Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural Forma de învăţământ ID - semestrul V ISTORIA ŞI DID…Full description
Full description
tehnic 2
propunere tehnica
Izvoarele si importanta deontologiei juridiceFull description
Full description
Full description
Două-basme-necunoscute-din-izvoarele-lui-Eminescu
All rights on author, i have none. Francis Fukuyama - Sfarsitul Istoriei Si Ultimul OmFull description
romanii si maghiarii in vartejul istoriei.
G. POPALISSEANII
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
FONTES HISTORIAE DA CO-ROMANORUM FASCICULUS I
ANONYMI BELE REGIS NOTAR!!
GESTA HUNGARORUM EDIDIT
G. POPA.LISSEANU
BUCURESTI
1934
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE ISTORIEI ROMÂNILOR VOLUMUL I
FAPTELE UNGURILOR DE
SECRETARUL ANONIM AL REGELUI BELA 1RADUCERE DE
G. POPAZISSEANU
BUCURESTI
1934
www.dacoromanica.ro
o-
ct.
or.
www.dacoromanica.ro
PREFATI Preocuparea noastra de a face cunoscute, in traducere romaneasca, principalele izvoare ale istoriei nafionale nu este numai de astazi. Ea dateaza de mai multa vreme, decand, inca inainte de raboiu, am publicat, pentru data, in limba
romema, Breviarium historiae Romanae al lui Eutropius (1916) §i, apoi, Corespondenta lui Plinius cu impiratul Traian (1920). Ambele aceste traducen i au apdrut in edifia Casei $coalelor. Editarea izvoarelor istoriei Romanitor, text §i traducere, o facem cu un scop indoit: intetiu, spre a procura publicului putinfa de a cunoa§te exact, §i in original, aceste izvoare §i, al doilea, spre a da un raspuns acelora cari, in baza a§a nu-
mitelor drepturi istorice, pretind teritorii ce le-au aparfinut pentru un timp oarecare. Ca ci, de§i prior tempore potior jure
este o lozinca ce nu are nici o valoare fag de voinfa fernta a celor ce stapeatesc o ;ara, totu.2i, do5manii neamului nostru
aproape nu au nici un alt argument de invocat decal drepturile istorice.
Din lectura celor doua opere ce publiciim acum, precum §i din lectura celor ce speram s tipeirim in curand, se va putea vedea mor ce §ubred este chiar i acest argument istoric. Cad noi am fost, inainte de Unguri, nu numai in Dacia, dar, ceea ce este de o extrema importanfa, §i in Pannonia §i preste tot locul in vechia Ungarie. Un singur lucru inset trebuie, totu§i, sa concedem vecini-
lor no§tri de dincolo de Tisa. In trecutul nostru sbuciumat, n'am avut intotdeauna posibilitatea de a da dovadii, ca nafiune unitara, de toat'ci puterea de vitalitate cu care am fost inzestrafi. Imprejureirile neprielnice au fa cut ca noi, In situafia geograficii in care ne-am eisit, pe de o parte, sa. fim www.dacoromanica.ro
8 -mai expu§i cutropitorilor din rasarit §i miaza-noapte, iffr, pe de alta parte, ctind vremurite au fost, mai terrziu, ceva mai priincioase sa nu ne putem manifesta, ca scut al civilizatiei apusene, decid dincoace de Carpafi. O mare parte din masa romaneasca, i anume cei de peste Munfi, am fost nevoifi de vitregia timpurilor sá slujim idealul altora i se contribuim, cu forfele noastre fizice §i morale, pentru gloria altora, dupa vorba poetului Vergilius:
los ego versiculos feci, tulit alter honorem, Sic vos non vobis...
Vlaga noastra a celor din vechia Ungarie, ca §i, de altfel, a tuturor popoarelor gilsite in tara la ventrea Ungurilor, a fost pusa, in decursul vremurilor, sv contribuie, in more parte, §i, inteo larga m'aura', la stralucirea culturei maghiare. Lectura atenta a Izvoarelor istoriei Romfinilor ne va da convingerea c, i acum o mie §i mai bine de ami in urmei, tara, in care s'au stabilit Ungurii, n'a fost o tara pustie, iar acei nenumarati <> §i > nu sunt altii de cid stramo§ii stilpeinitorilor de astai, n mijlocut §i in detrimentul carora s'au aireo, ca intru§i, cuceritorii de alta data'.
Am socotit necesar sa publicam, mn acela5i timp, i textele originale i traducerea textelor, pentruca cetitorul poata, mai u§or §i mai sigur, sa se documenteze direct, prin sine insu.g.
Deocamdata publicám, in colectiunea Izvoarelor istoriei Romfinilor, numai pe Anonymus Bele regis notarius, Gesta Hungarorum 1) §i pe Geograful anonim, Descriptio Europae Orientalis. 1) Anonymus a mai fost tradus in romiinegte de d. M. Began, notar public In Lugo. Traducerea sa a fost publicati in revista «Transilvania», a. XXX din 1899, impreunii cu textul latin gi cu notele lui Fejérpataky. Traducerea d-lui M. Began are Ø merite, are gi sciideri. Intre merite este, in primul rind, meritul prioritkii. Dar tocmai din acest merit, decurg gi inevitabilele xcideri. Nefiind tipiiriti derit inteo revisa, traducerea d-lui M. Began era natural si nu fie accesibili decid cetitorilor acestei reviste i, in al doilea rind, traducerea avind ti mai ales gi care traducere nu are gregeli? mai multe gregeli de fond omisiuni, a flicut necesari aceasti nonti incercare de traducere.
www.dacoromanica.ro
9
Textul latin al lui Anonynius il dam dupil edifia lui Lad. lukász1), comentariul textului Latin, dup5 edifia, fiicutil
dupei fotografie, a lui Lad. Fejérpataky2); in notele la traducerea Anonimului am utilizat, in special, cartea lui Des. Paiss). Textul, §i, in mare parte, notele Geografului anonim, le dam dupei editia lui 01. Górka4). La sflir§it,Clupa traducerea lui Anonymus §i in urma indicelui de nume pro prii, da'm un facsimil, purin redus, de pe o pagina a pergamentului originalul este de 16,5X23,5 cm. impreunel cu o hared a localitcltilor indicate de autor. G. POPA-LISSEANU
Lad. Juhfisz, Anonymus quondam Bele regis notarius, Budapesta 1933. Lad. Fejérpataky, Béla Kiraly névtelen jegyzô jének kônyve, Budapest% 1892.
Des. Pais, Magyar Anonymus, Budapesta 1926. 01. Gfirica, Descriptio Europae Orientalis, Cracovia 1916.
www.dacoromanica.ro
ANONYMUS QUONDAM BELE REGIS NOTAR1US.
INTRODUCERE
Cel dintiiu cronicar al Ungurilor §i, in acelagi timp, cel mai mare cronicar al lor este un scriitor anonim, cunoscut in deob§te subt denumirea de Anonymus. El ne-a lisat o istorie a cuceririi Ungariei, in 57 capitole, intitulati Gesta Hungarorum.
Cine este acest Anonymus, and gi unde a trait, auntcestiuni ce nu le putem cunoa§te cu preciziune, iar putinele date ce avem in aceasta privinta se reduc mai mult la presupuneri, la deductiuni gi la miele indicatiuni probabile, scoase
din opera ce ne-a rasa. Dei pe noi ne intereseazi, in primul rind, croniea in- cronica ce ne-ii fost pastrata inteo copie descoperita, In anul 1746, in Biblioteca imperial din Viena, cod. lat. No. 514, §i publicati pentru întâiai data de Schwandtner in Scriptores rerum hungaricarum totu§i precizarea epocii, când a trait autorul, §i relatiile ce putem scoate din vieata sa contribuie §i ele mult sa proiecteze hunina clarificatoare asupra operei, cu privire la miele probleme nedestul de limurite. Cand a trait Anonymus?
In introducerea lucrarii sale, cronicarul anonim ne spune despre sine: P. dictas magister quondam regis Bele notarius. A fost prin urmare, dupa afirmatia sa, inainte vreme,
quondam, deci inainte de a serie, secretarul regelui Bela. A cirui Bela? In istoria Maghiarilor, intfilnim patru regi cari se chiami Bela §1 anume Bela I (1061-1063), Bela II (11311141), Bela ifi (1173-1196) §i Bela IV (1235-1270). Mu10 dintre istorici, intre cari §i d. N. Iorga, se pronunli pentru Bela IV, altii, §i acegtia sunt cei mai numerogi, se declari pentru Bela III, iar altii, in sfir§it, pentru Bela II. www.dacoromanica.ro
12
Argumentul decisiv al acelora cari inlatura contimporaneitatea Anonimului cu Bela IV sta, dupi credin/a lor, in faptul ca se gasegte, din anul 1234, deci inainte de a fi ajuns rege Bela IV (in anul 1235), un extras dintr'o cronica ce se potrivegte cu cronica lui Anonymus, extras pe care ni 1-a pis-
trat intr'un raport al su calugarul Ricardus 1) Acest extras n'ar fi putut fi luat din cronica lui Anonymus, daca acesta ar fi scris numai subt Bela IV sau urmagii sa Urmeaza deci notarul anonim §i-a compus cronica inainte de Bela IV gi di n'a putut fi secretar decat al unui Bela precedent 2).
Dei cei mai mul/i istorici, incepind cu Engel care a scris la sfArgitul veacului al XVIII gi cu Pray-, dela inceputul veacului trecut, sus/in c Anonymus ar fi fost secretarul re-
gelui Bela III, totugi nici o dovadi istorica nu exista pentru aceasta parere.
In schimb, faptul c in mai multe cronici ulterioare, cari au avut ca isvor al lor pe Anonymus, gi in special in Cronica pictata dela Viena, din 1358, intilnim o simpatie pro-
nunlata pentru Bela II gi fiul su Geza II §i o vadità antipatie impotriva regelui Coloman, care orbise pe Bela II impotriva fiilor lui Coloman, Stefan II gi Borici, ne da o dovada, aproape sigura, ca Anonymus a fost curteanul gi, in acelagi timp, secretarul lui Bela II §i ca, prin urmare, el §i-ar fi scris opera, subt urmagul acestuia, subt Geza II, intre 1141-1161, sau c4iva ani mai arziu. De aceasta parere era gi istoricul nostru Dimitrie Onciul. Si o intreagi serie de argumente lingvistice, stilistice g't istorice s'au adus, in timpul din urma, de scriitorii unguri, EndBehar, Rerun: hungaricarum monunienta Arpadiana, p. 248. Iatä pasagiul lui Ricardus: (Inventum fuit in Gestis Ungarorum Christianormn, quod asset alia Ungaria maior, de qua VII duces cum populis suis egressi luerant, ut habitandi quererent sibi locum, eo quod terra ipsorum tudinem inhabitancium sustinere non posset. Qui cum multa regna pertransissent et destruxissent, tandem venerunt in terram que nunc Ungaria dicitur, tunc uero dicebatur pascua Romanorum. Quani inhabitandam pre terris ceteris elegerunt, subiectis sibi populis, qui tunc habitabant ibidem. ranile subliniate se glisesc aproape Cu aceleagi cuvinte gi in cronica lui Anonymus. Istoricii mai noi, liare cari Lad. Juhász, P. Magister quondam Bele regis Hungarie notarius, Gesta Hungarorum 1933, nici nu mai pun in discutie contimporaneitatea Anonimului dead cu Bela II eau Bela III.
www.dacoromanica.ro
13
pentru a dovedi cä Anonymus a fost secretar al regelui Bela 1.11). Din parte-ne, credem c dreptatea este cu ace§tia 2). Anonymus i§i incepe introducerea la opera sa prin cuvintele: P. dictus magister. Asupra acestui scriitor, ca cel mai mare §i mai important cronicar, existlind o literaturä intreagi, atat in limba maghiari &At §i in alte limbi striine, era firesu se dea §i acestor cuvinte introductive, azi a§a de neobicinuite, fel de fel de interpretäri. Astfel, s'a crezut di litera P, urmati de dictus, ar putea si insemneze Predictus (praeclictus), adeci mai sus numituL lucrul ar fi posibil. Pentru noi cei de astäzi pare cu totul neobi§nuit §i, oare cum, nefiresc, faptul ca o simplä scrisoare, sau o introducere la o carte sä inceapi cu vorba predictus. Explicarea faptului credem c ar putea fi urmitoarea: In antichitate, §i multi vreme §"i in evul mediu, era uzul §i introducerea lui Anonymus ca subscrierea unei scrisori si nu se nu este de cit o scrisoare adresati unui prietin faci la sfar§it, cum obicinuim noi cei de astäzi, ci la inceput. Astfel se zicea Cicero Attic° s(alutem), sau Traianus Plinio s(alutem) §i apoi urma coininutul scrisorii care, la sfir§it, nu mai era semnatä. Predictus magister ar putea insemna In traducere modernä, subsemnatul magistru. Ar putea fi §i o a doua explicalie pentru predictus §i Cf. Revue des études hongroises HI a. 1925, p. 295. Intre argumentele istorice ce se aduc in favoarea contimporaneitätii Anonimului cu Bela II este ti cel pe care scriitorii maghiari cred ci-1 pot scoate din urmitorul pasagiu din Chronicon pictum Vindobonense, din 1358. Florianus II. p. 218: Vorbind despre impiratul germano-roman Conrad HI, croniCa vienezi
ne spune di el trecind, la anul 1147, prin Ungaria in cruciadi spre locurile sfinte, nu s'a purtat ca un pelerin al lui Cristos, ci ca un tiran pridalnic, tyran-nus et predo, care a stors tara de bani, nelàsmnd nejefuite, in toatä Ungaria, niel Faptul acesta se puns in legiturrt cu ceca ce o biserici si nici o ministire. ne spune Anonymus despre pascua Ronurnoruns, ci adeci, dup6 moartea lui Attila, Romanii numeau Pannonia pisunile lor, pentru ci îi pisteau turmele acolo: Et iure terra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam et modo Romani pascuntur de bonis Hungarie. Anonymus, dupi credinta unora, ar fi in. ;eles subt Romani pe Germani pi el fraza de mai sus ar fi o aluzie la purtarea lui Conrad III; ar urma deci ca Anonymus si-ti fi seria cronica la anul 1147. Germanii fiind numiti pe acea vreme Theotonici, iar nu Romani, argumentuI rimine fin k' valoare probatorie. Cf. Schiinemann, Die Rönser des anonymen Notars, in Ung. Jahrb. VI a. 1926 p. 448.
www.dacoromanica.ro
14
anume ci aceasti scrisoare introductici a cronicarului si fi urmat dupi o alti scrisoare sau o alti carte gi atunci predictus ar putea si insemneze eu cel de mai sus.
Daci insi vom cerceta cu atentie al doilea text ce publicim cu aceasti imprejurare, textul Geografului anonim al Descrierii Europei Orientale, ne vom mira de nenumiratele dictus, a, um ce intälnim la fiece pas: dictus rex, dictum imperium, dicti montes etc. Acest dictus este mai degrabi un determinativ, el avind mai mult rolul unui pronume demonstrativ, decat al unui verb. Predictus magister ar putea insemna deci, eu magistrul.
Mai existi gi o a treia hipotezi, mai aproape de adevär, gi anume ci P. ar putea fi initiala unui nume de scriitor, initiala, bunUoari, a numelui Petrus. 5i s'a ciutat atunci persoana, de sigur un preot, care având acest nume si fi fost cândva secretar regal gi care sii fi inaintat, in urmi, la demnitatea de episcop sau arhiepiscop. Dupi unii, ar fi vorba de prepositul Petru din Buda Veche, din anul 1124, dupi altii de prepositul Petru din Alba Regali, din 1134.
In once caz, este sigur ci avem de a face cu un inalt demnitar bisericesc care a studiat la Paris, capitala intelectua-
lititii europene, in secolul al XII, ci a studiat, impreunii cu colegii sii de acolo, caligrafia, redactarea diplomelor, gramatica, retorica, istoria gi alte gtiinte. In special, a cercetat gi a fUcut rezumate din scriitorul favorit pe acele vremuri, din Dares Phrygius 1) care scrisese, in antichitate, despre ciderea Troiei gi nimicirea Troienilor, din cari Troieni Francezii pretindeau ci-gi trag originea.
Dupi cercefirile din urmi ale archivarului paleograf Em. Iacubovich, Anonymus ar fi un inalt demnitar eclesiastic care, in semn de modestie, obignuiti in aceastà formi in evul mediu, gi-a indicat nurnele prin initiala P, urmati de dictas, agezat inaintea demnititii ce o avea 2). Cazul nefiind izolat, interpretarea ce o'dä Em. Iacubovich pare foarte probabiri 8). Dares Phrygius pare a fi autorul unei historia de excidio Troiae. Opera
ce s'a pästrat astäzi subt numele su nu este originall. cf. Teuffel Gesch. der röm. Literatur, II p. 1209. (Dictuto significatio modestiae et humilitatis. P. Mester in Endékkönyv Dr. Gröf Klebersberg Kano, In Revue des itudes hongroises, III a. 1925, p. 295.
www.dacoromanica.ro
15
Dm cronica notarului anonim nu ni s'au pastrat deck 57 capitole, nu de o egala intindere. Cronica, in realitate, a trebuit sa fie mult mai vasti. El Insugi ne spune, in introducerea sa, ca achitandu-se de fagiduiala ce ficuse fostului su coleg de gcoali, a scris, nu numai despre cucerirea Ungariei, res geste, ci gi despre genealogia regilor gi a nobililor, genealogie regum et nobilium. i c, in adevar, lucrarea sa cuprindea gi aceste parli, rezulta din ceea ce se spune in cap. XV, uncle, vorbind despre Andrei I, fiul lui Ladislau ce! Pleguv, scrie textual: «Pimantul acesta 1-au stapanit urmagii sal (al lui Ketel) Oda' in timpul regelui Andrei, fiul lui Ladislau cel Pie§11v. Regele Andrei insi a luat, prin schimb, de la urmagii lui (Ketel) acel loc, din doui motive: intai, fiindcaîi era necesar pentru vanitorile regale gi, al doilea, fiindc Ii places ca acea localitate si o locuiasca so/ia sa, deoarece ea era mai aproape de pimantul natal, fiind fiica regelui Ruthenilor gi se temea de sosirea imparatului Theutonilor, ca si nu intre in Ungaria, spre a rizbuna sangele regelui Petru, dup5 cum se va spune in cele urrnä toare>>.
Rezulta din acest. citat c, cel putin, pilna in timpul regelui Andrei I (1047-1059) se tratau in cronica lui Anonymus faptele (gesta) Ungurilor. Astazi MBA' ne lipsesc din ea, cu total gi genealogia regilor gi povestirea evenimentelor dela Tocsun (Taksony) inainte, ea pastrilndu-ni-se numai Oda la Geza, tatal regelui stefan cel Sant. Cum se explici aceasta pierdere a cronicii? Studille aprofundate asupra cronicilor, facute in timpul din urma de scriitorii unguri, in frunte cu Mint Heiman, au stabilit, in general, doua feluri de gesta, doui arhetipuri, cari au servit drept izvoare tuturor celorlalte cronici de mai tarziu. Primele geste, compuse dupi izvoarele straine gi dupi tradi/iile interne, gi intitulate Gesta Ungarorum au vazut lumina zilei subt Ladislau ce! Mint, pe la 1091-1092, iar secundele, intitulate Gesta Hungarorum, au fost compuse subt Ladislau IV Cumanul, intre anii 1282-1285. Arhetipul al doilea este atribuit de Ilennan lui Simon de Kéza, gi nu s'a inspirat din
arhetipul dintâi. Ambele aceste gesta, eat cele din sec. XI, cat gi cele din sec. XIII, s'au pierdut; ele lima se pot reconstiwww.dacoromanica.ro
16
tui dupi diferitele informatii comune ce se giísesc in cronicile ce au utilizat cele douii arhetipuri i). Gesta din sec. XIII, impreunii cu grupul de cronici ce
s'au format din ele, au drept caracteristica tradilia adeca afirmarea descendeniii Ungurilor din Huni, cici ar fi o identitate intre aceste doui popoare. Dupi aceste gesta, precum gi dupi cronicile din aceasta grupa, istoria maghiari nu incepe cu Arpad, ci cu Hunii, iar faptele Ungurilor aunt legate de faptele Hunilor, ai caror urmagi direc/i sunt considerati. astfel, avem prima venire a Ungurilor in Europa, adeci cea a Hunilor gi a doua venire a Hunilor, adecii cea a Ungurilor lui Arpad. Cronica lui Anonym-us face parte din prima grupa, din gestele din timpul lui Ladislau cel Sfint; ea fiind compusa In sec. XII, deci inainte de a se fi inceta/enit tradiila hunica, nu putea s cuprinda decfit cucerirea Ungariei gi genealogia regilor, nu gi istoria Hunilor. i tocmai de aceea credem noi eà cronicile urmatoare gi de sigur ele vor fi existat in mai multe copii se vor fi luat dupa arhetipul din timpul lui Ladislau IV Cumanul, fiind socotite ca mai complete gi satisfacind oarecum mai mult orgoliul nalional gi vor fi para.-
sit arhetipul din vremea lui Ladislau cel Sant, care nu cuprindea decal cucerirea Ungariei gi genealogia regilor.
Faptul c Anonymus nu trateazi istoria Hunilor este o dovada tocmai despre vechimea cronicei sale, vechime mai mare decat a celorlalte cronici ce ni s'au pistrat Anonymus a fost apreciat in diferite chipuri gi de multe ori critica a suslinut, in privinta lui, cele mai contradictorii pareri. Mu l-au socotit fauritor de basme gi chiar plismuitor de minciuni grosolane, caruia nu trebuie sa i se dea nici un crezimânt. Altii I-au considerat ca poet gi literat care, conilucindu-se dupil traditii populare, a autat s infrumuseteze realitatile cele mai reci, ciacand, de altfel, pe urmele hti Dares Phrygius, pe care 1-ar fi luat de model gi despre care, precum se gtie, vorbegte in introducerea operii sale. in stargit, socotesc pe Anonymus ca un mare istoric, inzestrat cu un ager simt critic, capabil sä. arunce la o pane, gi chiar dispretuiasci, povestirile cari igi facuserri curs in traditia 1) Héman BAlint, A szent Ldsz16-kori Gesta Ungarorum, Budapesta 1925.
www.dacoromanica.ro
17
popular. A fost un timp and istoricii unguri jurau pe Anonymus ca pe Biblie §i-1 sqcoteau ca chirintele istoriografiei maghiare»1). De aceea, Anonymus a fost cind ridicat in slavi, and aruncat in fundul Tartarului. In general, pirerile in privinta Anonimului porneau mai í'ntotdeauna dela anumite prejudecriti, de cari gi istoricii, gi mai ales istoricii, nu se pot lipida. Si, in special, de cind teoria luí Roesler, privitoare la stiruinta Rominilor in Dacia, a fost imbrOligati Cu o cilduri prea simpaticO de intreaga istoriografie maghiarO, opera lui Anonymus
sa bucurat de cea mai proasti reputatie, ajungind cel mai detestat izvor istoric. E drept ci un reviriment s'a produs In timpul din urmi.
Anonimul este pe cale de a fi reabilitat. I-a mai rimas numai un nuire picat: acela de a fi intrebuintat prea multe anacronisme, intre cari: venirea unor cete de Cumani, deodati cu venirea Ungurilor, gi, firegte, prezenta Valachilor in Dacia, la sosirea aceloragi Unguri, câtä vreme Maghiarii gtiu pozitiv gi de ce n'ar gti? ci au venit de peste Dunire, de abia in secolul al XIII, iar peste Carpati au trecut, cei mai multi, de abia In timpul FanarioPor 2). DacO Anonymus va fi fost secretarul lui Bela II §i-gi va fi scris cronica sa inainte de anul 1200, dupi cum pare aseii zi bine stabilit, de mide va fi gtiut el despre emigratia Roma'. nilor de peste Dunire, in secolul al XIII gi mai ales dupi in% azia Titarilor din 1241, dupi cum sustin ístoricii unguri? Va trebui, in once caz, sO mai reducem ceva din anacronism!
Anonimul nu este un scriitor de rind. El nu este un impIu preot sau un simplu cilugir care si-gi fi mirginit orizontul intre zidurile chiliei sale gi care sä fi compilat cu trudi In singuritatea veunei mänästini, datele reci ale unor cronice mucigiite. El este o í'nalti fati bisericeasci, este un om dela curtea regali. Anonymus se invirtegte in lumea mare gi a avut, de sigur, ca om priceput gi cu relalii intinse, insirciniri de indeplinit gi misiuni importante. Bfil. Hóman, La première période de Phistoriographie hongroise, in Revue des ètudes hongroises, III a. 1925 p. 157. Jancsó Bertedek, Alcune osservazioni critiche sulla storia entice del popolo romeno, in L'Europa Orientale, a. 1929, p. 257.
www.dacoromanica.ro
2
18 -De aceea, el nu se multumegte si scrie, ca aIi cronicari sau ca analigtii de pe acele vremuri, o cronica rece gi seaca, ci, utilizand cunogtintele dobandite in gcoli, el ne da o opera
unitara, o opera plina de vie*. Influenta lui T. Livius, dei nu ne gisim nici macar in aurora Renagterii, este de necontestat. Discursurile ce Notarul anonim le pune in gura personagiilor sale, ca, bunioara, discursul ducelui Almus &aril soldati sau cel al lui Arpad inaintea luptei cu Salanus, sunt alcatuite dupi niodelul marelui istoric roman. De asemenea, datele ce ni se dau asupra Scithiei, nu Bunt nelipsite de inriurirea scriitorului Justinus. Tot astfel, expresiuni ca fama volante, sau quo fortuna tua te duxerit, ori comparatiuni ca sicut agni ante arietes, ori sicut manipuli post messores fac dovada ci Anonymus, intoc-
mai ca odinioari T. Livius, concepea istoria ca o opera literara intocmai ca i istoricii romani, Anonymus vivifica datele seci ale izvoarelor sale istorice gi mai ales vivifica tra-
ditiile orale ale familiilor gi ale din astiei arpadiene. Cad, intre izvoarele de capetenie ale primului arhetip de geste erau, dupa cum a aratat-o, intre alii, Bilint -116man, traditiile, fie ale casei domnitoare, fie ale nobililor. In ce privegte aceste traditii, trebuie si facem din capul locului o distinctiune. Nu e vorba aci de traditiile ce se gaseau In gura poporului de rind. Pe acest popor Anonymus Il inlatura din preocuparile sale gi chiar 11 dispretuegte. Pentru Anonymus nu are importan ta decal regele gi nobilimea, din care, In primul rind, facea parte clerul; de multimile de jos, el nu vrea si gtie nimic gi nici micar nu le numegte. In nenumarate
rfinduri el spune ca ducele a daruit cutirui fruntag maghiar impreuni cu toti locuitorii din ping la teritoriul dela acel teritoriu, incole terre, dar nu gasegte cu cale si spuna nici de ce limba, nici de ce nationalitate sunt acei locuitori. Din când in cand amintegte doar ci, pe limba localnicilor, localitatea se numegte, bunaoara, Nougrad, ori ca geful fortiretii se numegte, in graiul local, duca. De iobagi ne vorbegte, in cateva rinduri, insa iobag, pe 1) Tot astfel: ferro sibi viam et gladio aperuerunt ne reamintegte fraza clasid a scriitorilor antici.
www.dacoromanica.ro
19
vremea lui Anonymus, este un titlu de noble/14 lar nu de sclav.