Istoria gândirii politice

Istoria gândirii politice Tema 1. Gândirea politică ca obiect de studiu istorico-teoretice. Obiectul istoriei gândirii politice şi însemnătatea lui. Legităţile istoriei gândirii politice. Categoriile şi problemele principale. Noţiunea şi structura doctrinelor politice. General-umanul şi clasialul în istoria concepţiilor politice. Criteriile de apreciere a doctrinelor politice. Istoria gândirii politice, politologia şi teoria statului şi dreptului. Metoda de cercetare a învăţăturilor social-politice. Principiul istorismului. Periodizarea istoriei gândirii politice. Tema 2. Gândirea politică în Orientul Antic. Coordonatele social-politice ale Orientului Antic. Particularităţile dezvoltării societăţilor timpurii în Orientul Antic. Politica ca o parte a complexului religios - filosofic în Lumea Antică. Elementele de gândire politică în Egiptul Antic. Începuturile gândirii politice în Babilonul Antic, India şi Persia. Ideile social-politice ale brahmanismului ca curent politic, religios şi moral. Afirmarea şi dezvoltarea gândirii politice în China antică. Problemele social-etice şi politice în învăţătura lui Confucius (551-479 î.e.n.). problema statului, puterii şi tradiţiilor. Cultul monarhului. Contradicţiile în doctrina filozofică şi moral-juridică a lui Confucius. Ideile socialpolitice ale lui Mo-ţzi (479-381 î.e.n.) şi ale daosismului (întemeietor Dao-ţzi 369-286 î.e.n.). Tema 3. Ideile social-politice în Grecia Antică. Coordonatele social-politice ale epocii. Polisele antice ca societăţi social-politice şi ca obiect al gândirii politice. Etapele principale ale dezvoltării sistemului de polis. Trăsăturile caracteristice ale vieţii politice a Greciei antice. Particularităţile percepţiilor grecilor antici. Tendinţele în dezvoltarea ideilor social-politice în perioada istoriei clasice a Greciei antice. Doctrina social-politică a lui Platon (427-347 î.e.n.). bazele filozofice ale concepţiilor socialpolitice ale lui Platon. Originea şi esenţa statului. Ideile despre egalitate şi dreptate. Atitudinea faţă de proprietatea privată. Formele de conducere şi evoluţia lor. Statul ideal. Influenţa ideilor social-politice ale lui Platon asupra dezvoltării gândirii sociale şi politice mondiale. Învăţătura social-politică al lui Aristotel (384-322 î.e.n.). etica şi politica ca “filozofie despre om”. Problema originii şi esenţei statului. Natura politică a omului şi caracterul firesc al statului. Noţiune de cetăţean. Politica, dreptatea, puterea. Scopurile şi metodele politice. Formele orânduirii de stat. Critica statului ideal al lui Platon. Aristotel despre politică ca cea mai bună formă de orânduire statală. Însemnătatea învăţăturii social-politice a lui Aristotel pentru dezvoltarea ideilor social-politice în Europa Occidentală. Concepţiile social-politice ale lui Epicur (341-270 î.e.n.).scopul statului. Esenţa “dreptăţii” lui Epicur. Valorile principale ale eticii epicuriene. Gândirea politică a reprezentanţilor stoicismului. Caracteristica concepţiilor social-politice aq epocii elinismulu. Învăţătura social-politică a lui Polibiu (210-128 î.e.n.). originea şi esenţa statului. Clasificarea formelor de stat, ideea rotaţiei lor. Noţiune de formă combinată de conducere ca orânduire de stat ideală. Tema 4. Doctrinele politice în Roma Antică. Tabloul social-politic al Romei antice. Izvoarele teoretice ale gândirii politice. Învăţătura socialpolitică a lui Cicero (103-143 î.e.n.). lucrările lui Cicero “Despre Stat”, “Despre legi”, “Despre îndatoriri”. Teoria genezei statului şi a dreptului. Esenţa statului. Învăţătura despre dreptul

naţional. Atitudinea faţă de sclavagism. Formele orânduirii de stat şi dezvoltarea lor. Idealul social-politic al lui Cicero. Influenţa ideilor social-politice ale lui Cicero asupra dezvoltării în continuare a gândirii social-politice. Seneca ca continuator al lui Cicero. Stoicismul. Dezvoltarea gândirii politico-juridice în lucrările juriştilor români. Esenţa dreptului şi domeniile lui: dreptul natural, dreptul popoarelor, dreptul civil. Clasificarea izvoarelor dreptului. Influenţa ideilor politico-juridice ale juriştilor români asupra formării culturii politico-juridice în ţările Europei Occidentale. Tema 5. Ideile politice ale creştinismului timpuriu. Apariţia, baza socială, izvoarele. Doctrinele social-politice din perioada crizei civilizaţiei antice. Formarea doctrinelor social-politice ale creştinismului timpuriu. Utopismul social al creştinismului timpuriu. Transformarea creştinismului în religie de stat şi evoluţia lui. Mesianismul. Atitudinea faţă de puterea politică şi stat. Ideile de drept. Egalitatea. Datoria de a munci şi repartizarea după muncă. Condamnarea bogăţiei, proprietăţii private şi cerinţa instaurării proprietăţii obşteşti (ideile colective). Idealurile evangheliste ale creştinismului timpuriu. Rolul creştinismului în istorie. Tema 6. Gândirea politică în Europa. Particularităţile concepţiilor politice în apariţia şi dezvoltarea feudalismului. Învăţătura socialpolitică a lui Toma d’Aquino. Fundamentarea ideologiei politice a catolicismului în lucrările “Suma teologică” şi “Despre conducerea monarhilor”. Ideile despre originea şi esenţa statului, puterii dreptului. Formele dreptului: legea eternă, naturală, umană, divină, pozitivă şi corelaţia dintre ele. Clasificarea formelor de conducere. Idealul politic al lui Toma d’Aquino. Semnificaţia politică a erizeilor. Doctrina politică a lui Dante Aligheri (1265-1391) în lucrarea “De Monarhia”. Doctrina politică a lui Marsilio de Padova (1275-1342). Fundamentarea separării bisericii de stat, separarea puterii legislative de cea executivă. Marsilio de Padova despre stat ca despre cea mai importantă asociaţie pentru realizarea fericirii fizice şi spirituale. Atitudinea faţă de monarhie. Tema 7. Învăţătura politică în orientul arab, asia şi transcaucazia în evul mediu. Particularităţile dezvoltării sociale a Orientului medieval. Influenţa islamului asupra dezvoltării gândirii politice şi culturii spirituale a societăţii. Monumente şi documente ale gândirii socialpolitice islamice. Ideile social-politice ale lui Farabi Abu Nasr ibn Muhamed (870-950). Lucrarea “Despre concepţiile locuitorilor unui oraş virtuos”. Învăţătura politică a lui Navai Aliher (1414-1501). Învăţătura politică a lui Ibn Rusta (1126-1198). Doctrina social-politică a lui Ibn Khaldun (13321406). Gândirea politică în Transcaucazia. Tema 8. Concepţiile social-politice în perioada Renaşterii. Cadrul social-istoric în care se impune Renaşterea. Problema omului în filozofia epocii Renaşterii. Orientarea socială a umanismului. Antichitatea şi cultura spirituală a epocii Renaşterii. Direcţiile principale şi trăsăturile caracteristice ale ideilor social-politice. Niccolo Machiavelli (1469-1527), gânditor politic, istoric şi scriitor cu renume, ideolog de seamă cu renume, ideolog de seamă a burgheziei italiene. Teoria puterii în lucrările “Principiile” şi “Discursuri”. Originea şi esenţa statului. Noţiune de politică şi interes de stat. Politica şi morala.

Formele conducerii de stat şi legităţile rotaţiei lor. Realismul gândirii politice a lui Machiavelli. “Machevialismul”. Apariţia teoriei suveranităţii de stat. Jean Bodin (1530-1596).bazele teoretice ale învăţăturii politice ale lui Bodin. Caracterul şi esenţa statului. Structura puterii. Proprietatea şi puterea. Noţiune de suveranitate, esenţa şi graniţele ei. Formele conducerii de stat. Rolul şi locul ideilor politice ale lui J. Bodin în istoria gândirii social-politice. Tema 9. Ideologia politică în timpul reformei. Direcţiile principale ale gândirii social-politice în epoca Reformei. Mişcarea şi ideologia Reformei în Cehia. Jan Huss (1371-1415). Concepţiile politice ale reprezentanţilor Reformei în Germania. Luther Martin (1482-1546). Programul social-politic a lui Thomas Muntzer (14901525). Teoria calvinismului Jean Calvin (1490-1525). Teoria calvinismului. Jean Calvin (15091564). Consecinţele reformei. Tema 10. Începuturile comunismului utopic. Spiritul epocii. Ideile politice ale lui Erasmus din Rotterdam (1466-1536). Lucrările “Elogiul nebuniei”, “Manualul ostaşului creştin”, “Despre război şi pace”. Atitudinea lui faţă de biserică. Prostia şi nebunia oamenilor. Atitudinea faţă de războaie. Teoria păcii. Gândirea comunist-utopică a lui Thomas Morus (1478-1535). Concepţia politică a cărţii “Utopia”. Problema statului. Atitudinea faţă de razboie. Problema libertăţii omului. Gândirea politică în opera lui Thomazo Campanella (1568-1639). “Cetatea soarelui”. Opoziţia faţă de filozofia lui Aristotel. Cauza răului social. Atitudinea faţă de proprietate. Organizarea muncii şi conducerii. Tezele politice în concepţia lui Gerard Winstanley (1609-1660). Lucrarea “Legea libertăţii”. Esenţa constituţiei lui Winstanley. Necesitatea desfiinţării proprietăţii private. Planul reorganizării societăţii engleze. Tema 11. Gândirea politică în Europa Occidentală în perioada revoluţiilor burgheze în sec. XVIIlea. Direcţiile principale şi trăsăturile caracteristice ale concepţiilor social-politice în epoca revoluţiilor burgheze timpurii. Rolul teoriei dreptului natural şi contractului social în fundamentarea concepţiilor social-politice ale epocii. Concepţia politică a lui Hugo Grotius (1583-1645). Lucrarea “Despre dreptul războiului şi a păcii”. Geneza apariţiei statului şi esenţa şi funcţiile lui. Noţiune de drept şi formele lui. Dreptul şi lege. Puterea şi structura ei. Ideea suveranităţii de stat. Învăţătura despre război şi pace, războaie drepte şi nedrepte. Teoria dreptului internaţional a lui Grotius. Benedict Spinoza (1632-1677). Lucrările, “tratatul teologico-politic” şi “Etica”. Noţiune de drept natural. Geneza, esenţa funcţiile şi scopurile statului. Puterea supremă: noţiune, structură, prerogative. Formele orânduirii de stat. Idealul politic. Tema 12. Ideile politice în perioada revoluţiei burgheze engleze din sec. al XVIII-lea. Caracteristicile social-politice ale epocii. Revoluţia burgheză. Tezele politice ale lui Francis Bacon (1561-1626). Lucrarea “Atlantida”. Bacon împotriva nedreptăţilor sociale explicate prin prezenta abuzurilor, a exagerărilor, a privilegiilor feudale nobilare.

Doctrina social-politcă a lui John Locke (1632-1704) despre ideologia compromisului social. Locke ca întemeietor al liberalismului burghez. Dezvoltarea doctrinelor politice de către Thomas Hobbes (1588-1679). Lucrările “Despre cetăţean” şi “Leviathan”. Geneza şi esenţa statului. Situaţia naturală civilă a societăţii. Drepturile suveranului şi libertatea cetăţenilor. Organizarea puterii, funcţiile ei şi esenţa de clasă. Idealul politic. Mişcările radicale din perioada Revoluţiei burgheze engleze. Programul politic al levelerilor. Tema 13. Doctrinele politice în epoca iluminismului italian şi francez. Caracteristice generale ale gândirii politice iluministe. Graniţele istorice ale epocii. Iluminismul italian. Cezare Beccaria (1738-1794). Învăţătura lui Vico Dganbatista (1669-1744). Iluminismul francez. Trăsăturile specifice ale Iluminismului francez. Programul politic a lui Voltaire-Marie Francois Arouet (1694-1778). Lucrările “Scrisori Filosofice”, “Doctrina filosofică”, “Tratat despre toleranţă”. Critica de către Voltaire a feudalismului. Învăţătura social-politică a lui Montesquieu (1689-1755). Lucrările “Scrisori persane”, “Consideraţii despre cauzele măririi şi decaderii romanilor”, “Despre spiritul legilor”. Montesqueu despre legităţile sociale. Ideea determinismului geografic. Idealul politic. Teoria separării puterilor. Influenţa ideilor politice ale lui Montesquieu asupra formării ideologiei Marii Revoluţii Franceze. Concepţia politică în opera lui J.J.Rousseau (1712-1778). Însemnătatea politică a lucrărilor lui Rousseau (1712-1778). Însemnătatea politică a lucrărilor lui Rousseau “Discurs asupra ştiinţelor şi artelor”, “contractul social”, “Originea inegalităţii dintre oameni”. Bazele teoretice ale învăţăturii politice a lui Rousseaeu. Omul ca problemă iniţială a concepţiei social politice şi filozofiei istoriei. Democratismul revoluţionar. Statul şi societatea. Teoria statului. Puterea politică şi structura ei. “Suveranitatea populară” şi graniţele ei. Formele orânduirii de stat idealul politic şi social. Egalitarismul şi democratismul lui Rousseau. Influenţa ideilor lui asupra dezvoltării gândirii social-politice mondiale. Tema 14. Socialismul şi comunismul utopic în perioada revoluţiei burgheze din Franţa. Atmosfera generală a apariţiei gândirii comunist-utopice. Tezele politice ale lui Jan Meslier (1664-1729). Lucrarea “Testamentul”. Descrierea socităţii. Atitudinea lui faţă de revoluţe. Concepţia politică a lui Morely. Codul naturii. Necesitatea constituirii unei societăţi comuniste. Neajunsurile sociale. Dreptul la muncă. Metodele de conducere cu societatea. Gabriel Bonnet Mably (1709-1785). Lucrarea “Despre drepturile şi obligaţiile cetăţenilor”. Problema dreptului natural . determinismul geografic. Formele de guvernământ. Atitudinea faţă de revoluţie. Tema 15. Iluminismul german în sec. XVII şi XVIII. Caracteristica social-politică a Germaniei din sec. XVII-XVIII. Concepţiile politice ale lui G.V. Leibniz (1646-1716). Concepţiile Iluminismului în doctrina politică a lui I,G. Herder (1744-1803). Lucrările “Idei asupra filozofiei istoriei umane”, “Dumnezeu”. Herder despre formarea conştiinţei naţionale a poporului german. Susţinerea ideii afirmării multilaterale a personalităţii umane. Combaterea

hazardului propagat de către fatalişti. Ideile politice susţinute de Lessing (1729-1781). Lessing despre dreptul natural al omului indiferent de apartenenţa socială s-au religioasă. Tema 16. Gândirea politică democratică în sua în perioada luptei pentru independenţă. Premisele social-economice şi ideologice a mişcării de eliberare naţională în SUA. Influenţa ideilor Iluminismului francez asupra formării ideologiei politice. Curentele principale ale gândirii social-politice. Concepţiile social-politice ale lui Thomas Paine (1737-1809). Problema libertăţii, egalităţii şi suveranităţii populare în învăţătura politică a lui Paine. Rolul teoriei dreptului în fundamentarea legitimităţii revoluţiei populare. Statul, societatea, personalitatea. Benjamin Franklin (1706- 1709). Lupta constantă şi intransigentă pentru independenţa Americii. Ideea despre dreptul omului la viaţă, la libertate, la proprietate. Esenţa democraţiei moderne ca ideal de stat. Thomas Jefferson (1734-1826). “Declaraţia de independenţă”. Drepturile inalienabile – viaţa, libertatea şi fericirea. Învăţătura social-politică a lui Alexandru Hamilton (1757-1804). Fundamentarea necesităţii puterii centralizate. Idealul politic a lui A. Hamilton. Reflecţia ideilor lui politice în Constituţia SUA din anul 1787. Tema 17. Gândirea social-politică în epoca marii revoluţii franceze (1789-1794). Începutul revoluţiei franceze şi etapele ei principale. Ideile politice a lui Sues (1748-1836). Concepţiile politice ale girondinilor. Filozofia social-politică a lui Condors J.A. (1743-1784). Noţiunea şi esenţa progresului social. Factorii ce determină mişcarea revoluţionară. Fundamentarea inevitabilităţii şi necesităţii stabilirii orânduirii burgheze. Idealul politic a lui Condors. Mişcarea iacobină. Rolul lui Robespierre, Marat şi Saint-Just în această mişcare. Ideia suveranităţii poporului. Problema corelaţiei conducerii constituţionale şi revoluţionare. Fundamentarea necesităţii dictaturii revoluţionare. Lupta împotriva girondinilor. Babeuf şi doctrina sa politică (1760-1797). Argumentarea ideii necesităţii dictaturii revoluţionare, perioadei de trecere, adînciri transformărilor revoluţionare. Noţiunile de revoluţie politică şi revoluţie socială şi corelaţia dintre ele. Problema proprietăţii. Idealul politic a lui Babeuf. Influenţa ideilor asupra gândirii politice europene. Concepţia politică a “Societăţii egalilor”. Tema 18. Reacţiunea conservatoare asupra revoluţiei franceze. Interpretarea revoluţiei franceze în publicistica politică a lui Edmund Burke (1729-1797). Bazele filozofice, politice şi sociale al concepţiilor lui. Critica ideilor iluministe. Atitudinea faţă de filozofia politică a liberalismului. Noţiune de tradiţie şi rolul ei în stabilirea bazelor societăţii. Statul, societatea, personalitatea. Drepturile şi libertăţile individului, progresul natural şi revoluţia. Tehnologia conducerii. E. Burke ca întemeietor al filosofiei politice a conservatismului. Burke şi tradiţiile conservatismului în orânduirea politică a sec. al XIX-lea. Reacţiunea aristocraţiei feudale asupra revoluţiei franceze, Joseph de Maistre (1754-1821). Atitudinea faţă de filozofia politică a iluminismului francez. Providenţialismul religios ca bază ideinică a filozofii politice a lui J. de Maistre. Tradiţiile, societatea, personalitatea. Idealul politic a lui Maistre şi trăsăturile lui caracteristice.

Louis de Bonald (1754-1840). Atitudinea faţă de idealurile politice ale iluminismului francez. Esenţa statului, puterea, dreptul, tradiţiile. Fundamentarea ideii genezei puterii monarhice în lucrările “Teoria puterii politice şi religioase în societatea civilă” şi “Legislaţia iniţială”. Idealul politic a lui Bonald. Şcoala istorică de drept din Germania. Gustav Hugo (1764-1844), Fr.K.Savngny (1779-1861), G.Fr. Puchta (1798-1846). Tema 19. Concepţiile politice ale reprezentanţilor filozofiei clasice germane. Doctrina politică a lui Immanuel Kant (1724-1804). Filozofia istoriei lui Kant. Problema personalităţii în societate. Învăţătura despre personalitate ca despre valoarea supremă. Istoria ca proces de dezvoltare a libertăţii şi dreptăţii. Originea şi esenţa statului, puterii, dreptului. Statul, societatea, personalitatea. Structura puterii. Formele organizării statale şi principiile de clasificare a lor. Idealul poitic a lui Kant. Esenţa umanistică a ideii despre o “pace eternă”. Soarta istorică a doctrinei social-politice a lui Kant. Johan Gottlieb Fichte (1762-1814). Etapele evoluţiei identice şi reflectarea ei în învăţătura social politică. Filozofia istoriei lui Fichte. Dialectica libertăţii şi necesităţii în procesul istoric. Învăţătura despre originea şi esenţa statului, puterii, dreptului. Structura puterii. Idealul politic al lui Fichte. Esenţa utopiei sociale în lucrarea “Statul autentic închis”. Dezvoltarea doctrinei politice de către Hegel (1770-1830). Etapele stabilirii sistemului filozofic şi locul în el a problemelor politice. Statul şi esenţa lui. Statul politic şi societatea civilă. Interpretarea libertăţii, personalitatea, masele în procesul istoric. Influenţa filozofiei politice a lui Hegel asupra dezvoltării gândirii politice în Europa. Tema 20. Învăţăturile politice la hotarul secolelor XVIII şi prima jumătate a secolului XIX. Trăsăturile caracteristice ale dezvoltării social-economice şi politice a ţărilor Europei occidentale la hotarul sec. XVIII şi prima jumătate a sec. XIX. Rolul revoluţiei franceze şi celei industriale în crearea premiselor pentru stabilirea dominaţiei politice şi economice a burgheziei. Specificul gândirii social-politice a proceselor lor asupra dezvoltării luptei politice. Învăţătura socialpolitică a pozitivizmului timpuriu. Sistemul sociologic a lui Ogustr Kompte (1798-1857). O. Kompte ca întemeietor al sociologiei. Lucrarea “Sistemul politicii pozitiviste”. Clasificarea ştiinţelor şi locul sociologiei în această clasificare. Noţiune de sociologie. Metodele de cercetare a fenimenelor sociale. Statistica socială şi dinamica socială. Legea despre stadii de dezvoltare a civilizaţiei ca ideal al orânduirii sociale. Atitudinea faţă de liberalism, proprietatea privată şi religie. Influenţa ideilor lui asupra dezvoltării teoriilor social-politice a sec. XIX. Liberalismul ca o ramificare a gândirii socialpolitice şi ideologiei politice a burgheziei. Benjamin Constant (1767-1830). Opera principală a lui Constant “Eseu asupra libertăţii moderne comparată cu libertatea antică”. Critica ideilor social-politice a lui Rousseaeu. Noţiune de libertate. Conţinutul procesului istoric. Problema statului, personalităţii, societăţii. Teoria separării puterilor . atitudinea faţă de democraţie. Idealul politic a lui Constant. Filozofia politică a lui Alexis de Tocqueville (1805-1859). Lucrările “Despre democraţia americană”, “Regulile vechi şi democraţia”. Teoria democraţiei. Libertatea şi egalitatea. Statul, personalitatea, societatea. Ideea trecerii la democraţie prin autoritarism. Problema birocraţiei. Esenţa conservatismului liberal. Idealul politic.

Ieremia Bentham (1748-1832), filosof, economist şi jurist unul din fondatorii doctrinei liberale. Operele principale în care Benthamn abordează problematica liberalismului: “Introducere în principiile morale şi legislative”, “De antologie”. Noţiunea “utilitarism” ca principiu iniţial în formarea teoriei social-politice. Politica şi morala. Atitudinea faţă de teoria dreptului natural şi tratatului social. Legea pozitivă. Statul, personalitatea, societatea. Funcţiile statului. Individualismul şi libertatea. Idealul politic a lui Bentham. Mill John Stuart (1806-1873). Izvoarele teoretice ale ideilor social-politice. Izvoarele teoretice ale ideilor social-politice. Atitudinea faţă de pozitivismul lui Compte. Elaborarea principiilor democraţiei reprezentative burgheze. Particularităţile utilitarismului etic a lui Mill. Graniţele puterii statului asupra societăţii şi a societăţii asupra individului. Idealul politic a lui Mill. Învăţătura social-politică a lui Spencer Herbert (1820-1903). Bazele teoretice ale teoriei organice a statului şi societăţii. Două stadii de dezvoltare şi două tipuri de stat. Procesele principale în “agregatul politic” – statul. Trei sisteme principale a organismului social şi regularea lor. Conducerea politică ca unul din aspectele contrastului social. Critica tendinţelor militariste şi birocratice a statului burghez. Perspectivele liberalismului burghez. Tema 21. Teoriile socialiste. socialismul şi comunismul utopic în prima jum. a sec xix. socialismul utopic şi spiritul epocii. Saint-Simon (1760-1825). Noţiune de proces şi criteriile lui. Ideea legităţii istorice. Etapele principale ale dezvoltării omenirii. Fundamentarea idealului social-utopic. Principiul “sistemului industrial”. Influenţa ideilor lui Saint-Simon asupra formării şi dezvoltării gândirii socialiste şi sociologie în sec. XIX. Charles Fourier (1722-1837). Atitudinea lui faţă de filozofie şi concepţiile social-economice din epoca Iluminismului. Noţiune de4m progres. Ideea legităţii istorice. Fundamentarea orânduirii socialiste ideale. Trăsăturile caracteristice a unei “orânduiri armonioase”. Robert Owen (1771-1858). Critica orînduirii burgheze. Fundamentarea inevgiabilităţii “unei lumi morale noi” şi a trăsăturilor ei caracteristice. Experimentele sociale ale lui Owen. Blanqui Auguste (1805-1881). Critica societăţii burgheze. Trăsăturile principale ale idealului socialist. Tema 22. Direcţiile principale ale gândirii social-politice din Rusia în sec.XIX. Premisele social-economice, politice şi ideinice de formare a direcţiilor principale a gândirii social-politice. Influenţa gândirii europene asupra dezvoltării gândirii social-politice din Rusia în sec. XIX. Caracterul liberal al proiectelor reformatoare ale lui Speranschi M.M. (1772-1839). Principiile care au adus la eşecul “Partidului reformelor” din Rusia în epoca lui Alexandru I. Caracteristica generală a mişcării decembriştilor “Russkaia Pravda” lui Pestel P.I. (1793-1826) şi Constituţia lui Muraviov N.M. (1796-1843). Ideea eliberării sociale şi politice ca un tot unic în documentele de program a decembriştilor. Programul radical-burghez de transformare a Rusiei a lui Pestel. Teoria politică a lui Ciadaev Petru Iacovlevici (1794-1856). Filozofia istoriei. Ideea

unificării religioase a omenirii. Înaintarea şi fundamentarea problemei “Rusia şi Europa”. Rolul lui Ciadaev în formarea şi determinarea direcţiilor principale ale gândirii social politice în Rusia. Învăţătura social-politică a slavofinilor. Caracteristica generală a idelor social politice ale lui Homeacov A.S. (1804-1860), Kirevschi I.V. (1806-1856), Axacov C.S. (1871-1860), Samarin I.F. (1819- 1876), Coşewlicov A.I. (1806.1883). Trăsăturile specifice ale conservatismului rus din jum a doua a sec. XIX. Învăţătura socială a lui Danilevschi N.I. (1822-1885). Concepţia social-politică a lui Leontiev C.N. (1831-1891). Liberalismul rus Kavelin C.D. (1818-1885), Cicerin B.N. (1828-1904); Soloviov V.S. (18531900). Tema 23. Învăţătura social-politică a democraţilor revoluţionari ruşi. Izvoarele teoretice de formare a concepţiilor social-politice. Curentele principale. Generalul şi particularităţile în concepţiile democraţilor revoluţionari ruşi. Belinskii V.G. (1811-1848), Herzen A.G. (1812-1870), Cernîşevskii N.G. (1828-1889), Kropotkin P.A. (1842-1921), Tcaciov P.N. (1844-1885), Plehanov G.V. (1856-1918). Tema 24. Pozitivismul sociologic. Herbert Spenser (1820-1903). Unul din ideologii liberalismului şi reprezentant de frunte a pozitivismului sociologic englez. Analogia societăţii organizate din punct de vedere politic cu organismul. Tipul militar de stat. Liberalismul economic a lui Spencer. Spencer despre războaie. Tema 25. Anarhismul european occidental. Anarhismul ca tip de conştiinţă politică. Dispoziţiile anarhiste ale lui M. Ştirner (1806-1856). Teoria egoismului anarhist. Rolul statului în societate. Personalitatea şi societatea. Izvoarele dreptului şi moralei. Noţiune de libertate. Libertatea socială şi personală. Idealul social. Influenţa ideilor lui Ştirner asupra formării tradiţiei anarhiste în istoria gândirii sociale. P.G.Proudhon (1809-1865). Fundamentarea social-anarhist în lucrarea “Sistemul contradicţiilor economice”. Ideea înfăptuirii “revoluţiei sociale” pe cale paşnică. Atitudinea faţă de lupta politică. Esenţa statului. Trăsăturile caracteristice ale idealului social a lui Proudhon. Influenţa lui Proudhon asupra formării gândirii sociale a secolului XIX. Dezamy T. (1804-1850). Cabet E. (1783-1856). Tema 26. Gîndirea politico – juridică europeană din jumătatea a doua a sec. XIX. Trăsăturile caracteristice ale gîndirii politice juridice europene din jumătatea a doua a sec. XIX. Teoria sociologică a statului lui L.Gumplovics (1838 – 1909) .Lucrarea lui principală “Rasa şi Statul. Studii despre legea formării statului. “ Lupta pentru existenţa ca factor principal al vieţii sociale. Izvoarele luptei necontenite dintre grupele sociale. atitudinea lui faţă de stat. Învăţătura neocanmiană a lui R.Stamler (1856 – 1938). Critica doctrinei marxiste. Corelaţia între stat şi drept. Diferenţierea dreptului în just şi injust. Învăţătura social-politică a lui Spencer Herbert (1820-1903). Bazele teoretice ale teoriei organice a statului şi societăţii. Două stadii de dezvoltare şi două tipuri de stat. Procesele principale în “agregatul politic” – statul. Trei sisteme principale ale organismului social şi regularea lor. Conducerea politică ca unul din aspectele

contrastului social. Critica tendinţelor militariste şi birocratice a statului burghez. Perspectivele liberalismului burghez. Învăţătura politico-juridică a lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (1884-1990). Probleme de politică, stat şi drept în lucrările “Statul grecesc”, “Voinţa de putere”,”Aşa grăit-o Larathustra”, “Dincolo de bine şi de rău”, “Genealogia moralei”. Valoarea ca o cantitate superioară a puterii. Nietzsche despre stat. Antagonismul dintre stat şi cultură. Conceptul de drept. Problema războiului. Bibliografie Châtelet F. Pisier E. Concepţiile politice ale secolului XX. - Bucureşti, 1994. Aristotel. Politica - Bucureşti, 1966; Bagdasar N., Bogdan V., Narly C. Antologia filozofică. – Bucureşti, 1943; Bădărău D. Studii introductive la Montesquieu. – Bucureşti, 1994; Кампанелла Т. Город солнца. – М., 1954; Corneliu D. Kant. – Iaşi, 1994; Fundamentele gîndirii politice moderne. Antologie comentată. – Bucureşti, 1999; Gulian C.I. Nietzshe. – Bucureşti, 1994; Грималь П. Цицерон. – М., 1991; Лейстд О. Учение Спинозы о государстве и праве. – М., 1960; Machiavelli. Principele. – Bucureşti, 1960. Макиавелли Н. Государь. // Макиавелли Н. Избранные произведения. -М., 1982 Mazariuc C. Babeuf şi conspiraţiile pentru egalitate. – Bucureşti, 1964; Morus T. Utopia. – Bucureşti, 1959; Oţetea A. Renaşterea şi Reforma. – Bucureşti, 1941; Platon. Opere în 5 volume. – Bucureşti, 1974; Romus Rus. Istoria filozofiei islamice. - Bucureşti, 1994; Севастьянов Г., Иткин А. Томас Джефферсон, политик. – М., 1989; Strah D. Istoria gîndirii politice. Din antichitate pînă în sec.XVIII. - Chişinău, 1996; Strah D. Istoria gîndirii politice. Din sec.XVIII pînă la apariţia gîndirii politice contemporane. Chişinău, 1999; Strah D. Semnificaţia ştiinţifică a studierii istoriei gîndirii politice. // Anale ştiinţifice ale USM. Seria ştiinţe socio-umane. – Chişinău, 1998; Шашмшурев В. Учение Э.Берка о человеке и обществе. – М., 1989; Tocarev S.A. Religia în istoria popoarelor lumii. – Bucureşti, 1996; Утченко С.Л. Цицерон и его время. – М., 1986; Мирзяев С.Б. Полибий. – М., 1986; Voiculescu M. Istoria doctrinelor politice. – Bucureşti, 1992; Vladuţescu G. Introducere în istoriografia Orientului antic. – Bucureşti, 1980.