zf&
T
I N D R U M A EP f N T R g
5P@VEDANIE ()rA{ l!t_ cilt olstl zlorulut
oferte speciale ru 50 7o reducere reduceri Ut20 7o ncomenzi de400lei maimari in C0? mai mafe librdrie decarte crestini on-line
? ^,ton totl 8,udP,s,,,r{lpb George Crosneon, Viglo - Agios ltlinos lGllya
IE
F Daca Domnul nu ar fi inviat, zadarr.rica ar fi credinta noastra!Am fi r5.masnumai trup, lut llra de duh, pribugiti inrr-o lume a pacatuluipe caretot noi am inventat-o.Noi si proto-paringiinostri, Adam ;i Eva. MAntuitorul insusi, daci nu s-ar fi ridicat din morti ar fi fost doar ca unul dintre profegiiLegii Vechi, unul venit sa cheme [a indreptareavietii, la parasirea pacatelor,firi sa poati schimbael insusi lumea. Dar Hrisros nu a fost aga.El a fhcut cu mult mai mult decAtpropoviduirea pociintei. Nu ne-a chemat Ia o alta viata, ci ne-a asezatde-a drepul in ea.Ne-a prins in invierealui, ne-a primenit, ne-a re-creat. Din nou. Proaspeti.Vii. Mai altfel. Mai bogaEi. indumnezeiti. Mult pesteceeace parinteienostru Adam fusese,mult pesteceeace gustasein timpul vietii inaintemergitorul, ,,celmai mare om nascut vreodati din femeie". Domnul ne-a asezatchiar in sAnulLui, ficut impirifie a iubirii deschisaprin inviereaSa din morti. Si acolo suntem si acum. inliuntrul Lui. Tiebuie doar si acceptamacestlucru. Cu credinta.Si cu dragoste...
:
s'!:1ll'1'
Vi invitim gi pe voi si participali la rcalizarcaacestei rubrici, trimilAnd pe adresa redacliei cele mai griitoare imagini intAlnite. www
lumeqcredinlei
(orn
O , 2 O 1/3I i 1 1 l\ \ l ( ) ) \\ l l l l ( ) l l / 3
in acestnumdr suntprezenti:
Monohii mileniului3 Despre f elurimeo postirilor
Protos AtanasieRusnac
/4
Ndslovnicul Sfdntul lrodion,,,bdtrdnulstoret sihostru"
Monqhii mileniului3
22
Ieromonah David Stoica
Monoh in sot
Monohi si monqhii de secol 2O
2B
.- -
Pirintele Dionisie de la Colciu
Mucenifo Mihqelo lordoche -,,monohio de plotind"
Monqhi si monohii de secol2O Despre owo Dionisie de lo Colciu, cu drogoste
SfGntullunii
32 42
Vincentiu Dasci.lu
Vorsonufie,cwiosulOptinei
Mihail Neamtu
46 Cu Mihoil Neomfu, despre credintd gi rotiune
lstorio mdntuirii
56
Edictum Mediolonensez l7 secole de lo oprireo prigoonei
wwwlumeo<,
t .r
,' , ( o m
www.lumeqcredintei
com
?mdprsrr4Xpt, Rdsdrit de soore in Slflnlvl ltlunte, de Mihqi Mihfe
\A. invitim gi pe voi si particip alilarealizarea acesteirubrici, trimilind p..d".rt redacgieicelemai griitoare imagini intAlnite'
lrli ,1J .1l: li,i 'iJj
cu pdrinteleAtqnosie Rusnoc, v i c q r u lq d m i n i s t r q l i vo l E p i s c o p i elit o l i e i Mirceo Tomo
Postulsou renuntoreoliberd este un oct ol vointeicore il foce pe om stdpdn osupro lui insusi.Esteexercitiul propus,in oceostd perioodd, de Bisericd.Scopullui este de o ne redescoperi.Cum?Prinst6pdnireostomoc u l u i ,i o r d e o i c i s e m e r g e m o i d e p o r t e : l o s t d p d n i r e o e g o i s m u l uoi , m d n d r i e is i l o i n f r d n o r e od e o - l i u d e c o pe celdlolt.Postulil invotd pe om sd fie cump6tot, rdbdotor si sd se st6pdneoscd.Cel core tine post se oseomdndcu Hristos9i rdspundeiertfei Lui pe cruce, ior drept rdsplotd recupereozdcurdteniolduntricd.Totusi,fdrd rugdciune, postulnu duce nicdieri,crede vicorulodministrotivol Episcopieiltoliei, pdrinteleAtonosieRusnoc. Postul nu este o inventie a omuIui, ci a Domnului Hristos care ne vorbestedespreel si desprerugaciune. De mai multe ori, chiarl Una din pild e l e p c c a r el e c u n o s ct o t i e s t ed e s p r e acel tata care-siaduce copilul bolnav aoostolilor.dar ei nu reLlsesc si-l vindece, sa scoati duhul ce['rau din cop i l a s .D o m n u l i n s ai l v i r r d c c ai.a r e i i l i n t r e a b i : , , D o a m n e ,d c c e n - a m r e u s i t sa lacem rroi aceasta?" lar El rasounde: , , A c e sst t - ,di e d e m o n i i e s cd o a r c u p o s t si rugaciune." Nu le putem separa? Si daci nu putem si postim? De multe ori m-arn gindit, gi le s p u n o a m e n i l o rc, a t - r a m e uvi ii n s i z i c :
,,Parinte,dar ce si faca aceiacaresunr bolnavi de cancer sau sunt bolnavi de boli grele, sau au tot felul de operatii - la stomac, la ficat, la intestin; care is bitrAni si asamai deoarte?"Si eu le spun: ,,Pinti.t ei, carr'cerulesie post. Asta e postul lor. Boala e postul aceleipersoane."Zice: ,,$i cel operat?" ,,Pii, celui operat,operatiaii este postul. Asta e postirealui. El a postit prin operatie.Cel care e si.racposteste prin faptul ci flimdnzegte.^Celcare e in prigoana postegteprin.faptul ca esteprigonit. Cel care e in dr.treres:ru e in suferinti sau e intr-un necilzsitu e p r i b c a gp e l u m e a a s t as a u r r r r - li u begte nimini sau pur si simpltr este
www
lumeocredinlei
com
www
lumeocredinlei com
n r 7 0 , 2 0 1 3/ | I \ l l
necajit- sunt atitea sufletenecajitepe Iumea aceasta- ista Ie esteoostul lor." Si arunci, oareputem sa zicem ca ei nu postesc? in cazul acesta toati lumea posteste! Cine nu suferi, cine nu-i bolnav? Pii, fratilor, si mAncatul este posr gi nemAncatulestepost. CAnd stai lAnga clneva care are o Ducurle mare sl se Sucuri qi di slavi lui Dumnez.,r, i"r. poti tu sa te apuci si postesti?Cum zicea Domnul: ,,CAtMirele estecu voi, poti oare si postegti?"Nu. Nu poli si postegti.Iar cAnd cineva st5.in durere q i - n n e c a z; i p l i n g e . o a r e n u s r a i ; i t u l a n g a e l s i p l a n g i ?O a r e n u s t a i l i n si el sl-i alini durerea? Oare nu stai e el n I lingi el sa-l mangai cumva la sufler si sa incerci si.-i gasestio alinare? I-o gisegtil Si asta nu este postul tau? Ba este postul tiu. Cu mincare sau f).ra mancare, cum pou tu, mergl lnatnte ci acesta este postul tau. Iar daci Domnul qi-a dat vreun necazsau vreo durere, ai pierdut pe cineva drag, oare
noaptea,in somn, tresaresi se scoali, ci-i curge sAngesidin nas,si febra este atit de mare, incit nici medicament e l e c e l e m a i p u r e r n i c en - o p o r o p r i . $i mult suferi!" Si a zis parintele Paisie: ,,Pai,mama ta esteasacum au fost m u c e n i c i i .S i p r i n a c e a s nsae c u r i l i se curiti de picate, se curi.ti. de toate n e p u t i n t e l ep e c a r el e - aa v u t s i p e c a r e ,'ru
l e - a f a c u t i n v i a ,t ta a c e a s t a S . i chiar daca
nu estemucenlc cu oesavarslre,macar p e i u m a r a t es i t o t e s r em u c e n i c s i v a merge in imparalia lui Dumnezeu. Va m e r g ei n i m p a r a l i al u i D u m n e z e u u n s u f l e tc u r a t , u n s u f l e tc u r a g i r d , in care a r i m a s d o a r a u r u l , d o a r c e e ac e e s t e mai frumos." $i cred ci acestaesteesentialul.Si se mantulasca. Pirinte, de multe ori, oamenii, cind vin la biserici, vor o reguli precisi, doresc si afle o reguli exacti. Vin ca la medic, vor o releta! Si de multe ori i-o dau ei'medicului, nu asteapti de la medic reteta. Vin si spun: ,,Pirinte, uite, trebuie si.-mi dati asta si asta si astal" Or, cind te duci la medic, la;i medicul sa-gipuni diagnosticul. /-\
n
9atr//L o cn,u./t/d,owz,ecet. %u trez.e's.tet sn fu/ "*rr*rd,e,cel Dus.uNzninld,,, dp,9{u;rn6, tts5t|/V
cercetat si-n greutati, gi-n acele clipe in care sufletul tiu era in suferinga, e r ai n n e c a z e . r a i n d u r e r e- 5 i a c e a s t a , Domnul 1i-o va socotica posr. Se-!i spun o pilda! Odati., a venit cineva la parintele PaisieAghioritul si zicea: ,,Mama mea mult suferi, pirinte. De multe ori si / nt /v, zvtJ
Cu ce mi ajuti postul alimentar? E o mic5. jertll, o mici nevointi, o mici" ascezadin partea noastri. Dar trebuie priviti corect din punct de vedere duhovnicesc. Ce inseamni aceasti ascezi?Asceza,ca si fie cu adevirat ascezi, nu trebuie sa priveasca doar aspectul material, trupesc, ci si pe cel
n r . 7 0 , 2 0 1 3/ I t r , \ l l l A\ i ( ) \ l l l l l ( ) l l
/ |I
duhovnicesc. Adici gindul, in primul ;i in primul rind, ar trebui si fie: ,,Doamne, cAEioameni sunt siraci pe Iumea aceastaEi nu au ce minca? Oare n-ag outea in ziua de astizi si nu mininc hici eu, si fiu impreuni cu ei?" Apoi, n-ag putea si le dau si lor ceva din ale mele? Si atunci, ascezadevine lucritoare. Asceza devine ceva ce poate schimba inima omului. Ceva ce te poate apropia mai mult de Dumnezeu, dar si de cei care sunt siraci, de cei care sunt flimanzi. de cei care sunt in nevoi - duoa vorba filosofului care spune: cel cu itomacul plin e greu sa-l inEeleagipe cel flimAnd. Si-i spui cuiva: ,,Postegti,postesti, dar tu egti bine sinitos, cu stomacul plin!" Deci, vedeti. in clipa in caretriiesti si tu aceste luiruri, fiiea, duhounici.ti vorbind, devine mult mai fini, ne este mai la indemini si-i ingelegempe cei care se afli in tot felul de necazuri pi in tot felul de suferinge.Astfel, putem si ne apropiem de ei,'si le intiniem o mini de aiutor. Sunt excepgii? Pii, in primul gi-n primul rind, e vorba de femeile gravide, de femeile care sunt insircinate. Nu se poate spune unei femei insarcinate, care are nevoie de calciu. care are nevoie de viramlne. care are nevore de atita energie si creasci pruncul, si min6.nce ftri ilei, ba, mai mult decd.tatAt, pini Ia al nu gtiu citelea ceas al zllei, c5,,vezi Doamne, asa-i rAnduiala. Nu, bineinleles ci femeile care sunt insircinate au toati binecuvAntarea si minAnce 9i din toate alimentele care sunt recomandate gi de medici, dar si de cele firegti, asa, cAt are ea nevoie, aga fel incit pruncul, intru slava lui Dumne-
f 2 / L t J M F I AM O N A f l l l - O l L / m 7 0 , 2 O 1 3
zeu, si se nasc5.sinltos, intreg la minte, ca si-L poati ;i el, la rindul lui, sluji pe Dumnezeu. Ca si-L slujegti pe Dumnezeu trebuie si ai gi sinitate, si ai forte, trebuie si ai de toate. Ei, oamenii care sunt bolnavi nu trebuie
gi agamai departe.
An rf, ru,,e,x,-i6fi,,wkn//a/ di,.rpnfi,cw 6 u,rnn etze,ou, tt n 'r!,arnilrokt nL{/-lt" feua€L( pnslul, Pentru aceste persoane, cum af trebui si fte postul? Nu pogi si postegti. Dar atunci roagl-te. Roagi-te pentru toati lumea. Roaga-repentru mintuirea ta si pentru toati lumea. Spune tot timpul, stai la spital, acolo... ia-gi o metanie
cel important care, a; zjce eu, e .mai mai important poate ;i decit postul alimentar. lar pentru o persoani care este sanatoasi, pentru o persoanacare Doateacestlucru, ele se imbini una cu
www.lumeoc,edinlei..om
multa rugaciune.Nu pogi sI poste;ti, sa nu mininci deloc, sau si qii post nesru sau fhri ulei sau excluzAnd tot felil de lucruri din alimentagie fhri a te ruga. Ci atunci rupi legi.tura cu Dumnezeu. E ca si cum ai avea un telefon care are carieli SIM, are toate functionalirigile de pe lumea aceasta, dar nu are retea:estetotal inutil. CAnd te afli intr-o zonilari retea cu telefo-
www.lumeocredinlei.
Ia telefon, gi te uigi: ,,I-Iite, acuma am trei liniute! lJite, am patru! Uite, am cinci!" Iar unii mai prind si cAte sase, la telefoanele asteacu mai mult semnal. Ei, asa si noi: daci vrem si fim oameni duhovniceqti, trebuie si fim atenti la semnal. Semnalul trebuie si fie tot timpul cit mai mare, cu Dumnezeu. Acolo unde nu existi semnal bun, nu ne foloseste la nimic nici post, nici ascezd,ci toate devin doar niste exercitii care. de multe ori nici ,r,.ifolor.r.,'cici acel exercitiu ciruia ii denaturezi scopul nu poate decit si-1i faci riu, t-"r.^.urn silti faca bine.
nr.70,2Q13 / I Lir\'llt\ l\'1()NAUII ()R / | 3
George Crdsneon
Despre un sihostruvom sti intotdeounqdoor ceeo ce vreo el sd se stie si nu cdte onume om vreo noi sd ofldm despre ddnsul.Pentruoceosto si despre sfdntullrodion,nu indestuldtoorelucruristim din petrecereo lui prin ost6 lumevremelnicd.Pricinopentru core bldturdm luceofdruluiLoiniciu/ui nevoitorulcuvdntde ,,sihostru", om gdsit-o intr-o scrisooreodresotd ,,preo SdntituluiAthonosie"ol Rdmnicului si Noului Severin,de c6tre ieromonohul - viitorul orhimondritsi ,,superior"ol schituluiLoinici, DomoschinPondelescu cel pe core sfdntullrodionl-o oles sd poorte de griio monohilorpe core elfi pdstorisevreme de 4l de oni. Pentrudreopto ldmuriresi frumuseteo groiului,bun lucrueste o cetiintreogo epistold o fostuluimonqh oghiorit. ,,PreaSintiei Sale,P Episcopal Eparhiei Rkmnic NoulSeuerin, D. D. Athaiasie, Prea Sdnyite Stapine, Cu adincd smerenie si cu cel mai profund respectsupun la cunostinta Prea Sintiei Voastreurmitoarele : Din fragedd iunepe iubind podoaba Casei Domiului,-m-a'm decisa imbrayi;a cariera preo1eascd,urmdnd in Seminarul Cennal din Bucuresri2-3 ani, (apoi) din diferite impreiurari, m-am retras in uiata ionahiceirci, mergind la Sftntut Munte, unde dupd o incerc-arede pairu ani in toate ascuh,irile monastiresti, am fott tuns in monahism, tn mdnastirearomind Prodromu, de fostul superior, ieromonahul Ghed.eon. Dupa aceea,uizitdnd Sfintele Locuri de la IerLsa/im, m-am intois iarasi la metania mea, lucr,ind cu ardoare in uia Domnului ;i.ftcind ascuharein toatefra;ilor timp de doisprezeceani. Dupd aceea, fiind trimis la ihitul lcoana, la'Bucure;tiiirtc,ind as-
f4 / I t r \ l t , \ \ l ( ) N , \ l l l l ( ) l t / n r . 7 0 , 2 O l 3
J I
wwwtumeqcredinle:
COm
Carevasazicaasa misuri de nevointa ' .t t t aspre avea ..batrdnul staret sihastru" ca ,,nimeneanu putea vietui cu dAnsul" din pricina ,,preamarei stricteli de viagamonahali'! Cit de aspruva fi fost cu el insusi cuviosul lrodion, incAt un athonit - obisnuir cu nevoinrele- sa graiascaastfelde cuvinte despreun staretde obgte?l$i cAt de mult s-a sriiit de mAntuireacelorlalti rratl, lncat anl oe zlle a cautat pe clneva sporit duhovnicestecS.ruias5.-ipoati incredinta sriretia Lainiciuluil A incercat si t -t r^ r I tinl pe lAngael monahi de la mai multe mani.stiri valahe, ca si-i deprindl cu grijile egumeniei gi pistorirea turmei dar, se vede treaba ci misurile duhovnicului . l
dupl sJcrilarizarealui'Cuza - ci.ci ,,noul curent apusean,stipAnea statul cel nou" (dupi cum mirturisea Nicolae Iorga in Istoria Bisericii romdnesti- 1932, vol. II, pag238) - sfinrul Irodion, inEelepEitde Dumnezeu fiind, a gisit cu cale sa ceara aghiorigilorun monih din Gridina Maicii Domnului, care si-i fie urmas in sihis-
adresataepiscopului Rimnicului, Athanasie, de citre sfhntul Irodion limureste ' pe deplin acestelucruri: Prea Sinyhe Stapdne, Fiind ajuns intru brttrLneleinaintate in a5a mod incat foarte cu {reu mai pot serui cele ale Prcoiiei, spre a"putea recomanda
Sf Munte care mi-a m)mis pe monachul Damaschin Pandelescu- priritit aici cu ordinul Prea Sintiei Voastreno. 2280 din a.c. Vdzdnd uiata si ablicdrile acestui odrinte cdtre cinui monaihal, cum ;i ca e Lun cdrturar / tipicar in ale bisericei, respectuos tl recomand Prea S,inyiei Voastre,smerit rugindu-Vd sa bineuoigiPrea Sintite Staphrt a ua milostiui de'a mi-l da de adiu^tor, inuestindu-l cu sfintul dar al Preoilel,
ueti decide tn aceastdbriuintd sa mi se dea oidi, d, urm,re. SuPerior Iro dio n Protosinghelu I 1862,la doi ani de la tArnosire),pe cAnd Iar rezolutia PS Athanasie incuviinta se intorcea de la Locurile Sfinte,-sfantul Lainiciului a poposit vreme de cAtevaluni ;i pe la noul licaE romAnescathonit. In vremea cererii lui, bitrAnii Nifon qi Nectarie Protopsaltul inca se mai osteneau pe lingi monastirea Prodromului, asrfel ci intelegeaudorirea fratelui lor din gari (mai ales ci pirintele Nifon Ionescu pusesedeja alt staretin locul siu). Scrisoarea mAnescProdromu in schitul Lainici 9i si | 6 / I ( l \ l l f A l \ . l ( ) N A I . l I I( ) l t . / n r . 7 O , 2 0 1 3
www.lumeo(reclinlei.com
nr.70, 2O13 / I tjMFlA lv{()NAI-lll.()R / l7
. t l t ) ?J { } l t {
1? 1l -'1
d
i.., .'.,l,, ,,..t,,.tl, \!c-r
[ ,,,,,.r..1,,, ' 'rii ( t : )lit'tln +l
N {nataloa r ltila r{*.
.'.lo*a'i* -^, J,Ia "J ttw;l
'r'
I btf it {,'rt
i{,-.n.,., [-
fie supus,,ispitireibisericesti".
RomAnia". Ni.prasnici moarte a su\eriorului manistiiii Bisuiga (de VAlcea)s-a 9az,tne*dp,stnLe/t/ intdmplat in toamna anului 1906. Din inscrisurile pestrare se pare ca pirintele a,r/oinandnihil' 6 Damaschin ua fi fost un'monah destul de "*h"/"* 9t dpXw* firav (,,de la naturS.fiind slab de constituCine era acest monah care avea s5"fie tie, totodati. suferind qi de oarecari maladii corporale"), cucernic si frra patima mindriei (,,cel-andru nu Doareindrlr" .. a.., indurat eu"), primiror de striini (caci,,am fost din copihrie printre streini si (atuncea)cind am vazut streinul qi am putut a-l adiposti, arn crezut ca odihLnescpe insusi MAntuitorul Hristos") si cu multi buni nume-le Pandelescu) era ni.scur in jude- cuviinti (mirturisea episcopului siu, in gul Ilfov qi inchinoviat in 1887, tuns in 1906, ci ,,de au fost oarecaii imprejurari monahism cu numele Damaschin, Ia anul cAnd nu mi-am flcut datoria, la anumite 1890 - tot in schitul Prodromu, din care zile, aceastan-a fost din mAndrie - nici a plecat in anul 1899. Este inscrisca iero- si dea Dumnezeu asa ceva cAndva!- ci a fost din modestie, smereniesi rusinea ce m-a stipanit - neindriznind a mi. Drezenta inaintea PreaSlntiei Voasrreneihemar. Eu n-am fost.rescui din copilirie sprea fi obraznic qi indrazneg").Invigasecarte ,,in arati ci arhimandritul a fost ,,omorit de Sfhntul Munte, la scoala Bisericii". Dar, tAlhari (fgani) la mi.nistirea Bistriga din desi nu l-a ,,vdzut cindva, cineva, dind 1 8 / i 1 \ l : I \ i ( i \ \ l i l l r ' ;
www.lumeocredinlei
cgm
nr.70, 2O13 / I t j\11-.A\J( )NAl l Il_()i{ / I 9
tir ln
Desen de Nqne Crosneqn
':;* \ \.. ''
t!'
.'., 1
\
--.,
oh e. e, 6rr/..t
or/.**n-
pricini de sminteall, sau de scandalizare cuiva si ,,treceacu vederea neputintele tuturor", aveasi intre intr-un conflict ira-
rS la Bistrita - mai cu seami la orfelinatul
ministirea Tismanei, iar in locul siu si-l aduci pe ,,cuviosul arhimandrit Iosif Po2 0 / I ( \ l l \ \ l ( ) \ \ l I l l " i ( / n r .7 0 , 2 0 1 3
www. lumeqcledinlei.com
www.lumeocredinlei.com
n r 7 0 , 2 Q 13 / I l , \ 1 1 , 1\ . 1 ( ) \ A l l l l ( ) i { / 2 l
{.1.,J'? 't ll .B l{ormlt {n sttt
interviu cu pdrintele ieromonoh Dqvid Stoicq, storefulMdndstiriiindlforeo Sfinfei Cruci din Sddinco Mirceo Tomo
Duminicdlo oro prdnzului,in Sddincose moi oude door behdituloilor ce posc pe deolurilecore inconioord sqtulsibion.Liturghiopore cd s-o terminotde mult.Sunt ultimelezvdcniriole iernii si nu-i tipenie de om pe oici, door 6 fumuri ies pe hornurilecoselormodeste,dor In ocestcdtun,vitegit de bine ingriiite ole locolnicilor. vreme si vremuri,l-om intdlnit pe pdrintele Dovid Stoico. A venit qici sd implineoscdo sorcindgreo primitdin Aveo door I 1 oni si pe urmd cu 39 de oni. Sd ridice cosd lui Dumnezeu. pdrintelui Arsenie Boco:,,O sd fii cdlugdr lui cuvintele umerii deioopdsou si o sd ridici o m6ndstire!"Dupd o perioodd de cdutdri,o oles Sddinco, un sot pdrdsit din opropiereo Sibiului...
Tlli,vt dslineo, dp,noip, wti.,-ok",t a,fuwn cnsnrl
cini mergea mereu la"Ministirea Brincoveanuii mi-a vorbit despreun parinte foarte'bun, un pirinre'duhont-ti. p. nume Arsenie. Arsenie Boca? Arsenie Boca. $i m-am dus si eu la Simbita qi veniseri mulgi, mulgi credinciogi,se adunaserl,il agteptaupe parintele. Stiteam in genunchi acolo, imi fhceam si eu rugiciunea, cum stlteau ceilalti credincioii. Le dadea la toti bi,r...rrran,"r., mii - nicicuml Mii, am t .
- si asta'afost. Prima ucenicie am fhcut-o la BrAncoveanu,Ia SAmbita de Sus,eram mereu acolo, chiar aproape de casi. SAmbita, duminica nu lipseam niciodati. Era a doua casi. Cam pe la 18 ani am intrat la Simbita de Sus. Dupi aceea,m-am retrasla Cildirugani. Acolo am stat pAni la vA.rstade 20 de ani. Ce v-a atras la ministire? Pii, cind aveam 11 ani iumate, o ve22 / I lrN.ll.lA\.{()r.!Af lll ()R / nr. 70, 201 3
.
I
i
v
wwwlumeocredinlei,com
www.lumeocredinlei.com
nr.70, 2O13 / LLJl\'li'lAMONAllll.()R. / 23
- mi-a dat o arhiereasci binecuvintare ca sa mi retrag intr-un loc mai linistit, aproapede Ardealul nostru, aici. $i mi-a suseratdomnul doctor Craciun ca ar fi bine si vizitez Sidinca, ci e un sat mai parisit, si intr-adevir, agaa fost. Era un sat pirisit fiindci Ceau;escua dat un ordin ca fiecare si-si distrus;. casa,si si se retragain oras, fiindci aiii a vrut sa fac; un baraj... Oamenii si-au desfhcutcasele, le-au pus in carute si-au plecat. Prin Sibiu, Mirginirne, Loamneg, no, care cum s-adescurcat.Era un sat bogat, cu;coali, bisericl, magazine,ci.min cultural, tot ce trebe... In fine, mi-am cumpi.rat si eu o cisuli micutS.si modest5.,iar Inaltul... mi-a dat ordin si dezbrachainamonahapini la noile ordine, cum era arunci... Ii -Antonie Plimideati? Da, mitropolitul Antonie. Exact duoi moartea lui Ceausescu. 'in'89.
pe care am auzit-o si eu de la pirintele Arsenie. $i de atunci au inceput primele rueiciuni. Dupa aceea,am fost inscris la Figirag, la Liceul ,,Radu Negru". Am renringai ci, normal, fiind doiul de mlnS.stire, m-am retras la ministire la Cildirusani: Nu la SAmbita? NulAm fusit de tatil meu. NolAcoIo am sta-tcinJi ani. Duoi aceea,m-am retras intr-un vArf d. -unt., la cota 1700, Ia Pitrunsa. Am vrut si rimin la mi.n5.stireaCornet, la maici, dar vizAnd ci e aproape de Iume, m-am retras si am ajuns sus, in vArful muntelui. Acolo, la Pitrunsa era un singur pirinte, pirintele Galaction si el s-a retras la Schitul Pahomie, sub o stanc5.,iar eu doi ani am rimas numai singur, in virful muntelui. incet, incdt, e a
24 / I tjNll'lA\4()N.Atlll Ol{ / nr 70, 2013
au inceput si vini vietuitori. Primul frate mi-a fost pi.rintele Varsdnufie, care acuma e starE; dupi aia pirintele Macarie, dupi aia pirintele Arsenie, si am sub mantie vreo l8 cilugdri.
6t
!* srn?prtu,(r d"e'ln,
?a.ulnsa, b a;* "irrpt*rL Sd"dir,r* Din cauza greutS.flor si din cauza climei era o viata foarte aspia,mai alesiarna. Era foarte gr.'., p..r,* noi si coboram prin zapada dupi alimente, dupa cele necesaresi parc5.si acuma simt desagii in spate.Agi m-am imbolnivit ;i m-airn retras la Sibiu. Doctorul IIie Cr5.ciun,de la urologie - Dumnezeu si.-l odihneasca! - impreuna cu regretatulmitropolit Antonie'- Dumnezeir sa-l odihneascil
www.lumeorredintei.com
Cam asa. $i nu mi-a fost totuna fiindci era o bisericuti. improvizatl lAngi un magazin, si duminica, vi. dati seama, ci.nd se fXceaSfhnta Liturshie, eu steteam in chilie, imi flceam c"anonul, imi {hceam rugiciunea, nestiind nimeni ca sunt cilugir - desi aveam par lung, ' l--a n aveamcoaqa. ln llne... Dar de ce a trebuit si vi dezbricati de haina monahdi? Pii, astaa fost ascultareade la inaltul Antonie, si a trebuit si. fac ascultare.Stii cum esteiscultarea?Ca Sfinta Liturehie! $ i . c u a j u t o r u l I u i D u m n e z e us i a l M a i cii Domnului, am avut marea bucurie qi atata am fost de fericit fiindc5. am tr5"it in situc, izolat, n-am avut un salariu, n-am avut nimic. Ne-am descurcatnumai cu m u n c a c i m p u l u i , a e r a d i n i i- r i n e a m o - r. I graornuta, doua-trel olte, cum spuneasl ',,Pai, inaltul: tu de-arira timp cu ce-ai triit? Pii, cAt?Doi mieluti? Numai atAt
ww.lumeqcrediolei.
gi-ajunge?" ,,Mi-ajunge." ,,Si ce mai ai, mi? Cit teren -ai?" ,,AtAt." ,,Pi"i, numai atit? $i tu n-ai putut si vii la mine, sami cnrri)" "" i[J."f Laurentiu Streza? inaltul Laurentiul Mult am incercat ca si. dau de dumnealui:.. pAni la urmi mi-a ajutat Dumnezeu, gi mi-a dat arhiereascabinecuvAntareca s5.pot si ridic mlnistire aici, in situc, in Sidinca. Dar localnicii ce spuneau, oamenii care mai erau prin sate? Pii, vi dati seama,mai ales unii credinciosi... Aveam si noi multe probleme, mrrlt. dir.rrtii, cum e in ziua'de asti.zi, cum suntem noi, ciluglrii, ponegriti...
pulin necijigi ci am zis: ,,Cu ce ne descurclm?"
pat fundagia cu hdrletele.Fiecare;i-a venit cu mAncareain traisti. $i ne-a ajutat Dumnezeu ca Ia sfArsitullunii octombrie si turnim temelia icesrei ministiri. in 2007, la fel, am inceput lucrarea, ci veneau clte unul, cite unul, fiecarecAt puteau, puneau Ia cutia milei, ;i ne-a ajutat Dumnezeu cd in 2007 am ridicat bise-
nr 70, 2O13 / l.Ll\lLA M()NiHILOR
/ 2s
rica. Cu banii adunati de la credinciosi ' . .. | I t s i c u b a n i i d e l a c e p u n e m i n g r a d i n ai n doi ani am ridicat aceasti ministire cu hramul inaltarii Sfintei Cruci. Au fost .i oameni modesti, oameni de Ia tari, care si-au vi.ndut din animale, sau din grAu, din porumb, din ce aveau,siracii, gi fiecare a ^plitit apoi penrru pictarea cate u n u i s f a n r .A p o i , p r i m a c t i t o r a a a c e s t e i ministiri estedoamna Mihnea, o femeie deosebit de credincioasi. Ea a fost multa vreme plecati in America gi s-a oprit la Prislop, la mormAntul pirintelui Arsenie si a vrut sa-i dea o sumi de bani maicii starege.Iar maica i-a refuzat banii, spunAndu-i: ,,Du-te la Sidinca, parintele David are nevoie acolo!" $i apaa fost. Deci pirintele Arsenie Boca v-a regheat de acolo, din mormint. Intr-adevir! Mi-a aduc aminte, ultima dati, cind era bolnav, foarte bolnav, Ia Sinaia, inainte si moari. Am ajuns si eu si chiar ii spuneam: ,,Pirinte Arsenie, vi duceli dintre noi..." Zice: ,,Mai, pitr. . . I I ringele,chiar si dupa ce voi muri, daca mi chemi, sa gtii ci voi fi in ajutor!" Asa a lucrat Dumnezeu. Si au venit fiecaresi . t. o r n P u t r n- d r n p u t l n : - m a m l r s r a c u ma cum s-a ridicat aceastiministire. MI m i r l D e m u l t e o r i v e n e a mg i - i s p u n e a m : ,,Parinte,nu m5.Iisal" Era o poieniti aici, iar unde sunt chiliile, era pi"dure de salcAmi. Deci ne-a fost foarte greu, dar nu n e - a mv i i t a t c i a m m u n c i t , a m m u n c i t cu drag si am stiut ci se va ridica o casi, o casi a m6"ntuirii, o biserici. Sigur, e un lucru mare. Acum mai avem prigin gi terminS"m,gi daci ne ajuti. Dumnezeu, ajutim oamenii care sunt bitrAni, care sunt la azll, care sunt neputinciogi; mai ajutim piringii carese chinuie undeva pe munti, unde ridici biserici sau ministiri; ajutim piringii care sunt pustnici, care stau intr-o pegteri.
2 6 l I L \ 1 f A \ l ( ) \ . , 1 1 l l l O l l . /n r . 7 0 , 2 O 1 3
6an
"L
d,onu,sniniet
Am stat si eu aproapeun an la peqtera. li spunea ,.casade piatra". Si aveam un cojoc ciobinesc, aveam un paraclis, acolo, era departe de mi"n5"stire.Totugi, trebuie si invingi toate primejdiile 9i toate obstacolele, fiindci te gXndesti mereu ci Dumnezeu este in spateletau. Dumnezeu ne ocrotestesi nu ne lasi. Si atunci, dragosteae ciire bumnezeu gi El e scutul care ne apiri, ci altcineva,nu. Afostgreu? M-am obisnuit si triiesc atat cat minAnci dintr-un pumn, pAine uscati, sau pesmet, sau orez fiert, sau... mai ales, bucuria era acuma, primivara, cAnd dau urzicile... intrun vai din ala de lemn si
pe lemne, stingeam, gi stiteam a;a... mai mult in bisericl, dar eram mult mai linigtit, eram mult mai aproape de Dumnezeu. M-am legat foarte mult de viata oustniceasca. Care vi era grija ca pustnic? Rugiciune, rugiciune si rugiciune. Bineinteles ci. si ascultareaoe care o {i..*. i trebuit si reparamaioperi;urile. $ti1i, mi gAndesc a.ga,ci, in lumea de astizi, si te retragi in mun1i, si stai si te rogi lO,12, 14 ore pe zi, pare o
scazi,trebuie si stii ce inseamni, ce te ast e a p t i a c o l o .V i a ; a d e p u s r n i c .r e r e r r a g i sus, numai intre munti, in pegteri sau intr-o cibinuti, acolo, si intr-adevi.r trebuie sa te gindegti ca ispitele sunt mult mai mari 9i mult mai grele; cum spun Sfintii Pirinti ci erau isfiitigi ,".r,r.d."t 'dezbracate vriimasi sau'vedeau fenlei si .' i-^ ^l el, ca sa nu caoa ln lsprta,lsl puneau malnile pe jar sau picioarelepe jiratic... pentru ca e o lupti foarte grea, intr-adevar. Foarte, foarte, foarte grea! Dumneavoastri cum a1i ftcut fali? Pai, eu n-am stat atat de mult, am stat un singur an. Suficient! Da... a fost gi cu teami gi cu lacrimi si cu bucurii si... toate s-au amestecatlaolalti. Micar am incercatsi eu.
dinl,unetul/ sd,mnn! tr-o mi.nistire, rrebuie intAi si inveli via1a de pustnicie, si gtii incet, incet, de Ia primul polonic de mAncareci trebuie sa
wwwlvmeocredintei.com
A fost vreodati, pirinte staret David Stoica. un mom'ent in viati'cind v-a pirut riu ci a1i luat-o pe'aceasti
cale a monahului? Nu, niciodati. Niciodati.l Nu stiu, parci dragosteaeste mai mare... eu indemn tine"riicaredorescsasefacamonahi, prima dati sl-si asculteinima... Nu stiu, nu sunt cuvinte! Daci ag mai fi o dati in lume, si gtigici tot monah m-ag face! V-a$ mai intoarce in pustnicie? Acuma nu m-as mai intoarce, fiindci e o rlspundere mare pentru mine. E greu, fiindci acuma suntem in familie. Acuma suntem uniti... vin mulgi credinciogi, gi stii cum e? Ne-am unit. Ne-am unit, si ei, siracii, daci nu sunt o duminici sau alta pirinte slujitor zic: ,,Ce s-a intimplat? Oare unde e parintele David?" - sunt alarmati. Aici rimAn! Aici vi gisi$ sfirgitul. Aici vreau si mor gi aici vreau ca Mintuirorul sa-mi dea din draeosteaLui cea duhovniceascl si pot si fiu"implinit. Mai avegi mult de dus, sunteli tinir, totuqi. P i i , 5 0 d e a n i . . . m a i e s t e ,m a i e s t e . . . dar anii trec.
nr. 70, 2Ol 3 / I ti\'{l'lA,\i( )NAl llL ()R / 27
r r l"f{ u t'ett,i'{.r,t}'l'{ i {tttr tut , t { t ' { { { { { * ' / l c ' ,,t vt{Ltlu fi {n tfn'.yetra{.i s,ttr {\ -h' - t
t
|'f
jt
E
*
1l
Vincenfiu
Doscdlu
Ce este o minune?Simtimcd orice definitie or oltero-o. $i totugi,putem indrdzni sd strecurdmun cuvdnt- bucurie.Nu este chior o definitie. Ci ceeo ce trdim. O store.Lipsitdde troducere9i,uneori,otdt de oddnc strecurotd in fiinto noostrd incdt devine sdmdnfo unei rodiri rostuitoorefiecdrei zile. esigur,adeseauitam. A5a cum uitifi multe. PAinea abLrindi pe masl, pringi de altele, prunci nascAnduni-se atunci cind noi suntem departe, priviri invelite in pAnza conversagieitelefonice, cuvinte acoperitede goana pe intinderi virtuale. De aceea,viata maicii Mihaela Iordache conteazi astizi, la cinci decenii de la mutareaCuviosieiSalela celevesnice,mai mult deci.t orici.nd. Nu doar in calitate de zaa unui lung;i dureroslangal martiriului in temnitele comuniste. Nici ca imbold omagierii. Nici macar ca mustrare rispirii n6astre. Ci ca sfat. Al unui om care, straniu, a stiut cu limpezime ce conteazi pentru inaltarea unei viegi nezdruncinate de vinturi, nestriviti de bolovani. Nicoresti. Un sat din zona Galatilor. Familia Ioidache. Una dintre familiiie de ti.rani din sudul Moldovei. 15 noiembrie 1914. Elenei si lui Alexandru Iordache Ii se naste fiici. Numele siu - Maria. Parte a unei familii numeroase. se bucura de atengiagi grije. Dar, mai ales,de o educatie solidi. futfel, curiozitatea, bucuria,' indrLzneala, nevinovigia copiliriei primesc chip desivir;it mullumiti crela Sfhnra Liturghie, bingei. Parriiciparea
2 8 / I t l \ { l ' . r \ \ ' 1 ( ) N A l i l l t ) l { / n r 7 0 , 2 0 13
istoriile despre sfinti, vremea rugiciunii sunt cirimizile libeititii care ii vi defini intreaga viati. Primele gapte clase le urmeazl-la Nicoregti. Liceul - la Dej gi Ia "Domnita Elena" din Bucuresti. In 1938 absolvi'cursurile Academiei Nationale de EducagieFizici. De asemenea,asisti la crrrsurileFacultilii de Litere si Filosofie. Predi o scurti perioadi. Penuu ci i se Dare firesc si contribuie la modelarea lumii in care triieste. Asemeneamultor tineri ai vremii, se alituri Miscirii Legionare. Gestul nu are nici cea mai vaga umbri de teribilismsaude spirit de aventuri. Pentru ci, asacum sublinia istoricul George Enache, Miya.rc1 Legion.araseducea (...) pnn mesalulet de demnltatenalF onala 5i-prin afirmarea conttantd a ideii de credinla'in Dimnezeuf ind, (...) mai mulr un ordin kic, menit sa impund un setde ualori creltinein societate. Fiateleei, Nicoara, devine comandant legionar. Nagul de cisitorie al surorii sale este Corneliu Zelea Codreanu. Maria lucreazi la unul dintre restaurantelelegionare. Voluntari. Regele Carol al II -lea ini:jazl misuri impotriva Miscirii care ,efuri si i se subordoneze. in iunie 1938, in cadrul unei manifestagii pe stadionul ANEB Maria Iordache
www.lumeqcredintei.com
nu eziti si. denunte condamnarealui C. Z. Codreanu. Este arestati si inchisi in Iagirul de la Ministirea Suzana. Patru Iuni mai ti.rziu, evadeaz6,. La 30 noiembrie, Codreanu este asasinat.IJn an mai tArziu, in lagirul de la Miercurea Ciuc, moare Nicoiri Iordache. in septembrie
de sprijin la batri.nete,au pierdut deja un copil, cilugiria estepotriviti celor ce gi-au triit viala. Pentru a nu-i intrista, Maria le respecti dorinta. Insi timpul siu capiti nuante aproape monahale.Se roagapenrru sufletile cblor plecatidin aceasialume si cauta,alaturi de alte tinere, sa puni bazeleunei ferme - in fapt un ordin laic care se ingrijea de orfani gi igi cAgtigatraiul din roadelepimAntului. Insapentru autoritigi demersulestesuspect,cu atAtmai mult pe fondul intririi RomAnieiin razboi. Ferma
resti cu gAndul de a-gi inchina viaga lui Hristos. Pesteexactpatru ani estetunsi in monahism.Primestenumele Mihaela. Si ascultareade secrJtari a mi.nistirii, des'i, Madimireqti. $i, de fiecaredati, a desco- cum dS mlrturie maica Veronica Guriu. perit in traiul monahal antidotul oboselii de viati, tulburirii adinci, nevoii de sprijin, rostul autentic al existentei cu adevirat implinite. Piringii se opun urmirii acesteicii. Este prea tAniri, ei au nevoie
www
lumeocredintei.com
nr70,2013/lll\ll
"*. chetatorii, mulgumiEi a fi arestat pe cigiva dintre luptitorii contra regimului, unii fogti legionari, adipostigi la Madimiregti. Faotelor milosteniei crestine- acordarea de'hrani, adipost 9i bani - li se construiestecalitateade demersuri pro-legionare. La 7 decembrie1955 estecondamnatala 25 de ani munci silnici si 10 ani degradare civici pentru nima de unebire contra ordinii stut;lui.lJrmeazd.anii de temnigi.. IniEialla penitenciarulde femei din Mier-
care nu inti.rzie a o numi spiridu;ulWadimireStilor. Grija sa este fireasci deoarece, rolul manastirii, de cetate a credintei devine
sunt anchetagicu ferocitate, principalul motiv constituindul tocmai lipsa probeIor pentru acrtzarealor. Cuvioasa Mihaela nu neaganici trecutul legionar, nici ajutorul oferit celor vinati de Securitate.nici convingerile anticomuniste. CAt despre actiuni de resuscitarea Miscirii: Fiecare atlem fiecutul nostru. Presara|cu multe cdderi. Ceea ce le poate stergesunt ridicarile si urmarea Drumului. Drumul meu este 'slujirea lui Hristos. Deci in afara oricarei poteci politice. Dar tocmai aceasti dezvinovltire este cea pe care se sprijinl an-
l t. 7 O , 2 0 1 3 \ l t 1 1 1 1 1 1 1 1/ \ N
/*(
prin depirtarea de obgte.Toate devin insi jertfh. Mirturisire. Untdelemn rugaciunii. $i deplinei iertiri. La 20 aprilie 1963, in sAmbita SiptimAnii Luminate, pirisegte aceasti lume. Cauza oficiala a morgri - insuft ci enta cardi oci rcukto ri e, cardi oi cleroza, dicompensatd, reumatism anchilozant. $i totusi, ceeace conteazi astizi, dupa jumitate de secolde Ia mutarea sa la Domnul, sunt tri.siturile unui crochiu. Schiqatede Cuviosul Parinte Ioan Iovan ce o considera un modelde ascuhare,om de mare caracter, de mare duhounicie;i deprofunda smerenie. De Viorica Stinuletiu - Cilinescu
MONAHIA L TEODO5IA
siluetaintunecataa unei organizatiisaude murmurul din iurul trecutului unei ministiri. Chioul muceniciei. Sau mirturia unei minuni.
www
lu m eocred inlei. co m
ij
George Crosneon
. 'i
,'t
I
I
I ,l
I
t
www.lumeqcredi
nlei".om
Co tot omul cel putin intdrit in credintd si eu, c6nd om fost intdiosi oord in grddino Moicii Domnului,m-om dus sd cout...sfinfi.$i, dup6 ce om primit intelept cuvdntsi binecuvdntorede lo ovvq Petroniu,om plecot degrobd si intinscdtre chiliq ,,SfdntulGheorghe" de lq Colciu- ocolo unde se nevoio ovvo Dionisie, Tncel de-ol nouzecisi cincileqon ol vietii sole pdmdntegti.Nu gtiomtore multe despre bdtrdnul Dionisie,dor cd e om cu viot6 sfdntd imi spusesepdrinteleDonielde lo Prodromu,istorisindu-mi si cdtevo intdmpldri minunatepetrecute cu el.
ei trei prieteni din Origtie - cu care plecasem la drum - stiau de Ia pirintele Mamant ci ,,papa Dionisie" (cum ii spuneau monahii greci) era adeseacautar gi de printul Charles al Marii Britanii pen'tru tu,rAnt de folos - (nu pugini sunt aceia care spun ci bitrinul era chiar duhovnicul mostenitorului coroanei britanicel). Aveam si vid cu ochii mei ci nir numai orintul il cercetape avva Dionisie, ci'gi mulgime mare de greci gi romAni care i-au fhcut oe ostenitorii colcioti' si-si im't . I .t. ^ prejmurascacnilla cu sarma gnlmpati - cici pelerinii nu mai gineau socotealS.nici de cele cA,tevaceasuri de odihni ale diminetii (de care au
cdliuzit pe cirare-n sus citre chilia pirintelui Dionisie. La vremea aceea - s{lrsitul lui februarie 2004 - betrAnuf nu mai vedea cu ochii (doar cele lumesti!) de vreo zece ani, dar primea pe toati lumea cu dragoste si nimeneanu pleca nemAngiiatde l a e l . E u , g t i i n dc a m i d u c l a u n p i rinte imbunititit. din oarecaresfiali
gitorii mei au plecat, iar eu am rimas singur cu awa Dionisie si mi bucur"tfr in tihni ci mi uit li un sfAnt... Pret de citeva clipe am stat asa,in linigte,nemiscat,dar apoi l-am auzit pe bitrin zicAndu-mi: - Intri gi inchide uga,ci s-a fhcut cam rlcoare! CXnd mi-am revenit din mirare, am cerut ;i eu binecuvA,ntare.
,,Domnul!", mi-a zis. Ca si umplu momenrul acelade liniste cares-alasat dupa blagoslovenie,am inceput si-mi caut cuvintele si si-mi ordonez gindurile ca si cer un singur sfat - iar-acelasa fie si cel mai imiortant pentru mine. BitrAnul nu m-a intrerupt ca demult dobAndiseel iubire fati de aproapelesiu si, pesemne mai avuseseparte de momente dintr-acestea stinienitoare! Pini la urmi am reugit si-i spun pirintelui ci, Ia fel ca ceilal$ qi ..r'ur."rl sa ma mAntuiesc si de aceeacaut sd aflu cele de intirire citre cele de sus.I-am mai spusgi ci gtiu ci daci nu voi judeca pe nimeni voi scipa de Judecati,-dar.;i ci a;a ceva mi-e cu neputrnga mte, Ia masura mea. ,,Sfingiata ai capltat trecereinaintea Domnului; rogu-te, invaga-mi 9i pe mine: ce trebuie neaoirat si fac in viati ca si nu-si mai bati ioc dracul de mine!" - i-am ,pu, -"i la urma. $i dupi pugini chibzuiald a zis bitrAnul ci.tre mine: - Si n-ai ri.utate in sufletul tiu 9i re mintui. $i in timp ce eu inca -vei ma mlnunarTroe greutateagl ,,slmplitatea" sfatului, el a continuat (gtiind ci eu nu eram in stare si-l mai intreb ceva): - %.d (?!) ci esti om cu carte. Bagi dar de seami cl cunoyin;a ing,Amfigi nu uita ci frri Hristos n-ai si poEifacenimic viaga". StAnd pe margineapatului gi intorcAndu-se in liuntrul siu, a mai zis - lisAnd si mai treacaciteva clipe inainte: - Bine ci vrei si. te mA.ntuiesd. Roagi-te si Domnul are si-gi arate ce drum si apuci. Numai si ai ochi dz udzuA 51,nu te dezlipesti de
34l I t NllA \l()N \i lllt)li/nr.70,2013
Dumnezeu si duhovnic si - mai ales i - sa nu-ti alegi singur calea.CI nu egti singur pe ea. Acuma eu ce si-gi mai soun?Domnul si te binecuvinAm priceput ci dupi cuvintele aceleaadinci trebuia si. plec, dar eu n-as fi voit ci mi-era bine acolo Iinsi omul acela a lui Dumnezeu. Dafa m-ar fi intrebat atunci cineva de ce nu vroiam s5.mi desoart de batrin, n-asfi stiut si-i spun-penuu care pricini, dar acum inteleg ci cel ce face pace cu el insusi, o dobindegtepe ceaa lui Dumnezeu gi o rispindegte gi celorlagi.Acum gtiu dar e tirziu, caci bitrAnul a luat tihna aceea cu el gi a plecatcu ea la Domnul... CAnd am dat sa iespe usi, m-am intilnit cu pirintele Mamant, care se intorsese dupi mine. Am plecat amindoi atunci pe frumoasa cirare a Colciului, tot gAndindu-mi. Ia cuvintele bitrAnului si punindu-le in inimi - ci.ci simqeam ci altele de la el n-aveam si mai primesc. Si-ntradevir, peste citeva siptimini, awa Dionisie avea si se ali.ture celor drepgi, care mult s-au nevoit pentru locul celfird-ntristare {i susPin. CAnd am revenit la Colciu, ,,ieroschimonahul Dionisie" m-a intAmpinat de sub crucea de unde-gi agtepta ,,vegnicia, mila, sau urgia". Anul urmitor i s-a aliturat si ieroschimonahul Ghgorghe Boboc, .
t
I
e
a
t - .
trAnului Dionisie si pentru frumusetea locului. Colciu ri.mAne vesnic . .
I
un loc clrag lnrmll mel€...
n r .7 0 , 2 Q 1 3/ | t \ l | \ \ l ( ) N \ l l l l ( ) L { / 3 5
t
Acest foarte smerit si cu dreapta socoteali calugir, ce a ucenicit spiritual pe IAnga Antipa Dinescu, Dometie Tiihe-
Marii Britanii. Ar.vaDionisie s-aniscur Ia anul 1909,
cut, Dimitrie - in timp, ieromonahul Dionisie - vor imbrlca straiul monahal. in 1911, pe cind Dimitrie avea doar doi ani, taiel lor a murit, iar Gheorqhe a devenit capul familiei, trebuind asifel sa abandoneze scoala. LJnsprezeceani mai tArziu, in 1cj22,dupi ar'mati, Ghegrghe s-a inchinoviar la schirul.Magura, tiind tuns monah un an mai rirziu, iar in 1924 hirotonit ierodiacon. Dimitrie a
Dimitrie a invitat doi ani. A venit insi anul 1926 cu haosul creat de schimbarea calendarului si cei doi frati au alesatunci si plece p..rt.r., totdeauna in Athos. ,,S-au imbarcat la Consranta pe un elegant vas romi.nesc;i au ajuns in Pireu. Dupa multe avenrurisi dupa ce au rrecur p r i n m u l t e i n s u l e ,a u a j u n s l a M u n t e l e
:,
SfAnt, la portul Dafni...", povesteabi.trAnul Ioan Sova.Awa Dionisie isi amintea ci ,,am venit in 1926, ctt inci trei pi., rinti. inclusiv lrrarelemer.r^ mai in virsta, ierodiaconul Ghimnazie. In RomAnia nu , auzisem despre Muntele Athos. Prima oari am mers Ia Chilia ,,Sflntul Gheorghe", in Kapsala.Acolo erau optsprezece romAni. Am ajuns in ajunul praznicului Nasterii Maicii Domnului si indati am avut partede o privegherede toata noaprea. Pe atunci era foirte liniste in muiltele Athos''. Staretul Prodromului le-a p r o m i s c i d u p a c e v o r f i i s p r a v i td e i n c h i n a t p e l a l o c u r i l es f i n r ea r h o n i t ei i v a primi in schit. N-avea sa se-ntAmpleasta pentru ci, nu Ia mult timp dupi aceea, a fost ales un alt esumen sl Dimitrie s-a dus pentru o'0..-E (noiembrie 1926-1ulie I92n la pirintele Serafim - careavea o chilie linga Karyes, mai jos de Saray. I n v r e m e a a s t a .p a r i n r e l eC h i m n a z i e a lucrat la Iviru gi, cu ce a cistigat (mai imprumutAnd gi 5.000 de drahme de la p a r i n r e l eM i h a i l d i n K a r y e s )a, c u m p a r a r C h i l i " , , B u n e i v e s t i r i "d e ' l i n e i P a n r t c r a tor. .,CumpiraseramChilia"Buneivestiri d i n K a p s a l ai m p r u m u t i n d n i s r eb a n i s i t' ne-a luat trel anl ce munca pentru a-r returna. Pentru fiecare zi de lucru cAstigam douazeci de drahme. in acele we-
www
lumeoctedintei com
n r .7 0 , 2 O l 3 / I | \ 1 1 . , \\ l ( ) \
\Hll ( )li / 3z
ffebuia si ne incredintim atAt de mult voii lui Dumnezeu. Am locuit in aceasti chilie timo de cinci ani. in 1927 am fost tuns monah, iar fratele meu (Ghimnazie) a fost hirotonit ieromonah.in 1931, am fost hirotonit ierodiacon. in 1933 am p5.r5.sitChilia Buneivestiri pentru o alti chilie in Kapsala, inchinati sfintului Tihon de Zadonsk. Egumenul Chiliei Bunavestiretocmai murise, iar pirintele Ghedeon (Chelaru), esumenul Chiliei Sfhntul Tihon de Zadoish ne-a rusat si mergem si locuim cu el" - mirtririsea awa Dionisie care, vreme de algi patru ani, aici s-a nevoit, sub obliduirea duhovniceasci a oirintelui Ghedeon si tot aici aveasi fie'sfintit ieromonahdetitr. episcopul SfAntului Munte, Ierotei, in 1937.-Ioti trei aveausivini, in7937, si. reconsrruiasci chilia,,sfrntul George"Colciu, aflati pe mosia Vatopedului. Au muncit ani de zile acesti induhovniciti asced,dar in tot acesttiino nu si-au lisit niciiiati rAnduiala biseriteascl si canonul de la chilie, nescurtandcu nimic tipiconul athonit. Pentru aceeaau gi inceput a se stringe cilugiri in jurul lot atra;i de sfintenia vietii celor trei monahi. PIrintele'Ghedeoh avea si lioseasci insi multi ani, pentru ci a plecai in 1940 in RomAnia dupi ajutoare gi s-a intors abia
3 8 / I [ ] N 1 L ; \\ . i ( ) N ; \ l I I I { ) l \ / n r . 7 0 , 2 O l 3
in 1963, impiedicat fiind de rizboi gi comuniqti si se mai inapoieze. In acest ristimp' pi.rintele Ghimnazie devenise poviguitorul chiliei, iar fratele siu, Dionisie, duhovnicul obqtii. Schimonahi amAndoi, gtiau pe dinafari Psaltirea, Ceasurile.ParaclisulMaicii Domnului si cAteva acatisre, iar de pravili 9i inchindciuni nu s-au lisat niciodatS..Pentru o vreme insi, awa Dionisie avea si rimAni doar cu pirintele Ghedeon (+1979) la chilie, ceilal;i fragi (incepind cu cel dupi trup, Ghimnazie-+1965) plecAnd la Domnul rind pe rAnd. In 1977 a mai venit gi pirintele Ioan $ova la Colciu, dar obste mai mare avea si se inchege abia dupi ce la Vatopedu a venit bitrinul Iosif (in 1987), cel care a revigorat viaga de chinoviali in mi"ni.stire gi la chilii qi care l-a avut la mare evlavie pe awa Diirnisie - la care adesease si spbvedea. Degi gi-a pierdut vedereain ultimii ani, devenise atit de cautat bitrinul. incAt
www.lumeqcredinlei.com
www.lumeoGredinlei.com
nr.7Q, 2Qt3 / LUIVILA14()NAHlt OR / 39
trebuie.si,gi-l respecgi.Iar daci te-ai casatorlt,cle-acumanu mal e$tl tu stapin pe tine. , Femeia,oricAt de multi. intelepciune ar avea,daca n-are smerita cugetare, e in prlpastie, ci celemai mari primeidii in ortodoxie ea le-a adus: si cu sfiitul Ioan Guri de Aur si cu sfbntul Ioan Botezitorul...
:,1
- cuocorduloutorului- din volumul,,Ne (copefeexlrosede GeorgeCrosneon vorbescpdrinliolhonifi",pog. 78-33 - DonionVosileI MorionMoricoru)
penlru mdnluire Dumnezeu nu ne-a fhcut oentru lumea asta. Lumea asta inselatoaresi plini de necazuri e data ca sa ne pregatim pentru vesnicie.De aceeane-a pus legi si ne ajuta in tot ceasul:ca sa , putem cipita vegnicia. 'fim Mai inainte de toate, noi trebuie si sfingi. Cici aceastaa fost porunca: ,,Fiqisfingi,ci Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfint sunt" (Levitic XI, 45). Dar cum esti tu sfhnt cind ai uri.ciune pe celilalti Daci celilalt igi zice ceva si tu nu-i poti ierta, cum vrei si dobAndegtirugiciune curati? tebuie sa ne curitim cu desavArsire sufletul de 'sfbntului riutate, ii atunci harul Duh se va pogori in sufletul si-n inima noastra.
despreindlforeo minfii BatrAnii spuneau ci slbrsitul va veni ,,cAndseia inmulti miniea". invilitura e buni, dar iniltarea minlii nu. inilgarea mingii e ,,har" satanicesc qi urAciuneinaintea Domnului. Noi, mai tot timpul, suntem neribditori pentru ci suntem mAndri. 'l Cea m'ai puternici armi a diavoli- :i lor impotriva noastri estesa ne inalte ) '.* cugetul. Nu trebuie si ne incredem in noi'l]
Pe fata pe care-o vrei n-o pogi lua decAtprin BisericS..$i dupi ce-ailuat-o, bub nici un motiv n-o poti lepida. De nu v-ati potrivit,.de-acumasi faci rab': dare. Aceea e crucea ta. Te-ai cununat, de-acumaesti legat - ci n-ai luat-o de la om. ci de la Dumnezeu.Din Biserica I ai luat-o. Iar daci re gAndestila divorg, . inseamnS.ci nu esti crestin.
tt
omorAt, egti de doui ori ucigasde oameni c5.nu l-ai lisat si se bucure nici de viata asta,nici de ceaviitoare. Daci egtiin saricie si nu poti creste c o p i l u l ,s a r r a i e s riin F e i i o r i e ' c u f e - e i a ta, ca lraill. Dac5.vrei si n-ai cirpii, retrage-te. Pii cum? Vrei sa-ti faci ooftele trupesti, si copii nu? Ve;nic dator e;ri sa ascul;i de piringi...Pirintii tai au atita har dat de Dumnezeu c5.,dacl te-ar binecuvAnta, si gtii ci binecuvd.ntatesti toati viala.
despre cdlugdrie Cilusiria cere osteneali dar ea sfinteste-omul. Daci n-ai tr5"it in monahism, atunci cu anevoiei;i tai voile tale.
a
Dumnezeu a lisat doui drumuri pentru mAntuirea sufletului nostru: 'ori te cisitoresti si aduci copii pe lume, si-i cre;ti in frica lui Dumnezeu - si cAnd vei ajunge Ia scaunul Dumnezeirii, vei zice:,,Iati Doamne, eu si pruncii pe caremi i-ai dat"! Sau,daci nu Vrei aceeaqi te lipse;ti de bucuria r cisniciei - ca si casniciaare bucuriile i ei - atunci te faci cilueir. Dar nu alta. va sa zlca: orl caluSar,on casatont. ., Dar si respecti ceea ce spune SfAnta i w
despre dreopto socoleqld Omul aqasi se iudece:cite ceasuri stl la rusS.ciuneinaintea lui Dumnezeu si cdteore lucreazapentru trup - gi -
Firea omului se pleaci neindoios
Duh gi toate invigiturile ei nu sunt de la oameni, ci dintr-acelasi har vin. Si te impinisesti cit mai des, dar . pregitqti. te isi 40ll i-'\llrAill()N,\iill()lt / nr70,2Ol3
r'-
sa laca socoteala clreapta.
despre femeie gi sofie Dumnezeu intii pe Adam I-a zidit si mai pe urma Femeia,pentru el. De aceeafemeia trebuie si fie supusi birbatului totdeauna. La femeie femele cAnd sa cugeti cand privegti, cugetr Pnve9tl, si asa: ,,{.Jitece frumoasi e! Dar ingerii lui Dumnezeu din cer, cu cAt mai frusl
in toate trebuie dieapti socoteali, adici si te socotesti:ce mi risipestesi ' ce ma foloseste. Ori de cAte ori omul se cdiuzeste ,
r. l:l '
, seali: intotdeauna iti va da ceeace este spre folosul tau.
dupi ideilelui, cadein bralelevrijma- , ;ului, concluzie Acuma. omenireaspredirAmaremerge. incet, incet...se depineaz|de Adevir.
:
primesc cinul preotesc."De fapt, singurul rod al incidentului estedrumul citre ministiri. Se roagi inaintea moastelor SfAntului Cuvios Varsanufie din Kazan, sfAnt de veac XVI, ostas, asemenealui, care,drept mulgumire pentru eliberarea din prizonieratul titar, a imbricat strai monahal. Rispunsul nu intArzie. Contracteazi pneumonie. Starea i se inriuti!e;te. Fiind sigur ci este aproape de moarte, ii cere ordonangei si ii citeasci d i n S f i n t a S c r i p t u r a .A g i p e g t eV. i a t a i s e deruleazi inainte. Isi vede clar picatele. O voce ii cere si se indreote citre min i s t i r e a O p t i n a . J i e z i n d u - s e ,i n ; e l e g e ci panaceul nelinigtii sale este pi.risirea lumii. Dupl citeva zile, primeste o revisti.. O rlsfoieqte distrat. Deodati, se afli. inaintea unui material desore schit u l O p t i n a . i n c o l g , s c h i g ap o r t r e r u l u i unui cilugir - staregulAmbrozie Grenkov. i n c i u d a o r i c a r u i s F a r i,n c e p ep r e g i tirea drumului citre Ootina. Calitoria il faceuite de orice. ..Fiecareare drumul siu. Drumul Damascului. Si daci cel al clrui nume il port mi-a daruit o experie n t a a m i n t i n d d e a s a . c u m a s o u t e as i o ignor?" Este primit cu marL'bucurie de cltre Cuviosul Ambrozie. Dupi ce il asculti si il spovedegte,dupi ce ii ingiduie si. descopere viata obstii pe care, pAni atunci o consideraseplictisitoare c5.ciacolo sunt doar ridichi, untdelemn ;i metanii 9i il impirtigeste cu Sfintele Daruri, privindu-l indelung, inaintea doringei calde de a deveni parte a obstii, ii spune: ,,Mi bucur ci agi cipitat rispunsul ciutat. Insi a urca o treapti nu inseamni a ajunge Ia capi"tul sclrii. De aceea, mergeti acasi. Si vi intoarcegi dupi doi ani. Atunci vi voi primi in rindul fratilor." Revenit Ia Orenburg, se afli. in plin
VincenfiuDqscdlu
,,Dinlr-unminunql mililor,infr-o singurd noopfg cu voio lui Dumnezeu,o devenilrJnmere Sforef". (Sfdntul Cuvios Nectorie Tihonov) Cum recunoostem sfintii?Nu prin minuni,nu prin semne, ci prin bucuriope,core nu inceteozdsd o rdspdndeoscd. Multumitdcuvintelorce poortd sdmdntoindrdznelii de o nu deveni prodd risipirii.Tooteocesteo,qsemeneo oltoro ce se inoltd in vremeo rugdciunii,definescvioto SfdntuluiCuviosVorsonufieol Optinei. e nagte Ia 5 iulie 1845, pe malul Volgii, in sudul Rusiei, la Samara, i o faFrilie de cazaci. Mama, Natalia, moare la naqtere.Pruncul estebotezat imediat, primind numele SfAntului Apostol Pavel. Tatil, Ivan, este negustor. Unul de seam5.cit timo caselede-a l u n g u l u n e i i n t r e g i s t r i z i i i a p a r g i n .O stradi dominati de catedralacu hramul Maica Domnului din Kazan. Prezenga familiei Plihankov la fiecare Sfinti Lit u r g h i e , s a r b a t o a r es a u h r a m , d o n a g i i l e - d e l o c m o d e s t e ,d a r d i s c r e t e ,s p r i i i n u l oferit parohiei in oricare dintre momenteli delicate stribitute de enoriagii s a i s u n t d o a r r i s p u n s g r i j i i P r e aC u r a t e i faEade ajutorul primit. Iar sufletul acestor demersuri estea doua soqiea lui Ivan P l i h a n k o vc a r e ,d e p a r t ed e c l i g e eu z u a l e , devine modelul credintei autenticeoentru Pavel.Amindoi paiticipi la Utienie gi citesc pravila de rugaciune. Nu este de mirare ca. la gaseani, Pavelisi doreste si devini... sfAnt. Dupi absolvirea gcolii, la 25 de ani 4 2 / i f r \ 1 1/ \ \ t ( ) N , ; \ t I l l r ) t i / n r 7 0 , 2 o t 3
este admis la ScoalaMilitari a Cazacilor din Orenburg. Participi Ia cursuri, la rizboiul din Tirrkestan, devine comandantul diviziei de mobilizare, se bucuri de apreciere, este invitat al petrecerilor nobililor din Petersburgsi Kazan, devine asiduu spectator al spectacolelor de operi, iar, in 1880, esteinaintat la gradul de colonel. Cu toate acestea,ceva ii lipsegte. De aceea,treptat, devine tot mai solitar. Se desprinde din cercurile mondene, apare tot mai rar Ia teatru, camera sa se transformi in chilia unui
mina ;i, fhri si zica nimic, s-a indepirtat din nou spreprestol.Togi cei prezenti au hotirit ci voi fi Dreot. M-am amuzat de ei, pentru ci nu aveam de gAnd si
www.lu
meccred intei. co m
www
lumeo(redintei.com
n r 7 0 , 2 O 1 3/ I ( r \ 1 [ i \ \ 1 ( ) N A ] l i l O I t / 4 3
razboi. Prietenii ii aleg tinere pentrr.ra-l Iogodi. Vechi cunostiingei9i amintescde datorii neachitate.Superiorii il propun penrru inaintare in grad. Singurul aliat, mama sa vitregi care ii aminteste ca nici-o victorie nu vine fhri iertfl. Astfel. DurrandcuvS.ntulSfhntului'CuviosAmbroziedrept platogainainteasigetilor lumii, reusestesa faca fagaispitelor. Ajunge la Optina in ultima zi a perioadeiimpuse de staret. Din pacate,Ar..vaAmbrozie se mutase ia cele vesnice,againcAt nu ii r5.-, m a n e d e c a ts as e a p r o p i ed e s i c r i u . P e I 0 f e b r u a r i e1 8 9 2 e s t e p r i m i t i n obsteaschitului Sflntului Ioan Botezator,,rl.Pri-.ste ascultareade a fi ucenicul de chilie al staretului Nectarie Tih o n o v , u l t i m u l S r a r e g ' aOl p t i n e i . i n d e cembrie 1900 estetuns cilugir primind numele Varsanufie.La I ianuarie 1903 estehirotonit ieromonah. Primestenumirea ca duhovnic al schitului de maici Samordino. in fiecareseari mergela star e r u l A n a t o l i e Z e r t a l o v ,a p o i l a s t a r e t u l I o i i f L i t o u k i n o . n , r u s F a r lH r a n a s a d e bazl, - lucrarile Sfinlilor Piringi, fiind c e l d i n u r m a l a t r a p e z ds.i m u l r u m i n d u s e c u r e s t u r i l eu n e i h r a n e o r i c u m e x trem de modeste. ir,..o..." rizboiului r u s o - n i p o n i l s i l e s t es i a j u n g a p e F r o n t , I a l a z a r e r uiln a l t a t i n c i n s t e aC u v i o s u l u i Serafim de Sarov.Viata nu i se schimba. Spovedegtesi impiriigeste, pregi.teste bandaje, ingroapa pe cei morti. Apoi, revine acasi, curAnd primind ascultar e a d e e g u m e n s i c o n d u c a r o ra l s c h i tului Optina. La 20 decembrie 1908 pi.ri.sesteaceasti viati Sflntul Ioan de Kronstadt. L]rmarea:sDorireanumirul u i c r e d i n c i o s i l o rd, i n i o a r e s r a r i l es o c i ale ;i culturale, care i se adreseazi..in o c t o m b r i e l 9 l 0 s e i n d r e a p t ac a t r eg a r a A s t a p o v o .A s t e a p t a ,p e n t r u a - l i m p a c a cu Hristos, zile in sir, inaintea cameI
t .
w
I
rei contelui Lev Tolstoi, autorul romanelor Razboi si pace si Anna Karenina. Familia refuza si ii oermita intAlnirea. Pe drumul spre minlstire, constati cu amiriciune: de;i a fost marele Lev, totusi nu a putut sa rupa acel lant cu care I-a legat satana. Este doar pregustarea intristarii. Noii monahi, provenind din
m a n a s t i r ei n p a r a g i n a .i n s p a r e l es a u , Optina pe care este silit, cu durere, si o piriseasca pentru totdeauna. Reface locasul, indrumi cu intelepciune obstea, mAngAiepe credinciosi. Simte_ca este aproape oe urmatoafea treaPta a scirii oe careo urci de doui decenii.La I a p r i i i e 1 9 1 3 ,s e m u t i I a D o m n u l . E s t e adus, dupi un an, acasl, odihnindu-se a l a r u r i d e s t a r e g ipi e c a r e i - a s i m r i t m e reu aProaPe. De mai bine de o suti de ani, credincioqi din diversecolluri ale Ortodoxiei, vorbesc despre darurile sale, de la vindecari ca roade ale rugaciunii inaintea icoanei sale. la oilde d-e strS.vederedin vremea cind eri staret. Miezul acestora rimAne un cuvAnt: ,,Viata e fericire, Acesrecuvinte pot parea ciudati. Cum poate fi numiti fericire,daca pe parcursul ei la fiecare pas se intA.lnescnereusite, dezamagiri, supirari? CAte necazuri s u f e r ao a m E n i i l ( . . . ) V i a t a v a d e v e n i f e ricire pentru noi atunci cAnd vom inviga si implinim poruncile lui Hristos gi si-L iubim pe Hristos. Atunci vom vietui cu bucurie, vom suferi cu bucurie necazurilecare se abar peste noi, iar inaintea noastra va straluci luminos Soarele Adevirului, Domnul, spre Care ne indreptim."
www
lumeocredinlei
com
,,inntdnauta am salatatpercoatulecaregtiusd.fad.nanaip, Noia:umto manic d dcsnd.mdriitntd.tceicareyiu sdrecoagtfure gisdfattlcgdnnatntre contrarii nmt oamenidoaw,Iar MihailNeantlu esteun tip dc innlccnal ardett" careare cnd an,fr stl.mnascd inidcilobiw formate, Esuun aolurt.dialogalcareranSeStot tercwl Siuhr caresflrtemtncdigmrangi^E o dcscbirlne,ofauastrdfoartp hmi" E o cartcprwocutodre,carcnu poatesdfad rd.unimi.tm.i.C,redcdseaor supdra crntLspwnn oamenidin bisefud,dm arfacefoara rhr. srtsenqerc. E oTrroaocme, (Dan Noira,burrh" C. Mihlilescu)
d,es.;zze c/{"€dirr,,td Ei,ut lit.*ne CrisfionCurle
Mihoil Neomtu o venit pe pioto cdrtii cu o noud isprov6.Nu cu un volumde eseuri,oso cum ne-q obisnuit,ci cu unul,deinterviuri,intitulotCredinfdsi roliune.Diologuri, conlrodiclii,impdcdri (Edituro,,Lumeo Credintei",2013), prefotot de Teodor Boconschi. Ceeo ce q fdcut ocum este o premier6 destulde neobisnuitdpentruun teolog de scooldocodemicd, cu doctorotin teologie lo Oxford. Un teolog cqre se tronsformdin iurnolist? oate ci e mult spus ,,jurnalist". Pur gi simplu, participant^ Ia o rsatie pe care eu o socot, de fapt, o prelungire a altor conversatii. Fac parte dintr-o generagiede tineri formatl dupi 1989, cares-a niscut Ia congtiingaspirituali si istorici a acesteigeneragii de care vi voibesc printr-o foaite avidi asimiIare a conginuturilor din cirgi precum: Conuorbiri duhounicesti, de Ioanichie Bilan, pe de o parte,DialogurileluiPla'90, pe ton, scoasela Humanitas in anii de alti parte: continuturi din cirti orecum Dlialoeurile ie seara ale oar'inielui Galeriu .u'irrtelecrr.raliorecuri domnul Liiceanu sau domnul Plesu, sau Roma: cabut mundi. conversatii intre Horia B6rnea si Teodor Baconschi. Iati.'deci. o pleiadi de cirgi si ag spune o gami largi de institutii, inclusiv institugia dialo"gului intrupat de catre un losif Sava sau un Horia-Roman Patapievici, toate acesteape noi ne-au format. Intr-o lume
\ \l(l\AIlll{)l{
/ n r . 7 0 ,2 0 1 3
a cacofoniei,intr-o lume a conversatii- rea gisirii unor rispunsuri. De data lor intrerupte mereu de citre un sms, de aceasta, interpelali pe allii, nu vi incitre un mesaj pe Facebook, de cAte un terpela$ pe dumneavoastri. Twitter, sau mai stiu eu ce alt5.presantS. Vorbim despre un dialog care presupune divorg, uneori, care presupune tensiune - intre ragiunesi credinti - dar carepresupune si impS.care.Ragiuneanu e niciodati un lucru static. Raliunea evolueaza.Ratiunease adinceste'incunoasnt fletului. $i eu cred profund ci dialogul tere. Ratiunea poate fi luminati de har, este una dintre principalele cii de cu- asacum credinta, la un moment dat, nu noasterea sinelui. Deci, prin urmare, nu este doar un act fideist. de oarbi incree dimensiunea iurnalistici cea care m5. intereseazi aici - si vi rispund, totugi,
intuigie eventual de naturi sentimentali. Nu! La un momenr dat, iubirea, cum spunea si Nae Ionescu, devine un act de cunoa$tere.Credinga prin iubire devine un act de cunoastere.Cu alte cuvinte, ce vreau si spun? Ci, la un moment dat, credinga are puterea de a da conginut cognitiv ap.roape experiengei vietii pe care o tacl, lar aparent ratlunea, care, slgur, in unele instange, pare si fie un fel de piedici catre credingi sau pe drumul credingei,ragiunea- pentru c;. are intrebi.rile necesaresi deschidereaci.tre lumina Iui Dumn rrl, - este, de fapt, adesea, pentru cei care o folosesccorect, o formi de trezvie, o forml de permanenta an-
:il*;n'lr.?l'"ffi:?l*'.1 "t"'""tu' ur" m,a,m,ont/dnt/, ililtinpn, dp^litup, u,n/a,ct dnt ott*no6*tzo {,*
Eu am simlit volumul acesta ca Yenind in continuarea unor interogagii aNDREIplEgui soRrN ANToHt /ANDREwLourH/ HUGo rRisrMM ENGELHARDTJR./ BoGoaN BucuR/JEAN-LUC MARtoN / tLARtaRAMELU
www.lumeocredinlei.com
www
lumeocredinlei.
n r . 7 0 , 2 O l 3/ t t r \ 1 1 : Al l O r - i f l l l t ) l {
/47
corare in interogagiape care Dumnezeu ne-o lanseazdorin atAteasi atAteaintAmpliri. Sunt inAmpliri ale'istoriei mantui r i i , i n t i m p l a r i d i n v i a t a n o a s t r ac o m u nitari, intlmpliri din istoria poporului romAn. Mi refer la experienta, de pilda, totalitari: cum a fost cu putinti ca cei m a i b u n i o a m e n i p e c a r en o i i - a m a v u r si fie ristigniti, aruncati in puscirie? Iati o intrebare. La aceasti intrebare ratiunea cauti un rispuns gi, la un moment dat, ea poate si aiungi sa intuiasci faptul ci odara ce isi pune intrebari dramaticecu' privire la prezentariului in lume, ea poate si intuiascl natura demonici a unor sisteme totalitare. Au fost mari filosofi care au fhcut asta. Deci, conversagiilepe carele port cu Jean-LucMarion, Andrew Louth,'Andrei'Plegu, Hugo Thistram Engelhardt, Bogdan Bucur, Ilaria RamelIi gi Sorin Antohi, pe mine unul m-au
Piringi gi a;a mai departe. Cum de a1i intilnit oamenii, cum de v-a venit ideea interviurilor? I-am intilnit, pur si simplu, fiind tAnir student sau doctorand in diferite universitigi. I-am intilnit pentru ci intii i-am ciutat in biblioteca, am ciutat si vid ce aveauei de spus desprelucruri
t.
t
'
tt A
,
,
t
astazrcle a olstruge detrnltla natunl umane cu care eram acomodagi, a firii despre
4 8 / t - L l N ' l t AN i t ) N i \ l l l L t ) R / n r .7 0 , 2 0 13
care vorbeste gi SfAntul Pavel, pentru a facilita practici precum eutanasiasau eugenia. Am citit in cirgile acestoroameni anahzesuperbe, cum ar fi sinteza lui Andrew Louth asupraoperei Sfbntului Maxim Mirturisitorul sau Ioan Damaschin g i a t u n c i .d u p a c e i - a m c u n o s c u ti n c h i p mijlocit prin cargi,Iivresc,am vrut sa-i si cunosc in mod nemijlocit. $i cu toate acesteDogateexPenente m-am aproprat de ei, de interlocutori, care s-au dovedit extraordinar de generosi. Nu vi ascund faotul ci am o mici frustrare: mai sunt cAtevainterviuri oe carele-am fXcut si nu am apucat si le tianscriu, cu alte .uui.rr., am cevamaterial pentru o viitoare ediEie, a doua, sau poate pur ;i simplu pentru un alt volum. Cum sunt ca oameni? Sunt niqte nume celebre care v-au primit pur gi simplu in casi? Da, n-am sa uit, de pilda, cum mi-a deschis uga unui somptuos apartament, cred ci din secolul XWII, din Rue d'Auteuil numi.rul 19, Jean-Luc Marion, acest membru al Academiei Franceze. Sigur ci primul nostru dialog aveaun aspect mai degrabi somptuos gi distant, curtenitor, dar cu rezetvade rigoare- nu e loc intotdeauna de efuziuni-mediteraneenecind intAlnegtioameni cu asemenea greutate. Au fost atitudini diferite cind am luat interviuri de la confratii mei ortodocsi. Cu Andrew Louth, de pildi, aveam mai multe diminegi in care de la ora l0 la ora 12 puteam petrececu cargilepe masi, la propriu qi la figurat, ceaiuri'intregi de ineditagie;i reTlecgii asuDraa ceeace a insemnat destinul occidental al crestinismului, ce a insemnat secularizarea.Cind Andrei Plesuvorbeste despre rugiciune ca o forma de comprimare a unei lumi supradilatate,care este Iumea grijilor noastre- cAnd incepi
wwwlumeocredinlei.com
si te rogi, toate grijile tale devin din ce in ce mai mici 9i ele se relativizeazi., asa cum si egoul tiu lumesc se relativizeaza ca in'fagi mortii. Cind vorbe;te despre astaAndrei Plesu, repet, o f".. di.ttr-.t.t sDatiu marcat de incredere si de deschid'..i."r. pe mine, unul, mitucuri foarte mult. Aceste dialoeuri sunt extraordinar de diferite ln stil, iiferite in atmosferi, dar ele reprezinti un tot, gi astami bucuri.
u,/l/
madprn .
Sti$ ce mi uimegte? Cum a(i reugit ii porniti reportbfonul?! Oimenii v-au primit, au fost deschigi, dar si fte 9i inregistrali? Da, pina la urmi, din fericire. Avem, poate, rlportofoane de mai proasta calitate,.darfoarte mici si discrete,care pot fi aruncate undeva orintre cirti in fata interlocutorului, gi sigur ci eforiul de riscriere a textului e uneori considerabil.
privire a lor pe acestetexte 9i apoi gi-au dat acordul pentru publicare. Ce le spuneati? De exemplu, intrali in casa lui Jean-Luc Marion, academician, nu vi cunostea, gi-i spuneagi: ,,Pot sipornesc si eu reportofonul?" Da! Ii spuneam:,,Buni ziua, domnule profesor. Vi. rog, daci putem si avem
www.lumeqctedinlei.com
s.i fig de utilitate un dialog si.pentru 9a gl pentru altu, permrtell-ml sa avem un mic obiect pe masi, care si inregistreze conversatia". Minimizam cu orice preg prezenta acelor obiecre tehnologice gi mergeam spre esenta.]n casa lui JeanLuc Marion m-a mai impresionat un lucru: biblioteca.Era o bibiioteci uria;i gi pe lAngi, firegte, surselede a;teptat in aceabiblioteci - izvoareleclasiceale filosofiei -, am gisit un raft dedicat ideologilor moderni. Erau ;i operelecomplete alelui Kim lr SenlM-a uimit faptul ca cargiin iasa lui putea sa aiba ;i asemenea personala.Am ;i alte amintiri pe care, poate, intr-o zi o si Ie destiinui sub o ilti formi. V-a1i gindit Ei la un anumit public? a .L,ucred ca sunt toarte mulqi oameni carevor ,,aglgd'carteaastacu diferite unghiuri de interpretaresi de lectura. Vor fi oameni pasionagide micile picanterii ale biografiei unor personaje.Un Andrei Plegu sau chiar un Sorin Antohi au fost mereu in dezbatere publici pentru un mediu cultural clasic.Exista oameni care
in decembrie l99l, gi sunt sigur ci mai ales studentii la Teologie, pasionatii de eseisticareligioasi,cei careau citit cirtile lui Teodor Baconschisau Horia-Roman Patapievici,dar si cei care n-au mai citit nimic pini acum gi sunt totusi interesagi de raportul credinli - ratiune vor citi carte. Acum, ar f ipocrit si nu ".."rti nr 70, 2O13 / I Lll\"1[AN{()N;\| lll ( )lt / a9
ti Mihqil Neomtu, doi teologiin diolog
spun ci, de cAnd fac totu;i gi politici gi $i autenticitateaeste,recunosc,un element sunt un om, si spunem, mai prezent in pe care eu il revendic;i in ceeace privescerate.orobabil vor fi oameni inreresati te partidul Noua Republici, gi in ceeace sa vadi cam de unde vin eu insumi qi privegtepropria mea voce. Nu cred ci sunt orobabil ci multe intrebiri din acestvo- un om teleehidat, nu cred c5.sunt un om Ium vor fi interesantesi din perspectiva care si se riqineze de ceeace este.Studiile unor fani ai discursului politic, pentru mele de teologie m-au imbogitit cum au ci eu inteleg politica in primul rind ca imbogagitmii!i zecide mii deiomani. prefiind o incercarede a asezavalorile intr-o ocuparileacesteaspiriuale spersa fie pina comunitate. $i atunci cred ci e legitim. la capatul vietii mele preocuplri reale;i in Tlebuie si marturisescinsi urilu.ru, niciun caznu vreau si renunl Ia ceeace este recitind cartea, am avut ;i eu sentimen- busolafiintei melelauntrice. tul, exprimat de o anecdoti evreiasci, anume ca cel necunosci.tor sau chiar ignorant spune tot ce stie, iar inteleptul Izfunq UlLry,M, Q Ae,Xtz,tt&ipl adevirat stie tot ceeace spune. De multe a uip/tLLnt illtnno ori in carteaastavezi un tanar care pune intrebiri presante ;i ardente, uneori el Deci se impaci teologia cu politica spune mai multe decit interlocutorul, ca - politica partinici in cazul dumneasi arate ci stie, dar asteasunt formele de voastri? aroganti. sofisticata, poate justificate la De o vreme incoace, nu vi. ascund aceavirsti - aveam 23-24 de ani. Unele chiar azi dimineagi aveam aceasti reflecgie - Psalmii mi se par din ce in ce mai din acesteinterviuri au chiar mai mult de zeceani vechime si soer ca cititorul si aqecvatl... .f . - t -' ^ e t a r D aI n g a o u r n t ar a t a d e a c e s tt o n p u t l n Sunt totugi scrigi de un rege, nu? sfttos pe alocuri ;i intr-un mod adolesDe un rege prins in foarte multe centin atot5tiutor. Iupte. $i mi se pare uneori ci e aproaMi bucur ci ati, , deschis discutia pe tentant si citesti literal unele pasaje politicii. Dumneavoastrd sunteti pe din Psaltirecare sunt mai degrabapasaje traiectoria unui partid, conducegi Par- de imprecatie;i. hai si recunoastem,de tidul Noua Republici 9i iegi1i pe piagi profunda adversitatefaEade cei carepercu o carte de teologie. Nu e riscant? secuti sufletul rugatorului. Noi stim ci Eu nu cred ci un om trebuie si. piar- existl o dimensiune aleeorici a lecturii da timbrul autenticitatiiatunci cAnd'Face si o acceptim gi o imbriJigi.m - sigur ca politici. Dimpotrivi, at spune c5.oamenii in primul rAnd patimile sunt cele care ne falsi, oamenii excesiv de conventionali, Persecuta, slgur ca lumea nevazuta are oamenii care n-au biografie, oamenii as- un rol esenlial in viaga noastri., dar, din cunsi, oamenii care ingroapi trecutul mai picate, trebuie si recunoastem ci viata degrabi decit sa-l explice, acegtioameni fohtici pare uneori si fie'o extensie a cred eu ci treptat vor pierde. Cu bune gi vietii militare, cum spunea Clausewitz, cu rele, Ia dreaptasi la stdnga.dincolo de si atunci David, care era si conducator orice convingeri personale,pani Ia urmi si de ogti si rege.gi lider politic, stia ce spuspafiul politic valideazS" personaliti.ti care ne atunci cind vorbea despre ,,dusmanii nu renunti la ceeace ele sunt cu adevirat. m e i " . E x i s t a .d i n p i c a t e . - i n s p a t i u l r o -
tV*t" p"/rt^rd
5 0 l I t i v l t f A\ 1 O N ; \ l l l l t ) l i / n r . 7 0 , 2 O 1 3
www
lumeqcredinlei
com
mAnesc,altminteri cre$tin formal, foarte multi tensiune, foarte multi url, nu stim intotdeauna si aducem umanitatea ;i compasiunea in prim-plan ;i, din picate.atunci sufletelefoarte aprig violentare. inimile foarte adeseasfasiatede caIomnie, de nedreptate, de minciunl, i9i vor gi.siintotdeauna impicarea in spagiul spiritual si liturgic al Bisericii. Mai prec i s , c h i a r i n r u g i c i u n i l e s f i n t i l o r c a r ea u fondat crestinismul,si cand spun astama r e f e rs i l a s f i n t i i V e c h i u l u is i l a s f i n t i i N o ului testamerit. V-a1i gindit vreodati si aduceli pulin cregtinism in politici? Eu nu stiu ce inseamnS.Dutin si nu stiu ce inseimni mub. ' Pii, muh cred ci inseamni creqtinismul la nivel declarativ, impus'cu fo4a - sau Ssta ar fr prea muhul?. Dumneavoastrl stiti ci eu sunt un om foarte atent la tri-hto".." distincgie: virtute si libertate.Si dumneavoastragtiEi
www
lumedaredinlei.aom
ci eu de multe ori repet: nu existi virtute fhri libertate. $i libera alegeremi. se.pare prlncrpara presuPozrlle a unel vletl vlrtuoase.Nu pot si impun cuiva un post, nu? Haidegi si spunem ci eu mXine am un prieten.si il oblig si faci ceva gi, silit, el va face acel lucru. Nu qtiu cAti cununi va cAstigal Daci gindim intr-un cadru patristic, deloc. Pirintele Sofronie spunea ci ,,tot ce nu se face intru deplini libertate nu poate avea valoare vegnici." Tocmai! Deci pleci de la libertatea aceastagnomici, cum ar, spune SfAntul Maxim, care este o libertate care trebuie intotdeauna asistati de har, adici nu e libertate iresponsabili, nu e o libertate fhri responsabilitate,dar este Iibertatea extraordinari pe careomul o primeste de Ia Dumnezeu si e o virtute aceasti libertate. Si sistemele totalitare care intr-un fel anuleazi aceasti libertate a omului sunt, pin5" la urmi, sistemecare sfhrgesc
n r . 7 0 , 2 O 1 3/ I | \ l l . \ \ l ( ) \ \ l l l l r , l . r/ 5 l
prin a celebra animalitatea, adici turma din noi - ceeace esteuneori legiune - pe de o parte; pe de altd parte, de la aceasti libertate snomici sau aceasti libertate de alegere,Jum ii spune S{hntul Maxim, trebuie si ajungem la libertatea deplini, in care nu mai po;i alegedeci.t intr-un singur fel. Cu alte cuvinte, nu mai po;i alege decAt iubirea, nu mai poti alege decAtimoartasireade lumina. de har. de fru-ur.q'., lui Du-nereu qi de vesnicia Lui. CAnd ajungi la aceastiextraordina-, ri libertate de a iubi deolin. lasi in urmi o-ilr,i.izut, ale nadilemele morale turii cizute. Dar"1. eu personal repet: sper ca orice apropiere de crestinism intr-un timp cum este timpul nostru sa presupuna aceastalibera alegere,cum sper ci aceia care iau decizii in spaEiulpolitic sI nu ingroape niciodati dreptul meu, care este un drept fiin;ial - atentie: nu un drept sol:ial acordat de stat, ci este un acordat de Insusi Creatorul meu, dreptul meu de a trii aqa cum imi doresc.Tmi repugni.foarte mult agendeleseculariste, .F asacum imi repugnafoarte mult corectitudinea politica; imi repugni foarte mult incercarea unora de a ne biga pumnul in gura pentru a ne face si gindim intr-un anumit fel - nu numai si vorbim, ci chiar si gAndim intr-un anumit fel pe reme conrroversare,cum ar fi familia, cum ar fi sexualitatea,cum ar fi rolul pe care trebuie si-l aibi bisericile in spagiulpublic. Aceastaincercarea unora de a strivi maioritatea crestini in numele a;a-zisei toleranEefagi dd ceilalEinu mi se pare deloc simpatici gi sper ci aici o si avem ingelepciuneade a rispunde gi inteligent 9i pitrunzitor acestor provociri ale secularismuluiin primul rind. Agi schigat originile acestei cirgi in tinere(ea dumneavoastri in doui tipuri de dialoguri: duhovnicegti - ale \llll ()l{/ nr.70,2013
Ioanichie Bilan gi Teoclit pirinlilor Dionisiatul 9i culturale, DialoguriIe de seard, in care pirintele Galeriu dialogheazi cu Andrei Plegu, Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu. In momentul de fa1i, aceste doui tipuri de dialoguri au discursuri aproape paralele: lumea academici occidentali a
put nu exista niciun fel de distinclie: honahii ftceau teologie, iar teologii aveau competenfe spirituale. Mi gindesc, de exemplu, la Nicolae Cabasila, primul exemplu care imi vine in minte, degi sunt zeci. Deci cu sigurangiexisti aceastitensiune si ea estegi rezultatulunor... imi vine si spun aranjamente institutionale. Noi plefuim oamenii intr-un fel gi ei sfd.sesc "nrl-it prin a fi, si spunem, incomplegi.Si aceasta mutilare de caresuferim cu tolii este$i rezultatulopgiunii personale.Da, sigur ca qti nepisator;i tinzi uneori si devii fie un intelectual sagacegi super competent, fie si devii o inimi atotcuprinzitoare, dar cu lecturi puginegi mirunte. Si asta afecteazL Ortodoxia insisi. bin picate, da, 9i existaepifenomine, exlsta manrtestanale acestor complexe destul de adinci. Apare, la un moment dat. disoretul ortodoxului cu inimi fati de cei cire qtiu carte qi au construit o vaiti tradilie academici - si aici ne referim la tot ce inseamni institugie academici: inseamni biblioteci, inseamni cursuri, inseamni o $tiingi de carte anume. Nu 1i-etotuna cAnd qti ortodox gi vezi ci un L
'
. "
-
. '
apusean grie mai multe limbi ri.si.ritene decAttu insuli. Tir qti ortodox venit din RomAnia, dar ca si gise;ti un expert in limba copti a piringilor degertului, pe care tu ii iubegti, nu-i asa?,ca si gisegti pe cineva care se uiti Ia izvoare si cauti si scoatela iveali, din tezaurul acestaal traditiei, cA.teun manuscris, tot un catolic igi aparein fagi, care;tie gi copti, caregtie gi diferite dialecte,carestie gi georgiani 9i caregtie gi armeani.
Da, ceea ce iarigi este nefericit. Noi dori ca, de pildi, in anumite mi":-".T ortodoxe, care nu sunt nasiln Pullne in Risirit, nici in RomAnia, qi nici in alte !iri, s5.existe, Ia un moment dat, aceasti preocupare ca, pe lingi. productia de lapte, de oui sau de covoare, si avem patru-cinci oameni care, cu binecuvAniarea staregului, se iniorc la ieea ce piringii fhceau odinioari, si anume, se intorc la studiu. Grigord de Nazianz,
Si ista e cazul fericit. Po$ intAlni totugi un ateu care si gtie toate dialectele acestea gi care si ffe nepisS.tor la substanta spirituali a textului, nu?
carte de dialoguri: Patericul. Patericul este in mod e"sengialacea colectie de apoftegme, de rostiri ale unor plringi clre in"totdeaunarispund la o provocare. ,,Si zis-a awa Antonie citre ucenicul siu: nCe spui si fac? Este oare mai bine
' ,
201 3 / I UI4 t-A N1{)Ni\l l ll Olt / 53
si merg la Constantinopol dupi scrisoareaimparatului, sau nu?, Rispunsul alwei, mai tA.nardecAtel, este: nDacl vei merge la Consrantinopol te vei numi Antonie, daca vei ramine in desert vei fi al.va Antonie.u" Cu alte cuvinre, primeste reoede o mustrare de la ucenicul sau'pirintele desertului care se gAndea, poate, cI intr-o buni zi ar fi de folos si stea prin preajma impiratului. Iati
capta la un moment dat, asaincdt ratezi d i a l o g u r i l ep r o f u n d e .N u v i a s c u n df a p tul ci de iand m-am luar de politici, am luat decizia si nu mai am nici internet, nici televizor acasi. Asta-i culmea!V-a1i apucat de politici si v-ati deconectat?! d". M'-am deconectat de la ceea ce mi se pare mie o sursi permanenti de poluare, imaginea asta care fagociteaza gurile acesteascurte, altele mai lungi, totul in jur. Cred ci imi pot lua inforIu- ,urr, dialoeurile intre Varsanufre matia de pe telefon, rapid, de pe citeva si Ioan, in Flloc"alie,si, fireste, in ultiportaluri de gtiri. CAnd am nevoie, de mi. instanti dialogul intre mintea sfhn- trei ori pe zi maximum, imi iau gtirile gi tului si Dumnezeu - ne sAndim acum dupi aceeaincep si procesez;i si gAnla SfAirtul Simeon Nod fLolog - toate desc oosibile reactii. Dar nu e nevoie si . ,^ iacesteforme de dialog sunt constitutive stai tot timpul in bitaia nesfArsitia jurpentru Ortodoxie. Ce se opune acestui nalelor de ;tiri si mai ales nu e nevoie dialog? Cred ci doui lucruri. Pe de o si stai in riscrucea televiziunilor propaparte, se opune monologul discursului gandistice si carecreeazi mai degrabi un didactic, profesoral, distant, ex cathedra, pseudo-spectacol. de la inilgimea eruditiei enciclopedice, La finalul convorbirii, un program: cAnd uneori ii coplegegtipe cei din jurul ce vreli si faceli mai departe? Cu partiu prin cite gtii - gi e un risc aici. Cu- tidul i clar, dar cu dumireavoastri'? noa$tereaingimfh, dragosteazideste,;i Sunteti drigug, ca si zic aga,sunteli ue ^ uneon lngamtareadln cunoasterepoate foarte prieten, cu aceasti intrebare si mi sa ardl in jur, 9i asta este o varianti. $i bucur ci simgigi cumva ci nu vreau si a doua varianti este... din picate, frag- m5.epuizez intr-un singur proiect. PAni mentarea intr-o multitudine de dialo- la urmi, existi o dimensiune publici a guri cacoFonicegi lipsite de substanta. vietii noastre, pe care trebuie s-o asuta ce mi refer?'Mi' refer la subieciul mim, si exista o dimensiune privati, post-modern, la omul recent. Mi refer care trebuie si fie temelia a tot ceea ce Ia cel care, de dimineaga pini seara, e facem in spaliul public. Si existi iari.si o pe chat, e pe messenger,e pe sms-uri, gi obligagie si avem o coerenti pi si avem se pierde in trivialitate si in derizoriu. o .oiu.rg..rti intre ..." .i faci in spaFoirte mulli dintre noi, mai ales, con- giul public ;i..." ce faci in spagiulprisumAnd televiziune, consumAnd stiri vat. Eu rimin totu$i un om de carte, in nestire,pierdem unitatea liuntrici a rimAn un om de culturi. Continui si. sufletului, pierdem dialogul cu noi inmi manifest ca atare.Tin uneori cursuri 54 / t u N{t,A N.t( )NAI Iil ()R / nr. 70, 201 3
www.lumeocredi
nlei.com
universitare. Am in plan cAteva cirti, . ..t a r r e c v e n t aa P a n t l l l o r e l n s a m a l p u u n o r b i t o a r e- a d i c a n u m a i p u b l i c d o u i , trei cirti pe an, ci public o carte la trei, patru, cinci ani. LJrmeazapoare un volum care si sintetizeze teza mea de doctorat, urmeazl, poate alte cAtevavolume de eseuri teologico-politice,poate inca un volum de interviuri si in felul isra sper si contribui in continuare la constituirea unei culturi care mi. precede, nu am deloc orgoliul ctitorului in aceste lmprejuriri. Ii multumesc gi lui Teodor Baconschi pentru prefaga pe care mi-a scris-o cu generozitate. Le multumesc celor care ii continuare imi soliciti - 9i asta pentru mine, mi.rturisesc, e un imbold important - mi soliciti si folosesc in continuare scrisul,penita, gi nu doar gura. $i sunt sigur ci,-de asemenea,ectivitigile mele politice vor avea o necesari componentS. pedagogici, cu alte cuvinte, eu vi.d nevoia de a scolariza,de www.lvmeocredintei.com
a educa oameni intr-un etos care si. inc l u d a g i c r e d i n t as i r a r i u n e a ,p e r e r m e n foarte'lung. Rdmhnia are asiazi nevoie de oameni inridi.cinati intr-o traditie, oameni care cunosc datele secolului XXI si, cu toate acestea,nu cedeazi tentagiei de a fi un progresistla modi, de a fi mereu pe agenda-impusade algii. $i c u a c e s t io a m e n i v o m p u r e a s i v o i p u tea, sper, si schimb acolo unde multe trebuie schimbate gi, haideEi si recunoastem,c5"si instituriile statului romin sunt institutii pe care un teolog trebuie si le priveaicl'drept niste instltugii cu o vocagieanume, cu o misiune anume qi, din acest punct de vedere,doui va{ lon ma Preocupa:lntegrltateapersoanel (caracterul), si profesionalismul celui
n r . 7 Q , 2 O 1 /3 | l r r \ { l i A1 4 O N A t l l l O R / 5 5
'
r'. l&{r,r,f fu#ttiL{,{r.\ {.o ou'pad,,q.#.{a, F'g".{.i., z,,{efx*et {t
George Crqsneon
oate ci atunci cAnd vine vorba des-
J- preSftntul Constantinprimul lucru carene vine in minte esteConstantinopo-
lul - ,,nouaRomi' construiti de el pe lotul anticului Br,zant- ori orimul sinodtcumenic de la Nicea - p. ca.. tot el l-a convocat la anul 325 - dar^cusiguranti, nimeni n-ar
cu sora lui Constantin - Constantia.Gxtul
- iar mai tArziu a fost a sa Istorie bisericeasca preluat de Nichifor Calist Xanthopoulos: ,,Eu, ConstantinAugusnt cit / eu, Lici55 / I I Il\.18AN,1()NAIIILOR / m 70, 2Ot 3
www.lumeoctedinlei.com
www
lumeo.redintei.cgm
nr.7O2 , 0 1 3/ I I \ l t . \ \ l ( ) \ \ l l l l ( ) l { / 5 2
a.Ii practicapropria rcligie.De uremeceuedgyi nomtra safe asigurataliniyea publica. Fie ca, bine ca noi am acordatacestdrept oeptinilor. dupi rum-s-amii spus,bunatircalui DumneExcelenyaVoastri inyelegeyi ca ;i ielorklyi cetade noi, pi carein athtea imprqur,lri "r" foyA
paratului caesarGaleriu ValeriusMaximin, -cel nebiruit, August, Pontifex Maximus, Germanicus Maxiwus. Egipiean maxim, T?baic marim, Sarmatic de cTici ori mnrim, Persian de doua ori maxim, Catpicdr;aseori marim, Armean maxim, Med mnrim, Adiabenic ma-
uenerduzeii cum nebuia, nici nu-l cinsteau pe Dumnezeul cre;tinilor. Tinind cont t{z cle'menta noastrds; ie ob;ce;il de a acorda tuturor indulgenta, am crezul neces/lrsa acordim iertaresitrcestora, astfelincit sapoata redeueni
ciniu (ausustulcu obarsiidacice)si deci e limpedep"entru toatl lumeaa cui a dosriniEiativa emiterii acestuiact. Cu toate ci era pigAn,nu e de nicio mirare faptul ci Licinius a Fostde acord s5.semnezr aceastiscrisoare, de vreme ce incuviintasesi edictul lui Galerius, emisla Sardica(gipubiicatla Nicomidia)cu doi ani mai -nainre.Unii criticiai sfrnrului Constantin se preva.leaza de acesracr al lui Caleriu- darin 30 aprilie3l l- considerand ci acestaar fi acordailibertatecrestinismului
Mai trebuie spus ca Galeriu (a cirui nui' . (Lactangiu,'DeMorti bus Persecutorum mami, Romula, era daci) a fost un mare - imootriva cirora a ch. 34.35. Opera,ed. O. F. Fritzsche.il. persecutoral crestinilor 'anul pag'273' trad. SigridCrasnean). d"t un edict, in 304, caie pistra dictonul augustuluiDiocletian: nomenchristianoFatade textul lui Lactangiu,Eusebiumai rum d1leto=numelecristinilor si fie nimicit. are un preambul reverenti; la adresa,,im- in felul acestaporuncil. lr'ri i-"n martirizar
Dentruc7munitateanumita mai susa crestini'br, ptrt u ca ordinul nosm.r. safie pus imediat in practicd, asaincit in acestfel,piin clemenya Pentru un 1hrecArem7tiu, cazuserdintr-o ases 8 / I I r \ 1 1; \ N l () N r \ l l l l t ) l i / n r . 7 0 ,2 O ' 3 l
www
lumeq cred inle i. c om
www.lumeocredinlei.com
nr.70,2013 / I t \ll \ \lr )\ \l Ill( rl{, s9
T2irallum, dar aceastaa insemnat si ri.cirea daniile lui frcute clerului erau foarte mari relaqieicu sfhntulConstantincare,'probabil intr-atAt de generoase incA.tbinecredinciosul ci gia dat seamade adevirateleintentii ale basileu Jovian (363) s-a vizut nevoit si reIui Licinius. Spre deosebirede el, celalalt semnatar al edictului de la Milan, Constantin, fusese marcrt de ,,instinctu divinitatis" (dupi cum mirturisestepersonalpe arculsaude uiumf de la Roma)'inaintea'luprei de la Pons Milvius - cdnd i s-a ariar trebui si tini seamamicar de tat Decer cruceamAntuitoare memorabilelesale cuvinte proinsotiti de textul "en touto nun(ate atunci cAnd a aruit nika' (,,in hoc siqnum vinpentru prima oara simbolul -de cit" la Lacraniul De morticredinta formulat de cei buspnserutorum,48,5- case 318 piringi de la intiiul silnseamna),ln acestsemn vel nodul ecumenicde Ia Nicaea (325) qi rostit de cltre Osiu de invinge"). Valerius Aurelius Constantinus repurtase.la 28 Cordoba: ,,DA, acestaesteadtuaoctombrie 312, o victorie mirul. Nu sunt rcobt, dar simt ca raculoasS"Ia Podul Vulturului aici esteadeuaruf Sunt conuiru :'\ cd nu uoi l-ati ficut, ci Dumnezeu t carea lucrat'n) aar". intr-un anume fel, alcatuireadintru inceput F a simbolului de credinti. stabilirea datei P4tilor si condamnareaarianismului i se datoreazi.in mare parte gi lui tau deja sub labarum-uri crestine. Constantin cel cu adevirat Mare, ci.ci el Edictul de la Milan n-" ibrt un gesrso- a fost acelacare a convocat aceasti nemaiIitar in viata lui Constantin cel Mie cici vazutaintalnire de sfind pe oamint: Athalibertatea icordati crestinismului avea si nasie cel Mare, Nicolai J Hitit lot Lichiei, Spiridon al Tiimitundei, Alexandru al Alexindriei, Macarie al Jerusalimului,Mitrofan
toad calamititile ceseabateauasuora Denrru ' I . .
tTPfnt,H.; refturans:na.+AlD!9gerca s! t
-
tt.
r
,
ca,,oacAI torul sereuarsa0n aacalYilul seaca, dt uind sunt crestinii". Salvareacr&tinismului aveasi vini. orin edictul dat de bonstantin la Mediohnlm, in anul 313. Valerius Licinius (308-325),
la provinciile asiaticeale imperiului si care nu arita nici-un fel de toleranti cresiinilor din teritoriile sale.Lucrul acesi" si se intimple dupi ce Maximin a fost"vea invins la 6 0 / I { l l \ fl . / \ M ( ) N A l i l l t t R / n r . 7 Q , 2 O 1 3
www.lumeosredintei.com
Sol Justitiae-ziua Soarelui Dreptigiil). Toate www
lumeqcredintei.com
ani dupa calui Hristos,la numai doisprezece ce a fost scoasidin catacombegi prigoani de cltre... edictum MediolanenselFie s-inumai pentru aceastaqi se cuvine a ne inchina cu bunicuviingi memoriei ,,celuiinuu tocmai cu apostolii", sfrntului Constantin cel Mare!
n r . 7 0 , 2 O 1 3/ L U M 1 , 1M t I N R ; 1 1 1 nq , rt
Ceq mdi noud cqrte!
Ai acum mai multe variante de a te abona la revisteleLumeaCredin.tei ,i L u m e aM o n a h i l o r ,a t 6 t d i n l a r d c 6 t ; i d i n s t r ; i n d t a t e .A l e g e m e t o d a c a r e t i s e potrivegte!
PlStegte abonamentuI d irectpe site-uI revistei : www.lumea?redintei,com Livrarea in oricelocdin lume,iarprelurile e posibila suntstabilite in funcde practicate tarifele de Pogta RomAnd pentru la transport, cele 3 destinalii: !ie 1.Rom6nia (America, 2. Europa3. Restul destinatiilor Asia,Australia etc.)
Mult maisimplu:trimiliun simplusmsgite abonezi! Trimilide pe telefonultau mobilun smsla numdrul7575in releleleVodafonegiCosmotegi la numdrulT4TO in reteaua Orange,cu textulLMinsolit de nume,prenume9iadresa completa. Dupace ai trimissms-ul, vei primirevistala adresaspecificatS, in cutiata pogtald. pentru12luniestede 10euro+ TVA. Costulunuiabonament
TALOND,EABONAMENT
Exemplu desms: LMBogdan lonescu, strZorilor, nr3,BlA43, ScB,Ap98, judetBraso4 Brasov, cod500051 Dacdutilizeziun abonamentde telefoniemobila,contravaloarea abo(10euro+TVA la cursulBNRdin ziuaemiteriifacturii)va namentuluirevistei apdreape facturaemisdde operatorul de telefonie mobilS. Dacdutilizezi o cartelSpreplatitd, contravaloarea abonamentului revistei seva scddea din creditul carteleipe careo utilizezi. Pentrudetalii,poti apelanumirulde telefon1808, la tarifnormal,de lunip6ndvineriintreorele10-18. Livrarea revistei incepedin lunaimediaturmitoare,dacaSMS-ul de abonareestetrimisp6ndpe datade 2 0a l u n i i n c u r s .
Doresc abonament larevistaLumeo peoperioadd Monahilor de: E 3luni. 13,5lei n 6 l u n i . . . . . . . . . . 2l e 7i n 1 21 u n i . . . . . . .5. .4.l.e i Platasefaceincontulfirmei SCLumeaCredinleiSRt,CIFRO30151757 CodfBAN:RO95 INGB00009999 02997374deschisla tNGBank BONUS: taxelede distributiesunt inclusein prelul abonamentului.
Adresa: str. Pictor $tefan Luchian ns. 12, sc.C, ap.7 , sector 2, Bucuregti, cod O23958,tel./fax: O21 31O71 A1
Beneficiar: SCLumeaCredinleiSRL[societatea careediteazarevista] Codfiscal:RO30151757 CodIBAN:RO95 INGB0000999902997374 deschisla tNGBank Dupiiefectuarea pl51iiprin ordinde plata/mandat pogtal,o copiea documentuluide platdtrebuietrimisdimpreundcu datelepersonale giadresa de livrare numdrde telefon,email,adresa prinemail(redactiap [nume,prenume, completS] prinfax:(004)021 lumeacredintei.com), 3107181 sauprinpogtS/firmd de curierat: pe adresaStr.Pictor$tefanLuchian nr.12,sc.C,et. 3, ap.7,Sector2, Bucuregti, cod 023958, cu precizarea ?bonamentLumeaCredinlei/ LumeaMonahilor'i
