FONTES HISTORIAE DACO-ROMANORUM FASCICULUS II
ANONYMI GEOGRAPHI
DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS EDIDIT
G. POPA.LISSEANU
BUCUltESTI TIPOGRAFIA (BUCOVINA), I. E. TOROUTIU
1934
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE ISTORIEI ROMÂNILOR VOLUMUL II
DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE DE
GEOGRAFUL ANONIM TRADUCERE DE
G. POPA.LISSEANU
BUCURESTI TIPOGRAFIA CBUCOVINA», I. E. TOROUTIU
1934
www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS
INTRODUCERE In anul 1913, un invitat polonez, Dr. Olgierd Giírka, cercetind in Biblioteca Ngionali din Paris izvoarele istorice ale Cruciatelor, a dat peste un manuscris latinesc No. 5515 ramas pana atuncea necunoscut. Manuscrisul fusese catalogat subt un titlu gregit §.1 astfel istoricii, speciali§ti in cestiunile sud-est-europene, nu i-au dar nici atentie, nici importanta ce i se cuvenea. Olgierd G6rka, descoperind acest manuscris, care cuprin. dea un tratat de geografie, 1-a publicat, pe cheltuiala Academiei Literare din Cracovia, insotindu-1, totdeodata, de un studiu amanuntit g'i foarte documentat, in 49 pagine textul tratatului este cuprins in 70 pagine scris §i acest studiu, tot In limba latina, intru cat tratatul avea si intereseze, de o potrivi, mai multe tari §i popoare. Autorul acestui tratat, intitulat probabil Descriptio Europae Ori,entalis, §i al carui manuscris original s'a pierdut, nu se cunoagte. El este un Anonim §i dupi cercetarile lui Keorka
pare a fi un calugar dominican sau franciscan, care a trait mai mult timp ca misionar in Balcani, §i anume in Serbia. Simpatiile sale ni-1 arata de nationalitate francezi, eaci se identifica' cu interesele bisericii catolice §i ale politicei franceze in Orient de pe acea vreme.
Reprezentind politica franceza in Balcani, anonimul acesta este un admirator si un sfatuitor al fratelui regelui Carolus Filip al IV-lea al Frantei, al lui Carol de Valois vestit osta§ §i pretendent al tronului imperiului Valesius latin de Rasarit. 06, acest Carol de Valois, in urma casitoriei sale cu Catharina de Courtenay, nepoata ultimului impirat latin din Constantinopol, Balduin al II-lea, mort in 1301, avand sprijinul Papei, la indemnul lui Anonymus, se pregatea cu tot dinadinsul s'i ocupe pentru sine Constantinopolul. www.dacoromanica.ro
6
In vederea acestui eveniment incheiase §1 un tratat cu Venetienii §.1 contractase cisitoria fiului siu, Carol, cu Zara, fiica lui Uro§, regele Serbiei. In acela§i timp, Anonimul geograf, ca reprezentant al Bisericii catolice §1 ca misionar predicatot In Serbia, indemna pe Carol de Valois ca, impreuni cu Carol Robert, regele Ungariei, si supuie pe schismaticii Bulgari, Ruteni, Sirbi §1 Ru§i.
Anonymus i§i scrie tratatul siu de geografie, dupi cum a dovedit-o Gòrka, in primävara anului 1308 §i s'a folosit la compunerea lui, in afari de cuno§tinlele sale personale, mai ales de izvoare franceze. El descrie, rand pe rind, &dud indicatii, nu numai de geografie, ci §i de istorie, urmitoarele firi: Imperiul Constantinopolitan, Albania, Serbia, Bulgaria, Rutenia, Ungaria, Polonia §i Boemia. Cuno§tintele ce ni le procuri Anonymus asupra acestor OH, când sunt culese din izvoarele ce el le utilizeazi aunt, de
sigur, importante §i ele ne confirmi §i stabilesc, de cele mai mult ori, adeviruri §i fapte §tiute deja de aiurea 1) Cuno§tinple insA ce el ni le di dela sine, personal, din observatia proprie sau din observatia prietinilor sii, sunt cu mult mai importante, ele fiind, mai totdeauna, originale. SiiimportanIa lor cre§te cu atät mai mult cu eat, in afari de doui pasagii, explicate de altfel de Górka, in intreaga operi a lui Anonymus, nu gäsim nici o eroare de fond. Anonimul nostru nu inventeazi nimic. El spune numai adevirul controlat. Pe spusele sale putem pune tot temeiul, in spusele lui putem avea toatá increderea. Despre firile noastre, necunoscandu-le, nu ne vorbe§te nimic. Face ins5, in doui pasagii, oarecari aprecien i asupra Vla-
chilor din Peninsula Balcanici §i asupra originii lor, precum §i asupra pistorilor §i pi§unilor romane din Ungaria, Romanorum pastores §i pascua Romanorum §i de asemenea §i asupra principatelor romane din Ungaria la venirea Ungurilor. Dati fiind obiectivitatea acestui anonim, recunoscut ca un scriitor veridic, importan/a acestor aprecien i nu va scipa niminuia din vedere. 1) Anonymus utilizeazii, in specia/ pentru imperiul Constantinopolitan, operile lui Vincentius Bellovacensis (Vincent de Beauvais), pe cari le-a avut inaintea ochilor. Regretiim ci nu avem la indemimi aceste opere spre a ne putea da seama, prin noi in§ine, de imprumuturik finite.
www.dacoromanica.ro
7
Iati aceste doui pasagii: Nota.ndum est hic quod inter Machedoniam, Achayam
et Thesalonicam est quidam populus ualde magnus et spaciosus qui uocantur Blazi, qui et olim fuerunt Romanorum pastores, ac in Ungaria, ubi erant pascua Romanorum, propter nimiam terre uiriditatem et fertilitatem ohm morabantur. Sed
tandem ab Ufigaris inde expulsi, ad partes illas fugierunt; habundat enim caseis optimis, lacte et carnibus super omnes nationes. Terram enim horum Blachorum que est magna et opulenta exercitus domini Karuli qui in partibus Grecie moratur f ere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum Thesalonicense et actu mari terraque, expugnant ciuitatem Thesalonicensem dictam cum regione circumadiacente 1)
Et est notandum, quod regnum Vngarie ohm non dicebatur Vngaria, sed Messia et Panonia. Messia quidem di-
cebatur a messium prouentu 2), habundat enim multum in messibus, Pannonia dicebatur etiam a panis habundantia; et ista consequenter se habent, ex habundantia enim messium sePanoni autem, qui inhabitabant quitur habundantia panis tune Panoniam, omnes erant pastores Romanorum, et habebant super se decem reges potentes in tota Messia et Panonia ; deficiente autem imperio Romanorum egresi sunt Vngari de Sycia prouincia et regno magno, quod est ultra Meotidas pa. ludes, et puguauerunt in campo magno, q-uod est inter Sicambriam et Albam Regalem cum X regibus ilictis et optinuerunt
eos et in signum uictorie perpetuum erexerunt ibi lapidem marmoreum permaximum, ubi est scripta prefata uictoria, guiad huc perseuerat usque in hodiernurn diem 8). Din primul pasagiu al lui Anonymus rezulti a Blazii, numire subt care ii g'isim amintili mai ales in izvoarele franceze contimporane 4), aunt aceia§i cu Blachii, a Bunt un popor foarte mare §i riíspandit, c'á sunt pistori, dupA cum au §i fost altgdati pilstori ai Romanilor, cri odinioarli trgeau in Ungaria, Olgierd Glorka, Anonyni, Descriptio Europae Orientalis, p. 13. Aceste cuvinte sunt luate dupi Vincentius Bellovacensis I, 71, la Górka op. cit. p. 43. Olgierd Górka, op. cit. p. 44.
Cf. Philippe Musket, din jumitatea intaia a sec. XIII, Historia regum Francorum, versurile 23008, 29954 si 30961.
www.dacoromanica.ro
8
unde se gisesc bogatele §i plinele de verdeati pa§uni ale Romanilor, di au fost, mai a rziu, goniti de Unguri §i au fugit
In acele rani (peste Dunire), ca produc o mare bogatie de bränza excelentä, de lapte §i carne, cum nu produce nici un alt popor, ca aceasta tari a Blachilor, mare §i bogati, a fost ocupatä, mai in intregime, de armata lui Carol de Valois care stationa in regiunea Greciei g care a ocupat pe api §i uscat cetatea Salonic, impreuni cu tinutul dimprejur. lar, din al doilea pasagiu al Anonimului geograf rezultä ca numirea de Ungaria dateaza numai dela venirea Maghiarilor, §i ea, inainte vreme, aceasta tari puna numele de Pannonia §i Messia el ne di §i etimologia acestor doua nuiniri1), ca locuitorii acestor doua teri Panonnia se intindea pe acel timp liana la Tisa se gaseau constituiti in zece regate, ca, la venirea Ungurilor, s'au dat lupte in camp deschis, in regiunea dintre Sicambria §i Alba Regala, cu ace§ti regi romani cari au fost invin§i §i ca Ungurii cari se mai numesc §i Huni qui alio nomine Huni vocantur au ridicat ca semn al victoriei lor o mare statui de marmora 2), care däinuia luck' pe la anul 1308. Informatiunea Anonimului geograf, in ce prive§te pe Vlachii din Peninsula Balcanici, ne confirma teoria lui Ha§deu
asupra originii Aromanilor3). Ha§deu, grit si fi cunoscut lucrarea lui G6rka, aparuta mai tarziu, dupi moartea sa, sustinuse printeo intuitie geniali ca Românii din Peninsula Bal. canica sunt urma§ii acelor pastores Romanorum, pe cari i-au gonit Ungurii, la venirea lor in Pannonia. 0 parte dintre ace§ti pastori romani, despre cari, de altfel, ne vorbeac mai multe cronici, s'au dus spre nord §i s'au slavizat in Moravia, altii au
trecut in spre apus §1 au ajuns in Istria, iar alti parte, mai numeroasi, au fost impin§i spre miazi-zi §i au cuprins mai multe regiuni din Peninsula Balcanilor, &And na§tere populatiunilor aromane. i tia§deu i§i intemeia afirmatia sa, mai ales, pe unitatea limbei noastre. Caci dialectul aroman ar fi Numirea Messiei ni.o dii dupti Speculum historial e I, 71, al lui Vincentins Bellovacensis.
Despre aceasti statui ne vorbegte gl cronicarul Simon de Kéza, la Endlicher, Mon. Arp. p. 91. Hasdeu, Strat si Substrat, Genealogia popoarelor balcanice, in An. Ac. Rom. 1892.
www.dacoromanica.ro
9
o dovadi ca despärtirea Aron:ranilor de Dacorornani s'ar fi fault inteo epoca relativ tarzie, &and adeca limba romaneasca hi desivargise unitatea sa.
Teoria lui Hagdeu asupra originii Aromanilor, teorie sustinuti in cartea sa Strat §i Substrat gi care concordä, dupi cum a observat-o gi Górka, cu cele spusé in pasagiul de mai sus al Anonimului geograf, nu este astazi impartagiti de toata lumea. Cercetarile mai noui ale istoricilor gi ale lingvigtilor gi mai ales constatarea influentei albaneze asupra dialectelor noastre au impartit pe invitatii romani, in ce privegte locul de formatiune al limbei românegti, in douà tabere adverse. 0 mare parte dintre rimagitele acestor pastori romani din Pannonia, de sigur, se vor fi maghiarizat in masa mai numeroasa a Ungurilor. Urmele lor le-am semnalat gi noi in doua articole aparute in ziarul Uuiversul 1) sub titlul: Urme de sate ronaine§ti langa lacul Balaton gi V echi sate romane§ti in
Pannonia gi au fost studiate inteun studiu mai vast al d-lui N. Dragan 2). In timpul Notarului anonim al regelui Bela, ii constata gi scriitorul ungur Pais Dezsii, care, in harta sa, semnaleazi pe Az Olcihok in regiunea de la sudul lacului Balaton 8)
Dintre cele doui grupuri de cronici, stabilite de Bal. H6man, dupa cum am vazut in Introducerea la Notarul ano-
nim4), fac parte, din primul arhetip, cronicile lui Odo de Deogilo, din 1147, a lui Gottfried din Viterbo, din 1185, raportul lui Ricardus din 1237, cronica lui Thomas din Spalato, din 1266, a lui Albericus Triumfontium din 1233 gi a insugi Notarului anonim, de dinainte de 1200; iar din grupa a doua, fac parte cronicele lui Simon de Keza, Chronicon pictum Vindobonense din 1358, Chron. Budense din 1473, Chron. Posoniense gi Chron. Dubnicense. Atat in cronicile din primul grup, cat gi in cele din grupul al doilea, se vorbegte, aproape in toate, ca mai multe sau mai putine amanunte, despre pastores Romanorum §i despre pascua Romanorum. Universul din 27 X 1930 si 24X11 1932.
N. Dragan, Rornimii In veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0 a onomasticei, 1933. Pais Dezs5, Magyar Anonymus, BudapeAta, 1926.
Fontes historiae Daco-Romanorum I, Anonymi, Gesta Hungarorum !,
p 15.
www.dacoromanica.ro
10
Acegti pastori romani, numii uneori §i «Vlachi», sau numai Coloni ai Hunilor, triiau in Pannonia, la venirea Maghiarilor, constituiti, probabil, nu in regate, in sensul de astazi
al cuvantului, dar avind gefii lor ce se vor fi numit uneori regi 1), in sens etimologic, ori principi ori duci, sau numai voivozi ori cneji. Iati diferitele pasagii din cronicarii unguri §i straini
cari constati existenla acestor pastori in Pannonia. i citam anume gi pe scriitorii straini, fiindca istoricii unguri sustin ca numai In izvoarele na/ionale unguregti se vorbegte despre acegti
pastori romani 2) 1. Notarul anonim: Rex Athila... de terra scithica descendens cum valida manu in terram Pannonie venit, et fugatis Romanis regnum obtinuit (c. 1). Quam terram (Pannoniam) habitarent Sclavii, Bulgarii et Blachii ac pastores Romanorum. Quia post inortem Athile regis terram Pannonie Romani dicebant pascua esse, eo quod greges eorum in terra Pannonie pascebantur. Et jure terra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam et modo Romani pascuntur de bonis Ungarie (c. 9). Dicebant enim eis sic, quod terra illa (Pannonia) nimis bona esset, et ibi confluerent nobilissimi fontes.... Et mortuo illo preoccupassent Romani principes terram Pannonie usque ad Danubium, ubi collocassent pastores suos (c. 11). 2.0do din Deuil, cronicar francez, ne spune: Terra hec (Ungaria) in tantum pabulosa est, ut dicantur in ea pabula Julii Caesaris extitisse 3). 3. Thomas din Spalato, din Dalmatia, afirma: Haec regio dicitur antiquitus fuisse pascua Romanorum 4). Almus insusi este numit, uneori, rege, rex, dei cronicile Il designeazi cu numele de duce, dux. Cf. los. Deér, Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis, ¡ungen des österreich. Instit. J. Geschichtsforsch. XLV, 1931. Liber de via sancti (DeuiL aproape de Paris) Odo de Deogilo sepulchri p. 62. Schiinemann crede a fi o confazie intre Cereris i Caesaris, (Ing. Jahrbiich. 1926.
Thomas Spalatensis, Historia Salonitana, la Schwandtner, Scrip. rer. Hung. III. p. 549.
www.dacoromanica.ro
11
Richardus, calugir din ordinul praedicatorilor, scrie
inteun raport al sin: Inventum fuit in Gestis Ungarorum Christianorum quod esset alia Ungaria maior... de qua septem duces... venerunt in terram que nunc Ungaria dicitur, tum vero dicebatur pascua Romanorum, quam inhabitandam pre terris ceteris elegerunt, subiectis .sibi populis, qui tune habitabant ibidem1). Simon de Keza, in doui pasagii ale cronicii sale, ne spune: Pannonie, Pamfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigie civitates que crebris spoliis et obsedionibus per Hunos erant fatigate, natali solo derelicto, in Apuliam per mare Adriaticum de Ethela licentia impetrata transierunt, Blackis, qui ipsorum fuere pastores et coloni remanentibus sponte in Pannonia 2). Postquam amen' filii Ethele in prelio Crumhelt cum gente scithica fere quasi deperissent, Pannonia extitit X annis sine rege, Sclavis tantum modo, Grecis, Teutonicis, Messiania et Ulahis advenis remanentibus, in eadem qui vivente Ethela populari servicio sibi serviebant a). Aceste doua pasagii ale cronicei lui Simon de Keza le cu mici variante, §i in Chronicon pictum Vindobonense4), in Chronicon Posoniense5), §1 in Chronicon Dubnicense8). Datele acestor cronici ni le confirma acum §i Geograful anonim, din 1308, care nu cuno§tea pe Vlachii din Ardeal. Crt numirea de Vlach a ajuns, cu timpul, un apelativ, insemnind
«pastor» aceasta este adevarat, insa numai pentru o epoca tarzie, dupa secolul al XIII-a, iar nu pentru primele veacuri ale istoriei ungare, nu pentru primele timpuri ale dinastiei arpadiene.7).
Cà Romanii, cel putin in tirnpul compunerii gestelor Richardus, De jacto Ungarie magne, la Endlicher, Rerum hungari. carum monumenta arpadiana, p. 248.
si p. 70: Zaculi Hunorum sunt residui qui... cum Blackis in montibus confinii Florianus, Magistri Simonis de Reza, Gesta Hungarorum II p. 65; cf. sortem habuerunt; unde Blackis commixti literis ipsorum uti perhibentur. Florianue, ibidem, p. 70. Florianus, ibidem, p. 114 si 120. Florianns, Chronica minora IV, p. 15 si 21.
Florianus, Chronica Dubnicense IH, p. 17 si 23. Cf. Silviu Dragomir, Vlachii i Morlacii p. 51 seq.
www.dacoromanica.ro
12
ungare, din timpul lui Ladislau IV Cumanul, nu erau pistori, ci popor a§ezat, aceasta rezulti nu numai din faptul ci, la anul 1210, Rominii au luat parte in expediliunea contelui Joachim impotriva lui Ascenus Burul din Vidin, capitala imperiului romino-bulgar, associatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis et Bissenis1), §i, mai tfirziu, impotriva Cehilor, in armata lui Bela IV, innumeram multitudinem Cumanorum, Ungarorum et diversorum Slavorum Siculorum quo que et Valachorum, dar §i din mentiunea ce se face despre ei in cintecele medie-
vale ce ni s'a pistrat pânà astàzi. Astfel anonimul poet al cintecelor Nibelungilor, de prin secolul al XII, Rudolf din Ems, de pe la jumitatea secolului al XIII, in Weltchronik a sa, Jansen Enikel, din secolul al XIII, in opera sa intitulati, de asemenea Weltchronik, apoi Stirianul Ottocar, tot din veacul al XIII, in poema sa Osterreichische Reimchronik, §i ne vorbesc cu destule aminunte despre Vlachi cari nu puteau si fie, pe acele vremuri, simpli ciobani nomazi. Astfel, Descriptio Euro pae Orientalis a Geografului anonim vine si confirme, inci odati mai mult, spusele cronicilor ungare in privinta Vlachilor ce se giseau preste tot locul in fosta Ungarie, la venirea Maghiarilor.
1) Századok, a 1912, p. 292. Ascenus Burul este impiratul romano-bulgau. Buril
Assan.
www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS2)
[IMPERIUM CONSTANTINOPOLITANUM]
Tres aunt partes principales mundi: asia, affrica [et] Europa. Asia extendit se a meridie per orientem in septentrionem, vocatur autem hec pars mundi Asia a quadam muliere sic dicta, que imperium orientis spud antiguos tenuit. Europa extendit se a septentrione occidentem, dicitur autem europa a filia regia agenoris 2), que sic nominabatur, et imperium tocius europe apud antiquos tenuit. Affrica autem extendit se ab occidente in meridiem, dicitur autem bee
pars mundi affrica a quadain mullere sie dicta, que filia fuit libani regia et spud antiguos imperium affriee 2) tenuitt. Ex hiis apparet manifeste Again 4) tenere dimidium tocius orbis, Europam autem et Affricam alteram dimidijam. Asia autem diuiditur in maiorem et minorem; de asia maiori domines de kurco 2) satis plene tractauit. De asia autem minori et de aliquibus partibus europe superficialiter de moribus et condieionibus hominum et prouinciaruin contentarum in dictis partibus europe est hie pertractandum. Et quia Manuscrisul descoperit de Georka in Biblioteca Nationali din Paris si care poarti numärul de inregistrare 5515 nu este un original, ci numai o copie (din a 1308), cea mai veche i cea mai completä, dar, aläturi de care, mal existä inci patru copii de provenientä ulterioarä. In total avem cinci codice cari poarti numele de A, B, C, D si E. Noi vom reda numai deosebirile cele mai importante, rimanfind ca cetitorul, doritor de a cunoaste toate variatiunile de text, si se adreseze la studiul atilt de complet a invitatului Gérka. Titlul lipseste in manuscris. Agenoris, Ageronis E. A//rice, Africa B, C. Asiam, Asyam D. Kurco, Kurcho D, E.
www.dacoromanica.ro
14
'prima] pars eu,rope uocatur tracia 1), que nunc grecia appellatur, ideo primo de tracia seu de imperio Constantinopolitaneo [est] dicendum, deinde de regnoruin condicionibus, rasie, bulgarie, rathenie, all3anie, ungarie, polonieque tractandum est.
II Quantum ad greciam siue [ad] imperium Constantinopolitanum dicendum [est] quod dictu.m imperiu.m continet duas partes, vide-
licet asyam minorem et traciam dictam, et ideo imperium illud dinoscitur 2) esse permaximnm et opulentum ualde; prima enim pars
imperii dicti est asia minor, in qua sunt ille ciuitates famose, quas nominat beatus Iohannes in apocalipsi, vid.elicet effesus ad quazn scribit apostolus Epistolam ad epheseos fa ), piladelphia 4), laudieia 5), thiatira, pergamum et eardis, ibi est et calcedonia 6), maxima civitatum, ubi consueueruut concilia generalia celebran, ibi est et nicomedia 7) ad quam hanibal princeps kartaginis timore romanonun fugiens veneno animam expirauit. Preter has ciuitates famosas sunt in ipsa asia que nunc a grecis natuli appellatur, quadringente magne eiuitatee, exceptis opidis, castris, fortaliciis et uillis innumerabilibus; irrigatur tota terra dicta quindecim fluminibus naudibus, et circa traciam uel citra 5) panes constantinopolitanas irrigatur danubio permaximo fluuiorum, qui per ungariam transiens in bulgariarm perforat alpes et totum se frangit in quodam magno precipicio, cuius rugitus ad tres dietas auditur. lude diuiditur in septem capita et traneiens per dictam terram intrat mare ponticum, uel secunduzn alioe mare magnum; continet hec pars [grecie] septem provincias, videlicet bitiniam 5), mide oriundus fuit beatas lueas, dicitur enim bitinia a quodam rege sic nominato. Galaciam " ) a gallicisnominatam
quia a gallorum gentibus [ohm] extitit oceupata, ad ineolas huius prouincie scribitur epietola ad galathas, verum est eciam quod circa Tracia, Trccia A. Dinoscitur, dignoscitul B, C, dicitur D, E. Epheseos, Ephesios C. Piladelphia, Philadelphia D. E. Laudicia, Laodicia, D. E. Calcedonia, Calcedonia D. E. Nicomedia, Nycomedia E.
Citra, circa B. D. E. Bitiniam, Bitaniam E. Bithiniam D. 10)Gataciam, Gallaciam C.
www.dacoromanica.ro
15
constantinopolim est castrum quoddam, quod uocatur Galatha. Ysauria sic dicta, quia est referta et sarcita omnibus bonis. Frigia in hac fuit sita illa famosissima ciuitatum. Trogia 1). libdia 2), in hac prouintia ohm erat sedes regni asie, eat enim quasi insula eo quod a duobus fmagnis] fluuiis n,avalibus, scilicet Ela et pacolo circumdatur. Karia in hac eat flumius aruius nomine qui harenas 8) permixtas auro copioso continet. Panphilia a panphilo rege sic dicta. Asia prefata que est pars grecie continet in se dictas prouincias, ab oriente circun,cingitur turcis, a septemtrione tartaris et ruthenis 4), ab occidente bulgaris et cumanis a meridie tracia. Terra est in ontnibus habundans et fertilis in pane, vino, piscibus, carnibus, auno, argento, serico, sed homines illius terre sunt ualde imbecilles et in
nullo apti ad prelium et ideo reddunt tributum turcis et tartaris Vade quia dictis turcis nolebant reddere tributum, ab eisdem septimo anno transacto, tota terra dicta fuit deuastata, depopulata et depauperasta, et ex hoc est multum imperatoris Constantinopolitani diminuta potentia; homines incole dicti christiani aunt, actamen scismatici perfidi.
Secunda pars grecie dicitur tracia, a filio japhet, filii nos sit nominata, inde Grecia quasi tracia. In prima parte huius tracie circa mare mediterraneu.m in quodam monte non nimium eleuato est sita illa famosissima ciuitatum Constantinopolis, a constantino imperatore sic dieta, nam primo bisantitun 2) appellabatur; hanc ciuitatem dictus Constantinue imperator in magni,tudine diuiciis ac meritis fere romane coequauit ciuitati. In ea aunt duo palatia imperialia de pollido marmore fabricata mire pulcritudmis, et quia filii inaperatoru.na qui in eisdem [palaciis] nascebantur, vocabantur porforogeniti 6) sic dicti,uel a palaciis quia porfido erant construed, uel quia super porfidem lapidem, quando nascebantur in ipso suo ortu ponebantur. lude inoleuit quod filii manes imperatorum uo-
cantur porforogeniti. Notandum tamen quod hic imperator qui Trogia, Troya D. E. Libdia, Liberdia D. E. Harenas, arenas B, C, D, E, Ruthenis, Ruchenis E. 3) Bisanduan, Visantium, Bisantium E. 6) Porforogeniti, porforageniti B, porforogenti D, E.
www.dacoromanica.ro
16
nunc imperat non uocatur porforogenitus, sed andronicus, eo quod quando natus fuit pater toms michael paleagius 1) [nundu.m] usur pauerat sibi im.perium Constantinopolitanurn. Et ideo non nomi-
natur ut Mitts imperatoris. In ea eciam ciuitate est ecclesia mire pulcritudinis ad hononern sancte sophie consecrata. Ciuitas dicta et
regio in circuitu que proprie tracia appellatur ab oriente circuncingitur propontide, propontide e.nim uocatur arcitudo 2) illius ma-
ris ubi de Conetantinopoli est introitus ad mare magnum unde itur ad asiam minorem, turcos et tataros barbaros, habens latitudinean solum septem stadiormn, antiquitus autem uocabatur ellapontus 3). A meridie circuncingitur mari mediterr.aneo, vnde et portum nobllissimum et permaxixnum habet; circa portum istu.m de uoluntate imperatoris ianuen.ses tenent duas ciuitates quarum una uocatur trapason 4) [et] altera senopi, ille autem qui preest cis uocatur camino 5) idest marcio. Ab occidente cirouncingitur macedonia que limit patria alexandri, in qua est illa famosa ciuitas pgil-
lippis, ad quam scribit apostolus epistolam ad philippenses. Sed mum eat quasi destructa, apparet tamen adhuc stabulum marmoreum bucefale 6) eq-ui died alexandri. A septentrione circunciugitur
danubio 7) qui diuiditur in eeptem capita ut dictum eat, quortun quodlibet est habens in latitudine ad tree leucas. IV
Preter hanc prouinciam que trachia proprie dicitur continet hec pars grecie septem alias prouincias. Primo uidelicet Macedoniam sic dictam a macedone rege. In hac est mons olimpus qui in tantu.m extollitur ut in cacumine eius nec nubes senciantur 8); habundat multum uenis aureis et argenteis, in ea etiam est campus pulcherrinus totus planus, habens in longitudine tres dietas, et totidem in latitudine; irrigatur duobus fluuiis n,aualibus. Ab oriente Michael Paleagius, Pelagius C. eircitudo, altitudo, D. E. Elispontus. In C o notii Trapason, Tripason D. Canuno, Comino D. E.
latitudo Hellesponti VII stadiorum.
Bucef ale, Bucifali C.
Danubio. Nog marginalli D: Quodlibet septem capitum Danubii continet tres leucas in latitudine. Senciantur. Notil marginal E: Mons Olimpus de eius cacumine non sentiuntur nubes nec uenti.
www.dacoromanica.ro
17
habet constantinopolim vel traciam, a meridie achayam 1), ab occidente thesalonicam, a septentrione Ruthenia circuncingitur. Secundo
a thesalo rege sic nuncupatani. Est mint hec regio multum lata et opulenta, vnde et usque ad hodiernum diem rethesaliam, 2)
seruat sibi nomen regni, uocatur enim regnum thsalonicense. In ea [enim] est illa ciuitas famosa que uocatur thesalonica, vnde et tots regio nominatur, habens portum maris latissunum. In ea eciam est mona parnasus ohm apolino 3 ) ooneecratus. Mine autem uocatar sfeptagoria, quod idem est quod 1310116 sanctus, eo quad ibi est multitudo monachorum grecorum anachonicarum qui calogeri 4) dicuntur; hec fuit patria illius famosi militia achillis. In ea primo equi domiti fuerunt et denarii aurei fabricati; quatuor magma irrigatur. Magnam partem istius prouincie seu regni possidet rex raoie eeu servie, et hoc nomine dotis, co, quad filiam imperatoris qui nunc imperat duxit in ux-orem. Circuncingitur enim hec prouincia a parte orientis machedonia, a meridie achaya, ab occidente rasia et serruia, a septentrione bulgaria. Notandum [est hic] quod inter machedoniam, achayam et thesalonicam est quidam popu-
lus ualde magnus et spaciosus qui uocantur blazi 5), qui a ohm fuerunt romanorum pastores, ac in ungania ubi erant pascua romanorum propter nimiam terre uiriditatem et fertilitatem olint mo-
rabantur. Sed tandem ab ungaris 6) inde expulsi, ad partes Mae fugierunt; habundat enim easels optimis, lacte et carnibus super omnes nationes. Terram Lenimi horum 7) blachorum 9) que est magna et opulenta exercitus domini karuli 9) qui in partibus grecie moratur fere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum thesalonicense et acta mari terraque, expugnant ciuitatem thesalonicensem dictam cum regione circumadiacente. Tercio achayam sic
dictam ab ache° rege, hec prouincia preter partem que iungitur machedonie undique est circumdata mari et ideo fere insula eat. Achayam, Aehaiam D. E. Thesaliam, Thessaliam C. Apolino, Appolini D. Calogeri, Calageri, E. Blazi, Blasi D, Blasi, Blati E, in euvânt este o rasurii. (Jngaris, Ungariiq D. E.
Horum, istorum D, E. Blachorum, Blacornm D; Makin= E. In D este ti o noti marginal. de blficis.
Karuli, Karoli D. E. lovoarele Isioriei kominslor, VoI. ll
www.dacoromanica.ro
2
18
Caput huius prouincie e,st chorintus 1), que propter euarn pulcritudinem et nobilitatem quam ohm habuit uocabatur grecie decus; ad
boa dirigit apostolus epistolam ad chorintios. In ea eciam sunt ciuitates alie ualde famose, uidelicet patras, vbi beatos andreas fuit cru.cifixus et corpus eiusdem iacet reconditus, Clarentia, andrafuilla 2)
et multe die. Ulgariter prouincia hec morea uocatur, latine uero principatus achaye. Huius principatus partem occupauit princeps filius regis sycilie; sed et ceteras partes quasi gallici et latinli tencut occup atas. Irrigatur hec prouincia uno magno fluuio nauali, qui [Crimantos 8] uocatur, hic lapidem albesseu 4) nomine guerat 8) [qui] semel accensus nunquam extinguitur. Candidiesime etiam merule in terra ilia nascuntur. Quarto eladiam ab eladio rege sic dictam. Sed mrac atheniemis ducatus u.ocatur, in ea enim aunt ciuitates athenarum, thebana, peloponensis et achademia, olim uilla philosophorum. Est enim hec prouincia inter macedoniam et achayam uersus congtantinopolim site et regitur tota a gallicis et latinis. Quinto lacedemoniam; in ea est nigro pontus 8) que a gallicis [eelam] et lonbardis 2) [tote] regitur et inhabitatur. Est hec prouincia paraa in quantitate, tamen multum deliciosa et insularis. Sexto epirum a piro 8) achillis filio sic dictam, que nunc terra despoti uocatur. Magna prouincia eat et lata, habana in se ciuitates [neupotasensem, gridensem, belgradensem et sivariceusem et multas
alias ciuitates] et castra. Partem trains prouincie princeps achaye, filius regis sycylie 8), ratione uxoris, que est despoti filia, occupat, licet frater uterinus uxoxis eiusdem principie, qui [nune] de nouo filiam imperatoris constantinopolitani duxit in uxorem, impugnet eum uiriliter et proficiat multum contra eum ut dicitur. Septimo cretham a cretha rege the dicta [m] que centopolis olEm uocabatur, co quod centum urbibus nobilibus extitrit decorata, licet nunc sint destructe et ille que sunt, non in illo emit robore quo fuertmt. Hec prouincia insula est eft a uenetis tenetur at regitur. Hec insula prima Chorintus, Corinthus D. E. Andravilla, Andrivilla B. Crinuuttos, Crimates C. Crinantes E. Albesseu, albessen C. albessum D, E. Guerat, probabil gerit. Nigropontus, Nigrapontus D, Nigra pontus E. Lonbardis, Lombardia D, E.
Piro, Pyro C, Pirro D. Sycylie, Sicilie B, D, E.
www.dacoromanica.ro
19
remis et sagittis claruit, litteris raga prima docuit, equestres turmas prima reperit, mugieran gtudium prima adiuuenit, ceruos, lupos, uulpes, serpentes, noctuas, aliaque ferarum noxia nee gignit1) nee sugtinet et si aliunde illuc portantur statim moriuntur, ut referunt exp erti.
V
Pretor hanc insulam sunt et alie insule que se extendunt fere in cyprum 2) et ad mare magnum, usque ad mare adriaticum, que sunt et debent esse imperatoris grecorum. Dicte autem insule cyclades uocantur eo quod eircuandant vel circumiacent ipsi grecie et sunt principales XII. Prima est rodus, in qua fuit colosus eneus, cuius altitud° erat LX.X cubicorura; de hac autem insula et urbe rodia 8)
fuit ptolomeus, qui fecit asirologiam suam. Han° in-
sulam cum ciuitate gua rodia nu.per [hospitalaxii] occupauerunt cam magno dampno rerum et pemonarum suarum.; de hac antera insula fuit minodimus 4) precipuus aristotilis discipulus. Secunda est debe; dalos in greco idem est quod manifestatio, quia prima apparet ter insulas. uoeatur [et] orthoya propter multitudinem [coturnicum], que ibi sunt et a gre,cis orthogie uocantur. Tercia uocatur cenodes 5),
in hac ttaues conecte fuerunt a grecis contra trotiam. Qarta uero Michilene 6), per quam de syria et cypro nauigatur in ytaliam, de qua apostolus in actibus apostolorum: diffieilem habuimus accessum propter bitalassuin id est littus in mare protentum. Quinta ytharia 7),
hec nullum porturm habet. Sexta malos quasi rotundissima. Sep. Urna parion sic dicta, quia gignit eandidissima marmora et sardium 8) lapidem. Octaua zyon. Nona sam.pnia 6), ex qua fuerunt sibilla sanzia et pitagoras samanius, a quo phosophie nomen est gumptum. Declina abydos, que est iuxta propontidem at elespontum. in hac xerces fertur fecisge pontem ex naruibus et inde in greciam Gignit, Notä marginará In E: Notandum provincia Crete non sustinet venenosas bestias. Cyprum, Ciprum B.
Rodia, Rhodia C. Minodintus, Musodinms B, C. Cenodes, Candes 1), E. Michilene, D in noti marginalä: Mitelene. Ytharia, Ycaria E, Ycharia Sardium, Sardinum D,E . Sampnitt, Samba C.
www.dacoromanica.ro
20
transsiase. XI-a choos 1), ex qua ypocras medlars fertur tuisse natos. dicitur [autem] arte lanificii [prima] in ornamento feminaram claruiese. XII-a Chephalania, hec est iuxta achayam et terrain despoti,
pertinet tamen ad principatum achaye. VI
Est et octava prouincia ipsius grecie secundum rei ueritatern dalmacia, a delmi 2) maxima ciuitate eiusdem regionis sic dicta, licet eadem ciuitas postmoduan uocata fuerit fsalonal, que nunc [etiam] eat destructa. hec enim prouineia habebat annexas prouinciao rasiam uidelicet [et] seruiam et croociam 2), et protendebatur usque in ystriam prope venecias ad tres dietas, que quidem prouincia cum adiunctis regnis tempore bonorum imperatorant de constantinopoli, erat prima prouincia grecie. sed deficiente imperio, nec
in primo robore stante, partem huius prouincie occupauerunt ueneci 4), partem ungarii. Regiones aute.m circumadiacentes sic preoc-
cupauerunt sclaui et ungari, quod iaan non uidentur pertinere ad dictum imperium constantinopolitanum. VII.
[Futit enim et adhuc est inter omnes partes mundi dictu.m imperium constatinopolitanum] perinagnificum, nam preter ciuitates asie minoris, que sunt nominate supra, que est prima pars grecie seu imperii constantinopolitani in prouinciis secunde partis; scilicet trace et insulis meanoratis, exceptis castra, for-Landis, opidis et uillis, conputantur ab expertis alie quadrigerae b) ciuitates et plures pocius quam pauciores. Sed hoc [nos] non credimus nunc licet
credamus, quod antiquitus bene fuerunt tot, quia multe ruine ciuitatum [ibidern] uidentur. Est etiam dictum imperium, quam ad secundam partem suam, scilicet traciam, opulentam ualde, habundans nimiu.m auno, argento, serico, pane, ino, carnibus, et omnibus nictualibus. Omnes principes grecie, ac ceteri nobi/es et omnes de imperatoris familia uadunt induti serieeis et deauratis pannis uel scarChoos, Cheos D, E. Delmi, Deliin D, E. Craaciam. Cruatum D, Cruacam E. Veneci, Veneti D, E. Quadigente, quadringente D, E.
www.dacoromanica.ro
21
leto forrato de nobilibus pellibus. veste.s portant [comnuniter longas, scissas] tamen retro sicut [et] ante cum largis manicis, sicut dalmatica funde (dalmatica) est quoddam genus uestumenti grecum a dalmacia] sic dicta, que secundum un.a.m considerationem est octaua, secundum uero aliam [est] prima prouincia grecie, quia in illa parte grecie maxime talibus uestibus utebantur. Inter ceteras magnificentias prefatus imperator constantinopolitanus habet has: nam nunquam equitat, quin duo uel tria milia armatorum ipsum precedant et
sequentur inter pedites et equites. Raro in camera comedit, sed semper in aula communi perraaxim.a 1) in loco eminenti. Nullus autem alter comedit ipso comedente nee mense sunt apposite, preter suam; tenentur tamen omnes principes eius et nuncii, qui ad eum mittuntur, interesse prandio suo et stare pedes, quousqu.e comederit coram ipso, et unum quemque eorum, eciam si tria milis essent, exedriat 2) im.perator et de noun ferculo et famulus cuiuslibet recipit paratus dictum. exenium. 5) et apportat ad domini sui hospicium, preter dictum exenium quod omni die reciphmt, habent prebendas et prouisiones ab eodem imperatore largas et magnas. Nam ille, qui vadit cum quinque equis, recipit prebendam pro XXV equis et [pro] XXXV hominibus, et ideo contigit frequenter, quod pauperes nuncii protrahunt quam possunt de tempore, ut cliuites efficiantur. °miles qui uadunt ad clictu.m im.peratorem uisitand.um et quocienscumque sum magma exeniis in pecunia et sericeis pannis exeniantur ab eodem et presertim hoc circa nuncios obseruatur. VIII
Et licet sic ita magnifieus idem imperator, eat tamen ualde inbecillis in potentia ,eo quod greci communiter [sunt] effeminati et in nullo aa arma apti, aunt tamen astuti et dolosi, et ideo si eontingat eos quandoque uincere, malicia et astucia dictam uictoriam assecuntur. Omnes aunt scismatici perfidi et ab eorum scismate derinantur 4) omnia seismata, inter [ceteras nationes scismaticas, uidelicet in Rada, seruia, bulgaria, Ruthenia] georgia et omnes nationes orientales, que christi nomen inuocant, exceptis cypressibus 5) -
Perniuxima, proxima B. Exeniut, exemat C, examinat D, E. Exeniunt, exemum C, examen D, E.
Derinantur, in Inc de derivantur. Cypressibus, Cyprensibus D. E.
www.dacoromanica.ro
22
et armenis, inter quos eciam multi sunt scismatici. Nam patriarcha Constantinopolitanus preest omnibus regnis dictis in spiritualibus quantum ad cleru.m, sicut inter katholicos papa, licet non tantam auctoritatem ostendat quia eniin imperator grecorum prefatus homo eat muliebris et nulling ualoris nec conAilii in armis, et iterum quia
per turcos est nimium debilitatus, idcirco ad presens est melius tempus ipsum imperium. [per dominum] karulum recuperandi, quia fortassis unquam erit, wade et ipsi greai et omnes scismatici prefati nimium formidant transitum domini karuli, quia si christo duce 1) transiret, eo modo quo ipsum decet et expedit secundum credulitatem omnium, (infra unum annum occuparet dictum imperium et pref atas nationes scismaticas.
IX. [ALBANIA] Consequenter dicendum est de albania, que egt coniuncta grecie immediate 2) a parte meridiei et est sita inter rasiam et terram des-
poti. Est enim [hee] &Urania regio satis Jata et magna habens mines bellicosos ualde, aunt enim optimi sagitarii et lancearii. quatuor fluniis magnis tota hec regio irrigatur, videlicet ersenta, thia 3), Scumpino 4) Epasa. Terra est fertilis in carnibus, caseis [et] lacte, [in] pane et uino non multum habundant, sufficienter tamen habent presertim nobiles; ciuitates, castra [opida] [et] fortalicia et uillas non habent, sed habitant in papilionibus et sempter mouentur de loco ad locum per turmas et cognationes suas. Habent tamen unarn
ciuitatem, que uocatur duracium et est latinortun, ab ea [enim] habent pannos et alia necessarija. partem huius regni cum ciuitate duracena [predicta] tenet nunc princeps tarentinus filius regia aycilie et hoc ex uoluntate libera rillorum] donvinorum de terra, qui ipsum propter naturalem amorecni, quem habent in gallieos, sponte
et libere eum in dominum receperunt De Apulia et de ciuitate brundensima 5) [vna] nocte potest transhi in dur,acium et de duracio
per albaniam, potest iri in greciam et in Constantinopolim ualde faciliter et bene absque difficultate uiarum et periculo aquarum 6) et hanc uiam faciebant antiquitus imperatores romanorwn, [ut Julius Duce, ducente D, E. Immediate, in medietate D, C. Mathia, Machia D. Scurnpino, Stumpino D. Brundensirna, Brudesina D, E. Aquarum, equorum C.
www.dacoromanica.ro
23
cesar, octauianus Augustus et ceteri imperatores], nam nimium tediosum est exercitum [tiam.) copiosum ducere tanto tempore per mare et per tam longam uiam. Dictum albanie regnum nunc regem
nullum habet, sed terra diuiditu.r per prinaipes terre, qui ipsam regunt et ipsi nulli subsunt. Dicitur autern hec prouincia albania eo quod albo crine 1) homines illius regionis nascuntur. Canes sunt in ea ingentis magnitudinis et tante ferocitatis quod [eciam] leones perimerunt 2), vnde et plinius refert, quod albani miserunt unum canem alexandro magno, qui de leone, elephante et tauro in stadio triumphauit. Oculos habent depietos et glaucos in pupilla adeo quod melius de nocte uide.nt quam de die [et adeo sunt magni fares et de nacte &warrant sieut et de die]. Duas tainen constat ease albanias,
vnam in asia, que est circa indiain et de illa non loquimur hic, Ethan' [ease] in europa, que est de imperio constantinopolitano [de iure] et de hac loquimur hic, [et1 du.as prouincias continet in se, uidelicet clisaram 8) et tumurist 4). Preter has duas prouincias habet iuxta se et alias prouincias videlicet cumaniam, stophanaturn polatum, debre, que quidem prouincie aunt tributarle eisdem albanenaibus et quasi serue, quia exercent agriculturam. et colimt vineas ipsorum ac seruant necessaria in domibus suis, homines istarum prouinciarum non mouentur de loco ad locum, sient prefati albanenses, sed habent stabiles 5) mansiones et opida, nec aunt pure catholici, nec pure scismatici. Si tamen esset qui eis uerbum dei proponeret, ef-
ficerentur puri catholici, quia naturaliter diligunt latinos ut dictum est; habent enim albani prefati lingu.am distinctam a latinis, grecis et selauis ita quod in nullo se intelligunt cum aliis nationibus, et hec de albania dicta sufficiant. X. [RASIA].
Viso superficialiter de imperio Comtantinopolitano, et de albania, nunc acc,edendum est ad regnum Rasie, quod eidem imperio et albanie est coniunctum, imperio tamen ex parte occidentis, allAaAlbo crine. E. Intr'o noti
Homines nascuntur albo crine et
canes periment leones. Perimerunt, perimerent A, B, C. Clisaram, Clisaiam A, B, C. Tumorist, Trimurist D.
Stabiles, stabulos A, B, C,
www.dacoromanica.ro
24
me vero ex parte meridiei. Regnum enim [hoc] uidelicet Rasie duas habet partes, prima que est principalis dicitur Rasia, sic appellata a nomine cuiusdam fluuii ipsam irrigantis, qui et rasia uocatur. Continet @ram hec pars tres prowincias scilicet kelmiam. dioclam, vnde et diocletianus imperator extitit oriundus, et maritixnam regionem. Dicitur autem hec prouincia regio maritima, quia eiultates et castra Bunt uel supra mare inmediate uel satis prope [sita], et est regio satis amena et opulenta. in ea metropolis est emitas anbibarensis 1) que dicitur antibarwm, quia est sita contra barum, ubi corpus
beati Nicholay iacet reconditum et de dicto baro una nocte potest transire per mare in antibanim. Antibarum autem distat a littore maxis ad unam. [paruaml leucam. In hac maritina regione habitatores [eiuedem] sunt puri oathelici et quasi latini. Caten i autem eiusdem regni et rex sunt scismatioi perfidi et ideo nimium parsequuntur dictos kathalicos, et permaxime ecclesias latinorum destruunt, disipant, et inuadunt prelatos et captivant et plura inexquisita 2) mala faciunt et ideo dicte ecalesie aunt pauperes; preter hoc eciam, quad [sunt] scismatici sunt et heretici pessimi, infecti ab bereticis, qui fugiunt ad partes illas a facie inquisitoram et ideo magia sunt infesti christianis et cahtolicis. Irrigatur enim hec prouin. cia vno magno fluuio nauali, qui uocatur drinus; habet eciam in se lacum habentem in latitudine XXXX leucas. et ideo dicta regio tum ex maxi, Linn ex flujo, tum ex laou habundat in piscibus nimium. Tate prouincie mimes una cum rada, que est pMncipalis, adiacealt immediate imperio Constantinopolitano. XI.
Secunda pare huiva regni uocatur senzia a conditionibus populorum sic dicta, quia quasi mimes sunt seruilis conditionis. Continet (mini) in se tres prouincias, uidelicet bosnam, maciam et marciam.
Est enim hec pars regni sita circa ungariam ita. quad nullum est medium inter ipsam et ungariam. Preter quam in maritima regione dicta, vbi aunt sex ciuitates in toto [Regno] prefato non est aliqua ciuitas, sunt tamen in eo multa castra fortalicia et magne uille de tricentis et quadrigentis p) domibus de lignis et asseribus edificatis Antibarensis, Antibarum D, E. Inexquisita, exquisita D, in exquisita E. Quadrigentis, quadringentis E.
www.dacoromanica.ro
25
sine aliq-ua clausura; habundat enim dictum regnum [in] argento
[et] plumbo et ferro: nam rex rasie habet actu in suo regno et circa maritimam regionem septem argentifodinas; alias dictum regnum est fertile in pane et carnibus et lacticiniis, sed deficit in vino et piscibus, nam comuniter non hibitur uinum ibi, sed ceruisia et lac. Rex tamen et barones utuntur uino in copia, a maritima regione portatum; homines regni dicti sunt procere 1) et pulchre stature, tarn viri quaan mulieres, sed uiri nullius fortitudinis sunt ad arma, vnus enim probus in armis pelleret L ex eis. Equi in partibus illis exoeptis ualde paucis sunt paru.i, uit roncini, tamen [stint]
fortes et agiles ad currendum. Irrigatur duobus fluuiis magnis uidelicet narento et bistrice. Terra prefati regni alicubi est montuosa [valde] et fortis, sed comuniter eat plana et paruos habens collos 2
.
XII.
In hoc regno fuit semper unus .rex, sed nunc aunt duo reges, hoe vnus regnans in rasia, et hic ost major Pt uocatux nrosius enim nomine uocantur °mines reges rasiealter uocatur Stephanos, et hie regnat in seruia, que eat a parte ungarie. Ambo enim reges aunt fratres vterini 3), sed primo genitus eat [mint] rex seruie Stephanus. Hic [cairn] post mortem patria regnauit in utraque parte regni et in tot regno duobus annis. Quaclam autem uice eursitans quemdam equum, de ipso cecidit et crus turpiter fregit. Cerneus se in periculo mortis positu.m ae [pro) tune ease sine prole, tradidit regnam fratri suo iuniori qui tune mecolimus uocabatur, nune autem urosius dicitur. Quidam tamen dicunt quod tradidit ei regnuun sim-
pliciter et renuneiauit regno in manibus suis, quidam alii dicunt et hoc idem Rex Stephanus fatetur, quod non tradidit simpliciter nec renunciauit, sed sub condicione si uirueret 4), quod regnum sibi
restitueretur; si uero tune moreretur, quod haberet regnum. Sed frater iunior intrans regni possesionem nunquam ipsi fratri restituit, licct conualuisset, sed tenuit iam per XXVI annos et adhue tenet ueridieus, propter quod ortum est helium et dissensio inter dictos fratres usque ad hodiernum diem. Est enim dictus rex SicProcere, proceres D, E. Coitos, colles C.
Uterini, uterinii A, B. Viveret, vivat B, C.
www.dacoromanica.ro
26
phanus homo iustus, et in ritu suo "libitum sanctus reputatus, katholicos diligens et amplectens ,habet enim in uxorem fili2m regia Ungarie, sororem regime Sicilie. Fix qua habet prolem decentem utriu.sque sexus, nec unquain habuit aliam uxorem. XIII.
Rex vero vrosius, qui maiorem partem regni occupat [et] regnat uersus greciam, homo eat uersutus et mendax nullum iuramentu.m ue.1 pactum quantumcunque ad dei euu.angeliam et super corpus christi ac reliquias sanctorum iuraret, seruan.s. multitudinem uxorum simul aetu 1) habens. inter quas habet nunc filiam imperatoris constantinopolitani, cum qua habet magnam terram in grecia eirea thesalonicam. filium nullum habet sel lamen quendam bastardum a quadam comuni muliercula et vnam filiam [quam] habuit a filia regia vngarie sorore regine sycilie, que fait monialis professa et uelata annis et in monasterio inclusa; filie enim sue iam [dicte] dedit [duos] mantos, bastardo eciam duas uxores. catholicos nimium persequitur et habet odio, propter timorem tamen donsini karoli aliquod signum deuotionis nititur ostendere uersus romanain eoclesiam, ut ecdesia romana dorainum karuluin prohibeat, ut eumdem non impugn.et, ac eadem causa [tam din] [domini] karuli amiciciam petit. Sed re uera totum est figmentum nec seruabit de promissis, nisi nimio terrore perterritus. Timet enim dominum karulum ex duplici causa, primo ex parte maritime regionis, quia totus exercitus dicti domini karuli oportet quod transeat pez terrain illam, et tune si vellet facilime totam [terram Mara bonam el opulentam ac argentifodin.as &etas] occuparet et homines de terra, quia aunt catholici et latini ease dinoscuntux 2), hoc libenter uellent, et si hoc perderet, pociorem partem regni sui perdidisset 8). Secundo quia regnum rasie dictum immediate est coniunctum grede, nee distat a thesalonica. Videns quod exercitus dieti domini karuli est sibi prope, et est iam quasi super terram, habet in dote ab imperatore; cernens se eidem exercitui non posse resistere ac regnum suum [et terram dictam] in periculo, petit pacem atque eoncordiam licet alias ubi posset faoere, totum. oppositum [faceret]. et hec de condicionibus regni rasie [dicta ad presens] sufficiant. Actu, actum B, nunc habet E. Dinoscuntur, dignoscontur C. Perdidisset, perderet D, E.
www.dacoromanica.ro
27
XIV. [BULGARIA ET RUTHENIA]
Post Itec de bulgaria et ruthenia dicendum [estj, que cumin), adiacent grecie ex septentrionali parte: Bulgaria est un. um imp&
rium magnum per se. Sedes autem iimperii dicti est apud budi nium.1) ciuitatem magna.m. Imperatores autem eiusdem im.perii [om-
nes] uocantur cyamani. Terra est multu.m lata et spaciosa ac cata 2), est enim decem fluminibus naualibus irrigata, siluis et nemoribus decentibus constita 5), habtmdans in pane, carnibus, piscibus, argento et auro et mercimoniis muhis et maxime cera et serico; nam in ea sunt multe argentifodine et fluuii eciam omnes trahunt arenam permixtam auro, vnde ex mandato imperatoris continue leuatur et colatur aurum. [etiam] per mediu.m istius imperii transit danubius 4) fluuius, quod ita exerescit ex multitudineaquarum. in ipso intratium, quod alibi continet in latitudine spacium. XIIII leucarum.. Animalia vnicornia, tygrides et castoria nimia habundant in terra illa, que nee est multum montuosa nec nimium plana, alicubi tamen aunt montes excelsi ualde et terra multum plana. Ohm istud imperium ad imperium. Constantinopolitanum pertinebat, et adhuc pertinere deberet, si esset potens imperator. *Post modum autem rex vngarie andreas clictum imperium sibi subiecit et per Iongu.m tempus fait sub dominio regis vngarie, vacillante autem vngaria, tartari preoccupauerunt dictu.m imperiurn et fecerunt eum snai tributarium.; nunc serail tartaris sub tributo, nam homines illarum terrarum com.muniter non sunt bellicosi, nec habent usum armoru.m. XV.
Juxta hoc rimperium est et alia terra permaxima, que uocatur ruthenia, que eciam similiter adiacet grecie ex eadem par-te septentrionis, sicut et Bulgaria, tamen est supra bulgariam. hec jauteml terra habet consimiles condiciones cum bulgaria et ab eisdem flu-
minibus irrigatur, nisi quod loco imperatoris habet unum ducem permaximu.m virorum, qui uocatur dux leo. filiam huius leonis duxit [nunc] in uxorem Rex vngarie karulus. Ohm fuit hec terra sub Budinium, Budimum B, Itudunum D, Bidunum E. Delicata, desicata A, B, C. Constita, constituta B. Danubius, E. Tine() nog marginalii : Notandum de Danubio quod continet in latitudine XIII leucas.
www.dacoromanica.ro
28
(imperio, postmodum sub vn.garia, n.unc autem est sub tributo tatarorum 1), quem admoduin et bulgaria 2). Omnes iste nationes sunt sciamatice, perfide, linguam eandem habentes. Notanduin autem
hic quod rucheni, bulgari, Rasenses, sclaui, bohenni, poloni et pruzeni locuntur vnam et eandem linguam scilicet sclauoniam 3), ex quo
patet quod lingua sclauica maior est et diffusior omnibus [linguis] mundi. XVI.
Ex hiis satis aduerti potest, quod bulgaria et ru.thenia et Rasia sunt int,er greciam et vngariam et ideo ubi dominus karulus haberet grecorum imperium confederatione facta cum rege vngarie, idem dominus Karolus ex una parte et rex Ungarie Karolus ex altera parte de facili haberent et subiugarent omnes illas scismaticas et barbaras
nationes, que tam opulenta et delicata regna, siout iniusti possesores occupant. Et posito quod idem dominus karolus dictum imperium grecorum.' non haberet totum, ipse ex vna parte et dictus rex vngarie ex altera [parte] preoccuparent impenium prefatum et onmes nationes dictas; nam rex karolus frater sancti lodewici 4), pater regis sycilie, quia ad imperium Constantinopolitanum hauelabat et per consequens mules prefafas nationes 5) faciliter occuparet, fortiesimo uinculo se coniunxit regi vngarie, eo quod fillam eius recepit pro filio suo et filiam suam dedit filio illius. ut ex duplici parte imperium dictum et nationes prefate, que facilime ocouparentur 6), impugnarentur. nec adhuc nobilior et efficatior modus proueanendi 7) et subiugandi dictum imperium et nationes dietas, est jato, dum tamen memoratum regnum vngarie haberet pacem. XVII. [VNGARIA] Post has prouincias agendum est ulterius de vngaria, que magia appropinquat I ad] septentrionem. [Et est] notandum, quod regnum Tatarorum, Tartarorum C, D, E. Bulgaria, E. Inteo notä marginal:
Notandum quod loquitur linguam
Slauonicam. Sclauoniam, slauonicam D, Slauica, sclauonica D, E. r, odewici, Lodouici B, C. Ludouici D, E. Nationes, naciones prefatas D, E. Occuparentur, occuparunt A, B, C.
Proueniendi, perueniendi D.
www.dacoromanica.ro
29
ungarie ohm non dicebatur ungaria, sed messia et panonia 1). Messia
quidem dicebatur a messium proventu, habundat enim multum in messibus, parmonia dicebatur etiam a panis habundantia; et ista consequenter se habent, ex habundantia enim messium sequitur hahund.antia paniss. Vnde [et] de beato martino, qui de vngaria fuit,
legitur leetione prima: Igitur martinus 2) sabbarie 0) panoniorum opido oriundus fuit. Panoni 4) autem ,qui inhabitabant 5) tune panoniam omnes erant pastores romanorum, et habe.bant super se decem reges potentes in tota messia et panonia, deficiente autem imperio romanorum egresi sunt vngari de sycia 7) prouincia et regno
magno, quod ebt ultra meotidas paludes et pugnauerunt in campo magno, quod est inter sicambriam et albam regalem ) cum X regibus dictis et optinuerunt eos et in signum uictorie perpetuum erexerunt tibi lapidem marmoreum permaximurn, vbi est ecripta prefata uictoria. quiad hue perseuerat usque in hodieruum diem; et bac uietoria habita, acillem 6) qui erat potentior inter VII duces, qui egressi fuerunt de sicia 16), coneordite_r elegerunt et prefecerunt
sibi in regem et optinuerunt totam terrara et inhabitauerunt eam, eft extunc ab vngaris, qui alio nomine hard uocan.tur 11), tota terra dicta est vngaria. habet enim [hoc] regnum prouincias et ducatus magnos, quarum: Prima est posonium. Secunda trineinium. Tercia sipis. Quarta cungolibso 12). V-a hunga 1,3) Sexta malamors 14). Septima sylwc 15). VIII pars transiluana. IX siculi 16), X eicurrite 17), XI
Panonia, Pannonia D, E. Martinus, Marthinus D. Sabbarie, Salbarie corectat Sabarie D. Panoni, Pannoni D, E. Inhabitabant, inhabitant E Panoniam, Pannoniam D, E. Sycia, Syria B, Sithia C, Sicia D, L. Alban' Regalent, Albanam E. Acillem. Atillam C., Acillam corectat Atillam D, E. Sicia, Sithia C.
Vocantur, D, are nota marginan: Ungari alio nomine Huni. Cungolibso. Cungolipso B,Liptoso C, Tingolibso D.
Hunga, Hungar C. Mala mars, Maleramgr C. Sylac, Silac D, E. Siculi, Situli C. Sicurrite, Siturrice D, Sicirrice E.
www.dacoromanica.ro
30
zeuriuenses 1), XII sirinia 2), XIII marcia 2) XIIII simpronium 4). XV Crouacia, XVI dalmacia. Hec enim prouincie equiperantur regnis in magnitudine, et ideo regnum vngarie eat de maionibus regnis mundi, quantum ad terre spaciu.m; dicitur enim comuniter, quod
in longitadine habebat 2), XL dictas et totidem in latitudine. Est enim terra pascuosa 6) et fertilis ualde in pane, vino, carnibus, auto [et] argento, copia autem piscium excedit fere omnia regna, preterquam noruegiam, ubi pisces comendutur pro panibus, uel loco panis 7), terra est comuniter plana, cones parting pennixtos habesas, alicubi tamen habet montes altissimos: in partibus transilu.anis sunt maximi montes de sale, et de illis montibus cauatur sal sicut lapides et apportatur per totu.m regnum et ad omnia regna circumadiacentia.
Diuiditur enim vngaria in d.uas partes, uidelicet in partem transiluanam et in partem danubialem. Dicitur enim [pars] transiluana, quod inter ipsam et aliam partem aunt glue durantes ad hifi dietas; pars danubialis irrigatur per medium ab illo famoso fluuio, qui dicitu.r danubius, qui est de maioribus totius mundi, fertilissimus in omni genere pisciuin et currit uersus orientem. irrigatur et aliis fluuiis, qui aunt fere eque magni, ut danubius, videlicet draua, zaua, tiscia8), vag, culpa, raba, anrad2), buga, lobret, luearta19,
omnia hec flumina sunt naualia, et multum fertilia in piscibus, sicut et [in] husonibus, qui sunt maximi et delicatissimi places, stutionibus 11), luciis et aliis piscibus, sieut barbotis12) et cetera. Pars eciam transiluana irrigatur maximis fluuiis naualibus, per quos Zeuriuenses, Zeurinenses B, C, Zeurienses D, E. Sirinia, Firmia D, Sirmia E. Marca, Macuria D, E. 4)Simpronium, Simpromum C, Simpronum D, E.
Habebat, habet D, E. Pascuosa, spaciosa D, E.
Loco panis, E, intr'o notA marginal': Notandum in Norlvegia comeduntur pieces loco panis. Tiscia, Ciscia, A, B. Annul, Arad D, E. Lucarta, Bicarta D, E. Stutionibus, scurionibus B, C, E, sturionibus D. Barbotis, barbatis D, E.
www.dacoromanica.ro
31
ou.m magnis nauibus deferuntur sales 1) per totuan regnum et ad alia regna uicina videlicet vysic 2), thecu p), thalabint 4), thiscia, soget 8), pumt, lapis, sconus, aragas, morus, bistrice 8). fere pro maiori parte hec flumina cum arena trahunt aurum et ideo in vngaria continue faciunt lauari et colari aurum ac congregan i prin. cipes ac ceteri homines nobiles, qui sunt iuxta dicta flumina, [sed et] ista [flumina] habundant in pisdibus nimis. XIX.
Preter budam 7), ubi est sedes regal, que est maxim.a ciuitatum, strigomaxm.6), vbi est archiepiscopatus strigoniensis, laurinum 9), vbi est episcopatus iauriensis, zagrabiam, [WA est episcopatus zagrabiemis 10), vesprimium 11), ubi est vespriniensis episcopatus, quinque eoclesias, vbi est episcopatus quinque Ccclesiensis, alba lila 12) vbi
est episcopatus transiluanus, timam, posonium et baiam, non sunt plures ciuitates in tota vngaria, preter quinque alias circa mare in dalmacia; sunt tamen multa opida, [castra] seu fortalicia et uille innumera.biles in dicto regno, et cuan hoc [tow] uidetur prefatum regnum esse omnino uacuum propter magnitudinem eiusdem. Sunt et alii duo [archi]episcopatus in regno vngarie, uidelicet colocensis 18 ) intus in vngaria et spalatensis, (jai est [in] dalmacia circa m.are. X.X.
Sunt comuniter parui homines et nigri ac eciam sic,ci, [et] bellicosi sunt ualde in quolibet genere annorum, precipue tamen Bunt optimi sagitarii, paruos habent equos comuniter, licet alias Del eruntur sales, defertur sal D, E. Vysic, Vide B, C. Visic D, Vesic E. Thecu, Teehu D, E. Thalabint, Calabine D, E. Soget, Sogec D, E. Bistrice, Bisturice B, G, Bicrice D, E. Budam, Budun B. Strigomum, Strigonum D, E. laurinum, laurinum A, B, C. Zagrabiensis, Zagrabriensis, D, E. .Vesprimium, Vesprinum D, E.
Alba lula, Zulle A, Julie B, ville C, Albaiula E. Colocensis, Colcensis D, E.
www.dacoromanica.ro
32
multum fortes et agiles, principes tamen et nobiles habent equos magnos et pulcros, populus vngarie est multum deuotus et catholicus, principes uero et nobiles Bunt multum cru.deles. potentes sunt ualde dicti principes, nam aliqui ex eis facere possunt X mina arma-
torum, aliqui uero V milia, ifii uero qui minus faeere possum II milia. Omnis tenetur regem sequi vbieumque uoluerit cum iota gente sua, abque aliquo stipendio, et quantu.mcumque regi placuerit edam ad X annos, verum tamen omruia loca per que transeunt deuastant, unde rex quantumcunque uellet et [pro] quanto tempore uellet, posset ducere secum centum muja ,armatorum.1). Vix autem nunquam reges morantur in ciuitatibus, sed tamen in campis, principes autem et officiales sui, qui sunt in terra, tenentur necessariia eisdem ministrare.
XXI.
Quinque ducatus sunt in vngaria. primogenitus regia debet regnum habere et post patrem regnare. Secundo genitus primum ducatum, tercio genitus secundum ducatum et sic Je singulis. Omnes ciucatus sive banatus iuxta uulgare vngaricum habet rex nobilibus conf erre et iterum ab eodem recipere et alteri tradere iuxta
tatis beneplacitum. preter hos officiales est palatinus et magister tarnicorum palatinus uocatur ile qui est iusticiarius in tot regno. Secundus a rege magister tarnicorum; uocatur ille, qui est super tributa. Notandum [est], quod rex vngarie nullum thesaurum congregat, sed °mum que habet expendit in suis baronibus et nunciis et barones amnia sua expendunt in rege. Circuncingitur autem vngaria ex parte orientis Rasia, bulgaria et ruthenia, que sunt medie inter dictum regnum et greciam at dictum est; a parte meridiei cuneingitur mari adriatico, quod est iuxta apuliam, abruncium 2) et naarciam; ab occidente circumcingitur theotonia 2) et boemia, a septentrione uero polonia et tataris 4).
Armatorum, In E, nota marginal indiert: Notandum quod rex Vngarie potest ducere C muja armatorum. Abruncium, Abruntium D, Abruntum E. Theotonia, neutonia D, E. Tataris, Tartaris C, E.
www.dacoromanica.ro
33
XXII.
Notandum hie [est], quod nondum sunt tricenti 1) anni, quam vngari ad fidem aunt conuersi per sanctum stephanum eorumdem regem cuius filius edam est canonizatus, rex hemericus 2) ; demum eciam sanctificati sunt de domo illa sanctus ladislaus rex, et sancta elizabet 3), soror domini belle regis eiusdem regni; sororem [uero] vterinam huius sancte elizabet ac domini regis belle dicti duxit jaco. busrex aragonum in uxorem, ex qua genuit filias, petrum, quondam regem aragonum 4), iacobum regem maioricaram 5), et reginam fran-
cie ysabellam. A dicto domino rege vngarie, bella, nati aunt duo filii videlicet, rex stephanus et virgo margareta, cuius cononizacio nunc petitur. Ex quo patet, quod dictus rex stephanus et virgo margareta, soror sua fuerunt secundi germani cum regina francie ysabella. Et ex hoc etiam patet, quod inclitus rex francorum est nepos eorumdem; a rege uero stephano prefato genitus est unus filius ladislaus, qui postea regnauit post patrem et habuit sororem regis [karoli] sycilie in tmorem. Sed ex ea prolem suscipere non potuit, vnde mortuus eat sine herede; ab eodem eciam rege tres filie processerunt, quarum primogenitam habuit imperator Constantinopolitanus qui nunc est, sed ea moriente duxit filiam marcionis montis ferrati. Secundam tradidit regi sycilie qui mmc est. Terciam regi seruie stephano. Quartam posuit in monasterio ubi iacet corpus pref ate uirginis margarete sororis sue, in quo stetit per triginta duos amos, postmodum apostatauit 6) et nobilem quendem de bohe-
mia 7) duxit in maritum, quo mortuo dmdt regem rasie in uiru.m et ex ea diotus rex rasie halaet 8) filiam, quam vellet tradere domino karolo 'lei filio suo et qui prefatus rex vngarie ladislaus mortuus est sine herede, ut dictum eat, ac eciam sorores eius omnes fuerunt nupte scismaticis, preter reglinam sycilie, ideo ipsa sicut Tricenti, Trecenti, D. In nota marginan a codicelui D: Sanctus Stephanus, Sanctus Emericus.
Hemericus, Emericus D, E. Elizabet, In nota marginalii a codicelui D: Sanctus Ladislaus, sancta Elisabet.
Aragonum, Arragonum C, D, E. Nota marginali din cod. D: nota de rege vngarorum qui et que ex ipso processerunt. Maioricarum, Maioricorum E. Apostatauit, apostotauit A, B. Bohemia, Boemia C, D, E.
81 Habet, habuit C. Isroarele !Model Rominilor,
www.dacoromanica.ro
3
34
catholica remansit heres regni et ipsa fecit donationem de dicto regno filio suo primogenito karolo scilicet martello1), quo mortuo successit eidem in regno karolus bertus 2), filing suns, qui nunc regnat [ratione] iam tacta; hec de vngaria sufficiant. XXIII. [POLONIA]. Polonia draiditur in sex ducatus, quorum du.ces sunt potente.3 quasi reges, sunt autem [hec] nomina ducatuum: Cracouiensis, Opuliensis, Bratislauiensis, Glogouiensis, Gnisnensis 3) et magouiensis 4).
beet antipuitus 6) polonia rages haberet a centum tamen annis caruit rege. Anno uero domini M°CC° nonagesimo elegerunt sibi in regem, ducem Cracouie, qui regnauit annis tribus et mortuus est
sine filio masoulo; habuit tamen vnam filiam, vain duxit rex boemie in vxorem et cum ea habuit regnum polonie. Sed dicto rege boemie mortuo illam dominam Rex romanorum dedit filio suo secundo genito in vxorem, et cum ea intendit habere prefatum regnum polonie, sed duces prefati eidem resistunt, eo quod naturale odium est inter ipsos et teotonioos 6). Ohm dicebatur polonia Wandalla 7) a Wandalo fluuio. hii sunt Wandali, qui italiam et affricam &nostantes tempore beati augustini, quieuerunt in finibus hispanie 8). Terra est pascuosa, nemorosa, et lata ualde; habundat in pane sed
caret [omnino] vino; irrigatur Wandalo iam dicto, Odera, nisa, bobera et magara, piscibus habundat multum et carnibus; argenti. fodine [et montes de sale sunt in ea. Tigrides, unicornia, castoria] et equi indomiti multi sunt ibi. Gatholici sunt omnes et ob deuotionem, quam habent ad romanam ecclesiam, quelibet domus tenetur soluere, vnum denarium romane ecclesie et uocatur denarius sancti petri. Ohm omnes poloni ibant tonal sicut conuersi cistercienses 9), sed nunc aliqui incipiunt dimittere crines, bellicosi sunt satis et pulchre stature; lice de polonia sufficiant. Martelllo, Macello D, E. Karolus bertus, Karolus Robertus rex Hungarie, in nota marginalii a codicelui B. Gnisnensis, Gnisuensis A, B, C. Magouiensis, Margomensis B, Mangoniensis D, E.
Antipuitus, gresit in loc de antiquitus. Teotonicos, Teonicos B, Theotonicos C, Theutonicos D, E. Wandalia, Wandasia D. Hispanie, Yspanie B, Hyspanie C, E. Cistercienses, Cysterienses E.
www.dacoromanica.ro
35
XXIV. POEMIA J.
Boemia est regnum opulentum ualde in argento et auro eo quod habundat multum mineris 1) talibus. Duas habet partes uidelizet boemiam iam tactam et pomoraniam 2). principalis ciuitas regni est praga, que est sita in boemia. Terra non est magna in quantitate, vnde nullus archiepiscopatus est in regno illo, nam [dicitur quod] boemia ohm non erat regnum, sed ducatus. Nam fredericus imp&
rator, non ille ultimus [fredericus], sed penultimus ducem dicte terre fecit regem eiuscleim et pincernam 8) regis romanorum. Omnes boemi aunt magni et subtiles fures 4), [comuniter] non sunt bellicosi, nec reges aunt potentes ex parte hominum de regno, potentes tamen
sunt, quia ex multitudine [pecunie] quam habent ex argentifodinis, conducunt multos stipendarios 5); habundat pane, sed caret omnino vino, nisi aliunde pontetur. Ceruisiam tamen bonam habet; lingnam sclauicam 8) loquuntur in utraque parte prouincie [scilicet] in boemia et pomorania. Et quia rex dictus [boemie] mortuus est sine herede, ideo rex romanorum uult illud regnu.m pro suo filio occupare, sed barones de regno contradicunt eidem; hee de boemia suf-
ficiant
Mineris, Mineriis D, E, Mineralibus C. Pomoraniam, Pomoramiam B, Pomerariam D, E. Pincernam, piscernam E.
Fures. In codicile C ca noti marginalä: Boemi sunt whales lures. Stipendarios, stipendiarios D. Sclavicam. In D ca nota marginali: slauonica.
www.dacoromanica.ro
[DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE] I)
Trei sunt partile principale ale lumii: Asia, Africa i Europa. Asia 2) se intinde dela miazi-zi, spre miazi-noapte; se chiami îns aceastä parte a lumii Asia, dupi o femee oarecare
astfel numiti care a stipanit in antichitate impäritia Europa se inunde dela miazi noapte spre apus; se chiamä Thai Europa dupi fiica regelui Agenor care avea acest nu.me gi a stipinit in anticbitate Europei intregi. Africa insi se intinde deis
apus apre miazi zi; se chiamä insi aceasa parte a lumii Africa, dupä oarecare femee astfel nurnia care a fost fiica regelui Libiei gi a stipânit in autichitate impäritia Africei. Din acestea se vede lämurit ci Asia cuprinde jumätate din intreaga bane, iar Europa gi Africa cealaltä jtunittate. Asia insi se imparte in (Asia) cea mare gi (Asia) cea micá. Despre Asia cea mare a vorbit destul de camplet domnul de Kurchi 3), iar despre Asia Mick' gi despre unele pärti ale Europei se va vorbi aci pe scurt, Cu privire la moravurile gil conditiile de traiu ale oamenilor gi provinciilor ce se cuprind in amintitele pärti ale Europei. i fiindci prima partP a Europei se
I. Descriptio Europae Orientalis. In manuscris lipseste titlul. Asia. Pasagiul acesta i altele cari mai urmeazil sunt luate dupi Speculum historiale al lui Vincentius Bellovacensis (de Beauvais), pe care, neaviindu-I la indemirul, vom face citatele dupi arátärile lui Gérka. Kurchi. Haytonus, dominus de Curchi, era un principe din Armenia, ajuns mai nirziu frate in Ordinul Praemonstratens ti a scris in 1307, in limba francezi si latinI, Flos historiarum terre Orientis. In aceasti operii aunt descrise tinuturile din Asia, in doll de cele din Asia Miel. Core., Curch, Curscho nun numele Gorigos, vechia Corycus din Cilicia.
www.dacoromanica.ro
38
nu.megte Thracia 1), care acum se chiami Grecia, va trebui deci ea tratam mai intai despre Tracia sau despre imparitia constantinopolitani, apoi despre diferitele regate, al Rasiei 2), Bulgariei, Rutbeniei, Albaniei, Ungariei i Poloniei.
JI Cat privegte Grecia sau impäratia constantinopolitana, trebuie ai spune.m crt numita îinpräie cuprinde dona parti gi anume Asia Mica' gi numita Tracie i de aceea imparatia aceasta se recunoa0e a fi foarte mare gi tare bogafa; caoi prima parte a acestei imparatii este Asia Mica, in care se gasesc acele faimoase cetati pe cari la arnintegte fericitul Ioan in apocalips 2) i anume Effesus, despre care vorbegte apostolul in epistola catre Efeseni, Filadelfia, Laudicea, Thiatira, Pergamum i Sardes; aci este 0 Calcedonia, cea mai mare dintre cetati, mide de obiceiu se linean sinoadele ecu.menice; aci este 0 Nicom.edia, in care principele Hanibal din Cartaginea, fugind de frica Romangor, dat sufletul, otravindu-se. In afara de aceste cetati faimoase, se gasesc, tot in Asia, care acum se rima& ee de Greci Anatolia 4) patru sute de cetati mari, exceptand oraele, castrele, fortaretele i nenu.meratele sate. Intreaga Tara amintita este udata de cinnisprezece fluvii navigabile i in apropierea Traciei sau in apropierea partilor constantinopolitane curge Dunarea, cel mai mare dintre fluvii, care, trecánd prin Ungaria spre Bulgaria, strabate Alpii 4) gi se fringe in intregime intr'un mare torent 6), al carui muget se ande cale de trei zile 7). In urrna, se des-
Thracia. Tara Thraciei este luati in acceptiunea ei din epoca grecoromani, adici numai partes sudestici a Peninsulei Balcanice. Rasia sau Rascia este partes sudici a vechei Apocalips. Apostolul loan, in Apocalips I, 11, aminteste cele sapte biserici crestine.
Anatolia, anonirmil geograf ii spune Natuli. Alpii. Muntii cei inalti se numeau odinioarii Alpes; mons insemna mai mult deal sau colimi. Serbarea septirnontium. de la Roma, era serbarea ce se ficea pe cele sapte coline. T oren!. Danubius grande facit precipitium MCM. Ger. Hist SS. XXVII 371.
7) Cale de trei zile. In latina medievali dieta insemneazi cale de o zi. Ducange, sub voce: Dieta, iter quod una die conficitutr, vel quodvis iter.
www.dacoromanica.ro
39
parte in §apte guril) §i, trecand prin zisa /ara 2), intra in marea Pontica sau, dupa altii, in Marea cea mare 8); aceasta parte a Greciei cuprinde §apte provincii §i anume Bithinia, de unde s'a nascut fericitul Lucas 4) ; §i se chiami Bithinia 5); dupa un rege oarecare numit astfel. Galatia e numita dupi Gallioi, fiindca a fost odinioara ocupata de natiunile Gallilor; catra locuitorii acestei provincli este adresata epistola catre Gallateni; dar exista ranga Constantinopol §i un oareoare castru numit Galatha. Ysauria astfel numita, fiindca este
plina §i incarcata de toste bunatatile. Frigia, in aceasta a fost situata cea mai faimoasa dintre cetà, Trogia 6). Libdia 7), in aceastä provincie era odinioara re§ediuta regatului Asiei; ea este ca §i o fiiridca e.,te inconjurata de dona fluvii mari, navigabile, Ela §i Pacolus 8). Caria, in aceasta se gase§te fluviul cu numele Arius care contine in abundent.a nisip amestecat cu aun. Pamphilia e numita' astfel dupi regele Pamphil. Asia' amintita, care este o parte a Greciei, contine in sine munitele provincii. Din spre rasarit ea este inconjurata de Turci, din spre miaza-noapte de Tatari §i Rutheni, dinspre apus de Bulgari §i Cumani, dinspre miaza-zi de Tracia. Tara e bogata in de toate §i iinbehugati in paine, vin, pe§te, carne, aur, argint, m'Atase, dar oamenii acelei /ari sunt foarte nevolnici §i nepricepuli de loe in razboiu §i de aceea platesc tribut Turcilor §i Tatarilor. Dar, fiindea n'au voit s'A plateasca tributul ninnilor Turci, dupa trecere de §apte ani, intreaga lor tara a fost devastata, depopuDu ostia sau capita Guri. In antichitate se socoteau sapte gurile nirii. Ptolemeu, intre altii, ne spune cä Dunirea are ca i Nilul sapte guri. Dupi Herodot, Dunärea sau Istrul avea numai cinci guri. In general se numärau urinitoarele tase, de la nord spre sud: Psilum, Boreum, Pseudostomon, Calum, No. racun si Sacrum (Hieron sau Penca). Vezi lnsula 5erpilor in Rornanica, p. 127. Zisa ;ara. Dupi Descriptio Europae Orientalis, urmeazil &fi impärätia Grecilor se intindea si la nordul Dunärii sau ti, cel putin, suzeranitatea ei era si la nordul acestui fluviu: transiens per dictam terrara. Marea cea Mare. In evul mediu Marea Neagrä purta mai multe numiri, irme cari Pontus Euxinus, ca i in antichitate, Mare Maurum, Mare Nigrum, Mare Maius.
4 Beatas Lucas. Anonymus, fiind preot predicator, era natural sä insiste asupra localitätilor importante din punctul de vedere al bisericii. Bithinia. G6rka observa' cA, numai printr'o croare, Anonymus ne aratä cä Sfintul Luca ea näscut in Bithinia. El ea niscut in Antiochia si numai a fost inmormiintat in Bithinia. Trogia, adecii Troja. Libdia, adecii Lidia lui Croesus. Pacolus, adeci râul Pactolus.
www.dacoromanica.ro
40
hag §1 säräcitg de ei gi din pricina aceasta influents impiratului din Constantinopol a fost mult segzutg; numitii locuitori sunt creetini, dar schismatici perfizi1).
III A doua parte a Greciei se chiamg Tracia, numitg astfel dupg fini lui Iaphet, fiul lui Noe, in urmä Grecia ori Tracia. In prima parte a acestei Tracii, lingi marea mediterang, pe un oarecare munte nu prea inalt, este arzati cea mai faimoaeg dintre Constantinopolul, numitg astfel dupl. impgratul Constantin, chi Li inceput se numea Bizanpiu; aceastg cetate numitul impgrat Constantin a fgeut-o aproape egalg in mgrimea de boggtii gi de glorie cu cetatea Roma. In ea sunt doug palate imperiale 2), fabricate din marmorä de porfir 2), de o minunatä frumusete i, fiindcá fiii impgratilor cari se ng§teau in aceste palate se numeau porfirogeniti, erau numiti astfel, fie du.pg palate, pentrucg erau construite din porfir, fie pentruci atunci cand se ng§teau erau pu§i, chiar la na§terea
lor, deasupra unoi pietre de porfir. In urnIg, s'a luat obiceiul ca toçi fiii impiratilor sg se numeascg porfirogeniti. Totur§i trebue sg se observe cg impgratul care stgpgne§te acum nu se chiamg porfirogenitul, ci Andronieus, pentru cá atunci cand s'a ngscut, tatgl Michail Paleagius ,ineg nu ocupase donmia constantinopolitang 4). Si: de aceea, nu se nume§te ea fiu de impärat. In acea cetate este gi
bisericg de o frumusetä minunati, consaerata in cinstea dintei Sofii 5). Cetatea amintitg gi regiunea dimprejur, care propriu zis se nume§te Tracia, dinspre rgsgrit este inoonjuratg de Propontida, egci propontidg se nume§te arcuirea aeelei mgri, pe uncle se trece in Asia Mieg, la Turci §i Mari §i la ceilali barbari, wind o largime numai de gapte etadii; in vechime insg ea se numea Pellizi. Un &film* catolic, insircinat cu misiunea de a face proselitism, nu putea numi pe crettinii ortodocti de cát perfizi. Palate imperiale. In serolul XXIV se giseau la Constantinopol doug palate imperiale, unul numit Marele Palat ti al doilea Blacherna. In eel de al doilea pare a fi fost o colonie de Vlachi. Cf. Pauly Wissosva, Realencycl. ad. vorem.
De porfir, De aceea se numea casa de porfir. Domnia Constantinopolitand. Constantinopolul a fost ocupat de Greci la 25 Iulie 1261 ti la 17 August, acelati an, Michael Palaeologul ti-a facia intrare,a triumfali in ora'. 5) Biserica Sfintei Sofii, astzi moschee turceascil.
www.dacoromanica.ro
41
pontus. Dinspre miazizi este incunjuraa de Marea Mediterani, unde
are gi un port foarte vestit i loarte mere; In apropierea acestui mare port, din bunilvointa inapgratului, Ianuensii stäpfinesc dota' eetati, dintre cari una se chiami Trapezunt gi a doua Sinope 2), cel ce se gäsegte In fruntea lor se chiamä camino, adeci marcio 3).
Lkin spre apus este inconjuratii de Macedonia care a fost patria lui Mexandru, in care se afli acea faimoasä cetate Philippi, la care apostolul igi serie epistola sa cgträ Philippeni. Dar aou.m este aproape distrusä; totugi se vede bici gi astäzi staulul de marmorà al calului lui Alexandru numit bucefal. Din spre .miaz5 noapte se marginegte Cu Dunirea care se varsä pe gapte guri, &Ti cum s'a spus, dintre cari fiecare are in litime ca la trei leghii 4). IV
In afarä de aceasti provincie care, propriu zis, se numegte Tracia, aceastä parte a Greciei euprinde gi alte provincii. i anume Macedonia, numitä astfel dupi regele Macedo. In aoeasta se aflä muntele Olimp, ce se inaltà pida' inteatlita, in cit in virful lui
nioi norii nu se mai simt; ea are din abundentä vine de aur gi de argint, dar in care se gäsegte gi o cimpie foarte frumoasä, ou totul avänd o lungime, de o cale de trei zile gi tot de atitea in I& time; este udati de douil räuri navigabile. Din spre risirit se märginegte cu Constantinopolul sau Tracia, din spre räsirit cu Achaia, din spre apus cu Thesalonicul, din spre miazi noapte este inconjuratä de Rutheni. A doua, Thesalia, numitä astfel dupi regelo Thesalus. lar aceastä regitme este foarte lata gi bogati; gi pân gi in ziva de astizi ea igi pistreazi nuinele de regat, atol se chiami regatul Thesalonicului 5). In ea se gäsegte acea faimoasä cetate, oare Trapezus, azi Trebizunda este o eetate pe litoralul aziatic al Mirii Negre, cfitäva vreme capitalä a imperiului grecesc. Sinope, cetate in aceeasi regiune. Informatiunile ce are despre aceste
dota cetäti, Anonymus le-a primit de la altcineva, nu si le-a cistigat direct. De aceea, se s't vede o mare lipsi de precisiune. Camino, marcio. Ducange, sub voce: Marchio, Marchisus, Marchensis etc. Marcae ve! Marchae seu Provinciae limitaneae praefectus, comes Marcae praepositus.
Legiai, Leuca, leuga, lega, legua, o misuri gallicä pentru lungime. O leahe era de 1500 pasi. 5 Regatul 'f hesatonicului. Dupi cucerirea Constantinopolului de Cruciati, Bonifaciu de Montferrat a intemeiat in Septenivrie 1204 regata! Thesalonicului, 4:are a diinuit pita la a. 1222. Gérka op. cit, p. 11.
www.dacoromanica.ro
42
se nume§te Thesalonic, dupi care se chiami toati regiunea, avind
port de mare foarte infix's. In ea se gisegte §i m.untele Parnasus, odinioarg inchinat lui Apollo. Acum insi se chiami Sfeptagoria, ceeace insemneazi Muntele Sant, fiindei aci se gisegte o multiple de monachi greci, anahoreti, cgrora li se spune cglugiri 1); aceasta a fost patria faimosului °stag Achille. In ea au fost la inceput
caii gi s'au fabrie.at dinari de aur; este udati de patru fluvii mari. 0 mare parte din aceastg provincie sau regat o stipinegte regele Rasiei eau Serbiei §i aceasta sub titlul de dotg, fiindcg el a luat in cisitorie 2) pe fiica impgratului care domnegte acum. este inconjurati aceastä provincie, din partes de risgrit, de Macedonia, din partea de miazi zi de Achaia, din spre apt's de Rusia sau Serbia, din spre miazg noapte de Bulgaria. Este de notat aci ci intre Macedonia, Achaia gi Thesalonicul se ggsegte un oarecare Po. por, foarte mare §i rispindit, care se numegte Blazi 3), cari §i altg datä au fost pistori ai Rom.anilor gi din cauza terenului roditor gi plin de verdeatg trgiau odinioarg in Ungaria, unde se aflau pggunile Romanilor 4). Dar, in urmi, rind izgoniti de aci de Unguri, au fugit In acele pgrti 5) ; ei au in abundenti multi brinzg excelentg, lapte gi carne mai presus de alte natii. Tara acestor Blachi, care este mare gi bogatä, a ocupat-o aproape in intregime armata prixolui Carol care e stabiliti in pärtile Greoiei gi, de aceea, s'a indreptat 9pre regatul Thesalonicului §i acuna, pe apg §i pe uscat, cucere§te cetatea numitg Thesalonic, impreuni Cu reginnea dimprejur. A treia, Achaia, astfel numiti dupi regele Acheu; aceasti provincie,' in afarg de par-
tea ce este alipiti Macedoniei, este inoonjurati de toate pirtile de mare §i de aceea este aproape o insulg. Capitala aceste provincii este
Corintul, care din pricina frumusetii gi a celebrititii ce a avut odinioarg, se chiami perla Greciei; citri aceasta igi adreseazg apostolul epistola sa, citrg Corinteni. In ea aunt gi alte cetiti foarte vesfite, I. COugari. Monachi, praesertim senio et aetate venerandi, la Ducange, sub voce.
Clisiltorie. Tara cuceritä dela Uros II Milutin i-a fost cedatä tot lui in 1299 de Andronic al H, ca dotä fiicei sale Simonis, pe care a luat-o in cisitorie Uros, desi ea era numai un copil de 6 sau 8 ani. Const. Jirecek, Geschichte der Serben II, p. 240 cf. Gérka, op. cit., p. 12. Blazi. Despre Illachia, Vlachia, Walachia vezi i I. Arginteanu, Istoria Romimilor Macedoneni 1904 si G. Murnu, istoria Romiinilor din Pind, 1913. Päsunile Romanilor. Vezi lntroducerea p. 7. Fugierunt. Vezi Hasdeu, Strat i Substrat, Genealogia popoarele bakenice in An. Ac. Rom. 1892.
www.dacoromanica.ro
43
bunioari Patras, unde a fost crucificat sí ântul Andrei §i unde corpul acetuia zace ingropat, Clarentia1), Andravilla 2) §i multe altele. Popular provincia aceasta se cheami Morea, latine§te înaä Prin.cipatul Achaiei. 0 parte din acest principat a ocupat-o prinçul 3), tint regelui Syciliei; dar, §i celelalte pirvi le tin ocapate Galli §i LatiniiAceasti provincie este udati de un singur mare fluviu navigabil care se chiaml Crimantos; acesta duce in volatile sale o piatel nu-
miti albesseu care °data aprinsa nu se mai stinge nici cind. Se nasc In aceasta /ark' §i mierle foarte albe. A patra, Elada, astfel numitä dupl. regele Eladius. Dar acum se chiami ducatul athenian, &lei in ea se afli cetktile Athena, Theba, Peloponesul §i Achademia, odinioari comuna filosofilor 4). Aceastà provincie insi este situatii intre Macedonia §i Achaia, spre Constantinopol, §i este guvernati In intregime de Galli §i dé Latini. A cincea, Lacedemonia; in ea se afla Nigropontus care este cârtnuit §i locuit in intregime §i de Gail §i Lombarzi. Aceasfá provincie este inici in extindere, cu toate acestea, este plin5 de farmec §i in forma de insuli. A §asea, Epirul, numitä astf el dupl. Pirus, fiul lui Achille; ea se chiama acum tara Despotului 5). Ea este o provincie mare §i latá, avind in sine cetatile Neupotasensa 6), Gridensi 7), Belgradensi 8) §i. SivaricensI 9) multe alte cetkti §i castre. 0 parte din aceasta provincie o stapine§te principele Achaiei, flu' regelui din Sicilia, in numele sotiei sale,
care este fiica Despotului 1°), cu toate cà fratele uterin al sotiei aceluia§i principe care acum, din nou, a luat in cleltorie pe filca impriratului din Constantinopol, a pomit lupta vitejeascl impotrivo lui §i are succese fall' de el, dupi cum se apune. A §aptea Cretha, Clarentia. Clarencia, Charenza, Glarentsa in Mores. Andravilla. Andraville, Andravida, Andravis, aproape de Clarencia. Princeps, Filipp de Tarent, fiul 1u Carol II, regele Siciliei. Cf. Górkaop. cit., 15. Villa philosophorum. Cetatea filosofilor, in care se gilsea Academia lui Plato, este Athena. Tara Des potului. Dupä cucerirea Constantinopolului de care Cruciati, Michail Angel Comnenul a intemeiat despotatul, adecil domnia Epirului. Neupotasensti, Naupactos. Gridensti, Agrinium, Agrinion. Belgradensii, Bellegrada, Belgradum, Berat. Sivaricensd, Serquices, Serviana, aproape de Janina.
Fiica Despotului. Despre disiitoria lui Filipp de Tarent, fiul lui Carol I/ regeie Siciliei, en Thamar, fiica lni Nicephor Ange, despotul Epirului §i a Annei Cantaeuzena, din a. 1294 vezi Buchon, Recherches historiques, la Górka, op. cit. p. 16.
www.dacoromanica.ro
44
numitg astfel dupg regele Cretha; ea se numea odinioari Centopolis, fiindcg era impodobiti cu o suti de cetiti vestite, deti acuna aunt distruse §i, acelea cari mai sunt, nu se mai ggsesc in acea floare in care au fost. Aceastil provincie este o !instill §i e in stApfinirea ti dirmuirea Venetienilor. Aceasti insuli, ea oca dintii, s'a fgcut cele-
brg prin vfisle i sigeti, ea osa dintiii a invitat sä se acre legile, ea osa dintiii a descoperit escadroanele de callireti §i, ea cea dintili a favorizat studiul muzicei; ea nici nu produce, nici nu crette cerbi, lupi, vulpi, terpi, bufnite §i alte fiare vgamitoare ti dacg se aduc acolo de undeva, mor indatg, dupg cum ne raporteazi oamenii cu experienti. V
Pe lingg aceasti insu1 sunt §i alte insule cari se intind ping aproape de Cypru §i de marea cea mare, ping la marea Adriatie,g, cari sunt §i trebuie sg fie ale impgratului Grecilor. Si aceste insule
se numesc Cyclade, fiindat ele inconjoari §i sunt situate chiar imprejurul Greciei ti cele mai insenmate sunt 12: Prima este Rodos, In care a fora Colosul de bronz, a cirui ingltime era de 70 coi. Din aceast5 insuli ti din cetatea Rodia a fost Ptolemeu care a seria as-
tiologia sa I). Aceastg insulg, impreung cu cetatea sa Rodia, au ocupat-o nu de mult Hospitalierii en o mare pagubg de materiale ti de persoane; tot din aceastg insuli a fost §i Mino dimus, cel mai de seamg polar al Iasi Aristotel. A doua este Debe; Deis in grece§te insemneazg manifestare, fiindcg ea cea dintai apare intre instile. Se nume§te i Orthogia, din cauza multimii de prepelite, cari sunt aci ti pe cari Grecii le numesc orthogie 2). A treia se chiming Cenodes 3) ; in aceasta s'au strins naivete Grecilor impotriva Troiei. lar a patra e Michilene4), prin care e drumul pe apg din Syria d4strologia sa. Despre celebritatea lui Ptolemeu, vezi Migne, Patrologia latini LXXXV, p. 170, aprecierea S. Isidor Hispal. Etym. IH 16: In utraque lingua (graeca et latina) diversorum quidem sunt de astronomia scripta volumina, inter quos tamen Ptolemaeus apud Graecos habetur praecipuus, hic etiam, et canones instituit, quibus cursus astrorum inveniantur. Dejos, insula Delos. cf. lsid Hispal. Etymol. XIV cap. VI in Migne Patrol. latina, LXXXII P. 511. Cenodes, probabil Tenedos, faimoasa insulä, in care se retriseseril Grecii. Michilene, Mitilene. Insista Lesbos a primit, dupä epoca clasici, numele capitalei sale, Mitilene.
www.dacoromanica.ro
45
Cypru spre Italia, despre care apostolul, in faptele apostolilorr tapropierea am avut-o grea din cauza bitalassului, adeca' a tiirmului ce se intindea in mare». A cincia Ytharia 1), aceasta nu are nici un port. A gasea Melos care e foarte rotundi 2) A gaptea Parion, numiti astfel, fiindci produce cea mai albil mannorä i piaträ de Sardes. A opta Zyon. A noua Sampnia s )din care s'a näscut Sibilla Sam.ia i Pitagora Sammius, duprt care s'a dat numele unei filosofici.
A zecea Abydos care este lingi Propontida gi Hellespont In aceasta se apune ei Xerxes a flout un pod de coribii i crt a trecut de ad i in Grecia. A XI Choos 4), din care se zice cá s'ar fi niscut m.edicul Ypocras. Se apune inert' ci a fost vestità in miestria faceTii pentru podoaba femeilor. A. XII Chephalonia, aceasta este hingi. Achaia i tara Despotului; ea apartine tot* principatului Achaiei.
VI
La dreptul vorbind, existi gi a opta provincie a acestei Grecii, Dalmacia, astfel nufnitä dupä Delmi, cea mai mare cetate din aceeagi
regiune, cu toate ci chiar cefalea aeeasta, in mini, a fost numitil Salona eare acum este distrusä. Iar aceastä provincie avea anexate nigte provincii, artu.me Rasia gi Servia gi Croacia gi se intlindea prini
la Ystria, aproape de Venetia, cale de trei zile. In adeviir, aceastä provincie, impreami cu regatele unite, in timpul impiratilor celor buni din Constantinopol, era prima provincie a Greciei, dar släbind impärätia gi ne mai grtsindu-se in vigoarea de mai inainte, o parte a acestei provincii an ocupat-o Venetii, o parte Ungurii. Regiunile Insá dimpreiur le-au ocupat de mart inainte Sclavii
Lngurii, iar acum nu pare cä apartine zisei impiritii din Con. stautinopol.
VII
aci a fost gi este ping acum, dintre toate pärtile iumiti, numita impàráie congtantinopolitang cea mai strilucitii; in afarg de 1. Ytharia. Icaria, una dintre Ciclade, unde se spune cá a cäzut legendarul Icarus.
7. Rotunda: Melos onmium insularism romndissima. Isid. Hisp. Etym.. XIV, 6, 28. Sampnia,
Samos, patria luí Pythagoras, vestiti pentru ceramica sa-
Choos, Choos, patria lui Hippocrates, vestiti pentru industria hinei. Isid. Hisp., ibic/ens.
www.dacoromanica.ro
46
cetitile din Asia minorä pe cari le-am aratat mai sus, care este prima parte a Greciei, sau a imparitiei constantinopolitane, in provinciile din partea a doua, adeci a Traciei §i a insulelor amintite, exceptand castrele, fortaretele, ora§ele §i satele, se socoteec de coi cunoseitori alte cinci elite de cetati §i, mai de graba, poate mai multe decal mai putine. Dar noi deocaradati nu credem aceasta, dei am putea credc eä, in vechime, au fast in adevir atatea, fiind.ca se yid acolo multe ruine de cetati. Zisa impiratie este in realitate, in ce prive§te partea a doua a sa, adecil Tracia, foarte bogata, avan.d in abondenta mult au.r, argint, matase, pane, vin, carne §i toate cele pentru principii din Grecia e nobili §i toti cei din familia imparatului merg imbrileati in stofe de matase §i aurite
sau in blinuri stacojli din pici scumpe2). De obicein ei poarta haine lungi, desticute insa mndáràt, ca §i inainte, cu mineci largi, ca dalmatica 2), cad dalmatica este un fel de imbraelminte greceasea numita astfel dupa Dalmatia.Ea, dintr'un punct de vedere este a opta, dupa alpi insa prima provincie a Greciei,fiindea in ae,ea partc, a Greciei se foloseau mai ales atari haine. Izare celelalte maretii, susnumitul imparat constantinopolitan are §i urmatoarele: ca el niciodatil nu merge cilare, fasa ca doua sau trei anii de soldati al nu mearga inaintea lui §i al nu-i urmeze,, ca pedestragi §i eilareti. Rare ori el mananci in camera, ci totdeauna intr'o curte comuna, foarte mare, inteun loc ridicat. Lisa nianeni altul nu mananca, and manancil el, §i nici nu sunt puse alte mese, in afaii de a sa. Cu toate aoeetea, principii lui §i soliri cari sunt trimiti la el, sunt tinuti fie de fata la pränzul alu §i oil atea in picioare, de cite ori
In fata lui chiar, gi fiecaruia dintre ei, chiar dacá ar fi tres le face daruri im.paratul 8) §i din felul de bucate noui un anume servitor al fieeir. uia prime§te darul I 11 duce la locuinta stapanului sail. Pe langa darul acesta pe care 11 capita In toate zilele, piime§te dela imparat merinde §1 proviziuni multe §i mari. lar acela care vine cu cinci cal prime§te provizie pentru 25 cal §i pentru 35 oameni gi, de aceea, se intampla adeseori ea soli saraci amana cat Scarlet° forrato, scarletum sau scarlatum=coccus sau coccinus, numit pannus coccinus, fr. escarlate; forratus, fr. fourré. Dalmatica, Ducange, sub voce: vestis sic dicta quod in Dalmatia primum sit reperta, ut habet Isidorus, Orig. XIX 22. Dalmatica era o hainii färä mineci eau cu miineci largi intrebuintatä, ca ornament, de prelati. Ii cleiruege impfiratril : exeniat imperator. Exenium, exennium, idem .quod xenium, donum, tributum sub nomine deni, la Ducange, sub voce.
www.dacoromanica.ro
47
pot timpul ca sil se imbogiteasci. Toti citi vin la numitul impirat ca si-1 viziteze §i ori decite ori vin, sunt diruiti de acesta cu mari daruri in bani §i m'Alisad §i aceasta se observa' mai ales fati de soli.
VIII
de oriciti miretie ar fi acest impirat el este totu§ tare nevolnic ca putere, pentruei Grecii in general sunt ni§te afemeiati §i nu-s de loe priceputi in arme; sunt inei §ireti §i vicleni §i, de aceea, daci se intimpli ca uneori sà invingi, victoria aceasta a lor o dobindesc prin vr'o ticilo§ie §1 vicienie. Tovi sunt scismatici perfizi §i din schisma lor pornesc toate schismele intre celelalte natiuni scismatice, anume in Rasia, Serbia, Bulgaria, Ruthenia, Georgia §i toate natiunile orientale cari invoaci numele lui Christ, exceptind pe Cyprioti §i Armeni, intre cari de aseMenea sunt multi schismatici. Cid patriarchul din Constantinopol este, in ce prive§te clerul, in fruntea tuturor miselor regate in cele spirituale, dupi cum intre catolioi este papa, dei nu are mita autoritate. Dar, fiindci mai sus numitul impirat al Grecilor este un om mueratic §i de nici o ener-
gie §i firi pricepere in arme §i de asemenea, fiindci este foarte slibit de Turci, de aceea timpul present ar fi 'limera ca impiritia insi§i si fie cacera:1 de domnul Carol, ceeace nici cand alti dati poate nu se va mai intimpla; deacea Grecii §i top aanintitii schismatici se tem grozav de trecerea pe ad a domnului Carol, ¡linda daci cu ajutorul lui Dumnezeu ar trece, in felul in care lui ii se cade §i ii place dupi credinta tuturora 1), in mai putin de un an ar ocupa zisa impiritie §i amintitele natiuni schismatice. IX. [ALBANIA]
Urmeazi si vorbim despre Albania care este in imediati legituri cu Grecia din partea de miazizi §i este situati intre Raga §i tara Despotului 2). Aceasti Albanie este o regiune destul de intin-
si §i mare, avind oameni foarte rizboinici, clei sunt foarte buni arcag,i §i lincieri. Toaffi aceasti regiune este udati de patru fluvii Credinta tuturora: Carol de Valois avea reputatiunea de cel mai mare general din timpul silu. Cf. Georka, op. cit. p. 25. Tara Despotului. Despotatul Epirului.
www.dacoromanica.ro
48
mari, anu.me Ersenta 7), Mathia 2) Scumpino 3), Epasa '). Tara este
producitoare de carne, brinzi si lapte; in pine si vin nu e prea
bogati, totusi au putin, mai ales nobilii. Nu au cetiiti, castre, orase, fortireti i sate, ci locuesc in corturi si se mirk' necontenit din loc In loe cu turmele si familiile lor 5). Au totusi o singuri cetate care se numeste Duraciurn 8) si este in stiplinirea Latinilor; din ea hi proeur5 haine si celelalte lucruri necesare. O parte din ac.est regat, impreuni cu cetatea Duraceni amintiti, o stäpin.este acum principele din Tarent 7), fiul regelui Siciliei si aceasta din liberi vointá a proprietarilor de la 'lark' c,ari, din cauza siubirii naturale ce o au latä de Gallia, de bunivointa loc gi in mod liber, l-au primit ea dom. nitor 8). Din Apulia si din cetatea Brundisium, intr'o singuri noapte se poate trece la Duracium si din Duraciu.m se poate trece priu Albania in Grecia si in Constantinopol foarte usor si bine, firi grentatea drumurilor si primejdia apelor. Acest drum Il ficeau in vechime si împàratii Romanilor, ca Julus Caesar, Octavianus Augustus si ceilalti imprurati, cici este tare urit de a transporta o armatá prea numeroasi, inteun tirnp atit de indelungat pe api si pe o atit de lungi cale. Amintitul regat al Albaniei, acu.m nu are niel un rege, lar teritoriul este impirtit intre principii %kill cari o gu,verneazi si nu aunt dependenti de nimenea. Se numeste insi aceasta provincie Albania, fiindci oamenii din aceastá regiune se nasc cu
pirul alb. Câinii sunt aci de o mirime enormä si de aka ci au ripus chiar si lei; de aceea i Plinius ne slime cà Albanii au trimis lui Alexandra cel Mare un ciine care a biruit In stadion un leu, un elef ant si un taur. Ei au ochii albastri si pupila azurie asa cA yid mai bine nnaptea decit ziva si de aceea aunt hoti mari
si bâjbâie noaptea ca gi ziva 8). Totusi se constati ci sunt doui T. Ersenta, Arsen, fluviu in Albania ? Mathia, Mate, Mati, azi Matja sau Mat. Scumpino, Skumbi sau Tjenia. Epasa, Apsos, azi poate Semeni. Familiile for. Este de sigur vorba nu atilt despre nomadismul popula cilt despre transhumanta lor. Duracium, Durazzo.
Principele din Tarent, adeci Philipp de Tarent. Ca domnitor. Despre aceastä primire voluntarä, vezi Gérka, op. cit., p. 26. Noaptea ca i ziva. Aci, Anonymus face o confusiune intre Albanii din Europa bi Albanii din Asia, despre cari Isidorus Hispalensis, Etym. IX, 2, Migne Patr. lat. p. 334 ne spune: Horum (Albanorum) glauca °culls, id est pieta blest
pupilla, adeo ut nocte plus quam die cernant.
www.dacoromanica.ro
49
Albanii, una in Asia, care este langa India gi despre ea nu vorbim aci, a doua in Europa care depinde, de drept, de imperiul constantinopolitan gi despre aceasta vorbim acu.m. Ea cuprinde in sine doua provincii gi anu.me Clisara 1) gi Tumurist 2). Pe langi aceste (Iona provincii mai are langa sine gi alte provincii, anume Cumania 8), Stophanatum 4), Polaturn 3), Debre 6), cari provincii in adevir gunt tributare aceloragi Albanezi gi oarsman sclave, fiindca se ocupa ca agricultura gi cultiva viile acelora gi le servesc cele necesare pentru casele lor. Oamenii acestor provincii nu se migca din loe in loe, ca mai rus nuanitii Albanezi, ci au agezari stabile gi orage gi nu aunt nici curati catolici, nici curati scismatici. Daca totugi ar fi cine si le predice cuvantul lui Dumnezeu, s'ar face catolici curati, flindca din fire ei iubeec pe Latini, dupa cum s'a 9pus. Acegti Albani au o limba deosebita de Latini, Greci gi Slavi, aga ea nu se inteleg d- loc cu alte natiuni. Acestea gpuse despre Albania, sa fie indeajuns. X. [DESPRE REGATUL RASIEIJ.
Dupi ce am aruncat o privire fugarä' asupra imperiului de Conatantinopol gi asupra Albaniei, sà tratam acum despre regatul Rasiei 7) care se marginegte cu acelagi imperiu gi cu Albania, cu itnperiul dinspre apus, cu Albania insa din spre miazazi. Cad acest regat, anume al Rasiei are doua parti; prima, care este principali, se numegte Rasia, numita astfel dupa numele unui fluviu care o uda gi care se chiama Rasia. Aceasta parte cuprinde trei provincii, anume Kelmia 8), Diocla 9), de mide s'a nascut i imparatul Diocletian, gi regiunea maritimi. Se numegte inga aceasta provincie regiune maritima, fiindca sunt cetali gi castre sau immediat deasupra Clisara, azi Clisura. Tumurist, Toinor, de aci i numele muntilor Tomoritza. Cuenania, Cunumovo, cetate ce igi are numele de la Cumani cari au mai hint i alte nume in toponimia Peninsulei Baleanice. Cf. C. Jiricek, Geschichte der Bulgaren, p. 380. Stophanatum. Stephanaphana (Stcphani fanum) 15ngi via Egnatia cf. G(Irka, op. cit. p. 28. Polatum, Polatum, localitate din Albania nordicii, 15110 Drin. Debre, De. re, Diwra, Dibra.
Rasia, sau Rascia este partea meridionalii a vechei Serbii. Numele pro vine de la castrul numit Ras gi fluviul Rana. Kelinia. este o regiune din fosta Hertegovini. Diocla, Dioclea, este o regiune din fostul Muntenegru. iivoarek Istories Porramlor, VoL 1
4
www.dacoromanica.ro
50
màrii sau sunt situate destul de aproape; regiunea este placuta bogata. In ea este metropola, cetatea Antibarenza care se zice Antibarum1), fiindca este situat in contra Barului, uncle zace ingropat corpul fericitului Nicolae gi din acest Bari inteo ¡Angara noapte pe mare se poate trece la Antibarum. Antibarum insa e departe de tarmul marii la m,ai patin de o leghe. In aceasti regiune maritimil cuitoril sunt catolici curati, ca gi Latinii. Ceilalti insa din acest regat, precum i regele, sunt schismatici perfizi gi de aceea persecuta foarte mult pe numiti catolici gi mai ales distrug bisericile Latinilor, le risipesc, ataca prelatii gi Ii duc in robie §11e fac mereu perchizili gi de aceea aceste biserici stint sliraice; pe linga aceasta, fiindci aunt schismatici, stint gi heretici foarte raj.; de acegti heretici stint molestati cei eari fug in acele parti dinaintea inchizitorilor gi de aceea, sunt mai rai f at.a de cregtini gi de catolici. Aceasta pro-
vincie e udata de un singur fluviu mare gi navigabil, care se numegte Drinus. Are in interior gi un lac, in latime 40 de leghii gi de acea zisa regiune are foarte m.ult pegte, fie din mare, fie din flu-
viu, fie din lac. Toate aceste provincii, impreuni cu Rasia, care este cea de capetenie, sunt in imediati apropiere de impiratia de Constantinopol.
XI
Partea a doua a acestui regat se chiama Servia, numiti astfel, &wa conditia poporului, fiindca Loti smit de conditie de solav. Ea cuprinde in sine trei provincii gi anume Bosnia2), Macia 3) 0 Marcia 4). Aceasta parte a regatului este situati langi Ungaria, aga cà nimic nu se giisegte intre ea gi Ungaria. In afari de regiunea zisa maritimä, unde sunt gase cetati, in intreg regatul sus &mintit nu se gasegte nici o cetate; cu toate acestea, sunt in el multe castre, fortarete gi sate mari, de cite trei sute gi patru elute de case de lemn gi de sciinduri, zidite fari vre-o legitura. Acest regat are in abundenta argint, plumb gi fier: iar regele Rasiei are actualmente in regatul situ gi lângà regiunea maritiana, gapte mine de argint; de altfel zigul regat este bogat in paine, carne i lapte, dar duce lipsa de vin gi de pegte; de obiceiu aci nu se bea vin, ci bere gi lapte. Totugi, Antibarum, Andvari. Bosnia, Lat. Bosona, Bossina, azi Bosna gi Bosnia din Serbia. Macia, Macva, Machow, Matscho, regiunea dintre Saya si Drin. Marcia, Craina.
www.dacoromanica.ro
51
regele §i baronii beau vin din belgug, adus din regiunea maritimi. Oamenii din acest regat aunt Inaiçi i de staturri frunmasi, atilt Mrbatii era gi femeile; brtrbatii insrt nu aunt de loe viteji, cici unul singur, om voinic in manuirea armelor, ar pune pe goani 50 din ei. Caii din acele pàrçi, afari de foarte putine exceptii, sunt mici ca martoagele1), tcrtugi su.nt tari, gi iuti la fugri. Tara este udatrt de douri (luvii mari ,anume de Narenta 2) gi Bistrita3). Primiintul numitului regat pe alocurea este foarte muntos, dar in general pietros gi avind coline mioi. XII
In acest regat a fost totdeauna un singur rege, acum insi aunt doui regi, unul domnind in Rasia, gi acesta este mai mare gi se chiaal mil Urog 4) CC cu acest nume se. chiarali toti regii Rasiei
doilea se chiami Stefan5) gi acesta domnegte in Serbia care este din partea din spre Ungaria. Cci ambii regi sunt frati din aceeagi mEuni, dar primogenitul este regele Serbiei Stefan. Acesta dup/ moartoa tatillui säu a domnit peste ambele pirti ale regatului gi peste tot regatul, doui ani. Intr'o imprejurare mail, crthirind pe un cal, a crtzut i §i-a rupt rriu de tot un picior. Vizfindu-se pus in primej die de moarte gi fiindc5 atunci era fgri mogtenitori, a rásat dom-
nia fratelui situ mai mic care, pe atunci, se mnnea Mecolinus 5), acuma "mart Ii zice Urog. Unii totugi sustin Cil i-a dilruit regatul pur i simplu gi a renuntat la domnia din mainile sale; altii spun, gi aceasta insugi regele Stefan o mArturisegte, el nu i 1-a däruit
simplu, nici n'a renuntat la el, ci sub conditia ci, dacil ar träi, el i se restituie acest regat; dacii mail ar muri, atunci sá pistreze el regatul. Dar fratele mai tânrir, intrind in posesia regatului, nu 1-a mai inskatogit, el. 1-a retinut deja restituit fratelui ailu, d.egi acesta timp de 26 de ani, gi chiar gi acum 11 de-tine, din care cauzi s'a nitsCa intirtoagele. Roncinus sau runcinus, equus minor, gregarius fr. ron. .cin, la Ducange, sub voce. Narentus, Narenta, fluviu in Bosnia. Bistrita. Numele insenmeazil fluviu repede; probabil e vorba de Drina san Morava. Vrosius, Stefan Uro II Milutin (1282-1321). Steplaanus. Stefan Dragutin domnegte (1276-1282 gi in partea de nord ptuul in 1316) cf. Górka, opt. cit., p. 33. Mecolinus, adecii Milutin.
www.dacoromanica.ro
52
cut rizboiu i vri§malkie pina in ziva de astazi intre acegti frati. Numitul rege Stefan este un orn drept i prin tinuta ea socotit de un mere dan; iubind pe catolici día are de sope pe fiica regelui Ungariei, 8ora reginei din Sicilia 1). Cu aceasta are odrasle dragalage de ambele sexe, gi n'a avut niciodata vr'o altá
Insi regele Urog care ocupa partea mai mare din regat, i domnegte din spre Grecia, este un om viole= i minemos. El nu pis-
treazi nici un juramint sau legimant, ori cit ar fi jurat pe evangbelie, pe corpul lui Cristos §i pe moagtele sfintilor, aviad, In acelagi
timp, o multime de sota, intre cari tine acum pe fiica imparatului din Ccmstantinopo/ 2) . Dela aceasta are o mare tara' in Grecia lingi
Thesalonic. El n'are nid un fin, afarti numai de un bastard dela oarecare muiere de jos gi o singura fati pe °are a avut-o eu faca regelui Ungariei, o Bona a reginei din Sicilia), care a fost declarata gi imbricati calugariti, timp de treizeci i patru de ani i Inchisi intr'o
ministire. Fiica aceasta a lui a fost casitoritä cte dona' ori; de asemenea bastardul a avut dona sotii. Pe catolici Ii persecuti mult are una pe ei, totugi din cauza fricii de domnul Carol se striduegte si arate oarecare Betune de devotament Uta de biserica romana', pentru ca biserica romani si impedice pe doimml Carol si nu-i declare
rizboiu gi, din aceeagi caliza, de atita vreme, cauti prietenia domnului Carol. Dar, in realitate, totul este o fatarnicie gi nimic nn
va pistra din figiduelile date decit terorizat de teroare. Cici ae teme de domnul Carol din doui motive, intaiul pemtru regiun.ea maritimi, fiindci tosa armata zisului domn Carol trebuie ca si treaci prin tara acea i atunet, daca ar voi, foarte ugor ar putea si ocupe intreaga tari, huna gi bogati, gi minele lui de argint i pe locuitorii din acea tara, fiindca sunt catolici gi se recunosc de Latini gi ar voi-o bucuros aceasta i, daci ar pierde acest tinnt ar pierde
cea mai buni parte din regatul siu. In al doilea rind, fiindci zisul Sora reginei din Sicilia. Catharina, fiica regelni Ungariei Stefan id V, soca reginei Siciliei, Maria.
Pilca tmparatului din Constantinopol. Simonis, fiica impliratului Angi a Irinei de Montferrat. Zorica Rica lui Urog al II din a treia cisitorie a sa en Elisabeta, fije& ragelni Ungariei Stefan al V, sorra a Mariei, regina Sieiliei. dronic
www.dacoromanica.ro
53
regat al Rasiei este in imediata apropiere de Grecia Ili nu e departe de Thesalonic. Vizind cä armata numitului domn Carol este aproape de el, i oarecum deasupra tárii pe care o stipilne§te, ca dotä dela impArat, i observänd cä el nu poate rezista aoeleeagi armate gi cä regatul sàu gi /ara sa este in pericol, cere pace gi unire,
degi, odatä, cAnd ar putea si o facä, sä facä tocmai contrarul. acestea spuse despre regatul Rasiei, pentru prezent fie indeajuns.
XIV. [DESPRE BULGARIA I RUTHENIA]. Trebuie sá vorbim acum de Bulgaria gi Ruthenia cari se märginesc cu Grecia din partea din spre miaziä uoapte. Bulgaria este, ea singuri, un mare imperiu in sine. tapitala insä a zisului imperiu este la Vidin1), o cetate mare. Impiralii acestui iunperiu top se nu.mesc Cysmani2). Tara este foarte latä gi Intinsá gi e plIcutä, este udatä de zece fluvii navigabile. Ea e plink' de päduri gi dumbrivi incântätoare, avAnd in abundenta piline, came, pegte, argint gi aur gi un nego/ mare mai ales de cearä i mitase; aci aunt multe mine de argint, i fluviile toate duc nisip amestecat cu aur, din cari, din porunca impäratului, aural se spell' necontenit gi se stränge. Prin mijlocul acestui impetiu trece fluviul Dunirea care aga de mult cregte din cauza mul/imii apelor ce se varali in el, a pe alocurea cuprinde in lä/ime un spatiu de 14 leghii. Inorogii, tigrii i castorii se ggsesc in mare nu.mär in aceastä Tara', care nu e nici prea päduroasä niel prea geasä, pe alocurea totugi sunt munli foarte pämäntul este gesos. Odinioará acest imperiu apartinea imperiuaparlinä, lui de Constantinopol gi chiar i acum ar trebui impäratul ar fi puternic. Nu de mult insä regele Andrei al Ungariei gi-a supus sie-gi acest imperiu gi timp indelungat a gi fost subt Estipâmirea regelui Ungariei. Clitinandu-se i1181 Ungaria, Tätarii au Viziin. Dupi Tirnova, cea mai hnportanti cetate din Bulgaria era Vidinul, Bononia Romanilor, Bodon numiti de Unguri. Vidinul are o fortireati mare pi bine conservati, construiti cu ziduri masive din pietre i cirimizi rimase din timpul Romanilor. Pe vremea aceasta, imperiul bulgar a inceput si se destrame i si-si piardi unitatea sa i de§i impirat era Svetslav, in apus era domn Michael, despota Bulgarie, dominus de Vigdino cf. Jiricek, Gesell. der Bulgaren p. 288.
Cymumi. Tatil despotului Michael se numea Cysman.
www.dacoromanica.ro
-- 54 ocupat aceastä impärgtie gi §i-au fleut-o tributari1). Acuma este sclava Titarilor, &and tribut, cAd oamenii acelor ;Ad, de obioeiu, nu Bunt ràzboinici, niel nu au deprtinderea armelor. XV
Lângä aceasti im.piritie se gäsegte i o a dona /ark' foarte mare care se numegte Ruthenia, care de asemenea este situati lângä Grecia, de aceeagi parte de miazä noapte, ca gi Bulgaria, totugi este deasupra Bulgariei. 5i aceastä pea' se aflä in asemenea conditiuná, ca Bulgaria, gi este udati de aceleagi fluvii, decit eh* in locul impiratului are un duce, cel mai voirtic dintre bärbati, care se numegte Leo2). Pe fiica ace.stui Leo a luat-o de sotie acum regele Ungariei Carol 3). Aceastä lark' a fost inainte vreme subt imperiu 4), in urmä subt Ungaria, acu.ma insä este tributari Titarilor, ca gi Bulgaria. Toate aceste natiuni sunt schismatice, perfide, avind aceeagi limbi. 5i e de notat ad ci Ruthenii, Bulgaril, Serbii, Selavii, Bohemii, Polonii gi Prusenii vorbesc una gi aceeagi lim.bä, anume cea slavonä,
de mide rezultä eä limba slavä este mai mare gi mai rispinditä de cit toate limbik lumii. XVI
Din toate acestea se poate vedea eä Bulgaria gi Ruthenia gi Rasia aunt situate intre Grecia gi Ungaria gi, de aceea, clack' domnul
Carol ar aves In stäpanire impärätia Grecilor, ficind o confederatiune cu regele Ungariei, acelagi domn Carol, de o parte, gi regele Ungariei, de cealaltä parte, ugor ar pune mäna gi ar subjuga toate
Tributurii. Invasia Tgtarilor din 1285 s'a fiicut deopotrivil i asupra Ungariei i asupra Bulgariei. Trecand Balcanii, au pustiit Thracia si Macedonia. Cu aceastä imprejurare, pgstorii valachi transhumanti ori nomadizanti, fiind b.&
nuiti cA ar putea ai se alipeasci de Tgtari, au fost colonizati in mare numAr, in Asia. Transportarea lor insä, ficándu-se pe o iarng grozavg, foarte multi din ei au cAzut jertfg. Cf. Jiricek, Gesch. der Bulgaren. p. 282. Leo. Int.re anii 1270 si 1300 a fost duce al Galitiei Leo I, iar in anul 1308, a ajuns la conducerea tgrii nepotul acestuia, Leo al 11-lea, la Georka, op. cit., p. 40. Regele Ungariei Karulus. Asupra explicgrii acestui fapt, redat inexact de Anonymus, vezi Górka, op. cit. p. XXXV. Subt imperiu, fie al Poloniei fi e al Romano-germanilor din Argue.
www.dacoromanica.ro
55
acele natiuni schismatiee §i barbare cari detin ca posesori firi drept ni§te regate atit de bogate §i de incantitoare. i, admitind ci acela§i donan Carol nu ar avea in stapinire zisul imperiu al Grecilor, In intregimea sa, el insu§i, pe de o parte, §i numitul rege al Unga-
riui, pe de alta' parte, ar putea si ocupe imperiul amintit §i toate natiunile amintite; cáci regele Carol, fratele sfintului Ludovic, tata regelui Siciliei, fiindci rivnia dupii imperiul Constantinopolitan prin urmare, ugor putea si ocupe, toate natiunile amintite s'a lagat intr'o foarte puternici legituri cu regeie Ungarieil), pentru ci a primit pe fiica aceluia pentru fiul siu §i pe fiica sa a dat-o fiului aceluia, pentruca, din douii päri, zisului imperiu gi natiunilor amin-
tite, cari ugor ar putea fi ocupate, si li se declare rizboiu; gi n'ar fi acu.m un prilej mai bun gi mai ugor d,e a aiunge §i de a subjuga zisa IrnpärAe i natiunile amintite, decit acesta, cu conditia totugi ca si fie pace in amintitul regat al Ungariei 2). XVII. [UNGARIA].
Dupi aceste provineii, trebuie sA tratim in cele urm'itoare despre Ungaria care este raai aproape de apus. 5i este de inseinnat ci regata Ungariei odinioari nu se cherna Ungaria, ci Messia 3) gi Pannonia Messia se numea in adevir dupi produsul secerigului, cid este bogati in mult secerig. Panonia se numea dup.& bogitia piinii. aceasta este logic, cici din abundanta secerigului, urmeazi abundanta paintii. De aceea, §1 despre fericitul Martin, care a fost din Ungaria, se vede in citirea dintai: cDeci Martin s'a niscut in oragul Sabariei, din Pannonia». Pannonii *hui cari locuiau pe atunci in Pannonia, toti erau pastori ai Romanilor §i aveau in frmitea lor zece Regele Ungariei, Stefan al V (1270-1272). Regat al Ungariei. Carol Robert ajunge necontegtat rege al Ungariei la 27 Nov. 1308. Textul acestui pasagin nu este destul de dar. Messi,a, Etimologia acestui cuvint o intiilnim mai intii la S. Isid. Hispalen. sis, Episc. Etymol. XIV in Migne, Patrol. lat. LXXXII p. 506: Messia a messium i fi arati, proventu vocata, unde eam vetares Cereris horreum nunenpabant.
in acelasi timp, hotarele: Hace autem ab Oriente Ostiis Danubii iungitur; ab Euro yero Thraciae, a Meridie Macedoniae, ab Occasu Histriae copulatur. Post Moesiam Pannonia est, inde Noricns... Pannonia, Ibiclem, p. 507: Pannonia ab .Mpibrus Poeninis est nuncupata, quibus ab Italia sccernitur: regio viro fortis et solo lacta, duobns satis acribus fluviis Drabo Saboque vallata. Coniungitur autem cum Norico et Raetia, habens ab Oriente Moesiarn, ab Euro Istriam.
www.dacoromanica.ro
56
regi putemici in intreaga Messia gi Pannonia 1). Slibind Ina imperiul Romanilor, au tega Ungurii din provincia Scithia gi (Lu marele regat care este dincolo de biltile Meotide i s'au luptat in deschis care este intre Sicambria 2) gi Alba Regal.' 3) Cu numi;ii I. In intreaga Moesia ai Pannonia. Despre existents acestor regate san voivodate ori ducate, cum le numegte Notarial anonim, nu Liven' alte indicii de citt cele ce ni le WI, ad, Geograful acestei descrieri a Earopei Orientale gi cele ce le gisim In Cronica Anonimului secretar al regelui Bela. Noul aispuns. Urmele Románilor din Pannonia, studiate de altf el, destul de temeinic i cu multe aminunte, de d. N. Drägan, in cartea sa Ronuinii in veacurile IXXIV, gi constatate gi de noi, inaintea D-sale, in douä articole puin loc blicate in ziarul (Universub, au dat prilej profesorului dela Cluj ca, si se bucure, cum ar fi fost firesc, ci i altii se preocupä de aceleagi probleme, si se näpusteasci asupra noastri inteun ton putin obicinuit oamenilor de gtiinti, pentru motivul ci i-am fi incilcat dreptul de prioritate.
Pornind ab irato, d. N. Drigan, in primal rind, nu tine semi' ci un articol de ziar nici nu urmire§te acelea§i scopuri, nici nu poste avea aceeagi documentare ca un articol de revistil sau ca o carte. In al doilea rind, uiti ci chiar D-sa a sustinut i sustine, ceca ce ne imputä nouä, cri Olaszi nu trebuie si fie numai deck Italieni, ci pot fi gi Románi. Dovezi: In Toponimie §i istorie, p. 239 D-sa ne apune: (Numirea Olaszfalva,
atestatä la 1289 pentru Viradolaszi (rom. Olosig), ca ti Erolaszi (rom. 01564), atestati la 1354 si 1552, si numele Olaszi, längi pârâul Gyepes, dovedegte existenta Rominilor in acele pär. Degi ar putea fi vorba gi de Italieni, cum crede
Györffy, mai curfind insi trebue sá ne gfindim la Romanii orientali, numiti ti Vlahi, la altomfini»... Diferentiarea acestor doui forme unguregti, oláh i olasz, pentru a numi doul popoare deosebite, nu s'a putut face dinteodatib. Dar, gi In cartes din wink in Ronginii in veacurile IXXIV, la pag. 138
d. N. Drigan ne apune: (De populatie romineasci in aceste pirti ar putea si ne vorbeasci i Oloszlca»... la p. 221: cDupi pärerea lui Adolf Pechfiny, A magyarorszcigi tétok, p. 28: populatie de origine romineaseä indici ti munele Kis Nagy-Olaszi»... la p. 351 ne eiteazi nagy olaszka oláh virág... h p. 213: «In Zélyom ar putea fi rominesti numai Valaszka, ung. Olaszka»... la p. 590, eiteazi (tOle§telec din Odorheiu din ung. Olasztelek». Ori poste se va fi supirat d. N. Drigan, fiindci ne-am manifestat, neincrederea, poate nejustificati, in afirmatia, pe care o face ti acum in cartea
sa, p. 43, ci anumele lui Kocel (fiul principelui Priwina din Pannonia), dupi toati probabilitatea, este de origine romanici, poate chiar romitneasci, i ci, p. 81 ,tKocel poste fi un corespondent al romfinescului cätel»? In once caz, deocamdati constatilm numai atilt ci d. N. Drägan ti-a uitat de povata lui Tacitus: sirte ira et studio. Sicaznbria este Aquincum al Romanilor, Buda, de astizi. Localitatea Sicambria o mai gisim amintitä ti in cronica lui Simon de Keza. Cf. A. Eckhardt, Sicambria in Rev. des étud. hongr. VI a 1928 p. 166. Alba Regalii, fosta capitali a regilor Arpadieni, Székesfehérvár, germ. Stuhlweissenburg.
www.dacoromanica.ro
57
zece regi gi puserà stapânire pe ei i ca semn al victoriei, ridicari aci, pentru vegnicie, o piaträ de marxnorri foarte mare pe care este seria aceasti victorie a lor; ea diinuegte pina' in ziva de astizi 2). dupi dobindirea acestei victorii, pe cel care era cel mai puternic dintre cei gapte duci cari plecaseril din Scithia, 11 aleseri in unanimitate gi-1 ficuri peste ei rege i luarà in stipinire toati tara gi locuira
In ea gi de atunci de cita Unguri, cari cu alt nume se chiami Huni 2), intreagi tara s'a numit Ungaria. Acest regat are provincii gi ducate mari, dintre cari prima este Posonium3), a doua Trenciniu 4), a treia Zips 2), a patra Cungolibso 2), a cineea Hunga 7), a geasea Malamors 8), a gaptea Sylac 8), a opta partea Transilvang, a noua Siculi 19, a zecea Sicuriste 11), a unsprezecea zeuriuensi 12), a douisprezecca Sirinia 13), a treisprezecea Marcia 14), a patrusprezecea Simpronium l'"), a cincisprezecea Crovacia 16), a §asesprezecea Dabnatia. Cáci aceste provincii sunt cat nigte regate, in mArime, gi de aceea regatul Ungariei este unul dintre cele mai mari regate din lime, in ce privegte intinderea sa de pamint. In general se apune
era in lungime de o cale de 40 de zile e tot de atitea in Aceastà taii este plina de pegti gi foarte roditoare in paine, vin, carne, aur gi argint; multbnea de pegti intrece aproape toate regatele, in afarà de Norvegia, unde pe§tii se mänâncä ca painea sau Pana in ah.= de astäzi. Despre statua de marmorä ridicatä cu ocazia victoriei Ungurilor impotriva principatelor romane ne aminteste i cronicarul Simon de Keza. Se chiamil Huni. Cfind Anonimul nostru si-a serie Geografia ea, teoria despre originea hunici a Ungurilor fi fäcuse deja intrarea in istoria Maghiarilor sau, cu alte cuvinte, c Anonimul geograf cunostea Gesta Hungarorum, compuse subt Ladislau al IV-a Cumanul. Posonium, comitatul sau judetul, Pozson, Bratislava, Pressburg. Din, identificärile locaIitäilor dupä Górka, op. cit. p. 45. Trenciniu, com. Trencsen. Zips, com. Szepes, Spiz. Cungolibso, corn. Lipto, Liptau. 7. Hunga, com. Ung, Ungh. Malantors, corn. Maramures. Sylac, com. Silaj, Szilagy. Siculi, Siculia, tara Secuilor. Sicuriste, Securisca, lângä Nicopole. Zeurivenses, Banatul Severinului. Sirinia, Sirmium, Srem. Marcia, Banatul Macvia, Macva. Simpronium, Sopron, Oedenburg. Crouacia, Croatia.
www.dacoromanica.ro
58
lor de paine. Pitmfmtul este in general es, avind amestecate coline mici; pe alocurea, are totugi munii foarte inalti; in prirtile transilvane sunt foarte zuari munii de sare gi din ei se scobegte sarea ea piatra gi este &mi in intregul regat gi in toate regatele dimprejur. XVIII Ungaria se imparte in douri prtni gi anume in panca transilvara gi in partea duna reanti. 4 se numegte parte transilvani acea care
este despirlità de partea dunireanri printr'o pridure ce tina o cale de patru zile. Partea danubiali este udatit prin mijloc de faimosul fluviu nu.mit Dunirea, care este din cele mai 'mii (luvii din lumea intreagrt, foarte bogat in tot felul de pegti gi curge spre risirit. Ea este udatit gi de alte fluvii, cari aunt aproape egal de mari ea gi Dunrtrea gi anume Drava 1), Saya 2), Tisa 8), Vaag, Culpa, Raba, An.
radul 4), Buga 5), Lobretul 6), Lucarta 7). Toate aceste fluvii sunt navigabile gi tare bogate in pegti, ea gi in moruni, cari sunt cei mai mari gi mai delicati pegti, in nisetri, gtuci gi alti pegti, ea mrenele gi aliii. Si partea transilvanä este udatii de foarte mar fluvii navigabile, pe cari este duiä sarea in coribii mari, in tot regatul, gi in alte regate vecine gi anume Vigeul 8), Theeu 9), Thalabintul 10), lisa 11), Siretul la), Prutul 18), Lapis 14, ) Somegul 16), Ariegul "), Muregul 17), Bistri/a 18). Aproape majoritatea acestor fluya duc in nrtsipul lor aur gi de aceea in Ungaria in totdeauna ea sprilat gi ea Draua, Drava. Dim identificarea riurilor dupi Górka, op. cit. p. 47. Zaua, Saya. Tiscia, Tisa.
Anrad, Hernad? Buga, Bega. Lobret, Laborcz. Lucarta, Latorcza? Visic, Vigeul. Thecu, Tarac? Thalabint, Talabor. Thiscia, Tisa. Soget, Seretul.
Purut, PrutuL Lapis LipuguL Sconus, Somegul? Aragas, Ariegul, Aranyos. Monis, MureguL
Bistrita, Bistrita, jud. Nisiud.
www.dacoromanica.ro
59
steins aurul de principii §i oamenii nobili, cari triesc ling5 fluvii. i aceste fluvii contin in abundentl pe§te. XIX
In afarit de Buda, uncle se gig capitala regatului gi care ester eea mai mare dintre cetäi, deStrigoniu 1), unde este archiepiscopia de Strigoniu, Laurinum.2), mide este episcopia jauriensi, Zagrab3),. unde este episcopia de Zagrab, Vesprimul4), mide este episcopia d- Vesprim, Cinci biserici unde este episcopia de Cinci-biserici8),. Alba Julia 6), unde este episcopia transilvang, Terna'), Pojon 9),
gi Baia 8), nu Bunt alte ceti in intreaga Ungarie, pe ling.& cela cinci, langa mare, in Dalmalia. Totugi se gitsesc in zisul regat multe-
°rage, castre ti fortIre/e gi nenumirate sate, dar, cu toate aeestea, se pare ci regatul este cu totul dajert, fatii de mrtrimea lui. Mai aunt gi alte doui archiepiscopate in regatul Ungariei, anume ce! din Calocia 10) in interiorul Ungariei i ce! dela Spalato 11), care este In Dalinatia, längi mare. XX
In general oamenii sunt mici i negni gi cam usciitivi 8°) foarte räzboinici, manuind tot felul de arme; aunt mai ales foarte buni arcagi. De obiceiu au cai misi, dei, de altfel, foarte tari sprinteni. Totugi, principii i nobilii au caí mari fra.moti. Poporul Ungariei e foarte cucernic §i catolic, principii însä §i nobilii sunt grozav de cruzi. Zi§ii principi mint tare puternici, did unii din ei pot 85 adune 10.000 de soldati, alti insi 5.000, lar cei cari pot mai Strigonium, Esztergon, Gran. laurinum, Arrabona, Gy6r, Raab. Zagrabia, Zágreb, Agram. Vesprimium, Vesprém. 5. Cinci Biserici, Pees ,germ. Fiinf-Kirchen.
Alba Julia, Alba Iulia, Belgrad, Karlsburg. Tirna, Timan, Nagy Szombat. Posonium, Bratislava, Pojon. Baia, Baia.
Calocia, Kalocsa, Una Dunire. Spalatum, Spalato, Split in Dalmatia. Cf. Otto din Freising, Gesta Friderici I, 32: Sunt autem predicti Ungari facie tetri, profundis oculis, statura humiles.
www.dacoromanica.ro
60
putin, 2.000. Oridne e /hint sà urmeze pe rege oriunde acesta ar fi voit, impreuni cu toata ginta sa, firi vr'o soldi, i ori eat timp lar fi plicut regelui, chiar i zec,e ani. Toate localititile pe unde ei tree le devasteazi, de aceea, regele ,ori cit ar vrea, §i, pentru eat
timp ar vrea, poate sä duci cu sine 100.000 de soldati. Regii insi
niel odati nu riman .in cetäti, cl In camp, principii insi persoanele, care sunt la taxi, sunt Çinuçi si-i serveasci cu cele necesare.
XXI
In Ungaria sunt cinci ducate. Primogenitul regehsi, trebuie si
aibi i si domneazi dupi tata! siu. Al doilea niscut, primul ducat, al treilea niacut al doilea ducat 1) §1 astfel fie care. Toate ducatele
sau banatele, dupi traditia ungari, le posedi regele, ea 85 le des nobililor §i si le ja din nou dela ei i ei le dea altora, dupi bunul sfiu plac. In afari de ace§tia, sunt persoane oficiale palatinul magister tarnicorum; palatin este acela care este in frmitea
din intreaga tail Al doilea dupi rege, magistrul tamidlor, se nume§te acela care este peste did. E de notat cà regele Ungariei nu strange nici un tesaur, ci tot ce are cheltue§te cu baronii Cu delegatii, iar baronii toate ale lor la cheltuese cu regele. Ungaria este märginiti din partea de risirit in Rasia, Bulgaria §i Rutenia, cari Bunt la mijloc intre acest regat §i Grecia, dupi cum s'a spus. Din partea de miazäzi este inconjurati de marea adriatici, care este alituri de Apulia, Abruzium i IVIarcia; din spre apus este inconjurati de Germania §i Boemia, din spre miazi noapte insi de Polonia §i rittari 2) XXII
Este de insemnat ad eä, inci nu aunt trei sute de ani, de &find Ungurii au fost convertip la credinta cre§tini de afântul stefan, regele lor, al &Anil fin, de asemeni a fost canonizat, regele Emeric 2). Al doilea ducat. Faptul nu poate fi exact pentru al doilea fiu. Cf. Deér, Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis, in Mitteil. des iist. Inst. f. schichtsforschung, 1931, p. 20.
Tatari adecil Rutheni, cari erau tributari Tiearilor. Regele Emeric. Regele Ungariei Stefan I si fiul srm Emeric au fost canonizati in anul 1083.
www.dacoromanica.ro
61
In urmi au mai fost sanctificati, din familia sa, regele Sf. Ladislau, §i sfänta Elisabeta, sera domnitorului Bela, regele aoeluiasi regat. Pe
sera uterini insi a acestei Sfinte Elisabeta §i a regelui domnitor, numit Bela, a luat-o in cisätorie Iacob regele Aragoniei, cu care a avut ca fii, pe Petru, cindva regele Aragonieti, Iacob, regele Majoricanilor §i pe regina Franciei, Isabella. Din numitul domn, rege al Ungariei, Bela, s'au niscut doui fil i anume regele Stefan. §i fectioara Margareta, a cirei canonizare se cere acum. De unde rezulti cí hisul rege Stefan §i fata Margareta, sora sa, au fost ai doilea frati, dupi tati, ai reginei Franciei, Isabella. Din aceasta înc mai rez-ultä, ci vestitul rege al Francilor este nepotul acelora§i. Iar din nu.mitul rege Stefan s'a niscut un singur fin, Ladislau, care in urmi a ocupat dom-
nia dupi tatil su §i a avut de sotie pe sora regelui Carol de Sicilia 1). Dar cu ea n'a putut avea urma§i, de aceea a murit firi mo§tenitori. Din acela§ rege s'au niscut trei fete, dintre cari pe cea mai mare a luat-o impäratul din Constantinopol, care domne§te acum, dar, ea murind, a luat in cisitorie pe fiica Marchizului de Montferrat. A doua a dat-o regelui de acum al Siciliei. A treia regelui Serbiei Stefan 2). A patra a pus-o inteo ministire, unde zace corpul numitei fecioare Margareta, sora sa 8) §i unde a stat timp
de 32 de ani. In unni, aceasta s'a lepidat de cilugirie §i s'a miritat cu un oare care nobil din Boemia, lar dup.& meartea acestuia a luat de birbat pe regele Rasiei 4) §i cu care zisul rege al Rasiei are o fiici pe care ar voi si o dea domnului Carol sau fiului siu. lar re-
gele Ungariei, Ladislau, a murit fr urma§i, dupi cum s'a spus. Toate surorile au feet miritate cu schismatici, in afari de regina Syciliei. De aceea, ea insi§i fiind catolici, a rimas mo§tenitoarea regatului §i a fieut donatiune zisul regat fiului ei primogenitul Carol, anume Martel, care murind, i-a urmat lui îii domnie Karol Robert, fiul su, care acuma domne§te in baza drepturilor amintite. Acestea si fie in deajuns despre Ungaria. Carol de Sicilia. Vezi la Gérka, op. cit., p. 53, genealogia exactii ce ne-o dá dupi Anonimul geograf. Regelui Serbiei &elan, Catherina miritatii dura Stefan Dragutin, reSerbiei.
Sora sa, adeci a regelui Stefan V. Regele Rasiei. Elisabeta, Hies regelui Stefan V, dupi ce a stat in mgnistire trei zeci Fi 110i de ani, a degbreicat }mina monachali si s'a eisitorit ru un nobil din Boemia, Zavis de Rosenberg-Falkenstein, dupi moartea carnia s'a cils5torit. pentru a doua oars, cu Uros II Milutin, regale Serbiei.
www.dacoromanica.ro
62
XXIII [POLONIA].
Polonia se imparte in gase ducate, ai ciror duci sunt ca i regii. Iati numele duoatelor: Cracoviensi 1), Opuliensi 2), Bratislaviensi 5), Glogoviensi 4), Gnisnensi 5) gi Magovienai 6). Degi
In vecbime Polonia avea regi, totugi, de o una de ami, e lipsiti de regi. In anul hui dela nagterea Domnului 1290, §i-au ales de rege pe ducele de Cracovia care a domnit trei ani gi a murit firi vr'un fiu de sexta' bárbiiteac. A avut totugi o fila pe care a luat-o de Bolle regek Boemiei i impreuni cu ea a stipinit regatul Poloniei. Dar murind numitul rege al Poloniei, pe acea doamni regeie Romanilor s dat-o de Bolle fiului siu, al doilea nisout 2), gi impreuni cu ea tinde si aibi numitul regat al Poloniei, dar numitii dual se op un, fiindcá este o uri naturali intre ei ingigi i Theutonici. Odinioari, Polonia Be numea Wandalia dela fluviul Wandal 9). Agtia aunt Wan-
dalii cari, devastind Italia gi Africa, in timpul fericitului Augustiu, s'au potolit numai in hotarele Spaniei. Tara este plini de piguni, plini de piduni i foarte intinsi. Are bogitie de cereale, dar e lipsita de viti. Este niebla de amintitul Wandal, de Odera 9), Nisa 11, Bobera 11) i Magara 12) ; are mult pegte gi carne. Sunt in ea mine de argint gi munti de sare. Sunt acolo tigrii, inorogi, castori gi multi cal neimblinziti. Sunt cu totii catolici gi pentru devotamentul ce au
pentru biserica romani, ori ce casi e tinuti si dea cite un dinar pentru hiserica romani, gi se nunaegte dinarul 5f-lui Petru. Odinioari toti Polonii mergeau tungi, ca claterciensii convertiti, dar Cracoviensti, Cracovia.
Opuliensa, Opeln, in Silezia. Bratislaviensti, Vratislava, Breslau. Glogoviensä, Glogau in Silezia. Gnisnensii, Gnesna, Gnesen. Magovienset, Mazoviensä, Mazovia.
Al doilea nelscut, Rudolf, fiul lui Albert L cf. Górka, op. cit., p. VII si 56.
Fluvial Vandal. Vistula, WeichseL Dupii Sf. Isidor Hisp. op. cit., IX 2, 96 numele de Vandali ar veni de la Vindilicus: Vindilicus amnis ab extremis Gal-
liae erumpens, iuxta quem fluuium habitasse et ex eo traxisse nomen Vandali perhibentur. Odera, Oder. Nisa, Nissa, Neisse. Bobera, Bobrane, Bober in Silezia. Magara, Neidentificat de Górka, op. cit. p. 57.
www.dacoromanica.ro
63
scum unii incep sfili lase par. Sunt destul de rizboinici gi de o staturä frumoasii. Acestea sä fie de ajuns, in ce privegte Polonia. XXIV. [BOEMIA].
Boemia este un regat foarte bogat in argint gi aur; de aceea are multe mine de acest fel. Ea cuprinde dour( pärti, gi anume Boemia, deja amintitä, gi Pomerania 1). Principals cetate din regat
e Praga care este situatä in Boerria. Tara nu este mare, ca intindere, de aceea, nu se gäse§te nici in acel regat nici un archiepiacopat. C5ci se apune ca odinioarg Boemia nu era regat, ci ducat, lar impäratul Frideric 2), nu cel din unni" Frideric, ci penultimtul, a fIcut pe ducele acelei täri de rege gi pincerna 3) al regatului roman. Toti Boemii aunt mari gi fini hati. In general nu aunt räzboinici gi nici regii nu sunt puternici, prin oamenii lor din regat, totugi aunt
ainfluenti, fiindcä cu marea lor bogätie de bani, pe care o au din minele de argint, inchiriazi multi mercenari. Au din abundentä cereale, dar sunt cu totul lipsiti de vin, afarä de eel de import. Au, totugi, bere bunä; vorbesc limba slavi in ambele pärti ale provinciei, adeci in Boemia gi Pomerania. Si fiindci numitul rege 4) al Boemiei a murit, aril mogtenitor, de aceea regele Romanilor 5) vrea sä ocupe acel regat pentru fiul säu, dar baronii din regat ii se opun. Aceasta A fie deajuns, in ceea ce pzivegte Boemia.
Pomerania, Pomerania. Gérka observrt gresala Geografului anonim care numeste ad, in loe de Moravia, Pomerania care de fapt apartinea Poloniei. Impdratul Frideric, Frideric Barbarossa (1152-1190), nu Frideric II (1220-1250) la Glorka, op. cit. p. 58. Pincerna, Ducasnge, Gloss, sub voce: Pincerna qui vinum convivis miscet.
Numitul rege: Venceslau al IThlea. Albert I.
www.dacoromanica.ro
INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN A bruntium 32. Abydos 19. Achademia 18.
Bela 33. Belgradensis 18. Bertus 34. Bistrice Serbica 25. Bistrice Ungarica 31. Bidunum, Budinum 27. Bisantium 15. Bitinia 14. Blachi 17. Blazi 17. Bober, Bobera 34. Boemia, Bohemia 32, 33, 34, 35. Boemii, Bohemii 28, 35. Bosna, Bosnia 24. Bratislaviensis 34.
Achaya 17, 18, 20. Achilles 17, 18. Acilles 19. Adriaticum 19, 32. Affrica, 13, 34. Agenor 13. Alba Iulia 31. Alba Regalia 29. Albani, Albanenses 23. Albania 14, 22, 23. Mexander 16, 22. Alpes 14.
Brosius (=Urosius)
Andrauilla 18. Andreas 18, 27. Andronicus 16. Anrad 30. Antibarum, Antibarensis 24. Apolinus 17. Apulia 22, 32. Aragas 31. Ara gonea 33.
Aristotilis 19. Armeni 22. Arvius 15. Asia, Asya, 13, 14, 15, 16, 23. Athenae, Atheniensis 18. Augustinus 34. Augustinus Octaviemus, 22. Baia 31. Barium, Barum 24.
Brundesima 22. Buda 31. Buga 30. Bulgari 15, 28. Bulgaria 14, 17, 21, 27, 28, 32. Bystrica, v. Bistrice. Caesar 22. Calcedonia, Calcedonensis 14. Cenodes 19. Centopolis 18. Chephalonia, v. Cephalonia 20. Choos 20.
Chorintus, Corinthus 18. Chorintii 18. Cipnis, Cyprus, Cyprensses, 19, 2L Clarentia 18. Clisara, 23.
hvoarele Isioriei Rominilor, Vol. II
www.dacoromanica.ro
s
- 66 Colocensis 31. Constantinopolis 15, 17, 18, 20, 22. Constantinopolitanus 13, 14,15, 16, 18, 20, 21, 22, 23 24 25, 27, 28, 33. Constantinus 15. Cracovia 34. Cracoviensis 34. Cretha 18. Crimantos 18. Croacia, Croatia 20, 30. Culpa 30. Cumani 15. Cumania 23. Cungolibso 29. Cyclades 19. Cyamani 27.
Galathae 14. Galicia 14. Gallici 14, 18, 22. Gallus 14. Georgia 21. Glogovensis 34. Grecia 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 26, 27, 28, 32. Grecus 14, 19, 21, 22, 23, 28. Gridensis 18. Hanihal 14. Hellespontus, v. Elespontus. Hemericas 33. Hispania 34. Hospitalarii 19. Hunga 29.
Dalmacia, 20, 21, 30, 31. Danubialis 30.
Huni 29.
Danubius 14, 16, 27, 30.
Iacobus 33. Ianuenses 16. Iaphet 15. Iauriensis 31. Iaurinum 31. India 23. lohannes 14.
Debra 23. DeImi 20. Delos 19. Despotus 18, 20, 22. Dioclea, Dioclia 24. Draua 30. Drinus 24. Duracium, Duracena 22.
Isabella, v. Ysabella. Istria, v. Ystria. Italia si Ytalia 19, 34.
Effesus 14Ela 15. Eladia 18. Eladius 18. Elespontus, Elispontus 16, 19. Elisabeth 33. Epasa 22. Ephesus, Ephesii 14. Epirus 18. Ersenta 22. Europa, 13, 14, 23.
Tunas Cesar 22.
Francia 33. Francus 33. Fredericus 35. Frigia 15.
Lapis 31. Latini 18, 22, 23, 24, 26. Leo 27. Libanus 13. Libdia 15. Lobret 30.
Galatha 15,
Karia 15. Kartagina 14.
Karulus, = Carolus 17, 22, 26, 27, 28, 33, 34.
Kelmia 24. Kurco 13. Lacedemonia 18. Ladislaus 33. Laodicia, Laudicea 14.
www.dacoromanica.ro
- 67 btdewicus 28.
Pacolus 15. Panonia 29. Pannotu 29.
Lombardi-Lonbardi 18. Lucarta 30. Lucas 14. Ludevicus, v. Lodewicus.
Panphilia 15. Panphilus 15. Parion 19.
Macedonia, Machedonia 16, 17, 18. Macedo 16. Macia 24. Magara 34. Magoviensis 34. Maiorici 33. Malamors 29.
Marcia 24, 30, 32. Mare Magnum 19. Margareta 33. Martinus 20. Mate, Mathia 22. Martellus 34. Mecolimns 25. Mediterraneum 16. Melos 19. Meotidae 29. Messia 29. Michael paleagius 16. Michilene 19. Minodimus 19. Montis ferrati marcio 33. Morea 18. Morns 31.
ParnaEllS 17.
Patras 18. Peloponensis 18. Pergatnos, Pergamum 14. Perms 34. Philadelphia, Piladelphia 14. Philippenses 16. Philippis 16. ,Pirus, 18. Pitagoras 19. Plinius Polatum 23. Poloni 28, 34. Polonia 14, 32, 34 Pomorania 35. Porforogenitus 15. Posonium 29, 31.
Praga 35. Propontis 16, 19. Pruzeni 28. Ptolomeus 19. Purut 31. Quinque ecclesiac 31.
Raab, Raba 30. Rascia (=Rasia) 14, 17, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 28, 32, 33.
Narenta 25. Natolia 14. Neupotasensis 18. Nicholaus 24. Nicomedia 14. Nigropontus 18. Nistt, Nissa 34. Noe 15. Norvegia 30.
Rasenses 28. Rodia 19. Rodus 19. Romana y5, 26.
Romani 14, 17, 22, 29, 34, 35._
Rucheni = Rutheni 15, 17, 28. Ruchenia = Ruthenia 14, 21, 27, 28, 32._
/ctauianus 23. Odera 34. Olimpus 16. Opuliensis 34.
Orthogie, orthoya alias Delos 19. -
Sabbaria 29. Salona 20. Sampnia 19. Sardis 14, 19. Sclavi 20, 23, 28, Sconus 31.
www.dacoromanica.ro
- 68 Scumpino 32. Senopi 16. Servia 17, 20, 24, 25, 53. Sfeptagoria 17. Sibilla samia 19. Sicambria 29. Sicia 29. Siculi 29.
Transilvana 29. Transilvanus 30, 31. Trapason, 16. Tricinium 29. Trogia 15. Troia 19. Tumurist 23. Turci 15, 16, 22.
Sicurrite 29.
Tysia, v. Thiscia.
Simpronium 30. Sipis 29. Sirinia 30. Sinaricensis 18. Soget 31. Sophia 16. Spalatensis 31. Stephanus 25, 33. Stophanatum 23. Strigomum 31. Strigoniensis 31.
(Jetted, Veneti 18, 20. Ueneeia, Venecia 20.
Ungari 17, 20, 29, 33. Ungarra 14, 17, 24, 25 ,26, 27, 28, 29, 30;11, 32, 33, 34. Urosius, 25, 26. Vag, 30.
Sytia Sida Sycilia, Sicilia 18, 22, 26, 28, 33. Sylac 29. Syria 19.
Tarentinus 22. Tatari, Tartari 15, 16, 27, 28, 32. Thalabint 31. Thebana 18. The,cu 31.
Valesius, v. Carolus. Vandalus, Wandaltts 34. Vandalia, Wandalia 34. Vesprimium, Vesprimum 31. Vespriniensis 31. Vindilicus Vrosius, v. Urosius. Vysic 31.
Xerces (Xerxes) 19. Ypocras 20. Ysabella 33. Ysauria 15. Ystria 20. Ytalia, v. Italia. Ytharia 19.
Theotonia 32. Thesalia 17. Thesalonica 17, 26. Thesalonicensis 17. Thesalus 17. Thiatira 14. Thiscia, Tiscia. 30, 31. Thracia v. Tracia. Thyatira, v. Thiatira. Tirna 31. Tiscia, v. Thiscia.
Trachia, v. Tracia 14, 15, 16, 17, 20.
Zagrabia 31. Zagrabiensis 31. Zaua 30. Zeurivensis 30. Zyon 19.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL Pag.
Introducere
I. Descriptio Europae Orientaiis. Text latin: Imperimn Constanunopolitanum Albania Rasia Bulgaria et Ruthenia Ungaria Polonia Boe.mia
Traducerea. Text românese Indieele nutnelor proprii
www.dacoromanica.ro
5 13 13 22 23 27
28 34 35 37 65
BUCURESTI TIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU
www.dacoromanica.ro
