SUMAR: 1.Ocupaţii şi statute profesionale 2.Migraţii în lumea contemporană 3.Viaţa privată şi viata publică 4.Economie rurală – economie urbană în România
VALORI ŞI ATITUDINI: 1.Independenţă în gândire, respectul pentru argumentul raţional, respectarea legii 2.Flexibilitate şi adaptare la schimbare, responsabilitate socială şi morală 3. Respectarea valorilor democratice 4. Respectul pentru drepturile şi libertăţile omului 5. Respectul pentru sine şi pentru celălalt 6. Responsabilitate cetăţenească
REZULTATE AŞTEPTATE: COMPETENŢE SPECIFICE: 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie 2.1. Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice 3.1. Selectare şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/ combate un punct de vedere
1. Să fie capabili să reflecteze asupra beneficiilor şi a pierderilor cauzate de transformările din economie şi societate 2. Să identifice dintr-un complex de cauze pe cele decisive în luarea unei hotărâri 3. Să formuleze consecinţele situaţiilor în care principiile democratice sunt respectate sau încălcate 4. Consecvenţa comportamentului în raport cu un set de valori asumate 5. Asumarea responsabilităţii de cetăţean român şi european
În a doua jumătate a secolului al XX-lea a avut loc trecerea spre perioada postindustrială – a serviciilor şi informaţionalăantrenând transformări în economie şi societate:
agricultura a fost mecanizată, munca manuală a fost folosită tot mai puţin, iar cererea de forţă de muncă în agricultură a scăzut; au apărut domenii noi de activitate:IT, publicitate, finanţe, turism; cererea de muncă a cresut în domeniul serviciilor;
s-au dezvoltat cu precădere domeniile energetic, al telecomunicaţiilor, transporturilor , informaţiei; domeniile primar (agricultura) şi secundar (industrie şi construcţii) şi-au pierdut din importanţă, în timp ce sectorul terţiar s-a dezvoltat tot mai mult (servicii, comerţ, transporturi);
ocupaţiile tradiţionale, în agricultură şi meşteşuguri, s-au menţinut, dar importanţa lor a scăzut;
au apărut profesii noi: analist, informatician, consilier, psiholog;
ritmul accelerat al dezvoltării tehnologiei a creat un cadru concurenţial extrem de activ;
noile profesii şi competiţia pe piaţa muncii solicitau un grad ridicat de specializare şi o bună pregătire profesională.
Ce este migraţia?
Migraţia se defineşte ca o deplasare de grupuri umane dintr-un teritoriu în altul.
economice: crize economice, inflaţie, şomaj, sărăcie, industrializare şi urbanizare au determinat migraţii din mediul rural în mediul urban, ţările foarte dezvoltate au atras migraţia forţei de muncă din ţările sărace , cu natalitate crescută: est-europeni, din fostele state comuniste, au migrat spre Occidentul Europei; emigranţi din Asia, Africa, America Latină au migrat spre ţările Uniunii Europene, America de Nord, Canada, Noua Zeelanda.
religioase: intoleranţa, confruntările religioase violente: conflictele din Orientul Mijlociu (războiul din Golf, 1990-1991); confruntările din Rwanda (1994); Kossovo (1999);
Cauzele migraţiei :
naturale: secetă, inundaţii, cutremure;
sociale: peresecuţii, discriminare, epidemii;
politice: instabilitate politică, condiţiile tratatelor de pace de la Versailles, formarea de noi state naţionale în perioada interbelică, regimuri politice autoritare şi totalitare, atitudinea autorităţilor faţă de minorităţi, războaiele, în special cele două războaie mondiale: crearea Statului Israel, în 1948, a determinat un exod al evreilor în zonă; anexarea Estului Poloniei de către URSS a determinat migrarea a 12 milioane de polonezi ce au fost înlocuiţi cu ucraineni; din estul Germaniei, Prusia Orientală şi regiunea sudetă au migrat spre vest 16,5 milioane de germani.
a)după sensul în care se desfăşoară : imigraţie – aşezarea unor grupuri umane într-un teritoriu; emigraţie – plecarea unor grupuri Etapele migraţiilor: dintr-un teritoriu. laumane începutul secolului al XX-lea, până la Primul Război Mondial, emigraţia înregistra, în medie, cca. 800 000 persoane anual: b) după numărul la nord-american acest au migratparticipanţilor spre continentul fenomen: aproximativ 18 milioane de emigranţi: italieni, est migraţia individuală când anumiţi europeni , germani , evrei –din estul Europei (aproximativ 2 indivizi originar, din motive Tipologia milioanepărăsesc numai dinlocul Rusia); personale; în perioada interbelică: migraţiilor: migraţie în grup –destinaţie când grupuri umane principala a rămas SUA: au migrat părăsesc un teritoriu, în mod forţat, sub9 milioane de spre continentele americane aproximativ influenţa factori naturali politici. persoane,unor din care jumătate ausau migrat numai în SUA; Europa de Vest (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Elveţia) a devenit o zonă atractivă pentru emigranţi (2 în milioane de factorii germani dindetermină Rusia, Polonia, Cehoslovacia, c) funcţie de care migraţia: Alsacia şi Lorena; ruşii– ostili bolşevice) migraţie forţată când revoluţiei migraţia are loc sub d1933,factori regimul ce totalitar din migrantul Germania asă influenţa unor obligă determinat locul migrarea evreilor alte perescuţii ţări europene, părăsească originar: război,înfoame, Palestina, America Centrală şi dezastrele de Sud; naturale; politice, intoleranţă religioasă, după al Doilea Mondial: migraţie liberă,Război voluntară – când migrantul locul SUAde au origine rămas destinaţia ideală pleacă din de bunăvoie subpentru influenţa emigranţii din America Latină dar şimaterial, pentru europeni; unor factori favorizanţi: câştig motive Europa politică, Occidentală a religioasă. constituit o zonă familiale,stabilitate toleranţă atractivă pentru emigranţii din: nordul şi vestul Africii, estul Europei comuniste; după 1989: în urma căderii regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est, are loc exodul de populaţie spre
d) după perioada de migrare: migraţie temporară, sezonieră – când migrantul pleacă din locul de origine pentru o perioadă de timp (cu permis de muncă, de exemplu); migraţia definitivă – când migrantul se aşează definitiv într-un teritoriu, în perspectiva obţinerii cetăţeniei. e) după spaţiul în care se realizează migraţia: migraţie internă – când grupuri umane se deplasează dintr-o regiune în alta de pe cuprinsul aceleaşi ţări, exodul rural spre exemplu; migraţie externă (internaţională) – când migranţii se deplasează dintr-o ţară în alta.
f) din punct de vedere al legalităţii deplasării: migraţie legală – când are loc cu acordul autorităţilor; migraţie ilegală – când se desfăşoară fără permisiunea autorităţilor.
Legislaţia privind migraţia: Codul Naţionalităţilor, adoptat de Franţa în 1945; Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma, în 1950; înfiinţarea Înaltului Comisariat pentru refugiaţi, în cadrul ONU, în 1951; Convenţia europeană referitoare la statutul juridic al lucrătorului migrant, Strasbourg, 1977.
Restricţii: Au fost introduse restricţii în ceea ce priveşte numărul emigranţilor din motive: economice: scăderea nivelului de trai; sociale: ieftinirea forţei de muncă , dezechilibrarea pieţei muncii; culturale: ce nu permit integrarea
Viata privata: Viaţa publică: Se desfăşoară în spaţii publice, implicit în locurile în care se desfăşoară activitatea profesională.
Se desafasoara in spatii intime, familiale, spatii cu circuit inchis, in locuintele proprii.
Autorităţile statului şi viata privată: gradul în care autorităţile statului respectă cadrul
Redefinirea noţiunilor de public şi privat: există spaţii în care cele două laturi ale existenţei umane se intersectează. Este vorba despre locurile de petrecere a timpului liber: expoziţii, restaurante, parcuri, muzee. în anumite situaţii , sfera privată este expusă publicului, viaţa privată a unor categorii de oameni devine zonă de interes public; anumite categorii de oameni , prin activitatea pe care o desfăşoară , au acces la mediul privat al oamenilor: medici, asistenţi sociali, poliţie, justiţie, psihologi etc.
intim privat al existenţei umane arată, ca un barometru, dacă drepturile fundamentale ale omului sunt respectate. în secolul al XX-lea, amestecul statului în viaţa privată a fost determinat de tipul de regim politic existent într-o ţară, la un moment dat: în statele totalitare, comuniste, distincţia dintre privat şi public nu este clară, asistăm la tendinţa autorităţilor de a controla viaţa privată a cetăţenilor; în statele democratice, drepturile fundamentale ale omului sunt respectate, amestecul autorităţilor este permis doar în anumite situaţii, stabilite prin lege: încălcarea legilor, protejarea drepturilor copilului. Dreptul la viaţă privată este protejat prin: Constituţii; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948); Convenţia Europeană privind Drepturile Fundamentale ale Omului (1950); Curtea Europeană a Drepturilor Omului .
A.Prima jumătate a sec. XX Este o perioadă în care economia românească s-a dezvoltat , urmând exemplul statelor capitaliste occidentale: la începutul secolului, România era o ţară cu o economie agrară, slab dezvoltată; în 1918, 80% din populaţia ţării trăia în mediul rural; în perioada interbelică, România a devenit un stat agrar-industrial: s-au făcut investiţii în industrie; au fost valorificate resursele naturale; au apărut ramuri industriale noi (industria metalurgică, petrolieră, minieră); au fost încurajate investiţiile străine; agricultura nu a evoluat în mod semnificativ, tehnicile şi utilajul agricol fiind rudimentare; s-a intensificat procesul de urbanizare.
B. Perioada comunistă: Această perioadă a transformat România într-un stat cu o economie dominant industrială. În 1949, a început adoptarea modelului economic sovietic: desfiinţarea proprietăţii private, naţionalizarea întreprinderilor şi etatizarea băncilor; centralizarea economică şi dezvoltarea planificată; industrializarea forţată, dezvoltându-se în special industria grea; colectivizarea agriculturii prin desfiinţarea proprietăţii individuale ţărăneşti; sistematizarea satelor, deplasarea populaţiei rurale în centrele urbane.
Perioada postcomunistă: Este caracterizată prin eforturile de trecere de la economia comunistă la cea capitalistă, prin: privatizarea întreprinderilor; restituirea pământurilor către ţărani; atragerea investiţiilor străine.
I.Una din cele două coloane de mai jos conţine numele promotorilor unor metode celebre de organizare a muncii, cealaltă conţine definiţiile care corespund acestor metode. Cerinţă: Combină corect cele două coloane şi scrie apoi un eseu cu următorul titlu: “Organizarea muncii de la revoluţia industrială la globalizare”.
Autorul
Metoda
Frederick Winslow Taylor Henry Ford
sistem fundamentat pe noile tehnologii, flexibilitate, adaptabilitate în toate domeniile de activitate; sistemul este răspunsul dat de economia capitalistă la provocările globalizării. metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament şi pe baza unor îmbunătăţiri aduse muncii prin eliminarea mişcărilor inutile şi creşterea randamentului muncii. politică managerială care constă în plata unor salarii destul de mari pentru a da posibilitatea muncitorilor să cumpere produsele realizate; folosirea liniilor de asamblare în producţia de masă.
Uzinele Toyota, Japonia
II. Cerinţă: Enumeraţi trei industrii de vârf şi judecaţi cum au intervenit , prin produsele lor, în viaţa noastră. Marcaţi răspunsurile în variantele de mai jos: *Comunicăm mai rapid. *Diversifică posibilităţile de informare. *Lărgesc orizontul cunoaşterii. *Ajută la îndeplinirea sarcinilor casnice. *Fac viaţa mai plăcută. *Îmi fac meseria mai uşor.
III. Cerinţă: În tabelul de mai jos , completaţi , pentru fiecare profesie indicată, sectorul unde şi-ar găsi cel mai uşor de lucru persoana care o practică: Profesia
Ramura economică
Sectorul
reporter tractorist metalurgist profesor informatician agent de publicitate dulgher IV. Problemele emigrantului: 1.Dorinţa individului de a migra; 2. Pregătirea de plecare; 3. Despărţirea; 4. Călătoria spre noul mediu; 5. Sosirea; 6. Aclimatizarea cu noua locaţie; 7. Primirea imigranţilor în noul cadru; 8 Stabilirea unei noi identităţi. Cerinţă: Crezi că s-ar putea adăuga şi alţi paşi în această listă? Crezi că acest model este valabil pentru emigrantul voluntar sau şi pentru cel involuntar? V.Cerinţă: Pe baza documentelor din manual: a) Realizează un portofoliu pe tema Emigraţie/Imigraţie. b) Consideră că eşti emigrant/imigrant şi explică într-un eseu motivele emigraţiei, paşii făcuţi şi tipul de migraţie care te defineşte. Foloseşte cel puţin cinci termeni din următoarea listă: asimilare, emigraţie, diaspora, imigraţie, redefinire, repatriere, sincretism, supravieţuire. VI. Cerinţă: Scrieţi un eseu pe tema invadării vieţii private de către presă, pornind de la un exemplu concret.
Bibliografie: Manualele alternative pentru clasa a XI-a
