Izvoarele istoriei românilor.Volumul 4.Cronica ungurilor

G. POPA-1../SSEANU

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTES HISTORIAE DACO 0 ROMANORUM FASCICULUS IV SIMONIS DE KEZA

CHRONICON HUNGARICUM EDIDIT

G. POPA,LISSEANU

TIP. (BUCOVINA» BUCURE$TI

1935

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE ISTORIEI ROMÂNILOR VOLUMUL IV

CRONICA UNGURILOR DE

SIMON DE KEZA TRADUCERE DE

G. POPA.LISSEANU

TIP. 4BUCOVINA» BUCURESTI

1935

www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio Cioriceanu Rerum historicarum amantissimo d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

Ar fi trebuit, poate, sa publicam aceste Fontes historiae Daeo-Romanorum, Ara' de comentarii §i Ara de introducerile ce le insotesc. S'ar fi dat atunci aparenta unei mai miari obiectivitati. Zicem aparenta, fiindca cetitorul, lipsit de ¡dei preoncepute, va putea, prin el insu§i, st constate din lectura textelor absoluta noastra obiectivitate. Daca insa am socotit, totui, necesar sa facem ca aceste carti ale noastre sa fie precedate de cate o introducere §i sa fie insotite, din cand in cand, de comentarii, am facut aceasta, In pritnul rand, pentruca sa atragem luarea aminte a publicului romartesc asupra pasagiilor ce se referí la istoria noastra nationala intrucat noi publicam nilte lucrari ce privesc in special Lstoria Ungariei §i, in al doilea rand, pentru ca sa scoatent in evidenta felul tendentios, in care istoricii maghiari staruesc mnca, pe langa toate dovezile ce li s'au adus, mn ve-

chea lor prejudecatac Romeinii nu sunt autohtoni in regiunile pe care le ocupa, i ct s'ar fi infiltrat in plaiurile Carpatilor, malt in urma, dupa venirea Ungurilor. Din lectura chiar a cronicilor ungure§ti se va putea vedea u§or c atunci can' d Maghiarii au sosit Ln noua lor patrie, nu numai a nu au gasit o tara pustie §i nelocuita, dar a au dat peste populatiuni Cu organizatiile lor pro prii, primitive ce e drept, dar cu organizatii ce s'au impus chiar cuceritorilor cari le-au adoptat pentru trebuintele lor proprii. Din aceasta lectura se va putea, apoi, constata nu nun'ant mai numeroasele incuscriri intre Unguri §i localnici avea idecat sa amintim ca fiul lui Arpad, Zoltan, a luat In casa torie pe fiica lui Menumorout, ca, mai teirziu, voivodul Ardealului Apor s'a insurat cu o grecoaica, adeca Cu o ortodoxa. etc. dar §i nenumarate absorbriuni de elemente incloeuropene in www.dacoromanica.ro

8

straul natiunii de rasa turanica, a Maghiarilor. Aceste absorbfiuni au lost at& de dese ca au modificat Cu totul caracterul particular al poporului unguresc care, spre a se putea menfine, a fost obligat s'ii adopte o cultura straina, cultura popoarelor cu cari a venit in atingere. Din lectura textelor ce publicam se va putea vedea, mai

departe, adevarul adevarat asupra misiunei istorice» ce au avut, timp de un mileniu, urmolii celar §apte triburi ale lui Arpad §i asupra rolului de conducator ce au avut Ungurii in domeniul cultural §i economic. Walorile>> pe cari ei le-au daruit Europei sunt, in foate domeniile, valori, in cea mai mare

parte, imprumutate, din mijlocul popoarelor cu cari au trait impreuna §i pe cari, in urma unor fatalitafi istorice, au izbutit sa le asimileze. lar pavaza cre§tinatatii, mai ales impotriva Semilunei, se §tie ca nu a lost la Dunarea de mijloc, ci la Dunarea de jos. Pentru documentarea cetitorului roman am crezut nece-

sar sa dam nu numai traducerea, dar §i textul acestor traduceri. Felul cum infelegem noi sa se faca o traducere, l-am expus alta data in lucrarea noastra oStutlii pedagogice>>. G. POPA-LISSEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Asupra vietii §i persanalititii cronicarului Simon de Keza ne lipseac datele aproape cu desivir§ire. Putinul ce-1 §tim se reduce la ceeace ne spune el fnsu§i despre sine. Ca mai toti cronicarii unguri, de asemenea §i Simon de

Keza a fost un cilugir, avind titlul de magistru, dupi cum ehiar el ni-o arati, §1 functiunea a§a cel puTin se pare de canonic al Capitlului Episcopiei din Oradia. Nu Etim precis cnici data and a triit. Cronica sa, Simon de Keza dedici regelui Ladislau al III, dupi cum se poate vedea din codicele ce ni s'a pistrat, ca Bind clericus fidelis al aceluia. In istoriografia maghiari insi se confundi, de multe ori, regalitatea lui Ladislau al Ill (1204-1205) cu regalitatea lui Ladislau al IV (1272-1290). Primul fiind numai un usurpator de domnie, cronicarii nu-1 numiri intre regiiUngariei §i atunci Ladislau al IV, numit §i Ladislau Cumanul, poarti numele de Ladislau al Hl-lea. De altfel, intrucit Simon de Keza trateazi In cronica sa evenimentele petrecute in Ungaria pini la sfir§itul rizbáiului impotriva Comanilor din 1282, este evident

ci el in/elege subt Ladislau al Ill-lea pe Ladislau al IV al istoriografiel maghiare de astizi §i c deci el §i-a compus opera

intre anii 1282-1290. Si se nume§te Simon de Keza, fie ci s'a niscut in Chiza, un sat din Bihor, la citiva kilometri depirtare de Salonta, fie ci era proprietarul teritoriului din Chiza 1).

Satul, rimas astizi in Ungaria 2), este men/ionat de 1) Dupi istoricul ungur Szab6 K., cronicarul Simon de Kéza s'ar fi näscut chiar in satul Kéza din Bihor, dupä Pauler Jul., in localitatea DunaKeszk Cf. Pallas, Nagy Lexikona X, 483.

2)fn conventia incheiatä de L I. C. Britianu cu aliatii nostri, inainte de intrarea Romiltulor in morale dizboiu, atul Keza era trecut ca teritoriu romä-

nesc ce ar fi tunnat si fad parte din Rominia.

www.dacoromanica.ro

10

geograful I. Lipszky, in Repertoriul su din 1830 cu urmatoarele vorbe: Kéza, valahice Kiza, praedium comitatus Bihoriensis. Satul acesta, ferma aceasta, ung. puszta, acum o suta mdi bine de ani, era deci locuit gi de populatinne ramaneasea, teaci, altfel, Lipszky n'ar fi avut nici un motiv sa. ne dea numele gi in limba romana. Proportia numerica intre nationalitatile acestei ferrne, nu o cunoagtem gi nu gtim nici dacii astizi vor mai fi existand Romani, in aceasta localitate. Kiza este fermi numai dela a.nul 1660, cand vechiul sat a fost nimicit cu totul de Turci cari au ocupat atunci Oradia gi au pustiit intreaga Biharie. Dela aceasta data gi pan astazi, satul Kiza s'a preficut intr'o simpla fermi, avand la un mome.nt dat, opt intravilane. Ca fermi, Kéza apartine comunei Mez5-Gyán, in care, dupa statistica maghiara din 1910, se seau, la acea data, 67 Romani 2). Localitatea Keza a apartinut multi vreme domeniului Episcopiei rom.-icat. din Oradia, dupa cum ne comunica Par.. Episcop Tr. Frentiu. Scriitorul Jos. Podhradczky, in editia din 1833 a cronicei lui Simon de Kéza 2), sustine ca acetitt cronicar este de origine ungur i incearci sa ne arate gi arg-umentele cari 1-au condus

la aceasta convingere. Argumentele sale insa ca Simon de Géza ar fi ungur, fiindca intrebuinteazi termini latini medievali frequentes idiotismi in dictione latina adhibiti avea cunogtinte temeinice despre lucrurile petrecute in Ungana gi, mai ales, di avea dragoste mare pentru neamul sau,. nu aunt argumente concludente. Mai intai d. Iorga a aratat o serie de italienisme in limba lui Kéza ca transpasaare, crapulati, lucta, fatiga, missitalius 5) cari 1-ar indica mai de grabi pentru

nationalitatea italiana deck pentru cea ungureasci gi, apoi, scriitorii se identifica, in general, cu aspiratiunile tarii in care triesc gi ale careia im.prejurari e natural si le cunoasei gi, deori ce nationalitate ar fi ei, gi dovada stralucita in aceasta orgoliul privinta ne d insugi italianul cilugar Rogerius In aceasti comuni, dupi cum ne comunici Pár. Dr. G. Ciuhandu, se ma; vedcau, la a. 1791, urmeie uncí striivechi biserici, lu stil romfinesc. Cf. Bihar Vármegye és Nagyvárad, p. 114. Jos. Podhradczky, Magistri Simonis de Géza, De originibus et gestis Hungarorum, Buda 1833 p. XX. N. Iorr,a, Bulletin de la Sect. hist, de l'Académie Rountaine a IX 1921 p. 218. Noi mai putem adiuga pe scartabellis 'flatteries, cambi, bravium i altele-

www.dacoromanica.ro

11

national îi fac sa exalteze, de multe ori, faptele ce descriu gi gloria tarii in care se gasese. Noi avem oarecari banueli asupra originei unguregti a lui Simion din Chiza gi aceleagi banueli ,pare a le avea, firas i

le exprime pe fa, gi istoricul ungur Marczali 2).i, n'ar fi exclus ca §i el, ca gi cei mai multi intelectuali gi oameni de seama din Ungaria, sa nu fi fost de obargie maghiara, ci mai degrabi un strain, de rasa arica, iar nu de rasa turanica din care fac parte Maghiarii 2) De altfel, insugi Simon de Kéza prea insista mult asupra nobililor de obirgie nemaghiara din Ungaria, tara care cel putin in timpul dinastiei Arpadiane era socotita mai mult ca un stat eclesiastic, pus subt ocrotirea directa a Papilor dela Roma, din intiinile carora regii erau obligati sa primeasca, direct sau indirect, coroana regala, cleat ca un stat national ma-ghiar 3).

Avern convingerea ca Simon de Keza a fost, daca nu un H. Marczali, Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, 1882,

p. 49.

Marcia% loc. cit. p. 49, atrigfuld atentia asupra italicismelor lui Simon de Keza, crede ci aceasta se datoreste eclucatiei sale italicne: Auffallend sind die vicien Italicismen, woraus man vielleicht auf italienische Bildung des Verfasscrs folgern könnte. Titlul de nobil ungur al lui Simon de Keza, los. Podhradczky crede a-I putea constata din urmitoarea noti ce reproduce in Introducerea cirtii sale: In Urbariul fortirctii Fraknó, comunicat la a. 1701 de principele palatin Paul Eszterluizy stA scris: aFiindal prin moartea i lipsa de mostenitori de partea bärbiteasci a vech.li familii a ducilor Gilet, tortiireata Frakno, impreunii cu castelul Kis.Mértony, a revenit toroanei, la moartea de curfind a lui Leonard Cite, ultimul Gilet stins ffiri urmasi, Noi, Jonas de Keza, Benedictus Ariza. dus, Iacob al lui Tomas si Dionysius de Fok, din ordinal serenisimului donut Ludovic, din gratia lui Dumnezeu, rege al Ungariei si al Poloniei, am consent. nat antiMuntit si in felul ce urmeazä bunurile catalogate ai notate pe scurt, Nagy Mitrton a. 1360. Cu toste veniturile lor sigure i nesigurea. Podhradczki, desi are oarecari brumeli asupra autenticitätii Urbariului de mai sus, crede totusi cit poate scoate din el clonal date sigure i anume, cii Simon de Keza este de origini nobilii si al doilea timpul cilnd s'a stint; fa. milis Gilet sau Kelad, ai eiror urntasi au trecut in familia Kanisaylor 1). Tot in aceastil familie a Kanisaylor s'a contopit i familia comitilor Simon si Mihaet, numiti Mertinsdorfarii 2). Podbradcaky, ibidem, p. XXI. Podhradczky, ibidem, p. 83. Mertinsdorfarii, in loe de Martinsdorfarii...

www.dacoromanica.ro

12

fiu al satului san, ridicat prin insugirile sale deosebite §i poate

prin favoarea proprietarilor satului Keza, cel pulin un des-cendent al familiei cornitilor Simon §i Michael, doi frati veni/i in Ungaria din Spania, §i anume din Aragonia, deodata cu regina Constan/a de Aragon, in timpul regelui Emeric (1196 1204) fiul lui Bela al 111-lea 1). Insu§i istoricul ungur Marczali observa c pre,a mult se ocupa Simon de Keza de cei doi camili Simon §i Michael veniti din Spania "). Simon de Keza care, de altfel, poarta §i numele unuia dintre cei doi comii, veniti din Spania §i numiti Martinsdorfarii, a fost probabil un urma§ al acelor nobiles advenae, de cari se ocupa cu atfita predilectie cronicarul In Apendicele operii sale. Familia Sinion Ii va fi trimis §i la studii in Italia §i-i va fi dat educatia religioasa determinându-1 pentru cariera preqeasca.

Opera lui Simon de Keza euprinde doua parti. Prima parte mai reclusa, este intitulati Liber de introitu §i trateaza despre istaria Hunilor, lar a doua, mai desvoltati §i purtand titlul Liber de reditu, expune evenimentele petrecute in Un. gana, dela a doua venire a Hunilor, adeci a Ungurilor, §i pana In zilele sale. Simon de Keza, ea toti cronicarii veacului al XIII are calitätile §i defectele vremurilor in care a seria. El nu este propriu zis un cronicar, ci un scriitor de
Din lectura atenta 'hui a cronicelor sale, se poate vedea usar ca autorul a avut inaintea ochilor izvoare pe cari le-a Dupii un document din 1239, eomitele Michael era proprietarul satului Kezi. Cf. Marczali, op. cit. p. 49. Besonders ausfiihrlich befasst er sich mit den aus Spanien eingewanaerten Simon und Michael, ausfiihrlicher als die iibrigen. Marczalf, op. cit. p. 49.

www.dacoromanica.ro

13

utilizat direct, dar, in acela§i tirnp, ci s'a folosit §i de luorgri

pe cari: le-a cunoscut printea doua mini, de lucriri pe cari le-a cunoscut numai: din alte cgrti 1).

Astfel Simon de Keza a utilizat Gotica lui Jordanes, Istoria Romana a lui Paulus, continuatorul lui Eutropius 2), marea operg in versuri a lui Gotifredus din Viterbo, cronica lui Regino §i a Continuatorului sàu, Annalele Altahense §i firg indoialg Annalele unguregti, astgzi pierdute etc. De asemenea este sigur cg Simon de Keza s'a folosit, in compunerea croni-

celor sale, gi de tradiIia oral, mai ales in ce prive§te prima parte a operei sale, a istoriei Hunilor 8). Datele ce ni le procuri Simon de Keza, in partea a II-a a cronicei sale, in ce privegte istoria Ungurilor, sunt destul de bogate §i interesante gi sum scoase din izvoarele ce le-a avut la indernâni. Cind insg ac,este izvoare sunt mute, sau cand ele Ii li:psesc cu totul, cronioarul aproape c nu ne di decit enumerarea regilor, fär si le descrie gi faptele. i, numai când ajunge Ia epoca lui Ladislau al IV, el devine mai elocvent, povestindu-ne fapte gi intimplgri pe cari n'am avea de unde si le cunoagtem de aiurea.

Istoriografia maghiarg de astizi, in frunte cu Val. H6man 4), atribue lui Simon de Keza paternitatea aganumitelor Gesta Hungarorum, dupg eari s'au cgliuzit toate celelalte cronici unguregti, cronica ce posedgm sub numele su nefiind deck un rezumat al operei sale celei mari gi care s'a pierdut 5) De asemenea gi Marczall, cu câteva decenii mai inainte, cand pe urmele lui Engel 8), fusese §i el de pgrere c toate cronicile ungare au av-ut ea izvor principal opera mi Simon de Vezi caracterizarea ce-i face lui Simon de Keza, d. Iorga, in Les plus attciennes chroniques hongroises et le passé des Roumains, in BuL de la Secthist. IX p. 218-223. Heinemann in Mon. Ger. Hist. XXIX, p. 523 face dovada neutilizirii 1) Heinemann, op. cit. p. 523 gäseste aceastä parte a cronicei lui Simon directe a acestor doi istorici. de Keza: tridicula, in qua omnia ita conturbata, adulterate, perversa sunt, ut nihil leve cum vera reruxn gestarum ratione conveniats. Héman Bd., Revue des guides hongroises a. 1925: La première période de rhistoriographie hongroise, p. 138. Marczali, op cit. p. 47: An& die Chronologie Kézars beweist, dass sein Werk nur ein Excerpt ist. Engel, Geschichte des ung. Reiches, Wien, 1834 I p. 36.

www.dacoromanica.ro

14

Keza, iar nu invers, ca Simon de Keza ar fi urmat de aproape pe ceilalti cronicari. Cronica actual a a lui Simon de Keza ni s'a pistrat in trei copii din veacul al XVIII. 0 prima copie ficuti de Gabr. Hevenesy, din 1701, dupä un codice ce se gasea in Biblioteca Universitatii din Buda, o a doua copie, din 1705, *are se pastra odinioara in Biblioteca lui Teleki, din Targu-Mureg, gi a treia copie dupii un codice ce se gasea in Biblioteca Academiei migare din Buda. Dupa aceasta, a publicat, in a. 1781, Alexe Horanyi o editie completa a lui Simon din Kiza. In urma lui Horanyi, a editat pe Keza, in a. 1833, la Buda, Jos. Jodhradczky, .dupi codicele Hevenesy, apoi Endlicher in Monumenta Arpadian,a, din St Gall in a. 1849 gi, in gargit, M. Florianus in Historiae Hungaricae fontes domestici la a. 1883, la Cinci Biserici, ultima editie, aceasta insa prescurtata, ni-a dat-o L. de Heinemann in Mon. Ger. Hist. XXIX. Aceasta editie este prescurtati, fiindci pe invätatul german interesa, in special, datele lui Simon de Keza privitoare la istoria Germanilar. Noi am urmat, in aceasta &Elie a noastra, textul lui Heinemann, completandu-i lipsurile cu textul lui Podhradczky. Dela acesta din ttrini am iznprumutat i impartirea in capitole paragrafe. In afara de interesul general ce ni-1 prezinti aceasta opera

impoztanti ,a card autenticitate n'a fost de nimenea, gi nici °data' pus i la indoiala, trei pasagii se refera deaproape la istoria medieval a Romanilor gi servesc ca izvoare de capetenie pentru cunoagterea trecutului nostru indepartait. Ele sunt urrnitoarele: In cap. IV § 1, vorbind clespre victoriile lui Attila gi despre asediul Acruileei, Sirmon de Keza, de acord de altfel cu ceilaIi cronicari, ne spune: Pannonie, Panfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigie ciuitates, que crebris spoliis et obsidionibus per Hunos erant fatigate, natali solo derelict°, in Apuliam per mare Adriaticum, 'de Ethela licentia impetrata, transierunt, Blackis, qu ipsortun fuere pastores et coloni, remanentibus spoilte in Pannonia.

In cap. IV § 7, vorbind despre stapanii Pamioniei, Postquam autem filii Edupi alunga rea Hunilor, ne www.dacoromanica.ro

15

thele in prelio Crumhelt cum gente Scythica fere quasi deperissent, Pannonia extitit decem annis sine rege, Sclavis tantummodo, Grecis, Teutonicis, Messianis et Vlachis aduenis remanentibus in eadem, qui uiuente Effiela populari seruicio sibi seruiel3ant.

3. In sfir§it, in cap. IV § 6, vorbind despre urma§ii Hunilcn. in Europa, se exprima: Remanserant quoque de Hunis uirorum tria muja ex prelio Crimildino erepti per fuge interfugium, qui timentes occidentis nationes, in campo Csigle usque Arpad permanseruut, qui se ibi non Hunos sed Zaculos uocauerunt. Isti enim Zaculi Hunorum sunt residui, qui dum Hungaros in Pannoniam iterato cognouerant remeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus occurrertmt, insimulque Pannonia conquestrata, partem in ea sunt adepti, non tamen in plano Pannonie sed cum Blackis in montibus confinii sortem ha-. buerunt. Unde Blackis commixti, litteris ipsorum uti perhibentur, Ceea ce ne spune Simon de Keza in primele doua eitate ne este confirmat de mai toate cronicile tmgure§ti §1 straine cari s'au ocupat de aceasta chestiune. Istoriografia maghiara de astazi imparte cronicile in dour*

grupe. Prima grupa cuprinde cronicile in cari traditia hunica" adeci a descendenIii Ungurilor din Huni, Inca' nu se acreditase In con§tiinta cronicarilor §i grupa a dona cuprinde cronicile in cari .aceasta descendenla nu se mai pune la in-

doiala. Prima grupi ar avea ca izvor principal, ca arhetip, Gesta Ungarorum din timpul lui Ladislau eel Sant (1092) vi a doua Gesta Hungarorum din timpul lui Ladislau al IV Cumanu11).

Atit cronicile din prima grupa, cat §i cele din grupa a dona, ne vorbesc, cu xnai multe sau mai putine aminunte, despre pastores Romanorum i despre pascua Romanorum. Ace§ti pastori romani, muniti vlachi, coloni ai Hunilor, traeau in Pannonia la venirea Ungurilor. Astfel, Notarul anonim al regelui Bela, Thomas, archi-

diacon din Spalato (Split), Ricardus, identificat uneori Cu calugarul predicator Iulian, Odo din Deogilo, Chronicon pictum Vindobonense, Chronicon Posoniense, Chonicon Dubni1) Unii istorici numesc Gumanul pe Ladislau al III-lea

www.dacoromanica.ro

16

cense, Chronicon Budense, Descriptio Europae Orientalis a geografului anonim, ne vorbesc, ca §i Simon de Keza, despre aceti pastori Romani. Se intelege ca toate aceste cronici s'au inspirat, mai mult eau mai putin, din acelea§i izvoare istorice. Atat cronicile ungure§ti cit §i cele straine identifica, mai toate, pe pastorii Romani cu Vlachii §1 in aceste cronici, dupa curn a observat-o Xenopol, inaintea noastra, nu poate fi verba nici despre Romanii imperiului roman din apus, disparut en multi ani inainte §i nici de Romanii din Peninsula Balcanica,

Era legaturi, pe acele vremuri, cu popoarele din Pannonia. Din citirea cronicilor reiese in mod evident a dintre toate popoarele lui Attila numai Vlacihui au limas pe loc remanentibus fiinda numai ei erau localnici §i cultivatori de pamânt coloni §i ca, in vreme ce toti ceilalti au plecat, ei singuri au stat pe loc, de buna voie

sponte

fiinda

ei singuri ramineau in tara lor. Numai aceasta interpretare o putem da vorbelor lui Simon. de Keza: Blackis, qui ipsorum fuere pastores et coloni, remanentibus sponte in Pannonia". La venirea lor in Pannonia, Ungurii n'au gisit tara lipsita de populatie, dupri cum ar voi istoricii unguri sa se acrediteze atunci and munesc cucerirea tarii a honfoglalis", die Aufnahme des Landes", adeca ocuparea taril, ca §i cind ar fi fost o tara pustie, in loc sà. vorbeasca despise cucerirea tarii prin lupte, pe toate fromturik, in Pannonia, in Banat, in Maramare§ §i apoi in Ardeal, dupi curn rezulta aceasta din textul cronicilor subiectis sibi populis qui tune habitabant ibidem". Nu poate s fie, rnai departe, exact ca ace§ti cronicari unguri, afländ ci ear fi pripa§it prin Ardeal ni§te pistori nomazi, numiti Vlahi, au putut s interpreteze ca §i pastorii romani din Pannonia vor fi fost tot Vlahi. i, lipsiti de obiectivitate, scriitorii madhlari de astazi nu-§i dau seami de contrazicerea in care se gasesc, pe de o parte, afirmind c pastorii din Pannonia, au fost ruurniti. Vlahi, fiindca nu se §tia despre

Vlahii din Ardeal, iar, pe de alta parte, sustinând ca pastorii din Pannonia au fost numiti Viahi, dupi ce s'a aflat despre pastorii nomazi din Ardeal i). 1) Cf. asupra acestei cestiuni lzvoarele istoriei Rornailbr, vol. II p. 9 si seq. si Revista istoricil, XX, No. 4, p. 101: Ronetinii in. Descriptio Europae

Orientelis.

www.dacoromanica.ro

17

Mai important deal constatarea existentei Vlachilor in Pannonia este pasagiul in care Simon de Keza ne vorbe§te clespre Secui, Zakuli, cari locuiau nu numai in muntii Bihorului insu§i Simon de Keza este un Bihorean, ci §1 in muntii Ardealului, impreung cu Rominii, ducind aceea§i soarte cii ei, §i dela cari au imprumutat alfabetul, Zaculi cum Blackis in montibus confinii sortem habuerunt; unde Blackis commixti, litteris ipsorum uti perhibentur.

Asupra Alfabetului secuesc, a se vedea Excursus dela sfir§itul acestui

Cea mai de seamg parte din opera lui Simon de Kéza este, dupg ,cum a observat-o, acum o jurngtate de secol, marele istoric ungur Marczali, Apendicele '), in care, in doug capitole, ne vorbe§te despre nobilii de origine strging nobiles advenae §i despre curteni Udvornici2). Cici, pe lingg cele 108 familii curat maghiare, de origine sciticg, s'au introdus In Ungaria, incePind cu epoca ducilor §i ping in timpul lui Simon de Keza, o multime de nobili strgini, cari au completat pgtura suprapusg, pitura de culturg §1 de conducere a natiunei ung-ure§ti. De altfel, este dovedit astgzi prin documentele vremii

mult timp, episcopii din Ungaria, ca §i conducgtorii vietii intelectuale din aceastg targ, au fost de nationalitate strging §i In special clerul era Italian. Si nu este departe de adevir presupunerea cg atunci cind Anonymus vorbind despre Pascua Romanorum adaugg reflectia nam et modo Romani pascuntur de bonis Hungariae", nu s'a gindit artit la armatele impgratului

german cari au trecut spre Ierusalim prin Ungaria, cit mai mult, dacg nu cumva a avut in vedere pe Vlachii cari trgiau pe atimci in Pannonia la prelatii §i poalte §i la nobilii de origine Intele,ctualitatea din Ungaria, in marea ei majoritate, ping Marezali, op. cit. p. 49: Der Hauptwert des Werkes besteht in seinem sog. Appendix iiber die eingewanderten Edelleute und udvornici (Hofleute, Ministerialen). Udvar, curte.

www.dacoromanica.ro

2

18

nu de mult, era nu numai de origine straina, dar nici macar nu vorbea limba lui Arpad 1). *

Astfel, informaiiunile ce ni le da Simon de Kéza asupra Vlachilor de dincolo de Tisa, din Pannonia, §i cele ce ni le di asupra Vlachilor de dincoace de Tisa, asupra Vlachilor cari au trait impreuna cu Secuii §i carora le-au imprumutat literile, precum §1 datele ce ni le procura asupra cre§terii nobilirnii maghiare, cut elemente straine, ne fac sa considerain pe acest cronicar, ca pe unul din izvoarele de seama ale istoriei noastre nationale.

1) I. Baltariu, Vechile institutii juridice din Tnntsilvania, manuscris, p. 193. 4Clasa intelectuali a Ungurilor, impreuni cu prelatii ti magistratii cari niel nu vorbeau limba ungureascii, posedau o culturil de origine strilini ti, in timpul din urma, de origine germana ti numai la fine,a veacului al XVIII se constata o tendinti de a funda o cultura nationali magbiarii ti de a identifica interesele

clasei stilpánitoare cu interesele poporului unguresc. In fine, in evul mediu, clasele intelectuale, preeum ti nobilii, din Ungaria, nu au dat nici o atentiune promovarii culturii in masele poporului, deci nu se poate vorbi despre o mishine civilizatorie a Ungurilor cari au imprumutat elemente de ciailizatie ti de cultura' dele popoarele autobtone. Procesul de evolutie biologica a poporului unguresc pentru a ajunge la acel grad de desvoltare necesar capabilitätii de a intelege, accepta ti asimila o civilizatie cu totul sträinii de originea sa turanici, nici astazi nu este cu totul terminat, dei in veacul al XIX a fost accelerat prin maghiarizarea fortati a elementelor stralne.

www.dacoromanica.ro

M. SIMONIS DE KEZA GESTA

HUNNORUM ET HUNGARORUM. PROHEMIUM *) QUODDAM DE GUTH ET FACTIS HUNGARORUM

Inuictissimo et potentissinta domino Ladislao tercio gloriosiesimo regí Hungarie 1) magister Simon de Keza, fidelis clericus eius, ad illum aspirare 2), cuius pulchritudinem mirantur 3) aol et luna. Cum uestro cordi affectuose adiaceret Hungarorum gesta .zognosccre, et id michi ueraciter constitisset, nationis eiusdem historise, que diuersis scartabellis 4) per Italiam, Franciam. ac Germsniam sparse sunt et diffuse, in uolumen unum redigere 5) procuraui, non imitatus Orosium, qui fauore Ottonis Cesaría, cui Hungari in diuersis preliis confusiones plures intulerant, multa in libellis suis apocripha confingens, ex demonibus incubis Hungaros asseruit esneratos. Scripsit enim, quod Filimer, magni Aldarici regis Gothoru.m

filius, dum fines Scitie annis impeteret, mulieres, que patrio nomine Baltraine 6) nominantur, plures secum in exercitu suo dicitur deduxisse. Que ium essent militibus infestissime, retrahentes plu*) In Cod. Vindob: Simonis de Keza, Chronicon Hungaricum elegans opusAculum.

Drun principalele variante firii a mai indica codicele. Hungarie, Hungarorum. Aspirare, aspicere. Mirantur, miratur Scartabellis, sparse bellis. Redigere, redigi. Baltrame, Baltuctne.

www.dacoromanica.ro

20

rimos per blandicies 7) a negotio militari, consilium regis ipsas fertur de consortio exercitus eapropter expulisse. Que quidem peruagantes per deserta littora paludis Meotidis 8), tandem descenderunt. Ibique diutius du.m mansissent private solatio maritali, incubi demonee ad ipsas uenientes concubuiase cum ipsie iuxta dictum Orosium 9) referuntur. Ex qua quidem coniuntione dixit Hungaros oriundos. Sed ut eius assertio palam fiat falsissima, primo 19) per textum comprobatur euangelicum, quod spiritus camem et ossa non habetri), et quod est de carne, caro est, quod autem de spiritu, spiritus estContrarium quoque naturis rertun dixisse iudicatur, et penitus aduersatur ueritati, ut spiritus generare poseint; quibus non aunt concessa naturalia instrumenta, que uirtutem ac officium dare possint 1-2>

generandi, ualentes perficere ueram formam embrionis. Quocirca patet, sicut mundi nationes alias, de uiro et femina Hungaros oriAine.m assumpsisse. In eo etiam idem satis est transgressus ueritatem,

ubi solos sinistros preliorum euentus uidetu.r meminise ipsorum Hungarorum, felices preteriisse silentio perhibetur, quod odii manifesti materiam portandit euidenter. Uolens itaque ueritatem imitari sic inprosperos ut felices interserarn. scripturus, quo que art-um. prefate nationis ubi et habitauerint, quot etiant regna occupauerint et quoties 13) innnutauerint sua loca, illius tamen adiutorio et gratis:. ministrante, qui rerum omnium, que sub lunari circulo esse habent

et ultra ,uita quoque fruuntur creatione habita, est Deus opifex, creator idem et redemptor, cui sit honor et gloria in secula sempiterna.

Explicit prologus 14).

blandicias. Bloat Meotidis, Meotide. Orositun, Orosii.

Primo, porro. Habet, habent. Possint, possit. Quoties, quotiens. Explicit prologus, lipseste in unele codice.

www.dacoromanica.ro

21

INCIPIUNT HUNGARORUM GESTA 1). LIBER PRIMUS CAPUT PRIMUM

§ I. In chronicon Hungarorum introductio. Multifarie multisque inodis ohm in ueteri testamento et nunc sub etate sexta seculi diuersas historias diuersi descripserunt, Prout losephus, Isidorus, Orosius et Gotfridus, aliique quam plures, quorum nomina exprimere non est opus. Ego autem in illo tempore illius mundi, illud opus inchoaui: quando chantas refriguerat, iniquitas abu.ndauerat et °Innis caro ad malum, quam ad bonum pronior erat 2).

§ 2. Nami posteritas a diluuio turrim Babel aedificat, quam Kexa ex losepho Flavio descri bit.

Porro cum per cladem diluuii, preter Noe et tres filias eius Meta esset omnis caro, tandem. ex Sem, Kam et Japhet LX.X due tribus post diluuium sunt progresse. De Sem XXII 3) ex Kam XXIII 4) a Ialipet uero X et septem. Dum autem tribus iste, sicut refert Iosephus, lingua ebraica uterentur, dicto 5) primo anno post (hiluuium Menrot 6) gygans filim Thana ex semine laphet oriundus, turrem construere cepit in omni cognacione sua, attendentes periculum preteritum, ut si contingeret diluuium iteran, possent euitare

ulcionis iudicium turris interfugio. Diuini vero mysterii arbitrata sentencia, cui non sufficit resistere humanus intellectus, sic illorum

mutauit loquelam ac confudit ut dum proximus a proximo non psset intelligi, tandem in diuersas sunt dispersi regiones. Fecerant enim in turri memorata, sicut dicit Josephus, deorum templa ex auno purissimo, palacia lapidibus preciosis fabricata, columpnas 1. Gesta, In unele codice:Incipit prologus in cronica Hungarorum, in ro§iu. Ego... prionior erat, lipse§te in unele codice.

XXIIXXV. XXXIIXXXVII. Dicto, deinde. Menrot, Nemroth.

www.dacoromanica.ro

22

aureas, et plateas diuersimode petris coloratis, ductibusque abstractas 7). Et erat turris ipsa in quadrum subleuata ab uno angula ad alium habens passuum longitudinis milia XV, et latitudinis totidem. .Altitudinis uero quantitas nondum finita erat, sed usq-ue lunarem circulum quern diluuii unda non adtigerat, illomm cogitatu debebat subleuari. Trecentonun autem passuum grossitudo fuerat fundamenti, subleuata siquidem paullatim artabartur, quod grossities. interior 2) pondus prominens sustineret. Sita etenim erat inter Nubiain et Egypturn, cuius antiqualia cemuntur usque hodie euntibus de Memphis Alexandriam. § 3. Nemroth Hangarorum Protoparens Persidem habitaturus intrat, ibique filios Hunor et Mogor generat, e quibus Hungari descendunt._ Dimissis ergo incide.nciis, que cepte materie dant colorem, deandum est ad Menroth 3) qui gygans post linguaruin inceptam. confusionem terram Euilath introiuit, que regio Perside 4) lato tempore appellatur, et ibi duos filios Hunor scilicet et Mogor ex Eneth 5) sua coniuge generauit, ex quibus Huni siue Hungari sunt exorti. Sed quia gygans Menroth uxores alias sine Eneth 6) perhibetnr habuisse, ex quibus absque Hunor et Mogor plures filios et filias generauit, hi sui filii et eorum posteritas Perside 7) inhabitant regionem statura et colore Hunis similes, tantum.modo paruna differunt in loquela, sicut Saxones et Thuringi. Cum autem. Humor et Mogor Menroth assent primogeniti, a patre ipsorum tabernaculis. separati incedebant. Accidit autem dierum una, uenandi causa ipsos perrexisse, quibus in deserto cerua occurrisset, in paludes Meotidas illam in-

sequentes, fugiit ante eos, cumque ibi ab oculis illorum prorsus uanuisset, diucius requisitam inuenire ullo modo potuertmt. Peragratis tandem paludibus memoratis pro armentis nutrieudis ipsant conspexerunt op p ortunam.

Abstractas, astracatas.

Interior, inferior. Menroth, Nemroth. Perside, Persidis. Eneth, Enee. Eneth, Enee. Perside, Persidetn.

www.dacoromanica.ro

23

§ 4. Nemroth filii Paw:1es Maoetidas petunt.

Ad patrem deinde redeuntes, ab ipso licencia impetrata cum rebus omnibus paludes Metotidas intrauerunt m.oraturi. Regio quide.m Meotida, Perside 1) patrie est uicina, quam undique pantus preter uadum unum paruissimum giro uallat, fluminibus penitus carens, erbis, lignis, uolatilibus, piscibus et bestiis copiatur. Aditus illuc difficilis et exitus. Palades autem Meotidas adeuntes annis 2) quinque immobiliter ibidezn permanserunt. Ann.o ergo VI exeuntes in deserto loco sine mazibus in tabernaculis permanentes, uxores ac pueros filiorum Belar casu repererunt, quos cum rebus eoruin in paludes Meotidas curan celeri deduxerunt. Accidit autem principia Du1de Alanorum duaa filias inter illos pueros comprehendi, quartun unaan Hunor, et aliam Mogor sibi sumpsit in uxorem. Ex quibus mulieribus omnes Huni siue Htmgari originem assu.mpsere. Factum est autem, cum diucis in ipsis paludibus permansissent, in gentem ualidissimam succrescere icepez ant, nec capere eos potuit ipsa regio et nutrire. § 5. Aucta gente, a Paludibus Maeotidis in Scythiara concedunt.

Exploratoribus igitur s) in Sciciam ab inde destinatis, Scicie regno explorato cum pueris et arme.ntis ipsaan patriam intrauere permansuri. Regnum itaque ipsum dum adiissent, Alpzuros et Prutenos in eo inuenerunt habitantes, quilma deletis et expulsis aut occisis, usque hodie illud regnum inuitis uicinis pacifice dinoscuntur possidere.

Scitica enim regio in Europa situm habet. Extenditur enim uezsus orientem, ab uno uero latere ponto aquilonali, ab alio montibus Rifeis includituf; a zona torrida distans. De oriente quidem Asie iungitur 4). Oriuntur eciam in eodem duo magna flumina, u.ni nomen Etul, et alterius Togora. Gentes siquidem in eo regno procreate ocia ampleetuntur, uanitatibus dedite, nature dedignantis artibus 5) uenereis intendentes rapinas cupiunt, generaliter plus nigre Perside, Persidis. Annis, annos.

Igitur, ergo. lungitur, itutguntur. Artibus, actibus.

www.dacoromanica.ro

24

colore, quam albe. Scitico quoque regno de oriente iungitur regnum Iorianorum et post hec Tarsia, et tandem Ma.ngalia, ubi Europa terminatur. Ex plaga u,ero estivali subsolana, gens iacet Coros-

mina. Ethiopia eciam, que India zninor dicitur, ac post hoc inter meridiem et curet= Don fluuii desertu.m existit immeabile. Fluuius

siquem Don in Scicia oritur, qui ab Hungaris Dui nominatur, sed ut montes Rifeos transit diffluendo, Don est appellatus, qui taudem in plenum effluens, currit terram Alanorum, postea uero cadit in rotundum mare ternis ramusculis. Togora autem fluuius discurrit de Scicia exiendo 1) per desertas siluas, paludes ac Montes niueos, ubi nunquam sol lucet propter nebulas, tandem intrat in Yrcaniam uergens in mare aquilonis. Longitudo siquidem Scitice regionis etadiis CCC et LX extendi perhibetur, latitude uero CXC. Situm enim naturalem halzet tam munitum, ut in solo locello paruissimo ibi aditus reperitur. Propter quod nee Romani Cesares, nec mag-nus Alexander, quamuis attemptassent, potuerunt in eam introire. Scicia enim solo leta est, nemoribus, siluis, herbis uenustata et bestiis diuensi generis mirabiliter diues ac referta. Habet eciam de occidente uiciuos Bessos et Comanos albos, sed circa mare aquilonis, quod eidem

uecinatur, usque regnum Suedelie, est desertum siluestre, humano generi imineabile quod ad magnum spaciu.m ext,endi perhibetur, ubi nubiu,m d.ensitas per nouem menses iacet, ibi nec sol cernitur, nisi tantununodo in Junio, Iulio et Augusto, et id in tanta diei hora, quantum a sexta est usque nonam. In montibus etenim deserti memorati cristallue inuenitur et Grifo nidam parat 2) auesque legerfalc, que hungarice kerechet appellantur, procreare pullos dinoscuntur. Sciticum enim regnum comprehensione una cingitur, sed in regna tria diuiditur, principando scilicet in Barsaciam, Denciam et Mogoriam. Habet eciam prouincias C et octo, propter C et octo progenies, que dudum per filios Hu.nor et Mogor, quando Sciciam inuaserunt, aunt diuise. Centum enim et octo generaciones pura tenet. Hungaria et non plures, alie autem sique ipsis Bunt coniuncte aduene sunt uel ex captiuis oriundi: quoniam ex Hunor et Mogor in palude Meotida centam et octo progenies, absque tamen missitalia fuere generate. Quorum ergo adu:enarum generatio in fine huius libri appenetur seriatim. Exiendo, exeundo. Grifo nidum parat, grif ones nidum parant.

www.dacoromanica.ro

_ 25 CAPUT SECUNDUM DE HUNNORUM IN PANNONIA MIGRANTIUM REBUS USQUE AD PUGNAM IN CEZUNMAUER COMMISSAM.

§ 1. Hunni Scythia egressuri Capitaneos e suis constituunt.

Itaque in eta-te sexta seculi multiplicad Ifuni in Scicia habitando ut arena. Arm° Domini septingentesimo in unum congregad ,capitaneos inter se seu duces ue1 principes prefecerunt, quorum

unus Wela fuit Thele filie filius 1) ex genere Zemein oriundus, .cuius frater Cuwe et Caducha ambo capitanei. Quarti uero ducis .nomen Ethela fuit Bendacuz 2) filius, cuius (rater Reuwa et Buda -uterque duces extitere de genere Erd oriundi, ut simul uno corde occidentales occuparent regiones. Constituerunt quoque inter se xectore.m unum nomine Kadar de genere Turda ortmdum, qui communem exerciLum iudicaret, dessidenciuni lites sopiret, castigaret malefactores, fures ac latrones, ita quidem, ut si rector idem immoderatarn sentenciam definiret, communitas in irritum reuocaret, errantem capitaneum et rectorem deponeret, quando uellet. Con:suetudo enim ista legitima inter Hunos siue Himgaros usque ad tem-

pora ducis Geiche filii Tocsun 3) inuiolabiliter exstitit obseruata. Antequam ergo baptizati fuissent Hungari et effecti Christiani, sub tale uoce precones in castris ad exercitum Ihmgaros abunabant: cuox Dei et populi Hungarici, quod die tali unusquisque armatus in tali loco precise debeat comparere, communitatis consilium, preceptum.que auditurus. Quicumque ergo edictum .contemsisset, pretendere non ualens racionem, lex Scitica per medium cultro huiusmodi detrun.eabat, uel exponi in causas desperatas, aut detrudi in communium

seruitutem». Uieia itaque et excessus huiusmodi unum Hungarum ab alio separauit 4) alias cum unus pater et una muter comes Hungaros procreauerit, quomodo unus nobilis alter ignobilis diceretur, nisi uictus per tales casus com.munis 5) haberetur.

Thele filie filius, Thele filius. Bentlacuz, Bendacus. Tocsun, Tocsum. Separauit, separarunt. Communis, criminis.

www.dacoromanica.ro

26

§ 2. Emensis Bessorum ac alborum Cumanorum regionibus, Susdaliam attingunt et tandem ad Tibiscum consident.

Tum de tribubus centum et octo elegerunt uiros fortes ad bellandum, assumentes de quolibet genere d.eee,m mina armatorum, aliis in Scicia derelictis, qui eorurn regnum ab hostibus custodirent, eleuatisque baneriis egredientes Bessoruan et Cumanorum alborum urves transirent 1). Deinde Sosdaliam, Rutheniam et nigrorum.

manorum terras ingressi, tandem usque Tize Mullen saluis rebus, inuitis gentibus prefatis peruenerunt. Qua quidem regione circum-specta, omni cetui complacuit non incedere ulterius cum armentis et familia. Cum uxoribus etenim tabernaculis et bigis descenderant de eorum terra. f 3. Macrinus praefectus, audiens Hunnorum aduentom, a Romanis auxilia petit.

Cumque eo tempore Pannoniam, Pam.philiam, Phrygiam, Macedonian', Dalmaciamque tetrarcha Macrinus nacione Longobardus, urbe Sabaria oriundus gubernaret, armis bellicis informatus, audit°

quod lluni super Timsn resedissent, et de die in diem lacerarent regnum eius, cum alumpnis regni sui ipsos aggredi reformidans, ad Romanos suos nuncios destinauit contra Hunos petiturus gentem et auxilium commodari. Ex parte 2) etenim Ronianorum in predictis patri's imperabat. Tune Romani Ditricum Ueronensern Alamannu,m nacione illo in tempore super se regem prefecerunt uoluntarie, quem petentes, ut Macrino subsidium importaret. Ditrico ergo animo gratanti 3) annuente egressus cum exercitu Italico, Germanic,o ac ceteris mixtis gentibus occidentis peruenit in Zazholm, ubi ipsi Lon-

gobardi conuenerant ad Potencianaan ciuitatem pertractans cum Maciino consilium: utrtun Hunos in eorum descensu. Danubiurn transiendo, uel in alio loco congruente inuadere oporteret.

Transirent, transierunt. Ex parte, ex gratin. Gratanti, constanti.

www.dacoromanica.ro

27

§ 4. Quo deliberante, Hunni in Sicambria Danubium traiciunt et uariante fortuna cum hoste dimicant, deleto tandem Romanorurnexercitu, Pannonia potiuntur.

In istis itaque consiliis et tractatibus Ditrico Macrinoque resiflentibus noctis silencio super utres Huni Danubium. in Sicainbria transiuerunt, exercitum Macrini et Ditrici, quem capere Potenciana non pottut, in tentoriis, campis conunorantem crudeliter trucidarunt. Pro qua enim inuasione Ditricus acerbatus in campum Tawarnucweg exiuit, ctun Hunis committens prelium cum suorum et Macrini maxim° interitu ac periculo. Fertur tauten Hunos in hoc loco potenter deuicisse. Hunorum autem residuum in sua est reuersum, arrepta fuga, tabernacula. In eo enim prelio ex Hunis uirorum C milia et XXV muja corruerunt, Cuwe eciain capitaneo ibidem interfecto. De milicia uero Ditrici et Macrini exceptis illis, qui in suis tentoriis ante urbem memoratam fuerant trucidati CC muja et X muja perierunt. Uidens ergo Ditricus tantam cadem suorum accidisse, die altera post cangressum prelii perrexit uersus Tulnam eiui-

tatem cum Macrino, que tunc erat ciuitas Latinorum inter urbes Pannonie computata 2). Tune Huni intellecto, quod Macrinus et Ditricus de loco certaminis reinouissent sua castra, reuersi ad locum certaminis, sociorum cadauera que poteraut inu.enire, Cuwemque capitaneum prop° stratum, ubi statua est erecta lapidea more Scitico solempniter terre conunendarunt, partesque illius territorii Cuweazoa propter hoc uocauerunt. Cognita itaque armorum et animi occidentis nacionis qualitate et quantitate, Huni animum restunendo,. exercitu resarcito aduersus Ditricum et Macrinum uersus Tulnam pugnatari perrexerunt. Quorum. aduentum Ditiicus ut cognouit in Cezunmaur eos conuenit, et a mane usque nonam prelium est commissum tam uehemens ac hostile, ut Wela, Rewa et Caducha Hunorum illustres capitanei cum .aliis XL milibus in ipso certamine intetirent. Quorum etiam cadauera abinde remouentes apud statuam memoratam cum ceteris sociis subterrarunt. Occubuit quoque Maerinus ex Romano exercitu ipso die, et quam plures principes Germanorum, Ditrico per iaculuin in frante letaliter uulnerato et quasi toto exercitu occidentis intercepto ac fugato.

Tavarnuctveg, Tavarnucvelg.

Que tunc computata, lipse§te in codicele celeialtc.

www.dacoromanica.ro

-- 28 Et Attilam regem constituunt, qui cum Buda fratre Im,perium diuidit. Postquam uero exercitus se dispersit Romano more, Huni super -se Fl!teLun regain preficiunt, ipseque Budam fratrem suum de flumine Tize usque Don super diuersas exteras naciones principem eonstituit tic rectorem. Ipse autem seipsum Hunorum regem, meturn orbis, flagellum dei a subiectis suis fecit appellari.

Quo habitu Attila fuerit, eius indoles, potentia et pugnandi ratio. Ten toria, ac reliqua supellex. Militum copia, arma Hunnorum. Attilae insignia.

Erat enira rex Ethela colore tetex, oculis nigris et furiosis, pectore lato, elatus ineessu, statura breuis, barbam prolixam cuan Hunis

deferebat. Audacie quidem temperantis erat, in preliis astutus et sollicitus, suo corpore eompetentis fortitudinis habebatur. In uolunLate siquidem magnanimus, politis armis, mundis tabernaculis culluque utebatur. Erat enim uenereus ultra modum. In arca sua es tenere contempnebat, propter quod ab extera nacione 'amabatur, co quod liberalis esset ac communis. Ex nimia uero seueritate 3), quam habcbat, a suis Hunis mirabiliter timebatur. Naciones ideoque regnoram diuersorum ad ipsum de finibus orbis terre confluebant, quiLus pro posse liberaliter affluebat.Decem enim millia curruum [akatorten in suo exercitu deferri faciebat cum diuersis generibus machinarum, quibus urbes et castra destrui faciebat. Tabernacula eciant iris media regnorum diuersorum habere consueuerat operata. Unum habebat sic celebre et solempne, ut ex laminis aureis mirifice conlunctim solidatum, modo solui et nunc reconiungi ad tendencium staret uoluntatem. Columpne cuius ex auro laborate habentes iunctiones, opera ductilia, in medio tamen uacue, in iuncturis suis preciosis lapidibus iungebantur miribiliter fabricate. Sed eciam sua maristalla, dum pergeret in exercitum, equis dinerearuni patriarum replebatur, quoe quamuis 3) uisus esset habuisse, largiter egentibus tri-

buebat ita quidem, ut uix duos haberet aliciando pro usu equitandi. late ergo maristalle 3) ex purpura et bisso habebant paraturam, Severitate, serenitate. Quamvis, subint. caros. Maristalle, maristalla.

www.dacoromanica.ro

29

selle uero regales ex auro et lapidibus preciosis fuerant laborate. Mensa autem eius erat tota aurea, uasa eciam coquinarum. Thalamus quidem eius ex auro purissimo, laboratu mirifico in exercitu secum ferebatur. Expedicio autem eius preter exteras naciones decies

centenis armatorum milibus replebatur, ita quidem, ut si unum Sciticum decedere contigisset, alter pro ipso confestim ponebatur. Sed

arma gentis eius ex cerio maxime et eciam metallis uariis diuerdmode fuerant laborata, ferens arcus, cultros et lanceas. Banerium quoque regis Ethele, qu.od in proprio scuto gestare consueuerat, similitudinem auis habebat, que htmgarice Turul dicitur, in capite cum corona. Istud enim banerium. Huni usque temp ora ducis Geiche, dum se regerent pro communi, in exercitu semper secum gestauere. In istis itaque et aliis populis 1) huiusmodi Ethela rex Hunorum pre ceteris regibus sui temporis glorisior erat in hoc mundo. Ciuitatum, castrorum et urbium ,domin.us fieri cupiebat, et super illas dominan. Habitare uero in ipsa .contempnebat. Cum gente enini sua in campis cuan tabernaculis et bigis incedebat; extera nacio, que eum sequebatur, in ciuitatibus et in uillis. Indumentorum uero modus, et forma, sibi et genti modum Medorum .continebat. CAPUT TERTIUM DE REBUS PER ATTILAM A UICTORIA AD CEZUNMAUR RELATA, USQUE AD CAEDEM BUDAE GESTIS

§ 1. Deuictis ad Cezunma,ur Romanis, Attila magnum Euro pae partem igne ferro que uastat. Postquam uero in prelio Cezumnaur Romani corruissent, et fuisse.nt dispetrsi usquequaque, rex Ethela est conuersus in castra genti, sue, et ibi in descensu ultra Tizam pau.eis diebus habitauit. Tandem in Scewem 2) curiam solempnem celebrare procurauit. Ad quam cus de Uerona cum principibus Germanie accedens omne homagiunt Ethele et Hu.nis feciese perhibetur. Suggessit regi ut inu.adere &beat regna occidentis.Cuius quidem consilium amplectendo exercituni statim proclaman i iussit. Egressus de Sicambria primo Myricos ciens deincle Rhenum Constancie pertransiuit. Abinde uero Rhenum 1) Populis, pompis. 2) Scewem, Sceven.

www.dacoromanica.ro

30

inferius descendendo rex Sigismundus apud Basileam cum inganti .exercitu suo conuenit, quem deuincen8 cum impetu, suo fecit imperio obedire. A loco autem illo egressus obsedit Argentinam ciuitaLem, quam primitus Romanorum Cesarum nullus potuit expugnare, metus orbis expugnauit diruendo murum eius, ut cunctis adeuntibus Ida libera haberetur, edictun faciens, ne uiuente eo mutaretur 1). Propter quod eadem ciuitas post modum Strosburc non Argentina usque hodie est uocata. Amoto autem de loco illo suo exercitu Luxouiurn, Bizanciam, Chalon, Masticoniam, Lingonensem et Lugd.ulum Burgundie destruxit ciuitates. Descenderts tandem iuxta Rhodanum aduersus Cathalaunos, ubi eciam diuiso su.o exercitu terciam partem sue gentis contra Miramammonam Soldanum scilicet Marroquie 2) cum electis capitaneis destinauit. Quo audit° Mirama de urbe Sibilie fugiit ante Hunos in Maroquiam 8) brachia Sibilie transpassato. Tune interea regem Ethelam Romanoru.m patricius dictus Ecius cum X regibus occidentis inuasit ex abrupto. Et dum subitum insultu.m niterentur facere super Ethelam, per nuncios prelia-ndi inducias ab ipsis postu-

lauit, ut copia sue gentis que absens fuerat iungeretur. Sed illis renuentibus, inter utrosque exercitus a mane usque noctem in campo Bcluider prelium est commissum. Erat enim inter utrosqu.e exercitus fluuius discurrens tam paruissimus, ut si capellum in ipso quia

iactasset fluuii plano, curan uix poterat inferius remoueri. Prelio autem confecto animaliu.m sanguine et humano talla torrens efficitur, ut aurigam cum curru introtraherat et arm.atos, fieretque mortalitas

per torrentem in exercitu ualde magna. Istud ergo prelium, quad commissurn extitit inter Hunos ac rages occidentis in loco memorato, omnibus preliis huius mundi, que commissa aunt uno loco et una die, per ueteres maius esse perhibetur. In quo quidem. conflictu Gothorum rex Aldaricus miserabiliter intercipitur 4). Cuius quidem obitum alii reges uf cognoscunt, in fugarn conuertuntur. Ab illo itaque die ekuatum est cor Hunorum et reps Ethele, timorque percussit orbem

terre et plura regna hoc audito censu ac tributo eis seruiuerunt.

Mutaremr, moraretur. Marroquie, Marroque. Maroquiam, marc.hiam.

Intercipitur, interfieitur.

www.dacoromanica.ro

31

§ 2. Tertia Attilae exercitus pars Catalauni rnanet. Tercia uero exercitus societas, que fuerat contra Miramammo-

narn destinata, propter moram interesse non ualens in prelio, remansit usque uitam 1) Katalaunis, habitatores tandem Katalaunie eunt eftecti. Erant enim soli Huni preter exteras naciones CCC milis

XXX millia et XXXII Huni. Ex his eciam Huni plures fuerant exercitu capitanei constituti, qui Hunartun. lingua Spani uocabanxur. Ex quorum nominibus tota Ispania postmodum est uocata, cum primo vocati assent Katalauni. Attila suas victorias continuat.

Dimorantibus 2) siquidem Ethela et Hunis in Beluider aliquamdiu, tandem regressi cum uictoria, intrauerunt Tolosanam ciuitatem, ubi a ciuibus cu.m laude summa sunt suscepti. Indeque recedentes Remensem ciuitatem Gallic,oruin ,que Ethela in eundo restiterat, igne concremarunt, milicia et ciuibus, quod se ita recluserat 3), omnibus trueidatis. Taliterque Franela et Flandria demolita Rhenum Colonie pertransiuit, ubi sanctam Ursulam Britanorum regis filiam

cum XI minibus uirginum Hunortun feritas crudeliter iugulauit. Abinde Thuringiam introgressus in Isnaco curia celebrata, super Dacos, Noruagios, Frisones, Lituanos et Prutenos exercitum magnum destinauit, quibus deuictis et humiliatis sibi fecit subiugari.

Budam fratrem Attila iugulat. Ab Isnaco ante curia 4) celebrata egrediens, Sicambriam introiuif

ubi Budam fratrem suum manibus propriis interfecit, proici

f a-

ciens corpus eius in Danubium, eo quod ipso Ethela in partibus occi-

duie preliante inter eum et fratrem eius metas stabilitas transgressus fuerat dominando. Fecerat enim Sicambriam suo nomine appellari. Et quamvis Hunis et ceteris suis gentibus interdictum rex Ethela posuisset, ut urbe Ethele uocaretur, Teutonici interdictum formidantes, earn Echulbure uocauerunt. Huni uero curam paruam Vitam adaus Ethele. Dimorantilms, demorantibus. Quad se ita recluserat, qui se in ea recluserant. Ante autem.

www.dacoromanica.ro

32

lud reputantes interdictum usque hodie eandem uocant Oubudam, sicut prius.

§ 5. Speculatores in °mates munch partes destinar.

His itaque peractis, V annis continue in Sicambria requieuit, speculatoribus suis in mundi quatuor partes distributis. Speculatorum siquidem prima societas, ordinatim de Sicambria, in quantum unius clamor ad alium audiri potuisset, Colonie Germanie ciuitate die ac

nocte stare consueuerat; altera usque Lituam; tercia in Don fluuii littore; quarta uero Jadre ciuitate Dalmacie staciones faciebat, quorum uoce et clamore, quid Ethela ageret, seu quali exercitationi deditus esset, mundi partes quatuor potuissent experiri. CAPUT QUARTUM INCIDENTIA SEU NARRATIO UTCTORIARUM A BUDAE FRATRIS CAEDE PER ATTILAM AD OBITUM USQUE SUUM PARTARUM; ET DE HUNORUM IN SCYTHIAM REDITU.

§ 1. _duilae uietoriarum et Aquilegiae obsidionis narratio

Pannonie, Panfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigie ciuitates, que crebris spoliis et obsidionibus per Hunos erant fatigate, natali solo derelict° in Apuliarn per mare Adriaticurn de Ethela licentia impetrata, transierunt, Mackie, qui ipsorum fuere pastores et coloni, remanentibus sponte in Panncniia. Repausato autem rege Ethela Sicambrie V anula idefectu.m tercie partis sui exercitus, que remanserat Katalaunis, resarcire procurauit, curiaque solempni ce-

lebrata egreasus est de Pannonia, per Stiriam, Carinciam et Dalmaciam pertransiens, apud urbem Salonam mari Adriatic°, et Spaletum se coniunxit, ubi ambas urbes dirui fecit et cremari 1). Egressus tanden circa mare Tragu.ram, Sebenicum, Scardonam, Iadram, Trienstinam 8) Nonam, Senain, Polam, Parenciam, Capostiriam ciuitatem ac cetera multa oppida occupans in montanis peruenit tandem Aquilegiam, claim magnitudine circumspecta stupefactus, se Cremari concremari. Capostiriam, Capostriam. Triestinam, Terestinam.

www.dacoromanica.ro

33

confusum reputabat, si dictam ciuitatem inexpugnatam reliquisset, pro eo maxime, quia quamplures Longobardi de Pannonia, qui Hunorum dominium et Ethele contemserunt, confugisse in ipsam ferebantur. Quos quidem a ciuibus per nuncios repetens et dunt tradere recusarent, expugnare cepit ciuitatem machinaru.m diuersis instru. mentis. Quam dum capere nullatenus potuisset, obsedit eam anno uno et dimidio. Accidit ergo uno die, ut eandem circuiret ciuitatem, multi& fitonicis eius laten i adherentibus, in quibus iuxta sue opinionem fidei spent maximam apponebat. Et uidens cieoniam de mari euolantem et

in pinnaculo unius palacii, in quo habebat nidum suum, resediese, aceeptoque in rostro pullo suo, in maris arundines uisibiliter deportauit. Reuersa tandem et alios pullos autos simul cum nido transtulisse perhibetur. Quo uiso rex Ethela suis militibus ad se conuocatis, ait:

scemite ergo, sncii, quod ciconia jeta futurorum fatortun sentit indicia, urbemque per nos diruendam, ad fugam, ne cum ciuibus pereat.

se communit. Estote ergo die crastina in prelio forciores, uidebitis ciuitatem ruituram». Tune edicto proclamato, machinarum omnium4) genere adhibito, cum non potuisset machinis expugnare, ingenio Sciticorum tandem usus, ex decies centenis millibus sellam unam de quo-

libet postulauit, et facta congerie ex selle, iuxta murum iussit incendi sellas ipsas, quarum flamma ac ardore murus se dissoluens cot% ruisse in terrain cuan turribus perhibetur. Quo uiao omnes ciues urbe derelicta in insulam maris fugierunt 5 ) . Eamdem etenim insulam intrauerant eterno permaneuri, sed in ipsa paucis minis dimorantihus

tandem propter metum regis Ethele in pgudes Realt, ubi nun° morantur, intrauenmt. Unde eciam eadem insula 'toque hodie Venetica") lingua Vecca Venecia nominatur. Veneti') siquidem aunt Tro.

iani, ut canit Cronica uenetorum: Veneti siquidem sunt Troiani etc. 8) Post excidium enim Troie Aquilegie permanserunt, quam et fundase referuntur. Quidam autem Venetos de Sabaria fuisee opinantur. Sabarin uero habitata fuerat Longobardis, in qua erat gene. ralis whole orbis terre nacioni, poëtarum musis et dogmatibus philosophicis elucenter illustrate idolorumque erroribus diuersis m.ancipate. Quam guide= Gothorum nomine Archelaus rex primitus Otrusitani, omni.

Fugierunt, fugerunt. Dinsorantibm, dernorantibus. Voted, Venetii. Veneti siquidem surd Troiarsi, lipseote In she miles,

www.dacoromanica.ro

3

34

uastauit. Sed postea per Hunos de Pannonia expelluntur, nuncque lit-

tora fluuii Tycini habitare dinoscuntur, qui et dicuntur Papienses. § 2. Expugnata Aquilegia, contra halos victricia arma uertit; quare ad eum Leo Papa ablegatur. Postquam autem rex Ethela Aquilegiam expugnauit, inde uenit in Forum lulii, ubi ciuitate Concordia occupata in marchiam intrauit Lombardie 1), in qua Taruisium, Brixiam, Paduam, Cremonam, Veronam, Mantuam, Pergamum., Mediolanum Alexandriam, Ferrariam aliasque plures urbes Italie suo dominio subiugauit. Post bee Rauennam appropians 2), Arianorum archipresul, qui in dicta ciuitate contra sedem apostolicam fecerat eleuari XII cardinales swan seaam imitantes, thesauru.m habens copiosuni ciuibus ignorantibus Hunos in urbein oe,culte intromisit, catholicos, qui erant in ea po-

ciores per ipsos feeit trucidari, perniittens 8) Etbele, quod si sue secte adheserit fueritque Christianos persecutus absque fatiga sue gentle et expensis Romanam urbem, totam Italian' et Affricam eius imperio subiugare. Cum.que Ethela annuisset plus am.ore dominii quam secte memorate, cognito Romani periculo, quod exinde poterat Christicolis suscitan, Lament. 4) Romanoruni antistitem ad Ethelam transmiserunt petentes, ut exiret de finibus Lombardoru.m, propter quod ei et censum persoluerent, et gentem darent, quam 6) vellet. Apostolico itaque ad Ethelam, cum comitibus 6), et clero Romano pro parte 7) conuenerunt in campo ante Rauennam locuturi. Dumque in equis uterqu.e mutuo loquerentur, gravequ.e uideretur regi admittere quod Romani postulabant, inter colloquia contigit Ethelam sursum aspicere, superque caput suum in a8re hominem pendere, gladium tenentem uersatilem, qui caput eius auferre minabatur. Unde quidem cord.e perterritus uniuersas peticiones annuit Romanorum, et sic apostolicus cum gaudio Romam rediit, et rex Rauennam est

ingressus. In qua quidem archi-presulem Arianum cum omnibus

Lombardie, Longobardie. Appropians, adproperans. Permittens, promittens. Leonem, lipseste in alte codice. Quam, quando. Comitibus, crucibus. Pro parte, properante.

www.dacoromanica.ro

35

sequ.acibus et complicibus captivari faciens extorsit ab eo sexaginta marearum millia aun, quos postea fecit opines iugulari. § 3. Zoard capitanei victoriae.

In bis eciam diebus, dum Ethela Rauenne m,oraretur, Zoard capitaneus princeps milicie regis cum Hunorum exercitu intrat in Apulian] et Calabriam, ubi Reginam ciuifafem et Cathonam, in qua Catho natus habitauit, demolitur et demum 1) Terra-laboris demolita usque montem Cassinum exercitus uastat, hide tandem cum uictoria Rauennam est reuersus. His itaque sic peractis de Italia rex Ethela rediit in Pann.oniam. Dum ergo per occidentem, orientem, aquilonem ac meridiem longe lateque imperando extendisset suum posse, uertebat in animo transfretare, ut Egyptios, Assyrios et Africam subiugaret.

§ 4. Nouae regis Attilae nuptiae, et has secuta mors.

Tune interea Braetanorum regia filiam Micolt nomine sibi adducunt ad amandum suam 2) formam humanam pulchriorem, quam quidem adamasse in tantum perhibetur, quod excessit modum habendo. Eadem enim nocte, cum ipsam earnaliter cognouisset, plus exeesserat more solito in potando et usu coitus pro uelle 8) consummato, ex eius naribus supine dormienti sanguis est egressus, qui locum liberum non habens exeundi, in meatum gutturis introiuit, ubi coagulando prepediens anhelitum, metum orbis suffocauit. Micolt uero de somno exeitata dum suum Dominum erebris motibus excitasset,

ne,c se mouere potuisset, corpus cernens frigidatum et privatum calore naturali, eiulando cubicularios regios ad se euocans, suum dominum exlamauit introisse uniuerse viam carnis. Qui quidem terriLinter exclamantes ad palacii ostia uniuersos uigiles fecerunt cursi-

tare. Sepelierunt eum in loco superius memorato cum Vela, Kaducha et aliis capitaneis. § 5. Filiorum eius dissensiones, quibus Hun,nicum cessat in Europa imperium.

Diuulgato ergo eius obitu obstupuit orbis terre, et utrum plangerent inimici eius, trel gauderent hesitabant, multitudinern filiorum Demurs, deinde. &tans, supra.

Vale, pude.

www.dacoromanica.ro

36

formidantes, qui quasi populus vix poterat numeran. Unum etenim ex filiis post ipsum credebant regnaturum. Sed Ditrici astucia Veronensis ac principum Allamannie, quibus rex Ethela in collo reddebat imperando, in partitas 2) diuersas Hunorum communitas est diuisa, ita guidera, u,t quidam CsabEun regia Ethele filium ex Grecorum

imperatorio filia seu Honorii ge.nitum, alii uero Aladarium ex Cre. mildi Germanie principissa procreatum preficere in regem. post Ethelam nitebantur. Quia u,ero para sanior Chabe adherebat, extera autem nacio Aladario, eapropter utriq-ue inceperunt imperare. Tunc Ditrici astucia, qui fauebat Aladario, prelium inter ambos suscitatur. In primo ergo prelio Aladarius superatur, in secundo autem, quod Sicambrie per XV dies continuo committitur, exercitus Csabe sic deuincitur et prostratur, quod perpauci filii Ethele Hunique remanerent. Istud

enim est prelium quod Huni prelium Crumhelt usque adhuc nominantes uocauerunt. In quo quidem prelio tantus sanguis Germanicum 3) est effusus, quod si Teutonici ob dedecus non eelarent, et uellent pure reserare, per plureo dies in Danubio aqua bibi non poterat,

nec per homines nee per pecus, quam de Sicambria usque urbem Potencie sanguine inundauit. Fugiit ergo Csaba cum XV millibus Hunorum in Greciam. ad Honorium et quamvis retinere voluisset, et Grecie incolam efficere, non permanoit, rediens in Scithiam ad patris naciones 4) ac cognatos. Qui dum Scithiain introisset, mox incepit suadere, quod penitus redirent in Pannoniam ulcionem de Germanicis 5 ) aceepturi.

§ 6. Ex Hunnorum in Europa reltquiis orti Siculi.

Remanserant quoque de Hunis uirorum tria millia ex prelio Crimildino erepti per fuge interfugium, qui timentes oecidentis naciones in campo Chigle usque Arpad permanserunt, qui se ibi non Hunos sed Zaculos uocauerunt. Isti enim Zaculi Hunorum sunt residui, qui duin Hungaros in Panneniam iterato cognouerunt remeasseo redeuntibus in Ruthenie finibus oe,currerunt, insimulque Alltunannie, Alemannie Perritas, partes.

Germanio" lipsegte in alte enditie. Ad patria malones ac cognacs, ad patrem, ¡melena= et copistas. Germanicis, Germania.

www.dacoromanica.ro

37

Pannonia conquestata 1), partem in ea surd adepti, non tornen in piano Pannonie, sed cum Blackis in montibus confinii 2) sortem habuerunt. Unde Blackis commixti litteris ipsorum uti perhibentur. quippe Zaculi in Grecia periisse Chabam putauerunt. Unde uulgus

adhuc loquitur in communi: tune redire debeas, dicunt recedenti, quando Csaba de Grecia reuertetur. late igitur Csaba filius Ethele est legitimus, ex filia Honorii Imperatoris Grecorum genitus, cui Edemen et Ed filii sunt uocati. Edemen autem, cum Hungari in Paimoniam secundario aunt reuersi, cum maxima familia patria sui et matris introuit. Nam mater eius de

Corosminis orta erat. Ed uero in Scitia rentansit apud patrem. Ex lato enim Csaba generado Abe est egressa. Cunt igitur Chaba adieus in Scitiam nobilitate genitricis in communi se iactaret, Hunoruin nobilitas contempnebat, asserentes eum non ueruin esse slumpnum regni Scithie, sed quasi missitaliu.m extere nacionis. Propter quod ex Scithia uxorem non accepit, sed traduxit de gente Corosmina.

§ 7. Qui, post eiectos Hun.nos, Pannaniarum domini?

Postquam aute-m fail Etbele in prelio Crumhelt cum. gente Scitica fere quasi deperissent, Pannonia exstitit X minis sine rege, Sclavis tantummodo, Grecia, Teutonicis, Messianis et Ulahis aduenis

remanentibus in ead.em, qui uiuente Ethela populari seruicio sibi seruiebant. Surrexit tandem Zuataplug 3) filius Morot princeps dam in Polonia, qui Bracta subiugando, Bulgaria Messianisque impe.

rabat, incipiens similter in Pannonia post Hunorum exterminium dominad. Hunc quidem Hungari de fluvio Hung uariis muneribus allectum, et nunciis explorantes, considerata illius milicia imm.unita,

ipsum Zuataplug irruptione subita prope fluuium Racus 4) iuxta Banhida, in quodam oppido cuius interrupta adhuc eminent, cum tota milicia peremerunt et sic Pannonie populis, qui guperius sunt notati, inceperunt dominad. Tradunt quidam, quod Hungari Morot non Zuataplug in secundo eorum reditu in Pann.onia reierissent principantem. Hoc idcirco ease habet, quia Morot pater eius nomine maior eral, sed confectus senio repausabat in castro, quod Bezprem Conquestata, conquestrata.

Conf mii, confiniis. Zuataplug, Zuatapolug. Rams, Ratus.

www.dacoromanica.ro

38

nominatur. Audito infortunio, quod filio acciderat, morte subita dolorem finiuit uitam Imam, filius uero in dominando *nouns erat.

Explicit liber prim,us de introitu. INCIPIT SECUNDUS LIBER DE REDITU. HISTORIA HUNGARORUM AB EORUM IN PANNONIAS REDITU AD A. 1282

CAPUT PRBIUM. DE SECUNDO HUNNORUM IN PANNONIAS ADUENTU, AC EORUM REBUS SUB DUCIBUS GESTIS.

§ 1. Introductio in librum secundum.

Digestis ergo Hunorum natalibus, preliis felicibus et sinistris, quotiensque sua loca immutauerunt 1), nunc uidendum est quo tempore redierint in Pannoniam iterato, et qui fuerint redeuntium capitanei, quantusque numerus armatorum, presenti opusculo apponere dignu.m thud.

§ 2. Huni seu Hurtgari quando secundum in Pannonias reuersi?

Imperante ergo Ottone Sueuo in Germania et Italia, in Francia

Ludouico rege Lotharii filio, et Greciam Antonio 2) Duro filio Theodori gubernante DCCCLXXII alum ab incamatione Jesu Christi,

Huni sine Hungari denuo ingressi in Pannoniam transierant per regna Bessorum, Alboru.m Comanorum et ciuitatem Kyo, et deinde

in fluuio Hung uocato, ubi castram fundauere resederunt. A quo quidem fluuio Hungari a gentibus occidentis sunt uocati. Cumque et alia VI castra post hunc fundassent aliquamdiu in illis partibus permansere. Tandemque Zuataplug interemto quernadmoduln superius est narratum, in VII exercitus sunt diuisi, ita q-uidem, ut rams exereitus sine centurionibus decurionibusque unum haberet capitaneum, cui tamquam duci deberent pnanimiter intendere ac parere.

Intnattaverzust, immutaverint.

Antonio, Antonino.

www.dacoromanica.ro

39

Habebat enim unus exercitus XXX milia uirorum armatorum, exceptis decurionibus ac prefectis. § 3. Ubi Danubium traiecere?

Egressi ergo uexillis erectis cum uxoribus, liberis et armentis Danubium in Pest et in portu Zub transierunt, ubi castrum quoddam circa Danubium, in quo erant milites Zuataplug recollecti, qui fuere erepti per fugam, quando dominus ipsorum interierat, expugnarunt. In quo quidem affinem Morot nimia uetulum cum aliis perimentes, usque hodie fabulose Morot ipsum fuieae asseuerant § 4. Arpad inter Capitaneos primu.s. Ex istis ergo capitaneis Arpad filius Ahni filii Elad, filii Uger 1)

de genere Turul rebus ditior erat et potentior gente. Hic igitur Arpad cum gente sua Ruthenorum alpes prior perforauit, et in fluuio Ung primus fbdt sua castra, eo quod prosapia ista pre ceteris Scitie

tribubus prerogativa inuestitur dignitate, ut exercitum precedit eundo, retrograditur redeuntem.

§ 5. Prope Album castra metatur. Et cum transmeato Danubio Pannoniam introisset ipse Arpad, in loco illo fixit tabernacula, ubi modo Alben 2) ciuitas est fundata. nlegue locus primus existit Arpad duels. § 6. Alter capitaneus Zabolcs.

Alterius uero exercitus capitaneus Zabole uocabatur, qui in co loco fixit sus castra, ubi modo Chakwara iacet desoiata. Ab jeto Zobole generado Chak esse habet § g. Tertius Gyula.

Tend q-uidem exercitus Jula fuit capitaneus: hic cum 2) aliis in Pannoniam introisset in partibus Erteuelu 4) tandem habitauit I) Uger, Ugek. Alben, Albensia.

Ilk, adaus In alte codiee iacet. Erteuelu, ErdeweIn.

www.dacoromanica.ro

40

Quartus 6rs.

Sed quarti capitaneus Ura est nominatus; ipse circa flumen Soio suit tabernacula fixisse perhibetur.

Quintus Curd. Quinti vero exercitus Cund est dictus capitaneus. Hie circa Nyr

habitauit, huius filii Cusid et Cupian gunt uocati. Sextus Lel.

Lel ergo exercitus sexti ductor fuerat kite circa Golgocha 1) primitus habitans, exinde Messianis et Boemia exstirpatis, tandem in partibus Nitrie sepius fertur habitaese. Ex isto Zuard oritur tribus et eognatio. Septimus Butch.

Septimi quide-m exercitus Werbukhu dux est dictus. Hie in Zala circa lacum Bolotum 2) deseendisse perhibetur. Pro eo enim Werbulchu est uocatus, qui cum auus eius in prelio Crimildino per Teutonicos fuisset interfectus, et id ei pro oerto coustitisset, uolens recipere uindictarn super eos, plures Germanicos 2) assari fecit super ueru, et tanta crudelitate in eos dicitur exareisse, quod quorundam quoque sanguinem bibit sicut uinum. Aliae generationes aeque pro lubitu sibi sedes legunt: postes in Moranos, Bohemos, alios que irruunt.

Isti quidem capitanei loca descensumque ut superius eat dictum sibi elegerunt. Similiter et generationes alie ubi eis placuit eligentes.

Cum aulem resedissent Pannonia occupata, tandem Morauiam et Boemiam bonis omnibus spoliarunt, Waratislao eorum duce in prelio interfecto. Post hoc uero Carinthiam hostiliter adeuntes ultra casGolgocha, Golgotha. Bolotuns, Bolotim. Gerinanicos, Germanos.

www.dacoromanica.ro

41

tram. Leop ah, Meranie dux Gotfridus nomine, duxque Eberhardus cum Aquilegiensi patriarcha ipsis occurre.n tea atrociter insimul pugnaue-

runt. Et quamuis ex Hungaris plures corruissent, in prelio memorato

utrique duces occiduntur, patriarcha per fugam liberato. Abinde spoliata Carintia, Stiria et Carniolia cum maxima preda in Pannoniam reuertuntur. Conradus uero imperator ut audiuit latroeinationem 1) gentis sue, exiens de Italia intrauit Augustam Sueuie ciuita-

tem, ut exinde in Hungariam introiret Hungaros inuasurus. Sed interea Rome helium generatur intestinum, et Cesar Roman redit. § 13. Bulgariam, Forum &hi et Lombardiam uastant. Tune Hungari exeuntes intrant in Bulgariam, ex qua armenta et captiuos extrahunt infinitos; redeuntes tandem cum uictoria in Pannoniam. Tempore item alio per Forum Julii intrant Lombardiam, ubi Luitardum Wercellane 2) ciuitatis episcopum imperatoris Caron consiliorum fidissimum occidentes ex ipsius ecclesia thesaurum namdmum rapuerunt; totaque pene Lombardia deanolita cum maxima preda in Pannoniam reuertuntur. § 14. Occidentales Euro pae partes inuadunt.

Post hec Saxoniam Thuringiam Sueuiam Reno circa Maguntiam transpassato, orientalem Franciam et Burgundiam demoliti ecdesias etiam prures de,struxerunt. Et cum Renum in Constantia in reditu pertransissent, et cum maxim° honore uenisse.nt in Bauariam, circa castrum Abah Alamannicus exercitus ipsos inuadit ex abrupto. Quibus uiriliter resistentibus, prelio confecto Teutonici sagittis deuincuntur, ubi capitur Hertindus 8) de Suarchumburc imperatoris marischalcus, id est militie sue prineeps, et alii quamplures nobiles cum eodem, et licet inestimabilem pecuniam pro redemptione eoru.m tradidissent, ante Ratisponam in signum positi sagittis crudelissime, ciuibus in muro stantibus et admirantibus, perforantur. Et sic tandem cum uictoria et preda maxima ad propria reuertuntur. Gatrocinationena, lacerationem. TV ercellane, Vercellene.

Hertinclus, Hertnidus.

www.dacoromanica.ro

42

§ 15. Ad Augustam internecina elude afficiuntur. Anno Christi 955.

Transactis igitur paucis diebus 1), Lel et Bulcbu per communitatem flungarorum in Teutoniam destinantur et cum. Augustam peruenissent ultra fluuium Lyh in prato fixere sua castra, ciuitatem diututnis ct nocturnis balls molestantes. Cumque subitis saltibus capere non ualerent, obstinati nolentes recedere de suburbio, Urricus episcopus cum ciuibus ad Cesarem missis mmtiis animant eum ut 8114> currat ciuitati; quia Hungari obsidentes eos licet sint plurimi non se custodiunt, quia facillime poterunt debellari. Egressus itaque imperator de Ulmensi curia ueniens eeleriterz et absconse explorato procesan et exercitu Hungarorum in hora tertia cum plueret, irruit super cos et unum 2) exercitum uiciniorem ciuitati festinanter debellauit. Quo uiso Lel et Bulchu fuge remedium queritantes in nauem se colligunt, submittentes se per Danubium ut fugiant in Hungariam. Qui quidem in transitu Ratispone captivati Cesan i transmittuntur. Qvos Cesar iudicio suspendii condemnando Ratispone fecit oceidi Quidam uero ipsos aliter dampnatos fabulose asseuerant, quod Cesan i presentati, unus illorum cum tuba in caput ipsum Cesarem occidisset feriendo. Que sane fabula uerosimili aduersatur, et credens huiusmodi leuitate mentis denotatur. Nam persone criminose liga lis manibus conspectui pzincipuuzn prescntantur. Venun quidem est et libri continent Cronicarum, ut blasphemati audacter Cesan i muriose a) aunt locuti, asserentes, quod si ipsos occidi fecerit, de gente sua de cetero nullus captus uiuere poterit sed vel in perpe-

tuam tradetur seruitutem, aut nullo iudicio precedente occidetur. Quod et factum est. Quia ut Hungari audierunt ut Cesar sic ipsos occidisset, omnes captiuos Teutonicos tam mulieres quam paruulos usque ad XX mina iugularunt. § 16. Alter Hungarorum exercitus sociorum claclem uindicat.

Alius uero exercitus qui distabat ab Augusta impetum Cesaris ut persensit super socios, in unam siluam se collegit, et ut eius exercitum dispersum recognouit, persecutes est maiorem aciem gentis sue que tendebat uersus Renum. Quam in campo coniungens cursiDiebus, temporibus. Unum, Hunorum. Muriose, iniuriose.

www.dacoromanica.ro

43

tando, se simul adunauit sicut apes: quam sagittis uulnerando nec descendere nec recedere permiserunt, qui se tandem uelut mortuos in manus dederunt Hungarorum. Quos quidem ut ceperunt, omnibus caput detruncarunt pro exequiis sociorum. Fuerant autem numero milites et scutiferi quasi VIII mina ,quorum capita sunt truncata. §

17. Vastatisque diuersis regionibus, domunt reuertitur.

Abinde egressi postmoduzn Danubii fluuium in Ulma transierunt et ad Wiltense 1) cenobium cum uenissent thesaurum magnum

exinde rapuerunt, et post hoc tota Sueuia 2) Renum Wormantie transierunt ibique duos duces scilicet Lotharingie 8) et Sueuie cum maxim° exercitu contra eos uenientes inuenerunt. Quibus deuictis et fugatis tandem Franciam intrauerunt, ut christianis et cenobitis persecutio ualida facta est per eosdem. Ezdnde autem egressi usque fluuium Rodanum 4) uenientes duas ciuitates, scilicet Segusam et Taurinam spoliarunt Per alpes Italie sibi uiam preparando, et cum planunt uidie.sent Lombardie concitatis cursibus spolia multa rapuerunt, et :tic tandem ad propria reuertuntur. Germani et Galli foedus contra Hungaros ineunt.

Postquam uero Lel et Bulchu, ut superius est narratum interissent, exercitus siluit, non intrans ulterius in Germaniam. Nam Francia et Germania -unanimiter concordantes simul in unum adu.nati

uenientibus Hungaris deberent resistere usque uitam. Propterea Hungari in Ala.manniam usque tempera regis Stephani semper ire dubitabant, ne gens occidentis eos inuaderet simul adunata. Hungari Italiam, Bulgariam et Graeciam infestant.

Postquam autem Italie prouincias aliq-uas spoliassent, V annis fuere sine motu. Tandem in Bulgariam adeuntes usque Ydropolim peruenerunt ;dumque exercitum super se uenientem non uident, usque Constantinopolim uenientes descenderunt prope murum. Tune Grecus unus magnus sicut gygans emittitur, q-ui duos Hungaros cum W Meuse, Vuberme.

Sueuia, subinteles demolita. Lotharingie, Loteringie.

Rodman, Rodani.

www.dacoromanica.ro

44

eo luctari postulabat, uociferans in hunc modum, ut si ambos Hungaros in terram non .prostraret, extum1) Grecia censualis Hungaris eubiaceret. Cumque idem Grecus exercitui (wet plurimum infestissimus, quidam Hungarus Botond dietus Greco opponitur ad luetandum; areaque preparata arrept,o dolabro quem ferre consueuerat super portam urbis que erea erat preeucurrit, tantamque fissuram ea fecisse dicitur cum dolabro uno ictu ,ut Greci propter monatram ipsam portam resarcire noluerunt. Quo quidem facto ad aream luctandus 2) inermis aggreditur, et ad spectaculum Hungari in equis, Greci ad muri propugnaeula conuenerunt. Cumque Grecus exisset de urbe iturus ad aream, uidit Botond solum stantem parattun ad luctandum, exclamauit, qu.are ahu.m Hungarum 3) non adiungeret sibi in auxilium? Tune Botond aggresso ipso sic eum comprehendiese perhibetur, ut preteriit 4) partta hora in luctando, quod Grecus prostratur, non ualens surgere ullo modo. Quo uiso Grecorum imperator et alii Grecoram proceres, imperatrix etiam cum suis dispotinis de muro egredientes, ad sus palatia perrexerunt pre 5) summa uerecundia, quod acciderat reputantes. Et licet Greous sic allisus superuiueret curn fracto brachio, occasio tam.en sibi fuit ipsa lucta mortis sue. Obtento itaque Iltmgari certaminis bramo pro censu postu-

lando ad Grecos nuntios destinant, quibus imperator subridendo nullum uerbum dieitur respondisse. Tune Hungari cum Tomlin eorum duce consilio mito, egressi de loco illo totam Greciam et Bulgariam spoliantes, ex ipsis auru.m gemmas lapides pretiosos, cap-

tiuos sine numero et armenta infinita rapiunt, redeuntes tandem cum guadio in Pannoniam. Istud enim existit ultim,um spolium quod

fecere Hungari sub ritu paganismo constituti. Communitas itaque Hungarorum cum suis capitaneis sea ducibus quos pro tempore preficere usa erat, usque tempora dueis Geiche hinc inde huic mundo spolia et pericula dinoscitur intulisse.

Extum, extunc. Luctundus, luctandi. Hungarurn, Hungarorum.

Preteriit, preterit. Pre, pro.

www.dacoromanica.ro

45

CAPUT SECUNDUM HISTORIA REGUM A S. STEPHANO, USQUE AD CAEDEM ABAE.

§ 1. Primus rex, Sanctus Stephanus ab anno 1000 ad annum 1037. Anno uero Dominioe ineamationis DCCCCLXVII Geicha dux diuino premonitus oraculo genuit sanctum 1) regem. Stephanum.;

Mihal uero frater Geiche genuit Wazul et Zar-Ladislaum. At rex Stephanus plures quidem filios genuit, sed super onanes tmum genuit Emricum 2) nomine, De,o et hominibus honorabilem. Sanctus namque rex Stepha.nus coronatus 2) et tandem duce Cuppam interfecto, Jula auunculo suo cum uxore et duobus filiis de septem castris in Hungariam adduct°, et adiuncto septem castra Pannonie, post hec cum Kean Bulgarorum duce et Sclavorum preliatus est. Quo deuicto de ipsius thesauro Beate uirginis eoclesiam de Alba ditare non omisit, quam fundasse perhibetur. PostquEun autem magnificauit Dominus miserieordiain suam cum B. rege Stephan°, subiecitque eius dominio multarum gentium natione.s, statuit pompis huius seculi, deposito regni diademate, renuntiare, Deique solius seruitio exterioribus curls expeditus deditus ease. Coronam uero regni Fanrico duci suo filio se

daturum disposuit. Erat enim. B. rex Stephanus literatus naturali quoque ingenio celitus eruditus; similiter et Emzicus. Cum itaque sanctissimus pater curam ministrationis gubernandi filio sanctissimo

committere intenderet, dux ipse morte est preuentus. Fleuit ergo eum pater eius insolabiliter, totaque Hungaria, et pre nimio dolore ac tristitia incurrit egritudinem; pedum enim dolore urgebatur. Nam

maxime eapropter, ut de suo sanguine dignus nullus easet regni corona subliman i et qui ipso mortuo gentem tam nouellam in fide catholioa posset conseruare. Intewea uero uiribus corporis cepit repente destitui et grauatum languore se sentiens misit nuntios festinanter, qui Wazul filium, sui patruelis de carcere Nitrie ed.uceret, quem ipse post eum regem faceret super Hungaros. Quo audito Kysla regina habito consilio infidelium misit comitem Sebus, qui

regis nuntium preueniens, Wazul oculos effoderet auresque eius

Sanctuns, seeundum. Ernricurn, Emericum. COl011414US, coronatur.

www.dacoromanica.ro

46

plumbi infusione obturaret, fugeretque abinde in Bohemiam. Quern cum tandem regis nuntius ad regem adduxisset, amare fleuit super casu qui acciderat. Conuocatis igitur ad se Andrea Bela et Lewenta filiis Zar Ladielai c,onsuluit eis, ut in Bohemiam fugerent festinanter. Beatus autem rex Stephanus XLVI armo sui regiminis in die Assumtionis Beate Virginia migrauit ad Daminum. Sepultus est Albe in eoclesia Beate Virginia gloriose. Confestim igtur Hungarorum cythara in luctum est conuersa, et omnis populus regni planxit tam sanctissimum regem ululatu magno .Juuenes eorum ac uirgines scalidis ind.uti uestibus per triennium choreas non duxerunt. § 2. Petrus rex cortstitutus a. 1038 solio privatus arzno 1041.

Regina uero Kysla consilio iniquorum Petrum Venetum filium

sororis sue, cuius pater dux fuerat Venetorum, regem fecit super Hungaros, ut pro libito 1) posset motus sue uoluntatis perficere, regnumque Hungarie amissa libertate Teutonicis subderetur. Postquam autem Petxus regnare incepisset, omnem mansuetudinem regie abiecit inaiestatis ,et furore Teutonic° deseuiens regni nobiles contem-

pnebat, cum Alamannis 2) et Latinis bona terre superb° oculo et insatiabili corde deuorando. Munitiones autem castra et omites regni dignitates ab Hungaris auferens tradebat Teutonicis et Latinis. Erat quo que idem lasciuus ultra modu.m, cuius satellites turpitudinem intemperate libidinis operantes, uxores filiasque Hungarorum, ubicumque Petrus rex ambulabat ,uiolenter opprimebant Nullus etiam eo tem.pore de uxoris filieque castitate certus erat, propter insultus aulicorum Petri regis. Uidentes igitur principes et nobiles regni mala gentis sue que fiebant contra legem, counnunicato consilio, roga-

uerunt regem ut suis iniungeret, a tam detestabili opere desistere sine mora. Rex uero elationis faustu 3) inflatus ac furore, malitiam quam in corde gerebat occultando, cum tot ueneno effudit in publicum ita dicens: «Si aliquamdiu sanus ero omnes indices spectabiles centuriones principes et potestates statuam Teutonicos et Latinos, terramque Hungarie regni hospitibus adimplens in dominium tradam Teutonicis». Hoc itaque fuit discordie seminarium inter Petrum regem et Hungaros. Libito, libitu. Alamannis, Alemannis. Faustu, fastu.

www.dacoromanica.ro

47

§ 3. Petro exauctorato, Aba in regem coronatur, ab a. 1041 ad a. 1044.

Anno ergo regni Petri tertio principes et nobiles regni Hungarie episcoporum consilio in unum, conuenerunt contra Petrum, querentes sollicite, si aliquem de regali genere possent reperire, qui esset idoneus regnu.m gubemare, eosque a Petri tyrannide potenter liberare. Cumque in regno talem inuenire potuissent ullo modo, ex semetipsis quemdam comitem nomine Aba, sororium sancti regis Stephani super se regem prefecerunt. Aba uero rex congregato exercitu Hungarorum processit contra Petrum pugnaturus. Cemens autem Petrus Hungarorum adiutorio se privatum, fugiit ad Henricum Cesarem in Bauariam petiturus auxilium sibi dan. Petro itaque de regno effugato ifii tyramii quorum cousin° afflicti erant Hungari, sunt detecti. Ex quibus 'mum in frusta conciderunt, mulos duorum filiorum eiusdem eruentes; alios uero manganis ferreis confregerunt, quosdam lapidibus obruentes. Sebus uero qui Wazul oculos eruerat, pedibus confractis ac manibus in rota peremerunt Aba uero in rege.m consecrato, ea que Petras statuerat in irritum reuocans, Hungarorum scita iussit obseruare. Tertio autem anno Aba regis descendit Petrus rex cum Henrico Cesare ducens maximum exercitum contra Abam. Quod Aba dum sciuisset, nuntios mittens ad Cesarem probauit, si cum eo pacem posset ordinare uel minime. Cui Cesar in re.spondendo se ostendit inimicum, intellect°. que ut intenderet restituere Petrum Hungaris, iratus inuasit Austriam, et usque ad fluuium Trense 1) spoliauit, et post hoc est reuersus. Tandem quoque misso exercitu in Carinthiam pro spolio faciendo, cum inde redirent honerosi, Gotfridus Austrie marchio circa Petouiam 2) insultum faciens super eos, eorum spolia fertur abstulisse. Tune enim Austria non duces, sed habebat marchiones. Cum.que eo tempore Colonie degeret imperator, audito quod Hungari lacerassent Teutonicos sine causa, cum principibus Alamamde 3) consilium iniit, qualiter ab Hungaris illatam sibi iniuriam, injuria simili propulsaret. Mouit itaque expeditionem ingentem, et consilio ducis Ratislai Bohemorum, ex aquilonali parte Danubii uenit ad Hungarie confinia. Legati uero Abe regia et Hungarorum promittebant Cesan i ,ut in omnibus satisfacerent, nisi 4) quia Petrum in reTrense, Cremse. Petoviam, Potoviam. Alanurnnie, Alemannic. Nisi, non.

www.dacoromanica.ro

48

gem non susciperent, quod Cesar summopere perficere affectabat. Obligatus enim erat ei juramento ut ipsum in regnum Hungarie iterato collocaret. Cum autem Hmagari Petrum non adminerent, missis murteribus dataque fide, quod captiuos Teutonicorum libere permitterent remeare, Cesar consilio inductus duels Loteringie et plus alkalis muneribus rediit Bizantiam Burgundie ciuitatem. Ex hinc ergo rex Aba securitate accepta cepit ease insolens et seuiebat superbe in Hungaros, nobiles contempnens, sed et imiurandum pro

nichilo reputabat uiolare. Hungari uero nolentes id ei sustinere., conspirarunt, ut eum morti traderent et occiderent. Sed quidam pro. didit consilium, ex quibus quos capere potuit, sine iudicii examine interfecit, quod ei extitit in summum maxizne detrimentum. Nam uiros quinquaginta consiliandi causa in unam domum euocauit, quibus in eadem inclusis crimen non confessos nec conuictos legibus, caput fecit detruncari. Uncle beatus Gerardus Chenadiensis episco-

pus canonica seueritate regem corripiens predixit sibi periculum imminere. Tune quidam ex Hungaris fugientes ad Cesaren locuti smit contra Abam dicentes, quod pro nichilo iuramentum reputaret uiolare, nobilesque qui eum regem fecerant contempnebat. Quibus dixit imperator: Oportet ergo ut captiuos reddat, dampna emendando. Cesar igitur Hungarorum animatus consilio, cum exercitu Norico et Bohemico? Austriam introiuit, dissimulans se in Hungariam intraturum, sed simulans cum Aba concordare. Tune nuntii Aba regis repetebant incessanter a Cesare Hungaros qui ad Cesarem fugerunt, conquerentes ac dicentes predones et latrones ipsos ease,

querreque 6) inter Cesarem et Hungaros precipuos intentores 6), ideoque huiusmotli iniquitatis artifices in manus Abe regis tradi oportere. Quod facturum se Cesar promisit ullo modo. Concitato igitur cursu inuasit fines Hungarie intrans per Suprunitun et cum uellet in Bohut *) pertransire non poterat propter aquas. Hungari ergo qui erant cum Cesare et Petro rege duxerunt Cesaris exercitum sursum iuxta fluuium Rebche et utraque flumina tota nocte equitando orto sole facili uado transierunt. Occurrit autem ei rex Aba in Menfeu cum multitudine armatorum, nimia presumens de uictoria, quia Bauari quidam nuntiauerant ei Cesaren cuan paucis introisse. Et ut tlicitur Aba rex uictoriam habuisset, nisi quia Hungari quidant S) Guerreque, querere. listen:ores, ineentores. Bolus*, Bohai.

www.dacoromanica.ro

49

arnicitiam Petro reseruantes, super terram sua uexilla proiecissent et fugissent. Commisso igitur prelio diu et acriter, tandem Cesar diuino fretus adminiculo uictoriam est adeptus. Aba uero rex fugiit uersus Tizam et in uilla quadam in scrobe ueteri ab Hungaris quibus regnano nocuerat iugulatur, et iuxta quamclam ecclesiam sepelitur. Post aliquot autem armos, CUM esset effossum corpus eius de sepulcro, sudariuin ac ipsius uestimenta inuenerunt incorrupta, et loca uulnerum resanata, sepelieruntque tandem corpus eius in proprio monasterio. Ex Teutonicis etenim in illo prelio sine numero ceciderturt. Unde idem locus ubi prelium est commissum eorum lingua usque hodie Florum paiur est uocatus, et Weznemut nostra lingua. CAPUT TERTIUM. HISTORIA REGUM A PETRO RESTITUTO, AD OBITUM ANDREAE L

§ 1. Petrus regno et solio restitutus, a. 1044, oculis orbatur a. 1047.

Cesar uero obtenta uictoria descendit Album ciuitatem, ubi Petro restituit regnum, et sic tandem reuersus est Ratisponam. Rege ergo Petro et Hungaris qui eum in regnuin reduxerant uires et potentiam resumentibus, ceperunt ease insolentes. Qua de causa omnes

Hungari sollicite intendebant, qualiter amoto Petro filies Zar Ladislai redue,ere pétuissent. Dum autem ista ita fierent, Andreas, Bela et Lewenta 2) de Boemia in Polonium transeuntes, a Misca Polono-

rum duce amicabiliter aunt recepti ; ubi Bela Pomeranie ducem duello deuincens, filia Miske sibi datur in uxorem. Quod Andreas et Lewenta egre ferentes, ne ipsius nomine uiuerent lu Polonia in Rutheniam transierunt. Et duni ibi a duce Lodomerie propter Petram regem suscepti non fuissent, ad terram uadunt Comanorum. Qui cum eos perimere cogitarent credentes ipsos exploratores regni sui, tandem per captiuum Hungarorum recogniti optime deinceps pertractantur. Interea uero Petrus rex Hungaros priori grauamine cepit molestare. Tune in Chenad °nines in unum conuenerunt, consilioque habito communiter pro filiis Zar-Ladislai transmittunt, unde2) ad regnum remearent. Lewertta, Luenta. Unde, ut.

4

www.dacoromanica.ro

50

§ 2. Andreas et Lewenta filii Zar-Ladislai per Hungatros contra Petrum euocati Pestinum ueniunt. Qui ctun in Pest aduenissent a.bsconse sicut poterant, statim in

curia Petri regis una nocte in equis uelocibus per nuntios trium fratrum proclamatur: Quod atunes Teutonici et Latini ubicunque inuenti perimantur, et resumatur ritus pagartismus. Mane ergo facto sciscitatus Petrus facti causam, pro certo recognouit ipsos esse Hungaria. Et licet immenso dolore tactus esset, se letum demonstrabat. Tuno clam mittens suos nuntios ut Albam occuparent, reu.elato consilio Eltmgari per omnia loca incipiunt rebellare, occidentes uno temp ore Teutonicos et Latinos, mulieribus vaque infantibus et saeerdotibus, qui per Petrum fuerant prepositi plebani et abbates, non parcentes. Et cum in Albam nequisset introire, arrepta fuga init 1) uersus Musttn, ubi exercitus ueniese contra eum perhibetur, indeque declinans equitauit festinanter uersus Albam. Ciues etenim demandauerant, quod rediret, et ciuitatem sibi darent. Cum uero in q-uamdam uillam circa Albam peruenisset, subito exercitus ipsum circumdedit, ubi captivatus oculi eruuntur, licetque superuiueret in merore animi finiens uitam suam, Quinque Ecclessis subterratur, quam fundaeee perhibetur. § 3. Andreas 1 in regem consecratur, a. 1047, 4- 1061.

Tunc tres fratres Albensem ingressi ciuitatem, ab onmibus episcopis nobilibus omnique populo cum summ.a laude sunt suscepti. Et Andreas euo potior in regni solium sublimatur. Quidam autem latos fratres ex duce Wazul progenitos asseuerant ex quadam uirgine de genere Tatun non de uero thoro oriundos et pro tali missitalia illos de Tatum nobilitatem inuenieee. Friuolum pro cuto eat et pessitne enarratum. Abque hoc namque nobiles sunt et de Scitia oriundi, quia isti sunt filii Zar-Ladislai.

4. B. Gerardus per ferocientes Hungaros B,udae occisus a. 1047.

Gerardus ergo epiecopus de Chanad in istis casibus in Pest per Hungaros de monte submieeus in biga, martyrio coronatur, qui monachus prius fuerat de Rosacenei abbati,a, que eet de territorio 1) lit, ivit.

www.dacoromanica.ro

51

Aquilegie. DeinAle Pannoniam ingressus in Beel fuit diutiue Heremita. § 5. Bella Andreae. Cum igitur Andreas diadema regrui suseepisset, eu.m Noricis, Boemis et Polonis guerram dicitur tenuisse, quos superans clebellando

tribus annis fecisse dicitur censuales. Propter quod Henricus imperator descendens usque Bodoct V mensibus Albam obsedit ciuitatem, ubi tandem sic uiribus et potentia dicitur defecisse, ut ipsius Teutonici et Latini in &iris tentoriis noctis temp ore se uiuos sepelirent. Nam Hungari in obscuris in eorum castra descendentes, eos crudeliter sagittis enecabant. Tand.em uero Cesar ille ductus penitentia a rege Andrea et Hungaris ueniam cepit postulare, quod omnia 1)

dimitteret in Hungaria pretor equos, faceretque iusiurandum, ut deinceps nec ipse, nee ipsius suceessores contra regnu.m Hungarie hostili menu in Hungariam introirent, nec etiam de Bodoct moueret interea sues pedes, donee Sophiam euam Salomoni regi, de Alamannia duotam traderet in uxorem., quam primitus filio regis Ftrancie cum maximo dederat sacramento. Rex uero habito cough° misericorditer eidem dicitur indulsisse. Qui amoto suo castro primum descensum in monte Bareunus fecisse comprobatur. Quia uero fame ac siti defecerant, in eodem loco ex parte regis potus et cibus in maxima copia fuit ministratus. Indeque crapulati quamplurimi, cum. Cesaris uigiles incautis obtutibus Hungaros uidissent hinc inde equitantes, in pactis fraudem interesse crediderunt, quod exercitui declarantes dixerunt, ut ad persequen.dum eos aduenisset 2), et quamuis plures in feretis 3) habentes purpurea lectisternia egritudine fatigati ducenentur, dimissis feretis et lectis purpureis equos aseenderunt, orto sole uillam Urs coniungentes. Et cum castellanus qui in porta erat cognouisset, quod gens armata per asperas et im.meabiles indagines dimissa uia regia pertransiret, cum suis se armauit. Dumque transeuntem turmam a longe aspiciens tueretur, egroti qui dimissis feretis et lectistemiis in monte Barsunus in equis equitauerant, allocatis curribus per indagines transiebant. Quorum scutiferi ut retro uiderunt aciem castellani, derelictis curribus et dominis super currus, Omnia, onera. Aduenisset, aduenissent. Feretis, faretris.

www.dacoromanica.ro

52

sicut melius potuertmt aufugerunt. Tune rustici uenientes, currus auferendo, dominos in curru occideruntt, cadauera in aquis abiectantes. In quibus quideni egrotis, quida.m milites, aliqui comites, nonnulli fuere et marchiones. Unde usque hodie in transitu ipso equorum ferramenta, gladii et plum his similia, aquis exsiceatis solent inueniri. Mons uero Barsunus propter lectisternia sic relicta, que fuere purpurea, de terricolis extitit nominatus. § 6. Andreas, coronato Salomone filio, moritur a. 1061.

Post mortem itaque sancti regis Stephani transacti swat anni XI menses IV usque ad annum primum imperil Andree regia. Interea uero Petrus rex primo et secundo regnauit annis quinque et dimidio. Aba uero regnauit annis tribus. Andreas autem confectus senio anno imperil sui XII filium suum, Salomonem adhuc puerulum cam consensu fratris sui Bele et filiorum eiusdem Geiche et Ladislai regem constituit. Ipse autem obiit anno regni sui XV et in Tyhon monasterio proprio cum Dauid filio suo sepelitur. CAPUT QUARTUM. RES GESTAE A BELA I REGE USQUE STEPHANI V MORTEM, SEU AB A. 1061 AD A. 1272.

§ 1. Bela I rex ab anno 1061 ad. a. 1063.

Post huno regnauit Benyn Bela. Quo regnante Hungari fidem derelinquunt et baptismum, anno 1) in fide oberrantes, ut nee pagani nee catholici uiderentur. Postea tamen motu proprio fidei adlieserunt. late enim omnia fora die sabbati esse uoluit pro emendo et uendendo, byzantiosque currere fecit per districtum regni sui, qui denariis argenteis multum paruis, scilicet XL cambi debuit. Unde usque hodie denarii XL numero aurum appellantur; non quod sint aurei, sed quia denarii XL argentei ualebant byzantium unum. Reg-

nauit autem duobus annis, et in tertio migrauit ex hoc seculo, in suoque monasterio dicto Smug Zard 2) sepelitur. Hic maim caluus erat et colore brunus, propter quod suu.m monasterium diminutiue sieut erat ipse corpore dispositus, sic uocari iussit. Anno, poate adeo. Sceug Zard, Steugzard.

www.dacoromanica.ro

53

§ 2. Salomon, rex ab a. 1063 ad a. 1074.

Tandem uero inter Salomonem Ladislaum et Geicham grauis discordia suscitatur, alumpni patrie inter se diuiduntur. Quidam enim Salomoni, aliqui Ladislao et Geiche adheserunt Rex autem Salomon Cesarem suu.m socerum. contra Ladislaum. et Geicham per Nitriam cum exercitu maxim° introducit. Qui. Vaciam perueniens, Ladislai exercitu speculato, finxit se infirmu.m per Posonium in Austriam est reuersus, dimisso de Boemis et Noricis sufficienti auxilio Salomoni. Tunc Cesare retrogress° prelium in Munorod 1) inter ipsos est commissum. Et quid ultra? Salomon deuincitur, prostrantur l'eutonici et Boemi. Et dum se suosque deuict,os cognouisset fugam iniit. Danubium in Scigetfeu pertransiens inde in Musunium se collegit. In prelio autem Munorodino non solum Teutonici aut Boemi ceciderunt, sed edani maior pars de militia regni periit. Salomon ergo metuens fratres silos cum tota familia in Stiriam introiuit, ubi in Agmund monasterio familia sua derelicta, in Musunium est reuersus, uolens colligere exercitum iterato. Sed cum de die in diem deficeret illorumque processus reciperet felicia incrementa, confusus rediit ad Cesarem adiutorium petiturus. Et licet pro militia solidanda affluentem pecuniam tradidissct, Teutonici ob timoren Hungarorum recipere noluerunt. Unde spe °mad destitutus rediit in Agmind ad reginam, cum qua dies aliqu.os cohabitans in ueste monachal deinde Albam uenit. Et cuan Ladislaus frater eius in porticu ecclesie Beate 2) uirginis manibus propriis pauperibus eleemosynam erogaret, ipse ibi inter eos dieitur accepisse. Quem mox cognouit Ladislaus ut inspexit. Reuensus autean Ladislaus a distributione eleemosyne inquiri fecit diligenter, non quod ei nocuisset. Sed ille malum presumens ab eodem, secessit inde uersus mare Adriaticum, ubi in ciuitate Pola usque mortem in summa paupertate in penitentia finiens uitam suam, in qua et iacet tumulatus, nunquam rediens ad uxorem usque mortem. Regina uero Sophia uxor eius in maxima castitate perseuerans nunciis frequentibus maritum uisitabat, mittens ei expensam ut habere poterat, inuitando nichilominus, quod eam uidere dignaretur usque mortem. Qui quamuis in corde habuisset, eh nimiam egestatem tactus uerecundia, ire recusauit. Quem cuan de medio sublatum cognouiseet, licet multi principes de Germania Munorod, Munorad. Beate, beatissime.

www.dacoromanica.ro

54

eibi copulan i matrimonialiter uoluissent, spretis omnibus, que habebat secularia faciens uenumdari, egenis est largita. Ipsa uero moarctiesima.m uitam deducendo migrauit ad Dominum, nialis et in pref ato monasterio tumulata, sicut saneta ueneratur. § 3. Geysa 1 rex ab a. 1074 ad. a 1077.

Post Salomonem uero regnauit Geicha annis tribus, et mortuus est. Vacie quam fundasse dicitur, tumulatur 1). § 4. S. Ladislaus rex, ab .a. 1077 ad a. 1095.

Post Geicham uero regnauit Ladislaus XXX annis et tribus mensibus. In Warod 2) requiescit. Istius igitur temporibus in Septem castris in monte qui Kyrioleis dicitur, Bessi Hungaris infestissimi, apoliata Hungaria fugientes coniunguntur, et per eundem Ladislaum

regem ac Hungaros taliter superantur, ut nee unus ex ipsis fertur remansisse.

§ 5. Colomanus rex, ab a. 1095 ad a. 1114

Ladislao autem migrato regnauit post eum filius Geiche regia Kalomannus 3) annix X et octo, cuius corpus iacet Albe. Hic quidem presul erat et exinde translatus in regem coronatur. Qunwes 4) enim Kalman est uocatus. cum libros habebat, in quibus ut episcopus legebat suas horas. Late quoque in regnum Dalmatie misso exercitu occidi fecit regem Petrum, qui Hungaris, in montibus qui Kozd di-

cuntur occurrens, est deuictus in montibus memoratis et occisus. Unde iidem montes usque hodie in Hungarico Patur 3) Gozdia nominantur. Sedes enim huius regis in Teneu erat ciuitate. Hoc ergo facto, et regno Dalmatie conquistato 6) galeas naues et teritas cum Nenetis solidauit, mittens cum eis exercitum Hu.ngarorum in Apuliam, ubi Monopolim et Brundisium ciuitates occuparunt, ciuibus quibusdam fidem Venetis obseruantibus. Cumque easdem craitates Tumulatur, tumulatus. Warod, Varad. Katomonnus, Kolomanus. Quzuves, Qunuves.

Fatur, Petur. Con quistato, connuestrato.

www.dacoromanica.ro

55

ad tenendum Venetis reliquissent concitatis cursibus planum Apulie in quibusdam locis deuastantes tribus mensibus in ea permansere. Tandemque ad naues redeuntes per mare in Dalmatiam reuertuntur capitaneo Hungaro et regis Hungarie banerio ibidem cum Venetia derelictis. Quas quidem ciratates Guillelmus iunior rex Sicilie per auxiiium Pisanorum cum magma sumptibus post modum 111X rehabuit § 6. Bela II rex, ab a. 1131 ad a. 1141.

Post Kalomannum uero regnauit Bela minis IX, duobus mensibus. Alba tumulatur. § 7. Geysa ll rex, ab a. 1141 ad a. 1161.

Post Belau' autem regnauit Geicha XX annis. Tandem moritur et Albe sepelitur.

§ 8. Stephanus Ill rex successit a. 1161. Regnum per patruos occupatum a. 1162 recuperauit sublat,us a. 1173. Post hunc regnauit Stephanus minis u.ndecim, mensibus nouem.

Quo quidem imperante Ladislaus dux sibi usurpat regnum et coronam alMO medio. Albe sepelitur.

Post istum Stephanum 1) frater suus coronam usurpat mensibus V et diebus V, tandemque deuincitur. In quo prelio plures regni nobiles occiduntur. Idem uero de regno expulaus, demum uenit in Zemin, ubi et finiuit uitam suam. Albe requiescit. Bela III rex, ab a. 1174, ad a. 1196

Sed post hunc regnauit Bela Grecus, quem Becha et Gregor spud imperatorem Gre,corum diutius tenuerunt Hic quidem fares et latrones persecutus est, petitionibusque loqui traxit originem, ut Romana habet curia et imperii. Albe iacet tumulatus. Emericus rex a. 1096 ad a. 1204.

Post Belam uero regnauit Emiricus2) filius eius. Stephanuni in loe de Steplitmus. Emirieus, Emericus.

www.dacoromanica.ro

56

§ 11. Andreas II rex ab a. 1205 ad a. 1235

Sed post hunc regnauit Andreas rex potens et illustris. late etiam terrain sanctam uisitauit, ubi per omnes principes christianorum capitaneus ordinatur, et exercitu.m Soldani Babilonie cum Hungaris et Zaculis effugauit et honore multiplici cum gente sua per

Assyrios et alias nationes preuenitur. Indeque cum summa gloria reueititin in Hungariam. § 12. Bela IV rim ab a. 1235 ad a. 1270.

Post hunc autem regnauit Bela filius eius, apud Fratres Minores Strigonii tumulatur. Istius quidem in diebus Mongli due Tartari de tribus partibus regni in Hungariam adeunt, cum quinquies centenis milibus armatorum, habentes adlino centuriones et decuriones ad mula XL. Quibu,s in Soio rex prefatus conueniens a Morgans") deuincitur anno Domini MCCXLI. Ubi fere torta regni militia est cleleta,ipso Bela coram eis ad mare fugiente. Quo quidem de mari reuertente per ducem Fridericum de Austria bello impetitur. Quem ante Ciuitatem Nouam Hungari cum lancea in maxilla transfixum peremerunt.

§ 13. Stephanus V rex, ab a. 1270 ad a. 1272.

Postea uero regnauit Stephanus filius eius, qui Boemie legem nomine Otacarum ante fluuium Rebeha2) contra eum uenientem, cum Boemis uidelicet Australibus Stiriensibus Brandeburgensibus 3) et

oetuis mixtis gentibus expulit uirtuose. Tate etiam civitatem Budum4) suo dominio subiugauit, dominumque Bulgarorum ea uiuente

sibi compulit obedire. Migrans tandem ex hoc seculo et in insula uocata Beate 5) uirginis in cenobio monialium requiescit tumulatus.

Mongalis, Monglis. Rebeha, Rebcha. Brandeburgensibus, Brandburgensibus.

Budum, Budun. Reate, beatissime.

www.dacoromanica.ro

57

CAPUT QUINTUM NARRATIO RERUM PER LADISAUM CUNUM AB A. 1272 AD A. 1282 GESTARUM.

§ 1. Ladislaus III rex ab a. 1272, ad a. 1290, eius bellum cum Ottocaro a. 1278 gestum.

Post hunc regnat Ladislaus tertius filius eius. Hic cnim puerulus in regni soliu.m Domino disponente coronatur. Istius ergo diebus rex Otacarus 1) Boemorum, qui de jure imperil plura sibi usur.pauerat de facto et iniuste, unde uiros 2) resumsezat ac potentiam inauditam, in confiniis Hungarie lacerauerat in diuersis locis maximam portionem, pro qua ex ipso eius genitor nondum receperat dignam vindicte ultionem, eo quod preue.ntus esset morte insperata. Sed cum inter jata Alamannie3) principes Rudolphum comitem de Habus-

burc in curia Francuurtensi in regem sibi prefecissent, ut imperii jura que erant occupata deberet reuocare, ipse tamquam pheudorum intperialitun redintegrator, in Austriain que fuerat per Otacarum inuasa et poasessa primitus introiuit. Quo quidem Vienne diutius residente, ac jura sua de Boemis requirente rex Boemieus contra eum tam immensum commouit exereitum ac perualidtun 4) quod propriis uiribus Ahunannie princeps ei resistere dubitaret. Propter quod ergo Hungarie regem magnificum tamquam filium sancte ecclesie catholice sibi postulauit humiliter in auxilium, perpetua amicitia seipsum eapropter eidein obligando. Adiiciens insuper, ut in ea quoque sancte ecclesie Romane summum servitium exhibere uideretur. Ipse ucro

auxilio simili quocumque 5) a rege Hungarie foret requisitus, deberet subuenire. Quia uero Ladislaus Ilungarorum rex in corde et animo occultabat Otacari presumptionem temerariam contra patrem et ipsu.m attemptatam, eo quod tener esset uiribus corporis et etate, petitioni principia Alamannie satisfacturum se disposuit. Egressus ergo de Albensi ciuitate uelut Manis filius, cuius quidem constellatio conceptioni natiuitatique 3) eiva die in audacia et Otacarus, Otocarus. Viros, vires. Alamannie, Alemannie. Perualidum, preualidum. Quocunque, quandocunque. Natiuitatique nativitatisque.

www.dacoromanica.ro

58

ceteris uirtutibus naturalibus uirn et incrementum subministrat, in uirtute Altissimi et proauorurn suorum, scilicet S. Stephani, Emerici atque Ladislai regum ac sanettkrum uotiurs presumens confidensque

suffragiis, erecto banerio regle maiestatis Rudolphum in Marbec coniunxit cum exercitu, qui ipsius aduentum et auxiliuin skirt dei exoptabat 1). Sed quoniam gens Rudolphi in motu grauis erat propter arma grauiora, nimisque timorata ad resistendum tam ualide multitudini, ut Otacarus canducere ferebatur, pro eo contra ire et moueri dubitabat. Hoc autem Ladislao rege uiso et percepto Otacaro ad prelium properanti ac parato, circa castrum Stilfrid prope fluuhun Morowe adpropinquat. Boemicum exercitum conuallando circumquaque, quorum quidean equos, et etiam semetipsos sagittis Hungari et Comani regis sic infestant numerando, quod Milot militie aue princeps, in quo copia exercitus presertim confidebat, 6118tin e re non ualens Hungaromm impetum et sagittas, cum suis fugam dedit, et post ipsum Poloni conducticii, dissoluto exercitu fugerent cum Boemis. Comanis uero inter ista prelia, honera et amesia Boemorum regis, suique exercitus sustollentibus dissipando. In ¡ato prelio, rex Otacarus dispersa mente et confusa uagando in exercitu cap tus occiditur. Filius uero eius Dux Nieolaus in Hungariam deducitur cap tivatus, ctun aliis captiuis baronibus, comitibus et litibus sine numero. Mortuorum autem numerum in prefato prelio potuiseet estimare sola diuina sapientia. Rudolphus ergo Teutonie rex atque Romanorum cum suis stabat, inspiciendo que fiebaut. Facta igitur hac uietoria rex Germanicus Ladislao regi egit gratias, quod

per eum Austria et Stiria sibi fuit restituta illo die. Et sic Ladislaus /ex Hungarie rediit cu.m uictoria rep Alamannico in Austria remanente. Hec est enim Ladislai regis uictoria primicia 2), quam diuina clemencia ei tribuit in etate adolescentie conatituto. In quo quidem exercitu ipso die comes Renoldus filius Renoldi banermm regis tenuit uiriliter et potenter de genere Bastech oriundus, adatantes domino regi fratres eiusdem Andreas, Salomon, Ladislaus et alii regni Hungarie nobiles, sicut stelle oeli absque numero. Ut ergo in memoriam redeat regis Ladislai tam gloriosa triumphalisque uictoria, in opprobrium sempitemumque dedecus Boemorum, Polonoruin, Morauoruinque, scuta et uexilla in Albensi ecolesia, sede regni ac solio in pariete suspensa in eternum perseuerant. Exoptabat, expectabat. Primicia, primitima.

www.dacoromanica.ro

59

§ 2. Alteram pugnam a. laz habuit cuan Commis. Aliud vogue miraculosum prehum Ladislaus rex adulescens habuit cum Comanis, quod prelio precedenti comparatur. Igitur cum Comani per regem Belam pie memorie auum regis in Hungariam primo introducti ,ut arena postmodum succreuiRF.ent ,et ipsi rogi Bele ipsos dispergere in animo peru.enisset per prouincias, et nunquarn

id facere prestunpsiezet, in regno eniergere lesionem sperans per eosdem. Hoc ipsum igitur rex Stephanus pater eiub bone rnemorie de ipsis cogitasse, et propter cautelam memoratam retraxisse suum uelle. Ladislaus uero rex illustris, anirnosus ac magniuolus perfidiam contra eum cognoscens inter eos fabrican, taliter prooessit contra ipsos bellaturus, ut in prelio ipso acriter debellati, plurimi intercepti 1), quidam uero ex ipsis relictis uxoribus, pueris et rebus omnibus ad popu-

los barbaros fugierunt. Nonnulli etiam qui sunt residui, regiis preceptis in tantum Bunt subiecti, quod corde tremulo uix uidere audent uultum regia. In hoc ergo prelio occiditur Oliuernus 2) filius Pata per Comanos de genere Aba, Andreas hater Laurentii filius comitis Nicolai de Wigman, Ladislaus filius oomitis Ponyth de Miscouch, et Demetrius filius parui Michaelis de genere Kusd perimuntur. APPENDIX CAPUT PRIMUM DE NOBILIBUS ADUENIS.

§ 1. Extranei nobiles potissimum religionis christianae in. Hungaria propagandae gratia ad Geysam ducem confluxerunt.

Cum pura Hungaria plums tribus vel progenies non habeat, quam generationes eentum et octo, uidenduni e,st, unde ease habent illorum progenies, qui de terra Latina uel de Alamannia, uel de aliis regionibus descenderunt. Dux namque Geicha de genere Turd, cui pre ceteris Hungaris oraculum profluisse 3) de superius 4) dicitur, ut reciperet fidem catholicam et baptismum, quia manus gestabat sanIntercepti, interfecti. Olivernus, Oliverius. Profluisse, profluxisse. Superius, supernis.

www.dacoromanica.ro

60

guine humano madatas 1), nec erat idoneus ad fidem conuertere tantam gentem, licet ipse domusque eius per sanctu.m. Adalbertum baptismi gratiam recepisset, tamen ei de celesti tIkrono uerbum uenit, quod a tali resileret 2) cogitatu, quod hec omnia facienda sanc-

to Stephano ex ipso nascituro altissinki dementia ordinarat. Unde hoc audit° id quod potuit et debuit circa conuersationem sue gentis eecundum ordinationean S. Adalberti Pragensis scilicet episcopi facere non omisit. Misit itaque suos nuntios in christianam regionem Nunn desiderium omnibus diuulgando. Quapropter hoc audito, multi comites milites et nobiles ex terris christianoru.m ad eum accesserunt. Quidam enim ex eis amore Dei, ut ipsum ducem contra paganos, qui fidem non acciperent, adiuuarent, et alii quod de ipsis paganis et persecutoribus 3) ipsorum essent liberati. Nam gens ipsa sub paganismo constitute crudelis persecutio fuerat christianis. Quo s in ier comes Tiboldus de Bamberg.

Tune co tempere ad ducem Geicham uenit comes Tiboldus de Fanberg, qui Graun 4) Tibold est uocatus. Unde de eadem progenie Graun quidam usque hodie simpliciter nominantur. Ex isto illi de Bobocha orti derivantur. Isti etenim Bunt de Deuchunlant 5).

Hunt et Pawnon fratres orti ex Sueuia.

Post hec uenit Hunt et Pazman duo fratres carnales, milites coridati orti de Sueuia. Hi enim passagium per Htmgariam cum suis militibus facientes ultra mare ire intendebant. Qui detenti per ducem Geicham, tandem sanctum regem Stephanum in flumine Goron Teutonic° more gladio militari accinxerunt. Vencellinus comes et Bauaria de Wasserburg.

Postmodum intrat de Wasurburc comes Wecellinus. Hic Kupan ducem in Simigio interfecit. Istius generado de Iaki dicti sunt. Madatas, maculatas.

Resileret, resiliret. 31 Persecutoribus,

persecutionibus.

Graun, Gravu. De Deuchunlant, Vamleuchunlat.

www.dacoromanica.ro

-- 61 § 5. VoIferus et Iledrieus fratres. Postea Wolfer cum Hedrico fratre suo introiuit de Viltonia cum XL militibus phaleratis. Huic datur mon.s Kiscen per descensum 1), in quo castrum fieri facit ligneum, tandem et cenobium manacho-

rum, in quo post mortem sepelitur. Ex lato namque Hedrici migo ewe baba, Comes Both de Lebyn.

Post hunc introiuit Pot de Lebyn, qui nomine alio Ernistus est uocatus. Hic cum multis nobilibus 2) adiit in Hungariam. De isto comitis Conradi de Altunburg 2) origo esse habet.

Fratres Kelad et Guth.

Sed postea tempore Petri reg,is Kelad et Guth intrant tres fratree ex genere Sueuorum de castello Stof aunt natiui.

Altman de Fridburg. Post illos Altmann intrat de Fridburc miles coridatus ex patria Turingorum, de jato illi de Bolugi oriuntur. Oliueriaus et Ratoldus.

Post hos intrant Oliuerius etRatoldus tempore regis Kalomanni de regno Apulormn. De Caserta ortum habent. Sambokii origine Galli.

111i uero de Sambuk 1) de comitibus Campanie ex Francia oriuntur.

Per descensum, pro descensu. Nobilibus, militibus. 3. Altunburg, Altenburg. Sambuk, Sumbuk.

www.dacoromanica.ro

62

§ 11. Besse et Gregorias de Cornis.

Betee 1) uero et Gregory similiter de Francia generatio oritur, ex cognatione Guilielmi dicti Cornea.

§ 12. Buzad de Warburg.

Buzad autem generatio de Mesn originem trahit, nobiles de districtu Wurburc. § 13. Hermannus de Nurimberg.

Hermanni siquidem generatio ex Nuremberc oritur, satis sunt nobiles cum regina Kisla intrauerunt § 14. Raduan et Bagath Bohemi. Sed illi qui Roduan et Bagath 2) nominantur eorum generatio de Boemia ortum habet § 15. Ludanii aeque Bohemi.

Similiter et illorum, qui de Lodan sunt uocati. § 16. Comites Simon et Michaël Hispani.

Comitum uero Simonis et fratris eius Michaelis generatio qui Mertinsdorfarii nominantur, diebus regis Emirici filii Bele tertii cum regina Constantia filia regis Aragonie, que uxor fuerat 8) regis Emirici honestis secum militibus et familia decentissima introductis, in Hungariam pomposissime introiuit. Quia cum eorum generatio cura quodam magno comite pro iustis et certis causis continuo dimicaret,

tandem contra ipsum comitem exercitum congregans fertur dimieasse. Ubi prefatus magnus comes per Simonem patrem scilicet comitis Simonis et coming Michaelis, ac Bertramum patruelem ipsorum captivatus iugulatur. Simon uero et Bertramus inimicitiam pe. Betse, Becse. Bagath, Bakatb.

Fuerat, erat.

www.dacoromanica.ro

63

rinde contrahentes cum regina memorata primi adeunt in Pannoniam. Quortun quidem ingenuitatem experiens rex Emiricus letanter excepit, latisque et amplis pheudis in diuersis Hungarie partibus noscitur inuestisse. Quia uero generatio, sepe dicta in regno 18pm-tie plura castra possidet, unum tament ex illis existit capitale, quod Boiot nominatur, unde prefati comites et eorum precessores primu.m descartsum circa Nergedsceg Boiot uocauerunt. Generatio quoque eorundem in scut() aquilam ferre solet, quam alit milites comites in Ispania deferre non presumunt. Eapropter quidem, quod exercitum Soldani de Ttmisio ,qui Maioricam et Minoricam insulas per naues intrando et classes occupauerant, ceteris militibus regia Arragonie deficientibus eorum generatio fertur expulisse. Unde regia i) et conurtunitatis mi-

litie decreto est statutum, quod priori signo, quod fuerat tottun rubeum 2), sine aliqua expressa figura in aquilam mutaretur. Adduxerat etiam regina Constantia cum ea sororem comitis Simonis et Bertrammi nomine Totam , tam formosa.m et pulcerrimam, quod ea tempere uix in mundo sibi similis haberetur. Cui quidem virgini Bettedictus dux Conradi filus, cum uilla Meretinsdorf 3) pro dotibus ex parte Emirici regis et regine Conatantie est coniunctua. § 17. Gotfridus de Mesnensi regione, ex quo Keladii descendunt.

Temporibus insuper Stephani regis tertii introiuit in Hungariam, quidam miles Gotfridus nominatus, de Mesnensi regione, a quo egreditur generatio Philippi Ladislai et Gregorii filiorum Kelad. Hic namque Gotfridus cum easet ingenuus, filius scilicet comitis

Hersfeldensis in curia Francuurtensi ubi Cesar eligi debuit, seditione commota Lantgrauium de Turingia dicitur occidisse, et inde per fugam euadens ad regem Stephanum peruenit fugitans 4) a quo etiam repetitur per suos inimicos 5). Cumque rex Stephanus inimicis suis ipsum non traderet, in Alamannia contra eum proscriptionis sen.tentia promulgatur, et sic remanet inuitus in Hungaria. Qu.em quidem postmodum aduersus ducem de Boma cum exercitu rex transmittit, quo deuicto ad regem reuersus cu.m favore de cetero pertractatu.r. Regis, regni.

Rubeum, rubrant. Meretinsdorf, Mertinsdorff. Fugitans, fugitivus. Inimicos, nuncios.

www.dacoromanica.ro

64

§ 18. Myurk, Venceslaus et Jacobus fratres Morauii.

Myurk etiam de Chakan cum Wenceslao et Iaeobo fratribus suis, de ducibus Morauie habentes originem, regni Hungarie noui sunt incole, affinitate Bele regi quarto coniunguntur. § 19. Hospites alii.

Intrauerunt quoque temporibus tam ducis Geiche quam aliorum regum Boemi Poloni Greci Bessi Armeni, et fere ex omni extera natione que sub celo est, qui seruientes regibus uel ceteris regni dominis ex ipsis pheuda aquirendo, nobilitatem processu temparis sunt adepti. Quorum nomina comprehendere estimaui in presenti libro honerosa. CAPUT SECUNDUM DE UDUORNICIS, CASTRENSIBUS, CONDITIONARIIS, LIBERTINIS ET MANCIPITS. §

1. Seruorum aputl Hungaros origines.

Sed quoniam quosdam mouet quid sint udwomici, castrenses, alii conditionarii, libertini et mancipia, quibus fere Hungaria eat repleta, et unde esse habeant, presenti opusculo apponere dignnm duxi. Factum est quod cum Hungari possessa Pannonia christianos ea paganos more gentium quosdam captiuos occiderent resistentes, aliquos ex captinis uirtuosos ad prelium deducentes secum, aliquam ipsis portionem de spoliis erogarent, quosdam nero diuersis seruitiis mancipando in proprietatem circa sua tabernacula solerent conseruare. fidem captiui ex fructu animalium et preda sola habebant uitam suam ut Comani. Mox uero ut fidem receperunt et baptismum, Romana eoclesia Christo cognito duci Geiche et sancto reg-i Stephan° dedisse dicitur tirmiter in mandatis, ut spolia non committerent, captiuos christiano8 deinceps relinquerent priatine libertati, cum multi nobiles inter captiuos habeantur. Quia uero regnum erat amplissimum et gentibus uacu:atum, nec etiam commu-

nitas tota in hoc Apostolico assensuni tribuebat, dispensatum est postmodum per papam in hunc modum: quod captiui terras colerent ,et ex terre fructibus uiuerent prout alii christiani. Ideo que capwww.dacoromanica.ro

65

tiui terras non habentes propria uoluntate censum dare susceperunt, qualem domini tribuerunt.

§ 2 Serui, quos in Curiis Llungari habebant. dicebantur uduornici. Proeessu autem temporis fide roboTata, votiores regni uiuere uolentes otiose, habentesque captiuos sine numero, non dimiserunt eos abire liberos, ut uolebat Apostolieus, sed curie sue famulantes ordinarunt ex eisdem, quos patrio nomine udwornieos uoeauerunt. Hoc enim obsequium licet eo tempore de suis captiuis plures regni nobiles habuissent, Kalomanni diebus filii regis Geiche extitit reprobatum. Voluit tantummodo huiusmodi seruitia de captiuis suis ipse Bolus obtinere, et prelatos, quibus largitus erat de captiuis suis. Et ne eommunitas nobilium reprobationem huius modi graue ferret

Palatino regni qui pro utilitate nobilium preficitur, rex suos udwornicos uti dedit.

§ 3. E conuenis alii fuere Castrenses.

Sed quia Hungari noui christiani graue habebant huius 1) fidei eo quod disuescere de spoliis eos oportebat, graues labores et honera suis captiuis inaponebant, quod displicens prelatis, Apostolic° super

his sunt locuti. Audiens uero Apostolicus clamorem prelatorum, scrutata uia laudabili sancti regis Stephani de nunciis qui aderant, in tale.m uocem fertur prorupisse: Ego, inquit, sum Apostolicus, ille autem uerus apostolicus. Unde et eeclesias regni sui eius committ° arbitrio ordinare, captiuos per eundem redemptos ei tantummodo possidere. Propter quod onmes redemit quos potuit, ab Hungaris, inuenire, preter illos, quos regni nobiles ecclesiis dimiserant possidere. Ex quibus quidem ordinauit seruire suis castris obsequio leuiori.

§ 4. Alii lobbagiones Castrorum.

Iobagiones uero castri sunt pauperes nobiles, qui ad regem uenientes terram eis tribuit de castri terris, ut pheuda castri et castrum guerre tempore custodirent 1) Huius, onus. 5

www.dacoromanica.ro

66

§ 5. Alii corulitianarii. Alii. uero conditionarii ex eisdem captiuis disponuntur, quos tandem Kalomannus 1) rex ad tantas maneries uariauit. § 6. Item libertini.

Statutuni etiam extitit per sanctum regem Stephanum, quod conditionarius, si se uellet redimere, centuin byzantiis redimeret se et domum. Si uero esset sine coniuge et familia, personam man]. XXIV byzantiis, uel seruitio tantumdem compensante 2). Inuiti enim

Hungari captiuos suos regi redirnere permiserunt, Compulsi quid.em stud per sanctum regem Stephanum ac prelatos.

§ 7. Denique mancipia.

Ex illis captiuis hic scribitur et tractatur solummodo, quia ex gente christiana fuere captivati; de illis autem, qui de populo erant barbaro papa 8) nichil dicit. Uult namque sedes apostolica, ut pagani christianis sint subiecti. Unde 1111 captiui uheg nominantur. los enim unicuique Hungaro dimisit ecclesia possidere et tenere.

Kalomannus, Kolomanus. Compensante, competente. Papa, propterea.

www.dacoromanica.ro

PROLOGUL LA ISPRANILE I FAPTELE UNGURILOR Prea puternicului §i neinvisului domn Ladislau al III-lea, prea glorios rege al Ungariei, aceluia a anti frum.u.sete o admiiii soarele §i luna, inehivare din partea magiatrului Simon de Keza, elericul crediticios.

De oarece doriti cu totdinadinsul 8'1 cunoa§teti faptele Ungu-

rilor §i fiind&A eu le cunosc pe acestea temeinic, am c5utat

si string inteun singur voluin istoria

acestei natiuni, istorie

ce se gase§te Imprtiat i rispanditi prin diferitele eirti, din Italia, Franta §i Germania. Nu voiu imita *MBA' pe Orosius 1) care, p'Ar.

tinind pe impiratul Otto, cel eäruia Ungarii i-au pricinuit mai multe neajunsuri, a plasmuit in artile sale minciuna c Ungurii s'ait ngscut din impreunarea cu. demonii. C6ci el a seria cä Filitner, fiul marelui Aldaricus, regele Goti,lor, cind a pornit eu rtizboiu impo-triva Scitiei, se zice cä ar fi luat cu sine in oastea ea mai multe femei cari dup5 nume ce chemau Baltrame 2). Ac,estea, fiinda ar fi fost spre nenorocirea soldatilor pe cari, pe cei mai multi, jeneau prin desmierd5rile lor dela indeletnicirile militare, din porunea regelui se ¡Tune cá ar fi fost gonite din intimitatea o§tirii. Atunci ele rAficind prin pustietäti s'au oprit, in cele din urmI, pe tärmii märii Meotide §i aci raminind mai multi vreme, lipsite de mingaerile kärbatilor, se zice, dupi spusa lui Orosius cá ar fi venit ni§te demoni si se mice cu ele §i cä ar fi avut contact eu acestea. Din aceasta unire a lor, el apune cä s'ar fi niseut Ungurii 3). Dar, ca afirmatiunea lui este evident cu ttoul falsa, rezulta mai intaiu Orosius, dud de Jordanes, Getica, cap. 24, este utilizat indirect de Simon de Keza. Cf. Gotfredus din Viterbo, Pantheon in Mon. Ger. Hist. XXII, -p. 183.

Baltrame, numite de Jordanes. ibidem: Aliorumnac. Ungurii. Dupil Iordanes ibidem, Ungurii, aded Hunii îi trag origine& +din aceste femei.

www.dacoromanica.ro

68

din textul evangheliei: cA spiritele nu au nici carne niel oase tit ce este din carne, carne este gi ce este din viril., spirit este. Se vede de

altfel ci el a vorbit impotriva fini lucrurilor gi °u totul in contra adevirului, afirmand cA spiritele pot sä procre,eze, ele cari n'au po-aibilitatea gi rolul de a procrea, ne fiind in stare si produci formeembrionale. De aceea, este evident ci i Ungu.rii, ca gi toate celelaltepopoare din lume, gi-au luat ori,ginea din bärbat i femee. Si, de agigderea, el nesocotegte adevirul, atunci cand pare a-gi aminti numai despre rä'zboaiele nenorocite ale Ungurilor gi cinc:1 trece subt t'Acere

pe cele norocoase ale lor, fapt ce denota in mod evident o uri fati. De aceea, eu voind sA expun adevärul, voiu ingira atat sumesele cal gi nesuccesele lor, gi voiu descrie, in acelag timp, gi originea acestui popor, linde au locuit ei gi cate OH au cucerit gi de cate ori gi-att schimbat sälagurile. Dar, numai cu ajutorul gi sprijinul aceluia care este Creatorul tuturor lucrurilor cate se gisesc subt bolta cereasci gi al acelera cari dupi creiarea ion se bucuri inci de vieati, gi care, in, acelagi timp, este Mantuitorul lor, a &árala cbtate gi glorie si fie in. vecii vecilor. Sfar§itiul prologului. INCEPUTUL FAPTELOR UNGURILOR

CARTEA I FAPTELE UNGURILOR DELA ORIGINEA LOR PANA LA

MOARTEA LUI ATTILA I INTOARCEREA LOR DIN PANNONIA IN SCYTHIA. CAP. L DESPRE ORIGINEA SI FAPTELE UNGURILOR PANA LA MIGRATIUNEA_ LOR IN SCYTHIA.

§ 1. introducerea in Cronica (Ingurilor Diferitii acriitori, ca Josephus 1), Isidorus 2), Orosius 3), Gotfridus 4) gi al ti mai multi, ale ciror nume nu este nevoie si le mai lose phus Flavius, istoric evreu din sec. I d. Chr. a seria in greceste mal multe cArji despre Evrei. Isidorus Hispalensis, episcop din Sevilla, sec. VII. Orosius, istoric i teolog din sec. V a serie o istorie in contra pilemilorGotfridus din Viterbo, poet din sec. XII, ne-a liisat alai multe poeme.. Cf. In>. ist. Rom. 111, p. 7.

www.dacoromanica.ro

69

In§ir aci, au descris in diferite chipuri §i moduri, odinioarg i acum de cura'nd in deceniul al §aselea al secolului nostru, istoria pe baza vechiului testament. Eu însä mi-am inceput lucrarea inteo epoci in eare dragostea de oameni se ricise, nedreptatea sporise §i carnea omeneasci era mai aple,catli spre rAn d.ecit spre bine.

-§ 2. Urmagi lui Noe zidesc, dupil potop, turnul lui Babel pe care Sirnon de Keza Il descrie dup5 losephus Flavius. Cind, mai de mult, dupi prApAdul potopului, a fost numiciti toat5 omenirea in afari de Noe i fiji ail, eau niscut, in urmi, din Sean, Kam §i Japhet, §aptezeci §1 doui de triburi. Din Sem 22, din

Kain 33, iar din Japhet 17. lar, in vreme ce aceste triburi, dupi -Pitusa lui Iosephus, se faloseau de limba ovreiasei, in primul an thipii

deluviu1), gigantul Menrot, fiul lui Thana, de origine din semintia lui Japhet, a ineeput sA construiasei, impreunq cu intreg neamul nn turn, pentru ca intimplindu-se si se mai repete potopul si poati -si scape de pedeapsa rizbunirii ruin refugiul in turn. Dar, judecata prea inda a misterului dumnezeesc, eireia nu poate sà i se impotriveasei mintea omului, pini intru atila le-a amestecat limbile §i le-a ineurcat mintile cA vecin cu vecin nu s'a mai putut intelege §i, In sfir§it s'au impri§tiat in diferitele p'irti ale pimintului. Ei ficusera in turnul amintit, dupi cum ne apune Iosephus, temple din auTul eel mai curat, palate clidite din piare pretioase, eolu.mne de aun, piete p,avate eu mosaic 2) §i cu pietre de diferite colori. Turnul insu§i era in formi de pätrat, avind dela un col pini la celilalt 15.000 pa§i in lungime §i tot ata/la in ritime. Inälçi.niea lui nu era isprAviti, dar, dupi socoteala lor, trebuia sA se ridice pina' la cereul lunar, pe care mida potopului nu-1 atinsese. lar grosimea fundgiilor era de treieute de pa§i care ca cit se ridica, se strimtan, deoarece lirgimea inferioari sustinea greutatea din afari. Turnul era cridit intre Nubia Egipt, iar fimi§itele lui se vid pina' in ziva de asfäzi de cei cari lac drumul dala Menfis S) spre Alexandria. Dupä alto cronici, ducentesimo primo, adora in anul 201 dupä diluviu. Astracatas, adecii tesselatas, pavati in mosaic. Memphis, azi Cairo.

www.dacoromanica.ro

70

§ 3. Nemroth, protoptirintele Ungurilor infra In Persia, Armad silocuiascti acolo, §i crei na§tere fiilor si Honor i Mogor, din cari i§i trag obetnia Ungurii. Lgsand la o parte digresiunile cari dan colorit m.aterii pe care o tratan], s ne intoare,em la gigantul Menroth care, dupg ce a inceput Lunestecul limbilor, a intrat in tara Evilath, o regiune care pevremea aceea se numea Persida gi aci, cu sotia sa Enea, a dat nagtere la doi fii, anume Hunor gi Mogor, din cari se trag Hunii §i. Ungurii. De oarece insg uriagul Menroth se apune cg a mai avut gi alte sotii,. In afarg de Enea, a ngscut cu acestea mai multi filgi fiice pe lingi Hunor §i Mogor. Acegti fii, precum gi urmagii lor, locuesc in Persia, ei fiind de aceeagi staturg gi eoloare ca gi Hunii, deosebindu-se deei numai purin, intocmai ca Saxonii de Turingil). Dar, fiindcg Hunor gi Mogor erau primogenitii lui Menroth, ei umblau in corturi

separa ti de tata lor. Inteuna din zile s'a intamplat insá ca ei sá. plece la vrmat gi intr'o pustietate ,.sg le iasg In cale o cerboaieg 2) pe care, urmarind-o sa le fuga inainte spre bàlçile Meotide. Aci, dispirandu-le cu totul din ochi, degi au cgutat-o mai multa vre.me, n'au mai putut-o afla. Iar, dupg ce au strabgtut aceste haiti, le-au gisit prielnice pentru hrana turmelor lor.

§ 4. Fiji lui Nemroth se stabilesc in btilçile Meotide.

Intorcandu-se de aci la tatgl lor, aeesta gi-a dat invoirea ca ei intre Cu toate lncrurile lor In bäbtile Meotide spre a rimane acolo.. In adevar, regiunea Meotidg este vecina cu patria lor Persia. Esteinconjurati, in d'ara' de un vad foarte mic, de mare §i e lipsitá Cu totul de rauri, dar are din belgug iarbg, pgduri, pasgri, pegti gi fiaresilbatice. Intrarea gi iegirea deacolo este foarte anevoioasg. Dupg ce ei au ajuns In bJtile Meotide, al" ramas ad neintrerurpt cinci ani. In anul al gaselea insg, iegind intr'un loe degert, gisirg, din intampiare, stand in nigte corturi, rara de barbati, pe si:4We gi copiii fiilor lui Belar, pe cari le-au luat, impreung cu lucrurile lor, gi le-au dua In fuga mare in bältile Meotide. Dar, intre tineri ea intamplat si. fie prinse gi dona fete de ale principelui Dula al Alanilor. Dintre Saxones ,et Turingi. Simon de Keza ca striin de Ungaria 1§i dedea seama de diferinla dintre dialectele germane. Cerva. Traditia cerboaicei o intidnim la mai multe popoare.

www.dacoromanica.ro

71

acestea pe una a luat-o de sotie Hunor, pe cealaltg Mogor. Din aoeste

femei gi-au tras origina tap Hunii gi toti Ungurii. Si, rimanand ei mai multg vreme in aceste b1i, au inceput sg se sporeascg inteun popor foarte puternic, pe care tinutul n'a mai putu.t, cu vremea, niel sii-i mai incapg, nici sg-i mai hrineascg. § 5. Milrindu-li-se neamul in balfile Meoticle, ei ifec in Scythia.

De aceea, s'au hotgrit in uring sä ceroeteze Scitia §i dupg ce au cereetat regatul scitic 2), au intrat in el cu copiii §i cu turmele lor, Cu gandul de a raminea pentru totdeauna in noua patrie. lar dupg ce au paining in interiorul regatului, au ggsit acolo ca locuitori pe Alpzuri §i pe Pruteni 2) pe cari nimicindu-i §i ganindu-i ori uciz'andu-i, regatul lor ping in ziva de astizi se constati cil Il stgpinesc ei in pace, dei cam pe neplacul vecinilor lor. Tara sciticä este situatg in Europa §i intinderea ei este spre rgsgrit; iar din spre iniazä noapte este Inchisg, dintr'o parte, de m.are, din altg parte de muntii Rifei, la mare depgrtare de zona toridg. Spre rgsgrit se mgrginegte cu Asia. In ea

se eisesc §i doug fluvii m,ari, unul numit Etul, celglalt Togora 3). Popoarele ce s'au ngscut in aceastg targ stint lipsite de energie, superstitioase, dispretuitoare de naturg, darte la pasiunea iubirii, se tin de hotii, fiind in general mai m.ult de culoare neagri de cat albi. Spre rgsgrit de Scitia este tare Iorianilor, §i dupg ea Tarsia §i in sfar§it Mangelia, Cu care se sargegte Europa. lar din spre miazizi ggsegte poporul ecvatorial Corosmin 4) chiar Ethiopia care se nume§te gi India Minorg. Si, dupg acestea, intre miazgzi §i cursul fluviului Don, existä un de§ert de nepgtruns. Fluviul Don in adevgr izvoregte din Scitia §i se numegte de Unguri Etul, dar indatg ce trece de mun-

ii curgind cand intr'o parte eand intealta poartg numele de Don; in iirmg, curgand prin loe §es, strgbate tara Alanilor gi se varsi apoi in marea rotunda' prin trei guri. Fluviul Togora Insà, izvorand din Scitia, curge prin pgduri pustii, prin. mlapine §i munti de aäpadg, pe unde, din cauza ceturilor, soarele nu lucegte niciodati; in sfirgit intrg in Yrcalnia §i se indreaptg spre Marea Nordului. LunDescrierea Scythiei cronicarii o iau clupil Paulus Diaconus. Alpzurii, cari /KUM se nurtte6c Pruteni, par a fi Ruthenii. Cf. Chron. lui Thurocz 48, Alprosuros, quos in-prioribus chronicis Hungarortun, nunc Ru-

thenos vocari,... partibentur. Togora, la Thurocz: Togata. Corosmina, Chovarezin, azi Khiva.

www.dacoromanica.ro

72

gimea tinutului scitic se zice c este de trei sute §aizeci de stadii, iar litimea de o sutä nouizeci. Are o pozitie naturali n'a de intiriti, ci o intrare se gise§te numai intr'un singar loc§or foarte 'pie. De aceea, niel impiratii romani nici Alexandru celMare,cu toate ci au incercat, n'au putut si pitrunziad. Scitia îns ca taril este ineinfitoare, impodobiti de dumvrivi §i de piduri §i minunat de bogati §i plini de tot felul de animale. Dinapre opus Scitia are de vecini pe Beasi §i pe Comanii Albi. Dar linea' marea Nordului cu care se invecine§te §i pini la regatul Susdaliei 1) este o pustietate plini de piduri de ne-

pitruns de picior de om. Se apune ci ea se Inunde intr'un spatiu enorm, mide o ceati deasi se las i tirnp de noui luni. Ad nu se zire§te soarele decit numai in Lude, Iulie §i Auguat §i aceasta numai atitea ceasuri din zi, cit este dela §ase pini la nouil. Iar in muntii acestui de§ert se gilse§te cristal §i grifonul i§i face ad cuibul§i se mai constatä cil piserile leg-erfale ce se numesc pe ungure§te Kerechet nasa ad pulii lor. Regatul acido este cuprins inteo .singuri unitate, dar ca guveznilmant se imparte in trei regate §i anume Barsacia, Dentia §i goria. El are o sutil opt provincii, pentru cele o Bufa opt neamuri,

In cite eau impirtit odinioari fiii lui Hunor §i ai lui Mogor, cind au invadat Scitia. Cici adevirata Ungarie are o sutil opt neamuri, nu mai multe. Iar celelalte cari s'au unit cu ele suut sau sträine 8all provenite din robi. Cici din Hunor §i Mogor se trag numai cele o sutil

opt farnilii din Meotida, in afari de cele striine, a ciror obirgie o voiu descrie pe ränd la sfär§itul acestei CAPITOLUL DESPRE FAPTELE HUNILOR CARI AU INTRAT IN PANNONIA PANA LA LUPTA DELA CEZUNMAUER.

§ 1. Hindi avenid sti plec,e din Scythia îi aleg dintre ei In deeeniul al §aselea al oecolului, inmultindu-se ca nisipul Hu-

nii din Scitia, eau adunat la un loe, in anul domnului 700, §i §i-au ales dintre ei cipitani sau duci ori principi. Dintre ace§tia unul a fost Wela, fiul unei fiice a lui Thela, de chirle din neamul Zemein; apoi fratii aceatuia cipitanii Cuwe §i Caducha. Numele celui de al 1) Susdatia, Rusia.

www.dacoromanica.ro

73

patrulea duce a fost Ethela, fiul lui Bendacuz, ai eirui frati Reuwa gi Buda de asemenea au fost duci, de obirgie din neamul lui Erd. Acegtia impreurni uniti aveau s cucereasci prile Oecidentului. i in fruntea lor §i-au pus ca unic conductor pe unul nauta Kadar, de origine din neamul lui Turda 1), care Kadar avea si jud.ece afacerile comune ale annatei, sà impace certurile dintre oei învràjbiti, §i sá- pe-

deapseasei pe riaficitori, pe hoti gi pe talhari. Dar numai subt conditia cà, daci conducitorul ar pronunta o judecati nedreapti, comu.nitatea 2) si o declare nevalabili, iar pe cipitanul §i conducitorul care gregegte inläture cand vor voi. i obiceiul acesta legal a fost observat neatins de Huni gi de Unguri pina In timpul ducclui Gelcha ,fiul lui Tocsun. Cci, inainte de a fi primit Ungurii boa.ezul §i de a se fi incregtinat, erainicii adunau pe Unguri, in tabiri, la armati eu urmitoarele vorbe: Vocea lui Duannezeu §i a poporului maghiar este ca, in catare zi, si trebuiasci sA apara fiecare precie in catare loe, inarmat spre a auzi data §i povata comunitAçii. lar eel ce nu va fi tinut in seami porunca, filfa si poati sA aduci motive valabik, legea scitici il taie capul tu cutitul sau expune unui proces infamant ori Il arunci in robia tuturora. Deci gre§elele §i excesele de acest

fel separa pe un Ungur de alt Ungur. De altfel, intrucit un singur tati §i o singuri marni a dat na§tere la toti Ungurii, CUM ar patea si se numeasci unul nobil §i altul nenobil, daci vieata comunä n'ar fi fost determinati de astfel de intimpliri? § 2. Cutreerlind fistuturiie Bessilor §i ale Cornanilor Albi, ajung in Susdalia i in cele din urmtt se stabilesc la Tisa.

Atunci din cele o suti opt triburi au ales pentru lupti oameni voinicigi au luat din fiecare neam cite 10.000 de birbati inarmati, lisánd pe alta in Scitia ca si pizeasci tara de du§mani. i au pornit cu steagurik ridicate, trecind prin tara Bessilor §i a Comanilor Albi. Apoi au intrat in Sosdalia, Ruthenia gi tara Comanilor Negri §i au aju.ns in cele din unni la flaviul Tisa, cu toate bagajiile lor neatinse, de§i firi de voia popoarelor ce am amintit. i dupi ce au examinat din toate pàrile regiunea de aci, ceata lor intreagi a gisit cu cale Turda, numele il IntâJnim in diplome inri de la a, 1265. Conununitas. Atragem atentia cetitorului asupra iruportantei ce se di co. munitiltii din cele mai vechi timpuri. Vointa gefului era subordinati vointei a -cestei

www.dacoromanica.ro

74

sa nu mearga mai departe ca turmele §i cu. f =Afile lor, caci pornisera de aeasa cu sotiile, cu corturile §i eu carele lar. § 3. Prefectul Macrinus, afland despre sosirea Hunilor, cere ajutor dela Romani.

De oarece, pe vremea aceea, se gasea ca guvernator peste Pannonia, Pamphilia, Phrygia, Macedonia §i Dalrnatia tetrarchnl Macrinw3, de natiune Longobard §i de origine din ormal Sabaria 1), dc§i el era inarmat eu arme de razboiu, totu§i, eand a auzit ca Hunii s'au a§ezat deasupra Tisei §i c, zi de zi, Ii jefuesc tara, n'a indraznit si-i atace cu soldatii din provinciile sale, ci a trimis crainici la Romani ca s11 ceari impotriva Hunilor armata §.1 sa-i se dea ajutorul de

lipsi; caci el stapanea peste anvintitele tari din gratia Romanilor Romana, pe atunci, i§i alesesera din buna lor voie ea rege pe Ditricus din Verona, de natiune german, pe care l-au rugat sà vina in ajuto-

rul lui Macrinus. Ditricus a primit bucuros §i a porra cu o armati de Italieni, de Germani §i din celelalte popoare amesteeate ale apusului §i a ajuns la Zazholm 2), unde eran stran§i §i Longobarzii §i a tratat, in eetatea Potentiana 2), eu Maerinus planul de razboiu, daca aveau sà ataca pe Huni la scoborarea §i trecerea lor peste Dunäre san

intr'alt loe mai potrivit. § 4. Pe ciind ace§tia deliberan, Hunii trec Dzauirea la Sicambria dau lupta, dar cu succes nesigur §i, in cele din urma, Romanii fiind invin§i ,ocupii Pannonia.

In vreme ce Ditricus §i Macrinus i§i pierdeau timpul cu astfel de planuri §i in astfel de ,pertractari 4), Hunii, in tacerea nopii, trecura pe burdufuri peste Minare la Sicambria §1 macelarira cumplit armata lui Macrinus gi a lui Ditricus cata se gasea In corturi pe cámp §i cata nu putu sa.ineapa in Potentiana. Amarit de acest atac, Ditricus ¡ese in campia Tawanucweg 5) §i da lu.pta cu Hunii Cu o foarte mare primejdie §i pierdere pentru oamenii sài §1 ai lui Macrinus. Totugi Sabaria, /ocalitate in apropierea Muntelui Sf. Martin din Pannonia. Zazholm, Centum Colles, Centum Montes, in judelul Alba. Potentiana, cetate ronsanö azi probabil In localitatea Hausabék. Consiliis resiclentibus, ne rezuninte§te (Roma deliberante Saguntmn.

periit) el lui T. Livius. Tatvarnuciveg,

Tárnok völgy, Valea Tarnok.

www.dacoromanica.ro

75

se zice ei a avu,t un mare Bucees, in acest loe, fati' de Huni. Reaturile

de Huni, insii, luând repede fuga, s'au retras in eorturile lor. In aceastà bitälie au eitzut dintre Huni 125.000, fiind ucis chiar cipitanul Kuwe; iar din armata lui Ditricus i Macrinus, in afari de eiti fuseserá ucigi in corturile lor inainte-a eetritii amintite mai sus, au pierit 210.000. Deci vizand Ditricus cá ai aái au av-ut de suferit ata de mari pagube, a doua zi, dupi ciocnire, s'a indreptat impreuni cu Macrinus

spre cetatea Tulna 1) care pe acea vreme era socotità ca o c,etate a Latinilor, printre oragele Pannoniei. Hunii, intelegiind atunci cá Macrinus i Ditricus au plecat de pe terenul de lupti cu tab5ra lor, s'a intors la locul de bitaie, a ingropat, dupi obiceiul scitic cu so-

lenmitate cadavrele tovafigilor pe cari i-au putut gäsi gi pe cipitanul Cuwe langi gosea, unde s'a ridicat o statui de piatri gi teritoriul din acea parte 1-au num.it din aceasti cauzi Cu.weazoa 2). Hunii, cunoseind acum gi calitatea i cantitatea armelor gi curajul natiunilor din Occident, au prins insufletire gi dupi ce §1-au refieut armata pornese si dea lupta la Tulna impotriva lui Ditricus gi a lui Macrinus. Aflâncl Ditricus despre sosirea lar, i-a intampinat la Cezunmaur 5) gi de

dimineatri gi piril la ora noui seara, s'a dat o b4filie ara de invergunat5 gi de crunti ea' Wela, Rewa 4) i Caducha, distingi ciipitani, impreuna cu alti 40.000 de ostagi au pierit in lupt5. Cadavrele aceslora deseoperindu-se in urma au fost ingropate Ifingi statua amin-

titi mai sus alituri de ceilalti tovarigi. In amasa zi, a ertzut din armata romana' gi Macrinus gi mai multi principi de ai Germanilor, iar Ditricus a fost rinit in frunte mortal gi aproape toatà armata 0c,eidentului a fost sau capturati sau fugirit5. § 5. Attila este ales rege §i, imparte puterea cu fratele silu Buda.

Dupg ce insi s'au risipit armatele, Hunii, adoptind un obiceiu dele Romani, §i-au pus in fruntea lor un rege, pe Attila, iar acesta ageara ca principe gi conducAtor peste diferitele popoare straine, deis

Tisa pini la fluviul Don, pe fratele sau Buda 5). $i dà ordin ca el insugi de aci Insulte si fie numit de supugii sài rege al Huniior, epaima i biciul lui Dtunnezeu. Tulna, Tuln, oras in Austria Inferioari. Cuweazoa, Keweluiza.

Cezunntaur, Zeiselmauer in Austria InferioarA. Rewa, fordenes, Getica, 35, ne vorbeste de.pre unchiul lui Attila, Roas,

numit de Priscus Rua, si de alti scriitori Rugilas. Buda. De fapt el se numea Bleda, de Jordanes, Bleta.

www.dacoromanica.ro

76

§ 6. Tinuta lui Attila, firea sa, puterea sa i felul su de lupa Corturile i mobilierul stiu. Multimea de soldafi i armele Hunilor. Insigniile lui Attila. Regele Attila 1) era cu fata intunecata, Cu ochii negri gi plini de furie, lat In piept, cu pasul maiestos, znic de statura gi purta barba

lunga ea Hunii. Era lusa de o indrazneali cum,patata, in lupta viclean gi prevrizator gi de o vitejie ce se potrivea cu corpul sá'u. Era de o mare vointa, umbla cu arme stra/ucitoare, se servea de corturi elegante gi de podoabe. i era peste migue& de afemeiat. In caseta sa nu-i placea s'a tina bani, de aceea gi era el pretuit de natiile straine, ¡linda era darnic gi popular. Dar din pricina prea marei sale severitati era grozav de temut de Huni. De aceea, alergau la el popoare din diferite tari, dela marginea pamantului, fata de oari era plin de darnicie, pe cat îi era cu In oastea sa luau parte zece mil de care prevazute cu coase gi diferite feluri de magini cu cari fama s'a se distruga cetatile gi fortaretele. Chiar gi corturile sale aves obiceiul sá le aiba construite in diferite chipuri, dupa diferitele çAri. Unul dintre ele era aga de celebru gi de extraordinar ca era incheiat minunat cu lame de aur aga ca aci se intindea, aci se strangea din non dupa voia celui ce umbla cu el. Coloanele acestuia lucrate din aur, avand capiteluri mobile, fiind irisa la mijloc goale se legan in cheutori cu pietre pretioase ,artistic lucrate. Dar chiar gi staulele sale cand

pleca cu armata erau pline cu cal din diferite OH, la cari cai degi 'tima mult, Ii dedea bucuros celor ce duoeau lipsa, aga ca uneori de abia mai ramanea cu doi pentru trebuinta calariei sale. Dar aceste staule aveau o paraturi de purpura gi panza de in; geile regale lima erau lucrate din aur gi pietre pretioase. Masa lui era in intregime de au.r, de asemenea gi vasele de bucitárie. lar patul lui, o minunati lucrare din cel mai curart aur, il purta cu sine in annata. Ogtirea ea, In dará' de popoarele enrabie ,era formata dintr'un milion de soldati, aga fel ca daca se intimpla ca un scit sa moará, altul sa-1 inlocuiascri

indata. Armele soldatilor sai erau lucrate mai ales din piele gi din diferite feluri de metale gi ei aveau arcuri, pumnale gi lanci. Insign.a regelui Ethela, pe care de obiceiu o purta pe propriul san scut, avea asemanarea unei pasad ce se numegte in unguregte tu.rul 2), in cap Cu o coroana. Aceasta insigni Hunii au purtat-o in totdeauna cu el Ethela, Attila. Ved portretul ce-i face Iordanes, Getica, cap. 35. Turul. Attila aves pe scutul sriu ehipul unui vultur, astur.

www.dacoromanica.ro

77

in armati, cita vreme au triit in comunitate, pini in timpul ducelui Geicha. Deci la ei §1 la alte popoare de acest fel, Ethela, regele nilor, era mai deosebit decit alti regi din timpid siu §i. din toati_ lumea. El dorea ai ajungi stipinul eetitilor, fortirelelor gi oralelor §i 6i dispu.ni de ele. Nu-i plicea bel a locuiasci in ele, cici mergea impreuni cu m.ult,imea soldnilor s5.i in cimp cu corturile §1 cu carde; iar popoarele striine cari Il 3nso4eau steteau in cetiti i in sate. Modul de imbriciminte i fasonul lor, atit pentru sine cat i pentru poporul sin, era cel al Mezilor. CAPITOLUL 111. FAPTELE LUI ATTILA DE LA VICTORIA REPURTATA LA CEZUNMAUR PANA LA OMORUL LUI BUDA.

§ 1. Romanii fiind bifruiçi la Cezunmaur, Attila detrasteazil o mare parte din Europa.

Dupi ce irisa Romanii au fost biruip in lupta dela Cezumnaur eau risipit in toate pirtile, regele Ethela s'a intors in tabira sale i descilec,ind ad a rimas citeva zile dincolo de Tisa. In urmi a ciutat stabileasci curtea principali la Scewen. Act se apune el a venit Ditricus din Verona impreuni cu prineipii gerrnani gi au adus omagiul lor intreg lui Ethela §i. Hunilor. suggerat in acela§i timp idoea ci ar trebui si atace regartele din Apus. Imbräpând povata, a dat ordin numai decit si se adune armata. i a pornit din Sicambria, a supus mai intiiu llliricul, apoi a trecut Rinul la Constanta. De ad 'hiel scoborand pe Rin in jos, este intampinat de regele Sigismund 1) cu o armati colosali la Basilea 2). Pe acesta biruindu-1 intr'un atac, 1-a silit si se supuni puterii sale. Plecind in urna de aci, a asediat cetatea Argentina pe care mai inainte nici unul dintre im,piratii romani nu putuse si o cucereasci. aSpairna lumii» a cucerit-a dirfinAndu-i zidul a§a fel ca si rimada pentru toti trecitorii o cale libera §i a dat porunca si nu se mai schimbe cat va trii. Din aceasti cauzi cetatea s'a numit in urmi nu Argentina 3), ci Strozburc In ziva de astizi. Pornind apoi de aei cu oastea sa, a distrus cetatile Rex Sigisrnundus. Regele Burgundiei care a domnit dela 516-523. Basilea, cetate in Elvelia. Argentina civitas, azi Strassburg.

www.dacoromanica.ro

-

78

Luxovium, Bizancia, Chalon, Masticonia, Lingonia i Lugdunum din

Burgundia. A coborit in urmi pe lingi Ron impotriva Cathalaunilor, unde gi-a impirtit armata, destinind a treia parte din natia sa, impreuni cu generali distingi, impotriva Sultanului 1) Miramammona, adeci al Marrocului. Afrand d:espre aceasta Mirarua a fugit din oragul Sibiliei dinaintea Hunilor in Marochia, treand peste bratul Sibiliei. Inteaceea, l'a atacat atunci pe neagteptate pe regele Ethela un ,patrician roman nurnit Aetius 2) impreuni Cu zece regi din apus. Dar, in momentul eind ei cantan s loveasci pe regele Ethela inteun atac fàr de veste, acesta e cerut de la ei un armistitiu, pentru

poati aduna ogtirea, care nu era de fati. Ei refuzind, s'a inchis lupta intre ambele armate de dimineata pina noaptea in ciimpia Beluider. Intre amindoui ogtirile era un piriu curgitor, aga de pile,. ci daca cineva ar fi aruncat in albia riului un bugtean, apa n'ar mai fi putut si curgi in jos in albie. Dupi ce s'a sfirgit insi lupta s'a Cían un astfel de torent din singele de animale gi de oarneni, el ar fi tira un vizitiu cu car cu tot gi oam.eni inarmati. i, din cauza torentului ca

in arinati a fost o mare peire. i aceasti bitilie care s'a dat intre Huni i regii din Occident, in locul amintit mai sus se epune de bitrini ci a fost mai mare decit toate bätiliile din lumea aceasta, din cite s'au sivirgit inteun singur loe gi inteo singuri zi. In aceastrt trine este omorit ea un nenorocit regele Gotilor Aldaricus. lar, cand

ceilali regi au aflat despre moartea lui, au luat-o la fugi. Tot din aceasti zi a crescut eurajul Hunilor gi al regelui Ethela i groaza a cuprins tot globul pämintesc gi multe Viri, aflind despre aceasta, s'au supus dind bani gi tribut.

§ 2. A treia parte din oastea lui Attila reimeine In Catalaunia.

Al treilea grup irisa' de arrnati care fusese destinati impotriva lui Miramamanona, neputind, din cauza intarzierii, sá ja parte la

lupti a rimas pina la moartea sa (a lui Ethela) la Catalauni gi, In cele din urna, s'au preficut in cetäteni Catalauni. Hunii eran, In afari de nationalititile striine, treisute treizeci de mii, treizeci doi. Dintre acegti Huni, mai multi ingi fuseseri orindati ca gefi de armatri, cari ipe limba Hunilor se numeau Spani. Dupi numele aces. Soldanum Marroque, Sultanul din Maroeo. Aetius, originar din Silistra-Durostorum.

www.dacoromanica.ro

79

-

tora s'a numit In urmg toati Ispania, cita vreme mai inainte se numea Catalaunia. Continuarea victoriilor lui

lar Ethela §i Hunii, dupg ce au mas catva tinip in Beluider, s'au retras, in urmg, §i au intrat in cetatea Tulna, unde au fost primili de cetgteni cu mari onoruri. Pornind apoi de aci au ars ca foc cetatea Reims din Gallia care rezistase in mar§ul lui Ethela §i a omo-

rit pe toti soldatii §i pe toti cetatenii ice se inchiseserg inliuntru. Dupg ce a distrus asile! Franta §i Flandria a trecut peste Rin la Colonial), mide salbgtacia hunicg a ucis mirle§te pe Sf anta Ursula, fiic.a regelui Brittanilor impreung cu 11.000 de fete. De aci pleclind in Turingia a tinut adunare la Isnac §i a oranduit o mare oaste Impotriva Dacilor 2), Norvegilor, Frisonilor, Lituanilor §i Pruthenilor pe cari i-a subjugat dupg ce i-a biruit §1 umilit. Attila ucide pe fratele stiu Buda. Plecand dela Isaac, dupg ce a tinut ad.unarea, a venit in Sicam.bria mide cu propria sa mang a ucis pe fratele gil Buda, dand ordin sg-i arunce trupul In Dungre, fiindeg, in vreme ce el insu§i, Ethela,

se lupta in regiunile din apus acela trecuse eu sapanirea sa peste limitele stabilite intre el §i fratele sgu. aci el dispusese ca Sieambria si se numeasca &pi numele sgu. i cu toate cA regele Ethela interzisese Hunilor §i celorlalte popoare ca cetatea sá se numeascg a lui

Ethela, Teutonicii avand groazg de opreli§te, au numit-o Echulburc 3). Hunii insg, nesoeotind prea madt porunca, pana In ziu.a de astgzi o numesc, ca §i mai inainte, Oubuda 4). Attila a§eaza* observatori în toate piirfile lumii.

Petrecandu-se deei astfel luerurile, a stat intr'o odilmg neintrerupg cinci ani In Sicambria §1 a arzat observatori in cele patru parti ale lumii. Prima grupa de observatori a orinduilt-o in §ir pornind din Colonia, Köln. Duros, locuitorii din Dania sau Danemarca. Urbs Ethe1ae, Ecilburg, Etzelburg lfingi Buda. Oubuda, O-Buda, Buda Veche.

www.dacoromanica.ro

80

Sicambria, ar fel ca strigátul unuia sá poati fi auzit de celälalt §i la Colonia, cetate din Germania, obicend era sá vegheze ziva §i noaptea.

A doua fácea de pazi pinä in Lituania; a treia pe tirmul fluviului Don; iar a patra in ladra, o cetate din Dahnatia. Prin glasul §i strigátul acestora cele patru párti ale lumii putean sil ale ce face §i ce giinduri are regele Ethela. CAPITOLUL IV.

DIGRESIUNI SAU POVESTIREA VICTORIILOR LUI ATTILA, DELA UCIDEREA FRA.TELUI SAU BUDA, PANA LA MOARTEA SA. INTOARCEREA HUNILOR IN SCYTHIA.

§ 1. Descrierea victoriilor lui Attila §i asediol Aquileei. Orarle din Pannonia, Pamfilia, Macedonia, Dalm.atia §i Erigia. cari fuseserä pustiite prin jafurile §i. asediile Hunilor, párisinduli solul natal, trecuri, cu ingiduinta lui Attila in Apulia, pe marea Adriaticii; Blackii cari fuseserä pastoril. §i colonii lor rimánánd de huna' voie in Pannonia. lar, dupi un repaus de cin.ci ani in Sicambria, Ethela a cauitat si eompleteze lipsa ,pärtii ta treia din armata sa, care támisese in Catalatmia §i dupá ce i§i tinu adunarea atinará, trecand. din Pannonia prin Stiria, Carintia §i. Dalmatia, eau adunat cu totii la un loc in cetatea Salona de langi marea Adriatici §i in Spa-

letum '). Aci a dáramat ambele cøtäi, dându-le foe. In urmá, por.nind pe lingi mare, a ocupat cetátile Tragu.ra 2), Sebenicul 8), Scardona 4) ladra 5), Nona o), Sena 7 Pola 8), Parentia 9), Capostiria

Triestina 11) §i alte multe orar §i a ajuns In sfir§it prin munti la Spaleturn, Spalato, azi Split, in Dalm,gia. Tragura, Trau. Sebenicum, Sebenico. Scardona, Scardona. Yadra, Zara. Nona, Nona ,Nin. Sena, Zengg. Polo, Pola. Parentia, Parenzo. Capostria, Capo d'Istria.

Terestina, Triest

www.dacoromanica.ro

-- 81 Aquilegia '2). Dupi ce a examinat mirimea acesteia, a rimas uimit gi ea crezut pierdut daci ar läsa nu.mita cetate necuceriti, cu atat mai vartos cu cat se spunea ca foarte multi Longobarzi ar fi fugit aci din Pannonia, din dispret pentru domnia Hunilor §1 a lui Ethela. Reciamând de la cetateni, prin trimi§ii ski, pe ace§ti Longobarzi §i refu,zandu-i-se predarea lor, a inceput si cucereasca cetatea prin fel de fel de ma§ini. Dar, neputin.d si o cuprinza nidi decum, a asediat-o

timp de un an §i ;militate. Inteuna din zile insi s'a intamplat si mearga imprejurul cetritii cu mai multi paznici 18) cari se gasean subt zidurile ei §i in eari, dupi credinta sa, ii punea cea mai mare nadejdie, a vazut ca o barzi ce shwa din spre mare se ateazi pe coperi§ul unui palat, ande îi avea cuibul §i ci de acolo, luand in cioc un puiu, Il duce in väzul tuturora in tresti§ul marii. Apoi, intorcandu-se din nou, se apune ca ti pe ceilaltipui i-a transportat impreuni Cu cuibul eau. Observand aceasta regele Ethela §i-a convocat soldatii §i le-a spus: tovararti, cu.m aceasta barza simte prevestirea destinelor viitoare. De oareee cetatea trebuie sa fie distrusi 14) de noi, ea se asiguri prin fuga, ca si nu piara deodati cu cetatenii. Fiti deci, pe ziva de maine, mai viteji §i yeti vedea cetatea cazind in ruing.

Apoi a dat ordin si se faci uz de toate ma§inele de rizboiu, dar fiindca n-a putut-o cuceri cu ma§inile, a recurs, in cele din urmä, la o tactica scitica §i a cerat cite o ea dela fiecare din cei un milion de soldati §i Band un turn de gei a dat ordin ca ele s'a fie aprinse langi zid. De flacira §i cildura acestora se apune cA zidul ea desfacut §i a cizut la pamiint cu turnuri cu tot. Vizand aceasta cetatenii au para. sit cu totii cetatea §i au fugit pe o firm% 25) din mare. Si, au intrat in aceasta insula cu gandul ei ramaie aci pentru totdeauna, dar, au zi-

bovit in ea nuniai puini ani §i, in cele din urmä, de frica regelui Ethela, au intrat in bAIlle Realt, unde se gasese §i acum. De aceea, insula ,pana in ziva de astazi pe limba venetiani se nu.mette Vecca Venesia. Veneti InsA sunt Troiani, dupä cum se rostette cronica celor vethi 18) (Veneti in .adevar aunt Troiani etc.». Caci dupi darimarea Troiei, el an rämas tort timpul la Aquilegia, pe care se apune ca au fundat-o. Unii insa cred cA Veneti au fost din Sabaria. Dar Sabaria Aquilegia, Aquilea. Fitonici, Cf. Gotifr. Viterb. p. 187: per fitones eventum rei perquirit. Civitatem ruituram cf. Iordanes, Getica, 42. In insulam fugierunt, cf. Gotifr. Viterb. p. 187. Chronica Venetorum. Traditia despre descendents Venetilar din Trojan este veche. O

www.dacoromanica.ro

82

fusese locuiti de Longobarzi. In ea (Aquilegia) era o gcoali generali

pentru tot neamul pimintesc, celebri pentru muzele poetilor gi pentru doctrinele filosofice, supusi frisk* diferitelor idolatrii Pe aceasta a pustiit-o mai intiiu regele Gotilor, numit Archelaus 1),

dar dup5 aceea ei au fost goniti din Pannonia de Huni gi acu.m se Itie c ei locuesc pe malurile Tycinului §i se numesc Papieni. § 2. Dupl. cucerirea Aquileei, Hunii devasteailt Italia. Delegatia Papei Leon.

Dupi ce insi regele Ethela a cucerit Aquilegia, a venit apoi la Forum Julii, mide dupi cucerirea ceti Concordia, a intrat in marca Lombardiei gi a subjugat puterii sale Tarvisiu.m, Brixia, Padua, Creanana, Verona, Mantua, Pergamum, Mediolanum, Ferraria gi alte

mai multe cetiti din Italia. Dupi aceasta, venind in grabi la Ravenna, Arhiepiscopul Arianilor care ficuse ea In aceaati cetate se ridice Impotriva Scaunului Apostolic doisprezece carclinali ce urmau secta sa, posedind un tesaur enorm, a introdus pe ascuns In cetate (Ira gtirea cetitenilor, pe Muni. Si a pus si fie ucigi catolicii mai de frunte din ora, figiduind lui Attila ci clack' va adopta secta sa gi va persecuta pe cregtini, el va aduce subt stipânilrea lui firi oboseali §i firi cheltuiali pentru poporul lui, oragul Roma gi toati Italia gi Africa. Ethela a primit propuneaea mai mult din sate de domnie decit pentru amintita sectà. Romanli Insá, aflind de primejdie, fiindcrt de aci Inainte era pesiclitat cregtinismul, au trimis la Ethela pe marele pontifice 3) Roman, Leon, rugindu-1 si piece din tinutul Lombarzilor gi-i vor piáti gi tribut gi-i ror da poporul ce ar don. Deci Apostolicul impreuni cu comiti gi Cu clerul roman veniri In grabi in câmpia dinaintea Ravennei, avind si-i vorbeasci. Si pe caud gi dintr'o parte gi din alta vorbeau cálári gi in vreme ce regelui II venea greu sá prim.easci ceea ce cereal' Romanii, s'a intimplat ca, In timpul convorbirii, Ethela 65 se uite in sus gi sä vazi deasupra capului sáu atimind un om cu o sabie ce se inigca meren gi care amepinta taie capul. Cuprins de groazi din aceasti cauzi, a aprobat toate cererile Romanilor gi &Eiffel Apostolicul s'a intors vesel la Roma

gi regele a intrat in Ravenna. Aci punind si fie prins Arhiepiscopul Archelaus era rege al Gotilor. Forum luli4 Frejus. Romanorum Antistitem, Papa Leon, dupi aliii Papa Benedict.

www.dacoromanica.ro

83

Arian impreuni Cu toti adeptii si §i cu toti complicii aäi, dupi ce i-a stors gaize,ci de mii de märci de aur, a fieut s li se taie la toti capul. § 3. Victoriile cpitainului Zoarcl.

pe câncl, in vremea aceasta, Ethela zilbovia la Ravenna, generalul erm Zoard, geful armatei regale, impreurai Cu oastea Hunilor,

ilusa in Apulia gi Calabria, unde drâmä cetatile Regina gi Terraiaboris, armata lui devasteazi p5n5 la muntele Cassin.us, gi de ad in cele din urmi se intoarce inc5rcat de victorie la Ravenna. Dupi ce toate acestea eau petrecut astfel, regele Ethela revine din Italia in Pannonia. i intinzandu-gi astfel domnia in lung gi lat, spre miazi noapte gi miaz zi, il batea gändul si treaca peste mare si subjuge gi Egiptul gi Asiria gi Africa. § 4. Noua cciseitorie a lui Attila §i moartea ce i-a urmat.

In timpul acesta, ii s'a adus, intr'una din zile, ca mireas5, fiica rege.lui Braztanilor, ea numele Micolt 1), de o frumusete mai mult decfit omeneasa, cu care se apune el atina dragoste a facut ci a intrecut once maur. Fiindcä ciliar in acea noapte in care a cunoscut-o trupe§te,, dupä ce fIcuse exces de biutur5 gi dupi ce a abuzat de dragostea sa, adormind eu l'ata in sus, 1-a n5pAdit din näri siingele -cara neavfind loc intrat pe ea; unde inchegandu-se gi impedeandu-i suflarea, a sufocat pe «Spaima lumii». Iar Micolt, sculindu-se din somn, gi cilutind acode barbatul, mi/panda-1 de mai multe ori, n'a putut s5-1 migte gi observindu-i corpul rece §i lipsit de aldura natura15, a ehemat prin tipete robii crin casa, etrigind cà stápinul ei a intrat pe ,calea vegnieiei. Acegtia, prin urletele lor ingrozitoare, au flicut sá alerge la ugile palatului toti paznicii. In untura. 1-au inmormintat in locul amintit mai sus, impreunä cu Wela, Caducha gi alç.i cripitani.

§ 5. Coarta dintre fiii lui Attila; incetarea puterii Hunilor in Europp.

Dupi ce ea aflat in public despre moartea lui Attila, intregul ,lob p5miintese a fost cuprins de groaz5gi inimicii lui nu gtieau ce si 8e faci, ai planea sau s5 se bucure; ei se temeau de multimea fii1) Mico/4 dupii Jordanes Be numea Ildico.

www.dacoromanica.ro

84

lor lui cari erau nenumirati, cât un popor intreg. Se credea câ chip/ el va domni unul din fili sii. Din cauza vicleniei lui Ditricus Verona §i a principilor germani pe umerii cirora se sprijinise donmia regelui Ethela, comunitatea Hunilor s'a impirtit in doui, dintre cari unii se striduiau si puni ca rege dupi Ethela pe Chaba, fiul regeluil Ethela, niscut din fiica impiratului Grecilor adeci a lui Honorius 1), altii pe Aladarius niscut din principesa Germaniei Cremilda 2). indcà cei mai multi erau de partea lui Chaba, iar naliile striine departea lui Aladarius, la inceput au domnit impreuni amindoi. Prin. giretenia lui Ditricus insi, care era de partea lui Aladarius, se porne§te räzboiu intre ei. In prima lupti Aladarius este biruit, In a doua insi care s'a dat la Sicambria, neintrerupt timp de cincisprezece ziler armata lui Chaba este invinsi §i nimiciti pânà intr'atita ci au ntai rimas numai putini din fiii lui Ethela §i foarte putini Huni. Aoesta

este rizboiul pe care Hunii 1-au chemat, numele riminind ping rizboiul Crumbelt..In acest rizboiu writs singe nemtesc s'a virsat ci, daci Teutonicii de rugine n'ar ascunde-o §i daci am voi sà omirturiseasci deschis, apa Dunirii, tiimp de mai multe zile, n'a putut fi biutil nici de oameni niel de vita, fiind inundati cu singe dela Si-

cambria pini la oragul Potentia. Chaba atunci a fugit in Grecia la Honorius impreuni cu 15.000 de Huni, gi degi acesta ar fi yak si-I retie gi si-1 faci cetitean grec, n'a rimas, ci s'a intors in Scithia la natia tatilui siu gi la rude. 8i, cum a intrat in Scithia, a gi inceput Indemne si se intoarci in Pannonia ca si se rizbune asupra Garmanilor. § 6. Secuii, riima,ife ale Hurdlor.

Mai rimiseseri dintre Huni trei mii de birbati, cari au scipat cu fuga din rizboiul Crimildin gi cari, temindu-se de popoarele apus, au rimas tot timpul in cimpia dela Chigla 8), pini in vremea lui Arpad. Acet§ia aci nu s'au. chemat Huni, ci Zaculi 4). Cici ace§ti Zaculi sunt rämi§ite de ale Hunilor cari, cind au aflat ci Ungurii Honorii genitum, cf. Jordanes, Getica, 42. Aladarium ex Cremildi. Dupä Niebelungenlied Chrimhild a fost principe care a träit in sec. V si care a räzbunat La Buda moartea lui SiegfridDupä aceasta, s'ar fi numit in urmii localitatea Creenfeld si Kreinfeld, din carer s'a niscut apoi Kelénfiild al Ungurilor Cf. Podhadczky, op. cit., p. 32. Chigla, pink' astäzi inc5 neidentificati. Zaculos, Siculi, Szekler, Secuii.

www.dacoromanica.ro

85

Intorc din nou in Pannonia, le-au ie§it in cale, cand se intorceau, Ruthenia dil, idupä ce au cucerit Impreuná Pannonia, au dobandit o parte din ac,easta, Ins nu in cimpia Pannoniei, ci, vecini cu Blackii, .au avut aceea§i soarte in munti. De aceea, amestecindu-se cu Blackii, se apune el se folosesc de literile lor. Ace§ti Zaculi au crezut c Chaba a murit. De aceea, poporul piná in zi.u.a de astizi are proverbul:

Atunci si mi te intorci, cand se va intoarce Chaba din Grecia 1). Acest Chaba este deci fiul legitim al lui Ethela, náscut din fiica lui Honoriug, impáratul Grecilor, ai carui fii s'au numit Ederaen §i. Ed.

Edemen Insà cind Ungurii eau intons pentru a dona oará in Pannonia, a venit cu foarte multe rude de ale tatälui §i. ale mamei sale, cáci mama sa era de origine dela Corosmini. Ed insi a rimas in Scitia la tatál ertu. Din aoest Chaba se trage familia lui Aba. Citaba cind s'a dus in Scitia, fiindci se lauda cu titlul de nobil al manid sale, nobilimea Hunilor l-a desconsiderat, spunind cá el nu este un adevárat

fiu al Scitiei, ci un intrus dintr'o nade sträini. De aceea, el nu §i-a luat o sotie din Scitia, ci §i-a luat una din neamul Corosmin. § 7. Stcpânii Pannartiei dupg alungarea Hunilor.

Dupá ce insi fiii lui Ethela au pierit aproape cu toii, impreung cu poporul acide, in räzboiul Crumbelt, Pannonia a trat zece ani fári de rege, riminand in ea ,aumai striinii 2) Sclavii, Grecii, 'Teutonii, Messianii i Vlahii, cari, in timpul vietii lui Ethela Ii serveau ca robi. S'a ridicat in urml. Zuataplug, fiul lui Morot, principe din Polonia care, dup.& ce a subjugat Bracta, a doranit peste Bulgari

Messiani, incepind, dupi extermina/ea Hunilor eä stápineasci, -de asemenea, §i in Polonia. Ungurii de la tluviul Hung, atrágindu-I pe acesta cu dararile lar, dupii ce l-au spionat prin spioni §i dupá ce au flat cä oastea lai nu e bine inarmatá, atacán.du-1 chiar pe el, Zua-

taplug, aproape de rata Racus, langi Banhida inteun ora, ale -e5rui urme se mai vId §i astizi 4), l-au omorit, impreuni ea toati armata sa, i astfel ei incepuri ni stäpineascá peste toate popoarele din Pannonia, amintite mai sus. Unii sustin d Ungurii, la a doua lor Tunc redire debeas. Keza trebuia si ounoasci bine pe Secui, daca pfinil proverbiile lor le gtia. Cf. Iorga, Bul, de la sect. hist. IX, 3, a. 1921, p. 219. Advenis Un atribtrt raportindu-se la mai multe substantive, in limba

latinä, in general, se exprimä o singuri datä. Banhida, Ban-hid, Podul Banului, längä Tata, in jud. Komorn. Adhuc minen& Pare a fi luat aceastä informatie din traditia populari.

www.dacoromanica.ro

86

venire in Pamionia, n'au gasit domnind pe Zuataplug, ci pe Morot.. Aceasta va fi provenit de acolo, tiitmlei Morot, tatal lui, era mai mare ea titlu, dar, fiind istovit de batranete, stetea linitit acasa in reap sa dela Bezprem1). Cand a auzit despre nenorocirea ce s'a insfargit viata printr'o moarte subiti. Fiul tamplat fiului sau, frisk' eta nou in domnie. Sfar,itul ciirtii I despie wenirea Ungurdor.

CARTEA II INTOARCEREA UNGURILOR

CAPITOLUL I.

A DOUA SOSIRE A HUNILOR IN PANNONIA. ISPRAVILE LOK SUBT DUG'. § 1. Introducere.

Du.pl ce am vorbit idespre originea Hunilor, despre razboaelelor fericite gi nefericite, gi de cate ori §i-au schimbat Yedem acum, cand s'au intors in Pannonia pentru a doua oara, cari au fost cr.pitanii celor ce eau intors gi eat de mare a fost numarul

otiorlor. Aceasta am socotit-o vrednic sa o aratam in presenta lucrare.

/ 2. (Jâncl s'au intors a doua °aryl In Pannonia LIunii sau Ungurii? Pe cand donmia in Germania gi Italia Otto din Suevia, in Franta regele Ludovic, fiul lui Lothar, iar in Grecia canna o avea Antonius ce! Tare 2), fiul lui Teodor, in anul 872 de la intruparea lui Isus

Christos, Hunii eau Ungurii intrara din nou in Pannonia, dupa ce trecusera prin tara Bessilor, a Comanilor Albi i cetatea Kyo gi apoi se agezara la fluviul numit Hung, unde fundara o fortareata 8). Dupa acest fluviu au fost numiti ei de popoarele din Occident Unguri. fiindca dupil aceasta fortareafa, au mai fundat inch' alte gase, au ra-Bezprem. Dupa Anonymus la Vesprém era o garnizoani romana. Antonius sau Antonius Durus nu se gase§tc printre împäratii diu Constantinopol.

Hung. Pasagiul acesta Simon de Keza pare a4 fi imprumutat de la. Anonymus.

www.dacoromanica.ro

87 .. mas citva timp in acele pärti. In urmä, murind Zuataplug, in chipul cum im arrttat mai sus, gi-au impärtit armata in gapte, aga fel ca fiecare armatI sä ailiä, in afarä de centurioni gi decurioni, cite un capitan, de care, intocmai ca de un duce, trebuiau sä asculte flià conditii gi sil i se supura. Gici avea fiecare annatä cite 30.000 de bärbati inarmati, in afari de decurioni gi de prefecti. § 3. Trecerea Dungrii.

Pornind deci cu steagurile ridicate, impreunä cu sotiile, copiii gi turrnele lor, trec Dunärea la Pesta gi vadul Zub gi cuceriri lingii Dunäre o fortäreatä in care se strinsesera soldatii lui Zuataplug, citi mai putuserä ei scape cu fuga. Aci au omorit pe o rudä a lui Moroi, pe un mogneag, impreung cu altii; traditia pinä in ziva de astäzi spune, färä temeiu, cä ar fi fost insugi Morot. § 4. Arpad, inteziul Entre caPitani.

Dintre acegti cápitani mai bogat in avere gi mai influent ea neam era Arpad, fiul lui Almus, fiul lui Elad, fiul lui Uger din familia Turul. Deci acest Arpad impreunä cu neamul säu a strähätut cel dintaiu muntii Rutheniei §i gi-a fixat lingii fluviul Ung el cel dintiiu tabira sa, fiinda aceastä familie mai presus de toate celelalte triburi scitice era investità cu demnitatea de a avea prerogativa de a merge In fruntea armatelor la inaintare gi de a fi cea din urraä la retragere.

§ 5. Arpad i.li asazcl tabgra la Alba.

dup.& ce a trecut Dunärea gi a intrat in Pannonia, Arpad insugi gi-a fixat tabära in locul unde in arma' a fost fundatä cetatea Alba. Acesta este primul loe al descälecärii lui Arpad. § 6. Al doilea capitan Zobole.

lar cäpitanul amatei a doua se cherna Zobole care gi-a fixat tabära in acel loe mide se afla Chakwara, pustiità in urmi. Din acest Zobole se trage neamul lui Chak. www.dacoromanica.ro

88

Al treilea di pitan J'uta.

Cäpitanul armatei a treia a fost Jula; acesta, dupä ce a intrat, impreunä Cu altii in Pannonia, a locuit mai tärziu in pär¡ile Erteuelu.

Al patrulea di pitan Urs.

Cäpitanul armatei a patra s'a numit Urs; acesta se zice fixat cortuxile lâng fluviul Solo. Al cincilea capital!' Cund.

Cäpitanul armatei a eincea insi s'a numit Cund. Acesta a locuit läng5 Nyr, iar fiji säi &au chemat Cusid §i Cupian. Al §aselea capita!' Lel.

Lel a fost conduatorul armatei a §asea. Acesta, dupä ce a locuit la inceput längi Golgocha 1), in urm5 , d.upä distrugerea Messianilor §i Boemilor se apune ci a trAit in sfir§it in pärtile Nitriei2). Din acesta i§i trage originea tribul §i neamul Zuard. Al §aptelea c% pitan Batch.

Zar dueele armatei a §aptea s'a numit Werbulchu. El se apune ci a descilecat in Zala 2), längä lacul Bolotum. Si s'a numit Werbulcbu fiinda atunci cfind bunicul säu a fost ucis de Teutoni in fizboiul Crimildin §i dupä ce faptul a fost constatat ca sigur, voind se räzbune impotriva lor, a pus sä fie fripli in frigare mai multi Germaini §i se apune cä s'a aprina de atfita cruzime di a bäut, ca vinul, chiar sängele unora dintre ei. Celelalte neamuri i§i aleg locurile dupel plac ; in urna invadeazd çArile Moravilor, Boemilor §i ale ahora.

Astfel ace§ti cäpitani §i-au ales locu.rile de descilecat, dupä Golgotha, poate (,algocz, Iâng fluviul Waag. Nitria, Neutra, lângã fluviul Neutra. Zata, orasul Zala, din comitatul Zala, nu departe de lacul Balaton. V erbulchu, insemneazi Sanguinarius, deis ung. ver. duna.

www.dacoromanica.ro

89

eum s'a opus mai sus. De asemenea §i oelelalte neamuri §i-au ales locuri unde le-au plicut. Dupi ce insi au cuprins Pannonia §i du.pi ce s'au stabilit pe loc, au in.ceput s jefuiasci in urmi de toate averile lor Moravia §i Boemia §i au omorit in rizboiu pe ducele lar Waratislaua Dupi aceasta intxind ca du§mani in Carinthia pink' dincolo de fortireata Leopah 1), ducele de Merania, cu numele Gotfridue, §i ducele Eberhardus, impreuni cu patriarchul din Aquilegia i-au ie§it inainte §i ea incins o lupti crinceni. i cu toate ci au cizut mai multi dintre Unguri, in aceasti bitMie au fost uci§i amindoi ducii, patriarchul scipind cu fuga. In urmi pustiesc Carinthila, Stiria §i Carniolia §1 se intorc incircati de o foarte mare pradi. Cind insä imprtratul Con-

rad a aflat despre jefuirea poporului siu, a plecat din Italia §i a intrat in cetatea Augusta din Suevia, pentru ca de aci pomind si cazi asupra Ungurilor. Dar intre timp se isci la Roma un rizboiu intern §i im.piratul se intoarce la Roma. § 13. Devastarea Bulgariei, a ceteitii Frejus §1., a Lombardiei.

Atunci Ungurii pomind din nou intri in Bulgaria din care scot nenumirate turm.e de vita §i prizonieri, intorcind.u-se apoi victorio§i in Pannonia. Intr'o aka' imprejurare intri de asemen.ea prin Forum Julii in Lombardia unde, dupi ce ucid pe episcopul Luitandus din cetatea Wercelle, consilierul cel m.ai credincios al impiratului Carol, ripesc din catedrala lui un tesaur enorm. §i dupi ce distrug aproape wail Lombardia se intone in Pannonia cu o pradi colosali. § 14. /nvazia Lu Occidentul Europei.

Dupi aoeea devasteazi Saxonia, Thuringia, Suavia, trecind Rimil la Magu.ntia, Franta Orientali §i Burgundia dirimind chiar mai multe biserici. Dar, pe cind, la intoarcerea lor, treceau peste Rin la Constanta §i veneau, incircati de glorie, spre Bavaria, armata

germani ii ataci pe nea§teptate, lângä fortireata Abah. Rezistind hula' acestora viteje§te, la sfir§itul luptei Teutonicii aunt invin§i de sigetile lor §i aci este flout prizonier Hertindus de Suarchumburc, mare§alul Impáratului, adeci generalisimul armatei §i, impreuni cu 1) Leopach, poate Laibach-Lubliana.

www.dacoromanica.ro

90

el, alti mai multi nobili §i dei pentru riscturtpirarea lor s'a oferit nenumirat Mnet, sunt uci§i in mod crud cu sigetile pu§i la tinti inaihtea Ratisponei i in fata cetitenilor cari sterteau pe ziduri uhniti.

astfel, in sfir§it, se intorc acasi victorio§i §i cai o foarte mare pradi. § 15. Dezastrul dela Merseburg, a. 955.

Dupi ce a trecut câtiiva vreme, Lel §i Bulchu aunt trimi§i deeomunitatea Ungurilor cu destinatia pentru Teutonia §1 dupi ce au ajuns la Augusta, i§i fixarâ, dincolo de fluviul Lyh, tabira intr'ocimpie §i incepuri sii ataca cu rizboiu cetatea ziva §i noaptea. Dar,

fiindci prin asalturi neprevizute n'au putut si o cuprinzi §1, in incipitinarea lor, nevoind si se retragi din imprejurimile oragului, erpiscopul Urricus 1), impreuni cu concetitenii oil au trimis vestitori la impirat rugindu-1 insistent si vie in ajutorul cetuilli, fiind.ci Ungurii asediatori, cu toate ci stmt foarte numerogi, nu-§i au pazi in deajtms §i foarte u§or ar putea si fie bituti. Deci pleeind impiratul de la curtea sa din Ulm, sosi in grabi §i dupi ce a examinat inteaselms situatila §i armata Ungurilor, pe la ora trei, in timpul unei ploi, a nivilit asupra lor §i a bitut repede trupele ce stationau in apropierea cetiii. Vizând aceasta Lel §i Bulchu au ciutat si scape cu fuga §i imbarcandu-se intr'o e,orabie, s'au lisat in jos pe Dunire ca si fugi in Ungaria. Dar, in trecerea lor la Ratispona2) fiind capturati, sunt trimi§i Impiratului. Impiratul condamnindu-i prin judecati la spinzuritoare a poruncit si fie spinzurati in furci la Ratispona. Unii însi sustin, dar fin á temeiu, ci au fost altfel con.damnati, fiind clu§i la impirat, unul dintre ei ar fi ucis chiar pe impirat, lovindu-1 in cap cu o trompeti 3). Aceasti povestire nu e verosimili §i cel ce o crede di dovadi de u§urinti de minte. Cici persoanele vinovate aunt prezentate in fata principilor cu main& legate. Este msi adevärat cii in cirlile cronicilor se gise§te scris ci cei condamnati au vorbit impiratului cu indrizneali §i cu injurii, afirmind daci el va pune si fie omoriti, nici un prizonier din neamul lui nu va putea si mai scape eu ci sau va fi aruncat intr'o vegnici robie sau va fi omorit fin i judecati prealabili. Ceea ce s'a §i intimUrricus, Udalricus cf. Gotifr. Vilerb. p. 234. Ratispona, Regensburg.

Caesarenr occidisset feriendo. Cf. detalii in Chr. plct. Vimlob. c. 33.

www.dacoromanica.ro

91

plat. Fiindca, indata ce Ungurii au auzit own i-a omorit imparatul, pe tali prizonierii teutonici, atat femei cat §i copii mici, i-au ucis, la_ 20.000.

§ 16. A doua armatd a Ungurilor rdzband dezastr,u1 tovard§ilor tor. A doua armata bask' care stationa la oarecare departare (le Au-

gusta, cand a simtit atacul im.paratului asupra tovarhilor lor, s'au grans intr'o padure §i cand au aflat ca armata lui este risipita, au urmarit grosul oLìrii imparate§ti ce se indrepta spre Rin. i in mar' fortat sjungand-o intr'o câmpie, Ungurii se aduna deodati ca albinele §i atacan.du-i cu sagetile, nu le-a ingaduit nid 8 inainteze niel si se retraga §i, in sfar§it, ea ni§te m.orti eau predat in mainile Ungu-

rilor. Pe cati au prins, le-au taiat indatä la toti capul, pentru moattea tovari§ilor. i au fost soldati §i scutieri, cirora li s'au taiat capul, ea la 8000.

I 17. Dupd devctstarea diferitelor regiuni, Ungurii se future acasd. Plecand de ad au trecut in unni fluviul Dunarii la Ulma sand au ajuns la manastirea Wiltensa au jefuit-o de un mare tezaur dupa aceas.ta, distrugand toata Suevia, trec peste Rin la Wormantia §i dadura peste doi duci, anu.me ce1 din Lotharingia §i ce.! din Suevia cari veneau impotriva lor cu o foarte mare oaste. Dupa ce i-au batut pus pe fuga, au introit, in sfar§it, in Franta, unde cre§tinii §i

garii organizasera impotriva lar o putemica goana. Pornind apoi aci au ajuns pana la fluviul Ron, §i au jefuit doua cetati §i anunte Segusa 1) §i Taurina, croindu-§i drumul spre Alpii Italiei. i dupi ce au vazut §esul Lombardiei intr'o mare raira 2), facura multe prazi, cu sari insfar§it s'au intors acasa. § 18. Germanii i Galii incheie aliantd impotriva Ungurilor.

Dupi peirea lui Lel §i a ltti Bulchu, dupa cum am aratat mai sub, armata ea potolit,ne mai intrá.'nd In urma in Germania. Cad Franta §i Germania ficura o alianta stransa §i s'au unit la un loe, Segusa, Susa.

Concitatis cursibus. Fraza este identicil eu eau a lui Anonymus fie ei a imprumutat-o de la el, fie di au intrebuiniat aeelasi izvor.

www.dacoromanica.ro

-- 92 -trebuind sä reziste pana la moarte, d.aci ar mai fi venit Ungurii. De aceea, pani in timpul regelui stefan, Ungurii esitau de a mai intr*

in Germania spre a nu fi atacati de popoarele Occidentului unite impreuna.

§ 19. Ungurii jefuesc Italia, Bulgaria §i Grecia.

Dupi ce au jefuit mai multe provincii din Italia, au stat Bulk ti/i timp de cativa ani. In urmit, intrand in Bulgaria, au ajuns pinta la Ydropolis 1). i fiindca n'au intalnit armata venind impotriva lor au inaintat pang la Constantinopol §i au descalecat langi zidurile ceAtunci le ie§i inainte un Grec inalt, cat un uria§, care cerea sa se lupte cu doi Unguri, strigand ca daca n'ar culca la pimant pe aniìndoi Ungarii, de atunci inain:te Grecia ea fie tributara Ungurilor. de oarece acest Grec era foarte primejdios pentru armatä, atunci un caceare Ungar, Cu numele de Botond 2), iese inaintea Grecului sit se ia la lupti cu el. Pana sä se pregateasca insi arena, Botond luand -securea pe care o purta deobiceiu cu sine, a izbit-o in poarta de arama a cetatii §i dinteo sin gura izbitura de secure se apune ca a facut

861 de mare spartura ea Grecii n'au mai voit si repute in urma poarta, lasandu-o ca o monstiä. Dupa aceasta fapta, ea dus neinarmat In arena a se lupte §i la spectacol Ungurii venirä cálári, iar Grecii stand pe parapeturile zidurilor. Cand. Grecul a ie§it din ora § spre a se duce in arena §i cind a vizut mum.ai pe Botond sin,gur, pregätit de lupta, a strigat de ce nu-§i ja un al ,doilea Ungar ca ajutor. Atunci apropiindu-se Botond se zice di astfel La in§facat, ca n'a trecut nici ora de lupta, §i Grecul este trantirt la pamânt a§a fel ca in nici un chip n'a putut ea se mai ridice. La vazul acestora, imparatul Grecilor §1 a1i frunta§i ai Grecilor §i chiar imparateasa impretma cu damele sale pleacä de ru§ine de pe ziduri spre palatele lor, gandindu-se la cele ce se intimplase. i de§i Grecul doborit astfel a mai trait cu bratul rupt, aceasta luptä a fost pricina mortii sale. Iar Ungurii chtigaud astfel victoria, trinait la Greci delegati cari sA ceara tributul. Acestora, imparatul zambind, se rice ea nu le-a dalt nici un raspuns. Atunci Ungurii, hand intelegere cu ducele lor Tossun, au pleaat de acolo §i au pustiit toata Grecia §i Bulgaria, au rapit pietri pretioase, prizonieri ark' nuanai, turme nesfar§ite §i s'au intors in cele Idropolis, Actrianotpol.

Hungarus Botond. Cf. Marczali, Ungarns Geschichtsquellen, p. 87.

www.dacoromanica.ro

93

din urma veseli in Pannonia. Aceasta este ultima expeditie de jaf ce au facut-o Ungurii, in situatiunea lor de pagini. Si astfel comunitatea Ungurilor, subt capitanii eau ducii pe cari, dupa obiceiul lar, §i-i ale.. geau, se constati ei au jefuit lumea inteo parte §i intr'alta §i cri au_ lonstituit o mare primejdie pang in timpul ducelui Geicha. CAPITOLUL II.

ISTORIA. UNGURILOR DE LA SF. STEFAN, PANA LA MOARTEA LUI ABA. § 1. $tefan ce! Slant, primal rege, dela a. 1000 petal' la a. 1038.

lar in anul 967 dela intruparea Domnului, ducele Geicha in ur.ma unei proorocii a oracolului divin a dat na§tere regelui Stefan cel Rant; iar Mihal, fratele lui Geicha, a dat na§tere lui Wazul lui Ladislau eel Ple§uv. Regelui Stefan 'jug ii s'au niscut §i. alp mai multi fii, dar mai presus de toti îi s'a nascut unul numit Emeric vrednic §i de einstirea lui Dunmezeu §i de cinstirea oamenilor. Regele Stefan eel Sant, dupä ce ea in.coronatt §i dupä ce, in urrnä, a fost ucis ducele Cuppan, a fost adus in Ungaria din Cele §apte castre unchiul situ Jula impreuni cu sotia §i eu cei doi fii ai lui §i unind Cele §aptte castre cu Pannonia a purtat razboiu cu Kean, ducele Bulgarilor §i al Sclavilor. Acesta fiind biruit, n'a stat la indoiala sA inzestreze din bairn luati dela el catedrala Prea curatei fecioare din Alba, pe care se apune a a fundat-o. lar, dupa ce Dumnezeu a binecuvintat in indurarea sa pe fericitul rege Stefan §i dupil ce a supus puterii lui multe popoare,regele a hotarit sA renunte la stralueirea linnii acesteia, depunand diadema regala §i liberaridu-se de grijile lume§ti, sa-§i inchine viata lui Dumnezeu singur. lar coroana regala a dispus si o dea fiului sau Emetic. Fericitul rege Stefan era insa un iubitor de literatura, inzestrat de la naturl eu talent pe care 1-a cultivat; de a§i§derea §i Emerja. Si tocmai, cand prea sfintitul parinte intentiona ea incredinteze fiului eAu grija conducerii puterii, ducele moare de o moarte naprasnica. Si l-a jelit nemangiiatul sau pärinte i toata Ungana §i din pricina preamarei dureri §i intristari a cazut bolnav; suferea de podagra. Si cu atit mai mult suferea cu cat nimenea nu se gasea vrednic din sfingele sau care ea fie ridicat la coroana raga, tului §i care &I fie in stare sa pastreze in credinta catolici un popor atIt de nou in aceastä credintä. Iar in vremea aceasta puterile incep www.dacoromanica.ro

94

paraseasca repede §i sintindu-se istovit de boala, a trimis in graba vestitori ca s scoata din inchisoarea dela Nitra pe Wazul, fiul unchiului sau pe care si-1 faca dupi sine rege peste Unguri. Afland despre aceasta regina Kysla, dupa ce s'a sfatuit Cu credincio§ii ei, u apu.ce inaintea vestitorului regelui, sa trimis pe comitele Sebus scoata ochii lui Wazul, sa-i astu.pe urechile cu plumb topit §i si fuga apoi in Boemia. lar cand, in urna, vestitorul regelui 1-a adus astfel, regele a plana amar de cele intamplate §i chemand la sine pe Andrei, Bela §i Lewenta, fiii lui Ladislau eel Ple§u.v, li-a dat sfatul sä se refugieze repede in Boemia. lar el, fericitul rege Stefan dupa o clomnie de 46 de ani, in ziva Bunei Vestiri a Sfintei Fecioare ea dus la Domnul §i a fost inmormantat la Alba in biserica Prea curatei §i fericitei Fecioare. i indati eantecul de chitará unguresc ea prefacut in cantee de jale §i poporul din tara intreaga a plano Cu bocete nesfar§ite pe regele lor atat de dala; iar Miela §i fe,tele, imbracati in balite cle doliu n'au mai jucat timp de trei ani. § 2. Petra, ales rege in a. 1038, este detronat in a. 1041.

Regina Kysla 1) irisa, rau sfatuita a facut ca rege peste Unguri pe Petru. Venetul 2), fiul surorii sale, al carui tata fusese duce al Venetilor, pentru ca, dupa bunul ei plac, sá poata sa-§i aduca la indeplinire capritiile sale §i, nhnicind libertáile, 13ä dea pe mana Tentonilor regatul Ungariei. lar, dupa ce Petra a inceput si domneasca, ne mai avand in sufletul sau (lea mai mica blaudete oe s'ar fi euveuit unei maiestati regale §i devenind crud, de o furie teutonica, a cautat sa despretueasca pe nobili §i si manance bunurile tarii imprenta cu Nemtii §i cu Latina, ea ochiul lacom §i cu inima nesaturata. fortarete1e §i toate demnititile din regat, luandu-le din mana Ungurilor, le-a incredintat Teutonilor §i. Latinilor. i, mai presus de

toate, era peste m'Asura de afemeiat. Satelitii regelui slujindu-i, rara de nici o sfieala, patimile lui josnice, pe sotiile §i fetele Ungurilor, pe ori unde umbla regele, le supuneau violentei lui. i nimenea, pe acea vreme, nu mai era sigur de cinstea sotiei sale sau a fetelor sale, din cauza obrizniciei curtenilor regelui Petra. De aceea, principii §i nobilii, vazan,d nenorocirile din taii cari se faceau impotriva

legilor, dula ce eau sfatuit impreuna, rugara pe rege sá dea ordin J) Kysla, Gisela, sotia regelui Stefan cel Sfint i sora imp. Henric II-a. 2) Petrus Venetus, fiul lui Otto Urseolus, ducele Venetilor.

www.dacoromanica.ro

95

oamenilor &Ai ea sa puna capat, f.rà intarziere, unei atit de detestabile sari de lucruri. Regele tusk' ingâmfat de situatia ea inalta dat pe fata, in public, tot veninul gi räutatea pe plin de furie care pana atuncea o tinea ascunsä in suflet, gräindu-le astfel: .tCat timp voiu fi in vieati voiu pune ca judecatori, demnitari, centurioni, principi gi funetionari numai pe Teutoni gi pe Latini i Tara regatului Ungariei umplindu-o cu colonigti, o voiu da in stapänirea Teutoniloro. Acesta a fost izvorul de discordie dintre regele Petra gi Unguri.

3. Duprt detronarea lui Petru, este incoronat ca rege Aba, a. 1041.

Deci, in anul al treilea al domniei lui Petru, principii i nobilii

din regatul Ungariei s'au unit, dupa sfatul episcopilor, la un loe impotriva lui Petra, cercetand cu deamanuntul dacä n'ar putea cumva gisi din familia regal pe cueva care &I fie in stare sa in carma libereze cu forta de tirania lui Petru. i fiindca un astfel de gi orn putea oarecum sa fie gasit in Tara, au ales ca rege peste ei pe cineva chiar dintre ei, pe un oareeare comite, cu numele de Aba 1),

fiul surorii regelui Stefan eel Sfânt. lar rege1e Aba dupa ce 2i-a string o armata de Unguri a pornit impotriva lui Petra cu gindul de a da luptil ea el. Petra insi vazindu-se paräsit de ajutorul Ungurilor, a fugit in Bavaria la imparatul Henrie ca sa-i ceara ajutor. astfel, Petra fiind gonit din domnie, tiranii de a ciíror purtare avuserg si sufere Ungurii, au fost dati pe fata. Dintre acegtia pe unul 1-au taiat in bucati, scotind ochii la doi fil ai lui; pe altii i-au feint pe magini de fer, pe cativa i-au ucis eu pietri. Pe Sebus insi care scosese ochii lui Wazul 2), frangindu-i picioarele i miinile 1-au omorit pe roatä. Iar Aba, fiind ,consacrat de rege, duptt ce a anulat cele stabilite de Petra, a dat ordin ca sa se observe pe viitor legue Ungurilor. In al treilea an insi al domniei lui Aba, sosegte regele Petru impreuna au. imparatul Henric, aducand o mare armati impotriva lui Aba. Cand a aflat despre aceasta Aba a trimis soli la imparat, intrebändu-1 daca este dispus si faca cu el pace, ori nu. Imparatul aratându-i-se, in raspunsul eau, dugman, i dupa ce vizut ea el umbla sà restabileasca pe Petra in domnia Ungariei, Aba, este numit pe monete Samuel. Cf. Anonyinus c. 32. Tune dux Arpad in silua Matra dedit terram magnam Edunec et Edumenec, ex quorum progenie rex Samuel descendit, qui pro sua pietate Oba uocabatur. Wazul, fiul lui Mihal i värul lui Stefan cel Sfint.

www.dacoromanica.ro

96

Aba furios invadi Austria, jefuind-o pink' is fluviul Trense 5), in-torcándu-se in urmi acasi. Apoi, trimitand o armati si faci jafuri ti in Carinthia, pe cfind se intorceau de aci incircati de prizi, Gotfridus, marchizul din Austria, atacindu-i lángi Petovia 4), se zice le-a hat prizile. Pe vremea aceasta Austria mi avea duci, ci marchizi 5). i, pe cand, in vremea aceasta, impiratul se gisea la Co-

lonia,dupi ce îi ea adus la cunottinti ci Ungurii, fir' de nici un motiv, au atacat pe Nemti, ea consfituit Cu principii Alamaniei, cum ar putea sA rizbune ofensa adusi sieti de citri Unguri pririteo ofensi. identici. De aceea, a pomit o expeditie uriate i, dupl. sfatul ducelui Ratislan din Boemia, a venit spre hotarele Ungariei din partea din

Eyre Nord a Dunirii. Solii regelui Aba insi ti ai Ungurilor au pro. mis impiratului ci-i vor da satisfactie in toate, afari numai ci nu vor primi pe Petru de rege, ceea ce impiratul doria cu tot dinadinsul; cici se obligase prin jurirnint restabileasci din nou pe tronul Ungariei. Dei insi Ungurii nu admiteau pe Petru, fiindci i-au trimis daruri i i-au dat cuvintul ci vor Ingádui si se intoarci liberi prisonierii Teutonilor, impiratul determinat de sfatul ducelui de Lotharingia ti mai mult molcomit de dararile pnimite, s'a httors cetatea Bizantia din.Burgundia. Din aceasti cauzi, regele Aba, socotindu-se acum in sigurantä, a inceput si se poarte necuviincios ti si fie ingimfat ti crud fati de Unguri, dispretuitor fati de nobili ti si socoteasci ca un lucra friri de important...A' de a-ti &ilea juriUngurii, neingiduind aceasta, ficuri o conspiratie impotriva lui cu gândul de a scipa de el ti de a-1 Cineva dintre ei insi a descoperit conspiratia ti pe citi a putut prinde i-a ueis judecatZi, ceea ce pentru. in nrmi, a fost un mare neajuns. convocase intr'o casi, spre a sta de vorbi impreuni, cincizeci de bireirora, dupi ce i-a inchis acolo, a dat ordin si. li se taie capul, firi si-ti fi mirturisit vina ti firi si fi fost dovediti de lege. De aceea, fericitul Gerardus, episcopul din Chanad 7), luánd de scurt pe rege, Cu severitatea sa canonici, i-a prezis pericolul ce-1 atteapti. In adevir, unii dintre Unguri, fugind la impirat, vorbit impotriva lui Aba, spunindu-i ci el hi calci jurimánoul ca nimica ti s'a pus in conflict cu nobilii cari Il ficuseri rege. Inipiratul le-a risTrense, Traisen.

Petovia, Paten pe Drava. Marchiones. Aceasta nota este adausil in urma. Bizantiam, Besançon. Gerardus Chanadensis cf. Endlicher, Mon. Arp. p. 205.

www.dacoromanica.ro

97

pu.ns: Trebuie inainte de toate sri libereze pe prisonieri i sà pläteasci daunele. Indemnat deci de sfatul Ungurilor, imparatul intra, Cu o armati din Noric gi din Boemia, in Austria, prefacandu-se n'are si intre 1n Ungaria, dar aratand pe f ata ci este unit uu Aba. In timpul acesta, trimigii regelui Aba cereau necontenit de la gmparat, pe Ungurii cari se refugiagera la el, plângandu-se i apunandu-i eä gunt nigte hoti gi ni§te talhari, i vinovatii principali pelara razboiul dintre imparat gi Unguri i cá, deac,eea, trebuesc dati pe mana regelui Aba pricinuitorii unei atari nelegiuiri. Imparatul le-a fagaduit ca are sa faca narecum aceasta. Deci, in ,graba mare, a invadat in Ungaria, intrand pe la Supruniu 1) gi cand a voit sa treaca in Bohut 2) n'a putut din caliza apelor. Ungurii insa cari erau cu imparatul gi de partea regelui Petra, conduserá armata imparateasca mai in sus, langi fluvial Rebche i mergänd calari.toarta noaptea, pe ranga ambele fluvii, trecuri ugor, la rasáritul soarelui, pe un vad. Dar regele Aba le-a iegit inainte la Menfeu 8 ) cu multimea sale, bizuindu-se Insá prea mult pe biruinti, fiiudcä unii Bavarezi vestigera ca imparatul a intrat ou pu/isla oagte. i, cu toate acestea, dupa CUM se apune, regele Aba air fi dobándit victoria daca unii Un-

guri, mai pfistrand pretinia pentru Petru, n'ar fi aruncat la pimant drapelele i n'ar fi luat-o la fuga. Dandu-se deci o lupti in.tetiti invergunata, imparatul, sprijinit, in cele din urma, de ajutorul lui Dunuiezeu, a cagtigat biruinta. Regele Aba 'higa a fugit gpre Tisa intr'un sat oarecare, bite° groapa vcche, e ucis de Ungurii carora le l'acuse rau in timpul domniei sale, gi a fost ingropat langi o biserica. Dupi cativa ani Insá, corpul sau fiind desgropat din mormant, ti s'au gäsit neatinse giulgiurile i hainele gi ranile vindecate gi cadavrul i-a

fost inmormantat in propia sa minastire. Dintre Tentonici insa au aizu.t in acea batalie nenuanarati ingi. Din aceasta cruza, acel ande s'a dat bätália, s'a numit ,pani in ziva de astazi Florara paiur 4) i Weznemut pe limba noastra.

Suprunium, Sopron, Oedenburg. Bobut, Poarta Sopronului. Menfeu, Menfö lfingil Raab.

Florum.paiur Vieren Paier (perditi Baloarii), ceeace insenmeazi pe !buba ungureascä Veznemut (perditi Germani). Vloren = verloren. 7

www.dacoromanica.ro

-- 98 CAPITOLUL Ill. ISTORIA REGILOR DE LA RESTAURAREA LUI PETRU PANA LA MOARTEA LUI ANDREI I.

§ 1. Petru restituit in domnie, a. 1044, este orbit fin a. 1047.

lar impäratul, dupil ce a chtigat victoria s'a dus in jos spre Alba, unde a restituit in domnie pe Petru. §i in urmi s'a intors la Ratispona. Retgele Petru. Insä, i Ungurii cari il acluseserä In domnie,

dobandind din nou putere §1 influentà- au ineeput sii fie nesuferiti. Din aceastä cauzä Ungurii, cu totii, stäruese sà eaute cum ar putea si readucil pe fili lui Ladislau P1e§uvul 1) §i sA indepirteze pe Petru. Pe eänd se petreeeau toate acestea, Andrei, Bela §i Lewenta treeind din Boemia in Polonia au fost primili prietene§te de Misca ducele Polonilor. i aci Bela, invingänd intr'o lupti pe ducele Pomeraniei, Ii se di de Bettie Mom lui Misea 2). Andrei §i Lewenta insä neputind suferi ea ei sA träiasei in Polonia subt domnia acestuia au trecut in Ruthenia. 8i, aci, din eauza regelui Petru, n'au fost primiti de dueele Lodomeriei, trec in tara Comanilor. Ace§tia se gändiri omoare, socotindu-i drept ni§te spioni aitär. lor, mai apoi ¡psi,

fiind recrunoseuti de un spion Ungur, aunt tratati in urmä foarte bine. Intr'aceea regele Petru, din eauza plängerilor de mai inainte, ineepe sA supere pe Unguri. Ace§tia atunci s'au steins eu tot.ii la un loe, la Chanad 3), §i dupä o intelegere unanimä, trimit dupä fiii luí Ladislau Ple§uvul, aducä in tarä. § 2. Andrei §i Lewenta, chemati de Unguri impotriva lui Petru sosesc la Pena. Ace§tia, dup.& ce au ajuns la Pesta, a§a pe mewls, cum au putut,

intr'o noapte prin trim.iii celor trei frati, sositi pe eai inti pe new teptate, se proelamä in curtea regelui Petru: ea toti Teutonicii §i Latinii, pc oriunde se vim gäsi, sä fie omoriti §i sA se reja legea pig& neasci 4). $i, dupi ce s'a (-Scut ziuä Petru, informändu-se despre cele Zar-Ladislau, Ladislaus Calvus aau Ladislau ce! Plesuv. Misca, Misco fiu1 lui Boleslav. Chenad, Chanad, vechia Morisena de lâng Mures. Ritus pagtutismus Cf. V ita Gerardi 19, 20 in Mon. Arp.

www.dacoromanica.ro

99

_

intimplate, gi-a ciltigat certitudinea a ei sunt in adevir in Ungaria. cu toate ci a fost dureros impresionat, s'a preficut ci e vesel. Apoi gi-a trimis pe furi§ oamenii ski ca si ocupe Alba. Dupi ce hui s'au aflat cele ce se plänuiau, Ungurii pun mina, in toate pirtile, pe arme §i ucid in acela§i timp pe Teutonici §i pe Latini necrutii. Id nici femei, nici copii §i nici preotii cari fuseseri pugi de Petru ca parochi §i abati. Petru, neputind sk. intre in Alba, a luat fuga §1 s'a dus spre Musun 1), unde se spunea ci a venit arnaata in contra sa. Si de ad i abitindu-se din d.rum s'a dus repede spre Alba, fiind.ci ceti-

tenii pretinseri si se intoarci inapoi gi si ocupe cetatea 2). Cind irisa a ajuns intr'un sat 5) de lingi Alba, armata l-a impresurat deodati §i fiind ficut prizonier ii s'au ecos ochii §1, dei a mai triit, §i-a dus restul zilelor in jale §1 murind a fost ingropat la Cinci Biserici 4) pe care se zice el a fundat-o.

§ 3. Andrei I este incoronat ca rege in a. 1047.

Atunci cei trei frati, intrind in cetatea Alba, sunt primiti cu onoruri de toti episempii, nobilii. §i de intreg poporul. lar Andrei, ca mai mare de virsti se urci pe tronul regesc. Sunt unii cari au sus-. tinut 5) ci acegti frati ar fi fiii ducelui Wazul ficuti cu o fati din familia Tatun, §i el n'ar fi fost niscuti dintr'o cisitorie legitimi gi ci pentru o astfel de josnici situatie ei au descoperit nobleta Tatun. De sigur ci aceasta este ceva de necrezut §i o uriti näscocire. Cici, lisind la o parte aceasta, ei sunt nobili §i de origine din Scythia, fiind fiii lui Ladislau Pleguvul. § 4. Fericitul Gerardus este ucis la Buda de furia Ungurilor, In a. 1047.

In aceste imprejuriri, episcopul Gerardus din Chanad, fiind aruncat de Unguri de pe un munte, primegte coroana de martir inteun car tras de doi cai. El fusese mai inainte cilugär la Abatia din Musun, Wieselburg.

Podhradczky, op. cit. 58, observä eii acesti eetiteni nu puteau fi decid Germani, intru citt Ungurii locuiau la lar& Quadum villa, Zamur villa, poate Zomor in com. Alba. Quin que Ecclesiae, Cinci Biserici, Fiinf Kirchen in com. Baranya. Quidam asseverant. Cf. Visa Gerardi, cap. 9.

www.dacoromanica.ro

-100 Rosacia 1) care se gäsegte In regiunea Aquilegiei i in urmä venind In Pannonia a fast multi vreme eihastru la Beel 2).

§ 5. Domnia lui Andrei I.

Duprt ce Andrei a primit diadema de rege se zice crt a purtat se un rizboiu cu Noricii, Boemii §i Polonii 3), pe cari epune ci i-a ficut tributari timp de trei ani. Din aceasti cauzä, lm.-

piratul Ilenric descinzind pänä la Bodoct 4), a asediat vreme de cinci luni cetatea Alba. Aci, in cele din urmi, pânä intr'atita se zice cä ar fi .witzut ca putere §i forte, cä Tentonicii §i Latinii suui au foet ingropati de vii inlr'una din nopti in corturile lor, cci Ungurii,

scoborindu-se pe intunerec in tabära lor, i-au niäcelärit ingrozitor ou sigetik. In cele din urmä im,päratul ciinclu-se a inceput ei marl iertare dela Andrei §i de la Ungttri, spunindu-le ei va lisa in

gana toate in afari de cai §i cä face jurimint ea de aci inainte nici el 'lid urmagii 851 nu vor mai intra in Ungaria cu ogtire du§mani §i ci, in timpul aceeta, nu-gi va mi§ca piciorul din Bodoct pini ce nu-i va da pe fiica sa Sophia 5) ca sotie regelui Solomon, aducind-o

din Alamannia gi pe care la inceput a rigiduise cu jurimânt dint fiului regelui Frantei. Regele (Andrei) insi, dupi ce a luat intelegere cu ai sii, se zie,e ci a fost cuprins de mili NO de impiral. Acesta pleeind cu tabira sa, s'a aflat ea* ea oprit mai intiiu pe murttele Barsunus; fiindci insi sufereau de foame §i de setc, li s'a eervit acolo din partea regelui o mare cantitate de alimente §i de biututrt.

In urmi foarte multi dintre ei fiind ametiti de vin, eind sträjerii impiratului cu vederea neolari, au observat pe Ung-uri umblind ciliri in dreapta §i in etinga crezuri cä, in invoiala lor, se ascunde o in§eliciune §i au spus soldatilor pe fati cä aceia au 'vomit ca urmilreasci. Atunci, cu toate ci oei mai multi fiind obositi erau purtati pe un fel de lecticä cu perne de purpurä, di-nd la o parte lecticile

Rosacensi abbatia, Rosazzo intre Cividale i Palmanuova. Beel, Bakonybe (f. T'ita Gerardi c. 9. Cum Noricis, Boemis et Polonis guerram dicitur tenuisse a. 1050. Bodoet, o parte a pildurii Bakony. Sophiam numità luditha, cäsätoritá cu Salomon in timpul lui Heinrich al IV.

www.dacoromanica.ro

101

o paturile de purpu.rri, incilecari pe cai §1 in zorii zilii se intilnesc ajungind la castrul Urs. Gastelanul care era la poarti &and a vizut cA nifte oameni inarmati, pirisind drumul mare, trec prin prisicile sale puternice §i greu de stribitut, pune mina pe arme impreuni cu ai sii. Si, in vreme ce se mita de la distanti la oeata care trecea, cei

bolnavi cari pkAsindu.i lecticile o pernele merseseri ciliri pe muntek Barsunus, urdmdu-se acum din nou in care, treceau peste Oamenii ce purtau scuturile aoestora cind au vizut arm,ata castelanului, au pirisit gi carde gi pe stipinii lor din care §i-o luari la fugi, cum puturi mai repede. Táranhi atunci venind si fure carde, au omorit pe domnii din care, aru.ncindu-le cadavrek in apA. Intre ace§ti bolnavi au fost in realitate mai multi ostagi, mai multi comiti §i chiar unii marchizi. De aceea, pini in ziva de astizi se gisesc uneori cind seaci apele, in vadul riului, feririe de cai, sAbii gi mai multe altele de acest fel. Iar muntele, din cauza pernelor astfel risite gi cari erau de purpur5, se numegte de locuitorii tinutului Barsunus 1).

§ 6. Dupd incoronarea fiului su Salomon, regele Andrei ;mare In a. 1061.

Dei, dupi moartea regelui Stefan cel Stint, au trecut 11 ani ti 4 luni, pini la intiini an al domniei regelui Andrei. In acest interval de timp a domnit regele Petru, intiia §i a doua oari, cinci ani §i jumitate. Iar Aba a domnit trei ani. Andrei insi istovit de bitrinete, in anul al 12-lea al .domniei, a agezat de rege pe fiul siu Salomon, inci bietandru, cu asentimentul fratelui sin Be4a gi al fiilor acestuia Geicha §i Ladislau. El insugi a murit in anal al cincisprezeoelea al domrdei §i este irunormintat in ministirea sa proprie de la Tyhon 2), impretmi cu fiul siu David. CAPITOLUL IV. FAPTELE PETRECUTE DE LA REGELE BELA I PANA LA MOARTEA LUI STEFAN V; a. 1061-1272.

§ 1. Regele Bela I, de la a. 1061-1063. Dupi aceasta a domnit Benyn Bela. Subt domnia lui, Unguxii pirisiri religia ore§tini §i botezul, §i, timp de un an, riticiri in ereSe face apropiere intre Barsunus i barsony, bar§on, catifea. Tyhon. Abbatia deLa Tyhon fundata la a. 1055. Cf. Fejer. Cod. Dipl. I, p. 388.

www.dacoromanica.ro

102

din/a lor, nefiind niel. pigani nici catolici. In unni, din propric initiativi reveniri la cre§tinism. Acesta a voit ca toate targurile, pen-

tru cumpirare i vanzare, si fie Sambita §1 a ficut sä aibi curs in tara ea byzantii 1), cari milt mai mici decit denarii de argint, au trebuit si fie sohimbati pe patruzeci de denari. De accea, pini ziva de astizi, un numir de patruzeci de denari se numesc aur, 1111 fiindeà ar fi aur, ci fiindicä patruzeci de denari de argint valorau un byzantiu de aur. El a domnit doi ani §i in al treilea an s'a dus din aceastri hune, fiind ingropat in ministirea sa proprie numiti Sceugzard. Cicii el era chel, de cebare negricioasi §i, de aceea, a dat ordin ea ministirea sa si se numeasci &pi defectul corpului § 2. Regele Salomon, cl,la 1063-1074.

In urmi insä intre Salomon2), Ladislau §i Geicha ea ivit o mare dihonie, §i fiii patriei se impart in doul. Unii tine= cu lomon, altii erau de partea lui Ladislau §i Geicha. Regele Salomon insi introduce in tari, pe la Nitria, pe im,pirat, socrul sin, cu o mare armati impotriva lui Ladislau §i Geicha. Ajungind la Vatia 3) dupi ce s'a informat asupra o§tirii lui Ladislau, s'a prefrtcut bolnav §i ea intors prin Posoniu in Austria lisind dintre Norici §i dintre Boiemi ajutor in deajuns pentru Salomon. Dupi retragerea impiratului s'a dat o lupti intre ei la Munorod 4). i ce si mai spun? Salomon este invins, iar Teutonicii §i Boemii zdrobiti. Dup.& ce s'a vizut Mtn.; el §i ai sii, a luat-o la fugi. Trecand Diu:area la Scigetfeu5), s'au adunat in urmrt la Musuniu. In lu.pta dela Munurod ,n'au crtzut numai Teutonicii §i Boemii, ci §i o mare parte din armata 0.1.11. Salomon

insi temindu-se de fratii sài, a intrat in Stiria cu toati familia sa. Lisindu-§i aci familia, in ministirea Agmund6), s'a intors la Musuniu, cu gindul stringi din non armata. Dar, fiindc.i din zi in Byzantios, moneda de aur, imprumutatä de la Greci. Salomon a fost incoronat in timpul vietii tatilui su Andrei si a ayut si se lupte mai intiliu cu unchiul sin Bela si apoi Cu fiii acestuia Ladislau si Geiza.

Vacia, Vacz-Waizen.

Munorod, Mögyörod, aproape de Buda. Lupta s'a dat la a. 1074. Szigetfö, Linea Veröcze. Scigetfeu Agmund. Simon de Keza confunda pe Sophia, sotia lui Salomon ple-

cad la fratele sin Henric IV cu Sophia, fiica regelui Bela II care s'a retras in Stiria, la mänistirea Admunt. Cf. Fleinemarm op. cit. p. 544. Manastirea Admunt a fost fundata numai in a. 1135. Podhradczky, op. cit., p. 63.

www.dacoromanica.ro

103

zi t'orla ogtirei sale silabea mereu, in vreme ce a eelorlalti primea noi

sporuri, s'a tutora, pra0dit, la impIrat spre a-i oere din nou ajusor. i cu toate ca pentru intgrirea armatei a pus la dispozitie bani Teutonicii, de frica Ungurilor, n'au voit s..i primeascl. De aceea, pgrasindu-1 erice nadejde, s'a intors la reging, in Agmund, la tare Aminând câteva zile ,a venit in urmg la Alba, imbracat in haine de cangar. $i, pe cand Ladislau, fratele sgu, distribuia, cu propria sa mana pomangsgracilor, in tinda bisericii Sfintei Fecioare, se apune eg gi el a primit pomang intre ceilaiçi. Ladislau 1-a recunoseut iniciara ce 1-a vgzut. Dupg ce Ladislau s'a intors dela distribuirea darurilor, a pus sg-1 caute peste tot looul, nu doari ca sg-i faa venal rgu. Salomon insg bgnuind vr'un neajuns din partea lui, a plecat de ad spre marea AcIriaticg, unde a trgit, in retatea Pola, in oca mai mare stramtoare, pina la mearte, sfargindu-gi vieata in poeginta, mide gi zace inmormaiitat gi ne mai intorcandikee pana la moarte nici odatg la sopa sa. Sophia, sotia sa, a limas in cea mai mare castitate cerceta bgrbatul prin dei vestitori, ce putea de cheltuialg i, nu mai putin, chemandu-1 sa vie si o vazi inainte de moarte. El insg, dei ar fi avut dorinta eig o faca aceasta, de ruginea prea marei sale mizerii a refuzat sa vie. Dupli ce ea a

aflat di a murit, dei multi principi din 'Germania ar fi voit sg o ja in crisatorie, ea i-a refuzat pe toti gi vanzandu.-gi toate averile pgmantegti le-a dgruit sgracilor. $i facandu-se chiar cgluggrita gi d.ucand o vieatg pling de stram.torgri, a plecat in sana" Domnului gi a fost inmormantat5 in mangstirea amintita mai sus, (iind venerata ea danta. § 3. Regele Geicha, dela a. 1074-1077.

lar dupg Salomon a domnit Geicha trei ani, cand a m.urit gi a fost ingropat, la Vacia, pe care se zice eä ar fi fimdat-o. § 4. Regele Ladislau cel Sfant, de la a. 1077-1095. Dupg Geicha a domnit Ladislau, treizeei de ani gi trei luni. Este inmormantat la Oradia. In vremea acestuia in Cele $apte Castre 1), pe muntele ce se numegte Kyrioleis2), Besii, cei mai mari dugmani Semen& Castris, Siebenbürgen, Transylvania. Kyrioleis Cserhalom dupil Bonfinius; Kérlés, dupii Timon; E vorba

de lupia luí Ladíslau cal Sfiint impotriva Cumanilor.

www.dacoromanica.ro

-- 104 ai Ungurilor, dupg ce au devastat Ungaria, in fuga lor se unesc la un loe gi sunt astfel bituti de regele Ladislau ti de Ungu,ri c n'a mai rimas nici unul dintre ei, cum se apune. § .5. Regele Colornart, dela 1095-1114.

Dupá moartea lui Ladislau insä a dozmit timp de optsprezece ani, Kaloman, fiul rogelui Geicha. Corpul eau zace inmormintat la Alba. Acesta era archiepiscop §i plecänd de aci este incoronat de rege. El s'a numit Qunwes 1) Calman, fiindei avea cirti in cari c,etea, In ceasurile sale, ca un episcop. Acesta ,trirnitändu-gi armata in re. gatul Dahnatiei, a pus sä fie omorit regele Petra care iegise inaintea UnguTilor, lu muntii ce se ntunese Gozd gi a fost invins gi ucis in acegti mu.nti. De aceea, pang in ziva de astizi ace§ti munti se numesc in unguregte Patur Gozdia 2). Regedinta acestui rege era in cetatea Teneu 3). Dapi ce a isprävit au acesta gi dupi ce a cucerit re-.

gatul Dalmatiei, gi-a ticut impreuni cu Venetienii coribii galere puternice, trimitänd eu ei o armati ungureasci in Apulia, uncle ocapi cetätile Monopolis 4) gi Brundisium 3), eu toate cà unii cetäteni mai pästrau supunere Venetienilor Si, hisand aceste cetäi in dependenta Venetienilor, devastari inteo raitä citeva localititi din Apulia gi au rilmas aci timp de trei luni. In wank', revenind la corgbii, se

intorc pe mare in Dalmatia, dupä ce au räsat acolo, impreuni cu Venetienii un cipitan ungur gi steagurile regelui Ungariei. acestea de abia le-au chtigat in urmil, cu mari cheltueli Guillelmus cel tânár, regele Siciliei, cu ajutor de la Pisani. Regele Bela al II-a, dela a. 1131-1141.

Iar dupi Calman a domnit Bela, nouä ani gi doui luni. Este inmormântat la Alba. Regele Cercha al 11, dela a. 1141-1161.

Iar dupil Bela a domnit douäzeci de ani Geicha. In sfirgit moare gi e ingropat la Alba. Qunwes,

arturarul, könyv, carte; Coloman le Libraire, Bin/Ian BM.

Rev. des <d. hong. 1925, p. 155.

Paw Gozdia, Petrova-Gora, muritele lni Petru, Petersberg. Teneu, Kinen, la Heinemann, op. cit., p. 544. Monopolis, Monopoli. Brunclisium, Brindisi.

www.dacoromanica.ro

105

Regele &elan al III, dela a. 1161-1173.

Dupa acesta, a &mula stefan unsprezece am gi nona luid. In timpul domniei acestuia, ducele Ladislau, timp de o jumitate de an, usurpa regatul i coroana. Este imnonnantat la Alba. Rapa acest tefan, usurpa coroana, timp de cinci luni i einoi zile, fratele san care, in cele din turma, este invins. in rizbond aoesta sunt ueigi mai multi nobili din tara. Iar el, dupi ce a fost gunit din domnic, veni in urma la Zemin, unde igi sfargi vieata. Se odilmegte la Alba. Regele Bela al III, dele a. 1174-1196.

lar, dupi acesta, a primit coroana Bela Greoul pe earc Becha Giegoril tinura mai mult tim,p la imparatul Creador. El a urmirit pe hoti gi pe talhari gi a inaugurat obiceiul petitiilor, ca la curtea romana gi la curtea Imperiului. Zaoe inmormantat la Alba. Regele Emiric dela a. 1196-1204. Dupa Bela a domnit fiul sau Emiric. Regele Andrei al II-a, dela a. 1205-1235.

Iar, dupä acesta a domnit puternioul gi stralucitul rege Andreil). Acesta a vizitat chiar tara danta, unde a fost oranduit capitan peste. toti principii cregini gi a pus pe goanä, impreuni cu Ungurii gi Secuii sài, ogtitile sultanului din Babilon gi a ajuns, cu mari onoruri, impreuna ou poporul säu, pana in Assiria gi la alte natiuni. De ad s'a intors in Ungaria, incircat de glorie. Regele Bela al IV, dela a. 1235-1270. Iar, (lupa acesta, a domnit fiul san Bela, care este inniormiintat la Strigoniu 2), la Fratii Minoriti. In zilele acestuia intra in Ungaria, din trei pärti ale regatului Monglii sau Tatarii, cu cinci sute de mii de oameni inarmati, avand pana aoi patruzeci de mii de oenturioni Andreas, cunoscut pentru cruciata sa. Strigoniuns, Gran.

www.dacoromanica.ro

106

gi decurioni. Regele, ie§indu-le inainte la Solo 1) este invins de Monin anul Dommalui 1241. Aproape intreaga oaste a regatului este distruel aci §i insu§i Bela fuge dinaintea lor la marre. Apoi, ciind s'a intors dela mare este atacat en armele de ducele Frideric de Austria.

Ungurii insäIl uciserä inaintea Cetii Noui 2) sdrobindu-i falca o sägeatä. § 13. Regele c-efan al V-a, dela 1270-1272.

Dupä aceea insi a domnit fiul sän Stefan care, luptänd.u.se viteje§te, a alungat pe regele Boemiei cu numele Otacar dinaintea viului Bebcha 2) §i care venise impotriva lui, anume cu Boemii, Austriacii, Stirienii §i Brandeburgenii §i alte popoare amestecate.

Acela§i Stefan a cucerit pentru Iara ea §i cetatea Budun 4) §i pe domnul Bulgarilor, cità vreme a träit, 1-a fäcut sä-i fie supus. Dupä ce, in sfar§it, a plecat din lumea aceasta, a fost inmormantat §i se odihne§te in insula numitä a Prea fericitei Fecioare, lute° manistire de cälug5ri. CAPITOLUL V. POVESTIREA FAPTELOR REGELUI LADISLAU AL IV CUMANUL, DELA a. 1272-1282.

§1. Regele Ladislau al

dela a. 1272-1290. Relzboiul cu Ottocar, a. 1278.

Dupä el domne§te fiul su Ladislau al 11.1-a. Aoesta, din voia Domnului, e incoronat de copil pe tronul /ärii. In zilele sale, regele Otacar al Boemiei care de fapt usurpase samavolnie raai multe din d.repturile imperiului, in urma aror isprävi Ii chtigase o mare pu. tere §i o influentä extraordinarà, atacase o bung parte din teritoriul Ungariei, pentru care insä tatäl sän (regele Stefan) nu se räzbunase In deajuns, fiiudcil a murit pe nea§teptate. Dar, fiindeä, in timpul ace. sta, principii Alemanniei §i-au ales, inadunarea dela Francfurt, de re. ge pe-comitele Rudolf de Habsburc, pentru ca sa rec.i§tige drepturile Soio, Sajo, fluviu, afluent al Tisei. Nova civitas, Neuatadt. Lupia s'a dat in anul 1246 la 15 Iunie. Rebcha. Rabnitz, Rebcze, Ribuca. Cf. Dragan, Románii in veacurile

IXXIV, p. 165. Budun, Vidin.

www.dacoromanica.ro

107

imperiului ce fuseseri rpite, acesta ca un re,stabilitor al feudelor intpecriale, a intrat mai intaiu in Austria care tusese invadati gi supusi de Otacar. Rudolf rimanind mai multi vreme la Viena 1), dupi ce *i-a reclatnat de la Boenti drepturile sale, regele boem a pornit impotriva lui eu o oaste atit de puternici gi de enormi crt principele se opuni. De aceea, plin de umilinti, a chemat Alamanniei esita

inteajutorul Isu pe magnificul rege al Ungariei, ea pe fiul sfintei biserioi catolice, obligandu-i-se pentru aceasta ou o vegnici prietenie,

adiugind pe deasupra c prin aceasta va aduce cel mai mare serviciu Sfintei biserici romane; ei el insugi, ori de cite ori va fi solicitat de regele Ungariei pentru un asemenea ajutor, se obligi srt i-1 dea. Fiindcà mnsà Ladislau, regele Ungariei, avea ascunsà in inimi gi in suflet tirtuta indrizneati (a lui Otacar) aritati impotriva tatrtlui sin gi a sa, fiindei era fraged gi ea putere gi ca varsti, s'a hotirit sà satisfaci cererea principelui Alamanniei. Pontind deci din oetatea Alba, ca fiul lui Marte, el a cirui stea aducea firii sale iniscute forti gi tirie in curaj gi in celelalte virtuti, intemeiindu-se pe puterea celui de Sus gi a strimogilor sài gi anume a regilor Stefan eel Sant, a lui Emeric gi a lui Ladislau, gi pe ajutorul Sfintilor, gi increzartdu-se gi in simpatiile sale, ridicind drapelul maiestitii regale, s'a unit cu Rudolf la Marhec 2) gi cu armata lui care-i agtepta sosirea gi ajutorul ea pe al lui Dumnezeu. Dar, fiindci oaatea lui Rudolf era greoaie in migciri din eauza annelor lor mai grele gi prea ingroziti spre a se impotaivi unei multimi atilt de puternice, cunt se spunea este cea condusi de Otacar, esita si se migte gi sA porneasci din loc. Vizand gi intelegind aeeasta regele Ladislau, incepe si se apropie de Otacar care se gribea la lupti gi care era pregitit pentru aceasta, langi castrul Stilfrid 8), de langi eau]. Morava, inconjunrind arm,ata boe.ma.' din toate pàrile. Ungurii gi Comanii regelui aga i-au atacat, rinindule eu sigetile caii gi chiar pe ei, ca Milot 4), geful ogtiril, in care annata igi pusese toati inerederea, ne mai paind sA sustie ata-

cul gi sA reziste sigetilor Ungurilor, a luat-o la fugi cu ai sii, gi dupi el Polonii mercenari, descompletincl armata, fugeau impreuni cu Boemii; lar in timpul acestei bätàlii, Comanii ridicau armeie gi bagajele regelui Boemilor gi ale annatei lui, impragtiindu-le. Vienne diutius residente. Anul 1276. Marhec Marchegg.

Stilfrid

Stillfried lângä fluviul March. Milot, Milota de Diediz care, se spune, a ar fi tridat pe Otacar. Heinemann, op. cit. p. 545.

www.dacoromanica.ro

108

In aceastá lupti regele Otaear, cu mintea T1111°111' §i pierduti, pe cánd alerga In dreapta qi in ganga in armata sa, este prins §i ucis. Iar fiul sàu, ducele Nicolae 1), este fácut prisonier §i dus in Ungaria impreuni cu alti eaptivi, baroni, comiti §i osta§i nenumirati. Numirul mortilor din aeeastá luptä numai Dunmezen Il poate §ti. lar Rudolf, regele l'eutoniei §i al Romanilor, stetea cu ai sài, privind la cele ce se petreceau. Ci§tigindu-se deci aceastä bätälie, regele geamaan aduse multumiri regelui Ladislau, fiindci, multumiti lui îi s'a restituit in acea zi Austria §i Stiria. Si astfel regele Ladislau al Ungariei s'a intors victorios, regele Alamanniei mai räminind in Austria. Aceasta este intiia victorie a regelui Ladislau pe care mila cereasei i-s dat-o in vareta tineretii. In aceea§i armatä §i in aceea§i zi a tinut voinice§te 1 cu putere stindardul regesc comitele Renoldus, fiul lui Renoldus, de origine din Bastech, asistind pe rege fratii eài Andrei, Salomon §i Ladislau §i alti nobili din regatul Ungariei, neriumirati ca stelek ceriului. $i pentru ea victoria ata de glorioasi §i de triumfali a regelui Ladislao sä fie etemizatä ca amintire, pe de o parte, iar pe de alta' parte spre vecinici ocarri §i ru§ine, souturile §i oteagurile Boemilor, Polonilor §i Moravilor stau atâniate pentru eter. nitate pe un perete din biserica de la Alba, scaunul de re§edinta al regatului. § 2. Lupa lui Ladislau impotriva Comanilor, a. 1282.

Si al doilea rázboiu minunat l-a purtat tinfirul rege Ladislau, dar impotriva Comanilor 2), rilzboin eare se poate compara cu räzboiul precedent. In adevár, Gomanii au fost introdu§i întâiai dará in Ungaria de regele Bela, de pioasi amintire, bunicul regelui i s'au inmultit in urmi ca .nisipul. Si, cu toate cà chiar aceat rege Bela, imprä§tie prin provincii, totu§i n'a indriznit si o avea de gind f acá, temandu-se si nu se producl in tará vr'o turbu.rare. Acela§i lucru se zice ci a voit fati §i regele Stefan, tata &fin, de bunä amintire §i din aceea§i prevedere, de care am amintit, a renuntat la intentiunea ea. Strilueitul rege Ladislau însä, plin de inirra §1 de auraj, afland ci o tieido§ie se urze§te intre ei, in potriva ea, astfel a procedat in contra lor eä intr'o luptá i-a bàtut atit de cuinplit, ci foarte multi au fost omoriti, iar unii dintre ei, pirásindu-§i souile, copiii Nicolaus, numit de Troppau, fiul natural al regelui Otakar. Comanis. Comanii, cali au mai sclipat, au fugit la Titari.

www.dacoromanica.ro

109

§i toati averea, au fugit la popoarele barbare. Citiva au mai rimas, dar sunt atit de supugi la poruncile regale ci niel cu inima tre.murindi nu mai indriznesc si se uite in fata regelui. In aceasti lupti este ucia de Comani Olivemus fiul lui Pata, din ineamul lui Aba: §isunt omoriti Andrei, fratele lui Laurentius, fiul comitelui Nicolae de Wigman, Ladislau, fiul comitelui Ponyth de Miscouch gi Demetrius, fiul lui Michael cel mic, din familia Kuad.

ADAUS CAPITOLUL I. DESPRE NOBILIT STRAIN'

§ 1. Nobilii 306 ini veztifi in Ungaria mai ales pentru pro pagarea crestinismului printre Unguri.

Fiind,ci adevirata Ungarie nu are mai multe triburi sau teacele o anti opt generatii, si vedem de unde provin famimuri liile acelora cari au descilecat din tara Latinilor §i din Alamannia sau

din alte tinuturi. Cici ducele Geicha, din neamul Turul, ciruia se apune c inaintea tuturor celorlalti Ii sa proorocit din cec ca si adopte credinta catolici §i botezul, fiindci el avea mainile pline de singe omenesc §i nu era sortit sà converteasci la credinti un popor atit de mare, degi el insu§i gi familia sa primise darul botezului pri,n afintul Adalbe,rt, totugi dela tronul cereec i-a venit cuvintul sà re-

nunte la un astfel de gind, fiindci mila celui de Sus orinduise ca toate acestea sà fie ficute de stefan ce! Sfint care avea si se nasci din el insugi. Deci, auzind aceasta, n'a neglijat sà faci, ceeace a putut

§i a trebuit, In privinta convertirii poporului sin, conform povetei Sfintului Adalbert, adeci a episcopului din Praga. De aceca a trimis vestitori in tinuturile cregtine ca si beg cunoscuti dorinta sa. Deci aflindu-se despre aceasta, au sosit la e/, din Virile cregtine m.ulti coosta§i gi nobili. Unii (dintre acegtia din dragoste pentru Durnne-

zeu, spre a ajuta pe duce in contra piginilor cari nu primiserä noua credinti, allii fiindcà scipaseri de pigini gi de persecutiunile lor. Càci poporul insugi constituit sub piginism pornise o grozavi goani in contra aregtinilor.

www.dacoromanica.ro

110

2. Comitele Tiboldus din Bamberg.

Chiar atunci a venit la ducele Geicha, comitele Tiboldus de Fanberg, oare a fost numit Gramil) Tibold. De aceea unii din neamul sgu páng in ziva de astazi se mimase simplu Graun. Din acesta se trag cei ngscuti Bobocha. Ei sunt din Tara Nemteascii. § 3. Fratii Hunt §i Paznan, de origine din Suevia. Dupg ace§tia au venit Hunt §i Paznan, doi frati buni, osta§i m.o§i, de fel din Suevia. Acegtia, fiind in trecere prin Ungaria, aveau

intentia sil meargi inante peste mare. Fiind insä retinuti de duceie Geicha, in cele din urmg, se alipiri ca militari pe ranga' stefan cel Sfint dupg obiceiul teutonic lingg fluviul Goron. § 4. Comitele Vecellinus din Bavaria, dela Wasserbarg.

In urmii sose§te din Wasurburg comitele We,celinus. Acesta a omorit in Simigiu pe ducele Cupan. Urma§ii sgi s'au numit Iaki.

§ 5. Fratii Volferus i Hedricus.

Dupg aceea au intrat din Viltonia Wolfer cu fratele sgu Hedricus impreung °u patruzeci de soldati sAlAri. Pentru venirea sa se däruegte rauntele Kiscen, unde a f5cut o fortgreata de lemn §i in urmg o män5stire de 'caluggri, unde a §i fost ingropat dupg moartea ea. Din amista i§i trag obetnia Hedrigii. § 6. Comitele Both de Lebyn.

Dupg acesta a intrat Pot de Lebyn, numit, Cu al doilea nume, Ernistus. Acesta a sosit in Ungaria impreung cu multi nobili. Din acesta i§i trage originea comitele Conrad de Altunburg. § 7. Fratii Keldd §i Gut.

Iar dupg aceea, in timpul regelui Petru, au intrat trei frati Kelad §i Guth din neamul Suevilor, de origine din castelul Stof. 1) Grann sau Gravu, in loc de Grav. Dupä cum observa Podhradczky obiceiul vechiu era de a sango la cuvinte un u final: Alma-Almu, Emes-Emesu, LelLelu, 0-Buda-Ou Buda, Erteuel-Erteuelu, Deuchunlant-Deutschland.

www.dacoromanica.ro

111

Altman din Fridburg. Dupli ace§tia sose§te Altmann din Fridburg, soldat minios din tara Turingilor; din acesta i§i trag obir§ia Bolugi. Oliverius §i Ratoldus.

Dupi aceea, in timpul regelui Kalomanus intri Oliverius ei Ratoldus, din regatul Apuliei. Originea lor este din Caserta. Santbucii de origine din Gallia.

Sambucii insii se trag din comitii Campaniei din Franta. Beche §i Gregorius de Cornis.

lar neamul lui Beche §i a lui Gregory se trag deasemenea din Franta, din familia lui Guilie1m, numiti Comes. Buzad de Warburg.

Familia lui Buzad insi hi trage originea din Meen, nobili din districtul Wurburc. Hermann de Nuremberg.

Iar neamul lui Hermann se trage din Nuremberc; ei sunt destul de nobili. Au intrat deod.ag cu regina Kisla. Radoan §i Bagath din Boemia.

Cei cari se numesc Radoan §i Bagath, neamul lor hi trage originea din Boemia. § 15: Ludani din Boemia. De asemenea §i cei ce se numese Lodan.

§ 16. Comifii Simon §i Michael din Spania.

lar neamul comitilor Simon §i al fratelui sa'u Michael, numiti Mertinsdorfarii, a intrat in Ungaria cu mare alaiu in zilele regelui

www.dacoromanica.ro

112

Emiric, fiul 1ui Bela al III, deodata cu regina Constanta, fiica regelui Aragoniei, care era sotia regelui Emiric, introducand impreuna cu sine militari distin§i si o familie foarte aleasa. Fiindg insi familia acestora (a lui Simon §i Michel) se gasea acolo in necontenite lupte Cu un mare comite, pentru ni§te procese drepte gi sigure, se apune cI In sfirsit ei §i-au strans chiar o armata §i ca s'au rgzboit eu acest mare comite. Fiind acesta prins de Simon, tatil comitelui Simon §i al comitelui Michael, i de Bertramus, unchiul lor, a fost ucis. Facincluti, din aceastg pricing, Simon §i Bertramus dusmanii, au venit cei dintai cu regina Constanta in Pannonia. Regele Emiric ennosefindu-le originea nobilg i-a primit cu mare plicere §i precum se §tie au fost investiti In diferitele pgrti ale Ungariei cu mari i intinse

feude. Dar, deoarece numita familie avea In regatul Spaniei mai multe fortgrete, §i intre acestea una principalg, care se numea Boiot, amintitii comiti §i predecesorii lor, numiri Boiot, prima descalecare a lor de langg Nergedsceg. Familia acestora poarta pe scut de obiceiu o acvila, pe care alti comiti militari din Spania nu indraznesc sa poarte. Si aceasta provine de acolo ca familia ior a gonit, precum se apune, armata sultanului din Tunisia care intrind cu corgbiile ocupaserg insulele Maiorca si Minorca §i flota, ceilalti soldati ai regelui Arragoniei (land bir cu fugitii. De aceea, printr'un decret al regelui §i al comunitätii ostirii, s'a stabilit ca emblema de mai inainte, care

fusese cu totul rosie, flag' veo figura expresa, g fie prefacuta in acvilg. Regina Constanta mai adusese ou sine pe sora comitelui Simon §i a lui Bertramus, cu numele Tota, a§a de frumoasi §i dragglage ca

pe acea vreme nu era alta asemenea in toatä lumea. Cu aceastg fata s'a cgsatorit ducele Benedictus, fiul lui Conrad, primind ca dota, din partea regelui Emiricus si a reginei Constanta, vila Meretinsdorf. § 17. Gotfridus din regiunea Mesne.

Tot in vremea regelui Stefan al III-a, a mai intrat in Uhgaria un oarecare osta§ numit Gotfridus, din regiunea Mesne §i din care se trage familia lui Filip, a lui Ladislau §i a lui Gregoriu, fiii lui Kelad. Caci acest Gotfridus, fiind nobil din nastere i anume fiul comitelui din Hersfeld, producindu-se o rascoalg la curtea din Francfurt, uncle trebuia sà se aleaga imparatul, a ucis, precum se apune, pe

Landgraful din Turingia. Scapfind de ad cu fuga, a ajuns ca fugar la curtea regelui Stefan, de la care de altfel e reelanaat de dusmanii sgi. Dar, de oarece Stefan n'a voit sa-1 predea dusmanilor sai, s'a pro-

www.dacoromanica.ro

113

nvalgat in Alamania impotriva lui o sentiini de proscriptie gi asile!, firi voia lui, a rimas in Ungaria. Regele l-a trimis in urmi n fruntea unei arm.ate, impotriva ducelui din Bozna, pe care invingindu-1, dupi ce s'a intors la rege, a fost tratat tot timpul Cu prietenie. § 18. Frafii Myurk, Venceslau §i Jacob din Moravia.

De asemenea i Myurk din Chakan impreuni ou fratii sii Weneeslau i Iacob, de origine din ducii Moraviei, au ajuns locuitori ai

regatului Ungariei, gi sunt in legituri de rudenie cu. regele Bela al IV-a.

§ 19. Alfi sträini.

Au mai intrat, de agigderea, atit in vremea ducelui Geicha, zit gi a altor regi, Boemi, Poloni, Greci, Bessi, Arm.eni gi aproape din toate natiile striine, cite sunt subt cer. Acegtia slujind regilor sau celorlal0 domni din regat, au dobindit feude, i cu timpul a obtinut titlul de nobili. In cartea prezenti am socotit de prisos si le 'alai spun numele. CAPITOLUL II. DESPRE UDVORNICI, CASTRENSI, CONDITIONARIL LIBERTINI SI SCLAVI.

§ 1. Originea sclavilor la Unguri. Dar, deoarece mill doresc sA tie ce aunt udvornicii1), castrensii, conditionarii 2), libertinii 8) gi robii 4), de cari este plini Ungaria, gi care este originea lor, am socotit necesar si o arit in prezenta lucrare. Cand Ungurii, dupi cucerirea Pannoniei, dupi dreptul gintilor pe prizonierii cregtini i pigani sau Ii omorau, daci li se impotriveau Udvornici, udvar, curte. Conditiorutrii. Conditionarii dicebantur qui sub condicione statae servi-

tutis praestandae terras colendas accipiebant, ut puta Tauernici regii, caniferi etc. Cf. Podhr. op. cit., p. 88. Libertini. Libertini vocabantur mancipia conditione servitutis manumissa, ut Exequiales, uulgo Dusenici. cf. Podhr. op. cit., p. 88. Mancipia. Mancipia initio erant servi christiani e diversis Europae partibus per Hungaros abacti. Dupil primirea crestinismului de TJnguri, mancipia emu numai pagAnii prisonieri. Cf. Podhr. op. cit., p. 88.

www.dacoromanica.ro

8

114

sau pe cei voinici Ii luau cu ei la razboiu gi le dedeau gi lor o particica din prazi, s'a intamplat ca pe unii prizonieri sa-i ja la ei acasi, pentru diferitele servicii la proprietatea lor gi sa-i tie de obiceiu pe langi corturile lor, avand -§i duck' traiul, intocmai ca §i Comanii, numai din prasila vitelor lor gi din prada. Dupi ce insa Ungurii au primit noua credinta gi botezul, biserica romana se zice ca a impus, In mod sever, ducelui Geicha, dupa incregtinarea sa, gi regelui stefan cel &ant, 85 se lase de a mai face jafuri, iar pe prizonierii cregtini, §i intre acegti prizonieri erau multi gi nobili sa-i base liberi ca gi mai inainte. Fiind Insá regatul foarte intins gi lipsit de populatie, fiindca comunitatea, in totalitatea ei, nu era de acord in aceasta privintä Cu Scaunul Apostolic, Papa a dispus in felul unnator: ca prizonierii de razboiu sä fie lasati si cultive pimanturile gi easel din rodul pamantului, intocmai ca gi eeilali cre§tini. De aceea, prizonierii, fiindca nu aveau plimanturi, au fost primii sa pläteasci

pentru acestea dilri de venit, intocmai cum plateau gi dolma § 2. Udvornicii.

Cu trecerea vremii, intarindu-se credinta cre§ting gi puternicii ;aril dorind sa traiasci fara munca, fiindca aveau nenumarati prizenicri de rraboiu, nu i-au mai lasat pe acegtia sá piece liberi, cum a voit Scaunul Apostolic, ci au retinut la curtile lor pe unii ca slujitori, numindu-i cu un nume unguresc udvornici. i, degi, pe acea vreme, mai multi dintre nobilii tarii aveau in slujba Ion dintre prizonieri, totugi in zilele lui Kaloman, fiul regelui Geicha, nu s'a mai incuviintat aceasta. Caci servicii-de acest fel din partea prizonierilor a voit numai el singur, regele, gi prelatii canora le-ar fi daruit el, dintre captivii sAi. i, pentruca sa nu se supere comunitatea nobililor pentru o astfel de interzicere, Palatinului ;aril, care fusese instituit pentru interesele nobilimii, regale i-a dat incuviintarea sA re foloseasca de udvornicii &E. § 3. Castrensii strdini.

Dar, fiindca Ungurii, ca noi eregtini, erau suparati pe noua credinta, fiindeä erau siliui ea' se lipseasca de prazile lor de razboiu, puneau in sarcina prizonierilor lucrar gi poveri grele. Aceasta dieplacand prelatilor, ei se adresara Papii. Gaud Scaunul Apostolic a aflat despre plangerile prelatilor, a cercetat propunerile sanatoase

www.dacoromanica.ro

115

ale regelui tefan cel dint, impreuni cu delegatii ce sosiseri de la el, §i se apune ci a izbucnit cu urmitoarele vorbe: zise, sunt Apostolic, el bah' este adeviratul Apostolic. De aceea, las ca, dup5 aprecierea sa, art dispuni §i de bisericile din /ark', iar prizonierii riscumpii-

rail de el, numai el Astfel, regele a riscurapirat pe toti citi a putut sä giseasci la Unguri, afari de aceia pe cari nobilii Ti läsaseri in posesiunea bisericilor. Din ace§tia a orfinduit pe catTva in§i sà serveasci, intr'o slujbi mai upari, pe la fortiretele sale. § 4. lobagii castrelor.

Iobagii castrelor aunt nobilii siraci cari venind la rege, aceata le-a diruit pimanturi din pimänturile castrelor, ca feude ale caatrelor cu conditia si apere castrul in timp de rizboiu.

§ 5. Conditioncrrii.

din aceini prizonieri de rizboiu, aunt stabili in mod ficut de mai

conditionat. Pe ace§tia din urmi regele Kaloman multe categorii. § 6. Libertinii.

Dela regele tef an eel Sfänt exista §i un statut ca iobagul conditionar tart poati si se riscumpere pe sine §i familia sa, daca voe§te, pe o suti de byzanti. Daci însá ar fi firi sotie §i familie, pentru persoana sa 24 byzanti, sau compensandu-se ca un serviciu de aceea§i valoare. Mira' voia lor au admis Ungurii ca regele si le riscumpere

pe prizonieri; au fost determinati insi de regele Stefan cel Sfânto de prelati. § 7. Sclavii.

Aci vorbim §i scriem numai despre prizonierii cari au fost luati de la popoarele cre§tine; despre cei de la popoarele barbare, Papa nu apune nimic. Càci, Scaunul Apostolic a voit ca prtgänii fie supu§i cre§tinilor. De aceea, astfel de captivi se numesc uheg. Din ace§tia, biserica a incuviintat fiecirui Ungur si athà i si ling.

www.dacoromanica.ro

116

EXCURSUS ALFABETUL SECUESC

Nu numai pentru Semi, dar, in general, pentru intregul popor unguresc se poate pune intrebarea, daca la venirea lor in Europa, Maghiarii au avut sau n'au avut cuno§tinta serisului §i a cetitului. E foarte probabil, at in Mara de aurtea ducelui-§ef, care va fi avui necesitate de a trimite §i de a primi solii, nimenea nu va fi avut §tiinta de carte, propriu zisa; nici nu se putea pretinde §tiinta de carte unor

carde de cuceritori I). Dupi ce încá viema nomadi a Ungurilor se va fi prefacut in viea0 arzati, sedentari, §i dupa ce traiul lor de jaf se va fi whimbat, pe la jumatatea veacului al X-a, in train de agricultori lini§titi,. vor fi simtit de sigur ei trebuinta de a face imsemnari, de a tinea socoteli pe tali sa le consemneze, data nu pe hartie, papyr sau pergament, materiale pe cari nu le puteau avea la indeminA, dar cel pupal pe materiale lemnoase §i chiar pe pietri pe cari le aveau la dispozitie. Cam acela§i lucru se va fi petrecut, fara indoiala, §i cu Românii

earl, impreuna cu notiunea ccetirii» 'au pierdut §i cuvântul latin de tlegere», adoptänd mai tarziu cuvantul slavon «cetire», in vreme ce pentru «scris», pe care 1-au intrebuintat in totdeauna, de§i scrisui acesta va fi eanstat mai mult in crestàtnri, au pastrat cuvarutul latin de cscribere». In timpul cand.Secuii, venind din regiunile nordie,e ale Unga-

riei, s'au arzat coloni§ti in Ardeal, gi faptul nu s'a putut petrece decat treptat-treptat, ineepand mai ales din zilele regelui Ladislau cel Sant (1077-1095) §i terminandu-se, in mare parte, la sfar§itul veacului al XIII ei se easesc pe oarecame treaptä de civilizatie, intruciit stabilirea lor in regiunea Mureplui, rarnavelor §i a Oltului a urmat, sau cel mult a coincidat, cu stabilirea Germanilor §i in nici un caz n'a precedat acestara §i nu incape nici o indoialae Secuii vor fi fast influentati de situatiunea morali §i materialä a adestor 1) C. Tagliavini, in Luigi Ferdintutdo Marsigli e la scrittura 4trunica» dei Siculi, 1930 p. 24 este de alti pirere: ma non sarei alieno dall'ammettere che i progenitori dei Siculi, venuti con i progenitori degli Ungheresi nelle attuali secli, abbiano ereditato la scrittura a tacche da una popolazione turca, in parte fusasi con loro abitante nelle vicinanze della sponda asiatica dela Mar Nero. Aceasti vecinitate a Mirii Negre ar explica, dupi scriitorii unguri, influents greceasci asupra alfabetului secuesc. Asuprai originii Secuilor vezi Sicides et Rountains, un procis de denationalisation, 1933.

www.dacoromanica.ro

117

Nemti, ea si nu mai vorbim de celelalte popoare ce se vor mai fi aflat pe atunci in Ardeal. Aceatea din urmi ne avin.d state organizate, dar avind ocupatiunea de agricultori gi de pistori, nomazi sau transhumanti, vor fi avut gi ei oarecari rudimente de civilizatie. In nica-

zurile lor zilnice igi vor fi uitat de cetit, gi-gi vor fi pistrat nu_mai ascrisula, «nunieratul», ainsemnirile», crugiciunilea, «inchitnatul la Durtmezeua gi alte cateva indeletniciti intelectuale, ale c5ror termini necezari un.ei vieçi, oricat de primitive, i-au putut pistra. Simon de Keza, ci el insugi este autorul Gestelor, dapi care avean rezumatul ce ni s'a pistrat subt numele lui, fie ci el a imprumutat datele sale dupi nigte Geste mai vechi, Igi serie cronica sa, dupi ce s'a acreditat in istoriografia maghiarä, ,pirerea ci Ungurii sunt urmagi ai Hunilor gi, prin urmare, dupi ce s'a acreditat gi pirerea ea' Secuii ar fi urmagi directi ai Hunilor AV& Simon de Keza, eat gi Chronicon picturn Vindoboneuse, care a avut acelagi izvor comun, ne dau informatia cA Secuii au triit impreuni cu Blachii, de la cari se apune ci au imprumutat alfabetul. Ori care ar fi originea lui Simon de Keza, fie ci este Ungur neaog ceeace nu pare admisibil, fieci este de origine striini, din Spania, din Italia, ori de aiurea, el triia in Bihar, 'fide° regiune rom5neasci, gi trebuia s5 cunoasci bine pe Rom5ni. El nu putea si inventeze, cel mult a putut sA reproduci o informatiune, pe care a luat-o dela un alt autor. tiea insi bine ci in Biharia se giseau mai multe localititi ce poara nu.mele de Szekely». Inforrnatiunea lui Simon de Keza gi a Cronicei zugrivite dela

Viena a dat multi bitaie de cap scriitorilor unguri gi ea a flew obieet de preocupare gi a unor istorici romini.

Analitii unguri, incepind cu Thuroczy, in% faptul ci au adlnis teza hunici, in ce privegte origines Secuilor, nu paean si nu creazi ci acegtia nu vor fi venit din patria lor primitivi cu scrisul lor scitic: Secuii neuitandu-gi literile ler scitice, zice Thuroczy, se folosesc nu de hartie, ci de hcte de lenm, in cari igi taie literile 1), iar humanistul Bonfinius, secretarul regelui Mateiu Corvinul ne spune: Secuii au literile scifice pe cari nu le &Tin pe hartie ,ci le taie in hete de lemn foarte scurte gi in putine semne cuprind mult inteles 2

.

Thuroczy, Chroniza Hungarorum XXIV: Hi, nondum Scythicis Met-is obliti, eisdetn, non encausti et papyri ministerio, sed in baculorum excisionis arti.

ficio, dicarum ad instar, utuntur. Ant. Bonfini, Rerum Hungaricarum decades. Literas Scythicas habent,

www.dacoromanica.ro

118

Despre acelagi fel de scriere a Secuilor, adeca' despre crestaturi sau ravage in lemn ne vorbegte §i cronica ungureasca din secolul al XV-a 1) precum i Nicolae Olahul, din eecolul al XVI, atribuind

cuilor, pe langa ecrierea obicinuiti cu litere latine, i-o scriere in Lenin, particulara Secuilor 2). De asemenea, istoricul ungur Szamosközi, din epoca lui Mihaiu Viteazul, ne vorbegte despre felul deosebit de ecriere se-cuiasca, m.o§-

tenit de la Scythia). Cestiunea alfabetului secuesc, imprumutat de la Romani, a preocupat §i pe istoricii nogtri, in special pe Hagdeu Tocilescu, Odobescu, I. Pugcariu §i N. Iorga. Ha§deu, in Istoria critic% a Rorrainilor 4), ne vorbe§te despre douit alfabete pe cari le-ar fi intrebuintat Rominii in trecut, in afara de alfabetul cirilic, curent pana la mijlocul secolului al XIX gi in afara de alfabetul latin, intrebuintat de atunci incoace. Unul ar fi alfabetul descoperit de Cezar Boliac, pe nigte cArimibi gasite la Coliba Veche, de langa comuna Slon, din judetul Prahova, alfabet pe care Hagdeu 11 numegte mongoloid, fiindeli reproduce cateva litere mongole §i Alf abetul secuesc pe care marele filolog il socote§te ca da(sic, fiind inventat, pe la anul 100 inainte de Chastos, de filosoful Deceneu, §i pe care acesta 1-ar fi adus din Egipt unde studiase mai multi vreme 5 ) . quas non in papyro scribunt sed brevissimo ligno exoidunt paucis notis multa sense comprehendunt.

Chronica Hungarorum, la Tagliavini, op cit. p. 34: Nam et nostro aevo pars nationis eiusdem quaedant, Transilvanis regni posita in oris, characsores quosdam ligno sculpsit et talis soripturae usu literarum ad instar vivit. Nic. Olahus, Hungaria et Atila, p. 195. Ad explicandam animi sui senten-

Liam et voluntatem quotidianam praeter usum papyri et atramenti, aut characterim aliarum linguarum, notas quasdam bacillis ligneis incidtmt, aliquid inter se significantes; quibus ita incisis apud amicos ac vicinos vice nuntii, epistolaeve ntuntur. Szamoskiizi, la Tagliavini, op. cit. p. 18. Superest apud hos (Sc. Siculos) in Transylvania genus quoddam vernaculum scribendi quod ab 'apxcuoTelvo(s eorum Scythis iam Lude per multa saecula posteritati traditum ac ab Oriente in Europa illatum retinetur. Hasdeu, Istoria critica a Romanilor II, p. 21. Dupri constatirile lui Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p. 919 Capitolul acesta, din Apendicele cärLii lui Tocilescu, este atribuit lui Al. Odobescu semnele de pe eiiriimizile de la Coliba Veche, de lfingli Sion, sunt semne de ale lucriitorilor, obicinuite in evul mediu. Ele nu sunt anteromane, cum credea

www.dacoromanica.ro

-- 119 Alf abetul dela Slon nu este propriu zis un alfabet, ci mai mult nigte semne grafice, flea de nici o importanta. Alfabetul secuesc lush', pe care Ha§deu 11 studiaza pe tem.einl unui alf abet pastrat in Archiva Bibliotecii evangelice din Bragov §i pe care Il gasise preotul Lakatos, ar fi alfabetul romanese pe care 1-ar fi imprumutat Secuii dela Blackii cu cari traiau impreuna in munti, dupa cum afirma cronica lui Simon de Keza i eronica pietata dela Viena. Alfabetul acesta de care Lakatos apune ca figureaza intr'un manuscris din anul 1702, gi pe care Secuii 1-ar fi intrebuintat pang la anul 1700, increstand literile pe nigte bete, §i incepand dela dreap-

ta spre stanga, Hagdeu erede ca este dacic, pistrat de Romani gi transmis In urma Secuilor.

Autenticitatea afirmatinnilor lui Lakatos este pusa astazi la iar teoria unui alfabet dacic, pastrat alatuii de alfabetul latin al colonigtilor lui Traian, a fost combatuta cu sueces de Tocilescu-Odobeseu gi nimenea nu mai crrede astazi serios in existenta unui atare alfabet. De altfel, nu s'a descoperiit nici un act romanesc in alfabetul lui Lakatos, nici macar un singur cuvant §i nu exista niel o dovada istorica precum cA Romanii ar fi avut vreodati un alt alf abet, in data de eel eirilic oficial, §i in dark' de eel latin, acum in

urma. In grafiea eirilica nu ni-a camas niel macar o litera din acel presupus alfabet, imprumutat Secuilor. Studiu/ lui Hagdeu pare a fi foot mai mult o neintentionata diversinne. Gael afirmatiunea slavigtilor Schaffarik gi Tomaschek alfabetul secu ese nu putea fi decat un alfabet cirilic, mai mult sau mai putin modificat, a abatut cereetarile din fliga§ul indicat de cei floui invatati slavigti. Cestiunea im,prumutului alfabetului secu.esc de la Romani o

rein mai tarziu Ion Purariu, care studiazi comparativ cele doua inscriptiuni ce s'au descoperit in alfabetul acesta in regiunea seeuiaca, una la Inlaceni-Enlaka, un sat intre izvoarele Tarnavelor, in ju. detul Odorheiu gi alta la Nieolegti-Csikszentmikl6s, din jucletul Ciuc 1). Cezar Bolac care le-a descopert, niel mongoloide cum socotea Hastleu care le-a atudiat, ci ele sunt relativ târziì, de cand s'a luat obiceiul de a se face imprimiri ale semne pe cilrätnizi si pe pietre, cum se practica in Europa, cu deosebire de eiitrA mesterii gerrnani, aroma poate li se datoreazi, cum credea Tocilescu, direa dela Slon. 1) I. Puscariu, fabetul Secuilor i slovele cirilice, in An. Ac. Rom. XXVII-a 1905.

www.dacoromanica.ro

120

Pe zidul biserici unitare din Inlaoeni, s'a escoparit, nu prea de mult ,o inscriptie scrisa in caractere secuegti, de la dreapta la stin' tga de cuprinsul urmator: Georgius Musnai Deak, Egy az isten, adeca Gheorghe Musnai, diacul, unul este Dumnezeu. Precum se gtie, deviza confesiunii unitare este: Unul aingur este Dumnezeu. Inscrip. tia aceasta dateaza din anul 1668, dupii eum rezultl dinteo a doua inscriptie de pe zidul aceleeagi biserici, in care se apune biserica fiind daramata de Tatari, s'a reconstruit din nou in anul 1668 gi a fost pietata de Georgiu Muznai, fiind.preot loan Arkosi 2). Aceasta a doua inscriptie este in caractere latine. In dark' de aceasta inseriptie, inteun alf abet secuesc ee nu se mai discuta, se mai gasesc, In acelagi alfabet, inscriptiuni pe bisericile dela Nicolegti i, in timpul din urma, s'au mai descoperit, in acelagi alfahet, caracteristic secuesc, ineoriptii la Mihaileni-C,Rikazent-

mihály, la Reti-Rety, din judetul Trei Scaune, gi in alte par/. Aeest alfabet ar fi fost inventat, dupa I. Pugoariu, in timpul Reforme,i religioase gi intrebuintat in corespondenta secreta de protestanti. In Ardeal el pare a fi fost raspandit de megterii secui i folosit in inscaiptiunile de pe zidurile In timpul din urm.a, Carlo Tagliavini, profesor la Universitatea din Budapesta, a publicat un nou document referitor la acelagi alf abet secuese 2).

Este alfabetul ce s'a gasit printre manuscrisele lui Marsigli n. 1608, ofiter gi om politic austriac, care a calatorit mult prin Transilania i prin Tara Romaneasca gi care a cunoseut i an,alizat serierea secueasca. In literi/e acestui alfabet se euprinde Calendarul earhatorilor mobile, crise in lemn, pentru cei dintai convertiti la credinta catolici. Scrisul se face dela dreapta spre stitnga, ea in cele mai multe alf abete orientale, cel arabic, semitic etc. gi urmeaza sistemul bustrofidon, adeca al mersului boului la plug, continuand girul al doilea deis stanga spre dreapta. llocce templum per man. noxius insmanium Tartaroruni Anno 1661 in cineres reductmu beneficio et pio erga Deum zelo incolar. Jenlakiens. et Martonien. in honorem uni veri Dei lacunare tectum arte pictoria insignit A. 1668 Georgius Muzn.ai, pastare existente Johanne Arkosi. Hascleu, 1st. Crit. a Romtin. II, p. 34. Carlo Tagliavini, Luigi Ferdinando Marsigli et la scrittura runica dei Siculi di Transilvania, 1930.

www.dacoromanica.ro

121

Dar, de oareoe Marsigli, ea toti contimponaniil sAi, era convins crt Secuii aunt urmagi ai Hunilor, cäci, dupg etimologizirile pe atunci la modi, Siculi nu pot fi cleat Schuh ,adeci Scythae, trebuia neaprt-

rat ca i alfabetul lor si fie de origine scitit Fitig ä admitA teoria hunia a ocriginii Semilor, profesorul Tagliavini, recunoseind cA acest popor nu apare in documente inainte de anul 1211 gi avind convingerea ert etnicegte gi lingvistie nu este niei o deosebire intre Seeui gi intre Ungurii din pusa, admite totugi cA Secuii ar putea srt líe o un.dà de emigrare anterioarit Ungu-

rilor, trimigi pentru paza frontierelor 1). Scriitorii unguri cari s'au ocupat de aproape cu. alfabetul Sei de aceeagi pirere este gi incuilor, au ajuns la concluziunea, cA toate inacriptiunile amintite mai sus, stint vittatul Tagliavini serse in rune, influintate Ina de grafica turci. De aide', este interesant de a constata tri cele mai insemnalte cuvinte ungareoi ir-ni, a serie, gi beiii, literA, sunt de origine tureä. Astfel de rune s'au deecoperit i dincoace de Carpati. Colanai &tit in tesaurul ce s'a descoperit la Pietroasa, de pe dealul de Ifingi Buziu i cunoscut subt denumiirea de eClogea eu pui», cuprinde o inscriptie in caractere runice 2). i, tot in .caraetere runice, sunt gi cele doui inscriptii, gäsite acum veo trei ani la Bunegti, Folticeni 3). Ele seam:Ina mult cu cele studiate de Tagliavini. Cfici lea ce spune d. L Bianu: cComparind alfabetul secuese, reprodus de Tagliavini, dupri Marsigli, cu runele din inscriptiile d.escctperite acum la Folticeni, pentru multe semne identitatea, sau cel putin mein:Aintree, este evidenti».

Se intelege de la sine ci aceste caractere numite runice gi despre cari gtim ca- le-au inventat gi le-au intrebuintat popoarele germanice in antichitate 4), nu erau toate la fel. i dei ele au fost scoa-

se curind din intrebuintare, totugi au mai fost folosite, de multe ori, fie ea scriere criptica", fie ca seriere proprie Examinfind alfabetul din Calendarul lui Marsigli, in comparaie inscriptia dela Orkhon, scrisA in vechiul alfabet turcesc din

veacul al VIII, dinainte ea Tureii si fi primit caracterele arabe, Tagliavini, op. cit., p. 12: reppresanta Son ogui probabilità un'onda di inunigrazione anteriore agli Ungheresi veri e propri, messa a guardia dei confini. A. Odobescu, Le trésor de Petroasa, 1900.

I. Bianu, Inscrimii in limba gotia si In caractere runice descoperite lângé Folticeni, An. Ac. Rom. III, V a. 1931, p. 1. T. Bianu, loc. cit. p. 8.

www.dacoromanica.ro

l22

Tagliavini gase§te o frapantri asemlinare. Zece litere aunt aproape identice. Acest alfabet runic insa nu ente identic cu toate celelalte alfabete runice, ele neavand, cu toatele, aceeni desvoltare evolutivi. lar concluzilmea la care ajunge Tagliavini In atudiul su este ca alfabetul secuesc nu este un alfabet latin, cuan ar voi sa ousting I. Pu§cariu, §i niciun alfabet cirilic cum este inclinat sg o creaza d. Iorgal). Alfabetul acesta cirilic care poarta numele unuia dintre cei doi frati apostoli slavi din Salonic, de aigur este mai vechiu decat secolul al IX, in care au trait Ciril §i Metodiu, dupa cum, de altfel, chiar alfabetul lui Ulfila, din secolul al IV, este mai vechiu cleat acest secol §i el este, fariîndoialä, numai adaptarea unui alfabet deja existent.

Noi nu ne putem pronunta in privinta alfabetului ce-1 vor fi imprumutat Secuii de la Romani, dupa cum afirma cronicarul Simon de Keza §1 Chronicon pictum Vindobonense. Cad este sigur ca inscriptiunile de pe bisericile secue§ti, ea §i ealendarul lui Marsigii, bunt serse in hiere runiee, pe oari-Secuii n'au putut art le imprumute de la Romani. Dar, aceasta scirere runic:411U se gase§te numai in tinutul se cuesc, ci §i in alte regiuni ale Ungariei, §i peste tot, unde se gaseac, In Secuime, inscriptii in acest alfabet, ele sunt numai In limba ma, ghiara §i niel una nu trideaza niel un singur cuvgint care rear fi din

Emba com.uni maghiara. De und.e rezulta a acest alfabet nu este un alfabet specific secuesc.

Dar atunci cum si ne explicrun informatiunea ce ne dau in aceastA privinta oronicile?

Linguistica pare ca ne aduce o razi de lumina' §i in aceasta eestilme intunecoasii. Ungurii au corviintul rovás, romane§te reiva,g, i noi mai avem,

pe langi acest termin, §i cuvantul de rabo j. Ambele aceste cuvinte stint de origine &lava. De la Slavii, cu cati am trait multi vreme im-

preuna, 0 pe cari, fiind cu mult mai putini, i-am desnationalizat, 1) Vorbind de Simon de Kéza d. Iorga, in But de la sect. hist, de r.4c. Roum. IX 1921, P. 221 ne spune: Bs (les Szeklers) ne se fixent pas dans la plaine, mais se redrew dans les montagnes, 'chez les Blaques, et s'y établissent (Rs utilisent leurs alphabet», ce qui signifierait gulls embrassent rortodoxie et ralphabet cyrilien, ce qui était possible it cette époque. lar in But. de Ma. pour rétude de r9ur. sud-orien. X. 1923, p. 211, vorbind de cartea lui Iancsii B.

Les Sicules se exprimi: U présente des preuves de récriture szekler qui n'est (runique», ni turque, mais bien une dérivation de celle des Slaves balcaniques 'adopt& par les Roumains.

www.dacoromanica.ro

123

am imprumutat mai toti termini privitori la scriere: buche, aloya, bucoavni1), eetire, ràva, riboj etc. §i, la rândul nostru, i-am trecut Ungurilor §i in special Seeuilor cu cari am ti-5ft impreuni, commixti.

S'ar fi putut intampla ca Rominii sà fi avut chiar un alfabet al lor special pe care si-1 fi imprumutat Secuilor §1 care cu vremea si se fi pierdut, inventindu-se, in timpul reformatiunii religioase, un alfabet care, niscindu-se la Germani, iä fi fost runic. Dar nimie nu ne indreptite§te sà facem aceasti ipotezi. In concluziune, credem stabilit cà alfabetul runie secuesc nu este imprumutat de la Romani sau dela Comanii rominizati, ctun erede Munkaesi 1). Riva§ul Insà Secuii l-au luat deadreptul de la Români, ca eari trälau impreuni in munti, ducind aceemi soarte: cum Elackis in montibus zonfinii sortem habuerunt, unde Blackis commixti literis ipsorum uti perhibentur.

1) Si in limba germ. cuvintele Buch i Buchstab, vin de la materialul de @cris Buche, fag.

1) Munkacsi, in Keleti Szemle XIV, la Tagliavini, op. cit., p. 37.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN Aba 37, 47, 48, 49, 52, 59. Abah 41. Adalbertus 60.

Baltrame 19. Banhida 37. Barsacia 24. Adriaticum m. 32, 53. Barsunus m. 51, 52. Alfrica 34, 35. Basilea 30. Bastech 58. Agmund 53. Aladarius 36. Bavaria 41, 47, 48. Alani 23, 24. Becha 55. Alba-Albensis 39, 45, 46, 49, 50, 51, 53, Beel 51. Bela 46, 49, 52, 55, 56, 59, 62, 64. 54, 55, 57, 58. .Belar 23. Aldaricus 19, 30, 32. Alexander 24. Minder 30, 31. Beltramus 62, 63. Alexandria 22, 34. Alamannia-Alamannus 26, 36, 41, 43, 46, Bendacuz 25. Benedictus 63. 47, 51, 57, 58, 59, 63. Benyn Bela 52. Almus 39. Bessi 24, 26, 38, 54, 64. Alpzuri 23. Betse 62. Altunburc 61. Bezprem 37. Altmann 61. Bizantia 30, 48. Andreas 46, 49, 50, 51, 52, 56, 58, 59. Blacki 32, 37. Antonius-Antoninns 38. Boboeha 60. Apulia 32, 35, 54, 55, 61. Bodoct 51. Aquilegia 32, 33, 34, 41, 51. Bobut 48. Archelaus 33. Argentina 30. Boemi, Boemicus, Boemia 40, 45, 46, 47, Arianus 34. 48, 49, 51, 53, 56, 57, 58, 62, 64. Armeni 64. Bolotun 40. Arpad 36, 39. Bolugi 61. Asia 23. Botond 44. Arragonia-Aragonia 62, 63. Bozna 63. Assirii 35, 56. Bracts 35, 37. Augusta 41, 42, 53. Brandeburgensis 56. Austria 47, 48, 56, 57, 58. Brittani 31. Brixia 34. Babilonia 56. Brundisium 54. Bagath, 62.

www.dacoromanica.ro

- 126 Buda 25, 28, 31.

Danubius 26, 27, 31, 36, 39, 42, 43, 47,

Budun 56. Bulchu 42, 43.

53.

Bulgari, Bulgaria 37, 41, 43, 44, 45, 56. Burgundia 30, 41, 48. Buzad 62. Caducha 25, 27, 35. Calabria 35. Campania 61. Capostiria 32.

Carinthia 32, 40, 41, 47. Carniolia 41. Carolus 41. Caserta 61. Cassinum 35. Cathalauni, Cathalaunia si Katalaunia 30, 31, 32. Catho 35. Cathona 35. Ceztmmaur 27, 29. Chaba-Csaba 36, 37. Clink 39. Chakan 64. Chakwara 39. Chalon 30. Chanad-Chenad-Chanadiensis 48, 49, 50. Chigle 36. Ciuitas-Nova 56. Colonia 31, 32, 47. Comani-Cumani 24, 26, 38, 58, 51, 64. Concordia 34. Conradus 41, 61, 63.

Constantia 29, 41, 62, 63. Constantinopolis 43. Corosmina 24, 37. Cornes 62.

Cremhild 36, 37, 40. Cremona 34. Cund 40. Cupian 40. Cusid 40. Cuwe 25, 27. Cuweazoa 27.

Dad 31. Dalmacia, 26, 32, 54, 55.

David 52. Demetrius 59. Dentia 24. Deuchunlant 60. Ditricus 26, 27, 29, 36. Don 24, 28, 32. Dulde 23. Eberhardus 41. Echulburc 31. Ecius 30. Ed 37. Edemen 37. Egyptus 22, 35. Elad 39. Emiricus-Emricus 45, 55, 58, 62, 63.

Enea, Eneth 22. Erd 25. Ernistus 61. Ertewelu 39. Ethela 25, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37.

Ethiopia 24. Ethul-Etyl 23, 24. Evilath 22.

Fanberg 60. Ferraris 34. Filimer 19. Flandria 31. Florum paiur 49.

Forum Julii 34, 41. Francia 19, 31, 38, 41, 43, 51, 61, 62. Francuurtensis 57, 63. Fridburc 61. Fridericus 56. Frigia v. Phdygia. Frisones 31. Gallici 31.

Cache 25, 29, 44, 45, 52, 53, 54, 55, 59, 60, 64, 65.

Gerardus 48, 50. Germania 19, 29, 32, 36, 38, 43, 53. Germanus, Germanicus 26, 27, 36, 40.

www.dacoromanica.ro

- 127 Kyrioleis 54.

Golgocha 40. Gotfridus 21, 41, 47, 63. Gotha 19, 30, 33. Goron 60. Gozd 54.

Kysla 45, 56, 62. Ladislaus 19, 52, 53, 54, 55, 57, 58, 59.

Graun 60. Grecia-Grecus 36, 37, 38, 44, 55, 64. Gregor 55. Gregory 62, 63. Guillelmus 55, 62. Guth 61. Habusburc 57. Hedricus 61. Henricus 47, 51. Hermannus 62. Hersfeldensis 63. Hertindus 41. Honorius 36, 37.

Hung 37, 38. Hunor 22, 23, 24. Hunt 60. Jacobus 64.

Latinus 27, 46. 50, 51, 59. Laurentius 59. Lebin 61. Lel 40, 42, 43. Leo 34. Leopach 41. Lewenta 46, 49. Lingonensis 30. Litua 32. Lombardia 41, 43. Lotardus, Lotharingia 43, 48. Longobardus 26, 33, 34. Lodan 62. Lodomeria 49. Lotharus 38. Ludovicus 38. Lugdunum 30. Luitardus 41. Luxovium 30. Lyh 42.

ladra 32. Iaki 60. Iaphet 21. Ydropolis 43. Illyrici 29.

India 24. Yrcania 24. Ioriani 24. Iosephus 21. Isidorus 21. Isnacum 31. Ispania 31, 63. Italia, Italicus 19, 26, 34, 38, 41, 43. Lila 39, 45. Kadan 25. Kalomannus 54, 55, 61, 65, 66. Kam 21. Kean 45. Kelad 61, 63. Kiscen 61. Kupan-Kuppan 45, 60. Kusd 59. Kyo 38.

Macedonia 26, 32. Macrinus 26, 27. Maguntia 41. Maiorica 63. Mangalia 24. Mantua 34. Marbec 58. Marroquia 30. Masticonia 30. Medi 29. Mediolanum 34. Memphis 22. Menfeu 48. Menroth 21, 22. Meotis, Meotida 20, 22, 23, 24. Merania 41. Meretinsdorf 62, 63. Mertinsdorfarii 62. Mean 62, 63. Messiani 37, 40. Micolt 35.

Mihael 59, 62.

Maid 45.

www.dacoromanica.ro

- 128 Milot 58. Minorica 63. Mirama, Mirantamona 30, 31. Miska 49. Miscouch 59. Mogor 22, 23, 24. Mogora 24. Mongoli-Mongoli 56. Monopolis 54.

Moravia 40, 58, 64. Moravi

Morot 37, 39. Morowe 58. Munurod, Munorodinum 53. Musun 50, 53, Myurk 64.

Philippus Ladislaus 63. Phrygia 26, 32. Pisani 55. Pola 32, 53. Polonia 37, 49, 51, 58, 64. Pomerania 49. Ponyth 59. Posonium 53. Pot 61.

Potentiana, Poteutia 26, 27, 36. Pragensis 60. Pruteni 23, 31. Qunwes 54. Quinque-ecclesie 50. Racus 37

Otto 19, 38. Oubuda 32.

Ratispona 41, 42, 49. Ratislaus 47. Ratoldus 61. Ravenna 34, 35. Realt 33. Rebche 48, 56. Regina 35.. Remensis 31. Renoldus 58. Rhenus-Renus 29, 31, 41, 42. Reuwa 25. Rcwa 27. Rifei 23. Rhodanus-Rodanus 30, 43. Rodoan 62. Roma, 34, 41. Romani 26.

Padua 34. Pamfilia 26, 32.

Rosacensis 50. Rudolphus 57, 58. Ruthenia 26, 36, 38, 49.

Nargedsceg 63. Nicolaus 58, 59.

Nitria 40, 45, 53. Noe 21. Nona 32. Norieum 48, 51, 53. Norvegii 31. Nubia 22.

Nurimberc 62. Nyr 40. Oliverius 61. Olivernus 59. Orosius 19, 21. Otacarus 56, 57, 58.

Pannonia 26, 27, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 44, 45, 51, 63. Papienses 34. Parentia 32. Pata 59. Patur Gozdia 54. Pazman 60. Pergamum 34. Persia, Perside 22, 23. Peoth 39, 50. Petovia 47. Petrns 46, 47, 48, 49, 50, 52, 54, 61.

Sabaria 26, 33. Salomon 51, 52, 53, 54, 58. Salona 32. Sambuk 61. Saxones, Saxonia 22, 41. Scardona 32. Seeugzard 52. Scewen 29. Scigetfeu 53. Schithia, Scicia, Sciticus, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 29, 36, 39, 50.

www.dacoromanica.ro

- 129 Sclavi 37, 45. Sebenicum 32. Sebus 45 47. Segusa 43. Sem 21. Sena 32. Sibilia 30. Sicambria 27, 29, 31, 32, 36. Sicilia 55. Sigismundus 30. Simigitun 60. Simon 62, 63. Soio 56.

Sophia 51, 53. Spaletuni 32. Spani 31. Stephanus 43, 45, 46, 47, 52, 55, 56, 58, 59, 60, 63, 64, 65, 66. Stilf rid 58. Stiria 32, 41, 53, 56, 58. Stof 61. Strigonium 56. Strosburc 30. Suarchumburc 41. Suevi, Suevia 38, 41, 43, 60, 61. Suprunium 48. Susdalia 24, 26.

llana 21. Thela 25. Theodorus 38 Theutonici, Teutonici 31, 36, 37, 40, 41. 42, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 53, 58, 60. Thuringia-Turingi 22, 31, 41, 61, 63. Tize 26, 29, 49. Togora 23, 24. Tocstm 25. Tota 63. Tragura 32. Trense 47.

Tulna 27. Tunisium 63. Turda 25. Turul 29, 39, 59. Tycinus 34. Tyhon 52.

Uger 39. Ulma-Ulmensis 42, 43. Ung 39. Unricus 42. Urs 40. Ursula 31.

Vacia 53, 54. Waratislaus 40. Warod 54. Wasurburc 60. Wazul 45, 47, 50. Wecelliuus 60. Wenceslaus 64. Wela 25, 27, 35. Venesia 33.

Veneti 33, 46, 54, 55. Werbulchn 40. Wercellane 41. Verona, Veroneusis 26, 29, 34, 56. Weznemut 49. Wigman 59. Viltonia, Wiltense 43, 61. Vlachii 37. Wolfer 61. Wormantia 43. Wurbure 62.

Tarsia 24. Tartari 56. Tarvisium 34. Tatun 50. Taurina 43. Tawarnucweg 27. Teneu 54. Terra-laboris 35.

1 i boldus 60.

Tolosana 31. Triestina 32. Troia, Troiani 33.

Zaculi 36, 37, 56. Zala 40. Zar-Ladislaus 45, 46, 49, 50. Zazholm 26. Zemein 25. Zemin 55. Zoard 35. Zobole-Zabole 39.

Zuataplug 37, 38, 39. Zuard 40. Zub 39.

www.dacoromanica.ro

9

CUPRINSUL _tut_

-

Pretatfi Inteeducere

7

9

Gesta Hunnorum et litutgitrOtutts Text lain

19

Prohemium

Liber primus

21

Capuz prinutm In cronicon Hungarorum introductio Nami posteritas a diluvio turrim Babel aeclificat, quant Kezn ex Iosepho Flavio describit 3. Nemroth Hungarorum Protoparens Persidem habitaturus

21

intrat, ibique fijos Minor et Mogor generat, e quibus Hungari dercendunt I 4. Nemroth filii Paludes Maeotidas petunt § 5. Aucta gente, a Paludibus Maeotidis in Seythiant concedunt capuz secundum De Hunnorum in Pannonia migrantium rebus usque ad pugnam in Cezunm.aur commissam Hunni Scythia egressuri Capitaneos e suis constituunt Emertsis Bcssorum ac alborum Comanorum regionilms, Susdaliam attingunt et tandem ad Tibiscurn consident

Maerinus praefectus, audiens Hunnortun aduentum, a Romanis auxilia petit Quo deliberante, Hunni in Sicambria Danubium traiciunt et uariante fortuna cum hoste dimicant, delcto tandem Romanorum exercitu, Pannonia potiuntur Et Attilam regem constituunt, qui cunt Buda fratre perium diuidit Quo habitu Attila fuerit, eins indoles, potentia et pugnandi ratio. Tentoria ac reliqua supellex. Militant copia, arma Htumorum. A Witte insignia Caput tertium. De rebus per Attilatu a uictoria ad Cezumnaur relate usque ad caedem Budae gestist Deuktis ad Cezunmaur Romanis, Attila magnum Euro.

pae partem igne ferroque uastat Tertia Attilae exereitus pars Catalauni manet

www.dacoromanica.ro

21 21

22 23 25

25 25 16

26

27 28

23

29 31

- 132 Dag,

§ 3. Attila suas uictorias continuat § 4. Budam fratrem Attila ingulat § 5. Speculatores in onmes mundi partes destinat - Caput quartum Incidentia seu narratio uictoriarum a Budae fratris caede per Attilarn ad obitum usque suum partarum; et de Hunnorum in Scythiam reditu § 1. Attilae uictoriarum et Aquilegiae obsidionis narratio § 2. Expugnata Aquilegia, contra Italos uictricia arma uertit;

quare ad cum Leo Papa ablegatur - - -

31 31 32 32

32 32

34

§ 3. Zoard capitanei uictoriae

§ 4. Nouae regis Attilae nuptiae, et has secuta mors § 5. Filiorum eius dissensiones, quibus Hunnicum cessat in Europa imperium § 6. Ex Hunnorum in Europa reliquiis orti Siculi § 7. Qui, post eiectos Hunnos, Pannonianun domini

35 35 35

36 37 38

Liber secundus Caput primum De secundo Hunnorum in Pannonas aduentu, ac eorum rebus sub ducibus gestis Introductio in librum secundum Huni seu Hungari quando secundum in Pannonias reuersi?

---

UM. Danubium traiecere?

g 4. Arpad inter Capitaneos primus § 5. Prope Albam castra metatur § 6. Alter capitaneus Zabolcs § 7. Tertius Gyula

38 38

38 38 39 39 39 39 39

§ 8. Quartus Ott; § 9. Quintus Cund § 10. Sextus Lel § 11. Septimus Bulch § 12. Aliae generationes aequo pro lubitu sibi sedes legunt;

40 40 40

postea in Morauos, Bohemos, aliosque irruunt - -

40

§ 13. Bulgariam, Forum Julii et Lombardiam uastant -

41 41

§ 14. Occidentales Europae partes inuadunt - § 15. Ad Augustam internecina clade affieiuntur. Anno Christi 955 § 16. Alter Hungarorum exercitus sociorum cladem uindieut § 17. Vastatisque diuersis regionibus, domum reuertitur § 18. Germani et Galli foedus contra Hungaros ineunt § 19. Hungari Italiam, Bulgariam et Graeciam infestant Caput secundum Historia regum a S. Stephan° usque ad caedem Abac Primus rex, Sanctus Stephanus ab anno 1000 ad annum

-

1037

Petrus rex constitutus a. 1033, solio privatus anno 1041

www.dacoromanica.ro

40

42 42 13

43 43 45 45

45 46

133 rag.

§ 3. Petro exauctorato, Aba in regem coronatur, ah a. 1041 ad a. 1044

Petrus regno et solio restitutus, a. 1044, oculis orbatur a.1047 Andreas et Lewenta filii Zar-Ladislai per Hungaros contra Petrum euocati Pestinum ueniunt Annreas I in regem consecratur, a. 1047 f 1061 B. Gerardus per ferocientes Hungaros Budae oecisns, a. 1047

47 19

50 50

50

Bella Andreae Andreas, coronato Salomone filio, moritur a. 1061 Caput quartum Res gestae a Bela I rege usque Stephani V mortern, seu ab

51

a. 1061 ad a. 1272 Bela I rex ab anno 1061 ad a. 1063 Salomon, rex ab a. 1063 ad a. 1074 Geysa I rex ab a. 1074 ad a. 1077 S. Ladislaus rex, ab a. 1077 ad a. 1095 Colinnannus rex, ab a. 1095 ad a. 1114 Bela II rex, ab a. 1131 ad a. 1141 Geysa II rex ab a. 1141 ad a. 1161 Stephanus III rex successit a 1161. Regnum per patruos occupatum a 1162 recuperauit, sublatus a. 1173 Bela III rex, ab a. 1174 ad a. 1196 Emericus rex a 1196 ad a. 1204 Andreas II rex ab a. 1205 ad a. 1235

52

Bela IV rex ab a. 1235 ad a. 1270 Stephanus V rex ab a 1270 ad a. 1272 Caput quiraum. Narratio rermu per Ladislaum Cumin' ab a. 1272 ad a. 1282

52 52

52 53 54

54 54 55 55 55 55 55

56 56 56

57

gestarum

§ 1. Ladislaus irr rex ab a. 1272 ad a. 1290, dub belluni cum Ottocaro a. 1278 gesium § 2. Alteram pugnam a. 1282 habuit cum Cornanis

57

Appendix

59

Capta primum De nobilibus aduenis Extranei nobiles potissimuin religionis christianae in

59

59

59

Hungaria propagandae gratia ad Geysam duceni confluxenmt Quos inter comes Tiboldus de Bamberg

59

Hunt et Paznum fratres orti ex Sueuia

60

Vencellinus comes e Bauaria de Wasserburg Volferus et Hedricus fratre%

60

Comes Both de Lebyn

61

www.dacoromanica.ro

60

61

134 Pig.

7. Fratres Kelad et Guth Altman de Fridburg Oliuerius et Ratoldus Sambokii origine Galli Betse et Gregorius de Cornis Buzad de Warburg Hermannus de Nurimberg Raduan et Bagath Bohemi Ludanii aeque Bohemi Comites Simon et Michaël Hispani Gotfridus de Mesnensi regime, ex quo Keladii des-

61

cendunt Myurk, Venceslaus et Jacobus bratres Morauii Hospites alii Caput sekundunt. De uduornicis, castrensibus, conditionariis, libertinis et man-

63

eipiis

Servorum spud Hungaros originen

61 61 61

62 62 62

62 62 62

64

64

64 64

Serui, quos in curiis Hungari habebant, dicebantur uduomici E conuenis alii fuere castrenses Alii iobbagiones castrorum Alii conditionarii

Item libertini Denique mancipia

65 65

65 66

66 66

Traducerea. Text rominesc

67

Excursus. Alf Abetul secuesc

116

Indirde nurnetor proprii

125

www.dacoromanica.ro

Ti p. Bucovina'', I. E. Toroutiu, Str. Grigore Alexandrescu No. 4, Bucuresti III.

www.dacoromanica.ro