Lumea gândită fix pe dos de: Alice Mogojan
NR. 113
14 Aprilie, 2011
Titlu: Gândeşte fix pe dos Autor: Paul Arden Editura: Art Colecţia: Guerrilla de pe noptieră Categoria: Psihologie motivaţională Traducere: Mihaela Dobrescu An apariţie: 2010 Număr pagini: 144 Format: 12x18 cm (1940 – 2008) a fost un autor britanic cunoscut atât prin cărţile sale motivaţionale, cât şi prin celebra agenţie de publicitate Saatchi & Saatchi, unde a fost director. Mai mult decât atât, de la prima sa carte, It's Not How Good You Are, It's How Good You Want to Be ( Nu Nu contează cât de bun eşti, ci cât de bun vrei să fii) , a devenit autorul cu cele mai multe cărţi vândute din lume, cartea sa fiind recomandată mai ales celor preocupaţi de advertising şi business, apărută în 2003 şi disponibilă doar în limba engleză. Paul Arden
După toată nebunia pe care a strânit-o cu prima sa carte, trei ani mai târziu Paul Arden ne explică drumul spre câştig, adică gândirea fix pe dos. O carte-hibrid, numită de alţii, în care împacă ilustraţiile inedite cu citate nonconformiste şi idei revoluţionare pentru a demonstra avantajele în luarea deciziilor greşite. Pentru a înţelege la ce se referă această gândire pe dos, autorul începe cu un exemplu de la Jocurile Olimpice din Mexic (1968). Până atunci, toţi atleţii obişnuiau să sară frontal şi paralel cu bară şi recordul a fost de 1,72 m, până când un atlet mai puţin cunoscut s-a apropiat de bară ridicată la 2,24m, "şi-a luat avânt, dar în loc să o abordeze frontal, s-a întors cu spatele la ea. Şi-a ridicat
picioarele şi a sărit peste bară pe spate. Dick Fosbury se numeşte acesta, iar metoda lui se mai foloseşte şi în ziua de azi. Atletul acesta a sărit mai sus decât oricare altul, pentru că a gândit fix pe dos decât toţi ceilalţi." Un alt exemplu de gândire fix pe dos s-a folosit în fotografierea florilor. În loc să aleagă un specimen perfect, aranjat grijuliu şi cu puţină rouă pulverizată, Andre Kertesz (în anii '30) a fotografiat o lalea cu tulpina frântă. Nu era la fel ca celelalte imagini cu care erai învăţat, dar în clipa în care ai văzut-o nu ţi-a mai ieşit din minte.
La fel a procedat în gândire şi George Eastman, care a vrut să îşi deschidă propria firmă în domeniul fotografiei şi i-a pus numele de "Kodak". În acel timp (1881) nu se dădeau nume la întâmplare şi a părut puţin ciudat, dar acest nume rezistă şi acum. E un nume simplu, scurt şi care nu poate fi confundat cu nimic altceva. Fiecare pagină are o ilustraţie potrivită, aleasă cu grijă şi stil, ultimele pagini umplându-se cu mulţumiri pentru fiecare autor în parte. Cea mai simplă şi de efect ilustraţie mi s-a părut la începutul capitotului Realizarea unui eşec : Titlul scris mare cu alb pe un fond negru, iar în paranteză, aşa, mic, într-un colţ, îţi spune "Nu am reuşit să găsesc o ilustraţie pentru această pagină". În prima fracţiune de secundă te gândeşti "Cum aşa?", apoi îţi dai seama că prin aceasta tocmai ţi-a demonstrat totul. Cartea se încheie spunându-ţi că "Lumea este ceea ce crezi tu despre ea. Aşa că priveşte-o altfel şi viaţa ta se va schimba". Pare simplu, frumos şi uşor de realizat. Nu e chiar aşa, pentru ca aceleaşi lucruri şi aceleaşi feţe te înconjoară în continuare în fiecare zi, iar tu mergi odată cu valul, odată cu ei... Însă, dacă m-ar auzi autorul, sunt sigură că mi-ar reproşa: "Ai trecut peste pagina 20: Eşti blocat. Nu pentru că iei decizii greşite, din contră, pentru că le iei pe cele corecte. Toţi încercăm să luăm decizii raţionale, tinând cont de circumstanţe. Partea proastă e că tot restul planetei face la fel. ". E
adevărat, dar ne e foarte greu să ne dezvăţăm de acest fapt, la fel cum bătrânul experimentat jucător de golf pierde în faţa unui tânăr începător pentru că îşi face apariţia prudenţa, din cauza părţii negative pe care o cunoaşte deja, spre deosebire de novice.
Gândeşte fix pe dos e o carte simplă, uşor de răsfoit, dar inedită prin însăşi felul ei, prin ilustraţiile
potrivite perfect pe fiecare pagină alături de citate şi idei memorabile. Se recomanda pentru iubitorii cărţilor psihologice, de autoeducare şi pentru cei care au nevoie de un pic de amuzament într-o după-masă fără televizor. Paul Arden explică modul în care ar trebui să gândim opus faţă de cei din jur, cum să considerăm bune deciziile luate greşit, cum riscul garantează siguranţă în viaţă, cum nesocotinţa e mai bună de multe ori decât chibzuiala şi te împinge să arunci zarurile cu încredere. "Nu aşa se gândeşte, aşa se câştigă" (Paul Arden)
