Lucrare-Stima de Sine Si Sistemul Atitudinal-Valoric La Elevii de Liceu

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ANIŢEI MIHAI

Autor: Prof. FǍNICǍ (BU RCEA) I. IULIANA-GRAŢIELA

2011

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

STIMA DE SINE ŞI SISTEMUL ATITUDINAL-VALORIC LA ELEVII DE LICEU

Coordonator Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ANIŢEI MIHAI

Autor: Prof. FǍNICǍ (BURCEA) I. IULIANA-GRAŢIELA

2011 2

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

STIMA DE SINE ŞI SISTEMUL ATITUDINAL-VALORIC LA ELEVII DE LICEU

Coordonator Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ANIŢEI MIHAI

Autor: Prof. FǍNICǍ (BURCEA) I. IULIANA-GRAŢIELA

2011 2

CUPRINS INTRODUCERE ………………………………………….................................pag.5 CAPITOLUL1. CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE 1.1 Stima de sine,dimensiune sine,dimensiune fundamentală a personalităţii 1.1.1.Ce este stima de sine.Teorii şi modele actuale …………………………….….pag.9 1.1.1.1.Ecuaţia lui James(modelul aritmetic) .............................................pag.10 1.1.1.2.Modelul financiar fina nciar al stimei de sine.............................................. sine................................................pag.10 ..pag.10

1.1.1.3.«Eul oglindă » sau stima de d e sine ca sociometru...................... soc iometru..............................pag.10 ........pag.10 1.1.1.4.Stimă de sine şi idealuri(«normale» şi «patologice »)....................pag.11 1.1.2. «Ingredientele» stimei de d e sine : - iubirea iub irea de sine ;.........................................pag.12 ;.........................................pag.12 - concepţia despre sine ; - încrederea în sine; 1.1.3.Caracteristicile unei bune b une stime de d e sine..........................................................pag.13 sine..........................................................pag.13

1.1.4.Caracteristicile unei stime de sine scăzute(vulnerabile) .................................pag.15 1.1.5.Beneficiile unei bune stime de sine versus dezavantajele unei stime de sine vulnerabile.......................................................... vulnerabile.................................. ............................................. ............................................................. ................................................pag.16 ........pag.16 1.1.6.Stima de sine în adolescenţă ..........................................................................pag.18

1.2.Caracterul ca (sub)sistem de atitudini- valori al personalită p ersonalităţii ţii 1.2.1.Definirea noţiunii de caracter ................................................ .................................................................... .........................pag.20 .....pag.20 1.2.2.Structura caracterului

1.2.2.1.Conceptul 1.2.2.1.Conceptul de d e trăsătură(caracterială).Modelul trăsăturilor .............pag.22 1.2.2.2.Conceptul 1.2.2.2.Conceptul de d e atitudine(caracterială).Categorii de atitudini ..........pag.27 1.2.2.3.Conceptul de valoare.Interiorizarea valori lor şi formarea sistemului de

valori în adolescenţă ........................................................ ................................................................................ ........................................................pag.30 ................................pag.30

II CAPITOLUL 2.OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETǍR  C ERCETǍR II .................................................................... ..........................................pag.33 ..................pag.33 2.1.Obiectivele cercetării ............................................ .................................................................... ..............................................pag.33 ......................pag.33 2.2.Ipotezele cercetării ............................................ 2.3.Descrierea lotului de subiecţi ........................................... ................................................................... ..............................pag.34 ......pag.34 2.4.Descrierea metodelor de investigare ..............................................................pag.35 .................................................................................... ...................................pag.39 .......pag.39 2.5.Designul cercetării ........................................................ ................................................................ ..........................pag.40 ..pag.40 2.6.Descrierea variabilelor cercetării ........................................ 2.7.Descrierea procedurilor de recoltare a datelor ............................................pag.41

3

CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETǍRII 3.1.Prezentarea şi analiza datelor …………………………………………..…..pag.43 3.2.Testarea ipotezelor cercetării ……………………………………………….pag.48 3.3.Interpretarea psihologică a datelor …………………………………...……pag.52

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI APRECIERI FINALE ................pag.66 ANEXE …………………………………………………………………………pag.74 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE ………………………………………..pag.97

4

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze “o dimensiune fundamentală p entru orice fiinţă umană, indiferent că este copil, adult sau vârstnic, indiferent de cultură, personalitate, interese, statut social, abilităţi” (Băban, 2001, pag. 72) şi anume stima de sine, acea “ privire judecată despre noi înşine” “vitală pentru echilibrul nostru psihologic”(Andre, Lelord, 1999, pag. 12). Este o temă de maximă importanţă, aşa cum am dorit să scoatem în evidenţă şi prin intermediul afirmaţiilor de mai sus, aparţinând specialiştilor în domeniu. Mai mult decât atât, există puncte de vedere în literatura de specialitate (îndeosebi în cadrul cercetărilor din domeniul

 psihologiei pozitive) care arată ponderea foarte importantă a stimei de sine în echilibrul şi starea de bine globale ale individului (stima de sine făcând parte din cele şase mari componente ale acestei stări de bine, şi anume: să ai scopuri în viaţă, să dispui de un control relativ asupra mediului propriu, să ai relaţii pozitive cu ceilalţi, cei lalţi, să beneficiezi de un u n minimum de autonomie, să  poţi consacra timp dezvoltării personale şi, last but not least , să te accepţi şi să te stimezi) (Ryff  2003 cit in. André, 2009.)

În societatea contemporană individualistă şi competitivă, stima de sine este indispensabilă cetăţenilor săi pentru ca aceştia să devină şi să rămână ei înşişi, să reziste   presiunilor şi manipulărilor,să-şi construiască autonomia şi forţa interioară necesare pentru o viaţă bună. Pentru a face un pas înainte şi a ne apropia şi mai mult de specificul lucrării noastre, dorim să scoatem în evidenţă, în mod deosebit, asa cum am făcut -o, de altfel, şi în capitolul teoretic al lucrării, importanţa stimei de sine în adolescenţă. Această perioadă este marcată de multiple provocări, atât interioare, cât şi exterioare, pentru depăşirea cărora stima de sine (pozitivă)

trebuie să joace rolul rolul unui armonizator, al unui “pacificator” “pacificator” al căutărilor 

adolescenţilor noştri. De aceea, în calitate de profesor de ştiinţe socio -umane, considerăm că cercetarea problematicii stimei de sine, dar şi formarea, în planul practic al vieţii şcolare propriu zise, a unor elevi cu o bună stimă de sine reprezintă obiective o biective de prim ordin ale activităţii noastre instructiv-educative. Am evidenţiat în cadrul lucrării deosebita importanţă pe care o are construirea unei bune stime de sine la ele vii noştri, având în vedere faptul că riscurile unei stime

de sine scăzute sunt multiple: probleme emoţionale -depresie,anxietate,iritabilitate; probleme de comportament-agresivitate; scăderea performanţelor şcolare; eşec şcolar; abandon şcolar;

creşterea riscului consumului de alcool, tutun, droguri; implicarea în relaţii sexuale de r  isc; imagine corporală negativă; tulburări alimentare -anorexie,bulimie;suicid. (Băban, 2001, pag. 74). În cercetarea noastră, investigarea stimei de sine s -a concretizat în diagnoza nivelului stimei de 5

sine a subiecţilor  cu ajutorul Scalei stimei de sine (SES) elaborate de că tre M. Rosenberg, aceasta fiind unul ’’dintre instrumentele de evaluare a stimei de sine cele mai utilizate în

cercetarea din psihologie şi psihiatrie’’(Lelord,1999, pag. 279). În urma aplicării acesteia am delimitat grupurile de subiecţi ale studiului: elevi cu stimă de sine ridicată (pozitivă); elevi cu stimă de sine medie; elevi cu stimă de sine scăzută (negativă). (negativă). Literatura de specialitate evidenţiază faptul că, ‘’ în timp, stima de sine a fost pusă în relaţie cu aproape oricare variabilă ‘’(Crandall,1973,pag 45,cit in. Boncu,,pag 2),fiind o variabilă implicată în: -abuzul de substanţe (Higgins,Clough si Wallerstedt, 1995; Turner, 1995); -comportamente delincvente (Anderson, 1994); -depresie (Brown et al.,1986; Kernis, Granneman si Mathis, 1991; Tennen si Herzberger, 1987) ; -furie,ostilitate şi comportament agresiv (Baumeister, Smart şi Boden, 1996 ; Kernis, Granneman si Barclay, 1989) ; -aprecierea sati sfacţiei de viaţă/calităţii vieţii (Diener şi Diener, 1995) ; -evaluarea intimităţii şi a satisfacţiei în relaţiile interpersonale (Griffin şi Bartolomew, 1994 ; Rusbult, Morrow şi Johnson, 1987) ; -reactivitatea la e venimentele evaluative (Brown ş i Dutton,1995; Cambell, Chew şi

Scratchley, 1991; Kernis, Brockner şi Frankel, 1989) etc (Boncu,pag. 2) Reperele din literatura de specialitate specialitate enumerate mai mai sus considerăm considerăm ca întemeiază în mod suficient şi sugestiv totodată teza potrivit căreia problematica stim ei de sine este de mare relevanţă practică, fiind implicată în numeroase şi esenţiale compartimente ale existenţei umane. În lucrarea de faţă ne -am propus să punem această dimensiune în relaţie cu (sub)sistemul atitudinal-valoric al personalităţii elevilor  de liceu. Ni se pare extrem de semnificativ să

investigăm dacă nivelul stimei de sine corelează semnificativ cu sistemul sistemul de atitudini al  personalităţii, deoarece, această posibilă corelaţie o data demonstrată, ne -ar ‘’ obliga ‘’ o dată în  plus, în calitate de educatori, să ne străduim să intervenim activ în construirea unei stime de sine

 pozitive la elevii noştri, conştienţi fiind de faptul că o astfel de bună stimă de sine este un vector  spre conturarea unui profil caracterial pozitiv al educaţilor. Par curgând literatura de specialitate legată de problematica stimei de sine, am aflat că cercetările au demonstrat că elevii cu o bună stimă de sine îşi asumă responsabilităţi, se comportă independent, oferă sprijin şi ajutor celorlalţi colegi, pe când cei cu o stimă de sine scăzută evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi,

sunt influenţabili, nu pot tolera un nivel mediu de frustrare, par rebeli, nepăsători, nu -şi asumă responsabilităţi etc (adică atitudini caracteriale pozitive, respectiv negative) (Băban, 2001). 6

Pornind de la aceste constatări, ne -am dus cu gândul la relaţia dintre stima de sine şi trăsăturile caracteriale, adică (sub)sistemul atitudinal( -valoric), ca să folosim terminologia care apare în titlul lucrării. Ne -am propus să investigăm dacă există corelaţii semnificative între nivelul stimei de sine şi sistemul atitudinal al persoanei. Pentru investigarea sist emului atitudinal al  personalităţii am utilizat scalele ‘’caracteriale’’ ale unui chestionar de personalitate construit pe  baza modelului Big Five (CP5F), etalonat şi validat conform tuturor rigorilor ştiinţifice necesare.

Am pornit de la următoarea afirmaţie din literatura de specialitate : ‘’Se poate observa că o parte din aceste dimensiuni [dimensiuni care corespund scalelor chestionarului construit pe baza modelului

Big

Five- n.n.]

aparţine

mai

degrabă

caracterului

(respectiv,

‘’Conştiinciozitate’’, ‘’ Amabilitate ‘’, ‘’Autonomie ‘’), iar altă parte ţine de temperament (respectiv, ‘’Extraversie’’, ’’Nevrozism’’) (Bonchiş,E. et al., 2006, pag. 178). Din acest motiv am operaţionalizat conceptul de subsistem atitudinal prin cele trei scale ‘’caracteriale’’ ale chestionarului enumerate mai sus. Dacă în urma cercetării noastre se confirmă că astfel de corelaţii există, atunci se întemeiază şi prin aceste date ideea conform căreia, deşi caracterul se formează şi se schimbă implicând decizii conştiente, responsabile, totuşi, ‘’rădăcinile’’ sale trebuie căutate în copilăria timpurie, în ‘’creuzetul’’ familiei, acolo unde începe să se  plămădească stima de sine a copilului (desigur, şi la nivelul şcolii, ulterior...). Astfel, atitudinile educative ale părinţilor, în funcţie de calitatea lor, îl înzestrează pe copil cu marele dar al unei stime de sine pozitive sau, dimpotrivă, îl ‘’condamnă’’ la o stimă de sine scăzută. Aceasta, la rândul ei, devine un vector spre alte valori, spre trăsături caracteriale pozitive, respectiv negative

(agreabilitate, conştiinciozitate, autonomie sau, din nefericire, opusele lor, în cazul în care stima de sine este în suferinţă...)

O altă întrebare la care ne -am dorit să răspundem prin cercetarea noastră a fost aceea dacă sistemul de valori valori al adolescenţilor adolescenţilor

cu stimă de sine negativă prezintă diferenţe diferenţe

semnificative în comparaţie cu cel al adolescenţilor cu stimă de sine pozitivă. Oare nivelul stimei de sine ne influenţează, influenţează, ne ne ‘’dictează’’ ‘’dictează’’ în vreun vreun fel ce fel de valori să ne construim, ce standarde să alegem ? N- am găsit în literatura literatura de specialitate specialitate rezultate de cercetare referitoare explicit la această această ipoteză, însă ca referiri indirecte indirecte putem cita următoarele următoarele : ”Nivelul global al stimei de sine al unei anumite persoane influenţează considerabil alegerile din viaţa sa şi stilul său existenţial. Astfel, se poate demonstra că o înaltă stimă de sine este asociată cu strategii de căutare a dezvoltării personale şi de acceptare a riscurilor, în timp ce o stimă de sine scazută implică mai curând strategii de apărare şi de evitare a riscurilor(...) Persoana cu stimă de sine înaltă va căuta, de exemplu, să se autodepăşească chiar şi atunci când şi -a atins obiectivele, în timp ce persoana cu scazută stimă de sine ’va rămâne aici’. Una gândeşte : ‘Cine nu încearcă, nu 7

reuşeşte’. Cealaltă gândeşte :’Un lucru pe care îl ai înseamnă mai mult decât două lucruri pe care le-ai putea avea’ ”.(Lelord, 1999, pag. 48) Putem deduce din cele citate anterior faptul că e de

aşteptat să apară diferenţe semnificative, cel puţin la nivelul anumitor dimensiuni ale sistemului axiologic, între cele două loturi de subiecţi investigate în lucrarea noastră: elevii cu stimă de sine înaltă (pozitivă), respectiv, elevii cu stimă de sine scăzută (negativă). Aceste aspecte vor fi discutate în detaliu în capitolul de prezentare, analiză şi interpretare psihologică a rezultatelor  cercetării.

8

CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE 1.1.STIMA DE SINE 1.1.1.Ce este stima de sine. Teorii şi modele actuale Etimologic, conceptul de stimă de sine provine din latinescul „oestimare”, „a evalua”, a cărui semnificaţie este dublă: în acelaşi timp, „a determina valoarea” şi „a avea o părere despre”. Este o privire- judecată despre noi înşine, vitală pentru echilibrul nostru psihologic. Atunci cand

este pozitivă ne permite să acţionăm eficient, să ne simţim bine în propria pi ele, să facem faţă dificultăţilor existenţei. Dar când este negativă,  provoacă numeroase suferinţe şi neplăceri care vin să perturbe viaţa noastră cotidiană. Termenul de „ self esteem” a fost utilizat pentru prima oară in anul 1890 de că tre William James în lucrarea sa   Principles of Psychology: „Stima de sine este de două feluri:

satisfacţia şi nemulţumirea de sine” (cit in. Andre  2009). „Avatar modern al conceptului de demnitate al filosofilor, stima de sine este instrumentul libertăţii şi al autonomiei n oastre  psihologice” (Andre , 2009, pag. 35).

Există o multitudine de termeni şi expresii folosite în limbajul curent pentru a desemna stima de sine : a avea încredere în sine, a fi sigur pe sine, a fi mulţumit de sine, a fi mândru de sine etc. Conform  Dicţionarului de psihologie , stima de sine reprezintă „trăsă tura de  personalitate în raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale” (Doron şi Parot, 1999, pag. 745).

W. James afirmă că stima de sine reflectă „o anume raportare afectivă globală la  propriul eu, independentă de raţiuni obiective ce ţin de satisfacţii sau dezamăgiri personale”. Cu alte cuvinte, conform acestei definiţii, stima de sine reprezintă o raportare afectivă constantă ce include valorizarea, acceptarea şi evaluarea eu -lui. Conform altui autor, stima de sine înseamnă : 1. ce părere am despre mine; 2. cum mă simt cu această părere; 3. ce fac cu viaţa mea având această părere... (Andre , 2009, pag. 29-30). Din cele expuse mai sus putem concluziona că stima de sine est e una dintre dimensiunile fundamentale ale personalităţii noastre, fiind totodată un fenomen discret, impalpabil, complex, de care poate că nu suntem întotdeauna constienţi, dar care ne influenţează

contextele cele mai concrete ale vieţii cotidiene şi sta rea de bine.

9

Stima de sine este încă, pentru cercetători, un vast ş antier, cu abordări variate şi abundente, dar cu nicio teorie generală . Le vo m trece în continuare în revistă pe cele mai actuale dintre ele...

1.1.1.1 Ecuaţia lui James (modelul aritmetic): stima de sine=succes/pretenţii W. James a fost frapat de absenţa legăturii directe între calităţ ile obiective ale unei  persoane şi nivelul de satisfac ţie pe care o are faţă de sine însu şi : „Astfel, scria el, un om cu capacităţi extrem de limitate p oate fi dotat cu o suficienţă de neclintit, în timp ce un altul, de şi asigurat că a reu şit în viaţă şi se bucură de o apreciere universală , va fi atins de o neîncredere

incurabilă în propriile sale capacităţi”.El a tras concluzia că satisfacţia sau nemulţ umirea de sine nu depind doar de reu şitele noastre, ci şi de criteriile du pă care le  judecăm. Relevanţa şi

învăţătura acestui model se referă la arta de a ne administra aspiraţiile: a găsi calea de mijloc între ambiţ ia excesivă, care ne împiedică să fim satisfăcuţ i de ce ea ce obţinem („mereu mai mult”) şi o atitudine comodă , care ne va determina să întrerupem foarte devreme eforturile noastre de a atinge un obiectiv („asta-mi ajunge”).

1.1.1.2 Modelul financiar al stimei de sine Conform teoreticienilor acestui model, mărimea stimei de sine este dependentă de

cantitatea de dragoste primită în timpul primilor ani de viaţă şi care se constituie intr -un „capital”   pe care îl vom administra ulterior, folosind însă strategii diferite (în funcţie de mărimea capitalului de care dispunem): cei cu „capital mare” îşi asumă riscuri, au multe iniţiative şi extrag

multe beneficii pentru stima lor de sine; în contrast cu aceştia, cei cu „capital mic” de demarare sunt mai precauţi şi mai prudenţi, ceea ce le furnizează mai puţine ocazii de a -şi spori stima de sine. Câştigurile sunt, deci, în acest model financiar, la înălţimea riscurilor asumate. Putem considera inechitabil acest model, căci, după cum banii trag la cei bogaţi, la fel şi subiecţii care dispun de un capital de d emarare bun ar obţine mai uşor decat ceilalţi o bună stimă de sine.

Totuşi, acest model ne atenţionează asupra faptului că orice capital se erodează şi necesită investiri regulate: nealimentată prin iniţiativele noastre personale, stima noastră de sine va sfârşi mereu prin a se fragiliza.

1.1.1.3.„Eul oglindă” sau stima de sine ca sociometru Acest model porneş te de la prem iza că nu avem niciodată despre noi o judecată ex nihilo şi afirmă că stima de sine nu este doar o evaluare personală, ci şi o anticipar  e sau o

10

estimare a evaluării celuilalt. („looking glass self”). Deci, stima de sine este un „sociometru”, fiind o dovadă a percepţiei instinctive pe care o avem despre popularitatea noastră: suntem mulţumiţi de noi pentru că, într -un fel sau altul, ne simţim apreciaţi; invers, stima noastră de sine scade atunci când nu ne mai simţim socialmente apreciaţi. Omul, animal social, resimte teama de respingerea socială, aceasta împingându -i pe mulţi „să facă ce fac toţi” (fenomenul de conformism, pe care binecunoscutul experiment al lui Asch îl demonstrează fără putinţă de

tăgadă). Această teamă este legată de stima de sine. S -a demonstrat că acest conformism sporeşte cu atât mai mult cu cât este mai atacată stima de sine: cu cât subiecţii erau plasaţi în medii mai inconfortabile sau în care se simţeau mai incompetenţi şi cu cât ei admirau mai mult statutul de membru al grupului, cu atât erau mai susceptibili în alegeri.

1.1.1.4.Stimă de sine şi idealuri („normale” şi „patologice”) În 1892, W. James amintea până la ce punct influenţează idealurile imaginea pe care o avem despre sine : „ne estimăm în această lume exact după ceea ce noi pretindem să fim şi să

facem”. Altfel spus, stima de sine depinde de distanţa pe care o percepem între comportamentul nostru şi ceea ce reprezintă idealul nostru: când ne apropiem de acesta, ne stimăm, dar atunci când ne îndepărtăm de el stima de sine scade. Este adevărat că atingem rar idealurile noastre în viaţă, dar ele au rol de motor pentru acţiunile noastre (idealul „ normal”). Însă, ele pot fi, în anumite cazuri, o piedică. Este ceea ce psihiatrii numesc „idealopatie” (ideal „patologic”), când idealurile şi modelele noastre devin prea rigide şi exigente, când devin obsesii, când trăim după acel „trebuie” cu orice preţ. Iar dacă acest „trebuie” nu va fi atins, consecinţele vor fi grave: depresie şi leziuni durabile ale stimei de sine. De aceea, în anumite situaţii, salvarea poate veni numai o dată cu degajarea individului de idealurile sale, atunci când acestea sunt patologice. Cu atât mai mult cu cât ele pot juca un rol compensator pentru o leziune infantilă a stimei de sine.

Reflectând, în final, la teoriile şi modelele expuse mai sus, am dori să concluzionăm cu următoarea remarcă: stima de sine, deşi pare că se referă exclusiv la relaţia omului cu sine însuşi, nu poate fi separată de relaţiile cu ceilalţi (vezi modelul stimei de sine ca sociometru), după cum nu trebuie să neglijăm nici relaţiile ei cu acţiunea (modelul financiar descris mai sus). Însă, din raţiuni dictate de specificul lucrării noastre, subliniem următoarele: „Nu există o bună stimă de sine fără ceilalţi, dar nici împotriva celorlalţi sau pe spinarea celorlalţi” (Andre , 2009,pag.360). Iar sistemul atitudinal-valoric al individului, cel de-al doilea construct al lucr ării noastre,

reprezintă latura relaţional -valorică a personalităţii, deci nu poate fi concepută în afara acestui spaţiu al relaţiilor sociale. Regăsim, aşadar, dimensiunea stimei de sine în interacţiune cu sistemul atitudinal-valoric al individului în contextul vieţii sociale, al relaţiilor cu ceilalţi: „Omul 11

este un animal social :nu există o bună stimă de sine fără o bună legătură cu ceilalţi” (Andre , 2009, pag. 360).

1.1.2.„Ingredientele” stimei de sine Stima de sine se fondează pe trei „ingrediente” a căror bună dozare este indispensabilă  pentru a obţine o stimă de sine armonioasă (Lelord, Andre , 1999). Aceste componente sunt: 

  Iubirea de sine este elementul cel mai important şi, tocmai de aceea, caren ţele

stimei de sine care-şi au sursele la acest n ivel sunt cel mai dificil de compensat (regă sindu-le în ceea ce psihiatrii numesc „tulburări de personalitate”). A ne stima înseamnă a ne evalua, dar a

ne iubi nu suportă nici o condiţ ie: ne iubim în ciuda defectelor  şi a limitelor, în ciuda e şecurilor  şi a înfrângerilor, pur  şi simplu pentru că o mică voce interioară ne spune că suntem demni de iubire şi respect. Această iubire de sine „necondiţionată” nu depinde de performanţ ele noastre.

Ea explică faptul că putem rezista la adver sităţi şi ne putem resta  bili după un eşec. Ea nu ne fereşte de suferinţă sau de îndoială în cazul dificultăţilor, dar ne apără de disperare. Ea depinde în

mare parte, arată cercetările, de dragostea pe care ne -a împărtăşit-o familia noastră atunci când eram copii. A te iubi este tocmai soclul stimei de sine , constituentul său cel mai profund ş i cel

mai intim. De aceea nu este niciodată uşor să discerni la cineva, dincolo de masca sa socială, nivelul exact al iubirii pe care şi-o poartă. 

Concepţia despre sine este al doilea stâlp al stimei de sine şi reprezintă părerea pe

care o avem despre noi, convingerea fondată sau nu, asupra calităţ ilor  şi defectelor noastre. Trebuie subliniat faptul că este un fenomen subiectiv, importantă fiind în această evaluare nu realitatea lucrurilor, ci convingerea pe care o avem, de a fi de ţinători ai calităţ ilor  şi defectelor  respective. O concep ţie de sine pozitivă este o forţă interioară care ne permite să ne bucurăm de

şansa noastră în ciuda adver sităţilor. Dimpotrivă, o concepţ ie de sine foarte lim itată sau timorată ne va face să pierdem mult timp până când să ne gă sim „calea” noastră. Ea se datorează mediului nostru familial şi în special proiectelor pe care părinţ ii noştri le fac pentru noi. Sunt situa ţii în

care copilul este împovărat inconş tient de părinţii lui să împlinească ceea ce ei înş işi nu au putut sau nu au ştiut să realizeze în viaţ a lor. Astfel de proiecte sunt legitime, dar cu condiţia ca  presiunea asupra copilului să nu fie prea mare şi să se ţină cont de dorinţ ele şi capacităţ ile sale.

Faptul că nu se ţ ine cont de îndoielile şi neliniştile unui copil poate provoca în el, ulterior, o   profundă vulnerabilitate a stimei de sine. De asemenea, o concep ţie de sine limitată îl poate conduce pe subiect la o dependen ţă de celălalt: poate stabil i relaţii satisfăcătoare cu ceilalţ i, dar 

se limitează la rolul de succesor, nu calcă decât pe drumuri deja explorate de alţii, îi este greu să construiască şi să ducă la bun sfârş it proiectele personale. 12



 Încrederea în sine reprezintă a treia componentă a stimei de sine cu care chiar se

confundă adesea. A fi încrezător înseamnă a con sidera că eşti capabil să acţ ionezi într-o manieră adecvată în situaţiile importante. Ne putem da seama foarte u şor de gradul de încredere în sine al unei persoane dacă observăm cum se comportă în situaţii noi sau neprevăzute, în care există o miză, sau dacă este copleşită de dificultăţi în realizarea a ceea ce are de înfăptuit. A nu se teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demonstrează un bun nivel al încrederii în sine.

Această dimensiune provine în principal din modul de educa ţie care ne-a fost dat: încrederea în sine se transmite prin exemplu şi prin conversaţie. E şecurile îi sunt prezentate unui copil ca o consecinţă po si bilă, dar nu catastrofică, a actelor sale? Este el recompensat atât pentru că a încercat, cât şi pentru că a reuşit? Cum îl învăţăm

să tragă învăţăminte din dificultăţile sale, în loc să concluzioneze că i -ar fi mai bine dacă nu ar  mai acţiona? Între aceste trei componente ale stimei de sine există în general legături de interdependenţă: iubirea de sine (a te respecta indiferent de ceea ce ţi se întâmplă, a asculta de nevoile şi aspiraţiile tale) facilitează incontestabil o concepţ ie despre sine pozitivă (a crede în

capacităţile tale, a te proiecta în viitor) care, la rândul său, influenţează favorabil încrederea în sine (a acţiona fără teama exce sivă de eşec şi de judecata altuia).

1.1.3.Caracteristicile unei bune stime de sine Ce înseamnă să ai o stimă de sine ridicată? Cum e o persoană care are stim a de sine ridicată? În acest sens în literatura de specialitate s -au conturat două puncte de vedere pe care le  prezentăm în continuare.

a) Perpetua luptă pentru recunoaş tere. Conform unor autori, a avea stimă de sine ridicată înseamnă că persoana în cauză este mândră de cine este şi cum este, se simte superioară majorităţii, gata oricând să se protejeze contra ameninţărilor care pun în discuţie imaginea favorabilă pe care o are despre sine. Altfel

spus, astfel de persoane se antrenează cu uş urinţă în activităţi de promovare a propriului eu -„self   promoting activities” (Baumeister, Tice şi Hutton, 1989). Aceste promovări ale propriului eu au

fost urmărite în mai multe circumstanţ e stabilindu-se că ele pot îmbrăca o varietate de forme ş i comportamente. Astfel, comparativ cu persoanele cu stimă de sine scăzută, persoanele cu stima de sine ridicată apelează mai ales la atribuirile de auto -complezenţă: îşi asumă cu multă uş urinţă succesul, în acela şi timp fiind tentate să atribuie eşecul unor cauze extern e. De asemenea, când astfel de persoane ob ţin o performanţă scăzută sau sunt criticate, ele răspund vehement,  protestând şi criticând pe ceilalţi. Atunci când cineva ob ţine o performanţă mai bună, persoanele 13

cu stimă de sine ridicată insistă asupra continuării compe tiţiei pentru a se ajunge la comparări suplimentare ale performan ţei. Probabil că ele sunt înclinate să aprecieze performanţa superioară

a celuilalt ca fiind determinată de „norocul orb” pentru că sunt ferm convinse că sunt mai bune. În condiţiile în care le este amenin ţat eul (de exemplu prin indicarea faptului că nu vor  reuşi într-o sarcină dificilă, astfel încât trebuie să aleagă o sarcină mai uşoară), persoanele cu stima de sine ridicată sunt înclinate să in siste pe stabilirea unor scopuri dificile şi riscante,

ajungând să obţină un rezultat final mai slab decât persoanele cu stimă de sine scăzută. Atunci când nu le este ameninţat eul, aceste persoane reu şesc să stabilească scopuri optimale ş i sunt în

stare să le atingă. Unele cercetări ne prezintă persoanele cu stimă de sine ridicată ca fiind ne sigure în sentimentele pozitive pe care le au fa ţă de propriul eu (Tice, 1991) şi, datorită acestui fapt, acestea sunt nevoite în permanenţă să-şi demonstreze loruşi şi celorlalţ i superioritatea. Nu putem

să nu remarcăm faptul că sub masca unei astfel de stime afişate, se află de fapt ne siguranţă, slăbiciune, îndoială faţă de propria valoare.

b) Calmul interior necondiţionat O altă viziune asupra persoanelor cu stimă de sine ridicată este prezentă în cadrul teoriilor umaniste (Rogers, 1959). Pentru teoreticienii acestei orientări o persoană cu stimă de sine ridicată se percepe totdeauna ca fiind o fiinţă valoroasă, este mulţumită de sine şi se

respectă, recunoscând ş i acceptându-şi în acelaşi timp defectele. Sentimentele pozitive pe care le au astfel de persoane faţă de propria lor fiinţă sunt fondate pe convingerea valorii intrinseci a individului şi nu necesită să fie continuu validate sau promovate. În plus, atunci când intervin, inevitabil, anumite eşecuri cotidiene, stima de sine a acestor persoane nu este afectată. O astfel

de stimă de sine, în tradiţia psihologiei umaniste, se mai nume şte stimă de sine necondiţionată. Desigur, insuccesul este neplăcut ş i pentru astfel de persoane; la fel ca şi ceilalţi, ei se  bucură de succes, însă ceea ce este specific pentru astfel de persoane rezidă în faptul că nu gândesc în termeni comparativi: „sunt mai bun decât tine”, „acela este mai bogat decât mine” etc. În acest sens, stima de sine necondi ţionată este foarte puţ in influenţată de performanţ a individului sau de comparaţiile sociale.

  Ne putem întreba care dintre cele două viziuni asupra implicaţ iilor stimei de sine ridicate este corectă? Probabil că ambele, însă cu următoarea explicitare: prima concepţ ie ne indică faptul că o stimă înaltă nu este totdeauna şi o bună stimă de sine, în sensul în care însă, tronează în adânc îndoiala de sine. În plus, când vom vorbi despre beneficiile unei bune stime de sine, vom expune şi alte argumente care par  să valideze mai degrabă conce pţia calmului interior  necondiţionat, promovat de psihologiea umanistă. 14

1.1.4 Caracteristicile unei stime de sine scăzute (vulnerabile) La fel ca şi în cazul conceptualizării stimei de sine ridicate, şi în cazul înţelegerii stimei de sine scăzute există o  pinii diferite. De-a lungul timpului s-au conturat două viziuni asupra

modului în care se manifestă stima de sine scăzută şi asupra consecinţelor pe care ea le produce în funcţionarea psihologică şi în personalitatea individului.

a) Inadaptabilitatea socia lă. O parte din cercetători împărtăşeşte o viziune „sumbră” asupra persoanelor cu stimă de sine scăzută. Conform acestei viziuni, persoanele cu o astfel de stimă posedă o paletă largă de   pattern-uri cognitive, afective, motivaţionale şi comportamentale defectuoase care duc spre o

inadaptabilitate socială. Astfel de indivizi se evaluează negativ în majoritatea domeniilor, acceptă cu uşurinţă feed -back-urile negative despre propria persoană, trăiesc o mare varietate de emoţii negative, sunt înclinaţi spre anxietate şi depresie, adoptă strategii ineficiente în faţ a

obstacolelor. Cercetările au demonstrat că adolescenţii cu o stimă de sine scăzută sunt înclinaţ i spre delincvenţă, narcomanie, practici sexuale neprotejate, au frecvent comportament suicidar  sau idei de suicid. În plus, stima de sine scăzută este implicată într -o serie de boli mintale care necesită intervenţ ie şi asistenţă p sihoterapeutică.

b) Echilibru şi prudenţă În opinia unor cercetători mai „optimişti”, persoanele care au stimă de sine scăzută se caracterizează în primul rând prin faptul că sunt precau te şi nesigure fără a fi neapărat inadapta te social. De fapt, astfel de persoane au stiluri comportamentale orientate spre minimalizarea expunerii deficienţelor personale. Conceptul despre sine al unor astfel de persoane este frecvent confuz, incert şi mai curând neutru, decât negativ. Studiile empirice indică faptul că persoanele cu stima de sine scăzută recunosc că posedă anumite aspecte pozitive ale eului şi se angajează în unele forme de promovar e a eului, însă doar atunci când se simt în siguranţă că o pot face. În ansamblul lor, studiile menţionate mai sus demonstrează faptul că persoanele cu stima de sine scăzută nu sunt nişte inadaptate social care se detestă pe ele însele, angajându -se inevitabil în comportamente auto-distructive.

La întrebarea care dintre cele două viziuni expuse mai sus este cea corectă, se cuvine a se aduce următoarea precizare: studiile care validează viziunea „optimistă” s -au realizat  preponderent pe loturi de studenţi, î n timp ce cele care aderă la viziunea „pe simistă” au avut ca subiecţi copii, adolescenţi şi participanţi „speciali” (toxicomani, delincvenţi juvenili, clienţi ce urmau tratament psihoterapeutic).

Se poate întâmpla ca persoanele care, dincolo de faptul că au o stimă de sine scăzută, au ajuns să facă o facultate, utilizează strategii eficiente de integrare socială. De asemenea, este 15

 posi  bil ca doar un număr redus de persoane cu o stimă de sine foarte scăzută să ajungă la

inadaptare socială severă. În cele ce urmează, vom face încă un pas înainte, analizând în paralel şi chiar în

antiteză, acolo unde aceasta este po sibil de realizat, beneficiile unei bune stime de sine, respectiv, dezavantajele unei stime de sine vulnerabile, asupra func ţionării p sihosociale a indivizilor.

1.1.5. Beneficiile unei bune stime de sine versus dezavantajele unei stime de sine vulnerabile Vom expune succint cele mai semnificative implicaţii pe care nivelul stimei de sine le are asupra diferitelor aspecte ale vie ţii individului,sinte tizate dupa lucrarea autorilor Lelord si André (1999).

a) Autoprezentarea . Persoanele cu stima de sine scăzută au sentimentul că nu se cunosc, vorbesc despre ele într-o manieră mediocră, neclară, pe când cei cu o bună stimă de sine

au păreri clare despre ei înşişi şi vorbesc despre ei într-un fel pozitiv.

b) Implicarea în acţiune. Subiecţii cu stimă de sine scăzută amână luarea deciziilor, sunt neliniştiţi faţă de consecinţele posibile ale alegerilor lor, renun ţă rapid la deciziile personale în caz de difi cultăţi, sunt ezitanţi sau convenţionali. Subiecţii cu bună stimă de sine pot fi novatori, sunt perseverenţi în ciuda obstacolelor, acţionează eficient.

c) Reacţia la eşec şi critică. Subiecţii cu stimă de sine scăzută se prăbuşesc dacă sunt criticaţi, iar e şecul lasă o urmă emoţională durabilă, simt nevoia sa se justifice după eş ec, se simt respinşi dacă sunt criticaţ i, resimt o anxietate puternică în faţa evaluării de către ceilalţ i. Subiecţii

cu o bună stimă de sine pot rezista la criticile asupra punctelor sensi bile sau se pot apăra energic, nu se simt respinşi dacă sunt criticaţ i, nu se simt obligaţi să se justifice după eş ec, nu resimt anxietate în faţa evaluării de către ceilalţ i, sunt rezistenţi la adversitate.

d) Reacţia la succes. Succesul aduce puţine beneficii pentru cei cu stima de sine scăzută, aceştia manifestă bucurie anxioasă, frica de a nu mai fi ulterior la înălţ ime, emoţiile lor  sunt amestecate, iar reu şitele le perturbă imaginea de sine. Pentru cei cu stimă bună de sine, reuşita le confirmă imaginea de sine, resimt emo ţii pozitive, succesul aduce beneficii pentru stima de sine, îi motivează în continuare în mod con sistent, riscând chiar dependenţa de

recompensă.

e) Dinamica vieţii.   Nivelul global al stimei de sine a unei anumite persoane influenţează considerabil alegerile din via ţa sa şi stilul său existenţ ial. Astfel, se poate demonstra

că o stimă de sine înaltă este asociată cu strategii de căutare a dezvoltării personale ş i de acceptare a riscurilor, în timp ce o stimă de sine scăzută implică mai curând strategii de apărare 16

şi de evitare a riscurilor. Altfel spus, persoana cu o stimă de sine înaltă are dorinţ a de a reu şi acolo unde persoana cu stimă scăzută de sine are teama de a e şua. Este evident că aceste două strategii vor avea cons ecinţe specifice pe termen lung. O stimă de sine ridicată va determina persoana să exploreze medii cât mai variate, cu cât mai multă convingere şi îi va permite, deci, să -şi găsească „calea” cu preţ ul unor eşecuri şi înfrângeri, în timp ce o stimă de sine scăzută îl va incita pe subiect să se limiteze la perimetrul în care se simte în siguranţă, cu un risc minim de eşec. Persoana cu stimă de sine înaltă va căuta, de exemplu, să

se autodepăşescă, chiar ş i atunci când şi-a atins obiectivele, în timp ce persoa na cu scăzută stimă de sine „va rămâne aici”. Una gândeşte: „cine nu încearcă, nu reuş eşte”. Cealaltă gândeşte: „un

lucru pe care îl ai înseamnă mai mult decât două lucruri pe care le -ai putea avea”. De asemenea, dorim să menţionăm încă cel puţin două bene ficii semnificative ale unei  bune stime de sine: pe de o parte, efectul ei de protecţie şi de autoreparaţie, ea funcţionând ca o  protecţie de tip imunitar, înlesnind cicatrizarea rapidă a rănilor emoţionale, iar, pe de altă parte, efectul favorabil asupra sănătăţii somatice (nu numai pe plan psihologic). S-a demonstrat

experimental că tendinţ a de autovalorizare, precum şi înclinaţia reflexă de a avea spontan o „iluzie pozitivă despre sine” au efecte benefice asupra sănătăţ ii. În altă ordine de idei, dintre simptomele suferinţei stimei de sine enumerăm: obse sie de sine, tensiune interioară, sentiment de singurătate (impre sia de a fi o persoană diferită de ceilalţ i:

mai fragilă, mai puţin competentă, mai vulnerabilă, mai izolată…), sentiment de impostură, comportamente inadecvate fa ţă de interesele proprii, tendinţă de autoagravare când îţi merge rău, dificultate de a cere ajutor, dependen ţa excesivă de normele ş i codurile grupurilor sociale (sindromul lui „asta nu se face”), prefăcătorie (că eş ti „puternic”, „slab”, „indiferent” etc.) şi minciuni sociale, tentaţia negativismului, emoţii negative (ruş ine, furie, îngrijorare, triste ţe, invidie...) manifestate în exces din punct de vedere al frecvenţei, intensităţii, duratei, al repercursiunilor lor comportamentale şi relaţionale, al nenumăratelor daune din viaţa zilnică pe

care aceste emoţii negative le provoacă. Uneori, din cauza stimei de sine scăzute, le permitem unor oameni să profite de noi,

fără a avea curajul să ne spunem punctul de vedere, să ne exprimă m dorinţele, căci noi nu credem că merităm altceva, că suntem demni de mai mult. Uneori, din cauza încrederii in sine scăzute, nu facem lucruri pe care ni le- am dori, nu ne asumă m riscuri, nu întreprindem acţiuni menite să ne ajute să creştem, să ne dezvoltăm, căci noi suntem convinşi că nu putem şi, de aceea, nici nu încercăm. Iar uneori, când reuşim să ne convingem să încercăm, î n sinea no astră suntem atât de convinşi că nu putem, că nu avem ceea ce este nevoie, încat ne autosabotăm   pentru a face realitatea să fie aşa cum credem noi că este. Uneori, când alţii ne greşesc, nu 17

dispunem de respectul de sine necesar pentru a face alegerea cea mai bună pentru noi, nu ne

respectăm suficient pentr u a întreprinde acţiunea corectă pentru propria noastră persoană. Uneori, ne este milă de cei pe care îi vedem pe stradă şi am sti ce ar fi corect din punct de vedere uman faţă de ei, dar nu ştim ce ar fi corect pentru propria fiinţă, căci nu ne respectă m suficient   pentru a fi corecţi şi faţă de noi. Atunci când avem o stimă de sine scăzută, când nu avem încredere în propria persoană şi nu ne respectă m, suntem orbi la propria persoană , la care ne sunt opţiunile, căci suntem încarceraţi î n sine şi hăituiţi de gânduri obse sive legate de propria  persoană. Problemele stimei de sine creează adesea persoane „complicate”: „Cu tine, totul devine complicat, iei în tragic toate nimicurile. Până la urmă, oamenii preferă să te evite”.(André, 2009, pag 58)

1.1.6. Stima de sine în adolescenţă Începuturile stimei de sine sunt simplu corelate cu cele ale conştiinţei de sine a cărei

componentă importantă este. Se pare că pe la 8 ani, copiii acced la o reprezentare p sihică globală despre ei înşişi, după cum afirmă unele cercetări (Lelord, Andre , 1999, pag. 80). Cele mai importante 5 domenii în constituirea stimei de sine a copiilor  şi adolescenţilor  sunt: aspectul fizic(„plac altora?”); aptitudini sportive („sunt un bun/o bună sportiv/ă?”; „alerg

repede?”; „ştiu să mă apăr?”); popularitatea î n grupuri („mă plac cei din clasa mea,din ş coală, am mulţi prieteni?”); conformismul comportamental („sunt considerat de către adulţi o persoană competentă, respect regulile sociale: politeţe, disciplină etc?”); reuşita şcolară („am rezultate  bune?”). Importanţa pe care copilul şi adolescentul o acordă diferitelor aspecte ale stimei de sine nu depinde doar de judecata lui, ci şi de cea pe care persoanele se mnificative sunt susceptibile să o aibă despre competenţ ele sale.

Există 4 surse principale de judecăţ i semnificative, deci 4 surse ale stimei de sine:  părinţii, profesorii, camarazii (copi ii din clasa lui sau chiar din şcoală), prietenii apropiaţi, dar  importanţa corespunzătoare acestor diferite surse de întărire a stimei de sine variază în funcţie de vârstă. Din acest punct de vedere, în perioada adolescenţei se constată o accentuare a scăderii   ponderii părinţilor ca furnizori principali ai stimei de sine (scădere ce debutează anterior, pe măsură ce reţeaua de relaţii s ociale a copilului se extinde), în favoarea persoanelor exterioare cercului familial (Lelord, André, 1999, pag. 86).

„Există o relaţie de cauzalitate î ntre formarea stimei de sine la elevi şi acceptarea necondiţionată ca atitudine a profesorului sau adultului în general. Mesajul de valoare şi unicitate transmis de adult este foarte important în prevenirea neîncrederii în sine” (B ǎban, 2001,  pag. 72).

18

Conform aceleiaşi autoare „o stimă de sine pozitivă şi realistă dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii grupului. Imaginea de sine se dezvoltă pe parcursul vieţii din experienţele pe care le are copilul şi din acţiunile pe care le

realizează şi la care participă. Experienţele din copilărie au un rol esenţial în dezvoltarea imaginii de sine”, (Bǎban, 2001, pag. 73), iar, î n acest context, atitudinile celorlalţi (cele 4 surse ale stimei de sine enumerate mai sus) pot fi stimulatoare sau, dimpotrivă, pot contribui la scăderea stimei de sine.

«Elevii cu o stimă de sine pozitivă se caracterizează prin următoarele: îşi asumă responsabilităţi; se comportă independent; sunt mândri de realizările lor; realizează fără  probleme sarcini noi; îşi exprimă atât emoţiile pozitive, câ t şi pe cele negative; oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi. Printre experienţele din copilărie care dezvoltă o imagine de sine echilibrată enumerăm: este încurajat, lăudat; este ascultat; i se vorbeşte cu respect; i se acordă atenţie şi este îmbrăţisat; are performanţe bune în activităţile extraşcolare (sport, desen, pictură, teatru) sau la şcoală; are prieteni de încredere. De cealaltă parte, elevii cu o stimă de sine scăzută se caracterizează î n principal prin

următoarele: sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi; evită să realizeze sau să se implice î n sarcini noi; se simt neiubiţi şi nevaloroşi; îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor; pretind că sunt

indiferenţi emoţional („Nu mă interesează că am luat nota 4 la…”); nu pot tolera un nivel mediu de frustrare; sunt uşor influenţabili. Şi în cazul lor, există experienţe tipice care formează un

astfel de profil disfuncţio nal al autostimei lor: sunt des criticaţi; li se vorbeşte pe un ton ridicat (se ţipă); sunt ignoraţi, ridiculizaţi; ceilalţi (părinţi, profesori) aşteaptă să fie întotdeauna „perfecţi”; au eşecuri în activităţile şcolare sau extraşcolare; sunt obiectul com paraţiilor  frecvente î ntre fraţi; părinţii lor au standarde exagerate privind performanţele lor şcolare»(Băban, 2001, pag. 73-74) De asemenea, „ unele lucrări au demonstrat şi că la adolescenţă există o corelaţie î ntre riscul de suicid şi stima de sine scăzută. (…) schimbările corporale trăite de adolescent nu sunt

străine de problemele stimei de sine. De asemenea, de eşecul şcolar sau de dificultăţile de integrare profesională,   puncte comune unui număr mare de adolescenţi suicidari” ( Lelord, Andreé, 1999, pag. 93).

Unele studii afirmă faptul că copiii cu stimă de sine crescută reuşesc să facă faţă mai   bine situaţiilor şi comportamentelor de risc ( consumul de substanţe, relaţii interpersonale

nesănătoase), situaţiilor de criză , eşecurilor.

19

În acest laborios şi complex proces al construirii unei stime de sine sănătoase de-a lungul vârstelor, adulţii sunt modele importante pentru copii, de aceea rolul lor în construirea stimei de sine este foarte mare.

1.2.

CARACTERUL

CA

(SUB)SISTEM

ATITUDINAL-VALORIC

AL

PERSONALITĂŢII 1.2.1 Definirea noţiunii de caracter La fel ca şi în cazul celorlalte dimensiuni ale personalităţii, încercările de definire sunt numeroase şi în cazul caracterului. Mai mult decât atât, psihologii americani consi deră  personalitatea ca fiind sinonimă cu caracterul, pe când cei europeni preferă termenul de caracter. G. Allport chiar afirma, referindu- se la acest aspect, că „ psihologii americani au elaborat multe

lucrări intitulate Personalitatea  – dar pu ţine intitulate – Caracterul (1981, pag. 43). Caracterul constituie profilul psihomoral al individului manifestat în con sistenţa relaţiilor interpersonale şi în activitatea sa şi, de aceea, spre deosebire de temperament care are o

 pondere ereditară ridicată şi nu implică referirea la valoare, carac terul nu se poate defini numai în sens psihologic, fără referire la valori etice, pentru că relaţ iile interpersonale sunt normate,

 pătrunse de norme. Psihologii care propun un concept „deevaluat” al caracterului ajung la inconsecven ţe, întrucât, într-o asemenea optică, nu ar putea refuza atributul de „caracter ferm” unui infractor 

hotărât şi organizat în actele antisociale pe care le întreprinde. A şadar, nu putem defini caracterul în afara orientării axiologice a persoanei. Însuş i scopul educaţiei se formulează în termeni de caracter, normele şi valorile etice fiind cele dintâi care dau chip concret profilului complex al

omului societăţ ii noastre. Caracterul este acel „minim” moral –  o sumă de principii  –  care dă consistenţa interioară a individului în varie tatea de situaţii ale vieţii. Aşadar, el nu cuprinde comportamente aleatoare sau situa ţionale, ci moduri constante, stabilizate de conduită, astfel încât – pe baza acestora –  să putem prevedea cu o anumită probabilitate comportarea viitoare a unei persoane.

Dacă încercăm o sistematizare a definiţiilor date caracterului, vom constata că există:

a)definiţii care accentuează asupra ideii de trăsătură şi atitudine . Conceptul de „trăsătură” (W. Stern, G. Allport) se referă la elemente, aspecte ce pot fi descifra te din viaţa individuală prin inferenţe sau prin interpretarea faptelor de conduită observabile. Pentru G. Allport, trăsătură înseamnă o „structură neuro -psihică având capacitatea de a interpreta mulţ i stimuli echivalenţi funcţional, de a iniţia şi ghida forme ale comportamentului adaptativ şi expresiv” (apud Hergenhahn şi Olson, 1999, pag. 196). 20

Fiind însuşiri esenţiale şi durabile ale persoanei, ele determină un mod constant de

manifestare. Din această perspectivă, caracterul poate fi definit ca un ansamb lu unitar de însu şiri  psihice, esenţ iale şi stabile ale unei persoane, care î şi pun amprenta pe felul ei de a fi, de a se comporta şi dobândesc o apreciere morală, pozitivă sau negativă. Iată câteva exemple de definiţ ii

care se subsumează acestei viziuni: „ansamblul trăsăturilor esenţ iale şi calitativ specifice, care se exprimă în activitatea omului în mod stabil ş i permanent” (Ro şca, 1976, pag. 504); „ansamblul închegat de trăsături care determină o modalitate relativ stabilă, constantă de orientare ş i raportare a subiectului, la cei din jur, la sine însu şi, la activitatea desfăşurată, la însăş i societate, la realitatea socio- umană globală” (Zlate, 2000, p ag. 288). Dacă „temperamentul se referă la  predispoziţiile noastre emo ţionale congenitale, … caracterul corespunde la ceea ce oamenii fac ei înşişi în mod intenţionat” (Opre, 2004 , pag. 59). Prin urmare caracterul exprimă ideea că

 persoana nu este unic determinată, adică numai de temperament, care are origine genetică, ci ş i de acţiuni ale mediului. Din ace astă perspectivă, Hansenne (2003) subliniază că această dimensiune, caracterul, traduce ideea de dispozi ţie durabilă, care apare în cursul vieţ ii şi care

modelează temperamentul. Cel de-al doilea termen utilizat în definirea caracterului şi care, de altfel, apare în titlul

lucrării noastre, este cel de „atitudine” care desemnează „o construcţ ie psihică sintetică ce reuneşte elemente intelectuale, afective, volitive… este o modalitate internă de raportare la diferite laturi ale vieţii… este un fapt de con ştiinţă, dar ş i reacţie comportamentală (Zlate, 2000,   pag. 289). În definirea caracterului, P.P. Neveanu foloseşte urmatoarul concept: „sistem de

atitudini proprii subiectului, exprimate de el constant în comportament, având o relevantă semnificaţ ie social-umană şi definindu-l individual pe subiect din punct de vedere axiologic”.

b)definiţii care subliniază aspectul psiho -moral. Caracterul poate fi considerat nucleul personalităţii, având în vedere faptul că sistemul de trăsături şi atitudini specific fiecărui individ este antrenat în via ţa concretă , având semnificaţie morală ş i definindu-l pe om ca

membru al societăţ ii. Profilul psiho-moral al individului se manifestă în con sistenţa relaţiilor  interpersonale şi în activitatea sa (Radu, 1991). Cu alte cuvinte, caracterul devine schema de organizare a profilului psiho-moral, implicând raportarea la valoare, manifestându-se în contextul relaţiilor interpersonale, care sunt pătrunse de norme, reguli etice, juridice etc.

În final, expunem două definiţ ii ale caracterului, care eviden ţiază dimen siunea valorică, respectiv atitudinală, ce formează specificul acestui sub sistem al personalităţ ii: a)în accep ţie extinsă, caracterul exprimă schema logică de organizare a profilului  psihomoral al personalităţ ii, considerat din perspectiva unor  norme şi criterii valorice. În acest caz, el include: concep ţia generală despre lume ş i viaţă a subiectului; sfera convingerilor ş i a 21

sentimentelor sociomorale; conţinutul şi calitatea activităţilor; conţinutul aspiraţiilor  şi idealurilor. Este mai mult decât evident deci, faptul că în alcătuirea caracterului intră dimensiunea axiologică a personalităţ ii.   b)în accepţie restrânsă, noţiunea de caracter desemnează un ansamblu închegat de

atitudini şi trăsături, care determină un mod relativ st abil de orientare şi raportare a omului la ceilalţi semeni, la societate în ansamblu şi la sine însuşi (deci, dimensiunea atitudinală a

 personalităţii).

1.2.2 Structura caracterului Pentru a înţelege specificul caracterului în accep ţiunea sa de sistem atitudinal-valoric, aşa cum apare în titlul lucrării, vo m proceda analitic, descriind elementele componente ale acestuia. Din definiţiile prezentate mai sus rezultă că în structura sa intră o serie de trăsături ş i atitudini care se constituie într-un sistem, ce permite diferen ţierea indivizilor, acestea fiind esenţiale şi stabile, fapt ce conferă personalităţ ii constanţă. Stabilitatea trăsăturilor nu trebuie înţeleasă, ca rigiditate, ci, dimpotrivă, ea nu exclude o relativă plasticitate, care permite ş i facilitează procesul adaptării individului în situaţii noi. Prin urmare, pot fi considerate trăsături de caracter numai acelea ce satisfac condiţ iile de stabilitate, pregnanţă, constanţă, întrucât individul poate manifesta şi alte trăsături care sunt conjunctur ale (ideea e valabilă ş i pentru atitudinile caracteriale). Vom analiza în continuare fiecare componentă din structura caracterului.

1.2.2.1 Conceptul de trăsătură (caracterială). Modelul trăsăturilor O primă componentă a caracterului o constituie trăsăt urile, definite de Eysenck (cit în. Roşca, 1976) ca „un set de acte comportamentale covariante, principiu organizator, care este

dedus din generalitatea observată a comportamentului uman”. Istoria trăsăturilor personalităţ ii începe cu G.W. Allport care oper ează distincţ ia dintre „caracter”, „temperament” şi „tip”. La  baza concepţiei sale despre personalitate stă „trăsătura”, Allport identificând iniţial, împreună cu Odbert, 17 953 de adjective ce ar putea fi folosite pentru caracterizarea oamenilor. Pentru Allport, trăsătura este o structură neuro -psihică, ce conferă con sistenţă comportamentul ui uman (Hergenhahn şi Olson, 1999). Criteriile de stabilire ale unei trăsături sunt după Allport

următoarele: frecvenţa cu care o persoană adoptă un tip de adaptare, de ajustare la o anumită situaţie; evantaiul de situaţii în care individul adoptă acelaş i mod de a acţiona, intensitatea acestor reacţii în conformitate cu modelul preferat de comportament. 22

Referindu- se la „trăsătură”, M. Hansenne (2003) subliniază cerinţ ele pe care aceasta

trebuie să le îndeplinească: - să fie clar definită; - să fie mai mult decât o habitudine; - să fie observabilă; - existenţa ei să poată fi demonstrată empiric; - să interacţioneze cu alte trăsături; - să fie distribuită normal într -o populaţie; - să asigure consistenţă comportamentului unei persoane.

Multitudinea trăsăturilor pe care le posedă o persoană, a permis lui G. Allport gruparea acestora în: trăsături comune şi trăsături individuale sau dispoziţ ii personale. Primele sunt distribuite normal într-o populaţie ce împărtăşeşte aceeaşi cultură („oamenii normali dintr -o arie

culturală dată tind în mod necesar să dezvolte unele moduri de adaptare comparabile în general”  – Allport, 1981, pag. 340).

Trăsăturile comune dau, deci, po si  bilitatea comparării oamenilor, prin urmare,  personalitatea poate fi analizată, într -o anumită măsură, în termeni de trăsături comune, definite de Allport astfel: „structură neurop sihică generalizată (specifică individului), având capacitatea de a interpreta mulţi stimuli, funcţional echivalenţi, şi de a iniţia şi orienta forme constante (echivalente) de comportament adaptativ şi stilistic” (1981, pag. 374).

A doua categorie de trăsături o constituie cele personale, care sunt diferite de la un individ la altul şi care pot fi grupate în: - trăsături cardinale ce corespund unor caracteristici importante ale personalităţ ii, cu semnificaţie majoră pentru aceasta ( „nicio dispoziţie de acest gen nu poate rămâne ascunsă, un individ e cunoscut prin ea şi poate deveni celebru datorită ei” – idem, pag. 336). O asemenea

trăsătură poate fi definită   – spune Allport – pasiune conducătoare, sentiment dominant, temă unitară, rădăcina vieţ ii. - trăsături centrale: sunt caracteristici ale persoanei ce pot exprima generozitatea, meticulozitatea, timiditatea unei persoane (Hansenne, 2003). G. Allport sus ţine că fiecare

 persoană posedă câteva trăsături centrale distincte („dispoziţ iile centrale probabil sunt acelea pe care le menţionăm când scriem o scrisoare atentă de recomandare”  – pag. 366). - trăsături secundare: sunt dispoziţii mai pu ţin consistente, mai puţin generalizate (Hansenne, 2003), mai puţin active decât cele centrale, sunt mai periferice, mai pu ţin esenţiale. Dispoziţiile secundare sunt similare cu habitudinile sau atitudinile, însă sunt mai puţin generale

23

decât acestea. Ele includ o serie de caracteristici cum ar fi preferin ţa pentru anumite alimente,  pentru anumite haine (Hergenhahn şi Olson, 1999).

Chiar dacă trăsăturile ş i dispoziţiile asigură stabilitate ş i consistenţă conduitei, ele nu sunt total constante şi nici nu sunt independente unele de altele, adaptarea individului reclamând flexibilitate, ele sunt ceea ce Allport nume şte „modi vivendi”. În ceea ce prive şte numărul fiecărui tip de trăsături menţionăm faptul că o persoană obişnuită are două trăsături cardinale („Cine posedă o singură trăsătură cardinală este o persoană neobişnuită"), de asemenea posedă între 5 şi 10 trăsături centrale pe baza cărora poate fi descris, caracterizat şi, are totodată mai multe trăsături secundare (Allport afirmă că „nu vom risca o

 presupunere privind numărul dispoziţ iilor secundare”). Aceste trăsături tind să se grupeze şi să se integreze formând o structură caracterială stabilă şi care reprezintă profilul caracterial al  persoanei respective. Abordar ea prin prisma trăsăturilor a revenit puternic în ultima parte a secolului trecut în forma teoriei denumite „Big Five” sau „Five-Factor Model”, psihologi i estimând că diferenţ ele individuale pot fi explicate prin cinci dimensiuni majore (Goldberg, 1981, 1990; Digman, 1990).

Acest model al personalităţ ii bazat pe 5 factori a ob ţinut recent un consens atât de larg, încât cercetătorii folosesc uneori sintagma „cei cinci mari” (De Raad, 2000). Totu şi, ar fi mai potrivit să vorbim despre seturile de „cinci mari” , întrucât nici unul dintre ele nu a ob ţinut aprobarea tuturor cercetătorilor (De Raad ş i Perugini, 2002). Într-un studiu publicat în 1982, Goldberg indică printre precursorii modelului pe Thurstone, Allport, Cattell, ace ştia fiind adevăraţ ii exploratori, chiar dacă „nu au reuşit să

găsească / definească miezul descoperirii lor” ( cit in. Minulescu 1997, pg. 83). Într-o următoare etapă, Tupes ş i Christal (1958,1961) au analizat o serie de studii dedicate teoriei factorilor   propusă de Cattell, gă sind cinci fa ctori ai personalităţ ii (apud Zlate, 1999). În anii 1960, Norman (1963), Borgatta (1964), Smith (1967) au ajuns la acelea şi concluzii: cinci factori (Hansenne 2003), denumirile acestora variind de la un autor la altul. Care sunt cei cinci factori care expl ică diferenţ ele individuale? În primul rând,

semnalăm faptul că printre ei se află ş i neuroticismul şi extraversiunea, definite de H. Eysenck, ceilalţi referindu-se la: deschiderea spre experien ţă; agreabilitate; conş tiinciozitate. Aceste

trăsături pot fi uşor de reţinut dacă se utilizează acronimul OCEAN ( O  penness to experience;

Conscientousness; Extroversion; Aggreeableness, Neuroticism). Peabody şi Goldberg (1989) estimează că termenii utilizaţ i pentru denumirea celor cinci factori sunt „variaţ iuni pe aceeaşi temă ca într -o piesă muzicală”.

24

Prezentam mai jos termenii folo siţi de diver şi autori şi subliniem faptul că instrumentul folosit pentru testarea unora dintre ipotezele cercetării noastre (şi anume chestionarul CP5F) este

elaborat tocmai după mod elul Big Five despre care am vorbit.

Modelul celor 5 factori după diverşi autori(cit in Bonchiş, 2006, pag 177) Norman (1963 ) Borgatta (1964) Digman (1990) Costa şi Fiske (1949) McCrae (1985) Siguranţa de Extraversiune Asertivitate Extraversiune în Extraversiune sine comp araţie cu introversiune Control

Stabilitate

emoţional

emoţională

Emotivitate

Forţa ego -ului în  Nevrozism comparaţie cu dezorganizarea

emoţională Conformism Adaptabilitate

Conştiinciozitate Agreabilitate

socială

Dorinţa de

Conştiinciozi

realizare

tate

Caracter 

Maleabilitate

Agreabilitate

agreabil

 prietenoasă în

Responsabilitate

comparaţie cu rigiditate ostilă Intelect

Cultură

Inteligenţă

Intelect

Deschidere

cercetător  Cel mai adesea modelul celor 5 factori este asociat cu numele autorilor P. Costa şi R.

McCrae, care avansează cel puţ in patru argumente în favoarea acestui model: studiile longitudinale realizate de numero şi observatori demonstrează că cei cinci factori constituie dispoziţii reale care explică manifestarea în manieră specifică a unor comportamente, factorii se

regăsesc în limbajul curent şi în cele mai multe chestionare de personalitate; se regăsesc în cele mai multe culturi; nu sunt influenţaţi de vârstă şi sex; au o bază biologică (Hansenne, 2003). Un alt motiv pentru prezentarea modelului celor doi autori îl reprezintă uriaş ul volum de studii empirice efectuate de Costa şi McCrae şi de alţii, cu scopul integrării acestor cinci factori în

multe alte scheme ale personalităţii (O'Connor, 2002). În al treilea rând, modelul stă la baza unei

25

scale de măsurare folo site pe larg, NEO-Personality Inventory – Revised (NEO – PI – R – Costa şi McCrae, 1992 a), care s-a dezvoltat pe baza chestionarelor precedente. Conţinutul acestor factori sau adjectivele care pot fi folosite pentru descrierea lor sunt

- extraversiunea se referă la: - confiant -timid; - spontan – inhibat; - îndrăzneţ – paşiv; - activ – submisiv;

- agreabilitatea se referă la: - cald – rece; - gentil –  răutăcios; - politicos – aspru; - bun – iritabil; - conştiinciozitatea se referă la: - serios – frivol; - responsabil – iresponsabil; - grijuliu – neglijent; - vdisciplinat – veleitarist; - neuroticismul se referă la: - nervos - liniştit; - anxios – destins; - relaxat – stresat; - excitabil – calm; - deschiderea spre experienţă se referă la: -imaginativ – practic; - creativ –noncreativ; - variabil – rutinier; - curios – noncurios. De asemenea, expunem mai jos fa ţetele (6) trăsăturilor asociate cu cele cinci „domenii” (dimensiuni) din modelul de personalitate cu cinci factori al lui Costa şi McCrae.

  Nevrozism (N): Anxietate, ostilitate furibundă, depresie, stinghereală, impul sivitate, vulnerabilitate. Extraversiune (E): Căldură, gregarism, asertivitate, spirit activ, caută senzaţ iile,

 predomină emoţ iile pozitive. Deschidere spre experienţă (O): Fantezie, sim ţ estetic, sentimente, ac ţiuni, idei, valori. Agreabilitate (A): Încredere, comportament direct, altruism, maleabilitate, modestie, sensibilitate Conştiinciozitate (C): Competenţă, ordine, simţul datoriei, face toate eforturile pentru a obţine succesul, autodisciplină, chibzuinţă. 26

„Se poate observa că o parte din aceste dimensiuni aparţine mai degrabă caracterului („Conştiinciozitatea”, „Deschiderea spre experienţă”, „Agreabilitatea”), iar altă parte ţine de temperament (Extraversiune, Neuroticism) ” (Bonchiş, 2006, pag. 178) . Pornind de la aceast ă afirmaţie, pentru cercetarea noastr ă, am folosit chestionarul CP5F construit tocmai pe modelul

Big Five pentru a operaţ ionaliza şi a măsura „sistemul atitudinal” al personalităţ ii, concretizat în cele 3 dimensiuni „caracteriale”, ignorând cele 2 dimensiuni „temperamentale” (nerelevante  pentru ipotezele cer cetării noastre).

1.2.2.2.Conceptul de atitudine (caracterială). Categorii de atitudini Caracterul persoanei se vede din atitudinile sale, însă nu orice atitudine poate ş i trebuie

să fie considerată atitudine caracterială, adică indică o trăsătură caracterială a personalităţii respective. Unele atitudini sunt întâmplătoare, nu sunt caracteristice pentru persoana respectivă.

Chiar dacă nu există o definiţie unanim acceptată a atitudinilor, totuş i din multitudinea încercărilor de conturare a conceptului se pot desprinde câteva caracteristici esenţiale care se referă la următoarele aspecte: - modalităţi de raportare a individului sau a grupului fa ţă de anumite laturi ale vieţ ii sociale şi faţă de propria persoană (P. Popescu Neveanu, 1978).

variabilă  psihologică latentă, stabilă, structurată în timp în cadrul relaţ iilor între  persoană şi ambianţa sa (Golu, 1981). - modalităţ i de a reac ţiona verbal sau prin comportamente în mod personal, evaluativ faţă de problemele curente de viaţă, cele legate de conduitele semenilor şi cele privind munca

(Şchiopu, 1997); - predispoziţie psihică sau propen siune de a ac ţiona într-un chip caracteristic în diferite situaţii, faţă de date şi evenimente ale realităţ ii; ea este simultan fapt de con ştiinţă şi comportament, relaţie. Fireşte, în atitudine vedem nu o dispoziţie de moment, ci o propensiune

stabilă, un principiu unificator al actelor de conduită, care prefigurează o formă mai generală de reacţie faţă de persoane, idei, situaţii, instituţii, valori etc. Prin atitudini şi valori persoana umană

nu se mai raportează separat la fiecare din obiectele unei categorii, l a însuşiri de detaliu, ci la clasa de obiecte sau evenimente ca unitate (Radu, 1991). - dispoziţe internă a individului faţă de un anumit element (Doron ş i Parot, 1999).

Definite ca „modalităţ i de raportare”, „variabile psihologice latente”, „predispozi ţii  psihice”, „construcţii psihice”, „dispoziţii interne”, atitudinile se exprimă în comportament graţ ie

trăsăturilor caracteriale (de exemplu, atitudinea faţă de propria persoană se poate exprima prin

27

următoarele trăsături caracteriale: sub ş i supraapreciere, mândrie, modestie, exigen ţă, încredere în sine, egocentrism, spirit critic etc).

După T. M. Newcomb, atitudinea reflectă fidel forma în care experienţa anterioară este acumulată, conservată şi organizată la individ, când acesta abordează o situaţie nouă. Integrarea la nivel cognitiv, afectiv, motivaţional şi voliţional a semnificaţiilor pozitive şi negative ale obiectelor  şi ale situaţiilor socioumane se realizează în mod individual specific, ducând astfel la elaborarea unei game foarte întinse de structuri caracteriale; în cadrul lor se realiz ează cele mai

variate configuraţii atitudinale,în funcţie de conţ inut şi de raportul dintre polul pozitiv şi cel negativ.

Atitudinea este concepută de marea majoritate a autorilor ca o structură tridimensională, cognitivă, afectiv -motivaţională şi volitivă. Toate aceste elemente sunt organizate într-o structură care ne permite să ne explicăm cum vor funcţ iona procesele psihice ale unei persoane şi să anticipăm comportamentul ei într -o anumită situaţie. Fiind raportări la

realitatea înconjurătoare, atitudinile cuprind în structura lor pe lângă elemente de factura cognitivă şi elemente afective şi volitive, fiind organizări durabile de motive, emoţ ii faţă de realitate. Această raportare nefăcându -se pasiv şi solicitând r ăspunsuri adaptative, îl obligă pe individ să -şi fixeze scopuri, să lupte pentru realizarea lor, să ia hotărâri. Uneori în procesul de structurare a atitudinilor  şi, mai apoi, în manifestarea acestora, pot să apară decalaje: este astfel  posi  bil să existe suficiente elemente de natură cognitivă, dar să nu existe resursele energetice

necesare manifestării acestora, individul să nu fie suficient de motivat şi, prin urmare, să nu   poată lua decizia de a-şi exprima atitudinea fa ţă de un anume fenomen sau evenimen t din ambianţa sa. De altfel, V.N. Mea şişcev insista asupra acestui fapt, subliniind că atitudinile dispun

de o componentă incitativ -orientativă-selectiv-evaluativă şi de o componentă efectorie, pregnant operaţională. Acestea pot fi uneori inegal dezvoltat e.

După obiectul de referinţă, atitudinile se împart în două categorii: a) atitudinile faţă de sine;  b) atitudinile faţă de societate. Atitudinile faţă de sine reflectă caracteristicile imaginii de sine, elaborate pe baza autopercep ţiei şi autoevaluării,  pe de o parte, şi a percep ţiei şi evaluării celor din jur, pe de altă  parte. Ele se diferenţiază şi se structurează la două niveluri: unul segmentar ş i altul global. În   primul rând, vom avea atitudinea faţă de Eul fizic, atitudinea faţă de Eul p sihic (nivelul diferitelor funcţii şi capacităţi intelectuale, afective, motiva ţionale) şi atitudinea faţă de Eul social (efectele conduitelor  şi reuşitelor în cadrul rela ţiilor cotidiene în cadrul profesional, familial,

28

civic). În cazul al doilea, este vorba de pozi ţia globală pe care o adoptăm faţă de propria  personalitate, în unitatea componentelor sale bio-psiho-sociale.

În mod normal atitudinea globală faţă de sine este (şi trebuie să fie) de semn pozitiv, aceasta fiind o premisă necesară, obligatorie a unei adaptări satisfăcătoare la viaţa socială. Dar, la diferiţi indivizi, ea se poate structura pe grade de autoevaluare diferite: autoevaluare obiectiv-

realistă, care a sigură cele mai bune premise   psihologiece de relaţionare; autoevaluare în hiper  (supraestimare), care induce trăsături etichetate de cei din jur ca negative (aroganţă, dispreţ , complex de superioritate) şi creează serioase probleme de adaptare la grup; autoevaluare în hipo

(subestimare), care favorizează trăsături caracteriale nefavorabile pentru sub iect (modestie exagerată, neîncredere în sine, complexe de inferioritate etc).  Nu credem că greşim dacă afirmăm faptul că stima de sine poate fi în fapt asimilată şi

identificată cu atitudinea globală faţă de sine. Deşi in categoria „atitudinilor fa ţă de sine” putem include mai multe atitudini diferite, fiecare cu un specific şi conţinut ireductibil la altele (cum ar  fi, de exemplu: modestia, respectul de sine, demnitatea, siguran ţa de sine etc pentru a nu enumera decât dintre cele pozitive…), totu şi chintesenţa modului de raportare la propria

  persoană cred că poate fi considerată stima de sine. Aşadar, ea poate fi plasată în centrul atitudinilor faţă de propria persoană. În ce măsură există corelaţie între mărimea stimei de sine şi alte dimensiuni ale sistemului atitudinal-valoric al individului (respectiv cele măsurate prin scalele „Conştiinciozitate”, „Amabilitate”, „Autonomie”, ca trăsături caracteriale măsurate prin chestionarul CP5F) urmează să detaliem în partea practică a lucrării noastre . Atitudinile faţă de societate se diferenţiază şi se individualizează potrivit diver sităţii „obiectelor” şi „situaţiilor” generate de realitate. Astfel putem delimita: atitudinea fa ţă de muncă (în sens larg, ca ansamblu de sarcini şi solicitări impuse social); atitudi nea faţă de normele,  principiile şi etaloanele morale; atitudinea fa ţă de diferitele instituţ ii (familie, şcoală, biserică,

armată etc); atitudinea faţă de structura şi forma organizării politice, atitudinea faţă de ceilalţ i semeni etc. Semnul şi intensitatea acestor atitudini determină valoarea caracterului ş i,

corespunzător, potenţialul adaptativ al personalităţ ii în sfera vie ţii sociale. Definitoriu pentru ceea ce numim „atitudini” este referin ţa implicită sau explicită la valori. De aceea, în cele ce ur mează vom defini acest concept, cu atât mai mult cu cât una din

ipotezele cercetării noastre vizează investigarea comparativă a sistemelor de valori ale adolescenţilor cu stimă de sine scăzută, respectiv, cu stimă de sine ridicată.

29

1.2.2.3 Conceptul de „v aloare”. Interiorizarea valorilor şi formarea sistemului de

valori în adolescenţă Raportarea la obiecte şi fenomene ale realităţii înconjurătoare se face ş i în funcţie de semnificaţia pe care individul o acordă acestora, adică de valoare. Acestui concept i-au fost date o varietate de defini ţii şi interpretări, dar în disciplinele socio-umane, accep ţiunea cea mai frecventă este aceea de principii generale ş i abstracte despre ceea ce este important şi de preţuit în viaţă, despre cum trebuie oamenii să se comp orte şi să

aprecieze (în termeni de bun/rău, drept/nedrept, urât/frumos etc) situaţiile, evenimentele,   persoanele, precum şi obiectele naturale şi sociale. Astfel de principii sunt bunătatea, adevărul, dreptatea, frumuseţea, libertatea, cooperarea, competi ţia, realizarea de sine etc. Sunt standarde, criterii evaluative ale acţ iunilor umane, vectori motivaţionali care determină şi orientează acţiunea. P. Smith şi S. Schwartz (cit in. P. Iluţ , 2004), doi remarcabili anali şti actuali ai  problematicii valorilor, desprind cinci aspecte mai importante ale acestora: a) valorile sunt idei (credinţe), dar nu unele reci, ci infuzate de sim ţuri;

  b) valorile se referă la scopuri dezirabile (de exemplu , egalitatea) şi la moduri de conduită prin care se promovează respect ivele scopuri (corectitudine, ajutor); c) valorile transcend acţiuni şi situaţii specifice (supunerea se practică de exemplu, la

şcoală, la locul de muncă, în familie, cu prietenii sau cu străini i); d) valorile servesc drept standarde de selec ţie şi evaluare a comportamentelor,  persoanelor  şi evenimentelor;

e) valorile se ordonează atât la nivel societal, cât şi individual, după importanţ a uneia faţă de alta, formând sisteme de valori. Unii autori reduc valorile la atitudini, deci la un dat subiectiv. În realitate, valorile, au un caracter relaţional în sensul că se relevă în interacţ iunea dintre subiect şi obiect, dintre individ

şi fenomene sau fapte externe. În procesul activităţ ii, individul cu trebuinţele şi aspiraţiile sale intră în relaţ ie cu obiecte sau cu acte externe ale semenilor, având anumite proprietăţ i. Valorile se relevă la intersecţ ia dintre nevoile şi propensiunile umane, pe de o parte, şi calităţile obiectelor  sau faptelor externe-inclusiv a celor de conduită  –  pe de altă parte. Valorile rezultă din relaţ ia subiect-obiect, înfăţ işându-se iniţial ca valenţe, adică proprietăţ i ale obiectelor sau actelor de a satisface anumite trebuinţe sau aspiraţii umane. Dar valorile sunt mai mult decât însu şiri ale fenomenelor sau actelor externe. Pe o anumită treaptă de dezvoltare istorică, ele s -au conturat ca principii –  binele, adevărul, frumosul, dreptatea etc – având un conţinut general-uman şi unul în funcţie de contextul social-istoric 30

concret. Aceste principii au apărut din anumite motive ş i nevoi ale speciei umane, ale unor  grupuri sociale etc. În anumite condiţii, fiind privat de ele, omul le proiectează ca obiect al dorinţei, al aspiraţiei: există o ipostaziere a valorilor, ceea ce face ca grupul social să le preia ca idealuri şi să le propună membrilor săi. În consecinţă, pentru individul concret, prezent la un moment dat pe scena istoriei, valorile apar ca date externe ce trebuie însu şite. Aşa cum găseşte o

structură socială determinată, o anumită tehnologie şi cultură, copilul sau tânărul găseş te un sistem de valori recunoscut prin aprecierea colectivă, care i se propune ca principiu de conduită ( Iluţ,2004,pag 73 ).

Tinca Creţu afirmă ca putem vorbi de o ontogeneză a personalităţii axiologice definită ca „procesul prin care eul devine o fiinţă valorizatoare,raportându- se conştient la valori şi afirmându- se prin opţiunile proprii cu o individualitate autonomă sub raport valoric ” (Mahler,

  pag. 171, cit. în.Creţu, 1997). Jaloanele acestui drum ar putea fi, după acelaşi autor, transformarea simplelor    preferinţe in opţiuni valorice, afirmarea opţiunilor în condiţii de

alternativă valorică, implicarea valorilor în sistemul personal de motive, înţelegerea profundă a valorilor şi elaborarea unui sistem propriu de valori. Dar drumul schiţat mai sus nu se pa rcurge în mod absolut de fiecare şi nu se finalizează neapărat cu atingerea treptei superioare a

 personalităţii axiologice. În literatur a de specialitate, afirmă T. Creţ u (pag. 59), găsim două moduri de a concepe ansamblul valorilor individuale.Unii autori consideră că este mai potrivit termenul de set de

valori, pentru că î ntre valori nu sunt interdependenţ e de nivelul celor sistemice. Alţi autori  propun termenul de sistem de valori pentru că nu pot fi neglijate legăturil e între valori şi,deci, „valorile nu există î n mod izolat,ele se structurează î n sisteme ierarhizate, complexe şi contradictorii, dinamice, reflectând contradicţiile intrinseci vieţii sociale” (Iluţ, 1995, pag. 57 ).

Etapa specifică pentru formarea şi cristalizarea sistemului axiologic se re alizează î n  jurul vârstei de 15 ani, când se intensifică interesul pentru cunoaşterea şi aprecierea valorilor. U.

Şchiopu şi E. Verza (1989) consideră ca î ntre 14 şi 16 ani tinerii se apropie cu interes mai mare şi speranţă de lumea valorilor, de conştient izarea idealurilor ca trasee de viaţă socială şi   personală (Şchiopu, Verza, 1989, pag.103). A.Cosmovici (1985) susţine faptul că „disecarea” valorilor prezintă mai multe avantaje atunci când se realizează la vârsta adolescenţei. Adolescentul pune în discuţie î n mod natural toate valorile, realizând ierarhizări şi o repunere î n

discuţie a ceea ce socializarea primară a creionat. Având în vedere faptul c ă, pentru testarea une ia dintre ipotezele lucrării, vom investiga sistemul axiologic pe baza inventarului de valor i elaborat de către M Rokeach, î n continuare vom expune câteva repere ale concepţiei acestuia. 31

În viziunea autorului despre care discutăm,valoarea reprezintă „o credinţă de durată că o anumită cale sau un scop al existenţ ei sunt de preferat, din punct de vedere social sau personal, faţă de o cale sau un scop opuse” ( Rokeach, 1973). Valorile nu există î n sine, în mod independent. Orice valoare determină şi este determinată de alte valori. Autorul citat nota că

aceste legături de dependenţă nu sunt întamplătoare. Oamenii sunt fiinţe con sistente, ceea ce  presupune existenţa unei armonii minimale î ntre valorile pe care le are fiecare individ. Mai mult, valorile nu există niciod ată disparat, ci sunt integrate î n sisteme de valori. Aici relaţiile dintre el e sunt organizate consistent, alcătuind un mod lat ent de orientare a indivizilor în toate acţiunile pe care le întreprind, ca efect al unor patern- uri stabile, de durată, prin care fiecare individ îşi

structurează (inconştient) credinţele cu privire la sco purile existenţei şi la modurile considerate dezirabile de atingere a acestora. Rokeach i maginează o organizare ierarhică a valorilor, cu valori centrale, ce devin prioritare. Sistemul valoric este relativ stabil, îns ă el se poate schimba  prin modificarea ierarhiilor valorice, prin schimbarea priorităţ ilor valorice. Stabilitatea este însă

superioară celei a atitudinilor, care se modifică mai uş or, fiind determinate de seturi diferite de valori, nu neapărat centrale. Un astfel de sistem de valori este definit ca fiind „o organizare

rezistentă a credinţelor privitoare la moduri preferabile de comportament sau stări finale de existenţă de-a lungul unui continuum al importanţ ei”. Referindu-se la raportul dintre atitudini şi valori, M. Rokeach (1973) subliniază că

diferenţele ar decurge din faptul că primele s-ar referi la un complex de convingeri faţă de un obiect sau o situaţie, pe când valoarea nu se referă decât la o singură convingere, caracterizată de un mare grad de generalitate, transgresând si tuaţii şi obiecte particulare. Valoarea şi atitudinea formează o configuraţie care poate fi definită „sistem valoareatitudine”(„value-attitude system”) şi care ţine de nucleul persoanei (Linton, 1968). Cunoaş terea atitudinilor  şi valorilor proprii unui individ sau grup constituie practic un instrument de  previziune a comportamentului.

Fiind rezultatul interacţiunilor dintre individ şi mediu, setul atitudini-valori se formează treptat, conturându-se în linii mari în adolescenţă.

32

CAPITOLUL 2

OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII 2.1. Obiective: O1 - investigarea nivelului stimei de sine la adolescenţi; O2- evaluarea sistemului atitudinal- valoric la adolescenţi; O3- studiul relaţiei dintre stima de sine şi sistemul atitudinal -valoric ale lotului investigat; O4- investigarea diferenţelor la nivelul sistemului axiologic în funcţie de nivelul stimei de sine;

2.2. Ipoteze: H1 Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi sistemul atitudinal la adolescenţi. 1- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi conştiinciozitate; 2- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi amabilitate; 3- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi autonomie.

H2 Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi sistemul axiologic la adolescenţi . 1- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi fericirea ca valoare; 2- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi orizontul larg ca valoare; 3- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi angajarea în activitate ca valoare ; 4- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi capacitate profesională ca valoare; 5- există o relaţie semnificativă între stima de sine şi siguranţă de sine ca valoare. H3 –  există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine î n ceea ce

 priveşte valorile în lotul investigat. 1- există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte originalitatea ca valoare; 2 - există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveş te

recunoaşterea socială ca valoare; 3 - există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte afectivitatea ca valoare; 4 - există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte

curăţenia exterioară ca valoare.

33

3.3. Descrierea lotului de subiecţi : Pentru a colecta afirmaţiile populaţiei reprezentative legate de relaţia dintre stima de sine şi sistemul atitudinal-valoric la elevii de liceu, au fost alese aleator persoane aparţinând  populaţiei ţintă. Trebuie menţionat faptul că am recurs la un criteriu de excludere pentru

construirea eşantionului. Acest criteriu a fost reprezentat de scorul obţinut de către subiecţi la scala „Dezirabilitate socială” din chestionarul CP5F. Astfel, am elimi nat din lotul nostru subiecţii care au obţinut scoruri „mici” şi „mari” la această scală, deoarece aceste scoruri indică faptul că cei investigaţi denaturează răspunsurile fie în sens negativ (pentru a da impresia că sunt altfel decât ceilalţi), fie în sen s pozitiv (pentru a-şi crea o imagine favorabilă). Astfel, dintr -un număr iniţial de 148 de respondenţi , în urma eliminării celor necorespunzători la scala „Dezirabilitate socială”, numărul de subiecţi rămaşi a fost 107. Lotul de subiecţi a fost constituit din 56 de fete (52,3%) şi 51 de băieţi (47,7%), cu vârste cuprinse între 17 şi 19 ani, media fiind

17,61 şi abaterea standard 0,562, aşa cum reiese din tabelul de mai jos:

Tabel 1. Descriptori statistici ai lotului de subiecţi  N

varsta 107 0 17,61 ,562 17,00 19,00

Valid Missing

Media Abatere standard Minimum Maximum

gen 107 0 1,52 ,502 1,00 2,00

Distribuţia subiecţilor pe vârste este prezentată de graficul de mai jos: varsta 17 18 19

Fig. 1. Grafic al distribuţiei subiecţilor pe grupe de vârstă 34

2.4. Descrierea metodelor de investigare Pentru testarea ipotezelor lucrării am aplicat următoarele instrumente psihodiagnostice: 1. Scala stimei de sine -   Self

Esteem Scale

(SES), (M. Rosenberg, 1979), pentru

evaluarea nivelului stimei de sine. SES a fost elaborată iniţial, pentru a măsura sentimentul

global al valorii personale şi autoacceptării. Este unul „dintre instrumentele de evaluare a stimei de sine cele mai utilizate în cercetarea din psihologie şi psihiatrie” (Lelord, André, 2009,pag 49). Scala cuprinde 10 itemi, fiecare formulat sub forma unei propoziţ ii concrete, având verbul la  persoana I singular. Subiecţii trebuie să-şi exprime gradul de acord fa ţă de fiecare dintre enunţuri utilizând un format de r ăspuns în 4 trepte (scala tip Lickert).

Calităţile psihometrice semnificative au co ntribuit la utilizarea frecventă a scalei: - consistenţa interna: coeficient α Cronbach cuprins intre 0,72 -0,88; - fidelitate test-retest: coeficienţi raportaţi î ntre 0,82-0,85 pentru aplicări succesive la intervale scurte (1 lună); 0,63 pentru interval de 6 luni; 0,50 pentru 1 an; - validitate concurentă :-0,82 cu Scala sentimentelor de inadecvare(Janis si Field,1959) -economicitate în aplicare ş i cotare (conform Demo, 1985; Blascovich si Tomaka, 1991; Gray-Little, 1997; Bă ban, 1998).

Coeficientul de fidelitate obţinut în cazul aplicării pe un eşantion iniţial de 5024 de elevi de liceu şi gimnaziu a fost de 0,77. Scorurile subiecţilor sunt cuprinse între 10 (cea mai scăzută notă posibilă a stimei de

sine) şi 40 (cea mai ridicată notă posibilă a stimei de sine). Se obţin următoarele categorii: - între 10 – 16 puncte: scorul tinde să indice o stimă de sine mai degrabă scăzută. - între 17 – 33 puncte: scorul indică o stimă de sine medie. - între 34 – 40 puncte: scorul i ndică o stimă de sine înaltă (ridicată).

Acest chestionar a fost utilizat pentru a cuantifica modalităţile variabilei stima de sine şi anume: elevii cu stimă de sine scăzută, elevii cu stimă de sine medie, respectiv elevii cu stimă de sine înaltă. (Vezi Anexa 1)

2. Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori (CP5F) realizat de către M. Albu după modelul chestionarului FFPI (Five-Factor Personality Inventory) (Hendriks, 1997), este destinat

evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversie, Stabilitate emoţională, Conştiinciozitate, Amabilitate, Autonomie) . A fost etalonat într- o populaţie nonclinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani (pe 6 grupe de vârstă, dar şi pe sexe: 14  – 19 ani; 20-25 de ani; 26 – 35 de ani, 36 – 34 de ani; 46 – 55 de ani; 56 – 65 de ani). Chestionarul

cuprinde 130 de itemi, grupaţi în şase scale, deoarece include şi o scală numită „Dezirabilitate

35

socială” ce evaluează tendinţa subiecţilor de a răspunde astfel încât să îşi creeze o imagine favorabilă.(vezi Anexa 2) Scalele sunt:

Extraversiune: 23 de itemi Amabilitate : 24 de itemi

Conştiinciozitate: 25 de itemi Stabilitate emoţională: 21 de itemi; Autonomie: 22 de itemi; Dezirabilitate socială: 15 itemi. Ca şi în cazul SES,şi în cazul chestionarului CP5F subiecţii trebuie să răspundă la fiecare item formulat sub forma unei propoziţii concrete având verbul la persoana I singular,utilizând o scală de tip Lickert cu 5 trepte: 1=mi se potriveşte foarte puţin; 2=mi se potriveşte puţin; 3=mi se potr iveşte cam pe jumătate; 4=mi se potriveşte mult; 5=mi se potriveşte foarte mult; Punctajele brute se transformă în cote T.Acestea din urmă sunt considerate: -„mari”: cele peste 60; -„medii”: cele cuprinse între 40 si 60; -„mici”: cele sub 40; Pentru scopul lucrării am utilizat doar scalele corespunzătoare trăsăturilor 

„caracteriale”,respectiv „Amabilitate”, „Conştiinciozitate”, „Autonomie”, acestea fiind considerate ca reprezentând operaţionalizarea conceptului de „sistem atitudinal”. Interpretarea scorur ilor (doar pentru scalele utilizate în lucrare) este următoarea: 

Scala Amabilitate:

-scor mare (cota T>60): Manifestă interes pentru cei din jur.Respectă

părerile şi

drepturile celorlalţi.Încearcă să se afle în relaţii bune cu ceilalţi. -scor mic (cota T <40): Îl interesează doar propria persoană. Se străduieşte să atragă atenţia asupra sa.Vrea să -şi impună punctul de vedere.Îi deranjează pe cei din jur. 

Scala Conştiinciozitate:

-scor mare (cota T>60): Respectă normele şi regulile Este ordonat. Îşi planifică

acţiunile.Se străduieşte să facă totul bine. Este o persoana de încredere.

36

-scor mic (cota T<40): Este nonconformist.Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc

şi cum se vor termina.Nu se înca drează în termenele fixate. 

Scala Autonomie:

-scor mare (cota T>60):Acţionează altfel decât ceilalţi.Este creativ.Nu se lasă condus

de alţii. -scor mic (cota T<40):Nu are păreri proprii.Acceptă orice i se spune.Poate fi

manevrat cu uşurinţă De asemenea, am utilizat scorurile subiecţilor la scala „ Dezirabilitate socială” pentru selecţia lotului de subiecţi, eliminând chestionarele care la această scală au obţinut scoruri „mari” şi „mici” (subiecţii fiind suspectaţi de nesinceritate). În ce priveşte fidelitatea s -au calculat coeficienţii consistenţei interne, res pectiv coeficienţii de stabilitate. În urma calculării coeficientului Alpha Cronbach (pentru consistenţa internă a scalelor) pe sexe şi pe grupele de vârstă folosite la etalonare, din totalul de 132 de coeficienţi α calculaţi, doar 9 sunt mai mici decât 0,700. Consistenţa internă a scalelor fiind  bună, acest chestionar poate fi folosit cu succes la compararea grupelor de persoane şi furnizează informaţii destul de precise despre subiecţi. În ceea ce priveşte coeficienţii de stabilitate, s -au comparat mediile scorurilor scalelor între test şi retest, folosind testul t pentru eşantioane perechi. S-a constatat că mediile nu diferă semnificativ (la pragul p = 0,05). Coeficienţii de corelaţie

liniară între scorurile la test şi scorurile la retest sunt semnificati ve la pragul p = 0,000.

3.Inventarul axiologic Rokeach (RVS, 1973) în forma adaptată şi aplicată pe   populaţia românească de P. Popescu-Neveanu (1983). Avantajul metodei constă în faptul că informaţiile identificate pot fi înregistrate analitic la nivelul c elor 40 de valori nominale, dar pot fi analizate şi la nivelurile de generalitate mai mare (categoriile I şi II), cât şi la nivelurile de generalitate medie (categoria III, vezi Anexa 3). Subiecţilor li s-a solicitat să ierarhizeze valorile din inventarele prezentate, de la cea mai importantă pentru ei ,  până la cea mai puţin importantă.

Acest instrument este folosit pe scară largă în activităţi de cercetare în domeniile psihologiei, sociologiei, vânzărilor.

Valorile finale reflectă preferinţele unei persoane privind ceea ce vrea să realizeze în viaţă, obiectivele pe care le urmăreşte pe întreg parcursul vieţii (reprezintă „valoriscop”).Această categorie este formată din următoarele valori nominale: 1-confort; 2-demnitate; 3-independenţă; 4-înţelepciune; 37

5-originalitate; 6-recunoaştere socială; 7-siguranţă de sine; 8-tumult; 9-utilitate; 10- valoare profesională; 11- apropiere de natură şi artă; 12- armonie interioară; 13- familie armonioasă; 14-fericire; 15- linişte; 16- plăceri; 17-prietenii; 18-realizare în dragoste; 19-salvarea sufletului; 20-umanism;

Valorile instrumentale reflectă mijloacele prin care trebuie să fie atinse obiectivele („valorile finale”; „valorile- scop”), adică, cum ai putea să ajungi la ceea ce îţi doreşti (reprezintă „valori-mijloc”).Această categorie este formată din următoarele valori nominale: 1-angajare în activitate; 2-autocontrol; 3-capacitate profesională; 4-curaj,cutezanţă; 5-imaginaţie; 6-inteligenţă; 7-încredere; 8-orizont larg; 9-putere de comunicare; 10-responsabilitate; 11-afectivitate(dragoste); 12-ajutorare; 13-ascultare; 14- bună dispoziţie; 15-cinste; 38

curaţenie exterioară; 16- curaţenie 17- indulgenţă;

 politeţe; 18- politeţe; 19-raportare religioasă; 20- tact în relaţiile cu alţii; S-a încercat eliminarea tendinţei de faţadă, prin sublinierea faptului că nu există opţiuni

greşite sau corecte, ci doar personale.

2.5. Designul cercetării Lucrarea de faţă este un studiu corelaţional care îşi propune să surprindă asocierea de tip rectiliniu dintre trăsături de personalitate(subsistem atitudinal -valoric) şi stima de sine. „Analiza de corelaţie stă la baza unor proceduri statistice avansate, cum ar fi anliza de itemi, analiza de regresie, analiza factorială fa ctorială şi analiza ecuaţiei de structură.” (Popa, 2008, p.310).

A fost utilizat testul de corelaţie, deoarece acesta şi -a propus să testeze asocierea dintre variabile diferite, măsurate pe aceeaşi subiecţi. A. Testul de corelaţie Pearson implică două măsurări pentru aceiaşi subiecţi, „situaţie care corespunde aşa -numitului model de cercetare „intrasubiecţi” (within-subjects)” (within-subjects)” (Popa, 2004, p.310). Testul de corelaţie implică două variabile, dar adesea, într- o cercetare psihologică numărul variabilelor supuse corelaţiei este mai mare decât doi.

Coeficientul de corelaţie Pearson (r) evaluează asocierea dintre două va riabile cantitative. Domeniul de variaţie a acestuia este cuprins între r = -1 (corelaţie perfectă negativă) şi r = + 1 (corelaţie perfectă pozitivă). Absenţa oricărei legături (corelaţii) dintre variabile se traduce prin r = 0. În interpretarea coeficient ului Pearson se ţine cont de următoarele elemente: - semnul (+/-) indică sensul asocierii. O valoare pozitivă arată că, pe măsură valorile

unei variabile cresc, valorile celeilalte cresc şi ele. O valoare negativă arată că, pe măsură ce valorile unei variabile cresc, valorile celeilalte scad. - valoarea coeficientului r este, prin ea însăşi, un indicator al mărimii efectului. Cu cât

este mai aproape de 1 (indiferent de semn), cu atât indică o asociere mai puternică între variabile. Testul de corelaţie Spe arman (rho) este echivalentul neparametric al coeficientului de corelaţie r. „Pentru calculul coeficientului Spearman numărul asumpţiilor importante se poate reduce la trei: - variabilele sunt numerice; - distribuţiile variabilelor sunt asimetrice;

39

- relaţia dintre variabile este monotonă. Aceasta înseamnă fie că pe măsură ce valorile

unei variabile cresc, cresc şi valorile celeilalte variabile, fie că pe măsură ce valorile unei variabile cresc, valorile celeilalte variabile descresc” descres c” (Drugaş, Roşeanu, 2010 , pag. 230). În ce priveşte interpretarea şi raportarea rezultatelor, dacă valoarea pragului de semnificaţie este mai mică de 0,05, este puţin probabil ca asocierea să se datoreze înt âmplării şi concluzionăm că există o asociere semnificativă între variabi le. De asemenea, în vederea testării ipotezei cercetării (H3), a fost utilizată analiza de varianţă (  ANOVA-ANalysis Of Variance), pentru a testa dacă mediile eşantioanelor diferă semnificativ în funcţie de categoriile unei singure variabile independente. ANOVA realizează raportul dintre varianţa intergrup şi varianţa varianţa intragrup, i ntragrup, pentru a vedea dacă raportul este su ficient de mare pentru a putea distinge între grupuri (Lungu, 2001). Dacă varianţa intergrup este mult mai mare decât cea intragrup, atunci raport ul va produce o valoare mare a lui F, care arată că

diferenţele dintre grupele comparate vor fi semnificative. „Altfel spus, conform logicii analizei de varianţă, elementele aflate în acelaşi grup diferă mai puţin între ele decât elementele aflate în grupuri diferite” (Drugaş, Roşeanu, 2010, pag. 230).

2.6. Descrierea variabilelor Variabilele studiului: a) stima de sine. Această variabilă are, în contextul cercetării noastre, trei modalităţi/niveluri, investigate şi măsurate cu ajutorul Scalei stimei de si ne (SES): -stimă de sine înaltă; -atimă de sine medie; -stimă de sine scăzută;

b) sistem atitudinal- acest concept s- a operaţionalizat conform modelului Big Five care stă la baza construcţiei chestionarului CP 5F din care am extras şi utilizat scalele acteriale”: Amabilitate, Conştiinciozitate, Autonomie. Cu alte cuvinte, „sistemul atitudinal” „car acteriale”: este investigat în cadrul lucrării lucrării noastre prin intermediul intermediul celor trei scale „caracteriale” din componenţa CP5F. Această operaţionalizare a variabilei ne -a fost sugerată de următoarea afirmaţie din literatura de specialitate: „Se poate observa că o parte din aceste dimensiuni (adică cele 5 dimensiuni ale modelului Big Five-n.n.) apar ţine mai degrab ă caracterului (conştiinciozitate, deschidere spre experienţă/ autonomie, agreabilitate), iar alt ă parte ţine de

p ag.178). temperament” (Bonchiş, Trip, Drugaş, Dindelegan, 2006, pag.178).

c) sistem axiologic: acest concept s- a operaţionalizat conform modelului lui M. Rokeach prin cele două mari categorii: „valori instrumentale” (V.I.) şi „valori finale” (VF), care orientează subiecţii în stabilirea idealurilor şi scopurilor vieţii. Fiecare dintre cele două categorii 40

de valori se divide în mai multe subcategorii specifice, diferite prin gradul de generalitate şi prin

conţinut. Variabila opţiunea axiologică, a fost operaţionalizată operaţionalizată prin cerinţa adresată subiecţ ilor de a ierarhiza fiecare set de câte 20 de valori (vezi Anexa 1).

2.7. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor Demersul nostru investigativ a fost realizat la Liceul Teoretic „Ion Barbu” din Piteşti. Pentru recoltarea datelor , am procedat în felul urmă tor: în cadrul orelor de Consiliere si orientare

de la fiecare clasă implicată în studiu, cu permisiunea şi suportul profesorilor  -diriginţi am discutat cu elevii despre cercetarea pe care o întreprindem si i- am sensibilizat în legătură cu

utilitatea informaţiilor şi beneficiile pe care le -ar putea obţine implicându -se ca subiecţi voluntari(autocunoaştere, dezvoltare personală, personală, OSP etc). Elevii au manifestat un real int eres fata de problematica abordată de cercetarea noastră: cunoaşterea nivelului stimei de sine, evaluarea caracteristicilor de personalitate (Amabilitate, Conştiinciozitate, Autonomie), ierarhizarea valorilor proprii.

După ce am obţinut acordul şi am motivat subiecţii, am trecut la administrarea propriu zisă a probelor descrise mai sus. Aceasta a avut loc tot în cadrul orelor de Consiliere şi orientare; un motiv în plus, temeinic, pentru care am ales această cale - ora de Dirigenţie - este acela ca  programa şcolară pentru orele de Consiliere şi orientare

prevede dobândirea de astfel de

competenţe de autocunoaştere de către elevi. Toate cele trei instrumente au fost administrate în cadrul aceleiaşi ore, elevilor  co ntinua şi finaliza răspunsurile şi în ora următoare, în caz asigurându-li-se însă posibilitatea de a continua că nu ar reuşi să o facă în interval de o oră. Cei mai mulţi dintre ei au avut nevoie de mai mult de o oră de curs pentru a termina termina toate sarcinile. sarc inile. Niciun elev nu a avut însă nevoie de mai mult de 1 oră şi 30 minute, deşi nu li s -a impus o limită de timp. Ordinea în care s- au administrat chestionarele a fost următoarea : 1. CP5F (Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori); 2. SES (Scala Rosenberg a stimei de sine); 3. RVS (The Rokeach Value Survey);

Am optat pentru această strategie din d in mai multe motive: 1. am atras atenţia elevilor că probele la care trebuie să răspundă sunt astfel elaborate, încât permit depistarea răspunsurilor nesincere (practic însă numai autorul lucrării a ştiut că doar  CP5F permite depistarea acestor subiecţi, acesta fiind unul din motivele pentru care l -am plasat  primul spre a fi „rezolvat”);

41

2. CP5F, fiind cel mai amplu dintre cele trei instrumente, având cel mai mare număr de itemi, trebuie plasat primul pentru că la acest m oment, în partea de început a testării psihologice,

elevii manifestă cel mai înalt grad de concentrare a atenţiei, oboseala este absentă, iar interesul, curiozitatea sunt maximale

Pentru a asigura supravegherea adecvată a subiecţilor în timpul rezolvării SES şi a asigura astfel acurateţea răspunsurilor, nu s-a permis niciunui elev să treacă la SES înaintea celorlalţi. Toţi au aştepta t până când ultimul respondent a finalizat răspunsurile la CP5F, apoi toţi au trecut în acelaşi timp la SES, sub stricta noastră supraveghere. La această probă, timpul a fost limitat, aşa cum, de altfel, apare menţionat explicit şi în instructaj.

3. SES este o probă scurtă, de câteva minute, subiecţii au fost chiar instruiţi să răspundă „în cel mai scurt timp”, cât mai sponta n şi mai prompt, la fiecare frază citită cu atenţie.

4. RVS necesită timp pentru deliberare, subiecţii având voie să se răzgândească în ceea ce priveşte ordinea ierarhizării valorilor (extras din instructaj: „Când clasaţi valorile,nu vă grăbiţi şi gândiţi-vă cu grijă. Simţiţi-vă liberi să schimbaţi ordinea valorilor, dacă aveţi gânduri ulterioare cu privir e la răspunsuri”). Elevii nu au avut limită de timp, iar fiecare a fost liber să   predea chestionarul atunci când a considerat că şi-a încheiat deliberarea , în stilul şi ritmul  proprii. S-a încercat eliminarea tendinţei de faţadă, prin sublinierea faptului că nu există opţiuni

greşite sau corecte, ci doar personale. Subiecţilor li s -a prezentat inventarul de valori (instrumentale, respectiv finale) pe c âte o foaie separată şi li s -a cerut să le ierarhizeze, scriind o

cifră în spaţiul gol de lângă fiecare valoare, astfel: cifra 1   – valoarea care are cea mai mare importanţă pentru ei, cifra 2  –  valoarea care este a doua ca importanţă , ş.a.m.d. până la 20valoarea care este ultima ca importanţă. În instructajul adresat subiecţilor s-a făcut următoarea remarcă: „când aţi completat

clasamentul ambelor seturi de valori, rezultatul ar trebui să reprezinte o imagine precisă a felului cum simţiţi într -adevăr despre ceea ce este important în viaţa voastră.” . Chestionarele au fost grupate,predate şi numerotate câte trei, pentru fiecare subiect în  parte, pentru a se putea face ulterior toate demersurile de cotare, interpretare şi corelare cerute de ipotezele avansate.

42

CAPITOLUL 3

REZULTATELE CERCETĂRII 3.1 Prezentarea şi analiza datelor Datele colectate în urma aplicării instrumentelor au fost prelucrate statistic în vederea atât a investigării nivelului stimei de sine la adolescenţi şi a evaluării sistemului atitudinalvaloric al acestora, cât şi a testării ipotezelor studiului în cauză. Prelucrarea statistică s -a realizat cu SPSS.15.0.

Din cauza faptului că scorurile scalelor chestionarului CP5F diferă între fete şi bă ieţi în intervalul de vârstă 15 –19 ani, prelucrările statistice nu au fost efectuate asupra scorurilor brute ale scalelor, ci asupra cotelor  T  corespunzătoare acestora. Pentru transformarea scorurilor brute în cote T  s-au utilizat mediile şi abaterile standard din etalonul chestionarului. În co ntextul

acestei lucrări, pentru fiecare scală s -a considerat că un scor este mare, dacă îi corespunde o cotă T mai mare decât 60, este mic atunci când cota T  corespunzătoare este mai mică decât 40 şi este mediu dacă îi corespunde o cotă T cuprinsă în intervalul [40, 60]. Pentru factorul amabilitate plaja de valori este cuprins ă între 26,22 şi 80,82, media are valoarea de 48,44, iar abaterea standard este 12,02 . Factorul se manifestă cu intensitate medie,

ceea ce demonstrează că subiecţii prezintă interes pe ntru alte persoane, respectându-le drepturile şi punctele de vedere. Elevii investigaţi au un comportament prosocial, căutând să păstreze relaţii  bune cu cei din jur. Prezentăm mai jos reprezentarea grafică a factorului amabilitate. Histogram 20

15

   y    c    n    e    u    q10    e    r    F

5

Mean =48,44 Std. Dev. =12,024 N =107 0 20,00

40,00

60,00

80,00

amabilitate

Fig.2. Reprezentarea grafică a factorului „Amabilitate”

43

În ce priveşte conştiinciozitatea ,   plaja de valori a răspunsurilor subiecţilor are o distribuţie normală (vezi fig. 3), fiind cuprinsă între 10,58 şi 73,56. Media 44,29 şi abaterea standard 16,22, demonstrează că subiecţii respectă în mare măsură regulile şi normele, sunt disciplinaţi şi finalizează acţiunile intreprinse, chiar dacă poate nu respectă totdeauna termenele. Conform etalonului, factorul se manifestă cu intensitate medie.

Histogram

20

15

  y   c   n   e   u   q10   e   r    F

5

Mean =44,29 Std. Dev. =16,228

N =107 0 20,00

40,00

60,00

80,00

constiinciozitate

Fig.3. Reprezentarea grafică a factorului „Conştiinciozitate” Pentru factorul autonomie, răspunsurile subiecţilor au variat între 11,35 şi 87,12, cu o

medie de 48,48 şi o abatere standard de 18,60. Conform etalonului factorul se manifestă moderat, ceea ce ne determină să afirmăm că subiecţii investigaţi sunt dependenţi de adulţii din jurul lor, fiind uşor timizi în exprimarea propriilor opinii. Chiar dacă acceptă părerile celorlaţi, asta nu înseamnă că pot fi uşor manipulaţi. Prezentăm mai jos reprezentarea grafică a factorului autonomie.

44

Histogram

15

10      y      c      n      e      u      q      e      r       F

5

Mean =48,49 Std. Dev. =18,604 N =107 0 0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

autonomie

Fig.4. Reprezentarea grafică a factorului „ Autonomie” Rezultatele obţinute la scala stimei de sine demonstrează că adolescenţii supuşi investigaţiei au un nivel mediu al stimei de sine, conform etalonului chestionarului (m= 26,09, σ = 8,59). Deşi stima de sine este o stare subiectivă, deci greu de măsurat, părerea unanimă a cercetătorilor este aceea că la adolescenţă un nivel mediu al stimei de sine este ceva normal, date fiind transformările psiho -corporale asociate cu pubertatea. Dintre toate categorii le de vârstă, adolescenţa este perioada cea mai complexă şi vulnerabilă din punct de vedere psihologic şi social. Personalitatea adolescentului nu evoluează în mod linear, ci cu oscilaţii, cu perioade de inegalitate şi chiar dizarmonii din care se dezvoltă o serie de structuri pozitive sau negative, dependente de condiţiile factorilor educaţionali sociali şi de cei ce ţin de dobândirea unor   particularităţi ereditare ( Larson, 2000). În primul rând întreaga perioadă a adolescenţei este legată de schimbările de mare intensitate şi cu efecte vizibile în înfăţişare, comportamente şi relaţionare internă cu lumea exterioară, inclusiv prin creşterea mare a capacităţii de integrare seismică în specificul vieţii sociale în care adolescentul trăieşte. Pe acest teren se constituie „sinele”, imaginea şi percepţia de sine drept componentă a „identităţii”, care la rândul său, constituie nucleul personalităţii ( Harter, 1999). Dacă la copiii mici stima de sine este relativ mare datorită   percepţiei nerealist de pozitive despre sine, în adolescenţă, dezvoltarea capacităţii de gândire

45

abstractă şi a autocontrolului conduce la fluctuaţii ale stimei de sine (Robins, Trzesniewski, 2006). Prezentăm mai jos reprezentarea grafică a  stimei de sine.

Histogram

15

10

  y   c   n   e   u   q   e   r    F 5

Mean =26,09 Std. Dev. =8,596

N =107 0 10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

stima de sine

Fig.5. Reprezentarea grafică a „ SS” Pentru sistemul axiologic al adolescenţilor, analiza datelor s -a realizat atât în plan nominal (pentru fiecare dintre cele 40 de valori), cât şi în planurile generale ale categoriilor  axiologice. În planul nominal s-a recurs la analiza celor două tipuri d e valori (VI, VF) din

 punctul de vedere al frecvenţelor pentru fiecare valoare. Se constată faptul că la nivelul primelor  ranguri, în cazul valorilor instrumentale, printre primele opţiuni ale adolescenţilor se numără inteligenţa, autocontrolul, politeţea, ascultarea, cinstea, responsabilitate, dragostea, buna dispoziţie, curajul. Referitor la valorile instrumentale se impune a fi semnalat faptul că reperele axiologice mai puţin importante sunt curăţenia exterioară, angajarea în activitate, încrederea, ajutorarea, raportarea religioasă.

46

Tabel 2. Ierarhia valorilor instrumentale Rang

Valori

Media

instrumentale

Categoria axiologică

1

inteligenţa

12,57

FO

2

autocontrolul

18,41

FE

3

 politeţea

12,06

RA

4

ascultarea

12,44

RD

5

buna dispoziţie

14,33

RD

6

responsabilitate

12,04

FE

7

dragostea

11,55

RD

8

cinstea

10,87

RA

9

curajul

2,30

FO

10

orizont larg

5,68

FO

La nivelul valorilor finale se înregistrează o similaritate a opţiunilor valorice: demnitate, înţelepciune, familie armonioasă, prieteni, fericire, independenţă, recunoaştere socială, originalitate, siguranţă de sine, în timp ce un rang inferior îl ocupă apropierea de natură şi artă, realizarea în dragoste, salvarea sufletului (vezi Anexa 4).

Tabel 3. Ierarhia valorilor finale Rang

Valori finale

Media

1

demnitate

12,10

2

înţelepciune

9,68

AV

3

familie armonioasă

7,26

SD

4

valoare profesională

13,83

AE

5

fericire

11,61

SD

6

independenţă

8,92

AE

7

recunoaştere socială

7,00

AV

8

originalitate

18,16

AE

9

siguranţă de sine

5,14

AV

10

prietenii

7,48

SD

47

Categoria axiologică AV

3.2 Testarea ipotezelor S-au calculat coeficien ţii de corelaţie liniar ă între scorurile scalelor  Conştiinciozitate,  Amabilitate şi Autonomie din CP5F  şi cele ale Stimei de sine, în lotul format din 107 elevi. To ţi coeficienţii de corelaţie liniar ă sunt pozitivi şi semnificativi statistic (tabelul 4). Aceasta înseamnă că pe măsur ă ce creşte stima de sine, cresc liniar conştiinciozitatea , amabilitatea şi autonomia. Se demonstrează că ipoteza H1 în care afirmam că  Există o relaţie semnificativă între  stima de sine şi sistemul atitudinal la adolescenţi , se confirmă. Mai mult decât atât, se confirmă

şi ipotezele specifice: 1. există o relaţie semnificativă între stima de sine şi conştiinciozitate (r=0,775 la p



0.05).

2. există o relaţie semnificativă între stima de sine şi amabilitate (r=0,483 la p  0.05). 3. există o relaţie semnificativă între stima de sine şi autonomie (r=0,722 la p  0.05).

Tabel 4. Sistemul de atitudini şi stima de sine amabilitate stima de sine

Coeficient de corelaţie Pearson  Nivel de semnificaţie  N

constiincio zitate

autono mie

,483(**)

,775(**)

,722(**)

,000

,000

,000

107

107

107

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Pentru verificarea ipotezei H2 , în care a firmam că  Există o relaţie semnificativă între   stima de sine şi sistemul axiologic la adolescenţi, scorurile   scalei stima de sine au fost transformate în valori ordinale. S- au calculat coeficienţii de corelaţie Spearman între scorurile scalei stimei de sine şi cele ale sistemului axiologic la subiecţii investigaţi. Analiza de corelaţie a

scos în evidenţă următoarele rezultate: - corelează pozitiv, statistic semnifi cativ,   stima de sine cu fericirea ca valoare (rho=0,287, p=0,003); - corelează   pozitiv, statistic semnificativ,  stima de sine cu orizontul larg ca valoare(rho=0,267, p=0,005); - corelează pozitiv, înalt semnificativ,   stima de sine cu angajarea în activitate ca valoare (rho=0,352, p=0,000);

48

- corelează pozitiv, înalt semnificativ,   stima de sine cu  siguranţa de sine ca valoare (rho=0,576, p=0,000); - corelează pozitiv, mediu semnificativ,  stima de sine cu capacitatea profesională  ca valoare (rho=0,213, p=0,028);

Tabel 5. Sistemul axiologic şi stima de sine fericire Spearm an's rho

Rank  of ss

Coeficient de corelaţie ,287(**)  Nivel de ,003 semnificaţi e   N

orizont larg

angajare in activitate

capacitate  profesionala

siguranta de sine

,267(**)

,352(**)

,213(*)

,576(**)

,005

,000

,028

,000

107

107

107

107

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Coeficienţii de corelaţie sunt pozitivi şi semnificativi statistic, ceea ce înseamnă că pe măsură ce creşte stima de sine, cresc şi valorile de autorealizare, de acţiune şi cele care aduc satisfacţie. Rezultatele prelucrării statistice demonstrează că ipoteza generală H2 şi ipotezele specifice asociate acesteia se confirmă. În ce priveşte ipoteza H3,  Există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de   sine în ceea ce priveşte valorile în lotul investigat  , analiza de varianţă a relevat următoarele rezultate (vezi tabelul 6) : - există o diferenţă mediu semnificativă între elevii cu stimă de sine scăzută (m= 17,65)

şi elevii cu stimă de sine înaltă (m= 18,65), privind originalitatea ca valoare; Fig.6.Distribuţia ANOVA pentru valoarea originalitate 18,75

18,50

  e    t   a    t    i    l   a   n    i 18,25   g    i   r   o    f   o   n   a   e 18,00    M

17,75

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine categorie

49

stima de sine inalta

107

- există o diferenţă mediu semnificativă între elevii cu stimă de sine scăzută (m= 8,26)

şi elevii cu stimă de sine înaltă (m= 5,86), privind recunoaşterea socială ca valoare; 8,50

8,00

  a    l   a    i   c   o7,50   s   e   r   e    t   s   a   o7,00   n   u   c   e   r    f   o6,50   n   a   e    M 6,00

5,50 stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine inalta

stima de sine categorie

Fig. 7. Distribuţia ANOVA pentru valoarea recunoaştere socială - există o diferenţă mediu semnificativă între elevii cu stimă de sine scăzută (m= 12,73) şi elevii cu stimă de sine înaltă (m= 10,24), privin d afectivitatea ca valoare;

13,00

12,50

   )    e    t    s    o    g12,00    a    r    d    (    e    t    a    t    i 11,50    v    i    t    c    e    f    a    f    o11,00    n    a    e    M 10,50

10,00

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine inalta

stima de sine categorie

Fig. 8 . Distribuţia ANOVA pentru valoarea afectivitate

- nu există nicio diferenţă între categoriile de stimă de sine comparate privind curăţenia

exterioară ca valoare (p>0,05), ceea ce ne determniă să acceptăm ipoteza de nul.

50

Tabel 6. Comparaţii între mediile stimei de sine Dependent Variable originalitate

(J) stima de sine (I) stima de sine categorie categorie stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

recunoastere sociala

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

afectivitate (dragoste)

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

curatenie exterioara

stima de sine scazuta stima de sine medie

stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta

Mean Difference (I-J)

Std. Error

Sig.

95% Confidence Interval Upper  Lower  Bound Bound

-,50000

,33739

,424

-1,3210

-1,00133(*)

,37938

,029

-1,9245 -,0782

,50000

,33739

,424

-,3210 1,3210

-,50133

,32555

,380

1,00133(*)

,37938

,029

,0782 1,9245

,50133

,32555

,380

-,2908 1,2935

1,09615

,86539

,624

-1,0096 3,2019

2,40716(*)

,97308

,045

,0394 4,7750

-1,09615

,86539

,624

-3,2019 1,0096

1,31101

,83501

,358

-,7208 3,3429

-2,40716(*)

,97308

,045

-4,7750 -,0394

-1,31101

,83501

,358

-3,3429

1,03846

,89175

,741

-1,1314 3,2084

2,48939(*)

1,00272

,044

,0495 4,9293

-1,03846

,89175

,741

-3,2084 1,1314

1,45093

,86045

,284

-,6428 3,5447

-2,48939(*)

1,00272

,044

-4,9293 -,0495

-1,45093

,86045

,284

-3,5447

,05769

,73966

1,000

-1,7421 1,8575

-,02122

,83170

1,000

-2,0450 2,0026

-,05769

,73966

1,000

-1,8575 1,7421

51

-1,2935

,3210

,2908

,7208

,6428

stima de sine -,07891 inalta stima de sine stima de sine ,02122 inalta scazuta stima de sine ,07891 medie * The mean difference is significant at the .05 level.

,71369

1,000

-1,8156 1,6577

,83170

1,000

-2,0026 2,0450

,71369

1,000

-1,6577 1,8156

3.3.Interpretarea psihologica a datelor Pe baza analizei şi prelucrǎrii prin metode statistice a datelor culese, putem formula urmǎtoarele concluzii cu semnificaţie psihologicǎ obţinute în urma cercetǎrii noastre:

În ceea ce priveşte obiectivul numǎrul 1 al lucr ǎrii, cel referitor la investigarea

nivelului stimei de sine la lotul de subiecţi , am constatat urm ǎtoarele:elevii de liceu din categoria de vârstǎ 17-18 ani sunt caracterizaţi printr -un nivel mediu de dezvoltare a stimei de sine,nivel considerat în unanimitate de c ǎtre cercetǎtorii în domeniu ca fiind normal.Explicaţiile   privind acest nivel mediu de dezvoltare a stimei de sine în adolescenţǎ se referǎ la faptul cǎ aceastǎ etapǎ este perioada cea mai complexǎ şi vulnerabilǎ din punct de vedere psihologic şi social, fiind legatǎ în primul rând de schimb ǎrile psiho-corporale asociate cu pubertatea. Aceste transformǎri au efecte vizibile în înfǎţişare, comportamente şi relaţionarea cu lumea externǎ. În adolescenţǎ, apariţia conflictelor şi a frustraţiilor este relativ frecventǎ: adolescentul se construieşte pe sine prin continue cǎutǎri şi diferenţieri faţǎ de alţii („criza de originalitate”), din care nu lipsesc tensiunile,conflictele şi frustrǎrile (Verza,Verza, 2000, pag.201).În acest context de dezvoltare se manifest ǎ „chiar accentuarea,în unele împrejurǎri,a conduitelor de opoziţie,de teamǎ,de conflict şi frustrare,prin zbaterea spre câştigarea independenţei şi autonomiei”(Verza,Verza,2000,pag. 208), care conduc la fluctuaţii ale stimei de sine, fapt confirmat şi de datele referitoare la diagnoza nivelului stimei de sine obţinute prin cercetarea noastr ǎ. În ceea ce priveşte evaluarea sistemului atitudinal-valoric la adolescenţii lotului investigat (obiectivul numǎrul 2 al studiului), am obţinut prin instrumentele utilizate date despre sistemul atitudinal al adolescenţilor, adicǎ, concret, profilurile specifice ale scalelor  „caracteriale” din strucura c hestionarului CP5F, scale

ce au constituit operaţionalizarea

conceptului de „sistem atitudinal”, în conformitatate cu referinţele din literatura de specialitate (care ne- au permis şi „inspirat” aceastǎ modalitate de operaţionalizare). Aceste scale sunt:

Amabilitate, Conştiinciozitate, Autonomie. De asemenea, tot în cadrul demersurilor cerute de

52

atingerea acestui obiectiv, am obţinut informaţii specifice despre sistemul axiologic al adolescenţilor de 17 -18 ani. Sǎ le analizǎm pe rând… Referindu-ne mai întâ i la sistemul atitudinal,profilul adolescenţilor investigaţi

se

caracterizeazǎ prin urmǎtoarele: -factorul  Amabilitate se manifestǎ cu intensitate medie, iar acest indicator ne aratǎ faptul cǎ subiecţii nu sunt interesaţi doar de propria persoanǎ, strǎdu indu-se sǎ atragǎ atenţia asupra lor, dorind sǎ-şi impunǎ punctul de vedere şi deranjându -i pe cei din jur (aceasta fiind

semnificaţia „scorurilor mici” ). Dimpotrivǎ, ei tind sǎ manifeste interes pentru cei din jur, sǎ le respecte p ǎrerile şi drepturile ş i sǎ se afle în relaţii bune cu ceilalţi (aceasta fiind semnificaţia „scorurilor mari”). „(…),la adolescent, se constituie o serie de comportamente ce sunt legate de

conduite de amor propriu, politeţe, reticenţe,.evitare, ruşine, bunăvoinţǎ, compasiune etc ”, iar „el devine tot mai circumspect la acţiunile altora, la modul sǎu de comportare în societate, la felul în care acţionează şi vorbeşte.”(Verza,Verza, 2000, pag. 204). Putem vorbi în aceastǎ perioadǎ de o anumitǎ „ambiguitate comportamentalǎ ce se transpune în forme de timiditate şi de confruntare,

în care conflictele şi frustraţiile pot deveni acute” (Verza,Verza, 2000, pag.200). Considerǎm că aceste referiri la literatura de specialitate explic ǎ scorurile medii la acest factor ale adolescenţilor  investigaţi. Sintetizând, credem cǎ este vorba de nesiguranţa interioarǎ cauzatǎ de „provocarea” centralǎ ce caracterizeazǎ aceastǎ etapǎ de dezvoltare şi anume criza de identitate. -factorul Conştiinciozitate: am constatat cǎ şi aceastǎ însuşire are tot o i ntensitate medie de manifestare, ceea ce semnific ǎ faptul cǎ subiecţii noştri de 17 -18 ani se îndreaptǎ cu paşi

siguri spre maturizare, spre a deveni fiinţe responsabile, mature: astfel, ei nu încep acţiunile fǎrǎ a se gândi la ce servesc şi cum se vor fin aliza, se încadreaz ǎ mai mult sau mai puţin în termenele fixate, se str ǎduiesc sǎ facǎ lucrurile cum trebuie. Totuşi, sǎ nu uitǎm că scorurile nu sunt „mari”, deci încǎ mai au de lucrat spre a deveni „persoane conştiincioase”. Dar este la fel de adevǎrat cǎ nu prezintǎ nici „scoruri mici”, deci au depǎşit iresponsabilitatea etapelor anterioare de

dezvoltare, în speţǎ copilǎria,generic vorbind. -factorul Autonomie se manifestă cu o intensitate moderată, ceea ce semnifică faptul că

adolescenţii, deşi au depăşit nivelul „scorurilor mici” care caracterizează subiecţii lipsiţi de   păreri proprii, care acceptă orice li se spune şi care pot fi manevraţi cu uşurinţă, totuşi nu se situează la un nivel înalt de autonomie, ci încă rămân, în bună măsură, dependenţi de familie, dar  străduindu-se tot mai mult să iasă de sub tutela ei. Adolescentul, ”încearcă, prin toate mijloacele, să se plaseze în originalitate şi să nu cadă în conformism (…) Evident, conflictele de autoritate depăşesc cadrul familiei şi sunt centrate pe dobândirea unui statut ce îi dă tânărului mai multă independenţă în luarea deciziilor şi manifestarea unor forme comportamentale în care adultul să 53

nu mai dicteze asupra vârstei când are voie să fumeze, să nu mai fixeze or a de venire acasă seara, să nu mai spună când să te dai cu ruj prima dată etc. (Verza,Verza, 2000, pag.200 -201).Se confirmă aşadar, prin aceste extrase din literatura de specialitate tensiunile, conflictele şi frustrările pe care adoleascentul le trăieşte pe drumul „cu oscilaţii, cu perioade de inegalitate şi chiar dizarmonii” (Larson,2000) spre dobândirea autonomiei care încă nu este atinsă la această vârstă, fapt confirmat şi de rezultatele cercetării noastre. În ceea ce priveşte caracteristicile sistemului axiologic, descriem următoa rele rezultate:   pe primele ranguri în categoria valorilor instrumentale subiecţii plasează 1.inteligenţa(F); 2.autocontrolul(F); 3. politeţea (R); 4.ascultarea (R); 5.buna dispoziţie (R); 6.responsabilitatea (F); (urmate de 7.dragoste; 8.cinste; 9.curaj; 1 0.orizont larg); pe ultimele poziţii se situează  15.indulgenţa(R); 16.curăţenia exterioară(R); 17.angajarea în activitate (F); 18.încrederea (F); 19.ajutorarea (R); 20.raportarea religioasă (R). Analizând această ierarhie din punctul de vedere al categoriilor axiologice, observăm o distribuţie echilibrată între valorile de acţiune şi

valorile de relaţie, deci nu putem concluziona că adolescenţii din lotul investigat sunt mai înclinaţi către o categorie sau alta de valori(de relaţie -R sau de acţiune -F).Totuşi, remarcăm faptul că primele două valori instrumentale alese de subiecţi (respectiv, inteligeţă şi autocontrol ) sunt valori de acţiune şi reprezintă „instrumente” de forţă, menite să le asigure succesul şi prin intermediul cărora ei îşi doresc să devină performanţi, puternici, competenţi, eficienţi. „Conştienţi de forţa inteligenţei şi gândirii, adolescenţii manifestă tot mai frecvent preferinţe   pentru învaţarea bazată pe argumentaţie şi asociaţii complexe în detrimentul învăţării prin memorare” (Verza,Ve rza, 2000, pag.199), iar acest tip de conduită este asociat cu „dezvoltarea

capacităţii de autocontrol şi stăpânire de sine” care caracterizează, de asemenea, adolescenţa. Urmează în ierarhie trei valori „tradiţionale” le -am putea numi, care ramân încă p rintre   preferatele adolescenţilor, după cum reiese din datele noastre: politeţea, ascultarea, buna dispoziţie. În ceea ce priveşte ierarhia valorilor finale, primele alegeri ale subiecţilor au fost: 1.demnitate(A); 2.înţelepciune(A); 3.familie armonioasă(S); 4.valoare profesională(A); 5.fericire(S); 6.independenţă(A); (urmate de 7.recunoaştere socială; 8.originalitate; 9.siguranţă  de sine; 10.prietenii). Pe ultimele locuri se situează: 15.utilitatea; 16.umanismul; 17.plăcerile; 18.apropierea de natură şi artă; 19.realizare în dragoste; 20.salvarea sufletului . Analizând

ierarhia primelor locuri din punctul de vedere al categoriilor axiologice, observăm că î n acest caz avem de-a face cu predominarea valorilor de autorealizare (A: 7 valori din primele 9 locuri fac

 parte din această categorie!), în defavoarea valorilor de satisfacţie afectivă (S: doar 2 valori din lista primelor 9 alese!). Putem concluziona ca adolescenţii investigaţi sunt orientaţi către valori 54

  pragmatice, de acţiune, de autorealizare, către independenţă şi autonomie. Cele 2 valori de satisfacţie afectivă aflate în ierarhia primelor 9 alegeri sunt tot de tip „tradiţional” , care, iată, nu şi-au pierdut din importanţa acordată, şi anume, familia armonioasă şi fericirea Studiind ultimele alegeri d in punctul de vedere al categoriilor axiologice am constatat că din lista ultimelor 6 valori

alese, 5 sunt reprezentate de valori de satisfacţie afectivă, fapt care întăreşte concluzia enunţată mai sus:adolescenţii investigaţi au drept obiective ale existenţei valori de autorealizare, de tip  pragmatic, individualist, în dauna celor de satisfacţie afectivă. Cel de-al treilea obiectiv al lucrării noastre l -a reprezentat studiul relaţiei dintre

stima de sine şi (sub)sistemul atitudinal -valoric. Ne-am propus să răspundem la întrebarea dacă există corelaţii între nivelul stimei de sine şi sistemele atitudinal, respectiv, axiologic ale subiecţilor investigaţi. Din acest obiectiv au decurs logic primele două ipoteze generale ale cercetării (fiecare dintre ele cu mai multe ipoteze specifice corespunzătoare). Prima ipoteza generala-H1 , conform căreia  Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi sistemul atitudinal la adolescenţi s-a confirmat (după cum am arătat mai sus -vezi 3.2.Testarea ipotezelor) întruc ât coeficienţii de corelaţie liniară obţinuţi au arătat că există corelaţii pozitive semnificative între nivelul stimei de sine şi fiecare dintre cele trei componente ale sistemului atitudinal şi anume, scalele caracteriale ale chestionarului CP5F (care a u reprezentat operaţionalizarea conceptului de sistem atitudinal în cadrul cercetării noastre). Deci, cu cât stima de sine creşte , cu atât cresc şi conştiinciozitatea, amabilitatea, respectiv autonomia subiecţilor. Această concluzie are o deosebită importanţă nu doar teoretică, ci mai ales de ordin   practic, în contextul formării personalităţii adolescenţilor: dacă o bună stimă de sine este un „vector spre alte valori” (André, 2009, pag.454), respectiv, în cazul nostru, spre construirea unor  atitudini caracteriale pozitive, atunci este de dorit ca dezvoltarea stimei de sine a adolescenţilor 

să devină un obiectiv prioritar al educaţiei acestora. Datele cercetării noastre confirmă observaţiile din literatura de specialitate în care se afirmă faptul că : „O stimă de sine pozitivă dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii grupului”(Băban, 2001, pag.73).De asemenea, ca informaţii din literatura de specialitate concordante cu cele obţinute prin cercetarea noastră cităm următoarele: „Elevii cu o stimă de sine pozitivă îşi asumă responsabilităţi, se comportă independent [ autonomie -n.n.], realizează fără probleme sarcini noi [conştiinciozitate -n.n.], oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi [amabilitate-n.n.]”, pe când „Elevii cu o stimă de sine scăzută evită să realizeze sau să se implice

în sarcini noi, sunt uşor influenţabili, îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor etc”(Băban, 2001, pag.73)

55

Prima ipoteză specifică confirmată este aceea că   Există o relaţie semnificativă între nivelul stimei de sine şi conştiinciozitate , iar coeficientul de corelaţie obţinut, r=0,775 (p≤0,05)

indică faptul că avem de -a face cu o puternică relaţie între cele două variabile. Într  -adevăr, toate cercetările în domeniu sunt unanime în a recunoaşte că „ unul dintre simptomele stimei de sine fragile constă tocmai în raporturile complicate cu acţiunea. La persoanele cu joasă stimă de sine, ea este temută şi respinsă (e procrastinaţia, tendinţa de a lăsa totul pe mâine, de a amâna), deoarece se tem să nu se dovedească slabe, să -şi trădeze limitele. Sau, dimpotrivă, ea este căutată ca un mijloc de a obţine admiraţia şi recunoştinţa, dar nu e suportată decât dacă e victorioasă, successful, cum spun americanii”(André, 2009, pag.378). „A cţiunea trebuie să devină ca o

respiraţie a stimei de sine” (…)Dar acest lucru nu este evident pentru subiecţii cu joasă stimă de sine: cu cât acţionăm mai puţin, cu atât ne temem mai mult să o facem. Acţiunea rărită şi lipsa de obişnuinţă care decurge din acest lucru ne fac să amplificăm obstacolele, să amplificăm inconvenientele eşecurilor, să amplificăm dificultatea piedicilor posibile şi ne face, deopotrivă, să idealizăm ce înseamnă să acţionezi: dacă nu o facem la perfecţie, nu ne mai dăm dreptul de a o face, de unde şi frecvenţa procrastinaţiei: întârzierea începerii acţiunii, amânarea, nu din lene, ci din lipsă de obişnuinţă, de automatisme (şi din teama de eşec)”. (André, 2009, pag. 388). Din cele citate mai sus putem concluziona că totdeauna, joasa stimă de sine este asociată cu diferite   probleme legate de trăsătura de personalitate conştiinciozitate, pentru că aceasta din urmă se demonstrează în contextul acţiunilor concrete, ori, după câte am văzut mai sus, persoanele cu stimă de sine vulnerabilă nu se implică aşa cum trebuie în acţiune, o ocolesc, renunţă uşor , nu sunt consecvente sau perseverente, „o stimă de sine scăzută fiind mai frecvent corelată cu atitudini puţin productive şi riscă să agraveze situaţia: fatalism, evitarea problemei, anticipări negative etc”(Lelord, André, 1999, pag. 102). Concluzionând, adolescenţii cu stimă de sine crescută nu evită implicarea în acţiune, nu se tem de sarcinile noi, sunt ordonaţi, îşi planifică acţiunile, rezistă la obstacole şi perseverează, se străduiesc să facă totul bine, fiind persoane de încredere. Din aceste motive, este de dorit, în calitate de părinţi şi educatori, să cultivăm prin atitudinile noastre o stimă de sine pozitivă la adolescenţii noştri. Cea de a doua ipoteză specifică ce a fost confirm ată este aceea că   Există o relaţie  semnificativă între nivelul stimei de sine şi amabilitate (coeficient de corelaţie r=0,483, p≤0,05),

cu alte cuvinte cu cât creşte stima de sine, cu atât creşte şi gradul de amabilitate al subiecţilor. Cercetările confirmă şi această concluzie, afirmându -se că „este imposibil să te stimezi, dacă nu eşti în regulă cu semenii tăi. Nu numai acceptat de câţiva, cei mai puternici, sau cei mai impresionanţi, sau cei mai valorizanţi, ci şi în relaţie pe cât se poate de armonioasă cu toate  persoanele din jur.”(André, 2009, pag. 360).Afirmaţia din Introducerea lucrării noastre - Nu există 56

o bună stimă de sine fără ceilalţi, dar nici împotriva celorlalţi sau pe spinarea celorlalţi - se confirmă deci prin datele de cercetare .” este o ilustrare clară a acestui lucru. Când suntem „supăraţi” cu partenerul de viaţă, sau cu copiii, cu membrii familiei noastre, cu prietenii sau colegii, adică cu toate persoanele care alcătuiesc istoria şi personalitatea noastră, nu putem să ne simţim cu adevărat bine cu noi înşine, şi toată stima de sine suferă în acel

moment”(André, 2009, pag. 365).Cercetările au demonstrat de asemenea faptul că, în rândul adolescenţilor, cei care au o bună stimă de sine „oferă ajutor şi sprijin celorlalţi colegi”, pe când cei cu o stimă de sine scăzută „se simt neiubiţi şi nevaloroşi, îi blamează pe ceilalţi pentru nereuşitele lor (Băban, 2001, pag.73), cu alte cuvinte, în primul caz avem de -a face cu manifestarea amabilităţii, pe când în cel de -al doilea cu lipsa/suferinţa ei… Dorim în continuare să aducem câteva nuanţări şi clarificări asupra relaţiei dintre cele două variabile în discuţie. Am expus într -unul dintre subcapitolele teoretice ale lucrării Caracteristicile unei bune stime de sine- două perspective asupra acesteia din urmă şi anume:

 buna stimă de sine ca „perpetuă luptă pentru recunoaştere”, respectiv, buna stimă de sine ca şi „calm interior necondiţionat”. Privită din prima perspectivă, stima de sine pozitivă nu poate fi în relaţie cu amab ilitatea, deoarece în acest context de abordare a stimei de sine pe primul plan se afla competiţia, comparaţiile sociale, lupta, puterea, dominaţia , în dauna experienţei popularităţii şi a amabilităţii. În schimb, stima de sine ca şi „calm interior necondiţionat” nu manifestă atitudini comparative si competitive care „tind mai curând să altereze încetul cu încetul calitatea relaţiilor noastre sociale: puţinul şi instabilul pe care îl câştigă în privinţa dominaţiei este pierdut în cea a acceptanţei, care este totuşi un element nutritiv mult mai interesant în materie de stimă de sine.”(André, 2009, pag. 305). În plus, un mod de viaţă centrat pe comparaţii şi competiţii  permanente va atrage după sine o atitudine foarte crispată despre cucerire şi apărarea teri toriilor, despre avantaje şi alte semne de statut, ca şi o deteriorare constantă a stării personale şi o fragilizare a stimei de sine: aceste anturaje egoiste şi competitive fabrică pe bandă rulantă stime de sine insecurizate, dependente de atribute extern e şi extrem de instabile. Aceste inconveniente

majore nu se manifestă în cazul

„calmului interior necondiţionat”, căci acesta nu este

condiţionat, afectat sau perturbat de astfel de „lupte perpetue”. De unde şi seninătatea, prezenţa calmă şi puternică a unei astfel de persoane… Pe baza acestor argumente, considerăm ca fiind mai adecvată definirea unei bune stime de sine în termenii „calmului interior necondiţionat” (   promovat de adepţii psihologiei umaniste) comparativ cu perspectiva „lupte i perpetue pentru recunoaştere” Trăsătura  Amabilitate considerăm că poate fi asimilată cu ceea ce

literatura de

specialitate numeşte „gentileţe, generozitate, gratitudine, admiraţie”(André, 2009). Practicarea 57

tuturor acestor atitudini pe care generic le-am putea numi „amabile” - care nu reprezintă câtuşi de

  puţin un lux, ci, dimpotrivă, sunt utile oricărei vieţi în colectivitate - este îngreunată sau chiar   blocată de problemele stimei de sine, fapt care întăreşte şi chiar extrapolează concluziile ipotezei despre car e discutăm. Astfel, „există deseori un blocaj în privinţa gentileţii (definită ca
  binevoitoare faţă de ceilalţi, a priori necondiţionată>) în cazul problemelor stimei de sine”(André, 2009, pag. 345); „suferinţele stimei de sine împing uneori la meschinărie: aşteptăm de la celălalt să dea primul sau mai mult decât am dat noi, să facă primul pas. Supraveghem atent stricta reciprocitate a schimburilor, ne transformăm în contabili chiţibuşari ai interacţiunilor şi ai schimburilor”(André, 2009, pag.348); „suferinţele stimei de sine împiedică din păcate

 practicarea gratitudinii” (André, 2009, pag. 350); „la fiinţa omenească, mai ales când nu este în regulă în domeniul stimei de sine, admiraţia intră în concurenţă cu problema comparaţiilor  sociale”(André, 2009, pag. 353). Întorcându- ne la

ipoteza confirmată a lucrării noastre,

încheiem printr-o remarcă de ordin practic: stima de sine pozitivă, în accepţiunea de „calm

interior necondiţionat” e „mai necesară ca oricând” adolescenţilor noştri pentru a le fi u n vector  spre dobândirea amabilităţii, atitudinea caracterială poate cea mai necesară unei lumi rănite de „perpetua luptă pentru recunoaştere” care ne transforma în călăi şi victime şi care alienează umanitatea din noi…

Următoarea ipoteză confirmată este aceea că  Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi autonomie, coeficientul r=0,722(p ≤0,05) indicând o relaţie intens pozitivă între cele

două variabile. Deci, cu cât o persoană are o stimă de sine mai bună, cu atât gradul ei de autonomie creşte. Este de o deosebită importanţă construirea autonomiei la adolescenţi, deoarece

numai dispunând de această trăsătură tinerii vor putea face alegeri benefice pentru propria dezvoltare şi nu dictate de tendinţe conformiste sau de imitaţie. Dacă se stimează şi au o bună imagine de sine, adolescenţii vor fi capabili să reziste presiunii grupurilor, vor reuşi să facă faţă mai bine situaţiilor şi comportamentelor de risc cum ar fi consumul de substanţe, relaţii interpersonale nesănătoase, situaţiilor de criză, eşecurilor. În adolescenţă se produce un salt în integrarea funcţiilor cognitive, afective, motivaţionale, volitive şi caracteriale. Se desfăşoară un intens proces de autoanaliză şi de autoevaluare, de raportare la un ideal de viaţă şi de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este sentimentul identităţii (Erikson): tânărul îşi pune

multe întrebări, e răscolit de multe dileme referitoare la propria devenire ca personalitate şi la afirmarea şi integrarea lui profesională şi socială. Ceea ce reţine în mod deosebit atenţia este faptul că adolescenţii încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate şi de care doresc să se folosească pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescenţa constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea 58

intereselor profesionale, dobândirea independenţei şi autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. Am insistat mai mult asupra acestor caracteristici ale vârstei adolescenţei pent ru a scoate în evidenţă ideea că problema dobândirii autonomiei este vitală pentru devenirea   personalităţii tânărului, fiind legată intrinsec de construirea identităţii acestuia. Problemele stimei de sine în adolescenţă devin obstacole majore în contextul acestui proces esenţial de dobândire a autonomiei, de construcţie a identităţii. Studii asupra motivaţiei sugerează că voinţa de a ajunge la un statut social mai elevat sau la o puternică recunoaştere socială provin din dorinţa de a păstra o imagine pozitivă de sine. Lucrări experimentale au arătat că persoanele care au un nivel scăzut al stimei de sine sunt mai  puţin apte de a percepe tentativele de influenţare sau de intimidare. Dimpotrivă, persoanele cu stimă de sine înaltă îşi fac o idee pozitivă despre capacitatea şi individualitatea lor. „Cu cât ne îndoim mai mult de noi înşine, cu atât ne e mai greu să hotărâm pentru noi. Altfel spus, cu cât stima de sine este mai scăzută, cu atât există tendinţa spre lipsă de discernământ şi de spirit critic…”(Lelord, André, 1999, pag.32). Legătura dintre stima de sine şi autonomie este deosebit

de evidentă: dacă te stimezi, atunci nu te laşi condus de ceilalţi, ai păreri proprii, nu accepţi orice ţi se spune şi nu poţi fi manevrat cu uşurinţă, adică exact caracter isticile persoanelor autonome. „Stima de sine este instrumentul libertăţii şi autonomiei noastre psihologice…E ceea ce ne   permite să rezistăm presiunilor şi manipulărilor. Fără ea, nu am fi decât produsul limitat şi  previzibil a două mari familii de influenţe” : ale trecutului nostru şi ale societăţii noastre (André, 2009, pag. 36).Stima de sine ne permite să devenim şi să rămânem noi înşine, cu alte cuvinte să devenim autonomi… Cea de a doua ipoteză generală -H2 confirmată afirmă că  Există o relaţie semnificativă  între stima de sine şi sistemul axiologic la adolescenţi . Ne întrebam în Introducerea lucrării dacă

există corelaţii între aceste două variabile , dat fiind faptul că în literatura de specialitate nu am întâlnit date de cercetare explicit legate de această problemă…Din punct de vedere psihologic,

sistemul de valori se construieşte în adolescenţă (nu definitiv, bineînţeles, putându -se restructura de-a lungul existenţei…), fiind rezultatul deciziilor conştiente ale subiectului reflexiv. Adolescentul, afirma A. Cosmovici (1985) pune în discuţie în mod natural toate valorile,

realizând ierarhizări şi o repunere în discuţie a ceea ce socializarea primară a creionat.. Datele de cercetare au demonstrat că stima de sine, această dimensiune fundamentală a personalităţii, dar  atât de discretă, impalpabilă şi de care nu suntem întotdeauna conştienţi (Lelord, André, 1999) nu este străină de acest proces de elaborare a sistemului de valori al unei persoane. Această ipoteză generală se concretizează în următoarele ipoteze specifice, confirmate la rândul lor:

59

1. Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi fericire ca valoare , coeficientul

de corelaţie Spearman (rho=0,287; p=0,003) indicând o corelaţie pozitivă, statist ic semnificativă, între cele două variabile, astfel: cu cât stima de sine creşte, cu atât gradul de fericire este mai ridicat. Multe cercetări, din cadrul psihologiei pozitive, au arătat ponderea foarte importantă a stimei de sine în echilibrul şi starea de sine globale. „Într -un studiu li se cerea mai multor sute de subiecţi nord -americani şi sud -coreeni să reflecteze concret (pentru a se evita simplele declaraţii de intenţie) la evenimentele care le aduseseră cea mai mare satisfacţie în lunile precedente” (André, 2009, pag. 454): în clasif icarea pe categorii a răspunsurilor se regăseau toate

evenimentele care aveau legătură cu stima de sine. „Atunci când nu ne iubim, când nu ne stimăm, nu suntem fericiţi. Ne îndoim de noi înşine, facem rareori alegeri bune în viaţă, ne simţim vulnerabili în faţa obstacolelor, a dificultăţilor” (Lelord, André, 1999). Observaţii clinice ale specialiştilor descriu fenomenul numit „fericire anxioasă”, adică dificultatea pe care o încearcă unii pacienţi în a savura momentele plăcute, în a se bucura de reuşitele lor. Această conştienţă excesivă a fragilităţii fericirii scoate la iveală îndoielile profunde încercate de pacienţi cu privire la capacităţile lor de a face faţă la vicisitudinile existenţei; ei îşi interzic să se bucure   prea mult, pentru a nu se simţi mai târziu prea nefericiţi. Aceste constatări vin să întărească concluziile obţinute de noi în sensul că stima de sine scăzută împiedică persoanele să se bucure de fericire în mod plenar şi firesc, căci sunt roase de îndoieli, iar cu ele totul devine complica t, iau în tragic toate nimicurile, aşa încât oamenii preferă să le evite. (André, 2009). Aceste constatări sunt valabile şi în cazul psihologiei adolescenţilor şi se pot manifesta chiar mai accentuat, dat fiind faptul că această perioadă se caracterizează prin momente pasionale şi furtuni afective, fiind vorba frecvent chiar de labilitate în manifestările emoţionale ce se manifestă adesea prin stări extreme şi foarte intense ( adolescentul oscilează între tristeţe profundă şi exaltare entuziastă…). În concluzie, adolescenţii cu probleme ale stimei de sine sunt mai nefericiţi decât cei cu stimă de sine pozitivă, căci aceasta din urmă se concretizează, printre altele, şi în capacitatea de a ne acorda dreptul de a fi fericiţi (drept pe care subiecţii cu o stimă de sine vulnerabilă se pare că nu şi -l pot oferi!…). 2.Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi orizontul larg ca valoare ,

coeficientul de corelaţie Spearman (rho=0,267; p=0,005) indicând o corelaţie pozitivă, statistic semnificativă, între cele două variabile, astfel: cu cât sima de sine creşte, cu atât creşte şi gradul de manifestare a orizontului larg. „Este dovedit faptul că nivelul global al stimei de sine a unei anumite persoane influenţează considerabil alegerile din viaţa sa şi stilul său existenţial. Astfel, se poate demonstra că o înaltă stimă de sine este asociată cu strategii de căutare a dezvoltării   personale şi de acceptare a riscurilor, în timp ce o stimă de sine scăzută implică mai curând 60

strategii de apărare şi de evitare a riscurilor”.(Lelord, André, 1999, pag. 48). Aşa cum am arătat şi în partea teoretică a lucrării noastre, „o stimă de sine ridicată va determina persoana să exploreze medii cât mai variate, cu cât mai multă convingere; şi îi va permite, deci, să -şi găsească cu preţul unor eşecuri şi înfrângeri. În timp ce, o stimă de sine scăzută îl va incita pe subiect să se limiteze la perimetrul în care se simte în siguranţă, cu un risc minim de eşec. Persoana cu stimă de sine înaltă va căuta, de exemplu, să se autodepăşească chiar şi atunci când şi-a atins obiectivele, în timp ce persoana cu stimă de sine scăzută „ (Lelord, André, 1999, pag. 48).Această concluzie demonstrată empiric şi prin datele cercetării noastre are o deosebită importanţă pentru evoluţia personalităţii adolescenţilor în sensul că o stimă de sine pozitivă este şi din acest punct de vedere un „vector spre alte valori”(în cazul de faţă spre un orizont larg) aşa cum am mai definit -o deja şi din alte perspective. În altă ordine de idei, putem asocia orizontul larg ca opţiune valorică cu autonomia (ca atitudine caracterială): un

adolescent care optează pentru un orizont larg ca şi valoare, va beneficia prin intermediul acestuia de premise solide pentru dobândirea facilă şi eficientă a autonomiei, această achiziţie reprezentând una dintre provocările centrale ale acestei etape de dezvoltare la care tânărul trebuie să facă faţă cu succes pentru a ajunge la maturitate. 3. Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi angajarea în activitate ca valoare, coeficientul de corelaţie Spearman (rho=0,352; p=0,000) indicând o corelaţie pozitivă,

înalt semnificativă, între cele doua variabile, astfel: cu cât stima de sine creşte, cu atât gradul de angajare în activitate este mai ridicat . Aşa cum am detaliat şi în altă parte a lucrării ( când am

examinat relaţia între nivelul stimei de sine şi conştiinciozitate), cu cât ne stimăm mai mult, cu atât acţionăm mai bine: luăm decizii şi le respectăm. Şi cu cât ne comportăm mai corect, cu atât ne stimăm mai mult…Cercetările au demonstrat că unul dintre simptomele stimei de sine fragile constă tocmai în raporturile complicate cu acţiunea. „A acţiona sau a nu acţiona…Subiectul cu scăzută stimă de sine întâlneşte acest gen de dificultăţi atunci cân d, confruntându-se cu o alternativă, trebuie să ia o decizie” (Lelord, André, 1999, pag.33). Referindu -ne acum la categoria de subiecţi investigaţi, adolescenţii, îmbunătăţirea nivelului stimei de sine atrage după sine îmbunătăţirea capacităţii de a se angaja în activitate: cu cât stima lor de sine este mai bună, cu atât sunt mai activi. De altfel, aceste constatări sunt confirmate şi de alte date din literatura de specialitate. Astfel, elevii cu o stimă de sine pozitivă îşi asumă responsabilităţi, sunt mâ ndri de realizările lor, realizează fără probleme sarcini noi, pe când elevii cu o stimă de sine scăzută evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi, nu îşi asumă responsabilităţi, sunt prea ,  par rebeli, nepăsători, neimplicaţi (Băban, 2001). Concluzionând, putem afirma că acţiunile sunt

61

gimnastica de întreţinere a stimei de sine, iar problemele legate de angajarea în activitate trădează în general probleme legate de stima de sine. 4.Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi siguranţa de sine , coeficientul de

corelaţie Spearman (rho=0,576; p=0,000) indicând o corelaţie pozitivă, înalt semnificativă, între cele doua variabile, astfel: cu cât stima de sine este mai înaltă, cu atât gradul de siguranţă de sine creşte. Este mai mult decât evident că persoanele care se iubesc, care au încredere în sine şi care au o concepţie pozitivă despre sine manifestă un „calm interior necondiţionat” şi „sunt percepute deseori ca senine, având o prezenţă calmă şi puternică”(André, 2009, pag. 4 54) Cu cât stima de sine este mai scăzută, cu atât persoana este mai nesigură, mai evitantă şi mai ezitantă, este roasă de îndoieli în privinţa valorii sale personale, în privinţa alegerilor pe care le are de făcut. Cercetările descriu, de asemenea, în cazul persoanelor cu stimă de sine scăzută „un moral cu suişuri şi coborâşuri” („Stima de sine fragilă este unul din criteriile cerute pentru a pune diagnosticul de distimie…este posibil de fapt ca nivelul stimei de sine să fie chiar originea tulburării, determinându- le pe persoanele care suferă de aceasta să fie prea vulnerabile la evenimentele de viaţă pe care trebuie să le înfrunte” -Lelord, André, 1999, pag. 38). De asemenea, „sindromul impostorului”, care poate să fie cronic la persoanele cu stimă de sine scăzută, „le provoacă suferinţe multiple, fiind dominate de o tensiune anxioasă permanentă în realizarea sarcinilor (în ciuda tuturor competenţelor de care totuşi ele dispun): este vorba de o anxietate faţă de performanţă, care le poate duce la stări depre sive paradoxale” (Lelord, André, 1999, pag. 45).. Şi în cazul adolescenţilor datele de cercetare confirmă faptul că cu cât stima de sine este mai bună, cu atât tinerii sunt mai siguri pe ei, se comportă independent, sunt mândri de realizările lor etc, iar stima de sine scăzută face ca subiecţii respectivi să fie nemulţumiţi de felul lor de a fi, să fie evitanţi, să se simtă neiubiţi şi nevaloroşi, să îi blameze pe ceilalţi pentru nerealizările lor, toate acestea demonstrând nesiguranţă interioară şi suferinţă sufletească. 5.Există o relaţie semnificativă între stima de sine şi capacitatea profesională ca valoare, coeficientul de corelaţie Spearman (rho=0,213; p=0,028) indicând o corelaţie pozitivă,

statistic semnificativă, între cele două variabile, astfel: cu cât stima de sine este mai bună, cu atât capacitatea profesională ca valoare instrumentală de acţiune este mai ridicată. Având în vedere că subiecţii cercetării noastre sunt elevi, deci persoane fără statut profesional, am asimilat această valoare cu performanţa/capacitatea şcolară, considerând -o analogă acesteia, pentru a face

interpretările pe categoria de subiecţi investigaţi. Astfel, majoritatea studiilor afirmă faptul că cu cât este mai ridicată stima de sine a unui elev, cu atât mai bune vor fi notele pe care le va obţine la şcoală. Explicaţia acestei realităţi ar fi aceea că aceşti copii cu o bună stimă de sine provin dintr-un context familial favorabil, având părinţi care se ocupă de ei şi de studiile lor. Cercetările 62

au mai demonstrat şi faptul că aceşti copii dezvoltă strategii şi atitudini productive, eficiente în viaţa şcolară, inclusiv atunci când se confruntă cu dificultăţi la şcoală . „Dacă, aşa cum arată unele studii, elevii „slabi” prezintă scoruri ale stimei de sine mai mici decât cei  buni, atunci mitul şcolarului leneş, nepăsător şi fericit de a trăi, se destramă. Şcoala este deja un loc unde competiţia şi comparaţia socială există, unde eşecul implică suferinţă şi deteriorează insidios stima de sine” (Lelord, André, 1999, pag.103). Re uşita şcolară a copiilor îi preocupă pe mulţi

 părinţi în mod legitim. Totuşi, studiile arată că, mai mult decât ajutorul concret şi direct la teme contează „atitudinile educative globale, care tind să -l facă pe copil responsabil dincolo de sfera şcolară: să îl asculţi, să îl încurajezi să -şi exprime opiniile, să îi ceri părerea şi să ţii cont de ea   pentru deciziile familiale care îl privesc, să îi încredinţezi mici sume de bani să le administreze.Este vorba, în fapt, de o anumită calitate a educaţiei globale administrată copiilor  centrată pe ameliorarea stimei de sine.Iar studiile arată că acest tip de educaţie globală este cel mai bun predictor al reuşitei şcolare. Deci, concluzionează studiile, pentru obţinerea unor    performanţe şcolare superioare, este obligatorie munca cu stima de sine a elevilor.Această concluzie se adresează în egală măsură părinţilor, dar şi educatorilor. Cel de-al treilea obiectiv al lucrării noastre l -a reprezentat investigarea diferenţelor la

nivelul sistemului axiologic în funcţ ie de nivelul stimei de sine. Ne-am propus să răspundem la întrebarea dacă diferenţele de nivel ale stimei de sine determină diferenţe la nivelul opţiunilor  valorice exprimate de către subiecţi. Din acest obiectiv a decurs logic cea de a treia ipoteză generală a lucrării, având la rândul ei mai multe ipoteze specifice. Cea de a treia ipoteză generală-H3 confirmată afirmă că Există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte valorile în lotul investigat. Pornind de la af irmaţia din literatura de specialitate conform căreia „Nivelul global al stimei de sine a unei anumite persoane influenţează considerabil alegerile din viaţa sa şi stilul său existenţial” (Lelord, André, 1999, pag.48), am presupus că apar diferenţe între v alorile preferate de către subiecţii cu stimă de sine înaltă şi cele preferate de către subiecţii cu stimă de sine scăzută. La nivelul căror valori am anticipat că vor apărea diferenţele, vom detalia în cadrul analizei ipotezelor specifice prezentate în continuare. 1. Există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte originalitatea ca valoare: pe baza analizei de varianţă ANOVA, această ipoteză a fost

confirmată, demonstrându -se existenţa unei diferenţe mediu semnificative între elevii cu stimă de sine scăzută şi elevii cu stimă de sine ridicată în ceea ce priveşte originalitatea ca valoare, diferenţă în sensul că subiecţii cu stimă pozitivă valorizează în mai mare măsură această valoare comparativ cu subiecţii vulnerabili Cercetările au demonstrat că persoanele creative au o înaltă 63

stimă de sine, având convingerea că îşi pot impune propriul model; stima de sine pare a fi un element fundamental al creativităţii. Persoanele care au un nivel de stimă ridicat sunt mai susceptibile decât altele de a- şi asuma un rol activ în grupurile sociale, de a se exprima liber şi

eficace. În adolescenţă, sentimentul de independenţă şi de siguranţă interioară asociate cu o bună stimă de sine sunt condiţii care facilitează exprimarea liberă, originală. Originalitatea este o caracteristică definitorie a adolescenţei ca şi etapă de dezvoltare. Adolescenţii evită cu orice preţ să fie conformişti, însă subcategoria adolescenţilor cu stimă de sine scăzută sunt descrişi în literatura de specialit ate ca fiind temători, ‚’’prea cuminţi’’, evitând să execute sarcini noi.

Aceştia din urmă valorizează mai puţin originalitatea, pentru că se tem de ea din cauza fragilităţii lor interioare. 2. Există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte recunoaşterea socială ca valoare : această ipoteză este confirmată în sensul că rezultatele indică

faptul că subiecţii cu stimă joasa de sine valorizează în mai mare măsură această valoare decât cei cu stimă ridicată. Cercetările referitoare la relaţia dintre aceste doua variabile arată că „persoanele cu stimă de sine scăzută sunt susceptibile de a -şi modifica discursul în funcţie de anturajul şi interlocutorul lor. Observăm că îngrijorarea lor faţă de aprobarea socială o ia adesea înaintea nevoii de a-şi exprima punctul de vedere’’(Lelord, André, 1999, pag. 27).Două posibile

explicaţii ale acestei atitudini avansate în literatura de specialitate ar fi: pe de o parte, subiecţii vulnerabili , fiind convinşi ca soluţiile bune nu se găsesc la ei, ci la ceilalţi, ei consacră mult timp observării celuilalt pentru a se calchia peste el şi a rumina apoi despre capacităţile şi propria sa  persoană; pe de altă parte, subiecţii cu stimă de sine scăzută se tem mai mult decât ceilalţi de  judecata socială datorită neîncrederii în sine şi neclarităţii lor interioare vizavi de ei înşişi

(Lelord, André, 1999). Am adăuga la acestea şi faptul că subiecţii cu stimă negativă simt în mod excesiv nevoia de recunoaştere socială pentru a -şi compensa nesiguranţa interioară, pentru a obţine din exterior sentimentul ca sunt valoroşi. „Unul din studiile realizate pe această temă arată că, atunci când persoanele ştiu că deciziile lor vor fi judecate de alţii, ele îşi minimizează asumarea riscului dacă au o stimă de sine redusă, şi nu fac acest lucru, bineînţeles, dacă au o înaltă stimă de sine. Din contră, în cazul deciziilor fără judecată socială, nu există diferenţe între grupurile cu înaltă şi grupurile cu redusă stimă de sine’’( Josephs cit. in Lelord, André, 1999,  pag. 41).Generalizând, putem afirma că, în absenţa oricărei consecinţe sociale, diferenţele dintre subiecţii cu înaltă şi redusă stimă de sine s -ar estompa cu mult. De fapt, majoritatea cercetărilor  confirmă că unul din principalele obstacole în calea acţiunii subiecţilor cu stimă de sine scăzută (după cum am demonstrat deja, relaţia proastă cu acţiunea este unul dintre cele mai grave simptome ale stimei vulnerabile) îl reprezintă tocmai impresia şi judecata celuilalt, cu 64

consecinţele sate: riscul de a fi criticat şi respins. Iată, deci, cum se explică valorizarea superioară a recunoaşterii sociale de către subiecţii cu stimă de sine scăzută. Particularizând acum pe categoria de populaţie investigată de noi, respectiv adolescenţii, subliniem faptul că, în cazul celor cu stimă scăzută, valorizarea excesivă a recunoaşterii sociale este corelată cu dependenţa de grup şi cu incapacitatea lor de a face faţa presiunilor grupului, aşa cum sunt caracterizaţi aceşti subiecţi în literatura de specialitate . 3.Există diferenţe semnificative în funcţie de nivelul stimei de sine în ceea ce priveşte afectivitatea (dragostea ) ca valoare : ca şi în cazul recunoaşterii sociale, avem de -a face cu o

valorizare superioară la grupul subiecţilor cu stimă de sine scăzută comp arativ cu grupul subiecţilor cu stimă ridicată., după cum indică diferenţa mediilor obţinute.Interpretarea acestor  rezultate considerăm că se găseşte pe aceeaşi linie ca în cazul valorii recunoaştere socială. Cercetările au arătat că, în cazul unei respingeri (deci când le este ameninţat locul în ochii celorlalţi ) cele două categorii de persoane despre care discutăm se comportă diferit, iar diferenţa de atitudine este explicată tocmai prin nevoia excesivă de dragoste pe care cei cu stima scăzută o resimt. Aşadar, persoanele fragile au tendinţa de a se arăta mai plăcute, mai agreabile, pentru a

recâştiga (sau chiar a cumpăra, uneori…) atenţia şi afecţiunea celorlalţi, pe când cei cu stimă ridicată par mai puţin dependenţi de nevoia de aprobare socială ca reparaţie şi consolare şi de aceea, când sunt contestate, au tendinţa de a se arăta mai puţin agreabile cu ceilalţi. Mai mult decât atât, cercetările arată că la persoanele cu stimă scăzută există o frecventă „risipă de dragoste” care se manifestă ca o tendinţă permanentă de a subestima atitudinea pozitivă faţă de ele a partenerilor lor . Şi tot ele au de asemenea tendinţa de a nu se „servi” îndeajuns de cuplul lor ca să îşi revină de pe urma sentimentelor negative, evitând să se confeseze sau să ceară sfat uri şi atenţie când au nevoie de ele. Este, deci, o situaţie paradoxală: deşi valorizează excesiv dragostea, totuşi la modul real şi practic nu sunt capabile să se bucure de beneficiile acesteia în existenţa lor..Pe de altă parte, considerăm ca şi prin această valoare, subiecţii cu stimă de sine scăzută vor să compenseze lipsa iubirii de sine şi a încrederii în sine. Toate aceste constatări considerăm că se aplică în mod analog şi adolescenţilor, manifestându -se probabil cu o mai mare intensitate, dat fiind faptul că perioada adolescenţei este caracterizată, din punct de vedere al

dezvoltării afective, prin entuziasm juvenil, chiar exaltare afectivă (M Debesse), atribute care i au făcut pe unii autori să o caracterizeze ca vârsta „furtunii şi stresului” sau vârsta „vivacităţii afective”. 4.Nu există nicio diferenţă între subiecţii cu stimă de sine scăzută şi subiecţii cu stimă  de sine ridicată privind curăţenia exterioară ca valoare (p>0,05), ceea ce ne determină să

acceptăm ipoteza de nul. 65

CAPITOLUL 4 CONC LUZII ŞI APRECIERI FINALE

Lucrarea de faţă  – Stima de sine şi sistemul atitudinal -valoric la elevii de liceuabordează o problematică de maximă importanţă atât din punctul de vedere al profesorului de ştiinţe socio-umane, cât şi din punctul de vedere al   beneficiarilor propriu-zişi ai ‘’roadelor’’ acestui studiu, adică adolescenţii înşişi. Din perspectiva cadrului didactic, aprofundarea teoretică şi practică a problematicii stimei de sine, respectiv a caracterului (subsistemul atitudinal -valoric) la elevii de liceu este importantă pentru că aceste două dimensiuni sunt vitale pentru formarea

 personalităţii mature, echilibrate şi armonioase a tinerilor noştri. În primul rând, ‘’stima de sine  pozitivă este sentimentul de autoapreciere şi încredere în forţele proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroşi şi au frecvente trăiri emoţionale negative. Sarcina adulţilor este de a identifica aceste caracteristici ale stimei de sine scăzute şi de a -i dezvolta copilului abilitatea de a-şi modifica atitudinile negative faţă de sine (...) În consecinţă, adulţii trebuie să -i ajute să îşi

construiască sau să îşi întărească stima de sine, astfel încât să se simtă fiinţe umane valoroase...Există o relaţie de cauzalitate între formarea stimei de sine la elevi şi a cceptarea necondiţionată ca atitudine a profesorului sau adultului în general’’ (Băban, 2001, pag. 72). Aşadar, cunoştinţele teoretice, însoţite sau urmate apoi de aplicarea abilităţilor practice de lucru cu stima de sine reprezintă beneficii reale pe care cadrul didactic le poate obţine în urma muncii depuse la această cercetare, în folosul elevilor săi. În al doilea rând, ‘’în pubertate şi adolescenţă (până la 17 -18 ani), pot să apară tulburări în frâna conştiinţei. Caracterul va fi aşa cum iese din adolescenţă. (Szondi, cit. in Mărcuşanu, 2005), de aceea, în calitate de educatori, trebuie să depunem toate eforturile pentru a contribui eficient la construirea unor atitudini caracteriale

  pozitive şi a unor repere valorice sănătoase, căci acum se constituie concepţia despre lume şi viaţă, ce îmbracă forma unei beţii orgolioase, cum spune H. Ey (cit. in Verza, Verza, 2000, pag. 191). În acest context, adolescenţii au nevoie (deşi n -o recunosc aproape niciodată, ba dimpotrivă !...) de asistenţa adulţilor. ’’Aptitudinile şi însuşirile de caracter, ca disponibilităţi ale   personalităţii, generează, la această vârstă, interese, curiozitate, perspicacitate, spirit critic, autoanaliză şi raportări la cei din jur pentru a -şi putea dezvălui conduite legate de acceptori i morali şi valorici, ce îi permit o integrare activă şi eficientă în viaţa social - profesională ‘’(Verza, Verza, 2000, pag. 207). Din cele citate anterior rezultă că această vârstă a adolescenţei posedă,   prin caracteristicile care o definesc, uriaşe posibilitşăţi şi oportunităţi de dezvoltare pentru

66

  personalitatea tinerilor, dar acestea se pot actualiza plenar, maximal, numai beneficiind de

îndrumare adecvată, de impulsionare spre obiective nobile şi cu adevărat valoroase din partea adulţilor, a cadrelor didactice în special, căci ele dispun de pregătirea necesară pentru acest demers deloc facil. Este aşadar de maximă importanţă să abordăm cu profesionalism aceste două componente-cheie ale personalităţii pentru a putea contribui în mod eficient la modelare a lor 

adecvată. Un alt argument care ne- a motivat în alegerea temei a fost acela ca cele două concepte

abordate în lucrare sunt direct legate de conţinutul programei şcolare la disciplina Psihologie (capitolul Imaginea de sine şi percepţia socială a imaginii de sine) şi, de asemenea, de conţinuturile tematice ale disciplinei Consiliere si orientare (modulul Autocunoaştere). Din experienţa didactică anterioară am observat că elevii sunt deosebit de dornici să dobândească informaţii despre ei înşişi din aceste două puncte de vedere (şi nu numai...) : cel al stimei de sine, respectiv, cel al caracterului (şi al trăsăturilor de personalitate în general). Această observaţie ne a fost confirmată în momentul când i -am solicitat pe elevi să participe în calitate de subiecţi voluntari la cercetare, explicându- le ce beneficii vor avea ( mă refer la beneficiile legate de

autocunoaştere). S -au implicat prompt, cu interes şi cu seriozitate în sarcina de a raspunde la chestionarele cercetării şi au aşteptat cu nerăbdare i nterpretarea rezultatelor pe care li le-am furnizat ulterior.

Acestea fiind spuse despre importanţa temei şi a motivaţiei alegerii ei, vom expune în continuare obiectivele urmărite, însoţite de sinteza rezultatelor obţinute şi a semnificaţiilor  acestora în contextul literaturii de specialitate dedicate acestei problematici.

Primul obiectiv al cercetării l -a constituit investigarea nivelului stimei de sine la subiecţii lotului nostru (prin intermediul Scalei stimei de sine  – SES, elaborată de către M. Rosenberg). În urma prelucrării datelor am concluzionat că lotul nostru de adolescenţi se

caracterizează printr -un nivel mediu de dezvoltare a stimei de sine, nivel considerat în unanimitate de către specialiştii în domeniu ca fiind normal în contextul de dez voltare în care sunt situaţi subiecţii, context caracterizat succint prin următoarele : ‘’cu oscilaţii, cu perioade de inegalitate şi chiar dizarmonii din care se dezvoltă o serie de structuri pozitive sau negative’’ în care ‘’apare o ambiguitate comportam entală ce se transpune în forme de timiditate şi de

confruntare, în care conflictele şi frustraţiile pot deveni acute’’(Verza, Verza, 2000, pag. 200 201).

Al doilea obiectiv al cercetării a constat în evaluarea sistemului atitudinal -valoric, format din do uă componente : sistemul atitudinal, respectiv, sistemul axiologic. Prima

componentă a fost operaţionalizată şi totodată măsurată prin intermediul scalelor ‘’caracteriale’’ 67

ale chestionarului de personalitate CP5F- Amabilitate, Conştiinciozitate, Autonomie. Rezultatele

obţinute au conturat, pentru fiecare dintre atitudini, un nivel mediu de manifestare. Am detaliat în subcapitolul de Interpretare psihologică a rezultatelor, pentru fiecare atitudine în parte, semnificaţia fiecărui scor obţinut, corelate cu da tele din literatura de specialitate care le întemeiază şi le susţin. Acum dorim să facem doar un scurt comentariu sintetic care explică semnificaţia mărimii acestor atitudini caracteriale pentru categoria de vârstă la care se referă cercetarea : se dovedeşte uneori extrem de dificil pentru adolescenţi să atingă un nivel plenar al

identităţii-care este provocarea centrală a acestei etape de dezvoltare - ei traversând ceea ce se cheamă o criză de identitate : ‘’Nu sunt ceea ce mi- aş dori să fiu, nu sunt ceea c e voi fi, dar nici nu mai sunt ceea ce am fost’’-descrie Erikson (1968, pag. 139) modul de gândire al

adolescentului tipic.. Autorul citat a observat că presiunile puternice din partea părinţilor şi a altor adulţi pot conduce la sentimente de dezorientare şi disperare, rezultatul fiind înstrăinarea fizică şi mentală de mediile normale. În cazuri extreme de confuzie de rol, identitatea adolescenţilor poate dobândi trăsături negative : convins că nu poate trăi cu cerinţele impuse de  părinţi, adolescentul se răzvrăteşte şi se comportă de multe ori într -o manieră inacceptabilă faţă de persoanele care îl ocrotesc. Pe de altă parte însă, adolescenţa se caracterizează prin ‘’dezvoltarea capacităţii de autocontrol şi stăpânire de sine, prin exercitarea unor conduite de sacrificiu şi proiectarea aspiraţiilor pentru servirea cauzelor generoase’’, iar ‘’adolescentul se simte fericit, plin de fantezie, cu visuri de erou în care proiecţia viitorului nu are limite’’(Verza, Verza, 2000, pag. 203). În acest context de ‘’ambi guitate comportamentală’’ (Verza, Verza,

2000, pag. 200) despre care am detaliat în cuprinsul lucrării, mărimile medii ale scorurilor  scalelor caracteriale sunt normale.

Evaluarea celei de a doua componente, sistemul axiologic, a evidenţiat ierarhia valorilor instrumentale şi a celor finale (în conformitate cu concepţia lui M. Rokeach, al cărui instrument psihodiagnostic l-am utilizat în cercetare pentru investigarea valorilor subiecţilor  : Inventarul de Valori Rokeach/Rokeach Value Survey-RVS ). Astfel, pe ntru adolescenţii

investigaţi, cele mai importante valori instrumentale sunt, în ordine : 1.inteligenţă (FO) ; 2.autocontrol

(FE) ; 3.politeţe (RA) ;

4.ascultare

(RD) ; 5.bună dispoziţie (RD) ;

6.responsabilitate (RD) ;7.dragoste (RD) ;8.cinste (RA) ; 9.curaj (FO) ; 10.orizont larg (FO). În

ceea ce priveşte ierarhia valorilor finale, ordinea preferată de subiecţi a fost următoarea ; 1.demnitate (AV) ; 2.inţelepciune (AV) ; 3.familie armonioasă (SD) ; 4.valoare profesională (AE) ; 5.fericire (SD) ; 6.indepen denţă (AE) ; 7.recunoaştere socială (AV) ; 8.originalitate (AE) ;

9.siguranţă d e sine (AV) ;10.prietenii (SD).

68

Al treilea obiectiv al cercetării a fost acela de a studia relaţia între stima de sine şi sistemul atitudinal-valoric la elevii de liceu.

Am obţinut , în urma analizei şi prelucrării datelor, confirmarea ipotezei care anticipa că există o relaţie semnificativă între stima de sine şi sistemul atitudinal, acesta din urmă concretizat, aşa cum am explicat deja, în cele trei atitudini caracteriale corespunzătoare scalelor  caracteriale din chestionarul CP5F (Amabilitate, Conştiinciozitate, Autonomie).Astfel, am demonstrat că cu cât stima de sine creşte, cu atât creşte şi gradul de amabilitate al subiecţilor  investigaţi, idee confirmată şi de cecetările în domeniu care afirmă că ‘’acceptarea celorlalţi este o atitudine corelată cu un nivel sporit de stare de bine globală la cei care o practică, care induce apoi un cerc virtuos : dacă îmi merge bine, mi -e mai uşor să fiu binevoitor(...) Pe de altă parte, deschiderea psihologică este corelată cu stima de sine: cu cât va fi mai bună aceasta din urmă, cu

atât ne va ajuta să observăm fără să comparăm, să invidiem sau să judecăm, cu atât mai mult ne va permite să tragem foloase din experienţele de viaţă, să avem o flexibilitate superioară şi capacităţi de adaptare la noile medii şi anturaje. Studiile făcute în acest domeniu ne determină să considerăm stima de sine ca un factor de ; ea ne ajută să lucrurile bune din anturajul nostru, dar şi să le provocăm’’(Kling K. C. şi colab. cit. in André, 2009, pag. 336-337). O altă concluzie reieşită din datele noastre de cercetare este aceea că cu cât

creşte stima de sine, cu atât gradul de conştiinciozitate este mai ridicat, iar această conclu zie coincide cu datele din literatura de specialitate dedicate acestei probleme : ‘’acţiunea este

oxigenul stimei de sine. Imobilitatea o fragilizează, mişcarea o salvează’’(André, 2009, pag. 374) sau ‘’Cu cât ne stimăm mai mult, cu atât acţionăm mai bine : luăm decizii şi le respectăm’’ (Lelord, André, 1999, pag. 33). Adolescenţii, cu cât dovedesc o stimă de sine mai bună, cu atât au o relaţie mai bună cu activitatea : îşi planifică acţiunile, sunt persoane de încredere, sunt ordonaţi şi respectă normele şi regulile, nu se tem de acţiunile şi sarcinile noi care le stau în faţă.. De asemenea, o altă corelaţie demonstrată în urma cercetării este aceea că cu cât stima de sine este mai ridicată, cu atât gradul de autonomie a subiecţilor este mai ridicat. Cercetările din literatura de specialitate sunt concordante cu concluzia noastră în sensul în care elevii cu o stimă de sine pozitivă se comportă independent, au încredere în forţele proprii, îşi exprimă într -un mod asertiv opiniile şi convingerile,

realizează fără probleme sarcini noi, au capacitatea de a lua

decizii responsabile pe cont propriu şi dispun de abilitatea de a face faţă presiunii grupului (Băban, 2001, pag. 73). Şi în ceea ce priveşte relaţia dintre stima de sine şi sistemul axiologic ipotezel e avansate s-au confirmat în sensul în care am demonstrat că există corelaţii pozitive, statistic

69

semnificative, între nivelul stimei de sine şi o serie de componente ale sistemului axiologic, şi anume :

1. cu cât stima de sine creşte, cu atât gradul de fericire este mai ridicat la subiecţii investigaţi ; aceste date sunt confirmate în literatura de specialitate, noi arătând încă din Introducerea lucrării faptul că cercetările psihologiei pozitive au arătat faptul că stima de sine face parte din cele 6 mar i componente ale stării de bine globale ; de asemenea, cercetările sunt

unanime în a recunoaşte faptul că persoanele cu o bună stimă de sine sunt percepute ca prezenţe senine, calme şi puternice, care ştiu să se bucure plenar de existenţă, comparativ cu prezenţele tensionate, încordate, nesigure etc care trădează suferinţă sufletească, nefericire, aşa cum sunt caracterizate persoanele cu o stimă de sine vulnerabilă. 2. cu cât stima de sine creşte, cu atât orizontul subiecţilor este mai larg. Cu cât stima de sine este mai ridicată, cu atât aceasta va determina persoana să exploreze medii cât mai variate,   pe când stima scazută îl va incita pe individ să se limiteze la perimetrul în care se simte în siguranţă. Adolescenţii, cu cât dispun de o stimă de sine mai bună, cu atât sunt mai deschişi spre experienţe cât mai variate, cu atât explorează fără reţineri noi oportunităţi, evitând cu orice preţ conformismul, în contrast cu adolescenţii cu o stimă de sine fragilă, descrişi ca fiind temători, nesiguri, reţinuţi, ,, prea cuminţi’’ (Băban, 2001, pag.74) 3. cu cât stima de sine creşte, cu atât gradul de angajare în activitate creşte ; este o corelaţie evidentă, am argumentat-o cu date experimentale când am discutat despre relaţia stimei de sine cu acţiunea/trăsătura conştiinciozitate (care vizează raportul personalităţii cu activitatea) 4. cu cât stima de sine creşte, cu atât siguranţa de sine a subiecţilor este mai crescută. Adolescenţii care au o bună stimă de sine au încredere în ei înşişi, au o bună concepţie despre sine, se iubesc pe sine (cele trei ‘’ingrediente ‘’ ale stimei de sine), toate acestea contribuind la

un grad ridicat de siguranţă de sine, spre deosebire de adolescenţii cu probleme ale stimei de sine (fiind valabil, de altfel, şi pentru orice persoană, în general) care sunt temători, nesiguri, au o imagine neclară despre ei înşişi, nu se iubesc şi nu se simt bine în propria piele, nu se acceptă, sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi, se simt nevaloroşi şi neiubiţi, toate aceste simpto me contribuind la o stare de permanentă nesiguranţă interioară. 5. cu cât stima de sine creşte, cu atât capacitatea profesională a subiecţilor este mai dezvoltată. Întrucât studiul

nostru s -a realizat pe subiecţi elevi, asimilăm ‘’capacita tea

 profesională’’ cu ‘’performanţa şcolară’’. Cercetările sunt unanime în a afirma că ‘’cu cât este mai ridicată stima de sine a unui copil, cu atât mai bune vor fi notele pe care le va obţine la şcoală. (...)S-a demonstrat că nivelul stimei de sine prezi ce destul de bine valoarea strategiilor ce vor fi puse în joc de copil atunci când se va confrunta cu dificultăţi şcolare: o stimă de sine 70

ridicată este astfel asociată cu comportamente mai adaptate, precum căutarea susţinerii sociale, o relativă încredere în viitor, capacităţi de refacere, o confruntare activă cu realitatea etc’’ (Lelord, André, 1999, pag. 102).

Al patrulea obiectiv al lucrării noastre a constat în investigarea diferenţelor la nivelul sistemului axiologic al subiecţilor în funcţie de nivelul stimei de sine. Am anticipat că există diferenţe între subiecţii cu stimă de sine înaltă şi subiecţii cu stimă de sine scăzută în ceea ce  priveşte valorile la lotul investigat. Din cele patru ipoteze specifice, au fost confirmate trei, iar    pentru una dintre ele s-a acceptat ipoteza de nul, întrucât nu s-au constatat diferenţele

semnificative presupuse de către ipoteza specifică respectivă. S -au

obţinut următoarele

rezultate :

1. există o diferenţă mediu semnificativă între elevii cu stimă de sine scazută şi elevii cu stimă de sine înaltă privind originalitatea ca valoare ; cu alte cuvinte, cei cu stimă de sine   pozitivă apreciază mai mult decât cei cu stimă scăzută valoarea originalitate.Adolescenţii, în general vorbind, ca şi categorie de vârstă cu anum ite caracteristici psihologice proprii, sunt adepţii nonconformismului, ai originalităţii, ai experimentelor de tot soiul. Însă, dacă stima lor de sine este scăzută sunt temători, se tem de ce este nou, de original, deci nu valorizează la fel de mult originalitatea ca cei cu stimă de sine crescută.

2. există o diferenţă mediu semnificativă între elevii cu stimă de sine scăzută şi elevii cu stimă de sine crescută în ceea ce priveşte recunoaşterea socială ca valoare, mediile obţinute indicând faptul că adolescenţii cu stimă joasă valorizeaza în mai mare măsură această valoare; această situaţie este confirmată de cercetările în domeniu care indică faptul că subiecţii vulnerabili şi nesiguri au mai mare nevoie de întărire exterioară, de aprobarea anturajului  pentru consolidarea şi ‘’pansarea’’ nesiguranţei lor interioare, valorizând astfel în mai mare măsură recunoaşterea şi aprobarea socială 3. există o diferenţă mediu semnificativă între elevii cu stimă de sine scăzută şi cei cu stimă pozitivă în ceea ce priveşte afectivitatea ca valoare ; considerăm că din aceleaşi raţiuni ca în cazul valorii recunoaştere socială, adolescenţii cu stimă scăzută valorizează mai intens dragostea ca valoare: pentru a compensa faptul că se simt neiubiţi şi nevaloroşi, precum şi faptul că sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi, încercând ca prin dragostea altora să se accepte, să se împace cu ei înşişi (Băban, 2001, pag. 73) 4. datele obţinute au determinat acceptarea ipotezei de nul în cazul valorii curăţenie exterioară, întrucât nu există diferenţe semnificative între cele două grupuri de subiecţi.

Acestea ar fi, succint prezentate, rezultatele obţinute şi semnificaţiile acestora, în contextul literaturii de specialitate dedicate acestei problematici 71

În continuare dorim să facem câteva aprecieri referitoare la dificultăţile întâmpinate pe

  parcursul realizării lucrării. Una dintre probleme a fost legată de sinceritatea răspunsurilor  subiecţilor (la colocviul de admitere la gradul I, unul dintre membrii comisiei ne-a atras atenţia asupra acestui aspect). Am rezolvat aceasta situaţie prin următoarele strategii: am utilizat în cercetare, printre instrumentele psihodiagnostice, un chestionar de personalitate care avea inclusă scala numită Dezirabilitate socială, menită să identifice tendinţa subiecţilor de a răspunde nesincer. În constituirea lotului de subiecţi, am eliminat definitiv din cercetare subiecţii care au obţinut ‘’scoruri mici’’, respectiv ‘’mari’’la această scală. Astfel că, dintr -un număr iniţial de 148 de r espondenţi, au rămas în lotul nostru doar 107 subiecţi, dupa calcularea scorurilor la scala

Dezirabilitate socială. De asemenea, tot pentru a obţine rezultate cât mai autentice, în cadrul instructajului făcut înainte de administrarea chestionarelor, am atras atenţia subiecţilor că probele la care trebuie să răspundă sunt astfel construite încât permit depistarea răspunsurilor nesincere. De asemenea, li s- a subliniat faptul că nu există răspunsuri bune sau rele, ci doar răspunsuri

 personale, că nu au de -a face cu teste de cunoştinţe, că nu se pun note, că toate informaţiile sunt confidenţiale şi că fiecare va avea acces doar la interpretarea răspunsurilor proprii. O altă problemă delicată a fost aceea când, în timpul rezolvării Inventarului de valori (Rokeach), am primit din partea subiecţilor multe întrebări care solicitau clarificări ale

conceptelor/valorilor întâlnite. Am răspuns tuturor întrebărilor primite. În altă ordine de idei, considerăm că relaţionarea între stima de sine şi sistemul atitudinal-valo ric la elevii de liceu reprezintă o contribuţie personală a acestei lucrări. În literatura de specialitate la care am avut accces nu am mai întâlnit referiri la studii similare, care

să se refere la corelarea variabilelor stimă de sine şi sistem axiologic. Investigarea sistemului de valori la adolescenţi a mai fost realizată chiar şi în cercetarea românească, însă nu în relaţie cu nivelul stimei de sine, spre a se constata eventuale corelaţii, precum şi diferenţele între opţiunile valorice în funcţie de niv elul stimei de sine În ceea ce priveşte posibilele deschideri ale studiului nostru spre alte direcţii de cercetare legate de subiectul abordat (corelat şi cu ceea ce nouă ni se par a fi puncte mai slabe ale cercetării), ne -am gandit la câteva aspecte. A r fi de dorit să se utilizeze pentru investigarea stimei de sine un instrument mai precis care să discrimineze mai clar între o bună stimă de sine şi o stima înaltă de sine, căci cele două nu sunt obligatoriu sinonime. De asemenea, noi nu am putut să ne dăm seama foarte clar dacă instrumentul folosit de noi -SES, măsoară buna stima de sine concepută ca ‘’luptă continuă pentru recunoaştere’’ sau concepută ca şi ‘’calm interior  necondiţionat’’ ; de asemenea, dacă stima scăzută de sine este măsurată în abordare a ei de ‘’inadaptare socială’’ sau în cea de ‘’echilibru şi prudenţă’’, despre care am vorbit în capitolul 72

teoretic al lucrării. De asemenea, cosiderăm ca s -ar fi putut alege pentru investigarea sistemului axiologic un alt instrument, mai adaptat pentru vârsta subiecţilor, însă cel folosit a fost singurul

de care am dispus. O altă direcţie interesantă credem ca ar fi aceea de a se cerceta relaţia stimei de sine cu interesele/valorile profesionale ale adolescenţilor, obţinându -se informaţii preţioase  pentru orientarea şcolară şi profesională a acestora.

73

ANEXA 1.  SCALA STIMEI DE SINE 

Chestionarul de mai jos îşi propune să vă ofere o indicaţie despre nivelul stimei dvs. de sine. Citiţi cu atenţie fiecare frază si răspundeţi î n cel mai scurt timp, marcând cu o steluţă varianta care se apropie cel mai mult de  punctui dvs. de vedere actual. Total de acord

De acord

1) În general sunt mulţumit(ă) de mine 2) Câteodata ma gândesc că nu valorez nimic 3) Cred că am o serie de calităţi bune 4) Sunt capabil(ă) să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi 5) Simt că nu am în mine  prea multe de care să fiu mândru (ă) 6) Câteodată mă simt realmente inutil 7) Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puţin la fel ca alte  persoane 8) Mi-ar p lăcea să am mai mult respect faţă de mine însămi/însumi 9) Ţinând cont de toate, am tendinţa să cred ca sunt un (o) ratat(ă) 10) Am o părere pozitivă despre mine

74

Dezacord

Total dezacord

ANEXA 2 Caietul chestionarului CP5F  Vi se vor prezenta 130 de afirmaţii care descriu comportamente.  Notaţi pentru fiecare dintre ele în ce măsură vi se potriveşte. Pentru aceasta, scrieţi pe Foaia de răspuns, în dreptul numărului afirmaţiei respective, una dintre cifrele 1, 2, 3, 4

şi 5,

care înseamnă: 1 = mi se potriveşte foarte puţin; 2 = mi se potriveşte puţin; 3 = mi se potriveşte cam pe jumătate; 4 = mi se potriveşte mult; 5 = mi se potriveşte foarte mult.

Exemplu Afirmaţiile din chestionar sunt de următoarea formă: 135. Îmi place să povestesc întâmplări hazlii.

Apreciaţi cât de mult vi se potriveşte această afirmaţie. Dacă vi se pare că ea vi se  potriveşte „mult”, notaţi în dreptul numărului de ordine al itemului (135) cifra 4, care corespunde răspunsului „mult”.  Nu vă gândiţi prea mult la răspunsurile dumneavoastră. Dacă aveţi îndoieli, comparaţi -vă cu persoane pe care le cunoaşteţ i bine. Aveţi grijă să scrieţi răspunsul în locul corect. La sfârşitul fiecărei pagini cu afirmaţii, verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din  Foaia de răspuns. Dacă, din greşeală, aţi notat un alt răspuns decât cel pe care îl doreaţi, scrieţ i un X  peste răspunsul eronat şi notaţi alături de el răspunsul corect.

Răspundeţi la toate afirmaţiile ! Scrieţi numai pe  Foaia de răspuns ! Nu scrieţi nimic în caiet ! Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale. Timpul de răspuns nu este limitat. 1. Îmi place să trec neobservat(ă). 2. Reuşesc să depăşesc greutăţile vieţii. 3. Fac cu plăcere farse, chiar dacă ele îi deranjează pe unii. 4. Îmi ţin promisiunile. 5. În colectivitate prefer locurile retrase.

6. Îmi place să -i necăjesc pe cei care nu -mi sunt simpatici. 75

7. Prefer ca ceilalţi să decidă în locul meu. 8. Încerc să-i înveselesc pe ceilalţi cu glumele mele. 9. Îmi plătesc la timp facturile (de telefon, electricitate etc.). 10. Mă înţeleg bine cu cei din jurul meu. 11. Spun adevărul, indiferent ce mi se va întâmpla după aceea. 12. Îmi îndeplinesc sarcinile, chiar dacă nu -mi place ce am de făcut. 13. În societate pot să mă simt la largul meu, chiar dacă nu -i cunosc pe ceilalţi. 14. Lucrez mai bine de unul singur(de una singură) decât sub conducerea cu iva. 15. Mă necăjesc din cauza unor întâmplări neplăcute, chiar dacă ştiu că ele sunt puţin importante.

16. Nu ţin cont de dorinţele celorlalţi dacă ele îmi sunt piedici în activitate. 17. Mă simt liber(ă) să hotărăsc singur(ă) ce am de făcut. 18. Îmi pun lucrurile la locul lor.

19. Mă comport aşa încât să nu atrag atenţia asupra mea. 20. Dacă e necesar, rămân peste program până îmi termin treaba. 126. Arunc hârtii (ambalaje, bilete) pe stradă. 127. Când vreau să realizez ceva, nu mă interesează sentimentele celor care mă împiedică în acţiune. 128. Mi-e greu să înviorez o persoană plictisită.

129. Mă bucur din plin de orice succes al meu. 130. Îmi place să mi se spună ce am de făcut.

76

ANEXA 3. Structura internă a valorilor instrumentale şi finale

Categorii valorice

Valori nominale

Nr. crt.

Faber orientative

curaj, cutezanţă

1

FO

imaginaţie

2

încredere

3

inteligenţă

4

orizont larg

5

angajare în activitate

6

autocontrol

7

capacitate profesională

8

responsabilitate

9

 Nivelul de generalitate I

II

Valori de acţiune (faber) F

III

Faber efective FE

  putere de comunicare

10

Valori

Relaţionale

ascultare

11

instrumentale VI

dispozitive RD

 bună dispoziţie

12

afectivitate (dragoste)

13

indulgenţă

14

raportare religioasă

15

Relaţionale active

ajutorare

16

RA

cinste

17

curăţenie exterioară

18

 politeţe

19

tact în relaţiile cu alţii

20

Valori de relaţie R 

77

Valori finale VF

Autorealizare

confort

21

vizate AV

înţelepciune

22

recunoaştere socială

23

Valori de

demnitate

24

autorealizare A

siguranţă de sine

25

Autorealizare

independenţă

26

efective AE

originalitate

27

tumult

28

utilitate

29

valoare profesională

30

apropiere de natură şi artă

31

armonie interioară

32

linişte

33

 plăceri

34

salvarea sufletului

35

familie armonioasă

36

fericire

37

Satisfacţie expectate SE

Valori de satisfacţie

afectivă S Satisfacţie

 

dobândite SD

78

prietenii

38

realizare în dragoste

39

umanism

40

Anexa 4. Ierarhia valorilor instrumentale si finale

Rang Valori

Media Categoria Rang axiologică

Valori finale

Media Categoria axiologică

instrumentale 1

inteligenţa

12,57

FO

1

demnitate

12,10

AV

2

autocontrolul

18,41

FE

2

înţelepciune

9,68

AV

3

 politeţea

12,06

RA

3

familie armonioasă

7,26

SD

4

ascultarea

12,44

RD

4

valoare  profesională

13,83

AE

5

 buna dispoziţie

14,33

RD

5

fericire

11,61

SD

6

responsabilitate 12,04

FE

6

independenţă

8,92

AE

7

dragostea

11,55

RD

7

recunoaştere socială

7,00

AV

8

cinstea

10,87

RA

8

originalitate

18,16

AE

9

curajul

2,30

FO

9

siguranţă de sine

5,14

AV

10

orizont larg

5,68

FO

10

prietenii

7,48

SD

11

imaginaţie

9,17

FO

11

confort

2,34

AV

12

capacitate  profesională

8,08

FE

12

linişte

11,03

SE

13

tact în raport cu alţii

11,68

RA

13

armonie interioară

14,79

SE

14

 putere de comunicare

14,60

FE

14

tumult

7,18

AE

15

indulgenţă

12,02

RD

15

utilitate

11,04

AE

16

curăţenia exterioară

7,43

RA

16

umanism

11,46

SD

17

angajarea în activitate

8,79

FE

17

 plăceri

12,43

SE

79

18

încrederea

6,52

FO

18

apropiere de natură şi artă

12,28

SE

19

ajutorarea

7,13

RA

19

realizare în dragoste

12,39

SD

20

raportarea religioasă

17,99

RD

20

salvarea sufletului

18,20

SE

80

Anexa 5. ANOVA Descriptives

N curaj, cutezanta

2,1538

1,22286

,23982

1,6599

2,6478

1,00

4,00

2,2692

1,13958

,15803

1,9520

2,5865

1,00

4,00

stima de sine inalta

29

2,5172

1,05630

,19615

2,1154

2,9190

1,00

4,00

107

2,3084

1,13612

,10983

2,0907

2,5262

1,00

4,00

stima de sine scazuta

26

8,2308

2,35470

,46179

7,2797

9,1819

6,00

14,00

stima de sine medie

52

9,2308

2,88753

,40043

8,4269

10,0347

6,00

14,00

stima de sine inalta

29

9,9310

2,64482

,49113

8,9250

10,9371

6,00

14,00

107

9,1776

2,74657

,26552

8,6511

9,7040

6,00

14,00

stima de sine scazuta

26

5,5000

2,58070

,50612

4,4576

6,5424

4,00

13,00

stima de sine medie

52

6,7115

3,52769

,48920

5,7294

7,6937

4,00

13,00

stima de sine inalta

29

7,1034

3,62870

,67383

5,7232

8,4837

4,00

13,00

107

6,5234

3,37680

,32645

5,8762

7,1706

4,00

13,00

stima de sine scazuta

26

13,6154

3,84788

,75463

12,0612

15,1696

9,00

18,00

stima de sine medie

52

12,7115

3,57736

,49609

11,7156

13,7075

9,00

18,00

stima de sine inalta

29

11,4138

2,83495

,52644

10,3354

12,4922

9,00

18,00

107

12,5794

3,52361

,34064

11,9041

13,2548

9,00

18,00

stima de sine scazuta

26

7,0385

5,63901

1,10590

4,7608

9,3161

2,00

14,00

stima de sine medie

52

5,9038

5,01081

,69487

4,5088

7,2989

2,00

14,00

stima de sine inalta

29

4,0690

3,51457

,65264

2,7321

5,4058

2,00

14,00

107

5,6822

4,90206

,47390

4,7427

6,6218

2,00

14,00

stima de sine scazuta

26

8,1538

5,74590

1,12686

5,8330

10,4747

3,00

17,00

stima de sine medie

52

8,6154

5,40208

,74913

7,1114

10,1193

3,00

17,00 17,00

Total angajare in activitate

stima de sine inalta

29

9,6897

5,13464

,95348

7,7365

11,6428

3,00

107

8,7944

5,39696

,52174

7,7600

9,8288

3,00

17,00

stima de sine scazuta

26

18,8846

1,17735

,23090

18,4091

19,3602

16,00

20,00

stima de sine medie

52

18,3654

1,44207

,19998

17,9639

18,7669

16,00

20,00

stima de sine inalta

29

18,0690

1,33446

,24780

17,5614

18,5766

16,00

20,00

Total autocontrol

Total capacitate profesionala

107

18,4112

1,37328

,13276

18,1480

18,6744

16,00

20,00

stima de sine scazuta

26

7,9615

4,37704

,85841

6,1936

9,7295

5,00

15,00

stima de sine medie

52

7,9423

4,34499

,60254

6,7327

9,1520

5,00

15,00

stima de sine inalta

29

8,4483

4,49274

,83428

6,7393

10,1572

5,00

15,00

107

8,0841

4,35700

,42121

7,2490

8,9192

5,00

15,00

stima de sine scazuta

26

13,8846

4,30188

,84367

12,1470

15,6222

1,00

17,00

stima de sine medie

52

11,7692

5,93301

,82276

10,1175

13,4210

1,00

17,00

stima de sine inalta

29

10,8966

5,90608

1,09673

8, 6500

13,1431

1,00

17,00

107

12,0467

5,63410

,54467

10,9669

13,1266

1,00

17,00

stima de sine scazuta

26

16,1154

4,80272

,94189

14,1755

18,0552

6,00

20,00

stima de sine medie

52

14,3462

5,67376

,78681

12,7666

15,9257

6,00

20,00

stima de sine inalta

29

13,7241

5,86087

1,08834

11,4948

15,9535

6,00

20,00

Total responsabilitate

Total putere de comunicare

Total ascultare

107

14,6075

5,55038

,53658

13,5437

15,6713

6,00

20,00

stima de sine scazuta

26

13,0000

5,10686

1,00154

10,9373

15,0627

5,00

17,00

stima de sine medie

52

12,4423

4,90063

,67960

11,0780

13,8067

5,00

17,00

stima de sine inalta

29

11,9655

5,13728

,95397

10,0114

13,9196

5,00

17,00

107

12,4486

4,98154

,48158

11,4938

13,4034

5,00

17,00

stima de sine scazuta

26

13,4231

4,60585

,90328

11,5627

15,2834

8,00

20,00

stima de sine medie

52

14,5769

4,95607

,68728

13,1971

15,9567

8,00

20,00

stima de sine inalta

29

14,7241

5,45695

1,01333

12,6484

16,7999

8,00

20,00

Total buna dispozitie

Total afectivitate (dragoste)

Maximum

52

Total orizont larg

Minimum

26

Total inteligenta

Std. Error 

stima de sine medie

Total incredere

Std. Deviation

stima de sine scazuta

Total imaginatie

Mean

95% Confidence Interval for  Mean Lower  Bound Upper Bound

107

14,3364

4,99612

,48299

13,3789

15,2940

8,00

20,00

stima de sine scazuta

26

12,7308

4,26669

,83677

11,0074

14,4541

9,00

18,00

stima de sine medie

52

11,6923

3,88834

,53922

10,6098

12,7748

9,00

18,00

stima de sine inalta

29

10,2414

2,72102

,50528

9,2064

11,2764

9,00

18,00

Total capacitate profesionala

107

18,4112

1,37328

,13276

18,1480

18,6744

16,00

20,00

stima de sine scazuta

26

7,9615

4,37704

,85841

6,1936

9,7295

5,00

15,00

stima de sine medie

52

7,9423

4,34499

,60254

6,7327

9,1520

5,00

15,00

stima de sine inalta

29

8,4483

4,49274

,83428

6,7393

10,1572

5,00

15,00

107

8,0841

4,35700

,42121

7,2490

8,9192

5,00

15,00

stima de sine scazuta

26

13,8846

4,30188

,84367

12,1470

15,6222

1,00

17,00

stima de sine medie

52

11,7692

5,93301

,82276

10,1175

13,4210

1,00

17,00

stima de sine inalta

29

10,8966

5,90608

1,09673

8, 6500

13,1431

1,00

17,00

107

12,0467

5,63410

,54467

10,9669

13,1266

1,00

17,00

stima de sine scazuta

26

16,1154

4,80272

,94189

14,1755

18,0552

6,00

20,00

stima de sine medie

52

14,3462

5,67376

,78681

12,7666

15,9257

6,00

20,00

stima de sine inalta

29

13,7241

5,86087

1,08834

11,4948

15,9535

6,00

20,00

Total responsabilitate

Total putere de comunicare

Total ascultare

107

14,6075

5,55038

,53658

13,5437

15,6713

6,00

20,00

stima de sine scazuta

26

13,0000

5,10686

1,00154

10,9373

15,0627

5,00

17,00

stima de sine medie

52

12,4423

4,90063

,67960

11,0780

13,8067

5,00

17,00

stima de sine inalta

29

11,9655

5,13728

,95397

10,0114

13,9196

5,00

17,00

107

12,4486

4,98154

,48158

11,4938

13,4034

5,00

17,00

stima de sine scazuta

26

13,4231

4,60585

,90328

11,5627

15,2834

8,00

20,00

stima de sine medie

52

14,5769

4,95607

,68728

13,1971

15,9567

8,00

20,00

stima de sine inalta

29

14,7241

5,45695

1,01333

12,6484

16,7999

8,00

20,00

Total buna dispozitie

Total afectivitate (dragoste)

107

14,3364

4,99612

,48299

13,3789

15,2940

8,00

20,00

stima de sine scazuta

26

12,7308

4,26669

,83677

11,0074

14,4541

9,00

18,00

stima de sine medie

52

11,6923

3,88834

,53922

10,6098

12,7748

9,00

18,00

stima de sine inalta

29

10,2414

2,72102

,50528

9,2064

11,2764

9,00

18,00

Total indulgenta

107

11,5514

3,78735

,36614

10,8255

12,2773

9,00

18,00

stima de sine scazuta

26

11,2692

4,57434

,89710

9,4216

13,1168

5,00

18,00

stima de sine medie

52

12,3269

4,98122

,69077

10,9401

13,7137

5,00

18,00

stima de sine inalta

29

12,1724

5,63198

1,04583

10,0301

14,3147

5,00

18,00

Total raportare religioasa

107

12,0280

5,04407

,48763

11,0613

12,9948

5,00

18,00

stima de sine scazuta

26

17,4615

2,12096

,41595

16,6049

18,3182

15,00

20,00

stima de sine medie

52

17,9423

1,94446

,26965

17,4010

18,4836

15,00

20,00

stima de sine inalta Total ajutorare

stima de sine scazuta

29

18,5517

1,47808

,27447

17,9895

19,1140

15,00

20,00

107

17,9907

1,90082

,18376

17,6263

18,3550

15,00

20,00

26

7,0000

3,75233

,73589

5,4844

8,5156

1,00

11,00

82

stima de sine medie

52

7,4231

3,82636

,53062

6,3578

8,4883

1,00

11,00

stima de sine inalta

29

6,7241

4,30030

,79855

5,0884

8,3599

1,00

11,00

107

7,1308

3,91679

,37865

6,3801

7,8816

1,00

11,00

stima de sine scazuta

26

9,1923

5,82422

1,14222

6,8399

11,5448

2,00

15,00

stima de sine medie

52

10,7308

5,39468

,74811

9,2289

12,2327

2,00

15,00

Total cinste

stima de sine inalta Total curatenie exterioara

11,2237

14,0867

2,00

15,00

,50526

9,8768

11,8802

2,00

15,00

7,4615

3,03619

,59545

6,2352

8,6879

3,00

11,00

52

7,4038

2,96555

,41125

6,5782

8,2295

3,00

11,00

stima de sine inalta

29

7,4828

3,31254

,61512

6,2227

8,7428

3,00

11,00

107

7,4393

3,05045

,29490

6,8546

8,0239

3,00

11,00

stima de sine scazuta

26

11,6923

3,67444

,72062

10,2082

13,1764

6,00

17,00

stima de sine medie

52

12,2115

4,06485

,56369

11,0799

13,3432

6,00

17,00

stima de sine inalta

29

12,1379

4,39744

,81658

10,4652

13,8106

6,00

17,00

107

12,0654

4,03586

,39016

11,2919

12,8390

6,00

17,00

stima de sine scazuta

26

11,9231

2,84145

,55725

10,7754

13,0708

7,00

16,00

stima de sine medie

52

11,4038

3,19472

,44303

10,5144

12,2933

7,00

16,00

stima de sine inalta

29

11,9655

3,52017

,65368

10,6265

13,3045

7,00

16,00

107

11,6822

3,18783

,30818

11,0712

12,2932

7,00

16,00

stima de sine scazuta

26

2,4615

,98917

,19399

2,0620

2,8611

1,00

4,00

stima de sine medie

52

2,2885

1,07259

,14874

1,9899

2,5871

1,00

4,00

stima de sine inalta

29

2,3448

1,20344

,22347

1,8871

2,8026

1,00

4,00

107

2,3458

1,08247

,10465

2,1383

2,5533

1,00

4,00

26

10,6923

2,88124

,56506

9,5286

11,8561

6,00

14,00

Total intelepciune

,69883

5,22640

26

Total confort

3,76332

10,8785

stima de sine scazuta

Total tact in relatiile cu altii

12,6552

stima de sine medie Total politete

29 107

stima de sine scazuta

stima de sine medie

52

7,4231

3,82636

,53062

6,3578

8,4883

1,00

11,00

stima de sine inalta

29

6,7241

4,30030

,79855

5,0884

8,3599

1,00

11,00

107

7,1308

3,91679

,37865

6,3801

7,8816

1,00

11,00

stima de sine scazuta

26

9,1923

5,82422

1,14222

6,8399

11,5448

2,00

15,00

stima de sine medie

52

10,7308

5,39468

,74811

9,2289

12,2327

2,00

15,00

Total cinste

stima de sine inalta Total curatenie exterioara

2,00

15,00

11,8802

2,00

15,00

3,03619

,59545

6,2352

8,6879

3,00

11,00

7,4038

2,96555

,41125

6,5782

8,2295

3,00

11,00

stima de sine inalta

29

7,4828

3,31254

,61512

6,2227

8,7428

3,00

11,00

107

7,4393

3,05045

,29490

6,8546

8,0239

3,00

11,00

stima de sine scazuta

26

11,6923

3,67444

,72062

10,2082

13,1764

6,00

17,00

stima de sine medie

52

12,2115

4,06485

,56369

11,0799

13,3432

6,00

17,00

stima de sine inalta

29

12,1379

4,39744

,81658

10,4652

13,8106

6,00

17,00

107

12,0654

4,03586

,39016

11,2919

12,8390

6,00

17,00

stima de sine scazuta

26

11,9231

2,84145

,55725

10,7754

13,0708

7,00

16,00

stima de sine medie

52

11,4038

3,19472

,44303

10,5144

12,2933

7,00

16,00

stima de sine inalta

29

11,9655

3,52017

,65368

10,6265

13,3045

7,00

16,00

107

11,6822

3,18783

,30818

11,0712

12,2932

7,00

16,00

stima de sine scazuta

26

2,4615

,98917

,19399

2,0620

2,8611

1,00

4,00

stima de sine medie

52

2,2885

1,07259

,14874

1,9899

2,5871

1,00

4,00

stima de sine inalta

29

2,3448

1,20344

,22347

1,8871

2,8026

1,00

4,00

107

2,3458

1,08247

,10465

2,1383

2,5533

1,00

4,00

stima de sine scazuta

26

10,6923

2,88124

,56506

9,5286

11,8561

6,00

14,00

stima de sine medie

52

9,7308

2,96460

,41112

8,9054

10,5561

6,00

14,00

stima de sine inalta

29

8,6897

2,40689

,44695

7,7741

9,6052

6,00

14,00

107

9,6822

2,87014

,27747

9,1321

10,2323

6,00

14,00

stima de sine scazuta

26

8,2692

3,99557

,78360

6,6554

9,8831

4,00

13,00

stima de sine medie

52

7,1731

3,77671

,52374

6,1216

8,2245

4,00

13,00

stima de sine inalta

29

5,8621

2,82494

,52458

4,7875

6,9366

4,00

13,00

107

7,0841

3,67326

,35511

6,3801

7,7881

4,00

13,00

stima de sine scazuta

26

11,1538

2,55644

,50136

10,1213

12,1864

9,00

18,00

stima de sine medie

52

12,1731

3,39966

,47145

11,2266

13,1195

9,00

18,00

stima de sine inalta

29

12,8276

3,63582

,67516

11,4446

14,2106

9,00

18,00

Total demnitate

14,0867

9,8768

7,4615

Total recunoastere sociala

11,2237

,50526

52

Total intelepciune

,69883

5,22640

26

Total confort

3,76332

10,8785

stima de sine scazuta

Total tact in relatiile cu altii

12,6552

stima de sine medie Total politete

29 107

83

Total siguranta de sine

107

12,1028

3,31074

,32006

11,4683

12,7374

9,00

18,00

stima de sine scazuta

26

3,9615

3,06569

,60123

2,7233

5,1998

2,00

14,00

stima de sine medie

52

5,3462

4,58422

,63572

4,0699

6,6224

2,00

14,00

stima de sine inalta

29

5,8276

5,16906

,95987

3,8614

7,7938

2,00

14,00

107

5,1402

4,45829

,43100

4,2857

5,9947

2,00

14,00

stima de sine scazuta

26

9,3846

4,83385

,94800

7,4322

11,3371

3,00

17,00

stima de sine medie

52

8,6538

5,11394

,70918

7,2301

10,0776

3,00

17,00

stima de sine inalta

29

9,0000

5,70714

1,05979

6,8291

11,1709

3,00

17,00

107

8,9252

5,17560

,50034

7,9333

9,9172

3,00

17,00

Total independenta

Total originalitate

stima de sine scazuta

26

17,6538

1,44062

,28253

17,0720

18,2357

16,00

20,00

stima de sine medie

52

18,1538

1,48700

,20621

17,7399

18,5678

16,00

20,00

stima de sine inalta

29

18,6552

1,20344

,22347

18,1974

19,1129

16,00

20,00

107

18,1682

1,43728

,13895

17,8927

18,4437

16,00

20,00

stima de sine scazuta

26

7,9615

4,37704

,85841

6,1936

9,7295

5,00

15,00

stima de sine medie

52

7,7692

4,23624

,58746

6,5899

8,9486

5,00

15,00

stima de sine inalta

29

8,4138

4,51598

,83860

6,6960

10,1316

5,00

15,00

107

7,9907

4,31429

,41708

7,1638

8,8176

5,00

15,00

stima de sine scazuta

26

8,9615

6,58168

1,29077

6,3031

11,6199

1,00

17,00

stima de sine medie

52

10,9038

6,31295

,87545

9,1463

12,6614

1,00

17,00

stima de sine inalta

29

13,1724

4,64504

,86256

11,4055

14,9393

1,00

17,00

107

11,0467

6,11584

,59124

9,8745

12,2189

1,00

17,00

Total tumult

Total utilitate

Total valoare profesionala

stima de sine scazuta

26

12,1154

6,04203

1,18494

9, 6750

14,5558

6,00

20,00

stima de sine medie

52

13,7692

5,92309

,82138

12,1202

15,4182

6,00

20,00

stima de sine inalta

29

15,4828

5,11734

,95027

13,5362

17,4293

6,00

20,00

Total siguranta de sine

107

12,1028

3,31074

,32006

11,4683

12,7374

9,00

18,00

stima de sine scazuta

26

3,9615

3,06569

,60123

2,7233

5,1998

2,00

14,00

stima de sine medie

52

5,3462

4,58422

,63572

4,0699

6,6224

2,00

14,00

stima de sine inalta

29

5,8276

5,16906

,95987

3,8614

7,7938

2,00

14,00

107

5,1402

4,45829

,43100

4,2857

5,9947

2,00

14,00

stima de sine scazuta

26

9,3846

4,83385

,94800

7,4322

11,3371

3,00

17,00

stima de sine medie

52

8,6538

5,11394

,70918

7,2301

10,0776

3,00

17,00

stima de sine inalta

29

9,0000

5,70714

1,05979

6,8291

11,1709

3,00

17,00

107

8,9252

5,17560

,50034

7,9333

9,9172

3,00

17,00

Total independenta

Total originalitate

stima de sine scazuta

26

17,6538

1,44062

,28253

17,0720

18,2357

16,00

20,00

stima de sine medie

52

18,1538

1,48700

,20621

17,7399

18,5678

16,00

20,00

stima de sine inalta

29

18,6552

1,20344

,22347

18,1974

19,1129

16,00

20,00

107

18,1682

1,43728

,13895

17,8927

18,4437

16,00

20,00

stima de sine scazuta

26

7,9615

4,37704

,85841

6,1936

9,7295

5,00

15,00

stima de sine medie

52

7,7692

4,23624

,58746

6,5899

8,9486

5,00

15,00

stima de sine inalta

29

8,4138

4,51598

,83860

6,6960

10,1316

5,00

15,00

107

7,9907

4,31429

,41708

7,1638

8,8176

5,00

15,00

stima de sine scazuta

26

8,9615

6,58168

1,29077

6,3031

11,6199

1,00

17,00

stima de sine medie

52

10,9038

6,31295

,87545

9,1463

12,6614

1,00

17,00

stima de sine inalta

29

13,1724

4,64504

,86256

11,4055

14,9393

1,00

17,00

107

11,0467

6,11584

,59124

9,8745

12,2189

1,00

17,00

Total tumult

Total utilitate

Total valoare profesionala

stima de sine scazuta

26

12,1154

6,04203

1,18494

9, 6750

14,5558

6,00

20,00

stima de sine medie

52

13,7692

5,92309

,82138

12,1202

15,4182

6,00

20,00

stima de sine inalta

29

15,4828

5,11734

,95027

13,5362

17,4293

6,00

20,00

107

13,8318

5,82040

,56268

12,7162

14,9473

6,00

20,00

26

11,7692

4,68451

,91871

9,8771

13,6613

5,00

17,00

stima de sine medie

52

12,4423

4,75441

,65932

11,1187

13,7659

5,00

17,00

stima de sine inalta

29

12,4828

5,30243

,98464

10,4658

14,4997

5,00

17,00

107

12,2897

4,85450

,46930

11,3593

13,2202

5,00

17,00

stima de sine scazuta

26

15,8846

5,30152

1,03971

13,7433

18,0259

8,00

20,00

stima de sine medie

52

14,8269

5,12862

,71121

13,3991

16,2547

8,00

20,00

stima de sine inalta

29

13,7586

4,95447

,92002

11,8740

15,6432

8,00

20,00

107

14,7944

5,13357

,49628

13,8105

15,7783

8,00

20,00

Total apropiere de natura si arta

stima de sine scazuta

Total armonie interioara

Total

84

liniste

stima de sine scazuta

26

9,9615

2,40800

,47225

8,9889

10,9342

9,00

18,00

stima de sine medie

52

11,1538

3,60492

,49991

10,1502

12,1575

9,00

18,00

stima de sine inalta

29

11,7931

3,92227

,72835

10,3012

13,2851

9,00

18,00

107

11,0374

3,48291

,33671

10,3698

11,7049

9,00

18,00

stima de sine scazuta

26

13,4231

5,52936

1,08440

11,1897

15,6564

5,00

18,00

stima de sine medie

52

12,5192

5,22997

,72527

11,0632

13,9753

5,00

18,00

stima de sine inalta

29

11,4138

4,96788

,92251

9,5241

13,3035

5,00

18,00

Total placeri

Total salvarea sufletului

107

12,4393

5,23626

,50621

11,4356

13,4429

5,00

18,00

stima de sine scazuta

26

18,6923

1,31967

,25881

18,1593

19,2253

15,00

20,00

stima de sine medie

52

18,1346

1,79355

,24872

17,6353

18,6339

15,00

20,00

stima de sine inalta

29

17,8966

1,98827

,36921

17,1403

18,6528

15,00

20,00

107

18,2056

1,75767

,16992

17,8687

18,5425

15,00

20,00

stima de sine scazuta

26

7,6154

4,18642

,82103

5,9245

9,3063

1,00

11,00

stima de sine medie

52

7,3846

4,00075

,55480

6,2708

8,4984

1,00

11,00

stima de sine inalta

29

6,7241

3,95417

,73427

5,2201

8,2282

1,00

11,00

107

7,2617

4,01021

,38768

6,4931

8,0303

1,00

11,00

stima de sine scazuta

26

13,1923

3,39434

,66568

11,8213

14,5633

2,00

15,00

stima de sine medie

52

11,4615

5,00377

,69390

10,0685

12,8546

2,00

15,00

stima de sine inalta

29

10,4828

5,36271

,99583

8,4429

12,5226

2,00

15,00

Total familie armonioasa

Total fericire

Total prietenii

107

11,6168

4,83042

,46697

10,6910

12,5426

2,00

15,00

stima de sine scazuta

26

7,4615

3,03619

,59545

6,2352

8,6879

3,00

11,00

stima de sine medie

52

7,5577

2,94001

,40771

6,7392

8,3762

3,00

11,00

stima de sine inalta

29

7,3793

3,24493

,60257

6,1450

8,6136

3,00

11,00

107

7,4860

3,01995

,29195

6,9072

8,0648

3,00

11,00

Total

liniste

stima de sine scazuta

26

9,9615

2,40800

,47225

8,9889

10,9342

9,00

18,00

stima de sine medie

52

11,1538

3,60492

,49991

10,1502

12,1575

9,00

18,00

stima de sine inalta

29

11,7931

3,92227

,72835

10,3012

13,2851

9,00

18,00

107

11,0374

3,48291

,33671

10,3698

11,7049

9,00

18,00

stima de sine scazuta

26

13,4231

5,52936

1,08440

11,1897

15,6564

5,00

18,00

stima de sine medie

52

12,5192

5,22997

,72527

11,0632

13,9753

5,00

18,00

stima de sine inalta

29

11,4138

4,96788

,92251

9,5241

13,3035

5,00

18,00

Total placeri

Total salvarea sufletului

107

12,4393

5,23626

,50621

11,4356

13,4429

5,00

18,00

stima de sine scazuta

26

18,6923

1,31967

,25881

18,1593

19,2253

15,00

20,00

stima de sine medie

52

18,1346

1,79355

,24872

17,6353

18,6339

15,00

20,00

stima de sine inalta

29

17,8966

1,98827

,36921

17,1403

18,6528

15,00

20,00

107

18,2056

1,75767

,16992

17,8687

18,5425

15,00

20,00

stima de sine scazuta

26

7,6154

4,18642

,82103

5,9245

9,3063

1,00

11,00

stima de sine medie

52

7,3846

4,00075

,55480

6,2708

8,4984

1,00

11,00

stima de sine inalta

29

6,7241

3,95417

,73427

5,2201

8,2282

1,00

11,00

107

7,2617

4,01021

,38768

6,4931

8,0303

1,00

11,00

stima de sine scazuta

26

13,1923

3,39434

,66568

11,8213

14,5633

2,00

15,00

stima de sine medie

52

11,4615

5,00377

,69390

10,0685

12,8546

2,00

15,00

stima de sine inalta

29

10,4828

5,36271

,99583

8,4429

12,5226

2,00

15,00

Total familie armonioasa

Total fericire

Total prietenii

107

11,6168

4,83042

,46697

10,6910

12,5426

2,00

15,00

stima de sine scazuta

26

7,4615

3,03619

,59545

6,2352

8,6879

3,00

11,00

stima de sine medie

52

7,5577

2,94001

,40771

6,7392

8,3762

3,00

11,00

stima de sine inalta

29

7,3793

3,24493

,60257

6,1450

8,6136

3,00

11,00

107

7,4860

3,01995

,29195

6,9072

8,0648

3,00

11,00

stima de sine scazuta

26

12,9231

4,51595

,88565

11,0990

14,7471

6,00

17,00

stima de sine medie

52

12,5962

4,12196

,57161

11,4486

13,7437

6,00

17,00

stima de sine inalta

29

11,5517

3,95137

,73375

10,0487

13,0547

6,00

17,00

107

12,3925

4,17033

,40316

11,5932

13,1918

6,00

17,00

stima de sine scazuta

26

11,0000

3,70945

,72748

9,5017

12,4983

7,00

16,00

stima de sine medie

52

11,3077

3,41013

,47290

10,3583

12,2571

7,00

16,00

stima de sine inalta

29

12,1724

2,98890

,55502

11,0355

13,3093

7,00

16,00

107

11,4673

3,37672

,32644

10,8201

12,1145

7,00

16,00

Total realizare in dragoste

Total umanism

Total

85

ANOVA Sum of  Squares curaj, cutezanta

imaginatie

incredere

inteligenta

orizont larg

Between Groups

df

Mean Square

1,966

2

,983

Within Groups

134,857

104

1,297

Total

136,822

106

Between Groups

39,918

2

19 ,959

Within Groups

759,708

104

7,305

Total

799,626

106

Between Groups

38,829

2

19 ,414

Within Groups

1169,863

104

11,249

Total

1208,692

106

Between Groups

68,213

2

34 ,107

Within Groups

1247,861

104

11,999

Total

1316,075

106

Between Groups

125,853

2

62 ,927

Within Groups

2421,343

104

23,282

Total

2547,196

106

F

Sig. ,758

,471

2,732

,070

1,726

,183

2,843

,063

2,703

,072

ANOVA Sum of  Squares curaj, cutezanta

imaginatie

incredere

inteligenta

orizont larg

angajare in activitate

autocontrol

capacitate profesionala

responsabilitate

Between Groups

df

Mean Square

1,966

2

,983

Within Groups

134,857

104

1,297

Total

136,822

106

Between Groups

39,918

2

19 ,959

Within Groups

759,708

104

7,305

Total

799,626

106

Between Groups

38,829

2

19 ,414

Within Groups

1169,863

104

11,249

Total

1208,692

106

Between Groups

68,213

2

34 ,107

Within Groups

1247,861

104

11,999

Total

1316,075

106

Between Groups

125,853

2

62 ,927

Within Groups

2421,343

104

23,282

Total

2547,196

106

Between Groups

35,577

2

17,789

Within Groups

3051,899

104

29,345

Total

3087,477

106

Between Groups

9,333

2

4,666

Within Groups

190,574

104

1,832

Total

199,907

106

Between Groups

5,282

2

2,641

Within Groups

2006,961

104

19,298

Total

2012,243

106

130,192

2

65 ,096

31,102

Between Groups

F

Sig. ,758

,471

2,732

,070

1,726

,183

2,843

,063

2,703

,072

,606

,547

2,547

,083

,137

,872

2,093

,128

1,395

,253

,292

,748

,577

,563

3,155

,047

,393

,676

2,346

,101

,311

,733

3,175

,046

86

putere de comunicare

ascultare

buna dispozitie

afectivitate (dragoste)

indulgenta

raportare religioasa

ajutorare

cinste

Within Groups

3234,574

104

Total

3364,766

106

Between Groups

85,298

2

42 ,649

Within Groups

3180,216

104

30,579

Total

3265,514

106

Between Groups

14,675

2

7,337

Within Groups

2615,792

104

25,152

Total

2630,467

106

Between Groups

29,056

2

14,528

Within Groups

2616,832

104

25,162

Total

2645,888

106

Between Groups

86,965

2

43 ,482

Within Groups

1433,503

104

13,784

Total

1520,467

106

Between Groups

20,220

2

10,110

Within Groups

2676,696

104

25,737

Total

2696,916

106

Between Groups

16,530

2

8,265

Within Groups

366,461

104

3,524

Total

382,991

106

Between Groups

9,683

2

4,841

Within Groups

1616,485

104

15,543

Total

1626,168

106

166,600

2

Between Groups

83 ,300

putere de comunicare

ascultare

buna dispozitie

afectivitate (dragoste)

indulgenta

raportare religioasa

ajutorare

cinste

curatenie exterioara

politete

tact in relatiile cu altii

Within Groups

3234,574

104

Total

3364,766

106

Between Groups

31,102

85,298

2

42 ,649

Within Groups

3180,216

104

30,579

Total

3265,514

106

Between Groups

14,675

2

7,337

Within Groups

2615,792

104

25,152

Total

2630,467

106

Between Groups

29,056

2

14,528

Within Groups

2616,832

104

25,162

Total

2645,888

106

Between Groups

86,965

2

43 ,482

Within Groups

1433,503

104

13,784

Total

1520,467

106

Between Groups

20,220

2

10,110

Within Groups

2676,696

104

25,737

Total

2696,916

106

Between Groups

16,530

2

8,265

Within Groups

366,461

104

3,524

Total

382,991

106

Between Groups

9,683

2

4,841

Within Groups

1616,485

104

15,543

Total

1626,168

106

Between Groups

166,600

2

83 ,300

Within Groups

2728,821

104

26,239

Total

2895,421

106

Between Groups

,133

2

,066

Within Groups

986,222

104

9,483

Total

986,355

106

Between Groups

4,882

2

2,441

Within Groups

1721,660

104

16,554

Total

1726,542

106

Between Groups Within Groups

7,865

2

3,933

1069,331

104

10,282

1,395

,253

,292

,748

,577

,563

3,155

,047

,393

,676

2,346

,101

,311

,733

3,175

,046

,007

,993

,147

,863

,382

,683

,218

,804

3,510

,033

3,091

,050

1,802

,170

1,317

,272

,174

,840

3,488

,034

,205

,815

87

Total confort

intelepciune

recunoastere sociala

demnitate

siguranta de sine

independenta

originalitate

tumult

Between Groups

1077,196

106

,519

2

,260

Within Groups

123,686

104

1,189

Total

124,206

106

55,220

2

27 ,610

Within Groups

817,976

104

7,865

Total

873,196

106

Between Groups

Between Groups

80,237

2

40 ,119

Within Groups

1350,006

104

12,981

Total

1430,243

106

Between Groups

38,904

2

19 ,452

Within Groups

1122,965

104

10,798

Total

1161,869

106

Between Groups

52,028

2

26 ,014

Within Groups

2054,869

104

19,758

Total

2106,897

106

Between Groups

9,479

2

4,739

Within Groups

2829,923

104

27,211

Total

2839,402

106

Between Groups

13,766

2

6,883

Within Groups

205,206

104

1,973

Total

218,972

106

Between Groups Within Groups

7,764

2

3,882

1965,227

104

18,896

Total confort

intelepciune

recunoastere sociala

demnitate

siguranta de sine

independenta

originalitate

tumult

utilitate

valoare profesionala

apropiere de natura si arta

Between Groups

1077,196

106

,519

2

,260

Within Groups

123,686

104

1,189

Total

124,206

106

55,220

2

27 ,610

Within Groups

817,976

104

7,865

Total

873,196

106

Between Groups

Between Groups

80,237

2

40 ,119

Within Groups

1350,006

104

12,981

Total

1430,243

106

Between Groups

38,904

2

19 ,452

Within Groups

1122,965

104

10,798

Total

1161,869

106

Between Groups

52,028

2

26 ,014

Within Groups

2054,869

104

19,758

Total

2106,897

106

Between Groups

9,479

2

4,739

Within Groups

2829,923

104

27,211

Total

2839,402

106

Between Groups

13,766

2

6,883

Within Groups

205,206

104

1,973

Total

218,972

106

Between Groups

7,764

2

3,882

Within Groups

1965,227

104

18,896

Total

1972,991

106

Between Groups

245,148

2

122,574

Within Groups

3719,619

104

35,766

Total

3964,766

106

Between Groups

155,846

2

77 ,923

Within Groups

3435,126

104

33,030

Total

3590,972

106

Between Groups

9,335

2

4,668

Within Groups

2488,684

104

23,930

Total

2498,019

106

,218

,804

3,510

,033

3,091

,050

1,802

,170

1,317

,272

,174

,840

3,488

,034

,205

,815

3,427

,036

2,359

,100

,195

,823

1,182

,311

1,989

,142

1,022

,364

1,502

,228

,382

,684

2,262

,109

,033

,968

,860

,426

88

armonie interioara

liniste

placeri

salvarea sufletului

familie armonioasa

fericire

prietenii

realizare in dragoste

Between Groups

62,070

2

31 ,035

Within Groups

2731,406

104

26,264

Total

2793,477

106

Between Groups

47,361

2

23 ,681

Within Groups

1238,489

104

11,909

Total

1285,850

106

Between Groups

55,994

2

27 ,997

Within Groups

2850,361

104

27,407

Total

2906,355

106

Between Groups

9,191

2

4,595

Within Groups

318,286

104

3,060

Total

327,477

106

Between Groups

12,418

2

6,209

Within Groups

1692,255

104

16,272

Total

1704,673

106

Between Groups

103,087

2

51 ,543

Within Groups

2370,203

104

22,790

Total

2473,290

106

Between Groups

,613

2

,306

Within Groups

966,116

104

9,290

Total

966,729

106

Between Groups

29,976

2

14,988

Within Groups

1813,538

104

17,438

Total

1843,514

106

armonie interioara

liniste

62,070

2

31 ,035

Within Groups

2731,406

104

26,264

Total

2793,477

106

Between Groups

placeri

47,361

2

23 ,681

Within Groups

1238,489

104

11,909

Total

1285,850

106

Between Groups

salvarea sufletului

familie armonioasa

fericire

55,994

2

27 ,997

Within Groups

2850,361

104

27,407

Total

2906,355

106

Between Groups

9,191

2

4,595

Within Groups

318,286

104

3,060

Total

327,477

106

Between Groups

12,418

2

6,209

Within Groups

1692,255

104

16,272

Total

1704,673

106

Between Groups

prietenii

103,087

2

51 ,543

Within Groups

2370,203

104

22,790

Total

2473,290

106

Between Groups

realizare in dragoste

umanism

Between Groups

,613

2

,306

Within Groups

966,116

104

9,290

Total

966,729

106

Between Groups

29,976

2

14,988

Within Groups

1813,538

104

17,438

Total

1843,514

106

Between Groups

21,421

2

10,710

Within Groups

1187,215

104

11,416

Total

1208,636

106

1,182

,311

1,989

,142

1,022

,364

1,502

,228

,382

,684

2,262

,109

,033

,968

,860

,426

,938

,395

89

Multiple C omparisons Bonferroni

Dependent Variable curaj, cutezanta

(I) stima de sine categorie stima de sine scazuta stima de sine medie

(J) stima de sine categorie stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta

imaginatie

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

incredere

inteligenta

-,11538 -,36340

95% Confidence Interval Std. Error ,27351 ,30755

Sig. 1,000 ,720

Upper Bound -,7809 -1,1118

Lower  Bound ,5502 ,3850

,11538

,27351

1,000

-,5502

,7809

-,24801 ,36340 ,24801

,26391 ,30755 ,26391

1,000 ,720 1,000

-,8902 -,3850 -,3942

,3942 1,1118 ,8902

stima de sine medie

-1,00000

,64918

,379

-2,5797

,5797

stima de sine inalta

-1,70027 1,00000 -,70027 1,70027

,72997 ,64918 ,62640 ,72997

,065 ,379 ,799 ,065

-3,4765 -,5797 -2,2245 -,0760

,0760 2,5797 ,8240 3,4765

stima de sine inalta stima de sine inalta

Mean Difference (I-J)

stima de sine scazuta stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

,70027

,62640

,799

-,8240

2,2245

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,21154 -1,60345 1,21154

,80558 ,90583 ,80558

,407 ,239 ,407

-3,1718 -3,8076 -,7487

,7487 ,6007 3,1718

stima de sine inalta

-,39191

,77731

1,000

-2,2833

1,4995

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,60345 ,39191 ,90385

,90583 ,77731 ,83200

,239 1,000 ,840

-,6007 -1,4995 -1,1207

3,8076 2,2833 2,9284

Multiple C omparisons Bonferroni

Dependent Variable curaj, cutezanta

(I) stima de sine categorie stima de sine scazuta stima de sine medie

(J) stima de sine categorie

Mean Difference (I-J)

stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta

imaginatie

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

incredere

inteligenta

,27351 ,30755

Sig. 1,000 ,720

Upper Bound -,7809 -1,1118

Lower  Bound ,5502 ,3850

,11538

,27351

1,000

-,5502

,7809

,26391 ,30755 ,26391

1,000 ,720 1,000

-,8902 -,3850 -,3942

,3942 1,1118 ,8902

stima de sine medie

-1,00000

,64918

,379

-2,5797

,5797

stima de sine inalta

-1,70027 1,00000 -,70027 1,70027

,72997 ,64918 ,62640 ,72997

,065 ,379 ,799 ,065

-3,4765 -,5797 -2,2245 -,0760

,0760 2,5797 ,8240 3,4765

stima de sine scazuta stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

,70027

,62640

,799

-,8240

2,2245

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,21154 -1,60345 1,21154

,80558 ,90583 ,80558

,407 ,239 ,407

-3,1718 -3,8076 -,7487

,7487 ,6007 3,1718

stima de sine inalta

-,39191

,77731

1,000

-2,2833

1,4995

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,60345 ,39191 ,90385 2,20159

,90583 ,77731 ,83200 ,93554

,239 1,000 ,840 ,061

-,6007 -1,4995 -1,1207 -,0749

3,8076 2,2833 2,9284 4,4781

stima de sine medie

stima de sine scazuta

-,90385

,83200

,840

-2,9284

1,1207

stima de sine scazuta stima de sine medie

1,29775 -2,20159 -1,29775

,80280 ,93554 ,80280

,327 ,061 ,327

-,6557 -4,4781 -3,2512

3,2512 ,0749 ,6557

stima de sine medie

1,13462

1,15897

,990

-1,6855

3,9547

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

2,96950 -1,13462 1,83488 -2,96950

1,30319 1,15897 1,11829 1,30319

,074 ,990 ,312 ,074

-,2016 -3,9547 -,8863 -6,1406

6,1406 1,6855 4,5560 ,2016

stima de sine medie

-1,83488

1,11829

,312

-4,5560

,8863

-3,6277 -5,0959 -2,7046

2,7046 2,0243 3,6277

stima de sine inalta stima de sine inalta orizont larg

Std. Error

-,24801 ,36340 ,24801

stima de sine inalta stima de sine inalta

-,11538 -,36340

95% Confidence Interval

stima de sine scazuta

stima de sine inalta stima de sine medie stima de sine inalta

90

angajare in activitate

autocontrol

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,46154 -1,53581 ,46154

1,30115 1,46307 1,30115

1,000 ,889 1,000

stima de sine inalta

-1,07427

1,25548

1,000

-4,1293

1,9807

1,46307 1,25548 ,32514 ,36560

,889 1,000 ,340 ,083

-2,0243 -1,9807 -,2719 -,0740

5,0959 4,1293 1,3104 1,7053

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,53581 1,07427 ,51923 ,81565

stima de sine scazuta

-,51923

,32514

,340

-1,3104

,2719

stima de sine inalta

,29642 -,81565 -,29642

,31373 ,36560 ,31373

1,000 ,083 1,000

-,4670 -1,7053 -1,0598

1,0598 ,0740 ,4670

stima de sine medie stima de sine inalta capacitate profesionala

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta responsabilitate

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

1,05514

1,000

-2,5483

2,5867

1,18645 1,05514 1,01811 1,18645

1,000 1,000 1,000 1,000

-3,3737 -2,5867 -2,9834 -2,4003

2,4003 2,5483 1,9714 3,3737

stima de sine medie

,50597

1,01811

1,000

-1,9714

2,9834

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

2,11538 2,98806 -2,11538

1,33953 1,50622 1,33953

,352 ,150 ,352

-1,1441 -,6770 -5,3749

5,3749 6,6532 1,1441

,87268

1,29251

1,000

-2,2724

4,0178

-2,98806 -,87268 1,76923 2,39125

1,50622 1, 29251 1,32822 1,49351

,150 1,000 ,557 ,337

-6,6532 -4,0178 -1,4628 -1,2429

,6770 2, 2724 5,0012 6,0254

stima de sine inalta

putere de comunicare

,01923 -,48674 -,01923 -,50597 ,48674

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

angajare in activitate

autocontrol

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,46154 -1,53581 ,46154

1,30115 1,46307 1,30115

1,000 ,889 1,000

stima de sine inalta

-1,07427

1,25548

1,000

-4,1293

1,9807

1,46307 1,25548 ,32514 ,36560

,889 1,000 ,340 ,083

-2,0243 -1,9807 -,2719 -,0740

5,0959 4,1293 1,3104 1,7053

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,53581 1,07427 ,51923 ,81565

stima de sine scazuta

-,51923

,32514

,340

-1,3104

,2719

stima de sine inalta

,29642 -,81565 -,29642

,31373 ,36560 ,31373

1,000 ,083 1,000

-,4670 -1,7053 -1,0598

1,0598 ,0740 ,4670

stima de sine inalta stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta responsabilitate

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

1,000

-2,5483

2,5867

1,000 1,000 1,000 1,000

-3,3737 -2,5867 -2,9834 -2,4003

2,4003 2,5483 1,9714 3,3737

,50597

1,01811

1,000

-1,9714

2,9834

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

2,11538 2,98806 -2,11538

1,33953 1,50622 1,33953

,352 ,150 ,352

-1,1441 -,6770 -5,3749

5,3749 6,6532 1,1441

,87268

1,29251

1,000

-2,2724

4,0178

1,50622 1, 29251 1,32822 1,49351

,150 1,000 ,557 ,337

-6,6532 -4,0178 -1,4628 -1,2429

,6770 2, 2724 5,0012 6,0254

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

-2,98806 -,87268 1,76923 2,39125

stima de sine scazuta

-1,76923

1,32822

,557

-5,0012

1,4628

stima de sine inalta

,62202 -2,39125 -,62202

1,28160 1,49351 1,28160

1,000 ,337 1,000

-2,4965 -6,0254 -3,7406

3,7406 1,2429 2,4965

stima de sine inalta stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie

,55769

1,20460

1,000

-2,3735

3,4889

1,03448 -,55769 ,47679 -1,03448

1,35451 1,20460 1,16232 1,35451

1,000 1,000 1,000 1,000

-2,2615 -3,4889 -2,3515 -4,3304

4,3304 2,3735 3,3051 2,2615

stima de sine medie

-,47679

1,16232

1,000

-3,3051

2,3515

stima de sine medie

-1,15385

1,20484

1,000

-4,0856

1,7779

-1,30106 1,15385

1, 35477 1,20484

1,000 1,000

-4,5977 -1,7779

1,9955 4,0856

stima de sine inalta stima de sine medie stima de sine inalta buna dispozitie

1,05514 1,18645 1,05514 1,01811 1,18645

stima de sine medie

stima de sine medie

ascultare

,01923 -,48674 -,01923 -,50597 ,48674

stima de sine scazuta

stima de sine inalta

putere de comunicare

2,7046 2,0243 3,6277

stima de sine inalta

stima de sine medie

capacitate profesionala

-3,6277 -5,0959 -2,7046

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

91

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta

afectivitate (dragoste)

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta indulgenta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie

stima de sine inalta raportare religioasa

ajutorare

1,16255

1,000

-2,9761

2,6817

1,35477 1,16255 ,89175 1,00272

1,000 1,000 ,741 ,044

-1,9955 -2,6817 -1,1314 ,0495

4,5977 2,9761 3,2084 4,9293

-1,03846

,89175

,741

-3,2084

1,1314

1,45093 -2,48939(*) -1,45093

,86045 1,00272 ,86045

,284 ,044 ,284

-,6428 -4,9293 -3,5447

3,5447 -,0495 ,6428

-1,05769

1,21855

1,000

-4,0228

1,9074

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,90318 1,05769 ,15451 ,90318

1,37018 1,21855 1,17578 1,37018

1,000 1,000 1,000 1,000

-4,2373 -1,9074 -2,7065 -2,4309

2,4309 4,0228 3,0155 4,2373

stima de sine inalta stima de sine medie

-,14721 1,30106 ,14721 1,03846 2,48939(*)

stima de sine medie

-,15451

1,17578

1,000

-3,0155

2,7065

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,48077 -1,09019 ,48077

,45087 ,50698 ,45087

,866 ,102 ,866

-1,5779 -2,3238 -,6164

,6164 ,1435 1,5779

stima de sine inalta

-,60942

,43505

,493

-1,6680

,4492

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,09019 ,60942 -,42308 ,27586

,50698 ,43505 ,94695 1,06479

,102 ,493 1,000 1,000

-,1435 -,4492 -2,7273 -2,3151

2,3238 1,6680 1,8812 2,8668

stima de sine medie

stima de sine scazuta

,42308

,94695

1,000

-1,8812

2,7273

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta

afectivitate (dragoste)

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta indulgenta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie

stima de sine inalta raportare religioasa

ajutorare

-4,5977 -1,7779

1,9955 4,0856

-,14721

1,16255

1,000

-2,9761

2,6817

1,30106 ,14721 1,03846 2,48939(*)

1,35477 1,16255 ,89175 1,00272

1,000 1,000 ,741 ,044

-1,9955 -2,6817 -1,1314 ,0495

4,5977 2,9761 3,2084 4,9293

-1,03846

,89175

,741

-3,2084

1,1314

1,45093 -2,48939(*) -1,45093

,86045 1,00272 ,86045

,284 ,044 ,284

-,6428 -4,9293 -3,5447

3,5447 -,0495 ,6428

1,21855

1,000

-4,0228

1,9074

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,90318 1,05769 ,15451 ,90318

1,37018 1,21855 1,17578 1,37018

1,000 1,000 1,000 1,000

-4,2373 -1,9074 -2,7065 -2,4309

2,4309 4,0228 3,0155 4,2373

stima de sine medie

-,15451

1,17578

1,000

-3,0155

2,7065

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,48077 -1,09019 ,48077

,45087 ,50698 ,45087

,866 ,102 ,866

-1,5779 -2,3238 -,6164

,6164 ,1435 1,5779

stima de sine inalta

-,60942

,43505

,493

-1,6680

,4492

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,09019 ,60942 -,42308 ,27586

,50698 ,43505 ,94695 1,06479

,102 ,493 1,000 1,000

-,1435 -,4492 -2,7273 -2,3151

2,3238 1,6680 1,8812 2,8668

,42308

,94695

1,000

-1,8812

2,7273

,69894 -,27586 -,69894

,91372 1,06479 ,91372

1,000 1,000 1,000

-1,5244 -2,8668 -2,9223

2,9223 2,3151 1,5244

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie

-1,53846

1,23035

,642

-4,5323

1,4554

-3,46286(*) 1,53846 -1,92440 3,46286(*)

1,38346 1,23035 1,18717 1,38346

,042 ,642 ,324 ,042

-6,8293 -1,4554 -4,8132 ,0965

-,0965 4,5323 ,9644 6,8293

stima de sine medie

1,92440

1,18717

,324

-,9644

4,8132

stima de sine medie

,05769 -,02122

,73966 ,83170

1,000 1,000

-1,7421 -2,0450

1,8575 2,0026

stima de sine inalta stima de sine medie stima de sine inalta curatenie exterioara

1,000 1,000

stima de sine scazuta

stima de sine medie

cinste

1, 35477 1,20484

-1,05769

stima de sine inalta stima de sine medie

-1,30106 1,15385

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

stima de sine inalta 92

stima de sine medie

politete

stima de sine scazuta

-,05769

,73966

1,000

-1,8575

1,7421

stima de sine inalta

-,07891

,71369

1,000

-1,8156

1,6577

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

,02122 ,07891 -,51923 -,44562

,83170 ,71369 ,97727 1,09889

1,000 1,000 1,000 1,000

-2,0026 -1,6577 -2,8972 -3,1196

2,0450 1,8156 1,8588 2,2283

,51923

,97727

1,000

-1,8588

2,8972

,07361 ,44562 -,07361

,94297 1,09889 ,94297

1,000 1,000 1,000

-2,2209 -2,2283 -2,3682

2,3682 3,1196 2,2209

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta tact in relatiile cu altii

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta confort

intelepciune

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

,51923

,77019

1,000

-1,3549

2,3934

-,04244 -,51923 -,56167 ,04244

,86603 ,77019 ,74316 ,86603

1,000 1,000 1,000 1,000

-2,1498 -2,3934 -2,3700 -2,0649

2,0649 1,3549 1,2467 2,1498

stima de sine medie

,56167

,74316

1,000

-1,2467

2,3700

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

,17308 ,11671 -,17308

,26194 ,29454 ,26194

1,000 1,000 1,000

-,4643 -,6000 -,8105

,8105 ,8334 ,4643

stima de sine inalta

-,05637

,25275

1,000

-,6714

,5586

-,11671 ,05637 ,96154 2,00265(*)

,29454 ,25275 ,67362 ,75744

1,000 1,000 ,469 ,028

-,8334 -,5586 -,6776 ,1596

,6000 ,6714 2,6007 3,8458

stima de sine scazuta

-,96154

,67362

,469

-2,6007

,6776

stima de sine inalta

1,04111

,64997

,337

-,5405

2,6227

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie

stima de sine medie

politete

stima de sine scazuta

-,05769

,73966

1,000

-1,8575

1,7421

stima de sine inalta

-,07891

,71369

1,000

-1,8156

1,6577

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

,02122 ,07891 -,51923 -,44562

,83170 ,71369 ,97727 1,09889

1,000 1,000 1,000 1,000

-2,0026 -1,6577 -2,8972 -3,1196

2,0450 1,8156 1,8588 2,2283

,51923

,97727

1,000

-1,8588

2,8972

,07361 ,44562 -,07361

,94297 1,09889 ,94297

1,000 1,000 1,000

-2,2209 -2,2283 -2,3682

2,3682 3,1196 2,2209

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta tact in relatiile cu altii

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta confort

intelepciune

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

1,000

-1,3549

2,3934

1,000 1,000 1,000 1,000

-2,1498 -2,3934 -2,3700 -2,0649

2,0649 1,3549 1,2467 2,1498

stima de sine medie

,56167

,74316

1,000

-1,2467

2,3700

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

,17308 ,11671 -,17308

,26194 ,29454 ,26194

1,000 1,000 1,000

-,4643 -,6000 -,8105

,8105 ,8334 ,4643

stima de sine inalta

-,05637

,25275

1,000

-,6714

,5586

-,11671 ,05637 ,96154 2,00265(*)

,29454 ,25275 ,67362 ,75744

1,000 1,000 ,469 ,028

-,8334 -,5586 -,6776 ,1596

,6000 ,6714 2,6007 3,8458

-,96154

,67362

,469

-2,6007

,6776

1,04111 -2,00265(*) -1,04111

,64997 ,75744 ,64997

,337 ,028 ,337

-,5405 -3,8458 -2,6227

2,6227 -,1596 ,5405

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta demnitate

,77019 ,86603 ,77019 ,74316 ,86603

stima de sine scazuta

stima de sine medie

recunoastere sociala

,51923 -,04244 -,51923 -,56167 ,04244

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

1,09615

,86539

,624

-1,0096

3,2019

2,40716(*) -1,09615 1,31101 -2,40716(*)

,97308 ,86539 ,83501 ,97308

,045 ,624 ,358 ,045

,0394 -3,2019 -,7208 -4,7750

4,7750 1,0096 3,3429 -,0394

stima de sine medie

-1,31101

,83501

,358

-3,3429

,7208

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,01923 -1,67374 1,01923

,78927 ,88749 ,78927

,598 ,186 ,598

-2,9398 -3,8333 -,9013

,9013 ,4858 2,9398

-,65451

,76157

1,000

-2,5076

1,1986

1,67374 ,65451 -1,38462 -1,86605

,88749 ,76157 1,06766 1,20052

,186 1,000 ,593 ,369

-,4858 -1,1986 -3,9826 -4,7873

3,8333 2,5076 1,2134 1,0552

93

stima de sine inalta

siguranta de sine

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta independenta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

1,38462

1,06766

,593

-1,2134

3,9826

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

-,48143 1,86605 ,48143

1,03019 1,20052 1,03019

1,000 ,369 1,000

-2,9882 -1,0552 -2,0253

2,0253 4,7873 2,9882

stima de sine medie

,73077

1,25294

1,000

-2,3180

3,7796

,38462 -,73077 -,34615 -,38462

1,40886 1,25294 1,20896 1,40886

1,000 1,000 1,000 1,000

-3,0436 -3,7796 -3,2879 -3,8128

3,8128 2,3180 2,5956 3,0436

stima de sine inalta stima de sine medie stima de sine inalta originalitate

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

,34615

1,20896

1,000

-2,5956

3,2879

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,50000 -1,00133(*) ,50000

,33739 ,37938 ,33739

,424 ,029 ,424

-1,3210 -1,9245 -,3210

,3210 -,0782 1,3210

stima de sine inalta

tumult

-,50133

,32555

,380

-1,2935

,2908

1,00133(*) ,50133 ,19231 -,45225

,37938 ,32555 1,04412 1,17405

,029 ,380 1,000 1,000

,0782 -,2908 -2,3484 -3,3091

1,9245 1,2935 2,7330 2,4046

stima de sine scazuta

-,19231

1,04412

1,000

-2,7330

2,3484

stima de sine inalta

-,64456 ,45225

1,00747 1,17405

1,000 1,000

-3,0961 -2,4046

1,8069 3,3091

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine inalta

siguranta de sine

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta independenta

stima de sine scazuta

stima de sine inalta originalitate

1,1986

-,4858 -1,1986 -3,9826 -4,7873

3,8333 2,5076 1,2134 1,0552

1,38462

1,06766

,593

-1,2134

3,9826

stima de sine scazuta stima de sine medie

-,48143 1,86605 ,48143

1,03019 1,20052 1,03019

1,000 ,369 1,000

-2,9882 -1,0552 -2,0253

2,0253 4,7873 2,9882

stima de sine medie

,73077

1,25294

1,000

-2,3180

3,7796

,38462 -,73077 -,34615 -,38462

1,40886 1,25294 1,20896 1,40886

1,000 1,000 1,000 1,000

-3,0436 -3,7796 -3,2879 -3,8128

3,8128 2,3180 2,5956 3,0436

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

,34615

1,20896

1,000

-2,5956

3,2879

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-,50000 -1,00133(*) ,50000

,33739 ,37938 ,33739

,424 ,029 ,424

-1,3210 -1,9245 -,3210

,3210 -,0782 1,3210

-,50133

,32555

,380

-1,2935

,2908

1,00133(*) ,50133 ,19231 -,45225

,37938 ,32555 1,04412 1,17405

,029 ,380 1,000 1,000

,0782 -,2908 -2,3484 -3,3091

1,9245 1,2935 2,7330 2,4046

stima de sine scazuta

-,19231

1,04412

1,000

-2,7330

2,3484

stima de sine inalta

-,64456 ,45225 ,64456

1,00747 1,17405 1,00747

1,000 1,000 1,000

-3,0961 -2,4046 -1,8069

1,8069 3,3091 3,0961

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine inalta stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta valoare profesionala

-2,5076

,186 1,000 ,593 ,369

stima de sine scazuta

stima de sine medie

utilitate

1,000

,88749 ,76157 1,06766 1,20052

stima de sine scazuta

stima de sine inalta

tumult

,76157

stima de sine inalta

stima de sine inalta stima de sine medie

-,65451 1,67374 ,65451 -1,38462 -1,86605

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,94231

1,43645

,538

-5,4377

1,5530

-4,21088(*) 1,94231 -2,26857 4,21088(*)

1,61521 1,43645 1,38604 1,61521

,031 ,538 ,314 ,031

-8,1412 -1,5530 -5,6412 ,2806

-,2806 5,4377 1,1041 8,1412

stima de sine medie

2,26857

1,38604

,314

-1,1041

5,6412

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,65385 -3,36737 1,65385

1,38043 1,55221 1,38043

,701 ,097 ,701

-5,0129 -7,1444 -1,7052

1,7052 ,4096 5,0129

stima de sine inalta

-1,71353

1,33198

,603

-4,9547

1,5276

3,36737 1,71353

1,55221 1,33198

,097 ,603

-,4096 -1,5276

7,1444 4,9547

-,67308

1,17497

1,000

-3,5322

2,1860

-,71353

1,32119

1,000

-3,9284

2,5013

,67308

1,17497

1,000

-2,1860

3,5322

stima de sine scazuta stima de sine medie

-,04045 ,71353 ,04045

1,13373 1,32119 1,13373

1,000 1,000 1,000

-2,7992 -2,5013 -2,7183

2,7183 3,9284 2,7992

stima de sine medie

1,05769

1,23094

1,000

-1,9376

4,0530

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

2,12599 -1,05769 1,06830 -2,12599

1,38411 1,23094 1,18773 1,38411

,383 1,000 1,000 ,383

-1,2420 -4,0530 -1,8218 -5,4940

5,4940 1,9376 3,9584 1,2420

94

apropiere de natura si arta

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta armonie interioara

stima de sine scazuta

stima de sine inalta stima de sine medie stima de sine inalta liniste

placeri

stima de sine medie

-1,06830

1,18773

1,000

-3,9584

1,8218

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,19231 -1,83156 1,19231

,82887 ,93202 ,82887

,460 ,156 ,460

-3,2092 -4,0995 -,8246

,8246 ,4363 3,2092

stima de sine inalta

-,63926

,79978

1,000

-2,5854

1,3069

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,83156 ,63926 ,90385 2,00928

,93202 ,79978 1,25745 1,41393

,156 1,000 1,000 ,475

-,4363 -1,3069 -2,1559 -1,4313

4,0995 2,5854 3,9636 5,4498

-,90385

1,25745

1,000

-3,9636

2,1559

1,10544 -2,00928

1,21332 1,41393

1,000 ,475

-1,8470 -5,4498

4,0578 1,4313

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

apropiere de natura si arta

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie

3,36737 1,71353

1,55221 1,33198

,097 ,603

-,4096 -1,5276

7,1444 4,9547

-,67308

1,17497

1,000

-3,5322

2,1860

-,71353

1,32119

1,000

-3,9284

2,5013

,67308

1,17497

1,000

-2,1860

3,5322

stima de sine scazuta stima de sine medie

-,04045 ,71353 ,04045

1,13373 1,32119 1,13373

1,000 1,000 1,000

-2,7992 -2,5013 -2,7183

2,7183 3,9284 2,7992

stima de sine medie

1,05769

1,23094

1,000

-1,9376

4,0530

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

2,12599 -1,05769 1,06830 -2,12599

1,38411 1,23094 1,18773 1,38411

,383 1,000 1,000 ,383

-1,2420 -4,0530 -1,8218 -5,4940

5,4940 1,9376 3,9584 1,2420

stima de sine inalta stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta armonie interioara

stima de sine scazuta

stima de sine inalta stima de sine medie stima de sine inalta liniste

placeri

stima de sine medie

-1,06830

1,18773

1,000

-3,9584

1,8218

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

-1,19231 -1,83156 1,19231

,82887 ,93202 ,82887

,460 ,156 ,460

-3,2092 -4,0995 -,8246

,8246 ,4363 3,2092

stima de sine inalta

-,63926

,79978

1,000

-2,5854

1,3069

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

1,83156 ,63926 ,90385 2,00928

,93202 ,79978 1,25745 1,41393

,156 1,000 1,000 ,475

-,4363 -1,3069 -2,1559 -1,4313

4,0995 2,5854 3,9636 5,4498

stima de sine medie

stima de sine scazuta

-,90385

1,25745

1,000

-3,9636

2,1559

1,10544 -2,00928 -1,10544

1,21332 1,41393 1,21332

1,000 ,475 1,000

-1,8470 -5,4498 -4,0578

4,0578 1,4313 1,8470

,55769

,42020

,562

-,4648

1,5802

stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

,79576 -,55769 ,23806 -,79576

,47248 ,42020 ,40545 ,47248

,285 ,562 1,000 ,285

-,3540 -1,5802 -,7485 -1,9455

1,9455 ,4648 1,2246 ,3540

stima de sine inalta stima de sine inalta salvarea sufletului

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta familie armonioasa

stima de sine medie

-,23806

,40545

1,000

-1,2246

,7485

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

,23077 ,89125 -,23077

,96889 1,08946 ,96889

1,000 1,000 1,000

-2,1269 -1,7598 -2,5884

2,5884 3,5423 2,1269

,66048

,93488

1,000

-1,6144

2,9354

-,89125 -,66048 1,73077 2,70955

1,08946 ,93488 1,14666 1,28935

1,000 1,000 ,403 ,114

-3,5423 -2,9354 -1,0594 -,4279

1,7598 1,6144 4,5210 5,8470

stima de sine inalta 95

fericire

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta prietenii

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

realizare in dragoste

stima de sine scazuta

-1,73077

1,14666

,403

-4,5210

1,0594

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

,97878 -2,70955 -,97878

1,10641 1,28935 1,10641

1,000 ,114 1,000

-1,7135 -5,8470 -3,6710

3,6710 ,4279 1,7135

stima de sine medie

-,09615

,73208

1,000

-1,8775

1,6852

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

,08223 ,09615 ,17838 -,08223

,82318 ,73208 ,70638 ,82318

1,000 1,000 1,000 1,000

-1,9208 -1,6852 -1,5405 -2,0853

2,0853 1,8775 1,8972 1,9208

stima de sine medie

-,17838

,70638

1,000

-1,8972

1,5405

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

,32692 1,37135 -,32692

1,00301 1,12783 1,00301

1,000 ,680 1,000

-2,1137 -1,3730 -2,7676

2,7676 4,1157 2,1137

1,04443

,96781

,849

-1,3106

3,3994

-1,37135 -1,04443 -,30769 -1,17241

1,12783 ,96781 ,81153 ,91252

,680 ,849 1,000 ,605

-4,1157 -3,3994 -2,2824 -3,3929

1,3730 1,3106 1, 6670 1,0480

,30769

,81153

1,000

-1,6670

2,2824

-,86472 1,17241 ,86472

,78305 ,91252 ,78305

,816 ,605 ,816

-2,7701 -1,0480 -1,0407

1,0407 3,3929 2,7701

stima de sine inalta

umanism

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta

stima de sine scazuta stima de sine medie

fericire

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie stima de sine inalta prietenii

stima de sine scazuta stima de sine medie stima de sine inalta

realizare in dragoste

1,08946 ,93488 1,14666 1,28935

1,000 1,000 ,403 ,114

-3,5423 -2,9354 -1,0594 -,4279

1,7598 1,6144 4,5210 5,8470

stima de sine scazuta

-1,73077

1,14666

,403

-4,5210

1,0594

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine medie

,97878 -2,70955 -,97878

1,10641 1,28935 1,10641

1,000 ,114 1,000

-1,7135 -5,8470 -3,6710

3,6710 ,4279 1,7135

stima de sine medie

-,09615

,73208

1,000

-1,8775

1,6852

stima de sine inalta stima de sine scazuta stima de sine inalta stima de sine scazuta

,08223 ,09615 ,17838 -,08223

,82318 ,73208 ,70638 ,82318

1,000 1,000 1,000 1,000

-1,9208 -1,6852 -1,5405 -2,0853

2,0853 1,8775 1,8972 1,9208

stima de sine medie

-,17838

,70638

1,000

-1,8972

1,5405

stima de sine scazuta

stima de sine medie

stima de sine medie

stima de sine inalta stima de sine scazuta

,32692 1,37135 -,32692

1,00301 1,12783 1,00301

1,000 ,680 1,000

-2,1137 -1,3730 -2,7676

2,7676 4,1157 2,1137

1,04443

,96781

,849

-1,3106

3,3994

-1,37135 -1,04443 -,30769 -1,17241

1,12783 ,96781 ,81153 ,91252

,680 ,849 1,000 ,605

-4,1157 -3,3994 -2,2824 -3,3929

1,3730 1,3106 1, 6670 1,0480

,30769

,81153

1,000

-1,6670

2,2824

-,86472 1,17241 ,86472

,78305 ,91252 ,78305

,816 ,605 ,816

-2,7701 -1,0480 -1,0407

1,0407 3,3929 2,7701

stima de sine inalta

umanism

-,89125 -,66048 1,73077 2,70955

stima de sine inalta

stima de sine scazuta

stima de sine scazuta

stima de sine medie stima de sine medie stima de sine inalta

stima de sine medie

stima de sine scazuta stima de sine inalta

stima de sine inalta

stima de sine scazuta stima de sine medie

* The mean difference is significant at the .05 level.

96

R EFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Albu, M., Porumb, M.(2009). Cognitrom Assessement System,Personalitate şi interese. Cognitrom, Cluj-Napoca 2. Allport, G. W.(1981).Structura şi dezvoltarea personalităţ ii.Ed.Didactică şi Peda-

gogică, Bucureşti 3. André, Ch. (2009). Imperfecţi, liberi şi fericiţi. Ed.Trei, Bucureşti 4. Aniţei, M. (2007).  Psihologie experimentală. Ed.Polirom, Iaşi 5. Atkinson, R. C., Atkinson, R. T., Smith, E., and Bem, D. J. (2002). Introducere în  psihologie (ediţia a XI-a). Ed.Tehnică, Bucureş ti

6.Băban, A., (coord.). (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de

R EFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Albu, M., Porumb, M.(2009). Cognitrom Assessement System,Personalitate şi interese. Cognitrom, Cluj-Napoca 2. Allport, G. W.(1981).Structura şi dezvoltarea personalităţ ii.Ed.Didactică şi Peda-

gogică, Bucureşti 3. André, Ch. (2009). Imperfecţi, liberi şi fericiţi. Ed.Trei, Bucureşti 4. Aniţei, M. (2007).  Psihologie experimentală. Ed.Polirom, Iaşi 5. Atkinson, R. C., Atkinson, R. T., Smith, E., and Bem, D. J. (2002). Introducere în  psihologie (ediţia a XI-a). Ed.Tehnică, Bucureş ti

6.Băban, A., (coord.). (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere. Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca

7.Bonchiş, E., Trip, S., Drugaş, M., Dindelegan, C. (2006).  Introducere în psihologia  personalităţii. Ed.Universităţii din Oradea 8. Cosmovici, A., Caluschi, M. (1985). Adolescentul şi timpul său liber . Ed.Junimea, Iaşi 9. Cosmovici, A., Iacob, L.(coord.) (1998). Psihologie şcolară. Ed. Polirom, Iaşi 10. Cr eţu, T. (1997). Componentele orient ative ale personalităţii şi sistemul social   şi personal de valori. În Zlate, M. (coord.). Psihologia vieţii cotidiene. Ed. Polirom, Iaşi 11. Doron, R., and Parot, F. (1999). Dicţ ionar de psihologie. Ed.Humanitas, Bucureşti 12. Drugaş, M.., Roşeanu, G. (2010). Analiza statistică pas cu pas. Editura Universitatii din Oradea, Oradea 13. Dumitru, I. Al. (2001). Personalitate,atitudini si valori .Ed. de Vest, Timişoara 14. Erikson, E. H. (1968). Identity :Youth and crisis. New York:W. W. Norton 15. Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale. Ed.Universitară, Bucureş ti 16. Harter, S. (1999).The construction of the self . New York: Guilford 17. Hansenne, M. (2003). Psychologie de la personnalité. De Boeck, Bruxelles 18. Hayes, N., Orrell, S. (2003). Introducere în psihologie..Ed. All, Bucureşti 19. Hergenhahn, B. R., and Olson, M. H. (1999). An Introduction to Theories of   Personality (Fifth Edition) .Prentice-Hall,Inc., New Jersey

20. Iluţ, P. (1995). Structurile axiologice din perspectivă psihologică . Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

21. Jues, J. P. (2000). Caracterologia. Ed.Teora, Bucureşti 22. Larson, R. W. (2001). Toward a psychologyof positive youth development.  American  Psychologist, 55(1) 23. Lelord, Fr., André, Ch. (1999). Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi..Ed. Trei, Bucureşti 24. Linton, R. (1968). Fundamentul cultural al personalităţii. Ed.Ştiinţifică, Bucureşti 25. Lungu, O. (2001). Ghid introductiv pentru SPSS 10.0. Iaşi:Seria Psihologie Expe -

rimentală şi Aplicată 26. Mărcuşanu, I. (2005).  Psihologie (manual pentru liceu) . Editura Carminis, Piteşti 27. Opre, A. (coord.) (2004). Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Ed.ASCR,Cluj Napoca 28. Popa, M. (2008). Statisticăpentru psihologie..Editura Polirom, Ia şi 29. Popescu- Neveanu, P., Zlate, M., Creţu, T. (1987).  Psihologie şcolară. Universitatea

Bucureşti 30. Radu, I. (coord.), Druţ u, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T.,Preda,V.(1991). Introducere in psihologia contemporana. Ed. Sincron, Cluj-Napoca 31. Robins, R. W., Trzesniewski, K. H. (2006). Self-Esteem Development Across the Lifespan. Current Directions in Psychological Science,14(3) 32. Rokeach, M. (1973). The Nature of Human Values. The free Press, New York 

33. Roşca, A. (1976).  Psihologie generală. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 34. Sacară, L., Iacob, L. (2002). Dinamica structurilor axiologice la adolescenţi. În

Psihologia socială, Buletinul Laboratorului “Psihologia câmpului social”, Univ ‘’ Al.I.Cuza ‘’, Iaşi,nr10/2002, Ed.Polirom, Iaşi 35. Şchiopu, U., Verza, E. (1989). Adolescenţa,personalitate şi limbaj. Ed. Albatros,

Bucureşti 36. Şchiopu, U., Verza, E. (1997). Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii. Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 37. Verza, E., Verza, F. E. (2000). Psihologia vârstelor . Ed. Pro Humanitate, Bucureşti 38. Zlate, M. (1997). Eul şi personalitatea. Ed. Trei, Bucureşti 39. Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei. Ed. Pro Humanitate, Bucureşti

40. Boncu, Şt. Stima de sine (curs), facultate.regielive.ro , accesat la 03.02.2011 41. Psihologia adolescenţei şi a vârstei adulte (note de curs). www.scribd.com accesat la 12.04.2011 98