139-144 l halta

soseaua BrAila-CAldrasi; coboarA

Silistrarul.

muchea pe lunca Durare; cuprinde toatl lunca dintre Du-

Paralel cu drumul de fier, teritoriul comuneT este strAlAtut

nä'xea-Vechie i Dunärea-Vapoa-

de soseaua BrAila-CAlArasi.

relor, de la satul Chiscani pana'

DrumurT : la BrAila, spre N., lo kil.; la Cazasul, spre N.-V.,

dor - Vladimirescu DunArea.

i

Teritoriul sAil face parte din Domeniul Brä'ilef. El se intinde

la BrAila si MAcin.

Pe partea de V., pe platoti, are dou5. sate Chiscani si Lacul-SArat, precum i Baile - Särate cu cAtunul VArsAtura ; iar partea de pe lunca DundreT este traversatA de canalele : Lata, Stuparita, Bratusca, privalurile: Filipoiul, Coratisca, Scurt il, Au-

e kil.; la T.-Vladimirescu, spre V., 9 kif.; la Silistrarul, spre S.V., 12 kil.; la Tirchileti, spre S., 7 kil.; la VArs5turA, spre N., 5 kil. In com. sunt 12 strade si o piatA. Comuna e infiintatA de pe la 1828.

rel, etc. si iezerele: Patiul, Gemenele, Orzea, etc. Ad se af15. tirlele Blasova. Suprafatà partiT com, de pe platoti este de 2933 hect., din carT 2483 hect. arabile, 240 iz-

Chiscani, sat, jud. BrAila, pe muche?. de pe lunca DundreI, la S.E. comuneT Chiscani, ca la io

laz, 5 hect. viT, 202 hect, grAdinT cu zarzavat. Iar partea din

de igi hect. Sunt 106 case ; 4

kil. spre S. de BrAila, pe drumul BrAila-Piva-PetriT.

Su prafata veten' satului este circiumT si 2 ghetdriT.

hect., si o populatie de 97 familiT sau 523 suflete. Sunt 126 contribuabilT. Are o biseric5, zidit5. /a 18245i deservità de 2 cInt:iretT; o senald, a statuluT, cu i inv5tAtor, fre-

cuentatA de 95 bleti $i 12 fete. Are o circiumA. Sunt in sat: comerciant si 6 meseria$T. In acest sat este primaria eomuneT Poiana Lung5..

Vite sunt: 198 bol si vacT, 38 Cal, 186 ol Si 38 porei. LocuitoriT posecIA (50 stupr Cu albine.

Chiscovata, pilla, com. PoianaLung5, pl. Siretul, jud. Botosani ; izvoreste din pAclurea Tudora, formeazA hotarul tutee pl-

durea Tudora i Vorona si se varsä in iazul Pancul. Chiscovul, a'eal. (VezT Catelina,

39

CF1ISCUL (P ISCUL)

deal, com. Cotnari, pl. Bahlu-

izlaz si 50 hect. padure). Lo-

Are 2 bisericr, cu hramurile SE

iul, jud. Iasi).

cuitoril cultiva tot terenul. Sunt 287 contribuabili. Budgetul comunei este de le 4869 la veniturI si de leT 4700 la cheltueli.

loan si S-tiT Voevozi, deservite de 2 preotT i 2 cintAretr; o coalä mixta, frecuentat5. de 14 elevi si 2 eleve, Cu in tretinerea carora statul si comuna chel-

Chiscul, (Piscul), deal, filtre satele J'Agalla si Räscani, comuna Jagalia, pl. Mijlocul, jud. Falciti.

Chiscul-Ganei (Piscul-), deal , situat in partea de S.-E. a satuluI Frumusele.le, comuna Pau-

sesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

In comuna sunt 2 biserie ; o scoala mixt5.; o masinä de treerat cu aburi. Numarul vitelor marT e de 1461 (466 cal si epe, 3 armasarT, 225 bol, 573 vacT i viter,

Chiscul-Gudref. (VezT DealulMare, com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi).

Chiscul-luI-DonicI, ramurd de deal, dintre sesul Prutulur si Valea-Paruluf, com. Mastacani, pl. Prutul, jud. Covurluiti.

jud. Iasi, pe costisa caruia e asezat satul Mogosesti-Frumoa-

si al celor miel de 3313 (36 capre, 211 porcI i 3065 ol). Dintre locuitorT, 516 sunt plugarT, 9 meseriasT, 4 MI diferite profesiunT.

Aratura se face cu 212 plugurT: 84 cu bol i 128 cu cal.

Rausenilor, spre V. de satul Rauseni, com. Comandaresti, pl. Jijia, jud. Botosani. Are 167 m. de-asupra nivelului mariT.

Chiseletul, com. rur., plasa Oltenita, jud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti, pe tarmul Duna% reT, la extremitatea judetului despre judetul Ialomita, 8o kil. departe de Bucuresti. Sta in legdtura Cu com. Man5stirea, prin o osea vecinall.

Se cornpune din satele : Chiseletul

i

Surjan, cu o popu-

latie de 2400 locuitorT, cari tra.-

ese in 363 case si 4 bordee. Se intinde pe o suprafatá de 5063 hect. D-na Elena Otetelesanu i Eforia Spitalelor Civile din Bacuresti atí 3801 hect. loc. 1262 hect. Proprietarii cultiva 1825 hect. (1401 hect. sterpe, 525 hect.

In sat sunt stabilitT 4 strainT.

Chiseletul, baltd, judetul Ilfov, Ruga satul cu acelaT nume.

Chiserul, grind, sati loe ridicat d'asupra stufului inconjurator, situat in plasa Sulina, judetul Tulcea, si pe teritoriul comuna rurale

catunul Letca.

Are o forma lunguiata, cu o

LocuitorT improprietariti 237 si neimproprietaritT 302.

directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind ast-fel par-

Comerciul se face de 9 dr-

tea vestica a plasei si pe cea

S'ati stabilit in com. 4 straChisculevti, movild, pe dealul

hangiti.

Numarul vitelor marT e de 953 si al celor mid de 2485.

rute : 90 cu bol i 137 Cu ea/.

ciumarl si i hang15.

ser.

ciumarT si

4 taurT, 24. bivoll si 156 bivolite)

LocuitoriT ati 227 care si ca-

Chiscul-luI-Toader, a'eal, in comuna Mogosesti, pl. Stavnicul,

tuesc anual 2458 Id. Comerciul se face de 6 &ir-

Locuitorii acestuT sat, in mare parte, sunt SirbT.

inT.

meridionala a comuna Este cuprins Tare grindurile Chirila Ariul. Lungim ea luT ajunge pana

la 3 kil. ; iar latimea sa medie

de 50 m. Suprafata intreaga Chiseletul, (Fundul), sat, face parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Oltenita, jud. Ilfov. Este situat la S.-E. de Bucuresti, pe malul Dunard, aproape de lacul Mostistea. Ad este re-

este de 8o hectare, neproductivel din cauza ca e acoperit Cu nisip.

Chisirigul. (Vezi Chitirigul, jud. Neamtu).

sedinta primarieT.

Acest sat este insemnat prin

batalla ce a dat aci teazul, Turcilor, la anul 1598. Locuitorii sal fac comerciul

Chisonul. (Vezi Cisonul, judetul Neamtu).

Chiv-Havas (Piciorul-), picior

Cu rogojini.

de munte, jud. Bacati, pl. Tro-

Se imparte in Chiseletul-Rom'u i Chiseletul-Sirb. Se intinde pe o suprafata de

tusul, com. Hirja, de pe gra-

3693 hect., cu o populatie de

fruntarie cu Vulturul No. 40,

1343 locuitorf.

numit Cernica.

nita, asezat pe coasta dealuluT Cernica, unde se allá tabla de

D-na Elena Otetelesanu are 2750 hect. si locuitorif 943 hect. Proprietara cultiva 1325 hect. (925 hect. sterpe, 500 hect. izlaz).

Locuitorii cultiva tot terenul.

Chivata, sat, jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-j., com. Letea, situat In apropiere de com. DealulNoti, d'a dreapta Bistritd, la o

CHIATA

CIIITICENI

390

depArtare de 14 kil, de resedinta comuneT Letea. Are o

e situat sat il ChiscAreni, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

scoalà mixta ; 2 circiumI. SULA

102 capT de familie, sati 332 suflete.

Vite sunt : 5 cal, 289 vite cornute i IOI pord. Chi§ata,

jud. Bacati, pl.

Bistrita-d.-j., de pe teritoriul comuneT Letea. Trece pi-in satul Chivata si se varsA in Piriul-Liuzilor.

ChiOrai, sat, in com. Goldesti, pl. Branistea, jud. Iasi, asezat pe ses, lìngä apa Jijieï, Cu o po-

pulatie de 47 familif, sati 222 locuitorT. Pamintul produce ce-

reale si fin*. NumArul vitelor e de 690 capete, din carT : 147 vite marT cornute, 289 ol", 6o cal si 44 fimAtorT.

Chi§äräi, deal, pe teritoriul satuluT ChisArdi, cora.

GolOesti,

pl. Branistea, jud. Iasi ; e acoperit cu padure.

Chi§ärii, vale, formatd de deatul ChisArai, din com. Golä.esti,

pl. Branistea, jud. Iasi.

Chi§cata, pirtg, ce izvoreste de

Chi§careni, vale, formatà de dealul Chiscareni, din com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

Bacati, pl. Trotusul, de pe te-

ritoriul comuneT Hirja, situat d'a stinga piriuluT Oituzul. Chi§cul-luI-Iordache, deal, jud. Bacdti, pl. MunteluT, cona. MI-

giresti; face parte din sha deaChi§cäreni- No1. (VezT ChiscAreni-VechT, sat, din com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi).

lurflor ce desparte cele doul TazIdurT.

Chi§cul-§ipotuluI, a'eal, judetul

Chi§cfireni-Vechl, sat, in centrul com. *ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe dealul Chiscareni, in partea dreaptá a piriuluT Miletinul, infiintat in anul 1850, Cu locuitorr venitT din sa-

tuI Plugari, tot din aceasta comuna. Inainte de infiintarea satultiT, in aceasta localitate era cimpie si se afla o singurá casa pentru pazitoriT de vite. In 1879, prin improprietdrirea insurAtei-

lor, s'a format al doilea sat numit ChiscAreni- Nor, care impreunO cu acesta formeaza un trup, avind o populalie de 233

BacH, pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com. CAluggia -Mare. Chi§teala-Vechie, Í12 Cu batel, ce-Y zice si Iazul-MiclesculuT, in-

tre satele Ghibarteni i Pochiscani, com. BOlintesti, pl. Horincea, jud. Covurluira. Acest iaz apartine mosieT Pochiscani si e in maxime de 5 hect. Chitariul, numire, data mofier ce apartine rdzesilor din comuna Liesti, plasa Birlad, judetul Te-

capT de familiT, sati 1089 locui-

Chitäroaie, pidure, judetul Te-

torr. Satele ati o scoala infiin-

situata pe malul Siretu-

tata in anul 1882, frecuentatà

luT, in fata satuluT Calieni, jud. Putna, la S. de satul erba-

de 6o elevT.

Numgrul vitelor e de 2137 capete, din carT: 310 vite marT cornute, 122 157 fimdtori.

caT,

1048

oT

si

nesti, com. Liesti. In marginea acestei pOdurT, la E., se allá prima baterie a forturilor NOmoloasa-Focsani.

pe teritoriul mosieT Ciornohal, co-

muna Ri nghilesti, jud. Boto

Cnrge pe mosia Pogoreti, co muna ComändOresti, si se varsä

In iazul Chiscata de pe mosia Gldvdnesti, proprietate a statuluT, com. Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

Chi§cAreni, sat, pe mosia tiubeeni, com. cu acelasT nume, pl. Baseul, jud. Dorohoiti. Are

Chi§cfireni-VechI, movild, pe

Chitäroaia, vale, jud.

TecuciO,

mosia si comuna tiubeeni, pl. Baseul, judetul Dorohohi, lingd

se intinde pe tina malul sting

locul unde a fost satul din ve-

cu acelasT nume. Plmintul e sterp.

chi me. e.

In partea de V. se afla podul

al SiretuluT

i Ola In dealul

de vase pe 11'11 Siret ce leagg

Chi§cAroaia, baltd, in suprafatä de 150-200 m. p., in comuna Dolhasca, jud. Suceava.

Cälieni (jud. Putna) cu nesti (jud. Tecuciti).

erlad-

93 capT de familiT, sati 370 suflete. Se af1ä pe malul BaseuluT, mar jos de satul tiubeeni.

gropT adlncr, jud. Bacdti, plasa

Chiticeni, sat, jud. BacAtí, plasa Siretul- d.- s., com. Berbeceni, situat pe phiul Odobul, la poa-

Bistrita- d. -j., de pe teritoriul

lele dealuluT BAlusul. Are o bi-

com. CA.lugara-Mare.

Chi§cäreni, deal, pe coasta caruia

Chi§cul-HotuluI, munte, judetul

serick fondat6. de Matehi Crupenschi, la 1847. Sunt 41 capT de familir sati 112 suflete.

Chi§cul - Comorilor, deal,

Cu

CHITICILOR (P11111L-)

Vite sunt: 6 cal, 116 vite cornute i

5 pord.

(Piticilor), Chiticilor jud. Bacati, pl. Munteluf, com. Därmanesti, izvoreste din n3untele Hijmul si se varsa d'a stinga In Uz. Chiticul, (Piticul), a'eal cultivabil, in comuna Plesesti, jud.

391

Impreunä. cu Mogosoaia i O-

Chitoaia, vale, in com. Miro -

däile are 3507 hect. D-1 Movill are 2820 hect. si locuitorli 687 hect.

neasa, pl. Stavnicui, jud. Iasi,

Proprietarul cultiva. I000 hec-

Chitucul, deal, la V. com. Stirbesti, plasa Oltetul-d.-j., judetul

padure ; restul ramin necultivate. LocuitoriT cultiva 65o hect.; 37 rämin sterpe. Are 1 helesteä i r pod statator.

Vilcea.

ciumarI. S'ati stabilit strai

Chiticul, pirîia,c, in com. Glrcina, pl. Piatra-Muntele, judetul Neamtu ; izvoreste din muntele Cozla, la locul unde acesta face legatura Cu muntele lomanul si se varsa pe dreapta. In &tul Cuejdul.

Chitila, stafie de dr. d. f., jud.

Chitila, (Zalhanaua-lui-Papa-

kil.) si Buftea (7.7 kil.) si Bu-

zolu), sat, pl. Znagovul, jud. Il-

curesti-Pitesti, intre statiile Bucuresti si Ciocanesti (13.6 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului mä-

in comuna i r

Ilfov, pl. Ilfov, cat. Bucoveni, pe linile Bucuresti - Ploesti, pusa

coveni. Este asezat la S. de Buciumeni, la egala distantä intre padurea Riioasa i riul Colentina. Intre Chitila i Colentina este o

rir e de 89",64. Venitul acesteT statiI, pe anul 1896, a fost de 251220 leY, 88 bant

mare padure de lemn de tufá.

La V. se va(' ruine dintr'o

Chitul, 1nocie, situata In partea

de V. a vad Calmatuitil, pe teritoriul com. Liesti, pl. Birlad, jud. Tecucia.

Chitulca, bala, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. ElizabetaDoamna.

Chita, atta:, pendinte de coin. BalariI, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.

in circulatie la 13 Septembrie 1872, intre statiile Bucuresti (9.5

fov ; face parte din com. rur. Bu-

formata din Valea-Ursitd.

tare, din car/ 143 falaz, 1600

Comerciul se face de 5 cir-

Suceava.

CHITCANI

Chita, viroageï, jud. Bräila, la S.V. com. Vadeni, avind directia

de la S. la N., lungd de vr'o 2 kil. Uneste lacul Zaghirciocul cu viroaga Zagna.

Chitani, sat, face parte din com. rur. Vata, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Cade in partea de S. a co-

Chitila, fort, in jurul Bucurestilor.

mund. Are o populatiune de 128 locuitorI. Este divizat in

Chitlis, vitt de deal, in judetul

dota mahalale: Putinesti si Pro-

dani. Aci e o moara de aburI, pe mosia nurnita Cioara-alu-

s'a infiintat la anul 1876 si la

Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuner Luncavita. Este situat in partea nord-vestica a plaseI i cea sud-vestica a comund. Este piscul cel mai inalt al dealuld Pietrosul, avind 197 m. inältime. Punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, domintnd asupra satului Luncavita, asupra Váld-Popd,

a incetat d'a mal

ce izvoreste din poalele sale

vechie biserica, nu mita a- Giulestilor, a carel constructie a inceput cam pe la a3311 1795 si la anul 1812, inainte d'a fi terminata, a fost In parte darlmata

de Turci, ara a se fi servit in ea. Constructia e de toata soliditatea.

In apropiere de sat este fabrica de zahar, foasta a Principeld Nicolae G. Bibescu, care arad z88 z function a.

Aceasta fabrica a fost reflcuta, imbunatatita i inoitä, de raposatul Dim. Cezianu, ginerele PrincipeluI Bibescu. Fabrica e azi in deplinä activitate

i zahlrul produs se desface in toata tara. Populatia sattilui e de 322 loc.

gäreascA.

Chitani, sat, face parte din com. rur. Gura-Boului, pl. Vedea-d.-s.,

jud. Olt. Are o populatie de 230 locuitorr.

Chitani, deal, in com. avoeni, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

nord-vestice, asupra VäeI-Stan-

chef, ce-sI ja nastere din poai asupra drumulel

Chitcani, sat, face parte din Co-

lui comunal Luncavita - Mäcin.

jud. Tecuciti, de care se des-

Prin piscul acesta se incruciseaza. 3 hotare ale comunelor Luncavita, Jijila i Greci. E a-

parte prin tipa 13rezoaia. Situat

coperit cu padurI, exploatate in parte, si cu pasunI.

comund.

muna Boghesti, plasa Zeletinul,

pe deal, la o distanta de 2 kil.

600 m. departe de resedinta Are o populatie de 48 capI

CHITCANt

de familie, saa 209 sufl., locuind in 46 case.

metric, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.

Acest sat mal poartd si numele de Capra. Satul are o suprafatd de 584

hect si 5 r

CHITOCUt

392

ariT.

Locuitoril, fostI cldcasI, sunt improprietäritT in 1864; staptnesc 250 hect.; lar proprietarul, d-1 Filip Bogdan, are 334 hect., trupurile de mosie, numite Recea i Coroiul.

Chitcani, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Puntiseni, pe pirtul

Buga, spre S. de satul Pu ntiseni. Are 362 loc., din carT 24 stia carte ; locuesc In 88 case.

Chiticarului (Dealul-), deal, pe care std o parte din satul Mihdesti, jud. Suceava.

eT, pe malul riuluT BuzAti.

Chiteasca, sat, face parte din com. rur. Negreni, pl. Vedead.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 335 loc. Ad i e o bisericd fondatä la anul 1881.

izvoreste din. muntir ca celasI nume, grupa CeahlduluT,

jud. Neamtu. Curge spre hotarul TransilvanieT, formind judetuluT, de la MunteleVerde sati muntele Flgetelul,

Chitigaia-Mare, cel mal inalt

pänd la vdrsarea sa pe stinga

virf al munteluT Chiigäi1e, jud. Suceava.

piriuluT Bicazul, in dreptul Tre-

pisc, i unul dintre piscurile munteluT La- Coarne, jud. Suceava. E acoperit de pa-

Chitoaia,girlä, izvoreste din dealurile comuna Dirmdnesti, pl.

dure de brad si fag.

cdtoareT.

Riul-DoamneT, jud. Muscel, trece

pe la N. de comuna Piscani si se varsd in nui Doamna.

Chitigbile, phifi, afluent al piriuluT Rica, din com. Bogd5.nesti, jud. Suceava.

Chitoaica, vie, in jud.

Chitigoiul (Pitigoiul), deal, ju-

com. Tohani, si punct de hotar al acesteI comune despre com. Fintesti.

detul Bacdti, pl. Siretul.d.-j., de pe teritoriul comuneT Tdmasul. Este acoperit cu pAdurT.

Chitocul, sat, din com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-

Chitcanilor (Movila-), In jud. R.-Sdrat, pl. Rimniculd.-j., com. Nisipurile, la Estul

Chitirigul,

luir'. Se

Chitigoiul (Pitigoiul),

aflä la extremitatea

jud. Baca'', pl. Siretul-d.-j., comuna Tdmasi, din pddurea ce

comuneT in partea de V., limitindu-se In aceastä parte cu jud. Tutova. E situat pe coasta Dea-

imbracA dealul Valea-luT-Antal.

luluT-VarniteT, movila Sdcara

pe valea Chitocul.

Chiteasca, piidure, supusà regi-

Chitimi, sat, in jud. Mehedinti,

muluI silvic, com. Glimbocelul, pl. Podgoria, jud. Muscel, avind, impreund cu alte trupurT, o in-

plaiul Closani ; tine de com. rur. Iupca.

tindere de 1350 hect.

Chitei (Balta-), iaz, spre Sudul satulur Davideni, situat in drep-

tul unde riul Moldova face o cotiturä mare in spre Tibucani, pe teritoriul com. PAstrAveni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, lingd Balta-GirbeT.

Chite§ti, sat, jud. Dimbovita, pl. Dimbovita, cdt. com. Bogati. Chite§ti, vechie numire a satulur Nedelcul, com. Huruesti, plasa Berheciul, jud. Tecucia.

Chitibu§i, deal §i punct trigono-

Chitirigul, sat, in comuna Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situat aproape de granita Transi/vanier, pe partea stingd a piriulur Bicazul. Acest sat este cunoscut pentru exploatarea pddurilor, posedind 16 ferestrae si 2 circulare, purtate prin ajutorul apeT, Cu 122 lucratorT.

Chitirigul, ramuril de munfi, ce se detaseazd din grupa sistemulur muntos Ceahldul, jud. Neamtu, indreptindu-se in directiune S.-E. prin culmea Obcina-Neagrd, sati mar bine zis 'filtre piriul BistraMiel si piriul Neagra.

Acest sat .T-a luat numele de

la dealul

i

piriul ca

acelasi

nume. Are o suprafatd de 1739 hect.,

dilt carr: 1573 hect. pe care se afld i palure a proprietateT, lar 165 hect, ale sdtenilor. Are o populatie de 214 familif, sati 508 suflete, din carl ro familiT Tiganl.

In acest sat se aflà o

bise-

rica, ziditd de Stefan Anghelutd, la 1855, deservitA de i preot si 2 dascd11 ; este situatA la mar-

ginea de E. a uneT padurice, in intindere ca de 5 hect. In satul Chito cul, a fost o scoald Ste-

cu internat, intretinutd de

fan Anghelutd, unde se preparad elevI pentru seminariT ; aceastA scoalà s'a desfiintat dupd moartea fondatoruluT el.

CHITO CU L

393

Actualul proprietar a infiintat o scoala rurala pe comptul sal, in anul 1886, scoala care e frecuentatä azr de 20 elevr. Tot in satul Chitoeul, a fost

jud. Prahova. Aci e o biserid, cu hramul Sf. Stelian, cu in-

si o velnitä de rachia, facuta

cuzino, cu sotia sa Smaranda,

de vechiul proprietar si pe care actualul proprietar a desfiintat-o

in zilele DomnuluI Ion Alexandru Ipsilante V.V. si Mitropolit Dosifteilio, Inainte, satul puita numele de Gilmeele.

acind cunoscuta fabrica de pe sesul Birladulur.

Fabrica si-a cdpatat renume fiind una din cele d'intiiti in tara, atit prin marimea si frumusetea constructier cit si prin productiunea spirtulur rafinat,

com. rur. Bucovul, pl. Cricovul,

scriptia: «Flcutä la anu11797 de d-lur Paharnic Constantin Canta-

Chitorani, deal, spre E. de com. Bucovul, plasa Cricovul, jud. Prahova ;

astazr serva de p.-

une pentru vite.

cu care se face un mare comercia, atit in interiorul cit si in exteriorul tarer. Numarul vitelor e de 730 capete, din carr: 365 vite marT cornute, 154 or, 20 cal, 20 eapre si 171 rimatorr.

Chitocul, deal, desparte satele Corbul si Chitocul, pl. Crasna, jud. Vasluiti. Se uneste cu Dea-

Chiuciuc-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul com. rur. Ciamurli-d.-s. Se desface din dealul Ciamurli ; se in-

tinde spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de N. a plaseT si a comuner. Se intinde printre piriul Slava-Rusa si aflu-

entul piriuluT Beidaut, anume valea Ciamurli sati Valea-Satulur. Se prelungeste spre E. cu dealurile Tas-Bair, Bal-Bair, Tas11-Bair, Eniceri si Cara-Burun. La V. sta in legatura cu dea-

lurile Dalicla si Dolojan. Poa-

Chitovanca, perdure, in com. Uriceni, pl. Cosula, jud. Botosani.

sale de S. sunt brazdate de o multime de miel val rtpoase, ce se deschid toate in lele

pida Ceamurli. Satul Ciamurli

Chitoveni, sat, in centrul com. Uriceni, pl. Cosula, jud. Botosani, pe tal-mur sting al piriulur Miletinul ;

este infiintat de la

1826 de Dim. Mavrocordat.

Are o populatie de 68 fa-

lul-Corbulur. Este acoperit de

milir, sati 316 suflete; o biserica,

padurr.

zidita la 1770, deservita de I preot si 2 entaretT. Sunt 94 contribuabill; o circiuma si un

Chitocul, P10, izvoreste din Fintina-Blan2riulur, de sub dealul Movila-Sacara, ce vine spre V. de satul Chitocul, com. Munte-

CHIUCIUC-B AIR

e asezat, in parte, la poa,lele luT. Natura lur pe alocurea e pietroasa. Virful cel mal inalt, de 165 metri, este punct trigonometric de observatie, de ordinea 3-a, dominind asupra \raer si satuluT Ciamurli. E acoperit Cu putine padurr la N.; in colo cu finete si semadturr.

comerciant. Vite sunt : 124 bol si vacT,

Chiuciuc-Bair, deal, in jud. Tul-

Crasna, jud. Vas-

17 caí marT si miel', 518 oT §i 76 mascurr.

munelor rurale Casimcea (si anume pe al catunulur Cuciuc-

luia ; trece prin mijlocul satulur si se uneste, la podul Aftimier, ca piriul Stuhuletul, ce izvoreste

Chituleasca, cálun, pendinte de

Chioi) si Tocsof (pe al catunelor sale Cublia si Rimnicul-d.-j.) Se

com. Frasinetul, pl. Glavaciocul,

desface din dealul Iuci-Tepe-Bair,

de sub Dealul-Varniter; curge prin iazul Chitocul; apor, esind

jud. Vlasca, proprietatea frati-

si anume din vtrful Apti- Iuc

lor Anghelestr. Are o supra-

din el, continua spre E. sub

lata de 620 hect. S'a dat la

(170 m.). Se intinde spre S., avind o directiune generala de

numele de piriul Timoftei, formind putin marginea intre com. Munte li si Lipovatul ; trece in com. Lipovatul, varsindu-se in pirtul cu acest nume.

locuitoriT fostr clacasT 8o hect. (VezI comuna Frasinetul).

la N. - E. spre S. - V., brazdind

Chituleqti, hlizä de mofie, in

estica a comuneT Casimcea. Se intinde printre piriul Casim cea si afluentir sal Dere, Dichilitas si Rimnicul-Dere. Cite-sr trele ati malurile inalte si ripoase. Satul Cuciuc - Chioi e asezat la poalele sale vestice si Rimnicul-d.-j. la cele estice, Pe

ni-d.-j., pl.

partea de S. a com. Deleni, pl. Mijlocul, j u d. Falda, proprietatea

Chitocul, vale, spre S. de satul com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,

unur razas din familia Bedrosu.

tuata o parte a satulur Chitocul.

Se zice el din vechime a fost aicr sat mic razdsesc, care s'a desfiintat prin stramutarea lo-

face parte din

cuitorilor in satul de astAzI Deleni (Falciti).

jud. Vasluiti ;

Chitorani, sat,

pe ea se afla

67470 Alai ele Dielfonai Geoplqic, 1'1. 11

si-

cea, pl. IstruluT, pe teritoriul co-

partea sud-vestid a plaser si a comuner Tocsof si pe cea sud-

alocurea, natura luT este pie, 150

troasa. Este intretaiat de drumurile comunale ce duc de la

cnIvA

394

CHICJCILIC-BEILI

toriul com. rur. Nalbant, i anume pe al catunuld Trestenic. Se desface din dealul Buiuc-Cara-

Chiuciuc-Chioi, moviM, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teri-

Tepe. Se indreapta spre S., avind o directie generala de la

toritil com. rurale Siriul, si pe al catunulul saa Terzi-Chioi. E situata in partea sud-vestica a p1A-

N. spre S., brazdind partea nor-

seT si a comund, la hotarul

dica. a pase( si a comuna. Se intinde printre piriul Telita

detuluT Constanta catre Tulcea,

Chiuciuc Beili, deal, sal mal bine zis virf de deal, in plasa judetul Tulcea, pe teritoriul

afluentul sati valea Alceac-Culac - Punar, pana 'in satul Nal-

com. rurale Bes-Tepe. Este un pisc inalt al dealuluI Beili, situat in par tea nordica a piase.' si in cea centralá a comuneI. Prin el trece hotarul despartitor intre satele Bes-Tepe si Pirlita, catunul sla. Are 114 metri inältime, dominind asupra DunareI, asnpra vdeT Turia, ce trece pe la poalele sale sudice, asupra dota drumurT comu-

bant, ce este asezat la poalele

V. satului Chiucitic- Chioi, judetul Tulcea. Este un Virf fnalt al dealuluT Arman-Tepe, avind

Cucitic-Chiol la Cuba, Rimniculd.- j. si Rimnicul- d. - s. si Sari-

Ghiol. Este acoperit cu Jinete semanaturT.

la 2

kil.

departare si la

S.-

sale. Malurile piriuluI Telita sunt

13E m. inaltime. Punct trigono-

ripoase din pricina naturif luT. Are 137 m. inältime; e punct trigonometric de observatie de ordinul al 3-lea, dominind asupra pîriulul Telita si asupra sa-

metric de observatiune de ran-

tuluf Nalbant. E acoperit cu semanaturT si Jinete.

gul al 3 a, dominind satul TerziChioi i valea Terzi - Chioi. Pe

la Sudul sail trece drumul comunal Chiuciuc - Chioi - Terzi Chioi (Constanta). Este acope. rita Cu verdeata.

Chiuciuc-Chesen -Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-

Chiuciuc-Suhat, vid' de eal,

trigonometric de observatie de ordinul al 3-lea. E acoperit cu verde* i finete.

Noua, pe teritoriul com. rurale Ese-Chiol. Se desface din poalele nord-estice ale dealuld Hagi - Durac - Sirti, de lingl virful

Chiuciuc-Cara, deal, in jud. Tul-

Ese-Chioi. Se indreapta spre N.,

cea, pl. Mäcin, pe teritoriul com. Yurale Cirjelar, i anume pe al catunuluI Homurlar. Se desface

tuteo directiune ge ieralä de la S.-E. spre N.-E, printre dealurile Burun-Sirtt si Bone-Sirti.

dag, pe teritortul comuneT Enisala, in partea estica a pta. seT si vestica a comuneT. Este virful culminant al dealulur Calabalic-Bair. Are 50 m. time. Punct trigonometric de observatiune de rangul T-10, do. minind asupra satuluT Enisala

din dealul Dijchadael-Bair. Se intinde spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea sudicä a

deaza partea vestica a plaseI pe cea nordica a coin. Dupa un

trece un drum comunal Babadag-

dritm de 4 kil. se deschide in

Enisala. Este acoperit cu

iezerul Girlita, in partea sudica a luI. Ambele maluri sunt acoperite ca tufarisurr. Pe valea aceasta merge drumul comunal

nete.

nale Bes-Tepe-Pirlita. Este punct

piase si pe cea centrarä a comuna Se intinde d'alungul malulul

al piriulur Homur-

lar, care din pricina nature dea-

luluT este inalt si ripos. La E. sta in comunicatie cu dealul

Ese-Chioi-Girlita.

In judetul Tulcea, plasa Baba-

lacul Babadag. Pe la poaleI Ji-

Chiva, numire veckie a satulut Strachina, plasa Ialomita-Balta, comuna Tamal-el, judetul mita.

Orta-Cuirac. Pe muchea luT trece

Chluciuc-Chioi, sat, In judetul Tulcea, plasa Istruld, catunul

hotarul ce desparte satele

com. Casimcea, situat in par-

Chiva, perdure, foioasa, supusa regimuluI silvic, judetul

Jaila de Homurlar (ale comuna arjelar). Pe la poalele sale trec drumurile vecinale Hasanlar -

tea de S.-V. a piase si de S. a comunel, la 13 kil. spre S.

plasa Trotusul, com. ManastireaCasinul. E proprietatea locuito-

de resedinta, pe ambele maluff ale pîxiluì Casimcea saii Tasmu. Intinderea satuluT este

rilor din catunul Curia, com.

Jaila, Hasanlar-Homurlar i Ho-

murlar-Jalla. E acoperit cu Jinete si semanaturl, lar la poalele sudice ca cite-va livezT.

Chiuciuc-Cara-Tepe, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teri-

Casinul. Esente: fag si stejar.

de i8 hect. Populatia e toata Chiva, Ala, ce se mal' numeste turceasca ; sunt 50 familiI cu 180 suflete. Drumul comunal Ca-

simcea -Tocsof trece printr'insul,

si Chivul, judetul R.-Sarat, plasa

Marginea-d.-s., comuna LaculluT-Baban; izvoreste din dealul Costandoiul; uda partea de E.

CHIVANI

a comunel

CIAIR-IUC

395

si se varsa in rial

Rimna, pe dreapta

Chivani, mahala, in com. rur. Podina-Mica, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti.

situata in luna, pl, Balta, jud.

nume, la 33 kil. spre S. de ora,$ul

Se märgineste la N. cu Valea-

Braila. Satul este asezat in lun-

la S. cu

gol muchel si s'a infiintat la 1832.

CinepeT

i Gropeni ;

Pirlita i Stancuta ; la V. cu

E compus din satisoarele: Tu-

zirul si la E. cu balta de pe

festi, Ibisul, Porumbarul, Cuptoarele, Ciatirul, Chirtul si Rama, care erati pe teritorial acester

malul sting al DundreL Are

Chiviclarul sari Scaunul-HotuluI, deal, la S. de comuna

forma unuT patrulater dreptunghiular si o suprafata de 20000

VArtopul, plaiul Vulcan, judetul

hect., cu o populatie de 357

Pleaca de la N. la S.,

capI de familie, sa5 1618 suflete,

paná la hotaral MehedintuluT, hotar ce trece pe la picioarele

din carT 197 stiti carte si 1421 nu stiti. Contribuabilf sunt 255.

Gorj.

luT. Pe acest deal se aflä Ociare izlaz.

Chive! (Pirtul-), fitrig, jud. Ba da, pl. Trotusul, com. Hirja,Izvoreste din muntele Plostina se varsà da dreapta OituzuluT.

Chive! (11Ipa-), ripti, comuna Micesti, pl. Rlul-DoatnneT, jud. Muscel.

Chivel(VAlce aua-), vellera, com. Micesti, pl. Rful-DoamneT, jud.

Ciacal, deal, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noua, pe teritoriul

comunei rurale Oltina. Se des-

face din dealul Macuc, se intinde spre E., avind o directiune generala de la N.-V.-V. spre S -E.-E., brazdind partea nordicl a plaseT, pe cea estica a comuneT Oltina, ce se afia asezata la poalele sale sudvestice

i partea vestica a co-

com. Administratia judetuluI de pe atuncl a adunat pe locuitoriT acestor satisoare, formind satul Tufesti, numit mal in arma CeaLocultoriT cunosc acest sat sub numele de Tufes ti. S upra-

Sated improprietäritr din 1864 sunt 150 si din 1878, 151 neimproprietAritI sunt 100.

fata satuluT este de 150 hect., cu 300 case; II circiumI; 2 baca.hiT; 5 cusätoriT; o cizmarie; o croito-

Are 6 debite si ¡o circiumI. Vite mari cornute sunt 1664

rie de haine barbatestI. Are o

(bol 718, vacI 739, taurr 5, viter 202) ; ca! sunt 670, oI 509. In comuna se face un bilciä, in ziva de Inaltarea-DomnuluT. DrumurT: la Braila 23 kil. spre N.-E. pe malul DunareI pe drumuI poster vechr, pana la Chiscani si

apor pe soseaua jud. larasi, la malul DunareT spre E., la Stancuta 13 kil. spre S.-

Muscel.

de V. a comuneT cu acelag

Braila, pe malul sting al Dunarer.

E. ; la Pirlita Valea-CinepeT

spre S. II kil.; la

spre N. 8 kil.;

la Gropeni spre N. fo kil. Comuna are 5 strade. Printeinsa era drumul poste! vechT de la Braila la Calarasi. Com. Ciacirul s'a fondat in 1832, prin asezarea locuitorilor din catunele vecine, anume: din Tufesti, acum si-

liste spre V. ande se aflä inca urme; din cat. lbiul, azI spre S.-E. in lunca baltiT ; din

scoala. de bäetT infiintata la 1830, intretinuta de stat i frecuentata. de 72 elevI; o scoala de fete,

intretinuta de com. si frecuentata de 27 eleve. Ambele scolT mi' un bun local propriii. Are o biserica claditA, la 1838, de locuitorT.

Populatia satuluT e de 368 capT de familie, sati 1637 suflete, din cari: 791 barbatT, 827 femeT; 644 cdsá.toritI, 974 necasatoritT;

197 stia carte, 1421 nu stia. Vite sunt: 670 cal', 9 asinT, 1664 vite cornute, 329 oI, 10 capre, 314 rimatorl. Sunt 6o stupT. cleal, com. Filipesti-de-

plasa Filipesti, judetul Prahova.

zata la poalele sale de S.-E. Dintre virfurile sale, celmaT inalt este virful Oltina, care are 132 m. Na.

cat. PorumbuluI, azi siliste la

Ciagiul, suhat, cu loe de pAsune, In suprafata de 1072 hect., pe

S.-E.; din Cuptoarele, °adral, Chirtul si Rama sati Arama.

trupul mosid Iai, proprietatea Strimba, a d-luI Em. GrAdis-

tura lar e p'alocurea stincoasa. Este acoperit cu finete, putine

Mutarea locuitorilor s'a fAcut

prin executare. In 1848, satul

teanu, pendinte -de com. Strimba, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.

semanaturl si mal putine padurT tufarisurT. Pe muchea sa merge drumul comunal Oltina-Beilicul-

Rusa aú trecia p'aci in rdzboaiele lor cu Turcl.

Ciair-Iuc, movilel, in jud. Constanta, pl. Constanta, comuna

Ciactrul, sat, judetul BrAila, pe

Techir-Ghiol, cat. Hazi-Diuliuc, situatä in partea sudica a plaseT cea nord-vestica a comuneT,

mune! Beilicul, ce se aflä ase-

a ars mal mult de jumatate.

Mirleanul.

Ciactrul, salí Tufe§ti, com. rur.,

mucheaplatouluI de N., In partea

CIAIR-ORMAN

396

la 5 kil. spre N.-V. de catun,

pl. Bailesti, com. Silistea-Cru-

pe muchea dealuluT Hazi-Diuliuc.

cer, jud. Dolj.

Are 73 m. inaltime, domirlind drumul comunal Hazi-DiuliucHasancea. Este artificiald si acoperita cu verdeata, servind odinioara ca punct de orientare.

Ciair-Orman, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra - Nota, comuna Cuzgun ; se desface din poalele nord-vestice ale dealulur Cara-Amant ; se indreapta intiiii spre N., apoT spre V., inteo directie de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea esticd a plaser $i a comuner. Trece prin satele Cara-Amat si Cuzgun, se uneste cu valea Iort-Culac ; si,

dupa ro kil. de drum, se deschide cu valea Beilicul pe dreap-

ta, ceva mar jos de orasul Cuz-

Ciairuluf (Valea-), vale, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-

vaba, pe mosia Muerestilor, judetul Vilcea, in intindere de 8

hect. si 506 m. p. E situat in

tul Veli - Chioi, descriind mal multe cotiturT, se indreapta apor spre E., avind o directiune ge-

ale dealuluT Gilmeele-Insirate ; se

neran de la S.-V. spre N..E.?

indreapta spre N., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea de N. a pläser si pe cea de niijloc a comuner, fiind la mijloc intre catunele Luncavita si Rachel, al caror hotar fi face pe o mica intindere. Se intinde

mergind printre dealurile Sirt-

printre movilele Cadiasa si MosToma ; taie soseaua judeteana Macin-Tulcea pe la kil. 5 1, si,

deschise. Printeinsa merge si un drum comunal ce duce de la Veli-Chioi la Lipnita si de

Cial-Margea, sat, in jud. Con-

la Veli-Chioi la Cranova in Bulgaria.

stanta, plasa Silistra-Noud, cal. comuneT Bairam-Dede, situat In partea sud-estica a plaser si sud-vestica a comuneT, la 5 kil.

Valea-Sarapcea si este inchis

soya. Se desface din poalele sud-estice ale dealulur Malage-

nilor ; se indreapta spre N., a\d'id o directiune generala de la S.-V.-S. spre N.-N.-E., brdz-

dind partea vestia a piasei si cea de S. a comuna Dupa un drum de 4 kil., printre dealurile Malagenilor si Grindul-Mare, se uneste cu valea Saiana-Doice,

sträbate satul Rasova si se deschide in Dunare chiar in mijlocul satulur. Pe valea eT merge drumul vecinal Rasova-Ivrinezul-Nott

CiairuluI (Magura-). vatgurci,

si Saia - Coru - Orinan, lar cel mijlocid si inferior prin tufari-

surT. Malurile-r sunt inalte, insa

culur.

detul Constanta, plasa Medjidia, pe teritoriul comuneT rurale Ra-

&ad partea sudica a plaser si pe cea estica a celor doua comune. Dupa un parcurs de 14 kil, se deschide in balta Ciamurli, la E de satul Lipnita. Cursul superior si-1 face prin padurr si anume : Iasi-Orman

in stuful de pe marginea satulur Luncavita.

A apartinut Episcopier Rimni-

Ciairul-din-Mijloc, vale, in ju-

Iol-Bair si Dermen-Sirt, si braz-

dupl 4 kil. de curs se termina

spre S. de cat. de resedinta, Bairam-Dede. Este asezat pe

com. Muereasca-d.-j., pl. Cozia.

pe teritoriul bulgaresc al -comund al-van; se indreapta spre N. taind hotarul mar sus de pichetul No. i r, trece pi-in sa-

riul comuna Luncavita. Se deschide din poalele nord-vestice

gun.

Ciairul, sari Glodul, teren culti-

CIAMURLI

in partea sudica de dealul Me zarlic - Malcoci. Este dominat de virful Tazli-Iuiuc, care este la 2 kil. spre N. de sat si care are o indltime de 178 m. Pop ilatiunea se compune numar din BulgarT si Turcr. Drumurr

Ciali-Mezarll, movild, In judetul Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul comuna Sari-Ghiol, si anume pe acela al catunulur san Ilanlic, situata pe muchea dealulur Acangi, in partea S.-E. a plaser si a comuner, la 1112 kil. departe spre S.-V. de satul hanHe, aproape de hotarul Bulgariel spre Dobrogea. Are 44 m. inaltimea si domincaza satul flantic, valle Ilanlic si Scangi, si dru-

comunale pleacd in toate direc-

mul Ilanlic-Scangi. E artificiall

tiunile : la N. spre Bairam-Dede ; la N. - E. catre Cavaclar ; la S.-E. catre Calfa-Chioi ; la S.

si servea odinioara ca punct

catre Docuzaci si la N.-V. catre Demircea si Haiman-Chioi.

Ciallciul, lac, pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-s., jud. Dolj, in S.-E.

de observatie.

comuner; e lung de 260 ni. §1

Ciali-Ceair, vale, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul comunelor rurale Gar-

van si Lipnita. Este formata din doua miel vaT, din carT una isr are inceputul in prtrtile nordice ale deal ilur Chirigi-Iol Bair,

lat de roo ni.

Ciamurli, deal, in pl.

Istrulul,

jud. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Ciamurli-d.-s., de la care .si-a luat si numele, se indreapta spre E., avind o directie ge.

397

CIAMURLI

nerall de la N. - V. spre S. -E.

prin cele dota sate Cabgagi

Las1 spre V. dealul Surtluc-

Ciamurli-d.-j. Are un afluent pe dreapta, valea Gealtai-Deresi la N. Apol \ralea Milvel - Culac la E. Ca bAltT avem numaI Golo-

Bair, la N. dealal Secarul, la S. dealurile Sari-Meselic si Dolojan.

La E. dealurile Ciubucluc-Bair,

CIAMURLI-DE-SUS

populatie de 160 familiT, cu 712 suflete. Ocupatia principall este

agricultura si crester ea vitelor.

Ciamurli-de-Sus, com. rur., situata. in partea centralA a ju-

Bal - Bair, Ta s -Bair, Tasli-Bair, Eniceri i Cara-Burtim. Din el iz-

vita la S. Cdtunele, care o formeazA,

detulur Tulcea i cea nordicA a

voresc \dile Camena, Dolojan,

sunt: Ciamurli-d.-j., resedintA la

Eschibaba i Ciamurli. Are o inAltime de 316m. si domineazA asupra satelor Ciamurli-d.-s., Ca-

pläseT IstruluI, pe piriul Cia-

S.-E., pe malul nordic al laculur Golovita, Caugagi la N.-V.,

murli.

pe malul sting al piriuluT Slava. Intinderea este de 7200 hect.,

muna Slava-Rusg, la E. cu Ciamurli-d.-j., la V. cu judetul Con-

din carr 18o hect. vetrele sa-

stanta, la S. cu com. Beidaut. Solul este foarte accidentat;

mena, Eschibaba , asezate la poalele sale. Este intretAiat de multe drumurT comunale, si este

acoperit in mare parte cu padurT. Dealurile secundare sunt acoperite cu finete

i Aura.

Ciamurli, virf de a'eal, in plasa Istruld, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Ciamurli-d.-s., de la care si-a luat i nutnele. Este vil-fui culminant al dealultff

Ciamurli. Are 316 m.

Punct trigonometric de observatie de ra.ngul al 3 lea; domineaz5. asupra satuluI Catnena. Este acoperit cu pAdurT, lar poalele cu tufdrisuri i pAsunT.

Ciamurli-de-Jos, com. rur., judetul Tulcea, situatA in partea sud-estic5. a judetuld si a p1AseT Babadag, pe malul laculuT Golovita.

Se mArgineste la N. cu orasul Babadag, la V. cu Ciamurlid.-s., la E. cu Canli - Bugeac, la S. cu lacul Golovita i Casap-Chioi.

DealurT sunt: Bal-Bair, TasliBair (161 m.) la N.- V., acoperite Cu padurI; Bal Bair (altul), Eniceri (147 m.), acoperite Cu livezI,

telor, 5500 ale locuitorilor, 1620 ale statuluI. Populatiunea este amestecatA;

sunt 214 familir, Cu 1107 suflete, din carT 220 bá'rbatI, 204 femeT, 694 copir. DupA nationalitAtT sunt : lo RominT, to88 BulgarT, 2 GrecT, 3 ArmenT si 9 Evrer. Sunt 170 plugarT, cu 117 plu-

Se mArgineste la N. cu co-

ast-fel avem dealurile: Periclic 386 m., Batacla-Basa la V., cu padurl, Sacar-Bair 260 m., Bechir-Ceair 192 metri, Deolniuc-

Bair 215 metri, Camena 149 m. la N., Cu pAdurT, Tas-Bair, la E., cu livezT, Solugean, SariMeselic, la S., Cu finete, Dolojan 210 m., Dalicla 217 metri,

gurT; sunt 4 comerciantl. 3500 capete de vite. Veniturile sunt de 6200 lel, cheltuelile de 6150 lel. In com. sunt 210 contribuabili.

Ciamurli 316 m., Cuciuc-Bair 165 m., prin mijloc, acoperite

Drumurile sunt cele comu-

Valea Hagi-Omer la V., piriul

nale, carT duc la satele invecinate: Canli-Bugeac, Potur, Beidatt, S'aya - RusA, i oseaua nationall Tulcea-Babadag-Con-

cu pAdurT si livezI. Movile sunt patine. Apele çarT udä comunA sunt :

SIava-Rusl. si afluentul säü Ca-

mena la N., Beidaut

cu a-

fluentif sal, vAile : Durasa-Calrac, Cavaclac-Cairac, Dolojan,

stanta, care trece printre cele

Calaigi, la S. si V., Valea-Sa-

2 sate.

tuluI sal" Ciamurli, prin mijloc. atunele carr o fortneazA sunt: Ciamurli-d.-s., resedinta la S.-E.

BisericA e una singurA, cu hratnul Adormirea-MaiciT -Domnu-

ziditA de locuitorl, cu io hect., i preot si r cintaret.

pe piriul Ciamurli, Camena la

coa1ä e una singur5. in Ciamurli-d.-j., fundatA in 1883 de comuna, cu 10 hect., I invAtAtor, 57 elevI inscrisT, 30 promovatl.

mena, Eschibaba la 5 kil. spre V. pe valea Eschibaba, Testemel la 7 ki/. spre N.-V. pe piriul Beidaut, Hagi-Omer la 15 kil. spre N.-V. pe valea Hagi-

luT,

6 kil. spre N. pe Valea-Ca-

Omer.

/a V.; dealul Vi,terna (52 m.) la Cil finete. Movile sunt nu-

Ciamurli-de-Jos, sat, in pl. Ba-

Intinderea este de 7515 hect.,

parte din

badag, jud. Tulcea, cAtunul de resedintA al comund Ciamurli-

din cari 365 hect. acoperite de vetrele satelor, 5200 hect, ale locuitorilor, 1950 hect. ale sta-

meroase, artificiale,

ele sunt si naturale ; toate acoperite cu verdeatd. Apele, carl udI comuna, sunt putine: piriul Slava-RusA o udà de la N. - V. spre S. - E., trece

d.-j., asezat pe malul laculuT Golovita, in partea sud - esticä a

a comuna Satul are o intindere de 140 hect., cu o

plAseT si

tuluT.

Are o populatie de 386 fasau 1875 suflete. Dupà

CIAMURLI-DE-SUS

nationalitate sunt 82 RominI,

TátarI, 2 GrecI, 3 ArmenI, 9 ElenI si 6 1618 BulgarI,

CI kTAL-IOLU-IUC-BA1R

398

161

Ciardacul, trup din mofia Agapiel', com. Filiorul, pl. de SusMijlocul, jud. Neamtu, cuprinde

pe teritoriul sati o pádure de

TiganY.

Sunt 384 plugarI, Cu '18 plu-

brazI.

gurr. Vite sunt 2015 capete.

Budgetul comuneI este de

Ciardacul, lac, situat pe terito-

9500 leI la veniturI i 9200 leT la cheltuelf. Are 350 contrib. DrumurI comunale sunt la : Slava, Beidaut i Ciamurli-d.-j. Are treI bisericI, una in re-

riul com. Alimánesti, pl. Siuld.-s., jud. Olt.

0/2 kil. spre N. de satul Nazirul, u nde ingin era' statu luI-m a-

alta in Eschibaba, cu hramul

jor austriac ají avut un punct de triangulatiune la facerea harta' judetuluI.

mena cu hramul S-ta Mina, zi-

dite de locuitorI, cu cite

Io

hectare, deservite de 3 preotl si 3 cintdretT.

Ciardacul, movild, jud. Brálla, la S. de com. Tichilesti.

culi sunt 2, in Camena si Eschibaba, fondate de stat, cu cite 10 hect., 2 invátatorI, frecuentate de 134 elevir.

Ciamurli-de-Sus, sat, in plasa Istrul, jud. Tulcea, cátunul de resedintä al comuna Ciamurlid.-s., asezat in partea nordicl a paseI i cea sud-esticl a comuna', pe piriul Ciamurli. Are 140

hect. intindere. Sunt 112 capI de familie, cu 564 suflete.

Ciamurlia, baltd sati mlaftind, in jud. Constanta, pl. SilistraNoul, pe teritoriul comunelor rurale Lipnita si Ghiuvegea. Ea este o prelungire sudicá a bälteI Oltina ; incepe de la locul

unde se sflrseste balta Oltina, ling6. satul Cisla ; se indreaptá spre N., pánA lingd movila Iort-

mac, unde incepe balta Iortmac. Are o lungime de 8 kil., o lärgime de 700 800 m. este inchisd intre dealurile SirtIol-Bair la V., cu dealul deasu-

pra asid la E. Intr'insa, pe stinga, se deschid doul vAI : Dere-Ceair i Ciali-Ceair, cea d'intiiu 11'1gä locul numit si Po-

S.-E.,

brAzdind partea nordicà a pl. seI si pe cea vestia. a comuner; curge numaI prin padurT, si d'II:4 un curs de 2 kil., merge de se aruncá In piriul Beidaut,

pe dreapta. Ciatal, pichet rominesc, in plasa jud. Tulcea, pe teritoriul ora-

Ciardacul, movild, jud. BràiIa, la

sedintà, cu hramul SfGheorghe ; Metodiu i Ciril ; a treia in Ca-

ralá. de la N.-V. spre

Ciardacul, munte, in com. Filiorul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, esit din ramura munteluI Mágura, la S. de manastirea Agapia.

suld Tulcea, la bifurcatia bratuluI Chilla de bratul Tulcea, la 2 kil. spre E. este satul Pat. Idgeanca.

Ciatal-Bair, deal, in pl. i jud. Tulcea, com. Congaz, o prelungire vestica a dealuluI Orta-

Bair, situat in partea sudicl a plAseI, i nord-esticl a comuneT. Se prelungeste la N. Cu dealul Cazilgic - Bair. Are 156 m., i domineazä asupra satelor Congaz i Eni-Chioi. Este acoperit cu tufisurI, resturI din intinsele päclurI de odinioarl.

Ciarlc-Cairac, deal, in jud.Tulcea, plasa IstruluI, pe teritoriul Ciatal-Chioi, sat, in pl. si jud. Tulcea, cdtunul comunei Satulcomunelor rurale Beidaut i CaNoù, asezat pe malul drept al simcea. Se desface din dealul

Aliad, se intinde spre E., a-

bratuld Chilla, la 7 kil. spre

viad o directie generala de la N. -V. spre S. -E. si. brazdind

S.-V. de resedint5. ;

partea vesticä a plAseI si a co-

tuat la bifurcatia Chille!, de Tul-

muna Beidaut si pe cea estia

cea. Are o intindere de 880

a comuna Casimcea. Se intinde spre valea Cail-Dere, fácindu-I malul sting inalt i stincos. El este tdiat de o multime de drumur!, Cail-Dere-Eschi-

hectare, din caff, casele in nu-

luat nu-

mele de la pichetul Ciatal, si-

már de 70 ocupl 28 heclare, restul e al locuitorilor si al StatuluI ; populatia lipoveanl, are 35 familiI, cu 188 suflete.

baba ; are un virf stincos de

287 m., care domineazá asupra Ciatal-Iolu-Iuc-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, satuluI Cail-Dere ; este acoperit cu finete. pe teritoriul bulgáresc al comu-

CiarInci, piria, in jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comuna Ciamurli-d.-s., si pe acela al cáltunuld Eschibaba ; izvo-

reste din poalele nordice ale dealuluI Cesme, se indreaptá spre E., avind o directie gcne-

neI Gárvan si pe acela al eltunuld Cuiugiuc. Se desface din ramificatiile vestice ale dealuluI Sapo-Bair ; se intinde spre

V. in o directiune generall de la S.-E. spre N.-V., brAzdind ast-fel partea sudicd a plitseI pe cea sud.vesticá a comuna

CIATAL-ORMAN

Are o inaltime de 158 m. si do-

399

CIAI4-CH101

directiunile. Esentele principale de lemn sunt: stejarul, jugastrul si fagui. Mai sunt si pasunI infiase.

face din dealul Imalac, se intinde spre E., avind o directie

coperit cu paclurT in partea nordica; viile satuluT Cainargi tí acopera pantele sud-estice; restul e co tufarisurT. Pe muchie merge

Ciatai-Orman, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nourt, pe te-

alungul vaeT Sari-Ghiol. E taiat de drumul comunal Malcoci-Sari-Ghiol. Este acoperit cu iarba.

si un drum comunal Cuiugiuc-

Curu-Orman; se desface din dea-

Cuciuc-Cainargi.

lul Distrail ; se intinde spre V.,

mineaza valle Cavac-Culac-Ceair Cuiugiuc-Ceair, precum i satul Cuciuc-Cainargi, asezat la

poalele sale sud-estice. Este a-

ritoriul comuneT rurale Caranlic,

ritoriul comund rurale SatulNoti, i anume pe acela al catunuluT Pirjoaia. Se desface din

dealul La-Dota-Movile. Se intinde spre E., avind o directiune generan, de la V. spre E. brazdind partea vestica i centralä a comuneT si pe cea nor-

dica a plaseI. La poalele sale vestice este asezat satul Pirjoaia, lar la cele estice comuna Satul-

Non. Are o Inaltime de 140 m. dominind satele Pirjoata i Satut-Noti, precutn si un drum co-

munal ce le uneste. Are o natura humoasa si este acoperit In general numar cu finete semanaturT.

Cata' - Orman, deal, acoperit cu o padure mare ce poarta acelasT nume, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe teritoriul comuneT urbane Cuzgun i anume pe acela al catunuluT Cara-

partea centralä a plaseT si de N. a comuneI. Se intinde de-

si anume pe acela al catunuluT

aviad o directie generan de la Clatal-Orman, deal, in ¡ud. Constanta, pl. Silistra.Noua, pe te-

de la N.-V. spre S.-E., brazdind

S.-E. spre N.-V., brazdind par-

Ciattrul, silite, jud. Braila, la 4 kil. spre S.-E. de satul Ciacirul, in Lunca-DunareT, intre movitele Cuptoarele i silistea Chior-

tea vesticl a comunel i cea tul. Ad i a fost satul Ciatir. esticA a plaseI. Se lidia pana la 140 m. inaltime dominind Ciaunari, movild, jud. Bräila, in valea Hasan-Orman, drumul jutnarginea de V. a satuluI Rodesean Ostrovul-Cuzgun, cel comara Ad i a fost vechea Orla munal Beilicu-Curu-Orman. Este acoperit cu tufdrisuti i pasunT.

Ciaunari, unde s'a format satul Roman.

Ciatal-Orman, vale, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe ieritoriul

Ciaure§ti, sat, jud. Arges, plasa Topologul, pendinte de com.

comuneTrurale Siriul i anume pe acela al catunuluT Ciatal-Orman sari Pantelimon. Pleaca din poa-

rur. Alimanesti-PoenarI. Are 120

tele estice ale dealuluT Hagi-

familiT si o biserica, cu hramul Sf. Dumitru ; e deservita de un preot i un cintgret.

Bairam ; se indreapta spre E. printre dealurile Mari-Conu, ce are pe stinga si Tepe pe dreapta. Trece prin satul Ciatal-Orman si se deschide in Oriol

Ciau§e§ti, sat, cu 300 sufl., jud. Arges, pl. Galäsesti; face parte din com. rur. Stänislavesti. Are

Casimcea, pe dreapta lur la 2

deservitä de un preot si un pa-

spre S. de locul numit MoaraCocoaneT. Are maturile inalte ripoase.

racliser.

o biserica, cu hramul TotT-SfintiI,

Ciau§-Chioi, sat, In pl. IstrutuT, jud. Tutcea, cat. comunei Casimcea, asezat la 5 kil. spre N. de resedinta Casimcea, pe am-

neran de la N.-V. spre S.-E. brazdeaza partea estica a

Ciatal-Su, baltd rnic i putin insemnatä, in jud. Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul comuneT rurale Cara-Harman. E situat in partea nordica, a plasel si a comuneT, pe timba de p5.mint cc desparte lacurile Sinoe

plaseI si a comuneT. Se intinde

de TuzIa. E considerat ca o

mal mare parte Turd

t'Are valle Ciair-Orman, Iort-Culac, Cara-Aci-Alcea si Cara-Cialic-Culac. Are o inaltime de 140

prelungire a celuT d'intliti. Are 8 hect. intindere, inconjurat de nisip ; rin produce maT nimic, filnd putin adinc j noroios.

tari.

Amat. Se desface din dealul Echiu-Iuiuc-Olceac; se intinde spre S., avind o directiune ge-

dominind valle de maT sus, satul Cara-Amat i rnaT multe

drumurT comunale ce strabat

Ciatal-Tepe, deal, in pl. si jud.

pIdurea de 12000 hect. In toate

Tnlcea, com. Agi-Ghiol, se des-

bele maturf ale vaer Sasti-Cula,

nu departe de *tul Casimcea sail Tasaul. Intinderea este de 67 hect. Populatiunea este de 88 familiT, cu 315 suflete, in cea

i Ta-

Printeinsul trece si un drum cómunal ce vine din Casimcea si merge spre Topologul. Ciau§-Chioi, vale, in pl. Istrului, jud. Tulcea, comuna Casimcea,

CIAIJ-CIII0I

400

CICRACCI

cát, Ciaus-Chioi ; ese din poalele estice ale dealuluI Curu-

veniturI si de 1076 leI la chel-

Bair ; se indreapta spre E., pri-

Dupa o publicatle oficiall (1887), aceasta comuna, numard 137 contribuabilI si are un bud-

meste pe stinga valea Sasli-Cula,

trece prin satul Ciaus-Chioi si se deschide in riul Casimcea, mal sus de satul Ali-Fact.

Ciau§-Chioi, vid- de deal, in pl. IstruluY, jud. Tulcea, pe teritoriul comuneI rnrale Casimcea, si anume pe acela al catunuluI Ceaus-Chioi, de la care sI-a luat

numele. Este un vid' al dealuluT Curu-Bair, din judetul Constanta, la hotarul intre cele dota

tuelI.

get de 1243 leI la veniturI si de 947 leI la cheltuelL Numarul vitelor a fost in a-

manesti ; e acoperit de izlaz, are culminatie Valea - Cicild, care face hotar despre comuna Boziorul.

Cicloavele, lac, in pl.

Ialomita-

Balta, teritoriul comuneI Borda-

sani, jud. Ialomita.

nul 1887 de 690 capete vite mar! (650 bol si vacI, 40 caí) si de 1940 vitc márunte (1331 or, 190 capre si 419 rimatorI). In apropiere de satul Cicanesti se recunosc inca urmele uner fabricl de sticldrie ce a existat in vremea de demult ; a-

Cicoa-Florescului, deal, in com. rur. Jidostita, pl. Ocolul-d,-s., jud. Mehedinti. Cicoare, poiancr, jucl. Bacati, pl. Bistrita-d. s, com. Racova, din padurea R acova.

judete, Are 280 m., domintnd asupra satuluI si drumuld co-

semenea se maI gasesc urme de zidarif vechr, bisericI si ci- Cicoarei (Valea-), vale, in jud.

munal Ciaus - Chioi - Ali - Fact.

mitire. La N.-E. de aceasta comuna si in depärtaxe de 3 kil. se afld ruinele cetateI Poenari.

Buzati, com. Grajdana, cat. Izvoranul; ese din padure si se scurge in Valea-BouluI.

Obiditi, jud. R.-Sdrat, tot asa

Cicäne.sti-de-Jos, sati Tutana, sat, cu 66 familiI, jud. Arges,

se maT numea si cat. Plopi-VechT

pl. Lovistea; face parte din

Cicracci, com. rur., jud. Constanta, pl Constanta. Este situata in partea de E.

din com. Macrina.

com. rur. Cicanesti. Are o bi-

Este acoperit cu pasunI.

Ciau§ul, numire vechie, a ea:tunuluI Maracini - GreculuI, com.

Cibota. (Vez/ Cioboata, judetul Bacda).

Cibrul, nume, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj, ce purta in vechime. mosia Ciuperceni.

Cicadaia, laz. (V. Hucul, pifia, jud. Iasi).

sericä cu hrai,nul Nasterea-Maicer-Domnuluf. E deservita de un

a judetulul, la 26 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala dis-

preot si un cintaret; o scoala

trictuluI si in partea septentrionald a plAseI, la 6 kil. spre E.

primara rurala.

de comuna Cara Murad, resedinta

Cicane§ti-de-Sus, sat, Cu 56 famili)", jud. Arges, pl. Lovistea; face parte din com. rur. Cicanesti. Are o biserica cu hramul Sillita Troitd, deservita de un preot si un cintaret.

Cicäne§ti, com. rur., asezata pe

el, Comunele si catunele tuvecinate cu dinsa sunt ; Sahman la 6 kil., Gargalicul-Mic la 8 kil., Gargalicul-Mare la 9 kil. (ale comuner Gargalicul) spre E., Canara, (al comuner Palazul-

Mare), la 9 kil. spre S., Carol I

la Io kil. spre V. Se margineste la N. cu co-

sesul dintre Valea-TopologuluI si Valea-ArgesuluI, jud. Arges,

Cichirdic, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Stänita, spre

pl. Lovistea, la 6 kil, de com.

V. de satul Stanita si la o de-

cea), de care se desparte prin

rur. Suici, resedinta subprefecturel, si la 50 kil. de Pitesti ; se compune din satele : Barsesti,

partare de 3 kil, de

el. Este

dealul Cascalic-Bair. Catunul Ca-

asezat pe deal. Are 32 capete de familiI, cu ro6 loc iitorI, din

para (al comuna Palazul) despärtindu-se prin soseaua Cara-

Cicanesti-d.-j. sati Tutana, Cica-

carI 32 contribuabilI ; loc iesc in

Murad- Can ara si lacul Sirt- Ghiol;

nesti-d.-s., avind peste tot 173 fam., cu 1041 sufl. In comuna sunt 2 bisericI; o scaall primara. rurald ; 3 cir-

32 case. Populatia este numaI

la E. cu comuna Gargalicul, de care se desparte prin lacul Tasaul, valea Tas-Culac si dealul

romina. Mal inainte, satul se numea Todireni-Sturzer.

Sunt 87 capete vite marI.

ciumI.

Budgetul comund pe anul 1885-86 a fost de 1142 ler la

Cicilia, munte, in jud. Buzati, coin. CoIti, cat. Muscelul-Carai-

muna rurala Cogelac (jud. Tul-

Tasdul-Sirti,

cu Marea-NeagrA

si catunul Peletlia (al comunel Cara-Harman), despartindur se prin dealul Peletlia, iar la V.

401

CICRACC1

cu comuna rurall Cara-Mirad,

de cate se desparte prin dealul Cara-Murad si valea Dulu-

i Cu catunele Ester si faci, eremet (ale comuneT Pazarli), despartindu-se prin dealurile Docufacl, Beris-Bair, apa Visterna valea Ali-Culac-Dere. Solul saii este destul de accidentat,

fiind brazdat de treI

culmI cu ramificatiunile lor, si anume : culmile Cara - Murad, putin si Dorobantul la culmea TasauluT la E.

V.

si

Dealurile principale, carT brazdeaza teritoriul comuneT, sunt : Culmea Cara-Murad, dealul Beris-Bair, cu

virful Beri-Tepesi (129 m); Dolufac?, cu virful Dolufaci-Tepe (78 m.); dealul Cicracci, cu Virful Do/ufacl (103 m.), dealul Iuci-Bair, cu virfurile Iuci-Tepe i Cicracci (89 m.); (92 in). dealul Cara-Coium-Bair, cu virful Caraevila (74 m.); dealul Mamaia, cu virfurile Mamaia (34 m.)

Cogeali (44 in.); dealul TepeBair (90 m.), cu Virful MovilaImbinatA (83 m.) ; dealul Cogeali, cu virful Islamenc (80 m.).

Toate aceste dealurT sunt situate in partea de V., plecind din muchea Cara-Murad, cu o directie generala de la V. spre E., printre apa Casimcea si valle adiacente pe dreapta: Vi-

CICRACCI

cu finete si putine semanaturT, copacT n'ari de loc. Dealurile culmei Dorobantul sunt reprezintate prin dealul Visterna cu vîrfil Visterna ( 134 m. ) de naturä stincos, dominind piriul Casimcea si afluentul sati plriul Visterna, brazdat de vaT pra.pastioase i acoperite cu finete. Dealurile culmel Tasaul sunt acestea: Aliculac-Bair, cu virful

Aliculac-Tepe (114 m.); dealul Peletlia, cu virful Cara- Tepe

m.); dealul Cavargic, cu virful Cavargic (ros m.); dea(165

lul Palaz, cu virfurile Mocan-Iulghent-Uba (ros m.), Cara-Iuba

servatie, cind cu invaziunile barbarilor.

Cursurile de apa carT uda comuna sunt : 1. Piriul Casim-

cea sag Tasaul; vine din judetul Tulcea din dealul HagiOmer-Bair, intra In judetul Constanta mal jos de satul Chirislic i in com. Cicracci maT jos de satul Seremet (al

(Tulcea),

comund Pazarli) ; ucla teritoriul

comuneT in partea nordica. vestica a comuner, trecind pe

tina satul Cavargic (la i kil. spre S.-V.), cáltunul fiaras?, satul Palazul-Mic, Tasdul

dealul Tasaul-Sirti, cu virful (104 m.) i Tasaul (85 m.),

(la r kil. spre V.) se varsa in lacul Tasaul, de unde mal are si humele de riul Tasaul. Malurile sale sunt inalte si in

dealul Sahman, cu Virful Sah-

multe locurT stincoase; primes-

man (64 m.).

Toate aceste dealurl sunt si-

te ca afluentI, pe teritoriul ccmune!, pe stinga, pinlul Ali-

tuate in partea de E. a co-

Culac si pe dreapta apa Vis-

mune!, desfacindu-se din muchea Tasaul, avind toate o directiune generala de la N.-E. spre S.-V., si chiar de la N. la S., intinzindu-se printre piriul Casiracea sati Tasaul si valle sale adiacente pe stinga : Ali-

terna la hotarul de N.-V. spre co-

(rol m.) i Palaz-Iuba (94 in,);

Culac-Dere, Alciac-Dere, Cavargic-Culac, Cisla-Culac i Tasaul, dominind malul sting al piriuluT Casimcea, facindu-1 ici si

muna Pazarli. 2. Piriul Tasaul,

un altul diferit de cel de sis. pleacá din dealul Tasaul-Sirti, uda partea estica si cea centralá a comund, trece prin cát. Tasaul

si se varsa in lacul Tasaul, in partea nord-vestica a luT, ca si piriul Casimcea, la 800 m. spre E. de gura pirluluT Casimcea, formind impreund cu el, la gura lor, o mlastina acoperita cu

sterna, Palaz, Dolufaci, Cicracci si Cogeali, dominind malul drept al piriuluT Casimcea saü Tasaul,

colo inalt i pietros, valle de maT sus, malul de N. al lacului Tasdul si satele Tasaul, Palazmic i Cavargic ; ele sunt aco-

stuf. 3. Piriul Cicracci, un mic Odias, in partea centrará a comune! ; pleaca din dealul Cara-

fa'cindu-1 pe alocurea inalt si pietros, vade de maT sus, sa-

perite Cu semanaturT i finete, sunt lipsite de padurT san crin-

o directie de la S. spre N., si se varsa in

tele Palazul-Mic, Dolufac?, Cicracci, Cara.Coiutn, Mamaia si Cogeali, malul de V. al laculuT

gurT.

lacul Tasaul in partea sudica ; are maluri inalte. Valle sunt numeroase, unele mal miel, altele mal marT, intre carT remarcara: Beris-Culac si PalazuluT, adiacente pe dreapta ale piriuluT Casimcea, In partea nord-vestica a comu-

Tasaul, o parte din malul Mari!, malul de N. al laculuT SirtGhiol, si soseaua nationala Constanta-Babadag-Tulcea de la sa-

Movilele sunt destul de numeroase, fiind in numar de 38; toate virfurile dealurilor amin-

tite mal sus sunt surmontate

tul Canara si pana la satul Pa-

de cite o movild; ele sunt artificiale, adica construite atit in timpurile antice cit si in cele

lazul-Mic ; decT pe o distanta de

medievale, servind fie ca lo-

aproape 20 kil., ele sunt presarate cu movile si acoperite

curT de inmormintare capete-

38086. Marele Dic1i9tartr Geografle.

Vol II.

niilor,

saa ca puncte de

ob-

Coium-Bair,

Cu

muneT, Ali-Culac-Dere, AlciacDere, Cisla-Culac, adiacente pe

stinga tot

ale aceluiasT Ui

CICRACCI

Casimcea, in partea nordica nord-estica a comuneI. Valea

Tas-Culac ce se deschide in lacul Gargalic, in partea estica' pe hotarul spre com. Gargalic, valea Dolu-Faci ce trece prin satul Dolu-Faci, valea Cicracci ce trece prin satul Cicracci cu malurile inalte i ripoase, deschi-

zindu-se in lacul Tasaul in par

tea vesticä a luI, prin central comuneT, valea Cogeali in par-

tea sudicä a comuna deschizInd .1-se in partea nordicä a laculuI Sirt- Ghiol, trecind prin satul Cogeali. Ele foarte rar aa apà, numaI in timpul ploilor al primávera BaltT sunt : La-

cul Tasaul cu o intindere totala de peste 1000 hect. (din carI 650 hect. apartin comunei Cicracci) in partea esticä a comuneT, desparta de malul mariT

printr'o plaga larga de I kil. acoperita Cu pietri i nisip. Malurile sale sunt inalte

prin unele locurl sunt pietroase si stincoase, mal Cu seamd cel sudic. In partea - sudica are o insula numita CuciucAda (insula mica cu 12 hect.) apartinind comuneI Gargalicul. Primeste piraiele Casimcea, Tasaul i Cicracci i valle Cicracci si Dolu-Faci. Produce peste ce se consuma. si se exporta. in diferite locurr, msA venitul apartinind statuluT. Cara-Coium I (8 hect.), Cara-Coium II lingd satul Cara-Colum, in partea essticà a comuneT, sunt acoperite

cu stuf. Sirt-Ghiol cu o intindere de 1200 hect., din carT 250 hect. apartinind cornuneT Cicracci, restul comunei Falaz, malurile joase si cel nordic a-

402

CICRACCI

Ovidia, ce adra de com. Palazu. Mamaia, un lac mic in partea de S.-E. a comuna litiga satul Mamaia i lacul Sirt-Ghiol, cu 15 hect. intindere i acoperit numai stuf. Aceste lacurT su nt for-

mate de Marea-Neagra, fiind-cd

apa lor e Osan si amará ca si a contin mai aceleasT felurT de pesti si plante; ele formaa mult niste golfurT ale eT, i apa

culuT Tasául si de gura celar doua pirae, Tasaul i Casimeea; este inchis i dominat, la N. si V. de dealul Falaz, la E. de dealul Tasaul-Sirti cu Virful-

Tasdul, la S.-E. de dealul man. Palaz-Mic, in partea nordica a comuneT, la 8 kil. spre N. de catunul de resedinta Cicracci, pe malul sting al pidaluT Casimcea i la poalele ves.

reträglndu-se, ele s'ad transformat in lacurT. Marea - Neagra

tice ale dealulur Falaz, de care

uda comuna in partea estica, pe o lungime de 9 kil.; malul

Uba, Palaz

saa este putin inalt, atingind pe

alocurea 6-7 m. Miga lacul

dundtura de vre-o cincT case, In partea nordica a com., la 9

Sirt-Ghiol, i acoperit cu o plaga larga de 100-7300 In. aco-

kil, de resedinta Cicracci, pe malul sting al vdef Cisla-Cula

peritä Cu nisip i pietris, aflatoare intre mal si lacurile SirtGhiol, Mamaia, Cara-Coium I si al II-lea, Tasa.ul si Gargalicul format de ea. Catunele carr formeaza comuna

sunt noua i anume: Cicracci, resedinta, In partea centrará a comuna pe valea Cicracci, si pe malul vestic al laculur Tasaul, inchis i dominat la N. de dealul Cicracci cu virful DoluFaci, la S. de dealul Iuci-TepeBair cu movilele Iuci-Tepe i Cicracci. Casete sunt miel, adunate

l'ara regula. Dolu-Facl, tot in panca centrará a comuner, la 2 'is

kil. spre N.-V. de resedinta Cicracci, pe valea Dolu - Faci

si pe coltul nordvestic al

la-

culuT Tasaul, inchis i dominat

la Nord de dealul Dolu-Faci cu virful Dolu-Faci-Tepe, la V. de dealul Cara-Murad i la S. de dealul Cicracci cu VIrfulDolu-Faci; el este o adunaturd

de vre-o 25 case mia rau

zi-

coperit cu stuf, despärtit de mare printr'o piaga larga de

dite. Tasaul, asezat tot in par-

150 m. acoperita Cu pietris nisip conchiliar. El este asezat In partea sudica, a comuna In el se afla o insulá numita a luT

kil. spre N. de resedinta Cicracci,

tea centrall a comuneT, la 4 pe ambele malurT ale phiuluT Tasaul, intinzindu-se pana aproaoe de malul nordic al la-

este do min at prin movilele Cara-

Uba.

i Mocan IulghenCislarin-Canarassi, o a.

si al piriuluT Casimcea la unirea

lor, linga un cringulet, si dominat la E. de

inchis dealal

Falaz cu movila Cara-Uba, la V. de dealul Beris-Bair. Cavargic, tot in partea nordica a

comuna la i i kil. spre N. de resedinta, Cicracci, pe ambele malurr ale \del Alceac-Dere saa Cavargic, la i kil. departate de piriul Casimcea, inchis la N,-V. de dealul Ali-Culac-Bair, lar la

E. si S. de dealul Cavargic cu movila Cavargic, Cara-Coium, in partea sudicä a comuneT, la 5 kil. spre S.-E. de resedinta Cicracci, pe malul sudic al laculuT Tasdul, la 2 kil, departe spre V. de malul maril, inchis si dominat la N. si V. de dealul Cara-Chioi-Bair cu virful Caraievile, la S. de dealul Mamaia

cu virful Mamaia. Mamaia tot In

partea sudicä a

la

8

comuneI

kilotnetri spre S.-E, de

resedinta, pe malul nord-estic al laculuT Sirt-Ghiol,

a

500

m. departe spre V. de

mala! märiT, la poalele estice ale (lea-

luluT Mamaia ce-1 domina pria movilele Cogeali i Mamaia. Co-

geali, tot in partea sudica a comuneI, la 6 kil. spre S.

de

903

CICRACCI

resedintä., pe ambele malurT ale vlel Cogeali, inchis i dominat Ja N. si E. de dealul Mamaia cu

movila Cogeali, la V. de dealul Tepe-Bair si la S. de dealul Cogeali.

Suprafata totala a comuneT este de 18320 hect., din carT 565 hect. ocupate de vetrele gradinile celor 7 sate, cu 374 case; iar restul de 17946 hect., imparta intre Stat i proprietarT, cae ati 7802 hect. si locuitoriT

ce posea 10144 hect. Populatiunea sa totala e de

ClCUL-TARCAIL

cArute (6 cu bol, 337 cu cal),

din dealul Cara-Murad ; se in-

5 masinT de semanat, 4I masinT

dreapta spre V. si se intinde pe la N. satuluT Cicracci pana la lacul Tasdul. Are o inaltime de 103 m. pe care o atinge in

de secerat, 6 masinT de batut porumb, 2 grape de fier, 20 masini de vinturat, 105 pt4urT in comuna. Comuna are 22067 capete de vite, din carT 1357 caT, 2016 boT, 4 bivolT, 8 asinT, 18043 ol, 637 porcT. In comuna

virful Dolu-Fact.

Cicracci, pilla, in plasa i jud.

vint ; 17 industriasT (fierarT, mecanicT, lemnarT, etc).

Constanta, com. Cicracci ; izvoreste din dealul Cara-ChioiBair ; se indreapta spre N. si, dupa un mers de I/2 kil., se

Comertul se face de catre II

varsa in lacul Tasaul, la 11/2 kil.

sunt 2 mori pe apd, 4 morl de

spre E. de satul Cicracci.

coi 1123 barbati, 945 femeT;

comerciantl. Budgetul com. este de 15547 leT la veniturr si 6213 leí la cheltuelf.

1157 necasatoritT, 852 cAsatoritT,

Uf de comunicatie sunt: so-

time, pe marginea soseleT na-

56 vaduvI, 3 divortatT; 348 stia carte, 1720 nu stia; 1970 cetatenT rominT, 96 supusT strainT, 2 nesupu0; 1012 ortodoxI, 440 catolicT, 603 mahomedanT, 13 armenT ; 389 agricultorT, II co-

seaua nationall Tulcea-Babadag-

tionale Con'stanta-Babadag ; do-

Constanta, ce trece pe la 2 kil. spre V. de comuna, apoT dru-

mina satul Cicracci, precum o parte din lacul TasAul, jud.

murT comunale la Cara-Murad

Constanta.

458 familiT, Cu 2068 suflete, din

merciantT, 17 industriasT, t I alte profesir.

. Sunt 458 contribuabilf. ImproprietAritl 489, si nelmproprietarití 69.

In ceca-ce priveste calitatea pAmintuluT, cele 18320 hect. se

impart ast-fel: 4000 hect. teren neproductiv (din care 565 hect. vetrele satelor si 3435 hect. stuf, etc.), 14320 hect. teren productiv, din care : 10918 hect.

teren cultivabil (din care 2762 hect, ale statulur cu proprietarT si 8156 hect, ale locuitorilor), 8 hect, terca necultivat (din care 61 hect. ale statuluT), 3311 hect. teren izlaz (din care 1350 hect, ale statuluf cu proprietarif si 1961 ale locuitorilor).

30 hect, teren vil (din care 3 hect, ale statuluT cu proprietariT

si 27 ale locuitorilor), 45 hect. pldurT (din care 45 hect. ale

Cicracci, punct trigonometric de observa jiune, avind 89 m.

Palaz-Ta.sAul. 5

Cicul-Tarcäul, masiv muntos, ce

giamii cu 5 hogl. Sunt 3 scoll catolice si 3 turcestr alipite pe Ruga geamif.

se cuprinde 'filtre Oltul, Bicazul, Bistrita, Siretul,Trotusul i Uzul, jud. Neamtu. Cele maT principale culmI ale luT sunt: masivul culmeT TarcauluT, dintre piriul Domucul i Tarcaul, Gosmanul, dintre Tarcaul i Bistrita. Acest din

Sunt 3 bisericT catolice i

Cicracci, sat, in jud. Constanta, plasa Constanta, catunul de resedinta al comuneT Cicracci; situat maT mult in partea centran

urmä se bifurca la sorgintea trimite Culmea - Pie-

a plaseT si a comunel pe valea

AsAuluT

Cu acelasT nume si in aproprierea

troasa intre Asaul I Trotusul, Gosmanul futre Asaul, Tazläul Sarat i Tazlaul. Spatiul dintre Tazldul-Sarat, Tazlatd si Bistrita este umplut de un masiv orografic lipit de masivul

laculuT Tasaul; fiind inchis la N. de dealul Cicracci cu virful salí Dolu-Faci si la S. fiind do-

minat de virfurile

Iuci - Tepe

(92 metri) i Cicracci (89 metri). Populatia sa, compusa din Ger-

i

GosmanuluT la Sudul piriuluT Ne-

manT, RominT i putinT BulgarT,

chid si care se numeste Ma-

se ocupa mal ales cu pescaría

sivul-Tazlauluf-Mare. Culmea a-

putin cu agricultura. Soseaua nationala Constanta-Babadag,

cestul din urma este inca a-

trece prin apropierea satuluT ; un singur drum comunal pleaca spre S. - E. ducind la CaraCoium.

statulta cu proprietariT). In comuna sunt: 353 plugarT,

Cicracci, deal, in plasa i jud.

carT aU 249 plugurT (105 Cu bol, !AA cu ce), 343 care §i

Constanta, pe teritoriul comuneT rurale Cicracci. Se desface

proape paralela cu catena centran. Perpendicular pe culmea CiculuT, se indrepteaza spre E. CuImea-Hausuluf, care desparte apele BicazuluT, DomuculuT TarcauluT, de ale afluentilor din stinga TrotusuluT. Culmea TarcauluT, intinsa 'filtre Bicazul si

Trotusul posea piscurile: Sim-

CIERUL

tiasul (1372 m.), Has - Hau$ul (1555 m.), Salasul - lur - Mihaia

404

tn raionul com. Matca, pl. Nicore$ti, jud. Tecucia.

lea mixta Buzaa-Braila, prin Cilibia i oseaua vecinala MizilCilibia prin Glodeanul-Sili$tea,

Cierul-Popei, parte de pdmint arabil, la V. de tirgul Podul-

care o pune in comunicatie cu mal toate comunele din pla$ile Tohani i Cimpul. Vite are: 560 boT, 505 vacT,

(1489 m.), Tarcaul (1664 in.), Ciudomirul-Mare (1681 m.), Ar$ita-TarcutiT (1372 m.), Torogle$ul (1266m.), Grindu$ul (Tar-

TurculuI, .jud. Tecucia.

hau$u1).

Dispozitiunea paralela a cul_ melor masivulul Cieul-Tarclul,

face ca valle ce brazdeaza acest masiv sa fie paralele cu

Cieruluf (Valea-), vale, intre dealul Cierul $i Dumbrava, in com. Criste$ti, pl. Co$ula, jud. Boto$ani.

frontiera. Valle DomuculuT

TarcatiluT deschid liniT de rocada paralele cu frontiera ; ele poseda potecT de cal i comunica prin mal multe potecT intre ele, peste culmea TarcauluT. Masivul GomanuluI are culmea

sa urmata de o lioteca de cal, care intruneste comunicatiunile venind din Valea-BistriteT, TazlAelor i Asaulur. Valea - BicazuluT deschide o trecatoare de al doilea ordin: Vaile-Taznelor sunt urmate de sosele pietruite, de drumurT de care $1, mar in sus, de potecì ca i in cele-l'alte valcele din dina orientald a acestur grup. Clima occidentala este scurta, repede, putin accesibila; este formata de muntiT CiculuT. Clina ori entail es te accidentata de masivI gro$T, brazdata de NYE $i val-

cele, reprezintind muntiT TarcauluT ; este mult maT accesi-

Cierul, deal, prelungire spre N.V. a dealuluT Ghilone,ti, comuna Criste$ti, pl. Co$ula, jud. Boto$ani.

Cierul, deal, in com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situata pe mo$ia Almasul. Cierul, vale, in comuna Cirligele, plasa Piatra - Muntele, judetul Neamtu.

Cierul-lui-Gorovei, deal, situat

C1LIBIA

Cie§ti, sat, in jud. Arge$, plasa Cotmedna ; face parte din com. rur. Paduretul-Cie$ti. Are 50 cap1

286 viteT, 2 bivolT, 159 call 273 epe, 94 minjr, 2820 of, 3 ca. pre, I asin i 298 porcT. StupT

sunt 150. Comuna e formata din cat. Cilibia, MInzul, Movila Oil Posta, avind o populatie de 1330 locuitorT, din carT: barbatT insuratT 294, neinsurati 38, vaduvI 15, divortatT 1, b4etT

de familie din 377 de suflete. In sat este o biserica cu hramul SI. VoevozI, deservita de un preot $i un cintaret.

duve 35, fete 322. Locueso In

Cilibia, com. rur., in pl. CimpuluT,

268 case. StrainT sunt : 5 Greer, 15 Austro-UngarT si t Bulgar.

jud. Buzda, situata pe malul drept al rtuluT Buzatt, la distanta de Buzati de 20 kil. Limitele sale sunt : la N. albia rîulul Bu-

zaa, incepind din hotarul mo$ieT Bentul, com. Tabara$ti, Ora

In Piatra-Grindul, din com. Cotul-CioariT ; la E., merge pe hotarul mo$iilor : Cotul-CioariT Bilhacul, pana In hotarul mo$ieT

Luciul la apa Strimba ; la S., merge pe apa Strimba ; pana dà In hotarul mo$ieT Tuguiatul, la V. se ridica pe hotarul mo$ieT Valeanca $i dd apoT in hotarul mo$ieT Ben tul, pe care merge pand in riul Buzaul. Suprafata acesteT comune este

de 4450 hect., din earl*: 3222 arabile, 220 padure, 56 fineata, 787 izlaz i 165 sterp. Terenul e $es $i in mare parte baltos; totu$T agricultura

33 J; iar femeT märitate 294, ATA-

MeseriasT sunt : 5 fierarT, t lemnar, I rotar, I cizmar, I ma$inist i r zidar.

Comuna are 286 contribuabilT, din carT 16 comerciantl rominT $i 4 strainT. Budgetul co-

mund e de 5159 leT $i 95 bad'. Are o $coalA in cat. Cilibia, frecuentata de 72 elevI $1 3 eleve. $tiii carte 150 persoane. In com. sunt 3 bisericT, deservite de 3 preotT, 3 cintaret1

2 paracliserr. Catedrala e cea cu hramul Sf. lije. CirciumT sunt 13. Pe la inceputul secoluluT se aflaa pe acest teritoria numaT satele Cilibia $i Jugurealul, In care se fixase po$tea, fad. din timpul luT Alexaldru Ipsilante; satele Minzul $i Movila-Oil s'au

infiintat dupa 1830.

se face pe o scara. intinsa. N 'are

Cilibia, ceitun de re$edinta al co-

industrie, afard de o moara de

muner Cilibia, jud. Buzaa, situat pe malul drept al riuluT BuzAii,

aburT $i 3 stine pe mo$iile Cilibia i Muni. Face un comert activ cu cereale, la gara Cilibia,

unde se 'bleared o mare parte din productiunea acestuT judet. CAT de comunicatie are : ca-

d'alungul $oseleT $i la 4 kil.

spre N. de gara. Are 320 locuitorT

i 67 case.

Cilibia, stalie de dr, d. f., judetul

405

C1LIBIA

Bula, pl. ampul, cAt. Cilibia, pe linia Buzati-Faurei, pusa in

CILICULIA (DEALUL-)

mele de Cilic - Dere, primeste pe stinga Valea-Lunga, $i uda satele Posta si Frecatei. Pe va-

intindere de 8 pogoane, se afla biserica ; apoI 9 corpurI de cladie,

spre Valea-CiliculuI, sunt scoala,

Inaltitnea d'asupra nivelulur ma-

lea-/ merge drumul comunal Telita-Cilic - Posta-Frecatei-CataloiBabadag,

riI de 58'",74. Venitul acestd statir pe anul 1896 a fost de

Cilicul, mändstire de maid, in

circulatie la 13 Septembrie 1872.

Se afla filtre statiile Tabaresti (10.3 kil.) si Rosetti (10.4 kil.).

362846 16, 45 banI.

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comund Telita. In biserica, la stinga, e mormintul fundatoruluI el, anume archiereul Athanasie Lisivencof, cu inscriptia:

Cilibia, (Sforile-BanuluI), mofie, in com. Cilibia, jud. Buzati, fosta proprietate a statuldi pendinte de mangstirea Banul,

particulara. Are ca 440 hect. aratud, fineat5. si 23 hect. cri-

Acest Athanasie, a venit pe

vina : Cotul-GreeeanuluT.

bisericd actuale, o bisericuta,

Cilibiul, sat. (Ved Lazdreni, sat, com. Goldesti, plasa Branistea, jud. Iasi). Cilibiul, ia.r, plasa

jud. Bacaii, de pe teritoriul co m u n el Fin tin elde.

care a ars. In locul aceleia a construit, la 1870, pe cea actuall, cu cheltuiala sa. In biserica este epitaful care a cos-

tat peste 3000 de galbenr si care a fost trimes din Rusia de catre un general rus. Timpla bisericd este aurita ; icoanele asemenea ; icoanele sunt aduse din Rusia. Sunt apoI 36 strane i scaunul staritd, toate de lemn ; In fund sus, se vede corul. Biserica toatA e construita

Cilianoqul, izvor, in com. Goidesti, jud. Buzad. Incepe din muntele Balescu si merge de se varsä in piriuluI Bisca-Mica, putin

me jos de izvorul Magyarosbochor,, facInd limita despre Transilvania. Cilci-D ere, un alt nume al pi -

Hule Telita, jud. Tulcea, nume ce-1 pastreaza pe o lungirne de io kil , de la Manastirea-Ciliculd, unde primeste Valea-Ciliculd i pana la satul Cataloi, de unde ja numele de Valea-Ca-

taloi. Este cunoscut mal bine sub numele de Telita. Sub nu-

se mal afla o altà manastire maI mica (No. 2), care depinde de cea si in care se a-

fta o parte din maid, carI nu incap in cladirile No. 1. Mal numea Cilicul-de-CalugarT, irisa

la 1835 si a fundat, pe locul

,

83. Mara de aceasta manAstire

lugld i cea de clluerite, archiereul A-

jud. Buzati; are 570 hect., mare parte arabile, si 25 hect. cri-

mafia tiubeiul, din com. Cilibia, jud. Buzan.

se face serviciul in timpul erneI. Maicele sunt in numar de

inainte, in aceastá manAstire se

brie 15.v

Cilibia, numire, ce se mal' da

°dalle pentru musafid, refectoriu1 maicelor, i capela in care

cAci odihneste prima fundator, ziditor al amtndurora InInKstirT, cea de ciithanasie Lisivencof, mort In 188o, Noem-

Cilibia, mafie, in com. Cilibia,

din cad 2 maI lungI. Intr'una,

in lemn, afara de zidud, cad

aflati calugarf, si de aceea se toti ají fost transportati in urm'A in manastirea Sauna de pe teritoriul comund Parchesul. AceastA manastire are hramul Adormirea-Maicd-DomnuluI, la 15 August. Cilicului (Dealul-), culme de dea-

Inri, in plasile Isaccea i Babadag, jud. Tulcea, cu o directiune generala de la N.-V. spre

S.-E. FormeazA un sistem aproape independent. Este in legAtura cu culmea IsacceI prin dealul Fundul-BurtiI; brazdeaza

partea estica a plaseI Isaccea, pe cea sudica a cotnund Telita, pe cea nordicá a plaseI Babadag si pe a comund Nalbant.

sunt in paiantl; acoperisul este de tinichea. Mänástirea avea inainte mal mult plmint de cit are acum. Acurn are 15o hect.,

Ramificatiile sale se intind si in

din cad 15 hect. vii. De la

lurile : Caraman-Bair, Ghel-Tepe

stat primeste manastirea o subventie anuala de 5000 leI. are si 3 morI pe apa CiliculuI.

si Tatar-Bair ; la S.-E. dealurile Sari-Tepe, Denis-Tepe si Cataloi. Vidurile sale sunt : unul de 342 m., Esil-Tepe (169 m.), Buiuc-Cara-Tepe (177 m.), Chiuciuc-Cara-Tepe (137 m.) si De-

alga manastire se mal aflA si o petera unde se ingroapä moartele incepind de la 186o. Pestera e lunga de cite-va sute de metri, Incepind de la manastire i raspunzind tocmaI la

Telita. Are mal multe rasuflaturr. In curtea manastirer, de o

plasa Tulcea, bräzdind partea de S.-V. a el si a com. Frecatei. Din el se desfac spre S.-V. dea-

nis-Tepe (266 m.). Culmea se intinde printre riul Telita si valea piriuluI Telita. In partea vestica e acoperita cu padurI; res-

tul e acoperit cu tufarisurI

si

406

CILICULUT (VALEA-)

traverseaza comuna. Are o

livezT, lar poalele i ramurile cu semanaturT.

Cilicului (Valea-), pirîu, in judetul Tulcea, pl. Isaccea, com. Telita. Izvoreste din dealul Fundul-BurtiT ; se indreapta. spre E.,

avind o directiune generala de la V. spre E., brazdind partea de S.-V. a piase' si a comuneT. Curge printre dealurile Cilicui Solda-Copac ; trece pe luT lingá mändstirea Cilicul, de unde 1T-a luat numele, ca i dealul,

si se arunca in piriul Telita, dupa 5 kil, de curs, nu departe de mandstire.

CINDIA

suprafata de 33 hect. si se pierde in partea de S.-E. a mosieT,

pentru a reapare pe mosia vecina, Coveiul. In aceasta bala se gaseste mult peste.

numaT din satul cu acelasT nume,

situat pe malul drept al OltuluT, intre com. Rusanesti-d.-j. si

Potlogeni. E departe de Corabia de 16 kil., lar de Caracal de 30 kil. Ad se afla si un pod plutitor peste Olt. Are o populatie de 572 capT de familie, sur' 1997 suflete, din carT 990 barbatl si 1007 femer; 925 casatoritl i 1072 necasatoritT. Sunt 396 contribuabilf. Vite marT sunt 828, vite miel 1040 i rImatorT 205. Sunt 7 circiumr.

Budgetul comuneT pe anul 87 a fost de 4291 leT la

1886

veniturT si 4047 ler la cheltuelT.

Are o scoald primara mixta de gradul al II-lea, cu un in-

Bailesti, jud. Dolj, In dreptul careia limita de V. catre com. Seaca formeaza cu linia de S.

cintaretr.

Saratelul-Balanestilor, fa cind ho-

tar despre com. Pirscovul. zati, comuna Grajdana, cat, Mi. luii; incepe din padurea Ciolanul si se scurge in riul Niscovul.

Cimpoiasul, movild, jud.

un unghlii de 1000.

Cimitirul, deal, se intinde in forma de terasa spre N.-E. de satul Rominesti, com. Movileni, luat pl. Copoul, jud. Iasi ;

pe dinsul. E bogat in pasune.

la V. ttrleT Gulieni, din comuna Cioara-Doicesti.

Cimpoitorul, dal, spre N. comuneT Borden], pl. Prahova, jud.

Prahova. Este acoperit cu vil, acum filoxerate, si pomI roditorT.

loc izolat, pe teritoriul comuna Bunesti, pl. Cimpoiul, lac, in pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul com. urb. Crasna, jud. Fälciü, unde se Chilia-Vechie. Este format de zice ea din vechime a existat Orla Aliboca-Suhat, primind si sat cu biserica, si din cauza riel la rindu-T lacul Pisceanul, nupelor ce s'ati format prin scurmit ast-fel din cauza forme! la gerea apelor din ploT, satul s'a desfiintat 1 locuitoriT s'aCi retras la o asezare mar bunà, unde este asta-zT satul Banesti.

Este inconjurat numaT cu stuf. Are 60 hect. intindere. Coque peste putin.

loc, spre S. de satul Suhardul, comuna cu

Cincarul, subdivizie a cdtunula

acelasT nume, plasa Prutul-d.-s.,

Buzai, situat pe lunca ce se

judetul Dorohoiii, unde se

afla pe partea dreapta a riuluT

a-

o mare masa de piatra o ridicaturá de pamint, ce se fla

zice ca a fost altarul bisericeT, distrusd de navalitorT, o data cu satul vechiti.

vatator, frecuentata de 34 elevT;

o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT si 2

tele Trestiannl si se scurge In

Cimpoiasul, izvor, in jud. BuCilieni, mdgurd, pl. Bailesti, com.

numele de la cimitirul ce se afla

Cilieni, com. rur., in plasa Baltad.-j., judetul Romanati, formata

Cimpoiasul, izvor, in jud. Buzar], com. Trestia. Incepe din mun-

Cimitiruldf (Dealul-), deal, pe care se afla cimitirul satuluT Heciul-LespezT, jud. Suceava.

Mldjetul, din com. Mlajetul, jud.

Buzdul.

Cincäff (Dealul-de-la-), colind, In jud. Buzda, com. si cat. jetul, situata in marginea lunceT Cincarului.

CincgrÌ (Dealul-de-la-), colind, in jud. Buzla, com. . Minzalesti,

Se observa' pe aci urma din drumul roman, care ducea de la Izlaz la Romula.

Cimpoereasa, poiand, com. Madulari, pl. Cerna, jud. Vislcea.

Cilieni, baltd, pl. Ballesti, com.

Cimpoias-Tatu, piria, in jud.

jud. Dolj. Se indreapta de la E.-V. Ea nastere de la ho-

R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, com.

tul Comarna-d.-j., com. Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi.

Valea-Salcier. (VezT Tatu-Cimpoias,

Cindia, sat, in com. Doamna, pl.

cat. Trestioara. E acoperita de izlaz.

Cincisoara, deal, spre E. de sa-

tarul mosier, din partea de V.,

CLNELI

Piatra-Muntele, jud. Neamtu, a§ezat pe partea dreapta a riulul

Bistrita, sub poalele despre E. §i N. a ramurer Cernegura tri fata oraulur Piatra, marginindu-se spre S. cu Petro-Dava, iar spre N. cu riul Bistrita, care face o cotiturd spre V., In dreptul Arinilor. La 1882, era destinat, prin un

locul lui i pe linga sat. Intinderea teritoriuluI sati este de 534 hect., din carl 12 hect. ocu-

Cinterezul, culme, in com. Chiojdul-din-Bisca, cat. Chiojdul, judetul Buzati.

pate de vatra satulur, restul de pasuni pe dealuri, loe arabil 7 hect. gradinaril. Populatiunea

Cintul, deal, cu vil i cu pome-

proect, ca acest sat sà se facá

este toata bulgara: 76 fainilil, cu 380 suflete. Pamintul produce putine cereale, pa5unr multe. Sunt paidurr. LocuitoriI se servesc de §coala i biserica din catunul

anexa a com. Dumbrava - Ro§ie.

de resedinta, care e la 4 kil.

Insa fiind-cä acea comuna a ramas inca neconstituitd, interesele satuluf se administreaza tot de com. careia apartine.

spre E. DrumurI sunt cel ju-

Are o populatie de

59

capr

suflete, din carr 114 barbatI i 1'7 femer. de fatnilie, sa0

231

titi carte 15 persoane. Contribuabili sunt 29. In sat sunt : biserica ;

ferlistrae pentru tdiat .scindurI de brad ; o chela pentru plute; 2 mori de apN; o pilla

detean Babadag-Mdcin, si altele comunale ce-1 unesc cu catunul

Bas-Chioi, cu com. Nalbant la E., Alibei - Chioi la N., OrtaChioi la V., Ciucurova la S. Cineul, colirni, in com. Mldjetul,

pentru facutul sucmanilor; tarr; stoler.

3

ro-

Numarul vitelor se urca la 98 capete, dintre carY :

25 vacr, 3 cal',

20

30 bol',

rimItori

20 juncr.

perita de finete i padure.

Cinghelele, cdtine, jud. Braila, situate intre japsa Baroaia

Cinghineaoa- Mare, iusuld, in Dunare, in dreptul Zimnicer, ju-

detul Teleorman. Este acoperita cu zavoiti de salcie.

Cinghineaoa - Mica, insuld, in Dunare, situata mar la vale de

Chioi, situat in partea nord-ves-

Cinghineaoa-Mare, jud. Teieor-

tia a plaser

man.

cea vestica a comuner, la 4 kil. spre V. de i

catunul de resedinta Bas-Chioi,

pe malul drept al piriulur Taita, la poalele orientale ale dealulur Consul. Numele san e tur-

Cinghineni, deal, pe teritoriul satulur Movila-Rupta, com. Mo-

Cristesti i Motca, judetul Suceava.

Cinurile, lac, in plasa IalomitaBalta, insula Balta, pe teritoriul comuner Dudeti, jud. Ialomita.

Cioaba (Mägura-lui-), mdgurd, Ja Nordul com. Bogdana, jud. Teleorman.

Cioaca, deal, pl. Jiul-d.-s., com. jud. Dolj, acoperit in toata intinderea cu padurT. Se mar chiama i Racovita.

Cloaca, deal, pl. Jiul-d.-s., com. Fratostita, jud. Dolj, inalt de 92 M.

Cloaca, deal cu

in com. rur.

Pruni§orul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti; se termina In dreptul comuneI Cremenea.

Cioaca, deal, /a E. com. Slavesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul Vilcea.

vila-Rupta, pl. Stefanqti, jud. Boto§ani.

Cloaca, naig-uret, In jud. Vlasca, pe proprietatea Cacaleti.

Cioaca-Cerbului. mahala, in judeul Mehedinti, plasa Motrul-

i

e o prescurtare a lur

ani-Ali

decoratiunea lur Ali.

Cinghir, deal, plasa Dumbrava-

Se marginete la N. cu com. Alibei-Chioi ; la V. cu catunul

d.-s., com. Terpezita, jud. Dolj, inalt de aproape zoo m. i acoperit ca vi!.

Dautcea, al cat. Orta-Chioi ; la E. si S. ca cat. Dealurile carI brazdeazä teritoriul säü sunt: Stamuni-Culac la N., Tatar-Bair la E., Consul la V., Dautcea, Dealul-Feter, Cuz-Bair la S. Rinl Taita trece prin mij-

Cinucul, deal cultivabil , intre

privalul Bandoiul.

sat, in pl. Babadag, jud. Tulcea, catunul comuner Ba4-

Cineli,

turr, com. Filipe§ti- de -Padure,

pl. Filipe0i, jud. Prahova.

cat. Stanila, jud. Buzan, aco-

2

cesc,

CIOACA-CII-RECHITI

407

Cinii (Muchea-de-la), culminalie a coliner Cineul, jud. Bu-

zati, care serva de hotar despre com. Colti. Se nume0e adesea i Dealul-Ciniilor.

d.-s.; tine de comuna rurald P10-fina.

Cioaca-cu-Rechitl, munte, al comune! Dobrita, jud. Gorj, spre N. de comuna.. Pe acest munte se face vara prqunarea vitelor locuitorilor.

408

CIOACA-DUCHEI

Cioaca-Duchei, deal, in com. rur.

Sura, pl. Vallor, jud. Mehedinti.

deal, in com. rur. Jidostita, pl. Ocolul-d.-s., jud.

Cioaca-IleneI,

Mehedinti.

deal, in com. rur. Vagiulesti, pl. Vailor, jud. Me-

Cioaca-Ro§ie,

hedinti.

capete, din carI 208 ce si

C1OARA

14

magaff, 684 vite marT cornute, 3452 vite mid i 295 porcI.

Budgetul comund este de leI 3371 banI 36 la veniturI si de leI 2734 la cheltuelf. Are o scoala, care este frecuentata de 15 elevT si e dotata

Cu 81/2 hect. pamint arabil; o biserica deservita de doI preotI doI cintaretI.

com. rur., la extremitatea de S. a plaseI Calmätuiul,

Cioara,

jud. Teleorman, pe partea stinga a malurilor Dunarif.

Se margineste la V. cu comuna Seaca, la E. cu comuna Vinätori, la S. cu b.1tile Cioara si Rosia, l Cu fluviul Dunarea;

lar la N. cu mosia Lisa. Suprafata comund Cu a mosid statulur este de 3506 hect., in care intra i baltile de maT

DrumurI de comunicatie are

la V. cu com. Seaca si la E.

Cioara,

rnovilL jud. Bráila, pen-

dinte de com. rur. Qioara,

si-

tuata spre S.-E. de com., la. dis-

tanta. de 6 kil. coastel de deal, din co. muna Mesa, jud. Gorj, situata In partea despre V. Incepe din sat si se termina la esire.

Cioara,

deal, pe teritoriul satulut Fintinelele, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

Cioara,

Cu com. Vinatori, pe soseaua mixta Turnul-Zimnicea.

In dreptul satuluI se afla in Dunare insula Belina si piche-

deal, la marginea de E. a satuld Taula, com. Oncesti, pl. Stanisesti, jud. Tecuciti.

Cioara,

tul pentru paza frontiereI No. 7.

iaz, pe teritoriul satulul Fintinelele, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

Cioara,

sat, in plasa pendinte de com. Malul, jud. Ialomita. Este situat pe malul

Cioara,

sus, formate din varsaturile Du-

spre V. si in departare de 3

ndrif. Pamintul arabil este numaI ca la 400 hect. Viile locuitorilor sunt situate in partea

kil, de satul de resedinta. De

de izvoare, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Javreni, de pe teritoriul satuluI Fl9cesti,

sat se intinde spre N.

de unde 41 are obirsia pidul

de S.-E., de unde incepe un

In acest sat se afla 81 familil RominI si 2 familir Are o bisericä, deservita de un preot si un dascal. Vite sunt: 120 bol, 200 caT, moco oT, 6 capre si 230 porcI. Spre E. este padurea Cioara.

alt deal numit Paruselul. Intin-

derea acestor va este de 6o hect. si produc vinuff bune.

Locuitorif improprietaritl sunt In numar de 140 pe 350 hect. Pe mosia statuluI ati mal fost improprietaritT in 1880 un nu-

sting si pe lunca rluluI Ialomita,

litiga

valea Cioara.

La N., la distanta de un kil.,

mar de loc. din diferite comune.

trece calea judeleana Slobozia-

Solul in partea despre deal este de bunä calitate, iar cel

Urziceni.

din vale este mlastinos si rareorI se cultiva, din cauza inundatiunilor Dunaril la care este peste

in lacul numit al-Por-

Chilia.

movild, linga padurea cu acela.sI nume, in partea de

Cioara,

E. a satulta Torcesti, pl.

Bir-

lad, jud. Tecuciti. ftiidure, jud. lalomiÇa, in pl. CimpuluI, intre satele Cioara Malul.

Cioara,

Cioara, padure,

sat. (Vezi Fintinelele, sat, com. $ipotele, pl. Bahluiul, jud.

Cioara,

la E. de satul

Dealul-PerjuluI, com. Oncesti,

jud. Tecuciti.

Iasi).

expus ; in schimb insá cind Du-

Oxea se revarsa, aduce mult

Cioara, loc

Cioara,

stafie de a'r. de fer, jud. Bralla, pl. Balta, com. Cioara-

Cioara,

cubil. Din baltI se recolteaza mult stuf i papurd. Aci vin la ernatic turme de oI, carI se coboará de la munte. Populatia comund este de 694 suflete, din carl 155 capI

DoicestI pe linia Faurei-Fetesti, pusa in circulatie la 21 Noembrie 1886. Se aflä intre statiile Murgeni (9.5 kil.) i Dudesti

de familie si 121 contribuabilI. Numdrul vitelor este de 4650

tul acestd statif pe anul 1896

(10.2 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI mara de 39m., 15. Ven i-

a fost de 107304 leI.

pridure, la E. de satul

Torcesti, com. Torcesti, jud. Tecuciti. Cioara,

pädure, proprietatea sta-

tuld, la N. de satul Lespezile, com. Homocea, jud. Tecueil Cioara,

vale, jud. Braila, care

incepe din tre satele Cioara-Radu. Voda si comuna Doicestif merge

409

CIOARA

CIOARA-RADU-VODA

spre S.-E., adindndu-se din ce

N.-N.-V.,

in ce pana la satul Murgeanca, la hotarul despre judetul Ialo-

rate Flurei-Fetesti la cantonul

mita.

Cioara, vale, in pl. ampuluT, pe teritoriul com. Malul, jud. Ialo-

mita. Se intinde din lunca rtuIalomita spre N. La S. \del' este satul Cioara.

Cioara-Doice§tI, com. rur., numita alta data Cioara-Mica, pl.

traversind dale fe-

Cioara-Doice§tl, mofie, judetul BrAila, pendinte de com. cu

21, pe litiga movila Ivanusi, 15 kil. la Cioara-Radu-VodA, spre S i kil.; la Dimitresti (Ialomita)

acelasr nume. Proprietatea d-lul C. Danielescu i altif, Cu supra-

spre S. pe soseaua judeteana.. Sunt 10 strade si o piata in

anual de 70050 leT.

comuna.

Se afla i moarl de vaporl, d-luT Milona. Comuna este infiintata la 1836, de proprietariT Doicesti.

Acum 75 anf, spun batriniT,

fata. de 4073 hect. si cu venit Cioara-Mitropolief, mofie a statuluT, in jud. Teleorman, plasa CalmatuiuluT, com. Cioara, avind ca la roo hect. zavoni, In gIstoria» de Dionisie Fo-

situatl pe loe ves. Se mArgineste

zitia de azr si com. Cioara-

tino, rnosia Cioara figureazA ca hotar al tariT despre Durare. Era proprietatea banulur Constan tin

la E. cu comuna Mihain-Bravul ; la

Radu-VodA, la punctul 'numit

Cretulescu. Mal in arma a fost

N.-E. cu cAt. Corcanul ; la S.-V. ca com. Cioara-Radu-Voda ; la N. cu cat. Caragica ; si la S.-

Unchesi. Acel sat s'a desfiin-

inchinata MitropolieT din Bucu-

tat din cauza duma, mutindu-se apor in locul ce 1 ocupa azr.

resti. Dupa secularizare, averile marastireT aü trecut in stapinirea statului si produc un insemnat venit anual. Din

CalmAtuiuluI, jud. Braila. Este

comuna era asezata intre po-

E. cu com. Murgeanca (lalomita). Populatia este de 1637 suflete, din carl 368 capT de tiü carte 179 persoane, nu stia 1458. Sunt 206 contribuabilT. famine.

Budgetul

comuneI este de

6055 leT la veniturr si de 5557

id si 50 banT la cheltuell. SIteta impropietaritT, dupa legea din 1864, sunt 139, i neimproprietariti, 96. Sunt 8 debite de tutun si 12 circiumr. Suprafata

Cioara-Doice§ti, sat, jud. Braila, in partea de S.-V. a comuna cu acelag nume, la extremitatea de N. a va.eT Cioara, ca la 62 kil. spre S. de orasul Braila. Acest sat s'a infiintat la 1836 de locuitorif din Cioara-Radu-VodA, numit la inceput Cioara - Mic5., dar maT zi5 Cioara Doicestf, dupa nu=le proprietaruluT. Suprafata

satului este 150 hect., avind

comuna e de 6944 hect. Comuna are i biserica, fondata la 1852-1858, de Costache Frae, proprietarul mosid,

260 case, 13 circiumI ; o moara

deservita de I preot si 2 en-

stat, servind pentru ambele sate

taretT.

DrumurI: la Braila spre N.-E. pe §oseaua judeteana 61 kil.; la Bertesti-d.-j. si

la Lacul-Rezir, pe la cantonul 21 al cad ferate FAurei - Fetesti i oseaua judeteana; apta pe la cat. Padina, 20 kil.; la comuna Mihain-Bravul, spre E., prin capul proprietatiT locuitorilor, 16 kil.; la com. Luciul; jud. Ialomita, traversind calle fe-

rate spre S.-V.; la com. Murgeanca (Ialomita), spre S.-E., la Slujitori - Albotestr, cam spre 68086. Morolo Liotiofmr Go 9roole. Fa. .11.

de aburr; o lipscanie si o brutarie. Are o scoalá de fete ; infiintata la 1870, intretinuta de

partea atabal s'a vindut cea mal mare parte locuitorilor. Din

viile, carI se cultivan cu drept de otasnità,

rescumpArat a-

semenea o mare parte de catre locuitorif din com. Cioara.

Cioara-Radu-Vociä, com. rur., pl. Calmätuiul, jud. BrAila. maI nutnea Cioara-Mare. Este

situata pe loe ves. Se mArgineste la N. cu com. TAtarul, la E. cu Cioara-Doicestr, la N. cu Slujitori - AlbotestI si la S. Cu ¡azul (Ialomita.). Are forma unuT trapez neregulat.

eleve.

Suprafata comund este de

Biserica este de zid, cladita la 1858, de Manda Frac, proprie-

7062 hect. Populatia este de

frecuentata de 26

tara mosieT, deservita de preot, I dinaret §1 2 paracliserT.

Populatia sa.tulta e de 297

836 suflete, din carT 207 capT de familie. Stin carte 103 si 733 nu stia. Sunt Ioz contribuabilT.

Budgetul comuner este de

capT de familie, san 1307 su-

3702 leT si 85 bapT la veniturr

flete, din carl 664 barbatI

si de 3671 ler si 50 banT la

653 femeT ; 537 casAtoriti si 770 necasatoritl ; 172 stin carte-§i

cheltuell. SatenT improprietaritI

1148 nu stia. Animale sunt : si cal, 4 asinT, 1337 vite cornute, 1797 or, 2 capre ì 569 limatorT..

dupa legea din 1864, 78 si din 1878 sunt 70; neimproprietaritl

sunt 36. Sunt 5 debite de tutun i 5 circiumY. Vite cornute : 1034 (bo1419, 52

vacI 390, taurr 13, viter 212); car 502, of 2018 si rimdtorT 314. In comunA sunt 3 morT de vaporT. DrumurT : la Cioara-Doicestr,

spre N.-E., t kil.; la BrAila, spre N., pe soseaua judeteand Ialomita, 62 kil.; la Slobozia, din jud. Ialomita, spre S.-E.; la coprin muna Rosiori, spre proprietatea locuitorilor i 6.tunul VinAtoriT, ir kil.; la Td-

tarul spre N.-V. 8 kil.; la gara Ciresul, pe la cantonul 29. In comunA sunt 2 strade neIntre com. Cioara-Radu-Vocld si TAtarul s'a plantat o pAdure de salcimr, in intindere de 400 pogoane. Aceastd comuna este infiin-

Biserica este cldditä de s'atenT

la 1854; e acum deservitd de

304 padure, 73 finete, 600 izlaz si 460 sterp. Propriet41 mal insemnate sunt : Cotul-Cioarer (a statulur) i Bilhacul. Terenul e ses i foarte mocirlos. Agric11tura insA se face pe o scard in-

cornute, 490 car, 2 asinf, 2020 oT, 4 capre i 320 rimdtorr. Suprafata vetrer este de 48

porumb si orz. Sunt 6 selle

hect., cu : 120 case; 5 circiumr ; 2

morr de abur.

Cioara-Radu-Vodä, mofie, jucl. BrAila. Impreund cu mosia Lacul-

Taarulur, apartine com. CioaraRadu-VodA si com. TAtarul. E proprietatea statulur. Are supra-

fata de 9000 hect.

de Cioara vine de la proprie-

89202 leT anual.

din Bucuresti a cdrer proprietate a devenit mosia. La 1821 a fost invadatd de Turcr, lar cuitorir ati fugit in jud. Muscel. DupA o lund de la plecarea Turcilor, s'ati intors in sat, care

nu suferise niel o striciciune.

Venitul :

Vite sunt: 650 bol, 420 vacT, 246 viter, 6 bivolT, 200 cal, 254 epe, 50 minjr, 4400 or, 6 capre, 6 asinT si 200 porcr. StupT

sunt 70.

de pe mosia Lisa. Curge tare

338 case.

aceastá mosie si comuna \fina-

MeseriasT sunt: 5 lemnarT, 2 cizmarT si t fierar.

tori.

setti si Steful. Populatiunea so e de 1350 locuitorT. Locuesc in

Comuna are 247

Cioarei (Cotul-), com. rur.,

tuatd pe malul drept al riulur BuzdO, la esirea sa din judet si la distantA de Buzar' de

lasT nume, pe muchea capului vAer Cioara, la 62 kil. spre S. de orasul Brdila. Acest sat s'a infiintat la 1835, sub numele de Cioara-kach-Vodd, iar mar inainte purta. numele de Cioara,

Brdila si linia feratl, avInd In apropiere gara Cilibia, unde se desface si se incarca mar toate productiunile sale.

nele: Bilhacul, Cotul-Cioarei, Ro-

Ghica-Vocla in trecerea de la Bucuresti la Iasi, in drumul sdti,

Brdila, la Se-E. comuner cu ace-

situate: 4 la Movila-Stefulur si 2 pe Lunca-NohaiuluT. COI de ccmunicatie are : soseaua BuzAii-

judetul Teleorman, provenind parte din izvoare, parte din scursorile bdltir

plasa Cimpulur, jud. Buzdti, si-

Cioara-Radu-Vociä, sat, judetul

tinsd, cultivindu-se mar cu seamA

Comuna e formatA din cAtu-

Cioara-Ro§ie,

Se mal aminteste cä Grigorie-

a dormit in aceastd comuna, in noaptea de 15 Septembre 1822.

Buzaul. Suprafata el este de 7495 hect., din care 6058 arabile,

preot, 2 cintdretr si I paracliser. Populatia satulur este 187 capT de familie, sati 756 locuitorT, din carT 397 barbatI, 359 femer, 307 cdsAtoritT si 449 necdsdtoritr. Stití carte 192, flt1 stia 654. Vite sunt : 901 vite marT

tata cam de pe la 1770. Numele

tara mosieT, iar Radu- Vodd vine dupd numele mdndstirer

CLOARE1 (COTLI-)

410

CIOAR-1-RADU-VODA.

kil. Limitele sale sunt : La N. apa riulur BuzAul, incepind de la Piatra-din-Grind, comuna Cilibia, pAnd in hotarul mosier Vizireni (jud. Brdila) in matca vechie a riuluT Buzdul ; la E., se 31

contribua-

din cae

12 comerciant1 Rominr si i strdin. Slabilimenbilf,

te sunt 12. Budgetul comuner este de ler 4184 31. Comuna are o scoalO, in clt. Cotul-Cioarer, frecuentatO de 54

elevT si 2 eleve. Carte stiO 39 locuitorT. Sunt 2 bisericr, in eltunele Cotul-CioareT i Bilhacul,

deservite de 2 preori, 2 cintl-

lasd in jos pe hotarul mosier

retT si r paracliser. Catedrala

Vizireni, pdnd in apa Strimba; la S., merge pe apa Strimba, pdnd in hotarul mosier MovilaOiT ; la V., urc5. in sus pe ho-

e cea cu hramul Adormirei.

cest sat se desparte- de CioaraDoicestI numar prin valea Cioara. Are o scoalO rle bdetr pentru ambele sate, InfiintatA' la

tarul mosier Movila-Oil, pAnd la

Ciorani. atunul Rosetti este

Piatra din drumul BrOiler, o la pe hotarul mosier Cilibia, trece

format de 200 insurAteT, impro -

1837; e intretinutO de stat si frecuen tata de 76 elevr.

murilor si ajunge apoT la Piatra-

dupd nutnele Moviler-CioareT. A-

pe la Piatra din rdspintia drudin-Grind, din marginea riulur

Circiumr sunt 9. Comuna e noul si era reprezentatA la inceput prin satul prietAritr aci in anul 1883. Numete i s'a dat dupl acel al aposatuluT bdrbat politic, C. A. Rosetti.

(JOARET (COTUL-)

Cioarei (Cotul-), (Balteni, Cio- Cioarei (V alea-),vale, continuare rani, Pojoresti), ditun de resedin Valea-LupeT, com. Barcea, dinta, al com. CotulCioarel, jud. Buzad, Cu 740 locuitorT si 203

jud. Tecuciti ; merge spre S. pana

case.

la Calmatuiul.

Cioarei (Cotul-), (Balteni, Ciorani), mofie a statuld, pendinte de EpiScopie, In com. CotulCioareT, jud. Buzan. Are 5457 dat, in hect., din care to6o 1883, insurateilor din com. Ro-

setti. Aceasta mosie a fost in vechime a Grecenilor. Vistierul

Draghici Greceanu a vinduto in 1741, Maia 24, Episcopului Metodie i

CIOBA NUL

411

in urna a ramas

EpiscopieT, care a incorporat-o cu mosia Gavanesti.

CioareI (Cotul-), pda'ure a statuluT, pe mo si a Cotul-CioareT, jud.

Buzar', facind un corp cu coturile Gavanesti, de pe mosia Pri-

In drumul ce duce din Ivesti CioareI(Välceaua-),vacea, in pl. Calmatuiul, jud. Teleorman, filtre comunele Cringeni i Basesti. Este o ramificatiune a Vael-CálmatuiuluT. Pe timpurT ploioase la topirea zapeziT, se formeaza un

pirlias, care se varsa in Calmatuiul, in dreptul comunei Cringeni. Inceputul acestei valcele este aproape de catunul Gimelele, comuna Poiana, din judetul Olt.

neze in aceste cimpit ale DobrogeT.

Ciobanisa, sat, Injud Constanta, pl. Mangalia, catunul comuneT Agemler, situat in partea de V. a plaseT si cea centrald a com., fiind unit cu catunul de resedinta

Ageruler. Este situat in valea Canara-Dere, fiind inchis la N. de dealul Ciobanisa-Bair; la V. de dealul Arabi-Iuc-Bair ; la S.-

V. de dealul Chedreanul. Are o suprafata de 300 hect., dintre care 2 hect. sunt ocupate numal de vatra satuluT, de gradinT de cele 10 case. Populatiunea, in intregime turceasca, este de 20 familiT, Cu 62 suflete. Drumuri

Ciotea, deal. (V. Podul-Lat, deal, com. Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti).

comunale duc la satele invecinate: Osmancea, Casicci, Sofular, Besoul, Copadin, mer-

gind In toate directiunile si in-

Cioatelor (Dealul-), deal, comuna Plesesti, jud. Suceava.

tretaindu-se cu alte drumurT comunale.

Cioata, deal, numit ast-fel dela

Ciobanisa-Bair, deal, in jud.

lit, Banita, Steful si Cilibia.

cioatele (raclacinele) ce se afla

Constanta, plasa Mangalia, pe teritoriul comuneT rurale, Agem-

Cioarel-Gäväne§t1 (Cotul

pe el, ramase dela taerea padure!. Se tntinde in partea de N. a satuluf Raduesti, comuna

S.-E., in forma de arc de cerc, printre valle Canara-Dere si Arabi-Alciala O. se intinde pana

viti. Are 433 hect., mare parte crivina. Este impartita cantoanele Cioara,

in

(Vez! Gavanesti - CotulCioarei, jud. Buzati). tnofie.

Chetrestl, pl. Stemnicul, judetul Vasluiti.

la Nordul satelor Agemler i Cío-

Cioarei (Dealul-), deal, in partea de N.-V. a com. Botesti, pl. Crasna, jud. Mari, paralel cu DealulGuguluT.

ler. Merge de la N.-E. catre

meana ; face parte din com. rur.

banisa. E situat in partea de V. a plaseT i cea nordica a com.

Martalogi-CiobanT. (V. a. nume).

E acoperita cu verdeata si se-

Ciobani, sat, jud. Arges, pl. Cot-

manaturr.

Cioarei (Dealul-), deal, in par-

Ciobanilor (Movila.),

tea de E. a comuneT MoiT, din plasa Jiul, judetul Gorj. Incepe

In plasa i j ud. Tulcea, pe teritoriul comuneT rurale Agi-Ghiol

Ciobanisa-Dere, vale, in jud.

de la N., din hotarul comund

si pe a/ catunului Sabandgea,

teritoriul comuna' rurale Cudiuc-

Rovinari, merge spre S. si se

situata filtre dealurile Pietrosul si Dealul- cu -PomT, in partea sudica a pIdsei si cea de mijloc a comunel, la 4 kil. spre N.-V4

Biulbiul, situata in partea esti-

de satul Sabandgea, d'asupra

dreptindu-se spre N., cu o directie de la N.-V. catre S.-E. Se deschide In valea Canara-

terminb, la extremitatea satuluT. Pe dinsul nu se afla niel o plantatie. Acest deal se ramifica din Dealul-luT-Bran, pendinte de comuna Pesteana-d.-s.

CioareI, (Mägura-), mligureI, la Nord-Vestul comund Adamesti, jud. Teleorman.

vAeT Cazangea, linga Drumul-Pa-

dure!. Este de natura stincoasa. S'a numit asa, pentru ca ad isT fáceati colibe ciobanif ardelenT, cind II! aduceati oiIe sa. ier-

Constanta, plasa Medjidia, pe

ca a papel' si cea meridionall a comuna. Se desface din dealul

Bair-Biulbiul-Chiuciuc,

in-

Dere.

Ciobanul, ettnpie, in com. rur.

412

CI013ANUL

Orevita, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Ciobanul, deal, pl. Siretul-d.-s., jud. Bacd.d, pe teritoriul com.

CIOBANOAIA

Ciobanului (PIrIul-), phin, izvoreste de sub dealul StrahotinuluI, trece prin Iacobeni-VechI, com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Botosani, si se varsd. in Jijia.

Pietrosul

i Recea, de pe

teri-

toriul com. Vdculesti, pl. Cosula, jud. Dorohoiti, prin care trece piriul cu asemenea nu. mire.

Buhociul.

CiobanuMI (Teiul-), loc izolat, Ciobanul,pisc, com. Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Ciobanul, pod, in jud. Vlasca, peste Valea-MilcovuluI, la Rusiluf-Asan.

Ciobanul, välcea, plasa Siul-d.-s., jud. Olt. Se formeazd pe teritoriul de V. al comunei Bärcdnesti , nog.

apoi se varsd

in

Imi-

Ciobalaul, iaz, in suprafatd

ca

jud. Buzda, cu o pozitie foarte fru-

de 12 hect., pe teritoriul satu-

moasä, in com. Laposul, in marginea platouluI Poiana-DoamneI. Ad, spune traditia, ar fi fost

luí

spinzurat de Turd, un cioban

Ciobalaia.

com.

aseme.

nea numire, pl. Cosula, jud. Dorohoid. E format de pleul

al Doamnel Neaga.

Ciobanuluri (Valea-), vale,

in

pl. Borcea, teritoriul comunelor Clocänesti - SirbI si CiocdnestiMdrginenr, jud. Ialomita.

CiobäneluluI (Drumul-), drum, la S.-E. mo.sieI Lisa. Porneste din spre Dunäre si merge pana la gura vder numità BulgAnoaia,

la N. com. Vindtori, jud. Teleorman.

Ciobanulu (Valea-), vale, coCiobanului (Crucea-), loc izolat, in com. Mdgura, jud. Buzda, acind tot de o datd hotar

muna Golesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Ciobanului (Valea-), vale, udd

despre com. Gräjdana.

centrul com. Dobroteasa, pl.

CiobanuluI (Gira-), girld,

in

Oltul-d.-s., jud. Olt, si se varsà

pl. si jud. Tulcea, pe teritoriul

In gira Cungrea-Mare, tot in

comunelor rur. MalcocI i BesTepe. Se desface din bratul Sulina, de la mila No. 41, de lingd satul Iolganul ; se intinde spre

com. Dobroteasa.

E., bräzdind partea nordicá a pläsef si a comunelor. Ambele sale malurI sunt acoperite Cu

Ciobanului(Valceaua-),vdIcea, trece prin com. Salda, din pl. jud. Teleorman, venind din spre com. Caravaneti, de la N. spre E.

cite cloud rindurI de sdlciI. Dupd

9 kil. de curs se aruncd iar in bratul Sulina, la mila. No. 34, lingd pescäria Cu acelasI mane.

Särdti, cat. Chiuhoiul.

Ciobanului (Pescara-), pescarie, in pl. si jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Bes-Tepe, situatd in partea nordicd a pldseI si a comuneT, pe malul sting al bratuluI Sulina, intre muele

tuluI Prisdcani, com. Prisdcani, pl.

Branistea, jud. Iasi. E cea

Este formatd din vdrsdrile riuluI

Ciobänita, sau Pietrosul,phig, mic afluent al SomuzuluT-Mic, com. Liteni, jud. Suceaval

Ciobänoaia, catun, al com. Lipia, jud. Buzda, situat pe valea Cioludnoaia. Are 139 locuitorI i 28 case. CiobAnoaia, subdivizie a ciitzmudin comuna Valeabui TeanculuT, jud. Buzdd, situat pe valea Ciobänoaia.

Jijiea. Peste aceastä baltd Ciobänoaia, vechifi schit deiemn,

trece drumul de comunicatie intre satele Prisdcani si Costuleni.

pe valea Ciobdnoaia, jud. Buzda. InscriptiI n'are. Traditia

Ciobälaia, phia, incepdtor de

35, la locul unde

gira cu acelasI nume, se varsd in Dunäre.

Ciobälaia, vale, intre dealurile

si

Ciobäne§ti, loc de flnete, siluat in com. rur. Mioveni, pl. RiulDoamnd, jid. Muscel.

se aft' un pod mare, pe care

pe Horldceni, com. Vdculesti, pl. Cosula, jud. Dorohoiti. Formeazd iazul Ciobdldul, si se varsä. in Strahova.

No. 34

pl. Mijlocul, jud. \alma.

Ciobarciul, baltd, in cimpia samai mare dintre bäliIe comuneI.

Ciobanului (MormIntul-), loc izolat, in jud. Buzai, comuna

Ciobäne§ti, sat, comuna Gdnesti,

atribue o vechime de peste 400 de anI, addugind tot de o data cA monahiI de aci s'ar fi retras In munte i ar fi pus fundamentul schitului

servd ca bisericd de mir. Ciobänoaia, deal, in jud. BuzAti,

comuna Lipia, cat. Ciobanoala. E acoperit cu vir mo$nene$M.

CIOCADIA

413

CIOSXN0AIA

curge de la V. spre E. 0. se

servind pentru circulatie spre

varsa de-a dreaptaBistriteT, dupa

Ia$1; lingl pod se afla o &-

ce se incarca pu ptriia$ul Cris-

duma.

Ciobänoaia, vale, filtre comunele Lipia i Valea-TeanculuT, jud. Buzail ; incepe din Fundul-

Cioboata, sati Cibota, vale, jud.

Leurder i merge, deschizindu-se din ce in ce, pana da in $es. Malurile eT sunt acoperite cu vil.

Bacati, plasa Bistrita-d.-s., com. Blagesti, ce se confunda. cu $esul BistriteT.

Ciobinu§ul,satiCiubänu§ul,sat,

Ciobota, moviM, in jud. Buzati, com. Caragelele, pe mo$ia Tu-

pl. MunteluT, coro. Brusturoasa, jud. BacAti, situat pe malul drept

al Trotu$uluI, linga confluenta sa cu pirtul Ciobanupl. Inainte de noua impartire administrativa. Oxea parte din comuna Co-

mane$ti. Are o populatiune de 37 capI de familie, Cu 95 suflete.

Ciobanu§ul,piidure, pl. Mu nteluI,

jud. Bacati, de pe teritoriul co-

Vite sunt: 43 vite marI cor-

toiul.

guiatul.

Ciobotarului (Virful-), munte, in jud. Buzail, com. Brae$ti, cat.

Pinul, pe mo$ia statuluI Pinul. E acoperita de izlaz.

Ciobotea, sat, jud. Arge$, plassa Pite$ti, pendinte de com. rur. Valea-MaruluT. Are 34 familiT, Cu 209 suflete.

Ciobänu§ul, pirig, pl. MunteluI, com. Brusturoasa, jud, Bacati. lzvoreste din Transilvania; curge

de la V. spre E. pe granita, pe o distanta de 4112 kil. i, dupa ce se incarca cu piriia$ele CArunta, pe stinga, i Mueru$ul, pe dreapta, se varsd, de-a dreapta, in Trotu$ul. Clobea, pise, com. Birse$ti, plasa Ocolul, jud. Vilcea.

io care cu bol, 2 plugurr 3 cArute Cu caT ; lo stupT Cu albine.

Ciocadia, com. rur., plaiul Novaci, jud. Gorj, situata pe ambele malurT ale piriuluI Cioca.dia, la S. comuneT CArpinkul, la o distanta. de 3 E kil. de T.capitala judetulur. Se compune din 2 catune: Ciocadia Huluba. Are o suprafata de 1440 hect., din carl 200 hect. aratura, 6o hect. vie, 120 hect. livezT $1 106o hect. pa$une $i tufari$.

Are o populatie de 331 fasati 835 suflete, din carT

muneT Brusturoasa, proprietatea

d-lul G. N. Ghica.

nute, Io oT, 9 cal $1 7 rimatorr. Locuitorff posea : lo plugurT

Cioboti, :at, face parte din com. rur. Casa-Vechie, pl. Oltul-d.-s.,

298 contribuabilT. Locuitoril posea : 42 plugurT,

jud. Olt.

90 care cu bol, 4 carute cu cal; 150 stupT.

Cioboti, areal, pl. Jiul-d.-mj., comuna DrAnicul, jud. Dolj, inalt

de 25 in.

Cioc (Piscul-luI-), pisc,

Vite sunt: 350 vite marT cornute, 59 caT, 160 or, 6o capre si 210 rimatorT. Budgetul comuner este de leT

in ra-

ionul com. Frince$ti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt.

Cioca-Boca, sat, com. Ipatele, plasa FundurT, jud. VasluiLi, la

N.-E. de satul Ipatele $i la o

1130 la venituti $1 de leT 969 la cheltueli.

Comuna este udatà de apa Ciocadia, de la care $T-a luat numele.

Comunicatia se face prin $oseaua comunala Novaci-Ciocadia $i prin $oseaua T.-Jiul-Ho-

ClobIntiul, vale, judetul Teleorman ; incepe din dreptul

departare de el de aproape 7 kil. E situat parte pe $es $1 parte

din jud. Olt, de pe mo$ia Cotorga. Prin a-

pe coasta despre E. a Dealu-

Comuna are: 4 bisericY, de-

lui-Mare, care-1 desparte de Ipatele.

servite de 2 preotI $1 4 cinta-

comuneT Valeni,

ceasta vale curge i piriul cu acela$T nume, care se 'varsa in rful Ved ea, pe partea dreaptA, la catunul Stirbeti, aproape de punctul numit La-Uidumac.

Cloboata, sati Cibota, pilla, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacati. Izvorepte din Dealul-BalaceanuluT ;

rezul care o atinge la S. retT; o coall, frecuentata de 22 elevl ; 4 morT pe apa; 30 puturT.

Are o suprafata de 72 hect., din cae'. 35 hect. ale locuitorilor, cu o populatiune de 40 fa-

Ciocadia, catun de re$edintä al

milif, sati 200 suflete, improprie-

com. Cu acela$T nume, jun. Gorj.

taritI dupa legea rurala. Prin partea de E. a satuluT, trece piriul Ur$ita, peste _care, In dreptul sat41uI, este un pod,

Are o suprafata. de 1340 hect., cu o popuIatie de 266 familif, sail 630 suflete, din cari 253 contribuabilI.

CIOCADIA

414

Locuitoril posea,: 32 plug-urr, 4 cdrute Cu cal*, 75 care

cu bol. Vite sunt : 238 vite marT cor-

nute, 46 cal', 114 or, 43 capre si 165 rimatorT. Stupr sunt 50. In catun sunt 20 puturr.

Ciocadia, piria,

izvoreste din

muntele Plasala, plaiul Novaci, jud. Gorj. Curge in directie N.S.-E.; primeste pe stinga piraiele : Aninisul i torentele Ciura Fagetul ; pe dreapta toren-

tele : Vadutoaia, Piscul-Corbu-

lur, Ulmetul si arpinisul, care dari nastere la valle cu acelasr nume. Se varsa la com. Bengesti, in riul Gilortul.

emita i cer ; acesta din urma. predominind.

CIOCANUL

Cimpulung, in mijlocul uner livezr, inconjurata de padurr, zu

vederea spre Dragoslavele Ciocani, com. rur., in jud. Tutova, pl. Pereschivul, pe piriul Tutova, la 12 H.. spre V. de Birlad. Este formata dintr'un singur sat, Ciocani, cu cdtunul Movileni. Are 416 locuitorT, din carT 96 contribuabilT, locuind în 116 case.

Comerciul se face de 8 pers oan e.

Budgetul comuner se ridicä la suma de 5526 leT, 97 banT. In com. sunt 3 bisericr. Ciocani, sat, pl. Bistrita-d.-j., com. Fundul-Racaciuni, jud. Bacla, si-

Mateiasul. Din hrisoave, aflam el s'a fon-

dat ,catre inceputul secolulur al XVI-lea, de locuitorii de la Mal,

si s'a dedicat Sf. Nicolae. Arzind, s'a preinoit la anul 160o, facindu-se schit de calugarite, cu hramuf Intrarea-in-Biserica. Arzind a doua clara, s'a repa-

rat la 161o, August lo, i 'a prefacut iar in sc.hit de calugarl.

Posea. 3 hrisoave : unul la Duca-Voevod, cu data de 7185 (1677) Martie 20; altul de

Valea Ciocadier este productiva, populata. i viabila.

bisericä catolica, cladita. in 1704

Mijloacele de trecere peste

sunt 43, cu 130 suflete. Animale

la Alexandru Ipsilante, 1775, Decembrie 20 i al treilea cu data de 1827, Februarie 24. In schitul Ciocanul s'aa

Ciocadia, afarä de vadurT, sunt 2 podurr, unul in comuna Ciocadia si al doilea in Huluba.

sunt: lo cal, 69 vite cornute,

fugiat adesea Rominir din par-

33 porcl si 4 capre.

tea loculur, cind strainir invadati tara.

tuat pe piriul RIcaciuni. Are o

de locuitori. CapT de familie

Ciocanul, sat, Ciocanele, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s., com. Bralostita. Are o po-

pulatiune de 167 suflete, din carT 84 barbatT si 83 femer. Copiir din sat urmeazä la scoala

mixta din satul Bralostita, ce este la 65o0 m. departare. Cu virsta de scoala sunt 36 copir. tiù carte 16 locuitorT.

Ciocanele. deal, la E. comunel Alunul, pl. Oltetul-d.-s., judetul Vilcea.

Ciocanele, mofie particulard, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralostita, satul Ciocanele. Apartine

d-lur N. Saulescu. Pe aceasta mosie este si padure.

face parte din com. rur. Gradinari-Falcoianca,

Intre atine vechr ale acestur schit numaram pe cele 'urmi-

pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situata spre E. de Gradinari, pe

toare : O evanghelie de la f683, un Apostol dela 1684 i Faptele

malul drept al titilar Argesul. Se

Apostofilor, tot de la 1684.

intinde pe o suprafata de 279

Schitul se administreaza de un

hect., avind o populatie de 229

superior. Monahir sunt in mimar de 5, top batrinT si in-

locuitorT.

D-na Paulina Butculescu are Ioo hect. si locuitorir 129 hect. Proprietara si locuitorir cultiva tot terenul.

Numarul vitelor marT e de 214 si al ceIor miel' de 364. Comerciul se face de un cir-

firmr.

Cu intretinerea schitulur, sta-

tul cheltueste anual 1433 la Ciocanul, baltd, in comuna Gorbanesti, pl. Miletinul, judetul Bo-

tosan'.

ciumar.

Satul Ciocanul luat numele de la proprietarul Canili-

Ciocanul, baltd, formata din iz-

Ciocanu, pe mosia cdruia trdiati

voare in vatra satulur Mileanca, com. çu acelasr nume, pl. Prutul-

locuitorir.

d.-j., jud. Dorohoit.

Ciocanele, pcidure, pl. Jiul-d.-s., com. Bralostita, judetul Dolj, in satul Ciocanele, pe mosia Ciocanele. Apartine d-lur N. Sau-

Ciocanul, numire ce poarta comuna i mofia Magureni, din

lescu.- Are o intindere de 30

Ciocanul, schit de calugdrr, ju-

hect. Felul arborilor sunt: fag,

ele sunt de obiceiù incrustate

detul Muscel, ,situat din sus de

in micaschist. Cite odatA, de

plasa Tirgulur, jud. Teleorman.

Ciocanul, munte, din culmea FAgarasulur, judetul Arges, plaiul Lov4tea. In stnul lur se gasesc grenatei

CIOCANUL

416

aseruenea, respindite pe povIrnisul muntelur i duse de apA, se gAsesc in pietrisurr pe marginele citor-va riurr.

CIOCANEASA

esti-PAmintenT, plaiul Nucsoara,

ferata Bucuresti-Ploesti. Comer-

jud, Muscel. Se uneste cu Pi-

cia./ se face de 3 circiumarr.

riul -Tirgulur i formeaza Valea-

NumArul vitelor marl e de 221 §i al celor miel de 161.

Satulur, care se varsa in rtul Bratia, tot pe teritoriul comu-

Ciocanul, virf de deal, judetul

Ciocanari, sat, face parte din

ner Berevoesti-PAmintenr.

pl. Bistrita-d.-j., comuna Fundul-Rdcaciunr, BITA satul cu acelasr nume.

Ciocanul, deal, in comuna MAciuca, plasa Cerna-d.-j., judetul

Ciocanului (Dealul-), deal, judetul Baca, pl. Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul comuna Schitul-Frumoasa.

comuner.

revoesti -PAtnintenr, plaiul Nuc-

Ciocanului (Valea-), vale, izvo reste din raionul comuner Macuca, pl. Cerna-d.-j., jud Vilcea, si se varsa in riul Cerna,

§oara,judetul Muscel, de unde

tot pe teritoriul acester comune,

izvoreste piriul Ciocanul.

pe care o udA in partea de V.

Vilcea.

-

Ciocanul, loc izolat, comuna Be-

Ciocanul, pa-dure, supusA regiproprietate a mosmulul nenilor

com. rur. Maciuca, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 320 locuitorr. Este /a distanta de 2 kil. de satul Oveselul, unde este resedinta

Valea-CiocanuluT curge numar in timpurr ploioase, saU cind se

intindere de 200 hect.

Ciocati, mahala, in com. rur.

Oituzulur.

Ciocanul, phia, j id. Botosani. Izvoreste din iazul Ciocanul, linga

satul Ciornohal, com. Ringhilesti; curge pe mosia Pogoresti, com. ComAndAresti si se varsa

in. iazul Chiscata, de pe mosia GlAvanesti, cora. Epureni, jud. Iasi.

Ciocanui pîrui, izvoreste de pe teritoriul satulur Stolniceni, com.

Epureni, pl. Turia, jud. Iasii se varsA in

Ciocanul, pîrü2, izvoreste din virful Ciocanul, com. Berevo-

prin care curge pirlul Ciocanari.

Ciocanari, vale, pl. Dumbravad.-j., com. Rudari, jud. Dolj.

Cioanari-de-Rudari, mofie a statuluT, pl. Dumbrava-d.-j., co-

Ciocazana, pida, in plaiul Novaci, jud. Gorj. Izvoreste din

muna Rudari, jud. Dolj, arendatä de la 1893-98 Cu 12250

n'unta' Florile-Albe, Baileasa

le! anual.

Rotunda. Curge, trecind la V.

Inainte apartinea mandstirer Brincoveanu. Pe aceastl mosie, ce este data in loturr, sunt cete de mosnenT si se gasesc i pa-

de plaiul Gruiul, despre comuna

Ciocanul, îrîa, jucletul plasa Trotusul, de pe teritoriul com. Hirja; se varsA da dreapta

Ciocklari, vale, pl. Dumbravad.-j., com. Caraula, jud. Dolj,

Dragotesti, pl. Vallo; judetul Mehedinti.

Ciocanul, unul din cele 6 pichete ale judetulur Muscel pentru paza fruntarier, 20 kil, departe de pichetul Podul-Riulur si 3 kil, departe de pichetul Pajera.

d.-j., com. Caraula, jud. Dolj ; curge prin valea CiocAnari.

topete zapada.

Berevoesti-PAmintenT,

plaiul Nucsoara, jud. Muscel, in

Ciocanari, /ida, pl. Dumbrava-

Taposi si se varsd in apa Aninisul.

d urr.

Ciocazana, pirhi, in plaiul Novaci, jud. Gorj. Izvoreste din plaiurile V Aratic i Gruiul, din locul numit Ghiocelul.

Ciocaliul, deal, in com. rurall. Vagiulesti, plasa Vailor, judetul Mehedinti.

Ciocfinari, sed, face parte din com. rur. Poenari-Vtlpestr, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la E. de Vulpesti, pe Valea-SticlArier si la S. de pAdurea. Radu-Voda. Se intinde pe o suprafatA de lo hect ; e proprietatea /ocultofilor, iare o populatiune de 326

locuitorl. Spre E. trece calea

Ciocanari-de -RudarI, ptidure a statulur, pl. Dumbrava-d.-j., com. Rudari, jud. Dolj, in intindere de 13 hect., 3 ara si 12 centiaril. Inainte apartinea manastirer Brincoveanu. Felul arborilor ce se gasesc sunt : fra; Omita sinr, ulmr, cerr si predomineaza.

Ciocinea, movilez', com. Nedelea,

pl. Filipeti, jud. Prahova.

Ciocineasa, vale, in partea_ de V. a comuna Marginen!, plasa jud.. Prahova. Uda com. MArgineni-d.-j.

ClOCANETTL

416

..C1OCANE1

CiocAnei (Dealul - Ciocineilor), sat, jud. Arges, pl. Pite$ti;

Budgetul comunel este de

rial Ciorogirla formeazA o balta mare, numita CiocA.ne$ti.

face parte din com. rur. Mo$oaia.

6476 leT la veniturT $i de 5800

Acest sat este insemnat in

Ciocänelul, ciitun, in judetul R.Sarat, pl. Ora$ul, com. Andreia$1. si-a luat numele de la piriul Ciocanelul, care-I uda prin

mijloc. E a,ezat in partea de E. a comuna, la poalele dealuluT Ciocanelul.

CiocAnelul. (Vezr DAroaia, jud. Vilcea).

Sunt 385 contribuabilf.

lei la cheltueli. In anul

1885

erad 438 contribuabili.

In comuna sunt 3 bisericT ; I Koala mixta ; I moara CU abad ; z ma$inT de treierat Cu aburT; 3 padurl statatoare.

NumArul vitelor marI e de

Ioan, deservite de 2 preotl

de 2068 (32 capre, 507 porcI

3 cintAretr; o $coala mixtà, fre-

cuentata de 7 elevI $1 2 eleve, cu care statul si comuna cheltuesc 1810 leí anual. Aci mal este moard cu aburT ; i ma$ina de treerat cu aburT ; 2 podurT statatoare. Numarul vitelor mal-1 e de 884 $i al celor miel de 1621. Comercial se face de 7 circiumarT. In sat s'ad stabilit 12

Aratura se face cu 155 plague: 142 cu bol $1 13 cu cal. rate: 236 cu bol $1 47 cu cal.

Ciocänelul, pirig, in jud. R.-SArat, pl. Ora$ul, com. Andreia$1

Ciocane§ti, com. rur., in plasa

Ciocine§ti, com. rur., pl.

*Gua-

LocuitoriT ad 283 care $1 ca-

Ocolul, jud. Romanati, formatA numaI din satul cu acela$T nurul $1 Zanoaga $i in apropiere de $oseaua Caracal-Craiova, 15 kil.

Ruiul. Altitudinea terenuluT este

zat pe coasta $1 pe poalele despre

de 140 m. d'asupra nivelulur

S. ale dealuluT Ciocane$ti. Are o populatie de 102 capT de fa-

carT 249 barbatI $1 255 femeT; 25 cAsatoritT $1 248 necAsato-

sea vecinala. Este formata din satele : A-

ritr.

mArir.

Sunt 115 contribuabili. Are o bisericA, cu hramul Sf.

ti-d-

40 MucenicI (1855), deservitä de un preot i doI din taretI. Budge-

ese in 435 case. Se intinde pe o suprafatá de

tul comuneT pe 1886/87 a fost de 1561 leí la veniturl $1 1494

4375 hect. Statul, d-1 Vlad. Ghica, Epitropia bisericeT Amza din

leT la cheltuell.

Bucure$ti i

d-1

1433 Ociare). LocuitoriT cultiva

tot terenul, afarl de 70 hect., carT rAmin sterpe.

mine, sad 484 suflete, din carl 252 bArbatI $1 232 femeT.

Ciocäne§ti, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Hociungi, pe malul sting a piriuluT Puiul,

afluent pe dreapta al piriuluT Poarca. Acest sat formeaza un tot cu satul Hociungi, de care este despArtit numaT prin

riul Puiul. Are

vil'

multe $1

bune.

Sunt 2 circiumI.

G. Cociu ad

3192 hect. $1 locuitoriT 1183, ProprietariT cultiva 1154 hect. (8o ramin sterpe, 525 izlaz $1

Ciocfine§ti, sat, face parte din

spre V. de Caracal, pe valea

de Bucure$ti. Sta in legAturä cu cat. Falcoianca printr'o $o-

tie de 2036 locuitorT, carT

strainT.

com. rur. Valeni, pl. Arge$elul, jud. Muscel. Acest sat este a$e-

Are o populatie de 140 capT de familie, sad 504 suflete, din

tul i Urziceanca ; cu o popula-

Are 2 bisericT, ca hramul A-

me, situat intre com. Radomi-

govul, jud.Ilfov, situad. la N.-V. de Bucure$ti, pe malul drept al riuluT Ciorogirla, 29 kil, departe

le$1-Ciocane$tI, CiocAne$ti, Cre-

vind o populatie de 1412 loc.

bivoli i bivolite) $1. al celor

rat, pl. Ora$ul, com. Andreia$1.

cat. Ciocanelul, $1 se varsa in nul Valea-Larga, dupa un curs de 5 kil.

Suprafata satuluT e de no hect. ; e proprietatea stataluI, a-

dormirea $1. Taerea-capuluI-Sf.-

Se desface din Culmea-Scoru$uluT, i brazdeaza partea de V. a comuneT. E acoperit cu padad $i pa$uni.

Izvore$te din dealul Ciocanelul; uda Estul comuneT ; trece prin

1521.

1375 (213 cal i epe, 616 bol', 470 vacT $i viteT, 43 taurT, 33

$1 1529 00. Dintre locuitorT, 478 sunt plugarT, 21 ají diferite profesiunT.

Ciocanelul, deal, in ¡ud. R.-Sa-

istorie prin victoria ce a repurtat aci Radu de la AfumatI asupra luI Mehemet-Bel, la anul

Ciocane§ti, sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. cu acela$T nume, pl. Znagovul. Este situat la N.-V. de Bucure$ti, pe malul drept al riuluT Ciorogirla $i la E. de pAdurea Cerchezoaia. Adi

CiocAne§ti, cdtun, al com. Trestia, jud. BuzAti ; cu 89 locuitorl $1 15 case.

Ciocane§ti, stafie de dr.- d. jud. Ilfov, plasa Znagovul, cAt. Ciocane$ti, pe linia Chitila - Pi-

testi, pusg in circulatie la 13 Septembrie 1872. Se afla filtre statiile Chitila (13.6 kil.) si Ghergani (12.8 kil.). InAltimea d'asupra niveluluI mal-ir e de 109'1,46.

Venitul acesteI statiI, pe anul 1896, a fost de 640191a, 25 b.

periodul 1883-93 cu suma anuala de 50000 Iet ; Gaunosi, foastä pendinte de manastirea

Tiganr. In sat se aflä: o scoalä de bletI

Radu-VocIA, cu 1000 hect. pa-

Cu un invatator ; o scoala de

mint de cultura si care a fost

fete ; o bisericA, deservita de

arendatA pe acelasI period cu 34050 la.

dol preotI si doI dascalf. Vite sunt: 861 boI, 41 bivolI, 518 caI, 1055 of si 280 porcI.

Sunt 211 locuitorI improprie-

Cioane§ti, 6altd. (VezT Ciocanesti, sat, jud. Ilfov).

Cioane§ti, colina, in com. Trestia, jud. Buzati, ramificatie din Chiciora, acoperita de fineata. Ciocäne§ti, deal, com. Valeni,

pl. Podgoria, jud. Muscel.

Ciocäne§ti, mofie, in com. Trestia, jud. Buzdti ; face parte din

Micheea, si e posedata de locuitorI.

170 familiI, din carI 30 familif

tAritI.

Se compune din satele : Ciocanesti - Marginen!, CiocänestiPamintenI si Gaunosi si din catunele (tirlele): Fundeni, MI-

Cioane§ti -Pärninteni, sat, in

ngstireni si Odaia, avind resedinta primaria si a judecgtorier comunale in satul Ciocanesti -

de resedinta, de care este ala-

Marginen!.

Populatiunea comuna este de 1807 locuitorI, cu 467 capi de

famine, din mil 1795 Romia, 2 Grea, 6 Bulgarr, 2 UngurI O 2 Tura. Sunt 1803 crestia ortodoki, 2 catolicI si 2 mahome-

Ciocfine§ti, pildure, pl. Znagovul, jud. Ilfov, in suprafatA de 1434 hect., proprietatea D-luI

CIOCXNETTI-SIRBÌ

417

CIOCXNE*TI

pl. Borcea, jud. Ialomita, pendinte de com. CiocAnesti- Mar-

ginen Este situat linga satul turat.

Ciocane§ti-airbI, com. rur., in pl. Borcea, ¡ud. Ialomita, situatA intre

comunele Ciocgnesti-Märgined si Vgrasti, la

o distanta de 25 kil. de orasul Calärasi. Teritoriul comuneI se intinde

tana. Din acestia sunt : 485 agricultorl, 2 meseriasI, 18 co-

din Dungre, spre N., pana in zul,

Vlad. Ghica, a statuluI si a Bise-

merciantI, 3 Cu profesiunT libere, 25 muncitorI si 30 servitorr. Stiti

rica Aniza din Bucuresti.

carte 186 persoane, lar 1621

loc ses, avind suprafata de 14900 hect., din care 4000

Ciocäne§ti, surptiturel, in com.

nu stiti. Vite: 1369 bol', 945 cal', 76

rurald, in plasa Borcea, jud.

bivolI, 1746 d si 280 pora. Budgetul comuna in 1887 1888 avea 6102 leI la veniturI si 8286 Id la cheltuell.

Ialomita, situata 'filtre comu-

Instructiunea se predg la 121

nele Ciocanesti-SirbI si Rasa, la

bletl si 60 fete, in treI scolI;

o distanta de 24 kil. de orasul

una de bletI, una de fete si

Calgrasi,

Teritoriul comuna are o suprafata de 7000 hect. si se intinde din DunAre spre N. pana

una mixta, de doT invatAtorI si o invatatoare. In comuna sunt doug bisericT, deservite de doa preotI si

la com. Mihaiti-Viteazul, coprin-

patru dascalI.

Bajesti, pl. Mutile, jud. Muscel.

Ciocfine§ti-Märginenl, colnund

zind parte bAltis in lunca Dutiara, parte clmp ves. De aceasta comuna tin doug mosiI, carI sunt proprietatI ale statuld: Ciocanesti - Margineni, foasta pendinte de manastirea MArgineni,

cu 600o hect., din carT 2000 hect. baltis, 500 hect. izlaz si 3500 hect. pamint de cultura si care a fost arendatg pe 58086. Mareta Dicfionar Geografic. Va. H.

Ciocäne§ti - Märginenï, sat, in pl. Borcea, jud. Ialomita, pendinte de comuna cu acelasT nu-

me. Este situat pe malul sting al bratuluT Botul, lingl satul Ciocanesti - SirbI, de care este lipit spre V. Spre E. este lipit de satul Ciocanesti-Pamintea. Populatiunea satuld este de

teritorluI comuna Mihaiù-Vitea-

coprinzind parte loc bah

tos in lunca DunäreT si parte

hect. baltis, t000 hect. izlaz si 9900 hect. pamint de cultura. Mosia poartä numele de Ciocanesti-Mihaiti-Vo da, proprietate

a statuld, foastA pendinte de mangstirea Mihait-Voda din Bucuresti. Pe periodul 1883

1893 a fost arendatg cu suma de 135000 lel. Pe aceastg mosie este si comuna Mihaiti-Viteazul.

Comuna se compune dintr'un singur sat, situat pe tarmul

sting al bratuld Cacina si spre V. de satul Ciocanesti-Marginea, de care este lipit. Populatiunea comuna este de 338 capI de familie, Cu 1437 suflete, sal-1 720 barbatI si 717

femeI, din carI 1419 Romid, 8 GrecI, 7 UngurI si 3 TurcI;

1427 crestia, 7 catad si

3

mahometanI ; 355 agricultorI, 53

418

CIOCEA

CIOCHINA

7 meseria$T, 21 comerciantl, 6 cu

la E. Cu hotarul mo$ieT Mirosi

fost trecut la plasa Teleorma-

profesiunI libere, 24 muncitorl si io servitorT. tiú carte 137 persoane. Vite sunt : 669 cal, 451 boT, 2735 oT, to capre, 251 bivolI

cu Valea-TecuciuluT. Populatiunea este de 261 capI de familie, 8aa 1477 suflete, din carT 290 contribuabilT. Intinderea cornunei, cu

nuluT,

si 377 por&

aflate pe dinsa, este de aproape

Budgetul comuneT in 1887

800 hect. In catunul Ciocesti

1888 era la veniturT de 4661 leT si la cheltuelT de 5452 la

sunt arara de mosnenT, 49 locuitorl improprietaritT pe 224 hect. Proprietar principal este fami-

Sunt 2 sea', una de bletT, Cu 74 elevI si una de fete, cu

57 eleve; o biserica, deservitä de I preot si 2 dascalT. AicT se %in 2 hilciurT, unul

lia raposatuluT Nicolae Butculescu, care posea 400 hect. arabile, 20 hect. padure si un hect. vie ;

iar restul de 200 hect. a-

la 8 Septembrie i altul la Du-

partine mosnenilor.

mineca-Floriilor.

Solul este mediocru pentru agricultura; mare parte este nisipos, mal cu osebire cel din

Prin comuna trece calea ju deteana Slobozia-Urziceni.

Valea-CotmeneT.

Ciocea, moviM, jud. Braila, la 3 kil. spre N. de satul Strlmbul.

Vite sunt : 2367 capete, dintre carI : 569 boT i vacI, 113 caT, 1410 oT i capre si 275

astazT. Satul Mindra s'a format

maT in una. Ciocheni, mahala, in com.

puluT, jud. Ialomita, pe teritoriul comuneT Moldoveni. Este proprietate a statuluT. Are o su-

prafata de 6o hect. Esente stejar, ulm si plop. Cioceni, sat, face parte din com. rur. Tom$ani, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Cioce§ti, sat, jud. Arge$, pl. 01tulur, pendinte de comuna rural Barbatesti ; are 40 locuitorI.

Are o scoalä, cu un invatItor, frecuentata de 15 elevI ; 2 bisericT, una in catunul Ciocesti $i alta In Mindra. Cea din Cio-

cesti este deservita de 2 preotl si 2 cintaretl. Localul primariel este sub acelasT acoperamtnt cu scoala. Ca stabilimente industriale are un atelier pentru fringhir, o piuä pentru abale o moara Cu aburT. Budgetul comuneT este de leT 2525 la veniturT si de lel 2505, banI 73 la cheltuelT. Comuna Ciocesti-Mindra este

strabatuta de la N. spre S. de

Cioce§ti-Mindra, com. rur., in pl. TeleormanuluT, jud. Teleorman, la N.-E. pla$eT, pe valea Cotmenei, la 84 kil. de T.-MIgurele. Are dota sate: Mindra,

situat parte pe deal, parte pe valea Cima, spre N.; satul de resedinta, Cioce$ti, care se afla numaT pe deal.

Se invecine$te la N. cu comuna Malul, la S. cu comuna Birla, la V. cu riul Cotmeana,

soseaua judeteana. Rosiori-Urlueni. Cu comuna Malul i cu catunul Podisorul se leagI prin sosele vecinale. Satul Ciocesti este foarte vechia. El se vede trecut in cata-

rur.

Merti-din-Fata, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Ciochina, com. rur., in pl.

Ia-

lomita-Balta, jud. Ialomita,

si-

tuat5. pe partea stingl a rTuluT Ialomita, filtre comunele Ca-

zane$ti si Andrasesti, la o distanta de 51 kil. de ora$ul Calarasi, capitala judetuluT. Teritoriul comuneT este proprietate particulara si coprinde 3500 hect., din carT 175 hect.

padure, 8o hect. baltis si restul loc pentru cultura. Sunt improprietaritT pe mo$ie 91 locuitorT.

Se compune dintr'un singur

porcI.

Cioceanca, pa-dure, In pl. am-

din care face parte $i

sat, situat pe malul sting al

Populatiunea comuneT este de 238 capT de familie, sad de 979 locuitorT (502 barbati 477 femel), din carT 971 RominT, 2 Gred si 6 BulgarT. Sunt 973 cre$tinl $i 6 catolicT; 261 agricultorT, 7 meseriasT, IO comerciantI, to de profesiune libera, 13 muncitorT si 37 servitorT. titi carte 156 persoane;

nu stia 823. Vite : 415 caI, 708 boI, 2363 55 capre, 28 bivolT, 5 asasinT si 1120 porcT. oT,

Budgetul comuneT in 1887 1888 era la veniturr de 7230 leI, $i la cheltuel1 de 6062 leT. Sunt 2 scoli, una de baetT, frecuentata de 66 elevr, l avind

un invdtdtor retribuit de stat

grafia satelor si a cetelor de mo$tenl, intocmitä la jumatatea seco-

comuna., si una de fete, frecuen-

luluT al XVIII-lea. Facea parte din judetul Teleorman, pl. Cotmena*. La modificarea administrativa. a judetelor, in 1836, a

vatatoare, retribuita de comuna.

tata. de 59 eleve si avind o inLocalul este construit de com.

Ciochina, iaz, pe teritoriul sa-

419

CI0CFIINA

tului Oneti, com.

ipotele, pl.

Bahluiul, jud.

Ciochina, loc izolat, in comuna OMle, jud. Buzati.

Ciochina, trup de mofie, la N.E. m4eT torobaneasa, judetul Teleorman, care se intinde dincolo de jud. Teleorman. Se invecine§te spre V. cu proprietatile locuitorilor din com. toro-

blneasa. Face insa parte din corpul mo0eT Ciochina, din judetul Vla§ca. Locuitorif din to-

robaneasa zic acestur trup de mo§ie La-Ciochina.

Ciochina, sat' gacovita, trup de mofie, nelocuit, pendinte de com. Cacaleti, plasa Marginea,

jud. Vlaca, incorporat in proprietatea Cacaleti. Are o suprafata de 679 hect. loc ses. A fost proprietatea statulur. Apartinea mAnOstirei Sf. Gheorghe. AzI, apartine succesorilor luI Marghiloman.

Ciochina, mdgurci, jud. Vla§ca, situatä pe proprietatea Cacaleti.

Clochindel (Mägura-luI-), turd, la S.-V. comund Bogdana, jud. Teleorman.

CiochinuluI (Izvorul-), izvor, In com. Odaile, jud. Buzaii ; incepe din culmea muntelur Ciochinul i da in Saratelul-B5.1Aneti1or.

Ciochinulul (VIrful-), colind, in com. Odaile, jud. Buzati, pe ho-

tarul säü despre com. Brae§ti. Ciochita, mligurel, in com. Adajud. Teleorman.

Ciocii (Valea-), vale, com. Cacova, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ciocile, com. rur., pl. CalmAtuiu-

muna Diculqti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

spre S., se afla cite-va cruel, urmele vechiului sat, care fiind wzat cam in vale, a cauzat stramutarea com. in locul actual.

jud. Brälla, wzata pe partea de S. a laculuI PlaKul, in departare de 78 kil, de oraul

Ciocile, sat, jud. Braila, la mij-

Braila. Se margine4e la S.-S.-E. cu com. Chichinetul, la N.-N.-E.

E., pe malul despre S. a laculuT Pla§cul, la 78 kilom. spre

cu com. Jugureanul, la N.-E. cu com. Coltea 0 la S. cu jud. Ialomita. Comuna este pe es §i are forma unui trapez regulat. Suprafata er e de 3472

S.-V. de ora§u1 Bräila. Acest sat

hect.

Vatra satuluT e de 50 hect., cu 385 case, 9 circiumr, o brutarie i o moara cu aburr. Are o coala de baetl, intretinuta de stat, frecuentata de

Are o populatie de 328 capI de familie, sag 1468 suflete, din carT 131 contribuabilf. tiü carte 97 persoane ; nu §tiù 1371. Budgetul com, este de 14582

leT, 8o ball la venituri 0 de 14105 leT, 15 banT, la cheltuelT. SätenT improprietaritT dupa

legea din 1864, sunt 235; neimproprietAritT 68. In Ciocile sunt 5 debite 0 io circiumT. Vite marl cornute sunt 2119 (II 14 bol, 967 vacT, 12 tauri,

locul com. Ciocile, in partea de

este infiintat de vr'o ioo de ant 0 s'a numit ast-fel dupa numele movilelor Ciocile ce sunt la Sudul lur.

50 elevl, 0 una de fete, infiintata

la 1875, intretinuta de oilnunA §i frecuentata de 16 eleve. Ambele §colT ag un local propriti

de zid. Biserica este zidita de loc. la 1873 0 e acum deservita de

preot, I cintaret 0 I para-. cliser. Populatiunea satuluT i a

comuneT este de 328 capT de

21 viteT, 5 bivol1) ; cal 946, of 2005, rimatorl 879 i capre 9.

familie, sat' 1468 suflete, din carT 751 barbati 0 717 femeT ;

Comuna are o biserica, dadita intre anil 1875-79 de co-

721 casatoritT 0 747 neasatoritT. tiü carte 97 persoane, nu

muna, Cu ajutorul locuitorilor al proprietarului, G. San-Marin. E deservita de I preot §i 2 etntl,rep'. Are o coa1ä de bletT, infiin-

§tig 1371. Vite sunt : 946 caT, 21 19 vite marT cornute, 2005 oT, 9 capre

tata la 1834, frecuentata de 25 elevI 0 una de fete, infiintata la 1875 0 frecuentata de 7 eleve. Drumuff sunt: la Rwtul, spre N.-V., pe la coada lacului Pla§cul, prin Movilele-Gemene, 16 kil.; la Buzati, prin mo0a Ma-

coveiti, la V.; la cat. Nicolqti (jud. Ialomita) spre S.; la Chichinetul, drept pe la CrucealuI-DraghicT, 3 kil.; la Coltea, spre N.-E., tot drept, pe drumul ChichinetuluT, 7 kil.; la Jugurea-

CiochitäI (Dealul-), deal, in co-

CIOCILE

nul, spre N., pe la Crucea-luTToader, 44 kil.

La o departare de 3-4 kil.

0 876 rimatorI.

La 500 m. in partea de E. a satului se afla armanul arenda§ulur cu o moarä de aburr. Ciocile, mofie, pendinte de com. Ciocile, pl. Calmatuiul, judetul

Braila, proprietatea mo§tenitorilor G. San-Marin; are o intindere de 2650 hect. 0 aduce un venit anual de 40960 ler. CiociIe, movild, la 4112 kil. spre S.-V. de satul Ciocile. La aceasta movill se intilnesc hotarele judetelor Braila, Buzau' qi

CloCILE-GOALE

Ciocile-Goale, deal,in com. rur. Jidostita, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Cioctltani, a'eal, in com. rur. Orevita, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Ciocilteiul, sat, face parte din com. rur. Roesti, pl. Cerna-d.-s.,

jud. Vilcea. Are o populatie de 614 locultorT (305 barbatI si

420

testi, jud. Buzar', situat pe tilalul sting al rtulur Buzati, cu 170

locuitorT si 43 case; are subdivizia Malureni ; in vechime se

CIOCOVENI

Se inttlneste cu vdlcelele ; Mil. coveanul, Purcelul si Fintineaua formeaza valceaua numita Cotenita.

numea Ulmi si Tatulesti. Ciocirlia, deal, pe care sunt plantate viT, situat pe mosia statulur Dorobantul, jud. Teleorman. Aceste vil ají fost date cu emba-

Cioclesti, deal, cu directia S.-E., com. Ditesti, pl. Filipestf, jud. Prahova. Pe dealurr sunt plantate vil, prunr, nucT i mar,

tic locuitorilor din com. Cirligatr,

Cioclovina, deal, in com. Go-

care acum le-aa rescumparat.

vora, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Cioctrlia, lac, jud. Teleorman, la N.-E. com. Basesti, spre hotarul despre mosia Rosiorilor.

Cioclovina, vale. (V. com, tur.

309 femel). Ad i e o biserica, re-

garatá la anul 1845.

Ciocilteilor (Dealul-), a'cal, la E. com. Läpusata, plasa Cernad.-s jud. Vilc.ea.

Ciocirlanilor (Dealul-), munte, in com. Dorna, jud. Suceava.

Ciocirlia, movilä, pe malul sting al riulur Buzaul, cat. Ciocirlia, com. Scurtesti, jud. Buzati.

Menti-din-Jos).

Cioclovina-de-Jos, schit, situat sub creasta dealulur cu acelaT nume, la N. de manastirea, Tis-

mana, jud. Gorj. S'a fondat la 1715, de Stanca Glogoveauu.

Ciocirlia, movild, in jud. Buzati,

Tot la aceasta data s'a fon-

Ciocirlanul, irvor, In jud. Bu-

corn. Scurtesti, cát. Vadul-Pasli,

zaa, comuna Chiojdul ; ese din muntele Pitica i se scurge in

numita. i Movila- de -la-Vadul-

riul Bisca-ChlojduluI.

lor Bascenr. Aceasta movila a

dat si schitul din virful Cioclovind cu ajutorul luí Obedeanu Vel Serdarul. Schitul Cloclovina-d.-j. are calugar, I preot si I cintgret.

PasiT, in locurile date insuratei-

fost exploratä in ab, la loCiocirlanul, loc cu isvoare, pl. Tazläul-d.-s., com. Solontul, jud.

Bacla, de unde izvoreste iasul Cucueti.

Ciocirlesti, sat, in partea de S. a com. Valea-Satulur, pl. Funduri, jud. Vasluiti. E situat pe

cul unde s'ati gasit osemintele unuT militar, ingropat cu calul sal:1 i resturT de armaturr: o sabie, o zea mare si altele, depuse acum in Muzaul de AntichitatT din Bucuresti.

valea dealuluT ce margineste co-

CiocIrlia, munte, in com. Brosteni, jud. Suceava.

muna la V., pe o intindere de 604 hect., din carT i ti hect. sunt padure, iar 58 hect., loc de aratura si vatra, sunt ale

Ciocirlia, piidure, pe mosia Cernatesti, comuna Cernatesti, jud. Buzati. Are 12 hect.

locuitorilor. Are o populatie de 32 familir, saa 157 suflete.

De acest sat mar tin catunele: Golia, Corcodelul si Lunca, a caror intindere i populatie

CiocIrlia,piria, izvoreste din partea de N. a satuluT Girceni, pl. Racova, jud. Vasluiti, de la lo-

cul numit Raciul ; curge spre

este coprinsa in acest sat. Vite sunt : 140 vite marT cor-

S., prin satul Girceni, si se varsa. In PIrrul-StuhuluT.

nute, 40 or, 17 cal' i 9 rimätorI. Locuitorir poseda : 29 plugurr si 24 care cu. bol.

Ciocirlia, vez' lcea, ce se formeaza

Ciocirlia, atun, al comuner Scur-

pe teritoriul com. Coteana, pl. Siul-d.-s., judetul Olt. Strabate comuna de la N. la S.

Ciorxmica, deal, futre com. Valeni j Laicai-Runceasa, pl. Argeselul, judetul Muscel. Acestur

deal if mar zice si Olarul. sali poartä acelasT nume.

Ciocoesti, sat, jud. Dlmbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, cat. com. Colibasi.

Ciocoesti, loc isolat, com. Aninoasa, pl. Riurile, jud. Muscel. Ciocoiul, välcel, comuna Cimagesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se vara. In Cungrea-Mare, pe tarmul sting, tot in corn. Ciomagesti.

Ciocova, pcidure. (V, Timauca, padure, com. Tirnauca, plasa Herta, jud. Dorohoid).

Ciocoveni, sat, face parte

din

CIOCRACUL

CIOFRINGENI-PAMINTENI

421

com. rur. Valea-Dragului, plasa Negoesti, jud. Ilfov. Este situat la V. de Valea-DraguluT, pe ma-

159 suflete, din carT 39 contribuabilf.

Ciofliceni, sat, plasa Znagovul, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Tincabesti. Este situat spre E. de Tincabesti i spre V. de

lul sting al riuluT Sabarul. In

Ciocul, mdguril, situata pe teri-

dreptul satuluT e o mica insulä, formata de rIul Sabarul.

toriul comuneT Alimanesti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt. S'a numit ast-fel fiind-ca. multa vreme a

balta Znagovul.

stat pe virful el o cruce,

798 hect. si locuitorif 127 hect. Statul cultiva. prin arendasif sar numaT 50 hect., iar 748 sunt

Se intinde pe o suprafata de 1107 hect., avind o popidatie de 468 locuitorT.

D-1 I. Niculescu are 850 hect. locuitoriT 257 hect. Proprie-

Ciocul, poianei, plasa Jiul-d.-mj., com. Podan, jud. Dolj.

tarul cultiva 750 hect., 50 sunt sterpe si 50 izlaz. LocuitoriT cul-

Cioculani , deal, in com. rur.

tiva 239 hect., 15 sunt rezervate pentru izlaz i restul este

Menti-din-Jos, plasa Motrul-d.-j.,

a com. Telejna, plasa Mijlocul,

jud. Vasluiü, situat intre doua

torT.

jud. Mehedinti.

Ciofeni, sat, in partea de S.-V.

Are i pod statator;

i ma-

Orla de treerat c i aburr.

Numaru/ vitelor marr e de 267 si al celor miel de 765.

dealurT cu loc deschis.

Are o suprafata cam de 858 hect., din carT : 114 hect. pa-

Ciocracul, numire, ce se mar da cat. Cosmina-d.-s., pl. Teleajenul, jud. Prahova.

tura, finat, iroa ale proprie tateT si 143 hect. ale 'oculto-

Drajna-d.-j., pl. Teleajenul, jud.

pulatiune de 45 familiT, sat1 240 suflete. In sat este o circiuma

Prahova.

si o moara cu aburT. Mosia satuluT Ciofeni este pro-

Ciocracul, deal, la S.

de com. Drajna-d.-s., pl. Telea-

prietate, parte a d-luf Dimitrie Castroianu si parte a razesilor.

jenul, jud. Prahova, avind ca

Vite sunt : 282 vite marT cor-

piscuri maT inalte : Scafele si

nute, 300 of, 14 cal si 20 rt-

Malul-de-Rasuna.

matorT.

si S.-E.

LocuitoriT posea : 36 care

Ciocracul, trup de mofe, a statulul, pendinte de schitul Chela Cotroceni, jud. Prahova, care, pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 5872 leT anual. Aceasta mosie s'a arendat, impreuna cu Valea - Schitulur, Valeni si Valea-SatuluT, afara de partile vIn-

dute de ved,

Cu boT, 32 plugurT, 2 carute Cu caT; 30 stupI.

Cioflanul, atun. (V. Gostavatul, jud. Olt).

Ilfov. (V. Preana-Vechie).

Ciofliceni, nuyie, a statuluT, judetul Ilfov, pendinte de manastirea Gruiul; s'a arendat, impreuna cu Tincabesti, pe periodul 1889-94, cu 9880 leT anual.

Ciofliceni, pddure, a statulur, ¡udetul Ilfov, in intindere de 200 hect. (V. Tincabesti - CioflicenT, padure).

Cioflicul, sati Buhaiul, cdtun, pendinte de com. Naipul, pl. alnistea, jud. Vlasca, situat intre apele Cilnistea i Glavaciocul, proprietatea d-luT Ilie Stan Dorobantu. Suprafata mosieT

este de 527 hect., din care s'a dat la 42 locuitorT 177 hect.

Cioflecul, pirta mic, lingä satul Ciofliceni, plasa Znagovul, jud. Ilfov.

Ciocul, cdtun, in plasa TirguluT, jud. Teleorman, situat pe calca judeteana Turnul-Rosiori-Strim-

Cioflecul. (V. Dridul, movill, pl. Mostistea, jud. Ilfov).

beni, la distanta de 2 kil, de

Ciofle§ti, sat, jud. Arges, plasa Galasesti ; face parte din com.

corn. Scriostea. Tine de com. Cucueti. Are o populatiune de

Ciofliceni, pl. Negoesti, judetul

dure, si 601 hect. loe de culrilor, cu 8 hect. vie. Are o po-

Ciocracul, makala, din comuna

dure. Locuitoril cultiva tot terenul, arä s'a alba locurT pentru finete. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservirá de r preot si 2 clntaretT si o balta. Comerciul se face de 3 circiumarT. Populatia luT e de 493 locui-

vie. Comerciul se fa.ce de 3 circiumarT.

Se Intinde pe o suprafatä de 925 hect., din carT statul are

rur. Rascaeti-Draghineasca.

Cioflicul, pddure, a statuluT, In jud. Vlasca, pe proprietatea cu acelasT nume, pendinte de com. Naipul. Aceasta padure de tufa

are o suprafata de 249 hect.

Ciofringeni -Piminteni (Burlu§i), sat, pe apa Topologuld, jud. Arges, pl. Topologul, pen-

CIONaiNGENI UNGURENI

422

dinte de com. rur. AlimAnestiCiofringenr. Are o populatie de 55 familir. In sat sunt : o bi-

localitate, com. Bunesti, plasa Mijlocul, jud. Fakir*

seria., cu hramul Buna - Vestire, deservita de un preot si

Cioiana, pitiu, izvoreste din sus de cAt. Tunsi, de la Cretesti, com. Ticleni, pl. Jiulur, judetul Gorj ; udA catunele Tusi, Tic-

un cintaret ; o scoalA primará rurall.

leni, RAsina si Pesteana-d.-s.,

CiofrIngeni-Ungurenl, sat, pe riul Topologul, pl. Topologul,

si se vaná in pa, in dreptul com. Pesteana, unde este si 1 pod de

jud. Arges, pendinte de com.

lemn, numit Podul-CioeneT.

sat e o bisericA vechie, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot si I eintaret.

Cioiana, vale, plasa Jiul, judetul Gorj, apartinind la origina. comuneT Ticleni. Are directie N.-S. panä la cAtunul Tunsi, iarA de aci la Ticleni, schimbI

Ciohoranca. Vez! Rangul, pilla, jud. Suceava.

directia, indreptindu - se catre S.-V. si dind in Valea-Jiulur.

Ciohoreni, sat, pe mosia si

Valea isT are numele de la piriul Cioiana, afluent de par-

in com. MiroslAvesti, jud. S u ceava.

Asezat pe ambele tArmurr ale piriulur Rangul. Are o populatie de 217 capT de familie, saa 948 suflete, (479 barbar si 469 femer), din carl 12 izraelitr. Sunt 195 contribuabilr. Vatra satulur ocupa suprafata

de 75 raid si 78 prajinr. Locuitorir improprietaritT dupA legea din 1864 sunt : 45 fruntasT, 51 mijlocasT si 38 pAlmasT, stA-

pinind 337 l'ad si 35 prajinr. Are o bisericA, cu hramul Sf. Niculae, zidita. la 1864 de locuitorr ajutatT de printul Gr. M. Sturdza , deservia de 1 preot si 2 cintaretr. Improprien'Ata la 1864 cu 8 fdlcr si 40 coala din Miroslavesti servA si acestul sat. Drumurile principale sunt : la Muncel (2120 m.), la Verseni (5375 m.), la Cozmesti (2968 m.) si la MiroslAvesti (2060 m.). prkjinT.

Ciohoreni, deal, pe coastele cdruia sta satul Cu actsf nume, jud. Suceava.

Cihorinul, loc. (Vezr cripa.neti,

Ciolanul, schit de ciflugdrt, fa jud. Buzar', com. TisAul, clt. Halesul, cu 70 monahr, fost fondat de Doan-ina Neaga, cam pe la 1590, dar nu mult dupl aceea, din cauza invaziunilor, a fost parAsit. Pe la inceputul secolulur al

XVIII-lea, niste monahT de la schitul CiobAnoaia, vizitindu-1, gAsesc biserica cu totul ruinata si in interior crescute numal

balarir. ET se decid a ramine

rur. Alimanesti-Ciofringenr. Are

o populatie de 70 familir. In

CIOLANUL

tea .stinga. a Jiulur.

aci, in mijlocul secularelor padurr, ce-1 inconjuraa, ca sa

se poatA deda cu totul une viete sufletestr si ascetice. Reparará dar biserica si in curtid Ciolanul deveni u 1 schit infloritor si avut prin multele donatir ce primea si crescind tot de °data si numgrul monahilor. Vechea biserica, (Sf. Gheorghe), nu le mal fu incApAtoare ;

Cioinagi, ceitun, cu vr'o 8-10 case, in com. Balintesti, plasa Horincea, jud. Covurluia.

Cioinagi, mo§ie particularI, de 325 hect., com. Balintesti, pl. Horincea, jud. Covurluia.

de aceea se simti necesitate al ridica o alta. Episcopul Chesarie, in 1818, o zidi Cu cheltuiala sa, dindu-r hramul S-ti! Apostolr Petru si Pavel. In 1855 Iunie 24, aceasta biserica a ars.

Staritul Ioanichie o reconstrui si in 1862 se termina. Ambele

Cioinagi, piriiaf, pe teritoriul

bisericr sunt inconjurate cu chi-

comuner BAlintesti, pl. Horin-

lir bune si curat intretinute. In apropiere de aceastA mlnAstire, se aflA biserica Cetatuia, situatA pe un deal inalt, imprejurul anda se cunosc ur-

cea, jud. Covurluiti ; se varsA in piriul Chineja.

Ciolacul, piriz7, ce curge prin

jud. Roman, pl. Fundul, com. Bdlusesti si Iucsesti. Izvoreste

la E. de satul Tabdra ; curge de la E. spre V.; udA satul Iucsesti-d.-j. si se varsä in riul Si-

retul, de a stinga, mar spre S. de satul Iucsesti-d.-j. Primeste piriul Balusesti.

Ciolaculuf (Iazul-), iaz, pe cursul Volovatulur, in suprafatA de 31 hect., 51 arir, pe teritoriul satulur AdAsan, comuna AvrAmeni, pl. Baseiul, judetul Dorohola.

mele unid sant, pe care, se zice, O. doamna Neaga l'ar fi fácut ca aparare contra invaziunilor tur-

cestr. Chiar a existat o

ceta-

tue, de aceea a si luat biserica numele de Cetatuia. Ea a fost fondatl de repausatul Iosif Singel, in anul 1859, dinpreunA cu altr pArintr al mAnAstireT. Pe lingl serviciul bisericer si al gospodarier caselor lor monahir mar lucreaza .si alte lu-

crurr de lemnArie, ca : linguri, icoane, etc. Aci se fabricä si re-

numita apá de melisa.

43

CIOLANUL

Ciolanul, deal, in judetul Roman, pl. Fundul, com. Averekrti, spre E.

de satul

Averesti-RazasT.

Este acoperit cu padure seculara. In acest deal sunt cariere de piatra de o /Duna calitate.

CIOLÀNETI-DIN-DEAL

Ciolanului (Linfa-), cdtun, al CioIäneanca, pädure, a statuluT, com. Tisaul, jud. Buzar', Cu 260 pendinte de Ciolanul in com. loc. si 56 case, format de fostil Tisaul, jud. Buzar". Are 595 TiganT a1 schituluT Ciolanul. Are sub-diviziile: Ciolaneanca si Miluiti.

hect., acoperite de stejarT secular, in mijlocul carora e ascuns schitul Ciolanul.

Se mal numeste i Mirsavul.

Ciolanul, lac, pl. Bailesti, com. Catanele, jud. Dolj. Seaca cu desavirsire tri timpul vereT.

in plasa JaloCiolanul, mita-Balta, judetul Ialomita, pe teritoriul comuneT Poiana.

Ciolanulul, (Morile-), mice1 pro- Cioläne§ti, aitun, in com. Maprietate a statuluT, in comuna nAstioara, pl. Zabrautul, jud. Candesti, jud. Buzar', avind 27 Putna. Este situat pe Dealul-luT hect. si 4 morT pe 1.11 BuCiolan, ce face parte din Deazar', zise ale Ciollnenilor, fiindlul-Mare i despartit de com. ca apartineari de schitul Ciolaprin piriul Zabrautul-Mic. nul.

Are o populatiune de 246 suflete, care locuesc in 67 case.

Ciolanului (M until-), serie de Ciolanul, pädure, pl. Bistrita-d.s., jud. Bacati, de pe teritoriul comuneT Beresti.

Ciolanul, vale, j ud. Vlasca, trece

prin com. Ciolanul si se varsa in apa Cilnistea.

Ciolanul-Pangäl, corn. rur., cu 570 loc. cu cat. Petru-Rares, pl. Marginea, jud. Vlasca, proprietatea fratilor Pangal; are suprafata de 24.48 hect. S'a dat la 66 locuitorT supra/ata de 358 hect.

Budgetul comund in 1887 a fost de 2136 leT la veniturT de 1945 leT la cheltuelT.

In comuna sunt 2 bisericT,

coline, ce incepe din com. GrAj- Cioläne§ti-Baldovine§ti,

dana, jud. Buzati, de la Virfula statuluï, in com. CiolanestiPredealulur si se termina in codin-Deal, pl. TeleormanuluT, jud. muna Tisaul in Virful - BraduTeleorman. luT, despartind valea riuliT Buzar' de Valea-NiscovuluT. Ele Ciolane§ti-din-Deal, com. rur., sunt formate mal mult din stincT in pl. TeleormanuIuT, jud. Tecalcaroase, de unde se extrage leorman, situata. pe Valea-Ciinepietre de constructiunT, de var, luT, la distanta de 26 kil; de etc. E acoperita de padurl seRosiori-de-Vede, 70 kil. de recuIare. Cea mal mare inaltime sedinta judetuluT si 47 kil. de la Alexandria. a lor e in com. Grajdina, cat. Miluiti, in punctul ful-CiolanuluT.

numit Vir-

ramficatiile munteluT Ciolanul din

com. Magura, jud. Buzar'.

este de 575 capT de familie, sar"

CiolanuluI (Polana-), poiand, in

2365 suflete, din carr 537 con-

Ciolanului (Vilceaua-), välcea,

ajutorul proprietaruluT; sunt de-

intre mosiile Plopi ì Zimbreasca,

servite de I preot 0 3 dascalf.

din pl. TeleormanuluT, jud. Teleorman. Inceputul el este a-

satenT Brazda -luT-Traian.

mina in Valea-BeoceT.

dure. Pe aceasta mosie sunt improprietaritr 398 locuitorif, pe

Cioläneanca, subdivizie a ceitunula Linia-Ciolanul, din com. Tisaul, jud. Buzar".

de t6 kit., iar de Bucuresti de

lui - Ciolanul), proprietate a

so kil. Prin sat trece o osea, care

schituluT Ciolanul, in com. Tisaul, jud. Buzar', in jurul manastireT. Are ca 30 hect. finete, livede, etc.

Vite sunt : 342 boT i vacT, 20 i capre i 270 porcT.

Suprafata comuneT, cu vatra satului si cu mosiile de pe dinsa,

este de 3800 hect., dintre carT 1827 parnint arabil i 300 pd-

Cioläneanca (Vatra - Schitu-

cal, 650 oT

tribuabilT.

proape de com. Balaci; se ter-

Este departe de Giurgiu de 25 kil., de Stanesti, resedinta plaseT,

duce /a comuna Fangal.

Zimbreasca,

Ciolanesti, Lada, Slavesti, Zlotesti i Tataresti-d.-j. Populatiunea acesteT comune

din care una are hramul Sfintir VoevozT si s'a zidit la 1859 Cu

Comuna este situata la extretnitatea de N. a pläseT in coasta une vilcele numita Valea-VladuluT, pe care se afla un helesteti. Prin padurea acester proprietatl trece drumul vechili numit de

Se invecineste cu comunele Silistea - GumestI,

o intindere de 1673 hect. Padurea, proprietatea statuluT, se numeste de catre locuitorT si Teleormanelul ; oficial e recu-

noscuta sub numele de

Cio-

lanesti-BaldovinestT ; e compusa din : stejarica, cer, artar, frasin, ulm, jugastru, carpen, alun i ten Este padure 136.-

trina si se gaseste printeinsa

424

ClOLÄNE TI-DIN-VALE

CIOLPAN1

de t6o hect., situate pe

arborY pana la 70 centimetri circumferinta. Solul este mal mult

nesti-din-Deal. Este asezata pe enasta vati. Poarta i numirea

t'ata

ses, mediocru pentru agricul-

de Capul-LunciI. Populatiunea comuneT este de 956 suflete, dintxe cari 168 capi de familie. Suprafata comuner, dimpreuna

com. Manastioara. E limitata la N. si E. cu razesiT Fitionesti; la

tura. Numarul vitelor este de 10303 capete, din carT 1522 bol' si vacT,

574 caT, 7706 oT si 501 porci.

Are un local de primarie ; o scoall, frecuentata. de 16 elevi ; 2 biserid, deservite de 2 preoti si 4 dintareti. Aci se tin i 2 bilciuri anuale, la 14 Septembre i la DuminecaTomeT.

Budgetul comund este de leT 12618 banI 63 la veniturl, si leT 10493 la cheltueli.

In aceasta comuna, pe cInd exista vechiul drum al Craiover, cunoscut sub denumirea de Drumul-Olaculd (acum 50 anl),

se afla un relea postal important. Ruinele grajdurilor de cal se vad inca si azi. Drumurile de comunicatiune sunt: la comunele Ciolanestidin-Vale, Zimbreasca, Ciurari, Zlotesti si Gumesti prin cal vecinale. Ia partea despre V., ca

Cu proprietatea statuld

mosia Slävesti - Zlotestf, tot a

hect. padure. Trupurile de padure poartä numirile de Bulgareasca, Cornetul i Teleormanelul ; contin arborT batrini pana la o suta de anT i altiT intre 20-50 ami.

Ciolpani, sat, face parte din com. rur. Tiganesti, plasa Znagovul, jud. Ilfov. Este situat la N. de Bucuresti, filtre lacul TigAne0 padurea Znagovul. Se intinde pe o suprafata de 794 hect.,

este de 2240 hect., la cari se mal adauga i 250

Pe aceastá mosie sunt improprietaritI 136 locuitorT, pe o In-

tindere de 678 hect. In com. e o scoalä frecuentan'. de 12 elevT; o bisericà de-

servita de un preot si un dintäret ; o moara cu aburi. Comuna se leagä cu comuna

cu o populatie de 648 locuitorT.

Din teritoriul satuluT, 400 hect. apartin d-luf I. Popescu, care cultiva 125 hect.; 25 sunt izlaz, 250 padure ; 393 hect. sunt ale locuitorilor. In acest sat se aflä o biserica., Cu hra-

Cu cal. Bel,ciugul si cu com. Ciurari prin

mul Nasterea-MaiceT-Domnului,

sosele vecinale.

taretT, zidita, la anul 1843, de starita mandstireI TigAne0i, cu ajutorul locuitorilor ; o scoala' mixta, frecuentata de 32 elevi

banT 8 la venituri si de leT 3983,

Zidirea, care se arata a fi fost

contribuabili.

banT 34 la cheltuell. Sunt 235

deservita de i preot si 2 cin-

Satul care se numeste astazi

si 4 eleve, cu intretinerea carda statul si comuna cheltuesc

Ciollnesti-din-Vale, a purtat nu-

anual 1980 leI. Localul s'a con-

mele de Capul-Luncii. Ast-fel

struit de judet, in anul 1887.

*11 gasim trecut in catagrafia sa-

Ad i este resedinta primariel. In Ciolpani este / helestert.

solida, este astazI adapostul vitelor si al gunoaielor ; imprejurul er se vad urme de locuinte

un sant care o inconjurd.

S'ati gasit i morminte. Mosia Ciolanesti a fost a m'a-

telor de sub a treia Domnie a

nastireT Baldovinesti. Satul Ciolanesti este unul din cele maT

al XVIII-lea; fácea parte din

vechi ale judetuluI. In catagrafia satelor facutd sub Domnia luI C. Mavrocordat, in secolul trecut, 11 vedem figurind In pl.

Dupa modificarea din 1836 a impartirii judetuluT, a facut

leorman, situata pe Valea-CiineluT, la Sudul comunei

Strloane-d.-s.

toriul eT,

uneI bisericr, unde se spune ca a fost manastirea Baldovinesti.

Ciolänesti-din-Vale, com. rur., In pl. Teleormanuld, jud. Te-

toleanu ; la S. Cu razesiT din

Ciolcäi (Finfina-),fintind, in comuna Satinara, plasa Horezul, jud. Vilcea.

statuluT, care cade tot pe teri-

Budgetul este de leT 4299,

Mijlocul ; dupd anul 1836 a fost trecut In pl. Teleormanului.

V. cu padurea d-lui V. Apos-

i Cu

la 2 kil, de sat, se vad ruinele

si

mosia Cioldnesti, pendinte de

luT C. Mavrocordat, in secolul pl. Mijlocul.

Numdrul vitelor marT e de 239 si al celor raid de 460. stabilit in sat 9 straini. Comerciul se face de 5 drciumarT.

parte din pl. TeleormanuluT, a-

Acest sat s'a format din fa-

l/1d alipit i cdtunul Belciugul, care astazI sine de com. Gardesti. Numirea, ca i resedinta

miliile cläcase ale manastirei Ti-

comuneT, era dupa al catunului Belciugul, pana la 1859.

nite de aiurea.

Ciolänesti, Tisa $i Zabräutul, pddure, jud. Putna, in supra-

ganesti, din argatiI i robiT manastireT si din cite-va familiT veLocuitoriT si-aa facut casele de locuit inteo rariturd de padure.

S'a Infiintat dupa. anul 1800

CIOLPANI

CIOMAGWI

425

si s'a populat mal mult dupá

Este o prelungire a dealurilor:

emanciparea Tiganilor.

Codrul-d.-s.

Ciolpani, a'eal, com. Valea-Lung5., pl. Prahova, jud. Prahova.

Pe acest deal se allä livezI

i

Codrul-d.-j., cu

directia de la V. spre E. Spre platoul de d'asupra are o dum- Ciomagul, vale, in partea de E. bravá de stejarl. a comuna Todireni, pl. Jijia, Acest deal formeazá. limita 'fil-

locuri de culturd.

Ciolpani, iaz, pe mosia statuliff Trusesti, jud. Botosani, in partea de V. a comunei Trusesti, pl. Jijia. Are o suprafaä de hect.

Ciolpani -Tigane§tI, peldure, a statultd, avind o suprafatá de 250 hect., pendinte de com. Tiglnesti, plasa Znagovul. E formad. din 2 trupurI : DespreSchit (15o hect.) si Despre-ZAvoiá (too hect.).

cit a putut sa intretinA apa pe o intindere de citr-va kil.

tre com. Mircesti si Soronesti. Spre E. formeazá un semicerc de la V. la S.-E., de unde ia numirea de Holm. F,xtremitatea de S. a acestui semicerc, se ter-

mina in platoul com. Codlesti. Pe coasta sa de E. se allá. satul

jud. Botosani.

Ciomagul, valcea, izvoreste din dealul cu acelasI nume, com. Birzesti, jud. Muscel, si se varsa in valea Birzeasca, in ralonul aceleeasl comune.

Ciomäge§ti, com. rur., jud. Ar-

Ciomagul, pisc, in centrul comuna Birzesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Ciomagul, podi,r, judetul Iasi, prelungire in lat a podisultd

ges, pl. Oltul, la 35 kil. de com. rur. Tigveni, resedinta subprefectureI, si la 15 kil. de Pitesti. Se compune din 4 sate : Bratia, Ciomágesti, Cungrea si Giuclani, avind peste tot 166 fa-

cu 721 suflete. In comuna

Ciolpanul, sätifor, in com. Costia, pl. Bistrita, jud. Neamtu,

Ciorani-RusI, traversind mosia com. Belcesti, din pl. Bahluiul, In directie nord-sudia. Incepe

situat spre margina comund

de la hotarul Hodord, sat din

1341 lel la veniturr si de 1285

Buhusul.

com. Cotnari, pl. Bahluiul, si se intinde pana in sesul Bahluiul,

leI la cheltuelf. Aceastá comuná se aflä. aproape de limita jude-

pe o lungime cam de 2300 m.

telor Arges si Olt.

Unindu-se in partea de S. cu

Dupá o publicatie oficiaI1 (1887), aceastA comunA numárá. 150 contribuabilf, si are un bud-

Ciolpanul, fost schit, in satul cu aceeasl numire, jud. Neamtu, acum bisericá. de mir.

dealul Balhuiul prin o iezdturl vechie, formeazd o vale adincA,

Ciolpanul, vechie numire, a Bechetuld, jud. Dolj.

in care a existat din vechime un iaz. Traditia este ca acel

Ciolpanului (Lacul-), lac,

iaz, format din apa Bahluiului, avea intinderea tie la iezetura,

in

pl. Borcea, com. Gildául, jud. Ialomita.

ce era acutá din pámint amestecat cu linä, din satul Belcesti, pánä din sus de tirgul

pul-Pisculul, plasa Riurile, jud.

HirláuluI, distand aproape de 20 kil., care iezáturä ar fi fost fácutá.

Muscel.

de Stefan-cel-Mare, in scop de

Ciolpäne§ti, parte din com. Ca-

Ciomaga, izvor, in com. Niculesti, cát. PetrAchesti, jud. BuzAti. Incepe din fundul traer Ciomaga si se scurge in riul Slánicul.

Ciomager (Valea- ), cdtun, al com. Mänesti, jud. Buzdti. Are 280 locuitorl si 64 case.

Ciomagul, deal, in jud. 08086. Marele Dictionar Goografic. Vol. V.

a impiedeca, prin strinsura apeI, naválirea barbarilor, aträ vechee resedintä din tirgul HirláuluI.

CA acest iaz a fost pe o intindere destul de mare, se dovedeste din rádicatura lezatureI, ce se aflä i astlii, in marginea despre V. a satuluI

sunt 2 bisericI si o scoalá primará ruralä. Budgetul comund,

pe anul 1882-83, a fost de

get de 1374 ler la veniturf si de 1457 lef la cheltuelr. Prin comuná trece piriul Cungrul-Mare.

Numárul vitelor era in anul 1887 de 304 capete vite mari (290 bol si vacI, 14 cal') si de 536 vite marunte (406 oT, 30

capre §i 100 !l'Atoe°.

Ciornäge§ti, com. rur., pl.

01-

tul-d.-s., jud. Olt, compusl din 7 cátune: Rádutesti, Fedelesoiul, Beculesti, Dogari, BädArdi, Plu-

nesti si Stanuleasa. Este situad., parte pe ambele maluri alepiriuld Cungrea-Mare,

parte pe dealurile Pgunesti Dogari si parte pe pir. LAunele,

Belcesti si care are acum o lun-

la 52 kil, departe de capitala

gime de rnal bine de i kil., in

jud. si la u kil. de resed. plAser. 54

426

CIOMAGESTI

Comuna, de la inceput, a fost

situatA pe acest loc, afarl de cAtunul StAnuleasa, care a fost maT intlit1 asezat pe Valea-Sim-

buruluI si s'a mutat pe ValeaLAnneltif, cind cu facerea soseleT.

Are o populatiune de 1228 locuitorr, in care intrA si 7 famili! de Tigant CapT de familie sunt 300 ; contribuabilf 259; locuesc in 320 case. In comuna sunt 3 bisericr, la Fedelesoia, Beculesti si StAnuleasa, deservite de 2 preotT ;

cea din StAnuleasa nu functioneazA.

LocuitoriT improprietiritI la 1864 sunt: 106 pe mosia Efo-

CIOPIRCENI-DE-JOS

municatie cAt. Dogari cu soseaua comunalA. E brAzdatA de dealurile: PAdure!, SimbureluT, LAuneluI, Stanulesti si GorunuluT, toate cu

directia de la N. spre S., si de

Ciopirceni, mahala, com. Te-

de vAile: Ciocoiul, Balomirul, Ciuta , Fintinele, Sglimboaca,

sila, pl. Pelesul, jud. Prahova.

FAtAciunea - Mare si RitAciuneaMicA, Ruddrimea si Hotarul, etc.

Ciopirceni, tnunte, in partea de

Se mArgineste cu judetul Ar-

mosia d-luT C. Trepteanu §i 2

rosi si Simburesti.

Cionläge0i, sat, Cu 240 10Cuituitorr, jud. Arges, pl. Oltul ; face parte din com. Tur. Cu acelas! nume. AicI este resedinta primArier.

Are o bisericA, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservitA de un preot si un eintAret.

Trepteanu si Zisidis, comuna are vr'o 4350 hect.

Ciomäge§ti, a'eal, in raionul co-

StupT cu albine sunt 50.

Comerciul se face de 4 circiumarT.

Budgetul comuneT este de 2072 le!, 45 banI la veniturr si de 2072 ler, 45 banI la cheltuelT.

osele in aceastA, comunA sunt:

E. a com. Tesila, pl. Pelesul, jud.

Prahova. ServA de pAsune.

pl. Pelesul, jud. Prahova. Curge de la E. spre V., si se varsA

In riul Doftana, pe malul san, tot in raionul com. Tesila.

CiopIrceni (Muntele-), piidure particularl, supusl regimuluT sil-

vic inca din anul 1883, pe mosia Muntele-Ciopirceni, pendinte de com. Tesila, pl. Pelesul, jud. Prahova.

jud. Olt, pe care se cultivA 31 hectare vie.

CioOrceni-de-Jos, com. rur., pl. Cimpul, jud. Prahova. Este si,

CioznAge§ti, proprietate a sta-

tuatA pe malul sting al riuluT Cricovul-SArat, la 38 kil. de-

tuluT, in com. Ciomagesti si MA-

nesti, jud. BuzAti, pendinte de schitul GAvanul ; are 5 hect., pAdure, fineatA si livede.

Ciomärca, munte, l'higa satul Polana- GrintiesuluT, com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

soseaua comunalA care trece prin centrul eT .,i o pune in comunicatie cu comuna Cio -

Ciornirnei (Pirlul-), effluent

mAgWi-de-Arges la N. si Cu

jud. Suceava (2500 metri).

comuna Simburesti la S. si o altà ramirl, care pune In co-

pi-

riuluT Recea, din com. Vascani, jud. Suceava.

muneI CiomAgesti, pl. Oltul-d.-s.,

leT, statul cheltueste anual 1080

carte 39 bArbatI si 2

mare.

Ciopirceni, vale, com. Tesila,

moard de mAcinat. Cu pAdure, izlaz, delimitarea oamenilor si proprietAtile statu14 ale Eforier si ale d-lor C.

le!. .5tiri femeT.

Este acoperlt cu pAdure Are carierT de piatrA.

Mare, Simburul si Llunele, si

pe mosia d-luI I. Zisidis, dindu-li-

de scoall Cu intretinerea scoa-

Ciornirtanul, deal, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Averesti, spre S.-E. de satul Averesti-RAzAsI.

Ciornizga, pi« afluent al

ges si comunele Topana, PA-

coala se frecuentA de 50 copiI, din numArul de 209 In virstA

pl. Berhometele, jud. Dorohoiti. (Vez! Rusi-Ciomirtan).

piscurile: Sglinboaca, FAtAciunea-Mare, BisericeT, Barza, Turiga, Pope!, Rimboaca, etc. Dealurile si piscurile servesc, parte pentru culturl, parte pentru pAsunarea vitelor. E udatd de girlele: Cungrea-

riel, 45 pe mosia statuluT, 50 pe

se in total 709 hect. ET ají 21 cal' si epe, 8o bol', 150 yac!, 30 capre, 600 oT si 50 porcI. Pe riul Cungrea-Mare este o

_

al

omuzulul-Mic, in com. Plesesti,

Ciornirtanul, sat, com. ZAmostia,

parte de capitala judetuluT si la 6 kil. de resed. plIseT.

Populatia sa e de 2061 loc. (1036 bArbatI si 1025 t'eme», din carT: 12 familiI de TiganT, 4 de GrecT si 4 de TurcI.

Cap! de familie sunt 511; contribuabilT 427; case de locuit 545. In comunA e o singurl bisericA, cu urmAtoarea inscriptie: vAceasdi sfintrt bisericii este ziditit din

temelie O Infrumusetatil cum se vede O pe din läuntru O pe din afarK de Dumnead jupineasa Joita Stolniceasa a Duma

CIOPIRTACULUÌ (VIRFUL-) nealui riposatul Stolnicul Tudomche Gusatul si cocon Dumnealor Ion Vel comis tntru' ciustea §i lauda Adormirel egtoarol de Dumnezera i pururea Fecioarel Maria si ?rara N4terea sfintulul loan

Cloplea, sat, pl. Dimbovita, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Dudesti-Cioplea. Este situat futre Bucuresti i Dudesti i in-

Botesitorul, tn zilele Prea Luminatulul Domn Ion Constantin Nicolae Voevod,

semnat in istorie prin bAtAlia ce Racoti cu TransilvAnenii dete la anul 1657 armatel care se revol-

fiind Mitropolit Neofit. Mal 30 anul 1776.

AceastA bisericA s'a reparat In 1873, prin contributiunile locuitorilor ; preoti.

este deservia de 3

Locuitoril, in numAr de 142, improprietArit la anul 1864 pe mi:0a Principelur G. Bibescu, dindu-li-se 1113 hect. Ei al: 204 cal', 1103 bol, 279 vaci, 775

pord, 6972 °I, 36 capre i 27

CIORANCA

427

tase in contra luI Const. Basarab, Domnul TArei-RomineW.

Suprafata totall a satului e de 1405 hect. Proprietarul, d. T. Eftimiu, are 1183 hect. si locuitorii 222 hect. Proprietarul cultiva 493 hect., (470 rAmin sterpe, 220 izlaz). Locuitoril cultivg 150 hect. (50 11min sterpe, 22 sunt rezervate

tul, cu 220 locultori; face parte

din com. rur. Uda-d.-j. Are o bisericA, cu hramul Adormirea,

deservitA de i preot i un cintAret; o coalA primará ruralA.

Cioraca, sat, jud. Arge, pl. Oltul; face parte din com. rur. Valea-Ungureni.

Cioraci, pirlials, jud. BacAii, pl. TazlAul-d.-s.,

de pe leritoriul

com. Buqe0; se scurge in Piriul-CernuluI.

Cioranca, com. rur.,

in plasa Cimpului, jud. Buzln, situatA in

servitA de preotl catolici 5i o

jurul laculuI Glavesul, departe de BuzAá de 21 ki/. Limitele sale sunt : La N., incepind de

la ¡864; a fost frecuentatA in

§coalA particularli (seminar) condusá de 3 profesorl i intretinutA

la Movila-Banului, hotarul merge pe la capul mo§iei Stilpul, pAnA

anul 1892-93 de 141 copii, din

din fondurile bisericeI catolice.

numgrul de 434 in virstä de

Populatia satului e de 399 sufl.

d'A in hotarul moieT Urseasca ClIdArusa ; trece pe la cape-

NumArul vitelor wad e de

tele moPor Costesti,

asinr.

In com, e o moarA de aburi. Scoala dateazA in comunà de

scoalà. Cu intretinerea personalului se cheltuqte anual 1566

lei. Stin carte 30 bárbatl i 7 femer.

Comerciul se exercia de 9 eirciumari.

Budgetul com. este de z0000 leí la venituri i de 800o Id la cheltueli.

Are o osea comunalá, care se desparte in 6 ramurT, adicA: Sbleine-Urziceni, Albesti-UrlatiPloesti, Fulga-Mizil, AdfncataBucuresti si RAdulesti-Bucuresti. Comuna e brAzdatb. de 8 movile, fAcute din timpuri indepAr-

pentru izlaz). Are o bisericA catolicA, de-

243 5 al celor mici de 819.

Comerciul se face de 2 circiumarr 51

hangiii.

Aid se ingropail, mal nainte vreme, cei morti de duma.

atinge hotarul mosidI MArgineanul ; la S., dupl ce a intrat putin in corpul moOei MArgi-

Ciople§ti, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. VAleni. Are io capi de familie; 12 contribuabilI; 60 locuitorI. Sunt 15 vite marl cornute.

neanul, ia pe hotarul mosiei Bugheni, para dA in hotarul MiroO, (a lui N. Vasilescu),

Cioponea, deal, la N.-V. de com. Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-

cea, pe care sunt plantate vil.

tate. La cite-va din ele sé glsese oase de marimi neexistente In prezent i cosciuge de stejar. Se mArginete cu comunele : Adineata, Jilava (jud. Ilfov), SA1Fulga, Ciorani-d.-s. i riul Cricovul-SArat.

Ciopirtaculuf (Virful-), munte, In comuna Boziorul, jud. BuzAii, pe hotarul despre comunele Goi-

dqti i Gura-Teghli.

Gomo-

iasca, Budisteni, Gheräseni Suditi ; la E. din Suditi, se lasI pe hotarul mosid Brebeanca

Ciopone§ti, sat, face parte din com. rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 195 locuitori. Cade la E. comuna si este udat de riul Cerna Valea-Rea i e strdbAtut la V. de dealul Nimoiul.

Ad e o bisericA fondatá la anul 1851.

Cioraca, sat, jud. Argq,, pl. 01-

apoI in hotarul moOei Mirosi (a lul Sf. Nicolati) ; la V., ajunge

de ad in hotarul moOei Vintileanca, pe care merge pana la hotarul moOci Lespezeanca, de unde db.' in hotarul mosid Stilpul §i continuA pe dinsul pAnA in Movila-Banului. Suprafata sa e de 4175 hect., din care 3413 arabile, 187 pAdure, 33

fineatl, 328 izlaz §i 214 sterp. ProprietAti mai insemnate sunt : Movila - Banului, Urseasca san CAldb.rusa, Cioranca i Sal-ata - Bugheni, parte ale statului, parte particulare. Terenul este un vast es arabil,

intrerupt de pupila pAdure, de

428

CIORANCA

apa laculuT Glavesul si izvorul

Ciorani.

Leoteasca. Se cultiva cu deo-

Iasi.

sebire porumb. CE de comunicatie are soseaua Buzati-Urzi-

CIORARI

Vezi Belcesti, sat, jud.

3

CapT de familie sunt ciitun, in com. Pufesti, ,.isita, jud. Putna. Este a-

Ciorani,

ceni prin Cioranca si drumul

pl.

natural : Costesti-Mihailesti prin

sezat pe malul SiretuluT si despartit de Pufesti prin pirlul Caregna.

Movila-BanuluT.

Vite sunt : 517 viter, 7 bivolf,

36

epe,

5

sI 443

boT, 353 vacT, 107 caT, 193

minjT, 160 oT,

porcT. StupT sunt

suflete, care locuesc In

80.

Are o biserica

Comuna e .formata din comunele Bugheni, Cioranca, Limpezisul si Movila-BanuluT. Po-

pulatia sa e de

Are o populatiune de

capre

3

barbatr, 419 femeT), din carT familiT de TiganT.

(464

480

case. parohiala, cu 150

hramul SE Nicolae ; o scoalä mixta, frecuentata de 13 copii, din 116, in virstd de scoala.

980 locuitorT.

274.

In comuna e o singura biserica, fondata la 1873 prin staruinta epitropilor Preotul Nic. Stoenescu, Pirvu Niculae si altir, Cu ajutorul locuitorilor;

e deservita de un preot. LocuitorT improprietaritT, la sunt 115, cind li s'ati dat 559 hect. pe mosia d-luT I. Cretulescu. ET ati: 71 caT, 26 epe, 1864,

454 bol, 158 vacT, 50 bivolf, 8 capre, 781 oT si 340 porcT.

ET locuesc in 245 case. StrainT sunt : 15 Austro-UngarT si 5 BulgarT. MestesugarT sunt : 2

Ciorani,

lemnarr, I fierar si 1 masinist.

Ciorani,

coala dateaza in comuna de la r872. In anul 1892-93 s'a frecuentat de 28 elevT si 3 eleve din numárul de 164 copir in vil.-

1500

sta de scoala. Cu personalul eT se

Sunt 193 contribuabilT. Budgetul comuneT e de leT 3159, banT 5i.

Comuna are o scoall In cat. Movila-BanuluT, frecuentatii de 6o elevl si 6 eleve. titi carte 45

locultorT. Are o biserica in

cat. Movila-Banulul, deservita de 2 preotT, I cintgret si I pa-

racliser, si una in com. Limpezisul.

Circiumr sunt

9.

Aceastd comuna e formata dup a

1831.

PrimiT locuitorT, carT

aa dat nastere satuluT Cioranca, ati fost adusT de Grigorie Costescu, in vara anuluI 1831. Satul Movila - BanuluT s'a format in 1854 de locuitoriT adusI de Matache Pandelescu, avocat si supraveghetor peste mosiile man astireT Vdcaresti. Catunul Bugheni s'a format pe la 1859, iar Lim-

pezisul s'a format acum, din insurateiT improprietaritr in

1882.

Cioranca, cdtun, al comuneT Cioranca, jud. Buza.a, are 200 lo-

cuitorT. Locuesc in

47

Cioranca (Zisuleasa),

case.

mofie, in

com. Cioranca, jud. Buzati. Are 700 hect., din carT 89 padure, restul araturT si putina fineata.

vechie numire a mofief

Cotul-CioareT, jud. Buzati.

mofie, judetul Braila, de hect. ; formeaza partea de

S. a comuneT Gurgueti, proprietatea doamneT Maria Anghel Mavrodin. Ciorani,

vale, judetul Ilfov, care

este o continuare din valea Mostistea, ce incepe cam de prin pl.

Dimbovita, jud. Ilfov. Are o directiune dela N. spre S., avind

cheltueste anual leT ro80. titi carte 36 barbatT si 13 femeT. Comuna, cu pamint arabil si izlaz, are 2525 hect. StupT cu albine sunt 32. Comercitil se exercita de 3 circiumarT.

pe teritoriul com. Obilesti-Vechr,

Budgetul comuneT este de leT la veniturr si de 2793 lei la cheltueli.

pl. Negoesti, o lungime de vr'o 4 kil. Pe aceasta vale trece Apa\Tirata, - care vine din plasa

ce prin comuna. Aceasta osea pune in comunicatie jud. Pra-

Mostistea, si care, de la locul

hoya cu comunele Jilavele, Fier-

unde inträ in aceasta vale, ia numele d.

binti, Moldoveni, etc., din jud. Ialomita. Se margineste cu comuneie:

vale, judetul Ilfov, prin

Ciorani-de-jos, Salciiie, Fulga, Hatcaraul, Draganesti si cä.t. Baraitarul.

Ciorani,

care curge piriul cu nume.

acelasT

2803

oseaua Albesti. Ciorani tre-

podif, in comuna Belcesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

pddure. (Vezr Cotul-CioareT, Gavanesti, jud. Buzan).

Ciorani-Ru§I,

com. rur., plasa Cimpul, jud. Prahova. Este si-

Ciorari,

Ciorani

(Coturile - ),

Ciorani-de-Sus,

(VezT Ciomagul, podis).

sat, pl. Amaradia, com. Stoina, jud. Dolj, situat la 4 kil.

tuata pe malul sting al riuluT Cricovul-Sdrat, pe loc ses, la 37 kil.

spre N. de Stoina, pe malul drept al AmaradieT; cu resedinta pri-

departe de capitala judetulut

marier. Are

si la 5 kil. de resed. plaser. Populatia sa e de 883 loc.

batT si 85

178

379 loc. (201

bar-

femeT). Locuesc in

de case, construite tnai toate

CIORAVI

429

CIORARI

din birne. Copiir din sat urmeazA

la scoala mixtd din satul Stoina

(comuna Stoina), ce este la 2 kil. depOrtare. Stia carte 20 locultorT. Satul este situat pe valea Ciorari.

30 de izvoare situate pe ambele latuff ale 1/del Ciorgni. Curge directiune N.-S. pe o intindere de 2 kil., formind cu apele sale vr'o 5 iazurT (helestae), situate pe teritoriul com. Bozieni.

Populatia comuner este de 435 familiI, Cll 1929 suflete : 999 bArbatT, 964 femer ; 870 c6.-

sätoritr, 974 necAsAtoritT, 85 vAduvI; 185 stiti carte; 5 sunt strAinT.

In comunA sunt 2 bisericr : doran, mofie particularA, plasa

Cioräni, vale, in com. Bozieni,

Amaradia, comuna Stoina, jud. Dolj, satul Ciorari.

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,

Ciaran, paure particularA, pl. Amaradia, com. Stoina, judetul Dolj, satul Ciorari; apartine mosnenilor. Esente : cer, frasin, fagr, ulm. Stejarul predominA.

formatd din dealul Chiciora si

prelungirea despre S. a dealulur Cetatuia. Are o intindere de vr'o 21/2 kil., urmind directiunea N.-S. Partea sa superioará.

prieste finetelor, iar cea despre S. cerealelor i mal Cu seamA porumbulur.

Ciorari, vale, pl. Amaradia, com.

Stoina, jud. Dolj, pe care este situat satul Ciorari.

Ciorie§ti, ciitun, apartinind comuner Glodeni, plasa Amaradia, jud. Gorj, situat pe loc ses si in partea de S.-E. a cAtunuluT de resedintl. Are o intindere de 223 hect.,

Una, cu hramul Adormirea-Maicer-Domnulur, in cAt. Ciordsti, zidità in anul 1867, de cAtre locuitorT, are 305 leY venit anual si e deservitA de I preot i r tAret. A doua, in cAt. Codresti, cu hramul Schimbarea -la -FatO,

ziditä in anul 1858, tot de locuitorr, are 305 ler venit anual si e deservità de i preot si cintdret.

Ciorä§ti, com. rur., in pl. Marginea-d.-j., jud. R.-SArat, pe ma-

lul drept al riulur Rimnicul. Este asezatä in partea esticA a jud., la 22 kil. spre N.-E. de orasul Rimnicul-SArat, o in partea de S. a plAser, la 18 kil. spre S.-E. de com. MOicAnesti, resedinta pldser. Comunele Invecinate sunt : Slobozia-MihAlcenr, la 2 kil.; BOlesti si MAcrina, la 7 kil.;

Are o scoalä mixta, fundatá in anul 1886 de comunl, cc invdtAtor i frecuentatA de 70 elevI.

In Ciordsti sunt : 341 plugur1; r moarA cu aburf; r ma-

sinA de secerat.

Vite sunt 4105 capete, din carT :

827 bol, 531 vacT, 355 cal,

bozia - MihAlcenr, la E. cu GuBanca, la V. cu Niculesti i BOlesti, la S. cu Vilcelele. Riul Rimnicul-SArat o udg. la

359 epe, 163r oii 402 rimAtorr. MeseriasI sunt: j rotar, 8 fierail, 2 cojocarT, I I potcovarT, 2 plApImarT, 2 timplarT, i boiangiii si 7 cizmarr. Statia Sihlea se aflá. la 20 kil. spre N.-V. de comuna. Comerciul se exercitrt de 16 circiumarr.

nute, 97 or, 7 cal si 20 rimAtorr.

V., de la S.- V. la N.-V. Sunt In Ciordsti 141 puturT (10-12

Cdile de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre Slobozia-

Sunt 306 stupI. In cAtun se mar gdseste I put

m. adincime). CAtunele carT compun acea-

MihAlcenT - MArtinesti, spre BA-

§i 2 fintinr. CAtunul are o bisericA, deser-

stA comund sunt: Ciorästi, re-

besti-Voetin, spre Nicolesti-Maerina, S tubeiul-Obiditi-Rimnicul-

sedinta, la N.; Sfoara, la S.; SpA-

Sarat, spre Gulianca, Vilcele-

vit1 de preotul de resedintà de la comuna Glodeni.

tAreasca si mar la S.; si Codresti, la S.-V. Suprafata comunel este de 5663 hect., din carl: roo hect. vatra com., 2250 hect. ale locuitorilor, 3313 hect. ale parti-

Balta-AlbA-Gradistea-d -s.

dintre care 80 hectare arabile, 79 hect. finete, 13 hect. vir, 30 hect. p Adure, 3 hect. vatra satulur,

toate proprietätI ale locuitorilor. Are o populatie de 41 familif, cu 152 suflete, din carl 32 con-

tribuabill. LocuitoriI posea : 4 plugurr si 10 care cu bol. Vite sunt : 13 vite marr cor-

Cioräneanul, lac izolat, in com. ScAeni, plasa Podgoria, judetul Prahova.

Cioräni, pirliaf, numit o M'II-

Puesti, la 8 kil. Se mArgineste la N. cu Slo-

cularilor. Din acestea: 5400 hect. sunt a-

de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu.

rabile, roo hect. imas, 25 hect. pAdure, 20 hect. finete, io hect.

la nastere din scursoarea a vr'o

neproductiv.

VelniteT,

in com. Bozieni, pl.

Sunt 475 contribuabilr. Budgetul COM. este de 9845 ler,

52 banT, la veniturr si de

9516 leT, 21 batir, la cheltuelr.

Ciorä§ti, sat, pendinte de com. Buzesti, plasa Mijlocul, judetul Olt, situat sub coasta unuI deal

inalt, pe malul drept al Veder si in dreptul atunulur Buzesti,

ci0R4TI

430

resedinta comunei. Are 94 locuitorl. Se aflA o bisericA fon-

data la anul 1825, reparat1 la 1882, si inzestratA cu ¡o hect. pdmint, de ctitorul el, Ioan Buzescu, protopop.

Ciorästi,

sat,

in jud. R. - SArat,

pl. Marginea-d.-j., cAtunul de

resedintA a/ comuner CiorA.sti. Si-a luat numele de la mosia cu

CIORÌCA

vechia hrisov. S'a reparat la anul 1882.

Satul cade in partea de V. a comuner si este udat pe la N. de

riul LuncavAtul. La S. are loculi de finete si un zAvoia. CopiiI urmeazA la scoala din cdt. Sirineasa, care e la distantA de kil. de CiorAsti.

Ciorästi,

deal,

partea de N. a comuneT, pe malul drept al rluluI Rimnicul. Are o intindere cam de 53 hect., cu

cea, de la care si-a luat nu-

o populatiune de 306 familiT, saa 1388 suflete, din carT 390

Ciorasti - Slobozia, com. rur., In jud. R.-Särat, pl. Marginead.-s., pe rtul Rimna. (V. Slo-

I

preot, i dascAl si

para-

Ciorä§ti, saa Slobozia-CiorästI, sat, in jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., cAtunul de resedintà al comuneT Slobozia - CiorAstI,

asezat in partea de N. a comu-

Ciorba, deal, situat in raionul com. Corbita, jud. Tecucia, la ale cAruT poale se af15. satul Covragul, com. Valea-Rea.

Ciorba, piidure, pe dealul Cu acelasI nume, com. Corbita, judetul Tecucia.

neT, pe malul stiug al riuluI Rimna. Are o intindere de 1768

hect., cu o populatiune de 209 familiI, sati 906 suflete, din carI 217 contribuabili. Stia carte i14 loc. Are o bisericA, deservitA de 2

preotI si

I

cintAret; o scoalA

comu n ala.

Ciorä§ti, sat, in pl. Pereschivul, com. Liesti, jud. Tutova, pe piriul Pereschivul, spre V. de satul Liesti. Are 633 locuitorT, din carI 28 stia carte ; 127 case.

Ciorästi,

Ciorbeni, numele vechia al

sa-

Codreni, com. Mileanca, pl. Baseul, jud. Dorohoia. tulut

Cioreni. (V. Dracsini, sat,

com.

Ciore§ti, sat, jud. i pl. Arges; face parte din com. rur. Bas-

Ciorgul, piria, ce curge prin jud. Roman, pl. Moldova, com. Agiudeni. Izvoreste din marginea de E. a platouluT ce separl basinul MoldoveI de al Siretului.

Curge de la V. spre E. prin sesul Siretului si se varsA la satul Agiudeni, in riul Siretul, de-a dreapta.

Ciorice§ti,

sat vechia, care s'a desfiintat de o datA cu satele ;

Risnarul, Stefánoaia i Chira, pentru a se forma com. Ghirdoveni, pl. Filipesti, jud. Prahova.

Ciorile,

Ciorbeni,

deal,

pe teritoriul co-

muneT PAltinisul, pl. Prutul-d.-j.,

lac,

in com. Vizirul, jud.

BrAila, pe lunca DunAreI, la 4 kil. spre S.-E. de satul Bajan'.

jud. Dorohoia.

Ciorica,

Ciorbeni (Pustoaia),

sat,

face parte din com.

in-

rur. Fdgetelul, pl. Vedea-d.-s.,

cepe de la podul de piatrA leanca, de pe mosia Darabani, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia,

jud. Olt. Are o populatie de

deal,

prelungindu-se pAnA de-asupra satulu, Bivolul.

sat, face parte din com. rur. Sirineasa, plasa Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o populatiune de 633 locuitorT, 330 blrbatI

Ciorbolea,pirM. (V. Corbiea, pifia, com. BrAesti, pl. arligAtura, jud. Iasi).

303 femeT. LocuitoriT sunt mos-

Ciorbolea,

nenT. Aci e o bisericA fondatA la anul 1797 de mosneniI CiorAstl, dupA cum se vede intr'un

o a-

flete.

bozia- Ciorls I

piscopiei de Arges. Are rena. de 335 ler anual.

covele; are 9 familiI, Cu 15 su.

mele satul CiorAsti.

Are o biseria, deservitA de cliser ; o scoall comunall.

de

106o pogoane, proprietatea statuluI; apartinea mal nainte E-

la S. com. Siri-

neasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-

soane. Sunt 5 strAinT.

pl.

Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani).

acelasI nume. Este asezat in

contribuabilT. S tia carte 149 per-

Ciorecul, munie, jud. Arges, Lovistea, avind o intindere

vale,

270 loc. Cade in partea de E. a comuner, pe Dealul-BájAniet E udat de girla Ciorica. Ad i e o bisericA, ziditA la anul 1845, Cu

hramul SE Nicolae i CuvioasaParaschiva.

In raionul satuluT, pe Orla Ciorica, sunt 2 morI pentru cinat.

com. BrAesti,

pl. CirligAtura, jud. Iasi. Se aflA dupA Dealul-FrAtenilor, de lingA satul Albesti.

Ciorica,

deal,

com. FAgetelul, pl.

Vedea-d.-s., jud. Olt, ce merge paralel Cu girla Ciorica. Acest

CIORICA

431

deal serva locuit. pentru agricultura si pasunatul vitelor.

*f-a

CIOROBE§TI

Locuitorii posea.: 3 plugurT,

6 care cu bol si 6 cärute

cu

luat numele de la gira Ciorica.

Are o lungime de peste 30 de kil. Cade in partea de E. a comun el.

Ciorica, deal, coprins intre riul Vedea si Ciorica, com. Chilia,

pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, cu di-

rectia de la N. la S. Pdmintul sali e prielnic pomilor roditorI. Pe coaste e acoperit Cu tuPdris ;

pe lunca dintre Ciorica si Vedea se cultiva tot felul de cereale si plante textile.

de Mitropolia din Bucuresti ; pe

periodul 1888-93, s'a arendat Cu 5885 le anual.

Dolj.

Ciorneiul, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, pe malul drept al fraluT Birlad si la confluenta piriuluT Oce cu acesta.

Este asezat pe ses, spre S.-E. de satul Oniceni. Are 50 de famili!, sali 213 suflete, carl locuesc In 52 case. Sunt 23 contribuabilT. Cotul-luT-Ciorneiti. Locuitorif ati 50

vite.

Ciornohal, sat, in partea de S. jud. Botosani. E situat parte pe coasta de deal, parte iazului Chiscata.

din jud. Arges, curge spre S.; intra in jud. Olt si formeaza la E. limita intre comuna Chilia comunele Govora si GuraBoului ; trece prin com. Fdgetelul, si se varsa' in riul Vedea.

Mosia este proprietatea statulla, fosa pendinte de manas-

Ciorita, sat, in partea de S.-E.

familiT, saii 579 suflete, din carT 133 contribuabili.

tirea Fistici. Are o suprafata de 2071 hect., din carT 1430 hect. ale statului si 641 hect. ale locuitorilor improprietariti la

1864, cu o populatie de 183 a com. Danesti, plasa Mijlocul, jud. Vasluili. E situat In valea dintre dealurile Ulmul la E. si Ciorita la V. Are o suprafata de 429 hect.,

din carr 28 hect. padure, cu o populatie de 23 familiT, saú 74 suflete.

In sat este o biserica facuta de d. Racovita, fost proprietar al mosie, la anul 1872; un iaz.

Prin acest sat curge piriul Ciorita, care izvoreste din partea de N. a satulul si se varsd in iazul numit Vite sunt 51 vite marI cornute, 85 cal .si 2 rtmatorr.

Ciornoi, ostrov, al bratului Chilia, pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Sfistofca,

pe al cat. Periprava. Este inchis intre bratul principal Chilia

si cele secundare Cernofca si Babinof. Are o lungime de 5 kil. si o lätime medie de i'12

Intinderea sa totall e de

700 hectare. NicI o ridicaturá nu se vede pe neintreruptul

san ses. Este acoperit Cu stuintinse, ce apartin statuluI.

nesti,

pe valea ce se intinde in coada Ciorica,firia, izvoreste despre N.,

a mosieT Ciornohal, com. Ringhilesii, pl. teflinesti, jud. Botosani. E acoperit cu padure.

kil.

capete de

a com. Ringhilesti, plasa tea-

Ciorica, peidure a statuluT, jud. Olt. (V. Profa si Ciorica).

602 oT si 28 mascurl. LocuitoriT posea 75 de stupi.

Ciorlatesti. V. Ciorobesti, jud. Ciornohal, deal, in partea de V.

Acest sat se mg numeste Ciorica, sali Profa, molie a statuld, jud. Olt, foasta pendinte

Vite : 177 bol i vacI, 47 cal,

Ciornuleasa, padure a statulur, pl. Oltenita, jud. Ilfov, in intindere de 450 hect., pendinte de com. Tariceni.

Ciornuleasa, vale, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

Cioroaica, mofie, in pl. Margine, ¡ud. Teleorman, in hotar cu mosia Laceni.

LocuitoriT acestul sat sunt adusT de calugariI ce stapineali mosia, din satele Cosula i Oneaga, ca chiriasT de paminturT.

Ciorobesti, sat, plasa Amaradia, com. Goesti, jud. Dolj. E situat

In partea de V. a satului, pe dealul Ciornohal, se afla o padure de stejar, in tntindere de 286 hect.; se exploateaza sistematic si produce un venit anual de 1500 leT. Are o biserica, zidita la anul 1864, deservita de i preot

batT si 86 femeT), ce locuesc hl 43

si 2 cintaretT.

Pe mosie sunt : 5 iazurT, circiuma. In sat sunt 4 meseriasr si 2 comerciantI.

la 4 kil. la N. de Goesti. Are o populatie de 178 loc. (92 bar

case. Copiii din sat invata la scoala mixta din satul Goesti, care este la o departare de 5 kil. In anul 1892-93 Mi urmat 5 baeti. Cu Virsta de scoala sunt 16 blett *tia carte 25 persoane.

Ciorobesti, mahala, face parte din com. rur. Costesti, pl. Horezul, jud. Vilcea. Este situata

CIOROESTI

CIOROItEAIR

432 41,

pe ambele malurI ale riuluI Cos-

testi. Are o biserica de zid vechie. Inscriptia de d'asupra useT este sapata pe o lespede de piatra si suna. ast-fel : sAceastii sfintä si Dumnezeeasci biseried tutti' care se cinstqte ?i se präznue?te Ovedenia prea sfinteI de Dumnezcii Nisciltoare, pururea Fecioara Maria, care din temelie este ziditä din bun

glndul O cu toatä cheltuiala sf. s. pä'rintelul kir Antonie Egumenul BistiteI, In zilele prea luminatulul Domn Ion Grigorie Voevod, la curgerea anilor cu

prea sf. sale iubitoru lui de Dumnezeii Pärintele nostru kir

blagoslovenia

Grigorie Episcopul RImnicului Noului

1 preot si i cintaret; o scoalä mixta, frecuentad de 21 elevI si io eleve,

Nicolae, deservita de

Cu intretinerea careia statul si comuna cheltuesc anual 2162 le!. Localul s'a construit de d. N. I. Gherassi. In sat este I masillä de treerat cu aborf si 1 pod statätor. Numarul vitelor marT e de 376 si al celor miel de 226. Comerciul se face de 3 &ir-

Cioroe§ti, lac, jud. Teleorman, Ja N.-V. comund Saelele, in

padure si restul vie). Locuitorif

CiorogIrla, mdiastire, jud. Ilfov. (Vez! Samurcasesti).

Ciorogirla. (Vez! Olteni, pl. Sabarul, jud. Ilfov).

CiorogIrla, pfriii, jud. Ilfov. In trecut era o mica viroagl, care

hotarul dintre trupul de mosie

41 lua nastere din apropiere de

Tiia din jud. Romanati, care

riul Dimbovita, dintre comunele

se intinde si in jud. Teleorman.

Lunguletul si Poien ele, jud. Dim-

bovita. De la canalizare, Clorojud. Ilfov ; face parte din com. rur. Ciorogirla-Dirvari, pl. Sabarul. Este situat pe malul sting al riului Ciorogirla. Pe soseaua judeteana Bucuresti-Pitesti, 'filtre cat. Ciorogirla si Bolintinul-dinDeal, este un pod de lemn peste riul Ciorogirla. A fost mosia luT Voda-Caragea, care a vindut-o Voda-Sutu, la anul 1819, pentru plata proviantuluT ce ramasese dator RusieT, din timpul invaziuneT de la 1806.

Se intinde pe o suprafatä de 925

hect., cu o populatie de

804 locuitorT.

D-na Eliza Musicu are 547 hect. si locuitoriT 378 hect. Proprietara cultiva 500 hect. Sunt 6 hect. sterpe, 20 izlaz, restul vie si

padure. LocuitoriT cultiva 343 hect. (22 sterpe, restul vie). Are o biserica, cu hramul Sf.

&a a devenit un brat al

cultiva 714 hect. (51 sterpe si restul vie). Comuna are 414 contribuabilf. Budgetul eT este de 4146 lei la ven. si de 4074 leT la chelt. In Ciorogirla sunt 5 bisericT,

lunca OltuluT, la capatul padureT din aceastä luna.. Formeazá

CiorogIrla (Samurcä§e§ti, sati CiorogIrla-luI-Varlam), sat,

culescu-Dorobantu .si statul aa 1628 hect. si locuitorif 782 hect. ProprietariT cultiva. 1300 hect.

(13 sunt sterpe, 62 izlaz, 247

ciumarT si T hangia.

Severin O ale pfirintelul Pro-egumen Ilarion Leatul 7258 (1750) Aprilie I2.*

rogirla siriul Rastoaca, 18 kil, departe de Bucuresti. E formad. din satele : CloroOrla, Dirvari si Catichea, cu o populatie de 1744 locuitorl, can! locuesc in 359 case. Se intinde pe o suprafata de 2410 hect. D-na Elena Musicu, d. I. Ni-

riu-

deservite de 6 preotT ; z §coll mixte (la Ciorogirla si Dirvari); 1 moara de apa ; 2 masini de

treerat cu abur! ; 2 podurT. Numarul vitelor mar! e de 726: 79 caT si epe, 460 bol, 174 yac! si viter, II bivoll si

luT Dimbovita, cacT de la 3 kil. la vale de com. Lunguletul, riul

bivolite ; 1269 vite miel, 12 ca-

Dimbovita se desparte in doud

Dintre locuitorT, 417 sunt plu-

brate drepte si adincT : unul sub

garl si 3 aii diferite profesiunT.

numele de Dimbovita, apucl spre S.-E. si trece prin Bucuresti ; lar cel-l'alt sub numele de Ciorogirla apuca spre S. si dupä ce trece pe linga com. Cáscioarele, mandstirea Ciorogirla si com. Bragadirul, se impreuna cu riul Rastoaca si for-

pre, 60 pord si 1197 of. Aratura se face cu 167 plu157 cu bol si IO cu cal. Locuitorir ad 231 care si carute : 210 CU bol si 21 Cu cal. gurT :

ImproprietaritT sunt 186 locuitorT, iar nettnproprietaritT 241.

Comerciul se face de 5 ciumarT si 1 hangia.

cfr.

meaza riul Sabarul (la S. de cat. Virtejul). Linga. Lungulet

e un mare stabiliment idraulic si un stIvilar, facut de Primaria orasuluT Bucuresti, in vederea canalizareT riuluT ambovita.

Directia acestuf ría este de la N.-V. spre S.-E.

CiorogIrla-DIrvari, com rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov, situad' la E. de Bucuresti, intre riul Cio-

CiorogIrla - luI- Varlam. (Vez! Ciorogirla, sat, jud. Ilfov).

Cioroi-Ceair, vale, jud.

Cons-

tanta, pl. Mangalia. Este continuarea vleT Cadmular-Alceac. Se intinde pe teritoriul a treT comune : Osmancea, Enghes si Agemler. Are o directiune de la S.-E. catre N.-V.; merge printre dealul Chedreanul si se deschide In valea Canara-Dere. Drutnurile

433

ClOROTAUL

comunale Edil-Chioi-Sofular Osmancea-Chiuciuc-Enghes se

incruciseaza. tomar in ea si la hotarul celor 3 comune.

Cloroia§ul, con. rur., pl. Baileti, jud. Dolj, situata pe loc ses, la 46 kil. de Craiova si la ii kil. de Bailesti. Se invecineste la V. cu com. Intorsura, pl. Jiul-d.-mj., la N.-V. cu com. Galiciuica i Giubega,

la N. cu com. Perisorul, la S. cu com. Silistea-CruceI.

C10 ROIA SUL,

In comuna se aflA o singura bisericd, fondata la anul 1847 terminata la anul 1851. Are hramul Sf. Andreia. Se gaseste in tinda bisericei

o inscriptie in care se

Ghita Cioroianu, sunt doul morT de abur!. In comuna se afla cazane pentru fabricarea rachiuluT de tescovina.

MeserlasT sunt 4: 2 cizmarl,

arata. i nu-

data fondareT, precum mele fondatorilor. Biserica este deservid. de 2 preotT si 2 cintaretl.

lemnar

tele la schela Calafat saa Bistretul.

Are o populatie de 17 pogoane.

In comuna se afta o scoalä mixta intretinuta de stat. Lo-

i i fierar.

Locuitorir isr desfac produc-

Transportul Il fac cu carele pe soseaua comunall CioroiasulCalafat i Cioroiasul-Bistretul.

Hotarul de N. incepe de la com. Rudari; merge in linie

calul este construit din caramizr.

O cale comunall o uneste cu Silistea-Crucer, o alta cu Intor-

coala are o proprietate de 8112

sura si o a treia cu Galiciuica

dreapta spre E. trecind spre S. de Giubega, prin padurea Perisorul, pana in hotarul Intorsura. De ad Incepe hotarul de

hect. arabile, iar in vatra satulur are I hect.

E., ca Indreptarea de la N. la S., cgtre com. Silistea-Crucei pina in hotarul mosier Galiciuica. Hotarul de V., Cu directiunea S.-V. trece pe la V. de Galiciuica pana in hotarul Rudari, unde se intilneste cu Unja de N.

In comuna sunt trer fintinT una la N.-E. cotluner, numita Fintina-§indilita; a doua spre E., numita Fintina-din-Dru mul-Silis-

ter; a treia spre V. de com., intre Galiciuica i Cioroiasul, numit5. Fintina-Titar. Comuna isr trage numele de la

balta Ciorolul, curatita de Rusr la anal 1828 si de la primir locuitort Cioroesenr venir aicr ca mosnenT din vechiul Cioroiul,

care s'a desfiintat la 1828, in

In anul scolar 1892-93 a fost frecuentata de 42 bAetr 3 fete din cdtunul Cioroiasul ; de 36 baetT i i fata din Tro-

Perisorul.

In catunul Cioroiasul sunt 3 circiumT cu articole de bacanie manufactura. In Trochesti se afta o singur6. circiumd. Pe lin-

ga circiumarr mar sunt 6 co-

chesti. titi carte in Cioroiasul 63

merciantr de cereale. Budgetul com. este de 2947

barbatT si 2 femeT, in Trocheti 38 barbatT si 3 femer.

Id, 18 banT la veniturr si de

Populatia comuner este de 1890 suflete, din cari 931 barbatT si 959 femer. Dupa legea rurala din 1864 sunt 8o improprietaritT, lar dupl cea din 1879

sunt 26 insulta In comunl sunt 3 strainT. Case sunt 159, bordee 192. Suprafata teritoriulur este de 4830 pogoane. Mosiile se numese Cioroiasul si Trochesti. Mosia Cioroiasul apartine mosnenilor Cioroesenr. Are o infla-

dere de 800 hect. pamint arabil si aduce un venit anual de

1984 le!, 58 banT la cheltuelT. Vite cornute sunt 14, cal 96, or 48 si porcr 18.

Ciorolawl, sat, pl. Bailesti, comuna Cioroiasul, jud. Dolj, situat la 6 kil. N.-V. de SilisteaCruce!. Are o populatie de 820 suflete, 385 barbatr si 435 feme!. Locuesc in 82 case si 69 bordee.

In sat este o scoall intretinuta de stat; are 81/2 hect. proprietate. Localul scoaler este inchiriat, construit din cardmi-

da si in bund stare. In anul

urma razboiulur dintre RusT si TurcT. Dupa plecarea armatelor rusestr, spargindu- se vechiul Cioroiul, se aseza Cioroiasul de azr, iar in jurul saa

32000 le!.

scolar 1892-93 a fost frecuen-

Mosia Trochesti este a statulur, trup pendinte de mosia Perisorul in intindere de 1150 hect. pdmint arabil, cu un ve-

tata de 78 baetr si 4 fete: din

alte sate. Comuna se compune din douà catune Cioroiasul j Trochesti. Cioroiasul este si catunul de re-

nit anual de 46000 ler. Viile apartin mosnenilor; se

pir.

sedinta; ambele catune sunt inchise cu o tabie. 68086. Nardo Dictiottar Geogrqfic Vol. .11.

&ese pe mosia statulur si pe a Cioroesenilor in intindere de 158 hect.; produc vin rosu.

Pe proprietatea d-lor Ialcu

Cioroiasul, 42 baetT si 3 fete si din Trochesti, 36 haetT si i fat5.. Cu virsta de scoall sunt 78 co-

tiú carte 63 bárbatI si 2

femer. In sat este o bisericà de zid, fondata. in 1847 si terminata. in 1851, cu hramul Sf. An-

dreia, deservita de 2 preotT 2

entaretr. Are 17 pogoane 65

43$

CIOROI/W.JI,

CIOROIUL-NOt

proprietate. In tinda bisericeT

$i 3604 leT la cheltuelT. Vite marT

$ulul Giurgid. Inainte de 1829

se gase$te scrisa data incepereT $i a terminareT cladireT, precum $i numele ctitorilor.

sunt 861, vite miel cornute 480.

era ad un sat turcesc numit

Are o $coala prim. rur. mixta gradul II cu 1 invatator, frecuentan de 48 elevI, din 70 in

Garga-Adas, pe care Fati stri-

catun, al com. Cioroiul, pl. Oltetul-Oltul d.-s., jud. Romanati, situat aproape de varsarea OltetuluT, mal sus de satul Cioroiul. Are 70 de familiT $1 o biserica, cu hramul Sf. Im-

Cioroia§ul,

Oral (1856), deservita de

1

virsta de $coala ; 2 bisericT : una

in Cioroiul, cu hramul Sf. VoevozT (i799), cladita de D. Gánescu si Popa Mateiti ; a doua in Cioroia$ul ; sunt deservite de 2 preotT $i 4 cintäretT; sunt 1 1 circiume.

preot $i 2 entaretT. Cioroiul,

sat, pl. Ocolul, com.

M0fie particulara, pl.

Izvorul, jud. Dolj, Cu 408 su-

Baile$ti, com. Cioroia$ul, jud. Dolj ; apartine mopenilor Cio-

flete, 207 barbatT $i 201 femeT.

Cioroia§ul,

roe$eni. Are o intindere de 800 hect. pamint arabil si aduce un venit anual de 32000 leT. Pe aceasta mo$1e, $i anume pe por-

Locuesc in 93 case. In sat este o $coald mixta, ce functioneaza

cat TurciT. In 1854 s'a intimplat

ad lupte intre Turd $1 RO'. In acest ostrov pa$uneaza azI vitele ora$uluT Giurgia. In timpul prima - vereT este acoperit

tot cu apa. Pe dinsul se afla pichete, unul la Valga. $1

3

dota mal in jos, spre Mocanul. In fata acestur ostrov s'a facut canalul din marginea orapluï, unde stationeaza vasele. Din alela ora$uluT Giurgiu se poate vedea, peste ostrovul Cioroiul, margin ele BulgarieT, cum $i toate

vasele ce plutesc pe Dunare.

din 1834. Este intretinuta de stat si de comuna.. Localul $coa-

leT este construit din zid. Are

jud. Dolj, plasa Ocolul, com. Izvorul, in satul

tiunea de pamint ce apartine

un singur invatator. In anul $co-

Ciorolul.

fratilor Iancu $i Ghin Cioroianu, sunt 2 morT de abur!.

lar 1892-93 a fost frecuentan

melle a statulur, in judetul Romanati, arendan pe 1887-88 cu 670 leT.

Cioroia§ul,

de 60 $colarT : 16 din Izvorul,

Cioroiul,pädure, jud. Dolj, pl. O-

20 din Cioroiul, 24 din Corne-

Cu virsta de $coall sunt

colul, satul Cioroiul. Esente : frasin, corn, alun, cer, emita $i ste-

titi carte 62 locuitorT.

jar; acesta din urma predomina.

tul.

51 copiT. Cioroiul,

peidure, pe proprietatea cu acela$T nume, jud. Ro-

CiOroia§ul,

manati, cu o suprafan de 223 pogoane, pendinte de manastirea Brincoveni.

com. rur., pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati, formatà din satul Cioroiul $i cat.

Cioroiul,

Cioroia$111 ,

situata pe partea

stinga. a OltetuluT, aproape de varsarea sa $i in fata comuneT Falcoiul, dupá partea dreapta.

E departe de Bal$ de 24 kil., lar de Caracal de 14 kil. Are o populatie de 293 capT de familie, sati 1304 locuitorT, din carT 640 barbatT si 664 feme!; 626 casatoritT $i 676 necasatoritr. Sunt 264 contribua-

fost sat, ad sili$te, pl.

Baile$ti, com. Galiciuica, judetul Dolj.

firig, jud. Dolj, pl. Baile$ti, com. Silistea-CruceT. Izvo-

Cioroiul,

reste din satul

Cioroiul-Noti ;

curge cu directia de la V. spre baltä, pl. Bailesti, com. Cioroia$ul, jud. Dolj, de la care-$T trage com. Cioroiasul numele. A fost curatin, la 1828,

Cioroiul,

de Ru$T.

E., $i se varsa pe ripa stingl a piriuluT Baboaia, in dreptul comuna Afumati. Are un vad

Cu 7 podete de lemn, 2 spre S. $i 5 spre V. comuner.

numire, ce se mal da satulla' Roseti-Volna$T, pl. Borcea, jud. Ialomita.

Cioroiul,

deal, pl. Ocolul, com. Secuiul, jud. Dolj.

Cioroiul-Noil,

Cioroiul,

Cioroiul,

vale, in com. Hodivoaia,

sari VieriT, pl. Marginea, jud. Vla$ca ; se scurge in Dunire. sat, jud. Dolj, pl.

Baile$ti, comuna Sili$tea-CruceT.

insulä, in Dunare, jud. Teleorman, intre comunele Fldm'inda $i Seaca, in dreptul eareja este $i un pichet militar.

Are 888 loc. (443 barbatl $i 440 femer), carT locuesc In 99 case li 55 bordee. In sat este o $coali mixta, ce functioneaza din 1889, fiind intretinuta de comuna. Are un invantor $181/2 hect. proprie-

ostrov, in jud. Vla$ca,

tate. In anul 1892-93 a fost

pe malul Dunard, in fata ora-

frecuentan de 44 baetT §i 2 fete.

Cioroiul,

bilT.

Budgetul com. pe 1886-87 a fost de 3685 leT la veniturT

Cioroiul, mofe,

Cioroiul,

435

CIOROIUL-VECHIÙ

In

virstä de scoala sunt 50

de bOetT si 40 de fete. Este o

reT danie si rniluire de la raposatul Vasile Cantacuzino, ce ati

CIORTAN (DEALuL-LUT-)

pravniciT tinutuluT SuceveT, O. faca hotanicia mosieT Ciorsaci «fiind-ca razasiT... de prin pre-

fost spatar mare, si de la fratele d-sale Ilie Cantacuzino, ce ad fost comis mare ...» La 1768, Venedict, egumenul manastireT Solea se judecl cu Vasile Rata, cApitan,

jur o impresoara cu strimbAtate ... ca sa poata sA faca manastirei si intaritura cu hriso-

si Toader Giurgiuveanu, capitan,

cembrie 1803, de la Alexandru

stranepotii BouluT Logofa. AcWA' din urma arata cä mosia si satul Ciorsaci ad fost facu-

Constantin Moruzzi Vocla, se intAreste staptnirea manastireT Solca asupra inosieT Ciorsaci, pen-

te danie mosuluT lor Dumitrascu

tru care a avut judecata cu TI-

Boul Logofat, prin diata ma-

nase, fiul MedelniceruluT stefan

meT sale Alexandra Vorniceasa,

Festill si Mihalache Giurgiu-

Cioroiul-Vechitl, fost sat, jud.

la 7187, diatä intarita de Duca

veanul.

Dolj, pl. Bailesti, com. Silistea-

Vodá. la 7188. MaT arata «o carte domneasca., datä de sta-

de cit o moara si o circiumä,

biserica fondata de locuitorT, cu

hramul Sf. Haralambie, deserval de i preot si i chitä.ret. Cioroiul-Noti este la 4 kil, depastare de satul de resedinta., Silistea-CruceT.

In sat se

g5.-

de pamint, despre care se zice d. sunt : una din timpul Dacilor si alta sesc cloud ceta

din timpul celor din urmä rAzboae ale Rusilor cu TurciT. De aci izvoreste piriul Cioroiul.

Crucef.

Cioroiuluf (Dealul-),

a'eal,

In

pinit neamuluT lor, asupra acesteT mosiT, de la raposatul Ni-

partea nordica a satulur Gohorul, jud. Tecucid, de sub poalele caruia ivzoreste piriul Go-

colae Voc11.»

horul.

ma danieT ce ad araat Rata li

Egumenul arata hrisovul de mal sus, din 7213, «fácut In ur-

vul Domniel.»

Prin hrisovul, din 3 De-

AstazT, la Ciorsaci, nu mal e

tinind de mosia Hirtopul.

Ciorsaci, ias, format de Somuzul-Mare, in com. olclanesti, jud. Suceava, in suprafata de peste roo facr.

Giurgiuveanul» si spune ca ad a-

Ciorovätul, phig, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna. Izvoreste din muntele Meterezul-lui-Tudor,

inalt de 730 m. si se varsa in apa BahneT, in apropiere de com.

rur. Virciorova, din plasa Motrul-d.-s.

Ciorsaci, fost sat, jud. Suceava, in apropierea moareT cu acelasT

nume. Existenta Id si hotarele mosieT Ciorsaci le aflan in urmAtoarele acte :

r. Hrisovul de la Antioh Con-

stantin Voevod, dat in Iasi, la 9 Iunie 7213 (1705), prin care da drept manastirer Solea «a opri satul Ciorsaci de la tinutul SuceveT, cu tot locul si venitul acelur sat si sa alba a lua de a zecea parte din Orine, din piine si din finat, si din gel-

dinT, si din prisacT, dupa obieciA, O din poamete, si din jir, si din tot locul si venitul cit va hi pe hotarul aceluT sat, care acest sat este sfinteT manAsti-

vut si un zapis de danie cAtre manastire al boerilor Vasile si Ilie Cantacuzino, dar cerindu-i-se zapisul, calugarul a spus cä nu-1 poate da fiind «rOsarit» (pierdut).

A mal adaugit calugarul ca manAstirea stapineste de 90 ara

Ciorsaci, pirifi, In com. oldänqti, jud, Suceava. Izvoreste de la Vararle si se varsa in iazul cu acelasT anume (2510 in.).

Ciorta,

sat,

jud. Baca, pl. Taz-

aceasta mosie, nesupOrata de

lAul-d.-j., com. BrAtila, situat pe deal si pe valea TazlauluT-Mare,

nimenT.

la o depatare de 900 m. de

T'ata cu aceste marturisirT, In acelasi an, 1768, Ghenarie 18, VociA Grigorie loan Calimah ho-

satul Braila (scoala). In anul

tareste: «Dupá judecata cercetaxil d-sale velitilor boerT, dovedindu-se ca manastirea stlpineste de 90 anT, lar cea-l'alta parte n'ad stapinit nicT o datA, nicT parintiT lor, nicT el, hota-

rim Domnia mea ca sa saptneasel mAnAstirea i de acum inainte mosia aceasta... iar Vasile Rata si Giurgiuveanul neodihnindu-se, usa divanulur Dom-

niel mele este deschisa...» La 1778, Septembrie 29, Voda Constantin Dimitrie Moruzzi Voevod, insarcineaza pe is-

189 r, din acest catun, ad urrnat la scoall 2 bdetT, din 7 copiT in virsta de scoall.. CapT de familie

sunt 35, din 126 suflete. Vite sunt : 4 caT, 97 vite cornute, 27 porcT si 7 capre.

Ciorta,

deal, jud. Bacad, pl. Tazläul-d.-j., de pe teritoriul com.

Bratila.

Ciorta, peldure, jud. Bacad, pl. Tazlaul-d.-j., com. Braila, de pe teritoriul satuluT cu acelasT nume.

Ciortan (Dealul-lní-),

deal, in

436

C1ORTEA

com. Tohani, com. Valea-Sche-

ilor, jud. Buzlá. E acoperit de vil.

Ciortea, munte, in lungime de 2 kil., spre N. de com. CAlugäreni, pl. Cricovul, jud. Prahova, In care se aflä carien T de pia-

trä si mine de sare. In partea de S.-V. se aflA si cArbuni de

Ciorte§ti, sat, in centrul

soseaua nationall paralel cu piriul Vásluetul. Budgetul e de 6875 leT la ve-

niturT si de 6675 leT 45 banT

unul la E. si altul la V. Curge

la cheltuelf. Vite 1448: vite marT cor-

prin mijlocul satuluT Piriul-Ba-

si o populatie de 195 familil,

stupT.

sati 847 suflete, din carT: 3 familiT

LocuitoriT posea : 181 plucaT,

147

CiorteI (Dealul-), colinà, in com.

Turburea si Chiliile, acoperid de pAdurea statuluT

i

livezile

Ciorte§ti, com. rur., pl. Mijlocul, jud. Vilcea, compusd din 2 cAtune: Oltetul i Mecea. Dateazd

cam de vr'o 16o ad. E situad pe valea Oltetul si

locuitorilor.

Ciortei (Piatra-), colind, in com.

pe Dealul-OltetuluT

i

Dealul-

pre comuna Tircovul, judetul

Mare, la 65 kil, de capitala judetuld si la io kil, de a sub-

Buzar'.

prefectureT.

Gura-AninoaseT, pe hotarul des-

Are o populatie de 966 loCiorte§ti, com. rur., in partea de N.-E. a plAseT Crasna, jud. Vas-

la distantA de 42 kil. de orasul Vasluiti si de 17 kil. de Codlesti, resedinta plAseT. Se aflà situad pe dealuff, vAT si sesurT, parte acoperite cu pAdurT, iar parte cu finete si imase.

Se compune din satele : Ciortesti, erbesti, Pribesti, Deleni,

Coropceni §i Crasna, pe o intindere de 9614 hect., din carT : 1845

hect. pdmint de culturd,

ima§ §i fhiat ale proprietAter, iar

cuitorT (505 bArbatT si 461 Temer), din carT : 233 capT de familie ; 213 contribuabilf. Locu-

esc in 258 case. In comunA smit 2 bisericT : una in cAt. Oltetul, fondat5. la

anul 1814 si reparad la 1854

7 cintlretr; o

coald ;

2 morr

cu vaporT ; 16 circiumT. Comer-

de 2 preoti si 2 entAretr. Sunt 2 circiumr.

Numdrul vitelor e de: 352 vite marr cornute, 60 cal, 1200 or, 20 capre si 130 rimAtort. Locuitorl posedl: 6o plugurl si 80 care cu bol, 3 plugurT 12 cdrute cu cal; 120 stupr. Ciorte§ti, deal. Ved Morilor (Dealul-), din comuna Ciortesti, plasa Crasna, judetul Vasluiu.

Ciortolanul, deal, acoperit de viT, in comuna Vlscani, judetul Suceava.

plasa Corodul, com. Vizureni, pe malul sting al riuluT Birlad. Are

14 cal si epe, 62 capre, 315 oI si 286 por&

294 loc., din carT 13 stia carte; 95 case. Are grAdinAriT.

tiú carte 63 bArbatT.

la II60

Stiti carte 193 persoane. In aceast5. comund sunt : 5 biserici, deservite de 5 preotT si

familiT

TiganT, Cu 17 suflete. AicT este o scoal5., infiintatA la 1867, frecuentad. de 27 elevr; o bisericA fácutA de obstia locuitorilor pe la 1788, deservitA

Ciortolomul, sat, in jud. Tutova,

mili! TiganT, cu

Sunt 1220 cAsAtoritT.

EvreT, cu 14 suflete; 5

Locuitoril sunt mosnenT. ET : 280 bol, I17 vacT, 57 viteT,

Toad comuna, cu izlaz cu tot, are 818 hect.

suflete.

Are o suprafatA de 870 hect.

si a doua in cAt. Mecea, fondatA la anul 1809 i reparatA in aniT 1855 si 1892.

2207 hect, ale locuitorilor. Are o populatie de 681 familiT, sau 2784 suflete, din carT 12 familir EvreT, cu 62 suflete ; 61 fa198

losiner,

nute, 3330 oT, 60 capre, 187 cal si 364 rimätorT; sunt 5 so

care cu bol si 44 cArute Cu cal. BAldnesti, jud. BuzAti, intre cAt.

com.

Ciortesti, plasa Crasna, judetul Vasluiù, situat intre 2 dealurT,

gurT cu bol si 8 Cu

pAmint.

CIORTOLOMUL

Veniturile comuneT se ridia. la 1300 leT anual si cheltuelile

Ciortolomul, fird de dealur1, jud. &Latí i Putna, care strAbate pe la E. comunele Rtpile, JAvreni Bogdana (Bac5.0) i formeazi

ultimele ramificArT din ridicl-

E brAzdad de dealurile: Dea-

turile ce despart Trotusul de

lul-OltetuluT, Dealul-Mare, Mecea

Siret. ira tine pe stinga TrotusuluT, de la satul JAvreni pAnA la Adjudul - Vechiti, (Putna), ur-

si udatA de valle: Pesceana, Burcesti, Boca, Rogojina, Lazareaua i Doanda.

Se mArgineste la E. cu co-

Mind directia de N.-V.

spre

ciul se face de 23 Romtnr

muna SAscioara, la V. cu Dea-

8 strAini.

lul-MueriT, la N. cu comuna VA-

S.-V. si sfirsindu-se mar sus de confluenta celor dota rturl. Piscurile sunt: Ciortolomul, Ghidi-

leni, la S. cu comuna ZAtreni.

onul, Ruptura si CAzAturile. Poa-

Prin mijlocul comuneT trece

CIORTOLOMUL

lele luT sunt acoperite Cu vil si

mal" ci seama podgoriile din judetul Putna, in sus pe apa TrotusuluT, scot pomi roditorT ;

vinurT foarte bune.

Ciortolomul, arf de deal, jud. Bacaa, pl. Trotusul, de pe teritoriul com. Bogdana. Ciortolomul,perdure, jud. Bacau, plasa Trotusul, in com. Caiutul; proprietatea fratilor Raducanu Rosetti. Este foloasa (fag i stejar). Are o intindere de 70 hect. si este supusa regimulul silvic.

CIREWVUL

437

directia de la N. spre E. Are

fiintat cam pe la anul 1778 si

o suprafata de 152 hect.

a suferit multe nevoT de la TurcT. fa-

Are 2 bisericT, una in cat.

milir, cu 255 suflete, din carT 35 contribuabili. Loc Atora po-

Cireasovul si a doua in cat. Pirliti, deservite de 2 preotT, pla-

sea : to plugurT, 150 vite marT

titT din fondurile comuneT. Locultora sunt top' plugarT.

Are o populatie de 57

cornute, 25 cal, 124 or, 12 capre, 58 rimatorr si 15 stupT. morT; 2 joagare; 6 puturT si 3

S'aa improprietarit, dupa legea din 1864, 76 locuitori, pe mosia statului Striharetul, din-

circiumi.

du-li-se 342 hect. Loc. ati: 58 cal

In cdtun se mal &este: 5

Are i bisericd zidita de locuitorr.

Ciovici, lac, pl. Ocolul, com. Secuiul, jud. Dolj, cu o suprafata de 1/2 hect.

Cioru§ca, ciitun, jud. Braila, pendinte de com.Cioara-Radu-Vod A.

Ciovina, fintlmi; situatA cam la

E situat la S.-E. de resedintä, la

departare de &usa.

la mijlocul vdeT Miloveanul, la 500 metri spre N. de Coteana ;

Are 12 capT de familie, saa 120

face parte din com. Coteana,

suflete, din carT 12 contribua-

pl. Jiul-d.-s., jud. Olt.

6'/2 kil.

Ciovlicului (Movila-), d.-j., com Sadova, jud. Dolj, pe linga care merge hotarul de V. catre mosia DomeniuluT Coroa-

In comuna Albesti, jud. Buzan, facind punct de hotar intre mosiile Albesti, Unguriul, SfoaraBerca, Virtoapele i Bentul.

Circovnicului (Finttna-), Tulcea, pe teritoriul comuneT rurale Sf. Gheorghe saa Ca-

dirlez. E situata in partea de

ciu marl.

Budgetul com. este de 28781.

O osea comunall inlesneste ca gara Slatina. E brazdata de dealul Cireasovul si udata de piraiele : Porcul, Cireasovul si

Barbul, ce curg de la N, la S. facind maT multe zigzagurT,

care unindu-se, se varsà in riul

neT, Sadova.

Ciotic, pesca-He, in pl. Sulina, jud.

rea scoaleT, statul cheltueste anual 1404 leT. SU(' carte 185 barbati. Comerciul se face de 2 &ir-

comunicatia comunel Cireasovul

bili.

Ciotea, moard de aptï, pl. Jiul-

si epe, 189 bol, 215 vacT, 32 capre, 689 ol i 115 porcT. Are o scoala, frecuentan de 48 elevI, din numarul de 93 in virsta de scoall. Cu intretine-

situata pe mosia Cringeni, jud. Teleorman, pe drumul nu-

mit al-Oil. Are o vechime de peste lo° de anr.

Oltul.

Se margineste cu comunele : Dobrotinetul, Priseaca, Turia, cu orasul Slatina si riul Oltul.

Cirea§ovul, sat, face parte din

S.-E. a piase' si in cea de S.-V.

com. rur. cu acelasT nume, pl.

a comuna, pe grindul Cara-

Ciorcovul, loc ¿robot, in comuna

sevschi, nu departe de pescarla cu acelasf nume. Are 7 co-

Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

Oltul-d.-j., jud. Olt. Cade in par-

Cireaqovul, com. rur., pl. Oltuld.-j., jud. Olt, compusa din 3

tea de E. a comuneT. Are o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, fondata la anul 1828, i reparata la anul 1890.

libe.

Ciotoroaba, larind, pe costisa despre S. a dealulur Stejarusul din com. Ciurea, pl. Codrul, jud. Iasi.

Ciovei, cdtun, com. Bumbesti-Pi-

ticul, din plaiul Novaciul, jud, Gorj. E situat in albia pirluluT Baia-de-Fier (Galbenul), mal sus de comuna CirligeT, si cam in punctul unde plriul isT schimba

catune Cireasovul, Saracesti

Pirliti. Este sanan, pe DealulCireasovuluT, la 4 kil, departe de capitala judetuld si la 5 kil.

Cirea§ovul, deal, in raionul comuneT Cireasovul, pl. Oltul-d.-j.,

de resedinta plaseT.

jud. Olt, pe care se cultiva 46

Are o populatie de 118 capi de familie, sat 650 suflete, din

hect. 75 ariT vie.

carT 133 contribuabilf. Locuesc

Cirea§ovul, deal, pe care este

In 102 case. si-a luat numele

situata com. Cireasovul, pl. 01tul-d.-j., jud. Olt, in lun gime de 3 kil.

de la valea Cireasovul. BltrInif spun d. aceasta comuna s'a in

Cirea§ovul,mclie a statuluT, jud. Olt. Impreuna cu vatra schitulul Striharet si trupul Semita a manastireI Cozia, fostá pendinte de Glavacioc, Mitropolia din Bucuresti i Cozia ; s'a a-

rendat pe periodul 1888-93, Cu 10500 leI anual, afara de terenul cedat scoaleI de Agricul-

tura din Striharet.

Cirea§ovul, pida, udd com. Ci-

reasovul de la N. la S., face mg multe zigzagurI, se impreuna cu piraiele Porcul i Barbu, si se varsa, in riul Oltul, in raionul com. Cireasovul, pl. 01tul-d.-j., jud. Olt, din care izvoreste.

situat Cire§ (Piscul-ltif-), in partea de N. a corn. Scorteni, pl. Prahova, judetul Prahoya.

Cire§eanca, numire vechie a satulle Baltesti, din comuna Podeni-VechI, pl. Podgoria, judetul Prahova.

Cire§eanca, mofie, in com. Sa-

CIREWL

438

CIREWVUL

distea, a'eal, com. Tirnauca, pl. Herta, jud. Dorohoia).

Cire§elul, deal, jud. Bacäü, plasa Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul comuneT Draguge$ti.

ce se ascunde sub stincele Pro-

siculuI, intrind tuteo petera care apoI, esind la Gura-G.111rd, curge sub numele de apa Topol-

niteT. Spre S. se margineste prin oga$ul Gdniacul-Boclazul

Cirewl, deal, jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Gropile.

Cire§elul, partea dealului, ce se afla spre E. de satul Pope$ti, com. Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluith

Furca-Moisestilor de cat. Moi-

sesti. La V. se margineste cu hotarul Mirceasca, de care se desparte prin Locul-cu-AmiciI, Crucea-din-Povirna, Cirsovatul, Fintina-la-Iovint i Culmea-CalinovAtuluI. Spre N. se invecineste tot cu Mirceasca, de care

se desparte prin Fintina, de

Cire§i, stalie de dr. de f., jud. Braga, pl. Balta, com. SloboziaCiresul, pe linia Faurei-Fetestl,

pusd in circulatie la 21 Noembrie 1886. Se afla intre statiile Dudesti kil.) i Faurei (15.5 kil.). Indltimea d'asupra niveluluI m'axil' de 30.49 m. Venitul acesteT stata pe anul 1896, a fost

de 50667 Id, 29 bani. Cire§oaia, munte, plasa Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, jud. Bacati, din culmea SlAniculuI, situat Ruga muntele Pietrisul.

unde se incepe scursura Caline$ti si cu comuna Podeni, de care se desparte prin vtrfurile Comortstea, Ciocaltea, Luncacu - SpiniI, Cracul - Godeanulul, Piatra-Taiata, Piatra-PirciuluI. Locuitorli poseda : 18 plu-

gua, 16 care cu bol, 2 carute cu cal si 360 stupI. In com. e o biserica, cu un preot si 2 altAretT ; o scoala, cu un invatator, frecuentata de 20 elevl. Budgetul comuneI este la ve-

niturI de 834 leI si la cheltuell de 672 leT. Numarul vitelor este de 2089:

ringa, cat. Dara-d.-s., jud. Buzati.

Are aproape 127 hect., din cari

Cire§oaia, pi« plasa Trotusul,

78 padure, 8 vie, restul parte va in otasnitd, parte araturI.

com. Tirgul-Trotusul, jud. Ba-

700 oT, 609 capre

Ese din muntele Finatul si se scurge d'a stinga

matorT.

.

Cire§eanca, mofie, pe care la 1864, s'ad improprietarit parte din locuitoriI comuneI Colceag, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Cire§eanul, critun, al com. Mizil, jud, Buzar', Cu 200 locuitorI $i 44 case. Are sub-divizia lita.

Cirewl, com. rur., in jud. Mehedinti, plaiul Closani, la distanta de 28 kil, de orasul Turnul-Severin, de 21 kil. de gara Virciorova, iar de Bala-de-Arama, re$edinta plaseT, de 36 kil. Formeazd comuna cu catunele: Jupanesti

Cire§eanul, (§indrilita), in com. Mizil, cat. Cireseanul,

jud. Buzau. Are 448 hect. araturr, fineata si izlaz.

Cire§ei (Dealul-). (Vea Horo-

cu

Gdniacul, de care se desparte

i Negrusca. Are o

populatie de roa locuitorI, din carI 168 contribuabilI. Locuesc in 232 case. Comuna Ciresul se margineste : la E. cu com. Marga, de care se desparte prin apa Balta,

500 vite marr cornute, 39 cal, i

241 14-

ampiile in aceastá comuna sunt : Lunca-CiresuluI, LuncaBalta-Rachituiul, Cimpul-Petinuiul i Cimpul- arcioranilor,

Cioaca-Negrusa, arsovatul, Boclazul i Furca-Moisestilor. Dealuff sunt : dealul }Malla, Virful - Stoichir, Ocoli$tul, Caluia-

vdtul, Cirsovatul, Ganiacul, Re-

cita si Prosecul. Ape sunt: Bahanul, care-isI la sorgintea din muntele Baia si trece in com. Virciorova. Ogasele: Negoiul,

Topologul, Dragovita, Ogasul-CiuciuruluT, 0gasul-BoclazuluI, ogasul VirfulFiscalCaruluT,

StoichiI, Oga$ul-Maxe, Ganiacul,

_ C1REFL Nuci, Ciromosnicul, al-Tiganula, Petimea si Topolnita.

Din punct de vedere istoric in aceastä comuna este dealul numit Batalla, unde se gasesc

C1REpL

439

si Groapelor. Intre surpaturr citam : a-GlemeT, a-BoldeT, a-Pietrer, a-Corbulur si a-Scorusului.

.

E. a mosier Hirlaul, jud. Botosani.

Se margineste cu comunele

Cirewl, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. Ciresul.

tereze, in care loc se zice ca

Pojogi , Turcesti , Mateesti si Stroesti. Veniturile si cheltuelile co-

locuitorii plaesi aveari conflicte

mune! se urca. la 600 le! anual.

intarituri de pamint, numite me-

cu Turca' din Ada-Calé ce veneati sá jefuiasca in acele partI. LocuitoriT CiresenT, ca si cei

de la com. Podeni, posea hrisoave din timpul luT Mircea-celBatrin si alti Domni rominT.

Cire§ul, com. rur., pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

bozia-Ciresul.

Cire§ul, sat, cu no familiT, sari 340 suflete, jud. Arges, pl. GAlasesti, face parte din com. rur.

CacaIeti-Ciresul. In sat este o

si la 18 kil, de a plaiului. Are o populatie de 447 locultor!, in care intra si 4 fami-

lii de TiganI; sunt 120 capi de familie ; 97 contribuabill; locuesc in 126 case.

LocuitoriT sunt toti agricultor! si desfac produsul muncei lor la Tirgul-Horezul si la Cra-

raschiva, deservita de 1 preot si I cintaret; o scoala primara' rurala.

Cirewl,

al com. Mina.lesti, situat filtre muntele Ciresul si piriul Sturdza, cu 6o locuitorT si 16 case, jud. Buzati.

Cirewl, ceitun, in jud. Mehedinti, plaiul Closani ; tine de com. rur. Balta-d.-j.

Cirewl, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Oculul-d.-s.; tine de

In comuna e o singura biserica, fondata la anul 1864. Pe riul Cerna, in raionul comuna, sunt 2 mori. Parte din locuitori sunt mosnenT, 74 s'ají improprietarit la 1864, pe mosia fratilor Iancovescu, and li s'au dat 188 hect. tiil carte 35 barbati. In comunA sunt 30 stupl cu albine. Tujcá se fabricä pana

mahala se mai numeste si TreT-

oseaua vecinall de pe Valea-

Cerna, inlesneste comunicatia Cu com. Slavesti la N. si Pojogi la S. Ciresul e brazdat de dealurile : DraganuluT, Glemea, Magura si

CiresT.

Cirewl, mahala, in com. rur. Plostina, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Cirequl, munte, in comuna M'inzalesti, jud. Buzar', avind indl-

Ciresul, pl. Cerna-d.-s., jud. VII-

Cirewl, tuncit, In com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me'nedinti.

Cirewl, M0fie, in com. A/mizalesti, jud. Buzara, ocupind jumatate a muntelui Ciresul. Are 300 hect. padure, apoi finete, izlaz si locuri arabile, proprietate

In mare parte a mosnenilor. Cire§ul, (jumatate din muntele Ciresul), mofie a statuluT, in com. Minzalesti, jud. Buzart, pendinte

de Gavanul; are 150 hect. padure, putin suhat si curatura. Cire§ul, loc de cultura, pe mosia Hirlaul, pe dealul Ciresul, jud. Botosani.

timea de 1166 m. E coprins liare Izvorul- GavanuluT si pie-

Cirewl, fost pichet de granip,

ul Sturdza si acoperit in mare

In jud. Mehedinti, plaiul Cerna, pe munte.

parte de padure si putin suhat. Mar toata. masa sa e un con glomerat de conchiliT si gips,

numit In localitate siga.

Cirewl, (leal, jud. Bacati, plasa Tazldul - d. -j., de pe teritoriul com. &atila.

udat de valle: Biserica, Bolde!, Pietra, Suhani, Bordeelor

Cirewl, deal, in raionul comuneT

ciitun,

com. rur. Malovatul. Aceasta

hect.

comuneT Poenesti, pl. Racova, jud. Vasluii.i.

cea, pe care se cultiva 17 hect., 30 ariI vie.

iova.

la 2800 decal. Vatra satului are 88 hect., iar toata comuna 488

Cirewl, deal, in partea de E. a

biserica, cu hramul Cuvioasa Pa-

Este situata pe ambele maluri ale riuluT Cerna, la 58 kil. departe de resedinta judetului

Cirewl, movill, jud. Braila, la Oh kil. spre N. de satul Slo-

Cirewl, deal, In partea de N.-

Cirewl, pirifi, izvoreste din raionul comuneT Rijletul-Vierosi,

pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, si inträ in raionul com. Rijletul-Govora.

Cire§ul, vale, in com. Grajdana, jud. Buzati, formata din Cire-

440

C1REWL

sul-Mare si Ciresul-Mic. Incepe din pAdurea Izvoranul si se scurge in riul Niscovul.

Cirequl, vale, com. Strimbeni, plaiul Varbilaul, judetul Prahoya.

Cire§ului (Dealul-), a'eal, lung de 3200 metri, com. KijletulVierosi, pl. Vedea - d. - s., jud.

Olt, cu directia de la N. la S. Pamintul sáü, ingräsat, e prielnic

la cultura porumbaluT, a grillluT si a prunilor.

Cire§uluI (Dealul-), deal, com. Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s.,

Slobozia, cea de E. a comuneT Jideni ; trece prin cdtunul ValeaCiresuluT, comuna Voetinul, si se varsa in piriul Cotatcul, linga aceasta comun5., pe dreapta luT.

Cire§ulul (Valea-), pirlu, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT, comuna

a satuluT Ciumulesti, jud. Su-

d.-j., plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Ciri§oaia-Mare, vale, care izvoreste de pe teritoriul comuneT Glavile, pl. Oltul- d.-j., j ud. Vil cea,

si se varsa in riul Pesceana, tot

pe teritoriul comund

Cimpineanca. Izvoreste din Dea-

lul-Caprie, uda partea de V. a comuner, si merge de se varsa In riul Milcovul, mal jos de a.tunul Slobozia-Pintecesti, al aceleasT comune.

Cire§uluI (Valea-), ,ces, in com. jud. Buzar', acoperit de fineata.

jud. Olt.

Cire§ului (Dealul-), deal, pe coasta cäruia sta partea de E.

C1RITEI_

Cire§uluI (Virful-), munte, in catunul Colti, com. cu acelasl nume, jud. Buzati. E mal tot

Ciri§oaia-Mica vale,

com. Gla.

vile, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Chita, a'eal, jud. Bacati, pl.

Bis-

trita-d.- s., com.

erbesti, de pe teritoriul satuluf Bradul.

Chita, pädure, jud. Bacäü, Bistrita-d.-s., de com. Ciumasi.

pe

pl.

teritoriul

gol, fiind format din stincT.

Ciritei, deal, pe mosia DobIrceni, comuna Dobirceni, judetul Botosani.

Ciriagi-Iol-Bair, deal, in jud.

Ciritei, deal, ramificare a dea-

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul atit bulgaresc cit cel rominesc al comuna rurale

luluT Turia. Se intinde de la N. la S., pe teritoriul satului Stol-

ceava.

Cire§ului (Dealul-), deal, incepe din malul sting al BirladuluT, merge in directie V.-E., pana in poiana Dorosi, com. TigAne§ti, jud. Tecucia.

Cire§uluI (Muchea-V6eI-), colinde, in com. GrAjdana, cat. Izvoranul, jud. Buzai ; e acope-

rita de padure. Cire§uluit piria, unul dintre afluentii piriuluT Riscuta, jud. Suceava.

Garvan i anume pe acela al cal. säú Gdrvanul-Mare. Se des-

face din ramificatiile sudice ale dealulul Sirt-Iol-Bair; se intinde spre S., intr'o directie generala de la N.-V. spre S.-E., mergind printre vaile Cara-Culac si CialiCeair si brAzdind partea de S. a pldser i cea de S.-E. a comuneT. Pe muchea luT trece hotarul spre Bulgaria, prin piche-

tul No. II, situat la 122 metri

Cire§ului (Valea-), sat, in jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s., catunul comuneT Jideni. luat

numele de la piriul Valea-CiresuluT. E asezat in partea de E. a comuneT, pe piriul Valea-

inaltime, si care ast-fel domina satul Garvanul-Mare si drumul com. Cranova-Garvanut. Este acoperit Cu tufisurT i padurl, dintre :carT maT insemnate sunt Saidi-Orman i Echenli-Orman.

CiresuluT.

Cire§ului (Valea-), piria, in pl. Marginea-d.-s., jud. R.-Sasat. Iz-

Cirimo§nicul, ogaf, in com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me-

Ciritei, deal, in ramura BalauniluT, pe teritoriul com. Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

Parte este acoperit cu padure, parte cu flnete si arätura.

Ciritei, deal, in partea estici a satuluT Horodniceni, jud. Suceava, parte cultivabil, parte acoperit de fineturi.

Ciritei, loe izolat, pe cuprinsul mosieT cu acelasT nume, com. Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. Ciritei, mo,rie, in comuna Gircina, plasa Piatra- Muntele, judetul Neamtu.

hedinti.

voreste din dealul Jinurul, udA

partea de miaza-zi a comuner

niceni, com. Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

Ciri§oaia, finitud, com. Folesti-

éiritei, pcidure, de stejar, in intindere de 21 hect., pe mosia

441

statului Trusesti, com. Trusesti, pl. Jijia, jud. Botosani. Ciritei. (Vezi Dumbrava-Neag,r5.,

apa Cricovului ; la V., incepind din riul Cricovul, o ja pe izvorul Sofronia, pe la alug5.rul, urcä in muntele Runcul, a-

pcklure, in comuna Bdrbulesti, teflnesti, judetul Boplasa

junge in Virful-Cocioaber, si, con-

tosan°.

in muntele Gima, apoI dirigindu - se spre S. - V. si, flcind o mare proeminentl, ajunge in muntele Salda, de unde se La-

Cirifei, pdaTure, in partea de E. a mosid Dobirceni, com. Dobirceni, plasa tefdnesti, judetul Botosani. Are intindere de 71 hect. si e compusä din stejar.

mal mult

Ciritel, pdarure, pe mosia Gorblnesti, in partea de S.-E. a com. Gorblnesti, plasa Miletinul, jud. Botosani.

Ciritei, vale, saldatl de piriul Branistea, din com. BrAdltelul, jud. Suceava. pdclure, pe mosia Buhaceni, com. Dingeni, plasa Jijia, jud. Botosani, in in-

tindere de 20 hect. Ciritei-luI-Vrabie, ädure, pe mosia Dingeni, com. Dingeni,

jud. Botosani, in intindere de 15 hect.

Cisla, loc izolat, comuna Tina, plaza Mijlocul, judetul Vilcea.

tinuind drept pe slemne, suie

sä plaiurI in apa BiscaChiojduld. Suprafata acesteI comune este de 7420 hect., din care 1597 arabile, 4857 SdurI, 121 finete, 538 izlaz, 142 livezI,

43 vli si 122 sterp. Proprietly mal insemnate sunt: Cisldul, cu trupurile Buda, Bärdsti, Scgripara (ale statuluI,) i Crlciunesti a scoaleI din Mizil si o altà sfoard, a ceteI de mosnenI CrIciuneTerenul e muntos i acoperit

de Fdduri, dar are fertila luncl a CisiduluI, pe care se cultivl mult porumb, precum i mai multe coline, acoperite de vil livezi. Din punct de vedere geologic, e de o deosebita importantl muntele Nicovanul. Din substante minerale are : pacurl,

sare, fer, etc. In com. sunt 8 morI de apl. Comerciul consta in transportul i vinderea lemnelor, precum i in cresterea mdtorilor. Are 3 tirgurI: la 29 Martie, 8 Septembrie si 20 De-

CrAciunesti i Ungureni. Are o

populatie de 2586 locuitorr. Case

sunt 661. StrAinl sunt: 3 GrecI si 6 Austro-UngarY. MeseriasI sunt : 8 lemnarI, 3 timplarT, 20 rotarI, 8 butnarI, 5 zidarI, 4 cizmarI, 6 fierarI, 3 croitori, I boiangia, I cojocar, 2 brutarI, vIrar, 2 blrbierr i 20 mangalagiI.

In com. sunt 497 contribua-

bilt Budgetul e de leI 4954, bata' 90.

Comuna are o scoa1ä in clt. Cisllul, frecuentatI de 59 elevi.

Bisericr sunt 4, deservite de 4 preotI, 3 cintdretI §i 3 paracliserl. Catedrala e mAnAstirea Cis-

15.ul. CirciumI sunt 9. Comuna era in vechime resedinta protopopiel plaiuluI Buzla, acum desfiintatl. LocurI insemnate sunt: ruinele de la Aninoasa, Silistea din lunca Cisläului, mlnlstirea schitul Crlciunes ti, mun.

tele Sclrisoara si mai cu seamd ruin ele palatului D oamn el Neaga

din Buda. Comuna si-a luat acest nume,

pentru cd in vechime aci se stringeaa fruntasiI satelor si fixaa därile, numite cisll, pentru intregul piala. MultI din locuitorli acesteI comune sunt TiganT, fostI robI aï mdnästird

cembrie. Cal de comunicatie are

Cisläul, com. rur., in plaiul Bu-

s os eaua Buzla-Frontiera, precum

Cislaul, ca-tun de resedintl, al co-

zla, jud. Buzäü, situatd pe malul

si un drum peste muntele Sclrisoara, prin Buda la Mizil ; tot acest drum servea, cind plaiul Buzda flcea parte din jud. S5.-

mund Cisilul, jud. Buzda, cu 1140 locuitorr i 311 case. Are

drept al riurilor : Blsca- Chioj dulu

si Buzlul, Lao distan. de Buzda

de 45 kil. Limitele sale sunt: la N., riul Bisca-ChiojduluI, de la vlrsltura sa in Buz5.0; la E., hotarul merge pe albia riuluI Bupanl in lunca Predestilor, de unde apucl pe Izvorul-cu-S5.1ciile i prin padure ajunge in muntele Fintina-Hotilor ; la S., din Fintlna-Hotilor, merge in muntele Stina-BarinA i, prin

padurea Butuceana, coboarl in 68086. Afarole Diclionar Geogrqfic. Fol. 11

doul sub-diviziuni : Aninoasa si Ungureni.

cuieni, ca sd lege acest piala cu Bucovul din Prahova. Vite sunt : 568 bol, 229 vacI, 122 vitei, 4 bivolite, 25 cal, 17 iepe, 8 minjI, 1450 oI si 620 rim5.torI. StupI sunt 129. Comuna e formatl din c5.tu-

Cisläul, fosa' mrindstire de dilugdrI i metoh al EpiscopieI

nele BArAsti, Buda, Cisldul Sclrisoara, cu sub-diviziunile Ion: Aninoasa, Birlesti , Ciuciurul,

ditá pentru prima oarà de Doam-

Buzla, in com. Cis15.ul, pe drumul PenteleuluI, jud. Buzla, iar

azI bisericA de mir. Dupa traditie, aceasa bisericl a fost zi-

na Neaga, care a mutat ad pe calugärii de la Aninoasa, schit 56

usan,

442

ce era aproape in ruine i care indatA s'a si desfiintat, abia mal cunoscindu-i-se

asad urmele.

Episcopul Metodie a rezidit-o

A coste sknice s'ají fácutin zilele s fintieT Sale Episcopul-13uiáulul, Chir Cozma, Dosifteiti de räposatul robul

Iermonahul, Archimandrit, 1786.»

CISME-CULAC

goloiul; se mArgineste la E. Cu Duarea-Vechie si la V. Cu Lacul-Rezealca.

Cisläul, pei'dure, in coin. CislAul, judetul Buzad, fAcind parte din marea Ociare Cislä ul-cu-Tru-

Ci§mäne§ti, sat, asezat pe deal in partea de N.-E. a com. Do-

demne de vAzut sunt: Usile de

purile. Are 960 hect. cu lemne bune de constructie, in partea

la intrare, sculptate Cu o rara

numulá Fundul-CAciceT.

tosani, cu o suprafatA de 1138 hect., din carT woo hect, proprietatea mare, cu 42 hect. pg-

In anul 1749, lar Episcopul Che-

sane, in 1839, vAzind-o cu totul prAdatA si ruinatg, puse a o edifice din noil. Intre obiectele

ara si frumusete, purtind pe un canat marca tare! i initialele luT Alexandru Ipsilante Voevod,

birceni, pl. S tePänesti, jud. 13o-

dure si 138 hect. ale locuito-

Cisläul-cu- Trupurile, prïdure a statuluT, in comuna CislAul, jud. BuzAA, formatA din 5 tru-

rilor. Are o populatie de 68 fan." sal:1 232 suflete, din carl

de cruce si cirje cu initialele luT Cozma,EpiscopulBuaultil,toate acesteainconjurate cu ghirlande,

purT: BArAsti, Buda, CislAul, Pre-

130 bdrbatT si 122 femeT, cu 55 contribuabilT.

desti i ScArisoara, formind im-

Are o biserica, deservitA de

preund un corp de 4692 hect.

inarcate cu frunze, fructe, ler plarr. Sfesnicele sunt de alata, fIcute in titnpul Episco-

Esentele principale sunt : fag, tufl, jugastru, paltin, ulm, artar, anin si plop.

preot si i ctntäret. Biseriea este adusä de locuitorT, din sa-

iar pe altul un corb, inconjurat

puluT Cozma.

Pe frontispiciul bisericd se glseste urmAtoarea inscriptie: eAceastä Mina biberica s'a zidit din temelie spre cinAea i lauda proa .sfinteI de D-zeil näsatoare, prin osIrdia i toatä cheltueala iubitorultif de D-zeti Episcopul BuziuluI Chir Chesarie, Inteacela1 loc,

unde a fost cea de la 1749, care a fost ziditä din teaieliile de fericitul Intru po-

Cisläul (Vatra-SchituluI-), mofie a statuluT, pendinte de Episcopie, in com. CislAul, judetul BuzIA, ca de 580 hect., din care

fertila luna a CislAuluT, situatä pe malul drept al riuluT 500

Släbind fiind de cutremure, s'a diírlmat 11a impodobindu-se aceasta pe din näuntru ti pe din afarä, s'a Infrumubetat pe alocurea cu zugrävelt l cu toate cele trcbuincioase pänä la cel mat mic lucru, fiind Invechite de vreme si stricate celel-alte. Ale clireia lucru sävir,,indu-se s'a sfinOt In zilele prea Inältatulul Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voevodul, cirmuindu-se sf. Mitropolie de cel tret Archierel al lard, fiind anul 1839, De-

coasil, in com. Cislä.ul, judetul BuzAu, in dreptul obirsieT iz-

Mate'', Constantin, Vintilä, Zarofira Doamna, Sorban Grigore, Radu, Anto-

nie, Guca, Ghica, Constantin, Doamna Neaga. Achieret : Metodie, Teodosie, Coma, Stefan, Scrafim, Filaret, Cristofor, Mitrofan, Rafael, Ioasaf, Antim, Mi-

sail, Iosef, Grigorie, etc.

Sunt mar multe sfesnice si pe unul din ele se afll urm5.toarea inscriptie:

Ci§mäne§tilor (Dealul-), deal, pe teritoriul satuluT Cistanesti, com. Dobirceni, pl. StefAnesti, jud. Botosani.

Ci§me, deal, in jud. Constanta,

menire, Episcopul Buzlulul Chir Metodie.

Dipticul D-nii:

anul 1750. Vite sunt : 433 bol $i yac!, 86 cal, 1210 §i 97 poni.

BuzAul; restul e islaz i crivinA.

CisläuluI (Piatra-), colind stin-

cembrie 20 Zugrav, Gavril Andronescu.»

tul Solonetul, jud. Iasi, pe la

vorulur CirsteT; servA si ca limitA

clespre com. Viperesti.

Cismarul, deal cu vil, in com. rur. Vinjul-Mare, plasa Blahnita, jud. Mehedin ti.

pl. Medjidia, pe teritoriul com. rurale Enigea si pe al cAtunuluI Molceova. Este indreptat de la N.-V. cAtre S.-V., avind forma uneI liniT curbe. BrAzdeazä partea vestia a plAseT, cea centralá a comuneT i ca estici a atunuluT Molceova. Are o 11)11-

time de 164 metri. Se intinde printre vAile Molceova si Chires-

lic -Culac. Este acoperit Cu

Cismäroaia, _Mainel', com. Tesluiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

nete si

Cison,

ptnditT. Este tAlat de calca judeteanA Medjidia-Cuzgun si de

jud. Neamtu, in

partea despre E. a munteluT CeahlAul; situat in partea unde se crede cá este sanca DochieT,

1410 locul numit Poiana-subPonoarA, in partea cea mal al-

sunt arborl rgs-

drumurile vecinale Molceova-Cocargea i Molceova-Idres-Cuiu-

sul. Partea sa sudicä se tenning, In valea Diordin-Giorman, prin

niste talar! ripoase.

baticA a masivuluï.

Cistia, os/roo, al statuluT, judetul BrAila, situat in ostrovul Bre-

Ci§me-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouI, pe teritoriul com. rurale Caranlic. 5e

desface din poalele nordice ale dealuluT Sari - Iol - Bair. Se indreapta spre N. inteo directiune generala de la S. spre N., brazdind partea estica a plaseT si cea centrall a comuneT; trece

pouti, jud. Botosani, pe piriul Siena. Are o populatie de 64

prin mijlocul satului Caranlic

veni de la cismeaua zidita in

mergind printre dealurile Arpalie la dreapta i Distraiul la

pre care se zice ca ar fi foarte

stinga,

se deschide, dupa un

drum de 8 kil., in valea Beili-

familiT, sal) 252 suflete si o su-

prafata de 164 hect, ale locuitorilor. Sunt 92 contribuabilf. Numele satuluT se crede a paxtea de N.-V. a satuluT, desvechie, zidita deStefan-cel-Mare, Domnul MoldoveT.

cal, pe stinga. Printeinsa merge

Inscriptia, de pe zid, spune

drumul comuna/ Beilicul-Caranlic-Dobromirul.

ca cismeaua a fost prefäcuta din

Cisme-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comuneT Enigea si pe al satuluT Molceova. Se desface din dealul Canit, purtind nu-

me/e de valea Calla. Merge in directiune N. - E. catre S. - V. Brazdeaza partea sud - vestica a plaseT i cea nord-estica a comuneT. Face hotar futre com. Enigea i Cocargea. Trece printre dealurile Canli i Piribei se deschide in valea DiordinGiorman. Este strabatuta in toata lungimea el de drumul Medjidia-Enigea.

Cisme-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul com. rurale Hazarlic si

noti la anul 1831 Mal% in 20, de diaconul Panaitescu NeculaT din Botosani. Acest sat se crede a fi vechiä.

vale. Se desface din poalele estice ale dealului Ghiol - Punar, avind o directiune de la N.-V. spre S.-E. Bräzdeaza partea vesticä a plaseT si cea nord-esticä

a comuna Trece prin mijlocul satuluT Ghiol - Punar, mergind printre dealurile Cesme-Bair Mezarlic-Borungea - Bair. Are o

de tufa'risurT.

Ci§tneaua, sat, in partea de N. a orasuluT Botosani, com. Po-

pre satul Cismeaua, s'ati gasa cutite, bucatI de sabie i chiar arme intregT.

Ci§melei (Mägura-), melgurd, la Vestul com. liogdana, jud. Teleorman.

Cismelei pfria, izvoreste din dealul Deleni, com. Fintinele, jud. Botosani, si se varsa in Girla-Sapata, comuna Fintinele.

Cismelei (Ponorul-), ponor, comuna Zlätunoaia, pl. Miletinul, jud. Botosani.

Numarul vitelor este de : 129 vite cornute, 12 caT, 202 oT 26 mascurY. Sunt 8 stupr cu albine. Este o dirciuma.

Cismelel (Valea -), pîrui, in pläsile Isaccea i Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul comunelor

Cl§meaua, iaz, pe teritoriul satulla Cismeaua, corn. Popouti, jud. Botosani, format din piriul Siena.

Cismeaua, /0c, jud. Baca, pl.

rurale Meidan-Chioi (Isaccea) si Alibei - Chioi (Babadag). Izvoreste din dealul Fundul-BurtiT ;

se indreapta spre S., in o directie generala de la N. la S., brazdind partea de E. a piase! Isaccea si a comuneT Mei-

si pe cea de N. a

Trotusul, com. Onesti, de pe

dan-Chioi ;

sesul MaluluT.

plaser Babadag si a comuna

Cismeaua-Albä, fintinä, in comuna alarasi, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j.

Cismeaua- de-la-Zavolul -luiPopa-Mihalache, eipnea, In tirgul Horezul, jud. Vilcea, vesapa ei cea buna tita

usoara. E asezatá pe mosia statuluT.

Cismeaua -lui-Vasile, fintind, In com. Calarasi, jud. Dolj, pl.

curge pe Miga dealurile Bostanäriilor i Eni-Ormangic-Tepe, i dupa 7 kil. de

curs, se uneste cu valea. Chioserelic, in satul Accadin, pentru a forma piriul Accadin.

Ci§rnelei (Valea-), vale, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe

teritoriul com. Barsanesti.

Ci§meleI (Valea-), vale, la N. de Oncesti-NoT, com. cu acelasT nume, jud. Tecuciti.

Jiul-d.-j.

Ci§melele, sat, in com. Tu/u-

lungime de 3 kil., si este aco-

peritä in cea mar mare parte

deal, in partea de mijloc, des-

Are o biserica zidita la 1847.

pe al catunuluT Ghiol-Punar, care

se aflä asezat chiar pe aceasta

CINIT,LELE

443

CIP1E-CULAC

com. Botosani, si se prelungeste

cesti, pl. Siretul, jud. Covurluiti. Are 138 familii. Face parte din parohia Odaia-Manolache.

pana in satul Cismeaua, com. Popouti, plasa Tirgul. In acest

Ci§melele, /Inda, pl. Oltenita,

CiqrneleI (Dealul-), deal, jud. Botosani. Incepe pe teritoriul

444

C1 IVIELELE

jud. Ilfov, cu trel izvoare, in dru-

mul care leagg cAt. Radovanul Cu cAt. CAscioarele. Are apl

CIUCIUCUL

SiretuluI, jud. Tecuciu, pl. Birladul, com. Bucesti.

tunl i curge In mare canti- Clubucluc-Bair, deal, in plasa tate, prin 3 tevi. Ci§melele, mofie a statuluT, in intindere de i000 Miel, foastA

pendinte de biserica Precista din Galati, in com. Tulucesti, pl. Siretul, jud. CovurluitI.

Ci§melele-MicI, mofie particularA, de 386 hect., in com. Filesti, plasa Siretul, judetul

Ciubida, lac, in pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul comuneT rurale Cara-Orman, situat In partea de V. a plAseI i cea de N.-V. a comuneT. S'a format din

revArsarea anterioarl a girlei

Mricin, pe teritoriul com. rur. Cirjelari, si pe al catunuluI sAti Talla. Se desface din dealul Ca-

le-Bair (un virf al dealului Sa car-Bair, din pl. Babadag, com. Atmagea). Se intinde spre N., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E., brAzdInd partea sud-esticA a pläsei si pe cea esticA a comuneT. Se prelungeste spre V. cu dealul Orta-Cuirac i spre E. cu dea-

lul Ghiobilche-Bair. Din el iaü nastere dota vAT care formeazA valea Orta-Chioi, precum si valea Homurlar. Se ridicl para la o inAltime de 305 m. Este tAiat de drumurile comunale Iaila-

Litcovul, cu care acum comunicl

Atmagea-H o murlar - Orta - Chioi. Este acoperit Cu livezi, tufdri-

prin dota girlite. Este inconju-

sud i putine páduri.

kil. spre

N.-V. de Tichilesti. Vatra satulur cu izlazul locuitorilor este de 700 hect. Are o populatie de 270 locuitorr (144 bArbatr si 124 femer), cari locuesc in 38 case. Stiti carte 6 persoane. Vite sunt : 473 vite marT cor-

nute, 65 ca! si 21 rimAtori. Ciucea, dijind mare a DomeniuluT BrAileT, Cu case de locuit pentru arenda i pentru oamenil de servicia, la 3 kil spre S.-V. de cAtunul Ciucea, pe par-

tea stingA a soseleT Intinderea terenuluI dij-

mel e de 50 hect. Ciucea, moviM, jud. BrAila, in dreptul cAtunul if Ciucea, tdiatd de soseaua BrAila-CAlArasi.

Ciuceveni, numire ce se dA de

Ciubucul, munte, jud. Suceava, intre comunele Brosteni

iSa-

rul-Dornei.

covul. Venitul sAtl apartine statuluT.

5

locuitorir satulur Suceveni, jud. Tutova.

rat de toate pArtile cu $tuf. Are o intindere aproximativA de 70 hect. Contine peste de apA dulce, adus de Orla Lit-

ca la

Ciucheri, baltd, in com. rur. Gogosi, plasa Blahnita, jud. Mehedinti.

CiubuculuI (Valea-), vale, pe proprietatea Stänesti, pl. Marginea, jud. Vlasca.

Ciubota-Ro§ie, pilla, ce curge prin jud. Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni, de la N. spre

Ciucanica, deal, in jud. R.-SA-

S. si se vars1 in riul Birlad, de a stinga, ltngä hanul Ciubota-

rat, pl. Orasulur, com. Brosteni. Se desface din muntele Chiciura,

Rosie si la S. de el.

brazdeazA partea de V. a co-

Ciuchilä, deal, situat in raionul com. Matca, pl. Nicoresti, jud. Tecuciu.

Ciuchinarilor (Vatra-), partea esticd a satului Dolhasca, jud. Suceava.

mune!, prin catunul VulcAneasa,

Ciubotarul, pirriaf, jud. BacAti, pl. Trotusul, ce izvoreste din muntele Cepoiul i, dupl ce

si se terminA in riul Milcovul. Este acoperit cu pAdurT si pAsunI.

Ciuchiti, mahala, din com. rur. Sinesti, plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

trece prin com. Mändstirea-Ca-

sinul, se varsA in Casinul, pe malul sAti drept.

CiucAneasa, numire vechie a satulur Hirsa, pl. Podgoria, jud. Prahova.

CiubotaruluI (Balta-), pe teritoriuI com. Virful-CimpuluT, pl. Berhoinetele, jud. Dorohoiii.

Ciuciucul, deal, la V. com. Segarcea-din-D eal, j u detul T eleorman, spre piriul SiuluT. Pe a-

cest deal sunt sIdite viile locui-

Ciucaneasca, vale, com. Hirsa,

torilor.

pl. Podgoria, jud. Prahova.

Ciuchicul, agaf, In com. rur. Ciucea, ciitun, la N.-V. com. Ti-

Ciubuccita, padurice, pe malul

chilesti, In dreapta soseler BrAi-

plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

CIUCIUL

445

sat, pendinte de comuna Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt.

Cluciul,

ClUCUR-CHIOI

Scarisoara, din comuna Cisläul, jud. Buzaa.

E situat pe luncA, in dreapta girlei Plapcea si sub dealul Golasul. Are 180 locuitorr, ceI mal multl mosnenI. Sunt 7 loc. im proprietaritI dupa legea rurala.

EI posea.: 8o bol*, 30 vaci, 25 cal, 540 oI si 70 porcI. Aci se biserica, fondata la anul de Mateia Ciuciu, Dumitru Ciuciu i altiI. aflá. o 1819

vale, in com. Sdrulesti, cat. Turloesti, jud. Buza.a. Incepe din localitate si se scurge in valea Pecenega.

isvar, vine din raionul com. Chiojdeanca, judetul Prahova. Se impreuna in com. Salcia, pl. Podgoria, cu alte izvoare i formeaza gira Salda.

Ciuciurul,

partea de E. a plaseI i cea de N. a comunei, la r o kil. spre N.-V. de satul Enisenlia, resedinta comuneI, pe ambele malurI ale vael Ciucur - Chioi, poalele estice ale dealului Arpalie si la cele vestice ale dealulul - Chioi ; satul e inconjurat cu padurl i tufaxisurY.

Ciuciurul,

ntinderea Mala e de 966

Prahova.

hect., din cari 40 hect. ocupate de vatra i gradinile satuluI. Populatia e de 42 familii,

izvoreste din muntele Ciortea si uda comuna Calugareni, pl. Cricovul, jud.

151 suflete.

Ciuciul,

Ciuciurul, vale, comuna PodeniVechI, pl. Podgoria, jud. Pra-

jud. Buzau, care curge in mare

colind, in com. Tisaul, cat. Pisculeni, judetul Buzail, acoperitä de pa.-

deal, in jud. Constanta, pl. Silistra - Nona, com. Enisenlia, cat. Ciucur-Chioi, de la care si-a luat i numele. Se desface din dealul Bas - PunarSirtt; se intinde spre N., inteo

volum, pe patru guri sau ciuciure

dure.

directie de la S. la N., printre

Ciuciure (La-), sorginte de apa In com. Magura, cat. Unguroiul,

hoya. Ciuciurului (Coasta-),

Ciucur-Chioi,

valle Derinea - Ceair, sai1 Beili-

Ciuciureanca, vale, in comuna Cislaul, cat. Scarisoara, judetul Buzda. Incepe din Fundul-Se-

ciului si se scurge in Buzdu. In timp de ploaie vine mare si

inunda adesea lunca cauzind pagube.

CiuciuruIui (Izvorul-),

izvor,

com. Mdruntisul, cat. Maguri-

cea, jud. Buzad. Incepe de la coasta BoldanuluI si se scurge in riul Buzar'.

cul, si adiacenta sa, valea CiuChioi, brazdind partea estica a piase/ si cea nord-vestica a comund. La poalele sale vestice e asezat satul Ciucur-Chioi si la cele estice satul Bazirgian,

(Muchea-), colind, parte pala, in comuna Bdesti,

pe car/ le domina prin

un drum comunal Bazirgian-Ciu-

jud. Buzda, cu iio locuitori

catunul Ciuciurele, judetul Buzati, d'alungul maluluI sting al

23 case.

riului SlAnic.

Ciuciurele, critun, al com. Baesti,

Ciuciurele, phig, in judetul R.Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Bordesti. Izvoreste din DealulNucilor, udd partea de E. a co-

mund si merge de se varsa in riul Rimna, mal sus de catunul Ferchesti, al comuneI Dragosloveni, dupa un curs de 5

Ciuciurului

Ciuclurulul

(VIrful-), pisc, in

cdtunul si com. Patirlagele, jud.

cur-Chioi. Este acoperit cu padurI frumoase, tufarisuff si pasunI. De ad, vederea se intinde d'asupra vheI Beilicul si oraselultd Cuzgun.

Buzad, culminatie a muntelur Muscelul.

Ciucur-Chioi,

Ciuciuveni, pddure, in com. Rogojeni, pl. Horincea, jud. Co-

vale, in judetul

Constanta, plasa Silistra-Noul, com. Enisenlia, cdtunul Ciucur-

Chioi, de la care si-a luat numele. Se desface din Bas-Punar-

vurluia.

Sirti ; se indreapta spre N., in

kilom.

CiuciuluI (Dealul-), colina, in Ciuciurelor (Dealul-), deal, in

com. Manesti, jud. Buzan, pe

comuna Magura, cat. Unguriul, jud. Buzau, acoperit cu livezi

hotarul despre com. Minzalesti, acoperita de padure.

porumb ; de sub dinsul incepe izvorul apeI de la Ciuciure. Ciuciurul,

inAlti-

mea sa de 115 m. E tgat de

sub-divizie a cdtunulur

Ciucur-Chioi,

sat, in jud. Con-

stanta, pl. Silistra-Noua, catunul comund Enisenlia. Situat in

directie S.-N., prin padurr si tufarisurI, printre dealurile Ciucur-Chioi i Arpalic. Trece prin satul Ciucur-Chioi, si, brazdind partea estcà a plaseI i nordvesticä a comuna, se *deschide In valea Beilicul, pe stinga, nu departe de orkelul Cuzgun,

446

ClUCUROVA

dupa un drum de 5 kil. Prin&fusa merge un drum vecinal Clucur-Chiol-Teche-Chioi.

com. Atmagea, de care se desparte prin dealul Bac-Cei$, valea Dulgherul si dealul Topo-

la V. cu com. Topologul, jud. Constanta, despartid prin dealul Bas-Punar ; la S. si logul ;

Ciucurova, com. rur., in pl. Babadag, jud. Tulcea, situad in parea vestia a judetuluI, la 38 kil. spre S.- V. de ora$ul Tulcea, capitala judetuluI, $i in par-

tea vestica a plaseI, la 16 kil. spre N.-V. de orasul Babadag, resedinta pla$ei.

Hotarul amanuntit al comuuel este acesta: Plecind din virful Sivri-Tepe, al dealuluT Bac-

Cei$, se indreapta spre S. - E. printre dealurile Jidini $i Pelitu,

paná in virful Jidini ; de ad o

la spre S., pe la poalele dealuluI Jidini, taie valea Jidini, urmeaza putin Valea-CalugAruluI,

pe care o pärase$te spre a tala pirlul Ciucurova, sati Slava-Cercheza, printre satele Ciucurova $i Slava-Cercheza $i urca deaful Ciucurova; urmeaza spre V. muchea acestuI deal, pana in drep-

E. Cu coin. Slava-Rusa, despartid prin dealul Ciucurova si Valea-CalugaruluI; la N.-E. cu comuna Bas-Chloi, de care se des-

parte prin dealul Pelitul. Dealurile sunt numeroase ; maI tot teritoriul eI este brazdat de ele ; principale sunt : dealul CirjelaruluI, la N.- V.; la V. Ba$-Punar, Topologul; dealul Bac-Ceis, la N.; dealurile Dulgherul i Chirisliva, la V.; dealul Pelitul, la N.-E.; dealul Sivri-

Tepe (deal ascutit), la N.; dealul Ciucurova, la S.; dealul Cr?$lui, la V.; Dealul-Alb (numit asa de la coloarea pamintuluI, fiind

mal milita creta inteinsul), Ciucurova ; Dealul - Calugarilor, la E., (la poalele luI

mal

toate paduri. Populatiunea este amestecata compusa din cinc! nationalitati:

GermanI, Ru$I, TurcI, Rominl Evrer. Sunt in comuna 144 famili!, cu 759 suflete. Dupl nationalitate sunt: GermanI, 77 fam., Cu 404 Sta ; Ru$I, 33 familif, CU 201 suflete ; 'l'atad, 28 fama% cu 125 suflete ; RominT, 6 lamili!, cu 19 suflete, si EvreI, 3

are I0 hectare pamint. In

nul 1893-94 a fost frecuentad de 66 elevI. E o biserica ortodoxa ruseasca, facuta de lemn,

aflati pe muchea luI) ; la N. -E. mal este dealul Jidina, sati Jidini, cu multe izvoare; /a poalele-I estice este o cariera de piaträ a statului; dealul Jidina-

N.-E., pe la poalele luI, taie pi-

dealul Caragea, la E. $i N. Pe valea dealului Caragea sa gasesc doua fintini sapate

riul Aram-Cesme, sati Slava-Cerchezd , valea Atmagea , valea

de niste familiI romine, carI vojai-1 sa fundeze aci un sat, insg

Dulgherul, pana in dreptul satului A tmagea ; de ad o ja spre

ag fost gonite pe malul DunareI de ditre Turd. Toate

E., pe muchea dealuluI Bac-Cei$

aceste dealuff sunt acoperite cu. paduri intinse i frumoase ;

N. $1 N. - V. se invecineste Cu

1885 hect. ale locuitorilor,

4000 hect, ale stabluT,

ast-fel dupd ni$te ruine ce se

Punar, $i da in hotarul jude-

pana in virful Sivri - Tepe, de unde am plecat. Forma luf este aceea a unui trapez neregulat; lungimea perimetrului e de 44 kil., lar intinderea totall este de 5982 hect. Marginile comunei sunt : la

de cea ruseasca. Are un singur catun, cel de resedinta, impartit in dota mahalale: tatareasca i ruseasca. Intinderea totala a comuneT este de 5982 hect., din carT 97 hect. ocupate de vatra satultd,

tatea - Vechie, tot la E. (numit

valea Chirisliva, urca dealul Ba$-

din acest deal o ja spre

gea, la V.; valea Jidina, afluent al piriulur Taita, la N.; ValeaCalugaruluT, la E. Valea Chicuroya trece prin mijlocul satultd, despartind mahalaua tatareasca

unde i numele luI) ; dealul Ce-

se fundeze $i o nignastire, de

geI ;

gheruluI unid cu valea Atma-

familiI, Cu ii suflete. In comunä e o $coala, fondad, in anul 1883, de locuitori;

traiati niste calugarT, ce volar.'

tul satuluI Ciucurova ; de ad o ja spre S.-V. pe drumul comunal Ciucurova - Topologul, taie tului ; o ja spre N. - V. pe muchea dealuld Ba$-Punar, trece peste dealul Chiri$liva $i se opreste in dealul Topologul, nodul central al dealurilor Dobro-

ClUCUROVA

Mica ;

a-

In anul 1820, de unul Naum ; azI deservitä de i preot cintaret.

In com. sunt: 240 pingar); timplar

i

i dulgher. Se afia

2 mor' pe apg si I cu abur!. Vite sunt 1736 capete, din carI: 375 cal', 24 bol, 187 vacI, 450 oI, 170 capre $i 530 rimatori.

Sunt 2 comerciantI. Budgetul connuneI este la ve-

unele din ele sunt pietroase.

niturI de 3230 leI j la chel-

Apele carl udd com. sunt : valea Ciucurova, sati Slava-Cercheza, numita mai sus de Ciucurova, valea Haram-Ceme, la S.; afluen-

tueli de 3100 lei. Sunt 1 to contribuabili.

tii säl sunt: Valea-Pope!, la V.; valea Chiri$liva, la S.; Valea-Dul-

Cal de comunicatie sunt drumurile comunale ce trec prin comuna, ca: Topolog (Constanta) Ciucurova , ce duce prin co,

447

CIUCUROVA

CIUHA

mina Ba$-Chioi la. Tulcea, spre Cirjelari, spre Urumbeni (Constanta), spre Atmagea si spre Ba$Punar; Slava - Cerchea.- SlavaRusa-Babadag. Aceste drumuff

caul-Mare, trece pe granit:1, prin Virfurile Ciudomirul-Mare, Ciu-

Clughe§ul, sat, jud. Bacan, pl.

domira$ul $1 se curma pana In Valea-CamIncaI i a Trotu$uluI.

tuat pe ambele malurI ale pirîului pana la con-

Prezinta i virful Sociurul.

fluenta sa cu Trotinul, $1 anume

sunt ne$oseluite, mar muit na-

mea mijtocie a culmel este de 590 m. in aproximatie.

pe o lungime de ro kil. Centrul

In

Ciudomirul, virf de nzunte, jud.

Are o biserica catelicä, cladita

plasa Babadag, judetul Tulcea,

$i pe teritoriul comunelor ru-

plasa MunteluT, comuna Brusturoasa, din $ira Ciudomirul,

de locuitorT, ca ajutorul primariel, in anul 1888; 3 circiumT.

rale Ciucurova, i S'aya - Rusa'.

a$ezat pe granita austriaca, In

Este o prelungire estica a dea-

coltui de N.-V. al districtulur Bacau. Inaltimea tul' e de 1664 m.

Capr de familie sunt 138, saa 6o8 sufl., dintre care aproape jumatate Ungurr, ce s'aa stabilit

Ciudomirul,phig, jud. Bacari, pl.

in aceasta localitate de mal multe secole.

tu rafe.

Ciucurova, Fir de dealurr,

luluI Chiri$Iiva, Cu o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., in forma de semicerc, brazdInd partea vestica a p15.$el, cea sudica a comuneI Ciucurova si cea

vestía a comuna Stava-Rusd. Se intinde printre piraiele Slava-Cercheza (numit prin dreptul Valea-Ciucurovei) I SlavaRuseasca (purtind pe ad i numele de valea Ba$-Punar). Valea Ciu-

curova curge pe la poalele 'uf nordice. Are o inaltime de 335 m., dominind asupra satelor Ciucurova, Ba$-Punar, a vailor cu acela$I nume, $i asupra drumurilor carI Il intretaie. Este acoperit in cea mal mare parte cu padurI, $i pe muchil cu pa$unr.

Ciucurova, alt nume al ?indulta Slava - Cercheza , judetul Tulcea , nume pe care il poarta pe intreg teritoriul comuneI

Vite sunt: 50 caT, 316 vite

oblr$e$te pe povIrni$ul meri-

cornute, 38 porci 11. 36 capre.

dional al munteld cu acela$I

Se gasesc 5 herestraie de apa

nume. Are cursul intreg pe granita, de la N. la S., cu o

Ciugh§eul, moie, judetul Bacatl,

d'a stinga Trotu$uluT, la Palanca.

pl. MunteluI, com. Brusturoasa, cu o intindere de aproape s000 hectare.

Ciudomirul-Mare, munte, jud. Neamtu, pe hotarul TransilvanieI, situat llaga muntele T'irhoawl. Are o inaltime de 1681 metri.

Ciudomirul-Mic, saal CiudomiraquI, v1rf de munte, jud. Bacari, plasa MunteluI, comuna Brusturoasa, din $ira Ciudomi-

rul, situat la S. de CiudomirulMare.

CiuduluI (Izvorul-), izvor, In BIsca-ChiojduluI.

din muntele Teisul $i se scurge

nita pe o lungime de 3

kilo-

metri apoT pi-in Rominia, cu directia S. spre N. Se varsd d'a dreapta riulur Trotu$ul, la

satul Ciughepl, dup. un curs de 14 kilometri $i dupa ce se Hau$ul $1 Voica.

Ciuha, sa0 Malul-Särat, deal, jud. Gorj, formeaza tdrmul drept

al Gilortuld, de la confluenta

Ciufa (Ciufa-Neamtului), nu-

piriuluI Baia-de-Frer cu Gilortul,

mire data muntelur Titilele, din munielui Salcom. Pätirlagi da, din com. Calvini, de pe hotarul jud. Prahovel, jud. Buzati. Ambele sunt puncte trigonome-

pana in dreptul catunulur Balce$ti, separind apele pirluluT Ciocadia de ale Gilortuld.

trice.

fird de munir, jud. Bacatl, pl. Muntelur, comuna Brusturoasa, care se ramifica din mu n Vi Tar-

Ciughe§ul, îrîü, judetul Bacatl, pl. Munteld, com. Brusturoasa, care, venind din Ardeal, de la satul Codare$ti, curge pe gra-

incarca pe stinga ca plrlia$ele

Cercheza, de unde 1$1 la numele lui adevarat.

Ciudomirul, s2.11 Ciudamirul

o moarä.

lungime de 7500 m. $i se varsd

com. Calvini, jud. Buzar]. Incepe

ceava.

satulur este la o departare de 8920 in. de satul Brusturoasa.

Muntelta, com. Brusturoasa, care

Ciucurova, de la care vi-a luat numele, i pana in satul Slava-

Ciudin(Iazul-lui-), iaz, in supraata de I falce, 40 prajinr, pe zno$ia Lam5.$eni , judetul Su-

MunteluI, com. Brusturoasa, si-

Ciufoiul, lac, in jud. Buzara', com. cat. Bratile$ti.

Ciuha, deal, la N. comunel Sirineasa, plasa Ottul-d.-s., jud. Vilcea.

Ciuha (In-deal-la-Ciuhä), deal.

949

ClUHA

com. Poenarel, plaiul Nuqoara, jud. Muscel.

Ciuha (In-vtrf-la-Ciuhä),

loc

pl. Trotwul, comuna Doftana, care desparte mo§ia Doftana de Bogata i se varsa de-a stinga

Trotuulul.

ClULNITA

linga Movila-CandonuluT; se indreapta. spre E., taind d'alun-

gul grindul Pisica; trece prin satul Pisica, o ja apoi spre S.V., pan I in drep tul grindulul Ciu-

izolat, in cat. Piatra, com. Badeni - UngurenT, plaiul Dimbovisa, jud. M.iscel.

Ciuleiul, vale, com. S u§ani-d.-s., pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

pitoaia, de unde se indreapta spre S.-E., trecind pe la 2 kil. spre E. de satele Garvanul

Ciuhoiul, cdtun, al comund Gura-Saratir, jud. Buzad, situat pe coastele de Sud ale muntelur Ciuhoiul. Se afla situat in& o

Ciuletele, vale, in partea de S. a

Vacareni. Face apoT un cot spre

frumoasa pozitie. Are 6o locuitorT, locuind in 21 case.

Ciulina, baltii, formata din revarsarile SiretuluT, situata In par-

Ciuhoiul, colina, in jud. Buzad, com. Gura-SdratiI, care incepe din Virful - VladimiruluI i se continua pana in dealul Gruiul. E acoperita de padurT, livezI

tea de V. a satuluI Homocea,

S., pana la confluenta cu Girla-Mare ; pana ad curge numal prin stuf : de aci, intrind pe teritoriul comuna Luncavita, se apropie de uscat, mergind paralel cu el; ja o directie conti-

pl. Berheciul, jud. Tecuciu.

nua spre E. cu miel cotiturl,

comunel Dirmone§ti, plasa jud. Prahova.

trece pe la poalele nordice ale

Ciulinesti. (Vez! Siline0, sat, corn. Bivolari, pl. Turia, jud.

dealuluT Milanul, de unde apuna

Ciulinesti (VezlUnsa, vandstire, com. Feredieni, pl. Coula, ju-

chel,

vil renumite. Face hotar despre com. Pletroasa-d.-j.

Ciuhoiul, rnope, in jud. Buzad,

detul Botop.ni).

upo

vie i araturT, restul padure.

baltd, formata din värsaturile PrutuluT, in comuna

Folte0, plasa Prutul, judetul Ciuhuiul, prelungire a dealulut, dintre esul Prutulur i ValeaParuluI, com. Masta.cani, plasa Prutul, jud. Covurluiti.

Muscel.

fata de o falce.

la varsare, sunt plantate in mod natural, pe dota §irurT, sälciï, carT

moasele, intreVilciul i Bindoiul.

fi'

Ciulini-MicI, iezere, jud. situate la S. de Ciulini-Marr, intre Vilciul §i Bändoiul.

Ciulinoara, baltil, pe esul SiretuluI, in com. CAline§ti, plasa Siretul, jud. Botop.ni.

Ciulinosul, mlaftind, in suprafata. de 800 m. p., in comuna Dolhasca, jud. Suceava.

Ciuleiul, dea 1, spre E. comuneI Scundul, pl. Oltul-d.-s., judetul

Ciulnetul, rîü, in jud. Tulcea,

Vilcea, care separa valea Cir-

ritoriul comunelor rurale Pisica, Vacareni (Macin) i Luncavita

stea de Valea-en-Apa.

Ciuleiul, plrlu, judetul Bacad,

Isaccea i a comunelor Pis!. ca, Vdcareni i Luncavita. Ma-

iezere, jud. Braila,

(Iazul-lui-), iaz, format de Somuzul-Mic, In com. Giurgeti, jud. Suceava, in supra-

partea nordicá a p15.§i1or Mäcin

situate la S. de iezerele Fru-

Ciulcesti, mahala, in com. rur. Stingaceaua, pl. Motrul-d.-j., judetul Mehedinti.

in

lurile sale sunt joase, O, de la dreptul satuluT Vacareni pana

Covurluid.

Ciuhurezul, pise, la E. de com. Valea-Pope!, pl. Riurile, judetul

merge de se varsa

Dunare, pe dreapta, in dreptul mileT No. 71. Cursul salí are o

lungime de 22 kil., brazdind

com. Gura-Sal-54ff, cat. Ciuhoiul.

Are 230 hect., din care

spre S., trecind aproape de satul Luncavita, de unde apucind spre E., maT sus de satul Ra-

piáile Macin §i Isaccea, pe te-

(Isaccea). Se desface din Dunare, din dreptul miler 87, de

dad aspectul une! alee. Pe litiga ea merge drumul comunal Pisica - Luncavita. In ea se scurg, pe dreapta bälçile Tinda, a-CluciuluT, Girla-Mar, ValeaNevestelniter, a-Gloduld, piriul Luncavita, valle Ciairulul i Turiacul; pe stinga, balta Crapia.

Ciulnita, com. rur., in plasa Ialomita-Balta, judetul Ialomita, situatá pe partea dreapta a riuluT Ialomita, intre comunele Lar-

ga i Bora. Teritoriul comuneT coprinde treT mo0I si se intinde din riul Ialomita, spre S., pe cimpia

raganul, pana mal spre S. de finja ferata Bucure§ti-Fete§ti, pe

o suprafata de 12910 hect., din

ClULNITA

cal-1 80 hect. padure pátnint de cultura.

449

i

restul

Este situata pe ambele malurT ale girleT Budisteanca, care

Sunt improprietaritT 176 locui-

i neimproprietaritT 126. Se compune din satele Ciul-

torT

i Livedea si din catunele (tiriele): Radana, Grindul, Panita

strahate com, de la N. spre S. Are o populatie de 768 locuitorT, 371 barbatT si 397 femeT, cu 185 capT de familie, cari traesc in 165 case. LocuitoriI se ocupa cu agricultura si putinT ca comerciul.

CIULN1TA

local de so:m.1k cu care a cheltuit 25000 leI, dotindu-I cu mobilier si cu toate cele trebuincioase.

Ciulnita, sat, in judetul Ia1otnita, plasa Ialomita-Balta, situat parte pe tarmul drept al riuluI

tru-PuntI, Ulucile-LungT, Maicanul-Mare, Maicanul-Mic, Virtopul, Macrisul, Salcioara, Mos-

In comuna sunt 42 stupl cu

Ia1otnitai sub coasta BäraganuluT, parte d'asupra coasteI.

Mihaia, Putul-Noti, Calul, Lunca, Bajesti, Fringhiile i Valea-

albine. Locuitorif

In acest sat se coprinde fostul sat separat Amza, care

luT-Asan.

Populatiunea coman eT este de 1379 locuitorT, din cal-1 290 capT de familie si Io89,membriT de familie. Sunt : 724 barbatT si 655 femci ; 1372 RominT, Grec, 4 BulgarI 11 2 GermanT; 1377 crestinT ortodoxT i z catolicT; 391 agricultorr, 5 mese-

122 boT, 147 vacT, 22 ea!, 964 or, 133 porcr at.1

Comuna este inconjurata spre

N. de vil i padurT cu stejar, fag si emita ; iar in cele-l'alte

In sat este o bisericà deservita de un preot i dor dascalT.

partT, de livezT cu prunT, merT, perT, ciresT i nucI.

Ciulnita, sat, face parte din co-

S'aa improprietarit, dupa legea din anul 1864, 102 loc.,

riasT, 4 comerciantI, 4 avind

pe mosiile : Manästirea-Cotroced

profesiunT libere, 98 muncitorT si 52 servitorT.

si a d-luI Lazar Calenderoglu. Comuna are 125 contribua-

Sta"' carte 213 persoane. Vite: 603 caT, 1204 bol, 3600

bill. Venitul eT (1889-90) se urca la suma de leT 168o si

oT, 8o capre, 45 bivolT, 6 asinT 250 porcr.

cheltuelile Ia 1450 Id. Peste gira Budisteanca este un pod de lemn, numit PodulPiuliteT, care inlesneste comunicatia spre Leurdeni i Glimbocata. Prin comuna trece soseaua nationald Bucuresti Pite-

Venitul com., In 1887-1888, era de 4592 leT i cheltuelile de 5288 leT.

Sunt 2 scolI, una de baetT, Cu

58 elevT si una de fete, cu

alte treT sosele comunale. Pana la constructia soselef nationale comuna era situata maT sus ; apoT locuitoriT s'aa strati

16 eleve.

In comuna este o biserica, deservitä de 1 preot si 2 dascalT.

Partea de S. a teritoriuluI

astazT este contopit cu Ciulnita.

Are o scoala de baetT si una de fete.

2 bivolT.

muna cu acelasT nume, judetul Muscel. Are o populatie de 378 locuitori, 178 barbatl i 200 femeT, din carI go cap'. de fami-

lie. Aci este resedinta prima-

ria

Ciulnita, stafie de dr.-d.f., jud. Ialomita, pl. Balta-lalomita, com.

Ciulnita, pe linia Bucuresti-Fe-

testi, pusä in circulatie la 17 Noembrie 1886, intre statiiie Ghimpati (13 kil.) i Märculesti

(12.2 kil.) si pe linia CalarasiSlobozia, intre statiile Silistea (12 kil.) i Marculesti (12 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT

rif de 38',67. Venitul acester stata pe anul 1896, a fost de

comuneT este traversata de linia ferata Bucuresti-Fetesti, avind pe teritoriul comuneT statia Ciulnita, pe Baraganul. De la S. spre N. trece Bina ferata

mutat, asezindu-se pe linia soseleT. Aci sunt 2 bisericT: una cu hramul Sf. Paraschiva, asezata arará din comuna., ziditá

Ciulnita, 'turne, ce punta salid

cheltuiala locuitorilor, la ,a-

Malul-Mare, jud. Dolj, pl. Oco-

Calarasi-Slobozia.

nul 1814, si a doua, cu hramul Sf. ImparatI, cladita in anul 1888, de d-1 M. Eustatiade, pe

lul, catre 1845, cind se afla pe malul drept al riuluT Jiul.

mosia sa, Ciulnita. Atit clddirea, cit 1 materialul destinat servi-

Ciulnita, deal, in raionul comu-

ciuluT este bogat. Ambele bi-

cel, pe care se cultiva. IO hectare vie.

Ciulnita, com. rur., pl. Podgoria, jud. Muscel, la S. de Cimpu-

lung, 74 kil, departe de acest oras si 18 kil, departe de subprefectura.

Se compune din 2 cdtune : Ciulnita

Prundeni. Inainte vreme s'a numit Podul-Piuliter. 68086, Marche Diofionar G grAfto

Fjt 11.

Cu

sericT sunt deservite de 2 preotr si 3 cintasetT.

In anul 189o, d-1 M. Eustatiade, proprietar, a construit un

77692 leT, 75 b.

neT cu acelasl. nume, jud. Mus-

Ciulnita, baltd, pl. Jiul-d.-j., comuna Grindeni, jud. Dolj.

460

CIULNITA

CIUM4I

Ciulnita, balM, formata de pi-

tuat in partea sudica a plasel

riul Ciulnita, in jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, comuna Valcelele.

si S.-V. a comuner. Se desface din Grindul-Calugarilor; se in-

Este asezata in partea de E. a comuner; se intinde i in

tinde spre E., avind o directiune generala de la V. la E., Ciuma9i, com. rur., pl. Bistrita-

teritoriul comuner Gradistea-d.j. Este proprietatea statulur.

Are o intindere de 400 hect.,

brazdind partea de S. a stufulur care-1 inconjoara, si se termina pe malul mariT. Distanta

si produce un venit de moo

nu e de cit de i kil. intre

le! anual.

si apele maril. Forma lur e lunguiata si se aseamand cu aceea a unur herastrati. Lungimea sa e de upo., iar intinderea sa to-

Ciulnita, insuld, in Durare, pro, prietate a statulur, in dreptul com. Celeiul, din pl. Balta-01tul-d.-j., jud. Romanati.

el

Ciulnita, pichet de granild, pe Durare, al VII-lea, incepind din

spre Dolj,

in dreptul comu-

neT Gura -Padiner, judetul Romanati.

Ciulnita, pirig, in jud. R.-Särat, pl. Grldistea, com. Valcelele. Se formeaza din mar multe piraie, ce brazdeazá teritoriul comune!, si din ploT; uda mijlocul comuneT, trecind chiar prin catunul de resedintd, si merge

de se varsä, dupa un curs de io kil., In balta Ciulnita, la E. comuner.

Ciulnita, vdlcea, In jud. Vlasca, ce vine din Corbi-Mar!, trece pe proprietatea Corbi-CiurgT, despre Arges si se scurge apor in Arges.

triter. Cuprinde atunele : Itesti, resedinta, Ilieul, Ciumasi, Fagetelul i Borleanul, insirate d'alungul malulur sting al Bistriter. Pe la anul 1803, Ciumasi raz4estr se gasea(' in jud. Neamtu,

ocolul Siret.

In statistica din 1874 nu se gasesc de cit cele d'intiia trei catu n e.

Ciumagi, com. rur., plasa Cernad.-s., jud. Vilcea, compusa din trer catune : Pasculesti, Bunesti Barluiul. Este situata pe Piscul - Bisericer, pana in dealul Inurilor, la 8o kil. departe de capitala judetulur. Are o populatie de 792 loc. (384 barbatT si 408 femeT) ; 290 cap! de familie ; 200 contribuabilr, carT lo-

cuesc in 300 case.

In comuna. sunt 2 biserici de ud. Locuitorir sunt mosnenT. Stiti

carte 50 de persoane. Toata comuna se intinde pe o suprafata. de 500 hect. Veniturile comuna se urca la 1307 ler anual si cheltuelile la 1153 le!. E brazdatä de dealurile: Cerner i Inurilor i udatä de vaile : Barluiul si Pietroasa.

Teritoriul comuner se margi-

neste : la V. cu Bistrita, care Il desparte de com. Girleni; la S. cu com. Saucesti; la E. Cu sectia Padureni (com. Bere§t1)

si la N. cu Racova. Are o scoalä mixta, care functioneaza. din i 884; in satul Itesti,

intretinuta de stat

si care a fost frecuentata in 1891 de 39 copiT, dintre carT 15 fete. BisericT sunt 3, deservite de

2 preotT si 6 entaretr. Sunt 288 case de locuit. arciumr sunt 4. Are o populatie de 287 capT de familie, saii 1125 suflete, dintre carT 1110 Rominr i 15 Izraelit!, de protectiune romina. Dupa

felul ocupatiuner sunt: 460 agricultorT,

3

meseriasT,

5

co-

merciantr, 13 avind profesiunT libere, 33 muncitorT si 8 servitorT. Mult1 dintre er sunt

Contribuabilf, dupa recensl-

Ciumagi, deal, comuna Ciumagi, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, pe care se cultiva 17.50 hect. vie.

Ciumalul, deal, litiga satul To-

dostita, pl. Ocolul-d.-s., judetul

diresti, com. Vascani, jud. Su-

Mehedinti.

ceava.

rur. Sf. Gheoreid (Cadirlez), si-

d.-s., jud. Baca, situatl la poalele dealurilor si pe sesul Bis-

neproductiv, fiind acoperit cu

Ciulpanul, a'eal, in com. rur. Ji-

Ciumacov, grind, in pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul com.

phi-

ulur Boldesti, com Vdscani, jud. Suceava.

tal& e de vre o 8o hect. Este nisip.

Ciulnita, piidure de salcie, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, com. Ciulnita, pe tarmul drept al fiulur Ialomita. Are o suprafata de 5o he'ct.

Ciumalul, phi*, afluent al

Ciumalul, pda'ure de stejar, ce acopere dealul cu acest nume, jud. Suceava.

mintul pentru periodul 1891 1896, sunt 237. Budgetul comuner, pe exerci-

tiul 1891-92, are la veniturr le! 6412, banT 55 si la cheltuelr le! 2658, banT 39.

Teritoriul comunal este de 1822 hect. ProprietarT sunt: Principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, cu o mosie de 1991 hect.;

C1UMA§I

451

ClUMATILOR (IZVORUL)

mostenitorir lul S. Pisoschi, cu 24 hect. si Al. Chiribati, cu

siderind acea poiana de bun augur, nu s'ati mal retntors la

48 hect. Padurea dupa mosie se numeste Chita. Viile ocupa o intindere de 78

satele Ion, ci ati ramas pe loc, facind la inceput bordee si mal in urma case. Padurea s'a taiat

oil. Dupa controalele diviziuneT filoxerice (1891), viea lucratoare

si pe loc s'a intins satul Ciumati.

ocupa 8 hect. Vite sunt : 39 caT, 525 vite marT cornute, 238 rimatorT si 86 oT.

StupT de albine sunt 76. Distantele : la Bacari, capitala districtuluT, 16 kil.; la com. Gil--

leni, statia de drum de fer cea mal apropiatá si resedinta piase', 6 kil.; la com. Racova, 7 kil.; la com. Saucesti, 1 1 kil.; la com. Beresti, 3 kil. O cale vecinall Ieaga resed'uta acesteT comune, pe de o parte cu satul Hemeiusul, comuna Finttnelele, taind calea

Este situata pe loc ves, pe tgrmul drept al riuluT Prahova,

la 21 kil, departe de capitala judetuluT si la 5 kil, departe de Draganesti, resedinta plaseT.

Toatä comuna se intinde pe o suprafatg. de 682 hect.

.5oselele sale o pun in comunicatie cu Ploesti, Calarasi, Gherghita si Balta-Doamner.

Ciumati, sat, face parte din com. rur. Izvoarele, pl. Oltenita, jud. Ilfov. Este situat la S. de Izvoarele, pe malul drept al riuluT Arges. Ad i Valea-Seaca se varsa in riul Arges. Se intinde pe o suprafata de 830 hect., cu o populatiune de 199 locuitorT. D-1 A. Stolojanu are 702 hect.

Se compune din 3 catune : Ciumati, Olari si Funari, cu o populatiune de 642 locuitorT

si locuitorif 128 hect. Proprietarul cultiva 582 hect. (ro ster-

(318 barbatI si 324 femel), avind

pe, 110 izlaz). LocuitoriI cultiv5.

318 capT de familie, 246 contribuabilT, sunt 269 case de lo-

90 hect. (25 izlaz si 13 vie). Comerciul se face de un circiu-

cultorr.

mar. Numarul vitelor marT e de 119

In comuna e o singura biserica, Cu hramul Sf. Imparatr, zidita in anul 1869, Cu ajuto-

si. al celor miel de 105.

nationala Bacgti-Piatra ; iar pe

rul locuitorilor si altor persoane;

Ciumati, sat, face parte din co-

alta parte cu satul Beresti.

e deservitá de un preot. Pe linga agricultura, locuitoril se mar ocupa cu olaria si

muna rurala. Ciumati, pl. Cimpul, jud. Prahova. Are o popalatie de 255 locuitorT (126 barbatí si 129 femer).

Ciuma§i, sat, jud. Bacati, plasa Bistrita-d.-s., comuna cu acelasT

nume. Are o populatie de 8o familiI,

sag 327 suflete. Are

rogojingria. ET desfac produsul munceT ion la orasele Ploesti, Bucuresti, Giurgiu, Mizil, etc.

biserica, zidita la 183 t si de-

S'ati improprietarit la 1864,

servia de preotul din Itesti si

pe mosia DomeniuluT Coroanei Gherghita, 190 locuitorT, dindu-li-se 654 hect. Locuitorir ati : 152 caí si epe, 84 vacT, 312 boT, 3 bivolT, 9 capre, 1072 oT si 348 porcI.

de 2 cintaretT. Sunt 2 circiuml. Vite sunt : 15 cal; 181 vite mar1 cornute si 8o rimatorT.

Este la o departare de Itesti de 3 kil.

coala functioneazä in coCiumati, com. rur., pl. Cimpul,

muna de la 1875. Localul e pro-

jud. Prahova. Asupra infiintareT acestei comune, batrinli poves-

prietatea comuneT. Cu intreti-

tesc urmatoarele : Mal de demult, pe locul unde azI e comuna, era o padure secularg si In mijlocul el o mare poiang. Pe timpul ciumeT celeT marT, fu aceasta poiang se aduceag bolnaviT de ciumg, pe care-T asezati in niste colibe facute din frunzan MultT ag pIerit, dar $i mal multI s'al.'" insangtosit. CeI ce s'ati facut sanatosT, con-

nerea personaluluT se cheltueste 1728 ler anual. S'a frecuentat In 1892 de 5o bgetr si

4 fete, din numárul de 190 copir cu virsta de scoald.

titi carte 74 barbatI

si 2

femer.

StupT cu albine sunt 91. Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumarr. Veniturile comuneT se urca la suma de 4240 leT anual.

Ciumati, &la, jud. Duda, pe Buzeelul-Sec, de pe tgrmul sting al rtuluT Buzati, la 5 '/2 kil. spre

N.-V. de satul Scortarul-NolL Vatra satuluI e de 5 hect. Are 14 case locuite de 17 capT de familie,

cu 58 s iflete. Animale

sunt : 27 cal, 82 vite cornute, 136 oT si 12 rimatorT.

Ciumati, loc izolat, in jud.

Bu-

zad, com. Simileasca, cat. Ballceasca, in crivina dintre IazulMorilor si riul Buzgul. Ciumati, localitate, pe malul drept al PutneT, in directia comuneI

foresti, jud. Putna. S'a numit ast-fel pentru cá a servit ca loc de inmormintare in timpul ciumeT.

Ciumatilor (Izvorul-), izvor, in

C1UMETI (ZXVOIUL-DE-T,A-)

452

CIUMATILOR (MOVILA-)

Ciumelti, sat, face parte din comuna rurall cu acelasT nume,

com. Patirlagi, .jud. Blzati. Ese

al riulul Doamna (la E.) si de-

din muntele Titila si se scurge

a-lungul DealuluT-Boli (la V.).

in Valea-MusceluluT.

Se margineste la N. cu com. Micesti, la S. ca com. Maraci-

pl. Riul-DoamneY, jud. Muscel.

neni, la V. cu jud. Arges, de care se desparte prin gira Bu-

riuluT Doatnna si pe Dealul-BoliI. De la V. spre E. 11 strabate Girla-SaveT i Girla-Bolif, care

Ciumatilor (Movila-), movilä, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul comuna Cocargea.

Este situat pe malul drept al

tui6 de duma, mul0 oamenI

deasa - Mica, $i la E. en coin. Colibasi, de care se desparte prin rtul Doamna. Are 3 alune: Ciumesti, Uliteasca i Sararestir Cu o popu-

se adaposteati aicT.

latie de 629 loc., 315 barbatT si

Catea ferata Golesti-Cimpulung trece pe la E. catunuluT, pe malul drept al riuluT Doamna;

314 femeT, Cu 145 capT de fam.

are pe teritoriul satuluT, statia

Sunt 129 contribuabilT. Are un venit (1889-90) de 1599 leT si cheltuelI in suma de 1504 id. Se intinde pe o suprafata de

Ciumesti. Populatia luT e de 450 local-

742 hect. Mosia e a locuitorilor, parte posedind-o din mosT-stra-

areia statul cheltueste anual

mosT, parte capatata prin improprietarire, la 1864. Proprie-

levT, din numdrul de 108 co-

Ar6 o inalOme de 18 in. Numipentru ca, re i s'a dat

la 1828, cind satele erati

Ciumeasca; piidure, supusa recom. Mioveni, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel. impreuna cu trupul de padul-e Mioveanca, o intindere de 750 hect. githulul

CiumeI(Valceaua-),välcea, j ud. Teleorman, trece prin com. Se-

tarl in comuna sunt: Nae

I.

garcea-din-Vale, la N. Incepe de aproape de hotarul despre mosia Riioasa $i se infunda spre com. S egarcea-din-Deal, luind direc-

Micescu, I. Micescu i Tranda-

tiunea dela N. spre E.

cu zidaria.

firescu.

LocuitoriT in majoritate se ocupa cu agricultura si parte

formeazá in partea de E. a satuluT lacul Bazdavanul si Rugina.

torT.

Are o scoald, cu intretinerea 1242 leT; e frecuentata de 43 e-

piT In virsta. de 5coall. Localul scoaleT s'a cladit in anul 1868. Biserica, zidire vechie, s'a cla-

dit sub epitropia PitaruluT Istrate Micescu, in unire cu co-

muna. Ea este deservita de I preot si I cintaret.

Ciumerna. (VezT Obcina-CiumerneT, jud. Suceava).

ET ari : 420 bol i vacT, 80 porcT, 450 oT si 25 caT. In jurul comuneY, spre E., sunt

livezT, spre V. paclurT cu stejarl si fagf, si in comuna multe

Ciumesti, pe linia Golesti-Cim-

Ciumerna,

ograzT cu prunr.

riuluT Teleajenul, com. Mane-

Riul Doamna uda com. Ciumesti la E., lar de la V. spre E. este strabatutä de valle: Mi-

Iulie 1887. Se afla intre statilie Gropeni (5 kil.) i Clucereasa (7.8 kil.). Inaltirnea d'asupra niveluluT MariT de 280',17. Ve-

ciul-Un gurenT, pl. Teleaj e nul, j u-

cestilor, Uliteasca, SaviT, BoliT $i

nitul acestei statiT pe anul 1896,

detul Prahova.

Budeasa-Mica. Intre riul Doamna i calea ferata Golesti-Clmpulung este lacul Bazdavanul Rugina. Calea ferata Golesti - Pitesti,

a fost de 44398 leT, 58 banT.

Ciume4ti, nume, ce purta in vechime com. Pielesti, din jud. Dolj, pl. Ocolul.

avind statia Ciumesti , si soseaua nationala Pitesti - Fron-

Ciume§ti, pädure, supusi regi-

afluent al piriluT Suha-Mica, jud. Suceava.

Ciumernicul, poianii, pe valea

Ciumernicul, vale, izvoreste de sub muntele Fata-lui-Gherghel,

curge de la N.-V. catre S.-E. $i se varsa in riul Teleajenul, pe tarmul drept, in raionul co-

Ciume§ti, stafie de dr-d.f., jud. Muscel, pl. Ritil-DoamneY, com.

pulung, pusa in circulatie la I

muna Maneciul - UngurenT, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

tiera, strabat aceasta comuna de

Ciume§ti, com. rur., plasa Riul-

paralel, pe malul drept al riulur Doamna, peste care este un pod de fier al caleI ferate.

intindere de 1000 hect., coinpusä din stejar, fag si carpen.

Are o biserica si o scoala. S ti(' carte 124 barbatT si 12

pdCiume§ti durice, jud. Muscal. (V. Coli-

DoamneT, jad. Muscel, la S.-V.

de Cimpulung, 26 kil, departe de acest oras. Este asezata pe malul drept

la N. spre S. si merg aproape

femei.

muluT silvic, com. Ciumesti, pl. Ritil-DoamneT, jud. Muscel, in

basi-Vierosul).

CTUMULE5T I -GANE A

Pumule§ti-Ganea, cont.rur.,

453

CiresuluT si Gorba lesti. Are 91

CIUNGE1 UL

Ciunca, pida,

(Vezi

Corbiea,

pl. Moldova-d.-j., jud. Suceava, spre S. $1 la 16 kil. de Falticeni. Ad e acum resedinta sub-

case, populate Cu 103 capa de

prefectureT plaseT. Se margineste

contribuabill. Vatra satuluT o-

Ciunciule§ti, ditun, in judetul

la E. cu com. Uidesti, la V. cu com. Fintina - Mare, la S. cu com. Boroaia $1 la N. cu com. Soldanesti i Preutesti. Forman

cupa suprafata de 13 riel si 65 prajid. Mosia e proprieta-

Mehedinti, plasa Valle; Vine de com. rur. Horasti.

din satele : Ciumulesti, Ioneasa, Negotesti, Movileni, Mesteceni, Leucusesti-Softa, Leucueti-Du. mitriu, Ganea, Barasti si Camir-

intindere de 171 Jalen din carT

zani, cu resedinta in cel d'intila. Are o populatie de 666 capT de familie, saü 2610 suflete, 1276 barbati Si 1334 fe-

un fruntas, 90 palmasT si ti co-

familie, sati 342 suflete, 166 barbatT si 176 femer. S-unt 123

131'15, com. Braesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi).

tea d-lui Emanoil Mortun, cum-

paran de la Zoita Ganea. E in lec de cultura 90 falcI, 12 ala finat, una padure si 68 nefolositor. Impropriet. la 1864 sunt: dasr, stapinind 221 Miel si 61 prj.

Are o biserica, Cu hramul

Ciunga, moviltE, in jud. Ialomita, plasa falomita-13alta, pe cimpul BaraganuluT. Aceast1 movila formeazà punctul de intilnire al

mal multor mosin

Ciunga, piidure a statulu1, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta,

Schitnbarea - la- Fan, ziditä de fratiT Ionita i Mate! Ganea, la

comuna Hagieni. ; formeaza. trup

tribuabilf sunt 735. Are cincT bisericT, deservite de 2 preotT si 7 cintareti ; 2 coale rurale mixte, frecuentate de 71 elevT. Budgetul comu neT, pe anul

1790 si care arzind, in 1871, Cu toate odoarele, distrugIndu-se inscriiptiile, a fost restaurata la

MieluluT ; e compusa din stejar

1871, maT mult cu oheltueala

Ciunga-Mare, moviM, in jud.

fostuluT proprietar, Al. Agioglu.

1892 1893, are la veniturT 7090

E deservita de un preot si doT cintaretT i improprietarita Cu 8 fald si 40 prajinT.

Ialomita, plasa Ialomita-Balta, comuna Hagieni.

meT, din carT 54 izraelitT. Con-

leT si la cheltuelr 7072 Id, lar al drumurilor 1458 leY venit 1182 leT la cheltuelT.

Vite sunt : 303 caT, 512 bol, 572 vacT, 2400 oT, 544 porcT si 4 bivolT. Pe S omuzul-Bad sunt 4 moriste. Altitudinea comuneT de la ni-

velul mariT variaza intre 335-345 m. E udata de Moldova si de pIraiele: Mediasca, Movileni, Tatdrani, Cucoseni, al-StineT, Ga.-

vanul, al-FocseT, Horaita, Brudul i Calna.

Suprafata teritoriuld comuneT e de 3154 falcT i 50 prajinT, din carT 425 padure, 1262 cultivabile, 276 finat $i restul nefolositor. ImproprietaritT la 1864

sunt 110 fruntasT, 211 paltnasI si 178 codasT, stapinind 996 falcT si 68 prajinT.

Este o scoalä ruralá mixta, cu

un invatator, platit de stat, infiintata la 1868 si frecuentan

in com. cu acelasT nume, jud. Suceava. Asezat pe valle si coastele a treT dealurT: Severinul, al'

salde.

Ciunga-Micä, movild, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, comuna Hagieni.

de 38 elevI, din numarul de 121

Ciungarilor (Erealul-), deal, la

copif in virsta de scoala. Drumurr principale sunt : la Fálticeni (16 kil.), la Negotesti (18 kil.), la Draguseni (13 kil.). La 1803 eCiumulesti, a cluceruluT Ionita Ganea, aveati 38 liuzT, platind bir 6o8 leT pe an, fiind si 3 liuzT de ceT fara. bir. La acestia se adaugeatt tbreslasii ot tan», 7 liuzI Cu 72 leT pe an.»

V. de comuna rurala Peinaren plaiul Nucsoara, situat 'filtre judetul Mused i judetul Arges.

Ciunca, deal, situat la N.-E. comune! Topesti, plaiul Vulcan, jud. God. Are o suprafata 40 hect. Este parte stincos si tipos, iar parte cultivabil.

Ciumule§ti-Ganea, sau Ciumu-

le§ti-Mirza, sat, pe mosia si

de 18o hect. cu padurea Cotul-

Ciunca, deal, pe teritoriul satuluT Braesti, com. Bräesti, pl. CirligAtura, judetul Iasi, aproape de deaId. i satul Buda.

Ciungälanului (Pädurea-), dure, in judetul Buzar!, comuna Gura-S gratiT, cat. Atirnati. Are

13 hect. pe mosia Bengeasca.

Ciungetul, sat, face parte din comuna rurala MIlaia, plaiul Cozia, jud. Vilcea. Este situata. pe riul Latorita la 58 kil, de com. 011nesti, resedinta plaiu-

luT. Are o populatie de 119 locuitorT (60 barbatT si 59 fetneT).

Ca populatie scolara are 7 copiT

(4 blett si 3 fete). E la distanta de 8 kil. de cat. Malaia unde e scoala.

Aci e o biserica clädita de mosnenT.

CIUNGETUL

454

CIUPA-MÄNCIULESCU

Ciungetul, loc de finge, com.

tirea Varatecul, in comuna Fi-

Bunesti, plasa Ocolul, judetul

/iorul, plaza de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu. Suisul säil este

Vilcea.

gosi, plasa Blahnita, judetul Mehedinti.

anevoios. De pe virful AA se

Ciungul, despdrgre a comune1 Dabuleni, judetul Romanati, in

Ese din muntele Basaca si se varsd d'a stinga plr. Doftana.

desfa$oara privirilor de o parte cimpia bogata a Moldover, sesul intins dintre riul Bistrita apa Moldover, pana dincolo de satul Cristesti, pana la Dealul-

Ciungi, izvor de ape minerale,

Pdscanilor, de alta parte pana la dealul ce apara vederea ora-

Ciungetul, pirlial, jud. pl. Trotusul, comuna Doftana.

jud. Neamtu, situat in PadureaVaraticuluI, llngà localitatea cu acelasT nume. Apa ce contine e feruginoasa, destul de concentrata, prin faptul ea pietrele dimprejur sunt acoperite de un

strat gros de sesquioxid de fier.

Ciungi, locuinid izolatd, in com. Filiorul, pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, la locul numit Poiana-Ti-

sulur Piatra,

muntele Cozla ;

catre V., crestetul urjas si fi-

Ala este ocolul vitelor manastireT Varatic; o curte, cite-va chiliT, hambare, toate in mijlocul uneT cimpir, bogata in finete.

leni

prin un pod

al soseler

Corabia-Bechet. Are 2 morT pe apd. (Ved Dabuleni).

Clungulul (Lacul-), lac, la Nordul comuneT Magureni, judetul Teleorman.

pos al Ciahláulur, maxgineste

Clungului (Muchea-), culme,

vederile mal departe.

a coaster Baraganulur, in jud.

Ciungi, munte, intre com. Brosteni si Dorna, jud. Suceava.

/alomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul comuner Borduseani.

Ciungi, piidure, jud. Bacari, pl. Tazlaul-d.-j., din comuna Bar-

Ciunta, deal, incepe din marginea de S. a satuluT Lipovatul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, $i se termina la satul Deleni, dupl ce se leaga cu Dealul-Fagada-

sdnesti.

Once, in veciratatea muntelur Cu acelasr nume.

spre V. E despartit de Dabu-

Ciungi, phi:2, in judetul Suceava, comuna Sasca, tributar al Sas-

ului.

cer-Marr.

Ciunta, pdmînt arabil, pe terito-

CiungiI-luI-Marcu, munte,

in

judetul Suceava, com. Malini.

riul comuner Buciumeni, pl. Ni-

coresti, jud.

Ciungi. (Vezr Bicazul, judetul Neamtu).

Ciungilor (Dealul-),munte, intre comuna Sasca $i Mälini, jud.

CiunteI (Dealul-), a'eal, in jud.

acoperit de padure

S.-E. de comuna, ramificatie din

Ciungi, fir de dealurr, plasa Taz-

Suceava,

laul-d.-j., judetul Bacati, care incepe in virful Ciungir, din com. Tirgul-Valea-Rea, strabate com. Dragugesti, urmind malul sting

de brad.

Ciungilor (Valea-), piria, jud. Backi, plasa Muntelur, de pe

al Tazlaulur-Mare, pana in hotarul com. Bratila. Prezintà.'

teritoriul comuner Comanesti ;

pis curile : M gura, Botul, Bourul,

lui.

Gorj, pl. Jiul, com. Rosia, spre Dealul-Batrin. Apartine comuner Teisani; incepe din matca Rosier si se termina in comuna, In Valea-Ciunter. Acest deal este acoperit de vil, prunT i padure.

se scurge d'a stinga Trotusu-

Petera si Loghinul.

Ciupa. (V. Lagarul, judetul Arges).

Ciungilor (Valea-), vale, pe Ciungi, vive de deal, jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea.

teritoriul comuner Cudalbi, pl. Zimbrul, judetul Covurluiu, intre Cudalbi si comuna Maciseni,

Cu directie spre E., catre com.

Ciungi, deal, in judetul Neamtu, com. Mastacaul, plasa Bistrita. Se afrd situat in prelungirea dealulur numit Codrul-Neagulur.

Ciungi, munte, spre V. de manas-

Ciupa, phia, udá partea de E. a comuneT Slatioara, plaiul Ho-

rezul, jud. Vilcea; se varsa in riul Luncavatul.

Minjina.

Ciupa-luI-Mavrodolu, sat, jud.

Ciungitura, munte, in judetul Suceava, com. Dorna.

Ciungiul, deal, in com. rur. Go-

Dimbovita, pl. Cobia, cat. com. Patroaia.

Ciupa-Mänciulescu, sat, jude-

CIUPAGEA

455

tul Dimbovita, pl. Cobia, catunul com. Patroaia.

Ciupagea, saa Pope§ti-Ciupagea, atun, pendinte de com. Uesti-Goleasca, plasa NeajIovul,

jud. Vlasca. E situat pe ValeaDrimbovniculut. (V. com. UestiGoleasca).

Ciupagul, sat. (V. Humele, jud. Arges).

Ciupagul, mo,rie. (V. Balteni, judetul Arges).

Locuitorif s'ati improprietarit la 1864. El ati : 30 cal, 34 epe, 174 vact, 8 bivoll, 218 boT, 404

a si 238 pord. Pe apa Vitnaul, in raionul comund, este o moara de macinat. CopiI in virsta de scoala sunt

81, din carI 14 urmeaza scoala din com. Cornurile. tia carte 26 barbatt. Comuna se intinde pe o suprafata de 140p hect. Sunt 130 stupt cu albine. Comerciul se face de 4 circiumart.

Ciupagul,

jud. Arges, pl.

Cotmeana, com. Ungheni-Colti,

proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, fosa pendinte de mandstirea Coltea din Bucuresti. Are o intindere de 834 pog., din carI 48 pog. pa.

dure, producind o arenda de 4850 la Ciupägioaia, makala, in judetul Mehedinti, pl. Dumbrava ; tine de com. rur. Greci.

Venitul com, este de 2350 lel anual.

Este situata pe valea riutur Vitnaul, la 21 kil, departe de capitala judetuluI si la 5 ldl. de a plaset.

Constantin Colibasanul. Are intindere de 500 hect.

o

Ciuperceni, com. rur., in judetul Dolj, plasa Cimpul, situata in stinga Dundrer, cam la i kil. departare, socotind din margi-

nea de V. a comund, in Eta satulut Novesaltul, din Bulgaria.

Este despartita de Dunare prin balta Ciuperceni i prin flnetele locuitorilor ciupercent. Se afta la 9 kil. spre S.-V. de Craiova si la 9 kil. spre S.-V. de Calafat.

Se invecineste la N. cu comuna Cala fat, la S. cu Dunarea, Ja E. cu comunele : Desa, Smir-

dan si Poiana, lar la V. tot cu

Ciupelnita, sat, face parte din com. rur. cu acelast nume, pl.

Dunarea. Limita tinta de N.

Cimpul, jud. Prahova. Ad e resedinta comunel.

o in directia de V.-E., despar-

Ciuperca, sat, in jud. i plasa

turile locuitorilor din CiuperceniNol, de mosia Calafat si ur-

Tutova, com. Tulesti, spre S.E. de satul Tulesti. Are o populatie de 84 locuitoff, carI locuesc in 22 case. $titi carte 4 persoane.

Ciupelnita, com. rur., plasa Cimpul, jud. Prahova. In vechime a fost resedinta plaser.

CIUPERCENI

Ciuperca, prival, jud. Braila, ce incepe din Dunare si da in iezerul Botea.

Ciupercari, sat, In jud. R.-SArat, pl. Gradistea, cat. com. Dom-

incepe de la V., din Dunare, mer-

tind pamintul delimitat rocuitorilor ciupercent In 1864 si lo-

meaza aceasta directiune pana la proprietatea bisericer din comuna Smirdan, de unde la directiunea N.-S. pana la proprietatea scoald din comuna Smirdan ;

de acolo apuca spre E.-

V. pana la movila de hotar din coltul de N.-V. al comund Smirdan. De la aceasta movill la directiunea N.- S. pana la movild de hotarnicie Bistricean-

Se compune din dona catune :

nita, asezat In partea de V. a

i Trestieni. Are o

comund, pe malul sting al Aula Buzan', la 3 '/2 kil. spre V. de cat. de resedinta Domnita.

ca, coltul de S.-V. al comund Smirdan ; de la movita Bistriceanca ia directiunea de la V. spre E. pana la movila de ho-

Ciupelnita

populatie de 167 capt de familie, saiá 693 suflete (357 barbatt si 336 l'eme», din cal-1 6

Are o intindere cara de 50 hect.,

tarnicie Finan a-A giet in coltul de

familit de Tiganf. Sunt 129 contribuabilt i 13' case de locuit.

cu o populatie de 55 familit, sati 189 locuitorI, din cae go

In comuna sunt 2 biserict : una in cAt. Trestieni , Menta de zid de familia G. Sterin ; a doua in catunul Ciupelnita, de lemn, reparata de Mihail Ciu-

contribuabilf. soane.

S.-E. al comuna Smirdan ; de la movila Fintina-Agiet merge de la S. spre N. pana la movila de hotarnicie de la V. de Grindul-lut-Tutun, coltul de N.-E. al comunet Smirdan. De la movila

titi carte 45 per-

Ciuperceanca, mofie, in plasa TirguluI, jud. Teleorman, care,

pelniteanu. Ambele biserid

impreund cu mosia Cotorga,

hramul Adormirea, i sunt de-

face parte din domeniul din jud. Olt, proprietatea d-lut

servite de 2 preotI.

aceasta, merge putin spre V., apot spre N. pana la alta movila de hotarnicie, formind ho-

tarul despartitor intre loturile

ClUPERCEM

loclitorilor din Ciuperceni-Noi si in tre pamintul delimitat locui-

torilor din com. Smirdan. De la aceasta din urma movila ur-

456

ClUPERCiENI

ge iarast In directiunea N. si N.-E. spre S. si S.-V.; de la pichetul 36, Rliosul, Ora la pichetul 37, Canapa, e trge in di-

linie de la V. spre E. cu Fin-

rectiun ea N.-V. spre S.-E. ; astfel, de la pichetul 35, Bogdan, pand la pichetul 37, Cana-

tina-de-Piatra, din delimitarea lo-

pa, cursi! Dunaret infat4eazà

cuitorilor calafatenT; de la movila Fintina-de-Piatra, la direc-

un mare arc, aruncindu-se spre

tiunea V. spre E. si merge pe

chizatura arculut spre N.-E. cdtre Rominia.

meaza directiunea de la S. spre N., pana la movila care vine In

valea dintre nisipurile de la Grindul-luI Tutun si nisipurile de pe

S.-V. care Bulgaria si cu des-

V.; Grind ul-Chesmir, cu in altimea

aproximativa de io m., la S.; M5.-

gura-GheW, Inaltime aproximativa iz m., la S. si S.-E.; Altura.Viilor, inaltime aproximativa de 2 m., spre S.-E. ; Magura-Insiratelor, indltime aproximativk de 12 m., spre S -E. ; Magura-lut-Minciuna, indl time aproximativa de 8

m., spre S. si S.-E. Magura-Radei, inaltime aproximativa de IC/ m. spre S.-E.; Mägura-Murtii, inaltimea proxim. de 13 m., spre S. $i

Dracila, pana la movila de ho-

Din dreptul pichetulut Canapa, Dunarea la directiunea

tarnicie de la N. de Grindul-

de la V. catre E. si curge in

aproximativa de i0 m., spre S.;

lul-Tutun, coltul de N.-E. al nisipurilor plantate de salcimi pe mosia satulut Ciupeiceni, for-

directiune, 0.na trece de hotarul intre Ciuperceni si Desa,

Grindurile-ArceruluT, intre care

mind hotarul despartitor intre delimitarea caldatenilor, numita. Dracila i intre loturile locuitorilor din cat. Ciuperceni-Nol, apor intre Dracila si nisipurile plantate cu salcimi, unde se termina' limita de N. Limita liniei de E. incepe de la movila despre N. de Grindul-lut-Tutun si merge spre S. si putin spre V.-N. si N.-E. formind hotarul desparti-

tor intre pamintul delimitat locuitorilor din comuna Poiana

formind in cursul sali ostroavele: Schela-Vechie, Bogdan si Cana-

pa, In dreptul teritoriuluI

ximativ, spre S.; si Grindul-la Tutun, in inaltime aproximativa

gul Dui-lard, pe malul sali drept, romine sunt: in fata Tatirgicul i Novesaltul, aproape in fata comund Ciuperceni ; Hanul i Nazir-Mala, aproape

In fata pichetului rominesc (si a magurit) Bogdan ; Ideglita si Glonita, in fata pichetuld rominesc Mosul ; Botova, in fata pichetuluI rominesc Ca iapa ;

selul Arcer si satul Silvia, in fata pichetulur rominesc Arcer. Terenul n'are alte accidente naturale de eh cite-va movile, numite de locuitorI magua sau

si N.-E. spre S. si S.-V. pana

intre cart mai Insunt, incepind cu cele mar apropiate de comuna: Magura - OprineT, cu inaltimea aproximativa de 8 in. in directiunea S.-V. de comuna si Magura Mare, cu inaltimea aproximativa de 9 m. la N.-V. ; Grindurile din fata pichetulut Schela Vechie, inaltime aproximativa de 9 m.,

in dreptul pichetului 33, Schela-

la N.-V.; Grindurile Ghidiceluluf,

Vechie, de unde ja directiunea N. spre S., pana la pichetul 35,

de 13 m., spre N.-E.; GrindulMare, inaltime aproximativa de rz m., la S.; Magura-Bogdan, in inaltime de io in., spre S. si S.-

in Dunare aproape si putin la E.

de pichetul 39. Are ca limita liniile de S. si cea de V. formate din cursul Dullard', care formeaza hotarul despartitor intre Rominia si Bulgaria. Cursul Dunarei Incepe de la limita de N. si curge in directiunea de N.

Bogdan ; de la acest punct, pana la pichetul 37, Rliosul, cur-

care cel mat inalt are i8 m. apro-

mund Ciuperceni. Satele i localitatile de a lun-

Ciuperceni-Not, litre loturI si pamintul delimitat locuitorilor din comuna Desa, apot intre sia Desa, trecind pe linga finVilla de la hotarul Poenet pana

cel mat 'Malt are 18 m., spre S.-E.; Grindurile- Golniceanului, intre

co-

intre loturile locuitorilor din cat.

mosia statulul Ciuperceni i mo-

S.-E.; Grindul-Tinoasel, inaltime

grindurI, sernnate

de 13 m., spre E. Directiunea este socotita de la catunul de resedinta Ciuperceni.

Mag,ura-Mare, Grindurile din fata pichetulut Schela-Vechie Grindurile GhidiceluluT se aflä

pe teritoriul catunulut de resedinta Ciuperceni, Grindul-lut-Tu-

tun se aft. pe teritoriul vindut In loturI locuitorilor din catunul Ciuperceni-Nor. Toate cele-l'alte

se aft. pe mosia statulur Ciuperceni.

Terenul fiind ses, se Oa mal multe baitr formate din revarsa-

rile Dullard, intre cart mat Insemnate sunt : Balta satulut Ciu-

perceni, spre E. de comuna, ci o intindere aproximativa de 150

hect; incepe la jumatatea clef intre Calafat si Ciuperceni si se scurge in Dunare ;Lacu[-chiopului spre S.-E. de com.1 in intindere aproximativa. de 420m. p.; Lacul-cu-Salcie spre S. de com., in intindere aproximativa de 2 hect.; Lacul-Gogonet, spre S. de Lacul-cu-Salcia, in intindere aproxi mativa. de 50 aril; Lacul-Sarat

spre S. de Lacul Gogonet, In in-

ClUPERCENI

457

CIUPERCENI

tindere aproximativa 31/2 hect.; Balta-PasiT, spre S.-V. de Lacul-

E. de Tinoasa, in intindere aproximativa de 8o hect., comunica

Sarat, formata din mar multe

cu Tinoasa, numar eind sunt apele varsate ; Lungulita, spre S.-S.-E.

baltr, Cu intindere aproximativa In total de zo hect.; Lunga, la S. de Balta-Pasir, In intind ere aproxi-

mativa. de 15 hect., se scurge in Dunare, numar cind sunt apele marT (varsate); Mancinita la S.

S.-E. de comuna. si spre E. de Lunga, cu intindere aproxi-

de Tinoasa, in intindere aproximativa de 34 hect.; Balta-ArceruluT spre S. de Lungulita, in intindere aproximat. de 210 hect., incepe la pichetul Canapa si se scurge in Dundre intre pichetele Dervent si Arcer. De balta Arcer tin

Crucile-Ghincir (doma), pe o inaltime, tare Agia i Buicliul.

Comuna este udata de

flu-

viul Dunarea, care formeaza limita sa de V. si de S. In aceasta comuna aflindu-se cImpir intinse si acoperite de p4unr si finete imbelsugate, mal ales In vechime, Rominir de la CarpatT coboara cu vitele, oile si cair lor, i vin de petrec

mativa de 250 hect., cind sunt apele varsate, comunica cu Lunga prin aceasta, cu Dunarea.

multe varsaturr: Canapa si altele, cu intindere aproximativa

iarna ad, unde gasesc in abun-

In total de 70 hect. ; Lacul-Gloni-

De Mancinita ti n : Lacul-lul-Guta

spre V. de Mancinita, BaltaOproaica spre N.-E. si E. de

ceanul, lîngä Grindul-Gloniceanul, in intindere aproximativa de ro hect., scurgere n'are, insa cind

Poate mar multr crescatorT de vite, din satul Ciuperceni, din judetul Gorj, venind cu vitele la ernat i stabilindu-se pe ace-

Mancinita, Lacul lur- D umitruStoian i Lacul-Ener spre S. si

sunt apele värsate, comunica cu Riiosul i prin acesta cu

ste loCurT pe timpul intemeereT acester camufle, mica lor colonie

alte varsaturr, cu intindere a-

Dunarea. Balta Ciuperceni se afla In delimitarea locuitorilor din cät. de resedinta Ciuperceni; LaculSchiopulur si Balta- Rotunda

s'a numit Ciuperceni, dupa numele satulur de origine; cu tim-

proximativa In total de 90 hect.;

Balta-Rotunder spre E. de cat. Ciuperceni-NoT, intindere apro-

ximativa io hect.; Balta-Rader,

spre Sud - Est de Mancinita, In intindere aproximativa. de 40 hect. De Balta-Rader %in o mul-

time de varsaturr, cu intindere aproximativa de 8o hect. excluziv Balta-Rader; Buicliul, spre S. si S.-V. de Mancinita, In intindere aproximativa de 20 hect.; Agia, spre S. de Buicliul, in Intindere aproximativa. de 15 hect. comunica. cu Buicliul; Murta spre

E. de A gia, in intindere aproximativa de 15 hect. Rliosul, spre E. spre N. de piche tul Rliosul, in

intindere aproximat. de I 5 hect., se scurge in Dunare. De Riiosul

StrImba si alte varsäturr, Cu intindere aproximativa de to hectare ; Idegla, spre S. de comuna, in intindere aproximativa de 8o hectare, se scurge in Du-

se allá In locurile CiuperceniNor; iar toate cele-l'alte se afla pe mosia statuluT, Ciuperceni. Conacul m'asid e un loc

izolat spre S.-E. de comuna la o departare cam de vre-o it kilometri. Izlazurr sunt : Izlazul cátunui izlazul de lui

pe mosia statuluT, Ciuperceni. Poene se aflä printre salcimiT plantatr pe nisipurile din mosia statulur Ciuperceni, insa nu ad numele deosebite. In aceasta comuna se gäsesc cite-va crucr: Crucea de 'la biserica ridicata in anul 1879, cind a fost angina in sat. Crucea din marginea satulur spre N. linga soseaua comunala vecinalá

ridi-

prin Rliosul. De Idegla

cata tot in anul 1879. Crucea

Topilele-

lur Mocofan, linga soseaua co-

Miel, la N.-E. de Idegla, cu in-

munala vecinala Ciuperceni-Calafat. Crucile (doua) lur M. Ch.jaliul in Grindul-Ghidicelulur. Crucea-Milogulur, Ruga drumul Viilor-Pechir, ,Crucea-Riiosulur,

tin

Topilele-MarT

i

tindere aproximativa de 20 hect.; Tinoasa, la E. de Idegla, in in tin-

dere aproximativa de 80 hect., comunica cu Idegla ; Ovesele spre 58085, Afarole Mogottar Geogrqllo,

va. u.

denta finete si pa$une pentru vite.

pul numarul locuitorilor crescind,

satul a devenit comuna cu numele de Ciuperceni. Pe timpul razboaelor dintre RusI si TurcI (1828, 1853, etc.), locuitorir comuner ad fost silitI

de catre TurcT sa pardseasca Comuna si sä treaca in satele vecine ale Vidinulul, unde erad tinutT pana dupa. incheerea pacer, cind slobozindu-I, venead iara$1. la vetrele lor i populati din noti comuna.

In catunul de resedinta se afla o siliste numita. SilisteaBatriná, spre S. si S.-V. de com.

Tot in catunul de re$edintá se afla o magura', care de la 1798 s'a numit Magura-Opriner si

a carel legendá este inca

neuitatä de locuitorir comuner. Metereze (intariturr de pa-

mint) vechr sunt : Meterezul de lIngAsoseaua Ciuperceni-Smir-

danul, spre N. meterezul Mdgura-Mare. Meterezul de linga soseaua Ciuperceni - Calafat, in limita muntelur Balanul. Metere-

zul din fata pichetulur SchelaVechie. Meterezul Magura - Opriner si Meterezul Bogdanul.

453

CIUPERCENI

CIUPERCENI

In rAzboiul Ron-Ano - Ruso-

In Ciuperceni sunt 298 case

Turc de la 1877-1878, bate-

si 68 bordee ; iar in CiuperceniNbT, 215 case si 93 bordee. Suprafata intregului teritoria

treT circiumT si la cele treT ba-

comunal este de 14170 hect.,

LocuitoriT 41 desfac productele

luat parte la bombardarea Vi-

adica : pamint ara bil 6629 hect.,

In orasul Calafat.

dinuluT si asupra vapoarelor turcestl. CAtunele carT compun comuna

fineata 2121 hect., izlaz 1926

riile de la Ciuperceni, SchelaVechie, Ma'gura-Mare, MaguraOprineI, Bogdanul si Rliosul, aii

sunt: Ciuperceni care este c5.tunul de resedinta si catunul Ciu-

perceni-Nof, situata spre S.-E.

hect., teren sterp 358 hect., pAdure 1769 hect., baltT 1206 hect. Mosia statuluT Ciuperceni se numea mal inainte Cibrul si CA-

de precedentul pe un loe putin mal inalt de cit catunul de resedinta. Intre aceste 2 catu-

luiul. Are o suprafata de 3008

ne, distanta este de 6 kil. Alta-

vindut in loturT 2668 hect., in

data comuna s'a compus din

anul 1890. Se seamana pe ea gnu, porumb, secará, orz, ra-

catunul de resedinta Ciuperceni si din Smirdanul ; azT, com. cu resedintd, s'a deosebit. In catunul de.resedinta se afla biserica Sf. Gheorghe, fondata de locuitoriT comuneT. E

hect., si un venit de 112800 leT; din aceastä mosie a statuluT s'a

din cdtunul Ciuperceni ; 3 ba. canT si trel drciumarl, la cele

cdniT din cat. Ciuperceni-Nol.

Locuitorif se duc si

la Vil-

ciurT, la Poiana in ziva de 25 Martie, la RusaliT, in ziva de 15

August, unde vind tina, vite si pepenT. Comuna are zi de erg In Calafat, o data pe saptamina, anume Simbata. Comuna este strabAtuta de : soseaua comunala vecinall Ciup erceni-Calafat, in intindere de

pita, meiti, unte, fasole, cinepa

6 kil., trece in apropiere la E., de balta Ciuperceni si de Dundre. oseaua comunala veci-

si pepenT.

n ala Ci up erce ni-S mirdan ul in in-

Finetele ail intindere de 116

tindere de 5 kil. trece pe haga

hect. si se intind pe teritoriul

viile loe Atorilor, printre Grin-

delimitat locuitorilor Ciuper -

durile-GhidiceluluT si pe tina

inceputà la 1852 si terminata

ceni, in 1864; iar 2005 hect.

Fintina-de-la-lotul-lui-Tu n areanu

in 1856. In tinda bisericeT se afla. inscriptia : gAceasta sfinta si dumnezeiasca biserica s'a zidit si s'a ispravit si s'a zugrAvit cu cheltuiala locuitorilor satuluT Ciuperceni si a sfinteT manastirl Horez si cu facerea de bine si ajutor de Gheorghe Coanda si cu

se gasesc pe mosia statuluT, Ciuperceni ; 225 hect. vil apartin

catea naturala Ciuperceni-Ciuperceni-NoT 6 kil., apoT de la Ciuperceni-Nof la Conacul-MosieT, 5 kil. aproximativ. De la conac se maT prelungeste inca spre S. calea naturall de la Ciuperceni la Arcerut-Balta-Arcerul si locul de scurgere al bal-

alegerea si indemnarea maT mult

Paduri de salcimI sunt pe o suprafata de 1603 hect.; pädurr de s'alca pe o suprafata. de 166 hect. Sunt situate pe mosia sta-

pe linga : Viea statuluT Laculcu-Salcia, Lacul - Gogonetul si

daza la aceasta bisericA. Doua scolT sunt in comuna

tuluT Ciuperceni si apartin sta-

SArat aceasta cale se ramifica

tului. Sunt compuse din

Ciuperceni. O scoa1à mixtd in cAtunul de

cimT, salcT, plopT, duzT, stejari, ulmT si putinT pinT. Predomina

in treT : una trece pe l'higa Lunga si prin Idegla si Tinoasa (Privlacul-BarbuluT) ; a doua, cea

resedintd, ce functioneaza din

fusa salda si salcimul. PAdurile de salciT, plopT, etc., sunt amenajate, iar cele de salcimT nu. In comuna sunt 20 de meseriasT, I cizmar, I strungar, I cojocar, 1 brutar, 2 butnarT (do-

de G. Despa in anul 1856, Februarie 28. Zugrav H. Dimitriu.»

Un preot si un cintaret ofi-

1840.

A doua scoald mixta in cát. Ciuperceni-NoT ce functioneaza din 1892.

Totalul locuitorilor in comuna este de 3152, din carT barbatT 1597 si femei 1555. Din acestia sunt 300 impamintenitT dupa legea rurald din 1864, iar dupd legea din 1879 sunt 6 insurater.

locuitorilor, se &ese pe teritoriul delimitat Ion in 1864; produce vin rosu de buna calitate ; 25 hect. viT, apartin statuluT, ele

se &ese pe mosia

statuluT

Ciuperceni.

sal-

gar1), 7 dulgherT si 7 fferarT (Ti-

ganT); totT sunt in cAtunul de resedinta. In comuna sunt 21 de comer-

ciantI, dintre carT 4 bacan! si 4 circiumarT, la cele opt circiumT

tiT numit Girla-ArceruluT, trece

Lacul - Sarat ; la S. de Lacul-

principala, trece pe HITA (spre V. de Buicliul) Agia, pe l'higa (spre E.) Tinoasa si Lungulita;

a treia trece pe linga (spre V.) Mancinita, (spre E.) Buicliul, Agia (spre N. si spre E.), Oveasa si duc cite ti-ele la Arcerul. Calea naturala de la auperceni la Prundul - Arcerulul trece pe Ruga : (spre E.), BaltaCiuperceni, Dunare si Bogdanul, la N. de Bodganul aceasta

C1UPERCENI

459

cale se ramificd in doud: una merge tot pe lingd Dundre, a doua merge mar spre E. si trece

pe la ktiosul, pe lingd E. de Lacul-Gloniceanu si se intilnesc amindoud la pichetul Canapa de ad, impreund, merg in Prun-

CIUPURIA

Comlna are : 2 morT pe apd, 45 puturT si 12 fintinT.

Are o scoald, fondatd la

a-

nul 1858, frecuentan. de 44 elevI, din 47 inscr4I; 2 bisericT de lemn, deservite de 3 preott si 6 cintdrett.

Ciuperceni, cdtun. (V. Buteascad.-j., plasa Glavaciocul, judetul Vlasca).

Ciuperceni, inahala, tn com. rur. Padina.MicA, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti.

dul-ArceruluI.

Intinderea este de 27 kil. aproximativ ; iar catea Ciuperceni-Arcerul, 25 kil. aproximativ. Calea naturald Ciuperceni-

Ciuperceni, cdtun, face parte din comuna Poenari, jud. Gorj, la N. comunet Sirbesti, pe valea

Nor-Smirdanul, in intindere a-

OltetuluT. Are o suprafan de 1770 hect., cu o populatie de

proximativa de 2 kil. Veniturile pe exercitiul 1893

35 familiT, sati 184 suflete, din carr 25 contribuabill.

94 ati fost de let 5719, banT 82 ; cheltuelile ati fost de leT 5691,

LocuitoriT posedd: i8 plugurT, 17 care cu bol si 2 cArute cu cal. Vite : 194 vite marT cornute, 12 cal*, 248 oT, 63 capre i 28

banT 95.

Vite cornute sunt 425, ot 214, cal 128, porcI 86.

Ciuperceni, com. rur., in partea de S. a com. Piriul, din plasa

rimátort. Sunt 16 stupt. Este uclat de rtul Oltetul. Comunicatia se face pe soseaua judeteand

Ocolul, jud. Gorj, compusd din

Cdt. are : o bisericd, deservin

Fometesti, Pripo-

de i preot si I cintaret ; 4 mort de apA.; 4 pive; 8 fintint ;

mahalalele :

rul, VdIceaua

i

Didilesti, for-

mind o singurd comund. Are o suprafan de 1140 hect., din

clrciumA.

Ciuperceni, uso* a statulut, jud. Mehedinti, pl. ampul, comuna Ciuperceni, arendatd de la 1889 la 1894, Cu 165 Lo° 1. anual. Su-

prafata mosid este de [0460 hect.

Ciupe§ti, fost sat, pe dealul Cu acelasI nume, jud. Suceava. Ciupe§ti, de al cultivabil, in com. Stoiniceni, jud. Suceava. Ciupe§ti, afluent al piriuluT Bahna,

com. Stolniceni, jud. Suceava.

Ciupitoaef (Grindul-), loc ridicat, deasupra stufuluT inconjurdtor, in plasa MAcin, judetul Tulcea, pe teritoriul com. VA-

carI 60o hect. pAdure, 280 hect. arabile, 90 hect. izlaz, 161 hect. finete si 9 hect. livezt de prunt.

Ciuperceni, sat, jud. Dolj, plasa

Are o populatie de 309 fa-

Ciuperceni, cdtun, in judetul Te-

de pe malul sttng al Glrld-Mari,

din carI 5 fam. de TiganI, cu 1594 suflete. Sunt 195 con-

leorman, plasa CAlmAtuiul, pen-

se tndreaptd spre E., avind o directiune de la S.-V. spre N.-

tribuabilT.

LocuitoriT posedd: 8o plugurT,

85 care cu bol, 7 cdrute cu cal. Sunt 20 de stupi. Vite : 1624 vite mart cornute, ][01 cal, 475 oT, 47 capre 729 rimdtort. Budgetul comunet este la ve-

nituri de le' 903 si la cheltuelT de leT 896, bant 66. Cursurile de apd ce udd comuna sunt: riul Tismana si pi11111 Pesteana.

Prin comuna trece soseaua comunald ce vine de la N., din comuna Piriul, si se leaga spre S. cu soseaua judeteand Tirgul-

cdreni, O. pe al cAt. sdti GArvan.

Este situat

Cimpul, com. Cimpul.

tri

partea nordicd

a plAseT i cea a comunet ; incepe

dinte de com. FlAminda. Are populatiune de 354 suflete, din carI 83 contribuabilt. Ciuperceni este sat vechia ; acea parte din jud. Olt. Dio-

E.; comunicd cu Grindul-PisiceT,

Cu care se confundd. Are o for-

md lunguian. Este presdrat cu cite-va mid lacurt si udat la V.

nisie Fotino, reproducind punc-

de Gtrla LdtimeT si Girla-Mare,

tele de hotar ale

la E. de Girla-LuncaviteT. Pe la E. de .el trece drumul vecinal Luncavita-Pisica. Are o intindere cam de 8o hect. Este inconjurat de trel pArtI cu stuf si nu este productiv.

tAriT,

fixate

in urma pAciT de la 1741, aran ca aci hotarul urma pe mAgurd, printre viile Ciupercenilor, din-

tre cae jumdtate rdmineati la Culd (raiaua Turnulu1), jumAtate

in Tara-Romineascd. Pe la marginea acestuI cdtun trece Drumul-lut-Traian, venind despre corn. FlAminda i in-

dreptindu-se pe deal, de unde se pIerde, pana la com. Putineiul, unde reapare.

Ciupuria, cittun, al com. Popinzdlesti, plasa Oltetul-Oltul-d.-s.,

jud. Romanati. E situat la N. de satul PopInzAlesti, pe malul

drept al riulut Tesluiul, pe un teren Cu o altitudine de i8o m.

460

C1URA (LESPEZEANCA)

CIURDEA ,.

d'asupra niveluld märif. E departe de Bals de 7 kil. si de Caracal de 28 kil. Are' o populatie de 6o familiI, san .200

la resedinta judetuld este de 65 kil., Orla la Rosiori de 24

locuitorI. In Cimpuria este o biseria., cu hramul Sf. Nicolae

Ciurari, sat, jud. Dimbovita, pl.

(1g37), deservità de I preot si 2 eintäretf.

Mirosi, proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti. Are 426 hect., din carT 180 arabile, 50 fineatd, 150 izlaz si restul sterp. Depindea de schitul Lespezile, din care cauzà e cunascuid sub nu mete de Lespezeanca.

Ciurari, com. rur., in pl. TirguluT, jud. Teleorman. Se inveci-

ne$te la E. cu com. Gärdesti, din plasa Teleorman, la V. cu coln. DragsAnei, la N. cu com.

Zimbreasca din pl. Teleorma nuld si la S. cu com. Saceni. Este situata pe ambele maluri ale väeI Tinoasa.

Suprafata comuna este de 900 hect., apartinind mal* toate

locuitorilor mosned. Nuind 5 locuitorI sult improprietäritI. Populatiunea comund este de 1450 suflete, din carI 246 capI de familie; 193 contribuabili". Numärul vitelor din comuna'

Dealul-Dimbovita, cat. com. Vacaresti.

Ciurbesti, sat, in com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, si-

Ilfov; face parte din coin. rur. Izvoarele. Este situat la E. de cat. Izvoarele, pe malul drept al rluld Arges. Are 1 helesteth Se intinde pe o suprafata. de

tuat pe coasta de S.-E. a dealuluI Recea, cu o populatie de

869 hect., cu o populatie de

pete, din mil: 226 vite marl

643 locuitoff.

cornute, 30 cal si 58 rimAtorI. La 7087, Martie 12, Alexan-

Statul are 477 hect., din carI cultiva prin arendasir sä.I 401 hect. (62 izlaz si 14 vie), si locuitoriT al:1 392 hect., din carI cultivd 345 hect. (25 sterpe si 22 vie). Comerciul se face de 3 circiumarl.

Numärul vitelor marI e de 300 si al celor raid de 385. S'ati stabilit in sat 2 straid.

Ciurarul (Coasta), deal,

45 familiI, sal-1 198 loc. Are o bi-

seria., deservità de un cintaret. Numdrul vitelor e de 314 ca-

dru-Vodd, fratele luI Poicoava, a

fost prins in marginea iezerulif

ce se afla in acest sat, urmarit fiind de oastea luI Petru-Voda. Satul Ciurbesti se afla pe mosia Statulur.

Ciurbesti, piria, izvoreste de sub coasta dealuld Recea, com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi,

aco-

trece prin satul si valea cu a-

perit de tufis si finat, in com.

cest nume, si se varsa in o-

Dolhasca, jud. Suceava.

chiul din sesul MITA.

Ciurarul, podif, pe teritoriul comuneI Lätär, pl. Cosula, jud. Botosani. Acest deal se prelungeste si in com. FlAminzi, pl.

Ciurca, pridure, in com. Calullapa, pl. Piatra-Muntele, judetul Neamtu.

Ciurca, pirlia,r, in com. Calul-

Cosula.

Ciurarulul (Movila-), movild, pe dealul Ciurarul, din comuna Fläminzi, pl. Cosilla, jud. Botosani. Pe aceastä movilä se

zice cA era loc de observatie In vechime.

lapa, pl. Piatra-Muntele, judetul Neamtu. Se varsd pe stinga piriuld Calul.

Ciurcica, pcidure, in partea de S. a com. Poiana-arnuld, pl. Crasna, jud. Vasluia, in botar cu com. Ciortesti.

CiuraruluI (Valea-), vale, izvoreste din raionul comuneI Aninoasa, pl. Riurile, jud. Muscel,

si se varsa inteun iaz format de riul Bratia, pe teritoriul aceld comune.

nale.

Distanta de la comuna pana

Ciurb ele, localitate sdratd, in comuna Soveja, plasa ZabrAutul, j ud. Putna.

pl. Oltenita, jud.

este de 4189 capete, din carI 764 vite marI cornute, 239 cal, 2850 o'f, 30 capre si 306 porcI. Budgetul comund este de leI 2936, ba.nI 8 la venituff si de ler 2394, bad 92 la cheltuelI. Are o scoala, frecuentatä. de 17 elevI; doul bisericI, deservite de doI preotI si treI cintäretl. Cálle de comunicatiune sunt: spre com. Ciolánesti-din -Deal la N.; la com. GArdesti si la gara Beuca, prin sosele veci-

mund Cleja.

si pana la Alexandria de 42 kil.

Clurari, sat, Ciura (Lespezeanca), mofie, in jud. Buzati, com. Amarul, cät.

Bistrita-d.-j., de pe teritoriul co-

Ciuraria, deal, jud. Bacria,

pl.

Ciurdea, deal, in partea despre S. a com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud. Iasi. Se intinde de la N. spre S., din piriul Stavnicul, pAna. la dealul Meriqupineselor din com. Voinesti. E acoperit cu pädure.

CIURDEA

Clurdea, pfrig, izvoreste din pa-

disul si pe coasta despre V. a

durea Cucuteni, com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud. Iasi, curge spre S.-E., si, lIngA satul Slobo-

dealuld numit eapte-TeT, spre S. de orasul Iasi, la o distanta de 8 kil. Are o populatie de 74

zia, din com. Voinesti, se vara. In pirlul Stavnicul.

familiT, sati 383 locuitorr rominT,

carI se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.

Ciurea, com. rur., din pl. Co-

drul, j,id. Iasi, spre S. de orasul Iasi. Terenul el prezinta multe dealurI, acoperite cu pdduri; vil si livezi. Este formata din satele : Ciurea, Piciorul-LupuluI, Curaturile, Slobozia, Po-

E resedinta comuna Are : o casa. comunall; o biserica vechie de lemn, deservita de preot, I cintaret si I eclesiarc; o scoall, infiintata in anul 1868,

frecuentata de 6o elevl, cu 2

iana-cu-Cetatea, Lunca-BirnoveY,

invatatorI Numarul vitelor e de 411 ca-

Todirel si Cercll, pe o suprafata de 8593 hect., cu o popu-

pete, din carI: 328 vite marr cornute, 31 cal si 47 rimatorI.

latie de 420 fam., salí 2009 sufl.

Toate satele din aceasta comuna nu dateaza de mult timp, caci pe locurile unde se afla ele

acum, eraii in vechime codri nestrabatutr ; de la un timp nu tocmai departat, aü inceput a se aseza pe aceste locuri muncitori, ca carI se serveati calu-

Ciurea, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Daglta, spre S. de satul Dagita. Are 70 capi de familie, sati 70 contribuabili, 278 suflete, din carl 6 stiti carte ; locuesc In 81 case. Sunt 208 vite mar-1 cornute. Are o bisericá de lema.

gariT gred de la manastirile ]31r-

nova si Dobrovatul, la exploatarea padurilor i facerea mangaluluI.

Locuitorif stabilitT aicea

Ciurea, cdtun (tira), In pl. latomita-Balta, pe cimpul BdraganuluI, teritoriul comunei Cosim-

besti, jud. Ialomita.

Inainte se numeau ToporasI, pen-

tru-ca in fie-care an erati luati de beilic la Iasi ca topoarele, ca sa taie lemne pe la autoritatile publice.

In com. Ciurea sunt 4 bisericT, deservite de 2 preoti si 2 cintaretY; 2 colT, cu 3 invatdtorr si 75 scolari, 62 baetI

13 fete. Este o moara de aburI. Budgetul com, e de 10206 leI,

79 bani la venituri si de 9726 leI la cheltuelf.

Numdrul vitelor se urca la 2689 capete, din cari: 1779 vite mari cornute, 149 °I, 232 capre, 212 cal si 317 rImatoi

Ciurea, sat, in com. Ciurea, pl. Codrul, jud. Iasi. Mar inainte se numea Ciurel. Este situat pe po-

CIURWILOR (DEALUL-),

461

Ciurea, stalie de dr.-d.:f., judetul Iasi, pl. Codrul, com. Gapusä lata, pe linia In circulatie la I Mala 7892. Se aflä intre statiile Birnova (9.9 kil.) si Iasi (8.5 kg.). Inaltimea d'a-

s'ipra niveluld Mara de 58m-,93.

Venitul acester statiI, pe anul 1896, a fost de 22.777 1. 55 b.

Ciurei (Dealul-), deal, spre V. de dealul Curmaturile, din comuna §oldanesti, jud. Suceava.

Ciuref (Piriul-), numit i PirlulRupturel, jud. Suceava, izvoreste din Bucovina si se varsa In Iazul-Bunestilor (1250 m.).

CiureI (Valea-), vale, izvoreste din Dealul-d.-j., com. Balilesti, pl. Riurile, jud. Muscel, si se varsa In riul Bratia, In raionul comund.

Ciurel,

jud. Ilfov, pl. Znagovul, com. Rosul, proprietatea

statulul. Trupul de cimp din Ciurel s'a vindut locuitorilor in 4r loturr.

Ciure§ti, sat, contopit cu catunul Nitulesti, com. Vata, plasa Vedea-d.-s., jud.

Ciure§ti, sat, face parte din com. rur. Profa, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

Ciurelti, com. rur., in jud. Tutova, pl. Corodul. (Ved Ciuresti, sat.)

Ciure§t1, sat, in judetul Tutova,

pl. Corodul, spre S. de oras, pe &tul Murgociul. Are 1175 stia carte; locuitorI, din carI 290 contribuabili; locuesc in 273 case. Formeaza singur o comuna,

com. Ciuresti. Teritoriul com. prezinta. 2 dealud separate prin ptriul Murgociul. Se cultiva tutunul i viea ; aceasta din urma

pe o suprafata. de 95,50 hect., din care i hect. nelucratoare. Cu comerciul se ocupa 16 locuitori, toti RominI, in 15 stabilimentele comerciale, din caz-1 4 circiumi. Are o scoala. primarä de bletI. In com. sunt 2 biserici.

CiureI (Piriul-), *tia al piriuluI Buciumeni, in com. $olddaesti, jud. Suceava. Izvoreste din Fintina-luI-Bricia, avind de tributar, de a seno, pirlul Timpesti.

Ciure§tilor (Dealul-), deal, comuna Vata, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. lo trage numele de la un fost proprietar Ion Ciurariti. Pe el sunt asezate cat,t-

CILJANUL

462

CIUREVLIJI (VALEA-)

nele : Ciuresti, Bondoci, Nitu-

lesti, Floresti si Chiritesti.

Ciure§ului (Valea-), vale, jud. Gorj, pleack de la N.-E. spre S.-V., din Cracul-Lung. Are o intindere de 4 kil. Primeste intrinsa Valea-AlbuluT, vale situad spre N. de com. Topesti, plaiul Vulcan.

Ciurubucul, schit, in com. Bu-

Ciurucul, Plidure, In com. Cim-

halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.

purile, pl. ZdbrAutul, jud. Putna,

Neamtu. Este asezat pe cursul superior al PiriuluT-Alb, lingá.

in intindere de 35

Stinca -DochieT, si 'filtre niste stincT numite TabAra-Vulturilor. Legenda infiintAriT schituluT

fAlcI, pro-

prietatea locuitorilor rAzesT din com. Cimpurile.

Ciurul, sat, in centrul com. Os-

spune el numele cel faimos al

topceni, pl.

acestuT loe a indemnat a se zidi

ad i un schit, care a fost pAnA

tosani. E asezat pe coasta de N.-E. a dealulul Ciurul, pe un

la 1704, dar In ziva de Paste,

loc pon oros, pe tArmul din dreap-

com. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,

pe cind se serba in bisericd Sf. Inviere, un munte de =Al des-

ta PrutuluT. E compus din doud pArtl: Ciurul-din-Deal si Ciu-

jud. Olt. E acoperità cu pd-

fäcindu-se

durT.

din Virful-PionuluT stincile, a Ingropat schitul cu totT sihastriT;

rul - din-Vale.

si surpind

Ciurezul, surpitturd, spre E. de

in

o icoanA ce a scApat din acea

partea de N.-V., pe mosia RAuseni, Ruga Jijia, com. ComindAresti, pl. Jijia, jud. Botosani.

catastroffi, a insemnat locul fostullir schit, si maT in urml a pricinuit facerea schitului Ciuru-

Ciurgäul, a'eal, putin inalt,

bucul, unde se aflA si pana as-

Ciurila, a'eal, pe teritoriul com. VAculesti, pl. Cosula, jud. Do-

tA-zr. Din acea intimplare si chipul DochieT a suferit schimbare.

rohoiti.

tef.Anesti, jud. Bo-

Mosia este proprietate vechle a loc. rAza$T, se zice din timpul luT tefan-cel-Mare. ,kr fi stApinit-o s'i

familia Bogdan. Acest Bogdan a impArtit-o la treT fiT, dind luT $tefan partea numitA astA-zI BiscAceni, luT Dumitru partea din mijloc, numitA astl-zI Ciurul, si luT Andronic, al treilea fiil, par-

tea numità Rominesti, sail Os-

Ciurubucul, a'eal, se intinde de la S. de satul Dumesti, com. Ciurila, pirig, In com. rur. Lim-

topceni-Balo$. PArtile Rominesti si BiscAceni

Dumesti, plasa Funduri, judetul

s'ati instrlinat si a rAmas rA-

Vasluiti.

zasilor numaT partea din mijloc, numitd astA-zT Ciurul, care se

nicul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti. Se uneste cu piriul DesAragi si ambele se varsä in apa Cervenita.

Ciurubucul, vale, formatA din prelungirea dealului Ciurubucul,

Ciurla, deal, in partea de N. a com. Podoleni, pl. Podoleni, jud. FAlci A.

ce se intinde la S. satuluf Dumesti, com. Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluiu.

intinde din Prut pdnA in piriul Corogea. Mal pe urml. ati vindut partea de 11'110 Prut, asa c5. ast5.-zT stApinesc numaT pAnA

In pirlul Baseul. Are o suprafatA de 292 hect., cu o popu-

Ciurla, pilla, izvoreste din satul

Ciurucul, cittun, In com. Cimpu-

Podoleni, pl. Podoleni, jud. FAI-

rile, plasa ZdbrAutul, jud. Putna. Este asezat pe malul usitei,

latie de 61 familiT, sail 234 suflete. Este o bisericA, deservid de i preot si I cintdret ; o scoald

avind inaintea luT, tot pe malul usiteT, catunul Cimpurile-d.-j.

a judetulur, cu un invAtAtor, frecuentad de 36 elevT.

Are o populatiune de 524 suflete, carT locuesc in 135 case; o bisericA filialA, cu hramul S-ta

Satul e strAbAtut de soseaua judeteanA *tefAnesti-Iasi, pietruitA. Sunt 4 circiumI si 6 co-

Paraschiva. Copiii in virstd de

merciantT.

scoalA urmeazà la scoala din cáltunul Cimpurile-d.-j.

Vite : 480 vite marT cornute, 16o cal marT si miel', 2463 or,

ciu, din partea numid. Ciurla, sí, unit cu pirlul numit ValeaAdinea, In mijlocul satuluT, for-

meazd piriul Podoleni, care in partea de E. a com. Podoleni, se varsà in pirlul Mona. Ciurlicul, pirig, ce curge prin jud. Roman, pl. Moldova, comunele Botesti, Pildesti si Ghirdesti. Izvoreste la S. de satul Botesti si curge de la N. la S. UdA satele Pildesti 5i Ghirdesti si se

varsA, la S. de acest din urmá sat, in riul Moldova, de-a stinga.

Ciurucul, trup de M'Are, situat

2 bivoli si 60 mascurl. StupT de albine sunt ioo.

in com. Cimpurile, pl. ZAbrdu-

tul, jud. Putna, in intindere de 30 f5.1cT, proprietatea Ghitescu.

luT

Gh.

Ciu§anul, vale, in com. rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.

cIuTA

463

CaisLtA

muna prevede in budgetul sla

Ciu§lea, com. 7 ur., in plasa

502 leT anual.

jud. Putna.

Este situata. pe malul SiretuluT, nu departe de unde se varsa Orla in partea dreapta a

In comunal sunt 338 contri-

Ciu§lea, "d'Are, jud. Putna, depinzInd de mosia Ciuslea, cu silitele Rachitoasa,

proprietate a statuluf. Are 4

buabilT.

Budgetul comuneT, pe anul

trupurI in intind ere de 220 Miel' :

sesti) e de 5 kil., iar de capi-

1893/94 a fost de 4182 lef, ro b. la veniturT si de 4177 leI, 45 b. la cheltuelf.

Danciul, 189 falcI; Ciuslea, 8 ; Radulesti, 20 falcI si partea despre Bilieti, 3 falcT.

tala judetuluf e de 13 kil. Inaltimea e de 72 m. deasu-

Pamintul este nisipos argilos. LocuitoriI ati : i masing de

Ciu§lic , vale, jud. Tecucia, plasa

pra niveluluT mariT.

treerat cu abur, 12 plugurT de

Birladul, comuna Bucesti. Incepe

Marginile acesteT com. sunt: la N. Mardsesti, peste apa la S. pomuna Miricesti, la. E. rail Siretul, care-1 desparte de judetul Tecuciu, iar la V. Faurei, peste riul Putna.

lemn, 82 de fier, 6 grape de fier i 4 mori de apl.

din partea stinga. a SiretuluT, continua. spre S.-V., prin locul

Vite sunt : 1670, di Are carI: 473 bol., 305 vacT, 78 cal, 608 of si 206 porcI. Sunt 85 stupI de albine.

numit Bala, face o cotitura spre

Putner.

Distanta comund de

resedinta sub-prefectureT (Mara.-

Comuna este udata de riul Siretul si de Girla-Morilor. Apele

Siretulur venind marf, manincä chiar din vatra satuluI. Comuna Ciuslea se compune din urmatoarele catune: Ciuslea (unde e si primaria comunel), Doaga si Strdjescul. Populatiunea er, dupd cel

din urmci. recensamint, a fost de 358 capT de familie, sau 1379 suflete, 724 barbatT si 652 femeT.

In comuna sunt :

3

fierarI,

gradinar, 6 bacanT, 2 dogarI, 2 fabricantr de rachia, 3 cizmarr si 6 circiumarT. MaT multe sosele comunale si vecinale pun Ciuslea in legatura cu comunele : Marasesti la N., Biliesti i Mircesti la S., Faurei la V. Pe aci trece soseaua nationala Focsani-Tecuela. Pe Siret se afla un mare

catoare drumulta judetean Foc-

tea ast-fel: Dupa nationalitate : 1368 Ro-

sani-Tecuciti.

tionalitatT. Dupa religiune: 1370 crestinT-ordodoxT si 6 mozaicT.

Ciu§meaua-AntonieT, izvor Cu apa minerald, in com. Ciurea, plasa Codrul, jud. Iasi, aproape de satul Piciorul-LupuluT, in pa-

direa Birnova. Acum e ruinat si nu are de cit un apeduct de lut, prin care iese apa izvoruluI,

imprejurul caruia se formeaza un sediment rosu. Departarea de la orasul Iasi pana la izvor, e de 11/2 ora.

pod de seicl, servind de tre-

Aceasta populatiune se impar-

da, 2 GrecI, 6 de diferite na-

E. si se varsa in Siret, pe mosia d-luT Nicolescu.

Ciu§lea, citun, in comuna cu jud. acelasf nume, plasa

Ciu§meleI(Dealul-),Fäunoaia, deal, in com. Birzesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiü. (V. LudestiBudaiul).

Putna. Este asezat pe malul Ciu§meleI (Dealul-),dea/, in par-

Dupa ocupatiunr: 311 agricul-

SiretuluT, nu departe de unde

tea despre S. si in fata satulur

torf, 4 meseriasT, 24 industriasf, 113 comercianti, 113 muncitori si 8 servitorT. titi carte 90 persoane (83 barbatT si 7 femeT).

da gira in partea dreapta a

Cucuteni, com. Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Vasluiti. Se in-

Numarul caselor de locuit

29 baetI, si 4 fete, din 143 in virstä de scoald.

mind in partea despre E. valea

Ciu§lea, parohie, in com. ca aculasf nume, plasa aita, judetul Putna, formatä din i bise-

Ciuta, ciltun, al comuneT Magura, jud. Buzaa, cu 400 locuitorT 96 case ; e subdivizat in tren Izvorul-Ciutef, Ciuta-Mosneneasca i Ciuta-Huiddnesti.

e

de 342.

In com. sunt 2 bisericI una Cu hramul Adormirea si a doua Cu hramul Sf. Ion Botezátorul, in catunul Strajescul. Instructiunea publica se preda

inteo scoala mixta, situata intr'un local inchiriat

i

frecuen-

tata de 33 copiT, 29 baeti si 4 fete, din 143 in virstä de scoala. Pentru intretinerea scoalei, co-

PutneI. Are o biserica parohiall, cu hramul Adormirea; o scoala mixta, frecuentata de 33 copir,

rica parohiala, cu hramul Adormirea, in catunul Ciuslea si din biserica filiala, coprinzind satele Strajescul iDoaga, cu hramul Sf. loan Botezatorul, in catunul Strajescul.

tinde de la N. la S. si se termina. la satul Bogdanesti, foriazuluT Birddhanul.

Ciuta, deal, in judetul Mehedinti, plaiul Closani ; sine de com. rur. Closani.

CIUTA

4 64.

Ciuta, deal, la V. com. Bunesti Ocolul, jud. Vilcea.

Ciuta, carierd de 'l'atril, in j id.

CIUTURA

jud. Buzati, com. Magura, cat. Ciuta. Are 90 hect. araturT, fineata, livezT si padure proprietate mosneneasca.

Buzati, com. Magura, cat. Ciuta,

sib muntele Cetatuia. Exploatarea se face prin 20 gurT, dintre care cele maT bogate sunt Vacaria

i

Ciuciurele. Aceasta

piatra., gratie uniformitäteT meseT el si fragilitater, se intrebuin-

teaza cu succes

ici

construc-

tiunT, precum : canale, trepte, etc., mal cu seama pentru orna-

mentatiunT, ceea ce o apropie mult de cea extrasa. din cariera Albesti, din Muscel. Din blocurile neintrebuintate se fabrica var de calitate superioara. Ciuta, lac, in jud. Ialomita, plasa Inlomita-Balta, com. Dudesti.

Ciuta-Picleanca, mofie, in jud. Buzati, com. Magura, cat. Ciuta. Are 510 hect., din carT 480 madure, restul livezT, finete si araturr.

Clutaci, movild, jud. Braila,

Ciutacul, tirld, jud. Brdila, la N. com. Urleasca, pe mosia Esna, la 9 kil. spre N.-V. de com. Urleasca.

\Tache, are 35 hect.

i

locui-

care incepe limita de N. catre

pe o suprafata de 2 hect. Are o populatie de 159 loc. Comerciul se face de i circiu-

com. Mäcesul.d.-s.

mar.

Numarul vitelor marT e de sani ; se vars4 In apa Motruid.

Chita, pîrîei, jud. Tecuciti. Se uneste cu plriul Gaiceana, pe teritoriul com. Gliceana i, impreuna, se varsa in Berheciti. Ciuta, vrilcea, com. Cioraägesti,

a-

580 suflete. In comuna sunt 2 bisericT vechT si o scoald primara ruraIa. Dupa o publicatie

toril 35. LocuitoriT cultiva. viea

Ciuta, pîrîü, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Clo-

jud. Arges, plasa Topologul,

Vechiti si Domeniul-BraileT.

rur. Domnesti-Caltuna, pl. Sabarul, jud. flfov. Cade la V. de Domnesti-d.-j., filtre riul CloroOrla si Rastoaca. Are o suprafata de 70 hect., din cal-1 proprietarul, d. G. Ma-

movild, jud. Dolj, pl. Balta, com. Macesul-d.-j., de litiga

servita. de I preot i I cIntaret.

proape de riul Tupologul ; se

Ciutati, sat, face parte din com.

ta, com. Goicea-Mica.

jud. Arges, pl. Topologul; face parte din com. rur. Ciutesti-CAzanesti. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, de-

tuata la N.-E. satuluT ScortarulVechiti, la i '/2 kil. departare, la locul unde se intilnesc mosiile : Naztrul, Cotul-Lung, Scortarul-

Buzar', com. Magura. Are 500

Ciuta, movild, jud. Dolj, pl. Bal-

Ciute§ti, sat, cu 8o de fama,

Ciute§ti- Cäzärie§ti, com. rur. si-

Ciuta (Tinte§ti), tnofie, in jud. hect., din carr : 390 hect. padure, 18 hect. arabile, 5o hect. fineata si izlaz, restul livezT i sterp.

muna Magura. E acoperita de padure.

77

i

al celor micT de 136.

CiutArile, loc, in com. rur. Negorairul, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Clutei (Izvorul-), izvor, in comuna Magura, jud. Buzati. Incepe de la Ciuta-Mosneneasca si se scurge in Buzan. E renumit prin apa sa 1:rana.

pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se varsa. in Cungrea-Mare, pe tarmulstin g, in raionul com. Ciomagesti.

CiuteI (Plaiul-), colind, in jud.

Ciuta-Moqteneascä, mo,vie, in

Buzati, com. Grajdana, cat. Izvoranul, pe hotarul despre co-

compune din satele: Cazanesti, san Dealul-CuculuT, i Ciutesti, avind Impreund 140 familiT, sati

oficiala (1887), aceasta comuna

are 113 contribuabilT,

si un

budget de 1959 leT la veniturI si de 1886 leT la cheltueli. Vite sunt : 336 capete vite marT si 226 capete vite marunte.

Ciutul, ripii, care desparte so tul Toflea de Brähasesti, com. Brahasesti, jud. Tecuciti. Clutura, com. rur., jud. Dolj, din plasa Pul-d.-mj., la 21 kil. de Craiova si la 21 kil, de resed'uta plaser Segarcea.

Situata pe valea Cintura si pe ambele malurT ale piriuluI Ciutura care strabate com. de la N.-S. Se invecineste la E. cu com. Virvorul, la V. cu com. Tincanaul, pl. Dumbrava-d.-j., la N. cu com. Terpezita, plasa Dumbrava-d.-s., si la S. cu com. Perisorul, pl. Dumbrava-d.-j. Li-

mita linieT de N. incepe de la S.-V. comuneT Terpezita, merge drept spre E. si dupä. o lun-

gime de 12 kil, se impreuna la lunca Rupturl cu capatul de N. al linief de E. Limita linieT de E. incepe de la lunca Rupturf, merge de la N. spre S. pini

465

CIUTURA

CIUTUREM

la movila Ulmul-cel-Mare, unde se impreunA c capAtul de E.

lul scoaleT e fAcut din zid, Cu chel-

Ciutura, jud. Dolj. (Ved com.

tuiala comuner. In anul sco-

Ciutura).

al linieI de S. Limita linie de S. incepe de la movila Ulmulcel-M are, merge de la E. spre

lar 1892-93 a fost frecuentatA de 52 bAetT si 15 fete. In virstA

V. pAnd la hotarul mosieT luT

de scoall sunt

150

de bAetT

de la hotarul DrAgoaia, merge drept spre S. pAnä la comuna

100 de fete. .5 tia carte 130 bAr20 t'eme. Populatia comunei este aproape de 1200 SUfl. din care 470 femeT si 730 barbatT. DupA le-

Terpezita.

gea rurall din

Terenul comuneT este accidentat de urmdtoarele dealurr: la S. de Dealul-Viilor, cu o id/time de 100 m., la N. de Dea: lul - GabraluT acoperit cu pAdurl si inalt de 150 in., la E.

locuitorT impAmintenitI, lar dupA cea din 1879, sunt 8 insu-

Tecu Ghenea, la movila Drägoaia. Limita linieT de V. incepe

de Dealul-VirvoruluT si la V. de dealul Scumpia.

Comuna este udatA de Orín] Ciuturica ce izvoreste din micT vAl pe teritoriul acesteT comune merge de se varsA in DAsnatuiul la Podul-Bisericei. Comuna Ciutura si-a luat nu-

mele de la 01111 Ciuturica. A fost fondatO la anul 1575 de locuitorir veniti din alte comune, carT la inceput s'aa asezat pe dealurile ce ocolesc com.,

batl si

1864,

sunt 200

Ciutura-FAramat5, mahala, in

Mosia se numeste Ciutura, apartine statuluT. Suprafata vindutä este de 418 hect., suprafata rezuma 133 hect. Suprafata vindutA este ImpArtitA in

este: stejarul, cerul i limita; predominA cerul.

ruinat.

In tinda bisericei se afid urmAtoarea inscriptie : 4FondatA de Constantin Voevod Basarab, la anul 1540-1542.» Este de-

servia de un preot si un dinthet. Are o proprietate de 17 pogoane pdmint arabil, dat dupA legea ruralá din 1864.

Se af1á in comunl o scoall mixtA, ce functioneaa din anul 1832; eintretiniztA de stat. Are 8'12 hect. pAmint arabil, Loca68088. M'arde Dictionar &ogro,. rol.

dinte de mAnAstirea Jitia.

mint.

compune dintr'un singur cAtun, in care se aflA resedinta autoritAtilor comunale si care se numeste Ciutura.

tOcut din zid, aproape

Mosia, inainte de secularizarea averilor mAnAstiresti, era pen-

Ciutura,

pe locul unde se aflA azT. Se

1542,

inte era mult mal mare, s'aa dat 418 hect., In 82 loturT.

Sunt 300 case si 8o bordee. Suprafata teritoriulul comunal este de 2730 pogoane din care 1100 pogoane pdmint arabil, 400 pogoane fineatA, 200 pogoane izlaz, 30 pogoane pAmint sterp, i 900 pogoane pä-

asezat in vale,

In comuna se aflA un schit numit Ciutura, fondat la 1540

ler. Din aceastA mosie, care tila-

rOter.

loturr. PAdurea de pe mosia statuluT se numeste Ciutura ; apartine statulul. Lemnul ce o compune

iar mal drzia

mafia statuluT, pl. Jiuld.-mj., com. Ciutura, jud. Dolj, in intindere de 133 hect. ArendatA de la 1893-98, pe 5500

Ciutura,

82

peidure a statuluT, plasa

Jiul-d.-mj., com. Ciutura, jud.

Dolj, pe mosia Ciutura. Lemnul care se gAseste este stejarul, girnita i cerul; cerul predominä.

jud. Mehedinti, plasa Blahnita, com. rur. Orevita. Ciuturelti,

com. rur., in pl. Fun-

dul, spre S. - E. de orasul Roman, jud. Roman, si la o depArtare de 39 kil, de el si de 14 de resedinta plOseT. Este asezatA In extremitatea de S.-E.

a judetului pe un teren deluros. Este formatd din satele :

Viile aa o Intindere cam de 600 pogoane, din care 300 apartin statuluT si se gAsesc pe mosia sa; iar 300 pogoane aa

Alexandri, Ciuturesti, MisAhdnesti, Poiana-Humel si Strimba,

fost rescumpArate de locuitorT.

milie, salí 987 locuitorT, din carT

In com. se &ese

4 ctrciumr

si 4 comerciantT. Transportul

se face cu carele pe clile comunale ce o unesc cu Calafat cu Cetatea.

In com. se tin dota bilciurl anuale unul la Rusalif i cell'alt la FloriT. Venitul com. este de 2648,19 cheltuelile de 2440,30 lei. le!

Vite marT cornute sunt oT 140 si cal 20. Ciutura,

sat, pl.

Cu resedinta comuner in satul Ciuturesti. Are 212 cap! de facontribuabili, carr locuesc In 233 case. Stia carte 24 persoane. Are o bisericá de letnn. 212

Venitul anual este de le! 2024,34;

iar cheltuelile de le! 2024. Sunt 1272 capete de vite mar!.

sat, In jud. Roman, plasa Fundul, com. Ciuturesti,

Ciuture§ti,

260,

spre S.-E. de orasul Roman

com.

la o depártare de 39 kil, de el si de 15 kil, de resedinta p15.seT. Este asezat pe coasta unul 59

CIUTUREM

466

deal, spre N. Are 97. capete

man, intre mosiile Birla si Po-

de familie, saii 479 suflete, din caer 104 contribuabilI, carI locuesc in I I i case. titi carte io persoane. Este resedinta co-

disorul.

muneI Ciuturesti. Are o biseriel de lemn. Vite sunt 580 capete.

Ciuture§ti, mofie a statulur, in jud. Roman, plasa Fundul, comuna Ciuturesti, arendatg (1887)

ea 6440 leI anual.

Clinea oca, sat, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, pendinte de comuna Tindgrei, este situat pe malul drept al rtuluT Ialomita, in dreptul satuluI de resedintg, care este malul sting si Cu care comunica printr'un pod de lemn.

Pe ling acest sat, in partea de Vest, trece calea feratg Fetesti-Fgurei.

Ciuture§ti, pildure, proprietatea statulur, in judetul Roman, pl. Fundul, com. Ciuturesti, in intindere de 400 hect.

In sat, pe riul Ialomita, sunt doug morí cu cite 6 pietre.

Dolj.

Ciuturica, pirig, pl. Jiul-d.-mj., com. Ciutura, jud. Dolj, izvoreste din dreptul satulur Ciutura si se varsä in stinga riuluI DAsnatuiul, la Podul - Bisericei,

curgind prin valea Ciuturica.

care curge piriul Ciuturica. Ciuturoaia, alt nume al com. tirbeiul, jud. Romanati.

cuitori PiriuluI-CiineluI, judetul Teleorman. AceastA numire se vede trecutg i in diferite acte de hotArnicif de mosir.

Clcacea, baltd, aflgtoare in marginea-d.-s. a satuldi Vddeni, co-

muna Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluii1.

Teleorman. Inceputul el este in

judetul Arges, aproape de comuna Ionesti, pe cimpia Burdea. La distantA de citl-va kilometri, se formeazd piriul cu

acelasI nume. Valea, primind din amtndoug partile diferite ramurr de val si vilcele, dintre CesculuT, a Pretrisulur si Tinoasa, se terming in valea.

din hotarul comuneI Pojogi, jud. VgIcea, trece prin mahalaua

Iriste i clA in riul l'Ha, pe teritoriul comuneI Turcesti, pl. Oltetul-d.-s.

izvoreste Clinelui dela N. de comuna Salda, pl. Podgoria, jud. Prahova, de sub

Clineni (Ciineni), com. rur., in

se impreung in

albia si pe partea stingg a JiuluI; e formatg din 2 cAtune : Ciineni, unde e si resedinta ofraceni. Se märgineste la N. cu comuna Titila, la V., Cu riul

raza comuneI ca izvoarele Ciuciurul, Mica«, PAcurer, Oancer, Stupina-Popei, Burlacul i Vul-

pea si formeazg gira Salda. Aceastd vale e acoperitg cu pgdure ; are si putine locurI de finete i semAndturI.

Ciuturoaia. (VezI jud. Vilcea).

Clinelul (Valea-), vale, judetul

Clinelui (Valea-), vale, izvoreste

Clineasca, numire, datA de lo-

Ripa - Stiner,

Ciuturica, vale, pl. Jiul-d.-mj., com. Ciutura, jud. Dolj, prin

vrodinul.

Surdulesti, judetul Teleorman.

purta in vechime com. Mischii,

pl. Ocolul, com. Mischif, jud.

la comuna Mavrodin din plasa TirguluI, unde se impreung piriul Tinoasa, pentru a se scurge amindoug in riul Vedea, intre comunele Nenciulesti j Ma-

carI mar principale sunt Valea-

Clineasca, trup din Mella Tufeni,

la hotarul el despre comuna

Ciuture§ti - MischiI, nume ce

CiINENI

ClineluI (PIrlul-), ptrig, strgbate toatá plasa TeleormanuluI de la N. spre S., incepind de la hotarul comund Strimbeni in jud. Arges. Cursul sAti urmeazg valea cu acelasI nume, incepind de pe cimpia Burdel

CIcaina, deal, jud. Falda, pe a

din judetul Arges. Dupg ce

cgrul coastg de E., se afig asezatg o mare parte a satulur Novaci, com. Duda, pl. Podoleni.

intrA in judetuI Teleorman, udg comunele Strimbeni, RIpa, Silistea, Cioläneti, Ggrdesti si Necsesti din plasa Teleorman; GA-

Clineanca, välcea, judetul Teleor-

rAggul, Virtoapele, Bivolita pana

partea de S.-V. a plaiulur Novaci,

jud. Gorj. E situatg pe loc ses in

Jiul, la S., ca comuna Curtisoara si la E., cu Gruiul i Voitesti

de care se desparte prin ptriul Inoasa. Arco intindere de 1590 hect., din carT 200 hect. arabile, 500 hect. finete, 46 hect. pomet, 800 hect. pgdure, 30 hect. vie,

si 14 hect. vatra satulur. Are o populatie de 16o familir sag 670 suflete, din cae 117 contribuabilr. Locuitorif posea.: 80 plugurr, 130 care cu bol, si 4 cgrute Cu cal. Vite: 1290 vite marí cornute, 137 cal, 774 or i 1059 rimAtorr,

CIINENI

467

Venitul comuneT este de leT

la N., SArata la V. In Ciineni

906, banT 14, iar cheltuielele leT 800, banT 93. Apele ce udd aceastA comunA

sunt si 12 puturT (8-13 in. ad.).

sunt: Jiul si pArtul Unguroaia,

soiul, la E.; Maralaiul, mal la E.; Ciineni, la S.

care curge numaT in timpurT de iarnA sati in timpurT ploioase. Comunicatia se face prin : so-

CAtunele carT o compun sunt :

StIvAresti, resedinta, la V.; PU-

Comuna are 196 contribuaVeniturile sunt de 5245

bilT.

leT, 35 banT, lar cheltuelile sunt de 3188 leT, 69 batir.

Clineni (Cäineni), COM. YUr., plaiul Cozia, jud. Vilcea. La 7

seaua nationalA, care trece la

Suprafata comuneT e de 4552 hect., din carT 45 hect. vatra comuneT, 505 hect. ale locui-

V. ComuneT ; soseaua comunalA,

torilor, 4000 hect. ale particu-

care strAbate comuna de la N. la S.; un drum ordinar, care o pune In legAturl cu soseaua nationall i altul, care o leagA cu comuna Gruiul si care a fost transformat in osea vecinalA. In comuna se gAsesc 14 pu-

larilor.

RiJI-Vadulur, unde se afld vama i trecatoarea la Turnul-Rosu in Transilvania. Locuitorif si

Populatia e de 207 familiT, cu 883 suflete. tiü carte 170

chiar strAinir numesc mal lesne aceastA comunl Riul - VaduluT.

persoane.

kil. depArtare se aflA cAtunasul

In com. sunt 2 bisericT: una

Ad e trecAtoare prin munti, in Austro-Ungaria. Din vechime

in cAtunul StAvAresti, cu hramul

existA trecAtoare la punctul Ciineni.

turT si 3 fintinT.

Sf. VoevozT, ziditl in 1835 de vechiul proprietar, Alex. Bag-

Are r §coalg primará infiintata in anul 1881 de locuitorT frecuentatA de 42 elevT qi 4

dat si reparatA in 1880 de Maria StavAra, are 17 pogoane pltnint qi deservitA de r preot, I n'In-

eleve din 57 inscrisT.

tAret ;

Are 2 bisericT deservite de preot i I cintáret, biserica din Clineni, este fondatA la 1853 de locuitorT i reparatá la anul 1882.

Clineni, com. rur., jud. Arges, pl. Lovistea. (V. CAineni, com. rurall).

Clineni (Cäineni), com. rur.,

a doua biserica, in cAt. Ciineni, cu hramul Sf. Nicolae, ziclitS. in 1843 de pitarul Pan-

tazi Bagdat, reparatá in i866 de Grigorie Bagdat i zugrAvità

In 1868; are 17 pogoane pamint. Este o scoalI de bAetT, In cAt.

StAvAresti, fundatA in 1885 de locuitorT; are i invatAtor $i e frecuentatA de 22 elevT.

pl. GrAdistea, jud. R.-SArat, pe maIul sting al riuluT BuzAul.

Comuna are 3000 hect. plmint arabil, 500 hect. imas, 56 hect. OUT% 150 hect. finete,

Este asezatA In partea de S. a jud., la 32 kil. spre S.-E. de

300 hect. neproductiv. In com. sunt 125 plugurT.

orasul Rtmnicul-SArat, si In partea de V. a plAseT, la 13 kil.

Vite sunt 3215 capete, din cae: 560 bol, 250 vacT, 190 cal, 155 epe, 4 mdgarl, 2000

spre V. de Grádistea-d.-s., resedinta plAsel. Comunele tuvecinate sunt: Drog, la 8 kil., Visani, la 6 kil., Amara, la 8 kil.

Se márgineste la N. - E. cu

oT, 6 capre i so rtmátorT. Co-

mertul consta in importul de tesuturT, gaz, vin, tuicl, si in exportul de cereale i vite ; trans-

Este situatA pe valea OltuluT, pe Valea-UreT si Rtul - VaduluT,

la 65 kil, departe de resedinta judetuluT si la 47 kil. de a subprefectureT.

Are o populatie de 380 locultorT, in care inträ $i 5 familiT de TiganT; sunt 85 capT de familie, 90 contribuabilT; locuesc in 100 case, In comuna e o singura biseriel, fondatA de Petru, Petcu Stoian i reparatA la anul 1865. Inscriptia e cea urmAtoare: cAcest sfint i Dumnezeesc locas s'a zidit si s'a lnAltat intru numele si lauda sfintuluT si fácAtoruluT de minunT Nicolae de

la Miralichia, cu toatl osteneala si cheltuiala d-lor Jupan Petcu, Petru 4 Stolan.x. LocuitoriT se ocupa mal mult cu lemnAria, cu pescuitul vinAtoarea. Produsul muncel desfac la R. - Vilcea , Slatina, DrAgAsani, dudad plutele pána la DunAre.

com. GrAdistea-d.-s.; la E. cu iltesti, din jud. BrAila, de care

portul se face prin gara Flurei

In comunA sunt 1200 oI, 500

(jud. BrAila), la 15 kil. spre S.-

capre, 150 vacT, 80 bol i ¡O cal.

e despArtitA prin riul BuzAul; la S. cu Visani ; la V. cu Drog ; la N.-V. cu Amara, de care se desparte prin balta Amara.

V. Sunt in comuna 6 comer-

Pe Valea-Urer, in raionul comuneT, sunt 3 morT si 2 herl-

Riul Buzául o udá. la S., de la S.-V. la N.-E.; balta Amara

ciantT, din carT 5 circiumarT.

CAlle de comunicatie sunt drumurile vecinale spre Amara; spre Grádistea-d.-s.; la Visan' ; la Drog.

strae. Locuitorii sunt mosnenT. De

aceastl connunA tine

$i

mun-

tele Coasta, unde se fabricA brin-

ClINENI

zd, la 2 stinT, numite «StineleCiinenilor.»

Scoala dateazà in comuna. de 80 anI. Cladirea e burla si e pro-

chNENI

463

lahia-Mare, duc in Transilvania; sub Regulamentul Organic erail

Se stie cd in urma 0.61 de la Pasarovitz in anul 1718, Turcia ceda. Austria, intre altele

tifi carte 50 barbatT si ro fèmer. C.i intretinerea scoald

drumurI de postä pe amindoul liniile: drumul de la Pitesti prin Curtea-de-Arges, Stilatruc, Pripoarele, la Clineni i drumul posta din R.-Vilcel prin Cozia, Calinesti la Ciineni si de adi la Turnul-Rosu. Tot ad, la Ciineni, sus, d'a-

statul che/tueste anual 1080

supra satula, se allá o mare

Cea dmntuiü ingrijire a guvern uluf Austria luind in posesiune

Toata com. are 450 hect. pämint.

lespede de marmurd albd cu o inscriptie latineasca, in forma stilul lapidar a monumente-

Oltenia (1718), a fost de a uni prin comunicativa mutuale Dacia - Alpestra (Transilvania) cu

prietatea comuna Se frecuenta

(1895) de r4 copif, 13 Metí', fata, din numarul de 28, 17 135.e1, ir fete, in virstd de scoa-

Prin aineni trece soseaua national R.-Vilcea-Riul-VaduluI. Veniturile com. se urcd. la 2635

intreaga Oltenie, care rdmase sub

coroana imperialä pana la incheerea pAciI de la Belgrad, anul 1739. De atunci a ramas in toatd Oltenia zicatoarea: «de

cinc/ cu Nemta cu coada.»

lor romane, prin care se per-

Dacia-de-Mijloc (Oltenia).

lei si cheltuelile la 1687 la a-

petua trecerea Oltenia sub scep-

nual. Dispune d'un capital de

trul Habsburgilor si constnictia soselif d'a lungul Oltulur de la Turnul-Rosu pana la Rimni-

De aceea, pe de o parte, a pus a se curati albia °huid de

629 la E brAzdata de dealurile: Scduelele, Dealul-lui-Vlad, Cálicelele, Catanelul si Runcul i udata

de rtul Olt, Riul-VaduluT, valea Scduelele, Negoiasa si Valea-Une!.

Pe riul Olt se vdd inca, in dreptul acesteI comune, urme din

Podul-luI -Traian, facut pentru

a trece in jud. Arges, pe tdrmul sting. Pe ad i trecea drumul lui Traian, reparat de Carol al VI-lea. La anul 1848, prin aceastá comuna, aü trecut RusiT, mergind In potriva Ungurilor. Ciineni a fost in toate timpurile un punct strategic insemnat: astäzI incd se maT cunosc urmele a doul fronturT bastio-

nate, construite de catre Austriacl si TurcI in razboiul lor de la 1710. In aceastá privintd,

laca cum se exprima raposatul cdpitan Filip, in studiul sda asupra Olteniel : «Pozitia de la

Ciineni este tare prin natura sa, si are o insemnatate militara destul de mare, pentru a atrage asupra-I atentiunea barbatilor competintT.»

Ciineni maI este important, prin faptuluT ca ad i se intilnesc amindoud drumurile, care din Valahia-Micd, cit si din Va-

cul-Vilea. Iatd aceasta inscriptie : Sta viator Ubi natura »tare jubet Et virtus Trajani stetit. Hic Sub auspiciis Caroli sexti Sub acta brevi bello sed forti animo Eugenio Caesaris vicario duce

Ripensi Dacia Ut mediac mutuis commerciis jungeretur alpestris Effractis nupibus praecipitatis in planum ductis Alpibus pante juxtis

XI borarum via vehicularis aperta est Opus egit Stephanus comes a Steinville Legatus et praeses in Daciis Architecto Friderico Schwanicio Quid providentia Augusti Pro salute publica per fidele ministerium passet Gratae posteritate perenne monumentum Jam valde prospere et memineris Virtuti Caroli inviam nulla esse Viam

stincile care impiedicad orl-ce

transport pe upa; lar pe de alta se deschise cu multe greutdtI Via Carolina, care mergea de la Turnul-Rosu pana. la BogdAnesti, aproape de Rimnicul-

\Mojí. La Turnu-Rosu se Opa in piatra urmdtoarea inscriptiune : Hace via /n Dacia Aperta est Anno MDCCXVIL

Aceastd osea pe marginea Oltultd fu considerata in acele vremuri ca o lucrare extraor-, dinard si fu asemAnata cu constructiile Romanilor, da, zice inscriptia de la Clineni: achiar vitejia tul Traian s'a oprit ad» Constructia acestur drum costase 60000 de fiorinT. Dificultatile erau intr'adevdr mar!, avind a invinge stincoasa re-

zistenta a Carpatilor i ciile furioase ale ()huid.

capri-

Quedum Alpes eviscerat et ilumina damat

Bellum sistit populosque montibus nudatos Imperio frenat obsequio felices Via Carolina Haec est MDCCVII.

(Anul ad indicat este gresit si trebue sd fie : MDCCXVII).

Ciineni (CAineni), sat, jud. Arge$, plasa Lovistea, comuna

Cii-

neni. (Vea Caineni, sat).

Ciineni (Caineni), catun de resedinta, al comuna cu ace141 nume, jud. Gorj, situat in albia,

si pe partea stingl a JiuluI.

469

Are o intindere de 770 hect., din carI 110 hect. arabile, 255 hect. finete, 28 hect. pomet, i6 vi]; 357 islaz si padure s't 8 hect. vatra satului. Are o populatie de 85 fam., sari

340 sufl., din carT 62 contrib. Locuitorii poseda. 40 plugurr,

poalele caruia se afla situata comuna Surpatele, plasa

d.-s., jud. Vilcea. Se mal numeste i Plestioara.

Cijma, deal, in com. rur. Ivarnad.-j., plahil Closani, jud. Mehedinti.

70 care cu bol, 2 cdrute cu cal; 650 vite mari cornute, 67 cal, 424 oT Si 659 rimatori.

In catun se gasesc 9 puturT 2 fintinI. Ad i este i biserica, si i coala. Serviclul bisericei se face de

Clibotinul, ostrov, in jud. Vlasca,

avind 340 hectare padure de salde, situat pe domeniul Giurgiul, in dreptul satului Maluld.-j.; depinde de ocolul silvic Giurgiul.

preotul din catunul Sofraceni.

CiLNAUL

Prin Clicesti trece soseaua comunala care o leaga la N. cu catunul Racoti, iar la N.-E.

tot prin soseaua comunald se leaga cu catunul Piriul. In aceasta comuna se gasesc 2 morT pe apl., 9 puturi si 2 fin tia.

Comuna are i coald, fondata la 1836, frecuentata de 51 baeti si r fatd, din 49 inscrisi; 2 biserici de lemn, una fondata. la 1832, lar a doua reedificata.

la 1888, deservite de un preot doi cintareti. Locuitorif sunt mosneni.

ClIcea, plata, acoperit cu paCiineni (Cäineni), sat, in judetul

durice, pe teritoriul satului Gher-

ClInäeni, numire vechie a salte-

R.-Sarat, pl. Gradistea, cat. com. Ciineni. Este asezat in partea de

manesti, com. cu acelasi nume, pi. Po4oleni, judetul Fälciú, in partea de E. Pe acest platal, pe o lungime de 2 kil., se intincle un sant vechiti, adinc de 3 metri i larg de 5 metri. Lo-

luí Milosesti, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

miaza-zi a comuna, pe malul sting al riului Buzaul, in apropiere de lacul mineral BattaSarata.. Are o Intindere cam de 15 hect. (vatra satuluT), Cu o populatiune de 65 familiT, 237 suflete, din cari 6o contriStiti carte 30. Are o biserica, la care deserveste preo-

cuitoriT spun ca aü gasit pe lucrind pdmintul, gloante farImaturi de boambe.

e si o scoald a comuna. Clineni, mofie, in jud. RimniculSarat, proprietatea familiel Bagdat; se intinde peste riul Buzaul.

Clinenilor (CuImea-), culnte de jud. Vilcea, care plead. din MunteleVirful-Mare, i se indreapta catre E. Este coprinsa. intre rIul Ciineni i Riul-Vaduavind ca piscurT mal principale ; muntele Coasta-Ciinenilor si Dealul-lui-Vlad. Aceasta din urmä culme constitue prin contraforturile sale, dota pozitiuni tactice, situate una la comuna Ciineni si cea-l'alta la frontierd,

chiar pe malul sting

al Riului-Vadului.

zati, com. si cat. Colti, format din stind si acoperit de paduri. Extremitatea sa de V. se termina In muntele Virful-OiI, iar

cea de E. In muntele VirfulSboiulur.

buabill

tul din catunul Stavaresti. Adi

Cilnaianul, munte, in jud. Bu-

ClIce§ti, com. rur., in partea de S. a comuna Godinesti, din plaiul Vulcan, jud. Gorj, in apropierea 1-11110 Tismana, i In

partea dreapta a lui, situat sub dealul Pietrisul. Are o suprafata de 225 hect., din care 50 hect. pad ire, 115 hect. arabile, 40 hect finete si 20 hectare livezi de prunr. Are o populatie de 18o fasail 693 suflete, din cari 140 contribuabill. LocuitoriT posea : 30 pluguri, 95 carute cu bol, i caruta

ca caT, 205 vite mari cornute, 12 cal, 40 Oí, 12 capre i 125 rimatorf.

Venitul comuna este de leI 650, bani 88 si cheltuelile de lei 602, bata 88. Riul Tismana ce vine din

ClInäianului (Izvorul-), izvor, In jud. Buzgil, com. Coi0. cepe din virful muntelui Unaianul si se scurge in Valea-Coltilor.

ClInäul, deal, in plaiul Rimnicul,

jud. R.-Sarat. Se desface din virful Dinul ; trece pe la izvoa-

rele riulur Cilnaul; se intinde spre E., lasind la stinga culmile Catautului si Scarisoara; de aci se prelungeste spre S., intrá in pl. Rimnicul-d.-s., si sub diferite numirT, ca: Dealul-Spidelor, P o iana-Malaiului, Ernatica,Strea-

ja i Strajesti, se intinde pana la hotarul judetului, despartinci afluentii riulul R.-Sarat de aceia al Cilnaului. Este acoperit cu paduri intinse si pasuni.

spre N. uda partea de E. a Cline§tilor (Dealul-), deal, la

acestei comune.

Cilnäul, tia, in jud. R.-Sarat

CILNAUL-GÄVANELE

470

jud. BuzAti. Izvoreste din dea-

muneT Zilisteanca, jud, Buzan,

lul Fundul-CilnAuluT, j ud. R.-SA-

alipit de marele cdtun Haimanalele, format din insurAteT in

rat, com. Valea-SAlcier. Se indrepteazA spre S. pe linga hotarul jud. R.-Sárat, pl. Rimnicul ; udä in drumul sAti cdtunul Modreni, com. Valea-SAlcieT; intrd apoT in plasa Rimnicul-d.-s., udl cAt. Costomir, comuna Valea-RateT, cdtun ele Murgesti, Mocani, Suditul, Mato-

hani, Nisipeni, Racoviteni si Petrisorul, ale comuneT Racoviteni; in judetul Buzar', pAstrind aceeasT directie, uell comunele Vadul-Sorestilor, Fundeni, Slobozia-de-ClInAa, Haimanalele, si se

vars1 in riul Buzdil, pe stinga luT, in dreptul orasuluI BuzAti,

dupà un curs de 70 kil. Cur-

1880.

Are 70 locuitorr si 30 case.

eilnAu1-01rboveI, molde a statului, in jud. Buzäü, com. Zilisteanca, pendinte de schitul Ni-

fon. Are 820 hect., din carT 8 hect. pAdure, 42 hect. izlaz restul arabil. Parte din corpul acesteT mosiT s'a dat insurAteilor (190 hect.) in 1880 si 77

desparte D u n área.

Ciln5u1-Särindäreanca, in jud. Buzati, com. Zilisteanca, cdt. Slobozia, fostA pendinte de

rabile.

ticularl. Are 580 hect., toate a-

Blejani, la V.; si intre cultnile

Cilnäul-einea§ca, mofie, in ju-

CilnAuluT, Spidele, Poiana-PArui Ernatica, la E., coprin-

detul BuzAtl, com. Zilisteanca, cAt. Haimanalele. Are 190 hect. arabile i putin izlaz.

CilnauluT (Gura-), celtun, al co-

te din pl. Rimnicul-d.-s. (com.

muneT Zilisteanca, jud. BuzAti,

MArgásitesti ,

alipit cdt. Haimanalele, format din insurAteT. Are 70 locuitori si 20 case.

Cimpulun geanca,

ValeaRater i Racoviteni). CilnAul primeste ca afluent principal Hirboca, case se varsd In el la comuna Hirboca, dupl ce primeste CArpinisul.

care e despArtitl prin dealul

cularT.

sAii e cuprins 'filtre culmile Cimpulungeanca, Dimieni, Clociti si

(com. Valea-SAlcieT), o bunA par-

Se mArgineste la N. cu com. Satul-Noti, de care se desparte prin dealul Ghivizlicul; la E cu comuna Lihnita, de care se desparte prin culmea Coslugea; la S. si V. cu com. Girlita, de

Draca si valea Scorci; lar la N.-V. cu jud. Ialomita, de care

mAnAstirea SArindarul i azI par-

zind decT, in jud. R.-SArat, o micá parte din plaiul Rimnicul

N.-E.

improprietdritilor din 1864, lar 553 hect. s'al) vindut la parti-

sul luT e repede in jud. R.-SArat si lin in jud. BuzAti. Basinul

luT

plAsel, spre E. de orAselul Ostrov, resedintl. Comunele invecinate sunt : Bugeam, la 5 kil. spre S.-V.; Girlita, la 5 kil. spre S.-V.; Lipnita, la 5 kil. spre S.-E.; Satul-Nort, la 5 kil. spre

Cilnauluf (Gura-), molle, in comuna Zilisteanca, jud. BuzAti, fostd proprietate a statuluT, pen-

Solul este accidentat de prelungirile vestice i nord-vestice ale culmeT Coslugea. Printre dealurT insemnAm ca principale: Ghivizlicul (140 m.), la N.; Cos-

lugea, cu vIrful Coslugea (138 m.), la V. - E.; alnia, cu virful

Unja (foz m.), in interior; Licirna (122 m.), Draca, cu Draca (125 m.), la V. si S.-V., ele apartin toate culmei Coslugea i sunt acoperite cu flnete, imasurT si ctte-va pAdurT, resturT din intinsele pAdurT de odinioarA.

DunArea udd com. la N.-V.,

pe o distantl de 3 kil.,

avind

malul inalt i stincos, din pricina pietroaselor dealurT ce-si trimet ramificatiunile pAnA 1a. fluviA. VAT sunt putine ; toate

se deschid in DunAre i al apä numaT in timpul ploilor

CilnAul-Gavanele, cdtun, al co-

dinte de Episcopie. Are 700

muneT Zilisteanca, jud. Buzdti, alipit de marele cAtun Haimanalele, format din insurAteT, in

hect., din carT 27 hect. crivind, 30 hect. izlaz i restul arabil.

toamneT ;

Din aceastá. mosie, 270 hect. s'ati

Cu o directie de la E. spre V.;

1880. Are 40 locuitorr

dat insurAteilor, iar restul a devenit proprietate particulard.

Cilnia, formatä din unirea vailor

si 12

case.

Cilnäul-Gävanele, mofie a statuluT, jud. Buzdu, pendinte de schitul Gavanele. Are 182 hect. arabile, acum date insurateilor.

alnäul-GirboveI, catun, al co-

Ctlnia, saa Canlia, com. rur., In plasa Silistra-Noud, jud. Con-

stanta. Este situatI in partea vesticA a judetulul, spre V. de orasul Constanta, capitala districtuluT, si

in cea nordicä a

gem

printre ele distin -

Ghivizlicul - Mare, la N.,

Cilnia-Mare ce trece prin satul Cilnia si Canli-Dere; ania-Vechie, care brdzdeazä com. prin rtmijloc; Licina, Cu poase i pAduroase, la V.; valea Girlita saù Scorci, la S.-V. Este formatA numaT dintr'un singur atan, Cilnia, in valea C11-

471

CiLNIA

i dominat la N. de dealul Cilnia, la E. de dealul nia, inchis

Coplugea, la S. pi V. de dealul Licina. Satul e mare, apezat trite° pozitie frumoas1 pi incorfjurat de viT i livezi.

Suprafata lui este de 3040 hect.

Populatiunea totall pe 1896 este de 187 familii, cu 933 SUflete, din carT : 505 bArbati, 488 femeT.

Sunt 503 agricultorr pi meseriapi ; 2 circiumari.

Contribuabili sunt 185. Budgetul comuneT este la ve-

nituri de 5651 lei pi la cheltueli de 2281 lei. Cal de comunicatie sunt

nu-

maT nipte drumuri comunale sari

CILNICUL

mul alnia - DunAre, Este aco-

arc de cerc, ocolind dealul al-

perit cu tufAripurT, resturi din intinse pAdurl i cu finete.

nia i mergind pe la poalele movileT Coplugea, i, dui:A un drum

vale, in jud. Constanta, pl. Silistra - Noua, pe teritoriul

Cllnia,

com. rurale Cilnia. Sub numele de valea Canli - Dere, se desface din poalele nordice ale dealului anti - D ere ; se indreaptA spre N., inteo directie generan de la S.-E. spre N.-E., pi, cum

se apropie de com. alnia, la

Cilnia la Pirjoaia. alnicul, com.

rur.,

pl. Ocolul,

loc, trecind pe Ia poalele vestice ale dealului alnia ; face un arc 0, dupA un drum de ro kil., se deschide pe malul drept al DunArei, la 4 kil. mal jos de

seaua judeteanA T.-Jiul-Severi n.

tul-Noti, Galia i Coplugea.

trall a comunei. Malurile sale,

tretinun de comunA, avind pi de la stat IO hect. pi deservitA de I preot, I paracliser pi I cintAret; o pecan ruralA mixt1 Cu I invatItor §i 71 e-

ceva

mal sus de desehiderea acesteia in Dundre, bräzdind astfel partea nordicA a plApei pi a comunei. Este tdiatA de un drum comunal ce duce de la

judetul Gorj, la S.-V. comunei

satul Pirjoaia. BrAzdeazA par-

hramul Sf. Voevozr, ziditA i in-

lea alnia, pe dreapta,

numele de valea Cilnia ; str6.bate aceasta comuna pria mij-

vecinale ce duc la satele apropiate Bugeacul, Pirjoaia, Sa-

In com. este o biseria, cu

de 21/a kil., se deschide in va-

tea de N. a papa i cea cende la comuna Cilnia 'Ana in DunAre sunt inalte

i ripoase,

de oare-ce este strinsä de aproape de dealul Cuinia, i de o ramificatie a dealulur Canli-

Hodoreasca, aproape de

so-

Numirea o are de la apa alnieului ce o udd de la N. la S. Are o suprafatA de 1494 hect.,

din care woo hect. pAdure vatra satului, 8o hect. finete pi 414 hect. arAturA. Are o populatie de 185 fami-

HT, sail 717 suflete, din cad io Tiganr. Sunt 250 contribtiabili. Locultorii posed5.: 50 pluguri, 62 care cu bol pi vaci,

cArutA ca cal, 552 vite marT

Dere. Ca vAT a diacente mal insem-

cornute, 26 caT, 221 Or i capre pi 240 porci.

Venitul comunei e de 785

Cilnia,

nate are valea alnia-Vechie, pe dreapta. Intreg teritoriul, strAbAtut de aceastA vale pi adiacentele sale, este cuprins intre

pl.

dealurile Coplugea la E. pi Cann-

levi; §coala e intretinutA de stat

pi are IC/ hect. de plmint.

deal, in jud. Constanta, Silistra-Nota, pe teritoriul com. rurale Cilnia, de la care pi-a luat numele. Se desface din ramificatiile vestice ale dealului Coplugea; se indreaptA spre V.,

Dere la V., coprinzind intreg teritoriul com. Cilnia, care se

lei anual, pi cheltuelile de 776 lei, bani 64. Comunicatia se face prin seaua comunalA care la N.-E. o pune in legAturA cu comuna SomAnepti, jar la S.-V. cu poseaua judeteang. T.-Jiul-Severin.

la E. spre V., intinzindu-se printre valea Cilnia-Vechie pi o altA

aflA in interiorul eT ca intriun basin. AceastA vale nu are apA de cit numaI toamna i primavara, dupg topirea zApezilor. Pe malul säú drept, merge drumul

vale mai micd, ambele adia-

comunal ce duce de la Cilnia

deservite de i preot pi 2 cintAreti.

eente ale vliei Cilnia, brAzdind ast-fel partea nordicA a plApei pi cea centralA a comuneT. Are O inAltime cam de 105 m., do-

la malul DunArei.

avind o directiune generala de

minind astfel satul alnia, care in parte este apezat la poalele sale sudice, valea Cilnia, al c5.-

rui mal drept este inalt valea Cilnia-Vechie i dru-

Are o pecan., frecuentatA de 47 elevl, din 50 inscripT; 2 bisericT de lemn, fondate de locuitori in secolul trecut i acum

In comunA sunt 2 morT de apg.; I circiumA.

Cllnia-Vechie,

vale, in judetul

Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe teritoriul com. ruraie Cilnia. Se

Cilnicul, ceitun, al comuner Bin

desface din poalele vestice ale dealuluT Coplugea; se indreaptl spre V., inter) directie generala

jud. Gorj, situat pe malul sting al riului Gilort pi la S. de com. Albeni. Are o suprafatA cam de

de la V. spre E.; face un mare

800 hect., din earl 124 hect. ara-

zelul-de-Gilort, plasa Amaradia,

CILN1CUL

472

bile, 4 hect. vie, 6 hect. prunet,

CILNIFTEA

lasd, in partea de mijloc a jud. Vlasca, se hotdreste

Are o populatie de 8o fa-

Glavaciocul, la E. cu jud. Ilfov,

milir sai1 250 suflete, din cari 50 contribuabili. Locuitorii ati 17 pluguri si 36 care cu Sunt 20 stupf.

la V. cu jud. Teleorman, la S.

Gradiftea, cu satele : Grddistea-d.-s. i Grddistea-d.-j. Epuregi, cu satele : Epuresti-RominI, Epuresti-Sirbi Mateiti-Basarab.

cu plasa Marginea. Numele i s'a dat dupd. acel al riului Cilnistea,

Letca-Vechie.

666 hect. padure, tufri

i fi-

Cllni§tea,

la N. cu pldsile Neajlovul

nete.

Cdtunul este udat de apa C11-

de care este udatd pe toatd intinderea sa, fiind strAbdtutd de acest riu prin mijlocul

Comunicatia cu comuna Albeni si cu cdtunul s'Al de resedi itä, Birzeiul-de Gilort, se face printr'o osea comunald.

Resedinta acester pldsi este la cdtunul Calugdreni (proprietatea D-lui Vartiade) ce tine de comuna Uzunul.

Letca-Vechie, cu satul:

Mägura, cu satele

MI-

gura-Luceanca, Gurueni, Magura-Bueasca, VitAnesti si Gayan esti.

Mihdiiqti, cu satele: Tufele, Blnesti, Costieni, Mihailesti-d.-s.

Cu cumpAnd si 7 izvoare aco-

Suprafata acestei pläsi este de 120000 hectare, cu o popu-

perite.

latie de 48544 suflete.

CAtunul are 3 bisericr, din carI una reparan de defunctul general Gheorghe Magheru, e

Dupd statistica fácutd. in 1889 de Sinod, populatia ar fi de 39515

suflete. La 1860, spune Frun-

Popefti, cu satul: Popesti.

deservia de preotul din Birzeiulde-Gilort.

zescu in Dictionarul sda Geogra-

Prunarul, cu satele : Carapancea i Prunarul. Singureni, cu satul : Singureni. Stänefti-Chirculefti, cu satele : Stanesti i Chirculesti.

In cdtun se gdsesc 3 puturi

Cilnicul,

pîrîü, judetul Gorj. Iz-

voreste din Dealul-Sporestilor;

udl comuna Cilnicul ; se

in-

dreaptd spre S. si se varsd in riul Tismana la comuna Hodoreasca.

pirig, in plaiul Novaci, jud. Gorj, format din 2 Oraje : Ursoaia si Cretul. Cel izvoreste din partea DealuluiMuerel, numit Dealul-Alimpestilor, iar cel d'al 2-lea din Dealul-Poenarilor. Se intrunesc amindoul la hotarul Zorlestilor,

alnicul,

unde Cilnicul primeste pirlul Prizlocul, care izvore3te din malul Bumbesti-Piticul. De la Zorlesti la

vale, piriul ja numirea de Cilnicul. Primeste in dreapta Lia Cornetul, iar pe stinga Prigoria

Hotopelul si apor se varsd in Gilort, la comuna Albeni. Pe acest piriu sunt 6 poduri de lemn, 2 in comuna Albeni, 2 in Negoesti si 2 in comuna si

fic, aceastd plasd avea 27 comune, cu 28950 locuitorr. In aceastd plasd, afarl. de Epuresti-Sirbr, Copdceni o Bila,

unde sunt BulgarI, cele-l'alte sate sunt populate cu Romira. Plasa in total are 28 comune, Cu 69 sate si anume :

. Adunaji-Copäteni, cu satele : Adunati-CopAceni o Pirlita.

Bäldriile, cu satele : amineasca-d.-j., Cdmineasca-d.-s. i Stilpeni.

Brän4tari, Cu satele : Brd-

nistari-MAndstire si NIneasca. Cämineasca, cu satele : CAmineasca i Bila.

Comana, cu satele : Comana, Falastoaca si Vla -Tepes. Copaciul, cu satele : Crovul o Copaciul. Dadilov, cu satul : Dadilov.

Lätimea sa medie este de metri, iar adincimea de 0,40 m.

Ba-

laci, Cioflicul i Naipul. Novaci, cu satul : Novaci. Pcingdlefti, cu sato!: PAn-

ggesti.

Stoenef ti, Cu satele : Stoe-

nesti-Mosneni, Stoenesti-d.-j, Stoenesti-d.-s. Strimba, cu satele ; Cringurile, Strimba-d.-j. i Strimba-d.-s.

Tangärul, co atele: Gubavia, Mirdul, Petru -Rares Tangdrul. Tirnava-de-jos, cu satele: Comoara, Dandara i Tirnavad.-j.

Tirnava-de-sus, cu satul: Tirnava-d.-s. Uzunul, cu satele : CálugAreni-MosnenI, Cdlugdreni-Md-

nastirenI i Uzunul. Aceastä plasd. are 7336 contribuabili. Venitul pe anul 1888

Ddrei" fti, cu satele : Dardsti-d.-s., Ddrdsti-d.-j. si DArdsti-Mdrcutei.

a fost de 113545 lei si cheltuelile de 94053 lei.

Drägänefti, Cu satul: Dra.

comune ai tirgurr anuale sail'

Prigoria. IO

Naipul, cu satele :

gdnesti. o.

pati.

In aceastá plasa nume trei bilciurT,

cu satul : Ghim-

i anume : DrAgdnesti,

la 25 Martie ; amineasca, la 29 Iunie si Strimba, la 6 Aug.

CILNIpTEA.

473

Sunt in total 53 biserici, deservite de 38 preotI si 91 dasdB'.

coli sunt 30, din cari 9 de zid si 21 de nuele ; cursurile

sunt predate de 17 invatatorl si 13 invatatoare. In anu/ 1888 ati fost frecuentate de 970 baetI si 185 fete, din 2409 ladeti si 1509 fete in virsta de scoala. Vil surit in 23 comune, in in-

tindere de 2328 hect S'a cultivat tutun In aaul 1888 in urmatoarele comune :

Camineasca, 113 hectare 40 Baldriile, 35 hect. 40 arif ; Copaceni, 153 hect. 37 arir ; Epuresti, 8 hect. 85 arif ; Ghimpati, 154 hect. 14 arif; Naipul, 16 hect. 62 arii; Pingalesti, 52 hect. 23 ariI; Tingarul, 57 hect. arif ;

41 arif.

In total s'a cdltivat o suprafata de 591 hect. si 62 aril, pe

care s'a produs 240632 kgr. tutun, in valoare de 182175 lei. In tot judetul Vlasca s'a cultivat in anul 1888, de cAtre 2171 loc., o suprafatä de 988 hect. cu

tutun care a produs 412677 kgr., in valoare de 350424 le!.

CiLTEpTI

Apa Neajlovul uda satele:

des. Primeste in cursul el apele :

Epuresti, Stoenesti, Chirculesti,

Milcovul, din sus de satul Letca-Noua; apoi Glavaciocul, din jos de Dusanca; Neajlovul, care se varsa tateinsul la Pari-Morei-

Singureni, Cringurile si Ioneasca, sati Calugdreni-Vartiadi. Pe riul

Argesul care face limita de E., sunt satele: Millailesti, Novaci, Därdsti, Adunati - CopacenT si Grädistea. Pe apa Cilnistei sunt situate satele : Tirnava-d.-s., Tirn av a-d .-j .,

Draganesti, Tunari, Naipul, CAmineasca, Pingalesti, Strimba, Stoenesti, Tingarul, Uzunul, CAlugareni, Branistari, Dadilovul, Comana si Falastoaca.

In aceasta plasa sunt sase moff de apa. pe Neajlovul opt mor! de abur!.

si

ha-Variara, hotar intre Hulubesti si Calugareni sati Ionesti a fratilor Vartiadi; Uzunul ; apele vai-

Stoenesti, Tingarul, Sasi, Dadilovul si Gurbanul. In jos de satul Calugareni, un brat din aceasta apa poarta si numirea de Neajlovul, ast-fel ca lor :

de la Calugareni in jos spre Branistari se \Täd doul ape, una Neajlovul si alta Cilnistea ;

se unesc apoi amindoul in dreptul comunei Dadilovul sub

Partea pläseI care produce mai

denumirea de Cilnistea. Lun-

mult grki si porunab este par-

gimea acestui riti, de la sorginte pana. la gura luf, este de 57 kil.

tea de V.; parea de E. produce mult fin. In plasA se cultiva inul, cinepa si gogosii de matase. Partea despre N. este productiva in cartoff, si tutun ; de asemenea are vil multe. LocurI istorice sunt: Caluga-

De la num ele riului si a vad

poarta numele si plasa Cilnistea. Satele de pe ambele latid* ale Cilnister sunt : II-nava- d.-s., Tirnava - d. - j., Naipul, Cämineasca, Pingälesti, Tia-

reni, Uzunul, Hulubesti, Crucea-

garul, Stoenesti, Strimba, Uzu-

de - Piaträ, Strimba, Stoenesti, Comana si Gradistea. Plasa e strabatuta de urmatoarele cal de comunicatie: soseaua nationala Giurgiu - Bucu-

nul, CAlugAreni, BrAnistari, Da-

dilovul, Budeni, CoMana si Falastoaca.

resti, care trece prin Calugareni si ese la Copaceni la Arges; soseaua judeteara ce mer-

Linga acest riu s'a intirnplat vestita batalle dintre armata nomina, comandatá de Mihaiii-Viteazul si armata turceasca, comandata de Sinan-Pasa, la anul

plasa sunt pe o intindere de 55oo hect. si particulare, pe

ge pe la Pangäl in Glavaciocul ;

1595.

soseaua judeteana ce duce la

7000 hect.

Alexandria; soseaua judeteanä ce duce la Letca; soseaua vecina1à de la Strimba-Gradistea, prin satele Calugäreni, Branistari, Budesti. Linia ferata Giurgiu-Bucuresti infra in aceasta plasa, la Comana si ese la Grà-

Peste riul Cilnistea sunt 5 poduff statatoare si anume: la CA-

Din aceasta se vede ca plasa Cilnistea, singurd, a produs maT

mult ca jumatate din total. Padurl ale statului in aceasta

In plasa, afara de riul

Cil-

nistea, curg apele Teleornaanul s'i Clenita la marginea sa de V. si udind Magura, Gurueni, LAceanca, Budaiasca, Vitanesti si Gavanesti.

Riul Glavaciocul trece pe la extremitatea de N. a plaseT, udind satele Letca-Vechie pi Co-

distea.

mineasca, la Fangal, la Strimba, la Calugareni, acestca patru de lemn, lar al 5-lea de ffer, asezat in fata satului Comana si peste care trece unja ferata Bucuresti-Giurgiu.

altea, semn de hotar, la Nordul

Cllniqtea, tifi, jud. Vlasca. Vine

comunei Merisa.ni, jud. Teleor-

paceni.

din sus de Letca-Noul, de la

man; desparte mosia statului

Valea-Milcovuluf trece pe la Ghimpati. Valea Balariile pe la

satul Tirnava-d.-s. si se var-

Merisani, de mosia Doagele.

acAa.si nume,

tul Falastoaca, tot din acest ju-

C3111, Cu

68086. Afarole Moti fiar Geogrklfoi Vol. II.

sa in rlul Arges, in jos de sa-

alteqti (Borcaneqt1), cdtun, al 60

CILTEM com. Gura - SArAtil, jud. Buz53.1,

cu SO locuitorT si 63 case. Mare

parte din locuitorI sunt TiganI.

474

retul-d.-s., al com. Slcuieni, asezat pe stringa piriuluI ValeaMare. Acest cAtun a fost rese-

Are sat, cu 1 bisericl, 1 preot, 2 dascAlI, 2 privilegiatI, 9 ne. volnicI, 15 vAdane, 8 slujbasi

dintA a comunei pOnA la 1864.

volnicT, 2 jidovI ; pe 11110 mosiile Schitul-Frumoasa, Bdsesti, BOhnIseni si altele, cu un numAr de 85 locuitorr».

Cilte§ti, mofie, comuna Mihdesti,

CapI de familie sunt 69 si su-

Riurile, jud. Muscel, proprietate a statulur. Are 50 hect. 5796 m. p. loc de culturA si 191 hect. pAdure. S'a arendat pe periodul 1886-95, cu 615

flete 221. Animale se numArA: 15 cal, 143 vite cornute si 4

pl.

leI anual.

clmPINA

porcI.

Cimpeni, mofie, jud.

Cimpeni, sat, jud. BacAti, plasa TazlAul-d.-s., al com. BOhnOseni,

situat in stinga riuldi TazIdul-

BacAti, pl.

Siretul-d.-s., com. SAcuieni, despre care Th. Codrescu, zice: «in

CImp (Poiana-din-), poiand, In

Mare, alAturea de satul Pustiana,

com. CetAteni - din - Deal, plaiul

com. Scorteni, In depOrtare de

care mosie are parte d-lul Vornicul Grigorie Done, si d-luI comisul Manolachi Lupascu, iarl

Dimbovita, jud. Muscel.

7744 m. de satul BAhnOseni, re-

din rAzAsI sunt si Petrea Epure,

sedinta comuner. Are o bise-

Iordache CAruntu, din partea ZAhlreascA, Toader Foamete, Tudosie Gog din BOlIneasa, si alti mal multf. Are sat, cu

CImpeni, COM. y-ur., pl. Oltetul-

Oltul-d.-s., jud. Romanati, for-

rica, ziditl de Epitropia SE Spiridon din Iasi, in anul 1861, de-

mata numaI din satul cu ace-

servia de I preot si 2 cilla-

lasi nume, situatO In partea de V. a plAseI, in valea Balsita. Se mArgineste la V. cu jud. Dolj,

retr. Aci se gAsesc 2 circiuml. CapI de familie sunt 126, su-

tocmaT unde Tesluietul formeazA

jidov1; pe lIngd mosiile Chi-

V. de Bals, la 7 kil.; e departe

I I caT, 230 vite marI cornute si 40 pord. Aci se aflä si puturr cu pA.-

de Caracal cu 37 kil., fiind la 185

cur5. galbeng, mult cAutatd.

de 8o locuitorl».

hotarul judetuluI. Se af15., spre

metri d'asupra niveluluI MAriINegre. In Cimpeni sunt 1 ¡O familif, cu 646 locuitorI, totI Rominr, din carI 330 bArbatI si 3 r6 femeI ; 268 cAsOtoritI si 378 nec6.-

sAtoritl, ro stin carte si 636 nu. Budgetul comunef e de 1403 leI la venituff si 1395 le! la cheltuelf. Sunt 114 contribua-

flete 518. Animale se numArA :

Cimpeni, sat, face parte din com. rur. erlalnesti, plasa Mijlocul, jud. VIlcea. Are o populatie de 383 locuitorr, 190 bArbatI si 193 femeI.

1

bisericA, 2 preotf, 2 dascAlf, 2 privilegiatT, 95 mazilf, 5 ch'pAtiierT, 3 nevolnicI, 7 vAdane, 3 ticeni, Silivestri, Berbenceni, SA-

cuieni si altele, cu un numAr

Cimpeni, 'd'Are, jud. Bacn, pl. Siret.ul-d.-s., com. SOcuieni, fo-

ioasA, de 40 hectare.

Cimpia, deal, pe teritoriul

sa-

tuluI Arsura, com. GhermAnesti,

Cimpeni, mofie, jud. BacAd, plasa Tazilul-d.-s., comuna BOhnOseni,

plasa Podoleni, jud. FOlcid, in

partea de E.

despre care Th. Codrescu zice : «mosie cu pOrti si rdzeseascA, In .7i Sfinta MOnOstire TazlAul, inchinatA Sf.

Cimpia-Radovanului, dmpie

Are o bisericd, cu hramul SE Nicolae (187 z), deservitä de un preot si doI dintdretrOcupatiunea de cApetenie a populatiund este agricultura si industria domesticd. NumArul

care mosia are parte

intinsA,

Mormint; larl din rAzOsI Ior-

Arges, care se intinde pAnd subt poalele ultimelor ramificatif

vitelor mil este de 385; porcI sunt 117 si oI 728.

de acole, pArtasI cu partea din

Cimpina, com. urb., plaiul Pra-

Obreja, 220 stInjenr, bez de 303 stinjenI analogon din codrul, dupO alegerea facut5.; rAzesr

hoya, jud. Prahova, la 450.7.50 latitudine nordia si la 12°.24,00 longitudine esticA. AceastO com. e vechie. Da-

bilf.

Cimpeni, sal, cu 25 familiI, judetul Arges, plasa Topologul ; face parte din com. rur. Giurgi u veni-Vdt4esti.

CImpeni, sat, jud. BacAil, pl. Si-

daiche Orlan si Iosib sin Ghiorghe Intuneric, \dad, la 1841,

la N. de mAnAstirea Curtea-de-Arges, jud. O plasa ale Carpatilor.

d-sale Gh. Obreja, 6 stinjerff

mal sunt si diaconul St. Lazdr, Iftimie Barescu, postelnicul Vasilie Vicol, Maria lur Vasilie

Pelin, Iancu Orlan si altI mal multT rOzOsI si pArtasI in ea.

teazA cu mult inainte de anul 1503 si aceasta o invedereazd relatiunile sale comerciale ce avea pe atuncT cu Brasovul.

CIMPINA

CIMPINA

475

Este situata pe malul riuluI Prahova, la 36 kil, departe de Ploesti. Ad este resedinta plaiuluI Prahova. Se compune din 5 catune Macelarul, Brostelul, Slobozia,

Pacureti si tirgul Cimpina, cu

o populatiune de 2716 loc., 1363 barbatI, 1353 femeI; dintr'acestia 16 fatnild Tigard, 15 Evrer, 3 Bulgarl, 17 Ungurl, Francez, 7 GermanI, 3 ItalienI si 3 Gred.

CapI de familie sunt 644; contribuabilI 700; case 524. In comuna sunt 3 biserld, toate in tirgul Cimpina. Una fondat5. la anul 1828, reparata la anul 1887, are urmätoarea incriptie : g iceastil din%ci Dumnezeiaseft biserici

Sfin}ia sa Pirintele Calinie Arhimandrisfintel mnllstinT Cernica, cu cheltuiala D-lu'l riposatulul Grigorie Ciminarul Bujoreanul, sotia D-lut Maria, iincl-ci aceftl fericiV ctitorI a patra

tul, statul

parte din nao0a Clmpinei: sil hirázit-o Sfinta miniistirl Carraca, In zilele binecredinciosului Impirat a toati Rusia Nicolae Pavlovicf o Mitropolit al UngroVlahid Chir Chir Grigorie. Anul 1833 Octombrie ajutlnd i chir tefan sin

Sunt doua scoli : una de bdeti* si alta de fete, infiintate la 1863.

Localul e proprietatea comund. Cu Intretitierea scoalelor, statul cheltueste anual i6000 Scoala de 135.41 e frecuentata de

114 elevY, lar cea de fete de it8 eleve. Carte a inceput sa se invete

Dionisie Ximnahul Cernicanul si D-lut Vistierul Radul Plopeanulg.

ad i pe la 1835..S tia carte peste t000 persoane. Despre tnfiintarea scoald, jaca ce gasim in (Cu-

A trela biserica are hramul

rierul Romin», No. 39, din 9

Albut de aja, epistiOnd cu osteneala

S-t1I VoevozI. Toate aceste biserid sunt deservite de 5 preotr,

3 platitI de stat

i

2 de co-

muna..

Locuitori/ se ocupa cu agricultura, comerciul i industria. Sunt aci 4 olari, 30 dulgherI, ro zidarI si 5 rotar!. Er desfac

Martie, ¡839:

«In Martie 1839 (dupa ce Vocla Ghlta vizitase orasul), ob-

stia locuitorilor de la Cimpina cer a 11 se da scoala, cae! raposata Caminareasa. Maria Bujoreanca a lasat un venit pentru asemenea scoall obsteasca In timba nomina, mar adaugind ca rdposata a lasat ca executor al testamentului pe Arh. Cali-

ce priznuete hramul sf. Troiti, este ridicati din temelie i cu toate cari

produsul muncd Ion in localitate, la tirgul saptaminal din

se vid prin prejur cu cheltuiala Dumnealul Cmiriaru1ui Grigorie Bujoreanul prin ipistkia .ajutorul Dumneala Vistierul Radul Plopeanul, In zilele c'Ind Grigorie Ghica Voevodul Tärel-Rom1nqt1 era pribeag in Clmpina,

Breaza-d.-s., precum si la diferite

1828, lidie i5.

928 hect. pe mosia Cimpina, care se poseda in devalmasie de Mitropolia din Bucuresti,

Ghica vizita scoala din acel oras, in care intrind, totl eleviI cu o detunare de giasuri, 1! u-

Domnica Clicoianul i Printul Barbu Stirbeia. Din raportul adresat de Scarlat Cretulesci, eful Ministeruluí Cultelor, catre M'Aria Sa

rar5. indelungarea vietel. D-1 Profesor I. P. Brezoianu,

Printul Alexandru D. Ghica, Caimacamul tare, se vede cd, la anul 1854, intre Mitropolia

grafid, la care, dupa sigurele

Biserica Adormirea a fost ziditg din temelie, la anul 1727,

avind de ctitorI pe Grigorie Bujoreanul i sotia sa Maria, carr ati

tinerea

harazit pentru intre-

el a patra parte

din

mosia Cimpinel, ce o aveati ca proprietate.

La 1833 s'a rezidit de catre Arhimandritul Calinic, staretul sf. manastirl Cernica, din fon dul mosid ce !asase Grigorie Bujoreanul manastird Cernica.

La 1888 s'a mal reparat lar, din cauza unuI incendia ce-I distrusese acoperisul. La usa bisericei este inscriptia urma.toare: gAceasti sfInt si Dumnezeiascá bi-

seria s'a zidit din temelie

vi

s'a In-

frumusetat dupá cum se vede Intru cinstea Aclormiret NiscitoareI de Dumnezeii i a M'intuid icrarh Nicolae prin

bilciurT

anuale din Telega

Filipesti.

improprietaLocuitora rit la anul 1864, cind li s'ati dat

din Bucuresti i Manastirea Cernica, s'a savirsit un schimb, prin

care Mitropolia da manastird Cernica, mosia Branesti, din jud.

nic de la Cernica. Cimpinenir maga pe Domnitor a-1 obliga sa. faca o noua scoala. In acelasI an, Domnitoru/

cu yola Marld-Sale, facu deosebite tntrebari scolarilor asupra Aritmeticef, Gramaticd, Geo-

rdspunsurI ale scolarilor, dovedi deosebita sa sirguinta, dupa care M. S. cerceta si la caligrafie pe

mal multI, apor savirsi multu-

mind dial* profesor de rivna d-sale. In urma intorcindu-se

Ilfov, in schimbul mosier Cimpina, jud. Prahova, mosie care

catre scolarT, le zise : «VedetI

pe acea vreme se arenda cu

opreati de a va folosi i /umina, s'ají rupt. SilitI-va dar qi maT mult, ca sa. fiti o data. foIositorr neamuluI si vota insi-va..» Dup5. aceea se auzi o strigare

18000 leí vechi anual.

In comuna sunt: 92 caí, io epe, 418 vad, 51 bivolf, 38 ca-

pre, 665 °I si 912 poni. Pe riul Doftana, în raionul comuner, este o moar5..

copii cA toate piedicile ce va

de o multime de glasurr: Sa. trAestI Maria-Ta».

476

CIMPINA

Comuna se intinde pe o suprafata de 1569 hect. In raionul orasului se presuFine a fi mine de sare, cacT se gáseste multa in pamInt, cind se salpa puturile de pa.cura. Comerciul se exercitá. de 17 circiumarl; sint si alte diferite pkvaliT cu diferite obiecte de

stabilimentul balnear, apele minerale si istoricul lor, v. Gahita.) La II Iulie 1788, oastea Domnului N. Mavrogheni, care avea tabara la Cimpina, pleca de adi spre Predeal, i, _strabatind pe

CIMPINEAKA

Cimpina, ¡asid vamd a Oxel,

in

secolul trecut, jud. Prahova. Pe vremea domnieT lui Alexandru

Ghica-Voda, vama a fost tata. de la Cimpina la Breaza si de aci la Predeal, in auul

la Times in Ardeal, se intilni

1852.

vinzare ; hotelurT, cafenele ; este

cu oastea austriaca, unde lovindu-se räü, i-ati zdrobit pe AustriacT, luind o multime de sol-

La Posada era p'atuncl a doua controla vamala si resedinta capitanatuluT de plaiesT. In Ro-

o platä destul de bogata si alte

dati si robi, cu steagurile lor,

diferite stabilimente inclustriale. Cimpina are peste 20 de stra-

dimpreunä si cu tobele.

mtnia veniturile vamale ati apartinut «Domnului stapinitor a toatä tara» si se dedeaá in a-

de ; unele din ele ati devenit

afla la Tirgoviste, dete porunca lui Duca, comandantul corpuluT de ostire din Ploesti, sa por-

frumoase prin largimea lor, prin piantatia i prin pozitia lor pitoresca. Orasul are patru barierT : Telega, la E.; Mácelarul, la N.; Ga-

ra la V. si Ploesti, la S. oseaua nationall ti inlesneste comunicatia cu comunele : BAesti, Breaza, Cornul, Poiana. Alta cale de comunicatie este soseaua ampi na-Telega.

Veniturile comuneT pe anul 1893-94, ají fost de 40615 leT si cheltuelile de 40387 ler. E brazdata de dealurile : Curiacul nutnit si Boboc, in par-

tea de N. a comuna i Mus-

La 1821, Ipsilante, care se

neascä cu ostirea catre Tirgoviste si si ingrijeascá de pro-

rena. Cel din urma arendas al trame Predeal a fost repausatul Lazar Kalinderu. La 1864 vamile aií trecut la stat.

viziunl pentru 1500 cáldretT.

D ica tabdri la Blicoiti, sind la Chnpina streji spre a-T

da de veste de cele ce s'ar intimpla in urma plecarei luT.

Boerii liberati de Tudor de

Cimpina, stalle de dr. de f.,jud. Prahova, pl. Plaiul-Prahova, eat. Poiana, pe hala. Ploesti-Predeal, pusa in circulatie la 10 Iunie

1879. Se afla intre statiile

la Belvedere, plecara spre Brasov. Duca, care primise ordin

coití (14 kil.) i Comarnic (14.3 kil.). Inaltimea d'asupra nivelu-

de la Ipsilante sa-T intimpine si sa-1 aduca la Tirgoviste, le esi inainte la Cimpina. BoeriT

lui marif e de 403.82 m. Venitul acester statir pe anul 1896,

a fost de 235677 leT, Ir bani.

se inspaimintarä cu atit Cimpina, deal, com. Cimpina, pl. Prahova, jud. Prahova, pe care se cultiva 1/2 hect. vie.

Prahova, Doftana si Curiacul. In partea de N. are douà lacuri mari: ipotul, zis al-Bise-

mult cä nu se puteatí opune luT Duca, care avea intreiti ostasT de clt dInsiT; se cotizara dar cu totil i rascumparara cu bani libertatea lor. Arnautii rebelT, emigrati in Austria, prinzind de veste despre plecarea boerilor, esira prin muntT inaintea lor in cete si se

ricei si Curiacul. In catunul

pusera la Ondá pe la strim-

Mdcelarul se aflá o fintina de leac, de unde poporul in ziva de Izvorul-Tamaduirei se duce

torile muntilor din Prahova,

orasuluT, jud. R.-Sdrat, asezata pe malul drept al riului Milcov.

cetul, tot la N. Primul serveste de pasune si araturd, iar cel de al doilea are pe dinsul numaT livezr.

Comuna e strabatutd de vaile :

de ja apa spre a spala pe cei ce sufera de ochT. In oras, maT este o judecatorie de pace, un spital, o

Muscel i Buzau; eT jefuira pe

fugan. BoeriT reclamara Pase/ de la Silistra i Sultanulta, care dete

near, pe proprietatea Printului

ordin catre Chehaia-BeT pentru incetarea acestor desordine. Chehaia - Bel puse pe drumul Ploestilor un Ore - Serdar cu so neferi de paza, carr se preumblatí din vama Predeal pana

D. Stirbeiti. (In ceea ce priveste

In Cimpina.

farmacie, o statie telegrafo-postala, resedinta uneT companiT de

dorobantI si un stabiliment bal-

Cfmpina, platog, pe care este situat orasul Cimpina, plaiul Prahoya, jud. Prahova.

CImpineanca, com. rur., in pl. Este asezata in partea de N. a judetuluT, la 40 kil. spre N. de orasul R.-Sarat, si in partea

de mijloc a piase Orasul, la 13 kil. spre N. de comuna Cotesti, resedinta plaser. Comunele invecinate sunt : raoane, la 8 kil.; Nolesti, la 8 kil.; Mindresti si Virtescoiti, la 9

kil.; Cirligele, la 10 kil. Se margineste la N. cu co-

CIMPINEANCA

CIMPUL

477

muna Pdtesti sud. Putna), de care se desparte prin riul Milcovul; la E. cu Foc$ani ; la S. cu comuna Cirligele, de care se desparte prin valea Ddllidutul; la V. cu Faraoane $i Virte$-

cold, de care se desparte prin piriul Valea-Seacd.

Este o comund din regiunea

24 banI anual $i cheltuelile de 8451 le!, 94 banT.

Cimpineanca, mofie, jud. BrAila,

pendinte de com. Cazasul, pl. VAdeni, proprietatea d-lor Sulioti ; are o suprafatd de 3000 hect., producind un venit anual de 40000 le!.

cimpulul.

Muffle care o udd sunt : Milcovul, la N., de la N.-V. la S.-

Cimpineanca, p &lure, in com. Gherdseni, jud. Buzda, pe mo$ia Rotunzeni; are ioo hect.

Cimpul, p lasei, judetul Mudd, mArginindu-se la N. cu plaiul SlAnic $i plasa Sdrata ; la V. Cu plasa Tohani; la S. cu jud. Ialomita $1 la E. cu judetele Brdila $i Rimnicul - Särat. Suprafata

eT e de 121098 hect., din carT: 94890 arabile, 4323 pddure, 2979 flnete, 15143 izlaz, 4 vie $i 3759 gterp. Terenul este un vast $es, intrerupt putin de mal d sting al riulur BuzAul $i malul drept al fluid Cdlindtuiul, din care cauzd partea de teren,

E. $i cu afluentiT sAT : piraiele Pietrosul $1 Valea-CiresuluT prin interiorul ei" ; Ddlhdutul la S.

Cimpinita, sat, face parte din

Sunt 7 puturT (26-32 M. adincime) ti 2 ci$melc, care se

com. rur. Cornul, pl. Prahova, j id. Prahova. Are o populatie

scurg in canalul Foc$anilor. CAtunele, cari compun acea-

de 45 locuitorT (20 barba! $i 25

ceca ce-T rdpe$te din fertilitate.

few el).

Apele cad o udd sunt: dill Bu-

stA comund, sunt: Pintece$ti, re-

coprinsd intre aceste cloud riurT, formeazd o vale adesea bAltoasd, smircoasä, cu sdrAturT $i nisipuff,

zAul $i flu' CAI mdtuiul cu afluentif

$edinta, in spre V. pe fiul Mil-

Cimpinita, stage de dr. de f.,

Ion; lacurile: Costeiul, Bilhacul,

Vdlcelele, la E; Paras-

j id. Prahova, pl. Prahova, com.

B en tul, Glavesul, ap °I viroagele:

chiven, la S.; Slobozia, la inij-

Poiana, pe unja Cimpina-Doftana. Iodltimea d'asupra niveluluT mg.-

Strimba, Cdlugdrul, etc. $1 maT multe alte bdltI $i smircurT neinsemnate. Clima e plAcutd, dar expusA vinturilor $i adesea seceteT. Industrie nu are alta, afard de io morI de abur!, din earl maT

covul ;

loc.

Suprafata comune este de 1370 hect., din carT 500 hect. ocipate de vatra comuneT, 870 hect, ale locuitorilor.

riT e de 443.52 m.

Cimpinita, deal, coin. Cimpina,

Populatinnea comuneT este de

pl. Prahova, jud. Prahova, acoperit cu pAdure particulard, su-

'III suflete,

pusd regimuluT silvic, de la 1883.

395 familiT, sari

insemnatd e cea din com. Pogoanele ; o cd$Arie la Luciul $i

49 stine. Toatd activitatea lo-

din earl 588 bdrbatT $1 523 fe-

Cimpinita, girld, izvore$te de la N.-E. de com. Cornul, pl. Prahova, jud. Prahova, curge spre S.-V. $1 dupd ce face o curbd pe la N. de ora$ul Cirnpina, se varsd in riul Prahova.

cuitorilor e concentratd in munca pdmintuluT; se cultivd de preferintA porumb, orz, grici, secard, melt', etc. CAT de comunicatie are: linia feratd BuzAiiBraila, $oseaua mixtd. BuzAuBrAila, $oseaua Buzdu-Urziceni,

Cimp§orul, sat, face parte din

$oseaua Glodeanul-SiNtea-Cili-

$i un cIntdret.

com. Boteni, pl. Arge$elul, jud.

Este o $coald de bdetl, fondata in 1893 de comuod; are

Muscel. Este situat in centrul

un invdtAtor $1 e frecuentatd de

comunei, pe malul drept al riuluT Argeselul $i la poalele deb.-

bia, $oseaua Buzdti-Albe$ti Cu ramificatiile eI $i $oseaua Pogoanele-Padina, precum $i maT multe clrumurT naturale, din earl

20 elevI.

luluT PAducelul. La N. este udat

maT insemnate sunt: Drumul-

de valea BAneasca. In dreptul satuluT, pe riul Arge$elul, este o moard. Populatia lui este de

FeruluT, Drumul-SdreT, drumul

me!.

titi carte 184 persoane.

In comund sunt doud biserici :

una, cu hramul s-tir VoevozT, ziditd in anul 1835 de locuitorT; a doua, cu hramul Sf. Dumitru,

ziditd in anul 1843 de Alecu Bdltatul, ajutat de locuitorT ; a-

mindota deservite de un preot

Comuna are 771 hect. pdmint arabil, 98 hect. viT. Cdile de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre Foc$ani,

spre Bro$teni $i spre Cirligebill. Veniturile sunt de 8974 lei,

ManciuluI, etc.

femeT), cu 67 cap! de familie.

Vite are: 14968 bol, 10993 vac!, 5208 viter, 50 bivolT, 96 bivolite, 5800 cal', 5284 epe,

Cimp§orul, deal, com. Fomete$ti, plaiul florezul, jud. Vilcea.

1472 mInjT, 62150 or, 121 capre, 44 asini $i 9590 porcI.

297 locuitorr (163 bArbaff $i 134

Cote$ti-Plaine$ti-R.-Sdrat.

Comuna are 435 contribua-

Buzda-Frindul, pe la Movila-

478

CIMPUL

CTIAPUL

StupT sunt 630.

parteprinteo linie conventionald

mal mult de cit al nostru pana

Plasa e forman. din 22 co-

Cu directia de la V.-E., ce pleacA

la com. Bistretul, plasa BAilesti.

mune rurale: Albesti, BrAdeanul, Caragele, CAIdAresti, Cuida, Cioranca, Cochirleanca, Costesti, Cotul-Ciorir, GAvAnesti, GherA-

din dreptul jud. Mehedinti /Ana

in dreptul corn. Montei. La E. se märgineste cu pl.

De la comuna Ciuperceni pana la comuna Ghidiciul, Se intind, de alungul DunAreT,

de care se desparte printr'o

devArate dune miscAtoare for-

seni, Largul, Luciul, Maxenul,

linie conventionald, cu directia N.-S. incepind din dreptul comuneT MotAtei si mergind spre

mate de nisipurl tirite de vinturr. Intinderea i ndvAlirea dunelor care amenintail proprie-

S. pAnA la Dungre (com. Ghidi-

ntile mArginase lor aU fost impiedicate prin plantatiT de dafinT si salcimr. (Vezr com. Ma-

Meteleul, Padina, Pogoanele, SA-

geata, Scurtesti, Smeeni, Tabdresti si Tintesti, cu o populatie de 33380 suflete, din carT: bArbatT insuratT 7019, neinsuratT 580, vAcluvr 443, divortatl i5, bAetT

9016; lar femer mdritate 7019, vAcluve 681, fete 8607. ET trA.iesc in 7052 case. StrAinT sunt :

ciul si Rastul). La S. si E. se mArgineste cu fluviul Dundrea, caxe incepind din comuna Cetatea, curge ca directia de N.-S. pda. in fatainsuleT Golenti si de

glavit, proprietatea bisericeT Ma-

dona-Dudu). BAltile carT, cele mal multe sunt formate din revArsArile DunArer,

GrecT,

ad i se IndrepteazA spre V. pAnA in dreptul insuleT Independenta,

Germana si 2 PolonT. MeseriasT sunt:

descriind un mare arc de cerc Cu convexitatea spre aceastA

comunicA cu acest fluvia, sunt: Maglavit, Monte, Golenti, Comani, Ciuperceni, Desa, Topile-

35 lemnarT, 2 timplarT, 15 rotarT, 15 zidarT, 14 croitorT, 25

plasl. Din dreptul insuleT Independenta o la spre S. pAnA

le-Marl, Topilel e-Mi cl, Mancinita,

cizmarT, 74 fierarT, 13 masinistT,

si Poiana. Mal in toate aceste

5 boiangil, 7 cojocarT i II bru-

in dreptul com. Desa, de unde se indrepteazA direct spre E.

tarT.

pAnd in dreptul com. Ghidiciul.

In Dunlre se afld mal multe insule si ostroave : Cetatea, In dreptul comuneT Cetatea; Golul, com. Golenti; Calafat, nu-

165 Austro-Ungarr, 51 9 Izraelitr, I 2 BulgarT,

5

In plas1 sunt 6263 contribu-

In acest din urmä parcurs de-

abilT, din carT 349 comerciantY rominT, 44 strainT si 3 izraelitl. Budgetul comunelor e de 108202 leY, 77 banT.

serie un si mar mare arc de

Plasa are 23 scolT, din carl 2 de fete, cu un numAr de 23

Mehedinti

cerc cu concavitatea cAtre acea-

stA plasd. Limita de E. maT este forman., in dreptul jud.

Tinoasa, OvesAle, Tunari, Piseul

bAltT se gAseste mult peste.

invdtAtorl si z invAntoare. $coa-

Terenul acesteT plAsT este ses.

lele sunt frecuentate de 1417

Se g5.sesc Insd cite-va dealurT de indltime mica, precum dealul

numità Independenta de la 1877; Chichinetele-Mic, in dreptul CalafatuluT; Bogdanul, com. Ciuperceni ; Alicul, com. Desa. Plasa Cimpul coprinde 15 eomune, carl sunt : Basarabi, Ciuperceni, Calafat (com. urb.), Ce-

elevr si 146 eleve. Carte stia 2428 locuitorT. BisericT are 41, deser-

si de o linie con-

ventionall cu directia N.-S.

Cetat ea, in dreptul comuneT Ce-

tatea, Desa, Dobridor, Fintina-

vite de 49 preotT, 40 entdret1

tatea, continuatiune a dealulur

§i 31 paracliserT. CirciumI sunt

Dobridorul si un mare numAr de movile insirate pe marginea

BanuluT, Ghidiciul, Hunia, Maglavit, MotAtei, Piscul, Poiana,

10. Tirgurt sunt 12. Cimpul, p1ase-4 din jud. Dolj, numita ast-fel din cauzá cä fiind situatdpe loc ses, coprinde multe cimpiT. Este situatä In coltul sudvestic al judetuluT, pe malul sting al DunareT. Forma sa se poate a-

semAna cu un sector de cerc, ale cdruT raze ar fi formate de limitele de N. si E. si al cAruT arc ar fi reprezentat prin fluviul Dundrea. Se mdrgineste la N. cu plasa Dumbrava d.-j., de care se des-

Tunari si Smirdan.

DunAreT, carT au servit ca puncte

Inainte de 1892, cind s'a fAcut

de observatiune, in timpul boaelor de la 1828 i 1877 (ven com. Ciuperceni i Desa). Aceasta plasA este udatA de DunArea, din dreptul comuna Cetatea pAnd in dreptul comuneT Ghidiciul, despdrtind aceastA plasA de Bulgaria. In-

noua impartire administrativa, coprindea Sudul plAsel Dumbrava-d.-j. si o parte din plasa BAilesti, cu comunele: Cornul, Corlate/e, Risipiti, Rudari, Ga-

cepind de la com. Cetatea

Intinderea plAseT e de 94562 hect.

pAnA la comuna Ciuperceni, ma-

lul sting al DunAret este mal inalt de cit cel drept, iar de ad i inainte malul drept se Malta

licea-Mare, Galiciuica, Giubega, Caraula, Orodelul, Poenita Poiana-Plenita.

Populatiunea plAseT Cimpul e

de 13685 capT de familie, 54724 suflete, din can 28633

CIMPUL

barbatl si 26091 femeT.

carte 6495 persoane, nu stiti 48229.

Numarul caselor si al bordeelor e de 14265.

Resedinta plaser e in com. urb. Calafat; tot in Calafat se allási resedinta judecatorieT de ocol.

In plasa Cimpul sunt 19 bisericl, din earl 14 de zid $i 5 de lema, deservite de 16 preoti parohr, 6 preotT supranumerarr,

479

La localitatea care poarta az1

la E. cu pl. Ialomita-Balta, de care se desparte printr'o linie dreapta, ce pleaca din limita de S. a judetulta Buzdt, spre E. de satul Grindul i atinge Ialomita spre E. si aproape de satul Mal uf. De ad i limita merge pe cursul riuluI pang in

numele de Basarabi a existat mult timp un tunel &it pu tea sa treacà un om singur ; tunelul se credea a

silistea satuluI Vadul-Pietros si apoI spre S. pana in Valea-Seaca. Limita plaseT despre S. mer-

fi din timpul Hunilor, pe unde, zice traditia, se strecurati e! in

ge din satul Valea-Seaca spre V. pana jud. Ilfov. Limita de V. o formeaza riul Prahova,

$1 TurcT la 1877, cind de aci s'a tras primul foc asupra VidinuluT.

Poiana si Ciuperceni at insemnatate tot din razboiul din 1877-78. Desa, Plenita si Maglavitul ati in jurul lor ruin e antice, romane si dace.

23 cintaretl si 2 paracliserf. Instructiunea primará se preell de 4 institutor! i 24 inva-

ascuns i faceati devastatiunT in tara. Localitatea din aceasta

Woe, precum si de 4 institu-

La localitatea Desa se afla un izvor de apà mineralai neexploatat, a cAruia apa e de

toare $1 3 invatAtoare. LocalurT

de scolI sunt 25, din cad 13 mixte.

Numarul copiilor carI frecuenta scoalele din aceasta plasa este de 1924, din carI 1570 baetl si 354 fete, din 8958 copiT In virsta de scoalA.

C1MPUL

cauza se numeste Hunia.

mult fofos iocuitorilor. Prin aceasta plas. A tree : ca-

lea ferata Craiova-Calafat; calea judeteana Craiova-Calafat prin Golenti i Calafat, cu ramura lateralA Calafat-Poiana ; ca-

linga satul Patru-FratI, apoI dui Ialomita, pang linga satul Mol-

de unde apnea spre S.-E. in linie dreapta pana in doveni,

dreptul satuld Valea-Seaca. Limita de N. - V. merge din riul Prahova spre N.-E., pang linga satul Boldescu din jud. Praho-

va, de unde pleacd limita de N., care se termina lingä satul Grindul, despartind pl. de jud.

Plasa produce cereale de tot i finete, precum si vinurI bune (Caraula i Plenita) ; iar din Dunare i lacurT se prinde peste, care produce mult venit

lea judeteana Craiova-Cetatea ; calea comunala Cetatea-Calafat

nald Calafat-Ciuperceni-Motatei

Terenul plAsel este putin accidentat. Deosebit de vane: SApunari, Iteana, Sa.rata si Plopaid!, cari stint mai pronuntate

locuitorilor i comertulul. Localitatile cele maT principale din plasa sunt : Calafatul, care

pi-in Desa si o multime de alte

si earl taie cimpia plana, nu

cal comunale, servind comunelor

este de cit coasta rtuluT Ialomita, cu inAltimea de la 30-50

felul

prin Finttna-BanuluT, Hunia, Maglavit $1 Basarabi ; catea comu-

intre ele.

metri, care se intinde pe par-

e port mare la Dunare si face comert insemnat cu cereale. ancoreazá vasele plutitoare pen-

Buzatl.

ampul, pima, in jud. Ialomita,

tea dreaptA a riultd si formeaza

situata in panca de N.-V. a ju-

o larga lunca, care in unele

tru import si export. Are o eapitanie de port, vama, biuroti

detuluT.

telegrafo-postal. Cetatea i Maglavitul, de si

mita fusese impartit in 7 plasl

puncte e in latime de peste patru kil. Prin aceasta plasá curg rile: Ialomita, care udá terenul

comune rurale, aci o mica schell

ceati parte din treI plasI: din plaza Girbovi, care coprindea sate si din jud. Buzati, din pl. Jilavele, care coprindea sate ce astazI sunt in jud. Prahova $i din pl. Dridul, cu sate ce sunt in jud. Ilfov. La 1832, jud. Ia-

pe Dunare, pentru incarcarea cerealelor. Locurile istorice

din plasa sunt: Calafatul, care prin pozitiunea sa geografica-topogra-

flea, a avut in toate timpurile

PAna la anul 1832, jud. Ialocomunele plaseT CimpuluT fa-

o mare insemnatate strategica ; el a fost teatrul maT multor razboale intre RusT si TurcI (1828 si 1835); intre Romini i Aus-

Lomita s'a impartit in 4 plAsT, iar comunele din prejurul tirgusorulul Urziceni ad format pl.

triacT (1790); intre RominT-RusI

Plasa CimpuluT se margineste

CimpuluT.

de la V. spre E.; Prahova, care o uda pe o mica. plAsel

Tntindere, despartind-o de jud. ja curIlfov; piriul Sdrata,

gere de pe valea Sárata din jud. Buzati i curge despre N. spre S.; in fine 01.1111 Ghighiul. LacurT maT insemnate sunt : Jilavele, Urziceni, Cioara, Lehliul Sapunari. Sunt in plasa 23 comune, for-

mate din 42 sate si anume.,

480

CIMPIIL

I. Urziceni, cu tirgu$orul Urziceni i satul Cotorca.

Girbovi, cu satele : Girbovi $i Bozianca. Grindul, cu satelc : Grindul $i Grinda$i.

Arnafefti, cu satele: Arma$e$ti $i Radule$ti. Bdrbulefti, cu satele : Barbule$ti i PoSa. Manasia, cu satul Manasia.

Alexeni, cu satele: Alexeni si Pupazeni. Brofteni-Not, format dintr'un singur sat. Malul, cu satele : Malul, Brosteni-VechI $i Cioara. To. Yilavele, cu satele : tioarele i Jilavele. 1 . Moldweni, cu satele : Mol-

CIMPUL

sunt !0097 agricultor!; 322 meseria$I; 9 industria$T; 309 co. merciantl ; 128 avind profesiunI libere ; 809 muncitorf 857 servitori.

Stir' carte 5653 persoane; nu tiri 31309.

Pamintul de cultura. al pia$ei este pan-lint ncgru argil° nisipos $1 produce mult gnu, porumb, orz, ovAz, secará, fasole, tutun, etc., de aceea arenda mo$B1or pla$eI este ma! mare

Arfari, cu satele : Artari i Vlaicule$ti. S'tefdnefti, cu satele : Odala $1 Stefane$ti.

Lehliul, cu satele :

Sd-

punari i Lehliul.

Dupa statistica din 189r, s'a constatat ca populatiunea $eI este de 36962 locutor!, Cu 9372 calif de familie $i 27590 membrif de familie, din cad 18768 barba! $1 18194 femel;

Se intinde in partea de S.

a

judetuluI $1. se margine$te: la E. cu jud. Dolj ; la S. cu Bulgaria,

de care e despartita grin

flu-

viul Dundrea ; la V. cu plasa

Productiunile pld$er se transporta, cu calk ferate Bucure$ti-

Blahnita; $i la N. cu pl. Dum-

rele, in Bucure$ti $1 in porturile: Oltenita, Calara$i $i Gura-Ialo-

cu deosebire in tlrgu$orul Urziceni, unde se face tirg sap-

20 Axintele, cu satele : Axintele i 13arbatesti.

Odaia - Protopopuluï, Broten.. VechT i Girbovi.

in 1888 erat 81217.

Condeefti, format dintenn

$ica.

Stat 11 poseda in aceasta plasa 6 proprietatI: Grind 11, Cotorca,

$1 intinsele cimpir ce poseda.

mite!. Micul comercit se face

tia, Pirlitul, Panduri $i Frumu-

baetI $i fete. (V. acest nume). In plasa sunt 38 de bisericl, Cu 115 deserventI.

ce-$1 ja nu mele de la frumoasele

tr'un sin gur sat. Elisa - Stoenefti, format dintr'un singur sat.

sin gur sat. Frumufica, ca satele: Bra:

$1 de meserif cu internat pentru

seine, bune pentru foc i lucru. Pd$unile sunt mal restrinse, din cauza intinderel ce se da, agri-

Fete$ti, Ploe$ti-Buzda i cu ca-

Ulefti, format dintr'un

15 retribuitI de stat i comuna, iar cei-l'altI de comuna i ju. det. In com. Arm 4e$ti este o $coala de agricultura practid

Cimpul, plath, in jud. Mehedinti,

Speteni, format dintr'un

singur sat.

284 eleve, de 34 in.

$er, sunt paduri de diferite e-

culture'', totug in anul 1887 erat 72479 capete de vite,

Briranefti, format din-

i

de cit in cele-l'alte p15.0 ale judetuluI. Pe amindoud tat-muffle Ialomita $i prin Sudul

doveni, Pantoiul $1 Patru-Fratr. Coforeni, format dintr'un singur sat. Boreinefti, cu satele : Bordne$ti i Sinte$ti. sin gur sat.

elevi

vatatorI $1 invgdtoare, din cal!

cu bduturI, coloniale

i manu-

facturl, in fie-care comund $i

amlnal $1 doua. anuale de vite. Car de comunicatie in aceastd plasa sunt : $oseaua natio-

nald impietritd, ce pleaca din Urziceni, trece prin satul Co$oreni $i duce spre Bucure$ti $oseaua judeteana, ce pleaca tot

din Urziceni spre Slobozia. Subprefectura e cu re$edinta in Urziceni. In Urziceni este un spital in-

fiintat de judet. Venitul anual al comunelor din plasa e de 136433 lei, o6 bani

cheltuelile de 129781 lei, 82 banI. Instructiunea se predd in 34 $colI primare rurale la 1136 i

brava. Aceastdplasa coprinde 21 comune $1 anume:

r. Almdjelul, cu catunul Almajelul. Braniftea, cu catunele: Brani$tea i Goantul. Corldielul, cu catunul CorlAtelul.

4, Cafmirul, cu catunele Ca$mirul $i Aurora. Darvari-de-Yos cu atunul Darvari-d.-j. Dobra, cu catunele: Dobra, Ostrovul $1 Cosanda. Drincea, cu catunele: Drincea í Cearingul.

Oda Mare, cu catunele: Girla-Mare $1 Atirnali. Gemeni, cu cat. Gemeni. cu catunul Izim-

1o.

$ea.

r. Oblrfea, cu catunul 0bir$ea.

Opriforul,

cu

catunul

Opri$orul.

Priseiceaua, cu cltunele: Prisaceaua i Scorila.

CINIPUL

CIMPUL

481

Pristolul, Cu cdtunele : Pristolul i InsurAtei, Punghina, Cu cgtunul

d.-s. §i

Punghina. Recea, Cu cAtunul Recea. Salcea, cu cAtunul Salcea. Valea-Anilor, Cu cAtunele:

curbg, dusA din limita judetuluT Buzdá (E.), pana la plasa Crivina (V.), care trece pe la N. de comunele Parepa si cAt. Trestieni, tAind piriul Cricovul-SArat,

Valea-Anilor si Ruclari. Viniitori,

Cu

cAtunul Vind-.

tori.

VIddaia, cu cAtunele: VlAdaia i tircovita. Vrata, Cu cAtunul Vrata. Resedinta plOser e in comuna ruralá Vingtori. Suprafata totalg a plAse Cimpul este de 79497 hect., din care 36000 hect. sunt cultivabile, 10000 cu p5.durT, 1456 CU vil

restul necultivabile. In aceascd plasg, statul posedä

rnoii, aducind un venit

Filip.; la N. se mArgineste cu plasa Cricovul, de care se desparte printr'o linie

facerea de oale, strAchinT, rogo-

jinT, roate, fringhil si altele. Populatia pIdser e de 15216 locultor!, din carT 4170 contribuabilY.

Riurr principale sunt Talomita si Cricovul-SArat.

Aceastä plasd s'a impArtit in parohir, avind si 8 filiale : cu bi1. Parohia

care curge printre aceste co-

16

mune; la V. se mArgineste cu pla.sa Crivina, de care se desparte printr'o hule aproape per-

serica parohiall Adormirea, com-

pendiculard, dusä de la N. la

S. si care trece pe la V. de comunele Buda-Palanca si BaltaDoananeT, oprindu-se in riul Ia-

lomita; /a S. se mArgineste

Cu

pusd din cAtunele: Olari, Ciumati i Finari. 2. Parohia Balta-Doamner, Cu

biserica parohiall SE Im-

pAratl, compusA din cátunele: Curcubeiul, Lacul-Turculur

judetul Ilfov, de care se desparte putin prin riul Ialomita

Birla.

Cu parte din piritil CricovulSArat, precum i printr'o linie conventionald dusA pe la S. de

biserica parohialA SE Procopie, compusä din cAtunele : In-

Parohia Gherghila,

Cu

LocuitoriT se ocupd cu agri-

pune din 16 comune rurale,

dependenta, Ungureni i Malamucul, si avind ca filiale bisericile : SE Dumitru, Adormirea si SE Haralambie. Parohia Hdtciírciul, cu bi

cultura, cresterea vitelor, cultura iar ce! de pe marginea Dungrei, cu pescuitul din Dungre.

adicA: Adincata, Balta-DoamneT, Buda-Palanca, Ciorani-d.-j., Cio-

serica parohiall Sf. Nicolae, compusA din cAtunul Tufari.

treT

anual de leT 121500.

com. HAtcárAul.

In plas5. sunt 18 scoll si 26

Din punctul de vedere administrativ, pl. Cimpul se com-

bisericr.

cantitate: porumb, secará, gritl, orz, ovAz, etc.

rani-d.-s., Ciupelnita, Cornurile, Ciumati, DrAggnesti, Fulga, Gherghita, HAtcárAul, Netoti, Parepa, SAlciile i Sicrita.

Vin renumit este cel produs

Resedinta pläseT e in com.

In plasä se produce in mare

de viile de pe dealul

Golul-

Drincd. LocalitAT istorice in aceastA plasO sunt: Cleanovul, Pristolul, Girla-Mare, AlmAjelul i altele.

DrAggnesti, cAt. DrAgdnesti.

Cele mal populate comune din plasa Cimpul sunt: Ciorani-d.-j., Fulga i Gherghita, a-

Cu

Parohia Buda-Palanca, biserica parohiall Sf. Nicolae.

Parohia Neto/i, cu biserica parohia15. SE Nicolae, compusä din cAtunele: Trestieni-d.-s. anoaga, avind filiall biserica SE TreT-ErarhT.

,Paro/tia Dritglnefti, cu biserica parohiald SE Nicolae,

poi vin comunele: Sglciile, DrA-

compusä din atunele

CorläteluluT si al Cleanovului.

glnesti i Adincata. Cele mar putin populate. sunt: Ciupelnita, Sicrita, Cornurile i Cio-

Baraictarul, Belciugul, aviad ca filiale bisericile : SE Nicolae Adormirea.

Plasa Cimpul are o micd schelg,

rani-d.-j.

In plasa Cimpul sunt 2

bit-

ciurl anuale mal principale ; al

la marginea Dungref, la GirlaMare, pentru incArcatul cerealelor.

Terenul acestd pldsT e pri-

elnic agricultureT. Dintre toate plAsile judetuluT s'ar putea zice cA.

Cimpul, lasi, jud. Prahova. Se mArgineste la E. cu jud. Buzgri,

numaT plasa Cimpul este

excluziv agricolg.. Locu itoriT su nt

de care se desparte printr'o

cu to tul dedatT agricultureT cultivA pAmintul Cu oare-care

hule oblicg., dus5. dela N. la S.

in grij ire.

lama, el se indeletnicesc

si care trece pe la E. de com. Adincata, Ciorani-d.-j., ClOrani 48086. Mande Motionar Geoproflo

Poi. 11.

cu

alte mestesugur!, precum:

Meri,

Parohia Sicrita, cu biserica parohiald SE Nicolae. ca biParohia s erica parohiald Ad ormirea, com-

pusä din cAtunele : Trestieni-d.j., Cornul-d.-s. si Cornul-d.-j.

(com. Cornurile), avind ca

fi-

hale bisericile : A dormirea i Duminica-Tuturor-Sfintilor. cu bii0. Parohia serica parohiall S-tiT ImpArati. 81

482

CIMPUL-MARE-

cu 1. Parohia Cioranibiserica parohialá. Adormirea.

anul 1830, s'a fAcut sfintirea steagurilor i armelor militier natio-

Parohia Parepa, cu bi-

nale. Là. anul 1834, tot ad s'a

de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j., j ud. Olt.

serica parohialA Schimbarea-laFatA, compusd din cAtunul Rusani. Parohia Adincata, Cu biserica parohialA Adormirea.

sAvirsit jurArnintul credinteT ostásestf.

Clmpul-Luptei, loc, pe teritoriul

Parohia Fulga-d.-s., cu biserica parohiall SE Nicolae. Parohia Fulga-d.j., Cu biserica parohiall SE Haralambie. Parohia Ciorani-d.-s., cu biserica parohiall Adormirea.

sat, face parte din com.

CImpul-FoameI, catun, comuna Arcani, plaiul Vulcanul, jude-

CImpul-luI-N egut, poiand, la E.

satulur Virful-CimpuluT, in hotar cu satul IonAsani, com. Vir-

Gorj. E situat pe ses, la

pl. Berhometele, jud. Dorohoiti. Numirea aceastA

S. de com. Arcani i in albia piriuluI Jalesul. Are o supra-

e pAstratA prin traditiune, din timpul cind s'a fAcut crunta

fatA de 590 hect., din carT 253 hect. pAdure, 230 hect. locurT arabile, 35 hect. Jinete, 35 hect. vil si 37 hect. livezT de prunr.

rimAturA a ostilorpolone sub Regele Albert, de catre MoldovenI condusT de Stefan- cel-Mare. Dupl aceastA biruintA, eroul Mol-

tul

Are o populatie de 131

fa-

ful-CimpuluT,

doveT se retrase la tirgul Do-

rur. Valea-Mare, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel. Are o popula-

milif, sati 832 suflete, din carT 4 familii TiganT. Sunt 92 con-

rohoiti, pentru a se odihni

tie de 238 locuitorT (112 bdrb.

tribuabilT.

luT Dumnezeti, in biserica fAcutA

si 126 fem.)

LocuitoriT posedA : 16 plugurT, 5 arate cu cal i 56 care

de el, cu hramul SE Nicolae.

CImpul, poianä, com. ZAvoeni, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

cu bol. NumArul vitelor e de 540 ca-

CImpul,

pete. Stupi sunt 6o. Prin cdtun trece soseaua co-

cind in cind prin rupturele ce le face Siretul, in malurile din aceastá parte si despre Dobro-

jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul. Izvoreste din muntele Finetele si se duce in SlAnic pe stinga.

Cimpul-ApeI, filia, in com. rur. PrisAceaua, pl. Cimp 11, jud. Me-

hedinti.

munalA, care-1 pune tn legAturA

spre S. cu com. Stolojani, iar la N. cu com. Arcani. In cAtun se aflA 5 morT pe apa JalesuluT, 27 pive, io puturf si 2 fIntinr.

Are o biserica de zid,

fon-

data la an-ul 1872, deservita de

CImpul-Ascuns, dmpie, in jud.

I preot

i I

cintAret.

Vlasca, pe proprietatea Iasi, pen-

dinte de cdt. Strimba-d.-j.

CImpul-luI-Albeatä, deal, in comuna Calul-lapa, pl. Piatra-Mun-

CImpul-Brezei, plata, pe care este asezat satul Breaza-d.-s., plaiul Prahova, jud. Prahova;

tele, jud. Neamtu. E situat in spre S.-V. ramureT Cernegura, 11110 satul Calul.

are o pozitie frumoas'A.

Aceast platal este tAiat in

ampul-lui-Covrig, deal, in com.

lung de soseaua nationald Plo-

Calul-lapa, pl. Piatra-Muntele,

esti-Predeal.

jud. Neamtu, situat in spre N.V. de ramura Cernegura.

CImpul-CerneI, loc izolat, la N. comuneT SlAtioara, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

loc izolert, comuna CAlimAnesti, plaiul Cozia,

ampul-Colentine, cimpie frumanastirea Plumbuita. Ad, la

Osemintele ce se descopAr din

nauti, sunt ale luptAtorilor cAzutI in acel rAzboiti.

CImpul-Mare, com. rur., pl. 01tul-d.-s., jud. Olt. E situatA pe malul sting al riuluT Oltul si pe valea riuluT Cungrea-Mare. Se compune din douA alune: Cimpul-Mare i Vlingdresti. Are o populatiune de 260 famili!, sati 708 suflete, din carl 149 contribuabilT. Ad i e resedinta plAseI Oltuld.-s.

Pamintul de cultura e parte yes, parte deluros ; sunt 300 hect. arabile i 250 hect. padure. Comuna e legata cu cele l'alte

com. de pe valea OltuluT prin soseaua j u d etean pri ncipall. Adi

se face bilciti de patru orT pe jud. Vilcea.

moasl, judetul Ilfov, in vale de

fácu mare serbare, multumind

Cimpul-luI-Drago. V. TirgulPAscani, jud. Suceava.

an, la 9 si 25 Martie, 29 Iunie 15 Octombrie. Arco scoall infiintata la 1896, frecuentata de 29 elevl. Cu in-

tretinerea eT, statul cheltueste 756 leT anual. Sunt 2 blserid,

CIMPUL-MARE

deservite de 2 preotT si 2 chitaretl.

Pe riul Olt sunt 2 morr de

483

CIMPULUNGUL

Cimpul-Päruluï, mofie a statulur, in jud. Romanati, arendata.

pe 1887-88 cu 21100 ler.

macinat; pe apa Cungrea este una.

Locuitorir ati : 360 vacr i bol,

42 cal, 960 of, 35 capre i 370 rimatorr.

Comuna se intinde pe o suprafata de 2684 hect. Locuitorr improprietariti la 1864 sunt 160,

pe 470 hect.

Cimpul-RäzboiuluI, loc, pe culmea dealulur Podriga, in satul Cu acelasr nume, com. Draguseni, pl. Baseul, jud. Dorohoitl. Numire pastrata prin traditiune,

de la razboiul urmat aicr filtre fratil Ilies si Stefan, fiir lur A-

Mehedinti, plaiul Closani ; tine

lexandru-cel-Bun, Domnul MoldoveT, pentru scaunul domnier. Intre multele razboaie urmate 1ntre acestr dor fratr, Letopisetul

de com. rur. Iupca..

Moldovenesc serie despre cel

Cimpul-Mare, atun, In judetul

ampul-Mare, sat, face parte din com. rur. cu acelasr nutne, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Cimpul-Mare, localitate, judetul Arges, pl. Oltulur, pendinte de com. rur. Cremenari. Aicr se

de al treilea rdzboiti urmatoarele : «Dup5. aceea (Ira zabp.va s'ati mar ispitit Ilias-VocIA, de ati

intrat in tara cu oaste leseasca, i-ati esit inainte Stefan-Vocla la Podrag ; unde lovindu-se ostile, ati pierdut Ilias-Voda razboiul».

face anual dota bilciurr marT,

Se vede lamurit din aceasta

la 9 Martie si la Inaltarea-Dom-

descriere ca localitatea Podriga, din vechime se numea Podraga, ca ea ar fi ramas necunoscuta asta-zr, daca prin traditi-

nulur.

Cimpul-Mare, dmpie, In com. rur. Prunisori, pl. Ocolul-d.-j.,

une nu s'ar

jud. Mehedin ti.

razboiulur dintre acestr dor fratr.

Cimpul-Mare, dmpie, ridi cata d'asupra satulur Bobaita, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Cimpul-Mare, deal §i punct trigonometric de observaliune, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna;

fi

pastrat urmele

Clinpu1-V6cAre§tilor, locizolat, com. Ganesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.

Cimpului (Movila-), movild, judetul Baila, pe ulita Giurgeni, din satul Insuratei.

la o inaltime de 58o m. d'asupra nivelulur Marir-Negre.

Orasul are o lungime de 5 kil., o latime de aproape i kil. si o forma pentagonala. Periferia orasulur este cea urmatoare :

Laturea de E., incepind din hotarul de jos al Ndmaestilor,

merge la biserica din ValeaMare, de unde da in marginea Bogatestilor i d'aci in ValeaRominestilor, apor in Mataul, pana la Grosani. Laturea de S. incepe din mar-

ginea Mataulur si se injuga cu marginea Poenarilor ; d'aci se

intinde pe litiga Gradistea Valea-Unchiasulur i merge pe fina, Godeni pana dà in margi nea Berevoestilor.

Laturea de V. incepe din Berevoesti si merge inainte de se vecineste cu Otelul, Bindea Albesti.

vecineste mar sus cu mosiile BA-

ratier, a Lerestilor l cu LalulPrivita din inaltime, pozitiunea drasulur este una din cele mar pitorestr. ampulungul este asezat pe un platoti dintre doul dealurr, numite Muscele, si pe

d.-s., jud. Olt, pe care se cultiva 17 hectare vie.

CimpuluI (Valea-), vale, jud. Prahova ; ucla partea de V. a cimpulur Brezer; se indreapta Vijiitoarea, din cauza zgomotu-

malul drept al riulur Tirgul. Este strabatut prin centru de un canal facut anume pentru

lur ce face apa cind cade din

curatirea strazilor l pentru stin-

spre E.; deschide o prapastioasa

vale numar de stinci, numita. pl. Pul-d.-s., com. Poiana.

centrul judetulur. Este asezat la 450, r6', o" latitudine B. si 42e, 42', 33" longitudine E. ampulungul se afla la 493 m. d'asupra Bucurestilor si

uiça, intre

Vainita i Repedea.

Cimpul-Mare, podi, jud. Dolj,

Cimpulungul, oray, capitala judetulur Muscel, situat cam in

Putna. Izvoreste din Dealul-Ma-

re si se varsa In

heciti, jud. Tecuciti.

Breaza-d.-s.

Cimpuluf (Valea-), pirta, jud. com. Cimpul-Mare, plasa Oltul-

Cimpul-Mare, loc arabil, In raionul com. Gaiceana, pl. Ber-

In rtul Prahova, pe tarmul drept, intre comunele Breaza-d.-j.

Laturea de N. Incepe dia Albesti, da in apa Bughir, apucd spre E., pe ling5. Voinesti si se

tine de Culmea-Gordeanulur.

Cimpul-Mare, deal, In raionul

sencà in stined. Ia nastere din muntele Vrabiesti si se varsä

484

CtMPCLUNGUL

CIMPULUNGUL

Sub Mateiti-Basarab, Cimpulungul era impArtit In subur-

LazAr, Mircea-Vodk care Incepe de la casa rdposatului Popa Tiriiald i merge pe lingd Biserica-Domneascd pIng. la ; Jianu, in memoria primului profesor de romineascd al $coa-

biile :

lelor nationale din ampulung;

pe creas ta plaiului Sf. Mateiti Basarab prin hrisovul sdil din ro Aprilie 7155 (1647)

Scheiul (numitd ast-fel de la Scheeni) ; Valea (dupd vilcclul e curge prin tirg, de la care Si biserica sr-a luat numele de Valea); Marina (dupd hramul ; SE Nicolae-din-Sus

Socol , in amintirea tragiceT mortI a lui Socol ; a-Fierarilor,

cul comund, pe locul mandsti-

gerea incendiilor. La S. are un cheiti solid de piatrA, care servd pentru apdrarea $oseler de furia riului Tirgul.

dupd hramul bisericel) ; Bradul tisericeli)

cumpAra la acest zbor».

Sf. Gheorghe $i Malul. In ca-

cdpitenie. UrmAtoarele strade s mt plantate cu arbori : Negru-Vodd, (In dreptul bisericer Sf. Nicolae) ; a - Fierarilor ; Soseaua Cimpu-

tagrafia de la 1831, afldm Cim-

lung-Albesti, cu inceperea din

13ulungul impartit In mahalalele:

str. Mateiti-Basarab. Orasul are treI barieri: Scheiul, Fldminda si Mdrcusul. In Qmpulung sunt trei piete :

Plata SE Ilie, situatd intre stra-

pe de la MAndstire pAnd in

da Mateit1 - Basarab i MirceaVodA, cu hala si gherete, unde se face tirg sdpaminal In toate

Scheiti); Strada Riului, numitä

Simbetele, Scheiul si Plata Jude-

ast-fel de la riul ce udd Cim-

telor. In spatele mAndstirei, in zilele de la 17-28 Iulie, se face

Gruiului, care merge pe sub dealul cu acela$I nume.

Toate aceste strade sunt Indreptate paralel in lungul orasuluT

si trec prin centrul luI.

Ele sunt pavate parte cu bolovani de Rucdr; trotuarele sunt pardosite cu macadam si curat intretinute. Dintre ulicioare vom enume-

ra pe cele mg populate:

mutd zborul acesta de pe lo-

cea-de-PiatrA, Calea Dobroestilor, Ndande$ti, etc. Cele-l'alte

Popa-Savu (dupd fondatorul bisericei din capul tirgului) ; Tirgui (de la tirgul orasuluI); Marginea, Popa-Stoica, Popa-Ene,

Bradul, pánd la casa rdposatului Protopop Iacoveanu), si Strada

la zborul lui SE lije, aid-sus,

rei, legind prin testament ea

strade ati primit numirea bisericilor sati a proprietarilor de

pulungul in toatd lungimea luí (incepe de la Tigänie si merge pAnd la foasta locuintd a luI Petre Oncea Patraulea) ; Strada Mateiti -Basarab (incepe de la SE Gheorghe si merge pe lingd Sube$ti, SE Treime, SE lije,

sesiunea unui sdtean din Itncdr, zice 4$1 am bAut addima$ul

Calea-Bdilor, BdrAtier, Primdriei, Fundeni , Chirca, Viwiti, SE Gheorghe, Closter, A lbesti, Cru-

Oupd un brad bdtrin din curtea bisericei, cdzut la 1821) ;

Scheiul, Popa - Savu, Bisericabomneascd, Sube$ti, SE Gheorghe, Curelari, Malul, MArcusul, Bdrbup, Vi$oiul si Bughea. Sunt patru strade principale : Strada Negru-Vodd (care luce-

tulal C. D. Aricescu, se afld in po-

un erg anual, numit SE Ilie si care, de obiceiti e mult animat.

Acest erg aduce comuna un venit insemnat.

Inainte de 1633, bilciul SE lile se fácea pe locul comuneT, In dosul bisericeI SE Ilie.

Traditia spune cd in timpii de emigrare la munti, (de fri-

nu pldti ordsenif vamd de nicf-

unele din cite ar vinde, ori ar La inceput, venitul erguid era neinsemnat. Pe la 1855 aducea aa peste an, folos ca de 2000 lei vechi ; iar azi aduce 6-8000 leI. Locul a fost cedat comuna de stat. Orasul se imparte in 4 colorI sau comisif Coloarea de galben coprinde Scheiul si Vi$oiul, sati partea de N. a oras Al; Coloarea de Ro$u coprinde partea din centru salí Tirgul; Coloarea de Verde partea de S. salí MArcusul; Coloarea de Albastru, coprinde Bughea-de-Sus $i Malul satl Bu ghea-de Jos. Populatia ora$uluT (1897) se

urcd la 11244 locnitori, din cae 10954 ortodoxT $i 290 de alte religii ; din ace$tia sunt aproape 5000 de contribuabili. In anul 1897 s'ati ndscut 501

copil (230 bdeti si 263 fete) iar decese aü fost 319. Cdsltorii aú fost 113. Intre edificiile ora$uld numdrAm :

0 $i

colile primare de 136.-

cele de fete, gimnaziul,

fel, in plaiul Dimbovita este un munte Cu acest nume, care, se

scoala normald (frumoasd coastructie recentd), spitalul judetean, prefectura, primAria, casa creditului agricol, cazarmareg. 30 de dorobanti, cazarma ra$ilor, posta $i telegraful, dife-

crede, cd si-ar fi luat numele dela

rite oteluri, etc.

ca barbarilor) zborul

acesta

se muta $i el pe plaiurr; ast-

zborul ce s'a fdcut in timp de

In Cimpulung se af1ä un mu-

ani pe creasta luI. Un inscris de vinzare, vechiá

zeti cNegru-Vodd», recunoscut

si care dupd inclicatiunea rAposa-

de Mi n isterul Instructiund publice, $i care se afld instalat in tra-

CiNIPULUNGUL

pezária manastireT Negru-Voda

din oras. Muzeul are ca dota: diferite pisanii, parte pe pietre tumulare, parte pe cruel ornamentatiunT din piatra sati lemn, carr s'ad aflat prin curtile i tindele bisericilor manastirilor din judet ;

icoane de pictura bizantina;

pergamente ; d) deosebite obiecte, ca: crucT, sagetT, iconite, monede, calimarT

(din epoca fanariotilor), topoare preistorice, oseminte pietrificate (de animale antideluviane) diferite exemplare de minerale. Sunt ïçj bisericT: Manastirea

IT-

485

CiMPULUNGUL

04, lItime 0.90, grosiine 0.04) se Ostreaa in interiorul biseri-

fost hárazita man5stireT Cim-

ceT (narthex), la dreapta intrareT,

pulung de catre un Gheorghe

sub jetul regal, fiind asezata pe

sotia luT Stanca, cu copiiT lor.

un postament. Este una din

0 evanghelie romina din 1682, ferecata in argint; scoartele ati pe ele cizelate diferite

cele mar vechT inscriptiunT sla-

vone din RomInia, ce aa ajuns

pana la noT; ea nu a ramas necunoscuta lui SincaT, care o

mentioneaza. insa Sub o data gresita, (1366).

1657, din care se vede ca. a

scene din vieata luT Christos, cu inscriptiunT grecestI d'asupra-le.

io. In inventariul manastireI figureaza si un epitrahil de la

Pisania manasdrel Clalpulung din 1636, in care se

Mateia-Voda. Basarab.

vorbeste despre primul fondator «Radu-Negru Voevod, carele a fost din inceput descalecátor TareT-RomInestI si din inceput a fost cursul anilor de la Adam 6723 (1215)».

ramas ca simpla bisericä de

Asta zI aceastá manastire a

mir, servind de catedrall orasuluI ; se administreaza de un ingrijitor

cu rangul de arhi-

rarea orasuluf, iar clopotnita de obseivator. E asezata intre dona culmI de muntl inaltT si este udata de Riul TirguluT. Ea s'a

Negru-Voda..

Idem, din 1827, a luT Grigorie Voda Ghica, vorbindu-se despre preinoirea mandstireT cu

mandrit si se intretine de stat. In curtea bisericeT se afla un paraclis si alte multe cladirT. Clopotnita bisericeT este o zidire gigantica, avind o inal; time de 32 'metri si o látirne de 12 metri. Este de cal-Inicia, lucratä solid i artistic. Biserica Domneasca s'a zidit de Doamna Chiajna si de fiul

fondat de Radu-Negru si s'a restaurat, pe la anul 1633, de Mateiu-Basarab, tot cu acele

zidurT noud

eT Petru, in anul 1567. Nu maT

Aceste 3 pietre sunt incastrate pe peretele din fatal al

pastreazä nimic, nicT din forma sa vechie arhitecturalá, niel' din

pietre, inzestrind-o cu mosiT. La 1819 a fost &l'huata- de

bisericei. 0 piatrá mormintala in cur-

pisania i pietrele sale tombale.

cutremur si la 1832 s'a restaurat de stat. Aceasta biserica a fost transformata de Mateia-Basarab in manastire de calugarT.

tea manastiref Miga zidul des-

la 1889, cind, la 30 Iulie, acel

pre stinga al bisericel, cu inscriptiunT In limba

an, s'a si tirnosit.

Cimpulung, si tuata in strimtoarea

intrareT orasuluT spre S. Pre cit se vede din ruinele ce maT exis-

ta in partea dreapta, se presupuae ca °data a servit de apd-

La aceasta manastire sunt: 1. Piatra mormintala a luT Nicolae Voda Basarab, purtInd unnatoarea inscriptiune slavond, din 16 Noembrie, 1364, ce o ddin In traducere, dupa. d. Profesor Grigore Tocilescu :

In luna Noembre, r6 zile, raposat-aa marele si de sine statatorul Domn Ion Nicolae Alexandru Voevod, fiul mareluT

Basarab Voevod, la anul 6873, indictionul al III-lea, vecinica luT pomenirex..

Aceasta piatra (lungime I m.

Idem, din anul 1636, in care se mentioneaza privilegiile orasiluT Cimpulung, dupl cum a fost din timpul luT Radu

Pisania de la paraclis din 1718.

Un chivo t de argint p6leit

Ea s'a reparat la 1721 l apoT Privilegiile Bisericef Domnesti,

acordate eT de Mircea II si de succesoril lul, eraa : PreotiT se scuteaa :

cu aun, reproducind îa miniat ira forma vechie a bisericel, lucrare remarcabill din incepu-

De tributul preotesc si de ploconul vladicesc, cum si de toate rinduelile coborite de la

tul secolulur al XVII-lea. O biectul

Mitropolie; De oerit, dijmarit, vinerit, caminarit, etc.

a fost daruit manastireT de catre Mateiu -Voda Basarab

sotia sa Elena, dupa cum se arata din inscriptiunea slavond, cu data 7150 (1641), Decembrie 25, ce se afla zugravita cu aur pe smalt. 0 catuie de argint, de forma

vechie, cu &O, picioare si Cu nscriptiunea slavo na-romina, din

Fie-care din ceT treT preotT al bisericeT ere' scutitT pentru 8o rimatorT, 8o stupT i roo o! (hrisovul luT Mihail Sutu). Toate acestea se fac dar. Biserica s'a zugravit din noa odoarele s'aa preinoit. Pose da numaT 5 icoane vechT si o

486

CIMPULUNGUL

CIMPULUNGD

cruce frumoasa imbracata in argint Cu inscriptiune greceasca din anul 1625. Intre icoane este aceea a Domnuld Hristos, care

tura: «Spandoni Zograv, 1773» alta de «Gheorghe Pop Zograv, 1837»; o a treia, reprezinttnd So-

se datoreste vestitulul zugrav cimpulungean din veacul tre-

pe ele sculptate un vultur cu

cut, Serban Diaconul. Biserica Sf. Nicolae din Tirg,

s'a zidit pe la 1570 si s'a reparat la 1670 i 1700. Aceasta biserica poseda o piaträ cu inscriptiune greceasca din anul

borul Sf. VoevozI, usile avind doua capete si mal multe pietre cu inscriptiunI anterioare anuluI I800. Biserica Sf. Treime. Din pisania slavona ce se afla in frontispicia Cu data 1632, se vede ca aceasta biserica a fost zidita

altarultd de piatra, lucrate in stil deosebit ce se apropie de cel gotic. Pictura din, interior este de la inceputul secolulul al XVIII-lea si datorita unuI zugrav local, Manea. Biserica Sf. Me s'a zidit ca.

tre anul 1620 si s'a reparat la anul 1712.

Biserica Fundeni poseda o fereastra de piatra lucrad dintr'o piatra de mormint, cu in-

1707, un fragment sculptural incastrat in zid si o evanghelie romina din anul 1812, ferecata in scoarte de argint, opera admirabila in filigrane pe smalt si cu inscriptiune greceasca din

si zugravita in timpul luI Ma-

scriptiune slavonä din anul 1622

teia-Basarab.

si o alta, cu inscriptiune slavona din 1558. La pragul useI se

dar prezind un mare interes

inscriptia slavona din anul 1620 alte 8 pietre si fragmente cu

anul 1669. Biserka Marina. Traditia sus-

din punctul de vedere al artei

inscriptiunI slavone. Dintre o-

bizantine. Aceasta biserica. po-

tine cä aceastä biserica ar fi mal vechie de cit biserica luI Radu Negru, totusT ea nu po-

sea 6 pietre cu inscriptiunT

doare are dona paftale de argint, carI prezind un interes

sedä astazI niel o urmá despre o atare vechime.

icoane vechT. Biserica S'ube,s.ti s'a zidit, du-

Raposatul C. D. Aricescu pune fondarea acesteT bisericI intre aniI 1100-1200 51 sus-

pa cum se vede din pisania sapata in frontispicia, din temelie, la anul 1779 de. catre Dosifteiti Arhimandritul mandstireI Cimpulung, si cu Trandafir logofdtul, alaturea de alta bise-

tine cä a fost reparad, la 1215, 1677 si 1707. Ca obiecte interesante posecla a) Cristelnita de piatrà Cu inscriptiune de jur imprejur; b) trericoa-

Picturile ce se observa astazI, dei dateaza numaI din anul 1730, cind a fost reparad,

slavone si romine din secolul

al XVII-lea si XVIII-lea si

3

rica ralcuta in anul 1552 si a-

pol därlmata.

Maica-Domnulul i Mucenita Ma-

Are o timpla si un jet domnesc i arhieresc frumos lu-

rina. Icoana MuceniteI Marina

crate. Mai poseda o icoanä. ve-

poarta pe dinsa inscriptiun e, din

chie din 1825. In curtea bisericeI

care se vede el a fost faena

se aflaa aruncate patru pietre ; din acestea una este chiar pisania slavona a vechel bisericd, alta poarta data 1575, a treia anul 1727 si a patra este

ne si anume: Domnul Hristos,

In luna Iulie, 30 zile, leatul 1781 «de mina mult-pacatosuluI Ser-

ban Diaconul Zugraf ot Dolgopoi» (adica, din ampulung); c)

doul sfesnice de lemn frumos sculptate; si d) o pereche paftale de argi it. Timpla merita a fi semnalatä ca obiect de arta. Biserica Braa'ul s'a zidit filtre anif 1300-1400, s'a reparat la 1590 si 1766. Posedà un

catavas de lemn, o cruce lucratá in filigran, o icoana cu hramul Adormirea i Cu semnd-

un fragment cu inscriptiune sla-

vede o piaträ mormintall

Cu

artistic. Biserica Scheiul s'a zidit dupa raposatul C. Aricescu

tre aniI 1200-1300 parat la 1550, 1665,

i s'a re-

1780 si

1842. Pietrele vechI ale manas-

tireI nu se mal pastreaza, pentru-ca s'aa intrebuintat in nona zidire.

Biserica Valea s'a zidit, dupi plrerea raposatuluI C. Aricescu,

filtre aniI 1300-1400, s'a reparat la anif 1592, 1700 si 1800. Posea sase icoane vechT, datorite lui erban Diacon, zugrav din secolul trecut. Ele prezinta interes artistic. Aceasta biserica se afla azI inchisa. Biserica Sf. Nicolae-din-Sus s'a zidit catre anul 1708 si s'a reparat la 1750, 1790 si 1855. Biserica Vifoiul s'a zidit la

vona. D-1 Profesor Gr. G. Tocilescu,

1773.

Directorul MuzeuluI National,

la 1831. Biserica Bughea s'a zidit la

din al cdruI raport extragem aceste detailif, a dispus asezarea lor in Muzeul din Cimpulung.

Biserica Sf. Gheorghe, bise-

rica vechie, care are o usa de narthex si fereastra din fundul

Biserica .Apa-Seiratä s'a zidit

1815.

Biserica din Malul-de - Sus, dup5. cum se constatl dintr'un hrisov de la Vintild-Voclà, s'a zidit 'filtre aniI 1532-1534.

cIMPULDNGUL

487

Foasta Biserica Sf. Vinert, azI dArimata, s'a zidit la anul 1758.

EnoriasiI aä trecut la biserica Domneasca, care s'a ttrnosit in anul 1890.

Tot in raionul orasulur este biserica Flamtnda, care se administreaza de primarie. Biserica Sf. Nicolae (Gruiul)

se intretine de fondatorul

er,

Const. Pop ; lar cele-l'alte bi-

serid se administreaza de epitropiile respective si se Intretin de enoriasr din veniturile ce eh Mdiastirea Catolice (Baratia). Negra venind in Cimpulung la

1290, aduse Cu el Sasr si Ungurr, carr ocupara centrul orasulur. Negru facu si o biserica

catana pentru sotia sa Ana, fata regelur Ladislav al Ungariel, ale careia ruine sa vad azr in gradina lur Caprarus, sub numele de Cloastet, cum ir zic D-1 G. Ionescu-Gion, in conferinta sa Romtnia in secolul al XVII-lea,» spune despre Closter, urmAtoarele :

O alta biserica, tot cato-

lica, se afla in ruina, Ara acoperis, numal zidurile ir stati in picioare. Fusese cläditä in onoarea S-teI Elizabeta, Regina Ungarid, i fusese ca o manastire unde locuiati calugarir din ordinul S-tulur Francisc. Acea-

sta biserica a fost mare, lunga de 40 pasT si lata de 12; fusese In vremurile eI frumoasa, monumental s't facea i minurif. Bolliavir de toate neamurile veneaä

ad si numar prin sederea lor

CtMPULUNGUL

vecher Baratir a Franciscanilor, pe care traditia o atribue Doamner Ana a lur Negru-Vocia. Poporul numeste aceste ruine Cloaster (de la cuvintul german Kloster) i mar multe pietre cu inscriptiunr latine exista Orla asad prin zidurile caselor invecinate.»

este asta-zr, sub numirea de Manastire de Monahr ar Sf.

In privinta acestur Cloaster, un document latin, publicat de

anr, in care timp serviciul divin se serba *in& o camera a Ball-

Sulzer in «Geschichte des Transalpinischen Dacien», ne spune cu

tier din catul de sus. Ea se repara la 1760 de Egumenul Antoniu Corvin. Reparindu-se, se mar micsora, remanind numar

data de 1799, Fevruarie in 4, ca aceasta manastire a fost ziditá pentru calugdrir catolicr de sotia luI Negru-Voda, contesa Margaretha, nascuta catolica in Transilvania si fusese zidita nu departe de manastirea pe care Negru-Vocla, ortodox, o zidise pentru calugarir orto-

doxr din ampulung. Acestea le scrie acum 100 de anr, parintele Bonaventura Anchenjin, guardianul Baratier Cimpulung, care mar adaugä ca, in manastirea Franciscanilor, se mar afil i trunchiul uscat al unul

arbore facator de minuni, ceea ce consuna Cu afirmatiunea lur Bachsicr din 1640, ca Cloasterul facea minunr.

Un alt document din 166o, «Relatio de Statu Ecclesiae catolicae in Valahia, Moldavia et Transylvania», facuta de parintele Gabriel Mancici, ne spune ca Closterul fusese zidit de fericitul intru pomenire Capistrano, in timpul principeser

Caterina, sotia lur Negru-Voda,

care sotie, dupl cite se

vede, avea multe si diferite nume, de vreme ce trer documente citaram si cite trele nume deosebite Ana, Margareta, Ca-

Francisc, dedicatä Sf.Evanghelist Iacob, cunoscutd de orasenr sub nutnele de Baratia.

La 1730, clopotnita, ce era de lemn, s'a facut de zid. In 1737, dindu-I Turcir foc, arse si ramase ruinata vr'o 30

altarul drept biserica, dupa cum aratA zidul despre grädina mormintelor.

O piatra mormintall, in lungimea de 2.15, lä.timea 1.04, grosimea 0.13, pusa linga altar In interiorul bisericeI, are urmatoarea inscriptiune latina din

anul 1300, sapatI in caractere monahale : ±ANNO. DNI. M. CCC-11-11C. SEPVLTVS EST.

COMES. LAVRENTIVS. DE LONGO CAMPO. PIE MEMORIE

Acest monument care constata existenta unui comite de Cimpulung, anterior anuluI 1300,

este dupa d. Grig. Tocilescu, de o mare insemnatate pentru istoria orasulur i a tara Pentru centrul orasulur s'a

infiintat doua cimitire la dota extremitatr: unul la Flaminda (cu o clAdire mortuarA) pe partea

de S.-E. a orasulur $1 altul la Scheiti, in partea de N.-V. a orasulur, avind si acesta o casa mortuara.

terina.

Pe litiga vatra comuner, orasenil mar posedä in devalmasie muntif urmatorr: Plaiul-/urPetru (din riul Cimpulung pana

In privinta er spune d-1 Profesor Grig. Tocilescu

Cloasterul s'a reparat la anul 1410 si 1642.

In apaDimboviter); Plaiul-Fracir; Jimbura (pana la Papusa) ; Plaiul

«In gradina lur Caprarus, strada Matehl-VodA, se aflA ruinele

La 1714 cloasterul se muta

Voevodul (peste Clincea pana la Capra); Modroghinul, Boar-

in biserica se reinsanAtosati.» Manastirea Francis can flor este

cunoscuta de Cimpulungenr sub numele de Cloaster (Kloster.)

In plata orasuluT, pe locul unde

488

CfMPULUNGUL

tesul, Netotul, Virtopul i E-

cFiind-ca mosia si plaiurile ail fost de bastina (mosoras teneascd) ale orasenilor Cim-

purile.

Din acestr muntl, trei

CIMPULUNGLI,

«In anul r898 Aug. .15.In

lele Regelui Carol Funda., torut Regatulut Romin;

pulungenr, de la mosr de la stra-

Cimpulungul, Primul Scaun

mosI, cu malt inaintea de se-

Domnesc, salutd chipul de bronz

mese azr: Coltir-luT-Andreiti, BA-

derea (formarea) orasulur, din

al urzitorului pre Romineftt;

trina si Valea-Barbulur.

zilele

altor Wear domnr, ce

Acestr muntr nu intrá in vatra sail mosia orasulur; proba,

ail fost de demult, etc

Indltatu-s'ag chips/ lui Radu Negru Basarab, descalialtorill piref Romineftt ; Hemoriet luceafdrului Basarabesc, admiratorit glorietstrd-

schimbat humele: Jimbura, Modroghinul i Netotul si se nu-

hrisovul luT Leon-Vocia, din

August 1630 si al lui MateiCiBasarab, din 6 Decembrie 1637, care spune curat : \Tatra orasulul nu intrá in coprinsul muntilor; ci manta incep din sezutul (caminul) orasulur Inainte.» In-

teadevär, muntir aratatI snnt la

o del:di-tare de vr'o 7 ore de vatra orasulur. Acestr muntr fost i sunt proprietatea oräsenilor, lemnele si pasunea din er sunt ale tuturor (finta colec-

tiva); iar nu impärtitr, la

fie-

care individ in parte. Para catre finitul secolulur al

«Si am vazut Domnia mea si cartea cea vechie a bätrinulur Negru-Voevbd din anul 1292 §i cartea batrinulur Vlad (Dracula) din 1439.» Mosia orasulur era impartitä dupa datina Romanilor in portiunT egale, numite funir sail chingT, in limba hrisoavelor, afara de local de pasune (izlazul vitelor) ce era proprietate a tututor. Fie-care monean elmpulungean avea partea lur in oras

(loe de casä cu curte si grading.)

si partea lur in muscele

(livede de prunI si fin). P'acea vreme, mosneniT ampulungenr, zice Const. Aricescu, fiind mai

bune, inchind acest monument. Monumental este asezat in ca.

patul din spre N. al bulevardu-

lui orasulur, cu fata in

lungul

bulevardulur.

Prima scoala romineasca din ampulung s'a fondat de Doamna Chiajna, sotia lur Mircea al II-lea Voevod, la anul 1567, sub numele de coala Domneasca, al careia profesor romin se piatea dela Mitropolie. coala a-

totr,chirigir, urma ca fie-care sd-sr

ceasta exista paná la finele secolulur al XVIII-lea, tot cu acelaT pe local gradiner Vo-

puna de padurr si de pasuni

alba particica de finete in mus-

roveanulur (cartea ispravniculur

arenda acestor mar*" consta In «cite-va oca de brinza si de lapte gros din partea cioba_

celele coprinse In mosie.

din 22 Martie, 1800); iar pe la 1801, sub Mihaiti Sutu, Dumitru Rosetti, fondatorul schituld

XVII-lea, acesti rnuntr dedeati putin folos comuner. Mosia era

nilor ce - sr pasteati vitele in

ale plaiurr, de la Aprilie Ora la Septembrie.» De la 1700 incoace,

i

maT

ales de la Regulament, venitul muntilor a crescut gradat, incepind de la 50 le!, si urcinduse pana la 6000, afara de epoca Fanariotilor, cind arenda lor nu

ajungea aid pentru plata plo-

Un monument public e bustul lur Radu-Negru. Monumental lur Radu-Negru este ridicat din initiativa cu total privatä, i anume de catre obstea mosnenilor Cimpulungear, descendintr ar mosnenilor improprietaritr de Radu-Negru Voevod.

Bustul lur Radu - Negru este lucrat de artistul Mirea, si el

conului la postelnicul cel mare, patronul comuner. Pand azr, muntir orasulur sunt

mo-mean Cimpulungean, lucrare care a fost premiatä. la Paris.

In in diviziune. Mosia Baratier e a mosnenilor CimpulungenT din mosr stramosr.

bustul, este taiat in platra din carierele din Albesti (Muscel) si lucrat dupa planurile fäcute

Negru-Voda a intarit aceastá

de arhitectul Al. Savulescu. Intre colonadele celor patru laturi ale piedestalulur, sunt li-

vechie posesiune a lor cu hriso-

vul sad din 1202. Probe sunt hrlsoavele lur Mateiä (1637) Leon-Voda, suna

si

Piedestalul, pe care este asezat

Marculesti (FlAminda), dupa ce

repara biserica, acu o scoala de baetr de limba romina, locul scoaler Domnestr, a Doam-

ner Chiajna, care incetase- in acel an din cauza turburarilor politice ; fixa o gratificatie anu-

all profesorulur, afara de salariul ce-1 primea de la Mitropo. lie. Localul scoaler era inteo casa de lingd biserica Sf. Ilie, ddruita de comisul Ion Craioveanul. De ad i se mutá in localul de azI al caselor, daruit de egumenul Dosofteiii, Mar tirziti, cam dupa la 1874 incoace, cind populatia scolara s'a inmultit, s'a tnfiintat scoala

de biletr No. 2, si apor cele

pite patru Odd de marmurd

doug scoff de fete. Invitamin-

neagrä, purtind inseriptiunile

tul secundar nu se predi

fa

489

CiMPULUNGUL

Cimpulung de eh de datl foarte recentl.

CiMPULUNGUL

din : i cap al politieT ; i comi-

minestT. Pe la 1290, Radu Negru Basarab malta bis enea dom-

Frecuenta acestor scoff a fost

sar-director; 2 comisar!; I comisar special al gAreT ; 4 subcomisarT i i agent special. Un cotnandant de sergentT, un ofiter de sergentl, 30 sergentl de zi si de noapte.

in anul 1897: scolile de bletT

In oras, de-alungul riuluT Tir-

a fost descoperit in anul 1889, de d. Gr. Tocilescu in interio-

In Cimpulung sunt 6 scolT primare, din care 3 de 135.etl, 2 de fete si I mixtl, in mahalaua Malul.

No. 1,

2 0 3 652

cele de fete No. i

elevI ; i 2, 315

eleve; si scoala mixtA, 113 copiT. In total numArul scolarilor a fost

de J050, Cu 50 in plus ca in

gul, in partea opusl a orasuluT,

sunt 17 morT pentru mAcinat flinl de griti i porumb, i mal

multe pive saü dirste pentru

dl in un gimnaziti si in scoala

bAtut postav sari dije. Adi maT sunt: o fabria de salamurr a d-luT Iohann G. Schuster, o fabricA de hirtie, proprietatea d-lul Stef. Ioanide, in valoare de peste i milion leT, cu instalatiunT moderne i unde sunt ocupa! peste 250 lucrAtorT ; o

normall «Carol I o constructie frumoasl, asezatl la poalele

fabricl. de var alb si ipsos, a d-luT Victor Socecti, cu instalatiunT

FlAminder, care a costat mal

complecte in aceastl ramurA. Peste too de lucrItorT sunt

anul precedent.

MaT sunt ¡ilea 2 scoti particulare, o scoall mixtl la mlnAstirea catolicä si o scoa15. (pensionat) de fete. InvAtAmintul secundar se pre-

bine de un milion.

In oras este un spital judetean, infiintat la anul 1864, care

a functionat regulat cu 18 pa-

ocupa in special cu olAria.

si din vinzarea produsuluT industrie! nationale precum: sitä, donitT, stofe de link pinzeturl,

struit un nog local in anul 1890. Budgetul orasuluT Cimpulung se balanteazà cu suma de 229868 leT la veniturT si la cheltuell. Intre cheltuelile cele maT in-

costume nationale, curelärie, tàbAcgrie, olärle, . a. Parte din orAsenT se maT ocupA cu fabri-

semnate, pe care le face

carea tuicei si parte cu agricul-

111M. oras.

tura. In Cimpulung sunt 152 plugurl de lemn tArdnestr, 32 plugurT pe fier, 34 rarite de lemn

si 28 morl de apl.

14240

PrimIria orasulul Cimpulung are contractate urmAtoarele im-

Mal e un abatoriti ca 16 gherete. eNotqe istorice.

prutnuturl la Casa de DepunerT :

venimentele cele maT principale carl s'ati petrecut in Cimpulung:

i00000 le! &cut in anul 1886

Cimpulungul este unul din

200000 100000 200000

1893

X,

»

»

»

1896 1896

Politia orasuluT se compune 18086. Moras Dioftottar 000/r4.66.

rul bisericer eimpulungene. Din inscriptiunea iii limba slavonl, comunicatl i interpretatA de d-sa

in sinul Academiel Ro-

mine (tAnnale», tom. 14, anul 1892), rezultä cl Nicolae Ale-

xandru Basarab nu este altul de 61 cunoscutul Alexandru Ba-

sarab, tatAl luT Vladislav pi al luT Radu Basarab. Anul mortir

sale este 1364. 0 alt1 preatrd mormintall scrisd latineste a fost semnalatA de d-sa in biserica catolicä din oras : este referitoare la Laurentius, comes de Longocampo, Laurentius, co-

Comerciul, pe lingá lipscAniT, blcAniT i circiumT, mal constA

X.

Mormintul acestuT viteaz domn

mite de ampulung, mort in anul 1300. Este cea maT vechie inscriptiane din cite se cunosc

mal are o donatie a decedatuluT Arhimandrit Dionisie Aninosanu. Pentru spital, s'a con-

serv. med. 17530 32030 polit.

Basarab (13 20I 364).

Locuitoril din Scheiti se ocup5. cu facerea de sitl si donite;

lar eel' din Vestul orasulur se

muna, mentionam : pentru scoll 3640 leT 29916 » cler

trA ca mosiT i alte dAniT nepotul sAti, Nicolae Alexandru

ocupatT.

turT, si care, pe 11110 suma alocatl in budget pentru intretinere,

co-

neasc5., pe care apol o tnzes-

pänl. azT din evul media. La Cimpulung a conAcit Carol al XII-lea, Regele SuedieT,

la anul 1712, in drumul sAti de la Pitesti la Törtzburg, dupl cum se gäseste inteo scrisoare a luT Stefan-Vodl Cantacuzino cAtre Patriarhul Iacob.

La 1737, Iulie 29, in timpul zboruluT Sf. lije, pe end multY TurcT, negutitorT si militarl se aflat1 la acest zbor, un mic corp de ostire austriacl, sub comanda unuT colonel, coboarl in Cm-

pulung pe la Dragoslavele, mlcellreste pe totl Turcii aflatl in zbor i oras, si se intlresc in intrul murilor mAnAstireT, ca trite° cetate. TurciT aflatT in, tara

aleargl la stirea aceasta

orasele rominestl cele maT vechT ale RominieT. Existenta luT da-

peNemtl, daú foc mAnAstirel i orasuluT, in cît, zice cro-

teazA ca mult inainte de lute-

nica,

meierea principatului PrIT-Ro-

TurciT incriminarA pe Cimpu-

a ars cu mare groazA. 82

490

CiMPULUNGL/L _

CIMPULUNGUL

emigrarilor pentru frica de barbarT, an dotat com. Cimpululg

lungenT ca complicT aT Nemtilor

mazilT, 469 patentar!, carT dadean

si pe multI iT puserd sub sabie. Vr'o citr-va anT orasul fu pustiit. Parte din orasenT fugira in tara nemteasca, parte pribe-

un venit trimestrial de 6994 le!; 659 taran! contribuabilT i 126 TiganT emancipatT, carT dadean

gira prin Tara-Romineasa Moldova, lar ceT saracT ramasera pe loc. Cu intoarcerea am-

vechT si 32 parale. Pentru mosiile locuite, nelocuite i contributia drumurilor,

pulungenilor la vetrele strabune,

se platea anual 37045 leT si 4

lacomie san rautate s'ar incerca a le nimici, san a le modifica macar.

eT adusera cu dtnii mult1 RominT de pe la satele pe unde se adapostisera, i cu totiT se pusera a ridica Cimpulungul din non, cu lemne din padurile o-

parale. In Cimpulung, cu suburbiile,

Prin aceste hrisoave, comuna Cimpulting era scutita

eran 8o care cu 4 bol, 145 care Cu 2 bol, 9 care cu 3 si 2 caT,

la Craciun functionarilor Dom-

rasuluT.

La 1785, in urma revolutiel luT

Horia i Closca, multi din Rominil-ArdelenT, invinsT de trupele austriace (la 28 Fevruarie, 1785), emigreaza in Cimpulung pe mosia orasuluT. Ei se invoira

cu capiT comuna de atuncr, a da pe tot anul cite 40 banT (13 parale i i ban) de fie-care individ.

(Cartea Ispravnicatultd

din 1806, Ianuarie 2). La 1788, iar trecurd Nemtil In tara, suferind si atuncT ampulungeniT mult de la dinsil.

atuncT se arserd multime de case, intre carr cite-va biserici schitul Marculesti.

In timpul rascoaler din anul 1821, Cimpulungul a fost ocupat de Nicolae i Iorgu, fratiT lur Ipsilante, cu parte din ostasir corpuluT ce comandan. Sub ocupatiunea rusa. dintre

1828-1832, loan Vdcarescu, care s'a opus amestecultil RusieT in lucrdrile Adunara Legislative, privind aceasta ca o cal-

un venit anual de 76126 leT

1893 yac! i viteT; 16 militarT, o dorobantI, 8 fabricT de pieT Cu venit anual 1960 lei, 19 mor! cu venit anual I 1400 ler, 7 d'irste cu venit 1700 leT, 8 pive cu venit 1050 ler, 24 olariT cu vcnit 16000 leT, 5 povernI cu venit de 500 leT, 29 morar! i dulgherT, i7 cizmarT, 21 zidarl si 44 fierarT.

coala nationala se frecuenta de 140 elevr. Spitalul avea 20 paturT. S'a altoit 90 copiT ; s'an nas-

cut 270 si ail murit 147. Facindu-se recensamintul p opulatiuneT, s'a constatat cA avea

6215 suflete, afara de suburbir. Case in. raionul orasuluT eran 835 si 1256 cu cele din suburbiT. Venitul orasuluT se urca anual la Hm de galbenT.

In Cimpulung s'ati nascut C. D. Aricescu, Iorgu/escu, Nicolae Rucareanu i primul legist din timpul RegulamentuluT (1830), Urianu, care, murind la 1854, a lasat scoaleT primare de baetT No. i din oras, o bibliotecä destul de insemnata.

care a autonomia tara, a fost

Privilegiele oraplut. Ora-

exilat la Cimpulung, din pricina

sul Cimpulung, fiind la loe de

unor versuri Cu tendinta politica.

In anul 1855 gasim in ora: 36 preotT si 2 protopopT, unul peste plasile Argeselul i Riurile altul peste plaiurI i plasa Podgoria.

Avea 41 boerT de neam, 15

cu diferite privilegiT, sancto oh-

di-le cu sematurT domnestr boerestI, cu sigiliT i cu anateme teribile in potriva celor ce din

De dare de lemne si de fin nuluT i aT statuluT (hrisovul luT

Mircea al H-lea din 20 Fevruarie, 1559).

De galeata, de slujba domneasca, de vama piralabilor de oras si judet, pentru orT-ce ar vinde san ar cumpara CimpulungeniT (hrisovul luT Radu al X1-lea, din 7 Main, 1616).

De vaina de pita de la bilSf. lije, cum si de vama

ciul

de cal, de boti, de oaie, de patura, de peste si de alte lucrurT, ce se desfac de locuitorT la Ast bilciii (hrisovul luT Matein- Ba-

sarab, din 12 Aprilie, 1636).

De vama peatru orT-ce ar vinde i ar cumpara Cimpulungenir la cimp (in bilciurile din Principat) «de la alti oamenT

din tara sä ja vanä lar de la «asea nu, dupa vechea dating dupa coprinsul tuturor hrisoavelor si al pilastra luT Matela Basarab din orasul Domniel mele Cimpulungul» (hrisovul luT Gheorghe Ghica I, din

21 Ianuarie, 1660). «De birul de taler, de miere,

de ceara, de sal, de potvadl, de ca!, de olac si de slujbele

se putea pune plugul, totT Dom-

mincaturile cite sunt peste an in tara DomnieT mele, nicT o suparare a nu alba oraseniT CimpulungenTo (hrisovul luT Grigorie Ghica, din 21 Aprilie, 1662).

ni!, vazind nevoile ce eran pe bieti locuitorT, din cauza luptelor pentru independenta si a

De fumAritul i carainaritul pescarilor (cartea BrincoveanuluT, din 14 Octombrie, 1703).

munte, zic hrisoavele orasuluT,

nutretul orasenilor cu grai de procurat in aste locurr pietroase i paduroase, unde nu si

CIMPULUNGUL

491

«De gostinArit pentru 1000 ti-

vinde mosneanul Cimpulungean

rnAtorT trecutT de CimpulungenT

In Austria pe la schela Dra-

la strAinT, ci orAsean la orAsean. (Hrisovul luT Radu al XI-lea, din

gosloveni O. nu plAteascA eT va-

7 Mala, 1615).

(cartea luT Const. Mavrocordat, din 3 t Martie, 1733). ina»

De olacarit (cartea luT Mih. Racovita, din 13 Iunie, 1742).

De carde de oaste, de rupturT si satarale ce sunt pe side birul lefilor, de birul ostilor, de birul cailor, de birul untuluT si al meiuluT, de toate clajdiile si orinduelile ce ar esi din visteria domneascA (hrisolistT,

vul luT

erban Cantacuzino, din

La intimplare de moarte a yerr-unuT monean, datoria mortuluT catre boerT, negutitorT sad

taran! (ce nu lacead parte din comuna.) se platea acestora de mostenitoriT raposatuluT. Creditoril' nu se putead despAgubi ca proprietatile debitoruluT. In lipsa de mostenitorT, comuna vindea prin licitatie la orasenT toatA averea mortuluT si din baniT strinsT

se platead datoriile luT ; lar res-

31 Tulle, 1688).

tul se da la biserica unde o-

«De orT-ce maruntis vind eT pe la tlrgurile din judet si tara» (hrisovul luI Mihail Racovitd). Pe linga acestea, accizariT nu

dihnea Orina familieT luT, spre pomenirea sufletulut sAd.

intirzia in ampulung, ca aiurea, de cit de la Maid putear'

pana la Septembrie; pe cind in alte pArtI sedead maT tot anul, in sarcina locuitorilor, ea slujbasT domnestI (cartea luT Const. Brincoveanul, din 22 Octombrie, 1700).

Dupl cum am spus, orAsenii

se indeletniceati mai mult ca chirigeria. E!, dupa cartea luT Const. Brincoveanu, avead drep-

tul 'Matutea tutulor sa incarce mArfurile ce se descarcati in oras, destinate pentru Austria, sail cele ce coborad pentru Rominia, pe la schela Dragoslavele. Dupa ce oraseniT implinead suma dorita, restul 'nada se putea 'Marca si de chirigiT din Muscel, sad de aiurea.

Cu toate acestea, acest asezamint s'a desfiintat inca de pe la anul 1750, de chiar orAsenil CimpulungenT prin vinzarile de locurT si case In oras, de finete si ograzT ca prunT In muscele, de viI si livezT cu prunT la VAleni, de ferästrae, de vadurT, de moara, etc. StrAiniT n'ayear' voie a se ne-

CIMPULUNGUL

vele toate, Idatu-s'ad judetuluT, celor 12 pirgarT, preotifor li tutulor orlsanilor de la mare p6,n1 la mic, citT sunt_mosnenr al' orasulul Cimpulung -si feciorilor lor citr Dumnezed le va dArui». Indatoririle comuneT cltre tron si stat. Pentru toate privilegiile si drepturile de care se bucura, com. Cimpulung era,obligatA edil-e Domn si Visterie,

la tributul legitim. Acest bir crestea orT scadea, dupa DomnI, dupa. boerr si dupa imprejurarT,

si larasT chipa vointa lor se regula termenul platel luT. Pana la t7-16, comula . nu cunostea alt impozit din partea guvernulur de eit tributul legi-

tim. Asa de ex., sub Grigorie Ghica, tribu tul anual pe cap era de un galben, platit In doua rindurT, la Sf. Gheorghe si la Sf. Dumitru.

DomniI greeT impovarara. co.

muna cu cdiferite dajdiT» incit rAmase orasul la «multa lipsa si saracie» (dupa zisa hrisoavelor) si evAzind Domnia mea», zice

erbari Cantacuzino, in hrisovul

lurI) nicT chiar in casele particularilor nu se putèad desface

din r Iulie, /688, cA pentru multul gred ce ad asupra lor vor sl se risipeasca si sa fuga orasen% si jeluindu-se ea ad mare pas de la dregatorif ce merg cu slujbe acolo si de la sluglle ion, ca le fac multa

intre 1750 si 182 1 . NegutitoriT,

cheltuealA si mult

cu mina pirgarilor scotead afara din oras pe ceT ce venead

luind maT mult de cit dajdiile ce sunt datorT a da eT la vis-

sA-T pAgubeasca In interesele lor, asemenea cu meseriasiT, rachieriT, etc. Spre exemplu : cel

tiera DomnieT-mele; drept aceea m'am milostivit Domnia- mea

gutitori ea nemic in oras (hrisovul luT Mihail Racovita, din r5 Ianuarie, 1742). MarfurI portative (tolbasT) si marfurl straine si scumpe (giuvaerurT si sa-

catahrisis,

de i-am ertat pentru saracia lor, pentru-ca ad venit de s'ail tocmit ca Domnia-mea de si-

Pe lInga acestea, niel' un func-

ce voia sa Vinza In oras vin,

tionar d'e TronuluT sad d'al

de ar fi fost chlar omul luT Voda

statuluT, nicT boier,

niel negutitor, niel taran, nimenea, Cu

sal al Banulur, trebuia, ea sa fie tolerat, sa lase butia seaca

ad luat ruptoare sa alba a da

un cuvint, n'avea voie a cumpara de la orasenT niel case si locurl in oras, niel delnitä la

pe seama comuneT si cuvintul era, ca sa poata trece orAseniT

cimp si la viT, nicT livezT in mus-

ii Nucet, ce nu-1 puteat trece la vil toamna si primavara.

Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru, iproci, si la vremea haraciuluT sa dea si eT ca cele-l'alte orase la vremea aceea, iar afana de acestea, nimic; de toate buna

Aceste privilegiT, zic hrisoa-

pace sa alba. Dec!, voT totT, slu-

cele, nici vad de moarl; in scurt, proprietatea miscatoare nu putea

vinul lor din Valeni, CiocAnesti

la

ca.mara

DomnieT-mele,

la

gile DomnieT mele, si vol boerI marI si slugile voastre si vol slujbasT aI tareT, O. va ferip de acest

oras al DomnieT mele, cacI el ?si dag ruptorile deosebit si nu sunt amestecap Cu tara;

cae cine s'ar ispiti a le face verIun rail peste cartea Domniel- mele, acela A. stie bine ca mare sclrba si rea pedeapsa Va trece de catre Domnia-mea. Pentru-ca asa e porunca Dom-

CIMPULUNGUL

492

CiMPULUNGUL

gurenT mal cu seaml, numitT Papistas!. El fura adusI in ampulung la 1290, de Negru-Voda si se inmultira in scurt timp, gratie protectieT DoamneI Ana, sosia luI Negru-Voda si a Doam-

nelor catolice ce staturd in urma el pe tronul Negrilor. CatoliciI acestia

scrie d-1 G.

Ionnescu-Gion in cRominia in secolul al XVII-lea»,de neam

la SE Dumitru, la SE Gheorghe,

SasI, pe la 1640, nu mal vorbese limba lor, ci romineste. Erali vr'o 400 suflete catolice, carI, din cauza lipsei de preop catolicI, trecusera odata la lu-

la seama cea mare, la haraciu si la adausul haraciuluI (hrisovul din 17 Sept., 1702).

teranizm si apoI revenira la catolicizm prin staruintele preotuluI Giovenale Falco, care se

Sub Ion Mavrocordat, fiorinul se platea in patru rinduri: la

afla la 1640 in Cimpulung, si

nieI-mele.»

Sub Brincoveanu platea comima un fiorin In 5 finduri :

SE Gheorghe, la Sf. Dumitru, la al treilea si la al patrulea sfert (hrisovul din 8 Martie, 1717). Sub Nicolae Mavrocordat,

vorbea bine romlneste. DomniI grecI protejara pe ea-

de cruel si crucioae vecht, pe carI D-1 Grigore Tocilescu, a dispus sa se conserve in Muzeul ce s'a infiintat de D-sa «in acel vechiti si interesant oras, ce

trecea drept primul scaun al voevodatuliff rominv, dupa cum

se exprima in raportul sag din 24 August, 1890, publicat in cMonitorul oficial». Vom indica cite-va din ele, dupa D-sa : a) Crucea luI Duca-Voda, din 1672, continind privilegiile inca

din vechime ale orasuld Chnpulung. .Aceasta cruce este as-

ta-e zidita In casa d-luI Nae Ionescu-Berechet, din Strada Negru-Voda, No. 84. Inscriptiunea

dupa cele-l'alte fete nu s'a putut citi, fiind astupata cu zid. Rdpausatul C. D. Aricescu,

dotind Baratia cu proprietap, cu drepturT si privilegil% Influenta Austrid in Sara

in cartea sa, cIstoria Cimpulun-

plata comund cera platita In 7 rindurI: la dajdia haraciuld

contribui mult la inmultirea ca-

parata pentru a patra oara ,si

tolicilor. Cu timpul, numArul lor

numita Crucea-Juramintulun

(tributul Portil), la a doua seamd,

a descrescut ca azI abia ad re-

pentru plocoanele BairamuluI, pentru cheltuelile visterieI, pennief-mele si pentru dajdia lefilor» (cartea din 2o Martie, 1730).

mas numar cite-va familir. Monumente istorice. Din ramasitele vechimer, insemnam: Ruinele cetAtiI romane numite asta-zI Gradistea, unul din castelele care apärati valul sati

La 1794, comuna varsa in

troianul ce pleaca de la Fla-

casa statuluI 1287 leI, pentru 408 tributarI. Pentru oerit si

m'inda, lingd Turnu-Magurele si

tru lipsa haraciuluI, pentru cheltuiala... (sters) i a slugilor Dom-

dijmalit dan eI o mica suma; asemenea si pentru oläcAriile si podvezile domnestI.

La acestea, de la 1750 se adaugg. ploconul in numerar al marehr postelnic, care dimpreuna Cl tributul si podvezile era un jug foarte greti pentru

cetaSenI. Aceasta fu una din cauzele risipireI orasuluI in mal

multe rindurI si a fugireI taranilor cu gramada din Rominia in Turcia. Catolicii. Prin catolicI ampulungeniI inteleg SasI, si Un-

tolicI,

trece prin Pitesti si Cimpulung In Transilvania pe la Bran. Biserica de mir intemeiata de Radu Negra la 1290 si preMenta in manastire de Mateiti Voda Basarab, in anul 1636. Ruinele vecheI manastirI a Franciscanilor, numite pana astazI Kloa,vter.

Biserica catolica din str. Negru-Vodd, cu inscrippunea latineasca din anul 1300. Cruct de piatrei in Cimpu-

l'ung.Prin ulitele orasuld, prin curple bisericilor si prin gradinile particularilor, se gasesc multime

guld»

da coprinsul

inscrip-

tiuneT acesteT cruel istorice, re-

cintra numele tatIluI si al fiului si al duhulul Sf. ridicatu-s'a aceastä cinstitii si Dumnezeiasci cruce hita slava si cinstea Nasterel DomnulnY nobtrn Isus Hs. si Infra pomana Domniel mele, Eil, Duca Voevod, si a Doamnel Domniel mele, Anastanca, si a fiulul Domniel mel e, Ion Constantin V. V.

Väzind Domnia mea mila orasnlnl Cimpulung, cum sä fie ertat de ruma

de t'Une, sii nu dea vamä domneasci asisderea si oräsanil sil nu dea vamä pentru orI-ce vor vinde, cum a fost ertati de räposatul Negra V. V., cInd a fost leand 6723 (1215 ?) si de Alexandru V. V. Dial

fost-a leatul 7135 (1627) O de 4 Nit'Ira räposati DomnI, precum serie in cärtile cele biitrine si In pisania sfintel manistirI, cere este pusä d'asupra usel bisericeI, Intäritä de repausatul Mateiti V. V. cu mare blestem. lar clnd a fost acuma, In zilele Dom-

nieI mele, venit-ah judetul ce orasanii cu jalbä la Domnia mea, spuind cum ci le stricä calugä'ril mila orasuld, ce ab avut de la altI batrinI Doma. Drept aceea, Domnia mea vilzInd cin-

tile cele batrine si ce serie In pisania sf. manästirl, Domnia mea Incii am

In-

CIMPULUNGUL

493

firit mila cu aceabfil cinstitil cruce, ca si fie ertaV.

kicl.erea i pentru judecata

pe orkeza sä-1 judece Judetul cu 12 cu Vitrina' orapluI; iar gira saii pircillabff saii mi= alt1 n'una' a se amesteca ca s strice jude-

cata $ obiceiurile lor ce ail fost de la altt VitrinI DomnI; ci toate legfie i judecätile lor sà fie stätätoare ; i nici judetul sä nu aibä voie a liza vamä de la (Arria ceI ce vor vinde, cum niel Domnia mea, de acestea toate cite sera"' mal' sus.

lar cine nu va inträri ruda, si'

fie

proclet i anatema ;

i ispravnic a fost Andrea Judetul Cu x2 pirgart Decembrie 25, 7180 (1673)».

1,) Crucea din curtea bisericeT Subesti, slavonä, din timpul IuT

in) O piaträ cu inscriptiune, la Rutina lu/ Bumbulicr, strada Mateiti-Basarab (Gruiul), cAzutä

jos in apA.

Ci PULUNGEANCA

numea CAränäml, de la muntele CArAnAul.

Este asezatä in partea de V. a judetuluT, la 25 kil. spre N.V. de orasul Rimnicul-Särat, In partea N. - V. a plAseY, la 21 kil. spre N.-V. de com. SO--

Crucea de la Gh. Miholescu, strada Mateiti Basarab,

citi, resedinta plAseT. Comunele

din anul 1660.

gdritesti, la 6 kil.; Valea-SdicieT,

Fragment de cruce in apropiere de cea precedentä. Alta' cruce romineascd din

1725, lingä localul scoaleT de bäeti.

De insemnat e si pisania

invecinate sunt: Pardosi i Mdr-

la 8 kil.; Valea-Ratel, la 9 kil. Se mäxgineste la E. cu Pardosi, de care e despArtitä prin CilnAul ; la S. cu MärgAritesti; la N. cu Valea-SAlciel ; la V. cu Niculesti i SArulesti, din jud. BuzAti, de care e despArtitA prin

O cruce, copie dupA crucea luI Duca-Vodd, fAcutä in anul 1790, de catre Judetul Ni-

patA pe piatra de la schitul Marculesti (Fläminda), din anul 1765, care se aflA in curtea politieT.

colae Cocos. AceastA cruce are lungimea de 2,60; ldtimea 1,03 grosimea 0,32, i se aflä in

De asemenea banita de piaträ de 440 ocale, cu inscriptiunea

mile Cimpulungeanca i Cdr6.näul, la N. de dealul Valea-Säl-

sApat5, in r Ianuarie 1825, cu ocaziunea venireT luT Grigorie Vodd Ghica, in judetul Muscel.

cieT, la S. si V. de dealul Ho-

roman Jidova, apoape de putul de la osea, cu inscriptiune slavonä, din 166r. Crucea din dreptul VäeTDrincestilor, cu inscriptia romina, din timpul luT Grigorie

Cimpulungul, stalie de dr.-d.f.,

gind de la N. la S. In interiorul comuna este o baltä, cu richitl; 2 puturr si 5 fintin/.

Vocia Ghica. Crucea din curtea bisericeT

timea d'asupra niveluluT märiT e de 570m.,61. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 430528 leT, 5 banT.

curtea caselor lui N. IonescuBerechet.

Crucea de lingä lagärul

Scheiul, din anul 1675, inlimba rominA.

jud. Muscel, pl. Dimbovita, comuna ampulungul, pe unía Golesti-Cimpulung, pusä in circulatie la i Iulie, 1887. Se aflä la 6.9 kil. de Schitul-Golesti. InAl-

Crucea de la drum, cum Chnpulungul, pddure, supusä re-

iul, anul nu se stie, fiind piatra ingropan in pämint. Crucea din ograda lur Du-

gimuluT silvic, com. Valea-Mare,

(Scheiul), cu inscriptiune in limba

slavonA, din anul 1615.

h) Crucea din strada NegruVoclä, in dreptul bisericeT Valea, cu inscriptiune slavonA. 1) Crucea din curtea bis. Valea din timpul lui Serban-Voclä.

j) Crucea din strada Negru-

pl. Riul-Doamner, jud. Muscel, compusä din stejar, fag, caipen, jugastru, ulm, frasin si plop, avind, impreunA cu trupul de pAdure Aninoasa, 75 hect.

Cimpulungul. (V. Tirgul, jud. Muscel).

Cimpulungeanca, com. rur., in

Vodä, in dreptul caseT Urlä-

jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s., pe riul Cilnäul.

teanu, romineascd, din timpul

Si-a luat numele de la mun-

lur Const. Vodd-Brincoveanu.

Este bräzdatä la V. de cul-

mocioaia.

1611 Cîlnäul, cu afluentul ají Groapa-Mare, o udä. la E., cur-

Cdtunele carl o compun sunt: Cimp u lu n geanca, resedinta, la

S. si Cdrä.nAul la N. Suprafata sa e de 1000 hect.,

din carl 900 hect. ale locuitorilor, (15o vatra comuneT) i 100

hect. ale proprietätil private. Populatia e de 104 familiT, cu

scoborT din curtea bisericeT Sche-

mitru Soare, strada Negru-Vodä

dealul Cimpulungeanca.

tele ampulungeanca ; inainte se

566 suflete, din carT 286 bArbatT, 280 femer ; 208 cAsAtoritT, 352

neasätoritr, 6 vAduvI. Stiti carte 28 persoane. Are o bisericA, cu hramul Sf. Nicolae, ziditä, In anul 1837 de

locuitoril comuneT; posedl 17 pogoane pä.mint si e deservitä de preot, I cintäret si I para-

cliser ; o scoall de bletT, fundata de comunä in 1888, cu I invAtätor si 32 elevI.

Comuna are 500 hect. arabite, 270 hect. imas, 200 hect. pädure, 4 hect. vil', 20 hect. finete, 6 hect. teren neproductiv.

CiMPULUNGEANCA

CIMPURILE

494

LocuitoriT ail : 50 plugurT ;

S., prin judetul R.-Särat, plaiul

nesti, com. Berevoesti-UngurenT,

1020 capete de vite, din carI: 90 boT, 65 vacT, 6 caT, 8 epe, 8do oT si 20 rinAtort

Rimnicul si plasa Rimnicul-d.-s.

plaiul Nucwara, jud. Muscel.

In comuna sunt 2 comerciantl, 1 bAcan si 1 circiumar. CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale: spre Sdrulesti ; spre Valea- SecieT - Jitia ; spre

Este asezatA in partea de V. a judetuluT R.-SA.1-a si servA, pe

Clinpulungeanca, isvor, in co-

o intindere de mal bine de 40 kil., ca hotar intre acest judet

muna Niculesti, cAt. PetrAche0, jud. BuzAti. Incepe din DealulCimpulungenceI si se scurge in riul Sldnicul.

si BuzAul. Principalele virfurT din

aceastA culme sunt: Dinul sari Tutuiul, cu 870 metri indltime, apoT Carpenul-Cumdtra, Goice-

CImpulungeanultif (PlrIul-), a-

iluent al SasceT - Mari, judetul

cel mal bun drum. Comuna are 104 contribua-

lul, TAtarul, arAnAul, Cimpulungeanca, Homocioaia, Mulleni, Hirboca si Clociti. Se intinde printre afluentir fluluT Slá.-

bilT. Veniturile sunt de 799 leT si 69 banT anual.

nicul (afluent al BuzAuluT), si aceT aI CilnAuluT, afluentul sAti.

MArgAritesti-Valea-Ratel-Racoviteni ; spre Pardosi-BAbeni-Rim-

nicul- Sdrat. Valea - alnAuluT e

De o parte si de alta, lasA. o

CImpulungeanca, sat, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., cd-

tunul de resedintl al comuneT ampulungeanca. Inainte se numea CArAndul, de la piscul de deal lingä care se aflA ; acuma l'a luat pe acela al culmei intregl, care o brAzdeazA In par-

tea de V. Este asezat in partea de S. a comunef, la poalele culmeT si dealuluT Cimpu-

lungeanca, pe piriul Ciln Aul . Are o intindere cam de 700 hect., cu o populatie de 8o fa-

multime de ramificatiunT, carT brAzdeazA partea estica a plaiuluT Sldnicul (din jud. BuzAti), si partea vesticA a plaiuluT M'Innicul si p15.5e1 Rimnicul-d.-s. din jud. Rimnicul-SArat. Principalele sunt : Dealul-Ciln. AuluT, FundulalnduluT, Valea .. SailcieT, Modreni si Lacul, in jud. RimniculSArat ; GärAtucul, Cimpulungul, Homocioaia, Fundul - DAmieni, Clociti si Blejani, in jud. BuzAti.

In partea de N. e acope-

rit cu pAdurT, la mijloc cu p5.-

Suceava.

CImpulungenceI (Virful-), colina', in com. Niculesti, jud. Bu. zAtí, pe hotarul despre Rimnic, avInd 481 m. inAltime ; punct trigonometric. Din acest vid pleacA mar multe ramificatiT, din care una merge spre Podul-MunceT, alta spre PetrAcheAi, lar

altele In jud. Rimnic, purtind toate numele de Dealul-ampu. lungenceT.

CImpurelul (Odala-PitaruluD, sat, face parte din com. rur. Dobreni-Cimpurelul, pl. Saba.

rul, jud. Ilfov. Este situat la S.

de Dobreni, cam la egall dls. tantA intre riul Arges si riul

miliT, saii 300 suflete, din cae 90 contribuabill. titi carte 20

sunT, si la S. cu semAnAturT.

Sabarul. Se intinde pe o suprafatA de

persoane. Are o bisericA, deservitA de 1 preot, 1 &sed]. si 1 entAret ; tot aci se afll si scoala comuner. ' Numele de CArAngul

CImpulungeanca, virf, in cul-

510 hect., cu o populatie de

te l'a avut In vechime, a ra-.-

tea de V. a comuneT. E aco-

mas numaT pentru cAt. CArAnAul, care se afil asezat In par-

perit cu pAdurT si päsunI multe.

tea de N. de el. Cimpulungeanca, subdivizie a cdt. PetrAchesti, din com. Nicu-

lesti, jud. Buzda, avInd si (Mi-

sa o ala subdivizie, Pe-Vale, unde se afld cite va case.

Cimpulungeanca, culme de dealuri, jud. BuzAti si R -Sdrat, ce se desface din muntele Dinul sal:1 TutuiuI si se blande spre

mea Clinpulungeanca, judetul R.-SArat, plasa Rimnicul-d.-s., com. Cimpulungeanca, In par-

505 locuitorr. Familia D.

Ghica are 276 hect.

Gr. si locui-

toril 234 hect. Proprietarul cultiva 212 hect. (15 izlaz, 15 vie,

34 pAdure). Loc. cultivl

145

hect. (9 sterpe, 59 izlaz, 22 vie).

CImpulungeanca, mofie, in comuna Niculesti, judetul Buzári, fostA a statuluT, pendinte de Episcopie. Are 560 hect., din care 190 hect. arabile, 150 hect. fineatd, 96 hect. izlaz, 38 hect.

pAdurea Capota, restul livede li sterp.

Are o

bisericA, cu hramul Vinerea-Mare, deservitA de 1 pre-

ot si I cinaret. In sat e I masinA de treerat cu abur/ si 4

podad staltoare. Comerciul se face de 3

ch.-

ciumarT.

NumArul vitelor marT e de 368 si al celor miel de 566.

CImpulungeanca, proprietate a statuluT, pe care s'el improprietArit locui toril cAtunulul

MA-

CImpurile, com. rur., in pl. ZAbrautul, jud. Putna.

CiMPUR1LE-DE-JOS

Comuna ampurile este tuad pe ambele laturT ale

495

siu-

siteT si ale afluentului säü Criminetul. Marginile acesteT comune sunt:

la N. judetul Bazar', la E. comuna Racoasa, la S. Vizantia si la V. Soveja, peste apa Distanta comuner de sub-pre-

fectura plaseI e de 26 kil., iar de capitala judetulul de 54 kil. Comuna este udata de pi.rlul usita si de pirliasele Vla-

purile-d.-j. (Parohia Cimpuriled.-j.) ; una, filian., In Ciuruc, cu hramul S-ta Paraschiva i doul filiale (facind parte din parohia Valea-Babe!), una in Rotilesti, cu hamul Sf. Nicolae si alta In Cimpurile-d.-s., cu hramul Adormirea.

Instructiunea publica se precia tuteo scoald mixta, situata in cat. Cimpurile-d.-j. E frecuentata de 23 copii. Pentru in-

CiNDENI

pe malul i.isiter, din sus de catunul Ciurucul. Are o populatiune de 836 suflete, carT locuesc in 235 case.

Se afla o biserica parohian, Cu hramul Adormirea ; o scoala frecuentata de 14 copiT (12 bletT si 2 fete), Comuna eimpurile cheltueste 402 leT a-

nual pentru intretinerea 'mala

ampurile-de-Jos, parohie,

in

tretinerea eT, comuna cheltueste

com. Cimpurile, pl. Zabrautul,

402 lei anual.

jud. Putna, formata din o bi-

dul, Valea - Babe!, Criminetul,

Budgetul pe anul ¡893-94

sericä parohiala, cu hramul A-

i Mica, Radoaia, Uagurul, Lupascul, Voineagul,

a fost de 6411 le! la veniturT, si de 6059 le!, 64 b. la cheltuelf. Sunt 459 contribuabil

dormirea, in cat. Cimpurile-d.-j.

Dracia-Mare

Vinatorul, Grajdul, Giurgea, SIratelul, Saratul, Puesti, Flamin-

dul, Larguta, Podobitul si Merioara. In muntele Rachitasul, de pe teritoriul eT, se allá locul numit Comoaralui-Bucur, unde

este un mare sipot. Comuna Cimpurile e formata din urmatoarele catune : Campurile-d.-j., Campurile-d.s., Ciurucul, Gura-Valer, Rosculesti i Rotilesti. Populatiunea dupa cel din urnä recensdmint, e de 705 cap! de familie, cu 2564 suflete, din carT 1283 barbatr si 1281 femel.

Aceasta populatie se imparte ast-fel: 1163 neinsuratI (632 barbatI, 531 femel), 1234 insuratT, 167 vAdavi (34 barbatT, si 133

leme0; 2530 Romtni, i Grec, 12 Unguri, I Rus si 20 de alte diferite nationalitatT ; 2532 ortodoxi, 12 catolicT, 19 mozaici armean. Sunt 511 agricultor!,

1 meserias, 14 comercian!, 15 avInd profesiunr Iiberale, 282 muncitorr si 30 servitori. §titi carte 197 persoane, dintre carl: 191 barbati si 6 femeT. Numarul caselor de locuit e de 65o.

Teritoriul cultivabil al comu-

si din o biserica fllialä, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, in catunul Ciurucul.

nd este de 500 hect., iar restul este: 76.0 hect. finete si 1750

ampurile-de-Sus, ceitun, in co-

izlaz.

muna Cimpurile, pl. Zabrautul,

Un sfert din intinderea comuneT e acoperit de padure.

jud. Putna. Se afla asezat pe

Ele suat exploatate de locultor!, pentru lemne de foc

ceasta primeste pir. Criminetul. Are o populatiune de 634 suflete, carT locuesc in 16o case.

si cherestea. Parte din loc. se ocupa Cu facerea de sindrill In padurile de la Casin si Lepsa. In comuna sunt : 16 fabrici de rachiti de prune, 2 fierariT, 8 lemnarl, 6 morar!, I cizmar, pilla, 2 vä.rarr, 2 brinzari, brutarie, I circiuma si alti 5 comerciantr diferitf. Bilciuri se fac : la DurninecaTome!, laInaltare si in zilele de 25 Martie, 29 Iunie, 15 August,

8 Septembrie i 8 Noembrie. Comunicatia se face printr'o sosea comunala care merge paralel cu uita i pune ampu-

rile in legatura la E. cu com.

Racoasa si la S.-V. cu Soveja. In muntele Rachitasul de pe teritoriul acesteT comune se afla locul numit Comoara-!u!-Bucur, de unde izvoreste un sipot mare.

ampurile-de-Jos, sat, in com.

Este o biserica parohiala, cu

Cimpurile, pl. Zabrautul, jud.

hramul Adormirea, In satul Cim-

Plana. Acest catun este asezat

malul

usiteI, la locul unde a-

Este ad o biserica filialA, cu hramul Adormirea, ce sine de parohia Valea-Babel.

andeasca, sat, face parte din com. rur. Belciugatele-Cojesti, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este situat la E. de Belciugatele, la varsarea Arad Sarul in valea Mos-

tistea, Ruga soseaua judeteana Bucuresti-Braila.

Se intinde pe o suprafata de 1165 hect., cu o populatie de 185

locuitorT. D-1 C. Cioflan

are i000 hect. si loc. 165 hect. Proprietarul cultiva. 700 hect. (loo hect. sterpe, 75 hect. izlaz, 125 hect. padure). LocuitorlI cultiva. tot terenul. In sat este un helesteti. Comerciul se face de i circiumar. Numarul vitelor marT e de 262 si al celor miel de 609.

andeni, cazo:, al com. Babiciul,

CiNDWrI

996

CiNDEM

pl. Ocolul, jud. Romanati. E situat la N. de satul Babiciul, pe malul OltuluT, unde acesta formeazd o insulA micd.

ande§ti, com. rur., in pl. SArata, judetul BuzId, situata pe malul drept al riulul Buzaul, la distanta de or. BuzAii de 14 kil. Limi-

tele sale sunt : La N., incepe din muntele Cerbului si merge

pe hotarul pAclureT Unguriul pAnd in hotarul mosier Palanca,

pe care se lasd in apa rtuluT BuzAul; la E., se hoareste cu riul BuzAul, pe albia cAruia merge pAn A la Morile-Caluggrestl;

la S., incepind din albia riuluT Buzaul, apucri pe hotarul mosieT arlomAnesti (Gura-IzvoruluT), pe care merge pAn1 in pldurea Lunceni-Nisipoasa ; la V., merge pe hotarul acesteT padurT,

pana dà in muntele Cerbul. Suprafata sa e de 2530 hect., din earl 840 hect. arabile,

1020

hect. paclure, 58 hect. fineatà, 307 hect. izlaz, 142 hect. livezi,

8o hect. viT si 83 hect. sterpe. ProprietAff maT insemnate sunt: Cindesti-d.-s., apoi sfoara Cindesti (particulare); statul are sforile : Moara-Parg, sita i Morile-SchituluT-Ciolanul. Terenul este accidentat, fiind

320 Or, 72 asinT si 210 rimatorl. In com. sunt 7 morT.

pe cimpie, parte pe dealurT si parte pe vAlcele. In apropierea

Cale de comunicatie are so-

sa sunt dealurile Dealul-cel-Ma-

seaua Buziiti-Frontiera. Budgetul e de 6165 leT anual. Sunt 2 colY, frecuentate de

re, de d'asupra comuner, Conciul, Mircea, Ghipeti, Costiuna

78 elevT i 35 eleve.

Seaca, Valea-UriteT, Valea-Trifir

Carte stiii 138 persoane. BisericT sunt 3, deservite de 2 preotT, 3 cintAretT si z paracliserT. Ca-

Ripa-luT-Sfredel ; viile: Valeai Valea-

luT-Caul; piscurile : Pdisoiul, Piscul-ChiveT i Piscul-Urliacul.

tedrala e cea din andesti-d.-j.

desti e udat in partea raslri-

La cea din

tea-1ä de riul Dimbovita si are in raionul säü helesteul numit La-MorT si lacul numit Virtopul. Comuna Cindesti se compune din treT cAnne : Cindesti-

Cindesti-d.-s., acum in mine, sunt ingropatT top' membriT insemnateT familiT a Cindestilor. CirciumT sunt 14.

Casele sunt frumoase si curate; sunt demne de amintit vechile case boerestI, construite in stilul secoluluT al XVIII-lea, ale Cindestilor, ale luT MihAit5. Fili-

pescu (Buzatul) si ale luT Ghica Cdciuld-Mare, de si schimbate din pricina reparatiilor ce li s'aìi

acut de noiI proprietarT. Din actele de proprietate, rezula cd Cindesti existail ca sat In 1580, lar numele si l'a luat dupd familia Cindestilor, care a locuit aci. Acest sat poarta azT numele de Cindesti-d.-s.

din-Vale, Aninosani i Dragod5.-

nesti, cu o populatie de 1700 locuitorT. E formaa din sapte ulite : strada ampu-Lung, strada Grivita, strada CimitiruluT, strada Rotarilor, strada Suseni, strada Valea-PopiT i strada Aninosani. LocuitoriI se ocupa cu lemnAria i rotaria. Sunt sase morT de apa I doul pive pentru tesdturile de ling. Pe te-

ritoriul eT se afil pucioasa carbunT de pamint. Sunt trel bisericT

i douà scoll, o scoall in

Cele-l'alte douà cAtune, Sdtucul, in timpul luT

andesti si a doua in cat. Drat

Barbu sin Serban-andescul, nu eraii populate. Mosia Cindestid.-j., trecind in posesiunea Hat-

vind fie-care cite un invAtAtor, sa-

format in mare parte din dea-

manuluT MihAità Filipescu, acesta

si fete, lar cea din Dragoanesti

i coline. E avut in sub-

a adus oamenT din alte sate si a populat-o, dind nastere c5tunu-

de 58 bletl si fete. In toatA com.

luT Cindesti-d.-j., cam pe la 1820.

In

Mosia Sätucul, devenind proprietatea luT Ghica aciuld-Mare, acesta a adus mal multi locuitorT de la munte, avind in

din Cindesti este fundatA In

lun

stante minerale i maT cu seamä in carbunT de pamint. Comuna e formata din cAtunele: Cindesti-d.-j., Cindesti-d.-s. Sltucul, numit si Palanca-d.-j.

Populatia sa e de 1840 locuitorT, earl traesc in 381 case. MeseriasT sunt : 4 lemnarT,

timplar, 2 rotar, 4 butnarT, 2 cdrutasì,

cizmar, 2 cojocarT, 6 fierarT, 2 brutarr si 4 vdrarT.

cap pe Mihalcea din PAnAtAil, si pe la 1823 a pus temeliile acestur sat.

I

Sunt 366 contrib., din carT 55 co-

merciantI. Stabilimente sunt 35. Vite : 264 boT, 89 vacT, 70

viter, 25 cal, 31 epe, 4 minjT,

Cinde§ti, com. rur., pl. Dimbovita-Dealul, jud. Dimbovita. Aceasta comuna este situata spre

gocanesti, amindoua mixte, a-

lariat de stat. Scoala din Ondesti este frecuentatA de 77 bAetT

sunt peste 113 bdetl si 77 fete

virsta de scoall.

Scoala

1837, lar cea din Dragodanesti

in i888. Comuna are un venit anual de 1936 lei. In andesti sunt 171 contribuabilI si in DragodAnesti 143 contribuabilT. Cin-

desti se invecineste spre E. Cu com. Voinesti, de care se desparte prin riul Dimbovita; spre V. cu Muchea-DealuluT i cät. Cindesti-din-Deal, ce tine de co-

N.-V. de Tirgoviste, pe malul

muna Botesti, de care se

drept al riuluT Dimbovita, parte

parte prin padure si deal ; spre

des-

CINDEM

C/NDWI

497

N. cu com. Gemenea, de care se desparte prin \ralea Caul Dimbovita; in fine, spre S. se invecineste cu cat. Sturzeni, proprietatea familieT N. Blaremberg,

ce tine de com. Priboiul, de care se desparte prin ValeaSeaca.

Cinde§ti, com. rur., in S. plaseT Bistrita, jud. Neamtu, asezatä

pe intinsul vailor si a coastelor de dealurile Ticlaul, Zamfira, Runcul, precum si pe podisele ce se intind in dreapta riuluT Bistrita si a hotaruluT

priesc msA foarte bine si cultureT plantelor.

Agricultura se face pe o intindere de 1069 hect 42 ariT.

Se margineste la E. cu jud. Bacag, de care se desparte prin linie conventionall, precum in parte de afluentul Bistriter,

numit Cocina; la N.-E. cu comuna Buhus, de care se desparte prin día Bistrita ; la N. eu comuna Socea, de care se desparte prin limita conventio-

de 709 suflete, satí 300 In acest sat se afla : i biserica,

Suhatul are o intindere de

deservita de 2 preotT $i 2 ecle-

142 hectare, nutrind 1499 capete de vite, dintre carT: 190 bol, 339 vacT, 417 of, 54 cal,

siarhT ; o scoalä, frecuentata. de 79 elevi; 4 morI de apa ; ¡o varariT ; 2 neräriT; 7 rotariT.

rimAtorT, 208 juncT, si 181

Numdrul vitelor se urca la

vite mari cornute. In aceastä comung se afilt: 3 bisericT, 2 In buna stare, iar a

552 capete, dintre carT: So bol,

3-a ruinata., deservite de 4 preoti si 6 eclesiarhT, plätiti- din fondurile comunale cu 45016' anual;

venitul foriciar al paminturilor

bisericesd se urca la suma de

jud. Bacati.

Are o intindere de 420 hect. (vatra satuluT), cu o populatiune

615 leT. Are o scoall cu un InvdOtor, patit de catre stat;

140 vacT, 200 0i, 22 cal, 40 de rimAtori si 70 vite marT cornute (vitei i junc1).

Cinde§ti, sat, in judetul R.-Sarat, plasa Marginea-d.-s., cannul comuna Tirgul-CuculuT san Plainesti, care e resedinta plaseT. Este asezat in partea de V.

a comuneT, pe un deal inalt,

8 morT de apl; 16 v5.rArif ; 3 nergsií; 22 rotar!; 6 circiume. Budgetul e de 4434 leT 90

numit Dealul-Cindestilor, la 2 '12 kil. spre V. de catunul de

banT la veniturT si 4370 le1 la

resedintä, Tirgu-CuculuT. Are o

cheltuelT.

intindere de ¡o hect. (numaT

cinase se face prin soseaua ce

vatra catunuluT), cu o populatiune de 350 familiT, saú 1090 suflete,

nall ; la V. cu corn. Taz15.11, de

duce din satul andesti, peste

din carT 161 contribuabili; 250

care se desparte prin culmea Dragva i extremitatea Lingu-

nul Bistrita, in soseaua mixta. Bacal-Piatra ; din sat. andesti,

stiù carte. Are o biserica deservia de i preot i t cm-

rari.

prin satul Vadurele la satul Soci ; precum i prin diferite

taret ; o scoald comunala.

Este formatg. din satele: Barcanesti, Balcesti, Cindesti, Cotreanta, Frunzeni si Tirdeni, avind o suprafata de 2284 hect., o populatie de 1988 locuitorT, set 518 familiT, din carT : 1033 barbatT, 955 femeT; 934 necasatoril, 892 casatoritT, 162 Widuvi, 52 vacluve, 49 nevolnicT; 561 copil; 59 strainT (dintre cad 39 Cu

&re».

tiü carte 42 persoane.

Dintre locuitoriT improprietaritT in 1864, sunt asta-zT : 22 eari stapinesc îniT locurile lor ; 18 ca urmasT ; un loe este pärasit si

se stapineste de 'catre

co-

muna; 94 de insT sunt carT, de si insuratT i cultivatorr de pamint,

n'ati niel o Eroprietate. Terenurile acester comune sunt bogate in calcare, din care

se extrage un var foarte bun :

Comunicatiunea cu satele ve-

drumurT naturale, ce leaga diversele localitatT limitrofe.

Cinde§ti, deal, 'hl jud. R.-Sara,t, plasa Marginea-d.-s., in partea

de V. a comund Plainesti. Cinde§ti.Veg Perieni, sat, com. Cfrniceni, pl. Turia, jud. Iasi.

ande§ti, infärcdtoare, în raionul

Cinde§ti, sat, face parte din co-

comunei Berevoesti-UngurenT, plaiul Nucsoara, judetul Muscel.

muna Albesti, plaiul Dimbovita,

Aci se aflä un izvor de apa

jud. Muscel. Are o populatie

minerala.

de zoo locuitorT, cad se ocupa maI mult cu pietraria, dogaria si scinduraria. CInde§ti, sat, in judetul Neamtu, com. andesti, plasa Bistrita, asezat Miga dealul Ticlaul, la

ande§ti, tnofie, cu pArtf

i riizd-

seascl, in com. Qndesti, pl. Bistrita, judetul Neamtu. Este fol.-

din trupurile MotocaniGrozesti, cu cdtunele Frunzeni mata.

Barcanesti, in care ati avut

3 0;2 kil. departare de orasul

partl si Postelnicul Grigorie, spa-

Piatra, intre satul Vadurele (comuna Socea), Frunzeni i Barcanesti (din comuna Cinde:Al), pe piriul Dragva.

Crupenski, A ga Alecu, cäininarul Iordache Urechesti, din tre razesì urma.sil luI Vasile Velicu, care

taral Iordache, comisul Alecu

e8 Uf'Sjjinrole 01,CIIP orle Louvrisito. Pul n

CINDEgl-DE-jOs

CiNEPET (VALEA-)

493

Clnelui (Balta-), baltd, a Bistri-

la 1841 vinde de veci 124 prdjiu/ de acolo; lui Costache Vasi-

parat sub Mihaia Racovita, la 1741, de Elenca andeasca si la

lia; urmasir lui Trifan Savin, care

anul 1829 de Luxandra am-

la 1847 vinde 2 pasi din partea

pineanu, sotia vornicului Ioan

Zapaseasca, incepatoria din dea-

Cimpineanu,

lul Ticlaul pana in zarca Taz-

dintre CindestI, Barbu 5erban

Crnelui (Dealul-), munte, in co-, muna Brosteni, jud. Suceava

la'uluT, caminaresei Sultana U-

Cindescu. Pe frontispicia se afla urmatoarea inscriptie :

CineluI (Piriul-), mic afiuent

rechie. Aceastà mosie se afla asezata Bulcesti, Bope tinga desti-BuhusoaiT, Betesi, Cotreani

Blagesti. Are sat.

ande§ti-de-Jos, morie, in com. andesti, judetul Buzar'. Are 760 hect., din care 500 padure, restul araturi, izlaz, vii s't livezT.

Actele de proprietate ale mosiei aflate in posesiunea familieT Manea Stoea, sunt foarte importante pentru studiul familieT Ondestilor.

Cinde§ti - de -Jos, (Filipe§ti), cdtun, al com. Cindesti, judetul Buzaa, cu 44o locuitorT si 94 case. Are o frumoasa biserica, zidita de Mihail Filipescu Hatmanul, la 1825 si restaurata in anul 1884.

Cinde§ti-de -Jos, (Picleanca), M0fie, in com. Cindesti, judetul Buzar". Are 50 hect. padure, flneatä i araturT.

andeiti (Morile-de-la-), mica proprietate a statuluT, in com. Cindesti, pendinte de schitul

i

fata ultimuluT

aMeremetisitu-s'ail aceastit sf. biserici cu

Intre figurile ctitoricesti, care se mal pot distinge sunt Barbu Cindescu, cu sosia sa Stanca i fiii erban i Smaranda ; Barbu Paharnicul cu sotia (nedescifrabil) si fiicele Luxandra i Smaranda; Jupin Barbu Cindescu, cu sosia sa Maria fiul Constantin; la ultima re-

parte si d-lui Vasile Anastasiu; si d-nei Marioara Folcea, care, la anul 1850, vinde 15 stinjenT de acolo, d-sale SmarandeT Gheor-

ghia, cite 6 galbenT stinjenul; sunt si alti mal multi razesT

3 nevolnici, 3 vadane, I capather, I slujbas-volnic ; pe linga

pe dinsele ce! ce vin in biserica, inscripçllle aproape

sters. andestif sunt fondatoriT manastirei Berca i figureaza

mosiile Letea, Osebiti, Folcii altele, cu un numar de 28 loc.»

Clnepäria, loc res, situat intre calea ferata Tecucia-Birlad si soseaua judeteana, com. Tig5.nesti, plasa Nicoresti, judetul Tecucia.

intre ctitorii manastireT Bradul.

Cinepei (Dealul-), deal, in co. Cinde§ti-de-Sus, morie, in com. Cindesti, jud. Buzda. Are 830 hect., din care 520 hect. padure, restul araturT, fineata, vii pi livezi.

muna Babiceni, pl. jud. Botosaui.

tefanepti.,

CinepeI (Lacul-), lac,in comuna Paltineni, jud. Buzaa, In apropiere de muntele Monteorul; serva ca hotar despre comuna Chiojdul-din-Bisca.

Cinepei (Valea-), vale, se Cinde§ti-Moara-Päräsitä, micd proprietate a statului, in comuna Cindesti, pendinte de manastirea Bradul, judetul Buzla. Are 9 ariT arabile.

muna andesti, catunul andestide familia Cindestilor si s'a re-

razaseasca, in care mosia are

partasi In ea. Are sat, cu i vatav,

Dlmbovita, pl. Dimbovita, cat. comunei Botesti.

d.-s., jud. Buzar'. S'a zidit la 1665

Bacaa, pl. Bistrita-d.-j., comuna Letea, despre care Th. Codrescu zice «mosie cu partl

ctitori i Ienache Vacarescu, avind In fatä. doi copiT: erban i Luxandra. In interiorul bisericer sunt Ingropati membrii familieT Cindescu, dar pietrele funerarir fiind fragile si calcind

Cindesti -de - Sus, (Slobozia-

ande§ti-de-Sus, bisericd,in co-

Cineni, sati Letea, morie,

paratie s'a mal adaugat filtre

Clnde§ti-din-Deal, sat, judetul

cu I too locuitorT, carT locuesc In 216 case.

al BistriteT, jud. Suceava.

cheltueala d-nei Luxandra ampi-

neanu. Leat 1829, Iulie 30. Fiind epistat d-lui Biv Polcovnic Vasilache Negri.

Ciolanul, jud. Buzau ; are 32 hect. arabile.

GhicM), cdtun de resedinta al comunei Cindesti, jud. Buzaa,

teT, drept muntele cu acest nume

jud. Suceava.

in-

tinde filtre dealurile Cinepei si Murguta, In com. Badiceni, pl. tefanesti, jud. Botosani.

CinepeI (Valea-), vale, in jud. Ialomita, pl. lalomita-Balta. Este

Cindra, movill, pl. Balta, com. Goicea-Mica, jud. Dolj.

situata linga satul Slobozia si are directia de la V. spre E.

CilsTEPET (VALEA.)

CfnepeI (Valea-), vale, ocupa partea de N.-E. a com une Gropnita, pl. Copoul, jud. Ia,s1. S'a numit ast-fel dela productiunea

cinepeT ce se face pe aceastä intinsa vale.

Cfnipistea, deal cultivabil, in comuna Stolniceni, jud. Suceava.

499

carT se ocupa cu pintarla agricultura.

cinepa.

Cfnipistele, movild, in comuna Merei, cat. Odäile, jud. Buzati, situata. pe drumul MireT.

Cfrbesti, cdtun, al comuneT arbesti, pl. Ocolul, jud. Gorj. Are o suprafata de 216 hect.,

mofie, in com. Roznovul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situata futre mosiile Roznovul, Mastacaul i Calul. Apartine caseT raposatulul hatman Alecu Rosetti Roznovanul. Se mal numeste i Chintiniciul.

Cfnipistea, loc izolat, com. Dom-

nesti, plaiul Nucsoara, judetul Muscel, unde femeile cultiva

CIRCEA

Clpltanul, ftddure, situatA in comuna Mera, pl. Girlele, judetul Putna, in intindere de 314 hect., proprietatea mostenitorilor Sm. Iacovache.

Clrbesti, com. rur., din pl. Ocolul, jud. Gorj, situata in partea

din carT 40 hect. padure, 45 hect. izlaz, 22 hect. finete si 109 hect. arabile. Populatia e de too familif, sati

250 suflete, din carl 90 contribuabilf. LocuitoriT poseda: 17

plugurr, 46 care cu bol, 2 carute cu cal; 116 vite mal-Y cornute, 6 cal*, too oT i capre 59 porcT.

Are i coala, frecuentata de 30 elevI; i biserica de lemn, fondata de locuitorT in 1790 si deservita de i preot si 2 chitaretT.

stingl a Jiulur, pe un deal, ramificatie din Dealul-Suliter, aproape de soseaua nationala FiliasiPietrosani. E compusa din 3 catune: Cirbesti, Dimbova si Tilvesti. Are o suprafata de 706 hect.,

Cfrcea, sat, pl. Ocolul, comuna

154 bordee. Dintre case, 118 sunt de zid, 3 din birne, 3 din paiante si 13 din nuele. Din

com. Branistea, pl. Siretul, jud.

din carT too hect. padure, 150 hect. izlaz, 100 hect. finete 356 hect. arabile. Populatia este de 308 fami/iT, salí 667 sufl., din carI To

Covurluiti.

familiT Tigani. Sunt 280 contrib.

este o set:mil mixta, ce functioneazä din anul 1840. Este intretinuta de stat i comuna si are un singur Invatator. In a-

Cintarelor (DealuI-), colini, in cotn. Vintild-Vocla, ca.t. Strbesti,

jucl. Buzau. E acoperitá de padurea statuluT Vinti1A-VocIA.

Cintarul, numire, data uneT parti din peidurea jud. Buzau.

Cintarului (Piscul-), deal, irt partea esticl a vaeI Lozova,

LocuitoriT posea: 37 pluCIntAcesti, phliaf, pe teritoriul comuna Paltinul, pl. Vrancea, jud. Putna; se varsa in stinga

gurl, 106 care cu bol, 3 cdrute cu cal ; 496 vite marT cornute, 24 cal; 187 oT i capre i 259

Preajba, jud. Dolj, cu resedinta PrimarieT. Are 1274 suflete, 66

barbatI si 613 femeT. In anul 1864 s'el impamintenit 75 locuitorl cu loc de casa i grgding. Locuesc in 137 case si

cele 154 bordee, 42 sunt de zid i restul de leran. In sat

porcT.

nul scolar 1892-93 att frecuentat scoala regulat 27 baetT. Cu

Venitul comuneT e de 1554 leT, banT 30, iar cheltuelile de

virsta de scoala. sunt 232 copiT: 115 baetl si t7 fete.

1553 leT, banr 8r.

carte 160 locuitorr (156 barbatT

sdtifor, in comuna Roznovul, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu, asezat pe podisul din dreapta Bistrita, in

Comunicatia, in aceastä comuna, se face pe de o parte pe soseaua nationala, iar pe de alta pe soselele comunale care o leaga Cu catunele sale Dirn-

si 4 femeT). In sat este o biserica. de zid, cu iu-amul Sf. Nicolae, fundatä de mosnenil Dumitrache Chintescu si preotul erban Chintescu.

coprinsul mosieT Cu a sa numire, la 15 kil. departare de

boya i Tilvesti. Are i coalä, frecuentata de

prin reparatia flcuta in 1874

orasul Piatra.

de curind facute, si o popu-

30 de elevI, din 34 inscrist Are i bisericg de lemn, fondatg de locuitorr in anul 1790 deservitg de I preot si 2

!apune de vr'o 30 locuitorT,

cintaretf.

Zabalef.

Cintaretul, tintina', pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, jud. Dolj.

Acest satisor, de abia hi formatiune, are numaT cite-va case

Data fondareT nu se stie, cacT

de preotul roan Zamfirescu, cu totr enoriasif satuluT, vechia inscriptiune s'a sters. BatriniT tusa

spun ca este fondata de maT bine de 150 de anT. In 1874

500

CIRCEA

R.-Sarat, catunul comunei Budesti. Si-a luat numele de la Pi-

CiRC1NOVUL

s'a pus in tinda bisericer o alta inscriptiune, in care se spune, ca s'a reparat, zugravit i infrumusetat prin ingrijirea i chel-

V., la 500 m. de catunul de

Susita, care vine din Carpati

tuiala preotuluT Ioan Zamfirescu

resedintd. Are I0 hect. intin-

si a intreguld sat. Are r preot

dere.

si merge spre E. de se vana In Jia. Este legata de soseaua

rtul-CirceI, pe care e asezat, spre

si 2 cintdretT.

Satul Circea este udat de pi-

arceiul, piria, in plasa Orasul,

riul Circea si se desparte de

jud. R.-Sarat. Izvoreste din Dealul - Cornitelor, udä. com. Bu-

satul Preajba, prin Valea-Vär-

zarillor. h sat sunt 15 industriasi si arrume: 5 rotarI, 6 dulgherI, i dogar si 3 fierarT. ciuml sunt 7.

Mare, Valea-VirzobuluT si Valea-

Comuna este udata de apa

vecinala Strehaia prin soseaua Strehaia-Ohaba, ce a strabate prin mijloc.

desti la S., trece prin catunele Circei si Budesti si se varsä in piriul Oreavul, de a stinga

Circeni, mahala, in com. rur. Vagiulesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Circeni, com. rur., in jud. Me-

Circeni, deal, in com. rur. Munti-

jude-

hedinti, plasa Motrul-d.-j.-Dum-

tul Dolj, plasa Ocolul, comuna Pteajba, pe linia Slatina-Craio-

brava, la a distanta de 59 kil.

din-Dos, plasa Motrul-d.-j.k jud. Mehedinti.

CIrcea, stafie de

de orasul Turnul-Severin, si de

va, pusa in circulatie la 5 Ia-

14 kil. de Strehaia, resedinta

CIrceni, pIrlu, in com. rur. Vä-

nuarie, 1875. Se aflá intre statiile Pielesti (6.7 kil.) i Craiova (8.3 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI MäriI de 185m.,o4. Ve-

plaseI. Este formata dintr'un sin-

giulesti, pl. Vailor, jud. Mehe-

gur sat. Se margineste la E. cu

dinti.

nitul acesteI statiT pe anul 1896

com. rur. Grozesti ; la S. cu proprietatea statuluI Strehaia ; la V. Cu com. Munti-din-Dos ; i la

a fost de 22558 leI, 37 banT.

N. cu com. Borasti, din judetul

Gorj. Are o populatie de 500

Sfenea cu Valea-Calugarului, la

CIrcea, deal, plasa Ocolul, com. Balta-V erde, judetul Dolj, din care ese pirlul Circea.

locuitorI, din carl 95 contribuabilI, carI traesc in 116 case. Lo-

punctul numit acatoarea-Vite-

resti, padurea Valea-Larga, jud.

cuitoriI posea : 20 plugurT, 30 care cu bol, 5 carute Cu Sunt 36 stupr. In com, este o biserica, de-

Buzan. In mijlocul sal' este un izvor, Puturosul, cu ape minerale.

retT ;

arcea, palana; in com. Vipe-

servia de I preot si 2 cillator

arcea, piria, pl. Ocolul, com. Balta-Verde, j id. Dolj, ce izvo-

reste din dealul Circea, merge spre S.-V., se impreund cu piriul Facaile, apoT o ia spre S.

si se varsá in

lacul Bizdina,

care da in riul Jiul.

arcea, res, pl. Ocolul, comuna Preajba, jud. Dolj, pe care este situata com. Preajba.

arcea, vale, pl. Ocolul, comuna Preajba, jud. Dolj, prin care curge plriul Circea.

Circeiul, sat, in pl. Orasul, jud.

o scoald, cu un invdtdi

frecuentata de 23 elevI;

o csirciuma.

Budgetul comund este la veniturI de 510 lei si la cheltuelT de 483 lei. Vite sunt : 200 vite mari cornute, 16 cal, 210 01 $i 116 matorT.

Comuna Circeni este situata pe vale. Inainte de Regulamentul Organic era situata pe dealul Plescota. Dealurile mai principale din aceastä comund sunt: Dealul-Bordscului, Dealul-SurleT, Dealul-MormintuluT, Dealul-PlescoteI, Dealul-Mentilor si DealulCeardnganilor. VAT principale sunt : Valea- Pdtulelor, Valea-

jud. Dolj,

pl. Ocolul, com. Preajba, ce se formeazd din impreunarra %del

lor-d e-la-Fin tin eata.

CIrcinovul,ftlasa desfiintatd, din judetul Muscel, care coprindea, pe la inceputul sec. al XVIII-lea,

toate comunele de la Citpinov pana la Glimbocata (azi plasa Podgoria), unde se termina judetul Muscel.

CIrcinovul, sat, face parte din com. Topoloveni, pl. Podgoria, jud. Muscel. In vechime era sta-

tie de posta. Dupa cum arati Const. Aiicescu, in a sa distoria Revolutiunei din 18211, aci Tudor Vladimirescu, in dru-

mul san spre Pitesti, spinzura mal multT panduri pentru furtisagurT.

Carol al XII lea, Regele SuedieI, in drumul sala spre Pitesti,

la anul 1712, a trecut prin Circinov.

In zilelc de 9 si 25 Martie

CIRCINtIVUL

501

In Dumineca Floriilor, se fac aci,

pe Ruga tirgul duminical, boare de vite pentru inlesnirea

o-

cumpardtorilor. La 1831, ivindu-se in tara boale vinzatorilor

i

CIRJA-DE-SUS

E situata in dreapta piriuluT Ozana, drept la gura pirtulur Do-

cea, in departare de r kil. spre

mesnic, intre kil. 15-16 ale

fel dupa o dirciuma ce a fost

drumulur ce duce spre satul

Circiumei (PIrlul-), phig, Cfrciuma-luI-Sbranca, locuintei

arcinovul, deal, In centrul -co-

i :solead, in com. Vinatori-Dutnbrava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,

muna Birzesti,, plasa Argeselul,

jud. Neamtu. Este situata la '/2

jud. Muscel, pe malu/ stIng al pirtulur cu acelasT nume.

Mocanulur.

Cireinovul, vale, com. Voroveni, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Cireiorani, chnpie, in com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Circiul, figrig, in jud. Mehedinti, pl. Vaile, com. rur. Vagiulesti.

Oituzulur.

Cfril-Mist-Ceair, vale, in jud.

Piatra la Roznov (soseaua na-

Constanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul com. rur. Garvanul pe al catunulur sad Cuiu-Giuc. Se desface din poalele de S.-V. ale dealulur Sirt-Iol-Bair, nu departe de Garvanul-Mic, al carur

Circinovul, gÊrld, izvoreste de

Arges, la locul numit Moara-

In

jud. Bacati, pl. Trotusul, coin. Hirja, care se scurge d'a dreapta

kil. distanta pe drumul de Ia tionala).

pe teritoriul com. Vulturesti, judetul Muscel, (din dealul Teisul), din apropiere de com. Botesti, jud. Dimbovita ; ucla comunele Dobresti, Beleti, Priboeni, TigArieti i Topoloveni se varsd in riul Argesul, in dreptul com. Cateasca-Popesti, jud.

ad i din vechime.

Pipirigul.

epidemice, la Circinov s'a stabilit carantina.

S.-E, de vatra satuluT, numit ast-

Circiuma-ScriitoruluI-din-R1jnov, han, jud. Prahova, ce se vede si azT in l'ata soseleT natio-

nale si a caer Azuga, construit la anul 1818, de Al. Filipescu, cunoscut in localitate sub numele de Caciula-Mare, pe atuncr proprietarul luncilor Dintre-Prahoya. Pe peretir hanulur eran zugra-

teritoriti

Il

desparte de acel

al catunulur Veli-Chioi. Se indreapta spre N., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V., formind un arc de cerc brazdind partea de S. a plaser si cea de E. a comuner. Dupa

apus de comuna Tia-Mare, jud.

un drum de 3 kil , se deschide In valea Saila, numita i Nersus-Ceair. Malurile sale Fitin inalte. E taiata de un drum comunal ce duce de la Gärvanul la Lipnita.

Romanati. Face parte dintr'un lung sir care se intinde in partea de S. a Romanatulul.

Cirja, deal, pe care se afii. zatá parte din com. Beuca, pl.

vitT un cerb si o caprioara, a purtat multa vreme numele de mar sus.

Circiuma-StanciI, movilá, spre

face parte

Teleorman, judetul Teleorman. Acest deal isT are inceputul la

Cireiuma-Boereasci, localitate,

din com. rur. Leurdeni, pl. Pod-

gura vaer Burdea, mn pInctul

In cat. Valea-Tirser, com. Breaza-d.-s., plaiul Prahova, jud. Prahoya, unde Valea-Tirser, ce-s1 ja nastere din muntele Rafacea, se varsa in riul Prahova.

goria, jud. Muscel. Cade la V. comuna, pe malul sting al rlulur Arges. Are o populatie de 165 locuitorT (77 bärbatr si 88

und e aceasta formeaza niste scur-

Circiumiresti, sat,

Circiuma-cu-Tufanul, In com. rur. Prisaceatm, pasa Cimpul, jud. Mehedinti.

l'eme°, din carr 35 cap! de fam. In partea de N. a catunulur este

o moara cu abur!; o padure si vil. Prin centru trec calea ferata i oseaua nationala Bucu-

sorT de apd, din care este format helesteul din acea comuna, numit Lacul-Boeresc.

Cirja-de-Jos, sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Cirja, la mar-

ginea de E. a jud., pe malul Prutulur.

resti-Pitesti.

Circiuma-de-Piaträ. V. LaicaiRunceasa, jud. Muscel.

Clreiumei (Dealul-), deal,

in

jud. Suceava, satul Topilele.

Clreiuma-Domesnick loc izolat, In com. Vinatori-Neamtul, plasa de Sus-Mijlocul, jucl. Neamtu.

Circiumei (Dealul-), deal, com. Titireciul, pl. Ocolul, jud. Vil-

Cirja-de-Sus, sat, In jud. Tutova, pl. Tirgul, la marginea de E. a judetulur, pe malul PrutuluT. Are

o populatie de 759 locuitori, carr locuesc in 169 case. titi carte 24 persoane. Formeaza. o

502

CiRJALIA

CIRJELAR

comuna. (com. Cirja) cu cAtu-

arjaoani, sat, in pl. Tutova, ju-

care for-

detll Tutova, spre N.-V. de Birlad si in apropiere de dinsul. Are 274 loc., din carr 47 stia

Relieful solulur apartine regiunii

se afla o multime de baltT, for-

carte; locuesc in 67 case. Formeaza o comuna', comuna Cirjaoani cu catunele : Hreasca si Fundatura. In Intreaga comuna sunt 542 loc., din carT 55 stia carte; 70 contrib. ; 133 case.

mate din revarsasile PrutuluT

Are 26 hect. vil. Sunt 5

si din care Se scoate mult peste

merciantl, din carT 2 circiumarT.

Bair, Sacar-Bair (399 m.) la E., acoperite cu padurI; CiubuclucBair, Carapcea (310 m.), tot la E., acoperite Cu tufarisurl si livezi ; Amzalii (380 m.), Cerna (310 m.) la N., acoperite cu padurl si tufarisurT; Asanlar la V., pietros; Dijcadael-Bair (308 m.),

si stuh. O mare parte din loc. se ocupa cu pescuitul. Comerciul se face de 20 persoane.

Teritoriul este maT mult deluros. Se afla o scoall primara de baetT si o biserica.

Are o scoala primara de 105.0 si o biserica. Aci, pe malul Pru

Venitul comunei este de 4465

nele : Cirja-d.-j.

(Cu

meazá aproape un sat), Birsana si Hraniceni. In toata comuna sunt 1383 locuitori, din carI 253 con trib uabill ; 317 case. S tia carte 66 persoane. Are 56 hect.

vie. Se cultiva vIermI de matase. Pe teritoriul acester com.

co-

Id, 25 batir.

tuluT, sunt pichete pentru paza fruntarillor. Veniturile comunel se urca la suma de 6058 leI, 35 ball'. anual.

Clrjalia. V. Licura, jud. lincea.

CIrjan (lapa-lul-), lac, In com. Viperesti, jud. Buzati.

CIrjäul, deal, in partea de E. a satuluT si com. Tirzi, pl. Crasna, jud. Falda. Se intinde, pe o

suprafata de 79 hect., In directiune Cu dealul Stana.

Cirjäul, lac, in jud. Ialomita, pl.

eirjan, linga movila cu acelasT nume.

de hotarul com. Slobozia.

Bailesti, com. Catanele, ce izvoreste pe teritoriul acestel co-

la V., avind ca afluentr, pe dreapta : Cirjelar, unita cu va-

lea Homular si Valea-CapreI; valea Saila-Dere, la N. avind ca afluentl : Domus-Culac, pe stInga si valea Ac-Punar-Dere pe dreapta; valea Saila-Dere,

murlar; Homurlar, la 31/2 kil. spre

N.-E., tot pe valea Homurlas; Iaila, la io kil. spre N. de piriul Iaila ; si Ac-Punar, la 12

Cirjei, sat, In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de com. rtir.

CIrjef (PIrlul-), piriti, jud. Suceava, izvoreste de dup5. BitcaTeiusulul si se varsa in Bistrita (2400 M.).

CIrjelar, com. rur., asezatá

kil. spre N., pe valea plriuluT Ac-Punar-Dere.

Intinderea comuneT este de

in

mune si care se varsa direct in Dunare. Formeaza putin li-

partea vestica a judetuluT Tulcea

mita de V. a comuneI Catanele, catre com. Negoiul.

pe pirlul arjelar, afluent al riuluT Picineaga.

Cirjari, sat, face parte din com.

Se margineste la N. cu com. Cerna; la V. cu com. CuiumPunar ; la E. cu com. Atmagea

rur. Vilcanesti, plaiul Värbilaul, j ud. Prahova.

m.) pi-in interiorul comunel, acoperite cu finete si tuflisisurl. Apele carr uda comuna sunt: valea Ai:Orman sati Picineaga,

pe piriul Cirjelar; Hasanlar, la 2 kil. spre N.-V., pe valea Ho-

CIrjanul, munte, la N. de ora-

Clrjanul, girld, jud. Dolj, plasa

m.), Borun-Bair, Hagi-Tepe (327

Cirjäul, pirtil, izvoreste din dealul Cirjaul, com. Tirzi, plasa Crasna, jud. Falciti. Unindu-se cu piriul Stana, in satul Tirzi, ja numirea de Tirzi.

Hinova.

sul Cimpulung, jud. Muscel. La poalele luI trece riul Bughea.

Chiuci u c-Cairac, Orta-Cairac (285

afluentul piriuluT Cerna. Catunele carT formeaza com. sunt : Cirjelar, resedinta, la S.,

arjanul, movild, jud. Braila, la S. movileT Obeala-Mica, aproape

dealurilor. Cele mal insemnate deal u r'f su nt : Tastic-Bair, Cale-

Ialomita-Balta, insula Balta, comuna Dudesti.

Clrjanul, &id, jud. Braila, la 6112 kil. spre N. satuluI SloboziaCiresul , infiintata de familia

Orumbei, din jud. Constanta.

si In cea de S. a plaser Macin,

si Orta Chioi ; iar la S. cu com.

12200 hect., din carT 380 hect. ocupate de vetrele celor 5 sate, 3500 hect. apartinind locuitorilor

si 862o hect. apartinind statuld. Populatiunea este amestecata; elementul predominant sunt RomlniI, venitT aci din Tara Romineasca inca din timpul secolului trecut..Sunt 275 familiI, cu 1146 suflete, din carI 275 bar 1)0', 247 femeT, 624 copiT; sunt 748 RorninT, 112 BulgarT, 199

TurcI, 66 T'atad, 7 Rusi si II Evrer. In com. sunt 293 plugarl, avind

CIRJELAR

218 plugurr si 4820 capete de vite. Sunt 6 comerciantr. Veniturile sunt de 6200 leY 51 cheltuelile de 6598 ler. ContribuabilT sunt 250.

Bisericr sunt doul: una in Cirjelar, Cu hrarnul AdormireaMaicir-Domnulur ; a doua in Ac-

Punar, cu hramul Adormirea ; fie-care are 1 o hect. si sunt deservite de un preot si un cmtare. coll" sunt dona.: una in cat. arjelar si a doua in cat. AcPunar. Ari 3 invatatorr si sunt frecuentate de 115 elevr.

arjelar, sat, in jud. Tulcea, p/. Macin, catunul de resedinta al

comuna arjelar. E asezat in partea de S. a plaser si a comuner, pe ambele malurr ale piriulur Cirjelar. Intinderea sa este de 67 hect. Populatiunea este de 102 familir, Cu 450 suflete. Patnintul e acoperit cu paduri sí livezr. Printeinsul trece drumul comunal Coinen-PunarAtmagea.

Cirjelar, pira Este unul din izvoarele riulur Ai-Orman, si cel mar insemnat. Izvoreste diu dealul Canat-Calfa, de la poalele lur nord-estice, din jud. Constanta.

Se indreapta mar intilii spre E. Intra in judetul Tulcea, curgind

spre V., tuteo directie generan. de la S.-E. spre N. -V.; primeste pe dreapta piriul Valea-Caprel, curge numar prin pa-

durr, pana la confluenta lur cu piriul Canat-Calfa, de unde incepe sa poarte numele de AiOrman. Brazdeaza partea sudica a plaser Macin, jud. Tul-

cea si a comuna rurale Cirjelar, despartind-o pe o mica intindere de comuna Coiuru - Pu-

Cirjelar, pilla, in jud. Tulcea,

padurr, si o populatie de 202

plasa Macin, pe teritoriul co-

familir, sad 1024 locuitori.

mune! rurale Cirjelar. Izvoreste din poalele nord-estice ale dealulur Taslic - Bair; le uda pe o

servia de I preot, 2 cintaretl

In sat se afla o biserica, de-

lele orientale ale luT Borun-Bair,

si 3 eclesiarcr ; o scoala, infiintata in 1865 si frecuentata de 62 elevr. Numdrul vitelor este de 657 capete, din carr: 333 vite marr cornute, 34 car, 510 oi si 8o

si, dupa un curs de 7 kii. dupa

rimatorr.

ce a brazdat partea sudica a piase si centran a comuner,

In partea de S.-E. a satulur, este o tintina (acum ruinatä), din care izvoreste apa ce da in iazul numit la-Gradina, si care tintina poarta numirea de Fintina-Doamner, despre care legenda zice ca ar fi facuta de

mare tntindere ; se indreapta. spre

V., avind o directiune generan

de la S.- E. spre N. - V.; trece prin com. arjelar, pe la poa-

se varsä in piriul Homurlar, pe stinga lur, chiar in interiorul satulur Hasanlar. Malurile lur sunt ripoase si inalte. I'e valea lur merg drumurile vecinale eirjelar Hasanlar si Cirjelar-Homurlar.

Ctrjelarul-Mic, pirif i, judetele Constanta si Tulcea, cu malurile inalte, pietroase si acoperite cu padurr din partea nor-

o Doamna a lur stefan -Vod5.cel-Mare. Mosia Cirjoaia,

a

familia

Aslan, a fost cumpärata de doamna Ruxanda Panait Bals si

data zestre fiicer sale, doamna Vlaidoianu.

dica a plaser Hirsova si cea nord-vestica a comuner Topologul. Izvoreste in dealul Ghiol-

Cirjoaia, baltä, com. Calinesti, pl. Siretul, jud. Botosani.

gic-Bair, se indreapta spre N.E., intrà in jud. Tulcea, si se

Cid oaia, deal, pe teritoriul sa-

uneste cu Valea-Caprer spre a forma impreuna piriul Ai - Orman salí Picineaga. Este taiat

tulur Ivancauti, com. Pdltinisul, pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.

de un drum comunal ce vine Cirjoala, deal, in com. Baiceni, pl. Bahluiul, jud. Iasi. Este ade la Canat - Calfa (Tulcea) la Topologul.

Cirjeneasca, mofie, a mosnenilor in davalmasie, in jud. Buzati, com. Vispesti. (V. Baduleasca).

coperit Cu padure.

Cirjoaia, pilla, jud. Iasi. Izvoreste de sub dealul Cirjoaia, curge de la N. spre E. si se varsd in dreapta riulur Bahluiul,

la satul Hodora, com. CotnaCid enilor (Pirtul-),piria, afluent al piriulur Borcea, judetul Suceava.

Cirjoaia, sat, in jud. Iasi, com. r-a luat numele de la piriul Cirjoaia, ce Baiceni, pl. Bahluiul.

E Wat de drumul comunal Ca-

curge prin mijlocul la Are o suprafata cam de 2800 hect.,

nat-Calfa-Cirjelar.

din carr 400 sunt acoperite Cu

nar. Lungimea sa e de 6 kil.

CiRJOAIA

603

ri, pl. Bahluiul, dupa ce pri-

tne§te in stinga piriul ValeaRaculur. Pe cursul Id sunt patru morr de apl. Peste acest piriti, in partea de S.-E., Putin mar in jos de salad Cirjoaia, se afla un pod mare de piatra boltit, despre care se zice, d. ar fi fost facut din timpul lur tefan-cel-Mare.

CIRLAN (OGRADA-LUI-)

Orlan (Ograda-luï-), fes,

in jud. Buzar', com. Beceni, cat.

Enculesti, acoperit de fineatd si livezi.

Orlan (Plalul-lui-), colinel, in jud. Buzar', com. atina, cat. Saticul, formata din pietris acoperita de higiii.

si

comlner Bereasa, pl. Mijlocul,

Manastirea-Casinul.

Cirlanul, deal, jud. Bacatí, plasa Trotusul, com. Caiutul, de pe teritoriul catunului Pralea.

Cirlanul, deal, in partea de E. a com. Moreni, plasa Filipesti, jud. Prahova. MaT toate dealu-

rile com. Morera sunt acoperite cu vii. Cirlanul, munte, in com. Bogclänesti, jud. SIceava, acoperit de

padure de fag si brad.

matuiuluT, jud. Teleorman, pe

Cirlestilor, pe o tntindere de 143 hect. Are o populatiune

partea stinga a VleT-Calma.tuiului. Limitele ei sunt : la S.-E, com. Caravaneti ; la V. co-

de 12 familii, sati 57 suflete ; o biserica. Vite :

20 vite marl cornute,

5 caT, 12 oT si 7 rimatorT.

3 care cu boT, I plug si 2 ca.rute cu cal; 12 stupT cu albine.

rliasul Cucuietul.

doud partT, carT nu se deosebesc

de ett printr'o mica distanta ca de 50 m. Partea despre N.-V., spre comuna Voda-Carol, puna

com. r Ir. Foresti.

arlesti, deal, in com. rur. JeguMehedinti.

poarta aceasta numire, se gaseste situata pe mosia statuluT

arle§ti, vale, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s. ; tine de com. rur. Jegujani.

arle§tilor (Dealul-), deal, in partea de E. a comunei Bearlig (Muchea-lui-), colinii, in jud. Buzati, com. Beceni, cal. Enculesti. E acoperita cu izlaz, Face hotar despre com. Beciul.

Cirlanulul (Poiana-), colina', in jud. Buzad, comuna R isiavatul, catunul Paliciul, inconjuratá de padure.

Cirlanilor (Tirla-), pädure, in jud. Buiati, com. atina, -nu_ mita. si Fata-PaisuluT; face parte din padurea Balosinul-Mic.

Cirle§ti, sat, in partea de N. a

Dorobantul.

Suprafata comunel si a mosieT de pe (Ilusa este aproape de 1800 hect. Mosia este proprietatea mostenitorilor decedatulur G. Badescu. Locuitoril improprietariti sunt in numar de 2o3, pe 370 hect. ViT sunt plan.

tate pe 38 hect. Populatiunea comuna' este de 1326 suflete, din carl 303 cara de familie; 247 contribuabili. Vite : sunt 4311 capete, din carl : 272 caT, 864 vite marT cor-

com. Carpinistea, jud. Buzati, situata pe movila Valea-Vacii.

jud. Buzaii, com. Vintila-Voda, si

Slobozia.

Jumatate din vatra satuluT, care

Cirlig (Podul-lui-), muchie, in

fineata..

inainte numirea de

jani, plasa Motrul-d.-s., judetul

I se zice si Curmatura-luT-Cirlig.

Cirlanulul (Piscul-), munte, in

dia toate partile de dealurT. Satul Cirligati este despartit in

dinti, pl. Motrul- d.-s. ; tine de

Cirlanului (Dealul-), deal,fingl satul Mihaesti, Picl. Suceava.

munele Voda-Carol si Don?. bantul; la S. ptriul Calmatuiul; iar la N. dealul numit Ciocirlia. MaT toata com. este a5ezatä in vale s't e inconjurata

Cirleqti, mahala, in jud. Mehe-

reasa, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti.

Cirlanul, loc cu izvoare, judetul Bacati, pl. Tazaul-d.-s., com. Solontul, de unde izvoreste pi-

Cirligati, com. rur., in pl. CZ

jud. Vasluiti. E situat pe Dealul-

Locuitorii poseda: I plug si

Cirlani, munte, jud. Bacati, pl. Trotusul, de pe teritoriul com.

catunul Sirbesti. Are izlaz

CIRLIGAlT

604

Cirligata,piriiaf, pl. Bistrita-d.-j., judetul Bacan, se scurge in piriul Trebisul, despartind sa'-ul Secatura, din com. Fintinelele, de com. Osebiti-Margineni. Se varsa in Oriol Trebisul.

Ctrligata, piriiaf, pe teritoriul comuneT Soveja, jud. Putna. Izvoreste din muntele FundulDoschileT si se varsa in S inita.

nute, 2798 vite luid cornute

si 368 para Budgetul comuna este de 5551 lei si 4 bani la veniturl si de 4462 lei si 70 banT la cheltueli.

Are o scoald, care e frecuentatA de 36 elevi si este dotata cu 8'12 hect. pamint, dia moa statului Dorobantul. Bisericr are claua, deservite de 1 preot si 2 rintaretT. Biserica ceavechie serveste .astazi

de cimitir. Aceasta bisericä e

sitnata pe partea dreapta a VaeT-Calmatuiulni, uade a fost

Cirligata, afluent al BistriteT, in com. Brosteni, jud. Suceava.

mal inainte satul Cirligati. Caile

de

ccrmunicatiune

CiltLIGAT

Ci RLIGAT

505

sunt: la S.-E. spre com. Caravaneti, si la V. Cu com. VodáCarol si Dorobantul, prin sosele vecinale.

Distanta comuner de rese-

Buhilescu si Biv-vel capitanul Nicolai Cogälniceanu, insärci-

nati de Vodä a hotári aceste doul tuosii ale Episcopier, Cirligati si Spárieti :

E. bate coasta SpliriOlor in capitile Sti-

nilestilor si a Voloslinilor, iar de caro tirgul Hui se hotärese aceste douit mo ii Sparieti i Cirliga¡i en satul Plopeni ce este mosia Episcopiet, premio?, s'ail dovedit din hotarnica Plopenilor, In care

dinta judetului este de 27 kii.; de Rosiori, de 21 kil. si de Alexandria, de 44 kil. Pe teritoriul el strábate de-a currneziul, venind din spre co-

minata porunca Mala Tale am mers la mosiile Sfintel Episcopil a Husilor anume Spiriql i Cirligati ce sunt aläturea, ca s alegem i si hotärim pe scrisori

muna Mindra, Brazda-luT-Novac. Aceastá brazdä formeazd semnul de despArtire al celor dota párti ale satului Cirligati. Numita brazdä prezintä. pe la

vreme ce ati jeluft Svirgia Sa Paintele

itmpreuni cu acel oamenl am vizut

Episcopal Husulul kir Inochentie c dresele Episcopiel ce ají avut pe mosil cele mal multe s'ail pripalit la vreme de nepace. Arittindu-ne Svin0a Sa un uric de la lrimie Moyil Vodit din vletul

starea loculuI i am luat sama si pe scrisofí dovedind i stipinire i intrebind si pe aceI oamenI ce tul a aspande, eI ai arittat un uric vechl de la §tefan Vea cel Bun si alte scrisorI fileute tot pe acel uric, in

7t00, care uric rail gsit Svintia Sa

care s'ají aflat scriind cl strilmosiI lor Leoa i Petru all cumpirat de la N aste, nepoata lut Michiili Buzit si de la Mi-

unele locuri o adincime 'Ana la 2 m., lar prin alte pártI abia se mal cunoaste, fiind acoperiti de a/1We. Tot In aceastá comunl se aflá mägura Zugurliciul, inalti. de 8 metri i largá de 130 metri, Magura-Tobosulur (nu a TebrosuluT, cum gresit se vede repro-

dus mal pe toate häxtile i manualele de geografie), care for-

meazd punctul de hotar intre moille Cirligati i Dorobantul.

Satul arligati este

vechiii.

El se vede trecut in nomenclatura satelor, fácutá sub domnia lar C. Mavrocordat i a fácut parte din jud. Olt, pl. Marginel, pana la anul 1836. Cirligati, sat, in centrul com. Rusca, plasa Prutul, jud. FAlciii,

In partea de V., situat intre piraiele Chetrosul si Nemteni, pe

o suprafatd de 150 hect., cu o populatie de 92 familiT, saü 352

suflete, din carT 79 contribuabill.

Acest sat cu mo§ia i cu un

alt sat Sparieti, se

aflati din

vechime in proprietatea Episco-

piel de Hul. Aceasta se constata din un raport de hotärnide in condica EpiscopieT de Hui (lit. A fil. 89). Uta. coprinsul acestuT raport fácut de boierii: Vel Paharnicul Vasile 180110. Morolo Dloftonar Googralto. Vol.

anstiintan pe Maia Ta ci din

lu-

ce va avea Muta Episcopie i dupit stipinire i dalia maturire a oamenl baria cae]: cum ay sti s'ar maturisi de

un om din Chisiniii, dind seamit omul

cl olí caut la mina luI de la un Tare, in care uric scrie cl satul Spärieti este danie de la InsusI Mitria Sa din hotarul Thgului Husilor. Asijderea si pe satul Cirliga0 iaräst ail arkat Svinpa Sa Domnesti de stipinire, Itutliil o carte de

la Gaspar Ve« din vletul 7127 si altä. carte, de la Alexandru sin Mes Vodit, din vlet. 7129 si ala carte de la Alexandru sin Radul Veda' din vletul 7131

alai. carte, de la Duca Vodi din vletul 7176: de slobozie ce si avut Episcopia la satul Cir/igati i osebit ail adus Svintia Sa paintelul Episcopul inaintea noa-

stri doI cilugirl bitrinI de virsti ca de 7o de anI anume Theodosie Pinte si Nicolal carl aimaturisit, cu sufletele lor, cl. actste raosiI s'ab' stipha de caro Episcopie tot cu pace de cind tia ei

minte, de so ara, fi el ail fost rinduiV de la Episcopie dejmarl de all strins dejma acelul loc i tirl i de la pirintil lor cl. i mal 'Matute eta sapinit de citre Episeopie tot cu pace, aritinclu-ne

si local odalor si a prisicilor, ce

aii

scrie cl merg Cirligati aliturea ca Plopeni iar acum, de 5 alu incoace sculat acestl oamenl anume AndreI Vornicul, lordaki Focse, i Constantin Bidfiral,

i Popa Ion HirM, i Toader Gisci alçT rudeniI a lor de inpresoarit mosiile Episcopil eirligavi si Spiriep, pentru care reergind uol acolo la locul cel cu pricinit

rilla fata Husulul o bucati de pämint pe Särata parte ce este despre Elau pe din

jos de hotand Tirgulul, care &Ti cunostii4a noastri pe numele aceluI Leoa s'ah' numit acea bucatä. de loc satul Leos-

ti si

mar aratI, ac4tI camera de mal sus numifi neamul din Leoa si din Petra un zapis din vletul 7134: a strimosilor lor Gheorghie si Simeon si scriind cl ati vinclut el satul Leosti

din obtr?ia Särai Ghetighil ce ati fost val logoat: drept zoo talerl, i lar all mai vindut si o bucati de loe, ce este mal din jos de satul Leosti pc Sirata despre rlisärit drept 30 leI, tot Logoliitului Ghenghil i acei vincitori mirturisesc, el in zapisul lor, ci acest loc a lor a fost luat domnesc, i pininçii lor 1-aii fost a'scumpirat de la Para Voda

ispisoc de la Pitru Vodi, dar acest ispisoc acum nu se afli la mina acestor oament de maI sus numifi, fria numat zapisul ca care vinduse mosir lor, Gheugh0 logofátulul i ispisoc de intaituri

avut Episcopia la Ctrligap arätat i hotarul acestor sate Cirligavi

ce-i s-ail Intirit logofit Ghenghea pe acel

Spitriep, pe unde s'ari stipinit i s'al dejmuit de cite Episcopie. Ina despre V. s'al sapinit, prinä in pirita vid ce se numeste &tirata s't tot pirita in jos pini. 1 prejma uniT pletre ce este pisti Särata disprea S. carI ni

7141: s-ail aflat la mina lor zicind el cl rescumpärat mosia ce ají fost vinduti de strimosil lor, de la Prijescul

aritat un om Focse, cl. dintr'ace piatrit In jos se incepe mosia lul, pe care mosie scrisorl nu ni-ail araat ail

ca sI dovedeasel cum se numeste mosia lui; iar hotarul SpirieVlor din jos

ni ail araat lar aceI cliuglri cl si Infundeaa in piscul lui Epure, iar e ciare

zapis de la Alexandrit Vodi din vletul

ginerele Ghenghii logoftit micar cl. zapis de la Prijäscul iar nu s'aii aflat numaI adeveres.zi i alte douä ispisoace ce s'ají afila la mina lor, unul de la Cantemir Vocli din yletul 7200 i altul de la... Vodrt de phi ce ati avut rize;i1 de Leosti intre sine-si, si cum el s'al rescumpirat el satul Leosti, de la Pajescul, sl. dovedeste, iar de ace hucati de loe nemici nu pomeneste inteacele is64

CIRLIGATI

606

pisoace, pentru care cercetInd noI cu a-

märuntul pricinile, am Intrebat pe sed oamenI rizes1 de Leosti cu ce dovadit cer satul Leosti, i mal cer °silba si

ace bucatä de loe din jos de Leosti despre risärit, de vreme di de la uricul de la tefan Vodi pe satul Leosti nu serie fa'rg mima pe ace bucatg de pliraint i eI ad rit'spuns cd cer acele mosil en uricul lul tefan Vodii i cu zapisul

mosilor lor cel de vInzare, ce serie c'all Andut satul Leosti si ace bucatg de loc din hrisovul ce ad avut el de la Stefan Vodä, i fiind cd. art pus ef temelie tot Cu acel uric a MI tefan Vodä, precum

mosil lor clnd ají v/ndut-o asa si acestia °amera mal sus num41' tot cu acel uric cerlrul 2 DIOSii si satul Leosti alfil bucea.' de loc, osgbit dar aceastä ce-

rere a lor aflat, färä de cale fiind aove dovadä, cid mosiI lor marturisesc la acel zapis a vinziril c'art avut acele mosil satul Leosti si ace buc ata de loe din uricul luI tefan Vodi si la uric nimic nu pomeneste de satul Leosti rafe.' numal de ace bucea de pimInt, ce serie c'ail cumpamt strimosil lor Leoa si Petru drept 47 zlotI tritiristI si tot ecce:sil bucea de pimlnt art fost din Inceput sezlnd pe dinsa Leoa s'ají numit Asa aü dat cutio;tintu ttoastri si pe uricul lor ce dovedeste ck' dintr'o mosie s'ea

ficut donä, nol le-am dat In stäpInire numal mosia ce se uumeste I.eosti din pIdul viet Sdrdii fam despre apus, pänii in hotarul chiopenilor, care si la uricul

lor serie partea cea de citre Elan iar preste pbriri faça despre rIsIrit, In hotarul Spirieçilor, iaräsI s'ail aflat cl n'ag

nicl o treabi mäcar c'ail mal arätat si aceasti pricini ci strämosul lor Pitm ce este arätat numele luI la uricul luI tefan Vodä. ar fi avut iaz pe hotarul SpärieOlor care sil numeste

i

Sgränl s't pe hotir/rea noastril all rimas senil fata despre apus, pe hotarul Leostilor. Mirturisind i el el strtp/nirea despre ambe pity pIni In ptrid s'art stipitnit tosi pentrn senil Leosti s'aii primit acestl fázesI si 1-ie hotarul pina la pi-

pl. Copoul, pina la satul Litcani ; la E. cu plasa Stavnicul,

riul Srutil, dar pentru acea bucatä de loe ce mal: cer el si li se mal dea ne-

Intinderea plaseT e de 46524 hect.

odihnindu-se el' pe socoteala si hotärtrea

noastrg, li-am dat voe si-si caute judecata la luminat Divanul Märiel' Tale si cura va alega Divanul, asa si rinde, aceasta insta/11'1m 1756, lun. 9.

pe Mina Ta: vlet

Subscrisl: Plecan roba Miriel Tale: Vasile Bulniescul, vel Paharnic; Nicolae Cogälniceanu, biv-vel Cilpitamp.

vrut ei si cuprinzi si o parte de loe din hotarul Spariepor, dar cercetind noI s'ag aflat cd acel iaz este pe hotarul Plopenilor ce este danie Sfintel Episcopil de la Irimie Movild Vodg, care sat este hotädt Imprejur, s't fiind c'ail fost

tiza iaz pe loc Domnesc, nu le-am dat ascultare ne avind eI ispisoc de danie de la vre un Domn pe acel iaz md i dovedit Ce: unde al"! descci-

licat acestl oamenl, satul din Inceput s'ag

chemat tot satul afligen, precaria niel el' putut tägidui si era pripus s'ar fi Inpresurat o parte de loe de Clrliga0, cu hotarul Leostilor, fiind cd sa-

de la satul Litcani spre S., pana In marginea jud. Roman; la S.

si V. ca jud. Roman. Este formata din comunele : 1. Buznea, cu satele: Buznea,

Gdnesti si Jora, in partea despre V. a pldseT. 2. Brdefti, cu satele : BrAesti, Cristesti, Buda, Albesti cu Scor. testi, Prigoreni, Gugea, ValeaOilor i Fb.cuti. Se intinde de

bral, in pl. IalomitaBalta, insula Balta, teritoriul comuneT Bordusani , jud. Talo-

la N. la S. plAseT, din jos de

mita.

Buddile (Frincesti), Lungani ,

Tirgul-Frumos.

Crucea, Cositeni, Mactirjesti

molsie, in jud. Teleorman, pl. CalmItuiul, com. CirPrin cumpardtoare, s'a alipit la aceastd mosie o parte

din mosia Gongul, care se afla pe teritoriul comunel Belitori, cät Adincata. Ast-fel rotunjitd, mosia Cirligati, cu trupul el Gongul, se

hotareste la S. - E. cu mosia Caravaneti, la E. cu mosia Belitori, de care o desparte Drumul-luT-Traian, la N. cu mosia statuluT Dorobantul si la V. cu proprietAtile locuitorilor din comuna Vocia-Carol.

pIni acum

iazul lul Petra si cn aceastil pricing

aceasta

C.IRLIGXTURA

Cirligatura, tlasii, in partea de S. a judetulur las. Se intinde de la N.-V. spre S.-E., fiind asezata pe sirul dealurilor ce se prelungese de-a dreapta riulul Bahluiul. Terenul sda este foarte accidentat, fiind intretAlat de o multime de val, printre carT sunt formate culmT, dimburT si po-

dise, pentru care i s'a dat

si

numele de arligatura.

tul lor si chiami atrligati numaI

Se mdrgineste la N.-E. cu pl. Bahluiul, incepind de la TirgulBrumos si pina la tirgusorul

dttpl stipinlre am dat hotarul plräul vrteï

Podul

lar de acolo cu

Goesti. Se intinde de la N. la S. prin mijlocul plaseT. Sinefti, Cu satele : Sinesti, Osoiul, Cotirgaci i Stornesti,

la S. plaser. Popefti, cu satele : Popesti, Radeni , Obrijeni , Doroscani ,

Hgrpasesti, Madirjac, Frunluse-

lile si Bojila. Se intinde de la N. la S. plaseT, In partea despre V. Pdufefti, Cu satele : 135,usesti, Dumesti, Hoisesti, CAcarazeni, Flutulucul, Holmul siSco-

bilteni. Se intinde de la N. la S., formind marginea despre Et a piase!. Tirgul-Frumos,comuni urbana., in capatul despre N.-V. a plasei. Din sirul neintrerupt al dea-

lurilor ce se afla intre riurile Siretul i Prutul, ramura oe se desface de la Poenele.OanceT

din jud. Roman (maT jos de Tirgul-Frumos), cuprinde Wad pl. arligatura, lutnd diferite numirl, dup5. pozitiunile in care se aflA si anume: Dealul-Mare, Budeanul, Horpazul, Scaiul, Laca-

tuseni, Prosia, Plesul, Bivolul, Beclul, Recea, Simerasi, Dea

CTRL1GATILE

607

CTRLIGELE

lul-VieT, Gdvanul, Goesti, TrelParale, Vlea-lul-Pascal, Cristesti, Buda, Ciunca, Frateni, Prigoreni, Hodoreanul, Särdturile, Gorganul, Ineamdnul, Tintirimul, tostanul, Aria-Vechie, Bobeica, Brezila, Dealulepticenilor, al-Ulucilor, Sinesti, Izvorul, CdprAria, Cantocul, Ponoara, Sdpdturile, Podobita, Hertezul, Mohorita, Rata, Obrijeni,

Plusesti i Hdrpdsesti; de la Tirgul-Frumos, la Buznea i Gd-

Doroscani, Humdria, Ceirul, Man -

acoperite de imase, finate, ape, livezT i locurT pentru asezarea satelor. Pdmintul cultivat produce tot

galagiul, Florea, Pietrosul, Balta-Gand, Pdusesti, Dumesti Chelbea.

nesti.

Din 46524 hect., intinderea

tuat pe ambele malurT ale pirluluT Galbenul, la S.-E. de Bumbesti-Piticul. Prin el trece so-

seaua Horezul-T.-Jiul si soseaua

suprafeteT plAseT CirligItura, se

ce merge la Zorlesti. Are 18o

cultiva 10622 hect. pentru cereale ; 103 hect. sunt acoperite

familiT, cu 800 suflete, din carT

Cu viT si 15435 hect. cu pAdurT, din carT : 11297 hect. sunt proprietate particulard. si 4138 hect.

a statultd ; 20464 hect. sunt

132 contribuabilf. Are: 2 biseriel, deservite de 2 preotT si 2 dascdIT ; o scoall frecuentatd. de 62 elevT; 4 morT; 22 fintInT. Locuitorif posedd: 90 cal, 580 vite inarl cornute, 753 oT, 277 pord,

37 capre, 2 cArute Cu cal, 43 care cu bol. Sunt 26 stupT. oseaua nationald care trece

Piraiele ce curg printre vdile

soiul de cereale, de o calitate

prin centrul comuneT, o leaga in

dealurilor plAser CirligAtura, afard de riul Bahluiul, care trece

bund. Imasurile intinse si finetele inlesnesc cresterea vitelor,

partea de N.-E. cu jud. Vilcea si la S.-V. cu T.-Jiu]. Mosia a-

prin marginea despre N.-E. a

carr sunt hi nunar de 36075

partine locuitorilor mosnenI.

plAseT, sunt : 01.11 Bahluetul, ce intrd In plasd pe lingd TIrgul-

capete, din carT: 12104 vite

Fruimos, curge spre E. si la Podul-IloaeT, se varsä in riul Bah-

mari cornute, 19054 01, 372 capre, 947 cal* qi 3597 rimdtorT. Comerciul constä in vinza-

luiul; piral ele : Sirca-VelniteT, Bu znea , Buda, Cosesti, Brdesti ,

rea productelor, cerealelor, a vitelor si a lemnelor.

Ciorbolea, Fácui, Cristesti, SirghiT, Lacul, IneamAnul, Budancea, Lupul, Peri, Bostanul, ipotele,Captarilor, Gorganul, Torentul, *epteceni, Vdtroaia, Uluci, Margineanul, Osoiul, $acovdtul, RAdeni, TiOnirnea, Popesti, Doroscani, Chetresti, O-

Sunt 18 morr de apd, 8 de

brijan ca, Rogi n a, Pdscdloaia, R A-

chita Pietrosul i Pietroasa. De la V. la E., trece, prin partea de N. a plAseT, soseaua nationalä i calea feratd, ince-

de 2994, familiT salí 1.3703 suflete, din carT : 6998 bdrbati si 6705 femeT. Din acestia: 13447 sunt RominT, 226 IzrailitT, 19

a judetuld, la 34 kil. spre N.

GermanI, 13 PolonT, 13 UngurT,

6 Rusr, 2 GrecT si t Francez. Aceastä plasd se adminis-

treazd de un sub - prefect cu resedinta in tIrgusorul Numdrul bisericilor ortodoxe,

este de 24, cu 17 preotT, cintdretl si, 13 eclesiarhI.

Alte cdT comunale si vecinale, inlesnesc comunicatia ca satele comunele megiese ; principalele sunt: Drumul de la T'ir-

gul-Frumos spre E., ce trece

18

col! sunt 12, cu 12 Invä¡ltorT si cu o populatie scolard de 349 elevT si 34 eleve.

dul-Iloaei ; de la Podul-Iload, la

Este asezatd In partea de N. de orasul Rlmnicul-Sdrat, A In partea de V. a pldser Orasul, la 4 kil. spre N. de com. Cotesti, resedinta plAseT. Cornunele invecinate sunt : Bontesti la 3 kil., Golesti si Brosteni la 6 kil., Faraoanele la 7 kil. Se mArgineste la N. cu cdt. Ddlhautul (al com. Faraoanele),

de care se desparte prin plriul Valea-DalhAutul; la E. cu mosia particulard utul, pendinte de com. Golesti ; la S. cu com. Blidarea, de care se desparte prin pirlul Mera; si la V. ca com. Bontesti.

Cirligätile, lac, in jud. Ialomita, pl. Borcea, insula Balta, com. Dichiseni.

prin mijlocul pldseT prin satele:

Cristesti, Brdesti, Goesti, Crucea, Popesti, ScoblIteni si Po-

Cirligele, com. rur., in pl. Orasul, jud. R.-Sdrat, asezatd pe pIriul Mera.

de tirgusorul

orasul Iasi. Aceste cAT inlesnesc comunicatia cu orasele citate.

al CalniculuT.

abur! si o velnitd. Plasa arligatura este locuitd

pInd de la TIrgul-Frumos pana la satul Litcani, din jos spre

Cirligei, deal, la E. comunel Zorlesti, jud. Gorj, pe malul drept

Cirligei, cdtun, In jud. Gorj, conyina Cirligei. Se intinde pe o suprafata de 650 hect. Este si-

Apele carl o uold sunt Oraje neinsemnate formate de plof

carl sec vara, asa sunt: piriul DAlhlutul la N., pfriul Mera la S. In com.. sunt 4 puturY. E formall dinteun singur sat : Cirligele.

CIRLIGELE

508

CtitLIUI

servite de 3 preati 51 5 eclesiarial; o 5coa1l, cu un lavatator platit de stat ; o cladire mare,

Suprafata com. este de 763 hect., din cari 18 hect. ocupate de vatra satulta, 688 hect. ale locuitorilor i 57 hect. ale pro-

parte de vatra comuneT mane5ti, plasa Cozia, judetul

prietatiT private. Populatia este de 240 familii, san 973 suflete : 501 barbatr 472 femef; 402 casatoritT, 503

piidure particulard, supusa regimulur silvic, pendinte de com. Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

morT de apl. Sunt 4 dulgheri;

Cirligele (Lacul-cu-), mlaftind, in com. Lipia, judetul Baza, in apropiere de padarea Cringul,

nase se face prin: 50seaua jud. Girov-Tupilati; prin 5oseaua co-

Vilcea.

locuinta proprietaruluT mo5ieT;4

necasatoriti, 66 vIduvI, 2 divortati. Stiti carte 167, nu 5titi 8o6.

Sunt doua biserici : Una, ca hramul Sí. Voevozi, este de

Comunicatiunea cu satele veci-

a ora5ului Buzati.

lemn ; batrinif spun cd s'a fun-

dat cam in anul 1730 de catre

Cirligeni, mahala, in com. rur.

locuitoriT Albu Capanu, I 'astia

Samarine5ti, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

A. Capanu, preotul Tudorache Vlad Frunza. A doua, Cu mul Sf. Nicolae, este construitä de birne ; s zice ca s'a fundat in anul 1740 de proprietariT Sontu, Mo5oiu 5i familia Vintilescu. Fie-care biserica are cite

17 pogoane pamint, 5i 200 leT venit de la comuna i sunt de-

servite de 2 preotT 5i 2 paracliserf.

Este o 5coala de bletT, fun&O. In 1846, de locuitori; are invatator, 5i e frecuentata de 52 elevI.

Loc. posea: 22 plugurI; 766 capete vite, din carf: 172 bol, 65 yac!, 51 ca!, 28 epe, 384 of5i 66 rimatorf. Sunt 34 comercianti, din carT 3 bacan!, 3 circiumarf 5i 3 macelarT. Caí de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre Foc5ani ; spre Bonte5ti-Faraoanele; spre Gole5ti ;

spre Cote5ti

i

Piad-

ne74-Rtmnicul Särat. Sunt 176 contribuabilT. Veniturile sunt de 5708 leT, 63 banT, lar cheltuelile de 5518 le!, 93 b.

In raza comuneT se afla a5a numitele metereze : ni5te redute fac ate in pamint de artileria Austriacilor, in timpul rdzboiuluT ce

aú avut cu Turcif, in anul 1789.

loc izokt, la 8 kil, de-

8 rotar!; 4 ferarY; 3 cizmarT. Budgetul com, e de 4053 le! la ven. 51 de 3760 leT la chelt.

Cirligi, com. rur., in plasa PiatraMuntele, jud. Neamtu, situatä in drumul ce duce de la Girovul spre

munala Cirligi-Corni, Bode5tiPrecisteT, incepind de la kil. 15

al precedente! 5i terminind in dreptul kil. 13 al 5oseleI PiatraNeamtu satul Bode5ti-

Precisteiy, printr'un drum

na-

tural ce duce din sat. Cirligi in Du5e$ti 5i Soci; prin alte drumurf naturale, ducind la diferite localitatf.

Uscati. Se margine5te la S.-E. Cu com. Serbe5ti; la N. cu com. Dragomire5ti i Uscati, de carT se desparte prin dealurile Cornil

arligi, COM. rur., in jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., spre S.-S.-E. de ora5u1 Roman 5i la o de-

Socii ; la V. Cu com. Bode5ti-

partare de 20 kil, de el 51 de 19 de re5edinta plaser. Este

Precistei 5i Dobreni. Terenurile sale sunt accidentate, aplecindu-se catre V. spre Valea-CracauluT i traversate de val adinci in directiune N.-S. Este formata din satele i catunele : Cirligi, Soci, Dragomire5ti, Dude5ti, Vadul .5i ValeaAlba. Are o populatiune de 1149

suflete, cu 326 capT de familie, carT locuesc in 297 case. Sunt: 546 barbatI, 603 femef; 583 neinsuratf, 474 casatoritI,

a5ezatti pe 5es. E compusa din satele: Cirligi 5i Ruptura, cu re5edinta comunei in satul arligi. Are 445 capT de farnilie, sati 1799 suflete, din carT 330 contribuabili; locuesc in 392 case. Stitt' carte 39 persoane. LocuitoriT ati 983 capete de vite.

In com. sunt : 2 bisericf: una de zid i alta de lemn ; o 5coall mixta, care in anul 1886-87

89 vaduvi (46 yac:luye), 3 divortati ; 242 bdeti 5i 264 fete. Sunt 17 strAinT. tiú carte 154

a fost frecuentata. de 13 elevi(i0 baeti 5i 3 fete). Ven iturile anuale ale comuner sunt de leT 3246,69 5i cheltuelile de leT 3165. Este

persoane, nu stiti 995.

legata cu ora5u1 Roman prin

Dintre locuitorif improprieta-

5osea.

ritl in 1864, sunt: 72 carT stapinesc locurile lor ; 58 ca urma5T; 41, carf de 5i insuratI 5i

cultivatorI de pdmint n'ati un fel de proprietate. Numärul vitelor in comuna este de 732 capete. Ad i se afld: 3 biserici, de-

Cirligi, sat, 'in com. Cirligi, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu. E situat la 18 kil. departare de

ora5u1 Piatra, pe dealul cu a. cela5I nume. Are o populatie de 470 locuitorr.

509

CIRLIGT

CIRLIGUL-GLODEANUL

In acest sat se aflO: resedinta

In jud. Neamtu, com. Cirligi, pl.

de orasul Roman si la o depgr-

autoritAtilor comunale ; o biseri-

Piatra-Muntele. Se afll in prelungirea dealurilor ce vin din

tare de 18 kil. de el si de 17

cl, deservia de

z

preot

i

2

eclesiarhI; o scoald, frecuentatA

com. $erbesti.

sezat pe deal. Este resedinta

de 67 elevr; o clAdire mare ce serve$te de locuintA proprietaru-

luI mosieI arligi ; 2 morI de

arligul, com. rur., in piasa Moldova, jud. Roman, spre N.-V.

apl. Sunt ad i 6 rotar; 2 fierarT ; 2 cizmarI. NumArul vitelor e de

de orasul Roman si la o depAr-

350.

kil, de resedinta plAseI. Este formatg. din satele : arligul, Bretcani i arligul-Ghirdesti, cu re-

Cirligi, sat, In jud. Roman, plasa

tare de 18 kil. de el si de 17

Siretul-d.-j., com. arligi, spre S.-S.-E. de orasul Roman si la o depArtare de 20 kil. de el si de 19 de resedinta plAseI. Este asezat pe ses. Este resedinta com. Cirligi. Are o populatie de 194 capI de familie, sati 704 suflete, din carl 148

sedinta com. in satul arligul.

contribuabili; locuesc in

1886-87, a fost frecuentatg. de 36 elevI din 61 inscrisI. Tine de circumscriptia fiscall Dulcesti.' Venitul anual este de leI 1422,46

179

carte 22 persoane. Sunt 533 capete de vite. Are o bisericd de zid ; o scoa1á mixta, care in anul 1886-87 a fost frecuentat5. de 13 elevI tiü

case.

(io bgetI si 3 fete) din 36 inscrisI.

Are 164 capT de familie, sati 688 suflete, din carT 133 contribuabill ; locuesc in 159 case. titi carte 66 persoane. Sunt 385 capete de vite. Pe teritoriul ei se

&ese vil. Are o bisericA;

o

scoalA prim. mixt5., care in anul

chelt. de leI 1419. Este le-

prin

osea. Acest sat cu mosia

Ruptura, apartineaa familieIVorniculuT Alecu Catargiu.

comuneI arligul. Are 127 capT de familie; 115 contribuabilI; 544 locuitorr, din carl 43 carte i carI locuesc in 126 case. Sunt 3 t I capete de vite. Se cultivA aci viea. Are o biserica de lemn ; o scoalg mixtA, care a fost frecuentatO (1886-87) de 36 elevI din 61 inscrisT. Este

legat de orasul Roman prin so-

sea. Acest sat este alcauit din 2 pArtI: arligul-GhirAesti i arligul-RAz

Cirligul. Vez! Trupurile - de - Padure, jud. Muscel.

Cirligul, baltd, in partea dreapa a PrutuluT, spre E. de satele Popesti i Lunca, com. LuncaBanuluT, pl. Prutuld, jud.

gata cu orasul Roman prin sosea.

Este legat cu orasul Roman inconjurAtoare si impreunA cu mosiile: Aldesti, Sohodolul si

kil. de resedinta plOseT. Este a-

Cirligul sat, pl. Jiul-de-mj., com. BucovAtul, jud. Dolj. Are 502 suflete, (260 bdrbatI si 242 fe_ me% carI locuesc in 180 case

si 5 bordee. $titi carte so lo-

arligul, iaz, in marginea de S.V. a satuluI Cirligul, din com. Copoul, pl. Copoul, jud. Iasi. E

bogat in peste. Din acest iaz se formeazA pirtul CAcaina, ce

trece prin partea de E. a orasuluI Iasi.

cuitorI.

Cirligi, iaz, in com. arligi, pl. Piatra-Muntele, judetul Neamtu.

Ctrligul, sat, in jud. Iasi, plasa

Este format din scursoarea piDubdrca. Osebit de a-

Copoul, com. Copoul. F. situat la poalele dealuluI orogari, pe coasta vestia. Are o populatie de 77 familii, sail 177 locuitori; o bisericA, deservitä de i preot,

ceasta insA, in aceastä comund, satul arligi, maT sunt inca' veo 3 iazurI, carI poartA acelasI mime.

cintAret si j eclesiarh.

In marginea de S.-V. a saCirligi, mo,sie, pe cuprinsul com. Cu acelasI nume, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

tuluT se aflà iazul arligul, bogat in peste. NumArul vitelor e de 511 capete, din carI 164 vite marI cor-

Cirligi, pddure, la V. com. Negrilesti, plasa Nicoresti, judetul

nute, 310 o!, 9 cal sí 28 rimltor1.

TecuciA.

Clrligul,sat, in j ud. Roman, pl. Mol-

Cirligi (Dealul - de- la - ), deal,

dova, com. arligul, spre N.-V.

Cirligul,peIdure a statuluI, pl. Jiul. de-mj., comuna BucovItul, jud. Dolj, satul arlig 11. Felul arborilor ce se gasesc sunt : cer, stejar, girnitá. i gorun.

Cirligul, 'rival, jud.

Bräila, la

E. com. Vizirul, aproape de Dunarea-Vechie; uneste lacul Ro-

tundul cu lacul Fusarul.

Cirligul-Ghirae§ff, partea despre E. a satulut Cirligul din pl. MoldoveI, jud. Roman.

Cirligul - Glodeanul, com. rur. (Vez! Glodeanul-arlig, judetul Buzdti).

CtRLIGIM-G05A

Ctrligul-Goa, fineard, in jud. BnzAil, com. Sibiciul-d.-s., aflatá pe locul dintre Musce/ul-CArAimAnesc $i Ceau$-Bucur.

Cirligul-Inalt. Vezr Dosul-Curter, jaci. Vilcea. Cirligul-Mare,cdtun, al com. Glodeanul - Cirliz judetul Buzgii.

Are 820 loc. $i 231 case.

510

cea mar de N. a plA$er OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati. E situatA lIngg rlu$orul Beica li la poalele Streje$ti (24.7 In. altitu-

dine), departe de Bal$ de 19 kil., $1 de Caracal de 46 kil. E formatA din satele : Ciriogani (1057 locuitorT), Scorbura (too locuitorT), $1 Stupina (loo locuitorT). Are 248 cántribuabill ; 295 capT de familie; in to-

tal 1257 suflete, din carT 637 Cirligul-Mare, mo,sie, a statulur, pendinte de mAndstirea Vda.rOti, in com. Glodeanul-Cirlig, jud. BuzAti. Are 2930 hect., din care 820 s'a dat InsurAteilor.

Clrligul-Mic (Thbäceni), mofe a statuluT, pendinte de Slobozia

si Stavropoleos, In com. Glodeanul-Clrlig, jud. BuzAii, acum

datd in loturr locuitorilor. Are 857 hect., mar toate arabile.

Cirligul-Mic (Tabaceni-Apostolache), cdtun, al com. Glodeanul-Cirlig, jud. Buzan. Are 150 loc. si 47 case.

bArbatT $i 62o femer; 452 cdsd-

toritt si 8o5 necgsgtoritf. Vite marT cornute : 520, vite miel

1075 $1. porcr 624. Are 7 ciraiumr. Budgetul comuner este de 2058 ler la veniturr, $i de 2052 ler la cheltuell (1886-87). Are o bisericd, cu hramul Sf. Niculae (1882), deservitg de 1 preot li z cintdretr. In o depktare de 2 kil. spre S.-V. de sat se aflA o rui 1ä de

CiRLOGANUL,

Pe riul Oltetul, in raionul co-

mune, este o moarl,

Loc. improprietdritr la 1864 sunt 22, pe 58 hect., in mo$iile d-lor Const. MArgAritescu si Ion

G. CernAtescu; restul de locui-

tort sunt mOpenI. *1iti carte 30 bdrbatT si 2 femer.

Se fabricg. ad i anual pIng la 1500 decalitri tuicd. Comuna are aproximativ 1400

hect. pdmint.

Veniturile se urca la 1715 leT anual. arlogani e udatá de vAlcele/e: Cirloganul, Roscái si Tele$ul.

Cirlogani, sat, face parte din com. rur. cu acela$T nume, pl. Oltetul-d.-j., ¡ud.. Vilcea. Are o populatie de 426 locuitorT (225 bArbatt O 200 femeT). Ad i e re-

sedinta comuner. Copa in vir-

bisericg, in Valea-TrestiT, acata de cdrAmidd. groasg.

stg de $coalg. sunt 59 (34 bgetr $i 25 fete).

Cirlogani, com. rur., pl. Oltetul-

arlogani, deal, in raionul comuner Cirlogani, jud. Vilcea, pe care se cultivl 30 hect., 50 arir

Clrligul-Raze§i, par/ea despre

d.-j., judetul Vilcea. E compusg. din 2 cgtune : Cirlogani $i Bdroiul. Este numitA ast-fel dupg

V. a satului Cirligul, din plasa

piriul Cirloganul. Este situatä

Moldover, jud. Roman.

pe vAile Cirloganul $i Telesul, pe malul sting al Oltetulur, cam

Ctrlogani, mofie, a Eforier Spi-

Rornanati, cu o intindere de

In partea de N.-V. a com. Doblr-

la 8o kil, departe de re$edinta judetuhl $i la 34 kil. de a sub-

ceni, pl. tefO' ne$ti, j ud. Boto$ani.

prefectureT.

Are o intindere de 71 hectare

Are o populatie de 515 locuitorl (275 bArbatT $i 240 femel).

Cirligulur (Padurea-), pddure,

$i se exploateazd.

din cart roo capt de familie; Cirligulul (Piriul-), pirig, izvore$te din pgdurea Cirligul, com. Dobirceni, pl. tefg.neiti, jud. Boto$ani, $i se vara In O-. Corogea,

170 contribuabill. Locuesc in

vie.

talelor Civile din Bucuresti, jud.

1447 pog., din cae 1318 pog. pAdure, producind o arena a-

nuall de 960 ler. E pendinte de schitul erbAnesti, din jud. Vilcea ; se aflA lingg comuna Cirlogani, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.

120 case.

In comuna e o biseria, fon- Cirlogani-Tetoiul, pddure pardatA la anul 1815, de rAposatif Preotul Vlad $1 Ion G. CernA-

ticularl, supusg regimultd silvic,

pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

care curge piriul Cirligul, din com. DobIrceni, pl. tefanesti, jud. Boto$ani.

tescu. Meseria$T sunt : 4 cojocarT, 5 dulgherT, 3 rotarr $i 2 timplarT. Produsul rnunceT 11 desfac la Craiova $i Tirgul-Bglce$ti.

arlogani, com. rur., In partea

bol, 20 vacT, 40 capre $i 140 oT.

tot pe teritoriul com. Dobirceni.

Cirligului (Valea-.), vale, prin

In comund sunt 20 caT, 6o

pendinte de comuna arlogali, Cirloganul, vale, comuna Ctrloganul, pl. Oltettil-d.-j., judetul Vilcea. Uda partea de E. a comune $i se vars1 in riul 01tetul.

511

CtRLOMANUL

Cfrlornanul, cdtun, in Comg Patineiul, din pl. CAlmauiul, jud. Teleorman. Este situat pe vale, futre dealul care duce la com.

Salda, la depOrtare de 2 kil. de com. Putineiul.

CtRNA

tribuabilr; 250 case. Este formatl dintr'un singur sat: Ch.lomlnesti. Se cultivA viea pe o suprafatA de 71,50 hect. si livezile cu prunT, pe o suprafatA de 5,5o hect. Comerciul se face de

Prin acest elt. trece soseaua

15 persoane. Are o moarl cu

vecinalA care pune h legAturA

vaporT. In sat este o scoal& primar& de bletT.

com. Putineiul cu com. Salcia si ci cele-l'alte comune de pe valea CalmatuiuluT.

Veniturile sunt de 7798 leT 13 banT.

Are populapune de 560 suflete, din carT 92 contribuabilT.

Gura-Niscovulur, cAtunul SAseni-

NoT. Are vie si putin loc sterp.

Cirlovoaia, cdtun, al com. MArAcineni, jud. BuzAA. Are 190 loc.

si 43 case. Cirlovoaia, mofie, in com. GuraNiscovuluT, ca. SOseni-NoT, detul Buz5.A. Are 130 hect., din carT 8o pAdurT, restul arAturA

si vil.

Cfrlomänesti, plata, in

apro-

Biserica din acest ditun este

piere de vasaura riuluT Nis-

Cfrlovoaia, pi-dure, in com. Va-

foarte vechie; inscriptiunea de

covul hi Buzar!, jud. Buzan, cu o pozitiune strategicA, dorainind ambele vAT si oprind inaintarea in .susul lor. In partea de S., ne maT avind niel un obstacol,

lea-Teancu/uT, clt. Zoresti, juc/. BuzAA, avind 97 hect. intindere.

la intrare, in literile cirilice, s'a sters.

Cfrlomanul, munte, in prelungire ch.tre N. a ramureT munteluT Cozia, jud. Neamtu. Este situat pe teritoriul de hotar intre comuna Gircina si comuna Doamna.

se poate vedea ori-ce mistare pan& in D aliare. In jurul sAti s'ají dat maT multe lupte si se vAd inc. urme de fortificatiT. In

apropiere e tumulul Cetatea.

arlomanul,pisc de munte, situat

Cfrlomänesti, nzocie, in comuna

spre N., in prelungirea ratnureT

Gura-Niscovulur, j ud. BuzIti. Are

Cernegura, pe teritoriul com.

16o hect., din care 50 vie si

Doamna, plasa Piatra-Muntele, judetul Neamti. AicT se gAsesc, in formatiunea pAturilor, depozite de Bonarowka, tu lespezT ce ati urme numeroase de solzT si de pesti; conglomerate

r ro pAdure, proprietate a mosnenilor CirlomAnesti.

Cirlomanesti, platoil, in partea de S.-E. a satuluT CirlomAnesti,

jud. Tutova.

se intind pAnA in malul BistriteT;

adevArate depozite de meneliturT nu sunt.

Cirlominesti, ,ces intins, spre N.V. de satul Cirlomdnesti, jud. Tutova.

arlomäriesti (Gura - Izvoru CfrlomAne§ti, atun, al comuna Gura-NiscovuluT, judetul BuzAu. Are 3 subcliviziunT: Cetatea,

Plesea si Saucul, cu o populatie de 400 locuitori, care locu-

esc in 86 case.

Cirlomine9ti, com. rur., in pl. Corodul, jud. Tutova, spre S.

ca), pi'dure, in com. GrAjdana, jud. Buzar', aviad aproape 340 hect. Intindere.

Cfrlovoaia (Poiteasca), mofie, in com. Malcineni, jud. Buzn. Are 435 hect., din care 380 arabile, restul prund. i crivinA. Are 2 morT pe apa BuzAuluT.

Urna, com. rur., din pl. Balta, jud. Dolj, la 51 kil, departe de Craiova si la 10 kil, de resedinta plAseT Mdcesul-d.-s.

E situat pe loc ses, lingä balta Cima. Sesul se numeste Cima.

Se invecineste la E. cu com.

din zona inferioarA a formatiuneT

Cu sare, si marne salifiere care

Cfrlovoaia (Lipianca, Popeas-

MAcesul, la V. cu Plosca, la N.

cu Goicea-Mare, la S. cu DuOxea. Limita de V. este formatl de Movila-GogAT si de apa riulur DAsnAtuiul. Limitele de N.

luf-), moie, in com. Niscovul, jud. BuzAti, proprietate a sta-

si de E. sunt formate de mo-

tul al, pen din te de Episcopi e. Are

Pe teritoriul el se gAseste Balta-CirneT, cu o suprafatl de 500 pog., si care incepe din com. Bistretul i se termina la punctul numit Ticbanul, pe mosia Cima. Iazurl i gildae sunt multe,

700 hect., din cari 498 pAdurea Miera sati Adincata. Restul de 202 hect. s'a vindut i constA din arAturT, viT ca embatic, livezT, etc. si dona morT.

de Birlad, la marginea judetu-

Cir1omäne9ti(Viea-),jroprietate

luT. Are 966 locuitorT (din carT 104 sal carte), din carT 200 con-

a statuluT, pendinte de mAnb.stirea Berta, in jud. BuzAA, com.

vile; lar limita de S. de DunAre.

formate fiind prin revArsArile Du: nOrel. Pe DunAre, in dreptul comune.; se gAsesc zmircurT cu tufe

CIRNA

de trestie, tufarisurl numite zatoane ; locurT izolate ; fintinT se

gAsesc, in toatá comuna multe. Orna este udata de apa DasnAtuiuluT ce are scurgere

balta Cima. Curge prin V. comuneT, cu indreptarea de la N.-V.-S.-E. Sunt dota vadurT, in

unul la punctul numit Podul-dePdmint si altul la punctul numit

Arenda este de 81150, pe periodul 1884-94. Suprafata vin-

duta este restul pana la 339 hect. si 5128 m. p. !Amasa. In loturT micI sunt date 183 loturI. In loturI marI 29, din care 7 loturT de cite 25 hect. si 22

cite io hect. PAdure este in intindere de 500 pog. pe mosia Cima. Este compusa numaT din salcif. Atit

Bustila.

In anul 1875-76 a fost

CiRNEI (cfmpiA4

512

u-

nitA Cu com. Goicea-Mare. Azi se cotnpune dintr'un singur ca-

tun, numit Cima. In marginea DunareT se vede

o cetate de caramida, ale carel

padurea eh i mosia apartin statuluf i apartineari alta data manastirei Arnota. Finete sunt 500 pogoane. Viile apartin locuitorilor si

cind Dunarea vine mare rupe

se gasesc pe pamintul lor. LocuitoriT îl desfac productele la schelele Bistretul i Gi-

una cite una din caramizile sale.

ghera. Importa bumbacurI, stam-

urme se pierd din ce in ce, cAci

Se afla in comuna o biserica, zidita la anul 1852

care se ruinase. Pe ruinele ei s'a ridicat azi alta, cu cheltuiala locuitorilor. Are hramul Sfintii Voevozi.

$coala este mixta; functioneaza din 1863; e construita de comuna; are o proprietate de 8i/2 hect. si o imprejmuire de hect. In anul scolar ¡892-93 ati urmat regulat la scoala 53 baetI

si 8 fete, din 70 baeti si 90 fete in virsta de scoala. $titi carte Ho locuitorT, din call 97 barbati si 13 t'eme!. Populatia este de 1470 loc., din carT 700 barbatl si 736 feme!. Dupa legea ruralä. din 1864 stint 259 impamintenitI, iar dupl

cea din 1879 sunt 40 insurateI.

pentru imbracaminte $i cele necesarii caseT, asemenea lemne de constructie. La Bailesti se duc cu peste i cu vite. Comunicatia se face prin so-

nal este de 223 hect. Din acestea sunt: 2550 pog. arabile, 500 fineatA, 300 izlaz, lac si teren sterp 2000 pog., padure de salde numita Zatoane ca la 500 pog. Mosia numita Cima sati mosia Macesul apartine statuluT.

se cunoaste sub numele de Balta-Mare. Comunica in partea de

E. cu balta Nedeiul, prin Orla Gravita i cu balta Sglavociul prin Orla Icleanul. Cima, movild, in comuna CotulCioriT, jud. Buzar', linga viroaga Cotora.

Cima, deal, in com. mur.

Bilta-

nele, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedin ti.

Cima, vale, in com. rur. Mitanele, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-

burT,

sele comunale, carI pun in legaturI com. la N. cu Goicea-MicA, la E. Cu Macesul-d.-j., lar la V.

Cima, välcea, in com. Cioce$tiMindra, jud. Teleorman. Incepe din dreptul comunei Urlueni, la N.-E., si se termina in satul Min.

dra. Printeinsa se scurg apele ce se formeaza din ploi, in riul Cotmeana.

cu Plosca, peste &tul Dasnatuiul.

Aci, la 1877, in l'infle Iunie

Cirneasca sati Croitori,

si Iulie, in timpulrazboiuluI pentru independenta, se aflati statio-

lufä, in jud. Vlasca, ce merge prin Petresti-d.-s. i da in valea Desa, care se varsa in Neaj-

nate comp. I si 4 ale batallo-

lovul.

nulul III de vinAtorl. Veniturile comunei pe exercitiul 1893-94 ati fost de 3387 ler, 55 bani. Cheltuelile comund pe acelasI an ati fost de 3163 leT, 20 bani. Vite cornute 300, i oT 20.

Case sunt 322. Toate sunt de pamint batut. Suprafata teritoriului Comu-

Orna, baltä, pl. Balta, com. Ctrna, jud. Dolj, ce se intinde prin com. Macesul-d.-j., unde

Cima, sat, pl. Balta, coin. Cima, jud. Dolj, cu resedinta prima-

ria

Cima, alta' numire a satulut Gu-

arneciul, iezer, jud. Braila. E situat In ostrovul Bregoloiul, la S.-E. de ostrovul Rotundul.

Cirnei (Dealul-), deal, in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, Iîngä satul Cirnei (Dealul-), deal, capul dealuluI Ursului, jud. Tecuciti, unde

a fost satul, si care s'a mutat In locul de astd-d, numit Gu-

noaia, com. Burdusaci, jud. Te-

noaia, Cima, sati Bahnita, com. Rachitoasa.

Cima. Vez! Goicea-Mare, judetul Dolj.

Cirnel (Cimpia-), cimpie. (Vez! Daroaia, jud. Vilcea).

CIRNET (MXGURA-)

CIRSTANEM

613

ChneI (Mägura-), mckurä, in

pot vechiti, de o armonie si o

com. BAsesti, pl. CAlmAtuiul, j u-

frumoasA sonoritate. AzI, schi-

curesti. Are o intindere de 200

detul Teleorman.

tul arnul e bisericl de mir.

hect., din carT 30 hect. pAdure.

Cirne§ti, mahala, in com. rur.

CIrnul, munte, In jud. Buzn, co-

Chnulul (Fata-), colinel,In com.

Severinesti, pl. Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.

muna RusiavAtul, cAt. Tega, ale

Ruslavatul, cät. Muscelul-Tigan,

cAruT plaiurl se intind pana' la

jud. BuzAti. E acoperitA de fi-

Geroasa sati Podul-Rosu, din com. Mdruntipl si culmineazd In Virful-Cirnulul. Sub ale lui coaste e situat schitul Cirnul. E acoperit cu pAclure, livede

neatA O pAclure.

Cirnitura, loc,/ Cu prApastie adincl, jud. BacAti, pl. Bistritad.-j., com. CAlugAra-Mare.

Cirnitura, phi/1, curge pe mo0a Buzeni, com. BAluseni, pl. Tirgul, jud. Botosani, si se varsll in pirlul DrAsleuca. Chnul, schit, pendinte de mAnAstirea CAlcldrusani, com. RusiavAtul, jud. BuzAti, zidit la 1536 de Mircea - VocIA si Doamna

Chiajna. E cea mal vechie bisericä din judet. La 1643 a fost reparatA de Mateiti-VocIA Basarab si a stat ast-fel pAnA in 1821, cinc], la lacul arnului (500

metri departe de schit), s'a dat o crincenA luptA intre Turci si Arvati. Turca, de si invinsT, ati jefuit si distrus ce ati putut. Din aceastA cauzA, ieromonahul Lavrentie si Naum CAlclArusanul,

l'al' restaurat in 1822. Intre ctitoa, pe lingA Mircea Ciobanul li Doamna Chiajna, figureazA li Mateiti Basarab; apoi: Lep5.datul, Lupul, Maria, etc., carT ají dAruit schituluT mar multe mosiT. Frontispiciul din 1822, fiind scris cu vApsea, in mare parte s'a sters. Biserica devine importantA prin vechea eT pic-

tura de la Pantocrator si cupola, care a ramas tot cea din 1536; pdretii sunt zugrAvitT din tin:ipul lui Maten"! Basarab. Are

cite-va icoane vechi si importante pentru studiul iconografieT si maT multe manuscripte. Cele mal importante arz fost luate de Cezar Boliac in 1865.

Denla de notat este si un do#1086 ,IDIrole D'o o lar Magra/fa Vol

11

si vil.

EforieT Spitalelor Civile din Bu-

Chnului (Izvorul-), sorginte de Olí mineralä, HITA schitul Cirnul, jud, BuzAti; conrine sulf si

sArurT; se scurge In riul BuzAti pe Valea-CtrnuluT.

arnul (Poiana), deal, in com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud.

Chnului (Poiana-), sat i com.

Neamtu. Este situat In prelun-

rur., in jud. Vasluiti. (VezT Po-

girea munteluT Cozmita si aco-

iana-Cirnulu O .

pen it cu pAcluri.

arpe§ti, sat, 'in partea de N. a Cirnul, trup de sat, in com. 131cazul, plasa Piatra-Muntele, j ud.

Neamtu. Este situat pe malul drept al riuluT Bistrita, in dreptul soseleT nationale Piatra-PrisAcani.

com. Urdesti, pl. Mijlocul, jud. FAlciti, asezat pe Valea-BAsestilor. Are o populatie de 12 familiT, cu 58 suflete.

Chpiti, sal, In com. StInca, pl. Bran4tea, jud. Iasi, situat pe

Cirnul, trup de sat, in com. Bu-

ses, la poalele despre E. ale dea-

halnita, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. Se mai numeste si Cir-

lului Stinca, pe malul ating al riului Jijiea. Are o populatie de 126 familiT, saa 238 locuitorf romín!, carT se ocupa cu agricultura si cre§terea vitelor. Este resedinta comuneT. Are

nul-Bistritei.

Chnul, numire datä. mofiet Tega, din com. RusiavAtul, jud. BuzAti. Are o pAclure de 13 hect.

o scoalA, infiintatA in anul 1869,

frecuentatl de 46 elevT.

Cirnul-Jugureni (Chneanca), mo,cie, In com. Jugureni, judetul Buzáli, proprietate a statului, pendinte de schitul Cirnul. Are o intindere de 54 hect.: fineatA, arAturT, vil cu embatic si plclurea Cirnul-Jugureni, de 22 hect.

In partea despre N. a satuld se

aflá un pod, construit de

lemn, peste apa riului Jijiea, pe

care trece drumul la I4. Numarul vitelor e de 2252 capete, din carl: 752 vi te marl cornute, 1172 oT, 41 caí si 287 rimAtorT.

Chnul ( Metohul ), ruine de schit, in com. Ndeni, jud. BuzAti, situate pe o miel proprietate a statuluT.

Chstineqti, COM. rur., plaiul Horezul, jud. VlIcea, compusA. din

CIrnuleasa, mofie nelocuitä, in

3 cAtune : CirstAnesti, BogdAnesti i Cucesti. Este situatA pe valea riuluT LuncavAtul.

jud. Ialomita, pl. CimpuluT, comuna Molcloveni, proprietate a

locuitorl, 328 bArbatT si 313 fe-

Are o populatiune de 641 65

CiRsTXNETI

mef, in care intra si TO fam. ae Tiganf; capT de fam. sunt 215, contrib. 155 si case 214. In raionul comuneT sunt 2 bisericT : una in catunul Cirsta-

nesti, fondata la anul 1552 si reparata la T869 si alta in c5.tunul Bogdanesti, fondata la a-

nul t662 si reparata la 1805. Locuitorif se ocupa cu cultura dimpuluT si cresterea vitelor, me4tesugarI fiind: 6 rotar! si 8 dulgherT. El al-1 ¡o cal, 8o boT, 96 yac!,

514

«Si laxa ati mal cumpa-

rat pdrintele loan o mosie ce cea, pe apa LuncavatuluT, de la Mateia Postelnicu Dragoescu,

Chsteasca, viroagd, pe moja

drept talere 70, care ati dat-o

leorman. Este formata numal din scursoarea apelor si trece pe litiga branistea dintre soseaua judeteariä si calea ferata

mandstireT Horezul, ca sa-1 fie de hran5.».

CirstAnesti, deal, in raionul comune! Cirstanesti, pl. Horezul, jud. Vilcea, pe care se cultiva 6 hect. 50 ariT vie.

nul comuner, sunt 4 morT. LocuitoriT sunt mosnenT. 77

cea, avind virfurile: Dugheanul si Scarisoara.

5tifi carte 15 persoane. Tuica se fabrica pana la 2000 decal. anual. Toata com. cu izlaz

Papa, din pl. TirguluT, jud. Te-

Costesti-Mdgurele. Se varsa in

Vedea, In dreptul cotn. Papa, la N.

ChsteI (Dealul-), deal, comuna

Chstanesti, a'eal, com. Folestid.-j., plaiul Horezul, jud. Vil-

244 hbct.

nesti-MinculuT, plasa Oltul-d.-g.,

jud. Vilcea.

se chiarna. 'Cirstanesti ot Sud Vil-

lo° capre si 250 porcI. Pe riul Luncavatul, in raios'ají improprietarit la 1864 pe rnosia statulur Cirstanesti $i a d-lor C. Vladescu, Greceanu si R. Marculescu, cind li s'aa dat

CIRSTIANIX

Cirstänesti, mofie a statuluT, fosa pendinte de manastirea Horezul, judetul Vilcea, care, impreund Cu cureaua din Bogdanesti, s'a arendat, pe periodul 1885-95, Cu 1400 leT anual.

Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

ChsteI (Poiana-), deal, In jud, R.-Sarat, pl. Orasul, com. Odobasca. Se desface din muntele Deleanul, brazdeaza partea de N. a comuneY, si se termina in

riul Mahriul. Este acoperit cu pasunr insenmate,

arstei (Valea-), vale, izvoreste din jud. Arges, strabate com.

Cu tot are 2000 hect. pämint. Veniturile si cheltuelile se urca la woo le! anual. E brazdata de dealul Folesti

Cirstarte§ti, proprictate a statu'uf, pe care se afta o padure In intindere de 295 hect., situata in com. Otesani, plaiul Hore-

s't Piscul-Rusita si udata de valle: PriodisteT, Ponoarelor, Turburea, Valcidorul si Cirstea, toa-

zul, jud. Vilcea, formata din trupurile : Dosul - Calugarulul, 135

tot in cercul acesteT comun&

hect.; Dosul-Vulturi, 20 hect.; Valea-Bunul, 125 hect. si Do-

Chstesti, sat, face parte din com. rur. Barasti - de - Vede, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Cade in partea de V. a comuneT, la poalele dealuluT Gruiul. Are o populatie de 250 Iocuitorl.

te la E. Se margineste cu com. Folestid.-j., O tesani, Arma sesti si Ursi.

sul-RosieT, 15 hect.

Chstea, cimpie. (V. Tima, jud.

Cirstäne§ti, sat, face parte din com. rurall Cu acelasT nume, pl. Horezul, jud. Vilcea. Are o populatie de 284 locuitorT, 148 barbatT si 136 femeT; lar ca populatie scolard are 93 copiI, 55 bletT si 38 fete. Biserica

Vilcea).

Mosia Cirstanesti a fost cumparata de parintel e loan, Arhimandritul manastireI Horezul, si daruita acestel mänastirT, dupa cum se vede In "brisovul lui

Constan& - Voda Brincoveanu :

ra, jud. Muscel, de la V. spre E. si se varsa In riul Doamner

Chstea, vdlcea, izvoreste de la N. de com. Otesti-d.-s., pl. Oltuld.-s., jud. Olt, si se varsa in

Chste§ti, ditun, pendinte de co-

Cungrea-Mic5., pe tarmul drept,

al girleT Plapcea. Are 408 loc.

muna Potcoava, plasa Mijlocul,

jud. Olt, situat pe malul sting

tot in raionul com. Otesti-d.-s.

acestui catun s'a fondat la anul 1552 i s'a reparat la 1869.

rurala Poenärei, plaiul Nucsoa-

Chstiani, pirig, se varsa in riul Chstea, vale, izvoreste din raionul comund Scundul, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea, si se varsá In pirita Guguianca, intre com. Fiscdlia si Orlesti. Cirstea, vale, la V. comuneT Io-

Luncavatul, in raionul comunel Mäldaresti, pl. Cerna, judetul Vilcea.

Chstianul, deal, In partea de E. a com. Morenl, plasa Filipesti, jud. Prahova.-

CIRSTIANUL

515

arstianul, vale, com. Spineni, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

arstianului (Valea-), vale, in com. CernAtesti, judetul Buza. Trece prin cAt. Mallesti, Caldarqa i VlAdeni i d5. in ValeaLaculur, cu care merge impreun5. In riul SlAnicul.

Cirstieni, sat, face parte din comuna Gorganul, pl. Podgoria,

jud. Muscel. Cade la N.

co-

CiRTOJANI

Bulze0, jud. Dolj. Are 245 suflete, 120 bArbatr si 125 l'eme. Locuesc in 103 case.

In sat este o scoall mixtA, ce ffinctioneazA din 1850 si este

Are o populatie de 699 locuitorr, 399 bArbatr

i 300 fe-

la aceastd comund pentru 40

tatA de 84 scolarT, 30 din Secu-

insurAter si o scoalA, suprafata

lesti, 26 din Cirstulesti, 17 din NAstäsesti si 12 din Bulzesti.

de 235 hect. Are pAdure in

Ate un singur invAtAtor. Cu virstA de scoalA sunt 34 copir. titi carte 37 locuitorr.

arendeazA anual

deservia de un preot

si

un

cintaret.

2

corpurr de 1114 hect. Se 'cu pretul de

33000 ler, impreunA cu Cruelsoarele. AceastA co mu n A, In 1886, avea

1954 suflete, din carr 385 contri buabilr.

Budgetul pe 1886 era de

mer.

Prin mijlocul cAtunulur trece gira RincAciovul.

Clr§ovätul, deal, in com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, judetul Mehedinti.

arstieni, piidure, supusA regimulur silvic, comuna

Gorganul, plasa Podgoria, jud. Muscel. Are, impreunA cu pAdurea Starita, 125

Cir§ul, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Clo§ani, comuna rurall Bala-d.-j.

hect., si e compusl din stejarr, fagi, carpen r

fostA a mAnAstirer Stavropoleos.

Are o suprafatA da 3650 hect., din care s'a dat la 291 locuitorr, improprietArip dupA legea rur., 760 hect. ; la 1882 s'a mar dat

intretinutl de comunA. In anul scolar 1892-93, a fost frecuen-

In sat este o bisericl de zid,

muner.

Mosia e proprietate a statuld,

alunr.

arstiI(Izvorul-), izvor, in com. Vipere.$ti, cAtunul Prede0, jud. Buzar'. Incepe de la Fintina-lui-

Moise si se scurge in riul BuzAul.

Cir§ul, deal, in satul Cirsul, din jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Bala-d.-j. De la poalele acestur deal izvoresc mal' multe izvoare puternice de apà mineralA, unele cu pucioasA, iar altele cu sare.

la veniturr i de 8330 ler la cheltuelr; In anul 1887 era de 5223 lana veniturr si de 3719 ler la cheltuiell. In 1887 s'a arat suprafata de 2000 hect. In ambele cAtune 11907 ler

este cite o bisericA, deservite de cite I preot si 3 dascAli. S'a oficiat in 1888 la ambele bisericr

65 botezuri, 25 casAtorir si 63 InmormintArr. DepArtarea intre

cAtune este ca de 2 kil. Ad sunt 2 $coale : una de baetI, cu 4 clase, condusA de un invAtAtor, si una de fete, cu

3 clase, condusA de o invAtl-

arstiI (Malul-), coliná, In com.

arteanca, sub-divizie a a/tu/ni/uf

Baldnesti, jud. BuzAti, acoperità de pAdurr i izlaz.

Coiteasca, din comuna SAgeata, jud.

Clrstoagele, loc izolat, lîngä schitul SlAtioarele, plasa Oltul, jud.

arteanca, numire datA unersfori

Vilcea.

arstoagele. Vezr Richitile, jud. Vilcea.

Cirstoaia, válcea, izvorqte de

la V. de com. Mereni, plasa Vedea-d.-j., jud. Olt, si se varsA

de mo,rie, din com. Ságeata, jud. Buzda, care, prin cumpArAtoa-

Cirstule§ti, sati Gura-Racului, sat, plasa Amaradia, comuna

In 1888 ati urmat la ambele scolr 37 bAetT $i 17 fete. Aci se exploata pAdurile Sadina si BrAnesti. Se face un ttrg cu obor de vite, la 23 Aprilie In fie-care an. Este departe de

re, s'a alipit mosier Coiteasca, cu care formeazA un singur

Bucuresti de 34 kil., de Giur-

trup.

sedinta plAser, de 16 kil. Adi

Cirteanca (Criteanca), in com. Beceni, cAt. Encule0, jud. Buzlii. (Vez! Enculeasca).

in Orla Turcul, tot in raionul com. Mereni.

toare.

Cirtojani. com. rur., compusA din cAtunele Cirtojani i Sadina,

giu de 60 kil. si de Obedeni, reeste resedinta ocolulur silvic Cirtojani. In aceastA comunA sunt: 426

bol*, 30 bivolr, 140 car, 736 rimAtorr, 2006 or i capre. Sunt in sat 12 circiuml si case bune de locuit ale proprietAtir cu

plasa Neajlovul, jud VlaKa. E

magazif si

situatd pe valea Drimbovniculur.

toare.

p Atule

indestula-

616

CIRTOJANI

Cirtojani, ciun, pendinte de co-

nilor. In cátun este o bisericA,

muna Cirtojani, pl. Neajlovul, jud. Vlasca, pe proprietatea statUluf cu acelasT mime, situat pe

cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

apa DrImbovnicul, Intre Sadina si Gratia. Ad i s'a improprietArit la

1864, 160 locuitorI pe o suprafat5. de 546 hect. Se aflA o bise-

rica, clAdia la 1852, cu hramul

doT dascAlf.

Cirta, ßîriü, izvoreste din dealul Lohan, trece prin satul si com. Epureni, pl. Prutul, jud. si unindu-se cu pirlul Bälcoaia, din sus de Gura-VAeT, se varsA

preot si dof dascAlf, si unde, in

in Piriul-luT-Ivan.

Constitue singurA o parohie ce poartd numele de parohia Cirtojani. Ad i sunt: primdria, dota scolf, casa arendasuluT ; 6 dr-

Beiul. Are o populatlune de 497 suflete, din carr 83 contribuabill.

bisericA deservitA de un preot

SE Gheorghe, deservia de un oficiat 35 botezurT, T888, cdsAtorir si 39 inmormintArT.

c1$1,A

Cirtocleasca, molde a statuluT, pe teritoriul com. Beiul, judetul Teleorman. Face parte din mo-

sia Beiul si a fost vindutá locuitorilor in loturT.

Cl§la, com. rur., in jud. Tulcea, pl. Tulcea, situatä in partea de N. a judetuluT, la 6 V2 kil. spre

Cirta, vale, prin care curge Cirta, jud. Fälcii1, com. Epureni,

plasa Prutul. Pe valea acestuT ling5. Piscul-luf-Vod5., se

afld locul numit Benta.

ciumf.

V. de orasul Tulcea, resedinta judetuluT, si in partea de N. a plAseT, la 38 kil. spre V. de Mahmudia, resedinta piase!.

Numele s6i1 este turcesc vine de la cuvintul cisli» care

Cirtiba§i, sat, in jud. Tutova, pl.

insemneazA th-111 de of, i anu-

artojani-de-Jos, sati Vida Cit.-

Simila, com. BogdAnita, spre V.

tojani, com. rur., compusA din

de satul BogdAnita, pe piriul

cAtunele artojani-d.-j., Buciumul si Vida-d.-s., pl. Glavaciocul, ju d. Vlasca. Este situatä in valea Gla-

Simila. Are 195 locuitorT (din care 23 stiti carte), carT locuesc In 100 case. Acest sat este ase-

vaciocul, departe de Bucuresti

zat pe coasta de E. a prelun-

de 62 kil., de Giurgiu de 64 kil. de Obedeni, resedinta plAseT, de

gireT dealuluT TabAra.

me de la t'ida de oT ce a avut-o aci un Turc bogat numit Husein Efendi. Hotarul amAnuntit al comunef este urmAtorul : Plecind de pe malul drept al DunAreT, din dreptul mileT No. 55, se in-

dreaptA spre S., mergind prin

r3 kil. In 1886 avea 1278 su-

Cirtiba§i, sittifor, in jud. Tutova,

flete, din carT 238 contribuabill. Budgetul comuner, in anul 1886, era : veniturf 10729 lef, cheltuelf 6965 leT ; pe anul 1887 veniturI 4528 leT, cheltuelI 3501

compus din vr'o 9 case. E situat la poalele unuT deal, la N.

de satul Cirtibasi de care si sine, si in apropiere de schitul Cirtibasi.

leT.

Ad i e o bisericl deservitA de

un preot i doT dascälf; tine de parohia Vida-Cirtojani, ca cdtunde Vida-Cirtojani, Cirtojanid.-j., Vida-Furculesti i CllugAreasca. Se face erg de vite la 21 Maiú si 14 Septembrie ale fie-cárul an, lar In fie-care Du-

minecA se face erg de sAptdminA. Se aflä o moarA cu abur!.

Cirtojani-de-Jos, sau Vida-Cfr-

artiba§i, schit, in cAtunul Cirtibasi si spre N. de dinsul, pl. Similia, com. BogdAnita, jud. Tutova. Acest schit este situat pe coasta de E. a unuT deal, inteo micA válcia in pAdure.

Cfrtiba§i, mofie, in judetul Tutova, pl. Simila, com. BogdA nita.

stuf; taie Orla Somova ; ese din stufäriT, taie soseaua judeteanA !o; Tulcea MAcin, printre kil. urcl I coboarl dealul Coazima,

de la poalele cAruia o la putin spre V., pAn5. la dealul Cortel, de lingä care, fläcind un mare arc de cerc, apucl spre S.-E., pe la N.-E. de satul FrecAtei, prin dealurile Cantal-Tepe, Su-Bair,

si la poalele de V. ale dealuluT TAusan-Tepe, se indreaptA spre E. ocolind acest deal, pala lingA soseaua nationall TulceaBabadag, in dreptul kil. 7, de unde spre N., urmind valea TAusan-Iol, intrA in stuf, taie lacul Cisla

i Orla Somova si se o-

preste in Durare, in fata bi-

tojani, d'aun, pendinte de com.

Cirtiba§i, pädure, in jud. Tutova, de peste 50 hect., pe mosia cu

Cu acelasT nume, pl. Glavaciocul,

aceeasI numire, proprietatea sta-

jud. Vlasca. E situat pe valea

tuluT.

unde, mergind spre V. ajunge la mila 55, de unde am plecat. Forma hotaruluT e aceea a

Glavacioc, in josul cAtunelor ce-

lor-l'alte, din care se constitue

Cirtocleasca, ciitun, in judetul

comuna si e proprietatea mosne-

Teleorman, pl. Margine!, com.

furcatief Chille! si TulceT, de

unuT trapez neregulat, a cAruT lungime este de 32 kil. pAtratT.

CiLA

cW.,A

517

Intinderea totalä a terenuluT cultivabil,

apartinind locuitorilor,

e de 22,24 kil. patratT, saa 2224 hect. Comuna

se margine$te la

N. cu Basarabia, de care se desparte prin Durare; la S. cu com. Frecatei, despartita prin dealurile Cartal-Tepe $1 Su-Bair;

la V. cu com. Somova, $i la E. cu ora$ul Tulcea, despartita prin valea Tau$an-Iol. Relieful soluluT e in general accidentat, dar putin ridicat.

O mare intindere este acoperita cu stuf. La S. $i V. sunt dealurile : la V. Coazima ( 1 To m.), Cortel (180 m.), acoperite cu semanaturY $i pare ; la S., Cartal-Tepe ( r 5 7 m.), continuatia sa, pietrosul SuBair (124 m.), acoperite cu finge; spre S.-E., TAu.$an-Tepe sail Muchea-Mare, stincos (104 m.), acoperit cu parnT, $i litiga satul 0$1a, la S. luI sunt dealurile :

Ci$la (179 m), pe

lea Muchea-Mare la E., ValeaLupuluT la S.-V. La N. se afla balta Ci$1a (18o hect.) inconjurata cu stuf ; contine mult peste, ce se consuma in localitate. Comuna este formata dintr'un singur catun, cel de re$edinta, arzat la poalele de N. ale dealuluT 0$1a, de oparte $i de alta

1600 hectare finete $i izlazurT, $1 restul de 2000 hectare compate de stufariT $1. baltI al cror venit apartine statuluT.

a -$oseleT judetene Tulcea-Macin..

por& PescSria e ocupatiunea Rusilor. Sunt 5 morT de vint. Budgetul are la veniturI 3170

Intinderea totala a comuneT e de 3724 hect., din carT 156 hect. ocupate de vatra satuluT,

In com. sunt 73 plugarT, pose-

dind 88 plugurT; 2199 capete de vite, din carT 210 boro 94 vacT, 72 cal, 6o epe, 4 asinT, 116201, 381 capre, 40 tapT $i 97

leT, la cheltuelT 3140 leT.

Calle de comunicatie sunt:

2224 hect, ale locuitorilor, restul de 1344 hect. (ball, stuf $i loc neproductiv) apartinind

ce trece prin comuna, si apoT

StatuluT.

multe drumurT comunale ce duc

Populatiunea e amestecata, compusa din RominT, Bulgarr, Ru$T, TurcT, GrecT si

OvreT.

Sunt 114 familiT, cu 557 suflete, din carI : RominTo 74 familiT cu 370 suflete; Ru$1, 16 familiT cu 69 suflete; TurcT-Tatarl, 12 familif, cu 66 suflete ;

Bulgarr, ro familir, cu 45 suflete; GrecT 3; IzraelitT 4.

oseaua judeteana Tulcea-Macin,

la comunele invecinate: Frecatei, Posto, Somova, Cataloi, Agi Ghiol. Relativ la istoricul comuneI se poveste$te urmatoarele : Cisla a

fost intemeiatä cam pe la anul 1812 de un Turc bogat HuseinEfendi, care a avut ad o Villa de oT; aceste oI pasteat in poenile de prin padurile intinse ce

care se fac semanaturI, Pietro-

E o $coalä mixta, fondata in

se aflaa odinioara pe aci, $i carI

la V. (72 m.) acoperit cu

anul 188o de catre locuitorl; are 10 hect. pamint de la Stat; e conclusa de un invètátor, $i

ati fost taiate de TurcT $i RominT

sul,

finete, Dealul-Armenilor, la S.V. (115 m.), acoperit cu finete $1 Dealul-BursucArieT saa Daudin-Tepe (88 m.), acoperit cu pasunT. Movile sunt putine, na-

turale $i toate acoperite cu verdeata ; cele mal insemnate sunt: Movila-Cheala la S. $i Movilele-In-

Orate (Sira-Bairlar), tot la S. Apele sunt : Dundrea la N.,

pe anul 1893-94 a fost frecuentata de 42 elevI (32 baetT $i To fete), din carT 35 RominT, 2 BulgarT $i 5 Ru$T).

Este o biserica ortodoxa, cu hramql Sf. Gheorghe, ziditâ de locuitorl in anul 1882, pe rui-

basarabenT; din ele s'aa facut vase plutitoare. Se poveste$te ca. acel Efendi era foarte crud. Pe la 1844 vine Neculae Tololoia Cu turmele sale aci, deschide circiuma, face biserica $i totT se grupeaza imprejurul luT, lucru care i-a atras ura TurculuT; Efendi l'a $i Wat dar $i Tur-

nele une vechT bisericT, ziditä In anul 1844 de catre Ne-

cul $i-a primit rAsplata de la zi.

tot la N., curgind prin stuf $i

culae Tololoia. Biserica e in bunA stare. Are 10 hect. plmint de la stat din 1887, 380

varsindu-se In Dunare ; mai sunt

leT la veniturl, 332 la cheltuelT,

apoI ni$te val carT aa apa numaT in timpul ploilor, $i prima.vara: Valea-luT-Mo$-Grigora$ la

120 leT subventia primaria E deservita de 1 preot, I diacon $i I paracliser.

vaile Bechir, a-Nucilor si

Din intinderea comuneT sunt :

a-lul Hagiu, formind unite valea Cisla saa a- erpilor, prin mijlocul comuneT ; valle La-PodulBulgaruluT si Tau$an-Iol sail va-

750 hectare locurl arabile, roo hectare ocupate cu tufari$, res-

de la mila No. 54 (bifurcatia Chilla $i Tulce1) pana la mila 55 (1800 kil.); Orla Somova,

V.,

turT din frumoasele paclurT de.

vastate de exploatatoril turcT,

RominI, caz! a fost ucis a doua Ci§la, sat, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noua, catunul comuna

Oltina. E situat cam in partea centrala a plaseT $1 cea S.-V. a

comuna, la 5 kil. spre S. de catunul de re$edinta, Oltina. Este a$ezat la marginea sudica a iezeruluI Oltina, la N.-E. batel Ciamurlia, fiind inchise la E. de dealul de-asupra Ci$-

c4LA

518

CITINA

si dominat la E. de movila Cisla, la S. de movila Iartmac, care are 140 metri.

cea. Venitul ce produce, e al

Suprafata sa este de 440 hec-

sunt ocupate de vatra satuldi

Cisla, a'eal, In plasa si jud. Tulcea, pe teritoriul comuneT rurale Cisla, situat in partea ves-

si de grAdinT. Populatiunea sa,

ticá a plAsel si cea sudicä a co-

a arel maioritate este formatA de RominT, este de 42 familiT, Cu 175 suflete, ocupindu-

muneT.

se mar ales cu

pescAria, Cu care fac un negot intins, si apoT cu cresterea vitelor ; cultivA pu-

Are 179 m. InAltime, dominind asupra drumuluT judetean Tulcea - Mdcin si val ea La-Podul-

fin si vita de vie, avind in partea -S.-E. a satuluT un pAmint care prieste viteT. Casele sunt

BulgaruluT. E acoperit cu tuIris si finete.

adunate In grupurT formind prin-

Cisla, loc izolat, in jud. Fakir',

tre ele ulitT drepte. Un singur drum comunal pleacA din sat,

pl. Mijlocul, marginea de S.-V. a com. Hurduji, dupl dealul Dum-

man, taie drumul judetean Ostrov-Cuzgun ; primeste pe stinga Valea-luT-Ghenciu; si, dupl

spre E., care se ramificA in douA, la Movila-asleT, o ramurA, apu-

brava, In hotar ca com. Deleni.

un drum de 8 kil., merge de se deschide in valea Beilic-Ceair,

cind spre N. si ducind la Oltina

Pe acest loe, se zice, a fost In vechime sat mare, despre a

si alta spre S. ducind la Curu-Orman, la Ghiuvegea si la Lipnita.

cArui desfiintare sunt douA versiunT. DupA uniT s'a desfiintat

inAlte si acoperite cu verdeatA.

Cisla, movild, in jud. Constanta,

din cauza invaziuner Tatari/or si a Turcilor, locuitorli strAmu-

leT

tare, dintre care 32 hectare

plasa Silistra-NouS, com. ruralä Oltina, cAtunul Cisla, de la care si-a luat si numele. Este asezatA

pe muchea dealuluT de d'asupra CIsliT in partea de N. a pld-

ser si cea centrall a comuna Are 137 m. inAltime. Fost punct trigonometric de gradul al 3-lea

si dorninind prin inaltimea sa satul Cisla, asezat la 1 kilometru spre V. de ea, iezerul 01tina, drumurile comunale ce duc

stat 11 uf.

si-a luat numele de la tirla (cIsla) de o! ce o avea adi un Turc bogat Husein-Efendi.

tindu-se in satele de ástl-zT Deleni si Hurdugi, fiind pe atuncT locurT acoperite cu codri marT unde se puteai1 adAposti; dupa altiT, din cauza asprimeT peste mAsurA a proprietarulur de atuncT a5 fugit locuitoriT in co-

tro ati putut, si parte s'ad asezat in satul Deleni. Cisla, vale, in plasa si jud. Tulcea, pe teritoriul comuner ru-

judetul Constanta, plasa Constanta, pe teritoriul comunel Techir-Ghiol, si pe al cAtunuluT sAti Haz-Diuliuc, la poalele

movileT Caraman-Iuc. si-a luat numele de la proprietarul el, un cioban ardelean.

Cisla-Punar, vale, in jud. Constanta, pl, Silistra-Noul, com. Caranlic, cAt. Curu-Orman. Se desface din poalele nord-vestice ale dealuluT Mezarlic , Bair ; se indreaptA spre N., tuteo directie

generala de la S.-V. spre N.E.; trece prin satul Curu Or-

pe stinga. Malurile sale sunt Printeinsa merge si un drum comunal ce duce de la CuruOrman la Beilic.

Ci§lel (Dealul-de-d'asupra-), deal, In jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, com. Oltin, cAtunul Cisla, de la care sT-a luat nu-

mele. Se desface din dealul de la Merchez, se intinde spre V,

in directie N.-E. spre S. N., brAzdind partea nordicA a pta. seT si cea centralA si esticA a comuneT. Are pe dinsul, dota movile: Cisla si Movila-luT-Mos-

de la Cisla la Oltina si Caranlic. Este o movilä naturald si e acoperità cu verdeatá.

rale asla. Este formatl din

Cisla, &Ud, in plasa si jud. Tulcea, pe teritoriul comunef urbane Tulcea, sit iatd In partea apusanA a plAser si a orasulur. Este Inconjuratá cu stuf, for-

comuneT, trecInd printeinsa; traverseazA soseaua judeteand MA-

pAdurT de odinioarl. Pe mu-

cin-Tulcea, pe la kil. 7, si se

chea sa merge si

terminA dupA 4 kii. in stufAria

munal Cisla-Caranlic.

matA fiind de revarsArile .girleT

de dealul Cisla. Prin vale-T trece drumul Cisla-FrecAtei, si un al-

Somova, lingä care e asezatA. Are 115 hectare, si contine peste bun, care se consurnd In comuna Cisla si. in orasul Tul-

alte treT val: Bechir, Ceair si Hagiul. BrAzdeazA partea vesticA. a pläseT si cea centrall a

Stanciu, de 148 metri InAltime. La poalele sale sud-vestice este

asezat satul Cisla. Este acoperit cu semAnAturT, finete si tufárisurT, rAmAsite din intinsele drumul co-

din apropiere. Este dominatA.

tul ce duce la Telita.

Cisla-Caraman, tirld de or, in

Mina, insuld, in DunAre, plasa Balta-Oltul-d.-j., judetul Romanati. (Vez! Gura-BoazuluT),

Mina, insuld, judetul Romanatis

819

CIZ-BAIR ..,"-

Iii dreptul com. Gircovul, care impreuna cu Surla si Gircovul, ai- 160 hect. padure.

ClatnoVa, ostrov, jud. Braila, co-

CIZ-Bairy ¿leal, in jud. Tulcea,

Clfibucelul, pirtiaf, pl. Trotusul, jud. Bacdii, care isT are

pl. Babadag, com. Bes - Chioi,

muna Tichilesti. E format de Dunärea-Vechie.

cat. Cineli. E situat in partea

obirsia din muntele Clabucul;

vestica a plaseT si cea sudica a comuna. E un Off mar inalt al DealuluI-Fetd. Are 180 in. inaltime, domintnd asupra v. ad 'Vil-luid Taita *si satuld Cineli. Este acoperit cu putina. "Mute pe vid, lar pe povIrnisurT cu

curge pe teritoriul com. Manasti-

pasunl.

Claia, munte, d'asupra CulmeIJepilor, in com. Predeal, cat. Busteni, pl. Pelesul, jud. Prahova, numit ast-fel de locuitorT. pentru

cä are forma und claT de fin.

rea-Casinul si se varsà in plriul Cläbucul, pe dreapta.

Cläbucetul (Muntele-), munte, jud. Arges, pl. Lovistea, com. Salatrucul, pendinte de schitul Fedelesoiti, proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti.

Are o intindere de 3329 pogoane 'Jame, producind o arena anuala de 200 Id. Cläbucetul, munte. (Ved Gal-

CLABUCETUL-TAURULUI

Clabucetul-AzugeI, munte, traverseaza mijlocul com. Predeal,

pl. Pelesul, jud. Prahova. Este renumit pentru padurile de fag, pentru nenumaratele stine de oY, pentru bogatele luí pasunT si locurT de finete, care contribue mult la calitatea cascavaluid, cunoscut In conaert sub numele de «Cascaval de Azuge, si care rivalizeaza Cu renumitul «Cascaval de Pentelea».

Cläbucetul-Azugel(Muntele-), peidure particulara, supusa regimuluT silvic, pe mosia Cla.bucetul-AzugeT, pendinte de com.

Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Prahoya. Apartine Epitropid caseT DoamneI Zoe Basarab Brincoveanu.

bina, jud. Muscel).

Clainicul, pida, in com. rumia usita, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Cläbucetul, »mute, jud. Muscel, plaiul si com. Nucsoara, pendinte de schitul Titireciul, jud.

Clainicul, vale, in com. rumia

Vilcea, proprietate a Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti. Are

usita, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Clainicul - Mare, deal, In com. rur. Balotesti, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

o intindere de 1665 hect. padure si pasune, qi este aren-

dat (1890) pe pretul de 910 leí anual.

Cläbucetul, munte, plaiul DImClainicul-Mic, deal, in comuna

bovita, jud. Muscel. Constitue,

rumia Balotesti, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

de laPapusa,impreuna cu muntir :

Clajna, cgtuna,s, al com. Lopa-

tari, jud. Buzar'. Are 20 locuitort si 5 case. E situat in poalele munteld Macesul.

Gradisteanu, Gainatul - Mare si Mic, Dobriasul - Mare si Mic, Strimtul, Chiciora, Coasta-Manastird - Namaesti, Dealul-Sela-

rilor, Dealul - Cuculd li dealul Mätaul, sirul despartitor 'filtre

Clabucetul-Balului, tnunte, jud. Prahova, com. Predeal, pl. Pelesul. E renumit pentru stinele de oT, padurile de fag si locurile de flnete. Este situat filtre Valea - Greculd, valea Leuca, Tirla-Berbeculd si &Tul Provita. Apartine, ca si ClabucetulAzugeT, Epitropief case/ DoamneT Zoe Basarab BrIncoveanu.

ClAbucetul-BaiuluI, vale, izvoreste din muntele Tirla-Berbeculd, com. Predeal, pl. Pelesul, jud. Prahova ; curge de la N.-V. catre S.-E.; se impreuna cu Valea-Moraruld si formeazd Valea-

Cerbuld, care se varsa in dul Prahova, spre N. de cat. Busteni.

apa ArgeseluluT si r-inl Tirgul.

Clajnei (Poiana-), platog, situat pe malul sting al riuld Slanicul, intre Izvorul-Macesuld si Izvorul - SmoleanuluY, In partea de N. a comund Lopatari, judetul Buzati. E acoperit de finete.

Clatnova, iezer, jud. Brdila, In osttovul Cu acelasT nume.

Cläbucetul, munte, spre N.-V. de com. Cerasul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Cläbucetul, piidure a statuluY, pendinte de com. Costesti, plaiul Horezul, jud. Vilcea, In in-

tindere de 500 hect.

Clfibucetul-BrezeI(Muntele-), pgdure particulara, supusa regimuld silvic, Inca din anul 1883, pe mosia Clabucetul-Bre-

zeT, pendinte de comuna Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Prahoya.

Cläbucetul - TauruluI, munte,

520

CLABUCUL, SATI CXLÀBOCI

CLEANOVUL

jud. Prahova, com. Predealul.

S.-V. al judetuld. Indltimea sa

deI, din com. Izvorul-d.-1., jud.

Are bogate p4unI i locurl

este de 1370 m. Este acoperit cu padurr de fagl

Argq.

finete.

Acest munte a fost dáruit schitulul Predeal, de 13anul Filipescu, dupd cum se aratä din hrisovul lui Gheorghe D. Bibescu, din 1844. Cu mult inainte, Biv-vel Logofa't Chrisoscoleti, proprietarul acestuI munte pe acel timp, eldrue4e dupd. cererea IeromonachuluI Ionichie, la poalele a-

amestecatI cu brazI Ad comisiunea de delimitare

din 1888 a hotdrit sA revind Rominid 97 hect., acind treacd linia de hotdrnicie din acest munte, printr'o ripd, in riul CaOnul, peste care trece; lar nu prin piciorul Calabucs-Alya ca inainte.

cestur munte, un loc ce se intinde d Ja Valea-Oldresd pInd la Pur4toaca, pentru constructia schituluI Predeal. Acest munte, impreund cu

ClAbucul, munte, in com. So-

Piscul-luI-Cumpät, Dutca, noava §i Dosul-Cerbulur, a fost

Trotupl, com. Mandstirea-CaOn, care erpuete pe granitä, spre Transilvania de la N. spre S., vdrsind i-se pe stinga in apa

mal pe urmd vindut de Biv-vel Logofdt Chrisoscoletl, Doamnd Sachelarie, pe pretul de 2000 de

veja, pl. ZdbrAutul, jud. Putna, la hotarul tdref, spre N.-V.

Clabucul, pirla, jud. Baca, pl.

prin mo§tenire al muntilor cum-

poi parte din judetul Vlwa, formind limita luI la extremitatea de N.-E. attt cu judetul Argq, cit i cu parte din Vla§ca. ClAnita formeazd hotarul

ma-

tural al moiilor din com. Slobozia-Trdsnitul despre judetele

Argq i VlaKa. Dupd numele acestuI riulet s'a dat prin legea administra tivd. din 1892 numirea p154eI Cldnita din jud. Vlawa. Multí Ii scriii numele greit : Clenita, In loe de Cldnita, cum II pronuntd §i locultorit

Cläsnesti, sat, in jud.

Mehe-

dinti, plaiul Clo§ani ; tine de

com. rur. Glogova. Are zoo

CaOnuluI.

galbenT.

La anul 1844, Baronul Cristodor Sachelarie, proprietarul

Acest riulet strdbate o loare parte din jud. Teleorman

ClAbucul, pirla, jud. Putna, ce izvoreqte de sub coastele muntelui Cralbucul i a poieneI Cd-

locuitorI ; o biserica deservità de un preot i dor cintdret1; o coalä cu un invdtator, frecuen-

tata de 26 elevI.

pdratI de Doamna Sachelarie, ldsind in urma morteí sale marI datoriI, aceSI muntl aü fost

pqa, ce se tine de muntele Sboina-Verde i merge de se Clätesti, sat, jud. Ilfov, ce face

cumpAratT de Marele Ban Ale-

teti, pl. Oltenita. Este situat

varsd la Lepsce-Marr, Piscul-Paltinului.

drept

xandru Filipescu, cu pretul de 5407 galbenI. Pdná. la anul 1863 a fost pro-

prietatea schituluI Predeal, lar azI apartine DomeniuluI Coroand. Rdposatul Manoil Laranaga a infiintat la anul 1884 in Cid-

Cläcasii- de -Schitul-Frumoasa, ptYclure foioasd, judetul plasa Tazidul-d.-s., com.

Schitul-Frumoasa, proprietatea

anI mar tirziti, Laranaga scdp5._ tind, fabrica infiintatd de el a

Clabucul, sati Cfilaboci, munte, jud. Bacla, pl. Trotupl, de pe

supusd regimuluI silvic.

dormirea, deservitä de I preot cintdret; o coall mixtd, frecuentata de 31 elevI i 9 e-

Clädita-Mare, munie, in jud. Saceava, com. Mdlini, in hotarul Bucovine. Are 1073 metri altitudine.

Clailor (Valea-),es, in jud. Buzai, com. Bisceni. E acoperitd de flneatd.

teritoriul com. MdnOstirea-Ca-

Cranita, riulel, care curge prin

qinul. E situat pe granitd, spre i in coltul de

valea cu acelag nume, al cdrer

Aqstro-Ungari.

Se intinde pe o suprafatA de 317 hect., pe carr le cultivd cuitorii, in numdr de 289 suflete.

trecut in posesiunea d-luI Basilie Aldasaro.

la S. de Mitreni. La E. i S. este udat de rlul Argq.

cldcailor din comuna. Are o intindere de 23 hect, si este

bucetul-TauruluT, la locul unde

Limb4e1ul se varsd in Azuga, o fabricd de var negru.

parte din com. rur. Mitreni-CIA-

inceput este In padurea Oar-

Are o bisericd, cu hramul A-

leve. Comerciul se face de 2 circiumarI.

Numdrul vitelor marI e de 338 qi al celor miel de 159.

Clä te§ti, mahala, in partea de E. a satuluI Corni-d.-s., com. Corni, pl. Berheciul, jud. Tecuciù.

Cleanovul, cout, rur., in judqui

CLEANOVUL

Mehedinti, pl. Blahnita-Cimpul,

CLEJA

521

Clecea-Mare, grind, in judetul

Populatiunea comund este de

606 capi de familie, cu 2529

ul Turnul-Severin,Iar de Vinjul-

Tulcea, pl. Macin, com. urbana Macin, c5.t. Ghecetul. E situat

Mare, resedinta plasei, de 28

In partea nord-vestica a piase

kil. Este situata pe ambele dealuri ale riului Dasnatuiul, si se margineste: la E. cu com. Carpenul, din Dolj ; spre S. cu comuna Virbita, tot din Dolj ; spre V. cu com. Guardenita, din Mehedinti si spre N. cm com. Saca,

si

2379 Unguri, 91 Izraeliti si 8 Armeni, toti de protectiune romina. Dupa felul ocupatiund se deosebesc: 1430 agricultori, 14 meseriasi, 3 industriasi, 12 co-

la distanta de 63 kil, de ora

vestica a comuna Are o

forma lunguiatd, cu o directie generala de la S.-V. spre N.E.; comunica la V. cu grindul Coo.da-Spinaului si la N.-E. cu Grindul-Oaei si al - Pietroiului ;

suflete, dintre carT : 51 Romini,

merciantI, 2 avind profesiuni li-

bere si 12 servitori. Stid carte

la E. de el se afla Balta - Por-

27 persoane. Contribuabili, dupa

E formata din 2 sate: Clea-

este strabátut de drumul comunal Macin-Ghecet, si de o

novul si Preajba. Are 280 con-

&lita ce se scurge in Balta-

recens5 mintul pentru periodul 1891-96, sunt 544. Dupa legea rural. din 1864, s'ad improprie-

tribuabili; 2100 suflete, cal-1 lo-

OaeI, din spre N. Are o intindere cam de 8o hect. Este in-

nrit 8 lo culi, cu 23 Miel mint in tarina.

conjurat de toate pastile cu stuf.

Teritoriul comuneT are o intindere de peste woo hect. Proprietar mare este N. Dragoianu, care are o mosie de 127 hect., cu un venit de 31501e1 anual ;

din Dolj.

cuesc in 318 case. Calitatea pamintului e buna. Locuitorii poseda : 18o pluguri, 257 care cu bol si 16 carute cu cal.

Are o biserica, deservita de I preot si 2 cintaretr; o coala, cu I invatator, frecuentata

cilor ;

Clecevatul, pi' ria, ce vine despre com. rur. Bresnita, si se varsa in Topolnita, in com. rur. Birzi, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedin ti.

de 42 elevi. In comuna sunt 8 circiumi.

Budgetul coprinde la veniturI suma de Id 5179 i la cheltueli 3223 leT.

Numarul vitelor din aceasta comuna este : 160o vite mari cornute, 58 cal, 1485 oi si 883

Budgetul pe exercitiul 1891 92, are la venituri le! 4390,

inte, cu o mosie inchinata din

Viile ocupa 197 hect., care In 1890, ad dat 2955 hectol.

bilciuri anuale, si anume: La Sf. 40 Mucenici ; la Duminica

ciuni, la E. Cu com. Gioseni, de care se desparte prin Sire-

Tomei si la Sf. Ilie.

tul, si la V. cu com. Valea-Rea.

Se zice ca bilciul de la Sf. Ilie a fost pradat in anul 18o2

Este udat de piraiele Cleja si

de catre Turcii luI Pazvantoglu

Sunt 2 biserici: una ortodoxa si una catolica in satul

Biclesul-Guardenita-Cleanovul.

Dealuri in comuna sunt: Dealul-CleanovulUI, al-BaltoaicheT si

al-Girbovului, care formeazd vál Cu acelasi nume. Piraie sunt: Dasnatulul, B5.1toicaul si Girbovul.

din Vidin.

Valea-Rea.

Cleja. Case de Iocuit sunt 6o5;

Cleanovul, deal, in com. rur. Cleanovul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti. 58U86 Marelq Dtclionar Geopralta I øi. 11

Padurile ocupa aproximativ 14.0 hect.

dreapta Siretulur. Se alcatueste din 3 catune : Cleja, resedinta, Somusca si Valea-Rea. Aceste sate formad mg 'lila-

In com. Cleanovul se fac trei

Prin Cleanovul trece soseaua

G. Mihail, cu o mosie pe Valea-Somusca; in fine mal multI razesi.

Cleja, com. rur., judetul Bacad, pl. Bistrita-d.-j. E asezata d'a

Bucovina (Condica-Liuzilor), 2 comune : Cleja, compus5. din Cleja-d.-s., Cleja-d.-j. (in vechime Bida), Cleja-Statului (mosia maicilor) si Osebiti-Cleja; Somusca, cu Valea-Rea (4Analele Statistice» de Martian, 1873). Teritoriul comund se margineste la N. Cu com. Faraoanele, la S. cu com. Fundul - Raca-

rimatori.

p5.-

circiumi 7, dintre care una pe soseaua nationala Bacad - Focsani.

bani 58, si la cheltueli leI 2538, bani 90.

vin alb. Dupa controalele diviziei filoxerice (1891) viea lucratoare are 246 hect., cea nelucratoare 21/a hect.

Totalul paminturilor de cultura este de 476 hect. Din teritoriul com. se scoate platra de var si se fabric5. var. Unele familii se ocupa cu facerea palariilor de paie. Animale sunt: 355 cai, 787 vite mar! cornute, 617 porci, 308 capre si , 786 oi. StupT de albine sunt 55. Teritoriul comuna este strabatut de calea vecinala FundulRacaciunei - alugara, sí de soseaua nationala Bacati-Focsani. Distantele : la Bacati, capitala districtului, 23 kil.; la comuna Valea-Seaca, resedinta plasei, 9 66

kil.; la com. Faraoani, 4 kil.; la com. Fundul-Rdcaciund, 8 kil.;

la com. Gioseni, ¡I kil. Cleja, sat, judet Bacati, plasa Bistrita - d. -j.

CLIMEM

622

CLEJA

Este resedinta co-

Populatiunea se ridica la 1404 suflete, cu 320 familiI, din care 266 contribuabilI. Budgetul e la veniturl de 16877 ler si la cheltuelf de 5570 lel.

Almajelul, plasa Cimpul, jud. Mehedinti.

Clenciul, virf de deal, jud. Bada, pl. Bistrita-d.-j., com. Maresti. E asezat d'a stinga piriuluI Dunavätul.

muna cu acelast nume. E situat

Sunt doua bisericI, din ea/1

pe 1)h-tul Cleja. Are o popu-

una cu hramul Nasterea-Maicii-

latie de 384 capr de familie, sail 1342 suflete, totT 'fugue.

Domnului, cu un preot si doI Clenita, vale, ce ese din judetul Arges, din padurea OardeT, cintaretl; constitue singura o intra in jttd. Vlasca maI sus de parohie cu numele de Blejani. com. Negreni, uda plasa GlaIn aceasta comuna este o vaciocul, trecind prin Bitcoveni, scoala de zid, care avea in merge prin satele Talpa, Gatrecut 2 invatatorI salariatI de fostul proprietar, Maior Misu. lasescul-Catalina, Negreni, Ba-

Are 2 biserici : una ortodoxa, In stare de ruina, fondatä la 1847 de Iorgu Anastasiu, si a doua, catolica, facuta de locuitori

la 1811, si in care slujeste

i

preot. Sunt 5 circiutnI.

Aceastä scoala a fost cladita la

baita, si, din jos de comuna Ma-

Vite: 195 cal, 433 vite cornute, 407 porcI si 181 capre.

1834 de comisul Vilara, apoI rezidita la 1853 de d. Maior Misu,

gura, da in Teleorman.

Cleja, 'fria, judetul Bacati, plasa Bistrita-d.-j., com. Cleja, care curge in directia E. spre malul drept al SiretuluT si udd satele Cleja si Somusca.

Clejani, com. rur., situará in pl. Neajlovul, jud. Vlasca, pe èoasta

dreapta a riuluI Neajlovul, departe de Bucuresti de 36 kil., de Giurgiu de 60 kil., lar de Obedeni, resedinta piase, de 5 kil. Aceasta comuna se allá pe proprietatea cu acelasI nume, care are pe dinsa maI multe alte comune. Apartinea in se-

care a transformat-o in internat de baetl ; la 1875 aci urmati 32 elevl interni si 120 externi ; azi sunt dor invatatorI si ¡72

Cletecinul, lac, in judetul Buzar',

elevI.

Clifa, peldure, situata. t'Are satele Godinesti-d.-s. si Godinesti-d.-j.,

Pe mosia acesteI comune s'a itnpamintenit, la 1864, un numar de 206 locuitorr, dindu-li-se 6r8 hect.

S'a cultivat de catre 37

lo-

cuitorl o suprafata. de ¡o hect. si 68 arir cu tutun, care a produs 7983 kilograme tutun, in valoare de 5293 leI. Aceasta proprietate are 5600 hect. pamint, si a fost estimata.

de Creditul fundar rural din

com. °dalle, catunul Lacul. E

acoperit de trestie si papura.

com. Godinesti, pl. Berheciul, jud. Tecuciti.

Clifele, munte, peste care trece frontiera t'Are com. Brosteni si Bucovina, jud. Suceava. Are 1367 m. altitudine.

ClimäuV, numirevechie a statului Pilipauti, comuna cu acelas1 nume, plasa Herta, judetul Dorohoia. (V. Pilipauti).

colul trecut familia Desul, apoi a trecut familid Vilara, de la care a avut-o Maiorul Misu Anastasievici, care a imbogätit-o cu multe edificiurl insemnate, cum : un palat cu grädinT frumoase, morI sistematice pe apa Neajlovuld, rnagazir cu 3 etage,

Bucuresti, la suma de 1920600

patule, scoli cu mar multe incapea de zid; s'a facut chiar un

gasesc si oI multe, putinI cal* si putine capre. La 1533, Radu-Vodá s'a ba.-

Vite: 26 caí, 116 vite cornute

tut cu Mehmet-Beiu, la Clejani, unde l'a invins. Tot ad, la 1522, s'a dat o batalle intre Radu-dela-Afumatl si Turcl.

702 m.

sat cu case din mil de zid, in care s'adusese o colonie de strainI; in timpul din urmä, dupa moartea lui Maior Misu, a trecut

In stapinirea d-lui Trifu. In aceasta com, este judecatoria ocoluluI III, din jud. VlaNa.

leI.

Are si o padure in suprafata de 1100 hectare. Vite sunt putine, dar bune ;

sunt multi porcI de rasa palatina, adusi din Serbia, bol.

de rasa ungureasca, se mal

Clence§ti, mahala, in com. rur.

Clime§ti, sat, jud. Bacan, plasa Siretul.d.-s., comuna Beresti. E situata mal sus de Beresti. Are o biserica zidita de locuitor1 la 1819. Este o cireiumd. CapI de familie sunt 73, cu Do suflete. si 33 pord. Distranta la resedinta

comund, unde e scoala, este Climeqti, sat, in com. BudestiGhicaY, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. E asezat pe valea dealuld Cu acelasI nume,in co

CL1ME§TI

prinderea mosiel

523

Ghirva. Se

CL1NETUL

Din teritoriul satuluir, 294 h. apartin d-neT Frederica Paleologu, din carI cultiva 280 hect., rezervind 14 hect. pentru izlaz. Locuitoril an 420 hect., pe

Clinciul, 'nade a statuluT, fosta pendinte de Episcopie, in jud.

carT le cultiva, rezervind 15 hect.

Clinciul-Gorgänelele (Bosie), ozofie, in jud. Buzan, com. Ver-

o casa mare a proprietater, cu

pentru cultura vid. Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservit5. de 2 preotT si 2 cintaretT; un pod st5.tator. Comerciul se face de 3 &ir-

gradina si fintinT cisnitoare.

ciumarT.

mArgineste la S.-E., cu judetul

Roman, de care se desparte prin unja de hotar a judetuluT; la N., cu satul Budesti-Ghic5.T; la V., cu satele Faurer si Micsunesti.

In acest sat se afla : 1 biserica

deservita de I preot si 2 dascal'; 2 morT de apl.; o fierarie ;

Numarul contrib. e de 38. Populatiunea se urca la 367 suflete, san 77 familiT.

Vite sunt : 797 capete, dintre carT: 754 boT, 59 vacT, 413 or, 26 caT, 1 1 0 rim5.torT si 35 juncT.

Climesti, deezl, in prelungire cu dealurile Chiliile si Faurei, situate in com. Budesti-GhicaT,

Numarul vitelor marT e de 436

Buzan, con]. Vernesti. Are 121 hect. arabile.

nesti. Are 130 hect. arabile si 20 prund.

Clinciul (Craifeleanul), mofie, in jud. Buzan, com. Verhesti. Are 32 hect. arabile.

si al celor miel' de 158. Timpul infiintareT satuluT nu se stie. In biserica din sat

exista o carte, pe scoarta careia este scris asa: fAcest locas dumnezeesc este zidit la anul 1694 de catre D-luT D-nul Ramadan Paleologu, proprietarul mosieT

Clinciul (Jitianul, sati Maleanca), 'nade, in jud. Buzan, com. Vernesti. Are 190 hect. arabile.

Clinciul (Vernescu), 'nade, in jud. Buzan, com. Vernesti. Are 172 hect. arabile.

Clinceni.»

jud. Neamtu. Formeaz5.1egatura,

AceeasT inscriptiune s'a maT

Clinciul, 'nade, a statuluT, jud. Il-

cu dealurile din jud. Roman.

gasit si pe o pieaträ care este

fov, fosa pendinte de biserica Sarindarul. S'a arendat pe periodul 1885-95 cu 1i000 leT

In altarul bisericel. Clirnesti, mavie, In com. BudestiGhicli, pl. de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu, proprietatea fami'leí Gr. Cozadini. Produce un ve-

nit anual de 44000 Id. Casa proprietatir este o cladire mare, luxoasa. Diferite unelte agricole,

Clinciul, sat. (VezT Clinceni, jud. Ilfov).

Clinciul. VezT Surlari, pl. Oltenita,

Clinciul, editen, al com. Vernesti, jud. Buzan, Cu 50 loc. si I I case. Are sub-divizia Poenari.

vite de rasa olandeza si elveVana, sunt evaluate aproxima-

tiv la suma de 50000 de leT. Are sat. Numirea vechie: Ghirva.

Clinceanca, 'nade, nelocuita, jud. Ilfov, pl. Znagovul; face parte din

com. rur. Bucoveni. Proprietarul, d-I I. Dunca, are 290 hect., pe carT le cultiva, rezervind 111 hect. pentru cultura viteT.

Clinciul, sat, pl. Oltenita, jud. Ilfov; face parte din comuna rur. Spantovul. Este situat spre N.-V. de Spantovul, 'filtre vá.T. Are o suprafata de 800 hect., cu o populatie de 29 loc. StatuluT apartin 218 hect. si insurateilor 582 hect. Statul cultiva prin arendasir saT 130 hect. (50 sterpe, 13 izlaz, 15 vie si io

padure). Loc. cultiva 527 hect.

(r5 sterpe, 25 izlaz si 15 vie). Clinceni, sat, face parte din com. rur. Slobozia-Clinceni, pl. Saba-

Numarul vitelor marT e de 56

li al celor micT de 57.

rul, jud. Ilfov. Este situat la S. de

Slobozia, intre d'II Rastoaca si riul Ciorogirla.

Se intinde pe o suprafata de 714 h. a., cu o pop. de 812 loc.

anual, impreuna cu balta.

Clinciul, bala"; jud. Ilfov, linga satul cu acelasT nume, proprietatea statuluT. Se arendeazä 1mpreun5. cu mosia Clinciul.

jud. Ilfov.

Clinciul - Filiti, 'Izarle, in jud. Bizan, com. Vernesti. Are 130 hect. arabile.

Clinciul -Mosnenilor - Lipieni, mofie, in com. Vernesti, jud. Buzan. Are 43 hect. arabile.

Clinciul si Surlari, pddure a statuluT, in intindere de 36 hect., pendinte de com. Chiseletul, pl.

Oltenita, jud. Ilfov.

Clinelor (Dealul-), miente, in com, Malini, jud. Suceava.

Clinetul, girld, in plasa g jud. Tulcea, com. rurale Maru-Ghiol si Saru - Nasuf. Este formata, la izvor, din 2 brate ce pornesc din poalele sudice ale dealuluT

524

CLINOVUL

CL1PIC4TI

Cara-Bah, de linga ruinele cetate! Zaporojeni ; se indreapta spre V., avind o directiune generala de la N.-E. spre S.-V.,

peste apa usiteT; la S.-E., Tifesti i Gagesti ; iar la S., Magura-Odobestilor. Comuna se compune din

brazdind partea rdsdriteana a

urmatoarele catune: Clipicesti, unde e si primaria comuneT,

2 Capre §i 143 porci. Viile din Clipicesti sunt asezate pe dealul de de-asupra maPutner i cons.itue resur-

plasei si pe cea sudicà a comunilor, i, dupd un curs de 6 km.

merge de se varsa in marele iezer Razelm, pe partea dreapta a lui. Este inconjurata de toate partile numai cu stuf.

Clinovul, îrîz, izvoreste de la E. comunel Armäsesti, plasa Cerna-d.-s., judetul Vilcea; uda

partea de S. a acesteI comune si se varsa in riul Cernisoara. Clinul, deal, ocupa partea de V. a com. Gropnita, plasa Copoul,

jud. Iasi. I s'a dat aceasta mimire dupO directiunea pantelor sale inclinate.

Vitdnesti-d.-s.

sa principala a locuitorilor, adu-

cindu-le pana la 21 hectol, de hectar. Intinderea viilor din co-

cal:1 de familie, Cu 864 suflete (416 barbati, 448 femeT), din carl 423 neiisurati (211 barbatT, 212 femel), 358 insurati, 70 vaduvi (19 barbati, 51 feme1), 13 divortati (7 barbati, 6 femei); 850 Romini, i Sirb,

muna se ridica la 468

i

si 13 de diferite nationalitätT; 851 ortodoxi, 6 armenT si 7 mozaici; 188 agricultor!, 13 meseriasT, 7 industrias!, 15 comercianti, 13 profesiuni libere, 72 muncitori i 53 servitori. titi carte 116 persoane, din carT 87 bärbati si 29 femei. caselor de locuit

Numdrul su nt 197.

Clinul, vale, jud. Iai, formad' de inclinatiunea pantelor dealului Clinul, din com. Gropnita, plasa

In comuna e o bisericä parohiala, cu hramul Sf. Dumitru, in satul Clipicesti si una filiala, cu hramul S-ti! Voevozi in sa-

Copoul.

tul Vitanesti. Pentru intretinerea lor, com. cheltueste ¡501e! anual. Gil--

Comuna Clipicesti este situad

Instructiunea se precia tuteo scoall mixta, construitä de comuna si frecuentad de IO copiT

pe ambele malur! ale Putnei; catunul Clipicesti mai sus de

(6 baetr si 4 fete), din 39 de

iar Vidnesti, maT jos de

virsta de scoa15.. Pentru intretinerea ei, com. vine in ajutor cu 174 lei anual.

Iresti i anume : Clipicesti si Vi-

tanesti-d.-s. pe malul sting al PutneT, lar Vitanesti - d. -j., pe malul drept.

copii (18 bäetT si 21 fete) Cu

Sunt 190 contribuabilT.

Budgetul comuna, pe anul

Distanta comund de resedinta

1893-94, era de 6156.16 le! la

subprefecturei (Odobesti) e de 15

venituri si de 6053.07 leT la cheltueli.

kil., iar de capitala judetuluT, de 21 kil. Inaltimea comuna e de 205 m. d'asupra nivelului masa. Marginile acesteT comune sunt: la N. si N.-E., Crucea - d.-s., Panciul peste apa t.tsitei; la N.-

V. si V., Iresti ; la E., Crucea-

237

Populatiunea comunei, dupa cel din urma recensamint, e de 224

Vitanesti-d.-j.

Clinul, munte, comuna Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Clipice§ti, com. rur., in pl. lele, jud. Putna.

Vite sunt 754, din cari:

boT, 109 yac!, 55 cal, 208 o!,

Numdrul cultivatorilor a fost de 32..

Instrumentele agricole sunt masina de treerat cu abur!, masillá de vinturat, 21 pluguri de lemn, 27 de fier si 2 mon de abun.

hect.,

producind (1893) 6561 hectol, vin alb si 3392 hectol. vin rosu,

valoare totald de 248825

In leT,

In comuna sunt 219 stupi de albine. Industria si comerciul sunt reprezentate prin : i accizar, 2 ctrciumarT, i bacan, 5 dogari, 3 cizmarT, i caraus si 23 fabri-

canti de rachiti. Mal multe sosele comunale pun in legatura. com. Clipicesti

cu Tifesti la S.-E., si cu Iresti Ja N.-V. .5oseaua judeteana Focsani - Bolotesti - Tichirisul trece prin punind ast-

fel satul in legatura., de o parte

cu Gdgesti si de alt cu Irestid.-j.

Clipice§ti, sat, in com. cu acelasT nume, pl. Girlele, jud. Putna. Este asezat pe malul sting al PutneT, mal sus de Iresti. Are o biserica parohiala, Cu hramul Sf. Dumitru. In ajutorul e! vine com. Clipicesti, cu 75

lei anual. Are o scoala mixta, zidita de comuná si frecuentad de ¡o copii (6 baetT si 4 fete). Numarul copiilor in virsta de scoald e de 39 (18 baeti si 21 fete).

Clipice§ti, parokie, in comuna Cu acelasi nume, pl. Girlele, jud.

Putna, si formad din catunele Clipicesti si Vitanesti. E for-

mad din i biserica parohiall, cu hramul Sf. Dumitru, in Clipicesti

cat.

filiall, cu hramul

CLIPICEVI (IILIZELE-DE-LA-)

525

VoevozT in Vitanesti. Comuna cheltueste pentru fie-care biserica 75 Id anual,

CLONDIRUL

Clociti (Lix6ndreasca), mofie, in jud. Buzda, com. Vadul-Sorestilor. Are i3o hect., din carI 28 padure.

trup de paa'ure. (VezT Mera-Balotesti).

Clociti - Pantelimonul, mofie,

Clipiciul, lac, pe mosia Fetele,

a EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti, jud. Buzar', pendinte

proprietatea fratilor C. si Gr. 011nescu, pendinte de com. Blejasca, plasa Glavaciocul, judetul Vlasca.

Cliserul, sub-divizie a cAt. Simileasca, din com. Simileasca, jud.

Buzla. Are o biserica fundata de familia Filipescu.

Cliserul, deal, in judetul Buzar',

de rnAnastirea GrAjdana, in comuna Vadul-Sorestilor. Are 197 hect., din care 95 padure, restul arabil, viT i izlaz.

Clociti (Spiroaica),

mo,rie,

in

jud. Buzar', comuna Vadul-Sorestilor, cat. Clociti. Are 460 hect., din carT 140 padurea Dumbrava, restul araturT, vil, livede i izlaz.

Clocoticiul, loc, pl. Jiul-d.-j., comuna Rozistea, jud. Dolj, unde baltile : Metita, Strimba, Ocrugli, Seaca,

Grosetul , LungA,

Trestia si Jietul, se varsa in balta Ochiul.

Clocoticiul, vale, incepe de sub muntele Piva, din plaiul Vulcan, jud. Gorj, si se prelungeste

de la E. spre V. pe o intindere de 4 kil., lasind in partea despre N. muntele Piva, lar in partea despre S. Cracul-MAruluT. In muntele Piva izvoreste un mic pifia, care poarta numirea vaeT si care se varsa in riul Bistrita.

Clocoticiul, vale, com. Cacova,

comu na Gura-S aratil, catunul Va-

Cliserul, numire data une partl din mofia Simileasca, judetul

Clociti ( Sfoara - Läudatul ). mofie, in jud. Buzati, com. Vadul-Sorestilor. Are 43 hect., din care 16 padure.

Buzaa. E acoperita in mare parte Cu gradinT de zarzavat. E maT

Clocociovul, sat, situat la S.,

Clocoticiul, deal, in com. rur.

pendinte de orasul Slatina, jud. Olt, cu care formeazd o comu-

Secul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

lea-BotiT. E acoperit de viT.

numita i Filipeasca.

catun, al comuneT Vadul-

Soresti, jud. Buzau, Cu 425 lo-

Clocoticiul, vale, com. Prisaca, pl. Oltul-d. -j., jud. Olt.

na.. E locuit numai de agricultor'''.

cuitorT, carT locuesc in 97 case.

Aci se presupune a fi fost ce-

pl. Ocolul, jud. Valcea.

Clocociovul, miindstire, situat5. In gura väer Cu acelasi nume,

Clondirul ( Clondirul - aaje nari), com. rur., in pl. Sárata, jud. Buzar'. E situata pe ambele

jud. Olt. (Vezi descriptia la orasul Slatina).

malurf ale piriuluT Sarata, la distanta de oras de 2300 m. Limitele sale sunt: la N., so-

prelungindu-se spre S.-E. filtre Clocociovul, deal, situat la S. de orasul Slatina, jud. Olt. E Valea-Clociti i Valea-Licoi, in

seaua nationala, peste care trece putin in dreptul com. Pietroasa, incepind din hotarul mosieT Ba-

tatea dacica Ramidava. coline, ramificatie dealul DumbraveT, jud.

Clociti,

din

com. Vadul-Sorestilor. Are inal-

acoperit cu viT i tarine.

time ca de 415 m.

Clocociovul, vale, situatd intre Clociti, izvor, in jud. Buzau, comuna Vadul-Sorestilor; incepe din dealul DumbraveT si se scurge in valea Hirboca. Pana

vul, jud. Olt, la S. de Slatina. Are directia E.-V. si se varsd

acum 20 anT, acest izvor, de cite orT venea mare, aducea in albia sa o multime de monede romane de argint. Cauza incetareT nu poate fi de cit, sau

Clocoticiul, sat, cu 72 sufl., jud. Arges, pl. Lovistea. Face parte din com. rur. Racovita.

sfeirea

tezauruluT, sati vre-un obstacol care I-a abatut cursul.

dealurile Caloianca i Clococio-

in Olt.

Clocoticiul, deal, com. Casa-Vechie, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

deni si pana in hotarul mosieT Coca din com. Saringa ; la E., se laza pe hotarul mosiilor Stilpul si Borneasca si merge pana. in Movila-BanuluT ; la S. din Mo-

vila-BanuluT, merge pe hotarul mosieT Bradul-Berca, pana in hotarul mosieT Marisoaica din com. Vintileanca ; la V., incepe din Marisoaica si pe hotarul mo-

sieT mosnenilor Badeni da in sosea. Suprafata sa este de 2020 hect., din care 1570 arabile,

70 fineata, 240 izlaz, 37 viT si

CLONDIRUL

103 sterp. ProprietatI mal insemnate sunt: Bradul - Berca, Barbuleanca $1 Badeni -11iluiti (ale statulul), Catinele $i Bitdeni-Popesti (particulare). Tere-

nul e $es $i putin fertil, avind multe slaturT.

Clondirul, cdtunul de re$edinta, al com. Clondirul, jud. Buzan, cu 62o loc. 51 135 case. La incepa se impartea in doua.: Clondirul-d.-s., constind din vechiul sat Bajenari-Haralambie si Clondirul-d.-j. Acum, ambele s'ati reunit sub numele de Clondirul.

CM de comunicatie sunt: soseaua nationala $1 $oseaua coClondirul (Clondirul-de-Sus), munala Clondirul-Pietroasa. celtun, al com. Saringa, judetul Vite are: 440 bol, 246 vacT, Buzati. E situat sub ramifica93 viteT, 174 cal', 296 epe, 62 Vil e de S.-E., ale munteluTIstrita. minjT, 2630 of, I asin $i 270 Are 440 loc. $i 106 case. pord. StupT sunt 15. Comuna e formad din catunele Atirnati, Baltareti $i Clon- Clopotul, poianei, jud. Suceava,

dirul, Cu o populatie de 1270 loc., din carl: bArbatT insurgir 280, neinsuratf .25, vaduvI 9, ba.etT 332; lar femeT maritate 280, Ocluye 25, fete 319, carl locuesc in 272 case. Meseria$T sunt : 2 lemnarT, I cizmar $i 2

pe mosia Stolniceni - Costandache.

Clopotul, pirliaf, judetul Bacdti,

Ciopotelul, las, jud. Boto$ani, for-

mat din piraie, pe mosia statuluT Vorona, comuna Poiana-

Lunga, pl. Siretul.

Closani, com. rur., in jud. Mehedinti, plaiul Closani, la distanta de 73 kilom. de ora$ul Turnul-Severin, lar de Baia-deAramd, resedinta pla.$eT, de ri

kil. E situad in munte, pe albia riuluT Motrul-Mare $i Motrul-Mic (Motrisorul sail MotrulSec). Comuna Clo$ani este compusa din satul Motrul-Mare care

este re$edinta comunel $1 Mo-

curge prin valea Cu acela$T nu me

Poiana, unde este sucursala va-

si se varsd In piriul Solontul.

meT Virciorova. Are 1 ro5 IocuitorI, din carl 199 contrib., locuind in 245 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura, cre$terea vitelor $1

Clopotul (La-), pasagift, al dru-

$titl 94 loc. Are o biserica, cu

Oltul curge formind o multime de cotiturT printre niste stincl inalte $1 salbatice, desbracate

tere in secolul trecut ca localtorl adu$1* din diferite pärtT

de 20-25 falcI, intre Faldeen' $i pirtul arciumeni.

trul- Sec, de care apartine

Budgetul com, e de 3041 lel. Comuna are o $coalä frecuentad de 50 elevI $i 5 eleve. Carte

Aceasta comuna $1-a luat na$-

judetul Suceava, in suprafag

pl. Tazldul-d.-s., com. Solontul,

fierarT.

hramul Adormirea, deservid. de I preot, I cintaret $1 I paracliser. CirciumI sunt 7.

CLWNI

526

muluT ce duce la Sibiti, judetul

Vilcea. De la com. Cornetul,

de orT-ce vegetatie, de un aspect

infiorator. O legenda populara culeasä de d. George I. Laho-

$1

facerea $indriler de brad. Parte din locuitorl se ocupa cu pescuitul pastravuluf din apa Cerna $i piraiele sale si cu facerea brinzei numita «de toamua»,

san brilla. «degerata.».

Locuitorif posea :

pentru a avea brate de lucru

vari, pretinde ca in acest loc ar fi cazut in Olt, in vremurT de demult, un clopot colosal,

pe mo$ia Bradul. Cu ocaziunea

destinat EpiscopieT de Rimnic

ocupare dreT de Ru$I (1806

orT mandstireT Curtea-de-Arges,

1812), locuitoriT ati pardsit ca-

minurile, neputind suporta pod-

care de veacurT stä ingropat in valurile clocotinde ale rIu/ur.

gurT, 20 care ca bol, 1 1 carute cu cal si W15 stupT. Are 3 bisericT, deservite de z preotr $i 4 cintaretY ; o scoalti cu I invAtAtor. Sunt 4 circiumr.

vezile impuse $i nu se intoarsera de cit dupa 1812, cind 41

Clopotului (Valea-), vale, jud.

1646; lar la cheltuell 1097 lel,

Bacati, pl. TazIalul-d.-s., com. So-

NumArul vitelor este de : 890 vite marf cornute, 304 of, 2000 capre, 103 cal $i 600 rimatori. Closani se margineste : la E.

de EgumeniI mandstireT Bradul,

lag na$tere satele Clondirul-d.-j. $i Bajenari- Pitaruld- Haralam -

Budgetul are la veniturT lel lontul, avuta In puturr cu pacura.

bie. Mal' tirzia fixindu-se ad o statiune postal, se formeazA din surugif cät. Postea (Atirnati) $i

tot cam in acel timp se pun bazele $i satuluT Baltareti ; toate

aceste sate se reunesc in 1864, inteo singurd comuna : Clondirul-Bajenari.

16 plu-

Clopotel (Iazul-luI-), iaz, jud. Suceava, spre S.-V. $i in marginea orasulur Falticeni. E format de piriul Buciumeni $i are o suprafata de 400 in. p.

Clopotel (Tarina-luI-), farinä,

ca comuna Pocruia ; la S. co com. Orze$ti; la V. $i N. cu A u s tro-Ungari a.

Locurr de munca In comuna Clo$ani sunt : Poenile - d.-j. $1 Poenile-d.-s.

CLOANI

527

Dealue : Dealul - Closanilor, Socetul, Puntea, Cracul-luI-Petre, al-Ursuluï, al-MicioratuluI, al - PorculuI, al - Izvoarelor, al-

Arama, din care cauza a fost trimisa imediat armata, spre

LupseT, al - Ponoroacelor si alSohodoarelor. Ape sunt : Riul Cerna, piriul Cernisoara, Carbunele, Bulzul, Ivanul, ScArisoara, Godeanul, Naiba, Vinatorul, Motrul, Craiovita, Frumosul, Carpenul, Valeadintre -DealurT, Piriul - UrsuluI, al-luT-Petre, al- CiuteT, al- RunculuT, Alunul, Mileanul, Sea: risoara, Motrul-Sec, Capra, Do-

In comuna Closani se afld o petera cu stalactite si sta-

brota si Lupa. MuntiT din aceasta comuna sunt : Oslea, Gropile, Balmajie, Mocirlice, Scarisoara, Bul-

zul, Vlasia, Radoteasa si Micusea.

Prin comuna trece soseaua comunald Padesul- Orzesti- Closani, Gorj

ce se leaga cu judetul

i oseaua Baia-de-AramaBrebina-Orzesti-Closani. Tudor Vladimirescu, fiind va-

taf de plaiti, a avut resedinta plaiului in comuna rurala Casele carT i lea facut st5. i pana asta-if, servind de local pentru scoala i primarie ;

de asemenea se afla o lucera si un eleste5 de peste in apropiere de casa, in huna stare, foste ale erouluT din 1821.

Valle comuna aosani si ale com. Obirsia ca si ale com. Busesti sunt prapastioase, si ser-

vesc de potecI trecatoare peste munti in Austria, adic5. in Banatul Temisoarer si In Transilvania.

In anul 1848, Ungura sub conducerea lui Kossuth, aü ve-

ra peste munte, pe plaiul Oslea in com. rur. Closani si de aci ati plecat spre Dunare. In timpul razboiuluT Romino-

Ruso-Turc din 1877-1878, se raspindise vestea ca Ungurir aú intrat In tara, pe la Baia-de-

zesti, Brebina, Calugareni, Ti-

Baia-de-Arama, si s'a fortificat

terlesti i Vaeni. Ponoarele, cu catunul :

Culmea-CerneI.

Ponoarele , Muta , Birliacu I ,

lagmite frumoase.

Clo§ani, phaig, ocupa partea de N. a judetuluI Mehedinti. Se mar-

gineste: la N., cu creasta munOlor Carpati, care 11 despart de Transilvania si Banatul -TemisoareI; la V. de Banatul-Temi-

soard tot prin muntiT Carpati, si nul Cerna ; la S. cu plaiul Cerna I pl. Motrul-d.-s., iar la

E. cu jud. Gorj si o parte din plasa Vailor. Acest plai5, care si-a luat numele de la muntiT Closani, este format din 18 comune si anume: Baia-de-Aramd, cu catunele: Baia - de- Araml, DealulMare i Tarnita. Bala-ae-Yos, Cu catun ele: Cirsul i Bala-de-Jos. Bala-de-Sus, cu catunele : Bala - de- Sus, Bratesal , Laturoasa, Moristea, Zagoicea i MotruI-Mare. Clofani, ca catunele Motrul-Sec si Comanesti. Comeinefti, Cu catunele : Brativoesti, Ludul, Molani, Pistrita i Crainici. Crainki, cu catunele : Särdänesti i Valea-PlopuluT. Glogova, cu catunele : Glogova, Boghicesti, Clejnesti,

manesti, Olteanul i Cochirani.

lupa, cu catunele: Iupca, Cimpul - Mare, Chitinuiul, Giuresti, Anghelesti i Sardanesti. lifeireifefti, cu catunele: MI-

rasesti, Bratiloval si Stanesti. Io. Negoefti, Cu catunele : Ne-

goesti, Apa-Neagr5., Canucesti Padesul.

I I. Obirfia, cu catunul Obirsia.

12. Orzefti, cu catunele : Or-

Brinzeni, Buicani, Cracul-MunteluI, Girdaneasa, Gherghesti, Proitesti, Mocovistea, Rieni, Raiculesti, .Sipotu/ i Valea-Ursuld. Rdtijul, cu catunele : Linia-de-Jos,Linia-de-Sus i Chiliul.

Rudina, cu catunele : Rudina i Beresti, i6. ,Sovarna-de-Yos, cu catunul ovarna-de-jos. 17. Sovarna-de-Sus, cu catunele : ovarna- de- Sus, Runcul Studina. ¡8. Vladimirefti, cu catunele: Vladimiresti, Ohaba i Popesti. Resedinta subprefectureI e in

com. urbana Baja- de - Araml; de asemenea si a judecatorieI de

pace, numita judecatoria Oco-

tot in resedinta se afla un spital si o-

luluT Baia-de-Arama ;

ficiul telegrafie.

Suprafata total5 a plaiuluI Closani este de 60933 hect. dintre care 11240 hect. sunt Ativabile, 20000 cu padure, oo Cu vir, 300 cu pomr §i restul necultivabile.

Plaiul Closani este udat de maT multe riurT, dintre carI cele principale sunt : Cerna, Motrul, Bulba i Bribina. maT

Toata partea de N. a acestuT piala este brazdata de muntl tnaltI, dintre care ceI mal in-

semnatI sunt: Dobra, Inalt de 1923 metri; Girdomanul, Groapele, Oslea, Olanul, PietreleAlbe, Stina-Mare si Totoaia,

inalt de 1993 metri. In plaiul Closani statul posea 2 mosiT, cu un venit anual de 1600 Locuitorii comunelor apropiate de gr-anit5. si muntT se ocupa cu pescuittil pastravuluI din apa Cerna i afluentil sal cu facerea siteT.

CLOANI

528

Din punctul de vedere geologic, acest piala este avut in tot felul de metale, i mar cu seama in aram

peste hotar in Transilvania iar o ramura pe plaiul BulzuluT in muntiT BulzuluT si alta*.

carbunT.

A doua parte apuca prin sa-

Arama s'a exploatat in mar

tul Motrisorul-Sec, merge la locurile de muna. ale Motrisore-

i

multe rindurT din minele de la Baia-de-Arama, Baroaia si Tehomirul.

apoT urca Plaiul-Oslea, in cul-

In plaiul Closani se gasesc si ape minerale, cum sunt cele de la Bala - de - j., Bala - de - s. si Bala-de-Arama, care contine fier, pucioasa i alte substante. Ca locurT istorice in plaiul Closani avem : Meterezul din

frumoasa empie a

nilor, de aci la Buza-PlainluT,

mea Cerner, de ad coboaa Ia apa Cerna, in valea Cerner, la Lunca-Frasinuluf si continua ina-

inte tot sub numele de Plaiul-

Oslea, pana la n'unte sus la Pietrele-Albe.

CLUCERUL

Are o populatie de

134 capl

de familie, sati 723 suflete, din carT 358 barbatT si 365 femeT, impreuna Cu Racovita-d.-a. In Itinca Clucereasa, pe o co-

lina numita Margineanca,

ce-T

se maT zice si Piscul-Liliecilor, se vad niste ruine. Irt apropiere de poalele acesteT coline se afla ti-el marl fintinT si un helesteti.

Aci este o mare fabrica de spirt, proprietate a d-luT I. A. Dobrovid, aproape de poseaua care duce de la CimpuIung la Pitesti. Aceasta fabrica s'a zidit

PadesuluT,

Clo§ani, deal, in com. rur. Clo-

la 1865 de fostul proprietar,

facuta de Tudor-Vladimirescu. Ramasitele de zidarii de la Ca-

sani, plaiul Closani, jud. Mehe-

Moraitu. Produce spirt escelent,

dinti.

care se exporta in strainatate. Este aprovizionata cu cele mai nota si perfectionate aparate.

lugareni, Ponora si de PiatraluT-Stan. MaT sunt manastirea Schitul-Baia - de - Arama, casa, moara i elesteul luT TudorVladimirescu, din com. rur. Closani.

In plaiul Closani este si o sucursala a lamer Virciorova, care functioneaza numaT in tim-

pul vereT, cit stati vitele locuitorilor in muntI pentru pasunare. (V. Closani, trecatoare).

Clo§ani, pisc, in jud. Mehedinti,plaiul Closani, com. rur. Closani, numita i Poiana-Closanilor ; mala i punct de observatiune in toate partile, avind o inaltime de 1428 m. Clo§ani, pichel de granilet in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Closani.

Clo§ca (Tiganca), sat, pl. Mos-

Clo§ani, treatoare, in jud. Me-

tistea, jud. Ilfov; face parte din

hedinti, plaiul Closani, com. rur.

com. rur. Cratunesti-Mdineasca.

Closani, incepe de la locul numit Poiana, proprietate a gene-

Este situat la V. de Cratunesti, pe valea Mostistea. Se intinde pe o suprafata de 478 hect. si are o populatie de

raluluT Gh. Angelescu si a colonelulur G. Palade.

Ad este pichetil Closani si

Statul incaseaza de la aceasa fabrica aproape 300000 leT anual.

Proprietarul el face mare co-

mert Cu vitele, pe care le ingrasa cu borhot. Resturile servesc la ingrasatul pamintuluT.

Clucereasa, stalie de drum de fier, jud. Muscel, plasa RiurileArges, com. Racovita, pe finja Golesti-Cimpulung, pusa in circulatie la i Iulie, 1887. Se afil intre statlile Ciumesti (7,8 kil.) Sttlpeni (8,1 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 308

m., 6. Venitul acesteT statif pe

135 locuitorT.

anul 1896, a fost de 161094 Id, 55 banT.

muna. ale Motrenilor, numite

Familia Casotti are 390 hect. locuitoril 88 hect. Proprietajrul cultiva 250 hect., avind 140 hect. padure. LocuitoriT cultiva tot terenul, t'ara sa alba locurT de fineata. Comerciul se face de un cir-

Poenile-MarT i Poenile-MicT. A-

ciumar.

poT sus pe Scarisoara, plaiul

Numarul vitelor marT e de 115 si al celor miel de 117.

Are imprema cu trupul de padure Racovita, o intindere de moo hect., compusa din stejar, fag, carpen, jugastru, frasin, plop, pluta i anin.

Clucereasa, sat, face parte din

Clucerul, cdtun, in comuna si

sucursala vatneT Virciorova, nu-

mita Poiana. Din acest loe, trecatoarea se desparte in dota partr : o parte apuca prin satul Motrul-Mare, pe apa MotruluT, la locurile de

Paltineilor, in culmea sting5. a Cerner, coboard in Cerna, luind o directie spre plaiul GirdomanuluT ce duce la muntele GirdomanuluT si Stina-Mare, ducind

com. rur. Racovita, plasa R1111DoatnneT, jud. Muscel.

Clucereasa,plidure, supusa regimulul silvic, comuna Racovita, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

satul IsTamoIoasa, plasa Biliesti,

jud. Putna.

CLUCI1JLIJI (BALTA-)

529

CluclulUl (Balta-), lac, in jud. Tulcea, plasa Mdcin, comuna Pisica. Este formad de o revdr-

sare anterioard a Dundfer, cu care comunica acum prin o girlitd,

care o alimentead. E

COADA-1ZVORULUT

Coada, baltd, la E. de comuna Chiseletul, plasa Oltenita, judetul Ilfov.

Coada, cimpie, in com. rur. Dobra, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

iand, com. Rijletul-Vieros, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Coada-Girlel, lac, in jud. R.-Sdrat, pl. Orasulur, com. Risipiti. (Vezr, Gtrler-Coada).

situad in partea nordicd a pldser

si a comuner; la E. comunicil ea balta Tinda. Malul säü nordic este acoperit cu stuf, iar

Coada - Aninoasel. (Vezr Ani-

Coada-Girlei, mic afluent al pi-

noasa, vale, com. Jupinesti, jud.

riuluT Recea, com. Vdscani, judetul Suceava.

Muscel).

cel sudic este mdrginit de Grindul-C/uciulur si al Pisicer; pe la N. trece drumul comunal,

Coada-B6IteI, prelungire nordvesticä a ieserului Babadag, si-

de com. Silistrarul, jud.

pe tärmul Dundrer, Pisica-Aza-

tuatä in pl. si jud. Tulcea, pe

E situat la S.-V. de com. si

teritoriul comuner rurale Zibil.

la o depärtare de 6 kil. Popu-

Are o forrad ovan. Malurile er sunt ¡case i acoperite de

latia sa e de 55 suflete, for-

Are o intindere cam de kilometru.

CluciuluI (Grindul-), grind, in jud. Tulcea, plasa Mdcin, com.

Pisica. E situat in partea nordied a pldser si a comuner. El

este o prelungire orientan a grInduluT Gemener ; se indreaptä

douä partr cu stuf. Coprinde 5 insulete de diferite märimr, carf

se acoper tot-d'a-una cind vin apele mari. Pe malu-T vestic merge soseaua nationald Tulcea-Babadag-Constanta ; iar pe

spre S.-E., märginind spre N. Balta Cluciulur si se termind In grindul cel mare al Pisicer. Are o forrad lunguiatd; o lungime de 4 kil. si o intindere de 20 hect. La N. e mdrginit de pädurea Gemener si Balta-

cel estic drumul comunal ZibilCongaz-Eni-Chioi. In ea se varsä. piriul Telita, precum si Valea-Izvorului unid cu valea Ha-

Cluciulur; la S. e inconjurat cu stuf; pe la E. merge drumul comunal Luncavita-Pisica.

hanale pe malurile er.

Coada-Bitlanului, pdeiure, in ju-

Coacä, ogas, jud. Dolj, pl. Jiul-

ta, insula Balta, teritoriul co-

a-

rul-Dorner, jud. Suceava.

rul-Dorner, jud. Suceava.

Coacäzeior (Pirlul-), mic afiu-

sula Chiciul, pl. Borcea, jud. Ialomita. Are 5 hect. salcie

Coada-Fägetelului, deal, in jud. Suceava, com. Preutesti, parte acoperit cu pdclure, parte cu

fina. Breaza-c1.-s.,

IROSII. Marele Pu (Ion" Geogr

(c. Vol.

vdlceaua Jilava, din com. Roman, se uneste cu Valea-Iencer, cam la

Ir kil. spre S.-E. de satul Gurgueti. Suprafata satulur este de

hect., avind 4 case, locuite

com.

pl. Prahova, jud.

Prahova.

Coada-Gemenel,

Coada-Iencei, lac, in jud. Brdila; situat la V. de com. Scortarul-

Vechn, pl. Vddeni. Suprafata sa e de 150 hect. Apa sa contine substante minerale. In rdzboiul din urmä. cu TurciT, Rusa

muner Stelnica.

Coada-Fetel, loc izolat,

Coada, locuinfd izolatc7, tingd comuna Chiseletul, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

vder Ianca, aproape de unde

cornute si 8 cal.

ent al piriuluT Suha-Mica, jud. Suceava.

comuner Gurgueti, pe muchea

Zibil j Satul-Noti. Sunt 2 cher-

plop, cu etate de 7-9 anr. Coacfizelor (Pirlul-), afluent al PiriUlui - Rusulur, in com. a-

Coada-IenceI, tirld, in judetul Braila, pe hotarul de S.-E. al

are si peste, ce se consuma in

Coada-ChiciuluI, pddure, In in-

Coacizele, munte, in com.

mind 12 familir.

de 4 capT de familie, sati ro locuitorT. Animale sunt : 9 vite

gilar. Avind tot-d'a-una apd,

detul Ialomita, pl. Ialomita-Bald.-j., com. Argetoaia, satul 13Alacqti-Iorddcheni.

Coada-Iencei, cdtun, pendinte

po-

trecind p'aci, a1 construit un pod de lemn.

Coada-IzvoruluI, sat, in jud. Dimbovita, pl. Cobia, cdt. com. Uliesti.

Coada-Izvorului, sat, face parte din com. rur. Mänesti, pl. Tirgsorul, jud. Prahova. Are o populatie de 344 loc., din czar 174 bärbatT i 170 femer. Locuitorir mal numesc acest cdtun si Meid. Aci e o bisel icd, cu urmätoarea inscriptie 67

COADA-IZVORULUI

680

gAceastii sIlnt

Bacaa, pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. Obirsia.

i Dumnezeiascl bi-

seria, ce se paznueste hramul Sf. AdormireY a Maica DomnuluY, s'a Inceput

din temelie, cu mila lui Dumnezell, de cucernicul Preot Popa Andronache a de d-luY Doctor Silivestru, in zilele blfirieT Sale Grigore Ghica Voevod, 1828, yi s'a stricat de cutremur j a meremetisit-o D-lul Coconu Dimitrie MNnescu, 1845, si s'a zugrIvit de locuitorn satultif ceY

mal cu temeih: Costache, Rada, Nicolae, In zilele prez Inlitatult1 Domn George Bibescu Voevod, 1847, 'une 15. Pkvu Zugrav cu fiul sitU Florea, ot Tirgovistek.

Locuitorir acestur catun se ocupa mar mult cu fabricarea varulur alb, pe care-1 transporta la Bucuresti.

Coada-IzvoruluI, sat, face parte

Coada-Stincei, sat,ln com. Holboca, pl. Branistea, jud. Iasi.

E situat pe coasta de E. a

dealulur Ruseni, care formeaza

malul drept al sesulur Niel si at Prutulur. Se intinde pe o su-

prafata de 958 hect, cu o po-

In localitate.

Coada - LaculuI, viroagä, jud. Prahova, pl. Prahova, ce servete de de scurgere helesteulur din dosul mandstirer Brebul, in piriul Lupa.

Coada-LupuluI, chichi, in jud. Braila, situat in partea de N.

acum deservita de I eclesiarc. Numärul vitelor e de 1089 capete, din carr: 408 vite marr cornute, 582 or, 30 cal' si 69 rimatorr.

CalAreti.

Jiul-d.-j., com. Poiana-Plenita.

Coada-VirfuluI, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Cerna; tine de com. rur. Gornovita.

¡030 apartin statulur

suprasi 246

locuitorilor. Statul cultiva prin arendasir sar 492 hect. (5 sterpe 47 izlaz Si 486 padure). Locujtoril tot terenul. cir-

ciumarr.

Numaral vitelor marr e de 175 si al celor miel' de 274.

Coadele, clitun (dila), in plasa Borcea, teritoriul com. Rasa, jud. Ialomita.

Coadele, loc izolat, jud.

llfov,

pl. Oltenita, com. Radovanul.

Coadä, pîriia,c, jud. Tecuciti, iz-

voreste din satul Titul, curge spre E., prin mijlocul com. Corbita, pl. Zeletinul si se varsá in raionul comuner, in partea dreapta a riuluT Berheciul.

Coade (La-), vale, in pl. Borcea, teritoriul comuna Rasa, jud. Ialomita. Incepe de la

Coadele,peldure, pl. O lten ita, jud. Ilfov.

Coadele saii Izvoarke - Zna, govuluI, pîrîü, izvoreste din mar multe fintinr, situate pe comuna Cojasca, jud. Dimbovita.

Intra apor in judetul Ilfov sir moiile Sterianele, Linfa l'Altineanul si Butimanul si formeaza doua raid helestae cu peste,

fiind legate prin zagaz

upul

in mosia Sterianul-d.-s., aviad o

N. laculur Galatuiul si merge

suprafata de un hect. o altul

spre N.-E., avind o lungime de

In mosia Sterianul-d.-mj., avind o

4 kil. Peste aceastá vale trece drumul vechia ce duce de la

suprafata de 1.50 hect.

Calarasi la Bucuresti.

Vulpesti, se intilneste cu apa

hoya.

Coada-RIpei, /oc cu izvoare, jud.

Populatia lur e de 502 locui-

S'aa stabilit in sat 2 ardid.

de satul Rachitoasa, pl. Stänisesti, jud. Tecuciii.

Batrini, pl. Teleajenul, jud. Pra-

Are o biserica deservita de preot si I cintaret.

Coada-VäeI, vale, jud. Dolj, pl.

unde se uneste Lata (ramificatie de Dundre) cu Dundrea-Vapoarelor, in dreptul com. Tichilesti, pl. Vadeni.

Coada-MaluluI, loc izolat, com.

smircos.

Comertul se face de 3

Coada-Sulimanului, /oc izolat,

Coadä (Valea-lui-), vale, la S.

Podgoria, jud. Prahova.

N. parte din pamintul Mil e

fata. de 1276 hectare, din carr

a ostrovulur Calla, aproape de

Coada-Malului, sat, face parte din com. rur. Magurelele, pl.

li-

mitat de padurea Znagovul. La

la 1730 de boier C. Balus si

R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., co-

muna Rimniceni, in partea de S., format de riul rat. Contine stiuca, crap si biban, ce se vind si se consuma'

govul. In partea de S. este

torr. Se intinde pe o

in jud. Ilfov, pl. Negoesti, cora.

Coada-Lacului, lac, in judetul

Lipia-Bojdani. Se nurneste astfel, fiind-ca aci este coada ¡Alter Znagovul. Este situat la N.] V. de GruiuI, linga balta Zna-

pulatie de 59 fam. sail 287 locuitorr. Are o biserica,

din com. rur. Vladeni, plasa

gsorul, jud. Prahova.

dOALTI.E

Coadele, sat, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Pace parte din com. rur.

Dupa, ce ucla com. Poenari-

Luciultli, la cat. Ulmeni, coin. Poenari, pl. Znagovul, judetul Ilfov.

COAMA-CALULUf

Coama-CaluluI, loc izolat, com. Teisani, pl. Teleajenul, judetul Prahova.

vechie, din apropiere. E asezat pe coasta despre N. a po-

Eliza-Stoenesti, Condeesti, Ules-

disuluT Larga.

sate micT. Mal spre E. de satul Axintele, coasta atinge riul Ialomita, apoT formeazä o ingusta hinca, in care se afta sa-

Populatia este de 221 capT Coame§i, mie afiuent al 04'111111

Sabasa, jud. Suceava.

Coarba, sat, com. Radiul-MitropolieT, pl. Copoul, jud. Iai. E situat pe podisul dealuluT cu acelasT nume, in partea dreapta a riului Jijia.

Are o populatie de 17 famili!, sati 84 locuitoriT, carl se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. Numarul vitelor e de 346 capete, din carT : 135 vite mari cornute, 15 cal, 153 oi i 45 rimalorr.

Coarba, deal, jud. Iai, in partea de E. a satuluT Radiul, comuna Radiul-MitropolieT, plasa Copoul. Se intinde de la S. spre

N. si se termina in sesul La poalele acestul deal se formeaza valea Coarba, ce vine in partea de E. a comuneT. Coarba, vale. Vez! Coarba, deal, jud. Iasi.

Coarne (La-), culme de munfi, com. Bogdanesti, jud. Suceava, ale cara piscurT sunt: Druganul, Tina - Rosie, ArsitaPaduretuluT si Magura. E aco-

perita de brad si fag.

COASTA

631

de familie, sati 1042 locuitorT,

carT se ocupa cu agricultura si Cu cresterea vitelor. Satul are o scoala infiintata In anul 1883, frecuentata de 7 elevr.

Numärul vitelor e de 1585 capete, din carT: 770 vite mari cornute, 92 cal, 614 oT si 109 rimáitorr.

Coarnele-Caprei, pädure, jud. Iasi, com. Belcesti, pl. Bahluiul, lingA satul cu acelasT nume.

ti, Frumusica, Axintele i alte

tele : Crasani, Copozul, Rasi

Orezi. De ad, lunca se lungeste latasT, cacT coasta merge spre S., iar aibia riuluT merge spre N. si, pe hinca, sub poalele coasteY, se afla satele: Borduselele, Marsilieni, Albesti i alte sate mal miel. Spre E. de Albesti, din dreptul satului Buesti, coasta iarasT atinge apa IalomiteT,

lar de aid se departeazd, mer-

Coarnelor (12.1u1-), iriiaf, jud. Bazar', pl. Trotusul, com. Md-

gind paralel cu cursul riuluT, formeaza o ingusta luncä pana la satul Marculesti, unde lunca se MI-geste, caer cursul Ialomi-

n as tirea - Casi nul. Izvoreste din

teT merge spre N. pana. la sa-

muntele Clabucul si se varsa d'a stinga piriuluT Casinul.

tul BucuI. De la Marculesti, coa-

Coasta, sat, judetul Vilcea, face parte din com. rur. PausestiMaglasi, plaiul Cozia. Are o populatie de 611 locuitorT (300 barbatI si 311 femeT). Aci e resedinta comuneT ; scoala e frecuentata de 38 baetT, din 136 copiT in virsta de scoala. Are o biserica, fondata in anul 1829, de familia CeausuluT Stefan.

Coasta, numire ce sa da' extremitälii de N., S. fi E. a dm-

sta se departeaza mult de apa rfulul pana la satul Vladeni, unde se nneste cu coasta de E., formata de Borcea. Coasta IalomiteT, In toata lungimea sa,

este aproape verticala si nu se poate trece de cit prin anumite drumurI, numite sughite, formate

prin sapaturl sati prin curgerT de apa., de pe cimpul Magan, pe luna. Inaltimea eT este de

30-35 In. Coasta de S. incepe din drep-

tul satuluT Varasti ; se intinde spre N.-E., pana la N. laculuT

Gälätuiul; iar de ad se diri-

pulid Bärilganul, jud. Ialomita.

geaza spre N., apoT spre E. pana

Coarnele, sati Doboca, (ungureste Halas), munte, jud. Ba da, pl. Trotusul, com. Mana-

Coasta despre N., ce poarta

la satul Jegalia, formind o terasa larga de IO kil. In drep-

stirea-Casinul, asezat pe hota.

se apropie de Jegalia, se ingu-

rul judetuluT, spre Transilvania.

de V. a judetulul, din dreptul satuluT Moldoveni, unde este

Are o inaltime de 1255 m. Se

lipitá de apa riulur Ialomita, dar

afla la N. de muntele Clabucul.

mal spre E. este maT malta

merge spre N.-E., apoi spre N., pana in dreptul satuluT Gaita, unde, departindu-se de Borcea,

Coarnele-CapreI, sat, comuna

numele de coasta Ialomita, incepe a fi pronuntata in partea

se departeaza de albia riuluT, formind o luna larga de 4 kil.

Belcesti, pl. Bahluiul, jud.

In care se afia insirate, la poa-

S'a infiintat in anul 1879; i s'a

lele coasteT, satele: Cosereni,

dat numirea de la o padure

Boranesti, Speteni, Barcanesti,

tul orasuluT Calarasi si care, cu cit

steaza. De la Jegalia, coasta

se uneste cu coasta Ialomiter. Coasta aceasta este formata de Dunare i Borcea si are o t'Altime care variaza de la 15-30

532

COASTA

m. Nu are repeziciunea aceleT

de N., de cit intre satul FeStelnica, unde poartä numirea de Briciul. In dreptul orasuluT alArasi, coasta se numeste Slemna, lar in dreptul satuluT Tonea poartA numirea testi

bunele. Pe acest munte este o biseria vechiA.

i

de Tinda-Minda.

Coasta-BraduluI, surpturii, comuna Dobriceni, plasa Ocolul, jud. Vilcea.

Coasta, deal, intre comunele Poe-

lul, jud. Vilcea, la E. de dea-

i Jugurul, pl. Argeselul,

lul Zaria, separat de acesta prin-

jud. Muscel.

tr'un

Coasta, deal, situat in dreapta

Coasta-Bratii, loc izolat, com.

girleT Ogretinul, jud. Prahova,

Berevoesti-PAnainteni,plaiulNuc-

plaiul Teleajenul, com. Ogre-

soara, jud. Muscel.

tinul.

Coasta-BursuculuI, deal, jud. Coasta, deal, in jud. Roman, comuna Ghirdesti, spre V. de.satul Ghirdesti.

Suceava, acoperit de lanurT, pe mosia Heciul-Lespezi.

Coasta-BuzeI, deal, in jud. SuCoasta, munte, la V. com. Ciineni, plaiul Cozia, jud. Aci se fabricA brinzA, la dota stine, numite Stinele-Ciinenilor.

ceava, com. BogdAnesti. E aco-

perit de pAdure de stejar.

Coasta-Cernelelor, pi-dure particularä supusd regimuluT silvic,

Coasta, peldure, in jud. BacAti, pl. Tazláll-d.-j., com. DrAgugesti, proprietatea coloneluluT Crupenski. Este foloasd (fag, stejar). Are o intindere de 120 hect. si este supusA regimuluT silvic.

Coasta-Crainicului, ',mute, la N. com. Radosi, plaiul Novaci,

jud. Gorj. E situat intre muntif Molitvisul, Groapa -lui-Purcel, Florile-Albe i Tduzul.

Coasta-Cretenilor, vale, In jud.

Coasta-Bra§ovenilor, deal, in comuna Ocnele-MarT, pl. Oco-

nan

COASTA-IAZULUI4b41C

in intindere de 125 hect. pe mosia Cernelele, pl. Ocolul-OtdsAul, jud. Vilcea.

BacAil, pl. Bistrita-d.-s , de pe teritoriul com. Ciumasi.

Coasta-DealuluI, pddurice a sta-

tuluT de 2 hect., pendinte de com. Dudesti, plasa DImbovita, jud. Ilfov.

Coasta.DobreI, deal, la S. com. Tirzi, pl. Crasna, jud. futre dealul Prisaca isesul Lohan. Are o suprafatA de 280 hect.

Coasta-FetiI, deal, com.

er135.-

nqti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Porneste de la S. din riul OtAsAul, inAltindu-se treptat spre N. si formind piscul cu acelasT nurne, din al caruT virf se observA la N.-V. muntiT Bulla si Arnota, unde se afid mAnAstirea Arnota, pe o pozitiune InciatAtoare.

Coasta-CernuluI,piídure, in jud.

Spre S.-V. este mAndstirea

BacAti, plasa TazlAul-d.-s., com.

Dintr'un-Lemn, cu o miel bise-

Bucsesti. Esente : fag si stejar.

ricutd numitA, Bolnita, iar In par-

tea de N.-E. se vede schitul Coasta,pädure foloasA (fag, i stejar), in jud. BacAil, pl. TazlAuld.-j., com. Valea-Rea, proprietatea mostenitorulul luT Gr. Rosetti (443 hect.) si al luT V. Condopolu. Are o intindere de 543

Coasta - Cioacelor, surpeiturd, com. Vaideeni, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Coasta-Cioricel. VezT BAjenieT (Coasta-), jud. Olt.

hect. si este supusà regimuluT silvic.

Coasta-BArbäte§tilor, peidure

Coasta-Bengfii, munte, la N. cojud. Gorj. E situat intre muntiT Petrimanul, Bora, Stefan i Cdr-

Coasta-Harei, vale, in jud. Suceava, com. BrAdAtelul

Coasta-Colacului, deal, pe mosia Heciul, jud. Suceava, acoperit Cu lanurT i imas.

muna Novaci, plaiul Novaci,

Oarte a dealulur Guzari, com. Hurduji, pl. Mijlocul, jud. Fäiciü. Si-a luat numirea de la pirlul cu acelasT nume.

Coasta-Guzari,

Coasta-Clineni/or, pisc, pe culmea Ciinenilor, jud.

de stejar, pe mosia VAscani, ju detul Suceava.

Surpatele.

Coasta-Corbului, mahala, com. Recea, laiu1 Horezul, judetul Vilcea.

Coasta-Iazului-Mare, deal, In jud. Suceava, comuna BrAdAtelul.

Coasta-IazuluI-Mic, vale, in judetul Suceava, com. BrAddtelul.

COASTA-1VANI

Coasta-Ivani, deal, in partea de a com. Ursi, pl. Cernad.-s., jud. Vilcea.

Coasta llalla', loc izolat, la N. de com. Albesti, plaiul Dimbovita, jud. Mascel.

533

Coasta-LupeI, sat, face parte din com. Nicoresti, jud. Tecuchl. E situat pe un deal si despartit de satul Piscul-Corbulur prin o 41. Se hotareste la N. cu satul Poiana, de care se desparte prin N.-V. a comuner, la o departare

de 2 kif, de resedinta er. Are o lungime de 3 kil.

muna Lespezi, cat. Siretelul.

Populatiunea satulur e de I lo capl de familie, sati 614 sufl. Are o su:ala mixta, frecuentata de 83 copil (71 baetr §i

rur. PAtulele, pl. Blahnita, jud, Mehedinti. E acoperit cu vil.

12

fete);

o biserica, cu hra-

mul SE Gheorghe, acata de lo-

Coasta-Liteni, vale, in comuna Bradatelul, jud. Suceava.

Coasta-luI-Bostä, vale, in jud. Suceava, com. Bradatelul, dintre dealurile Viea si Coasta-lazulur-Mare.

prafata de 200 hect. si o populatie de 4 familiT, sati 37 sufl. Numarul vitelor e de 8o capete, din carr: 42 vite marT cor-

nute, 5 cal, 20 or o II rima-

toa

o padure. Situat in partea de

Coasta-Jidov uluI, deal, acoperit cu fina, in jud. Suceava, co-

Coasta-Lascului, deal, in com.

COASTA-PLAPCEI

Coasta-Mänästirei, a'eal, la N. com. Romani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Coasta-Mierla, Pietrari O M'aduceni, pdclurr particulare, supuse regimuluT silvic, pendinte de com. Pausesti-Mäglasi, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

cuitorr si deservia de 1 preot si 2 cintaretr. Dealurile ce-1 inconjoara sunt acoperite de vil, carT produc un

Coasta-Nogel, firet de dealuri, jud. Bacaä, pl. Muntelur, comunele Comanesti si VOsiesti.

vin negru escelent.

Coasta-Panacilor, coastd, jud. Coasta-Mare, deal, in com.ma Margineni, pl. de Sus-Mijlocul,

Suceava, pe care se afla imprastiat satul cu acelasT nume.

Coasta-lul-Nec§an, vale, linga

jud. Neatntu. E situat in spre

satul Probota, judetul Suceava.

hotarul soseler Hoisesti. Are terenurr cultivabile.

Coasta-Pau§e§tilor, pdelure par-

Coasta-Mare, deal, sub care e

mo§ia Pausesti, com. Pausesti, plasa Ocolul - Otazaul, judetul

Moara-lur-Ciorneiii si M'u guj ei,

pl. Funduri, jud. Vastuiti.

ticulara, supusa regimulur silvic,

In intindere de 150 hect., pe

Coasta-Luncei, fes, filtre satele asezata com. Scaiosi, plasa Teleajenul, jud. Prahova.

Vilcea.

Coasta-Lungä. Vezr Pietrari , deal, jud. Vilcea.

Coasta-Lungä, a cal, porneste de la S. com. Serbanesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea, se tnalta trep-

tat-treptat spre N., servind de limita futre cdtunele Cernelele si Serba'nesti o se termina formind Piscul-Floarer, din al carur vid se vede stabilimentul balnear de la baile Govora, situat la valea Hinter.

Coasta- Lunga - Dealul-Mare, tricpun de pdclure ale statulur, in jud. lincea, com. Pojogi, pl. Cerna-d.-s., in intindere de 75 hectare, formind, impreuta Cu trupul Corbul, padurea Folestid.-s.

Coasta-Mare, deal, in jud. Su- Coasta-Perilor, deal, acoperit de padure de fag, litiga. satul ceava, com. Lespezi. E acoperit de finete.

Bidilita, jud. Suceava.

Coasta-Mare, a'eal, com. Titi-

Coasta-Pietroasä, munte, la N.

reciul, pl. Ocolul, jud. Vilcea, in dep'ärtare de 2 kil. spre N.E. de vatra satuluT.

com. Carpinisul, plaiul Novaci, jud. Gorj.

Coasta-Pisculul,

Coasta-Mare, deal, tina com. Pausesti-Maglasi, pl. Cozia, jud. Vilcea.

i.s-c, in partea

de E. a com. Trestioara, plasa Varbiläul, jud. Prahova.

Coasta-Pivelor, pise. (V. Tirsa, Coasta-Mägurel, sat, com. Baiceni, plasa Bahluiul, jud. Iasi. I s'a dat numirea dupa movila numia Magura, ce se afla in partea despre E. a satuluT. Acest sat e infiintat de la 1879 Cu

nor iraproprietaritr. Are o su-

jud. Vilcea).

Coasta-PlapceI, deal, la N. de com. Mogosesti, pl. Vedea-d.-j.,

jud. Olt, cu directia de la N. la S. Este impadurit, proprietate a statulur, in exploatare.

COASTA-PLOPILOR

534

Pe acest deal se cultiva cereale §i sunt cite va petece de vie.

Coasta-Plopilor, deal, acoperit de huceaguti i fina, in com. Bogdaneti, jud. Suceava.

COBIA

Coasta-VacaruluI, deal, judetul Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe

asupra oselel nationale TulceaIsaccea-Macin. Este acoperit in

teritoriul comunei Draguge§ti.

cea mal mare parte cu pawni §i finete.

Coasta-VieT, deal, se intinde la Sudul comune Coddesti, plasa Mijlocul, jud.

Coasta-Popei, deal, situat

in

cat. Valea-Mereni, com. Meren, pl. Vedea-d.-s., jud, Olt, cu di-

rectiunea de la S. la N. In Virful acestuI deal se cultiva cereale pe o mica suprafata.

Coasta-Ro§ie, vale, in jud. Suceava, com. Br-M*1u'.

Coasta-SäräteI, deal, in com. Hurduji, plasa Mijlocul, judetul numit ast-fel de la piriul Sarata.

Coasta-Seack deal, care desparte catunul Ur§ani, de mahalaua Tanase§ti, com. Rime§ti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Coasta-SuhaI, munte, in com.

Coasta-Villor, deal. (VezI Raclariul, deal din com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Ia0).

Coba-Iuc, movild, in jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. rur. Casap-Chioi, situata in partea estica a pl4ef i sudica a comund. Este naturall, are

12 m. ìnälime, 0 este acoperita cu verdeatd.

Coasta-Villor, deal, pe teritoriul comunei Maruntei, pl. Siul-d.-s., judetul Olt, altà-data acoperit

Cu viI, care dati un vin bun ; azI e acoperit cu locurI de aratura i izlaz de papnat.

Coasta-Vlaicului. VezI Flamin-

Coastä (De-sub-), fin/id, pl. com.

Putna, pe teritoriul satelor Valea-SareI, Podurile §i Prisaca.

Cobäla§ul-de-Jos,pildure, situata pe teritoriul comund Herts. trAul, pl. Vrancea, jud. Putna,

In intindere de 1700 hect.; e

da, movila, jud. Muscel.

Ocolul, Dolj.

Cobala§ul-de-Jos, munte, jud.

proprietatea locuitorilor din comuna Podurile.

Mischi, judetul

Cobala§ul-de-Sus, munte, jud.

Coastei (Dealul-), deal, ce tine de muntele Furul, jud. Putna.

jud. Suceava.

Putna, pe teritoriul satelor, Valea-SareI, Podurile i Prisaca.

Cobäla§ul-de-Sus, peldure,

Coastele -Ro§ultif, loc izo/al, intre muntele Oticul i Bere-

si-

mo0a Ruginoasa, jud. Suceava, nu departe de satul Stolniceni-Costandache, din comuna

voescu, plaiul Dimbovita, jud.

tuata pe teritoriul comuneI Valea-SareI, pl. Vrancea, judetul Putna, in intindere de 1400

Muscel.

hect. Proprietate a 134 locui-

Lespezi. Aci se vad trer santurI foarte marl trase paralel

Coastelor (Dealul-), deal, cu directia de la N.-E. la S.-V.

(una ceva mal departat de celel'alte cloud), despre care legen-

com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Cade in par-

da spune el aU servit ca for-

tea de E. a comuneI.

Coasta -§anturilor, deal, pe

turf inteo batalie.

Coazima, deal, in pl. Isaccea, Coasta-§aruluI, munte, d'asupra

torT din indiviziune din comuna Prisaca.

Cobia, plasd, situata in partea de S.-V. a judetuluI Dimbovita. luat numele Aceastd plasa

de la valea Cobia si de la comuna i mangstirea ce poarta tot acest nume.

satuluI Sarul, jud. Suceava, imbrAcat in padure de brad.

pe teritoriul comuner Somova. Se desface din dealul Certelul ; se intinde spre E., avind o di-

Coasta - §ipotului -lui-Anton,

rectiune generala de la S.-V. la N.-E., brazdind panca nordied a plaseI i cea esticä a

bovita, aviad in partea de N.E. ca hotar natural piriul uta;

comuneI. Are 110 m. tnaltime. E punct trigonometric de obser-

neavind hotare naturale ; la S.

vale, in comuna Bradatelul, jud. Suceava.

Coasta-TazläuluI, munte, in comuna Tazlaul, pl. Bistrita, jud. Neamtu.

vatie de rangul al .3-lea, doasupra satuluI Cl0a, a. supra Vlei-luI-Mo-Grigora. ,

§i

Plasa Cobia se invecine0e la N. cu plA01e unite Dealul-Dim-

la V. §i S.-V. cu jud. Argq, 0 la S.-E. cu jud. Vla§ca ; la E. cu pl. Bolintinul. In partea de N., plasa Cobia este acoperita de dealuri i vaI,

COMA

535

coBIA

pline Cu padurl si udata de o

Broasca de 2500 aril ; Odaia-

multime de piraie; lar in partea

TurculuI, comuna Matasarul, de 18000 aril; Golgota, in apro-

de S. are cimpii intinse, acoperite cu semAnatuff i izlazurY de vite. Clima este cAlduroasa i sa- natoasa, pa.mintul productiv, locuitorir at1 ca ocupatiune principala agricultura. Munti nu sunt In aceasta plasa ; dealurl sunt : BAsesti, Shnanul, Butoiul i Piscul, In raionul comuneI Valea-Mare ; Mitul si Un-

chiasul-Mihaitl, in cuprinsul comune! Badulesti ; Chilianul, din raionul comuneI Gura-Foil, Frasinul, Blidari, Closeari si Burdusani, in cuprinsul comune Cobia ;

in comuna

1.1ta-

Seaca i altele mal putin Insem-

piere de emu. Dragodana de 27000

arli ; Morteni-d.-j., de 70000 aril; Patroaia, de 20000 aril;

uta - Seaca,

de

171050

teazA prin com. Greci, Uliesti, Petresti i apor intra in judetul

In com. Gura-FoiI o mare fa-

sunt

bricA de sfori i fringhir, infiintata de inginerul i proprietarul Constantin Chiru; apoi mai sunt : o moara de abur! .$1 una

unesc comunele unele cu altele. Plasa Cobia se compune din

moara de abur! in Brosteni ; o moara de apa in Cuparul ; o

dulesti, Brosteni, Cobia, Cojo-

moara de apa si una de aburi in Gaesti, avind o fabricA de

Argesul, ce trece pe ling

de apl in Mogosani ; o moara si o piuA de aburi in Morteni; o moara de apA in Persinari ; patru moil de apa. in Petresti;

comunele: Patroaia, Ionesti, Greci i curge spre S.-E.; este

o moara de apa in Valea-Mare. Tirguri anuale mal principale

pe dinsul un pod stAtator, facut de judet la comuna Ionesti. Neajlovul, care trece pe linga

sunt : tirgul de la Patroaia, la

com. Morteni, Puntea-de-GrecT, Brosteni i Petresti si intra In

AceastA plash' este strAbAtuta

de mal multe car: calea-feratA

jud. Vlasca; Potopul, Rastoaca

Bucuresti-Pitesti - Virciorova, ce

care se uneste cu Potopul

vine despre E. de la Titu si in-

alte fiulete mai putin insemnate,

tra In plasa Cobia pe la cat.

precum: Piriul Cobia, cu afluentii sal Pretroasa i Cumboaia;

Costesti - din - Deal, trece prin

Tinoasa, ltn-

ga com. Mogosani ; apele NejVoia, Broasca i Te13lea, prin raionul comunei PAtroaia.

Plasa Cobia produce tot felul de cereale, precum : gnu, porumb, orz, ovaz, etc. Animalele sunt numeroase. Are pAdurI

precum: padurea

BAsesti,

com. Valea-Mare, de 50000 aril;

i alte sosele vecino-comu na/e si drumurr nesoseluite ce

com. urbana Gaesti si din 23 comune rurale, care sunt: BA-

Plasa Cobia este udata de o multime de piraie, nun i riu-

Rastoaca ;

Vlasca. Afara de acestea ma!

de al:4 in com. BAdulesti; o

fina; o !mad: de apa si una

valceaua Foaia, care se varsa In Potopul ; piriul uta, in partea de N.-E., care se varsa in

trecind Argesul pe un mare pod la com. Ionesti si Inain-

aril"; Uliesti, de 63900 ariT si altele mal putin intinse. Ca industrie, plasa Cobia are

nate. Printre aceste dealurI sunt o multime de val i valcele.

lete :

Cobia si trece prin com. Seaca, Piciorul-de-Munte, Dragodana si la Glesti se incruciseaza Cu soseaua nationala si calea - ferata, merge spre S.,

de aburi in MatasaruI; o moarA

29 Iunie i ce! dela Gaesti la 8 Septembrie.

carul, Cringurile, C.uparul, Dragodana, Gura-Fori, Greci, Ionesti, MAtasarul, Mogosani, Morteni, Patroaia, Persinari, Petresti, Piciorul-de-Munte, Puntea-de-GrecI, Sperieteni, uta-Seacd, Uliesti i Valea-Mare.

Peste tot, impreuna cu GAesti, pl. Cobia are o pop. de 31336 loc.

Ca centre mal populate sunt: comuna Cobia, cu 3256 locuitorI, GAesti, Cu 2470 locuitor!, Gurautif, cu 2450 locuitorr, Patroaia,

Cu 2114 locuitorI, Uliesti, ca 1979 locuitorI. Sunt doua. mAnAstirr: manastire Cobia i PAtroaia, precum

si 58 bisericI prin diferite sate comune. In GA esti este o scoala primará urbana de baetI, u 3 institutor! si una de fete,

gara si sprawl Glesti i intra In jud. Muscel, ducindu-se la gara Leordeni ; calea nationala

sunt 17 scoll rurale

sati soseata Bucuresti-Pitesti, ce

doul platite de judet si 15 de

merge despre E. spre V. prin com. Cojocarul, Glesti si BAdulesti, pe lInga com. ValeaMare si intä in pl. Dimbovita,

stat.

trece prin comuna Glimbocata, dupa care intra In jud. Muscel, trecind prin comunele Ciulnita,

Cu 2 institutoare; lar prin plasA i anume coale1e, al caror invatatorI

sunt salarial de judet, sunt in comunele Gura-Sutil

i

Valea-

Mare, iar scoalele ai caror invatatorl sunt platit! de stat, sunt in comunele: Badulesti,

Leordeni, etc. 0 merge la Pi-

Cobia , Cringurile , Gura-Foi!, Greci, Mdtasarul, Mogosani,

testi; §oseaua judeteanl Tirgoviste-Gaesti - Vlasca, care vine despre N.-N.-E., intrA In plasa

Morteni, Patroaia, Persinari, Petresti, Piciorul-de-Munte, Sperieteni, uta-Seaca si Milesti.

56

CbBiA

Cobia, com.rur., plasa Cobia, jud.

Dimbovita. Aceasta comuna e situata pe dealurile: Frasinul, Blidari, Closari I Burdujani, pe valle: Cdpsuna, Gura-Porculur si Valea-Cobier. Este udata

In partea de N. de piriul Píetroasa, spre V. de pirlul B boaia, iar prin centru de ;ralea Cobia. Peste aceste rîuri sunt in com. trer podete.

COCA

scoall este cu primaria la un loc, dada in 1885. Comuna are 3974 ler venit anual.

Cobia, mtiutistire, in comuna c.1 acelasr num e, judetul D hnbovita.

Cobia, phi?? §i vale, in cuprinsul comuna cu acelasI nume, jud.

improprietaritl ag 246 hect. 14 arir pamtnt; proprietarul are 594

hect. 36 arir cimp, $i 630 hect. 17 ar. padure tinarg cu diferite esente, intre care predomina fagul i stejarul. Piriul ce trece pe mosie, este Lozneanul.

Drumurr principale sunt cajudeteang Dorohoig - Le-

lea

Dimbovita. .A cest piriu primeste

orda, si acel din sat spre I50-

Comuna Cobia se afla spre S.-V. de Tirgoviste, aproape

In sine alte piriiase mar miel' si

rohoig.

de soseaua judeteand Tirgovi steGäesti jud. Vlasca si se compune din doug-spre-zece catune : Fra-

Potopul, aproape de Ggesti.

merge de se vanä in

piriul

ora-

sul Dorohoitl, Strahova, Bosia, Horlaceni i Hapai.

Cobiceni, sat, in partea de S.-E.

si n ul-di n-D eal, Frasi nul-din-Val e,

a comuner Todireni, plasa Jijia,

Blidari, Cdpsuna, Gura-Porculur,

judetul Botosani. E asezat sub coasta de deal, pe tärmul drept al Miel. Mosia se compune din

Calugareni, Bumboaia, Craciunesti, Gherghitesti, Manastioara, Fagetul si Arsurele, cu o popu-

Hotarele, cu: Toloaca,

Cobilei (Dealul-), deal, in partea de E. a com. Vutcani, pl. Mijjud. Falcig, cu directia N.-S.

2 partr: Cobiceni-lur-Panaite-Neculag, de 1000 hect. si Co-

Cobolcic, lac, in plasa Ialomita-

biceni-Fratil-Guserescu, de 258

Balta, j id. Ialomita, insula Balta,

padure silivezr bogate in prunr.

hect., pe Ruga. carI se mar adaugä

spre E. de satul Stelnica.

In toata comuna sunt sapte bisericI intretinute de enoriasr

partile locuitorilor de 214

latie peste tot de 3256 locuitorr. Are pe teritoriul er multa

sL o manastire, numita manastirea Cobia, fondata de erban Cantacuzino si intretinuta azI

de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti.

Se invecineste spre E. cu comuna Piciorul-de-Munte, de carT

se desparte prin padurr i dealurr cu val spre V. cu com. Butoiul si com. Valea-Caselor, despartindu-se iarasr prin dealurT, vg.I i pg.durI ; spre N. cu com. Lucieni, despartindu-se tot

hect. Are o populatie de 6o sag 280 suflete, carr lo-

cuesc in 45 case. Are o biserIca, deservita de personalul bisericer din Hlipiceni. Sunt 45 de contribuabilI. Vite sunt : 214

Cobolul, numire ce se mar da laculut abaul, jud. Ialomita. Cobre§ti. Vezr, Zatreni, comuna jud. Vilcea.

i vad, 6 cal, 116 or, 25

Cobuzul, afluent al Bistriter, in

mascurr. Stupl cu albine sunt io.

comuna Borca, judetul Suceava.

bol'

Sunt 2 circiumr.

Coca, vechie numire a comuna' Niculesti, jud. Buzag.

Cobila, sat, pe mosia cu acelasT endriceni, plasa jud. Dorohoig. Are 124 familir, satt 496 suflete. Aseza-

Coca, vechie numire a comuna'

rile satenilor sunt bune, cu livezi; lar a proprietater mosiei casa de lemn, cu heiurile nece-

Coca, numire, data mar multor locali AT coprinse futre =uta riul Slanic, preeum si in jurul

In Cobia este o scoalä mixta intretinutä de stat, frecuentata

sare, gradind si 14 pogoane vie. Proprietatea mosier este a d-lur C. Plagino. Biserica este mica, fama din vechime de Gh.

de 66 elevr

avind

Cuciuc ; are hramul Sf. Gheorghe,

trib al Gotilor, Cauci.

un invatator, salariat de stat.

deservita de i preot, i cintdret

In toatd comuna sunt preste 208 copir de ambele sexe cu etatea de scoala. Localul de

si t 1:Alamar. Calitatea pamintulur este parte

prin deaturl, val si padurI unindu-se prin soseaua vecinocomunald ; iar spre S. cu Gdesti,

despgrtindu-se prin pirita Potopul i unindu-se tot prin osea vecino-comunald.

si eleve,

nume, comuna

burla, parte mar slaba. Satenir

jud. Buzar'.

Bodinesti, Sgratelul - Bercir

si

muntelul Istrita, judetul Buzar'. Acestea par a fi teritoriul Cau-

caland, ocupat de Coca, mofie, in com.

puternicul

aringa,

jud. Buzati. Are 300 hect.vir si araturd.

COCA

537

Coca, munte,in jud. Buzlii, com. Nicule$ti, pe hotarul despre com.

Grabicina, avind inaltimea de 67i metri $i acoperit de padure.

Coca, perdure, in judetul Buzati, comuna Vintill-Voda, cdtunul Bodinesti, face un corp cu sfoara

Fundurile, de 12 hect. Proprietatea bisericer din Bodinesti.

Coca, piria, izvoreste de la N. cornuneT Arma$e$ti, plasa Cernad.-s., judetul Vilcea. Are o direc-

zail, com. Nicule$ti. l'acepe din poalele muntelut Umbrdrelul, de la Fundul-CociT $1 se scurge in Coca-Seaca.

COCARGEA

futre comunele Petroiul li Dude$ti, din pl. Ialomita-Balta. Teritoriul comuneT are o suprafata de I 6000 hect. $1 se in-

tinde din Dunare spre N., coCoca-Scheil, mofie, in jud. Bua.6, com. Nicule$ti, fostà proprietate a statulut, acum particulara, formata din 2 sfort:

jumatate pamint baltos qi jumatate pamtnt de cultura. Are

Coca $i Scheiul. Are 550 hect.,

dota ino$it: Cocargea liBuliga-

din cart 6o padurea Poteca $i Gurguiul, restul araturt, izlaz,

Timbure$ti.

fineatä $i livezt.

cuitorY; neimproprietaritt se mal alía. 327 locuitort.

prinzind parte din insula Balta, loc in ctinpia Baraganul, avind

Sunt improprietaritT 322 lo-

tie de la N.-E. spre S.-V. si se varsa in riul Cerni$oara.

Coca-SeacA, izvor, in jud. Buzail, com Nicule$ti. Incepe de

Coca - Antemireascä (Coca-

la poalele Dealuld-Caprit, de la Fundul-Cocit, se unqte cu Coca-Plina $1 merge O, se verse

Se compune din satele: Cocargea l'i Buliga $i din catunele (tirlele): Nefelea si Renciul, aviad re$edinta primäriet si a judecatoriet comunale in

In riul Slanicul, putin mal jos

Cocargea.

Plini), ceitun, al com. Nicule$ti, jud. Buzdu. Are 340 locuitort $i 77 case.

de cat. Podul-MunciI.

Coca-Mereiascä, sfoaret de ino-

Cocani, sat, pl. Znagovul, jud.

pe, in com. Nicule$ ti, catunul Po-

Ilfov ; face parte din com. rur.

dul Muncit, jud. Buzati, proprietate a statuluI, pendinte de manastirea Poiana-Mdrulut. Are

Crevedia. Este situat spre N.V. de Crevedia-d.-j., pe malul

o intindere de 23 hect.

izvore$te din jud. Dimbovita $i

Coca-Mereiasck mofie, in jud. Buzan, com. Nicule$ti, cat. Podul-Muncit. Are 490 hect., din

sting al vdet Desloaica, care trece prin padurea cu acela$T nume. Pe marginea de E. a statulla' trece $oseaua jud tema

Populatiunea comuna este de 2513 locuitorI, cu 655- capI de familie $i 186o membri de familie, sail 1292 barbatt $i 1223 femet. Sunt : 2480 Romint, ' 6

Grect, 2 Bulgart $i 27 Ungurt; 2508 cre$tint ortodoxt si 7 catolict; 688 agricultort, 4 meseria$T, z industrIa$T, 37 comerciantt, 7 avind profesiunt libere, 25 muncitort si 77 servitort. Cu

Bucure$ti-Tirgovi$te.

$tiintä de carte sunt 338 per-

Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de I preot $i 1 cintaret; un pod stätator ;

soane, J'ara 2157.

finete, izlaze $i. livezT. Se desparte in patru sfort : Coca-V1a-

huti, cu 230 hect.; Coca-Furtu-

o circiuma.

nescu, cu 144; Coca-Vi$anul, cu 82 $i Coca-Frunza-Verde, cu 34.

Populatia Id e de 264 locuitort. Suprafata totalá a satulur e de 699 hect., din cal-1, proprietarit, Doamna Eufr. Barba-

care 25 padure, restul araturt,

Coca-Nicule§ti (Coca-Seacä),

Vite: 756 cal*, 2851 bol*, 4459

oI, 507 capre, 204 bivolt, 8 asinI $i 546 porcI.

Venitul comuneI in 1887i888 era de 7550 let $i cheltue lile de 8072 leT. Sunt doul $colt, una de baett, cu 8o elevI $i conclusa de un invatator, retribuit de stat $i

critun de re$edinta, al com. Nicule§ti, jud, Buzau. Are 270 locuitort $i 69 case. Are sub-di-

tescu, A. Vasilescu, C. Berlescu

vizia Berhoiul.

Buzati, com. Nicule$ti, cat. Pe-

tarit cultiva 325 hect., avind 235 hect, padure si 5 izlaz. Locuitoril rezerva pentru izlaz 8 hectare.

trachesti. Are 320 hect., din cart 64 padure, restul araturt,

146 $i al celor miel de 176.

doua in burla stare ; sunt deservite de tret preott $i pa,tru das-

Cocargea, com. rur., in judetul

can; comuna cheltue$te anual pentru cult suma de 828 Iet.

Coca-Nicule§ti, mofie, in jud.

si N. I. Popescu, ati 565 hect., lar locuitorit 134 hect. Proprie-

Numarul vitelor mart e de

izlaz $i livezt.

' Coca-Plinä, izvor, in jud. Bu511080 Mareta Dlellonm Goor alto. Vol. II.

Ialomita, plasa Borcea, situata

comuna $i una de fete, Cu 3 t eleve $i conclusá de o invata toare, retribuita de comuna. Localul $coalet este de zid, cons-

truit de comuna.

Biserict sunt tret, din cart

68

COCARGEA

538

Pe partea de N. a teritoriuld

Alibel-Ceair, in partea meridio-

comuneT trece calea-feratá. Bucuresti-Fetesti, avind pe terito-

nala a comuneT, la 5 kil. spre S.-E. de resedintA, pe pantele

riul com. statia Elena.

dealuluI Sal-1-rue- Bair.

Populatiunea e de 83 familiT,

cu 397 suflete, in maioritate

Cocargea, com. rur., din judetul Constanta, pl. Medjidia, situata In partea centrala a judetulur,

RominT, din carT bArbatT 218,

la 42 kil. spre V. de orasul Constanta, capitala, districtuluI, si

Contribuabili sunt 88; ceta-

in cea meridionala a pl5seT, la 28 kil. spre S. - V. de oraselul Medjidia, resedinta eT, pe valea Cocargea.

Se margineste la N. si E. cu

l'eme 179. Stia carte 68 persoane, nu stia carte 329. tenT rominT 379, supusT strainT,

17; ortodoxI 363, mahomedanT 34; agricultor! 82, comerciantI 2, industrias! 1, cu alte profesiT 3.

com. Mamut - Cuius ; la S. cu com. Chioseler ; iar la V. si N.-

Budgetul comuneI e de 2405 leT la veniturT si de 2228 leT la

V. Cu com. Enige.

cheltu ell.

Solul e putin accidentat de

Susustarifi-Bair si Ciughinea-Orman-Bair la S.-V.; Dichilitas-Bavi-Sirti (142 m.), la V.; Diordingi-Orman (144 m.), la N.; BuiucMezarlic - Bair, prin centru ; a-

CAT de comunicatie sunt numai niste drumurT comunale ce unesc satele intre ele si cu cele invecinate, ca Molciova, Enige, Chioseler, Carabaci, Caciamac, Idris-Cuius, etc. Pe teritoriul comunei, pe valea Diordingi-Orman, la 3 kil. spre N. - E. de cAtunul Cocargea, se Arad ruinele satuluT Spapinar, distrus de incendia in ultimul razboiti, (1877), iar locuitoril s'ala refugiat in Cocargea.

ceste dealurT sunt acoperite Cu finete, semAnaturT si putine pa.durT, maT cu osebire pe cel din urml. Movilele sunt artificiale;

Cocargea, sat, in jud. Constanta, plasa Medjidia, c1tunul de resedinta al com. Cocargea. E si-

sunt 12, din carT maT insemnate sunt : Sorita (147 m.), la

tuat in partea centrall a e!, in valea Cocargea, san Sai-ceair,

N.-E.; Spapinar (145 m.), la N.; Cocargea (142 m.), prin interior, ring& satul Cocargea; ele ati

intre dealurile Buiuc - MezarloiCeair, la N.-E. si E.; Dikili-Tas-

urmAtoarele principale dealurl : Dealul - Piribei (140 metri), la N. - V.; Idris - Cuius (148 m.),

la N.; Merea - Bair

si Cara-

Iuiuc (147 m.), la N.-V.; SariIuc-Bair (138 m.), la S.; OrtaBurum-Bair (132 m.), la S.-E.;

servit ca puncte de orientare. Sunt mat multe v5.1: Diordingi-Orman la N., cu adiacentele sale pe stinga : valea CustCulac la E., Cocargea saa SaiCeair prin mijloc si CinghineaOrman-Ceair, unja cu Ceatiric-

Ceair pe la V. si S.-V. Catunele carT formeaza comuna sunt doua : Cocargea, resedinta, in partea centra15., pe valea Cocargea saa Sai-Ceair ;

Bair-Sirti la N.-V. si V.; Susustarifi-Bair la S. Intinderea lui e de 312 hect., din carl 18 hect. ocupate de va-

COCENESTr

Cocargea, sat, in plasa Borcea, jud. Ialomita, pendinte de comuna cu acelasT nume. Este situat pe coasta BAraganuluT sí tarmul sting al BorciT.

Timburesti este vechea numire a acestuT sat. Aja este resedinta primArief si a judecAtorieT comunale. Populatiunea este de 571 famili! RominT, 8 familir Tiganr si 5 familir GrecT, saa 1942 suflete, din carT 604 barbatI, 584 femeI si 754 copiT. Sunt doud scolT, una de baetT,

cu un invAtAtor, si una de fete, cu o invAtAtoare. BisericT sunt doua., la cari de-

servesc doT preotr

treT das-

cAlT.

Vite: 631 cal, 2485 bol, 4217

oT, 204 bivolI, 8 asinT si 546 porcr.

Cocargeanul, brat

(prival), in

jud. Ialomita, plasa TalomitaBalta, insula Balta, comuna Cegani.

Cocarcilul, pida, ce uda. comuna Nistoresti, plasa Vrancea, jud. Putna si se varsa. in Zäbala.

Cocizi§ (Pirtul-luI - Nitä-), pirh1, afluent al

Sabasel, jud.

Suceava.

Cocizi§ul, pilla, mic afluent al piriuluT Borca, jud. Suceava. Cocazi§ul, munte, in com. Malini,

jud. Suceava.

tra satuluT cu grAdinile locuito-

Coceiul, tirld, jud. Braila, la N.

rilor, restul impltlit liare stat

movileI Coceiul, de pe dreapta

si locuitori. Populatiunea e de

soselef-Braila CalAra.si si aproape la 300 m. de osea.

45 familiT, Cu 189 suflete in maioritate RominT.

multime, ducind spre satele ve-

Coceiul, movilä, jud. Baila, in dreptul tire! Coceiul.

cine: ca Enige, Indirs-Cuius, Alibei-Ceair.

Cocene§ti, sat, face parte din co,

CAÍ de comunicatie sunt o

COCENETI

muna rurall Mataul, plaiul bovita, jud. Muscel.

Cocenesti, (Vezr Bragadirul, jud.

539

COCHIRLEANCA

la N. si E. hotarul jud. incepind din mosia Zoita

Comuna si-a luat nastere dupa 1830. Cel locuitor sta-

pana in lacul Costeiul ; la S. hotarul merge pe Drumul-FferuluT, pana in drikmul Bogdanulur; la

bilit ad a fost loan Gagianu,

V. merge pe drumul Bogdanu-

in jurul caruia mar adunindu-se si altir, aa dat nastere satuld Gageni, care, in 1840, era for-

Cocenosul, lac, in jud. Ialomita, plasa Borcea, com. Vacaresti.

lur pana in hotarul mosier Zoita. Suprafata sa este de 7378 hect.,

Cocestilor (Plrful-), Ala, in

din care: 6244 arabile, 12 padurr, 492 flneata, 462 izlaz si

pe care o vijelie l'a dartmat In

catunul Slobozia, com. BadeniUngureni, plaiul Dimbovita, jud.

168 sterp. ProprietatT mar insem-

1883. In jurul circiumer s'aa acut

nate sunt : Aria (a scoaler Gal-

Muscel.

benul), Cochirleanca (statul), Mo-

apor i alte case. atunul Bobocul a fost inceput de Radu Bobocu, care, gasind in mijlocul mosier siliste de vechia sat ; s'a oprit aci in 1848, atragind in juru-T si pe altr locuitorT si asa aa dat nastere cát. Bobocul - Silistea. Cele-/-alte catune sunt din ulti-

Cochezile, brat (prival), in jud. Ialomita, plasa Borcea, insula

vila saa Cochirleanca (Spitalul Gagianul, Silitea, Bobocul

i

Parul-Silistea. @articu-

mat. atunasul PArul nu era de cit o mica circiuma, avind in J'ata un par, unde se opreaa calatoril

Balta. Se intinde pe teritoriul comunelor Dichiseni i ocariciul.

lare). Terenul este un ses intins (ondulat putin in dreptul cat. Pirliti) i fertil, unde se

Cochinesti, sat si com. rur., pe apa Cotmeana, jud. Arges, pl.

mele decenir, iar Rosiori format din Insurater, in 1884.

Cotmeana., la 18 kit. de com. rur.

cultiva porumb, orz, gria si adesea rapita. Are o moara de aburr. Cal de comunicatie are

Costesti, resedinta subprefectu-

linie ferata Buzä'a-Rimnicul, so-

Cochirleanca, cez'tun de resedinta,

si la 41 kil. de Pitesti. Numar are nicT un alt catun alipit

seaua comunald Scurtesti-Co-

al com. Cochirleanca, jud. Buzati, cu 600 loc. j 120 case.

reí,

si mimara 120 fam., CU 380 SU-

flete. In catun sunt 2 biserid, una cu hramul Adormirea si alta cu hramul Cuvioasa Paras-

chiva, deservite de dor preotr

chirleanca i drumurile naturale: al-Fierulur i al-Bogdanulur. Vite : 815 bol, 374 vacT, 183 viteT, 2 bivolT, 3 bivolite, 218 caT, 88 epe, 22 minjr, 2100 of, 6 capre i 405 porcT.

Numarul vitelor era in anal

Comuna e formata din catunde Aria, Bobocul, Cochir-

1887 de 440 vite mar! (398 bol vacT, 42 cal) si de 1330 vite

leanca, Movila i Rosiori cu sub-diviziile Ion; Gingeanul, Pa-

marunte (I t800Ti 150 rimatorT).

rul si Pirliti. Populatia sa e de 1360 loc., din carr: 287 barbatT insuratI, 64 neinsuratl, 17 vaduvr, 346 baetr; lar 287 femer maritate, 29 Ocluye, 330 fete. Case sunt 284. Sunt 217 contrib., din care

dor cintaretf.

Cochira, prival, jud. Braila, intre canalla Vilciul i DunareaVechie, in com. Stancuta. Pleaca

din privalul Ruptura-Candoiulur si se uneste cu privalul Ozinca-Vechie, din com. Vizirul. Cochira, braf (prival), in jud. Ialomita, pl. Borcea, com. VarAsti.

Cochirleanca, cow. rur., in jud. Buzar', plasa Cimpulur, In partea de S -V. a loculur Cochirleanca, de pe hotarul jud. Rimnicul, la o distanta de Buzla de 22 kil. 340m. Limitele sale sunt

6 comerciantl romini. Budgetul com. e de 3878 ler, 73 banT.

Comuna are o scoall in cat. Cochirleanca, populata de 35 elevr i lo eleve. Carte stia 36 loc. Bisericr sunt 2, deservite de 2 preotl, 2 cintaretT i 2 pa-

Are sub-diviziile Gagianu i Pirliti.

Cochirleanca, nuyie, in com. Cochirleanca, jud. Buzad, fosa' pro-

prietate a statulur, pendinte de Episcople. Are 670 hect., toate arabile, afara de 21 ocupate de viroaga Slatina, ce curge pe hotarul acester mosiT despre

nic. Acum, parte s'a dat insuratellor (230 hect.), lar parte (440) a devenit proprietate particulara.

Cochirleanca, numire, ce se mal' dA mofier Movila, a spitalulur Glrlasi, jud. Buzaa.

Cochirleanca, "Ha. Izvoreste de pe teritoriul comuner Pirliti, jud. Buzaa ; infra in jud.

racliserr. Catedra/a e cea cu hramul Sf. Mihail si Gavril. Cir-

nicul-Sdrat, pl. Rimnicul-d.-j. pe la movila Cochirleanca ; se varsa in pirlul Valea-Boulur, Miga com. Slobozia-Galbenul, judetul

durar Sunt 5.

R..-Sgrat.

540

COCHIRLENI

COCIIIRLEN1

Cochirleni, com. rur., din jud.

adincd de 4-8 m. si continind

Constanta, pl. Medjidia. E si-

peste bun ; balta Ivrinez, prelun-

tuatä in partea de V. a judeMur, la 65 kil. spre V. de o-

girea celei precedente, acoperitd numai cu stuf; gira Cochirleni, prin care lacul cu "acelasT

rasul Constanta, capitala districtuluT,

i in partea de S.-V.

a plaseI, la 23 kil. spre S.-V. de ordselul Medjidia, resedinta pläseT, d'asupra Dundrii, lingd lacul Cochirleni. Se mArgineste la N. cu com.

urbana Cernavodd; la E. cu comuna Enige ; la V. Cu comuna Mamut-Cuius ; la S. cu com. Rasova i fluviul Dundrea.

cu 231 case, iar restul de 5619 hect. impärtit intre stat cu proprietariT ce posedd 945 hect. loc, carT stäpinesc 4674 hect, Populatiunea, maT toatd romí',

nume comunicd cu Dunärea, lungd de i kil., larga de 12

neascd, este de 250 familii, Cu 902 membri, sati 1152 suflete,

adincd de i 1/2 m., in spre S.-E. Sunt apoi numeroase v5.1 cu malurl inalte,

din carI bdrbati 572, femeT 580; cdsdtoriti 440, necdsdtoriti 666,

m.,

frumoase si acoperite cu verdeara' principalele sunt : Valea-

Mare, la N.-V., si care se deschide in DunAre ; valea Cochirleni, prin care curge gira Cochir-

vkluvi 56, divortati 1; Cu stiintd. de carte 183, färä 971; ortodoxi 1152; cetdtenT romini 1146, supusi strdinT 6; improprietdriti I I ; agricultorT 192,

comerciantl 5, altele 13. Contribuabili sunt 210.

virful Cernavoda (117 m.) spre N.-V., dominind Dundrea ; A-

leni, in spre V., deschizindu-se tot In Dundre ; valle Mos-0prea si Amut-Ceair, deschizindu-se in balta Cara-Su la N.; valea Geam-Pasa, la V., se deschide in lacul Cochirleni ; Valea - PesteriT, care in comuna' poartd numele de valea Uzum-

mut-Bair, Uzum-Amet i Udu-Amet-Bair la E.; Ivrinez (I 2 1 m.) la S.; Geam-Pasa (93 m.) la V.;

Amet, unitd cu vdile SarapciCulac si Udu-Amet-Culac prin interiorul si E. comunei ;

Scoall e una mixtd rurald, tot in cdtunul Cochirleni, infiintatd de stat, cu to hect, de

Uzum-Bair (109 m ) prin inte-

ile Mos-Dinu si Ivrinez prin interiorul comuneT, se deschid impreund cu precedenta in balta

pdmint ; cu I invdtätor si

Solul este in general destul de accidentat, mai cu seamd

in partea de N. si cea de S. Principalele dealuri carT brdz-

deazd comuna sunt: Cochirleni, de naturä. stincoasd, cu

riorul comuneT ;

toate sunt de

natura stincoasd si acoperite Cu finete si ceva semändturr. Movilele sunt numeroase si ati ser-

vit ca puncte de orientare

si

de observatie; cele mai insernnate sunt Cernavodà.' (115 m.) la N.; Movila-Mare (113 m.), Movila-lui-Mos-Oprea (107 m.) prin interiorul comunei; Ivrinez

In comund este o

bisericd

ortodoxd in cdtunul Cochirleni, ziditd de locuitorT in 1871, cu hramul Sf. Dumitru, avind to

hect. de pdmint de la stat, fiind deservitd de i preot, dascd1 i i paracliser.

I in-

vdtdtoare, frecuentatd. de 56 eley' (42 bdetT si 14 fete).

In ceca ce priveste intinde-

Ivrinez.

atunele cari compun comuna sunt dota: Cochirleni, resedinta, In partea de V.; pe malul de N.

rea i felul terenurilor cele 5671

al lacului cu acelasT nume, la

tiv (din care 52 hect. vatra satelor, 240 hect. bdlti, stuf, drumurT, etc.), 5379 hect. teren

12 kil. departe de D andre, spre

E. de ea, dominatd la N. si E. de dealul Cochirleni ; Ivrinez sal-1 Ivanez in partea de E., la 6 kil. spre S.-E. de resedintd, Miga stuful Ivrinez, pe valea Pestera sau Azum-Amet. La I '12 kil. spre V. de acest sat,

hect, ale comuna se divid astfel : 292 hect. teren neproduc-

productiv (din care 705 hect,

si ripos; lärgimea luT medie este

lui sat Ivrinez, ars de un in-

ale statuld cu proprietarii 4674 hect. ale locuitorilor) ; din acestea : 2276 hect. teren cultivat (din care 505 hect. ale statuluT cu proprietariT si 1771 hect. ale locuitorilor); 2839 hect. teren necultivat (din care 150 hect. ale statului cu proprie-

de goo m., adincimea de 10-22 m.; formeazd in partea de N. ostrovul Hinogul. Pe teteritoriul com, se afld : balta Cara-Su salí Cernavodd, la S.;

cenditi in timpul ultimului rdzboiti din 1877-78 si aT cdruT locuitorT s'ati stabilit maT spre E., formind actualul sat.

tariT si 2689 hect. ale locuitorilor); 207 hect. teren lzlaz (ale locuitorilor) ; 7 hect. teren vil (ale locuitorilor).

"balta Cochirleni la S. si V. care

este de 5671 hect., din cae 52 hect. ocupate de vatra satelor

(126m.) la S.; toate sunt acoperite cu verdead. Este udat de Dundrea, la V.,

pe o lungime de 4-5 kil. in o directie generará de la S.-V. spre N.-E. Aci fluviul are malul drept din spre comund inalt aci

are o intindere de 170 hect.

pe malul de S.

al stufisului

Ivrinez se vdd ruinele vechiu-

Suprafata total a com,mei

Sunt 192

plugarT,

carl

146 pluguri, 188 care si cdrute si I masind de secerat.

COCHIRLENI

641

In comuna, sunt 6774 capete

de vite, din cae 399 cal, 975 bol, 25 bivolf, 5 asinT, 4994 al si 376 porcT. Comerciul se face prin gara Saligny, la 7 kil. spre N.-V. de cincT comerciantl (din carT 2 circiumarD

i consta in im-

port de coloniale, manufactura

si In export de vite cu produsele lor.

Budgetul comuneT este de

COCIOCUL

Valul mic de pAmint vine

fiera, judetul Buzad, asezat pe

din spre E. pe muchea dealuluI se indreapta spre N. pe BITA Movila-Mare si in dreptul movileT lui MosOprea devine apropiat si paralele cu yalul cel mare si la 2 kil. spre E. de satul Cochirleni se impreuna cu el.

malul sting al riuluT Bisca-Mare,

Mal amintim ruinele moderne ale satulta Ivrinezul pe malul de

la gura izvorulur Bisculita, for-

mind un platoti, ca de 100 m. intre ambele ptraiej

conjurat de jur imprejur de muntI: Hosszukös (Papautul), Pitulatul si Poianadin-Cale. Este cea mal frumoasá pozitie din judetul BuzAti. malestosiT

S. al stufuluI Ivrinezul, distrus

9370 leT la veniturT i 7005

Cocil (Virful-), munte, in jud.

in timpul rAzboiuluY de la 1877

la cheltuelT, sunt zio contrib.

78

Buzad, com. Vintila-Voda, futre comunele Bodinesti i Sirbesti, acoperit de padurea statuluT Vintila-Voda. Dinteins 11 se rupe mar multe ramurf, din care unele

CAT de comunicatie sunt : pe Dunare i balta Cochirleni cu luntrele, de oare-ce vapoarele

nu se opresc In dreptul sadiferite cal comunale

i rezidit ceva maT spre E.

Cochirleni, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, catunul de resediutA al comuna Cochirleni,

merg pe mosia Mayra din eomuna Manesti, lar altele spre

cu localitAtile vecine, ca: Cerna-

situat in partea vestica a plaseT cea nord - vestica a comuna', pe malul nordic al laculuT Co-

voda, Racova, Saligny, Petera,

chirleni, la I 'h kil. spre E. de

Enige, etc.

Dunare, la poalele dealuluT Cochirleni. Are o intindere de 2928 hect., din care 38 hect. ocupate

Cocinele, poiana, jud. Vilcea,

de vatra satuluT, cu 135 case.

Cocinele, vale, in jud. Mchc-

Are o populatie de 125 familiT, sati 724 suflete.

dinti, com. rur. Padina-Mica, pl. Dumbrava, pe unde trece

tuluT ;

ce unesc catunele tntre ele

si

Comuna a fost infiintata in

secolul trecut de Rominif de pe malul sting al bratulur Borcea (al Dunarit), fugind de vexatiunT i impozite. Ca curiozitatI istorice amintim trei valurr romane :

Valul mare de piatra in

partea de N. a comunel pe malul de S. al baltir Cara-Su si pe muchea dealuluT CernavodA, sarsindu-se pe malul DundreI In dreptul insuleT Hinogul Ruga ruinele vechiuluT oras ro-

man Axiopolis, care nu era asezat la CernavodA, dupl cum s'a crezut pana acum, ci mal SUS Cu 31/2 kil. de Cema-voda

In dreptul ostrovulul Hinogul. Valul mare de pamint ce a mers paralel cu precedentul, pana JingA movila Mos-Oprea,

o ja spre V. (pe cind prece-

nutnele : Dealul-CociT.

com. Calimanesti, plaiul Cozia.

Brazda-luT-Iorgovan.

Coci-Tepe, deal, in jud, Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comune Congazul si pe acela al catunuluT sati Hagilar ; este o prelungire sudica a dealuluT Cataloiul, brAzdeaza partea nordica a plaseT i cea vestica a comaneT. Are ii7 m. inAltime. E pu nct

trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra satuluT Hagilar, si piriuluT Hagilar, ce izvoreste dinteinsul ;

este acoperit cu samanaturr.

Cocianul, munte, jud, Buzar', pe frontierA, ramificatie din Papauti, care ingusta albia BisciT-

dentul o ia spre N.-V.) pe muchea dealuluT Cochirleni, trece

Marl, este avut in vinaturl

pe la 500 in. spre N. de satul

salbatid, carT vin ad din Tran-

Cochirleni si se termina, pe malul DunariT, la 3 kil. spre S.-V.

silvania, unde vinatul este oprit.

de valul de piatra.

com. Grabicina, cunoscute sub

mal cu seama in giinuse i cocosT

Cocianul, picha` de vara, la fron-

Cocinelor (Dealul-), deal, in jud. Vilcea, com. CopAceni, pl. Cerna-d.-s.

Cocioaba,(Coasta-luI-Jenica), plidure, In jud. Buzati, com. si cat. Baesti, ca 6 hect.; e proprietate mosneneascA.

Cociobe§ti, cdtun, al com. GuraDimieniI, jud. Buzati, cu 90 locuitorr si 20 case.

Cociocul, com. rur., pl. Znagova, jud. Ilfov, situata la N. de Bucuresti, futre Valea-NedeT si valea Tutunarul, padurea VIAsia

padurea Radu-Voda, 26 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele: Balteni, Bratulesti, Cociocul, Perisul, Piscul, Piscul-Hereasca si

COCIOCUL

542

Väleni-Buriasul, Cu o populatie de 2447 loc., carT traesc in 612 case si 5 bordee.

Se intinde pe o suprafata de 5158 hect. Toatd apartine D omeniulur CoroaneI, afara de Piscul-

Hereasca, care e al statuluT. Domeniul CoroarreI are 3277 hect. si locuitoriT 1881 hect. Ad ministrati a DomeniuluT cul-

tiva 465 hect. (8 sterpe, 77 izlaz si 2727 padure). Locuitorir cultiva 1868 hect. Sunt 430 contribuabilT.

Budgetul com. este de 7672 leT la veniturl si de 7209 leT la

COCIUGENI

tiva. 132 hect. (250 padure i 18 izlaz). Loc. cultiva tot terenul. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 2 preotT si 2 cintaretT; o scoalä mixta frecuentad. de 20 elevT si 5 eleve, cu intretinerea carda sta-

Cociorva, piruial, in com. Viril-

tul si comuna cheltuesc anual 2402 leT si al caruT local s'a construit de judet, in 1884; un spital rural ; r elesten ; I moara de apa ; i povarra. Comerciul se face de 3 ch.-

tori-Neamtului, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, izvoreste din muntiT Mägura, aproape de Agapia-Vechie, curgind in direc-

ciumarT. StabilitI sunt 4 strainT.

partea dreapta Pirlul-GloduluT ;

Numarul vitelor mar1 e de 466 si al celor micT de 1065.

de aicT strabatind soseaua Humu-

tia N.-E. pana in dreptul satuluí Vinatori, unde primeste pe lesti, Mandstirea-NeamtuluT in-

tre kil. 2-3, se varsa pe dreap-

cheltuell.

In comuna sunt 3 bisericr: la Balteni, Cociocul si Piscul ; o scoa.1ä mixta; I moara de apa.; povarna ; 2 elestaie.

Cociocul, piidure a statuluT, jud.

Numärul vitelor marI e de

Cociocul, padure, jud. Ilfov, pl. Znagovul, 2728 hect., proprie-

1816 (455 cal si epe, 801 bol, 513 vacT

ce se detaseazd din CulmeaTazlauluT, intre Piriul-Cociorver si Piriul-Bacer, pe teritoriul comuneT Tazldul, pl. Bistrita, jud. Neamtu.

i viteT,

7

taurT, 40

Ilfov, in intindere de 45 hect. Cociorva, pirlia,s, in com. Taz.

VezT, Vadul-AneT, Odiare.

laul, pl. Bistrita, jud. Neamtu,

tatea Domeniulta CoroaneT.

bivolT si bivolite) si al celor

micT de 3005 (37 capre, 622 porcl si 2346 oT). Dintre locuitorT, 538 sunt plu-

garT, 12 meseriasT, 28 aü diferite profesiunI.

Aratura se face cu 287 plugaff : 183 cu bol si 104 cu cal. LocuitoriT al:1 451 care si earute ; 315 cu bol si 136 cu cal. Comerciul se face de 18 cfr. ciumarT.

S'ari stabilit straini.

in comuna 8

Cociocul, sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Znagovul. Este situat

spre N. de Bucuresti, pe malul drept al vaer Tutunarul si la N. de padurea Vlasia. Adi

ta piriuluT Neamtul.

Cociocul, vale, jud. Ilfov, in ju-

izvoreste din ramura munteluT Tazlaul si a CociorveT. Se varsa in piriul Tazlaul in dreptul kil. 43 al soseleT judetene Do. breni-Tazlaul-Moinesti.

rul comun eT Dobreni-Cimpurelul,

trece prin com. Berceni

i

fa-

cInd mal multe zig-zagurT, trece

pe aproape de Berceni si intre Dobreni, talud soseaua Bucuresti-Dobreni prin douä glturT numite Mamina-Mare si MaminaMica.

Dupa ce face mal multe cotiturI se scurge in riul Sabarul.

Cociorva, vale, intre Dealul-Cociorvei si dealul Mogosul, pe mosia Brehuesti, com. Brehuesti,

jud. Botosani. Cociorveni,pfria, jud. Dorohoiri, vine din Bucovina, prin com. Buda, pl. Herta, trece prin satul Buda, si se varsd in Molnita.

Pe fundul acesteT val se afla apa in toata intinderea el. Pestele nu se poate vina, din cauza stufuluT

Cociuba, silifte, ce tine de com. Rusi, in pl. Tutova, jud. Tutova.

cel des pe care-I taie

locuitoriT de invelesc cu el casete si cosarele.

Cociubita, silifte, ce tine de comuna Rusi, in pl. Tutova, jud. Tutova.

este resedinta primarieT.

Cociorba, plata, com. Salcia, pl. Filipesti, jud. Prahova. E aco. perita cu padure.

Se intinde pe o suprafad de 809 hect., avind o populatie de

Cociugeni, sat, in partea de N.E. a comuna Zlatunoaia, pl. Miletinul, jud. Botosani, situat

Cociorva, deal, pe mosia Bre-

pe un podis frialt si acoperit

617 locuitorT. Domeniuluì CoroaneT apartin 400 hect. si locuitorilor 409 hect.

huesti, com. Brehuesti, pl. Siretul, jud. Botosani.

parte cu pädure. Are o suprafat1 de 872 hect., din carT 729 proprietate mare si 143 hect.

Pe Domeniul Coroaner se cul-

Cociorva, ramurit de dealur4

ale satenilor 5 Cu o populatiune

COCIUL

543

de 98 familiI, sal:" 249 suflete. Are o biserica, deservita de 1 preot si 2 cintaretl, Cu 75 con-

toriul satuluI Buda, com. Corbita, jud. Tecuciii, situat in partea de S.-V.

tribuabilf.

CocIrtaul, deal, in com. rur. CAzanesti, pl. Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.

Coclinul, colina, in com. Boziorul, jud. Buzlii, pe hotarul despre com. Oddile,

Cociul, sat, in jud. Tutova, pl.

Pereschivul, com. Stanueati, la N. de satul Stanuesti. Are 208 locuitorI, din carI 8 stig carte; 44 case.

tele locuitorilor.

la E. la V. pe teritoriul satuluI Giurgesti, com. Stroesti, pl.

Crasna, jud. Falda. Cocoarei (Piscul-), pisc de deal, jud. Tecuciti, unde se impreuna pirlul Reprivatul cu Berheciul, com. Godinesti, pl. Berheciul.

Cocoanei (I azul-), lac, in com.

Cociul, ie,eer mic, In jud. Braila, comuna Tichilesti, intre privalul Lungul si Japsa-PorculuI, cu care comunica la S.-E.

Glodeanul-Girligul, jud. Buzaii,

Cocoge§ti, sat, jud. Arges, pl.

face hotar despre cat. Cotorca.

Pitesti, face parte din com. rur. Draganul-Bascovele.

Cocoanei (Lacul-), lac, in com. Glodeanul - Siliste, jud. Buzati, format dintriun vechia ele-

tea; are mult peste.

Coconari, cdtun, a/ comuna Zilisteanca, jud. Buzatl, alipit ma-

reluI cat. Zilisteanca ; are 70 locuitorT si 16 case.

Cociul, pirig, ce izvoreste din Valea-Larga., judetul Putna, desparte satele Birse5ti de Topesti si merge de se varsa. In dreapta

Cocoanei (Lacul-),(Ograda-0laruluI), mica pddure, in com. Beceni, jud. Buzar', reunita. cu Poiana-lul-Soare; are 15 hect.

PutneI, mal jos de acest din

Coconi, sat, pl. Oltenita, judetul Ilfov, face parte din com. rur.

Manastirea. Este situat la N. de Manastirea, pe malul de V.

urma sat.

tatea Cioflicul saii Naipul, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.

serva si de pasune pentru viCocoara, vale, se prelungeste de

Numarul vitelor este de 16o bol si vacI, 20 caí, 900 of, 30 mascurI si 40 stupI. Se afld o &duma, si 2 comerciantI.

Cociuldi (Valea-), san ValeaCornetului, vale, pe proprie-

COCONI

.

Cocoanei (Moara-), locuinid izo-

al alter Mostistea. In dreptul

lata, in jud. Tulcea, plasa Esfruid, com. Casimcea, catunul

acestuI sat, in partea baltel, se vad zidurile si boldurile unuT pod legat cu fier, care se pre-

Cuiuc-Chioi, 'in partea sud-ves-

fiel a plaseI si a comuneI, pe Orad Casimcea, la confluenta

supune a fi facut de Mihaia Viteazul.

Cociungenilor (PlrIu1)-, PU,

lui Cu Valea-Terzi-Chioi, litiga

Are o biserica, cu hramul Sf,

izvoreste din padurea Cociungeni O se varsa 'in Jijia, com. Buimaceni, plasa Jijia, jud. Bo-

Podul-luI-Gogea-Amet. Este o moara, ce si-a luat, probabil, numele de la o cucoanä ce tinca mosia Ceatal- Orman, din jud.

Dumitru, deservita de 1 preot

tosani.

Constanta.

CocIrceni (Ursäche§ti), ciitun, al com. Ba15.nesti, jud. Buzar',

cu 16o locuitorl si 40 case.

Cocoanef (Poiana-), poiand, comuna Radesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

CocIrceni, izvor, in jud. Buzaii,

com. BaIdnesti, incepe de la

Cocoanei (Ripa-), ?Vd, pl. Jiul-

Poiana-Largulta, trece pe la o-

d.-mj., com. Livezile, jud. Dolj.

Coclrla, pirtia,s, in comuna Cindesti, pl. Bistrita, jud. Neamtu.

CocIrta, trup de mo,sie, pe ten-

comuna cheltuesc anual 1350 leT.

Populatia satuluI e de 770 locuitorT ; lar suprafata luI e de 531 hect., toate ale loc., din carl cultiva. 388 hect., rezervind pentru izlaz 143 hect. Pe teritoriul

acestur sat se afla o bala. Comerciul se face de 4 ch.ciumarr.

pron si se scurge in SardtelulBalanesti.

si I cintaret; o scoall mixta, frecuentata de 13 elevI O 1 eleva, Cu intretinerea carda judetul si

Cocoanele, a'eal, Cu directia S.E., com. Ditesti, pl. Filipesti,

Numarul vitelor marI e de 734 si al celor miel de 1400.

jud. Prahova. Pe dealurile acesteI comune sunt plantate vil;

Coconi, pisc, la N. de catunul

prunI, nucr si mal. Parte din

Scurtesti, com. Stefesti, plaiul Varbilaul, jud. Prahova.

ele, fiind distruse de filoxera.,

CoCONUL

c0coR4Ti

544

Coconul, movild, jud. Braila, pe mosia Bratesul, din com. Surdila-Gaiseanca, la 3 kil. departare. Cocora, com. rur., in plasa Talomita - Balta, judetul Ialomita. Este situata la N. plaseT Intre

sapatuff, pe unde se gasesc pietre si hirburI de vase de diferite forme; legenda spune ca ar fi fost cind-va pe aid locuinte tataresti.

avind o populatiune de 1583 locuitori (966 barbatr, 617 feme!), In carI intra si 29 &mili! de TiganT, carT se ocupa cu fieräria.

In toata comuna sunt 315 Cocora,tnunte, acop erit cu !Atril! e padurr, in sus de com. Moroeni, plaiul Ialomita, judetul Dimbovi-

capT de familie ; 260 contribuabill;

ta, in dreapta mace! aper. Spre E. de Cocora este muntele Fur-

la Coltul si la Cocorasti, deservite

suprafata de 4000 hect., din carI 170 hect. padure si se in-

nica, ce serva de granita tare

tinde din teritoriul comunei Pa-

jud. Dlinbovita si Prahova.

desfac produsul m'inca lor in orasul Ploesti. Ei ail 526 bol', 215 yac!, 47 cal',

comunele Reviga §i. Colelia. Teritoriul acesteT comune are

dina, judetul Buzati, spre S., pana in teritoriul comund Ca-

Cocora, munte. Vez! Muntele Co-

compusa din

cora, mosie a statului, judetul

zanesti. Mosia, doua. trupurT, este proprietate

Vilcea.

en suma de 50100 le!; iar pe periodul 1893-1898 s'a arendat numaT cu suma de 19910 lei, fiind-ca 2256 hect., 0917 s'ad parcelat, pentru a se vinde in

Cocora, välcea, pe teritoriul co-

cdtunul (tirla) Ghinica, carl tin de comuna Reviga. teni-Buzaa, si

Se compune dintr'un singur sat, situat pe loc ses, la 6 kil. spre V. de satul Reviga. Cocora a fost pana la 1 Aprilie 1891, sat pendinte de comuna Reviga, iar de atund formeaza singura comuna. Dupa statistica din 1887, populatiunea consta din 236 familii Romini, 6 familii TiganT, 2 familii UngurI si 2 familii GrecI, in

de 2 preoti. LocuitoriT

12 bivolf, 750 o!, 189 pord si 15 tautl. In raionul comuneI, pe 1111 cinat.

judetul Olt, se varsa in Olt.

S'al Improprietarit la 1864, pe mosia d-lor Alecu si Scarlat Cocorascu, si a d-luI C. Mo-

Cocorani, cittun (tira), in plasa

vila, 169 locuitorI dindu-li-se 773

Ialomita-Balta, pendinte de comuna Andrdsesti, judetul ralo-

de mofie,

hect. pamInt. coala. exista_ In comuna de 40 anI. Localul e proprietatea comuneT. E frecuentata de 36 baetT §i 5 fete, din numarul de

In comuna Lipia, judetul Buzau,

157 copil (82 baetT i 75 fete), eu

facind parte din corpul Mir-

virsta de scoall. Cu tntretinerea personalului, statul cheltueste anual 1404 leI. StupI cu albine sunt 138.

mund Milcovul, plasa Siul-d.-s.,

mita.

loturi la locuitorT.

Pe mosie se afla satul Mun-

In comuna sunt 2 biserici:

Prahova, sunt 2 mori de ma

a statului, sub numirea de Cocora-Mileasca, fosa pendinte de manastirea Marginen!, si a fost arendan pe periodul 1883-1893

325 case de locuit.

Cocorasca, sfoard

cesti al diferitilor mosnenT.

Cocorasca, tintina', in plasa Dumbrava-d.-j., comuna PoianaPlenita, jud. Dolj.

Cocorata, baltd, In padurea Prisacanilor, plasa Bran4tea, jud. Ia§i, formata din värsarea PrutuluI.

Comerciul se exercita In comuna de 7 circiumari. Veniturile comuneI se urca anual la 5471 Id' si cheltuelile la 4567 leT.

oselele din comuna hilesnesc comunicatia cu Vainita si Manesti.

Cocorä§ti, com. rur., plasa T'ir-

In partea de N. a comund e o movild. Comuna e udan

total cu 1230 suflete. Ad se aflg o biserica, deservita de 2 preoti si 2 cintaretT; o scoala mixta cu i invatator, retribuit de comuna, frecuentan. de 52 elevI. Vite: 300 cal, 470 bol', 2200 oi si 700 porci.

gsorul, judetul Prahova. Se mal numeste o Coeord5ti-de-Grind. Este situata pe malurile riurilor Cricovul-Dulce si Prahova, la 18 kil. departe de capitala judetulur si la 12 kil, de a

Se compune din 6 alune :

de N. a pla§er Olte01-01tul-d.s., jud. Romanati, formata numaT din satul cu acela0' nume ;

Linga acest sat, pe pogoa-

Coltul, Persunari, Chesnoiul, Cocorasti, Gheoldum si Tiggnia,

e situata. In stinga fiuluT Beica, la N. de dealul Coconsti. E de,

nele locuitorilor, sunt urme de

plasei.

la S. de Cricovul-Dulce si la

N. de riul Prahova.

Cocorä§ti, com. rur., In partea

C000RX0.1

cbC0R4TI-MISLIY

645

parte de Bal$ de 17 kil., lar de Caracal de 40 kil.

sat dateaza din timpul luT Ra-

dinea terenuld d'asupra niveluluT mariT e de 220 M. Are 130 capT de familie, sati 532 suflete, din carT 258 barbatI $1 274 femeT, 206 casatoritT si 326 ne-

Sf. Haralambie, fondata de proprietarul mo$ieT, Grigorie Ca-

torY (689 barbatI $i 636 femei) $i 3 familiT de Tiganif, flerarTlacatu$I. CapT de familie sunt 352 ; contribuabilT, 312; case de locuit, 297.

ribolu, la anul 1826. Litiga aceasta biserica se vad ni$te

una in cált. Goruna, zidita la

casatoritT. Sunt 86 contribuabilT.

ruine de zidarie vechie, unde se

anul 1851, sub Domnia lulo' Bar-

Budgetul comuna a fost pe

presupune a fi fost o biserica

Stirbeiti, Mitropolit fiind Ni-

1886-87 de 1381 leí la veniturT $1 de 1359 leT la cheltuelt

fondata cam din timpul 1111 Mihaiti-Viteazul.

fon, ca cheltuiala luI Nicolae

Vite marr sunt

253,

du-Negru.

Aci e o biserica cu hramul

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae (1865), deservita de preot $i 2 cintaretT. Este I &-

Cocorästi, deal, in jud. Prahova, com. Cocora$ti, pl. Tirg$orul, pe care se cultiva 2 hect. vie.

Cocorästi, deal, spre E, de co-

duma.

Cocorästi, sat, judetul Prahova, face parte din com. rurall cu

munele Cocora$ti $i Arce$ti, intre apa Beuca i Dranovatul, la

N. de jud. Romanati.

acela$T nume, plasa Tirg$orul.

Are o biserica cu urmatoarea inscriptie cintra numele tatiluT si al fiuluY al sfintuluT Duh i Intru ajutorul prea luminatulta hram al cSfinteT TrehnTa In zilele cre?tinulul Mateiii.Basarab-Voevod, ca vrerea luT Durnnezed Domnul TireTRomInestY, adici eli robul luY Dumne-

zeli, JuOn Radul Vel-logofit In CocoJuptni¡a Maria si Cu coconiT meY

Cocorästi, (Berceni- de -Jos), nzofie, injud. Buzar', com. arpini$tea, cat. Valea-PAruluT. Are

850 hect. Se desparte in treI partf: Cocora$ti-Nicolaii, Cu 740 hectare; Cocora$ti-Berha, cu 80 hect. $i Cocora$ti-Mitulescu, cu

30 hect.; are pe ea : araturT, fin*, livede i izlaz.

Radul,Vlad, Mihail, Ionna, Marica, Puna,

Inceput'am aceastl sfinti i dumneze. iasdll biserici cu cinstit hramul cSfintel TreiniTa din temelia eT i pinii la sfirsitul eT, cu ajutorul milosttvuluT aun.. nezeil ca si ne fie de pomenire pentru

Cocorästi, (Berceni-de-Jos), subdivisie a catunuluT Valea-ParuluT, din com. Carpini$tea, jud. Buzati.

ertarea picatelor i mIntuirea sufletelor

noastre. SI ne fie de ajutor Intru tmpgritia cerului i sfintulta jertfelnic,

am Inceput In luna lunie, leatul 1653 li am isprivit-o In Aprilte 12, leatul 1655 si ostenitorY /mpreurid.

fost din

Cocorästi-Caprei, plidure particularl, supusa regimuluI silvic, pendinte de com Magureni, pl. Filipe$ti, jud. Prahova.

Inceput pira la sfIrsit i Drighiciil Logofitt din Vlidenta.

Acest catun cade in partea de N.-V. a comunci $i e udat de riul Prahova. Cocorästi, sat, judetul Prahova, face parte din com. rur. MAgureni, pl. Filipe$ti.

Are o populatie de 542 locuitorT (329 barbatI $i 213 fe-

Legenda spune ca acest i8086 »trefe D er n n, 6eografic

Poi II

Preotul Gheorghe,

a doua in cdtunil Cocora$ti-

vite

micT 412 $i rimätorT

In comuna sunt 2 bisericT t

Cocorästi-Mislif, com. rur., pl. Varbildul, jud. Prahova. Este situata. pe apa Mislea, ce o uda

tot lungul sail, la 26 kil.

MisliT, de lemn, vechie, construi-

ta la inceput pe Valea-Sgroaser adusd de locuitorT cind a inceput sa se intemeieze comuna, pe locul unde se vede azT. Este aproape in ruina. Locuitorir, pe Ruga agricultura', se mal ocupa cu dulgheria, zidaria, butaria, rotaria, fabricarea tuiceT $i a varuluI alb. Un numar de 152 locuitorT, s'a improprietärit la anul 1864, pe mo$ia statulur cind li s'ati dat 820 hect. Vite sunt : 14 cal* $1 epe, 89 \rae, 481 or, 320 porcT $i 218 boT.

In comuna, intre catunul de re$edinta i cat. Gbruna, este o fabrica. de gaz. coala dateaza in comuna de 21 anT, i e frecuentata. de 25 baeti i i J'ata, din numarul de 132 copiT (78 bletI i 54 fete) In virsta de $coala.. Cu intreti-

nerea $coaler, statul cheltie$te anual to8o leT. Toata comuna se intinde pe o suprafatá de 1095 hect. izlaz

pamint de m'inca, afara de pad urea Misleanca. 'plica s'a fabricat

in anul

departe de capitala judetulul la 21 kil. de Slanicul, re$edinta

1893 peste 1450 hectol. Viile sunt parte acum filoxerate. Comertul se exercita de 5

plaiuluT.

circiumarT.

in

Se compune din 4 catune :

Se leaga pi-in $osele ca co-

Cocora.$ti - MisliT, Goruna, voaia i Gura - CurnetreT, avind o populatiune de 1325 locui-

munele Doftanetul, Gara - Plopeni, Gageni, Tintea i Bordeni. 69

C000RX§T1-MISLII

646

COCORUL

se face prin soseaua nationala Filiasi-Pietrosani, care o pune

Cocorova, girld, jud. Dolj, p1.

Doftanetul, Coroiasca si Burduza, si de alte multe NTH si valcele,

in comunicatie la N. cu comuna

ce o strabat in lung si'n lat.

sa Pesteana, iar la S. cu catu-

valea Mailltelul, comuna Poiana, se varsa in stinga riuluT Gilortul, in dreptul satuluT Poia-

E udata de riurile : Mislea,

nul Ohaba.

Cocorä§ti-Mislil, sat, jud. Prahova, face parte din com. rur. Cocorasti, pl. Varbilaul.

Cocorä§ti-MisliI, deal, in judetul Prahova, com. cu acelasT nume, plaiul Varbilaul ; pe ea se cultiva 50 hect. vie.

Cocoa§ti-MisliI,

ldure a sta-

tuluT, in Intindere de 2458 hect.,

pendinte de comuna CocorastiMislir, pl. Varbillul, jud. Prahova, formata din trupurile : Cocorasti

(1883 hect.) si Dumbrava (575 hect.) Aceste trupurT se despart prin apa Mislea.

Cocori§tili-Goruna, mold/ ale statulur, in com. Cocorasti-Mislea, plaiul Varbilaul, jud. Praho.va, foste pendinte de manastirea

inceput se arenda cu 4300 leT, insa s'a scazut din arena 2384 leT, pentru partea vinduta la locuitorT.

Cocoreni, catun, al comuneT Pesteana-d.-s., plasa Jiului, jud.

Gorj, spre S.-V. si ca la 3 km. departe de comuna, situat parte pe loc ses si parte pe deal. Are o suprafata de 750 hect., din care 150 hect. padure, 210 hect. izlaz, 40 hect. finete si 350 hect. cultura.. Are o populatie de 58 familiT, cu 250 suflete, din earl 106 con-

Vite sunt : 130 vac marl cornu te, 30 cal, LOO porci, 200 oI 5i capre.

Comunicatia in acest catun

Bulbuceni.

Cocorul,sat, jud. Arges, pl. Oltul,

Cocorova, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

pe rinl Topologul, cu 99 loe , face

d. s., com. Poiana. Are o po-

parte din com. rur. Galicea-Fla-

pulatie de 325 suflete (168 barbat! si 158 femel), cad locuesc

minda. AicT era mal inainte-vi eme statie de cal de posta pe drumul vechia-al posteT Pitesti-Rtmnicul-Valcea, peste Dealul-Negru. (VezT, Cocorul, posta).

In 90 case, construite cea mai mare parte din birne. Printre case este una vechie boereasca, construita din zid de d-1 N. N. MaimarovicT. CopiiT din sat ur-

In sat este o biserica cu hramul Sfintul Nicolae, deservita

meaza la scoala mixta din satul

de un preot si un cintaret.

Poiana-d.-j., ce

este la ¡152

metri departare. In anul scolar 1892-93 ati frecuentat scoala 14 baetr si 2 fete. Cu virsta de scoala sunt 16 copiT. tiii

Cocorul, mahala, in com. rur.

carte 22 loc. In sat este o bi-

Cocorul, a treia »fa' pe dru-

serica construita din birne.

Strimtul, plasa \Tailor, jud. Mehedinti.

mul vechiti de la Pitesti la Rim-

nicul - Valcea, jud. Arges, pl. Cocorova, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,

tine de com.

rur. Ciovirnasani.

Cocorova,mo,sie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna Poiana, satul Cocorova, apartine

mosnenilor. Pe aceasta mosie se gaseste si proprietatea d luT N. N. MaimarovicT.

Cocorova, mo,rie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, satul Cocorova, in intindere de

37 pog., cu un venit anual de 468 leT. Apartine d-luT N. N. Mai marovi cI.

tribuabilT.

Locuitoril posedd: 16 plugurT, 50 care cu bol si 5 carute cu cal.

Se incarca pe malul drept cu piraiele Lainicul si na-d.-s.

Cocori, zdrf de deal, jud. Bacal, plasa Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Birsanesti.

Mislea; pe periodul 1888-93 s'ati arendat cu 1916 leT anual. La

Jiul-d.-s., comuna Poiana; ese din

Cocorova, pildure particulara, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. Poiana, satul Cocorova, apartirand mosnenilor. Este compusa din ulmr, jugastri, fagT, frasinr; stejarul predomina.

Oltul. Cele-l'alte poste era Bascovul, Topologul, Cocorul si

Rimnicul. Posta Cocorul avea 36 cal de rind (1850).

Cocorul, deal, in com. rur. Rucsoreni, pl. Dumbrava, judetul Mehedinti.

Cocorul, lac, in jud. Gorj, com. Pesteana-d.-s., plasa Jiulur, catunul Cocoreni, in partea de E. a catunuluT, format de riul Jill; nu seaca nicT-odata. Are o su-

prafata cam de 3 hect.; din el se prinde mult peste si imprejurul luT creste rogoz pe care locuitoriT il intrebuinteaza la acoperisiul caselor.

Cocorul, munte 5i pisc de munte, (2098 m.), jud. Vilcea, in muntir ParinguluT, din care se pre-

lungeste catre S. culmea Bis-

COC:OR UL

647

trita, care desparte riul Horezul

de Bistrita. Aceasta culme se termina in dreptul com. Horezul. Cocurul, pirla,

in comuna rur.

Strimtul, pl. Vailor, judetul Mehedinti.

vale, in com. rur. Rucpreni, pl. Dumbrava, jud. Me-

Cocorul,

hedinti. Cocorul,

vale, in com. rur. Strim-

tul, pl. Vällor, jud. Mehedinti.

välcea, com. Spineni, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

CocOrul,

COCO$UL

Ialomita, cat. comuneT Corna-

fragment este restul unei co-

telul. Ad i este ca la 5000 arif padure. La Coccl este un spital intretinut de Eforia Spita-

loane damita de rdposatul Désiré More de la Iglita. Biserica cea noua., are d'asupra u§eT urmatoarea pisanie

lelor Civile. mignitstire de calugarT, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe

Cocosul,

teritoriul com. urbane Isaccea. Manastirea se afla wzata tuteo padure, in fundul uneT scobiturT a muntilor. Spre stinga se afla o alee frumoasa de nucT de

cAceastg Sf. i Dumnezeiascil

el, s'a zidit In timpul stdritiet prea cuviosieT sale Visarion archimandritul, Incepltorul acestuT sftnt locas ; iar cu chieltuiala dumisale Hagi Nicolae Ghisa Poenarul, s'a zidit aceasei girad bisenicä, In aniT de la Hristos, 1853».

Biserica e simpla, mare

peste 500 m. lungime, ce conduce la manastire. La dreapta, spre manastire, se vad nite sa-

goala ; in fund se gasqte corul, lar paretil sunt lipsitT de

paturr, i printre därimaturT ni-te caramizT, hirburT de oale,

orT-ce zugravelT sati sfintl;

icT

un chiup (vas de pamint) ma-

colo se gasesc cite-va icoane; catapeteazma, sfepicele imparatqtl, tronul episcopal, ca-

jud. Ilfov, pe teritoriul comuneT Obile§ti-Vechr, plasa Negoqti.

re.

Manastirea este inconju-

drele icoanelor claruite, sunt sin-

Are o inaltime de vr'o ro m.

rata cu un zid de piatra de riii §i de sanca nu tocmal inalt. Clopotnita irisa are ca la 20 m. inaltime i d'asupra boltiT se vede urmatoarea inscriptie:

gurul lux in aceastä biserica.; la intrare se afla un mormint,

Cocoruluf (Movila- ),

(Valea-), vale, jud. are o lungime de vr'o

Cocorulul

Ilfov,

400 m. Incepe de pe teritoriul comuneT Obilqti-VechT, pl. Ne-

goe0, i are o directie de la V. spre E. §i S. Cocos

(Lacul-lui-), lac, in ju-

detul R.-Sdrat, plasa Marginead.-s., com. Bobeasca; in partea de E. a eT.

cSub Domnia M. S. Regelut Romtniet, Carol I, si a sotieY sale, Regina Elisa-

beta, sub episcopatul Prea Sfintulut Episcop Iosif al DunlriT-de-Jos, s'a zidit ai pamclis cu hramul ceastK clopotni Adormirea - Maicet -DomnuluT, prin stítruinta cheltuiala soborulut Sf. Mlnits-

tirT Cocos, In timpul saritieT prea cuviosiet sale Archim. Daicul, In anul al 23-lea al stKritieT sale, In anul mtntuireY 18835.

pisc, pl. Jiul-d.-s., com. F1ore0, judetul

Cocosatulul (Piscul-),

Dolj.

Co0o§ei,partea de S. a cdtunului

com. Buda-Palan-

ga, pl. Cimpul, jud. Prahova.

Curtea manastireT e spatioasa

Prahova.

Cocosesti, sat, face parte din com. rur. Strlinbeni-Blejoiul, pl.

Tirporul, jud. Prahova. Cocosul,

sat, jud. Dimbovita, pl.

acela al fundatoraluT san,

Visarion. Bisericuta mica este maT mult o casa drept-unghiu-

lara, prevazutä d'asupra cu o clopotnita mica fara clopot, acoperitä cu olane. Interiorul e impartit in doug : la stinga sunt 4 oclaT miel, chiliile luT Visarion

a celor 4 calugarT carT ají fondat manastirea aceasta la 1842, cu cheltuiala luì Ignatie Irodeanul, unul din ceT 3 calugarT ; in dreapta este biserica, curata i spoita cu var, paretif

(cam de 5 pogoane), in mijlocul careia se inalta manastirea cea nora, la dreapta i in fund

lipsitT de sfintl i numaT cu ci-

se vad chiliile calugarilor in nu-

este o °Mita, in care se paz-

mar de vre-o 50, la stinga se vede mica bisericuta, cea ve-

treaza craniile tutulor calugarilor mortT, i printre carT se aflä acelea ale luT Visarion i Nicolae Poenarul, fundatoriT

chie, lar lingä picioarele clopot-

Cocoselul, loc izolat, com. Podeni-VechT, pl. Podgoria, jud.

e

niteT sunt 2 fragmente de pia-

te-va icoane; timpla e frumos sculptata. Alipita cu bisericuta

tra: unul, jumatate a une pietre drept-unghiulare, gasita in vale, tina pul, n'are niel o inscriptie; cea-l'alta jumatate acoperita Cu litere, a fost dusä mal india la Nicolitel i apoT in Bucure0, sub Grigorie Ghi-

In dopotnita se afla 5 clopote

ca, pe la anul 1853;

urmatoarea inscriptie:

cel-l'aIt

de diferite marimT 11 chiliile calugarilor. Urcind Valea-Coco§uluT (600

m. lungime), se afla o cionea In piatra, cu o aparece i cristalina. Pe piatra se vede sapata

.

543

COCO§UL

cAnul de la Hristos 1867, August r.5, Cu ajutorul luY Dualaezpd s'a ficut dumnealut Theodor aceastlE cismea Moruian, pentru santa mIngstire Cocos, cu hramul Sí. Troita, spre a luY pomenirea.

Piatra are forma. drept-unghiulara ; semi-luna si soarele din

josul crticeT, precum si iataga

nul de jos aratä ca s'a facut in timpul do minatiuneI lurcestT.

Numele de Cocos vine de la vechea biserica disparuta, care

avea d'asupra un cocos, in a-

la Sf. Munte si. de aci a venit insotit cu doI ucenict, Gherontie si Isaia, a cumparat de la o cadind, tarlala (bucata de pamint) de aci, i mal tirziti a pus fandamentele vecheI bise-

CocosuluI (Dealul-), deal, in

xicute (1842), care exista si azt. Mal in urma cu citi-va ant, vine de se calugareste ad i si Nico-

neral de la V. spre E., braz-

lae Hagi Ghisa Poenarul (din satul Poiana, Transilvania), aducind Cu el 15 mit galbent, 500 or, 15 cal, si cu carf banf a facut in 1853 noua biserica.

intinde printre valle Acic-Tepe

mintirea cocosulut, care a amintit lui Petru, lepadarea sa

Legenda spune c5. vechea bise-

de Isus Hristos. Mar Inainte, ma-

ar fi fost fundata de citT-va din cei 70 apostolf sub conducerea luT Antipa, carT ati fugit de persecutiunile din Constantinopole. La stinga de manastire, se facea in vremurI, la 15 August, un fel de iarmaroc, din care beneficia mult manastirea.

nastirea a avut o insemnata avere; asa, prin daniile calugarilor carT intrasera inteinsa si a altor persoane evIavioase, ea a-

junsese sa alba 800 hect. padurT, 416 hect. pamint cultivabil, hergheliI de cal, turme de of, bol, capre, etc. Statul i-a intentat proces i staritul de-atuncr, par. Cornild Sabareanu, n'a aparat bine interesele m5.nastiret, asa ca statul cistigind, a confiseat averile manastireT, lasindu7T too hec. pamint cultivaMl, din earT 20 hectare viile de

rica, ce acum nu mal exista,

zora (comuna Meidan-Chioi),

alta pe valea Pirlita (com. Ba-

tul locuitorilor.

Coco§ul, baltcl, in cercul comuneT Frincesti, plasa Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

C000§ul, bral (prival), in plasa Borcea, in ínsula Balta, com. jud. Ialomita.

labancea).

Ir timpul de fata sunt in manast_ire 46 monabi intretinuti de

Ministerul qultelor, din 1893, de cind at trecut la stat. La manastirea Cocosul se afla o condica vechie a manastire, in-

eeputa in 1835, cu tiaul de : Venirea pärintilor carT aü fun-

dat acest sfint locas, cu hra-

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuneT urbane Isaccea,

se desface din ramurile estice ale dealuluf Cadiul, se intindespre E., avind o directiune gedind partea nordica a plaset pe cea vestica a comuna.. Se

Capacha; la poalele sudice se afia situata manastirea Cocosul, de la care si-a luat numele. Are o ináltime de 148 m. si e punct trigonometric de observatie de ordinul al 31ea, fiind acoperit in parte eu pa-

durT si in parte cu papa Pe la poalele lut merge drumul co. munal Isaccea-Balabancea.

Coco§ulul(lzvorul-),izvor, curge din muntele Plaiul ChiojduluT, com. Star-Chiojdul, plaiul

Teleajenul, jud. Prahova, id di-

Cocosul, movild, in com. si cat. Smeeni, jud. Buzati, pe pamin-

la Urloiul, de ling5. manastire,

dou5. mor, . una in valea Lo-

COCO§ULUI (VALEA.)

Cocosul, pisc, la V. comunef Zavideni, plasa Oltuf-d.-s., judetul

rectia dela S.-V. catre N.E. si se vars5. in gina Siriasul, tot in raionul com. Star-Chiojdul.

Cocosului (Piscul-), munte, in jud. Buzad, com. Chiojdul-dinBisca, ramificatie din muntele Stevia, care se l'elude tntre Valea-Cocosului i Valea-Popit

Cocosului (Poiana-), com. Teisani, plasa Teleajenul, jud. Prahova,

Cocosulul (Valea-), Levar, in Cocosul,(Moara-MänAstireI-), locuinid izolatd, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comu-

jud. Buzau, com. Chiojdul, Incep_e din muntele Stevia i da in piriul Siriul.

na rarale Balabancea, (si pe Coco§uluf (Valea-), vale, pu¡in acela al catunuluI sati Taita). Este o. moara ce apartine ma-

insemnata, in jud. Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul comu lel urbane Isaccea. Se desface din poalele nordice ale dealulut

mul Sf. Treime, si urmasif, pana in vremea de acUm». In 1835 ati venit : Visarion archimandritul, fundatorul manastireT ;_ el era de origin_e din Ar-

la 6 kil. spre S. de mänästirea

Breazul, se indreapta spre avind o directiune generala de

deal (tinutul Fjägarasuluf); a fost

Cocosulut.

la S.-V. spre N.-E., brpdinsl

nastireT Cocosul, asezata pe valea Pirlita, mai jas putin de unirea eI cu valea Pirlita-Micä;

COCOTA

partea nordicd a pläset si pe cea sudicä a comuneI. Curge chiar pe lingO mAndstirea Co-

cosul, de la care si-a luat numele, dupà un curs de 3 kil. se Impreund cu o alta vale, spre a forma impreunl. valea Capa

cija, ce se varsá la baila Capaella.

Cocota, iaz, jud. Dorohoiti. suprafatd de 3'/2 hect., pe mosia Slobozia, com. Buda, pl.

2229 lel la veniturT si de 1445 leI la cheltuelf. NumArul vitelor din aceastä comuna a fost,in anul 1887, de 388 vite mart (364 bol si yací,

24 cal) si roa vite mdrunte; 699 ot, 17 capre si 32 rimdtorT. Locuitorli sunt mosnenT, si

dupl o traditie pAstratI t'Are clinstf, ati avut o lupa mare pe la inceputul veaculut cu soldatif turcT, in care lupa, RominiT ramas victoriost.

Herfa.

Cocatati, cdtun, jud. BrAila, pendinte de comuna Slujitori-Albotesti, pl. CAlmAtuiuluI, situat la S. de com., 5 kil. depártare.

Populatia-T se urca la 227 su. flete, 48 familii, avind 30 contrilnabih.

Vite cornute 328 (bol 113, vact 65, taurt 12 iviel 28) ; caT

102, a 1026 si rimOtort 93.

Cocovinca, vale, in pl. Borcea, jud. Ialomita, se intinde spre N. de Valea-COpitanulut, panA lInga satul Lupsani.

Cocul-Pope§ti, com. rur., pe apa Cotmeana, jud. Arges, plasa Pitesti, la 18 kil, de com. rur. BAs-

covul-Flestit (resedinta subpre-

fecturel) si la 9 kil. de Pitesti. Se compune din urmatoarele

CODXWF1

549

Coculeti, cdtun (tir15.), In plasa amputa, com. ArmOsesti, jud. Ialomita.

pe jumdtate intre Vasluin si Iasi,

asezat pe un platal la poalele dealulul Piatra, in depArtare de 3 kil, de soseaua nationalà

Vasluiü spre dreapta, pe o suprafatl de 1996 hect., din cal-1 1583 hect. cu 42 hect. pOdure ale proprietAteI, lar 321 hect. ale locuitorilor si Cu o populatiune de 154 fam., avInd 177 suflete RominT, 515 Evrei si 6 Armenr. Are : o scoa16, infiintatO in a-

nul 1865, cu un local model zidit de comunl si frecuentatd de 85 elevt ; o bisericl fundatä la anul r 857, de d. V. Ghica, fostu/

proprietar al mosiet Codgesti,

Cod'ae§ti, com. rur., in centrul 1"1 spre E. pldset Mijlocul, judetul Vas' du, la distanta de 28 kil. de la orasul Vasluid. E formata din tlrgusorul i satul Coddesti si Serbotesti, pe o intin-

dere de 3375 hect., din carT : 67 hect. pOdure si 2649 hect. loe de cultura, finat, hnas ale proprieatet, lar 649 hect. sunt

cu 2 preotl si 2 cintdrett ; moarà de aburt ;

i iaz

i

o 16

circiume.

Tirgusorul Coddesti este resedinta comuneT si a plaset Mij-

locul-Crasna, pe ling6 carT autoriatT, maT este o judecdtorie

de ocol, o cazarind de dorobantT si

un oficia telegrafo-

postal. Este la distantl de 31

ale locuitorilor ; sunt 2 hect. vie ;

kil. de Vasluiù.

cu o populatie de 426 familiT, saii 1772 suflete, din car/ 515 suflete Evret.

Mal mare parte cu comerciul,

In comuna s'int douA biserict,

deservite de 3 preotT si 4 dintArett; doul scolf, doud morí, una cu aburt si una de apà, iaz si 18 circiuml. Comertul se

Locuitorit se ocupä in cea prin schimbul materiilor confec-

tionate cu acele brute, produs al locuitorilor de prin satele invecinate. Se fac iarmaroace septAminale pentru desfacerea vitelor.

6 sate : Dealul-Bisericet, DealulBouluT, Dealul-Focaleteser, Negulesti, Popesti i Valea-Cocul.

face de 30 RomInt si 53 strdinT. Budgetul comunet e de 15800

Tirgusorul Codlesti, a devenit proprietatea comunel, fiind

leT la veniturl si de 15598 Id,

Aré o populatie de 226 familii, Ci 911 locuitort, din carl lo

6 bant la cheltuel Statut in-

rescumpOrat de ea, in anul 1882.

Tigant, cal-1 locuesc in 114 case.

In comund sunt doul bisericT,

deservite de 2 preotl, 2 cillare/1 si 2 paracliseri; e o scoal. Budgetul comuna pe 1882-83 a fost de 1245 leT la veniturl si de 1224 leT la cheltuelt. Dupl

caseazA 1842 leT, de la 307 contribuabill. Nuindrul vitelor e de: 878 vite mal-1 cornute, 2300 oT, 18 capre,

In margin ea de S. a tirgusoruta se afl1 casele proprietAter. Numarul

vitelor e de 535

vite mart cornute, 1100 ot, 16 capre, 51 caT si 120 rimatort.

98 cal si 195 rimAtort. Locuitorit posea.: 73 plugurt, 24 cArute Cu caí, precum si 326

clrute ci caT, precum si z86

stupT Cu albine.

stupl.

o publicatie oficial (1887), a-

Locuitorir posedl: 43 plugurt, 13 care cu boT, 5 plugurT si 78

ceastO comunA numArS. 157 coa,

Coclae§ti, tirgufor, in pl. Mijlo-

tribuabili si are un budget de

Codäe§ti, sat, din com. Codà-

cul, jud. Vasluiti, distantl aproa-

esti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu,

CODEIUL

compusa din treT mahalale ale tirgusoruluf Codaesti; doul se afla in partea de S. a comunel

nesti, situat intre satele Bratesti si Birsanesti.

asezate pe valle Vidrisoaia si MaziluluT, printre carT curge pi-

Codreanului(Valea-), vale, jud. Bacati, pl. Trotusul, pe terito-

riul cu asemenea numire si una

riul com. Manastirea-CasinuluT.

In partea de E. a comuneT, a-

Are o populatie de 177 fam.,

Codreasa, loc arabil, in raionul com. Gaiceana, jud. Tecuciti, spre E. de satul Hutul.

salí 765 sufletc, Cu 54 TiganI. Numärul vitelor e de 670

Codreni, sat, numit din vechime

sezata pe un s es intins, pe linga care curge piriul Dobrovatuluï.

vite marT cornute, 8o cal si 1572 oT.

Codeiul, a'eal, jud. Badil, plasa Trotusul, de pe teritoriul co-

CODREVI'l

650

Ciorbeni, pe mosia cu asemenea numire, com. Mileanca, pl. Pru-

tul-d.-j., jud. Dorohoiti, cu 50 fam., 192 sufl. Asezarile sate-

Populatia Jul e de 260 loc. In raionul satuluT e un elestel Are o biserica, cu hramul Schimbarea-la-Fata, deservid, de

1 preot si 1 cindret. Comerciul se face de 2 circiumaff. Numarul vitelor marT e de 183 si al celor micT de 467.

Codreni, fosta miindstire, Ruga catunul Codreni, pl. Negoesti, jud. Ilfov. Codreni,mofie a statuluT, jud. Ilfov, arendata pe periodul 1889 1894, cu 30000 lei anual. Aceasta

mosie apartinea jumatate ma-

Balta, insula Balta, com. Fe-

nilor sunt proaste si numaI unele cu micT gradinT; lar proprietarul mosieT are casá mica de valatuci. Proprietatea este a d-ne Smaranda Cimara, nascuta. Bals. Calitatea pdmintului este

testi, jud. Ialomita.

buril in totalitate pentru agri-

Codreni, salí Bonciul, plidure

cultura si viticultura. SateniT improprietaritT ati 7100 hect., 40 ariT pamint, iar proprietarul 2o 10 hect., 75 ariT. IazurT sunt

a statuluT, jud. Ilfov, in intindere de 75 hect., pendinte de com. Preasna-Noua, plasa Ne-

muneT Tirgul-Ocna, acoperit cu vil si liVezT de arborl fructiferT.

Codescul, lac, in pl. Ialomita-

Code§elul, vale, jud. Muscel, se varsa in riul Argeselul, pe teritoriul comund Davidesti, din care izvoreste.

7,

hedinti.

Cu pestT.

DrumurT: acel de la Radauti-

sula Balta, com. Cocargea, jud. Ialomita.

s'a vindut si s'a scazut din arena 6742 leT anual.

goesti.

Codrescul, iaz, pe teritoriul satuluT Holm, com. Plusesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

BivolT, catre Mihaileni-Dorohoiti

si acel de la Darabani, catre Codoaia, lac, in pl. Borcea, in-

tuluT Codreni. Trupul Codreni

intre care maT mare este

acel numit Zama, de IO hect., Codita-Ro§ie, deal, in com. rur. Vagiulesti, pl. Valle, jud. Me-

nastireT Bradul s'i jumatate schi-

Putureni la tefanesti. Se invecineste cu : Putureni, Bivoli, Darabani, Mileanca si

Codre§ti, sat, cu 75 locuitorT, judetul Arges, pl. Oltul, face parte din com. rur. Dragutesti-Sapunari.

DrAguseni.

Codoasa, piclure, in pl. IalomitaBalta, com. Suditi, jud. Talomita, formeazd cu padurea Sarindareanca un trup de 90 hect.,

Codre§ti, sat, in jud. R.-Sarat, Codreni, sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. Preasna-Noul, pl.

pl. Marginea-d.-j., cal. com. Ciorasti. i-a luat numele de la mo-

avind esente de stejar si ulm.

Negoesti. Este situat la V. de Preasna-Noua, pe malul drept

sia Codresti. Este asezat in partea de V. a comuneT, pe malul

Codoiul, treditoare, pe coasta

al vIeT Mostistea. Are o pozitie placuta, coprins 'futre doul dea-

riulul Ialomita, in pl. CimpuluT, com. Speteni, jud. Ialomita.

lurT spre N. Se intinde pe o suprafata de 1182 hect., din

drept al riuluT R.-SArat, la 2 kil. spre S.-V. de catunul de resedinta Ciorasti. Are o intindere de 21 hect., cu o populatie de 78 familif, saa 326 su-

Stilpul-Monteorul, jud. Buzati.

carT cultiva prin arendasiT sal' 890 hect. (35 sterpe, 75 izlaz, 40 padure). LoeuitoriT ati 142 hect., pe can! le cultiva, rezer-

Codreanul, sat, jud. Bacati, pl.

vind x5 hect. pentru izlaz si 6

Codreanca, movilei, in comuna

Tazlaul-d.-j., al comuneT Birsa-

cultura viteT.

flete, din carT 124 contribuabilT.

tii.1 carte 15 persoane.

Codre§ti, mahala, face parte din com. rur. Turcesti, pl. Oltetul,

CODREM

551

CODRUL

d.-s., jud. Vilcea. Cade la V. comuneT §i este udatd de riul

Stavnicul prin o linie dreaptA de hotar i la S. cu jud. Vasluig

Tirlia, Valea-SeacA i Piriul-PoduluT. La N.-V. este brazdatA de dealul Codre§ti §i la S.-E.

§i

are locurT arabile §i de finete. Ad i e o bisericA.

Codre§ti, lac, in jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-j., com. Ciorl§ti,

Teritoriul plA§eT are forma une! semi-lune ; i

s'a dat nu-

mele de Codru, pentru cA avea din vechime codri nestrAbAtutT,

prin care trecea drumul ce lega ora§ul Ia§i cu tara de jos. Ea este formatA. din comu-

Codre§ti, format de piriul Codre§ti, produce peste caracudA ce se consumA de locui-

nele:

torI.

el, Visan, Horpaz, Lunca-CetAtueT §i Zanea, in partea de

Codre§ti, ph*, In jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-j., com. CiorA§ti,

se formeazA pe teritoriul comuneT, udd cAtunul Codre§ti §i se varsA in R.-SArat, lingä acest catun.

Codre§ti, silifte, a satuluT ValeaSeacA, pl. Trotu§ul, com. Bogdana.

Codretul, loc de arAturA, com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

Codriqcorul, deal, al com. Runcul, plaiul Vulcanul, jud. Gorj. E situat spre E. de comunA. Pe

Galata, cu satele : Galata (tirgu§or), Hlincea, Valea-Adin-

luT-Miron, OpinceT, Murgul, Parmuva, DoamneT i Isac. Dintre Bahluiul

udA marginea despre N.-E. a plA.§eT, incepind de la ora§ul Ia§i, pAnd la vArsarea luT in Ji-

N.-V. a plA§eT.

jia i apoT rlul Jijia, pAnA in

Ciurea, cu satele : Ciurea, Piciorul-LupuluT, CurAturile, Slobozia, Poiana-cu-Cetatea, Lunca-

marginea plä§eT Brani§tea, intre

Birnover, Todirel §i Cercul, in

satele Costuleni §i Comarna ; iar dintre piraie sunt: Nicolina, Galata, Zanea, Valea-AdincA,

partea de S.-V. a plArT. Buciumi, cu satele :

Horpaz, DoT-Per!, Vi§anul, Repedea, VAmA§oaia, VlAdiceni,

Bu-

clumi, Pdun, Birnova cu Pietrdria, Socola (tlrgu§or) i VIAdiceni, in centrul plArT. Tomefti, cu satele : To-. me§ti, Goroni, Chicirea §i Osoiul, la N.-E. plA§eT. Poeni, cu satele : Poeni (tirgu§or), Comarna-de-Jos §i Comarna-de-Sus, in partea de S.-E. a plA§el. Intinderea plAseT este de

acest deal sunt viile locuitorilor.

29425 hect. Calitatea soluluT este favora-

Codrovita. Vez! Lunca, sat, co-

bill pentru orT-ce sold de cul-

muna ZlAtunoaia, pl. Miletinul, jud. Boto§ani.

Palanca, Cazacul, Perjul, Todirel, Popa-Vasile, Lopeti, apteTeT, Lunca, VodA, Prisecile, Nitelea, Oita, StejAzu§ul, Risetele, Racea, Ciurbe§ti, VArAticelul, Piciorul-Bordea, Boi§tea, Cincipara, Chicirea, Plochi, Propitura, Stoianul, CuragAul, Musteata, Podi§ul, Bldnariul, Piscul-

turA.

Dealurile ce se prelungesc In

Tiganul, Vasluetul, Bolovanul, Oita, Roa, Stoianul, Musteata, CuragAul, Propitura, Humuletul, TAtarca, Efri-

moaia, Rupturei §i Chicirea. Prin mijlocul plA§er, incepind din marginea ora§uluT Ia§i, trece spre S. §oseapa nationalA pA.n1

In marginea jud. Vasluiù, dincolo de Poeni ; apoT atinge marginea despre N.-E., calea feratA Ia§i-Ungheni.

In partea despre V., trece §oseaua judeteanA, incepind din marginea ora§uluT, prin comunele : Galata, Ciurea §i Mogo§e§ti, pAnA in marginea judetuluT Vasluiti spre S.

Codrul, plas, In partea de S.

aceastl plasà, pe toatA intinderea eT, nu sunt de eft con-

a judetuluT §i ora§uluT Ia§i, ar-

ti n uarea ramurilor Dealuluf-Mare

La N.-V. plArr, prin com.

zatA pe §irul dealurilor ce se prelunge§te de la N.-V. spre S.-E., pe partea dreaptA a riuluT Babluiul, formind linia de hotar intre judetul Vasluiù. Se margine§te la N. cu ora§ul Ia§i, de care se desparte prin pirtul Nicolina l cu plasa

care trece din plA§ile CirligAtura i Stavnicul §i sub numirea de Bordea §i Rdpedea, incinge

Galata, trece §oseaua judeteanA, Ia§i-Roman.

Brani§tea prin riul Bahluiul ; la E. tot Cu pl. Brani§tea, despärtitä apa JijieT ; la V. cu pl.'

mai cu seamä toatà partea de S., formind : piscurT, culmT, podir i vaT cu diferite numirT, anume : Bordea, Piscul-Bordea, Preträria, nun, santa, Hlincea, CetAtuea, Galata, Riga, Nucul, Ezereni, Poiana-Cailor, Pripoarele, MesteacAnul, Coloneata,

Afard de aceste inlesnirT de comunicatie, mal sunt diferite drumurT vecinale

comunale ce leagl satele §i comunele, dupA trebuintele localitAtilor. Din 29425 hect, din intin§i

derea pld§el Codrul, 3757 hect.

este pAmint cultivabil, pentru cereale ; 2240 hect. pentru cul-

tura viilor ; 7816 hect. pamint,

acoperit cu padurT, din cae : 5484 hect. sunt proprietate par-

ticulara, si 2332 hect. ale statului ; lar 15612 hect. pamint

cuprins de imase, fin*, ape, livezI

i locuri pentru asezarea

satelor.

Patnintul produce tot soiul de cereale, dar cultura cartofilor e cea mai raspInditä, maI cu seamd in com. Poeni, proprietatea M. S. RegeluI Carol I.

Plasa aceasta este mar mult o podgorie intinsa, care produce vinuri de diferite calitatl si in abundenta; intre localitatile recunoscute se inseamna.: Nebuna, Visanul, Socola, Galata si Valea-Adinca. Sunt livezI intinse, cu pomi fructiferT, cari produc poame bune i frumoase.

Padurile se exploateazä pentru lemne de foc i diferite tre-

Ron:1111ff

se ocupa ca lucra-

rea paniintuluT, cresterea vitelor, cultura viilor si a livezilor, cu carausia i pietraria. Strainil

Din dealurI se scoate piatra

rierele de piatra. Numarul vitelor ce se cresc In plasa Codrul este de 13030 capete, din carT : 7531 vite mari cornute, 2371 oT, 244 capre,

1051 cal si 1833 rimatorI. Industria casnica se mentin e in unele localitati ; industria rnare e reprezentata prin dota mori, una

de abur/ si una de apa; o fabricä de crohtnoala, dota de lumindrI, dota de sapun si o scoall de butrarie i rotarie. In aceasta plasa se afla o populatie de 2256 familiT, sati 10369 suflete, din carT : 5333 barbatl i 5036 femer; dintre acestia : 9936 sunt Romini, 299 Izraeliti, 52 GermanT, 31 ItalienI, 19 PolonezT, 12 Francezi, 9 UngurT, 6 BulgarI si 5 Greci.

Codrul-de-Sus, deal, jud. Vas-

sunt parte posesorI de mosii,

luiti, incepe de la N. com. 1VIir-

cesti, din dealul Tufestilor, se lasa spre S., formind limita de

prietati.

Aceasta plasa este adrnini stratà de un sub prefect, ca resedinta in tirgusorul Socola, com. Buciumi ; avind sub juris-

dictiunea sa 5 comune, ca 23 sate si 3 ergusoare. Pentru pricinile de judecatI dintre locuitorr, pe linga judecatorille comunale, se aflá si o

judecatorie de Ocol in com. Buciumi.

Numarul bisericilor ortodoxe

V. a satului Mircesti, lar In dreptul lul, dealul ja numirea de

Codrul-d.-j., In marginea de S. a comuna se impreuna Cu dealul si platoul satului uranesti.

Codrul-de-Sus(Valea-Sili§teI), pidiere, supusa regimului silvic, com. Balilesti, pL Riurile, jud. Muscel, in intindere de 500 hect., compusä din stejar, fag, carpen si mesteacdn.

este de 22, deservite de 27 preoti, 2 diaconl, 23 cintareti

Codrul-MänästireI, deal, in ju-

si 13 eclesiarhf.

detul Suceava, com. Dolhasca;

Numarul scoalelor e de Cu 12 invätatori si I invatatoare, lar populatia scolara e de 300 elevi si 133 eleve.

e acoperit de padure barba

Codrul. V. satul Lunca, comuna Draguseni, jud. Suceava.

lurile: Repedea, Paunul i Para-

ria sunt renumite pentru ca-

Codrul-de-Jos. VezI Codrul-dt-s., jud.

parte in serviciti pe la pro

buintr.

pentru sosele, zidirI si var. Dea-

CODRULUt (MOVILA)

552

CODRUL

Codrul, curea de mofie, judetul Dolj, pl. Balta, com. Macesuld.-j., cu care se limiteaza comuna in partea de E. Codrul, care impreuna cu Dumbrava si Sbirul, formeazd padurea de pe mosia si com. Gremesti, pl. Berhometele, jud. Doroholii, in suprafata. de 215 hect.,

padure batrina si angra.

Codrul-CuculuI, deal, la N. de

de fag.

Codrul-NeguluI, deal, in com. Mastacau, plasa Bistrita, jud. Neamtul. E situat in prelungirea dealului Ciungi, spre hotarul com. Calul-lapa. Codrul-Oltetul, loc izolat, in comuna Balcesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Codrul-Racovei, ftddure, In partea de V. a satuluT Purasi, comuna Radiul, pl. Stemnicul, judetul Vasluiù. Se intinde de la N.-E. spre S.-V. pe marginea

satuld, de d'a dreapta Racova, formind o linie In semicerc.

satul Lihacea, jud. Tecuciti. Se

intinde In directie V.-E. pana

Codrul-Sirbilor, plidure, pe te-

la hotarul satulur Sirbi, formind hotarul Intre satul Sirbi si Lihacea.

ritoriul comuneT Tifesti, pl. Gil.bebe, jud. Putna, in intindere de 51 hect., proprietatea d-lui Nic.

Chir. Saveanu.

Codrul-Cucului, pddure, la E. de satul Malddresti, com. Negulesti, jud. Tecuciu.

Codrului (Movila-), movild, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-

CODRULUI (VALEA-)

558

ritoriul comuneT rurale Lunca-

($i anume pe acela al cd-

vita

tunuluT de re$edintl), si tuata in partea N.-V. a plA$eT $1 in cea de mijloc a comuneT, la 500 m.

Sunt 918 vite marT i miel. Pämtntul comuneT e mostenesc.

Comuna e brazdata de deaOil, Negra, Negraita,

lurile

marginea unuT intins codru (pa-

Pesteana i Scundll, $1 udata de valle Olteanca, Negraita si Pe$teanca. Veniturile se urca la 2005 leT anual $i chelt. la 1201.

d ire de fagT), azT redus la tu11-4. Are o inaltime de 41 m.,

Coeni, (Cueni), sat, face parte

spre S.-V. de satul Luncavita.

S'a numit a$a fiind-ca era la

punct strategic, dominind asupra satuluT Luncavita, a riuluT Luncavita $i a $oseleT judetene Ma-

cin-Tulcea, ce trece pe la poalele el'. Este artificiala $i e acoperia cu verdeata.

Codrului (Vale a-), vale, in jud. Tulcea, plasa Isaccea, pe teri-

COGEA-CAEA BA1I1

man, pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Vodd, pe malul sting al riuluT Siret, spre N. de satul Cu-

za-Vodd $i la o departare de 2 kil. 230 metri de el. Este asezat inteo pozitiune joasd, pe un teren mldstinos. Are 79 capete de familiT, sati 327 suflete,

din care 6o contribuabilT.

din com. rur. Izvoarele, pl. 01tenita, jud. Ilfov. Este situat la E. de cdtunul Izvoarele, pe malul drept al riuluT Arge$. Aci Valea-RachiereT se varsa in riul Arge$ul. D'aci $1. pana la extremitatea judetuluT despre jud. Vla$ca, locul e smircos. Se intinde pe o suprafata de

carte 27 persoane. Locuesc in 86 case. Sunt 215 capete vite marT. Acest sat s'a infiintat in 1878, prin improprietdrirea noilor insuräteT si s'a numit ast-fel dupd cunoscutul bärbat politic M. CogAlniceanu.

Cogea-Ali, sat, in jud. Constanta, pl. Constanta, catunul comund

toriul comuneT Luncavita $1 pe al catunuluT de resedinta.

2058 hect., cu o populatie de 486 locuitorT.

Cicricci. E situat in partea ra-

luat numele de la imprejura-

D-na Elena teflinescu i d-nul H. Vasile ati 1750 hect. i locuitoriT 308 hect. ProprietariT cultiva 950 hect. (380 sterpe, 175 izlaz, 25 vie $i 250 padure). LocuitoriT cultiva 278 hect. (15 sterpe $i 15 vie). Comerciul se face de 2 di--

sariteana a pla$eT i cea meri-

ciumarT.

1am-hm (90 metri) ; la S. de dealul Cogea-Ali $i la N.-E. de dealul Mamaia, cu virful salí Ma-

rea ca strabatea un intins codru de fagT, azT cu totul exploatat. Se deschide din dealul Pietrosul, se indreapt5. spre N., avind

o directiune de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea nordica a p16.$el $i pe cea sudica a comuna Cursul sati Il face maT intliu prin padurT $i prin tufari$uri.

Formeazd cu Valea-Stu-

pinel, lacul nurnit Balta-SatuluT,

dupa 4 kil, se deschide in valea Putul-PopeT, nu departe de

satul Luncavita. Coeni, com. rur., pl. Cerna-d.-

s., jud. Vilcea. Este situata pe piriul Silea, la 51 kil. de Rimnicul-VilceT, capitala judetultif. Vatra satuluT are 105 hect., lar teritoriul intregeT com. este de 400 hect.

Numarul vitelor marT e de 264 i al celor miel de 419. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, deservita de preotT $i 2 cintaretT; o $coald mixta, frecuentatä. de 14 elevT,

6 eleve, cu intretinerea cäreia judetul i comuna cheltuesc anual 1500 leT.

Coeni, deal, in raionul com. Coeni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, pe care se cultiva 32 hect. 50

barbatT si 348 femen, in

care intra $i 5 familir de TiganT;

In comuna e o biserica vechie,

RIRß.MnE le In, II

E le

Vol

maia (34 metri). Suprafata sa este de 2230 hect., din carT 214 hect. sunt ocupate numaT de vatra satuluT, cu 87 case, $i de grädinT. Populatiunea sa este de 112 familiT, cu 546 suflete, ocupindu-se mal ales cu negotul de pe$tT, pe care iT pescuesc din lacul Sirt-Ghiol. Locuitorir sunt Rominr, BulgarT, AustriacT, TurcT; ace$tia din urma in mal

Cofa, piidure, jud. Bacan, plasa Tazlaul-d.-j., com. Birsane$ti.

Cogälniceanu, sat, in jud. Ro(0,,,

Ghiol. Este inchis la V. de dealul Tepe-Bair cu virfurile luT : Movila-Imbinata (83 metri) i Is-

la Mamaia, la Canana, la Cicricci $i la Cara-Coium.

care s'a reparat la 1846; sunt 330 case.

un kil. spre N. de lacul Sirt-

Gostinari, mo$ie, jud. Ilfov).

Coeni, mo,vie a statuluT. (Ved

sunt 295 capT de familie; 222 contribuabilT.

spre S. de catunul de re$edinta, Cicticci, pe valea Cogea-Ali, la

mare numar. . oseaua judeteana Mangalia-Constanta trece pi-in apropierea $1 pe la V. satuluT ; drumuti comunale pleaca

ariT vie.

Are o populatiune de 868 loc. (520

dionald a comuneT, la 6 kil.

Cogea-Cara-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe terito70

554

COGEASCA-NOUX

riul com. rur. Nalbant, si pe acela al dAtunuld sati Trestenic. Se desface din Dealul-CiliculuT;

se intinde spre miaza-zi, avind directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de N. a plasei i cea de N.-V. a co-

muna. Se intinde de-alungul Vail-Carbunarilor (Izvorul Te-

lita). La poalele sale sudice, spre malurile VaiI-Carbunarilor, se afla situat satul Trestenic.

COGELAC

capete, din carT : 304 vite marT cornute, 678 oT, 51 caT i 152

unde o la putin spre poi spre N.-E., pe linga )dru-

rimatorT.

mul Tariverdi-Potur, taie dealul Haidin, pana in dreptul satu-

In aceasta localitate, in timpul lid Duinitrasco-Cantemir-Vo-

da, pe la 7219, dupl cum gasim in cLetopisetul», tom. III, ati stationat to vara cite-va steagurT: LesT, LipcanT, Cazad si SvezT, carr aveati firman de la

Impäratie pentru a sta in tara, in protiva MosculuT».

Pe la poalele sale estice, merge drumul comunal Cilicul-Treste-

Cogelac, com. rur., din judetul nic. Are 240 m. inaltime. E Tulcea, plasa Istrul, situata in acoperit cu padurT in 1:luna parte, partea de S. a judetuluT, la 78 cu tufdrisurl i pasunr. kil. spre S. de orasul Tulcea capitala judetuluT, ì in partea Cogeasca-Nouà, sat, in partea sudica a pläseT, a carel resede N. a com. Cucuteni, pl. Stav-

nicul, jud. Iasi. E situat pe un

podis de deal, pe sub coasta caruia curge riul Bahluiul. Se aflä la jumätatea drumuluT dintre Iai i Podul-Iloaei. Face

parte din mosia Cucuteni. Are populatie de 57 familiT, san 251 suflete. Prin el trece soseaua nationald i calea feratd. Are o mica statie numitä Cu-

cuteni. Acest sat s'a infiintat la 1825, de catre Domnita Hangerliu, cu locuitorl Rusl, adusi din Bucovina. Pentru aceasta, satul se mal- numeste La-RusT.

Numarul vitelor e de 855 capete, din cari: 248 vite marl cornute, 258 di, 41 caf si ici8 rimatorT.

Cogeasca-Vechie, sat, in partea de N.-V. a com. Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Iasi. E situat pe coasta dealulur cu acelasT nume. Are o populatie de 93 familif sad 422 suflete ; o bisericd ziditd la 1864, deservita de un preot si un dascal ; scoalä intretinuta de comu-

dinta este. Numele sail este t'Atar-ese si vine, probabil, de la numele pro Priti GogiT, ce-1 purtati TatariT carT ati fundat satul acum

anT ; de ad Gogielacul,

i in

urma Cogelacul.

Hotarul amanuntit al comuna este urmatorul : Plecind de la pcalele movileT Joc, situata pe o inaltime a dealului Rimnicul-Bair, se indreapta spre S., pe muchea dealului RimniculBair; taie dealul Iaram-Iuc, de unde o ta spre S.-V., pe finga drumul Inan-Cesure-Tocsof, pana aproape de Cisla-luT-TiteT; de

aci se dirige spre S., trece prin virful Buiuc-Cogelac-Tepe, si ajunge in hotarul judetuluT ; se indreapta spre S.-E., urmind acest hotar, taie valle Ali-CulacDere i Alciac-Dere, de unde se ridica spre N.-E., paralel Cu soseaua nationala Tulcea-Con-

stanta, pana pe muchia dealului Cascalic-Bair ; urmeazá apor

aceastä muchie spre S.-E. si, de la un vid al sal (de 115 m.) se dirige spre N., strabate pi-

na, infiintata in anul 1886 si fre-

1-11.11 Duimgi, printre satele Tari-

cuentata de 29 elevl. Numdrul vitelor e de 1185

verdi si Duimgi, da in soseaua nationall Constanta-Tulcea, de

lur Sariient, de unde, spre V., pe la poalele dealuluT Haidih, taie valea Hagi-Avat i ajunge iarasT in virful de unde ara pie, cat. Forma generala a hotarulut

aceea a unur trapez neregulat, a caruT lungime este de 50 kil. Intinderea sa e de 13200 hect. Marginile comuneT sunt urmatoarele : La N. se invecineste cu comunele Beidant i Potur; la E. cu comunele Casap-Chioi Cara-Nasuf; la V. cu comuna

Tocsof; la S. cu judetul Constanta. Comuna face parte din regiunea dealurilor, mal mult de cit

din a sesurilor. La N. - V. avem dealurile

Rimnicul -Bair

(186 m.), dealul Iartm-Iuc (206 m.) si dealul Inan-Bair (184 ni., acoperite cu tufärisurT i semanatur0 ; la N. si N.-E. culmea Haidin (180 m.), de natura stin-

coasa, acoperita Cu papa i flnete ; iar in partea de S. avem culmea Cascalic-Bair, ea virfurile Buiuc - Cogelac-Tepe (194 m.), Cogelac (132 m.), PericliIol-Tepe (i45 m.), acoperite cu semanaturT. Mara de acestea, teritoriul comuna e presdrat cu multime de movile artificiale naturale, a caror inaltime va-

riaza intre 135-190 m., mai cu seamä in partea vestica. Riul Duimgi, izvorind din dealul Iarim-Iuc, sub numele de luan-

Dere i care uda com. de la N. la S., treand si prin satele luanCesure §i Tariverdi, de la care mal poarta numele de piriul Ta-

rivera Are malurr inalte

i

1-1-

poase. Afluent mal insemnat are pe dreapta pîriul Cogelacul, cu malurT inalte, pietroase, si care trece prin satul Cu acelasT nume,

COGELAC

Catunele din carT e formata aceasta comuna sunt : Cogelacul,

catunul de resedinta, asezat in spre V., pe ambele malurI ale ptriuluT cu acelasi nume; luan. Ceme (Fin tina - luI - Inan), spre

N., pe ambele malurl ale pl..

de 8375 hect., maT sunt 2002 hect. izlaz, 394 hect. plan tatiT, 1978 hect. finete; restul este loc neproductiv. Sant 368 plagad*, avind: 35o plagar/ (din carT i00 cu 2 brazdare); 3o masinT de vinturat

riulur Duimgi, la 5 kil. spre N. de catunul de resedinta ; Tariverdi, la 2 kil. spre E. de ca

20

de batut porumbul. Bulga-

riT

se ocupa cu gradinile de

tunal de resedintd, pe malul

gelac 9 meseriasT, din carl: 3 fTerarr, i hamurar, i tinichigiti,

-

sting al piriuluI Duimgi.

Suprafata totala a comuner este de r 3028 hect., din carr 426 ocupate de vetrele celor

sate, 32 hect. numaT de case ; restul este al locuitorilor, divizat ast-fel: 2002 hect. izlaz, 8330 hect. pamint parcelat, 1878

hect. pamint cu tapiT (avut de sub Turcl) si 394 hect. cu plantatir.

Populatiunea este amestecata

compusa din elemente di. GermanT, RominT, Tataxi, TurcI, EvreI, etc. Sunt 411 ferite :

familiT, cu 1083 suflete, din carT : 115 RominT, 12 1 I Germani, 97

TatarT, 31 EvreT, 8 Armen! si 721

COGELAC-DERE

565

BulgarT.

Instructiunea se precia in treT

zarzavaturT. Sunt in catunul Co-

2

cizmarY, 2 lemnarT, 2 fabri-

cantI de uleia ; in Tariverdi sunt 4 meseriasT. Sunt in toata com. 3 morl cu caT, 2 de vint, i cu abur

hect. pamint al locuitorilor, 157 hect. plantatiT, 778 hect. tapiI. Populatia e amestecaa ; sunt 180 familif, Cu 771 suflete, din RominT

GermanI 697, TätarT 52, Evref 18 si ArmenT 8. Loc, se ocupa cu mestesugurT 105,

diverse si cu agricultura. In Cogelac este o biserica o scoala.

Cogelac, virf de deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul com. rur. Cogelac si la hotarul despartitor al catunelor sale Cogelac-Inan-Cesure

pe apl. Sunt io comer-

Tariverdi. E situat in partea

ciantI (3 bacanT si 7 circiumarl) brutar. Budgetul, la veniturT cit si la cheltuelT, este de 12500 Sunt 379 contribuabilT. CAT de comunicatie sunt numeroase i strabat in toate di-

de S. a plaseI i cea de mijloc

2

rectiile teritoriul comuneI: soseaua nationala Tulcea -Babadag-Constanta, trece pe Ruga satele Tariverdi i Cogelac; drumurT comuna/e duc la comunele invecinate :9Beidant, Patur, Casap-Chioi, Tocsof, etc.

a comuneT, la 2 kil. spre N. de

satul Cogelac, de la care sf-a luat i numele. Este unul din virfurile cele mal inalte ale dealuluT Haidin. Are o inaltime de 132 m. Punct trigonometric de observatie de al 3-lea rang, dominind asupra satelor Cogelac si Tariverdi , asupra Duimgi si a soseld nationale Tulcea-Constanta. Este acoperit finete i pasunT.

cite una in fie-care ca-

Satul Cogelac s'a fundat de

Cogelac-Dere, vale cu apa, in

tun, i fundate : cea din Cogelac

catre TatarT, i anume de Ta-

la 1880, cea din Inan-Cesure la 1889, si cea din Tariverdi la 1892; aú cite 10 hect. pa-

tariT eGogiTs-, carI i-aa dat numele, acum 100 de anT ;

jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. rur. Cogelac, de la care sT-a luat si numele. Izvoreste din poalele de N. ale

scolI,

mint i sunt conduse de cite un

Invatator, i frecuentate de 148

elevI, Germanr in maioritate. Este o biserica ortodoxa. in satul Inan-Cesure, cu hramul 101tarea-Domnulur, fundatä de lo-

cuitorI in 1888 si deservita de un preot si un cintaret; are io

hect, date de stat GermaniI, carT sunt protestantr, aa casele lar de rugaciunr. Calitatea pamintuluT este in general bulla, painintul fiind aproape ses

i udat de &ale; se

seamana diferite cereale. Pamintul arabil e in intindere

peste eT aa venit colonistiT germanI din Basarabia ; T'abrir aa inceput sa se retraga in fata lor, si la 1877-78 s'aa retras mal totT, lar GermaniI fundat satul Tariverdi.

Cogelac, sat, in jud. Tulcea, pl. Istruld, catunul de resedinta comuneI rurale Cogelac. E si-

tuat in partea de S.-V. a comune, pe ambele malurT ale

dealulur Cascalic-Bair; se In-

dreapta spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de S. a plaseT si pe cea de mijloc si de E. a comuneT. Curge pe la poalele dealuluT Cascalic, trece prin

mijlocul satulur Cogelac, face maT multe cotiturr, si, dupa un cars de 6 kil., merge de se varsa

piriuluT Cogelac, si la poalele

In &tul Duimgi, pe dreapta, putin maT jos de satul Tari-

de N. ale dealuluT Cascalic-Bair.

verdi, unde soseaua nationala

Are o intindere de 5392 hect., din carT 157 hect. ocupate de

Tulcea-Babadag-Constanta trece piriul Duimgi. Malurile sale sunt

vatra satului, 860 hect. izlaz, 3440

stincoas e.

COHALUL

556

Cohalul, baltd, jud. Dorohoid, pe teritoriul com. PAItinisul, pl.

COIUM-PUNAR

numai prin stuf, se varsd in Balta-LAtimeI, la S. de ea.

Prutul-d.-j.

hect. si Coiteasca, proprid zisd, cu 514 hect, in total 934 hect., maT toate arabile.

Coja (Privalul-lui-), girld, in Cohalul, dea/ripos, in com. Liteni,

jud. Suceava. Coi-Culac, phig, de mica insemratate, in judetul Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul com. rur. Slava-Rusd (si anume pe acela

jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comunei urbane Mdcin si pe al cdtunuluT sA.d Ghecet. Porneste din Durare, putin mal

jos de Ghecet. Se indreaptd

Coitei (Podul-), colin if, in jud. Buzda, com. MinzAlesti, cdtunul Pldvdtul. E acoperitA de fineatd servd ca hotar despre jud. Rlinnicul.

spre N., avind o directie gene-

rala de la S.-V. spre N.-E. ;

Coium-Baba, deal, in jud. Tul-

trece prin stuf, printr'un grind ingust de tot, pe la E. de Balta-luT-Coia ; se uneste, dupd. 6 kil, de curs, cu Girla-CombreT

cea, pl. Babadag, pe teritoriul

(jud. Constanta) ; intrd repede In jud. Tulcea ; se indreaptd

si formeazd

plriulur Babadag, brAzdind partea esticd a plAse i a comu-

spre E., avfnd

si a comuneI.

al

cAtunuluf sdd Bas-Punar).

Izvoreste din poalele de E. ale dealuluI Periclic, de pe teritoriul comuneT Topologul-Thar

o directiune

generald de la V. la E., brdz&Ind partea de V. a pldseT si a comund i, dupd un curs de 2 kil, se impreund cu valea Amutlu-Culac si, amindoul unite,

; brdz-

deazd partea de N.-V. a pldse

comunel urbane Babadag. Se desface din dealul Orta-Bair ; se intinde spre E., d'alungul Orasul Babadag e asezat la poalele sale. Are o indltime

Coiful, pefterd, In jud. Su ceava, in stinca ce formeazd malul sting

de 233 metri. Punct trigonometric de observatie de ordinul al

al Bistritd, din jos de Coltul-

3-lea si punct strategic, domintnd

Acre!.

asupra orasulur Babadag. Este acoperit cu pAdurT intinse si la

se varsd in valea Bas-Punar. StrAbate pAdurI intinse i frumoase, printre dealurr inalte stincoase.

Coimanda, deal, in partea de E. a satuluI Novaci, com. Duda, pl. Podoleni, jud.

Coia(Balta-luI-),lac, (8o hect.), in jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul comuneI urbane MAcin, pe al cdtunuluI sAti Ghecet, in partea de N.-V. a plAseI si a co-

Coimatul, lac, in jud. Ialomita,

Coita, izvor, in jud. Buzdu, com.

Coium-Punar, com. rur., in pl. Mein, jud. Tulcea. E situatd

muneI. Este formatd de o revdrsare anterioard a DundriT, cu care azI nu mal comunicd.

Minzdlesti, cdt. Pldvdtul. Incepe de la muntele Viisoara i dd in

in partea de S.-V. a plAseT si a judetuluI, la poalele dealuld

IzvorulSdriT care se varsd in

Ghium-Ghirmes.

Este izolatA, inconjuratd de toate

piriul Sturdza.

Nu mele sAU, turcesc, inseam la cFintina-011. .

pl. Ialomita-Balta, insula Balta, teritoriul comund FAcdeni.

pdrtile cu stuf.

Coitäneasa, viroagd, jud.

Cola (Gtrla-lui-), girld, In jud.

Uneste Cremenea cu Vilciul, des-

Tulcea, pl. MAcin, pe terito-

pktind ostrovul Popa de ostrovul Iapa.

riul comund urbane Mdcin, si pe al cdtunulul säú Ghecet. Este formatd de alte dota girlite maT mid : Girla-Combrei si PrivalulluT-Coia. Se indreaptd. spre E.,

avind o directiune generald de la S.-V. spre N.-E. ; primeste pe

t oiteasca, atun, al com. SAgeata, jud. BuzAü, cu 140 loc. si 26 case. Are sub-diviziile : Bordusani, arpuleasa, Cirteanca i Murgescul.

dreapta Girla-SpinduluT

balta Stanimir. Brdzdeazd par-

tea de N.-V. a plAser si a comund, si dupd 4 kil. de curs

poale cu pajistI. Pe virful luT este

o micd poiand, iar in vale lezerul Babadag Ii intinde apele sale linistite. Pe aceastd poiara este un mormint de piatrd cio-

pad.

Se mArgineste la N. cu com. Satul-Nod si Picineaga ; la V. cu com. Ostrovul ; la S. cu com. Orumbei, ambele din jud. Constanta si la E. cu com. Orjelar.

Solul e in general accidenCulmea Ghium - Ghirmes (321 m. i acoperitd cu pddurl i livezI) strdbate com. de tat.

la N.-V. spre S.-E. Are urmd-

Coiteasca, rnoie, in jud. Buzda, com. Sdgeata, cat. Coiteasca, formatA din Cirteanca, cu 420

toarele ramificatiT: Coium-Punar

la V.; Baba-Bair si Camber-Tepesi, la mijloc, Sintr-Tas-Tepesi

COIUM-PUNAR

557

la S. (119 m.), Canat-Calfa la E. Movile sunt putine, mai l'usen-mata. este E$il-Tepe la S.V. (228 ni.). Apele cata' udd comuna sunt : Al-Orman sei Picineaga, la N.E.

$1

N., prirnind ca afluentI

valle Canat-Calfa i a-Caprii, pe stinga; Valea-Hogil, ce izvore$te

Are o scoala conclusa de un

COJANA

Ináltarea-Domnuld, in catunul Ai - Orman, zidita in 1879, de-

Tulcea, plasa Macin, pe teritoriul comuneT rurale Coium-Punar $i in judetul Constanta. la na$tere din poalele meridionale ale culme de dealurI, nu-

servita. de i preot $1 2 cintä-

mita Ghium - Ghirme$ ; se in-

invdtAtor i frecuentatA de 43 elevI; o biserica, cu hramul

retr. Mar sunt 2 geamii in CanatCalfa $i Coium-Punar.

dreapta spre S., avind o directie generala de la N.-E. spre S.-V.; curge pe la poalele dea-

sub numele de piriul GhiumGhirme$, la V.; piriul Coium-

Locuitoril romid aji venit aa format aceastA comund in urma razboiuluI romino - ruso-

Punar, unit cu valle Lugi-Dere

turc de la 1877-78; inainte

lulul

Cana-Mi$ea, la S. Catunele carI formeazà comuna sunt: Colum-Punar, re$edinta, la S., pe piriul cu acela$I nu-

de venirea lor in aceste locurf se gasee' ad TatarI, venitI din

E. de satul Coium-Punar ; pri-

Crimeea; locurile erati acoperite cu paclurI intinse i intunecoase,

Mi$ea; mnträ in jud. Constanta,

me; Canat-Calfa, la 3 kil. spre N.-V., pe valea Ai-Orman. Intinderea comuner este de

me ales In satul Al-Orman. Se

ce a brazdat partea sudica a

zice cl ají fost multi ur§T pe ad de unde i numele de AiOrman = Padurea - Ursuld.

pla$d $i a comund, merge de

4735 hect., din carI 47 hect.

luid Baba-Bair si Camber-Tepesi ; trece pe la poalele dea- Ta $ - Tepesi, pe la

me$te pe stinga valea Cana$i dupa un curs de 5 kii., dupa se varsa in piriul Aigar-Ahmet,

pe dreapta la E. de satul Ai-

ocupate de vetrele satelor, 1440 hect. ale locuitorilor, lar restul

TatariT amestecatI cu CerkeziI

gar-Ahmet. Malurile sale sunt

s'ati retras in Turcia dupl

rtpoase.

de 3248 hect. padurf i livezT,

cheerea pacii de la Berlin.

Coium-Punar, vale, in judetul

apartinind statuluT. Populatia este toa`.ä rominA; sunt 197 familir, cu 917 suflete,

Coium-Punar, sat, in j'id. Tulcea, pl. Macin, catunul de re-

Constanta, pl. Hirsova, pe te-

din carI 413 barb. $1 504 fem.

$edinta al com. Coium - Punar,

Punar. Se desface din poalele

Locul arabil ocupa 2343 hect., izlazul 670 hect., paclurile 1735

a$ezat pe pirlul cu acela$r nume,

vestice ale dealulur Ghium-Ghi-

in partea sudica a com. Are o

urmesi-Dere ; se indreapa spre

hect. In Coium-Punar sunt: 212 plugarT, posedind 187 plugurI; 2 fabricanti de var, i fIerar, i cojocar; 4 morT de apA. Comertul este ac-

intindere de i800 hect., din carI

tuld. Populatia e romina. Sunt 53 familiI, salí 236 suflete.

V., brAzdind partea vesticä a pi4er 5i a comuner 5i dupl un drum de 21/2 kil, se deschide in Valea-Hogii ; merge printre

tiv : se exportA var, linA, brin-

Coium-Punar, deal, in judetul

dealurile Coium-Punar, la S. $i Ghium-Ghiurmesi-Dere, la N.

18 hect. ocupate de vatra sa-

i vite ;

Constanta, pl. Hit-soya, pe te-

importul consta in bauturI spir-

ritoriul com. rurale Coium-Punar, care este a$ezat la poalele sale sudice. Se desface din dea-

zeturr, lemne de foc

toase, manufacturr, bAcAnir, etc.

Sunt 5 comerciantI (I bacan $1 4 circiumari).

ritoriul comuneI rurale Coium-

Este strabItutä de calea vecinala ce duce de la Coium-Punar la Ostrovul si este acoperita de verdeata. i samanaturI.

lul Ghium-Ghiurmesi. Se intinde

Cojana, deal, in jud.

Vite sunt 5748 capete, din

spre V. printre valle Colum-

carI : 915 vite marI si 4833 vite

comuna Tingujel, plasa Mijlo-

miel. Sunt 2 masid de secerat $i una de vinturat.

Punar $i Valea-HogiI, la N. $i Valea Ulmilor, la S., intr'o directie generala de la E. spre V.;

Budgetul comuna' este la ve-

brazdeaza partea vestica a pla$ei

niturI de 4080 leI, iar la chel-

$1 a com. si cea nordica a sa-

tnelI de 3973 ler. Contribuabilr CAT comunale duc la Picinea-

tuld cu acela$I nume ; este strAbAtut de calea vecinalg CoiumPunar-Ostrovul 5i e acoperit In

Cojana, vale, jud. Vasluia, plasa Funduri, com. Tingujei , formata din prelungirea. dealuld

ga, Ostrovul, Satul-Noti, arje-

cea mar mare parte de pAdurr.

gana, formata de dealul cu acela$I nume i in prelungirea

Coium-Punar, pîrÊi, in judetul

lor, pe teritoriul comund, la numirea de Valea-Raculd.

in toata comuna sunt 185. lar $i Orum-Cei ; maT sunt altele,

cari unesc catunele 'filtre ele.

cul.

Cojana. Se une$te cu valea Gor-

COJANA

658

Cojana, deal, judetul Tecuciti, situat la E. de satul GlIvAnesti.

Scoala din Cojasca este mixtA,

COJOCARUL

Se intinde pe o suprafatl de

hect., cu o populatie de

Cu 2 invAtdtorT; este frecuentatä

725

de 62-90 copiT de ambe sexe,

195 loc u itorI.

din 154 copiT cu etatea de scoa15..

D-1 N. G. Marinescu are 567

Cojana, PM, izvoreste din jud. Tutova, merge spre V. in par-

Localul scoaleT este noti, clAdit

hect. si locuitorii 158 hect.

in 1885, de zid, Cu primaria la

tea esticä a satuluT GlAvAnesti, com ma Muncelul, jud. Tecucia.

un loc. PAmintul are 14 prAjinT pogonestI.

Proprietarul cultiva 260 hect. (40 sterpe si 267 pddure). LocuitoriT cultivl tot terenul. Are o bisericA, cu hramul

Venitul com. e de 5000 leT. Cojani, cdtun, sine de com. S te-

flnesti, plasa Amaradia, j.id. Gorj. E situat pe malul drept

cu comuna CAtunul si Cornesti,

Nasterea-MaiceT-DomnuluI, deservia' de I preot si 2 cintAretT : 1 moarA Cu aburT ; 1 masinA de

al riulur Gilortul. Are o suprafa. de de 920 hect., din carT 75

de care se desparte prin Ialomita si se uneste prin soseaua

treerat cu aburT; 1 helesteti. Comerciul se face de 1 cir-

hect. prunet, lar restul fin*, pAdure, tufgris si ripe, proprietatea d-neT

judeteanA si vecino-comunal5.;

ciumar si 1 hangiti. NumArul vitelor marT e de

hect. arabile,

3

Elena Magheru.

Are o populatie de 47 famili!, sati 185 suflete, din carr

43 contribuabilr. LocuitoriT posea.: 7 plugurI,

Sunt 600 contribuabilT.

Cojasca se invecineste la E.

la V. cu Ghergani si Vivires ti, unindu-se cu Ghergani prin osea vecino-comunalI ; la N. cu Bilciuresti, unindu-se prin osea judeteanä; si la S. cu catunul Sterianul, din comuna Lucianca,

jud. Ilfov.

20 care cu bol, 221 vite marT cornu te, 206

oT,

74 rimAtorr,

45 capre, 34 caT si 14 stupT. Comunicatia se face prin soseaua vecinall ce-1 pune in legAturd la N.-E. cu Albeni, iar

la S. Cu TIrgul-Petresti. Spre V. o osea comunall il pune In legAturl cu comuna Pojogeni.

Riul Gilortul trece prin mijlocul cAtunului.

Are I bisericl, deservitI de un cintdret.

Cojanul, vechie numire a com. Gura-AninoaseT, jud. Buzla.

133 si al celor miel de 510. Cojesti. VezT Domnesti-d.-j., pl. Sabaral, jud. Ilfov. Cojoaca. ccitun (tir15.), in judetul Ialomita, plasa Jalo mita- Balta,

Cojburunul, peninsulä, in marele iezer Razelm, situatä in plasa si jud. Tulcea, pe terito-

Colocad, tirld, judetul BrAila, in

riul comunei rurale Moru-Ghiol

lunca DunAreT, din comuna Vi-

si pe acela

zirul, pe malul drept al cana-

al cAtunuluT sdu D undvatul-d.-j., in partea de S.-E.

pendinte de comuna Chioara.

luluT Vilciul.

a plA5eT si In cea de S. a comuneI. Este coprinsA futre gol-

ful Holbina si lacul Razelm, care de altmintrelea formeazä acest golf. In fata el se devarsä lacul Dran ov. La N. este

o gira, care face de comunicl &la Dunlvatul cu golful Golbina. Se termlnl prin doul. capete carT poartä numele de

Cojocarul, com. rur., pl. Cobia, jud. Dimbovita. AceastA com. se afll spre S. si la 33 kil. de T'ir-

goviste, lingl calea feratl Bucuresti-Pitesti-Virciorova, spre E. de GAesti la o mica distantA

si pe o cimpie 'Mena., care se numeste cimpia RIstoaca. Comuna Cojocarul se com-

Cojburunul-Mare si Cojburunul-

pune din tref atune: Cojocarul, Meri si Chirca, cu o populatie de 756 locuitorT. Se cultivl ad grial, porumb si

Tirgoviste, 1a40 kil. si mal la vale de Bilciuresti, resedinta pllseT, pe

Mic. Are o suprafatl de peste 700 hect., toatä este acoperitl cu stuf. Cind apele cresc, o bunl parte din aceastä peninsull este sub apl.

soseaua jud. Tirgoviste-Butimanul, pe o cimpie frumoasd si pe

Cojesti, sat, in jud. Ilfov, com.

Cojocarul, deal, situat la V. de

rur. Belciugatele-Cojes ti, plasa

comuna erbAnesti-d.-j., plasa S erblnesti, judetul Olt. Se afll pe

Cojasca, com. rur., plasa Talomita, jud. Dimbovita. Aceastà comunA se afll spre S.-E. de

malul drept al riuluT Ialomita. Comuna Cojasca se compune din dota cAtune : Cojasca si Fintinelele, cu 2500 loctutorT.

Are o bisericä si o scoall.

Mostistea. Este situat la V. de Belciugatele si la N. de pldurea PasIrea, 11110 calea judeteana Bucuresti-Braila.

onz.

Are 2 bisericT.

platoul Boianului si are directiunea N.-V. catre S.-E. Se terminl in centrul comuna, lingl

COJOCARUL

Dorofeiti,

COLACUL

prin capdtul Ivane-

Olor.

Cojocarul, iezer, judetul Braila, situat la S. de iezerele Cditele.

care are si AStazT odrasle. Ase-

Cojujna, loe izo/al, in comuna

zat pe tärmul sting al BistriteI. Are 19 case, populate cu 20 cal:A de familif, sail 8o suflete

Bicazul, pl. Piatra-Muntele, judetul Neamtu, situat pe dreapta rluld Bistrita, in apropierea satuluI Bicazul.

(39 barba! si 41 femeT), din cari

3 Tigani. Contribuabili" sunt 15.

Cojocarul, pädure, in judetal

In sat este o circiumä

si o

Colac (La-), sorginte de apd

Constanta, plasa Silistra, pe teritoriul comuna rurale Para-Chioi.

bacanie. ImproprietaritI la 1864 sunt 2 fruntasI, 8 palmasI

E situata in partea central a

13 codal, stäginind 67 ala, afara de cer cu io prdjinf. Are o biseria de lemn, deservita de preot si 2 cintaretl. coala din Crucea serva i acestuI sat. La Cojoci este punct vamal pentru privegherea plutelor, sa nu se strecoare fraudulos din

minerald, in comuna Milanesa, ca.t. Cocirceni, judetul Buzati, avind sulf i fier. Ii la nastere

plaseI si cea estica a comund, pe ramificatiile de N.-V. ale dealuluI Bas-Punar ; este azI un rest din intinsele padurì de odinioara ce acopereaa aceste pante nume-

roase ale dealuld. Esente principale sunt: fagul i jugastrul. Cojocarul, vale, situata la Vestul plasa comuna Serbanesti, judetul Olt. Se formeaza in platoul Boianu-

lul, merge paralel cu DealulCojocaruld si se varsa In Dorofeia, pe dreapta lul, chiar In comuna.

sta com. si se scurge In rIul

Cojoceasca-Pribeagul, mofie a statuluI, com. Ulmul, judetul Braila.

comuneT, futre girlele Alunisul Faurul. Are o populatiune de 150 locuitorI.

i calaretI ce duce de la

Distanta comuneT de rese-

Crucea la Raraa, trece pe adj. °amena' isI aduc proviziile de cari aa nevoe, pe cal, formind un fel de caravane.

dinta sub-prefecturer (Vidra) e

tonT

Cojoci, movild, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, in apropiere de satul Crunti. Fdgetelul, pl. Veciea-d.-s., jud. Olt. Are o directie paralela cu

numele probabil de la primul descalicator, poreclit ast-fel,

de 3 kil., iar de capitala judetuluI de 49 kil. Marginile acesteI comune sunt:

la N. com. Vidra, la N.-E. si E. Tichirisul, la S.-V. comuna Valea-SäreI si la V. com. Birsesti. Teritoriul el' e udat de riul Putna si de piraiele Sarata, Barbunta, Fintinele i Orbanul. Colacul se compune din ca-

tunde: Colacul (unde e si pri-

gira Alunisul. Pe acest deal

maria comuner) i Podurile.

sunt situate catunele : Cojoci Iantesti. Serva Iocuitorilor parte pentru agricultura, parte pentru pasune. Cade la V. de

Populatiunea comuneI, dupl cel din urma recensamint, e de 250 capI de familie, cu 878 suflete (442 barbatI si 436 femel), din carI 368 nelnsuratI, (199 barbatI, 169 t'eme), 432 Insu-

Cojocilor (Dealul-), munte, in com. Brosteni, jud. Suceava. Cojocul, ballet', formata din val.saturile Prutulul, in com. Foltesti, pl. Prutul, jud. Covurluiti.

Cojoci, sat, pe mosia i In com. Brosteni, jud. Suceava. 1i trage

Putna. Este situata pe ambele laturf ale Putner, in deal,

ritoriuluI ce ocupa, care este incoldcit de riul Putna.

comuna..

Cojoci, sat, face parte din com. rur. Fdgetelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Cade cam In centrul

cea,

carI trec cu tranzit. O singurá arare pentru pie-

Cojocilor (Dealul-), deal, com. rur. Jegujani, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Colacul, com. rur., in pl. Vran'

la o departare de 1,2 ceas de Tichirisul. Comuna se numeste probabil ast-fel, de la forma te-

Buzaa.

COjocire§ti, tnahala, in comuna

nesti.

Bucovina. Ad i se trec in revista toate plutele si se constata' acelea cal-1 sunt indigene si acelea

Cojocarului (Tarcul-),izvor, in judetul Buzar', comuna Rusiavatul, cdt. Tega Incepe in acea-

din proprietatea id E. Colacu se scurge in Saratelul Bala-

Cojoiul, sat, plaiul Ialomita, cat. comund Vtrfurile, judetul Dimbovita.

ratl, 76 vaduvT, (27 barbatT, l'eme° si 2 divortatI (femel) ; 873 RomtnI si 5 de diferite na-

tionalitatl; 873 ortodoxr si 5 mozaicr; 399 agricultorI, r meserias., 7 comerciantI, 2 avind profesiunI libere si 3 servitorl. S tia carte 23 persoane (barban Numarul caselor de locuit e de 263.

COLACUL

560

Are o biserica parohiala, cu hramul S-1i1 VoevozT, in satul Culacul si una M'ala, cu hramul Buia-Vestire, in satul Podurile. Comuna vine in ajutorul

Putna. Este asezat pe malul sting al PutneT, la o jumatate ora de Tichirisul. Are o biserica parohialä, cu

bisericilor Cu 120 leT anual.

comuna cheltueste 6o lei anual.

Budgetul, pe anul 1893-94, a fost de 2356,33 leT la veni turT si de 2293,56 le la cheltuelT. Sunt 197 contribuabilT. Pamtntul comu neT Colacul,

hramul S-tiT VoevozI, pentru care

LocuitorT ati 27 plugurT de lemn si 2 morr de apl. Vite sunt 1807, din caff : 6o

boT, 132 vacT, 43 caT, 1303 oT,

110 capre si 159 porci. StupT sunt 61. In comuna sunt : 5 circiumT, 2 fierdril, 1 boiangerie, 1 bacanie, 4 mäceläriT, 12 fabrice de rachiti. Un articol insemnat de comert sunt prunele uscate, care se con-

suma nu numaT In tara, dar si in strainätate. Fabricarea varuluT ocupa o parte din satenT.

Varul se face din piatra ce se gasea pe mosie, dar care acum se aduce de la Naruja. Comuna e pusa In legatura cu soseaua judeteana FocsaniBolotesti-Tichirisul, printr'o sosea comunala, care se prelun-

satuluï Pantoiul, pl. CimpuluT, com. Moldoveni, judetul Ialomita.

mind un centru mare de populatiune, s'a infiintat o scoala

In anul 1888-89, care e conclusá de un invatator, plata de com. Ghergani, de care tine. lasT nume, plasa Vrancea, jud.

Colacului (Dimbul-), munte, in jud. Suceava, in jurul cäruia curge Bistrita, intorcindu-se aaf1á din sus de satul Crucea.

Colaculul (Lacul -),

bältoagii, supra-

In jud. Suceava. Are o

fatä de 2 prajinT pe sesul Siretu-

uT. E formata de piriul Probota si izvoare. Se varsa in Siretul. Traditia spune ca in fundul eT ar fi niste clopote ale manasti-

bisericT : una parohiala, cu hramul Slil VoevozT, 'in Colacul, a doua filiald, cu hramul BunaVestire in Podurile. Comuna Co-

reT Probota. PaginiT le furaserd, si, vazindu-se urmaritl, le-ají a-

lacul cheltueste cu ele 120 leT

Colanul, com. rur., pl. Dealul-

anual.

Colacul, bala, pe sesul dintre apa PrutuluT si a PrutetuluT, judetul Falda, com. Stanilesti,

runcat aci.

Dimbovita, jud. Dlmbovita. Aceasta comuna Cu catunele sale inconjura orasul Tirgovistea in partea de V., S.-V., S. si S.-E. Catunele sale sunt situate la o

pl. Prutul, situatä intre Prutetul si balta Racosul.

distantä foarte mica de oras,

Colacul, insuld, in mijlocul la-

din opt catune : Preseaca, spre

culuT Znagovul, jud. Buzati, co-

V. de Tirgoviste , Dumbrava

muna Boldesti, Cu o suprafatä de 2 hect.

spre S.-V. si Colanul spre S., cite trele aceste cat. situate pe

pe cimpiT intinse. Comuna Colanul se compune

matca riuletuluT Ilfovul; Udres-

Colacul, 'bid, jud. Putna, ce izvoreste din muntiT SovejeT si

se varsa In Putna, la satul cu acelasT nume.

ti, Ulmi si Matraca spre S.

si

S. - E., situate pe cimpie; Dimolo! i Nisipurile, aproape de malul drept al Ialomiter, spre

S.-E. de Tirgoviste.

Colacul-de-Piaträ, numire ve-

Col anul, cu toate cdtunele sale,

chie a cdtunului Stävaresti, comuna aineni, jud. R.-Sdrat.

numara o populatie de 1305

Colacul- de - Piaträ, localitate

proape de bisericd vre-o dota

izolatd, in jud. Prahova, com. Scäeni, pl. Podgoria. Ad e o piatra ce serva de hotar filtre

movile marT artificiale foarte ve-

locuitorT rominT.

In cat. Ulmi se gdseste a-

com. Scrteni si Boldesti.

Colacul-de-Piaträ, pirifi, in juColacul, sat, in comuna cu ace-

varsd In balta Socariciul.

Colacul, parohie, in comuna cu acela0 nume, plasa Vrancea, jud. Putna, formata din catunele Colacul si Podurile, cu 2

geste spre V. la Volea-Sara Colacul, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. comuner Ghergani. In catunul Colacul, care este vecin cu alte catune, for-

din ploT si miel piraie si se

proape de unde a plecat. Se

Colacul, numire ce se mal da

in mare parte nisipos, e putin favorabil semanaturilor. O mare parte a teritoriuluT e ocupat de paclurT si de livezT de pruni.

COLANUL

detul R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.j., com. Socariciul. Se formeazd

chi, sub care se zice ca zac multime de oase omenestI. U!mi, in vechitne, se zice ca era locul de executiune al condam-

natilor la moarte. Comuna produce cereale mul-

te, iar pe teritoriul eT sunt

in-

COLXCELUL

tinse padurT. Cite-va fabricT de gaz din raiormluT TirgovisteT tin de Colanul. Tot ad i sunt si

teascurf de ceara pentru luminarT.

In catunele aceste comune sunt patru bisericT si o scoala. Cele opt catune formind un fel de semi-cerc in jurul Tirgovis-

teT, de aceia com, s'a numit Colanul.

Scoala este mixtä i cu primaria la un loc. Are un ?uvatator. Multl din copiiI urmeazä la scoalele din Tirgoviste.

561

COLELIA

Are o populatiune de 943 locuitorI (458 barbatT, 485

fe-

mer).

CapY de familie sunt 306 contribuabill 170; case de locuit 297.

riul com. Tichirisul, pl. Vran-

cea, judetul Putna i se varsa in stinga ZabaleT.

159 vacr, 1068 or §i 186 poror. ¡880.

Comuna se intinde pe o suprafata de 669 hect. Terenul cultivabil e producdtor i prielnic porumbaluT, griuluT

Colacelul, mic afluent al piriuluT

Ortoaia, din com. Dorna, jud. Suceava.

ovazuld.

Comerciul se exercitá de 4 circiumart Veniturile se urca

case.

Coläretul, pirla, in jud. Mehedinti, plasa Dumbrava ; curge prin satul cu acelasT nume, spre com. Greci.

i cheltuielile la 2790

com. Bahn4eni, cu

urme de §anturT vechT.

Se compune dintfun singur sat, situat la N. plaseI pe un teren ondulat, in departare de 6 kil, de satul Grindul, 6 kil. de satul Cocora i la 75 kil. de Calarasi, capitala jud.

catie cts comunele: Inotesti, Parepa, Tomsani.

E udatá numaT de riul Cal-

carT 543 barbatT i 5oz femeT ;

leI anual.

Soselele o pun in

comuni-

matuiul.

Colceagul, numire ce se maT satulur Ulesti, plasa CimpuluT, jud. Ialomita.

Colbea, loc, jud. Bacau, pl. Tazläul-d.-s.,

tura si coprinde dota moii. Dupä legea rurald din 1864, sunt improprietaritI z ro locuitorY ; neimproprietäritT se mal aflä 3 r.

Numirea vechie a satuluT este Unta. Populatiunea este de 1044 locuitorY, Cu 266 capI de familie si 778 membriT de familie, din

la 2858 leT

Coläretul, sat, in judetul Mehediati, plasa Dumbrava; tine de com. rur. Plopi. Are zoo de

Colcigeni, atleta, (tirla), in pl. Ialomita - Balta, comuna ka0, pe cimpul &tragan, judetul Ia-

In comuna e o singura bilomita. seria foridata in anul 1885 si deservita de un preot. Bise- Colelia, com. rur., pl. Ialomitarica s'a construit de locuitorT. Balta, jud. Ialomita. Se inveciLocuitoriT improprietarit neste spre E. cu com. Cocora, la 1864, pe moOile Suteanca spre V. cu com Grindul. si Cirieanca, dinduli-se 318 Teritoriul comuneI are o suprahect. EI : 19 cal, 56 epe, fata de 3200 hect. pamint de cul-

Scoala dateaza de la anul Coläcelul, pirti7, ce udá terito-

maT multe puturl cu apa foarte burlä de baut.

Colceagul, sfoarä de melle, in judetul Buzati, comuna Lipia,

Colboasa, baila, jud. Baca, pl.

fa'cind parte din corpul Miricesti al diferitilor mosnenT.

Bistrita-d.-j., de pe teritoriul comund Rusi.

Colceagul, vale, in jud. Ilfov,

Colbul, localitat, , pe Bistrita, imediat dup5. Coltul-AcreT, jud.

care desparte mo0a Petrachioaia de mosiile Greci-Gradi§tea, Micsunesti, Greci-d.-s., Balamuci, Balta-Neagra i Scuipiciul.

1032 RominT, 6 GrecI, 4 GermanT si z UngurT; 1040 crestinT ortodoxI si 4 catolicT; 284 agricultorT, 28 meseriasT, 16 comerciantI, 8 cu profesiunI libere, 44 muncitorT si 28 servitorr.

Stiä cade 105 persoane. Numarul contrib. e de 175, din

carT i i se ocupa cu comerciul, iar ceT-l'alti ea agricultura.

Vite : 699 cal, 53 bol, 2167 oT si 477 porcI.

Venitul comuneI in 1887 1888 era de 3354 lel si chel-

Colceagul, com. rur., plasa Cricovul, judetul Prahova. Este situata pe loc §es, la 32 kil.

pa mare despre care legenda spune ca in timpurile vechT era locuita de Jidovl (uria0).

departe de capitala judetuluT si la 14 kil, de a plasel.

Poarta si azI numele de Groapa- -

tuelile de 3642 leT. Instructiunea se predä in doug scoll, una de baetT, conclusa de un invatator salariat de stat si comuna cu 60 elevi si una de fete cu 8 eleve cu o invatatoare, salanata de comuna. Scoala are lo-

Jidovilor. Pe aceasta vale sunt

calul sati construit de corluna.

Suceava.

Pe aceasta vale este o groa-

58030. Alarde Diclicniar Geouralic. Vol. H.

71

662

COLEVLNI

Se invecinqte spre E. cu com.

Aci este o bisericä, la care

Edera, plaiul si jud. Prahova, de care se desparte prin piriul

deservesc doT preotT i doT das-

in budgetul comuneT s'a

c5.1I ;

prevlzut pentru cult suma anualä. de 340 leT. Cole§ani, numire vechie a comuna' i cdtunului Corbul, plasa

Marginea - d. -j., jud. Rimnicul-

Sarat. Coliba-Popei, locuinidizolatel, In

pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul comuneT urbane ChiliaVechie. E situatä in partea de V. a pläseT si a comuneT, pe malul drept al bratuluT Tatanir,

jud. Prahova, de care se desparte tot prin Cricovul. Se

comuneT si dupä ce face o curb5. spre E. isT indreapta calea

uneste Cu comunele vecine indicate prin sosele comunale drumurl practice nesoseluite.

spre S. catre com. Gostinari.

com. rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situata pe o lunca

Coliba§i,

S'a numit aa de la fostul el

mul sting al riuluT Arge, la 28 kil, departe de Bucuresti. Spre

S. de com. Coliba$i se varsa com. rur., pl. IalomitaDimbovita, jud. Dimbovita. AceastA comuna se aflä spre N.E. de Tirgoviste, la distartn. de 20 kil. aproape, situatá pe vale. Prin raionul acestei comune curge piriul Cricovul, care inträ in

riul Neajlovul In nul Arges. Sta' in legAturd cu cat. Gostinari, prin o osea vecinala.

jud. Prahova i curge la vale prin com. Edera.

peluT Dim. Gr. Ghica in aceasta mosie, vr'o to hect., rämine stearpà. Comuna numan 313 contrib.

Coliba§i,

In coprinsul acesteT comune sunt : Valea - CricovuluT, valea Leurda, valea Salcia, Piscul-Rau, Virful-ScumpiT si Plaiul-BabeT.

Comuna Colibasi se compune din treT cItune: Colibai, Tisa si Ciocoesti, avind o populatie de 630 loc. rominT. In aceastä comuna sunt multe puturT de pleura'; sunt principala produc-

tiune a comuneT. Este moarä de apä.

i

o

Se intinde pe o suprafata de 947 hect. Aproape Intreaga proprietate e a locuitorilor. Mica

parte ce o are familia princi-

si are un budget de 3941 leT la veniturT si 3862 leT la cheltuelT.

In comunä este o biserica, Cu hramul Sf. Filoftea, deservitä de 3 preotr si 2 cintaretT ; o scoalä mixta frecuentan' de 21 elevI si i eleva. Numärul vitelor marT e de 1266 (589 cal si epe, 363 boT,

coa15.. Scoala este mixtà, Cu

301 vacT i viteT, 3 taurr, I0 bivol° §i al celor miel de 445

un invätátor salariat de stat. Ea este frecuentan de 15-2 I copiT de ambele-sexe, din nutnärul de

(190 porcT, 225 oT). Dintre locuitorr 361 sunt plugarT, ii meseriaT, 13 ari diferite profe-

75 copiT ca etate de coalä.

siunT.

Localul este bun si e cladit In

Antura se face cu 263 plugurT: 144 cu boT, 119 co cal. LocuitoriT ati 296 care i c5rute : 150 ea bol, 146 cu

In Colibasi sunt: o biserica o

1886. Scoala are 6 pog. pamint.

Venitul com. este de z000 leT. Sunt 130 contribuabilr.

Comerciul se face de ii circiumarT.

seasä, la S. de Bucure§ti, pe tär-

un popa. din Chilia.

LocuitorT improprietaritT sunt 202 i neimproprietaritT 194.

Cricovul ; spre V. cu com. Ocnita, pl. Dealul, de care se desparte prin dealurT si val; spre N. cu Valea-Lungd, despartindu-se iansT prin Cricovul ; spre S. cu com. Moreni, pl. FilipeSi,

ce se desface din bratul ChilieT. stdpin,

COLIBAO

stabilit in comuna 4 strdinT.

Teritoriul sal:1 este strAbAtut

de un mic prival care isT

ja

na$tere din partea de N.-V. a

Acest prival odinioara a format cursul vre-uneT ape i aceasta se constan dupa albia sa i dupa semnele ce se glsesc inteinsul. Comuna Co1iba0 numara 342 case, populate cu 368 familiT, sati

1720 suflete. Dintre acestea, 28 sunt Tiganr, 6 SirbT, 2 Gred restul Rominf.

com. rur., plasa RiulDoamneT, jud. Muscel, la S. de

Coliba§i,

Cimpulung, 38 kil, departe de acest oras. Este situata pe tArmul sting al riuluT boamna are o intindere aproape de 200 hectare.

Se compune din 2 alune : Colibasi i Vierosul si se mAr-

gineste la N. cu com. Piscani, la S. cu com. Valea-Mare, la E. co pl. Podgoria i la V. Cu com. Ciumesti.

Are o populatie de 884 loc. (459 bärbatT si 425 femeT), Cu 260 capT de familie. Locuitorif ati : 160 boT, 210 vacT, 72 juncT

si 153 pord. Riul Doatnna trece pe la V. comunef. In el se varsa, pe malul sting, Orla Vierosul, ValealuT-Pand i Valea-Neagn. Peste riul Doamna, in cercul comuneT,

s'a construit un pod de fier, pentru calea ferata. Comuna numan 196 contribuabill, i are un budget de 1197 leT la veniturT i 1173 leT la cheltuelT.

COLIBAI

S'a(' improprietarit dupa legea din 1864, 200 loc. Bisericä este una, arara de manastirea Vierosul ; s'a cladit de

obstia loc., la anul 1859, d'II:a cum se arata in pisanir, si- este acum deservita de 2 preotr si I

COLWAWL

563

carT 250 hect. arabile, 5 hect. vie, i hect. prunet, restul padure si tufäris. Are o populatie de 8o fam., cu 300 suflete, din mil 50 conLocuitoriT sunt mosnenT si se

Doamner, tare.

intindere de 751hec-

Coliba§i-Viero§ul,pidure a statuluT, in intindere de 2018 hectare, pl. Riul-Doam neT, judetul Muscel, compusa din trupurile: Colibasi-Vierosul (i754 hectare),

dascal.

ocupa cu agricultura si creste-

Scoala, Cu intretinerea cal-0a statul cheltueste 7404 leT anual,

rea vitelor. LocuitoriT posea. 35 plugurT, 4 carute cu cal, 8o care

Zavoiul-Valeanca (2 hect.), Dra."-

se frecuenta. de 30 elevl si eleve. S'a fondat de obstia lo-

cu bol, 260 vite marT cornute,

1-1'11 Doamna (49 hect.), Zavoiul-de-la-Ciumesti (57 hect.), Za-

cuitorilor in 1864.

6 capre si 14 cal.

250 oT, 72 rimAtorT, 72 srupT,

Comunicatia se face prin so-

goiul (I hect.), Zavoiul de peste voiul-de-la-Vieros (46 hectare), Zävoiul. de-la-Mures (8i hect.), avoiul-de-la-Gropeni (23 hect.), Zavaiul-de-la-Gavane (5 hec-

Coliba§i, com. rur., pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati. Se

seaua judeteana T.-Jiti-RimniculVIlcea, care traverseaza catunul,

compune numaT din satul cu acelasT nume, care a format maT

de mult comuna cu Doba. E

venind de la V. din com. Scoarta; printr'o osea comunala care o leaga la N. Cu Bobul; printfun

situata pe un teren ses, aproape de confluenta MamuluT cu

drum care o leagä. la S.-V. cu catunul sla de resedintä Pnjo-

Oltul si de soseaua si de Unja ferata. Corabia-R.-Vilcea, la 23 kil. departe de Bals si la 42 kil. spre

geni.

Severin, lar de Malovatul, rese-

In catun se mal gases° : moara de apa si 3 puturT cu

dinta pase, de 4 kil. Este situata pe dealurT i val. E for-

N. de Caracal. Altitudinea te

cumpana.

mad. dintr'un singar sat, avind

renulul, d'asupra niveluluT MariT

Are 2 bisericT, facute la anul 7830, de Constantin Bälteanu, proprietarul acestel mosiT.

in 124 case.

este de 133 m. Are 93 contrib. si 732 capT de familie ; o populatie de 515 loc., totT RomtnI,

din carT 248 barbatI si 267 femeT; 277 casatoritT si 298 necasatoritT ; din acestia 39 stiti carte si 276 nu stiä. Budgetul comuneI e de 2351 leT la veniturl si 2346 leT la cheltuelT. LocuitoriT se ocupa cu agricultura, cu industria domestica i cu cresterea vitelor. In Colibasi sunt 2 circiumr. Vite mar): sunt 397, vite miel 1700 si rimatorr 700.

Coliba§i, sat, face parte din comuna rurala cu acelasT nume, jud. Muscel.

Coliba0, schit, Cu hramul Buna-Vestire, in satul cu acelasT nume, din jud. Romanati.

Coliba§i, munte Cu padure, jud. Dimbovita, in marginea de N.-V. a judetului despre Transilvania.

E o biserica, cu hramul A-

proprie-

dormirea -MaiceT-Domnulur, zi-

tdp ale statuluT, pendinte de

dita la 7762, de locuitorT si acum deservita de 2 preotT 3 cintaretT.

Coliba§i, aitun, sine de com. Pojogeni, pl. Amaradia, jud. Gorj. E situat pe ves, pe malul drept al riuletuluI Blahnita. Are o su-

prafata cam de 390 hect., din

vatra mana.stireT Viero.sul, plasa

Riul-Doamner. Ati 407 hectare loe axabil i 7754 hect. padure. Pe periodul 1888-93 s'ají arendat cu 10450 ler anual.

Coliba§i - Viero§ul, plaure, su-

tare).

Colibaqul, com. rur., in judetul Mehedinti, plasa Ocolul, la di-

stanta. de 14 kil. de Turnul-

108 contribuabilT, 675 locuitorT,

LocuitoriT posea : 14 plugurT, 26 care cu bol si 4 cal.* cu cal. Sunt 705 stupf. Are o bisericá, deservita de preot si 2 cintdretT ; o circiuml. Budgetul comuneT e de 60o bel

la veniturl

si

497 leI la

cheltuelf.

Vite sunt : 200 vite marT cornutei I I caí, 460 oI, 89 capre si 200 rtmatorr. Prin aceasta comuna trece soseaua judeteana. Turnul-Seve-

rin - Tirgul -Pa, din care, prin centrul satuluT, se ramifica o so-

sea comunala ce duce spre Rudina la Baia-de-Arama. Comuna e strabatuta. de: Dealul-ColibasuluT, Poiana-Hoteasca

si de piriul Plesuva, pe care se aftä morT de macinat.

pusa regimuluT silvic, jud.Mus-

Coliba§ul, dial, in com. rurall

cel, com. Colibasi, plasa Riul-

Colibasul, pl. Ocolul-d.-s., jud.

Mehedinti. Este acoperit cu padure, locurl de munca si vil. Peste acest deal trece soseaua judeteand Turnul- Severin - T'irgul-Jiti.

ColibeI (Pirlul-), aftuent al pirtulut Rica, jud. Suceava. Colibei (Pirlul-), aftuent al SabaseT, jud. Suceava.

Colibei (Poiana-), poiand, comuna SmeurAtul, plasa Ocolul, jud. Vilcea.

COLINI (13A ICA-DE-LA )

564

COL1BET (PIRI(.JL-)

tuat la N.-E. de Bucuresti, inconjurat de un brat al vaeT Pasarea si Orla Colintina. Aceasta mosie, care apartinea luT Constantin Brincoveanu

Voevod, a fost däruità chiar

Bucuresti. Sta in legatura

de el manAstireT S-til ApostolT din Bucuresti. La 1821, Tudor-Vladimirescu puse sentinele la Colintina, spre

com. Afumati si S tefanesti prin sosele vecinale terminate.

Se compune din satele: Colintina, Fundeni, Plumbuita; cu

a impTedica fuga boerilor. La

o populatie de 821

25 Martie, acelasT an, Ipsilante isT asezA tabara la Colintina, lar el se instaleaza in casele BanuluT Grigorie Ghica.

carT traesc ia 255 case.

Colibei (Valea-), vale, a piriu-

InAltarea - DomnuluT, deservita

luT cu acest nume, in jud. Suceava, com. Bogdä.nesti, unde se afla si un herAstrati.

de doT preoti si un cintaret ; o scoalA mixta, frecuentata de 62 elevI si ti eleve, cu intretinerea

careia statul si comuna cheld.-s., jud. Vilcea.

Colibelor (Izvorul-), izvor, in jud. BuzAt1, com. Chiojdul. Iese

din pädurea Frintura, muatele Siriul si se scurge in Bisca-cuCale, filtre muntl.

tuesc anual 3042 leT.

Populatia satuluT e de 254 suflete. Suprafata luI e de 406 hect., din carT 315 apartin caseT Ghica si 91 locuitorilor.

volT si bivolite,

2600 bol si

yac! si 6000 o'f si capre, care se consuma in Bucuresti.

Colintina, localitate, in comuna

ceasta culme se Jasa in jos spre

Gura-BouluT, plasa Vedea-d.-s.,

S., prin comunele TAtAreni, Cras-

jud. Olt, unde Girla-Bo da se varsd in &la Vedita.

in Gura-CrasneT.

Colinelor (Dealul-), deal, com. RAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

Colinita, colina, in com. Cislaul, cat. Scarisoara, jud. Buzan, acoperitä de padure.

Colintina, sat, plasa Dimbovita, jud. Ilfov ; face parte din corn. rur. Colintina-Fundeni. Este si-

cu un budget de 18836 lef la veniturl si 13959 la cheltuell. Dintre locultorT, 62 sunt plufesiu n T.

luT sunt situate satele : Stroesti, Gugesti si Valea-luT-Bosie. A-

naseni si Vinetesti, pana in sezul Birladului, unde se termina

izlaz. Comuna are 217 contribuabili,

garT, si

Sunt si trer zalhanale. In termen de mijloc in aceste

Colintina, lac, jud. Ilfov, la N. de Bucuresti, format de piriul Colintina.

locuitorT,

G. Nicolescu, Casa Ghica, St. Cama si statul, ati 1115 hect., din carT cultiva 647 hect ([60 izlaz, 50 sterpe, 25 padure, restul cultura vitet). Locultorif aa 295 hect., din care cultiva 243 hect., restul il rezerva pentru

helestett

i

cu

Suprafata totall a comunei e de 1410 hect. Proprietarli:

Are I moara pe apa ; 2 podurT ; i t circiumT;

zalhanale se taie anual 3000 bi-

Colina-Dohan-Crasna, a'eal, pe teritoriul com. Stroesti, plasa Crasna, jud. Fälciti. Pe costisa

rur.,

pl. Dimbovita, jud. Ilfov, la N.E. de Bucuresti, inconjurata de un brat al vlieT Pasärea si girla Colintina, 6 kil, departe de

Are o biserica, cu hramul

Colibelor (Dealul-), deal,la N.E. de com. Alunul, pl. Oltetul-

Colintina-Fundeni, com.

129 au diferite

pro-

Aratura se face cl 66 plu-

gurl: 60 cu bol si 6 cu

cal. LocuitoriT ati 112 care 5i carute: 94 cu bol si 18 c.1 cal,

Comerciul se face de 28 cit.ciu marT.

Numar 11 vitelor marT e de 472 (55 cal si epe, top bol, 136 yac!, 5 viteT, 96 bivolT, 80 bivolite) si al celor micT de 28 (2 porcT, si 26 oT). LocuitorI improprietaritT sunt 46 si neimproprietaritT 172. I1

comuna suat 3

bisericT

(la Colintina, Fundeni si Plumbuita).

colintina, piria, ce-sT la nastere S'ati stabilit in comuna 18 mal la vale de com. Bolovani strainT. aproape de cät. Stanesti, jud. Dimbovita, merge in jud. Ilfov Colivacul, mahala, in jud. Mesi se varsa in lacul Cernica, de hedinti, pl. Ocolul, com. rut aci se scurge in Dimbovita si Malovätul. cu Dimbovita in Arges la satul Budesti. ColtnI (Bäsica-de-la-), inovilli,

coLtiqui,

565

COLONEsTI

In com. Glodeanul-Sili§tea, jud.

din com. Pirscovul, jud. Buzati ;

Buzar'.

are singurA 320 hect., face un corp cu padurea Pirscovul.

Colfnul, mofie, in judetul Buzar', comuna Calina, cat. Cepturwl,

In intindere de 76 hect. curaturT

jud

Coloneatä, paa'if, in jud. com. Dobrovdtul, plasa Crasna. E acoperit cu parlar!.

intre proprietatea mosnenilor, padurea JariOea §i Virful-Cor-

Coloneatä, ptria. (Vez! Dobrovatul, piräú, jud. Vasluiti).

Bureli.

comuna Valea-MusceluluT, jud.

Buzau. Formeaza centrul unta cerc de muntï ; e acoperit de izlaz.

Colnicele, colina, In jud. Buzati, com. Vintila-Voda, cat. Scheiul,

acoperita de padure.

Colnicele, mofie, In jud.

Colone§ti, conz. rur., pl. Vedead.-j., jud. Olt, Este situad, pe valea riul ii Vedita, la 37 kil. de capitala judetulur i la 9 kil. de a pl4eT. Are o populatiune de 814 /ocultor! (459 barbatI i 355 feme!), din car! 197 cap! de familie ; 245 contribuabilT. Sunt 200 case de locuit. In comuna sunt dota bisericT :

una la N. ce se numWe Bise-

com. Vintild-Vocia, cat. Scheiul, 62 hectare curatur!, livede

rica-Alba, fondata la anul 1756,

fineatd.

hramul Cuvioasa Paraschiva i a

Colnicele, mica pcidure, in com. Vintild Vocid, ea. Scheiul, jud. Buzar'. Face un corp cu Bodine0, Scoruul i Muchea-Arapuluï, avind in total 16 hect.

Colnicele, isvor, in jud. Buzar', com. Vintila-Voda, cat. Scheiul.

Iese din muchea Colnicele se scurge in riul Slanicul. Colnicul, In jud. Buzati, com. Pirscovul, ramificatie din muntele Panataul.

cir-

la suma de 1733.26 leT.

Dota §osele, una nationalá,

Colinul, munte, in jud. Buzatt, com. §i cat. atina. Face hotar

Colfnuluf (Virful-), mutile, in

Comerciul se face de 2 ciumarT.

Venit trile comuna se urca Coloneatä. Vez! Bordea, deal,

i fineata.

buluT, de pe mo0a Floreasca-

StupT cu albine sunt 19.

reparata In anul i88r,

cu

doua, la S. de comuna, fondata in auul 7746 i avind hramul Sf. Voevozr. Aceste bisericT sunt deservite de 3 preotT, platitI din fondurile comuneT i de enoria51. MaT totT locuitorif comuael s'Ira agricultor!. Ef ati : 18 cal' epe, 186 bol', 130 yac!, Tapo di 750 porcI. Locuitori! sunt mo§nenT, afara de 19, carT s'atl improprietarit la 7864, cu 68

inlesneste com micatia intre comuna i comuna Negrea i alta

comunala, inlesnete comuna comunicatia cu comunele Vlaici Maldarul. In comuna sunt doul dealuti,

unul la E. i altul la V., ce vin de la N. la S. i merge paralel Cu comuna. In dealul de la V. sunt 2 piscurn Piscul de la cotul §oseleT nationale i Piscul de la gura vlIcelef Lupoaia.

In dealul de la E. este un pise ce se nume§te Gruiul-Mare,

avind amindouI o lungime ca de 20D0 in. Parte din ele servesc pentru p4trte §i parte se cultiva.

Prin Colonqti trec : valea riuluT Vedita, de vilceaua GruiulMare, pirlul Alba, 011,11 Mo§i, Orla Ulmul -Mare, Ulmul-Mic, Lupoaiele §1 Sucetul.

Colone§ti, com. rur., pl. jud. Tecuciti, compusa din

13 catu le: Analogul, Corb tl, Danciul, Panul, Poiana, SatulNoti, Spira-d.-j., Spira-d.-s., gul-Colon e§ti, Val ea-Mare, ValealuT-Mateiu, Valea-More! §i Za-

hect. pamint din moia d-lor

podia. Comuna cade la extrernitatea de N. a judetuluT, la 91 kil. departare de capitala judetuluT §i

Calinderoglu, Torna Bogdan

la 12 kil, de re§edinta pla§e!.

altr.

E situata pe ambele laturi ale piriuluT Zeletinul, care izvorqte in raionul comune! chiar.

Comuna Coloneti are, impreuna Cu izlaz, 7430 hect.

Colnicul, deal, pe teritoriul sa-

coala e frecuentata de 44

Are o populatie de 1925 su-

tuluT Oroftiana, com. cu aceea§! numire, plasa Herta, judetul Dorohoiu.

copil (43 baeti i r l'ata) din numarul de 397 copi! (202 baet! 195 fete) in virstä de coala.

flete, in caz! intra 49 Evre!., 627

Cu intinderea e!, satul cheltuWe

bordee.

anual 1404 le!. Localul e pro-

In comuna sunt 3 biserict : in Colone§ti, in Corbul i in

Colnicul, numire data paduret de pe moja Lunca-Frumoasd,

prietate particulara.

capT de familif; 6ro contribuabilT, locuind in 610 case si 8

COLONE§TI

566

Spria-d.-s., deservite de 3 preotT si 4 dintAretl.

LocuitoriT sunt parte rAzesT, parte cldcasI improprietdritl. In aceastä. comung sunt : 165 plugurr de lemn, 8 de ffer ; 3

morT, r de aburT, I de vint de apA pe riul Zeletinul. LocuitoriT ati:

bol, 640 vacT, caT, 50 epe, 3 armIsarT, capre, 730 a si 272 porcI.

105

109

Sunt

485

40 stupT.

In raionul comuneT sunt

5

iazurT Cu peste. Suprafata intregeT com, este de 7300 hect., din carT : 2500 hect. pArnint arabil, iar restul ti ocupA vatra satuluT i finetele. Viile ocup5. 69 hect. In 1892 ad dat 2040 lifruri vin alb, 170

litrurI vin rosu. Ca proprietar in aceastd com. este d-nul Ghitd Apostoleanu, care are 1338 hectare si 47 am. Sunt scolT: una in cat. Spria-

d.-s., datind din cuentO de

1896,

COLTEVTI

rea - Tutover, avind o inAltime de 350 m., cu urmAtoarele ramificatiunT: Dealul Soimul, Rusenilor, ChiperuluT i Zarea-Do-

brotforuluT in partea de V., avind o indltime de 290 m., Cu urmOtoarele ramificatii : DealulBaimaculuT, BotezuluT, PAdure-

bAetl

fete) din numdrul de

Oltetul-

d.-s., jud. Vlicea, compusA din 3 cdtune: Ilaciul, Rosia i Ocracul.

Este situad. pe tOrmul drept al riuluT Oltetul, la 6o kil, depArtare de capitala judetuluT la 14 kil, de a plAser.

Are o populatiune de

nilor, PanuluT, Corbulul si Zd-

1176

priimind urmAtoarele piraie pe

bArbatT si 578 femel), in care intrd. si 3 familif de TiganT-fferarr ; sunt 360 capT de familie ; 208 contribuabili i 306

dreapta: Poiana, Spria-d.-j., Cor-

case.

podiile. Este strdbAtutä de riul Zeletinul, care trece prin centrul com.,

loc. (598

buluT si apodia, iar pe stinga,

In raionul comuneT sunt 3

Danciul, Spria-d.-s., Valea-Mare, Valea-MoareT i Valea-luI-Mateiti

bisericT. Una in 61. Ilaciul, fon-

Se mArgineste la N. cu com. Odobesti (jud. Bacdti) si com. DAmienesti (jud. Roman), la S.

cul,

com. Buda, la E. cu com. Plopana, Dragomiresti, Tulesti si AvrAmesti (jud. Tutova), la V. cu tirgul Glodurele, Antohesti Fkgtieni (jud. BacdO).

se fre-

60 copiT (40

com. rur., pl.

Colte§ti,

Colonelti,

tirgufor, face parte

datä. la anul 1791, s'a reparat la anul 1851; a doua, in Ocra-

s'a fondat la

7302 (1794

si a treia in cd.t. Rosia, fondatl lii anul

1795.

Ambele din urmA

reparat la anul 1860. Cea maT mare parte din locuitorT sunt plugarT. Mal sunt 13

mestesugarT. Produsul mun-

ceT fi desfac in Brosteni, Horezul, Polovragi, GrAdistea, GAn-

gulesti, etc.

95

din com. Colonesti, jud. TecuciO.

fete); a doua

Aicr se aflä resedinta comuneT.

In comunl. sunt : 21 caT, 200 bol, 248 vacT, too capre, 500

In Colonesti, care dateazA din

E situat pe partea dreptA a pi-

of si 600 porcI. Pe apa Olte-

anul

riuluT Zeletinul, pe vale. AfarA de populatia crestinA ortodoxd sunt i 53 capT de familiT EvreT. Tirgul este asezat pe ambele pArtI ale soseleT.

tul, in raionul comuneT, sunt

O. 20 (58

bOetT si 1868,

37

avind localul propriti,

se frecuentd de

36 copli (30

bOetT si 6 fete), din numdrul de

(0 b5.etT i 25 fete). Budgetul are la veniturT 4230

75 copiT

leT anual.

Este strabOtutO de urmAtoarele cIT de comunicatie : sosea-

ua judeteanä ce duce spre BacAti; alta ce duce la tirgul Glo-

Are o scoalá frecuentatA de 35 copa (30 1).40

si 6 fete); o

bisericA, Cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. Este de lernn de stejar, facutd. la 1832 de Vasile

la ttrgul Plopana (jud. Tutova), trecind prin Satul.NotI; soseaua

Vidrascu; s'a reparat in anul 186o. Se intretine de locuitorT, avind 5 fAlcI i 60 prOjinT loc

ce duce in com. Tulesti (jud.

arabil.

durele (jud. Bacdti); alta ce duce

Tutova), care se leagd cu sosea-

ua ce duce la Birlad, si soseaua judeteanA ce vine din Tecuciti, ce se leagd. la N. cu soseaua din judetul Roman, prin com. DAmiene5ti. E brAzdatA de dealurile : Za-

Colonia-ItalianA. V.

Cornesti,

sat, jud. Iasi. Colorea, pisc,

in jud. Buzdti, com. Viperesti, cAtunul Fintinelele, pe mosia statuluT Slobozianu.

3

morT.

TotT locuitorif sunt mosnenT. Scoala dateaza in comund de

in virstO d'a o frecuenta sunt 144, (78 bletl la

1862. CopiT

66 fete). $tiu carte 134 si I femee.

topo

Intreaga comuna are

bár1158

hect. $oseaua comunalA leagd. comuna Coltesti cu comuna S14.vesti i Alunul. Veniturile cheltuelile comuneT se urca la 1200 lei anual. E brAzdatd de dealurile MueriT, Mare, Dolani, Preeratul, IlaciuluT, CApriorul t udatO de vAile: AdincdteT, Preeratul, Ro-

sia, Ilaciul si Iezerul, osebit de riul Oltetul.

COLTE01.

COLTWI

567

Colte§ti, deal, in raionul com.

Are i biserica, cu hramul Sf.

Coltesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.

Nicolae, zidita la 1872 de locuitorr, deservita de I preot, si I cintaret. DrumurI: La com. Tata:al,

Vilcea, pe care se cultiva 1 kil. 50 ariI vie.

Coltani (Pe-), loc izolat, in cdt. Piatra, com. Badeni-Ungureni, pl. Dimbovita, jud. Muscel. Coltatul, movild. (Vezi Sirul-Movilelor, com. §tiubeieni, pl. Baseul, jud. Dorohoia). cdt. al com. Mihai-

Coltäneni, lesti, jud. Buzati, CU 320 10C. i 72 case. ColtAneni, lac, in jud. Buzan, com. Mihailesti, continuatie a laculuI Margineanul. Se scurge In piriul Sarata.

spre E. prin

locurile locuitorilor distanta 8 kil., la gara

Dudesti spre N.-E. tot prin locurile locuitorilor pe la CrucealuI-Moise-D.-Chesarul 4 kil., la com. Smirna, din jud. Ialomita, pana la Crucea-lul-Moise-D.-Che-

sarul. La Chichinetul spre S.-V. drept pana. la Crucea-lul-MoiseNegoita si movila Coltea 6 kil. La Ulmul spre N.-V. pe la Crucea-luI-Stan-Vladescu 13 kil. In

Coltea, lac, jud. Braila, care se tntinde la E. satuld Coltea; in timpul vera seaca. Pe marginea de E. a luT se afla armanul arendasuluI.

Coltea, tno,sie, jud. Braila, pendinte de com. Coltea, pl. Calmätuiul'ir, este unía cu mosia Batogul si apartine spitalului Coltea din Bucuresti. Are o suprafata de 3260 hect. Venitul e de 65480 leI anual.

Coltea, movild, jud. Braila, situata in drumul de la comuna Coltea la com. Chichinetul.

comuna sunt 2 strade si casele sunt dese si AA construite, fara.

Colteni (Valea -Seacä), cdtun,

plantatiunf. Are o moara Cu vaporI, care, produce 700 let

al com. Trestia, jud. Buzati, cu 120 locuitorI si 31 case.

Mihallesti, numita. si Cufuritul salí Mihai-

anual. Comuna este infiin tata la '818, de citI-va locuitorI si si-a luat numele de la mosia Coltea. Distan-

Coltenilor (VIrful-), colina', in com. Trestia, cat Colteni, judetul Buzan', acoperita de pa-

lesti, mal des 'lusa: Sarata-Ma-

ta de la Coltea la Braila: 71 kil.

Coltäneni (Coltica-), mofie, in jud. Buzati,

cotn.

durea si izlaz.

nastird-Mislea.

Colea, sat, jud. Braila, in

mij-

Colea, com. rur., pl. Cl1m6.0-

locul cornunet Cu acelasI nume,

luid, jud. Braila, situata pe yes.

cam in partea sa de V., la 71

Se invecineste la E. cu hota-

kil. spre S.-V. de orasul Braila. Acest sat este infiintat la 1818 si numit ast-fel de la manastirea careia era inchinata: Col tea. Vatra satultil este de 68 hect.

rul mosiet Margineanca din jud. Ialomita, chinetul,

la V. cu com. Chila N.-E. cu comuna

Fleasca si la N. cu mosia Mitropolia,

la S. cu com. Iazul

din jud. Ialornita. Are forma unuI trapez. Suprafata com. e 2647 hect. Populatia e de 758 suflete ; 167 capI de familie,

156 case; 7 circiumi ; o moara cu aburl. Are o scoalä mixta, infiincu

tata la 1850, intretinuta de com.

54 stiti carte, 704 nu stiti. Are 133 contrib. si 12 patentarI ro-

si jud. si frecuentata de 20 elevI si 5 eleve; o biserica, cladita la 1872 de locuitori, de-

nihil% Venitul com. e de 2775 Id

servia de

si cheltuelile de 2505 leI, 75 b. Sateni improprietaritT, dupd

legea din 1864, sunt 83 si neimproprietaritI 24. Sunt 4 debite si 7 dirciumI. Vite marI cornute slint 858 (381 bol', 353 vacI, 1 2 taurl si I I2

vite0, cal 468, 0i. 290, fin] atorI 235 si capre 2.

Colte§ti, com. rur., in jud. Gorj, plasa Gilortului, la S. de com. Tanddlesti. E situata pe sesul si coasta cu acelasl nume in partea stinga a riultil Amaradia, formind singura comuna. Are o suprafata de 350 hect.,

din carI 50 hect. padure, too hect arabile, 141 hect. flnete, 37 hect. vil si 22 hect. livezt de prunT.

Are o populatie de 116 famili); cu 482 suflete, din carl ro' contribuabilI. LocuitoriI po-

sea : 20 plugurt, 50 care cu

preot si 2 paracliseri. Populatia satuluI este de 167 familiI, sati 760 locuitort, din care 387 barbatI, 373

bol, 5 carate cu Cal; 247 vite marl cornute, 14 caT, 229 oI, 5 capre si 203 rimatorI.

femeI, 325 casatoritI, 455 necasatoritl; 71 stiti carte si 689

894, bant 33 la veniturI si de leI 852, bani 51 la cheltuell.

1

nu stiii.

Vite sunt: 467 cal', 860 vite marI cornute, 920 or, 3 capre si 240 rimatoff.

Budgetul comuneI este de Id Comunicatia se face prin so-

seaua vecinald, ce vine de la S. din com. Busuioci, trece prin central acesteI comune i o pune

CoLTI

COLTI-DE-JOS

568

In legatura, la N., cu com. Tandale$ti ; apoT prin $oselele co-

munale, care o pun in comunicatie cu cele-l'alte comune vecine.

In comuna sunt 8 puturi

la Muchea-StermineT ; la V., inceptnd din Stermina, merge pana

Budgetul e de 1938 leT, 38 bani

anual.

ruja se urca drept in Muchea-

BisericT sunt 4, cu 3 preotT, 4 cintarep $i 4 paracliseri. Ca-

de-la-Cinir.

tedrala e cea cu hramul Na$-

in Izvorul-Stinelor, pe albia caSuprafata comuneT e de 3520

terea-MaiceT-Domnului. Biserica

de la Aluni$ul e säpata inteo

pe ambele malurT ale Vaer-Col-

hect., din carT 4t arabile, 2160 pädure, 152 fineata, 340 izlaz, 83 livezT $i 744 hect. stcrp. ProprietatT insemnate sunt : Aluni$ul (statul), hotarul Coltid.-j., hotarul Colti-d.-s., parte din Bisca $i hotarul Caraimanesc, ale cetelor de mosnenT.

tilor, la o distanta de Buzar! de 66 kil. Limitele sale sunt :

$1

3 fintinr.

Are i bisericà de zid, de locuitorr la anul 1857; azI e deservita de I preot $i 2 CintAretI.

Colti, com. rur., in plaiul Buzda, jud. Buzan, i Valea - SibiciuluT,

Terenul este foarte mantos steril, constind numaT din

sin gura. piatra.

Circiumi sunt 3. LocurT insemnate de vizitat sunt : Petera de la Piatra luiDragomir, zisa i Gaura-luT-Dragomir, Vizunia, Piatra-LastunuluT, etc. Comuna probabil, $1-a luat

la N., incepe de la Muchea-Cinilor, se tasa pe izvorul la vale pana in riul Bisca - Rozild $i

mugir stinco$T

poase, pe care, rar, se vede iarba. Din substante minerale

numele de la muntele Colti, un semi-cerc care culmineaza. in 7 coltT de piatra, ce se ridica din masiv pana la 200 In. i in cen-

urc5. pe Bisca in sus pana la izvorul Hinsarul; la E., merge pe izvorul Hinsaruld in sus, pana aproape de sorgintea sa,

are chihlibar, fier i maT multe

trul carora e situat cat. Colti-

ape minerale, dar care nu se

d.-s., leag5.nul acesteT comune.

$i

coline nisi-

pot intrebuinta, din cauza ticieT loculuT, a izolatiuneT $1 a departareT.

Colti, munte, mar in sus de co-

ca, urca pe muche la Poiana-

Sunt 4 morT pe apa Bisca,

E situat pe Ialomita in sus, in

Corduner $i de aci la Mormin-

2 pe Valea-Coltilor, I pe ValeaBouluT, I piva, 3 fierastrae $i o stin5.. Se tin anual 2 firgurT:

o ja pe hotarul mo$ieT Balean-

tul-TiganuluT, apoT se dirige in muntele Martiria, pe a cärul culme merge pana in Lacul-Sa-

la Ispas si la 8 Noembrie.

muna Moroeni, jud. Dimbovita.

stinga.

Colti, munte, jud. Muscel, la N. de comuna Rucdrul, ale cara

maruluf, continua pe plaiul, a-

Cale de comunicatie are acea

junge in Virful - CicileT $i apoT in Virful-MatariT ; la S., incepind

care duce la Valea-Sibiciului, dar

acest drum e dificil $i ade-

Colti, pddure, supusa regimuld

din Matarea, (care desparte plaiul Buzan de plaiul Pirsco-

sea periculos. Vite sunt : 620 bol, 173 vacT, 68 viteT, 17 cal, 26 epe, 13

silvic, comuna Rucdrul, judetul

365 capre $i

Colti (Virful-cu-), loc izolat, in

vul), merge in Virful-Bo$oveiuluT,

de aci in muntele Virful-

minjT, 160o

oT,

JunculuT, continua pe plaia, la-

380 porcT. StupT sunt 113.

sindu-se la VizuniI, urca la Mun-

Comuna e format5. din

tele-Go$if, de unde se lasa pe apa Brustu$uluT, pana la Märul-

Domnesc, de unde urca in sus In muntele Virful-Go$if, se lasa apoT pe hotarul mo$ier Trestioa-

ra, drept in gura izvorulur gin osul , intilne$te lar izvorul

Brusturi$ul $i merge pe dinsul pana la intilnirea lur cu izvoral Valea - BouluT; de aci urca pe plaiurl pana in Virful-lui-Bii, se lasd in jos in Valea-Coltilor, apor urca la Virful-luT-Pal, continuind

in sus pe piala pana

poale le ucia riul Dimbovicioara.

Muscel.

catunul Piatra, com. BAdeni-Unc5.-

tunele: Aluni$ul, Calugaritele, Colti-d.-j., Colti-d.-s., Camburul , Comarnici , Fijere$ti, InPoiana, Ligure$ti, Lupoae, Mdgadani, Matara, Muscelul-Cardi-

manesc, Paltenul, Strimba, Seciul $i Valea-BouluT. Populatia sa e de 2080 locuitorT, din carT barbat1 insuratT 427, neinsurati 22, vacluvI 28, bdetr 563 ; iar femeT maritate 427, vaduve 76, fete 537. Case sunt 546. Mese-

gureni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Colti-aajeni, loc izolat,

in comuna Badeni - Ungureni, plaiul

Dimbovita, jud. Muscel.

Colti-de-Jos, ditun de re$edinta al com. Colti, jud. Buzad, are 230 locuitorT $1 68 case, situat pe malul sting al Vaer-Coltilor,

in apropiere de varsarea ei in Valea-SibiciuluT.

riasT sunt : 2 lemnarT, i tim-

piar, 4 rotarT $i 2 fierarT.

Colti-de-Jos (Hotarul),

CiATI-D1-SUS

569

In comuna Colti, jud. Buzar', proprietate mosneneasca in de-

valmasie, are 560 hect., mare parte gol si pietris, f?nete si curaturT. Sunt hrisoavele de pro-

prietate date de DomniI Mih7056 si 7086, Connea erban 7162 i Alexandru Ipsilante. stantin

Colti-de-Sus, cdtun, al comuner Colti, jud. Buzar"'; are 70 locuitorI si 23 case.

loc izolat, in com. Badeni - UngurenT, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

torT de chihlibar, acesta, rupt din muntI, gasindu-se imprastiat, sub forme de bolovanI, prin

pietrisul de pe malud.

Colti - PältinetuluI, surpäturei, com. Bertea, plaiul Värbilaul, jud. Prahova ; servä de pasune vitelor.

Coltica, tirid, in jud. Braila, la 3 kil, de satul Ionesti-Bertesti, Ruga Movila-IeduluI, pe mosia Coltica, pendinte de com. Bordeiul-Verde.

Colti-de-Sus (Hotarul), In com. Colti, jud. Buzad, proprietate mosneneascd. Are 590 hect. si mare parte goala; e acoperitä Cu putind finete i izlaz.

COLTUL

Coltica, mofie, in jud. Braila, Cu 1290 hect., situata la V. de comuna Batogul, proprietatea E-

Colti§orul, deal, in jud. Boto. tosani. Incepe pe mosia Cociungeni, com. Zlatunoaia, trece pe mosia Mascateni, com. Trusesti, si se terminá pe mosia Iondseni, com. oIdanesti.

Colti§orul, pädure, pe mosia Albesti, com. Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani. Are o intindere de 5 r4 hect. E compusa mar mult

din stejar, carpen si ulm. Se exploateaza sistematic.

foriel Spitalelor Civile.

Coltoaia, a'eal, pe care este si-

Colti - Doamnei, cap' grosI si inaltI de piatra, in forma de palarie tricornal, d'asupra und marT stincI, pe muntele Doamna,

judetul Muscel. Traditia spune cá acer coltI, pe carT, cind

IT privestI, pare ca cad pe tine, nu ar fi jocul natura, el ridicat de Radu-Negru i cä aii fost intepeniti cu piroane groase de fier i intarite cu plump topit. O alta traditie spune ca dealurile opuse, despärtite prin riul Dimbovita, se uneari printr'un

Catica, sfoarilde mofie, in ju-

tuatä. comuna Podeni-VechT, pl.

Podgoria, jud. Prahova. detul Braila, intre COM. IonestiBerlesti si com. Filiul, proprietatea EforieT Spitalelor Civile, -Coltul, sat, jud. Arges, pl. Cotmeana. Are o populatie de 120 pendinte de comuna BordeiulfamiliT si o biserica vechie, cu Verde.

Coltil (Parte-din-Bisca-), mo§ie, in j ud. Buzgli, com. Colti, pro-

prietate mosneneasca ; are 200 hect. padure, fine*" si sterp.

Coltilor (Piatra-), inunte stin-

hramul Sf. Nicolae, deservin de un preot si un cintaret. Acest sat face parte din com. rur. LTngheni-Coltul.

Coltul, sat, face parte din com. rur. Coconsti, plasa Tirgsorul, jud. Prahova. Ad i e resedinta

pod de piele, care se ridica

cos, In jud. Buzar", com. Colti, culminind in 7 cat.

aseza dupa trebuintd.

piscurT de piatra in forma de

comuna Are o biserica, cu hramul Buna-Vestire i Sf. Nico-

coltT.

lae, fondatá in zilele Domnito-

Colti-luf-Andreitt, fitung Inaltr de piatra., jud. Muscel, aproape

de locul unde izvoreste

1.1111

Dimbovita, in vecinatate cu muntele Oticul.

Coltilor (Valea-), vale, in jud. Buzati, com. Colti, forman din \ralea AlunisuluT i Valeaprioarei, carT se reunesc la N. de catunul Colti-d.-s. Sub nu-

ruluT Alexandru Dimitrie Ghica Voevod i MitropolituluT Neofit, de credinciosul i marele logo-

fát Ion Coconscu, cu incepere de la anul 1839, luna Mala 16, si terminan. In ziva de 16 Mai6

cind s'a

sfintit. S'a

Colti-lui-Balbe§, proprietate a

mele de Colti, merge de se

1840,

Eforier Spitalelor Civile din Bu-

varsd in Valea-SibiciuluT, linga

reparat la 1876.

curesti, pendinte de com. Si-

cat. Intre-Sibicee (com. M15.j etul).

naia, pl. Pelesul, jud. Prahova, in intindere de 1364 hect., tot teren impadurit, afara. de 5 hect. locurT de finete ; a fost arendata pe periodul 1887-90 cu roo 'el' anual.

In timp de ploaie aceasta vale e foarte violenta, aduce bolovanT marT in marele volum de apa, ce, dupa totI muntiT vecinI, se

Coltul, sat, face parte din com.

scurge in albia sa. Dupl retragerea apei, vin multI cauta-

Coltul. Vezi Daroaia, judetul Vil-

58086.di arde Dici Lo

&ovni, te. I ol, IL

si

rur. Tirgsorul.Vechiti, pl. Tirgsorul, jud. Prahova. cea. 72

CoLTuL

570

COMANA

Co4111, colimi, in jud. BuzAii, co-

dettil Muscel, plaiul Dimbovita,

Comana, com. rur., compusd din

muna Fintesti, peste care curge In cascade izvorul ipotul. E acoperitd de putind pddure.

com. CetAteni-din-Deal. Ad i sunt

cdtunele : Budeni - Comana, ce

o multime de send de piatrA,

este peste alnistea, pe partea

cu diferite forme si pritnejdioase.

sana a apeT, departe 3

Una din aceste stinci poartd

Falastoaca, cdtun ce este

numele de Coltul-Trdsnit.

Gura-CilnisteT, unde dA in Ar-

Coltul-AcreI, cel maT periculos cot de pe tot lungul Bistriter, in jud. Suceava, com. Dorna.

Arges, pl. Cotmeana. Are o in-

tindere de 1250 pogoane, din

calcaroasd, cu colt d'asupra satuluT Stoenesti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

care 150 pogoane pAdure, proprietatea statuluT. Mai inaintc era pendinte de Mitropolia din Bucuresti. La 1871 avea un venit anual de II I50 le!, si a fost ipotecatä cu alte 380 mosit ale statuluT pentru asigurarea imprumutuluT domenial de 78 milioane. Pe periodul 1883-1884, aceastA rnosie a fost arenda td ca 11200 lei anual. In timpul din urmd, statul a vindut aceastd

BAdeni, com. BAdeni-UngurenT,

plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Coltul-cel-Mare (In-), locizolat, comuna Bädeni-UngurenT, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

la

ges, pe partea dreaptd a Cilnister,

Coltul-Unghenilor, mofie, jud.

Coltul-Albinei, munte de piatrd

Coltul-BufniteI, loc, IMO cAt.

kil.;

departe de Comana de 4 kil. si Vlad-Tepes sati Gurbanul, sat not"' fdcut cu ocazia improprietdririT tdranilor insurAteT la 1882,

situat pe Valea-GurbanuluT, in spre Bdneasa si departe de Comatia de 6 kil. Aceastd comund, pendinte de pl. Cilnistea, jud. Vlasea,

e departe de Giurgiu de 48 kil.,

de 29 kil. de Ghimpati, resedinta pldseT, lar de Bucuresti de

33 kil. Toate cdtunele din care se compune comuna sunt situate

leni, jud. Fdkill. E asezat pe Coltului (Piscul-) , pisc. (Ved

pe proprietatea statuluT VatraMlndstirei-Comana, foastd a acestel mrandstiri si care azT se arendeazd pe pretul de 70100 le! anual.

malul Prutului, intre satele: Ma"cdresti, din jud. Iasi si SdIdgeni

de 12500 hect., din earl 7000

Coltul-Cornii, sat, in partea de

mosie.

N. a com. Sdldgeni, pl. Podo-

(FAlciii), pe o suprafatA de 26 hect. 54 aril'. Are o populatie de 65 fam., sail 283 sufl., din cad 57 contrib. Are o bisericd vechie, deservitä de un dascal.

Ddroaia, jud. Vilcea).

Coltuna, numire ce se maT cld mofier altuna sau Caltuna din com. Albesti, jud. Buzdti.

Suprafata intregeT mosiT este

hect. pAdure.

In 1886 comuna a fost populatA de 2574 locuitoriT, formind 774 familiT.

Coltunul, deal, in com. Ciumulesti, jud. Suceava.

Coltul-Pietrei (La-), localitate,

Sunt 464 contribuabill. Budgetul comuneT, in 1886, a fost de 15313 leT, la veniturT si

In jud. Prahova, pl. Vdrbildul,

Columbul, deal, pl. Amaradia,

com.MdlAesti, ca. MdIdesti-d.-s.,

com. Mierea-Birnici, jud Dolj,

In aceastd comund sunt 4

unde este o carierd de piatrA.

prin care trece limita de N. a

biserici, deservite de 2 preoti si 8 daSCair ; 2 col.r, una in Fa-

com. Este inalt de aproape 300

Coltul-PorculuI, deal, in jude01 R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, co-

muna Bisoca, in partea de N. a comuner. E acoperit cu pdsun! si pddurT; vara se fac aci stine de oT.

ni. si acoperit cu livezT de prunT,

viT si pildure mdruntd.

Coluni, loc cu izvoare, jud. Baca, pl. TazIdul-d.-j., com. Brdtila,

de pe

teritoriul satuluT

Gura-VdeT.

Coltul-§oimuluI, loc izolat, Cu o pozitie frumoasA, in jud. Muscel, plaiul Dimbovita, com. CetAteni-din-Deal. Aci este o mare

Colunul, poiand, pl. Ocolul, com. Mischi, jud. Dolj.

stincd de piatrd.

Coman (Valea-lul-), apei, com. Bldeni-PArnintenT, pl. Dimbovi-

Coltul-Träsnit, loc ik7olat, in ju-

ta, jud. Muscel.

de 9300 leT, la cheltueli.

lastoaca si a doua in Comana, ambele mixte. Ati urmat, in i888: La scoala din Comana 22 bAeti si 12 fete; la cea din Falastoaca, 34 bdetT §i 6 fete. ViT sunt in intindere de 51 hect., 50 aril. In intreaga comuna s'aii improprietArit din diferite sate 361

loc. insurdtei si s'a dat la 5 scoff si lor o suprafatd totall de 1860 hectare. Este o moat-A de foc si un atelier de reparatiuni.

COMANA

571

In com, este o fabricd de cogniac, ce se fabricä din vinu-

rile de la Greaca, din cele din jurul comunel i maT cu seamd din cele de la Pruntul-Belu. StrAinT sunt multI, maT cu seamd GrecT i Evref. SHA si

stalatd a scoald mixtd, compusd din 4 clase, la care, in 1888, ati urmat 22 bdetT si 12 fete.

Comana, stalie de dr. de f., jud.

In 1876 s'a acut o incercare de arendasul mosieT, de a ca naliza o parte din mlAstinele

Vlasca, pl. Cilnistea, cdt. Comana, pe unja Bucuresti-Giurgiu, pusd in circulatie la i Noembrie 1869. Se aflA intre sta(4.7 kil.) si Bdtule neasa (18.1 kil.). InAltimea d'a-

BulgarT sunt putinT.

stringind apele in-

supra niveluld máxir de 4on1.,88.

tr'un sant de receptie ; prin aceasta s'a dat cultureT o suprafatd de peste 500 pogoane pdmint ce pana atund era aco-

Venitul acester statif, pe anul 1896, a fost de 69382 le!, 25

perita cu CM' de comunicatie sunt: Li-

COmana, indndstire, pe coasta dreaptd a apeT alnistea, in comuna Comana, plasa alnistea, jud. Vlasca. MAndstirea Comana este zidita de erban-Basarab Voevod, la anul 1588; nepotul Cantacuzino a reedificat-o la anul 1741. 0 vechie inscriptie ce se gdseste i azI la aceastd mándstire sund ast-fel :

CilnisteT,

nia feratd Bucuresti-Giurgiu, care

are statia Comana chiar in mar-

ginea satuluT, pe coasta vdeT Gurbanului si cam la gura el pe aceastd proprietate merge linia

feratd pe o distantd de 18 kil., adicd din hotarul GrAdistea la 29 kil. pana in hotarul BAneasa la 47 kil., urmind Valea-Gurbanuluf

ban T.

i trecind pe lingd satele

Comana i Vlad-Tepes. Ad este

un pod de fer peste apa Cilnister.

MaT sunt sosele lii spre Falastoaca i Budeni fArd legdturd

intre ele; apoI soseaua BudeniComana.

Pe aceastd proprietate trec valle: Gurbanul, Militarul, a-Putului si a-DadilovuluT.

Comana, cdtun, pendinte de comuna Comana, pl. Cilnistea, judetul Vlasca, situat pe proprietatea statuluT Comana. Ad i s'ati improprietdrit in 1864,

un numdr de 186 locuitorT, dindu-li-se 468 hect. In acest cdtun este statia Comana, a linieT ferate Giurgiu-Bucuresti.

Tot aci este mAndstirea Comana, care servA de bisericd de mir, cu hramul Sf. Nicolae si deservitd de preot si 2 dascAlf. In localul mAndstiriT este in-

Aceasth sfintl i dumnezeiascK mtt-

nflstire, filma este din temelie de cel sIvIrsit de mult ce in blagolo

COMANA

mula sKil, leatul BOU (7250 d. Chr.) §erban Basarab Voevod, Zoita Doamna, §erban Cantactizitio, Mate& PIrvu, Vlad Voevod, Constantin Voevod, Constantin Voevod, Radu Voevod, §erban Voevod, Ion Voevod, Elena Doamna , Maria Doamnas.

La 1765, sub Domnia luI Gri-

gorie-Vodd Ghica, avu loe aci o luptd intre Turcif, ce veneati din Giurgiu i CazaciT, comandati de colonelul rus Nazarie acesta neputInd tine piept Turcilor, s'a inchis in mAndstirea Comana. Pe cimpul intre Comana si Grddistea, oastea turceascd, in numAr de 1500 oa-

menT, a atacat pe Nazarie si

a dat o lupa mare in pddurea ce este pe hotarul GrAdister, ce se zice Bdtaia-Mare, unde s'a gdsit in dese rindurT pintenT, suliti

scArl de'lea, une ale lupter de atuncT. De la 1862, de cind s'ati secu-

larizat averile mdodstirestI, niel

o reparatie nu s'a filcut localuluT ce inconjurd mAndstirea, asa cd acum se gdseste In ruine.

In ele locueste, inteo aripd

rilposatul §erban Voevod, care a domnit Tara-Romlneasd cel adevNrat si v e-

arendasul mosier Comana ; In cea-l'altd este scoala i locu-

chal Basarabesc la (seapte mil nouli-zecY si seapte) decT Invechindu-se de mula vreme, clt si la striciiciunY ajunsese nu numg sfinta bisericl ci i alte zidurY

intainvdtatoareT. MAnAstirea servd de bisericd de mir co-

de prin prejur, care ajungind ranK la

mune, care a reparat-o acum citT-va anT.

nepoff si stritnepotY aceluiasY rnposat

Aceastd mdndstire avea ur-

Domn de mal sus, din multK ostrdie pobtK dumnezeiascit s'ati Indemnat (cel de strInepotT §erban Cantacuzino vel paharnic hui riiposatultd DrNghicY Cantacuzino, vel spitlar, nepot al aceluiW r5posat §erban Voevod dintea lui fiicl Elena si feciorul luY Constantin Cantacuzino vel postelnic) i s'a lucrat Cu i cheltuealI i cu lumuhli osteneal i cu altele, infrumusetInd biserica : cru nu cu Intiltarea i zidirea slonulul acestuia precum se vede si afarli dintr'alte zidirY i cu multe argintitriY si odoare mosiY i iganY, o att intitrit ariittndu-

mAtoarele mosiT: Siminovul, Go-

se desilv3rsit ctitor, harta slava luY Dumnezetl si a celuY de minunT fSciitor, Ma-

rele Nicolae care are si hram, este aceastit vesnicX pomenire a luY i a nea-

lesti, Comana, CdlugAreni, Bu-

testi, Ruica, Buciumeni, Riiosul, Petrosanca, Pruntul, Copaceni i Cretesti. Comana, mo,vie, in jud. Buzar', com. Gura-Sdrdtii, ctit. Atirnati, fostd proprietate a statuluT, pea-

dinte de mdndstirea Comana. Acum e vindutd In 44 loturT. Are 268 hect., din care 14 padure, restul ardturf i vil.

Comana, pddure de stejar si de

572

COMANACUL

COMAN1

pind partea mosleI d'adreapta

muna rur. Muereasca-d.-s., pl. Cozia, jud. Vilcea. Are o popu-

Comanda, p/atog, in com. rur. Strehaia, pl. Motrul-d.-j., jud.

Cilnistel si despre S., jud.Vlasca.

latiune de 264 locuitorr (135

Suprafata el este de 7000 hect. Se exploateaza din 2 041 : despre Pruntul-Belu, pe la PutulMilitarulta si despre Crucea-dePiatra, pe la Dadilovul. Depinde de ocolul silvic Comana. Prin mijlocul ei trece finja ferata

barbatl, si 129 femel).

Mehedinti, pe care este asezat satul Comanda.

sleati, proprietatea statuluI, ocu-

Bucuresti-Giurgiu.

In aceasta padure sunt mai multe suhaturI, poenI, si se afid situate satul Vlad-Tepes sal-1 Gurbanul si satul Dadilovul. Aceasta padure serva de loc

Comancei (CImpia.), dmpie, jud.Teleorman.Incepe de la com. Dudul, jud. Olt, si se Intinde intre mosiile Plopi, Cringeni, M'indra, Dorobantul si Voda-Carol.

Aceastä clinpie are peste 25 kil. In lungime si aproape 20 kil. in lat.

Comancei (Valea-), vale, jud. Teleorman si judetul Olt. Vine

de intilnire a diferitelor socie-

despre com. Beciul, din jud. Olt,

tatl culturale din Bucuresti, carI vin O. petreaca vara in aceasta localitate. Aci se vineazd foarte

intra in jud. Teleorman si trece

mult: lupI, vulpI si epurI.

multe puncte ca hotar natural, intre acele mosir. Aproape de mosia DorobantuluI se pierde, incepInd a se forma de aci lila-

Comanacul, deal, in jud. Bacaa, pl. Trotusul, pe teritoriul com. Manastirea-Casinul.

pe Ruga mosiile Cringeni, Dorobantul si Mindra, servind In mal

inte Cimpia-ComanceI.

Comanacul,pfriii, uda teritoriul

Comanda, sat, asezat in judetul

satuluI Hdlceni, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, si se varsa in piriul Miletinul.

Mehedinti, in partea de N. a co-

mune Strehaia, cáreia 'I apartine. Este situat pe un platoti ce predomina. valea MotruluT,

Comanca, cdtult, al com. Deveselul, in partea de S. a plaseI

valea Hoznitel si valea Cosuster.

Are peste 500 locuitorI, carI

Ocolul, jud. Romanati.

locuesc In 147 case ;

Are 433 de locuitorf, si este situat la S. de Caracal (5 kil.), pe soseaua Caracal-Corabia si In apropiere de calea ferata. De Corabia este departe de 37 kil.

seria de zid, deservita de un preot si dol cintaretl. In acest sat se afla niste intariturI de

AllturI, spre N., se afla Movila-

Comanda, deal, in com. Pojogeni, jud. Gorj. E intorsatura

luI-Sterie, punct triangular, cu 138 ni. altitudine d'asupra ni-

veluld mariI. Are o biserica, Cu hramul Sf. Nicolae, cladita. in 1786, de Stancu Dorobantu si Metodie Monahul, ale caror

portrete sunt pe peretii bisericir; aceasta e deservita de 1 preot si 2 cintaretI. Scoala este in Devesel.

Comanca, sat, face parte din co-

o bi-

pamint.

dealuld Ceratul, ce se dirige de la N. spre S., dind nastere dealuid Boia. Pe sub poalele aces -

tul deal curge piriul Blahnita.

Comanda, deal, la 4 kil. spre N. comuna Recea, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Aci e un pi-

chet unde pazesc soldatiI in timpul erner, fiind poteca de trecut in Austria.

Comani, com. rtcr., pl. Siul-d.-j., jud. Olt, situata pe valea Oltulta, la 30 kil, departe de capitala judetulur si la 4 kil. de Draganesti, resedinta plascI. Are o populatie de 2230 locuitorI, din carl 6o0 capI de

familie, 452 contribuabilI, carl locuesc in 380 case si 200 bordee. Locultorii sunt RominI si se ocupa cu plugaria si cu cul-

tura viilor, care le da un vin bun si clutat ; sunt si ro BqlgarI si 50TiganT. MeseriasI sunt :

3 cojocarl, 5 cizmarI, 4 croitoil aliaga, 15 fierarY, etc. Ef desfac

productele lor pe pietele de la Caracal, Slatina si la garile din apropiere ale cailor ferate. Mosia, parte e proprietate a statului, numita Vetrele -Schitulul - Comani si Gilmeele, cu 419 hect., din carI I18 hect. pa-

dure mare cu lemne de plop, stejar si salcie, in grosime de 0,40-1,20 metru in circomfefinta ; parte e particulara si apagine la diferitI proprietarl. Locuitoril improprietáritI, du-

pA legea rurald, sunt 31i, pe 1483 hect. Tot teritoriul comuneI are o

intindere de peste 4432 hect. Pamtntul de cultura e fertil.

Locuitorif posea: 200 caI si epe, 1600 bol, 800 vacI, 150 bivoll, 2500 oI, 50 capre, 0800 porci. In raionul comuneI sunt 2 bisericL; una numita. Schitul-ComaneI-VechT, intretinuta de stat si deservita de 2 preotI si 2 dadretI, avind si cite 30 lel anualdin budgetul comunei; lar a doua se plateste de comuna. si de locuitorl.

Cea d'intiit-i s'a zidit la 1833 de

COMAN'

573

Gheorghe Pilan si sosia sa 135.lasa. Cea de a doua s'a fondat la

anul 1809, de un proprietar, Radu si sotia sa Despa, i apol

s'a reparat la anul 1856 de C. Margaritescu i sosia sa Smaranda.

Carte a inceput a se invata cam de pe la 1856. coala functioneaza regulat de la 1862. Lo'calul actual e bun, nora, spa-

tios si higienic, situat In centrul comuneT. Se frecuenta. de

Valea-JugalieT, Valceaua-cu-TeT, Raci, a-Boianulul, a-DragneT.

Comani, sat, pl. Cimpul, com.

saa ca. dorea ca legindu-sT si el numele de un monument, sa se imortaliseze, saii ca, urmarea un profit oare-care, capatind autori-

Maglavitul, jud. Dolj, gran:lada,

zarea Sf. MitropoliT, incepu a cla.-

cu 802 suflete, 408 barbatT si

di din noti, in anul 1859, o alta biserica, tot cu numele de schitul Comani, irisa pe un loe cu mult maT inalt, In com. MarunteT, si o sfinti In anul i866. Biserica din Comani, mutindu-si staritul resedinta la Märuntei, ramase In sarcina comuneT; dar maT tirzia dupa moar-

394 femeI. Locuesc in 156 case si 36 bordee.

Comani, deal, in raionul comunel Comani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt, pe care se cultiva 197,25 hect. vie.

vr'o 59 copiT (52 135.0 si 7 fete,

din numarul de 108 copii, 90 baetr si 18 fete in virsta de scoala). Cu Intretinerea scoaleT, statul cheltueste anual 1080 leT. tiü carte 160 bArbati i 18 femeT.

In termen de mijloc se fabrica in com. 190 hectol. te.scovina si drojdie i 1592 hectol. vin. GindaciT dati pina la 75 kgr. gogosi. StupT sunt 50. Veniturile comund pe ultimul exercitia financiar, se ridica. la i cheltuelile la 5896,45 le!, 5896,45 leT.

Comuna are sase strade pa-

Comani. Vez! Vetrele-SchituluTComani i Gilmeele, jud. Olt.

Comani, mofia statuluï, pl. Cimpul, com. Maglavitul, jud. Dolj, in satul Comani. Arendatä de

Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noil, asezat la poalele dealulur cu a-

Coman! - Vechi, fost schit, azI biserica de mir, In com. Co-

cest nume. Satul are o circiuma i nurnara 15 cap! de familie, cu 45 suflete.

mani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. A fost zidit de un Gheorghe PII-

Vite sunt: 3 caT, 25 vite cornute i I I pora

c5.0

i sotia sa Masa, pe ma-

care trece pe Rugä marginea de E. a comuneT, si o leaga la N.

malurile, se surpa si o tueca. In 1832 a fost rezidita de un alt Gheorghe, tot din familia

cu Maruntei si la S. cu Dra.-

.celur

d'asupra caruia se ridicà un platal Intins pina la Stoicanesti, care formeazá Cimpia-

BolanuluT, cu locurT arabile, vez!

fi-

i izlazurT. Aci sunt 3 ma-

gurT, din carT cea

Insemnata e

mele de Comani-VechT.

Comanul, sat, jud. Bac5.5, plasa

tul, care-vi mal-tincä necontenit

lor,

fie intretinutä de stat, sub nu-

hect., lar suprafata ramasä este de 394 hect.

luite si carT datí In soseaua judeteana Slatina- Turnu-MAgurele,

tuluT acoperit cu viile Comani-

ca si biserica din Comani sa

la 1884-94 cu 47000 le!. Suprafata vindutà este de 1427

lul OltuluT. La anul 1832, 01-

La E. se intinde Dealu1-01-

tea luí' Nichifor-Comaneanu, locuitorif reclamind statuluf chel-

tuelile de intretinere, s'a admis

ralele, de la V. la E., toate sose-

ganesti.

COMANUL

trisa maT in interiorul comuneT, unde se afla azI.

Primul fondator inchinase acest sfint locas, impreuna cu o mosie a sa, sfinteT Mitropolii, pentru intretinerea eT si perpetuarea pomenireT sale. Pentru ingrijirea mosiel si a biseri ce!, Mitropolia trimitea cite un

malura Zavragiul. DealurY sunt 2: al-Viilor si al-Jugaliel. La V. se limitea. za cu riul 01tul, peste care sunt mai multe poduri de vase, pentru trecerea la Caracal, in jad. Romanati.

calugar, Cu titlul de starit al schituluT. Cel din urmä a fost

Valcelele maT insemnate sunt:

celeT-d'intiia, saii din evlavie,

unul Nichifor, numit i Coma-

neanu. Acest calugar, saii ea' prevedea cA i aceastá a doua biserica are sa alba tot soarta

Comanul, sat, face parte din comuna rur. Nemoiul, pl. Oltuld.-j., jud. VIlcea. Are 121 famili!; lar ca populatiune scolará 67 copiT, 35 baetT si 32 fete.

Aci se vad ruine din biserica Comanul, facuta se zice de ban-

ditul Coman, la anul 1800 si distrusa de incendiu la anul 1886.

Comanul, deal, jud. Bacaa, pl. Bistrita- d. -j., de pe teritoriul com. Dealul-Noti.

Comanul, deal, jud. Bacail, pl. Taz15.ul - d. - s., de pe teritoriul corn. Tetcani.

Comanul, viif de m'ate, judetul Bacali, pl. Tazlaul-d.-s., comuna Schitul-Frumoasa, pe te-

COMANUL

574

COMARNICUL

ritoriul satuluT Schitul-Frumoasa linga virful Fruntea - Coma-

1430 hect., cu o populatie de 193 familif, saa 755 locuitorT

la poalele muntilor : Gagutul,

n uluT.

RomInT, putinT TiganT i cItl-va EvreT. AicT sunt livezT i vil ce pro-

Gilmeia, Gurguiata

duc fructe i vin, cu carT se fac negot. In sat este o biserica, deserpreot, i cIntaret vitä de eclesiarh; o scoall intretinuta de comuna, infiintata la 1864, si frecuentata de 44 elevI. Numarul vitelor e de 751 capete, din carT : 450 vite mari cornute, 130 oT, 48 caT si 123

Comarnicul, Poiana, Ghiosesti, Podul-Virtos, Podul-NeaguluT, Posada, Podul-Luna, Podul-Cer-

Comanul,

ädure, jud. Bacau,

pl. Bistrita-d.-j., com. Dealul-

Noti, foioasa, cu o intindere de 164 hect., dintre care : 1074

proprietate a lui Nicu Sion si 57 hect. apartinind taranilor din comuna'.

Comanul, poianii, jud.

Bacati,

pl. Tazldul-d.-s., de pe terito-

riul com. Schitul-Frumoasa.

rimatorT.

Comanul, saa Neagra, jud. Bacaa, plasa care izvoreste din vida de munte Fruntea - ComanuluT, din lo cul numit Bitcn - Neagra, unde se afla izvorul Negura. Acest

piriu curge de la V. spre E. si dupa ce se ?marca d'a stinga cu Tisoasa, lar d'a dreapta cu Pirlul-SchituluY, trece pe la N. catunuluT Rateni si se varsä in dreapta TazlauluT-Mare, pe teritoriul com. Basesti, formInd hotar spre com. Tazlaul, din ju-

detul Neamtu. Are o lungime de aproape 16 kil.

Pe timpul navalireT Turcilor, in acest sat aa stat doua zaloage turcestT, carY adunad proviziT pentru armata.

Comarna-de-Sus, sat, in comuna Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi. Are 143 familiT, Cu 707 suflete. Nunadrul vitelor e de 453 ca-

Razarele, i

Floriul, Comar-

nicul.

Se compune din 9 catune:

buluT

i Secru-ia.

Are o populatiune de 4365 loc. (2220 barbatl si 2145 femel);

sunt 31 familif de TiganT,

o

familie elvetiana (fabricant de caramida), una franceza (fabricant de var), una spaniola (ferastráa. si fabrica de var), una germana (ferasträu), si una italiana (pietrar).

CapT de familie sunt 851; contribuabilT 796; case de locuit 851.

In comuna sunt doul bisericT : una In catunul Comarnicul si a doua la N. de catunul Podul-

Neagulur, la localitatea numita

pete, din cati : 252 vite marT cornute, 54 oT, 47 caT i 100

Lespezile.

rimatorT.

la anul 1815 de familia Brin-

Satul acesta formeazá un trup cu satul Comarna-d.-j.

coveanu ;

Cea din Comarnic s'a fondat

lar cea de la Les-

pezT, de jupin Pirvul Cantacuzino, vel logofdt cu tata]. ski

Comarnici, cdtun, al comuna Colti, judetul Buzar', Cu 50 lo-

Comanul, pîruia.,c mic, in plasa Bistrita, jud. Neamtu.

Doamnele,

cuitorT si 13 case,

alipit de

catunul Alunisul.

Draghicia, vel spatar, la anul 1661 i reparata la 1862. Ambele bisericT sunt deser-

vite de 3 preoti, 2 platiti de stat i tínul de Eforia Spitalelor

Comanul, vale, jud. Bacau, Pl.

Comarnici, vale, in jud. Buzau,

Tazlaul-d.-s., in care curge pl-

comuna Colti, ca.tunul Alunisul ;

LocuitoriT se ocupa maT totT cu

incepe din padure si se scurge

dogaria, sindrilaria i cioplirea pietrei. ET desfac dogaria la Ploesti si Bucuresti, iar si piatra in diferite partl ale

riul cu acelasT nume.

in Valea-BouluT.

Comarna-de-Jos, sat, in com.

Civile din Bucuresti.

Poeni, pl. Codrul, judetul Iasi.

Comarnicile, munp, com. Cheia,

Si-a luat numele de la un om numit Comarnic, care din vechime, venind Cu o turma de oT, s'a asezat tuteo poianä in

plaiul Cozia, judetul Vilcea. Adi

tare.

e o sana. Cade la V. comuna

LocuitoriT, In numar de 578, s'aa improprietarit la anul 1864,

Comarnicul, com. rur., plaiul

cind li s'aa dat 2420 hect.,

mijlocul codrilor, ce erau a-

Pelesul, jud. Prahova.

din carr 2327 hect. in moja

tunct pe aceste locurT. Acest

Este situata pe ambele malurT ale riuluT Prahova, la 51 kil, departe de Ploesti si la 15 kil, de resedinta plaiuluT (Si-

DoamneT Zoe BrIncoveanu 93 hect. In mosia Plesuva, pen-

sat d'impreuna cu Comarna-d.-s.,

formeaza un trup despartit prin piriul Stoianul. Suprafata teritoriului e de

naia), intr'o pozitiune frumoasa,

dinte de Eforia Spitalelor Civile. ET aa : 152 caT, 32 epe, 413

COMARNICUL

vacT, 522 capre, 4752 oT $1 485 porcr.

In raionul comuner sunt, pe riul Prahova, 2 morT, 3 ferdstrae $i 2 fabricT de var hidraulic $i ciment ale d-lor Basile Aldasaro $i H. Schorsch. Multumitg pozitiuner sale, aerulur sg.g curat, aper, hotelurilor ce s'at1 construit in ultimir

i caselor celor angtoase

anT

higienice, in curind, Comarnicul va deveni, ca $i Sinaia, Binteni, ampina, etc., un sat de vilegiaturg.

$coala mixtg. e in comung. de

la anul 1865. S'a frecuentat in

575

COMAROVA

Dogarul ir, Boulul, Mggarulur, Obieler, Mesteacdnulur, Belier,

com. rur. Comarnicul, pl. Pele$ul, jud. Prahova. Are o po-

Talea, Bogdan, Oratiile, Conciul, Floriul, Cernica, etc., carT strgbat comuna in toate directiunile. Cursul lor fiind foarte

pulatiune de 1276 locuitorT (649 bdrbatI $i 627 femeT). Ad i e re$edinta comuna Este a$ezat

repede, mar ales in timpurr ploioase, fac marl striaciunT terenulur $i aduc din muntI bolovadi marT. Se märgine$te la N. Cu com. Sinaia, de care se desparte prin Valea-lur-Bogdan$i Valea-Largä;

lingd riul Prahova, tuteo frumoasä pozitiune.

Comarnicul, stalie de dr. d. f., jud. Prahova, pl. Prahova, comuna Comarnicul, pe unja Ploe$ti-Predeal, pusg in circulatie

/a i Decembrie, 1879. Se afll

la V. cu judetul Dimbovita $i comuna Talea; la E. cu comuna $ otrile $i la S. Cu com.

intre statiile empina (14.3 kil.) $i Valea-Largg (9.4 kil.). Ingltimea d'asupra nivelulur mgrir

Breaza-d.-s.

de 555"1,60. Venitul acester sta-

anul $colar 1892-93 de 161

Hrisoave din anul 1791, Oc-

copil (126 bgetT $i 35 fete), din numgrul de 676 copir (376 bletT 300 fete), cu virsta legiuitg.

tombrie 21, un rgspuns al lur Mihaiu Vodg $utu, cdtre ispravnicul ot sud Prahova, ne

$tiu carte 800 blrbp.tr $i 200

aratd a uti oare-care Stoica

femeT. Cu intretinerea personalulur $colar statul cheltue$te a-

de la Comarnic, reclamind cd

Culmea-Comarniculur din plaiul Lovi$ter, jud. Arge$. Are, dupg

ni$te volintirr l'au jefuit «cu pri-

geologul CobgIcescu, 1887 m.

nual 1728 ler.0 $coalg mixtd func-

cing de hainlic», M. S. porunce$ te

inältime d'asupra niveluluT Ma-

tioneazä si in cgtunul Secarla.

ispravnicilor sA cerceteze $i orr sg indrepteze, orT sg-T trimitä

riT-Negre.

In termen mijlocia se fabria In comung cam 4609 decal. tuicg de bung." calitate. Stupl cu

albine sunt 248. Nu se cultivg alte cereale de cit porumbul.

Comerciul se exercità in comung de 18 circiumarr.

Veniturile se urca la suma de 13304 ler (1893-94), si cheltuelile la 12449 ler. Cal de comunicatie sunt: $oseaua nationala Ploe$ti-Predeal ; $oseaua comunalg. ComarnicTe$ila $i calea feratg Ploe$ti-

Predeal, pe albia riulur Prahova,

formind din sus de atunul Posada dota marr tunelurr. E brazdatg de munir: Fruntea-lur-Vdsir, Gdgutul, Rgzorile, Doamnele, Plquva-Mare, Ple$uva-Mia, Floriul, Gilmeia, Comarnicul, Seciurile, Virful-Bonculur, Rgdgcina, Turda, PoianaBoulur, etc.

E strgbatutg de vgile; Larga,

la divan. La 1845, Domnul l'Are Gheorghe Bibescu, vizitind Comarnicil $i rdminind foarte nesatisfacut de drum, dä. urmg-

toarea poruna «Cgtre sfatul administrativ. Pentru desIvir$ita neingrijire neorinduialk ce am ggsit pe drum, intru clIgtoria noastrg

de la Bucuresti la Comarnic, atit din partea Cirmuirer jude-

tir,

pe anul 1896, a fost de

207823 leT, 25 banr.

Comarnicul, virf de munte, in

Comarnicul, munte, la E. de com. Comarnicul, pl. Pele$ul, ju-

detul Prahova, pe la poalele cgruia trece $oseaua comunalá

ce merge spre at. Secgria.

Comarnicul, deal, la N.-E.

co-

muner Lapo$ul, pl. Oltetul-d.-j.,

jud. Vilcea, din care izvore$te piriul Lapopl, care se varsg in riul Oltetul la cdt. Dobriceni.

tulur Prahover, cit $i din partea

Comarnicul, pichet §i trectitoare

ob$te$teI directir a postelor, macar cg. li se dedese in $tire Cu mar multe zile inainte de aceasta a noastrg calgtorie, Nor depgr-

spre Transilvania, jud. Prahova.

tdm din slujbg pe cirmuitorul acestur judet $erdarul Ion Cretulescu, lar acel ob$tesc director,

Paharnicul Tache Zisul, se va pune la arestul agier, pe soroc de 8 zile.»

Comarnicul, sat, face parte din

Comarnicul, vale, izvore$te de la poalele muntelur Comar. nicul,

jud. Prahova, curge de la N.E. cAtre S.-V. $i se varsg in riul Prahova, pe malul sting, in raionul comuner Comarnicul, pl.

Comarova, sat, in judetul Constanta, pl. Mangalia, cdt. co-

576

COMAROVA

muneT urbane Mangalia. E situat in partea sud-estica a comuneT, la

5 kil.

spre Nord de

ora5u1 de resedinta Mangalia, In apropiere de Mare si la V. laculuT cu acelasi nume, fiind dominat de movila Comaro-

va, care este la Nord-Vestul sati. Suprafata sa este de 120 hect., dintre care: 15 hect. sunt ocupate numaT de vatra satului si gradinT. Populatiunea sa este de 4 familiT, cu 14 suflete, Turcl si BulgarT ocupindu-se in special cu pescarla.. oseaua judeteana. Mangalia - Constanta trece pe la V. sati, iar drumul comunal Mangalia - Tuzla

CdIv4XIstE§11.

satul Braaistea si dupa ce se uneste cu Cacova, da in Minare,

pendinte de comuna ScortarulVechiti, plasa Vddeni, situat la V. de comuna, diacolo de lacul

Maro-

Coada-EnceT, la 4 kil. departare.

In josul Giurgiulul, trece pe Ruga

in

dreptul

ostrovuluT

Populatia sa e de

tinul.

cu 37 familil.

157 suflete

titi carte 13 loc.

Comänacul, sat, face parte din com. rur. Manesti, pl. Tirgsorul,

jud. Prahova. Are o populatie de 14 locuitorT (7 bärbatI si 7 femel). Locuitorii mal numesc acest cdtun si Catinca.

Comäneasca, melle, jud. Braila, pendinte de comuna ScortarulVechiti, proprietatea BaronuluT I. Eder. Are 5290 hect., aducind anual 25000 leT venit.

Comänacul, mofie, a d-luT N. I.

Comäneasca, vale, in comuna

Niculescu, jud. Prahova, pe care, la 1864, s'ati improprietarit parte

din locuitorif comund Manesd, pl. TIrgsorul.

trece prin sat.

Comänacul, virf de deal, co-

Gura-AninoaseT, catunul Ratesti,

jud. Buzar'. Iese din padure si se scurge In rlul Buzaul.

Comäneqtl, com. rur., pl. Muntelur, jud. Baca.O. E asezata in

Comarova, lac, In judetul Constanta, pl. Mangalia, pe terito-

muna Breaza-d.-j., pl. Prahova,

valea ritiluT Trotusul si pe cos-

jud. Prahova. Parte din acest

riul comuneT urbane Mangalia si anume pe acela al catunuluT

deal e acoperit cu prunT, nucT,

tisele dealurilor. Se compune din 7 catune: Comanesti, resedinta, cu sectia Podeiul ; Lunca-Asaul;

sati Comarova. Este situat In partea sud-estica a plaseT si nordvesticä a comuneT. Are o supra-

pentru pasunarea vitelor.

fatä. de 6o hect. si este acope-

alud'', etc.,

iar parte serveste

Comäneanca. VezT Crivina, comuna rurald, jud. Prahova.

Asdul, cu sectia Straja, pe stinga rluluT; lar Podina, upaul, Leloaia si Gura-Ciobanusul, sati Ciobanusul, pe dreapta luT.

Comäneanca, numire vechie a

In satul Comanesti s'a oprit cit-va timp stefan Gheorghita

comuna Pucheni - Miroslävesti, pl. Crivina, jud. Prahova.

Voevod din IlIcaciuni, dupa ce a fost detronat din scaunul dom-

rit cu stuf peste tot. In partea sud-vestica se Tritinde satul cu acelasT nume

Comarova, movild, In jud. Constanta, pl. Mangalia, pe terito-

nesc si Inlocuit prin Ghica-Voda.

riul comuneT rurale Buiuc-Tat-

Comäneanul, sati Ilda-Comäneanul, numire ce purta mal

llgeac, situatá fiind in partea sud-estica a plaseT si cea meri-

inainte mofia Uda-PaclureT, din pl. Calmatuiul, jud. Teleorman.

dionala a comuneT. Are

Numele mosieT era luat dupa al proprietaruluT. S'a schimbat

64 m. si

a fost puact trigonometric de observatiune rangul al II - lea; este acoperita cu verdeata si e artificial..

Comarzanul, ba/td, pe mosia Lisna, cora. Pilipauti, pl. Pratul-d.-s., jud. Dorohoia.

jud. Ilfov.

din 1878, comuna era compusa numaT din 4 sate : Comanesti, Leloaia, Asdul si Lunca-Asaul. Teritoriul comuneT se margi-

Comäneasa, deal, pl. Jiul-d.-s , com. Scaesti, jud. Dolj, inalt

neste la E. cu comunele VarsIesti si Darmanesti, la S. cu mosia statulur Laposul, la V. cu teritoriul comunelor

aproape de

52

m., si indreptat

tisa dealulul este acoperita cu

si Valea-Vasaiestilor. Va/eaArinilor

vil, iar la poalele luT se Intinde com. Scaesti.

Este brazdata de muntil: Lapusul, Leloaia, Piciorul-Lat,

Comasca, sati CAcata, viroagd, In jud. Vlasca, ce ese din amare

Pe ciad s'a facut statistica

si numele mosier si mai in urma si al comuneT ce s'a forrnat, zicindu-i-se Uda-Paciurii.

cu directiunea de la V. la E. CosComasca. VezT Paltinasul, riii,

Acestea s'a intimplat la anul 1657. Lingd satul Comane0 se afla intarirT de piatra ce se cred a fi /Imite, de trupele rusestI la 1848.

Lacul-Sec, Goanta

Comäneasca, cdtun, jud. Braila,

s'i

ceT de

dupa granita si udata de

pf-

COMANWI

COMANWI

577

raiele: Ciobanusul, Leloaia, panul, Asaul, Urminisul i altele.

Are 2 colr mixte: una care functioneaza din 1866, in satul Comanesti, intretinuta de stat, inteun local construit de com. din birne, si a doua care functioneaza din 1890, in catunul Asaul, Intretinuta de comuna inteun local inchiriat. In 1891, ambele scoli ati fost frecuentate de 51 copiT, dintre carI 7

50 baT, mai Cu seama la ValeaMaluluT), ozocherita (ceard de pdmint) i piatrá de ornamente;

o fabrica de cherestea cu abur! si 23 herastraie de apl. Trans-

portul cherestelei se face cu plutele pe apa Trotusuld si a Asaulu!. Compania Goetz a fa.cut stavilari i mal multe hai-

turl pe aceste ape.. Vilie ocupa o suprafata. de

io hect., care in 1890, all dat

Locuitori! poseda : 20 plugurT, 72 care cu boT, 9 carute cu cal si 218 stupT. Are 3 bisericT, deservite de I preot si 4 cintaret ; o scoalä cu un invatator, frecuentata de 28 elevI; 2 circiumI. Budgetul comuna are la venituri suma de 1257 le!, iar la cheltuel! suma de 963 le!. Vite sunt : 960 vite mar! cornute, 31 cal; 250 or, 76 capre

fete.

7.60 hectol. vin alb. Dupa con-

Sunt cinc! bisericT, cite una in satele : Comanesti, upanul, Leloaia, Asaul i Lunca-Asaul,

troalele divizieT filoxerice (1891),

Se margineste: la E. cu co-

viea lucratoare are aceeasI intindere. Vite sunt : 215 ce, 2041 vite

muna Glogova ; la S. cu com.

deservite de 3 preot si 8 cintaret, si una catolicä in satul Comanesti, cu un preot. Case de locuit sunt 915; circiumr 37. Are o populatie de 946 capT de familie, sail

3486 suflete

(1722 barbat si 1764 femeI), din carT: 3225 Romin!, 260 UngurT,

mar! cornute, 576 porcI, 711 capre, (statistica din 1890) si 1759 or, care in 1891 aü dat 2608 kgr. ling turcand si 404 Budgetul com. pe exercitiul le!

Francez ; 850 agricultor!, 38

21978, banl 25 si la cheltueli

meseriasT, 56 industrias!, 56 comerciantl, 40 avind profesiud libere, 250 muncitor! si 45 servitorT. tiü carte 3244 persoane, nu stia 242. Contribuabill, dupa noul recensamint, sunt 66o. Dupa le-

leT 17803, banI 32. Teritoriul comuna' este stra.-

gea rurala din 1864, s'aa improprietarit 475 loc. cu 1838 l'ad si 40 pra.jinT pamint. Teritoriul comuneT are o intindere aproximativa. de 8000 hect. ProprietarT marI sunt: D. Ghica, care are o mosie cu pa-

i be de pleura, care daa un venit anual de 141000 leT si G. Ghica, a axili mosie, ce cade pe teritoriul comuneT, da un venit anual de 10000 leT. ati Oili de mosie : PrincidurT

pele Al. tirbeia, N. Ghica, Eug. Ghica si G. eptilicr.

Padurile ocupa aproximativ 600o hect.

In com. sunt : 4 izvoare Cu ape minerale (chloro-sodice, acid carbonic, etc.); carbunI de pamtnt ; mine de pacura (peste OSUdb

Mareta Dicrionar Geogra/k. Vol II

Crainici ; la V. cu com. Bala-

d.-s.; la N. cu orasul Baia-deArama si com. Negoesti. Piraie sunt : piriul numit ApaComanestilor, Bistrita i Molani, carI formeaza un singur

curs de apa, care in cursul saa

kgr. tina. mita.

1891-92, are la veniturT

221 rimatorr.

batut de o ramura a cae! judetene care o uneste cu Moinesti, cu Ocna si cu Pasul-Ghimesul, prin Palanca. Este o cale feratà care uneste

Moinesti cu T.-Ocna si care trece pe la satul Combinesti. Distantele : la Bacda, capitala districtuluT, 54 kil.; la com. Moi-

ja numele de Crainici

i

de

Iupca. Dintre dealurT mai principale su nt: Dealul numit S cau nul-D om-

nesc pe care, se zice, TudorVladimirescu îi asezase o pida de observatiune, de oare-ce

acest deal, prin pozitiunea sa inalt5., ofera o privire in toate directiunile si la mari distante; dealul numit Mormintul Jido vuluT, ce se afld intre Comanesti, Glogova i Clesnesti si

care are forma une! figurl

o-

cu lungime de 120

nesti, resedinta piase!, 6 kil.;

menestI,

la com. Vasiesti, 3 kil.; la com.

in., lar diametrul capulul de 20 in. i formind la git 12 m., peste piept 36 m., i la incingatoare 20 m.

Darmanesti, 8 kil.; la com. Brus-

turoasa, 31 kil. si la com. Valea-Arinilor, 12 kil.

Comäne§ti, com. rur. i sat, in

Comane§ti, sat, jud. Bacari, pl.

jud. Mehedinti, plaiul Closani, la

Munteluf, resedinta comune! cu

distanta de 50 kil. de orasul

acelasT nume, situat pe ma-

Turnul-Severin, iar de Baia-deAramb, resedinta piase!, de 12 kil. E situata pe vale. Formeaza comuna. cu satele Molani, Brativoesti i Ludul.

afla. satisorul Podeiul. Are : o scoala mixta; douà bi-

Are o populatie de 1187 locultor!; 211 contrib.; 283 case.

lul sting al Trotusulta in fata padureI de pe dealul Goanta, la E. careia, pe un podis, se serie!, una ortodoxa, ziditä pe la 1790, de familia Ghica, de73

COMXNETI

678

COM'ANE§TI

sex-vita' de r preot si 2 ct itdretT, §i alta catolicl, ziditA de

nul, fagul i stejarul. Iazuri sunt

locuitorT, deservitl de I preot

mare este al MiclesculuT, In su-

Niculaï N. Ghica-Comanesteanu si Maria Princepesa xandru Barbu tirbeiü, nascuta

si I cintAret. AceastA biserica

prafata de 7 hect., T6 aril'.

Ghica-ComAnesteanu.

a fost restauratl de Charlota Ketninger, Baroana Lippa, nascuta Benvenuti. La moartea el, locuitorii catolicT ati cerut sä.

o inmorminteze chiar in bisericl. Sunt 8 circiumi. Are 188 capT de familie, sari 653 suflete.

mal multe, intre cari cel mal Hotarele mosier sunt: Hudesti,

Suharaul si Oroftianul.

Comäne4ti, cdtun, al comunei Pojogeni, situat pe colina Tapul si pe piriul TAratelul, din pl. Amaradia, jud. Gorj, la S.-V. de catunul de resedinta.

Vite sunt: 77 cal, 557 vite

Are o suprafata cam de 460

marf cornute, 208 porcT si 166

hect., din cari 200 hect. arabile, 12 hect. vie, 4 hect. prunet, iar 244 hect. pAdure i tufáris.

Mosia Comanesti se intinde prin comunele ComAnesti, Vasiesti, Brusturoasa, AgäuI, Darmanesti i Doftana, pe marginele aper TrotuuluT, avind mal multe trupurT i anume: Pravila, Doftana, BrAtulesti, Mascasul, DarmAnesti, Comanesti, Vaslesti, Comanesti-loc-slobod Vasiesti-loc-slobod. Ea se mar-

la Galati, care exploateaza.

Cu 400 suflete, din carT 84 contribuabilT. Locuitorii posedd 35

gineste despre V. si N. cu hotarul Transilvaniel, despre S. si E. cu mosiile Ocna, proprietate a statuluT, Bratesti, proprietate particulara, Berzuntul, domeniti al statului, Marzanlrazasie, Petrimanesti, faz4ie, Plopul, domeniti al sta-

durile din muntiT marginasT. Fa-

pluguri, 43 care cu boT, 176

tuluT, Viermesti, razAsie, Lapo-

brica de cherestea a compa-

vite marl cornute, 270 or, 141 capre, 18 stupi si 95 rimatori. Comunicatia se face prin so-

sul, domeniii al statului, Mol-

capre.

Teritoriul acestuT sat e bogat In pleurä si carbura de piatra ; sunt multe herestraie pe apl. Ad i s'ati fácut clAdiri marT,

de care compania Goetz de

nieT se gaseste in dosul parcului mosier Comanesti.

LocuitoriT sunt mosnenT, ocu-

pindu-se cu agricultura si cresterea vitelor. Are o populatie de too fam.,

seaua judeteanl T.-Jiul-Filiasi si

Comäne§ti, sat, in com. Ganesti, pl. Horincea, jud. Covurluiti, aproape lipit de resedinta comunala. Are 98 case si 445 suflete. sat, pe mosia cu asemenea nutnire, com. SuharAul, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. Are 190 fam., cu 615

Comäne§ti,

suflete.

Proprietatea mosieT este a mostenitorilor luT Teodor Cali machi.

prin drumurr de care. In catun sunt si 3 puturT cu cumpang. si 3 izvoare acoperite.

In partea de S. a satuluI

01 Baca"'; si cu Manastirea TazLiu!, domeniti al statulur, Pingarati, domeniti al statuluT, si-

Petresti-d.-s.

tuate in judetul Neamtu. Hotarele mosieT ComAnesti

Comäne§ti,

ciitun, al com. Bo_

bicesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., judetul Romanati.

Comäne§ti, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani, com. rur. Co-

deservitä de I preot, 2 cinta-

mAnesti ; poartl numele si de

reti, r pAlAmar; flcuta In vechime de cltre sAtenT. Calitatea pamintulul este mal toatá. buna. Satenil improprietäriti art 242 hect., 07 aril pAmint in

BrAzisori.

inosieT i r6o hect., 79 aril cimp si

287 hect., 44 aril* padure : 13Atrinä, Una rg. i täetura, Cu multe esente, in care dominä : carpa-

al statuluT, toate aceste proprietAti vecine situate in jude-

curge piriul Blahnita de la N. la S., indreptindu-se spre com.

Biserica, mica, de vAlltucT, e

a lor stapinire; iar proprietarul

nesti, proprietatea SocietateT anonime pentru exploatarea petroliuluT, Urminisul, proprietate particularA, Lucdcesti, domeniti

sunt demarcate in planul inginerului Beller, facut in anul 1843. Situatia acestei mosiT este

muntoasä, In muntii eel marl al Carpatilor i acoperitl in cea maT mare parte cu codru mare de brad, amestecat cu mesteacan si fag ; iar in regiunele inferioare sunt i paduri frumoa-

ComAne§ti, moisie, pl. MunteluT,

se de stejar ; malurile Trotusu-

jud. Bacau, remasa mostenire pe urmA raposatului Aga Nicu Ghica, -51 care mosie la anul 1872 s'a Impdrtit Intre mostenitoriT lui si anume: Dimitrie

luT 5i ale riurilor principale, Ciu-

N. Ghica-ComAnesteanu, Huge-

niu N. Ghica - Comanesteanu,

ghes, Sulta, Uzul, Asaul i Doftana, sunt deschise si cultivate cu araturi si livezT, de cAtre locuitoriT a5ezati in toad, lungimea riurilor mention4te. Exploatlrile productelor principale

comANEsTi

579

ale mosier, precum i cladirile de pe dinsa, sunt urmatoarele: Padure, precum s'a mentionat mar sus ; in cea mar mare

se, si ati fost exploatate pentru

parte lemnul de brad da venit in 3 modurT i anume: I. Se vinde direct ca lemn, la locuitorr. II. Se lucreaza prin ferdstraie de opä si Cu vapor. III. Locul acoperit cu padure se da In arena pentru pasunare. b) Aratura este foarte pupila In proportie cu intinderea mosiilor, din cauza ca s'ali dat mar toate locurile de aratura la lo-

turilor din acest vast domeniti, care ocupa o parte considerabila a intreguluT judet, 55202 Miel' din 287194, a fost determinata. in modul urmator, la a-

cuitorir impamintenitr. c) Finetele si imasele, parte se cosesc

si parte se vind In banr. d) Viile se lucreaza pe seama proprietater i produc un vin foar-

te bun. e) MorT i piue se arendeaza la locuitorT pe banT. f) Stabilimente de mentionat, sunt casele boierestr de la Comanesti cu parcul. Parcul acesta, tuteo intindere de 40 este negresit una din cele mar marr si mar frumoase grAdinT din tara. El convine doua orangerir marT si o florarie pline cu plante exotice cele mal rarl.

COMBREf

moara de vapor Gueldri din

telur, domeniul Comanesti, din com. cu acelasT nume.

Iasi. Intinderea si natura pamin-

Comfinita, com. rur., pl. Oltul-

nul 1869, de fostul geometru al statulur in Moldova, Baronul Carol Keminger de Lippa,

d.-j., jud. Olt. E situatA pe dealul si valea OltuluT, compusa. din 2 catune : Comanita si Schitul-Deleni.

Are o populatie de 155 capl de familie, sati 742 suflete, in care intra i to familir de TiganT.

carele, in calitate de co-epitrop al averer läsatá copiilor sar mi-

Sunt 143 contribuabilr. Pamintul sa4 e mar mult de-

norT de raposatul Aga Nicu Ghica, a administrat si a im-

luros. Locuitorir sunt m'apea si se ocupa numaT cu agricul-

bunatatit aceste proprietätT: padure, 39632 falcr; imase, livezi

tura.

si poieni, 6706 falcT; aratura, 271

servite de 2 preotT si 2 dascalf.

falcr; curtea cu parcul din Comanesti, 40 falcr; vil, 73 l'oler; locul pacurer i carbunilor, 105 Ud; ape, cu marginele neproductive, 1121 falcr; comunele

La r Septembrie 1896 s'a

impamintenite, 7257 fálcr.

Din tot acest cuprins, apartia acum : lur Dimitrie N. Ghi-

In com. sunt 2 bisericT, dein-

fiintat o scoald de catun, frecu-

entatä acum de 36 baetr. Este intretinuta de stat. Budgetel are la veniturr 2207.14 ler. Locuitoril aa : 250 bol si vacT,

40 caT, 540 or si 130 porcr.

ca, trupurile Comanesti si Pa-

In raionul comuner se vad

lanca, 9789 falcr; mostenitorilor Principeser Alexandru Stirbel , trupurile Darmanesti cu

ruinele uner vechT mandstirT, la locul numit Bolovanul. Comuna e legata prin soseaua

Se mar afla cascade, havuzurT,

Brusturoasa, 9133 falcI; lur Eu-

un lac mare si mar multe ca-

genia N. Ghica, trupurile Bratulesti cu Agasul, 10436 falcr; tul Nicolae N. Ghica, trupurile Doftana cu Beleghetul, 9417 ; luT Gheorghe N. Ghica, trupurile Larga cu Ciobanusul,

judeteanä, la N. cu CazanestiCucueti si la S. cu Tesluiul.

nalurr pe care se umbla in barca, insule cu pavilioane i chios-

curr. Apor tot parcul este prevazut cu drumun soseluite foarte bine intretinute. Casele boierestr de la Doftana (sectia Larga) cu gradina i parc. Casele boierestr de la Darmanesti cu parc i viie. Clädinile Compaula Goetz de la Comanesti si Palanca, precum i locul

9068 l'Al d.

com. rur, cu acelasT nume, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Cominita, deal, in raionul com. Comanita, plasa Oltul-d.-j., jud.

Comärie§ti, trup de inofie, jud. Bacaa, pl. Muntelur, din domeniul Comanesti, in com. cu a-

celaì

mer de la Palanca si casele boie-

restI de Ciobanus. g) Pacura se exploateaza prin puturr sa-

Comänita, sat, face parte din

Comä'ne§ti, pitig, in jud. Mehedinti, se formeaza din izvoarele satulur Comanesd i curge spre

pote. h) Carbunr de pamInt se afta foarte multr i sunt de calitate huna, anume lignit, care arde bine. S'oil gasit in maT

Comäne§ti-Loc-Slobo d, trup

multe locurT chiar straturr groa-

de mofie, jud. Bacati, pl. Mun-

com. Crainici.

Olt, pe care se cultiva 24 hect. 25 arir vie.

ComAnita. VezT Horezul, judetul Olt.

Combrel

girlip, in judetul Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. Pisica, si al catunulur sati Azacliul, in partea N.-V. a plaseT si V. a comuner. Este mar mult o balta, in

COM BRE1 (GiRL A-)

forma unei sticle Cu gitul strimt. Margine$te in partea sudica Grindul - Oalelor ; incepe de linga. Grindul-Combrei; se blande spre E., i, dupd 31/2 kil, de curgere

se varsa in balta Plosca. Izvorul el este in padurea Gold$ei.

580

Este strabatut de girlele Combra i Coea, apor de doua girlite, care alimenteazd Balta-Mocanului. Pe dinsul, la confiuenta Girler-CombreI cu Coca, exista o tirlä.

Comidava, numire ce a purtat Combrel (Gira-), girlei, in jud.

cetatea din com. Pietroasa-d.-j.,

Tulcea, plasa Macin, com. urb. Macla, cat. Ghecet. Se desface

jud. Buzara. (V. Pietroasa, cetate).

Comindirul, iziaz, jud. Dolj, pl. com. Rozi$tea, ce se gase$te pe hotarul mo$filor Maria N. Päianu, i mo$ia bisericei Maica-Domnulur-Dudu, din

Comisoaia, movilei, in jud. BuzaiI, com. Fundeni, pe mo$ia Fundeni.

Comisul, munte, la N. jud. Mus-

CombreI (Grindul-), grind, in

cel, intre 1-tul Dimbovita i fron-

jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. Pisica i pe al ca-

fiera.. Aci, culmea principala a Carpatilor, in dreptul plaiuluI

tunului Azacliul. Se desface din Grindul-Oalelor ; se intinde spre E., de-alungul Girld-Combra, pe o lungime de 4 kil., o lar-

Dimbovita, Ir schimba brusc directiunea spre S.-E., merge

gime de 300 m. i o intindere de 400 hect. Este neproductiv,

spre N.-E., formind in aceasta parte hotar, jud. Dimbovita.

In jos de Piatra-lul-Craiii, la piscul Sf.-Ilie, de unde se indreaptá

parte acoperit Cu semanaturI.

Combrei (Grindul-), grind, In jud. Tulcea, plasa Macin, com. urb. Macin, catunul Ghecet, pe malul drept al DundreI. Are o forma. curioasa. Este strabatut de Girla-Combrer. Se intinde pe malul Dundrer pana in GrindulOalelor, pe o lung,ime de 8 kil.,

pe o latime medie de I kil., avind o intindere totala de 6 kil. pat. (600 hect.), apartinind o parte (acoperita cu o padure numita. a Gorá$eilor) com. Pisica. La V. are apa Dux-AA-el ca

la E., un stuf putin intins, apoi balta luI Coea, Orla luI Coea, i Balta Mocanului. limita ;

din 120 copii cu virsta de $coall. Localul este noil, clädit in 1885, de zid, Cu 4 camere cu pri-

maria la un loc. Comuna are 3000 Id venit

ve° 221

contribuabilI. In

o padure mare, numita luda,

care tine de cat.

Racovita numara. 50000 arii aproape. La

Comi$ani al fost lupte

intre

RomtnI $i Turci (1595-1599).

Craiova.

merge de se varsa, dupa un curs de 3 kil. in Orla luI Coca, pe partea stinga, l'higa o ella san Ci$11, in fata

In Comi$ani este o biserica $i o $coall. coala este mixta, conclusa de un invatator, salariat de stat. Ea este frecuentan de 31-45 copii de ambe sexe,

partea de S. a Comi$ianilor este

din Duna:e, la 4 kil. mal jos de satul Ghecet ; se indreaptä spre E., avind o directie generan de la S.-V. spre N.-E.; stra.bate prin mijloc Grindul-CombreI, i dupd ce a brazdat partea N.-V. a pla$ei $i a comund,

COMINO ARESCU LUÌ (MOVILA-)

ComisuluI (Dealul-), deal, se intinde de la S.-V. de satul

Comi§anuluI (Grindul-), grind, la V. cu com. Seaca, jud. Te-

leorman. Acest grind a fost fixat in anul 1864 ca semn de hotar al locurilor destinate locuitorilor improprietaritl dupa legea rurall din spre domeniul statulur Turnul-Suroaia.

Comi§anulul (Izvorul-), isvor, curge pe rno$ia Seaca, in partea despre bälile Dunarei, jud. Teleorman.

Comi§anului (Mägura-), 1ndgurii, in com. Seaca, pe grindul cu aceea$I numire, jud. Te-

leorman, E semn de hotar.

Chetre$ti, pl. Stemnicul, jude-

tul Vasluiti ; numit ast-Idl de la un vechiti proprietar.

Comiqani, com. rur.,, pl. DealulDimbovita, jud. Dimbovita. Aceasta comuna se afla spre S.E. de Tirgovi$te, la 12 kil. departare de acest oras $i pe malul drept al Ialomitei. In raionul comuna, afara de Ialomita, peste care e o moara, este $i un ele$teti i vr'o trei

Comi§eanca, numire ce punta mal inainte o parte din melia Seaca,

jud. Teleorman, $i care se gase$te prin actele de hotarnicie.

Comi§eanca, trup de mofie, in com. Virtoapele-d.-j., jud. Teleorman. Este lipit cu trupul de mo$ie numit Nichita.

pirtia$e miel. Comipni nu are

Comi§easca, numire ce se mal di catunului Nichita, din com. Virtoapele-d.-j., jud. Teleorman.

alte catune alipite i numara o populatie de 1246 loc.

Comindirescului (Movila -),

COMiND ÄRWPI

movild, jud. Botosani, pe Dea-

lul - Vid, pe hotarul mosiilor Rduseni i Comindlresti, la 208 de-asupra niveluluT máxiI sal

103 m. d'asupra sesuluf »Pe/. Legenda spune cà In pgdurea ce se intinde pe coasta DealuluT-

Vid, locuia un haiduc, numit Cominddrescu i cái de pe movila numin Comindarescu, ce e Iingd padure, acel haiduc observa drumurile i trecItorif si de aid se

581

Cel maI inalt punct ajunge la 103 metri (Movila-Cominddres-

un invdntor, pida de stat frecuentan. de 6o elevI si 3

cului de peD ealul-Viel), unde este

eleve.

o piramida topograficA; are 208 m. d'asupra nivelului marlY.

Comuna e stn.b5.tun de calea feran Dorohoid - Iasi , cu

Comuna e udatI de riul Ji-

stafie la Rediul si de 2 dru-

jia, prin mijloc, in directia N.V. spre S.-E. Are opt iazurT, confinind peste si stuf. In aceastä comund, in satul

mur/ marT nesoseluite pe ambele páirfl ale Miel, cari merg

Pogoresti, pe nrmul sting al

ce se numea Paga, pinA pe Dealurile-Cracalid, pe mosia Pogoresti, com. Cominaresti, acolo Fati prins i niat.

Miel', la distanfa de 80o in. de satul Comindlresti, se afll instalan o stafiune meteorologicä de al 2-lea rang. Suprafafa totalà a comund e de 5838 hectare, din carl: 3381 hectare ale proprietarilor marr, 583 hect. ale statuld, 896 hect. ale locuitorilor nzasT si 978 hect. ale locuitorilor improprienrifT la 1864 si 1880. Are o populafie de 340 capT

Comtndäre§ti, com. rur., jud.

de familie, sail 1296 suflete, din carT 661 lArbafT si 633 femeT,

Iásaü cu tofiT spre sleahurl si prklati pe trecnorif boerT i negustorT i nicT o dan pe oameniI gracT.

Tot despre acest Comindlrescu, legenda spune cä goniadu-/ Turcir, pentru a I lua lapa

luat numele de la satul ComindAresti. E situan Botosani.

COMOARA

locuind in 350 case. Sunt 356 contribuabilT.

spre Iai i Botosani. Budgetul are la veniturT 7087 lel, 15 banT, si la cheltuell 6555

ler, 32 banr.

Comindfire§ti, sat, in centrul comund Comindriresti, jud. Botosani.

luat numele de la

proprietarul Const. Comba-

rescu care l'a intemeiat acum 8o de anY. E situat pe nrmul drept al Jipa, parte pe ses, parte

pe o cona.. Mosia are o intindere de 798 hectare, din carT 583 hect. ale statuid si 215 hect. ale locuitorilor improprienrifT la 1864 si i880.

Are o populafie de 52 capT de familie, sati 204 suflete, din

in partea de S.-E. a plaseI J1,

In partea de V. si Si-V. a

jia, in hotar cu jud. Iai i se intinde pe dealurile ce se ridica pe de o parte si de alta

comunel, pe dealurile RIuseni, al Vid i Topala, se afll pAduff

carT 109 bArbafT si 95 femeT,

formate din miel* rediuti ; al-1 o

50 contribuabilT.

de riul Jijia, pe mai multe v5I strimte i esul Jijia. Se compune din satele : ComindAresti,

intindere de 8o hect., carT se exploatean sistematic. Sunt 3

Dealul-Vier i Valea-Vidrer, are

Pogoresti, Rediul i RAuseni.

Teritoriul sAa accidentat, e format din dealurr i podise, carl au in general directiunea N.-V. spre S.-E. Cele mal insemnate dealud sunt: Rduseni, Dealul-Viei, Topall i Pungeni dreapta Jijiel i Mihälasa, Vulturul, Dealul-Pogorestilor Cracalia in stinga Jijiel, apoT Ciurgdul i Turda, mal miel. Movile situate pe dealurl mal-

te, de unde vederea se intinde departe, sunt : Movila-Confindlresculd, pe Dealul-Vid, a-Cruceriului si a-luT-Gherman pe dealul Pogoresti, Movila - Hiraulul Chisculesti, pe dealul RAuseni.

vil pe dealurile VieT si Topalä In intindere de 121/2 hect. Vite sunt : 765 bol, 463 vad, 150 cal, 302 porcT, 2500 oT si 6 capre. Sunt 406 stup/ cu albine. Distribufia pAmintuluT comu-

na e de : 2054 hect. antun, finefe, T000 hect. p6.sune si locul satelor, 2500 hect. p5.dure, 8o hect. drumurT, locuff sterpe, iazurT §i 200 hect. ape.

Are doul mor/ de apg. pe Jijia si dota morT cu aburT. In comung sunt 4 drciuml 2 dughene; 6 comercianfT i to raeseriasI. Sunt 3 biserid, de-

servite de I preot, 2 cinnrefI

cal-1 locuesc in 40 case. Sunt

PAdurea statuld, situan pe 44 hect. si produce un venit de 500 leT anual prin exploatare. In pädure e si o vie. Vite sunt : 66 bol, 49 vad, 35 cal, 67 porcI i too oT. Are o scoala de bäefl, a statuluf, infiinfan la 1865, conclus1 de un inväntor si frecuentan de 6o elev/ 51 3 eleve.

Comtrla, deal, jud. Bacäù, plasa Tazaul-d.-j., pe teritoriul com. Gropile, situat pe hotarul despre jud. Putna.

Comoara, cdtun, pendinte de

2 eclesiarhl; o scoa16. de bäeçi,

com. Tirnava - d. - j., plasa Cilnistea, jud. Vlasca. E situat pe

infiinfan la 1865, condusA de

valea Cilnistea. Mosia e pro-

COMOARA

582

COMOREI (DRUMUL-)

prietatea statuluT, fosta. a Mitropolief inainte de secularizare.

orientan. a dealuluT Zbreia. Are o Inaltime de 1 T5 ni. Fost punct

Se arendeaza cu Dandara, pe

trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Printr'insa trece hotarul despOrtitor 'filtre comunele Aliman si Mirleanu. Prin inaltimea sa domina Dunarea,

Comoarä (La-), loc izolat, jud.

lingá care se afta balta Vede-

Ilfov, pl. Znagovul, com. Caciu-

roasa, valea Catita si drumul comunal Mirleanu-Rasova. Este artificial: si acoperitä cu verdeatd.

lati, in jurul cat. Pascani.

pretul de 22400 leT anual.

La 1864 s'ad improprietarit 102 locuitorT, dindu-li - se 300

hect., la 1882 s'a dat la 8 insuräteT 54 hect. Are o biserica zidita la 1866, deservid de 1 preot si 1 dascal.

In Comoara este scoala comunal ce tine de Tirnavad. - j.

Ad este o padure

com-

pusa din Cringul - Hotilor, 200 hectare si din Cringul - Turcu-

Id, 150 hect. si care depinde de ocolul silvic Ghimpati.

Comoara, a'eal, in jud. Dorohoid, pl. Cosula, com. Hiliseul, pe teritoriul satuluI Hiliseul-Curt.

capul dealuluT Izvoarele, la V. de com. cu acelasT nume, plasa Slul-d.-s., jud. Olt. E acoperit cu viI.

Comoari (Lacul-de-la-), lac, in jud. Buzad, com. Minzalesti, cat. Bisceni, In apropiere de malul sting al riuluT Slanicul.

Comora, pdclure, la N. comuComoara, deal, in jud. Falda,

neT Piriul, plaiul Vulcanul, jud.

pl. Mijlocul, com. Viltotesti, pe teritoriul satuluI Valeni.

Gorj. E situatä pe deal si vAI.

Comoara, mahala, in jud. Mehedinti, plasa Ocolul-d.-s., com. r ir. Molovatul.

Comoara-PelceI, pisc, situat in

Comoara, pisc de munte, in comuna Dorna, jud. Suceava.

Are o suprafata de 46 hect., proprietate a mostenitorilor Hagiade.

Comora, plidure a statuluI, in

Comoara, deal, in jud. Bacau,

Comoara, deal, in jud. Vilcea,

jud. Ilfov, in intindere de 375

pl. Bistrita-d.-s., de pe teritoriul com. Buda.

hect. (Vezr Tincabesti-CioflicenT,

pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul

pl. Oltetul-d.-s., com. Mateesti, care impreuna cu dealurile Filip si Seaca, formeaza un sir para!el cu dealurile Carantina, Mg: gura si Cornatelul, intinzindu se

com. Milesti.

de la N. la S.

Comoara, deal, in jud. Bacad,

Comoara, movilä, in jud. Braila, la 11/2 kil. spre N.-E. de satul

Nazirul ; servä de hotar intre

Comoara, petec de pildure de stejar, de 300 hect., in jud. Vlasca, pe proprietatea statuluT cu ace-

com. Naztrul si Cazasul, pe muchea Baldovinesti.

lasT nume ; depinde de ocolul sil-

Comoara, momia', in jud. Brdila, situatà la hotarul nordic al co-

Comoara, loc izolat, com. Cio-

mund Surdila-Gäiseanca, pe mucheaviroageTBuzeielul-Sec, litiga Orla Dascalesti.

vic Ghimpati.

mägesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Comoara, pichel de granipt, pe marginea DundreI, In jud. Mehedinti, pl. Blahnita.

padure).

Comorei (Dealul -),

a'eal,

In

partea de E. a padureT de pe mosia Tudora, com. Tudora, pl. Siretul, jud. Botosani.

Comorei (Dealul - ), deal, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Somova, in partea nordicá a piase si In cea vestiel a comuneT. Trimete spre E. ramura dealuluT Stinca-Mare. Pe la poalele vestice curge Valea-AdincA, lar din poalele nordice izvoreste valea Ogurluiul.

Comoara-lul-Bucur, localitate,

Are un vid pietros de 130 in., punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra satuluT Parches si

In jud. Putna, pe muntele R A-

a soselerjudetene Macin-Tuicea,

ce-1 tae in doua. Este acoperit

Comoara, movild, in jud. Con-

chitasul, unde se crede cä un oare-care Bucur ar fi gasit o

stanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. Aliman. Este si-

comoard. Legenda spune ca de

tuatä in partea de N. a plaser si a comuneT, pe o prelungire

ceput sa tisneascä sipotul care se aflä si azT acolo.

Comoara, colind, in jud. Buzan, com. Balanesti, catunul Fata-la. Nanu.

Cu pa' durT intinse, si pe la poale Cu semana'turT.

cind s'a sapat comoara, a in.

Comorei (Drumul-), sad Drumul-Hotilor, drum, In judetul

COMOREI (MÄGURA )

583

Teleorman, de la Rosiori spre

jud. Vilcea, u nde se gdsqte

com. Draganesti.

piatra de var.

Comorei (MAgura-), mdgurd,

Comorile, pcidure, jud. Buzau,

in com. Adamesti, judetul Te-

pl. Tazläul-d.-s., com. Luncani.

leorm an.

ComorniteI (Valea-), vale, formata din prelungirea coasteT vestice a DealuluT-Comornitet, spre S.-V. de satul Suhuletul, pl. Fundurile, jud. Vasluiti ; e bo-

gata in pasune.

Comore' (Movila-), movild, la E. com. Caravaneti, jud. Te-

Comorile. VezT Pomirla, padure, plasa Prutul-d.-s., judetul Dorohoia.

leorman.

ComoreI (PIrlul-), afiuent

COMOMNI

Como§teni, com. rur., judetul Dolj, plasa Balta. E situatá in partea de E. ajud.,la 36 kil. S. de

al

Comorile.VezI Tirnauca, pädure, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

firlului Farcasa, jud. Suceava.

Craiova si la 21 kil. departe de resedinta prase, Macesul-d.-s., pe tà."rmul drept al JiuIuT, pe o

tare comunele Beuca sit Merl-

Comorilor (Dealul-). Veil Dealul-Mate, com. Voinesti, plasa Stavnicul, jud. Jai.

sani, jud. Teleorman ; formeaza hotarul natural al acestor douà

panta putin cam inclinata nu_ mita dealul Comosteni, de la care sl-a luat numele. Se invecineste la E. cu riul

Comorilor (Dealul-), deal, aco-

Jiul, la V. cu com. Gingiova

Comore' (Välceaua-), vdlcea,

mosiT.

perit de padure de fag, in com. Dolhasca, jud. Suceava.

Comore (Valceaua-), milcea, ramificatiune din Valea-TeleormanuluT, In partea despre N.-V. a com. Orbeasca-d.-s., jud. Teleorman.

Comorilor (PIrlul-),piria, unul dintre afluentiT plriulur Moisa,

in comuna Bogdanesti, judetul Suceava.

ComorI (La-), deal, la V. de Comorilor (VIrful-), vie de

si la S. cu com. Zavalul. Limita linier de N. incepe din Domeniul Coroaner de la DrigulPisculuT, merge spre S.-V. pang

in apa JiuluT, lar de aci, in linie dreapta spre V., trecind prin delimitärile locuitorilor din Comosteni si Gingiova si terminindu-

satul Cherdana, com. Condra-

deal, situat in partea de N.-V.

se la Magura-luT-Scarlat, din Ma.cesul-d.-s. Limita linieT de S. in-

chesti, plasa Berheciul, jud. Te-

a comunel Gornetul-Cuib, plasa

cepe de la coltul delimitarilor

cucia.

Podgoria, jud. Prahova; e acoperit cu padure.

de sus a Gigherenilor, trece spre E. in linie dreapta pe la

Comori (La-), poiand, in jud. Suceava, pe mosia StolniceniCostandache.

coltul delimitaref de jos a lo-

Comorl§cea, deal, in com. rur. Ciresul, plaiul Cerna, judetul Mehedinti.

Comori (La-). VezT, Cruce (La-), jud. Vilcea.

Comorl§cea, deal, in com. rur.

Comorile, deal, in jud. Neamtu,

Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.

plasa de Sus-Mijlocul, com. Bozieni, formind prelungirea spre E. a dealuluT Cetatea. Coastele

sale sunt putin inclinate. Spre partea despre S. e asezat satul Ruginoasa, precum si locurile satenilor.

Comorile, pisc, in jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Opariti.

Comorile, localitate, pe valea satuluT Robesti, plaiul Cozia,

cuitorilor din comuna Gighera, pe la Magura Tuita, capul padureT Zavalul, despre comuna Zavalul si de ad i prin o li nie ondu-

lata pe la Clulnita-d.-s., terminindu-se in apa JiuluT, la capul Ciu/nita-d.-j. Limita linier de V. incepe de la S.-E. MagureT-

Comod§cea, deal, in com. rur.

luT-Scarlat, merge spre S.-E. pana

Inoasa, pl. Motrul-d.-s., judetul

la Grindul-Cailor si de aci lar spre E. in ondulatiunT pana la coltul delimitareT de sus a lo-

Mehedinti, cel mal nalt punct al dealuluT Albu.

cuitorilor comunel Gighera. Li-

Comori§cea, lac, in com. rur.

mita liniei de E. despre Do-

Negomirul, plasa Vailor, jud.

meniul CoroaneT Sadova, incepe de la capul CiulniteT-d.-j., merge in ondulatiunT prin ocolul Dragul si se termina la Drigul-PisculuT.

Mehedinti.

Comornita, deal, la S. de satul Suhuletul, pl. Fundurile, jud. Vasluiti.

Comuna este accidentatìt de dealul Comosteni, precum si de

584

COMOVITNI

magurele urmatoare Movila-dinCimp, ce ocupa o suprafata circulara 14 metri diametru i 4 metri Inaltime; Magura-Ostrir cu diametru de 22 m. i inaltime de 5 m. situata la hotarul mosieT A$eza.mintelor BrincoveneT, despre mo$ia Zavalul.

In comuna se gasesc urmatoarele fintinT : a lur Crivia, in

partea de V., fa'.cutä de un om numit Criva la anul 1813; tintina Gävanul la N.-V., facutä tot

in anul 1813 de un medelnicer $1 reparan: la anul 1853 de locuitorir comuner.

Com. e udata de Jiü spre E. Are un pod statátor la punctul Movila-Crucea.

Este compusa dinteun singur sat : Como$teni.

Are o biserica, ziditä la anul 17$6 de repausatul Serban LazdrovicT, de Anica, sotia sa, de Luca Cocioiul, Constantin Cocioiul $i de preotul Dimitrie.

legea din 1864, sunt 179 locuitorT impamtntenitT, din ,carT 51 frunta$T, 101 mijloca$T 027 topora$T. Insurater din 1879 sunt 6.

Pe mosia statulul Nedeia impamintenit 4 locuitorT in

1894.

Case de zid sunt 125, bordee 145.

Suprafata comuner este de 1472 pogoane, din care 1462 pogoane arabile. VII sunt pe 20 de pogoane. Fineata nu ajá

CONACA

rasul Craiova este pusa in comunicatie printr'o osea comunalA ce are in comuna o lun-

gime de I kil. 270 m. Vite cornute sunt 541, cal 200, magarT 9, porcr 306 i capre 146. Circiumr sunt 7.

Venitul com. este de 3620 56 banT si cheltuelile de 3005 ler, 52 banT. leT,

Comolteni, sat, jud. Dolj,

pl.

locuitoriT, vitele $i le pasc pe fine-

Balta, com. Comosteni. (Vez!

tele arendasuluT, cdruia platesc. Mo$ia se numeste Comosteni, cu trupurile Nedeia i Gighera.

com. Como$teni).

Are o intindere de 19 pogoane care dan un venit cam de 480000 leT. Arendasul pläteste a5ezAmin-

telor Brincovenestr 277090 ler anual.

Como§teni, °leal, pl. Balta, comuna Cornosteni, jud. Dolj, pe care este situata comuna i de la care aceasta $1-a luat nutnele.

Como§teni, mofie particulara, judetul Dolj, pl. Balta, com. Co-

Padurea Comosteni, in intindere de 390 hectare, aparti-

mo$teni, cu trupurile Gingiova i Gighera, in intindere de

In tinda bisericer se gäseste o inscriptie, in care se vede in-

ne A$ezatnintelor Brincovene$tT. Este situata de-a lungul comuneT Comosteni $i Gingiova, pe malul

rendate ca 277000 ler. Apar-

semnat anul fondarer $i numele

drept al JiuluT. Este compusa

celor de mar sus. La anul

din cerT, artaff, frasinT, jugastri

1878 s'a acoperit cu tinichea; la 1789 s'a zugravit. Biserica e deservita de un preot $1 2

predomina stejarul. Finetéle, de 24 hect., apartin Asezamintelor Brincovenestr sunt arendate.

cintaretT. Are o proprietate de 34 pogoane arabile, date in 1864, $1 o mostenire de aproape

400 pogoane arabile. In comuna se aflá o scoall mixta ce functioneazä din anul 1838 ; este intretinuta de comuna;

localul de zid a fost fácut Cu cheltuiala comuner (4500 ler).

Are o clasa de 42 m. p. $1

o

camera pentru locuinta invdtatorulur. In 1892-93 a fost frecuentata de 68 bdetT $i 9 fete. In virsta de $coala sunt 94 bdetT $i 118 fete. Stiu carte too barbatT $i 20 femer. Populatiunea comuner este de 1197 suflete (774 barbatI $1423 temer). StrilinT sunt 2. Dupa

Viile apartin locuitorilor

mintenitr la 1864; se gasesc pe delimitärilelor Oati o intindere de 20 hect. ; produc vin de burla calitate. LocuitorT (lag la macinat porumbul lor la moara de aburr de pe mosia Gingiova. Aicr sunt fabricr de caramida. Schimbult1 fac locuitorir Cu orasul Craiova, cu s-chelele Beche-

tul $1 Copanita; duc cereale

12000 pogoane aproximativ, a-

tine Asezdmintelor Brincove-

nestr. Pe aceasta mosie se gdseste o sanä ce produce anual pana la 3000 kil.

Como§teni, pda'ure particulara, jud. Dolj, pl. Balta, com. Como$teni, in intindere de 300

hect Apartine Asezdmintelor Brincovene$tr. Se intinde de alungul com., la E. de com. Como$teni i Gingiova, pe tarmul

drept a riulur Jiul. Este compusä din artarT, frasinT, jugastri ; stejarul predomina.

Comil (Movila-), movild, com. Nedelea, pl. Filipe$6, jud. Prahoya.

vite si importa lemne de constructie, blane, fier, bumbac, etc.

Conac

jinda, pl. Oco-

Transportul îi fac cu carele $1

lul, com. Mischi, jud. Muscel.

cu cdrutele trase de cal', pe calle vecinale comunale ce pun com. in legfatura cu Bcchetul. Cu o.

Conaca, fmn1îna, plasa Dumbrava-d.-s., com. Risipiti, jud. Dolj.

CONACHI

685

Conachi, fird de dealurr, jud. BacAri, pl. Siretul-d.-s., care inconjoarA partea de V. a comunelor MArAsti, Obirsia s'i T'irguI-Glodurile, facind o curbl.

Conachi, drum vechifi, jud. Baad, pl. Siretul-d.-s., care unea

CONDOCHIA

Conceasca, phig, jud. Dorohoiti, pe teritoriul satuluf Conceasca, com. Hudesti-Mari, plasa Pru. tul-d.-s.; trece prin varsA in Podriga.

sat si

se

Concesti, sat, pe mosia cu ace-

BacAul ca Tecuciul, trecind prin comunele Botesti, Obirsia si Glo-

lasT nume, com. Hudesti-Mari, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. Are 272 familiT, sail 106i su-

durile.

flete.

Conacul, aria', jud. BrAila, com-

Proprietatea mosieT este a d-luT Scarlat Lucinschi. Este o

pusA din dota case, la N.-V.

bisericA,

com. Ianca, pe tArmul drept al riuliff BuzAul, ca la sase kil. spre

DomnuluT, deservitA de 2 cintaretT si 1 pAlAmar ; este fa'cutà

S.-V., de Sutesti.

din noti de bfrne in 1882, in lo-

cu hramul Nasterea-

pe partea dreaptä a riuluT Ialomita, filtre comunele Eliza-

Stoenesti s't Ulesti.

Teritoriul com. are o suprafat5. de 950 hect., din carT IO hect. pAdure. Cea maT mare intindere a mosieT apartine locuitorilor com., carT sunt mosnenT.

Dupl legea rurall din 1864, s'ati improprietärit numar 5 locuitorT, lar 47 nu ají nici o proprietate. Aceastä comuna are un sin-

gur sat, situat la 4 kil. spre S. de rtul Ialomita, sub coasta aceluT riti, ce formeazA marginea

lunciT riuluT, avind la V. satul la E. satul

cul cele! vechT ce a ars in acel an. SAtenil improprietAritT aii 696

Eliza-Stoenesti si Ulesti.

Populatiunea com. este de 647 locuitorT, 173 capT de fa-

hotarul de N. al com. cAtre

hect. 1 s ariT pamint; lar proprietarul rao§ieT are 1460 hect. 74 arir cltnp, i 213 hect. 40

com. Gubancea.

aril padure t'inda cu diferite

Conacul-Geodi, movilä, judetul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Virtopul, de lingA care incepe

Conacul-lui-Alecu, localitate, cu o micä pddurice filtre com. Celarul si Caracalul, jud. Roma-

esente, intre cari predomina stejarul §i carpenul. Iazuri sunt treT, de mica intindere. Vie este In maritue de 4 pogoane. Piraiele ce curg pe mo0e sunt :

nati.

Conacul-lul-Cioc, movild, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile, de unde incepe hotarul de V. al com, cAtre com. Virvorul.

Conceasca, Larga li Podriga. DrumurT insemnate: acel de la Dorohoig la Darabani i acel

de la Hudqti la Saveni. Hotarele Cu: Gtrbeni, GhitcAuti, Darabani si Hudesti.

milie si 501 membriI de familie, din carl: 349 bArbatT si 325 feme!; 672 RominT, 1 Sirb si 1 Rus ; 183 agricultor! ; 6 meseria§T ; 7 comerciantl ; 1 de profesiune liberl O 2 muncitorT. titi carte 164 persoane, nu stiti 510, Vite : 325 cal, 272 boT, 327 oT, 18 bivolI si 315 porcr. Venitul comunef in 1887-1888 era de 2242 leT si cheltuelile

de 2880 le!.

Conacul-lui-Zutä-Jianu, loc, in

Loc insemnat este Mormin-

Are o scoall enixtd, condusA de un invAtAtor, retribuit de comunA

Valea-Ginsacultd, spre V. de co-

tul-CrAeseT; se aflA pe aceastä mosie, in cAtunul Alba.

si jud. si frecuentat5. de 32 elevl O 2 eleve.

muna Fdlcolul, pl. Ocolul, jud.

E o bisericA deservia de 1

Romanati.

Cona cul-luI-Zutà-Jianu, localitate, filtre comunele Celarul si Diosti, jud. Romanati.

Conächeasca, numire datA de locuitorT uneT paril din peidurta Buciumenilor, jud. Tecuciti.

Conciul, vale, jud. Prahova. Izvoreste de la poalele munteluT Doamnele, curge dela N.-E. cA-

tre V. si se varsA in riul Prahoya, pe malul sting, in raionul com. Comarnicul, plaiul Pelesul. Pe aceastA vale este un frumos pod de fier al cAieT ferate,

se varsA in Birlovita. 0811$0 Jp .0.

Da, f loma,. 1,eopralla. 1,,I. Ji

Condeesti, fintind, in judetul Mehedinti, com. rur. Sladoma, pl. Dumbrava.

Condia, 'fria, jud. Olt, pl. Ve-

nelul ce este pe linia feratA Predeal.

dea-d.-j. U.dá partea de N.-V. a com. Constantinesti, si se varsA In Plapcea-Mare, tot in raionul com. Constantinesti.

Condeesti, com. rur., in jud. Ialomita, pl. ampuluT. Este situatA

Condochia, deal, in jud. Suceava, com. Plesesti.

dupA care imediat intri in tu-

Conächeasca, vale, judetul Tecucia. Incepe din Siret, com. Bucesti; continul spre S.-E. sude a fost satul Vultureni si

preot si 2 dascAlT.

74

CONDOETI

586

Condoe§ti, sat, face parte din com. rur. Stefanesti, plasa 01tul- d.-j., jud. Vlicea. Are o populatiune de 384 suflete (198

barbar si 186 femei). E la o distanta de 1 kil, de catunul

copir, 29 baetT si

COlsrbRÉA

i fan, din

numárul de 229 copiT, 118 baetI si t r t fete, 'in virsta de scoala.

Este strabatuta de soseaua judeteana, care se imparte In satele din prejur $i pe urina

Scoala, unde e scoala comuneT. Numele san vine de la o vechie

trece prin Ocheni in tirgul Gai-

familie, care a trlit aci. Este situat In centrul com.

Polocinul strabate com. prin

centra. E brazdan de dealu-

StefOnesti.

rile : Dragestilor, al-ComoriT, Ru-

Sta in legAturà Cu cdtunele $erblnesti si $tefdnesti prin o

ginosul si Matcani.

sosea.

Condoe§ti, deal, in jud. Vilcea,

ceana.

Se margineste cu com. Gliceana, la N.; cu com. Huruesti, la S.; cu com. Corni, la V. si cu com. Negulesti, la E.

Condräche§ti, sat, face parte

Condratu (Lacul-de-la-),baltd, pe teritoriul comuneI Pdulesti, jud. Putna ; de ad izvoreste

nul, la 64 kil, departe de ca-

anul 1804. LocuitoriT acestuT sat in numar de 9 familif, cu 30 suflete, din carT 7 contribuabilT, aq razasie capatata in trupul mosieT Mäldareni, de pe timpul HatmanuluT Costache Ghica, dupa cum ne spun batrinil. Aceasta mosie se afla astazI pe proprietatea Telemanestilor.

Condrea, sat, face parte din

co-

jud. Tecucia. E situat In partea de V. a com., la o depar-

Tecuciii. Situat la N. com., la i kil. si 800 m. departe de re-

tare de 2 lb! kil. de resedinta el. Populatie : 75 capr de fami-

sedinta eT.

lie, sail 198 suflete. Are o scoald, frecuentan de 30 copif, 29 bAeti si 2 fete. Biserica, cu hramul Sf. VoevozT, este facuta de ¡ocultad, din lemn, in locul alteia foarte

Are o populatie de 44 capT

detul Tecuciti, plasa Berheciul, compusd din 5 cAtune : Condrachesti , Dragesti , Floresti , Gherdana si Ocheni. Situatä pe ambele laturT ale riulur Poloci-

prima data in acest loc pe la

din com, cu acelasT nume, jud.

piriiasul Tiganul.

Condräche§ti, com. rur., in ju-

drea, care s'a stabilit pentru

muna Umbräresti, pl. Birladultd,

pl. Oltul-d.-j., cat. Condoesti, co -

muna Stefanesti.

Olor. si-a luat nutnele de la un batan razas, numit Vicol Con-

de familie, sarz 252 suflete, locuind in 42 case.

Satul uta/ inainte se numea Giorzesti ;

in urma a luat nu-

mele de Condrachesti, de la fa-

milia Condrache care a fost proprietara aci.

vechie.

Actuala s'a reinoit in 1834. Satul Condrea avea inainte

LocuitoriT if zic (Satul-luiCondracheo.

maT multI locultorr, dar, din cau-

pitala judetuluT.

Are o populatie de 342 capT dp familie, sati 1877 suflete, din cal-1 300 contribuabill, locuind

Are o biserica, cu hramul loan Botezatorul, care este facuta in 1800, Martie 17, de

mutat in satul Salda. Locuito-

in 314 case. AicI sunt 5 bisericT: in Con-

loan Panosatu, dupa cum se

Condrea, parte din fesul Prutu-

gdseste scris in Penticostariu ; tot aci se vede cá satul se numea pe la 1800 Giorzesti si In urma Condrachesti. De la fa-

luT, ce se afta in raionul satuluT Condtea, com. Lunca-Banului,

drachesti , Dragesti

,

Floresti ,

Gherdana g Ocheni, deservite de 3 preoti si 3 cintaretT. Locuitorif posedd: too boT, 496 or, 198 vacl si 16 cal. Sunt 634 stupT.

In raionul com. sunt 2 iazurT si 3 morr de vint. Intinderea pamintuluT arabil

e de 1852 hect. Budgetul com. se urca la suma de 6197 leT si 47 banT anual.

Scoala dateaza In com. de la 1867. E frecuentan. de 30

milia Condrache se pAstreaza un

pomelnic din 1835.

za inundatiiIor SiretuluT, el s'el riT sunt vechT razasT.

pl. Prutul, jud. Falciti.

Condrea, Dorobante§ti, saA Fotache, a doua gurd de

In mijlocul bisericeI se afla

ocnd, deschisa in com. SlAnicul,

mormintul luí Stefan Beldiman

plasa Varbilaul, jud. Prahova,

1867) si sotia sa Anica (t

dupa incetarea functionareT ce-

(-I.

1839).

Condrea, sat, in partea de N.-

leI de la Mihaiti Olteanu. Aceasta vine in josul cele! d'intila ocne, la o distantá cam de

E. a com. Lunca - BanuluT, pl. Prutul, jud. FAlciti, asezat pe tnalul drept al PrutuluT, incon-

sturif de sare afara. Sarea e

jurat de baltI si supus inunda-

foarte alba si maT densa ca cea

800 m.

Panä acum vr'o 12 ani eral'

de la ocna Mihaiü Olteanu. A-

pa din gura acesteI ocne este foarte sal-ata i serveste la baT pentru oamenif bolnavr de reumatizm.

Condreni, sat, in com. VinatoriNeamtulul, plasa de Sus-Mijlo-

cul, jud. Neamtu. E situat pe valea piriuluI Neamtul, in apropiere de Cetatea-NeamuluT. Se

margineste spre V.-S. cu satul Lunca; spre N.-E. cu CetateaNeamtulur; spre S. cu satul Vinatori, de care se desparte prin pirlul Neamtul si prin ambif afluentI al acestuia: Nemtisorul

CONETI

587

CONDRENI

Condrii (Poiana-), poiand, pe

Scoala exista in comuna de

plaiul Chiojduluf, in partea de N. a com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Servete de izlaz pentru vitele loc.

la 1871, dar regulah fuuctio-

Condroaia, girid. lzvoreste din padurea Dumestilor, de la locul numit Imp4ita, jud. Vas; trece pe teritoriul com. Todiresti, din pl. Fundurile, si la satul Hucul, se varsa in riul

scoall. Cu intretinerea personaluluT se cheltueste anual 108o leí. tifi carte 48 barbatT si 12

Birlad.

Condule§ti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de com. rur. Brosteni.

Ozana.

Terenurile sale sunt deschise

Condurache, moviM, jud. Bo-

in valea riurilor, rididndu - se drept catre N. in terase considerabile dela 300 400 m. d'asupra niveluld. Vatra satulul are o intindere

tosan', pe podisul Novaci, spre E. de satul Biznoasa, comuna

Toata suprafata comuneT e

de 1495 hect. Pamintul nu e tot prielnic, fiind i saraturT. Comerciul se face in comuna de 3 dirciumari. Veniturile comuna, arara de drumurT, se urca la 3815 id si cheltuelile la 2796 leT anual. In comuna sunt sosele vecinale spre: Colceagul, Fintinelele,

Conduratul, com. rur., pl. Cri-

E brazdata de doul movile udatä de o singura Orla ce

de familie, din carl 8 vadane, 10 nevolnicT. Loc. se indeletnicesc Cu lucrarea pamintulur

40 kil, departe de capitala ju-

nita, 4 morI de apa si 2 pive pen-

femer.

Degerati, Fulga, Mizil si BabaAna.

covul, jud. Prahova. Se numea In vechime Tatgral-Conduratul.

In acest sat se afia: o vel-

tat in anul I895. de 6o bletT, din numarul de 190 copiT, 96 1360 si 94 fete, cu v/rsta de

Zlatunoaia, pl. Miletinul-Tirgul.

de 123 hect., 86 Miel si 60 praPopulatiunea se urca la siima de 157 sufiete, sari 35 capI

cresterea vitelor.

neaza de la 1889. S'a frecuen-

Este situata pe loc ses, la detuluT si la 20 kil, de a plaseT. N'are niel un catan alipit.

Are o populatiune de 845 locuitorT, 410 barbatI si 435 femeT, cu 172 capl de familie ;

vine din com. Vadul-Sapat. Se margineste Cu mosiile: Baba-Ana, Mizilul, Degereteanu Colceagul.

Conegi. V. Oraseni sat, comuna Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

tru facutul sucmanelor. Numarul contribuabililor: 35. Vite sunt : 200 capete, dintre carT : 115 vite marT cornute, io cal si 33 rimatorl.

sunt 154 contribuabilT; 168 case de locuit.

Conegi, deal, litiga satuf Ora-

In comuna e o singurá biserica, zidita in anul 1848, pe

jud. Botosani. Se zice ca nualele i-ar veni de /a mi' d'in-

ruinele une vechl biserid, de Costache Filipescu. S'a repa-

tiT locuitorT stabilitI in vale, ve-

Condreoaia, res, in com. Ple-

rat, in 1872, de locuitorT. Este deservita de un singur preot.

numeati ConegT ; el ati format

sesti, jud. Suceava.

LocuitoriT se ocupa numaT cu

Condre§ti. V. Telejna-d.-s., sat, jud. Vasluiu.

agricultura. Produsul agricol desfac la orasul Ploesti i gara orasuluT Mizil.

CondriI (Izvorul-), izvor, curge din Poiana - CondriT, com. StarChiojdul, plasa Teleajenul, jud.

Locuitoril s'ají improprietarit,

parte la anul 1864, parte la anul 1879. CeT

seni, com. Curtesti, pl. Tirgul,

nitI din Transilvania si carI se

satul care pe urma a luat numele de Oraseni-din-Vale.

Conegi, vale, filtre dealul Conegi i Dealul-Viel, pe teritoriul satuluI Oraseni, com. Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

ati pri-

Prahova; ia directia S.-E. si se varsa in gira Bisca-c i-Cale, tot In raionul comuneT Star-Chioj-

mit pamint din mosia fosa a

Cone§ti, ditun, pendinte de co-

d-luT Ion Otetelisanu, lar ceT din

muna Mihäesti-d.-s., pl. Serba-

urma pe a SchituluT-Tiganesti.

nesti, jud. Olt, situat pe valea

dul.

In total s'a dat 465 hect.

piriulul Calmatuiui

i dealurile

588

CONGAZ

C0NSTANT1NE§TI

riul com. rur. Medjidia. Este

luT. Are o populatiune de peste 400 locuitorT, maioritate mos-

satelor, 7300 hect, ale locuito-

nenI, posedind 850 hect. ara-

Populatia e amestecatA ; sunt

tuzeascl ce se indreaptA spre

bile. ET ati : 104 bol, 39 vacT,

357 familil, san 1800 suflete,

V., avind o directiune generall

45 caT, 180 °I, 20 capre si 95

din carI 400 bArbatr, 352 femeT

de la S.-E. spre N.-V. BrAz-

dintre acestia

deazA partea centralA a plAseT cea vesticA a comuneT. Are

rilor, 3178 hect. ale statula

1045 copiI ;

porcT.

Ad i se afld o bisericA, deser-

vitg de 2 preotT si 2 cintdreti. Congaz, com. rur., situata. In par-

tea centrall a jud. Tulcea si nordicA a plAsel Babadag, pe piriul Taita. Numele sAti este turcesc,

RominT, 1376 BulgarI, 2 RusT, 5 GrecI, 14 GermanT, 18 Armenr si 3 EvreT. Sunt 359 plugarr avind : 300 plugurl ; 2200 capete de vite ; sunt : 391

15 morI de vint.

o ramurA a dealuluI Tabia-Fran-

o inaltime de 120 m. si este acoperit In cea maT mare parte cu finete i Ostia Id si colo citI-va arborT risipitI, aratA cA, inainte, intinse pAdurr acope-

PAmintul e foarte prielnic cultureI.

reati acest deal. Pe la partea

insemneazA Satul-SingeluT, din

Veniturile comuneI sunt de

de la Medjidia la Mamut-Cuiusu.

cauza uneT lupte singeroase, datA

7792 ler i cheltuelile de 7600 1.

aci futre Turd i RusI, la 1829. Se mArgineste la N. cu com. Cataloi ; la E. cu Agi-Ghiol Sari-Chioi ; la

S. cu Zebil

Babadag; la V. cu Armutlia Nalbant.

Relieful soluluI e accidentat de dealurile : Sari-Tepe, cu ful Sari-Tepe (79 m.), la N.-V., cu finete ; Ciatal-Bair (156 m.), Orta-Bair (170 m.), Tas-Bair, la N.-E. cu fArisurr; TugarleaBair, D ealul- din - Fu n dul - GAva-

nulur (167 in.), la S. si S.-E., cu semAnAturI; Denis-Tepe (266

m.) la V. Movile sunt numeroase, intre cae : Ploschili (121 m.), Cudoti (116 m.), Toximim

(115 m.), la S.-E., sunt naturale.

Apele carI o udA sunt : piriul Taita si valea Telita la S.-V.; izvorul Telita, la E.; Valea-Izvorultd, cu afluentul sAu valea Hagilar, prin mijloc. BAltI sunt : Coada-BAltiI, o

prelungire a laculuI Babadag, Toprac-Chiopru, la S. CAtunele carI formeazA comuna sunt : Congaz, resedinta, la E., pe piriul Telita ; Hagilar, la 5 kil. spre N.-V., pe 01111 Hagilar; Satul-Noti, la 7 kil., spre S.-V., pe 0111 Taita. Intinderea com. e de 10500 hect., din cal-1 122 hect. vetrele

Sunt 415 contribuabil Comertul e activ ; se importa

manufacturI si se exporta cereale, vin i vite. Drumurr sunt : calea natio-

luI de E. trece drumul ce duce

Constandachi, tes, lingI dealurile Obrijeni, MohorIta si Rata, din com. Sinesti, pl. arligAtura,

jud. Iasi.

nata Tulcea-Constanta, prin mijloc, i drumurI comunale la Ba-

ConstandiI (Valea-), vale, in

badag, Armutlia, Zebil, Sari-

rAtiT, cAt. Nenciulesti. Se scurge

Chioi si Agi-Ghiol. BisericI sunt treI : una in Congaz, cu hramul Nasterea-MaicirDomnuluT ; a doua In Hagilar, cu hramul Adormirea si a treia

in Izvorul-Dulce.

in Satul-Noa, cu hramul Intrarea-in-BisericA, zidite de locuitorT; aü io hect. pAmint de fiecare ; sunt deservite de 3 preotT si 4 cintAretI. colT sunt douA, una la Con-

gaz si a doua In Hagilar, fondate de comunA i avind fiecare io hect. pdmint. Instructiunea se precia de 3 invdtAtorT, la 148 elevi.

Congaz, sat, in jud. Tulcea, pl. Babadag, cAt. de resedintA al com. Congaz. E asezat In partea nordicA a plAseI i esticA a comuneT, pe ambele malurr ale piriului Telita. Are o Intindere

de 122 hect. si o populatie de 315 familif, saa (289 suflete. Congaz-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe terito-

jud. Buzdu, comuna Gura-S1-

Constantin-Mämäligan, vale, In jud. Vlasca, ce incepe din mosia Trestenicul-d.-s. si se scur-

ge in valea Trestenicul-d.-j.

Constantine§ti, com. rur., in jud. Olt, pl. Vedea-d.-j. Este situatA pe Orla Plapcea-Mare, la 20 kil.

de capitala judetulur si la io kil. de a pldseT. Are o populatie de 120 capl de familie, sati 596 suflete, din carl 168 contribuabilI ; locuesc In 142 case. In com, e o bisericl, fondatA pe la 1813 si de atuncIreparatl, avind ca ctitori pe CrIciun Ionitd, Filip Olteanul i altiI; e deservitá de i preot, plAtit de com. si de locuitorl. Sunt 5 croitorl si 2 timplart El vind produsul munceT lor la orasele Slatina i Pitesti. Vite sunt : 42 cal' i epe, 300 bol*, 12 capre, 1500 of si 260 rimatorf.

CONSTANTINESTI

689

LocuitoriT sunt mopenT, afarA de 20, carT

improprie-

tarit la 1864 pe 45 hect., pe mo0a d-lur Ciocaneli.

coala exista in com. de la 1860. ClAdirea e buna i e proprietate particulara. Se frecuenta de 38 copiT, din numarul de 98

in virsta de coala. Cu intretinerea el statul cheltuete anual 756 leT. tiü carte 79 barbatT §i 2 femeT.

Comerciul se face de 3 cts.ciumarT.

Veniturile sunt in suma de

CONSTANTA (JUDET)

Constanta, jade', unul din cele dota judete ale Dobroget luat numele de la rqedinta sa, ora§ul Constanta, cel mal insemnat port §i singurul chiar al RominieT la Marea-Neagra (exceptind Sulina, care e

un port de transit fluvial-maritim ; Mangalia maT nicT so-

cotindu-se ca port). Inainte de anexarea DobrogeT, se numea Kiustendge ; a§a il cunoteaci strainiT; acest nume if vine tot de la orapfl Constanta (vechia

s. de la Movila - Cazacilor la gura PeriteaKa, avind 75 kil. lungime ; 2. de la Cernavoda la Constanta, 56 kil, in linie dreapta ; 3. de la Arab-Tabia la movila llaulle, 115 kil.; 4. cea maT mica lAtime este de la satul Boazgic la satul Mamaia, cel d'intir pe Dunas-e, al 2-lea pe Marea-Neag,rd, de 44 kil. b) De la S.-V. spre N.-E.: s. de la Arab-Tabia la MovilaCazacilor, 120 kil.;

2. de la

Ilanlic-Tepe la gura Peritewa,

Tomis) careia TurciT iT ziceati Kiustendge, sati Kiustengea care

100 kil.; 3. de la Copucci (pe hotarul Bulgarie1) la virful

In comuna se afla numaT o

de sigur e o modificare a nu-

§osea comunalá care-I inlesne§te

meluT antic Constanta sati Constantziana, precum se numea in epoca bizanting ora4u1 Tomis. Topografia. Jud. Constanta este wzat in partea esticl-extrema a regatuluT Romin, intre Du-

Atmagea (400 m.) (la hotarul judetuluT Tulcea) cu 135 kil.; 4. cea mar mica lungime e de la movila Cara-Iuc (pe hotarul

2668.23 lel anual.

comunicatia spre S. cu comuna Mogo e§ti. In partea de V. este

un deal, cu directia de la N. la S., in lungime de 4 kil., pe care se cultiva cereale

ì pu-

sine vil.

E udata de gira Plopcea.Mare, de la N. la S., girlA in care se varsa valle: Plopul, Condia i Gorganea. Se invecine§te la N. cu com. Poborul i Albqti ; la S. cu

com. Mogomti; la E. cu com. Tatarai §i Scornice§ti ; i la V. cu com. Oporelul.

Constantine§ti, catan, pendinte de com. Sutqti, pl. Ianca, jud. Braila. E situat la N. com. la 7 kil. departare. Populatia sa e de 76 capr de familie, sari 310 suflete. titi carte 33 persoane, nu titi 277. Are o §coala mixta, infiintata

fiare i Mare, §i in partea meridi o-

eremet (pe hotarul judetuluT Tulcea), de 65 BulgarieT) la virful

kilometri. c) Lini1 carT pleaca de la ora-

peninsuler Dobrogea. Este situat intre 24° 58' 26° 36' longitudine orientala (00 la Paris), adica de la fortul ArabTabla de Haga Silistra pana la

ul 1. la gura Peritewa, 52 kil.; 2. la Sultan-Bair (Atmagea) 85 kil.; 3. la Hin-

gura Peritewa (comunicatie a

6.1a Cernavoda, 56 kil., §i in linie

laculuT Sinoe cu Marea), §i in tre 430 44' i 44° 58' latitudine boreala sau septentrionala, adi-

dreaptä pe calea ferata 62 kil. ; 7. la Rasova, 58 kil.; 8. la Ostrov 105 kil.; 9. la Arab-Tabia,

ca de la punctul Ilanlic-Tepe

112 kil.; IO. la movila Carafue, 63 kil. 11 la virful Docuzaci (pe hotarul BulgarieT), 65 kil.; r. la Cuzgun, 68 kil.; 12. la Mangalia, 42 kil.; 13.1a llaulle-

nalä. a

la piciorul sudic al MovileT-Ca-

zacilor, pe malul Dunard. Cea mal mare lärgime a

j u-

detuluT de la V. la E. este de la Arab-Tabia la capul Tuzla, masurind 117 kil. Diagonalele sale cele mal lungT sunt : s. de

la S.-V. la N.-E., adica de la

ova, 8o kil.; 4. la Cetatea-OiT,

88 kil.; 5. la Boazgic, 54 kil.;

Tepe, 53 kil.; 14. la Medjidia, 32 kil. d) Daca consideram or4elul Medjidia ca centrul geografic al judetuluT, dupa cum e i cen-

la 1885 §i frecuentata de 15 elevT.

Arab-Tabia, de linga Dallare, la gura Peritea§ca (gura laculuT

Constantinesti, mahala, in com.

Sinoe in Mare), avind 150 kil. lungime ; 2. de la N.-V., la S.-

multe liniT-raze plecind 1. spre Constanta 32 kil.; 2. la capul Mi-

E., adica de la Movila - Cazaci-

dia, 35 kil.; 3. la gura Peritewa,

lor lingA Dunare pana la mo-

67 kil.; 4. la Seremet, 27 kil.; 5. la virful Atmagea, 77 kil.;

rur. Padina-Mare, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Constantine§ti, deal, in raionul com. Constan tineSi, pl. Vedea-

d.-j., jud. Olt, pe care se cultiva 2 hect. vie.

vila Ilanlic-Tepe de Boga Mare, Cu o lungime de 140 kil. Alte liniT mal insemnate sunt :

a) De la N.-V. spre

S.-E. :

tral agricol, avem atund mal

la Movila-Cazacilor, 83 kil.; 7. la

Cetatea-011, 66 kil.; 8._la Hir§ova, 58 kil.;_ 9. la Boazgic, 23

CONSTANTA (JUDET)

590

CONSTANTA (JUDET)

kil.; Io. la Cernavoda, 24 kil.;

cind pe la N. de oraselul Os-

la Rasova, 26 kil.; 12. la Ostrov, 75 kil.; 13. la Arab-Tabia, 82 kil.; 14. la movila CaraIuc, 38 kil.; 15. la virful Docuzaci, 50 kil.; 16. la Copucci, 57 kil.; 17. la llanlic-Tepe, 63 kil.;

trece prin movila Duirngi, spre

trov sati Silistra-Nouä., pana in dreptul satulur Bugeacul, de

N.-V. urca dealul Cascalai-Bair,

unde se indreaptä spre N.-E., trecind pe la N. de lacul Girlita si la N. de satul Pirjoala,

tuia, movila Pericli-Ial-Tepe, o la spre S.-V., paralel cu soseaua nationala Tulcea-Babadag- Con.

pana la ostrovul Pirlitul, pe urma.

stanta pana da de valea Alciac-

18. la Cuzgun, 40 kil.; 19. la Man-

spre E. pe la Nordul laculur Oltina; de la poalele movilei

D ere ; face o intorsatura in dreptul

.

galia, 55 kil.; 20. la capul Tuzla,

iar de la poalele virfulur

aces-

sa-

sat. Seremet, trece prin Movilalur-Toader, de unde se indreapta spre S.-V., taie pidul Casimcea

tul Mirleanul, pä A. la Magura-

sati Tasaul, ajunge la poalele

de cele mentionate mar sus, sunt urmatoarele : 1. de la Hir-

Dragaicif, de unde trece spre

dealulur Cirislic-Bair, urca

E. pe la N. de balta Vede-

soya la Cuzgun, 66 kil.; (pe

roasa, pana la atul Rasova, pe urmä. spre N.-E. pe la V.

scoboard dealul *eremet-Bair, se indreapta spre V , taie dealul

44 kil. e) Distantele in hule dreaptä dintre comunele urbane, afara

drum, 82 kil.); 2. de la Hirsova la Ostrov, 80 kil. (pe drum, 124

Oltina se dirige din noti spre

N.-E. pe la N. de lacul

i

de Cochirleni, Cernavoda, Sei-

3. la Cernavoda, 40 kil. (53 kil., pe drucn); 4. la Mangalia, 115 kil.; 5. de la Cernavoda la Cuzgun, 30 kil.; 6. la

meni-Mari i Mid; de la Boaz-

Ostrov, 6o kil. (7i kil. pe drum);

Hirsova, pana la Cetatea-Oir;

7. la Mangalia, 75 kil ; 8. si la Cuzgun la Ostrov 35 kil.; 9. la Mangaba, 70 kil.; io. de la Ostrov la Mangalia, 105 kil. Suprafata totala a judetulur Constanta este de 6058 kil. p. sati 605881 hect., sati 1210762 pogoane. Din aceasta intindere 1120 este ocupata de Dunare, girle, }Alti si stufurr, 110 este ocupata cu padurr i cringurr, 1/35 este ocupatä de vetrele sa-

facind un mare arc de cerc

telor. Teren neproductiv, sunt 35509 hect. : vetrele satelor si oraselor,

tarul î1 schimba directia, luind

15782 hect., CU 20376 case si

acest hotar, de la Mare spre

cladirr ; balti, mlastinT, drumurr,

Dunäre, este acesta : de la gura Periteasca ( comunicatia lacului Sinoe ca Marea) se indreaptä. spre S.-V., taie lacul Sinoe se ()preste la poalele ruinelor

kil.);

etc., 19527 hect. Teren productiv sunt 570732 hect. ale statulur i proprietarilor: 171637 hect.; ale locuitorilor : 399095 hect.

Hotarul arnanuntit al jude-

gic apuca spre N.-V. para la Topal, de lingd care o la din noti spre N.-V. pe

la V. de

spre E. palia la cotul Cluciul, se indreapta spre N.-E. pe la V. de satele Ciobanul, Girlici, Daeni, Ostrov si se °preste la poalele sudice ale Moviter-Cazacilor ;

in tot acest parcurs a

avut directia generald de la S.-

V. spre N.-E. si a urmat cursul Dunarer, coprinzind irisa si mai multe insule. De la poalele sudice ale Moviler-Cazacilor, ho-

pe aceea de la N.-V. spre S.E., indreptindu-se spre Mare ;

vecher lstropolis (de pe Ruga teritoriul comuner Cara-Harman), se

si

Cirislic-Bair, urca dealul Ghelin-

gec-Bair, de unde o ia spre N.V., pana inteun vid* al dealulur Cara-Tepe-Bair, de unde duce, spre N. - V . , pana in 011 Casimcea ,

ceva mar sus de

satul Cirislic, la locul unde primeste valea Curu Culac san Tocsof; de ad i o ia spre N.-V., urcind cursul piriulur Casimcea pana la afluenta acestuia valea Ceatal-Orman, se dirige spre N., trece pe la V. de satul Tocsof, pe muchia dealuluTTasli-Culac, pe urma spre V., pana &lar de &tul Casimcea, pe care II trecela con-

fluenta sa ca pirita Rimnic, la locul numit Podul-lur-Gogoncea Moara-CocoaneT, urca dealul Arman-Tepe, tuteo directie N.N.-V., trece prin movilele MancaTep e-D ermen i Ciuciuc-Chioi In dreptul satulur Ciuciuc-Chioi

se indreaptd iar spie V., lar de la capatul \raer Mandalilc-Dere, spre N., pe la poalele dealuluT Dulgherul, trece prin movila Turbencea, printre satele Casimcea (Tulcea) i Curudgea, taie

dealul Turbencea, urca dealul

Constanta este urmätorul: plecind dupd malul drept al D u-

indreaptá apor spre V. de lacul

närer, de la E. de orasul Silistra, la N. de fortul Arab-Tabia, hotarul o la mar india spre E., urmind inteuna rnalul cel inalt,

V., si in fine spre N., pe la gura

Turbencea-Bair, de unde apor o la direct spre E., pana linga satul Ciaus-Chioi, pe urma spre N. pana pe dealul Miselic-Bair,

riulur Peletlia, oprindu-se la 2 kil.

apor spre

stincos i ripos al DunareT, tre-

apoi, spre V., inteo linie dreaptd,

Tuzla, ale cdrurmalurr le urmeazd mera', maTintir spre S., aporspre

spre N. de gura acesta piriu ;

taie piriul Hagi-Omer, dealul Batacla-Basa, dealul Periclic, talud spre N. N. - E.,

CONSTATA (JUDET)

691

valea Caiculac, valea Bas-Punar

oard se aflA orasul Constanta si a

salí Slava; merge pe muchea

cárui concavitate inferioard este ocupatä de golful si portul Constante; o la in urmd, aproape in linie dreaptd, spre S.-S.-E., 011a

dealuIur Bas -Punar, pAnd intr' o

directie N. - V., strAbate dealul Ciri silva si

se opreste in

CONSTANTA (JunET)

lul Docuzaci, talud valea Armutlia, pe ale 02 kil. spre V. de ruinele satelor Artmutlia si Ati-Sadic, merge pe muchea dealuluI Hairam Chioi, tale valea cu

pAdurosul deal Topolog, nodul central al dealuluI d'imprejur; de ad i hotarul se indreaptd. spre V., pe muchiile dealurilor Sul-

la capul Tuzla, pe la Est de

acelasI nu me, pe la 2 kil. spre

lacurile si satele Agigea si Te-

V. de satul Hairam-Chioi, dealul Calaigi, trecind prin vhfurile Calaigi (200 m.), Tiuli (140 m.),

Ghiolgic - Bair, apol

pana la punctul Ilanlic-Tepe. In partea sudicd hotarul este format de o linie imaginad. despArtind

tan-Bair,

spre S.-V., urcä si coboard. dealurile Canat-Calfa, si Ghiun-Ghiurmes, p5.11 in dreptul satului Urumbei; spre N.-V. paralel cu cursulpiduluI Aigdr-Ahmet, trece

chir-Ghiol ; de la capul Midia, hotarul se indreaptd spre S.-V.

movila Sevendic (198 m.), tine muchea dealulul Sevendic, dind valle Cogea-Ceair si Iarim-Culac,

Dobrogea ron:ad de cea bulgua, cu o lungime de 148 kil., o directie generald de la S.-E.

pe la 012 kil. spre Vest de satul Sevendic si spre Est de sa-

prin satele Coium-Punar si Algar-

spre N.-V. Plecind de la vlrful

Ahmet, taie dealul Sindrtas-Tepesi, merge pe la poalele sudice

Ilanlic-Tepe (33 m.), de lingd pi-

las (Bulgaria) si se urcd in virful Iarim-Basa (196 m.); de aci hotarul o ja spre S.-V., urend si

ale dealului Ghium-Ghiurmes, pe care, la capAtul VdeI-Ulmilor,11.

urea si 11 coboard tuteo directiune nordicd, taie valea Hagil

chetul No. 31, hotarul ola spre V., tinind muchea dealuluI A-

cangi, trece pe la S. de satul llaulle, de movila Ciali-Mezarlic,

tele Hasamcea si Deli-Iusuf-Chu-

coborind muchea dealuluI Ghlol-

Punar, prin pAdurea Sulei-Orman, taie valea Enisenlia si adiacenta el, valea Hazarlic, pe la 1 '2 kil. spre S. de satele Hazarlic si Enisenlia, urcd dea-

Ostrovul, la poalele sudice ale

pe la N. de movila Acangi-Tepe si satul Acangi (Bulgaria), taie valea Acangi, virful Caciamac, pichetul No. 5, lingd ruinele Caciamac (Bulgaria), de

MovileI-Cazacilor.

unde apucd. spre N.-V., alud

S.-S.-V. t'alud valea Techir-Chioi

In partea rdsdriteand, hotarul judetuluI il face Marea-Neagrd, de la gura Periteasca la movila llaulle-Tepe, pe o lung-ime de 122 kil. si cu o directie generald de la N.-E. spre S.-V. De la gura Periteasca se indreaptd

vAile Papucd si Chadi-Chioi, pe la N. de movila Cara-Tepe (Bulgaria), urcind si coborind dealuri-

Ciair, urcind dealul Irasli-Bair, strábAtind lunca Dermen-Sirti, valea Caralmus-Ugun-Culac, pe la 2 kil. spre Sud _de satul Do -

si in sfirsit se indreaptd spre V. si se ()preste pe malul Dutare la 2 kil. mar jos de satul

le Cadi-Chioi si Hoscadin, pe la S.

lul Hazarlic pAnd in virful Hazar-

tic, de unde se indreaptd. spre

dealul Caralmus-Orman-Bair, coboard in

de satele Cadi-Chioi si Hoscadin si Valali, pAnd in valea Ciuciuc-

bromirul-din-Deal,

mar intiiu spre S.-V. pAnd la capul Midia, aproape in linie dreaptd pe la rdsdrit de lacul

Dere-Culac ; de aci merge spre V. pánd la virful lurtluc-Tepe, pe muchea dealurilor Valali si Murfatcea-Cairac, pe la Sud de

valea Terescondu-Ceair, pAnd la unirea el cu \ralea Techi-Deresi-Ceair si Ardalic-Ceair, taie

Sinoe, stupul Cituc, satul Cara-

satele Daulu-Chioi si Canli-Cicur;

Harman, prin gura BoazuluI (comunicatie sudicd a laculuI Sinoe

din virful de mal sus hotarul

aceasta din urmd la 1200 m. spre S. de satul Techi-Ceresi si se urcd in virful Tuzla-Iuc al dealulul Techederesi; din acest virf hotarul se dirige spre

o ia spre V., formind un fel de

se indreaptd spre S.-V. pAnd la virful Docuzacl talud Valea-IzvoruluI, tinind muchiile dealuri-

baie numitd baia Midia, apoi

lor Bair-Iuiuc si Deri-Chioi, dind

spre S. -V., spre S. si spre

valea Cerkez-Chioi, pe la i kil. spre S. de satele Dere-Chioi si Cerchez-Chioi, urcä si urmeazA

nind muchea dealulul Techideresi-Air, tale valeaRegep-Cuius-

Cu M.-Neagrd) ; de la capul Midia

S.-E. pana la promontoriul Con-

stanta, mergind pe la E. de lacurile Tasdul si Sirt-Ghiol si satele Mamaia, Palaz si AnadolChioi ; de la promontoriul Constanta, hotarul, tArmul Mdril, descrie urmdtoarea linie sinuoasä Cl), in a Carel convexitate superi-

N.- V. pAnd in virful Veli-Chioi ti-

Ceair, la 800 m. spre Vest de

Docuzaci, trecind prin virful MovileI-MarI si, pe la 2 kil. spre

satul cu acelasI nume, urmeazA muchea dealurilor Cara-PeretlicArtas si Siran-Culac-Bair, prin pAdurea Chereslic-Orman, trece

S.-V. de satul Docuzaci, din

apor prin valea Satis-Chioi-Ceair,

Virful Docuzaci, hotarul se dirige spre N.-V., tinind tot dea-

si urcd virful Veli-Chioi; de adi hol-.arul o la spre S.-E. de satul

muchea Dealulur-Morif si a culmeI

CONSTANTA (JUDET)

592

CONSTANTA (J1JDET)

1. de la Arab-Tabia la

Veli-Chioi, pe muchea dealuluT

sunt :

Veli-Chioi-Bair, prin padurile Cara-Ali-Corusu, Iasi-Orman, Saidi-

Ostrov 120 kil.;

untif arc mare de circonferinta, cu convexitatea indreptata spre Mare si impdrtind teritoriul

Orman, pdna In virful Ciriagi-

2. de la Patine-Tepe la gura Periteasca, ioo kil. ; cele-l-alte douä. sunt :

Iuc al dealuluT Ciriagi-Iol-Bair,

3. de la Ostrov la gura Pe-

prima, cea vestick balcano-da-

de unde se indreapta spre V. pe la i kil. spre S. de sa-

riteasca, 75 kil.; 4. de la Arab-

nubiank mult mal larga, maT

Tabla la Ilan lic-Tep e 115 kil. Lun-

dezvoltatd ; secunda, numita bal-

gimea tema a perimetruluI este de 410 kil., jara conturuluT to-

cano - marina, indreptata spre E. Ele se numesc ast-fel dupa

tal de 782 kil. Judetul Constanta se margineste la N. cu jud. Tulcea, la E. cu Marea - Neagra., la S.

directiunea ce urmeaza, attt dealurile i ramificatiunile lor,

cu Bulgaria, despartindu-se prin contraforturile Balcanilor, si la V. cu judetele Ialomita i Braila, prin despartindu-se de cel Dunarea-Mare, de cel de al doilea prin Dunarea-Nouä si canalul MacinuluT sati Dunarea-Ve-

aceeasT tulpind comuna: ondulatiunile balcanice, cit i dupa

tele Garvanul-Mare si Garvanul

Mic, pe muchiile ramificatiunilor culmeT Carvac-Bair, prin padurea Berbotasi-Orman, tAind vaile Culac-Punar Ceair, D u mecican-Culac-Ceair, prin vIrful Gar-

van, prin valea Cingine-Cgair, pe la poalele sudice ale dealuluT Regene-Bair, valea CarvacCula-Ceair, virful Cuiuguc, al dealuld Bei-Orman-Bair; de adi spre S.-V., urcind i scoborind dealurl i vAT ca : valea Chilege-

Ceair, dealul Timbet-Bair, valea Punar-Orman-Ceair, dealul aban-Bair, pe la I kil. spre S. de satul Ese - Chioi, vIrful Opanez

al

dealuluT Mahalè-

Orman-Bair ; din acest vîrf ho-

tarul se dirige spre N.-N.-V., talud vMle Mahalè-Orman-Ceair,

Curu-Cariara, dealul Ese-Chioi, dealul Belezlichi - SIrti, piriul Pampurghiolgiti, i dealul Sa-

chi e.

Orografia. Jud. Constanta este format, orograficeste vor-

de delta batrinuluT fluviü; ele formeaza o dubla teratä, din care o parte de sirue saa culmI

de dealurT se Indreapta spre V., impTedicind prin caracterul lor stincos ca Dunarea sä se

valea Rege-Deresi, pe soseaua nationald bulgard Silistra-Varna printre ruinele forturilor

verse mal repede in Mare. O

Medjidia-Tabia (Bulgaria) si A-

asura catre Mare. Aceasta dubla terata isT are limita, san, mal bine zis, muchea sati coama, reprezentatà

llanlic-

alta' parte, cea esticä, mal putin larga de clt precedenta, se des-

Forma sa este aceea a unuT

prin clea/urile Murai-Bair, CaraOmer-Bair, SIre-Bair, HazaplarBair, Aiatan - Bair, Constanta,

trapez regulat, cu baza spre V.; cele doud laturi marT paralele

Canara, Cara-Murat, Dorobantul si Insiratele, aviad forma

spre E. de ora$111 Silistra.

Insemnate, spre Mare. Terata balcano-dunareana coprinde tot Vestul, centrul i Nordul judetuluT, cu o intindere de

în trei altele maT : a) Terata danubiana proprid

taind pleul Almallul la 2 kil. spre S.-V. de satul cu acelasI nume ; urca si coboara dealul

Tabla (Bulgaria) si se opreste pe malul Dunarer, la 800 metri

mai lungT i maT insemnate spre Dunare, cele mal scurte i ne-

6/7 din suprafata sa totala

ramificatiunile nordice, tare Duliare si Mare pana aproape

lästnd spre V. fortul

drurnul ce urmeaza valle dintre dealurI, carT se ridica: cele

anume plasile : Silistra-Noul, Medjidia, Hirsova, jumatatea vestica a pase/ Mangalia si a

rImesea-Bair, de unde ja spre

rab-Tabia, face un arc de cerc,

Dunäre sari spre Mare, aviad

tura stincoask carl se inläntuesc unele cu altele, formind pi-in unele locurT, maI cu seama prin partea V. si S.-V.,vaT (culac, aldea, ceair) si dealuff, coline (bai-

V.-V.-N. pe muchea dealuluT de mal sus, prin movila Gabrovita,

5; de ad, spre N. trece prin

din ce in ce mal miel spre

bind, de o serie de platourr, de na-

rurT, iuiucurl, etc.) Aceste dealurT sunt ultimele prelungirT ale muntilor BalcanT esticT, carr ti trimet

Ieral-Ceea-Bair in valea RegeDeresi - Ceair, la pichetul No.

detuluT in doua marl terate :

plaseT Constanta.

Putem divide aceasta ter* zisa sati vestick stind In contact de-a dreptul cu fluviul reprezen tata prin colinde : Ostrovul, cu vIrful Silistra (102 m.); Coslugea, cu- virful Coslugea (139 m.); Oltina, cu vIrful Oltina (140 m.); Mirleanul, cu virfulDragaica-Magura (108 in.);

Rasova, cu virful Sapata (158 in.); Cochirleni, cu virful MosCernavoda, ; Oprea (I o8 cu virful Defcea (131 m.) ; Seimeni, cu vIrful Tibrin (102 in.); Boazgic, cu vIrful Seimeni (92 m.) ;

Topal, cu virful

Olacul

(125 m.); Ghizdaresti, cu virful Trer-Movile (iii m.) ; HIrsova, cu Virful Ciobanul (72 in.); Cisla, cu virful Cadi-Cisla (116 ni.);

Balgiul, cu vIrful Cinstitul (82 m.) ; Girlid, cu virful Cloro-

CONSTANTA (JUD.ET)

Enlaja (124 in.); DAeni, cu Rosti (138 m.) ; i Ostrovul, cu virful Ostrovul (120 m.). A doua sub-terata, numita

centran., este la E. de precedenta si este formata din urmatoarele Almaliul, cu vIrful

Almaltul (134 m.); Ese-Chioi, cu virful Ese-Chioi (144 m.); Girlita, cu virful Cuingire (171 ni.); Garvanul, cu virful VeliChioi (158 in.); Para-Chioi, cu virftil Cara-Arman (142 m.); Cuzgun, cu virful Cuzgun (185 m.); Enigea, cu virful Suatiuc

598

Mar toate dealurile primer

sub-terate, cele cine sase de la inceputul celor'lalte douA temate, si ultimele treT ale terateT a 2-a, sunt de natura stincoasa. Valle formate de ele sunt inalte si prapAstioase; ele merg ridicindu-se in partea vestica, de la

CONSTAN rA GuDET)

(82m.), Aiatan-Bair, cu virful Caramat-Iuc (74 m.), Constanta, cu virful Ciatal-Iuc (7i m.), Canara,

cu virful Izlam-Tepe (191 m.), Cara-Murad, cu virful Cara-Mu-

rad (103 m.), Cicracci, cu virful Cicracci (82 m.), Tasaul, cu

gind in virful Doerani (aproape

virful Cara-Tepe ([61 m.), CaraHarman, cu virful Gargallc (95 m.), si Dorobantul, cu virful BelTepe (190 in.).

400 m.) punctul culminant al

Aspectul general al acestor

judetuluf intreg. Cele din partea vesticA si sud-esticA sunt acoperite cu paduri frumoase, pdsutil si livezT intinse ; pe cind restul, cele din partea centran., estica., si cea nordicd, exceptie

dealurT difera mult de acele al terateT danubiene ; aicT o monotonie, o uniformitate obositoare do mneste pretutindenT, afara de cele 4-5 de la inceput, unde gAsim peisagir frumoase,

Melad cele de N.-E., sunt lipsite de pAclurT, lar finetele o-

stincT ocrotitoare de pesterT mi-

; Tortoman, cu virful

Tas-Punar (109 ni.); Baltagesti,

cupa intinderT nemasurate ; mo-

ci virful Cara-Tepe (107 m.) ; Insiratele, cu virful Insiratele (209 m.); Dulgherul, cu virful Camele (168 m.); TurbenceaBair, cu vtrful Turbencea (252

vilele par ca niste sentinele in

(i58 m.); Copadin, cu virful Idris-Cuius (147 m.); Medjidia, cu vlrful Murfat (r29 m.); Docuzol-Bair, cu virful Docuzol (109

m.), (302

Calfa, cu virful Dragan ni.); Ramazan, cu

Fagarasul-Non (228 in.); si Sultan-Bair, cu virful Doerani (392 m.) ;

cel maT inalt vid al jud.

A treia sub-teratä este reprezentatA prin dealurile: Sari -Iol - Bair,

cu vtrful Dobro-

mir (209 m.); Dobromir, Cll

ful Hazarlic (186 in.); GhiolPinar, cu virful Iarim-Basa (196

in.); Schender, cu virful CialiVerde ([76 m.); Hairan-Chioi, cu virful Armolia (182 in.); Docuzaci, cu virful Movila-Mare (200 in.); Cerchez-Chioi-Bair, cu virful Cerchez-Chioi (187 m.) ; Ghiuvenli, cu virful Cazil-Murad (165 in.); Enghez-Bair, Cu

N. spre S., si in partea nordestica de la V. spre E., atin-

zare. Terata balcano-marina coprin-

de res tul estic, sud-estic si nordic al judetuluT; dealurile carT compun aceastd terata se dirig,

toate de la V. spre E. pana la malul Mdrir care este foarte aproape de linia despártitoare intre cele dota terate, reana' si marina., in ett in unele

locurT, d. ex. in dreptul Constanter, distanta intre Mare si calmea principala este de 7ro kil. Ea ocupa i/2 din intinderea

nunate, ca aceea de la Mangana; altä-datäaüfostscáldate mult mal inauntru de valurile Mari, care retragindu-se, a lásat ca semn al domnieT el de odinioará, lanurT sArate ca : Tuzla, Mangalia, Sirt - Ghiol, Tasaul, Gargalic, Sinoe. Sunt acoperite C11 sdindnaturT si finete intinse ; cu movile numeroase ce

par ca niste sentinele uitate pe ambele platourT ale Dobrogel.

totala a judetuluT, si anume jumatAtile estice ale plasilor Constanta i Man gali a. In Alti mea

Movilele sunt, unele naturale, altele artificiale, adica actúe de oamenT in amintirea unor fapte petrecute in vechime, altele se aseamaná cu movilele din Rusia; altele att servit ca puncte de observatiune ; cele mat multe

medie e de 75 m., mult mal

sunt acoperite cu verdeata

mica de cit a terater danubiene.

se gäsesc in partea sudicl, sudesticd si centralä a judetulur. TumulT sunt niste ridicdturT de pamint, maT mult sati maT

Culmile carT compun aceastà teratA sunt, incepInd de la S. spre N.: Muraci-Bair (170 m.),

si

putin inalte, cu care este pre-

virful Iri b u ler ( t 25 in.);

Cara-Omer, cu virful Cheragi si Ghiuvenli (152 ni.), Sari-Ghiol

Bair (un in.); Toprai-Sari-Bair, cu virful Elibe-Chioi (108 m.);

([03 m.), Ilanlic, cu virful Ham.), Capucci cu virgilar

si in special al judetuluT Con-

Omurcea (120 m.) ; Hagi-Cabul, cu virful Hagi-Cabul (I01 ; Carol, cu virful Dana-Chioi (130

ful Copucci (114 in.), Mangalia, cu virful Capucci (82 in.), Tuzla, cu virful Tasli-Iuc (94 in.), Techir-Ghiol, cu virful Techir-Ghiol

metri). 8"96 Atareis Dleflonav Googratio. Fol. fi.

sarat mal tot teritoriul DobrogeT

stanta. Sapate, unele din ele ati dat la lumina medaliT si bijuteriT antice; altele irisa ad

fost cu totul goale. Este de observat, ca tumulif ceT raid con75

CoNSTANTA (JUDET)

594

verg c5,tre un tumulus mal inalt

Noua, Medjidia, Hirsova si ju-

de cit cele-l'alte, si de pe care se vede in toate partile, panä la o mare departare. Aceastá

matatile vestice ale plasilor Mangalia si Constanta ; este margina

indltime a servit ea oare ca

si la E. de finja despartitoare

observator in nemarginirea stepeT, orT a suportat vre-o fortifi-

intru cele dota terate, dunareana si marina; coprinde decT a uit din in tinderea totala a judetulul.

catie ? TumuliT, dupa publicistul Blondeau, pusT maT in tot-d'a-

una pe liniile crestelor valurilor si pe drumurT, ar fi, in acelasr timp, indicatorT de drumuff, observatorT, morminte. Este con-

statat cä multr tumulf ascund morminte, bunioard cele din Rusia sudica si Valahia estica unde sunt foarte numerosT; une orl eT sunt pusl pe finja de despartire a apelor. Nu este probabil ca eT sa fi servit in

acela§ timp si ca morminte ca observatorT.

Hidrografia. Jud. Constanta este udat de Dundre si de More; are paraje numeroase si intinse lacuri, atit cu apa dulce cit

si Cu opa sarata, este, comparat Cu judetul Tulcea, cu care

impreuna formeaza Dobrogea romina, maT putin favorizat de cit acesta; unde in jud. Tulcea piraiele, girlele, lacurile, sunt maT numeroase, mal abundente in ;opa, intretinind maT peste

tot judetul o umiditate bine facatoare, caff ti scutesc de secetele, uscaciunile si ariditatile judetultif Constanta. TotusT, ace-

sta sta mal bine in hidrografie de eh multe judete din tara., cum de pilda: Ialomita, Vlasca, Braila, Covurluiti, etc., cu toate ca acestea sunt maiproductive de cit el, lucru care depinde insa de consti-

tutia geologica a soluluT. El

depinde de dota basinurT: al DunareT si al MariI-Negre. Basinul DunareT ocupa exact intinderea terateT balcano - dunarene, si anume partea sudves tica, centrala i nord-vesticä a judetuluT, decT pldsile Silistra-

la V. de insusT cursul Dundrei

In jud. Constanta, Dunarea udd partea vestica, sud-vestica si nord-estica a judetulta, incepind imediat de la E. SilistreT si pana la 3 kil. maT jos de satul Ostrov, pe o lungime de aproape 180 kil. Directiunea cursuluT Oil este urmatoa-

rea: De la Silistra pana Ja Bu geacul (8 kil.), are directia de Ja V. spre E.; de la Bugeacul pana la ostrovul Pfrlitul (17 kil.),

de la S. - V. spre N. -E.; de la ostrovul Pirlitul la virful Oltina, iar de la V. spre E.; de aci se dirige in spre N.-E. pana' la Magura - Dragaica (7 kil.), de

CONSTANTA (JUDET)

m.; in altele e mal larga chiar ca 2200 m., cum in dreptul Sifistra (2400), iar in locul unde formeazä insule, este si mal

larga, ajungind pana la 5 kil., cum este la ostrovul Cluciul, de linga Hirsova ; in general, largimea medie variaza intre 500-800 metri. Adincimea, de asemenea, este variabill, tusa mar putin ca largimea ; in unele

locurI are 15 m., in altele 60 m. §i maT mult chiar ; in general adincimea medie variaza

intre 12-25 m.,

fluviul flind

maT adinc catre malul cel inalt, din dreapta, de cit catre cel

din stinga. In cursul eT Dunarea formeaza

mar multe insule, din care numaT o parte apartin judetulul Constanta, restul tinind de judetul Ialomita, si de judetul Braga. In general, aceste insule sunt acoperite : parte cu pietris

unde se indreapta spre E. pa-

nisip, parte cu paclurT de Mi-

na la Rasova (ro kil.); de la Rasoya curge spre N.-E., pe litiga Cochirleni si Cernavoda, pana la Boazgic (25 kil.); de la Boaz-

el' si richiti, parte cu amindoul

gic face un mare arc cu convexitatea spre V. pana la Ghizdaresti (30 kil.); de la acest sat

o ia spre N.-V., iar de la Hit.ova descrie pana la punctul Cluciul o linie curba, maï mare de cit o semicircumferintd (50 kil.), iar de la Cluciul pana mal jos de Ostrovul la 3 kil., curge in directia S.S.V. - N.N.E. De la Silistra pana la Hirsova poartänumele de Dundrea-Mare, pentru a fi deosebita de canalul Borcea sail Dundrea-Mica; de la Hirsoya la Ostrovul si maT departe, se numeste Dundrea-Vechie saii Canalul - MacinuluT, in opozitie

Cu Dundrea-Nota sor' CanalulBraileT. Ldrgimea sa variaza de la 500 m. la 2200 m.; in unele locurT e maT strima ca 500 m., ca linga. Ostrovul, unde are 250

din aceste felurT, parte cu pasuni bune pentru vite. Principalele

insule, incepind de linga Silistra spre Ostrovul, sunt : Hopo, Pastramagi , Ostrovul - Vechlii, Ostrovul- Mare, Ostrovul - Mic, Pacuiul- - Soare, Cali-George, Calungiria, Pirlitul, Strimbul, Puiul-StrimbuluT, Hozunada, Ostrovul-Lung, Hinogi, Troina, Purcareti, Seimeni - Mari, SeimeniMici, Ostrovul-de-la-Vale, Boaz-

gicul de la N. si de la S., Cala-Chioi, Topalul - Mare si Mic, Cluciul, Girlici, Daeni; intinde-

rea lor totala este cam de 80oo hect.; toate ati forma alungita,

de la V. spre E., salí de la S. spre N.; toate sufera de furia DundreT, fiind acoperite in timpul inundatiunilor de tnarT cantitatT de ap5.. Malul Dunarei este,

de la Silistra pana la Hirsova, de aci pana. maT jos de Girlici, Ostrovul si Daeni, inalt.

CONSTANTA (JUDET)

CONSTANTA (JUDET)

595

Girlele san verigele formate

nA la capul Constanta ; aci iar

de DunAre, in mod natural, sati

formeazA o scobiturA, baia Constanta, care servA de port o-

rasuluT cu acelasT nume ; de la

cul de luming, pare neagrA inchisA, de unde i numele san; maT cu osebire in timpurile noroase, ea pare foarte neagrA.

case se intind pe acolo pe unde malul le permitea ; principalele

Constanta se dirige spre S.-E. pAnA. la capul Tuzla, formind

riabilA, si aceasta din cauzd cA

sunt: venga Rasova, lingl sa-

la N. de acesta capul Agigea; de la Tuzla se indreaptà spre

e inchisl i apor este expusA. CrivAtul rusesc o face sA fie rece iarna. Temperatura supra-

HITA satele Cu acelasT nume ;

S.-V. prin capul Cumarova, pe lingA Mangalia, pana la punctul Ilanlic-Tepe. Malul este pretutindenea aproape inalt, excep-

mar avem o gira importantl,

tind distanta de la gura Peri-

numitA BAroiul, care se desface

teasca la Gura-BoazuluT (7 kil.), unde e la nivelul MAriT. Contra-

de oamenT in mod artificial, sunt niste brate ale fluviuluT,

tul cu acelasT nume (9 kil. lungime) ;

venga Topalul (7 kil.)

lingA Topalul ; venga DAeni (5 kil.)

i venga Ostrovul (4 kil.)

de Vingl Hirsova si merge paralel cu DunArea pAnà mal jos

de DAeni, unde se deschide in fluviti (45 kil.), formind maT multe lacurT si inchizind intre

fluviti si ea o suprafatà de 7000

hect., acoperitA cu stuf si semAnatA cu bAltY.

Basinul MAriT-Negre coprin de

partea esticA a judetuluT, exact inchiderea terateT balean o - marina,

intinzindu-se decT de la

malul MArif spre V. pAnA la linia despArtitoare Intre cele dota terate, danubianä si marinA, peste jumAtAtile estice al plAsilor

forturile nord-estice ale ramificatiunilor Deli-OrmanuluT (Balcanul estic), se opresc brusc pe marginea apeT ; malul e sttncos i pietros. OdinioarA nivelul M'alfil era maT ridicat de cit

Temperatura eT este foarte va-

suflAreT vintultiT rece de iarnA.

feteT se scoboard la 00 20 chiar, asa in cit prinde ghiatA din dad in cind pe coaste, si se citeazg anT, in secolul al

XV-lea, cind ghiata a avut o grosime de 3 coti si se intindea la I00 mile (180 kil.) spre interior, asa cl Ovidiü, in exilul sACI de la Tomi, avea tot

dreptul sA se pringa de asprimea ierneT. Vinturile de N.-E.

cel actual si acolo unde astAzT se gAsesc lacurT intinse, Marea era pretutindenT; solul dobro-

si S.-E., suflind cu putere maT

gean insl, printr'o ridicare lentO, a fácut-o O. se retragA cu vre-o cltI-va kilometri. Nivelul sAti e maT sus de clt acel al MAriT - Mediterane, cAcT

neT, face ca Marea sA fie in totd'a-una agitatA i decT si navigatia periculoasA.

in tot timpul, dar maT cu osebire in timpul toamner i ier-

Adincimea mijlocie este de 1800 metri, adincimea (peste 180 m.) se gdseste in re-

Constanta si Mangalia. E mult maT putin inchis de cit basinul

un curent puternic domneste in Bosfor i Dardanele. Apa MäriT-Negre este maT putin sAra-

dunArean coprinzind 1/7 din su-

O. de cit a MediteraneT, din

prafata totall a judetuluT, dar

pricina numeroaselor i puter-

toria, pe coasta de V. a Cri-

tot asa de bogat, in ceca-ce priveste cantitatea de apA sAratA si dulce. in importantA comercialä insA, basinul MAriT este superior celur dungrean. Marea-NeagrA udA judetul la E., de la gura Periteasca, cana-

nicilor fluviT ce se varsA in-

meeT ;

teinsa, Istrul, Nistrul, Dniprul,

(2245 m.) se gdseste la centre,

Donul, Rugul, (Cazil-Ermac din Asia - Mica), carT iT aduc mula apA dulce, ce desAreazA intru

intre Crimeea si Asia-MicA.

cit-va apa eT, intocmaT ca si

lul de comunicatie intre lacul

un lac, si numaT dupl ruperea

la 230,9° si 25", la E. si la V. La o adincime de 9 m. pAnA la 53 m., temperatura nu era

Sinoe pAnA la movila Ilanlic-Te-

Dardanelelor i BosforuluT de cAtre valurile Mediteranel, ea a devenit Mare ; ca lac ocupa par-

pe, pe o lungime de aproape 8o kil. Malul sAu are o directiune generan de la S. spre N.; scobiturile, bAT sati golfurT, sunt putine si fArA insemnAtate; de la

Baltica. La inceput ea a fost

tea centran, unde gAsim adincimI de 2500-3000 m., si cea sudicA, pe cind jumdtatea nor-

giunea nord-vesticA, delimitatA

printr'o linie, care ar trece de la Varna, in Bulgaria, la Eupaadincimea cea maT mare

Temperatura suprafetel variazá de la 22° °, la centru pAnA

maT mult de cit 140,40 Ia coasta

de S., de 12°,2° sii ¡0,01a N. si lingA coastele orientale i occidentale. Variatiunile temperaturiT in Marea-NeagrA sunt foar-

te caracteristice, la adincime de

gura Periteasca el se dirige spre S.-V. pAnA la capul Midia ; de

dicd, nord-esticA si vesticl a de-

peste 55 m. La aceastd adin-

venit Mare in urma iruptiuneT Me-

cime, termometrul nu aratA de

ad, ncind o largA scobiturA, baia

diteraneT. Coloarea sa este verzue inchisA i une-orY, prin jo-

cit 7°,2°, dar cu cit se afundä

Midia se indreaptA spre S., pa-

maT jos el se ridicA, si la 1800

696

CONSTANTA (JUDET)

m. arata 90,3e. In alte Mari, situate in latitudinI mijlociI, temperatura scade regulat de la suprafata spre fund safi cel mutt la o oare-care adincime ea IAmine invariabilg. (12°,8' pentru Marea-Mediterand). O altá particularitate a Marif-Negre este

a la o adincime de 137 m. se glsesc urme de hidrogen sulfuros, a cdruI proportiune creste asa de repede, in eh la 180 m. prezenta acestuf product se aratá in mod foarte senzibil si cá la 286 m. i maT jos, face viata animala imposibilg.. La a-

ceasta adincime nu s'aa mai gasit de ch scold*, jumdtate fosile ale oare-caror moluscI speciale lagunelor Marif-Negre MariT-Caspice.

In privinta lacurilor saü baltilor, judetul Constanta sta a-

proape tot asa de bine ca si jud. Tulcea, si e in al 2-lea rang,

dupa acesta, in intreaga tara, relativ vorbind, in numarul, can-

titatea lor i venitul adus din pescuitul ce se practica in ele. Relativ la gustul apeT, lac.irile se impart in cloud categorif cele cu apá dulce, aceste toate formate de fluviul Dunarea, cele cu apa sarata, formate de Marea- Neagrä, in timpul chid ea acoperea locurile in care se aflä ele actualmente.

centre importante de pescuit. Venitul lor apartine statuluI, pe fie-care an peste 40000 lef. Sunt maT multe piraie, intre

cad cele mai principale sunt: Cara-Orman, Beilicul, Boazgicu, Pietrisul, Topirscea, Rosti, Peletlia, Gargalic, Casimcea, Tasaul, Techir-Ghiol, Musurat, Tatld-

geac, etc. Clima DobrogeI, in general, si a judetuluI Constanta in special, este salubrd.

Judetul Constanta, care coprinde 23 diri toata Dobrogea, 1/2o din toata tara, cu o intindere de 6058 kil. p., se imparte in 5 plasI : Medjidia, soya, Constanta,

Mangalia, cad toate impreuna cuprind 7 comune urbane, 73 com. rur., formate din 301 sate.

Populaiiunea.- Populatiunea din intregul judet, pe anul ¡89697, este de 32000 familif, sau 112227 suflete, din caff 59322 barbatf si 52905 femeI. Aceastä populatiune, afara de aceea a orasuluf Constanta, dupä stare civill, religiune, nationalitate, protectiune, profesiune instructiune, este urmatoarea

dupä recensamintul din 1894: Dupa starea civill. : necasato-

CONSTANTA (JUDED

grenT 15, IzraelitT 143, de alte diferite nationalitatT 107. Dupl. protect. : romina 97630,

rusI 1153, bulgara 251, sTrba 3, muntenegreand 5, franceza 17, germana 41, austriaca 308, ungara 269, turca 576, italiana 187, greaca 341, Para protectiune 1027. Dupa profesiune: proprietarT marI, de la too hect. in sus, 190, agricultorT, lucratorI manualf de pamint, 22731, circiumarT 399, bacanT 161, lipscanf 114, brutarT 63, macelarI 34, zarzavagiT 56, servitorI 791, fierarI 185,

barbierI 36, doctorl in medicina 7, advocatI 4, moran l 104, ingined i architectI 2, functionarI 455, farmacistI II, an-

treprenorI de lucrar publice 3, Cu diferite alte profesiunl 3122.

titl carte 10092 barbatI si 3114 femef ; nu stil 42803 barbatf si 45799 femel. Miscarea populatiuneI de la Septembrie 1895 pang la Septembrie 1896, dupä actele de stare civilá ale comunelor urbane

rurale, din acest judet, este urmatoarea : NascutI 5143, din care 2642 de sex barbätesc si 2501 de sex femenin ; mortI 3748, din

call 1993 de sex barbatesc

HO' :

Cele maT principale, incepind de la S.-V. spre N.-E., de la Silis-

31479 barbatI, 26838 femeI; casgtoritf : 20165 barbatI, 19888 femer; divortatI: 6z barbatT, 95 femeI ; vaduvI: 1189

1775 de sex femenin ; casatorii 670; divorturI ; nascutI mortT 23, din earl 12 de sex masculin sl de sex femenin. Este decT

tra catre IIirsova, sunt: Girlita,

barbatT, 2092 femeT.

un excedent de 1395 nascutl

Oltina, Mirleanul, Alimanul, Vederoasa, Limpezisul, arpul, Cochirleni, Cara-Su, Medjidia, Seimeni - MicI, Domneasca - Mare, Domneasca-Mica, Puturoasa, Sla-

Dupa relig. : ortodoxr 68122, catolicI 1588, protestantf 2116, lipovenI 1155, mahomet. 28210, izraelitI 143, armenI 372, de alte religiunf 102. Dui:a nationalitate RominT

asupra mortilor. Negresit ca cifra de 101808 suflete ce se da judetuluT Constanta, e cu mult sub adevar, cu toate emigrarile Turcilor i Tatarilor in Bulgaria sal Turcia ;

56617, GrecI (176, Bulgaffi 0079,

ea a crescut necontenit $1 asta-zI

teia, Rotundul, Ciobanul, Daeni, Girlici, Sinoe, Tuzla, Gargalic, Tasaul, Sirt-Ghiol, 'Martina, Agigea, Tuzla-Ghiol, Cumarova, Mangalia, etc. Toate lacurile ocupa o intindere de 12000 hect., si sunt

Armed 372, TurcI 7230, Ta-

ea trece peste I moo í cu a

tarT 20980, Sirbf 45, nailed 201, Francezf 18, GermanT 3030, Aus-

orasuluf Cons tanta, peste 120000 suflete.

triacI 287, UngurT 168, Rusi r85, LipovenT 1155, Muntene-

Etnografia actuale1.-Romtnil

sunt venitI de timpuria in

Do-

CONSTANTA (JUDET)

597

CONSTANTA (JUDET)

brogea ; inca din secolul al XIV-

nitT

lea, pe la sfirsitul lur, cind Mircea,

pe la jumatatea secolulur trecut,

coprinzind ambele malurr ale Dunarer pana la Marea-Neagra, a coprins si Dobrogea, ai.1 in-

in urma tratatelor incheiate fu-

din Transilvania inca de

deschide mult pentru a lasa esirea fumulur, dar in acela$T timp

intrarea pload, a vintulur $i a zapezer in timpul ierner. Fun-

Emigratiunea s'a fácut si in se-

tre Turcia si Austria; eT at1 fost pana In zilele trecute reimprospatatT ca elemente rominestr venite nu numar din Ardeal, dar si din Tara-Romineasca, facind

colir urmatorT, caer numar asa ne

pe cele-l'alte demente, si

in

ceastä soba, cu dota scopurr, ca si intreaga casa, e un fel de

explicam cum emigratiunile de

special pe cel bulgaresc, a ceda

cos mare; strainul, la prima ve-

de la inceputul si mijlocul veaculur nostru, ati prins radacinT asa de iute si a$a de bine in asta tara.

tarimul si a se retrage in fata

dere, ar crede ca stratul de

invaziuner elementulur latin. Nu-

var ascunde o constructie solida, irisa se insala, si Intelege

ceput a emigra, in aceste intinse tinuturr numeroase familiT.

Avem de aceea, numirr romine de sate in carT azT locuesc alte

mArul lor cre$te din ce in ce, gratie guvernulur, care protegeaza pe colonistir stabilitT de

gintr: Calica, Pirlita, Sarica, Por-

buna-voe.

dul vetreT comunica cu un cos, care ese afara din perete In camera vecina si o incalzeste. A-

apor cu g-rea fantasticul echilibru al intreger case. Sticla este aproape necunoscutd pi-in sate;

tita, Sf. Gheorghe, Iglita, Pia-

Romtnir, zice Allard, locuesc

o foaie de Ifirtie unsa si lipita

tra-Feter, Cocosul, Dragaica, Tocilele, Valea-Plopilor si Oblicita

aproape nu mar pe malurile fluvi u-

de cercevele este de ajuns. Mobilierul din nauntru seamana cu

(mar ttrzia' Isaccea) din judetul Tulcea. In secolil trecutr, nenorocirile ce bintuiati principatele Moldover si Valahier, darile cele grele ce apAsati asupra populatiund sarace, persecutia de la inceputul secolulur nostru,

lur ; satele lor se aseamana toate prin aspectul lor mizerabil; ele nu se deosebesc de alt-fel de satele

bulgarestr salí tatarestr din in-

terior. Asezate in general in conditiunT higienice foarte rele,

locuintele se gäsesc mar totd'a-una in fundul vailor $i pe

a favorizat aceasta. emigrare.

malurr mlästinoase, cit mar a-

El locuesc mar cu preferinta

proape de apa unde se adapa turmele. Toate casele se asea-

Nordul judetulur Tulcea, in pldsile Macin, Tulcea, Isaccea, putin si in Babadag, in principalele porturT ale litoraluluT Maril-Ne-

gre; lar in judetul Constanta, in partea lur de V. prin Nordul plaseT Silistra-Noua si Vestal

plAsilor Medjidia si Hir$ova si anume prin satele Bugeacul, Ostrovul, Girlita, Pirjoaia, SatulNoa, OItina, Beilicul, Mirleanul, Rasova, Cochirleni, Seimeni, To-

mana; diferitele populatiunT el adoptat pentru satele lor acelasT sistem de constructie. Piatra nu

se intrebuinteaza de cit prin locurile unde se gasesc ruine grece, romane g genoveze. Pe malurile Mara mar cu seama si pe malurile Dunaref, casele sunt niste cutir In paiante, ale caror gaurr sunt astupate cu pamint framintat ca baliga de

cel din casele turcestr. In casele rominestr, icoane rusestr colorate impodobesc zidurile. Trusoul fetelor de maritat este atirnat prin cuie; stralucitoarele colorT ale stofelor dati camerer aspectul cel mar pitoresc. Bordeele se intlInesc nu mar in satele rominestr pe margin ea Dunärer; in ele locuitoriI cauta un

adapost in contra caldurer verer si a friguluT ierneT. Este un fel de vestibul inclinat de la intrare in fundul acestor gropT, in care rare-orT o ferastrue lipita cu hirtie las5. O. patrunda lumina ziler. Catre sfirsitul toamner satele incep sa ja un aspect foarte animat ; se fac pregatirile pentru lama ; se repara locuintele,

se construesc altele noua, sai1

banul, Girlici, Daeni si Ostrovul,

vite. Acoperisurile, sustinute de cApriorr, inainteazä mult inainte

mar bine zis, se pun portr de lema si se sapd staule subte-

toate asezate pe malul drept al

si de asupra user pentru a for-

rane. Locuitorir ramin ast-fel in-

Dun Arel. In interiorul judetulur,

ma o galerie exterioara.; ele sunt

anume prin centrul plaser

acoperite de ordir:ar cu trestie,

Medjidia-Hirsova, el locuesc alaturea cu Bulgarii si Mari)",

parnint si foarte rar cu olane. Interiorul caselor, numar cu un

chisT toata lama; primavara eI mar pot inca dormi sub acoperi$urile ion; vara lusa se culca arara, pentru a scapa de nume-

pal, Ghisdaresti, Hirsova, Cio-

si

prin diferite sate ce poarta numirr turcestr, ocupindu-se ca cresterea vitelor si intru cit-va

singar cat, se compune de obiceiti din 3 partr: india saii intrarea, este bucataria; in mij-

roasele insecte acatatoare si inaripate, carr acopera zidurile ca-

Cu agricultura. ET sunt urmash ciobanilor, numitI Mocanr, ve-

loc se &este un mare camin,

loarea alba.. Aceastä impreju-

de-asupra caruia acoperisul se

rare explica usurinta cu care

selor, In clt le ascunde si co-

CONSTANTA (JUDET)

598

CON STANTA (JUDET)

bietir locuitorT cedeazA cAläto-

aceastA slAbiciune, $i par mal'

insoarA. fldclir saS 1$T mAritA fe-

rilor acoperisurile lor. In India si intri fAxá grij5., dar a doua zi facr ca $i dinsiT si-tr petrecr noaptea afarl. Casele sunt grupate in sate fila niel o regu-

mult a juarif, comparate cu instrumentele analoage ale celor-l'alte popoare. In timpul

tele,

cf-

laritate. Se vede cA ideia de un drum sati strAzT, fie orr-cit de intortochiatA, nu le-a trecut prin minte.

O altd colonizare a Dobro an er cu RomInT a mar fost flcutA lila, pe la mijlocul seco-

lulur trecut, dupä incheerea traetatelor dintre Turcia $i Austria. Mocanir, pAstorr saù ciobanr ardelenT, in timpul ierner, veneati

frumos

al anula, Romtnir se

ocupa maT cu seamà ca agricultura El ati multe vite, pe carT le las1 in voe prin satele lor. In toate Duminicele, dupà prInz si sArbAtorile, fetele

fac cerc In jurul a 2 sati 3 Mutad TiganT i executA jo-

curile lor nationale: horA, sirbA, chindie, etc. Manir romInT a5 pAstrat, in parte, puritatea tipulur italian ; femeile lor ati o figura bl'indd si plAcutA, talla

%in

mult timp pe insu-

rater pe 11110 el, muncind impreunA, l folosindu-se in comun, Rominir dupA ce si-ati clpdtuit copiir, ir trimet s5. iascä impreunl, simtind ast-fel incA de la inceput greutAtile necazurile vieter de familie. BulgariT, de originá slavicA, venitT în secolul al VII-lea si al VIII-lea ati coprins malul drept al DunArer p5nA la Marea-NeagrA ; el ati format pAnA

in timpul nostru marea maioritate a populatiuner peninsuld. ET se ocupl cu agricultura, care

este unul din principalele izvoare de ImbogAtire al lor; cultivatorT $i horticultor! prin excelentA, agricultura lor este sis-

ba chiar protejatT de Turci, carT dobindeati de la el', In schim-

lor este sveltd si bine fAcutA, pielea lor este albA. Expresiunea lor este mar putin metancolic5. de cit a bárbatilor. Indatd ce frigul incepe O. se simtá., zice Allard, Valahir inträ in bordeitele lor, in carT stail

bul voer ce li se dAduse de a

pAnd In primdvarA, nevoind sA

veni ad, o multime de raid vite cornute, carT le serveati la alimentatiune si cae se exportaü

iasA la lucru, dar mergind des la circiumA, mide se imbatá cu

mult, i Cu pricepere, de cregerea vitelor. Bulgarir ati fruntea inaltA, o-

cu numeroasele lor turme, de iernati pe cimpiile cele Intinse ale Dobroger, unde, conform tractatelor, aveati aci un traiti linistit, nesupdratr de nimenr,

de cAtre GelepT chiar $i la Con-

rachiti si joacA cArtr. Aceste obiceiurT, din nefericire, n'ati dis-

tematicl i poate fi comparatl Cu acea a Germanilor, cae sunt singurir ion emulT; se ocupa

chir vif, in general negri sal castaniT, nasul Incovoiat fárä a fi aquilin, ochir tAiatT oblic $1 putin deschisT, barba de aceeas1 culoare ca i pArul, puternicA

stantinopole. Incetul cu incetul Mocanir se stabilird aci, isr aduser5. femeile lor si fundará mar multe sate in Dobrogea.

pArut nici pAnA astAzi cu totul, totusr o ameliorare se vede In starea tásanuluT nostru, atit aicr cit si in Dobrogea. Femeile,

buclatd; talla putin bala;

Rominir insA nu erati toc-

tot=d'a-una mar muncitoare ca bdrbatir, se ocupd cu tot felul

sunt sveltr, insd nu $i vigurosT,

de lucrArr prin casd, mar cu sea-

AfarA de RoniinT si Bulgarr, am vAzut ca sunt In judet Turcr, T'Atad, GermanT, Gred, Rus!, Izraelitr, etc. Sunt maT multe secte religioase, futre carr numArAm : Starovestir, Nemoliacir (carT nu se roagd), Bespopovitir preotr), Molocanir (cae nu mAnInc5. carne), Subotnicir (cari tin sArbAtoare Simbdta), Scopi-

mar bine vAzutT de cdtre TurcT, sub stApinirea acestora; dacà

se intilnea cine-va cu er, prin stepele peninsuld, el' se dedati drept BulgarT si se prefAcea5 c5.

nu stiu romlneste, dar era usor a-i descoperi, cddi tipul romin

a pdstrat pecetia ne$tearsà a

md cu tesutul de stofe, de phizd salí linAl din mil i$T fac vestminte.

Rominir poartd salvarì tare de pinzd alb5. sati vopsitä In negru, sati de lind, fácutT in casa ;

originei sale romanice. Locuitorir intinselor chupa' mlAstinoase de pe malul sting al DunArer, ati o naturA linistitd, blinda i indolent5., de o moliciune si de o slabiciune fizicä foarte mar!. In general, er poartA pe fizionomiile lor urma clorozer $i a anemieT. Instru-

peste el' ati un mintean scurt ; lama poartd cojoace .$i abale ;

mentele lor sunt, in raport Cu

pe cind Bulgarir, dup5. ceir

in cap aS cAciulT in tot timpul. Obiceiurile lor, din cauza multe! $1. indelungater convietuirr la un loe cu BulgariT, s'ati imprumutat de la unir la altiT, asa cA se aseamAnA foarte mult. O deosebire vedem la insurAtoare

cu mersul agale i trAgAnat.

tir, etc. Un numAr mare de TiganT se ocupa cu fieräria i cu Mutada.

Judetul Constanta are 7 comune urbane $i 73 comune rurale, cu 103 cdtune. Cele 5

CONSTANTA (JUDET)

plAsT In care este' Impdrtit aii urindtoarea populatiune: Con-. stanta, 25477 suflete ; Mangalia,

18765; Medjidia, 21476;

Hirsova, 23561 i Silistra-Noud,

23562; in total 112227 loe. Dobrogea, sub guvernul otoman, forma un singur judet sub denumirea de Sanjacul, Sivalicul san Mutesariflicul Tulcel

599

CONSTANTA (JUDET)

ales de delegatir plIsilor, administra, impreund cu Mutesariful, judetul; un consilid judeciar, Temizi-Hucuc, asemenea ales de aceI delegatT, administra justi-

u1 Constanta si cite una de bdet1 si alta de fete in comunele urbane Cernavoda, Hir-

tia, sub prezidentia unuT Hachim

lele din Mangalia

(iudecdtor) numit de guvern,

sunt rurale. Personalul didactic

atit in materiT de apel (Instinab),

a fost compus din 62 invdtdtorT,

contra deciziunilor date de tribunalele de ocoale clt i ca

23 invddloare, 13 institutorT si 18 institutoare, top' retribuitT

2 de bdetT í 2 de fete in ora-

soya, Medjidia i Ostrov. Scoa-

i Cuzgun

fAcea parte din provincia (vi-

tribunal de prima instand al

de stat. Scoale particulare an

laietul) DundreT, care cuprin-

dea toatd Bulgaria si Dobro-

judetuluT. Mutesariful, Caimacamul, Mu-

gea. Ea era administratä de un Mutesarif, cu resedinta in orasul Tulcea i avea o intindere

dirul si Muhtarul, precum i Naibul, Cadiul i Hachimul eran de drept presedintif consiliilor care

functionat sase in Constanta, anume: una a comunitater bulgare, una a comunitateT grece, scoala confesionald armeand, 2 scoale confesionale izraelite grddina de copil 4cLelia Petraru» ; una in Cara-Murad, a co-

de la gurile DundreI pdnd la

se aflan sub resortul lor. CapiI

Cernavoda inclusiv i in largime pe nlalul MdriI, de la Vilcovul pAnd dincolo de Constan-

tuturor religiunilor eran de drept membriT in toate consiliile, fie administrative, fie judeciare. In matera pur religioase eT judecad

ta. Era impdrtitn. In sapte CaTulcea, Sulina, Custendje, cin, Hirsova, Babadag si Med-

pe toti credinciosiI lot, fa'rd amestecul guvemuluI civil, care era numaT dator a-I acorda tot

jidia; si in 4 Mudirlicuff (pa-

concursul cerut, färd niel un

pi): Chilia, Isaccea, Mahmudia

control din partea luT.

zale sau Caimacamlicurf (1:1411) :

Cernavoda. OrT-ce aglomera-

tie de case forma o comund, care se administra de ciorba-

Afacerile judiciare eran Idsate sub jurisdictiunea unuI tribunal

de comerciii, cu resedinta in

giI (juratT), alesT de consAteniT

Tulcea.

lor sub presedintia unuT muhtar (primar) numit de guvern.

Serviciul sanitar al acestuT judet este condus de un medic primar de judet, doi medid de spitale, 3 medicI de orase, 12

MudiriT celor patru tirgulete administran comuna impreund cu

un consilid ales de locuitori; iar justitia se dddea de un Naib (judecdtor de pace) numit de guvern, azistat de un consilin, ales de locuitoriT comuneI.

erau cirmuite de CalmacamT, numitl de guvern, cu concursul unui consilin ales de delegatiT comunelor, sub titlul

agentl sanitarl de circumscriptie

din atunele : Ghelingec, Saragea Terchi-Chioi, intretinute de locuitorI. Dupd datele recensAmintuluI

din 1895, s'ají constatat copil in virstä de scoald: 764 b5.eti si 399 fete in comunele rurale din pl. Constanta, 1683 bdetT si 1461 fete in comunele rurale din pl. Hirsova, 317 bdetT si 145 fete in comunele rurale si comuna

urbana Mangalia din pl. Man-

gala, 709 bletf si 576 fete in comunele rurale din pl. Med-

rurale, 4 agentr sanitarr de circumscriptie urbane, 6 vaccinatorr de plasd. 18 moase de circumscriptie rurale. E un spital judetean la Cernavoda, un spital rural la Para-Chioi. Boalele

jidia, 1055 bdetT si 842 fete In comunele din pl. Silistra-Noul, In fine 400 bdetT si 402 fete in comunele rurale i in com. urb.

predominante sunt paludizmul reumatizmul. In Instructiunea pub licit

si 3825 fete, in total 8753 copir. In comunele urbane Constanta, Cernavoda, Hirsova, Medjidia Ostrov, prin acelasT recensd-

litia era prezidatd de un Ca-

cursul anula scolar 1895/96, an functionat 71 sea rurale mixte

diu numit de guvern, avind de

In acest district, si anume io

consilierT treT notabilI alesT tot de acei delegati, sub denumirea de Medjilissi-Daari i judecan

in plasa Constanta, 21 In plasa Hirsova, 6 in plasa Manga -

In prima instand. Un consiliu

21

judetean Medjilissi Idarel- Siva,

in comunele urbane 12, din care

de Medjilissi-IdareT-Cdza ; Jus-

munidteI germane si scoalele particulare nomine de curs primar, din comuna Cara-Baci

lia,

in plasa Medjidia in plasa Silistra-Noud; iar 13

Cuzgun, din desfiintata plasd Traian, san in total 4928 b5.etI

mint, s'an constatat 8o8 bdett si 567 fete cu etatea obligatorie de a frecuenta scoala. Cele 71 scoale primare rurale

ají fost frecuentate in cursul anuluI scolar 1895-1896 de 3205 bletT si 1352 fete. La

CONSTANTA (JUDET)

CONSTANTA (JUDET)

600

scolile urbane aa fost inscrisT in acelasT an 890 baetr si 627 fete. S collie particulare aü fost frecuentate in cursul aceluiasr an colar: cele ale comunitdtilor straine din Constanta din comuna Cara-Murad de 198 135.etT si 37 fete ; scoalele confesionale de 75 copir ; institutul

gLelia Petraru» de 38 si scolile particulare romine de 129 copir.

De la I Octombrie 1896 s'a infiintat in Constanta un gimnazia clasic cu 2 clase, desfiintindu-se

scoala normala. La gimnazia sunt inscrisT 50 elevr pentru clasa I si 8 pentru clasa II. Cultul.In judet sunt 55 b i serid', din care 49 rurale si 6 urbane; dintre acestea 4 sunt inchise, fiind in stare de ruina.. Personalul

bisericesc se compune din 71 preotr, din cad 55 parohr, 13 supra-numerad si 3 apartinind

adese-orr, din lipsa de umi-

foiù) si nenumärate turme pase

ditate, pe platourile inalte din interior, unde elementul lichid lipseste, recoItele sunt sarace. Aceste terenurr s'ati lasat pentru pasunr. Poate cá acestor terenurr li s'ar reda fertilitatea

pe aceste intinsesi bogate cimpir.

prin saparea de putud arteziane

prin impadurirea partiala a lor. Ploile ar fi atuncr mar frecuente i recoltele ar fi addpostite de vintul de la N., care le usuca inainte sa fie bune de cules.

Cerealele cultivate in Constanta sunt : griul, orzul, secara,

porumbul, meiul ; (hare legufasole, mazare, cartofi, ra; plante textile : ctnepa, in si in fine tutun ; dar mar cu seama sunt cultivate: gdul, orzul si secara care constitue impreura cu plantele oleaginoase obiectele mar principale de exme :

port; porumbul este baza

Padurile sunt si ele una din bogatiile judetulur, Cu toate ea

nu sunt exploatate sag tálate nesistematic. Odinioara aceste padurr ere" mult mar Intinse de &it azi; dar neingrijirea imperiulur oto man, spiritul devasta-

tor, insotit de aviditatea cistigulur al populatiuner rurale, aa ruinat in mare parte aceste frumoase si intinse padurr, care altd-datá ocupaa jumatate din in tinderea judetulur, intinzindu-se

din Dunare in Mare. Asta-zr abia aU mar ramas ca la 28393 hectare. Lived i pasunT bogate, dud intinse i stufoase, baltr, lacurr abundente ; Dunare Mare, iata cauzele ce fac ca ani-

male de tot soiul sa se &easel

pe mult incercatul pamint al

ali-

Dobroger. Totusr, inainte de raz-

comunitater elene din Constanta

mentatiuner agricole ; este cul-

si Mangalia. Sunt 3 parohr urbani cu 3 supra-numerarr si 49 parohr ruralr cu IC) supra-numerad si 3 preotT al comuni-Cater elene. Mar sunt si urmatoarele case de rugaciune : 174 geamir mahomedale, cu 53 hatipr, 176 hogr si 66 muezinr; 8 case de rugaciune, apartinind : 3, comunitater protestante ; 2,

tivat eu succes si cultura lur, intinzindu-se din ce in ce, a ajuns a figura chiar printre articolele de exportatiune. Din-

bola, numarul lor era mult mar mane ca ce! actual. Calul, boul, vaca, oaia, capra, rimatorul

comuniateT catolice ; 1, comuni'ate( bulgare ; 2, comunitater li-

salbatica prin padurr. Vita se

povene. Toate aceste 8 case au ca personal 4 preotr si 7 dascalr

A lmaliul, Ese- Chioi, Lipnita,

si sunt intretinute de comunitä.tile respective.

Producliunl.Jud. Constanta

stà bine in ceea ce priveste unele bogatir, intealtele nu. Asa, e bogat in productiunI vegetale ; cele animale nu-r lipsesc ; e sa-

rac insa in ce priveste productiunile minerale.

Judetul are o intindere

in-

tre arborr se planteaza : visinul, zarzarul , caisul , marul , pa rul, prunul, persicul i dudul,

cad se gasesc rdspinditf prin tot judetul ; gutuiul, alunul si cornul se gasesc chiar in stare cultiva cu succes pe linga Ostrov,

Coslugea, etc. si partea de V. a plaser Silistra- Nola. Cali tatea vinurilor e relativ bund,

insä ar deveni excelentd, daca s'ar imbunatati procedeurile de vinificare. Livezile, dupá cum am spus, ocupa mare intindere, cad acolo unde nu prieste cerealelor, prieste ierber, a carer abundentá in acest judet este proverbiala ; ele sunt si natu-

semnata ; pamintul mar pretu-

rale i artificiale

tindenT e bogat in humus, dar

menir seamana lucerna si tri-

(pe cad oa-

asinul sunt cele mar ingrijite dintre animalele domestice cu a caror crestere se indeletniceste o mare parte a populatiuner rurale a acestur judet. Ogarir dobrogenr &air eel mar renumitr din Orient ; 'Agri' domestice sunt abundente ; dintre animalele salbatice, cerbul, prioara, vulpea, lupul si mistretul sunt foarte multe in paclurile cele intinse; mistretul se gaseste in bàlçile Delter. Pestele,

care constitue un insemnat articol de export, este abundent

si de cele mar mad specir in Mare, Durare, baltr, lacurr Orle. In ceea-ce priveste productia

animala.

a Dobroger,

ce mar zice Allard: IcIa padurile Dobroger se &earl iatri

vre-o cite-va caprioare, cad ail disparut azT, dar animalele salbatice cele mar comune sunt ;

CONSTANTA (JUDET)

CONSTANTA (JUDET)

601

mistretul, lupul, epurile, pisica

larT, pescad, rindunicT de Mare.

salbatica, vulpea, etc., un mic soarece de cimp, Sulic, care se gaseste si prin stepele RusieI. Multimea de lupI este en.orma. (azI s'a mal imputinat); el se ascund prin stufisurile stepelor si se intilnesc adeseorT. El vin de obiceiti prin sate, spre a

frigurilor intermitente care bin-

Toate aceste pasad nu sunt de loe, satl nu erati pe atuncT suOrate de locuitorT, a caror nepricepere la vinätoare e remarcabilä si armele sunt rarI. Zoo-. logia dobrogeana nu prezinta

tue aceasta tara. Un alt flagel

\Tina animale domestice, care de alt-fel (pe atunct) nu se mIncaii

sesc aci, sunt acelea, care si in alte taxi se gasesc sub aceeasT latitudine. Animalele domestice sunt foarte numeroase, cacr ocupatiunea locuitorilor, maT cu seamd a Mocanilor O a l'Atadlor, este creterea vitelor. BulgariI si Romial singurI ingrasä porciI, carr se Arad in toate satele de pe linga. Dunare. Bivolitele dati un lapte foarte ca.utat. Fie-care familie are una set

de cit cind erati incepute de lupI. Lupilor le plac tltele vacilor si de multe off nu m5.ninca. de cit aceastä parte a animaluluT. Vulpile se gasesc de

asemenea foarte multe si ail pradä bogatá in vinatul acestor stepe, care este foarte abundent : mal cu seama epuriI. Pasdrile salbatice iarag se gasesc multe, ast-fel: prepelitele, cal-1 fiind putin salbatice se vineaza usor, dropiile mad si raid, pitpalacul, turturele de Turcia, cioch-lia, bufnita, pescarusul sunt foarte comune. Pitigoiul se intilneste putin, dar mierlele rosiI

in general nimic deosebit, si speciile de animale ce se ga-

(load perechI de bol; ca si in Rominia, boul este de talle mica, s'ab si fara energie. Tifosul stépelor cauzeaza multe epizoo-

al tinutuluT este si lacusta ; soarele se intunecá une-orT de noriT

formatT din aceste insecte si cind ele se lasa pe pamint, totul este acoperit. Molustele sunt destul de numeroase. Agricultura Producliunile. este una din cele 3 ocupatiunI ale locuitorilor dobrogenT ; se ocupa cu ea RominiT, BulgariT si TurciT.

In partile de S., E. si V. ale jude-

tuld, gratie calitateI soluluI si altor imprejurärt climatologice, fertilitatea pamintuluI este superioara multor locurI din tara., dar cu toata fertilitatea solulul, agri-

cultura a ramas stationard din urmatoarele cauze : absenta de cal de comunicatie, lipsa de capitalud, de instrumente agricole precum si rigurozitatea climeT in cele mal multe partI. In agri-

cultura este adoptat pretutin-

ti!. Canica de of si de capre e foarte cäutata, carnea acestor animale are un gust salbatec. CaiI se &ese in numar destul de mare ; magarul si catirul sunt irisa rad ; ciniT, ca in

denea sistemul extenziv cu zdcere bis-anuala si tris-anuall ;

rile. Rindunica si pescarusul to fac cuiburile pe coastele inalte g cretoase ale MäriI.

toate partile supuse TurcieT,

nutd pana acum in loe, atit de

se &ese pretutindenI. Cu insectele se face imediat

Päsarile de apa sunt foarte abundente pe lacurl si pe Du-

cunoscinta, cum intri in Dobrogea ; intre ele distingem tintarul, taunul si puricir. Este cu neputinta a descrie chinul uneT nopti

cauzele enumärate, maT sus, cit si de lipsa de umiditate trebuincioasa plantelor.

sunt asa de numeroase, in cit se prind cu sutele in crapaturile caselor, undell ati cuibu-

'tare ; une-orT lacurile par aco-

perite cu o pinza alba., asa sunt de nuttieroase. Mal lnsemnate

sunt: lebada, gisca salbateca, rata salbateca, pelicanul, beca'la,

becatina, gainusa de apa,

flamindul, butarul, cocostircil,

berzele, etc. CocostirciI, ale ca-

ror cuiburl sunt asezate pe acoperisurile caselor, sunt obiectul une! adevarate veneratiuni. Aquila regala, vulturul cel mare, gipactul, eretele, gaia, cucuvaia, cioara, corbul negru, etc., se vad la fie-care pas ; pe marginea MariT se vad o multime de 68495 Almrle Dietiona, Geoprerac. lo!

/I

pe malul Durare!, cind cine-va n'a

avut precautiunea de a fi luat cu dinsul o cusiniera (o micä cutie) si Cu radacina pulverizatä a

uneI plante, pe care GermaniI o numesc Pyrethrum carneum, si cu care trebue O. umpli patul in timpul nopteI, ciorapiT si ca.masa in timpul zilel, daca. vreT

sa nu

fi!

mincat. Can-

titatea de insecte este asa de

in strumentele no tia si sistematice

au inceput a se introduce in multe localitätT, ceca-ce contribue la ridicarea agricultureT, ti-

In urma recensamintuld general, se constata. ca Intinderea semanaturilor din judet, pe anul agricol 1895/96, este cea urmatoare: grill 41800 hect., secará 13211 hect., rapita 707.50 hect., trifoia, lucerna, dugsie, etc. 964.20 hect., orz 106255.37

hect., porumb 32398.20 hect., in 12413.75 hect., meiti 20530.82

hect., °yaz 13785.47 hect., cinepa. 5.50 hect. In judet sunt 19 mor! Cu abur! pentru macinat faind, 8

mare In locuinte, ca totT local-

morT cu apd, 22 morT plutitoare

toril se cula sub cerul liber,

pe apa, 249 mod cu vint i 8 morI cu cal'. Sunt asemenea 2

si aceasta este una din cauzele

76

CONSTANTA (JUDET)

602

CONSTANTA (JuDET)

In total s'aii cultivat 274670 hect. in 1895-96, carT ati dat

e de o calitate inferioarä, cate

munele urbane Ostrovul si I-Br-

sova, osebit de aceea din rese-

3469600 hectolitri de grine

si

Sandjacul Tulcea si Constanta

dinta comuneT, 3 fabricT de uleiti,

753520 cintare metrice de fasole si fin.

s'ad fácut incrucisafi cu ber-

fabricI de pielarif, aflate in co-

21 masinT pentru daracit si tors tina, 4 instalatiunT pentru fabricat caramida, 29 cazane pentru

fabricat rachiul de drojdie si I fabrica pentru caraval. Masinf si instrumente agricole in tot judetul sunt : 1013 masinI de secerat, 198 masinT de cosit, 44 masinT de treerat, 27 masinT de semanat, 158 masinT de vinturat, 28 masinI de batut porumb, 4 masinI

In judet e

intindere de 1862 hect. si 74 arif cultivate o

cu vil. Maioritatea acesteI intindeff este In plasa Silistra-Nouii

si in special in comunele Ostrovul si Almaliul.

In tot jud. se gäsesc 7190 duzI (aguzI).

Sunt 694 stupl cu miere. Numärul vitelor e de aproape 180000 : 7703 armäsarI, 17666

de tálat paie, 163 plugurl de

cal, 75525 iepe, 4840 manji, 607

leinn, 9793 plugurI de fier, 1834 boroane de fier, 2303 boroane de

tauff, 36716 bol, 27490 vacT, 75875 viteI, 95 tauff de bivolf, 384 bivolf, 950 bivolite, 462 matad, 7 camila, 316 asir'', 170 asine, 74 minjI de asinT,

lemn, 4800 grape, 723 tavalugurT, 716 rarite, 2444 care marT

de povara, 4304 care cu osiI de lemn, 9012 carute Cu osil de fier, 246 tirmace, 18 teasurl pe arcurT, afarä de cele din comuna de resedinta. Intinderea judetuluT fiind de

6058 ki/. p. salí 605887 hect., avem acuma tablourile urmatoare :

Teren productiv 560732 hec-

tare, teren neproductiv 35149 hectare. Terenul productiv se imparte In: Terenul statuluT si proprietarilor 171637 hect., terenul locuitorilor 399095 hect.

373 tapT, 4562 capre, 7708 iezr, 30937 berbecT, 338489 oT, 76001

miel, 8747 porcT, 5898 scroafe si 7744 purcer. Dintre toate articolele de exportatiune, Hila este acela care intereseaza maT direct comerciul Europer. Statisticele trimise de administratiunile locale inaintea rdzboiuluT, evalua numdrul oilor in Sand - jacul TulceT de 645000, dar daca. se tine cont de impozitul

cu timpul tinde a dispare. In becT adusl din Basarabia ; dar

nu s'a obtinut de eh produse de calitate inferioara. Se exporta din portul Tulcea prea putine oT, cacT locuitoriT le tin pentru lina. In districtul Tulcea sunt 70/0 partT Hila alba si restul neagra. In districtul Constanta sunt 3015/ÓpArti Una al-

ba si 700/0 partl Ella neagrä. Diferenta futre lina neagra si cea alba e de 30 francT la 700 de kgr. Oile ati produs in anul 1896, cantitatea de 668894 kgr. de lind.

Lacurile cu peste sunt numercase in Dobrogea si se divid in doua categorif: lacurile alhnentate de Dunare,

de la Hirsova pana la Sulina, si cele alimentate de Mare, de la canalul SE Gheorghe in spre Mangalia. Lacul Razelm, cel mal

important din toate lacurile din

Dobrogea, comunica cu toate cele-l'alte si este alimentat de Mare, comunicind in acelasT timp

cu Dunarea prin canalul Dunaretul. TurciT inchiriati toate baltile si lacurile de la Hirsova

ce se da pentru fie-care cap,

pana la imbucaturile DundreT, precum si toate lacurile pana

ceca-ce face pe proprietarT sa

la Chiustenge . Antreprenorul

Terenul neproductiv coprinde: vetrele satelor 757822 hec-

nu dea adevitrata suma a vi-

platea 7000 de lire pe an. La

telor lor, rezulta ca aceastä

rindul sal", antreprenorul punea

tare, bälff, helestai e, etc., 79527 hectare.

suma e cu mult inferioard ce-

asupra pescarilor o dijma de

la reale. In

1876, ncgustori

lo pana la 150/0 si pentru unele

Terenul productiv se subImparte: cultura cu cereale, legume, livezf, etc. 90337 hect. statul si prop.; 23625 hect. locuitorf ; necultivat 31357 hect.

bine informatI despre numarul oilor, spuneari cd sunt 750000 de of, ceca-ce este mal apro-

baltI platear' chiar 30 pana la

piat de adevar. Numarul acestor animale cu linä, dupa raz-

statul si prop.; 81854 hect. loc.; izlaz 26270 hect. statul si prop.; 37405 hect. loc.; vil' 110 hect. statul si prop.; 2006 hect. loc.; pildurl 23625 hect. statul si prop.; 5368 hect. loc.

boiä, s'a marit. TaraniI se ocupa. Cu pricepere si stäruinta de turmele lor. Fie-care oaie produce pe an 71/2 oca de Hila si

Orientale», Allard zice : (Pescarla este principald industrie a satelor asezate pe malurile fluviului sail ale lacurilor.

chiar 2. Cea maT mare parte din aceaställn g. e tigae 90 °/0 , iar 10/o

400/0-

In cartea sa «La Bulgarie

In timpul apelor scazute ale DuniireT, cinc/ apele lacurilor se revarsa in fluviä, deterrninind

In canalete lor de comunicatie

CONSTANTA (JUDET)

CONSTANTA (JUDET)

603

un puternic curent, RominiT si BulgariT, carT se dedeati de obiceia acesteT indistriT, aseazd zagazurT de plase de-a curme-

Constanta, lunga de 64 kil.rcu statiile Mircea-Vodd, Medjidia, Murfatlar, uneste fluvial cu Ma-

padurT bogate, pasunT intinse, pescara renumite, etc.; toate asteapta numaT O. fie puse la pret si exploatate. Cu toate ea avem

zisul canalulur si prind ast-fel marT cantitätT de peste, pe care

rea, si, prin podul cel maret de la Cernavoda, uneste Bucuresti cu Constanta.

il spintecà si il intind acoperindu-1 cu sare, ca sa se usuce la soare. Aceasta este una din

DrumurT marY de comuni-

care sa se scurgà aceste pro-

catie intre comunele rurale mal

duse, cam lipsesc, si, guvernul

bazele alimentatiunei pentru lar-

insemnate si orase. Medjidia este central lor ; de aci pleaca in

si judetul se silesc din raspater! spre a remedia acest rati.

In Dunare este o prodi-

diferite directiu n I drumurT : la Hir-

gioasa abundentä de peste; pes-

soya, Cara - Murad, Cernavoda, Constanta, Mangalia, CuzgunOstrovul ; maT este un drum d'a-

TreT lucrar:1 ati facut o revolutiune in comerciul peninsuleT : calea ferata Cernavoda-Constan-

na.

cara'

numaT baga cosurile cu

lor in apä

scot repede arara pline ca peste. Silurul (somnul) este foarte abundent in fluvia si in lacurT, unde plasele

si le

el distruge o multime de altt

lu ng 11 DundreT, de la Ostrovul la

Ostrovul (din plasa Hirsova),

de la Hirsova la Babadag si

o cale feratd, Dunarea, Marea, to-

tusT cäile de comunicatie, prin

ta, podul peste Dallare, care o leaga direct cu regiunea agticola a tara rominestl, marirea portulur Constanta, care maT delna-zi era gol si azI nu mal poate incapea numarul vaselor

mare comer t de icre. Se pescuesc de asemenea si o mul-

Constanta, de la Cuzgun si Ostrovul la Mangalia, de la Mangalia la Cara-Omer, de la Constanta la Mangalia. Calea nationala. TulceaConstanta. DrumurT miel de comuni-

time de racT foarte marT ;

uniT

catie, carT leaga tare ele toate

din el ajung pana la 30 cm.» Industria mica se &este numal prin cele 7 comune ur-

comunele, satele si cdtunele. Se simte necesitatea une caf fe-

rate Constanta -Tulcea pentru

5319 (nationale 670 si straine

bane si este reprezentata prin : 1 fabrica 1 fabrica de postav, de substante uleioase, 1 fabricá de luminarT de ceard, 1 fabrica de bere, 3 fabricT de tabacarie, 3 fabrici de apa gazoaza, 2 fa-

exploatarea pa.durilor si mine-

4648) avind o capacitate de

lor din jud. Tulcea. Comerciul. Comercial jud. Constanta este destul de prosper, mal cu seamd potrivit cum sta el inainte de venirea Rominilor in Dobrogea, sub TurcT,

1443797 tone.

pestI mal miel. S tinca, crapul, platica sunt foarte comune, precum si marele si micul morun,

ca ale caruT ouä se face un

brici de daracit Una si

1

fa-

ce vin sa.-1 viziteze. Importul si exportul, active, se face prin portal Constanta, Mangalia, Hirsoya, Cernavoda, Ostrov, Med-

jidia si vama Cara-Omer.

Ati intrat in cursul anular 1895, 2671 vase de mare si de riurT,

si ati esit 2658, in total

Istoricul.Din timpurile cele maT vechT, pamintul cuprins intre

Minare si Marea-Neagra apartinea TracieT zapadoase si era locuita de dota neamurT ale popo-

carT nepricepindu-se in afacerile

ruluT Trac, anume GetiT si Daca',

carl maT tirzia aa trecut Dunarea si ati cuprins tara Agatirsilor

si la o distantä mare si Man-

comerciale, lasati toate in parasire. Orasul Constanta, si maT putin porturile dunarene si Mangalia, nu falceati de cit foarte

galia.

micT tranzactiunT comerciale; a-

Din Constanta pleaca vapoare In toate porturile romine , la Odesa, Constantinopol si chiar

cum irisa, ca stabilirea Romini-

stabilit colonil pe intregul litoral al MariT-Negre; in Tracia

brica de sdpun. Cdile de coinunicalie: I. Maritime, can aa ca puncte de plecare portal Constanta

in Marea Mediterana, si vin la dinsa vapoarele tutulor natiilor din Europa.

Fluviale, pe Dual-e, de la Ostrovul pana la Hirsova prin Cernavoda ; cite - sl trele fiind schele pe fluvia. Calea ferata Cernavoda-

lor, el isT 1uà sborul si sub ocirmuirea guvernelor, carT nu erutà nimic pentru a ridica din noa aceasta provincie care a avut epoca el de inflorire si marire, vom azista la transformarea complecta a DobrogeT. Aceasta tarä este destul de bogata, produce cereale in abundentd, animale in mare numar,

(Transilvania). Intre secoliT VIII

V, Ionienil din Asia-Mica au N.-E. infloreati coloniile Milesiane Istropolis si Tomis, colonia HeraclieT din Pont, Callatis, carT raspindird cultura elena in %afile necivilizate ale NorduluT. Prin po-

zitia sa geografica a servit drept teatru evenimentelor istorice celor mal insemnate; pe cansa aa calcat armiile marilor cuceritorT Darius, regele Persilor, Philipp

CONSTANTA (JUDET)

CONSTANTA (JUDET)

604.

si U-

din noa alipite la provincia Ma-

cedonia, send ast-fel pana la

Hunilor, pentru ca sä tacem hor-

tus (Vid). Patru legiunT fura asezate in cele tref castre dunarene : Viminacium, Ratiaria

dele pustiitoare ale altor neamuff, ce au navalit. in Imperiul Roman de Räsarit.

Oescus. La rasdrit de TriballT, cuprinsl de timpuria sub numele de MoesI,

«In epoca ocupatiund romane,

p. 188), Moesia de mar tirzia era

incepea al doilea domenia etnic, compus din triburile getothrace si ocupind partea de mijloc i cea estica a Moesid infe-

impartita in doua domena et-

rioare de mal tirzia, adica te-

de pentapold saa hexapola (xot.-

unul la V.: dardano-moesiac, cel-l'alt la E.: geto-dacic, la care se adaugä teritoriul ora-

ritori ul men tio n at in mo n u men-

vby

tele epigrafice sub numele de Ripa Thraciae. Acest teritoria se gasea pe la 29 a. Chr., cind M. Licinius Crassus supuse pe MoesI si pe Triballr, sub ascultarea regilor getl. Unul din acestia,

1161Prou), avind drept metropola

anume Roles,

domnea

ridica coloniI in N. eT, ca Troes-

peste regiunea dintre Haemus si Dunare, ajuta pe Crassus ca

mis (Iglita), Durostorum (Sillstra), Noviodonum (Isaccea), A-

O. sal-Arne ultimele ramasite ale

rubium (Macin), Carsus (Hir-

Bastarnilor si sA bata pe Zyraxes, capetenia Getilor, in regiunea gurelor Dullard. Roles este primit in clientela statulur

soya), Tropaeum Traiani (AdamClissi), Axiopolis (Cernavoda), etc. In epoca imparatilor Antonini

d'al dollea la rdsarit de acest

roman, iar, maI tirzia, principa-

ria, pe linga Oescus, ambele po-

tul sati se alipeste la regatul

progresul merge crescind; a. ceasta este epoca de aur a pro-

al II-lea si Alexandru-cel-Mare, regiT Macedonie, .Traian, impa-

ratul Romanilor, Attila, regele

zice d. Gr. Tocilescu ( Revista Tinerimer*, noua serie, vol. II,

nice :

selor grecestT de pe litoralul

riI-Negre: Istros, Tomis, Callatis, DiOnysopolis, Odessos si Mesembria. Primul domenia se compunea din Dardanl, locuitorr al Dardanie (la extremitatea S.-V. a provincel Moesia); din ScordistI, la N.-V. de DardanI, intinzindu-se spre E. pang. la Margus (asta-zr Morava); si in fine din Moes1 i Tribalf, primii la V. de Ciabrus (asta-zI Tibrita, pe ling5. Ratiaria);

gurile riurilor Margus

care

poare inrudite, ocupind terito-

odrysic al lui Rhcemetalces, la-

riul cunoseut in inscriptianT sub

rasT un client. al Romanilor. Ast-fel stapinirea Odrysilor se intindea in S. ca 5i in N. Balcanilor 'Ana la Dunare, fluviul Dunarea formind granita N. a

numele de civitates Moesiae et

Treballiae. In acest domenia dardano-moesiac s'a format la inceputul ereI noastre Un district roman cu un comandatnent militaresc, aflator maI intliu la Naissus (Nis), capitala Darclanie, lar de la Tiberius incoace, In urma crearer limesuluT danubian (Intre aniI 12 - 14 d. Chr.)

se muta pe malul drept al DunäreI la Viminacium (Costolaci). AcestuI district corespundea intreaga Moesie superioara de

mai tirzia si partea apusand a Moesiei inferioare. Aci se concentra Ora in epoca flavica miezul apdrariI

granitelor la

Dunarea de jos, in triunghiul format la V. si E. prin cur-

Thracie. * D up a co n s tata rile aceluiasr scriitor, orasele gre-

cestI de la Marea-Neagra furl cucerite deja in a. 72 a. Chr. de catre proconsulul Macedonid, M. Terentius Varro Lucullus, traind fata. de Roma in raporturile unor civitates foederatae. Curind dupa aceea 1114

ele sunt supuse de Dad, cad se intäriserä foarte in cetatea Genucla (pe linga Istropolis). NumaI dupd cuprinderea si sta.ramarea aceste fortärete de catre generalul roman M. Licinius Crassus, orasele in cestiune furl

inceputul DomnieT lui Tiberius. AtuncT ele trecura sub privigherea guvernatoruluI MoesieT ; lar de la Domitian incoace, cu crearea MoesieI inferioare, alcatuira

o parte integrantä din aceasta. provincie. TotusT ele format intre dinsele o confederatie deo-

sebita, cunoscutd sub numele `E!rzrascoc Toti etitofv.ou

orasul Tomis, si un cult imperial

deosebit sub prezidenta

until lIovripriç. Sub RomanI, maT cu seatna dupa cucerirea Dacia de catre Traian, provincia prospera, se

vinclilor danubiene ; monumentele cele maI importante ale Romanilor sunt ridicate in aceasta

epoca. Dar in secolul III p. Ch. invazia Gotilor fu dezas. troasa pentru Dacia si Moesia ; incursiunile se continua sub Valerian si Galian ; Claudiu II, Aurelian 51 Prob, asigurara intru

clt-va linistea imperiulg, ?ma pierzind Dacia, tarmul drept ra'mase descoperit; cultura disparu repede, cimpiile redeyenirä pustif si tara is/ luA iar numele de Mica-Scitie, care de la organizarea luI Diocletian, facee parte din diocesul TracieI, al prefectureT OrientuluI si avind de capitall orasul Tomis. Valente acorda Gotilor a se sta-

bill in Scitia, dar aceasta grabi cäderea provincieI ; RomaniI sunt

CONSTANTA (JUDET)

605

CONSTANTA (JUDET)

invinsi la Marchianopolis ; chiar

gata cu destinele imperiuluf o-

imparatul pIeri in aceastä lupta

toman.

si tara fu cumplit devastata. Teo-

In timpurile moderne incep

dosiu ir gonete, dar ajuta

emigratiunile, carI ali dat etno-

lor asezare In Moesia, unde Gotii luara locurI si for-

grafiel tare un aspect asa de

palele resturl sati ruine istorice din judetul Constanta sunt : I. Valurile-lui-Traian. Aceste

valuff sunt in numar de trei : unul de piatra, altul de pamint si al treilea tot de pamint, dar mal' mic de cit cel pre-

mara colonii agricole.

variat; Asa dupä Rornid i Bulgarr, vin de se stabilesc in Do-

Cu impartirea imperiului de catre Teodosiu, invaziunile nu

brogea "Turcil ca stäpinitorI. In sec. al XVI-lea TatariI cara-

cedent. Ele

incetara, $i aceasta provincie n'i

ibi, si in al XVII-lea Tatarii caballi din gintea Nogal, din Bender,Ho-

crise de d. profesor Gr. Tocilescu, ale carda cercetarl le dam aci in rezumat : 1. Valul de piatra are doua

avu liniste un moment ; Huna' prada toate orasele de pe ma-

tin i Akerman,

refugiat In

lul Dundrei, intre care $1 Tomis, atrasi fiind de bogatiile ion;

Moldova ca sä scape de dominatia moscovita, formind sate

dupa. Hud, vin alte popoare ca

si orase. In sec. al XVIII-lea, Rusil cazad si haholi, in urma unor

Bastanii, CarpiI, etc., sí in urrna lor, prin secolul al VI-lea p. Ch. Bulgarii, carl coprind tinutulintre Dunare, BalcanT si Mare. Acestia

se trestineaza. El traesc multa vreme in t'una pace cu Bizantinii, pana in secolul al XII-lea, ciad Bulgarli uniti cu Rominii se rescoall, bat pe Bizantinl

fondeazä un imperia al lor ; i inuturile dunarene. In acest timp, Genovezii stabilesc colonii sati contuare comerciale pe ruinele vechilor orase elene : la Mangalia, Tomis, Eracle (linga Babadag ), etc. In secolul al XIV-lea navalind Turcii in Europa, coprind

coprinzind

peninsula Balcanica i tinutul nostru, care era domnit de un príncipe numit Dobrotici, de

unde provine si numele Dobrogea.

Pe la sfirsitul sec. al XIV-lea, In anul 1387, Mircea-cel-Batrin, dotnnul Tarii RominestI, coprin-

de o parte din Bulgaria si Dobrogea si se intituleaza Domn: c...

pe ambele tarmuri ale Dunard paria la Marea-cea-Mare» ; de

atarte/ ali Inceput emigratiunile Rominilor in Dobrogea, unde

persecutiunl religioase ati emigrat in Dobrogea, stabilindu-se In delta Dundrd. Tot in acest secol ati inceput i Turcii a se aseza sistematic i statornic. In sec. XIX-lea, pe la 1840, Bulgarii din

Bazargc din Bulgaria, aU emigrat in mase marl in Dobi ogea, fondind vre-o 30 sate; la 1844 Germanii (svabi alzacienI) stabiliti in Rusia de impdratul Alexandru I, ati trecut In Dobrogea i aU fondat vre-o comune. In a doua jumatate a secoluld nostru, ari venit Grecii Evreii, carr ati luat in miinele

ion comertul tare. Dupd razboiul din Crimeea din 1857-58, Tatarii din Crimeea, Cerchezii Abazii din Caucazia ati emigrat in Dobrogea, dar dupä

2.11 fost studiate cu amanuntul, masurate si des-

santurr, unul inainte si altul poi; aa o inaltime de im,50-2' ;

pe val este un zid de 2 m. lärgime, facut din piatra. cu-

bica; pe linga acest val sunt din distanta in distanta 26 bagare, de la Cernavoda la Constanta, carI sunt legate cu zidul valuld ; toate lagarile sunt de piatra $i inconjurate cu santurl adincI; valul are frontul de aparare catre N.; el a fost construit in timpul luT Constantincel-Mare. Pozitia i directia luI este urmatoarea : incepind din spre E., de pe malul MäriI, la 800 m. spre S. de Constanta, se dirige spre V.; este Wat de soseaua judeteana ConstantaMangalia, merge putin alaturea cu calea ferata. Cernavoda-Con-

stanta, o paraseste, dar iar se intilneste cu ea si este tliat de la 5 kil. spre S.-V. de orasul

razboiul de la 1877 78, al card teatru a fost intru cit-va

Constanta; mai merge putin spre

Dobrogea (luptele de la Ghecet i Bugeac) top' acestia, impreuna cu Turcii, ati emigrat in

valul n'are de pamtnt, cu care a mers alaturea pana aci ; ella S. de cel de pamint o ia spre S.-V., pe dealurile HaziDiuliuc i Lazma-Hale ; e taiat din noti de calea ferata la 512 kil. spre E. de satul Hasancea;

Turcia si nu s'ali reintors de dit un mic numar de Turd si 'Mari, i iata cum asta-e a-

ceasta tara asa de mica pre-

gasim

i asta-zI. Dar in anul

zinta o asa mare deosebire de nationalitatI, care traesc unele

1453,

Turcii luind Constanti-

ltngä altele, mentinute in ordine

nopolul, devenira stapinitorii intregeI peninsule Balcanice si de

si liniste de elementul cel mar

acum incolo soarta el este le-

llfonumente istorice. Princi-

numer os, Rominil.

V. si apd, despartindu-se de

la 2 kil. spre S. de satul Haind-o spre N.-V., trece pe la 500 m. spre V. de Hasancea, unde tale iar calea ferata, o la pe partea de S. a dealuld Ho-

sancea isi schimba directia lu-

006

CONSTANTA (JUDET)

roslariol-Bair, trece prin partea de N. a satulur Omurcea, si de

ad, tot spre N.-V., trece pe la kil. spre N.-E. pe dealurile Gherme-Bair i Tasli-Bair. Pe 2

la 500 m. spre S.-V. de satul Alacapi, intrind in valea Cara-Su sati Medjidia, e Oral din noti de calea ferata in dreptul satulur Alacapi, si paralel cu calea feratä urmeaza valea Cara-Su, pe la poalele nordice ale dealuluT Cara-Acic-Bair, pana la o distanta de 3 kil. spre N.-

V. de satul Alacapi, unde se

trece pe la 700 m. spre N. de virful Cernavoda, pe de-asupra muchier dealutuT Teterar-Bair, si se sfirseste pe malul Dunarer, la 4 kit. spre S.-V. de orAselul Cernavoda, in dreptul ostrovubn Hinog, linga ruinele cetath

romane Axiopolis, pe care d. Tocilescu a dezgropat-o in toam-

na anulur 1898. 2. Valul cel mare de pamint are si el tot cloud santurr ca precedentul, unul inainte, altul dinapor, se lidicà pana" la 3 m., si santul dinainte sati cel aparator fiind de 3 m. adincime, fac ca inaltimea lur totala sa fie de 6 m., de la fundul santulur pana

CONSTANTA (JUDET)

pe linga movila Cu acelasT nume,

trece pe la I kil. spre N.-E. de satul Alacapi, intrA in valea

Cara-Su, talud valea CarataiAlcea si este tliat de calea ferata

Cernavoda-Constanta, la 3 kil.

spre N.-V., lingä un lagar de piatra, unde se intilneste cu valul de piatrA, schimbindu- si positia, caer el e acum spre S.,

pe cind cel de piatra spre N., merge paralel cu el la o distanta de 20 m. departare, trecind prin orasul Medjidia, pe malul sudic al baltir si vair CaraSu, pana la coltul S.-V. al

intilneste cu valul cel mare de pamint, schimbindu-sl reciproc pozitia cel de piatra, care era spre S., ja pozitia nordica cel de pAmint la N. de el. Adi este si un lagar de piatra. Distanta intre valurr este de 20 m. Ambele valurr merg acum paralel, pe dealul Medjidia, sunt intrerupte putin, coboara dealul

altele se gasesc asezate linga val. Fortul säti de aparare este spre N. situat. El a fost fácut

Medjidia in valea Cara-Su, unde

In tirnpul luT Traian, (leer este

I tf2

reapar din mil cu numeroase

mar vechiil ca cel de piatra.

mal sus amintit.

intreruperr miel sati in taerr, la E. de Medjidia, trec chiar prin orasql Medjidia, si pe /a poa-

El incepe de pe malul Mari)", la 780 m. la S.-V. de orasul Constanta, la 20 m. spre N. de cel de piatrA, merge paralel cu el, tae soseaua judeteanA Con-

lele nordice ale dealuluf AliBei-Ceair, prin valea Cara-Su,

paralel cu ealea feratd, se in-

Mita, la ro kil. spre S.-E. de Cernavoda, unde despartindu-se

la creasta valuluT. Pe lingä acest

de cel de piatra, care o ia spre

val se gasesc din distanta in distanta castre de pamint, din

N.-V., apuca spre V., pe muchea s Alca a dealului Cochirleni,

caer unele sunt legate cu valul,

trece pe la N. de Movila-lui Mos Oprea, pe la soo m. spte

N. de satul Cochirleni si

se

sfirseste pe malul Dunärer, la

3.

kil. spre N.-V. de satut Valul cel mic de pamint

are numar un san% catre S.; n'are lagAre de loe; dupl pozitiunea lui in teren, pare a fi fost o linie de aparare contra unur inimic ce ar fi venit din S.; inaltimea lur e de la 1-3

E., trec pe la

stanta-Mangalia calea feratä. Cernavoda-Constanta, in aceleast

gurile vailor Tasli-Dere, Cara-

puncte, aproape ca i valul de

m.;

Durac-Culac, pe linga fortareata Acsan-Demir-Tabias, urca si co-

piatrA ; la 7 kil. spre V. de Con-

In apropiere de Constanta este taiat de cele-l'alte douA. Pare a fi fost construit de un popor barbar ce locuia in Do-

clreapta spre

board dealul Cara-Durac-Bair, taie valea Ghiaur-Amzall, urca dealul Armutlu-Bair, tinind intr'una malul sudic al baltir Cara-Su. La 2 kit. spre E. de Mo-

stanta, se desparte de cel de piatra, o ja spre V.-N.-V. pe muchea dealurilor Constanter Horosbar-Iol-Bair, paralel cu calea ferata, si alaturT tot paralel

vila-luT-Mos-Oprea, sau lo kil.

cu un drum comunal AlacapiConstanta, trece pe la I1/2 kil.

spre S.-E. de Cernavoda, se des-

spre N. de

part aceste valurr; cel din spre

dominind valea Cara-Su, trece pe llaga ruinele fortulur Eschiduran-Iol-Tabia, pe la 2 kil.

N., adica cel de piatr5., o ja spre N.-V. pe malul bältir Ca-

ra-Su, pe cind cel de pamint o la spre V.; cel de piatra, tinind muchea nordica a dealuluT Cochirleni 01-aseste vecinatatea laculuT Cara-Su, merge spre V.,

satul Hasancea,

spre N. de satul Omurcea, pe la 012 kil. spre N.-E. de satul Murfatlar ; merge pe muchea dealurilor Germe-Bair, Sas-Tirla tae valea Cara-Chioi,

este cel mar vechiu

brogea inainte de epoca venirer cucerireT de RomanT. El in-

cepe chiar de pe peninsula pe care e asezata Constanta, o ia spre S.-V., la 4 kil. 200 m. ; e taiat de calea ferata CernavodaConstanta, la 3 kil. de cele

douà valurr de piatrA i cel mare de pamint ; la 4 kil, e taiat iar de catea feratA, ce o ia spre S. de el; la 5 kil, din noa il taie drumul de fier. IsT

pastreazA directia lur spre

CONSTANTA (JUDET)

607

S.-V., pe muchea dealurilor Lazma-Halale si Hazi-Diuliuc, pana la

movila Cara-Iuc-Tepe, la 2 kil. spre S. de satul Hasancea, merend pana aci aproape para-

lel cu valul de piatra ; de la aceasta movill o ia spre V.,

pe dind valul de plata o ja spre N.-V., merge pe muchea dealuluI Mametcea, tale valle Mahometcea-Ceair-Dere si Man-

galia-Dere, la 21/2 kil. spre S. de satul Omurcea ; taie muchea dealuluT Mangalia-Culac-Bair, pe

la 3 kil. spre S. de satul Murfatlar, taie valea Serpla-Culac

Vlah-Chioi in partea vestica a judetuluI. Se cunoaste pe o lungime de 3 kil., incepind de pe malul 'estic al balita Vederoasa trecind pe muchea dealului Germen, la 1112 kil. spre N.-E. de satul Vlah-Chioi. Se termina pe malul vestic al baltil Baciul.

Are santul de aparare sati de front in spre S.; ded e foarte vechiti i construit de barbar!

CONSTANTA (JUDET)-

Tropaeum Trajani, ale

card ruine s'ail desgropat de curind, prin ingrijirea si sal-uinta d-luI Gr. Tocilescu, distinsul nostru arheolog, se afla situat in partea vestica a judetu-

10, in valea Ghiol-Punar, la 2 kil. spre N.-V. de satul AdamClissi si la poalele vestice ale dealuld Adam - Clissi - Bair. El

era asezat pe un cot de deal.

inainte de Romani.

Este, in parte, astA-zT desgropat;

III. Tomis saü Tomi. Dupd toate inscriptiunile gasite pe

ruinele sale ocupa o intindere de 12 hect. Era inconjurat cu

pietre funerarii, onorarli, mo-

zidurT inalte i groase, avInd 30 turnurT in jurul sati. Zidul incon-

nete de aur, argint, etc., s'a ajuns la concluzia ea ocupa locul saii peninsula pe care este

jurator era construit din piatra mare cioplita si este in mare

asezatä. asta-zi. Constanta i ca o-

parte conservat. Pana acum s'ají

dinioara ocupa un loc foarte intins, inglobind inteinsa si terenul pe care este asezat asta-zT

desgropat cele trer portr principale apArate cu turnurI;

satul Anadol-Chioi, la 2 kil. spre N.-V. de Constanta. Aci s'ati gasit numeroase monete si

in toata intregimea si lungimea e!. Pe ea se poate observa astafoarte bine un canal de scur-

pe la i kil. spre V. de satul

inscriptiuni cu numele de Tomi

gere si aldturea un apeduct ;

Endec-Cara-Chioi, pana pe dea-

(a se vedea orasul Constanta).

lul Tabla- Frantuzeasca, Rugä m o-

Callatis , dupa inscrip-

vila Endec-Cara-Chioi, la 4 kil spre S.-E. de orasul Medjidia; de ad i e intrerupt ; dar directia

tiunile g'äsite, monete, etc., s'a constatat el ocupa locul pe care este wzat astä-zI ordselul

desgropat multe edificiT, 'filtre carr trei basilice, din care una: bizantind, cu cripcä sub altar ;

luI trebue sa fi fost pe V., pe

Mangalia, intinzindu-se, probabil,

muchea dealurilor Tabia-Frantuzeascd, Conaz-Bair, PerdeaUd-

pana lingä lacul Mangalia, care constituia un admiraba port. Istropolis sati Istros se

naucet-Bair. Apare pe dealul Uzun-Bair, la i kil. spre S. de

afla pe locul ocupat asta-zr de satele Casaap-Chioi si Cara-Nasuf.

Movila-Mare; de aci el se dirige

Axiopolis se afil pe ruinele din dreptul ostrovului Hinogub, la 3 '/2 kil. spre S.-V. de

Tatar-Orman-Dere, si se urca pe dealui Cu/uc-Bair, la 3 kil. spre N.-E. de satul BiuiucBiulbiul ; de ad o la spre N.-V. sau

pe muchea dealului de la Murfat,

tredind pe la 2

kil. spre V. de satul Chiuciuc-Murfat, pe dealul Cara Chioi-Bair, pe Ruga movilele Endec-Tepe si Cara-Tepe,

Culac-Bair,

Amzali-Bair,

spre N. -V. trecind pe litiga aceasta movila, pana in dreptul MovileT - lur - Mos - Oprea, cind

se apropie de valul mare de pamint, merge paralel cu el cit-va timp si se impreund amindoud la 2 kil. spre E. de satul Cochirleni, formind unul si acelasI val, cel mare de pamint suprapunIndu-se celta mic de pamint ; ast-fel merg de se sfirsesc pe malul DunariI, la 1'12

kil. spre N.-E. de Cochirleni.

II. Valul de painint de la

Cernavoda. Sapaturile d-luT Gr. Tocilescu constatat existenta

a doul cetatI construite in diferite epoce ; de la una din ele

incepea valul cel de piaträ. Carsum, dupa indicatiunile tablei Pentingeriane si itinerariul Antonin, se crede i fi

fost pe locul unde se &este asta-zI oraselul Hirsova. Capidava, ruinele de la Cala-Chioi, Ruga. satul Topal.

untrul orasuluT: «via principalis»

alta foarte mare cu cite 2 rindurI de stilpI sal-1 coloane care aminteste basilica Julia din Roma; si o a treia: basilica fornesis.

Orasul a fost construit in timpul imparatuluI Traian, de unde si numeIe sati de Tropaeum Trajani. Be la 285 fiind distrus

de catre Goti, l'a reconstruit Constantin-cel-Mare, la anul 317

sub numele de Tropaeensium Civitas, dupa cum arata o inscriptiune gasita la poarta dinspre E. In jurul orasulur se mal vad si alte temela de constructiunT, cum si locul unde a fost cimitirul din epoca cretina. Aci, la Tropaeum, mar trebue

alaturat si Monumentul triumfal de linga Adam - Clissi. Acest monument

este situat la i kil. spre N.-E. de Tropaeum Trajani, pe mu-

CONSTANTA (JUDET)

608

chea dealuluIAdam-Clissi-Bair, la

kil. spre N. de satul A damClissi. El a fost desgropat tot de catre d. Gr. Tocilescu in ultimir anT. Si azT pare ca o movill InaltA de 20 m. ConstruitA dintr'un miez de plata., al cárur

diametru este 30 m., iar

cir-

cumferinta de 102 m., monumentul in vechime a fost investmIntat cu o coajA de blocurr de piatrA cioplitA i cu frise si metope ce reprezintA in sculpturile lor scene, din rAzboiul Ro-

manilor cit DaciT. Marginea su-

nele uneI cetätT pAtrate de originit romanl. Mar sunt urme de

tranzit. Genovezir vor avea un

cetAtT vechr la Musait (21/2 kil.

Genovezilor.

spre S.-V. de satul Rasova); 2. la Oltina ; 3. la Satul-Nott ; 4. la Ceatal-Orman (Pantelimon), la

Bugeacul, etc., pe lingl ruinele castrelor de de-alungul valurilor descrise mar sus.

tuluT era o scard circulará cu

cu Romlnir, si cistigl la

Plo-

si-1 face, calmpreung. cu Sisman,

pinità de HunT (dupä moartea lur Attila anul 453), de SlaviT Sieventr san Sieverane, si de

tarul Tirnover, sä se scoale a-

aveati in mina lor comerciul aproape esclusiv al Märil-Negre, de unde exportan In Occident peste, piel lucrate, carne sdratä,

mlnt pAnA la corpul monumen-

tribut, se uneste cu Bosniacif

Romtnä»), Dobrogea a fost st5.-

«In timpul nAvAlirir barbari-

probabil el a fost de

metal si a dispärut. De la pä-

«Tot in acest an Laar, pi-in.. tul Serbier, care fusese bAtut de Turd 1 indatorit la plata de

lor, zice d. Tocilescu («Istoria

Bulgarir lur Isperuch (pe la 679),

gAsit ;

consul, care sl dea dreptate

cinic (HITA Toplita) o victorie din cele mar strAlucite. Aceastl victorie insufleteste pe Ivanko

era crenelatä Cu 30 pietre, ce ati, scluptate pe ele, 30 prizonierr principl dad, lar d'asupra, din mijlocul acoperisulur, se ridica un trofen uyias de 10 111. l'Intime, pe al cArur pieptar este reprezentat Trajan Coiful trofeulur nu s'ad perioarA

CONSTANTA (JUDET)

carr gonesc pe Slavr. RominiT incep de timpurin sa loculascl

hit-Usa: e sunt pomenitl adi de scriitorT sub numele de Vlachr,

incl pe la inceputul secolulur al XI-lea. «In evul-mediti, Genovezir, ce

supra Turcilor. Sisman insl este invins; toate cetAtile de pe malul drept al DunArer: HIrsova, Dirstorul, Nicopoli, chiar i Vidinul, se iati de TurcI; tara luT Sisman se face pasalic. Cuprinderea Bulgariel de Turd nu putea 15.sa in pace pe Mircea-cel-Bkrin. El vAzind pri-

mejdia, trece Dunlrea, ia Vi& nul, Sistovul, Nicopoli, Silistra si toate cetAtuile dunIrene pAnA

la gura rinlur, gonete pe Turd din Dobrogea i coprinde tara.

7 trepte. Pietrele carT investmlntan edificiul clzuserA, din cauze necunoscute, in jurul monumen-

sclavI si mar cu seamA grIne,

tulur, i an fost acoperite de un

avind titlu intreg «Domn a

cuse o pAdurice. GAsirea acestuI

(Chilia), Moncastro (Cetatea-Albl) si Vecina (MAcin). Portulanele italiene mentioneazA foarte

monument, precum si a Tro-

adesea aceste statiunr comer-

rilor tAtAresti (Basarabia-de-Jos),

paeuluT, o datorAm distinsuluT

ciale.

«Pe la jumAtatea secolulur al

ducele Amlasulur i FlgArasulur, stdpinul banatulur de Severin

XIV-lea (1357) in Dobrogea dom-

pe ambele tarmurr ale DunArir

n ea un voevod, Dobroticr (Dobrodicius, Dobordize), care avea

pretutindenT pana la Marea-ceaMare (Marea-NeagrA)». El intä. reste orasele dunArene cu ostiff rominestr, si sustine aci neln-

strat de plmint, pe care cres-

nostru arheolog, Grigore Tocilescu, care dupä o muncA neobositä de to anT a desgropat o parte din gloria strAbunilor nostri.

Monumentala sa lucrare «Mo-

trebuit sa alba comptuare la Mangalia, Constanta, Licostom

numentul de la Adam-Clissi», ir

capitala la Varna si o flotá de vase destul de insemnatA pe

va constitui un titlu neperitor

Marea-NeagrA. De la numele

pentru posteritate. Afarl de aceste vechr orase, ale cAror ruine sunt mar mult san putin cunoscute, mal sunt i altele, a cAror existentd, bAnuitl nurnar, a fost scoasl la ivealA prin cite-va inscriptiunT gäsite pe lingl unele sate, astfel la Cara-Harman, in Nordul judetulur, s'a descoperit rui-

se trage numele Dobroger. El moare pe la 1385 si-I urmeazA fiul san Ivanko, care'l vedem, in 27 Mala 1387, el. Incheie un

tractat de comercia cu orasul Genua; se fixeazA vamä to/o la

intrare, ca si la esire, si se scuteste un numAr de articole ca : aurul, argintul, märgAritarele, coräbiile i mArfurile de

«Mircea se intituleazA de acum inainte (anul 1387) de*spotul DobrogeT i stdpinitor al Silistrer,

toatl Tara-Romlneascl, al plrtilor de peste Carpati si al tl-

trerupt lupta cu Turcir; Cu moartea l'Ir Mircea s'a perdut i stApinirea asupra Do broger. Turcir si-an stabilit dominatiunea asuprl-T; orasele infloritoare piná. ad, parte le-ati distrus, parte le-an lAsat in plrAsire; porturile maritime si dunArene se dArapAnA si se 'n'omolesc ; si numaT pe la incepu-

tul secolulur al XIX-lea, In una

CONSTANTA (PLASÀ)

CONSTANTA (PLASÀ)

809

razboaelor Rusilor cu TurciI in

1828 si 1853, se pregateste o epoca mal buna pentru aceste

Caratai la orasul Constanta 35 kil.

«In fine tractatul de la Berlin consfintInd reintrarea Dobroge in stapinirea Rominilor, un viitor plin de sperante zim-

Solul e mal putin accidentat, de et a celor-l'alte plasI ale judetuld Constanta. Ondulatlunile terenulur, dealurlIe si valle se succed la intervale marl, dealurile fiind terminate cu platourI

beste i acesteI provinciI, unde

intinse i vaile fiind lungI $i pu-

deja in timpiI din urma s'a adus multe imbunatätirl; dar va Oil pana sá se poata dezvolta

fin adincI. Aspectul lor e uniform, mal toate sunt lipsite de paclurI; icI si colo cringurI tufe marI intrerup monotonia

inteinsa inceputurT prospere de

plato ulu I.

cultura». Meritul de cercetare i desvalire a vechilor cetatI grece i romane,

Movilele, numeroase, par ca niste sentinele pierdute in zare. In partea estica Insa, Marea lacurile formate de ea, mal'

regiud o data asa de infloritoare.

fi inca nevoie de temeinice sfor-

a lucrarilor lor de aparare si a monumentelor artistice, epigrafice, etc., revine in cea ma mare

inveselesc

muna nenbosita de mal bine de

privirea obosita a calatoruld. Plasa tine si de terata dunareano-balcanica si de cea makina, mal mult de a doua de cit de cea Principa lele culmI salí sisteme de dea-

18 ad, a reusit a scoate la lu-

lurl ce-i brazdeazd teritoriul su nt:

parte d-luI Grigore Tocilescu, profesor universitar i singurul

nostru arheolog, care dupa o mina o intreaga civilizatiune gre-

1. culmea Dorobantul, la N.-V.,

co -romana, de care literatura antica este aproape muta.

cu virful Ghelingec (203

Constanta, p/asei, din jud. Constanta.

luat numele de la orasul Constanta, resedinta judetuld. Se margineste la N. cu plasa Babadag, din jud. Tulcea ; la E. cu Marea-Neagra ; la S. Cu plasa

m.)

strabate printre piraiele Boazgic i Casimcea, e de natura stincoasa formind pe alocurea välinalte $i frumoase ; 2. Culmea Carol I, tot la N.-V. cu virful Cara-Murad (130 metri), printre valle Dere-Chioi i valea Cara-Murad ; 3. Cara-Murad,

m.), intre vaile Omurcea, Mare, Zidul-luI-Traian $i lacul Tuzla ;

8. culmea Murfatlar, la V., cu virful Cara-Iuc (88 m.), futre valle Omurcea, Cara-Su i EndecCara-Chioi. Movile sunt nume-

roase, raspindite in diferite di-

rectiud, servind ca puncte de observatie $i de orientare. Hidrografia este representata

prin Mare, vre-o 4 lacurl $i 2 piraie, precum si o multime de vaI.Marea-Neagra ucla plasa la E., de la Tuzla i pana la gura Periteasca, pe o lungime de aproape 60 kil. Malul sati este in general inalt i ripos, pe alocurea este si stincos, ca In imprejurimile Constante! ; in doua locurl intra mult In Mare, formind dota promotorif : Constanta i Midia. Prin multe lo-

culi, el este acoperit cu bande largr de nisip, ca intre lacul Tasaul i tarm, i ceva mal sus de gura BuazuluI. LacurI sunt 7, i anume : coa-

da sudia a balte cele intinse Sinoe, pe o intindere de 800 hectare, la N.-E., comunicind

cu Marea prin gura Periteasca de o parte, la N.-E., si gura Buazuld de alta, la S.; intre el si Mare, se &este stuful Chituc (900 hect.), iar in partea

la N., printre valea Ester si piriul Casimcea cu virful BerisTepesi (145 m.); 4. culmea TasAul filtre lacurile Tasaul, Gargarle, Sinoe, Mare si pirtul Ca-

vestica o larga banda de ni-

simcea, cu virful Cara-Tepe (165 m.), la N.-E. ; 5. culmea Carcara,

Ghiol (1300 hect.) la E., coprinzind Insula - luI- Oviditi; Taba-

diagonale ale sale sunt: de la

In partea centran, cu virful Movila-Imbinata (91 m.), intre la-

N. la S., de la virful Movila-In*atä la ruinele Popucci, 88

curile Ta$dul i Sirt-Ghiol, Mare Valea-Clobanuld ; 6. culmea

caria (150 hect.) la S. de precedentul ; Agi gea - Ghiol (loo hect.) la S.; Tuzla-Ghiol (700 hect.) la S. Toate aceste lacurl se gasesc situate in niste depresiud, peste carI apa Máxii

Mangalia $i la V. cu Hirsova i Medjidia.

pla$ile

Este situata in partea rasariteana a judetuluI, intre 25040'

26040' longitudine orientan filtre 43045 si 441138' latitudine borean. Cele mal !une

kil., si de la V. la E., de la virful Tortoman la gura Peritea$ca, 6o kil. ; cea mai mica de la V. spre E., de la ValeaCiobanului la malul Mari', IO kil. ; mijlocia este de la virful 58495. Nardo DIelionar Goografic. Poi. II

Constante'', tot in partea centran, cu virful Ta$1i - Iuc (74 m.) intre lacul Sirt-Ghiol, Mare, Valul-luT-Traian i valea Horoslav ; 7. culmea Techir-Ghiol,

la S., cu virful Cara-Amat (74

sip intre el si lacul Tuzla ce apartine judetuld Tulcea ; Gargalic (250 hect.) la E.; Tasaul

tot la E. (1200

hect.) ; Sirt-

odinioara era revarsata; pámintul executind o miscare lenta

de ridicare, apa MariI s'a retras, lasind in urma-I aceste 77

CONSTANTA (PLASA)

610

lacurl. Ele ail malurile bake, uneIe chlar pietroase ca Taslul ; contin pestI multI i bunr $i apartin statulul. Piraiele earl o udl sunt : Pe-

murcea, tot la V., pe valea

letlia, ce se deschide in lacul Tuzla, Gargalic, ce se varsO

Anadol-Chioi, Canara si Horoslar ; Pazarli, la N., pe valea Pa-

in lacul Gargalic, la N.-E.

zarli, cu atunele Pazarli, Ghelengic, Ester si Selemet ; Te-

a-

mindoul ; Casimcea sat' TasAul,

cu afluentul

sAil

pe dreapta,

apa Visterna, la N.; TechirGhiol care se varsl in lacul Techir-Ghiol la S.

Vane nu sunt numeroase si nu contin apl de cit foarte putin timp dia an, din cauza lip-

Cara-Su, cu cAtunele Omurcea Nazircea; Palaz, la E., pe malul vestic al laculul SirtGhiol, cu cAtunele Palazul-Mare,

chir-Ghiol, la S., pe malul nordic al laculuITechir-Ghiol saü TuziaGhiol, cu cltunele Techir-Ghiol, Agigea, Hagi-Diuliuc i LazMahale. Populatiunea plOseI Co nstan ta

CONSTANTA (PLASÀ)

ren necultivat 6965 hect. statul proprietarii ; 5349 hect. locuitoriI; izlaz 10773 hect, statul si proprietariI; 6194 hect. locuitorif ; viI 31 hect. statul proprietarif ; 175 hect. locuitorir ; pAdurI 1036 hect. statul proprietarif ; total 45820 hect., apartinind statuluI si proprietarilor si 57273 hect. locuitorilor (socotind i orasul Constanta).

Sunt in plasA 3076 pingan, earl aft 13 masinI de treerat cu abur!, 18 de semAnat, 324 de secerat, 8o de bAtut porumbul,

(afarl de orasul Constanta) pe

8 de ales sAminta, 458 grape

anul 1895 96 este urmAtoa-

de fier, 144 masinI de vinturat, 2 masinI diferite agricole; 1581

sei de pldurI. Principalele sunt : D ere. Chi oi, Ghelingec si Tortoman la N.-V. ; Ciobanul si

rea : 3213 familii, sail 13620 suflete impArtite dupa cum urmea-

Hagi- Cabul la V.; Horoslav

za : bOrbatI 7884, femeI 5736; ne-

cal; 806 care cu bol, si 1821

in partea centran ; Agigea, Hagi- Diuliuc si Omurcea, cu malurile-I inalte si stincoase, in

casItoritI 7058, cdsAtoritI 6086,

cOrute cu cal.

vAduvi 465, divortatI i i; carte 1905, nu stial 11715; ce-

3353 epe , 1533 mind,

part ea meridio n

taIerii romInT 11924, supu$I streitii 1563, nesupu0' nicT und pro-

Plasa Constanta este formate dintr'o comund urbanA, capitala judetulta Constanta, asezatO pe

stanta si din 12 comune rurale,

tectil' 133; ortodoxI 5819, catolief 1697, mahometanI 6549; de alte religil 56. Dupg. ocupatiunT (cu orasul

coprinzind 43 sate, si anume : Ca-

Constanta) : agricultorI, mese-

ra-Murad, resedinta eI, la N., pe valea Cara -Murad ; Cara- Harman, la N.-E., pe valea cu ace-

rial, etc. 3076, industriag 329, comerciantI 825, cu profesiI libere si altele 1410. Contribuabill sunt 5837. Pämintul pldser produce ce-

malul MArir, pe promotoriul Con-

lasI nume, lingá lacul Sinoe, cu cdtunele Cara-Harman, Peletlia si Traian ; Carol I la N.V., pe valea Bilarlar, cu catunele Carol I si Dorobantul; Cicracci, in partea centrall., pe malul vestic al laculta TasAul,

reale i pAsunI multe, maT putin

insl viI si pOdurI. Intinderea totall a plAseI Con-

stanta este de 1185 kil.,

plugurI cu bol, 392 plugurI cu

Vite : 226 armAsarI, 3879 cal, 151

taurI, 6787 boI, 5867 vac!, 2510 viteI, 123 asinI, 8 calla, 8370 berbecI, 63152 or, 30335 mier,

40 tapr, 204 capre,

100

1986 porci §i 1176 scroafe. Pescuitul este ocupatlunea principall a locuitorilor de fin-

gl. Mare, si de pe lingl cele 8

bältI formate de ea. Sunt in plas5. 825 puturI prin sate si 19 pe dimp, rOspindite.

Industria acesteI pläi, socotind si orasul Constanta, este cea maI insemnatä dintre toate ale celor-l'alte plAsI ; in toatl plasa sunt : 329 industrial (ar-

118529 hect., impdrtite in modul urmAtor : terenul productiv 103093 hect., terenul neproductiv 15436 hect.; terenul productiv : statul i proprietarif 45820 hect., locuitoriI 57273 hect., terenul neproductiv : vetrele sa-

murierI, fierarI, timplarI, tinichigiI, etc.); 8 morT cu abur!;

telor 3806 hect., blItI, helestac, etc., 11790 hect.

Comerciul eY, afarA de acel al orasuluI Constanta, este putin in-

valea Hasancea, Cu cAtunele Hasancea si Mahometcea ; Murfatlar

Terenul productiv cultivat cu grine, legume, etc. 27077 hect. apartinind statuluI i propri etari-

semnat. Constá in importul colonialelor, manufacturelor, pieilor lucrate, spirtoase, etc. si In

Ja V., pe valea Cara - Su; 0-

lor ; 46352 hect. locuitorilor ; te-

export de cereale, animale

cu cdtunele Cicracci, Cara-Coium Cavargic, Cogealac, Mamaia, Palazul-Mic, TasOul $i Dolu-Fac?;

Copadin in partea de S.-V., pe valea Copadin ; Gargalic, la N.E ., pe malul vestic al lacului Cu cAtunele Gargalicul-Mare i Gargalicul-Mic ;

Hasancea, in partea centrall, pe

3 morI cu apl $i 49 de vint ; fabricA de postav, i de uleI, de de luminArI de cearA, bere, i de tAbAcArie (toate in orasul Constanta).

CONSTANTA (ORAS)

lina. In toata plasa sunt 825 comerciantl, dintre carT 50 hangil si 144 circiumarT.

611

in in Mare si se termina prin capul cu acelasT nume. E situata, la 26° 21' 25" longitudine

la E. de satul Anadol-Chioi, se urea in movila Talina-Tepe ; de ad o ia spre S.-V., pana la mo-

orientall si 440 io' 15" latitu-

vita Sarim Tabia, de unde se

dine boreall. Se aft. la 235 kil. in linie dreapta, 260 kil. pe ca-

dirige spre S.-V., pe pantele estice ale dealuluT Constanta, pang la locul de intretaere ale valuluT nordic de zid al luT Traian cu calea ferata CernavodaConstanta; de ad, in linie dreap-

Veniturile comunelor (afara de ora$ul Constanta) se urea la 117953 leT, lar cheltuelile la 48838 leT.

lea ferata, spre E. de capitala

CAAle de comunicatie sunt :

pe apa, pe Marea- Neagra (la portul Constanta), pe lacurl $i cu luntrele ; pe uscat: ca-

regatuluT. Este asezata in partea sud - estica a DobrogeI, la 95 kil. in linie dreapta (112 pe soseaua nationala) de Tulcea,

lea ferata Constanta-CernavodaBucuresti cu statiunile Con-

capitala districtuluT Tulcea ; la

stanta i Murfatlar; soseaua nationala Constanta-Babadag-Tulcea; soselele marT earl duc la Hirsoya, Medjidia, Biulbiul si Man-

galia; drumurT nenumarate ve-

CONSTANTA (ORAS)

55 kil, de hotarul spre Bulgaria; la 115 kil. de Silistra si la 53 kil., in linie dreapta $i 66 kil. pe cale ferata, de Dunare.

ta se indreapta in directie sudestica spre Mare, taie muchile Laz-Mahale si alViilor, soseaua judeteana Contanta-Mangalia, si se opreste pe malul MariT, la locul unde se

Comunele

i catunele inveci-

deschide valea Sara-luc in Mare,

nate cu Constanta sunt : Anadol - Chioi, la 2 kil. ; Palazul-

satele intre ele. Sunt 6 bisericT ortodoxe, intretinute de stat i comune

Mare, la 5 kil.; Canara, la 9 kil.;

la 4 kil. spre S. de Constanta; de aci hotarul la directiunea spre N., urmind neconte-

Horoslar, la 9 kil., toate spre

nit malul MAT, maT intiiti spre

N.-V. (ale comuneT Palazul); Ha-

N., apt:4 spre N.-E. formind o

avind cite 10 hect. pamint $i fiind deservite de 9 preotT, 5

sancea, la IO kil. spre V.; Ma-

mare curba Cu convexitatea spre

metca, (cAtunul com, preceden-

V., portul sal baia Constanta,

dascalT si 9 cintaretT ; mar sunt

te), la 12 kil. spre S. -V.; Laz-

pana la capul Constanta, de

$i 12 case de rugaciune. Instructiunea se preda in 15

Mahale, la 9 kil.; Hagi-Diuliuc,

scolT primare, din care 2 de bAetT si 2 de fete, In oranil

Techir-Ghiol, la 16 kil., toate catune ale comuneT Techir-Ghiol,

cinale i comunale ce leagA toate

Constanta, cu 7 institutorT si 4 institutoare, I I scolT rurale mixte cu I i invatatorT $i 8 invatatoare. Sunt frecuentate

spre S.- V. Fata de comunele

unde se dirige spre N.- V., pe Ja E. de orasul Constanta, Tabacaria NouA si la N. de TAbacaria - Vechie, de unde am plecat. Forma hotaruhif este

urbane ale judetuluT, ea are ur-

lunguiata, ca aceea a unuT romb

matoarea situatie: Medjidia e

neregulat; lungimea luT totala este de 20 kil., lar intinderea totall coprinsa intrInsul este de 2378 pogoane, saü 1189 hect. Teritoriul ora5uluT se margineste la N., N.-V. si V. cu catunul Anadol- Chioi, al cornuneT Palazul - Mare, de care se desparte prin dealurile AnadolChiol si Constanta ; la S. cu catunul Laz -Mahale, al comu-

la n kil.; Agigea, la 12 kil.;

asezatA la 34 kil. spre V.; Cer-

de 1257 elevT, 752 bletT si 523 fete. Sunt si 12 scoale straine ale comunitatilor catolice $i ar-

navoda, la 53 kil, tot spre V.;

mene.

gun, la 70 kil. spre V.; Ostro-

Plasa este bogatA in monumente istorice : vechile cetatT

vul, din pl. Silistra-Noua, la I TO

Mangalia, la 50 kil. spre S.; Hirsoya, la 82 kil. spre N.-V.; Cuz-

polls (la N. de Cara-Harman), va-

kil. tot spre V.; cum vedem ea are o pozitiune excentrica fata atit de judet (Medjidia repre-

lurile luI Traian, etc., formeazd

zentind centru/), cit si de plasA.

partea arheologica a el. (A se vedea partea istorica la des-

Hotarul säù amanuntit este urmatorul : Plecind de pe ma-

criptia judetuluT).

lul Marti - Negre, la N. de Ta-

grece Tomis (Constanta), Istro-

Constanta, com. urb., capitala districtuluT Constanta. Este asezata pe Situatia.

bIcaría - Vechie, /a 5 kil. spre N. de Constanta, o ja mar indig spre V., pe malul nordic al IazuluT-Tabacariel, apoT spre S.,

neT Techir-Ghiol, despartindu-se

prin dealurile Laz-Mahale $i alViilor ; la E. cu Marea-Neagra. Teritoriul comuneT fiind prea mic, dealurT nu sunt numeroase ; al ondulatiunile intinse, a$a ca trecerea

inalul MariT - Negre, in partea estica a judetuluI si a plasef, pe

pe IMgä malul de V. al aceluiasT lac si pe la poalele es-

de la deal la vale se face pe

o mica peninsula ce ¡otra pu-

tice al dealuld Anadol-Chioi, pe

stincoasa $i unele acoperite nu.

nesimtite; sunt de natura cam

CONSTANTA (ORA)

612

CONSTANTA (ORA)

maT cu semanaturT i finete. Prin-

spre N. cu atit se surpa mal

cipalele sunt: dealul Anadolr. Chioi, 40 m. la N., Mat de calea nationall Constanta -Tulcea ; dealul Constanta la V.

mult, din cauza constitutieT soluluT, care aci nu mal este pietros i argilos. Suprafata acesteT partf este de 89 hect. 25 aril%

(6o m.), pe muchea careia merge calea ferata Constanta-Cernavoda si ruinele celor treT valurT ale 'di Traian ; dealul Laz-Mahale (45 in.) la S.-V. ; Dealul-

II. Partea continentala, cu o su-

Viilor, la S. si S.-V. de Constanta, pe muchia careia merge soseaua judeteand ConstantaMangalia, cu pantele estice acoperite cu viT, de unde si numele sail, si linga care pe malul narif se gasesc baile orasuluT.

sunt numeroase fatà cu intinderea teritoriuluT; sunt 24, grdmadite mal cu seama in 2 grupurl la N.-V. si V. de Movile

si mergind spre S., se indreapta maT ?Wahl spre S.-E., pana mal

jos de Tabacaria-Noua, apoT spre S. pana la marginea orasulur, de ad spre S.-E., formInd promontoriul sail capul Con-

prafata de 126 hect., are iarasT o forma trapezoidald, avind o lature udata de Mare (cu o intindere de 1250 in.). In total suprafata totala a orasuluT este de 215 hect., cu 41/2 kit. de

stanta, pe care este asezat

coasta, din carT pentru port

Sari - Iuc - Ceair.. Malul este pretutindenT Malt si stincos. Iazul 11131011a, care nu e alt-ceva de cit o prelungire sudica a laculuT Sirt-Ghiol,

servesc numaT 500 m. Baza saù postamentul de teren pe care este asezat ora5u1 Constanta face parte din epoca tertiara, grupa miocenica, care

se prezinta sub forma de lespezI supra-puse, intinzindu-se

farul ; de ad spre S.-V. si N.-V., formind un semicerc si determi-

dind peninsula pe care este asezat orasul Constanta, apol spre S.-V. si S. pana la valea

e desp5.rtit de dinsul prin o banda de nisip, are 80 hect. intindere si s'a numit asa, din

orizontal de la Mare spre uscat,

cauza ca pe marginea luT nord

printre ele distingem :

pe o distanta de 25-30 m. ;

Tabia-Tepe la N.-V; SaramTabia, la V.; Avreline sail Avra-Tepe, la marginea de V. a

aceasta Irma numaT in ceca-ce priveste partea udata de Mare,

estica era asezata vechia TAbacarie, care azT nu mal func-

oras;

orasuluT (57 m.) dominindu-1 ;

cad restul terenului face parte din epoca quaternara, si anume

tioneaza. Clima comuneT Constanta este placutd si sanatoasa. Marea

ele sunt artificiale, servind ca puncte de orientare, de observatie si probabil unele din ele ati servit calocurT de inmormintare. Orasul propriù zis este format din doua partl: I. Partea penin-

din

virsta diluviana. Inclinatiunea soluluI orasuluT Con-

este aproape linistita din Maid pang in Septembrie, lar in tot

stanta, pe o lungime de 2 kil.

cel-l'alt

(diagonala cea mare a orasuluT

suflarea vintuluT de E. si S.-E.

de la N. spre S. si anume de la movila Avretine saú Avra-

lama, cu toate ea frigul nu

sulara, de forma trapezoida15., cu

Tepe, de linga cazarma artile-

destul de riguroasa ;

baza mica (S.), de 700 in. spre Mare, iar cu cea mare de 950 m. (N.) ; se leaga cu partea continentall a orasuluT ; are 3 laturT scaldate de Mare : I. cea de N. (de la vamd

rileT

la clddirea institutuluT geogra-

de la E. spre V.

fic, 700 m.); 2. cea de E. cu

Hidrografia este reprezentatA numaT prin Marea-Neagra si un iaz ; ape curgatoare nu sunt,

1050 m. ; 3. cea de V. cu 1500 m., in

total 3250 in.

coastA

si

pana la hotel

Carol,

coltul estic al peninsuleT), este de 55 m., decT pe I kil. solul se inclina Cu 30-33 in., prin urmare pe metru este o m. 016 ; este si mal mica inclinatiunea

invecinata cu Marea. Malul vestic formeaza doul terate

iar vdile sunt foarte putin nu-

spre Mare, spre S. este aparat contra rupturilor i darimaturilor printr'un mal de piatra ce inainteaza In Mare pana la 450 m. ; malul estic insa neprotejat de nimic, este atacat continua

tanta oare-care. Marea o uda

de valurile MariT $i cu cit merge

meroase

i fárä vre-o impor-

la E. de iazul Tabacaria (5 kil. spra N. de oras), panä la gura Arad Sara-Iuc-Ceair (4 kil. spre S.-V. de oras), pe o lungime de aproape 12 kil. Malul Mara incepind de la iazul Tabacaria

timp este agitata de

la proportif marT, totusT este atuncT

mar toata populatiunea flotanta $i miscarea comerciall

devine mal ineeata. Vara, Constanta, e loe de vi 1 egiatura.

Dupd observatiunile serviciuluT meteorologic, constatam urmdtoarele pentru orasul Constanta : Presiune atmosferica mijlocie : 761.1 (maxima 780, minima 742.7).

Temperatura aeruluT in C°

mijlocie: 110.8 (maxima 32°.8,

minima 17°, variatia fiind de 490.8), deer un climat continental, cu o temperatura foarte variabill. 0 bservati u nr u do metrice (udo-

CONSTANTA (ORA)

rnetrul Seewarte din Hamburg) pentru H (inAltimea soluluI) 30 m., hu (inAltimea instrumentuluT)

m. 5, pentru supra-

fata = 500 cm.2 In 66 zile, can-

titatea de apA a fost egall cu 0.r mm.; in 57 zile cantitatea a fost egalA Cu Lo mm.; 13 zile

cu zApadO, care n'a stat nicI

odatO maI mult de 5-6 ceasurT, grosimea eI fiind de o m. 6 mm. Umezeala absolutl: Oki mijlocie: 9.5. (maximl de 209.2, minimA de Lo). Umezeala relativA : 2/0 mijlocie 83 (maximl Too, minimA 28). Nebulozitatea medie : 5.1 zile,

senine: 134, noroase: Tir, acoperite : 12r.

Vinturile (iuteala in m. pe secund5. ; in media = 122), cel

de la N. 317; cel de la N.-E. 63, acesta aduce timp senin, lama frig ; cel de la E. 76, cel

Bulevardul Elisabeta, construit in 1880, pe marginea MOTU. Ele

sunt in general curate, bine pa-

vate, afard de cele de la marginI, unde sunt numaT $osele pietruite saa simple drumud Párl pietri$.

Edificiile principale in Constanta sunt: biserica Catedrald, construitO dui:4 planul architectutu/ OrAscu $i zugrAvitO de artistul Mirea; Hotel Carol I, inteo pozitie admirabill, pe Bulevardul

Elisabeta, chiar pe promontoriul Constante!, lingA un far

inalt de 23 m.; (maY este un far lingä port pe capItul sudic al maluluI celd vechia si inalt de 15 m.). Tot pe Bulevardul Elisabeta, este un Casino, locul de petrecere al vizitatorilor $i orlsenilor, constructie de lemn, Msä destul de in cap Itoare p entru teatru, reprezentatiunT, concerte, balurT, etc. 1VIaT sunt hotelurile

de la S.-E. 19 ; cel de la S. 246; cel de la S.-V. 19 ; cel de la V. 67; cel de la N.-V. 258;

Gambeta, Central, Regal, etc., toate bine ingrijite, insl nu tot-

amindoul acestea din urml aduc ceatA $1 umezeall. Zile calme ati fost 33.

mArul pe fie-care an crescind al vizitatorilor ; $coala primará Printul Ferdinand si Princesa Maria, pe str. Carol I, giamia

Marca ora$uluT e o corabie cu pinze in tre/ pArtT, linga un

far ce poartl in cap un steag. Impdrfirea orafului. Orasul este impArtit in doul culod : ro$u in partea sudicl

CONSTANTA (012JW

618

d'auna incApOtoare pentru

Nu trebue sA uitAm $i statua luI Ovidia, ridicatA in 1883, pe piata Independenta, $i datoritA cunoscutuld sculptor italian din Florenta, Ettore Ferari. Comunicatia se face pe cele 62 strade, pe Bulevardul Elisa. beta, Plata Ovidia saa Independenta; sunt 53 trAsuri. de piad 0 178 cdrute saa harabale.

Serviciul de sigurantd este incredintat until' cap al politieI, aj u tat de comisad, r coman dant al plutonuldi de gardi$tI (56 sergentI

de oras); cheltuelile luI snnt de 2358o leI. Din biurourcentral al politieI pleacA liniI telefonice la Port, Parchet, comisia de ro$u, $i pompieriI, gara, primAria,

gendarmiI, comisia de galben $i divizia activl a armateI. Serviciul curdfitulur reclaml o cheltuiall de 54700 lei $i se fAcea, pana la 188o, de cAtre hamalI; azI s'a creat serviciul pompierilor cu i comandant, 14 oamenI de servicia, 26 cal, 4 pompe mobile, 13 sacale, 8o sacagli ; pompierir stropesc strd-

Azizia, spitalul comunal, palatul cel nog al primArid $1 biserica

stradele sunt in general curate, gunoaiele sunt duse la 2-3 kil, afarA de ora$. lluminatul cere 25000 le/ ca cheltuelI $i se face prin

greceascA; palatul PrintuluI S turdza pe Bulevardul Elisabeta. Pre-

359 lAmpI cu gaz petrolea. De $i scurgerea apelor provenite

fectura este a$ezatA pe strada

din ploae se face u$or, crawl fiind a$ezat pe pantA, totu$T s'a construit in partea vestic5. 0 un canal pe la atelierile cad

zile ;

galben1 in partea nordicl, despártite prin strada GAriT i Portul. Inainte se impArtea in ma-

Ovidia; mai tnainte ocupa, pOnA

halale: cea turceascl la E. $i în centru, cea tAtAreascA la N. si cea bulgAreascA la S. $i V.

1882; azI ocupl un local inchiriat. In general, incetul Cu incetul, casele cele vechi de stil

Astl-zI saa contopit la un loc

oriental turcesc, fac loc unor

$i populatiunile s'ari amestecat intre ele. Sunt astA-zI 62 strAzI, intre cari principalele sunt: Tra-

somptuoase cládiri, in stilul european, lar Constanta va ajunge, de o potrivA cu insem-

ian, Man galia, la cap Atul cOreia se

nAtatea e! comercialk la o im-

litad) 515 farmaci$tI (r mili-

gAse$te centrul comertulu! de gri-

portantl politicA care va face di n-

ne, Ovidia, Elena, RominA, Carol I, plantatl, bine intretinutA, etc., dar cea mal fi-umoas1 este

trinsa central peninsulei dobrogene, 1A.sind pe jos cu mult pe Tulcea de lingO Dundre.

tar). Cheltuelile "acestuI servicia se ridicA la 38390 lei. Spitalul

la 1882, vechiul conac turcesc

(strada Traian) care a ars in

ferate.

Starea sanitard a comuneI e in general ; personalul serviciuluI se compune dintr'un medic comunal, un sub-chirurgvaccinator $1 o moa$5.; in oras bunA

sunt io media (din cad 3 mi-

comunal, construit in 1893

$i

avind 25 patud, este spatios,

CONSTANTA (ORAS)

814

igienic, deservit de medicul orasuluT si de 13 ajutoare. Serviciul veterinar se faee de

catre un veterinar al orasuluT, ce supraveghiaza abatoriul comunal, situat pe tarmul MariT la marginea ora$uluT; el se intretine prin o cheltuiala de 14193 leT anual.

AstA-2T apa potabill a orasuluT se ia din 3 fintinT sistem american, a$ezat in Nordul orasuluT saq din fintina (cismeaua) catunu/uT Anadol - Chioi, la 4

kil. spre N.-V. de oras. Din cauza ca aceasta apa nu este de calitate 1:luna si nicT sufici-

enta, se aduce apa si de la Murfatlar (gara), situat la

15

kil. spre V. de Constanta, cisterne de ale cdeT ferate; apa de la Murfatlar este buna si de aceea se nascuse ideia unuT proiect de alimentare a ora$uluT cu apa din izvoarele de la Murfatlar, tnsa chieltuelile fiind prea marT,

s'a renuntat la acest proiect si

s'a adoptat acela ca orasul Constanta sa fie alimentat cu apa

de la Anadol-Chioi. Se va construi în acest scop un rezervoria pe movila Avretin, unde apa va

fi adusa prin canale in beton si dusa in oras prin conducte (a caror lungime totala va fi de 2 1/2 kil.) si distribuita. prin 88 fintinT in diferitele partT ale

din acestea, 3 vor fi monumentale cea de la gara, orasuluT ;

de pe plata Ovidia $i de la Catedrall. Dupl calculele facute, orasul a carel' populatiune este presupusa ca urcata la numarul de 40000 sufl. va avea zilnic 4000 m. C. sati 200

stanta) era(' mult vizitate; intre alte se stie ca guvernatorul provincieT Moesia inferioara, Caius Prastina- Messalinus, in timpul luT Antonin Piul, taita. la Tomi geniuluT loculuT un altar de mar-

mura ca baile sa-T aduca sana-

tate (Gr. Tocilescu, eMittheilungen aus Oesterreich», Wien, 1866). Asta-zT, de la ocuparea DobrogeT de catre RominT, inceput a fi vizitate din ce in ce

mal mult. La inceput, baile se gasear] in marginea orasuluT (otelele Carol si Gambeta, Portul, biserica armeanA), azI sunt instalatiunT arara. din oras, la 3 kil.

spre S.-E., pe coasta MariT, la poalele unuT deal acoperit cu vil, de unde si numele de : LaV1T, unde lumea se transporta inteun tren ce circula de maT

multe orT pe zi intre oras si viT, cu 6 halte de oprire : Oviditi, Tomi, Tetis, Gatà halte

la vil; In fata ultimer halte se gaseste parcul bailor, bine intretinut ; o sosea nisipata cotità conduce cohorind la stabiliment,

impartit in dota: pentru dame, la stinga, spre oras Si pentru

CONSTANTA (ORAs)

barbatT, 1892 femer; membri de familie, 4667 barbatT, 3803 femeT.

Dupa stare civila: necasatoritr 4370 barbatY, 1993 femeT, casatoritT 1491 barbatT, 1572 femeT ; vaduvT tOO barbatT, 399 femeT ; femeT.

divortatT 15 barbatT, 28

Dupl cetatenie : Cetaten1 rominT 4106 barbatT, 2756 femeT; supusT strainT 2163 barbatT, 1033 femeT; nesupusT nicT uner protectiunT 157 barba?, 203 fem eT.

Dupa religie: ortodoxT 4422 barbatT, 2150 femeT; catolicT, protestantT, luteranT, etc. 278 barbatT, 400 femeT ; mahometanT 1185 barbatT, 1017 femeT;

mozaid 460 barbat-T, 395

fe-

m er ; de alte religiT 81 barbatT, 30 femer.

Dupa instructie : stia carte 2970 barbati, 1293 femeT; nu $titi 3456 barbatl, 2699 femeT. Dupa ocupatiune : debitantY

de bauturT spirtoase 55 barbatT ; profesiunT libere (medicT,

advocatT, profesorr, magistraM 87 barbatT, j femee; meseriasT, industriasT, etc. 86o barbatT, 27

barbatT, la dreapta. Ad i la vil, publicul gaseste, pe linga clima temperata, aer sanatos, distrac-

femer.

tia, sanatatea. Mal sunt si alte 3 localurT de baT calde (i mi-

tarf 2202, liulgart ro6o, Ar-

litara). Popultztiunea ConstanteT e a-

mestecata, ca si a DobrogeT in general, irisa din cauzä ca orasul e si port maritim, toate natiunile ?Y-ad dat aci intilnirea. Deosebirea exterioara irisa nu

Dupa nationalitatT : Romin1 2519, GrecT 2460, TurcT si TAmenT 559, GermanT 332, EvreT 855, UngurT 181, ItalienT TOQI

Francezr 51, EnglezT 45, RO 33, OlandezT 5, SirbT 4, MuntenegrenT 4. Numarul de 10419 suflete este,

se poate vedea de cit numaT

incontestabil, mult inferior cifreT adevarate, daca luam in considerare cresterea continua

intre elementele turcestT, bulga-

a populatiuneT, din repedea dez-

voltare economica a portuluT

leí. Comuna a prevazut în bud-

restI, carT difera prin imbracamintea lor de cele-l-alte elemente, imbracate europeneste.

satt suma de 80500 leT pentru inceperea lucrarilor. Inca din timpul Romanilor,

Dupa recensamintul din 1894,

devarata cifra trebue O. fie peste

cel maT n'A de pana acuma, avem tablourile urmatoare :

baile de mare de la Tomi (Con-

Capi de familie sunt 1759

r2000 suflete. Densitatea populatiund orasuluT Constanta este de 48 locuitorT pe hect.

litri pe zi de cap ; costul acestor lucran este de 830000 g-,etul

Constanta ; la aceasta adaugam

si populatiunea flotanta, asa a-

CONSTANTA (01:4)

Cultul religios se exercita : kite° Catedrala romina, cu hramul S-si! ApostolT Petru Pavel, zidita in 1895 si intreti-

nuta de Stat, deservita de preot, r cintaret, r diacon paracliser. GreciI at o biserica, Cu hramul Schimbarea - la

Fata, zidita in 1871-82, cu venitul provenit din donatiunile enoriasilor i deservita. de 2 pre-

otI si 2 cintaretI. Din venitul eI se intretine o scoala greaca. Jiulgarir ad si eI o biserica. ArmeniI ad o biserica, fondata 'in

1875, deservita de 2 preotI 2 cintaretI. Protestantil ad o biserica zidita in 1895. CatoliciI ail o catedrala zidita in

1885. Geamiile sunt in numär de 8, intretinute de Stat si deservite de 8 hogl ; ati un mufti(' (protopop), platit Cu 300 le!

de guvernul mind' si 570 le! (25 lire) de guvernul otoman.

Una din ele, Mahmudia, e zidad la 1722 de Sultanul Mahmud ; si alta, Azizia, zidita. la 1860, de Abdui-Aziz. Instrucliunea se preda, in ce priveste invatamintul secundar,

inteun gimnazid, frecuentat acum de 58 elevl' pi infiintat in anul 1896, mg intiiii cu 2 clase, desfiintindu-se pcoala normala de invatatorl, existenta de maT

bine de 10 ani. Invatamintul primar urban se

preda in 4 sea; 2 de bäetT 2 de fete ; o pcoall de baeti una de fete, fondate in 1879, ce se gasesc in localul numit Principele Ferdinand si Principesa

Maria, intretinute de Stat, cu 9 invatatorl si 7 invatatoare frecuentata de 658 elevr (358 bletI, 300 fete). particulare functioneaza

6 in orapul Constanta ; una a comunicatiT bulgare ; alta a comunicatiT grece ; o scoall confesionall armeana ; 2 §colT con-

CONSTANTA (ORA)

615

fesionale izraelite ; 2 won' turceptI, alipite de geamile maI sus amintite ; gradina de copiI Le-

lia Petraru, la care s'a adaugat acum dof anT i cursul se-

cundar. Aceste pcolI ad fost frecuentate in modul urmator :

cele ale comunitatilor straine de 199 WO' si 37 fete; scoalele confesionale de 75 copil institutul Lelia Petraru de 38 din cursul primar si 8 din cursul secundar.

Agricultura. Calitatea pamintuluT

comunef, care

este arendata, nu e tocmai bung. ;

pamintul nu e vegetal negru, ci

slab, putin productiv ; se

cultiva. pe el orz, gnu, ovaz planta uleioasa-textila, inul; asolamentul se obisnueste prea

putin. In partea sud-vestica a orapultil, pe malul cel ridicat al mariT, vita a gasit un teren

00 pord, 50 scroafe. Sunt 21 puturI sad finttnI. Industria este, relativ, dezvoltata, Insá mal putin ca in orasul Tulcea ; Constanta este un ora p maritim, asa ea maT toata .activitatea el este indreptatä in aceastä directie. TotupY sunt in comuna 258 industriapT, maI totI de a 2-a si a 3-a mina, ocupindu-se cu fieräria, potcovaria, croitoria, lemnaria, etc. Sunt 70 fierarr, 25 barbierT, 6 potcovarT, 15 croitorr, etc. Ca industrie mare, avem : r fabrica.

de bere l r de tabacarie, aceasta din urmä in afara de oras, la 31/a kil. spre N. de oras, linga iazul cu acelapT nume pi

Mare, fondata la 1880 de

fratli Ciricliano ; intrebuinteaza

130 150 lucratorI cu masinI de 150 cal putere i producind pana

la 200000 la Mal era si o alta

favorabil pi se cultiva cu oarecare succes. Intinderea pamincultivabil se modifica. in

ta'bacarie, la i1,2 kil. spre N. de cea precedenta, care s'a inchis.

fie-care an.

patiune a locuitorilor. Sunt in comuna 704 comerciany, din

Intinderea totala a comunef

fiind de 1189 hect., din carI

Comerciul este principala ocu-

de vatra orasuluTo cu 2838 case)

carT 48 han gil, 79 circiumarr, 35 bacan!, 20 lipscanT, 8 brutarl', 9 macelarT, 22 zarzavagiI, 5 morari

restul de 999 hect. produc-

pi restul ocupindu-se cu alte ra-

tiv, se imparte ast-fel: 892 hect.

murI. El crepte mere", gratie

190 hect. neproductiv (ocupat

ale Statuld cu proprietaff, 107 hect. ale locuitorilor. Dupa felul productiunilor: Teren cultivabil i8o hect.; ramas necultivat 492 hect. ; izlaz 200 hect. ; vil 107 hect. ; padurT 20 hect. Este i plugar-arendas, care are 4 plugurr cu bor, I0 carute cu ca.!, I mapina de vinturat, sunt in lo grape de fier. spre marginea orapulul, o moara

Cu abur! pi 4 de vita. Vite sunt peste 2200 capete, din carI: 21 armasarT, 631 cal, 43 epe, 6 bol, 45 Arad, 9 viteT, 2 bivoli, 78 bivolite, 50 4 asinI, 20 berbecI, 300 of, 50 miel, 6 tapT, so capre, 20 ezI,

mäsurilor intelepte ale guvernu-

Itif mini'', de a proteja dezvoltarea luI economica i numeroaselor imbunatatirI aduse mij-

loacelor de comunicatie portu-

la In anul 1896 s'a pus piatra fundamentan a nould port, cad cel vechid nu era suficient pen-

tru marele numar de vase ce vine pi pleaca din Constanta. Constructiunea poduluT de peste Dunare, punindu-se ast-fel Con-

stanta in legatura cu agricola regiune a Valahiei i cu Bucuresti, va face ca orapul sa creasca

necontenit. Nu va trece mult timp i acest oras va dobindi importanta pe coasta vestica a

CONSTANTA (ORA)

CONSTANTA (012A$)

616

sul Constanta, si de sigur, el dupa terminarea portuluT, se va

Posta si Telegraful ce functio-

mal

trat In portul Constanta 388

construi si o gara mult mare qi mal frumoasa.

neaza de la 1878 si al caruT venit pe exercitiul 1896-97 a

vase, ati esit 384, avind pe ele In total 11208 pasagerr si t882

In anul 1859 compania engleza «Danube and Black dea

marinar!.

railway Comp. Limited» a con-

fost de leT 155669.42; un biroa al RegieT Monopolulul Tutunurilor, infiintat in 1882; sucursalele Banca' Nationale a Romi-

Mari!, pe care a avut-o vechiul Tomi.

In cursul anulul 1895 ati in-

Totalul importatiunel si exportatiuneT, 17185611 leT ; importatiunT, 5570393 leT ; exportatiunl, 11615218 leT.

struit un port in limitele celur actual. Inca din anul 1877 acest port era insuficient trafi-

diferite stabilimente comerciale,

niel*, functionind de la Mal 1894;

a Banca Agricole, din 20 Octombrie 1894; a Creditulul agricol, de la i Aprilie 1883; o

Comertul ConstanteT merge

culuT de cereale ce se facea pe aicT ; asta-z!, el devenind debu-

din ce in ce crescind. Mai cu osebire prin constructia podultif de peste Dunare la Cernavoda, el va lua un avint din ce

seul direct pentru productele maT intrega Off, se impunea construirea unur noù port sati marirea celuT actual. In ariul

Camera de comerciii, infiintata

In ce maT mare, fiind singurul

1876 s'ati exportat 368862 tone; In 1895 s'all exportat 69707927 tone, cifre care vorbesc de sine pentru transformarea portuluT. Portul s'a räscumpärat in 1881 ;

stanta sucursale de ale lor.

guvernul nostru a votat, prin legea din 20 Martie 1885, un

riel (infiintat in 1861), BelgieT

nostru port maritim in conditiunT mal bune. Budgetul orasuluT Constanta

In anul 1896 a fost de 635667 lel la veniturl si tot atita la cheltuelI.

afile de comunicaflune sunt: maritime, din Constanta (port) plecind o multime de vase, atit romine cit si straine, un serviciti regulat de mesageriT si pasageri cu porturile romine:Sulina, Tulcea, Galati, Braila si cu Constantinopole ; cele 62 de drumuri, strazT, caí, carl strabat orasul

credit de 25 milioane Id pentru marireaportuluT. Lucrarile ati inceput in primavara anuluT 1896;

piatra fundamentalä a fost pusa. In digul despre larg, la 6o m. departe de tarta, la 16 Octombrie

1896, de catre M. S. Regele Carol I. Peste cltI-va anT Con-

In 1880. Societatile de asigurare : Nationala, Dacia-Rominia, Unirea, s. c. 1. isT aii si in Con

Agentiile diplomatice carl se

gasesc in Constanta sunt de 3 felurr :

r. Consulatele : Austro-Unga(1880), TurcieT (1879). Vice-consu/atele : Germania (1865), FrancieI (1862), Rusia, Marei - Britanif, Spanier, Suedo-NorvegieT (1861).

Agentiile consulare ale : Italiel (girata de consulul austro-maghiar), al Bulgaria (girant consulul turc), Greciei (gi-

stanta va fi inzestratä cu unul din cele mal frumoase porturl. Companiile de vapoare sunt

rant consulul rus).

in numar de 9, cari i§r ail a-

tuata pe tarmul Mari la aripa dreapta a oteluluT Carol, si ser-

oras la baile rea de litigä viT,

gentil in Constanta. Acestea sunt:

cu statiile Ovidiul, Tomi, Tetis, gara si 2 statiI la vil; calea na-

r. Serviciul maritim romin, 2. Johnston W. & C-nie (en-

de precizie al tare! intregT.

tionall ce duce prin Babadag

glez) ; 3. Fraissinet & C-je (fran-

la Tulcea ; calea judeteana la

cez); 4. Messageries maritimes (francez); 5. Wilson (Hull, en-

zumat conferinta inedia a d-luT profesor Gr. Tocilescu : «Tomi (Constanta) In epoca greco-ro-

in lung si lat, mal toate in bunä

stare; calea ferata ce duce la Bucuresti prin Medjidia-Cernavoda ; calea feratá ce duce din

Mangalia; drumurT comunale cu satele invecinate. Gara Constanter, axilcä capatul linieT ferate Cernavoda-Con-

stanta, saii mal bine zis azI Bucuresti-Constanta, a fost constru-

HA in 1862 °data cu calea ferata; ea a fost rascumparata in r 88r. Astä-21 aceastä garä. este insuficienta l'ata cu avintul mis-

cara comerciale ce a luat ora-

6. Lloyd (austriac) ; 7. Deutsche Levante-Linie; 8. P. M. Courteji & C-ie (turcesc); 9. Florio & Rubattino (Hallan). Vama a fost infiintata. la 7 Noembrie 1878. Venitul vamal pe 1896--97 (dinpreura cu sucursala Mangalia) a fost de leT glez),

1620892.90.

In orasul Constanta maT sunt

Mal avem in Constanta o ciddire a InstitutuluI geografic, si-

veste ca punct de niveliment

Istoricul. Dam ad i

in re-

mana» tirilla la Ateneul Romin, in 1892: 4Poetul Ovidia, pe care o soarta nelmblinzita l'a &cut sall sfirseasca zilele sur ghiunit in orasul de azT Constanta, ne-a pas-

trat o fabull, care se pune In legatura cu unul din evenimentele legendare cele mal insemnate ale GrecieT eroice: cu ex-

CONSTANTA (ORAS)

CONSTANTA (ORAS)

617

peditiunea Argonautilor. Se stie

fugea de tatll slid pe cire 11 pldsise.

cA obiectul expeditiuneT era cau-

De o

tarea $i gasirea liner de aur, pe care un balaur neadormit o pazea spinzurata de un batrin stejar in tara ColchideI. Eroul thesaliot Jason, dupa invingerea a multime de greutatI, ajunge In fine, cu sota' sal la gura riuluI Phasis, pluteste in susul riuluI pana la orasul Aea, i cere regeltif de ad Aetes, pretioasa Una. Regele flgadueste ca I-o va da daca dinsul va putea in-

sentinela zri corabia In depIrtare. eInimicul, strigit ea, cunosc ptnzele lui Col-

juga la plug doI taurI, cu picioarele de acioae i carT sufla

jaratec pe nas i gura, si va ara cu dinsiI o cimpie, semanind dintiI balaurulta luI Cadmos. Lucru grett de facut ; eroul nostru ar fi prerit, daca fiica luI Aetes, Medea, nu s'ar fi inamorat de Jason, si vr5ji-

toreasa cum era, pune in serviciul amantuluT sati toate mijloacele arteI sale magice; fi face

Jason prinde pe taurI, ara, si seamana; si d'Id invulnerabil ;

vede ca din braza a incoltit niste uriasr armatT, Medea

data, din vlrful

und deal,

chos.» Myniena dati alarma, fringhiile se

desfac ; ancora cedead sforddlor puternice care o ridicif. Cu toste acestea Medea, Cu acea nitnl, care a cutezat, care are Incl al cuteze a face atttea crime, tg bate pTeptul

sfredelit de remuscIrT, si de oi n'a pYerdut nimic din IndrIzneala el, thdra

fati{ tnmhrinurit, pIleste de groad la

toate phIriIe, ochiY slY IntlInesc din tndmplare pe fratele sKti mal mic. Abia a vlzut pe acest copa : cTriumflm, strigl ea, moartea are al-mi asigure mIntuirea.s Ea zice, I Indatl Inipltntl fhrhi mill pumnalul In pYeptul acesteY nevinovate victime, care nicY prevede, nicY se teme de o asemenea tddare ; stisie corpul risipeste ici i colea membrete, pentru cl aflarea i Impreunarea lor sit fie maY grele. Dar pentru ca shi se stie crima sa, ea expune de vtrful stInceY mfinele sarbede i capul stogerind al frateld

ad, voind cu aceastK nonti loviturit, sl ImpTedice din drum pe tatll still, ocupat a strInge acele membre Imprlstiate. Acest loc fu ded numit Tomis,

aci, zice-se, o sorl a Wat membrete

De sigur, ca aceasta fabula, care aminteste luptele feciorilor

mullid, se tira, dupl traditiunea

au-

tenticl, pitnIt la omodrea luY Absyrtus. In corabia construid prin grijile rlsboinicel Minerve, impía Medea StInd

05455 dlut ele Piel

Gcuy)ailc.

i Uf

41

TOMOV HPQ0C sati sin gur TOMOC :

mal adesea TOMOC

KTICTHC.

Daca insa lipsesc dovezile pentru existenta unuI stabilimarturia luI Oviditi despre ori-

care se omoara intre dinsa. Cu toate acestea, Aetes nu se tine de cuvint. Atund Jason, ajutat

orase grecestY printre aceste nume barbare, ce abia poate stt le pronunte o gurl omeneascti: o coloide din Milet a venit ad, i s fundat un staLiliment grecesc In mijlocul Getilor, numele loculuY, foarte vechiti si anterior fundatiund

vedem reprezentat pe monedele de bronz ale orasuluI cu legenda:

stratagemit pentru a opri In drum pe Mal mello Pe cInd cIuta In mintea sa vre un mijloc, si'sY Intoarce capul In

mijlocul acelef cete monstruoase

eAci chiar (cine ar crede) se glsesc

riginea orasuluI lor la un (Tontos fundator» al card cap 11

ment fenician, anterior orasulur

sfatueste sA arunce pietre in

pornesc inapoI. Medea, care insotea pe amantul sati, vede... dar sa ascultam pe insug Ovidiii (Triste, cartea III, elog. 9) :

o-

vederea pinzelor carY tnainteaa Sunt o pl'erdutd, strigt ea; trebue s'alerg la o

frateluY

cu vrajitorille MedeeT, adoarme pe balaur, l fura lina. Indata Argonautir se arunca in corabid

aceasta legenda i raporta

nostri de imparatI cu zmeir zmeoaicele, pe caiI nazdravanT, ce m'inca jaratec i zboara prin

vintul turbat, nu este in fondul el, de cit una din acele explicatiunI etimologice plazmuite, de carl traditiunile abunda: Fiind-ca top.e6o) T61.1.vo insemneaza

a Ola,. Torl taietura, i pentru

cuvintul, ca orasul Tomi era si este pe o limba de pamint In forma de lira, iar litoralul din preajma este foarte variat cu multe taieturi, a fost usor fantaziei Grecilor sA plazmulasca

legenda luT Absyrtus si a MedeeI. Mal tirziti, cel putin in epoca romana, lncuitoril din Tomi nu se mal' multamead cu

elenic,

este sigur Insa

ginea milesiaca sati ioniana a pe care el II orasuluI Tomi numeste inteun loc Miletide, are pentru sine cea mal mare probabilitate, putem zice, chiar geograful siguranta. Mal Strabon ne spune ca orasele de pe literalul vestic al MariI-Negre :

Istros (azI Casap-Chioi), Apollonia (Sozopolis)

i Odessos

(Varna), sunt coloniI ale Mile-

tuluI, prin urmare ioniene ca si cele din Nordul MariI-Negre ; Tyra (Akerman) i Olbia

Odesa); epoca fundatiuneI

lor cade cam pe la finele secoluluI al VII-lea a. Chr., prin

urmare tot atuncI si tot la aceeasI origine trebue sa punem si sa. raportam fundatiunea orasuluI Tomi, ca o colonie intermediara futre Apolonia si Istros ; un secol mal tirzit se fundeaza Ca1atis (Mangalia) de niste emigrantI din Heraclea (in Bitinia).

O proba ca aceasta concluziune este dreapta, o gasim in inscriptiunI: tina este un monument frumos din epoca antereoard cuceririI romane ridicat de unul din triburile ceta%ir Tomis, anume tribul Argadeilor, lui Cercion, fiul luI Timonach, filarchul (adica seful saii), caruia 11 decerneaza o co-

roana. Se stie a cele 4 triburI ioniene primitive, carl art exis-

tat la Atena pana la

Cliste78

CONSTANTA (ORA)

nes, si carT s'a regasit si in cele-l'alte orase ale IonieT, eran: adica ceT stralucitT, nobiliT ; Argadei (agricultoriT) ;

GeleontiT,

Aigicorel (pastorT de capre) ; Hoplete (cei armatT). faca dar tribul Argadeilor constatat laTo -

mi ; aceasta e o dovada de originea mileziana a acestuT ora;

a doua proba o avem inteun fragment de inscriptie, ce se poate vedea la Muzeii, si din care s'a pastrat numai trei rindurf; din ele rezulta, cA tribul Aigicorei a dedicat monumentul. IntImplarea va face, poate sa scoata la iveala numele si celor-alte doua triburn Gele°MI i Hopletl. Mal tîrziú gasim In inscriptiuni mentionindu-se inca doua triburr la To-

618

CONSTANTA (ORA)

turbase. La 1856 un scriltor

mare ; d) fundatiunile edificii-

grec Andreiti Papadopulo Vretos, gasind la Anadolkoi un

lor antice sunt ad inca vizibite In mg multe puncte ; asa aproape de mare, santul drumula de fier a descoperit bazele unta sir de coloane din epoca antonina ; ele al" fa-

sat departe de Constanta numar vre-o 20 minute cu picioo inscriptie, continind rul dedicatia uneT statue a impArade catre tuluT Lucius Verus marinariT orasului Tomi, a conchis ca ad a fost vechiul Tomi,

bar ca la Constanta de azi trebue sa cautam orasul din epoca luT Constandin : Constantiana.

cut probabil parte dintr'un tem-

plu de ordine corintian si de dimensiunT insemnate. Cu ocaziunea construireT drumuluT de

fier de catre compania engleza din 1862, s'a scos statuT, co-

Chiar in 1872 raposatul Papiu Ilarian, (Cantemir, eDescriptio Moldaviaeo, pag. 20) pune ami siguranta, Torra la Dnistru. Aceasta opiniune a luT Papadopulo, adoptata de invatatT ca

loan e de porfir, in scripti un multe,

Kiepert, Mommsen i altiT, trebue

La Constan ta se mar vAd : orificiele a dold. galeriT subterane (apeducte), carT ail servit

respinsa: maT india : Anadol-Chioi

ce se pretinde a fi fost trimise in

Angliape cind facIndu-se linia ferata ce duce la Oborul de vite de la Anadol-Chioi s'a constatat n umaT cimitirul orasuluT bizantin.

mi : tribul Romanilor (Pcoldow),

este In interior, aproape de un lac

format probabil in epoca imperatorilor romanT, cum se vede din insusT numele, i doveditor

(Sud-Ghiol), si cu totul improunuT oras de port ; nicaeri nu

de conduct apelor potabile de la Anadol-Chioi si Cana* puturT antice puse in comunica-

cd o suburbie a orasulta era

se vede unde ar fi putut sta

tiune cu aceasta gaierie;

locuita de colonisti romanT ; Oivoireg, cunoscut deja la Chyi Efesos anturea cu zicos cele alte 4 file ionice origi-

portul; al doilea :

nare. Tot inscriptiunile vin sa deslege cestiunea multe secole dezbatuta asupra situatiund orasuluT Tomi. Fiind-ca se stia ca Ovidiii a fost exilat si a murit in acest oras invatatii

nea ConstanteT de azT convine

din Europa occidentala, inca de la inceputul secoluluT al XVI-lea,

gasit in coprinsul orasuluT, cu ocaziunea construc-

Incepura sa se intrebe: unde va fi odihnind cenusa nefericitului

tiunT, es la iveala urmele orasuld antic ; c) monedele an-

celuT antic. Nicaerr in Dobro-

poet.UniT vedeati mormintul sau

insemnatate : o proba de im-

Ovidevizero (Lacul-OviduluT, a-

tice ale orasului se &ese in mare cantitate aci, lar nu la Anadol-Chioi ; d) o parte din

dica Lacul-Oilor, unde se ada-

oras este chiar coplesit de mare,

5 si mal pe urma a 6 orase,

in Rusia, tina

cea-ce face, a atuncI, ciad este

cum vom vedea indata.

Kiev ; sati in Austria, la Stein am Anger, sail In Banat, la Temisoara ; sati in Dobrogea, la Ieni-Pangola, in districtul Si-

furtuna mare, valurile scot la iveala monede si obiecte de aur, inele, fragmente miel de marmura ; chiar o inscriptiune frumoasa referitoare la un Co-

in Basarabia, pe Dnistru, pati oile) ; sati

listra, la Babadag, Mangalia etc., plazmindu-I inscriptiunl funera-

re (epitafe), care de care maT

prin a fi servit de asezaminte

ad nu s'a

ur-

gasit de cit 2-3 pietre (si in-

mele une piscine (pentru 1:41) linga piata centran; o unta pa-

ca intrebuintate in construc-

vata cu lespezT late de plata,

tiunr). Din contra: a) situatiu-

trecInd pe l'higa catedrala orasulul ; mal multe statuT de guvernatorT, In mare linga portul antic ; zidurile cetatii ; deosebit

orasulta antic, avind un basin proprin pentru adapostirea. corabiilor ; b) mai mult de jumatate din cele 150 inscriptiuni relative la vechiul Tomis, s'a

legia sati thiast al

luT

Bac-

chus (in Muzeti) este gasita In

de faptul ca toate casele de aci sunt construite cu fragmentele imprastiate ale orasuluT antic, ast - fel ca orasul modern

pare c'ar trai din gramiturile

gea nu se afla ruine de asa portanta ce a avut Torni in epoca romana ; fiind capitala a

Acum, dupa ce am fixat originea milesiana a orasuluT, si situatiunea sa adevarata, putem

trece inteun zbor repede asupra istoriei sale, indiend mal mult, de clt desvoltind, fazele principale ale acesteT istorli.

CONSTANTA (ORAS)

In treT epoce s'ar putea imparti istoria orasuluT Total:

epoca greaca (anterioara cuceririT Moesier de catreRomanT) ;

epoca greco-romana (de la Augustus pand la Constantin); epoca bizantinä de la Constantin-cel-Mare pana in secolul al X-lea. Asupra primeT epoce, putine

stint datele ce gasim la scriltorT. Stabilita in plina barbarie, pe teritoriul Getilor si Scitilor,

cetatea Tomis a avut negresit O. lupte secole intregi contra acestor triburT salbatece, si sa impartaseascä si dinsa soarta celor-alte orase grecestT. Ea a incereat ¡titbit dominatiunea per-

sand, cea de scurta durata, in tirnpul luT Darius si generalul razboiele Persilor cu GreciT, ad liberat de jug si pe Tomi ; cu fundarea regatuluT de catre regele Sitalces, sat"' Megabyz ;

CONSTANTA (ORA)

619

In anul 72 a. Chr., Tomis impartaseste soarta celor alte coloniT grecestI invecinate, carT furl cucerite de catre proconsulul MacedonieT M. Terentius

Varro Lucullus, si reduse la conditiunea unor civitates foederatae. Ele avura O. sufere apasarile guvernatoruluT roman Hybrida, contra caruia chemara in ajutor pe BastarnI (in anul 59 a. Chr.) Putin dupd aceea, Tomis, ca toate cetatile elene de la Olbia pana la ApoIonia furl supuse de catre Dad pe timpul luT Burvista.. DaciT se intarisera in cetatea Genucla (linga Casap-Chioi, la S. de gurile Dunarif). NumaT dupa. ce M. Licinius Crassus darima aceasta fortdreata, suprematia romana se restabili la Pontus, si Tomis cu cele-l-alte orase intrard, daca nu de fapt, cel putin nominal, sub guver-

dude atit eft ochiul poate cu-

prinde. In marea, end itl

a-

runcT ochiT pe ea, pare ca. n'aT

inainte de cit o cimpie intinsa, goald si ondulata.» Ce trist spectacol pentru niste ochT deprinsT cu natura gratioasa, variata si accidentata a ItalieY si frunzisul tainic al vilelor romane l Dar nu numar clima nemultumeste pe poetul nostru, ci si locuitoriT in mijlocul carora este

osindit sa traiasca. ET sunt gilcevitorT, tot-d'a-una armatT si gata de batae, si nu e judecatd

care O. nu se sfirseasca prin loviturT de cutite. Privirea orasuluT era si maT ingrozitoare :

Femeile, departe de a tese si de a toarce, macinad grlul si carati apa cu donita pe cap. Ulitele si pietele erad adesea cutreerate de Sarmatif si de GetiT calar!. Acestia aveati glasul aspru, privirea salbateca, barba

care izbutise a forma un im-

narea proconsuli/or Macedonia

perid Odrizilor, in peninsula

plateasca tribut, iar dupa des-

In aceastä situatiune se gasea Tomis pe timpul and Oviditi fu internat (relegatus) acolo de catre August si stete de la anul

fiintarea regatuluT Odrizilor, o-

8-17 d. Chr.

rasul trece sub ascultarea luT Lisimach. Ca dovada de prer.

Nu vom dezbate care O. fi fost cauzele ce ati determinat pe marinimosul August sa ti-i-

ga, aspra si riguroasa ; zapada, abia cunoscuta unuT Italian,

tunci cu capul luT Lisimach si

mita in surghiun pe un poet asa de mare si atit de gustat

cu inscriptia TO (Tomis). In

de contimporaniT sAT.

secolul al 111-lea a. Chr., lucrurile se turbura in peninsula prin navAlirea Celtilor, earl impun

Marea inghiata, iar chervanele strabat marile. Vinul inghiata in butoaie, si spre a-I bea, il sparg cu to-

za : «Ponticele si Tristele» nemuritoruluT poet, formeaza un pre-

Balcanicä pana la Dunare si Marea-Neagra, Tomis e silit sa

derea autonomieT orasulur, s'a

pAstrat monede de aur de a-

Orl-care ar fi fost acea cau-

pdrul lung, tinead un arc in mind si un cutit la briti, de care adesea se serveati. Vintul si

sufla cu atita violenta, in cit rasturna zidurile ; iarna e lunacopera pamintul in timp de lunT

intregY.

poarele. BarbatiT sunt imbracatT

de la cap pana la picioare in

un tribut anual colonielor grecestI de la Marea-Neagrd.

cios tezaur de cunostinte asu-

blanT de animale salbatece, care

pra populatieT acestuT oras.

Tot In acest secol se paste

4Nu vez!, ne spune el, de

intre CallatienT si IstrienT un

&it paminturT goale, fara umbra, /Ara verdeata ; nu simtl vre-o

le acopera obrazul, lastnd numar barba insloita de ghiata. Asa petrecea poetul amorurilor usoare, eaca oamenir ce

rAzboiti pentru comerciul orasuluT Tomis, pentru ea cetdtenil CallatienT volati sa faca din acest comercid un monopol al lor. Aceasta ne arata ca Tomis devenise acum unul din emporifle cele maT insemnate ale litoraluluT vestic al Pontulur Euxin.

data primavara incoronata cu florl; nu se vede niel seceris, niel cules de vie ; cintul paserilor nu s'aude printre ramurT, ca.cT arborT nu sunt; o cimpie intinsd acoperita de pelin, arida si batuta de vinturT, se in-

acum el e silit O. vada si s'audd.

Tot el ne maT arata ca. Tomis este tot-d'a-una in primejdie despre partile dunarene, dinspre SarmatI si BastarnT, carT

indata ce ingheata Dunarea navalesc in cete izolate, rapesc pe

620

CONSTANTA (ORA)

CONSTANTA (ORA§)

oamenI 0 cirezI de vite, aruncind sagetI otravite prin jurul ora.5u1uI Tomis. Alte orl neamurI intregl tree riul si vin sa inconjure orasul. Oviditi, care nicI in tinerete nu purtase armele, se vede acum silit la ba-

At tibi qui transis, ne sit grave quis-

trinete 0, imbrace platosa si

re am perit din pricina geniulur metí, si tu care trecI, orIcine aI fi si iubestI, sa nu-ti fie greti a zice : fie tartna usoara.

coiful, sa ja gladiul si s'alerge la zidurI.

In eel nota aril, &it petrecu dinsul la Tomis, invata limba Getilor, asa el ajunse a scrie chiar versurl inteinsa. LocuitoriI, cit de barbati erail, fiind mindri ca ail capatat un asa mare scriitor, il scuera de sarcine si impozite. El functiona ca agonotet cu ocaziunea jocurilor ce se deter& la aniversarea nasteril luI di-

vus Augustus, lar orwle vecine iI decernara o coroana

de laur. Anil se scursera, fara ca nimic O. poata vindeca aceasta mima ranitd, si pana ce inchise ochif 's1 tinu privirile atintite asupra orasuluI, care

dupa cele seapte coline, privea la picioarele sale Universul su-

pus. Dar, toate sperantele

iI

furl. zadarnice , minia monarhuld fu neimblinzita, si moartea U. surprinse in virsta numaI de 59 anI. Se spune ca.: TomitaniI, plinI de admiratie pentru poetul e)dlat, i-ar fi facut o

[quis amasti Dicere: Nasonis molliter ossa cubent.

Ceca ce ar suna cam ast-fel in romin We :

«Ad zac ea, poetul Nasone, cintatorul dragostelor tinere, ca-

ner confederatiuni, al caruI coagres se numeste: Ta Itowbv rTiq IIencutascuc si mar tirziii Tea-

ravoq, la care lua parte deputatir a ease orase: Tomis, Istros, Callatis, Dionisopolis, 0desus si Mesembria. Portul OA capata o insemnatate mare, corabiI din toate tarile MediteraneI vin sa-1 viziteze ; corpora-

01 de navigatorl din Alexan-

luI Oviditi 1»

dria (oIxog T6314 'AXeecevapeicov) sta-

Cu reorganziarea tarilor balcanice la inceputul domnid luI Tiberius, Tomis si cele-l'alte o-

bilitT aci, inalt1 temple luT Ju-

rase pontice trecura sub adminis-

tratiunea guvernatoreluI preto-

rian al Moesiet Cel d'intin asemenea guvernator fu L. Pomponius Flaccus, case era reprezentat, la Marea - Neagrá printr'un praefectus orae maritimae anume Vestalis fiul regeld Donnus si frate al praefectului civi-

tatium in Alpes Cottiae,

M.

Julius Cottius (Ovid ex Ponto, IV, 7.) Intimplarile ivite in imperiul roman dupa moartea luI Tiberid, a facut ca Tomis sa nu se poata mult timp bucura de binefacerile aceleI «pax romana» atit de mult dorita si cautata.

piter Serapis, Senatul si poporul Tomitan trichina imparatuluI

liberator temple, statuI si edificiI, populatia creste §i. prospera. Monede de bronz de la August Ora la Philipp Arabul

se bat de ora; pe reversele unora din ele ni s'a pastrat imaginea monumentelor vechI,

un templu al luI Bacchus pe monedele lui Caracalla si Geta;

altul al luI Jupiter pe mouedele luI Geta si al PlautileI. Ora§ul se infrumuseteaza, si daca ar fi sa judecam numaI dupl resturile de coloane §1. de

capitele de porfir 0 marmora de Paros, dupa mozaicurile si inscriptiele aflate pana, astazI in Constanta, ne putem face in

Neastimparatul popor al Dacilor, profitind de turburarile din imperití, treceati continua Du-

deajuns o idee ca : acolo unde

narea, jefuind Tomis si celel'alte orase grecestI, ba Inca,

den, se ridica °data marete

frumoasa inmormintare, inaltind

peste ramasitele mortuare , o

sub Decebal, Dacia ajunsese sa

movila.

supura la tribut Ora chiar si

Orl unde ar zace aceste r5.masite, Tomis, Constanta romineasca de azI, a stiut O. o-

pe poporul-rege. A trebuit un

%e largr si amfiteatre, in care furnica o populatiune numeroasa si activa, industrioasa si comerciall. Dar timpul in miscarea-I neobosita schimba stare& vechiului

noreze memoria until geniti asa

de mare si uneI inimI asa de simtitoare, inaltind pe piata prin-

cipan a orapluI, statua nemuritoruluI poet ca urmatorul epitaf, ce singur si-1 compusese : Hic ego qui jaceo tenerorum lusor a [morum

Ingenio perii Naso poeta meo

genii" militar si un imparat ma-

re, cum inca n'avusese Roma, pentru ca Dunarea s'ajunga o

azT Tatarul sarac se adaposteste cu familia in& un intunecos bortemplurI, splendide palaturT, pie.

fruntarie sigura a imperiuluT si pentru ca si orasele pontice O. se poata bucura de o vieatd maT

Tomis, si-I aduse in loc o e-

linistita.

aripele sale lumea, barbarif de toate partile navOlesc asupra-I,

Cu Traian dar, incepe o noua epoca de prosperare si marine

a orasulur Tomis. Acesta devine metropola sari capitala u-

poca de deadere. Roma nu mal este in stare O. apere cu

Dunarea nu maI poate fi un bulevard de aparare. GotiI, HuniI, CarpiI, Bastar

CONSTANTA

621

CONTEASCA

niT ard §i pustiesc intreaga coa-

jud. Constanta, pl. Constanta,

stA a MArif-Negre. Trebue sä

BAdeni, com. BAdeni, pl. Bah-

ora§ul Constanta, pe linia Cerna-

luiul, jud. Ia§1, cu o suprafatl

vie un Constantin-cel-Mare, pen-

tru ca pe vechiul Tomis in ruine sä rezideascA un ma ora§ cu numele suroreT sale Con-

voda-Constanta, pusA In circulatie la 4 Octombrie 186o. Se aflA la 2 kil. de Murfatlar, statie finalà. InAltimea d'asupra ni-

de 28 hect. Are peste §i contine

stanta.

veluluT mAriT de 31P.,20. Veni-

0 nota perioadA incepe acum pentru ora§ul nostru, cre§tinismul 41 a§ezA aci scaunul episcopal, §i istoria cunoa§te mal bine de 12 episcopr Tomitan!, carI s'aa ilustrat, apArind preceptele luT Crist chiar con-

tul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 699256 leT, 90 banI.

mult stuh. Aici este o moarl de ap5.. In apropiere, peste Bahluiul, este un pod numit PodulluT-ContA§, IMO care se aflA o moarA cu abur!, a fratilor GhicaD eleanu.

Consulul, deal, in jud. Tulcea,

Contea, sat, face parte din coin.

pl. Babadag, pe teritoriul com.

rur. Locusteni, pl. Mijlocul, jud.

rur. Bas-Chioi, §i pe al cAtunuluI

Vilcea. Are o populatiune de

sAa Cineli. E situat in partea

448 locuitorT. E situat pe dea-

tra unor impOratl ca arianul Va-

vesticl a plA§ei §i a comuneT.

lens, care a fAcut din episco pul Vetranius un martir. Dominatiunea ins5. a Hunilor, continuatl de a Bulgarilor,

lul Contea. Aci e o bisericA. Lo-

Este de naturA stincoasA, §i e aco-

cuitorii sunt mo§nenT. Ca po-

pen it cu pOdurl. Impiedia cursul

pulatie scolarA are 64 copii (23 bAetT §i 41 fete).

riuluI Taita silindu-1 a descrie un mare semicerc. La poalele

preface in cenu§e ora§ul lul Constantin. i cu toate incerarile impAratilor bizantinT de a-1

sale estice se af1ä situat satul Cineli. Pornind din acest

reconstrui, Constanta nu poate

e§ti in virful luI. Fiind unul din cele mar inalte dealuff din jud. Tulcea §i. din Dubrogea chiar,

sA ma atingl starea de odinioarI. Un contuar al Genovezilor stabilill in evul de mijloc, e pArAsit sub impArAtia Turcilor, a§a cA pAnA la 1856, Con-

stanta nu e de cit o pustietate, unde 8-9 colibe servesc de addpost citor-va pescan. Construirea portuluT §i a li-

Contea, deal, com. Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vlicea.

sat, dupl treI sferturT de orl,

avind o inAltime de 329 m., priveli§tea dupl el este una din cele mal frumoase ce se poate avea In Dobrogea. Pe timp senin, se vede la mare distantl, dealul Bes-Tepe, DunArea, Marea-NeagrA §i lacul

Conturul, loc izolat, com. Sta.ne§ti, plasa Oltul-d.-j., judetul Vilcea.

Contasca, deal, pe care este a§ezat parte din satul cu acelag nume, jud. Suceava. Contasca. V. piriul Matioaia, judetul Suceava.

nieI ferate Cernavoda-Constanta

Razelm. La poalele luI, Taita

de cAtre o societate englezA,

curge incet §i lene § printre tufe.

Contasca, pirig, jud. Suceava,

imbunAtAtirea relatielor din im-

apte WI §i §apte sate sunt si-

periul otoman, §i mal cu sea-

tuate imprejurul lui. Are vre-o 3

lingA satul cu acela§T nume. PoartA diferite numirT in cur-

mA alipirea DobrogeT la coroana

pe§terT, din care una foarte lungA;

sul sAa.

RominieT, aa contribuit ca ora§ul Constanta sA devinA unul din centrele de populatiune mar

locuitorli zic cA ar rAspunde

cu viitor. Podul minunat de la Cernavoda l'a pus In legAturl cu Apusul Europe!, lar marile lucrArT ale portulur sunt menite

tocmaI In satul Armutlia. cea, cel ma! inalt din cele douà

Conteasca, peidure, supusA regimultif silvic, jud. Muscel, plasa Arge§elul, com. Conte§ti, in intindere de 750 hect., compusA

Virfur1 ale dealuluI Consulul. Are

din stejarT, fagI, carpen!, frasinT

329 ni.; ego! stincos.

§i alte esente.

Consulul-Mare, virf, jud. Tul-

a face din vechia Tomis, emporia cea maI insemnatA pe litoralul vestic al MAril - Negre §i vrednicA a redeveni metropolA §i a rivaliza cu Odesa saa Constantinopol.

Constanta, stage de dr. d. f.,

Consului-Mic, virf al dealulur Consulul, jud. Tulcea, de 309 metri. E situat spre V. de virful Consulul-Mare. Este stincos

ca §i el. Are o pe§terl lungA.

Cont4, iaz, pe teritoriul mo§ier

Conteasca, pitolure, supusA regimuluT silvic, jud. Muscel, plasa Riul-DoamneT, com. Racovita, In intindere de 200 hect., compusl din stejarT, fagT, carpen!, jugastri, frasinI, plopI, plute §i Olen'.

CONTEM

622

CONTETTI

Conte§ti, com. rur., pl. Ialomita, jud. Dimbovita. Aceasta comuna se aflä. spre S.-E. de l'irgoviste, pe soseaua nationall T'irgoviste - Fundata, la 23 kil. de

tuluT (la E.) si Dealul-BucureT (la V.), acoperite cu padurT. Co-

pana ce aceasta intra in jud. Vlas-

muna are in jurul sati locurT arabile, livezT naturale de finete

mosia Contesti. Suprafata comuneT este de 6163 hect., din carT : 4500 pamint arabil, apartinind proprie-

,

Tirgoviste si in apropiere de

si livezT de prunT. Riul Argeselul ud 5. Contesti In

gara Ghergani, pe loc ses si

partea de V. Pe el se aflá con-

pe malul sting al DimboviteT.

struite doul mor!. ProprietarT in comuna. sunt domniT St. Perieteanu-Buzati si Sache Nicolati, pe proprietatile carona s'a(' improprietarit locuitoriT la 1864, in diverse categorif.

Prin centrul comuneT curge riuletul Ilfovelul sati Pusnicul. Com.

Contesti se compune din cAtunele : Contesti-d.-j., Calugareni

si Helesteul, cu o. populatie de 1092 locuitorr. In raionul co-

ca, unde se intinde parte din

tarilor mosieI; 45 hect. padure si 202 hect. izlaz. Proprietatile locuitorilor ocupa o suprafata de 1233 hect. ; viile, 157 hect., iar scoala este inzestrata cu 26 hect. pamint de muncl. Solul este destul de fertil.

Comuna se intinde pe o su-

Populatiunea comuneT este de

mune! sunt patru podurT, pe Ala-

prafata de woo hect. O osea

rife Ilfovatul, Dimbovita si Co-

vecinala leaga. com. Contesti cu com. Racovita si Davidesti.

2213 suflete ; sunt 501 cap! de familie si 327 contribuabilT. In com. sunt maT multe clr-

li ntin a.

Sunt treT bisericT si o scoala.

coala este fundata in

1858.

Ea este mixta, conclusa de un invatator, salariat de stat. Este frecuentata de 30-50 elevT, din 150 copiT cu etatea de scoala. Venitul comuneT este de 3270

Este o singura biserica, de-

ciumT si hanurT.

servia de I preot si 1 dascal. S'a cladit cu cheltuiala dum-

Numarul vitelor este de 3898 capete, din carT : 515 cal, 829

nealuT Ionitä. Contescu, nu se stie bine in ce an, cacT pisania

vite marT cornute, 2126 vite micT

lipseste. $coala, cu intretinerea ,careia statul cheltueste 1o80 leT anual,

si 431 porcT. Budgetul comuna este de le! 9124, banT 28 la veniturl si de le! 9036, banT 21 la cheltuelT.

Se compune din 2 alune :

jutat si de al¡I locuitorl. Pentru scoalá comuna cheltueste 751e! anual si pentru biserica I lo lef.

Contesti-d.-s. si Contesti-d.-j., a-

titi carte 145 barbatI si 30

Are o scoall conclusä de doT invatatorr si frecuentata de 45 elevi; o biserica deservita de 2 preotT O 2 cintareti. Localul primarieT este la uti loe cu al scoaleT ; salle sunt construite in bune conditiunT. Pe apa Teleormanuld este o moard; iar pe mosie este un elesteti numit Lioasca.

vind o populatie de 717 loc., (354 barbat1 si 363 femeT), cu

t'eme. D-1 Perieteanu-Buzail, a facut

Aci se %in doul bilciurl pe an, unul la Buna-Vestire, la 25 Mar-

16o cap! de familie, carT locuesc

un drum-de-fier stabil de 7 kil.

tie si altul la S-tul Dumitru, la

In 160 case. LocuitoriI se ocupa afara de

care leaga comuna cu gara ,

26 Octombrie. Comuna este

deosebit de 2 kil. drum-de-fier, sistem Decauville.

pusa in comunicatiune la S. cu comuna Bragadirul si la N. cu Cervenia prin cal vecinale. Spre Sudul comunei se afta Magura-Contestilor, de insemnatate istorica. Imprejurul acesteT comune s'ati urmat intre aniT 1596 si 1599 parte din

le!.

Conte§ti, com. rur., pl. Argeselul, jud. Muscel, la S. de Cimpulung, 32 kil, departe de acest oras. Este situata la 300 metri de malul sting al riuluT Argeselul.

agricultura, cu rotaria, cizmaria, dulgheria si lautaria.

se frecuenta de 38 elevI si 19 eleve, din numarul de 59 bdett si 24 fete cu etate de scoalä. In anul 1889 s'a construit actualul local de scoala, cu cheltuiala d-luT Perieteanu-Buzati, a-

ET ail : 240 boT, 18o vacT, 120

Conte§ti, com. rur., in jud. Te-

viter, 15 cal, 8 epe, 303 capre, 20 tapT, 38 oT si 155 porcr.

leorman, pl. Marginea pe partea stingl a riuluT Vedea ',5i. la 54 kil. de T.-Magurele, capitala districtuluI. Se invecineste la N. cu com.

Comuna are 150 contribuabilI si budgetul sä.'ti (1889-90) prezintá la veniturT suma de 1694 leT si la cheltuell 1350 le!. Spre E. si V. are douà culmT de dealurT, carT domina ValeaArgeseluluT, nu mi te : D ealul-S a-

Cervenia, la S. cu com. Bragadirul, la V. cu com. Frumoasa,

de care o desparte piriul Vedea si la E. Cu cimpia Burnazului

luptele Rominilor cu TurciT, sub Mihaiti-Viteazul.

Tot aci s'ati fácut importante descoperirI arheologice de catre Cezar Boliac 51 altl arheoe

CoNTETI

623

logT si s'al gasa diferite obiecte.

situat aproape de Dealul-Mare,

Satul Contesti se vede trecut, In nomenclatura intocmitl la

a caruia pauta e acoperita cu val.

jumatatea secoluluT trecut, sub numirea de Odaile ; este un sat

flete, carT locuesc in 95 case. Are o biserica filiala, (ce tine de parohia Sascut), cu hramul S-ti! ImparatI. coala ni se afld

vechiA si a purtat si numirea de Odaia-PanculuT.

Conte§ti, sat, in com. Girovul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. E

situat la 'o kil. departare de

Are o populatie de 360 su-

in sat. CopiT cu virsta de scoala sunt 50 (21 baetT, 29 fete), din care 5 bAetT urmeazä la scoala din Sascut.

orasul Piatra, in drumul soseleT judetene Piatra-Roman. Are o

populatie de 300 suflete, din

Conte§ti, stafie de dr. d. f., jud.

COPACIUL

Aci este resedinta comuna, scoala, biserica, moara si herastraul cu abur! al d-luT Perieteanu-Buzaii.

Copac (Crucea - din-),

colind,

in com. Vintila-Vodd, judetul Buzati. E acoperita cu o parte din padurea Vintill-Voda, care poarta acelasT nume.

Copacir-ceI-Mari (La-),poiand, In cat. Slobozia, com. Badeni-

carT 66 capT de familie traesc

Dimbovita, pl. Ialomita, cat. Contesti, pe linia Chitila-Pitesti,

in 63 de case. Sunt 194 barbatT,

pusa in circulatie la 13 Sept.

151 Teme ; 170 necasatoritT, 112

1872. Se afla intre statiile Gherghani (5.4 kil.) si Titu (6,5 kil).

Copaciul, sa0 Gruiul, com. rur., compusa din catunele Copaciul

Inaltimea de asupra niveluluT

si Crovul, plasa Cilnistea, jude-

de 144'72. Venitul a-

tul Vlasca. E situat pe coasta dreapta a vad Glavaciocul.

18 vaduvI; 30 stiti carte, 270 nu stiti. In acest sat se afla resedinta cAsAtoritT,

comuna.

mariT,

cesteT statif pe anul 1896, a fost

de 21329 L. 30 B.

Conteqti, sat, jud. Suceava, pe

Ungurenr, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Mosia apartine d-luT V. Hiotu.

mosia si in com. Pascani, spre

Conte§ti, mofie, in pl. Margine!,

N.-V. si la o depArtare de 'o kil. departare de resedinta co-

jud. Teleorman. Se numea in

Comuna este departe de Bucuresti de 34 kil., de Giurgiu de 43 kil., de I kil. de

vechime Odaia-PanculuT.

Ghimpati, resedinta plaser. In

mune!. E asezat pe ambele tarmurr ale plriuluT si pe dealul cu acelasT nume. Are 161 case, populate cu 168 capT de familie

1886 erari aci 1342 locuitorT, din

Conte§d, mlaftind, jud. Suceava, linga satul cu acelasT nume; mar

inainte era iaz mare.

saii 638 suflete (324 barbatT, 314

carT 288 contrib. Budgetul comunal era in 1886 de leT 6764 la venit si de le! 4959 la cheltuelT.

femeT), din cae 9 sunt Izraelitr.

Conte§ti, pitia, ce uda comuna

In 1887 s'a axat ad 1300

Sunt 118 contribuabilT. Vatra satuluT ocupa 90 fald si 58 prj.

Sascut, pl. Racaciuni, jud. Putna,

hect. cu diferite cereale. Sunt 2 bisericT, una in Crovul si a

si se varsa in Balcuta.

LocuitoriT sunt gospodarT. Improprietariff sunt : 50 paltnasT,

doua in Copaciul, deservite fie-

Conteqd-de-Jos, sat, face parte 45 codas!, sapinind 312 fäld din com. rur. Contesti, pl. Argesul, jud. Muscel. Are o po40 Pri. pulatie de 370 locuitorT (182 Are o biserica, cu hramul Sf. barbatT si 288 femel). Dumitru, cladita din lemn de locuitorT pe la 1835, deservia Aci este o moara a d-luT Sa-

care de cite un preot si

de un preot

aproape de Copaciul, poartä numirea de Ghimpati-Copacia. Vite sunt: 250 vite mar!, boT, bivolT si vaci, 32 caT, 692 oT

si dol cintaretT,

si improprietarita cu 8 falcI si 40 prj. coala din Valea-Seaca serva si acestu1 sat. La 1803, Contesti, a d-sale visternicul Iordache Bals, avea 44 liuzT, platind bir 844 leT aifual.

Conte§ti, ciitun, in com. Sascut, plasa Rdcaciuni, jud. Putna. Este

che Nicolati, proprietar.

Conte§ti-de-Sus, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. com. Contesti.

un

cintaret. Tine de eparhia Crovul, care are biserica, cu hramul Sf. Nicolae. coala comunall este asezata

In comuna Ghimpati care este

si 4 capre.

Conte§ti-de-Sus, sat, face parte din com. rur. Contesti, pl. Ar-

Copaciul, ciitun, pendinte de com. Copaciul, de la care sl-a luat

geselul, jud. Muscel. Are o populatie de 347 locuitorT (172

numele, pl. alnistea, judetul Vlasca, situat pe proprietatea

barbatT si 175 femeT.)

d-luT V. Hiotu.

COPACULCIJ-ICOANA

624-

Ad i s'ati improprietArit la 1864

un numar de 60 locuitorT, luind suprafata de 200 hect. Adi este o biserica, deservita de un

preot si un &sal.

Copacul-cu-Icoana, (Lespezile), loc izolat O deal, in jud. Buzar', comuna Merei, cat. Valea-Putulul.

Copacul-cu-Icoana, localitate cu padure. (VezI Dealul - Vid, jud. Falcia, com. Basesti, din

orientare; printre ele observam : Copadin-Nord (134 m.), Copadin-Sud (137 m.), Copadin-Vest (i35 m.), Copadin-Est (123 m.), In jurul satuluT Copadin ; En-

gemalesi-Tepe (133 m.), la E.; Arabi-Iuiuc (137 m.), la S. Hidrografia e reprezentata numaT prin niste va miel, T'Ara

importanta; ele n'ají apa de cit toamna in timpul ploilor si pri-

pl. Mijlocul).

Copacul-lui-Trick loe, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea,

unde Pirlul-MoareT se varsa in balta StrImba.

Copadin saii Cobadin ,

teriorul comuneI. Aceste dealurl sunt acoperite cu izlaz, finete si semanaturr. Movile sunt putine, toate artificiale, servind ca punct de

com.

rur., din jud. Constanta, plasa Constanta, situatA in partea cen-

tran a judetuluI, la 43 kil. spre S.-V. de orasul Constanta, capitala districtuluT, si in cea meridionala a plAseI, la 14 kil. spre S.-V. de Cara-Murat, resedinta eT, pe dealurile Copadin si ArabiAlciala.

Se margineste la N. sí V. cu comuna Mamut-Cuius, la E. cu

m.), Besoul-Bair (142 m.), la S.; Caciamac-Bair (13q m.), IurtlucBair (147 m.) si Cara-Dede-Bair al II-lea (u i in.), la V.; iar

dealurile Copadin (134 m.) si Arabi-Alciala (r37 m.), prin in-

cu

uleiti, 10 masinT de batut porumb, 1 trior, 22 grape de fier, io masinT de vinturat, 1 masilla de cosit fin.

Este o moara cu aburl si

i

de vira.

Vite sunt 1358 capete, din cae: 580 cal, 539 bol, 12 bivolf, 77 o! li 150 capre.

toare ca: Biulbiul, Mamut-Cuius, Caciamac, Besoul, Agemler, Os-

farä regula, o mare parte din ele inconjurate cu gradinT foarte bine ingrijite. Suprafata acester comune este

sale 222 case ; statul cu proprie-

m.), la E.; Arabi-Iuc-Bair (137

sin! de secerat, din cari 2

care o brazdeaza la S. Comuna e formata dintr'un singur sat: Copadin, al caruT aspect nu ofera ceva caracteristic ; e pläcut putin prin pozitia sa; casele sunt unele raspindite

d'intiiiI treT comune sunt din pl. Medjidia, a 4-a din plasa

ciac-Bair, Bair-Biulbiul-Chiuciuc (130 m.), Ciobanisa-Bair (123

In comuna sun 243 plugarT, casi* al:1 99 plugurr (32 cu cal, 67 Cu bol), 155 care si carute (35 Cu caí, 120 cu bol), 37 =-

Budgetul com. Copadin are la veniturT 9380 lel si la cha-

de 4371 hect., din carr 233

Relieful soluluT e putin accidentat de urmätoarele dealurl : Tanai-Teiubesi (128 in.), CaraDede - Bair (152 metri), BeiAslan-Bair (127 m.), la N., Nal-

Sunt 114 improprietaritI si 164 nemproprietAritT.

ma-vara dupa topirea zapezilor ; principalelesunt: valea Copadin, care trece prin sat, si brazdeaza com. prin mijloc si V.; Dichilitas-Dere la N.; valle BesaulDere si Arabi-Alciala, care unite formeaza valea Cocealac-Alcea

com. Biulbiul; la S. ca comunele Cara - Baci si Agemler ; cele

Mangalia.

COPA.CEANA

ocupate de vatra satulul cu ale tariT posed 1228 hect., iar loc. aii imparta, restul de 2910 hect. Populatiunea sa este formata din TurcI, TatarT, GermanT si Bul-

gari ; ea este de 232 fam., in total 1009 suflete, impartite dupd cum urmeazA :562 barbatT, 447 femer;

necAsgoritr 556, asätoritr 422, vaduvI 30, divortatI 1 ; cetateni rominI 659, supusI strainT 350; stia carte 242, nu stia 867; ortodoxI 15, catolicT 382, mahomedanT 607, de alte religiT 5; agricultor! 243, industrial 30, comerciantr 4, alte profesir i. ContribuabilT sunt 278.

tuelT 3037 le!. CAI de comunicatie sunt nu-

maT drumurl vecinale salí comunale, carT, in forma de raza,

pleaca spre sate/e inconjurlman-Fact, etc. E de observat ca aceasta co-

muna, la delimitare, a fost cu totul departata de plasa carel apartine, fiind impresurata de pIasile Medjidia sí Mangalia.

Copanita,insulii, pe DunAre, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j. si Balta, intre Bechet si Rahova, la varsarea flulul jiul In DunAre. Are pasunT pe dinsa.

Copäceana, deal, jud.

Falcia,

numit ast-fel de la niste copad vechI ce ari fost odinioarA pe pe el. Se intinde din com. Berezeni, pl. Prutul, trece prin comuna Bozia, prelungindu-se de la N. la S., futre dealurile Buciumasi si Marcu, pe teritoriul satelor Bozia-Odaia si Bogdana, terminindu-se pe teritoriul mosieT Bogdanesti. La capatul gil se aflA iazul Bogdanesti.

Copäceana, deal, in jud. FAlcii1,

COPXCEANA

625

pl. Prutul, pe teritoriul satuluI Rinceni, In partea de V. a comunel Rinceni, despre hotarul

COPACENI

are 2 hect. si o populatie de

teasa Florica, cu hramul Sf.

m familiI, saii 30 suflete, din

Gheorghe si Cuvioasa-Paraschiva. Prima s'a fondat de protopopul erban cu preoteasa Preda.

carl 5 contribuabilr.

com. Mälde$ti.

Copaceana, iaz, jud. Fälcitl, pl. Prutul, com. Bozia, la capAtul vIeI cu acelasI nume, format din piriul CopAceana, pe teritoriul satuluI Odaia-Bogdan.

Copäceana, iaz, In jud. pl. Prutul, com. Bozia, pe valea cu acelasI nume, format din piriul CopAceana, pe teritoriul satuluI Bozia.

Copäceana, pirlu, jud. FAlcia ; iese de pe valea CopAceana, com. Berezeni ; formeazA iazul cu acela$I nume ; trece de aicI

pe teritoriul com. Bozia, plasa Prutul, tot pe valea cu acelasI nume, pe care formeazA 3 iazurI: douà pe teritoriul satuluI Bozia $i unul pe teritoriul satulul

Odaia-Bogdana. Trece pe teritoriul satulul BogdAnesti, unde dl in sesul PrutuluT.

Copäceana, vale, jud. pl. Prutul, com. Bozia; se intinde intre dealurile CopAceana §i Saca, pe teritoriul satelor Bozia

i Odaia-Bogdan, pe care

se aflä dota iazurT, formate din piriul CopAceana.

Copäceanul, deal, care incon-

LocuitoriI in special se ocu-

joarA In partea de V. comuna Falda, pl. Prutul, jud.

p6. cu agricultura. Produsul mun-

Copäceilor (Valea-), vale,

in

jud. BuzAti, com. Gura-Teghir, intre muntele Podul-CaluluI si Valea - Gdvanulul. E avutA in brad si molift.

Copäcelul, ceitun, in jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. Ocnele-MarY.

Copäcelul, in jud. BuzAil, com. PAtirlagi. E acoperitä de izlaz

i pAdure.

Copäcelul, deal, in jud. Suceava,

pe o coasta cAruia e a$ezatA o parte din satul LAmAseni ; alta parte e acoperità de pldure de mesteacdn.

jud. Suceava, satul L'Am5.$eni.

Copaceni, com. rur., pl. Cernad.-s., jud. Vilcea. E format din 2 mahalale.

Comuna, cu izlaz cu tot are 500 hect. pdmint.

Este situatl pe ambele malurr ale riuluI Cerna, la 45 kil.

la 25 de a paset

comuna Bivolita, pl. TirguluI,

Are o populatie de 418 loc.,

jud. Teleorman. AceastA nu-

(214 bArbatI i 204 femeI), in care intrA i lo fam. TiganT, carI

mire figureazA prin actele de hotitrnicie i locuitorli o pAstreazA asta-zI.

se ocupA cu facerea de albir, fuse, lingurI $i alte 5 fam. de Tiganl ferarI; sunt 127 capI de

Copaceanul, sat, in partea de N. a com. Sberoaia, pl. Podo-

familie; 120 contribuabili si 125 case.

leni, jud. FAlchl, in hotarul comuneT Grozesti, situat pe malul PrutuluI, pe domeniul statuluI Sberoaia. Are o suprafatA de 38 hect. 44 ariY, iar vatra satuluI

In comunA sunt 2 bisericI : una de zid, cu hramul BunaVestire, fondatl la anul 1804,

.1.10 r..40

i nido ttttt

Geop alto

rol.

40 capre, 25 of si 95 porcI. Veniturile $i cheltuelile comuna se urcA la moo ler anual. Pe riul Cerna, in raionul comuneY, sunt 2 mcdf, cu cite 2 perechi de pietre. Cea mal mare parte din locuitorl sunt mosnenI; 55 s'oil impropietlrit la anul 1864 pe 32 hect., in moiile d-lor Nae Copäceanu, D. Stavrescu altiI.

Comuna e lipsità pAnA acum

de §coald. CopiI in virstA de scoall sunt 45 (26 bletY si 19 fete). tiü carte 15 bArbati 3 femeI. In toatA comuna sunt 25 stupI Cu albine.

O osea comunal1 inlesneste

Copäcelului (Valea-), vale, in

departe de capitala judetuluI

Copiceanca, numire, ce purta

ceI Il desfac la orasul Craiova. El al 20 caI, 140 bol, 110 vacY,

si alta de lemn, fondatd la 1720 de protopopul Gheorghe i preo-

comunicatia cu comunele Brosteni i Ulmetul. E brázdat5 de dealurile : PojorAtul, Bucurul i Cocinilor udatA de vAlle: Crucilor, Zgindi, Lupulur i Rizi.

Se mArgineste cu comunele Gingulesti, Bdlteni, ArmAsesti, Modoia i Brosteni.

Copaceni, sat, cu 142 sufl., jud. Arges, pl. Lovistea; face parte din com. rur. Racovita. Are o bisericd, cu hramul Sf. Nicolae, deservitl de un preot si un cintäret.

Copäceni, cdtun, al comuneI Corne$ti din pl. Ocolul, jud. Gorj.

E situat la S. de comunl spre V., la i i kil. depArtare, de orasul Situat pe $es, pe partea dreaptA a soseleI judetene T.-Jiti-Se-

verin. Are o suprafatä cam de 7Q

2000 hect., din carI T000 hect. arabile, 535 hect. paclure, 465 hect. lived $i izlaz. Are o populatie de 70 fam., 436 sufl., din cae 58 contrib. Locuitorii posecla 40 plugurY,

6o care cu bol $1 vacT, 2 carute, i0 stupr, 250 vite marl cornute, 12 cal .$i 100 rimAtorT.

Catunul este udat de apa Ja-

OpAriti, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.

seaua judeteana. T.-Jiti-Severin,

ce trece in apropiere, in partea despre S. $i prin $oseaua comunall ce se deta$eaza din $oseaua judeteana. In Copaceni se gasesc 2 puturl $1 2 mod pe apa Jale$ul. Catunul are $i o biserica de lemn, fusa ruinata.

catunul cu acelad nume $i se varsa in riul Teleajenul, in raionul com. Gura-Viitoard, pl. Teleajenul.

Copficeni - Adunati, com. rur., in jud. Vlasca. (Ved AdunatiCopaceni).

Copäceni-Cretesti. Ved Copaceni-Sf.-Ioan, jud. Iifov.

Copäceni - de -Jos (Giulesti), sat, jud. Ilfov ; face parte din

Copficeni salí Carida - Capa -

com. rur. Copaceni-Mogo$e$ti, pl. Sabarul. Este situat la S.E. de Copaceni-Mogosedi, pe

ceni, ctitun, pendinte de com.

malul sting al riuluI Arge$. Aci,

Dara.sti, pl. Cilnidea, jud. Vla.$ca, proprietatea d-luI Efr. Ghermani. Aceasta proprietate a fost

acest ria face o mare cotitura

la 1655 a vistierulur Gheorghe

Carida de unde 11-a luat nu-

Numarul vitelor marl e de 218 d al celor miel de 86.

Copiceni, Ala, curge din par- Copaceni-de-Sus, sati Copiceni-Carada, com. rur., pl. Satea de N. a com. Opariti, pl. barul, jud. Ilfov. E situad la Teleajenul, jud. Prahova, uda

le$ul.

Comunicatia se face pe $o-

COPACENI-DE -SI3S

626

COPXCENI

In jud. Vla$ca. Pe la Copaceni-d.-j. era trecatoare principala peste riul Arge$. Brincoveanu, in calatoria sa la Adrianopole, a trecut p'aci

S. de Bucure$ti, pe malul sting al riuluT Arge$, 16 kit, departe de capitall. La 1821, TurciT, sub conducerea luI Chehaia - Bei, venind spre Bucuredi, de la Silistra, aii trecut prin com. Copaceni. Corpurile legiuitoare ati votat constructia unur pod peste

riul Arge$ul, la Copaceni, pe calea nationall Bucureqti-Giur-

giu, alocind in budget spre acest sfirdt 870000 IM. Se intinde pe o suprafata de 1240 hect., cu o populatie de 1312 locuitorr, carI tra.esc in 268

case si 2 bordee. D-1 G. Em. Filipescu are 640 hect. si locuitoriT 6o0 hect. Pro-

prietarul cultiva 499 hect., 25

sterpe, 6 vie li no padure. Locuitorir cultiva. 393 hect., 52

a apeT Arge$uluT. AM s'a itnproprietarit la 1864,

Arge$ul, la 6 Maiu 1703. La anul 1821, Tudor puse aci sen-

sterpe, 152 izlaz, restul vie. Comuna are 261 contribuahin', cu un budget de 3421 leT la veniturl li 3428 bel la chel-

un numar de 25 loc. cal-ora li s'a dat 75 hect.; sunt a4ezatI pe malul ArgepluI. AM sunt vil cu embatic in suprafata. de 678 hect.; padure

tinele, spre a impIedica fuga boe-

tuelT.

rilor din Bucure$ti.

Satul se intinde pe o suprafata de 223 hect., avind o po-

In comuna e o biserica, cu hramul Sf. Filoftea, deservid de 3 preotl $i 2 cintà'retl; o

pulatie de 463 loc. D-1 Gr. Em.

$coa15. mixta, frecuentad de 34

de salcie pe Arge$, in suprafata

Filipescu are 153 hect. d loc.

elevi li 6 eleve, cu intretinerea

70 hect. Proprietarul cultiva 70 hect.;

careia statul si comuna cheltuesc anual 2044 leI.

restul este padure. Locuitorir cultiva tot terenul, ara sa alba

tea comuneT.

mele. E situat pe coasta dreapta

de 40 hect.; locuri de aratura in suprafata de 274 hect. Totalul suprafeteI modei este de 992 hect. Arenda anuala : 16000 leI.

Este departe de Bucuredi de 21 kil., de Giurgiti de 44 kil. de $oseaua Giurgiti-Bucure$6 de i kil., pe ma,-ginea mosieI chiar

trece aceasta. osea. AM sunt 20 bol', 80 oi li 5 cal.

Copficeni, numire ce se mal da cat. Poiana-CopaciuluT, din com.

locurí de finete. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservid. de 2 preotl si 2 clnaretT, §i o coa15, mixta, frecuentad de 41 elevI $i 2 eleve, cu intretinerea careia statul $i comuna cheltuesc anual 1944 leT. Localul $coaleT e bun.

Comerciul se face de 2 circiumarY.

Localul $coaleI e proprieta-

In cercul comuneT se allá: 1 hele$teti; i balt5.; 1 pod staatol*.

Numarul vitelor marT e de 659 (195 cal d epe, 3 armasarT, 195 bol, 204 vacI $i vitel,

37 tauri, 25 bivoll li bivolite) li al celor miel* de 931 (130 porc1 $i 8o1 01). Dintre locuitorI, 294 sunt plu-

COPXCENI-MARI

garr, 4 meseriasT, Io diferite profesir.

ArAtura se face cu 131 plugurI : 73 cu bol, 58 cu cal. Locuitoril ati 182 care si cgrute : 90 cu bol, 92 cu cal. LocuitorI improprietAritT sunt 186 si neimproprietAritr, 126.

Comerciul se face de 2 ch.ciumarT si 2 hangir.

Copficeni-Mari, sat, face parte din com. ruralA Miclosani, pl. Argeselul, jud. Muscel.

CopAceni- MänästireI, jud. Il-

bilT, cu un budget de 4563 le! la veniturr si 4490 lei la cheltueli. In anul 1885 craii 465 contribuabilT.

In comunA sunt: 3 bisericr, deservite de 5 preotT, la Copàceni-d.-j., Nucari -MAnAstirea Mogosesti ; 2 scoale mixte.

NumArul vitelor marr e de 899 (213 ea! i epe, 485 bol*, 185 vacI i viteT, 14 taurr, 2 bivolT) $i al celor miel de 875 (9 capre, 201 porcr si 665 oT). Dintre locuitoff, 466 sunt plu-

garT. ArAtura se face cu 269 plugurT: 192 cu bol si 77 Cu

fov, loc insemnat prin bAtAlia

dintre Alexandru III-lea, Domnul Rominier si boerir tArel carI ti alungarl din Domnie, la anul 1577.

C0PÄCE$T1

627

LocuitoriT ali 335 plugurr:

242 cu bol si 93 cu cal. LocuitorT improprietäritT sunt

309 si neimproprietáritI, 164.

Comerciul se face de 7 circiumarr.

Copäceni-Mici, sat, face parte din com. ruralA Miclosani, pl. Argeselul, jud. Muscel.

riul com. MAllesti, pl. Mijlocul, jud. FAlciti ; se intinde de la Valea-RAdiulur.

ni-Crete§ti, sat, jud. Ilfov ; face Cretesti-

Sintesti, pl. Sabarul. Este situat la N. de Cretesti, in locurr bältoase.

Se intinde pe o suprafatA de 155 hect., proprietatea locuito-

Copäceni-Mogo§e§ti, com. rur., plasa Sabarul, jud. Ilfov. E si-

rilor, cu o populatie de 357

tuatA la S. de Bucuresti, pe

Comerciul se face de i circiumar. S'a(' stabilit in sat 2

tArmul sting al rlulur Arges, 26

kil, departe de Bucuresti. PAmintul ski e mlAstinos in partea de N. Se compune din satele : CopAceni-d.-j., Nucari- MAnAstirea, Mogosesti i Varlam, cu o po-

pulatie de 1872 locuitorr, carT trlesc in 422 case si 2 bordee. Se intinde pe o suprafatA de 2181 hect. D-ni! G. Em. Filipescu, V. M. de Gravie, St. Pe-

suflete. Are

poVarna.

strAinT.

pune din

cAtunul

CopAcesti

(unde e si primAria comuner) si din Slobozia. Populatiunea comuneI, dupa cel din urml recensAmint, e de 201 capT de familie, cu 732 suflete (375 bArbatI, 357 femer), din carI : 367 netnsuratT (201 bArbatT, 166 femer), 312 insuratr, 52 vAduvI (18 bArbat! 34 femer); 723 RominT si 9 de diferite nationalitAtT; 3 ortodoxI, 6 mozaicr si 3 armenI; 219

agricultor!, 2 meseriasT, 6 comerciantr, 4 avind profesiunT vitorT.

titi cante i6 persoane : (13 bárbatT, 3 femeT).

Numárul caselor de locuit e de 193. Miscarea populatiuner pe anul 1892, a fost urmAtoarea: 9 cAsAtorir, 34 nasterr si 71 mortr. Are o bisericA parohiall, cu hramul «SI. Nicolae». Comuna

cheltueste pentru ea 'o°

ler

anual. Copir Cu virstA de scoall. sunt

72 (39 bAetT si 33 fete). Sunt 177 contribuabilT, adicA locuitor la 4.13 contribuabilT.

Copäce§ti, com. rur., in judetul

Budgetul comuneI, pe anul

Putna, plasa RAcAciuni. Comuna CopAcesti este situaa

pe dealul Trotusulur si in lunca lur; cAtunul CopAcesti pe deal, iar Slobozia, in lunca lur, peste

apl. Distanta comuner de resedinta sub-prefecture1 (Adjudul - Noti)

tarir cultivá. 737 hect., 233 pA.dure si restul vie. Locuitorir

e de 5 kil., iar de capitala judetulur, de 40 kil.

cultiva tot terenul. Comuna are 396 contribua-

Ruginesti, la S.-V. Anghelesti, lar la V. CornAtelul. Comuna CopAcesti se com-

NumArul vitelor marT e de 152 si al celor miel de 426.

i statul ali 1202 hect. locuitorir 979 hect. Proprie-

trovicr

Vechili si la N.-V. de Urechesti ; la E. iarAsI Trotusul, despArtindo de Adjudul-Noù ; la S.-E.

liberale, 16 muncitorT si 13 ser-

Copäceni-Sf. loan, sati Copace-

parte din com. rur. Copficeni-Micl, deal, pe terito-

desparte la N.-E. de Adjudul-

Marginele acester

comune,

sunt: la N. Trotusul, care o

financiar 1893-94, a fost la veniturr de 2559 leI si la cheltuelI de 2555 ler. Numárul cultivatorilor, in acelas! an, a fost de Instrumentele agricole, de carT se servesc cultivatorir acester comune, sunt: 30 plugurr de lemn, 40 de fier i r scarificAtoare. Vitele aflAtoare in comunA sunt dupg ultima numárare, 741, din carr : 191 bol, un yac!,

COPÀCW1

628

32 cal, 259 ol, 17 capre si 141 porcT.

In comuna se afla : 3 rotarT, 2 fierarT, I cojocar, I circiumar, I boiangiii, 1 brutar si 14 fabri-

COPXCIOASA

care comuna Copacesti cheltueste ioo leT anual, In satul Copacesti si 1 filiala, in Anghelesti, cu hramul SE Gheor-

filtre catunele Ceratul si Fr antile,

ghe.

carT In timpurT secetoase seaca,

cantl de rachia de prune. DrumurT

soseluite

pun in

legatura comuna pe de o parte

cu comuna Adjudul-Not, de alta parte cu comunele Ruginesti,

Anghelesti si Cornatelul.

Copacioasa, com. rur., in partea de V. a plaseT Amaradia, jud. Gorj, si la S. de com. Glodeni. Situata pe piriul Taratelul, pe deal si ses. Este formatä din 4

numita Copacioasa.

In comuna se gasesc 4

pu-

turT cu cumpand si 16 fintinT,

afara de una. Comuna are 1 scoala,

fre-

cuentata de 31 elevT si I eleva, din 35 inscrisT. Are 3 bisericl, deservite de 2 preotT si 4 cintaretT.

catune, adica : Copacioasa, Ce-

Copäcioasa, cdtun, jud.

Copäce§ti, cdtun, In jud. Putna,

rdtul, Fruntile, unde e si rese-

comuna cu acelasT nume, plasa Racaciuni. atunul este situat

dinta comuneT, siLintea. Aceasta comuna inainte de 1875 era

pl. Amaradia, com.. Copacioasa.

pe dealul Trotusul, avind in

intrupata cu comuna Scoarta. Are o intindere de 1150 hect.,

din carl 40 hect. arabile, 50 hect.

lunca catunul Slobozia.

Are o bisericá parohiala, cu

din carT 410 hect. arabile, 345

Gorj,

Are o intindere de 125 hect.,

finete, 29 hect. izlaz si padure, 6 hect. vatra satuluT. Are o populatiune de 56 familir, cu 120 suflete, din cal-1 23 contribuabilT, top' Romini. Locuitorli poseda lo plugurl,

de scoald sunt 72 (39 baetT

hect. finete, 115 hect. padure, 135 hect. izlaz, 104 hect. vie, 8 hect. pomet si 33 hect. vatra satuIuT, a cimitirulul si a Ore.

si 33 fete). Acest sat e pomenit de croni. carul Neculcea, cind vorbeste

Are o populatiune de 400

15 care cu bol, 6o vite marr cor-

t'aman', cu 1234 su flete, din carT 333 contribuabilT, toti RominT,

nute, 38 lit:altor); 131 or, 16 stupr ou albine, carT dati 9 kil. ceara si 12 kil. miere. (Drumurile si apele ce o traversa s'a(' descris la comuna

hramul cSf. Nicolae».

Comuna vine in ajutorul el cu wo leT anual. CopiT cu vIrsta

de domnia a 3-a a luT DucaVoda (1678-1684): ciarA so-

ocupindu-se cu agricultura.

sind podgheazul la RdcAciuni Intru acea seard, al' prins pe

138 care cu bol, 510 vite marT cornute, 20 cal, 1160 or, 1.02 stupT, carT daa 35 kil. miere si 49 kil. ceara; 391 rImatorT.

LipcanT acolo in Racaciuni, si

i-aa Wat pe toti; numaT unul a scapat si viind noaptea sa

LocuitoriT poseda 83 plugurT,

Copacioasa).

In catun se mar &este I pu t si 2 fintillr.

printr'o dumbrava, ratacindu-1

Venitul comuneT este de 1453 leT, 65 banT, iar cheltuelile de 1185 leT, 3 bani. Apele ce udä aceasta comuna sunt: TarateluI, care se varsa in Blahnita; Slastiul-Sec si Slastiul-

pana in ziu5.».

cu-Apa, cari se varsa in Amaradia

Mehedinti, plasa Motrul-d.-s.;

si In Jia. Comunicatia se face prin so-

tine de com. rur. Floresti, MaT poarta numele si de Copaciaoa.

dea stire aa dat peste niste oamenT la Copacesti, pe apa TrotusuluT, si dindu-I un om sa-1

duca la Domnesti, el l'a dus Copacesti sunt din vechi ai razesilor si

fostilor clacasT de pe mosia luT Bals. aT

Cop6ce§ti, mahala, in com. rur. Samarinesti, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Copäce§ti, parohie, in comuna

seaua judeteanä, care vine de la V., din comuna Budieni si trece pi-in aceasta comuna; prin soseaua comunala, care inca nu e

terminata si care se detaseaza din cea judeteana in 2 ramurT, din care una, la S., a-

Copäcioasa, sat, in jud. Mehedinti, plasa Motrul-d.-s.; tine

de com. rur. Jegujani.

Copäcioasa, atan, in judetul

Copäcioasa, stafie de dr. d. f., judetul Gorj, plasa Amaradia, catunul Copacioasa, pe Billa Filiasi-T.-Jia, pusa in circulatie

1 Iulie 1888. Se allá intre statiile arbunesti (10.2 kil.) si T.jia (13.2 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului mariT de 262m.,12 Venitul acester statil, pe ami/

cu acelasT nume, plasa Racaciuni, jud. Putna, formata din catunele Copacesti si Anghelesti. Are 2 bisericr, una parohiala, cu

puca spre gara

muna Balänesti ; prin calea ferata

1896, a fost de 18519 lei 70

hramul c SE Nicolae», pentru

Filiasi-T,-Jia care are o statie

bani.

Copacioasa,

lar cea-l'alta, la N., prin interiorul comuner si duce In co-

COPXCIOASA

COPOUL

629

Copäcioasa, piriii, In com. rur. Jegujani, plasa Motrul-d.-s., ¡ud. Mehedinti. Izvoreste din maha-

laua Copacioasa; se impreunä cu piriul Noatesea, curgind spre comuna Brosteni.

i coala mixta, intretinuta de judet, cu un invatgtor i frecuentata de 2 cintaretT, vechie

i

42 scolarr. Se zice ca primir locuitorr ase-

zatr aicr ar fi venit din Bucovina.

Copäcloasa, vale, in com. rur.

cu pl. Turia, pana in dreptul satulur Frasuleni, din pl. Bistrita, despartindu-se prin riul Jijia ; apor cu pl. Branistea pana In marginea orasulur Iasi. Este formata din 5 comune Granita, cu satele : Gropnita, Singeri, Bulbucani, Fordsti, Maldesti i Misesti, in capatul

Jegujani, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Copce§ti, silifte, ce sine de com. Rusi, jud. Tutova, pl. Tutova.

Copäile, lac, in plasa Borcea.

Copiloniul, deal, in jud. Mehe-

teritoriul com. CAlgrasi-Vechr,

dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.

leni, Larga, Rominesti si Potingeni, mar jos de com. Grop-

jud. Ialomita.

Cazanesti.

nita.

despre N. al pasa. Movileni, cu satele : Movi-

Copäläul, com. rur., in partea de N. a plaser Copula, judeful

Botosanr. Se intinde pe valea Miletinulur i dealurile ce marginesc Miletinul pe ambele partr. Se compune din satul Copalaul.

Are o suprafatA de 1584 hect., din carT 644 ale proprietaruluT 940 hect. ale locuitorilor Cu o populatie de 298 familir, sag 1324 suflete, din carT 650 barbatI si 674 femer. Sunt 280 contribuabilT si locuesc in 291

Copilul, lac, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Märsani, cu o suprafatA de aproape r hect. Contine peste.

Copilului (Movila-), jud. Buzar', comuna RusiavAtul.

E situata la gura \raer Rusiavgtul ; face hotar intre mosia Rusiavatul soaia.

i mosia statulur Ur-

Coporia, munte, jud. Bacag, pl.

case.

MunteluT, de pe teritoriul com.

Teritoriul acester comune este deluros si de natura argilos,

DarAmanesti.

Tdutefti, cu satele : Tautesti, Zahorna, Horlesti, Radiullur-Tatar, Tatarusul i Litcani, in

partea de S.-V. a plaseT, spre riul Bahluiul. Rddiul-Mitropoliet, cu satele : Radiul-Mitropolier, Moimesti, Popricani, Coarba, Tipilesti, Epureni i Izvoarele, in

partea de E. a plaser, spre riul Jijia.

Copoul, Cu satele : Copoul (tirgsor), Podgoria-Copoul, Ra-

diul-Alder, Munteni, Vulturi Cirligul, la sudul pläser, in marginea orasulur Iasi. Suprafata teritoriuluT plAseT Copoul este de 41698 hect.

acoperit in partea de Sud si

Coporia, piriiaf, in jud. Bacan,

S.-V. Cu pgdure, a cAreia in-

pl. Muntelur, com. DArdmanesti;

tindere e de 644 hectare

ese de sub muntele cu acelasT nume si se varsa, de-a stinga,

sirul de dealurr de la N. spre

in Uz.

S., ce trece din pl. Bahluiul,

si

se exploateaza sistematic ; viile sunt situate pe coasta de S.-V. a dealulur Copalaul, in intindere de 19 hect. si produce 1615 hectolitri vin. Locurile de cultura. ati o intindere de 220 hect. Vite : goo bor si vacr, io8 cal', 182 porcr, 815 or si 60 stupT cu albine. Prin mijlocul comuneT trece calea nationala Botosanr-Hirlaul.

Satul e asezat, parte pe vale, parte pe coastA de deal. Budgetul comuner are la veni-

turr 3901 ler, 7 banT si la cheltuelf 3875 leT, 88 banr.

Are i biserica, cu I preot

Calitatea solulur este bung. In pl. Copoul se prelungeste care face parte din sistemul dea-

jud. Olt. E situat la V., pe mu-

lurilor aflate filtre riurile Bahluir' si Jijia, purend diferite numirr: Copoul, Cirligul, Soro-

chea dealulur sting al girler Plap-

gari, Gheorghiesti, Radiul-Alder,

cea. Are 175 locuitorr.

Aroneanul, Zahorna, Horlesti,

Coporice§ti, cdtun, pendinte de com. Valea-Merilor, pl. Mijlocul,

Ponoarele, Uricul, Cdtinul, Mir-

Copoul, plasd, in centrul judetulur Iasi. Se intinde de la N. la S. pana in marginea orasuluT Iasi, pe sirul de dealurr ce vine intre riurile Jijia i Prut. Se margineste in partea despre N.V. cu pl. Bahluiul ; la S. cu o parte din plAsile Cirliggtura, Stavnicul i orasul Iasi; la E.

zesti, Pitcanul, Vulturul, Breazul, Muchea-Holmulur, Cazacul,

Dumnezeul, al - Callor, Odaia, Grecul, al-Poster, Pdrul, MovilaMare, Vulturul, a.trAroaia, Botul-Calulur, al-Vier, Coseri, alCorbulur, Sbantul, Amara, alCrucer, al-Tiganulur, Drobul Clinul.

COPOUL

630

Apele curgatoare ce udä teritoriul pla$eT de la N. la S., sunt riurile : Jijia, ce trece prin partea de E. $1 formeaza hotarul Intre plA$11e Turia $i Bahlu-

iul in partea de V. $i S., facind hotarul cu plasa ClrligAtura ; apoT &alele : Miletinul, care atinge partea de N.-E. a pla$eT ;

Jijioara, care infra in mijlocul el, tot in partea despre N.; Cacaina, Aroneanul, Lie$ti, Zahorna, Mirzei, Dirvari, Girinca, Moime$ti, Rädiul, Sili$tea, Breazul, Uricul, Tautesti, Iazul, Vailuta, Ro$111, Rachita, Rádiul, Fundoaia, Puturoasa, GreculuT, Larga, Sbantul, Amara, Buclaiul, Romlne$ti, Rachiti, Parul $iMahul.

Prin plasa Copoul, trece $oseaua judeteana Iai -Boto$ani, care incepe din marginea ora$uluI Iai, trecind spre N., prin tirgul Copoul i satele Vulturi Popricani

COPUCCI

Viile daa vinurT bune. Industria se margine$te la un

numár de 7 morT de apa, 7 de abuff $i i de vint; iar comer-

ciul consta in desfacerea productelor $i a vitelor, in tirgurile Podul-Iloaer i Ia$1. Numarul vitelor este de 29379 capete dintre carT: 9684 vite mad cornute, 15744 oT, 3 capre, z I bivolT, 1097 cal si 2837 rimatod. In plasa Copoul se afla o po-

marginea ora$uIuT Ia.$1, tot prin

partea de N.; trece prin podgoria Copal, prin satele : Zaliorna, Larga, Movileni, Malae$ti, Mise$ti, $i, dincolo de Sin-

gen, trece In pl. Bahluiulur. Soseaua nationala $1 catea-

ferata trec de la Ia$1 pana la tirgul Podul-IloaeT, pe marginea

sud-vesticä a pla$eI. Pe l'higa acestea sunt diferite cäi comunale i vecinale, carT leaga satele $i comunele filtre ele. Din intinderea de 41698 hect. pamint, nu se cultiva In aceasta

plasa de cit 9528 hect. pentru cereale ; 293 hect. teren pentru cultura viilor $1 546 hect. pamint acoperit cu pädurT, proprietate particulara; iar restul de 31331 hect. sunt acoperite

Copoul, tirgusor, numit i Sararia, In partea de S. a comund Copoul, pl. Copoul, jud. Ia$i, si. tuat pe platoul dealuluI Copoul,

pe a Onda continuare sudica se afla i ora$ul Ia$1 Se intinde pe o parte $i alta a $oselel ju-

pulatie de 2364 fam., saa 8402

detene, pana in bariera Särä-

suflete, dintre carr: 4578 bar-

riel

batI $1 3824 femer ; 8155 Ro-

N. a orapiluT Ia.$1. Are o populatie de 209 familiI,

minT, 185 EvreT, 35 GermanT,

saa 506 suflete, parte EvreT;

8 Polonl, 8 GrecI, 5 ItalienT, 4 Ru$1, z Olandez i i Belgian. Numarul bisericilor e de 20, deservite de 16 preotT, 20 dintaretr $i 16 eciesiarhi. coale sunt 9, conduse de 9

In aceasta populatie este socotit i numarul locuitorilor satuld

i frecuentate de 143 elevI $i 52 eleve.

invatatorT,

i la podul

trece in pl. Turia. oseaua inixtá, incepe din

Numdrul vitelor se urca la 4396 capr din carir: 1578 vite marT cornute, 2200 or, 3 capre, 106 cal $i 416 rimatorT.

Copoul.

Este re$edinta comuna Are o $coala infiintata in anul 1868,

frecuentata de 30 elevI. Numasul vitelor e de 75 ca-

pete, din cae : 38 vite marl cornute, 14 cal i 23 rimatorl.

Copoul, com. rur., jud. Ia$1, pl. Copoul. Si-a luat numele de la satul Copoul. E situata la S.-E. plhel, pe un terca accidentat, prezintind maT multe dealurT vE, parte acoperite cu livezT vil, iar parte cu semanaturT, finate $i ima$e.

Aceasta comuna se margine$te Cu ora$ul Ia$i in partea despre S.; este formata din satele : Copoul (tirgu$or), Podgoria-Copoul, Radiul-Alder, Mun-

teni, CIrligul,Sorogari $i Aroneanul, avind o suprafata cam de 6925 hect. $i o populatie de 620 familiT, saa 1678 suflete.

In comuna sunt :

5

bisericT,

deservite de 5 preotl, 8 cintaretT i i eclesiarh ; 2 $coli, con-

duse de 2 invatatorT i cu o populatie $colara. de 52 elevr 10 eleve; 2 morT, din care una

de: ima$e, fineata, iazurT, livezT locurT pentru a$ezarea satelor. Pamintul cultivabil produce

de aburI, $1 o fabrica de fringhiT. Budgetul e de 15860 ler, o

tot soiul de cereale.

ler, 74 banI la cheltuelY.

banI la venitud,

i

de 15099

Copoul, deal, se intinde de la N. Ja S., din valea BreazuluT, terminindu-se in $esul din dreapta riuluT Bahluiul. Pe podi$ul lui se

afta: padurea Breazul, satul

11

tirgu$orul Copoul, iar spre S. se intinde o parte a ora.$uluT Ia$1.

In partea de N.-V. a dealuluT, curge piriul Cacaina, lar spre S.-V. riul Bahluiul.

Coptul, ajluent al piriuluT Pulpa, jud. Suceava.

Copucci, sat, In jud. Constanta, plasa Mangalia, cdtunul comunef

Gheringec. Este situat in partea sud-esticä a pla$eT $i cea meridionall a comunei, la 4 kil. spre S. de catunul de re$edinta, Gheringec. Este a$ezat pe ultimile ramificatiunT sud-vestice ale dealuluT Chirizi-Iuc $i pe malul nord-

estic al VleT-Viilor, fiind inchis

la E. de dealul Ba$-Punar dealul Ascilar i fiind dominat

631

de movila Copucci. Suprafata sa este de 965 hectare, dintre care 47 hect. sant ocupate numaI de vatra satuluI si de gradinI, cu 47 case. Populatiunea sa, compusa nu mal din BulgarI, este de 45 famill, cu 380 suflete,

ocupindu-se mal ales Ca agricultura. Pamlutul produce mal' ales gria si ovaz. In partea su-

dica se cultiva si vita de vie, din care cauza s'a dat i numele de Valea-Viilor traer peste care

CORABIA

leI; Copuzul saa Odaia-CalugaruluI, proprietate a statuluI, foasta pendinte de manastirea

darusani, cu suprafata de 850 hect., a fost arendata pe pedodul 1885 95 Cu suma de 20100 leI anual; Crasani-d.-j., proprietate a EforieI Spitalelor Civile din

Bucuresti, cu suprafata de 5500 hect., este arendata cu suma de 10309 leI 68 banT; a patra este mosie particulara cu 1100 hect.

Dupd legea

rural'," din

1864

Are o populatiune de 155 familiI RominI si 4 familiI TiganT.

In sat se aflá o scoall conclusa de un invatator si o biserica, deservita de doI preotI si doi dascalI. Vite sunt : 584 bol, 306 caí', 5 bivolf, 1050 or si 185 rimatod.

Copuzul, movild, in ¡ud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe cimpul BaraganuluI, in dreptul sa-

este situat satu I. oseaua judetea-

sunt improprietaritI 81 locuitorI

na Mangalia-Cuzgun trece prin centru; alte drumurI comunale duc la Gheringec, la Ascilar, la Hagilar si la toate satele luye-

maI improprietarit 28, neimproprietaritY maI sunt 40 locuitod.

Corabia, com. urbana', resedinta

Se compune din satele Co-

tul-d.-j., jud. Romanati. E formata din Dasova, Corabia-Vechie si Valea-Seaca. E situata fina Dunare, la mijlocul cursuluI eI in Romanati, aproape de com. Leleiul i balta Potelul. Corabia e departe de Caracal spre S. de 42 kil., socotind pe calca ferata i e inconjuratä de m'agua mar"' si miel; pe una

ci nate.

Copuccil movild, in judetul Constanta, plasa Mangalia, pe teritoriul comunel Gheringec, si anume la hotarul catunelor Copucci i Ascilar. Este situata in partea meridionala a comuneI cea sud-estica a plaseI si este asezata pe culmea dealuluI As-

dupa legea din 1878 s'aa

puzul si Crasani-d.-j., cu resedinta primäriel i a judecätoriel in satul Copuzul.

Populatiunea comuneI este 1300 locuitod, Cu 261 cap/ de familie i 1039 membriI de familie, saa 685 barbati si 615 femeI. Sunt 542 agricultorr, 8 meseriasr, 8 comerciantr, 3 a-

satul Copucci i drumurile co-

vind profesiunI libere, 25 muncitorI si 22 servitod. Din 1300 locuitod, stia carte 555. Vite sunt: 928 bol, 565 caT, 9 bivolI, 1684 of si 305 rima.tod.

munale Mangalia-Hazaplar si Copucci-Chiuciuc-Tatligeac.

Venitul com. in 1887-1888 era de 3531 leI si cheltuelile

virful sla cel mal* inalt, avind o inaltime de 82 metri. A fost punct trigonometric de observatlune. Domina cflar, fiind

de 3405 leI.

Copuzul, com. rur., in plasa Ialomita-Balta, jud. Ialomita, situatä îr partea de V. a plaseI pe partea dreaptä a riuluI lalomita.

Teritoriul comund se intinde din

riul Ialomita spre S., pe

cimpia Baraganul, pe o suprafata de 8550 hect., din cal-1 I15

tulur Copuzul.

sub-prefectureI piase! Balta-01-

din ele altitudinea terenului d'a-

supra niveluluI Madi este de 45 ni-

Este d'abia de 15 anI de-

cretata comuna urbana i merge cu pasI repezT spre dezvol-

tare. E resedinta de sub-prefecturä de cind s'a unit cele doul plasI de S. (Ba/ta si 01-

In com. e o scoald primarä mixta, frecuentata de 50 elevI si io eleve ; instructiunea se preda de un invatator retribuit de stat i comuna. Sunt doua bisericI, deservite de doI preotI i doI dascall,

tul-d.-j.). Are strade regulate si bine construite. Intinderea stradelor aflate in circulatie si cu osea., pe anul 1888, a fost de 511 m. Fiind sin gurul port in Roma-

pentru care com. cheltueste 360 leI anual.

vorabill, a capatat din timpul

nati i asezat tuteo pozitie fa-

ultimuluI razbola i maI ales de

Copuzul-Sapunarl, pro-

Copuzul, sat, in jud. Ialomita,

prietate a statuluf, foasta pendinte de manastirea Caldarusani; are o suprafata de 1100 hect. si s'a arendat pe periodul 1885-1895 cu suma de 26000

pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. ca acelasI nume. Este si-

cind a devenit cap de cale ferata, o insemnatate, mar ales comerciará. Are o statiune de cale feratd, una de observad

Ialomita, pe luna si sub coasta

meteorologice, o judecatorie de ocol si un biroa telegrafo-pos-

Baraganulut.

tal, al caruI venit pe 1896-97

hect. padure si coprinde patru mosiI:

tuat pe malul drept al dula

632

CORABIA

CORABIA-CARACAL

Domnitorul Cuza a decretat aci

in interiorul vasuluT i IT silesc a

unta mic port cu

se retrage. Pe ad trecu Dunarea armata romina ca sä mearga. la

a fost de leT 38173, banT lo. E resedinta mediculuT de aron-

infiintarea

disment. Are un spital cu 10 paturT (cu un medic, un sub-

numele de Mircea; asta-zI comertul este viti i intre alte articole, exportul de cereale ocupa primul rang. Se mal exporta sare, vin de Draga-

Plevna in ajutorul Rusilor. In 12 Aug. 1877, divizia a III-a, cu o brigada de cavalerie si a II-a companie de geniti, trec

sanT, etc.

Dunarea. Sub protectia acesteT diviziI, pontonieriT ajutatI de salupe, construira podul mal la

conclusa de o invatätoare i frecuentata. de 52 eleve.

Ca punct vamal, Corabia a avut pe 1884-85 un venit de 111022 16' si pe 1885 s'a importat diferite marfurT in va-

Budgetul com. pe 1886-87 a fost de 36989 leT la veniturI si de 36454 leT la cheltuelT.

loare de 1042379 leT si s'a perceput ca vaina 58888 leT ; s'a exportat cereale i vite in va-

chirurg si 4 infirmierT) si o formacie.

Este o scoala primarä urbana

de bletT conclusa de 2 institutorT

i frecuentata de 53 elevI

si una primará rurala de fete,

Sunt 617 contribuabilT.

loare de leT 5679136, la care

vale de Corabia, la Selistioara, caer fluviul are aci o largime mal mica si prezinta avantagiul

de a avea si o insulá. Lungimea totala a albieT Du-

rare intre Silistioara i Magura (tarm drept) e de 1400 m. In 16 Aug. 1877, M. S. Domnul Carol I sosi cu statul-major la

Are o populatie de 684 capT de familie, sati 4162 sufl. (2316 barbatT si 1846 femeI), din carT: 3940 ortodoxT, 104 catolicr, 9 armenT, 3 lipovenT, 36 maho-

s'a perceput 591361eT. Miscarea

RomanatuluT. Comertul cu ce-

DundreT. Dimineata toate tru-

medanT, 45 mozaicT, 25 alte sec-

reale e exercitat mal ales de

te ; 3757 RominT, 45 Evrel, 2

carT duc productele cumparate la Braila

pele se gaseati la Corabia azistind la un Te-Deum, Domnul le trecu

FrancezT, 75 Austro-UngarT, 27 GermanT, 2 RusT, 36 Turci, 150 GrecI, 8 SirbT, 23 BulgarT si 37

din alte deosebite state. Com. Corabia tri 1888 avea 86o case de locuit, 8 hanurT, 4 otelurT, i i birturT, 45 circiumf,

14 bacanii, 2 cazinurT, 4 cafenele i 12 aIte diferite stabilimente, i cazan de rachiti,

cal-Iniciarle, 2 morT cu aburT,

2 pe apd. Sunt: 1437 vite marT, 1221 rimatorT, 3041 oT

i

alte vite

LocuitoriT posedd In0 stupi cu albine. Se cultiva aci viermiT de ma-

tase. Sunt 150 duzi. In Corabia sunt 2 bisericT : Sf. Spiridon (1843) si Sf. Nicolae

(1844), deservite de 3 preotT, 4 cintaretT si 2 paracliserT. Corabia se leaga. cu Caracalul, T.-Magurele i Bechetul prin sosele bine intretinute i prin

o linie ferata cu Piatra (OH), prin Caracal. Corabia functioneaza ca port din 1862, cind

comercialà a portuluT Corabia

ne reprezintä in acelasT timp mal intreg comertul exterior al GreciT stabilitT

aci,

si la GalatT.

Venitul vamal in 1895-96 a fost de 203414 lel, 8o banI. Biroul vamal Corabia s'a deschis la August 1873. Acest mic oras este impor-

tant pentru insemnatatea ce a avut in ultimul razboiii. In 12 Mala 1877, trupele romine aflate aci, primesc botezul foculuT, cu

ocazia une recunoasterT ncute pe malul drept al Dunarel. TurciT construiaa santurT, adapost pen-

Corabia ca sà prezideze trecerea

In revistá si puindu-se in fruntea lor le conduse pana la pod unde se opri spre a privi trecerea armateT peste fluvia. Dup4

trecerea armateT, podul fu desfácut si transportat la T.-Magurele.

Corabia, stalie de dr. d. f, jud. Romanati, pl. Balta-Oltutd.-j., orasul Corabia, pe linia Piatra-Corabia pusäîn circulatie la i Aprilie 1887. Se afla la (14.4 kil.) de

Inaltimea de asupra ni-

tru infanterie. Bateriile romtne deschid focul i gonesc pe lu-

veluluT MariT de 39'.85. Venitul

cratorT. A doua zi vin de la Rahova 3 vapoare i incep a

fost de 202940 leT 30 banT.

arunca obuze asupra orasuluT.

Corabia (Prundul), insuld, la

Mal multe case si otelul cel mare

amare, in dreptul com. cu acelasT nume, jud. Romanati. Are 46 hect. paclure.

acesteT statiT pe anul 1896 a

din coasta DunareT sunt gaurite. Un vapor turcesc voind a patrunde inte un brat al Dunarei, unde se adapostea, dupa insuld, niste vase incarcate cu grine i apropiindu-se tare de

Corabia, pichet de grani t., la

tarmul romin, artileristiT nostri reusesc a-T azvîrli prin o fereastra un obuz, care patrunde chiar

Corabia-Caracal -

portul orasuluT cu acelasT nume, jud. Romanati.

(Drumul-), posea nalionald.

CORABIA-VECHIE

633

CORBASCA

Porneste de la podul de pe RiulVadulur, jud. R.-Vilcer si scoboad valea Oltulur pana la Co-

Din clt. Cornesul soseaua urmeaza pe marginea malulur drept al Oltulur i strabate cat.

rabia, urmind necontenit tar-

Spurcati, com. Ienosesti i Pia-

mul drept al acestur riti. Trece pe linga. vama Riul-Vaduld, dup5. 7 kil. ajunge la comuna Ciineni, la Manastirea Cozia, a

tra, apa Juggia; lasa in stinga

bia-Nota, formead orasul Corabia, port la Dundre i resedind de subprefectud. Prin acest catun trece soseaua ce pleaca spre Caracal i acea ce

la 100 m. com. Brincoveni (kil.

pleaca spre Bechet.

poi la alimanesti, trece prin vad riul Gura-Vaer, pe linga MI-

nastirea Cetatuia i lata in o-

rasul Rimnicul, la kil. 63. De soseaua urmeaza mar india paralel cu drumul de fier si apor 11 traverseaza aproape de

70. Lasa in dreapta cat. Inotesti, soseaua ce duce la kil.

Tirgul-Ocna, lar in stinga Ostroveni i Rtureni. Intre kil. 73 si 74 se impreuna cu soseaua Tirgul - Ocna, traversead RiulSarat pe pod, si la kil. 79 trece

I6o) i cat. Valeni, trece prin

Vladuleni (166 kil.), trece Oltetul pe pod de lemn, lung de 60

m., se intretae cu unja ferata, stdbate cät. Polopini si satul Dobrosloveni, i ajunge la Caracal (kil. 182), de unde ese la kil. 184, pe bariera Corabia. Trece pe marginea catunul Comanca, com. Deveselul, pe Haga conacul mosier Pirlita (193 kil.), lasa in dreapta com. Fra.sinetul, Studina, cat. Studinita,

trece o scursoare de apa pe

Coramul, mahala, in judetul Mehedinti, plasa Motru - d. -j.,

de com. rur. Corcova.

Coranul, vale. VezT Botestilor (Dealul-), in comuna Cucuteni, plasa Stavnicul, judetul

Coranul, cleal, in partea despre E. a com. uner Voinesti, plasa Stavnicul, jud.

Coräbierul, vale, la E. de satul

pod, 'asá la dreapta com. Gra.-

plasa Birlad, jud. Tecucia.

dinele, strabate o padurice

Are o lungime de 5oo metri si se afla litiga dealul Calmatuiul.

rani, riul Bistrita, se impreuna

intre kil. 203 §i 204 traversead linia ferad. Din acest punct incepe a se vedea muntir Balcani.

cu soseaua ce vine de la Ho-

In dreptul kil. 205 se afla, in

pe pod riul Govora. In urma stdbate paclurea i cat. Tatarezul, 'asá in dreapta com. Baceni i conacul Lahovarestilor. La kil. 95 traverseaza linia fe-

rata si intra prin Cälina, mar trece °data, la kil. 117, finja ferata, i ajunge in Dragasani in

mijlocul caruia e kil. 118. De aci trece prin cat. Mamolesti, Davidesti, trece riul Pesteana pe pod, cat. Santul i intra in jud. Romanati la kil. 130. Ajunge la cat. Runcul (13I kil.), de unde,

pana la Strejesti, soseaua e incä neimpretrita pe un kil. lungime. Din marginea com. Strejesti,

incepe lar soseaua care trece riul Mamu (kil. 134) pe pod, traverseazä cat. P1eoiul, intre kil. 140 i 141 si imediat trece riul Beica pe pod, apor strabate cat. Segarcea (kil. 145), lasa in stinga Ganeasa i ajunge (kil. 140), in cat. Cornesul, aproape

de punctul unde se intretae cu soseaua Slatina-Craiova, pe drmul sting al riulur Cornesul. 6605. Alarele Dieffottat Geoyraftc.

ni.

dreapta soseler, com. Crusovul,

lar la kil. 207 com. Brastavatul. Soseaua traverseaza apoI com. Visina i scoboad cea din urma ondulatiune la kil. 216, de

unde incepe a se vedea orasul Corabia. La kil. 200 strdbate o mica vale, iar intre kil. 221 222 iarasT linia ferata, si se indreptead catre Corabia -Vechie, in care se afla. kil. 224, situat pe malul Dunarer. De la Corabia-Vechi e, soseaua

îi schimba directia catre E. si ajunge in orasul Corabia (kil. 225). Soseaua este intretinuta de stat, bine construid.; are 12 m. largime.

Corabia-Vechie, atun, al orasulur Corabia, pl. Balta-Oltul-d.-j.

jud. Romanati, situat la V. de oras, la un kil. departare de dinsul. Are 425 locuitorT. Mar de mult a fost cat. al com. Celeiul, iar acum, unit cu Dasova si Cora-

Coracie§ti, sat, situat pe tarmul drept al Siretulur, in partea de S.-V. a comund Brehuesti, pl. Siretul, judetul Botosani, cu o suprafata de 1328 hect. si o populatie de 169 familil, san 730 suflete. Are i biserica deservid de i preot si 2 cintaretr si scoala mixta a comuner conclusa

de i invatator si frecuentad de 50 scolarr.

Vite: 116 vite cornute, 6o

263 or, 50 de mascurr. Sunt 3o stupI cu albine. In sat este i circiuma ; 2 comerciantr cal,

si 3 meseriasT.

Corbani, locuiutd izolatd, in jud. Bacan, plasa Tazaul- d.-s., de pe teritoriul com. Tetcani. Corbasca, com. rur., pl. Berhecili, jud. TecucT, compusa din 8 cat. : Bacioiul, Corbasca, Fofaza, Marvila, Pogletul, Porcaretul, Rogoaza i Scarisoara.

Situad pe malul sting al Si-

retulur, la o departare de 6o 80

CORBASCA

CORBEANCA

634

S.-E., formind hotarul judetuluT; de piriul Poghetul, care izvoreste

Tecuciti, proprietatea statulur, cu

Are o populatie de 544 capr

din dealul Babel - Ilener si se

*de familie, cu 2223 suflete. Satele BAcioiul i PorcAretul sunt populate numar de Tiganl,

varsa in Siret, primind pe stinga piriul Cotromatul, care curge la

2 trupur1 : Corbasca, de 1200 fAlcI si RAchitoasa, de 3 falcr; se afla. In

carT in timpul verer se mutä din sat in sat.

goaza, care izvoreste din locul

Corbeanca, coin. rur., pl. Znago-

numit cTabara-Tiganil or», curge. la inceput sub numele de NeagotA primind pe stinga: Corbasca, Fofaza si trece pe litiga s. Rogoaza

vuluI, jud. Ilfov, situata la N. de Bucuresti, futre Valea-Calugarulur si Padurea-VIAsier, 26 kil.

kil. de capitala judetulur, si de 17 kil. de a plAser.

ContribuabilI sunt 550.

In com. sunt 4 bisericT, in Corbasca, Marvila, ScArisoara schitul Pogletul , in satul Pogletul ; sunt deservite de 2 preotr Cu 4 cintAretr.

Locuitorir se ocupa' cu agricultura si cresterea vitelor, iar cer din satele Bacioiul si Por-

caretul Tiganfi

se ocupa Cu facerea diferitelor unelte casnice,

lar parte sunt lautarr. LocuitoriI desfac produsul muncer lor laBacdti si la Adjud (jud. Putna), trecind Siretul pe un pod de vase la Rogoaza.

Se compune din satele :* Ta-

StrAbAtutA de soseaua judeteanA, din care pleacA diferite ramurT de la Corbasca, la toate

masi, Corbeanca, Mechioala, Ostratul, Oracul i Särindareanca,

satele.

Se mArgineste la E. cu com. Condrachesti, la V. cu riul "Siretul, la N. cu jud. Bacau, la S. tot cu com. Condrdchesti. comuna cu acelasT nume, plasa Berheciul, jud. Tecuciu. Situat

Corbasca. Ad e resedinta com. Cade in centru. Are o populatie de fu capr de familie, sati 587 suflete, locuind in 104 case. Ad se aflA o scoalà, care se frecuentd de 47 copir (42 bAetl si 5 fete).

Locuitorii sunt parte rAzesT,

lar cea mar mare parte improprietAritr.

coalä se afla in comunA, din anul 1870, inteun local inchiriat de com. Se frecuenta. de 47 copii (42 bAetr si 5 fete), din numärul de

259 (136 bel si 123 fete), in virstä de scoall. Venitul comund reprezintA suma de 7344 lei si 70 batir; cheltuelile sunt tot atita. Comuna e brAzdata de dealurile : Baba-Eleana, MAtcani la E.,

Muncel, Gherdana la S, formind marginea de S. a cotn. ; in raionul satelor tiganestr se aflit mar multe vaI i piraie. E strAbAtutA de mar multe vaT:

ScArisoara, in mijlocul satulur Cu acelasT nume, Rogoaza si Mar-

vila si e udatA de: riul Siret in partea de V., care intra in judet la satul Marvila, continua spre

Cu o populatie de 1114 locuitorT, cari trgesc in 254 case. Se intinde pe o suprafata de 3347 hect. D-nir A. Petrovicr, A. Vasiliu, Gr. Ciresanu, Elena Stefanopolu , Al. SlAtineanu,

L. N. Gherasi,

Corbasca, sat, face parte din pe ambele laturl ale piriulur

stupT.

departe de Bucuresti.

inainte de a se varsa in Siret.

In com. sunt: 307 bor, 298 i 180

comuna Corbasca, pl. Berheciti.

S. de satul Pogletul ; de piriul Ro-

vacr, 216 vitel, 165 car, 760 or, 18o capre ; se mar gAsesc

suprafatA de 1203 falcr, avind

Al. Costescu

si N. Hristodor, ari 2728 hect., lar locuitorlI ají 619 hect. Proprietarir cultiva 1389 hect. (52 sterpe, 115 izlaz 1172 pAdure). Locuitorir cultivA tot terenul. i

Comuna numArA 211 contrib.

Are un budget de 3453 leT la veniturr si 3650 ler la cheltuelT.

In anul 1885 erati 209 contrib.

In comuna. sunt

3

(la Corbeanca, Ostratul

bisericT i Ta-

masi); o set:mil mixtA ; 2 helestele ; 2 podurr stAtAtoare.

Biserica, cu hramul eSf. Nicolae», este de lemn, situatA la S. de sat, fa.cuta, cu spesele locuitorilor, in anul 1809, Noembrie

NumArul vitelor mati e de 699 (i to cal si epe, 349 bol*, 218 vacT i viter, 2 taurI, 20

9; aceasta se vede in o scriere

bivolT

ce se pAstreazA in Penticostariii.

bivolite), si al celor micr de 1518 (4 capre, 167 i

porcr si 1347 09.

Corbasca, ~T'e, in jud. Tecuciti, proprietate a statuluT, cu trupurile :

42 hect.

Cotul-FurniceT,

6570 m. p. ; Scdrisoara, 13 hect. 4000 m. ; Fofaza, I0/2 hect. ; Pogletul, 21 hect. ; Marvila, 20 hect. ; Poiana-ChioarA, 48 hect. 4280 m. p., toate in comuna Corbasca ; mar inainte apartinea Mitropolier din lasi.

Corbasca, piciure,

In

judetul

Dintre locuitorT, 259 sunt plu-

garI si 3 meseriasT.

Aratura se face cu 84 plu-

76 cu bol, 8 cu LocuitoriI atí 163 care si carute : 136 Cu bol* si 17 Cu cal. gurl :

Comerciul se face de 7 ciumarT i i l'angla.

cfr.

S'ati stabilit in comuna. 3 strainr.

Corbeanca, sat, jud. Ilfov, face

CORBEANCA

parte din com. rur. ca acelasT nume, din pl. nagovulur. Este situat la V. de Tamasi, pe malul drept al Vdel-CAlugarulul. Aci se fabrica diferite brinzeturr.

Se intinde pe o suprafata de

427 hect., cu o populatie de 115 locuitorT.

D-1 An. Petrovicr are 350 hect. si locuitorir 77 hect. Proprietarul cultiva 106 hect, (9 sierpe, 15 izlaz si 220 padure). Locuitorir cultiva tot terenul. Comerciul se face de I ch.ciumar.

Are o biserica, cu hramul Buna-Vestire, deservitA de preot si I eintaret.

CORBETI

635

urmatoarele 6 sate: Berendesti,

33 plugurI, 32 care cu bol si

Bucsanesti, CapAtineni, Corbeni, Poenari si Turbura, avind in

vacT, 5 cdrute Cu car, 12 stupT,

tot 360 familiI, ca 188o suflete, din care 30 locuitorT TiganT. In comuna sunt 5 bisericr, (in Berendesti, Bucsanesti, CApatineni, Corbeni si Poenari), 2 scolT pri-

mare rurale, una de bdetr

si

alta de fete si 5 circiume. Budge-

tul com. pe anal 1882-83 a fost de 1807 ler 31 batir la veniturl si de 1728 leI la cheltueri, Dupa o publicatie oficiala (1887) aceasta comuna numara 266 con-

tribuabilI si are un budget de

174 vite marr cornute, 10 cal, 87 or si 67 rimatorI. Spre E. de acest cdtun si in

apropiere de dinsul trece apa usita.

Comunicatia se face prin soseaua comunald care U strAbate ; printr'o osea vecinala, Slobozia-Lalesti, care e In apropiere. Catunul are : 2 morT sistematice pe apa ,..1sita, una a d-lur C. Daniilescu si una a d-lur Ivancea ; 2 circiumr. Biserica,

de lemn s'a fondat la 1802 si este deservita de I preot si I

Corbeanca, cdtun sati mahala,

6967 ler la veniturr si de 6095 leT la cheltuelT. in aceasta comuna se afta insemnate ruine de cetatT vechr la Cdpattneni si la Poenari. NumArul vitelor a fost in a-

pendinte de comuna Vinatori-

nul 1887 de 1950 capete vite

Domnita. .S1'-a luat numele de la

MarI, pe propritatea Corbi-MarT,

marT (1800 bol si vacT, 140 cal, 20 magarT) si 3280 vite marunte (2800 oI, 8o capre si 400 fi-

locuitoril venitr din com. Corbul, pl. Marginea-d.-j. Este asezat In partea de V. a comuner la malul sting al riuluI Buzad,

1

Numarul vitelor marr e de 78 si al celor miel de 201.

pl. Neajlovulur, j id. Vlasca.

Corbeanca, numire data uner

matorI).

pdr11 din dealulDumbrava, com.

Tohani, jud. Buzati. Aci, Constantin Brincoveanu, pe cind

Corbeni, sea, cu 381 locuitorT, pe

era Domn al tare, plantase

iul Lovistea ; face parte din comuna rurala Cu acelasI nume. AicT este resedinta primarier.

viile sale. Casele si beciurile

In ruine se vad inca. Corbeanca,pädure, pl. Znagovul, judetul Ilfov; are o intindere de 1173 hect.

riul Argesul, jud. Arges, pla-

Este si o bisericA, cu hramul Sf. Dumitru, deservita de dor preotI si un cintaret.

Corbeni saii Corbul, sat, jud. Corbeanca, pddurice, in intindere de 8 hect., com. Calinesti, jud. Muscel.

Corbencel (Dealul-), deal, comuna Marcea, plasa Oltul-d.-s., jud. VAlcea.

Corbeni sati Corbeni-Pämtnteni, com. rur., pe riul Arges, jud. Arges, plasa Lovistea, la 16 kil, de com. rur. uici, resedinta subprefecturer, si la 52 kil. de Pitesti. Se compune din

Baclii. (Vezr Corbul).

cintaret.

Corbeni, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, catunul comuneI

la 2100 m. spre V. de cat. de resedintd, Domnita. Are o intindere eam de loo hect. si o populatie de 6o familir; sunt 40 contribualT; 28 persoane stia carte.

Corbeni, celtun, al comuner Vil-tina, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat In coltul un-

ghiuluI ce face riul Oltetul cu Geamartaluiul. Altitudinea tere-

nulur d'asupra nivelulur mariT

Corbeni, ciitun, al comuner Slobozia, din pl. Ocolul, jud. Gorj. Se mal numeste si Birsesti. E situat spre N.-E. comuner, pe

ses. Are o suprafata de 412 hect., din carI 223 hect. arabile, 144 hect. pddure, 5 hect. vie, 40 hectare prunr, izlaz si

este de 187 m. 76 pe DealulChiller. Are 235 locuitorT, for-

mind 70 familir, toate de RominT. Este o biserica, deservita

de I preot si 2

cTntäretT.

Corbeni-Pamtnteni, com. rur. (VezT Corbeni).

fin eata.

Are o populatie de 78 familii,

cu 320 suflete, intre carr 68 contribuabill. Locuitorir posea

Corbe§ti, sat, cu 20 familiT, jud. Arges, pl. Cotmeana, pendinte de com. rur. Lunca Corbulur.

CORBEM

Corbe§ti, loc izolat, com. Valeni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Corbi, com. rur., jud. Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de ampulung, situata pe ambele malurl ale riuluT Doamna. De la aceasta comuna pana la am'pulung sunt 30 kil. pe drumul soseluit, care trece prin comunele: Corbsori, Stanesti, Slanicul i Berevoesti-Ungureni. O

poteca, care merge tot la ampulung, trece de la Berevoesti-

636

LocuitoriT sT-ati capatat pam'in% parte prin improprietarire, la 1864, (cind s'a dat pamint la 296 clacasT) ; iar restul

mosieT s'a vindut locuitorilor in loturT la anul 1888. Sunt 320 contribuabilT. Veni-

tul com. e de 2933 leT anual. Prin mijlocul comuna, pe ma-

numarul de 220 copiT in etate de scoala. Cu intretinerea scoaleT, statul cheltueste anual 1728 lei. Localul scoaleT s'a reclddit

la anul 1873.

In raionul comuneT sunt 4 Sf. Maria, Sf. Dimi-

bisericT :

trie, Sf. Treime i Sf. Apostoli,

Are 4 bisericT, deservite de 2 preotl si 4 dascalT si o scoala

taretl. Biserica Sf. ApostolT, nu-

deservite de 2 preoti si 4 en-

mixta, conclusa de un invAtator.

mita «De la *gheab» este o bisericuta mica, inteo pestera ,

titi carte 138 barbatT si fe-

cioplita inteo stInca de piatra,

m eT.

i Sboghitesti si se in-

La Corbi in toate Duminicele

tinde pe o suprafata de 1690 hect. Are o populatie de 1553

se face erg. Comuna in partea de S. si E. are suhatul i padurea Corbilor cu intarcatoarele ; la S.V. se margineste cu com. Poenarei, la V. cu dealurile Bratieni si Bradetul; iar la N. cu

Corbi

Are o scoala mixta, fi-ecuen-

tata de 50 elevl si eleve, din

lul drept al riuluT Doamna, este soseaua comunall.

Ungureni, la Bughea.

Se compune din 2 catune:

CORBI

si se crede a fi fácuta la anal 1380 de o Doamna din familia Basarabilor. Ea exista. si astazI. Are 2 altare, din care cel

facInd dimiT, zeghT, saricT, etc.,

com. Nucsoara i muntiT Corbi. Femeile Corbenilor ari un cos-

din dreapta este de stil bizantin. In pomelnicul bisericiT afilm ateste nume : Basarab Voevod, Neagoe Voevod, Radu-de-la-AfumatT, Ruxandra Doamna (sotia luT Radu al VII-lea), Doamna Despina (soacra lul Radu i ne-

pe carT le vind la erg, si parte

tum foarte pitoresc. Nevestele

vas ta luT Neagoe V. V.), Iosif Ar-

o Ana nelucrata. LocuitoriT des-

leaga stergarul (marama) pe sub barba i fetele poarta cretinte, ca femeile cimpene din popor,

hiereul (1793-1820), Grigorie Arhiereul (1823 1828), ambiT

o esceptie a costumuluT mun-

care la anul 1814, Iunie 6, a

teanulur.

reparat bisericuta.

locuitorT, 802 barbatT i 751 femeT, Cu .400 cap. de familie,

carl traesc in 396 case. Locuitoril se ocupa mal totT cu cresterea oilor. ET ari 12000 oT, a caror lina, parte o lucreaza

fac produsul munceT lor la thgurile din Curtea-deiArges, Leicese, Tigveni, Petrosani, Domnesti, Stanesti i ampulung. Din laptele oilor se face brinza i cascaval foarte gustoase, cu care se face un comen intins. In cercul comuneT sunt muntiT: Plaisorul, esul, Papäul, Da-

Aci barbatir port toiege in mina in tot timpul i cind merg la biserica le reazima totT de zidul bisericeT d'afara. Dupa terminarea oficiuluT divin, fie-care

episcopT aT ArgesuluT i Iosif,

Tot sub o sancä de piatra, la esirea din bisericutá, este trapezaria (o bola in piatra, de

21 pasT lungime si de vr'o 4

rul, Preutesele, Basa, Zanoaga si Pindea, acoperitl cu brazT

41 ia toiagul si pleaca dupa a-

m. inaltime). Aci. sunt 2 lavitT late si lungT, stabile, unde vr'o

facerile luT.

20 ctitorr

moliftT. Pe la poalele lor sunt pa-

Era in datinile Corbenilor, si acum inca se %in de aceste datine, ca tineriT insurIndu-se salí

fruntasiT satuluT, ospateaza, la 14 Octombrie, 40 de oamenT, in memoria celor 40 martirT, pe carT biserica ortodoxa ir serbea-

durI de ag.'', mesteacanT, plopI aninT.

Riul Doamna strabate aceasta comuna de la N. spre S. si in el se varsä mal multe vAT si

fetele maritindu-se, O. nu se cA-

Oraje, futre carT: Pirlul-BujoareT

sätoreasca de cit intre eT, respingInd orTce propunerT li s'ar fi facut d'aiurea.

Valea-NucareT. Pe acest sunt 3 piue, 2 morT, 5 heras-

Corbi, sat, face parte din com.

trae, carT taie lemne de brad, si dirsta., pentru fAcut saricele.

Herastraele taie anual 32000 scIndurr.

rurala cu acelasT nume, judetul Muscel, asezat pe ambele maluri ale riuluT Doamna. Populatia luT e de 1433 loc.

aT

bisericeT, dintre

za la 9 Martie. Biserica are 2 hramurl: Martha Paraschiva ApostoliT Petru si Pavel. In aceste zile se face tirg pe local bisericeT, ce e in marginea satuluT.

Corbi, pa-dure, jud. Muscel, plaiul Nucsoara, proprietate a sta-

CORBI-CIUNGT

637

tulur,

in intindere de 17530 hect., formatl din io trupurr:

Aceastä proprietate s'a estimat de Creditul Fonciar Rural

PlAisorul, Preotesele, Bindea, ZAnoaga, PapAul, Rusul, Platica, Podurile i Cringul.

din Bucuresti, impreunA cu Vadul - Stanchil la suma de ler i80000.

Corbi-CiungI, com. rur., judetul

Sunt 385 vite marT cornute (bol, vacT i bivoll), 76 cal, 285 rimatorr, 1430 or i capre.

Vlasca, compusA din cAt. Corbi-Ciungl i Vadul-Stanchll, foste proprietAtr ale Cretulestilor, a-

por trecute in posesia lur loan Rosetti prin zestre, azr rAmase fiicer sale Sultana Creteanu.

Corbi-CiungI, cdtun, pendinte de com. Corbi-Ciungr, jud. Vlasca, pl. Neajlovulur. La hotarul mo-

CORBI-MARI

mirea, deservità de un preot un cintAret.

Corbi- Mari, com. rur., judetul Vlasca, plasa Neajlovul. A fost

proprietate a logoatulur Em. a mostenitorilor Sp. Gazotti. Este situatA pe valea Redivoaie intre apele Argesul i Neajlovul, acest din urml trecind chiar pe marginea satulur. La 1833 era resedinta BAleanu ; azT e

Este situatA pe valea aper NeajlovuluT. E la distant5. de 76 kil.

sier despre N.-E. este riul Argesul, la 2 kil., pe proprietatea D-ner Sultana Creteanu.

de Giurgia si de 5 kil. de O-

Suprafata acestur trup de mo-

bedeni, resedintl plAseT Neaj-

sie este de 728 hect., din care

lovul.

s'a dat la 88 loc., improprietdritT

Mosia are suprafata fArä p5.dure de 1780 hect., impreunA. cu VinAtoriT-Micr.

pl eT O grAzeni, dupà cum se vede In harta tArer flcutA de statul-ma-

jor rus, dupa ordinul generalulur Kisselef.

Acest sat este la 2 kil, de a-

dupa legea rurall din 1864,

pa Argesulur, care o limiteazA spre N.-E. de Potlogi i Corbi-

330 hect., rAminind proprietitiT

Ad i este o pAdure in supra-

398 hect.; din acestea sunt :

fatá. de 1000 hect. S'a dat la

Este departe de Bucuresti de 34 kil., de Giurgiu de

pAdure 12. hect., locurr de cul-

176 locuitorT, in 1864, conform

tura, fineata si izlaz 386 hect. Aceastä mosie are un venit anual de 1800o ler. Este o bisericA si o scoald

legei rurale, suprafata de 528 hect. Venitul anual al mosier

Marr.

66 kil. si de statia drumulur de

fer Titu, de 20 kil. In 1887, budgetul avea la veniturr 3007 leT, lar la cheltuell 2860 ler.

comunalA.

Prin sat trece soseaua jude-

este de 60000 ler impreunA cu VinAtoriT-Micr.

Creditul Funciar Rural din Bu-

curesti a estimat aceastA proprietate la suma de 780000 ler,

Suprafata tota1ä a comuner este de 1702 hect., din carl 551 hect. pddure. S'a dat la ambele sate, la 127 locuitorr, im-

teanA ce merge prin valea Neajlovulur catre Bucuresti, prin Ma-

fArA. pAdure.

lul-Spart, la Giurgin prin Obedeanca si la Pitesti prin Corbi-

In 1886 avea o populatiune de 958 suflete, sa5 195 contri-

proprietAritT dupA legea ruralA,

Mari. E departe de Bucuresti de 33 kil., de Giurgi5 de 64 ldl. si de Titu de 20 kil.

buabilr. Budgetulcomuner in 1887, era

261 hect. In aceastA comuna este o bi-

seria, rezidità la anul 1875 de sAtenT cu ajutorul D-ner Sultana Creteanu, proprietara mosier, deservitA de i preot si I dascál ; sine de parohia VinA-

Traditia spune c5. un Negra-

de 3521 ler la veniturr si 3266 ler la cheltuelI.

Vodá dupl timpurr a vrut sA

Este o bisericA, cu hramul Sf.

fac5. capitala tArel ad la com.

Treime, ziditl la 1859 de s5.-

Corbi-CiungT, care pe atuncr se numea Corbi-MicT, unde Vodà

teni, Cu ajutorul proprietarulur deservitA de I preot i i dascal; o scoalA mixtl, de zid, in bunä stare, cu 5 clase, condusä de i profesor si care, in 1888, a fost frecuentatl de 38 bAetT 26 fete. Ad i se face erg sAptAminal in toate Vinerile. Prin aceastA comunA trece apa Neajlovulur, despre N. trece, la capul mosier, apa Argesulur, peste care este un pod pe vase al drumuluT ce duce la Titu prin Potlogi.

toriT-Marr.

zidi un palat mare si frumos ;

Este o scoa15. primarA mixtà, frecuentatA de 19 bAetT si 2 fete.

ins5. Divanul tArer impreunA cu

Mitropolitul s'ati impotrivit dorinter lur VodA, si asa capitala

Sunt 6 circiumr; un han ; casele proprietAtir cu magazir pAtule indestuldtoare ; 3 morr pe apa Neajlovulur.

Corbi-din-Vale, sat, Cu 104 lo-

Prin comuna trece soseaua

cuitorT, jud. Arges, pl. Topolo-

judeteand. Pe aceastA proprietate incepe vAlcica Ciulnita ce se scurge in

gul ; face parte din com. rur.

Arges prin Corbi-Ciungl.

a ramas tot la Tirgoviste.

Corbi-Mingureni.

Aicr este resedinta primArieI. Are o bisericA cu hramul Ador-

638

CORBI-MINGURENT

Este departe de Bucuresti de 40 kil. ; de Giurgiti de 70 kil. ; de Obedeni, resedinta plOser, de 20 kil., si de Titu de 18 kil.

Comuna este strAbAtutA de soseaua care duce pe \ralea Neaj-

Corbii (Viroaga-), viroagd; in

Corbi-Mingureni, com. rur., pe apa Topologulur, jud. Arges, pl. Topologul, la 18 kil, de com.

rur. Tigveni, resedinta subprefecturer, si la 20 kil. de Pitesti. Se compune din urmdtoarele 9

jud. Vlasca, pe proprietatea Ba-

bele, ce vine din mosia CAtunul si se vars1 in Neajlov, primind in mersul el viroaga Mu-

judeteanA.

erea.

Corbita, com. rur., jud. Tecuciti, pl. Zeletinul, compusa din 7 cl-

si are un budget de 3968 ler la veniturr si de 3513 ler la cheltuell. Numärul vitelor a fost in 1887

riulur Berheciul, precum si mar. multe drumurr naturale. Se mArgineste la N. cu com.

Negulesti, la S. cu com. BrAHomocea.

detulur si la i i kil. de a plAseT.

Are o populatiune de 525

leT la cheltuelT. Dupd o publicatiune oficialä (1887), aceastA com. numArA 239 contribuabilr

,

ba $i Titul. SituatA pe partea dreaptá a piriulur Berheciul, la o depArtare de 37 kil, de resedinta jucap! de fam. san 2005 sufl., din caer 504 contrib. ; locuesc in 512 case. In com. se allá 5 bisericr : in Buda, RAdOcinesti, $erb5.-

ner pe anul 1882-83 a fost de 2145 le! la veniturr si de 2075

Tecuciti - GAiceana

care merge pe partea stingl a

hAesti, la E. cu com. Valea-Rea

BAlcesti, Gheordunul, GhermAnesti-Mingureni, OlAresti, Po-

1202 suflete. In comunA sunt 4 bisericr (in Corbi- din-Vale, Dealul-BAlcesti, Mingureni $1 Schitul), si o scoa1ä primará ruralà. Budgetul comu-

CAÍ de comunicatie : soseaua

tune: Boul-Rosu, Buda, Corbita, RAdAcinesti, SerbAnesti, Strim-

sate : Corbi- din - Vale, Dealul-

pesti, Schitul si Socariciul, avind peste tot 273 familir, sati

Coad5., Valea-CAter, iar pe stin-

ga Strlinba.

lovulur cdtre Giurgiii si cAtre Pitesti. Are si cAt. Podul-Corbeanca.

CORBIEA

nesti, Strimba si Tul, deservite de 2 preotT si 4 cintAretr. $coala dateazA in com. din

i868; localul e de gard, proprietatea comuneT. Se frecuentá.

de 22 copir, din 131 (6o 1350 si 71 fete) in virstA de scoald. In 1895, s'a mar infiintat o

si Giurgioana si la V. cu com.

Corbita, sat, face parte din com. Cu acelasi nume, jud. Tecucht Are o populatie de 32 cap): de fam., Cu IoI sufl., locuind in 3 r case. Satul este asezat pe coasta dealulur Cu acelasT

nume, la o departare de 965 in. de resedinta comuneT.

Corbita, pddure, jud. Tecuciá, proprietate a statulur, avind o intindere de 500 ale, cu trupurile: PlAcinteni, 8o fAlcr; So veja, 30 fälcr; Corbita, 120 l'acr.

Pendinte de com. Corbita, pl. Zeletinul.

LocuitoriT se ocupl cu agri-

Corbita, pida, jud. Tecuciti. Izvoreste din dealul cu acelasT

cultura; ce! din Buda se ocupl cu rotAria si cArutAria ; el* isT desfac produsul muncer la

nume ; curge printre satele Corbita si erbänesti si se vars5. in Berheciul.

scoalA in ROdAcinesti.

de 690 capete vite marr (674 bol si yac!, 16 cal) si de 588 vite mArunte (172 o!, 8 capre

Tecuciti, la Birlad si la diferite bilciurr anuale. Vite sunt : 422 bol, 392 vacT,

Corblea, pitifi, jud. Iasi. Se numeste si Ciunca. Izvoreste din

si 408 rimAtor0.

i6o ca!, 204 or i 8 capre. In raionul com., pe riul Ber-

pAdurea BrAesti, de sub Dealul-

heciul, se aflA o moará de apá.. LocuitoriT sunt improprietlritT la 1864.

Veniturile com, se urca la

lea- alariulur, prin satul BrAesti, unde formind un iaz, ja numele de Br5.esti ; primeste apor piraiele : Sirbi, CAcaina si Izvoa-

7330 le!, iar cheltuelile la 6330

rele, trece prin satul Albesti,

le!.

de unde i se dà numele de Cior-

E brAzdatA de dealurile BoulRosu, Catargiulur, Munteanulur, Viilor, CetAtuia, Strimber, Giurgioana ; si udatA de 111.11 Ber-

bolea, trece pe teritoriul co-

heciul in partea de E., primind pe dreapta piraiele : Valea - lur-

apor se vars1 in dreapta

Corbie (Podul-lui-), podti, jud. Su ceava, peste piriul Neagra- arulur, peste care trece drumul ce leagA satul Panaciul cu Neagra.

Corbff (FIntina-), _Tintina', comuna SlAtioara, plaiul Horezul, jud. VAlcea.

Corbif (Ripa-), /Vd, la N.

co-

mune! Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Mare ; curge spre N., prin Va-

mune! Sirca, prin satele Goesti si Lungani , intrl prin iazul Lungani, format de pir. Lacul, pir.

Bahluetul, la satul MAdirjesti.

CORBOAIA

639

Corboaia, pa-dure, situatà in par tea despre N. a com. Bozieni,

CORBUL

la 500o decal. pe an. Porumbul se cuitivA pe 150 hect. Vite sunt : 223 bol si vacr, 2025 oi, 16 cal', 30 porcr si 20 capre. Produsul oilor, parte se

Pentru periodul 1885-95 se

pentru ca s'a vindut de vecT

de doua-zecr de anr. Arborir carr o compun sunt : fagul si

vinde, parte se intrebuinteaza pentru familte. Loc. poseda si mar multl stupr cu albine. In jurul comunel sunt livezT

stejarul.

cu prunr, fin, araturI cu porumb,

Corbul, com. rur., pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe riul Vedea,

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

Este impartitä in dota: una care priveste spre com. Väleni (jud. Roman), taiatá de v'ro 16 anT si alta, netaiata de mar bine

Corboaica, loc izolat, com. 1311ilesti, pl. Rturile, jud. Muscel. D'aci izvoreste girla Valea-Poper, sub numele de Chisarul, si se varsa in rlul Bratia, pe malul sting, in raionul comuner Balilesti.

Corbova, insuld, in Dual-e, com. rur. Batoti, din jud. Mehedinti,

dealurr si padurI compuse din fag, stejar si anin. Comuna numara 120 contribuabilI. Budgetul di-1 pe anul 1889-90, a fost la veniturr de ler 900. In anul 1885 eraii 105 contribuabilT.

arendase cu 4308 Ier anual, afara de trupul Cosesti, care s'a vindui

de ved. De la 1891, s'a reziliat contractul cu arendasul mosier, toate trupurtle, afara de padure, poenele si atoara.

gira Vedita, piratele Berendeiul si Runcul, filtre dealurile: Run-

cul si Cerul, la o depärtare de 28 kil, de capitala judetulur si la 6 kit. de a plaser. Se compane din 5 catune :

Riul Doamna uda com. Corb-

Vitanesti, Branistea, Cosareni,

sori in partea de V., iar de la E. spre V. este strabatutd de

Ungheni, Sirbi-Mägura, cu o

valle: Malulur, Meilor, Visanul

populatiune de 1345 locuitorI, din care 219 capr de familie ;

pl. Blahnita. (VezI Ostrovul-Cor-

si Izvorul-din-Pämint. Peste 111.11

255 contribuabilr; locuesc

buIul).

Doamna este un pod de lemn,

case.

care leaga com. Corbsori cu

Locuitorir sunt Rominr, afara de 13 familiI de TiganT, si se

Corb§ori, com, rur., pl. Nucsoara,

Poenarei si Corbi; o tnoara si o

in

jud. Muscel, la V. de arnpulung, 21 kil, departe de acest

dirstd.

Se intinde pe o suprafata de

ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. ET desfac produc-

oras. Isr trage numele de la comuna vecina, Corbi, sau CorbiMiel (Corbsori). Este situata pe

750 hect. Mosia e a locuitorilor, capatata prin improprietarirr,

tele agricole la Slatina si Pitesti. Inaproprietaritr d u pa legea rurall

parte la 1864, parte la 1878 si parte la 1889. Are o carterä de piatra, din

sunt 168, cu 756 hect.; lar 32

care se scoate anual pana la upo

accidentat, si pe lund cam mo-

bucatr lespezr de pardosit bi-

cirlos.

malul sting al riulur Doamna si are o populatie de 700 loc. (340 barbar si 360 femel), din mil 130 cal:1 de familie. Locuesc in 130 case.

N'are niel un catun alipit. Se margineste la N. cu com. Corbi, la S. Cu com. Stanesti, la E. cu cat. Valea-Lupulur si la V. cu com. PoenArer, de care

se desparte prin riul Doamna. Locuitorir se ocapa cu agricultura, cresterea vitelor, facerea siter, brinzeturile, lucrarea liner, fabricarea tutee, hainelor, precum : plocade, fote, procoave, zeghir, etc.

Sita o desfac

la Pitesti, iar cele-1 alte, parte

Patnintul de cultura e mar mult

Tot teritoriul comuner se in-

sericr.

In comuna. e o scoala mixta, frecuentata de 37 copir, din nu-

märul de 47, cu etatea intre

tinde pe o suprafatd de 5750 hect. Locuitorir posea. 52 cal si epe, 400 bor, too vacr, to bivolr, 19 capre, 1730 or si 250

6-12 anr. Cu intretinerea scoaler, statul cheltueste anual 1242 ler. Comuna contribue pentru

porcr.

cult CU 130 ler.

circiumarr.

Stit1

carte 50 barbatr si 15

femer.

Biserica, cladire notta., la care ati contribuit numar locuitoriI, este deservita de 2 preotr . i 1

dascal.

in comuna', parte in orasele

Curtea-de-Arges, Rimnicul-Vilcea, si alte localitatr, unde se fac tirgurl anuale. Tutea se face pana

sunt mosnenr.

Corb§ori, mofie, proprietate a statulur, pendinte de Mitropolia din Bucuresti, jud. Muscel.

Comerciul se face ad i de 3 Scoala exista de la 1882. Lo-

calul e proprietatea comuna Se frecuenta. de 43 coi; ir (42 baetr si t fatA), din numarul de 200 (125 baetT si 75 fete) in virstä de scoall. Cu intretinerea el, statul cheltueste anual 1612 ler. Stiii

carte 50 barbatr

si

19 femer. Budgetul comuneT are la ve-

640

CORBUL

niturl suma de leT 3331.25 si la cheltuelY aceiasT suma.

O osea comunala, care trece prin catunele Vitanesti, Cosareni si Ungheni, o leaga la N. cu com. Optad si la S. cu Buzesti ; o alta ramurd leagd cat. Cosareni cu Sirbi-Magura. La S. trece calca ferata BucurestiVirciorova.

Comuna e udata de la N. la S. de riul Vedea, care pri-

CORBUL

Catunele carT o compun sunt :

Corbul, resedinta la N., Chioveanul la S. Suprafata comuneT este de 5412 hect., din carT : 105 hect. vatra comuneT, 752 hect. ale locuitorilor i 4250 hect. ale proprietatiT private. Populatia comuneT este 210 t'aman', cu 1540 suflete, din carT 764 barbatT, 776 femeT ;

dupd starea civila: 567 asgo-

de Vranceni, la o departare

de 6 kil, de satul Bogdana.

In anul 1891, din acest catun n'a urmat la scoala niel un copil, din ceT 26 in virstä de scoala.

Capl de familie sunt 58, sal' 173 suflete. Animale se numara : 3 cal, 71 vite cornute, 7 porcI si 12 capre.

Corbul (Piatra-Corbulul),

Comuna are o biserica, cu

tun, al comuna Cdtina, judetul Buzlii, situat pe ambele malurl ale piriuluT Corbul. Are 480 locuitorl si 123 case.

hramul Cuvioasa-Paraschiva, zidita in anul 1868 de locuitorT ;

Corbul, sat, pl. Pul-d.-s., com.

lul-RunculuT i al-Somindoculur.

are un venit de 34 pogoane mint arabil, i 400 leT anual,

Bralostita, jud. Dolj, gramada, Cu 107 suflete, 54 barbatT

Cam la S., aproape unde da Vedita in Vedea, la capul So-

date de catre comuna; deservita de i preot, i dascal si I

53 femer. CopiiT din sat urmeaza

mindoculuT, se afla dota magurT numite : Magurile-luT-Varipatic.

paracliser.

meste Orla Vedita, cu piraiele : Berendeiul, Runcul i Osica,

care da in Plapcea. Tot cu direcia N.-S. se inalkä i urmatoarele dealurT: Muchea-Osica, Cerul, numit i Potericiul, Dea-

Se margineste la N. Cu co-

ritT, 928 necasatoritT, 55 vaduvI;

207 stia carte.

Are o scoala mixta, fundan in anul 1870 de comuna, cu I

munele Optasi i Malddrul, la E. cu Cochinesti i Stolnici

invatator si 73 elevT InscrisT (9

la S. cu com. Buzesti.

Calitatea pamintuluT, acesta fiind mlastinos, este mediocra. In ce priveste cultura pamintu-

Corbul, com. rur., in pl. Marginea-d.-j., jud. R.-Sarat, pe malul drept al emitir Siret. luat numele de la mosia Corbul.

Este asezata in partea de N. a judetuluT, la 55 kil. spre N.E. de orasul Rimnicul-Sarat, in partea nordica a plaseT, la 15

fete).

luT, com. are: 3695 hect arabile, 520 hect. imas, 150 hect. padurl,

care taie lemnarie de fag, stejar

514 vacT, 291 cal, 113 epe, 2117 oT, 757 bol si 120 rimatorT. In co-

Calle de comunicatie sunt drumurT vecinale spre GuliancaCiorIsti - R. - Sarat ; spre Maleanesti i spre Maxineni. Sunt 262 contribuabilT. Veniturile sunt de 4474 leT, 55 banT, iar cheltuelile de 4375 leT, 55

Este o comuna din regiunea cimpuluT.

carT i Evrea).

baza.

Riul Siret o uda la E., de la N.-V. la S.-E., si prin revarsarile sale formeaza balta Cor-

Corbul, sat, in jud. Bacan, plasa

bul. Sunt in Corbul si 30 pu-

beni, al com. Bogdana, situat d'a stinga TrotusuluT, mal jos

turi (i 5-20 metri adincime).

dreptul satuluT, pe riul Doamna,

400 hect. neproductive. Locuitorii aü 1200 plugurl ; 3912 capete de vite, din carT

nele invecin ate sunt : Maxineni

mosia Gulianca.

Corbul, sat, face parte din com. rur. Leicesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel. Este situat la N. de catunul Leicesti, pe malul sting al riulur Doamna. Are o populatie de 115 locuitori. In

este un herdstrail cu 2 pinze,

42 hect. vil, 50o hect.

muna sunt 8 comerciantl (din

Se margineste la N. cu com. Maluri (jud. Putna), la E. si S. Cu com. Maxineni, si la V. cu

tovesti. Cu virsta de scoala sunt 13 copiT. tiü carte 12 locuitorl.

finete,

kil. spre N.-E. de com. Maleanesti, resedinta plaseT ; comu-

la ii kil., Gulianca la 14 kil.

la scoala mixta din satul Bra-

Trotusul, in vechime numit Cor-

si de alte esente. LocuitoriT s'an improprietarit pe mosia Corbul-Paduret.

Corbul, sat, face parte din com. rur. Oporelul, plasa Oltul-d.-j., jud. Olt. Are 116 locuitorT. Corbul, cdtun, pendinte de com. rur. Buz esti, pl. Mijlocul, jud. Olt,

situat la N., sub coasta unuI deal, pe dreapta Vede! si in lunca eT, cam la 500 in. mal sus de catunul Birlesti-Burdulesti. Are 521 locuitorT ; o biseria Cu hramul Intrarea in Biserica si Cuvioasa Paraschiva zidita la 1844, In zi/ele Domni-

torului Gheorghe D. Bibescu

CORBUL

si

CORBUL

611

a Episcopuld Ilarion Ar-

gesul.

Corbul, sat, catunul de resedinta al comund Coìbul, judetul R.-

Locuitorli poseda : 20 pIugurI

Corbul, deal, situat pe teritoriul

si 90 care cu bol, 8 carute cu precum i 40 stupI de al-

com. Buzesti, pl. Mijlocul, jud. Olt, la V. de cat. Corbul, de la care-vi trage numirea. Are diretiunea N. S., urmind albia

bine.

Sarat, pl. Marginea-d.-j. Si-a luat

Corbul, sat, face parte din com.

numele de la proprietatea cu acelasI nume. Este asezat in

Vede!. E 'Wat de Brazda-luI-

rur. Calinesti, plaiul Cozia, jud.

partea de N. a comuneI, pe

locuitorI (24 barbatI si 16 femeI).

Novac si de linia ferata SlatinaPitesti. Sub poalele acestuI deal, in malul Vede!, e gara Corbul.

malul drept al riuluI Siret, la hotarul catre judetul Tecucin.

Este situat pe soseaua natio-

Are o intindere cam de 95 hect.,

OltuluI.

cu o populatiune de 160 familiI, cari coprind 1300 suflete, din carI 240 contribuabili ; 201 titi carte. Are o bisericl, de-

servia de 2 preotI,

i dascal,

I paracliser, si scoala comune.

Corbul, sat, face parte din com. Colonesti, pl. Stänisesti, judetul Tecuciti. Situat pe partea dreapta

a riuld Zeletin, la o departare

Vilcea. Are o populatie de 40 nall Riul-VaduluT si pe malul

Corbul, deal, in partea de V. a com. Soimari, pl. Podgoria, jud.

Prahova, pe care se afla pa-

Corbul, staiie de dr. d. f., jud. Olt, pl. Mijlocul, cat. Buzesti, pe linia Pitesti-Slatina, pusa in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se afla filtre statiile Stolnici (9.5 kil.) i Potcoava (12.3 kil.) Inaltimead'asupra niveluluImaril de I63 ,5 I. Venitul acestei

statif pe anul 1896, a fost de

dure.

Corbul, munte, in jud. R.-Särat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,

asezat in partea de N. a comune! ; este acoperit cu pasunI

intinse i putine padurI.

Corbul, deal, jud. Tecucin. Se in-

de i kil. i 540 m. de resedinta comuna

Corbul, costife, pl. Jiul-d.-s., com.

tinde din com. Roza, jud. Tutova, continua spre V. de satul Burlugul, pe malul sting al

79386 leT, 89 banI.

Are o populatie de 19 capI

Bralostita, jud. Dolj, pe care

ZeletinuluI, pana la Gura-Burlu-

de familie san 45 suflete, din carI

este situata comuna cu acelasi

guluI, com..Motoeni.

43 contribuabilI, locuind in 19

nume.

case.

Aci se

aftä o biserica, cu hramul Sfintli Voevog, zidita

in 1677, dupa cum se gaseste in inscriptiunea bisericeI. Locuitorli sunt razesT.

Corbul, virf de munte, in jud. Bacan, pl. Trotusul, com. Casinul,

din sira Cuciurul.

com. Lipovatul, pl. Crasna, jud.

asezat in vale, si pe coastele a treT dealurT: Lipovatul, Corbill i Chitocul, pe o suprafata de 447 hect., proprietatea locuitorilor, in care are statul 61/2 hect. vie si cu o populatie de 114 familif, san 483 suflete, jumatate RominI,

com. Beceni, intre Valea-Ocir Valea-CorbuluI ; face hotar despre com. Policiori.

Corbul, a'eal, in com. Birzesti,

Corbul, munte, in jud. Buzan,

Corbul, deal, com. Govora, pl.

com. Goidesti, cat. Ivanetul, acoperit de fineata i padure.

Corbul, munte, situat la N. comune! Novaci, pl. Novaci, jud. Gorj, pe partea stingä a riului

jumatate RusnacT, carI totT se

Gilort, 'filtre muntif Paltinul

ocupa cu lucrarea pamintuld

Cornesul-Mic.

cresterea vitelor. AicI se lu-

rotaria; se

cultivä viea si livezile. Vite : 200 vite marI cornute, 16 o!, 13 cal i 100 rimatorI.

V. de satul Larga, com. Mo-

68495 Afarole Dlellonar Geograftc.

r

pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. (v. Ludesti-Buclaiul, deal).

Ocolul, jud. Vilcea.

Corbul, iaz, jud. Iasi, linga dealul cu acest nume, teritoriul satulur Larga, com. Movileni, pl. Copoul ; In el se afla mult peste.

Corbul, lac, judetul Dolj, plasa Corbul, deal, se intinde spre S...

i

la S. la N. si se termina in marginea de S. a satuluI Chitocul.

Corbul, munte, in jud. Buzan,

Corbul, sat, in partea de N.-V. a

creaza dogáxia

Corbul, deal, incepe din marginea satuluI Corbul, pl. Crasna, jud. Vasluiù, in directiune de

vileni, pl. Copoul, judetul Iasi; este bogat ta päsune.

Ocolul, com. Motoci.

Corbul, loc izolat, com. Leicesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, a81

642

CORRUL

coperit in parte Cu sälciT, lar In parte loc de cultura..

Corbul, loc izolat, In jud. Tutova, pl. Simila, com. Minzati,

spre S. - V. de satul Mlnzati, loc unde se vad ruinele uneT bisericI si ale und citnitir ; a fost decT ad cind-va vr'un sat.

15 hect., formind impreuna cu trupurile : Coasta-Lunga si Dealul-Mare, padurea

In comuna Pojogi, plasa Cerna-d.-s.

Corbul, vechid pichet, cu No. 93, catre hotarul MoldoveT, jud. R.Sarat, pl. Marginea-d.-j., com.

partea dreapta a eitiluT Siretul.

nenilor Miculesti In devalmasie.

Corbul, piso, spre V. de com.

Are aproape 280 hect. padure, livezT i araturI. Se nu-

Oporelul, plasa Oltul-d.-j., jud. Olt, acoperit de pädure.

Corbisorul si Chitocasul.

COrbul, p/atog, jud. Dolj, plasa Corbul, surpdturd, in centrul cat. Slinburesti, pl. Oltul-d.-s., jud.

Olt. E acoperita cu tufaris. pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Corbul, pirliaf, jud. Bacau, pl.

Buzati, numita i Cepturasul (Bu-

Trotusul, com. Casinul ; se var-

refeanca). Are 340 hect. padure, fineata si locurf arabile.

sa d'a dreapta pirluluT Curita.

Corbul, vale, intre dealurile Corbul i Marrnora, com. Bohotinul, pl. Podoleni, j u d. Falciti, prin care

trece piriul cu acelasT nume.

Corbul, vale, In jud. Mehedinti,

Corbul, pîriz, jud. Fälciti, izvoreste dintre dealurile urpa Marmota, curge prin valea cu asemenea numire, pe teritoriul

com. rur. Imoasa, pl. Motrul-d.-s.

Corbul, vale, jud. Olt, pl. Mij-

com. Bohotinul, pl. Podoleni,

locul, situata la S.-V. de com. cu ace/asi nume si la V. de cat.

se varsa in riul Jijia.

Ungheni. Are directiunea V.-E.

si da in Vedea.

Trotusul, in com. Bogdana, pro-

prietatea luT Tulea Welt. Este foioasa. (fag si stejar) ; are o Intindere de 130 hect. si este su-

dupa ce primeste pe afluentiT

Corbul, pisc, com. Dobroteasa,

Corbul (Floreasca), mofie, In com. atina, cat. Corbul, jud.

Corbul, pddure, jud. Bacati, pl.

luT Corbul, com. Lipovatul, pl. Crasna; curge spre E. prin Valea - CorbuluT, prin mijlocul satuluT, si la o distanta de i kil., se varsa in piriul Butnariul,

Ocolul, comuna Izvorul.

meste de locuitori i Sforile-Cor-

Corbul, trup de mofie a statuluT, jud. Olt. (VezT Draganesti - cuTrupurile).

Corbul, pirig, jud. Vasluiü. Izvoreste din partea de V. a satu-

Corbul, in partea de N., pe

Corbul, mofie, In com. atina, jud. Buzar], proprietatea mos-

bulur.

CORBULUf (APA-)

Corbul, pida, in com. rur. Imoasa, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Corbul-Päduret, pddure, jud. Muscel, proprietatea statuluT, in

intindere de 500 hect.

pusa regimuluT silvic.

Corbul, piriü, In jud. R.-Sarat, Corbul, pddure, In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul comuneT Pribegi.

plaiul RimnicuI, com. Bisoca. Izvoreste din muntele FurulMare, de la hotarul judetuluT,

ra-GaneI, ucla partea de N. a

tuluT, in com. Leicesti, plaiul Nucsora, jud. Muscel, pendinte de Mitropolia din Bucuresti. Aduce anual un venit de vr'o

comuneT, si se varsa In riul

590 leT.

merge dealungul culmei MAgu-

Corbul, pddure, dependinte de com. VArsatura, jud. Putna, proprietate razaseasca. (VezI Haraga-Hottil).

nicul-Sarat, dupa un curs repede si prdpastios, pe dreapta acestuI

Corbul, trup din pitdurea Balaciul, pendinte de com. Rominesti, pl Cerna-d.-j., jud. \Meca, In intindere de zoo hect., supusä regimuluT silvic.

Corbul-PAduret, mofie, a sta-

Corbul-Valea-Largä, pddure particulara, supusa regimulul sil-

vic, pendinte de comuna Sas-

Corbul, purlü, In jud. R.-Sdrat,

cioara, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.

plaiul RItn ni cul, com. D u mitresti,

resedinta plaiuluT. Izvoreste din Muntele Corbul, (comuna Chioj-

Corbul, trup de pddure a statu-

deni); brazdeaza partea de N. a comuneT, i dupa un curs re_

luT, jud. Vilcea, in intindere de

pede se arunca in riul Motndul.

CorbuluI (Apa-), izvor, In jud. Buzati, com. atina, cat. Corbul. Incepe din muntii PiatraCorbuluT si se varsa in 1.1111 Mea-

ChiojduluT.

CORBULUÌ (COTUL-)

CorbuluI (Cotul-), vechia pichel,

cu No. 94, catre hotarul MoldoveT, jud. R.-Sarat, pl. Mar-

com. Grajdana, jud. Buzati, acoperita de paduri.

CorbuluI (Muntele-), munte, in

tea de V., litiga riul Siret, pe

com. Beciul, cat. Tocila, jud. Buzati, acoperit de paduri.

dreapta lur.

Corbului (Dealul-), deal, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Lecca.

Corbului (Piatra-), cdtun;alcom. Gura-Teghii, jud. Buzafi, cu o populatiune de 120 locuitori, locuind in 43 case.

CorbuluI(Dealul-), frumosplaig.,

Corbului (Piatra-), munte, in

intre muntiI Tega si Podul-Grecilor, acoperit Cu izlaz.

com. Catina, jud. Buzati, culmi-

parte stincos si gol, parte acoperit de mesteacán ; e avut in

nuante in matca izvoarelor ce es dinteinsul. El continua printr'un frumos piala: Plaiul Cor-

In raionul com. Colonesti, jud. Tecuciti.

CorbuluI (Izvorul-), izzior, in

manaturI.

si

se scurge in Valea-Dimienii. Face hotar despre com. Niculesti.

Corbului (Izvorul-), izvor, jud. Buzati, in com. Goidesti. Ese din muntele Arsenia si da in

Valea-Lunga, pl. Prahova, jud. Prahova.

Corbului (Pipa-), ripd,

com.

Golesti, plasa Riurile, judetul Muscel.

el de N. si N.-E, cad perpenticular, pe cind cele-l'alte sunt

Corbului (12h21-), piriia,r, jud.

inclinate. E cea mal mare stIncd din judet.

Baca'', pl. MunteluI, com. Brusturoasa. Izvoreste din dealul cu

de com. Brebul, pl. Prahova, jud. Prahova.

acelasI nume si se varsä in pi-

CorbuluI (Piatra-), pddure, in Gura-Teghii, cat. PiatraCorbuluI, jud. Buzati, avind Icio

1.1111 Cuchinisul.

com.

Corbulul (StInca-), munte, in

hect., din care mare parte a

com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,

mosnenilor.

jud. Neamtu. E situat in apro-

CorbuluI (Piscul-),pisc, la N.-V. com. Cringeni, jud. Teleorman.

Corbului (Piscul-), veckia pi-

pierea satuld Tasca. Se maI numeste si Stinca-CorbitiI, dupa

cum povesteste legenda, ca de pe virful eI s'ar fi aruncat in

rat, asezat in partea de V. a

apele BicazuluI o l'ata, ce se numea Corbita, desperata din pricilla ca TatariI i-ar fi rdpit logodnicul. Aceastä stincä inainteazd ata

comunei,

de mult in apele Bicazulur, in

de com. Valeni, pl. Argeselul,

chet, cu No. 89, catre hotarul Moldove, in com. Corbul, din

jud. Muscel.

plasa Marginea-d.-j., jud. R.-Sa-

Corbului (Muchea-), colina*, in

CorbuluI (Ripa-), deal, in com.

Corbului (RIpa-), :Vd, la E.

Saratelul-Balanestilor.

Corbului (Malul.), mal, la S.

CorbuluI (Ripa-), colina', in com. Maruntisul, cat. Valea - Seaca, jud. Buzad.

Corbului (Piatra-), märeatd stined de piaträ, in com. Gura-TeghiI, cat. Piatra-Corbuld, jud. Buzar', situatä pe malul drept al riului Bisca-Rozilei. Laturile

jud. Buzar', com. Gura-Dimienii.

Incepe din mosia Floreasca

com. Bicazul, pl. Piatra-Mun-

bullir. Acoperit de fineatä si se-

este acoperit cu padurl.

Corbuldi (Dealul-), deal, situat

CorbuluI (Poiana-), loc isolat, tele, jud. Neamtu.

&este si chihfibar de frumoase

muna Plesesti, jud. Suceava.

Bacaa, plasa Trotusul, comuna Casinul, pe teritoriul catunuld

In

dure.

CorbuluI (Dealul-), deal, in co-

Corbului (Poiana-),poianä,jud.

stincl : virful Piatra - Corbuld,

substante minerale si mar cu seama in gips; cite odata se

in

acelasI nume si se varsa in partea dreapta a Zeletinului, in fata satului Corbul, com. Colonesti, pl. Stanisesti.

nind tuteo frumoasa si inalta.

Buzar], in com. Policiori, ramificatie din muntele Corbul, din com. Beciul ; e acoperita de pa-

com. Bodesti-Precister, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. E situat In spre N. de satul Bodesti ;

Tecuciii, izvoreste din poalele

Calutul.

jud. Buzaii, in com. Gura-Teghii,

Corbului (Dealul-), coli id, jud.

CorbuluI (PIrIul-), Ala, jud. dealuluI Corbul, uda satul cu

ginea-d.-j., com. Corbul, in par-

Corbului (Dealul -), deal,

CORBULUT (STINCA-)

648

CORBULUI (UTTUL-)

644

CORCODELUL

povatul, pl. Crasna, jud. Vasluiti. Are o intindere de 1 kil. Prin ea curge piriul Corbul.

hasesti si continua spre N. pana in jud. Bacaii, aviad de o parte

Corbului (§antul-), vechig picha; cu No. 90, catre hotarul Corbului (Valea-), vale, com.

Berheciul. Satul se afla la o dis-

cit acestea trec ad ca printr'un fel de et foarte strlmt.

MoldoveI, jud. R.-Sarat, din pl. Marginea-d.-j., com. Corbul, a-

Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud.

Valea-ZeletinuluI, lar de cea-i'alta

tanta de 2

kil. si 39 metri de resedinta comuna Are o

Vilcea. Se varsa in riul Bistrita, in raionul comund.

populatie de 32 capI de fam.,

hotar, de unde e qi numele lu1.

Corbului (Virful-), päclure, in com. atina, cat. Corbul, jud.

CorbuluI (Tatina-), vechig pi-

Buzar'; face Impreuna cu Jaristea

cha; cu No. 91, catre Moldova. E situat In tarinile comund Corbul, din pl. Marginea-d.-j., jud. R.-Sarat. Asta-21 e han pe drumul catre com. Maicanesti.

un corp de 230 hect., pe mo-

Corcioveni,pdarure, jud. Tecudii, pl. Zeletinul, com. Brahasesti. E situata filtre satele Corcioveni si Cositeni.

sezat In partea de V. a comu-

Cu 97 suflete.

nd, pe santul ce serveste de

Corbului (Valea-), vale pro-

siile Cepturasul si Corbul.

Corcoaia, gura, in jud. MeheCorbu§orul,firlia,r,izvoreste din dealul Lipovatul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, si, la mijlocul satuluI Corbul, se varsa in piriul Corbul.

ductiva, jud. Bacan, pl. Siretul-

d.-j., de pe teritoriul comund Milesti.

Corbului (Valea-), vale, in com. Policiori, cat. Gura-VAd, jud. Buzati. E acoperita, de PadureaCorbuluI si de Valea-CorbuluI.

Are 114 hect.

mos, la scaparea 1-luid Cerna din stincile munteld Corcoaia. Dupa traditia fete care a In.

Corcanul, critun, jud. Bräila, pendinte de com. Cioara-Doicesti,

selat pe Iorgovan cu frumoasele

pl. Calmatuiul. E situat la N.E. la 3-4 kil, de comuna. Are

loe este locul unde se ascunsese sora lul Decebal, in timpul raz-

315 sufl., formind 44 fam, Sunt ad 30 contribuabili.

boaelor lui Traian cu Dadi si care ar fi fost aci descoperita de Traian.

sale cintece, se crede d. acest

Corcanul, mafie, jud. Braila, de aproape 2000 hect., proprietatea

CorbuluI (Valea-), vale, jud. Gorj, in clina de V. a Dealu_ luI-Muierd, spre Poiana-S eciurile.

dinti, numita. si Gura-Corcoad, In apa CerneT si loe foarte fru-

mostenitorilor D. G. Petcu, Se mal' numeste de loc. si Ivanusi.

V. de com.

Corcoaia, munte, acoperit cu pl. dure, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, pe teritoriul com. Clo-

sani. Este despicat In doua.

Pe partea dreapta a riulul

Corcanul, movild, jud. Braila, la S. catunuluI cu acelasI nume.

Cenia, in acest munte, la o mal-

Racovita, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

Corcanul, välcea, care se for-

time mare, este sapata In plata o poteca primejdioasa pentru

CorbuluI (Valea-), vale, com.

tati, pl. Mijlocul, jud. Olt; curge chtre E. si da in Negrisoara, in com. Birci.

CorbuluI (Valea-), vale, com.

Tirlesti, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.

CorbuluI (Valea-), vale, izvo-

reste de la poalele munteluI

meaza pe teritoriul comuneI Bal-

cd ce ar voi sa treaca prin acel loe, lasind la o parte pe acela care o leaga cu Comenzile si care este mal' huna. Aceasta po-

Corceqti, vale, in partea de E.

teca sapata in piatra, locuitoriI o numesc Urma-SarpeluI.

a comuneI Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani.

Corcoaia, vale adinca si prapas-

Bonciul, judetul Prahova, curge

spre E. si S.-V. si se varsä in

Corciovenl, sat, face parte din

raionul com. Comarnicul, pl. Pelesul.

com. Brähasesti, jud. Tecuciu.

tioasa, In jud. Mehedinti, plaiul Closani, prin care strabate riul Cerna, Intr'un loc pe o largime

E situat pe coastA, in spatele

numal de un metru.

Corbului (Valea-), vale. E situata tare dealurile : Corbul,

satuluI Cositeni, in Capul-Dealulta unde se impreuna Berheciul cu Zeletinul. Acest deal in-

Lipovatul si Chitocul, com. Li-

cepe din dreptul satului Bra-

Corcodelul, cittun. (Ved Ciocirlesti, sat, com. Valea-Satuld, pl. Funduri, jud. Vasluiii).

CORCODELUL

CORD4UL

645

Corcodelul, vale, in jud. Buzgli, Com. Piclele. E acoperitg de fi-

Girbovgtul, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

MaiceT-DomnuluT ; este micg, de

lemn si tencuitg fácutg de sg-

tenT in 1824; una pe partea

neatg.

Corcoianul, cätun, al com. Pdngtgul, jud. Buzgli. Are o pop. de 300 lqc., carT locuesc in 68 case.

Corcova, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la distanta de 38 kil. de Turnul-Seve-

rin, iar de Strehaia resedinta plgseT, de 16 kil. E situatg pe valea CosusteT si la poalele dea-

Cordfireni, com. rur., in partea de S.-E. a jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-s., formatA din satele: Cordgreni, Cracalia , Dumeni, Ghinghioaia , Grivita - Vechie , Grivita-Noug, Liveni, Slobozia, Sipoteni si Vircoliciul, cu resedinta primArier in Dumeni. Are o populatie de : 890 familiT si 3546 suflete; 8 bisericT,

lului ce se terming la impreu-

deservite de 5 preotl, ro cintaretT si 6 pálgmarT; 2 COIT, cu

narea apeT Cosustea cu Motrul. Comuna e formatA din satele: Corcova, Cordunul, Pirvulesti

2 invAtAtorT si II() elevT; IO iazurT si 22 h/2 pogoane de vie. Suprafata intreguluT pAmint

si Stejarul. Are o populatie de

al comuneT este de 2409 hect. 13 ariT, stápinite de locuitorI si 3968 hect, 61 ariT a proprietg-

1272 locuitorl, din carT 212 contribuabilT ; locuesc in 274 case. Calitatea plmintuluT este buril. LocuitoriT ail : 56 plugurT, 121

tilor.

Budgetul a fost in 1889-90

care cu bol li 20 cgrute cu cal. StupT sunt 116. Sunt 2 bisericT deservite de

de leT 10059, banT 40, la veniturT, si de ler 9612, ball/ 20, la

2 preotT si 2 Cintgreti ; O

leT 10059, banT 89, veniturl si de leT 9651, banT 20, cheltueli. Vite marT albe cornute sunt 1298, ol 3696, capre 1 1 , cal 153, pord 306; stupI cu albine

coa15,

condusá de un invAtAtor, frecuentatg. de 29 elevI si 3 eleve. eirciumT sunt 2. Budgetul comuneT are la veniturl leT 2336 si la cheltuelT

cheltueli ;

iar in 1890-91 de

sunt 10 1.

leT 1853.

Vite sunt : 870 vite marT cor-

Cord'areni, sat, pe mosia cu a-

nute, 6o cal, 700 oi si 600 Ti-

semenea numire, com. Cordg-

mAtorT.

reni, pl. Prutul-d.- s., jud. Doro-

Biserica din satul Corcova, de ring. curtea boereascA, este de zid si prezintA oare-care importantg istoricg prin vechimea

hoitl, divizat in doug alune : CordAreni - Gafencu si Corddrei3i-MlngstireT. Are o populatie de 185 familiT, Cu 777 suflete.

MangstireT, Cu hramul Sf. Nico-

lae, flcutg de zid in 1873, de cAtrA posesorul mosiel D-luT Urzicg, dimpreung cu sgteniT. Scoala e frecuentatg de 6o elevT,

are un local bun fácut de comuna cu ajutor din partea posesoruluT. Calitatea plmintuluT este bung.

LocuitoriT improprietgritT ati

767 hect. 34 ariT pAmint in a lor dispozitie; iar stápiniT mosieT 1675 hect. 67 ariT cimp si 64 hect 45 ariT pgdure tingrä de stejar. Partea mosieT Gafencu, este de 930 hect. 98 aril cimp

si 35 hect. 80 ariT pgdure; lar partea MAngstireT, de 716 hect. io ariT cimp si 28 hect. 64 ariT pAdure.

Iazurl sunt trel, dintre carT unul numit Doljescu, in suprafata de 13 hect., si unul Gafincescu, de 2 hect.

Plriul principal ce trece pe mosie este Ibgneasa.

DrumurT: acel de la Herta la Sgveni, si acel de la Dorohoili la Sgveni. Hotarele cu : Havirna, Balinti, Vorniceni, Carasa, Cor15.teni, Ghenghioaia si VlAdeni. LocalitAtT insemnate sunt : Templul-Sasilor si Movilele-CatreT.

Cordäreni, piidure, pe mosia si comuna cu acelasT nume, jud.

ad a fost mAngstire, in a cgrel curte de zid se vAd si a-

Asezgrile sgtenilor sunt unele

cum urmele chiliilor cAluggrestI;

altele numaT Cu grgdine. Partea Gafencu, este a d-luT Manea, armean; si partea MAngstireT, a statuluT si foastg a MgnAstireT Dolhesti, din jud. Su-

Cordäreni-Gafencu, cdtun. (V.

ceava.

Cordareni-MänästireI, ecItun.

el ;

iar in fata bisericeT, jos, sunt niste pietre cu inscriptiunT vechT.

COrcova, salí Dealul-CorcoveI, deal, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d,-s. ; tine de com. rur. Corcova.

Corcovita, vale, in com. rurall

bune cu

grAdine si livezuT ;

BisericT sunt 2, deservite de 2 preotl, 4 cintAret1 si 2 pAll-

Dorohoiii, plasa Prutul-d.-s., in suprafatA de 64 hect. 44 ariT. Cordgreni, sat, jud. Dorohohl). CordAreni, sat, judetul Dorohoiti). (VezT

marl; una se aflg pe partea Gafencu, are hramul Adormirea-

CordaquI, deal, se prelungeste

646_

CORDENI

In partea de N. a satuluI Cursesti-RAzesi, din com. Cursesti, pl. Racova, jud. Vasluiti.

Cordeni, sat, in partea de S. a comuneI Ivinetesti, pl. Crasna,

jud. FAlciti. E situat pe sesul CrasneI, filtre dealul si piriul Crasna.

Are o bisericA fondaa la 1815, deservia de 1 preot si 1 dasc5.1.

Nurnirea satuluT s'a luat de la mosia Cordeni, fosa a Episcopie! de Roman, apoI a statuld prin secularizare si in urna

Are o suprafatO de 800 hect., din carT 250 hect. pOdure, 250

hect. arabile, 220 hect. finete, 30 hect. vie, 32 hect. livezI de prunr si 18 hect. izlaz. Are o populatie de 127 famili!, cu 544. suflete, din carT 112 contribuabill. Intre aceste familif este si o familie de Ti-

CORDUNUL

Inainte satului Cotul-GrosuluI, din jud. Roman, pl. Siretul-d4, com. Galbeni.

Cordunita, loc izolat, in

com.

Nehoiasul, jud. Buzdá, futre Valea-VaciI si piriul Nehoiul; face hotar *filtre com. Nehoiasul si Chlojclul-din-Bisca.

ganT.

LocuitoriT sunt mosnenI si se

mal ocupä, afaa de agricultura si cresterea vitelor si cu lem-

Cordunul, com.rr., jud. Roman, In plasa Moldova, spre N.-V.

de orasul Roman si la o de-

nAria, construind care, cArute si altele. EI posea. 30 pluguff, 70

pArtare de 3 kil. de el si 4 de re-

daa clAcasilor impropriearitI la 1864 si 1878. Se mar spune de bAtrinI ca cea india familie ve-

care cu bol, 4 cArute cu cal, 210 vite marr cornute, 14 cal,

Moldova. Este formaa din sa-

nia pe Cordeni a fost a Id

Venitul comuna e de leI 856, banI 23, iar cheltuelile de le! 824, banI 6o. Comunicatia se face printr'o

Timoftescu, trecua din Turcia maI iiitiiii in Basarabia si. apor

pe acest pAmint. DescendentI din aceastA familie sunt si asa-zT. Tot cam pe atuncI o ala familie Bujoreanu, din Transilvania, coborindu-se cu turma

sa de oI, s'a asezat aicI unde sl-a flcut o stare frumoasA, de care se bucurá descendentif sOf. Se mai spune cA In fata acestuf sat, dincolo peste pirlul Crasna,

ar fi fost din vechime un t'irgusor numit Caracas (Tirgui Caracas) unde si ast5.-zI se vAd

oare-care urme. Pe acel loc s'a gäsit mal multe lucrurI, paftale si banI de aramA si argint. AláturI cu acest tirgusor ar fi exis-

175 o!, 90 capre si 164 rimAtorI.

sosea vecina/A care vine despre

comuna Bäcesti si stabate

a-

ceastA comung prin centru, de la S. la N. Comuna are 1 biseAcä de lemn, fäcutä de locuitorI la anul 1796. Comuna Cordesti este com-

pusI dintr'un singur sat. Corduna, colina', in com. si cAt. Laposul, jud. BuzAii, acoperitA cu padurea Lupoaia.

sedinta pasa. Este asezat pe ses, pe malul sting al riuluI tele : Cordunul si Simionesti, cu resedinta comuneI In satul Cordunu/. Are 334 capr de fam., 396 contrib., 1368 loc., din carl 9 1 stia

carte ; locuesc in 306 case. Po-

pulatia este rominl afarl de 1 fam. Evrer. Sunt 655 vite mar! cornute. Locuitorir acesteI comune se ocupl cu transportul. Are o bisericá de vOlAtucI si o

scoalA primaa mixtd, care in cursul anuluI scolar 1886-87 a fost frecuentaa de 34 elevl (33 bAeti. si 1 faa), din 56 inscrisI (55 bOetI si 1 fatA). Venitul anual este de 4881 lel, 50 banT ; iarA cheltuelile de 4883 /el. Este

legata cu orasul Roman prin posea.

Cordunei (Podul-), numire data une! 'dril din piidurea Alunisul, din com. Colti, jud. Buau, In intindere de 38 hect.

Cordunul, sat, jud. Botosani, pl. Cosula, pe dreapta pirluluI Tul-

tat si un mic sat din analsita cAruia se gOsea o /Theta cu un colac mare de piata, inve- Cordunei (Poiana-), loc izolat,

burea, in partea de N.-E. a comune! Faminzi, pe mosia F1A-

chit de timpurl, numit5. FintInaluI-Bujoreanu. BAtrinl din b5.-

zice, sunt veniti din Bucovina,

In com. Colti, jud. BuzAti, In pàdurea Alunisul ; ezlaz de vite.

trinI spun cä ati apucat aceasa fintinA.

Cordunei (Poiana-), pddure, in com. Colti, cAt. Alunisul, jud.

Corde§ti, com. rur., jud. Gorj, pl. Gilortul, la N. comund BOcesti, situatA pe ses si coasa si pe ambele pärtr ale piriuluI Amärlzuia.

Buzad ;

face parte din pddurea

statuld Alunisul-MI5jet, avind singurA o suprafaa de 46 hect.

Corduneni, numire, ce se da mal

minzi. Locuitorif acestuT sat,

pe care poporul o numeste si Cordun, de unde ar veni cA si locuitoriT ad fost numitI Corduneni si satul Cordunul. Are o populatie de 148 fam., san 838 sufl., avind 188 contrib. Se aflá. 4 circiume, 4 comercian! si 5 meseriasI. Vite : 188 bol si yac!, 71 cal

CORDUNUL

marl si miel', 275 oT, 95 masculi; 42 stupI Cu albine.

Cordunul,

sat,

in jud. Roman,

pl. Moldova, com. Cordunul, pe

malul sting al rluluI Moldova, spre N.-V. de orasul Roman si

Corhana,

sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Dulcesti, pe malul drept al riuluI Moldova, spre N. de satul Dulcesti si la

o departare de 3 kil. de el. Are 61 capI de fam., 65 constia carte; locuesc in 90 case. Din

Este asezat pe yes. Este resedinta comuneT Cordunul. Are 212 capI de fam., 263 contrib., 930

loc.)

loc., din carl 72 stia carte ; lo-

tic& SabAoani.

aceasta populatie, 6o fam. (140

marI cornute. Locuitorri acestuI

sat se ocupa cu transportul Cu desfacerea de articole de alimentare. Are o bisericA de va-

sunt Ungurr. Sunt 284

acest sat tin de parohia catoin com. Vdleni, pl. Moldova, jud. Roman, spre N. de satul Väleni.

Buzar'.

bletI si i ata), din 56 inscrisI (55 135.0 si ï l'ata). Este legata Cu orasul Roman prin osea.

Corhana. VezI Husanul, deal,

Cordunul, sat, in ;ud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s. ; tine de com. rur. Corcova ; are 50 case.

Corhana, munte, jud. Suceava, in com. Dorna, numit i Bitea-Spai-

com. Ivinetesti, pl. Crasna., jud. Falcia.

deal,

com. Madulari, pl.

Corhana,

sat,

jud. Bacaa, plasa

gasa. Sunt 71 capI de familie si 289 suflete. Animale sunt : 77 vite cornute si 16 pord.

Corhana, fost

sat, in

Corhana,

jud. Ro-

a'eal,

acoperit de tu-

deal.

VezI Nedieni,

Corla, ostrov, pe albia Durare in dreptul com. Pruntul-Comanel, pl. Marginea, jud. Vlasca.

Corfia§ul, M'Are, in com. M1Ajetul, ca.t. S tanila, jud. Buzar', proprietate mosneneasca In intindere de 300 hect. E formata din sforile: Fundea, Plesuva, Dosul-BisciI, Girliciul i PiatraFundeI, situate toate pe mosia

Cortia§ul, vale, in com. Mldjetul, jud. Buzar'. Incepe din pAdurea Topilele si se scurge in izvorul Cepturasul.

Cortiul, isvor, in com. Goidesti, jud. Buzati. Incepe din muntele

ceava.

Corhana, pilla, ce curge prin pl. Fundul, jud. Roman. IsI ea nastere din mal multe izvoare,

de la

Corliul

si se scurge in pIrlul

Bisculita. Albia sa face hotar despre Transilvania.

poalele Dealulur-Chilii;

curge de la N.-E. spre S.-V. si primeste in sine mal multe 'A-

Corliul, munte insemnat, in com. Goidesti, jud. Buzad, aproape de frontiera, intre muntele Ba-

si anoaga. In poalele

de a stinga, maI spre N. de

laban

satul Spiridonesti.

sale de S. e faimosul loc Crucea-Fetel. Are o pa dure de brad

Corhani, deal, incepe de pe mosia Baranca, com. Movila, pl. Herta si se intinde pana. la Satul-Mare, com. Pilipauti, judetul Dorohoia.

pasunT excelente, unde pot

paste anual 180o oI. Laptele ce se stringe in sena de aci, se fabrica. in casarla Viforita.

Cortiul, munte, in com. Mlajetul,

man, pl. Fundul, com. Bdlusesti,

pe plriul Corhana.

Corhanul,

fis, lingá satul Badilita, jud. Su-

filase, apoT se varsA in nul Siret

Bistrita-d.-s., com. Liuzi-Cdlu-

hedinti.

Gorgdnesti.

meL

Cerna, jud. Vilcea.

deal, In com. rur. Balad.-s., plaiul Closani, jud. Me-

Corhana, numire data une peirfi

hect., din com. Sarulesti, jud.

ginea, jud. Vlasca.

Corhanul,

deal,

care In cursul anuluI 1886-87 a fost frecuentata de 34 elevI (33

ttosani, com. Petrosani, pl. Mar-

si se termina In hotarul mosid Pilip duti.

jud. Iasi.

Corhana,

din padurea Goicelul, ca de 20

Coreia, lac, pe proprietatea Pe-

com. Pilipauti, pl. Herta; se prelungeste pe sub dealul Corhani,

deal, com. Voinesti, pl. Stavnicul,

lAtucT si o scoalA primara

CordunuluT (Cheia-), numire ce se mal da punctulur Cheia, jud. Buzan, din com. Nehoiasul, pe unde fiul Buzar' intra din Transilvania In judet.

vama sucursall de pe Molnita,

vite marl cornute. Ungurif din

cuesc in 204 case. kopulatiunea este nu mal romin a. Su nt 424 vite

malul Prutulul. Incepe de la

tribuabill, 216 loc., din cae 21

Ja o departare de 3 kil, de el si de 4 kil, de resedinta piase.

Corencli,

CORilUL

647

Corhani,

fes,

jud. Dorohoiti, pe

cat. Topilele, jud. Buzla ; are

648

CORIIUL

CORLXTENI

ramificatia : Corliul-Mic ; e acoperit de padure i izlaz.

indrepteaza spre S. prin Estul

reanu se allá doua. morT de

comuneT, apor trece in comuna BailWi de se vaxsa pe teritorul

aburT.

Corliul, numire data une M'IV'

eT in o balta. numita. Baile§ti.

Locuitorif desfac producteIe cimpuluI la Craiova, la Cetatea

a pda'urer statuluT, din com. Mla-

Peste Ora se allá un pod de lemn ; la S. de Orla Eruga se

saá la Calafat. Comuna este strabatutä de o

allá o mare movila numita Ma-

cale co munal a ce duce la Cetatea.

jetul, jud. Buzati, in intindere de 285 hect.; face parte din padurea Mlajetul-Aluni§.

Corliul, vale, in jud. Buzati, com. Majetul, cat. Stanila. Incepe din Muntir-Coltilor

i se scurge in

apa Cepturapl.

Corjeuti, sat, pe mo0a Pomirla, In partea de V. a com. cu acela§T

nume, pl. Prutul-d.-s., judetul Dorohoiti. Are 129 familir, sati 429 suflete. Este o biserica, cu hramul Duminica-tuturor- Sfin%flor, deservita. de 1 preot, I cintaret 1 I 'Alamar; este mica, de lemn, fácuta In 1800, de

gura-Verde.

Comuna este fondata de un locuitor numit Floca. Se compune dintr'un singur catun numit Corlatele. In Corlatele se allá o bisericä fondata. de locuitorT, la care oficiaza preotul din comuna

Rudari. Biserica este de lemn. Dupa legea rurala din 1864 are o proprietate de 8 pogoane arabile. Serbeazä hramul la Sf. Dumitru.

prietaritl ail 352 hect. 32 arli

Se mal allá o coall mixta, ce functioneaza din 1889; este intretinuta de comuna. In anul §colar 1892-93 a fost frecuentata de 29 bletT i 6 fete. In virsta de coala sunt 73 copir. titi carte 21 barbatT §i 2

pamint.

femeT.

Ionita Bapta, proprietarul moOeT. Calitatea pamintuluT este In parte burla. SäteniT impro-

Populatia comuneT este de

CorjocaruluI (StInca-), sana, situata in com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

474 locuitorT, din carT 188 barbatI i 286 femeT.

la E. cu com. Giubega, la V. cu com. Caraula. Limita Enid de N. merge de la V. la E., pe va/ea saa padurea

Veni tul pe exerci ti ul 1893_94

a fost de 1484,95 le li

chel-

tuelile de 1414,72 lel. Vite cornute sunt 89, 0140 §i caT

8.

Corlatele, sat, jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j., com. Corlatele,

cu rqedinta primaria (V. com. Corlatele).

Corlatele, deal, jud. Bacan, pl. Bistritac1.-s., de pe teritoriul com. Valea.luT-Ion.

Corlatele, deal, in jud. Neamtu, plasa Piatra-Muntele, com. Gir-

cina. E situat In prelungirea D ealuluT-BrinzeT.

Corlatele, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Corlatele.

Dupa legea ruralá din 1864 sunt 98 improprietaritT.

Corlatele, com. rur., in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., la 47 Idl, departe de Craiova 51 la 4 kil, departe de repdinta plä. T, Virtopul. Se invecinete la N. cu com. Virtopul, la S. cu com. Rudari,

Sunt 2 circiu In!.

Sunt 8o de case li 33 bordee. Casele sunt facute parte de zid,

parte din pamint batut. Suprafata -comund este de 708 pog. 49 stinj. p., din carT 302 pog. 548 stinj. p. arabile, 170 pog. fineata, 72 pog. izlaz, 50 pog. teren sterp. Viile sunt In intindere 70 pog. Moqia se numWe Corlatele ;

Corlätei (Dealul-), deal, pe teritoriul com. Dolhe§ti, pl. Crasna, jud. Fa.lciti.

Corläteni, com. rur., In partea de S.-E. a pla. eT Copla, jud. Dorohoiti. E formata din satele : Carasa, Corlateni, Davi-

doaia, Micläupni, MiclaqeniDuber li Vladeni, cu reedinta. primaria In Corlateni. Are o populatie de 518 familil, sal

numita a VulpeT. Cele-l-alte sunt liniT de hotar.

are o suprafatä de 1260 pog.

Comuna este udata de Orla Eruga; acest nume 'II poarta numaT in aceasta comuna.. In com.

actualmente apartine d-lor St. Nicolati i G. G. Nicolati. Se seamana pe ea gritl O porumb.

mar; o coala., conclusa de un

Cornul, pe unde izvorqte, se

Viile ati o intindere de 70

invatator, frecuentata. de 56 e-

nume§te Ieruga, asemenea i in com. Corlatele. Curge in comuna cu directiunea E.-V., se

pog., apartin locuitorilor §i sunt situate pe proprietatea Ion. Pe proprietatea d-luT Ruda.-

Apartinea d-luT stefan Paliu, iar

1632 suflete. Sunt 3 bisericT, deservite de

3 preotI, 5 cintdretT li 1 palalevI ; 7 iazurT ; 1 o pog. vie.

Pamintul locuitorilor este pe

o intindere de 1053 hect., 21

CORLATENI

CORLATELUL

649

axil, lar al proprietarilor 4346 hect. 21 arli cimp si 425 hect.

ati 396 hect. 9 ariT in a lor dis-

s'ají improprietarit la 1864, pe

pozitie; lar proprietatea 1399

mosia statuluI, numita Ghighiul,

39 axil' padure.

hect. 25 ariI cImp si 32 hect. si 94 ariI padure de stejar. lazuff sunt 3, dintre carI, maI

si a doamnef Elena Cretulescu,

61 banI la veniturI si de 5088 leI, 51 banI la cheltueli. Vite sunt : 315 vite marl

mare este acel numit a-FAlcieni-

vacl, 1004 oI, 41 porcI, 91 boI,

lor, de 24 hect. 64 ariI intindere, cu pesa, rad i chiscarl

cornute, 2588 oT, 178 cal si 365 rimatorr.

de bun soiii. Apele ce curg pe mosie sunt

33 viteI si 2 taurI. In raionul comuneI, pe riul Dlinbul, sunt doul morI de macinat si una pe helesteul format din izvoare. Tot teritoriul comuner e de 482 hect. Pamintul e prielnic

Budgetul com. pe exercitiul

1890-91 a fost de 5360 lel, I

Sunt 70 stupI.

riul Jijia

i

Piriul-BahneI sai1

Putreda.

Corläteni, sat, in partea de S.V. a com. Corlateni, plasa jud. Dorohoin, pe mosia cu acelasI nume. Are o populatie de 188 familiI, sati 600 suflete. Satul este infiintat in 1853, de catre raposatif Las-

DrumurI: acel ce vine de la Dorohoia prin Carasa si merge prin Vlacieni la Podul-Stamatd; acel ce vine pe Valea-PutredeI, de la Liveni i Dumeni i acel ce duce la Botosani i GaraLeorda, prin Dimacheni.

car Lascarache Bogdan si sotia sa Henrieta, nascuta Dimachi, in puterea imparteld urmata Cu sora d-sale Elena Iancu Docan nascuta Dimache, ca avere ereditata de la parintl, cind atuncI au ridicat 100 locuitorl din satul Dimacheni, carora li s'a dat toate inlesnirile, spre a-si face aicea asezarile; lar acele ce le aveati in Dimächeni, aù ramas

Hotarele cu : Miclauseni, Cor-

neatinse. Vatra satuluI actual ocupa. vechea silite, unde a existat satul vechiti, tot cu asemenea numire, distrus prin razboaiele urmate pe ac6lo. Asezarile satenilor in cea mal

mare parte sunt bune, cu gradinI si livezI.

Proprietatea mosid este a

dareni, Vladeni, Dimacheni Vä.culesti.

Localitatl insemnate sunt : Vatra-TirguluI i Cetatea.

Corlat, vechiul eI proprietar, boer de credinta DomnitoruluI §i PreT, pentru care Stefan - Vodä.- cel- Mare II daru este

satul cu mosia Berchisesti din Bucovina, prin hrisovul din 13 Septembrie 1473, mosie care in nastirei Moldavita.

Corläte§ti, com. rur., plasa Crivina, jud. Prahova. Este situata lingä apa Dimbul, la 3 kil, departe de Ploesti si la 5 kil. de

si Elena Mira Sturdza, fiicele erezele raposatilor proprietarI. Este ad : o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de i preot, 2 cintäretr si I palamar ; este mica, de lemn, tencuita, facuta de satenI in 1876; o scoala, conclusa de i invatator, frecuen-

Se compune din 2 catune : Corldtesti i Ghighiul, avind o populatiune de 431 locuitorI

58495. Afarolo Diclioluir Geogratto. Poi. Il

la toatä. cultura. Comerciul se face in comuna de un circiumar.

Comuna e strabatuta de soselele : Corlatesti-Coslegi, testi-Ploesti, Corldtesti-Ghighiul Corlatesti-Berceni, toate in

legatura cu soseaua judeteana.

E udata de girlele Recelea si Calda, afara de riul Dimbul. zieni, plasa Ocolul, jud. Romanati. E compusä. din Corlatestid.-s., Corlatesti-d.-j. si Corla-

avind peste tot 866 locuitorr. Comuna e situatä pe tdrmul drept al riuluI Tesluiul, Io kil. spre N.-V. de Caracal.

urmä deveni proprietatea

doamnelor Ema Radu Rosetti

CalitateapamintuluI este bund fertill. SateniI improprietarill

li

Numirea mosid vine de la Corläte§ti, alt nume al com. Ce-

resedinta plaseI.

tata de 56 elevI, si care are un local facut de comuna.

s'ati dat 82 hect. pdmint. EI ail : 22 cal epe, lo! cind

Corläte§ti, sat, face parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Crivina, jud. Prahova. Aci e resedinta comund.

Corläte§ti, sal, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Vladesti, pe 04'121 Horoeta, spre S. de satul VIddesti. Mai e numit Ileneasa.

(204 barbatI si 227 femeI); sunt 77 contribuabili; 91 capi de

Corlätelul, com. rur., in judetul

familie ; locuesc in 90 case de

Mehedinti, pl. Blahnita-Cimpul,

locuitorI.

Ja distanta de 39 kil. de orasul Turnul-Severin, lar de Vinjul-

In comuna, afará de manastirea Ghighiul, maI este o biserica, fondata la anul 1792, deservia de un preot. LocuitoriI, in numar de 40,

Mare, resedinta p1aseI, de 7 kil.

E formata dintr'un singur sat. Calitatea pamintuluI este bulla. Locuitorli poseda : 68 pluguri, 82

CORLXTELUL

650

156 care cu boT, 12 carute cu cal. Sunt 89 stupT. Aceasta comuna este situata pe valea riuluT Drincea. Are o biserica, deservita, de un preot si un cintaret ; o scoala, Cu un invatator, frecuentata de 18 elevT.

Budgetul comuneT are la veniturT leT 6336 si la cheltuelT

pe teritoriul comuneI Cosula. E productiv in fin.

CORNXTELUL

plasa Oltul-d.-s., compusa din 3 catune: Cornatelul, Seaca i Op-

tasani. Legenda spune d. aCornatelele, cdtun (dril), in ju-

ceasta comuna s'a infiintat cam

detul Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul comuneT Cosim-

pe la anul 1700, din emanci-

besti. Este situat linga padurea si pe mosia cu acelasT nume.

Coma-telele, molie a statulur, in

patI, robr aT SchituluT Seaca din RominI, parte de peste Olt,

parte din partile de dimp ale judetuluT Olt, si parte de prin judetele Arges, Teleorman Vlasca, carr fugeati din loe in

nute, 780 oT, 39 caí si 651 ri-

jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta; face parte din mosia Bucul-Matäsesti ; este situata pe cimpul

matorT.

Baraganul, si spre S. de satul

lur, brazdat de val'

Cosimbesti.

acoperite cu padurT, se puteati ascunde de orT-ce inamic. ET

leT 2865. Vite : 698

vite

marT

cor-

In aceastä comuna se fac trei bilciurT anuale si anume : In Martie, in Iunie, la 21-22,

altul la 28 si 29 August. In com. Corlatelul, pe mar-

loe de frica Turcilor si a Muscalilor. Aicf, gratie pozitieT locui

vilcele,

Cornfitelele, pddure de stejar, In jud. Ialomita, pl. Ialomita-

trAiaü raspinditl prin padurI, departe uniT de altiT, asa ca chiar

Balta, teritoriul comuneT Cosim-

ginea riuluT, mal ales primdvara

besti. Are o suprafata. de 40

filtre eT nu se cunosteati. Locuintele lor, numite surle, eral

cind vine mare si surpa malurile sale, se gasesc cioburT de diferite vase romane.

hect.

foarte simple. Aveau forma unuI

Cornätelul, com. rur., jud. Dim-

Prin com. Corlatelul trece soseaua Severin -Hinova-Rogova-

bovita, pl. Ialomita. Aceasta co-

Vtnjul - Mare - Corldtelul - Alma-

Tirgoviste, in mijlocul uneT cimpiT intinse, unde in totT aniT se face un mare bilciti anual, numit

j elul.

Corlätelul,satiStraja-din-Deal, deal, in jud, Mehedinti, com.

munä este asezata la S.-E. de

Tirgul-Cornatelul, la Sf. Maria,

rur. Corlatelul, pl. Cimpul. Este

8 Septembrie. Pe teritoriul acesteT com. se afla un mic he-

punct bun de observatiune.

lesteli.

Corndtelul se compune din

Corlätelul, pilla, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul. Trece prin co-

muna cu acelasl nume, lar in cursul sail la numele de Drincea, dupa ce formeaza un loe baltos in com. Corla.telul.

dure.

Comuna Cornatelul este situata pe deal, intre riul Flapcica si Orla Seaca, la 32 kil. departe de capitala judetuluT Ja 4 kil. de resedinta plaseT.

Are o populatiune de 1200

pulatie de 1448 locuitorl. Are

mel), in care intra si 60 fami-

treT bisericT; o scoala; o moara de aburT. In apropiere de Cornatelul se afla i padurT intinse. Prin Cor-

lii de Tigani; sunt 340 capl de

pl. Cosula, com. Slobozia-Seca-

miel', trece si soseaua comunald

tura. Izvoreste din padurea Palanca; formeaza balta Antoce ; primeste piraiele Palancuta, alCruceI, Oneguta saii al-Lingurarilor si se varsa in pirlul Mi-

de la comuna Dobra spre Bo-

munei Slobozia-Secatura si parte

ror urme se vad i acum in pa-

locuitorr (630 barbatT si 570 fe-

natelul, afara de alte drumurT

Cornaciul, tes, jud. Botosani, ce se intinde in partea de E. a co-

acoperitI cu cracT de arborT. Mal tirzia ati facut bordee, ale ca-

patru catune : Cornatelul, Corni, Cocosul i Slobozia, cu o po-

Cornaciul, piria, jud. Botosani,

letinul.

con si se alcatuiati din copad retezati, pusi in picioare, rezimatI unul de altul la vid

lovani . Cornatelul se inveci-

neste la E. cu Bilciuresti, la V. cu Bolovani, la N. cu Dobra Baleni si la S. cu com. Ghergani, cat. Colacul. In com. Corna.telul, cat. Cocosul, este un spital intretinut de Eforie.

Cornätelul, com. rur., jud. Olt,

familie; 223 contribuabili. In comuna sunt 2 bisericT

un schit, numit Seaca. Ocupatiunea de capitenie a locuitorilor e agricultura. El desfac produsul munceT lor la: Slatina, DrAgasani, Pitesti si la bit-

ciurile din Dobrotinetul, ampul-Mare, Optasi, etc. S'ati improprietarit, la anul 1864, 188 locuitorT, dindu-li-se

663 hect. din proprietatea manastireT Cozia. Ei aii: 18 cal si epe, 200 boT, 15 capre, 500 or, 200 porcI si 350 vacT.

CORNXTELUL

Scoala functioneazA in comunA de la 1853. Se frecuentA de

43 bletT, din numkul de 225 copiT (H8 bAetT si 107 fete) in virstA de scoall. Cu intretinerea

CORNXTELUL

651

Marginile acesteT com. sunt :

Sunt: 5 lemnarT, i fabricant de

la N. riul Trotusul, care o desparte la N.-E. de comuna Urechesti; la S.-E. com. Copkesti ; la S. com. Anghelesti si la V.

vase, 4 circiumarI (rominT) ; 2 p overn e.

In comunl se mal aflA i herAstrk sistematic, care produce anual 6.000 grinzT, 10,000 de dulapT si 10,000 doage pentru

Stiti carte 60 bArbatI. Dei terenul nu e tocmaT prielnic la toatA cultura, totusT se cultivA In abundentl: porumb,

com. Cotoffnesti. Comuna CornAtelul se compune din urmAtoarele cAtune : CornAtelul (unde e si primAria comuneT), Lunca-DochieT i Sa-

ea, orz, ovlz si meiti.

tul-N(3g.

nAtelul, punind-o in legAturA cu

Comerciul se face in comunA de 3 ctrciumarT. Veniturile comuneT se urcA la suma de 1914,95 leT anual $i cheltuelile la aceeasT sumA. Comunicatia se face cu multA greutate din cauza lipseT de so-

Populatiunea dura cel din urniA recensAmint e de 205 capI de familie, sati 694 suflete (375 bArbatT si 319 fe-

Cotofenesti si Urechesti; o ala sosea comunall tnlesneste circulatiunea spre comuna Copa-

eT statul cheltueste anual 756 leT.

vase. Soseaua nationalg Adjud-Tg.-

Ocna trece prin comuna Cor-

cesti.

meT). AceastA populatie se imparte ast-fel : 32! neinsuratT (193

Cornätelul, sat $i com. rur., pe riul Teleorman (jud. Arges, pl.

sele. CornAtelul e brAzdat de

bArbatT si 128 femeT), 344 insuratI, 29 vAduvI (io bArbatT si

dealurile Rosul, Curca, al-Schi-

19 femeT); 692 RominT si z Ger-

rur. Costesti (resedinta

tuluT, al-GuguluT si al-PlapceI si udatA de vAile : Plapcica, Plapcea-Mare, a-GuguluT, Seaca, Fin-

maní' ; 687 ortodoxI, 2 catolicI

prefectureT) si la 45 kil. de Pi-

si 5 mozaicT ; 242 agricultorT, 2 meseriasT, 2 comerciantI si 4

testi. Are 130 familiT sal-1 330 su-

tInelele si altele. E de vAzut ad i pAdurea statuluT Seaca.-OptAsani, una din

avind profesiunT libere.

flete, din care doul familiT de

cele mal marT pAdurT ale tAreT

noastre, cu esentA de stejar de cea mal buril calitate, girnitA, artar, ulm, teiù, frasin. De aci se exploateazA cea maT bunA cherestea si tot felul de lemnArie lucratA pentru case.

LocuitoriT sufk de lipsa apeT in timpul vereT, din cauza finttnelor rail si rele i sunt nevoitY sl aducA apl cu butoaiele din depArtare. Se mArgineste cu comunele : Poborul, la E.; VaT-de-ET, la V.;

Topana, PArosi si Ursi, la N. si Cu mosneniT Albesti, la S.

Stia carte H persdne. NumArul caselor de locuit e de 166. Este o bisericA parohialA, cu hramul «S-tu l VoevozT» . Comuna

vine in ajutorul bisericel Cu 150 leT anual.

CopiT cu virsta de scoalA sunt 83, din carI 48 bá.etT si 35 fete. Comuna prevede In

budgetul el go leí pentru scoala din CotofAnestI. Sunt 168 contribuabilT.

Budgetul comuneT pe anul

tul Putna, pl. RAcAciuni. Este asezatA In lunca TrotusuluT, a-

sub-

TiganT. In comunA este o biseric, cu hramul Cuvioasa Paras-

chiva, deservitä de doI preotl, un cintAret si un paracliser ; o scoalA primarA ruralA.

Prin com. trece soseaua jud. Pitesti-Turnul-MAgurele. Budgetul com. pe anul 1882/83

a fost de 1729 ler la veniturT si de 1675 leT la cheltuelT. Dupa o publicatiune oficia15. aceastA comuná. numArA 116 contribuabilT, si are un budget

de 1496 leT la veniturr si de

financiar 1893/94 a fost : la veniturT de 3.178.55 ler si la chel-

1412 leT la cheltuelT.

tuelT de 2.874,25 leT.

nul 1887 de 452 vite marT (397 bol i vacr, 53 caT, 2 mAgarT) si de 1365 vite mArunte (1235 or, 3 capre si 127 rimAtorT).

Natura pAmintuluT In luncA este argilo-tAlp6s1, pAmint mare

Cornätelul, com. rur., In jude-

Cotmeana), la 6 kil. de com.

cum se zice. Numásul cultivatorilor e de 138.

Numkul vitelor a fost in a-

Instrumentele agricole de carT

Cornätelul, sat, jud. Dimbovita,

Vind satele ce o compun la o

se servesc sunt : 6 plugurT de

distantA de 1/2 orl unul de altul. Distan ta comuneT de resedinta sub-prefectureI (Adjudul-Noti) e de 12 kil., iar de capitala ju-

lemn, 54 de ffer, i scarificAtoare

plaiul Dimbovita-Ialomita, cAt. comuneT Pietrari. In jurul acestuT c5.tun sunt peste 29.500 arif

detuluT e de 56

capre §i 42 porcI.

si

I

cultivAtoare.

Vite sunt 836, din carT : 204 bol, 134 vacT, 54 caT, 357 0T, 45

pAdure.

Cornä.telul, sat, face parte din

com. rur. Cu acela$T nume, pl. Oltul-de-Sus, jud. Olt. Ad e re$edinta primgrieT $1 scoala. Cade in partea de S. a com. Este udat la E. de riul Plapcea-Mare

CORNEFI'l

652

CORNÄTELUL

limitg intre com. Matee$ti jud. Gorj.

Cornätelul, Pisc, pe creasta

$i

jud. Buzgi1, com. Boziorul. Face

impreung cu Posobeasca $1 DI si-

ma, un corp de 164 hect. proprietate In devalmg$ie a moq-

ruluT de dealurT ce brgzdeazg in lung $i lat com. Coste$ti, pl. Horezul, jud. Vilcea. Acest $ir

Corneasca, vechie numire a mo-

anul 1816 de preotul Stancu $i

de dealurT se prelunge$te pe toatg partea de E. a com. In

fier CAldgru$a sati Urseasca din com. Cioranca, jud. Buzgg.

altiT. Inscriptie n'are.

stinga riuluT Coste$ti.

$i la V. de Valea-GuguluT. Are o populatiune de 200 familiT. Ad e

o bisericg de lemn, ziditg la

nenilor.

Corneasul, munte, com. PedCornatelul, ciitun, in com. ca

Cornätelul, parohie, formatg din

$ani, jud. Arge$, pl. Lovi$tea,

acela$T nume, pl. RAcgduni, jud.

satele: Corngtelul, Satul-Noti $i Lunca-DochieT, jud. Putna. Are doug bisericT, una parohialg, cu hramul S-tuT VoevozT,

pendinte de schitul Cornetul,

Putna, a$ezat in lunca Trotu$uluT, la Va orá pe jos de LuncaDochieT.

Are o bisericg parohialg, cu hramul S-tuT VoevozT. Comuna vine in ajutorul bisericeT cu 150

In Corngtelul si una filialg Cu hramul Sf. Nicolae, in Lunca-

proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucure$tT. Are o intin-

dere de 1070 pogoane $1 produce o arendg anualg de 1105 leT.

DochieT.

Corneata, sat. VezT Socole$6, sat,

leT anual.

Cornätelul, pcidure, jud. Putna. Cornätelul, jud. Ilfov, plasa 01-

Vezr HrtnIcea-Glodul.

pl. Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul, jud. Dolj.

tenita. VezT Mángstirea.

Corna'telul, pirtiaf, jud. Putna, CornenciI (Dealul-), co/ind, in Cornhtelul, deal, jud. Bacán, pl. Bistrita-de-Sus, de pe teritoriul com. Girleni.

format pe teritoriul comunei cu acela$T nume, $i varstndu-se in Trotu$.

Cornatelul, colina, in jud. Bu-

Comätelul, piara, la V. de

zgti, com. Sibiciul-d.-s., intre cl-

comuna Turce$ti, pl. Oltetulde-Sus, jud. Vilcea.

tunde Sila $i Sibiciul. Este in mare parte goald. Cornätelul, .ftisc, com. Arice$ti, pl. Podgoria, jud. Prahova. S'a numit ast-fel pentru cb. acolo a

Cornea, deal, in com. rur., Cernaia, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

fost multg pgdure de cornT.

Cornea, deal, cgruia i s'a dat acest

Servg pentru phunatul vitelor.

nume de la un bgtrin Cornea, care

CornateluI, deal, acoperit cu pgdure la V. de satul Barna, com. Godine$ti, pl. Berheciul, jud. Tecuciù.

.

a avut rgzgsie ald; se intinde in partea de E. a com. Cozme$6, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.

Corneanca, numire, ce se mar dg mo$ieT Clociti (Alexandrescu),

Cornätelul, deal, in com. Matee$ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care Impreung cu MAgura

si Carantica, formeazä un lant ce se prelunge$te din hotarul com. Greci, la N., páng in hotarul com. Turce$ti, la S. ; coama acestuT lant serve$te de

com. Vadul-Sore$61or, cat. Clociti, jud. Buzati, ramificatie din virful Clociti, acoperitg ca pg-

dure, argturT si vie.

Cornesti, com. rur., pl. Ialomita, jud. Dimbovita, situatg in partea

de S.-E. a jud. Dimbovita, intre riuletele Cricovul $i Crivgtul, In partea stingg a IalomiteT si in apropiere de jud. Prahova. Cornesti sunt situatT pe cimpie $i at1 in raionul lor o movila vechie facutg de mina omuluT. In coprinsul comuneT sunt

doug podurT peste apa Crivgtul. Se compune din doug cgt. : Corne$ti $1 Christeasca, Cu 1500 locuitorT rominT. Comuna are o moarg de apg, are doug bisericT

din com. Vadul-Sore$tilor, jud.

Si o scoalg. Se invecine$te spre

Buzgi.i.

E. cu com. Habudul din judetul Prahova, despgrtindu-se prin

Corneanu, cdt., al com. Boziorul, jud. Buzilti, Cu go loc. $i 21

case, alipit de cAt. Posobe$ti. Corneanu, pa dure, de 72 hect. in

riul Cricovul; spre V. ca Bilciure$ti, despgrtindu - se Fin Crivgtul $i Ialomita; spre N. cu Frasinul $i spre S. cu Cgtunul $1 Cojasca, despgrtindu-se

CORNEM

CORNEWL

858

de aceasta din urrnA prin Ialomita.

Corne§ti, com. rur., judetul Gorj, pl. Ocolul, situatA in partea de N. a comuner Ceauru/ si spre V. de orasul T.-JiuluT si de el la 9 Idl. depArtare; se compune din cAtunele Cornesti, CopAceni GAvAnesti.

Situat pe ses si deal, are o suprafatA cam de 7000 hect.,

mAreT, acest sat era deosebit depArtat de ttrgul Darabani ;

acum este impreunat cu mahalaua nord-vesticA a erguid

cornute, 78 cal si 245 rimAtorT.

Asezdrile sAtenilor in parte sunt burle', miele Cu livezl si altele cu grAdinT. SAteniT inproprietAritT aU 500 hect. pAmint. DrumurI principale sunt: acel

Corne§ti, sat, pe mosia i In com. Ruginoasa, jud. Suceava. NumArA 64 case populate cu 250

ce duce pe Prut prin Teioasa, si acel ce duce prin PAltinis la

tra satuluI ocupá suprafata de

RddAuti.

din carl 3295 hect. axabile, 2854

hect. pAdure, 735 hect. livezT si izlaz, 8r hect. vie, 35 hect. livezI de prunI.

Corne§ti, cätun, re$edintA a co-

Are o populatie de 240 familiT, cu 1310 suflete, (Entre

1295 hect. arabile, 1500 hect. pAdure, 50 hect., vie, 35 hect.

carl 206 contribuabill. Locuitoril posea. 15o plugurT, 200

livezT de prunT, 120 hect. izlaz si finete.

muneI Cornesti, jud. Gorj. Are o suprafatA de 3000 hect, din carT

care cu bol si vacI, 6 cgrute

Are o populatie de wo fa-

cu caT, 29 stupT, 583 vite mar'

cornute, 15 capre, 26 cal, 39

miliT, Cu 438 suflete, din carl 90 contribuabilT. Locuitoril posedA

oI si 400 rimAtorT.

6o plugurf, 8o care cu bol

si

Venitul comund este de leT

vacI, 2 cAruVe cu caT, 15 stupT,

1916, banT 92, iar cheltuelile de leI 1884, banT 16.

200 vite mari cornute, 39 oT,

Comuna este udatA de riul Jalesul.

Comunicatia se face prin soseaua comunall care o strAbate,

precum si prin soseaua jude-

16 capre, io cal si 250 rimatorT.

In cAtun se mal glsesc

2

morT pe apa JalesuluT, 2 pive, IO puturT si 2 linda. Sunt 2 bisericT, deservite de

preot si I entlret.

tianA T.-Jiul-Severin, care trece

in apropiere, spre partea de S.

Corne§ti, sat, din com. Miros-

In comunl sunt 7 morI pe

lava, plasa Stavnicul, jud. Iasi, situat pe valea cu acest nume, la capul dealulul Boghea si poala dealuluT PopeI, Cu o populatie de Ioo familiT sati 512

apa JalesuluT, 2 pive, 17 puturl si 3 fintinf.

Are o scoall, frecuentatl. de 26 elevI, din 40 inscrisT ; 4 bisericT, deservite de 2 preotI si 4 cintIretT, fAcute in aniI 1832, 1845, 1850

i

1856.

Corne§ti, sat, pe mosia Darabani, com. cu asemenea numire, plasa Prutul-d.-j., jud. Doroholii, cu 218 familiT, 709 suflete si asezat

pe o costise cam ripoasà. Acest sat este format din bejenariT rusnacT, venitl de peste frontierd carT

i astA-21 isT pAstreazA lim-

ba i obiceiurile. In timpul for-

NumArul vitelor e de 964 ca-

pete, din carn 641 vite marl

locuitorT. Are o bisericA, deservitA de un preot si 2 cintAretT; o $coalà, infiintatA in anul 1879, frecuentatl de 30 elesif si casete proprietAter. Satul se aflA pe mosia Cornesti, proprietatea d-luT

Anghel. In partea despre S. a satuluI, pe coasta esticA a dealuluI PopeT, e asezatA Colonia-

suflete (112 bArbatI si 138 femel). ContribuabilT sunt 62. Va22 &le si 50 prAjinT. LocuitorI improprietAritT la 1864 sunt 20 pAlma$T si 27 coda$T, stApinind 155 fAlcT si 38 prAjinT.

Corne§ti, deal, in jud. pl. Orasul, com Andreasi, ce se desface din Culmea-LaculuT, si brazdeazA partea de V. a comuneT; e acoperit cu pAdurT.

Corne§ti, deal, aezat in mijlocul satuluT Opri$eni, judetul Suceava.

Cornelti, deal, pe care stA satul cu acelasT nume, judetul Suceava.

Corne§ti, mofie nelocuitA, in com.

plasa Siretul-d.-j., jud. Roman, foastA mal inainte a vorniculuT Alecu Catargiu.

Corne§ti, pirta, in com. Plopana, plasa Tutova, jud. Tutova. Izvoreste din pAdurea Cornesti

se varsA in pteul Tutova de a dreapta. Corne§ul, ilitun al com. GAneasa, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-

manati, situat in o vale unde se incruciseazA linia ferat1 si soseaua nationall Corabia-Rimnicul-VilceT cu soseaua Slatina-

Craiova, adicA In valea riuluI

Cornesul. E departe de Bals de 15 kil. spre E., iar de Ca-

ItalianA, compusA din vr'o 50 familiI aduse in anul 1879 de proprietarul mosieT pentru cul-

racal, spre N., de 31 kil. Are 218

tura plmintuluT.

loc., compunind 50 de familiI.

654

CORNEVL

Corne§ul, ria /tac, afluent pe dreapta al OltuluT, jud. Roma-

seria.; o scoalk conclusä de un invatator platit de stat.

nati. Izvoreste din Dealul-Saru-

luT, curge In directie de la N. Cornetul, corn. rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata la S.- V. de spre S.-E., uda satele Cornesul Bucuresti, pe malul sting al riusi Criva si se varsa. in Olt aluI Arges, 19 kil, departe de proape de com. Greci. LargiBucuresti. mea albia a vleI si volumul aPrin mijlocul comuna* trece pelor sunt de miel proportiunT. soseaua nationald Bucure5ti-AIn valea sa $1 chiar in satul lexandria. Cornesul se incruciseaza doua Este compusa dintr'un sinsosele nationald. Trel podurr de gur sat. sunt pe acest rlti, doul Se intinde pe o suprafata de foarte aproape de satul Corhect., cu o populatie de 521 nesul, apartinlnd 5oselelor na1222 locuitorI, carT traesc in tionale, lungT de 6 m. si 8 m., 248 case. Proprietatea e a lolar cel de al treilea, lung de 15 cuitorilor carl cultiva din tot m., al drumulul de fer, este terenul 433 hect.; restul II restabilit aproape de satul Criva.

Corne§ul - BirluiuluI, mofie a statuluI, in jud. Romanati. Arena. anuala de 10150 Id pe 1887 88.

Corne§ul i Magura, dealuri, la N.-E. comunel S erbane5ti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea, pe caff se

afla situat cat. Bugiulesti.

Cornetul, corn. rur., pl. Bolintinul, jud. Dlmbovita. Aceasta comuna este situata la S. de gara Titu, pe soseaua nationala Bucuresti - Pitesti, si pe cimpia

dintre Titu, Odobesti, Serdan si calea feratä. Prin raionul comund curge pirliasul Baiul. Cor-

netul se compune din doul catune: Cornetul, zis si Salcuta Boteni, cu 1854 locuitorI rominT.

zerva pentru izlaz. Comuna numara 205 contribuabilI. Are un budget de 3320 leT la veniturT si de 3356 leT la cheltuelT.

Este o biserick cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de 2 preotI si 2 dintaretl si o scoald mixtA, frecuentata de 21 elevT, cu intretinerea careia sta-

tul si Comuna cheltuesc anual 1834 la Localul scoaleI, proprietatea comund, este in stare bunk la un loe cu primaria.

Numarul vitelor marI e de 539 (i16 cal i epe, 166 bol, 205 vacI si vitel, 52 bivolite), si al celor miel de 484 (43 porcI 5i 441 01). Dintre locuitorI, 256 sunt plu-

frica hordelor pagine, s'a0 infun-

dat in aceste padurI, in mijlocul carora erati poenI, si atl cut colibe si asa s'a intemeiat satul. Regulat, pe linie, se spune

ca s'a asezat de Alecu Ghica, a cdruI proprietate era.

Cornetul, sat, jud. Bacad, plasa Tazlaul-d.-s., al comuna Buc5e5ti, situat pe coasta dealurilor cu acest nume, si la o departare de 300 metri de satul Bucse5ti (scoalá). Are o biserica ortodoxa, cladita. de N. Secara,

la 1860, Cu i clntaret. CapI de fam. sunt 48, suflete in tot i6o. Animale se numara.: II cal, 122

vite cornute si 54 porci. Cornetul, sat. comuna Capreni, plasa Amaradia, jud. Dolj, gra.macla, cu 251 suflete, 130 barbatI si 121 femer. Copiif din

sat urmeaza la scoala din satul Capreni-d.-s., ce este la 2500

m. departare. In agul scolar 1892-93, ají frecuentat scoala 8 baetr si 2 fete. Cu virsta de 5coald sunt 13 copli. Stia carte

9 locuitorI. In sat este o biserica, fondata in 1863 de raposatul Ioan Pascal Caragic si sora

sa Raluca Maldarescu. Este de zid $i are ca patron Cuvioasa

ferite profesiunI.

Paraschiva.

Aratura se face cu 92 plu-

moara de aburl, una de al:a, pe

gurI: 65 cu boI, 27 cu cal. Locuitorif ati 158 care si carute:

de faina si gris si o fabricä de spirt, toate acestea in cdt. Boteni. Intre com. Titu $i Cor-

Nu se stie exact de cind s'a format satul; locuitoriI batrinI spun ca prin aceste locurI ere' numaI padurI de coral i mo5iT lor fugind de prin alte sate de

garI, 5 meseriasI, Io el alte di-

Com. produce cereale. Are o Dlinbovita, sistem nott, o fabrica

CORNETUL

io8 cu bol si 50 cu cal. LocuitorI improprietaritI sunt 162 si neimproprietariti 112.

Cornetul, sat, com. Izvorul, pl. Ocolul, jud. Dolj. Are o populatie de 368 barbatI si 372 feLocuesc in 196 case. CopiiI

din sat urmeaza la scoala

netul sunt pirliasele : Spaldtura

Comerciul se face de 2 clr-

din satul Cioroiul,ce estela 259111.

Negrisoara, peste care sunt 5i doua podete pe soseaua na-

ciumarf si i hangiu. In dreptul comunef Cornetul

departare. In anul scolar 1892

tionala. Bucuresti-Titu-Pitesti. In

este un pod statator, peste rlul

Cu virstä de scoala sunt 96

aceasta comuna sunt doua bi-

Arges.

copiI. Stiù carte 113 locuitorT

93, aü frecuentat scoala 24 bletT.

CORNETUL

In sat este o bisericä de zid, fondata In 1869 de Constantin Dossa, deservit . de i preot

cintaret. Dupa legea rurald din 1864, are 17 pog. proprietate. Serbeaza. hramul la Sf. D u mitru.

Cornetul, sat, In jud. Mehedinti, plaiul Cerna; tine de com. rur. Buzesti.

655 Mares 13§jescu vel vomicul i sotia sa Marta, In zilele luminatuluY Domn Io

Radul Leon Voevod, luna August, In 29, din veleatul 7574-,

Schitul Cornetul, pendinte de Eforia Spitalelor Civile din Bu-

curevtI, se intretine de Eforie, care inscrie anual in budgetul

Mehedinti, plaiul Clovani ; tine de com. urbana Baia de Araml.

Este format din piatra bund pentru var si constructiune. In acest deal, statul posea 50 hect. padure de gorun. Dealul Cornetul poarta numele si de Cornetul-Baer.

1200 leT preotul i ingrijitorul schituluT, 240 leI un cintäret 18o le! paracliserul.

Cornetul, deal, la E. de com.

Peste Olt, in comuna Raco-

plasa Marginea-d.-s., cdtunul co-

vita, judetul Arges, In fata chiar Cu schitul Cornetul, D-1 Gr. G.

asezata in partea de V. a co-

Tocilescu a descoperit ruinele unuT castru Roman, precum

munef, la poal ele dealuluT Jinurul ;

urmele ora.vuluI Buridava, care

Intinderea vi populatiunea sunt socotite in acelca ale catunuluT

figureaz1 in tabula Peutingeriana.

Coroteni.

Cornetul, deal mare, in judetul

san, suma de 1620 le, adica

Cornetul, sat, In jud. R.-Särat, muneT Slobozia. I s'a dat acest nume de la o padurice de cornI,

CORNETUL

In zidurile ce inconjurg. schitul Cornetul se v1:1 niste gaurT,

Tiganesti, plasa Podgoria, jud. Muscel.

Cornetul, mal, la N. de com. plasa Argeselul, jud. Muscel.

Cornetul, deal, in comuna Cacoya, plasa VtIcea.

Ocolul ,

judetul

despre cae spun oamenir, ca Cornetul, numire data piir/if de N. a intinsuluT ciltun Pirscovul

s'an facut de RusT la anul 1848,

ca sA aseze tunurile in ele.

din comuna Pirscovul, judetul Buzau.

Cornetul, a'eal, la E. comune Saracinesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Cornetul, deal, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com. Bucvesti ; face

Cornetul, deal, in comuna Ojudetul

Cornetul. Vez! Hrinacea-Glodul, jud. Putna.

parte din vira dealurilor ce despart Tazlaul-Mare de Trotus.

Cometul, schit, jud. Arges, pl.

Cornetul, munte inalt, in jud.

Cometul, loc de ardturci finete,

Lovistea, Intemeiat de Mares, Banul CraioveT, pe la mijlocul

Buzan, com. Calvini, cat. Bisceni-

comuna Valeni, plasa Argevelul jud. Muscel.

veaculuT al XVII-lea. Se 211á lingà

dure si parte gol.

satul cu acelasI nume. Este pendinte de Eforia Spitatelor Civile

din Bucurestr. A fost metoh al manastiriI Sf. Pantelimon din BucurestI. Actualmente e reclusa

d.-j. E parte acoperit de pa-

Cornetul, loc izolat, com. Ciulesti, plasa Cerna-d.-j., judetul Cornetul, movild, com. BaltaVerde, plasa Ocolul, jud. Dolj, pe limita de S. a com. catre com. Podad.

la biserica de mir. Cornetul, schit, comuna Calinevti, plaiul Cozia, judetul Vilcea,

avezat inteo pozitiune incintatoare. S'a fondat la anul 1666, dupa cum se constatä din urmatoarea inscriptiune :

Cometul, deal, judetul Gorj, in partea de V. a cdtunulul Negoesti, din comuna Negoevti, plasa Amaradia.

Vlicea.

Cometul, mo,s.ie, comuna Izvorul, plasa Ocolul, judetul Dolj, pe care se gaseste vi padure, Apartine d-neT El. Corneti.

Cornetul, mofie, pl. Amaradia, com. Cdpreni, judetul Dolj.

Cornetul, deal, In com. rur. Cazdnesti, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

(Cu vrerea tathluT, cu ajutorul Cu stivIrsirea sí. duh, zidttu-s'a aceastd sfInt mlinIstire din temelie, tntru ttierea cinstituluT cap al sfintuld Ion PretiticY, dintru osteneala robultif luT DumnezetI

lanesti, plaiul Cozia, Vilcea.

Cornetul, deal, In comuna Cazdnevti, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Cornetul, peldure, com. Cdpreni, pl. Amaradia, jud. Dolj. Apartine d-lui Logadi. Esente jugastrul, fagul, salcia, plopul, frasinul, aninul i stejarul; acesta din turna predomina.

656

CORNETUL

Cornetul, M'Are, comuna Izvorul, pl. Ocolul, jud. Dolj, satul Cornetul, in intindere de 400 pog. Apartine d-neI El. Corneti. Esente : cerul, girnita, frasinul, alunul, cornul, stejarul ; acesta predominind.

Numarul vitelor marI e de 53

si al celor miel de 83.

Cometul-Mare, deal, ce intra in regiunea muntilor, in com. rur. Busesti, din jud. Mehedinti,

plaiul Cerna. Pe acest deal se afla

Cornetul, numire ce poartä un pi k din plidurea statuluI Slavesti-Zlotesti, jud. Teleorman.

i

cat. Cornetul.

Cometului (Valea-), vale, co-

Cornetul, välcea, pe teritoriul comuneI Valeni, plasa Argeselul, jud. Muscel.

Cornetul, (Vatra - SchituluI-), mo,cie, com. Racovita, jud. Argesul, pl. Lovistea, pendinte de schitul Cornetul, proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti. Are o intindere de 4641

pog. si e arendata cu suma de 4750 leI anual.

Cornetulul (Virful-), deal,

in

Dorohoiul-Bucecea-Lespezi- Pa.5cani.

Budgetul comund are la

ve-

niturI 7363 le! 29 batir si

la

cheltuelI 7334 le! 93 banI. Sunt 2 biserid, deservite de 3 preotI §i 4 cintdretI; 1 scoala de baetI, a statulta, condusa de

invatator, I maestru de palariI de pae, platit de judet si frecuentata de 6o scolarI ; 1

Cometul, deal, pe teritoriul mosiel si comuneI Corni, pl. Siretul, jud. Botosani, numit astfel de la pädurea ce-1 acoperd si in care se afla mult1 cornI.

scoala de fete a judetuluI, conclusa de 1 invatatoare si frecu-

1

entata de 22 fete.

Corni, com. rur., in partea de S. - V. a plaseI Crasna, judetul

Cornetul, piia'ure, pe mosia Corni, judetul Botosani, compusa

din stejar, printre carI se gil rnultI cornI. Se exploateaza sistematic.

Falciti, la 24 kil. de Hui, capitala districtulur, situata pe un teren ridicat In forma und pla-

Este formad, din satul Corni si mosia Vladnic 0. se toa .

intinde pe o suprafata de 2071

Corni, com. rur., in partea de E. a plaseI Siretul, jud. Botosani. se intinde pe sesul Siretulur si se compune din satele : Corni si Serafinesti. Are o suprafatá.

raionul comuneI Ederile, plasa Filipe§ti, jud. Prahova. Serveste de p4une vitelor locuitorilor.

de 8188 hect., din carI 6484

Cornetului (Virful-),poianit, in

suflete, din carI 1400 barbatI

cat. Piatra, com. Badeni-Ungureni, plaiul Dimbovita, judetul

.5i 1302 femd. Sunt 716 contribuabilI; 650 case de locuit.

Muscel.

Comuna e strabatuta, in par.

tea despre Siret, de soseaua

muna Alunul, plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Cornetul sati Valea-Cociulul, vale pe proprietatea Cioflicul sati Naipul, jud. Vlawa.

CORNI

hect. proprietäti mari, si 1704 hect. ale locuitorilor si o populatie de 620 familii, sati 2702

Calitatea pamintuluI este b un a;

hect., spre E. pana in mosia Vutcani, spre N. si V. pana in mosia TirziI si spre S. pana in mosiile Albesti

si Tilhareqti.

Are o populatie de 320 fam., cu 1234 sufl., din carI 26o contrib.

Are o scoala, 3 biserid, o primarie, 3 circiumT li. 3 du-

ghene. Este udata in partea de N.-V. de piriul Crasna ce trece pe hotar. Vite cornute sunt 614, cal 103,

cii 477, capre 3 si pord 339.

din com. rur. Bragadirul-Bulgarul

este pamint negru pe dealurI 5i pamint nisipos pe sesul Siretulur. Locurile cultivate ati o intindere de 1984 hect.

pl. Sabarul. Este situat la 5.-

Sunt 2400 hect. paduri carI

V. de Bragadirul, pe tarmul sting

al riuluI Arges. Prin sat trece

se exploateaza sistematic, Vite : 1100 bol §i yac!, 225

5 catune: Corni-d.-j., Corni-d.-s., Giurgeni, Tatárasti si Ungureni. E situata pe malul sting al Siretulur, la o departare de 60

soseaua nationala Bucure0-Alexandria.

cal, 1629 o!, 610 porcI. Lo-

kil, de capitala judetuluI 11 de

cuitorif posedä 340 de stupl cu

Se intinde pe o suprafata de 49 hect., cu o populatie de 100

18 kil. de a plasd.

albine.

Are 2 iazurI i 1 inoara de apa, 1 fabrica de spirt, 17 circiume. Sunt 19 comerciantI i

Are o populatie de 367 familiT, cu 1644 suflete, locuind in 368 case. Teritoriul com, este de 2884

23 meseriasT.

hect.

Cornetul-Glogoveanu (CornAtelul), sat, jud. Ilfov, face parte

locuitorI.

Tot terenul se cultiva de locultor'''.

Corni, conz. rur., pl. Berheciul,

jud. Tecucia. Se compune din

CORNI

Sunt 5 biserid: in Tatarasti, Corni-d.-j., Corni-d.-s., Giurgeni

si Ungureni. Locuitorir se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. ET desfac produsul muncer lor la Tecuciti si la Adjud, in judetul Putna. In comuna. sunt 744 bol, 585

vacT, 167 caí si 1364 or.

CORNI

657

multr cornT i ca, cel intiii1 locuitorT, fiind fugaritT de Turer s'ati adapostit aicI si ati fäcut casele satuluT, talud padurea de cornr, adica asezindu-se in cornI; de ad, numele satulur de Corni. Are o populatie de 450 familiT, sati i800 suflete, din carT 517 contribuabill.

coala dateaza In com. de

Are 2 iazurT, I moara de apa si i fabricä de spirt.

25 anT. Se frecuenta de 43 copir (39 baetT si 4 fete), din numArul de i8i copir (99 baetT

Are : i biserica, deservita de 2 preotT si 2 cintäretT; I coa.1ä. de bdetT, cu i invatator, i mae-

si 82 fete) in virsta de scoall. Veniturile ca si cheltuelile com. se urca la suma de 3866

stru de palarir de pae si 60

ler, 66 banr. E brazdatä de dealurile :

muner Corni.

Sunt in sat ii circiume; 12

264 stupT cu albine.

Huruesti si Homocea si la V. Cu riul Siretul.

Corni, sat, in centrul comuner Corni , pl. Siretul, jud. Boto-

sani, situat pe coasta de S. a dealulur Cornetul.

Legenda spune cä in vechime, pe locul satulur, era padure nestrabätuta, intre carT 68495. Afarole Mettottar Geopraffc. Vol. Ir.

frecuentata de 30 elevI; 2 bisericr, deservite de 2 preotr

i livezile locuitorilor, pe coasta dealulur Gorgoloaer.

Corni, sat, in jud. Neamtu, plasa Piatra -Muntele, com. BodestiPrecister, pe mosia cu aceeasT nu-

mire. Are o populatie de 447

comerciantr si 16 meseriasT.

suflete, formind 93 familir.

Corni, sat, jud. Covurluitt, asezat pe Valea-Smultilor, pe un-

de curge pirlul Suhuluiul,

In

com. Maciseni, pl. Zimbrul. Te-

ritoriul san are o intindere de 1633 hect., din carT 479 apar-

sat, numit i Cornisori, pe mosia Corni-Rotunda, din com.

Corni,

Liteni, jud. Suceava. E asezat pe coasta dealulur cu acelasT nume. Numära. 120 case, popu-

%in proprietater miel, iar restul proprietater marr. Acest sat are o biserica, o scoalä si o moara cu aburl.

late cu ii8 capT de familie sati

jud. Dimbovita, plasa Ialomita, cal. com. Cornatelul.

46 fald si 54 prajinI. Mosia e

Corni, sat, pe phiul Mireul, comuna Corni, pl. Crasna, jud. situat in mijlocul platoulur pe care se afla comuna, pe o mica vale ce se deschide

se ;in minte Zoita Lupu Bals loan Canta, de la care, la

avind de 3

cultivabile, 40 fina i 21 prajinT nefolositor. In aceasta nu infra. padurea. Improprietaritl, la 1864, sunt

fata teritoriulur ocupat numar

de sat e de 145 hect., iar a

24 fruntasT, 51 palma* si 16 codasT, stäpinind 173 falcI si

mosier intregr, de 1319 hect., po-

65 prajinT.

Corni,

sat,

muna.

Se márgineste la N. cu com. Condrachesti, la S.-E. cu com

cultura gindacilor de matase si felurite tesaturT de in, cinepa, bumbac si lInd. Are o scoald

viile

Corni-d.-j., Sohodunulur, intre dealurile cu acelasT nume. E udata de 1-tul Siretul in par-

va. Loc. posea. 908 stupT. Com, este strabatuta in partea de E. de soseaua judeteand, din care pleaca mar multe drumurr la satele ce compun co-

crurilor de prima necesitate : rotarje si lemnarie ; femeile, cu

partea de S. a satulur se aflá

coalä de fete cu

volf i 5o8 mascurT. Loc. posecld

orz, 30 hect. ova.; MI hect.

agricultura si cresterea vitelor, cu cultura viilor pi a livezilor ; unir cu industria agricoll a lu-

In acest sat e resedinta co-

i

gureni si Costisa ; e strabatuta. de Dimboiul, futre Corni-d.-s.

de 1288 hect., din care se cultiva 68 hect. 88 ariI gnu, 150 hect. porumb, 68 hect. 40 arir

Locuitorir sunt mosnenT, posedind pamint mult. El se ocupa cu

3 cintaretr, din care una fácuta la 1770 si alta in 1884. In

i

Vite: 676 vite cornute mail si raid, 181 car, 1365 oT, 3 bi-

Ruga' satele Corni-d.- s., Cornid.-j., Ungureni i Costisa. Suprafata pamintulur arabil e

bilT.

invdtatoare si 22 eleve.

scolarT

boiul, intre Corni-d.-s. si Tatarasti ; SohodunuluI, intre Un-

tea de V. Acest rtü trece pe

pulate cu 320 familiT, sari 1234 suflete, din carT 260 contribua-

numaT catre S., partI locul ridicat, cu multe ripT adincr, din cauza scursurilor de apa formate din plor. Supra-

533 suflete (272 barbatT si 261 femer) din carT 5 evrer. Contribuabilr sunt 118. Locuitorir sunt gospodarr. Vatra satulur ocupa proprietatea d-lur Al. Virnav-Liteanu. Dintre proprietarir vechI

1848, trecu la familia Liteanu.

Mosia e in intindere de 231 falcr, 65 prajinT, din care 170

E3

658

CORNÌ

Are o biserica, en hramul

CORNILETTI

S-tii Voevozi, zidita. de Zoita

taresti, resedinta comund de kil. si 86o m.

Bals la 1841, deservita de un preot si 2 cintareti i impro-

prin valea Dimboiul.

Se desparte de

Corni-d.-s.

prietdrita ca 81/2 fálci ; o scoald ruralA mixta, cu un invatAtor,

Are o populatiune de 44 facu 189 suflete.

pida de stat, infiintata la 1890 si frecuentatA de 30 scolarr.

numele de Joseni, proprietate

La 1803, Corni, mosia d-sale ca.minarului Iordache Bals, avea

36 liuzl, platind bir 376 leT pe an

Corni, deal, in jud. CovurIulii, pl. Zimbrul, ce se pierde din ce in ce filtre piraele Suhuluiului si Gerului pana la Pechea.

Aci a fost o manastire sub greceascA.

Corni-de-Sus, sat, face parte din com. Corni, judetul Tecuciti. E

situat pe malul sting al Siretului, la i kil. i 6o0 m. departe de resedinta comund. Are o populatie de 120 facu 490 suflete.

crede ca sunt urmasY din vechil

locuitorT stramutati din tirgul I3enta, ars de Tatari. In aceasta, localitate se fácea o cultura bo-

gatá de tutun, renumit in calitate, pana la infiintarea monopolului de catre stat. Aid e o biserica vechie, deservita de i preot catolic si I dascal. Proprietatea mo§iel e a statuld ; ea a apartinut EpiscopieT

de Hui.

Cornianca, numire ce se mg da satului Bobul, pl. IalomitaBalta, jud. Ialomita.

Aici se aflá o biserica, Cu Cornil (Märul-), deal, in jud. Corni, deal, pe coastele caruia sta satul cu acest nume, jud. Suceava.

Corni, mafie particulara, de 1144

hramul Sf. Nicolae, acata de obstea locuitorilor in 1798, reparat5.' In 1851 si 1878. Are 81 2 fáld de pamInt, si e deservita de I preot i 2 cintareti.

La S. de sat se afla cite-va

hect, in com. Maciseni, plasa Zitnbrul, jud. Covurluiii.

Corni, vwfle, in com. BoclestiPrecisteI, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu. E asezatá pe litiga mosiile Bodesti-Precistd, Bersasti, Dobreni, Cirligi. Arenda

ridicaturi de pAmint, cArora oameniT le zic Cetatelele. Locui toril sunt improprietari ti

dupa legea din 1864. La N.-V. de Coral, pe localita-

taranii, ride Cornea (diavolul) de oamenT, de cite-orT 41 virl

400 lei.

ma a fost o manastire care a

Comí (Malura-cu-), makurii, la E. comund Belitori, judetul

existat pana la 1864. Locuitorii satelor Corni-d.-j., Corni-d.-s. se deosebesc de

cei din apropiere prin imbracamintea lor care seamana cu aceea a locuitorilor din Transil

Teleorman, inalta de 8 in., larga

Ja baza de 50 m.

Corni - UngurI, sat, In centrul comuna Epureni, plasa Prutul,

Corni (Valea-cu-), vale, plasa

jud. Falda, in partea de V.,

Ocolul, com. Preajba, jud. Dolj.

la distanta. de 212 kil, de satul de resedinta Epureni, situat pe dealul Corni. Suprafata satuld

Corni-de-Jos, sat, face parte din com. Corni, jud. Tecucia. Asezat pe malul sting al Siretuld, filtre valea Dimboiul la N.-V., dealul ontului la E. si Ghilimeni la S.-V., departe de T5-

Cornil (Piscul-), virf de deal, in dosul schitului Marculesti (Flam'inda), jud. Muscel. De ad, zic

tea care astazi se numeste 'po-

Precistei, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

ptrîûl Valea-Neagra si afluentul sau pirtul Coral; brazdeaza partea de E. a comunei ; este acoperit cu pAduri de corn, de unde i numele sau.

Satul dateaza de vre-o 130 de ani.

anualà se urcà la suma de Corni, frîia,c, in com. Budesti-

R.-Sarat, pl. Orasului, comuna Andreiasi. Se desface din culmea sigma; se tntinde printre

e de 24 hect., cu o populatie de 217 familiI, 783 suflete, din cari 214 contribuabili. Locuitorii sunt de origine Unguri si de religie catolica. Se

codita intre casnicT, 'filtre amici, facindu-I a se sfisia unii pe altii.

Comile§ti, sat, pe mosia si in com. DrAganesti, jud. Suceava.

Asezat pe ambele tarmuri ale pIrluluT Tirzia. Are 27 case, populate cu 32 capi de fam., sau 122 sufl., (63 barbati si 59 femeI), din cari sunt: 66 necasa. oriti, 44 casatoriti, 12 va.duvT.

Vaina satului ocupa 2 fale. Biserica din Tirzia si scoala din Brusturi servesc si acestuT sat. Improprietaritl la 1864 sunt 16 locuitori, staptnind 47 falci 40 prajinT.

Inceputul satuIui s'a pus de un oare-care Cornila, venit din Ardeal.

CORNILOR (DEALUL-)

Cornilor (Dealu14. V. Dealul-

CORNOL

659

Cornilor, com. Epureni, pl. Prutul, jud. Fdlciu.

Corni§orul, stinci marr de piatra, in com. Gura-Teghil, cdt. Argasdle§ti, jud. Buzar'.

de satul Valea-Baber, comuna CrAqti, pl. Stdniw§ti, jud. Te-

Comilor (Muchea-), colina', in

Corni§oruluI (Dealul-), deal,

Cornoaica, locuinid izolatd, in

com. RuOavdtul, cat. Ursoaia,

com. S alcuta, pl. Dumbrava-d.-j.,

jud. Buzda. Face hotar intre moOile Ru§iavatul O Ursoaia.

jud. Dolj, inalt de aproape 20

plasa Borcea, jud. Ialomita, pe malul 'acuita' Calara0 §i la mijlocul drumuluT intre orawl CA-

Corni§ani, cdtun, tine de coin.

cd. aicT ar fi fost odinioard sat.

Aninoasa, din pl. GilortuluT, jud.

Corni§ul, deal, acoperit mal muIt cu pddure de cona', jud. Ia. i. Se

Gorj. E situat In partea despre

afld in partea de E. a dealulur

Cornoiul, iezer, jud. Brdila. E

S. a catunuluT Aninoasa, pe loc

Prosia, prelungindu-se de la N. la S. Intre jud. Roman §1. com. Buznea, din pl. Cirligaura.

situat la S. de iezerul Holerca, intre Vilciul i Bandoiul.

m. *i acoperit Cu semandturT.

cuela.

larai i satul Ceacul. Se zice

es. Are o suprafata de 695 hect., din carI 202 hect. pddure, 30 hect. arabile, 180 hect.

finete, 6 hect. vie, 6 hect. livezi de pruni li 1 hect. izlaz.

Corni§uluI (Dealul-), deal, j ud. Botowni, in partea de S.-V. a

Are o populatie de 44 fam.,

comuneT ZIAtunoaia, pl. Mileti-

sau 176 suflete, din carl 41 contribuabilI, improprietdriti dupd legea din 1864. LocuitoriT po-

nul. Incepe de 11110 mla§tina Morisca O se termina in ValeaGornituluT.

seda : 22 plugurT, 45 care cu

bol, 75 vite marl cornute, 4 caT, 99 cm,

I° capre li 39 rima-

ton. Comunicatia se face prin oseaua vecinall ce vine despre eat. Aninoasa.

In catun se gasesc 2 puturi §i 2 finen'.

Cornitul, pa-dure, jud. Tecucia. E situata la N. de satul Cornid.-s., com. Corni.

mind Valea-GroereT.

cu prunT

i vil'.

Corni§i, pddure, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita; tine de com. rur. Deveselul. Corni, jud. Suceava.

Corni§orul, hotar de pddure, in com. rur. Glogova, pl. Clowni, jud. Mehedinti.

15 m., intrerupt de maT multe

intre carl mai insemnate

sunt : Valea-CornuluT, co o in-

u1 Craiova, plasa Ocolul, jud.

dreptare de la V. la E.; Va-

Dolj.

pl. Siretul-d.-j., com. Parincea; iese din pAdurea Cornitelul, i,

lea-MirceT, continuatie a VdeTCornuluT spre V.; Padina Adincd; Padina-BalauruluT; Valea-0lariuluT §i Valea-DrdgnaT. Prin cele maI multe din aceste val. curg

dupa ce a scAldat satele Nanqti i Pdrincea, se varsd in

raid piriiaw cu acelea0 numirT.

piriul Rd.cataul, pe stInga luT.

mic riulet, numit Valea-TeiuluT,

Cornitelul, pildure, jud. Bacdu, pl. Siretul-d.-j., com. Parincea; din care izvorete piriul Cornitelul. In inderea sa este de 500 hectare.

Cornitelul, vale, jud. Bacda, pl. Siretul-d.-j., com. Ndne§ti, in

Corni§orul, fost sat, lingd satul

platoa cu o Inaltime cam de

Comitei (Balta-), baltd, in ora-

Acet deal, pe creastd, e acoperit cu pddure §i tufdri, lar In partea despre sat e acoperit

delul, la N. cu mo0a Gubancea i la S. cu com. Caraula. Terenul comuneT este un mic

vdT,

Comitelul, ptriiaf, jud. Bacda, Corniani, deal, in partea de N.V. a comunei Growrea, din pl. Gilortul, jud. Gorj, care se indude In directiune S.-V., for-

Cornul, com. rur., din pl. Dum brava-d.-j., jud. Dolj, la 45 kil. de Craiova i 7 la kil, de rewdinta pl4er, Virtopul. Se InvecinWe la E. cu com. Virtopul, la V. Cu com. Oro-

care curge pirliawl cu acelaT mime, care formeazd in drumul saa dota iazurT continind multI

pqti.

Comoaia, deal. E situat la E.

Comuna este udatd de un care este format din reunirea a treT raid izvoare, din care cel

mal mare se numete Padina BalauruluT; curge pe Valea-BalauruluT i, dupd. ce se unqte cu alte miel izvoare, ia numele de Valea-TeiuluT, curge prin valea

cu acela0 nurae, trece In com. Virtopul, apoT spre V. comund Caraula, com. Rudari, GaliceaMare, purtind numele comunelor

prin care trece; la e§irea sa din comunà se unqte cu apa riuluT DesnAtuiuluT care udä comuna spre S.

660

CORNUL

Valea-Teiulur primeste, in stinga, Piriul-Olariulur, ce curge prin valea cu acelasT nume.

Pe Valea-Cornulur curge piriul cu acelasI nume, axila piriul Cornul, ce este format din

mar multe izvoare si care se pierde catre com. Virtopul. Din com. Orodelul vine piriul numit Valea-Mircei ce curge pe valea cu acelasr nume si se pierde la

capatul de E. al vdei. Comuna isT trage numele de

CORNUL

din Cornul si de 4 din Teiul.

Cornul, com. rur., jud. Prahova,

Ati virsta de scoala 26 fete din

plasa Prahova. S'a numit ast-fel pentru-ca. in vechime erati aci

Cornul si 22 din Teiul. titi carte 427 barbar si 13 femer,

din care 338 in Cornul

si

89

In Teiul. Populatia comuner este de 1613 suflete (865 barbatI, 748

padurr intinse de cornr. Com. dateazä din anul 1583 $1 s'a intemelat de oamenir fugitr din diferite localitatr, de frica razboaielor.

&me), dintre care dupa legea rurala din 1864 sunt 120 ?inpginintenitf, lar dupa. cea din 1879 sunt 20 fnsurgef.

Este situata parte pe loe ses, parte pe deal si e udata la V. de riulPrahova, lar la E. si S. de riul Cimpinita. Se afla la

Suprafata teritorulur comunal

39 kil, departe de Ploesti, ca-

la padurea de cornI ce acoperea

este de 8170 pog., din care

pitala judetulur si la 4 kilometri

platoul pe care este situata.. In

7328 pog. pamint arabil, 200 pog. fineata, r8o pog. padure. Cete de mosnenr: Girlineni, artulestr, Murgulestr, Comen'

de ampina, resedinta plaiului. Se compune din 4 catune :

isT impart pamintul arabil, afara

pulatiune de 899 locuitorr, 422

de cel al proprietarilor. Padurea Cornul compusa din

barbatl si 477 femer. Sunt 14 famili! de tiganr, carr se ocupa Cu fleraria.

anul 1875 era unja cu

cgt.

Virtopul, azr comuna deosebita.

Se compune din dota catune : Teiul, asezat pe platoti la 1800 m. spre N. catunuluI de resedinta, Cornul. In comuna se gasesc trer biseria In cat. Cornul sunt 2 O anume: una de zid, cu hramul Sí. Nicolae, zidita de 6o de anI, si acum aproape ruinata ; iar

cea-l'altd tot de zid cu hramul SE Dumitru, ziditä cam de 43 de anI. Un preot oficiaza succesiv la cele dota bisericr din cat. Cornul. In cat. Teiul se afla asemenea o biserica, cii hra-

mul Sf. Gheorghe, zidita de acum 54 ad. Pentru biserica din Tela se afla un preot, doI cintaretr si un paracliser. In comuna, si anume in cat. Cornul, se aflä o scoalä de bäeti

si una de fete. Cea de ba.etr functioneaza din 1874. Localul ambelelor scolr, a fost facut din paiante, la anul 1880. coala de baetr, in anul ¡892-

93, a fost frecuentata de 47 copir din catunul Cornul si de 12 copa* din catunul Teiul. In virsta de scoala sunt 20 copli de fie-care catun. coala de

cer, limita si stejar, apartine locuitorilor mosnenr.

Viile de 500 pog., pe mosia fie-caruI locuitor in parte, produc vin negru foarte bun. Livezile de prunI ale mosnenilor sunt toate in intindere de 25 hect. Pe mosia d-lur Const. N. O-

prescu se afla o moarä de abur!.

Stine se gasesc pe pamintul mosnenilor. MeseriasI se gasesc: 4 fIerarI

In Cornul si 2 in Teiul. In cat.Teiul si Cornul sunt cite 2 circiumi.

Locuitorir desfac productele la schela Cetatea. Comuna este strabatuta de o cale comunall vecinala ce vine din Orodel de la V. si trece In Virtopul, dupa ce a strabatut comuna pe o lungime de 3 kil.

800 m. O alta cale comunala duce de la Corriul - Tela' la Caraula pe o lungime de 5 kil. 700 m. Veniturile comunel pe ¡893-

fete functioneaza din 1889; este

94 ail fost de 3538,63 ler

intretinuta de stat. Are o invatatoare. In anul 1892 93 a fost frecuentata de 18 fete

cheltuelile de 3187,56 ler. Vite : 219 vite marr cornute,

149 or, 4 capre §i 26 cal.

si

Cornul-d.-j.,

Cornul-d.s., Cim-

pinita si Frasinet, avind o po-

Contribuabili sunt 384; case de locuit 448. Pe linga agricultura, locuitorir

se mar ocupa cu zidaria,

do-

gana, dulgheria si facerea crucilor de piatrd. EI desfac produsul munceT lor la: Gaesti, Cornatelul, Bucuresti,

Ploesti

si Patroaia.

Locuitoril sunt parte mopnenr, parte improprietaritr dupa legea rurall din 1864. S'ati improprietarit 179 locuitorI pe mosia Cornul-d.-j., cind li s'ad dat 407 hect. pgintnt. Er att: 40 cal si epe, 496 bol, 404 capre, 442 yací, 1521 of §i 490 poni.

In raionul comuner, pe rtul Prahova, este o moara ce are si o piva. ; mar este o moara pe riul Cimpinita. coala functioneaza regulat de lo anr. S'a frecuentat In

anul scolar 1892-93 de 74 copa, 48 baetr si 26 fete, din numárul de 120 copif, (70 baell si 50 fete), cu virsta de scoall. Cu intretinerea personalulur, statul cheltueste anual 1080 ler. titi carte 30 barb. si ro fem.

CORNUL

661

Suprafata comuneT e de 1085 hect. Ape minerale sunt: in catunul Cornul-d.-j., in localitatea ce se numeste La - MorT ; in catunul

Cornul-d.-s., o alta apa ce

iz-

voreste din Valea-luT-Saracila. StupT sunt 14.

Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumarT.

Budgetul comund prezinta

dusa de un invatator. Localul e construit din zid si pai-

detul Suceava, in intindere de

ante in anul 1880. Are 2 clase.

forma un trup cu mosia Stol-

In anul scolar 1892-93 a fost frecuentata de 47 copil din Cornul si de 12 din Teiti, sat,

niceni Costandache.

din com. Cornul. coala de fete functioneaza de la Februarie 1889 si e conclusa de o invatätoare ; scoala e intretinuta de co-

la veniturT suma de leT 6866 leT si la cheltuelT suma de 5013 le! anual. In parte de S. a comuneT e o singurä osea comunalä,

muna. Localul e construit de zid. In anul scolar 1892-93 a fost frecuentata de 22 fete, 18 din Cornul si 4 din Teiul. Cu virstä de scoald sunt 20 baetT si 26 fete. tiii carte 338 lo-

care se uneste cu soseaua ju-

cuitorT.

deteana si inlesneste comuni-

In sat sunt 2 bisericT. Una de zid, fondata de vre-o 6o

catia 'filtre Cimpina si Breazad.-j.

E brazdata

de dealurile : Chela-luT-Grumazi, ce-T mar zice

anT, este aproape ruinatä. Are hramul Sf-tul Nicolae. A doua

si Virful-GirligiT, in partea de

e construita din birne si zid; funqioneazä de vre-o 42 anT ;

N. si E. a

are hramul Sf-tul Dimitrie, si e

luf-Dobre, Linoiul, Oradia, iar

deservita de I preot. In sat se gasesc 4 fierarT

comuneT; VirfulGorunului ; Streajistea, Piscul-

in

partea de E. a comuneT,

mar in tot lungul sali, se intinde un deal, numit Podul-Lat, pentru ca d'asupra luT e un loc s es. Toate

aceste dealurT servà de pasune.

jud. Muscel.

lele. Valea-luT-Saracila, Valea-

Prahova, raionul com. Ogreti-

Rea si Balita se varsa in Prahoya, iar Valceaua de la Val-

nul, plaiul Teleajenul.

Cornul, deal, la N. de comuna

jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Cornul. Apartine mosnenilor. Esente : cerul, stejarul si Omita, aceasta predominind.

Cornul, ponor, pe mosia Cervicesti, com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud. Botosani.

Cornul, afluent al SireteluluT, in comuna Lespezile, judetul Suceava.

Dumbrava-d.-j., com. Cornul.

Comul-de-Jos, sat, in jud. PraCornurile, pl. Cimpul.

Cornul-de-Jos, sat, in jud. Prahoya ; face parte din com. rur.

Vilcea.

bärbatT si 192 femeT).

Cornul, sat, in jud. Dolj, plasa

can, plasa Tazldul-d.-j., comuna Barsanesti, pe teritoriul satuluT

Dumbrava-d.-j., resedinta comu-

Albile, de unde 41 are obirsia

nd Cornul. Are o populatie de

piriiasul Ruptura.

1874, fiind intretinuta de stat ; e con-

Cornul, pcidure particulara, In

Cornul, pl. Prahova. Are o populatiune de 402 locuitorr (210

Cornul, loc de izvoare, jud. Ba-

baetT functioneaza

gimuluT silvic.

Bunesti, plasa Ocolul, judetul

Cimpina si la V. cu comunele : Breaza-d.-j. si Breaza-cl.-s.

In sat sunt 2 colf, una de baetT si alta de fete. coala de

Gheorghiu. In acésta paclure domina bradul. Este supusä re-

hoya ; face parte din com. rur.

Cornul, virf de deal, in judetul

si 8 bordee.

Cornul, padure, in jud. Bacali, pl. Tazaul-d.-s., din com. Bdsasti, in intindere de aproape 15 hect., proprietatea luT T.

Cornul, silifte, in jud. Dolj, pl. Cornul, deal, 'filtre comuna Boteni si Jugurul, pl. Argeselul

E strabatutd de vade: Sara-

1308 suflete, (696 barbatT, 612 femer), carT locuesc in 297 case

265 NO', mal mult padure, care

§i 2 circiumarT.

ella., Balita, Valea-Re, \l'Alce-

cele in riul Cimpinita. Se margineste la N. cu com. otrile, la E. si S. cu com.

CORNUL-DE-SUS

Cornul-de-Sus, sat, in jud. Prahoya ; face parte din com. rur. Cornurile, pl. Cimpul.

Comul-de-Sus, sat, in jud. Prahoya ; face parte din com. rur.

detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., comuna Cornul ; apartine mosnenilor.

Cornul, pl. Prahova. Are o populatiune de 272 locuitorT (102 barbatT si 170 feme1). Se maT numesce de locuitorT si Poduri,

Cornul, sfoard de vwfie, in ju-

pentru-ca este situat pe un loc maT inalt de clt cele-l-alte.

Comul, mofie particulara, in ju-

din

CORNUL-DUMBRAVET

662

Cornul - DumbraveI, pädurice de stejar, in com. Bradatelul, jud. Suceava.

CO RNUR11,11

Pe aci se trece la Homora si Câmpul-Lung in Bucovina. In jurul vameI sunt 4-5 case, din care una serva de resedintá

Bacati, pl. Tazaul - d. -s., com. Bahnaseni, situat d'a stinga pirIuluI SolontuluI.

CornuluI (Dealul-), deal,

Cornul-LaiuluI, pädure de ste-

sub-pref. plaseI Moldova-de-Sus.

jar, a scoalelor din Tirgul-Frumos, in com. Vlscani, jud. Su-

Venitul vamal pe anul finan-

Titireciul, pl. Ocolul, jud. Vil-

ciar

1896-97, a fost de

ceava.

8.286,20. Biurou/ varnal de adi

cea, in departare de Oh kil., spre S., de vatra satulur.

leT

com.

a fost infiintat la i Ianuarie 1860.

Cornului (Groapa-), palma,

Cornul-luI-Sas, loc, cu padure, pe

sesul si malul drept al Prutu-

spre E. de satul Perieni, com. Cirniceni, pl. Turia, jud.

las/. I s'a dat acest nume, fiindcd mosia Perieni, de ad, de Ruga

Prut, se ascuteqte in forma und corn ; lar numele de Sas, pentru ca In dreptul acestuI loe, legenda zice ea' s'ar fi

inecat in Prut

un Sas, comandant al armateI Ungare, ce ar fi navalit in tara. Adevdrat este cà in aceasta localitate a urmat razboiu, irisa nu

muna Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Stancuta, in drumul spre LaculReziI. Are 104 suflete, formind

Comulul (Piscul-), pise, com.

23 familif.

Cornul - MaluluI, deal, judetul Braila, situat spre S.-E. si la 5 kil, de com. Lacul-ReziI, plasa Balta, in dreptul confluenteI viroagd Puturosul cu almatuiul.

intre UngurI, ci intre LesI carT

Cornul-MaluluI, pisc, com. Ce-

atí avut de cdpetenie pe Po-

tateni-din -Deal, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

toczki, i intre T'Atad cu Mol-

dovenii, cadí aa ajutat pe

Cornul - MacinuluI, loc, judetul

Se poate ca intre LesI sa fi

Braila, unde Dunarea-Vechie la N. orasuld Macin, la directia

fost vre-un comandant Sas, care

spre V. formad un cot pro-

sa se fi inecat acolo, in timpul aceld rdzboiti. AicI aü fost ba-

nuntat.

Cornul-Negru, sat, in centru Constantin-Vocia, cazind in milIn partea de E. a com. Bivonele Tdtarilor, i acestia porlari, plasa Turia, jud. Iasi, pe nindu-1 in tara lor pentru a-I malul drept al Prutuld, numit duce Hanulur, s'a inecat in apa ast-fel de la o parte a teritoNipruld, pravalindu-se luntrea. riuluI aceld localitatI, ce intra Räzboiul acesta a avut loe in riti in forma unuI corn. Are la 7120 (1612). o populatie de 44 familiI sati Un alt razboia a urmat la 153 locuitorY romid, carr se o7141 (1633), in timpul domnieI cupa, cu agricultura si creste-. luIMoise-Movild. Conet-Potoczki, rea vitelor. Proprietatea este Lesilor, ,

alungind

T'abril ce robise Podolia,

i-a

lovit aicea, luindu-le totT robiI, pTerind

i multI din d.

Cornul-Lunce, punct vamal, in com. Malini si resedinta piase Moldova-de-Sus, jud. Suceava,

Vilcea.

Cornului

judetul

BacaO, pl. Tazlaul d.-s. Curge

pe hotarul comunelor Basasti Polontul si

se scurge d'a

dreapta Tazlauld Mare.

Cornuldi (Vadul-), loc foarte frumos situat, in com. Gura-TeghiI, jud. Buzau, la cases Rozila, d'asupra StinceI-luIVisan, unde se impreund BiscaMare cu Bisca-Mica.

Cornurile, com. rur., jud. Prahova, pl. Cimpul. Este situata llaga

tutT Lesil de catre Mari, lar

Hatmanul

Romanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.

pul de N. - E. al renumituld

te-

fan-Vorld-Tornsa, contra luT Constantin, feciorul luI Iremia-Voda.

co-

Cornul - Malulul, tirM, judetul pendinte de com. Stancuta, pl. Balta, situata la V. de

pendinte de mosia Bivolari. Are

putina padure de plopI si rachitI pe malul PrutuluT.

Vite sunt 264, din carI: 148 vite marI cornute, 22 cal, 39 or 55 fim àtori.

ComuluI (Dealul-), deal, jud.

riul Vitnaul, pe loe ves, la 25 kil, departe de capitala judetuld si la 2 kil, de resedinta plasd. Se compune din 2 catune: Cornul-d.-s.

i

Cornul-d.-j., a-

vind o populatiune de 657 locuitori. rominT, 318 barba i 339 femeI i 40 familif de 'figanI, carT se ocupä cu fieraria. Capi de familie sunt 140 si case de locuit 161.

In comuna e o singura

bi-

serica, zidita la anul 1790 de Preotul Grigore, Despa, sotia sa, numita i Presvitera si de

Oprea cu sotia sa Maria. Aceastl biserica e deservita de un preot.

COROBANA

663

Locuitorir se ocupl nurnaI cu agricultura. Er s'ati improprietdrit la 1864, pe mosia d-luI Gheorghe Cantacuzino, clnd li s'ati dat 400 hect. Locuitorif posedA: 62 cal*, 57 epe, 105 vacT, 544 or, 191 porcI,

afarA de vitele trebuincioase la muna. El desfac produsul munceI la Ploesti.

In raionul comund, pe iazul VitnAul, sunt 2 morI de mäcinat.

coala existA in comuna de la 1874. Localul e proprietatea

comund. S'a frecuentat in anul 1892 de 28 bAetI. CopiI in virstA de scoalA sunt 1 1 1, 63 bAetI si 48 fete. Cu intretine-

Corobäile, com. rur. si sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la distantA de 59 kil. de orasul Turnul-Severin, iar de Brosteni,

resedinta plaseI, de 26 kil. E situatA pe vale si deal. FormeazA comuna cu satul Trestioara, avInd 70 locuitorr, din carl io8 contribuabilI, carI locuesc in 140 case. Calitatea pdm'intuid este bunA. LocuitoriI posea: 38 plugurT, 58 care cu bol, 9 cdrute cu cal. StupI sunt 40. Are o bisericA, deservitA de I preot si 2 cIntáretr. Budgetul comund are la veniturI leI 894, iar la cheltuelr

rea personaluluI se cheltueste anual 1080 leI. Toatá comuna se Intinde pe o suprafatA de 900 hect. Stupi cu albine sunt 53. P5mIntul e prielnic la toatd

88o leT.

cultura.

Comerciul se exercia In comuna de 2 cIrciumarr. Budgetul pe ultimul exercitiu se ridicl la suma de 3581 ler si cheltuelile la 2193 leT.

In comund sunt sosele comunale ce-1 inlesnesc comunica-

tia cu comunelc Ciupelnita si

Vite: 400 vite marI cornute, 400 of, 22 capre si 360 rima-

E udatA la V. -S. si E. de

Corobetilor (VAlceaua-), välcea, se varsA in riul Argeselul, In

dreptul moarer d-luI St. Perieteanu-Buzai, com. Contesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Corobäile, deal, in com. rur. Slivilesti, pl. VAilor, jud. Mehedinti.

Corobäne§ti, sat, in judetul Tutova, com. AvrAmesti, pe plriul Tutova, spre E. de satul locuesc in 13 case.

Corobane§ti, mofie, in jud. Tutova, plasa Tutova, com. AvrA.mesti.

Corobanta, pilla §i vale, se intinde la S.-E. de satul Rafaila,

nuluf de resedintA. Are o intindere de 100 hect., din carI 15 hect. arabile, 12 hect. finete, 30 hect. pAdure,

32 hect. izlaz si 4 hect. vatra Stemnicul, jud. VasluiA.

Argeselul, jud. Muscel.

carte; locuesc in 168 case. Formeazá. o comuna (com. Corodesti) ca cAtunele StincAseni,

Mare, in partea de N. a eitu-

tinde la S. de satul Rafaila, pl.

Corobe§ti, numire ce se dà una pärp din comuna Contesti, pl.

652 locuitorI, din carI 84 stia

Prutul-d.-s., si se varsA in Basa'.

in-

VezI com. SAcelul.

in partea de N. a judetuluI. Are

Suhar15, jud. Dorohoiu, plasa

Corobanta - Mare, vale, se

fintInA.

mAnoti-CorobAile-Dragotesti.

Corobe§ti, cätun, al comuneI SAcelul, pl. Amaradia, jud. Gorj. E situat pe valea numit5. Valea-

pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.

1

Are 1 bisericA, deservitA de I preot si I cintAret.

seaua comunall Slivilesti- Cos-

cu un cimp intins.

Corobana, pirm, Incepe de pe

In atun se mal &ese I put si

Corode§ti, sat, In plasa Tutova,

rlul Vitndul. Se mArgineste la E.

cu cAt. Baraitarul; la V. cu cdt. I3elciugul si com. Ciupelnita; la S. cu com. DrAgInesti si la N.

contribuabil Locuitorir posedA: 4 plugurT, 10 care cu bol, 51 vite marI cornute, 6 caT, 85 or, 27 capre si 30 rimAtorI. Sunt 6 stupT.

torf. Prin com. CorobAile trece so-

AvrAmesti. Are 58 locuitorI, carI

Draganesti.

CORODUL

satuluI. Are o populatie de 25 familir, sati 140 suflete, din cal-1 20

jud. Tutova, pe piriul Studinetul,

DrAcseni, Chetrosul si RugAria.

In toatá com. sunt 1901 locuitorI, din carI 153 stirt carte ; 396 contribuabilI ; 481 case. Mal tot teritoriul comund este acoperit de dealurI inalte si pietroase. Se cultiva ad i viea, pe o

suprafatA de 81 hect., din carI 36,50 hect. nelucrátoare si livezile cu prunI pe o suprafatA de 20,50 hect. Comerciul se face de cAtre 20 persoane. In Corodesti

sunt 3 bisericI si o scoalA primará de bAetf. Veniturile comuneI sunt de 8524 leY, 77 banI.

Corodul, plasii, asezatA in partea de S. a judetuluI Tutova. I-a luat numele de la piriul Corodul (Corozelul), ce curge prin plasa Birlad, jud. Tecucia, si-s1 are izvorul in apropierea acesteI plAsI.

CORODUL

664

Se mä.rginete la E. cu plasa Tirgul, de care se desparte pe o miel distanta prin ptrtul Jeravatul, iar de ad prin hotarele artificiale, ce le aa moqiele limitrofe ; la N.-V. cu pl. Pereschivul,

de care se desparte prin 7.11 Birlad i la S. parte cu jud. Covurluia i parte cu jud. Te-

m. in acest judet) ce trece prin comunele Baldbanqti i Racie0 (vez/ despre aceasta osea la Tutova, district) §i. un drum ce vine din pl. Tutova i Pereschi-

i trece spre S. prin com. Certe0. vul

cuela, de care se desparte a-

Are 15 com. rurale, din cari cele maI populate sunt : com. Adam, Balabane0 i Racle0 ;

semenea prin hotarele artificiale

28 sate, din carI cele mal' popu-

ce le aa rnoiile limitrofe.

late sunt : Balabanqti, Adam

Pamintul acester pl4I este mar mult ses, ceea ce face ca

Are o populatie de 4247 lo-

In mal multe locuri sa fie m14-

cuitorT (din carI 1720 titi carte);

tinos.

sunt 31 io contribuabilI; locuesc

Este udata in partea de N.-V. de 71171 Birlad, qi in läuntru de pi-

rtul Jeravätul, incarcat pe dreap-

Ciureqti.

In 3848 case. Sunt 29 biserici, 15 colí primare rur. de baetï i r de fete.

CORODUL

Vatra satului ocupa 18962 hect.

Veniturile comund sunt de 19000 lel. Intreaga suprafata a comund este de 8925 hect. l 38 aril. LocuitoriI desfac produsul

muncer lor la orapl

in zilele de sarbatorI. LocuitoriI din Corodul sunt vechr razeqi, lar cer din Blinzi Bratu1e0 sunt Improprietariti la 7864. In raionul com. sunt 2 iazurI ; 2 lacuri ; 2 morI cu abur/. Tot in raionul el sunt 2 paclurl: una la E. de satul Blinzi

a doua la E. de satul In satul Corod se afla o monaturala rotunda, situata

ta cu Piriiaw.71-Vinderei i Docan,

lar pe stinga cu pirliaqul Fintinelele i Baldbanqti ; de Ho -

bana, incarcat pe stinga de pirîiaul ; de Birzota, incarcat pe stinga Cu Cetatuia, unita Cu Recea, toate afluentI al Birladula In aceasta plasa, afara de cereale, se mal cultiva': tutunul,

Corodul, com. rur., jud. Tecucia, pl. Nicore0, compusa. din 3 cat. Situatà pe pirita Corozelul, care strabate toate satele prin mijloc

vilä.

la marginea de V. a satului, avind o suprafata de 7 Miel qi

o inaltime de wo m.

de la N. la N.-V., departe de capitala jud. de 14 kil. i de a pla.ei de 29 kil.

Pe moqia Coroduld la S. de sat trece ridicatura de pamtnt

Are o populatiune de 954 capI de familie, cu 4585 suflete, cari

S.-E. In com. Puteni qi de aci

numita Troian, care merge spre

locuesc in 926 case. Sunt 926

in jud. Covurluia. Este strabatuta de piriul Co-

Aceasta din urma ocupa o su-

contribuabili.

rozelul.

prafata de 975,25 hect. (din carl Ir r nelucratoare). Cultura

In com. se afla 7 bisericr: 5 In Corodul, r in Blinzi i r in Bratu14ti, deservite de 4 preotI 6 cintareti. Sunt 3 §colI, 2 de bletr i r de fete : r In Corod, infiintata la 1865, frecuen-

gindacii de

matase

i

viea.

livezilor Cu prunI ocupa o suprafatä. de 59 hect. Industria casnica este destul de dezvoltata. In deosebI este o fabrica de bauturi spirtoase, a carel produse se exporta in toata

tata de 128 bäeti, din 212 in virsta de coalä ; cea de fete

tara qi chiar in strainatate morI cu vapori.

Infiintata la anul 1872, e frecu-

i2

ComerciuI consta in Vinzarea productelor agricole i animale precum §1 in aceea a bauturilor

entata de 27 de fete, din numarul de 207 In virstá de coala;

Comuna este strabatuta de rnultime de drumuri; unul care vine de la Tecucia, altul o

care merge la Cdrlomaneqti; iar

satele intre dinsele sunt legate prin drumurI naturale. Se marginete la E. cu com. Smulti (jud. Covurluia), la S.-V.

c..' com. Matca, la S. cu mota Cernicari, la V. cu TiOneqti Negrile0, la N. cu com. CArapcWi qi Fundeanu (jud. Tu-

spirtoase. El se face de 196

a treia este in satul Blinzi, infiintata In anul 1892, frecuentata de 29 copii, (28 bdetT

oameni (din cari 146 RominI, 34 EvreI i 14 strainI) in 196

l'ata) din numarul de 102 copii (54 baeti §i 48 fete) in vIrsta

stabilimente comerciale (din carI 107 eral m1).

de coala. Locuitorii ati : 7321 boI, 458

Este strábatuta. de 2 drumurI mal principale : oseaua judeteana Birlad-Galati (20 kil. 33

vaci, 177 cal', 103 epe, 19 ar-

E situat pe piriul Corozelul, pe

masarI, 4 asinr, 3168 or, 58 ca-

o suprafata de 3857 hect. i 68

pre, 4 taurr

arif

i r i bivolI.

tova).

Corodul, sat, face pa-rte din com.

cu acelag nume, jud. Tecucia.

Cade la S. com., 14 kil. parte de orapl Tecucia,

despre E.

i are o lungime de 9

kil.

CORODULUI (DEALUL-)

COROGEA

665

Are o populaViune de 729 capT de familie ; 3560 suflete,

locuind in 716 case. Sunt 628 contribuabill. Locuitorir ati : 1055

bol, 351 vacI, P24 cal, 72 epe, 2867 or si 45 capre. Sunt 2 scolT: una de 1;40 si una de fete. Acest sat rdzasesc are 5 bisericI:

r. Biserica, cu hramul Adormirea-Maicer-Domnulur. Este zi-

dita. in 1856 in locul alteia de

lemn. S'a reparat In 1882 i 1886. De la cea veche ni s'a

CoroduluI (Dealul-), deal, jud. Tecuciti, la E. de satul cu acelasT nume ; se intinde pana la padurea Blinzi, com. Corodul.

Babiceni ; trece pe litiga marginele de V. a comunelor Bobulesti si Ostopceni, intra apor

Coroe§ti, com. rur., jud. Tutova. pl. Pereschivul. Vezi Coroestidejos.

In comuna Ringhilesti, in direc-

riul Bogdana, spre S.-V. de satul Bogdanita. Are 342 locuitorI

(din carT 18 stiti carte) si 76 case.

Coroe§ti, locuiniti izolatd, jud. Tutova, in pl. Tutova.

a ars in 1881 si astl-zr reparindu-se din temeli e, e in 131'0. stare.

Coroe§ti-de-Jos, sat, jud. Tu-

Ion Botezatorul, acutd in 1820 de locuitorir din Puteni,

tova, pl. Pereschivul, pe piriul

cari mare parte fugiserl aid. S'a reparat in 1842 si 1882.

marginea jud. Are 388 locui-

Sf. Nicolae este facutä de locuitorr, In i818. S-ir VoevozT, care mar are si hramul Sf. Gheorghe, este facial in 1875, in locul alter bise-

riel de lemn. Se intretine de locuitorr.

Corodul, ca comuna, pe la 1820, depindea de jud. Tutova. Satul Corod isT trage numere, probabil, de la piriul Corozelul, ce strabate satul. Bdtrinir spun cd odinioara se numea Otelesti si era situat la S.V. de unde este astA-zr. Desele ndvaliri si devastArT tAtarestI si turcesti, ati silit o parte din locuitorr O. pArAseasca satul si

tiune spre E.

Pereschivul, spre V. de Birlad, la

torT (din carI 22 tiil carte), i 126 case. Formeaza o comuna. (com. Coroesti) cu cat. : Coroesti-d.-s., Pacuraresti, Fitichesti si Putrezeni. In toata com. sunt 919 locuitorl (din carT 58 stia carte); 157 contribuabill ; 278 case. Teritoriul com. este mar mult de-

si

se varsa. in

Prut, lingd Boroseni, com. Ringhilesti.

Coroe§ti, sat, In jud. Tutova, pl. Simila, com. BogdAnita, pe pt-

pastrat data 1772. Cuvioasa-Paraschiva, este facutá de locuitorI in anul 1847,

meazá mal multe iazurr; uda comunele Dobriceni, Durnesti si

Primeste mai multe

piriiase miel, carT aduc apele a diferite iazurr, Marguta, Bigulur, Valea-AdincA, Hirtopul, Putreda,

Valea-Bivolarilor, Fundoaia si Valea-Cirligulur, din comunele Dobirceni si Durnesti. Acest pilla este trecut in cronicele

vechr,

sub

numele

de Corova. La gura acestur pida, era tAbasit cu ostile, tefäni0.-Voda, fiul lur Bogdan, si nepot lui tefan-cel-Mare, ciad a intimpinat pe Albu, Suitanul, ce intrase In tara cu 'l'Atad si o pra.da: «Albul, Sultan, cu Ta.tarT de la Perecop intrat-ati in Teara si

ati inaintat Otra la erbanca din sus de tefanesti (aceasta este satul Serbachr in Basarabia, in dreptul satulur nostru Damachi, com. Movila - RuptA), iar tefanita. Voda. se afla cu

luros. Se cultiva viea pe o suprafata de 26 hect. si prunir

oastea gata, ce norocul cel bun l'a prilejit la gura Corover din

numaT pe o suprafata de 25 aril.

jos de

Comertul se face de 9 persoane. Are o scoalä primara de badT ;

in toatá com. sunt 4 bisericT.

tefanesti, si trecut-au

Prutul de ati apucat pe TatarT fara veste de i-a batut si multr s'ati inglodat in Ciuhru, anul 7026 (1518), August 18.»

Veniturile com. sunt de 9379 leY,

Corogea, deal, in jud. Botosani,

i r banT.

com. Ostopceni, pe mosia DAmi

deni, in partea de V.

riul Berheciul, dind si satulur

Coroe§ti-de-Sus, sat, in jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Co-

acesta numere de Otelesti, care se afla actualmente in jud. Bacati si mar inainte a fost in jud.

roesti, spre N. de satul Coroestid.-s. Are 244 locuitorr (din carI 22 tiil carte) i 8o case.

Corogea, deal, in jud. Botosani, com. Bobulesti, pe mosia Bobulesti, in partea de V., marginind valea si piriul Corogea.

Corogea, tirité, in jud. Botosani. Izvoreste din padurea mosier

Corogea, iaz, format din piriul

Dobriceni; curge prin partea

Corogea, linga satul Iliseni, com. Rin ghilesti, plasa tefanesti, In

se aseze la N. judeVulur pe pi-

Tecuciá ;

cer ramal s'ají

re-

tras pe valea Corozelulur, formind satul actual. Satul Corod dateaza dinainte de secolul al

de V. a plaser

XV-lea. 58495. Afarele Dielfonar Geogralfe.

rol.

11

tePanesti si for-

84

e01100EA

666

jud. Botosani. Are o suprafatä de iI hect. Contine peste mult. Ala se afl A 2 morT de apd cu aburi.

COROTCA-PLÈSA

Coroiul, a'eal, la V. de satul P1A-

cinteni, com. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti.

Coroiul, deal, spre N. de com. Corogea, vale, in jud. Botosani, numitA ast-fel de la piriul Corogea, care o udA dealungul.

Feresti, acind limita intre satul TatárO.ni, din com. Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vasluiìi, Feresti.

i

satul

plasa de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu.

Coroiasca, pirliaf,

'in judetul Prahova. Izvoreste din Valea-

com. PrOjOsti.

com. PrajAsti.

muntele Sihla, alAturea cu Schitul-Sihlei.

Zeletinul, jud. Tecuciti.

Coroiul, pddure, in jud. Bacd6, pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul

Coroiul,padure, ce se intinde de la mosia Ghioaca, com. Giurgioana, pAnA la mosia Galbeni, jud. Tecuciti.

Coroiul, sat, in jud. Neanatu, com. CAlugAreni, pl. Piatra-Muntele. E

situat pe valea piriuluI Largul. Are o populatie de 36 capT de familie, sati 141 suflete, dintre carI: 79 bärbatT si 62 femel ;

a dealuluI Muncelul ; curge prin

cul-Sec. In timpul secetelor n'are apd.

com. Tirgul-GlodurY.

Coroiata, pddure, in jud. Bacdu, pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul

ce ies din pietrAriile despre S.

ri-NeamtuluT. E situatä intre S tinca Caprelor (Cdprioarelor) si

si merge de se varsO in apa- Coroiul, ias, cu moarA, pe Zeletin, Mislea, in dreptul com. Coco In raionul com. Boghesti, pl. Coroiata, loc, cu o movill mare, In jud. Baca', pl. Siretul-d.-s.,

mat din maI multe izvoare miel,

partea de V. a satuluI Capotesti, avind directia de la N. cdtre S. Se varsA in Stavni-

PirvuletuluT, pAdurea Misleanca,

rOsti-Misli din plaiul VOrbildul.

Coropca, "trisa, jud. Vasluiti, pl. Fundurile, com. Scheia. E for-

Coroiul,prdpastie, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Muntele, corn. Vinato-

Corogenilor (Apa-). Vez'. Curugea, pirlias, comuna RAucesti,

hotarul Transilvaniel, marginea comuneI Hangul, plasa PiatraMuntele, jud. Neamtu.

Coropceni, sat, in jud. pl. Crasna, com. Ciortesti, spre N. de satele Deleni i Ciortesti.

E situat pe dealul Coropceni, prin marginea cdruia trece soseaua nationald Iasi-Vasluiti piriul Coman i ce se vars1

Vasluet. Are o suprafatl de 1538 hect., ale locuitorilor c15.-

casi si 1043 hect. proprietate a statuluT, in care inträ si pAdurea ce este spre N. pe o intindere de 529 hect. si care se im-

preunA la N. cu pAdurea din Poiana CirnuluT,

Coroiul, pÊrlia, in com. CAlug1reni, pl. Piatra-Muntele, jud.

iar la E. cu

pOdurea Covasna, din jud.

citi. Are o populatiune de 190

Neamtu, care, impreunA cu piriiasele : Bulatanul, Bargilele, formeazA piriul Largul.

familiI, sati 573 suflete, din carT:

vOduvI; 12 stiti carte, 129 nu

Coroleuca, deal, pe teritorul

se ocupa cu

satuluI Onesti, com. Sipotele,

Beceriu, pe la 1845, deservitO de un preot si un eclesiarh.

71 necAsOtoritY, 64 cAsAtoritr, 6

stiù. Locuitorii

plutOria si agricultura.

Este o bisericA, fä.cutA de loan

pl. Bahluiul, jud. Iasi, la poalele

cdruia se intinde valea cu ace-

Coroiul, virf de deal, in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., comuna

Tirgul-Glodurr. Face parte din seria ridicAturilor miel', care despart plr. Berheciul, de afluen-

tele sAti dupA dreapta, Duna-

lai nume, pe care, se zice, in vechime a fost un sat. Acum pe acel loe este un iaz. Coroleuca, iaz. (VezI Coroleuca, deal, jud.

Sunt 4 circiumT. Vite sunt : 285 vite marT cor-

nute, 25 cal, 500

oY,

3 capre

39 rimátorr. Locui toril posea : 32 pluguri,

42 care cu bol si 9 cArute cu cal. Sunt 80 stupI de albine.

Coropceni, deal, pe care e ase-

vAtul.

Coroiul, deal, din care izvoreste

4 familiI Evrel, cu 20 suflete 16 famililTiganT, cu 6o suflete.

Coroleuca, vale. (VezI Coroleuca, deal, jud. Iasi).

testi, pl. Crasna, jud. Vaslui6.

Coromislele, pirtia,s, ce izvoreste din Dealul-TableT si curge pe

Corotca-Ple§a, punct trigonomefrie de observalie, de rangul

zat satul Coropceni, com. Clor-

piriul cu acelasT nume, in com. CAlugAreni, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu.

COROTICA

667

in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe

In timpul veref nu are apd;

teritoriul com. rur. Cara-Orman.

cind piola $1 mar cu seamd In

E situat in partea vesticd a pld. $ir $i in cea S.-V. a comuner,

timpul pritnAvereI, vine repede, rupind $i stricind tot ce gdse$te in cale.

la 12 kil. spre S.-V. de satul Cara - Orman, pe malul sting al bratulur Sf. Gheorghe, la 3 kil. spre S.-E. de imbucdtura p.jrleT Litcovul cu bratul Sf. Gheorghe $1 la 5 kil. spre N.-V. de cherhaneaua (pescdria) Cali-

Corozelului (Dealul-), deal, In jud. Tecuciü, la E. de valea cu acela$I nume, intre satul Corodul

i Valea-CorozeluluI.

CORZUI,

Venitul com, este de lel 785 cheltuelile de ler 746. Comunicatia In aceastA com. se face prin soseaua ce merge in lungul aper Oltetuld, din comuna Alimpesti, trecind in comuna Alunul din jud. Vilcea.; prin drumul ce incepe de la comunele Matee$ti i Greci din Vilcea $i trece prin Cor$or, diriguindu-se spre cAtunul Becheni

nova. Are o indltime de 7 m.

Corozelului (Valea-), vale, ju-

d'asupra apelor Dunärel, domi-

detul Tutova i Tecuciti. E si-

nInd asupra er pe o lungime de 18 kil. Este inconjurat de

In comund s Int 2 mori pe

tuatd futre comuna Blinzi $i co-

apa Oltetului $i 34 fintinr. Sunt 4 bisericr, deservite de

toate pArtile cu stuf L'Altos.

mu a Negrilesti, formind hotarul intre acestea. Incepe din com. Cdrä.pce$ti (jud. Tutova)

Coroti§ca, ostrov, jud. BrAila, coprins la S. filtre privalele Dimuleasa i Lunga, la N.-V. intre

$i continud spre S. pdriä. la satul Matca, pl. Nicore$ti.

Duraire si la N.-E. intre privalele Lunga i Filipoiul.

Corpaci, sdtifor. (Vezr Rusi-Ciomirtan, sat, com. Zamostia, pl. Berhometele, jud. DoroholA).

Este la S. de ostrovul Filipolul

$i de iezetul Patiul.

din com. Zorlesti.

I preot si

I

cintdret.

Cor§orul, deal, incepe din cdt. Becheni, care face parte din com. Zorle$ti, pl. Amaradia, jud. Gorj, $i se termina in com. Col-

te$ti, din pl. Gilortul.

Cortehi, scursoare de apd, jud.

Coroti§ca, ostrov, jud. BrAila. E situat la S. de ostrovul Fili-

Corpaci, deal, pe teritoriul com.

Vla$ca, ce vine din spre fostul

Zamostia, pl. Berhometele, jud.

cdtLin Var-de-ET i cid in Dundre,

Dorohoiti.

in dreptul satuluT Slobozia.

poiul $i iezerul Patiul $i coprins

la S. intre Dimuleasa, Lunga la N.-E. privalulur Filipoiul.

Coroti§ca, prival, jud.

BrAila,

care pleacd din dreptul GhecetuluT, de unde se impreund Durarea-Vechie cu Dundrea-Vapoarelor, $i se varsd in iezerul Patiul, din comuna Chiscani.

Cor§orul, com. rur., situatA in partea de S.-E. a plA5er Amaradia, jud. Gorj, $i pe ambele

Cortelul, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Somova. Se desface din dealul

malurf ale Oltetulur. Se limiteazA

Pietrosul, si anume din virful Mo-

Cu com. Alimpesti la N., Zor-

vila-SApatd. ;

le$ti $i Rosia la V., Matee$ti din

Vilcea, la E. $i Alunul, tot din Vilcea, la S. E formatd dintr'un singur sat.

Corozelul, pir. i vale, jud. Tuto-

Are o suprafatä cam de 700

va $i TecuciA. Izvorege din valea

hect., din carT 200 hect. ardturd,

com. Fundeanul (jud. Tutova), trece prin satele : BrAtule$ti,

vezr Cu pA$une.

5 hect. pAdure $i 490 hect. li-

se indreaptà spre E., avind o directiune general de la S.-V. spre N.-E., brdzdind partea esticd a pld$if $1 pe cea

sudica a comuner. Se prelunge$te spre E. cu dealul Coazima. Are 140 m. indltime, dominind asupra $oseler judetene Isaccea-Tnlcea, i asupra drumuhi comunal Somova-Po$ta.

E acoperit cu fin*.

Blinzi, Corodul i Matca, formind

Are o populatie de 150 fa-

mal multe iazurr; continud spre S. prin pAdurea Chicera $i Dorasca ; tae calea fieratA i oseaua nationald. Tecucia-Galati,

miliT, sau 663 suflete, din carI 132 contribuabill, totr mopenT, ocupindu-se Cu agricultura. Locuitorir posedd : 20 plugurr,

dinti, pl. Motrul-d.-j.-Dumbrava,

filtre Dord$ti $i Barcea, strAbate satul Barcea-Vechie $i se varsá. In localitatea numitd esul, la S. de satul Barcea , in Bir-

40 care cu bol, 2 cdrute cu cal;

sul Turnul-Severin, iar de Stre-

20 stupT. Vite sunt : 715 vite marT cor-

hala, re$edinta plAser, de 41 kil.;

lad, in com. Barcea, pl. Birlad.

m AtorT.

nute, 75 cal, 185 or $i 284 ti-

Corzul, com. rur., in jud. Mehe-

la distantd de 51 kil. de oraeste situatd. pe treT dealurT trei valcele. Formeazd comund cu cdtunul

668

CORZUL

PArpAlesti, avind 840 locuitorT, din carT 131 contribuabilT, cari

COSIMBE§TI

Corzul, vale, in com. rur. Corzul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

41 case. CopiT in virstA de sCoalA

Cosacul,fintinci, comuna Sutesti, plasa Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

SfintiT VoevozT. Este fAcutI de

locuesc in 167 case. Calitatea pAmIntului este 'mina.

Locuitorir posecIA: 40 plugurT,

72 care cu bol, ¡o cArute cu cal. Sunt 40 stupi. Are o biserick deservità de 1

preot si 2 cintäretT; o

coa.15.,

Cu un invAtAtor, frecuentatA de 30 elevT si 2 eleve.

Budgetul comuna coprinde la veniturT suma de 2174 leT ; lar la cheltueli 990 leT. Vite: 590 vite mari cornute,30 caí, 700 of, 6 bivoli si 480

Cosacul, pichet de granqii, in jud. Mehedinti, pe marginea DunArel.

pe care este asezat satul Co-

Biserica cea veche s'a dArimat. In locul el, obstea locui-

sanda.

torilor a fAcut alta in anul 1881.

rimAtorT.

Prin aceastA comund trece soseaua vecinald Biclesul- Corzul-

Cose§ti. Vea Buda, pida, com.

Dealurile sunt: Dealul-Chera, Corzul si PArpalesti. Pirae sunt: Piritil - CorzuluT, al-PArpdlestilor, al-Cherer si alVdeT-PristavuluT. CimpiT sunt : Cimpia-Tiganu-

luT si Cimpia unde se aflá si pAdurea DrAgoicea.

In comunA se aflA un sant ce seamAnA cu un drum roman, sant pe care oamenif il numesc Valul-luT-Traian.

Corzul, deal, in com. rur. Corzul, plasa Dumbrava, judetul Mehedinti.

Corzul, pirig, ce se formeazA din izvoarele comuneT rurale Corzul. Dupa ce uclá mal multe comune

in jud. Mehedinti, trece prin teritoriul comuneT BArboiul, in judetul Dolj. In Dolj intrA la com. CernAtesti, pl. Dumbrava-d.-s. Curge prin Valea- SeacA sau Valea- Cernátestilor ; se varsä

pe malul stineal riultir Obedeanca.

un cAlugAr ce se numea Baia, si care este ingropat aicT. Ale a fost schit de cálugArT. Pe la 180o era numaT o pAclurice ; satul s'a infiintat pe la 1808.

Cosanda, loc, In jud. Mehedinti,

Coscodia, vale, in coin. rur. Cosovätul-de-Dumbrava, din jud. Mehedinti, pl. Dumbrava.

StAncesti. Valle mar principale in aceastá comunA sunt : Valea-CorzuluT, Valea - PärpAlestilor si ValeaChera.

sunt 1 o (5 bá.eti si 5 fete). Are o biserick cu hrarnul

Cosiu-Iol, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. urbane Babadag. Se desface din dealul Lauchi-Bair ; se intinde spre E., in o directie de la N.-V.

Bräesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.

spre S.-F.., brAzdind partea centralA a plAseT si nordicA a co-

Cositeni, sat, in marginea despre E. a com. Sirca, plasa Cirligdtura, jud. Iasi, situat pe podis, la sorgintea plriului Cositeni,

muneT; la poalele sale nordice merge soseala nationall TulceaBabadag-Constanta, iar la cele sudice este asezat orasul Ba-

pe o intindere de 4000 hect.

badag; inalt de 185 m., dominInd

Are o populatie de 25 fam. sau

orasul; este acoperit la V. cu

ro8 locuitorr. Are o

pAduri si la E. Cu pAsunT.

bisericA

Mil. deserventl. Vite sunt : 604 capete, din carT : 211 vite marT cornute, 12 cal', 108 of, 15 capre i 182 fi-

Cosimbeasca, lac, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul comuneT

ocariciul.

mAtori.

Cosimbeasca, peidure, in jud. Ia-

Cositeni, deal cu paz);

de-a

lomita, plasa Ialomita-Balta, co-

dreapta piraielor Obrijanca si

muna Cosimbesti, situatA pe tärmul drept al riuluI Ialomita. FormeazA cu pAdurea Gimbl-

Bahluetul, din com. Sirca, plasa CirligAtura, jud. Iasi.

sani un trup de 120 hect., cu Cositeni, piriii, izvoreste din dealul satului Cositeni, com. Sirca pl. arligAtura, jud. Iasi, si se vars5. in Bahluet.

Cositeni, sat, face parte din com. BrAhAesti, jud. Tecuciá. Situat

pe coasta dealului cu acelasT nume, la N.-E. com., 3 kil. si 16 m. departe de resedinta comuneT.

Are o populatiune de 43 famili, cu 165 suflete, locuind in

urmAtoarele esente : stejar, plop,

ulm, si salcie. Cosimbe§ti, cont. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta. Este situatA pe partea dreaptl a riuha Ialomita, intre com. Bota si MArculesti, la 45 kil. de CA11rasi, capitala districtului. Teritoriul com. are suprafata de 17750 hect. si se intinde din riul Ialomita, spre S., pe lunca riuluT Ialomita si pe cimpul 131-

COSIMBESTI

rägan, pana mal spre S. de li-

COSLEGIUL

669

a patra in

invatatorT si o invätätoare, din care un inválator retribuit de

si

toarea inscriptie: « Cu mita si aj utorul luT D mnezeg, acest sfin t

tul-Dragan, Cu 2000 hect., proprietate a statultd, foasta pendinte de manastirea Radu-Voda

stat i comuna, iar numg de comuna. Aci sunt trd biserid, ca tret preotT i sase dascatI. Comuna are prevgzut pentru cler suma anuala de 792 leT.

si care pe periodul 1888/1893

Prin partea de S. a terito-

a fost arendata cu suma de 26050 leY anual; Popeasca, proprietate

riului com, trece catea ferata

nia ferata Bucuresti-Fetesti. Coprinde mosiite : Pisculeasa, com-

pusa din sforile : Cotul-lur-Cocotos, Cu 1150 hect. si Cotut-

particulara, cu 180o hect. ; Cosimbeasca, proprietate a mal

2

Bucuresti-Fetesti.

Budgetul comund (1886187)

este de 6953 la

multor locuitod, Cu 5I00 hect.,

Cornatelele, proprietate a statuld, facind parte din mosia Bu-

cu - Mdtasesti, cu s000 hect.; Gimbasani, proprietate a maI multor locuitod, cu 2700 hect. Sunt improprietaria dupa legea rurald din 1864, 67 locuitod ; neimproprietaritY se mal

afla 325 locuitod. Se compunedin satele : Cosim-

besa, Gimbasani si Popesti din cdtunele (ariete): Putul-luIDragan, Cascaval, Treca, PostaVechig, Cornatelele, Piciorusul, Dorojeanul , Ciurea, Cararea , Capul-Mosid, Batalul si Socari-

ceanca. Resedinta primal-id si a judecatorier comunale este in satul Cosimbesti. Populatiunea comund este de 2395 locuitorr, Cu 446 capf de familie si 1949 membri de familie, sag 1314 barbag si 1081 femeT. Top* locuitorii sunt Rominr, de religiune cresting. ortodoxa. Dupa profesiunt sunt : 791 agricultod, 23 meseriasr, 15 comerciantY, avind 13 profesiunI li-

bere, 175 muncitod si 22 servitiú carte 889 persoane nu stig 1306. Vite sunt : 903 cal, 1300 boY,

torI.

5300 oI, 395 porcI, 4 bivolI asin.

Sunt tre scolt : una mixta in Gimbdsani si una de bgetY si una de fete in Cosimbesti, Cu i8o elevI si 24 eleve si cu

Costmbesti, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de comuna cu acelasI nume. Este

Coslegiul, fon-

data in anu11826, si avind urma-

Dumnezeesc tacas s'ag ridicat din temelie de Banul Constantin Balaceanul si de Dumnea-

eI Baneasa Sultana BalAceanca dimpreung cu fiiI D-lor D. Bivvel Constantin, 'tefan Balaceanul si Grigore Balaceanul, la mosia D-lor Coslegiu, spre slava si cinstea Sfinalor marilor Imparati Constantin si Elena si a sf. Adormid a Malea DomnuluY i Sfintilor marilor mucenicI Gheorghe, purtatorul

situat pe malul drept al riuldi Ialomita, pe luna si sub coasta de N. a cimpulut Bäragan. Aci este resedinta primaria si a judecatorid comunale.

de biruinti si D u mitru, izvorItorul

Populatiunea satuluI este compusa din 250 familif romtnY. Se afta aici o scoala de bgetY

Grigore, scriindu-se aceasta intru vednica pomenire v.

cu un invatator si o scoala de fete ca o invätatoare. In sat este o biserica deservita de un preot i doi dascali. Vite sunt : 456 cal, 580 bol, 2000 01, 220 porcf, 3 bivolI

cultura. Produsul muncd II desfac la orasul Ploesti. improprietarit LocuitoriI (in numár de 183), la anul 1864, pe mosiI particulare, dindu-li-se 757 hect. Ef ati 91 cal, 308 bol, 174 vacT, 21 Bivoli, 681 oi" si 205 pord.

si I asin.

Coslegiul, com. rur., pl. Cricovul, jud. Prahova. Este situata linga riul Teleajen, la ii kil. depärtare de capitala judetuluT si la 13 kil, de resedinta plaseT. Se compune din 4 cb."tune : Coslegiul, Darvari, Radila Pantazi, (numit i Moara - Bala-

ceanuld), avind o populatiune de 1087 locuitod (551 barbatI, 536 femd), in care intrd si 15

de mir, la leatul 1826, in zilele luminatuld Domn Grigore Dumitru Ghica Voevod si a prea O sfinatuluT mitropolit Chir

LocuitoriI se ocupa cu agri-

In raionul comuneI sunt 2 morT de apl. coala exista in comuna din

anul 1871. Localul e proprietatea comuneT. Se frecuenta

de 27 1310

si 8 fete, din numgrul de 144 copit (86 baetY

si 58 fete), cu virsta de scoala. Cu intretinerea personalutur se cheltueste anual 108o leT. carte 97 barbatI si 28 femd.

contrib. 210 ; case de locuit 230.

Toata comuna are o suprafatd de 2047 hect. Tuica se fabrica in comuna

In comuna sunt 4 biserid ;

pana la 400 decal. anual in ter-

familiT tiganT. CapT de familie

sunt 239;

una in Pantazi, reparata la anul

men

1871; a doua in

StupT cu albine sunt 117. Comerciul se exercia in comuna de 5 circiumad.

Radila, re-

parata in anul 1892: a treia in Darvari, fondata in anul 1824

670

COSLEGTUL

Budgetul prezinta la veniturT suma de 1cT 5816,65 si la cheltuelT leT 3866,16. Prin centrul comuneT trece soseaua spre Valea-Calugareasca si prin partea de N. catea ferata Bucuresti-Ploesti - Buzar'.

E udatä de riul Teleajenul,

COSNIEST1

260 or, 20 ca.pre, 200 rimatorT si 9 caT. Prin aceasta comuna trece soseaua comunala Slivilesti-CosmAnesti-Corobaile.

femeI.

Cosmäne§ti. Vezi Pogana, jud. Tutova.

Cosmäne§ti, deal, in coin. rur. com. rur. Cosleg-iul, pl. Cricovul,

Strimtul, plasa Vailor, judetul

Coslogeni, sal, In jud. Ialomita, plasa Borcea, pendinte de comuna Dichiseni. Este situat pe tärmul sting al BorceI, la 2 kil. spre V. de Dichiseni si la 3 kil. spre E. de Roseti-Volnasi. Are

o

de

populatie

54

familiT.

Aicr este o biserica. Vite sunt : 50 cal*, I50 boT, 500 oT, 40 rimatorT, si I asin.

5

Cosmäne§ti, deal, in com. rur. Dragotesti, plasa Vailor, jud.

Cosmei (Valea-), vale, care se l'Alude de la satul Glavanesti pana. la satul Poiana-luT-Stan.

Pe aceastä vale se aflä si drumul ce duce la satul Poiana. In

jud. Neamtu, com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, situat pe mosia Almasul.

capre

Pe teritoriul acestuI sat, ce face parte din mosia Trimseani, proprietate a statuluT, este, in-

tindere de 259 hect. padure de salcimI.

Cosmesculuf (Pirlul-) afluent al piriuluf Sascuta-luT-NicoricI,

jud. Suceava. Cosme§ti, com. rur., jud. Tecuciu, pl. Nicoresti, compusa din 5 catune : Baltaretul, Costnesti-din-

Cosmäne§ti, com. rur., in judetul Mehedinti, pl. Väilor, la distanta de 51 kil. de TurnulSeverin. E format dintr'un singur sat. Are o populatiune de

Deal, Cosmesti-din-Vale, Furceni si Satul-Noii.

600 locuitorT, din carT 86 contrib. ; locuesc in 112 case.

de la satul Dobrotesti, sat care

CalitateapämintuluTeste bulla. Loc. poseda: 8 pluguiT, 16 care

cu bol, 2 carute cu cal si 20 stupT.

Are o biserica, deservita de I preot si 2 cintareti. Budgetul comunel la veniturT

este in suma de lel 763 si la cheltuelT de 662 leT.

Vite: 300 vite marY cornute,

Locuitoril isI desfac produsele in orasul Tecuciu. ET aa : 661 bol,

Mehedin ti.

Cosmenilor (Dealul-), deal,

ta in 1864 de locuitorT. In .10cul eT a fost o alta re care a daritnat-o Siretul. Are 17 pogoane

de pamint arabil. Este deservita de 1 preot si I cintdret.

Mehedinti.

jud. Prahova. Are o populatie de 330 locuitorT (164 barbatT, 166 femeI). Ad i e o biserica, fondatá la anul 1836.

Are o biserica, cu hramul Adormirea-MaiceT-DoinnuluT, zidi-

apa VitnAuluf si Iazul Morilor.

Coslegiul, sat, face parte din

cuenta de 105 copiI (95 baetT si io fete), din numarul de 268 copir (126 baetr i 132 fete) in virsta de scoala. tiii carte 184 barbatY si 18

Poarta aceastä numire de la primul om care a locuit aicT, numit Cosma, si care a venit

4.25

vacT,

119 cal si 1695 or. Sunt improprietaritT la 1864 si 1878 cu 3466 hect., din carT 2470, pe proprietatea statulut si 966 pe proprietatea Epitropiel Sf. Spiridon din Iasi. Suprafata intregeT com, este

de 3466 hect., din

carT : 93

hect. vatra satuluT, 1893 hect. loe cultivabil, 364 hect. padure, 192 hect. loe sterp si 881 hect. pasune. Este strabatutä de la E. la V.

de calea ferata Tecaciu-Marasesti; de soseaua nationall, care leaga jud. Putna Cu Tecuciu ; de mal' multe sosele comunale: Cosmesti-Ionasesti, Cosmesti-Tecuchi si Cosmesti-Movileni.

E udata de Siret, numit Siretul-Vechiil si Siretul-Noti, avind si Valea-SiretuluT, care cur-

ge la V. de com., formind limita judetulur Putna. Pe dinsul, in raionul acesteT com., se aflá

s'a darimat de 11111 Siret, si era situat pe Lunca-SiretuluT, in comuna Marasesti (jud. Putna).

podul de fier al ad ferate, pe

Comuna este asezatá pe malul SiretuluT, la o departare de 13 kil, de capitala judetuluT, in

cest pod, era un altul de lemn

partea de V. Are o populatie de 502 capT de fam., sail 2150 suflete. In com. este o scoala, care dateaza din anul 1865. Se fre-

care trece si soseaua nationalä Marasesti-Tecucia. Inainte de anumaT pentru calca fer., lar pen-

tru soseaua nationala era un pod de fier mal sus, in Ionasesti,

care a fost stricat de Siret. Veniturile com. ca si cheltuelile sunt de 2818 leT. Se margineste la N. cu com.

cossiEtt

611

COSME§TI

Iondsesti, la S. Cu com. Movileni, la E. cu rnosia orasuluT

Siretul-d.-j., com. Oniscani, pe

Cosmesti, Constantin Glotea

malul clrept al riuluT Siretul

Tecuciti si la V. cu riul Siret.

putin maT spre S.-E. de satul

alti, sunt trimisT sA hotareascä o hotärnicie de mosie dup5. scriso-

Oniscani. Are 14 capT de fatn., contrib., in tot 50 loc., locuind

rile unur reclamant. In Cosmesti i alte patru lo-

in 8 case. Sunt 17 vite marT

calitatI, Constantin Cantemir face

cornute.

steagurI de lefegiT ca sa lupte contra Lesilor.

Cosme§ti, com. rur., compusA din cAtunele Cosmesti-Gurgueti al EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti, Osebiti-Blejesti i Motoful, din pl. Glavaciocul, jud.

Cosme§ti, sat, pe mosia cu a-

La 1803, «Cosmesti i NAvrA.-

Vlasca. Este situatá pe platoul

celasT nume, din com. Stolni-

din tre apele Clenitia si Glavacio-

cul. Printr'insa trece Välceaua-

ceni-PrAjescul, jud. Suceava. E asezat pe albia pirluluT Hurmu-

pesti, a d-sale Visternicul Grigoras Sturdza, avea 116 liuzT, platind bir 1496 leT anual, avind si 8 liuzT de ce l'Ara bir. La acestia se maT addogeati breslasiT ot tam 10 IiuzT cu 96 leT bir pe an».

SiriguluT si Valea-Plopuluf ce se

zul.

varsa amIndoul in apa Glavaciocul, chiar in acea comuna. Ad sunt mal multí mostenT afara. de Gurgueti. Satele cari compun aceasta com. sunt departe intre ele de aproape 2 kil. In 1886 eran ad i 121 I sufl., din carT 253 contrib. Venitul com. in anul 1886 era de 6863

Are o populatie de 257 capr de familie, sati 961 suflete (468 bArbati si 493 femeT), din carT 37 straint Contrib. sunt

si cheltuelile de 6771 leT ;

prietatea d-lur Gr. M. Sturdza; e in intindere de 745 fald, din

leT

in anul 1887 venitul era de 3161 leT si cheltuelile de 2417 leT. In 1887 s'a semAnat in aceastA comunA 1360 hect. cu diferite cereale.

In Cosmesti sunt dota biseriel : una in Cosmesti-Gurgueti,

cu hramul Sf. Filofteia si alta in Blejesti, ambele constituind parohia Cosmesti. Ad sunt dota scoale, ambele mixte, facute de nuele lipite cu

pamint. La cea din Costnesti ati urmat In i888: 29 bdetT 2 fete, din 62 bgetT si 3 fete in virstà de scoall ; la cea din Blejesti au urmat In i888: 30 baetT si 6 fete, din 97 brtetT 63 fete, in virst1 de scoalA. Este departe de Bucuresti de

56 kil., de Giurgiu 62 kil, iar de Obecleni, resedinta plAset, de 22 kil. In anul 1888 loc. posedati

205. Locuesc in 250 case. In sat sunt : 2 ciobotarT, 5 stolerT, 3 fierarT, 8 lAutarr si 15 comer-

Vatra satulul ocupa 30 fdlcT si 50 präjinT. Mosia e pro-

In Cosmesti se aflä palatul familieT Sturdza, in parte restau-

rat, pe frontispiciul carda se citeste : «... Cu cheltuiala VelLogofatuluT Grigoras Sturdza, fa-

cut de Iosif DemosevicT, leatul 1816, Mala 2».

carT 648 cultivabile, 45 pAclure

Cosme§ti, cdtun, pendinte de co-

lunc5, 31 flnete i 21 falcT loc nefolositor. Improprietdriti

muna Cosmesti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca. E situat pe coastele vAei SiriguluT si apartine moste-

si

la 1864 sunt: 94 fruntasT, 40 palmasT si 58 codasT, stApInind 516 fAlcr si 40 prAjinI.

nilor.

Drutnurile principale sunt: la Stolniceni-Prajescu (8 kil.) si la Cihoreni (5265 m.) Are o bisericA, cu hratnul Adormirea, zidita la 1459, deser-

ler. LocuitorT in acest

Venitul com. este de 10600 cAtun

sunt 112. Aci este biserica vechie,

cu hramul Sf. Filofteia si scoala comuna.

vita de i preot si 2 clnaretT,

Cosme§ti, numirea ce se da in

si improprietAritä la 1864 Cu

vechime, dupA cum se constata din documente, satului Iugani, din com. Mireesti, pl. Moldova, jud. Roman.

8 lid pAmint. Se crede ca maT inainte a fost cape15. saseascd.

Este o scoalà rurala mixta, conclusa de un invAtAtor plätit de stat, infiintat5. la 1865, avind lo prAjinT pAmint In vatra satuluT. E frecuentata de 32 elevI, din 44 bdeIT i 38 fete In virstà de scoalA.

Satul a fost intemeiat de un

630 bol si vacT, 75 cal, 30 bivolt, 2305 or i capre. Sunt in com. 7 eirciumI.

oare-care Cosma. Un document de la Constantin Racovild Voe-

Cosme§ti, sal, jud. Rontan, pl.

vod, din 1757, aratA cä popa Ion PravilA de la Biserica din

Cosme§ti, stalie de dr. d. f., Tecuciti, plasa Nicoresti, eät. Cosmesti, pe linia MArdIn

sesti-Tecucia, pusa in circulatie

la 13 Sept. 1872. Se afld intre statiile MarAsesti (11.5 kil.) si Tecuciii (7.4 kil.). Ltaltimea d'asupra niveluluT mArel de 723 m.26.

Venitul acestei statiT pe anul 1896 a fost de 129.754 leT, 5 banT.

C0SMEST1

Cosme§ti, mo,cie, in jud. Tecuciä, proprietatea SfintuluT Spiridon

din Iasi. Pe dinsa s'aä improprietdrit locuitoriT satelor : Cosmesti - VechT, Cosmesti - NoT Baltdretul.

Cosme§ti-din-Deal, sat, in judetul Tecuciti ; face parte din

Odatä Cu därdmarea caselor locuitorilor, s'a dArdmat i biserica vechie, in locul cdreia s'a zidit alta in 1863, care s'a reparat In 1887.

feratd.

Are o populatie de 104 famili, cu 416 suflete. Satul dateazd de la anul 1865,

Bogdana.

Cosmina, apcY, in jud. Prahova. Izvoreste din plaiul VArbiläul, la N. de com. Cosminele, curge de la N. spre S.-E. si se varsá in riul Teleajenul, in dreptul mandstireT Zatnfira.

formindu-se cu locuitoriT din Cosmesti-VechT, carT erati expusT inundatiilor Siretulul, care le ddr'd ma casele.

Cosmina - de - Jos, sat, in jud. Prahova, face parte din com.

Ad i este resedinta comuneT.

rur. Cosminele, pl. Vdrbildul.

Satul are o scoald, frecuentata de 105 copil (loo bdetT

Are o populatie de 301 locuitorr (¡46 bArbatl i 155 temer). Acest catun se mar nu-

5 fete).

Acest sat este frecuentat in timpul vereT, mal cu seamd in lunele Iunie i Iulie, de ordsenil din Tecuciti. In acest timp se formeazd un tren de pldcere,

care merge rara in malul SiretuluT la satul Cosmesti.

Cosme§ti-din-Vale (Cosme§tiVechl), sat, in jud. Tecuciti ; face parte din com. Cosmesti. E situat la N. comuneT, In par-

tea dreaptd a SiretuluT, la o distantä. de 4 kil, departe de resedinta.

meste Virtejari si Baracesti. In sat se afld o bisericd de lemn, flcutä. de Emanoil Pangal, cam pe la anul 180o.

d.-s., deservite de 2 preotI. Mara de agricultura, locuitoril se mal ocupa cu exploatarea pddurilor. Vite sunt : 157 cal si epe, 562 vacT, 187 capre, 710 oT si 186 pord. Parte din locuitorl sunt moss'ail improprietdrit la 1864, pe mosiile fratilor PangaI, V. Sinescu, G. Popescu, si nenT; 125

altiT, and li s'ati dat 302 hect. pdmint.

In comund este o moard pen-

tru nacinat Are o scoald, existentd de 8 anT. S'a frecuentat In 1892 de 48 copiT (43 bletl si 5 fete). Cu intretinerea scoaleT se cheltueste anual to8o leT.

rur. Cosminele, plasa Vdrbildul.

nerale, carr contin iod si pu-

Are o populatie de 457 lo-

cioasà in maT mare cantitate. Tuicd se fabricd anual pAnd la 505 hectol. GindacT de tratase se cultiva putin ; stupi sunt 20.

cuitorT (225 bdrbatl si 232 femeT). Aci e resedinta comuneT. Acest cdtun se mal numeste si SAndulesti, Scutari si Ciocracul. Are o bisericd Päcutd de locuitorr la anul 1819.

Cosminele, com. rur., in. jud. Prahova, plaiul Värbildul. Se zice cà dateazd din vremutl in-

Acest sat, pana la 1864, a avut maT multl locuitorT; de atund desele revArsdrI ale Si-

depdrtate.

tuluI, infiintind satul Cosrnestidin-Deal, iar ceT-l'altI ati rdmas dincolo de Siret In judetul Putna.

mina-d.-j. si alta in Cosmina-

tiu carte 5 bArbatI. In localitätile numite SdaturT si La-Piatra sunt ape mi-

CopiT In virstd de scoald sunt 37 (19 I3detT si 18 fete).

sat, o parte din locuitorT s'au mutat pe malul sting al Sire-

carT se ocupd cu fferdria. In comund sunt 140 capT de familie ; t 99 contribuabilI ; locuesc in 145 case.

Cosmina - de -Sus, sat, in jud. Prahova; face parte din com.

Are o populatie de 126 capI de familie, sati 515 suflete.

retuluT därdmind malul in spre

mel), din carT 2 familiT de tiganT,

Are dota bisericT, una in Cos-

Cosmina, munte, In jud. Bacää, pl. Trotusul, pe teritoriul com.

com. cu acelasT nume. Situat pe

stänga SiretuluT, la S. de calea

COSOBA-GOLESCU

672

PAmintul, fiind muntos, nu e prielnic la toatd cultura. Comerciul se exercita de 3 circiumarT.

Venitul comuneT este de 2496

lel anual.

E brdzdatä de plaiul Mili-

Este situatà pe Valea-Cos-

cesti, de dealurile : Strimbeni,

mineT, la 36 kil, departe de capitala judetuluT si la 13 kil, de a plaiulur.

Virful-VieT, muntele Gorganul i Virful - Pietrer, pe

Cosmina- d. - s., Cosmina- d. -j., Poiana-Trestiel si Podul-Ursulul.

care se cultivd. porumb, creste iarbd i sunt livezT de prunT. E udatá de girlele Cosmina, Scutäreasca si Dumbrdveaua.

Are o populatie de 1161 locuitorI (544 LarbatI si 617 fe-

Cosoba - Golescu, sat, in jud.

Se compune din 4 cdtune :

COSOBA-HRISTI1

Ilfov ;

face parte din com. rur.

Cosoba-Trestieni, pl. Znagovul.

Este situat la N. de Trestieni, pe malul drept al rluluT Dimbovita. Aci este resedinta pri-

maria Se intinde pe o suprafatA de

719 hect. Are o populatie de 429 locuitorI. D-1 I. Niculescu are 430 hect. $i locuitorir 285 hect. Proprietarul cultiva 130 hect. (4 sterpe, 95 izlaz si 200 pddure).

In raionul satulur sunt 2 podurf stätatoare. Comerciul se face de 2 cir-

COSOVXTUL

673

tunele Joita $i Brezaaia prin sosele vecinale. Se compune din satele : Cosoba-Golescu, Cosoba-HristiT si Trestieni, cu o populatie de 1248 locuitorY, carr traesc in

Cosota, vale, in comuna OcneleMari, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Se vars1 in riul Sarat care udd

282 case $i un bordeia. Se intinde pe o suprafata de

Mehedinti, pl. Dumbrava, numit si Cosovatul-de-Dumbrava. E la

2140 hect. D-niT I. Niculescu, C. Grädisteanu, P. Millo, aa

depärtare de 62 kil. de TurnulSeverin si situatä pe ValeaCoscodieT, al cdruia nume Fa purtat pand la 1864. Fortneazd. o comund. cu cdt.

1280 hect. si locuitoriT 86o hect. ProprietariT cultiva 445 hect.

(20 sterpe, 218 izlaz si 597 p5.dure). LocuitoriT cultiva 769

hect. (43 sterpe si 48 izlaz). Comuna numarä. 288 contri-

aceasta comuna..

Cosovátul, com. rur., in judetul

Plaiul, situat ca la 2 kil. spre V. de Cosovdtul, avind peste tot tipo contribuabilT, 680 locui-

311 si al celor miel de 362.

buabill si are un budget de 4659 leT la venit. si 4480 leT la chelt. In 1885 watt 253 contribuabill. In comuna. sunt 2 bisericT,

torT, locuind in 125 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor.

Cosoba-Hristil, sat, in judetul

deservite de 2 preotf (la Coso-

Ilfov; face parte din com. rur.

ba-HristiT i Trestieni); o scoalä.

Cosoba-Trestieni, pl. Znagovul.

mixta; 2 Mor! cu apA ; 3 masinT de treierat cu aburT ; IO podurT

Loc. posedä : 22 plugurT, 53 care cu bol, 4 cärute cu cal ; 40 stupT. Aci este o biseria, deservita de I preot si 2 cinta-

798 hect. D-1 C. Gradisteanu are 500 hect. si locuitoriT 298 hect. Are o populatie de 383

stAtAtoare.

retl ;

locuitorT.

456 vacT

ciumarr.

Numarul vitelor mati e de

Se intinde pe o suprafata de

Proprietarul cultiva 15 hect. (5 sterpe, 8o izlaz i 300 padure). LocuitoriT cultiva 240 hect. (14

sterpe si 44 izlaz). Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservitä de i preot si I cintaret ; o scoala mixta, frecuentata de 23 elevI si 6 eleve, cu Intretinerea careia judetul si comuna cheltuesc anual 1400 leT. Localul scoaleT s'a construit de comuna. In cercul comuneT e i moarl

Cu alca $i 4 poduri stdatoare. Comerciul se face de 2 cit.ciumarT.

Numarul vitelor marT e de 285 si al celor micT de 726.

Cosoba-Trestieni, COM. rur.,jud. Ilfov, plasa Znagovul, situatA la

Numarul vi telar marT e de 981 (123 cal* si epe, 381 bol, 16 taurT, 5 bivolT), si al celor raid de 1374 i viteT,

(5 capre, 302 pord, 1069 oT). Dintre locuitorT, 318 sunt plugarT, ii ati diferite profesiunT. ArAtura se face cu 97 plugurT : 81 cu boT i 16 cu cal. LocuitoriT

ati 183 care si carute : 149 Cu bol si 34 ca cal. LocuitorT inoproprietäritT sunt 208 i neimproprietäritl 127. Comerciul se face de 6 &irciumarT.

68496. liareis Dicilonar Geor tafia. Vol. IX.

o scoall cu un Invatator, frecuentatä de 21 elevT; are si o circium5..

Vite : 400 vite marT cornute, 450 oT, 16 cal si 390 rimdtorT. Pria aceastä comuna trece soseaua comunald Albulesti-Cosovdtul - CosovAtul - de - MotruPluta.

Aceastd comund se afld inconjuratd de toate pärtile de padurea statuluT Albulesti.

Spre S. de com. Cosovdtul, In pddurea statuluT Albulesti,

se aflá o poiand care poartá numele de Rdzboinicul.

In raionul com, se aflA o baltd.

Cosovätul, com. rur., in judetul Cosoca, piiclure. V. Pomirla, padure, plasa Prutul-d.-s., judetul Dorohoia.

Cosorul, movilii, jud. Bräila, la N. tirleT Coada-Encer, din comuna Silistrarul.

V. de Bucuresti, lingl nul Cio-

roerla, 24 kil. departe de Bucuresti. Sta in legaturd Cu ca-

Calitatea p m'in tuluT este bunA.

Cosota, ceitun, com. Ocnele-Mari, pl. Ocolul, judetul Vilcea.

Mehedinti, plasa Motrul-de-jos, numità.' si Cosovtitul-de-Motru.

Se afla la 66 kil. de orasul Turnul-Severin. E formata din satele Cosovltul, Deleri si Tirsa, avind 169 contribuabill, cu 1100

locuitorT, locuind in 206 case. LocuitoriT se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamintuld este bunä. 85

cosovkfut,

674

Locuitorii posea.: 69 plu-

COSTENT

gurT, 123 care cu bol, 16 carute

Siretul In vale, precum 5i. lunca luT cea fruinoasa.

cu cal; 96 stupT. Este o biserica, deservita de un preot 5i

Costache-Conachi. (VezT com. Tigane5ti, Tecucia).

pl. Nicore5ti,

Costache-Negri, sat, in comuna

Vite: 780 vite marT cornute, 800 oT, 41 caT, 4 bivolT 5i 500

Tuluce5ti, pl. Siretul, jud. Covurluia, in partea vestica 5i cea mal

rimatorr. Prin aceastä comuna trece 50-

departata de re5edinta comunala, in apropiere de comuna Conachi, Independenta si Brani5tea. Acest sat e format din

de-Dumbrava 5i. merge la GuraMotruluT, prin com. Pluta.

Cosovatul, iVelure, numita. 5i Padurea-CosovatuluT, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. Cosovätul.

Cosovätul, vale cu apa, in com. rur. Cosovatul, jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, care alta-data se

lumul, apeT producind inundata. In timp de seceta seaca in mare

parte.

jud.

dor cintaretT. Budgetul comuneT este la veniturT de 2003 leT, 5i la cheltuelT de 1119 leT.

seaua ce vine de la Cosovatul-

zaul vine mare, II mare5te vo-

insurateT impamintenitT la 1879

5i poarta numele mareluT patriot Costache-Negri, originar

Costeiulul (Valea-), vale, in judetul Buzaa, com. Gavane5ti. E acoperita de stuf 5i flneata. Cind Buzaul vine mare, o inunda.

Costeiului (Valea-), vale, In ju&tul Buzaa, com. Sageata. I5T la inceputul de la Dimbroca, com. Scurte5ti, 5i in timp de ploae duce apa, ce se stringe intr'Insa, in lacul Costeiul.

din jud. Covurluili. Numara 114 familiT.

Costanda, sat, in jud. Mehedinti, pl. Cimpul. E a5ezat In partea

de N. a comund Dobra, ca-

Costelea, iezer, jud. Braila, la N. privaluluT Coitaneasa, pe malul canaluluT Vilciul, din com.

Stancuta, unit cu iezerul Curcubeul prin privalul Mutul.

reia iT apartine.

Costeni, com. rur., in partea de

numea Co5codia.

Costasul, pilla. Izvore5te din pa-

N.-V. a comuneT Godine5ti, pla-

Costache, bral, (priva», in jud. Ialomita, insula Balta, pe teri-

durea Vacu1e5ti, trece prin com. Bra.e5ti, pl. Co5u1a, jud. Doro-

toriul comuneT Cocargea, plasa

hoia, 5i se varsa In Dolina, In

iul Vulcanul, jud. Gorj. E situata pe coasta dealuld Costeni, de la care 5T-a luat nu-

Borcea.

jud. Boto5ani.

Costache (Privalul-lul-), bral,

Costeasca, numire, ce se mal da

(prival), in judetul Ialomita, pl.

mofier Dimbroca, din com. Scur-

Borcea, insula Borcea. Se intinde pe teritoriul cotnunelor

te5ti, jud. Buzad.

Tonea 5i Roseti-Volna5i.

Costache-Albu, cifmea, judetul Tecucia, situatà inteo pozitie frumoasa, in mijlocul padure Buciumenilor (com. Buciumeni),

pe drumul ce duce la Ploscu-

Costei, sat, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-s., com. Buhociul. E situat pe 5esul Siretuld, la o distanta. de 5330 m. de Buhociul-Mare.

Are o populatie de 42 familiT, sati 143 suflete. Vite sunt : 3 cal, 142 vite marT cornute 5i 45 pord.

mele, la 41 kil. de Tirgul-JiuluT, capitala judetuluT. Se compune din catunele: Costeni 5i Celeiul. Are o suprafata. de 665 hect.,

din carT 30 hect. padure, 300 hect. arabile, 200 hect. flnete, 75 hect. izlaz, 25 hect. viT, 35 hect. livezT de prunT.

Are o populatie de 153 familiT, sail 900 suflete, din carT 130 contribuabilT.

LocuitoriT posea : 40 plugurT, 51 55 care cu bol.

teni, in apropiere de mandstirea Sihastrul, avind o apa bullá de baut. Imprejurul ci5me1d se afla mese rotunde, facute de fondator, al caruT nume II poarta.

Costeiul, lac, in judetul Buzara', comuna Gavane5ti, ce se in-

Spre N. de cl5mea, pe deal,

tinde d'alungul hotaruluT jude-

se afld o circiuma; aicT fiind un loe bah, se deschide o vasta

tuluT despre Rimnicul-Sarat, In-

cepind de la movila Costieni 5i

915, banT 6o, lar cheltuelile reprezinta, aceea5T suma. Comunicatia in aceasta co-

privire in partile de N.-S.

pana in riul Buzaul. Are mult stuf 51 pe5te. Cind riul Bu-

muna., se face printr'un drum ordinar, ne fiind inca 5osea,

51

V., vazindu-se cum 5erpue5te

Vite : 290 vite marT cornute,

49 cal, 485 of, io8 capre 5i 242 rimatorT.

Sunt 28 stupT.

Venitql comund este de ler

COSTENI

care o pune in legatura Cu tunul sáü Celeiul. In comuna sunt 8 puturT

8 linda Are i coala, fondata la anul 1868, frecuentata de 50 de

copir; o biserica de lemn, deservitä de i preot i 2 cIntaretT. Costeni, calzas, jud. Gorj, resedinta comuna Costeni. Are o suprafata de 520 hect.,

din carT 30 hect. padure, 18o hect. arabile, 150 hect. finete, 55 hect. izlaz, ¡o hect. vil si 15 hect. livezT de prunT. Locuitorif sunt fostT clacasr.

Are o populatie de 95 familiT, saa 605 suflete, din carT 3 familiT de TiganT. Sunt 84 contribuabilf. LocuitoriT posea : 20

676

COSTESTI

sfinteT EpiscopiT D. D. Filofteia l osirdia poporenilor catunuluT Costeni si altor facatorT de bine.

Costesti, com. rur in partea de

Costesti, com. rur., pe apa Te-

150 familiT, Cu 715 suflete.

riul Sicna pe ambele partT. Se compune din satele: Costesti, Cotirgaci, Nicseni i Teisoara. Are o suprafata de 4914 hect. si o populatie de 932 familiT, saa 3527 suflete, din carT 649

In com, se afla o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de

contribuabilT, carT locuesc in 820 case.

un preot, un dintaret si un paracliser ; o scoala primara ru-

dere de 4397 hect. Sunt miel

leormanul, jud. Arges, pl. Cotmeana, la 48 kil. de Pitesti. Se compune din satul Costesti cat. Teleasca, avind impreung.

rala ; o moara cu aburT ; 9 &irciumf. AicT este resedinta subprefectureT plaseT Cotmeana de la 1882 si a plaseT Galasesti, precum i resedinta jude-

tulur de ocol a acestor doua

plugurT i 30 care cu bol.

plasT intrunite. Tot aicT este sta-

Vite: 113o vite marT cornute, 26 caT, 335 oi, 85 capre si 132

tia cae*/ ferate, de unde se bi-

rimatorT.

Sunt 16 stupT.

In catun sunt 5' puturr sí 6 fintinT.

furca liniile, una la Slatina-Craiova etc. si alta la Rusi-deVede - Turnul - Magurele si un biuroa telegrafo - postal, infiintat la 4 Decembrie 1893, al ca-

N. a plaseT Tirgul, jud. Botosani, la 15 kil. de orasul Botosani. E situa U. pe valea Siena dealurile ce marginesc pi-

Locurile cultivate aa o intinrediurT de padurT pe mosia sta-

tuluT Teisoara in intindere de 38 hect., iar vi/ sunt 5 hect. Vite : 4865 vite mar./ cornute, 558 Cal, 3076 or, 1032

o 14 capre. Sunt 535 stupI cu albine. Comuna e strabatuta de pirlul Siena; are 7 lazad Cu 45 hect. stuf; 6 morT de apl. Calea judeteana Botosani-Sáveni trece prin aceasta comuna.

Are 4 bisericT, deservite de

Are i biserica de lemn, de-

rur venit pe anul 1896-97 a

4 preotT si 8 dintaretT ; i coala,

servia de r preot si i cIntaret ; scoala, frecuentata de 45 e-

fost de leT 4053,40. Budgetul com. pe anul 1882

conclusa de I Invatator si fre-

levI si 2 eleve, din 50 inscrisT.

83 a fost de 2463 leT la venituri si de 2371 ler la cheltuelT. Dupa o publicatie oficiala

In acest catun exista mal multe urme de sapaturT in pa-. mint, de unde, se zice, ca s'ar fi scos carbunT de painint, pe cind se extragea arama in Balade-Ararna.

Costeni, sat, in jud. Mehedintl,

(1887) aceasta com. numara 176

cuentata de 174 scolarT. Budgetul comunel este de 10255 lei la veniturT i l0000 le/ la cheltuelf. In com. sunt: ¡o &cicuta ;

contribuabili si are un budget de 3113 lei la veniturT si de

12 comerciantl ; 17 mes eri asT.

2483 leT la cheltueli. Prin aceasta com, trece si soseaua judeteana Pitesti-Turnul-

Costesti, com. rur., in jud. Buzaa, pl. CimpuluT. E situata pe ambele malurT ale riuluT alma-

Comuna Costesti este un mic centro comercial, multumita im-

tuiul, la o distanta de 13 kil. de Buzaa. Hotarul, la N., incepe din padurea Spätarul si

Costeni, sat, face parte din com. rur. Izvoarele, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Are o populatie de 2u locuitorT, 103 barbatl zo8 femer. Cade in partea de N.-E. a comuneT. Are o biserica, fondata in anul 1856, de

prejurarer d. ad se afla bifur-

pe hotarul mosieT Protopopeasca

capa cailor ferate spre TurnulMagurele i Craiova. Numarul vitelor a fost In a-

urca In padurea Frasinul, de

Barbu Dimitrie tirbeia Voevod, cu bine-cuvintarea EpiscopuluT

runte (2250 oT, 20 capre i 115

unde se lasd pe apa Negreasca, pana in mosia Odaia-Banultd; la E., aplica pe hotarul mosieT Gheraseni, pe care merge suindu-se, pana in Drumul-SariT; la S., atinge putin hotarul mosieT

rimatorl).

Cioranca si se urca, la V., pe

pl. Motrul-d.-s., com. rur. Covrigi, din pl. Vailor.

Magurele.

nul 1887 de 704 capete vite marT (620 bol

i vacT, 70 caT,

14 bivolT) si de 2385 vite ma-

COSTWI

hotarul mosier Stilpul, pana ajunge in padurea SpAtarul. Suprafata comuner e de 3740 hect., din carl : 2617 hect. a-

rabile, 137 hect. padure, 131 hect. fineata, 725 hect. izlaz 130 hect. sterp. Proprietati Insemnate sunt : Costesti , Pietrosul, Floreasca sati Gomoesti, Budisteni i Chir-

culesti salí Protopopeasca, toate

particulare. Terenul e ses, intrerupt putin de malurile CalmatuiuluI, de cite-va movile, de apa CalmatuiuluI si de alte cite-va

viroage. Se fac ad i semanaturi intinse. Are douà stine. Comuna e pusd in contact cu orasul prin soseaua judeteana BuzAA-Urzi-

676

Coste§ti, com. rur., jud.Dimbovita,

pl. Bolintinul. Aceasta comuna e situata pe cimpie i udatA in raionul sai1 de pirita Rastoaca preste care se afla un pod. Este

la o mica distanta spre V. de com. Titu. Se compune din treI catune: Costesti-Vatra, saa Costesti-din-Vale, Putul- cu - Sal-

cia si Bucuroaia. Are o populatie de 810 loc. Pämintul e adi fertil. Vite sunt putine. Are o bisericà si o scoala. In coprinsul comuneI este un destejí al proprietarului si la o mica distanta, spre V., se afià

COSTEr'l

Sunt 117 stupI. Are o biserica, deservita de I preot, 2 cintaretI si I paracliser.

Budgetul comunei are la venituri 837 leI si la cheltueli 618 leI.

Vite sunt: 308 vite tnarr cornute, 441 capre, 18 cal, 400 oi si 236 rimatorI. Costesti are o osea comunata, ce vine in soseaua Prejnei si se leagA cu soseaua Baia-deAramd.

In aceasta comuna, se zice, a

fost o lupa in 1807, luna Ia-

1-1111 Argeselul. Tot in cuprinsul

nuarie, intre un corp de Turci, cari jefuisera. plaiurile Closani

räseni, afará de alte drumuri

acestei comuneI este o vale mica ce se numeste Valea-Cobia, care are peste ea un pod si care nu trebue confundatA cu ValeaCobia, din pl. Cobia. Costesti

naturale ce o strabate, din care maI important, e Costesti-Mo-

se invecineste la E. cu com. Titu, de care se desparte prin

vila-Banului.

piriul Suta i padure, si cu care se leaga prin osea comunala ;

ceni si cu com. Gheraseni prin soseaua vecinaIl Costesti-Ghe-

Vite sunt : 582 bor, 431 vadf, 193 viteI, 2 bivoli, 159 cal, 273

epe, 43 mine, 2350 or si 348 porcl.

StupI sunt r5. Comuria e formatá din cAtunele : Budisteni, Costesti, Gomoesti, Grosani i Pietrosul.

Are o populatie de 1520 locuitorI, din carI: barbati InsuratI 356, neinsuratI 24, vaduvI 13, baetI 440 ; lema maritate 356, vAduve 29, fete 302. Lo-

cuesc in 369 case. MeseriasI sunt : I lemnar si 3 fierari.

la V. cu Jugureni, pl. Cobia, despArtindu-se prin Argesul unindu-se prin osea comunala ; la S. Cu com. Märuntisul, despartindu-se prin piriul Rastoaca.

Coste§ti, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Closani, la distantA de 41 kil. de orasul Turnu-Severin, iar de Baia-de-Arama, re-

sedinta piase); de 28 kil. E situata la poalele dealuluI Bania. E formatA dintr'un singur sat.

Sunt 31 I contribuabilf, din carT 17 comercianti.

Are o pozitie strategicä, fiind inchis de toate pArtile de dealuri; nu are de cit o cheie sati strimp-

Veniturile com. sunt de lei

toare, pe unde este un drum

4220.82 anual.

Este o scoalA in c5.t. Costesti, frecuentata de 64 elevI. Carte stiù 78 locuitorI. Sunt 4 biserici, deservite de 4 preatI, 4 cintAreti. si I paracliser. Catedrala e cea cu hramul Sf. Imparati.

arciumI sunt 9.

pentru mersul carelor si trasurilor, si prin care se scurge Piriul-Costestilor, ce-si ja sorgintea din Furcitura-Baniei.

Are o populatie de 528 locuitorI, din mil 88 contribua-

bili ; locuesc in 1r6 case. LocuitoriI posedä: 8 plugurI, 7 care cu bor i i cAruta cu cal.

Cerna, condusI de Aga-Arghir,

si la intoarcerea lor spre Adacale s'ati abatut la com. Costesti spre a jefui pe preotul comunei, anume Macu. AA rAmas noap-

tea acolo. In timpul acesta se trimesese din Cerneti, de catre autoritatr, un corp de armata, compus din Rust si SirbI, sub conducerea unuI capitan numit Jifcu, care ajungindu-I in aceasta

comuna, s'au luptat cu dinsir. Dupl treI zile, Turca' Watt' retras in Adacalé, iar corpul trimes contra lor, cu capitanul Jifcu, s'a intors la Cerneti, unde capitanul Jifcu fiind ranit, dupa sase zile, a incetat din vieatA. Frica ce a produs lupta aceea,

In TurciI din Adacalé, a facut ca sa inceteze pentru un timp oare-care jafurile din pl. Cerna Closani.

Coste§ti, com. rur., pl. Horezul, jud. Vilcea, compusa din sase catune: Costesti, Varatecile, Cio-

robesti, cu mahalaua Gamesti, Petreni, Negrulesti i Bistrita, Cu mahalaua

luat numele de la lita Costesti si de la coastele ce o inconjoard. Este situata la poalele muntilor Arnota i Bulla,

COSTETI

pe riurile Bistrita $i Coste0i, la

30 kil, departe de capitala judetuluI $i la 25 kil. de a pawl. Are o populatiune de 2476 locuitorT, in care infra 50 farn. de TiganT. Calif de fam. sunt 524: contrib. 475; case de locuit 600.

zeturT foarte bune. Ast-fel de stine sunt : 2 in muntele Scinteia, 3 in Piscul-cu-BrazI, 2 In Piscul-luT-Ignat, 2 in Zanoage, 4 in Comarnic, 3 in curmätura RudeanuluT, etc., peste tot 23 stifle.

In comunä sunt 7 biserid, 2

In raionul comuneI se Oa

manastiri (Bistrita $i Arnota) $i schit (Pdpu$a). Parte din locuitorT se ocupd cu dulgheria. Produsul munceI

412 bol, 725 vacT, 385 viteT, 4375

piatra de var, i anume pe riurile Bistrita i Coste0i, pe sub poalele muntilor i maT ales in eat. Petreni, care $I-a luat numirea chiar de la aceasta piatra, care se exploateaza de adi in mare cantitate. coala dateaza in comund de la 1862. Cladirea e vechia $i proprietatea comuner. Se fre-

oT, 165 capre i 733 porcI.

cuenta de 55 copiT (52 baetT

Pe rill' Bistrita sunt 35 pive 0 15 mor!, (parte pe riul Bistrita, parte pe riul Coste0i) un herastrau pe riul Coste0i.

3

Il desfac la tirgul ce se face la Horez in fie-care saptamina mal rar la Riureni, Vaideeni Vite sunt : 272 ca!, 178 epe,

LocuitoriT, in numar de 437,

s'au improprietdrit la 1864 pe mo0a statuluT Coste0i, dud li s'au dat 1438 hect. pamint. De aceasta comuna apartin muntiT: Arnota, Scinteia, Bulla, Piscul cu-BrazT, Piscul-cu-Ignat, Cacova, Zanoagele, Clabucetul, Cocora, Curmatura-Rudeanulul, Co marnicul, Govora, Piscul-Lung

Iona$cul. ET se intind la N. comund Costep. Muntil Arnota $i Bulla merg de se pierd prin dealurile comunef, iar ceT-raltI vin maT departe de comuna, la

10-35 kit. departare. El directiunea de la N. catre S., ca ramurr despartite din ramura principald, numita Parin-

fete),

vereT o multime de turme de oI, ca!, vac!, etc. Pe aci se afla o multime de stifle unde $1 crescatoriI de vite fabrica. brin-

cela$T nume. Are o bisericä, cu hramul Adormirea, deservita de preot, I cintaret 0 1 paracliser ; o $coala primara rurala.

Coste§ti, sat, cu 592 suflete, in jud. Arge$, plasa Arge011, pe malul drept al riuluI Valsana ; face parte din com. rur. Coste0i.Stroe0i. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Parachiva, deservita de I preot i I cintäret o scoald primara. rurald. COSte§ti, sat. (VezT esurile, sat, jud. Bacati.)

albine. VatrasatuluT are 67 hect.,

Coste§ti, ceilun, al comuneI Cos-

iar comuna intreaga ca izlaz cu

te0i, plasa Jiul, jud. Gorj, in

tot are

care se afla re$edinta

1505

hect., afarä de

proprietatea statuluT.

oseaua care merge la maulstirea Bistrita, inlesne$te comunicatia intre Tirgul-Horezul $i

intre comunele dupä nul Bistrita, mergind spre S. pana la com. Babeni, unde da in $oseaua judeteana ce vine din spre Caracal spre Rimnicul - Vilcea. Comunicatia intre comunele margina$e se face pe drumurT $oseluite.

Veniturile comuneT Coste$ti cheltuelile la 3368 le!.

coamele lor se intind frumoase cimpiT, pe earl pasc in timpul

face parte din com. rur, cu a-

Coste§ti, ciftun de resedintd, al com. Coste$6, pe malul drept al riuluT Calmatuiul, jud. Bu-

Ace0I muntI sunt acoperitT cu padurT seculare de fagT pe

nul, jud. Arge$, pl. Cotmeana ;

din numarul de 303

gul.

pe platourile de

Coste§ti, sat, pe apa Teleorma-

copiT (144 baetI $i 159 fete) in virstd de $coala. titi carte 250 barbatI $i to femeT. Cu intretinerea $coaleT, statul cheltue$te anual 2160 le!. In comund sunt 150 stupT cu

se urea la 4562 le! anual $i

brazI ;

COSTEM

677

Se margineste cu com. Barbate$ti, Bode0i, Birze0i $i Tom$ani.

Coste§ti, sat, CU 50 locuitorl, in jud. Arge$, plasa Oltuluf; face parte din com. rur. Dragute$tiSapunari.

zati. Are 430 locuitorT, earl' lo-

cuesc in 104 case.

Are o populatie de 130 familif, sag 406 suflete, din call 2 familiT cu 8 suflete tiganT. Sunt too contribuabilT. Suprafata catunuluI e de 600 hect., din care 250 hect. pddure, 315 hect, loe de cultura, finete i pa$une, 13 hect. vil §i 22 hect. prunT. Locuitoril poseda : 25 plugurT, 26 care cu boT l 5 carute cu cal. Sunt m stupT. Vite : 177 vite marl cornute, 22 ca!, 110 of, 105 capre $i 94 rimatorT.

Unif din locuitorT se ocupa cu agricultura, iar cea maT mare parte sunt rotar! i dogarT.

Catunul are i biserica de lemn, facuta de locuitorT, pe la 1800, deservita. de I preot i I cintaret; I circiuma. ; 4 fintinT.

cOsTwri

Coste§ti, sat, in jud. Dimbovita, plaiul Dimbovita-Ialomita, cat. com. Runcul.

Coste§ti. Vezi Sberesti-Costesti, jud. Neamtu.

Coste§ti, com. rur. si sat,in jud. Tutova, pl. Simila, in marginea

de N.-E. a judetuluf, pe pirlul Bilavoiul.

FormeazA singur o comunA (com. Costesti).

Are 1586 locuitorT, din cari 279 contribuabili, cari locuesc in 378 case. .5 tia carte 115 persoane. Teritoriul comuneT este udat de riul Birlad si piriul Bilavoiul.

Se cultivA viea pe o intindere de 100,75 hectare ; livezile cu

prunT sunt pe o suprafatä de 53,25 hect. Comerciul se face de eAtre 15 persoane. LocuitoriT se ocu-

pa mult cu rotAria. Are o scoalA primarl de 135.-

eti si 2 biserici. Veniturile comunei sunt de 9032 lei, 40 banT anual.

Coste§ti, sat, face parte din comuna ruralg. Costesti, plaiul Ho-

rezul, jud. Vilcea. Este situat

678

Coste§ti, stalie de dr. de fier, jud. Arges, plasa CottneanaGdldsesti, corn. Costesti, pe li-

nia Pitesti-Slatina, pusl in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se allá pe aceastA linie intre statiile Pirvu (12 kil.) si Stolnici (15.9 kil.) Este si statie de bifurcatie, de oare-ce de aci pleacA o linie, hala Costesti - Rusi - deVede - T. - Mdgurele. Inaltimea d'asupra niveluluf mArif de 224'.45. Venitul acestei statii,

pe anul 1896, a fost de 138.933 leT,

CoSTETr-DAIA

Horezul, jud. Vilcea, in intin-

dere de 2000 hect.,

formatA

din trupurile : Padina - SeacA (loo hect.), Alunul (125 hect.), Piraiele (150 hect.), MAgura, Al-

bul, Muntele-Neteda si Dosul (1625 hect.).

Coste§ti, phi:1, in judetul Mehedinti, plaiul Cerna. Izvoreste din poala muntelui BAnia ; trece

prin comuna Costesti si contri-

bue la formarea riului Topolnita.

5 banT.

Coste§ti, rid, jud. Vilcea, izvoCoste§ti, decil, in jud. Suceava,

reste din muntele Neteda, curge

numit si Dealul - CoasteT, pe care stA o parte din satul Ciu-

de la N. catre S. printr'o vale

mulesti-Ganea.

Coste§ti. VezT Dealul - Porcilor, jud. Vilcea.

Coste§ti, mofie, in jud. Argesul, pl. Argesul, cu o intindere de

1153 pogoane, din care 700

ingustd si adincA, udI comuna Costesti si se varsA in 14111 Bi-

strita, pe malul sting, mal sus de com. Tomsani. Coste§ti, india fioftii, jud. Argesul, pl. Cotmeana, pe drumul cel vechiu de la Pitesti la Slatina.

pog. pAdure, proprietatea Sta-

tului. Are o arena anuald de Coste§ti, fost pichet de granii'd, 4500 leT.

Coste§ti, mofie, in jud. BuzAii, com. Costesti. Are 1360 hect., mal toate arabile si 32 hect. pAdurea Gomoesti.

in jud. Mehedinti, plaiul Cerna.

Coste§ti, treceitoare peste granità in Austria, judetul Mehedinti. Se uneste cu Poteca ce vine de la coin. rur. Prejna.

pe ambeIe maluri ale riului Co-

stesti. Aci e resedinta primAriel* si scoala. Are o bisericA,

Coste§ti, mofie a statuluT, fostd

cu hramul Adormirea, fAcut.ä de lemn si fondatA de cAtre An-

situatA in com. Costesti, plaiul

pendinte de mAnAstirea Bistrita,

tonie Arhimandritul, Egumenul

Horezul, jud. Vilcea, care s'a arendat pe periodul 1888-93,

mAnAstireT Bistrita, la anul 1710;

cu 4500 lei anual.

reparatA, mAritA si tencuitA nu-

mal pe din afarA, de locuitoriT enoriasT, la anul 1891. Din hrisoave, se constata cá MihaiaVodA-Viteazul, in semn de mul-

tumire pentru victoriile repur-

tate contra Turcilor, a dIruit mosia Costesti, care era proprietatea lui , mAndstirei Bistrita.

Coste§ti, Päuleasca, sati Zädä.-

riceni, trup de mofie, cu un cAtun, pendinte de com. Talpa13itcoveni, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, proprietatea d-lui Al. Zäddriceanu.

Coste§ti, pädure a statuluT, situatd in com. Costesti, plainl

Coste§ti-Ciolacul, sat, in partea de S. a comuna Costesti, pl.

Tirgul, jud. Botosani, pe pi1.1111 Teisora. Are o populatie de 72 familiT, san 294 suflete, din cari 64 contribuabilf.

Are o bisericd, deservia de I preot si 2 cinaretr ; o moarl de apA pe Teisoara. Vite: 205 vite mari cornute, 21

cal, 320 or, 8o mascurr.

Sunt 6o stupT cu albine. Se afld aci : I circiumA ; 3 comercianti ; 4 meseriasT.

Coste9ti-Daia, com. rur., jud,

COSTE§TI-DIN-DEAL

Gorj, plasapule, in partea de N.-

V. a comuna Groserea. E situata pe valea Dala si putin cam pe coastele dealule Aninoasa. Se compune din eatunele Costesti i Dala. Are o suprafata de I000 hect., din carT 400 hect. padure, 480

hect. loc de cultura, finete si pasune, 33 hect viT si 42 hect. prunT.

Locuitorrf sunt maT totT mos-

679

COST1ENI

Se afla ad. : i circiuma ; comerciantl; 3 meseriasT.

2

565 vite marunte (400 oI

Costesti - Melic, sat, in partea de S. a comunel Costesti, pl. Tirgul, jud. Botosani, formind un trup cu Costesti-Ciolac si Costesti-Gherghel. Are o popufamiliT, sail 214 suflete, din carf 52 contrib. Vite sunt : 187 vite marT

latie de 64

cornute, 17 cal, 214 oT

Are o populatie de 200 fasati 716 suflete, din carT 2 familif cu 8 suflete tiganf. Sunt i6o contribuabill. Locuitorir posea.: 35 plugurr,

44 care cu bol, 6 en* cu ce, 240 vite marT cornute, 31 ce, 180 oT, 209 capre i 112 rimatorT ; IO stupT.

Venitul comuneI este de 1500 leT anual, lar cheltuelile de

roo Id. In comuna se gasesc 2 fintie si I circiuma. Sunt 2 bisericT de lemn, deservite de i preot taret. Comunicatia se face printr'o sosea comunala, care o pune in

legaturd la N.-V. Cu comuna

capre i 145 rimatorl).

Costesti-Sturdza, sat, pe mosia si in com. Ruginoasa, jud. Suceava, formind un singur sat cu Costesti-Razasesti. E asezat pe tarmul sting al BahluetuluT-

Rece. Impreura cu Costesti-

6o

Razdsesti, are 115 case populate, cu 117 capI de familie, se:1477

Este o circiumä si 2 meseriasT.

suflete (244 barbatT si 233 femel),

i

mascurT.

nenT.

a fost de 1027 capete vite marT (927 boT si vacT, 100 ce) si de

din carl un sträin. Contribuabill

Costesti-Räzà sesti, sat, pe mosia cu acelasT nume, jud. Suceava, com. Ruginoasa. Asezat pe costa dealule Ulmisul, formeazà un sat cu Costesti-Sturdza. Mo-

sia e in intindere de 47 falcI, toate cultivabile. Are o biseria, cu hramul Sf. VoevozT, crádita din lemn de preotul Petrea Pa-

ladi Secara la 1777; o scoala rurala mixta, conclusa de un invatätor platit de comuna, infiintata la 1885 si frecuentatä de 41 scolarT. Cu etatea de scoald sunt 68 baetT si 44 fete.

s.int 100. Vatra satelor ocupa 25 ala si 49 prajinT. LocuitoriT se ocupa cu plugdria si cultura viilor.

ImpropietaritT la 1864 sunt 25 palmas? si 30 codasT. Drumurile principale sunt : la Tirgul-Frumos (5 kil.) si la Ruginoasa (7 kil.) Biserica i coala din Costesti-RazAsesti serva i acestuI

sat.

Costieni, com. rur., in judetul Putna, pl. Biliesti. E situata pe malul SiretuluT, la confluenta luT

Costesti-Stroesti, COM. rUr., pe apa Valsana (jud. si pl. Arges)

Cu Rimnicul, pe un pamint ar-

kil. de Curtea de Arges

gilo-nisipos.

Piscurile, si /a S.-E. Cu comuna

la i i

Groserea.

(resedinta subprefecturel) si la

Distanta eT de sub-prefectura plaseT (Suraia) e de 20 kil., iar

28 kil. de Pitesti. Se compune

de

Costesti-din-Deal, sat, judetul Dimbovita, plasa Bolintinul, cdt. com. Produlesti.

Costesti-Gherghel, sat, in partea de S. a comuneT Costesti, pl. Tirgul, jud.Botosani ; formeaza un trup cu Costesti-Ciolacul

Are o populatie de 116 fasati 532 suflete din carT 107 contribuabilT.

cornute, 40 cal

din carT ro famili de tiganT. In com. sunt 1679 suflete, 2

bisericÌ si 2 scolT primare

rurale, cite una in fie-care sat; 4 circiumT. Budgetul com. pe

anul 1882-83 a fost de 1559 leT la veniturT si de 1483 lel

Costesti-Mefic.

Vite sunt :

din satele : Costesti i Stroesti, avind impreuna 340 familiT, san

263 vite marT marT si miel.

626 oT si 170 mascurT.

StupT cu albine sunt 60.

la cheltuelT.

D upa o publicatie oficiala (1887), aceasta com. numara 259 contribuabill si are un budget de 1654 leT la veraturI si de 1562 leT la cheltuelI. Numarul vitelor in anul 1887

capitala judetuld, de 58 kil. Marg,inile acestel comune sunt: la N. riul Siret, care o desparte de judetul Tecuciti, la E. TirgulNamoloasa, la S. jud. Rimnicul-

Sarat, lar la V. Siretul

si co-

muna Nanesti. Comuna Costieni se compune din catunele Costieni, (unde e si primaria comuneT) si Belciugul.

Populatiunea comuneI, dupa cel din arma' recensamint e de 320 capT de farnilie, saa 1225 suflete (594 barbatT, 631 femeT).

Aceastà populatiune se impar-

680

COSTIENI

COSTIENIDE-JOS

tea ast fe!: 632 neinsuratI (306

retuluI, pe un pamint argilo-

barbatI, 326 femeI), 546 insuratI,

nisipos.

47 vaduvI, (15 barbatI, 32 femef); 1215 rominI si lo de diferite nationalintI ; 1216 ortodoxI si 9 mozaicI; 275 agricultorI, 12 meseriag, 27 comer-

Are o biserica filiald, cu hra-

si

18

servitorI. tif.1 carte 42 persoane.

Numarul caselor de locuit e de 262.

Orzaneasca, la E.

mul Sta Treime.

Suprafata cotnuneT e de 2700

hect., din carI 200 hect. vatra

Costieni sati Asan-Aga,

(Vez! Asan-Aga, jud. Vlasca).

comuneT, 1500 hect. ale locuitorilor, 1000 hect. ale proprietatiI particulare.

Costieni, ditun, pendinte de com. Mihdlesti, pl. alnistea, judetul Vlasca. E. situat pe malul Ar-

Populatia comund e de 185 familiI, cu 592 suflete ; (294 barbatI si 298 femel); 322 ca-

ciétun.

ciantl, 9 avind profesiunI libere,

94 muncitori cu bratele

Catunele carl o compun sunt: Costieni-d.-j., resedinta, la V.;

sAtoritI, 252 necasatoritI, 18 va-

gesuluI.

duvI.

tia carte 65 persoane.

Costieni, baltd, in jud. R.-Sarat,

Este o biserica, cu hramul

52

pl. Rimnicul-d.-j., com. Costieni-

nasterT si 27 mortI. Are o biserica filiala, cu

Mari; forman de piriul ValeaBoului, la N. comuner, pro prietate particulard. Are 16 po-

Sf. Dumitru, zidita in anul 185o de preotul Zamfir Iordache, cu ajutorul locuitorilor ; este ingrijita de comuna i deservita de I preot, I cintaret si I para-

Miscarea populatiund pe anul

1892 a fost : 4 casatoriI,

hramul S-ta Treime, tintnd de parohia Tirgul-Nämoloasa. Copif cu virstä de scoald sunt 177 (92 ba.etI si 85 fete.) Com.

subventioneaza scoala din T.NAmoloasa cu 150 leI anual. Sunt 264 contribuabilI. Budgetul comuneI pe anul 1893-94 a fost la veniturr de 3091,57 leI si la cheltuell de 3074,79 leT.

Numarul cultivatorilor a fost In acelasT an de 113.

goane intindere.

cliser.

Costieni, tnovild, in jud. R.-S5.rat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Cos-

clusa de I Invantor si frecuentan. de 32 elevI.

tieni, in partea de E. Costieni, pirig, In judetul rat, plasa Rimnicul-d.-j. Este o parte din piriul Valea-BouluI, ce trece prin cele 2 comune : Costieni-MarT si Costieni-d.-j. ; formeaza balta Costieni.

mijlociti, 14 hectolitri la hectar.

Cultura viteI in anul 1893 a fost pe o intindere de 90 hect., producind 879 hectol. vin in valoare de 27000 leI.

Calitatea pamintuluT este buna ; in ce priveste cultura pamintuluI, com. are : 2300 hect.

arabile, 150 hect. imas, 8 hect. vii, zo hect. finete. Locuitorif ati : 58 plugurI; 1381

capete vite, din carr 356 bol,

Vite sunt 1416, din cari : 366

boi, 380 vacI, 70 capre 560 si 40 porcI. Viile ocupa o intindere insemnata si produc, in termen

mixta, fundan in anul 1874 de comuna, este con-

Costieni-de-Jos, com. rur.,

in

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., pe piriul Costieni.

Este asezata in partea de V. a judetuluI, la I0 kil. spre S.-

155 yac!, 102 ea!, 101 epe, 509 o!, I capra, 153 rimatori. Transportul productelor se face prin

statia Zoita, la 4 kil. spre V. In comuna sunt 6 comercianti

E, de orasul Rimnicul-Sarat si

(din care unul strain); din acestia

bacan; I chiristigia ; i brutar; 2 cArausI; 4 cizmarI. Circulatia se face prin diferite drumurI nesoseluite i printr'o sosea comunala, care uneste

In partea de V. a pläsel, la 7 kil. spre N.-V. de com. Ballceanu, resedinta pläeT. Comunele invecinate sunt: CostieniMari, la 3 kil.; Socariciul, la 2 kil.; Baltati, la 9 kil. Se margineste la N. cu Baltati, la V. cu Costieni-MarI, la E. cu Salcioara, la S. cu So-

4 sunt circiumarI.

comuna cu Namoloasa de o

carici u I.

turile comuneI sunt de 7103

In comuna. sunt : 4 circiumarI ;

parte si cu Calieni de alta parte.

Costieni, ciftun, in comuna cu acelasI nume, pl. Biliesti, jud. Putna. Este situat pe malul Si-

Piriul Costieni (o parte din 01111 Valea-Boulul), o uda. la S. formind i helesteul Costieni; afluentul eta Orzäneasca o uda.

la E; sunt aci si 92 puturi.

Calle de comunicatie sunt: 1.

drumul comunal Rimnicul-

Sarat-Faurd, trecind prin comunele Baltati, Costieni, Balaceanu, Galben-NisipurI; 2. spre Costieni-Mad ; 3. spre Salcioara;

4. spre Pirliti (jud. Buzaa). Sunt 150 contribuabilI. Veni-

leI, 87 l'ami' si cheltuelile de 6875 leI, 25 basa.

In judetul R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., cat.

Costieni-de-Jos,

sat,

COSTIENI-MARi

COSTINETI

681

de resedintl al comuna Cos-

nuluT, zidia in anul 1848 de

tieni MarT. E asezat la V. comuner, lingd helesteul Costieni.

care enoriasiT comuna; a doua In cAt. Zoita, cu hramul Ador-

Are 150 hect. Intindere, cu o

mirea-MaiceT-Domnulul, ziditA in

populatiune de 100 familiT, sati

1848 de enoriasT si ingrijitä de comuna; fie-care are cite I preot

369 suflete, din carT 120 contribuabilT. titi carte 70 per,

soane. Are o

bisericA

si

o

scoall.

Costieni-Mari, com. rur., in jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul-d.-j., pe &tul Costieni. 1-a luat numele de la pirlul Costieni care o udd. Este asezat In partea vesticl

a judetuluT, la 9 kil. spre S.E. de orasul RImnicul-Sárat, si in partea vesticA a plAseT, la lo kil. spre N.-V. de com. BA16.ceanul, resedinta plAseT. Co-

munele invecinate sunt : Costieni-d.-j., la 3 kil.; Socariciul, la 4 kil.; Boldul, la 9 kil.; Salcioara, la io kil.; Drogul, la 20 kil.

Se márgineste la N. cu com. Baltati, la E. cu Socariciul si Costieni d.-j., la S. si V. cu

com. Pirliti, (jud. BuzIä).

Piriul Costieni o udA la S., pirlul GrebAnul la N., ValeaBouluT formeazA, la E., elesteul

Costieni. Mar sunt si 98 pu011

tul-Noti. S'a format dintr'o revázsare anterioarl a bratuluT Chilia, de care azT este alimentat prin o miel edita. Are forma unuT cimpoiti, al cAruT

si I cintAref.

fluer 11 formeazd girla Iacob-Suhat, ce se intinde de-alungul

Este o scoald mixtà, fundatA In 1872, de comunA, condusA de I InvAtItor si frecuentaa de 64 elevI.

grinduluT Stipocul, pe o lungime de 14 kil., intrind si pe teritoriul comunei urbane ChibaVeche, din pl. Sulina ; partea

Comuna are 2300 hect.

a-

opus á formeazA coada numitA

LocuitoriT posedä : 195 plu-

Costin-Ciuc, care si ea comuniel cu lacul Baciul. Din acest

rabile si 20 hect. viT. gurT ;

2 pive ; I moará cu a-

bur/ ; I maqind de treerat.

lac porneste o &id lungA, numità Aliboca-Suhat, care, dupd ce tre-

Vite sunt 2420 capete, din carT : 620 bol, 350 vacT, 209

ce prin lacurile Tihacul, Posla-

cal, 100 epe, 1015 oT si 126 rimAtorl.

Cirnpoiul, merge de se scurge In eirla Pardina, dupá un curs

In com. sunt : 4 potcovarT, 1 timplar si 1 geamgiä. Transportul se face prin sta-

lung de 18 kil. Lacul este incon-

rul , Pepurnicul ,

Pisceanul si

tia Zoita, la 1 kil. spre V. de

jurat de toate partile cu stuf. Are o intindere de 240 hect., si contine bun si mult peste

comunA. Sunt r i comerciantT,

de apA dulce : caracudd, stiu-

din carT 6 cIrciumarT.

cä. si biban. Locuitoril din sa-

Cdile de comunicatie ale comune/ sunt : drumul comunal Rimnicul - Fäurei, trecind prin

tul Pardina se Indeletnicesc cu pescuirea luT, al cdruT venit apartine statulul.

comunele BAlfati, Costieni, BAIleeanul, Nisipuri ; spre gara Zoifa ; spre Costieni-d.-j.-Sälci-

Costin-Ciuc, lac, format de la-

oara ; spre Pirliti, (judetul Buzar* Comuna are 361 contrib. Ve-

cul Costin si mal mic de cit acesta, in jud. si. pl. Tulcea, pe teritoriul comunei rurale SatulNoti ; comunicA cu lacul Baciul ;

16',

e inconjurat cu stuf; are 8o

Costieni-MarT, resedintA, la E.

19 banT anual si cheltuelile de

hect.; produce peste bun, al cdruT

si Zoita la V.

7799 leT, 57 banT.

venit apartine statuluT.

CAtunele carT o compun sunt:

Suprafata comund e de 2760 hect., din carT : 440 hect. vatra comund, 770 hect, ale locuitorilor si 1550 hect. ale proprietarilor.

Populatia comuneT e de 361 fam., san 1175 sufl.; 570 bArbati si 605 femeT ; 361 cAsátoritT, 794 necasAtorit1

i 20 vA-

duvT.

ti.ti carte 120 loc.

In comuna sunt 2 bisericT : una in cAt. Costieni-Mari, cu hramul Adormirea-MaiceT-Dom68495. Mareta .1hc1 tomar (aojo ufic. I ot. JI.

niturile

ei sunt de 8069

Costieni-Mari, sat, In jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-j., cät. de resedintl al comuneT CostieniMari% E asezat la E. comuneT,

Costineni, sati Costine§ti, jud. BacAil Vezl Costinqti.

pe 0.1111 Costieni. Are 270 hect.

Costine§ti, com, rur., in partea de N.-V. a pldseT Tirgul, jud.

intindere, si o populatie de zoo fam., sail 675 sufi., din cati 212 contrib. titi carte 80 persoane.

Botosani, la distantA de 15 kil. de orasul Botosani. Se compune din satele : Belcea, Costinesti,

Are o bisericä si o scoald co-

Dolina, GAureana si Leorda. Are

munalA.

o suprafatA de 4485 hect. si o

Costin, lac, in jud. s'i. pl. Tulcea, pe teritoriul comuna Sa-

populafie de 422 fam., sati 1465 suflete, din carT : 1407 RominT, 39 Evrer, 9 GermanT si 13 Tigani. 86

C0ST1NEM

682

Calitatea pamlntulur este buna ;

locurile cultivate ati o intindere de 2070 hect. Vite sunt : 1255 bol si vacl, 12 bivolr, 220 cal, 1330 or, 40 capre si 350 porcr. Sunt 28 stupr cu albine. In com. sunt 5 iazurr cu peste; 5 morT de apa. si 1 de aburr.

Comuna este strätatuta de

Costinesti, mofe, jud. Bacáti, pl. Tazläul - d. -j., com. Sanduleni. Are 715 hect., apartinind caser lui Costin Rosetti ; da un venit de 8000 ler.

pleacd linia la Dorohoiù. Budgetul are la veniturr 5743 ler si la cheltueli 5741 ler. Sunt 4 bisericT, deservite de

3 preotr si 4 cintaretr; 2

ciplI

mixte, conduse de 2 Invatátorr,

din care unul plätit de stat. Una din scolT este frecuentan de 30 elevl si 8 eleve si cea-

l'alta de 27 de elevr si 4 eleve.

Costinesti, sau Costineni, saù Versesti-de-Sus, M'Él' for, jud. Bacä.u, pl. Tazlaul-d.-j., al com. Sanduleni. Numele acesta i s'a dat de la Costin Rosetti. Satul este situat pe valea Posada, d'a stinga Tazldulur-Mare. CapT de t'O.M. sunt 4, sufl. 22. Vite sunt : 22 cal, 40 vite mari cornute si 150 or.

Costinesti, sat, In centrul comuner Costinesti, pl. Tirgul, jud.

Costinestilor (Dealul-), detzl, pe mosia Leorda, comuna Costinesti, plasa Tirgul, jud. Boto-

noare, in partea de V. a sa-

hect. rapita, ¡o hect. fasole si 2 hect. cartofl. Imasul are o Intindere de 85 hect. 8o ara' si nutreste un numar de 1664 capete de vite. In comuna sunt : 3 bisericr in stare buna, cu lo deserventr, platitT din fondurile comunale cu suma de 560 ler; o scoala, conclusa de un invantor platit de Stat ; 8 morT de apd ; 2 pive pentru fiicutul sucmanelor; dor

jud. Botosani. Costisa, com. rur., in jud. Neamtu, pl. Bistrita. E asezata in cap 5.-

tul despre E. al judetulur, intre com. Buhus la E.-S., jud. Roman la E., com. Siliste si Podoleni la N., com. Socea si aldesti la V., despar. tindu-se in toate partile (afara despre V., unde hotarul e format prin cur-

fierarT ;

7 rotar.

sul rlulur Bistrita), prin linir conventionale.

Budgetul comuner e de 5018 ler la veniturT, si de 5004 ler la

Terenurile sale sunt in mare parte accidentate, si mar ca osebire toatà regiunea centrald si nordica, fiind strabatuta de doua sirurr de dealurr: Orbicul si Silistea, ce se intindparalel unul de altul, In directiune V.N.-E., despartindu-se intre ele

cheltuelT.

prin valea pasuluT Orbicul ; nu-

lea rlulur Bistrita. Este formata din satele : Cos-

Are 1 biserica, deservin de I preot si 2 cintaretT ; I scoala mixta, conclusa de I invätätor, si populatä Cu 30 elcvI si 8 e-

tisa, Ciolpanul, Mocani, Orbicul, Sberesti-de-Jos, Sberesti-de-Sus

leve.

sezat pe vale si se numea Ami. Vite sunt : 114 vite albe, 22 car, 742 or si 129 mascurr.

o

carT,

tuluT Costinesti, com. Costinesti,

1293 hect. si o populatie de 80 fam., sau 398 suflete.

Arapu. Satul era odinioara a-

intindere de 1137 hect.,

Costinestilor (Ponoarele-), po-

sani.

mar in partea despre V.-S. se scoboan in podise, catre va-

Costinesti era a lur Delii-Boeri; asta-e este proprietatea d-lur I.

Terenurile cultivabile si priin-

repartizate dupd felul semanaturilor, dati : 646 hect. porumb, 222 hect. uta, 16 hect. secara, 98 hect. orz, 96 hect. °yaz, 3 hect. hriscit, 7 hect. cinepa, 13

Botosani. Are o suprafata de

In vechime, se zice, mosia

ca urmasr; I loc stapinit de catre altiT, 77 carr de si insuratI si cultivatorT de pamlnt, n'aa inca nicr un fel de proprietate.

cioase plantelor agricole au

calea ferata Veresti-Botosani si

are statie la Leorda, de unde

COSTIA.

Comunicatia ca satele vecine se face prin : soseaua mixta'. Piatra-Bacaù, care traversean comuna in partea despre S.-V. paralel cu rhil Bistrita; prin calea ferata ; prin soseaua care Incepe de la Ratusul din vale a ex.guluT Buhus si duce prin satul Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s.; prin so-

seaua comunalä, care Incepe din

dreptul kil. 26 al soseleT mix-

te, si duce prin satul Costisa In soseaua OrbiculuT spre Si-

si Minoaia. Are o populatiune

listea ; prin dota alte sosele carT incep : una din dreptul kil.

de 1737 suflete, CU 376 capr de

27 si alta din dreptul kil.

familie ; su nt 844 barbatT si 893 fe-

al soseler mixte Bacn-Piatra, unindu-se catre satul Duresti (com. Podoleni), in satul Sbe-

mer ; 937 necasatoritI, 683 c5.satoritr, 109 vacluvr (72 vaduve) 8 divortatr ; 395 baetr, 423 fete. tii.1 carte 97 persoane, nu stiù 1640. Dintre locuitorir improprietäritT In 1864 sunt : 169 carT stdpinesc insi-si locurile lor; 7

28

resti-d.-s. ; prin un drum natural care duce din satul Sberestid.-s., in soseaua Orbiculur, puin mar sus de acest din urma sat ; precum si prin alte dru-

COSTISA

683

murT naturale care leagd diferite localitatT.

Cosfisa, sat, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Costi§a. E situat la 29 kil. departare de ora§ul Piatra. Are o populatie de 342

cal:A de fam. In acest sat se afla.: re§edinta comuneT; o biserica; o §coall, frecuentata de

12 bletT §i 48 fete. Acest sat se mal' nume§te §i

prietatea d-neT Profira Arghiropulo. Venitul anual al mo§ieT e de 50.000 leT; lar casele de locuit, 6 morir, 5 circiumI, 8 co§are,

Costomirul, a'eal, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna

pod peste riul Bistrita (care apartine proprietateT), sunt evaluate aproximativ la suma de

Cilndul; este acoperit cu pa-

60,000 ler.

Costisa-SatuluI, a'eal, jud. VasluI. VezI Dragote§tilor (Dealul-).

Hirlace§ti.

Cosfisata (Rimata), sttncti, jud. Costi§a, sat, face parte din com. Corni, pl. Berhecia, jud. Tecuela. E situat pe malul SiretuluT, la S. com., la o departare de 5 kil, de re§edinta eT. Are o populatie de 44 familiT,

sau 170 suflete.

Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, cat. comuneT Besdeadul. VezI Besdeadul.

pl. Tirgul, com. Costine§ti.

telor §i cu pescuirea.

Teritoriul com, este de 372

Pardo§i. Se desface din DealulBabel' ; brazdeazä partea de N. a comuneT; se sfir§e§te In riul durT.

Costomirul, pirîz, in jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Pardo§i. Izvore§te din DealulCilnduluT ; curge dealungul dealuluT Costomirul, udind catunul cu acela§T nume, §i se varsa in riul Cilnaul pe partea stinga a luT.

Costoroavei Costisei (Movila-), moviM, pe mola Leorda, jud. Boto§anI,

Satul fiind a§ezat pe malul Siretulur, locuitoriT se ocupa pe linga agricultura i cre§terea vi-

COSTULENI

, afluent al Sa§teT-Mari, jud. Suceava.

Costovul, mofie, in jud.

Cosfita, sati Costisa, sat, jud. BacOa, pl. Bistrita-d.-j., com. Va-

com. Scortarul-Noa, pe ambele malurT ale riuluT Buzan, intre mo§iile Scortarul-Noti §i Desi-

lea-Mare. E situat pe riul Cu

rati, in intindere de 960 hect.,

acela§I nume, aproape de obir-

proprietatea d-luT Costov.

§ia sa §i pe deal. Are 6o capI

hect. LocuitoriT, totI fo§tI claca§T, aa

fost improprietaritT la 1864 stapinesc 112 hect.; iar proprietarul mo§ieT, numitä. Sirbi, stagIne§te 260 hect. Cosfisa, cit., jud. Vasluia, pl. Ra-

de familie, saa 171 suflete. Vite: 24 cal, 8o vite cornute, 90 porcI

§i 24 capre.

Costocani, dea 1, se intinde spre N. de satul Deleni, com. Ciorte§ti, pl. Crasna, jud. Vasluia.

coya. VezT Valea-Caselor.

Costofirul, loc izolat, In jurul Cosfisa, mahala, in satul Glavane§ti, com. Muncelul, jud. Te-

comuneI Ote§ani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

cuela.

Costuleni, corn. rur., formeaza partea de S. a pla§el Brani§tea, jud. Ia§i, pana In marginea jud.

fiind a§ezatä pe §esul dintre Prutul i Jijia, la 21 kil. de Ia§i §i pe Dealul-Costulenilor, de-a dreapta JijieT. Este formata din satele Costuleni §i Maca-

re§ti, cu o populatie de 343 fasati 1408 suflete.

In partea despre S. a comuneT sunt dealurT acoperite cu

Costomirul, sat, in jud. R.-Sd-

padurI; padurT se afld §i in par-

Costisa, deal, servind ca ima§

rat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. co-

satuluT Buda, jud. Suceava ; con-

muneT Pardo§i. Si-a luat numele

tine multa piatra.

de la piriul Costomirul. Este a§ezat in partea nordica a co-

tea §esuluT despre Prut. Toatä intinderea comuneT e proprietatea statulul. Are 2 bisericT, deservite de preot i i cintaret; 2 colT, conduse de 2 invatatorT i fre-

Cosfisa, mofie, situatl pe teritoriul com. Costi§a, pl. Bistrita, jud. Neamtu. Formeaza trup cu

mola Carmane§ti,

§i

in ispi-

mune1, la 1800 m. spre N. -V. de catunul de re§edinta, Ernatica, la poalele dealuluT Costomirul, pe riul Cilnaul. Are o in-

soacele vechI sta Costi§a-i-Car-

tindere de 41 hect., cu o po-

mane§ti. E situata intre

pulatiune de 50 familiT, saa 252

Bane§ti, Podoleni, Bode§ti, Bu-

suflete, din carT 43 contribuabilT. Stia carte 21 persoane.

hu§oaia §i Sili§tea. Este pro.

cuentate de 74 §colarT, 69 bäet/ §i

5

fete.

Budgetul com. e de 4085 leT, 30 banT la veniturT, §i de 4048 le!, 30 banT la cheltuelT. Vite sunt : 3900 capete, din

684

COSTULENI

cari : 1477 vite mari cornute, 1846 oT, to capre, 183 caT si

COSERENI

locuitorii comuneT Gornetul-CriCOV.

sacani, com. Prisacani, pl. Branistea, jud. Iasi.

384 rimatorT.

In Costuleni sunt 2 morT, I de vint si 1 de aburi.

Cosäreni, ceitun, pendinte de comuna Corbul, pl. Mijlocul, jud.

Costuleni, sat, in partea de S.

nistea, jud. Iasi, de a dreapta riulur Jijia. E situat sub poa-

intre Vitanesti si Ungheni, in dreapta Vedel. Are 180 locuitorT. Se leaga la S.-E. printr'o sosea comunald, peste Vedea,

lele dealului Marcociul. Are o

cu cat. Sirbi-Mao-I,ura.

Olt. E situat cam In centru, a comuneT Costuleni, pl. Bra-

populatie de 153 familiT, sau 645 suflete. Are o biserica, zidita la 1858,

Cosca, sat, in partea de E. a

deservita de I preot si I &intaret ; o scoala, Cu localul de

Vasluiti. E situat in valea dintre Dealul - Mare si al Costei,

zid, lnfiintata in anul 1858 si fre

vale prin care trece piriul cu

cuentata de 43 elevT. Vite sunt 1765 capete, din carn 531 vite marì cornute, 995

acelasT nume.

com. Cosesti, pl. Racova, jud.

Are o suprafata de 338 hect., din carT : 107 hect. padure si

oT, ro capre, 80 cal si 149 ti-

116 hect. loe de cultura finet,

matori.

ima§ ale proprietateT, iar 115 hect. ale locuitorilor, cu 4 hect.

Costuleni, deal, pe teritoriul comuneI Costuleni, pl. Branistea, jud. Iasi.

Cosani, sat, face parte din com. rur. Mändstireni, pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea. Are o populatiune de 132 locuitori, 62 bärbati si

vie. Are o populatiune de 77 familiT, sau 367 suflete. Numarul vitelor e de 414 : 194

vite marT cornute, 16o oT, capre, 15 cal §i 45 rimatorT.

Locuitorii posea 20

8

plu-

gurT si 36 care cu bol.

Coscova, trup de pädure, a statului, In intindere de 70 hect., pendinte de com. Bdlteni, pl. Jiul-d.-.s, jud. Olt, care Impreuna cu trupurile: Lupa si Vedita, formeaza padurea Recea.

Coscovata, lac, in jud. Ialotnita, plasa Ialomita -Balta. E situat la extremitatea de N.-E. a plaseT, pe o intinsä lunca. Acest lac comunica prin partea de N. cu Dundrea. Cind apele acestui fluviii sunt sedzute, lacul are o lungimea de aproape I° kil. si

o latime de 4 kil. ; iar cind apele DundreT cresc, lacul are o intindere mult maT mare, astfel ca ocupa toata lunca, intinzindu-se si in jud. Braila. Contine multi pestt si racT, lar pe margine are trestie, papura si tiperig. Importanta economica a acestuT lac este cunoscuta din vechime. Radu-Vocla (calugarul Paisie), fiul lui Radu-Vocla cel Mare, a Inzestrat manastirea

Cosca, pilla, izvoreste din fun-

Mislea, din jud. Prahova, cu

dul satului Cosca, comuna Cosesti, pl. Racova, jud. Vasluiti; curge spre S.-E. pana la locul

multe mosii, pe Ruga cari a'6clat si jumatate din balta Coscovata.

numit Fintina-cu-Hanul, unde se

uneste Cu plriul Cosesti si de acolo se varsa In Racova.

Coserei (Valea-), vale, izvoreste din raionul comuneT PAusestiMäglasi, plaiul Cozia, jud. Vil-

com. rur. Gornetul-Cricov, pl. Cricovul, jud. Prahova. Are o populatie de 457 locuitorT, 235

CosceI (Dealul - ), (Coscuta),

cea si se varsä in riul Rimnicul, tot in raionul acestei co-

barbati li 222 femeT. Se afla ad i o biserica, cu hramul Sf.

Cosesti, pl. Racova, jud. Vasluiti, pana la confluenta piraielor Cosca si Cosesti, unde se

70 femei.

Cosarele, sat,

Cu 61 locuitorT,

jud. Arges, pl. Galasesti. Face parte din com. rur. Cateasca-Popesti.

Cosärelele, sat, face parte din

Imparatl, fondata In anul 1831 de Dr. Arsache.

Cosà. relele, mofie, judetul Prahoya, comuna Gornetul-Cricov, proprietatea d-luT Emanoil La-

deal, se intinde de la N. la S.,

mune.

paralel cu Dealul-Mare, din com.

CosereI (Poiana-), poiand, la V. de com. Zavideni, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea.

termina. Aceste dota dealuri formeaza o aparare naturalä in pärtile de N.-E. si S. ale satuluI Cosca.

Cosereni, com. rur., In jud. Ialomita, plasa Cimpului. E situata pe partea dreapta a fiuluI Ialomita si spre V. de com.

hnvari, pe care la anul 1864 Coscodana, baltel, in forma de

Boranesti, la ioi kil. de Cala-

s'al"' improprietarit o parte din

rasi, capitala districtului.

semi-cerc, in milocul satuluT Pri-

COERENI

COETI

685

Teritoriul comunel are o su- Co§erila, poiand, corn. Balilesti, prafata de 780 hect., din carT pl. Riurile, jud. Muscel. 270 hect. padure si coprinde doul mosiT : Cosereni, cu 68o Co§erilor (Dealul-), deal, pe hect. si Giuresti, cu 1 oo hect., mosia Stanceni, com. Bäluseni, ambele proprietatf particulare. pl. Tirgul, jud. Botosani. Dupa legea rurall din 1864, sunt improprietaritT 207 locuitorT ; neimproprietdriti se mar afla 117 locuitorT.

Aceastä comuna are un singur sat, situat Ruga apa riuluT Ialomita, pe tarmul drept. Prin acest sat trece catea nationala Bucuresti-Urziceni. Ina-

resti s'a contopit cu Cosereni,

asa el azT nu mal formeaza sate separate. In Cosereni este resedinta primarieT si a judecatorier comunale. Populatiunea comunel este de 1551 locuitorT, cu 398 capT de familie si 1153 membrir de familie, saa 768 barbatl si 783 femei ; su nt : 15 2I RominT, 3 GrecT,

1 Bulgar si 26 alte nationalitatl ; 1549 crestinI ortodoxI si 2 mahometanT ; 412 agricultorr, 4 meseriasT, io comerciantT, 3 avind profesiuni libere, 21 muncitorl si 22 servitoff. titi carte 328 persoane. Vite sunt : 874 bol, 192 caT si 1817 ol.

Comuna avea in 1887-1888

teritoriul com. Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Iasi, si, uninduse cu dealul Pausesti, din com. Pausesti, pl. Stavnicul, formeaza

In partea despre S. sesul Voloaia.

din timpurT vechi.

plasa Riul-DoamneT, la S.-V. de Citnpulung, capitala distric-

tulur. E situatä. pe malul sting al riuluT Doamna, la 32 kil. departe. Se margineste la N. cu com. nesti, la E. cu com. Balilesti

E. de com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, numit ast-fel, de la coserile proprietatel ce se aflá pe podisul luT. Se intinde de la N. spre S. si unindu-se cu dealul Frasinul, formeaza sesul BahneT. E bogat

si la V. cu com. Jupinesti. Are o populatie de 1812 locuitorf, din carT 309 contribuabilf.

In fin*. Co§erilor (Dealul-), deal, jud. Vasluiti, numit ast-fel dupa coserile ce sunt pe el. Incepe din coasta apusana a dealuluT Radiul ; merge spre S.-V., pe linga piriul Bahner; se intoarce

spre S., pe l'higa soseaua nationalä si prin partea de E. a satului si se sfirseste de-a dreapta ptriuluT HumarieT.

Co§erilor (Dealul-), deal,

in

cu 40 elevl si una de fete, cu

aflä pe el. Se intinde de la E.

15 eleve.

satuluT Solesti; merge spre N.; se intoarce spre E., si, descriind

Are o biserica, deservita de I preot si 2 dascalf. In budgetul comunei este prevazuta suma de 504 leT pentru cler.

movila nu e naturala ; dateaza

Leicesti, la S. cu com. Dirmo-

Sunt dota scolT, una de bdetI,

cheltuell in suma de 4179 leT.

teT, ce se aflá litiga ea. Aceasta

Co§erilor (Dealul-), deal, spre

comuna Solesti, plasa Crasna, jud. Vasluiti, numit ast-fel de la coserile proprietateT ce se

veniturT in suma de 3430 leT si

mele de la coserile proprietä.-

Co§erilor (Dealul- ), deal, se intinde de la E. spre V., pe Co§e§ti, com. rur., jud. Muscel,

inte comuna avea dota sate : Cosereni si Giuresti, dar prin imultirea populatiuneT, satul Giu-

pe culmea dealului ce formeaza. malul JijieT, com. Movileni, pl. Copoul, jud. Iasi. i.-a luat nu-

un semicerc, se intilneste cu D ealul-Radiulu T.

Co§eriul, deal, se intinde pe teritorul comunei si a satuluI PeCo§ereni, cdtun, al com. Preajbade-Padure, pl. Ocolul, jud. Rotresti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. manati. Se mal numeste si FuCc:geriulul (Movila-), movild, lai. (Vez! Preajba-de-Padure).

Budgetul are la veniturT 2238 leT si la cheltuell 22 13 leT.

Se compune din 3 catune : Cosesti, Pacioiul si Petresti. Cea maT mare parte din locuitorT se ocupa cu fabricarea vaselor de lemn, precum: butr, putinT, vedre si cu fabricarea de oale de pämint. Cultura prunelor este o principalä ocupatiune a locuitorilor.

Pe lingä tuica ce fabrica, si aceasta in cantitate pana la 15000 decalitri anual, locuitoriT prepara, in marl cantitatI, prune afumate, cu carl fac un insemnat comereig.

In comuna sunt 3

bisericT,

deservite de 3 preotT si 4 dasedil.

coala, conclusà de un invdOlor normalist, este frecuentata de 45 elevI si eleve. Statul cheltueste cu intretinerea el' 108o lel anual. In raionul comuneT se culti-

va 3 pogoane vie. Pe teritorul comund statul are o padure, compusd din stejar, fag, carpen, anin, alun si pluta, in intindere de 600 hect. O osea leaga com. Cosesti

COLUGEA

686

cu Dirmonesti la S. si cu Laicesti

la N. Aceasta osea

spre N. in calea judqeana Cimpulung-Curtea-de-Arges. Riul Doamna in timpurile ploicase, si me ales primavara,

hect., din carl: 12 hect. padure si 131 hect, loe de cultura, 17'14, imas, ale proprietateI, lar 14 hect. ale locuitorilor. Are o

finele, pl. Cricovul, jud. Prahova. In aceasta vale se varsa multime de 'Afilase, cal% dind ploua, maresc esceptional volumul apeI

populatie de 85 fam., sail 345 sufl. Acest sat si-a luat numele

din aceasta vale, aducind stri-

face marI stricaciunI terenulur, fie prin debordare, fie prin schimbarea matceI sale.

de la un razes, numit Postelnicul Coseriul, ce s'a asezat intilasI data pe acest loc. Proprietatea satulul este a lo-

Co§e§ti, com. rur., in partea de E. a pl. Racova, jud. de a stinga pIrtulul Racova, la distanta de 22 kil, de orasul Vasluiti. Este formata din sa-

cuitorilor razesr, carT se pretind a fi coboritorI din vechiT mosnenI, improprietaritI de tefan-

tele : Cosesti, Cosca, Fundätura, Valea-Ond i Ezerul, pe o su-

prafata de 880 hect. din carr: 294 hect. padure si 360 hect. loe de cultura, fina, imas ale proprietater, lar 280 hect. ale locuitorilor, cu

5

hect.

vil' si

livezI. Are o populatie de 272 familii, sau I 144 suflete, din carT

33 strainI.

cel-Mare, dupa razboiul de la Racova. Are o biserica, fácutd la 1790, cu un dascal ; o scoala, infiintata la 1886, frecuentata de 17 elevI

o circiuma. Vite : 249 vite tuarI cornute,

931 or, 6 capre, 46 cal si

57

rimaorT.

Locuitoril posea. 29 plugurI si 52 care cu bol. Sunt 6o stupI.

Are 2 bisericI, deservite de 2

cintaretT ; o scoala ; o cir-

Co§e§ti, deal, in raionul comuneI

ciumà.

Cu acelasI nume, plasa Riul-

Budgetul com, e de 1426 leT la veniturI si 1418 leI, 56 bani

DoamneI, jud. Muscel, pe care se cultiva 150 hect. vie.

la cheltuell. Sunt 164 contribuabilI. Locuitorif poseda : 76 plugurI si- 141 care cu bol.

Co§e§ti, loc izolat, face parte din comuna ruralá Cu acelasI nume,

StupI sunt 60.

Co§e§ti, sat, face parte din comuna rurald cu acelasI nume, plasa Riul - DoamneI, judetul Muscel.

Co§e§ti, sat, si refedingi de comund, in centrul comund Co-

plasa Riul-Doamner, judetul Mus cel.

Co§e§ti, pddure, proprietate a statuld, in intindere de 600 hect., pendinte de comuna Cosesti, pl. Riul-DoamneI, judetul Muscel.

caciunI terenuluI.

Cosii (Valea-), deal, in partea de N. a com. Fintinelele, plasa Cricovul, jud. Prahova, pe care

cultiva multa vita de vie. De d'Id viile filoxerat, se cultiva pe acest deal porumb Parte servä pentru pase

sunatul vitelor.

Co§lugea, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, cat. comuneI Lipnita. E situat in partea centrará a pläser si cea nordica a comuna', la 212 kil. spre N.-V. de catunul de resedinta, Lipnita. Este asezat pe valea AlmaliuluT sati Ghiol-Ceair, la 1/2 kil. spre V. de ezerul Oltina, fiind inchis la N.-V. de catre dealul Uzum-

Bair si la S.-E. fiind marginit de tufarisul Curt-Orman si de terenul Alis-Pasa. Suprafa¡a sa este de 427 hect., dintre care 12 hect. sunt ocupate numaT de vatra satuluI si de gradinI. Populatiunea sa, care este formata mal numaT din RominI, este de 154 familif, saii 629 suflete, ocupindu-se maT mult cu cresterea vitelor i cultivarea viteT de vie. Sunt podgoriI in-

semnate la N. - E. satuld si putin i in partea vestica. Casete sunt asezate de - alungul

luiu. Este asezat pe capatul de-

Co§e§ti, pirill, izvoreste din partea de N. a com. Cosesti, plasa Racova, jud. Vasluid, si anume din satul Fundatura ; curge spre

väeï AlmaliuluI, cu o directiune de la S.-V. catre N.-E. ; marI, curate, cu un aspect cit se poate de frumos si asezate regulat,

spre E. si pe ambele laturi ale DealuluT-SatuluT, prin care

S.-E. ; trece prin partea de E. a satuluI Cosesti, si, pe teritoriul com.

formind ast-fel un drum drept

curge plaul cu acelasI nume. Este la distanta de 24 kil. de Vasluiu si de 14 kil. de Pun-

Ivanesti, la locul numit Moaralul-Haier, se varsd in piriul Ra-

sesti, plasa Racova, judetul Vas-

coya.

gesti, resedinta plaseI.

Are o suprafata cam de 157

Co§if (Valea-), vale, com. Fin-

prin mijlocul satuluT. Drumurile comunale care trec prin sat sunt urmdtoarele : Satul - Noti - Cuiugiuc, care trece prin mijlocul satulul, de la N.-V. catre S.-V.; Pirjoa-

ia-Lipnita, care tae satul pe la

CWUGEA

687

partea sa nordicA, si perpendicular pe cel-l'alt drum ; un alt

drum vine de la alnia.

Co§lugea, fir de dealurï, din

Movilele presdrate pe acest $ir de dealurr sunt numeroase, unele naturale, altele fäcute de oameni; principalele sunt : joaia (141 m.), Coslugea (138

CWI.:GEA

nia, Lipnita, Cu 6:tunde sale: Velichioi, Cuiugiuc i Co$lugea, iar pe rebordurile exterioare sunt asezate co mun ele Satul-Noti, Cu cAtunul sdA Pirjoala si Glrlita, Cu cAtunul sAti Ganta. Aces-

jud. Constanta, pl. Silistra-Nourt,

m.), la N., Caragia (149 m.),

ce se intinde pe teritoriul

Girlita, Lipnita si Gdrvan. Dealul Coslugea, culmea principald,

Almalicul (133 m.), Verlichioi (145 m.), Curdeli, la S. $i E., Cuiugiuc (130 m.), Iuc-Mezarli (168 m.), la S. si V.

te comune si cAtune sunt unite intre ele prin drumuri numeroase : catea judeteanA Ese- Chioi-

impreund cu ramificatiile eI, brAz-

Basin ele alimentate de accastil

apoI drumurT comunale numeroase ce tae in lung $i 'n lat toate aceste dealurr.

co-

munelor rurale Satul-Noti, Cilnia-

deazá partea vesticä a plaseI, pe cea sud-vesticA a comuneiSatul-

Nou, pe cea esticA a comuna Glrlita, pe cea vesticA a comuneI Lipnita, si pe cea nordia. a com. Garvan. Ramificatiile ati direc-

tiune generala de la S. spre E., coprinse fiind ast-fel *filtre DunAre la N., ezerul Gîrlita$i valea Nursus-Ceair la V., hotarul Dobroger spre Bulgaria la S., ezerul Oltina si vAile Dermen-Ceair, Satischioi-Ceair la E., coprinzind

ast-fel un teten de mal bine de 22.000 hect. Ramificatiile acestur

sir de dealuri, carr se desfac din culmea Coslugea sunt : la E., dealurile Uzum-Bair prelungit cu dealul PietreI, dealul Cindeli ; la S., dealurile Sirti-Iol-Bair, prelungit la S. cu dealurile DermenSirti, Ciriagi-Iol-Bair; la V. dealurile : Oliucli, Cuingiuc- Iol Bair, GArvan-Bair, Scorei, prelungit cu dealul Galita, Girlita,

Canli-Dere, cu dealurile Taplic, Draca-Dervent i dealul alnia ; la N. dealurile : La Doul-Movile, Dealul-de-la-Cetate, Ciatal- Orman si Dealul-dincolo-de-Silisl-e.

Aceste dealuri, din pricina naturilor stincoase, fac ca malurile DundreT si lacurile, pe lingl carI se aflA, O. fie lnalte i ripoase, asa sunt ale ezerelor Girlita si Oltina ; valle Licma, Urna, Satischioi-Ceair. Cea maI

c ame sunt acelea ale Dundrei, iezerele Girlita si Oltina. In DunAre se deschid vAile : Ghivizlicul-Mare, alnia, formatd din

Cilnia-Veche si Canti-Dere, Li-

Co§lugea, moviM, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe te-

cina ; in iezerul Girlita se deschid vAile : Girlita sati Scorei,

ritoriul comunei rurale Lipnita,

Cuiu-Iuc-Cului, formatà din valle Lamburlu-Culac, CaraghiosCeair, Garvan-Ciair, Iaiba-Ciair, Cuiu-Giuc - Ceair, Cara - BurunCeair, aril-Misi-Ceair; in iezern1

de la cate si-a luat numele. Este situatd in partea de N. a pldsei

Oltina se deschid Coslugea, format5. din valle: Irortie,

$i pe al cA' tunuluI sAti Coslugea,

si cea nord-vesticd a comuna, pe muchea principald a dealului

Coslugea. Prin ea trece si hotarul dintre comunele Lipnita, si aula. Are 138 m. inAltime.

Micul-Ormar, Tanasaia, AlmallCulac, apor Valea- Almalicului sati Ghiol-Ceair, Derca - Ceair, Lipnita, Ciali - Ceair, Ciamurli si balta Iort-Mac.

valea Co$lugea, cum si drumul

PAdurile, odinioard, coprindeati

comunal Cilnia-Pirjoaia, ce trece

cea mai mare parte din pantele si muchiile acestor dealuri ;

pe la poalele sale estice. Este

Fost punct trigonometric de observatie rangul al 2-lea, do-

minind prin inaltimea sa satul

Unja, valea alnia - Veche si

acoperitä cu verdeatä.

ins5. abia 4500 hect. mal* exist5.

in urma devastärilor Cerchezilor si Mere neingrijite a locuitorilor ; ele sunt presArate : la

Colugea, deal, In jud. Tulcea,

V. cu pAdurile Licina, Dervent, Tapsic, Ganta, Girlita ; pädurile Cuiugiuc, Garvan la S.-V.; pädurile Echenli - Orman, SaidiOrman, Iasi-Orman, Cara - AliCorusul, Chiresli-Orman, SalaCuru-Orman, la S. si S.-E. TufArisurile acoperd cea mai

tiune generala de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea esticd a plAsei si a comunei. Din el se

mare intindere, dupA care vin semandturile, apoi finetele si in urmA de tot viile satelor, din

toriul bulgAresc al com. Garvan.

care mal importante sunt ale satelor alnia, Galita $i Satul-Noti. In interiorul acestei culmi, in

InAltimea medie este de 88 m.

val*, gAsim asezate comunele al-

mare inAltime a lor o intilnim in Garvan-Bair, 181 m., pe teri-

Girlita - Lipnita - Curu - Orman ;

pl. MAcinul, pe teritoriul comu-

na rurale Greci. Are o direc-

lasä. multe ramificatii, asa avem :

la S., dealul Secarul; la E., dealul tubeilor i Negoiul ; la N.,

dealil Teilor i Piscul-Inalt-siTutuiat ; la V., dealul PiatraMariei. Cel mai ridicat vid al säti este virful Greci,. 426 m.,

cel mal inalt vid din judetul Tulcea, $i chiar din Dobrogea. De pe el, vederea imbrAtiseazA o intindere de mal multe mil* de kiloinctrii pdtratT ; se

COF,UGEA

CWAIA

6S8

vede Braila, Galati, Macin si Dunarea, pe o mare intindere.

dealul Coslugea, din care 10 ia nastere. Este formata din uni-

dupg un drum de peste 6 kil., se deschide in ;ralea piriuluT

E de naturä stincoasa, avind

rea a patru val mar micr: Va-

culmea acoperitA cu pasunT, iar

lea-luT-Iroftie, Micul-Orman, Tana-Saia i Uzum-Ceair, care toate

Taita, pe dreapta, la 12 kil. mar jos de satul Balabancea. luat numele de la dealul

poalele si ramurile cu padurr intinse de teI mirositorT, de fagr si carpen!.

Co§iugea, areal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuneT rurale Balabancea, si pe al catunelor sale Geaferca-Rusg.

Islam-Geaferca. Se desface din poalele vestice ale dealulur Bo clogea. Se intinde spre S., prin-

isT aa inceputul in poalele orientale ale dealulur Coslugea. Se impreund cite-ffl patru la 2 kil. spre S.-V. de satul Satul-Noa, si, sub numele de valea Coslugea, se indreapta. spre E., avind o directiune generalä de la V. spre E., brazdind partea de N. a plaser si a comuneT Lip-

Coslugea, ale caruT poale le uda.

Copa, pei'dure, jud. Bazar', pl. Trotusul, com. Bogclanesti. Esente stejarT, fagr, carpen! si brazr. Are o intindere de 85 hect.

si este supusa regimului silvic.

Copa, munte, jud. BacAti, plasa

nita (si a catunuluT acesteia Cos-

Trotusul, com. Grozesti, al caruT

tre Vaile-Stipanulur si Coslugea,

lugea, caruia T-a imprumutat si

virf poarta numele de Cosnita.

avind o directiune generala de

numele) 0 pe cea sudica a co-

la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centrall a plaser i cea

mune! Satul-Noa. Dupa un drum de 6 kil., se deschide din iezerul

nord-estica a comuner. Se.pre-

Oltina in partea vestica a lur,

lungeste la S. cu dealul Gea-

la

ferca. Are 2 virfurr pietroase

Noa. Malurile sunt joase si acoperite cu verdeata. Terenul strabatut de aceasta vale si adiacentele sale este coprins in-

inalte (33o m. si 312), puncte trigonometrice de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra vaeT ptriulur Taita, a satelor Hancearca, Geaferca-Rusa asupra drumurilor ce le uneste.

Este acoperit cu padurI frumoase i pasunT bogate.

Co§lugea (La-Moara), locuintà izolatii, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul comune! rurale Lipnita si pe al catunulur san Coslugea, de la care sr-a luat nurnele. Este o moara de Ant, asezata pe malul vder Ghiol-Ceair, linga sat chiar, pe o indltime de 119 m., unde a fost si un punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Domineazä prin inaltimea sa valea AlmaliculDere, valea Ghiol-Ceair, satul Coslugea si drumul comunal Lipnita-Coslugea.

j

Trotusul, com. Bogclanesti, pe teritoriul satulur Satul-Noa.

kil, mar jos de satul Satul-

Copa, fibliaf, jud. Bacda, pl. Trotusul, com. Bogclanesti; care curge pe teritoriul satulur Sa-

tre dealurile Coslugea la V., Cia-

tul-Noti. 41 are obirsia in padurea Cosnita si se varsa in pi-

tal-Orman la N., Uzum-Bair

riiasul Hetmanul.

Dealul Pietrer la S., 0 iezerul Oltina la E. Printre vade secundare carr conduc catre ea, cea mar insemnata e valea Al-

Copita, virf al muntelur Cona, jud. Bacau, pl. Trotusul, de pe teritoriul com. Grozesti.

mall-Culac, pe care o primeste pe dreapta, nu departe de deschiderea eI in iezerul Oltina. A-

Copita, fiiidure, jud. Bacga, pl. Trotusul, com. Bogdanesti, de

ceast5. vale, ca si adiacentele sale,

pe teritoriul satulur Satul-Nou.

nu are apa in tot timpul verer, ci numaT primavara si toamna, In timpul ploilor si topirer zapezilor. Printeinsa merge un drum comunal: Cilnia-Satul-Noù

Co§lugea, vale, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuneT rurale Balabancea, si pe al catunulur saa Geaferca-Turceasca. Izvoreste din poalele vestice ale clealuluT Boclogea ; curge

CO§Oaia, e/aun, pendinte de com. Crevenicul-Mare saa CreveniculColfeasca, din pl. Neajlovulur,

jud. Vlasca. Este situat pe dealul Vaer-Milcovuluf, despre S., proprietatea d-lur Victor Ionescu.

Are o biserica, deservita de un preot si un dascal. Tine de parohia Crevenia-Radulesti. Are o suprafata de 1102 hect.,

oparte, Coslugea i Geaferca pe de-alta parte ; trece prin satul Islain-Geaferca; taie clrumul co-

din care s'a dat la 8o locuitorT 450 hect. Este un petec de padure de 5 hect,, producind un venit anual de 60oo ler. Prin acest cátun trece valea

munal Balabancea-Orta-Chioi, si,

Cosoaia, care da in Valea-Milco-

printre dealurile Boclogea deCo§lugea, vale, Injud. Constanta, pl. Silistra-Noug., pe teritoriul comunelor rurale Satul-Noti si Lipnita. §I-a luat numele de la

Copa, munte, jud. Baca, plasa

C0§0A1A

CWVENI-DE-JOS

689

vului ce o desparte despre N.

valle: Gavanul, Valea-DuduitiT,

Izvoare sunt: Tuturele si BA-

de proprietatea Obedeni.

valea Cosoveni, valea Oncesti,

nesele, unde, legenda spune,

Valea - MAgariteT si Valea - Bilciului.

sT-ar fi avut conac Banul-MAracin e.

Cosoveni, iag, in partea de N.

izvoarele Banese, unde batriniI

a comuna Uriceni, pl. Cosilla, jud. Botosani.

povestesc cd ar fi fost curtea

Cosoaia, deal, In jud. Mehedinti, pl. Closani, com. urb. Baia-deArama.

Cosoaia, vale, ce vine din Parisesti; trece prin Colfeasca-VAcareasca si a in Valea-Milcovulur, pe mosia Cosoaia a d-lur Ionescu. E situata in pl. Neajlovulur, jud. Vlasca.

Cosoteiul, välcea, prin care curge piriiasul cu acelasT nume, in plasa Tirgulut, jud. Tereorman. Incepe dintre mosiire Dragsani si Cucueti, la punctul numit Lacul-cu-PlopT, nu departe de hotarul mosieT Merisani. Ocoleste

Ruine se &ese: la E. de

Cosoveni, vale, pe proprietatea Oncesti-Cosoveni, pl. Marginea,

jud. Vlasca.

Cosoveni-de-Jos, com. rur., jud. Dolj, pl. Ocolul, la 14 kil, de pArtare de Craiova. Comuna este nezatà pe costi a dealului Lumasiul. Se invecineste la N. cu comuna Pielesti, la S. cu comuna

Banulul-MärAcine.

Numere acesteT comune se trage de la oraselul Cosova sati Casovia, de linga Cimpia-Mierlelor (Serbia), asezat *filtre Copanic si Scopia. Legenda acestul nume este urmatoarea : Intoral du-se Mircea-cel-Mare de la

iazboiul ce a avut Lazar, despotul Serbief, cu Amurat I, impAra-

tul TurcieT la 1389, pe Cimpia-

Ghindeni, la V. cu com. Preajba

MTerlelor, s'ar fi luat din acere locurT (Casovia), in armata luT Mircea, 12 bb.'rbatT si 1 femee de na-

branistea de pe mosia Papa si se varsa in riul Vedea, aproape

si Craiova, la E. cu com. Co-

tiune romina si cu ocazia tre-

soveni-d.-s.

de podul de pe soseaua Rosiori-CiolAnesti, la capdtul pa-

In partea de E. a comuneT

cereT armateT pe acest loe, (satul Cosoveni de azi), aceT locuitorl, cum li se maT zice 12 mo*

dura Draganesti-Tigania. Primavara si pe timpurT ploioase Cosoteiul se varsa si inunda padurea Tigdnia.

Cosoveni saa Onceasca, cdtun, pendinte de com. Balanoaia, pl. Marginea, jud. Vlasca, proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti, situata pe ondulatiunele maluluT DunareT, despre StAnesti.

Din suprafata totala, 4884 hect., s'aa dat, la 1864, la 58 locuitori, conform legef rurale, 284 hect.

Are un petec de padure de

se gasesc niste movile marT

(io) cu tnAltimI de 4 metri. Se pretinde ca sunt facute de Comani, un popor ce a cutreerat din Olt si pana in DunAre. In S.-V. com. subt dona morminte marT, lungT de cite 100 ni. si ar fi ingropatT dof oamenT mari

de statura, uriasT sau jidovi.

spre E. si aa fondat com. Co-

late de io m. unde se zice ca In partea de V. a com. sunt 4 dealurT: Dealul-VAlcanestilor, Dealul-Deleni, Dealul-Tuturelor si Dealul - Sirbef, acoperite cu vil*. La locul numit Sirba, se gd-

se§te pietr4 in mare cantitate, din care s'al' pavat in 1884 soselele din amindoua comunele Cosoveni.

deazA anual pe pret de 34700 1.

Cursul de apa ce ucla comuna este piriul Lumasiul, ce izvoreste din dreptul scoaleT primare, din fintina CAlugara; cur-

parohia Balanoaia.

s'ati stabilit, de Cosoveni. Din cei

12 bArbatT si I femee, 5 aa rdmas aci si aa dat nastere comuneT Cosoveni- d. -j., lar ceI l'altI seapte si 1 femee ají mers

tufa de 328 hect., care se aren-

Are o biserica, deservita de un preot si un &wat. Tine de

O I jumatate, aii rAmas aci, cu numere de Cosoveni, de la care s'a si dat numele satuluT, unde

soveni-d.-s.

In vechime, aceasta comuna se numea Deleni, de la un mic

deal pe care este asezata, si era alipita pe la 1864 de com. Cosoveni-d.-s., cu care a stat unja pAnd la 1884, Martie 26. De la aceastä data s'a constituit ca comuna. singura Cu numere ce avea din nainte, adicA cu acera de Cosoveni-d.-j. AzT,- co-

muna are un singur sat, ce se chiama Cosoveni-d.-j., in care este

Este departe de Giurgit de

ge prin partea de V. a com.

resedinta primAriel si care co-

II kil.; de Bucuresti, de 60 kil.; de statia drumuluT de fer Fratesti, de 9 kil.

Pe linga acest piria se intinde un pamint bun, pentru cultivarea legumelor, pe o suprafata de 4 hect.

prinde dona. mahalale si anume: mahalaua BisericeT, pe care se

Se afla pe aceastA proprietate 58496

Afarole Diclionar Geografto. Vol. lb

afla scoala si biserica si mahalaua Trochitestilor. 87

COWVENI-DE-J0S

In comung este i bisericg de zid, fondatg la 1804, de satenT,

deservita de i preot iI din-

600

CO§CATENI-DE-StIS

borangic din maasa eindaci-

comuna Leul, din judetul Ro-

lor de matasd. CirciumI sunt 2.

manati.

Este udata de piriul Circea, ce trece prin V. comuner, la 3

tgret ; o scoalg mixtg, ce func-

Prin E. comuneT trece soseaua

tioneazg din 1884, fiind intreti-

judeteang Craiova Caracal, din care se desparte soseaua vecinalä - comunala spre Ghindeni. Aceastg osea este larga de

kil. depArtare.

71/2 m.

lung de TOO stj. i lat de 35 stj.; Curtea, la V., lung 140 stj. lat de 20 stj., In raionul satulur ; Lacul-Lung, la E., lung de 130 stj. i lat de 30 stj. Alesteul, la N.-E., lung de 150

nuta de stat. Are i invagtor si 17 pog. proprietate. Localul pentru scoalä este inchiriat, con-

struit din zid i In stare buna. In anul colar 1892-93 a fost frecuentatg. de 42 baetT si 3 fete. Cu \Tit-stä de scoalg sunt 53 bgetT si 42 fete. tiù carte 44 barbatI si I femee. Populatia comuner este de 862 suflete, din carT 430 barbatT si 432 femei. Dupd legea rurald din 1864 s'atí impAmintenit 12 locuitorr, iar dupg legea din 1879 sunt 18 InsuraCase sunt 214, maT toate de zid, avind fie-care gradina el,

si bordee de lemn sunt 23. Suprafata intregeT comune

trece de 1900 hect., din care 1750 hect. pgmlnt arabil si restul padure.

Venitul comunei pe 1892-93 a fost de 1449,72 lei' si cheltuelile de 1391,26 leT.

Cosoveni-de-Jos, sat, jud. Dolj,

stj.

com. Cosoveni-d.-j.).

15 stj.; Insiratele, la N., lung

de 70 stj. Cosoveni-de-Jos,

judetul Dolj, pl. Ocolul, com. Cosovenid.-j.; apartine locuitorilor.

Cosoveni- de - Mijloc, fost sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-s. si azT mahala. Are o bisericg, In altarul cäreia se gaseste urmätoarea inscriptiune: Aceastit bisericil este flicutti de d-nul

Ene Pitariu pKnI la jumXtate, apoT de

data, de la 1883-98, Cu 11350

o a si terminat-o irnpreunl Cu

leT anual si Cosoveni-d.-j., care apartine satenilor. Padurea, care se numesc Lumasiul, se gaseste pe mosia Sta-

teniT.»

cringurT, in intindere de 15 hect.

fie-care si doug, branisti, in intindere de 71/2 hect. fie-care. Felul arborilor ce se ggsesc

sunt: cerul, girnita, artarul, stejarul si lemnul dinesc. Pe mosia locuitorilor din satul Cosoveni-d.-j. este o moara c

i lat de 50 stj. ; Iazul, la E., lung de 140 stj. i lat de

pl. Ocolul, com. Cosoveni d.-j., cu resedinta PrimarieT. (VezT

Mosiile se numesc: Lumasiul, apartinind statuluT si care e aren-

tuluT. Are o intindere de 150 hect. A apartinut Banuluf-Maracine, apol mandstirei Sadova si in fine statulur. Afarg de padurea Lumasiul, maT sunt doua

Lacuri sunt : Cialiciul, spre S.-E. lung de 120 stj. i lat de 40 stj. ; al-Rater sail al-Manef, la E.,

i

lat de 10 stj. ;

Branistea, la N., lung de 160

stj. si lat de 50 stj. Terenul comunef este ses.

Se gasesc aci niste movile marl carT incep din S. ace-

stei comune si merg care E., spre 1.1111 Olt, prin jud. Roma-

nati. Legenda spune ca sunt acute de ComaniT, carT an cutreerat, in vremurT depgrtate, aceste locurT.

Care 1864, comuna se nu-

cl-nul Iancu Cosoveanu (Dhbuleanu) care totT sh-

mea Cosoveni-d.-mj. si se compunea dintr'un singur sat, ce se

Aceasta biserica nu are data, dar dupa spusele barinilor este cam de 70 anr. Are 17 pogoane proprietate i serbeaza hramul

numea tot Cosoveni-d.-mj. De

Adormirea-MaiceT-Preciste.

la

r864 s'a alipit de comuna

Cosoveni - d. -j., pang la 1884, Martie 26. AstazT este comuna deosebitg, compusä dintr'un sin-

gur sat ce poartg numele de Cosoveni-de - Mijloc, flume ce purta com. Cosoveni-d.-s., jud. Dolj, pl. Ocolul.

Cosoveni - de - Sus, com. rur., jud. Dolj, plasa Ocolul, la 14 kil. depgrtare de Craiova. Comuna este asezata pe un loc ses, care poartg. numele de sesul Cosoveni-de-Sus.

aburi, unde se macina produc-

Se invecineste la N. cu com.

tele locuitorilor. Pentru fabricarea tuiceT sunt 4 cazane. Femeile tese ptnza de

Pitesti, la S. cu comunele MalulMare si Cosoveni-d.-j., la V. Cu comuna Preajba i la E. cu

Cosoveni-d.-s. si din mahalaua Cosoveni-d.-mj.

Are doug bisericI, una in satul Cosoveni-d.-s. si a doua in mahalaua Cosoveni-d.-mj. Bise-

rica din Cosoveni-d.-s. are In tindá urtnatoarea inscriptiune : cAceasa sfintit j dumnezeiascii. biserid. s'a Inceput la anul 5809, (se crede cit aceastit datI este gresitit) prin ctitoriT Diaconul Vasile, cu Mitrana, Chirea HerKscu cu Mitra, Chirea i Ni-

culae cu Floarea, Nicolae j Nedelcu ce llinca, §erban cu Rada Nedelcu Dicu cu Stamp

COWVENI-DE-SUS

Serbeaza hramul Sfintulur Ni-

colae. Inainte de 1809 era de lemn, azT insa este de zid. Biserica din mahalaua Cosovenid.-mj. are o proprietate de 17 pogoane. In altarul er se gaseste urmatoarea inscriptiune : e Aceastlt sfintl bisericI este inceput4

de d-nul Ene Pitariti pita la jundttate, apoT de d-nu Iancu Cogoveanu (DKbuleanu) care o ati g terminat-o ihnpreunh.

C OVLA

691

Pe teritoriul mosieT este o singura padure ce se numeste Cosoveni-d.-s. si care are o intindere de ioo pogoane si este compusa din cer, Omita

putin stejar. Tuica se fabrica in ro cazane cu 2 tevr

si

fie-care. Femeile tese pinza de tort, de la 5000-10000 cotT pe an si dimie din Una de oaie, de

Costeni, sat, in partea de N.-E. a comuner Dangeni, plasa Jijia,

jud. Botosani. Are o suprafata de 227 hect. si o populatie de 7 familiT, sad 36 suflete, din carr 5 contribuabilr. Vite : 14 vite mar! cornute, 6 cal, 82 or si 5 mascurl. Este I circiuma.

cu to0 glena.,

Ja 3000-5000 cotr pe an. Locuitorir ad parte in viile

Costila, pisc, jud. Prahova, inalt de 2500 metri d'asupra nivelu-

Aceastä biserica nu are data, dar dupa spusele batrinilor dateazd cam de 70 anT. Serbeazd.

din Malul - Mare, Malul - Mic si Sadova. Circiumr sunt 2.

hramul A dormirea-Maicer-Domnulur.

Comuna este strabatuta pe o lungime de i i kil, de soseaua judeteana Craiova - Caracal, de soseaua vecinalá Cosoveni-Co-

luT MariT-Negre. Acest munte, impreunl c a Susaiul, Fata-Gavaner, Unghia-Mica, si alta', apartinead din timpurile cele mar vechr familieT Dudescilor. La anul 1804, a trecut in posesiunea unur locuitor, Balare-

In comuna este o scoala mix-

ta ce functioneaza din 1870; e intretinuta de Stat si comuna si conclusa de un invatator. In anul scolar 1892-93 a fost frecuentata de 6o elevr (52 baetT si 8 fete). Cu vîrsta de scoall

soveni-d.-j., pe o lungime de 500 m. si de 4 osele comunale in intindere de aproape 1 kil. fie-care.

Contribuabilr sunt 402. Venitul comuner pe 1892-93

tu. Acest munte se stápineste azI de M. S. Regele Carol I, si a fost cumparat, cu totT muntir de mar sus, in Maid 1893, de la Manuk Bei, pe pretul de ler 850.000.

sunt 175 copiT. titoi carte 177 barbatT si 3 femeT.

a fost de 3062 ler, 23 banT si

Populatia este de 2510 lo-

cheltuelile de 24721er, 38 banT.

Costila (Muntele-), pddure par-

Cosoveni - de - Sus, sat, judetul Dolj, pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-s., cu resedinta primal-id.

inca din anul 1883, pe mosia Muntele - Costila, pendinte de

cuitorT, din carr 1270 barbatT si 1240 femer. Dupa legea rurala din 1864, s'au improprietarit 6o locuitorY,

iar dupa legea din 1879 sunt 4 insurater. Sunt I 50 case si 280 bordee.

Casele sunt de zid, avind fiecare gradina e!. Bordeele sunt

ticulard., supusa regimulur silvic

(Vez! com. Cosoveni-d.-s.).

Cosoveni-de-Sus, mosie parti- Co§ul, pise, com. Govora, plasa

de lemn.

culara, jud. Dolj, plasa Ocolul, com. Cosoveni-d.-s., apartinind locuitorilor si d-lur Const. G. I.

Suprafata comuner este de 3000 pog., din carT 2665 pa-

Plesea. Pe aceasta mosie se cresc si &dad de matase.

mint arabil, iar restul, izlaz, lac,

teren sterp si roo pog. padure. Mosia se numeste Cosovenid.-j. si apartine d-lur Const. G. I. Plesea si locuitorilor. Pe ea se seamana grid, orz, porumb si °yaz. Se cresc gindaci de ma-

Cosoveni-de-Sus, pda'ure particulara, jud. Dolj, plasa Ocolul,

tase pentru trebuintele familiare,

Cosoveni-de-Sus, ,ces, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-s., pe care se intinde comuna.

producindu-se in total pana la 50 klg. gogosT. Cinepa se scoate pana la 4000 klg. fire din

10-15 pog. Prunir se cultiva prin gradinele satenilor.

com. Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Prahova.

com. Cosoveni - d. - s., in intin-

dere de roo pog. Esente: cer, emita si putinr stejarr.

Cosreanca, vtilcea, la N.-E. de com. Netoti, jud. Teleorman.

Ocolul, jud. Vilcea.

Cosula, plasd, situad. in partea de S. a judetuluT Botosani. Se intinde pe dealurile si valle dintre Jijia si Siretul. Se margineste la N. cu pläsile Tirgul si Miletinul, la E. cu pl. Jijia si jud. Iasi, la S. cu jud. Iasi si Suceava si la V. cu pl. Siretul. Se compune din 12 comune, din care una urbana: I. Copita-4 Cu satul Copalaul, in partea de N. a plaser. Copela, cu satul Cosula, spre V. de Copalaul. Cristesti, cu satele : Cri

692

COWLA

COWLA

i Schitul - OrdsenT (Maicele), spre N.-V. de comuna Cosula.

ter sire se prelungesc, spre S., dealurT ce mdrginesc Bahluiul

plAser, curgInd prin pddure, trece

afluentit sAT pe ambele partí.

Deleni, cu satele : Deleni, Macsut, Pircovaci i Slobozia, in partea de S. a pldseT si spre N.-V. de Hirldul. Feredieni, cu satele : Feredieni, Poiana i Unsa, la N. de Deleni. Fläminzi, cu satele : Cor-

Ast-fel sunt: Dealul-Mare, Stanistea, Lebdcla, Bursucul, Bolohanul i PIeträria in comuna Slobezia-Secdtura ; Hirtopul, Ivd-

Iasi. Primeste din diferite val ale codrilor Deleni, de unde izvoreste, mal multe piriiase,

stesti

scoaia, Meld i Prisecani, in comuna Fldminzi ; Holmul, Dealul-

Ros si Tencusa, in com. Sto-

for-

in com. Rdcleni; Cerbdtoarea, Holmul, Nacul, Polana, Raiul si Unsa, in com. Feredieni ; Centuia, Gurgueta,

matd din orasul Hirldul, la mar-

Holmul, Lutul-Galben, Dealul-

ginea de S. a plAser si a jude-

Mare, Mdrul-ScumpuluT, Modruzul, PIetrdria i Dealul-PIetrer, in

dunul, Fldminzi, Mana si Prisecani, la S. de CopAldul.

Hirldul, com. urb., tuluT.

Leitdi, cu satele : Ldtdi Prájeni (Silistea) la N.-E. de com. Deleni.

Rädeni, cu satele : Bahluiul, Bascoteni, Mándstirea-luTBalus, Rddeni, *endreni i Vlddeni, la N. de Feredieni. ro. Slobozia - Seciitura, fermata din satul Slobozia - Secdturd (Oniega), la S.-V. de Cosula.

1. Store,sti, cu satele : Storesti i Frumusica (tIrgusor), la

S. de Faminzi. 12. Uriceni, cu satele : Bo-

resti ;

com. Deleni.

In partea de N. si N.-E. a pläseT, se intind, pe ambele pdrtI ale piriuluT Miletinul, maT multe sire de dealurT, din care cele maT principale sunt: Albia, Dumbrava, D umbral/4a, Furnicari, G hilo nes ti , Cierul, Ursoaia i Teisul, in com. Cristesti; Buda, Cerbul, Jorovlea i \ramita in comuna CoGornitul, Tamba i Votoca, in com. Uriceni, Movila-Pdru-

latí, numele de heträsia. De o parte si de alta a aces-

hect.

Cea mal mare parte din intinderea plAseT e acoperitd cu padurT seculare, I numaT par-

tea de N., cimpoasd

N.-E. si E. este

i ocupatd cu semd-

nAturT.

In privinta culturilor, terit, este

ast-fel impArtit: cu gnu, ovdz, pdpusoiu, etc. se cultivd 22200 hect.; cu viT, 200 hect. ; acoperite cu pdclurT sunt 19900 hect., din

cu Petricelul, Tulburea, cu Stahna si Bahna, Pirtul-VIddenilor,

nat se gdsesc foarte multe, in

Cornaciul, cu Pdldncuta, Oneguta, cu Pirtul-CruceT si piriul Putreda, iar in stinga Prdjanul

codri, se gdsesc capre si porcI

Apele ce udd aceastd plasd sunt: Miletinul, care udd partea

rea, iar prin Deleni pdnd la Hir-

ciul, in com. alai; Lipoveni Tofáneasca, In com. Cristesti. Suprafata pldser e de 52400

Animale salbatice pentru vi-

si e cea maT rnare; apoT O neaga, Bahluiul,

E. pdmintul este argilos si ocupat de semandturT. Terenul acester pldsT este accidentat l acoperit, in mare

dieni, la numele de Cerbátoa-

Rea, Movila-PdruluT si Hrana-

Piriul- SatuluT (Storesti), mara

In partea de N.-E.

a pläseT ; In partea de E. si N.-

Storesti, Radeni, apoT prin Fere-

Feredieni; iazul de la Valea-

vacT, 1818 cal, 1236601 si 2588 porcI.

Bahna, Tulburea, Scinteia si Dodolea, In dreapta MiletinuluT, lar Novaci si Präjanul, in stinga lur.

numit Tencusa, prin comunele

Sunt mal multe iazurT, si anume : Leahul si Nacu, in com.

comunele Cristesti, Cosula, Copdldul, Uriceni si Ldtdi i primeste ca afluentI din dreapta :

si de S., este argilos si pIetros

se ridicd un deal inalt i pretros,

mosul, Tisa i Pircovaci, din dreapta i Mägioara si Recea, din stinga.

de N.-E. a pläseT, trece prin

cele mal insemnate sunt : Valea-

Miletinului, care strdbate plasa

parte, cu codri secularT. In partea de mijloc a pldsel

precum : Vdcdrita, Racosul, Hu-

carf 16502 hect. proprietd4 particulare si 3398 hect. ale StatuluT (padurea Cosula i Feredieni); iar restul de 10231 hect. din intinderea pldseT sunt imase, finete si locurile satelor. Productiunea cereatelor s'a evaluat, in 1890, la 52733 hectolitri gnuu, 128979 hectol. pdpusoití, 2419 hectol. secará, 16569 hectol. orz, 8857 hectol. ovdz, 6998 hectol. rapitd, 128 hectol. hriscd.

i Prdjesti, In com. Latai. VdT sunt inguste si putine;

luT

sinceni, Chitoveni, Stahna, Tamba i Tulburea. Pdmintul, In partea de mijloc

si acoperit cu pdclurT, casi se intind si peste partea de V.

pe lingd Hirldul l apoI in jud.

si Novaci.

Bahluiul, udd partea de S. a

Vite in 1890: 8427 bol

regiunea pdcluroasä.; ast-fel, in salbaticr, lupT, vulpT, epurT, di-

horl, etc. Industria, In aceasta plasä, se inseamnd prin o velnitd de spirt

COULA

In com. DelenI, care produce 4000 decalitri spirt si 2 miel fabricI de spirt de drojdil si de tescovina in Hirlati, 2 fabricT de uleiti in HirlAti, I fabricà de sticla la Storesti, 3 mod Cu aburI si 22 morI de apA. Lemnaria i rotaria sunt bine dezvoltate, in toate comunele fiind bogatie de lemn, dar maT

mult in Hirlati; °lada, in com. Feredieni.

Industria pIetrelor de moara din com. Deleni este vestita ;

aceste cariere aduc un venit anual de 20000 leI; apoi vin numeroasele cariere de pratra pentru constructiI isosele din com. Storesti, Feredieni, Slobozia-Secatura. Comertul consta din desfacerea cerealelor, apoI vine: lemnaria padurilor, vinurile, animalele produsele industriale, cariere,

COWLA

693

In privinta judiciara ea formeaza un ocol cu plasa Miletinul; resedinta judecatorid e in I Brial.

medic de plasä, i vaccinator, 5 moase. BisericI sunt 25, deservite de 20 preotI si 32 cintaretI. Este o manastire, numita Cosilla, de calugarT, desfiintatele schitud: Lacurile, Unsa, Schitul Oraseni sati Maicele, Schitul-luI-Balos.

coil sunt 14, din cad una urbana de baetI si 2 rurale, 8 I

scoala

urbana de fete si 2 scolf rurale, cu 4 instituitorl, 4 institutoare si I maestra', io invatatod 2 invatatoare. coalele rur. sunt

frecuentate de 393 bdetI si 50 fete si cele urbane de 133 baetf si 95 fete.

etc. Pietele de desfacere sun t Boto-

Co§ula, p/asii, in jud. Dorohoiti,

sani i Hirlati si de ad i la Tg.-

de care se desparte prin hotarul mosiilor : Hilieui, din asta

Frumos (Iasi). Pentru comunicatiune este

catea nationala de la Htrlati la Botosani, care trece prin miljocul piase, legind mal toate comunele intre ele ; sunt apoI mal multe sosele vecinale-comu-

nale, care leaga comunele cu calea nationall Populatia pasa Copla este de 4952 familiI, sari 21911 su-

flete, din cad 4196 suflete in orasul Hirlati, iar restul de 17715

in sate. Sunt 5520 contrib. LocuitoriI se ocupa cu agricul-

marginita la N. cu plAsile Herta,

despre Tirnauca din acea plasa si cu Prutul-de-Sus, de

care se desparte prin hotarul mosielor : Trestiana, Broscauti, Carasa, Miclauseni, Corlateni

Vladeni din asta plasd, despre Liveni, Popeni, Dumeni si Cordareni din acea plasa. ; la S. se

margineste cu jud. Botosani, de care se desparte prin hotarul mosiilor : PrAstesti, Braesti, Gaureni, Popeni, Dimächeni, Mateeni i Vadeni din asta plasa ; despre Bucecea, Pituldseni, Co-

tura, cresterea vitelor si cultura viilor, iar ceI din regiunea pàduroasa cu lemnaria, 1:iletrada si °lada ; ceI din orasul Cu comerciul, miel industril parte cu agricultura si cultura

tirgaci si Calugareni din acel judet; la E. cu plasa Prutul-de_

viilor. Er posecla 3230 stupI cu albine.

acea plasä

Plasa se administreazä de i sub-

rul mosiilor : Matceni i Vadeni din asta plasä, despre

prefect cu resedinta in Hirlää.

Berhometele, de care se desparte prin hotarul mosiilor: Hi-

Serviciul sanitar se face de

coli rurale mixte,

Codrul-StamateI si Vorniceni din acea ; lar la V., Cu plasa

Sus, de care se desparte prin

liseul, Buhaiul, endriceni, Prelipca, Saucenita, HorlAceni, Coroveiul i Braesti din asta plasa;

despre : Tureatca, Dersca, Lozna, Virful-Cimpuld si Ionaseni din acea plasa. Forma teritoriala a piase

nu se poate asemana cu niel o figura regulatä. Pe cit la N. este de tot ingusta intre com. Tureatca si Hanesti, pe atila la S. este larga intre mosiile Iondsani si Durnesti. Suprafata plaseI e de 40,839 hect., 21 arri, din cad: 6381 hect. 17 arif sunt padure si 34458 hect. 04 aril cimp.

Aceste din urma se impart: 9070 hect., 93 ariI, partea clacasilor improprietariff dupl legea din 1864; iar 25384 hect. 69 anT, partea proprietäteI mosiilor, cu 6381 hect., 17 ariI, pAdure.

Plasa se afla asezata intre doma culmI intinse de dealud, ale cal-0r ramificad, läsate pe dreapta i stinga lor, formeaza

mal multe val, udate de diferite pirae, Intre cad se afla si riul Jijia.

Solul e bun in toatä partea cimpeanä si, prin fertilitatea sa, da rasplata cuvenita ostenelilor agricultorilor. Compozitia luI este, maI in tot locul, in propor-

tiurif potrivite, de lut si nisip cu humusul necesar. In partea paduroasa care e in mica parte, calitatea e maI slaba, servid mal mult la pasunarea vi-

hotarul mosielor : Hiliseul, Buhaiul i endriceni din asta plasa, despre Ibänesti i Pomirla din

telor.

i cu plasa Baseul, de care se desparte prin hota-

sirul dealurilor din unja Sire-

Padurile acoper o parte din teritoriul plasel', mal mult pe

tulta ; aceste padurr sunt tulatoare si de buna calitate; din speciile

diferite de arborI ce

COWLA

contin se scoate mula cdtime de lemn pentru constructiunr si pentru ardere. Apele sunt abundente. Din 67

lazurI existente, pe deosebite mosiT, cele mar principale sint: Balicdi, de 6o hect., 16 aril, pe Brdesti; al FAlcienilor, de 28 hect.

65 arii, pe Corldteni ; al Borcei, cle 25 hect., 78 arii, pe VlAdeni; Motocul, de 20 hect. 87 arir pe

694

COWLA

meseriasI, comerciantl proprietarl, functionarI si o micA parte strAint In 1885 erati 24 bisericI, din cari doud inchise pentru cauzd de ruind, deservite de 15 preoti, 30 dintdretI si 22 pAldmarI. Numdrul scolilor era de 7, Cu 7 invätAtorI si 552 elevi, bdeti

i

Impartirea administrativa a

de 12 hect., 18 arir, pe VIculesti; Lipovanul, de 7 hect., 52 arii pe VAculesti ; Dimache, de 4 hect., 30 arii, pe DimAcheni;

Popeni. Brasca-4i, cu satele : Bros-

Arbore, de 3 hect., 59 ariT, pe

cduti, Slobozia si Trestiana. 3, Corldteni, cu satele : CorlAteni, Carasa, Davidoaia, Mi-

Saucenita; al-Plopilor, de 2 hect.,

87 arii, pe Trestiana; Cerchez, de 24 hect., 15 arii, pe Sendriceni ; si Ghitescu, de r hect., 54 aril pe Prelipca. Dintre piraele Cu un curs malmult sau mal putin lung, cele mal principale su nt : Brálasca, Incepd-

tor de pe Väculesti, se varsd in Signa, in jud. Botosani ; Buhaiul, incepAtor de pe Dersca, se varsA in Iezerul-Dorohoiulul ; Carasa, de pe BroscAuti, se varsd in Jijia ; CiobAlaea, incepd-

tor de pe Horldceni i Dolina de pe Vdculesti, se varsd In Strahova ; Ghiliul, de pe Lozna, se varsä in ; riul Jijia,

incepAtor de pe Hiliseul-Curt, se varsd. in Prut; Lozneanul, de pe Lozna, se varsd in Stra-

hoya ; Sihna, de pe Bucecea, jud. Botosani, se varsd in iazul Dracsani ; Strahova, de pe Vdculesti, se varsd In Buhaiu; Tinca,

de pe Tirnauca, Vladnicul de pe VIAdeni, si Zahorna de pe Ibdnesti, se varsd in Jijia.

Populatia este de 3843 locuitorI ; dupd recensAmintul din 1890 sunt: 3731 familil ; 14731 suflete. Aproape intreagä aceastd po-

latie este agricold. Sunt putini

clduseni, Miclduseni - Duber

Locuitorii se ocupa cu agricultura si cu lemndria.

Prin partea de N.-E. a comunel trece catea nationald Botosani-HlrlAul.

fete.

plAser Cosula, este fdcutd in 7 cornune rurale : Brdefti, cu satele : Brdesti, Buciumeni, Poiana, Prdstesti si

MiclAuseni;Moscalul, de 15 hect. 04 arir, pe BroscAuti ; Ciobd/Aul,

Comuna are o populatie de 500 familif, san 2714 suflete, din cal-1 1307 bArbatr i 1407 femer, cari locuesc in 475 case. Sunt 380 contribuabili.

si

Vite sunt: 1035 bol' i vacr, 179 cal, 1075 oT i 320 Stupr cu albine sunt 150. Are o bisericd, deservità de preot si 2 cintdretT; o scoald,

condusd de i Invat'alor i frecuentatd de 35 elevi. Budgetul comuna are la veniturI 4651 ler

si

la cheltuell

4450 Id, 91 bala. Sunt 4 circiumI.

Vlädeni.

Dimächeni, cu satele : DimAcheni si Mdteleni.

HiIi,ceul, cu satele : Hiliseul-Curt, Hiliseul- Gafencu si

Co§ula, mdndstire de cAlugärr, jud. Botosani, fondatd, se zice, de Mate Cosulver, vistiernicul lui Stefan-cel-Mare. Aceastd mAndstire se afta a-

ena'riceni, cu satele : Bosta, Buhatul, Cobila, Sendricenide-Jos, Sendriceni-de-Sus i Strahoya.

sezatd chiar in mijlocul satului si com. Cosula din pl. Cosula. Imprejurul mándstireI, s'al asezat cite-va familii, cari se nu-

6,

niculefti, cu satele : Go-

mear' Scutelnicil-MAndstiref, oa-

roveiul, Horldceni, Prelipca, Saucenita i VIculesti.

menr carI fAcead servicifle necesare mAndstird, precum : tdiatul lemnelor din pddure, md-

Co§ula, com. rur., in partea de N. a pldseI Cosula, jud. Botosani. E formatd din satul Co-

cinatul, miel culturi de legu-

7.

sula. ST-a luat numele de la mdndstirea de cAlugdef, Cosula. Teritoriul salí, compus din multime de coline i va inguste,

are o suprafatä. de 4497 hect., din cari 758 hect. pdmint cul-

me, etc. Cu vremea, asezindu-se

pe lingd scutelnicr i alte m'In' si mal inmultindu-se, format satul Cosula.

fa-

ati

Se stie cA ()amena de pe lIngd mAndstirI, erari apdrati de greutAtile ce apdsati pe poporul cel-

l-alt si apor in Crup de inca-

tivabil, 1451 hect. finete i imasuri si 2288 hect. pAd ire, compusA din fag, carpen, stejar si

cdri ale armatelor strdine, ga-

tejo; sunt 54 hect, vil', caff au

0-Aseau mAndstirile.

sear/ mai uor scApare in locurl retrase si in pä.durt, unde se

produs in 1892, 2700 hectol. vin.

Mosia e a statuld cdreia a-

Co§ula, pddure a statului, pe mo-

partine pAdurea si o alta. portiune din partea cImpoasd.

Botosani. Esente : fag, stejar,

ta Cosula, com. Cosula, jud.

CoVLA (vALEA-)

carpen i tela. Se exploateazd

sistematic. Are o intindere de 2288 hect.

Co§ula (Valea-), pirtiaf, format

695

COTEANA

Co§u§tita, pirig, In com. rur. CrAguesti, pl. Motrul-d.-s., jud. Me hedinti.

Copana, afluent al

oinuzultil

pe teritoriul com. Plunesti, jud.

Mic, In coin. Giurgesti, judetul

Putna. Se varsd in Siret.

Suceava.

Co§uleni, sat, in partea de V. a

Cotacul, saii Horja, ias. (V. Ro-

com. BAluseni, pl. Tirgul, jud.

goza-Bujora, 'Aria, com. Oteleni, pl. Mijlocul, jud. FdlciA).

Botosani. Are o suprafatd de 596 hect. si o populatie de 55 familiT, sati 201 suflete, din cari 20 contribuabilI.

Vite sunt: 70 bol g vacI, 15 cal, 6o oT i ioo porcl. Este i circiumd. Co§urile, loc cu pddure, in com. rur. Izvorul-Birzer, pl. Ocoluld.-s., jud. Mehedinti.

Cotarca, bral (prival), in jud. Ialomita, plasa Ialomita-Balta, in-

sula Balta, com. Fetesti.

Cotea, vale, In jud. Mehedinii, pl. Motrul-d.-j. Tine de com Ruptura.

1715 RomInl, 2081 BulgarI, 179

Tiganr, 8 Grecr si 7 Ungurr. RominiT, BulgariT si parte din Tiganr se ocupd escluziv Cu agri-

cultura si viticultura ; parte din Tiganr sunt fierarY, ldutarT i eardmidarI ; Ungurif sunt fierari GreciI, comerciantI. Afard de acestia maI sunt i altI 30-35 mete$ugarI, de diferite nationalitdtI, carI se mal' ocupa cu croitoria, cizmdria, cojocdria, abageria, dulgheria, dogdria, etc. El desfac produsele munceT lor in comuná.' i In tirgurile din

Slatina, Caracal si alte statiud de cAI ferate din apropiere. PAmtntul fiind aci forte fertil, locuitorir sAnAtosI, robustY,

Coteana, com. rur., pl. Siul-d.-s., jud. Olt. E situatA pe sesul nu-

sunt maT toti. avutT. MultI din ef pAstreazd costumul national bulgar.

Co§u§tea, pIrla, in jud. Mehedinti, plaiul Closani. Este cel mal principal afluent al fiuld

mit Coteana, pe vAlceaua Ciocirlia, Valea-Oltuld, välceaua Oboga i Valea-DIrjovului, la 17 kil.

In Coteana sunt 3 mcnif insemnate: Coteana-Ipoteti, proprietatea printuld Grigore Ba-

Motrul. IsT la sorgintea din muntele Piatra-luT-Stan, din piraiele : Cdnicea, Izvernea, Salistea

departe de capitala judetuld la 5 kil, de a pldseI. Se compune din 6 cdtune:

sarab-Brincoveanu, cu 5500 hect.

Turbata, care se unesc in apropiere de Turbata, curge spre Nadanova, de unde isI la numele de Cosustea, continua cursul pe la comunele Cerna-Virful, Dilbocita, Ilovdtul, Sisesti-d.-s., Sisesti-d.-j. i CiovirriAvani. Ad, dupl. ce primeste in dreapta afluentul Cocorova, trece la com. CAzdnesti si Severinesti, unde primeste, tot pe

Coteana, Ipotesti, Puturoasa, Ordoresti, Brebeni-StrbI si Bre-

dreapta, afluentul Govodarva; isI urmeazd cursul spre comuna Ercea si Corcova, unde se varsá.

in Motrul. Valea CosusteI este crivinoasd si fertitd.

Co§u§tea, vale, in com. rur. Cdzd-mti, pl. Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.

Co§u§tea-Furca, sati FurcaCo§u§teI, deal, in jud. Mehcdinti, plaiul Cerna.

beni-RominI. Are o populatie de 4576 locuitorI, din carI 1024 capi de familie ; 789 contribuabill ; sunt 887 case de locuit si 48 bordee. Se spune cd aceastA comund ar fi intemeiatä cam de vr'o

250 anI, mar india pe malul sting al OltuluI, la Ipotqti. locuitorI ají fost Balar§ti i Ciovine§ti. Mal tirziti s'ati mutat pe vdiceaua Ciocir-

arabile si 2500 hect. pddure ; Brebeni-Romid, Brebeni - SirbI Ordoresti, cu 5000 heCt. arabile si 200 pAdure ; Puturoasa, cu 451 hect. arabile §i 375 pddure

cu lemne de stejar, frasin, artar, jugastru, etc. Partea din aceastä pAdure s'a tdiat si parte din mosie s'a vIndut de stat. S'ad improprietdrit la anul 1864, pe 1670 hect., 528 locuitorI; 322 s'ají improprietArit pe mosia printuluI Brincoveanu ; 189 In Brebeni, pe mosia d-luI Simonide i 27 in Puturoasa,

lia, 5 kil. spre E. de unde se afld.

pe proprietatea statuld. Sunt si 3 momea in cdt. Ordoresti,

azl, spre a fi mal la o parte din

posedind 18 hect. Locuitoril po-

drumul cel mare, care trecea pe valea OltuluI, i unde eraii

sea.: 307 cal, 208 epe, 1292

expusT deselor prAddrI ale Turcilor, cum si inundatiunilor impetuosuluI Ad. Aci venird apoI mal multe familiI de Bulgarl fu-

gitI de peste Dundre. Populatiunea el se compune azI din

730 vaci, 344 bivolI, io5 capre, 11432 oI §i 979 pord. Teritoriul comuneI ocupd o suprafatd de aproape 11300 hect. In raionul el sunt 3 bisericI: una in Coteana, ziditd

la anul 1866, a doua in Ipo-

testi, zidita la 1882; a treia in

Valcelele care II uta teritoriul

Brebeni-RominI, zidita la 1845.

ati toate directiunea de la N.

Sunt deservite de 7 preotT, diacon, 3 cintaretI si 2 paracliseri, platiti din budgetul comunet Scoala s'a infiintat de 12 anI, de cind functioneazä ara. futrerupere. Localul e proprietatea comuna si e In Fuina stare. Se

la S. si sunt urmatoarele : Oboga si Dirjovul, In care se varsa Brebenelul, format din Jidul si

1

frecuenta. de 110 elevI (102 ba41, 8 fete) din numasul de 499

Lupa; Ciocirlia, Miloveanul, Pur-

celul, Fintineaua, se impreuna. la N. de satul Coteana, de unde formeaza piriul Cotenita, care trece pe teritoriul comunel Balänesti si se varsd in Iminog. Sunt pe teritoriul acestei coche-va fintini, care

copir (297 bletI, 202 fete) In virsta

mune

de scoall. Cu Intretinerea eI, sta-

poartä diferite numirr ca : Fintina-Turcului, a lui Gaita, a luI

tul cheltueste anual 2808 ler. Stiti carte 127 bärbatI si 15 lema'. In scoala se Invata. si agricultura.

si

Ciovina, a NeamtuluT, a Hotilor si altele.

In aceasta comuna se fabrica. aproximativ : 42 hectol. rachiu

In partea de N.-E. a satului Coteana, pe platoul dintre val ceaua Purceluld si Fintaneaua, se afla o magura numita. Ma-

15 hectol. tuica, 536 hectol. vin.

gura-Mirce.

Cultura gindacilor da 10-15

Vecinatatile acesteI comune

kgr. borangic. Stupi sunt 198. Budgetul comunei are la venituri ca si la cheltueli 12050

sunt : la N., Slatina si comunele Turia, Balteni si Perieti ; la E., Mierlesti, Barcanesti si Izvoa-

leI.

rele si la S., Balanesti

Teritoriul comuneT e strabatut de urmatoarele sosele : soseaua judeteana Turnu-Magurele - Sla-

Coteana, .mt, face parte din com. cu acelasi nume, pl. Siul-d.-s.,

tina, care o traverseazd de la

jud. Olt. E situat pe valceaua

N. la S.; soseaua vecinalä care,

Ciocirlia si platoul Coteana.

spre E., o leaga cu com. Barcanesti, cät. Greci ; soseaua comunalä. Coteana-Ipotesti si Coteana-Izvoarele.

Are o populatiune de 2248 locuitori, din cari 298 sunt improprietäritI dupä legea rurall. Are 1217 hect. pe mosia Prin-

Se afla o moara cu aburi si 5 pe apd.

ta comuna Are o scoalä da-

Teritoriul el

COTENEM

696

COTEANA

e brazdat dc

cite-va dealurI, putin ridicate, pamintul fiind mal mult ves: dealul Obogi, la V.; Dealul-Brebenilor, la N.-V.; Dealul-Jidului

la N. si Teisul. Aceste dealuri prezinta cite-va piscurr, ca : Boia la S.; Piscul-Cazacilor si Spin-

zuratoarea, la V. De la S.-V., incepind din Olt (la S. de cat. Ipotesti), pleaca Brazda-luI-Novac, trece pe la N. de Coteana i;,i apoi la directiunea N.-E.

cipelui Rincoveanu. E resedin-

dita de curind ; o biserica, zidita.

in vechime prin aceste locurI, päduroase pe atuncI.

Coteana, deal, in raionul comuneI Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, pe care se cultiva 42 hect. vie.

Coteasca, numire ce se da una piírli din com. Vladesti, plasa Murile, jud. Muscel.

Coteasca, loc isolat, in partea de N. a comund Goleti, pl. Riurile, jud. Muscel, In apropiere de riul Bratia. Coteasca, pddure a statului, pendinte de com. Golesti, pl. Riu-

rile, jud. Muscel, in intindere de 143 hect., formata din 4 trupuri : Dealul-Corbul (20 hect.), Dealul-Bagna (40 hect.), ayoiul-de-pe-Bratia (8 hect.) si Viero

sanca (75 hect.).

Coteia§ul, lndgurd, jud. Dolj, pl. Ballesti, com. Negoiul, de unde incepe limita de E. spre com. Catanele.

Coteiul, movild, jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Cdtanele, de l'higa

care incepe hotarul de V. spre com. Negoiul.

Coteneasca, vale, com. BadeniPaminteni, pl. Dimbovita, jud. Muscel.

la 1866, care s'a reparat

mal tirziu, tot cu cheltuiala locuitorilor. E cleservita de 4 pre°ti, i diacon si I cintaret. Locuitorii poseda: 446 boI, 625 vad, 265 bivoll, 210 cal, 5290 oT i 515 porcI. Printeinsul trec douä sosele : Slatina-Turnu-Magurele si Ipotesti -Izvoarele. Locuitorn mg toti sunt Bulgari. Se zice ca isI trage numele de la un haidue,

numit Cotea, care ar fi locuit

Cotene§ti, sat, face parte din com. rur. Badeni-Plinintenl, pl. Dimbovita, jud. Muscel.

Are o populatie de 381 locuitorI (167 barbatI si 214 femeI), din carr 94 cal:4 de famine.

Are o biserica, fondata de va-

taful Ion, deservita de i preot si

1

dascal.

Este situat pe tarmul sting al riuld Dimbovita.

COTENE: TI

Cotene§ti. VezT Vilnicul, judetul

Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com. Rusi.

Muscel.

Coteni, sat, Cu 30 fam., jud. Arges, pl. Oltul, pendinte de com. rur. Launele-d.-s.

Coteni, sat, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., com. Tamasi. E situat la Nordul el pe Valea-Si-

Coteni, petic de peidure, in jud. Vasca, proprietatea statulu1, in suprafata de 40 hect.; depinde de com. Gistesti-Roman si de ocolul silvic Ghimpati.

lea cu acelasT nume. Se formeaza

in. de satul Tamasi. CapT de fam. sunt 9, suflete 24. Vite sunt : 8 caT si 18 vite

celele : CiocIrlia, Miloveanul, Pur-

Coteni, sat, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Rusi. E situat aproape de malul SiretuluT, in fata satuluT Buhociul si pe costisa dealuluT Bobeica, la o depArtare de 3 kil, de satul Rusi. CapI de fam. sunt 45, sufl. 162.

cal, 162 vite marT cornute si 5 porcl. Vite :

7

Coteni, cdtun, al Com. Obirsia,

la S. de satul Coteana, din valcelul si Fintineaua, care-sT ia.fi

nastere pe teritoriul comuneT Coteana, la N.-E. Curge apoT catre S., traverseaza teritoriul comuneT Balanesti, pl. Siul-d.-s., si da in Iminogul. Parcurge, ser-

puind, o distanta de 15 kil.

birsia. Are 6o capT de fam., sati

250 suflete. Este o biserica, cu

Godeni, la S. cu com. Capul-

hramul Sf. Nicolae, deservitá de

PisculuT, la E. cu com. SchitulGolesti, la V. cu com. Aninoasa. LocuitoriT se ocupa mult Cu

nati. E asezat spre N. de O-

un preot.

Coteni, Ilfovatul, sati Gäste§tiCoteni, ditun, pendinte de co-

cultura pomilor roditorT, mal ales a pruniior.

muna Gistesti-Roman, pl. Neaj-

Sunt 114 contribuabill. Budgetul com. e de 953 leT la venit. si 972 leT la chelt. LocuitoriT posea: 15 cal, 200 capre, 250 Oí, 120 boT, 300 vad

lovului, jud. Vlasca. E situat pe valea Gistesti sall Ilfovatul. LocuitoriT, improprietariti la

1864, aci luat o suprafatä de De acest catun tine o supra-

§i 500 pord. Rtul Bughea trece prin mij

fata. de 40 hect. padure, care

locul comune1. LocuitoriT sunt

sine de ocolul silvic Ghimpati.

mosnenT. Comuna are ca 150 hect. loc de cultura si wo hect. izlaz pentru pasune. In partea de V. a Cotestilor este padurea Aninoasa. Patru sosele comunale inlesnesc comunicatia prin comuna.

150 hectare.

Coteni, deal, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Tamasi.

Coteni, peldure, jud. Baca'', pl. 58495 J'alele Dielionar Geografic. Poi. II

dita de locuitorT la anul 1880, si acum deservita de 2 preotT si 2 cintaretT. Stiti carte 83 barbatr. Scoala, cu intretinerea careia statul cheltueste 1242 ler anual,

din numarul de HO (6o bletT si 50 fete) cu virsta de scoala. StupiT cu albine produc anual pana la zoo kgr. miere si 140 kgr. ceara. Prunele dati in termen mijlociti pana la 6000 decal. tuicä pe an. LocuitoriI desfac produsul muncer lor la Cimpulun g.

Cote§ti, com. rur., in jud. R.Sdrat, pl. OrasuluT, pe piriul cu

Cote§ti, com. rur., jud. Muscel, pl. Riurile, la S.-V. de Cimpulung, io kil, departe de acest oras. Este situatd pe ambele malurT ale riulul Bughea. Are o populatie de 572 locuitorI (281 barbatI si 291 femeT), cu 133 capT de familie ; locuesc in 129 case. Se márgineste la N. cu com.

pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-

Are o biserica, cu hramul Nasterea-MaiceT-DomnuluT, da:-

se frecuenta de 45 elevi si 5 eleve,

Cotenita, pirig, jud. Olt, pe va-

retuluT si la poalele dealuluT Coteni, la o departare de 5900

marT cornute.

COTETI

697

acelasT nume. ST-a luat numele

se zice

de la proprietatea unur cdpitan,

Stan Cotea, data luT printr'un hrisov de catre Radu-cel-Mare, Domnul MuntenieT.

Este asezata la N. judetuluT, la 3! kil. spre N. de orasul R.Sarat, si in partea de mijloc a pla.seT, a careIresedinta este. Comunele invecinate sunt : Budesti la 2

kil.; Blidari, la 2 kil., Bontesti si Cirligi, la 4 kil.; Faraoane si Golesti, la 9 kil. Se margineste la N. cu com. Blidari si Cirlige, despärtindu-se prin ptrlul Valea-Blidarele, la E.

cu Golesti, la S. cu Budesti, la V. cu Odabasca, despartita prin Dealul-Cornitelor.

Este o com. din regiunea dealurilor. Este brazdata la N. de Dealul -Gurbanoasa ;

la V.

de Dealul-SchituluT si de DealulRosu ; la S. de Dealul-Urechechestilor. E udata de miel* pirae neinsemnate : Dalgovul, prin mijloc ; Bli-

dari, la N. LacurT sunt : LaculTurbure, Schitul-Negru, al-Porumbeilor. Sunt si 35 puturr. 83

cOTEVI

COTETULUT (VALEA-)

698

Catunele carr o compun sunt: Cotesti, resedinta., in mijloc, pe piriul Cotesti; Golesti, la 4 kil. spre E.; Sluti, la i kil. spre

E.; Odobasca, la i kil. spre V.; Calicul, la 7 kil, tot spre V. Suprafata este de 2408 hect., din care 140 hect. vatra com., 75 hect. ale locuitorilor, 700 ale particularilor, 1354 ale StatuluI.

Popalatia este de 470 fam.,

i invatatoare. In 1892/93 ag fost frecuentate de 158 copiI.

tor si

Calitatea pamintuluT este bunti,

mal ales pentru vil. In privinta cultureI pamintulul, com. are: 775 hect. loc arabil, 830 hect. padure si 764 hect. vi!. Locuitoril ati 53 plugurT ; 1202 capete de vite, din cari :

314 bol, 127 yac!, 124 cal, ti epe, 2 asinT, 242 oI, 18 capre Sunt 2 morT cu aburT pentru

962 l'eme! ; 750 casatoritT, 1021 necasatoritl, 135 vaduvr. Stiu

macinat i maT multe pe apa..

in

cat. Odobasca, cu hramul

Adormirea - MaiceI - Domnultd,

fundatä de Stan Cotea, prefAcuta in anul 1869 i i888; are un venit de 150 leI, prove-

nit de la 6 prajinT fin* si padurI si e deservita de i preot, cîntäre i i paracliser; are

Transportul se face prin statia Cotesti, la 9 kil. spre E. de

com. In com. sunt 83 comerciantr (5 sunt strain1), din carT 19 bacan! si 16 drciqmar1 ; 3 cojocari, II potcovarI, 4 tim-

piad, 5 brutarI si 4 macelarT. Calle de comunicatie sunt : drumurile vecinale spre: Blidari, Bontesti, Faraoanele ; Cirlige-Cimpineanca-Focsani ; gara

ca tablourr: Moartea, Timplele,

Cotesti ; Odobasca, trecind pe

Sf. Niculae, cu raid prefacerT

linga schitul Cotesti; Popesti-

(cu o vechime de 100

Plaines Sunt 408 contrib. Venit. com.

400

anI), pastrindu-se putin din forma si pictura lor de odinioara; a doua in ca.t. Sluti, cu hramul

sunt de 20371 leT, 24 bar!, ja'

Adormirea-Maicer-DomnuluI, zi-

cheltuelile de 20074 le, 91 banI. Comuna este foarte vechie. Se

dita la 1792, de preotul Iorda-

zice cd s'a fundat in 1470 de

che Caloianu i locuitoriI; la 1849 s'a stricat si s'a refacut de zid ; e deservita de i preot, i dascal si i cinta-set; in cat. Cote-

capitan,11 Stan Cotea ; la 1848

sti, in deal, cu hramul Sf. VoevozT, zidita In 1760 de Toma Crucerul cu locuitoriT ; e deservita de i preot i i dascal; a

patra in vale, cu hramul Sf. Nicolae, zidita In 1723 de Cos-

tea Serban, Toma Crucerul locuitoriT ; e deservita de i preot,

a fost ocupará de RusT in boiul lor cu UnguriT.

R.-Sarat, pl. OrasuluT, cat. Golesti, pe linia Buzati-Marasesti, pusá in circulatie la 13 Iunie 1881. Se aflä intre statiile Gu-

gesti (7.3 kil.) si Focsani (7.8 kil.) Inaltimea de asupra niveluid l'Axil de 67m-49. Venitul acesteI statiT pe anul 1896 a fost de 110.627 Id, 4 banI.

Cote§ti, schit de maid, jud. R.-

si 364 rimatorT.

sati 1906 suflete ; 947 barbatT, carte 315. In com. sunt 4 bisericI : una

Cote§ti, statie de dr. d. f., jud.

rAz-

Sarat, construit de calugarif rusT. La anul 1819, calugarir s'aa

mutat la schitul Poiana-MaruluT, din com. Bisoca, plaiul nic, i schitul Cotesti a devenit schit de maicI, mutindu-se maicile din schitul DalhauV ad.

La anul 1852 s'a fundat biserica de la cimitir, unde se ingroapa maicele. Sunt in total 77 maicI, din carii 52 subventionate 'de Stat i 25 nesubven tionate. La anul 1859 s'a facut clopotul de d'asupra schituluI. Cote§ti, pcidure, in jud. R.-Sarat,

plasa Orasuld, com. Cotesti. Face parte din circumscriptia a VII-a silvica, ocolul Varzaresti. Are o intindere de 3540 hect., din carT numaI 40 ale StatuluI (dupa. biroul silvic 60). Esente : glrnita, fag, plop si alun.

Cote§ti, sat, in jud. R.-Sdrat, pl. Cote§ti, phin, In jud. R.-SArat, OrasuluT, catunul de resedinta pl. Orasului, com. Cotesti. Izal com. Cotesti. SI-a luat nuvoreste din dealul Perisorul; uda mele de la capitanul Stan Cocomuna prin mijloc, trecind prin tea, fondatorul satuluI, si care catunul de resedinta si se varsa stapinea mosia Cotesti. Este ain piriul Dilgovul, pe stinga luI. sezat in mijlocul com., pe plriul Cotesti. Are o intindere de 420

Cotetului (Valea-), pîrîz, in ju-

i paracliser. Este si un schit de maicT. (Vez! Cotesti schit).

hect., cu o populatiune de 240

Sunt 2 colì, una de bdetT, fondata de Stat in 1834, si una de fete, fondatä. in 1860, tot de Stat, conduse de i invata-

familii, saa 980 suflete, din carI 193 contribuabill. Stiu carte

detul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Buda. Izvoreste din dealul Poiana-ParuluT ; uda partea

214. Are doua bisericI, deservite de 2 preotT, 2 cintaretI

de V. a comuner si merge de se arunca in piriul Buda, pe

2 paracliserf ; o scoall de ba'etI

dreapta luT, mal sus ceva de d.-

si una de fete.

tunul de resedinta.

clascal

i

COTICERULU/ (GIRLITA-)

Coticerului

firizt, in

jud. Tulcea, plasa Mdcin, com.

urb. Mdcin. Pornqte din balta Ilenilor ; se indreaptd spre S., avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brdzdind partea nord-vesticä a pläser si pe cea vesticd a comund; trece pe la poalele sudice ale dealului stincos Oiliga si ale luI Aganim, pe lingd n4te vii, si, dupd un curs de aproape 4 kil., merge

de se varsd intr'o mica bala (5 hect.), aezatä in partea de N.-V. a orapilui

Coticerului (Grindul-), grind, in jud. Tulcea, pl. Mticin, com. urb. Mdcin, lii pai tea de N.-V. a pld4eI

i a comunei. Incepe

COTIRGAI

699

Vite: 240 vite marl cornute, 603 oI, 29 caT si 40 rimAtoff.

Locuitorir posea: 20 plugua si 20 care cu bol, 2 plugurI

i

Mare ;

este strdbdbit de gira

Privalul-CoticeruluI, si de dru-

mul vecinal Ghecetul-Jijila. Are

cornute, 14 caT, 77 oT si 14 fi-

Cotigei (Drumul-), drum, ce trece pe lingd corn. Strimba §i Ciocänesti, pl. Ocolul, jud. Romanati ; merge paralel cu so-

seaua Caracal - Craiova si tocmal. la com. Cosoveni (Dolj), se uneste cu soseaua.

piriului de la care .5I-a luat nu-

Atirnati, com. Gura-SdrdtiT, jud.

mele. Are 130 case, populate

Buzdti.

cu 128 capI de familie ; 570 suflete (280 bdrbatI i 290 femeT),

Cotineana, a'eal, com. Vddeni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

luI proprid zis nu este, satul fiind

insirat 'in tot lungul piriului..In sat sunt: 2 comercianti, un boiangiti, 5 stoled si 2 fierari. Pe piriul CotirgawluI sunt 2 piue pentru fdcut sucmane si 3 mo-

lungime de 2 kil., formind ostrovul Chiciul.

riste. Improprietd'ritT la 1864 sunt 15 fruntasi, 31 prilmasT si 20 codasT, stdpinind 257 j'AH', a-

in jud Tulcea, pl. Mdcin, com.

Izvoreste din mosia Piciorul-Bor-

urb. Macin. Se desparte din

vizului si se varsd d'a dreapta

gira Coticerulur; se indreaptd

SIdniculuI.

nerald de la S.-V. spre N.-E.;

Cotirgaci, sat, in partea de N.-

strabate Grindul-CoticeruluI, si,

V. a comuna' Costesti, pl. Tirgul, jud. Botoani, a5ezat pe un podis. Are o populatie de 112

I

i

cea vesticä a comund,

a com. Todiresti, pl. Fundurile,

Are i bisericd, deservità de

preot si 2 cintdretT;

r

cir-

suprafatd. de 715 hect., din care

ciant si 2 meseriasT.

15 hect, vie si 3 hect. padure. Este aci o bisericd, deservita i cIrciuml.

tdretT.

struit cu cheltuiala M. S. Re-

jud. Vasluiti. Se intinde pe o

de i cintdret;

servitd de un preot si doT

Vite sunt: 227 bol si vadf,

ciumd. In sat se aflä. I comer-

Are o pop. de 45 fam. sati 271 sufl.

lemn, de sritenT, la 180° si de-

familit, sad 372 suflete, din earI 96 contribuabilI.

sunt ii8. Coticul, sat, in partea de N.-E.

ruite de proprietar in schimbul celor netrebnice.

In 1893 s'a infiintat o scoald, care acum are un invalAtor pidtit de comunA ; localul s'a con-

37 caí, 180 Oí i 54 porcI. StupT

Ghecet-Jijila.

fard de cei cu cite m präjinT loc de casd i de locurile dàAre o biserick clAdità, din

spre N.-E., avind o directie ge-

se varsd in balta Jijila. De-alungul luI merge drumul comunal

din carl 26 EvreI. Contribuabill sunt 144. 0 vatrd a satu-

Cotitura, canal, jud. BrAila, pe partea stingd a Dundrer, la 3 kil. spre E. de satul Vädeni, maI sus de imbucdtura viroagel Zagna cu Dundrea. Are o

Trotusul, com. Tirgul-Trotusul.

dind partea nord-vesticä a pld.-

Cotirga§i, sat, pe mosia si In comuna Brosteni, jud. Suceava. Formeazä un singur sat cu Poiana-Cotirgawlui, sauc ce numdrd mimar vre-o 15 case. E

asezat pe ambele tdrmuri ale

Cotiturile, piria, jud. Bactiu, pl.

dupd un curs de 3 kil., brdz-

mdtorI.

Cotige§ti, vechie nunzire a cdt.

40 hect. intindere.

Coticerului

riuluI Bahluetul. Are o populatie de 13 familiI, sad 66 suflete. .Numdrul vitelor este de 142

capete, din cae: 37 vite maff

5 cdrute cu cal.

de lingd. gira Coticeruld; se indreaptd spre N.-V., avind o forma lunguiatd, si se termina In malul sudic al bdItil Julia; comunicd cu grindul Zgamira-

gina sesulta de-a dreapta pi-

Cotirgaci, sat, in partea despre N. a com. Sinesti, pl. Cirligltura, jiid. Iasi. E situat pe mar-

cr beluT

La 1803, eCotirgasul, a MdndstireI Slatina, avea 16 liuzi, plätind pe an 376 leI bir.» In apropierea acestuT sat se vdd urmele unei fabrici vechi a zgureI arse. Se zice cd ar fi fost In vremuri depdrtate adi o turndtorie de fier. Acum va ani s'a dezgropat un ciocan

COTMEANA

700

COTilIGW

i Teleorman

care cea maT insemnatA este in

si care se Intinde pana in jud. TeleormanuluT. Intinderea totald a pldseT Cotmeana este de 128200

Costesti, si lucrarea de care si de pltule care se vind in judetele invecinate Vlasca si Te-

pogoane (.64100 hectare), din

leorman.

care 72693 pogoane cultivabile, 15472 pogoaue pddure si 40035 pogoane necultivabile. In toatd plasa sunt 20 de comune rurale,

Budgetul comunelor din aceastd. plasd a fost pentru anul

si un iläü, fie-care greti ca de 50-70 de oca, precum si niste

tre riurile Vedea

cleste marT, dupd cum se intrebuinteazd in fabricile de fier. Cotirga§i, deal, in com. Giurgesti, judetul Suceava, prelungindu-se spre Valea-Glodulur, sat, care e situat la poalele luT. E cultivabil.

formate din 43 sate si cdtune,

Cottrga§i, fina, jud. Suceava, numit ast-fel de la catargurile (brazi lungT de 35 40 m.) ce se scotead de pe albia lui. Izvoreste de sub Muntele-Lung, dupa ce a invirtit 2 piue 3 moriste, si a udat satul cu acelasT nume, se varsä in Bistrita.

Are de tributarr din dreapta : Pirtul-PreluceT, Mazanaia i Pirtul-luT-Alexe ;

lar din stinga :

Pirtul-CdrbunaruluT, al- Glodulur, al-Arsitel, Lat si Piriul-

GoeT. Lungimea cursuluT sdil e

de aproape 7 kil.

Cu 370! case si 41 bisericT. Numdrul total al contribuabi-

pulatia de 17427 suflete. Resedinta pld.seT este in com. rur. Costesti. Aceastd plasd s'a intrunit la 1882 Cu plasa vecina Gällsesti, avind un singur subprefect. Asemenea judecdtoria

pogoane pddurT.

de pace este pentru amindouä pldsile i cu resedinta tot in Costesti. Plasa Cotmeana este traversatd in tot lungul el de liniile ferate Pitesti - Slatina si Costesti-Turnul-Mdgurele si po-

la E., cu plasa

Gdldsesti, de care este In parte despArtitd prin nul Teleorman ;

la S., cu judetul Teleorman si la V., cu jud. Oltul. Aceastd plasd este udatä in tot lungul eT de titirite Vedea, Cotmeana

rur. DrAgutesti-Sdpunari. In acest sat este si MAndstirea Cotmeana, zidità de Mircea-Vodd

pe la anul 1389. Are o scoald primard. rurald.

Cotmeana, ría.

Izvoreste din

prin plasa Cotmeana trece in

Mindra si Birla si se varsa

parte soseaua nationald PitestiSlatina, soseaua judeteand Pi-

In

drumul-de-fier trece in judetul

plasa Pitesti ;

cer maT multI TiganT, jud. Arges, pl. OltuluT ; face parte din com.

Oltul i Burdea pe unja Costesti-RusiT- de-Vede. Ca sosele

linia prin RusiT - de - Vede la Turnul-Mdgurele, Stolnici, unde

Arges. Se mdrgineste la N. cu

Cotmeana, sat, Cu 500 locuitorT,

preajma comuneT Tutana, din jud. Arges, urmeazä paralel ca hotarul dintre jud. Olt si Arges, udind plAile Argesul, Oltul Cotmeana ; hita in jud. Teleorman, pe teritoriul com. Urlueni, udd comunele Malul, Ciocesti,

girla Porumbul, se scurge

Cotmeana, plath, la S.-V. jud.

(impreund cu plasa aldsesti) 5 proprietdtT, Cu un venit anual

Costesti, de unde se ramifica'

Iasi.

Statul posea,' in aceastd plasd

de 28945 Id, 20 banT si 4039

sedd treT statiT de drum-de-fier :

Cotmanul, iaz, pe dealul Stinca, com. Stinca, pl. Branistea, jud.

leT

1887 a fost de 2867, lar po-

Bdilesti, com. Negoiul, care, prin

Cotmanul, deal, pe teritoriul satului Balciul, com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi.

leT la veniturl si de 42388 la cheltuelI.

dupd recensdmintul din

lilor,

Cotlova, bala, jud. Dolj, plasa balta Renca.

financiar 1887-88 de 47850

testi -Turnul - Magurele si mal multe sosele comunale. In partea de N. a pldseT (pe clmpul Burdea), pdmintul este maT sdrdcdcios si produce mal ales

ovIzurl ; iar in partea de S. (despre jud. Teleorman) pämintul este bun si produce griti

porumb. Se cultiva putin viea si pe o scard maT mare prunele.

si Teleorman, afarä de alte micT plrae i Orle. Terenul este yes.

In plasa Cotmeana ca i in plasa vecina' Gdläsesti se cresc nnmeroase turme de of. Ca industrie in aceastd plasd

In aceastä plasd este ClinpulBurdea, un platal coprins in-

nu gdsim ;de cit cite-va morT cu aburi pentru mdcinat, din

riul Vedea, in padurea BAdesti, din com. MozAceni, dup. ce primeste apele pirliaselor Vldscuta 5i Ceroaia si a altor viroage i izvoare din drumul Cotmeana are o albie largd ; vara se poate trece cu picioarele si une-orT seacd aproape de tot. Cotmeana, pddurice, in intindere de 13 hect., comuna Vdleni, pl. Podgoria, jud. Muscel, compusä din anin, salcie i plute.

Cotmeana, vale, jud. Arges Teleorman, urmeaz1 cursul riuluT cu acelasT nume pana se impreund ca Valea-Vedel.

COTMEANA-VECHIE

Cotmeana -Vechie, vandstire, de calugarl, cu hramul BunaVestire, jud. Arges, pl. OltuluI, zidita de Mircea-Voda, la anul 1301, dupa cronica luI Radul Greceanul, iar dupd inscriptia

dupl un clopot, la anul 1385. Tacá inscriptiun ea dupa acest clopot :

701

COTNARI

a comuner, e uda.ta de riul Bahluiul, lar pe o parte a teritoriu -

Gura-CotnariuluT, cladire ve-he

Id se afla podgoria cea maI

Stefan-cel-Mare, la anul 1496, si

renumita din tara. Legenda spu-

ne ca prima vita de vie plantata in Cotnari, e adusä. din Ungaria de la Tokai, de catre Stefan-Voda-cel-Mare. Producti unile pamintul

vinurile cele maI bune, pometurI, cereale, pIeatra multa si

gornir, tn anut 6893 (1385 indiction I)»

In aceasta comuna sunt : 4 bisericI, I paraclis si i biseria

A fost schit al manastiref Cozia

Mihnea-Voda, la anul 1510, urmarit fiind de Neagoe-Vodg.. Actualmente, aceastá manastire este reclusa la bisericà de mir

care astazI se intretine de Stat si este deservitg. de 2 preotI, 2

cintaretI si

I

eclesiarc ;

vechie bisericä catolia, ce se afla in ruine, fiind arsa in anul

sunt:

(In zilele bine-credinciosuld Dotnu I tit Dan Voevod, a fleta acest clopot jopinul Dragomir, fiul egumentiluT Dra-

din Vilcea. In aceasta manastire s'a refugiat Mircea, fiul luI

de piatra, ziclita in timpul lui

vi te frumoase.

situata pe valea dintre

1873,

dealurile Chiscovul si Ineami-

Fiind cercetata de d-nul Gr. Tocilescu, acesta a descoperit mal multe pietre de morminte cu inscripta latine, din nul.

catolica, deservite de 5 preotr, cintaretY si 4 eclesiarhr; 2 scolI, conduse de 2 invatatorI

carI cea mal veche poarta data :

frecuentate de 86 del/1 (65 baetI,

1588.

Aceastá data, raportatg.

Budgetul coim este de 13623

domnia luIEraclide-Despot, din 1561-63, dovedeste cA aceasta ar fi biserica fondata de el din-

deservita de 2 preotI, I cintaret i i paracliser. Pentru intretinerea cultuluT divin se in-

leI, 29 banI la veniturI si de

preund cu o Universitate, pen-

serie anual in budgetul Statulul suma de 1670 leI.

Numarul vitelor din intreaga comuna se urca la 5484 capete,

2f fete); 2 morI de aburI. 13251

leI,

41

bata la

chel-

tuelI.

din carI: 1669 vite marl cornute,

Cotnari, com. rter., iii partea de V. a plaser Bahluiul, judetul

287 cal, 2636 °I si 892 rima-

spre V., pana in marginea jud. Suceava. Teritoriul sali este accidentat, prezintind cele mar

inalte dealurI in partea despre V., acoperite cu vil i pädurI, iar spre E., vg.T i podise, pe carI se cultiva cereale. Este formatg din satele: Valea, Dealul, Zlodica, Horodistea, Luparia, Sbereni, Hodura i Iosupeni. Esteasezatd pe o intindere cam de 6100 hect., cu o populatie de 744 farnilI, saa 2698 locuitorI RominI si parte Ungurr. Aceasta comuna este situata cam la ju-

matatea drumuld dintre tirgurile Hirldul, din jud. Botosani si Tirgul-Frumos, din jud. Iasi si la $8 kil. de Iasi, capitala judetuld. Prin centrul el trece soseaua

mixta de la Tirgul-Frumos la Hirlaul. Marginea despre N.-E.

plica ast-fel retragindu-se SasiI, Ungurn, vietuitorI acolo, din timpul luiStefan-cel-Mare,

apropiat biserica. Deser-

torl.

ventI nu are de cit un singar

Iasi. Se intinde de la E., din partea dreapta a riuluI Bahluiul,

tru SasiI traitorI pe atuncI in Cotnari, si daca a devenit catollcá in urma, lucrul se ex-

CoMari, sat si resedinta comuna Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iasi. Este format din catunele : Valea, Dealul, Zlodica, Horodistea si Luparia (v. a. n.) Sat cu numele de Cotnari nu exista, irisa teritoriul cuprins de

catunele aratate, ce sunt ldntuite una de alta, afard de nudat numele mirile lor, Cotnari. Pgrtile numite Valea Dealul, formeaza centrul si vatra satuluI ; tot teritoriul cuprins de aceste catune formeaza Podgo-

ria-Cotnarilor. Are o populatie de 423 familn, sal' 1558 suflete,

carr se ocupa mai mult de cultura viilor. Are o scoalg., cu localul eT, infiintata in anul 1859, frecuentata. de 42 elevT ; o biserica ortodoxa, situata la poalele deaaproape de luluT

&sal

Mal este un paraclis, fácut de monahul Grigore-Radu, la anul 1836, pe care, dotindu-I cu 40 pog. de vie, imprejurul san, l'a inchinat manastireI NeamtuluI ; astazI se aflä in proprietatea Statuldf. Satul Cotnari fácea parte in vechime din ti iutul Hirlauld

si, pe acele timpurI, era recunoscut de Tirgul-Cotnari ; ca lucrul este ast-fel, rezulta din fap-

tul a pe partea catunelor Dea111 si Valea, se gasesc urme de temeliI de piatra, santurI, beciurr si altele. Intre beciurile ramase din trecut, se observa doua, aproape de biserica ortodoxa, in marginea soseleT, avind unul

lungimea de 45 m.

de 5

i ldtimea m., lar ingltimea, dupd

COTNARI

COTORBESTI

702

cum se gaseste acum, e de 2 iii.; de sigur ca in trecut era mal adinc, insa din cauza tutliturilor de apa s'a astupat. Despre aceste beciurr, legenda

spune ca sunt Pdcute de

nitul i cu tot hotarul statlitor in vecY

si altul sit nu se amestece. (Iscalit) Io Mihail Racovita.

L. S. 7216 Fevruar 22 I .

te-

Din continutul acestur docu-

fan-cel-Mare, odata cu biserica si palatul, care acum nu mar

ment, rezultá destul de lamurit cA satul Cotnari In urma Cu 179 anI, era erg, dar care a fost imprejurarea de s'a desfiintat, aceasta nu se stie ; se

exista.

Aitrt dovada despre existenta tirgulur, rezulta din diferitele hrisoave domnestr, intre carT

putem cita unql, din timpul luI Mihail-Racovita, Voevodul Mol-

dove, cu data de la facerea

poate atribui Insa aceasta dese lor Medical-I ale Turcilor si TAtarilor, carT jefuiall o ardeau tirgurile i satele.

lumeI 7216, 22 Februarie, ce se pastreazä si pana astazI In original, de razesul Antonia. Pisärul, din satul Iosupeni

Tot din acest document mar se vede ca Felten-Sasul, a fost

care este in cuprinderea urma-

nari ; aceasta dovedeste ca. Domnil aveafi vil, proprietatI in acest

toare : «lo Mihail Racovita, Voevodul tareY MoldoveY. Daca ad venit dinaintea Domniel Mele, i dinaintea tuturor alor no triT boerY a mall i micY, Ursolea, fe-

meia luY Grigori Sasu, ce a fost pivnicerid ot Cotnari, l cu fecioriT eT anume: Virvara, si Ana, si lozef, stranepotiY lul Felten Sasul ot Cotnari, i le-ad aratat uricul de danie si de miluire de la Stefrin-Voda-Toma, i diresii de In-

thritura de la Radul- Voda

si de la

Moise-Movilii-Voda si de la AlezandruRadu-Voda si de la altY reposatY DomnY mal din coace. Ca a avut stramosul lor,

Felten Sasul, un loc de helested si de moaril, ce se numeste 'Zhu-le-Peter, pe hotarul TIrguluT Cotnari, pe line Bahluiul, si cu lo z de finat prin prejurul acesttit fits

i

helested.

§i de s'ar sili

asuprii-le apa clnd ar veni mare, pre alt loc, Felten ca sti aiba voe a ezi Indrepteze In rImnicul luY. Intru aceea Domnia - Mea, daca am vazut acele direse, acelor reposatT DomnY, de danie, si de miluire, si de intaritura, Intru aces. si Domnia-Mea, m'am milostivit le-am Intarit UrsoleY, femeia luY Grigore Sasul ot Cotnari si feciorilor eY Vtrvara, Ana si Iozef, stranepotil luT

Felten Sasttl, pe acel iaz cu moara ci se numeste RItu-10-Peter, pe line Bahluiul i u locurile de final, ca sti aibti

a tine si a stapini, precum le scriti diresa acelor reposaff DomnY, ce ad fost de demult. i ca sit le fie si de la Domma-Mea, dreapta ocie i danie miluire g uric s't intaritura, Cu tot ve-

deteana ce vine peste muntele Petru-Vocla, prin satul Dot-

hesti, spre Pipirigul. Cotnärelul, hfrtop, in jud. Neamtul, ramura muntilor cu acelasT nume.

Cotnoiul, iezer, in judetul Braila, lunca comunel Gropeni, la V. iezerulur Babalic, intre privalul Dobrota si Gingarasoaia, unit la V. cu iezerul Somnorosul.

Cotoaca, deal, pe teritoriul com. Trusesti, jud. Botosani, de unde se prelungeste in com. Babiceni.

pivnicer, adica ingrijitor de piv-

nitile Domnestf, aflate in Cot-

Cotoiul, sat, face parte din com. rur. Bdicoiul, pl. Filipesti, jud. Prahova. Are o populatiune de

sat si prin urmare e de crezut ea tetan-Voda, sa fi avut pa-

362 locuitort (170 barbatr si 192

latuff in Cotnari.

a comuner.

Cotnari, pîrîü, jud. Iasi.

Izvo-

reste din satul Cotnari, de sub poalele dealulur Ineaminul; cur-

ge spre S.-E. si, in gura Cotnariulur, se varsd in piriul Ris-

femer). Cade in partea de N. Cotora, lac, (viroaga), In comuna Cotul-Ciorir, jud. Buzau. II la inceputul din lacul Bilhacul, la Coada-Cotorei si se scurge in dui Buzau.

cana.

Cotorani, (Purani-SE-GheorCotnärelul,

munte,

pe coprinsul

mosid Munti si Pipirigul, in com. Pipirigul, plasa de-Sus-Mijlocul,

jud. Neamtu. IsI destasoara ra murile sale intre satele: AgaTdriteni, Cujbeni, Plotunul, Dolhesti, Pipirigul, Baboesti, si marginea judetului Suceava, In care parte se leaga cu ramurile muntilor Halauca (Halesia).

Cotnärelul, pirliaf,

în judetul

Neamtu, com. Pipirigul, plasa de Sus-Mijlocul. Izvoreste dintre ramurile Grugenilor si Run-

ghe), cat , pendinte de com. Blejeasca, plasa Glavacioculur, jud.

Vlasca, situat in valea Glavaciocul pe partea dreapta. Ad i sunt 45 locuitorT, cärora

li s'a dat la 1864 o suprafata. de 135 hectare. Aceasta. proprietate apartinea statulur, dupa secularizarea averilor manastirestr; depindea inainte de manastirea SE Gheorghe. Are o supratata. totala de 555 hectare. S'a rezervat statulur padurea,

in supratata de 300 hect.

cul, (a siref Cotnarelulur), varsin-

du-se pe partea stingd a piriuluI Ozuna, In apropiere de locul unde strabate soseaua ju-

Cotorbe§ti, atun,

al

comuneI

Vulpeni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati.

COTORBI

703

COTORGA

Cotorbi, mahala, in com. rur.

Budgetul comuneT e de ler

dusd de un invatator retribuit

plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.

2682.24 anual. Este: o $coalä, frecuentata de 34 elevI $1 o eleva. Carte $titi

de comuna. Vite sunt : 50 caT, 40 boT,

Cotorca, com. rur., in jud. Buzail, pl. Tohani, situata de-alungul hotaruld despre judetul

37 persoane ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita

rimatorr.

Ialomita, la o distanta de Buzati de 47 kilom. Limitele sale sunt : La N. hotarul mo$ieT Frecdteanca i Sidirul, pe care merge pana in com. Meteleul ; la E., hotarul mo$ieT Lipaneasca ; la S., hotarele mo$iilor din jud. Ialomita : Baldovineasca, Stejereasca sa0 Sf. VinerT, Girboveanca, Apostoldchianca i Du-

de un preot, i dintaret $1 un paracliser. arciumI sunt 4. Comuna Cotorca se mar numeste $i Cotorca-Micä, ca se distinga de Cotorca-Mare, din jud. Ialomita. In vechime a purtat succesiv numirile de : Negreasca, Ipsilante $i Schimbati.

400 oT, 5 capre, 2 asinT $i 6o

Cotorca, (Cotorca-Mica, Ipsi-

lante, Negreasca, Schim-

bati), mofie a statuluT, in jud. Buzati, com Cotorca, pendinte de mo$ia Marcuta. Are 1350 hect., din carT 460 s'a dat loc. in 1864.

Din cauzardzboaelor dintre Ru$T si TurcI (1806-1812), locuitoriT carT formati satul Schimbati, ati

Cotorca, proprietate a statuld.

deasca, ale caror capete in hotarul Cotorci ; la V., par-

trebuit sa fuga $i putinT din teinsiT s'ají mal intors &va in-

Cotorca-Mick numire data mofiet Apostolacheanca, jud. Bu-

tea din hotarul mo$ieT Dudeasca, $i parte din al mo$ieT

vechiä ci total distrus, s'ati

cheerea pacer, cind, gäsind satul

(V. Girbovi, jud. Ialomita).

zau, com. Glodeanul-Cirlig.

Frecateanca. Suprafata sa este de 1800 hect., din care 1435 hect. arabile, 76 hect., fineata, 264 izlaz $i 25 hect. sterp sati co$cov ( pamint neproductiv ).

stabilit putin maT la S. $i ati dat na$tere satuluT Cotorca,

Cotorca-Mick numire, ce se

remanind vechiul sat SiNte. In 1855, Cotorca a ars, ceca

postoldcheanca, jud. Ialomita.

ce a impiedicat mult dezvolta-

Cotorei (Valea-), ca-tun, al co-

Proprietatt mat insemnate, afara de pamintul locuitorilor, este mo$ia statuluT Cotorca. Terenul e $es, dar putin fertil, fiind unul din cele maT de demult lucrate, ceea ce a inceput sa-T slabeasca fortele de productiune. Se cultiva de preferinta orz $i porumb. Industrie n'are, al-ara de o moard de aburT si u sena. Cal de comunicatie are $oseaua comunald Cotorca - Mizil prin

rea sa. Cu incetul s'a reconstruit, dar Inca arará. urmele

muneT Mane$ti, jud. Buzara. Are

Glodeanu.

Vite sunt : 98 bol, 121 vacT, 44 viteT, 5 bivolT, 123 caT, 82 epe, 31 minji, 640 oT, 12 capre $1 74 porcI.

Comuna e formata dintr'un singur cat., Cotorca, cu o Po pulatie de 730 locuitorT, din care : barbatl insuratT 152, ne-

maT dä. "proprieteifer statuluT A-

180 locuitorT $i 36 case.

nenorocirilor prin care a trecut.

Cotorei (Valea-), isvor, in ja Cotorca, sat, in jud. Ialomita,

detul Buzati, com. Mane$ti. In-

pl. CimpuluT, pendinte de com.

cepe din muntele Bisoca $i se scurge in valea Bisoca.

Urziceni. Este situat la 8 kil. spre N.-E. de satul de re$edinta. Se maT nume$te Cotorca-Mare,

pentru a-I deosebi de Cotorca-

Cotorga, ceitun, pendinte de com. Crimpoaia, pl. erbane$ti, jud.

Mica, din jud. Buzar' $i Sili$teaCotorcif, pentru ca satul este fondat pe sili$tea unuT vechiti sat, al caruT locuitorT s'ati stramutat mal spre N., unde atí infiintat

Olt. E situat pe malul drept al

satul Girbovi. Stramutarea in

torga. Are o intindere de a-

Girbovi se zice ca s'a facut pentru ca locuitoriT sufereatí mult

proape 300 hect. arabile. Este

din ea:iza prädärilor ce li se fäceaü prin trecerea pe ala a

insuratT 19, vaduvI IO, baett

armatelor ruse$tT $1 turce$tI, pe la aniT 1852 $1 1853, fiind pe

190; femeT maritate 152, vaduve 19, fete 188. Locuesc in 154 case. Meseria$T sunt : I croitor, 2 cizmarT, i fierar i i ma$inist.

ala drum triare, ce ducea de la Bräila spre Oltenita i Giurgiu. Are o populatie de 50 fam. Este aci o $coald mixta, con-

DorofeiuluT. Are o populatie de

254 locuitorT, din carr 37 sunt improprietaritT, dupa legea rurala, cu 150 hect., pe mo$ia Co-

inchinatd de unul State Ciolacul, une coale din Grecia, din com.

Negada (Zagora). D-nul Catopolu, epitropul el, o arendeaza anual cu 6000 ler. Loc. poseda : 170 bol, 50 vacT,

83 cal, 900 oT 5i 78 rimdtorr.

Cotorga, ca/un, in jud. Teleor-

704

COTORGA

COTROCEANCA

man, pl. Teleorman. Are numar

Cotoroaia, sat, in jud. Mehedinti,

cite-va case, un conac si magazir ale proprietátir, care tin de mosia Váleni, din judetul

plasa Ocolul-d.-j., com. rur. Rup-

acelasI nume. Cu marginea sa despre S. formeazd hotarul jud.

tura. Are 86 case.

Bacáti.

Terenurile sale sunt accidenCotoroaia,deal, In jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. Ruptura.

Olt.

Cotorga, deal, situat, la V., pe teritoriul com. Crimpoala, pl. Serbánesti, jud. Olt. Apartine mosid, numità Cotorga. E acoperit cu semánáturr. Are directia N.-V. catre S.-E. Cotorga, mo,rie, in jud. Teleorman, pl. Teleorman, com. Merisani. Are o intindere de t000 hect. pámint arabil 5i 20 hect. pridure. Este proprietatea d-lur C. Colibá§anu. Formeazd un

singur corp cu mosia Ciuper-

Cotoroaia, pîrla, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. Rup-

tura. Se formeazá din ogasul ce izvoreste din Valea-CoteI Valea-Cerulur ; apor primind pe dreapta pirlul din Valea-Miner si TigAna§iT, lar pe stinga pir. Chirculesti, trece pe la Voloia

si comuna Strehaia, unde se varsd in apa Motrulur.

Cotoroaia, vale, in com. rur. Voloicul, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-

tate: in partea despre V., de ramura Drag,va; in partea despre E., de dealurile Zamfira Runcul ; In partea jud. Bacdii,

de ramura Lingurari, printre carI se intind vár inguste udate de pirliasele Cocirla si Cotreanta. Are o populatie de 418 sufl., formind too fam., carr se tildeletnicesc cu plutária i exploatarea terenurilor.

In acest sat sunt 3 rotarr. Numárul vitelor se urca la 126 capete, din carr: 30 bol', 40 yac',

6 cal, 10 rimatorI si 40 juncr.

hedinti.

cean ca.

Cotreanta, mofie, in com. Gin-

Cotori-Tigänia, sat, face parte

Cotoroaia-de-Jos, sat, in jud.

desti, pl. Bistrita, jud. Nearntu.

din com. rur. Stilpeni, pl. Riurile, jud. Muscel. Este situat pe malul sting al riulur Tirgul. Pe la V. satulur trece calea feratá.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., com.

E situatá intre rnoiile: Bärcá-

rur. Ruptura.

neti, Cindesti, Tazlául (jude-

Golesti-Cimpulung isoseaua nationald Pitesti-Cimpulung-Frontierá.

Are o populatie de 57

fa-

san 285 suflete, din carr 144 bárbatI si 14t femer. Piriul Valea-Orezeler, care se varsd in Riul-Tirgulur, separil mahalaua Cetori de Tigänia. milir,

Cotoroaia, com. rur. si sat, in jud. Tutova, pl. Corodul, spre

tul Neamtu) i Blágesti (din ju-

Cotosmanul, deal, com. Dlesti, piscul numit Teapa, unde, pe timpul lur Tepes, exista, se zice,

o teapl, spre a ingrozi pe lo cuitorif cer deprinsI la rele.

Cotosmanul, pise, pe dealul cu acelasT nume, spre V. si la 4 kil. de vatra comuner Ddesti, plasa Oltul-d -s., jud. Vilcea, pe la poalele cáruia trece riul Cerni soara.

S. si la 25 kilom. de Birlad, ca-

pitala judetuld, pe ptriul zota.

detul Bacáti). Are sat.

plasa Oltul-d.-s., jud. Vilcea, cu

Cotreanta,firlia,, 11110 satul Cu a sa numire, com. Cindesti, pl. Bistrita, jud. Neamtu. Se varsá pe partea dreapt5. a 1-tullir Bistrita.

Cotroceanca, deal, futre com. TigAnqti si Gorgani, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Cotroceanca, trup de mo,rie a statulur, jud. Ilfov, care s'a vin-

Cotreanta, sat, jud. Bacriù, pl.

dut de ved la locuitorr.

Bistrita-d.-s., com. Valea-luI-Ion.

Are o populatie de 926 lo-

E asezat la N. de resedinta co-

Cotroceanca, sati Väleanca-

cuitorr, din carr 240 contribua-

munei, la o distantä de 3 kil. Are 8 fam., saa 75 suflete.

CeptureI, mo,rie a statului, pe

bilI, carr locuesc In 259 case. Stiii carte 121 persoane. Are o scoalä primará de 135.eti

si o biserica. Comerciul se exercitá de 13 persoane.

Veniturile comuner sunt de 6133 ler, 88 banr anual.

Vite sunt: 3 cal', 26 vite marr cornute, 14 Pi, 21 porcr si 8 capre.

care, la 1864, s'ai.1 improprietrtrit parte din loe u itorir comuna' Cep-

tura, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Cotroceanca, 'd'Are a statuluI,

Cotreanta, sat, in comuna aldeti, pl. Bistrita, jud. Neamtu. E situat pe teritoriul mosier cu

in intindere de 106 hect., pendinte de schitul Budisteni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

COTROCEANCA

705

Cotroceanca, odure a statulta,

COTUL-BOIANULUT

Cotromantul, ptriia,c, ce izvoreste din dealul Babel-Ileana, jud. Tecuciti, merge pe litiga

Cotul-Bandrei. (V. Cotul-Cailor, ses, jud. Falda).

satul Pogletul si se uneste cu Glilimenul, formind piriul Pogletul.

Cotul - Baciului, localitate izolatd, jud. Braila. E situata. in ostrovul Bregoloiul, in partea

a statuluT, jud. Ilfov, in intin-

Cotrosul, sat, in com. Cuca, pl.

dere de 325 hect. Formeaza

stinga a Duratei-Vechr, unde se

Siretul, jud. Covurluiti, foarte a-

paldurea Cascioarele, irnpreund cu trupurile : Tufele-Greculur si Märunta.

propiat de resedinta comunall, format din fostr clacasr Improprietaritr. Are 34 fam., saa 108 sufl.; o biserica s't o moará cu

In intindere de 175 hect., pendinte de com. Hirsa, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Cotroceanca-de-Baltä, peleare

Cotroceanca-Muscel, pädure a

vaporr.

Cricovul, jud. Prahova.

Cotroceni, sat, jud. Arges, pl.

Cotroceni , suburbie a orasulul Hui, jud. Falcia. Cotroceni, schit. Vezr Merisescu,

deal, com. Budisteni, pl. Podgoria, jud. Muscel. Cotroceni, mändstire. (Vezr Bucuresti).

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, orasul Bucuresti, pe linia Bucuresti (Ga-

ra de Nord) Bucuresti-Filaret, pusa in circulatie la 13 Decembrie 1872. Se afil intre statiiie Bucuresti (Gara de Nord) (2.7 kil.) si Dealul-Spirea (1.3 kil.).

serveste exclusiv pentru palatul princiar de la Cotrocenr.

6 strainT; locuesc in to8 case.

Cuca, pl. Siretul, jud. Covurluia.

ocupa o suprafata de 20 ala

Cotul, baltä, pl. Jiul-d.-s., com.

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, claditä din lema de locuitorr, la x843 si acum deser-

Floresti, jud. Dolj, aproape seacd si in care se gaseste putin peste.

Cotul, parte a intinsulur iezer Razelm, situata in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comuneT rurale Enisala, in partea estica a plaser si cea nordicá a comuner, unde comunica cu iezerul

pärtr cu uscat si intr'o parte cu stuf cu apl. Are o intindere de 25 hect. Contine multr pestT de huna calitate, care se exporta.

Contrib. sunt 121. Vatra satuluT

vita de I preot si 2 cintaretT, improprietaritT cu 8 '/2 fald. Mosia, a satenilor, este in intin-

dere de 410 hect. cultivabile, I00 hect. finet si restul de 46 hect. prundis. Cotul-BAlteI, baltd, pl. Jiul-d.-j., com. Sadova, jud. Dolj, pe linga

care trece limita de V. a comune.

Cotul-BoianuluI, sat, in jud.

sesc dota cherhanele (pescaril),

Dorohoiti, pl. Herta, com. Mamornita, care impreuna cu satul

una a satulta Enisala si alta a comuner Sari-Chioi, care nu e departe de el.

Cotul-Hotinulur, forma in vechime un trup. In 1868 revarstnduse. Prutul a facut o ruptura. prin

Pe ambele sale malurr se gl-

mijlocul satulur, pe unde si-a Cotul, loc izolat, jud. Muscel, comuna Domnesti. E fortnat de o

vale si un deal.

Cotroceni, deal, la V. comuner

Cotul, saa Magura- din - Cot,

Creteni, pl. Oltul-d.-j., judetul

mägurd, in jud. Vlasca. Esituata pe proprietatea Camineasca.

Vilcea.

Mare, pe sesul sting al Moldo-

2002 hect. (cuprinzind si padurea cu acelasT nume), in com.

Inaltimea d'asupra nivelulur ma-

ra de 79',68. Aceasta statie

E asezat spre V. de FintinafamiliT, saa 505 suflete, din care

Babadag. Este inconjurat de treT

Cotroceni, stalie de dr. d. f.,

jud. Suceava, com. Fintina-Mare.

Cotrosul, inofie particulara, de

Pitesti; face parte din com. rur. Bradul-d.-j.

Cotul- Baei, sat, pe mosia Baia,

ver. Are o populatie de 120

statuluT, in intindere de 43 hect.,

pendinte de com. Ceptura, pl.

afla si o cherhanea.

indreptat cursul, impartind astfel satul in dota: Cotul- Hotinul de-a dreapta si Cotul-BoianuluT de-a sano Prutulur. Ambele aa o

populatie de 46 fam., saa 218 suflete.

Acest sat in vechirne linea de mosia Boian din Bucovina ;

Cotroceni, pädure particularä, supusa regimulur silvic, aflata pe mosia Mägureni, com. Creteni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 38495. Manolo Diclionar Geogrago. Po&

II

Cotul-Arce§ti, ceitun, al com. Arcesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

iar de la luarea Bucoviner de catre AustriacT, a ramas aceastä

Romanati. Se mar numeste si

parte in Romtnia si apor s'a

Profeseni.

vindut cu proprietatea Boianu89

CoTtm-BUMEI

luí'. Se afld situat pe malul PrutuluI si supus inundatiilor. Pro-

prietatea mosieI este a d-neI

706

COTUL-GROMILUI

(25 hect. ), Bughea- d.-s., (45

cu mosia Corbeasca din jud.

hect.) si Runcul (40 hect.), formeazd pddurea Vdleni.

Tecuciti. Intinderea totald cultivabild este de 193 hect. 56 ar. S'a vindut in loturI, in 1891, numar 42 hect.

Mina I. Boldur-Ldtescu. SdteniI nu sunt improprietdritI, ne fiind cldcasI la aplicarea legeI din 1864. Proprietateamo-

Cotul-cu-PlopI. Vez! Berevoescul-d.-j., jud. Prahova.

sieI posedd 372 hect. 37 arif

Cotul-cu-Vitele, deal, situat la

cimp. Hotarele mosiei sunt cu : Prutul, Horbova, Mamornita si Buco-

V. com. Pesteana, plasa Ocolul,

jud. Gorj. Se prelungeste de la

vina, de care se desparte prin

sunt locurile cultivabile ale locu-

cursul piriuluI Mamornita.

itorilor din com. Pesteana.

E. spre V. Pe aceste dealuff

Cotul-FurniceI, trup de morie, din proprietatea statuluI , in com. Corbeasca, jud. Tecuciti.

Cotul- Ghermäne§ti, sad Valea-Clnepei, sat, jud. Fdlciti, pl. Podoleni, com. Drinceni, asezat pe yes, pe malul Prutului,

rur. Pdtulele, din pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Cotul-DobiI, loc izolat, jud. Botosani, situat intr'un cot al SiretuluI, com. Fintinele. Este loc arabil si produce grill bun. Aicr

spre S. si la 1 kil, de tirgusorul Drinceni, pe o suprafatd de 450 hect. si cu o populatie de 64 fam., sad 212

Cotul-BumbaculuI, suburbie, in

se aflá si o prisacá de stupI.

sufl., din carI 50 contrib. Locui-

Cotul-Bucurei, loc res, in com.

orasul Focsani, desp. a IV-a.

torirsunt venir aci, in cea maI mal-e parte din com. Gherml-

Cotul-Cailor, res, jud. Fdlcid,

Cotul-Epure, sat, in jud. Jalomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

intre tirgusorul Fdlciti si riul Prut, in partea de E., care, impreund cu Cotul-BandreI, are o suprafata ca de 6 hect. si ser-

dinte de com. TänddreI. E situat la 41/2 kil. spre N. de satul de resedintä, pe un mic deal. Satul e pe proprietatea

vete de de ima§ vitelor.

statuld numitd tot Cotul-Epure,

LocuitoriI se mal ocupd si de cultura viilor si a gindacilor de

iti intindere de 6500 hect., foastä

mdtasd.

pendinte de mdnästirea Mislea si care pe periodul 1885 1896 a fost arendatd cu suma de 22275

In sat se afld o bisericd, cu hramul Sf. Nicolae, fondata la

Cotul-Chistrugeni, parte a satulut Tirnauca, com. cu acelasI nume, pl. Herta, judetul Dorohola.

Cotul-CIrsteI, loc, in jud. Mehedintf, com. rur. Imoasa, plasa Motrul-d.-s.

Cotul-Condurachi, res, spre E. de satul si comuna Risesti, pl. Podoleni, jud. Fdlciu. AstazI ser-

le! anual. Vite sunt : 150 caf, 560 boI si 2050 o'f.

Cotul7Epure, pridure, de stejar a statultif, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. TänddreI. Formeazd, cu pAdurea Chirana,

un trup de 275 hect.

vete de cimitir pentru vitele moarte de boli molipsitoare, Cotul - Feristräil. Vez! Feräspentru care se mal numeste si

cot, al Siretula hotarul mosiilor Liteni, din jud. Suceava si Tudora din jud. Botosani.

luI,

Poiana-LaculuI (I 3 hect.), Obratele, dupd Sfoara -PredealuluI

pädure de plopT.

Cotul-GirleI, tire, in jud. Baila, com. Bertesti-d.-s., pe malul drept al canaluluI Minusoaia, din dreptul de unde pleacd privalul Baicul.

man, pl. Siretul-d.-j., com. Galbeni, spre E. .de satul Galbeni,

pe malul drept al riuld Siret si la o depArtare de 2 kil. de gara Galbeni. Are 40 cal:1 de

trupul Valea-GarduluI are 62 hect. si impreund cu trupurile :

preot si un dascal. Proprietarul are case bune pe malul Prutulur, precum si o

Cotul-GrosuluI, sat, in jud. Ro-

Cotul - FloareI, Teleajenulur, care impreund cu

1866 de cdpitanul loan Michiti, proprietar ; e deservitd de 1

trdul, jud. Bacdti.

Cotul-Molipsiref,

Cotul-cu-Plopi, trup de padure, a StatuluI, jud. Prahova, plasa

nesti, de aid si numirea satuluI.

lar numirea de Valea-Cinepe, vine de la multa culturd de cinepd ce se face aid.

Cotul-Furmical, onorie, a statulur, in jud. Putna. Aceastd mosie se arendeazd Impreund

fam., 26 contribuabilI, 124 loc., din carI 18 stid carte ; 39 case.

Loc. posedd 76 vite mar! cor-

COTUL-HALEA SET

COTUL-LUNG

707

nute. Se numea mal inainte si

mita-Balta, comuna Cosimbesti.

Corduneni.

Are 1050 hect. pdmint de cultua, 20 hect. pAdure si 190 hect. pe lunca riuluT Ialomita.

Cotul-Haleasel, parte din satul Lungeni, com. Brosteni, jud. Suceava, numärind 7 case Cu 25 suflete.

Cotul-Hotinului, sat. Vez/ CotuBoianulur, jud. Dorohoiù, com. Mamornita, pl. Herta, situat pe malul Prutuld.

e de 500

cornute, 168 oI, I cal si -97 rimdtorI.

capa, 24

CotulluI-Cocolo§, pädure, in - Cotul-lul-Luan, luna, pe mosia jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

com. Cosimbesti. Formeaa, cu pAdurea Cotul- /uf- Dagan un trup de 50 hect. cu urrnAtoarele

esente: salde plop si ulm.

SAteniI improprietdritT ají 65 hect. pAmint ; iar proprieta -

Cotul - luI - Coto§man, movild, jud. Dolj, pl. Balta, com. Zd-

tea are 22 hect. luncä de lo-

valul, pe lingO care trece poteca din pAdurea Zdvalul.

ziY, pe malul Prutului.

NumArul vitelor

capete, din carI: 210 vite marr

BAluseni, com. Fintinelele, jud. Botosani.

Cotul-lui-Mämäligä, luna , de salcie si plop, pe malul Siretuluf, Cu o suprafatd. de 5 hectare, jud. Botosani, in comuna Fintinelele.

Cotul-luI-Pungä, loc, judetul Baila. la N. com. Sutesti, peste

Cotul-Iarcei, localitate, pe CalmItuiti, jud. Baila, unde a fost vechiul pod pe unde trecea ve-

Cotul-lui-Drägan, mo,sie, nelocuitä, a statuluI, jud. Ialomita,

chiul drum BrAila-CAldrasi, ina-

Costinbesti, cu supraf. de 1800 hect., din mil* 30 hect. pAdure.

Cotul-luI-Rufa, luna de salde

Cotul- lui - Dragan, pclalure, in

si plop, pe malul SiretuluI, jud. Botosani, com. Fintinelele, in

inte de a se face soseaua. Acest pod al pirluld CAlmAtulul se aflA in com. InsuateI.

In plasa Ialomita-Balta,

com.

jud. Ialomitd; p/. Ialomita-Balta,

Cotul-Iura§eu (Cotul-lul-Iura-

comuna Cosimbesti. Formeazä

§eu), sat, in jud. BacAti, plasa Bistrita-d.-s., al com. Schineni, situat pe stinga Siretului, lingd

cu pOdurea Cotul-luI-Cocolos, un

Prdjesti, la o depArtare de 3075 m. de satul Schineni, resedinta com. N ImArl 25 capI de fam., sat175 sufl. Animale sunt: 8 cal,

37 vite cornute si 9 porcr.

trup de 50 hect. Esente : salcie, plop si ulm.

ritil Buzdri, uncle viroaga Bu zeelul

face un cot la 6 kil. spre N. de satul Sutesti.

intindere de 3 hect.

Cotul-luI-Timpäil, luna de salcie, in intindere de 5 hect., pe mosia BalusenI, com. Fintinelele,

jud. Botosani.

Cotul-lui-Epure, poiand, pe riul Teleajenul, com. MO.neciul-Ungu-

reni, plaiul Teleajenul, judetul Prahova.

Cotul-Lung, com. rur., jud. Baila, plasa VAdeni. E situa'A pe malul drept al riulul Siret, la i8 kil. de BrOila, capitala judetu-

Cotul-lui-Bälan,sat,jud.Roman, pl. Fundul, com. Iucsesti, pe malul sting al riuluI Siret si la o depArtare de 3 kil. spre N. de satul rucsesti-d.-j. Este asezat pe Valea-Siretulta. Are 33

Cotul-luI-Gäin'ä,

loc, In

com.

rur. Strehaia, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Cotul-luI-Ivan, sat,

luI si la i 1 kil. de com. rur. VAdeni. Se mdrgineste la E. cu

Vädeni, la V. cu Latinul, la N. cu Siretul si la S. cu Nazirul. Suprafata com. este de 10500 hect., compusA din 1 i proprie-

In totul 147 locuitorT, din carI

in capätul de S. al comuna Stincas pl. Branistea, jud. Iasi, pe malul drept al hiel. Apa acestui riti, fa'cind

16 stirr carte ; sunt 38 case. Sunt

un mare cot, inconjurd satul

supraf. de 1700 hect, si cu un venit de 31500 lel); G. Va-

88 vite marI cornute.

dindu-I forma uneI peninsule. Peste acest riti in partea de E. a satuluI este un pod de lemn, pe care trece Drumul-BranisteI. Satul are o populatie de 41

biescu (supraf. 1700 hect., venit 31500 lel) ; most. G. S erbänescu (supraf. 2300 hect., venit 38000 lel); M. Nicoleanu (supraf. soo hect., venit 4500 lei) ; Petre

184 /ocuitorT ; o

A lexan drescu (supraf. 350 hect.,

capY de fam. ; 27 contribuabilI;

Cotul-lul-Ciorneiti. Ved Ciorneiul, sat, in pl. Fundul, com. Oniceni, jud. Roman.

familif, sati

Cotul-lul-Cocoloq, mofie, nelocuiti, in jud. Ialomita, pl. Talo-

biseria Cu un cintAret eclesiarc.

.si

r

ati si anume a d-lor Gr. Gianni,(in

venit 5700 leI) ; Smar. SerbAnescu (supraf. 360 hect., venit

COTUL-LUNG ; mostenit. P. Simu (supraf. 300 hect., venit 5100 le); Victor Macri (supraf. 250 hect., venit 4000 leT); Ghita Io nescu (supraf. 350 hect., venit 6700 lel); 700 hect. Maxinenil EforieT si 800 hect. a locuitorilor improprietarig.

6400

In comuna. sunt : 180 contribuabilI, din cari 5 straini ; 7 debite si 12 circiumI. Sunt 123 loc. improprietaritI din 1864; neimproprietaritisunt

708

COTUL-NEGRU

cotul riuluT Siret ; dar din cauza inundatillor s'a stramutat adi

472 hect. 38 ariT padure tirara

pe la anul 1840.

aproape de Prut, dar se estrage putina i numar pentru trebuintele locale.

In acest sat sunt 53 case de locuit si 3 circiumi. Vatra satu-

luI este de 12 hect.

Loe insemnat este Silistea-

Are o scoalä mixta, infiintata

la 1864, intretinuta de stat si frecuentata de 60 elevI; o biseria, zidita de locuitorI la j 871,

Cu I preot,

I

de stejar. Piatra calcarla este

cintaret, si I pa

racliser.

Vechie.

Drumurile principale: acel ce

duce la Dorohola i Botosani pe la Ghireni-Tdutul i Cotusca; acel de la Radauti ce duce la StePanesti.

Populatia satuluI este de 86

Hotarele sunt cu : Crasna-

capT de familie, sal-1 360 locui-

Leuca, Ghireni-Tautul si Mior-

Venitul com, e de 10733 ler

toff, din cari 174 barbatI, 186

cani.

cheltuelile de 1o185 Vite marI cornute sunt 1753

femel. Sunt 140 casatoritT, 220 n e-

42.

cAsdtoritY.

titi carte 38 persoane,

Cotul-Mielului, paella-e de stejar

(bol 1097, vacT 544, taurr 2 I , viteI

nu stia 322.

69, bivolT 21), cal 626, or 2696, rimatorI 367 i capre 3. Suha-

Vite sunt: 135 CA 252 vite cornute, 913 oT, 9 capre si II()

salcie, a statuluI, in jud. Talomita, plasa Ialomita-Balta, com. Hagieni. Formeaza, cu padurea

tul e de woo hect. Are o biserica, infiintata la

rimItorI.

Ciunga, un trup de 180 hect.

1878, de locuitorT, cu i preot, I cintaret si I paracliser ; o scoalä mixta, infiintata la 1866, frecuentata. de 38 bäetI. In interiorul com. sunt 6 strade n ealiniate.

Cotul-Malului, izvor are apit minerald, in com. Balcoiul, plasa j u d . Prahova, eare, dupa

kll. ; la Romanul, spre S.-V., 15 kil. ; la Latinul, spre V., 10 kil.

Comuna sI-a luat numele de la un cot al SiretuluT ce se afla putin mai la N. de ea. Este

fier, pucioasa. ; vindeca reumatiz-

mul si pelagra.

Cotul-MoriI, fost sat, in 1873, com. Negoesti, pl. Amaradia, jud. Dolj ; azI siliste.

Cotul-MiculintiI, sat, pe mosia cu acelasT nume, com. Cotusca, plasa Prutul-d.-j., jud. Dorohoiii. Are 90 familiI, saii 431 suflete.

Cotul-Mori1, parte din satul Dolhasca, jud. Suceava.

E situat inteun cot al PrutuluT, avInd forma uneI peninsule. Se

Cotul-Morii, 6a/N mlastinoasa,

maT numeste

i Cotul-PeririteT.

In com. Dolhasca, jud. Suceava,

In suprafata de 2500 m. p.

Proprietatea mosieT este a ere-

I nfii ntata de la 1864 din satenT ve-

zilor

nitT din mal multe com. precum :

Mitropolie din de Stat.

Malurile din jud. R.-Sarat, din cat. Mihalea si de prin judetul

Condurachi, comuna Risesti, pl. Podoleni, jud. Falciu).

analiza facutä, confine iod, sare,

DrumurT : la Vadeni, spre E.,

kil.; la Birlad, spre S.-E. 17 kil. ; la Nazirul, spre S., io

Cotul-Molipsiref. (VezT Cotul-

def. Väsescu, IasT

foasta a i vinduta

Are o bisericd, cu hramul

Cotul-Morii, loc fes, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Negoesti, pe care se intinde com. Negoesti.

Sf. Mihail si Gravriil, deservita

Cotul-Lung, sat, in jud. partea de N. a com. Cotul-Lung,

pe tarmul drept al riuluT Siret, la 18 kil. spre N.-V. de orasul Braila. Numit ast-fel de la cotul lung ce face riul Siret, la nor-

dul acestuT sat. Acest sat era asezat la distanta de i kil. spre N.-E. de unde este astazI, in

de I preot, 2 cintaretr si I paracliser. Este mica, de lemn si tencuita, facuta, la 1840, de catre posesorul mosieT, obligat la acea-

sta prin contractul de cumpardtoare, de catre Mitropolitul Veniamin Costac he. SateniI inproprietarifT aú 256

hect. 63 arir; iar proprietatea are 747 hect. 61 ariT cimp

Cotul-Morii, loc. Vez! Similesti, yes, com. Vetrisoaia, pl. Prutul, jud.

Cotul - Mori, vale, formata. de omuzul, In com. Dolhasca, judetul Suceava.

Cotul-Negru, sat, jud. Dorohoiù, infiintat cam de vr'o 20 de ani,

COTUL-NEGRU

de care posesorul mosieT tiubeieni, de la care sT-a luat numele. Se aflà asezat pe mosia tiubeieni, com. cu acelasT nume, pl. Baseul. Are 27 familiT, sati 102 suflete.

709

COTUMBA

d.-s., jud. Olt. Serveste parte

de capitala judetulur si de 2

pentru culturd, parte pentru pdsunarea vitelor.

kil. de resedinta pldseT. Are o populatie de 310 capT de familie, sad 1103 suflete, din carl 247 contribuabilT ; locuesc in 242 case. $ titi carte 59 per-

Cotul-RIsca. Ved' Risca, judetul S uceava.

soan e.

Cotul-Negru, suburbie, jud. Tutova, in partea de N.-V. a orasulur Birlad, pe valea cu acelao nume.

Cotul-Roib, baltd, in intindere de 3 hect., in cdt. RAdulesti, com. Mircesti, pl. Biliesti, jud. Putna.

Este alcAtuitä numar din satul Cotul-VamesuluT.

Sunt t070 capete vite marT cornute.

Are o bisericä de zid si o Cotul-Negru, vale, jud. Tutova,

Cotul-RusuluI. Vezr Piscul-Ru-

ce se deschide in partea de

sulur,

N.-V. a orasulur Birlad.

com. StAnita, jud. Roman.

sat, in pl. Siretul-d.-s.,

scoalä cu un local bun, care, in 1886-87, a fost frecuentatA de

28 elevr, din 51 in virstA de scoald. Venitul com. este de

Cotul-Netotilor, loc. Vezr Ve-

Cotul-Rusilor, fes, spre E. de

trisoaia, ses, com. Vetrisoaia, pl. Prutul, jud. FAlciti.

satul si com. Rtsesti, pl. Podo-

leT 2577.

leni, jud. FAlciti.

Este legatA prin osea cu orasul Roman.

Cotul-OanceI, suburbie, in Foc-

Cotul-Sanihaul, sat, pe mosia

sani, despArtirea IV-a.

cu acelasT nume, com. PilipAuti,

pl. Herta, jud. Dorohoiti. Arc

Cotul - Ogräzii, plidure, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, co-

muna Suditi, cu suprafata de 50 hect. Esente : stejar, ulm si plop.

Cotul-PerisoruluI, ,ces, in par-

72 familiT, sati 380 suflete. Proprietatea mosier este a mar multor rAzesl. SItenir improprie-

tdritr ad 95 hect. 96 arir pamint; iar proprietarir, 224 hect. 85 arir cimp si pAclure huceag.

l'Hui ce trece pe mosie este

2685 leT anual si cheltuelile de

Cotul-Vlasca, podif, jud. BacAti, plasa Trotusul, de pe teritoriul com. Mändstirea-Casinul. Situat

d'a sano pirtulur Casinul. CotuluI (Valea-), vale, jud. Ilfov, cu o lungime de 600 m. Incepe

de pe teritoriul comuner Obilesti-VechT, pl. Negoesti, si are

o directie de la E. spre V. S'a

tea de V. a com. SdlAgeni, pl. Podoleni, jud. FAlciti. Are o

Molnita.

Drum principal: catea jude-

numit ast-fel fiind-cd face o co-

suprafatA de 26 hect., 11'10 riul

teand Herta-Mamornita. Hotarele cu : Hreatca, Horboya, treanga si Prutul.

titurd in forma cotulur. Servd

Co tul-S ofiei, loc. Vezr Vetri s oai a

Cotumba, sat, jud. Bacdti, plasa Muntelur, com. Brusturoasa. E situat la confluenta piriulur cu

Jijia.

Cotul- PeririteI. Vezr Cotul-Miculintir, sat, com. Cotusca, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoid. Cotul-Podului. Vezr Vulpesesti, jud. Tutova.

Cotul-Popii, movild i semn de hotar, la Sud-Estul mosier Meri, din pl. TIrguluT, jud. Teleorman.

ves, com. Vetrisoaia, pl. Prutul, jud. FAlciti.

parte pentru pdsunat, parte pentru cultura cerealelor.

acelasT nume, cu Trotusul, la o

Cotul-TurculuI, cot al pirtului Rica, in com. DrAgdnesti, jud. Suceava, stApAnit ala datä de un Turc care maT apor l-a PAcut danie familier Frunzeti, ce il stdpineste si astAzr.

depdrtare de 31/2 kil. de satul Brusturoasa. Are in apropiere o

bisericd, care mar inainte era schit (V. Cotumba, schit); e deservia acum de 2 cintAretT. Circiuml sunt 5. Familir 119, Cu 519 suflete.

Cotul-RInceanuluI, pisci, la V.

Moldova, spre S. de orasul Rp-

Vite sunt : II cal, 357 vite cornute, 56 porcl si 49 capre. Pe teritoriul acestur cátun se gdsesc 5 herdstraie si o moard

de com. CiomAgesti, pl. Oltul-

man, la o depdrtare de 3 kil.

de apd.

Cotul-Popii, cot, al Siretulur, In com. Dolhasca, jud. Suceava.

Cotul-VamesuluI, com. rur. li sat, In pl. Siretul-d.-j., jud. Ro-

man, pe malul drept a rluluT

710

COTUMBA

COTOFANA

rat cu

Poturnba, schit, jud. Bacdti, pl.

CotuneI (Tufele-), Valeanca,

MunteluI, com. Brusturoasa. E

saii Märgineni-Väleanca, mo-

duc vinurile excelente de Ji-

situat la poalele muntelur cu

fie, in com. Albesti, jud. Buzda, _

deni.

acelasI nume, fondat de citI-va alugarI. La inceput, era numaI de lemn, iar intre aniI 1766 li 1773,. s'a flcut de zid, de catre vornicul Gr. Crupenski. Pdrdsit de catre cAlugarT, a fost

ocupat de cdlugálite, care

si

ele l'ail pardsit ; de atunci schi-

tul a amas biserica de mir.

proprietatea statuluI. Are 420 hect., din care 16o padure, lar restul arabil dat insurdteilor.

Cotatcul, Ala, in jud. R.-Sdrat,

Cotunei (Tufele - ), pddure, a statuluT, in jud. Buzdti, com.

dealul Mdgura - CdpAtiniI, com. Dänulesti (plaiul Rtmnicul), curge de-alungul dealului Cotatcul, uda com. Jideni spre E., trecind

Albesti, pe mosia Märgineanca Cu Tufele-Cotuner, pendinte de mdndstirea Banu. Are 190 hect.

Cotumba, fird de munir, jud. Ra-

Cotunei (Valea-), vale, se varsd

dia, pl. Muntelui, com. Brus-

In gira Värbildul, in raionul com. Vdrbildul, plaiul Vdrbilgul, jud. Prahova.

turoasa. Incepe la granitd, unde

trece prin muntele Cerebuc si apoI se indreaptd spre N. - V. intre piraiele Ciughesul si tila.

Cotumbele, virf de munte, jud. Baclä, pl. Munteld, com. Brusturoasa, din culmea Cotumba.

Este acoperit cu pAdure resinoasd.

Cotumbele, pddure de brad, judetul &edil, pl. MunteluI, comuna Brusturoasa, proprietatea PrintuluI Al. tirbeig. Are o intindere de aproape 15700 hec-

afluent 01111 Valea-Ciresuld.

facerea oalelor. E asezat spre E., pe piriul Cotatcul, la 2504 m. spre E. de cdtunul de resedintd, Oratia, pe o intindere de 547 hect. Are o populatie de 162 fa-

si

1

cin-

Cotatcul, deal, in jud. R.-Särat, pl. Marginea-d.-s. Se desface din dealul Mdgura-Cdpdtinil, se

intinde prin riul Rlinnicul S5.rat si piriul Cotatcul, despdrtind pläsile Rimnicul-d.-s. ; brdz-

Cotuna sati Caltuna, nzofie. (V. Cáltuna, jud. Buzdti).

Cotuna, pddure, in com. Meteleul, jud. Buzati, pe mosia Me teleul-Lipdnesc. Are o intindere de aproape 170 hect.

Coti, pisc de n'unte, pe culmea Arnota, jud. Vilcea. Cade la S.

de muntele Breota si e udat la V. de riul Bistrita.

CotImboaica, girld ,

izvoreste

din partea de N.-V. a com. Rifovul, pl. Crivina, judetul Prahoya, trece, serpuind, pe la V. de cdt. Mdldesti si se varsä in riul Teleajenul, la S. de cät. Moara-Domneascd, comuna Rifovul.

Bacdti,

teI. Are 6o locuitorI si 12 case.

kil., in 0.11 Slimnicul, sati mal bine zis in

din com. Voetin. Primeste ea

tdret.

Cotuna, cdtun, al com. Albesti, jud. Buzda, format din insurd

un curs de 45

numit astfel dupd pirlul Cotatcul; inainte se numea Oläreni, fiind-cd locuitorli se ocupail cu

deservitd de I preot

Trotusul.

Cotatcul, intrA apor in pl. Marginea-d.-s., trece prin pAduricea Mdrdcini-GreculuI, pe la N. comuna Voetin si se varsd, dupd

pl. Rimnicul-d.-s., com. Jideni,

silvic.

Izvoreste din Virful Cotumba curge prin satul Cu acelasI nu me, si se varsd, d'a dreapta, in

prin catunele Oldreni, Oratia,

balta Negru, formind in cursul sdu balta Voetin san Robescu,

tare, si este supusa regimului

pl. MunteluT, com. Brusturoasa.

pl. Rimnicul-d.-s. Izvoreste din

Cotatcul, sat, in jud. R.-Särat,

miliT, sati 621 suflete, din carT 159 contribuabilT; §tia carte 16 persoane. Ad se afld 1 bisericd,

Cotumbele, pilla, jud.

vil Int.inse, carT pro-

deazd Estul comuneI Dänulesti, Vestul comuna Slobozia, com. Jideni. Pe un intins plato% prelungire a sa, este asezat orasul Rimnicul - Sdrat. Se in-

tinde pe o lungime de 25 kil. de la N.-V. la S.-E. Se terminA in riul Rimnicul-Sdrat. In com. Danulesti, este acoperit cu plduri, in Slobozia cu p5.unT, In Jideni i Rimnicul-Sd-

CotobItuluI (FIntIna-), finfind, jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j., com. Risipiti.

CotobItuluI (Valea-), vale,

in

jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j., com. Risipiti.

Cotofana, iezer, jud. Brdila, intre Dundrea-Vechie si DundreaVapoarelor, din com. Chiscani.

Cotofana, japse, in jud. Brdila, uneste Veriga-Mdcinulul cu Dundrea-MdcinuluI in fata grAdi-

nelor de zarzavat din Dobro-

cOT0FANA

gea. O ramura da spre V. In Borcea.

Cotofana, vale, in jud. Vilcea, la N. de com. Slatioara, plaiul Horezul.

Cotofana (Muntele - ), munte, proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucure§ti, fost pendin-te de schitul Lespezile, com.

Sinaia, plaiul Peleul, jud. Prahoya, in intindere de 1133 hectare, din carI 555 hect. suprafata impadurita si 578 hectare pamint cultivabil i fin*, aren-

date pe periodul 1888-93 cu 1062 Id anual.

Comuna Cotofane§ti este ase-

Instrumentele agricole de carI

zatä pe pirita Mea, din jos de satul Baca; satele ce o formeazä sunt wzate unul

Distanta comunei de rese-

dispun cultivatoriI acesteI comune sunt : 7 plugurf de lemn, 47 de fier, 8 grape de fier.; 3 morI de al:4 §i. I cu vaporr. Vite sunt 483, din carI : 141

dinta sub - prefecture1 e de 17 kil., iar de capitala judetultif e

bol., 6o vacr, 50 cal, 524 61, 35 capre i 35 pord.

altul.

de -6r kil.

Se margineste la N. cu comuna Trotupl, care o desparte de com. Sascut i Urechesti ; Ja E. co com. Cornätelul, iar la V. cu. comunele Borpni Mea..

Comuna Cotofanqti se cornpune din cat. Cotofanesti (unde si primaria comuneI) §i Táma§oaia.

Cotofana-Mare, lac, in judetul Vlasca, pl. Marginea, pe proprietatea Baneasa.

Cotofana-Mick lac, in judetul Vla.$ca,

pl. Marginea, pe pro-

prietatea Baneasa.

Cotofanca (Cotofeanca), sal, in jud. Ilfov; face parte din com. rur. Gurbanesti-Cotofeanca,

pl. Negoqti. Este situat la E. de Gurbaneti, pe malul drept

COTOFENEI (MOVILA-)

711

Are o populatie de 149 capI

Sunt 65 stupI de albine. In comuna sunt: 2 fierarI,

I

circiumar, 3 fabricantI de rachia de coloniale. Drumurile ce inlesnesc comu-

nicatia comund cu

cele-l-alte comune invecinate, sunt : (3-

seaua comunala care o leaga de Cornatelul i de Borpni drumul care duce la Urechqti, pe unde trece oseaua i linia ferata Adjud-Tg.-Ocna.

de familie, saa 6 ro suflete (286

barbatI si 324 femei). Aceastä populatie se imparte ast-fel : 320

neinsuratI (152 barbatI §i 168 femel), 254 insuratT, 36 vdduvr,

(7 barbatr

i

29 feme0 ; 574

RominI, 6 Gred, 4 UngurI §i

Cotofäne§ti, sat, face parte din com. rur. Malaeti, pl. Varbiidul, jud. Prahova. Are o populatie de 389 locuitorr (214 barbatI, 175 femel). Aci e o blfondata. la anul 1838 de olntea locuitorilor.

26 de diferite nationalitati; 580 ortodoxr, 4 catolicr §i 26 mozaici; 164 agricultorI, 9 mese-

Cotofäne§ti, sat, in comuna cu

riag, 3 comerciantr, io avind

acelasI nume, pl. Racaciuni, ju-

diferite profesiunI libere si 14

detul Putna. Este situat pe pi-

al N'Ad Most4tea. Se intinde pe o suprafata. de

servitorI.

rita Mea, care-1 desparte de

736 hect., cu o populatie de

bärbatI

503 locuitorI. Principele N. Bibescu are 400 hect. i locuitorif 336 hectare.

Numdrul caselor de locuit e de 150. Are o bisericá filiala, cu hra-

Proprietarul cultiva 290 hect. (I io izlaz). Locuitorif cultiva 265 hect., restul rezerva pen-

mul S f. Gheorghe (parohiaBilca); coalA mixta., inteun local in-

tru izlaz.

Comertul se face de 2 eh-ciumarI.

Are o biserica cu hramul Sf-tul Nicolae, deservita de preot §i I cintaret. Vite: 385 vite warT i 1446 vite

tiü carte 46 persoane (34 i

12 femeI).

chiriat de comuna, frecuentata. de 8 copa' (6 bAet1 i 2 fete), din 77 (31 baetT i 46 fete) in virsta de scoala. Comuna cheltuete Cu scoala 320 leI anual. Sunt '16 contribuabilI.

Budgetul com. pe 1893-94 a fost de 2300.74 leI la veniturI i de 2283.49 leI la cheltu elI.

Cotofäne§ti, com. rur., in jud. Putna, pl. Racaciuni.

Numarul cultivatorilor in ace-

la0 an a fost de 130.

cele-l-alte sate ale comuneI. Are o biserica filiala (parohia Mica), cu hramul Sf. Gheorghe; coalä mixta, inteun local in-

chiriat, frecuentata de 8 copiI (6 bäet1 si 2 fete), din 57 (24 bIetT si 33 fete) in virstä de Comuna cheltueste cu coala 320 leI anual.

Cotofenei (Mägura-), meigurd, In jud. Teleorman, comuna Su-

hala. Este semn de hotar al pamInturilor date locuitorilor in 1864.

CotofeneI (Movila-), rnoviM in jud. Teleorman, la V. mo§ief

COTOFENI

712

COTOFENI-DIN-DOS

Suhaia, spre proprietatile locui-

Copal din sat urmeazä la

Mihdita, la V. cu com. Sclesti,

torilor. Este semn despArtitor de mosia Vii§oara i dateazA din timpurl vechl.

scoala mixtA din satul Beharca.

Ja N. Cu com. Cotofeni-din-Fatl

In anul colar 1892-93 a fost

Ja S. cu com. Raznicul. Rtul Jiul uclä comuna spre N., despOrtind-o de Cotofeni-

Cotofeni, stafie d. dr. d. f., in jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Cotofeni-din-Fatà, pe linia Craiova-T.-Severin, pusA in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se afld l'Are statiile I§alnita (7.5 kil.) i ROcari (t x.i kil.). Ináltimea d'asupra nivelului m'Ora de I 14m.54. Venitul acesteT statiT

pe anul 1896 a fost de 17974 leT, 21 banr.

Cotofeni, cimpie, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Cotofeni-din-

frecuentatO de io bdeti. In virstd de scoalg. sunt 23 135.etT si 9 fete. titt carte 45 bArbati si 7 femer.

din-Fatà. Se spune cA aceastA comunA,

In sat este o bisericA de zid,

ca si vecina Cu acelag nume,

cu hramul Sf-tul Gheorghe, fondatA, la 1828, de Aga Gheorghe

a fost fondatA de un anume

Cotofeanu. Are venit 200 leT, lAsatT de Grigore Cotofeanu.

Cotofeanu. Se compune dintr'un singur cdtun.

Pe un deal, in proprietatea (pOdurea) d-luf colonel Gigirtu,

Cotofeni-de-Sus, sat, in judetul Dolj, pl. pul-d.-s., com. Cotofeni-din-FatA. Are o populatie de 638 suflete (334 bdrbati §i

se gdsesc urmele und cetáti, ce

se crede a fi acutä din timpul

304 femeT), carT locuesc in 158

ndvAlireT barbarilor. Acea cetate, situatd in virful dealuluT, are forma unuT triunghiti ; spre

case §i 3 bordee.

E. are o vale de 200 m. adin-

Fatà, pe care este situatd co-

CopiiI urmeaza la scoala mix-

cime, asemenea spre N. §i spre

muna si unde, spun locuitoriT, a fost lagdrul lui Tudor-V1a-

ta din satul Beharca. In anul colar 1892-93 ati frecuentat scoala 27 bdeti i i fatd. In

S. Spre V. insa se cunosc ur-

virstd de scoalA sunt 29 bIetT 15 fete. tiü carte 78 barbatI i 4 femeT. In sat sunt 4

metri, zidit din arAmida ce se cunoate a fi fost foarte mare. Jur-imprejurul cetdter fiind un ?ant, spre V. este mal* putin

dimirescu.

Cotofeni, mofie particulard, jud. Dolj, pl. Dumbrava d.-j., com. Gubancea, ce poartl acest nume incA din vechime, cind apartinea luT Gh. Cotofeanu. AstdzI apartine fratilor Popescu, mo§-

Cotofeni-de-Sus, mofie particularA, in jud. Dolj, pl.

tenitoriT lui Gh. Cotofeanu. Are

com. Cotofeni-din-FatA, pe care

un venit anual de t0000 leT.

se glseste si pddurT. Apartine d-lui G. V. Pencioiti.

circiumf.

pl. Pul-d.-s,, com. Cotofeni-din-

Fatl, cu reedinta primdrieT. Are o populatie de 306 suflete, (173 bdrbati

i

133 fe-

meT), carT locuesc in 58 case §i 5 bordee. In apropiere de sat sunt ruinele une case vechT boeresti,

ad fost portile cetdter. In interiorul cetäteT se aflA un loe gol ; zidurile sunt in numar de trei

In interiorul ceateT.

In comung este o bisericä de zid, fondatà de locuitorT, de-

Cotofeni-de-Sus, piidure particulark in jud. Dolj, plasa Jiuld.-s., com. Cotofeni-din-Fatd, in

Cotofeni-de-Jos,sat, in jud.Dol j,

cetatea. Zidul are o grosime de 8

adinc, ceea-ce probeazA cA acolo

Cotofeni, suif te, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Gubancea, In V. comune1.

mele unuT zid ce a imprejmuit

intindere de 200 hect., pe mosia d-luT G. V. Pencioiti, clruia apartine. Inainte apartinea Jul Grigore Cotofeanu. Esente : cer,

Omita, gorun, toate in stare de cretere.

servia de t preot

i

t clna-

coald mixtA, condus5, de un invOtAtor ; fun cti o n eaza din anul 1832 §i este Intretinutd de comun5.. Localul e faret ; o

cut din cArdmida. A fost construità Cu cheltuiala particularilor. Are in vatra satului 1892 hect. neimprejmuite. A fost frecuentatO in

1892-93 de 38

1)5.0. In virstä de

Cotofeni-din-Dos, C0111. rur., in jud. Dolj, plasa la 23

coald sunt 66 copiT. *Ud carte 38 bArbati.

Populatia este de 1240 su-

ziditd de SpAtarul Mihail Coto-

kil.

departe de Craiova si la

feanu, care a luat parte la rdz-

21

kil,

boaele lui Miltaiti-Viteazul, si 2 movile, despre care legenda

SituatO parte pe deal, parte pe ves, pe tnalul

654 femei. Dupd legea din 1864 sunt 192 locuitorT implminte-

spune cä sunt fácute de imparatul Traian.

drept al Pula

ni tr.

departe de rwdinta

Se invecineste la E. cu com.

flete, din carT 586 bArbatT

Suprafata comuneT e de 3028

COTOFENI-D1N-DOS

pog. Mosia Cotofeni - din - Dos

are o suprafata de 2633 pog. arabile, cu un venit de 40000 ler; apartine satenilor si proprietarilor. Se seamana pe ea : porumb, gnu, orz, etc. Paclurea Cotofeni-din-Dos are

o intiidere de 50 hect.

COTOFENI-D1N-FATA

713

tufd-

ris ; e compusa din tufanI.

Faneatä este in intindere de 113 pogoane. Viile apartin satenilor. Pe proprietatea d-luIPetrache

Ionescu se afla o moara de aburr.

Se transporta productele cu carele pe soseaua vecinala-comunala ce strabate comuna. Venitul com. pe anul 1893-94

a fost de 1850.83 leI si cheltuelile de 1649 leí.

Vite marI cornute sunt 80, oI 140, capre 17 i porcl 24.

baltI, precum : balta Glodul, cu

nul scolar 1892-93 a fost frecuentatä de ao baell din Cotofeni-d.-j., 21 baetr si o fata din

suprafata, de 20 pogoane ;

Cotofeni-d.-s., 21 1:40- si o fata.

Riioasa, cu o suprafata de 2 pogoane ; Voivodeasa, cu IO pogoane; Ruptura, cam de 13 pogoane. Cind Jiul se revarsä, formeaza o singura masá cu aceste patru bah!. Comuna este udatá de riul Jiul ce formeaza limita catre Cotofeni-din-Dos. Primeste in stinga pe Almajul, ce desparte comuna aceasta de com. Almajul. Se spune ca aceasta comuna a fost infiintata de Spatarul Mihall Cotofeanu, care a ti-6U pe timpul luI Mihaiti-Bravul ; de la acel %Atar si-a luat numele comuna. Se compune din treI catune : Beharca, Cotofeni-d.-s. Cotofeni-d.-j., care este catunul de resedinta. In vechime se com-

din Beharca. In virsta de scoall

Comuna este cu totul easa.

Se &ese pe acest ses cite-va o

sunt 108 baetI si 49 fete, din carI in Cotofeni-d.-s., 29 bletI si 15 fete ; in Cotofeni-d.-j., 23

baetI si 9 fete; in Beharca, 56 baet1 si 25 fete. Stiù carte, in Cotofeni-d.-j., 35 barbatI si 7 fe-

mel; in Beharca, 78 barbatI 4 ferner.

Populatia comuner este de 1401 suflete, din carI s'ati 1mpamintenit, dupa legea din 1864, 245 locuitorl. Casete sunt iu numär de 296, fácute din zid, birne i paiante.

Teritoriul comunal este de 2325 hect., din care 1393 arabile, 309 fineata, 298 izlaz 275 padure. Mosiile de pe comuna se nu-

Cotofeni- din-Dos, sat, In jud.

punea din patru catune, axila

mesc Cotofeni - d. - s., Cotofeni-

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Coto-

coprindea si Cotofeni-din-Fatd.

d.-j.

feni-din-Dos, cu resedinta (VezI com. Cotofeni-din-

Dos).

In comuna se afla o biserica de zid, cu hramul Sf. Gheorghe,

facutà la anul 1828 de catre

i Beharca. AU in total o

stipraf. de 1393 hect. si aduc un venit de 30000 leI. Apartin d-lor G. G. Teisanu, G. V. Pencioiti, C. M. Chintescu si P. Hristescu.

Cotofeni-din-Dos, rno,cie particularA, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,

Aga Gheorghe Cotofeanu. Are un venit de 200 lef, daruiti de Aga Cotofeanu.

com. Cotofeni-din-Dos, pe care

In apropiere de comuna se

prafata. de 200 hect. si Coto-

mar izad ruinele uneI case vechi precum i doua movile. Se spune ca movilele ati fost facute de Im-

paratul Traian; iar ruinele sunt ale caser SpataruluI Cotofeanu,

feni-d.-mj., in cat. Beharca. Ele apartin d-lor G. G. Teisanu, G. V. Pencioiu si C. M. Chintescu ; mar inainte apartineati d-luI G. Cotofeanu, Grigore Cotofeanu

care a luat parte la razboaiele luI MihaI-Viteazul. Se spune ca aci

Zoe Pasnaschina. Padurile sunt compuse din limita', cer

si-a avut lagarui Tudor Vladi-

gorun. Viile apartin locuitorilor si se

se gäsesc 50 hect. padure. Cotofeni-din-Dos, M'Are, in intindere de 5 hect, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Cotofeni-din-Dos.

Cotofeni - din - Fat6, com. rur., jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., la 16 kil. de Craiova si la 19 kil. de Filiasi, resedinta plaser. Situata. la Nordul Aula Pul, pe un loc ses numit Cimpia-Cotofeni.

mirescu. In comuna se vAd multe urme

de case marr boerestI. In cdtunul Beharca se aflá o scoala mixta, conclusa de un

Pädurile de tufarisurr se numese : Cotofeni-d.-s., cu o su-

&ese pe pamintul delimitat ion in anul 1864; ati o intindere cam de 50 hect. si produc vin alb.

Se invecineste la E. cu com.

invatator ; functionaza de la

Pe proprietatea d-lui G. V.

Almajul, de care se desparte prin piriul Almajul ; la V. cu com. Bradesti ; la S. cu com.

1848; este intretinuta de stat si de comuna. Localul a fost

Pencioiti este o moara de aburI. In comuna se gasesc 10 eh--

faicut cu cheltuiala comund ; este

Cotofeni - din -Dos, de care se desparte prin

In stare burla. Scoala are o im-

ciuml, din carI 4 in Cotofenid.-s., 2 in Cotofeni-d.-j. si 4 in Beharca. Locuitorii isr desfac

68496. Mangle Diafano Geoftrafto. Vol.

prejmuire de 1250 hect. In a-

90

productele la Craiova ; duc grine,

tuicA, spirt si bumbac. Aceste producte le trans.portd cu carul

sati cu cartita pe calea nationalA.

Prin comunä trece calea feratA, avifid statia Cotofeni, la 112

kil, departe de comunal; calea comunalA si soseaua nationall, lungl de 5 kil. in comund. Venitul com. pe 1893-94 a

fost de 2845

leI,

COVALEA

714

COTOFENI-D1N-FATX

45 banI si

cheltuelile de 2508 leI, 54 banI. Vite : 300 vite mad cornute, 48 a si 17 cal.

Cotofeni-din-Fatä, fost sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Coto-

Virful-CotoiuluI si unde se opri sdgeata, ordoná clAdirea bise-

o scoalà, condusà de un invI-

rica, numitA, mal in urmä. cu 97 anI, Episcopia de Hui. Acest pise se miqureaz1 prin dàrimarea poalelor sale in partea despre oras in tirnpul ploilor

are un local bun de zid, däruit

indel u n gate.

Cotu§ca, com. rur., in jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-j. E formatä din satele : Cotusca, Cotul-MiculintiI, Ghireni-TAutul si Putu-

reni, cu resedinta primAria in Cotusca. Are o populatie de 458 fam., saii 1984 sufl.; 3 bi-

seria, deservite de I preot, 3 cintAretI si 3 pdlAmarT ; I scoall,

condusA de 1 invAtAtor si fre-

feni-din-FatA.

Cotofirul, meigurd, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Preajba, pe lingä

care trece limita de S. care com. Malul-Mare.

Cotofu§tif (Valea-), phifi, in judetul R.-Särat, plasa Gradistea, com. Boldul. Se formeazal din pi-

rilase si izvoare existente pe teritoriul comuneI, curgind mimal in timpul ploilor ; tia partea de

N. a comuneI si merge de se varsä in balta Boldul.

cuentatál de 50 de elevI; IO iazud si 8 pogoane vie ; 890 hect., 90 arif pAmint sAtesc si 8776 hect., 52 arii cimp al proprietgilor. Budgetul com, a fost, in 1889

90, de 450 leT la venituri si de 4003 la, 6o banT la chellar in 1890-91, de 2986 lef la veniturI si de 2385 la la

Vítor, frecuentatA de 50 scolad; de proprietarul, Al. Gr. VAsescu. Calitatea pAmintuluI este bunA, cu miel partI de sArAtud. SAteniI improprietAritI ati 270 hect. 43 ariI; iar proprietatea

2305 hect. 83 ara cimp. IazurI sunt 2, de 'flia. intindere. Pida maT principal ce curge pe hotarul despre Putureni, este VolovAtul.

DrumurI principale sunt : a-

cel ce duce prin Putureni de la Mitocul la Dorohoiti ; si acel

ce vine de la RAdriuti si duce la Botosani. Hotarele imnieT cu : Bodron, Nichiteni, Miorcani, Bivolul-Lipan, Putureni, Ghireni-TAutul si Crasnaleuca.

Locuri insemnate sunt : Movila-CruceI si Movila-Bortoasa.

Covaciul, vale, com. .$tirbesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. VAlcea.

tuelI ;

cheltuelI.

Vite mad cornute: 1882; sunt

3752 of, 331 cal si 247 porer. StupT cu albine sunt 120.

Covaciului (Grindul-), grind, in pl. si jud. Tulcea, pe teritoriul comuneI rur. Satul-Nou. Porneste de pe malul DunArer (Chilia) si intrA in stufAriI, in

formal de deget. Are o intin-

Cotoiul, pise, pe culmea ce incunjurl orasul Hui in partea

Cotu§ca, sat, pe naosia cu ace-

de S.-E., pl. Prutul, jud. Falcia.

lasI nume, com. Cotusca, plasa Prutul - de - Jos, jud. Dorohoiù.

luat numele de la un vechiu proprietar, numit Cotoiii.

Are 188 familiI, sati 811 suflete. AsezArile sAtenilor sunt cu li-

Traditiunea afirmd despre a-

vezI, si cu grádia; iar proprietariI mosieI au casd de zid cu un rind, grädind cu flod si

.1-a

cest pise ca

tefan- cel-Mare,

Domnul Moldovel, isI avu aci punctul sAu de observatiune spre partea N.-V. a orasulul, loc deschis pe unde nAvAleau vräjmasiI;

livadA bine regulatd, cu diferitI

de unde provine c1 acest pisc si purta numele de CerdaculluI- tefan-Vodä. Adaugl traditiunea a dupi. ce Marele te-

Toate acestea sunt fAcute de catre Al. Gr. Väsescu ; proprietatea mosieI este a erezilor luT.

poca fructifed de speciI alese,

precum si 4 pogoane de vie.

dere de 120 hect.; e neproductiv si acoperit cu nisip ; numaI spre DunAre (Chifla) are vr'o io hect. pAdure de sAlcir.

Covaciului (Lacul-), lac, in jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul comuna rurale Satul-Noti. Este format de o ANAL-sal-e anterioarA a bratuld Chiba, cu care acum comunicä. prin o girIA lungl de 2 kil. Este inconjuratä. de toate pArtile cu stuf. Are 135 hect. intindere, si con-

Are o bisericA, cu hramul Sf. Mihail si Gavril, deservitA de I preot, 2 cintAretT si I pria-

sine peste. Venitul apartine sta-

fan invinse ordiile Tataro-Turce (poate a intre aniI 1490 si 1495)

trase cu arcul spre N. de pe

mar ;

este de lemn si tencuità;

Covalea, deal, pe teritoriul sa-

tulul.

COVASA

715

tulur Vitcani, com. Lozna, pl. Berhometele, jud. Dorohoiä. De sub el izvoreste plrlul Vitcanul.

COVEIUL

Biserica-Veche, care a fost adu-

nie dreaptä. spre N. pe la Dea-

sä. de acolo in sat, cam pe la

lul-de-ViT.

1700 si apor refacuta la 1848.

Limita linier de S. Incepe de la hotarul mosier Urzicnta-Boureni si merge drept spre E.

Prin mijlocul satulur, trece piriul

Covasa, fiirig, jud. Iasi. Izvoreste din pädurea Rusenilor, comuna Holboca, pl. Branistea si, dupa ce formeaa. iazul Ruseni si Holboca, se varsä. In Bahluiä.

Covasna.

Venitul comuneT e de 3000 ler anual.

Vite mati cornute, sunt 740, or 900, caT 120

si

porcr 350.

Covasna, com. rur., in partea de N.-V. a pl. Podoleni si a judetulur Falca'', in spre hotarul de S. al jud. Ta5i, asezatä pe loc

Covasna, sat. (Vezr Covasna, comuna, jud. Falciii).

foarte aciden tat, prezintind dealurT marT si va adincT, cit locurr pIduroase, vil si livezr. Este formata dintr'un singur sat Covasna, situat la 39 kil. de Hui, capitala jud. Suprafata teritoriulur com. e de 626 hect, repartizate ast-fel: 312 hect. a locuitorilor improprietAritT, 49 hect. vatra satulur, 181 hect.

S. a comuner Covasna, plasa Podoleni, jud. Fakir', proprietatea statulur.

pro prietatea statuluT care este mar toata pAdure si 86 hect. vie, ce cade pe proprietatea locuitorilor ; avind inca 286 hect. pamInt de cultura. pe teritoriul comuner Costuleni, din judetul

Covasna, 'd'Are, In partea de

Covasna, pilla, izvoreste din padurea Covasna, plasa Podoleni, jud. Fdlcitl, curge de la S. la N.; se numeste si Pirlul-Märtu-

riel. Trece prin satul

si com.

Costuleni, jud. Ia.,i.

Covasnei (Dealul-), deal, se intinde spre E. de satul Coropceni, com. Ciortesti, pl. Crasna,

jud. Vasluiti, In directiunea de

la S. spre N.

Iasi, cu care se margineste aceastä comuna.. Este proprietatea statulur.

Are o populatie de 413

fa-

miliT, sail 1256 suflete, din care 288 contribuabilf.

Printre locuitorir acester comune, care se ocupä cu cultura a livezilor, se aflä si 47 suflete EvreT, comerciantr.

viilor

Covatarului (Tirla-), tirld, izolata, 'filtre satul Ortesti, din com. Dragänesti si Boroaia, jud. Suceava.

Covecul, sat. (V. Bäranesti, jud. Olt).

si

In sat este o bisericd, deser-

vitä. de I preot si 2 dascalr; o scoald, lnfiintata in 1866 si frecuentata de 23 elevI si 4 eleve, din 115 in etate de scoald.

Dupa traditiune, satul ar fi existat din vechime in fundul vder Marturier, unde a fost si bisericd pe Dealul- Mariter, de unde s'a stramutat pe locul de asta-zr; iar localitatea unde a existat biserica se numeste La-

Coveiul, com. rur., din pl. Bdilqti, jud. Dolj. Situata in partea centrald, pe loc yes, la 58 kil. S.-V. departe de Craiova si la 8 kil. S.-E. departe de resedinta plaser, Bäilesti. Se invecineste la E. cu com. Goicea-Mare si Goicea-Micä; la V. cu com. Bailesti ; la N. cu com. Boureni ; la S. cu com. Catanele.

Limita finiel de N. incepe din Valea-Largä si merge in li-

pana la Särdceana, un loc baltos de pe mosia Catanele. Limita linier de V. incepe de la hotarul mosieT Urzicuta-Boureni si merge drept pIna la Valea-Larga.

Limita Enid de E. incepe de la SArAceanu si merge pana la

Valea-Larga. Dupä spusa bAtrinilor, acum

vr'o 200 anr, de clnd Turcir ati jefuit si prädat Cioroiul (comunä, la 15 kil. de Coveiul),

un oare-care Dumitriu Musat, Impreund cu toata familia sa, s'a refugiat pe locul acester comune, unde inainte era numar padure ; acolo si-a5 facut el bordee. Dupg. plecarea Turcilor

nu s'ati mar intors la Cioroiti, de oare-ce satul fusese cu totul devastat. Pe litiga er ati mar venit si altiT de prin satele comunelor vecine si ast-fel

pädurea a fost taiata si

bordeele ati 'fost inlocuite prin case.

Pana la anul 188o lacea parte ca catun din com. Catanele,

lar de la acest an a devenit comuna deosebitä, coprinzInd un singur cAtun, numit Coveiul, in

care se aflá resedinta comuner. In comuna' se afla o biserica, fondata de locuitorr, inceputa la anul 1855 si terminata. la 1858.

De asupra user bisericer se afta urmAtoarea inscriptiune: g Ziditu-s'a aceasttt sfintl si Dumnezeiasch biserictl, unde se prttsnueste $i se cinste$te bramui Sf. Manir Mucenic Di-

mitrie $i Cuvioasa Paraschiva, din nott, cu tosa osirdirea $i strtidania epitropilor fiind Marin Durb, loan a luT §te-

fan, loan a luY Iordache, Mitrictt sin Barbtt Busuioc, Marcu sin Marcu Valchna, st:truind din Inceput $i phnl in sfirdt cu alergKtura $i cu darea de banT, unde ajutorindu-T o locuitorif dinteacest

COVEIUL sat i altr pravoslavnicY cretinT, de prin alte pXrtY, in zilele prea nos.

tru Domn Alexandru Ghica, Caimacan a total. Tara- RornineascIl. cu bine-cuvin

tarea prea sfintie sale D. Calinic, Epis copul Rtinnicului, 1858, Tulle 3. ZugravY, Tudorache Marinescu, Nae sin Mateiti

In comuna se afla o scoala mixta ce functioneaza din 1888.

Este intretinuta de judet si de comuna. Localul, facut din zid,

71f1

chiti si diverse pometurr. Pro-

ductele le transporta cu carele maI mult pe caI naturale.

Comuna este strabatuta de calle comunale : Coveiul - Catanele, Coveiul-Boureni si Coveiul-

Bailesti. Cea d'intliä, CoveiulCatanele, este osea asternutd cu piatra ; iar cele-l'alte sunt cal naturale. Calea ce duce la Boureni este

cu cheltuiala comune, este in buna stare. A fost frecuentata in anul 1892-93 de 48 de baetI si 5 fete. In virsta de scoala sunt 78 140' si 86 fete. tiú carte 109 locuitorI, din

lunga de 4 kil.; trece pe ho-

carI 6 femer.

COVRIGETI

Buzad, comuna Piclele, catunul Joseni.

Covergilor (Dealul-), deal, in raionul com. Budisteni, pl. Pod-

goria, judetul Muscel. E

aco-

pen it parte cu vil., parte cu padure.

CovIrjin, bral, (prival), In jud. Ialomita, insula Balta, pl. Ialomita-Balta, com. Dudesti.

tarul dintre mosia Urzicuta-Boureni si a mosnenilor CoveiulBoureni. Cea despre Catane,

Covragul, sal, face parte din

este de 4 kil., merge drept de

Situat pe coasta dealuluI si a

la Coveiul la Catan e, trece prin

Valea-Träsnitei. Cea spre Bai-

padureI Ciorba, in marginea de E. a padureY, la o departare

Populatia comuna este de

lesti este de 5 kil., trece pe la

de 3 kil. 600 m. de resedinta

992 locuitorr, din carI 470 bar-

Crucea-ltu-Baluna, de pe mosia Urzicuta - Boureni si pe partea

COM.

batI si 522 J'eme. Dup. legea rurala din 1864, sunt Io impamintenitI numaI cu locurr de case si de gradind. Case sunt 148 si bordee 35. Casele sunt facute din zid, pamint batut, cardmida, 1:Ame lipite cu pamint si varuite. Suprafata intregulul teritoriti comunal este de 496 pogoane, din care 396 arabile.

de la vale de nisipul Venitul comuner pe 1892-93

a fost de 1657 le, 30 banI $i cheltuelile de 1638 le. Vite mari cornute sunt 400, oI 114 si cal 18. lesti, corn. Coveiul, cu resedinta

primarie.

Coveiul, lac, in jud. Ialomita,

Stefan N'Asola, in intindere cam

pl. Borcea, pe teritoriul comu-

de io hect. si Cu un venit de

na Rasa. Coveiul, mo,rie particulard, jud. Dolj, pl Bäilesti, com. Coveiul.

grla, porumb, orz, etc.

Apartine mosnenilor Coveeni

Bourenr. Pe aceasta mosie se gasesc 24 hect. de vie, ce pro-

Boureni si se gasesc pe pro-

duc vin rosu, de buna. calitate.

cantitate. In comuna sunt dota ctrciumI si 5 comerciantI. LocuitoriI isI

desfac productele la Calafat si la schela Bistretul ; duc la erg cereale si importa: zahar, fier, ceara, burnbac, stambuff, friaghie, lemne, var, vite, vin, ra-

com. prin riul Berheciul.

epa cu acelasT nume, jud. Tecuela, si

se varsa in partea

dreapta a Berheciuld, in raio-

Covragul, rIpl, situata in pldurea Ciorba, la V. de satul Covragul, jud. Tecucili, com.

apartin mosnenilor Coveeni si

prietatea lor. Produc vin rosu de t'una calitate, dar in mica

Satul s'a infiintat pe la anul 1823. Se desparte de restul

nul com. Valea-Rea.

4000 ; arendata; mosia Coveiul, ce apartine mosnenilor Coveiul si Boureni. Se sean-lanä pe

Viile, in intindere de 24 hect.,

Are o populatiune de 12 fam., Cu 43 sufl. Locuitorif sunt improprietariti'.

Covragul, pIrla, izvoreste din Coveiul, sat, jud. Dolj, pl. Mi-

Mosiile de pe teritoriul comunal sunt : Proprietatea dita

ele :

com. Valea-Rea, jud. Tecucitt

Valea-Rea.

Cov r ea, deal, jud. Dolj, pl. Dum-

brava-d.-s., com. Seaca, ce se lasa din dealul Botosesti. Are 50 m. inaltime si este acoperit Cu locurI arabile.

Coverca, locul, unde Mihailetul se varsa in Calimanel, jud. Suceava.

Covercile, loc izolat, jud. Olt,

Covrigeasca, baltä, pe

mosia

Slobuzia, com. Fintinelele, jud.

Botosani, cu o suprafata de I hect. 50 ariI.

com. Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s.

Covrigesti, mahala, din com. CovergA (La-), numire data une pärj1 din pddurea Floricica, jud.

Rimesti, plaiul Hurezul, jud. Vilcea. rur.

COVRIGT

717

Covrigi, com. rur.,si sat, in jud. Mehedinti, pl. VAilor, la o di-

dere de 40 kil., de la Hule$ti pAnd

COVURLU1UL (JUDET)

Corbul din R.-Sdrat) $1 judetul

la Folte$ti. El are ca mara. o

Bro$teni, de 13 kil. Este situatd pe o vale strima inconjuratä de toate pArtile cu dealurI $i

vase plutitoare, spre incArcare

Situalia fi hotarele.Judetul

Topografia fi orografia. Forma teritoruld jud. Covurluit1 lungdreatd, asemuindu-se unuT pentagon. De la Galati, punctul cel mal sudic pAnd la Ghereasca,

care, parte sunt acoperite cu

Covurluiul este a$ezat intre 450

punctul nordic cel mal depdr-

pometurI, parte cu vil $i parte cu pAdurI. Formeazä comund

25' 50" de latitudine nordicA $i 25° 41' io" de longitudine

tat, sunt aproape roo kil.; de

cu satul Costeni $1 mahalalele :

esticA.

de cit vr'o io kil.

Valea-MAndstireI, Hobita $i Mur-

Teritoriul acestuT judet este coprins intre riurile Prutul, care

Suprafata totald a judetuluT de 286351 hect., din carI 37237 hect. pdmint inpAdurit,

stantd de 49 kil, de ora$ul Turnul-Severin,

lar de com. rur.

gile$ti. Are o pop ulati e de 800 loc., din carI 283 contribuabilI,

carl locuesc in 350 case. Calitatea pdmintuluI este bunA. Locuitorir posedd : 50 plugurI, 95 care cu boT, 12 cdrute cu caT ; 69 stupT.

Are o bisericd deservia de preot 11 2 cintdretI; o scoald cu I InváltItor, frecuentatA de 20 elevl ; i circiumd.

Budgetul com, are la veniturI suma de 3075 le/ i la cheltuelI 1014 leT.

Vite sunt: 700 vite mar/ cor-

nute, 680 or, 36 ca/ $i 600 rimdtorT.

Aceastd com. se mArgine$te:

la E. Cu com. Ohaba, ce tine de jud. Gorj; spre S. cu com. VIgiule$ti ; spre V. Cu com. Samarine$ti : iar spre N. cu com. Sura Vdile mal principale in aceastà com. sunt: \ralea-Albina, a Poc$eI, a-StineI, a-Hobiter, aDrAganuluI, Cristiana; lar dealurI sunt: Culrnea- iiaculur, Dealul-SfieI $i Dealul-Poenilor.

ancord, in semn cd la Galati, capitala judetuluT, ancoreazd multe descdrcare.

11 udd. In partea esticA, pe o lungime de 8o kil., $i Siretul, care 11 atinge la V., pe o intindere de

fluviul Du32 kil., precum ndrea la S., in lungime de 15 kil. In partea vesticd, de la Vame$ul pdnA la Cudalbi, pd-

alce pdnd. la Birlad nu mal' sunt

restul fArd pAdurT. Pozitia terenuluT se caracterizeazd ast-fel :

ridicat $i presdrat cu dealurI

de la valea piriuluI Gerul spre

in partea superioard (N. $1 NordEsticA) $i plecat (jos) sati format din sesurT in partea inferioard (Sud-Vesticd $i Sud-EsticA), adicl in vAile SiretuluI

E., lar d'acolo merge tot in-

$i ale PrutuluI. Punctul cel mal

gustindu-se spre N. pe dealurr si vAI, din mil cele maT multe ati inceputul in judetele Tecuela $i Tutova. Hotarele Covurluiulul sunt : la S. judetul Tulcea, de care il desparte Dundrea, intre gurile SiretuluI $i ale PrutuluI; la E. Basarabia, despArtità prin

inalt e acel de la Ghereasca, d'aproape 184 metri d'as-rpra

mintul acestuì judet se indreaptd

riul Prut, de la satul Vddeni pdna la gura PrutuluI; la N.V. judetul Tutova, incepind linia

de hotar din malul drept al PrutuluT (comuna Cirja, judetul Tutova) $imergind, Inclinindu-se spre N. pAnd la punctul extrern Ghereasca (comuna Lupe$ti) ;

niveluluI MdriI-Negre; lar punc-

tul cel me jos e parte din valea ora$ulur Galati $1 malul DundreI ; cu 6m-560-71"-136 d'a-

sipra niveluliff Mdrif. Natura $i calitatea soluluI variazd dupd localitAV : argiloasA ,

calcaroasd, vegetall

$i

mlAsti-

noasd. Dupd pld$T, se precizeazd ast-fel : Horincea $1 Zinzbrul : in

partea accidentatd, argiloasa si arinoasd, prea putine locurI cal-

caroase, ceca-ce face el griul reu$e$te aice foarte rar ; Prutul: maI putin accidentatd, calca-

teritoriul jud. Tutova intrd In Covurluiti, In partea nord-vesprintr'un unghiti destul de mare, ale cdruI laturI incep de la Lupe$ti i schitul Zimbrul

roasd, pi-ea putin arinoasd, de acea pdmintul produce bine tot felul de semAndturI, afard de malul PrutuluI, unde sunt expuse la negurI i pAliturI, dar In

ca hotar al piel in spre Ba-

$i se intretale la Bere$ti ; la V. $i S. se mdrgineste cu jud. TecuciA, precum $i cu riul Siretul, care 11 desparte de jud. Rimnicul-$5.rat

sarabia. Numirea acestur judet

(cu acesta se invecine$te mal

caros $i argilos in parte. In judetul Covurluiti se

vine de la pirita Covurluiul, ce-1

jos de cdt. Vame$, com. Piscul, plasa Siret, in dreptul comund

numeroase dealurI $i vdi. Dintre dealurI, cele mg principale sunt :

Covrigii (Dealul-), deal, in com. rur. Slivile$ti., pl. VAilor, jud. Mehedinti.

Covurluiul, judet. Face parte din vechia Moldovd-d.-j. $i serve$te

strAbate prin mijloc pe o intin-

schimb aci cultura

viilor

mai in floare ; Siretul: prea putin accidentatA, pdmin tul calaflA

718

COVURLUIUL (JUDET)

Poleitul, BrAileT, Piscul- SereT, Chiciura, al-CorniT, al-Tntcanilor, al-SlivneT, etc. VAile cele maT in-

semnate sunt : a-PrutuluT, a-Ijdi-

lenilor, a-Horincenilor (in care dati vAile LiscovuluT si Tutca.iilor), a-Parulu T, a-OarbeT (Chirilestilor), a-SlivneT, a-Chinejel, a-Co-

vurluiuluT (Jora5tilor), a-CovurluiuluT-Sec, a-PorculuT, a-RosieT, a-RAdestilor, a-Bursucanilor, aSuhuluiuluT, a - Mdcisenilor, aGeruluT, a -PotirnicheT, a- MIlineT, a-luT-Manolache, a-Filioa-

reT sati FAload (Filesti-Calica), a-SiretuluT, etc.

Clima. Clima este potrivitA general sAndtoasI; maximul caldureT e pAnA

Umezeala medie relativa °/o 73.44 (5 anT de observatiT, 1884

pana la 1888). Evaporafune hi timp de 5 aun: 1884-88 mm. 4.876.6.

Ploaie In timp de

pAnA la

25.

Dintr'o serie de observatiunT meteorologice, culese de diferite persoane de stiintA in dife-

rite intervale, intre aniT 1859 1889,

asupra orasuluT GalatT,

carT obsevatiunT se pot aplica cu miel deosebirl si asupra intreguluT judet Covurluitl, rezultA urtnAtoarele date rezumative :

Presiunea atmosfericd: Minimum la 8 :eta idne lobgerMartie 1886. 739. 4 k 88; trel observatiT Maximum la 2 scep:.8mo.re Fevr. 1882. 785. 5 Mediu . . . 761.13 ) 07.1,11:1

Temperatura: Minimum la 8 Martie 1875 . 25. 0 Maximum 12 August 5859. 49. 4 Media 88. +21).+

20 an1 de obser-

vntil: 18.0 1870

77

1863,

l 1532

88.

81L+ min. 11.75

4

A .B.Media 8 a.1- 2 p.+ 8 p.

±min."'. s'a obtinut numaT la intervalul de 7 anT (1882-88). Vinturile, ce bat

anT:

5

1884.88 mm. 2.256.9. Stratul zi1pe2e2 In timp de 3 anT: 1886-88 mm. 3.312.3.

Ozonul in timp de 4 anT: 1885-88 media

.

.

.

.

8.3.

Nebulozitate: 1.148 zile senine 1.464 » putin nouroase 1.158 foarte nouroase 1.007 » acoperite 289 » de ploaie la aniT

si variabilA, in

la -I-- 39 grade, lar al. friguluT

COVURLUIUL (JUDET)

86

i886-88 de západa la

82 sate. LocuitoriT se clasificar' ast-fel: scutitT de dArT 4825, din carT : 177 boerT sati fiT de boerT, 37 amploiatT fara rang, 517 clericT i servitorT bisericestT, profesorT si medicT, 312 strdinT, 770 IntendentT servitorT, 306 privilegiatT, 530 slujbasT, 71 tiganT mAndstirestT,

300 tiganT particularT, 491 soldatT, 176 slujitorT, ii I 8. infirmT; b) contribuabilT (birnic1): negntatorT i mestesug,arT 1098, ma-

zilo-ruptasT 2156, satenT cultivatorT 5842, fArl domicilití fix 293, emigratT 233, evreT 238, strainT traficantT Ion, tiganT aT statuluT 55; totalul familiilor

aniT

10871. Satele tinutuluT se impArteail

Hidrografia. Apele ce udA

ast-fel: 14 mAndstirestT, 22 rAzAsestT, 46 particulare ; lar populatia: 9513 apartinind manastirilor, 22803 de rAzesT si 46156 de particularT. BisericT 103, orase 3, sate 82. Dintre sate, 31 coprindeati maT putin de 50

»

i886-88. jud. Covurluiul sunt urmAtoarele : curgAtoare, fluviulDunArea

la S.; riurile Prutul la E. si Siretul la V., lar in directia E.-V. piraiele : Horincea (Hurmuzul), Covurluiul-cu-ApA, CovurluiulSec, Chineja, Suhuluiul-cu-Apd si Suhuluiul-Sec, Gerul, Birla-

zelul, Lozova, atusa, etc., precum si piriiasele : Oarba, Zoi-

locuitorT, 23 de la 50-100, 20

de la 100-200, 5 de la 200300, 2 de la 300-400 si i de la 400

5oo.

tana, Elanul, Recea, Oancea,

Tinutul CovurluiuluT fhcea, a-

Prutetul, Merca, SlivneT, Gologanul, MAlineT, etc.; stAtAtoare, lacurile : Bratesul, Covurluiul, Sovirca ; iazurile : Lacul-Mare, Bugeanul, Siretul-StatAtor, IazulMiclesculuT (Chisteala-Vechie), Lacul artificial de la Bujor si 11-

tuncT parte din zona a treia

cusorul de pe dealul dintre luteni si Tutcani ;

(toatA Moldova era ImpArtitA in treT zone), compusI din judetele:

Falda, Tutova, Tecuciti, Putna si Galati, zonA maT putin populatA, din cauza apropiereT fortl-

retelor si a lipseT pidurilor.

In anul 1865, adia indatl

deanul, atusa, Gheboasa, Lo-

dura aplicarea legeT comunale din 1864, se gAseati in acest

zova, etc., precum si altele maT miel', formate maT ales de vAr-

judet : 43 comune, din carT I ur-

saturile PrutuluT.

101, case 13588, familii 21804, bisericT 110, care se repartizad pe plAsT in modul urmator : Si-

:

RA-

Populaliunea. Intre 1840

banA si 43 rurale, cdtune erati

mar adese.orT, sunt : 20 out de obN.-E. S.-V. N., forta uservatii

1849, numArul total al populatieT jud. Covurluiu ira de 15649 fam.,

lor medie fiind 2.3 j

case, 14098 familiT si 24 bise-

m. 8.0 (3 anT de obs.,

sau 78470 suflete. Intinderea teritoriuluT era de 165 1144 leghe patrate, avind decT cite 475 lo-

1886-88).

cuitorr de leghe, Cu 3 orase si

bisericT; Hm-1)16.w: 18 com., 38

Umezeala medie, absoluta m.

retul: 14 com., 32 ea., 6528 riel"; Prutul: 12 com. 31 cAt., 3288 case, 3780 familiT si 29

COVURLU1UL (JUDET)

cat. 3772 case, 3930 familiT si

39 biseria In fine, dupa cel din urmá

recensamlnt din Aprilie 1890, in intreg judetul Covurluia, se aflaa 30667 capr de familie, cu

719

CO VURLUIUL (JUDET)

femeile maritate, 159 cu stiinta iscalireT, 598 fard; iar dupl aceeasT insusire, la ora aù fost 206 barbatT carturarT si 63 nearturarT, 130 femeT cu stiintä

comerciantI, 796 industrial!' (meserias» si 860 functionarT de di-

ferite categorii si pet soane cu profesiunT libere.

de carte si 139 fára., pe &Ind

Proprietatea fonciard. Proprietatea fonciara in tot jude-

127047 suflete, din carT : 66848 barbar si 60192 femeT ; 69709 necasatoritT, 48277 casatoritT,

la sate 135 barbati aü tiut is-

tul Covurluia, fie rurald fie ur-

call si 353 nu, femeT cu stiinta

8827 vaduvI si 327 divortatI ; §tia carte 30973 persoane, nu

Nasterile, dui:4 religiune, se impart in : 4411 din parintI ortodoxT, 134 catolicT, 21 protes-

bana., se evalueaz5. la 58686029 leT, 50 basil', din earl 30745858 leT proprietatea rur. i 27940171

§titi 96076. Numdrul contribuabililor e de

de carte 29 si fall 459.

milie, cu 59143 suflete sunt in

tantI, 5 armenT, lipovan, mohamedan, 504 izraelitT ; dupa protectiune : 4763 RomInT, 5 ItalienT, 2 FrancezI, 124 AustroUngarr, 16 GermanI, 14 Rug',

orasul Galati ; si 12033 contribuabilf, 17754 capT de familie, cu 67897 suflete, in comunele rurale.

28 Turd (supusT), 103 GrecI, 4 SirbT, 7 Bulgarr si 9 de alte protectiT. Dintre nascutT, sunt 4775 copiT legitimI, 291 natu-

Cu privire la suprafata teritoriuld, avem 44 locuitorr la o

ran' (nelegitimi),

17315-

Din aceasta populatie, 5282 contribuabilT, 12013 capI de fa-

gasitT; nasterT

de om.

gemene 79, si anume : 77 indoite i 2 intreite. Dintre mortT, sunt 1934 bär-

Dupa religiunT, locuitoriT CovurluiuluT se impart : ortodox! 107107, gregorianT (armenI) 300, lipovenT 36, catolicT 4418, pro-

batI si 1759 femer; 759 cununatI (din earl' 445 barbatl 314 femet), necununatI 2346 (din earl 1246 bärbatT si 1102

testant! 499, mozaicT 14577 si mahomedanT 115. Dintre izrae-

femel), vaduvI 541 (209 barbati si 332 femeT), i cu stare civila necunoscuta. 52 (41 bärbatT femeT) ; dupl religiune: 3291 ortodoxI, 117 catolicf, 14 protestantf, I i armenT, 6 lipovenT, 3 mohamedanT, 249 izraelitT, 6 de alte religiT. Dupa cauzele

suta hect. pamint, sag 2,25 hect.

litT, 13442 sunt in Galatf si 1135

in comunele rurale; iar dintre crestiniT eterodoxI i mahomedanT, mai totT sunt in capitala

judetuld. Miscarea populatiel acestuT judet pe anul 1888 prezintä urmatoarele cifre : clsdtorir 757, nasterT 5077 i mortI 3698; mortf-nascut! 64. Din aceastea, 269 casatorir, 1769 nasterT, 1565 mortf §i 37 nascutI-mortI aa fost la populatia urbana; lar 488 casatoriT, 3308 nasterT, 2133

morti si 27 nascutT-mortI la cea rurald. Dupa religiune, ail fost 1359 casatoritf ortodoxI, 28 catolicT, 2 arm erii §i 120 izraelitT. Dup5. instructie, 341 barbatT insuratT a9 tiut iscali, 146 nu ; dintre

producatoare, mortile aa provenit : 3612 din boall, 63 din accidente si 23 prin sinucidere. Ocupafia locuitorilor.Locuitorif judetuluf Covurluia se o-

cupa in genere cu cultura cerealelor si a viilor, cu cresterea vitelor, transportul, lucrul de mind, pescaria i, in deosebT In capitala judetuluT, cu negotul si industria (meseriile). DuceT 30667 capT de pä familie al acestuT judet se specifica : 26894 plugarT, cardusT muncitorT cu bratele, 2117

50 han! cea urbanä.. Veniturile tuturor propriet5.tilor din judet se estimeaza. la 5868602 leT, 95 banT, astfel desfäcute : de la cladirile din tot

judetul lef 2984353; de la proprietätile rurale cultivate de Insig proprietarii leT 2081846.76; de la proprietatile, arendate, lar proprietariT locuind in tarä,

718040.73; de la proprietatile arendate i proprietariT locuind in strain Atate, ler 120362.31

Din 37 comune rurale,

azT

aflatoare in acest judet, 12 sunt locuite numaT de razag, 7 amestecaturä fázasT si fosti cläcag si 18 numaI fostI clacas! si insurateT improprietariti la 1864 si 1878. Dintre pläT, Horincea e

mal Watä formata din sate

ra.zasestr, ale caror proprietatT

s'ail micsorat foarte mult prin mostenirT ; pl. Prutul are numa patru sate de raz5.0 : Oancea, Firtanesti, MastacanT, Moscul

parte din Umbraresti ; iar in pl. Siretul, nicr un sat razasesc ; in pl. Zimbrul, cid: Bursucani, Craesti, Cudalbi, Smulti i Virlezi.

Numarul fostilor clacag itnproprietariti la 1864 e de 4667,

lar al insuräteilor carora li s'a dat pamint de la 1878 pana la 1880, de 1295 ing. Pentru intlia aplicare a legeT pentru vinzarea bunurilor Statuluf in loturT micT, din i Aprilie

1889, adia.' la cer ce n'aa de loc pamint saa att mal putin de o jumatate hectar, s'ati in.

COVURLUIUL (JUDED

720

COVURLUIUL (JODED

scris pe tablourile respective in judetul Covurluiti 4199 rominT muncitorT de pamint, din carT 3521 in comunele rurale si 678

esti ; Draguseni si Diocheti In Draguseni ; Foltesti in comuna

de pamint In acest judet, vin-

omonima ; Frumusita (2

tru-

300 ler; in foarte rarT cazuri a-

i Ijdileni, in Frumusita ;

junge pana la 350 le!. Dupa

din partile marginase ale orasuluT Galati. Toate inscrierile din sate sunt pentru loturT de 5 hect.; cele din oras variaza ast-fel : 519 loturI de 5 hect.,

"Lunca, Hulesti i Rosia, in Joi Draculesti, 1-646 ; Chirafter In Mastäcani ; Slobozia-Oancea

tabloul de preturl intoemit de

purT)

si Oancea (3 trupurT), In com.

duta de ved', este de la 240

Ministeriul Domeniilor pentru vinzarea bunurilor statuluT in loturT micT, mosiile din Covurluiti

Oancea ; Rogojeni-Chirilesti, in Rogojeni ; Onciul, In Slivna ;

sunt clasate de categoria IV

ciarT, ale caror mosiT sunt maT

T'atarea, Sivitele, Galata si Frumoasa in Sivita ; Odaia-Manolachi, Slobozia - Movila, Ibrian

mar! de 143 hect. (100 falc1), este de 95; sal:1in total 114765 hect. 43 ar. apartin proprietä-

trupurT) i Movila-Turcului, zisa i Monete, in Tulucesti ; Virleaza-d.-s. si Virleaza-d.-j.,

Agricultura, viticultura. In genere vorbind, pdmintul jud. Covurluiù nu se poate califica ca neproductiv, afara de unele

teT mar!.

Virleaza-Itesti, In Virlezi ; T'Ascani-Vladesti, Fintina-TiganuluT, Branesti i Roscani, in

arel neingrijite. SateniT mal ales cultiva cu totul rudimentar ogoarele lor ; de aceea nici nu

Vladesti. Dintre mosiile particulare ale CovurluiuluT, cea maT mare e

pot astepta de la ele recolte

Foltesti, cu 11082 hectare intindere ; iar cea maT mica (negresit panä la masura luatä de wo falcI) Bogdan - Prosie Potroci, din com. Crdesti, cu suprafata. de 143 hect.

de ploT la timp sati a ploilor prea dese cind nu trebue, a-

loo de io hectare, 32 de 15 hect., 2 de 20 5i 15 de 25. Numarul proprietarilor fon-

Aceste mosiT sunt : Baleni si

agancea, in comuna Baleni ; Serbesti-VechT i Izgon, in Branistea ; Slobozia - Ventura, Co-

tros

Zavoiul, in Cuca ; Gologanul, Bezmanul, Ba.trinul-Izvoret si Ciudinul, Murgociul si Plesesti (2 trupurT) in Cudalbi ; Satul - CostiT, Filesti (Calca), Movileni, Sendreni (2 trupurl), Gheboasa, Cismelele - Mici, Tiglina, Serdarul (Sendreni), Bari

bosi, Rusca-Mare si Rusca-Micd, In com. Filesti ; Maciseni, Urlesti i Corni in comnna Maciseni ; Miajina, Potirnichea-Co-

corasi, Entina - GeruluT (2 trupuri), In Minjina ; Pechea, trupul din Pechea, Cioara - Elena,

Lupa si Oticul In Pechea; Vames (2 trupuri), in Piscul ; Slobozia - Conachi, in comuna cu acelasT nume; Goraesti, in Smul; Balintesti, Cioinagi, Ghibar-

tenlo si Pochiscani, in com. Balintesti ; Slobozia-Baneasa, Bucseneasca i Boereasca in Baneasa ; GolaseT, Urechesti, Um-

braresti (4 trupuri), Putichioaia Armeneasca, in Bujor ; Terchileni - Voinesti- Bazan - Causan,

Mosiile statuluT din acest judet sunt: Oasele i Mavromolul sau Cuca-Mica, in com. Cuca ; Baltatul, in Slob.-Conachi ; Maxi-

neni, Craciuna saa Viorica, in Independenta; Branistea i Tipe§ti, in Branistea ; Hliza-Precista, in Filesti ; Zirnesti cu trupurile Chistila i Periseni In J'o-

Vladnicul, in Maciseni ; trupul Obreja In Cudalbi ; Schitul-Ghereasca, in Lupesti ; Va_ deni, in Rogojeni; Mavromolul in Firtanesti ; Piscul-Hirsesti, in Piscul; Balta-Brate i balta cu mosia BaddlanuluT, in Sivita ; Tulucesti, Sultanul i Cismelele, in com. Tulucesti. Totalul venituluT anual de la rd§ti ;

Voinesti - Topeni, Calugareasca

aceste mosir e de lei 463493. Cele mal multe din ele s'au

Tirgul - Beresti In Beresti ; Bogdan-Prosie si Potroci, Sora, Prosie i Calugareasca, in Cra-

vIndut potrivit legeT vinzarel bunurilor.

Costul mijlocia al une! faleT

si pretuite la 300 leI hectarul.

localitatT, unde e foarte uzat din cauza neingrásareT si a exploa.

prea imbelsugate. Lipsa de padurT indestulatoare, cauzind lipsa

duce mare stinjinire plugarieT si economieT rurale din acest judet. Semandturile ce se fac maT mult aicT sunt : gria, secara, porumb, orz, malaiu, (meiu), etc.;

se cultiva incd, desi in mica cantitate, rapitd, in, cinepa, fasole, cartofe i alte legume. Productia agricola in anul

1886-87 a fost

de 934895

hectol., din carT 38950 griti, 162822 secara S-ta Elena, 180207 secara' indigena, 209391 po-

rumb, 26482 cincantina, 236398

orz, 53365 oval, 11752 fasole, 200 rapita, 6238 meiu. Din aceasta suma., 400203 hectol. ati fost intrebuintatI pentru consumatia judetuluT, seminta, vite, etc.; restul s'a pus in comercia. In anul agricol 1887-88, intinderea terenulur semanat a fost de 112971 hect., cu o productivae totall de 1211915 hectolitri ; lar pe speciT : griti 11259

hect. cu 143425 hectol., secara 38246 hect. cu 537400 hectol.,

coVuRLDIUL auDET)

721

porumb 41434 hect. cu 263309 hectol., meiù 976 hect. cu 10064

facut semandturT de säteniT din Covurluiti 2666 hect., 20 ariT in

hectol., °yaz 5030 hectare cu

ogoare sterpe, 11824 hect., 95

58915 hectol., orz 15284 hect. cu 188476 hectol., rapitä 322 hect. cu 7240 hectol., cinepd 104 hect. cu 544 hectol., in 316 hect. Cu 2532 hectol. In 1889 intinderea semänäturilor a fost de 94901 hect., 95 ariT (66365 ala), din carT

arif în porumbiste, 37756 in miriste, total 52243 hect., 15 ariT ; iar proprietarit i arendasiT ati

32792 hect., 76 ariT semändturd

semänat 2649 hect, in ogoare sterpe, 5211,66 in porumbiste, 15343 in miriste , total hect. 24302,06. Peste tot pämintul semdnat a fost de 76545 hect., 21 ara.

de toamnä si 62109 hect., 59

Viile Covurluiulur sunt in 'tu-

ariT de primdvard, producind in total o recoltä de 1292753 hectolitri ; iar pe specii, productia a fost : griti 155641 hectol., secará S-ta Elena 135171, secará indigend 217277, porumb 364225, cincantinä 126225, orz 181538,

rnar de 7332 si ocupa o suprafatä. de 3508 hect. ; productia

ovilz 45776, fasole 8831, in

escedentul produs s'a vindut si

a fost de 1013670. Pretul mijcu care s'a vindut, a fost de 85 banT decalitrul. Vinul acestui judet se consumä maT tnult in localitate. Proportia viilor la populatie e de 19 locuitorT pentru un hect. de vie. Vinurile de aicT

s'a realizat pe el cifra de 5972775

contin cele albe 8,440 in vo-

leT.

lume alcool

11863, cinepd 7855, cartoafe

11477, meiu 7187, unte 10272, mazere 1150, rapitä. 8260. Din suma de 1292753 hectol.,

oprindu-se pentru consumatia locuitorilor si sämintä. 449541,

Fatá cu numärul populatieT,

rezultä dar cl in 1889 de fiecare locuitor s'a sämänat cite 5.054 falce si s'a produs cite 20,22 hectol. in total. Adunind acum capitalul realizat in acelasT an atit din recolta vindutd, cit si din PiiptdriT, linä i vinurT, avem suma de leT 7093113, banT

si anume : din escedentul recoltet vindute 5972775 ; 15.p19,

tärif 113013 leT, 25 banT ; linä. 145705 leT, 44 banT i vinurT 861619 leT, 50 banT ; sau o avere de fie-care locuitor cite 104 ler, 50 banT.

Arenda de falce in acest judet se pläteste de la 28 pänä. la 50 le! ; mínimum e in plasa Prutul i maximum in pl. Siretul. In primavara anuluT 1890 s'el 68495

Morolo Illoitonar Geopralle Vol. .11

vinicolä in 1887 a fost de 226011

hectol., 83 litri, din cari 31038 hectol., 91 litri vin negru 194972 hectol., 92 litri alb. In 5889, produsul vinuluT in decal.

i

14,91 extract in

COVIIfiLtatn, (IUDET)

In ce se atinge de produsele decurse din cresterea vitelor in acelasT an, ele se cifreazI asa: cascaval 5 r,850 kil., brinzä. 87,600

unt 9,293; iar lina produsä a fost 156,058 kil., specificata in chipul urmdtor : alb5. 53,268, neagrA 49,980, tigaie 30,560 turcand 22,250. Pretul lineT va-

riazá de la 65 banT pänä la 25 banT, kil. Pentru suhatul vitelor din Co-

vurluia sunt destinate

11,643

hect. 46 ariT ; in multe comunt,

locul de pAsunat e neindestulätor sati chiar lipseste mal Cu total. Pretul mijlociti al vitelor este:

bol de la 40-140 leT de cap, vacl 37-87, taurT 135, viteT 13-16, bivolf si bivolite sso, armäsarT si epe ordinare 85-16o, minzI 22-25, catirT si

ca!,

mAgari 55, oT si mieT 8, ber-

becI 9, tapi i capre 8, rimatorT

17-50 leT la cap. Comerciul)ci in iustria. - S'a arAtat mal sus cá din recolta anului 1886/87, in sumä de 934,895 hectol., s'a pus In comercia

grame pe litru. In jud. Covurluiu se fabricä putin rachiti ; pomi roditorT nu

534,602 hectol.; asemenea din productia vinuluT din 1887 s'a

prea sunt, afarà de pl. Horincea, care e mal bogatd in a-

1,292,753 hectol., produsT in

ceastä privire, maT ales se gA-

843,252.

sesc : nucT, zarzal-Y, merT, perjr, etc.

Valoarea productelor judetulul Covurluirt, exportate anual, se ridicl la 43/2-5 milioane leT.

In 1889 at1 fost 3976 stupT de albine, carr aü produs 6995 klg. miere i 2420 klg. cearä. Numärul vitelor, du-

pá datele din 1888, se ridicl la 136411 capete, ast-fel specificate : 44552 bol si vacT, 199 taurT, 5356 viteT, 61 bivolT bivolite, 7390 caT i epe, 198 armäsarT, 762 minzT, 47 catirl si

!llagar'', 65700 or o miel,

2122 berbecT, 2007 tapT i ca-

pre si 8036 rimAtorT. In 1889 erati 2793 capete de vite cornute.

pus in negot 405,534 decal. Din

1889, s'ati destinat comerciulur

In ce priveste vitele, numal in plata GalatT, in 1887, s'aii tä-

iat si consumat 17,089 capete, si anume : 16,346 boT si yac!, 51 bivolf i bivolite, 617 viteT rimatorT ; asemenea in acelasT interval s'ail pus in negot 35,000 kil, cascavalurT, 71,552 kil. diferite brinzeturT si 1,700 kil.

unt proaspät. Tot-o-datd

vindut si 80,393 kil. linA de diferite calitätT.

In intreg acest judet sunt 91

COVORLUIUL GUDET)

722

COVURLUILIL (11.71DgT)

2,966 patentar!, din carT 2,057 comerciantT de diferite ramurT, 796 industria§T §i me5teplgugarT i 53 profesionitT liberI.

narT II, boiangil 8, plapomad 6, fabricantI de luminarr de ceara

Din acqtia, 2,041 sunt in Ga-

nicarea in jud. Covurluiti se face

latT, iar 925 in comunele rurale.

pe apa §i pe uscat. Comunicarea pe apl. se face prin Dunarea i Prut cu vase plutitoare, ce vin in portul Galati §i se duc de aicea, precum i prin Siret, pe care se scoboara numeroasele plute de lemnarie aduse in schela Galatilor.

Patentad! comunelor rurale se specifica: a) comerciantl: ciumarT 344, arendag 103, lips-

canT - bogasierT 53, bacani 46,

comerciul de cereale 36, gradinarT-zarzavagiT 17, comerciul

de dale 9, pescad 8, precupetT 4, antreprenorT 3, bancherl-imprumutatorT 3, caruta§T 2, chirestigii 2, bra5ovenT 2, cavan 1, comerciul de var I, total 643, Cu 16 specialitatT; b) industrial:

proprietad de mor! de vint 74, proprietarT de poverne i fabrice

de spirt (din aceste din urma una singura e mal mane) 49, proprietarT de morT cu abur! 34, cizmarT 29, fierad-meseria.51 26, croitorT 14, brutarT 12, macelarT

to, dulghed 9,

cojocarT-

blanarT 8, bolangiT 7, mecanicT 4, birta§T 4, dogarT 2, tinichigiT 2, fabricantI de ca§caval 2, fabricantI de luminarT de ceara 2, plapomarl 1, barbierT I, cure-

3, etc. Ca7 de comunicafie.- Comu-

Comunicarea pe uscat se face prin osele i drumul de fer. Soselele cele ruar principale sunt: Calea nationald Galati-Tecuciti,

care incepe din Galati cu str. Brailer 5i de la Bärbo0 merge paralel cu drumul de fer §i cu Siretul, strabatind coasta sudvestica a acestuT judet, pe o in-

tindere de 37 kil. Tot cale nationala e §i

o-

seaua Galati-Badalan (spre Reni),

In intindere de 3'/2 kil.

Virlezi in sus pana la Bursucani (16 kil.) este iara,g in stare de petruire. Distanta de la Galati- BabaDraga-Vläde§ti- Rogojeni - Cava-

dine§ti-Tutcani, pana la hotarul nord-estic al judetuluT, adica pe a doua cale judeteand, e de 96 kil.; aceasta cale (se intelege

de la Baba- Draga), pe o hmgime de 51 kil., este aproape In stare primitiva.

muna Tuluce§ti, Sivita i Fru-

carT complecteaza pe cele jude-

muOta, pana in apropiere de Fol-

tene, mal este calea Galati-Pechea-Cudalbi, ce strabate plasa Siretul i parte din Zimbrul pe o distantd de 54 kil., incepind de la Galati (bariera TecuciuluT) i parcurend com. File§ti, Pechea, Minjina §i Cudalbi. Asemenea mal e §i un drum vecinal, care vine de la Baleni-

Draga §i valea ml4tinoasa a

canT-bogasierT 198, comerciul de

CealmauluI, pe unde apa lacului

teana, lunga de 35 kil., care

are o scursoare in

cereale 71, comerciul de fructe

Covurluiti

§i zarzavaturT 55, precupetT 46, bancherl i imprumutatorT 41,

Prut, calea aceasta se ramifica In dota: una merge spre inima judetulur prin com. Folteti, Fir-

ta§T 31, dogarT 13, cojocarl-bla-

lect petruita; de la Bujor la Virlezi e nepetruita; apoT de la

lati (bariera Traian), prin co-

ciumad 812, bacan! 238, lips-

croitorl 44, mod cu abur! 43, barbied 37, tinichigiT 34, bir-

82 kil. Pe aceasta linie pana la Bujor (54 kil.) oseaua e comp-

Pe lingd calle vecinale de maT

e i cea maT vechia §i maT bine intretinuta (petrfiltd). De la Folteti, i anume din dealul Baba-

sed a0' 58, timplad-dulghed 45

sucani, adica la hotarul vestnordic al jud. Covurluitl e de

sus, carT se gasesc in pld§ile Prutul, Horincea §i Zimbrul

Punind la un loc profesiile comune satelor i ornuluf, avem in tot judetul: comerciantT:

ciul de oale 14, caruta§r-patronT 12, antreprenoff de lucrarT publice i i, comerciul de var 2, etc. ; industria.5I : macelarT 79, cizmarT 61, brutarT 6o, fierarT-me-

din jud. Tutova), strabat judetul in lungul sati i sunt cele mai importante drumurI de uscat ale jud. Covurluiti. Distanta de la Galati la Bur-

Cdile jua'efine Galafi-Birlaa

lar! 1, total 281, Cu 20 specialitatI; profesa libere : i avocat.

val! 18, braovenT 17, comer-

ceT (impreunindu-se cu calea judeteana

§i Gala/i- Falca - De la Ga-

te§ti, este o singurd cale jude-

cherestigiT 39, pescad 30, ca-

ne§ti-Tutcani pe valea Horin-

tanqti, Bujor, Virlezi, Crae0 §i Bursucani spre Birlad; lar alta trece pe malul PrutuluI, Vläde0, Oancea, Rogojeni spre Aceste cAT judetene, catre carT

se unesc la cea oseaua vecinala Bujor - Bere0 -Lupe0 spre Birlad pe valea ChinejeT, §i la a doua Rogojeni-Cavadi-

Cuca pe dealul Poleitul pana la Galati.

In ce privqte starea in care se gasesc oselele din judetul Covurluiti, ea se resumeaza ast-

fel in anul 1890: 40'/a kil. calea nationall bine lucrata §i intretinutä ; 67 kil. 162 m. cal judetene sistematice i complect lucrate, cu 52 podurT i podete,

16 caseurT pavate, 16 case de cantonierT (incdpatoare de 2 fa-

mili!, la distanta de 4 kil. unul

COVURLU1UL (JUDET)

cu loc de un hect. imprejur

Cariera de Piatra e una sin-

pentru gradind) ; 49 kil. 700

gura In com. Slobozia-Conachi,

m. car vecinale in mod complect terminate, cu 31 podurr si podete, &IA case de canto-

pl. Siret, al carel produs servete la facerea podurilor ju-

nierr.

Zilele de prestatir judetene sunt 33.406 1,2

carul 33.548'/2 cu palmele. Pentru Cu

COVURLUEUL (JUD ET)

723

banr (aceasta de la I Iulie 1891 s'a desfiintat); pentru percepere

58.971 ler, 73 banr; judet: zecimr aditionale 143.805 leT,

14

niturile la un loc ale jud. Co-

banr; drumurr 51.021 ler, 76 banI; comuna: zecimr 136.282 ler, 98 banr; camera de comerciu : zecimI 6.186 leI, 6o banr. Atocmirt administrative.

detene. Toate carierele se exploateaza

de judet. Starea financiard.Toate ve-

in care lard venitul

Jud. Covurluitá coprin de III sate

comuneI Galati, ale comunelor rurale $i cele proprie judetene,

sari catune $i un singur oras (Galati), constituind toate 38

25.000 leí; restul de 18.300 let

fie pentru serviciele ordinare, fie

din budgetul drumurilor se chel-

pentru drumurI, se urea anual

tueste cu intretinerea soselelor si serviciul tecnic.

la ler 2.340.777, banI 8 (budge-

comune, din carr una urbana si 37 rurale; in comunele r rale sunt si 5 ergusoare: Be-

facere din nog de drumurr, popodete, jud. Covurluiti

nu dispune anual de eit de

Cit priveste drumul de fer, judetul Covurluiti este traversat in partea sud-vestica, pe

o distanta de 49 kil. (Intre statiile Galati - Barbosi - Independenta si Vames), in cari intra si curba de la Barbosi,

vurluiri,

tul 1890-9i), ast-fel repartite com. Galati leT 1.496.430,23; comunele rurale ler 379.086,17; judetul leI 465.260,68. Veniturile ordinare ale judetulur din zecimr (asupra fonciarulur,

cailor de comunicatie,

resti, Bujor, Dragu$eni, Foltesti

si Pechea. Comunele rurale se grupeaza in plasr. In judetul Covurluia, paná la

noua lege pentru organizarea administrativa din i Noembrie 1892, era(' numar doua sub-pre-

patenter, licenter, etc.) se ridica

fecturI

catie. Prin varianta Barbosi-

pe an la 373.708 leI, 9 banr; iar ale drumurilor se cifreaza la 91.552 ler, 59 banr.

Galati si prin tunelul din N.

In 1890, comunele rurale aveati

Galatilor se scurteaza cu 7 kil. aceasta linie. Adevdrata linie ferata 410.,

depu$I spre capitalizare la Casa de Depunerr pentru constructir publice (biserief, scoff, etc.) leI

priniind 12 comune cu 31 ca.tune (precum si orasul Galati), cu re$edinta In T.-Pechea; Prutul-Horincea, cu 25 comune si 77 catune, avind resedinta In

plasile Prut $i Horincea erati

ce deserveste in mod efectiv acest judet, este unja directa.

71.566, banI 6o; iar datoriile acelorasI comune se cifrati la

despartite ; d'atuncr, pentru motive de economie, s'a.ti Intrunit.

Galati-Birlad, de vr'o i io kil. Judetul Covurluiti a Infiintat

11.558 ler, 47 banr.

si intretine cu cheltuiala sa 2 birourr telegafice unul la Bujor i altul la Pechea; lar ser-

1890-91 este acesta: Budgetul ordinar veniturr ler 373708,09;

se Indepline$te

dent 59.711,30. Budgetul dru-

unde s'a construit 14 kil. nicr o nevoie pentru comuni-

viciul

po$tal

prin po$ta rurall. Cariere de pietrif fi de piatrd. In jud. Covurluiti se afla urmätoarele cariere de pletris

Budgetul judetuld pe anul cheltuiell ler 313.996,79; escemurilor veniturI leI 91.552,59; cheltueli ler 82.95,907. Escedent 8.593,52.

pl. Prut: la Ijdileni, Frumusita, ScInteesti, Folte$ti, Mastacani,

Contributiile directe, cu carr participa acest judet catre stat, judet, comund si camera de

Dalbaneasca (Firtanesti), Banea-

comerciu,

sa, Bujor, Branesti, Moscu si Oancea ; pl. Horincea : Rogo-

1.005.188 ler, 92 banI, specificate In modul urmator catre

jeni-Prut si Rogojeni-Chirilesti, Cioinagi, Pochi$cani, Beresti Ro$ia; pl. Zimbrul: Ghinghesti si Diocheti (In padure) ; pl. Siret: Cuca.

stat: cal de comunicatie 103.890; patente 124.812 lef, 39 banl; fonciara 3594461er, 33 banr; trans-

se ridica anual la

mitere 4.909 lei, 80 banr; taxa de 500 pe salar 15.862 ler, 35

Siretul, cu-

T.-Bujor. Pana la i Aprilie 1882

Asta-zI insä sunt patru plasT, $i anume: I) Siretut, cuprinzlnd, afara de

orasul Galati, si comunele rurate Branistea, Cu catunele Branistea, Lozova, erbesti-Vechr si Traian ; Cuca, cu Cotrosul, Cuca, Mavromolul, Oasele, Plevna i Slobozia-Ventura;Filesti, cu Barbosi, Filesti, Movileni, SatulCostir, endreni sat' Serdarul si Smirdan; Independenta, cu Braina, Independenta i VasileAlexandri ; Minjina ; Piscul, cu Piscul $i Vamesul (Odaia-Popil); Slobozia-Conachi, cu Cuza-Voda Slobozia - Conachi; TirgulPechea, cu satul i T.-Pechea; Tulucesti, cu Cismelele, Costache-Negri ; Final-1de (Sultanul)

724

COVURLUIUL (JUDET)

Odaia - luI - Manolachi, SloboziaMovileI, Tulucesti si VinAtori ; In totul to comune, 33 sa te si un

oras; resedinta plAseI este la Tirgul-Pechea. Prutul, cu comunele: M'Ateasa, cu BAneasa si Slobozia-BAnea-

Ast-fel in privirea sanitarA, jud.

Covurluiù face parte din circumscriptia IV- a de inspectie; acest serviciá in oras se face de cAtre mediciI respectivI, lar 'in com. rur., de un medie primar al judetuluI, a-

COVURLULUL (JUDET)

vizia V. In arma infanterid formeazd regimentul r r de Siret, compus de un batalion permanent si douà teritoriale. In privirea armater teritoriale din re-

gimentul de Siret fac parte si companiI din jud. Bräila,si din contra companiI din Covurluiù

Bujor, cu GoläseI, Moscul, Putichioaia, Tirgul-Bujor si Umbr5.resti; Firtaresti ; Foltesti, cu Fintinelele, Foltesti si Stoicani ;

jutat de trel medid' de pldsr cu resedinta la Pechea, Bujor si Beresti si de mediciI spitalulur rural din Bujor si infir-

sunt alipite la regimentul 24.

Frumusita, cu Ijdileni, Frumu-

merier din Pechea.

Tulucesti, Galati, Cazasul,

sita, Scinteesti si TImAoani ; Jo-

Serviciul veterinar se tildeplineste de un medic veterinar al judetultff; iar pentru politia veterinarA a statuluI, Covurlu-

Ianca, Vizirul si Ciresul (osebit

rAsti, cu Lunca, JorAsti si Iirnesti; Mästdcani, cu Chiraftef, Drdculesti si MAstAcani ; Oancea ; ivita i 'Marca; cu

VIAdesti, cu BrInesti, Pascani, Roscani si VlAdesti; in total io comune cu 29 sate ; resedinta plAseI In Tirgul-Bujor. Horincea, cu comunele: cu Cioinagi, BAlintesti, GhibArteni si Pochiscani; Ca-

vadinesti, cu Gräpeni, Cavadine$ti si Rugineni ; GAnesti, cu ComAnesti si Gánesti; Lupesti, cu Ghereasca, Lupesti si MinzAtesti; Mdlusteni ; ProdA-

nesti, cu Puricani, ProdAnesti si SAseni ; Rogojeni, cu Chirilesti, Rogojeni si VAdeni; Slivina, cu Onciul si Slivina ; TirgulBere$ti, cu Aldesti, Merea, Satul-Beresti, $ipotele si TirgulBeresti ;Tutean', cu MAndstireni, Sipeni i Tutean' ; in totul to comune, cu 29 sate ; resedinta e in Tirgul-Beresti. Zimbrul, Cu comunele: BIle-

iul face parte din raionul al 3-lea al zonef preventive si serviciul respectiv are un personal deosebit. Pentru lucrärile publice (so.

sele) de stat, acest judet apartine circumscriptieI a VII-a; iar serviciul tecnic judetean e condus de un inginer-sef, ajutat de personalul inferior necesar. Afacerile bisericestI, In afarA de privigherea superioard a episcopuluI eparchieI DunIrei-de Jos, din care face parte judetul Covurluit1, sunt incredintate u-

Asa fiind, companiile teritoriale

ale reg. de Siret sunt : Pechea,

de douà permanente la Galati BrAila ;

lar la reg. 24 sunt

alipite companiile : 6, Smulti ; 7, Oancea si 8, GAnesti. In arma cavalerid, Covurluiul are un

escadron din reg. 5

de cAIA-

ra0 ; asemenea se gdsesc aicea detasamente de artilerie, un batalion de vindtorI. si administrapa Cu statul major si garnizoana intreger flotile romine. In privirea telegrafo-poftakt,

Covurluiul face parte din circumpscriptia a IV-a de inspectie. Pentru administratia va-

malA, in acest judet e sediul cele sase circumscriptir ale Tare!, i anume cir-

uneia

din

nuI protoierea, care are ca ajutoare 3 sub-protoieref: unul

cumscriptia a IV, cu vAmile ;

la GalatI si do! in comunele rurale.

Cernavoda, Constanta, Sulina Tulcea.

Inspectia scoalelor primare, a fost mult timp fleutA de un sin-

luiti nu e niel o mAnAstire ; sunt

gur revizor scolar al circumscriptie Covurluiti-Tecuciti ; de la i Iulie 1891 formeazA un re-

Galati, BrAila, Gura - Ialomita,

Cultele. In tot jud. Covuririsa 119 bisericI ortodoxe i 5 eterodoxe, din casi' 97 ortodoxe In comunele rurale, cele-l'alte

vizor a parte numaI pentru acest judet.

in Galati ; preotI 1a, din carI

cu Corni, MAciseni si Urlesti Smulti, cu Cornesti si Smulti ; TIrgul-DrAguseni, cu Diochesti,

Yustilia. Pe lingA ju d ec1toriile comunale si instantele judecAtoriilor de pace, tribunal si Cirtea de apel din Galati, just. se

conI 3, top' in Galati; cintäretI 181, din carI 141 la sate 5i40 In oras ; paracliserI 21 in Ga-

Drdguseni-Tirg si Ghinghesti ;

imparte In com. rur. de douà

Virlezi ; in totul 8 comune, cu

judecAtoriI de ocol: una la Pechea si alta la Beresti.

Dup5. impArtirea sinodald a parohiilor, din 1888, In Covur53 parohif bisericesd, luiü

cu Zagancea si BAleni; Bursucani, cu Schitul-Zimbru i Bursucani; GrAesti ; Cudalbi ; Mäciseni,

16 sate; resedinta e in TirgulDrAguseni.

Pentru serviciile speciale sunt intocmirI administrative aparte.

79 in sate si 29 in oras ;

dia-

lati.

din cad 12 urbane si

41 ru-

Din punctul de vedere militar, (1889), Covurluiul face parte din

rale, cu 18,738 fam. ortodoxe

corpul al III-lea de arman, di-

si 70007 sufl. Din acestea, 5006

COVURLU1UL (JUDET)

fam. Cu 19707 sufl. in oras 13732 fam. cu 52300 sufl. in sate; preotT parohT 1 2 i ajutorl 14 in parohiile urbane ; preotT parohT 41 $i ajutori 14 In parohiile rurale ; 3 diaconT in parohiile urbane ; 40 cintaparacliserT in ora, 151 cintaretT in sate; preatT in

ritT $i 21

plus, 68; numarul parohiilor fard pamint bisericesc, 13. Starea bisericilor $i a cleru-

luT e in genere mediocrA, din lipsa de mijloace de intretinere. Preotii sAtenT cu deosebire se intretin cu munca cimpuluT, cu raid invoeli (taxe benovele) in banT sail in producte, care $1 acestea in multe partT se executa anevoe, iar de cit-va timp primesc i modeste subventiT comunale; acestea variaza de

la io, 20, 25 i rar 30 leT pe lunA. In Galati, pentru bisericile comunale, primaria pldte$te

cite 50 lei lunar de preot diacon i cite 15 de cintaret; iar pentru bisericile foaste nastire$tT, statul, care le intretine, pldte$te cite I00 leT de preot, diacon i cintaret, osebit de cheltuelile episcopieT $i ale protoieriei.

Instruclia. In acest judet sunt (1888) 104 $colT publice, din carT 75 in com. rur. $1 29 in Galati, 97 primare $1 7 secun-

dare, 39 de bdetT (22 primare rurale, i i primare urbane $i 6 secundare), 28 de fete (18 primare rurale, 9 primare urbane $i i secundará) $i 37 mixte (toate in comunele rurale). Scolile secundare sunt : liceul, $coala comerciald, seminarul, $coala normald primará, $coala

copiilor de marina, $coala de meserii i coala secundara de fete.

Instructiunea privata se cla in mar multe institute de baetT $i de fete, toate in Galati.

725

COVURLU1UL (JUDET)

Corpul didactic public e format din 214 membri, din cari 76 in com. rurale $i 138 in

oras, din cari 9,38a/0 bletT

Galati; 134 clascali primarT (76 invdtatorT $i invdtatoare ruralT $i 58 institutorT urbanT de ambele sexe) $i 8o secundan; 160 barbati (58 invatatorT ruralT, 32

districtuluT Covurluid ,

institutori urbanT si 70 profe-

8,220/0 fete.

Avind in vedere populatia nivelul

culturer primare se cifreazd a$a

la miea de locuitorT este 0,763 cantitatea de $coald, procentul inscrierilor e de 34,61, procentul promovarilor 65,52, procen-

sorT secundan) $i 54 femeT (i8 invdtatorT ruralT, 26 institutorT urbanT $i IO profesorT secundar».

tul absolventilor 5,34, media

In anul $colar 1889 ail fost In jud. Covurluit1 13031 copif In etate (de la 6-12 anT), d'a

ale tare.

urma $coala primará', $1 anume 9286 la sate, din carT 4736 baetT si 4550 fete ; 3745 la ora$,

din carT 1911 bdetT

$i

1834

fete. Din ace$tia, ad fost in-

culturald 26,5583/0. In aceastá. privire, Covurluiul e clasificat al 19-lea intre cele 32 judete In 1888-89, invdtdmintul pri-

mar rural $i urban din acest judet a costat 285132 leT, 46 banT, din carT 104458 cel rural

$i 180674 leT, 46 bani cel ur-

ban. Asad cifrele sunt mult maT urcate.

scri$T sa invete 3969 copiT, ast-

In ce prive$te instructia se-

fel clasificatT : 2268 la tara, din

cundará., in acelasT an, din 10920 copiT,,in virstd. de $coald, aü fost

396 fete ; 1701 la ora$, din can 1139 ba'etT $i 562 fete. Inscrig dupd confesiunT in ora $ ad fost: 968

carT 1873 bdeti

$i

bdetT ortodoxT, 155 mozaicT $i 16

de alte confesiuni ; 419 fete or-

todoxe, 134 mozaice

i 9 de

5460 bdeti i 5460 fete. Dintre baetT s'ati inscris in $colT 363, adicd 6,643/0 din numdrul ce-

lar in virsta de a urma $colile secundare ; dintre inscri$I, ad fost prezentT la examen 329

alte confesiT.

bdetT, din carT s'ad promovat 191

Fata cu numdrul total al copiilor in etate de $coald., media generald a inscri$ilor in tot judetul aü fost de 34,61010; in ce prive$te insa. satele in spe-

sad 56,34°0 $i aü absolvit cursul 29, axila. 15,18°/o din promovatT (Se noteaza cd aicl nu

cial ad fost 39,540 bdetT in-

neT, adica liceul, seminariul

scri$T

i

8,68°0 fete, sail me-

dia totala de inscriere 24,11°1o; iar în ora $ inscri$T 59,60°0 135.etT $1 36,64°/0 fete, san media totald 45,120/o.

Dintre elevir inscri$T, ad promovat clasele la finitul anuluT, 65,520/0 $i anume : 62,56°/0 la sate, din carT 64,67°/0 baetT $i 60,45°/o fete ; 68,48° o in ora, din mil 65,55°/o bdetT $i 71,410/o fete. Media generala a absol-

ventilor e de 5,340/0, i anume 1,790/o la sate, din carT 2,2800 bdetT $i 1,30°0 fete; 8,80°/o in

e vorba de cit de $colile atirnate de Ministerul Instructiu$coala normald). Nivelul cultureT secundare in

Covurluid se cifreazd. ast-fel ; 116 cantitatea de $coald la 1000 locuitorT, procentul inscrierilor 6,64, al promovdrilor 56,34, al absolventilor 15,18.

Cu instructia secundara de ambele sexe, cheltuelile facute annal se ridica la 366831 leT, 95 banT, la carT adaugindu-se $i ceT 285132 leT, 46 banT pen-

tru instructia primará, totalul cheltuelilor invatamintuluT in ju-

detul Covurluiii, e de 651964

COVURLUIUL (JLDET)

COVURLUIUL

726

Gherghina (Ghertina, Tirighina, Tiglina); asemenea i prin acest judet trece Valul lui-Traian ; nu mar putina insemnatate istorica are' i podul de la Barbosi, pe apa Siretului. In judetul acesta isi al" obirsia salí asezanrintul principal un nurnar de persoane, cari ati ju-

fac in cea mal mare parte de

sebire pelagra, paludizmul, disenteria, tusea convulsiva (md-

catre Stat, in parte mica ?risa contribuesc i judetul i comu-

g-Areasca), angina difterica, conjuctivitele catarale i granuloase,

nele.

(din carT 2200 in cel urban) si 862 in cel secundar ; 4071 ba-

in multe locurI si sifilisul, sunt boalele cele maT frecuente si cari decimeaza maT rnult. Dintr'un tabloù al depozitului de recrutare din acest judet, se constata cà in curgere de 5 anT, de la 1886-90, din 5921 tineri inscrisT pentru armatä, ati fost gasitT incapabili pentru servi-

eti (1973 in scoalele rurale, 1385

ciul armateT, fie provizor, fie de-

in cele primare urbane si 713 In cele secundare) si 1356 fete (392 in scoalele rurale, 815 in cele primare urbane si 149 in

finitiv, pentru neajunsuri fizice, 1648 ing, cifra destul de mare. Talla mijlocie la recrutii de aice

e de Im. 65, adica numaT cu

stache Negri, consilierul i coo-

cele secundara).

0,01c. peste minimum cerut de lege, de 1".54. Pentru a veni in ajutorul su-

luT Cuza - Vocla (nascut 1812,

le', 41 banf. Aceste cheltuelf se

Populatia scolara de ambele sexe i in ambele cursuri in intreg

jud. Covurluiä se ridica (1889) la 5427 copiT, din carT 3062 in

scoale urbane si 2365 in cele rurale ; 4565 in cursul primar

In fine, avind in vedere persoanele ce stit1 cel putin a ceti scrie, gradul cultural in acest

judet se cifreaza. asa: din populatia intreaga cu stiintä de carte, precum s'a vazut deja mal inainte, sunt 30973 persoane sati 24,380 o; din acestea, 22500 sati 38,040'0 sunt in Galati si 8473 sail 12,47°/o in sate.

ferinzilor in comunele rurale, pe

Ruga medicul primar al judetuluT i inedicif de plasT (caci din punctul de vedere sanitar vechile plasT Horincea Prutul n'ati fost intrunite niel o data, ci si-a avut fie-care me-

cat un rol insemnat in istoria moderna a Tara Intre acestea se prenumera mal ales : intliul Domnitor al Rominief- Unite, Alexandru loan Cuza (nascut la 1820, Domnitor de la 5/24 Ianuarie 1859 11 Fevruarie 1866, mort la 2 Maiii 1873) ; Co-

peratorul cel mar d'aproape al mort i Octombrie 1876); printul Alexandru Moruzzi-Pecheanul, fost deputat si primar al Galatilor (nAscut 1820 21, mort

la 1878 Fevruarie 6); Lascar Catargiu, prim ministru i fost locotenent domnesc (nascut in 1823, mort in 1899) ; generalul de

dicul Oil), se maT afla si 3 vac-

divizie Alexandru Cernat, fost

cinatorT, 3 moase de pläsT 16 moase comunale. In fie-care comuna e cite un dulap cu me-

ministru de rdzboiti i generali-

pul rdzboiului pentru neatirnare

dicamentele cele maT neaparate.

din 1877 78 (nascut la 1828,

mort in 1897).

sate barbatl carturati 27,66° o;

In Tirgul-Bujor e un spital rural al statuluT, infiintat si construit in 1889, cu 40 paturT, cu un medic special; iar la Pechea e o infirmerie de 16 paturT, intretinua de judet si cla-

femeT d'abia 5,94e o.

ditä In 1890/91 pe locul (5 hect.)

Starea sanitard.De si, precum s'a spus mai sus, clima

haräzit de filantropii soti Paraschiv si Maria Vasiliti pro-

Covurluiuliff e sanAtoasa, totusi

prietarT in jud. Covurluiti, carT afara de acest loc, ati maT

Dupa proba iscaliturei de la cununiile savirsite in 1888, cdsatoriti carturarf dupd sex se clasifica: barbatl in tot judetul 45,050/o, femei 2,00 ; lar dupä populatia urbana si ruralä, la Galati,bärbati cu carte din tre casa.toriti 76,58° o, femeT 48,03° o; la

bintuie aice, mal ales la sate, diferite molime, din cauza releT nutrirT, a defectuozitateT locuin-

telor (arä lumina in deajuns cele mal de multe off ara plan-

ruit si 300 falci pamint destinate pentru intretinerea infirmerief, in special pentru tarea bolnavilor de pelagra.

tatiT prin prejur), a necuratenieT

Locurr fi persoane istorice.

curtilor si a gunoaelor ce stati morrnane prin preajma caselor si in mijlocul satelor. Cu deo-

In jud. Covurluiti, linga statia huid ferate Bärbosi, se afla urmele una cetatr romane numita

sim al armater romine in tim-

Covurluiul, lac, jud. Covurluiul, intre satele Foltesti i MastAcani, pl. Prutul, format de plriul Covur-

luiul. E proprietate particulara si atirna de teritoriul com. Foltesti. Acest lac e al doilea in marime din jud. Covurluiti si contine in el peste, rad i balta cu stuf si papura. Covurluiul, lac, in jud. Ialomita, pl. Borcea, insula Balta, coin. Cocargea.

Covurluiul,firia, jud. Covurluiul,

format din alte doul Odiase. numite Covurluiul-cu-Apa si Co-

COVURLMUL-Ctl-APX

727

COZIA

vurluiul-Sec; cel india izvorind de la Hulesti (com. JorAsti), lar al doilea incepind mar din spre V. (dintre Virlezi i Jordsti), se

Are o bisericA filialä, cu hramul SE Ion BotezAtorul, bisericá ce

Cozancea,pädure, pe mosia Cer-

tine de parohia Din 79 copiT (5o bdetT, 29

Botosani, in intindere de 1144 hect. Se exploateazä. regulat.

impreuneazA .amindou5. la Putichioaia (com. Bujor) si la Irá"-

fete) in virstä de scoalä, urmeazti

satura lor formeazä. lacul Co.

scoala din PAuIesti.

numal 5 (3 bäetT si 2 fete) la

vurluiul. In piriul Covurluiul se

chejeni, com. DrAcsani, judetul

Cozancea,

jud. Botosani, care izvoreste din pddurea Cozancea, com. *olddnesti, trece pe lingA satul StAnesti, com. ZIAtunoaia si se varsä in Siena.

varsd, la UmbrAresti, 01111 Chineja, care vine din sus. Ambele aoeste piraTe udd centrul si partea cea mal intinsA si mal populatil

Coza, piria, pe teritoriui comunei Pdulesti, jud. Putna. Izvoreste de sub Dealul-Negru si se varsfl in Putna, maT jos de satul Coza.

Cozancea, vale, prin care curge

a judetuluT Covurluitl, pe o distantA de aproape 50 kil.

In timp de seced se vAd douà

piriul Cozancea, jud. Botosani.

Cozäne§ti, sat rAzdsesc, In com.

in

sdlámurT in malul despre com. Plulesti i unul chiar in marginea satuluT. Apa acestuT

jud. Covurluiil ; curge pe ValeaCovurluiulul sail a rordstilor. (VezI Covurluiul, piriu).

ias este Orad.. Dupä ce ja piriul Cascaria, la Chinu, vine la vale, luind i piriul Alunul ce.

Covurluiul-cu-Apà,

Covurluiul-Sec, pirtinf, judetul Covurluiti, ce se varsä In pIrlul Covurluiul.

izvoreste de sub Muntisor, apoi luind si pe DAlhAteasa, ce ese de sub Gargheta, vine de se varsä In Putna. Apele pirluluT acesta contin sare.

Covurluiului (Valea-) ce-I zice si a Jorä§tilor, vale, a pirliasuluT Covurluiul-cu-ApA.

pe dealul cu acest nume, e strdbAtut de ptraiele Arinasul si Cozdnesti. Are 95 'case, populate Cu 74 capT de familia*, saa 267 suflete (125 bArbatT si 142 femeT),

din carT 53 strAinr. ContribuabilI

sunt 80. Vatra satuluT propriu zis nu exista, fiind satul foarte risipit. (Despre mosie i inceputul sa-

Coza, Nata, i una din potecile

tuluT, vezT Dorna). Are o bise-

din muntif VranceT, jud. Putna,

ricd, cu hramul Sf. Vasile, deservitä de doi preotT din Dorna si doT cindretT, inzestratä de locuitorT cu 7 fälci. Biserica e clAdità din lemn de rdzesul Vasile Cozan, la 1830. coalele

pe care se suie la munt-T oile Covurluiulul (Valea-), vale, in

Dorna, jud. Suceava. Asezat

jud. Covurluiù, corespondend pi-

cele-l-alte vite ale Vrincenilor. Acest piala incepe la gura CoziT

riuld Cu acelasf nume, unit in

si se bifurcl în douà poted

ambele sale ramuri. Pe aceastA vale, in directia nord-sudica,

una suTe la Macradeti si alta

se aflA asezate urmAtoarele sate Hulesti, Zirnesti, JorAsti, Lunca,

la Hirtanul, in Transilvania.

apucA piciorul Cozii si ese drept

Coza (Muntele -), M'Are

din Gura-NegriT servesc si acestuT sat.

si

Cozäne§ti, pîrîü, jud. Suceava.

CovurluiufuT-cu-Apd), Putichioa-

munte al lantuld Alunisul, pe

ia, Firtdnesti, Chirafter, MAstä-

teritoriul cAtuneT Coza, plasa Vrancea, jud. Putna, In intindere la 3500 falcI; e proprietatea locuitorilor din cAt. Coza, in

Izvordste din Obcina-BädeT, udä satul Cozdnesti, invirteste o moarA si se varsá. In piriul Arinul.

Bujor si Umbräresti (in ramura

cani si Foltesti (la Covurluiul impreunat).

Covurluiului-Sec (Valea-), va

devAlmAsie.

le, jud. Covurluiu, corespunz5.toare pirlia5uluf cu acelasT nume dintre Virlezi i Jordsti.

Cozancea, sekit de edlugdri, situat in pAdure, pe valea Cozancea, in partea de S. a com.

Coza, cdtun, in jud. Putna, com. PAulesti, pl. Vrancea. Este situat jumdtate pe apa Coza jumdtate pe apa Putna. Are o populatie de 586 suflete, carT locuesc in 134 case.

*oldAnesti, pl. Miletinul, judetul

Botosani. Biserica e ziditä la anul 1732 de Vasile Balus; are hramul Sfinta Maria. Sunt ad i 6 cAlugrArl si 3 cintäretT.

CozAne§tilor (Dealul-), deal, jud. Suceava, pe care se aflA dbArit satul cu acelasT nume.

Cozii (Mijlocul-), munte al satelor PAulesti si HAulisca, jud. Putna.

Cozia, plaiu, sitqat la N. judeului Numele sAu vine probabil de la cuvintul turcesc

COZIA

COZtA

728

Coznuca. Chiar manastirea Cozia

Constructiile $colare se impart

se numea in vechime Nucetul. Se compune din 26 comune: Bdrbate$ti, Birlogul, Birzesti, Bode$ti, Brezoiul, Bune$ti, Cacova, Calimane$ti, Calinesti, Ciineni,

ast-fel : 6 de zid, 3 in palana, ii de birne, 2 de valatugI parte de zid, parte in paianta. Aceste $colf sunt dotate c 46 hect. pamint de tarina..

Chela, Coste$ti, Dobriceni, Malaia, Muereasca-d.-j., Muereasca-

BogAtia plainluI Cozia consta'

catedrala lntrarea - in - Biserica, compusa din comuna Malaia Golotreni, Sali$tea, Voineasa $1 Ciungetul, la 49 kil. departe in toate directiunile de cele-l'alte catune carT compun parohia. Are 383 fam., sart 1304 sufl.; 5 bi-

in apele minerale ; in varul ce

sericI, deservite de i preot pa-

d.-s., 01.5.ne$ti, Pau$e$ti-Maglasi, Pau5es ti - O tasdul, Pretrari - d.-j.,

se fabrica la Costesti, Cheia,

Pfetrari - d.- s., Robe$ti, Sdracine$ti, Smeruatul, erbane$ti Stoenesti. Are o populatie de 24826 lo-

Clineni ;

roh, 2 ajutoare $1 8 dintaretT. Parohia cu biserica catedrala SE VoevozI, compusa din cat. Caciulata. Are 433 fam., sati 1614 sufl.; i preot

cuitorI.

Se märgine$te la N. ct: Transilvania, la S. cu pl. Ocolul, la

E. cu jud. Arge$, de care se desparte prin riul Oltul, si la V. cu pl. Horezul. Reedinta suprefectureI este in com. Olane$ti. Ca comune populate in acest plaiü sunt : Barbate$ti, Bodesti, Calimanesti, Coste$ti, Dobriceni, Muere$tile, Pause$ti $1 Oldnesti, $i putin populate: Birlogul, Birze$ti, Ciineni, Robe$ti $1 Smeurätul.

tiìi carte 38 bärbaff si 3 feniel, nu still 235 barbatI si 270 femeY.

23

BArbatesti, Olane$ti, Brezoiul $i

in lemnele ce se ex-

porta din padurile plalulul, tdiate cu ferdstrae ; in cre$terea ani-

malelor cornute, mal ales a caprelor $i in cultura prunelor. In unele comune ale plaiuluI

paroh, I preot ajutor si 2 chi.

se cultiva cu ingrijire inul In tot plaiul Cozia se cultiva' 50 hect. vie.

biserica catedrala Cuvioasa-Paraschiva, compusa din comuna Muereasca-d.-j. Are 541 fatn., sati 1965 sufl.; 2 bisericI, de-

Locuitorif posedil. : 224 plu-

servite de i preot praroh $i 4

cinepa.

gurI de lemn, 191 plugurt de fier, 2 ma$inI de vinturat de batut porumbul cu manivela, 123 morI cu apd. In plaiul Cozia sunt 62 bisepentru intretinerea cdrora comunele inscriä in budgetele ion anuale suma de 3106 leI. Sfintul Sinod al bisericeT autocefale Romine a impartit plaiul

Cozia in 14 paroha rurale, la

In acest plaia functioneazä

carI, dupa regulamentul SE Si-

scoale rurale mixte, afara

nod, urmeaza sa fie 14 preott parohI, 17 preotI ajutorI, 66 cintäretI, in plus 13 preotI. In aceste parohli sunt 6764

de com. Calimane$ti $i Costeti unde sunt cite doI invdtAtorI, avind fie-care scoalä cite un in-

v5.0.tor pldtit de stat. Aceste $colf se frecuenta. de 663 copil (562 bäetI $i IOI fete), din numarul de 3200 copiI (1666 bdetT si 1534 fete) cu virsta de $coala..

Cu intretinerea $coalelor din acest plaiu, statul cheltue$te anual 24228 leI. Pentru lefurile servitorilor, cumpararea cartilor de premiI la elevir silitorI, re-

pararea localurilor de $coala, imbunatatid $i lemne de foc, comunele acestur plaiu inscriti in budgetul lor (1892 93) 937 leI anual.

fam., san 22556 suflete. Parohiile fixate de SE Sinod incà de la 1888 sunt : Parohia Clineni, cu biserica catedrala. SE Nicolae, compusa din comunele : Robe$ti, Caline$ti $i cat. Sardcine$ti, Turtule$ti $i Proeni, la 35 kil, de-

parte in toate directiunile de catunele care formeaza parohia.

Are 238 fam., saa 1052 sufl ; 5 bisericI, deservite de i preot paroh, i preot ajutor, in plus un preot. Parohia Brezoiul, Cu biserica

täretI

Parohia Muereasca-d.-s., cu

chitaretI.

Parohia Oldnefti, cu biserica catedralli S f. Nicolae, compusa din com. Cheia i cdt. Catunul,

pendinte de com. Muereascad.-s., la io kil, departe in toate directiunile. Are 582 fam., 1827 sufl.; 5 biserid, deservite de i preot paroh, i preot ajutor, 5 clntaretT, in plus preotI.

3

Parohia Plufefticu biserica catedrala SE Nicolae, compusa din com. Saracinesti $i cat. Mosoroasa, Dosul, Plea$a, pendinte de com. V11desti, la 7 kil, departe in toate direOunile de cele-l'alte cdtune, carr formeaz1 parohia, avind 762 fam., sau 2273 SUfl.; 6 bisericI,

deservite de i preot paroh, 2 preotI ajutoare $i 6 cintarett Parohia Cacova, cu biserica catedralä Sf. Ioan Botezatorul, compusa din com. Smeuratul, avind 352 fam., saü 1378 sufl.; 4 bisericI, deservite de I preot paroh, I preot ajutor $i 4 dintaretI.

Parohia

Cu

biserica catedrala. SE VoevozT

COZIA

COZIA

729

compusA din com. erbá.nesti, aviad 672 fam., saü 2072 sufl. ;

5 bisericI, deservite de i preot paroh, 2 preotl ajutoare, 6 clntketT, in plus 2 preotI. Parohia Costefti, cu biserica catedralà Adorrnirea - MaiceI Domnulur, compus5. din atunul

dupá. apa Costestilor, cdtunul dup5. apa Bistrita $i Bogdäne$ti, pendinte de com. Tomsani, avind

589 fam., sati 1870 sufl.; 9 bisericT, deservite de i preot paroh, 2 preotl ajutoare $i 5 cintketi, in plus 2 preotT. Parohia Biírbeltefti, eu biserica catedralrt Intrarea-in-Biseric5.. Are 470 fam., sau 1555 sufl.; 3 bisericI, deservite de I

paroh, 2 ajutoare 5i 4 cintareti.

Cozia, com. rur., in partea de N. a p15.$eI Podoleni $i a judetuluI Faciti $i in hotarul de S.-

Aceastit sfinta i Dumnezeiasca biserica, unde se prAznuote hramul prea sfintel i incepatoare de vieata Troitti, este zidita din temelie de Blagocestivul ritposatul Domn Mircea-Voevod-cel-Batrin, la cursul anilor 6894, careo ad /n-

frumusetat tn lduntru cu tot felul de

E. al judetulur Iasi. E sititatà pe un platoti Intre dealuri, de a dreapta riuluI Jijia, avind la

podoabe, si alzara Intatind-o cu veniturY pentru chivernisirea el, si pentru multa vreme a lrecutilor anY, fostu-si-ah perdut

stinga codrul CozieI $i al Bazg5.1. Este formatA din satele : Cozia $i Petcu. Suprafata comune e de 3539 hect., din care 925 hect. pkiure; pämintul locuitorilor e de 425 hect. $i so

zlnd-o stricath, cinstitul si de bunul neam, Dumnealtif Jupan Serban Cantacuzino biv vel Paharnic, feciorul spataruluY Dragbicitt, Indemnatu-s'art de Dumnezeiasca

podoabele cea de a zugravelet Si va-

titula de o ail zugravit precum se vede pentru a Dumnealur si a raposatilor

preot paroh, i preot ajutor 5i

180 contribuabilI. Printre locul-

rintilor DumnealuY vecinica pomenire, In zdele prea luminatuluY si InalIatulul Domn Ion Constantin B. Bas. Voevod, fiind phstor tara Prea sfintitul Mitropolit kyr Teodosie, leat 7213. Nastavnic fiind Serafim Ieromonah. z pisah Preda snvi ego Ianache Sima Mibaila Zugravi

4 eintAreVf, in plus I preot. Parohiet Bodefti, Cu biserica catedrald Sf. Treime. Are 308 fam., sau 1007 sufl.; 3 bisericI,

torl sunt i i Unguri si i Grec. In mijiocul satuluI se aflà

Biserica îi pastreazA forma

casa proprietateI. Satul Cozia, dupä traditiune,

sa primitivà din timpul luI Mir-

deservite de i preot paroh $i 2 cinaretT, in plus I preot.

e foarte vechiti $i a fost pro-

fkuta de la 1874 de ckre pro-

Portretele sunt: la dreapta, Mircea-Voevod cu inscriptiunea: «Io Mircea Voevod ctitor i jivonacelnic sfetia Troite» ; lingä el fiul säu Mihail-Voevod, ambil in

prietarul mosiei; este deservità

costum de cavalerI, cum se vkl

Parohia Bdrzefti-Petrari, Cu biserica catedra15. Sf. VoevozI, compusA din cAt. Costesti, Petrari-d.-s., Negrule$ti i comuna Birzesti. Are 432 fam., saü 1322 sufl.; 2 bisericT, deservite de I preot.

ariI i

vatra satuld Cozia de

30 hectare.

Are o populatie de 224 familir, sati 719 suflete, din carf

prietatea Hatmanului Rklucanu Rosetti, $i in urml a rAposatuluI C. Adrianopol. Biserica e re-

cea-cel-Brarin.

de i preot $i 2 dascalI. Dou1.

$i la Curtea-de-Arge$. La stinga:

$osele trec prin comunä, una la

jupin Dräghicr Cantacuzino vel S'Atar, jupinita Patina, jupin erban Cantacuzino vel Paharnic, jupinita Andriana, jupinita

N. spre Ia$i

si

alta spre S.

Parohia Mateefti-Petrari-degos, cu biserica catedra15. Cu-

cdtre tirgul Rklucaneni.

vioasa-Paraschiva, compusà din com. Petrari-d.-j., Birlogul, Mahalalele-Motesti i Ogrezul pen-

mune : Cozia, care trece prin

Maria.

sat si riul Jipa, pe hotarul de E. al mosid.

In interiorul bisericei se a136 dota morrninte la dreapta cum

dinte de com. Petrari-d.-s., la 2 kil, departe in toate directiunile. Are 474 fam., saú 1480 sufl.; 5 bisericr, deservite de preot paroh, i ajutor i 4 chinretT, in plus I preot. Parohia Dobriceni, cu biserica catedrall Sf. Nicolae

Budgetul comuneI are la veniturt 2747 lei, iar la cheltueli 2310 ler $i 12 bani. Vite : 510 vite arad cornute, 40 cal, 952 oI.

intri; unul al 10 Mircea-cel-BAtrin, peste care se aflà o lespede

Ioan BotezAtorul, compusà din com. Stoenesti $i cät Budure$ti, la 10 kil, departe in toate directiunile de cele-l'alte alune, avind 539 fam., saa 1837 sufl.; 5 bisericT, deservite de i preot 66,95. Nardo Ilict tonal. Leograltc.

101. 1.1

Dota ape udä teritoriul

co-

roasä de tirap $i $tearsà de oament Din inscriptia s5.patà pe

diosa abia se poate citi un S, adic5. 6000, de sigur prima cifrA

Cozia, indnistime, jud. Vilcea, !lumia la inceput Nucetul, intemeiatl de Mircea-cel-Barin, la anul 1386. In interiorul bisericei, d'asupra u$eI, unde sunt portretele, este o inscriptie din anul 1705, cu urmkoarea coprindere :

a anuluI cind a rAposat marele Domn romin. « Cine veacuri intregI

serie

d-1 Gr. G. Tocilescu, profesor universitar, dupl care imprumuam aceste amdnunte oameniI ati batut i cAlcat cu picioarele lespedea, care acopere oasele e92

780

COZIA

rouluT de la Rovine ; s'a sters numele lui de pe dinsa si poate cel din urmd semn ce a maT 11-

mas se va sterge in curind sub alpile ucigasilor. (Mandstirea Cozia s'a preacut in temnitd)».

«Eu imT indeplinesc jurdmin-

tul» zise el. «Moarte trAddtorilor». Si infipse cutitul in coastele lui Dragan, zicind: traed räsplata trdclAtorilor !» «Sub zidurile mänistireT Cozia

-

COZIA

fugiä. In mändstirea Cozia si de ad i trecu in Transilvania; atuncT mAndstirea si familiile refugiate acolo si prin prejur devenird

prada zavergiilor si in urmd a Turcilor, carT deterd foc mdn'lstirer, desgropard sfintele morminte ale luT Mircea si altor

AldturT cu Mircea-cel-Barin, odihneste Tudora, mama luf Mihaiu-Viteazul. Se stie, cd ea fälcindu-se cdlugdritá sub numele

spune d-1 George I. Lahovari, secretarul general al «Societd-

de Teofana, a venit la mandstirea Cozia, in timpul cind fiul

teT

sal' se rdzboia in Ardeal, si, drept recunostintA pentru ingrijirile ce a primit aicT, l'ásd mai multe

NemtT, UngurT, RusT, Eteristr,

tazT se vdd incä. sfintele icoane impuscate si zgiriate si ochiT

etc. Sub zidurile CozieT si in

sfintilor scosT de pistoalele si

nduntrul mandstireT au curs siroae de singe omenesc care a rosit undele spumeginde ale bdtrinului riti ; biserica a fost jefuitd,

iataganele acestor pdginr.«.

mosif danie mandstireT. Ca cti-

torä ea se inmorminteazd alaturca de Mircea. Inscriptiunea

de pe dreapta e inca cite*.

tel. Geografice Rominey, in con-

ferinta tinutä. inaintea Societàau trecut nenumdrate ostirT

de toate nationaliatile: TurcT,

DomnT, crezind a gdsi inteinsele comorT ascunse si comiserá tot felul de grozdviT. As-

«Pe la 1846, Domnitorul Bibes-

cu proectd si incepu reparatia mändstireT si ridicarea de palaturT

domnestI ca cele de la mdnds-

Afard, in tinda bisericeT, este un scaun fácut de gips cu marca bizantind; traditia zice cái in acel loc ar fi incastratd o inscrip-

mormintele márilor domnI au fost profanate si ecoul muntilor a repetat in nenumärate rindurr urgia armelor tunätoare, jalea si strigdtele nevinovatelor

tiune cu litere latine. La spa-

victime. »

si zidirea inceputd sd se rui-

tele altaruluI se izad sápate pe o cärdmidd treT nume si leatul 7173. In curte mal sunt cite-va

«In secolul trecut, si in prima jumdtate a secoluluT actual, mdndstirea Cozia a servit de acid-

neze inainte de a fi terminatd.

fragmente de inscriptiunT.

Be peretele interior al paraclisuluT din foisor se citeste o ala inscriptiune slavond, sdpata in piatrd, cu data 7012 (1504), din care se vede cd Egumenul Eromonah Amfilofie a fácut a-

post numeroaselor famili! din Craiova, R.-Vilcea si restul 01tenieT, carT se intdreail in mdndstire contra invaziuneT bandelor TurcestT. Asa s'a intimplat intre altele si la anul 1739 In rdzboiul dintre Imperial! si

cel paraclis in zilele luI MihneaVoevod si ale MitropolituluT kir

TurcT, cind acestT din urmd pltrunserd pdnä. la Cozia, jefuind

Serafim.

si prldind tot ce le venea in

In biserica de la Cozia

gd-

sim inteo scriere a Pdrintelui Musceleanu s'a intimplat un intident foarte trist : Pe cind Radu Vodd de la Afumati se afla in bisericd la cununia fiuluT san Vlad cu Despa, fata lur Dra-

gan Postelnicul, in timpul cind

preotul pusese pe fruntea mirilor cununiile, un om de o talle Inaltd , Cu o cautdturd

pAtrunzdtoare, strdbau multimea, insotit de maï multi oamenT armatT. Era Neagoe, unul dintre boerT.

Urea Dealul de lingd Tirgoviste.

Evenimentele din 1848 si abdicarea lui Ribescu avurd drept rezultat ca lucrárile sa inceteze

In anul 1879, mAndstirea luT Mircea-Vocld, Cozia, fu trans-

formará In penitenciar, sucursald a Ocnelor - Mari. In anul urmdtor, 1880, clopotele ingndstireT, acele clopote istorice carr purtati marca bAtrinuluTVoe-

vod si carT in curs de 5 veaculi de-a findul inginard glasul

lor de aramd cu zgomotosul murmur al OltuluI, ají fost trans-

pe familia Jienilor, din care s'a tras vestitul haiduc Jianu.«.

portate la mAndstirea ArgesuluT, lar odoarele cele mal pretioase s'a(' adus parte la Episcopia de Rimnic, parte la Muzeul de AntichiatT din Bucuresti.«.

«La 1788, TurciT ajutatT de ar-

«Astd2I vechia si istorica md-

mata romind conclusa de Nicolae Mavrogheni -Voc15., bdturd ad, la Cozia, pe printul Coburg sin silird sä. reintre in Ardeal.» «Mal tirziu, in vara anuluT 1821, dupd uciderea luf Tudor Vladimirescu si infringerea Eteristilor, de catre trupele turcestT, la Zdvideni si DrAgdsani, Ipsilante, urmärit de TurcT, se re-

nästire a Coziei este prefácutd in puscdrie si inteinsa se addpostesc peste 200 facdtorT de

cale si luard rol:4 familiile refugiate in mAndstire, filtre carT si

rele. MAndstirea Cozia, prin amin-

tirile sale istorice, prin neintrecuta sa pozitiune merita o soartd maI bund! Nemuritorul Gr. Alexandrescu a imortalizat acest sf. locas prin cunoscuta sa balaca: «Umbra luT Mircea la Cozia«. :

COZIA

COZ1T-DE-JOS (CAPUL-)

731

Ale turnurilor umbre, Peste nade stail culcate,

Catre tarmul din potriva Se trufad, se prelungesc 'ale valurilor mIndre

Cozia, pa-dure, pe mosia Cozia,

adusT ad de la manastirea Co-

In partea de S.-V. a comuna

zia, unde, in vremile trecute,

Cozia, pl. Podoleni, jud. Falda.

se aflati robT.

Are o suprafata de 925 hect.

Zidul vechitt al manastird In eadenta TI izbesc la

Exista o versiune, ca manastirea Cozia s'a zidit de Mircea pe urmele uneI alte bisericr, fa-

Cozia, pIrlu, izvoreste din partea de V. a comuna Cozia, pl. Podoleni, judetul Falciti ; trece prin satul Cozia, curge spre E.

sarab. Lucrul nu poate fi adevárat. Legenda spune ca. Mircea, vrind saiT räzbune pe Ungurl pentru multele neajunsurT

Cozia -Belitori, mofie, In jud.

ce'l faceati, inteun razboiti, prin

sia Depusa. S'a vindut in 1882 d-luI G. Ganescu, care a cumparat-o pe seama citor-va /ocuitorI din Belitori. Intinderea a-

vins, adormi pe locul unde este astazI mandstirea Cozia i vazu In vis icoana Sf. Treime. Incurajat, se lila cu armata sa dupa UngurT, strabatind muntil despre V. de Cozia si-i invinse /a Muntele Pasärea, iar pe locul unde adormise, puse de zidi ma-

Teleorrnan, pl. Tirgului, com. Belitori, fosa proprietate a sta-

tului. Forma un trup cu mo-

cestd mosil este de 234 hectare.

Cozieni (Mosesti),

edtun, al co-

muneT Bälanesti, jud. Buzad. E

situat pe malul sting al riului

nastirea, asezind altarul unde

Saratelul. Are 380 locuitorT, carT

vazuse icoana. Petru Cercel, zidi, in ajara

locuesc In 88 case. Se sub-divide in doua : Cozieni-d.-j. si

de rnanästire, la bolnita, In anul 1584, o bisericuta de cA-

Cozieni-d.-s.

ramida netencuita, in stil bizan-

tin, de o perfecta acurateta. In nauntrul el se afla mormintul lui Marcu-Voda, fiul salí. Cozia, virf de munte, din culmea CozieT, jud. Argesul, pl. Lovistea. Are o inaltime de 1677 m. d'asupra niveluluT marif.

Cozieni, sat, judetul Ilfov ; face parte din com. rur. PiteascaPasarea, pl. DImbovita. Este situat la N. de Pasarea, pe malul sting al vdeT Pasarea. Se intinde pe o suprafata de 88 hect., proprietatea locuitorilor, cu o populatie de 245 suflete.

Are o biserica, cu hramul

Cozia, bala (VezT Santul, jud. Ilfov).

Cozia, parte din mofia DulceniSfintul-Spiridon, ce-I zice i Ca-

lugAreasca, fosa proprietate a StatuluT in comuna Belitori, ju-

Cozieni, vechienumireacdtunului Valea-IepiT, din com. Balänesti,

jud. Buzad.

se varsá in riul Jijia.

cuta de mosul sati Tugomir Ba-

apropriere de Cozia, fiind in-

Din totT locuitoriT, numal 9 sunt RominT.

Gen era tiY spumegate,

Adormirea, deservita de I preot si i cintaret ; o scoalà mixta, frecuentata de 3 elevI si 4 eleve, cu intretinerea careia statul chel-

tueste anual 1404 Id.

Are i elesteti. Comerciul se face de 2 dr-

detul Teleorman, pe care ad

ciumarT.

fost improprietaritT insurateiT In 1880. AcesteT partT iT zice si

Cozia, fiind-ca a tinut de md-

Numärul vitelor marT e de 130 si al celor mid de 531. Acest sat si-a luat numele

nastirea Cozia.

de la locuitorii sAT, carI ad fost

Cozieni, fost schit, in jud. Buzad, comuna Balänesti, cat. Cozieni,

fost metoh al EpiscopieI, iar acum bisericä. de mir. El a fost fondat de Episcopul Chezarie. Frontispiciul este acesta : tAcest Dumnezeese locas ziditu-s' a din ineeput, la anta 1834, Mala 24, ispravitu-s'a la anal 1835, Decembre t o, Yntru cinstea si lauda AdormireY prea

SfinteT de D-zeti nliscatoare i pururea fecioara Maria, In zilele prea 2n2ltatuluY nostru Domn a toata tara rotnl!masca Alex. Demetru Ghica. Episcop BuzauluY Chir Chesarie.,

Biserica e frumoasa se conserva bine.

i

inca

Cozienl (Vatra-SchituluI-), mofie, in jud. Buzau, com. 13dlanesti, cat. Cozieni, proprietatea statuluT, pendinte de Rätesti. Are 130 hect.

Cozieni (Virful-),

jud. l3uzdu, com. Balänesti, catunul Bercesti, parte cultivabil, parte pädure.

Cozieni-Tihule§ti, mo)sie, In jud. Buzau, com. Balanesti, proprietatea statului, pendinte de me-

tohul Cozieni si de Episcopia BuzäuluT. Are aproape 600 hectare, din care 184 arabile si

este despartitä in dota sfort Tihulesti-Cozieni Balä.nesti ;

i Sforile-din-

sunt 416 hect. pa.-

dure, forman.' din sforile : Alunisul, Cozieni, Mosesti, Turburea, Facaianca, Birza, Talpa i Teisul.

Cozil-de-Jos (Capul-), munte,

al

COZII-DE-SUS (CAPUL-)

satelor Vidra, Tichirisul i Cali-

manul, jud. Putna. Cozil-de-Sus (Capul-), munte, al satelor Gaurile, Puree si Secatura-Parosul, jud. Putna.

Cozla, izvoare minerale, in jud. Neamtu, situate aproape de capatul S.-E. al munteluI Cozla, de ambele partI ale une ripT formata de scursoarea apelor pe acest povirnis, ocupind o intindere de 30 m. In Martie 1882, dr. Predescu fiind chemat pentru o consultatiune la un inginer, acesta i-a pre-

zentat o proba de un depozit strins de pe coasta dealuluT Cozla.

Dr. Predescu a vazut ca este un depozit mineral-salin si conchise

ca in acea regiune trebue sä. existe i vre-un izvor. Dupa cite-va

zile de cercetare, dadu peste 5 izvoare, a carora apa era de un gust salin-amar. D-sa fact' o analizä calitativa impreuna Cu

un farmacist din Piatra. Consiliul comunal precum si con-

COZLA

732

D. P. Poni a gasit 5 izvoare deosebite (acum sunt ease), pe care le-a insemnat cu No. 1-5. Izvorul No. i se afla de de-

subtul und stiller de gips, la partea cea mal malta a ripd (si poate fi considerat ca intermediar in tre grupa izvoruluT evite din conglomerate si acelor esit din gipsul salifier). Izvo-

rul No. 2 se aflá la citf-va m. maT jos de cit No. 1. Izvorul

No. 3, mal jos de &it No. 2 (si este cel mal bogat in substage minerale din toate izvoa-

rele ce les din gipsul salifer). No. 4 se afla la aproape aceea.sI indltime ca No. I (si este cel maI bogat In substante minerale dintre izvoarele ce ies din conglomerat) ; No. 5 la aceeasI inaltime cu No. 3 ; iar No. 6, maI jos. Deosebirea izvoarelor provine de la structura terenurilor ce constituesc dealul CozleI. Izvorul No. i : Apa acestuI izvor e limpede, incolora, inodora;

ziti: 1,3043; protoxid de fer : 0,00036; protoxid de mangan: 0,0037; sesqui-oxid de aluminia: 0,0006; natria : 2,1 I I0 : calla : 0,1191; litia : 0,0062; substante In

stare de sulfatl calculate :

13,7293; substante in stare de sulfatT gasite : 12,5803; substante

organice: nedeterminabile.

Aceste substante pot sa fie grupate intre ele in modul urmator :

Carbonat de calcia : 0,2519; carbonat de magnezia : 0,0228; carbonat de fler : 0,00058 ; carbonat de mangan : 0,0006 ; sulfat de calcia : 1,6606 ; sulfat de magneziu : 3,87It; sulfat de stron-

tia : 0,0024; clorura de natriu: 5,3693; clorura de caliu :0,2275; clorura de litia : 0,0194; clorura de magneziu : 0,0052; bromurd de magneziu : 0,00087; iodurd de magneziu : urme ; borat de magneziu : 0,0014; anhidridd silicica : 0,0038; sesqui-oxid de aluminia : 0,0006 ; sumasubstantelor fixe: 11,43805;

are un gust sarat i putin cam amar, ldsind tot-d'a-una si un gust de codeall.

acid carbonic in bicarbonatT: determinate. Din aceasta. analiza, se vede cA apa aceasta cuprinde in acelaST sera- solubile de mag-

lor, la constatarea compozitiund

Densitatea ef este de 1,0109 la temperatura de 17° C. Hirtia de turnesol precum i hirtia de Curcuma nu-sl schimbä coloarea. Apa cuprinde acid : carbonic liber, clor, acid sulfuric, calcia, magnezia i natria

proprietatilor chimice ale apelor, precum si la efectul lor din punctul de vedere terapeu-

In cantitätT marl' ; calla, lititi, fer, mangan, aluminiu, strontiuacid-boric, brom, iod in canti-

apelor cloruro-natrice. Comparind-o cu apele sträine,

tic. Rezultatul comisiuneT fiind dintre cele mal favorabile, Con-

tat! miel. Cantitativ, in moo gr. de al:a, s'a gasit :

de higiena decide a se

Clor : 3,38684; brom :0,00076;

Incredinta analiza chimica complecta, cantitativa i calitativä, d-luI Prof. Poni, care, in Septem bre 1882, fact' chiar la locul

iod : urme ; anhidrita sulfurica : 3,5575; anhidritä. carbonica. to-

siliul de igiena al judetuluI fiind sesizate, numira o comisiune compusa din d-niI : Dr. Aposto-

lide, Dr. Predescu, farmacistul

Camner senior si inginerul I.

RavicI, care sa se ocupe cu lucrarile preliminare privitoare la regularea i izolarea surse-

siliul

0,1231; acid carbonic liber :

0,1986; materff organice : ne-

nezia si clorure alcaline ; face

parte din grupa apelor saline magneziane cit si din aceea a d. P. Poni arata ca ea are mare asemanare cu cunoscutele ape minerale de la Kissingen, deosebindu-se numar in urmatoarele puncte : a) Izvorul No. i de

0,4449; anhidrita bori-

alce, cuprinde o cantitate mal mare de sulfat de magnezia de

de unde izvoresc aceste ape o

ca : 0,0010; anhidrita. silicica : 0,0038 ; oxid de calciti total :

analiza calitativa, iar analiza

&it apa de la Kissingen. b) Apa de la Kissingen e maI

0,8247; oxid de calcia in serif

cantitativä a facut-o in Laboratorui Chimic din Iasi.

solubile : 0,6838; oxid de stron-

bogatä in carbonatI pamintosI de &it apa izvoruluI No. 1 din Piatra. c) Apele minerale de la

tald :

:

0,0014; oxid de magne-

COZLA

Piatra sunt cu o

733

1/3

aproape

maI mineralizate de cit acelea de la Kissingen. Izvorul No. 3: Apa acestuI izvor este !impede, incolora', ino-

dora, foarte sarata la gust si mal putin amara. de &it apa de la No. i ; la pipait nu produce nicT o impresiune particulara. Densitatea = 1,0209, la 18° C. Apa fiind turburata degajeaza micT bule de acid carbonic liber. Substantele constatate prin a-

naliza calitativd, in marI cantitatr, si a carora existenta a fost constatata chiar la izvor, sunt:

0,0011; iodura de magnezia: urme ; borat de magnezia ; 0,0035; anhidrida silicica: 0,0048; sesquioxid de aluminiti: 0,00013; substante organice : nedeterminata; suma substantelor fixe:

in stare de sulfatT: 6,4397; sub-

stante fixe in stare de sulfatT,

iod : urme; anhidricid sulfurica. : 3,4991 ; anhidridä carbonica totall : 0,4713; anhidridä borica : 0,0025 ; anhidrida silicica : 0,0048; oxid de calciti total :

ctul de vedere industrial, findcA la prepararea särurilor de caliu. Izvorul No. 4: Aceasta apri. este limpede, incolora, inodora, cu un gust curat amar ; la pipait nu lasa nicT o irnpresiune

8,1615; caliu : 0,3198; litia :

o,00065 ; substante in stare de sulfatI, calculate: 33,4263; sub-

oxid de mangan si de

liber: 0,2077. Rezultä dar ca. apa izvoruluT No. 3 cuprinde aceleasi substante ca i apa No. 1, Cu deosebire cA proportiunea sulfatu-

mineral foarte insemnat din pun-

toxid de fier: 0,0007; protoxid de mangan : 0,00013; natriti :

hidridd borica, oxid de fier,

carbonatT: 6,13x8; acid carbonic

clor: 13,7881; brom: 0,00io;

1,3397 ; oxid de strontiu: 0,0017; oxid de magnezia : 1,2853 ; pro-

nezia: 0,3504; natria: 0,2294; calla: 0,0420; : 0,0052; anurme; materie organicA : : nedeterminata.; substante fixe

acid boric, brom, substante organice si iod. Analizata cantitativ, 1000 gr. de apa convine:

1,5014; oxid de calcia solubil:

strontiit: 0,0029 ; oxid de mag-

2847358; acid carbonic in bi-

luT de calciti este aci de douà orI mal niare, iar aceea a dorureT de natria aproape de patru orI mal mare. Prezenta clorureI de magnezia alaturea cu clorura de calla, face pe d. Poni O. admita apele acestuI izvor In mersul lor subteran aü intilnit intre altele si o patura de carnalita,

clor, acid sulfuric, acid carbonic, calciti, magnezia i natria ; in cantitatl mal micT calia, lititi, fier, marigan, aluminia, strontia,

CO ZLA

calculate : 6,5404.

Aceste substante calculate in combinatiunI himice pentru 1000 gr. de al:a, dad urmatorul rezultat : sulfat de magnezia: 3,7652

sulfat de calda: 1,4091; sulfat de strontia, 0,0051; carbonat de magneziti: 0,1795; carbonat de calcia : 0,1666 ; carbonat de natria 0,5834; clorura de calla: : 0,03x6; 0,0803; clorura de clorurd de magnezia : 0,0233 anhidridd silicica: 0,0066 ; an-

borica, oxid de fier, oxid de mangan, oxid de aluminiti : urme; substante orga-

hidriclA

nice: nedeterminate ; suma substantelor fixe : 6,2507 ; anhidrida carbonica si bicarbonatI : 0,1673; anhidridä carbonica libera: o,o680. Din aceastä analizá rezulta

particularä. Densitatea elf la tem-

el apa acestuT izvor e o apa

peratura de 16° C. este egala

sulfatatl magnezianä. D. Poni compard aceastä apa cu apele

cl 1,00651; apa fiind turburata, s'a constatat prezenta aciduluI

carbonic liber; e neutra la actiunea diverselor reactive colorate.

straine de Seidlitz, de Seidschtitz si de Pulna, Insa cantitatea sub-

stantelor saline coprinse intein-

Elementele gasite in aceasta

ceasta apA, analizate calitativ,

sa e cu mult maT mica. de cit aceea a apelor mal sus numite. Izvorul No. 2 are aproape a-

apa. se pot grupa in urmato-

sunt: clor, acid sulfuric, acid

ceeasI compozitiune ca apele de

rul mod : carbonat de calciu : 0,2887; carbonat de magneziu :

carbonat de mangan : 0,00055;

carbonic, magneziu, calciu, natria, caliú, litia, strontia si urme de acid boric, aluminiti, fier si mangan. Analizatá cantitativ,

sulfat de magneziu: 2,3760

in moo gr. de apa s'a gasit :

sulfat de calciu : 3,2535 sulfat de strontiti ; 0,0030; clonaä de natriu : 20,7586; clorurd de caliu : 0,6095; clorura de magneziu : 1,1611 ; clorura de litia 0,0039; bromura de magnezia:

clor : 0,436!; anhidrida. sulfu-

stante in stare de sulfatr, :

33,3931.

0,0081 ; carbonat de fier : 0,0011;

Substantele ce se afla in a-

la No. 3; izvorul de la No. 5

sllicica.: 0,0066; oxid de calcia solubil 0,5802; oxid de calcia

sunt analoage acelor de la No. 4, cuprinzind InsA i acestea o cantitate mal mica de substante solide in desolutiune ; izvorul No. 6 e cel mal slab. Efectul terapeutic al acestor ape se bazeaza pe continutul lor In sulfat de magnezia i clorure alcaline, in unire cu sarurile de

in carbonat: 0,0933; oxid de

calciu.

flea: 3,3412; anhidrida carbo-

nica totall: 0,4026; anhidricla

734

COZLA

Introduse in organizm, ele activeaza functiunile membranelor mucoase, care tapiseaza trajectul digestiv i anexele luT, excita

activitatea intestinalä, mareste

pofta de mincare i inlesnesc circulatiunea ; decI aceste ape sunt purgative saline. Doza la care se manifesta actiunea lor purgativa, variaza dupa natura diferitelor organizme. Boalele contra carora aü fost

intrebuintate ca succes aceste ape, sunt : boalele aparatultd digestiv (in genere), boalele de ficat, de splinä si ale sistemulur vener-porte, ast-fel staxile dis-

peptice (de ingestiune) starile de atonie i slabiciune de stomac, catarele cronice de stomac (cu sai1 ara dilatatiune) i catarele cronice de intestine ; dintre boalele ficatulur: iperemiile (congestiile) ficatuluI, ipertrofiile inflamatiunile cronice de ficat,

icterul cataral si calculele biliare ; iar dintre boalele spliner:

inflamatiunile cronice si ipertrofiile provenite din paludizm. Dintre boalele sistemulur vener-porte : emoroidele.

Paturile ce constituesc acest munte, sunt atit din punctul de vedere mineralogic si stratigrafic, cIt i dintr'acel al virster, cu totul deosebite de acere care formeaza muntele Pretricica, cu

toate el distanta intre bazele lor nu e mar mare de 200 m. Cozla e constitulta In totalitate din tarimurr salifere, reprezentate prin cite-sr trele zone. La baza saliferul e reprezentat prin conglomerate, carr de si nu se vad formInd bancuff pe loe,

se pot insa constata ca sunt reprezentate, prin faptul cä g5.sim bolovanI foarte mur aruncatI cu neorinduiala. Straturile aü fost acoperite de naruiturile

COZMEO'I

CozmeI (Moara-), moarel, pusa in miscare de gira Paltinosul, com. Dolhasca, jud. Suceava. Cozme§ti, com. rur., jud. Falda, cam in centrul pl. Podoleni, la 25

kil. de Hui, formatä din satul Cozmesti, asezatä pe valle dealurilor Blidanulur i Dubasarulur,

m5rginindu-se spre N. cu comunele Mona i Bohotinul; spre S. Cu Bunesti; spre E. cu Podo-

leni si spre V. ca Bradicesti. Suprafata teritorulur comu

e cam de 481 hect., iar vatra satulur de 57 hect., cu o populatie de 337 familiI, sati 1293 suflete, din carr 379 contrib. Are o bisericä vechie, fondata

rocelor ce le transporta, si de casete omenestr ce se insira la baza Cozler si mar sus. De-a-

la 1795 si deservita de i preot si 2 dascalI; o scoala, infiintata

supra conglomeratelor zac marnele i schisturile salifere mijlociI. Aceste schisturr, foarte sfarimacioase, sunt vristate cu bande destul de groase de gips lamelar si fibros dispuse in stra-

Satul se afla situat pe proprie-

turi, salí

cu bancurr de gips

la 1865, frecuentata de 30 elevI.

tatea statulur, Ghermanesti. Locuitorif se ocupa In mare parte cu cultura viilor, cu care sunt acoperite dealurile din jurul satulur. Pacluri sunt putine. Teritoriul com. este udat de trei pirae : Coz-

zaharoid, asezate ara. regula. Pe unele locurr, stinca e mar mult

mesti, ce trece prin niijiocul sa-

Instalatiunea acestor ape se aflá inteo stare inca primitiva ; de-abia in anir din urnal s'ati rácut vr'o 250 de trepte care sue printre izvoare pe muntele

gips de cit mama; cite °data gipsul e colorat in rosu prin

Mona, pe partea de E. si Mos-

Cozla, captindu-se i izvoarele.

putineaza si de la un loe niel nu mar exista ; de aci incepe

Cozla, ramurd de munp, in jud. Neamtu, ce se intinde in prelungirea muntilor Bistriter-Moldave, din dreptul com. Doamna. Are ca piscurf mal insemnate : Cozla, Piciorul-Cozler (in partea

V 15o m.), Cirlomanul, Borzogheanul, Racioaia si Ruptura.

Cozla, munte, in jud. Neamtu, partea despre N.-E. a orasulta Piatra, despartit prin piriul Cuej-

diul (si o parte din oras) de muntele PIetricica.

oxidul de fier. Cu cit ne suim mar sus, marnele sunt mar tarr, gipsul se im-

formind o rIpa adinca; nicioara. Vite marr cornute sunt 532, or

824, cal 140 si porcr 226. Budgetul este de ler 2952 la veniturI si de ler 2474, bala 33, la cheltuell.

zona superioara a formatiuneI cu sare. La partea superioara Cozme§ti, com. mur., jud. pl. Stemnicul, la N.-V. de oraa acester zone marnele altersul Vasluití, si la o distanta de neaza cu bancurI crroase de la 112-2 metri de un greziu foarte 19 kil. de Negresti resedinta dur ; aceasta se poate vedea pe p15.seI. povirnisul S.-V. al Cozler, cam Este formata din satele : Cozpe la mijlocul inaltimer. mesti, Hordilesti, Fistici i BaTot in partea despre V., se lesti, pe o intindere de 4108 afla paturrargilo-lignitifiere, pline hect., din carr: 1001 hect. paCu urme de vegetale si animare dure si 66 hect. vie ale profosile.

Cozla are o inaltime de 310 metri.

prietater, iar 1792 hect. sunt ale locuitorilor. Are o populatie de 351 familir, salí 1735 suflete,

COZMETI

din carr 93 tiganT, 6 evreT si I german. Aceastä comuna e adata de pirlul Stemnicul, care curge de la N. spre S., trece maT prin mijlocul comuneI, primind in stinga, pe teritoriul el', piraTele: Ruginoasa, Valea-Merilor, Valea-

MunteanuluT, iar In dreapta Fi-

seca; care si ea primeste afluenti: Balesti, 'Upa si Prisaca, apoT ese de pe teritoriul acesteI comune. Are o scoalä. ; 4 bisericr, cu 4 preotT si 6 cintaretT ; 4 cir-

dula Comercial se face de 8 roraini si zo strainf. Numarul vi telor e de 1889: 907

vite marT cornute, 408 oT, 137 cal, 24 capre si 313 rima:toa.

Budgetul comund e de 3760

Id la venituri si de 375f Id la chel tu elT.

cuitorilor razesT; o populatie de 75 fam., saa 374 sufl., din carT 5 fam. tiganT, 1 fam. evreT si I german. coala, care s'a infiintat in a-

nal 1866, este frecuentata de 30 elevI. Este o biserica de lema, acata' de razesT la 1888; este deservitä de 2 preotI si 1 cintaret; o moara ; o circiuma. ; 2 iazurr. Numarul vitelor e de 451:295 vite marT cornute, 22 car, 90 oT si 94 rimatorT. LocuitoriT posedä. : 21 plu-

Sunt 122 stupT de albine.

Cozme§ti, pitig, ce trece prin satul Cozmesti, com. cu acelasT nume, jud. Falcia, pl. Podoleni, unde, formind o yapa mare, se

46 carate cu caí.

comune.

Sunt 575 stupT.

Cozme§tilor (Dealul-), deal, in partea de V. a com. Cozmesti, jud. Vasluia, pl. Stemnicul.

Cozme§ti, sat, resedinta com. Cozmita, munte, In jud. Neamtu, Cozmesti, jud. Vasluia, plasa

com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele.

Stemnicul. E situat pe o coastd de deal, numitä Silistea-Noug, si in central comuneT.

E situat de a stinga ritiluT Bistrita, in prelungirea dealurilor Pingarati si Botosul. In privirea geologica., observan:la toatä sistema \lazan. in acest munte, consta din greziurT destul de dure, de oare-ce din-

Satul Cozmesti spune legenda s'ar fi infiintat In urma desfiinta-

tuluT sat Grozesti, care era situat pe coasta dealuluT numita Silistea-Veche; insa din cauza. ca

era neincetat supus incalcarel Turcilor si a Tatarilor, locuitoriT

s'aa retras prin alte sate, si numaT unul numit si el nevoit a se retrage in Cozma, raminind acolo, a fost partea de N., prin Ociad, ande adunind pe litiga el rudele sale, a format satul dupa numele luT Cozmesti. Are o intindere de 1072 hect.,

din care jan:1101e sunt ale lo-

greziurile ea exogyra columba si hieroglifT, carT apartin cretaceuluT superior, asen-Jai-Anda-se Cu depozitele plaeneruluT su-

perior. Determinarea virsteT a acato rep. Profesor Gr. Cobilcescu,

luind In seamä. caracterele petrografice si architectonice, cacT

fosile nu s'el' putut gasi. Depozitele cu exogyra formeaza muntiT ce märginesc de ambele partI valea Bistriter. Cracalia, sat, numit din vechhne Popeni -Mavrodin, pe mosia cu aceeasT numire, com. Cordareni,

varsa in piriul Mona, care trece tot pe teritoriul acesteT

com. rur., jud. Fdlciu).

cute in Carpatir BucovineT si al MaramuresuluT sub numele de

gurT, 18 care cu bol si 9 carate Cu car.

Locuitorif posea.: 77 plagar], 122 care cu bol, 5 plugurT si

Cozme§ti, sat. (Ved Cozmesti

CRACALIA

735

teinsele se tac pIetrele pentru trotuare, ce se duc la IasT si in alte partI ale tdreT; granule de quart ce intrec une-orT marimea firelor de pasat, si icIcolea prin roce se vad fire rose de grenat. Cite-odatá greziul schistoid al-

terneazd cu schisturT argiloase si mornoase, fragmente de cärbunT impestriteaza rar roca. Aceste depozite sunt cunos-

pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia. Are 66 familiT, saa 268 suflete.

Are o biserica' de lemn

si

tencuitä, cu hramul Sf. Mihail si Gavril; este facutä. de Aterir, ca ajutorul fostulur proprietar Cracalia ; acum este inchisa fijad aproape ruinata. SateniT improprietaritT aa 64 hect. 8 [ ari1 pamint ; iar proprietatea 128 hect. 90 ariT cimp. Hotarele mosieT sunt cu : Liveni-Sofianul, Trestiana si VII-colleja'.

Cracalia, deal, pe mosia si

co-

muna Latai, plasa Cosula, jud. Botosani.

Cracalia, a'ealurt, in jud. Boto$ani, pilca de N.-E., pe teritoriul comunelor Comindaresti si Ringhilesti.

Cracalia, vale, jud. Botosani, pe teritoriul mosielor Ciornohalul, comunele Ringhilesti, Pogoresti,

si Comindaresti, printre dealurile Cracalia.

Cracalia, vale, pe mosia si

co-

muna Lltdi, plasa Cosula, jud. Botosani.

CRACAT1TA

736

Cracatita, deal. VezT Murgenilor (Dealul-), jud. Vasluid.

Cracäul, '2417, judetul Neamtu, numit ast-fel de la multimea cracilor ce face in curgerea Izvoreste tocmaT din ramura munteluT Domesnicul, hotarul comuner CAlugAreni, pl. PiatraMuntele ; curge strecurindu-se prin ingustisul ramureT munteluT

CRACIC-CEA1R

in fata kil. 39 al soseleT mixte Bacati-Piatra. Primeste in dramul sdil, pe dreapta: 01-alele Crdcdiasul, Cracdul-Negra unit cu Schitul-Horaita, piriul Negresti (unit cu Almasul si sub-afluentif acestnia), Izvorani, Izvoarele ; iar pe stinga : 01-alele Valea-Mare, Valea-Prisdcer, Cdluiusul, (impreund cu sub-afluentii sdI).

Mdgura (Fundul - Romänesel), Vdraticul i CrAciloani de opar-

Cracaul-Alb, pirilaf. Vezi Cra-

te, lar de alta a munteld Jurca

cäul-Negru, pirid, in com. CA,cdoani, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

(Giurca), DoamneT (din com. Hangul), Crdcdul-Negru, i Ne-

gresti (pe dreapta, udind so-

a satului Cracdul - Negru,

pi..

riul Cracdul-Alb (care ese din ramura DoamneT); se varsd in plriul Craclul, drept in ata satuluT Magazia.

CracäuluI (Valea-), vale, jud. Neatntu, formatd. in tot lungul Cracdul, de la satul Magazia i para la vdrsarea luT piriuluT

in nul Bistrita. In partea sa centrald face legaura prin o serie de alte vAT i podise cu sesurile Birgdoanilor, lar in spre S. cu sesurile Marginenilor

valea Aula Bistrita. LocalitAtile ce se afld situate

CrAcdoani,

Cracaul-Negru, sat, in comuna

pe intinderea sa, sunt: satele

(din com. Crdcdoani), in josul cdruia incepe a se ramifica pc

Cracdoani, pl. Piatra Muntele,

Magazia, Cräcdoani, Oslobeni,

jud. Neamtu.

Bude5ti-PrecisteT, Corni, Malul, Versdsti, Contesti, Girovul, Botesti, Doina, DA testi si Slobozia.

seaua Magazia si

o distantd. de 5112 kil., formind

Are o populatie de 156 fa-

mal multe insulite ce se intind tri spre V., in directiunea N.S. si paralel cu soseaua nationall judeteand Piatra-Neamtu, ce intrii pe teritoriul comuneT

m'Uf, sad 740 suflete, dintre carT

Bodesti-PrecisteT (Cu 21/2 kil. maT in susul satuluT Oslobeni),

stid.

pe care-I udd in partea despre V. si S. De la Oslobeni, piriul spre S.-E., traversind soseaua, ramiisT

schimbd directiunea

ficat pe o distantd cam de 3 kil. i scoborindu-se pe podisele si sesurile ce se tntind spre E. si S. ale comuneT Do-

384 sunt bdrbatI, 356 femet; cd-

Are o lungime de veo 4[

sätoritT, 62 vkluvT, 2 divortatT.

kil. si o ldtime variabill de la 112 pänd la 2 m.

sunt 372 necdsdtoriti, 304

$tid carte 48 persoane, 692 nu

In acest sat se afld: o scoald frecuentatä de 57 elevY; i piud pentru fäcutul sucmanilor ; lar

In apropiere cariere de var piatrd.

ramura munteluT Muncelul, per-

brazT.

i

Zdnesti,

Riurile.

Neamtu, ce se prelungeste din

kil, se ramifica din nod (pe o lungime de 4'2 kil.), trecind ast-fel printre satele Doina Danesa Sud la tderea drumu-

soseaua Roznovul

Craci-Ru§ilor, pise, in judetul Muscel, comuna Bajesti, plasa

Cracäul- Negru, deal, judetul pendicular spre N., futre piriul Muncelul si piriul Schitul-Ho-

bozia si se varsd in riul Bistrita, la jumdtate de cale intre

rasi-Vechi.

si

breni pd.nd in susul satelor Popesti si Cdciulesti, printre care trece ramificat pe o lungime de 6 kil., udind satele Contesti si Girovul, in josul cdrula, dupd o curgere regulatd numaT de 2

luT comunal Izvoarele Bahna. De aci intra pe teritoriul comunel Roznovul; udd. soseaua Slo-

Craci, bral, (prival), in jud. Ia'omita, pl. Borcea, com. Ud-

la E. satului cu acelasT nume, pe teritoriul comunet Crdcdoani, pl. Piatra-Muntele. Este acoperit cu pdclurT de raiteT,

Cracic-Ceair, vale, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritorittl comunelor rurale Hairan-Chioi si Bairam-Dede,

rora le serveste ca hotar desparti tor; pleaca din dealul Bairam-Dede; se indreaptd. spre N., inteo directiune generala de

la S.-E. spre N.-V.; trece prin

CracAul-Negru, pirtiaf, judetul Neamtu. /zvoreste dintre malura muntelui Biserica si ramura muntilor DoamneT, hotarul comune! Buhalnita, pl. Piatra-Mun-

tele ; curg-e in directiune N.-E. pe teritoriul comuna CrAcdoani, primind in marginea despre S.

satele Malcoci i Sarapcea-CaraAci, si, dupd un drum de 8 kil.,

se deschide in valea Borugea, pe dreapta, in fata satuluT Borugea. Malurile sale sunt acoperite prin unele locurT co pddurT. Printeinsa merge un drum comunal Borugea-Bairam-Dede.

CRACUL

CRAINICI

737

Cracul. VezI Rosca - Vadul, judetul Putna.

Cracul, a'eal, situat la V. de satul Godinesti-d.-j., com. Godinesti, plasa Berheciul, judetul

Mehedinti, pl. Closani ; tine de com. rur. Ponoarele.

Cracul-Scoru§uluI, deal, in comuna rurall Catunele, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Tecucia.

Cracul-Scurt, miente, acoperit cu Cracul, lac, in jud. Ialomita-Balta,

padure seculard, in com. rur.

in insula Balta, com. Stelnica, spre S. de lacul

Ilovätul, pl. Cerna, jud. Mehedinti.

Cracul-cu-doI-LupI, deal,la S. de com. alcesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se prelungeste de la N. la S.-E.; e proprietatea locuitorilor comuneT Cilcesti. E acopen it de tufäris.

Cracul-StInel,

afluent al

SascuteI- luI - NicoricI, jud. Suceava.

Cracul-Tabärtei, deal, in com. rur. Jidostita, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Cracul-cu-Gropile, deal, in com. rur. Crainici, din plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Cracul-Lat, munte, situat in par-

tea de N. a rtuld Bistrita, pl. Vulcanul, jud. Gorj. Are o su-

prafata cam de 280 hect. ; se prelungeste de la E. la V. Pe acest munte e päsune de vite si padure. E proprietatea locuitorilor comuneI Pestisani.

Cracul-luI-Draghiceanu, deal, in jud. Mehedinti, pl. Cerna.

Cracul-luI-Ilie, deal, In com. rur. Catunele, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Cracul-Tapului, pirlia,s, ce iz-

Mehedinti.

Cracul-lui-Petru, deal, In com. rur. Sovarna d.-j., plasa Closani, jud. Mehedinti.

in 256

LocuitoriI posea : 20 plugurl, 56 care cu bol', 6 cArute cu cal. Sunt 6o stupI. Are 2 bisericr, deservite de 2 preotI si 4 cintaretI ; o scoa15., conclusá de i invatator frecuentata de 25 elevI; 2 ctr-

In com. Tazlaul, pl. Bistrita, judetul Nearntu ; se varsd pe par-

Budgetul comuneI are la vecheltuelf 738 Id.

Numdrul vitelor in aceasta

tea dreapta a piriulul Tarcdul, dupà un curs foarte scurt.

comuna este de x160: 400 vite

Cracul-TiganuluI, a'eal, in com.

cornute, 460 d., 20 capre, 20 cal si 260 rimatorl. Prin comuna trece soseaua marT

rur. Catunele, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedintl.

Craghia i Carabulea, pcIduri, jud. Braila. Se marginesc la E. cu japsa Craghia si iezerul Patiul, la S.-V. si N. cu Dunarea. Suprafata lor e de 25 hect. E-

Craia, gIrM, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Ghercesti ; se varsd pe dreapta riuld Tesluiul, com. Crainici, COM. rur. i sat, in jud. Mehedinti,

comunall-vecinald Floresti - Ba-

la- de - Arama. Tot aci vine de osea se uneste cu aceasta

a Bad si soseaua CraguestiIlovatul-Rudina-Bala-de-Arama. Valle mai principale sunt : Valea-luI-Micu, valea Poiana-Mare, Valea-HotaruluI, a-ModanuluI, Valea-Mica, Valea-Mare, Cioara, Valea-lui-Novac, Valea-Adin ca, Lupa, a-PojoratuluI, a-Limpedd si a- PlopuluI ; iar dealurr mal principale sunt : Mai-

Ghercesti.

plaiul Closani, la

Turnul-Severin, iar de comuna rurall Brosteni de 25 kil. Este situatä pe doul väI, si anume:

Cracul- Muntelui, sat, in jud.

Valea-PlopuluT i Valea-Crainicilor, pe unde curge riul Bi-

rol. Ji

buabilI , carI locuesc case.

niturl suma de 1113 Id si la

hedinti, pl. Cerna; sine de com. rur. Basesti.

58496. M'arete Liclionar 4sorinific.

de Apa-Crainicilor. Se margineste : la E. cu comuna Glogova ; la S. cu comunele Iupca i Bala-d.-j.; la V. cu com. Bala-d.-s. si la N. cu comuna Comanesti. Formeazä comunà cu satele Sarclanesti Valea-PlopuluI, avind r000 locuitorI, din carr 116 contri-

ciumf.

distantä de 46 kil, de orasul

Cracul-Lung, sal, in jud. Me-

care de ad tnainte la numele

voreste din ramura Muntelul-Pletrer si ramura

senta salcie.

Cracul-lui-Petru, deal, in com. rur. Closani, pl. Closani, jud.

strita, unit cu al Comanestilor,

danul, Culmea-Clasnestilor, Dealul-Mic, Cucuiova, al LupeI, Capul - DealuluI s't Cracul-cu-Gro pile. Cracul - Gropilor si Cracul-

TomniteI sunt cunoscute pentru multele gropI ce se gasesc

In acest loc

i

carT, se zice,

dateaza din timpurI

echI de 93

CRAIOVA

'138

CRAINICI

invaziunT, cind serveati de mía.-

TreT din 4 partI ale orasuluT

post oamenilor si de ascunza-

Craiova sunt inconjurate de b AltI si mlastinT, ale caror emanatiuni

toare obiectelor.

MaT e de remarcat in com. Crainici biserica de zid din catunul Sardanesti, zugravita Intr'un stil vechlO si foarte bine reusit, precum si cula ce se afla linga clima, proprietate a BirnazuluT,

asemenea

atrAga-

toare prin constructiunea ei. Prin Crainici trece apa Crain ici.

intretin febra palustra, boala de capetenie din oras. Baltile din jurul CraloveT sunt:

Craiovita, Geanoglu, ambele legate, printr'un canal, de Dun are. Din balta Geanoglu iese un pirlias, numit Valea-FeteT. MaT e de notat elesteul CornituluT, legat prin canal cu balta Craiovita.

Pana acum un an era si Crainici, loc izolat, in jud. Tecuela, unde a fost un tirgusor, la N. de satul Homocea. Acum

nu se mar vad de cit urme

e-

lesteul Bibescu, in gradina publica; azT e desecat. In anul 1895, s'a intocmit un proect de canal pentru deseca-

Intreg ora4u1 Craiova este asezat pe o suprafatá de aproape I000 hect. Numarul stradelor Craiovei

este de 201, CU o lungime de 77 kil. avind o suprafata (in 1897) de 617936 m. p. partea carutabill si 320000 m. p. trotuarele.

Din totala suprafata a stradelor se aflä pavate : Cu piatra. cubica. 51,903 m. p. ; cu bazalt artific. 7360; cu bolovanY 146240 m. p. ; nepavate sunt 412.433 m. p. Stradele nu sunt aliniate de loe ; din cele 78 kil. de strade,

de case si locul brazdat. BatriniT spun ca era tirgusor sirbesc ; de aceea if mal zic si

rea baltilor, care trebuia sa. coste peste 6o0.000 leT. Acest proect

a fost lasat, de o cam data, in

niel una nu e dreapta. Este un singur bulevard. S'a proectat deschiderea unur nod bulevard din strada Conven-

Sirbi.

parasire.

t'une pana la lunca din Mo-

In anul 1897 s'a elaborat un Crainici, pi-dure, in judetul Mehedinti, plaiul Closani; sine de com. rur. Crainici, In ale carel

not1 proect, pentru un canal colector, in care sa se scurgä

dealurT se gasesc lignite in cantitatT marT, mal cu seama dea-

si din oras, proect, care a si fost pus in executare prin an-

supra satuluI Sardanesti.

Craiova, orar, capitala judetului Dolj, si vechia capitala a fostulur banat aI Olteniel. Topografia.Craiova este asezata pe malul sting al JiuluT, la 23048' longitudine orientala. (Greenwich) si 44,019' latitudine boreala. Altitudinea orasuluT, de asupra niveluluT MariT-Negre, este de 135,85 m., la peronul gariT.

Orasul e situat pe un platou si are o privire frumoasa despre Jiu. l'afina. orasuluT Craiova se margineste la N. cu com. imnicul, la S. cu com. Balta-Verde,

Preajba si Cosoveni-d.-s., la V.

cu com. Cernelile si cu com. Bucovatul, de care se desparte prin 1.11.11 Pul si la E. cu com. Pielesti si Ghercesti.

toate apele din baltT, mlastini trepriza.

Cheltuelile

execut5.-

reT acestur canal, impreun.a cu exproprierile necesare, s'au ur-

cat la suma de 170,000 leT, din care si judetul Dolj a con-

tribuit cu suma de 70.000 la Bariey-e ft drumuri.

Intra-

rea in oras se face prin 9 bariere, adica : bariera Vilcea, la N.-E. ; Gara, Bucuresti la E.; Crucea-de-Piatra., Caracal la S.-

E.; Calafat la S.; Breasta la V.; Severinul la N.-E. si Amaradia la N. Calle de comunicatie carI deservesc Craiova sunt : Catea ferata Virciorova Bucuresti si Craiova-Calafat. Calle nationale Bucurestl-Severin si Craiova-Caracal. Calle judetene Craiova-Calafat, Craiova-Bechet, Craiova-Amaradia, Craiova-Vilcea, Craiova-Dumbrava, Craiova-Cetatea.

fleni.

Orasul Craiova este impartit In trei comisiT sad circomscriptil si anume: Circompscriptia 1, de galben, circomscrip. a II a, de al-

bastru si circomscriptia a III-a, de rosa. Salubritatea orasuluT !asa inca

de dorit. Actualmente (1897) e un serviciti de curatenie municipal, irisa nu este suficient ca sa curete niel a doua-zecea parte din oras, cum recunoaste Insa-sT administratia comunall in raportul eT pe 1897. La sfirsitul anuluI 1897 a inceput a se pava un numär oare-

care de strade, pe o intindere aproape T i kil. liniarT, in valoare

de 580.000 leI. Clitarirt. Craiova este totusT dnul din cele mal frumoase orase ale RominieT, datorind Inceputul prosperitateT sale DomnitoruluT loan Bibescu. In ultimiI anT Craiova se Infrumuseteaza din ce in ce mal mult. CladirT noua se ridica zilnic. Printre cele mal frumoase putem cita: Palatul de Justitie,

cRADDVA

739

pe strada EpiscopieI si Carol I, mide se aflä instalate toate instantele judecatoresti; Banca Nationald, pe str. UnireI ; Pri!tafia, pe str. Pritnärier, teatrul Teodorini, luminat cu electrici-

tate ; precum si o multime de alte cladirI publice ca: liceul,

CRAIOVA

C. LONGVs ET LONGINA De citit : J(ovi) o(ptimo) ni(aximo) ex desi[d(erio)] C(aius) Longus Romineste :

tuld, casieria generala, oficiul telegrafo -postal, spitalul militar; cazarma artilerieT, situata la bariera CaracaluluT ; cazarma

gus fi Longina. Cea-l'altä gradind e Mihaiti-

de infanterie pe strada Salva-

Bravul, pe o suprafata de 10150

toruluT ; cazarma caldrasilor pe

m. p., in centrul orasuluI. Linga Craiova se mal gáseste

strada Popa Farcasiu ; cazarma regimentuluI i de doro-

banti pe strada Liceulur; cazarma regimentuluI 26 de dorobantT pe str. Catargiu ; cazarma pompierilor pe str. Episcopid i Sabinelor ; hala de instructie pe strada Militarilor, comenduirea corp ilul

r de ar-

mata pe str. Solomon ; Stabilimentul bailor SocietateI Comerciale pe str. Mihaia-Bravul; ospiciul de alienatI al bisericT Madona-Dudu ; arestul (cel noa),

uzina electrica, etc. etc. Afard de aceste case publice, in Craiova maI sunt multe case particulare frumoase, carI con-

tribue mult la infrumusetarea orasuluI.

Greldini publi ce. In Craiova se afla dota gradinI publice, anume

Gradina Bibescu, azI numita gradina publica, pe o suprafata

de 4 hect. si 80o m. p.; e asezatä in partea esticá a orasuluT si este inzestrata cu sere in carT se cultiva si se inlretin tot felul de florI.

In gradind se vede o piatra votiva., adusa de la Resca, cu urmatoarea inscriptie, pe care o reproducem dupd copia flcutá de d. Gr. Tocilescu : I

OM

EX DESI

Ud. Acest rezervor contine o cantitate de 30 m. C. de apa, care se scoate de o pompa cu vaporr i servd la cazurT de in-

et Longina Lur .7oe celut pi-ca bun fi prea mare chip& dortnick" (pu-

scoala militará, prefectura jude-

are un rezervoria de apa, asezat in strada AbatoruluT, La-7-Fin-

serd acest monument) Caius Lon-

parcul de la Mofleni, care serva de loc de preumblare de distractie locuitorilor CraioveI. .Acest parc e unit cu orasul prin un bulevard.

Iluminatul.Orwl este iluminat cu doua sisteme de lu-

cendia si la udatul stradelor. In oras se maI aflá si un numar de 131 fintinT, dintre carI io Cu pompa, 19 Cu izvoare curgatoare si 102 puturr cu

Mara d'acestea se maI gasesc imprejurul orasuluT fintinT curgatoare (sipote) , precum : Fintinele Obedeanu , Popova, cea de la Hanul-Chintesculur si altele.

Apa se distribue locuitorilor de 6o de sacagiT. Actualmente (1897), se fac studiT pentru alimentarea orasuluT cu apa. de izvor.

cu luminá electricd si cu gaz mineral. Lumina electrica a fost ins-

Populatiunea. Orasul Craiova are (in 1898) o populatie

talata de societatea germana

de aproape 39000 locuitorT ; din

«AllgemeineElektricitats-Gesell-

acestia sunt 3000 locuitorT izraelitI i 4000 locuitorI strainT

schaft» din Berlin, careia i s'a dat concesiunea pe un timp de

de diferite nationalitätT. Numasul populatiunei orasului

40 de anI, cu inceperea de la

Craiova, in 1894, a fost de: 13412 familiT, cu 30081 suflete, din carI : 15632 barbatT, 14449 femei. Dupa starea civila, popula-

5 Noembrie 1896. Cu acest sis-

tem se lumineaza zona I i II a orasuluT, prin douà felurI de lampe, axila. cil 54 lampT cu arc voltaic, a caror putere de lumina este de 1000 luminarT germane, costind fie-care 963 leT anual si cu 612 lampI incandescente, a caror putere de lumind este de 16 luminarT, cos-

tind fie-care 91 lei pe an. Restul orasuluI este luminat prin 400 lampI cu uleiti mineral, sistem Victor Croizat, a ca-

ror putere de luminä este de 2 carcele (16 luminarT engleze) si costind fie-care leI 85 pean. Con-

cesiunea acestui iluminat este

data casa Victor Croizat, pe termen de 5 anI. Alimentarea cu apit

Ora§ul

tiunea se compunea in 1894, din : neinsuratT 14920: barbatI 7893, feme1 7027 ; insuratI 13620:

barbatT 6810, femer 68 r o ; duvI 1231 : barbatI, 491, femeT 740; divortatT 310: barbatI 116, femer 184.

Dupa instructiune erati : cu stiinta de carte 14512: barbatT 9902, femeT 4610; l'ara stiintá de carte, 15569: barbatI 5730, femeT 9839.

Din oo locuitorT stiaa carte 48 : bärbatI 33, femeI 15. Dupa nationalitatI rominI 24883, austriacI 853, b ulgarI 678, sirbI 480, ungurT 326, grecI

740

CRAIOVA

CRAIOVA

280, italienr 80, francezI 74, belgienT 43, prusienT 32, rusT 12, englezT 5, elvetienT 12, polonezT

Biserica Madona - Dudu, cu

hramul SfintiT ImpAratT Con-

hramul Adormirea-Maicei-DomnuluT este foarte frumoasd. Are

6, evrei 2305. Proportiunea la sutd : romin]

proprietAtI marl prin pl. ampul, Jiul d.-j. si Jiul-d.-mj. Din

82,72, strdinT 17,28. Dupd felul ocupatiuneT : agricultor]. 2361, meseriasT 2323, industrial 137, comerciantr 1527, avind profesiunT libere 2157, munciton 2909, servitorT 2762.

venitul acesteI bisericT, care este de 313130 leT anual, se intretine o scoald profesionald, spitalul de alienatT Madona-Dudu si se dati ajutoare femeilor sármane. Biserica Sf. Dumitru e supranumitä incd si Bdneascd, pentru

stantin si Elena. In curtea bisericeT se afld o scoald primard si doul case pentru locuinta preotilor. Are 265 de enoriasT si e intretinuta de stat. Biserica Sf. Nicolae este in-

Populatia orasulur e in descrestere ; in anii 1894, 1895

si 1896, numdrul ndscutilor in

Craiova a fost de 3755 si al mortilor de 3998; a fost decT un spor al mortilor asupra ndscutilor de 343 Boafele cele mal dese in oras sunt : frigurile palustre, oftica, reumatizme, bronchita si pneu-

tretinutd de stat. A fost ziditd la 1757 de Marele Stolnic Barbu Gdnescu. S'a reparat si zugrAvit din noil la 1844. Este

cä a fost ziditä de banul Barbu Basarab, supranumit Craiovescul, care este ingropat la md.ndstirea Sadova, cdtre 1450.

un model de unitate de stil,

Multi sustin cd aceastä biseria. ar fi fondatd. de Ioani-

plu de caligrafie chilla si de

tiu, impáratul Romín° - Bulgar

cru de valoare se poate aminti si timpla bisericeT.

(Fotino si fratiT Tunusli) ; al-

de si relativ micd. In altarul bisericeT se pdstreazä pomelninicul de la 1789, fruimos exem-

desemn lucrat cu pana. Ca lu-

tif spun cd a fost fondatä de

MaT sunt apoT bisericile de mal putind insemnätate : Sfintul

In cursul anuluT 1896 s'au

fratiT Petre si Assan, din familia regeluI Samuel de Comite.

inscris in actele stareI civile

Dupa o inscriptie ce se aflä

1240 nasterI, 216 cdsAtoriT, 1291

in pridvor, se vede cd a fost ziditä din tetnelie, pentru a doua

monia.

mortI si 19 divorturi. Locuitorl contribuabili sunt 6760, intre carT sunt : T350 patentad RominT, 355 patentanl IzraelitT si 597 strainI de diferite nationalitAtT. In listele electorale pentru Ca-

mera sunt inscrisT; colegiul I 597 alegatorT din Craiova ; colegiul Ir are 1928 alegdtorT; colegiul III,

alegdtorT indirectT

1069, carI dati 22 delegatI.

oard, deMateiti-Basarab, la 1652.

Acum biserica se reconstrueste in acelasT stil, prin ingrijirea

Nicolae Craiovita, Sf. loan Sevastian, Sf. Nicolae Belivack Brindusa, Sf. Nicolae Dorobántia, Bisericile catolicd si protestantd, Sfintul Spiridon, Harsiu,

d-luT arhitect Le Comte de Nouy.

Hagi-Enusi, SfintiT Arhanghell, Mintuleasa, Sf. Gheorghe - Vechiá, S-tuT ApostolT, Sf. loan

Ea a fost metohul Episcopiel

Hera, asica, Postelnicul Firu,

Noulur-Severin, unde std. Episcopul de Rimnic. Biserica Sfintul Ilie, de cu-

Sf: Nicoiae - Ungureni, Iota si Petru Bojiu. Serviciul divin apartinind cultelor strAine, se oficiazd 1ntr'o

rind construitd, este o clddire foarte frumoasd. Are 77 de e-

bisericd parohiall catolicd, tuteo capea a institutuluT Sfinta Maria si in 3 sinagoge. Cimitire sunt 3 In Craiova.

scrisT 500 alegdtorí din Craiova ;

noriasT si e deservitd de 2 preotT. Are 226000 leI venit. Biserica Sfinta Treime cu 88

colegiul II, 446. Colegiul I de comuna are in-

de enoriasT, e deservità de 3 preotT, I diacon, 2 cintIretT si

Sineasca, Ungureni si Dorobdn-

scrisT 1082 alegAtorT craiovenT, carT aleg 8 consilieri comunalT.

2 paracliserT. Venitul el este de aproape 174000 leT. Biserica Obedeanu, ziditd. la

Cimitirul Sineasca, cu o suprafatd. de 7 hect si 6880 in. p., este situat in partea nor-

alegAtorT, carT aleg 7 consilierT.

1748, se poate considera maI

Colegiul camereT de comercia are in Craiova 264 alegatorT. Cu/tu/. BisericT sunt in

mult ca o capeld a familieT

numdr de 29, din care numaT

fel curata si destul de Medratoare, a fost stricatá prin reparatiunT fIcute in urmä intr' un stil cu totul strdin. Serbeazd

dicd a orasuluI ; are o bisericä si o casa mortuard. Cimitirul Ungureni, cu o suprafata de 8 hect., este situat in partea esticd a orasuluI, are o casa mortuard. Cimitirul DorobAntia, Cu o

Colegiul I de Senat are in-

Colegiul II are inscrisT 1548

22 functioneazd. Ele sunt deser-

vite de 44 preotT, 5 diaconT, 23 cintdretT si 7 paraclisea.

Obedeanu, al cdreT rdposatI sunt inmormintatI aci. Biserica, de alt-

tia.

suprafatd de 4 hect. si

1600

CRAIOVA

m. p., este situat ii . partea de S. a ()rasilla Instrucliunea. In Craiova functioneaza 7 scolT secundare si anume :

t. Liceul, Cu 7 clase, infiintat in 1841, avind 1049 elevT si 32 profesorT. Pe linga licea se afla un internat, cu 39 bursierr i 11 solventI. Liceul posedá o biblioteca bogata, avind peste 7000 de volume. 2. 0 scoalä de fir de militarT,

cu 4 clase, avind 213 elevr

«Regele Ioanitia», cu 201 elevr ;

rile bisericer cu acelasT nume,

scoala No. 3, cEliade Radulescu», Cu 249 elevr; No. 4, «Mihaia - Bravul», Cu 151 colari; No. 5, eTudor -Vladimirescu»,

cu

Cu 256 scolarT ; No. 6, «Traian», Cu 251 scolari ; No. 7, «Petre

Octombre 1890. Se intretine de comuna.. In cursul anulur 1897

Cuza» Cu 119 eleve ; scoala No.

5. Un externat secundar de fete, infiintat in anul 1882, Cu 5 clase, avind 184 eleve si 13

6, Cu 159 eleve ; scoala No. 7, cu 77 eleve. Toate aceste scolT se intretin de stat si de comuna (45750

14 profesorr.

profesor'.

6. Un gimnazia real, infiintat in 1882, Cu 4 clase, avind

leT), lar scoala Petru-Triscu-Mir-

250 elevi si 12 profesorT.

speciale ale fondatiuneT Triscu. Mara de coalele publice,

7. 0 coalä comercian, cu

cea, se intretine din fondurile

7

Craiova mar are un numar de ¡o scolT si institute private de

Toate aceste scolr sunt in-

baetT, intre care intra i coala de meseriT, intretinutä din fon-

profesorT.

tretinute de stat, afara de scoala comercian, la a carel* intretinere comuna contribue cu ler 4600 anual.

In Craiova sunt 9 scoll primare de baetr, cu cite 4 clase cite 4 institutorT, si 7 colT primare de fete, cu cite 4 clase si cite 4 institutoare. Numarul scolarilor, carr urmat in aceste scolr, a fost, in anul 1897, de 2390, dintre carr 1588 baeti si 802 fete ; in acest

numar se cuprind 4 blet1 14 fete izraelitT i 80 bdetT 21 fete de alte nationalitay.

colile de baetT sunt : coala No. 1, «Obedeanu»,

cu 274 elevr; scoala No. 2,

uner Romaneanu, Cu 200 eleve.

din urma se urca la suma de lel 34.260.

profesorr.

Cu 4 clase, avind 125 elevr

durile bisericer Sf. lije, cu 198 eleve ; scoala Romäneanu, sub directiunea Epitropier fondati-

spitalun. In orasul Craiova s tnt urmatoarele asezaminte de bine-facere :

4. 0 scoa1á normalä de fete, infiintata in anul 1864, Cu 5 clase, avind 184 eleve si 13

3. 0 scoall norman' de 135.0',

120 eleve; scoala Lazar-0-

tetelisanu, intretinuta din fon-

Poenaru», cu 156 elevi ; scoala No. 8, cu Ioo elevi ; No. 9, «Petru Triscu Mircea», Cu 141 scolarr. Veniturile acester scolr

colile de fete sunt : coala No. 1, «Regina Elisabeta», cu 144 eleve ; scoala No, 2, «Zoe Brincoveanu> , cu 135 eleve; scoala No. 3, «Elena Mateiti Basarab», cu 82 eleve ; scoala No. 4, cu 91 eleve ; scoala No. 5, «Elena Doa.mna

13 profesorT.

3 clase, avInd 8o elevI si

CRAIOVA

741

durile judetulur, cu 79 elevr ; scoala bisericer catolice, intretinutá de comunitatea catolica, cu 66 elevr; scoala bisericer protestante, intretinutä de comunitatea protestanta, cu 128 elevI, scoala izraelitä, intreti-

nuta de comunitatea cu 179 elevr.

De asemenea sunt si 7 scoli si. institute private de fete, dintre carl : Institutul Dima Popovid, sub directia primäriel Craiova, este intretinut cu fondurile fondatiuner Dima PopovicT, cu 24 eleve ; scoala profesionall Madona-Dudu, infiintata in anul 1880, intretinuta din fondu-

Azilul Bibescu, infiintat in

98 s'a dat azil la 6o infirml si sdracr, Jara de copir orfanI gdsitr, cdrora li

se clä aci o in-

grijire mar bunä de cit la doicile

izolate in oras. Cu acest azil, primaria a cheltuit suma de 14147 ler, in anul 1897-98. Ospiciul de alienatT MadonaDudu, infiintat la 1852. Este

unicul poate, in lata, fácut in conditiunT igienice si cu anume destinatie pentru nenorocitir a-

lienatr. E intretinut din fundatiune speciala i administrat de Epitropia bisericei MadonaD u du.

Aci s'ad ingrijit, paná in anul 1897-98, 662 de suferinzr. Spitalul Filantropia, pe strada Filantropier, care functioneaza

de la 1811, fiind zidit in acel an, de Caimacamul Craiover, marele vornic Manolake Lahovari. Se administreazá acum de

orasul Craiova si se intretine cu subventiile date de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti, de jud. Dolj i cu venitul donatiunelor facute de Episcopul Iosif, Luxita Gigirtu, Ana Co-

man si N. Califaru. Are 87 de paturr.

In anul 1897 s'aa cautat adi 2972 bolnavr. S'ati dat ajutoare medicale, prin consultatiunT medicamente, la 8022 bolnavr medicamente gratuite la 4205 bolnavr.

Spitalul T. I. Preda, numit

CRAIOVA

742

CRAIOVA

ast-fel dupa numele fondatoruld functioneazä din anul 1870,

vaccinat 9637 persoane. Singurul teatru din Teatru.

sub acuzare, compusd din 3 consilierT aT Curte!, precum

cu 30 paturT; se Intretine din

Craiova e Teatrul Theodorini,

venitul avereT lásatä de fondator i cu venitul donatiunelor facute de I. Dimitriu, At.ram Ivanovid i I. Predescu. Veniturile acestur spital se ridica la suma de 118954 let, iar chel tuelile sunt mal' miel'.

intreprindere particulara, comu-

un parchet general al card cap este procurorul general, avind 2 procurori de sectie. Pe linga Curtea de apel func-

In cursul afluid 1896 s'al"' cautat in spital 622 bolnavY, s'au dat 1926 consultatiunT gratuite i 569 ordonante de medicamente gratuite. Internatul C. D. PopovicI. Venittirile acestui internat se ri-

dica la suma de leI 37650. Spitalul Stirbeiu, intretinut de fundatiun e specialä i administrat

de Epitropia bisericeI S-ta Tre-

ime. Functioneaza de la 1870 §i are 16 paturi. In cursul anuluT 1896 s'al cautat in acest spital peste 500 bolnavI.

Spitalul de boale contagioase, Cu Io paturT. A fost infiintat de comuna in toamna anuluI 1896. Se intretine de comuna. MaT este apoI spitalul militar situat la bariera CaracaluluI, etc. Pentru cautarea bolnavilor din Craiova sunt 22 medid', iar pentru procurarea medicamentelor 6 farmacli. Asistenta Serviciul medical din Craiova se compune din un medic primar, 2 medicI

secundar!, 3 mow, 2 vaccinatorI §i 2 agentI secretarT. Consultatiile gratuite se dar' in biroul central de la Palatul municipal i in biroul din CaleaTirguluT.

In cursul anultd 1896 s'au dat 9970 consultatiuni gratuite 7399 ordonante de medicamente gratuite ; la domicilia s'aa

vizitat 1570 bolnavI sarad.

Mowle au dat ajutorul lor la 260 pastee.

na neavInd un local al eT propriu. Comitetul socielateI dramatice pldte§te proprietaruluI el o chirle anuala de 15000 leT. Teatrul se intretine din suma de leT Soco ce-I acorda comuna, 20000 subventia MinisteruluI InstructiuneT Publice i diferitele reprezentatiunT, spectacole 5i serate. Este iluminat cu electricitate. Mara de acest teatru, In Cra-

iova maT sunt inca' 2 -3 sala' de spectacol de varietatT, de balurT publice §i intrunirT politice.

In Craiova sunt : 2 judecatoriT de ocoale, ocolul I i ocolul II, avind fie-care cite un judecator i un ajutor. Amindoud judecatoriile sunt instalate la palatul JustitieT, lar comuna pldtqte chirle judetuluT.

Tribunalul Dolj se compune din 3 sectiunT, dintre carl una comercialá 5i de notariat. Numdrul judecatorilor tribunaluld este de 12, cite 3 de fie-care

tioneaza §i 2 avocatI aT statulnI

de clasa I. Baroul avocatilor are un numar de 75 avocatf, cu un consiliu de disciplina ales, care se compune dintr'un decan §i 2 consilierT.

Consilzul de kr:giend. Consiliul de higiena comunal se compule din primarul comuneT, care e i prqedintele consiliuluT, din ceI treT medid at comuneT, ene-

diciI primarl aT celor doua Spi-

tale, media' veterinarT, medicullef al garnizoaneT, un farmacist, un consilicr comunal §i inginerul ef al comuneT. Autoriteig. Autoritatile ci-

vile rezidente in Craiova sunt: Prefectura jud. Dolj, Curtea de apel, Curtea cu juratI, Tribunalul, Judecatoriile de ocoale, Baroul advocatilor, Casieria judetuluT, Vama, Politia administrativa i comunala, Oficiul telegrafo-pWal §1 telefonic, Inspectoratul circumscriptiel

sectiune, 2 judecAtori de instructiune i un judecator sindic. Din

a cailor ferate romine

ace§tI membri unul este primprqedinte al Tribunalului i 2 preedintI de sectie.

covat.

Parchetul tribunaluluT se com-

pune dintr'un prim-procuror §i 3 procurorT de sectiI. Curtea cu juratf se compune din 12 juratl, asistatI de 2 membri al TribunaluluT i de un delegat al ParchetuluI. Curtea de Apel se compune din 2 sectiunI, fie-care cu cite 6 judecatorT, dintre care unul prim-prqedinte, §i altul pre§edinte de sectie. Pe litiga Curtea de apel, func-

tioneaza o Camera de punere

i

cir-

cumscriptia ocoluld silvic Bu-

In Craiova functioneaza 5 autoritatT deliberative, axila.: Consiliul judetean, Consiliul comunal, Camera de comercia, Consiliul de higiend comunal

Consiliul de higiena judetean. Politia administrativa se compune din §eful politieT, directorul säú, 9 comisad-inspector!, 12 comisar! cl. I, 9 comisaq cl. II, un ofiter de jandarmI, 2 sub-ofiterT, 17 sergentr calar!,

16o sergentI pedqtri i 6 jandarmI pedeWi. Comuna cheltueSe cu politia 185554 le! anual.

CRATOVA

748

CRAIOVA

Pe lingá politia administrativa, exista un biroti de servi-

Veniturr : 1541267,83; cheltuelf : 1499445,55 !el, läsind

torf, a caruI intretinere costa pe comuna 7000 leI anual. Num5,rul servitorilor angajatr este de 713 barbatI si 644 femeI. Serviciile comunale ale pri-

un escedent de 41822 leY, 28

linga strada Abatorulta, unde se taie vitele rnarunte si pa.-

bani.

sdrile.

maria Craiova se compun din serviciul administrativ interior, oficiul starer civile, intendenta, serviciul medica/, serviciu/ financiar, serviciul acciselor, contenciosul, politia comunala, serviciul abatoarelor, al masurilor greutatilor, al cimitiruluI, al gradinelor publice si al aziluluI de infirmY.

Politia comunall se compune din un comisar-inspector, 3 co

misarf, 4 guarzI, 2 controlorr, I i percepturT, 9 ajutoare, 28 guarzT pedestri.

Serviciul pompierilor se face de trupele de artilerie, lar comuna plateste statuluI o subventie de 42000 lei anual. Autoritatile stra'ine rezidente in Craiova sunt: un vice-con-

Datoria publica a comunei se urca la suma de 3400000 leY, contractata in trel imprumutua la casa de depunerr, in mili' 1882, 1893 si 1894, pentru care se pläteste anual anuitotr de 333396 let, 55 bani. Cluburi fi Craiova sunt 2 cluburI politice : unul conservator i altul liberal;

4 clubur/ particu'are : clubul

altul situat in marginea orasuluI,

In cursul anulta 1896, s'ati tdiat la abatoriul de la Mofleni 16238 vite n'ad cornute, la abatortd cel mic s'ad taiat 59000 or

i 39917 pasad. Comerciul orasuluI e foarte

activ; e/ se face pe pietele : Tirgul-de-Afaril, din str. OboruluI,

Elca, plata nota, Ruga palatul de justitie si hala de pescarle. Diverse. Transportul per-

TinerimeI, al ofiterilJr, al profesorilor si al muncitorilor ; 3 societatI financiare : Ajutorul, Caritatea si Societatea functio-

soan elor, marfurilor, ale tutulor o-

narilor publicr; o societate catolla de bine-lacere i tumormintarl si 5 societatI izraelite : Comunitatile-Unite, Sion, Vulturul (a rezervistilor), Egalitatea, Societatea Tinichigiilor. Industria §i comerciul. In

60 carute.

Craiova. se afla urnAtoarele stabilimente industriale: 6 morI cu

Pogei Telegraf. Craiova are un biroa telegrafo-postal cu serviciul permanent. Venitul oficiuluI telegrafo-postal pe anul

sul al Austro-Ungarief, un viceconsul al BelgieI, un vice-consulat al Germanid, un vice-consulat al Engliterer, si un viceconsulat al TurcieL

aburI, 6 fabricI de fringhir, lo ateliere de impletit si de ceaprazerie, 2 fabrid de timplarie

Autoritatea militarii este reprezintata prin comandamentul corpuluT I de armata, exercitat de un general de divizie. Pe Ruga comandament functioneaza consiliul de rezbel al corpuluI I si comisia de recru tare. Numarul total al tinerilor de recrutat in Craiova a fost de 659, contingentul 1897. Cazarmele artilerief si spitalul militar sunt construite la marginea orasuluI, lingä bariera CaracaluluI. Cazarma trupelor de infanterie se afla in oras. Finanie.Budgetul com. Craiova se soldeaza pe anul financiar 1898/99 tu modul urmator:

garle, o fabrica. de vax, 9 a-

biectelor de transportat, se face In Craiora, prin ajutorul a 130

birjI de plata, 25 camioane si

Orasul Craiova posea.

14

-otelurI, 8 birturI, to cafenele si 373 dirciumI.

Societd,file de asigurare cu sucursala. in Craiova sunt : Dacia-Romin ia, Nationala si Un irea,

1896-1897, a fost de 220791

tot de

ler, 35 banY si anume: 683771er

timplarie, 5 ateliere de strun-

5 banI din telegraf si telefon si 162414 leI, 28 baya din potA. Biroul vamal se afta instalat

ci abur-Y si 73 ateliere

teliere de fierarie si mecanica,

dintre care una cu t irnatorie de tucI,

aburI, i atelier

mecanic de tesut pinza,

5

a-

teliere de tesut dimie, Intre carr

unul cu aburI, 3 fabricI de limonada si apa gazoasa., 16 ateliere de, tabacarie (dintre .cari una cu aburY) 5 tipografir (dintre

carl una cu abur°, 2 ateliere de fabricat säpun, 4 ateliere de caldararie, 6 fabricI de clima:

tarie si o fabrica de salamura de griii. Comuna posea doulabatoriI, unul situat in cuprinsul comuner Mofleni, llaga riul PO, unde se taie vitele marI si rfmatoriI, si

linga gara CraioveY, spre inlesnirea comerciuluI.

Venitul vamal pe anul fin. 96-97 a fost de 1160306 leY, 92 bara. Biroul vamal s'a infiintat la r Ianuarie 1860. Craiova posea 3 institutiuni de credit, adica : Sucursala Bance!' Nationale, a Banca Agricole

si a Creditulul Agricol. Istoricul orafutur. Numele Craiova, nu este de cit o forma a cuvintului Craliova, cuvint de origina. slavona in care li s'a

transformat in i muiat Forma cu mult maI obicinuita in vechile noastre hrisoave, este

744

CRAIOVA

CRAIOVA

ne urca asa de sus pana la imparatul Ioanitiu, cu patru secole mar inainte, dupa cum face Fo-

pole, unde murind nebotezat la 1241, a fost ingropat pagineste

meesc din Crali (rege). Cu dreptate Laurian zice: Craiova, dupd etimologie, insemneazä cetate

tino.

cal pe mormintul saa.

regala, sinonima Cu regianum al luT Ptolomea, d'a dreapta

Craiova, vine de la primul Ban al Oltenia, cu resedinta In Cra-

Dunarer. Concluziunea legitima, pe care

iova, (in

acea slavica originala: Cralieva. Cralieva sati Craliova nu este

de at un adjectiv posesiv fe-

Epitetu/ de Baneasca ce se dà bisericeT sf. Dumitru din

sub o magura, cu oamenT §i Vedem dar de aci trer obiceiurT ale Cumanilor: Taerea ainelur intre cloud

Craiova, este ca va fi avut oare-cind, direct sari indirect, a face cu vre-un Craiti (rege).

Acest Ban a fost Barbu Basarab, supranumit Craiovescul,

armate ce se aliaza. Fratia de singe, in care se amesteca inteun pahar Cu vin si apa singele acelor ce se infratesc cari beall apor acest amestesc, si

care a trdit cam intre 1450

Inmormintarea fie-cartif no-

Insa daca acest Craia a fost

15 IO. Dar cum ca exista o traditiune la Craiova despre un

bil sub o ridicaturd artificiala, o magura. sari movila, une-orT

oare-care Craf loan, aceasta e

trebue s'o tragem din cuvintul

loan, acesta nu insemneaza nicr de cum, ca. cuvintul Craiova ar

loc de capitala cea

vechie de la Severin), care se pare c'ar fi zidit-o.

veni de la regele Ioan; pentru ca romineste si bulgarqte loan se chiama Iova saa Ivan, iar

necontestabil.

Cit despre acest Craia, cine

foarte ?I-1ga, sacrificindu-se tot de odata de viT, o suma de oamenT si cal, in numar mar mare

a fost si chid a trait, aceasta

sail mar mic, dupa rang,u1 ra-

rege, Crain si de ad i Craliova e cam departe.

ne-o spune calugdrul Alberich si Joinville in cronicele lor. ET scria ca in partea sudica a jud. Dolj locuiaa, in secol. XIII, Cu-

posatuluT.

manir, popor de rasa mongolica,

zilele noastre, in obiceiurile Rominilor, lar cea-l'alta a lasat

Aceasta ultima teorie sustinuta de Fotino §i fratir Tunusli,

prin care se zice ca. Craiova a fost fondata de Ioanitia, regele Romino-Bulgar, cdruia i atribuesc i fundarea bisericer ba-

neasca a Sf-tulur Dumitru din

carT intrasera in Oltenia prin Teleorman pe la Comani din

Olt, si aa eit din acest Stat, pe la Comani pe Dunare, in

Din aceste trer datine, ultimele doul. ne intereseaza, fiind

ca. una din ele a trait pana in semne topografice nesterse pe tot lungul Dundrer-de-jos.

Dupa o legendl poporana,

Craiova, este falsä.

intervalul de timp de la 1230 la

Craiova cea vechie, negreOt ina-

Se stie cu sigurantä, dupd o inscriptie, ce se aflä In pridvor

1235.

la acea biserica, ea a fost facuta din temelie pentru a doua oard de catre Mateia-Basarab, la anul

beste despre unrex Ionas, Craiu Ioan, pe la I 230, pe care acest cronicar il numeste : _Major in

inte de secolul al XV-lea, and a devenit capitala Oltenia', cladindu-se cam tot pe atuncr 0

1652.

regibus Comonorum, cel mar

Intre epoca restauratiund (anul 1652) i epoca primer cla-

dill, a caret data cronologica ne lipse.,te, trebue sä.

fi

trecut

un interval destul de lung, de oare-ce Mateiu-Basarab ne spune ca nu mar gasise blind nicr

chiar temelia. Avind In vedere aceasta imprejurare, precum t,,i

felul de zidarie, care se poate vedea dupa urmele uner clopotnite care se afld in fata bisericer, se poate credc ca. biserica primitiva ar fi fost facuta cti cloud

secole inainte de restaurare. Nimic nu indeamna, deer, a

Calugärul Alberich ne vor-

mare dintre regir Cumanilor, lar celebrul Joinville if dà epitetul de : le mains nilor).

grand roy de Coum (marele rege al Cuma-

Acest mare rege, dupa pa rerea d-lur Hasdeu, este fondatorul Craiover, cetatea regala.

ET ne mar spun, ca marele Craia Ioan s'a aliat in Bulgaria la 1239 prin singe §i prin ticrea clinelur, Cu o ceati-i de Cruciatt francezr. S'a incuscrit acolo cu unir din copiir lor, i a venit impreund Cu ginerele sdu la Constantino-

biserica cea baneasca, nu se afla punctualmente acolo unde este astazr. La portile ora§ulur, mergind spre pi zice d. Margot se vede o mare balta numita Cra-

Traditiunea poarta ca orasul era zidit in vechime in acel loc si ca. in urma unur

-iovita.

mare cutremur de pamint fu scu-

fundat Cu totul, inecat .5i cd apele baltir il cuprinsera.

Cercetart in fundul balth ar putea lesne sa verifice aceasta legenda. Este foarte probabil ca. pozitiunea primitiva a Cralover sa fi fost chiar lingl 11111 Jiul. Cu toate acestea, legenda des-

CRAIOVA

pre cufundarea orasulur ni se

146

CRAIOVA

Cere i veT avea, rAspunse impgratul.

culuT tocmai la o trecAtoare a

SA-ml daT, zise fiul \rindtorulur, o sutA de corAbiT cu sane.

Ce se va fi fAcut Cu el? Cum oare i dud anume va fi pie-

rit ? Nu se stie. Traditiunea poporang despre-

de secolul al XIII-lea, orasul

-- SA ti se implineascä cererea, rgspunse impAratul. Luind cele o sutà de corgbiT pline cu sare, fiul vingtoruluT

Craiova era situat cu mult mal

pleca cu dinsul pre mare.

trofA adevdratA ori numaT pe un

jos de cit se aflA astAzT, si anu-

me lingl balta Nedeia, aproape de DunAre. In intreaga Ro minie, farä a vorbi de Banat sag de Transilvania, nu se gdseste nicl o localitate cu acest

Dupg o cglgtorie foarte lungg, ajunse la Nedeia-Cetate. AceastA cetate era vestitg pentru mesteriT ei, carr invAtase mestesugul de la zIne, si nu putea nimenT sg. intre acolo».

ce metaforic, strdmutatà apoi

pare a fi avut

in vedere un alt punct teritorial, aplicindu-se apoT care balta de lingd Craiova, din cauza apropieriT loculuT.

D. Hasdeti crede cg. inainte

D unAref.

scufundarea unuT oras in baltg,

fie ea Intemeiatä pe o catasla capitala OltenieT, unde ea nu

are nicT o ratiune de a fi, s'ar potrivi de minune cu NedeiaCetate. Istoria dispgrutuluT oras doljean Nedeia, care ar fi foarte interesantg prin sine insgsT si ar rnerita de a fi cercetatä i poate

i totusT in basmele po-

Asa dar pentru poporul din

porane din Muntenia, Cetatea Nedeia joacl un rol foarte ca-

Muntenia, Nedeia-Cetate a rA-

racteristic. Asa, bung.- oarA, In basmul «Fiul vinAtorulub, cules de ne-

rif sAI.

ginele CraioveT.

Aceastd celebritate a Neded nu se mArgineste insg in cercul strict al TAreT RominestI, de si pe aiurea cuvintul a cgpdtat un inteles ceva maT general. Ast-fel in Moldova, pe la jumAtatea secolul al XVII-lea, se chiaml Nedeia o numeroas1 a-

Cine stie, dacA nu cum-va Ong si cresterea acesteia a fost datoritg in parte, dui:a cum se

nume,

intrecutul P. Ispirescu, noT citim :

gImpgratul iardsTil cheml si-1 zise :

Fiule al vingtoruluT, mi s'a

spus de un oare-cine cg tu te al fi lAudat cg. potT sg. aducT

mesterT de la Nedeia-Cetate, sg.-

ml zideascA un palat, cum nu s'a mal vAzut Ong acum, Cu uasele astea de filde i sA-1 invAlestT cu pieile de aspidg. ce mi-al adus. Eu, Prea MArite Impgrate,

mas ca un ideal de oras mareindustrial, vestit pentru meste-

dunare de camera, dupg. cum in adevar sunt toate oravele comerciale. IatA un pasagig foarte precis din pravila luT Va-

sile Lupu: gMaT mare sudaling se chiamg,

rgspunse fiul vingtoruluT, nicr cg.

chid ca suduT nescine pre altul in vre-un loc ca acela de cinste

mi-a trecut prin minte una ca

unde vor fi multI oamenT strainT

aceasta. Dar cu vrerea luT Dumnezeu, cred el voiti putea arg.ta celor pirttorT, ce poate Rominul

cu u nul in mij 1 ocul tirgul uT, sag

la vre-o gnedeig» sag in curtea domneascA sag la vre-un praz-

sg. nu fie Mil legAturg cu ori-

intimplä. mar tot-d'a-una, cdclereT

und apropiate rivale! OrT - cum, fundatA in prima jumg.tate a secolul al XIII-lea, de cgtre un rege al Cumanilor, Craiova ne apare, peste vre-o

sutg de anif dupg aceia, deja ca un oras de o insemngtate oare-care.

Reamintim cg. Craiova este locul de resedintg. al banilor CraloveT, incepind cu vestita fa-

milie Basarabg. a luT Barbu a fratilor sgT Craiovesti. El este orasul natal al generalulul Haralamb, care a fAcut parte din guvernul provizorig la 1866, im-

cind voeste i cind are ngdejde

nic.»

preung cu Lascar Catargiu si

la cel de sus.

Este invederat darg cd in districtul Dolj, acolo unde se afld astgzT satul Nedeia, cel de Rugg balta Nedeia i e lingd gira

Nicolae Golescu. OriginarT de

Nedeilor, ba si pe aiurea, orY unde s'ar maT nemeri vre-o lo calitate romineascA cu acelasi

fundg aci prima scoald de fete din Oltenia (1835), poetul Traian Demetrescu i altiT. Patronul Scutul orafulut.

Miine-t1 void aduce rgspunsul.

Dupa ce aflA de la moasg.

ce trebui sA faca ca sà: implineascA porunca impgrateascA, se

intoarse a doua zi la impA'ratul i zise: Prea MArite Impgrate, ca sg. mg. pot inchina cu slujba ce mi-aT dat MAria-ta, am trebuintä de mila MArieT-tale. 58495. Mara. .Dtclionar Goografto. Vol. IL

nume, trebuia sa fi existat oar

ad i maT sunt : familiile Bibescu, Stirbeiu, decedatul pictor Aman, Iordache Otetelesianu, care

chid un important centru comercial, ceia ce se justified in

vecheT bisericeT Sf. Dimitrie ser-

cazul de fatg prin pozitiunea lo-

Limesul roman.Prin strada

vä. de scut al orasuluT.

94

MArgAritArelul, d. Tocilescu a

constatat cd trece limesul roman, cunoscut sub numele de Brazda-lut-Novac, care limes, incepind de la DunAre, din S. de Hinova si tAind Tara-RomineascA in douA, ajunge iardsT la

DunAre, spre S. de BrAila.

CRASNA

'746

CRAIOVA

Craiul, pildure, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j. ; sine de com. rur. Miluta.

Craiul, tirld, jud. BrAila, in marginea de E. a satului Dudescu. Suprafata sa e de 5 hect., cu o populatie de 5 capT de fam.,

turl

si

esiturT ;

in interioru-I

sunt vre'o treI insule

m15.sti-

noase ; este Inconjuratd numaT Cu stuf ; se revarsä. in Dunäre prin dou5. girlite : Lata

si Ghidriciul, (la mila 73 si 72), iar printr' o alta, comunicä Cu gira

Ciulnetul. Pe malul sää sunt

Nu departe de Craiova, tre-

sati 22 locuitorT, carT locuesc in

mal- multe cherhanale (pescdrii).

bue asezatä cetatea romana Castra-Nova, in apropierea cAreia se aflA, chiar in mijlocul pä-

4 case. Vite sunt : 1 I caT, 30 vite cornute, 200 or si lo rimAtorI.

Pestele ce contine este de bunA

Craiul, välcea, izvoreste din dreptul com. Bdrä.sti-de-Vede, jud.

Olt, pl. Vedea-d.-s., curge de

statuluT, si se urcA la suma de 60000 leT. In ea se devarsä, in partea nordicA si balta Papina

la N. spre S. pAnA. la Putul-lnIPAlArie, unde primeste pe sttnga

(300 hect.), al cAreT venit apartine tot statuluT.

dureI BucovAtuluT, o cetate preistoricA, de categoria acelora cu-

noscute de popor sub numele de Yidovir, §i pe care d. Tocilescu a descoperit-o si descris-o cu ocaziunea escursiunilor sale archeologice.

VAlceaua-Mica si se varsA in riul

Vedita, intre com. Vlaici si Co-

Craiova, stalie de dr. d. f., jud. Dolj, pl. Ocolul, orasul Craiova, pe linia Bucuresti - T.-SeverinVirciorova, pusä in circulatie la

5 Ianuarie 1873. Se aflä pe aceastA linie, intre statiile Circea

lonesti.

Craiul-lui-Giuvan, munte, jud. Gorj, situat la N.-V. com. Polovragi, intre muntele ZAnoaga si dealul Baia de -Fier. FormeazA o parte din malul drept al Gilortulur.

(4.3 kil.) si Isalnita (10.4 kil.). Este si statia finalá a Enid Craiova-Calafat, pusd in circulatie la 1 Decembrie 1895. Indltimea de asupra niveluld mAril

Craiului (Movila-), movilä, spre S.-E. de com. Gircovul, judetul

de 114'11.58. Venitul acesteI sta-

Romanati, pl. Balta-Oltul-d.-s.

tiT pe anul 1896 a fost de leT 971815, banT 87.

Cranto§, sat, in jud. Ialomita,

zdnesti, jud. Mehedinti, pl. Mo-

pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Balaciul. Este situat la 5 kil. spre N.-V. de satul de re-

trul-d.-s.

sedintA.

Craiova, deal, In com. rur. CA-

Populatiunea se compune din

Craiovita, pilla, in jud. Mehe-

12 familiT.

dinti, plaiul Closani ; se for-

meazA din izvoarele muntilor CupAnul si Gisca si se vars1 in

Crapia, baltä, jud. Tulcea. Este

apa Cerna, dupA ce formeazá granita intre Rominia si Banatul-TemisoareT. Acest rid este

mare din tot judetul. E situatä

cunoscut si sub numele de Riul-

formatA de DunAre in vre-una din revArsArile sale anterioare.

CraioveT.

dupl lacul Razelm, cea mal In partea nordicA a plAseT Isac-

cea si a com. Luncavita. Este

Are o intindere de 16 kil. p. Craiovita, baltii, jud. Dolj, plasa Ocolul, com. Craiova, pe care creste trestie si papurA.

calitate ; sunt urmdtoarele speciT: stiucá., caracudA, lin, plAticA si biban. Venitul el apartine

sal' 1 600 hect. Adincimea me-

Crasna, plasä, in partea de V. a jud. Falda. E asezatl intre plAsile : Podoleni la N. si E.; Mijlocul la S., si jud. Vasluiu

la V. Se intinde in lungul dealurilor

si al ptraielor Crasna si Lohanuli de la N. spre S., pAnA in apa rtulur Birlad. Este formatA.

din 20 comune si anume i. Albefti, in partea de S. a paseT, pe sesul rtuluT Birladul, Cu satele Albesti, Gura-Albestilor si Docolina, tirgusor. Arnafeni, In partea de N. a piasel formatá. din satul Armlseni.

Averefti, maT jos de ArmAseni, cu

satele : Averesti,

Plopi si Rosiori. Bolefti, in partea de N.-V. a plAseI, Cu satele : Botesti, Porciseni si TAlpAgeni.

Brddicefti, in partea de N.-V. a plAseI, in sus de Botesti, Cu satul BrAdicesti. Bunefti, in partea nordicl, Cu satul Bunesti. L'ovni, in partea de S., din sus de Albesti, lingl riul

die e de 25 metri. Are forma

Birladnl, Cu satele : Corni si \fiadnicul.

unuT triunghiä cu multe intrA-

Cräsnäfeni, in centrul plä-

CRASNA

CRASNA

747

seI, spre V, cu satele : Crasa.-

ile principale ale CrasneI si ale

Munteni-d.-s., cu satele :

seni i Valea-Stupilor.

LohanuluI, prin care curg pi-

Munteni-d.-s. i Moara-Grecilor.

9. Crelefti, in partea de S. a plaseI spre orasul Hui, cu

raiele Cu aceeasI numire, ce se varsa In Birlad. Resedinta plaseI se afla in com. Cretesti.

Munteni-d.-j., Gura-Muntenilor, Bahnari, Dobirceni, Paiul si Chi-

satele: Cretesti-de- Jos si Cretesti-de-Sus.

IO. Curteni, in partea de jos

a piase, cu

satele : Bälanesti,

Budesti si Curteni. T. Dolhefti, in capätul de N. al plaseI cu satele : Dolhesti i Petrisul. Gugefti, In partea de V.

spre N. a pläseI, cu satul Gugesti.

Idriciul, in capatul despre S. al plaseI, cu satele: Dolheni, Idriciul, Rádiul resti. Oltenefti,

i

Tilha-

in partea de

jos a plaseI, cu satele : Olte. nesti i Zgura.

Rofiefti, In partea de S. a plaseI, cu satele : Bogheni, Gura-Idriculd, Rosiesti si Valea-luí-Darle.

Stroefti, cam in centrul plaseI, cu satele : Giurgesti, Stroesti i Valea-luI-Bosie.

Tdbaldefti, din sts de Stroesti, cu satele : Mantul, Tabalaesti i Valea-Seaca. Tirzi, In panca de jos a plaseI, cu satele : Gura-CrasneI, Bahna, Petrilesti i Tirzi.

Crasna, plasd, jud, Vasluiti. Se intinde de la N. la S., pe toatá partea de E. a judetuluI Vasluiti. E asezata pe douä culmI de dealurI, carI formeaza valea prin care curge piriul Vasluetul, pana la varsarea lid in riul Birlad, din jos de orasul Vasluití.

povdtul, Corbul, Bulboca l Zi-

zinca, de-a dreapta riulur Birlad.

12. Deleni, formata dintr' un

iar la S. cu jud. Tutova. Aceasta plasa este formata din 12 comune: . Dobrovciful, cu satele: Dobrovatul-Rusi, Dobrovatul-Moldoveni i Dumasca, in partea

de N.-V. a plasef. Poiana-arnulut, cu satele: Poiana-Cirnuld, Pocreaca, Hilita, Trestiana, Dumitresti-GalateI (arpiti), S chi-

tul-Ducal, Dumitresti i Blaga,

Tatareni.

sesul riulur Birlad, formind va-

cuea, de a stinga riuld Birlad. Lipovdjui, cu satele: Li-

singur sat, la Sudul plaser s't

testi, erbesti, Pribesti, Deleni, Coropceni i Crasna, la S. de

luros, acoperit cu padurl, livezI, imase, fin* i locurI de cultura. irurile de dealurI din aceastà plasa se prelungesc de la N. spre S. si se termina In

jesti, Dobirceni-Rdzesti si Se-

Limitele : se margin este la N.,

in partea de N.-E. a pläser.

Averesti, Tabaldesti, Cretesti si Tirzi. Teritoriul plaseI este de-

tocul, de-a dreapta si de-a sttnga riuluI Birlad. io. Minjefti, cu satele: Min-

pana in dreptul satuluT Hilita, cu jud. Iasi, lar de acolo pe toata partea de E. cu jud. F6.1611 ; la V. cu pl. Mijlocul, de care se desparte prin 0'11 Vasluetul, pana la tirgusorul Codaesti, si de acolo cu piriul Vasluetul pana in apa BirladuluI ;

Tdtdreni, In partea de sus a plaseI, formata din satul Vinetefti, in partea de mijloc a plise, cu satele: Cordeni si Vinetesti. Pamintul eI este productiv in cereale si vin ud. Se Osete multa piatra, pe mosiile:

cu satele :

Ciortefti, cu satele : Cior-

Poiana-CirnuluT. Miclefti, Cu satele: Miclesti,

Chircesti i Popesti, com. Ciortesti.

la S. de

Salga, Cu satele: Solesti, Bousori i Folesti, In centrul plaseI. Stiobordni, Cu satele : bordni, Baltati i Valea-SilisteI,

in centrul pläeí, in partea de E. Tdnacul, cu satele : Tänai Benesti, la Burghelesti cul, S. de com. S tioborani.

de-a dreapta rtuluI Birlad. Dealurl : pe partea stingli a piriuluI Vasluetul se prelun-

geste o culme ce se desface din partea de S. a dealuld Bordea, si care culme, intretaiata

de multe val, se lasa pe marginea de V. a judetuluI, pana lingä Vasluiti, in sesul Birladula La confluenta piriulul Crasna in Birlad, se termina. Un alt

sir pleacal pe partea stingä a pirlulur Vasluetul, pornind tot din culmea dealuluI Bordea si se termina la confluenta piriuluI Vasluetul, la podul din osea, din jos de tirgusorul Codaesti. Partea sudica a plaseI se afla peste

riul Birlad, ocupind partea de S. a dealuluI, ce pleaca printre piraiele Racova din jud. Vasluiti si Simila din jud. Tutova. Apele : cel mal principal piel-1 ce curge de-a alungul plaser, este Vasluetul ; riul Birlad trece de-a curmezisul plaseI, in

partea despre S. Intin derea plaser este de 59594 hect.

Are o populatie de 5050 famila, sati 25270 sufl., din carI 826 stiti carte. Ocupatia locuitorilor este agricultura; parte din loc. se ocupa cu cultura viilor si a livezilor.

748

CRASNA

PAmintul produce tot soiul de cereale ; griul l'usa i pApusoiul se cultivA mal mult, apor ovAzul i orzul. Cea mal mare parte a dealurilor sunt acoperite cu pAdurr, din carT se scot lemne de dife-

rite trebuintr si Cu carl se face un intins comercia. PAdurf Intinse sunt: Codri-DobrAvAtulur, pAdurile de prin Poiana, tioborAni, LipovAtul i Chitocul.

Pentru desfacerea productelor din aceastA plas5 sunt : orasul

Iasi, In jud. Iai, Vasluiul tirgusorul CodAesti, din pl. Mijlocul.

NumArul vitelor din aceastA

plasá e de aproape 40000, din

CRASNA

Locuitorir posea: 39 plugurr, 35 care cu bol, i cArutl. cu 614 vite marr cornute, 65 caT, 1372 Or, 217 rimAtorl i 440

cari aproape 529 hect. acoperite cu pAdure, proprietatea d-lur D.

capre.

C. Vidrascu. Are o populatie

Venitul comuner este de ler 835, banT 70, lar cheltuelile de ler 810, banT 18. Apele ce udA aceastA comunA sunt : ptraTele TAnesul i Ciocazana, in cAt. Crasna-din-Deal.

Izvoresc din muntr, curg spre

marginea padurer Crasna, pe o intindere de 1859 hect., din

de 53 familir, sa.5 148 suflete, din carT 3 familir evrer, cu 15 suflete si 30 familir tiganT, cu 78 suflete. Are un schit, fácut de Scarlat Rosetti, pe la 1817, fárl deserventT; o moarä si o circiuml.

S. se unesc cu apa Crasner,

NumArul vitelor e de 240: 140

udA cIt. Crasna-din-Vale i formeaz5 Valea-Crasner. Peste aceste ape sunt podurT de lemn, construite de locuitorT. Comunicatia se face in Crasna-din-Vale, printr'un drum or-

vite mari cornute, 13 cal, 30 or, 7 bivolT, io capre si 40 rimAtorT.

Locuitorir posea: 25 plugurr,

Io care si 3 cArute cu cal.

carl 12105 vite marT cornute, 51 bivolT, 19700 or, 66 capre,

dinar care duce in com. Dr1-

goesti. Mai e un drum care

tire, jud. Prahova, fondatA la

1732 cal si 5023 rimätori, etc.

pleacA din cAt. Crasna-din-Deal

Comunicatia in aceastA plasA

numit Drumul-Mierisorulur, ce

se face pe calea nationall Iasi-

merge pe plaiul cu acelasT nume,

Vasluiu, care trece si de-alungul

urca in muntele Mocirla, apor

eI; apor prin cAl comunale si vecinale.

in Molitvisul; se uneste cu Drumul-Arsenilor ce vine de la S.-

Are 13 coll, conduse de 13 invdtAtoff i frecuentate de 480 elevr si 15 eleve ; 39 bisericr,

V. ;

anul 1824, de Dinu Popa Radu Porlogea, care mal in urind se cAlugAri, purtind numele de monahul Chesarie. S'a sfintit la anul 1828, in zilele DomnuluT Alexandru Ghica, cu binecuvintarea Episcopulur de Bu-

Piatra-TdiatA unde si se uneste cu

MAnAstirea se administreaz5

deservite de 35 preotT si 49

drumul de patrulare tot de pe frontierl ; se prelungeste de la pichetul Boian si de aci la pi-

de un starit, ajutat in partea

eintAretr.

Crasna, com. 7-ur., jud. Gorj, in partea de N. a plaiului Novaci, sub poalele plaiurilor Merisorul, Ciocazanul i Runcul. E situará

parte pe ses, parte pe coaste si la E. de com. DrAgoesti. Este formatA din 2 cAtune, Crasnadin-Deal, unde e si resedinta Crasna-din-Vale. Are o intindere de 913 hect.,

din care 175 hect. arabile, 400 hect. finete, 3 hect. pomet, 103 hect. pAdure, 216 hect. izlaze in plaiurT si 16 hect. vatra satului, toate proprietAtT ale lo-

trece aläturr cu pichetul Mindra, de unde sue muntele

chetul Salanele ; din acest drum se despart si alte potecT care-I pun In legAturA cu potecile din Austro-Ungaria. In comunA se glsesc : I put; ii fintinT; 4 joagAre ; 4 morT ; 2 pive pentru bAtut dimiile. Comuna are i coalA, fondat5. la anul 1830 i frecuentatA de 32 elevT, din 40 In virstA de

2 bisericr, fondate una la anul 1700 si a doua la anul scoalA. ;

1730, de locuitorT, construite de

lemn si deservite de i preot si

trib u ab ilT.

z5.11, Chesarie.

ad-tivA de un consiliu economic i in partea duhovniceascA de un consilia spiritual. Monahr

sunt 9, mar totl bAtrinr si

Crasna, stalie de dr. d. f.

in-

(jud.

FAlciu, pl. Crasla, cAt. Oltenesti) pe linia pusA in circulatie la 13 Noembrie 1886. Se aflA intre statiile Rosesti (8.8 kil.) si Munteni (10.8 kil.) InAltimea d'asupra nivelulul mArir de 78".51. Venitul

acester statiT pe anul 1896, a fost de 55949 ler, 85 batir.

2 cintAretr.

cuitorilor.

Are o populatie de 195 fam., sau 260 sufl., din carr 138 con-

Crasna, sati Izvoarele,

Crasna, deal. Vezr ArmAseni, co-

Crasna, sat, din com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluia, la E. de satul Ciortesti. E situat in

munl, pl. Crasna jud. FAlchi.

Crasna, loc izolat, in comuna

CRASNA

749

CRASNALEUCA

Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

hect. fineatA, 2 hect. pomet, 88 hect. pa.dure, 116 hect. izlaz si 9 hect. vatra satului.

crasna, pichet, jud. Buzail, situat la poalele muntelut Curul-MunteluT, intre riul Buzdul si piriul

Are o populatie de 125 familit, sati 420 suflete, din cart 88 contribuabilf. Locuitorit po-

Crasna.

Crasna, 'Mg, in jud Buzati, comuna Chiojdul - din - Mea.. Izvoreste din poalele Muntelut

Tatarutul si se varsä la dreapta riulut BuzAul, intre Glajeri si pichetul Crasna. Formeazd limita.

despre Transilvania.

Crasna, rid, jud. Prahova. Izvoreste de sub muntele Moasa,

uda partea de N. a comunet Homoriciurile si partea de S. a comuneI Izvoarele, plaiul Teleajenul ; curge de la V. spre E.

seda. : 22 plugurI, 35 care cu

bol si vacl, 400 vite mart cornute, 40 cal, 817 ot, 148 rima.tort si 300 capre. In cAtun este I pul si 4 fintint. Are o biserica de lemn, deservita de 1 preot si 1 cintdret, cart slujesc si la Crasna-din Vale.

Crasna-din-Vale, (-d'hm, al comune Crasna, plaiul Novaci,

jud. Gorj. E situat pe ses

si

voreste de pe teritoriul judetulut

pe malul sting al apeT Crasna, la S.-V. cAtunultit salí de resedintA. Are o intindere de 438 hect., din carl 115 hect. arabile, 200 hect. finete, 1 hect. pomet, 15 hect. pAdure, Ioo hect. izlaz si 7 hect. vatra satulut.

FAlciu, din pddurea Rosiori ; for-

Are o populatie de 70 fa-

si se varsa in riul Teleajenul, intre aceste doud comune.

Crasna, piria, jud. Vasluiu. hmeazà in mare parte limita intre jud. Vasluiti si FAlciti; odAteri-

toriul satulut Crasna, din com. Ciortesti, pl. Crasna, al teritoriulut satulut Baltati, com. tioborani ; continua cursul spre S., u alud teritoriul comu nelor Tan a-

cul o Minjesti si se varsA in riul Birlad, aproape de moara de apa

de pe mosia Tirzi, din judetul Falda, facind limita intre aceasta mosie si mosia Secuia din jud. Vasluitt Pe valea acestuT piriu, a urmat razboiul futre AlexandruVoda si fiul sal' Bogdan, la anul 1461, care razboiu s'a inceput din jos de Vasluiu.

milit, sati 206 suflete.

Locuitorit posea : 17 plugurt, 30 care cu bol, 4 cdrute cu cal, 214 vite mart. cornute, 25 cal, 555 or, 70 rimdtorI si 140 capre.

In catun se afla:

7

fintinI,

4 morl de macinat, 4 joagAre §i

deservita de 2 cintarett si I palaman Calitatea pamintulut e bund. Satenii improprietArie ati 331 hect. 50 ar. pamint ; lar proprietarul mosid, 3158 hect. 28 ar. cimp. si 1 1 hect, 46 as.

padure de stejar

si

luncä de

lozie la Prut. Iazurt sunt 2, din care unul numit Vircoliciul este

de 14 hect. 32 as. si contine multI pese si raer. Vite de soiù bun se mal gasesc pe la locuitort.

In timpul defunctulut Print A. C. Moruzzi, se cultiva cu re-

nume pe aceasta mosie rasa vitelor. Se aflati vite de rasa bovina de cel mal ales sola bucsan ; erati buhat adusi din strainatate, din cele mal alese soiurt si mal potrivite cu cli-

ma t'Ora Vitele de rasa cavalina se ~ají in numeroase herghelit, cu epe alese din cele mal bune herghelit ale proprietarilor : Bals-DumbrAveanu, Cantacuzino - Boian, Stroicr, Ven-

tura, Gherghel si LAtescu si inbunAtatita cu armasart Arabt si Englejt. Vite de rasa ovina, se gdseati in turme, unele surcane si altele VOY ; berbect de Spania si Transilvania. ardurt de vite de rasä porcina de cele mal alese soiurt, cretI si blegI;

2 pive de batut dimia. Catunul are o bisericA cu I

gert Englejl si Ungurt. Prin

cintaret ; preotul ce slujeste este

prasill frumoasa, aleasä si renumita, care astazt a inceput a

cel de la cdtunul de resedintl.

metodá si ingrijire, s'a ridicat se pierde.

Crasnaleuca, sat, pe mosia cu acelast nume, com. Mitocul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

Piriul mal principal ce trece pe mosie este Ghireni, iar

Gorj.

Sf. Nicolat, de zid si incApatoare,

pe hotar riul Prutul. Preatra calcarlcä se gaseste multa pe litiga Prut, dar se extrage putind si numai pentru trebuintele locale. Drumun principale sunt : acel de la RAdAuti la 1 efánesti

Are o intindere de 475 hect., din cart 6o hect. arabile, 200

facuta in anul 1847 de fostul

si acel ce duce prin Cotusca

proprietar, N. Vircoliciti ; este

la Dorohoiu si Botosani.

Crasna-din-Deal, ciitun de resedinta, al com. Crasna, jud.

Are o populatie de 162

fa-

milit, sati 590 suflete. Proprietatea mosiet este a D-net Calimah, t'ascua Moruzzi. Este o bisericA, cu hramul

CRASNET (CURMXTURA-)

CRACÀOANI

750

rul-Birzei, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

Crfica'oani, com. rur., In capatul despre N., in partea centrall a plaser Piatra- Muntele, judetul

Loe insemnat: Piscul-Crucei numit si Hotarul-Turculd.

Cravia, iezer, jud. Braila, la S. iezerului Patiul, din com. Chiscani; comunica in partea de N.,

Neamtu, asezata intre com. Grurnazesti, Filioara si VinatoriNeamtulur, care vin situate spre

Crasnei (Currnätura-), /oc izo-

printeun prival, cu iezerul Pa-

N., despartite fiind prin limita

tiul.

conventionala a plasei ; comunele Hangul si Buhalnita, asezate

Hotarele mosiei cu : Prutul, Ghereni-Curt, Miculinti, Bodron si Cotusca.

lat, in jud. Buzati, com. Chiojdul-

din-Bisca, unde piriul Crasna, intilnind Plaiul-Bitii, se curma si incepe a se dirige spre N.-E.

Crasnei (§esul-), ,ces, se Intinde de-alungul comunei Tirzi, pl. Crasna, jud. Falciti, In suprafata. de 450 hect., futre dealurile : Lohanul si Birladul.

Cravita, girlä, jud. Dolj, plasa Balta, com. Macesul-d.-j., prin care Balta-Mare sati Cima, comunica., in partea de E. cu balta Cracana. Vezi Beciului (Dealul-),

com. Rosiori, pl. Fundul, jud.

Crasnicola, grind, in jud. Tulmunei rur. SE Gheorghe salí Cadirlez. E situat in partea su-

dica a plasei si cea esticá a

Cracana, vaa', jud. Braila. E situat pe teritoriul comunei Nazirul, la N. pl. Vädeni. Ad, facindu-se sapatuff de bordee, s'ati

comunei. Impreund cu Grindul-

gásit oseminte si ruinele unei

Plopilor, formeazd cele doud pre-

mcschei turcesti.

lungirl ale grindului Hundiul. Are 1 00 hect. si este neproductiv.

Crasnicola, punct trigonometric de observatie de rangul I-iti, in jud. Tulcea, pl. Sulina, comuna Cadirlez, in partea apusana a plasii si a comuneI si in coltul sud-vestic al grindulur Hudiul.

Crasovschi, grind, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei rur SE Gheorg,he sati Cadirlez. Se desface din grindul Carasovschi ; se intinde in forma una panglici, spre S., a-

viad o directiune generala de la N.-E. spre S.-V.; se impreunä Cu grindurile Vasile si TrofinciVovilion, spre a forma grindul Carasovschi. Are o lungime de

Cräcanul, vale, jud. Prahova. Izvoreste de la E. de com. Valea-Lungl, pl. Prahova, si se varsa in pirtul Puturosul, tot in com. Valea-Lunga.

Cracanata, numire ce se mal' da movild Olacul, dup5. mosia Sal-

pul, jud. Buzas.

Crà'cAnata, loc izolat

Giurca; comunele Gircina si Do-

breni, spre S., despartite fiind

Nedeiul.

Roman.

cea, pl. Sulina, pe teritoriul co-

catre V. si de care se desparte prin ramura muntelui Doamnei si o parte a ramurei muntelui

han. jud Buzati com. Lipia, asezat In unghiul format din Inelnirea osi

seld vecinale Lipia cu soseaua nationalä. In fata sa se aduna mai multe viroage, din care-si ia nastere riul Calmatuiul.

CrAcanelul, ostrov, jud. Braila

de Cräcaoani prin ramurile munOlor Muncelul si Negresti (impreuna cu piscurile lor); comunele Bodesti-Precistei si Cirligi

spre E., despartindu-se prin limite conventionale. Terenurile sale sunt acidentate, prezintind pozitiuni frumoase si salbatice, munti acoperitI cu paduri nestrabatute de brazi; vai ce se deschid pe cursul pirlului Cracaul si a afluentilor sal, Incepind din dreptul satului Magazia si ldrgindu-se din

ce in ce catre sesurile comund Dobreni. Comuna Crdcaoani este formata din satele : Cracaoani, Cra-

clul-Negru, Magazia si Ghindloani, cu o populatiune de 754 familii, saii 3639 suflete, din cal-1: 1833 barbati, 1809 feM eI ; 1906 necasatoritI, 1471 casatoriti, 254 vaduvi si 154

vaduve, i i divortatI; 953 /Aetl, 815 fete ; 20 straini. .5 tiil carte 838 persoane ; nu stiti 3401.

Dintre locuitorii improprietaritI in 1864, sunt astazi 294 cari stäpinesc insisi locurile ion; 242,

coprins intre Cremenea si Paca.

ca urmasI; 3 locuri sunt parasite ; I loc este ocupat de atre

4 kil. si o intindere de 16 hect. Este inconjurat Cu stuf, si e ne-

Cracdnelul (Paca), ramifica(le a Dunärei, jud. Braila. In-

altii de cit cei In drept; t loe ramas pe seama comuneT. Dintre

productiv, fiind acoperit cu nisip.

cepe de la Gura-Girlutii si pana

locuitorii improprietariti in 1878,

la S. de Ibisi si uda partea de

sunt asta-zr 36 casi staptnesc

V. a ostrovului Cracanelul.

insisi locurile Ion; i ca urmas

Cra§co, vale, in com. rur. Izvo-

CRXCÄOANI

751

0 79, carl desi insuratT si cultivatorT de pamInt, dar n'aa nicr o proprietate, precum niel perspectiva de a mosteni ceva

dupa urma parintilor lor

le-

giuitT.

Satenir se ocupä cu agricultura, exploatarea padurilor, exploatarea terenurilor (scoaterea

raita, satul Magazia, satul Cracdul-Negru).

Cräcfioani, sat, In comuna Cräcäoani, plasa Piatra-Muntele, ju-

CR X CliTNA

CrAciuna, ruine ale uner cetdit vechr, aflatà nu departe de Odo-

besti, jud. Putna. Pe timpul lur Cantemir, dupd afirmatiunea acestuia, ruinele se vedeati Incà

detul Neamtu. E situat in drumul oselel nationale judetene

si ele se aflaa la picioarele mun-

Piatra - Tirgul - Neamtu, la 24

manastirea Mira : «In radicibus

kil. 400 m. depArtare de ora-

tilor Vrancea, nu departe de

722 hect. 86 aril. Suhatul (ima011) are o intindere de 328 hect. 90 aril, nutrind un numar de 4253 capete de vite. In aceastä comunä se aflä : 6 bisericI, deservite de 5 preotr

necasatoritr, 452 casatoritT, 76 vacluvl, 4 divortatI. -ciii carte 84, 1027 nu. stiu.

montium Vranccie, non procul a Mira, monasterio pietatis bene mer, principis Constantini Cantemirii monumento, antiquissimae civitatis rudera reperiuntur, in quibus tamen nulla temporis ant conditorum invenire potuimus indicia. Locus ipse hodie ab incolis Cracsuna vo-

In acest sat se afla. : rese-

catur». (« D es criptio Moldaviae».

dinta comuner ; o scoala, frecuentata. de 70 elevI ; o fabricä de

si 13 eclesiarhT, platitl cu 1200

45 lucrätorT si produclnd 1200 litri pe zi ; 5 moll; 4 pive ; 2 herästrae.

Ed. Buc. 1875, pag. 12). Miron Costin serie de asemenea cä pe timpul lur, abia se mar vedeaa urmele acester cetatI :

pietrelor si facerea varuluT), industria primitiva (rotaria, tesd. toria). Terenurile pentru agricultura

se cultiva pe o intindere de

ler pe an. Venitul fonciar al pamInturilor bisericestr se urea

la suma de 2151 lel. Este I scoala, conclusa de 1 invatator p15.tit de stat ; I fabricä de spirt, cu un capital de 200000 lei, 45 lucrAtorl 0 care produce pe zi 1200 litri ; I fabria de cherestea, cu 2 gatere purtate de apa ; 5 pive pentru facutul sucmanelor ; 2 moil de apa ; 2 cizmärli ; 4 fierArir; 2 stolerir, 6 rotariT ; vararir ; ca-

riere de piatra. Budgetul comuner e de 8774

ler, 19 banI la veniturI 0 de 8248 leI la cheltueli. Comunicatia cu satele vecine se face prin §oseaua judeteang Piatra - Neamtu, care sträbate teritoriul comund, de la S. spre N., trecind prin satul CrAcdoani ; prin oseaua comunall,

care incepe dintre kil. 21-22. aI §oseleI precedente §i duce prin satul Ghindaoani la satul Topolnita (comuna Humulqti);

precum 0 prin diferitele drumurI naturale care leagä diversele localitätl (mänästirea Ho-

ul Piatra, pe valea piriuluI Cracaul, inteo pozitiune admirabilä.

Are o populatie de 299 familli, sati II 1 1 suflete, din earl' : 541 bärbatI, 570 femeI ; 579

spirt, cu un capital de 200000 leT,

«Ake multe (cetäti) carora staa

Cracloani, mofie, in comuna cu acelasI nume, pl. Piatra - Mun-

näruiturile de abia semnele se cunosc si pre Milcov, mar sus de Focsani, de care pomeneste Ureache Vornicul cà o chiama.

jud. Neamtu. E situatà

Craciuna». («Opere complecte»,

intre mo0ile : Baltätqti, Hangul-Dobreni 0 Ginddoani.

editia V. A. Urechiä, tornul I,

tele,

1886, pag. 409). De cetatea

Odinioara se zice cä a fost

Crriciuna se pomenWe in rlz-

unita cu mosia Bältatesti Intl' un

boaele lur Stefan - cel -Mare cu Muntenil in anul 1475, precum §i de starostif ce o administrati i de pArcAlabil. Valcea i Ivan,

trup, si ea' a format un cnezat.

CrAcaoa§uldi (Piriul-), piriieq, in jud. Neamtu, com. CI-degoani, pl. Piatra-Muntele. (Vezi Cracäul, piriti).

Craciunul, deal, intre chtunele Valea - Popei 0 Huluba, plasa Itiurile, jud. Muscel.

Craciunul, virf de deal, in jud. BacAti, pl. Bistrita-d.-s., de pe teritoriul com. BlAge§ti.

pe carii, dupd pacea cu RaduVodd, Stefan I.a pus sä administreze cetatea §i tinutul el, carele se chiaml. tinutul PutneI : «Iar Stefan-Vodä pornitus'ail dupg &mil', cu MoldoveniI

01 0 acer woo de Le§I 0 ati gonit pe TurcI Sua ati trecut Siretul la Ion4e§ti, unde se chiamä vadul Turcilor 0 pänä astä.a. Si acolo, deasupra SiretuluI,

Craciun (Movila-lul-), movild, in jud. Tecuciti, pe teritoriul comuneI Negrile0, plasa Nicore§ti, la comuner.

marginea de E. a

la movila cea mare a

Tecucluluï, ati odihnit trer zile. Si 1-ati venit veste de la starostiI de CrAciuna, ce-I zic acum Putna, cl Radu-Vodà vine Cu WI asupra luI Stefan-Voda

CRXCIUN4UI.

752

CRXCIUNEI-DE-JOS

fara veste. lar maT inainte era price futre amindouä tarile, el Tara - Munteneascl vrea sa fie hotarul saa pana in apa Tro-

170 fineata i izlaz, restul saraturT si sterp. Se numeste de

rica, deservita de 3 preotT si

locuitorT si Afumacioara.

tul comuna Ad sunt i doul

tusuluT ; lar MoldoveniT nu-T la-

CrAciuneasca, pddure particularä., jud. Prahova, com. Gor-

salí, pana aa vrut Dumnezeu de s'atí tocmit asa. i ati luat

2 cintaretr, platitT din budgemorT cu aburT.

netul - Cricov, pl. Cricovul, in

Este o scoala, frecuentata de 55 copiT (49 bdeti i 6 fete), din numarul de 177 (14 baetT

tefan-Voda cetatea Craciuna,

intindere de 95 hect., proprie-

ca tinut cu tot, ce se chiama tinutul PutneT i Fati lipit de

tatea scoalel «Craciunescu» de la Miza, supusa regimuluT silvic.

tueste anual 1242 leT. Stiti carte

Moldova si aa pus parcalabiT säT, pre Välcea si pre Ivan . («Le-

Cräciunei - de -Jos (Radomi-

112 barbatI si 8 femel. Comerciul se exercita de doi

si 63 fete) in virsta de scoall. Cu intretinerea eT statul chel-

Si n-

resti), com. ur., in jud. Olt,

«Cronica Rominilor» toin.

pl. Siul-d.-j. E situata pe pi-

Veniturile comuneT sunt de

pag. 98, unde cronicarul

na era o cetate la Putna, dea-

riul Calmatruiul (ramura I a numita si Sodolul), la distanta de 45 kil, de capitala judetuluT si

5656,84 leT si cheltuelile de 5656,84 leT. Comuna se leagl la S. printr'o sosea vecinala ca com.

UniT cred

la 14 kil. de Draganesti, ree-

ca cetatea Craciuna ar fi fost in locul numit Cetatea, care e

alta plaseT. Se compune din satul Crdciunei, numit i Radomiresti .si cat. Radesti numit si Fripti.

Poiana; la E. cu prin soseaua judeteana Rusca-

top.» I, pag. 161-162). II,

adauga ca explicatie supra MilcovuluT»

Cräciu-

piscul cel maT inalt din dealuOdobestilor. Cum lusa, dupa spusele luT Cantemir, rile

ciuna se afla la poalele munteluT, iar niel de cum in virful luT,

e usor de inteles ca din

nestiinta se atribue acesteI localitatl aceastd pozitiune. (Vez1 Cetatea).

Are o populatie de 448 fa-

luT-Toader (distantä. de IO kil.) si la V. prin aceeasT osea i cea nationala, Turnul-Magurele-Slatina, cu capitala judetuluT.

miliT,

saa 1775 suflete, din carl 378 contribuabilf, carT locuesc in 48 case si 300 bordee.

In partile de N.-E. si S., e inconjuratä de dealurT cu vil. La V. se afta un lac, cu

MeseriasT sunt : 2 cojocarT, 4 croitorI-abagiT, 8 fIerarT si 3

o suprafatä de aproape 2 hect., in care se gaseste si putin peste. Tot aci se intind si päminturile

dulgherT-zidarT.

Tot teritoriul comuneT se in-

Craciunasul, pddure, in judetul Ialomita, pl. Ialomita-Balta, comuna Stelnica, In insula Balta.

circiumarT

tinde pe o suprafatä de aproape 2000 hect. Pamintul de cultura e ses spre

E. si delos spre V., fiind braz-

de cultura ale locuitorilor. Comuna se limiteaza la N. cu

Craciunei-d.-s., la E. cu esti-d.-s., la S. cu Poiana i la V. Cu Dealul-OltuluI.

Craciunea saa Viorica, mofie

dat de niste dealurT, numite Coas-

a statuluT, jud. Covurluia, com. Independenta, pl. Siretul, fostà pendinte de mdnastirea Adam.

tele-SodoluluT cu pämint de cea maT burla calitate. LocuitoriT desfac marT canti-

Craciunei - de - Jos (Radomi-

Are 804 hect., din carT 77 padurT si 9 viT, si e arendatä. cu

tátT de cereale la schelele din Turnul-Mdgurele si la gara din Rosiori, de care sunt mal apro-

lasT nume, pl. Siul-d.-j., judetul

pi atT. nata acestuT oras este bu nä.

prietäsitT dupa legea rurall. Aci se aflä primaria, scoala, biserica si o moara cu aburT.

16700 leT anual.

CrAciuneasca, izvor, in judetui

si face un comert intins numaT

BuzAti, com. Cislaul, cat. Craciunesti ; incepe din localitate

cu productiunile comunelor Craciunei-d.-j., Craciunei-d.-s , Mihdesti-d.-j. si Mihaesti-d.-s.

si se scurge in riul CricovulMare.

Loc. posea.: 700 vite

mal-1

mofie, in jud. Buza, comuna

cornute, zoo cal si epe, t000 oT, 40 capre si 500 porcT. LocuitoriT improprietaritT du-

Boldesti, cat. Gradistea. Are 489 hect., din carT 180 araturT,

pa legea ruralä sunt 254. In raionul comuneT e o bise-

CrAciuneasca (Semeseasca),

resti), sat, formeaza impreung ca cat. Radesti comuna cu ace-

Olt. Are aproape 1600 localtoff, din carT 224 sunt impro-

BatriniT spun ca, pe ti mpul raz-

meritilor, multe familiT de peste Olt, din satul Vladimir, s'ají

asezat ad, in partea de S., unde se vad si pana azT urmele locuintelor lor. De atuncT satul a inceput a se numi Vladimiresti si apoT maT tirziu Radomiresti.

CRXCliSEI-DE-jOS

Craciunei-de-Jos, deal, in raio-

763

CRXClUNESTI

nul comuneT Cu acelasT nume,

Alexandru, Alecu, by si Elena, la anul de la Christos 1859.,

pl. Siul-d.-j., jud. Olt, pe care se cultiva 25 hect. 25 arii vie.

Pe teritoriul comuneT se afla si urmatoarele movile : Movila-

Biserica e deservita de r preot si i cintaret, plätitT de locui-

Caprif, la V. si Movila-Sdpata, la N. Valcelele sunt : titioca, la E.

torT si de comuna. coala s'a infiintat aci, de la

si Sodolul, la V. La S. in Dea-

CrAciunei-de-Jos, deal, comuna Graciunei-d.-j., pl. Siul-d.-j., judetul Olt, pe care se cultiva. 25 hect. 25 ariT vie.

1881, si e sub un acoperi§ cu primaria. Se frecuenta. de 13 copiT (12 baetT si i fatd), din

nu mita. Rusca.

numarul de ii8 copiT (65 baetT

CrAciunei-de-Sus, com. rur., in jud. Olt, pl. Siul-d.-j. E situata pe lipa stinga a CalmatululuT, numit si Sodolul, la distanta de 42 kil, de capitala judetuluT si la ro kil. de Draganesti, resedinta plaseT.

Comuna e vechle. Are o populatiune de 887 locuitorT (405 barbatI si 402 femeT); 208 capT de familie, din carT r8o contribuabill ; locuesc In 55 case si 122 bordee.

si 53 fete) cu etate de scoala. Cu intretinerea el, statul cheltueste anul ro8o lei. tii-I carte in com. 37 bärbatT si 2 femeT. Aci se fabrica, in termen de mijloc,

15 hectol. prastind, 6

hectol. drojdiT si se produce 109 hectol. vin.

Sunt 35 stupT de albine. Comertul se exercitä de 3 circiumarl.

Veniturile comuneT se ridica

la suma de 3323

leT si chel-

LocuitoriT desfac pro dusele la Turnul-Mdgurele si Rosiori. Mosia a fost proprietatea d-luT Mih. Plopeanu ; azI e in posesiunea d-luT G. Badescu, care are 1249

tuelile la aceeasT suma..

lul-CalmatuiuluT, se afld o lipa,

CrAciunei-de-Sus, deal, in comuna cu acelasf nume, pl. Siuld.-j., jud. Olt, pe care se cultiva 40,75 hect. vie.

CrAciuneni, sat, in partea de S. a com. Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani. E situat pe coasta de

deal si in dreapta JijieT. Are o suprafata de 1053 hect. si o populatie de 48 fam., sarz 145 suflete, din cae 36 contrib. Are i biserica, cu r entaret ; 2 morT de al:4; i circiuma. Vite sunt : 275 boT si vacT, 50 cal, 6o oT, 95 porcI si 16 stupT.

O singura osea comunall leaga aceasta comuna la V. cu

CrAciunescu, rimnic, in jud. Su-

Draganesti, resedinta plaseT. La

ceava, satul Lama.§eni, proprie-

E. si S.-E. de comuna se Malta

tatea preotuluT Gheorghe Cra-

hect. arabile l'i 300 hect. pa-

Dealul-CalmatuiuluT (Sodolul), a-

ciunescu.

dure. Locuitorr improprietäritT dupa

coperit cu vil", de unde se Intinde o cimpie, numita tiuca, udatä de valea si lacul tiuca, unde se afla si locurT de cul-

legea rurala, sunt 119, Cu 334 hect. Viile ocupa o suprafata de 40 hect. 75 ariT.

Pamintul de manca e mal

tura; apoT se Iiiniteaza cu SeacaBelciugata.

Craciune§ti, sat, face parte din com. rur. Albesti, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Olt. Are o populatiune de 3oo locuitorT.

mult §es, negru-humos si fertil. Vite sunt : 178 caf, 381 bol, 120 vacT, 30 bivolT, 105 capre,

La V. se afla Valea-Calma-

Craciune§ti, sat, face parte din

tuiului (Sodolul), care formeaza

com. rur. Dobroteasa, pl. Oltul-

aci o bala intinsa. Dincolo de

1224 or, 297 berbecT si 90 porcI.

ea se inalta dealul Sodolul, aco-

Tot teritoriul comuneT se in-

perit cu pädure; lar la S.-V. se afla cimpla Sodolul, cu locurT de muna., care se intind pana In lunca OltuluT si se limiteaza ca com. Daneasa, cát. Pestrea.

d.-s., jud. Olt. Are o populatie de 326 locuiton. Cade in partea de V. a comuneT.

Criciune§ti, sat, in partea de

de dorobantl si o biserica, care poarta unnatoarea inscriptiune:

La S. se limiteaza cu com. Cra.'ciunei-d.-j. (Radomiresti) si In aceasta. parte Dealul-SodoluluT

si o populatie de 16o suflete.

(Cu vrerea TatiiluY si a Fiului o In-

e acoperit cu vil. La N. si N.E. se Intinde valceaua si cim-

Craciune§ti, vechig schit, in judetul Buzati, com. Cislaul, cat.

pia Burdeanca, cu locurl de cultura si se Invecineste cu mosia Stoicanesti.

Buda. AzT abia i se mal cunosc ruinele. In giurul sal.' s'a format satul Craciunesti.

tinde pe o suprafata de 1924 hect. In raionul sari se afla : 1 scoall,

cazarma comp. 8 din reg. III

detnnarea SfIntuluY Duh, ridicatu-s'aii acesan sfintet si Dumnezeeascn bisericif, de cntre robul luY Dumnezen, Alecu Plopeanu, cu stdruinsa dula gin Mihail Plo-

pe anu, cu sosia sa Safta si cu O lor : o8495. Morolo PtC001147 Geografic. Vol. Il

V. a comuneT Draguseni, plasa Funduri, jud. Vasluiu. Are o intindere de 858 hect.

95

CRACIUNEVTI

Craciune§ti (Schitul-Crficiune§ti), sub-divide a cat. Buda, din com. Cislaul, jud. Buzati.

754

Roman cel mai mare afluent al riuluT Birlad, avind o lun-

gime de aproape to kil.

urca la 5965 ler, 40 bad, iar cheltuelile la 4197 leI, 62 banT. Sunt 221 contribuabilT.

Biserid sunt 2: una cu hraCráciune§ti, loc, asezat in pantA,

catre sesul Crasna, in partea de V. a satuld i ctm. Corni, pl. Crasna, jud. Falda, pe care trece drumul ce duce la GuraCrasna.

Cräciune§ti, mofie, In jud. Buzaii, comuna Cislaul. Are 300 hect., din care 260 padure si 40 arabile. Partea luT loan Cra-

ciunescu din aceasta mosie a fost lasatä de proprietar scoald din Mizil.

Crae§ti, com. rur., In jud. Covurluid, pl. Zimbrul, la vr'o to kil.,

mul Sf. VoevozT, zidita in 1836, si a doua, cu hramul Sf. Nicolae,

in partea vestica, de Bujorul

rezidita in 1838; ambele ara. pamInt. Crlesti formind o pa-

si

la 65 kil. de la Galati. Se

margineste la N. si N.-E. cu teritoriul com. Jorasti, la S. si S.-E. cu Virlezi, la V. cu Smulti si la N. si N.-E. cu Draguseni. Situata pe Dealul-Craestilor, a-

ceasta comuna e formata din un singur sat vechit razäsesc. Are o populatie de 318 fam., sail 1073 sufl., din carl 555 barbatr, 518 temer; 508 necasatoritl, 478 casatoriti, 8 i vaduvI

Craeasa, localitate , in partea de E. a com. Stänilesti, judetul Falda, pe sesul dintre apa PrutetuluI i riul Prutul, mar spre S. de localitatea numita

si 6 divortati. tiü carte 241 persoane ; nu stiu 832. Straini, sunt 4 fam. izraelite, cu 18 suflete. Sunt 271 case. Suprafata teritoriuld comu-

Imparateasa si filtre satele Sarata si Voinesti.

net Craesti e de 2736 hect., din

carT 2162 arabile, 50 padure, 30 tufdris, 280 imas, 15 fineatd,

Craeasca, pîrîi2, jud. Roman, ce

114 vir si 85 vatra satuld, Cu

curge prin pl. Fundul, com. Bo-

gradid, ripT i pamint netrebnic.

zieni. Este format din pIraiele Chisalita i Zimbru, carr se unesc la satul Crdesti. De aid fa numele de piriul Craeasca pana aproape de varsare, unde se mar numeste si Toinar. El

Fiind teritorih razasesc, nu se afla in localitate proprietarI

curge de la satul Craesti, de la N.-V. spre S.-E. si se varsa in riul Birlad, de a stinga, la E. de satul A-Treia-Parte.

Uda satele Craesti si A-TreiaParte. oseaua judeteana Roman - Vasluiu urmeaza malul sting al piraielor Chisalita

marT ;

rohie, are i preot paroh si 2

Este o scoalä mixtA, infiintata in 1868 i frecuentata de 59 elevI inscrisT, din carT urmeaza regulat 41. Pe teritoriul acesteI comune,

nu insa prin sat, trece calea judeteana Galati-Birlad, pe o In-

tindere de 4 kil. Legenda populara spune.ca. nutnirea de Craesti ar veni de la un el-ah', asezat aicT in thnpurile vechT si care ar fi avut un fici, Cu numele Barbante, casatorit cu Sita, una din fiicele baneseT din Baneasa. Alta versiune tusà atribuie intemeierea satuld CrAesti la treT batrinT : Prosie, Sora si Bogdan, ce aveati portiunT insemnate de pamInt,

ale caror hotare se cunosc azI.

statul insa posea tru-

pul de mosie Uncani. Numarul total al vitelor e de 1866 capete, i anume: 3 taurT, 305 boT, 198 vacT, 47 juncT, 29 junce, 15 gonitorI, 14 gonitoare, 45 niinzatT, 38 minzate, 149 vi-

teT; 2 armasarT, 64 epe, 92 cd,

18 berbed, 942 oI si 5 capre. Se seamana aicI cu deose-

Cräe§ti, com. rur., in judetul Tecuela, pl. Stanisesti, la o distanta de 66 kil. de capitala judetuluT si de 16 kil, de a plaser.

E compusa din 4 catune : Belciuneasa, Benesti, Crae.sti si Va-

lea-Babel. Situata pe piriul Pojorita si pe lingd piriul Dobrotforul.

bire gnu, secara, pdpusoT si orz.

Are o populatie de 448 fa-

Productia agricold in total se

mili!, sari 1535 suflete, locuind

in 426 case.

sa In riul Birlad, el incepe a

socoteste la 24239 hectol. Productia vinicola e de t8000 decal. pe an. In Craesti sunt 130 plugurT de sistem vechia ; 5 circiume ;

purta numele de Toinar i va-

o pravalie de alte marfurT; 7

lea sa aproape de varsare se

meseriasT ; 4 morT de vint.

Craeasca, pana aproape de satul

Bacesti, de unde apoT soseaua trece pe malul drept al piriuld Craeasca. Aproape de varsarea

confunda cu aceia a pirluld Girbovita. Este in coprinsul jud.

Stupi de albine sunt vr'o 40. Veniturile acesteI comune se

Sunt 431 contribuabilT.

In comuna se afla dou5. bisericT, una In Crlesti si a doua In Benesti, deservite de 2 pre3 cintärett. oti : una In Craesti, Are 2 care dateaza de la anul 1864 si

este frecuentata de 42 copil

CRÄESTI

7n5

CRXESTI

(41 bletr 0 I fan), din numarul de ii8 copiI (78 ba.etl

cul. E a§ezat sub coastele despre E. ale dealuld Uscati, tntre

40 fete) in virstä, de §coalä. ; a doua in Bene§ti, infiintata la 1892, frecuentatä. de 51 copiI

satul Breaza, de care se desparte prin iazul i piriia§ul ca

(49 bdetT $i 2 fete), din numdrul de 65 (47 bdetl i 18 fete)

in virsta de §coald. titi

carte 36 barbatI §i 9

femd.

Veniturile comuneI sunt de 4230 leI.

Teritoriul comuneI are o su-

acela0 nume, (la N.-E.) satul Birgäoani, de care se desparte

menirea lor §i a parintilor lor.

prin pirlul Bahnita, (spre S.-E.) ;

Crae§ti, sat, face parte din com. cu acela§I nume, jud. Tecuciti.

satul Borni§ (spre V.), de care se desparte prin limita comund, cre§tetul dealurilor Borni§ Uscati. Terenurile sale se apleaca spre S.-E., legindu-se cu Valea-

prafatä. de 1510 hect. Locuitoril, parte raze0 vechI, stäpanesc 1120 hect. ; parte fo§tI

Birgdoanelor. Vatra satulur are

claca0 improprietaritI in 1864, stapdnesc 64 hect. ; iar proprietarul din Bene§ti, Gheorghiade, are 227 hect. LocuitoriI posedä.: 25 plugurI de frer §i 19 de lemn ; ma§ina de treerat ; o moara de

cina§e ce-I apartin.

abur' §i 4 de vint. Vite sunt: 306 bol, 256 vacT, 124 cal, 104 epe i 240 porcI.

Comuna e brazdatä de dealurile Pojoriter, Domni§oruluI, SohodoluluT, la E.; Dealul-Sta-

ni§e§tilor, la N.; Balote§ti, Lichiti§eni, Ruget i Calapode§ti, la V. Este strabatutd de piraIele : Pojorita, care trece prin mijlocul satuluI CI-AWL i Dobrot-

Roman, razd0a lor din Sledleni, cu conditie ca episcopul sá faca acolo manastire, adicä biserica de piatra, pentru po-

o intindere de 90 hectare, 50 ariI, impreunà Cu locurile ve-

Are o populatie de

Este situat pe ambele malurl ale

piriuluf Pojorita, pe o lungime de 7 kil.

AicI se afla rwdinta com. Are o populatie de 283 familiT, saa 914 suflete. tiü carte 24 persoane. coala dateaza In com. de la 1864, §i

17

fa-

saa 140 suflete. Sunt 20 contribuabilI.

Numdrul vitelor se urca la 40 capete, i anume : io vacI, 5 cal*, 6 juncI, 10 cif 0 9 capre. Comunicatia cu satele vecine se face prin §oseaua ce da din

drumul satuld Birgaoani spre Talpa, §i duce prin satul Borni§ la satul Dragomire§ti, precum §i prin alte drumurI naturale.

e frecuentata de 42

copir (41 baetI §i i fata), din numarul de 118 copii (78 bletI §i 40 fete) in virsta de coala.. Are o biserica, cu hramul Sf. Voevoif, care a in.ceput a se zidi la 1856 §i s'a tirnosit la

anul 1863, dupd cum se vede scris pe un lemn ce se afla deasupra clopotelor. S'a reparat la 1873.

In locul acesteia a fost alta,

din anul 1807, dupa cum se vede din lemnul ce s'a pus la intrarea bisericI actuale. Pe do-

CrAe§ti, sat, in jud. Roman, pl.

Fundul, com. Bozieni, la unirea pirluluI Chiselita cu piriul Zimbrul, spre N.-E. de satul

pot se afla pomenit anul 1807. Biserica este situata pe deal, in par-

tea de V. a satuluI. Se margine§te la N. cu com.

forul care vine din com. Stan4e§ti i dupa ce uda satele :

Bozieni.

Belciuneasa, Bene§ti i Valea-

flete, earl locuesc in 89 case. titi

Babel, curgind pre S. se varsa

carte 19 persoane. Sunt 113 contribuabilI. Are o biserica de lemn. Este legat Cu crawl Roman prin §o-

dusaci.

sea. Forma mal inainte o co-

Rare§, se vede c5. satul se numea maI inainte Pojorita, dupd numele piriuluI. Iata acest uric:

in Zeletinul.

Comuna este strabatuta de §oseaua judeteana, care merge la Stani§e§ti paralel cu Dobrotford, impartindu-se la satele Bene§ti, Belciuneasa i Crde§ti.

Are 85 familiI, sati 319 su-

mung, comuna Cra.e§ti, cu satele : A-Treia-Parte i Balu§e§ti-

Rachitoasa §i Stani§e§ti, la S. cu

com. Moto§eni, la V. cu com. Vultureni i la E. ca com. BurSatul este vechiti. Locuitorif sunt raze§I.

Dupa un uric de la Petra-

Se märgine§te la N. cu comuna Stani§esti, la S. cu com. Moto§eni, la E. cu com. Burdusaci, la V. cu com. Vultureni. CrAe§ti, sat, in jud. Neamtu, comuna Talpa, pl. de Sus-Mijlo-

De vechimea acestuI sat aminte§te On document de la 1681, August 8, prin care se spun e cum ca Gheorghe Bircd, cu sotia sa tefana din CI-AWL

haraze§te episcopuluI loan de

cIn0iintare facem prin aceasta carte a noastrit tuturor, clnd g-or chuta asupritsaa 0-or auzi cetindu-se pentru acestu adevaratu sluga noastra Triftt i surorile

le Marina i Stana, filY luY loan Craiul, ca le am miluitu-le cu osebita soastra le am Intitrit In mila, de le am dat

tara noastrii a MoldovieY, dreapta ocinit

a lor i cumpiraturit din ispisocul din cumparatura ce l'a avut tatiti lor Ivan Craiul, de la mosul Domitie mele de la

Crägue§ti, com. rur.Osat, ln jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la

distantd de 18 kil, de orasul

Bogdan Voevod, un sat anume Pojorita,

Turnul-Severin, lar de com. rur.

care si l'a fost cumparat de la Lascu

Malovatul, de 8 kil. E situatä. la poalele dealuluI Slatinicului

Leghedis, drept 8 zlotY tittitritltl, si In obtrsia PojoriteY In Saliste, loe de ma-

Osare. Toate acestea de mal sus numite

le fie lor uric cn tot venitul, li

fillor

lor, nepotilor, stranepotilor, prea-strane-

potilor si la tot neamul lor, cine le

se

va alege mg de aproape nestramutat nicY odinioara In vecY, iar hotarul acestuT de

mal sus zis sat, anume Pojor/ta si a loculuY ceba de manastire ce-T In °Mista. Pojorltd In siliste, sa le fie din °MI.sia Pojorltet l pana la gura el, pe de

amindoul partile plrlulut, iara debpre alte partY, sa fie dupa vechiul hotar, pana nade s'a apucat din veac, drept aceea nimenea din neamul luY sa nu aiba si sit nu poata a face desbatere acestuY sat sal a-Y traga la judecata, lar daca si ar vre a-Y traga oil si cind, la judecata, atunce sli alba a ne plati nona 8 ruble argint curat. Precum spre aceasta este credinta a mal sus numiteT Dommet noastre Petru Voevod si credinta a prea iubitilor fil al DomnieY mele, Ilias, stefan si Constantin, si spre mal mare tire si Intaritura tutulor acestor de mal sus scrise, am poruncit credincios boeruluY nostru Mateias Logoftit, sa serie si sti atinrne pecetea noastra cata aceasta a noastra carte

cea dupa lege.

Petru Vayas. 7051 (1546)

Cra'e§ti, deal, judetul Tecuciu,

situat la V. de satul cu acelasi mune. Este o continuare a dealului

CR APÄTURILE

756

CRXEFTI

Merge in directie

N.-S., pana in soseaua ce duce la Stanisesti.

si pe valea apeI Cocorova, ce se numeste i Cosustita. Formeaza

comuna cu satul Prejneni. Are o populatie de Sao locui-

torI, din cari 138 contribuabilf locuesc in 140 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura, cresterea vitelor transporul lemnelor la orasul Turnul-Severin. Calitatea pamintuluI este Mina. Locuitorif poseda.: 20 pluguri,

preot, 2 cintarell si I 'Alamar; este cu totul modesta, facial In 1800, de preotul Andrei. SateniI improprietariti ati 275

hect. 74 ara* pamint, iar proprietatea 614 hect. 43 ariI cimp si

14 hect.

32

arif padure,

luncà de lozii i rachita la Prut.

Piatra calcarlcá se gaseste, dar se estrage numai pentru trebuintele locale.

judeteana Radauti-Darabani. Hotarele sunt cu : Isnovatul, Horodistea si Prutul. Loc insemnat aicea este Tre. catoarea-Domneasca. V. a. n.

I preot i 2 cintareti ; o scoalä, conclusa de un invatator i frecuentata de 36 elevi si 4 eleve. Budgetul com. are la veniturr suma de 1601 lel si la cheltuelI 696 leI. Vite : 360 vite rnarI cornute, 17 cal*, 270 °I si 300 rimaton. Prin aceasta com. curge piriul Cocorova, ce poartä aci numele de Cosustita, piriu, care vine de la com. Basesti, si se uneste cu piriul ce vine de la comuna Bobaita; impreunindu-se, udd comunele Craguesti i Ciovarna-

sani, unde se uneste cu apa Cosustea.

Prin comuna Craguesti, trece

Bajneni, Ilovatul si Rudina.

de vect, cu 13350 leI ce se platesc

Covurluiu, in directie nord-sudica si care aproape de jumatatea cale dintre Crdesti si Virlezi, se termina in Valea-Radestilor.

Are o biserica, cu hramul Buna-Vestire, deservita de

Sunt 116 stupI. Are o bisericd, deservita. de

com. Bozieni, iar acum vindutä

Crge§tilor (Dealul-), deal, jud.

Proprietatea mosier este a Eforlei Sf. Spiridon din Iasi.

Drum principal este calea

in jud. Roman, plasa Fundul, in rate trimestriale.

Are o populatiune de 160 fam., sati 727 sufl.

45 care cu boj, 7 carute cu cal".

soseaua comunala, ce incepe din soseaua judeteana TurnulSeverinTirgul-Jiulur, in apropiere de Cräguesti si trece la

Crae§ti, mo)sie, foasta a statului,

Prutul- d. -j., com. Horodistea.

Ceáietilor (Valea-), vale, nu-

jud. BrAila, la N. com. Scortarul-Nou, pe tarmul sting al riului Buzdul, aproape

Craita,

de t'ida Ciumati, unde se pierde Buzeelul-Vizuinelor la 5 kil. spre

N.-V. de satul Scortarul-Noti. Vatra el' e de 5 hect., avind 12 case, cu 6o locuitorI, cari poseda

24 cal, 82 vite cornute, 130 °I si 12 rimatorI.

Crämäe§ti, tnakala, in jud. Mehedinti, plasa Dumbrava, com. rur. Padina-Mica.

Cräpaturile, com. rur., j u d. Vilcea, pl. C.7erna-d.-j., compusa din trei cat. : Tepesti, Popesti

Maneasa. E situata. pe valea asa, intre dealul Sascioara Omoricea, la 60 kil. departare

mita si Valea-CrAietilor, in jud.

de capitala judetulul si la

Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. Ilovatul.

kil, de a plAsei.

Ceainiceni, sat, pe mosia cu acelasi nume, jud. Dorohoiu, pl.

15

Are o populatie de 911 locuitorI (431 barbati si 482 femei) ; sunt 253 capi de familie 230 contrib. ; 350 case.

CRXPATURILE

CREATA

757

In com. sunt 2 bisericl: una

acestui sat. Drum principal e

pentru cat. Popesti-Tepesti cea-l'alta pentru Maneasa. Biserica Popesti-Tepesti, s'a reparat

la Farcasa (3900 m.) La 1803, (Crapaturile, a cli-

la anul 1882, iar cea din Alaneasa, in anul 1885. LocuitoriI sunt mosneni. EI

rosuluI din Bucovia, nutnära 21 platind 420 lel bir anual».

io cal; 120 bol, no

vacI, 205 o! si 300 rimatori.

d.-j., jud. Valcea, pe care se cul-

coala dateaza in com. de la 1860. Localul e proprietate par-

tiva 6o hect. vie.

ticulara. Se frecuenta de prea (49 bdetI, 42 fete) in virsta de scoala. tiü carte 88 barbatI

Cräpäturile, phifi, jud. Suceava. Izvoreste din muntele Razimul, uda satul cu acelasI nume, invirteste o moara si, dupa un

3 femeI. Cu intretinerea scoaler, statul

curs de 4500 in., se varsä. in Bistrita. Are de tributar din

cheltueste anual 1080

dreapta Piriul - Homurilor, iar din stinga

putinI copii, din numarul de 91

Vatra comuna are vr'o ioo hect., lar lIaz, loe arabil si padurf sunt vr'o 400 hect. Terenul cultivabil produce 3 i6o hectol. porumb si uta. Alte cereale

nu se cultiva. Veniturile comuna' ca si chel-

tuelile se urca la 18 to le! anual.

E brazdatä de dealurile Omoricea si Sascioara. Se margineste cu com. Nenciulesti, DoSascioara i erba..] esti.

lea-Stupilor, carT se intind pe o

suprafata cam de 1309 hect. Crapaturile, deal, in raionul comune Cräpaturile, pl. Cerna-

poseda :

la S. cu com Ivänesti, la E. cu com. Cretesti si la V. cu jud. Vasluiti. Este formata din satele : Crasnaseni, Leosti si VaAre o populatie de 236 familiI, san' 859 suflete. Sunt 137 contribuabilI. Are 2 bisericI, deservite de 2 preoti si 2 eintareti. Este udata de pirita Crasna. Budgetul comunei e la veni-

turr de 973 ler, 22 batir, iar la cheltueli de 946 lel, 22 banI. Vite cornute sunt 708, cal 85, 01 814 si porci 122.

Cräsnä§eni, sat, in com. Crasnaseni, pl. Crasna, jud.

E asezat pe coasta vestica a Cräsani, sat, in judetul Ialomita, pl. Ialotnita-Balta, pendinte com. Copuzul. Este situat pe malul drept al riuluT Ialomita, spre V. si la un kil, de satul de resedinta si se intinde parte sub coasta Baräganulut, parte pe lunca, ling1 apa riulut Talomita. Acest sat se mal numeste si Crasani-d.-j., spre deosebire de satul numit si

colinei Lohan-Crasna, pe o suprafata de 820 hect. Are o populatie de 108 familiI, sau 379 suflete. Sunt 6o contribuabiliAre o biserica, deservita de preot si i dascal. Locuitorii sunt razesi vecht.

CrAsnä§eni, phig, com. cu acecasi nume, pl. Crasna, judetul se varsa in piriul Crasna.

Suditi.

Crapaturile, sat, numit si Popesti, pe mosia Galul, in comuna Farcasa, judetul Suceava. Asezat pe tärmul sttng al Bistritel, e strabatut de pi-

Populatiunea satuluI consta. din 86 familif Rominf si i familie Sasi. Vite sunt : 342 bol, 259 Cal, 634 OT, 4 bivoli $i 119 por&

raiele : ArieT, SecatureI si Cra-

paturile. Numära 99 case, populate cu 100 capi de familie, sau 450 suflete, (210 barbatI si 240

Cräsani-de-Jos, numire ce se mal* dà satului Crasani, judetul Ialomita.

Cräsnita, deal, intre satul Crasnita din judetul Vasluiti si Dol hesti, din pl. Crasna, judetul Falda.

CrA§nita, phia, afluente al riulut Buzaul, in Transilvania. Servea ca hotar al tinutuluI Buzaului pana la finele sec. al XVII-lea.

femel). ContribuabilI sunt 86.

Satul fiind imprastiat, nu exista

Cräsani-de-Sus, nuinire ce se

o vatra a satului propriä zis.

maI dà satului Suditi, comuna

ImproprietaritI la 1864 si 1879

Fundul-Crasani, plasa Balta, jud. Ialomita.

sunt 41 palmasI si 29 codasI, stapinind 234 l'ad si 40 prajinf. Are o biserica, cu hramul BunaVestire, cladità din lemn de locuitorr, la 1835; este acum decintaservia de I preot si retI. Scoala din Farcasa servä. 2

CrAte§ti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Dutnbrava, com. rur. Greci.

Creanga, deal, peste care trece Crasnä§eni, com, rur.,

in cen-

soseaua Nadanova, la com.

trul pläseI Crasna, jud.

\Terna, in jud. Mehedinti, plai.11

parta de V., situatä intre dea-

Cenia, com. rur. Busesti.

lul Lohan i piriul Crasna si mar-

ginita la N. cu com. Tatareni,

Creata (Golä§ei), sat, pl. Mil-

CREMENARI-FLXISINDA

768

CREATA

tatea comuneT. In raionul sa-

bovita, judetul Ilfov ; face parte din com. rur. Dascalul-Creata. Este situat la S.-E. de VarAsti-

le1 la veniturT si 5207 leT la chelcontribuabilT.

tuluT maT sunt : .1 helestetl, moard cu aburT, 1 pod.

d.-s. Locul in partea de E, a

In comuna sunt 5 bisericT (la Creata, Gagul, Lesile, Surlari

ciumarl. S'a stabilit in sat 1

satuluT e sinircos.

Se intinde pe o suprafata de 1 i6o hect., cu o populatie de 410 locuitoriT. Statul are 654 hect., din carT cultiva, prin arendasir sal, 454 hect. (200 padure). Locuitorif ali 506 hect. si ti cultiva. Are o scoala mixta, frecuenta-

tuelT.

In anul 1885 erau 326

strain.

bivolT si bivolite) si al celor mici

timp, care a adus ad i de la Clejani si vr'o 60 suflete tiganT.

ta de 14 eles?! si 3 eleve, cu 'filtre-

tinerea careia judetul si comuna cheltuesc 1452 leT; o bisericä, cu hramul Sf. VoevozT, deservitl de 1 preot si 1 cintaret;

51 3549 00. Dintre locuitorT, 349 sunt plugarT, 6o ati diferite profesiunT.

i moará cu aburr; j masilla de treerat; 1 helesteli ; 1 pod sta-

guri : 123 cu bol si 47 Cu cal.

tator.

rute :

ciumarT.

Numdrul vitelor marT e de 285 si al celor micT de 560. Creata, mofie nelocuitg, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

Aratura se face cu 170 pluLocuitoriT ati 240 care si cd-

153 cu bol si 87 eu cal.

Locuitorl improprietaritT sunt 167 si neimproprietaritT 251.

Comerciul se face de 7 circiumarI si 2 hangiT. S'aCi stabilit in comuna. 25 straini.

Creata-Nouä, pa- dure, jud. Ilfov.

Creata-Leqile, com. rur., plasa Mostistea, jud. Ilfov, situata la N. - E. de Bucuresti, pe valea Mostistea, 26 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Creata-Petrachioaia, Gagul, Lesile, Merisasca , Surlari, Stoienoaia

si Vindtori, cu o populatie de 1574 locuitorT, casi traesc in 356 case si 2 bordee. Se intinde pe o suprafatá. de 4785 hect. D-nil I. Pasen, V. Docsache, V. Gugiu, I. C. Basacopolu, Aspasia G. Zisu, I. Darvari, ati 3580 hect. si locuitoril, 1205 hect. ProprietariT cultiva 2990 hect.

(95 izlaz, 495 padure). LocuitoriT cultiva tot terenul fara rezerva de izlaz. Comuna numara 288 contribuabill si are un budget de 5378

Comerciul se face de 2 cir-

si Stoienoaia); 1 scoald mixta, 1 moard cu aburT; 3 masinT de treerat cu aburr, 5 heles tele, 3 podurr statatoare. Numarul vitelor marT e de 1438 (374 cal si epe, 505 bol, 483 vacT si viteT, 22 taurT, 54

de 3972 (77 capre, 346 porcT

Comerciul se face de 2 cir-

1

VezT Creata- tefanes ti.

Creata-Peträchioaia, sat, jud. Ilfov ; face parte din com. rur. Creata-Lesile, plasa Mostistea. Este situat la N. - E. de Bucuresti, pe valea Mostistea. Adi este resedinta primaria Se intinde pe o suprafata de 879 hect., cu o populatie de 346 locuitori. D-1

I. Pascu are 600 hect.,

din carT cultiva 425 hect. (25 izlaz si 150 padure). Locuitorli ati 279 hect., pe carT le cultiva in total. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservitä de r preot si I cintaret ; o scoald mixtd, frecuentata de 19 elevI si 2 eleve, cu intretinerea careia judetul $i comuna cheltuesc 1580 leT anual. Localul este proprie-

Numarul vitelor marT e de 331 si al celor miel de 878.

Acest sat s'a infiintat cam pe la 1809, dupa cum spun bateinif, de Paharnicul Petrache

Arion, fost proprietar pe acel

Creata-Stefane§ti, peidure, a statuluT, jud. Ilfov, in intindere de 210 hect., pendinte de comuna Dascalul-Creata, pl. Dimbovita, formata din 2 trupurr: CreataNouà (150 hect.) si te1-6.nestiLipovatul (60 hect.)

Cremenari,

sati

Cremenari -

Mänästire§ff (spre a'T distinge de Cremenari-MosnenT), sat, jud.

Arges, pl. Oltul; face parte din com. rur. Cremenari-Flaminda. Ala este resedinta Primariel. In acest sat este trecatoare peste Olt cu podurT umblatoare. Are o scoala primara rurala-

Cremenari , sail Cremenari-

FlaMinda, mofie, cu

o

in

tindere de 3000 pog., din care 2000 pogoane padure, jud. Arges, pl. OltuluI, proprietatea sta-

tuluT, maT inainte pendinte de manastirea Dintr'un-Lemn, din jud. Vilcea. La 1871 avea o a-

renda anuala de tomo leT si a fost ipotecata impreunA cu alte

380 mosii ale statuluI pentru asigurarea imprumutuluT domenial de 78000000 leT. Pe periodul 1879-84, arenda acesteï mosir a scazut la 5250 leT.

Cremenari-Fläminda, comuna' ruralit, in apropiere de 11111 Oltul, jud. Arges, pl. OltuluT,

CREMENARI-FLXMINDA

759

la 34 kil, de com. rur. Tigveni, re$edinta suprefectureI li la 31 kil. de Pite$ti. Se compune din urmátoarele 7 sate : Bratia-din-

97 contrib. $i are un budget de 2589 lel la veniturI $i de 2734 leI la cheltuelf. Numárul vitelor a fost in a-

Deal, Bratia-din-Vale, Casa-Impärateasca, Cremenari (Cremenari-Mo$nen1), Flátninda, LinialuI-Ciuculete, (Linia-PoduluI) $i

nul 1887 de 363 capete vite

Miule$ti, avind peste tot 158 fam., sati 665 sufl. In comunä sunt trei bisericI, o $coalá pri-

Proprietatea locuitorilor mo$nen/ din Cremenari-Mopeni este

mará rural& $i case boerestl vechi. Este $i un pod umblätor peste riul Oltul.

tunele Báne$ti $i Valea-Vier, am-

Budgetul comuneI pe anul 1882-83 a fost de 1319 leI la veniturI $i de 1287 leI la cheltu en.

Dupá o publicatie oficialá (1887), aceasta comuna numárá

138 contrib. $i are un budget

de 3371 leI la venituff li de 3604 leI la cheltueli.

Numárul vitelor a fost In a-

nul 1887 de 539 capete vite marI (506 bol $i vacT, 33 caT) $i de 560 vite márunte (253 o!, 36 capre l'i 271 rimatorI).

Cremenari-Flämlnda, proprietate a statuluI, din jud. Arge$. VezI Cremenari.

Cremenari - Mänastire§t1, sat, jud. Arge$.

Cremenari-Mo§nenI, com. rur., pe tármul sting al riuluI Oltul, jud. Arge$, pl. Oltul, la 29 kil. de com. rur. Tigveni $1 la 33

marI (345 bot $i yac!, 18 cal) si de 330 vite marunte (125 o!, 45 capre $i 160 rimatorI). de 430 pog.

Se märgine$te la E. et elbele pendinte de com. Stoiceni ;

la V. cu jud. Vilcea de care se desparte prin Olt ; la N., cu cat. Miule$ti $i padurea Giurgeni, ambele pendinte de com. Cremenari-Flaminda $i la S., cu com. Cremenari-Fláminda $i pldurea statuluI Cremenari. Prin com. Cremenari-MopenI, trec doul girle, carI se formeazá numaT cind plou5. $i anume : Girla-Bisericel, izvorind din Dealul- iruluI $i gira Mitroe$ti ; am-

bele unite se varsl in apa 01tuluI.

Cremenari-Mo§nenl, saii Cremenari-Flämlnda, sat, cu 81 loc., jud. Arge$, pl. Oltul ; face

parte din com. rur. cu acela$I .nume. Aicl este re$edinta primárid. In sat este o biseric5, cu hramul Intrarea-in-Bisericá, deservità de un preot, un dinaret $i un paracliser.

CREMElk/EA

agricultura $i cre$terea vitelor. Calitatea pdmintuluI este parte

bung, parte slabá. EI posea.: 26 plugurI, 56 care cu bol, 7 cárute cu ca! li 8o stupI cu albine. Are o bisericd, deservitá de 1 preot $i 2 eintäretT; o circiuma. Budgetul comuneI este la veniturI de 3121 leI ; iar la chel-

tuelI de 1896 le!. Numárul vitelor in aceastá comunA este de 1762: 600 vite marI cornute, 22 cal', 640 01 li 500 rimátorI. Are o osea comunall care o leagg. de $oseaua nationalá. Virciorova-Bucure$ti.

In aceastá comunl se aflá ni$te ráml$ite de zidAriI vechI.

Cremenea, cdtun, al com. Gheräseni, jud. Buzati. Are 240 loc. $i 48 case.

Cremenea, numire vechie a cdtunului Läicái, pl. Arge$elul, judetul Muscel.

Cremenea, culme, in com. CArpinistea, face hotar cu mo$ia Clociti, jud. Buzai.

Cremenea, deal, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., tine de

com. rur. Cremenea.

Cremenea,fost lac, situat pe tul-

Cremenea, com. rur.,in judetul

toriul com. Alitnáne$ti, pl. Siuld.-s., jud. Olt, numit de loc. a$a,

kil. de Pite$ti, capitala judetuluI. Se cotnpune din satele : Bärangi, Cremenari - Mo$nenI, Mijlocul , Piepte$ti $'t Tudore$ti , avind

Mehedinti, plasa Ocolul-d.-j., in apropiere de gara Timna la dis-

fiind-ca s'a aflat aci, se zice, o cremene mare cit o roatl. Lacul

tantá de 35 kil. de Severin $i

s'a preacut ad In loe arabil.

peste tot 507 sufl. In comuna

E situatá pe deal $i vade Cre-

Cremenea, canal, jud. Braila, al

este o bisericA (in satul Cremenari) $i o $coalá primará rurald. Budgetul comuneY, pe anul

menea, Ginlea $1 Valea-Omultd. Se compune din Cremenea-d.-s. $i Cremenea-d.-j., cu re$edinta comuna' in Cremenea-d.-j., avin d

D u nárei-Vapoarelor. Se desparte

1882-83 a fost de 1129 leI la veniturr vide I 1261e! la cheltuch. Dupá o publicatie oficiald

(1887), aceastá comunA numárá

de 19 kil. de com. rur. Strehaia.

peste tot 159 contribuabill, din 1000 loc., locuind in 190 case. Ocupatiunea locuitorilor este

de aceasta din jud. Ialomita, trece In acest judet pe partea stingl. al DunareI - Vapoarelor, unindu-se cu canalul Munu$oaia,

la hotaru1 de N. al com. Berte$ti-d..s. ; de ad i se desparte

clIESTEWL

760

CREMENEA

lard§I de Dundrea-Vapoarelor,

de V. a comuneT. Cu timpul

Letea, de care se desparte prin

insd apucd pe partea dreaptd; unindu-se cu canalul Pasea la

insd va dispare, aratd fiind ne-

riul Bistrita. Are i circiumd. Are o populatie de 25 familiT, cu 115

contenit de locuitorT.

suflete. Animale se gAsesc : 3 cal,

T'Asura, din comuna Stdncuta.

De aci confinuä tot pe partea dreaptd pAnd aproape de hotarul comuna Vizirul pAnd la punctul Ibisi, unde se unete

Cremenea sa0 Zoita, pddure,

cu Dundrea-Vapoarelor.

Cremenea,

in jud. R.-Sdrat, pl. Rimniculd.-j. Vezr Zoita, pAdure.

in com. rur.

65 vite cornute i 33 porcr. Aci se gdse§te intre sat §i riul Bisfrita, fabrica de hirtie, la care lucreazä locuitoriT satulul, bdrbatI i /*eme.

Cremenea, pl. Ocolul-d.-j., jud.

Cremenea, ostrov, jud. BrAila, format din Dundrea-Vapoarelor canalul Cu acelaT nume, are

o lungime aproape de 14 kil. incepind de lingd satul GuraGirluta, strdbate teritoriul com. Stancuta i se termind tocmai la punctul Ibi§i, din com. Vizirul. Acest ostrov e tdiat de pri-

Mehedinti, se varsd in piriul Cervenita.

Cremenea, pirtiaf, format pe terenul comuna Nerejul, judetul Putna, se varsd in abald. Ese

Creminareasa, deal, in jud. R.Sdrat, pl. Oraul, com. Bonteqti, se desface din dealul Deleanca, brdzdeazd partea vestícä a comuna ; el este acoperit cu finete §i semdndturi.

din Rupturile-Monteoruld.

TrAsura din dreptul sa-

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.; este

Creminetul, san Criminetul,piizvoreste din munir Soveja i dupd ce udd comunele

tului StAncuta, unde canalul Cre-

reedinta com. rur. Cremenea.

Soveja §i Cimpurile, jud. Putna,

val 11

Cremenea-de-Jos, sat, in jud.

merge de se varsd in

menea se unete cu DundreaVapoarelor. MaT este intrerupt

Cremenea-de-Sus, sat, in jud.

partea de N. prin privalul

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., for-

Orbul, care une.,te canalul Cremenea cu Dundrea-Vapoarelor,

meazd comuna cu Cremenea-d.-j.

in cit putem zice cá sunt trei

Cremeni§tea, munte, jud. Bacdti, plasa Trotu§ul, de pe teritoriul com. Hirja.

iii

ostroave.

Cremenea, bc ir;olat, com. Sldnicul, pl. VArbildul, jud. Prahoya.

Cremenea, inoviM, in com. Gheraseni, jud. Buzad, putin maT la N. de cát. Cremenea. In virful a a fost in vechime o bisericA, din care abia se maT cunosc rui-

nele; acum e acoperitä Cu multe cruel; servd de izlaz.

Su§ita,

din sus de Cimpurile-d.-j. Primqte ca afluentr: LArguta §i Mircanl cae izvoresc din Pietrele-ViduluT.

Crengani, mahala, in com. rur. AlmAjelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Cremeni§ul, a'eal, pl. Muntel com. Podurile, jud. Bacdu, care

Crestat (Lacul-), lac, pe pro-

face parte din *a dealurilor ce

prietatea Gdojani, pl. Marginea,

despart cele doud TazlAurT,

jud. VlaKa.

Trotuul. Crestatà (Movila-), moviM, juCremeni§ul, munte, ce se ridicd pe malul girld Zeletinul, com. PosWi, plaiul Teleajenul, jud.

Prahova, pe care sunt Ovni' de vite.

detul BrAila. Vez! Custura.

Crestea, moviM, jud. Brdila, la 112 kil. spre S. de satul Du descu.

Cremenea, movild; plasa Balta,

Cremeni§ul, pisc, spre N.-E. de com. Pose0, plasa Teleajenul, Cremenea, munte, la N. de munjud. Prahova, pe care sunt pa tele Oticul, intre riul Doamna uni de vite. com. Goicea-Micd, jud. Dolj.

izvorul riului Dimbovita, jud. Muscel.

Crestezul, sat, In jud. BrAila, e situat la 4 kil. spre E. de Bordeiul-Verde, pe ambe/e maluri ale vdeT Crestezul, unde aceastd

vale pleacd din Druica.

Cremina, sat, jud. Baca, plasa

Suprafata satului e de 19 hect.

Are o populatie de 27

Sdrat, pl. Rimnicul d.-j., com.

Bistrita-d.-j., al com. Letea, situat pe dreapta Bistritel mal la vale de oraul BacAti, la o de-

mili'', salí 150 suflete, din carT 79 bArbatI i 79 femeT, carT

Costieni, cdt. Zoita, in partea

partare de 3800 m. de satul

locuesc in 32 case.

Cremenea, movi/d, In jud. R.

fa-

CRtsTEZUL

CRETESTI

761

Vite sunt : 128 cal, 5 mg535 vite marI cornute,

garT,

LocuitoriI se ocupa cu cultura viilor. El desfac vinurile

cuitorI (422 barbatI si 388 fe-

1430 oi l 92 rtmatorT.

in orasele: Craiova, Caracal,

me), iar ca populatie scolan

Corabia, Slatina i Magurele.

Are o populatie de 8io lo-

Crestezul, vale, in jud. Braila,

In comuna sunt 12 meste-

la N.-E. de comuna BordeiulVerde, pleaca din valea Druica,

sugarI, dulgheri si timplarr. Vite sunt : 14 cal, 421 bol,

132 copli (71 baetl i 61 fete), din carI urmeaza 20 la scoall (17 baetf si 3 fete). Ad sunt 2 bisericr: una de

merge spre S. si se pIerde pe

400 vaci, 82 capre, 782 a 654

lemn, aproape in ruina, fá'n in-

mosia Liscoteanca, din comuna

porci.

Filiul.

Locuitorii din cat. Creteni Mrenesti sunt -mosnenI ; iar cei din Magureni i Carcadiesti s'a('

scriptie si alta de zid, fondata la anul 1826, de Popa erban,

Crestuesti, sat, in jud. Argesul, pl. C:otmeana, pendinte de comuna ruralg. Lunca - arbuluI. Are 70 familiI.

Cresoiul salí Ghimpati, proprietate. (VezI Ghimpati, in jud. Vlasca, pl. Cilnistea).

Creteni, com. rur., in jud. Vilcea, plasa Oltul-d.-j. ; e compusd din 4 catune : Mrenesti, Creteni, Magureni si Carcadiesti. Numele salí

vine de la

familia Cretu. Este situata pe valle : Pesteana, Negropita Mamul, la 6o kil, departe de capitala judetuluI i 41/2 kil, de a plaser. Gäsindu-se urme de bordeie

improprietarit la 1864 pe 93 hect. (40 improprietarit1). CQala dateaza in comuna de la 1881 ; este frecuentan de 41

copir (37 bletI si 4 fete)

din numarul de 266 copiI (146 120 fete). tiü carte 215 barbatI si 7 femeI. Cu intretinerea scoalei, statul cheltuSe cultiva aci i &daca de matase.

Sunt 41 stupI cu albine. Tuica se fabrica anual pana la 700 decal. Toata comuna se intinde pe o suprafata de 4000 hect. Porumb, gnu i orz se

Are o populatie de 388 fasail 1841 suflete (998 barbatI si 843 femeD, dintre

Veniturile comunef se urca la 1850 ler anual si cheltuelile

cal-Y 31 familq tiganI, carI lo-

la 1690 leT.

cuesc in 378 case si 5 bordee. Sunt 407 contribuabilr. In comuna sunt 4 bisericI : una, in cat. Mrenesti, de lemn, construita de Ieromonahul Rafael, la a.nul 1781 (data dupa clopot) ; a doua, in cat. Mdgureni, reparan in 1888, si cele-l'alte doul in Creteni: una, de lemn, aproape in ruina, ffra inscriptie si alta, de zid, fondata, la anul 1826, de Popa

E brAzdatA la V. de dealurile Geamana si Pietroasa si la E. de dealurile Tutuveica

parte din comuna Creteni ar fi fost situata pe valea Geamana.

erban. 5805. Mango Didimo" Geografio. Poi. Il

cAceastI sfIntit biseric, cu hramul SE Ion Botezlitmul, s'a zidit cu ajuto-

rul dumnezeesc la anul 1826 de Popa Serban, cu a citruY cheltuialit si oslrdie s'a stIrsit la luna Decembre, ziva

LocuitoriI acestur atun sunt znosnenr.

Creteni. (VezI Birjoveni, sat, in jud. Neamtu).

este anual leT 1200,60.

cultiva' pana. la 600 kilogr. oselele numite : DrAgAsaniGlavile si Dragasani - Maciuca, inlesnesc comunicatia intre comuna Sutesti i DrAgasani (la S.) si intre com. Izvorul, Nemoiul, Amaresti i Gusoeni (la N.)

prin unele locuri despadurite izolate, se presupune ea o

cu urmatoarea inscriptie :

Cotroceni.

E udata de valle: Geamana, Pesteana, Negropita si Mamul. Se margineste cu com. UsureI, Madulari, Mitrofani si Sutesti.

Creteni, veche numire a satuluI Magureni, jud. Ialomita, pl. Borcea.

Creteni, deal, in raionul comuneI Creteni, jud. Vilcea, plasa Oltul-d.-j., pe care se cultiva 359 hect. si 50 arif vie. Creteni, loc, jud. BacAti, pl. Bistrita-d.-s., de pe teritoriul com. Ciumasi.

Cretesti, com. rur., jud. numin din vechime Chiritesti, dupa cum rezulta dintr'un hrisov de la 1630 a luT Alexandru-Vodd, fiul luI Radu-Vodd. Se afld cam in centrul pl. Cras-

na in partea despre N.-E., cu o populatie de 344 fam., sau 1377 sufl. i 370 contrib. Este forman. din doua sate : Cretestid.-j. i Cretesti-d.-s.

Are dota bisericT, o scoalá si o statie de cale ferata. Se af1ä situata sub dealul Lohanul

Creteni, sat, in jud. Vilcea; face

parte din com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.

in apropiere de orasul Hui, si este udatà in partea de V., pe hotar de piriul Lohana. 96

CRETESTI-S1NTEM

762

CRETEVII

S tatul are 700 hect. $i cul-

Vite marl cornute sunt 614: o!, 1348; caT, 65; rimatorr, 13 I.

tivä prin arenda$ir sal 500 hect.

Crete§ti, cdt., re$edinta com. Ticleni, jud. Gorj, pl. Jiulur, si-

(4 sterpe, 96 izlaz $i 1 oo padure). Locuitorir ati 489 hect., din carT cultiva. 464 hectare (18 ramin sterpe, 7 vie). A ci este o fabricá de rahat.

tuat pe deal $i parte pe albia piriulur Tomita. Are o suprafata de 600 hect.,

Are o biserica, cu hramul Sf.

Ilfov, pendinte de biserica Sf. Ion din Bucure$IT ; s'a arendat pe periodul 1886/96, impreuna Cu Zbircea, cu 33,927 ler anual.

Crete§ti, trup de mo$Te, a statulur, jud. Olt; vez! Vatra-SchituluT-Greci.

Treime, deservita de 3 preotT din care 265 hect. arabile, $i 2 cintaretr, o $coala mixta Crete§ti-de-Jos, sat, in partea hectare vie, 12 hectare prunet, de S. a comuner Crete$ti, pl. frecuentata. de 13 elevr $i I e. iar restul pawne, padure $i tuCrasna, jud. Falciti. E situat inleva, cu intretinerea careia stafári$. tre pinol Lohanul la V. li deatul $i comuna cheltuesc anual Populatia este de 135 fam., lurile acpperite Cu padurr, des1699 ler. Localul construit de sari 560 sufl., din carT 6o conpre E.; despartit de Crete$tijudet, e in stare buna. In certrib. d.-s. pi-in dealul Crete$ti, lar cul satulur e I moara de apa, Locuitorir sunt mo$nenr $i despre V. prin un mic $es. Are 1 povarna, 1 ma$ina de treerat se ocupa cu creSerea vitelor ; o popllatie de 150 familiT, salí cu aburr, 2 podurr statatoare. locuitorir posea: 52 plugurr, 8o 599 suflete $i 170 con tribuabili. Comerciul se face de 6 circare cu bor, 15 stupT, 344 vite Are o biserica, in centrul saciumarr. marT cornute, 380 01, 274 catuluT. Numarul vitelor marT e de pre, 422 rimatorr $i 24 cal. 436 $i al celor miel de 1171. In $esul dintre ambele sate Comunicatia se face: printr'o se afla primaria, scoala $i gara $osea comunalä ce traverseaza caer ferate, care trece la Hui. catunul $i care-1 pune in comu- Crete§ti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-de-Sus, sine de com. Satul Cretesti, se vede dupa nicatie la S. cu ca.t. Tun$i, iar un document dat EpiscopieT de rur. Husnicioara. de ad spre S.-V. cu Ticleni ; Antonie Rosetti Voda, ar fi fost printr'un drum de care, care-1 populat cu coloniT din tarl straileagà in partea sa despre E. Crete§ti, initniistire, jud. Dolj, pl. D umbrava-d.-s., com. Breasta, ne; iar mar din vechime a fost cu Petre$ti-d.-s. ; printr'o osea 5

vecinall care pune in comunicatie Petre$ti-d.-s. cu Pe$teana-d.-s.

satul Crete$ti; e in ruina; se crede ca a fost fondata de haiducT, din tirnpurT foarte vechr.

prin Ticleni. Este: 1 $coala, fondata la anul 1859 $i frecuentata de 48

Cretelti, stalie de dr. d. f., jud.

elevI $i 1 eleva, din 53 inscri$T;

Falda, pl. Crasna, cat. Crete$ti,

o biserica fondatá la anul 1690 $i refacuta. a 4-a °ara la 1882, deservita de I preot $i 2 cinaretr.

pe finja Crasna-H4, pusa in

In ditun se mai gäsesc : 2 mon pe apl $i i cu bol; 18 l'infla

timea de asupra nivelulur marir

Crete§ti, sat, jud. Ilfov, pl. Sabarul ; face parte din com. rur.

circulatie la 25 Iulie 1888. Se afla intre statiile Oltene$ti (8.1 kil.) $1 Dobrina (6.9 kil.) Inal-

raza$esc. Cu timpul, unir raze$T facind danie Episcopier pamin-

turile lor, iar de la altir cumparindu-se, satul a devenit proplietatea Episcopier, li dupa secularizare, a statulur.

Crete§ti-de-Sus, sat, in partea de N. a com. Crete$ti, plasa

de 134.m.62. Venitul acester statir

Crasna, jud. Falciù, situat intre piriul Lohan la V. $1 degul Vldcinoasa la E. Acest sat in-

pe anul 1896 a fost de 36500

preunä cu satul

ler, 85 ball!.

formeaza un trup de mo$ie, pro-

Crete§ti, deal, ramura ce se Crete$ti-Sinte$ti. Este situat la intinde din dealul care l'ileonS. de Bucure$tr, pe malul sting joará in partea de E. com. Creal riulur Sabarul. Aci este rete$ti, jud. Falda, pl. Crasna $i $edinta primarier. se lasa intre satele : Crete$tiSe intinde pe o suprafata. de d.-j. $i Crete$ti-d.-s. 1189 hect., cu o populatie de 1283 locuitorr. Crete§ti, molde, a statulur, jud.

Crete$ti.d.-j.

prietatea statulul. Are o populatie de 194 familif, saa 778 suflete $i zoo contribuabilr. Bi-

seria ce se afla in sat,

e zi-

dita la 1860.

Crete§ti-Sinte§ti, com. rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata. la S.

de Bucure$ti, fina riul Sabar,

CRETEM-ZBIRCEA

76'

r6 kil, departe de Bucuresti. Sta in legatura cu Straini-Dobreni i jilava prin sosele vecinale.

CRETULEASCA

Dumbrava-d.-s., com. Breasta, jud. Dolj; e inalt de aproape 50 m. acoperit cu iarba; pe el pase vitele satelor din jur.

Se compune din satele: Cretesti, Copaceni-Sf. -Ioan si Sin-

testi; cu o populatie de 2636 locuitorT, carT locuesc In 548

Creti, sat, face parte din

com.

Numarul vitelor marT e de 142 s't al celor miel de 199.

Cretieni, vale, spre V. de satul

Cretul, deal, judctul Bacn, 'Brusturi, jud. Suceava, numita

zo6i hect.

ast-fel de la citT-va ArdelenT cu aceasta familie, fugitT de catane

Proprietarir cultiva 1390 hect. (5 sterpe, 346 izlaz, 435 pa.

statornicitT ad de vre-o Ioo anl in urma. mii-

gura', la S. de balta Potelul, pl.

Cu un budget de 8251 leI la

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

veniturI si 6746 leT la cheltuelf.

spre S. de satul Damienesti.

Creo ala, 'Aria, ce curge prin

1196 (344 cal i epe, 540 bol, 258 vacT i viteT, 14 taurI, 40 bivolT i bivolite) si al celor miel

de 2359 (83 porci, 2276 ol). Dintre locuitorr, 621 sunt plugarT, 21 aú diferite profesiunT.

Aratura se face cu 391 plugurT, 298 cu bol, 93 cu cal. Locuitorif ají 430 care si carute : 299 Cu bol i 113 cu cal. LocuitorT improprietariti sunt 291 si neimproprietaritl 363. Comerciul se face de 12 eh-ciumarT.

S'au stabilit in comuna 4 straini.

Cretesti-ZbIrcea, pidure, a statului, jud. Ilfov, in intindere de 205 hect., pendinte de comuna Cretesti, pl. Sabarul.

Cretestilor (Dealul-), deal, pl.

Cretul, movild, pe teritoriul sanume, pl. Baseul, jud. Dorohoiu.

Cretul, deal cu va, In com. rur. hedinti.

pl. Funda!, com. Damienesti,

mixte, 2 morT de apa, 2 poverne, I masina de treerat, 2

Numarul vitelor marl e de

tuza

Oprisorul, pl. Cimpul, jad. Me-

Cretoaia, deal, 'in jud. Roman,

(la Cretesti i Sintesti), 2 §colr podurf.

Trotusul, comuna Bogclanesti; face parte din sira dealurilor ce despart apele Slanicul si bi-

tulut Stiubeeni, com. cu acelasi

Cretil (Grindul-), deal 0.

Comuna numara 562 contrib.,

bisericT

&ir-

jud. Olt. Are o populatie de

Costaforu, Otete/esanu, AL Triandafil, T. Eliade si C. Marinescu, aü 2176 hect. si locuitoril

In comuna sunt 2

Comerciul se face de i ciumar.

339 locuitorI. Ad i e o biserica construid, din noti.

In anta 1885 erati 579 contrib.

numai 60 hect. (5 sterpe, 150 padure). Locultorii cultiva tot terenul afara de 7 hect, carl ramin sterpe. Are I pod.

rur. Poborul, plasa Vedea-d -j.,

case si 47 bordee. Se intinde pe o suprafad de 3237 hect. Statul, mostenitorir

dure), lar locuitorli 1014 hect. (40 sterpe, 7 vie).

carT cultiva prin arendasiT sal

Cretul, pi-dure, in com. Mogo. sesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi. E proprietatea statuld.

jud. Roman, pl. Fundul, com. Damienesti. Izvoreste de la N.E. de satul Padureni. Curge de la N.-E. catre S.-V. si ucla satele Paclureni, Calugeni, trece pe la E. de satul Damienesti se varsä in riul Siret de a stinga

Cretul,

f , jud. Bacn, plasa

Trotusul, com. Bogclanesti, care

curge pe limita satelor SatulNotl si Pirgäresti. Izvoreste in muntele Crosna si se varsä., d'a dreapta, In Trotusul.

la satul Dragesti, dupa ce a primit fa sine pe dreapta pi- Cretuleasca. (VezI Crivina, co riul Racea si pe stinga pe piriul Poenele-d.-j. la satul Padureni.

muna rurala, jud. Prahova).

Cretuleasca, Vadul-StanchiI, sau Giulea, ceitun, in judetul

Cretul, sat, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Ciocanesti, plasa Snagovul. Se intinde la V. de Ciocanesti, pe malul drept al riuluT Ciorogirla, in fata satuluT

Urziceanca. Cade la extremitatea judetuluT, spre judetul Dimbovita. Suprafata luT totala e de 391 hect., cu o populatie de 201 locuitori. Epitropia bisericeT Amza din Bucuresti are 245 hect., din

Vlasca, pendinte de com. CorbiCiungi. VezT Vadul-Stanchir.

Cretuleasca, numire data mafia Maruntisul, din com. M5.runtisul, jud. Buzat1, dupa vechea eT pro-

prietad Ana Cretulescu.

Cretuleasca, mofie, in com. Amarul, cat. Miroi, jud. Buzau, proprietatea bisericei Cretulescu, din Bucuresti. Are ca 600 hect.,

784

CRETULEASCA

din care 420 arabile, 20 fineata, too izlaz, restul sterp ; se cultiva mult orz $i porumb. Cretuleasca, locuinici izo/ate-1, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

Cretuleasca, mofie, pe care, la a-

433 (9i cal

$i epe, io arma.sarT, 206 bol, 187 vacT $i viteT, 25 taurT, 14 bivoli $1 bivolite)

$1 al celor micT de 815 (25 capre, 215 porcT $i 575 ol). Dintre locuitorT, 149 sunt plugarT, 2 meseria$T, 43 ati diferite profesiu nT.

Aratura se face cu 74 plu-

CRETULESTI-LIPOVATUL

Acest sat s'a infiintat, dupa cum spun locuitoriT, pe la anul 1680.

Cretulesti-Ffilcoianu, sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur.

Cretule$ti, pl. Znagovul. Este

situat la N. de Bucure$ti, pe

nul 1864 s'ail improprietarit parte din loc. comuneT Cep-

gurl :

66 cu bol $i 8 cu cal.

malul drept al riuluT Colintina, linga. padurea Rtioasa. Pe la S.

tura, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Locuitorir all 138 care si ca-

trece catea ferata $i calea na-

rute : 96 cu boT $i 42 cu cal.

tionala Bucure$ti-Pite$ti.

Cretuleasca, vale, in jud. Buzan, com. Bolde$ti, se scurge In lacul Bolde$ti.

Cretuleasca, vale, in jud. Vla$ca,

ce vine din Bacia, da. in Va-

Locuitorr improprietaritT 163 $i netmproprietaritT 40.

Comerciul se face de 6 circiumarl $i 1 hangia. S'ala stabilit in comuna 13 strainT.

lea-Sericiuluf pe proprietatea Fe-

Acest sat, dupa cum spun batriniT, s'a infiintat la anul 1770 de Constantin Samurca$T.

Aci este re$edinta primarieT.

Se intinde pe o suprafata de

750 hect. ; cu o populatie de 383 locuitorT.

tele, pendinte de com Bleje$ti.

Cretulesti, sat. V. Linia-Mare.

D-na Maria tefanopolu are 597 hect. $i locuitoriT 153 hect.

Cretulesti, com. rur., pl. Znagovul, jud. Ilfov. E situad. la N. de Bucure$ti Tina rail Colintina, 26 kil. departe de Bucu-

Cretuluti, sat, jud. Dimbovita,

Proprietarul cultiva 372 hect. (i0 sterpe, 75 izlaz $1 140 pa-

re$ti.

pl. Cobia, cat. $1 com. Matasa-

rul. Are preste 18000 ariT padure, impreuna cu ca.t. OdaiaTurculuT.

Se compune din satele: Cretule$ti- Cantacuzino, Cretule$tiFalcoianu, Cretule$ti - Manastirea, Cretule$ti-Samurca$T, Cu o populatie de 981 locuitorT, carT

Cretulesti, vale, in com. OcneleMari, pl. Ocolul, jud. Vilcea, se varsa in Riul-Sárat, care uda. com. Ocnele-MarT.

dure). Locuitorir cultiva. tot terenul, afara. de 10 hect, carT ramin sterpe. Are o biserica, cu hramul Sf.

tefan, deservita de 1 preot $i 2 cintaretT ; o $coall mixta fre-

cuentata de 22 elevr $i eleve, Cu intretinerea carda se cheltue$te de stat $i comuna' anual

locuesc in 231 case. Se intinde pe o suprafata de 3016 hect. D-na Luxita Canta-

Cretulesti-Cantacuzino, sat, ju-

cuzino, (astäzi d-nul George Gr. Cantacuzin) Maria tefanopolu, Epitropia bisericeT Cretulescu din Bucure$ti $i D-1 I. Zaharescu

detul Ilfov, face parte din com. rur. Cretule$ti, plasa Znagovul.

Localul s'a construit de judet in anul 1889. Aci e o bala.

Este situat la N. de padurea Riloasa. Pe la S. trece calea

Comerciul se face de 1 hangia.

ferata li calea nationall Bucu-

1468 leT.

Numarul vitelor marT e de 206 $i al celor miel de 190.

aa 2441 hect. $i loc. 575 hect.

re$ti-Pite$ti.

Proprietarii cultiva 1547 hect. (88 sterpe, 216 izlaz $i 590 pa-

Se intinde pe o suprafata de

Cretulesti-Lipovfitul, sat, jud.

750 hect., cu o populatie de

Ilfov, face parte din com. rur.

dure). LocuitoriT cultiva 522 hect.

153 locuitorr.

(33 sterpe $i 20 izlaz).

veniturT $1 3530 leT la cheltuelT.

D-nul Gh. Gr. Cantacuzino are 609 hect. $i loc. 141 hect. Proprietarul cultiva 438 hect. (50 sterpe, I I izlaz $1 I i0 pa-

In anul 1885 eral" 159 contrib. In comuna sunt 2 bisericT (la

pentru finete.

Comuna numard 176 contrib., avind un budget de 3564 leT la

Cretule$ti - Falcoianu $i Cretule$ti-Manastirea) ; 1 $coala mixta; 1 balta.

Numarul vitelor mari e de

dure). LocuitoriT rezerva 6 hect.

Comerciul se face de 2 circiumarT.

Numarul vitelor marT e de 105 $i al celor miel de 220.

tefane$ti-Lipovatul, pl. Dimbo-

vita. Este situat la V. de

te-

faue$ti-d.-j., pe malul drept al vaieT Pasdrea, format din 2 trupurT: Cretule$ti $1 Lipovatul.

Se intinde pe o suprafata de

762 hect. Are o populatie de 152 locuitorT. D-1 Stancu R. Be-

cheanu are 652 hect. $i locuitoril 110 hect. Proprietarul cultiva 400 hect.

CRETULESTI-MXNASTIREA

(57 izlaz, 2 vie, 193 padure). LocuitoriT rezervä. 25 hect. pen-

tru izlaz. Are o biserica cu hramul Sf. ImparatT, deservita de 1 preot

cintaret; o scoald mixta frecuentatä. de 17 elevI si 7 si I

eleve, cu intretinerea careia sta-

tul cheltueste anual 1404 leT. Localul scoalei s'a oferit gratuit de d-1 St. Becheanu. Comerciul se face de 1 circiumar. Are un helesteli.

Numarul vitelor marT e de 115 si al celor micT de 245.

760 hect. Are o populatie de 267 locuitorT. D-1 I. Zaharescu are 589 hect.

si locuitoriT 171 hect. Proprietarul cultiva 355 hect. (8 sterpe, 86 izlaz $i 140 paclure). Locui-

toril cultiva tot terenul, rezervind 7 hect. pentru izlaz. Comerciul se face de 3 eh-ciumarT. S'ati stabilit in sat 4

din Bucuresti are 646 hect. si locuitoriT II° hect. Proprietarul cultiva prin arendasir sal* 381 hect. (20 sterpe, 45 izlaz, 200

epe, 4 armasarT, 436 boT, 290 vaci si vitell, 5 bivolite) si al celor

miel de

1405 (357 porcT si 1048 00.

Numarul vitelor marT e de 121 si al celor raid de 313.

In comuna sunt 3 bisericT (la Crevedia-d.-j., CocanT, si Dirza)

Acest sat, dupá cum spun batrinir, s'a infiintat la anul

si o scoalä rurala mixta.. In ziva de Sf. Treime se face

1770 de Const. Samurcasr.

aci un erg de maruntisurT si bauturT spirtoase.

cel, com. Purcareni, pl. RiulDoamneT.

756 hect., cu o populatie de 178 locuitorT. Epitropia BisericeT Cretulescu

Numarul vitelor marr e :de 863 (128 cal si

LocuitoriT improprietaritT 144 $i neimproprietaritT 156.

begesti), sat, jud. Ilfov i face CretuluI (Bej enarii-), vechifi sat, in jud. Buzali, comuna Amarul, parte din com. rur. Cretulesti, care a dat nastere cat. Mirosi. pl. Znagovul. Este situat la N. de padurea Riioasa. Pe la S. trece calea ferata si calea na- CretuluI (Valea-), vale, jud. MusSe intinde pe o suprafata de

Aratura se face cu 120 plugurT: io5 cu bol si 15 cu cal. LocaitorI ati 222 care si carute: 189 cu bol si 33 cu cal.

strainT.

Cretulesti - Mänästirea, (Re-

tionala Bucuresti-Pitesti.

CREVEDIA-DE-JOS

765

Cretului (Zarea - ), localitate, frumos situatd in partea de V. a com. Oncesti, pl. Staniscsti, jud. Tecuci.

Comerciul se face de 8

&ir-

ciumarT si 1 hangiti.

Crevedia ( Paduroaica ) , p eldure, de 1380 hect., jud. Ilfov, pl. Znagovul, la N.-V. judetuluT. Se intinde intre comunele Crevedia si Cocani. t

Crevedia, vale, in jud. Vlasca, ce vine din sus de mosia Crevedia, a SfintuluT-Gheorghe-Noil

si dä. in Drimbovic. Crevedia, com. rur., pl. Znagovul,

padure). LocuitoriT rezerva pen-

jud. Ilfov. E situata. la N.-V.

Crevedia, san Baronul, vale,

tru izlaz 7 hect. Are o biserica Cu hramul

judetuluT, 27 kil, departe de

in jud. Vlasca, pe proprietatea

Bucure$ ti.

Vadul-StanchiT, vine din Corbi-

Sf. Nicolae, deservita. de 1 preot si 2 cintaretT. Comerciul se face

Se compune din satele: Crevedia-d.-s., Crevedia-d.-j., Cocani

de 1 circiumar.

si Dirza. Are o populatie de

Numarul vitelor marT e de 96 si al celor micT de 92. S'au stabilit in sat 8 strainT. Acest sat s'a infiintat de cá-

1272 locuitorT, carT locuesc in 324 case.

lugArT la anul 1752.

Cretulesti-Samurcasi, sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. Cretulesti, pl. Znagov. Este situat la S. de Falcoianul, pe malul drept al riuluT Colintina, ling5. padurea Riioasa. Pe la S. trece calea ferata si calea nationald Bucuresti-Pitesti.

Se intinde pe o suprafatd de

Suprafata totall a comuna e de 3182 hect. Proprietarif ati 2478 hect., din carT cultiva 926

hect. (rezervind 182 hect pentru izlaz, 1380 padure). Locuitoril ati 700 hect., din carT cultivä. 650 hect. (54 ramin sterpe). Comuna numara 289 contrib.; cu un buget de 4508 leT la veniturT

i 4419 leT la cheltuelT. In anul 1885 erati 245 contribuabilT. Dintre locuitorT 198, sunt plugarT, 20 ail diferite profesiunT.

Mari si da in Neajlovul.

Crevedia-de-Jos, sat, jud. Ilfov, plasa Znagovul, face parte din com. rur. Crevedia. Este situat la N.-V. judetuluT, pe malul sting al laculuT Zmeul, format din riul Colintina. Prin sat trece soseaua judeteanä. Bucuresti- Tirgoviste si, spre E., calea ferata BucurestiPloesti.

Aci este resedinta primaria Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot si 1 cintaret; o moara de apa; 1 helesteti ; 1 pod peste Colintina ; o scoald mixta., frecuen-

tata de 28 elevi si 6 eleve, cu

CREVEDIA-DE-SLJS

intretinerea cAreia statul si comuna cheltuesc 1837 leT anual. Se intinde pe o suprafata de

706 hect., cu o populatie de

CREVEDIA-STAVROPOLEOS

786

Ia 1887 eran 987 sufl., din

jos. Aceasta osea mal duce. la

cari- 195 contribuabili.

Bucuresti pe la Malul-Spart, prin

Budgetul comuneT pe 1886 era la veniturl 5490 leT si la

padurea Cascioarele. Acestea

sunt sosele judetene In buna stare, bine lntretinute.

283 locuitorT. D-luT N. tefanescu apartin

cheltuelT

506 hect. (188 hect. padure si 40 izlaz), iar locuitorilor, 200

cheltuelT 2798 leT.

hect.

bisericT, deservite de 2 preotT si 4 dascall : o biserica in Crevedia-Mare sati a utuluT si a doua la Crevedia-Sf.-Gheorghe

pl. Neajlovul, situat pe coasta stinga a aper NeajlovuluT, in vecinatate cu Cascioarele ale

sati Crevedia-Mica.

Mosia are un venit anual de aproape 20000 le!. Are o suprafata de 1100

Comerciul se face de 2 ch..ciumarI si i hangiti.

Numarul vitelor marT e de 195 si al celor miel de 212.

4046

leT.

Pe 1887

era la veniturl 4104 ler si la

In aceasta comuna sunt 2

Ambele tin de parohia CreCrevedia-de-Sus, sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul ; face parte din com. rur. Crevedia. Este situat la N.-V. de Crevedia-d.-j., pe mal.ul sting al valeT Desloaica, care izvoreste din jud. D'hubovita si trece prin pa.durea cu acelasT nume. Pe marginea de E. trece soseaua judeteana Bucuresti-Tirgoviste.

Suprafata totala a satuluT e de 1452 hect., cu o populatie de 353 locuitorT.

D. G. G. Cantacuzino, proprietarul, are 1250 hect. si locuitorif 202 hect. Proprietarul rezerva. 75 hect. pentru izlaz ; 950 sunt padure.

Are o bala; i pod statAtor. Comerciul se face de 3 circiumarT.

Numarul vitelor marT e de 180 si al celor miel- de 542.

Crevedia-Mare, sau Crevedia§utuluf, com. rur., jud. Vlasca, pl. Neajlovul, compusa din catunele : Crevedia -*utuluT, Crevedia-Sf.-Gheorghe sati Crevedia-Mica, Crevedia-Stavropoleos si Sicarul, situate pe ambele coaste ale vaTeI Neajlovul.

Aceasta com ina este departe de Bucuresti de 32 kil., de Giurgia, de 60 kil. si de Obedeni, resedinta plAseT, de 25 kil. ; la cea d'intiiu merge prin MalulSpart, iar la Giurgiti merge prin Obedeanca.

vedia-Micl. Este o sopará mixta, cu 5 clase,

condusA de un invatator. In 1888 att urmat aci 4t bletT si 9

din numarul de 54 baeti si 38 fete in virstA de scoala. Vite sunt: 490 bol si vacT, 78 cal, 870 oT si capre si 392 fete,

Amarce.

Padurea de pe proprietatea Crevedia- utuluT este de 150 hect.

In aceasta comuna sunt: pad urea Crevedia-S f. -Gheorghe, de

225 hect. si pAdurea CrevediaStavropoleos, de 117 hect., ambele proprietAtT ale statuluT, de-

Crevedia-Mare sati CrevediaSutu, cittun, in jud. Via.sca,

statultii.

hect., din care s'a dat la 75 locuitori 225 hect. ; o padure In intindere de 150 hect. In catun este o bisericA zi-

dita la 1856, deservita de un preot si un dascAl; o so:mil comunalA ; o moara pe apa NeajlovuluT; 1 han si 2 circiumf.

Crevedia-Mica san SE-Gheorghe, mo,rie, jud. Vlasca, numita ast-fel, cacT apartinea inainte de secularizare m-re! Sf. Gheorghe.

Este situata pe partea stingä a vaeT NeajlovuluI, maT spre V. de Crevedia-Sutu.

pendinte de ocolul silvic Cirtojani. Mal este padurea Sicarul sati

Suprafata intreaga a mosiei este de 580 hect., din care s'a

Priboiul, a EforieT Spitalelor Ci-

dupa legea rurala din 1864, suprafata de 150 hect. Suprafata pAdureT este de 225 hect.

vile, in suprafata de 382 hect. Sunt 3 morT pe apa NeajlovuluT.

LocuitoriT acesteT comuniI se

ocupa mal mult cu transporturT si Cu exploatare de lemne, ata din padurile din aceastä comuna cum si din acelea ce se af1ä pe proprietatea invecinata, Cdscioarele.

In aceastA comunA alar 7 cir-

ciumT. Fie-care din catune are casa, pltule si magaziI necesare exploataril mosieT.

Pe ad i trece soseaua din valea Neajlovul, care duce la Corbi-Mari, In sus, si la Obedeni, in

dat la 45 locuitorT, improprietAritI

Restul de 205 hect. ~irle pamint de cultura. Venitul acestei mosiI este de 5500 leT.

Crevedia-Stavropoleos, cdtun, in jud. Vlasca, pendinte de com. Crevedia-Mare, foasta a manastire! Stavropoleos, si care apoi, la secularizarea averilor mg.-

nastiresti, a devenit pruprietatea statuluT, care a vindut-o d-luT Zadariceanu, rezervindull

padurea In suprafata de 117 hect.

CREVENICUL-MARE

'767

Este lipita cu Crevedia- ZI$1 cu padurea Cirtojani, situata pe partea dreapta dariceanu

CR1C0VIJI.

Glavaciocul. Se nume$te Crevenicul - Mare ca sa se deoslbeasca de Crevenicul cel-l'alt,

pla$6. Mo$ia apartine d-luI Pe-

tre Radulescu $1 o mica parte la 3 mo$teni' ; are o suprafad de 1500 hect.

a Aula Neajlovul. Suprafata to-

numit odinioad Crevenicul-Mic,

tala a fost de 400 hect. S'a clat la 30 locuitorI Improprie-

$1 acum Radulescu, dupa numele principaluluI motean. E

tAritI la

täritT dupa legea rurall, go hect.

compusa din mo$tenI-Colfe$ti $i

rurale,

Tom u16$ ti. O parte mare apartin e

de 225 hect. Are o padure In suprafata de 160 hect. Aceasta comuna este departe

Crevenicul - Mare sati Crevenicul - Colfeasca, com. rur., compusa. din Co$oaia

i

Cre-

venicul-Mare, plasa Glavaciocul, jucl. Vla$ca. Este situad pe dealul $1 valea Glavaciocul, care

mo$tenitorilor Jul Petre Mares, impreuna cu trupurile nelocuite Ghimba$easca i Vacareasca. Suprafata totala a acesteI mo.

La 75

locuitorY improprie-

1864, conform lege

li s'a dat o suprafata

de Bucure$ti de 48 kil., de Giur-

cu toate trupurile, este de 1415 hect. ; s'a improprietarit

gia de 58 kil. ; iar de Obedeni,

trece pe la hotarul de N.-E. al

la 1864 pe pamintuI d-luT Ma-

satuluI Crevenicul-Colfeasca. De

re$ 54 locuitorI, carI aa luat

Trece pe aci apa Glavaciocul care o desparte de Tama.-

aceasta comuna tin cele 2 tru-

209 hect. Venitul anual al intregeI mo-

$e$ti $1. Spine$ti.

01 se poate socoti la 30000

cuitoff, din carI 114 contribua-

purI de mo$ie nelocuite ale mostenitorilor luI P. Mares ce se numese Colfeasca-Vandre$U $i Colfeasca-Ghi mbd$easca.

Are o populatie de 1346 locuitorI ; 243 contribuabill.

dealuluI Glavaciocul, de catre

cheltuelile de 7057 leT ; pe anul 1887 aa fost de 3629 leT, lar cheltuelile de 3451 leY.

tar; este deservid de un preot

In 1877 s'a arat in intreaga

In anul trecut de catre locui-

seria' : una in Copaia, i alta In Colfeasca sau CreveniculMare, deservite de 2 preotl $i 2 dascalI. Tin de parohia Crevenicul-Mare.

Aci este o $coald mixta., famitá de zid i inventa cu fIer ; are

2 clase i e conclusa de un inva-

dtor. In anul 1888 a fost frecuentad. de 34 baetf $i 21 fete, din 39 bdeti $i 27 fete in virsta de $coala. Este departe de Bucure$ti de

40 kil., de Giurgia de 58 kil., de Alexandria de 32 kil., lar de Obedeni, re$edind pla'$eI, de 13 kil.

In 1886 aa fost ad i 518 lobitr.

Ad i este o biserica de zid, cu hramul Sf. Nicolae, construid la anul 1854, in piscul

Veniturile comuneI aù fost pe anul 1886 de 8875 ler, lar

comuna 2100 hect. semaninduse diferite cereale. Aceasta comuna are doua bi-

re$edinta plä.$eI, de 14 kil.

Nicolae Colfescu, fost proprie$1 un dascal.

Scoala comunald este zidita torY.

Budgetul comuneI pe 1886 avea la veniturI 4093 leI, lar la cheltuelf de 2537, lar pe 1887 avea la veniturI 2019 leI, iar la cheltuell 1491 lel. Are o biserica, facuta la 1856 de proprietar, impreuna cu ceIl'altI locuitorI; este deservid

de un preot $1 un (Jasa. Depinde de parohia Crevenicul-

Prin vale trece Glavaciocul despre N.-E. satuluI. Pe piscul dealuluI Glavaciocul sunt a$ezatI mo$tenI-Tomule$ti carr tin

Mare.

tot de acest sat.

ler.

In vale este $oseaua judete-

ana ce duce la Giurgia prin Satul Mereni ; iar chiar pe adi trece drumul ce duce de la Bucure$ti la Alexandria qi Ru$1-de-Vede. Este un han mare

ce servea de statie trasurilor ce circulaa pe acest drum litainte de a se face liniile ferate. Vite sunt: 420 bol', bivolI vacI, 72 cal, 220 rimatorI

Mo$ia s'a estitnat fara padure, de Creditul Fundar Rural din Bucure$ti, la suma de I800oo

Vite sunt: 540 bol i bivolI, 72 caT, 3450 oI i capre, 620 rImItorT.

Sunt 'in com. 4 circiumT. Este o moarA pe apa Glavaciocultd, care functioneazA numaT clnd vin apele marr.

Cricovelul, lac, in jud. Ialomita, pl. CimpuluI, lingA satul Jilavele.

845 or-

Crevenicul - Rädulescu,

com.

rur., jud. Vla$ca, pl. Glavaciocu-

Crevenicul-Mare sail Colfea-

luT, situad pe malul drept al

sca, cdtun, in jud. Vla$ca, pi.

Glavacioculur, cam in mijlocul

Cricoveni, se nume$te par/ea de S. a com. Ghirdoveni, judetul Prahova. pl. Teleajenul.

Cricovul, plasd, jud. Prahova.

Se mdrgine$te la E. cu judetul BuzAu, de care se desparte prin-

tr'o linie curbà dusl de la N.

CRICOVUL

768

CRICOVUL

OrleT $i Chitorani (Bucovul), avind ca filiale bisericile: SE

La V. se mArgine$te cu plasa

Nicolae li SE Stelian. Parohia Valea-Negovani, (com. Valea- CAlugneascd), cu biserica parohiall Adormirea, compusA din cAtunele: Valea-

Tirg$orul $i o parte din plasa Podgoria, de care se desparte printr'o linie eurbA, care trece

Mieilor, Valea-LargA, $i Scheaul, avind ca filiale bisericile: SE VoevozT $i InAltarea.

pe la V. de comunele : Inote$ti, Iorddcheanul .$i Bucovul.

Parohia Gornetul-Cricov, cu biserica parohiall CuvioasaParaschivA, compusä din en. Tdrcule$ti, avind ca bisericd fi-

la S. $i care trece pe la E. comunelor: Vadul-Säpat, Fintinelele $i alugneni.

La N. se märgine$te cu pl. Podgoria, de care se desparte printr'o linie trasa pe la N. de comunele Gornetul-Cricov si

Parohia Vadul-Sapat, cu

biserica parohiall Sf. Voevoil si Buna-Vestire. Parohia Colceagul, cu biserica parohialA Sf. Nicolae.

Parohia Inotefti, cu

bi-

serica parohialO. SE han. Parohia Fintinelele-Mazili, cu biserica parohiald Adormirea, compusd din cAtunele : Fintinelele-Ungureni $i Bozieni,

avind ca filialA biserica Adormirea.

Parohia lorddchéanul,cu

lald. Cuvioasa-Paraschiva. Parohia Valea-Boulut, (comuna Gornetul-Cricov), cu bise-

biserica parohiald Adormirea, compusA din cdtunele : Moce$ti

La S. se mdrgine§te cu plà$ile Crivina $i Cimpul, de care se desparte printr'o linie dusd din judetul Buzni (E.), pAnä In plasa Tirgsorul (V.), $i care trece pe la S. de comunele :

rica parohiald, SE ImpAratT, com

Nicolae.

pusä din cät. Co$orelele, avind ca filialä biserica SE ImpgratI. Parohia Ceptura, cu biserica parohiall SE Impdrati, com-

Din punctul de vedere administrativ, plasa Cricovul se compune dintr'o comuna ur-

Berceni, Coslegiul $i Colceagul.

avind ca filiallt biserica A dor-

TAtarul.

Aceastá plasd s'a implrtit in 12 parohiT, avind $i 23 filiale:

pusI din cät. Valea-GarduluI, mirea.

$i Plavia, cu biserica filialA Sf.

bang, Urlati, $i 17 com inc r 1rale : Albe$ti- de-Mur, Albe$tiPaleologul, Berceni, Bucovul,

alugareni, Ceptura, Colceagul, Conduratul, Coslegiul, Fintine-

t. Parohia Berceni, cu bise-

io. Parohia Rota ri, (com. Ceptura), cu biserica parohialA

rica parohiald SE Nicolae, compusa din cAtunele: Berceni-d.-s.,

Adormirea, compusl din eät.

Bereasca-d.-j. (Ploe$tiori) $i Cor-

ca filiall bisericd SE Nicolae.

15.te$ti, avind ca filiall biserica SE Nicolae.

- i I. Paro hia Albefti-de-Mur, (com. Albesti), cu biserica parohialá SE VoevozT, compusA

late sunt: Albe$ti-Paleologul, Fin-

din cAt. Vadul-PAruluT li Albe-

partea de S.-V. $i E., prezintä o intinsd etmpie, productiva in grill orz, ovAz, porumb, meiu,

Parohia Coslegiul, cu biserica parohialä. SE ImpdratI, compusd din enuncie : Dirvari, Radila $i Pantazi, avind ca fiHale bisericile : Adormirea, SE

Ion $i. SE Trel-Ierarhi. Parohia Bucovul, cu biserica parohiald Sf. Treime. Parohia Gura-Vdiet (com. Valea- alugAreasca), Cu biserica parohialA Izvorul - TdmA-

Soimescul $1 Malul-Ro$u, avind

$ti-Paleologul, avind ca filiale bisericile: SE Ilie $i Adormirea.

Parohia Cdlugiireni, cu biserica parohiald InAltarea

cu biserica filialA Adormirea. Parohia Tomfani, cu biserica parohiald SE VoevozT, com-

pusA din cat. Loloiasca, avind ca bisericd filialä SE Nicolae.

CAlugAreascd, RachieriT, Valea-

fasole $1 secará. Partea de N., fiind deluroasA,

era acoperità cu vil, acum distruse de filoxerA. AzT abia se mal cultivd 5 hect. la Urlati. Din timpul distrugerel viilor, fabricarea tuicer $i cu transportul lemnelor $i plcureT din

rica parohiall. SE VoevozT.

cotnpusa din enunele : Valea-

PAmintul pldseT Cricovul, in

Parohia Mii gura (com.

Arva, Valea-PoeniT, Valea-UrseT

biserica parohiall Bina-Vestire,

tinelele, Berceni si Conduratul.

locuitoriT din partea de N. a plA$ei se ocupa mal mult cu

Parohia Tiítarul, cu

muna Valea-alugneasc5.), cu

Vatiul-Sdpat $i Valea- CAlugltreascA. Cele mal putin, popu-

bi-

duireT, compusä din eätunele: $i Valea-Mantii, avind ca filialä bisericaThierea Capuluf SE Ioan. Parolzia Valea-Popet, (co-

$i

lele, Gornetul-Cricovul, Inote$ti, IordAcheanul, TAtarul, Sotwani,

Tom$ani), cu biserica parohialä.

Adormirea, compusá din cdt.

comunele vecine, iar restul locuitorilor din plasA se ocupá

Cioceni, avind ca filiall biserica Adormirea.

in special, cu agricultura $i cre$-

Parohia Conduratul, cu biserica parohialä Sf. Impäratr.

Prin plasd trece riul CricovulSdrat.

terca vitelor.

CRICOVUL

769

Cricovul,peidure, linga. satul Alexeni, in pl. CimpuluT, judetul Ialomita.

Cricovul, îr2ü, ce-T maT zice Cricovul - Dulce. Izvoreste din judetul Dimbovita, din muntele Oborele, spre E. de Moroeni Pietrosita, ctirge in jos prin plaiul Ialomita, trece prin raionul comunelor Urseiul i Vi$ine$ti, pe litiga laturea estica a comuneT Colibasi si apoT la comuna

Ederile intra in jud. Prahova. De aci curge la vale prin jud. Prahova, trece pe linga manastirea, sau penitenciarul Margineni, talud perpendicular soseaua judeteana Tirgoviste-Ploe$ti ; prime$te in stinga sa, mal spre S. de com. Darmane$ti pirtul Prahovita, maT prime$te la

CRIPOASA

Craciune$ti, unde ese din jud. Buzati $i trece in Prahova, pe la com. Singerul, pl. Podgoria. Dupa ce 'ida comunele Apostolache, Urlati i Albesti isT continua drumul spre S., vas-

terminà pe malul oriental al pi-

sindu-se in riul Prahova, la com. Adincata, pl. Cimpul.

funda cc stuful ce inconjoara

In cursul sätí, in judetul Prahoya, tia pIäile Podgoria, Cricovul i Cimpul.

Cricovul-Mic, piria, in comuna

riuluT Valea-Adinca. ; cele estice

merg pana in satul Parches, ce

e asezat pe dinsele,

i

pana. In malul sting al

chiar VaieT-

OgurluiuluT, cele nordice se con-

balta Saon. Are inaltime de 64 metri ; este punct trigonometric de observatie de rangul dominind asupra manästireT Saon, ce e la poalele sale,

Cizlaul, jud. Buzan. Izvoreste

asupra satuluT Parches, $i asupra drumului comunal Nicolitel-Par-

din muntele Fintina-Hotilor, putin mal la N. de Cricovul-Mare

ches. Este acoperit cu pd$unT, lar poalele sale sunt paduroase.

$i merge sa se uneasca cu dinsul In cat. Birlesti.

Crihala, mahala, in com. rur. Slivile$ti, pl. Vailor, jud. Me-

Cricovul-Sec, gîrll, jud.

Pra-

hedinti.

hoya care acum upo anI avea

vale, tot in stinga, un iaz de

propria sa scurgere pe albia Crihala, pädure, in jud. Mehecunoscuta $1 care pana azT, plasa Ocolul-d.-s., com.

morT din Prahova, apoi la cát.

$T-a facut scurgere in riul Ia-

Baltita, com. Frosinul, iara$T se

lomita, cu mult mai la vale de cat. Habudul. De la Flabudul pana la Poenari-BurchiT, albia sa e putin cunoscuta, iar de aci catre comuna Crivina, pl. Crivina, pe vedija albie sunt o multhne de sorginti, care formeaza cursul acestei girle pana la värsarea sa in riul Prahova, spre N.-E. de com. Crivina.

apropie de judetul Dimbovita curge printre Dimbovita si judetul Prahova trecind printre Cornesti, din jud. Dimbovita $i

Habu, din jud. Prahova, pa.na ce, putin la vale de Ochiul-BouluT, cat. com. Catunul, se varsd In Ialomita, in partea stInga, in lata com. TatArdi.

Cricovul, numire ce se mar da.

piriulut Sarata, care se mai numeste i Cricovul-Sarat, jud. Ialomita.

Cricovul-Dulce. VezT Cricovul, OACI, jud. Dimbovita i Pra-

Apa sa e curatd, posedind in tot cursul sät1 tot soiul de

rur. Bresnita, aproape de orasul Turnul-Severin, padure In care oräseniT SeverinenT fac petreceri de vara..

Crihanul, deal, In jud. Bac19, pl. Bistrita-d.-j., de pe terito-

riul com. Cälugara-Mare.

Crimareasa, vechig pichet, cu numarul 62, spre hotarul MoldoveT, pl. Marginea-d.-j., j ud. R.-Sarat, la E. de com. Gologanul.

pestT buni $i gusto$1. Face, In

curgerea sa, multhne de zig-

Criminetului (Fundul-). (VezT

zagurT, mal ales filtre comunele Crivina, Poenari - Apostoli $i Gorgota.

Fundul - CriminetuluT, judetul Putna).

Criminicioara, lac, in judetul

hoya.

Criglic, virf de deal, in judetul

Cricovul-Mare sati Cricovul-

Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

Ialomita, plasa Borcea, in insuba Balta, pe teritoriul com.

Särat, pira Incepe din muntele

comuneT rurale Parche. Este

Cocargea.

Fintina- Hotilor, com. Cislaul, judetul Buzan*, i primeste afluentif Cricovul - Mic, IzvorulRece, CrAciuneasa, Butuceanca,

situat in partea nordica a plasei $1 in cea vestica a comuneT, la 3 kil. spre V. de satul Parche,

aproape de locul unde piriul

Tecuciii, pl. Berheciu, in partea de E. a satulur Corni-d.-s.

Baba-Dobroaie, etc., apoT prin Valea-Buder, ajunge la cdtunul

Valea-Adinca se arunca in balta Saon. Poalele sale vestice se

Cripoasa, baltä, in jud. Dolj,

68495 Marc?, Dieffonav Geogratto. Poi

11

Crimulesti, mahala, in judetul

97

770

CRISTEA

plasa Jiul-d.-j., comuna aciuldtesti.

Cristea, pirig, izvoreste dintr'un izvor mare, ce iese din coasta de V. a dealului Izvorul, din comuna Solesti, pl. Crasna, jud. VasluiA, numit si Izvorul-luYCristea ; curge spre V. si, tdind In curmezis soseaua nationald Iasi-VasluiA, se varsd in piriul Vasluetul.

Cristea (Muchea-de-la-), muche,

in jud. BuzAti, com. Ru-

Cristea (Valea - de - la-), vale, In jud. Buzgl, com. Rusiavdtul,

cIt. niscelul-Tigan ; se scurge in Valea-RusiavdtuluT. in

jud. Suceava, satul Ruginoasa, format de piriul DumbrAvita si avInd o suprafatd de 4 prájinT.

RAchitoasa ; se intinde spre N. comunei RAchitoasa.

de 6 preotT si 9 cintdretT un schit: Boureni ; 2 coale mixte,

frecuentate de 70

comuneT, se aflá pgdure intinsd,

de scoald. In comuna sunt : 5 circiumarT, 9 bdcdnir, 1 lipscdnie, I pita-

Cu o suprafatd de 1315 hect., compusd din fag, stejar, carpen si teiù. Aceastà pddure e o parte din vastul codru ce acopere teritoriul comunelor : Copla, Slobozia-Secdtura, Poiana-Lungd, Tudora, FlAminzi, Storesti, RAdeni si Deleni.

elevI,

din

420 bdetT si 410 fete in virstd

rie, 4 debite de tutun si I cdsdpie.

Budgetul pe anul 1892-93 are la veniturT, 1134 leT, 99 banT si la cheltuelT 11322 leT 23 banT. Vite sunt : 293 caT, 1620 bol, 1172 vacT, 4500 or, I I capre,

riul satuluT.

851 porcT si 7 bivolT.

E strAbdtutä de piriul Miletinul. Are 4 iazurT, I moard de apd si 1 de aburT. Vite sunt : 1165 bol si vacT,

nivelul mdriT variazd intre 350 400 m.

265 cal, 1487 of si 722 pord.

Mosia,

Are 2 bisericT, deservite de 2 preotT, I diacon si 2 cintd-

o scoald mixtd, conclusa de un invAtAtor, pida de stat, retT ;

si frecuentan. de 58 bdetT si 12

CristeI (Dealul-), deal, in jud. Tecuciu, situat la V. de satul

Sunt 1039 contribuabilr.

Are sase bisericT, deservite

tindere de 3892 hect. In partea de S. si S.-V. a

Sunt 54 hect. vil pe terito-

siavdtul, cdt. Muscelul-Tigan.

Cristea - Marcovul, iezer,

LocuitoriT se ocupd Cu agricultura, cresterejt vitelor si cultura viilor. Locurile cultivate al-1 o In-

CRISTESTI

fete.

Budgetul comuneT are la veniturr 12212 leT, 20 banT, iar la cheltuelT 7768 leT 94 banT.

Altitudinea comuner de la

E udatä. de

1'11.11

Moldova.

proprietatea printuluT Gr. M. Sturdza, e in suprafatä. de 3841 fdlcr si 58 prájinT, din caer: 750 pAdure, 1533 falcI si 48 prj. cultivabile si i000 fAlcI si 59 prdjinT finat. Locuitorl Improprietdriti dupd legea din 1864, sunt 586, din carr 3 fruntasT, 305 pdl-

masT si 278 codal, stdpinind 1592 fAcT.

Cristescu, iaz, In jud. Dorohoiù,

Criste§ti, com. rur., situatd In

In comund sunt 2 moriste pe

cu o suprafatd de 6 hect., pe

partea vesticd a pldseT Siretul-

piriul Stanistea si o moarä. a

teritoriul satuluT Ibänesti, com. Cu acelasi nume, plasa Prutul-

d.-j.,

d.-s.

Fdlticeni.

Calle de comunicatie din comund sunt: la PdscanT 12 kil.,

Cristesea, sat, In jud. Dimbo-

Se mArgineste la E. cu com. Pdscani, la V. cu com. Timisesti

la Drdguseni 7 kil., la Mirosldvesti io kil.

vita, pl. Ialomita, cAtunul com. Cornesti.

si satul Popesti din jud. Neamtu, la S. cu com. Mirosldvesti

LocurT mar insemnate In comund sunt : Schitul - Boureni,

jud. Suceava, spre S. si

la o depártare de 34 kil. de

ZavuluT.

si la N. cti com. Drdguseni si

Letcani, Silistea,

Criste§ti, com. rur., situatd in partea de N.-V. a pldser Co-

Tátdrusi. Are forma unul drept-

Morile-Zavulur.

sula, jud. Botosani, la 13 kil. de Botosani, formatá din satele : Cristesti si Schitul - Orasen' (Maicele). Are o suprafatd de 5892 hect., Cu o populatie de 533 familiT, sal:1 2092 su. flete, carT locuesc in 715 case.

E compusd din satele : Cristesti, Heresti, Homita, Motea si Boureni, cu resedinta in sa-

Sunt 552 contribuabilT.

u n ghi u neregulat.

Matioaia si

La 1803, «Cristesti, a d-sale VorniculuT Grigoras Sturdza, numArd 189 liuzT, Cu 2480 leT bir anual

tul cu acelasT nume.

Are o populatie de 1336 fasati 5425 suflete, din carT 2785 bdrbati si 2640 femeT (134 izraelitT si 3 nenitT). railiT,

Criste§ti, mo,rie $i sat mare, din care se. compune comuna Cristesti, judetul Botosani. Satul e

asezat pe maT multe

vdT

si

CRISTE§T1

CRISTE§T1

771

coaste, pe o intindere de 229

intinse baltI pline cu stuh. Are

hect. Suprafata mosid e de

o populatie de 23

5892 hect. E compusa din maT multe partI, si anume: Dealul, partea despre N.-V. a satuluT,

175 loc. rominT, carT se ocupa Cu agricultura, cresterea vitelor si pescuitul ; o biserica, ziditä. la

fiind asezata pe deal ; Ghilonesti, partea despre S., numita

1839 de fostul proprietar Alexandru Mavrocordat, deservita de i preot, T cintaret si I e-

codasT, stapinind 659 fald si 58

clesiarc ; casele proprietateT, cla-

dormirea - Maicd- Domnuluï, zi-

dire mare si frumoasà si o statie a druthului de fe! Iasi-Un-

dita pe la 1440 de niste sasT

milia Tibu, venia din Bucovina ; Furnicari, in partea despre

gheni.

V., numita de la multimea mosuroaielor de furnid, ce ati fost aicT, fost sat In vechime, asta-zI

Numarul vitelor e de 210 capete, din carT : 126 vite marT cornute, 30 oT, 20 cal si 34 ri-

insa loc de cultura. (Se mal'

m'Aloa.

ast-fel de la fratiT GhilanT, car/ eraa paclurarT ; Tibeni, in partea

despre S -V., numita de la fa-

fam., saa

cunosc abia gropile in care se tineaa productele) ; Lipoveni, In

Criste§ti, sat, spre V. de satul

partea despre S.-E., numit ast-

BrAesti, din com. Braesti, plasa Cirligatura, jud. Iasi. E situat

fel de la iazul lucrat aicT de niste LipovenT.

Despre acest sat se zice cd In vechime era asezat maT spre N.-V., pe locul numit Silistea,

dar ca s'a desfiintat cu ocazia navAlirilor strain e; locuitorii s'ati

retras spre S.-E. in padure pe locurile unde astA-zT este satul Cristesti.

Are o populatie de 491 familh,

sal-1

1997 suflete ;

T

bi-

seria., deservita de 1 preot, 1 diacon si 2 ctritAretT; I scoala mixta, conclusa. de T invatAtor

platit de stat si 58 bdietT 012 fete ; T moara de apa la iazul Lipoveni, pe plriul Miletinul si I moara cu aburI. In Cristesti sunt 54 hect. vii prin gradinT, ale locuitorilor si

1 lipscAnie, pitarle, I cdsapie si 1 debit de tutun. Vatra satuluT ocupa 18o ala, 40 prajinT. ImproprietaritT la

caniT,

T

1864 sunt 162 palmasT si 46 prajinT.

Are o biserica, cu hramul Adin Ardeal, in mijlocul unuT codru. Pe peretele bisericer se afla

o inscriptie care a disparut in urma reparatiunilor. Se zice insa

ca se citea data de 1420 si ca ar fi fost restaurata, adaugindu-i se turnurile, de catre tefan - cel - Mare. Pe clopotul cel mare se citeste : eClopotul este facut de mine Costan, cu a mea

pe costisa dealulur Dodul, cu fata spre E. Are o suprafata de

cheltuiald, dat la biserica din

1305 hect. si o populatie de roo fam., sati 470 loc. rominT, carT se ocupa cu agricultura si eresterea vitelor ; o biserica construita de lemn, deservita de 1 preot, 1 cIntdret i I eclesiarc. Numdrul vitelor e de 500 capete, din carT : 370 vite marT cornute, 23 caT, 220 or si 57

ce! mic : clli10IIOTX (IIIIIPT....

rimatorT.

Criste§ti, sat, face parte din com. rur. Vlaici, pl. Vedea-d.-j., jud.

Olt. Are o bisericl, fondata la anul 1877. Populatia satuluI e de 155 locuitorr, improprietarit1 la 1864.

satul Motca, anul 1830»; iar pe GRITX E.OXPSH 1777». Biserica e improprietaritä cu 25 fäld si e deservita de i preot si 3 cin-

arel. Este o scoala rurala mixta', conclusa de un invgdtor, platit de stat, frecuentata de 58 scolarT. Ea e infiintata de la 1865. Se afta. in Cristesti o fabrica de spirt, a proprietateT, in care in ultimul an financiar s'a fermentat 933,150 kgr. de poruinb,

din carT s'ají fabricat 317,720 litri spirt. Stat.11 a perceput de pe urma acesteI fabricI, In acel an, suma de 139947.60 la

proprietarilor. Mosia se Imparte intre fratiT Cristesti. E acope-

Criste§ti, sat, pe mosia si in comuna cu acelasT nume, jud. Su-

Cristelti, sat, in jud. Tutova, com. Lalesti, spre S. de satul

rita in mare parte cu padure.

ceava. E asezat pe un platal

Lalesti. Are 169 loc. si 47 case.

inalt ce tarmureste sesul sting al

E numit de locuitorI si

Criste§ti, sat, in com. Tutora, pl. Branistea, jud. Iasi. E situat pe

MoldoveT si pe tarmurile piriuluT

testi-d.-j.

coasta de S. a dealuluT Cristesti si intre riurile : Bahluiul, ce vine

mazoaia. Are o populatie de

de la V. spre E. si Jijia de la

barbatT si 920 femeT), din carT

N. spre S., formind un unghig prin unirea lor. In fata satuluT, pe ves, sunt

Contribuabill sunt 386. In sat este o circiuma, 4 ba.-

Cris-

Stanistea, cu afluentul sati Gur-

480 fam., saa 2000 sufl. (1080 110 strainT. Locuesc in 954 case.

Criste§ti, stafie de dr. d. f, jud. Iasi, pl. Brani4ea, cdt. Tutora, pe unja Iasi-Ungheni, pusa in circulatie la 1 August 1874. Se afla t'Are statiile Iasi (15.3 kil.) si Ungheni (5.7 kil.) mal-

timea de asupra niveluluT 3 im.89. Venitul acester statiT pe

Cristesti-din-Deal. VezT Cristesti, localitate, jud. Tutova.

anul 1896 a fost de 682 lei, 8o banT.

Cristesti-Rizasi. VezT Cristesti, localitate, jud. Tutova.

Cristesti, vechiä aat, din com. Ganesti, jud. Covurluia, pl. Horincea, azI lipit i constituind

un trup cu Ganesti.

Cristianul, brat (prival), in jud. Ialomita, pl. Borcea, in insula Balta, pe teritoriul com. Dichi-

dinta Sgirciti. Are o intindere de ioo hect. cu o populatie de 55 fam., salí 211 sufl., din carT 56 contribuabilf ; io fiti carte.

Are o biserica deservita de preot, i dascal i ï paracliser.

Cristiniciul, sat, inconjurat de dealurT, in partea de S. a comunel Rinceni, jud. Falcia, in

seni.

Cristesti, a'eal, jud. Bacau, pl. Tazlaul- d.-s., com. Ardeoani,

CRISTOAIA

772

CRISTESTI

care se afla 30 case si fiind unit cu

Cristianul, vale, jud. Mehedinti, pl. Vailor, com. rur. Covrigi.

satul Rtnceni, poarta maT mult acest din arma nume.

Cristesti, deal, pe coasta caruia

Cristianului (Dealul-), colinä,

e situat satul Cristesti, din com. Tutora, plasa Branistea, judetul

in jud. Buzar', com. Cernatesti,

Cristioaia, deal, in centrul com. Ringhilesti, jud. Botosani, pl.

pe teritoriul Ardeoani.

Malaesti.

tefanesti.

Iasi.

Cristienesti, sat, ce este maT sus

Cristesti, deal, de asupra satu-

de manastirea de Arges, jud.

lui Cristesti, jud. Iasi, pl. Cir-

Arges. Dupa uciderea luT Mihaia-

ligatura, com. Braesti.

Viteazul, s'Eta adunat ad i BoeriT si

cu Buzesti si aa tinut sfat de

Cristesti, localitate, In jud. i pl. Tutova, com. Voinesti. AicT a fost maT Inainte sat, dar s'a distrus de unul din proprietarT. Astä.-zT se maT &ese numaT cite-va livezT cu arborT fructi-

ferT. Se mal numesc Cristestid.-s., Cristesti-Razasi si Cristestidi n-Deal

Cristesti, p ri fi . VezT Buda, pifia In com. Braesti, jud. Iasi, pl. arligatura.

aa ales pe erban nepotul raposatuluT Basarab-Vocla.

Cristioaia, iaz, in valea Cristioaia, jud. Botosani, com. Ringhilesti

cu o suprafata de 6 hect. Cristioaia, vale, la poalele dealuluT Cristioaia spre N., se uneste cu valea Corogea, jud. Botosani, com. Ringhilesti.

Cristinesti, sat, pe mosia cu acelasT nume ; in vechime a fost

trup a parte, dar acum e alipit la mosia Ibanesti, judetul Dorohoia, pl. Prutul - de- Sus, com. Ibanesti. Populatia sa este

de 600 fam., saa 1276 sufl. Are biserica, cu hramul Sf. Mihail

Cristisorul, iaz, jud. Dorohoia, in suprafata ca de 3 hect. 50 arif, pe teritoriul mosieT Dami-

leni, com. Ibanesti, pl. Prutulde-Sus.

Cristisorul, munte filtre

com.

si Gavril, deservita de i preot, 2 chitäretf, i palámar ; este de zid, facuta. in 1859, de marele

Madeiul si Borca, judetul Su-

Cristesti, vale, in jud. Iasi, pl.

Vornic NiculaT Rosetti-Rozno-

Cirligatura, com. Braesti, intre

vanu, fost proprietar. Este o

cristi§orui, p fria, afluent al piriuluT Neagra-Brostenilor, jud. Su-

dealurile Cristesti si Buznea, prin-

scoala, conclusà de un invatator frecuentata de 6o elevr ; localul, bun, e facut de comuna. Satenir improprietaritT ati 761 hect. 93 ariT pämint.

tre care trece piriul Cu acelasT nume.

Cristesti, vale, in satul cu acest nume, formata de piriul Stanistea, jud. Suceava.

Cristesti-de-Jos. VezT Cristesti, sat, jud. Tutova. Cristesti-de-Sus. VezT Cristesti, localitate, jud. Tutova.

Cristinesti, sat, in jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-de-Sus, cat. com. Zgirciti. luat numele de la

ceava.

ceava.

Cristisul, munte, jud. Bacall, pl. MunteluT, com. Brusturoasa, acoperit de brazT si moliftr. Face

parte din ramificatiunile muntelui Tarcaul.

Cristoaia, piria, izvoreste de pe

familie de mosnenT, Cristinesti. Este asezat in partea de S. a com., pe piriul Oreavul, la

teritoriul satulur Bälteni, din com. Brodocul, jud. Vasluh1, pl.

kil. spre S. de cat. de rese-

S tem nicul.

Stemnicul si se varsa in piriul

CRISTOIUL

Cristoiul, pirtia,c, jud. Bacan, pl. Bistrita-de-Sus, com. B1Agesti, ce se scurge in pIriul Ciobota.

Cri§uluI (Movila-), movild, in jud. Buzati, com. °Libia.

Dolj. Apartine statuluT, care a dat 248 loturT dintr'insa locuitorilor. Se Oseste pe d'irisa

trece prin catunul Crivatul, comuna Manesti, pl. Tirgsorul.

padure. Aceastá mosie a

Crivätul, phia, jud. Dimbovita, izvoreste din padurile si valle dintre comuna Adinca si penitenciarul Margineni, curge la vale, prin partea estica a dealurilor de litiga Bucsani, intra in plasa Ialomita, trece prin comuna Finta si catunul Bah

fost pendinte, pana la secularizarea averilor manastiresti, de mandstirea Bucovatul.

Criteanca (Verne§ti), sfoard de mo,rie, In jud. Buzad, comuna

Criva (JurnAtate), mofie, a statulur, in jud. Romanati, cu o

Vernesti. Are 40 hect., din carT

arendä anuala de 3020 leT anual

12 padure. Se numeste si Ri-

pe periodul 1887-88.

zoaia.

Criva, sat, in jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc, com. Virvorul,

macla Cu o populatie de 6 o suflete, sati 320 barbatT si 290 femei. Locuesc in 144 case si

si Cornesti si la Catunul, unde

plasa Jiu[ de-Mijloc, com.

este si un pod peste Crivat,

Virvorul. Lemnul care se gaseste este stejarul i limita;

se varsà in partea stingO a

Criva, jîrIa, afluent pe stinga al riulur jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Ghercesti.

Criva, cdtun, al com. Piatra, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-

plasa judetul Romanati, asezat in valea OltuluT, Ruga Oltisorul. Are 200 lo-

Crivele§ti, (Valea - NuculuI), attun de resedinta al comuneT Trestioara, jud. Buzati, cu locuitorT si 37 case ; de dinsul e alipit si cat. V eghiurile.

Criva, pîrîia,c, In jud. Neamtul, com. Pingarati, pl. Piatra-Muntele. E situat pe mosia Tarcaul. Izvoreste din !amura munteluT Piciorul-Frasier, si se varsa in dreapta rluluT Bistrita.

nati, Cu 200 IOCIlitOrr.

Criva, ctitun, al com. Enosesti,

riulur Ialomita.

predomina lusa cerul.

la scoala mixta din satul vorul, ce este la 2070 m. desunt 50 copif. tiü carte 7 locuitorr. In sat sunt 2 circiumf.

Uta, aproape paralel cu Cricovul, curge pe linga comunele Frasinul

Criva, ädure, a statuluT, in jud.

bordeiti. CopiiI din sat urrneaza

partare. Cu virsta de scoala

CRIVESTI

773

Crivaia, vale, vechea match' a riuluT Ialomita. Trece prin satul Pribegi, pl. Ialomita-Balta, jud.

Ialomita, spre N. de satul Slobozia si se termina spre E. In

cuitorT, saii 50 familiT; o biserica (Sf. Nicolae), cladita la 1762,

hotarul mosieT Bucul. Prin drep-

de locuitorr si deservita de un

mirea de Crivaia-Mare.

tul satuluT Slobozia poarta nu-

preot.

Crivele§ti, mofic, In jud. Buzar!, comuna Trestioara, catunele Crivelesti si Veghiurile. Are 620

hect., cea mal mare parte teren steril, format din paminturT albe, si 27 hect. pädure si putina araturd ; serva maT mult de izlaz.

Crivele§ti-Mociarul, mofle, In jud. Buzau, com. Trestioara, catunul Crivelesti. Are pädure putinä aratura, fine*, izlaz si livede. Pe dinsa se afla lacul Mociarul.

CrivatuI, sat, cu 100 locuitorT, Crive§ti, sat, in jud. Roman, pl.

Criva, t'amura de munte, in jud Neamtul, ce se detaseaza din nodul format de ramurile: Ata,

jud. Arges, pl. Oltul; face parte din com. rur. Cuca.

Magura- omuzuluT, Piciorul-FrasineT, intre pIrliasele BatrineT si Frasinul, afluentl aT TarcauluT.

Crivätul, sat, jud. Prahova, face

sezat pe deal. Are 112 familiT,

parte din com. rur. Manesti, pl. Tirgsorul. Are o popula-

sail 537 suflete, din carT 117 con-

Ve de 222 locuitorT (112 barbatT si i (0 femeI). Locuitorir mal numesc acest catun Gura-

tiù carte 32 persoane. Populatiunea este romina, afara de 5 familif evrei. Sunt 160 vite marr cornute. Se lucreaza butnaria si cärute ordi-

Criva, loc. VezT com. rur. Balta, din plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

N. de baile Strunga. Este a-

CrivatuluT 5i Starita.

Criva, trup de mope, com. \l'irvorul, pl. Jiul-de-Mijloc, judetul

Siretul-d.-s., com. Strunga, spre

Crivätul, vale, judetul Prahova,

tribuabilT; locuesc In 117 case.

nare, Are o biseridi de zid.

CRIVEVTI

774

CR1V1NA

Acest sat forma mar inainte o comuna, comuna Crivesti, Cu satele Glureana si Movileni.

1163 (181 cal si epe, 5 armasafi, 704 bol, 226 vacr si viter, 9 taurr, 36 bivoll si bivolite) si

Este legat cu orasul Roman prin

al celor miel de 1620 (405 porcr si 1215 or). Dintre locuitorr 590

sosea.

sunt plugarr, 3 aci diferite pro-

Crive§ti, sat, in jud. Tutova, pl. Corodul, com. Vizureni, pe malul sting al riulur Birlad, la varsarea pirlulur Birzota in el, spre

fesiunr.

Aratura se face cu 256 plu-

gurI: 247 cu bol si 9 cu cal, Locuitorir ati 254 care si el-

S.-V. de satul Vizureni. Are 289 locuitorr (din mil 44 stiii

rute : 229 cu bol si 25 cu cal.

carte), locuind in 90 case. Pa-

tea. Locuitorl improprietaritT sunt

mintul este mlastinos. Pe mosia Crivesti este $i gara Tutova. Mar e numit si Bondrea.

Criveteni, mahala, face parte

In cercul comuner e 1 heles226 si neimproprietaritr 373.

Comerciul se face de 5

cit.-

suluT, pe stinga Birladulur.

Crivetile, com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita. E situata la S.-E. de Bucuresti, Intre valea Bondocul si tarmul drept al rluluT Arges, 45 kil, departe de Bucuresti. Sta in legatura cu Radovanul $i Hotarele prin sosele vecinale.

Se Intinde pe o suprafata de

755 hect., cu o populafie de 1695 IcicuitorT, locuind In 322

case si 7 bordee. Proprietatea e a locuitorilor, carr, din totalul

mosiel cultiva 655 hect., (37 sterpe, 40 izlaz si restql vie).

nari-Burchi, Poenari-Rali, Pucheni-Marr, Pucheni - Miel', Pucheni-Miroslavenr, Pucheni-Mos-

nenr, Rifovul, Rominesti, Tata. rani si Tinosul. Resedinta sub-prefecturer e In comuna Pucheni-Marr.

Cele mar populate comune din plasa Crivina sunt Tinosul si Poenari-Burchi, iar cele mar putin populate : Brazi, Barca.nesti, Corlatesti, Crivina, Poe-

nari-Rali si Tatarani.

ciumarr. S'ati stabilit in comuna 3 strainr.

In general pamintul acester plasr e ses. Are livezr Intinse pentru finete si produce mult

Crivetoaia, poiand, com, Miha-

griti, porumb, orz, ova.; rapita. Terenul e fertil. Locuitorir se ocupa excluziv cu agricultura si cre$terea vitelor. Mare parte din el se indeletnicesc si cu mestesugurr, precum : oale, urcioare, strachinT, rogojinr, caramide, etc. Riurr principale are Leastul si Prahova.

din orasul Tecuciii, jud. Tecuciti.

' E situat in partea N.E. a ora-

Barcänesti, Batesti, Brazi, Corlatesti, Crivina, Gorgota, Pietrosarti, Poenari-Apostoli, Poe-

esti, plasa Oltul-d.-s., judetul Vilcea.

Crivianul, fintind, jud. Dolj, pl. Balta, com. Comosteni, in par-

tea de V. a comuner facuta la ano! 1813 de un locuitor anume Criva.

Crivina, plasei, jud. Prahova. Se margineste la E. cu pl. arnpul, de care se desparte printr'o linie dusa de la N. la S. si care trece pe la E. de comunele : Rifovul, Petrosani si PoenariRall.

Aceasta plasá s'a divizat In 1 1 parohir, avind si 9 filiale :

Parohia Gorgota, cu biserica catedrala Sf. Nicolae, com-

pusá din cdtunele: Potigraful si Tunari (Crivina). Parohia Pucheni-Mosneni,

La N. se margineste cu pl. Cricovul, de care se desparte printeo linie dusa pe la N. de

cu biserica catedrall Sf. Nicolae, compusa din cat. Pucheni-

nituri.

com. Corlatesti.

buabilT.

La V. se margineste cu pl. Tirgsorul, de care se desparte

Comuna mimara 287 contrib., cu un budget de 3058 ler la ve-

MiroslAvesti.

hramul Sf. ImparafT, deservita

la S., si care trece pe la V. de

Parohia Brazi, cu biserica parohiall Sf. Treitne, compusa din cat. Batesti. Parohia Pucheni-Marr, cu biserica parohiala SE Gheorghe

de 2 preotr si 3 eintaretr; o

comunele: Tatarani, Tinosul, si

compasa din catunele : Pucheni-

scoalä mixta, frecuentata de 18 elevr si 3 eleve, cu tntretinerea carela judetul si comuna chel-

Poenari-Burchi.

Micr, °dalle, Moara (Batesti),

tuesc anual 1330 ler. Localul

parte prin riul Ialornita.

si 2988 la' la cheltuelY. In anul 1885 erart 355 contri-

In comuna e o biserica, cu

scoaler este sub un acoperämint cu primaria.

Numarul vitelor marr e de

print'o linie verticalä putin curba

La S. se margineste cu dis-

trictul llfov, de care se desDin punctul de vedere administrativ, pl. Crivina se compune din 18 comune rurale :

avind ca filiala bis. SE Voevozr. Parohia Petrosani, cu bise-

rica parohiala Nasterea Maicer Domnulur,compusa din cat. Rominesti si Puscasi, aviad ca fiHala biserica Sf. loan.

CRIVINA

CRIVINA

775

Parohia Barcanesti, cu biserica parohiald Adormirea,

compusä din cdtunul Tatarani, av/nd ca filiall biserica Sf. Treime. Parohia Rifovul, Cu bise-

Budgetul comunei este la veniturr de 4387 lei si la cheltueli de 2120 lei. Numarul vitelor in aceasta comuna este de 2502: goo vite

marr cornute, 49 cal, 789 oi,

milie sunt 182; contribuabili 176; case de locuit 176.

In comuna e nurnal o singura biserica, fondatá la anul 1794, de preotul Ghica

i ob-

stea locuitorilor, cu hrarnul Nasterea-Maicer-Preciste i facuta

rica parohiall Sf. Nicolae, compusa din cit. Mdlaesti, Antofi-

760 rimatori si 4 bivolI.

Aceasta comuna are o osea

toata de lemn. La anul 1840,

loaia, Moara-Domneascd, Goga i Berceni-d.-j. (Ber-

care o uneste Cu com. rur. De-

proprietarul Dimitrie Ioanidis sotia sa Elena, aci facut alta de

ceni), avind ca filiale bisericile Intrarea-in-Biserica. colae.

i

Sf.

Ni-

Parohia Crivina, cu biserica parohiala Sf. Impärati, comilusa din cdtunele : Poenari-Apostoli i Poenari-Vechl, avind

ca filiale bisericile: Adormirea Sf. Nicolae. Parohia Poenari-Rali, cu biserica parohiala Adormirea. Io. Parohia Poenari-Burchi, cu biserica parohiald Adormirea, compusa din cdtunul PodulValeni, avind ca filiala biserica Sf. Voevozi.

Ti. Parohia Tinosul, cu bi-

i mal multe drumuri care o leagä Cu cele-l-alte comune vecine i anime: CrivinaBurla i Crivina-Batoti. De insemnat locuri sunt: Sadurile i Nisipurile.

veselul,

Comuna Crivina, care- si trage

numele de la crivinele ce sunt in acest loc, este populata cu locuitori intorsi din Serbia, veniti din Craiova, Peri si din alte

muncei Il desfac la Ploesti

Comaneanca, Satul-Mare i Finan, purtind numele mosiilor

Dundrei. Formeazd comuna cu

ce posedaserä acele petece de

mahalalele : Albulestilor, Dragotestilor si Badestilor, avInd peste

pamint. La anul

1839,

la 7 kil. de a plaseI.

Are o bisericä, deservita de preot i 2 cintareti; o scoala, conclusa de i invatator i fre-

Crivina

I

eleva.

Di-

mitrie Ioanidis, devenind treptat posesorul acelor portiunI de pamint, le a dat numele de Crivina i Finan, punind pe locuitori faca casele la linie. Este situata filtre riul Prahoya i Cricovul-Sec, la 19 kil. departe de capitala judetulur

Loc. posea : 68 plugurT, 161 care cu bol si 18 cdrute cu cal.

cuentata de 38 elevi si

scoaterea i cdratul pietrisului din albia niulul Prahova, la locurile numite Balistera. In anul 1864, s'ají impropie-

bol, 301 oi si 47 porci. Produsul

de 39 kil. de Severin. Este situatá pe cimpie, si la marginea

bun.

Locuitorii comuneT pe

agricultura, se mai ocupa cu

Se gasesc urme de ziclarii vechT.

Crivina, com.rur.0 sat, In jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la distanti.

tot 303 contribuabili, Cu 2000 locuitorT, locuind in 361 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura, cresterea vitelor si pescuitul pestelur din Dunare. Pamintul, de si nisipos, este

servita de I preot si 2 cintäreti.

din timpul Imparatului Roman Traian.

Crivina, com. rur., jud. Prahova. pl. Crivina. Pe la anul 1790, aceasta comuna se compunea din 8 miel catune: Cretuleasca, Mosia-Popilor, Fundeni, Hirlesti, Odaia,

Pisculesti, avind ca filiala biserica Sf. Treime.

terea-PrecisteT, Sf. Dimitrie, Sf. Gheurghe i Sf. Imparati. E de-

tara 119 loc. pe mosia d-lui Al. Ioanidis, din care li dat 228 hect. pdmint. Er ali 45 cal, 12 epe, 62 vaci, 186

Aci se gasesc adesea, de locuitoril CrivinenT monede vechi,

serica parohiala Sf. Voevozi com-

pusa din catunele Predesti

zid, tot pe acel loc, orinduind a se tine patru hramuri : Nas-

Se compune din 2 alune: i Finan, avind o po-

pulatiune de 793 locuitorr (407 barbati, 387 femer), In plus io familii de TiganI. Capi de fa-

gara Crivina. coala s'a infiintat in comuna'

de la 1888. S'a frecuentat In 1893 de 57 baeti, din nuraarul de 114 copir (66 bleti 48 fete), cu virsta de scoala. Cu intretinerea personalului se cheltueste anual 1080 lel. carte 6 barbati si 2 femeT. Toatä suprafata comuneT, cu izlaz, pacluri, pi.mint de muna.,

e de 800 hect. Se cultiva &dad de matase. Sunt ioo stupT. Pi.mintul e bun. Livezile dau

pana la so care de fin. Comerciul se exercitã de un circiumar si un hangiu. Veniturile comunei se urca la suma de 2551 lei si cheltuelile la suma de 2181 Id.

Tot teritoriul comunei e o intinsa cimpie, udata la N. de riul Prahova §i la S.-E. de Cricovul-Sec.

776

CRIVINA

CRiMPOAIA

Crivina- Potoceni, pddure,

Se margineste la E. cu co-

detul Prahova, pendinte de ma-

munele Potigraful si Comanean-

nastirea Gorgota, care, pe periodul 1886-95 s'a arendat cu

jud. Buzar', com. Maracineni, pe mosia Potoceni. Are 41 hect.

14250 leI anual. Aceasta mosie s'a vindut.

Crivina-Scurtesti, pdclure a sta-

ca ;

la V. cu Poenari - Rail si

Tinosul ; la S. cu Poenari-Apostoli si Gorgota si la N. cu com. Pucheni-MarT.

tuluI, In jud. Buzar', com. Scur-

Crivina,

in jud. Dolj,

Crivina, sat, in jud. Ilfov ; face parte din com. rur. TigAnia-

plasa Jiul-d.-j., com. Piscul, pe

Crivina, pl. Sabarul. Este si-

catre proprietatea Coroaner, din aceasta comuna.

tuat la V. de Tigdnia, coprins intre riul Argesul si rlul Ra-

Are o populatie de 523 locuitoff. Suprafata 'tú' e de 203 hect., proprietatea insurateilor,

din care acestia cultiva i61 hectare (7 sterpe, I vie si 34 izlaz). Comerciul se face de

testi, de 50 hect. ; s'a dat insurateilor.

linga care trece limita de V.,

Crivina-Seineasca, fiddure, in

dinti, pl. Blahnita ; tine de com. rur. Crivina.

jud. Buzan, com. Sageata, cat. Seineasca, proprietate a statuluT, pendinte de Episcopie. Are aproape 40 hect., din care 18 hect. plopI, restul lemne albe.

Crivina, pichet de graniid, in

Crivina si Ulmi, padure a sta-

jud. Mehedinti, pe marginea

tulur, pendinte de Episcopie, in jud. BuzAti, com. Simileasca,

Crivina, pildure, in jud. Mehe-

stoaca.

in

Dunärd, lingä com. rur. Crivina.

cat. Banceasca. Are 18 hect.

circiumar.

Sunt 259 vite marI si 82 vite

Crivina, ripd, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc, com. Dranicul, pe proprietatea Dranicu I. Di al' insa

i Ursoaia, plidure a statulur in jud. Buzau, com.

Crivina, statie de dr. d. f., ju_ detul Prahova, plasa Crivina,

se scot pietre de constructiunr.

Rusiavatul. Vezi Ursoaia.

com. Poenari-Rali, pe unja Bucuresti-Ploesti, pusa in circula-

Crivina, nunzire genericd datä pddurilor de pe malul riuluI

tie la 13 Sept. 1872. Se alla filtre statiile Peris (9.8 kil.) si Prahova (5 kil.) Inaltimea d'asupra niveluluI mara de 113'.97.

Venitul acester statiI pe an 11 1896 a fost de 67676 leI, 15

Buzad, jud. Buzati.

Crivina

Crivina - Tabaresti, fiddure a statuluI, pendinte de MihaiaVodd, In jud. Buzau, com. Tabaresti. Are 50 hect.

Crivina, vale, in jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Dranicul, in care se allá balta cu acelasI nume.

banI.

Crivineni, cdt. al com. Pdtirlagi, jud. Buzati, cu 20 10C. i 6 case. Are sub-divizia Malul-Alb. E alipit de ea. Cringul.

Crivina-Cäpatinesti, pddure, in Crivina, baltd, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj ,

com. Dranicul, in

din care putin izlaz.

Valea-Crivind.

Crivina, deal, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Dranicul. Are

o inaltime de aproape zo m. Crivina, loc sterp, in jud. Tecuciu, com. Liesti, unde a fost satul Serbanesti. Se intinde pe coasta Birladulta panä la medeanul Ursarilor, avind o lungime de 200 M.

jud. Buzati, com. Maracineni, pe mosia Cdpatinesti. Are 50 hect.

pddure a statulla pendinte de schitul Gavanul, in jud. Buzar', com. Zilisteanca, are 2 hect.

Crivina,. vulie a statului, in ju-

Se compune din trer catune: Ghioca, Vätasi si Cotorca. Are 1805 locuitorI, din carI 331 con-

Crivina - Märäcineni, pddure,

trib. ; locuesc in 322 case si 38

In jud. Buzdu, com. MArdcineni,

bordele. Comuna e vechre. Mar inainte era cunoscuta numar Cu numele

pe mosia Maracineni. Are 147

o latime de

M.

CrImpoaia (Ghioca), com. rur., jud. Olt, pl. Serbaneti, situata pe amindoud malurile piriulur Dorofeiul, la o distanta de 26 kil. de capitala judetuluI si la 5 kil. de resedinta pläser.

de Ghioca, dupa numele

Crivina - Oltetuldi,

loc izolat,

Ghioca, ginere al Banulul Bala-

jud. Vilcea, pl. Mijlocul, com.

ceanu. Unir sustin el Ghioca a fost nepot al Doamnd Stanca,

Ganesti.

CRIMPOAIA

CRINGAt

777

sotia luT Mihaii:i-Viteazul, prima proprietarA a acesteT mosil,

gulat, cu intreruperf, pana la 1848. MaT regulat functioneazA

din care aceasta därui o parte nepotulur sAti Scarlat Ghioca

de la 1857. titi carte 70 bArbatT si

si

alta cAluggrilor ;

parte se numeste si

aceastà azT CAlu-

gAreasca.

AceastA versiune se apropie

mult de adevAr, de oare- ce proprietarii de ad i posedä o o cainita vechfe a luT Mihaiti-Viteazul, care limitA toate mosiile vecine. Mágura, numitA Mihaiu-VodA, de pe malul drept al VedeY, desparte mosia Ghimpeteni, foastA a luT Mihaiii-Vi-

teazul, de mosia Ghioca. Asa se vede din numita ocolnitd. MaT spun bAtrinif cA Scarlat Ghioca i Doamna Stanca erati rude ale Banului BAlAceanu.

LocaitoriT sunt RomInT si in

special se ocupa cu agricultura. Sunt i to BulgarT grà6 GrecT comerciantT, 8 familiT de Tigarii-fferarY,

dinarT,

si

läutarT, etc. Sunt in comunA 3 cojocarI, 3 timplarT, 5 fierarT, 3 cizmari si i zidar. improprietArit 251 lo-

cuitorT cu 948 hect. Ef posea.: 168 caI, 185 epe, 552 bol, 431

15

inele une cetAtI, numite Magazia. LocuitoriT o maT numesc si Cetatea-TAtarilor. La N.-V., e o movilA numità Movila-lui-Ren-

femeT.

tea si o válcea, numitA Valea-

In anul 1892 93 scoala a fost frecuentatA de 66 copii (65 bletT si i ata"), din numdrul de 206 (132 bdetT si 74

StrimbA.

fete), cu etatea cerutA de scoalá. Cu intretinerea eT, statul cheltueste anual 1212 leT.

La E., se intinde o cimpie ondulatá de dealuri, pAná. in Vedea. In virful unuT deal de

lîngä Vedea se aflA mAgura Mihaig-VodA, care servA de hotar intre mosiile Ghioca i Ghim-

GindacT de mAtase dar' in

peteni, din Teleorman. La S.

termen de mijloc 6o kil. mAtase. StupT se numArA pdná la I00. Cineper, cAreia-T prieste mult pAmintul, i se dA o culturA mal intins'A de cit inuluT. Cultivarea

se invecineste Cu com. Titulesti,

cerealelor se ridicA la 81480 hectol. gnu, 54320 hectol. porumb, 27160 hectol. orz, 4000 chi. fasole, 500 chi. finte. Ra-

pAtura Zidul - Grecilor, ValeaCaselor si altele.

pita se cultiva in marT cantitAtT, dar rare-orT izbuteste, sati din cauza seceteT, in timpul semanatuluT, saii din cauza gindacilor, carT o distrug, maT ales primAvara.

de o fertilitate mijlocie.

cAt.

UngureT. Aci se afld o

välcea numitá. Gura-BouluI. La

V. se intinde cimpia Boianul, ondulatA de dealul Cotorga, sur-

Pdmintul de culturA e in genere

ses, avind cite-va dealurY si váT

Crimpoaia, deal, in raionul comuneT Crimpoaia, pl. $erbAnesti,

jud. Olt, pe care se cultivl 50 ariT vie.

Comerciul se face de 5 circiumari. Veniturile comuneT se urcA la

Crimpoteni, sezt, jud. si pl. Ar-

suma de 5205 ler i cheltuelile

VAlcelele. Are 130 familiT, salí 420 suflete; o bisericA Cu hra-

gesul ; face parte din com. rur.

vacT, 7 bivoli, 3000 01, i295 por-

la 5141 leT.

cr. Productiunile munceT lor le

Crimpoaia e strAbAtutA de soseaua judeteand Slatina-Rosiori,

mul Cuvioasa Paraschiva, de-

care o leagd la N.-V. cu

tAret ; o scoalA primará ruralá.

desfac la tirgurile din Slatina si Rosiori-de-Vede. Suprafata comuneT e de 2623 hect. In raionul sAii sunt 2 morT de aburT; cite-va clAdiri mal insemnate si o bisericA, cu hramul sf. Nicolae i sí. Gheorghe,

de Gheorghe sotia sa, Maria Ghiocheanu, Ion Drághiceanu, etc. Portretele lor sunt zugrAvite in biserica. E deservitA de 2 preotr, ziditä. la

1838

er-

servia de un preot si un cin-

bAnesti d.-j. si la S. cu Titulesti.

In comunä mal sunt si alte retele de osea comunall, in leg5.-

CrInga§i, sat, jud. DImbovita, pl. Ialomita, cAt. com. Bolovani.

tul-A cu cea judeteanA.

Prin centrul el curge, de la N. la S. piriul Dorofeiul, pe care sunt 3 herAstraie. In el se varsA BrAneasa.

La N., com. se invecineste

CrInga§i, sat, judetul Ilfov ; face

parte din com. rur. Rosul, pl. Znagovul. Este situat la N.-E. de

Rosul, pe valea Bonga. Se intinde pe o suprafatA de

338 hect.; cu o populatie de

2 cintAretT i Iparacliser, plAtitT

cu com. Florul, de care se separa printr'o cimpie intinsA, ondulatA

de comuna si de locuitorT, prin

de mal multe dealuri i udatä

Statul are 286 hect. si insu-

invoelT particulare.

de cite-va valcele. Pe virful unuia din aceste dealurT, cel maT Inalt

rAteiT ati 102 hect. Statul cultivA

coala existA aci de la 1843, din timpul DomnieT luT Bibescu-

VodA, insä a functionat nere58495.

Mareta Dictionar Geogratte. Pa. II.

dintre ele, cam la N.-E. si nu departe de Vedea, se aflA ru-

63 locuitorI.

prin arendasiI sAr 200 hect. si rezervA, pentru finete, 37 hect. Are o bisericA, cu hramul 98

CRINGENI

Sf. Nicolae, deservita de 1 preot

locuitorI improprietaritI dupa

cintaret. Numarul vitelor

legea rurall si 122 hect. vil. Are o populatie de 462 fa-

si

1

marI si mid e de 80. Comerciul se face de

CRiNGENI

'778

1

ch.-

ciumar.

milif, saa 1793 suflete. Sunt 370 contribuabill.

A facut parte din judetul Olt, plasa Margine!, pana la anul 1836. Tot 'in aceasta plasa 11 vedem trecut in catagrafia sa-

Vite sunt 5919 capete, din carT : 338 cal, 1297 vite mar./

telor, in urma reformeI lui Mavrocordat. De la 1836, a trecut la plasa

leorman, pl. CalmAtuiul. Este

cornute, 3610 vite miel si 674

almatuiul, apoi la a Calma-

situata in valea unde se impreung amindoua bratele ale

porcI.

tuiuluI unita cu Marginea. Vechimea satultif Cringeni se poate vedea si din diferite numirI de fintinI si magurI car/ figureazg si prin acte vechI de hotarnicie. Vatra satuluI nu era

Cengeni, com. rur., in jud. Te-

vgd almatuiuluT si unde hice-

pe a curge piriul cu

acelasI

Budgetul comund este de leI

880o, banI 7 la veniturI si de

rata de dealurl miel, de asupra carora se intinde dmpia,

leI 8738, bani 21 la cheltuelI. Are o scoald, condusa de un invatator si frecuentata de 43 elevI; o biserica, deservita de 2 preotI si 2 cintaretI.

mal ales aceea a ComanceI, in-

Locuinta proprietáter este fru-

tretaiatA de cite-va valcele, printre cae/ cele mal insemnate sunt : Valea-TrifuluI, la N., spre

moasa, pe dealul despre S. al

nume.

Din treI 0111 este inconju-

jud. Oltul ; Valea - TaculuI, la S.-V., spre Mindra ; valea Pituri, la S.-E., spre Dorobantul si Valea-CioriI, care incepe des-

pre com. Poiana, jud. Olt si se termina in marginea satuluI, in

comund ; are o magazie pentru producte, remize pentru masini si unelte agricole, precum si o

gradinä ca tot felul de poni roditoff si o vie.

In comuna sunt sapte circiumI. TirgurI se tin de sase orI pe an, la ceI 40 de Mace-

insa pe locul unde se gaseste astazT, ci putin mal spre N., pe locul numit Balta - Lunga. Lo cuitoriI ati fost nevoitI sa pa-

raseasca vechiul sat din cauza stabilireI aci a unuT turc bogat anume Mahmut, dupa care si-a luat numirea atit magura cit si cringul cunoscut in aceasta parte sub acest nume. Acest Mah-

mut se mutase aci cu toata gospodgria si slujitorli luI; avea

valea Calmatuiul. Sunt si mal multe lacurr, carl vara seaca ; cele mal' insemnate sunt : Lacul-BurdufuluI, la S.-E.

nid, la FloriI, la Sf Gheorghe, la RusaliI, la Sf. Ilie si la Sf.

turme de °I, vil si mosie. Locuitorii din vechiul sat al

Maria.

Cringenilor, ingrozitl de pacía-

Productele mosid se trans-

ciunile acestuf om, s'aa sta-

comuneI, hotar cu com. Doro-

porta' parte prin gara Troianul, parte, cu carde, la Turnul-Ma-

bilit pe locul numit Balta-Lunga,

cu - CarbunI, tot spre comuna Poiana, din jud. Olt. Se margineste pe de o parte cu mosiile Plopi - Slavitesti si Dorclantul ; la E., cu mosia

gurele.

de Bulgarr, dimprejurul Poradi-

Calle de comunicatie sunt : spre com. Basesti si de acolo

muld, refugiatT tot de groaza Turcilor, si aa format cu totif satul cel noti unde se afld si

Basesti a statuluI; la N., cu mosia Mihaesti din com. Mihaesti-

se afla drumul numit al-OiI,

bantul; Balta-lui-Caragea; Lacul-

d.-j., din jud. Olt si cu mosia Gilmeele din com. Poiana, din acelasI judet.

Distanta de la Rosiori este de 18 kil. ; de la resedinta judetuluI este de 27 kil.; de la Alexandria, de 52 si de la Slatina, de 64 kil.

Suprafata comund este de 5688 hect., din cae/ 4560 mosia proprietaruluI, arabila, im-

preuna cu 80o hect. padure ; 1005 hect. proprietatile a 270

la Rosiori.

In partea de V. a comuna care porneste de la munte si se coboard spre Dunare, luind directiunea de-alungul mosieI Dorobantul. Comuna Cringeni este inconjurata de multe magurI, din carI

unele sunt importante, ast-fel : Magura-Taculur de-asupra Izad cu acelasT nume si Magura-Sal-

cimulul, la S.-V., spre comuna Plopi - SlIvitesti. Inaltimea lor

unde ala maI venit si o seama

astAzI com. Cringeni.

Din aceasta amestecaturg a rezultat ca are si astazT doud mahalale deosebite : Facaleti, populate de RominI si cea-l'altg, Balta-Lunga, populata. de BulgarI, carI s.f.-al pastrat limba, portul si obiceiurile ; de citlva anI, gratie instructiuneI si

serviciuluI militar, aa inceput a se asimila ca elementul romin.

variazd intre 5-8 m. si oco- Cringeni, sat, in jud. R.-Sarat, lul lor de la 20-40 m. pl. Marginea-d.-j., cat. comuneI Cringeni este un sat vechia.

Maicanesti. Inainte se numea

CRINGENI

779

Maracini-de-la-Cring, din pricing

ca locul pe ad i era plin de mg-

racinr. Este asezat la E., in cimp, la 5 kil. spre E. de 01. de resedinta, Bolboaca. Are o intindere de 5 hect., cu o populatie de 9 fam sati 36 sufl., din carT 9 contrib. titi carte 12 persoane. Cringeni, loc

araba, jud. Tecucid, com. Liesti, pl. Birlad. E situat pe proprietatea d-lur Gheorghiade. Poartg aceasta numire, pen-

tru el inainte pe ad i a fost un colt din padurea Hanul-Conachi.

mofie, jud. Teleorman, pl. Calmatulul. A fost proprietatea familieT Slatineanu din Bucuresti i prin vinzare a trecut asupra d-lur Constantin Mihail.

Cringeni,

toril cultiva 495 hect. (75 sterpe si 75 izlaz). Are o biserica, cu hramul Sf.

Spiridon, deservita de i preot si i cintgret ; 2 helestaie masinä de treerat cu aburT. Comerciul se face de i hangid.

se plinge Domnulur TariT, Radu

nelucratoare.

pa-dure, de 178 hect., jud. Buzad. E situata in mar-

Cringul,

ginea de S.-V. a orasulur Buzad.

E situata in com. Liesti, la E. de padurea Hanul-Conachi, pe

din marele corp al padurer Fra. sinetul si purta in specie numirea de Branistea. Inainte cu 400 anr se afla pe aci,

Cringu e§ti,

mahala, in jud. Me-

intre riul Buzad si pe te-

ritoriul comunelor Maxenul

hedinti, pl. Blahnita ; tine de com. rur. Vinjul-Mare.

Scurtesti, o vasta padure, numita Frasinetul si care nume mar pastreaza i azT pilcul de

/un, al com. Patarlagi, jud. Buzad, Cu 450 10C. §1 104 case. Are sub-divizia Sub-Cetate. De dinsul se alipeste i catunul

padure din com. Simileasca, numit Frasinul. Radu-cel-Mare, infiintind Episcopia Buzgulur, in 1496, ga-

Crivineni.

seste cu cale a-T azul din a-

Cringul,

tele de danie i procesele acester sfinte Episcopir. In aceastg condicg, la fila 79,

sat, jud. Tutova, plasa Tirgul, com. urb. Birlad, spre V. de resedinta comuner. Acest sat formeaza despartirea a V-a a orasuluT Birlad. Se cultiva ad viea pe o suprafatg. de 143 hect., din carT 11,25 hect.

Cringul,

Servil ca loe de plimbare al o-

prietatea d-lur Gheorghiade.

condica Episcopier Buzad, infiin-

tata de Episcopul Dosofteiti unde sunt trecute mar toate ac-

lata ce gasim: «Episcopul Paisie, neputind stapini in pace aceastä padure,

rasenilor. In vechime facea parte

teritoriul satuluT erbanesti, pro-

Proba despre aceasta avem

Numgrul vitelor marl e de 129 si al celor raid de 279.

pitclurice, jud. Tecuciti.

Cringeni,

CRINGUL

de la Afumati, care in anul 1524, Aprilie 7, da urmatotul hrisov : «Cu mila luT Dumnezeti, Io

Radu-Voevod

i Domn serie

Domnia mea judetulur si celor 12 Pingan, din orasul DomnieT mele

de la tirgul Buzaulur si asa va grgesc Domnia mea, ca in ceas ce vetT vedea aceasta carte a Domnier mele, vol in acel ceas sA mergetT impreunä cu tele Episcop, chir Paisie, in Bra-

niste, sa cautatT ver pe unde a dat raposatul Radu-Voevod, asisderea i acum sa umblatT prin

Braniste, sa insemnatT ver pe unde a tinta Parintele Episcop inainte i acum sä fie volnic

Pärintele Episcop sall apere i niminea sa nu fie volnic a intra in Braniste de a tala, pentru ca acel om, ce va tala, PArintele Episcop sa fie Branistea

Cringul.

volnic a-T face lur dojana si pedeapsa i intealt chip sä nu fie, dupg zisa DomnieT Ispravnicul Vlaicu, mare Logofdt, a fost in specie insArcinat cu aducerea la indeplinire a acestur hrisov. Episcopia, acum, de si impu-

Paisie, consacrat Episcop al acester diocese, de Sf. Patriarh Nifon si care o pgstoreste de la

ternicia in drepturile sale, dar taiatul pe furis nu se ostia, reclamele nu incetati i chiar de

1496-1526, primind aceastä do-

pe atuncr oamenir Domnier con-

85 locuitorT. D-1 C. Stoenescu are 900 hect.

natiune, nu o puto poseda in

siderad pe locuitorir circumve-

mod linistit, caer locuitorir din

si locuitorir 645 hect. Proprie-

Tirgul-BuzguluT si satele vecine

cinl al acester padurr de cer mai marT hotr, de oare-ce nu

tarul cultiva 700 hect. (25 sterpe,

ir calcad hotarele si ir talad tu-

sat, jud. Ilfov ; face parte din com.

Cringul (Cringul-Ghical),

rur. Cringul-Fundulele, pl. Mos-

tistea. Este situat la E. de Fundulele, pe malul drept al \raer Mostistea.

.le intinde pe o suprafata de 1545 hect., cu o populatie de

izlaz i 75 padure). Locui-

cest mare masiv, o portiune de 600 pogoane, ce forma un corp

separat, numit pe atuncr Branistea si canija ir zice acum

fele.

ascultati de niel o poruncg domneasca. De acest ponos, pe drept

CRiNGUL

780

sau pe nedrept, se bucurati nu

petrecere, iar in timpul Dom-

numaT locuitoriT sAtenT, ba

tirbeiü, municipalitatea orasuluT incepe s5.-I facA oarecare infrumusetArr, dar subrede, ca tot ce se face pe locul altuia. SA nu uitAm cA tot aci, in anul 1853, a fost o micA luptA, intre

uniT din boerT, cAcT dintr'un hrisov din 7571 Februarie, vedem el : Alexandru-VodA pune pe Stan

logoatul s5. scrie, chiar in scheiul oste, ispravniculuT din BuzAii, Radu Logoatul, sa bage de seaml ca nu numaT tirgovetiT, dar nicT chiar CluceriT s5. nu se

maT atingl de acel cring cu tufe. TotusT aceastA posesiune a EpiscopieT nu incetA de a fi cAlcatA.

nieT luT

Turd si Rus!. Se vede dar cA tendinta lo-

CRiNGUL-LULBOT

CrIngul-Fundulele, com. rur., pl. Mostistea, situatA la E. de Bucuresti, 32 kil, departe de Bucuresti.

Se intinde pe o suprafatA de 4970 hect. D-nul C. Stoicescu statul ail 2900 hect. si locuitoriT 2070 hect. Se cultivA de proprietarT 2730 hect. (205 ster-

cuitorilor de a alipi orasuluT aceastA frumoasA i secularA pl.

pe, 255 izlaz, 295 pAdure

dure, a fost vechie, dar ea nu s'a putut realiza, de at in anul

1495 hect. (250 sterpe, 275 izlaz si 50 vie). Se compune din satele CrIngul, Fundulele, Gostilele, cu o

7884, cind a fost cedatA de Ministerul Domeniilor.

restul vie). LocuitoriT cultivA

In fine Constantin Vornicul, In 7706, scrie lui Caloian cApitan ot Buzäü, iusbasilor, ceau-

CrIngul (Ulmil-VernesculuI), loc izolat, in jud. Buzlii, com.

Comuna numArl. 266 contrib.

silor i tuturor cAlAretilor (personalul politienesc de pe atuncI)

ZArnesti- de - Cilndul, pe mosia Turbureasa.

Are un venit egal cu

ca sa privigheze i sl inceteze de a se mal tlia tufele EpiscopieT din Braniste. Dar aceastA poruncä este intimpinatA de o reclamatie a tit-govetilor, dat5. Domnulur Con-

stantin Brincoveanu, prin care cer, ca tufele sA. fie Mate sari rärite,

de oare-ce se ascund

hotiI in aceastA Braniste si nimenT nu poate fi sigur de viata sa in localiatile din imprejurime. Aceas1.ä reclamA face pe Con-

stantin Brincoveanu s5. dea tot In acel an, 7706, un alt hrisov, fie pentru a pune capät plingerilor Episcopilor, fie c5. perico-

lul indicat era real, prin care ordonA a lAsa in pace pe tit.govetT de a tAia, ins5. numaT sA

rAreascA, dar nu s5. extermine

pldurea. Din aceste vreml si Oita azT, lacul din mijlocul cringuluT poartA numele de LaculHotilor.

De ad inainte reclame nu se maT v5.d, ceea ce probeazA ea intre orden! si Episcopie se sta-

bilise un fel de intelegere, lar hotiile maT incetaserA.

Ceva maT mult, dup5. 1828 Cringul devine si un mie loc de

populatie de 7 1 6o locuitorl, carT

Cringul, mofie particularA, com. Verbita, plasa Dumbrava- d.-j., jud. Dolj.

Cringul, pddure, in intindere de 35 hect. proprietatea statuluI, judetul Muscel. Face parte din marea pAdure Corbi, plaiul Nucsoara, formatA din io trupurl PlAisorul, Preotesele, Bindea,

anoaga, Papaul, Rusu, PlAtica, Alunisul, PAdurile i Cringul, avInd toate o intindere de 77530 hect.

Cringul, pádure, situatA la capul de E. al comuner Perieti,

locuesc in 306 case. chel-

tuelile de 4398 leT anual. In anal 1885 erail 271 contribuabilT. In comunA sunt 3 bisericT, de-

servite de 3 preotT (in fie-care cAtun cite una) ; i mall mixtA ; 2 morI cu apd ; i masinA de

treerat ; 4 helestaie.

Numarul vitelor marT e de 1369 (363 cal si epe, 503 boT, 408 vaci i viteT, 7 bivolf, 88 bivolite), si al celor mid de 2372 (20 capre, 251 porcT, 2041 or). Dintre locuitorT, 261 plugarT, 4 ail diferite profesiunT.

Arätura se face cu 264 plugurT: 170 cu bol 094 cu cal. LocuitoriT ail 764 care si clrute : 90 cu boT si 74 cu cal.

LocuitorT impropriearitt sunt pl. Siul-d.-s., jud. Olt, intre vAl170 si neimproprietAritT, 701. ceaua Vedita i Oblegul, la S. Comerciul se face de 4 clrde pAdurea numitA Cringul-Cerciu maxi §i 2 hangiT. buluI. Aceste pAdurT urmeazA maT ales tnalul drept al vAlce- Cringul-Ghic (Vez! Cringul, leT Vedita si apartin la maT sat, jud. Ilfov). multi proprietarT.

Cringul, vale, com. urb. Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Cringrul-Des (In-), loc izolat mlaf find, in com. GrAjdana, cAt. Izvoranul, jud. BuzAti.

Cringul-Hotilor, petec de pitdure, de 200 hect., in judetul Vlasca, pe proprietatea statuluT Comoara ; depinde de ocolul silvic Ghimpati.

CrIngul-luI-Bot, padure, pe te-

CRINGUL-MARE

CRiNGURILE

781

ritoriul com. Tirgsorul-Noil, pl. Tirgsorul, jud. Prahova.

CrInguluI (Valea-.), izvor, in judetul Buzan, com. Jugureni. In-

CrIngurile, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Cobia. E situata. pe

CrIngul-Mare, pddure, in jude-

cepe din padurea Nuci-GhidieT, j'Ara pe teritoriul com. Fintesti,

cimpia numita Cringureni, in apropiere de piriul Rastoaca, care

tul Mehedinti, pl. Blahnita; tine de com. rur. Vinjul-Mare. .

unde la numele de Finteasca si se scurge in piriul Istaul.

curge in partea de S. a comuna Aceasta comuna. se inveci-

CrIngul-Pope§ti, trup de pddure a statulur, in intindere de 15 hect., jud. Vilcea, care, impre-

CrIngulul (Valea-), pda'ure, In jud. Buzaa, com. Beceni, cat.

neste spre E. cu com. GuraMargariti ; are 18 hect.

una cu trupurile Neagota si Valea-lur-Neagu (750 hect.) si Pidetul (20 hect.), formeaza padurea

CrInguluI (Valea-), fes, in jud.

Romani, situata in com. Horezul, pl. Horezul.

Bisteni. E acoperit de fineata

CrIngul-Orlil, pirta, jud. Vilcea, pl. Horezul. Se varsa in riul Luncavatul, in raionul comuner

CrInguluI (Valea-), vale, in ju-

Maldaresti.

Cringul-Rati, sat, jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Babana.

Buzati, comuna Minzalesti, cat. si livezr.

detul Buzaa, con-i. Beceni. Incepe de la Muchea-VaciT-Cringu-

lur si se scurge in Valea-Vacir.

CringuluI (Valea-), vale, pe proprietatea Stanesti, pl. Margin ea, jud. Vlasca.

CrIngul-TeiuluI, numire ce se CrInguluI (Välceaua-), villcea, mar da de locuitorr atunulut jud. Prahova, com. Tesila, pl. Ttrgsorul-Noti, jud. Prahova. Se Pelesul; curge de la E. spre crede ca i s'a dat aceasta nuV. si se varsa. in Orla Doftana, mire de la Cringul-de-Ter, in pe malul sting, tot in comuna marginea caruia s'a asezat primele colibe. Acest nume l'a purtat oficial pana la anul 1857.

Cringuletele, pda'ure, cu o intindere de 120 hect., jud. Olt, situata la N.-V., pe teritoriul comuna erbanest'-d.-j., pl. erbanesti, si compusa din cer, tufa,

artar, corn si uhn.

Tesila.

CrIngureanca, deal, pe care se afla vie si padure, in judetul

un pod, pe apa Rastoaca. Comuna Cringurile se afla la o mica distanta de Gaesti, spre V. Se compune din trer catune : Cringurile-d.-j., Ratesti si Crin-

gurile-d.-s., Cu o populatie de 1696 loc. RorninT. In aceasta comuna sunt trer bisericr si o scoala.

CrIngurile, cdtun, pendinte de com. Strimba, pl. Cilnistea, jud. Vlasca. E situat pe coasta dreapta a aper Neajlovulur. Mosia este proprietatea Baronulul Guillaume, zestras al d-lur Em. Gildisteanu.

Are suprafata rämasd proprietater de 620 hect., din care,

duce un venit anual de 20000 ler.

Muscel, pl. Podgoria, com, Ciulnita, in intindere de 25 hect.,

pen.

hect. S'a dat la 1864 la 49 locuitorr o suprafata de 194 hect. A-

Aci este o moarä, pe apa Neajlovulur, Cu douà pretre, moara. care se numeste indrilita. Este o bisericd, zidita. la 1856,

deservita de 1 preot si 1 das-

leorman, pe care aa fost 'finproprietaritT in 1880 insurater spornici din comunele de prin prejur. E situat tuteo valcea, in partea de N.-V. a catunulur Ne-

CrIngureanca, pddurice, judetul Muscel, pl. Podgoria, com. Leurcieni, In intindere de 15 hec-

toti-d.-s.

Patroaia. De Patroaia se

desparte pi-in riurile R Astoaca si Argesul ; de Badulesti, GuraFoil si Valea-Mare, prin soseaua nationala Bucuresti-Pitesti. In raionul acester comune este

CrIngureanca, pa-dure, judetul

Muscel, pl. Podgoria, com. Budisteni, in intindere de 10 hect., compusa din stejar, fag si plop.

tuluT Netoti-Trivalea, jud. Te-

Cu

padure de sleaa si de tufa 120

CrIngureanca, pddurice, judetul

CrInguleti, trup din mofia sta-

spre N. cu Bädulesti si spre S.

Muscel, com. Budisteni, pl. Podgorja.

compusa din stejar, fag si carCringuletele,vdlcea, jud. Olt, comuna Marunter, plasa Siul-d.-s.

Foil, spre V. cu Valea-Mare,

tare.

cal. La aceasta biserica, in 1888,

s'a oficiat 18 botezurr,

11

cd-

satoriT si 8 inmormintarr. Com, este departe de Bucu-

resti de 28 kil., lar de Giurgia de 43 kil. Pe mosie trecea odinioard drumul poster filtre Giurgia si Bucuresti.

Ad i este un pisc al dealulur

CRINGUTA

Neajlovul care are vr'o 4 hect. de Ociare de tufan, numita. la Piscul-Ionqti.

Cringuta, vale, jud. Braila,

CROVUL

782

la

N.-V. satulur Ciocile, in hotarul com. Ciocile, despre jud. Buzar'.

Cristanul, a'eal, In jud. Neamtu, com. Calul-Iapa, pl. Piatra-Muntele. E situat pe Ruga. satul Tapa, in prelungirea dealuluT Chiliile.

CrIstea, lac, jud. Suceava, com. Stolniceni, in suprafata. de 5 ale'', pe sesul sting al Siretul A

Arges, pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Galasesti.

ves, la S. de com. Titu, intre

Croitori, mahala, in com. rur.

11111 Argesul si piriul Rästoaca.

Rudina, pl. Closani, jud. Mehe-

Aceasta comuna. se compune din patru catune : Crovul, Zidul, Voinesti si Miulesti, cu o

dinti.

Croitori, mahala, in com. rur.

populatie de 3000 locuitorT Ro-

Parausani, pl. Mijlocul, judetul Vilcea. Aci e resedinta comuna

minT. LocuitoriT se ocupa cu agricultura. In comuna sunt 2 bisericT si 1 scoald mixta, con-

Croitori, pisc, jud. Vilcea, com. Pdrausani, pl. Mijlocul, plantat

clusa de un invatator, pldtit de stat. Pe apa Rastoaca este nu-

Cu prunT, merT, per!, nucT si

maT o punte de trecut cu piciorul. Crovul se invecineste

ciresT.

spre E. cu com. Odobesti, des-

Croitori. (Vez! Finttnele, judetul

CrIsma-MInzuluI, a'eal, in jud.

Tutova).

Botosani, com. Popouti. Se pre-

lungeste spre E. si intrá pe teritoriul com. Mandstireni. Numele se zice ca.-T vine de la o

Croitori, saa Cerneasca, vale, in jud. Vlasca, ce merge prin Pfetresti-d.-s. si da in Neajlovul.

circiuma ast-fel numita, ce se afla

pe coasta sa de N. CrIsmeI (Dealul-), deal, in jud.

Croitorul, deal, jud. Tecucia, pl. Nicoresti. E situat in partea de E. a com. Matca.

Suceava, com. Dolhasca.

Croitorul, izvor, in jud. Buzaa, CrismeI (Pirlul-), pirizz, in jud. Suceava, com. Dolhasca. Izvoreste din dealul cu acest nume si se pierde pe sesul SiretuluT.

Crocurile, deal, jud. Bacati, pl. Tazaul-d.-j., de pe teritoriul comune! Birsdneti.

com. Panataul, cat. Plaisorul ; primeste izvorul Limpede si se scurge in Valea-Pandtaului.

CroitoruluI (Dealul-), deal, comuna Preajba, pl. Ocolul, jud. Dolj, pe linga care trece limita de N. a comunef, catre com. Pielesti.

Croicea, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. Jirovul ; are 40 case.

CroitoruluI (PIrlul-). Vezi Ha-

Croici, sat, in jud. Mehedinti, pl.

Croitorului (Podul-), pode;, din sus de Malini, jud. Suceava.

Motrul-d. s., comuna rurala Matasari.

Croitorari, coastd, jud. Prahova, com. Tirlesti, pl. Teleajenul.

Croitorescu, pise., jud. Vilcea, com. Dobriceni, pl. Ocolul.

Croitori, sat, Cu 26 fam., jud.

Crovul, com. rur., pl. Bolintinul, jud. Dimbovita, situata pe loc

tia, jud. Suceava.

partindu -se prin Rdstoaca si unindu-se prin soseaua comu-

nala.; spre V., cu com. FundulPdruluT, din jud. Vlasca, despartindu-se prin rlul Argesul ;

spre N., cu Maruntisul si spre S. cu Potlogi. Crovul, cdtun, pendinte de com. Fundul-ParuluT, pl. NeajlovuluT,

jud. Vlasca, situat pe marginea dreapta a apeT Neajlovul, la extremitatea de N. a judetuluT, spre limita judetulur Dimbovita, nu departe de riul Arges, se afla pe proprietätile Crovul si Obislavi, fosa a MitropolieT, carT se arendeazá impreuna cu suma de le! 15780 anual. Pe aceastä proprietate se ga-

sesc mar multe petece de padure, in suprafata totala de 400 hectare, ce tin de ocolul silvic Cirtojani.

In 1864 s'al improprietarit ad i 95 locuitorT cu 380 hect. Ad i e o moara, pe apa ArgesuluT.

Croptesti, ceYtun, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de Sisesti-d.-s.

Este la depärtare de 12 kil. de statia de drum de fer Titu, de Bucuresti de 40 kil.; iar de Giurgia de 82 kil.

Crosna, munte, jud. Bacaa, pl.

Sunt multe pometurì in acest

Trotusul, com. Tirgul-Ocna, situat d'a dreapta SlaniculuT si a-

cätun si in special prune, din care se face rachiti.

vind o altitudine de 400 m.

Locuitorif se ocupa maT mult

783

CROVUL

cu cardusitul. Locul este steril si mar mult argil calcaros, putin productiv. pendinte de com. Copaciul, pl. Cdlnistea, judetul Vlasca. Mosia este proprietatea zestrala a d-ner Mihail Bals,

movild, in com. Boldesti, cat. Gradistea,

Cruce (Movila-cu-.),

judetul Buzati, avind o vechie cruce de piatra.

Crovul, cdtun,

fosa a d-lur V. Gugiu si fosta tnainte de 1836 a paharniculur Ienache Arion.

Este situat pe apa Calnistea la mijlocul pläeì cu acelasT nu-

me, departe de Bucurqti Giurgiti de 46 kil. Suprafata totald a mosier este

de 926 hect.

La 1864 s'a dat la

122 10-

in marginea de E. a comuner Sirca, pl. Cirliga-

Crucea, sat,

tura, jud. Iasi, situat pe podisul dealului Crucea, pe valle Crucea §i Talparia.

i a luat numele

de la dealul Crucea. E infiintat din anul 1879, de la improprietarirea acuta de stat insurdtei-

lor. Are o suprafatä. de 1100 hect. si o populatie de 152 fasati 731 locuitorT Ronfinr, venitr de prin diferite localitatr, cu osebite obiceiurT. Are o

deservita de i preot §i 2 dascah. Tine de parohia

scoall intretinutá de comuna, infiintata in anul 1885, si frecuentata de 23 elevr. Numarul vitelor e de 1692 capete, din carr: 583 vite mari cornute, 57 cal, 842 or i 210

Crovul.

rimatorr.

cuitorT suprafata de 242 hect. Are 2 petece de pädure de stejar in suprafata de IOI hect. Este o biserica, cu hramul SI. Nicolae,

CRUCEA

dar care e foarte putin frecuentat.

Are o biserica de lemn, cu hramul Sf. ImparatT Constantin

si Elena, cladita de M. S. Regele, la 1880, deservita de preotul din Cojoci i o scoall rurala mixta., conclusa de un in_ vatator, platit de stat, infiintata la 1864 a§ezata intfun local, facut danie de M. S. Regele; e frecuentata de 41 elevI. La 1803, cCrucea, a clirosulur din Bucovina, numara 70 cu 732 ler anual» (gUri-

cariul», de T. Codrescu, vol. VII, pag. 255). Crucea, baltd, pl.

com.

Grindeni, jud. Dolj, cu intindere

de ¡o pogoane. Crucea, deal,

jud. Bacan, plasa

Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul comuneT Birsanesti, acoperit in

parte cu Cruce (La-),

loc, jud. Suceava,

Crucea, sat,

pe mosia si in co-

spre S. §i la 150 m. de ma-

muna Brosteni, judetul Suceava,

nastirea Rica, unde se afla acum o cruce despre care tra-

traginduli numele de la cru-

ditia spune ca ar fi tinind locul unur fost schit Bogdanesti.

cea ce se formeazá prin varsa rea piraielor Crucea i Barnarelul, in Bistrita. Asezat pe ambele tärmurT ale Bistriter §i ale

din sus de manastirea Arnota, nu departe de marginea uner prdpasea ce da drept in riul Bistrita, jud. Valcea. Ad, se zice, ar fi fost o cruce mare de piatra, sapata cu slove, pe care ar

Cruce (La-), loc izolat,

fi asezat o Mateiti Basarab de o-

data Cu zidirea manastirer, dar ac im vre-o 90 de anT, crucea s'a surpat de oamenir carl cautag comorr si s'a pravalit in

vale, unde nu s'a mar gasit. Loculur aceluia, locuitorir de prin prejur ir zic «La-Comorr». Cruce (Movila - Cu-),

In com. Luciul, jud. Bzäü, in apropiere de moard.

piraielor Crucea si Case, spre N.-V., i la 22 kil, de satul de resedintl. Mar inainte Crucea cu Cojoci i Chirilul forma o comuna a parte. Are o populatie de 139 familiT, sati 540 suflete (266 barbatT si 264 femer), printre carI sunt si 10 tiganr. Contribua-

bilI sunt 108. Locuesc In 150 case. In Crucea este o circiuma §i o bacanie. Improprietaritr la 1864 sunt 12 fruntasT, 39 palmasT si 19 codasI, stapinind 340 falcI, afara

de cer cu cite lo prajinT. Drum principal e numar cel ce duce la Brosteni si la Rarail, i acel ce duce la Dorna,

Crucea, deal,

jud. Bacati, plasa

Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul comuner Beresti.

jud. Bacati, plasa Bistrita - d. - s., litiga muntele

Crucea, deal,

Cristoiul. Crucea, deal,

jud. Bacati, plasa

Tazlaul-d.-s., com. Basasti, si-

tuat la N. satulur Mineala. Crucea, deal,

jud. Bacati, plasa

Tazlaul-d.-s. de pe teritoriul comuner Solontul ; desparte apele Solontulur de ale PiriulufSchitulur.

movilul, jud. Braila, la N. satuluf Nazirul, n'iota in 2 de soseaua Braila-Focsani.

Crucea,

Crucea,

movild, jud. Braila, la

N.-V. de satul Chiscani, aproape de soseaua Braila-Caldrasi.

CRUCEA (IZVORUL-)

784

CRuCE A

movild, jud. Dolj, plasa Balta, com. Comosteni, in drep-

situat spre S.-E. de satul Cirligi, in prelungirea dealurilor

tul carda este un pod statator de lernn pe riul Jiul.

Serbesti.

Crucea,

Crucea,

punct inalt

la jumatatea drumuluT dintre baile

Crucea,

i cruce,

Pucioasa si baile Vilcana, jud.

deal, in jud. Prahova,

nordica si

com. Ceptura, pl. Cricovul. Crucea,

deal, cu o vedere fru-

Crucea, deal,

continuarea Dealulur-Popeï, de pe teritoriul satu-

com. Roscani, pl. Turia, jud. Iasi

lui

Crucea,

deal, numit ast-fel dupd

o cruce de hotar ce se afla pe dinsul. Se intinde pe teritoriul satuluT Onesti, comunaSipotele, plasa Bahluiul, judetul

Crucea,

pisc, jud. Vilcea, com.

deal, se intinde la V.

spre E., in partea despre N. a satelor: Horlest1T-DomniteT

longitu-

835 m. d'asupra nivelului mar% dupä datele determinate de d-rul Bernad Lendway, directorul InstitutuluT Chimic Universitar, in lucrarea asupra Dome, din care

Crucea, mofie, situata in comuna

Izvorul-Crucea isT Tea nastere pe partea riuletulur Sarisorul,

Fundeni, judetul Tecuciti. Are o suprafatä de 241 hect. Este su-

piscul Sarul, aproape 200 m. N.-E. de la gura une' ruine de

pusà adese ori la inundatiile

auripigment

Siretulur.

cuta de aproape I00 de ani.

pIrla, izvoreste din dealul Crucea, coin. Sirca, pl. Ch.ligatura, jud. IasT si se varsa in pir. Obrijanca, din com. Sinesti.

sire muntos ; apare, icI-colo, cite un platal de pasune intrerupt cu vdi i vaiooare i .riurT plutabile.

i

realgar, canos-

Terenul de aci e cu desdvir-

HorlestiT-CatolicT, comuna Cucu-

teni, plasa Stavnicul, jud. Iasi. Pe acest deal sunt viile locuitorilor din satele aratate.

si 440

extragem aceste note.

Dozesti, pl. Cerna-d.-j.

Crucea, Crucea,

43°

dine estick la o altitudine de moasa, filtre Horodniceni i Rajud. Suceava.

Dimbovita.

minerald, pe teritoriul catunuluT Sdrisorul, corn. Sarul-DorneT, pl. MunteluT, jud. Suceava. Acest izvor important este situat intre 470 si 48° latitudine

Crucea,

pirifi, ce udd satul

Cu

acelasI nume, jud. Suceava. Izvoreste de sub Tarnita si, dupa

Gismentele carT predomina acest teren sunt gismente arsenicale de realgar i auripigment, carT formar' o mina, exploatata

deal, strabate partea de N. a com. Gropnita, pl. Co-

se varsä. in Bistrita. Are de afluent Piriul - OmuluT marit cu

deja pe la 1790 de neindigenT pusa atuncT sub paza unid pichet de soldati austriacf, pentru a opri lumea profana a lua

poul, jud.

Piriul-OpiuluT.

din mineralele arsenifere, fiind

un curs de peste Crucea,

Iai,

In

directiune

4500

metri,

de la V. la E. si-a luat numele

de la o cruce mare de lemn, asezata pe dinsul de catre un proprietar. Pe podisul acestuT deal se face cultura bogata de cereale. Crucea,

toxice.

pIrla, mic afluent al Riscuter, in com. Bogclanesti, jud. Suceava.

Comunicatiunea de la localitatea Izvorulul-Crucea, este usor

poiand, in jud. Muscel, com. Cotesti, plasa

nile.

Crucea,

Crucea,

deal. Vezi Dealul-Mare,

pl. Cirligatura, jud. Iasi.

?novia (Vezr, DorneT (Movila-), com. Belcesti, pl. Bah-

Crucea,

vad, jud. Braila, pe unde drumul Cazasul-Vadeni coboara muchea Baldovinesti, la 3'12 kil.

Crucea,

spre N. de satul Cazasul.

luiul, jud. Crucea, Crucea, munte, in j ud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., pe teritoriul co-

muneT rurale Schela-Cladovei. Crucea,

deal, in jud. Neatntul,

com. Cirligi, pl. Piatra Muntele,

vale, in jud Iasi, com.

Gropnita, pl. Copoul. si-a luat numele de la dealul ce o formeaza ; in capdtul el se aflä un iaz numit Lapatoaia. Crucea (Izvorul-),

isvor de apd

de efectuat pe jos, calare sati cu trAsura In toate directiuTemperatura aeruluT la razele soareluT + 35 C. si la umbra

28 C. Dimineata si seara e rdcoare.

Ploile sunt de scurta durata; uraganele i furtunele sunt foarte rarT. Toamna este maT constanta; se intinde pana in Noembrie. Grosul masivuluT de aci, ca

si in intreaga regiune din jur, este constituit de formatiunea cretacee. Un rol important in geneza aper acestui izvor se poate atribui in prima ordine

CRUCEA (ViRFUL-)

785

CRUCEA-DE-JOS

calcaruluI jurasic i, in a doua ordine, realgaruluT. Izvorul-Crucea are scurgerea spre E. i e addpostit spre N.-E. de virful muntelui

fel, pentru-cd pe linga acest virf fiind trecatoare la Poiana-Capaciulur (comuna Opäriti), s'a pus

De la sorginte O. pana la virf, piscul prezintá o diferinta de altitudine de 78 m. Sorgintea

Crucea-Bricicl, localitate, din

e acoperitä cu un tavan de grinzT.

§i basinul e necimentat, de forma sferica.

pe dinsul in semn, o cruce.

Numarul caselor de locuit e de 455. Este o bisericà parohiald, cu hramul Adormirea, in catunul Crucea-d.-j. §i una filiald, cu hra-

comuna Pacureti, pl. Podgoria,

jud. Prahova, unde girla Turbure se unWe cu pir. Saratelul.

mul Sf. Nicolae, in satul Dumbrava. Satul-Noti face o parohie a parte, avind o biserica parohiald, cu hramul Sf. kan. Contribuabili sunt 411.

Crucea-DanciuluI, movild, jud.

Budgetul comuneT, pe anul fi-

Apa din acest basin se prezintä limpede, incolora., cu e-

Braila, la sudul comund Ulmul.

nanciar 1893-94, a fost la ve-

fervescenta spontanee, emanind

Crucea-de-Copaciii, loc, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., pe teritoriul com. rur. Strehaia.

numeroase bule de un gaz incolor i inodor. Gustul apeT este

pronuntat, dar placut, acri§or intepator, de loc amar, niel stiptic, dar slab salcia. Reactiunea asupra turnesoluluT este pronuntat acida. Expusa influenteT aeruluT ambiant, in un loc deschis, se observa, dupa un timp

mal indelungat, o opalescentA,

lar pe fund se depune un precipitat floconos de o coloare portocalie, compus din arseniat fosfat de fier peroxyd. Densitatea apeT acestuT izvor

este de 100481 (fficutä cu picnometru), temperatura apeT fiind 7 R. §i a aerulur ambiant de

Crucea-de-Jos, com. rur., in jud. Putna, pl. Zabrautul. Comuna Crucea-d.-j. este si-

tuata pe podi§ul format din malul uiei i se intinde aproape pana in tirgul Panciul. Distanta comuneT de re§edinta sub-prefectureT e de 1/2 kil., iar de capitala judetuluT de 271/2 kil. Marginile acesteT comune sunt : la N., Panciul; la S.,

care o desparte de com. Tife§ti ; la N.-V., comuna Crucea-d.-s. ;

niturT de 9299,69 leT §i la cheltuelT de 9201 leT. Vite sunt 1586, din carI:

406 boI, 103 vacI, 57 cal, 666 oT, 66 capre §i 288 porcT. In anul 1893 s'a cultivat 1147.50 hect, vil, care a(' produs 38867 hectol. vin, in valoare de 893,941 leT.

Sunt 106 stupT de albine. Stabilimente : 7 de bauturr spirtoase, r pescarie, i brInzarie, 5 macelaril, 4 fierdriT, 37

fabricantl de rachiti

i

9

co-

mercianti- diferitI. Circulatiunea in comuna Crucea-d.-j. se face prin §cl eaua comunará Panciul-Podul - uOta

prin §oseaua Panciul-Mard-

uita, care o

§e§ti, punind comuna in legaturd

cu statiunea cad ferate Mara-

Izvorului-Crucea este o apa. gazoasa (bicarbonata.), alcalina.-ar-

desparte de com. Clipice§ti. Comuna Crucea-d.-j. se compune din catunele Crucea-d.-j., Dumbrava §i Satul-Noti. Populatia comuneT, dupa cel din urma recensimint, e de 40!

senicald.

familil, sai.11493 suflete (763 barb.

de + 8 pana la ito C. In urma determinarilor i a dozárilor efectuate, d-rul Bernad

a ajuns la convingerea ca apa

iar la V. piriul

Debitul izvoruluI in 24 de

730 femeT). Aceasta populatie

ore intrece 28000 litrurl. Apa vine dintr'o adincime de

se impartea ast-fel : 697 neinsuratI (358 barbatI §i 339 femeT), 700 insuratT, 94 vaduvI

peste 180 m. Aceastä geneza garanteaza o durata lunga izvoruluT, o emerginta abondentd,

chiar profuza.

Crucea (Virful-), virf de deal, situat la N. de catunul Bogda.-

ne0, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, judetul Prahova, aco-

perit cu padure. S'a numit ast58495 Mareta DIrtionar Geogralia. Fol. 11

§e§ti.

Crucea-de-Jos, cdtun, in jud. Putna, com. cu acela.51 nume, pl. Zabrautul. Este situata pe podi§ul format din malul Are o biserica parohiala., Cu hramul Adormirea, pentru care comuna cheltuqte anual ioo leT.

(54 bärbatT i 40 femeT) ; 1479

RominT §i 14 de diferite nationalitatI ; 1479 ortodoxI §i 14 mozaicr; 302 agricultorT, i me-

Crucea-de-Jos, mofie a statuluT, pe teritoriul comuneI cu acelal nume, jud. Putna. A fost aren-

IO comerciantI, 12 avind profesiunT libere, 130 muncitorT §i 57 servitorI.

data Cu 4757 le! anual, in 1885. Apartinea manastirer Bogdana. Acum mo§ia a fost parcelad. in vinduta taranilor 32 loturT conform legir din 1889. Supra-

tiu carte 225 persoane (200 barbatI i 25 femeT).

99

CRUCEA-DE-JOS

fata totalA e de 156 hect. 7599

SI-a luat numirea de la cru-

m. p. Bunurr miel': o grAdinA de zarzavat, izlazul gradiner i locul

cea de piatrA, ridicatA cu ocazia facerel podurilor peste CA1n4tea de Serban Cantacuzino Voevod,

imasuluT, 14 hect. 961 im p.; cadera de pietris, i hect. 7861 m. p.; albia Susiter, 14 hect. 6282 m. p. ; soseaua TecuchiPanciul, 7860 m. p. ; oseaua Bizichesti-Ciuslea, 2400 m. p.

Crucea-de-Jos, parohie, formatA din cdt. : Crucea-de-Jos i Dumbrava. Are o bisericA parohialä.,

cu hramul Adormirea, in Crucea-de-Jos, i una filialA, cu hra-

mul Sf. Nicolae in Dumbrava. Comuna cheltueste cu ele too let anual.

Crucea-de-Piatra sati Borzesti-RäzesI, sat, jud. Bacdti, pl. TazlAul-d.-j. Face trup cu satul Borzesti, numit ast-fel de la Crucea-de-PiatrA,

care este in

curtea bisericd. Este situat de a dreapta Trotusulur. In vechime purta numele de Bobul, dupd numele dealului pe coasta cAruia este asezat. Legeada spune cA aceastá cruce, inaltä. de 2 metri, a fost pusä. de Stefan-cel-Mare pe mormintul une!

rude ale sale. Se vad urmele une! inscripta* slavoneff.

Crucea-de-Piatrà sau Calugäreni-Mänästirea, cdtun, pendinte de com. Uzunul, judetul Vlasca, pl. Canistea, situat pe dealurile din coasta dreaptA a

aper alnistea. Este proprietate a statuluI. Aci s'a dat la 1864 locuitorilor ImproprietdriV In numar de 72,

o suprafatA de 216 hect.

In 1882 s'a mal dat la insurater

i

15

la coald, o supra-

fatd de 92 hect.

Este si o pAdure de stejar in suprafatä. de 600 hect., dependinte de ocolul silvic Comana.

CRUCEA-DE-SUS

786

la 1682, dupl obiceiul timpulur de atund care se urmeazA azI pela sate ; lo cuitorir, cind fac

podurr sau puturr, ridicd si cruel in atnintirea acelor lucrdrI, cruel pe care se serie nutnele celor ce

numit ast-fel, pentru cA acolo este o vechTe cruce de piatrA. Este la depArtare de i kil.

spre N., de vatra satulur.

Crucea-de-Piaträ,

loc izolat,

lingA $oseaua nationald Boto§ani-HirlAul, in partea de N.-E. a satuluI Deleni, jud. Botosani, com. Deleni, nu departe de pi-

art contribuit salí aü luat parte la acele constructii.

riul Velnita-Vechre. AicT este o

Pe crucea de piatrA ce stä azI la dreapta soseler

capa in pAmint ; legenda spun e, cd acolo, ar fi ingropat un viteaz

Giurgiu-Bucureti, restauratA la 1876 de guvern, stA scris : cSfinta aceasta oi de viath aduatoare cruce, ridicatti este de prea luminatul

Doma §erban Cantacuzino Voevod, nepot al bKtrInuluT §erban Basarab... pomenire vecinich Inaltil... este la capul acestuT frumos i minunat pod carelelnsusT Impreuu

l cu iubitul gil &I... la

lucrarea luY si cate... Pentru ca si MdrieT Sale In vecT pomenire i multumire ah fie si stt4 ritmie luY si DoamneY luT Maria, si coconilor flcutu s'ah dar acest pod si aceasth dompatrulea neasch cruce s'ad ridicat an al domniel sale la anul de la zidtrea lumeY... mesita Octombre din zi... dar ridicarea acesteT cinstite o de viatit fitchtoare crucT arath osteneala si strldania facereT acestuY mare i temeinic pod intru vecTnica pomenire, iar luminatulaT acesta... precum In cea faja s'ah zis, iar In aceste alte fete scrisu-s'ati intru menire j cinstitiY boerY Mhrief Sale carY

s'ati inthnplat la facerea poduluY acestuia Impreunl cu a lor Domnne... dus cu multit stradanie 1 osteneall de lalnceperea poduluT Ola la sfirsit pe nume sunt acestia: Radu Nttsturel vel Ban, Radu BIlitceanu vel Vornic, Grigore GrAdisteanu vel Logofdt, Vlad Cocoteslogofdt, Constantm Brincocu veauu vel Spatar, Iordache Cantacuzino val Stolnic, Alexandru biv-vel Stolnic, Mthaih biv-vel pitar, Tfinase vel armas, Constantin BdlIceanu, vel Aga, §erban

ot Logoat, Fiere ot Vistier, §erban, alza lefegiT, Pirvul Cretulescu, ot Postelnic, fiind Impreunl toate breslele si aY curtiT drept aceea s'ah scris ca sI fie vecTnica pomenire.

Crucea-de - Piaträ., deal, jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. Titi-

cruce de piatrA, fixatA cu un cApitan din vreme depArtatI.

Crucea-de-Sus, com. rur., in jud. Putna, pl. ZdbrAutulur.

armuna Crucea-de-Sus este asezatA mar la deal de Panciu,

dar pe acelag pod4 si despdrtitä. in 2 de pirlul HAulita. Distanta com. de capitala jud

e de 28' 2 kil., iar de resedinta sub-prefecturer, de '2 kil. Marginele

acester

comune

sint : la N. i la N.-E. piriul

abrautul, care o desparte de comunele Movilita si Diocheti ; la E. piriul Zabrdutul i cu comuna Panciu ; la S. comuna Crucea-de-Jos i piriul Susita ;

la V. Susita; iar la N.-V. Straoani-de-Sus i dejos. Comuna Crucea-de-Sus e for-

matl din cdtunele Chicera Neicu.

Populatia comuner, dupd cel din urmd recensAmint, e de 510 capl de fam., in total 1631 sufl. (826 bArbatT, 805 femei). AceastA populatiune se impArtea ast-fel : 811 neinsuratT (421 blrbatI, 390 femer) 732 insuratf, 86 vAduvr (38 bArbatr si 48 femei) si 2 divortati, (1 bArbat t femee) ; 1619 Rominr i 12 de diferite nationaliatr; 1619 ortodoxi i 12 mozaid; 350 agricultor!, 21 meseria0', 4 comerciantr, to avind profesiud libere, si 18 servitorT.

CRUCEA-DIN-COPACIII

787

tiü carte 180 persoane (171 bárbatI si 9 femeT.)

Numärul caselor de locuit e de 418.

CRUCEA-REGELUI

jud. Buzdti, com. Vintill-Vodd.

Crucea-lui-Pavel, co/inä, in jud.

E acoperit de pädurea cu acelasI nume, ce face parte din

Buzäti, com. MIgura, pe hotarul

pädurea Vintild-Vodd.

cAreia virf se aflä o vechie cruce

Are 2 biserid parohiale, una In satul Chicera cu hramul S-tuI VoevozT si a doua in Neicu, cu hramul Adormirea.

despre com. Grajdana, in al

de lemn. Are o pozitiune fru-

Crucea-din-Sili§te, cruce, jud.

moasà.

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Scäesti,

care anta locul altaruluI bi- Crucea §arpe, movilä al unur sat odinioarä semn de hotar, la N.-V. mosieI

Instructiunea publia se precia tuteo scoall mixtl, frecuentatà de 47 copiI (45 1:441' si 2

sericeI,

fete), din 211 copiT 13 bgetI, 98 fete) cu virsta de scoall. Comuna vine 'in ajutorul scoald Cu 455 leI anual, Comuna numärä. 318 contribuabilI, adecl i la 5.12 locui-

departe.

regulat, care din cauza inundatiilor Aula Jiul, s'a mutat mal'

Crucea-GainaruluI, loc, numit ast-fel in pl. Blahnita, judetul

Mehedinti, pe teritoriul com. rur. Batoti.

torl. In anul 1886 nu erati de

Meri, din pl. TirguluT, jud. Teleorman.

Crucea-lui-Trocan, /oc, in jud. Mehedinti, intre hotarul com. rur. Ilovdtul, din plaiul Cerna si com. rur. ovarna-d.-s., din plaiul Closani, unde Tudor-V1a-

dimirescu a ucis pe Trocan.

cit 272 contrib., lar in 1869, 275.

Crucea-Giurchi, sat, in judetul

Budgetul, pe anul financiar

ialomita, pl. Borcea. pendinte de

Crucea-Lupului, punct de ho-

1893/94, a fost urmdtorul : ve-

comuna Mihaiii-Viteazul. Este

niturI 5841,51 5682,67 leI.

situara' la 4 kil. spre N.-E. de

tar, in jud. Teleorman, pe mosia Viisoara, spre N.-E., unde se märgineste cu mosia Piatra.

leT ;

cheltuelT

In altI anY, budgetul de veniturile i cheltuelile com. era : In 1885 86, la veniturI 3714 si la cheltuelI 3708 leT, iar 1868/69 la veniturf 7226. Numärul cultivatorilor este

de 42. Vite sunt : 952, din cae : 277 105 vacI, 137 cal, 65 of, 3 capre i 365 rimatorI. In anul 1893, s'a cultivat 404 hect. cu vil, producind 8080 hectol., in valoare de leI 185840.

In acelasI an se aflail in comunä 38 stupI de albine. In com. sunt: 8 stabilimente de bäuturI spirtoase ; 39 fabricantI de rachiù de prune; 4 ffe; 2 rotäriI ; 2 morI ; 4 co-

satul de resedintd.

Ad se afld '40 case si bordee.

Crucea - Impu§catä, loctzlitate,

jud. Brdila, pe hotarul de N. al comund Scortarul-Noti, pe Crucea-Pirlitä, loc, in jud. MeBuzeelul-Sec de pe tärmul sting hedinti, pl. ampul, pe teritoal BuzAuluI, la aproape 7 kil. spre

Cu Pancia, Crucea-de-Jos, Sträoani-de-Jos si de-Sus.

De aci se trage familia Catargiti , curgAtorI din Toader Catargiti i Sanda Catargioaia.

Crucea-din-Copaciil, munte, in

riul com. rur. Cujmirul.

N. de satul Scortarul-Noci.

Crucea - Popii,

Crucea-Inaltä, semn de hotar, dintre comunele Peretul si Bogdana, jud. Telorman, pe vechiul

/oc,

cu vie si

livede de prunI, situatd in com. Tigänesti, plasa Podgoria, jud. Muscel.

drum al Zimnicd.

Crucea-lui-Barcan, virf de a'eal, jud. Bacla, pl. Bistrita-d.-j., de

Crucea-Protopopului, loc izolat, in jud. Muscel, com. Golesti, pl. Podgoria.

pe teritoriul comuna CAlu Ora-

Crucea-RaduluI, loc res, in jud.

Mare.

Tecuciti,

merciantT diverg.

Diferite drumurr nesoseluite pun Crucea-de-Sus in legAturà

Crucea-Nouä, punct trigonomefrie de observatie, lingl orasul Ploesti, jud. Prahova.

Crucea-lui-Chiritä, semn de hotar, pe mosia Nanovul, judetul

la E. de valea

mdtuiul, raionul com. Barcea, pl. Birlad.

Teleorman.

Crucea-RegeluI, cruce de piaCrucea

punct

trä, frumos lucratd, inältatá pe

hotar, la N.-E. de com. Mä.gureni, jud. Telorman ; desparte

virful munteluI Milicesti, intre Slänicul si Telega, jud. Praho-

acestá mosie de mosia MälddIeni,

va, in semn el M. S. Carol I, Domnul Rominid, a fAcut aci

din plasa Tirgula

CRUCEA-RWE

o mica statiune

CRUCE! (GENUNEA-)

768

ocaziunea vizitareT Ocnelor in anul 1866. Cu

judetul Braila, la 500 m. spre N.-E. de satul Mares, din com. Surdila-Gliseanca.

Cruce' (Dealul-), deal, se pre-

Crucea-Role, sal, In jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., coin. Da

Crucea-Träsnità, semn de ho-

glta, spre N.-V. de satui Da-

tar, in jud. Teleorman, la S. de Crucea - Inalta, tot pe vechiul drum al Zimnicer, pe dinpia dintre comunele Plosca si

eta. Crucea-Ro§ie, ramurd de munir,

Botosani, com. Manastireni, pl. Tirgul.

In jud. Neamtu, com Pinga. Bogdana. rai, pl. Piatra-Muntele. Se detaseaza din hotarul Transilva- Crucea - Tiganului, puna de niel, la locul unde se numeste hotar, in jud. Teleorman, la

lungeste deasupra satuluI Hiliseul-Gafencu, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoia.

Cruce' (Dealul-), a'eal, in jud. Dorohoiti. Se intinde pe teritoriul satului Paltinisul, com. cu acelasI nume, pl. Prutul-d.-j.

Poiana-Crucea-Rosie, intre mun-

N.-V. com. Viisoara, In hota-

Cruce' (Dealul-), deal, in cen-

tele Torogles si Meleghavas, si se indreapta spre E.-N., desfacindu-se In mal multe ramurT : Bourul, Bitca-de-Piatra, marginite in partea despre N. de pi-

rul acesteI comune cu comuna Piatra, pe un pise.

trul com. Jupinesti, plasa RiulDoamneI, jud. Muscel, pe malul sting al val& Aninoasa.

Crucea-Vladulul, punct de ho-

riul Ata, iar despre S. de pi-

tar, in jud. Teleorman, pe mosia Magureni sati Ciocanul, la

riul Bratesul, pana in piriul Tar-

N.-V.

CruceI (Dealul-), deal cultivabil, linga satul Forasti, judetul Suceava.

caul.

Inaltimea sa In unele piscurI, atinge 1200 m. VezI PoianaCrucea-Rosie.

Crucea-SpineanuluI, plata, pe teritoriul satuld Padesul, din jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Negoesti. Ad i se pa.zeau primele strajr ale luI Tudor-Vladimirescu din apropierea redutelor ce se vad in cimpia Padesulta.

Crucea - Stancului, pzidure, in jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Beresti.

Crucea-SticleI, nzovild, In jud. Braila, la 2 kil. spre S.-E. de t'ida Bajani, din com. Vizirul.

Crucea-TomiI, munte, in jud. Suceava, com. Málini.

Cruce' (Dealul-), parte, din spre piriul Parautul, a dealulur Brupl. Tirgul, com. Vinderei, spre sturi, judetul Suceava. Traditia S. de satul Vinderei in margispune ca, cu mal' bine de un nea de S.-E. a judetulta. veac si jumatate, acest deal a Are 126 locuitorI, carI locufost batut de piatra. 7 ani. deesc in 30 case. titi carte 23 a-findul. de persoane.

Cruceanul, sat, In jud. Tutova,

Se cultiva aci gindaciI de matase.

DoI calugarI sfatuira. oamenif sa faca. maslu in fie-care an

d'asupra lid, in ziva de Izvorul-

Cruceanul, schit, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Vinderei, catunul Cruceanal.

MaiceI-Domnulur.

al' povatuitI pusera o cruce in acel loc si de atuncI pana acum, in ziva aratata., top' locui-

Cruceanul, mofie, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Vin derei, proprietatea statulta, arendata in ultimul period cu 1441 le!, 40 banI anual.

toril de prin satele invecinate se string pe Dealul-CruceI si, dupa slujba preotilor, praznuese, mincind si petrecind.

CruceI (Dealul-), deal, in jud. Cruceanul, ila'ure, in jud. Tutova, pl. Tirgul, pe mosia cu acelasI nume, In intindere de

20

hect.; este proprietatea statulut

Crucea-Tomil, pisc de munte,

Vasluiu. Se intinde la S. satulid Suhuletul, com. cu acelasI nume, pl. FundurT.

l'-a

luat

numele de la doul drumurI ce se intilnesc pe virful luI in forma de er ice.

intre Rica si Riscuta, jud. Su-

Cruceanul, pirtiab in jud. Tu-

ceava. E acoperit cu padure

tova, pl. Tirgul, com. Vinde-

de brad.

rei, care se varsa. In Hobana.

CruceI (Genunea-), gen une, in jud. Suceava, mal sus de gura

Cruce' (Dealul-), deal, in jud.

pirtului Crucea, din com. Bros-

Crucea - Träsnitä, movild, in

CRUCET (M0VILA-1

CRUCILE

789

teni, unde Bistrita e foarte a-

lurile Valea-CruceT $i Unteiul,

linga acea movilti, $i care avuse

d'hiel. $i lind.

com. Popouti, pl. Tirgul, jud.

rangul de clucer.

Boto$ani.

Crucei (Movila-), movild,

in

jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuner urbane ChillaVechre, situat5. in partea nord'el a plà$el si a comuneT, la

Cruce' (Valea-), vale, in jud.

500 metri spre E. de Chilia-

Prahova. Izvore$te de la N. de com. Tei$ani, pl. Teleajenul ; se impreunl cu Valea-BirzeT $i amindoud dati in Valea-Drago-

VechTe. Este punct trigonome-

mir, care se varsa in riul Te-

tric de observatie de rangul al 3-lea. Este artificiald, acoperitl Cu verdeatl $i are o cruce in vid, de unde $i numele eT.

leajenul, la E. de com. Tei$ani.

Cruce' (Muchea-), (Crucealui-Gherase), colinii, In jud. Buzag, com. Ru$iavAtul, catunul

Tega. E acoperitl de izlaz.

Crucei (Valea-), vale, In jud. Vasluiti, formata prin prelungirea DealuluT-CruceI, din comuna Suhuletul, pl. Funduri. Terenul acestei val a devenit neregulat in urma unuT cutremur, prezinend aspectul unuT zid de bolovanT.

CruceI (Piciorul-), pirlia,r, in jud. Neamtu.

jetul, jud. BuzAti.

ta spre S., avind o directiune

Boto$ani. Izvore$te din DealulVelniteT, com. Slobozia - Seca-

de-Sus-Mijlocul, format5. in cu-

prinsul padure1 ce se intinde spre V. $i S. a pldureI Corboaia.

Crucerului (Valea-), vale,

in

judetul Ialomita, pl. IalomitaBalta, pe teritoriul comuner Slobozia. Are directia S. spre N., cu lungime de 500 m. $i o adincime de 2-4 m.

CrucI (La-), loc isolat 5i punct de hotar, pe muntele PAnalul, din comuna PandtAul, jud. Buzar'.

munteluí Ursoaia, din com. M15.-

CruceI (Pirful-), piria, in jud.

jud. Neamtu, com. Bozieni, pl.

Crucelari, vale, In jud. Tulcea, plasa Mäcinul, pe teritoriul comuneT rurale Greci ; se desface din dealul Co$lugea; se indreap-

Cruce' (Piscul-), culminalie a

Crucerul, 'N'ata cultivabila, in

generala de la N.-E. spre S.-V., brAzdind partea esticd a pla$ei $i a comuneT ; merge pe la poa-

tura $1 se varsl. In pIriul Cor-

lele inaltuluT vid Greci (426 m.) $i a stincosuluT deal Pia-

naciul, afluent al MiletinuluT.

tra-MarieT ;

taie drumul comu-

nal Greci - Balabancea, si, dupà

Crucei (Pirlul-), mic afluent al

un drum de 4 kil., se deschide

BistriteT, In com. FArca$a, jud. Suceava.

in Piriul-Calistriel. pe dreapta,

Crucel (Podul-), fes, in judetul

Crucereasa, poianii, in judetul

Buzàù, com. Grajdana, cAt. Miluiti, in pAdurea Barbu.

Muscel, com. Gole$ti, pl. Riu-

l'O pädurea satuluI Greci.

rile.

Cruce, sat, in jud. Dolj, plasa Amaradia, com. Balota, situat pe piriul Tesluiul, aproape dc izvorul luT, la 6 kil., S.-V. de Balota-d.-j., clt. de re$edintd al comuneT $i de care se desparte prin Dealul-MuereT.

Are o populatie de 136 suflete, 74 bArbatT $i 62 femeT, carT locuesc In 39 case. Copiri din sat urmeaza. la $coala mixta din satul Gaia-d.-s. In virst5.

de $coalä. sunt 12 copiT. Stiù carte 4 persoane. In sat este o bisericá de zid, Cu hramul InAltarea-DomnuluT, fondatá. la 1853, de PrAdeni Ciobanul.

Comunicatiunea se face prin

Crucei (Poiana-), poiana, pe Crucere§ti, maña/a, in jud. Mevalca riuluT Teleajenul, comuna Mdneciul - Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

$osele vecinale 5i

comunale,

hedinti, com. rur. AlmAjelul, pl.

care pun In legaura satul la

Cimpul.

N.-E. cu Gaia-d.-s. peste Dealul-MuereT, $i la S.-V. cu Goe$ti.

CruceriuluI (Movila-), movild,

CruceI (§esul-), les, prin care curge Piriul-CruceT, in comuna Slobozia - Secatura, pl. Co$ula, jud. Boto$ani.

Cruce' (Valea-), vale, filtre dea-

in jud. Boto$ani, pe dealul Ciornahul, in partea de N. a mo$ieT Pogore$ti, com. ComIndare$ti, pl. Jijia. Numele, se zice, i-ar fi rAmas de la un raze$, care stApInea partea mo$ieT de

Cruce, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici. E situat In dreapta Amaradief, la

N.-V. de Craiova. E stràbaut la V. de Dealul-Chi35

kil.

coraluluT. Are 30 familiT, sau

CRUCILE

123 suflete (66 bArbatI si 57 femel). Locuesc in 30 case. In

Crucile-GamentiI, semn de hotar, pe mosia Cetatea, din pl.

sat este o scoala mixta, ce functioneaza din 1875, intretinutA

TirguluI, jud. Teleorman, la N.-

de stat. Localul construit din birne, a costat 600 leI si co-

ca semn de hotar despartitor

E. catunuluI Cetatea. Serveste intre mosiile invecinate.

prinde o singurA sala de studii,

cu suprafatA de 39 m. In anul 1892-93, scoala a fost frecuentata de 63 baetT $i 1 fatA, si anume : Mierea, 14 bIetI; Bo-

Crucile-lui-Petre,pichet de gra-

jinul, 3; Crusetul, 3; Valuta-d.-j. si Valuta-d.-s., 9; Miericeana, 7 bletI si 1 fata; Sldnimesti, 5. io baetT ati venit din alte comune vecine. Cu virsta de scoala sunt

Crucile-SE-Petre, poiand, in virful muntelur Crucereasa, In ju-

1i

copir. $tia carte 6 barbatr

si 2 femeI. Comunicatia se face prin soseaua judeteand Craiova - CA preni.

Crucile, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Goe$6. E situat pe ptriul Tesluiul, la 4 kil. N.-E. de Goesti, cAt. de re$edinta al comuneT, de care se desparte prin Dealul-MuereI. Are 90 sufl., 48 barbatI si 42 femeI. Locuesc in 22 case. Copal din sat urmeazA la scoala mixta din satul Goesti,

nild, in jud. Mehedinti, pe marginea Dunarel.

Crucile, deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Balota, din care iese riul Tesluiul.

Crucile (Dealul-cu-), loc izolat, jud. Muscel, com. Bajesti, pl. Riurile.

detul Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,

sia Roscan', jud. Botosani, com. Finenelele, pl. Siretul.

sunt 2 biserici, deservite de 2 preotr, 2 antAretr si 3 paracliser! $i o scoala primara. rurald. Budgetul comuneI pe 1882-83 a fost de 934 leI la veniturT $i de 917 leI la cheltuelI.

com. rur. Schela-CladoveI. Aci

oficiald

(1887), aceasta comuna numara 119 contribuabilI si are un budget de 988 leT la veniturI si de 843 leT la cheltuell. Numarul vitelor in anul 1887

exista o cruce cu inscriptiune vechie romana, numita de loera de 147 vite marI (i39 bol si yac'', 8 cal') si de 438 vite cuitorl Crucea-Sf-Petre si sub marunte (254 oT, 8 capre si 176 care, legenda spt:ne ca ar fi fost ingropat Sf. Petre, adus rimatorI). aci, inteo noapte, de peste Dunare, in timpul unuI rezbel. Cruci§oara, munte, In com. Lo-

Crucilor (CImpia-), d'Ole. (V. Daroaia, jud. Vilcea).

patari, jud. Buzati, filtre muntele Checa si muntele Muerea, con-

tinuatie din muntele Brazeul, cea mal mare parte gol.

Crucilor (Dealul-), deal, jud. Vilcea, com. Bodesti, pl. Horezul.

Cruci§oara, pisa VezT Chicerea, deal, com. Tomesti, pl. Codrul, jud. Ia5i.

Crucilor (Mägura-), mdg-urd, Cruci§oara, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Orzesti.

Cruci§oara, loc izolat com Milaqti, pl. Rturile, jud. Muscel.

Buzar]. E situat pe Malul-DirsteI.

Cruci§oara, localitate, in catunul Scurtesti, comuna Stefesti, plaiul VArbilau, jud. Prahova,

Crucioiulul (Plaiul-), islas in-

numita ast-fel pentru-cä in vechime s'a gAsit inteun copaciu

botar, al com. PandtAul, judetul

tins, in jud. Buzar', com. GuraTeghiI, pe poalele munteld Po-

o cruce. Acest loc serveste de pAsune vitelor.

dul-Grecilor.

Cruci§oara, com. rur., pe apa Cotmeana, jud. Arges, pl. Pi-

Crucile-DrumuluI, pod, pe mo-

compune din 3 sate: Gradinesti, Linia-Mare sati Cretulesti si VAruici, avind peste tot 132 fam'in', sati 526 suflete. In comuna

Dupa o publicatie

ce este la 3 kil. departare. in jud. Teleorman, com. PutiIn anul scolar 1892-93, ají neiul. frecuentat scoala 4 bAetT. Cu virstd de scoalA sunt 7 copiI. Crucilor (Valea-), vale, judetul Stia carte 20 locuitorI. Vilcea, com. Copaceni, pl. CerComunicatia se face prin o na-d.-s. sosea vecinall care leaga satul la S.-V. de cat. Goesti, trectnd Crucioiul, loc izolat si punct de peste Dealul-MuereT.

CRUMOARA

790

testi, la 19 kil, de com. rur. BAscovul-FlestiI, (resedinta subprefectureI) si la io kil de Pitesti. Se

Cruci§oara,podif, se intinde spre N. de satul Valea-Rea, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti ; numele II

vine de la o cruce de piaträ ce se aflá pe el, pusA spre aducere aminte pentru aceI ce at1

71

CRUCIOARELE

fost ingropati acolo in timpul holere. Cruci§oarele, ctitun, pendinte de com. Cascioarele, plasa Neajlovului, jud. Vlasca, situat pe valea Neajlovultif.

Are un petec de paclure, in suprafata de 311 hect., Incorpo-

rat cu padurea Padina- Ortojani. Tine de ocolul silvic Cfr. tojani.

Cruciulita, deal, numit si Nisiparia, in com. Giurgesti, jud. Suceava.

Cruciulita, poianä, in bozia,

cal.. Slo-

com. Badeni-U.ngureni,

devarsa, printr'o alta Orla, in bratul Sulina, la mila No. 19; este inconjurat numa cu stuf ; are 8o hectare ; contine putin

pete.

jelul, plasa Cimpul, judetul Mehedinti.

mlnI, 2 Greci si I Bulgar, toti de religiune cretina ortodoxa. Dupa profesiuni sunt : 305 agricultor', 6 meseriasi, 5 comercianti, 6 profesiuni libere, 21

Cruhlicul, grina', san loc ridicat deasupra stufului inconjurator, In jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei rurale Cattrlez sati Sf. Gheorghe, In partea sudica a plasei si cea vesticá a comunei ; are o forma

muncitorl si 18 servitori.

Din toti locuitoril com., numai 158 persoane stiii carte. Vite sunt: 342 cal', 420 bol, I750 °I si 345 porcr. Budgetul comuner, pe anul

1887-1888,a fost de 3207 lei la yenituri si de 3198 lei la

lunguiata. ; este o prelungire es-

cheltuelf.

tica a grindului Dranovul ; e inconjurat Cu stuf ; are 40 hect. intindere ; improductiv ; pe el se afla situad. cisla (tirla de oi) numita Radu.

In comuna este o scoall mixta, frecuentata. de 50 elevr, conclusa de 1 invätator, retri-

plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Crudul, lac, in com. rur. Alma-

CRWTUL

CrUnti, COM. rur., in jud. Jalomita, plasa Ialomita-Balta, spre Nordul plasei d'alungul \rae Fileanca.

buit de stat si comuna. coala are localul propriii construit de comuna. Ale este o biserica, cu

I

preot O 2 &sean In budgetul comunei este trecut pentru

cult s'una de 240 la

Crugli-Mare, lac, in jud. si pl.

Teritoriul acesteI comune se limiteaza la N. cu com. Reviga,

Tulcea, pe teritoriul com. rur. Moru-Ghiol (si anume pe acela

la S. cu Ciochina, la S. si E. cu Andrasesti si la V. cu CA-

al catunului salí D unavatul-d.-s) ;

zacesti. Are o suprafata de s000

s'a format dintr'o revarsare a

Ialomita-Balta, comuna Crunti. Este in comunicatie, prin valea Fileanca, spre N. cu lacul Revi-

hec tare.

ga si spre S. cu lacul Fundata.

bratului Sf. Gheorghe, Ruga care

Dupa. legea rurala din 1864, sunt improprietariti I 1 1 locuitorr ; neimproprietarit" se mai afla 35. Se compune dintr'un singur

se afla ; este inconjurat de toate partile cu stuf; are 84 hect. in-

tindere; contine peste in mica cantitate.

sat, situat pe ambele coaste

Crugli-Mic, lac mic, situat in

ale vaer Fileanca, peste care se

jud. si pl. Tulcea, com. Moru-

afla un zagaz de pamint, pe

Ghiol, cat. Dunavatul - d. - s., la

unde locuitorli comunica dintr'o parte in cea-l'alta a sa-

V. de lacul Crugli-Mare, este format tot de bratul Sf.-Gheorghe si inconjurat de toate parOle cu stuf; are o intindere de 40 hect.

Cruglicul, lac,

in jud. si pl.

Tulcea, pe teritoriul comunei urbane Mahmudia, situad. in partea nordica. a plasei si a comune ; este format de lacul cel

mare Fortuna, cu care comunica. printr'o mica Orla ; se

tuluf. Cea mal mare parte a

Crunti, lac, in jud. Ialomita, pl.

Cru§etul, sat, com. Valea-Boule, plasa Amaradia, jud. Dolj. E situat pe malul drept al Amaradiei, la 51/2 kil la N. de Bou[-d.-s., res edinta comund, de care se desparte prin dota dealuri. Are 240 suflete, 125 barbatl si 115 femei. Locuesc in 71 case. Copiii din sat urmeaza la scoala mixta. din satul Boul-

caselor cari formeaza satul sunt pe coasta de V. a \raer. Aici este resedinta prima:riel si a

d.-s., ce este la 2500 m. de-

judecatoriei comunale. De comuna mal tin si catunele (t'irlele) : Strapazanul si Capatina.

Cu virsta de scoala sunt

pärtare. In anal scolar 1892-93 ati frecuentat scoala 7 baetI. 17

baetI si 15 fete.

tii.1 carte 16 locuitorI, 15 barbati si 1 femee.

Populatiunea este de 1198 lo-

In sat este u biserica de zid,

cuitori, cu 290 capi de familie si 908 membri de familie, san 572 barbati si 626 femei. Dupa

fondata de satenr. Comunicatia se face prin soseaua judeteana Craiova - Capreni, care pune satul in lega-

nationalitati sunt : 1195 Ro-

CUBANUL

792

CRU§ETULUÌ (DEALUL-)

Crusetului (Dealul-), a'eal, jud.

ticulara, infiintate la 1820 de A. utu, dupd cererea logofdtulla Slätineanu. Se face comert cu vite niarT si miel', cu arti-

Dolj, pl. Amaradia, com. MiereaBirnici, cu o indltime de aproape

cole de brasovenie si alte producte ale industria domestice.

300 m., acoperit cu livezi de pruni si pldure Indruntd.

Aci a poposit prima noapte

turd la N. Cu Stoina, iar la S. Cu Mierea-Birnici.

Crusetul, mo,sie particulard, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici, satul Crusetul, apartinind d-luir G. Bdlacioiu.

dupa plecarea din Izlaz, tabdra care venea cu guvernul provi-

zoria de la 1848, care proclamase constitutia, si se indrumase spre Craiova, prin Caracal.

Cru§ovul, com. rur., spre N. pld.ser Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. E forman numai din satul cu acelasr nume, asezat pe soseaua Caracal-Corabia si aproa-

Cruteasca-de-Jos, Ingle nelo-

pe de unja feratä, departe de 20 kii. de Caracal (la S.) vide

pentru care se plaeste fondera anuald 635 leii 98 bani.

17 kil. spre N. de Corabia. Se invecineste cu com. Grddinile la N., iar la S. cu com. Brastavdtul . Altitudinea terenului de asupra niveluluT mdrii este de 120 m.

Are o populatie de 875 locuitori, toti Romini, din cari 444

locuitd, In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul com.

Larga, are o suprafan de III() hect., din carT 40 hect. padure,

Cruteasca-de-Sus, Ingle nelocuitd, in jud. Ialomita, pl. Jalomita- Balta, pe teritoriul coin. Larga. Are o suprafatd de 745 hect., din care 25 hect. pddure, pentru care se plateste foncierd

anuall 194 Id.

bärbatI si 431 l'eme"; 249 sunt capi

de fam., 399 cdsdtoritl g 466

Crutesti, sat, jud. Dolj, pl. Dum-

necdsdtoriti; 57 stiu carte si

brava-de-Sus, com. Breasta. Are

818 nu ;tia carte. Ocupatia locuitorilor e agricultura si eresterca vitelor. In 1887, s'a cul tivat 116o hect. cu Oh', 1160 cu porumb, 50 Cu orz, 30 cu

o populatie de 554 sufl., 288 blrbati si 266 femei. Locuesc In mi case si I bordeiu. Copiii din sat urmeazä la

ovdz si 4 Cu vi. Vite mari au fost

ce este la 1 kil. del:Al-tare. In

in 1887, 629, vite miel cornute 1814 si rimdtori 66o. Are 3

anul ;colar 1892 93, ati frecuen-

circiumi.

Budgetul com. pe 1886/87 a fost de 3004 lei la veniturr si 2995 la cheltueli. Scoald nu este. Are o bisericd, cu hramul Sf. Nicolae, deservin de 2 preotT si 2 cintareti.

La Crusov se fac trei H. ciuri :

I

la 25 Martie, tine 6

zile ; 2 la Duminica-TomeT, tine 6 zile ; 3 la 23 Iunie, tine tot 6

zile, toate pe proprietatea par-

scoala mixta din satul Breasta,

Cruzi, lac, la E. com. Peri-kiiosi, jud. Teleorman. Serveste ca semn de hotar intre pdrtile locuitorilor Improprienriti si mosia Peri a Eforier Spitalelor Civile (a spitalului Pantelimon).

Cu-Araci (Valea-), vale, jud. Olt, pl. Oltul-de-Sus ; se varsä In valea Cerbul.

Cuan-Dere, vale, in jud. Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Hasaneea, si anume pe acela al satufui Mametcea ; se desface din dealul Teghir - Ghiol, indreptIndu - se spre V.; are o directiune de la E. spre V. printre dealurile Abdulah-Deresi si Cuan-Deresi-Bair

la S. li dealul Mametcea la N.; brAzdeazä partea sudicd a pldseT si a comuneT, trecind prin centrul satuluT Mametcea.

Cuan-Deresi-Bair, a'eal, pu ti n insemnat, jud. Constanta, in pldsile Constanta si Mangalia, pe teritoriul com. rur. Hasancea si Osman -Faci si anume pe acela al cdtunelor Matnetcea si Abdulah ; se desface din dealul Abdulah-Deresi, indrep-

tindu-se spre N.; are o directie de la S.-E. si V., cu o indltime maximd de 84 m. ; face hotarul intre pl. Constanta si pl. Mangalia, brAzdind partea

tat scoala 32 bdeti si 3 fete. Cu virsta de scoald sunt 39

de S. a pl. Constanta si a com. Hasancea si partea de N: a pl. Mangalia si a com. Osman-

bleff si 5 fete. .5 tia carte

Faci.

15

persoane. In sat este o bisericd, fonclan. In 1784, de Marita Bengeasca Stolniceasa. Are hrainul Sfinta-Maria-Mare. Are 17 pog. proprietate si I preot si 2 cintaretr, ce slujesc si la biserica din satul Obedinul, comuna Breasta.

Tot in acest sat este si mh'ndstirea Cretqti.

Cubanul, insuld, in bratul Chilia, jud. Tulcea, situat5. la vdrsarea luT in mare, si coprinsä intre bratele Novai-Stambul, Ostovcina si Chilia. Apartine co-

muneT urbane Vilcov din Basarabia ruseascd. Are forma unuT triunghia, cu o intindere cam de 480 hect. Este impro.

CUCA

793

ductiva, cacI este acoperitä numaI cu stuf.

Cuca, com. rur., jud. Arges, pl. Oltul, la 22 kil, de com. rur. Tigveni (resedinta subprefecturef) si la 15 kil. de Pitesti. Se compune din 6 sate $i a

nume: Bdltata, Carcesti, Crivatul, Cuca, Manesei si Udre$ti, avind In total 149 fam., cu 796

locuitorI, din carI 33 Tigatil. Are 2 bisericI vechr si o scoala primara rurall. Judgetul comuneI pe anul 1882 83 a fost de 1145 leI la veniturI si de 1112 leI la cheltuelr. Dupá o publicatie oficiala (1887), aceasta comuna numard 131 contribuabili si are un ve-

nit dc 2072 leI la venituff $i de 1684 leI la cheltuelI. Numárul vitelor a fost in anul 1887 de 275 capete vite marI (265 bol si vacI, lo cal $i de 208 vite marunte (105 oI si capre si 103 rimatorI.) Cuca, com. rur., in plasa Siretul, jud. Covurluiti, la 35 kil. spre N.-V. de la Galati. Se margine-

te la N. cu Baleni si Putichioaia ; la cu S. Pechea; la V. cu Cudalbi si Minjina si.la E. cu Firtanesti, Mastacani si Foltesti. Are 6 catune: Cuca (resedinta), Slobozia- Ventura (Vinturoaia), Mavromol, Cotros,

Oasele si

Plevna. Dinteacestea, numaI 0a-

sele (la 3 kilom. de resedintá) si Plevna sunt mal departate ; iar Oasele este cea mar mare ; toate sunt vechl, formate din fostI clacasI, afara de Plevna, formata din insurateI la 1882, si de citT-va razasI in Oasele. Sunt 426 familif, sati 1914 suflete, din carI 992 barbaff si 922 femeI ; 1024 necasatoritI, 776 casatoritI, 105 vaduvI si 9 divortatI ; $liti carte 107 per-

soane, lar 1807 nu stiti. 58491. Mareta Diclionar Geografic. Vol. LL

CUCA

Pamintul acestei comune e

De la Cuca in jos, spre Pe-

mal' mult argilos si nisipos ; situatia e caracterizata prin muntr $i dealurI numeroase. Suprafata

chea (12 kil.), mere prin o vale,

teritoriald este de 9295 hect.,

unde se gaseste un iezisor cu zagaz ; tot aicea e padurea Cotros, ce apartine proprietateI

din carI 4433 hect. arabile, 2860

cu acelasr nume si care se intinde

pädurl si imas, 72 viI si livezI, restul vatra satuluI, dealurI, drumurI si ripI. Din acest pamint, 6435 hect. apartin proprietatiI marI, iar 2860 proprie0.01 miel (satenilor). ,Proprie-

pana la mosia Odaia-Lupa, din com. Pechea. Cuca, sat, jud. Arges, pl. OltuluI;

face parte din com. rur. Stoile$ti.

tatea mare e reprezintata prin urmatoarile mosiI: Cotros, Slobozia-Ventura si avoiul. Statul

asemenea posedä. o Mizä din mosiile Mavromol si Oasele.

Vite sunt : II taurI, 1504

Cuca, (ir mal' zice Dealul-Cuca, salí Linia-Cuca), sat, din jud. Arge$, pl. Oltul; face parte din com. rur. cu acelasI nume. Are o $coalä primara rurald.

bol, 511 yací, 58 juncI, 55 junce,

70 gonitorI, 56 gonitoare, 115 minzatI, 88 minzate, 169 viteI, 18 armäsarI, 207 epe, 161 cal, 5697 °I, berbecT si capre. Sunt 9 circiumI si o pravalie Cu marfurI diferite ; o moard cu aburI si una de vint ; 5 masinI agricole (la proprietariI marl), 56 plugurI sistematice ale locuitorilor.

Cuca, sat, reedinta comuneI Cu acelasI nume, pl. SiretuluI, jud. Covurluiti, cu 79 fama', sati 345 suflete; o biserica si o scoall.

Cuca, deal, al comuneI Balesti, jud. Gorj, ce incepe din partea de S. a comuneI vise termina la N., la comuna Slobozia.

Pe acest deal sunt viile

lo-

Bugetul comuneI este la veniturI de 8925 leI si la chel-

cuitorilor, lar in piscul luI e un arbore secular, in care locui-

tuelI 8816 leI. Contributiile directe se ridica la 12682 leI, 29 banI. S unt 347 contribuabilf. BisericI sunt 4: una, cu hramul Sf. Voevoif, in Cuca, zidita din 1863; a doua, Sf. Imparatr,

torI piosI aii sapat si asezat o

in Slobozia-Ventura, din 1840; a treia, Sf. Pantelimon, in Cotros,

din 1851; si a patra, Sf. VoevozI, in Oasele, construita in 1839. Fie-care biserica are cite

8'/2 falcI de pamint. Intreaga comuna Cuca formeaza o parohie, Cu catredala Sf. VoevozI din resedinta comunala, cu un

preot si 3 cintaretI. colI sunt 2, mixte, una in Cuca si a doua in Oasele ; fiecare are cite 3 hect. pdmInt; sunt frecuentate de 78 elevI.

icoand peste care a crescut lemnul, ast-fel ca icoana acum nu se mal' vede; din cauza inältime sale

acest arbore poate fi vazut la o

departare de vr'o

15

kil.

in toate directiunile.

Cuca, deal mare, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Negoesti, in hotarul satuluI Padesul.

Cuca, deal, in jud. Mehedinti, comuna rurald Bala-d.-j., plaiul Closani.

Cuca, deal, in jud. ,Mehedinti, com. rur. Bradetul, pl. Väilor.

Cuca, piidure, ce-I zice si RA100

CUCA

CUCWC-HAG/-SiRTf

794

dacini, intre satele Cuca si

tindere de 62 hect., situata in

Dumitru, rezidita din temelie,

Baleni, jud. Covurluiti.

comuna Cirstanesti, plaiul Ho-

la anul 1848, de enoriasT. CopiT

rezul, jud. Vilcea si care e formata

In virsta de scoald sunt 22 (14

din trupurile Penca (30 hect.) si Banicesti (32 hect.).

135.etT si 8 fete).

Cuca, privat, jud, Braila. Incepe In partea despre E. a Dobrotei si da, in iezerul saii. Cuca, riufar, jud. Muscel. Izvore-

ste de sub muntele Päpusa si se varsa In Riul-Tirg,uluT, pe partea stIngl, in cercul comu-

Cuce§ti, poiand intinsa, comuna Cirstanesti, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Cuchini§ul, rae', jud. Badia, pl.

nel Leresti, plaiul Dimbovita.

Tazlaul-d.-s., corn. Brusturoasa; formeazà trup cu satul Brus-

Cuca-BanesculuI, deal, situat In partea de N., in marginea co-

turoasa; este situat pe malul sting al Trotusulur, /a confluenta acestuia cu Cuchinisul; are cariere de piatra.

mune! Piriul, plaiul Vulcan, jud. Gorj. Are forma uneT piramide si e proprietatea locuitorilor.

Este acoperit cu izlaz.

Cuchini§ul, virf de deal, jud.

Cuca-cu-Pietrele, deal, in com.

Bacaii, pl. Muntelur, comuna Brusturoasa, pe teritoriul sat.

Valea-cu-Apa., din plasa JiuluT,

Brusturoasa, facind parte din

jud. Gorj, si pe partea dreapta a acestur ria. Merge spre S.-V. pana infra In comuna Negomirul, din judetul Mehedinti. Este acoperit cu padure.

vira MunceluluI.

Cuchini§ul, istrilaf, jud. Bacau,

Cuca-Mica, hila de mosie a

pl. MunteluI, com. Brustureasa. Izvoreste din muntele Ciudomir si curge spre S., varsindu-se d'a stinga in Trotusul, la satul Cu-

StatuluT, numita si Mavromol,

chinisul, dupa ce se ?mara cu

de 6o hect., in comuna Cuca,

pirliasele CorbuluT si UrsuluT.

pl. SiretuluT, jud. Covurluiti. Se arendeaza Cu 700 leI anual.

Cuca-'Nalta, deal, in com. Mol, din plasa JiuluI, jud, Gorj, si In partea stinga a acestuT 61

riul Bozianca, spre S.-E. de satul Bozieni. Are o populatie de 91 familiT, sati 413 suflete, carT

locuesc in 84 case.

vinari, merge paralel Cu vatra

8 persoane. Sunt 107 contribuabilf.

satuluf Moi si se termina in Cuce§ti, sat, face parte din comuna rurald Cirstanesti, plasa Horezul, jud. Vilcea.

pl. Amaradia, care mal la vale de com. se numeste Piscul UngureanuluT si formeaza o parte din malul sting al CalniculuT. Acest nume II poarta din anul 1866, prin imprejurarea ca proprietarul, voind a hotarnici mo-

sia, inginerul avezase In acest deal un jalon cu steag ; localtoril nemultumitI Mi dat jalonul jos si Fati furat de maT multe orT.

Cucilor (Valea-), vale, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuneT rurale Somova. Se desface din dealul Stinca-Mare ;

se indreapta spre E., avInd o directie generala de la V. spre E., brazdind partea estica a plasei si cea centrala a comuniT ; se intinde printre dealurile StInca-MicA si Pietrosul ; trece prin satul Somova si, dupa

un drum de 4 kil., se deschide

Cud, sat, in jud. Roman, plasa Fundul, com. Bozieni, pe pi-

Incepe din hotarul comuneI Ro-

hotarul comund Vlacluleni.

Cuci-cu-Steagul-Furat,deal, in jud. Gorj, la E. com. Prigoria,

tiii carte

Are o biserica de zid. Sunt 503 vite mar! cornute.

In gira Somova, pe dreapta, linga satul Somova.

Cuciniei (Pirtul-), afluent al piriului Puzdra, com. Brosteni, jud. Suceava.

Cucioaia (Muntele-), peklure particulara, supusa regimuluT sil-

vic inca din ama 1883, pe mun-

tele Cucioaia, pendinte de co-

Cuci, sat, In jud. Vilcea ; face parte din com. rur. Dozesti,

muna Tesila, plaiul Pelesul, jud. Prahova.

pl. Cerna-d.-j. Cuce§ti, vzofie a statuluT, pendinte

de M-rea Arnota, jud. Vilcea, care, pe periodul 1889-94, s'a arenaat cu x90 leT anual.

Are o populatie de 146 lo-

Cuciuc-Hagi-Strti, deal, in jud.

cuitorT (75 barbatT si 71 t'eme°. Cade la N. comuneI, intre

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul comunelor rurale Enisenlia si Dobromir ; e situat in partea sudica a plaseT, cea nord-

riul Geamäna si gira Gimineaua, pe Dealul-luT-Dinu.

Cuceqti, pddure a statuluT, In in-

Are o biserica, cu hramul Sf.

estica a comunei Dobromir si

cea vestica a comund Enisen-

Cuciurulul (Piscul-), virf de

printre \dile

deal, jud. Bacati, pl. Trotusul,

Teche-Chioi-Ceair si Babuci-Cu-

com. Onesti, in culmea cu a-

lac, avind o directiune generala de la S.-V. catre N.-E. ; are aproape ¡8o M. Inaltime si este acoperit cu tufärisurr.

celas1 nume.

lia ; se Intinde

CUCORENI

795

CUCIUL

Cuciul, poianti, in jud. Mehedinti, com. rur. Ilovdtul, plaiul Cerna.

Cucoana-Elena, deal, in judetul R.-Särat, pl. Rimnicul, com. Valea-Salciel, numit ast-fel de

la o proprietdreasa. Se intinde

in partea de V. a comuna E acoperit cu verdeata.

Cuciulati, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Sacueni, pe malul sting al pirruld Poarca, spre V. de satul Sacueni. Are o populatie de 6 familir,

Cucoana-Ilinca, vie izolatit, jud. Braila, in partea de S. a com. Cazasul, in hotarul dintre comunele Cazasul si Nazirul, la

cari 6

02 kil. de Cazasul spre S.-V.

stiu carte ; locuesc in 4 case ; sunt 4 contribuabill. Are 125 vite mari cornute. Este legat cu orasul R oman

Cucoana-Maria, alt nume al mofiel Slobozia-Movild, jud. Covurluia, com. Tulucesti, plasa

salí 28 locuitorr, din

prin osea.

Siretul.

de V. a plaser Tirgul, jud. Botosani, forman' din satele : Catamdresti, Cervicesti, Cucoreni si Ipotesti. Teritoriul cornuner e deluros si acoperit parte cu padure. Comuna are o suprafata de 6118 hect., din carl 1887 hect. este padure si o populatie de 568 fam., sati 2236 suflete. Intinderea locurilor cultivate e de 3762 hect. Numdrul vitelor e de 1011 bol si vacr, 223 cal, 3235 or, 4 capre si 221 porcL Are 8 iazurr, din care unele ca mult peste ; 5 morT de apa si I de aburr. Comuna e strabg.tuta de calea feratä Botosani-Veresti si de soseaua nationala Botosani-Dorohoiti.

Prin aceasta comuna, in ve-

Cuciurul, deal, in jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j.,. com. Casinul, pe teritoriul satulur Casinul.

CucoaneI (Dealul-), deal, jud. Baclii, pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com. Calugara-Mare.

chime, trecea un drum mare de la Botosani la Suceava, numit Sleahul-Sucever.

Budgetul comund are la ve.

Cuciurul, fird de dealurt, In jud. Bacaii, plasa Trotusul, care de la Halosul - Mare se indreaptä

Cucoanei (Iazul-), lar, in jud. Botosani, com. Babiceni, plasa

Sunt 4 bisericr, deservite de

Stefanesti.

3 preotT si 6 cintaretr; 2 sea'

spre E., pe malul sting al piriulur Casinul, despartind comunele Bogdänesti si Onesti, de comunele Mandstirea-Casi-

nul si Casinul. Pe ambele sale costise are vil si livezr.

Cuciurul, M'Are, in jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Onesti, proprietatea razasilor din com. si cat. Filipesti. Este compusa din

fagr, carped, stejar si are o intindere de 57 hect. ; e supu-

Cucoanei (12Iul-), pirliaf, jud.

mixte, conduse de 2 invätä.tori

Bacati, pl. Trotusul, com. Cäiu-

si frecuentate de 66 bdetr si 4

tul. Se varsa Caiutul-Mare.

fete.

d'a dreapta in

Cucoara, pirifi, izvoreste de sub dealul Bordea, sträbate teritoriul com. Bodesti, pl. Mijlocul,

jud. Vasluiä, curge de la N. spre S. si se varsa in piriul Rebricea, mar in jos de tirgul Ratosul-Iepureanul.

O. regimulur silvic.

Cucoiul, sat, CU 300 Sta, jud. Cuciurul, pirlia,s, in jud. Bacali, plasa Trotusul. Izvoreste de pe teritoriul com. Bogdänesti, trece

prin com. Casinul si se varsa d'a dreapta in Trotusul, dupa ce s'a incarcat cu apele Ornasulur Baracia.

niturr 12653 ler si la cheltuelT 9588 leT, 50 banI.

Arges, pl. Lovistea ; face parte din com. rur. Titesti-Bratovoesti. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot si

1

cintaret.

Cucoreni, cont. rur., in partea

Copir in etate de scoala: 100 bäetr si 95 fete.

Cucoreni, sat, in centrul comu. ner Cucoreni, jud. Botosani, pl. Tirgul. Are o suprafatd de 2492

hect. si o populatie de 177 familir, saii 774 suflete. AicI este resedinta primal-id

com. Cucoreni, are 1 biserica, deservita de I preot si 2 &intáretI si I scoala mixta, conclusa

de 1 invklator platit de stat si 32 Scolarr,

Pe mosie sunt 616 hect. padure; are 3 iazurr, 2 morí* de apa pe pirrul Siena si o moara de aburr.

CUCWNI

Numarul vitelor e de

1744:

bol si vacT, 42 caY, 1375 si 19 porcI. Este in sat o

308

or

CUCO VA

796

circiuma si 3 meseriasT. Satul Cucoreni este foarte ve-

chia. Legenda spune cá este format din alte 3 sate, care aa existat pe mosia Cucoreni si anume:

Selistia (poate vechiT Cucoreni) Valeni si. TInasesti.

4 fierarT,

Valea- Seacd, avind casele a-

rachia si 1 circiumar.

proape, in apa SiretuluI. Distanta comund de resedinta sub-prefectureT e de 20 kil., lar de capitala judetului de 64 ki-

In apropiere de comuna. trece soseaua nationala Focsani-Pds-

lom. Marginile acesteT comune sunt :

la N. com. Scurta, la S. com.

Prin Cucoreni, in vechime, tre-

Valea-Seaca, la S.-E. com. Min-

cea vechiul drum de la Boto-

drisca, la E. Siretul, care o de-

sani la Suceava. Pe la Cucoreni aa trecut codrul spre Suceava UnguriT cu Petki Istvan, cari venisera in a-

sparte de jud. Tecucia, lar la

jutor luT Gheorghitä stefan, con-

tra Cazacilor lul Vasile Lupu. deal, jud. Suceava, din care izvoreste pin cu acest nume.

Cuco§eni,

Cucovni, mic aftuent al plriuluT

Mediasca, jud. Suceava; uda satul Negotesti. Cuco§i,

sat, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-j., com. Bogzesti, pe Pirtul-Butnarestilor, spre S.-E. de satul Butnaresti si alaturl Cu el. Are 45 capI de familie, 29

V. jud. Bacaa. Populatiunea comuneT, dupa cel din urma recensamint e de 177 capI de fam., saa 658 suflete (344 barbati si 314 femeT). Aceasta populatiune se impartea ast-fel :

neinsuratT, (161 barbatI si 122 fellle0, 332 insurati si 43 vaduvr (17 barbatT si 26 femel); 656 RominT si 2 RusT ; 600 ortodoxI si 58 mozaicT ; 139 agricultor!, 5 meseriasT, 6 comerciantI, 8 avind profesiunT libere si 7 servitorT. titi carte 58 persoane (54

dreapta a plriulur Zeletinul, in raionul com. Valea-Rea. Cuco§ului (Ripa-),

ripd, jud.

Tecucia, com. Valea-Rea. E situata. la N. satuluI Galbeni. Cucova, com. rur., in jud. Putna,

pl. Racaciuni.

celasT nume, jud. Putna. Este situat la 5 minute departare de Valea-Seaca si avind

casele aproape pana in Siret. Are o biserica parohiald, cu hramul Adormirea. CopiT cu

virsta de scoala sunt bdeti si meaza 5

90 (43

47

fete), din earl ur-

(4

ba.etT si I fata), la

scoala din Cotofanesti.

sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Scheea, spre E. de satul Scheea si la o de partare de 5 kil. de el. Are 145 cap de fam., 128 contrib.

Cucova,

si 688 loc., din carT

13

stiu

carte si 180 case. (Aceastä populatie este socotita impreunä forma, maT Inainte, cu satul Far-

177.

47 fete), din cad 5 (4 baetT si i fata) urmeaza la scoala din Cotofanesti.

90 (43 baetT si

Sunt

176

contribuabilr.

Budgetul comund pe anul Tecucia. Ese din ripa cu acelasT nume si se varsa in partea

Cucova, cdtun, in comuna cu a-

de

CopiT cu virsta de scoala. sunt

izvor cu piri'd, judetul

aceeasi directiune.

cu acea a satului Farcaseni).

cest sat tinea mar inainte de com. Trifesti, dar s'a deslipit

Cuco§ul,

cani-Iasi si calea ferata ce are

barbatI si 4 femeT). Numdrul caselor de locuit e

Este o biserica parohiall, cu hramul Adormirea.

muna Bogzesti pentru apropiere. Se numea mal inainte si Uncesti.

I lemnar, 4 manufactuff, I cizmar, 4 fabricantr de

283

contrib., 168 loc. si 47 case. Sunt 83 vite marl cornute. A-

de la acesta si s'a alipit de co-

In comuna sunt : 1 bacan,

Comuna Cucova este situata pe pirful cu acelasT nume, la o departare de 5 minute de com.

financiar 1893-94 a fost la veniturT de 1978 lei, 8o banT si la cheltuelT de 1968 lei, 76 banT. LocuitoriT posecla : 30 plugurI de lemn, 28 de fier, 58 scarificatoare, IO grape de fier, 1 tavalug si I trior.

Vite sunt 690, din care 120 ba, 140 vacT, 50 cal, 200 Or, 40 capre si 140 pore/. Locuitorii poseda si cu albine.

161

stupT

Populatia este romlna. Cucova caseni, o comuna numita com. Farcaseni. Cucova,

parohie, In comuna cu

acelasT nume, jud. Putna, plasa Racdcluni. E formata din o bi-

serica parohiall, cu hramul Adormirea, in cat. Cucova. Cucova, ptrin,

format pe terito-

riul com. Cucova, pl. Racdciuni,

jud. Putna ; se varsa in piriul Valea-Seacd, dupa ce uda. comuna Cucova.

iezer, jud. Braila. E situat in ostrovul Popa. Se uneste

Cucova,

cu Dunarea-Vapoarelor prin privalul Chiriac. Este la Sud de iezerul Popa.

CUCUETI

CUCUIETI

797

Cucue§ti, numire ce purta mar inainte satul Cauesti, jud. Tutova.

Cucuiata, culme, in com. si cat. Grajdana, jud. Buzati, pe virful carda se vede inca o vechie biserica in ruine. Traditia o atribue Doamner Neaga, adaugind ca in jurul acester bisericr ar fi fost un arest pentru detinutiT politicr, apor pentru criminal!, de

unde e probabil ca a ramas proverbul : cPune-te-al la Cucuiata».

Cucuietul, fir de dealurt, jud.

si

Slatina. 157 locuitorl s'al" improprietarit la 1864 pe mosiile statulur Cazanesti i Brincoveanca si pe a raposatulur C. L Deleanu, cind

surpIndu-se casele

cal i epe, 400 bol, 69 vacT, 82

Olt. S'a zidit in urma o altà

capre, 1750 or si 160 porel. In raionul comuner, pe riul Olt, sunt doul morT de macinat si o luntre pentru trecerea

biserica in catunul Schitul-Deleni, unde se afla o piatra mare cu o vechie inscriptiune.

Oltulur.

coala se frecuenta de 35 copir (34 baetT si i fan.), din numarul de 129 copir (8o ba.etr

gesti, din com. Gioseni. Pe plaiul

la 1833.

acestur deal se afla paminturr foarte productive In cereale, in spre com. Gioseni.

ciumarT.

detul Bacati, pl. TazIdul-d.-s.,

durr.

li s'art dat 498 hect. El ati 33

In partea de S. a comuner Milesti si a cara zare desparte aceastá comuna de sectia Hor-

Cucuietultif (Valea-), vale, ju-

i bordeele ce erati virlte prin gdurr si pa-

In apropiere de comuna se vad ruinele unuT vechiä schit de calugarr, darimat de riul

si 49 fete) in virsta de scoall. Cu intretinerea er statul cheltueste anual 1242 la tiü carte 28 barbatT si 2 femer, de si scoala functioneaza aci de pe

Bacati, plasa Siretul-d.-j., situata

fäcut mar mult cu Jorta,

desfac produsul muncer ion la

Comerciul se face de 6 cirVeniturile comuner se urca la 2663 leT, 66 banT i cheltuelile la suma de 2663 ler, 66 banT.

Cucuieti, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Tirgul, situata. pe partea dreapta a riulur Vedea. Se invecineste la N. cu cdt. tirbeti, de la com. Didesti ; la S., Cu com. Papa; la V., cu teritoriul com. Baltati dincoace de riul Vedea i la E., cu cat. Muti, din com. Drägsener. Se compune din trer catune: Cucuieti - d. - s. (resedinta), Cu-

cuieti-d.-j. (Cucuieti-MostenT) si Ciocul. Cucuieti-d.-s. si Mosteni sunt

asezatT de-asupra dealulur nu-

com. Solontul, formata de muntiT

*oseaua judeteanä ce pleaca din Slatina spre N., paralel cu

mit al-Cucuietilor, pe malul sting al Veda i cat. Ciocul este ase-

Dracoaia i Balalaul.

nul Oltul, trece prin aceasta

zat in vale, mar spre V., ca la 21/2 kil. departare, pe malul drept al Veder.

comuna., inlesnind comunicatia

Cucuieti, com. rur., jud. Olt, pl. Oltul-c1.-j., compusa din 4 catune : azanesti, Cucuieti, Valea-Feter i Vinesti.

Este situata pe valea si coastele girler Cungrea-Mica, aproape

Olt, la de varsarea el In 21 kil, departe de capitala ju1.11.11

futre comunele Dumitresti si Comanita.

Doua. dealurr, intre care este inchisa girla, acoperite cu padurT, nutnite Muchea-Cornetulur Muchea-CorbuluT, brazdeaza.

comuna. Pe parte din ele se cultiva cereale.

LocuitorT improprietaritT in

1864, sunt in numar de 91 68 pe mosia Cucuietilor, pe 185 hect. si 23 in cat. Ciocul, pe

8o hect.

Are o populatie de 140 familiT, satI 1200 suflete. Sunt 133 contribuabilT.

detulur si la 20 kil, de a plaser.

Rtul Oltul uda comuna, de

Are o populatiune de 852 locuitorT, In care intra si 9 fam. de Tiganr. Sunt 216 capT de

la N.-V. spre S.-E. si CungreaMica de la E. spre V. Mar sunt

Numarul vitelor este de 857 capete, din carI: 212 vite marl

valcelele Leul-Mare si Leul-Mic, Valea- Feter i Valea - Caselor.

cornute, 857 vite

fam.; 180 contrib.; 206 case. In comuna e o singurd biserica, situata. in cat. Cazanesti, reziditä pe ruinele unel alte bisericr, la anul 1881; e deservitá de un singur preot. Pe litiga agricultura., 8 locuitorT se ocupa cu dulgheria, 2 Cu timplaria si 2 cu olaria. ET

51

caT,

3 magarT

Se margineste cu comunele

Budgetul comuneT este de

Ibänesti, Badesti, Comanita, Dumitresti i riul Oltul.

le! 3345, banT 27 la veniturr si de ler 3336, batir 71 la chel-

Comuna fiind prea raspin-

dita, la 1837 s'a dat ordin de la Domnie ca toate casele sa se adune la un loc si O. se formeze ulite regulate, ceea-ce s'a

tuelT.

Are lo scoall, conclusa de un invatator i frecuentata de 30 elevr si 20 eleve ; o biserica, in cat. Cucuieti, deservita.

CUCUIET1

de 2 cintdretI ; In cdt. Ciocul este si o moarl Cu aburI. Prin cAt. Ciocul trece calea

Cucuieti, sat, In jud. Olt ; face parte din com. rur. cu acelasI nume, din pl. Oltul-d.-j.

judeteanA Turnul-Rosiori-Strim-

beni, din care, dincolo de podul de la cdt. tirbeÇi, incepe ramificatiune care duce tot la com. Cucuieti. Tot prin sosele vecinale se leaga i cu comuna Papa. Din dreptul cAtunuluI Ciocul, din soseaua judeteand, pleacA o malura de drum vecinal spre com. Bältati, care pune in legAturA acest cltun cu comunele BAltati, Neaga, VAleni si alte com, din jud. Olt.

Cucaleti, atun, In jud. Putna, com. Iresti, pl. Girlele. Este situat pe malul Putner.

Are o populatie de 230 su. flete, aproape totI locuitorI rA-

zasr, carI locuesc in 65 case ; bisericA filiald, cu hramul Sfintil-Voevozr, care tine de parohia erbesti. Copir in virstA de scoald sunt

23 (r8 bAetI si 5 fete), din carI 3 b5.etI urmeazA la scoall.

Cucuieti sau Cucuieti -SolontuluI, sat, in jud. BacAti, pl.

Cucuieti saü Cucuieti-de-sub-

Tazaul-d.-s., com. Solontul. E asezat pe piriul cu acelasI nume, pe un tdrim avut In piaträ

com. GAgesti, pl. Girlele. Are o populatie de 112 su-

de var si in argild, din care se fabricA oale de plmint, la depArtare de 5400 m. de satul Solontul. Are o bisericA ortodoxA, ziditä la 1749 de locuitorT, de-

Mägurä, ciitun, in jud. Putna, flete, carl locuesc in 33 case ; bisericA filialA, cu hramul SfintiI TreI - IerarhI, care tine de parohia Pietroasa. Copii In virstä de scoalA sunt 12 (7 135.etI si 5 fete), din carI 5 bAetI urmeazA la scoalA.

servia de i preot si 2 cintareti. Sunt 4 di-durar. Are o populatie de 177 familiI, san 632 suflete. Vite sunt : 18 caT, 392 vite capre.

Cucuieti saü Cucuieti-Dofteni, sat, in jud. Baca', pl. Trotu sul, com. Dofteana, situat pe piriul cu acelasI nume i intre i BA1Aläur, la

Cucuieti, cleal, in jud. Tecuciu, In partea de N. a com. Buciumeni, pl. Nicoresti, din sus de schitul Buciumeni, acoperit cu pAdure i avInd o indltime de 230 metri deasupra niveluld SiretuluI.

depArtare de 6o0 m. de sa-

in jud.

Cucuieti,

doran, deservità de r preot

Cucuieti, moue, In jud. Teleorman, pl. TirguluI, apartinind

Are o populatie de 116 fasaii 456 suflete. Vite sunt : 19 caT, 372 vite mar! corrnite, 106 porci §i 103 capre.

ca, este de 2800 hect. Cucuieti, pdarure, a statulur, in jud. Ilfov ; are o intinclere de 300 hect., este pendinte, de com. Cucuieti - PlAtAresti, plasa Dimbovita.

Cucuieti, pîrîi, in jud. Bac5.0, pl. Trotusul, com. Dofteana ;

izvoreste din Poiana-CirlanuluI si dril:4 ce udá. satul Cucuieti, se varsä d'a san ga in riul Trotusul.

Cucuieti, pîrii, in jud. Bacdu, pl. TazlAul-d.-s., com. Solontul,

care udá. satul Cucuieti si se varsA d'a dreapta in TazlaulMare. Acest pida izvoreste din locul numit Ciocirlanul i curge

de la S.-V. spre N.-E. statuluI, In jud. Ilfov, pendinte de Mitropolie, i care s'a aren-

dat pe periodul 1886-96, cu 30000 leI anual, impreura cu o moarA de la Cucuieti, vatra

vie.

tql Dofteana. Este aci o bisericä ortodoxa, zidità la 1845 de Andrein Tu2 cintOsetT; o circiumd.

neI cu acelasI nume; face parte din mosia GAgesti ; intinderea ei impreunl cu trupurile : BArleanca, Atrdreasca, FAgetul , Scoghioreni i Dumbrdveneas-

Cucuieti-Frumu§ani, mulle, a Cucuieti, deal, in jud. Olt, raionul com. Cucuieti, pl. Oltuld.-j., pe care se cultivd 2 hect.

marI cornute, 124 porcI si 7

muntiI DrAcoaia

CUCUIETI-MOARA

798

pl. Tazaul-d.-s., com. Solontul.

circiuma.

Cucuieti-Moara, sat, jud. Dimbovita, pl. Dimbovita ; face parte din com. rur. Cricuieti-PlAtAresti.

Este situat la S., de PlAtdresti, futre riul Dimbovita i ValeaGrecilor. La S.; rlul Dimbovita formeazä o insul-A acoperitA de richità i salcie.

Se intinde pe o suprafata de mal multor proprietarI.

ro8o hect. ca o populatie de 205 suflete. Locuitorir ari numaI 50 hect.;

resta e proprietatea statuluI.

Cucuieti sati Cucuieti-de-sub-

Are 2 morI cu apA, 3 masinI

Malura, trup de pidure, in

de treerat cu abur!, i pod st5.-

jud. Putna, pe teritoriul comu-

tAtor.

CUCUIETI-PLÄTARtTI

790

Comerciul se face de 1 hangiti.

S'at stabilit in sat 4 strainI.

Numarul vitelor mad e de

tuell. In anul

1885

CUCUIOVA

erati 473

contribuabilI. Dintre locuitoff, 554 sunt plugarI , 74 ati diferite profesi-

166 $i al celor miel de 53. Riul Dimbovita inunda catu-

unI.

nul in timp de plor maff

gurI: 200 cu bol $i 84 cu cal. LocuitoriI ati 408 care $i ca-

$i

atuncI locuitoril sunt nevoitI acaminurile pana se $1 apara

Al-5111ra se face cu 284 plu-

rute : 203 CU bol $1 205 CU cal.

scurge apa la matca sa. In sat e o movila, careia in trecut ¡I zicea Cucul. Aceastà

Comerciul se face de lo circiumad $i 3 hangrf.

movila dateaza din timpr foarte vechI. A supra formal-el el se

2117 (886 cal $i epe, 621 bol,

dati doul pared: sati ca a &cut parte din dealul drept al Dimboviter $i din cauza deselor varsdrI ale aper $T-a mutat matca $1 a izolat-o in mijlocul lunce/ sati ca este vr'o movilá facuta de vechil locuitod $1 In care ingropati pe mortiI lor.

Cucuicti-Prätäre§ti, com. rur., jud. Ilfov, plasa Dimbovita, situata spre E. de Bucure$ti, la intilnirea vaeI PasArea cu riul Dimbovita, 26 kil, departe de Bucure$ti.

Se compune din satele: Cucuieti - Suditi, Cucuieti - Moara, PlAtAre$ti, Podul-Pitarulur, Pro-

gresul $1. Rena$terea, cu o po-

Numarul vitelor mad e de

In alte partI este rezervata pentru trifoiti $i Jinete.

Pe aceasta mare lunca sunt $'1 cite-va lacurI insemnate, precum : Ochiul-Bouluï, litiga Leordeni, Lacul cel mare de ling1

Maracint, aproape de satul Manolache, lacul Lebediul dintre Podul-Pitarulul $i Cucuieti, lacul Vasilati ; mal sunt alte stufuff t'Ara niel o insemnatate care

se gäsesc tot pe aceastä tunca.

427 vad $i vitd, 48 taurI, 32

Cucuieti-Suditi, sat, jud. Ilfov, pl. DImbovita; face parte din miel de 4078 (66 capre, 420 com. rur. Cucuieti - Platare$ti. pord, 3592 00. Locuitorl imEste situat la S. de Platare$ti, proprietdritY sunt 338 $i nelmintre dul Dimbovita $i ValeabivolI, 103 bivolite) $i al celor

proprietdritr 303. S'ati stabilit in comuna 4 strainl.

In partea de V. a acestd comune, este un deal, care incepe cu Dealul-Spirel $i al Filaretu-

luI $i continua spre S. 'Ana la com. Gruiul, unde dispare in valea cea mal' mare a Arge$ula Acest deal, In diferitele sale pozitiunT, este acoperit parte cu

Grecilor. La S., rlul Dlmbovita formeazä o insuld acoperita cu richita $i salde. Se intinde pe o suprafata de

914 hect., din cad 58o apartin statuluI $i 334 hect. ale locuitorilor. Pe teritoriul satulut e o padure de 230 hect. Localtoril cultivä tot terenul. Populatia luif e de 437 sufl. Are o biserica, cu hramul

vil, parte cu padurI, lar parte este semanat de tarad cu diferite cereale. A$a, de pila, in

Sf. Nicolae, deservitä de I preot $i 2 cintaretr; o coalä mixta,

apropiere de Bucure$ti, este acoperit cu viI; mai ales dealul FilaretuluI ce trece pe linga Va-

eleve, Cu intretinerea careia sta-

frecuentata de 20 elevr $i 6

Conduratu, nu este acoperit de

tul $i comuna cheltuesc anual 1930 leI. Localul s'a construit din fondurile judetuld, in anul 1886. Pe teritoriul satuluI este

Statul $i insuraterf, dupa mo$iile Progresul $i Rena$terea, ati 3170 hect. $i locuitorrf celor-

cit cu vita. Pe sub poalele

1

acestul deal se intinde $i o vale care se nume$te Lunca. Aceas-

ciumarl $i r hangitt

l-alte catune Mi 2931 hect. Se cultiva din ele 2732 hect. (440

ta lunch' incepe de la acela$I punct cu dealul sus arätat $i

Numarul vitelor mad e de 370 si al celor mid de 602.

padure). Locuitorii cultiva 2833 hect. (Loo izlaz).

se termina tot cu acela$I punct adica cu com. Gruiul, unde intra $i dispare in lunca cea mare

$i de aceea se numeati SuditT. EI

pulatie de 2610 locuitoff, cad locuesc in 590 case. Suprafata totala a comuneI e de 6101 hect.

In comuna sunt 3 biserid (la Cucuieti-Suditi, Platare$ti l'i Podul-Pitarulu», 4 coale mixte, 2 morI cu abud, 4 ma$inI de tre-

erat, 6 hele$taie, 2 poduff. Comuna numara 450 contrib.,

cu un budget de 8353 ler la veniturI $1 de 8240 leI la chel-

care$ti, pana aproape de Pope$ti-

a Arge$uluI. Pe linga Bucu-

hele$teti.

Comerciul se face de 2 clr-

Locuitorif MI nu plateati bir sunt coloni$U din Transilvania. Biserica din acest sat s'a cladit

re$ti, aceasta luncà este cultivata cu zarzavatud; pe linga Leordeni $i Bobe$ti este acoperita cu varzarii; in alte partI

la anul 1842, adica veo 30 anl in urma infiintard satuluT.

Cucuiova, l'Ir/ de deal, din co-

Cu semanatud, precum: porumb, meiti, rapità $1 alte cereale ; lar

muna rur. Crainici, plaiul Cloqani, jud. Mehedinti.

CUCUIVL

U./Miff (VALEA-)

800

Cucui§ul, munte, in com. Malini, (1017.1), jud. Suceava.

moiul, plasa Oltul-d.-j., judetul

Cucul, mahala, in jud. Mehe-

Cuculia, pisc, la E. comuner Mateesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul

Vilcea.

dobasca. Se desface din culmea ScorusuluI i brazdeaza N. co-

mund; este acoperit dinti, pl. Motrul-d.-s., tine de com. rur. Plostina. Cucul, peidure, judetul Ilfov, pe mosia Branesti, avind diferite esente de lemn, situata la S. de satul Branesti si in intindere de 150 hect. Aceastä padure este imprejmuita cu sant, in care s'a facut un dublu canton Cu 4 camere i 2 sdli, care serva de locuinta garzilor padure! i ca adapost elevilor scoalel de silvicultura, caff fac practica prin padure.

cu pa-

sunT.

CuculuI (Piatra-),

Vilcea.

Cuculei, deal, in partea de N.V. a satuluI Girceni, jud. Vasluid. Desparte coin. Girceni de com. Bacesti, din jud. RomanuluT ; este acoperit de padurI.

Cucule§ti, ceitun, al com. MAruntisul, jud. Buzad, cu 6o locuitorI si 25 case ; are o importanta mina. de 'Acura in ex-

izolat, in jud. Buzati, com. Pietroasa-d.-s. pe malul piriuluI Pietroasa.

Cucului (Poiana-),

izolat §i izlaz in jud. Buzad, com. GuraTeghir, cat. Nemertea.

CuculuI(Tirgul),tirgulet, in ji d. R.-Sal-at, pl. Marginea-d.-s., tunul de resedinta al com. Plai-

in jud. Buzad, com. Sibiciul-d.-s., cat. Gor-

nesti, numit ast-fel de la Dealul-Cuculur pe care e asezat, in partea de E. a com., pe riul Rimna. Are o intindere de 12 hect., Cu o populatie de 260

teni, plasa Motrul-d.-s., judetul

netul ; are fineata si multe rup-

fam., sad 870 sufl., din care 209

Mehedinti.

turf.

contribuabilr; 300 stiu carte ;

ploatare.

Cuculetul, coli

Cucul, vale, in com. rur. Bros-

,

sunt 20 strAini. Are o bisericA,

Cuculeasa-Fundeni, cdtun,

al

Cucului (Dealul-), deal, jud.

comunei Fundeni, jud. Buzad, Cu 200 locuitorI, cari locuesc

Muscel, plaiul Dimbovita. Con-

in 39 case. Are 3 sub-diviziunI : Funden iT-de-la - Drumul - Bogda-

nuluI, Capul-Mosier

i Hoinari.

Cuculescu, sat, face parte din com. rur. Stanesti, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 301 locuitorI 054 barbatI, 147 feme0. Cade in partea de N. a comuneT, linga ALA Cerna. Aci e o biserica aprope in ruinA. Anul fondarei

si ctitoriI nu se cunosc. CopiI in virsta de scoala sunt 37 (22 baetI, si 15 fete).

stitue de la Papusa, sirul despartitor intre apa ArgesuluI si impreunä. cu muntif Grddisteanul, Gainatul-Mare Mic, Dobriasul - Mare si Mic, Strimtul, Clabucetul, Chiciora,

Coasta - ManastireT - Nrunäeti , Dealul MatauluI.

Cucului (Dealul-),, deal, pe care e asezat catunul Tirgul-CuculuT, in jud. R.-Sal-at, pl. Marginea-d.-s., comuna Plainesti, in

partea de E., a comund. CuculuI (Fundul-), deal, in jud.

Cuculia, pisc, la E. comund Ne-

R.-Sal-at, pl. OrasuluI, coin. 0-

SARFTUL VOLUMULIA AL I1-lea.

o §coalA de bdeti

§i

una de

fete.

CuculuI (Valea-), mo,cie, a statuluI, pendinte de M-rea Cotroceni, jud. Prahova, care pe pe-

riodul 1888-93 s'a arendat cu 3800 leI anual, in plus 480 lei plata de padurarT si confinistr.

Cucului (Valea-), vale,

izvo-

reste din padurile com. Hirsa, pl. Podgoria, jud. Prahova. Se varsa in rlul Cricovul, tot In raionul comuner Hirsa.

Cucului (Valea-), vale, se intinde la V. de satul Valea-Caselor, In jud. Vasluid, com. Lipova, pl. Racova.

n,. ';.

,,

3.

". "

."a i,e. _,

r

,r4g;'

.4,. .,';°/

,-

,

=R'

!%Af-..',.:?.').-;.:

4. ,

-

:z

"3

. ,9

El

-

';'.-

,

n

°

rtw

,

_

.

,

L.-,

. °

n

4

."

-

,T=

".

.

n

,

°'

=

:

;

c'j'D7.t1.

'

=

; c'N

, 4 ei,

"

no.

,,./Ést

°,

.

,

st;

,

.-,,`VArk;