Lumea a Treia

LUMEA A TREIA

Lumea a Treia - sintagma sintagma lansata lansata de economistul economistul francez francez A. Sauvy in anii ’! "entru a desemna desemna un ansam#lu de tari sarace si li"site de "utere $ da nastere ulterior miscarii de decolonizare de du"a raz#oi. Ea formeaza un vast inel in sudul marilor tari industrializate% care inglo#eaza tari din Africa% Asia si America Latina. Caracteristicile Lumii a Treia (din anii ’50 pana in anii ’70)

Lumea a Treia Treia se caracterizea caracterizeaza za "rintr-o "rintr-o economie economie su#dezvoltat su#dezvoltata% a% societati societati dezarticulate dezarticulate si fragilitat fragilitatee  "olitica. - Debilitate economica Economia din tarile Lumii a Treia se caracterizeaza "rin mai multe trasaturi s"ecifice. &. Su"r Su"rem emat atia ia sect sector orul ului ui "rim "rimar ar 'in 'in s"ec s"ecia iall agri agrico col( l(%% ingu ingust star area ea sect sector orul ului ui secu secund ndar ar si )i"ertrofierea relativa a sectorului tertiar. *. +ualism +ualismul ul intre o econom economie ie moderna% moderna% dar care nu "rives "riveste te decat cateva cateva ti"uri ti"uri de activi activitat tatee '"lantatii consacrate culturilor de e,"ort% industrii e,tractive si unele industrii manufacturiere% marele marele comert comert(( si o econom economie ie sla# sla# "roduct "roductiva iva si "redom "redomina inanta nta 'artiz 'artizana anat% t% micul micul comert comert%% agricultura traditionala(. . Sla#ic Sla#iciun iunee genera generala la a "roduc "roductie tiei. i. +aca crestere crestereaa econom economica ica este am"la am"la ince"a ince"and nd din anii ’!% Lumea a Treia% care concentreaza trei "atrimi din "o"ulatia Terrei% nu furnizeaza in &/0! decat o cincime din "roductia mondiala. E,ista numeroase o#stacole in calea dezvoltarii. Tarile Lumii a Treia dis"un de mana de lucru ieftina si uneori de resurse naturale din a#undenta. Ele duc insa li"sa de ca"ital% de s"ecialisti si de cadre si sufera din "ricina ingustimii "ietelor lor interne. E,"orturile lor de"ind inca uneori de una sau doua materii "rime al caror "ret% foarte diferit de la un an la altul% creste mai incet decat cel al "roduselor manufacturate "e care le cum"ara din tarile industrializate 'deteriorarea termenilor sc)im#ului(.

 - Societati in criza 1rodusul intern #rut "e ca" de locuitor% care "ermite a"recierea nivelului de trai al "o"ulatiei% este foarte scazut. Malnutritia si su#nutritia% 2alnica situatie sanitara si nivelul ridicat al mortalitatii infantile% analfa#etismul si folosirea co"iilor la munci grele sunt tare endemice. Inegalitatile sunt revoltatoare. Mai intai inegalitatile sociale. Alaturi de categoriile sarace% care alcatuiesc ma2oritatea "o"ulatiei si care gru"eaza "o"u latia din ma)alale si taranii 'fara "amant% locatari sau mici "ro"rietari(% traieste o minoritate de oameni #ogati a caror #ogatie o constituie "ro"rietatea funciara% funciara% legaturil legaturilee cu strainata strainatatea tea 'im"ort-e, 'im"ort-e,"ort "ort mai ales( sau "ro,imita "ro,imitatea tea "uterii "uterii "olitice3 "olitice3 clasa mi2locie mi2locie se consolideaza consolideaza%% dar ramane ramane redusa numeric. Urmeaza inegalitati inegalitatile le regionale. regionale. Activitatile Activitatile moderne se "olarizeaza la malul marii% adeseori in cateva mari orase% in tim" ce mediul rural intern este negli2at. S"orul demografic este considera#il. 4resterea "o"ulatiei atinge in medie *%5 "e an in anii ’! si ’6! 'fata 'fata de &5 in tarile tarile dezvol dezvoltat tate(. e(. Legata Legata de scader scaderea ea mortal mortalita itati tiii 'favor 'favoriza izata ta de vaccin vaccinare are%% anti#iotice% reguli de igiena( si de mentinerea unei ridicate rate a natalitatii 'com"ortamentul natalist fiind favorizat de nivelul de trai scazut% de inocularea religioasa a "o"ulatiilor(% cresterea "o"ulatiei agraveaza "ro#lema locurilor de munca% a scolarizarii si a locuintelor si e,"lica in "arte im"ortanta e,odului rural. - Violenta si dependenta politica Statel Statelee din Lumea a Treia Treia au mosten mostenit it in general general fronti frontiere erele le de la coloni colonizar zare% e% iar statele statele inglo#eaza adeseori numeroase nationalitati. Rezulta frecvente conflicte interetnice% mai ales in Africa. In unele tari din America Latina% tensiunile raman vii intre descendentii colonilor euro"eni si indieni. Sa fie oare acestea consecinta li"sei de coeziune nationala% a analfa#etismului si a numarului redus de re"rezentanti ai clasei mi2locii% sau a sla#iciunii traditiilor democratice7 In anii ’! si ’6! democratiile continua sa fie "utine la numar. 1ana la sfarsitul anilor ’6!% dictatura este forma "olitica cea mai frecvent intalnita. Statele Lumii a Treia% datorita sla#iciunilor lor% sunt o "rada usoara "entru marile "uteri% in s"ecial "entru SUA si URSS. Este adevarat ca ele re"rezinta o miza startegica8 teritoriile lor marginesc adeseori marile drumuri maritime si aeriene3 ele re"rezinta si o miza economica8 au resurse miniere% agricole si re"rezinta o "iata im"ortanta "entru "rodusele din tarile dezvoltate. Eforturile de oranizare a Lumii a Treia (din anii ’50 pana in anii ’70)

In anii ’!% tarile din Lumea a Treia ince" lu"ta "entru emanci"are si dezvoltare. ! De la "andun la #nealiniere$  9oile state din Asia si Africa lu"ta inainte inainte de toate "entru emanci"area lor "olitica. In a"rilie &/% la :andung 'in Indonezia( are loc o conferinta la care "artici"a * de state din Asia si  din Africa. 1artici"antii isi e,"rima s"ri2inul in favoarea revendicarilor vizand inde"endenta tarilor din Mag)re Mag)re#% #% a lu"tei lu"tei ara#il ara#ilor or im"otr im"otriva iva Israe Israelul lului ui si condamn condamnaa apartheid -ul. -ul. Indianul 9e)ru "ro"une conferintei conferintei s"re ado"tare cinci "rinci"ii cunoscute cunoscute su# numele de Pan de  Pan Shila8 Shila8 res"ectarea suveranitatii tuturor tuturor statelor3 statelor3 egalitate intre natiuni3 natiuni3 neagresiune neagresiune33 neamestec neamestec in "ro#lemele "ro#lemele interne3 coe,istenta coe,istenta  "asnica. Sase ani mai tarziu% la :elgrad% in se"tem#rie &/& are loc "rima conferinta a tarilor ;nealiniate<. In tim"ul lucrarilor acesteia $ care nu este numai afro-asiatica% "entru ca si-au trimis re"rezentanti si Iugoslavia si 4u#a $ statele "artici"ante isi manifesta refuzul de a se alinia la unul dintre cele doua  #locuri 'refuzul de a adera la o alianta militara colectiva% de a inc)eia o alianta #ilaterala cu una dintre su"er"uteri% de a acce"ta instalarea unor #aze militare straine "e teritoriul lor(.

Miscarea de nealiniere ia am"loare in anii urmatori "rin adeziunea unor noi state africane si a unor tari latino-americane. +ar intre statele mem#re a"ar grave neintelegeri8 unele se a"ro"ie de #locul sovietic% altele se alatura =ccidentului3 "utini sunt de acum cei care% asemeni iugoslavului Tito% a"ara o stricta nealiniere. Tema care unifica tarile Lumii a Treia nu mai este emanci"area fata de cele doua  #locuri% ci revendicarea unei im"artiri mai 2uste a #ogatiilor cu tarile tarile dezvoltate. - %entru o #noua ordine economica internationala$ Tarile din Lumea a Treia o#tin a"ro#area =9U "entru organizarea% in &/>% a "rimei 4onferinte a 9atiunilor 9atiunilor Unite "entru 4omert si +ezvoltare +ezvoltare '49U4E+(. '49U4E+(. +ar negocierile negocierile in cadrul acesteia acesteia a2ung decat la rezultate minore. In &/6% tarile =1E4 decid o crestere unilaterala a "retului "etrolului. +esi aceasta situatie agraveaza greutatile a numeroase tari din Lumea a Treia% ea determina tarile #ogate sa constientizeze riscurile la care se e,"un daca refuza sa initieze o discutie constructiva cu tarile "roducatoare de materii  "rime. In &/6>% adunarea e,traordinara a 9atiunilor Unite% desfasurata la 9e? @or% se inc)eie cu +eclaratia din & mai "rivind ;noua ordine economica internationala<3 in aceasta declaratie se su#liniaza dre"tul dre"tul statelor din Lumea a Treia Treia de a nationaliz nationalizaa resursele resursele naturale naturale si activitatile activitatile economice economice care se desfasoara "e teritoriul lor% acela de a o#tine o reevaluare a "returilor materiilor "rime si datoria tarilor  #ogate de a oferi un tratament "referential e,"orturilor din tarile sarace. Aceste "rinci"ii contri#uie la crearea a doua noi institutii internationale8 Bondul International de +ezvoltare Agricola 'BI+A(% institutie s"ecializata a =9U creata in &/60% care finanteaza cu o rata scazut scazutaa a do#anzi do#anziii dezvol dezvoltar tarea ea agrico agricola la si rurala rurala a tarilo tarilorr celor celor mai sarace sarace si Bondul comun de sta#il sta#iliza izare re a cursul cursului ui "rodus "roduselo elorr de #aza% #aza% sta#il sta#ilit it de 49U4E+ 49U4E+ in &/6% &/6% "entru "entru a sustin sustinee cursul cursul  "rinci"alelor "roduse de #aza. Au fost semnate% ince"and din &/6% acorduri de coo"erare $ acordurile de la Lome $ intre 4EE si tarile A41 'Africa% 4arai#e% 1acific( cele mai sarace. ! Strateii de dez&oltare Lu"ta im"otriva saraciei nu este numai o lu"ta colectiva. Biecare tara din Lumea a Treia incearca sa se dezvolte "rin forte "ro"rii. Strategiile de industrializare se "ot reduce la trei ti"uri8 Su#stituirea im"orturilor% care consta in inlocuirea "roduselor im"ortate cu "roduse nationale%  "unand ca"at im"orturilor. Calorificarea e,"orturilor% al carei o#iectiv este crearea unor industrii e,"ortatoare "rin atragere de ca"ital% in general strain% "rin costul scazut al mainii de lucru% avanta2e fiscale% diminuarea ta,elor la im"ort% sau "rin a#undenta de materii "rime. 4rearea unor industrii de #aza care sa antreneze o dezvoltare industriala in 2os3 dat fiind ca renta#ilitatea acestora este scazuta% ele sunt "reluate de stat% care tre#uie sa dis"una de un im"ortant ca"ital. Agricultura nu este intotdeauna negli2ata8 1rin reforma agrara% statul im"arte marile "ro"rietati "rost e,"loatate intre taranii fara "amant% a"oi ii a2uta "e noii "ro"rietari sa se ec)i"eze 'uneori "amantul este colectivizat(. Reforma tre#uie sa desfiinteze nedre"tatile sociale% sa sa mareasca "roductia agricola si sa dezvolte "iata interna. In America Latina si in Asia% statul im"arte noi varietati de cereale cu randament inalt 'orez% grau% "orum#( favorizand e,tinderea retelei de irigatie% folosirea ingrasamintelor% a "esticidelor si a ec)i"amentelor moderne8 aceasta este Revolutia verde.

Lumea a Treia in anii ’'0 si ’0

Tarile Lumii a Treia se democratizeaza si tre#uie sa rezolve "ro#lema datoriilor lor. Mai e,ista oare Lumea a Treia7 Unele tari sse dezvolta ra"id si nu mai sunt tari din Lumea a Treia% in tim" ce altele se scufunda in mizerie. - %roblema datoriilor 1e "arcursul anilor ’6!% anumite state din Lumea a Treia au im"rumutat de la #anci sau de la organisme "u#lice din tarile #ogate% care% si unele si altele% "racticau do#anzi scazute3 im"rumuturile au fost acordate mai ales statelor care erau a""arent solva#ile% in s"ecial celor care se #ucurau de o #una imagine% ca de "ilda marile tari latino-americane sau care dis"uneau de resurse "etroliere. In anii ’0!% statele care s-au im"rumutat s-au confruntat cu criza mondiala si cu diminuarea resurselor lor #ugetare% desi tre#uiau sa-si ac)ite datoriile3 acest lucru a "rovocat un deficit #ugetar ce a  "rovocat inflatie 'Argentina% in &/0/% a"roa"e !!!5 inflatie(. Unele dintre ele o#tin o reesalonare a datoriilor% uneori c)iar o reducere a acesteia% "recum si im"rumuturi din "artea Bondului Monetar International. +ar in aceste aceste conditii% ele tre#uie sa acce"te a"licarea a"licarea unor ;"olitici ;"olitici de a2ustare a2ustare structura structurala<% la<% care constau constau in reducerea c)eltuielilor c)eltuielilor statului si li#eralizarea economiei3 consecintele "e termen scurt ale acestei "olitici sunt grave8 cresterea ratei soma2u soma2ului lui datori datorita ta restr restruct uctura urarii rii intre" intre"rin rinder derilo ilorr "u#lice "u#lice si micso micsorar rarea ea numaru numarului lui de functi functionar onari3 i3 cresterea "retului "roduselor de "rima necesitate datorita reducerii su#ventiilor3 reducerea c)eltuielilor sociale in tim" ce "o"ulatia traieste de2a in mizerie. -  democratizare ce pro&oaca noi tensiuni In anii ’0! si ’/!% dictaturile Lumii a Treia fac loc adeseori democratiilor. +ificultatile sociale% care au fost "use "e seama regimurilor autoritare si )otararea marilor "uteri 'Statele Unite ince"and de la administratia 4arter% URSS-ul lui Dor#aciov( de a nu mai sustine regimuri care incalca fara niciun fel de retineri dre"turile omului% e,"lica in "arte aceasta sc)im#are "olitica. +ar aceste aceste democra democratii tii se confrun confrunta ta cu numero numeroase ase "ro#le "ro#leme8 me8 o ur#ani ur#anizar zaree "rea "rea ra"ida ra"ida si accentuarea li"sei de siguranta in orase% "au"erizarea unei "arti a "o"ulatiei si cresterea numarului de conflicte conflicte sociale% "ersistenta "ersistenta miscaril miscarilor or de g)erila% g)erila% narco-terori narco-terorismul smul in America America de Sud. Tentatia este foarte mare "entru o "arte din conducatorii acestor tari de a deturna furia "o"oarelor lor im"otriva unui dusman din afara. Incom"etenta sistemelor instaurate de a rezolva "ro#lemele sociale alimenteaza de altfel integrismul religios% musulman in =rientul Mi2lociu si in Mag)re#% dar si )indus in India% "rotestant in ma)alalele din America Latina. - E*plozia Lumii a Treia Anumite tari care a"artin Lumii a Treia din anii ’! s-au im#ogatit ra"id. Ele s-au dezvoltat si s-au detasat de #locul tarilor sarace8 4ei 4ei "atr "atru u drag dragoni oni ai Asie Asieii de Sud-E Sud-Est st '4or '4oree eeaa de Sud% Sud% Tai? Tai?an an%% Singa Singa"o "ore re%% ong ong Fong Fong(( s-au s-au indust industria rializ lizat at "e "arcur "arcursul sul anilor ’6! si ’0!. ’0!. In 4oreea 4oreea de Sud si Tai?an Tai?an%% "ros"e "ros"eti titat tatea ea indust industri riilo ilorr manufacturiere de e,"ort a "ermis im#ogatirea statului% crearea unei s"rastructuri si a unei industrii de  #aza% cresterea nivelului de trai3 "iata interna a devenit la randul ei un motor "entru dezvoltare. Multe tari din Asia de Sud-Est urmeaza calea desc)isa de dragoni8 T)ailanda% Indonezia% Malaysia% Cietnam care raman sarace% dar cunosc in "rezent o am"la crestere economica. In America Latina% multe tari '4)ile% Argentina% :razilia% Me,ic% Cenezuela( nu mai sunt considerate tari din Lumea a Treia. Tarile din 1eninsula ara#ica s-au dezvoltat si ele foarte ra"id din &/6 datorita rentei "etroliere. 4u toate acestea% "retul "etrolului a scazut mult din &/0*.

La celalalt "ol se afla gru"ul tarilor 1MA '1ays les moins avances $ Tarile cele mai "utin avansate(% care include circa treizeci de tari din Africa si Asia3 aceste tari raman sau se adancesc in mizerie. Ele au un 19: '1rodus 9ational :rut( foarte scazut si o crestere crestere demografica demografica naturala "rintre cele mai ridicate ridicate din lume.