Ioan Scurtu - Istorie 1918 - 1940

Ioan

Scurtu,Theodora

Stănescu-Stanciu,

Georgiana

Margareta

Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940 

CUPRINS Cuvânt înainte I. RTI!ICR" CT"#$R %" UNIR"  &SR&I"I, &UC$'IN"I (I TRNSI#'NI"I CU R$M)NI*  +NC$R$NR" R"G"#UI !"R%INN% # #& IU#I 1.1 . Decret-rega 1.1. Decret-regall cu privire la hotărârea Sfatului Ţării din Chişinău (10 aprilie 1918 1.!. Decret-regal cu privire la hot"rârea Congre#ului general al $ucovinei din Cern"u%i (19 dece&'rie 1918 1.. Decret-regal cu privire la hotărârea )dunării *a%ionale din )l'a-+ulia (1 dece&'rie 1918 1.,. ege pentru ratficarea nirii /ran#ilavaniei cu o&ânia (1 dece&'rie 1919 1.. ege pentru ratificarea nirii $ucovinei cu o&ânia (1 dece'rie 1919 1.2. ege a#upra ratificării nirii $a#ara'iei cu o&ânia (1 dece&'rie 1919 1.3. egina 4aria de#pre 5nfăptuirea 4arii niri 1.8. 6rocla&a%ia regelui 7erdinand cu prileul 5ncoronării 5ncoronă rii #ale la )l'a +ulia (1 octo&'rie 19!! II. R$M)NI # C$N!"RIN PCII %" # PRIS !.1. Declara%iile lui +on +. C. $rătianu privind #itua%ia o&âniei la Conferin%a de pace (dece&'rie 1919 !.!. )ndr: /ardieu /ardieu de#pre at&o#fera de la Conferin%a păcii 5n urul uru l pro'le&ei ro&âneşti !.. /ratatul de pace cu ;er&ania (/he *e? @orA /i&e#B de#pre #e&narea tratatului cu )u#tria din per#pectiva ro&ânea#că !.. /ratatul de pace cu )u#tria (Saint-;er&ain 10 #epte&'rie 1919 !.2. /ratatul de pace cu $ulgaria (*euill #ur Seine !3 noie&'rie 1919 !.3. /ratatul de pace cu ngaria (/rianon , iunie 19!0 !.8. /ratatul de pace de la 6ari# (!8 octo&'rie 19!0

III. 'I C$TI%IN +N P"RI$% INT"R&"#IC .1. e#taurante li'r"rii &againe .!. Din activitatea şi preocup"rile liderilor politici .. 4ihail 4anoile#cu de#pre &odul de via%" al ro&ânilor .,. Scriitorul 4ihail Se'a#tian de#pre preocupările #ale intelectuale şi #enti-&entale .. /i&pul li'er petrecut de un profe#or univer#itar  .2. +&aginea $ucureştilor şi a 'ucureştenilor .3. Con#idera%ii privind condi%iile de &uncă şi de via%ă ale %ărăni&ii .8. )rticol privind >una $ucureştilorB (9 &ai-9 iunie 19 .9. Con#tantin ădule#cu-4otru de#pre >individuali#&ul #ufletului ro&âne#cB .10. E&il Cioran şi >ada&i#&ul ro&âne#cB .11. 4ircea Eliade de#pre >Ţara lui 'acşiş-'acşişB I'. PRTI%"#" P$#ITIC" +N PRIMU# %"C"NIU INT"R&"#IC ,.1. )ctul de con#tituire a igii 6oporului (F12 aprilie 1918 ,.!. 6roce#ul-ver'al de con#tituire a 6artidului Ţărăne#c (F18 dece&'rie 1918 ,.. 4anife#tul 6artidului Con#ervator-6rogre#i#t (F12 dece&'rie 1918 ,.,. 6roiectul de progra& al 6artidului Sociali#t G Declara%ie de principii (9F!! dece&'rie 1918 ,.. 6rogra&ul 6artidului Con#ervator-De&ocrat (!! octo&'rie 1919 ,.2. 6rogra&ul de &uncă al 6artidului *a%ional-o&ân (!9 aprilie 19!0 ,.3. 6rogra&ul 6artidului *a%ional-i'eral (ianuarie 19!! ,.8. ConteHtul in#talării li'eralilor la putere (ianuarie 19!! ,.9. 6rogra&ul 6artidului *a%ional-Ţărăne#c (octo&'rie 19!2 ,.10. 6rogra&ul de ac%iune al 6artidului Social-De&ocrat din o&ânia (&ai 19!3

'. C$NSTITUI %IN /012 /01 2 (I #"GI#" %" UNI!ICR"  STTU#UI STTU#UI R$M)N .1. Con#titu%ia din 19! .!. Itefan =eletin de#pre Con#titu%ia din 19! .. Declara%ia 6artidului *a%ional şi a 6artidului Ţărăne#c cu prileul adoptării Con#titu%iei o&âniei (!9 &artie 19 .,. egea pentru unificarea adi&ini#trativă din iunie 19! .. egea 5nvă%ă&ântului pri&ar al #tatului şi a 5nvă%ă&ântului nor&al-pri&ar (iunie 19!, .2. egea pentru organiarea 5nvă%ă&ântului univer#itar (aprilie 19! .3. egea pentru regi&ul general al cultelor (aprilie 19!8 'I. M$NR3I M$N R3I +N NII /0/4-/ /0/4-/025 025 2.1. egina 4aria de#pre regele 7erdinand 2.!. Că#ătorii princiare 2.. 6rincipe#a Elena şi rela%iile #ale cu fa&ilia regală 2.,. egile votate de )dunarea *a%ională Con#tituantă privitoare la renun%area principelui Carol la #ucce#iunea tronului şi in#tituirea egen%ei (, ianuarie 19!2 2.. /e#ta&entul /e#ta&entul regelui 7erdinand (! iunie 19! 2.2. Codicil la te#ta&entul regelui 7erdinand (11 ianuarie 19!2 2.3. Scri#oarea regelui 7erdinand cuprinând ulti&a #a dorin%ă (1 iulie 19!3 2.8. Carol al ++-lea de#pre #itua%ia din o&ânia după &oartea regelui 7erdinand (1 iulie 19!3 2.9. Docu&ente privind >re#taura%iaB din 8 iunie 190

'II. C$N!RUNTRI P$#ITIC"* "6TR"M ST)NG ST)NG (I "6TR"M %R"PT 3.1. EHtre&a #tângă 3.1.1. )rticol privind rolul 6artidului Co&uni#t (aprilie 19!! 3.1.!. Sarcinile co&uniştilor 5n viiunea lui ;heorghe Cri#te#cu (&artie 19! 3.1.. egea pentru repri&area unor infrac%iuni contra liniştii pu'lice (dece&-'rie 19!, 3.1.,. )rticolul de fond din pri&ul nu&ăr al iarului >ScânteiaB (augu#t 191 3.!. EHtre&a dreaptă 3.!.1. elatarea lui Corneliu =elea Codreanu privind 5nte&eierea egiunii )rhanghelul 4ihail la !, iunie 19!3 3.!.!. 4anife#tul >Crinul )l'B (#epte&'rie 19!8 3.!.. )precieri privind activitatea 4işcării egionare şi rolul lui Corneliu =elea Codreanu 3.!.,. Jurnalul Con#iliului de 4iniştri din 9 dece&'rie 19 privind diolvarea ;ării de 7ier 3.!.. Docu&ente privind a#a#inarea lui +. ;. Duca preşedintele Con#iliului de 4iniştri la !9 dece&'rie 19 3.!.2. egea pentru apărarea ordinei 5n #tat (3 aprilie 19, 3.!.3. 4o%iunea #tuden%i&ii creştine adoptată de Congre#ul general de la /ârgu 4ureş ( aprilie 192 3.!.8. Docu&ente privind poi%ia 4işcării egionare fa%ă de pro'le&ele #ocietă%ii ro&âneşti (193 3.!.9. 6actul de neagre#iune electorală 5ncheiat 5ntre 4işcarea egionară 6artidul *a%ionalŢărăne#c şi 6artidul *a%ional-i'eral la ! noie&'rie 193 'III. 'I P$#ITIC +N P"RI$% !"&RURI" /024-S"PT"M&RI" /075 8.1. Decret-lege privind introducerea #tării de a#ediu (11 fe'ruarie 198 8.!. Con#titu%ia din fe'ruarie 198 8.. Decret-lege privind 5nfiin%area Con#iliului de Coroană (&artie 198 8.,. Decret-lege pentru diolvarea a#ocia%iilor grupărilor şi partidelor politice (&artie 198 8.. Decret-lege pentru apărarea ordinei 5n #tat (aprilie 198 8.2. Decret-lege De cret-lege pentru 5nfiin%area 7rontului 7ro ntului enaşterii *a%ionale (dece&'rie (dece&' rie 198 8.3. Decret-lege pentru refor&a electorală (&ai 199 8.8. 4artha $i'e#cu de#pre 6arla&entul ale# 5n iunie 199 8.9. Scri#oarea ui Corneliu =elea Codreanu către *icolae +orga (!2 &artie 198 8.10. Co&unicatul 6archetului 4ilitar al Corpului ++ )r&ată cu privire la uciderea lui Corneliu =elea Codreanu (0 noie&'rie 198 ................................................... 8.11. Co&unicatul oficial privind a#a#inarea lui )r&and Căline#cu preşedintele Con#iliului de 4iniştri la !1 #epte&'rie 199 8.1!. Decret-lege pentru tran#for&area 7rontului enaşterii *a%ionale 5n 6artidul *a%iunii (!! iunie 19,0 8.1. Decret-lege pentru apărarea ordinei politice unice şi totalitare a #tatului ro&ân (!! iunie 19,0 I6. "C$N$MI" (I S$CI"TT"

'. C$NSTITUI %IN /012 /01 2 (I #"GI#" %" UNI!ICR"  STTU#UI STTU#UI R$M)N .1. Con#titu%ia din 19! .!. Itefan =eletin de#pre Con#titu%ia din 19! .. Declara%ia 6artidului *a%ional şi a 6artidului Ţărăne#c cu prileul adoptării Con#titu%iei o&âniei (!9 &artie 19 .,. egea pentru unificarea adi&ini#trativă din iunie 19! .. egea 5nvă%ă&ântului pri&ar al #tatului şi a 5nvă%ă&ântului nor&al-pri&ar (iunie 19!, .2. egea pentru organiarea 5nvă%ă&ântului univer#itar (aprilie 19! .3. egea pentru regi&ul general al cultelor (aprilie 19!8 'I. M$NR3I M$N R3I +N NII /0/4-/ /0/4-/025 025 2.1. egina 4aria de#pre regele 7erdinand 2.!. Că#ătorii princiare 2.. 6rincipe#a Elena şi rela%iile #ale cu fa&ilia regală 2.,. egile votate de )dunarea *a%ională Con#tituantă privitoare la renun%area principelui Carol la #ucce#iunea tronului şi in#tituirea egen%ei (, ianuarie 19!2 2.. /e#ta&entul /e#ta&entul regelui 7erdinand (! iunie 19! 2.2. Codicil la te#ta&entul regelui 7erdinand (11 ianuarie 19!2 2.3. Scri#oarea regelui 7erdinand cuprinând ulti&a #a dorin%ă (1 iulie 19!3 2.8. Carol al ++-lea de#pre #itua%ia din o&ânia după &oartea regelui 7erdinand (1 iulie 19!3 2.9. Docu&ente privind >re#taura%iaB din 8 iunie 190

'II. C$N!RUNTRI P$#ITIC"* "6TR"M ST)NG ST)NG (I "6TR"M %R"PT 3.1. EHtre&a #tângă 3.1.1. )rticol privind rolul 6artidului Co&uni#t (aprilie 19!! 3.1.!. Sarcinile co&uniştilor 5n viiunea lui ;heorghe Cri#te#cu (&artie 19! 3.1.. egea pentru repri&area unor infrac%iuni contra liniştii pu'lice (dece&-'rie 19!, 3.1.,. )rticolul de fond din pri&ul nu&ăr al iarului >ScânteiaB (augu#t 191 3.!. EHtre&a dreaptă 3.!.1. elatarea lui Corneliu =elea Codreanu privind 5nte&eierea egiunii )rhanghelul 4ihail la !, iunie 19!3 3.!.!. 4anife#tul >Crinul )l'B (#epte&'rie 19!8 3.!.. )precieri privind activitatea 4işcării egionare şi rolul lui Corneliu =elea Codreanu 3.!.,. Jurnalul Con#iliului de 4iniştri din 9 dece&'rie 19 privind diolvarea ;ării de 7ier 3.!.. Docu&ente privind a#a#inarea lui +. ;. Duca preşedintele Con#iliului de 4iniştri la !9 dece&'rie 19 3.!.2. egea pentru apărarea ordinei 5n #tat (3 aprilie 19, 3.!.3. 4o%iunea #tuden%i&ii creştine adoptată de Congre#ul general de la /ârgu 4ureş ( aprilie 192 3.!.8. Docu&ente privind poi%ia 4işcării egionare fa%ă de pro'le&ele #ocietă%ii ro&âneşti (193 3.!.9. 6actul de neagre#iune electorală 5ncheiat 5ntre 4işcarea egionară 6artidul *a%ionalŢărăne#c şi 6artidul *a%ional-i'eral la ! noie&'rie 193 'III. 'I P$#ITIC +N P"RI$% !"&RURI" /024-S"PT"M&RI" /075 8.1. Decret-lege privind introducerea #tării de a#ediu (11 fe'ruarie 198 8.!. Con#titu%ia din fe'ruarie 198 8.. Decret-lege privind 5nfiin%area Con#iliului de Coroană (&artie 198 8.,. Decret-lege pentru diolvarea a#ocia%iilor grupărilor şi partidelor politice (&artie 198 8.. Decret-lege pentru apărarea ordinei 5n #tat (aprilie 198 8.2. Decret-lege De cret-lege pentru 5nfiin%area 7rontului 7ro ntului enaşterii *a%ionale (dece&'rie (dece&' rie 198 8.3. Decret-lege pentru refor&a electorală (&ai 199 8.8. 4artha $i'e#cu de#pre 6arla&entul ale# 5n iunie 199 8.9. Scri#oarea ui Corneliu =elea Codreanu către *icolae +orga (!2 &artie 198 8.10. Co&unicatul 6archetului 4ilitar al Corpului ++ )r&ată cu privire la uciderea lui Corneliu =elea Codreanu (0 noie&'rie 198 ................................................... 8.11. Co&unicatul oficial privind a#a#inarea lui )r&and Căline#cu preşedintele Con#iliului de 4iniştri la !1 #epte&'rie 199 8.1!. Decret-lege pentru tran#for&area 7rontului enaşterii *a%ionale 5n 6artidul *a%iunii (!! iunie 19,0 8.1. Decret-lege pentru apărarea ordinei politice unice şi totalitare a #tatului ro&ân (!! iunie 19,0 I6. "C$N$MI" (I S$CI"TT"

9.1. Econo&ia ro&ânea#că 9.1.1. Econo&ia na%ională a o&âniei 4ariB (&ai 1919 9.1.!. efor&a agrară şi evolu%ia agriculturii 9.1.. egea pentru #ta'iliarea &onetară din fe'ruarie 19!9 9.1.,. egea &inelor din , iulie 19!, şi reac%ia tru#turilor petrolifere interna%ionale 9.1.. Con#tantin )rgetoianu de#pre #i#te&ul 'ancar 5n anii criei econo&ice 9.1.2. )cordul de cooperare tehnică-con#ultativă 5ntre o&ânia şi Societatea *a%iunilor (>6lanul de la ;enevaB !8 ianuarie 19 9.1.3. Date #tati#tice privind #i#te&ul #i#te&ul 'ancar şi #itua%ia econo&ică econo&ică a o&âniei 9.!. Enciclopedia o&ânieiB de#pre #tructura etnică a proprietarilor de 5ntreprinderi indu#triale din o&ânia

6I. R$M)NI +N R"#II#" INT"RNI$N#" INT"R&"#IC" 11.1. o&ânia şi Societatea *a%iunilor  11.1.1. 6actul Societă%ii *a%iunilor (Dina&ica păciiB conferin%ă ro#tită de *icolae /itule#cu 5n eich#tag ($erlin 2 &ai 19!9 11.!. Si#te&ul de alian%e 11.!.1. Conven%ia de alian%ă defen#ivă 5ntre o&ânia şi 6olonia ( &artie 19!1 11.!.1. 11.!.!. 11 .!.!. Conven%ia de alian%ă ro&âno-polonă re5nnoită re 5nnoită la !2 &artie 19!2 11.!.. 11 .!.. Conven%ia de alian%a defen#ivă 5ntre o&ânia şi Ceho#lovacia (! aprilie 19!1 11. 1.!., !.,.. Con Conven ven%ia %ia de ali alian%ă an%ă def defen# en#iv ivăă 5nt 5ntre re o& o&âni âniaa şi eg egatu atull Sâr Sâr'o'o-Cro Croatoato-Slo Sloven ven (+ugo#lavia din 3 iunie 19!1 11.!.. )cordul co&ple&entar la tratatele de a&ici%ie şi de alian%ă 5ntre #tatele 4icii Ln%elegeri (Str'#Ae 6le#o !3 iunie 190 11.!.2. 11 .!.2. 6actul de reorganiare a 4icii Ln%elegeri (;eneva 12 fe'ruarie 19 11.!.3. 6actul Ln%elegerii $alcanice ()tena 9 fe'ruarie 19, 11.!.8. 11 .!.8. )precieri privind o&ânia şi Ln%elegerea $alcanică

11.!.9. >o&ânia G 5n 'alan%a for%elorB 11.!.10. /ratatul de prietenie 5ntre 7ran%a şi o&ânia (6ari# 10 iunie 19!2 11.!.11. /ratatul de prietenie 5ntre +talia şi o&ânia (o&a 13 #epte&'rie 19!2 11. . o&ânia şi dina&ica rela%iilor interna%ionale până 5n #epte&'rie 190 11..1. )precieri privind politica eHternă a o&ânieiM deiderate oa&eni reuşite 11..!. 6actul enan privind garantarea frontierelor (1 dece&'rie 19! 11... 6actul $riand-Nellogg (6ari# !3 augu#t 19!8 11..,. Di#cur#ul lui *icolae /itule#cu după alegerea #a 5n calitate de preşedinte al celei de-a 11-a #e#iuni ordinare a )dunării ;enerale a Societă%ii *a%iunilor (;eneva 10 #epte&'rie 190 11... Di#cur#ul %inut de *icolae /itule#cu 5n calitate de preşedinte al celei de-a 1!-a #e#iuni ordinare a )dunării ;enerale a Societă%ii *a%iunilor (;eneva 3 #epte&'rie 191 11..2. Conven%ia pentru definirea agre#iunii (ondra , iulie 19 11..3. Declara%ia lui *icolae /itule#cu privind regi&ul naviga%iei prin Strâ&torile 4ării *egre (4ontreuH !! iunie 192 11. ,. ela%iile o&âniei cu niunea Sovietică 11.,.1. Jurnalul lui 4.4. itvinov de#pre pro'le&a $a#ara'iei (9 fe'ruarie 19!9 11.,.!. 6rotocolul de la 4o#cova pentru punerea 5n vigoare a 6actului de la 6ari# ($riandNellogg 9 fe'ruarie 19!9 .............................................. 11.,.. /elegra&a lui *icolae /itule#cu adre#ată &ini#trului de eHterne 5n legătură cu negocierile 5ntre o&ânia şi SS (;eneva !, iulie 19! 11.,.,. *icolae /itule#cu de#pre principiile politicii eHterne a o&âniei 5n 192 11.,.. 6rotocolul #e&nat de *icolae /itule#cu şi 4aA#i& itvinov privind pactul de a#i#ten%ă &utuală 5ntre o&ânia şi SS (4ontreuH !1 iulie 192

6II.

R$M)NI

+N

C$NT"6TU#

R"#II#$R

INT"RNI$N#"

%IN

NII

/024-/075

1!.1. ;rigore ;afencu de#pre politica eHternă 1!.!. )rticolul >7ereşte-te popor al &eu căci &ari pri&edii %i #e pregăte#cB de *icolae +orga (1 &artie 198 1!.. 4e#aul oficial difuat de po#tul de radio 6raga 5n legătură cu poi%ia o&âniei fa%ă de Ceho#lovacia (! noie&'rie 198 1!.,. /ratat a#upra pro&ovării raporturilor econo&ice 5ntre egatul o&âniei şi eichul ;er&an (! &artie 199 1!.. ;aran%iile 4arii $ritanii şi 7ran%ei acordate ;reciei şi o&âniei (1 aprilie 199 1!.2. Co&unicat privind neutralitatea o&âniei (2 #epte&'rie 199 1!.3. *otă privind ini%iativa o&âniei pentru con#tituirea unui >'loc al neutrilorB (4o#cova 1, noie&'rie 199 1!.8. aoul $o## de#pre >'locul neutrilorB 6III. PI"R%"RI#" T"RIT$RI#" %IN 'R NU#UI /075 1.1. 6rotocolul adi%ional #ecret la 6actul de neagre#iune #e&nat de 4olotov şi i''entrop la ! augu#t 199 1.!.)leHandru Creteanu de#pre i&pactul 5nfrângerii 7ran%ei a#upra o&âniei 1..*ota lui Joachi& von i''entrop către noua orientareB a poli-ticii eHterne a o&âniei (8 iulie 19,0 1.9. Scri#oarea lui )dolf Oitler cărtre regele Carol al ++-lea (13 iulie 19,0 1.10. )precieri privind evolu%ia reviioni#&ului &aghiar  1.11. 4ihail 4anoile#cu de#pre dictatul de la ar'itrauluiB de la ar'itrauluiB de la
6I'. P"RS$N#ITI P$#ITIC". PR"CI"RI. P$RTR"T" 1,.1. 4ircea Eliade de#pre >i&oralitatea cla#ei politiceB 1,.!. ;rigore ;afencu de#pre oa&enii politici 1,.. egele 7erdinand 1,.,. egina 4aria 1,.. Carol al ++-lea 1,.2. 6rincipe#a Elena 1,.3. egele 4ihai şi fa&ilia regală 1,.8. )leHandru )vere#cu 1,.9. +on +. C. $rătianu 1,.10. +uliu 4aniu

CU')NT +NINT"  Ln ulti&ul ti&p intere#ul pentru i#toria conte&porană a cre#cut con#idera'il. Ln S) 4area $ritanie 7ran%a ;er&ania etc. acea#tă perioadă ocupă &ai &ult de u&ătate din cur#urile şi #e&inariile de i#torie. P a#e&enea tendin%ă #e &anife#tă şi 5n o&ânia. Ea e#te firea#că deoarece tinerii de a#tăi #unt intere#a%i de i#toria recentă inclu#iv de cea a ilelor noa#tre pentru a 5n%elege &ai 'ine unde #e află şi #pre ce direc%ie #e  5ndreaptă. Culegerea de fa%ă cuprinde unele docu&ente şi &ateriale #e&nificative privind evolu%ia o&âniei 5n perioada 1918-19,0 (legi decrete progra&e ale partidelor politice &e&orii ale unor conte&porani ta'ele #tati#tice articole din pre#a vre&ii eHtra#e din lucrările unor cuno#cu%i #pecialişti 5n i#toria conte&porană şi altele. ucrarea e#te #tructurată pe 1, te&e care pot fi de'ătute 5n cadrul #e&inariilor. r&ărind un #cop preponderent didactic autorii au eHtra# păr%ile #e&nificative din &aterialele utiliate frag&entele eli&inate fiind &en%ionate prin #e&nul - Q...R. Ei #-au #trăduit #ă nu alteree #en#ul ace#tor &ateriale şi #ă dea o i&agine cuprinătoare a#upra te&ei a#tfel 5ncât de'aterile organiate cu #tuden%ii #ă fie cât &ai dina&ice şi 5nte&eiate pe o &ultitudine de #ur#e.

I. RTI!ICR" CT"#$R %" UNIR"  &SR&I"I, &UC$'IN"I CU R$M)NI. +NC$R$NR" R"G"#UI !"R%INN% # #& IU#I

(I

TRNSI#'NI"I

/./. %ecretu8-rega8 cu 9rivire 8a hotărârea S:atu8ui ării din Chi;inău (10 aprilie 1918)

Q1RSfatul Ţării din $a#ara'ia 5n şedin%a de la !3 &artie (9 aprilie 1918 votând prin 82 de voturi pentru contra  fiind şi 2 de a'%ineri ur&ătoarea reolu%iuneM >Ln nu&ele poporului $a#ara'iei Sfatul Ţării declarăM epu'lica De&ocratică 4oldovenea#că ($a#ara'ia 5n hotarele ei dintre 6rut *i#tru Dunăre 4area *eagră şi vechile grani%e cu )u#tria ruptă de u#ia acu& o #ută şi &ai 'ine de ani din trupul vechei 4oldove 5n puterea dreptului i#toric şi dreptului de nea& pe 'aa principiului că noroadele #ingure #ă-şi hotărea#că #oarta lor de ai 5nainte şi pentru totdeauna #e uneşte cu &a&a #a o&ânia.B Ii preidentul Con#ilului no#tru declarând căM >Ln nu&ele poporului ro&ân şi al regelui 4. S. 7erdinand + al o&âniei ia act de ace#t vot ua#i unani& şi declară la rândul lui $a#ara'ia unită cu o&ânia de veci şi indivii'ilăB. 6ro&ulgă& ace#t vot şi acea#tă declara%ie şi ordonă& #ă fie inve#tit cu #igiliul #tatului şi pu'licat 5n >Monitorul oficial”. “Monitorul oficial”, din 10 F!F aprilie 1918

/.1. %ecretu8-rega8 cu 9rivire 8a hotărârea Congresu8ui genera8 a8 &ucovinei din Cernău
uând act de hotărârea unani&ă a Congre#ului general al $ucovinei din Cernău%i de la 1 noie&'rie 1918  )& decretat şi decretă&M  Art. I. $ucovina 5n cuprin#ul grani%elor #ale i#torice e#te şi ră&âne unită cu egatul o&âniei.  Art. II . 6reşedintele Con#iliului no#tru de 4iniştri e#te 5n#ărcinat cu eHecutarea ace#tui decret.

>Monitorul oficial”, din 19 dece&'rie 1918F1 ianuarie 1919

/.2. %ecretu8-rega8 cu 9rivire 8a hotărârea dunării Na
uând act de hotărârea unani&ă a )dunării *a%ionale din )l'a +ulia  )& decretat şi decretă&M  )rt. +. Ţinuturile cuprin#e 5n hotărârea )dunării *a%ionale din )l'a +ulia de la 18 noie&'rieF1 dece&'rie 1918 #unt şi ră&ân deapururea unite cu egatul o&âniei.  )rt. ++. 6reşedintele Con#iliului no#tru de 4iniştri e#te 5n#ărcinat cu aducerea la 5ndeplinire a decretuluilege de fa%ă.  >Monitorul oficial”, din 1F!2 dece&'rie 1918

/.7. #egea 9entru rati:icarea Unirii Transi8vaniei cu Ro>ânia (31 decembrie 1919)  Art. unic . Se ratifică inve#tindu-#e cu putere de lege decretul-lege cu nr. 21 din 11 dece&'rie 1918 pu'licat 5n >Monitorul oficial” cu nr. !1! din 1 dece&'rie 1918 privitor la unirea /ran#ilvaniei $anatului Crişanei Săt&arului şi 4ara&ureşului cu vechiul egat al o&âniei 5n cuprinderea ur&ătoareM

7erdinand + 6rin gra%ia lui Du&neeu şi voin%a na%ională rege al o&âniei a to%i de fa%ă şi viitori #ănătateM  )#upra raportului preşedintelui Con#iliului no#tru de 4iniştri #u' nr. !131 din 1918 uând act de hotărârea unani&ă a )dunării *a%ionale din )l'a +ulia.  )& decretat şi decretă&M  Art. I. Ţinuturile cuprin#e 5n hotărârea )dunării *a%ionale din )l'a +ulia de la 18 noie&'rie (1 dece&'rie 1918 #unt şi ră&ân deapururea unite cu egatul o&âniei.  Art. II. 6reşedintele Con#iliului no#tru de 4iniştri e#te 5n#ărcinat cu aducerea la 5ndeplinire a decretuluilege de fa%ă.

Dat 5n $ucureşti la 11 dece&'rie 1918 7erdinand.

6reşedintele Con#iliului de 4iniştri +on +. C. $rătianu.  )cea#ta lege #-a votat de )dunarea Deputa%ilor 5n şedin%a de la !9 dece&'rie anul 1919 5n unani&itate prin acla&a%iuni. 6reşedinte *. +orga. Secretar Itefan 4eteş.  )cea#tă lege #-a votat de Senat 5n şedin%a de la !9 dece&'rie anul 1919 5n unani&itate prin acla&a%iuni. 6. 6reşedinte Dr. C. Iu&uleanu. Secretar $al'areu. 6ro&ulgă& acea#tă lege şi ordonă& ca ea #ă fie inve#tită cu #igiliul #tatului şi pu'licată 5n > Monitorul  oficial”. Dat 5n $ucureşti la 1 dece&'rie 1919. “Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 19!0

/.?. #ege 9entru rati:icarea unirii &ucovinei cu Ro>ânia (1 dece&'rie 1919  Art. unic.  Se ratifică inve#tindu-#e cu putere de lege decretul-lege nr. 3,, din 18 dece&'rie 1918 pu'licat 5n >Monitorul oficial”  nr. !13 din 19 dece&'rie 1918 privitor la unirea $ucovinei cu vechiul egat al o&âniei 5n cuprinderea ur&ătoareM

7erdinand + 6rin gra%ia lui Du&neeu şi voin%a na%ională rege al o&âniei a to%i de fa%ă şi viitori #ănătateM  )#upra raportului preşedintelui Con#iliului no#tru de 4iniştri #u' nr. !!11 din 1918 uând act de hotărârea unani&ă a Congre#ului general al $ucovinei din Cernău%i de la 1 noie&'rie 1918  )& decretat şi decretă&M  Art. I. $ucovina 5n cuprin#ul grani%elor #ale i#torice e#te şi ră&âne deapururea unită cu egatul o&âniei.  Art. II. 6reşedintele Con#iliului no#tru de 4iniştri e#te 5n#ărcinat cu eHecutarea ace#tui decret.

Dat 5n $ucureşti la 18 dece&'rie 1918. 7erdinand. 6reşedintele Con#iliului de 4iniştri+on +. C. $rătianu.  )cea#tă lege #-a votat de )dunarea Deputa%ilor 5n şedin%a de la !9 dece&'rie anul 1919 5n unani&itate prin acla&a%iuni.  6reşedinte *. +orga.

 Secretar )urel 4oraru.  )cea#tă lege #-a votat de Senat 5n şedin%a de la !9 dece&'rie anul 1919 5n unani&itate prin acla&a%iuni.  6. 6reşedinte Dr. C. Iu&uleanu.  Secretar $al'areu. 6ro&ulgă& acea#tă lege şi ordonă& ca ea #ă fie inve#tită cu #igiliul #tatului şi pu'licată 5n > Monitorul  oficial”. Dat 5n $ucureşti la 1 dece&'rie 1919. “Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 19!0

/.@. #ege asu9ra rati:icării unirii &asara=iei cu Ro>ânia (1 dece&'rie 1919  Art. unic. Se ratifică inve#tindu-#e cu putere de lege decretul-lege nr. 8,! din 9 aprilie 1918 pu'licat 5n “Monitorul oficial”  nr. 8 din 10 aprilie 1918 privitor la unirea $a#ara'iei cu vechiul egat al o&âniei 5n cuprinderea ur&ătoareM

7erdinand + 6rin gra%ia lui Du&neeu şi voin%a na%ională rege al o&âniei a to%i de fa%ă şi viitori #ănătateM Sfatul Ţării din $a#ara'ia 5n şedin%a de la !3 &artie (9 aprilie 1918 votând prin 82 de voturi pentru contra  fiind şi 2 de a'%ineri ur&ătoarea reolu%iuneM >Ln nu&ele poporului $a#ara'iei Sfatul Ţării declarăM epu'lica De&ocratică 4oldovenea#că ($a#ara'ia 5n hotarele ei dintre 6rut *i#tru Dunăre 4area *eagră şi vechile grani%e cu )u#tria ruptă de u#ia acu& o #ută şi &ai 'ine de ani din trupul vechei 4oldove 5n puterea dreptului i#toric şi dreptului de nea& pe 'aa principiului că noroadele #ingure #ă-şi hotărea#că #oarta lor de ai 5nainte şi pentru totdeauna Se uneşte cu &a&a #a o&ânia.B Ii preidentul Con#ilului no#tru declarând căM >Ln nu&ele poporului ro&ân şi al regelui 4.S. 7erdinand + al o&âniei ia act de ace#t vot ua#i unani& şi declară la rândul lui $a#ara'ia unită cu o&ânia de veci şi indivii'ilăB. Dat 5n +aşi la 9 aprilie 1918. 6reşedintele Con#iliului de 4iniştri ). 4arghilo&an. 4ini#tru de u#ti%ie D. Do're#cu.  )cea#tă lege #-a votat de )dunarea Deputa%ilor 5n şedin%a de la !9 dece&'rie anul 1919 5n unani&itate prin acla&a%iuni.

 6reşedinte *. +orga.  Secretar /eodo#ie $ârca.  )cea#tă lege #-a votat de Senat 5n şedin%a de la !9 dece&'rie anul 1919 5n unani&itate prin acla&a%iuni.  6. 6reşedinte Dr. C. Iu&uleanu.  Secretar +. $al'areu. 6ro&ulgă& acea#tă lege şi ordonă& ca ea #ă fie inve#tită cu #igiliul #tatului şi pu'licată 5n > Monitorul  oficial”. Dat 5n $ucureşti la 1 dece&'rie 1919. “Monitorul oficial”  din 1 ianuarie 19!0

/.A. Regina Maria des9re în:ă9tuirea Marii Uniri /ran#ilvania $ucovina până şi $a#ara'iaT o&ânia 4areT 6arcă 5&i venea a&e%eala când 5&i dădea& #ea&a de &ărini&ia #oartei. *u e vor'a porni#e poporul no#tru 5n ră'oi cu cântecul pe 'ue fiindcă #e ducea #ă lupte pentru vi#ul lui de veacuri 5n#ă 5ntre ti&p #e ivi#eră clipe atât de negre 5ncât ai aproape &ă te&ea& #ă prive#c lu&ina ilei. 4ai era un lucruM i'ânda noa#tră 5n#e&na pră'uşire şi nenorocire pentru atâ%ia al%ii 5ncât cu firea &ea nu putea& decât #ă &ă 5nfior la ace#t gând. /re'ui#e #ă #e dărâ&e atâtea #tate ca #ă #e 5nfăptuia#că nirea noa#tră şi avea& de#tulă conştiin%ă ca #ă &ă 5n#păi&ânt de hotărârile #oartei. S-ar fi putut tot atât de 'ine #ă fi& noi cei 5nvinşi căci nu pleca#eră şi toate celelalte nea&uri 5n luptă cu 5ncredin%area că era #fântă caua lorU Ii chiar dacă #-ar fi 5nşelat guvernele regii şi preiden%ii oşteanul porni#e cu 'ună-credin%ă gata #ă-şi ertfea#că via%a pentru ceea ce 5nvă%a#e #ă creadă că e datoria lui pentru patrie.
/.4. Proc8a>a
6rin gra%ia lui Du&neeu şi voin%a na%ională rege al o&âniei a& &oştenit Coroana o&âniei după glorioa#a do&nie a egelui Lnte&eietor Q1R. Suindu-&ă pe tron a& rugat Cerul #ă dea rod &uncii ce fără preget era& hotărât #ă 5nchin iu'itei &ele %ări ca 'un ro&ân şi rege. 6ronia cerea#că a 'inecuvântat şi prin 'ăr'ă%ia poporului şi viteia o#taşilor ne-a dat #ă lărgi& hotarele egatului şi #ă 5nfăptui& dorul de veacuri al nea&ului no#tru.  )& venit a#tăi cu regina G care ne-a fo#t tovarăşă 5n credin%a neclintită la re#trişte şi la 'ucurie G ca printracea#tă #ăr'ătoare #ă con#acră& 5n fa%a Do&nului şi a #cu&pului no#tru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dân#ul. 6unând pe capul &eu 5ntr-acea#tă #trăveche cetate a Daciei o&ane coroana de la 6levna pe care noi şi glorioa#e lupte au făcut-o pe veci coroana o&âniei 4ari &ă 5nchin cu evlavie &e&oriei celor care 5n toate

vre&urile şi de pretutindeni prin credin%a lor prin &unca şi prin ertfa lor au a#igurat unitatea na%ională şi #alut cu drago#te pe acei care au procla&at-o 5ntr-un gla# şi o #i&%ire de la /i#a până la *i#tru şi până la 4are.  Lntr-ace#te clipe gândul &eu #e 5ndreaptă cu recunoştin%ă către viteaa şi iu'ita noa#tră ar&ată. 6entru ră#plata trudelor trecutului rog Cerul ca poporul no#tru #ă culeagă 5n pace roadele lui 'inecuvântate şi #ă propăşea#că 5n linişte fră%ie şi &uncă harnică. Cu ini&a plină de drago#te şi credin%ă &ărturi#e#c dorin%ele #ufletului &eu.  Aurora”, din 1, octo&'rie 19!!

II. R$M)NI # C$N!"RIN PCII %" # PRIS 1./. %ec8araâniei 8a Con:erin
 )#tfel erau decep%iunile create chiar de ar&i#ti%iu când la 6ari# 5naintea Conferin%ei a& con#tatat din iua  5ntâi că #tatele &ari că puterile cele patru 5n%elegeau #ă ne tratee pe #tatele cele &ici la di#cu%ii nu ca pe nişte tovarăşi cu drepturi egale cu& fu#e#eră& egali la luptă. Din iua 5ntâi #e con#tatau aşa diferen%ele 5ncât nu &ai core#pundeau cu no%iunea pe care o avea& noi de noua via%ă interna%ională ce tre'uie #ă fie 5ntre #tate. *u in#i#t a#upra che#tiunilor de detaliu ca cele 5n care ne-a& po&enit că o&âniei i #e conte#tă dreptul de a avea nu nu&ai un nu&ăr de plenipoten%iari egal cu ai 6uterilor 4ari dar o&âniei i #e conte#tă chiar dreptul de a avea un nu&ăr de plenipoten%iari egal cu acei ai $elgiei ai $railiei #au Ser'iei aşa că noi nu putea& #ă ave& decât doi plenipoten%iari pe când celelalte puteri puteau avea trei. Q...R Ca #ă #e #i#te&atiee ace#t procedeu de lucru şi ace#t #i#te& nou dar prea &ult 5nvechit al vie%ii interna%ionale #-au inventat defini%iuni #peciale pentru #tate ca acele pe care le repreenta&. ând pe rând ele au fo#t nu&ite >#tate cu intere#e particulareB şi apoi B#tate cu intere#e li&itateB. )& prote#tat 5n toate de&er#urile &ele 5n contra ace#tor defini%iuni. )& căutat #ă conving pe cei &ari că #tatele nu #unt unele cu intere#e generale şi altele cu intere#e li&itate dar că fiecare #tat acolo unde are intere# 5l are tot atât de viu şi e tot atât 5n drept #ă-l apere ca oricare putere &are şi că nu e#te ni&eni 5n drept #ă li&itee unde intere#ele &ele 5ncep şi unde #e #fârşe#c decât eu 5n#u&i.

Concep%iunea şi defini%iunea erau atât de pri&edioa#e 5ncât ele nu puteau #ă nu ducă la acea con#ecin%ă la care #-a şi aun# când de la #tate cu intere#e li&itate a& aun# #ă fi& trata%i ca 5n tratatul &inorită%ilor ca #tate cu independen%ă li&itată. Q...R  )& fo#t 5n ignoran%ă co&plectă de teHtul tratatului cu ;er&ania până 5n aunul ilei când el a fo#t #ă fie  5n&ânat ina&icului.  )tunci a& fo#t convoca%i 5ntr-o conferin%ă plenară 5n care ne-a& aşteptat ca cel pu%in 5n acea#tă ulti&ă oră #ă ni #e co&unice teHtul integral. Ln loc #ă ni #e dea #-a ridicat unul din delega%ii &arilor puteri şi a făcut o #curtă o foarte #curtă chiar o prea #curtă eHpunere a ceea ce con%inea tratatul 5n liniile #ale generale şi ne-a #pu# că neavând i&pri&atul gata nu ni #e va putea co&unica teHtul 5n#uşi decât a doua i. 7iindcă 5n acel tratat 5n acea eHpunere ce #e făcea erau aluiuni la două #au trei puncte care ne intere#au #pecial pe noi ro&ânii &-a& adre#at la doi din cei &ai de #ea&ă delega%i ai acelei conferin%e nu la unul din &e&'rii Con#ilului Supre& dar la doi oa&eni iluştri care 5n de#făşurarea eveni&entelor care au produ# şi au condu# ră'oiul i-au a#igurat #ucce#ul şi care ocupă un loc de frunte 5n lu&e. ! "oce# 4areşalul 7och.Q1R $l. Ion I.%. &r'tianu# 4-a& adre#at la dânşii şi i-a& 5ntre'atM Cu& #tau ace#te puncte 5n tratatul care priveşte şi pe o&âniaU 7iecare pe rând &i-a ră#pun#M >Dar dacă d-ta nu le cunoşti crei că eu le cuno#cU *u cuno#c teHtul tratatului.B )tunci a& i# unuia din ei celui &ai ilu#truM >
D-lor deputa%i a#tfel a& aun# la
De!ate"ile A#$%&"ii De'$taţilo"  nr. 1 din 1 ianuarie 1919 pp. 123-129

1.1. ndr TardieuD/Edes9re at>os:era de 8a Con:erinei ro>âne;ti  )& du# lupte grele pentru a face #ă i #e recunoa#că lui $rătianu şi o&âniei calitatea de aliat. Eu avea& 5&potriva &ea pe Cle&enceauQ!R care nu-i ierta ar&i#ti%iulQR #ău pe Kil#onQ,R care declara că nu %ine cont de tratatul no#tru de alian%ă din 1912QR pe to%i uriştii pentru care pacea din !, aprilieF3 &ai 1918 cu ;er&ania de#puia#e o&ânia de calitatea #a de aliat. 6ână acu& &i-a&

pierdut ti&pul pentru a le arăta că acea#tă pace nu-i e#te i&puta'ilă nici din punct de vedere &oral nici din punct de vedere politic &arii alia%i neapro-'ând-o nici din punct de vedere uridic regele ne#anc%ionând-o şi re&o'iliând de la pri&ul contact cu ar&atele de la Salonic. Ln concluie 5n nu&ele dreptă%ii #e co&ite o &are nedreptate vrând #ă #e pedep#ea#că o&ânia pentru nefericirile #ale de care #unt re#pon#a'ili alia%ii no#trii noi 5nşine pentru că nu ne-a& %inut angaa&entele de la Salonic apoi şi 5n &od deo#e'it şi u#ia.  Apud   C. de Saint )ulaire (o%)essio% #*$% vie$+ #i'lomate 6ari# 19 p. ,8,

1.2. Tratatu8 de 9ace cu Ger>aniaD/E D/E Conferin%a pentru 5ncheierea tratatului de pace cu %ările 5nvin#e 5n pri&ul ră'oi &ondial şi-a 5nceput lucrările la 6ari# pe 18 ianuarie 1919. Delega%ia ro&ână a fo#t condu#ă de +on +. C. $rătianu (pri&-&ini#tru care  5n ur&a notelor ulti&ative de a #e&na tratatul cu )u#tria şi-a dat de&i#ia din fruntea guvernului fiind 5nlocuit după &ulte pre#iuni de )l.
Pa"tea ,- Se.ţi$%ea II – T"atate  Art. 9. ;er&ania recunoaşte ca fiind şi ră&ânând a'rogate toate tratatele conven%iile şi 5n%elegerile pe care le-a 5ncheiat cu u#ia #au cu orice #tat #au guvern al cărui teritoriu con#tituia &ai 5nainte o parte a u#iei cât şi cu o&ânia 5nainte de 1 augu#t 191, #au de la acea#tă dată până la punerea 5n vigoare a /ratatului de fa%ă. QVR

Se.ţi$%ea I/  $%$"i2 #"e't$"i 3i i%te"ese  Art. 9*. QVR Su' reerva di#poi%iunilor contrarii care ar putea #ă reulte din preentul /ratat 6uterile aliate şi a#ociate 5şi reervă dreptul de a re%ine şi de a lichida toate 'unurile drepturile şi intere#ele apar%inând la data punerii 5n vigoare a preentului /ratat #upuşilor (reortiant) ger&ani #au unor #ocietă%i controlate de ei pe teritoriul lor 5n coloniile po#e#iunile şi %ările lor de protectorat inclu#iv 5n teritoriile care le-au fo#t cedate 5n virtutea preentului /ratat.

ichidarea va avea loc confor& legilor #tatului aliat #au a#ociat intere#at iar proprietarul ger&an nu va putea #ă di#pună de ace#te 'unuri drepturi şi intere#e nici #ă le grevee cu vreo #arcină fără con#i&%ă&ântul ace#tui #tat. *u vor fi con#idera%i 5n #piritul preentului paragraf ca #upuşi (reortiant) ger&ani #upuşii (reortiant)  ger&ani care do'ânde#c de plin drept na%ionalitatea unei 6uteri aliate #au a#ociate prin aplicarea preentului /ratat. QVR

Pa"tea ,/  (la$e #ive"se  Art. +3+. ;er&ania #e o'ligă #ă recunoa#că co&pleta valoare a /ratatului de pace şi a Conven%iunilor  adi%ionale care vor fi 5ncheiate de 6uterile aliate şi a#ociate cu 6uterile care au luptat alături de ;er&ania #ă accepte di#poi%iunile ce vor fi luate cu privire la teritoriile fo#tei 4onarhii a )u#tro-ngariei ale egatului $ulgariei şi ale +&periului oto&an şi #ă recunoa#că noile #tate 5năuntrul fruntariilor ce le #unt a#tfel fiHate. QVR “Monitorul oficial”, din 9 aprilie 19!0

-4- 5IAR6L AMERI(AN 7TE NE :OR; TIMES< DESPRE SEMNAREA =I (ON>IN6T6L TRATAT6L6I  (6 A6STRIA DIN PERSPE(TI/A ROMÂNEAS(? >o&âniei i #e cere #ă-şi pună #e&nătura pe un tratat care con%ine claue inco&pati'ile cu de&nitatea unei %ări independente. )cea#ta e#te 5n contradic%ie flagrantă cu principiile pentru care #-a purtat ră'oiul.B  “-e e/ or ime”, din 3 dece&'rie 1919

1.?. Tratatu8 de 9ace cu ustriaD/E

D/E4arile puteri au #e&nat /ratatul de pace cu )u#tria pe 10 #epte&'rie 1919 iar o&ânia după &ulte prote#te 5n ceea ce priveşte art. 10 şi 11 din /ratatul &inorită%ilor şi-şi va pune #e&nătura pe tratatul din care #au 5nlăturat punctele divergente pe 10 dece&'rie 1919.  (2aint4ermain, 10 eptembrie 1919)

Pa"tea III  (la$e 'oliti.e e$"o'e%e Se.ţi$%ea /III  Rom@%ia  Art. 59. )u#tria renun%ă 5n ceea ce o priveşte 5n favoarea o&âniei la toate drepturile şi titlurile a#upra păr%ii fo#tului ducat al $ucovinei cuprin#ă dincoace de fruntariile o&âniei a#tfel precu& vor fi fiHate ulterior de principalele puteri aliate şi a#ociate.  Art. 0.  o&ânia con#i&te la in#er%iunea 5ntr-un tratat cu principalele puteri aliate şi a#ociate a unor  di#poi%iuni pe care ace#te puteri le vor #ocoti nece#are pentru a ocroti 5n o&ânia intere#ele locuitorilor ce #e deo#e'e#c prin ra#ă li&'ă #au religiune de &aoritatea popula%iunii.

o&ânia con#i&te de a#e&enea la in#er%iunea 5ntr-un tratat cu principalele 6uteri aliate şi a#ociate a unor di#poi%iuni pe care ace#te puteri le vor #ocoti nece#are pentru a ocroti li'ertatea tranitului şi a aplica un regi& echita'il co&er%ului celorlalte na%iuni.  Art. 1. 6ropor%ia şi natura #arcinilor financiare ale fo#tului +&periu al )u#triei pe care o&ânia va avea #ă le ia pe #ea&ă pentru teritoriul pu# #u' #uveranitatea ei vor fi #ta'ilite confor& cu art. !0 partea +W (%lau6e financiare a tratatului de fa%ă.

Conven%iuni ulterioare vor regula toate che#tiunile care n-ar fi regulate prin tratatul de fa%ă şi care ar putea lua naştere din ce#iunea i#ului teritoriu.   “Monitorul oficial”, din !2 #epte&'rie 19!0

1.@. Tratatu8 de 9ace cu &u8garia (euill7 ur 2eine, * noiembrie 1919)

Pa"tea II  "$%ta"iile $lBa"iei   Art. * . 7runtariile $ulgariei vor fi fiHate după cu& ur&eaă (a #e vedea harta aneHatăM QVR Cu omnia#

de la 4area *eagră până la DunăreM fruntaria a#tfel cu& eHi#tă la 1 augu#t 191,. De aici până la confluen%a /i&oAului cu DunăreaM 6rincipalul canal naviga'il al Dunării 5n a&onte. QVR

Pa"tea III  (la$e 'oliti.e Se.ţi$%ea / Dis'oiţi$%i Be%e"ale  Art. 59. $ulgaria declară de pe acu& că recunoaşte şi acceptă fruntariile )u#triei ale ;reciei ale ngariei ale 6oloniei ale o&âniei ale Statului Sâr'o-Croato-Sloven şi ale Statului Ceho-Slovac a#tfel cu& ace#te fruntarii vor fi fiHate de către principalele 6uteri aliate şi a#ociate. QVR

Pa"tea /II  Re'a"aţi$%i 

 Art. 11. Q...R Ln con#ecin%ă $ulgaria #e o'ligă a plăti şi puterile aliate şi a#ociate #e o'ligă a accepta #u&a de două &iliarde două #ute cincieci de &ilioane (!.!0.000.000 de franci 5n aur ca repreentând repara%iunea a cărei #arcină $ulgaria e#te capa'ilă de a o lua a#upra ei.

6lata ace#tei #u&e #e va face #u' reerva di#poi%iunilor de &ai o# prin plă%i #e&e#triale a căror  #caden%ă va fi la 1 ianuarie şi la 1 iulie a fiecărui an. 6ri&a #caden%ă va fi la 1 iulie 19!0. “Monitorul oficial”, din !0 #epte&'rie 19!0

1.A. Tratatu8 de 9ace cu Ungaria (rianon, + iunie 190)

Pa"tea II  "$%ta"iile 6%Ba"iei   Art. * . 7runtariile ngariei vor fi fiHate după cu& ur&eaăM

Q...R Cu omniaM De la punctul &ai #u# definit #pre e#t-nord-e#t şi până la un punct de ale# pe râul 4ureş la aproH.  A& 00 & 5n a&onte de podul căii ferate de la 4aAo la SegedM o linie de deter&inat pe terenX de acolo #pre #ud-e#t apoi #pre nord-e#t şi până la un punct de ale# la aproH. 1 A& la #ud de #ta%ia *aglaAM cur#ul râului 4ureş #pre a&onteX de acolo #pre nord-e#t şi până la ieşirea li&itei ad&ini#trative 5ntre co&itatele C#anad şi )rad la nordnord-ve#t de *e&etperegM o linie de de&arcat pe teren trecând 5ntre *aglaA şi #ta%iunea de cale feratăX de acolo #pre e#t-nord-e#t şi până la un punct de fiHat pe teren 5ntre localită%ile $attona şi /ornaX acea#tă li&ită ad&in#trativă trecând la nord de *e&etpereg şi de Ni#peregX de acolo şi până la cota 1! (aproH. 1 A& !00 & la e#t de 4ago#liget punct co&un celor trei fruntarii ale ngariei o&âniei şi Ceho#lovaciei (teritoriul ruteanX o linie de deter&inat pe teren Q...R.

Pa"tea III  (la$e 'oliti.e e$"o'e%e Se.ţi$%ea III – Rom@%ia  Art. +5.  ngaria renun%ă 5n ceea ce o priveşte 5n favoarea o&âniei la toate drepturile şi titlurile a#upra teritoriilor fo#tei &onarhii au#tro-ungare #ituate dincolo de fruntariile ngariei a#tfel cu& #unt fiHate la art. !3 partea ++-a (:runtariile ;n
6ropor%ia şi natura #arcinilor financiare ale ngariei pe care o&ânia va avea #ă le ia pe #ea&a #a pentru teritoriul pu# #u' #uveranitatea ei vor fi fiHate confor& cu art. 182 partea +W (%lau6e financiare a tratatului de fa%ă. Conven%ii ulterioare vor regula toate che#tiunile care n-ar fi regulate prin tratatul de fa%ă şi care ar putea lua naştere din ce#iunea i#ului teritoriu. QVR

Se.ţi$%ea I,  Dis'oiţi$%i Be%e"ale  Art. *+. ngaria declară de pe acu& că recunoaşte şi pri&eşte fruntariile )u#triei $ulgariei ;reciei 6oloniei o&âniei Statului Sâr'o-Croato-Sloven şi ale Statului Ceho-Slovac a#tfel precu& ace#te fruntarii vor  fi fiHate de către principalele puteri aliate şi a#ociate. “Monitorul oficial”, din !1 #epte&'rie 19!0

1.4. Tratatu8 de 8a Paris (8 octombrie 190)

+&periul 'ritanic 7ran%a +talia Japonia principalele puteri aliate şi o&âniaM Con#iderând că 5n intere#ul păcii generale 5n Europa tre'uie a#igurată 5ncă de pe acu& 5n $a#ara'ia o #uveranitate care #ă core#pundă a#pira%iilor popula%iunii şi #ă garantee &inorită%ilor de ra#ă religiune #au li&'ă protec%iunea ce le e#te dorităX Con#iderând că din punct de vedere geografic etnografic i#toric şi econo&ic unirea $a#ara'iei cu o&ânia e#te pe deplin u#tificatăX Con#iderând că popula%iunea $a#ara'iei a &anife#tat dorin%a de a vedea $a#ara'ia unită cu o&âniaX Con#iderând 5n #fârşit că o&ânia din propria ei voin%ă doreşte #ă dea garan%ii #igure de li'ertate şi dreptate fără deo#e'ire de ra#ă de religiune #au de li&'ă confor& cu tratatul #e&nat la 6ari# la 9 dece&'rie 1919 locuitorilor atât ai vechiului egat al o&âniei cât şi al teritoriilor de curând tran#ferateX  )u hotărât #ă 5ncheie tratatul de fa%ă şi au de#e&nat ca plenipoten%iari ai lor #u' reerva facultă%ii de a di#pune 5nlocuirea lor pentru #e&năturăX Q...RQ1R Care #-au 5n%ele# a#upra #tipula%iunilor ur&ătoareM  Art. 1. Lnaltele 6ăr%i Contractante declară că recuno#c #uveranitatea o&âniei a#upra teritoriului $a#ara'iei cuprin# 5ntre frontiera actuală a o&âniei 4area *eagră cur#ul *i#trului de la gura #a până la punctul unde e#te tăiat de vechiul hotar dintre $ucovina şi $a#ara'ia şi ace#t vechi hotar.  Art. . P co&i#iune co&pu#ă din trei &e&'ri dintre care unul va fi nu&it de principalele puteri aliate unul de o&ânia şi unul de Con#iliul Societă%ii *a%iunilor pe #ea&a u#iei va fi con#tituită 5n ter&en de 1 ile cu  5ncepere de la punerea 5n vigoare a tratatului de fa%ă #pre a fiHa pe teren noua linie de fruntarie a o&âniei.  Art. 3. o&ânia #e o'ligă a re#pecta şi a face #ă fie riguro# re#pectate pe teritoriul $a#ara'iei arătat la art. 1 #tipula%iile tratatului #e&nat la 6ari# la 9 dece&'rie 1919 de către principalele puteri aliate şi a#ociate şi o&ânia şi anu&eM a a#igura locuitorilor fără deo#e'ire de ra#ă de li&'ă #au de religiune aceleaşi garan%ii de li'ertate şi de dreptate ca şi celorlal%i locuitori din %inuturile ce fac parte din egatul o&âniei. QVR  Art. 9. Lnaltele 6ăr%i Contractante vor invita u#ia #ă adere la tratatul de fa%ă de 5ndată ce va eHi#ta un guvern ru# recuno#cut de ele. Ele 5şi reervă dreptul de a #upune ar'itraului Con#iliului Societă%ii *a%iunilor toate che#tiunile care ar putea fi ridicate de guvernul ru# cu privire la detaliile ace#tui tratat fiind 'ine #ta'ilit că fruntariile definite de ace#t tratat precu& şi #uveranitatea o&âniei a#upra teritoriilor pe care le cuprinde nu vor  putea fi pu#e la di#cu%iune. “Monitorul oficial”, din 8 augu#t 19!!

III. 'I C$TI%IN +N P"RI$% IN"R&"#IC 2./. Restaurante, 8i=rării, >agaFine 6ri&ele două auto&ate =erdan au fo#t 5n 'locul )ro şi 5n $ulevardul )cade&iei vi#-a-vi# de li'răria >Cartea o&ânea#căB. Clientul 5şi lua frugala hrană lângă nişte &ă#u%e di&en#ionate pentru 5năl%i&ea #tatului 5n picioare. Ceva &ai târiu auto&atul =erdan 5şi avea 5n Calea o/enbrau şi plăcintăria ic ac  de pe 'ulevardul Eli#a'eta cu pro#tiile ei de foeta fin cu carne şi 'rână a#ociate vinului negru la #fert #au la pahar. Cât de#pre ve#titele re#taurante ale centrului ele erau %ap?a @necu %ontinental  Modern  At-ne Balace şi %ina. 6entru cealaltă hrană de care 'oe&a nu era &ai pu%in flă&ândă pe un peri&etru 5ntre )teneu şi 6oşta Centrală figura o con#tela%ie de li'rării 5n frunte cu %artea romneac' şi  Alcala7  una pe $ulevardul )cade&iei cealaltă 5n col%ul unde #e 5ntâlnea Calea e )iB şi el 5i reco&anda la toată lu&ea. Când &i-a apărut pri&a carte ştiu că 5ntr-o i 4ontăureanu &-a 5ntâ&pinat cu firea#ca lui #eninătate #punându-&i că un client al lui pe nu&e Cluceru &ă roagă #ă-i #e&ne un autograf. 6e unul i# Saşa 6ană B cu& 5i #punea el i-a& a&intit că era prietenul #ău devotat care-şi cheltuia toate #alariile pe co#turile revi#tei “;nu”   şi pe căr%ile tipărite #u' egida aceleaşi pu'lica%ii avangardi#te. 4-a& &irat 5n#ă că 5ntr-o echipă atât de pu%in nu&eroa#ă cu& era cea de la “;nu”  eHi#tau a#e&enea ten#iuni. )lte vaduri ale literei tipărite

&ai erauM li'răria 2ocec   la parterul &againului 4allerie >afa7ette apoi o altă li'rărie &are pe ip#cani li'răria =aefer   5n pa#aul din fa%a 6refecturii de 6oli%ie şi li'răria Editurii Iibr'ria france6', iar ceva &ai  5ncolo lângă Cofetăria *e#tor la un hochparterre >ibr'ria Italian' şi pe#te dru& de ea li'răria de căr%i 'i#ericeşti 6avel Suru. a >ibr'ria Italian' 5n afară de căr%i erau eHpu#e ade# reproduceri după opere de artă #ta&pe şi o'iecte de artianat iar la =aefer figurau uneori eHpoi%ii de pictură. Celelalte ca#e de co&er% ale $ucureştilor din acel ti&p 5şi aveau şi ele fai&a şi nu&ele lor de ră#unet. De pildă rege al produ#elor de 'ăcănie era Du&itre#cu-4ilitari şi al%ii cu nu&e ca +on 'u 4ocanu Stelian 6etre#cu #au Dini#chiotu to%i afla%i pe lângă 6ia%a 4are locul unde pictorul Steriade concepu#e cele'ra lui până 2poitorii  un şir de tren%ăroşi cu uneltele &uncii lor pe u&ăr proiecta%i lângă un perete. /ot pe una din #trăile de lângă pia%ă 5şi avu#e#e lăptăria ;heorghe Dinu (Stephan oll cu ani 5nainte acolo şi #tâlpii avangardei a "ulturul de mare cu pe?tele Cn <-iare” . 4againe cu confec%ii ve#ti&entare erau &ulte dar 5n fruntea lor cu produ#e de &are calitate #e #itua %e-olo"aca din 'ulevardul Eli#a'eta. Ca#e vechi cu tradi%ie 5n &aterie de &anufactură fină &ai erau 2ia oc-iul lui $umne6eu” . $ucureştii găduiau şi o fa'rică de clopote patron al 'ronului cântător fiind +one#cu i# Clopotaru şi o pro#peră indu#trie de plăci cera&ice proprietate a do&nului =?ie'el un #eptuagenar elve%ian de origine falnic şi cu o 'ar'ă al'ă de apo#tol. Era una din figurile oraşului după care lu&ea 5ntorcea capul.
2.1. %in activitatea ;i 9reocu9ări8e 8ideri8or 9o8itici MarEi, 1 aprilie 19+0 . Ca #ă #cape de di#cu%ii cu prietenii 5n urul caului 4ihalache upu a plecat la care are şi el &ari intere#e de #alvat printre care şi pe finul #ău )u#chnit de la care a 5nca#at &ul%i 'ani 5n anii din ur&ăB. ;hi%ă 6op pretinde că ştie preci# toate ace#te lucruri şi că pe lângă >'anii #erioşi pla#a%i 5n #trăinătate tot cu 'ani de la )u#chnit şi-a cu&părat recent via din Dâ&'ovi%a unde face 5n preent &ari lucrări de a&enaareB. >Dacă 4ihalache aunge la o 5n%elegere cu Carol continuă ;h. 6. atunci 4adgearu #peră #ă-l #coată din 5nchi#oare pe )u#chnitB.

>Din nenorocire #pune ;h. 6. pe lângă şeful no#tru &ai #unt 5ncă două per#oane tot atât de oportuni#te şi lip#ite de #crupule ca şi 4adgearu e vor'a de 4ihai 6opovici şi de +onel 6opX 5&i pare foarte rău că tre'uie #ă-%i #pun ace#t lucru 5n#ă 5&i eşti prea 'un prieten şi vo& avea &ulte de făcut 5&preună 5n viitor pentru a nu te pune 5n curent cu ace#te puncte #la'e din partidul no#truB. După el cel &ai pri&edio# e#te 4ihai 6opovici >incorect până pe#te capB care >5l terorieaă de#eori pe 4aniu 'ine5n%ele# fără #ă-l poată influen%a 5ntrucât

Ieful 5l cunoaşte foarte 'ineB. >+onel 6op e#te un oportuni#t gata pentru orice tranac%ie pentru a-şi &en%ine po#turile gra# plătite (;hi%ă 6op inşiră ur&ătoarele po#turiM &e&'ru 5n Con#iliul de )d&ini#tra%ie al $ăncii o&âneşti 5n 5ntreprinderile )rădene ale 'aronului *eu&an 5n Con#iliul Societă%ii de =ahăr de la $od ($raşov plu# câteva 'ănci din Clu Si'iu şi /i&işoaraT #u' preteHt că din 'anii care-i 5nca#eaă aută partidul şi chiar şi pe 4aniu. ;hi%ă 6op e#te indignat pur şi #i&plu de acea#tă in#inuare pe care +onel 6op o lă#a #ă #e ră#pândea#că printre prietenii noştri ardeleni care nu 5ndrăne#c #-o aducă la cunoştin%a IefuluiB. >Din fericire continuă el 4aniu nu #e ia după capul ni&ănui iar 4ihalache 5şi face &ari iluii când 5şi 5nchipuie că ducându#e cu 4ihai 6opovici şi cu +onel 6op va reuşi #ă-l convingă pe 4aniuB. )flu cu acea#tă ocaie că ieri la prân a plecat la Clu şi +onel 6op. ;hi%ă 6op face o legătură 5ntre plecarea lui 4ihalache şi a lui +onel 6op 5n acelaşi ti&p. >Eu 5n locul Iefului continua ;h. 6. n-aş tolera ace#te #itua%ii şi aş cere nepo%ilor şi rudelor #ă #e &ul%u&ea#că cu #itua%ii &ode#te onora'ileB. 6rietenul &eu n-are păreri 'une nici de nepo%ii ceilal%i $oilă  5ndeo#e'i =achi. 6entru pri&a dată un prieten ardelean &-a introdu# 5n at&o#fera din urul lui 4aniu ceea ce &-a i&pre#ionat &ult şi &-a făcut #ă-l #ti&e şi &ai &ult de ai 5nainte pe ;hi%ă 6op. *u &ai ie# din ca#ă toată iua. Scriu la Furnal  şi cite#c pre#a. )nglia a &inat 4area $altică 'locând a#tfel flota ger&ană. /rupe englee şi francee de'arcă &ereu pe coa#ta *orvegiei 5n ti&p ce avia%ia lor 'o&'ardeaă fără 5ncetare navele şi trupele ger&ane. Să fie oare adevărată eHpre#ia lui Carol că >Oitler şi-a gă#it &or&ântul  5n *orvegiaBU După cele 5ntâ&plate la *arviA şi la $ergen #-ar părea că are dreptateT 6e plan intern viitele cu ta&-ta& pe care ;iure#cu cu #o%ia şi cu o ceată 5ntreagă de iroi co#tu&a%i 5n unifor&ele &ulticolore ale 7..*.-ului şi cu tot felul de tinichele pe piept colindă oraşele italiene ova%ionând pe 4u##olini şi prea#lăvind pe >cel &ai &are rege al EuropeiB. Q...R Miercuri, 1* aprilie 19+0. Pnoare regelui *orvegiei OaaAon pentru fru&u#e%ea procla&a%iei #ale către popor. 6re#a din lu&ea 5ntreagă #e ocupă de &area 5nfrângere ger&ană de la *arviA. Ootărât lucru ger&anii #au 5ncurcat rău 5n %ările #candinave. 6re#a a&ericană anun%ă dea 5ncheierea unui acord 5ntre guvernul a&erican şi a&'a#adorul Dane&arcei pe 'aa căruia Statele nite au dreptul #ă ocupe 'ae &ilitare 5n ;roenlanda. Ppinia pu'lică din lu&ea 5ntreaga continuă #ă 'la&ee ;er&ania nai#tă.

a ora 11 &ă duc la upu. 6e#te câteva &inute #o#eşte şi 4ihalache foarte o'o#it şi a'ătut. *e 5nchide& to%i trei 5n 'irou iar upu #pune lui *edelcu o&ul #ău de #erviciu #ă nu pri&ea#că pe ni&eni. 4ihalache ne pove#teşte pe #curt di#cu%ia lui cu 4aniu #punând că el >face toate reervele 5n ce priveşte acceptarea po#tului de con#ilier regal dar că el nu #e opune ca el #ă 5ncerce o 5n%elegere cu CarolB. >Eu &ă opun categoric i-a #pu# upu şi #unt convin# că faci o i&en#ă greşeală pe care o vei regreta a&ar foarte curândB. >4i-a& dat cuvântul şi &i-l %in a ră#pun# 4ihalache 5n ca că voi fi 5nşelat eu ştiu ce a& de făcutB. De#păr%irea a fo#t e&o%ionantă pentru că upu l-a #ărutat i'ucnind 5n hohote de plân# fără #ă &ai poată #coate o #ingură vor'ă. 4ihalache era şi el e&o%ionat dar a fo#t &ai tare şi n-a #co# o lacri&ă. Când a& ieşit din 'irou #ufrageria lui upu era plină de prieteniM 4ihai ăutu Ooi#e#cu St. 4ihăile#cu Serdici eon *egrei /eodore#cu-$ranişte d-na Ella *egrui etc. 4ihalache a dat &âna cu to%i şi a ieşit 5n#o%it de &ine şi de ăutu care ne invita#e la deun. a &a#ă a& fo#t nu&ai noi trei şi d-na ăutu. 4ihalache #-a 5ntre%inut aproape tot ti&pul nu&ai cu &ine. a 5nceput &i-a reproşat că eu l-a& influen%at pe upu #ă fie atât de categoric 5n contra ac%iunii 5ntreprin#ă de el. 4-a& apărat cu tărie arătându-i că n-a& avut nici un rol 5ntrucât upu e convin# ca de un adevăr &ate&atic că el face o i&en#ă greşeală 5ncreându-#e 5n cuvântul unui &are &incino#. +oan Oudi%ă C$"%al 'oliti.- 1940  Studiu introductiv şi note de acad. Dan $erindei +aşi +n#titutul European 1998 pp. 1!1-1!!

2.2. Mihai8 Manoi8escu des9re >odu8 de via<ă a8 ro>âni8or   Ln vre&ea noa#tră năuin%a #pre via%ă largă şi #pre trecerea ilei de ai 5naintea ilei de &âine a fo#t favoriată poate şi de eHperien%ele repetate şi atât de rele pe care le-au făcut cei care au agoni#it 5n raport cu cei care au cheltuit. +nfla%ia eHce#ivă de la ră'oiu 5ncoace diferitele feluri de conver#iune G ca şi 5&pro-prietărirea  5n#ăşi care a 5n#e&nat o lovitură &are dată #piritului de acu&ulare G au creat un anu&it #ceptici#& fa%ă de garan%iile pe care le poate oferi averea. Din tot ce #-a petrecut de la ră'oiul &ondial şi până acu& 5n o&ânia 5n%eleptul a putut trage concluia că > rentea6'” mai bine ' fii riipitor dect econom şi că de'itorului i #e reervă 'ucurii şi #urprie plăcute care

nu-l aşteaptă niciodată pe creditor. Cei din ur&ă douăeci de ani au fo#t de#igur la noi &ai &ult era greirilor decât a furnicilor. 7ără a voi #ă face& elogiul ri#ipei pute& #ă relevă& şi unele a#pecte #i&patice 5n uşurin%a cu care #e cheltuie#c 'anii 5n o&ânia.[1] o&ânul vor'eşte cu o ad&ira%ie neecono&i#ită de o&ul care >ştie #ă trăia#căB iar >'ăiatul de viea%ăB G tip #pecific ro&âne#c G e#te de#igur &ai #i&patic &ai u&an şi &ai nevinovat 5n toată fiin%a lui decât tipul pe care franceul 5l nu&eşte >'on vivantB iar ger&anul >e'e&annB. Concep%ia e#tetică a vie%ii pe plan vulgar 5n#ea&nă a 5n%elege traiul ca o petrecere. Cât de caracteri#tică şi cât de ro&ânea#că e#te no%iunea intraducti'ilă de >chefB care nu poate fi tran#pu#ă eHact nici prin cuvântul france >la noceB nici prin cel ger&an >$u&&elBT Cheful e#te o &anife#tare 5n acelaşi ti&p egoi#tă şi generoa#ăX el 5n#ea&nă ignorarea pentru o clipă a griilor şi ră#punderilorX el eHpri&ă 5n chip cul&inant şi #i&'olic p#ihologia lui 6etroniu#[2] 5n edi%ie populară ro&ânea#că. o&ânul adevărat nu e#te niciodată &e#chin şi 5şi râde de aceea dintre co&patrio%ii lui G cu& #unt unii ardeleni G care arată deprinderi ra%ionale şi cu&in%i 5n ad&ini#trarea cheltuielilor lor. +deea ro&ânului de#pre avere şi venit e#te epicurianăX #copul ace#tora e#te con#u&ul cu toate 'ucuriile lui. *ăuin%a #pre luH şi confort e#te irei#ti'ilă nu nu&ai 5n 'urgheie ci chiar şi 5n cla#a &ilocie şi 5n %ărăni&e[3]. De câte ori poate ro&ânul >#e aruncăB #pre 5&'răcă&inte de &ăta#e #pre ca#e fru&o# &o'ilate şi &ai ale# #pre auto&o'ile.[4] Dar o 'urgheie care i&ită 'oieri&ea de altădată şi trăieşte o viea%ă de #til uprabur<-e6   şi #upradi&en#ionat fa%ă de &iloacele #ale creiaă o &are ne#ta'ilitate #ocială şi preintă un &are procent de căderi individuale. +ată de ce bur<-e6ia romneac' nu ete bur<-e6ie Cn una din tr''turile cele mai eenEialeG pe când Pccidentul pune pre% pe aenta8e ineri, 5 ianurie 19+0 De la $re#lau (dirior )'endroth ariaEiunile ?i fucanta'ilB plin de uşurin%ă. Din andante detaşa& o fraă care putea fi o adevărată ro&an%ă.

 )i după-&a#ă cu totul pe neaşteptate 2onata de 7rancA pe unde #curte de la $erlin. P a#cult totdeauna nu nu&ai cu plăcere dar cuQ1R #enti&entul că-&i e#te favora'ilă ca un pre#a Q!R ca o pro&i#iune. >uni, 8 ianuarie 19+0   Două ad&ira'ile ile de #chi la Sinaia G #â&'ătă şi ieri. Sâ&'ătă a& făcut eHerci%ii de #lalo& pe terenul de la popicărie iar du&inică di&inea%a G cu Co&şa şi ereanu G a& fo#t la Stâna egală. =ăpadă &are eHagerat de &are care era o 'ucurie 5n #ine (ce plăcere #ă te tăvăleşti 5n ea #ă cai #ă te ridiciT dar nu prea lă#a #ă face& &are lucru din punct de vedere tehnic. ) tre'uit #ă lucră& #erio# vreo două ore până #ă ne 'ătători& o pârtie pentru eHerci%iile noa#tre de #lalo& şi pe ur&ă 5ncă a &er# de#tul de greu poate şi fiindcă era& foarte o'o#it.

De la Stână pei#aul e#te de >haute &ontagneB. Carai&anul #e vede foarte apropiat Clă'ucetul e pe#te dru& iar 5n fund 6o#tăvarul şi 6iatra 4are. Era un #oare divin. Lnchidea& ochii şi ră&ânea& &inute 5ntregi fără nici un gând. 4area voluptate a fo#t 5n#ă 5ntoarcerea la Sinaia. )vea& o pârtie lungăX cu ăpadă eHcelentă de#tul de adâncă pentru ca &işcările de vira #ă prindă uşor. E aceeaşi pârtie pe care acu& trei ani când &i-a& pu# #chiurile pentru pri&a oară a& căut de atâtea ori &ai ale# la cotituri. )cu& a &er# cu o eHtre&ă u#urin%ă. L&i dau #ea&a că nu e o i#pravă de #chi fiindcă nu pune nici o pro'le&ă şi nu ridică nici o dificultate dar plăcerea e ne#pu#ă. /ot ti&pul a& co'orât 5n viteă cântând. Miercuri, 10 ianuarie 19+0  De la
 )laltă#eară de la Deut#chland#ander 2imfonia de 4oart  pentru dou' orc-etre (pe care a& auit-o pri&a oară acu& vreo doi-trei ani diriată de Scherchen şi pe ur&ă un lucru de#pre care nici nu ştia& că eHi#tăM >e $Jin poe& #i&fonic pentru pian şi orche#tră de Ce#ar 7rancA.  )#cult cu neplăcere 'a chiar cu re&uşcare po#turile ger&ane chiar când dau &uică. Ceea ce #e  5ntâ&plă acu& 5n 6olonia cu evreii ocupa%i de hitlerişti e#te dincolo de orice oroare. >uni,  ianuarie 19+0   4ultă &uică toată #ăptă&âna şi de tot felul. Ca de o'icei $ach 4oart $eethoven. Lntr-o #eară un poe& #i&fonic de 7rancA foarte fru&o# B7c-e.

=oe pe care n-a& &ai văut-o de atâta vre&e şi cu care &i #e părea că nu &ai a& ni&ic 5n co&un a fo#t la &ine #â&'ătă #eara 5nainte de plecarea ei la $raşov intrigată iu'itoare fru&oa#ă 'ună de %inut 5n 'ra%e caldă catifelată. 6u%in &ai #ceptic #ă fi fo#t G şi n-aş fi avut #ă-i reproşe ni&ic ace#tei #eri pe care n-a& căutato şi nici n-o aştepta&. E o fată deo#e'ită =oe chiar 5n pitoreştile ei defecte şi 5n dear&anta ingenuitate cu care face unele lucruri odioa#e (o'iectiv >odioa#eB cu& e de eHe&plu 5ntâ&plarea cu a&antul lui /anti Cocea de la care ea =oe pri&eşte 'ani. $uminic', 8 ianuarie 19+0  Q...R )#eară de la 6ari# din nou uatuorul  de avel care 5&i place &ereu &ai

&ult.  )i-di&inea%ă de la 6ari# o #onată de 4oart (foarte 'eethoveniană &i #-a părut şi pe ur&ă de la $erlin un trio delicio# tot de 4oart. Ln #fârşit de la $ucureşti a patra #i&fonie de $eethoven. =oe 5&i telefoneaă #erile de la $raşov. *ici plecarea a#ta nu va fi ruptura pe care o deci#e#e&U Miercuri, 1 februarie 19+0  a $raşov o i de &are a&or. =oe drăgu%ă iu'itoare. Singuri la Schee#er QR avea& i&pre#ia că #unte& departe de oraş. L&i place uneori #a &i&e fericirea.

eni ărită un &o&ent 5n ca&era ei la >)roB. 4i #-a părut deo#e'it de urâtă. Coinciden%ă a&uantă preen%a noa#tră - eni =oe eu - la $raşov 5n aceeaşi i. Ca 5n ulti&ul capitol din  Accidentul. >uni,  februarie 19+0  )&antul lui /anti Cocea (acel >4iciuB de care-&i tot vor'eşte =oe e#te Ciulle. 6rin ur&are =oe pri&eşte 'ani de la CiulleT De#tăinuirea &i-a făcut-o ;ina CoceaQ,R care a fo#t 5ntr-una din #erile trecute la &ine 5&preună cu ;hi%ă +one#cu.

*ae +one#cu 5ntâlnit #â&'ătă #eara la )theneu (foarte fru&o# concert Kalter ;ie#eAing. 4i-a făcut &are plăcere #ă-l văd şi ne-a& 5n%ele# #ă-l viite 5ntr-o di&inea%ă. +eri la $uău pentru >'ri#-ulBQR 'ăiatului lui 4arcu. ecep%ie a&uantă de provincie. 4-a intere#at tot ce &i-a #pu# doctorul $rof&an de#pre &e#eria lui de #peciali#t 5n avorturi. De 5ntre'uin%at 5ntr-o i 5ntr-un ro&an. 2eara )u venit pri&ele eHe&plare de la tipografieQ2R. )& tăiat un volu& ră#foindu-l. Sunt liniştit G dacă nu chiar indiferent ceea ce ar fi prea &ult. Pricu& 5&i face plăcere #ă văd cartea a#ta nouă pe 'irou.

4ihail Se'a#tian C$"%al2 19F1944 /eHt 5ngriit de ;a'riela P&ăt. 6refa%ă şi note de eon
2.?. Ti>9u8 8i=er 9etrecut de un 9ro:esor universitar 

Câteodată venea la gard #au la pod la Chirnogi şi 4ihail Sadoveanu uneori şi Oarala&'ie 6oliu cuno#cutul arti#t. Lntr-o i #-a ni&erit #ă fi& câteşi-patruM 6oliu 5ntr-un cap eu 5n celălalt iar Co#tăche#cu G >JorB cu& 5i #punea& noi luându-ne după #o%ia lui ;er&aine franceă de origine G şi >conu 4ihaiB la &ioc. a  5nceput 5n pri&ul cea# conu 4ihai a dat continuu la crap dar cu pluta G o plută &are u&flată cât o ceapă care greu #e afunda G şi n-a prin# ni&ic 5n ti&p ce noi to%i ceilal%i avea& câte doi-trei ciortani 5n uvelnice. După un cea# #-a răgândit a 5nlocuit undi%a cu plută printr-una de fund şi apoi tactico# a 5ntre'atM >cine-&i dă şi &ie o 'ucată de &ă&ăligăUB. Co#tăche#cu fiind vecin cu 'arca #-a oferit el şi conu 4ihai a 5nceput după aceea #ă prindă. Spre prân ne-a& treit cu o laie de %igani care căutând un loc 'un #ă #e aşee au 5nceput #ă #e certeX a& 5n%ele# că era vor'a şi de o fată tânără din laie care fugi#e. Sadoveanu #ta liniştit 5n 'arca lui şi nu dădea nici un #e&n că ar aui #au l-ar intere#a cearta lăie%ilor. Dar după câtva ti&p a& citit 5ntr-un volu& nou de nuvele ale lui o 'ucată care reda #u' for&ă literară acea i de pe#cuit la Dunărica. 4ulte ile fru&oa#e a& petrecut aci la gard #au la pod 5n #pecial pri&ăvara 5nainte de perioada oprită (de o'icei 1 &ai - 1 iunie şi apoi toa&na. Erau di&ine%i de pri&ăvară când un adevărat concert #e de#făşura 5n lunca Dunării. 4ul%i&e de cuci #e  5ngânau şi de prepeli%eX din toate păr%ile aueai gla#ul lor.  )& pe#cuit şi la Spantov unde-şi avea aşearea 5ntr-o fru&oa#ă ca#ă acoperită cu #tuf inginerul agrono& 6o#telnicu ad&ini#tratorul unei &oşii localeX #o%ia lui era fiica fo#tului &ini#tru plenipoten%iar france la $ucureşti $londel. Ca#a avea 5ncăperi #pa%ioa#e şi cuprindea o #ea&ă de lucruri caracteri#tice din %ările europene şi eHtraeuropene pe unde fu#e#e 5n cariera lui diplo&atică $londel. Ln fa%a ca#ei era un lan de inX 5ntro di&inea%ă G 5nflori#e toc&ai inul G a& avut i&pre#ia că #co'orâ#e o 'ucată de cer pe pă&ântM aşa de fru&oa#ă era culoarea al'a#tră a lanului. ângă ca#a 6o#telnicilor era şi un fir de apă care uda oreăriaX la gura lui acolo unde #e var#ă 5n Dunăre dădea& la şalăuX era un loc 'un deoarece pe firul apei co'orau şi peştişori pe care-i aşteptau la pândă şalăii fluviului. )vea& cârlige argintii care când erau purtate prin apă ca #ă #e &oaie gutul #au nlonul dădeau i&pre#ia unui peştişor. )şa 5ncât de câteva ori &i #-a 5ntâ&plat #ă prind şalău nu&ai cu cârligul gol fără nadă.  )& pe#cuit ani de-a rândul şi 5n 'alta $răilei pe gârla de la 4uguroaia la #ud de lacul l&u 5n partea de ră#ărit a 'ăl%ii apoi pe gârla ;ingărăşoaia 5n partea de apu# unde venea& cu un grup de prieteni cu doctorii ;ogu /ătăreanu /itel şi *elu o& al naturiiB. <ânător şi pe#car ne5ntrecut ştia #ă i&ite gla#ul tuturor vie%uitoarelor ştia #ă le >che&eB le cunoştea o'iceiurile şi #ălaşele. )ltfel #lo'od #au >'urueno#B la vor'ă agre&enta genealogic foarte de#X nu #e te&ea de ni&eni şi de ni&ic. )vea vite 5n 'altă care &ai tot anul u&'lau li'ere agoni#indu-şi hranaX făcea şi agricultură şi nu #e dădea 5n laturi de la un pahar şi chiar &ai &ulte de vin #au de rachiu. Doctorul /ătăreanu un eHcelent igieni#t era o&ul cel &ai &eticulo# din câ%i a& 5ntâlnit 5n via%a &ea. Când pleca 5n 'altă 'agaul lui cuprindea tot felul de lucruri şi lucruşoare utile 'ine rânduite aşa 5ncât la el era nădedea pentru orice ca neprevăut. Su' o aparen%ă ca& rigidă avea 5n realitate o ini&ă de aurX gata #ă aute oricând #e 'ucura de &ultă #i&patie atât 5n cartierul lui 5n $ucureşti cât şi 5n ude%ul +lfov şi 5n 'alta $răilei. ) &urit de ini&ă fără ve#te acu& doi ani. 7ra%ii #ă-i pui la ranăB. nul chirurg G /itel G profe#or la niver#itate 'inecuno#cut 5n %ară şi pe#te hotare 5n do&eniul chirurgiei infantile G e ceea ce #e chea&ă de ini%ia%i >o puşcăB practicând vânătoarea de &ai 'ine de cincieci de aniX când şi când e şi pe#car iar de când a prin# pe ;ingărăşoaia un ciortan &ai &ărişor pretinde chiar că e #peciali#t şi 5n ace#t do&eniu. Oâtru 'un de glu&e e o plăcere #ă-l a#cul%iX are şi >lipiciulB &oldovenilor. 7rate-#ău *elu foarte 'un interni#t de a#e&enea &e&'ru al corpului didactic univer#itar e &edicul &eu curantX a devenit un adept al 're#lei pe#carilor #portivi practicând acea#tă fru&oa#ă 5ndeletnicire atât la &unte cât şi la 'alta şi 5n li&anurile de lângă coa#ta do'rogeană a &ării. 6e )drian ;hine#cu de fel din 6oiana Ţapului ude%ul 6rahova l-a& cuno#cut gra%ie >+#toriei o&ânilorB. 6u'lica#e& pri&ele două volu&e şi 5n vacan%a de 6aşte 5n 198 porni#e& 5&preună cu #o%ia &ea 5ntr-o eHcur#ie cu vaporul la Con#tantinopol şi la )tena. 6lecarea din Con#tan%a avu#e#e loc confor& orarului la &ieul nop%ii. ) două i di&inea%a pe când #tătea& pe corventă aşteptând #ă ne apropie& de $o#for văd 5naintând #pre &ine un tânăr 5nalt 'lond 'ine făcut şi elegant 5&'răcat care 5&i #puneM >#unt unul din lectorii lucrării du&neavoa#tră Itoria omnilor  şi a& venit #ă vă #pun câtă plăcere &i-a făcut lectura ace#tei căr%iB.  )& fo#t 'ucuro# #ă-l cuno#c şi vor'ind 5n ti&pul eHcur#iei cu el &i-a& dat #ea&a de calitatea fină a #piritului #ău şi de cunoştin%ele variate ce avea. $un #chior 5ncă din copilărie a devenit şi vânător şi pe#car şi e#te ai unul din cei &ai 'uni cuno#cători ai vânatului de &unte şi de 'altă. ) şi pu'licat articole de#pre vânatul no#tru 5ntr-o revi#tă de #pecialitate din 7ran%a. 6reotul
şi apoi 5n uvelnic. )& pe#cuit 5n lacurile de la Snagov şi Căldăruşani 5n ace#t din ur&ă loc având drept fundal &ănă#tirea ridicată de 4atei $a#ara'. Ln râurile de &unte a& prin# pă#trăv pe /eleaen şi pe /eleenel afluentul pri&ului 5n#o%it 5ntotdeauna de un localnic +on /. Ciripoiu poreclit >piciorulB =ăganului #uia& pe ace#ta ca& pieptiş la 5nceput apoi &ai 'lând şi co'ora& 5n fine 5n valea /eleenelului. 6e#cuia& aci două ile de di&inea%a până #eara dor&ind 5n ca'ana de vânătoare din
2.@. I>aginea &ucure;ti8or ;i a =ucure;teni8or  După ce de#pachetară ie#iră 5n 'alcon #ă vadă priveliştea. Se treiră 5n fa%a 6alatului egal. +&ediat #u' ei intactă 5n &ilocul de&olărilor #e afla o 'i#ericu%ă cu cupole aurite şi cruci 'ătute cu pietre pre%ioa#e. Dar  dincolo de fru&u#e%ea 'iantină a 'i#ericii şi de fa%ada 6alatului de o grandoare evidentă re#tul clădirilor erau o  5ngră&ădire de locuri co&une şi contururi &ediocre. Ii &ulte din ele erau 5n ruină. Era după-a&iaa târiu. *ingea uşor dintr-un cer uşor colorat de un apu# portocaliu. Ln ti&p ce priveau clădirile #e diolvau 5n a&urg. Se aprindeau 'ecurile pe #trăi unul după altul. 6e Calea eniEi ?i ad'potiEi"' caii cu toEiiK  eniEi, ad'potiEi"' caii ?i daEile ni?te porumbK  2er
Oarriet nu &ai aui#e poeioara 5nainte şi-l rugă #-o repete. Ln ace#t ti&p auiră un #câr%âit dede#u't. Se de#chi#e#e uşa 'i#ericii şi lu&ina cădea pe pavaul acoperit de ăpadă. Se apropia o tră#ură 5nchi#ă. Două fe&ei co'orâră arătând ca doi ur#ule%i 5n hainele lor de 'lană şi cu ci&ele tivite tot cu 'lană. +ntrând 5n 'i#erică 5şi tra#eră vălurile pe fa%ă. Ceea ce #e petrecea la picioarele lor #u' 'alconul lor o &işca adânc pe Oarriet. Se #i&%i pentru pri&a dată i&plicată 5n via%a ace#tor oa&eni. S-ar putea #ă #tea şa#e luni aici poate chiar un an #au &ai &ult. După atâta ti&p 5ncetei #ă &ai fii doar un turi#t. Lncepi #ă-i con#ideri pe ceilal%i vecini. Deci tre'uie #ă te adaptei. Spu#e tareM - 6utea& ni&eri şi &ai rău. 4ăcar aici #unte& 5n &ieul lucrurilorT... Ii #i&%i că şi el e &ai i&pre#ionat de poi%ia aceea decât voia #ă ad&ită. - )r tre'ui #ă cu&pără& câte ceva pentru aparta&ent. *-a& putea &erge #pre Dâ&'ovi%aU - De ce nuU /ri&e#trul #e #fârşi#e şi ;u era 5n vacan%ă. 7ericit #ă ia#ă la o pli&'are şi #ă ia ceva 5n oraş el #pu#eM - 4ai 5ntâi &erge& #ă luă& un ceai la Ma"rodap-ne.

Era cea &ai nouă cea &ai #cu&pă şi pentru &o&ent cea &ai la &odă cafenea 'ucureşteană. 4ai fu#e#eră acolo dar nu&ai ca #e&n de apartenen%ă la un grup. 4ergeau unde #e duceau şi ceilal%i. Cafeneaua #e afla pe o #trădu%ă ce dădea 5n Calea
Dar Do'#on nu voia #ă audă nici &ăcar de 4inerva nici de alt hotel. @aAi&ov tre'uia #ă-şi gă#ea#că o ca&eră cu chirie undeva.  )şa că 5n #â&'ăta ur&ătoare di&inea%a după un ulti& &ic deun @aAi&ov plecă de la )then:e 6alace.  Lşi cără #ingur 'agaele 5n hol portarii uitându-#e 5n altă parte. Chiar dacă ar fi vrut #ă-l aute aten%ia le fu#e#e di#tra#ă de o nouă #o#ire care 5l făcu până şi pe @aAi&ov aşa 5ncărcat cu& era #ă ră&ână pe loc şi #ă #e uite. Era vor'a de un cioroi de o& #cund cu părul al' şi pielea 5ntunecată  5ntr-un co#tu& al'a#tru cu dungi. Se &işca 5n ornăit de lan%uri. )vea un ochi acoperit iar celălalt #e rotea ager şi critic trecând totul 5n revi#tă. 4âna #tângă prea &ică 5ntr-o &ănuşă #trâ&tă de piele era 5ndoită pe piept. 6urta un lan% de aur de la 'utonieră până 5n 'uunarul pantalonilor. n alt lan% &ai greu prinându-i 'a#tonul de  5ncheietura &âinii drepte lovea rit&ic &ânerul de argint al 'a#tonului. Evident neintere#at de hol şi de cei preen%i #e 5ndreptă #pre recep%ie şi #trigăM -
 Lntr-unul dintre ace#te aparta&ente gă#i#e @aAi&ov o ca&eră. )nun%ul din iar vor'ea de >luH ne'unB la un pre% de ni&ic G eHact ră#pun#ul la pro'le&ele #ale. ;ă#i 'locul după vreo oră de căutări prin #trădu%ele di&preur. Servitorul care-i de#chi#e 'o&'ăni ceva de >#ie#tăB şi pretin#e că nu 5n%elege. 6e #cara de piatră aeri#ită prin &ai &ulte găuri din id părea chiar &ai frig decât afară. L&pin#e deci uşa şi-şi croi dru& #pre căldura din interior. De acolo nu-l &ai putea #coate ni&eni.

 Lnvin# #ervitorul 'ătu tare 5ntr-o uşă intră şi #e trei 5ntâ&pinat cu urlete. Lntr-un târiu apărură un 'ăr'at şi o fe&eie a&ândoi 5n halate de ca#ă privind &ânioşi la @aAi&ov. $ăr'atul 5ntre'ăM - Cine e#te o&ul ace#taU +ar fe&eia continuăM - Spune-i #ă plece i&ediatT  ) tre'uit #ă treacă ceva ti&p ca @aAi&ov #ă priceapă #u' accentul 'olovăno# că cei doi vor'eau 5n engleă. Se 5nclină şi â&'iM -
făcu

un

pa#

5nainte

cu

atâta

aviditate

5ncât

@aAi&ov

#e

- u# al' la origine refugiat din păcate. - efugiatT Se 5ntoar#e #pre #o%ul #ău cu o eHpre#ie de genulM >E#te eHact genul de engle care ne tre'uieTB. - 4ă nu&e#c @aAi&ov prin%ul @aAi&ov. - )h un prin%T Ca&era era &ică tic#ită cu &o'ilă #culptată ro&ânea#că şi go'lenuri dar caldă şi de#tul de conforta'ilă. 7u de acord #ă o ia. - Chiria e de patru &ii pe lună i#e fe&eia doa&na 6rotopope#cu. Cu& @aAi&ov nu #e toc&i ea adaugăM - Ln avan#... - 4âine draga &ea. 4âine 5&i #o#eşte un &andat #u'#tan%ial la ega%ia $ritanică... şi-i #ărută &âna gră#u%ă şi a#pră. Ea privi 5n#pre #o%ul ei care 5şi dădu părereaM - E un prin% engle...  )şa că pro'le&a fu reolvată pentru &o&ent. Doa&na 6rotopope#cu 5i #pu#e lui @aAi&ov cât tre'uia #ă plătea#că 'irarului din centru până aici. )flat acu& 5n #iguran%ă cu 'agaele pe trotuar plăti >'iletulB şi un 'acşiş de ece lei. $irarul a&u%i de &irare şi apoi  5ncepu #ă urle furio#.
@aAi&ov nu 5n%elegea ce #pune dar era guduit de furia o&ului. Lncerca #ă fugă dar #e 5&piedică şi 5şi pierdu o valiă apoi #e lipi de perete. P&ul nu-l atin#e 5n #chi&' 5n ti&p ce @aAi&ov #e #trecura &ai departe #e %inea de el troncănind cu 'otinele pe #cări pocnind din 'ici şi făcând atâta go&ot că 5ncepu#e lu&ea #ă apară pe la uşi #ă vadă ce #e 5ntâ&plă. Doa&na 6rotopope#cu şi #ervitorul apărură şi ei la etaul al treilea. Plivia 4anning T"iloBia al.a%i.&- Ma"ea 3a%s& /raducere Diana Stanciu 6refa%ă de Denni# Deletant $ucureşti Editura niver# 1992 pp. 1,8-11

2.A. Considerauncă ;i de via<ă a8e <ărăni>ii  )#tfel 5n pofida faptului că la conferin%ele interna%ionale ale &uncii organiate de iga *a%iunilor 5n 19!1 şi 19!3 #e di#cuta#eră nu&eroa#e che#tiuni privitoare la &unca din agricultură a#ocia%iile lucrătorilor agricoli vâr#ta &ini&ă de ad&itere a copiilor la &unca câ&pului plata fe&eilor apărarea contra 'olilor şi pro'le&e de a#igurare ce fu#e#eră reco&andate a fi 5n#cri#e 5n legi#la%ia %ărilor &e&'re legile privitoare la &unca din agricultură nu prevedeau nici o protec%ie pentru &inorul #au fe&eia care ar fi gă#it de lucru 5n ace#t #ector nici ore li&ită de &uncă nici interdic%ii pentru anu&ite feluri de &unci nici li&ite inferioare de vâr#tă #u' care &unca  5n agricultură #ă fie interi#ă. De fapt până 5n 193 legi#la%ia ro&ânea#că nu 5n#cria nici o nor&ă de regle&entare a utiliării &âinii de lucru 5n agricultură. *ici una din cuceririle &oderne ale dreptului de &uncă nu privea dreptul agrar iar in#titu%ia contractului colectiv de &uncă 5n &ă#ură #ă a#igure condi%ii favora'ile de #ta'ilitate şi de #alariare pentru &uncitorul agricol - o'#erva 4ircea ;eorge#cu 5n 193 - e#te necuno#cută 5n ace#t drept. >Cu un cuvânt - conchidea el - pentru &âna de lucru din agricultură nu eHi#tă protec%iune #ocială 5n dreptul ro&ânB Dacă pentru &uncitorii indu#triali eHi#tau totuşi anu&ite nor&e de #alariare pentru cei agricoli nu putea fi vor'a de #ta'ilirea unui regi& al re&unera%iei. 6lata &uncitorului agricol #e făcea după o'iceiul pă&ântului 5n 'ani #au 5n >tainB valoarea #alariului o#cilând 5n func%ie de an#a&'lul condi%iilor concrete eHi#tente 5n regiunea re#pectivă la &o&entul dat. Ln plu# erau ad&i#e angaa&ente cu &en%iuneaM >pre%ul &uncilor agricole va fi acela care #e va plăti la 5nceperea lucrărilorB. P poi%ie #i&ilară au &anife#tat cercurile guvernante şi fa%ă de in#titu%ia a#igurărilor #ociale a &uncitorilor  agricoli. Ln 1919 Con#iliul Dirigent al /ran#ilvaniei a procedat la organiarea a#igurării &uncitorilor şi #ervitorilor  agricoli din acea#tă provincie 5n condi%iile #ta'ilite de legea W+W &aghiară din 1903 a#upra a#igurării #alaria%ilor  indu#triali şi a func%ionarilor particulari. Confor& ace#tei legi &uncitorii şi #ervitorii agricoli #e puteau a#igura până 5n 1919 facultativ aderând la una din ca#ele cercuale. 6rin decretul nr. 19 Con#iliul Dirigent %inând #ea&a de condi%iile #pecifice ale /ran#ilvaniei a introdu# a#igurarea #ocială o'ligatorie a &uncitorilor agricoli. Se plătea o cotia%ie de ,Z din venit care era #uportată 5n păr%i egale de patron şi de #alariat. Erau #cuti%i de cotia%ii &en%inându-şi 5n#ă drepturile &uncitorii şi #ervitorii agricoli cu pe#te cinci copii din care trei nu ar fi di#pu# de nici un venit per#onal. Cotia%ia contra accidentelor #e #uporta nu&ai de către patron. Ln re#tul %ării o a#e&enea in#titu%ie nu a func%ionat. D.. +oani%e#cu #cria că chiar legile ulterioare anului 19!9 re#pingeau pentru &uncitorii agricoli in#titu%ia a#igurărilor #ociale >ca inutilă şi periculoa#ăB. P a#e&enea optică eHplică de ce prin legea na%ional-%ărăni#tă din 18 octo&'rie 19! pentru trecerea #alaria%ilor agricoli de la a#igurările #ociale o'ligatorii la a#igurarea facultativă #i#te&ul de a#igurare din /ran#ilvania a fo#t #upri&at - deşi reultatele legii din 1919 fu#e#eră &ode#te G iar a#igurarea #ocială a &uncitorilor şi #ervitorilor agricoli practic de#fiin%ată. egea pentru unificarea a#igurărilor #ociale din 3 aprilie 19 nu avea 5n vedere a#igurarea &uncitorilor agricoli nici a celor  ce de%ineau o &ică 5ntindere de pă&ânt nici a celor lip#i%i co&plet de proprietă%i funciare. 6ână 5n 19, di#cu%iile 5n urul pro'le&ei a#i#ten%ei pu'lice a &uncitorului agricol #-au reu&at la #ta'ilirea oporunită%ii #au neoportunită%ii recunoaşterii ace#tui drept. Ln 19, 5n ur&a cererii repreentantului +taliei 'aronul 4icheli# $iroul +nterna%ional al 4uncii de la ;eneva a hotărât ca che#tiunea #ă fie regle&entată 5n fiecare %ară prin lege. Ca ur&are 5n 192 a fo#t redactat un proiect de lege pentru a#igurări #ociale care nici &ăcar n-a aun# 5n de'aterea corpurilor legiuitoare. 6ro'le&a a#igurării şi ocrotirii #ociale a %ăranilor a fo#t  5n#cri#ă 5n lege a'ia 5n toa&na lui 198 la in#i#ten%ele lui D. ;u#ti care 5n ur&a cercetărilor efectuate la #ate prin echipele #ociologice a revendicat i&perio# a&eliorarea #tării ne#ati#făcătoare a popula%iei #atului ro&âne#c. 6rin legea din 18 octo&'rie 198 #e crea Serviciul #ocial ce 5nglo'a 5n el activitatea echipelor #tuden%eşti  5nrolând conco&itent 5n &od o'ligatoriu pentru o perioadă de până la un an de &uncă 5n folo#ul popula%iei rurale pe to%i a'#olven%ii şcolilor #uperioare ro&âneşti dar din lip#ă de fonduri pentru aplicarea di#poi%iilor legii Serviciul #ocial a fo#t #u#pendat un an &ai târiu la 1! octo&'rie 199.

*ici 5n pro'le&a a#i#ten%ei #anitare nu au fo#t ini%iate &ă#uri 5n favoarea popula%iei rurale. egea #anitară şi de ocrotire din 1, iulie 190 cuprindea a&ple di#poi%ii privitoare la a#i#ten%a #anitară dar ele nu #e refereau la via%a agricultorului. Ea nu con%inea nici &ăcar un #ingur paragraf care #ă 5l privea#că 5n &od eHpre#.  )#igurarea &uncitorilor agricoli &ai ale# pentru ca de 'oală repreenta o pro'le&ă &aoră căci ea #e punea pentru circa 1.000.000 de %ărani ce repreentau te&elia nea&ului. Pr la cei 1.000.000 locuitori ce trăiau la %ară nu eHi#tau decât 1.10 &edici de circu&#crip%ie rurală revenind un doctor la circa 11.000 de locuitori. egea pentru organiarea şi 5ncuraarea agriculturii a i&pu# proprietarilor #au arendaşilor o'liga%ia de a #e 5ngrii de #tarea #anitară a #alaria%ilor lor fără 5n#ă ca &uncitorul agricol #ă fie inclu# 5n #i#te&ul de a#igurări şi de ocrotiri #ociale. De altfel 5n 19,, D. . +oani%e#cu gă#ea că politica #anitară fu#e#e iluorie deoarece aşa cu& recunoştea 4ini#terul Sănătă%ii cu toate >ofen#iveleB anun%ate nu #e 5ntreprin#e#e ni&ic 5n acea#tă direc%ie şi că  5n acelaşi ti&p &uncitorii din câ&pul agricol nu #e 'ucurau de nici un fel de a#igurare. P parte din pro'le&ele ce priveau regi&ul de &uncă şi condi%iile de via%ă ale %ăranilor nevoi%i #ă #e  5nvoia#că pe alte eHploatări agricole au fo#t in#erate 5n legea pentru organiarea şi 5ncuraarea agriculturii din !! &artie 193. După nu&eroa#e 5ncercări nereuşite de regle&entare prin lege a unui va#t an#a&'lu de &ă#uri &enite a a#igura protec%ia agriculturii făcute de &ini#trul de re#ort Con#t. ;aroflid atât 5n pri&a cât şi 5n cea de-a două guvernare a generalului  )l. )vere#cu de &ini#trul agriculturii din pri&ul guvern +uliu 4aniu +on 4ihalache de către &ini#trul de re#ort
2.4. rtico8 9rivind #una &ucure;ti8orH 0 >ai-0 iunie /02?J a 9 4ai #-a de#chi# >una $ucureştilorB. 7iind pri&a &anife#tare de ace#t gen la noi 5n %ară curioitatea pu'licului e firea#că. 6retutindeni 5n provincie e o &işcare vie provocată de ace#t nou şi intere#ant eveni&ent. Se purcede la &ici #ocoteli la unele arana&ente de tovărăşie #e dau cuferele şi gea&antanele o# din pod #e fac &ici reviii ve#ti&entare. /o%i #au aproape to%i #unt &âna%i de dorin%a #ă de#cindă 5n Capitala Ţării cu ace#t prile unic care le oferă un voia #urâător cu &ini&u& de cheltuială. Q...R n #erviciu de vehicole e#te a#tfel organiat 5ncât ori cât de &are ar fi aglo&era%ia el va fi 5n &ă#ură #-o #ati#facă 5ntr-un &od &ul%u&itor. Ln gară au fo#t a&enaate câteva chioşcuri de unde viitatorii vor putea uşor  ridica acele carnete de participare 5n #chi&'ul #u&ei &ode#te de ,0 de lei carnete ce-i va 5nle#ni reduceri la tra&vaie la hoteluri re#taurante şi la eHpoi%ie. Q...R Când va păşi 5n pia%a dela intrarea 5n parc 5ncântarea va fi

pu# #tăpânire pe el. Curata şi 5ncăpătoarea pia%ă 5i va re%ine privirea a#upra &onu&entalei fântâni din &iloc. 7ântâna odiacului G pie#ă unică 5n felul ei la noi. Q...R Din lucrările eHpu#e i&pre#ia e că pătruni 5n va#te hecato&'e unde prin procedee drăceşti #e oferă diferite viiuni din trecutul #au viitorul Capitalei. )#tfel 5n #ala din #tânga #unt eHpu#e cele 10 diora&e confec%ionate la 6reio#iB care a trăit prin păr%ile noa#tre 5ntre anii 182030. >&'r'
2.0. Constantin Rădu8escu MotruD/E des9re individua8is>u8 su:8etu8ui ro>ânescH D/E ădule#cu-4otru Con#tantin (1828-193 filo#of şi p#iholog ro&ân prof. la univer#itatea din $ucureşti cu a'ordări originale ale teoriei culturii cu aplica%ii la #pecificul culturii şi civilia%iei ro&âneşti De#pre individuali#&ul ro&âne#c #-a vor'it ade#eori. nii au făcut dintr-5n#ul principala tră#ătură caracteri#tică a ro&ânilor. o&ânului nu-i place tovărăşia. El vrea #ă fie de capul lui #tăpân a'#olut la el aca#ă. Cu o părticică de proprietate cât de &ică dar care #ă fie a lui. Din aceeaşi cauă el 5nclină pu%in #pre anarhie.  )ce#t individuali#& ro&âne#c 5n#ă nu i&plică #piritul de ini%iativă 5n via%a econo&ică şi prea pu%in #piritul de independen%ă 5n via%a politică şi #ocială cele două 5n#uşiri cu care #e caracterieaă individuali#&ul popoarelor  culte apu#ene şi care con#tituie #ufletul 'urghe. 4area &aoritate a popula%iei #atelor ro&âneşti n-are 5ntr-5n#a nici o a#e&ănare cu #piritul 'urghe. Din &ilocul ei nu ie# indivii 5ntreprinători care #ă rişte odihna şi avutul pentru a #e 5&'ogă%i prin &iloace ne5ncercate. 6opula%ia #atelor ro&âneşti di&potrivă #tă #u' tradi%ia &uncii colective. 7iecare #ătean face ceea ce crede că va face toată lu&ea. *-are 5nde&nul #ă 5nceapă o &uncă decât la ter&enele fiHate prin o'icei. ) ieşi din rândul lu&ii e#te pentru #ăteanul ro&ân nu un #i&plu ri#c ci o ne'unie. De aceea #la'ele reultate date de şcolile pri&are rurale la noi. Copilul de #ătean 5nva%ă 5n şcoală #ă fie cu ini%iativă fiindcă şcoala noa#tră e#te croită pe &odelul şcoalelor 'urghee apu#ene dar cu toate #faturile pri&ite copilul de #ătean când ie#e din şcoală #e #upune tradi%iei colectiveM el &unceşte cu& a po&enit el 5n #at din &oşi #tră&oşi.  )cea#tă tradi%ie de &uncă colectivă de alt&interi i-a fo#t de autor popula%iei noa#tre #ăteşti odinioară 5n ti&pul #ecolelor de urgie. 6rin acea#tă tradi%ie de &uncă colectivă #atele ro&âneşti au durat. Când urgia le i'ea ele nu #e ri#ipeau ci #e &utau ca un #ingur o& de la şe# la &unte dintr-un cap la altul al Ţării. Ln )pu#  5n %ările locuite &ai ale# de anglo-#aHoni coloniările #-au făcut prin 5&praştierea indiviilor 5n %ările locuite de ro&âni prin 5&praştierea colectivită%ilor #ăteşti.

E%.i.lo'e#ia Rom@%iei  vol. + $ucureşti 198 pp. 121-12!

2./5. ">i8 CioranD/E ;i ada>is>u8 ro>ânescH D/E Cioran E&il (1911-199 gânditor şi filo#of france de origine ro&ână &orali#t cu o viiune #ceptică şi tragică a#upra eHi#ten%ei o&ului 5n i#torie şi 5ntr-o lu&e a'#urdă repreentant al unui gen de nihili#& ro& Doa&ne ce vo& fi făcut o &ie de aniUT /oată via%a noa#tră de un #ecol 5ncoace nu e#te decât proce#ul prin care a& aun# #ă ne dă& #ea&a că n-a& făcut ni&ic... Co¶%ia cu ce #-a 5ndeplinit 5n alte păr%i ne-a relevat neantul trecutului propriu şi ineHi#ten%a culturii noa#tre. Q...R P &ie de ani #-a făcut i#toria pe#te noiM o &ie de ani de #u'i#torie. Când #-a nă#cut 5n noi con?tiinEa n-a&  5nregi#trat prin ea un proce# inconştient de crea%ie ci #terilitatea #pirituală &ulti#eculară. 6e când culturile &ari pun o&ul 5n fa%a crea%iei din ni&ic culturile &ici 5n fa%a nimicului  culturii. Din punct de vedere i#toric a& pierdut o &ie de ani iar din punct de vedere 'iologic n-a& câştigat ni&ic. )tâta vre&e de vegetare dacă n-a con#u&at efectiv #u'#tan%a vitală a nea&ului n-a 5ntărit-o şi n-a dina&iat-o 5n nici un fel. /recutul o&âniei nu &ă flateaă deloc şi nici nu #unt prea &ândru de #tră&oşii &ei lip#i%i de orgoliu că au putut dor&i atâta ti&p 5n aşteptarea li'ertă%ii. o&ânia are un #en# 5ntrucât o 5ncepe&. /re'uie #-o creă& lăuntric pentru a putea rena?te  5n ea. 6lă#&uirea ace#tei %ări #ă ne fie #ingura o'#e#ie.

Price o& care vrea #au e#te che&at #ă oace un rol profetic 5n via%a o&âniei tre'uie #ă #e convingă că 5n %ăra acea#ta orice ge#t orice ac%iune orice atitudine e#te un 5nceput a'#olut că nu eHi#tă continuări reluări linii şi directive. 6entru ceea ce tre'uie făcut ni&eni nu ne precede ni&eni nu ne 5ndea&nă ni&eni nu ne aută.  Q...R 7iecare din noi e#te 5n #itua%ia lui )da&. Sau poate condi%ia noa#tră e#te şi &ai nenorocită fiindcă nu ave& ni&ic 5napoi pentru a avea regrete. /otul tre'uie 5nceput a'#olut totul. *oi n-ave& de lucrat decât cu viitorul. )da&i#&ul 5n cultură nu 5n#ea&nă altceva decât că fiecare pro'le&ă de via%ă #pirituală i#torică şi politică #e pune pentru 5ntâia oară că tot ceea ce trăi& #e deter&ină 5ntr-o lu&e de valori nouă 5ntr-o ordine şi un #til inco¶'il. Cultura ro&ânea#că e#te o cultură ada&ică fiindcă tot ce #e naşte 5n ea n-are precedent. 4i#iunea o&âniei tre'uie #ă ne fie &ai #cu&pă decât toată i#toria univer#ală deşi noi şti& că trecutul o&âniei e#te un timp f'r' itorie. E&il Cioran S.im!a"ea la )aţ& a Rom@%iei  $ucureşti Ed. Ou&anita# 1990 pp. 9-,0

2.//. Mircea "8iade des9re Ţara lui 'acşiş 'acşişB. EHpre#ia cât ar fi fo#t ea de u&ilitoare nu &i #-a părut prea a#pră. Q...R <ăută de departe politica noa#tră culturală şi propaganda noa#tră 5n #trăinătate #e dovedeşte o crea%ie de inconştien%i #au de de&en%i. *ici nu vo& şti pe cine #ă trage& la ră#pundere. Se fac greşeli atât de grave şi  5ntreaga noa#tră >propagandăB e#te atât de ridicolă G 5ncât genera%iile viitoare ne vor taHa pe to%i drept inconştien%i tâlhari #au de&en%i. Lncerca%i şi vă i&agina%i ce ar fi %ara ro&ânea#că după ce iviu e'reanu şi 6apadat-$enge#cu ar fi traduşi şi lan#a%i 5n toată lu&eaX după ce univer#ită%ile noa#tre ar fi 5ncăpute 5n &âini tinereX după ce ataşa%ii de pre#ă din #trăinătate ar fi 5nlocui%i cu oa&eni harnici şi pricepu%i G i&agina%i-vă toate ace#tea şi ve%i 5n%elege ce vor crede genera%iile ur&ătoare de#pre noi. )r fi atât de #i&plu ca roumain, rumenian, rumane ?i rumeno #ă nu #e &ai lege G 5n &e&oria europenilor G nu&ai de SAoda de >'acşiş - 'acşişB de incapacitate politică şi de conştiin%ă ieftin de cu&părat G ci şi de opera unui e'reanu $laga $râncuşi #au Ene#cu. )r fi atât de #i&plu... n &ini#tru inteligent ar 5n%elege că 5n #tarea de lucruri de a#tăi #ingura ofen#ivă ieftină şi eficace 5&potriva in#ultelor legate auto&at de nu&ele nea&ului no#tru G ar fi ofen#iva valorilor &aHi&e şi #pecifice. Dar ni&eni nu 5n%elege. Ii pe fiecare i noroiul ne #tropeşte &ai direct şi nu&ele de ro&ân e &ai co&pro&i#. 4ircea Eliade P"o)etism "om@%es.- /ol- II- Rom@%ia G% ete"%itate $ucureşti Editura oa <ânturilor 1990 pp. 9!-9,

I'. PRTI%"#" P$#ITIC" +N PRIMU# %"C"NIU INT"R&"#ICD/E  D/E 6entru partidele &inorită%ilor na%ionale vei #ec%iunea acordată lor  7./. ctu8 de constituire a #igii Po9oru8uiD/E D/E iga 6oporului #-a con#tituit la +aşi creată de un grup de politicieni de#prinşi din 6artidul Con#ervator de ofi%eri #uperiori şi de al%i oa&eni politici ce au &ilitat pentru 5nfiin%area unui nou organi#& politic care prin denu&ire şi progra& doreau #ă canaliee aten%ia &a#elor populare. 6e 'aa pro&i#iunilor electorale dar şi prin pre#tigiul şi popularitatea generalului )vere#cu a reuşit 5n #curt ti&p #ă-şi a#igure o largă influen%ă 5n rândurile diferitelor categorii #ociale de alegători. Dar activitatea guverna&entală din perioada &artie 19!0 dece&'rie 19!1 a du# la #pul'erarea aşa-nu&itului >&it )vere#cuB.  (3N1 aprilie 1918)

Su'#e&na%ii având 5n vedere #itua%ia de a#tăi a Ţării care nece#ită o nouă 5ndru&are a na%iunii declară& a ne con#titui 5ntr-o organiare de ac%iune cu nu&ele de iga 6oporului #u' preşedin%ia d-lui general  )leHandru )vere#cu pentru realiarea ur&ătoarelor puncteM

1. +ntrarea de fapt 5n via%a con#titu%ională prin aplicarea nefă%arnică a art. 1 din Con#titu%ie care glă#uieşteM >/oate puterile #tatului e&ană de la na%iune prin delega%iune şi prin principiile şi regulile aşeate 5n Con#titu%ia de fa%ăB. !. Sta'ilirea ră#punderilor pentru a'uurile şi greşelile co&i#e 5n conducerea intere#elor Ţării şi care au fo#t caua nenorocirilor actuale. . efor&a agrară cu trecerea pă&ânturilor eHpropriate a#tăi nu&ai 5n principiu 5n #tăpânirea efectivă şi i&ediată a #ătenilor prin &ilocirea o'ştilor #ăteştiX refor&a electorală prin vot univer#al direct #ecret şi o'ligatoriu cu repreentarea &inorită%ilor 5ntrucât acea#ta nu va #tâneni &anife#tarea li'eră a individualită%ilor  politiceX de#centraliarea ad&ini#trativă. egându-ne pentru realiarea ace#tor puncte nu 5n%elege& a &ărgini li'ertatea de ac%iune a grupărilor  politice care alcătuie#c iga.  “Ondreptarea”, din 1, aprilie 1918

7.1. Procesu8 ver=a8 de constituire a Partidu8ui ărănesc (5N18 decembrie 1918) 1. Declară& că fa%ă de 5nceputurile făcute 5n unele ude%e din %ară ne con#titui& 5n 6artid Ţărăne#c.  Ln%elege& prin 6artid Ţărăne#c un partid nou cu #tructura #ocială %ărănea#că G %ărăni&ea organiată politiceşte. Cu progra& care #ă fie eHpre#ia nevoilor ei văute 5n lu&ina ti&pului şi potrivit cerin%elor nea&ului ro&âne#c unit. 6artid nou cu &oravuri noi politice - care nu eHclude ci din contra #olicită cola'orarea cu &uncitorii oraşelor şi chea&ă la conducere pe intelectuali ne5nregi&enta%i 5n vechile partide oligarhice. *u&ele definitiv al partidului #e va da de congre#ul alcătuit din toate ace#te ele&ente. 1. 6artidul Ţărăne#c 5l #ocoti& nece#ar şi la ti&pM a Ca #ingurul in#tru&ent politic care garanteaă %ărăni&ii 5&plinirea 5ntreagă şi nefă%arnică a tuturor  nevoilor ei &ateriale şi #ufleteşti participând direct şi activ la reolvarea ace#tor nevoi o'şteşti. ' Ca &iloc de a o feri pe de o parte de 'olşevi#& pe de alta de #oarta de e#tre guverna&entală ce vor #ă-i pă#tree partidele 'oiereşti. c Ca &iloc de a 5ntări 5ncrederea %ărăni&ii ro&âne din %ările #urori unite 5n o&ânia 5n care văd pericolul do&niei 'oiereşti. d Ca o garan%ie a gra'nicei şi #igurei cură%iri a &oravurilor rele adânc 5nrădăcinate 5n partidele politice. !. 6rogra&ul partidului va cuprinde 5n &od fire#c realiarea integrală a a#pira%iunilor şi nevoilor %ărăni&ii ro&âneM a +ntrarea tuturor &oşiilor 5n &âinile %ăranilor care le &unce#c pe pre%uri care #ă le 5nle#nea#că iar nu #ă le 5ngreuiee 5n#trăinarea lor. ' e#ta'ilirea vechilor drepturi ale %ăranilor la păduri şi i#lauri. c Su'#olul proprietatea #tatuluiM adică toate &inele de orice fel căr'uni #are păcură #ă fie ale #tatului.

d efor&a ad&ini#trativă plecând de la autono&ia co&unei rurale cu 'uget #uficient şi neciuntit de #tat şi continuând cu pla#a ude%ul şi provincia ca unită%i ad&ini#trative autono&e. e +nten#ificarea &iloacelor de pătrundere a culturii 5n popor prin crearea de aşeă&inte culturale şi de petrecere condu#e de ele&ente 'ine ale#e şi 'ine plătite. f efor&a i&poitelor cu aşearea dărilor potrivit cu averea fiecăruia. g De#centraliarea cooperativă. (Coopera%ie li'eră cu controlul de #tat. h )utono&ia 'i#ericii. i Lnlocuirea andar&eriei.   efor&a #erviciului #anitar. A ege pentru u#tificarea averii func%ionarilor pu'lici şi a acelora făcute 5n ti&pul ră'oiului. “Dara nou'”, din ,F13 augu#t 1919

7.2. Mani:estu8 Partidu8ui Conservator-Pro-gresist (3N1 decembrie 1918  

Re)o"mele #emo."ati.e   6artidul Con#ervator n-a aşteptat &o&entul ace#ta când patria ro&ână #e  5ncheagă din toate 'ucă%ile odată frânte de vitregia vre&urilor pentru a ad&ite refor&ele de&ocratice care #ingure pot face o realitate con#titu%ională din fic%iunea că toate puterile e&ană de la na%iune. Îm'"o'"iet&"i"ea 3i "i#i.a"ea ţ&"&%$l$i   Ln pro'le&a agrară #unte& #ingurul partid care de la Cua
/ot$l $%ive"sal  6entru a a#ocia toate cla#ele la conducerea Ţării ulti&ul guvern con#ervator #-a legat prin cea dintâi a lui declara%ie pu'lică #ă 5nfăptuia#că #ufragiul univer#al fără alt te&pera&ent decât acordarea unui vot 5ndoit acelui alegător %ăran #au orăşean care are #arcina de fa&ilie de cel pu%in doi copii. D"e't$"i 'oliti.e 'e%t"$ )emei   *eparticiparea până 5n preent a fe&eilor la via%a politică nu e#te un &otiv #uficient ca #ă le eHclude& şi de a#tădată. Ele au arătat 5n cea#urile grele pe lângă caldul lor patrioti#& atâta #i&% de organiare că e#te drept #ă le concede& deoca&dată electoratul deplin pentru co&ună şi con#iliul  ude%ean. QVR O %o$& a3ea"e a im'oitelo" 3i ."ea"ea #e mo%o'ol$"i #e stat   6entru #tat refor&a #i#te&ului no#tru de i&poite cel &ai rudi&entar din Europa #ta'ilirea i&poitului progre#iv pe venit cu de#ărcinarea cla#elor  #ărace #au 5&povărate de fa&ilie introducerea progre#ivită%ii 5n taHele de #ucce#iune 5n raport şi cu #u&a şi cu gradul de rudenie &onopolul de vânare al alcoolului ahărului şi petrolului 5i vor da &iloace 5nde#tulătoare pentru a auta el co&unele de&oştenite 5n loc de a trage el ceva dintr-5n#ele. QVR

Î% sl$J!a '"oB"es$l$i o!3tes.  - efor&ele şi 5&'unătă%irile 5n via%a #tatului ro&ân pe care 6artidul Con#ervator le-a 5n#cri# 5n progra&ul #ău core#pund ideii de dreptate şi de #olidaritate #ocială care ai for&eaă 'aele ideii de #tat &odern. Dar ace#te refor&e 5n#e&nând 5n acelaşi ti&p şi un progre# #i&%itor 5n evolu%ia in#titu%iunilor noa#tre de #tat de până acu& 6artidul Con#ervator ca o cheăşie a hotărârii cu care va lupta pentru realiarea progra&ului #ău adoptă pentru viitor nu&ele de 6artidul Con#ervator-6rogre#i#t. “2tea
7.7. Proiectu8 de 9rogra> a8 Partidu8ui Socia8ist. %ec8ara
6artidul Sociali#t din o&ânia e#te un partid de cla#ă care in#pirându-#e de la ideile #ociali#&ului ştiin%ific ur&ăşte de#fiin%area eHploatării &uncii #u' orice for&ă prin trecerea &iloacelor de produc%ie şi de #chi&' 5n #tăpânirea #ocietă%ii. El e#te deci partidul cla#ei &uncitoare care are i#toriceşte che&area de a  5nfăptui acea#tă #ocialiare a pă&ântului a fa'ricilor şi a uneltelor de &uncă. 6artidul Sociali#t din o&ânia #e gă#eşte - prin firea lui - 5n opoi%ie co&pletă cu toate partidele politice 'urghee fie ele oricât de 5naintate a căror activitate nu poate trece de &arginile #ocietă%ii actuale. uptând pentru #chi&'area totală a organia%iei #ociale 'urghee 6artidul Sociali#t e#te un partid revolu%ionar pe când toate celelelalte partide eHi#tente cele reac%ionare cât şi cele >de&ocraticeB 5ntrucât vor &en%inerea proprietă%ii private deci a cla#elor şi a ro'iei de cla#ă #unt şi ră&ân partide de con#ervare a #ocietă%ii de ai. QVR 6artidul Sociali#t din o&ânia plecând de la ace#te con#tatări şi #olidar cu 6artidul Co&uni#t ru# şi cu toate partidele #ociali#te revolu%ionare din lu&ea 5ntreagă declarăM  Că lupta pentru cucerirea [prin orice &iloc a\ puterii politice din &âinile 'urgheiei [ro&âne şi 5ntronarea dictaturii proletare 5n vederea realiării idealului co&uni#t for&eaă unicul #ău #cop\. Că pentru atingerea ace#tui #cop 6artidul Sociali#t din o&ânia #e va folo#i de toate li'ertă%ile politice [şişi va cuceri altele noi\. Că #e va folo#i de parla&ent co&ună şi ude% pentru a duce şi acolo critica [opoi%ia şi deorganiarea\ #tatului 'urghe.  Lntr-un cuvânt va depune toate #for%ările pentru treirea educarea şi organiarea &uncitori&ii de la #ate şi din oraşe pentru ca făcând-o conştientă a#upra idealului co&uni#t - idealul ei de cla#ă - #-o pregătea#că pentru &o&entul deci#iv al realiării #ocietă%ii #ociali#te.

Do.$me%te #i% isto"ia mi3.&"ii m$%.ito"e3ti #i% Rom@%ia- 191H191 $ucureşti Editura 6olitică 1922 pp. 1!-1!8

7.?. Progra>u8 Partidu8ui Conservator-%e>ocrat D/E ( octombrie 1919)

Po8itica eKternă Ro>ânia nouă a ie;it din >are8e catac8is> >ondia8, în care s-a scu:undat î>9ărăinistrativă. Iana>ovi=i8itatea ad>inistrativă  Ln ordinea con#titu%ională &en%inerea #ufragiului univer#al cu votul direct şi #ecret şi cu repreentarea propor%ională şi alcătuirea unui Senat care #ă ia#ă tot din votul univer#al dar con#ultat 5n alt chip #unt principiile e#en%iale ale 6artidului De&ocrat.

 Ln refor&a ad&in#trativă cere& o adevărată de#centraliare. Ln acelaşi ti&p e#te a'#olută nevoie ca organele ad&ini#trative #ă fie #cutite de fluctua%iunile vie%ii de partid. P ina&ovi'ilitate generală cu &ă#uri pentru eHcluderea favoriti#&ului la nu&iri şi 5naintări #e i&pune. QVR Re:or>a agrară. Pro9rietatea individua8ă. Lusta des9ăgu=ire  efor&a agrară tre'uie du#ă la capăt prin efectiva di#tri'uire a pă&ântului eHpropriat 5ntre cei 5&proprietări%i şi prin plata dreaptă a celor eHpropria%i.  Ln acea#tă &aterie principiile e#en%iale #untM proprietatea individuală şi u#ta de#păgu'ire. rem cinteK 

Stâr9irea a=uFuri8or. Cercetarea averi8or strânse în răF=oi de :uncu8 de >uncă a8 Partidu8ui NaânD/E D/E %ocu>entu8 a :ost ado9tat de Congresu8 9artidu8ui de 8a 8=a Iu8ia, în condientare. (9 aprilie 190)  6artidul *a%ional o&ân 5şi 5ntinde organia%ia politică a#upra 5ntregului teritoriu al o&âniei 4ari. )vând de 'aă hotărârile de la )l'a +ulia şi ca 5ntâiu po#tulat politic de#ăvârşirea unirii partidul va lupta pentru realiarea ei printr-o legiferare care va avea la te&elie principiile de&ocratice na%ionale şi #ociale cuprin#e 5n capitolele ce ur&eaă. Q...R

(a'itol$l II- Politi.a i%te"%& 6ornind de la principiul #uveranită%ii na%ionale fiHat 5n Con#titu%ia #tatului ro&ân 5n 5n%ele#ul căruia toate puterile e&ană de la na%iune 6artidul *a%ional o&ân pretinde reviuirea Con#titu%iei 5n confor&itate cu #tările de fapt şi 5n #pecial cu principiile adevăratului parla&entari#&. 6artidul cere unificarea treptată şi #i#te&atică a 5ntregii legi#la%ii de pe teritoriul o&âniei 4ari %inând #ea&a de devoltarea i#torică din diferitele provincii. Ln vederea realiării ace#tei pro'le&e partidul pretinde  5nfiin%area unei co&i#ii #peciale uridice ataşată pe lângă guvernul central. Q...R

(a'itol$l III- Re)o"ma aB"a"& 6artidul *a%ional o&ân plecând de la principiul ca pă&ântul #ă aungă 5n &âna celor care-l cultivă cu eHcluderea oricărei rente fără &uncă şi %inând #ea&a de cerin%ele unei #ănătoa#e nivelări #ociale ca şi de pro&ovarea produc%iei na%ionale va veghea ca legea agrară pentru $a#ara'iaD1E Q!R
(a'itol$l /I- Re)a.e"ea e.o%omi.& 6.*.. pretinde 5ntreg concur#ul #tatului la refacerea con#olidării econo&ice a Ţării cere interven%ia #tatului pentru recon#tituirea regiunilor di#tru#e de ră'oi şi recunoaşte păgu'i%ilor de ră'oi dreptul de a pretinde de la #tat re'onificarea daunelor cauate de ră'oi.

6.*.. cere li'ertatea co&er%ului e#te pentru na%ionaliarea indu#triei pretinând concur#ul #tatului la eHploatarea cât &ai inten#ă a 'ogă%iilor Ţării aşa că nece#ită%ile locuitorilor #ă poată fi #ati#făcute din produc%ia internă. 6.*.. cere ca #tatul #ă proteee ini%iativa particulară #ă aute şi #ă pro&ovee indu#tria de ca#ă şi 5n general #ă con#olidee &ica indu#trieX e#te pentru 5nfiin%area de fer&e &odel care 5ncuraeaă şi concur#ul #tatului pentru devoltarea şi 5ntărirea culturii de viteX va năui ca #ă o'%ie concur#ul #tatului şi creditul nece#ar  pentru 5nfiin%area şi autorarea unui puternic #i#te& de cooperative la #ate şi la oraşe. Q...R

(a'itol$l ,- Re)o"ma 3.ola"& r&ărind unificarea 5nvă%ă&ântului de pe 5ntreg teritoriul o&âniei 4ari 6.*.. e#te pentru o radicală refor&ă a tuturor ra&urilor de 5nvă%ă&ânt de ai %inându-#e #ea&a 5n regle&entare şi de nor&ele evolutive ale ti&pului şi &ai ale# de principiul ca de o parte #ă #e for&ee cât &ai &ul%i #pecialişti  5n ra&urile practice iar de altă parte in#truc%ia şcolară #ă #e ter&ine ti&puriu ca tineri&ea #ă poată fonda fa&ilie cel &ai târiu 5ncepând de la vâr#ta de !, de ani. 6.*.. #e preocupă de crearea unui a#tfel de corp didactic care a#igurat fiind şi &aterialiceşte #ă core#pundă 5naltei #ale &i#iuni. Devoltarea şcolii poporale 5n acel 5n%ele# ca ea #ă fie adevărata şcoală pentru plugari 5nfiin%ând şcoli de repeti%ie 'ine organiate. 6.*.. pretinde 5nfiin%area 5ndeo#e'i de şcoli co&erciale şi indu#triale luând ca 'aă planurile de 5nvă%ă&ânt din %ările occidentale pentru a #e crea o cla#ă puternică de co&ercian%i şi indu#triaşi şi pentru a 5nte&eia şi a da a#tfel avânt indu#triei şi co&er%ului no#tru na%ional. Q...R

(a'itol$l ,I- Re)o"ma !ise"i.eas.& 6.*.. pretinde ca #tatul #ă recunoa#că fiecărui cetă%ean deplina li'ertate de conştiin%ă. Ln raportul dintre #tat şi confe#iuni partidul cere o deplină autono&ie a ace#tora 5n tot ce priveşte organiarea internă cultul ad&ini#trarea reervându-şi #tatul dreptul de #upraveghere şi eHercitându-şi dreptul de confir&are a organelor conducătoare 'i#ericeşti. Q...R (a'itol$l ,III- P"o'aBa%#a G% ţa"& 3i G% st"&i%&tate 6.*.. cere concur#ul #tatului la organiarea unei propagande #i#te&atice şi inten#e pentru 5ndru&area şi lu&inarea &a#elor populare univer#ită%i populare căr%i 'roşuri pu'lica%iuni periodice etc. 6artidul cere organiarea unei propagande şi 5n #trăinătate pentru a face cuno#cută 5n #tatele europene şi de pe#te ocean #tructura fiin%a şi 5ntreaga via%ă de #tat a Ţării ro&âneşti şi pentru a nutri raporturile cu acele #tate precu& şi adevăratele şi legiti&ile a#pira%ii ale noului #tat ro&ân.  >Batria”, din !9 aprilie 19!0

7.A. Progra>u8 Partidu8ui Na
*u vo& cru%a ni&ic pentru a reda Ţării #itua%ia financiară la care are dreptul potrivit 'ogă%iilor şi tradi%iilor 


;ni"erul”, din !2 ianuare 19!!

7.4. ConteKtu8 insta8ării 8i=era8i8or 8a 9utere (ianuarie 19)  )şadar ur&ărirea rela%iilor dintre partidele politice 5n per#pectiva in#talării li'eralilor la putere 5n ianuarie 19!! #u'liniaă ideea că preluarea puterii de către li'erali a fo#t po#i'ilă datorită eşecului 7edera%iei *a%ionale #pre un partid de&ocratic care concurând cu cel li'eral la #ucce#iunea guvernării )vere#cu #ă dea po#i'ilitate regelui #ă aleagăX a &ai fo#t po#i'ilă datorită eşuării #ucce#ive a tuturor tentativelor de cola'orare orientate #pre realiarea unui guvern de coali%ie (>'locul partidelor care au făcut ră'oiulB >'locul partidelor uniriiB >'locul con#titu%ionalB etc.. 7ără 5ndoială că 5n prepararea ace#tor eşecuri i#cu#in%a li'eralilor 5n &aterie de intrigă politică - acea capacitate &anevrieră #e#iată de *. +orga - a avut i&portan%a ei. )părea nece#ară 5ncredin%area puterii 6artidului i'eral 5n &ă#ura 5n care gravitatea #itua%iei econo&ice deter&ina preferin%a pentru #olu%ii verificate şi re#pectiv pruden%a 5n raport cu eHperien%ele politice (>n-ave& ti&p de eHperien%e când datoria %ării e#te de !0 &iliardeB afir&a >oficio#ul li'eralB >iitorul”, din !1 ianuarie 19!!. 4ai părea nece#ară 5n &ă#ura 5n care proce#ul adaptării partidelor la noua #itua%ie creată 5n o&ânia după pri&ul ră'oi &ondial a fo#t &ai uşor  #uportat de 6artidul i'eral aşa 5ncât for%a lui &aterială şi organiarea erau 5n 19!! #uperioare celorlalte partide. Cercetarea #itua%iei politice 5n prea&a in#talării guvernării li'erale 5n 19!! şi 5n pri&ele luni ale ace#tei guvernări - a raporturilor dintre guvern şi opoi%ie G eviden%iaă o inten#ificare a luptelor dintre partidele politice.  )ce#t feno&en #e eHplică atât prin dificultă%ile proce#ului de adaptare a partidelor la condi%iile noi create 5n o&ânia după pri&ul ră'oi &ondial (şi aici viă& 5n pri&ul rând i&plica%iile acordării votului univer#al cât şi prin i&portan%a unor o'iective ce tre'uiau atin#eM noua con#titu%ie legea electorală legea ad&ini#trativă etc. 4en%ionă& că accentuarea divergen%elor 5ntre partidele politice 5n a doua u&ătate a anului 19!1 ia tot &ai &ult for&a unei opoi%ii te&porar ireducti'ile 5ntre aşa-i#ele >partide de ordineB şi >partide anarhi#te ale luptei de cla#ăB. Lncredin%area puterii 6artidului i'eral şi pri&ele acte de guvernă&ânt deter&ină re#tructurarea opoi%iei  5n #en#ul orientării nuan%ate a tuturor celorlalte partide 5&potriva celui li'eral. Ln inve#tigarea cauelor care au deter&inat pe rând eşuarea for&ării unui al doilea &are partid care #ă per&ită reintrarea 5n func%iune a rotativei guverna&entale a tentativelor #pre realiarea unui guvern de coali%ie a cauelor care au deter&inat neunitatea opoi%iei fa%ă de guvernul )vere#cu apoi a opoi%iei fa%ă de guvernul li'eral atrage aten%ia preent con#tantă şi conco&itent diolvantă a aver#iunii fireşte nuan%ate a partidelor politice fa%ă de 6artidul Ţărăne#c şi &ai ale# fa%ă de principiul luptei de cla#ă adoptat de %ărănişti. *-ar preenta aici i&portan%ă ace#t a#pect dacă n-ar fi vor'a de un partid ale cărui idei ur&ărite con#ecvent şi 5n li&itele po#i'ilului puteau 5n acel &o&ent #ă contri'uie la adâncirea de&ocra%iei 5n o&ânia la apropierea de tipul cla#ic occidental al de&ocra%iei. 6artidul i'eral la conducerea o&âniei va contri'ui la depărtarea de&ocra%iei ro&âneşti de autenticitatea ei. 6ute& #pune că  5&preurările venirii li'eralilor la putere 5n ianuarie 19!! şi &ai ale# 5nă#prirea rela%iilor dintre partide prileuită de ace#t eveni&ent au #porit vulnera'ilitatea regi&ului politic din o&ânia 5n fa%a atacurilor de la dreapta şi de la #tângaX #e vor acu&ula argu&ente 5&potriva partidelor politice şi a de&ocra%iei ro&âneşti 5n genere argu&ente care vor avea contri'u%ia lor la involu%ia ace#teia către regi&ul de dictatura per#onală fa#ci#tă şi 5n cele din ur&ă co&uni#tă. )titudinea opoi%iei fa%ă de actele guvernării li'erale va &arca at&o#fera politică eHi#tentă 5n

o&ânia acelor ani. 6ro&ulgarea Con#titu%iei din 19! va crea prileuri &ultiple de confruntare 5ntre guvern şi partidele ră&a#e 5n opoi%ie.B +. Ciupercă O'oiţie 3i '$te"e G% Rom@%ia a%ilo" 19198  +aşi Editura niver#ită%ii >)l. +. CuaB 199, pp. 2,-22

7.0. Progra>u8 Partidu8ui Na
I- (o%stit$ţia Con#titu%ia o&âniei 5ntregite tre'uie #ă ivora#că din con#en#ul voin%ei cetă%enilor li'er  &anife#tat şi #ă fie a#tfel 5ntoc&ită 5ncât #ă repreinte o cheăşie pentru devoltarea ne#tânenită a for%elor vii ale na%iunii.  Ln ace#t #cop ea va tre'ui #ă cuprindă toate garan%iile drepturilor şi li'ertă%ilor cetă%ene#ti precu& şi &iloacele de apărare legală 5&potriva oricărui a'u de putere. Q...R

/II- ReBim$l mi%o"it&ţilo"  egi&ul &inorită%ilor etnice şi confe#ionale va fi călăuit de hotărârile de la  )l'a +ulia. De a#e&enea şi che#tiunea cultelor va fi reolvată 5n confor&itate cu hotărârile de la )l'a +ulia. 6artidul *ational-Ţărăne#c pătrun# de i&portan%a 'unei 5ndru&ări a vie%ii #ufleteşti a poporului ro&ân va avea toată #olicitudinea pentru intere#ele 'i#ericii #ale. Q...R

/III- P"oB"am$l e.o%omi.  Se va ur&ări #porirea produc%iei Ţării prin nor&aliarea condi%iilor de func%ionare a vie%ii econo&ice aşeate pe te&eliile ei naturale. 6roduc%ia principală a Ţării fiind agricultura intere#ele propăşirii ace#teia nu vor fi #u'ordonate intere#elor  unui indu#triali#& for%at şi artificial.

M&s$"i 'e%t"$ aB"i.$lt$"& eviuirea &o&entană ad&ini#trativă a &odului de aplicare a legilor agrare 5n &od individual 5n #copul de a 5nlătura a'uurile #ăvârşite şi reviuirea legi#lativă a ace#tei legi la ti&pul oportun convenit 5&preună. eviuirea legi#lativă #e va face 5n #copulM 1. De a 5nlătura di#poi%iile eHcep%ionale cu caracter per#onal care prive#c &ai ale# &oşiile arendate. !. De a reduce proprietă%ile nearendateM a dacă nu #unt fer&e - la 100 haX ' dacă #unt fer&e - la !0 ha 5n regiunile cu cererile de 5&proprietărire ne#ati#făcute şi până la 00 ha 5n regiunile cu cererile de 5&proprietărire #ati#făcute. 6rin fer&e #e 5n%eleg şi acele go#podării care eHploateaă &oşia cu inventar propriu de vite şi unelte #au cre#cătorii de vite. 7er&ele &odel vor fi favoriate. +ntere#ele produc%iei na%ionale pretind ca o #upre&ă nece#itate #ă #e introducă linişte şi #iguran%ă 5n raporturile de proprietate. Ln con#ecin%ă #e vor fiHa fără a&ânare şi 5nregi#tra 5n căr%ile funduare ardelene 'ănă%ene şi 'ucovinene titlurile de proprietate ale celor 5&proprietări%i şi #e vor ter&ina fără 5ntâriere lucrările de  5&proprietărire şi coloniare. Se va 5ncepe cada#trarea şi inta'ularea proprietă%ii şi 5n vechiul egat.

Se va legifera >un cod #i#te&aticB 5n care vor fi luate &ă#urile nece#are pentru cea &ai largă protec%iune a proprietă%ii %ărăneşti şi 5n general pentru ridicarea produc%iei agricole. 6rin acea#tă codificare agricolă #e va a#igura li'ertatea circula%iei pă&ântului %ărăne#c G după o epocă de trani%ii şi protec%ii G 5n #cop de #elec%ionare naturală a cultivatorilor #erioşi. Se va 5&piedica de o parte pulveriarea iar de altă parte acu&ularea din nou a proprietă%ii rurale. Se va organia un credit rural care prin 5&pru&uturi uşoare şi ieftine #ă facă po#i'il %ăranilor de o parte  5ne#trarea proprietarilor cu vite şi in#tru-&ente agricole iar de altă parte #ă cu&pere pă&ânt atât de la %ăranii care ar voi #ă vândă partea lor cât şi de la proprietarii care inten%ioneaă a 5n#trăina &oşia lor. Se va organia via%a cooperativă atât 5n #copul valorificării produ#elor agricole cât şi pentru procurarea &aşinilor in#tru&entelor şi tuturor uneltelor nece#are go#podăriilor agricole având la 'aă autono&ia lor. Se va organia #erviciul de #tat &enit #ă 5ngriea#că prin fer&e &odel şi alte #ta'ili&ente no'ilitatea #e&in%elor şi 5&'unătă%irea ra#ei vitelor. Se vor reorgania Ca&erele agricole care vor 5ndru&a şi organia activitatea agricolă şi intere#ele co&une ale tuturor agricultorilor. Dreptul de pree&%iune al #tatului pe &oşiile #coa#e de 'unăvoie 5n vânare tre'uie #ă devină o realitate chiar cu autorul unui credit rural 5nde#tulat cu fonduri #uficiente.

Re)o"me a$+ilia"e# Se vor realia diferite refor&e auHiliare şi anu&eM 6entru regularea apelor 5&piedicarea #urpării &alurilor etc. şi pentru #ta'ili&ente de irigare şi drenae. Se vor de#fiin%a taHele va&ale şi &ă#urile de prohi'ire #au de co&pri&are a pre%urilor in#tituite cu văditul reultat al reducerii produc%iei agricole. Se va 5ncuraa produc%ia agricolă şi 5ndeo#e'i cea a grâului prin li'ertatea eHportului. Se vor lua &ă#uri educative 5n #pecial #e vor 5nfiin%a cât &ai &ulte fer&e &odel #ta%iuni agricole cre#cătorii de vite şi #e vor 5ncuraa cele particulareX #e vor 5nfiin%a cât &ai &ulte şcoli practice şi teoretice de agricultură şi #e vor organia 5nvă%ă&ântul a&'ulant şi eHcur#iile agricole.  )#e&enea #e va 5ncuraa #indicaliarea agricultorilor. Se va reorgania #erviciul pe#căriilor şi #e va da o inten#ivă 5ngriire cla#ei pe#carilor organiată pe 'ae cooperative. Se va reorgania 4ini#terul )griculturii aşa ca #ă fie şi un organ de 5ncuraare şi 5ndru&are a produc%iei agricole.

M&s$"i 'e%t"$ i%#$st"ie # 6entru 5ncuraarea 'unei #tări a #atelor #e va 5ndru&a devoltarea indu#triei %ărăneşti organiată #i#te&atic prin folo#irea 5nde&ânării tehnice şi arti#tice a anoti&purilor de lip#ă de lucru a puterii &otrice şi a coopera%iei. Se va 5ncuraa devoltarea indu#triei &ilocii şi &ici 5ndeo#e'i a aceleia 5n legătură cu valorificarea produ#elor agricole cu eHcluderea produc%iei intere#ate a indu#triei care nu are 'ae naturale de devoltare 5n %ară. Prganiarea produc%iei ivoarelor de energie (căr'uni ga &etan căderi de apă etc. #e va face 5n for&ele core#punătoare &aHi&ului de randa&ent şi de utilitate econo&ică na%ională 5ncuraându-#e ini%iativa şi capitalurile private.

M&s$"i 'e%t"$ .ome"ţ # egi&ul co&er%ului intern va fi acela al li'ertă%ii. /endin%ele de acaparare şi de #peculă vor fi co&'ătute 5n #pecial prin 5nle#nirea circula%iei nor&ale a &ărfurilor prin ră#pândirea şi organiarea cooperativelor de con#u& şi prin organiarea pie%elor de de#facere cu concur#ul autorită%ilor co&unale şi  ude%ene.

EHportul va fi li'er. Se va 5ncuraa #indicaliarea producătorilor 5n vederea eHportului direct. Se vor reorgania Ca&erele de co&er% şi indu#trie. Se va alcătui un tarif va&al autono& care va #ervi drept 'aă la 5ncheierea conven%iilor co&erciale.

M&s$"i 'e%t"$ .oo'e"aţie#Se va 5ntoc&i un cod al coopera%iei pe 'aa principiului autono&iei a#igurându-#e coopera%iei cele &ai &ari 5nle#niri de credit din partea $ăncii *a%ionale. +n#titu%iile cooperative vor fi folo#ite la eHploatarea 'ogă%iilor #tatului. “Aurora”, 1 octo&'rie 19!2

7./5. Progra>u8 de acocrat din Ro>âniaD/E D/E Lntre 3-9 &ai 19!3 a avut loc la $ucureşti Congre#ul 7edera%iei 6artidelor Sociali#te din o&ânia care a adoptat hotărârea creării 6artidului Social-De&ocrat din o&ânia prin unificarea partidelor co&ponente ale 7edera%iei. >ai/01AJ 6artidul Social-De&ocrat din o&ânia #olidar cu partidele &uncitoreşti #ociali#te din toate %ările cu care e#te unit 5n +nterna%ionala 4uncitoare Sociali#tă şi condu# de acelaşi ideal repreintă şi apără intere#ele şi a#pira%iile cla#ei &uncitoare de la oraşe şi #ate precu& şi ale tuturor păturilor a#uprite #ocial #au na%ional din o&ânia. $aat pe 5nvă%ăturile #ociali#&ului ştiin%ific el ur&ăreşte ca ulti& #cop de#fiin%area eHploatării econo&ice a a#upririi politice #au na%ionale şi 5napoierii culturale #u' orice for&ă prin cucerirea puterii de #tat #ocialiarea &iloacelor de produc%ie tran#port şi #chi&' şi tran#for&area #tatului de cla#ă 'urgheo-capitali#t 5n #ocietatea de&ocratică #ociali#tă. Q...R

I- Politi.a i%te"%& De&ocratiarea de#ăvârşită a vie%ii de #tat e#te condi%iunea principală pentru de#făşurarea li'eră a luptei de cla#ă şi pentru educa%ie politică şi culturală a &a#ei &uncitoare. De aceea 6artidul Social-De&ocrat cereM 1. )lcătuirea Ca&erei şi 5n general a tuturor corpurilor elective repreentative #au ad&ini#trative nu&ai prin votul univer#al egal direct şi #ecret cu repreentarea propor%ională pe ude%e şi totaliarea re#turilor de voturi din toată %ara. Drept de vot pentru to%i cetă%enii de la !0 de ani 5n #u# fără deo#e'ire de nea& religie #au #eH. Suportarea de către #tat a tuturor cheltuielilor nece#are pentru efectuarea alegerilor. Efectuarea alegerilor 5ntr-o #ingură i de repau# legal. De#fiin%area in#titu%iei de drept şi nu&i%i precu& şi a dreptului acor-dat niver#ită%ilor ca&erelor profe#ionale con#iliilor ude%ene şi co&unale şi altor corpora%iuni de a tri&ite &e&'ri 5n corpuri elective legi#lative şi ad&ini#trative. De#fiin%area Senatului. Dreptul parla&entului de a #e 5ntruni din proprie ini%iativă.  )legerea guvernului de către parla&ent. +nco&pati'ilitatea 5ntre &andatul de parla&entar şi calitatea de &e&'ru 5n con#iliile de ad&ini#tra%ie ale #ocietă%ilor anoni&e.

!. i'ertatea deplină a pre#ei 5ntrunirii şi a#ocia%iei. Dreptul de a#ocia%ie #indicală pentru func%ionarii pu'lici. i'ertatea grevei pentru toate categoriile de #alaria%i.  )'rogarea tuturor legilor eHcep%ionale. Scoaterea di#poi%iunilor poli%ieneşti şi re#trictive din legea conflictelor colective de &uncă şi legea a#ocia%iunilor profe#ionale #coaterea #indicatelor de #u' regi&ul legii per#oanelor uridice. Supri&area #i#te&ului 'ătăii praticat de autorită%i şi #anc%iuni #evere 5&potriva func%ionarilor 'ătăuşi. De#fiin%area in#titu%iei Siguran%ei generale şi 5nlocuirea andar&eriei cu o poli%ie rurală. e#pon#a'ilitatea per#onală penală şi civilă a func%ionarilor care au co&i# ordonat #au tolerat acte atingând li'ertă%ile şi drepturile cetă%eneşti. De#fiin%area #tării de a#ediu şi a regi&ului eHcep%ional 5n toată %ara. i'erul eHerci%iu al culturii pentru toate confe#iunile şi credin%ele religioa#e. Dreptul pentru fiecare cetă%ean de a ieşi dintr-o confe#iune religioa#ă şi de a #e declara li'er cugetător. De#păr%irea 'i#ericii de #tat şi #u#%inerea ei de către credincioşi.  )plicarea efectivă a di#poi%iunilor con#titu%ionale cu privire la egalitatea cetă%enilor fără deo#e'ire de nea& religie 5n fa%a legii. Dreptul tuturor cetă%enilor de a fi in#trui%i udeca%i şi ad&ini#tra%i 5n li&'a lor acolo unde locuie#c 5n &a#e co&pacte. . De#centraliarea ad&ini#trativă.  )utono&ia deplină a ude%elor şi co&unelor. Deli&itarea circu&#crip%iilor ad&ini#trative şi electorale potrivit cu #tructura #ocială econo&ică etnică. Salarii şi pen#ii #uficiente pentru func%ionarii pu'lici văduvele şi orfanii de ră'oi. e#pon#a'ilitatea func%ionarilor pentru averile câştigate 5n ti&pul func%iunii şi confi#carea averilor  neu#tificate. Q...R

I,- Politi.a so.ial& 6entru a#igurarea unor condi%ii de &uncă şi trai o&eneşti cla#ei &uncitoare chiar 5n #ocietatea actuală 6artidul Social-De&ocrat din o&ânia preconieaă un #i#te& general de ocrotire a &uncii #alariate şi a #ănătă%ii pu'lice. El cereM egi#la%ie &uncitorea#că unică cu re#pectarea drepturilor câştigate. Con#ultarea Confedera%iei ;enerale a 4uncii ca repreentant al &un-citori&ii organiate 5n #indicate la ela'orarea tuturor legilor cu caracter &uncitore#c. atificarea şi legiferarea conven%iilor şi reco&anda%iilor $iroului +nter-na%ional al 4uncii. egiferarea contractului colectiv de &uncă. egiferarea ilei de &uncă de &aHi&u& 8 ore. P'ligarea prin lege a tuturor antreprenorilor de lucrări pu'lice #ă aplice iua de lucru de 8 ore şi &ini&ul de #alariu #ta'ilit pe 'aa &ediei #alariilor din regiunea re#pectiva.

 Lnlocuirea Ca&erelor de &uncă cu Ca&ere autono&e de &uncitori şi func%ionari. Q...R !. )#i#ten%ă &edicală gratuită. Q...R eolvarea pro'le&ei locuin%elor prin con#truirea de aparta&ente populare ieftine şi igienice de către #tat şi co&une.

Pa"ti#$l So.ialDemo."at #i% Rom@%ia- P"oB"am$l 3i stat$t$l , $ucureşti 19!3 pp. -13

'. C$NSTITUI %IN /012 (I #"GI#" %" UNI!IC"R"  STTU#UI R$M)N ?./. ConstituMonitorul oficial” la !9 &artie 19! ca operă li'erală treind nu&eroa#e prote#te din partea partidelor din opoi%ie. Tit8u8 I - %es9re teritoriu8 Ro>âniei  Art. 1. egatul o&âniei e#te un #tat na%ional unitar şi indivii'il.  Art.  . /eritoriul o&âniei e#te nealiena'il.Ootarele #tatului nu pot fi #chi&'ate #au rectificate decât 5n virtutea unei legi.  Art. 3. /eritoriul o&âniei nu #e poate colonia cu popula%iuni de gintă #trăină.  Art. +. /eritoriul o&âniei din punct de vedere ad&ini#trativ #e 5&parte 5n ude%e ude%ele 5n co&une.

*u&ărul 5ntinderea şi #u'diviiunile lor teritoriale #e vor #ta'ili după for&ele prevăute 5n legile de organiare ad&ini#trativă.

Titl$l II  Des'"e #"e't$"ile "om@%ilo"   Art. 5.  o&ânii fără deo#e'ire de origine etnică de li&'ă #au de religie #e 'ucură de li'ertatea conştiin%ei de li'ertatea 5nvă%ă&ântului de li'ertatea pre#ei de li'ertatea 5ntrunirilor de li'ertatea de a#ocia%ie şi de toate li'ertă%ile şi drepturile #ta'ilite prin legi.  Art. .  Con#titu%iunea de fa%ă şi toate celelalte legi relative la drepturile politice deter&ină care #unt deo#e'it de calitatea de ro&ân condi%iunile nece-#are pentru eHercitarea ace#tor drepturi.

egi #peciale votate cu &aoritate de două trei&i vor deter&ina condi%iunile #u' care fe&eile pot avea eHerci%iul drepturilor politice. Drepturile civile ale fe&eilor #e vor #ta'ili pe 'aa deplinei egalită%i a celor două #eHe.  Art. *.  Deo#e'irea de credin%e religioa#e şi confe#iuni de origine etnică şi de li&'ă nu con#tituie 5n o&ânia o piedică #pre a do'ândi drepturi civile şi politice şi a le eHercita.

*u&ai naturaliarea a#ea&ănă pe #trăin cu ro&ânul pentru eHercitarea drepturilor politice. *aturaliarea #e acordă 5n &od individual de Con#iliul de 4iniştri 5n ur&a con#tatării unei co&i#iuni co&pu#ă dinM pri&ul-preşedinte şi preşedin%ii Cur%ii de apel din Capitala %ării că #olicitantul 5ndeplineşte conditiunile legale. P lege #pecială va deter&ina condi%iunile şi procedura prin care #trăinii do'ânde#c naturaliarea.

*aturaliarea nu are efect retroactiv. So%ia #i copiii &inori profită Ln condi%iunile prevăute de lege de naturaliarea #o%ului #au tatălui.  Art. 8. *u #e ad&ite 5n #tat nici o deo#e'ire de naştere #au de cla#e #ociale. /o%i ro&ânii fără deo#e'ire etnică de li&'ă #au de religie #unt egali 5naintea legii şi datori a contri'ui fără o#e'ire la dările şi #arcinile pu'lice.

*u&ai ei #unt ad&i#i'ili 5n func%iunile şi de&nită%ile pu'lice civile şi &ilitare. egi #peciale vor deter&ina Statutul func%ionarilor pu'lici. Străinii nu vor fi ad&işi 5n func%iunile pu'lice decât 5n cauri eHcep-%ionale şi anu&e #tatornicite de legi.  Art. 9. /o%i #trăinii aflători pe pă&ântul o&âniei #e 'ucură de protec%iunea dată de legi per#oanelor şi averilor 5n genere.  Art. 10.  /oate privilegiile de orice natură #cutirile şi &onopolurile de cla#ă #unt oprite pentru totdeauna 5n #tatul ro&ân.

/itlurile de no'le%e #unt şi ră&ân nead&i#e 5n #tatul ro&ân. Decora%iunile #trăine #e vor purta de ro&âni nu&ai cu autoriarea regelui.  Art. 11. i'ertatea individuală e#te garantată.

*i&eni nu poate fi ur&ărit #au perchei%ionat decât 5n caurile şi după for&ele prevăute 5n legi. *i&eni nu poate fi de%inut #au are#tat decât 5n puterea unui &andat udecătore#c &otivat care tre'uie #ă-i fie co&unicat 5n &o&entul are#tării #au cel &ai târiu 5n !, de ore după de%inere #au are#tare.  Ln ca de vină vădită de%inerea #au are#tarea #e poate face i&ediat iar &andatul #e va e&ite 5n !, de ore şi i #e va co&unica confor& alineatului precedent.  Art. 1 . *i&eni nu poate fi #u#tra# 5n contra voin%ei #ale de la udecătorii ce-i dă legea.  Art. 13. Do&iciliul e#te inviola'il.

*ici o viitare a do&iciliului nu #e poate face decât de autorită%ile co&petente 5n caurile anu&e prevăute de lege şi potrivit for&elor de ea pre#cri#e.  Art. 1+. *ici o pedeap#ă nu poate fi 5nfiin%ată nici aplicată decât 5n puterea legii.  Art. 15. *ici o lege nu poate 5nfiin%a pedeap#a confi#cării averilor.  Art. 1. 6edeap#a cu &oartea nu #e va putea re5nfiin%a afară de caurile prevăute 5n Codul penal &ilitar   5n ti&p de ră'oi.  Art. 1* . 6roprietatea de orice natură precu& şi crean%ele a#upra #tatului #unt garantate.

 )utoritatea pu'lică pe 'aa unei legi e#te 5n drept a #e folo#i 5n #cop de lucrări de intere# o'şte#c de #u'#olul oricărei proprietă%i i&o'iliare cu o'liga%iunea de a de#dăuna pagu'ele adu#e #uprafe%ei clădirilor şi lucrărilor eHi#tenteX 5n lip#ă de 5nvoială de#păgu'irea #e va fiHa de u#ti%ie. *i&eni nu poate fi eHpropriat decât pentru cauă de utilitate pu'lică şi după o dreaptă şi preala'ilă de#păgu'ire #ta'ilită de u#ti%ie. P lege #pecială va deter&ina caurile de utilitate pu'lică procedura şi &odul eHproprierii.

 Ln afară de eHpropriere pentru căile de co&unica%ie #alu'ritate pu'lică apărarea Ţării şi lucrări de intere# &ilitar cultural şi acele i&pu#e de intere#e generale directe ale #tatului şi ad&ini#tra%iilor pu'lice celelalte cauri de utilitate pu'lică vor tre'ui #ă fie #ta'ilite prin legi votate cu &aoritatea de două trei&i. egile eHi#tente privitoare la alinierea şi lărgirea #tradelor de prin co&une precu& şi la &alurile apelor ce curg prin #au pe lângă ele ră&ân 5n vigoare 5n tot cuprin#ul egatului.  Art. 18. *u&ai ro&ânii şi cei naturalia%i ro&âni pot do'ândi orice titlu şi de%ine i&o'ile rurale 5n o&ânia. Străinii vor avea drept nu&ai la valoarea ace#tor i&o'ile.  Art. 19. =ăcă&intele &iniere precu& şi 'ogă%iile de orice natură ale #u'#olului #unt proprietatea #tatului. Se eHcepteaă &a#ele de roci co&une carierele de &ateriale de con#truc%ie şi depoitele de tur'ă fără preudiciul drepturilor do'ândite de #tat pe 'aa legilor anterioare.

P lege #pecială a &inelor va deter&ina nor&ele şi condi%iunile de punere 5n valoare a ace#tor 'unuri va fiHa redeven%a proprietarului #uprafe%ei şi va arăta totodată putin%a şi &ă#ura 5n care aceştia vor participa la eHploatarea ace#tor 'ogă%ii. Se va %ine #ea&a de drepturile câştigate 5ntrucât ele core#pund unei valorificări a #u'#olului şi după di#tinc%iunile ce #e vor face 5n legea #pecială. Conce#iunile &iniere de eHploatare in#tituite #au date confor& legilor ai 5n vigoare #e vor re#pecta pe durata pentru care #-au acordat iar eHploatările &iniere eHi#tente făcute de proprietari nu&ai cât ti&p le vor  eHploata. *u #e vor putea face conce#ionări perpetue. /oate conce#iunile şi eHploatările prevăute 5n alineatul precedent vor tre'ui #ă #e confor&ee regulilor ce #e vor #ta'ili prin lege care va prevedea şi &aHi&u& de durată al ace#tor conce#iuni şi eHploatări şi care nu va trece de cinci-ece ani de la pro&ulgarea ace#tei Con#titu%iuni.  Art. 0. Căile de co&unica%ie #pa%iul at&o#feric şi apele naviga'ile şi flota'ile #unt de do&eniul pu'lic.

Sunt 'unuri pu'lice apele ce pot produce for%ă &otrice şi acele ce pot fi folo#ite 5n intere# o'şte#c. Drepturile câştigate #e vor re#pecta #au #e vor ră#cu&păra prin eHpropriere pentru ca de utilitate pu'lică după o dreapta şi preala'ilă de#păgu'ire. egi #peciale vor deter&ina li&ita 5n care toate drepturile de &ai #u# vor putea fi lă#ate 5n folo#in%a proprietarilor &odalită%ile eHploatării precu& şi de#păgu'irile cuvenite pentru utiliarea #uprafe%ei şi pentru in#tala%iile 5n fiin%ă.  Art. 1. /o%i factorii produc%iunii #e 'ucură de o egală ocrotire.

Statul poate interveni prin legi 5n raporturile dintre aceşti factori pentru a preveni conflictele econo&ice #au #ociale. i'ertatea &uncii va fi apărată. egea va regula a#igurarea #ocială a &uncitorilor 5n ca de 'oală accidente şi altele.  Art. . i'ertatea conştiin%ei e#te a'#olută.

Statul garanteaă tuturor cultelor o deopotrivă li'ertate şi protec%iunea 5ntrucât eHerci%iul lor nu aduce atingerea ordinii pu'lice 'unelor &oravuri şi legilor de organiare ale #tatului. QVR  Art. +.  Lnvă%ă&ântul e#te li'er 5n condi%iunile #ta'ilite prin legi #peciale şi 5ntrucât nu va fi contrar 'unelor  &oravuri şi ordinei pu'lice.

 Lnvă%ă&ântul pri&ar e#te o'ligator. Ln şcolile #tatului ace#t 5nvă%ă&ânt #e va da gratuit. Statul ude%ele şi co&unele vor da autoare şi 5nle#niri elevilor lip#i%i de &iloace 5n toate gradele  5nvă%ă&ântului 5n &ă#ura şi &odalită%ile prevăute de lege.

 Art. 5. Con#titu%iunea garanteaă tuturor li'ertatea de a co&unica şi pu'lica ideile şi opiniunile lor prin grai prin #cri# prin pre#ă fiecare fiind ră#punător de a'uul ace#tor li'ertă%i 5n caurile deter&inate prin Codicele penal care nici 5ntr-un ca nu va putea re#trânge dreptul 5n #ine.

*ici o lege eHcep%ională nu #e va putea 5nfiin%a 5n acea#tă &aterie. *ici cenura nici o altă &ă#ură preventivă pentru apari%iunea vinderea #au di#tri'u%iunea oricărei pu'lica%iuni nu #e va putea 5nfiin%a. *u e#te nevoie de autoria%iunea preala'ilă a nici unei autorită%i pentru apari%iunea oricărei pu'lica%iuni. *ici o cau%iune nu #e va cere de la iarişti #criitori editori tipografi şi litografi. 6re#a nu va fi pu#ă niciodată #u' regi&ul averti#&entelor. *ici un iar #au pu'lica%iune nu va putea fi #u#pendat #au #upri&at. Price pu'lica%iune periodică de orice natură va tre'ui #ă ai'ă un director ră#punător iar 5n a'#en%a ace#tuia un redactor ră#punător. Directorul #au redactorul vor tre'ui #ă #e 'ucure de drepturile civile şi pu'lice. *u&ele directorului şi nu&ele redactorului vor figura vii'il şi per&anent 5n fruntea pu'lica%iunii.  Lnainte de apari%ia pu'lica%iunii periodice proprietarul ei e o'ligat a declara şi 5n#crie nu&ele #ău la tri'unalul de co&er%. Sanc%iunile ace#tor di#poi%iuni #e vor prevedea prin legi #peciale.  Art. . Ln ce priveşte pu'lica%iunile neperiodice ră#punător de #crierile #ale e#te autorul 5n lip#a ace#tuia editorulX patronul tipografiei ră#punde când autorul şi editorul nu au fo#t de#coperi%i.

a pu'lica%iunile periodice re#pon#a'ilitatea o auM autorul directorul #au redactorul 5n ordinea enu&erării. 6roprietarul 5n toate caurile e#te #olidar ră#punător de plata de#păgu'irilor civile. Delictele de pre#ă #e udecă de ura%i afară de caurile aci #tatornicite care #e vor udeca de tri'unalele ordinare potrivit dreptului co&unM a Delictele ce #-ar co&ite 5&potriva #uveranilor Ţării principelui &oştenitor &e&'rilor fa&iliei regale şi dina#tiei şefilor #tatelor #trăine şi repreentan%ilor lorX ' Lnde&nurile directe la o&or şi re'eliune 5n caurile când au fo#t ur&ate de eHecu%iuneX c Calo&niile inuriile difa&a%iile adu#e particularilor #au func%ionarilor pu'lici oricari ar fi atinşi 5n via%a lor  particulară #au 5n cin#tea lor per#onală.  )re#tul preventiv 5n &aterie de pre#ă e#te interi#.  Art. *. Secretul #cri#orilor telegra&elor şi al convor'irilor telefonice e#te neviola'il.

P lege #pecială va #ta'ili caurile 5n care u#ti%ia 5n intere#ul in#truc%iunii penale va putea face eHcep%iune la di#poi%iunea de fa%ă.  )ceeaşi lege va deter&ina re#pon#a'ilitatea agen%ilor #tatului şi a particularilor pentru violarea #ecretului #cri#orilor telegra&elor şi convor'irilor telefonice.  Art. 8. o&ânii fără deo#e'ire de origine etnică de li&'ă #au de religie au dreptul de a #e aduna paşnici şi fără ar&e confor&ându-#e legilor care reguleaă eHercitarea ace#tui drept pentru a trata tot felul de che#tiuniM 5ntru acea#ta nu e#te tre'uin%ă de autoriare preala'ilă.

 Lntrunirile #u' cerul li'er #unt per&i#e afară de pie%ele şi căile pu'lice.

 Lntrunirile proce#iunile şi &anife#ta%iile pe căile şi pie%ele pu'lice #unt #upu#e legilor poli%ieneşti.  Art. 9. o&ânii fără deo#e'ire de origine etnică de li&'ă #au de religie au dreptul de a #e a#ocia confor&ându-#e legilor care reguleaă eHerci%iul ace#tui drept.

Dreptul de li'eră a#ocia%iune nu i&plică 5n #ine dreptul de a crea per#oane uridice. Condi%iunile 5n care #e acordă per#onalitatea uridică #e vor #ta'ili prin o lege #pecială.  Art. 30.  7iecare are dreptul de a #e adre#a la autorită%ile pu'lice prin peti%iuni #u'#cri#e de către una #au &ai &ulte per#oane neputând 5n#ă peti%iona decât 5n nu&ele #u'#crişilor.

*u&ai autorită%ile con#tituite au dreptul de a adre#a peti%iuni 5n nu&e colectiv.  Art. 31. *ici o autoriare preala'ilă nu e#te nece#ară pentru a #e eHercita ur&ăriri contra func%ionarilor  pu'lici pentru faptele ad&ini#tra%iunii lor de păr%ile vătă&ate ră&ânând 5n#ă neatin#e regulile #peciale #tatornicite 5n privin%a &iniştrilor.

Caurile şi &odul ur&ăririi #e vor regula prin anu&e lege. Di#poi%iuni #peciale 5n Codicele penal vor deter&ina penalită%ile prepuitorilor.  Art. 3 . *ici un ro&ân fără autoriarea guvernului nu poate intra 5n #erviciul unui #tat #trăin fără ca  5n#uşi prin acea#ta #ă-şi piardă cetă%enia.

EHtrădarea refugia%ilor politici e oprită.

Titl$l III  Des'"e '$te"ile stat$l$i  Art. 33. /oate puterile #tatului e&ană de la na%iune care nu le poate eHercita decât nu&ai prin delega%iune şi după principiile şi regulile aşeate 5n Con#titu%iunea de fa%ă.  Art. 3+. 6uterea legi#lativă #e eHercită colectiv de către rege şi epreenta%iunea na%ională.

epreenta%iunea na%ională #e 5&parte 5n două )dunăriM Senatul şi )dunarea Deputa%ilor. Price lege cere 5nvoirea câtor trele ra&uri ale puterii legiuitoare. *ici o lege nu poate fi #upu#ă #anc%iunii regale decât după ce #e va fi di#cutat şi votat li'er de &aoritatea a&'elor )dunări.  Art. 35. +ni%iativa legilor e#te dată fiecăreia din cele trei ra&uri ale puterii legi#lative.

/otuşi orice lege relativă la veniturile şi cheltuielile #tatului #au la contingentul ar&atei tre'uie #ă fie votată &ai 5ntâi de )dunarea Deputa%ilor.  Art. 3. +nterpreta%iunea legilor cu drept de autoritate #e face nu&ai de puterea legiuitoare.  Art. 3*. 6ro&ulgarea legilor votate de a&'ele )dunări #e va face prin 5ngriirea 4ini#terului Ju#ti%iei care va pă#tra unul din originalele legilor votate iar al doilea original #e pă#treaă de )rhivele Statului.

4ini#terul Ju#ti%iei e#te şi pă#trătorul &arelui Sigiliu al #tatului.  Ln fiecare an 4ini#trul Ju#ti%iei va pu'lica colec%iunea legilor şi regula&entelor 5n care legile vor fi in#erate purtând nu&ărul de ordine după data pro&ulgării. QVR

(a'itol$l II  Des'"e "eBe 3i mi%i3t"ii 

2ecEiunea I  $epre re
Co'orâtorii 4aie#tă%ii Sale vor fi cre#cu%i 5n religiunea ortodoHă a ă#ăritului. QVR  Art. *9. a ca de vacan%ă a tronului a&'ele )dunări #e 5ntrune#c de 5ndată 5ntr-o #ingură )dunare chiar  fără convocare şi cel &ai târiu până la 8 ile de la 5ntrunirea lor aleg un rege dintr-o dina#tie #uverană din Europa occidentală.

6reen%a a trei pătri&i din &e&'rii care co&pun fiecare din a&'ele )dunări şi &aoritatea de două trei&i a &e&'rilor preen%i #unt nece#are pentru a #e putea proceda la acea#tă alegere.  Ln caul când )dunarea nu #e va fi făcut 5n ter&enul &ai #u# pre#cri# atunci 5n a noua i la a&iai  )dunările 5ntrunite vor păşi la alegere oricare ar fi nu&ărul &e&'rilor preen%i şi cu &aoritate a'#olută a voturilor. Dacă )dunările #-ar afla diolvate 5n &o&entul vacan%ei tronului #e va ur&a după &odul pre#cri# la articolul ur&ător.  Ln ti&pul vacan%ei tronului )dunările 5ntrunite vor nu&i o locotenen%ă regală co&pu#ă din trei per#oane care va eHercita puterile regale până la #uirea regelui pe tron.  Ln toate caurile &ai #u# arătate votul va fi #ecret. QVR  Art. 8. egele e#te &aor la vâr#ta de opt#preece ani 5&plini%i.

a #uirea #a pe tron el va depune &ai 5ntâi 5n #ânul )dunărilor 5ntrunite ur&ătorul ură&ântM >Jur a păi Con#titu%iunea şi legile poporului ro&ân a &en%ine drepturile lui na%ionale şi integritatea teritoriuluiB.  Art. 83. egele 5n via%ă fiind poate nu&i o regen%ă co&pu#ă din trei per#oane care după &oartea regelui #ă eHercite puterile regale 5n ti&pul &inorită%ii #ucce#orului tronului. )cea#tă nu&ire #e va face cu pri&irea epreenta%iunii na%ionale dată 5n for&a pre#cri#ă la art. 39 din Con#titu%iunea de fa%ă.

egen%a va eHercita totdeauna şi tutela #ucce#orului tronului 5n ti&pul &inorită%ii lui. Dacă la &oartea regelui regen%a nu #-ar gă#i nu&ită şi #ucce#orul tronului ar fi &inor a&'ele )dunări  5ntrunite vor nu&i o regen%ă procedând după for&ele pre#cri#e la art. 39 din Con#titu%iunea de fa%ă. Q..R  Art. 8*. 6er#oana regelui e#te inviola'ilă. 4iniştrii lui #unt ră#punători.

*ici un act al regelui nu poate avea tărie dacă nu va fi contra#e&nat de un &ini#tru care prin acea#ta chiar devine ră#punător de acel act.  Art. 88. egele nu&eşte şi revocă pe &iniştrii #ăi.

El #anc%ioneaă şi pro&ulgă legile. El poate refua #anc%iunea #a. El are dreptul de a&ni#tie 5n &aterie politică.  )re dreptul de a ierta #au &icşora pedep#ele 5n &aterii cri&inale afară de ceea ce #e #tatorniceşte 5n privin%a &iniştrilor.

El nu poate #u#penda cur#ul ur&ăririi #au al udecă%ii nici a interveni prin nici un &od 5n ad&ini#tra%ia  u#ti%iei. El nu&eşte #au confir&ă 5n func%iunile pu'lice potrivit legilor. El nu poate crea o nouă func%iune fără o lege #pecială. El face regula&ente nece#are pentru eHecutarea legilor fără #ă poată vreodată &odifica #au #u#penda legile şi nu poate #cuti pe ni&eni de eHecutarea lor. El e#te capul ar&atei. El conferă gradele &ilitare 5n confor&itate cu legea. El va conferi Decora%iunile ro&âne confor& unei anu&e legi. El are dreptul de a 'ate &onedă confor& unei legi #peciale. El 5ncheie cu #tatele #trăine conven%iunile nece#are pentru co&er% naviga%iune şi alte a#e&enea 5n#ă pentru ca ace#te acte #ă ai'ă autoritate 5ndatoritoare tre'uie &ai 5ntâi a fi #upu#e puterii legi#lative şi apro'ate de ea.  Art. 89. egea fiHeaă li#ta civilă pentru durata fiecărei do&nii.  Art. 90. a 1 octo&'rie al fiecărui an )dunarea Deputa%ilor şi Senatul #e 5ntrune#c fără convocare dacă regele nu le-a convocat &ai 5nainte.

Durata fiecărei #e#iuni e#te de cinci luni. egele de#chide #e#iunea prin un 4e#a la care )dunările fac ră#pun#urile lor. egele pronun%ă 5nchiderea #e#iunii. El are dreptul de a convoca 5n #e#iune eHtraordinară )dunările. El are dreptul de a diolva a&'ele )dunări deodată #au nu&ai una din ele.  )ctul de diolvare tre'uie #ă con%ină convocarea alegătorilor până 5n două luni de ile şi a )dunărilor până  5n trei luni. egele poate a&âna )dunărileX oricu& a&ânarea nu poate depăşi ter&enul de o lună nici a fi re5nnoită 5n aceeaşi #e#iune fără con#i&%ă&ântul )dunărilor.  Art. 91. egele nu are alte puteri decât acele date lui prin Con#titu%iune. “Monitorul oficial”, din !9 &artie 19!

?.1. (te:an e8etin des9re Constitufunc%ii #ocialeB. Lntâia concep%ie - aceea a tutelei puterii de #tat a#upra vie%ii #ociale - decurge 5n &od fire#c din noua tendin%ă de organiareX cea din ur&ă concep%ia neoli'erală a li'ertă%ilor - vine #ă dea legiti&are celei dintâi. Căci o 5ncălcare a #tatului a#upra activită%ii indiviilor nu poate fi legiti&ă decât 5n ipotea că li'ertă%ile individuale #unt concepute ca tot atâtea >func%ii #ocialeB ca drepturi acordate de #tat şi nu&ai 5n &ă#ura 5n care 5ngăduie intere#ele #tatului. )ce#ta e toc&ai &odul 5n care Con#titu%ia actuală 5n%elege deo#e'itele li'ertă%i. Dacă i #e poate face o i&putare acea#ta e nu&ai că ea nu ne-a dat o concep%ie neoli'erală li&pede lip#ită de orice echivoc. De o'icei li'ertă%ile #unt for&ulate 5n #piritul li'erali#&ului cla#icM >li'ertatea individuală e#te garantată> #au >proprietatea de orice natură... e#te

garantatăB #au >li'ertatea &uncii va fi apărată>. )cea#tă garan%ie #uferă 5n#ă atâtea re#trângeri 5ncât ea pare &ai &ult o ironie. E clarM noua noa#tră Con#titu%ie nu e opera unui cap logic de gânditor con#ecventX ea a ivorât dintr-un #pirit de co&pro&i#uri ce are groaă de eHtre&e şi de aceea şovăieşte #ă #pună lucrurile pe fa%ă. )ltfel #-ar fi putut #ta'ili 5n &od clar principiul de te&elie #pre a enu&era apoi li'ertă%ile 5ntr-o for&ulare li&pede şi neşovăelnică de pildă a#tfelM >li'ertatea (individuală a &uncii a proprietă%ii etc. e#te o func%ie #ocialăX #tatul are dreptul a interveni #pre a 5ndru&a aşa cu& cer intere#ele #aleB. De la tratatul din )drianopol şi până a#tăi Con#titu%ia noa#tră din &artie 19! ră&âne cel &ai revolu%ionar act din i#toria noa#tră politicăX ea #tă la hotarul a două lu&i. /ratatul din 18!9 inaugureaă era nouă a li'erali#&ului. Con#titu%ia plă&ădită 5n anul 19! indică tran#for&area li'erali#&ului 5n for&a #a opu#ăM aceea a neoli'erali#&ului. De acu& politica noa#tră de #tat intră cu deplină conştiin%ă pe calea organiării #ociale aşa cu& i&pune noua #tructură financiară a capitali#&ului no#tru. Devoltarea o&âniei #e 5ndreaptă deci către i&periali#&ul financiar ca şi #tatele 5naintaşe acolo unde orice deo#e'ire principială 5ntre capitali#& şi #ociali#&  5nceteaă. ă&âne de acu& ca propaganda ştiin%ifică #ă lu&inee pu'licul ro&ân a#upra adevărului că noua politică ro&ână e#te ră#unetul nevoilor noa#tre de fapt şi că vechea concep%ie li'erali#tă a li'ertă%ilor a'#olute e#te - 5n noile 5&preurări #ociale - un fapt reac%ionar care tul'ură &er#ul lucrurilor.  )şadar li'erali#&ul ro&âne#c a 5nvin# cria #a generală 5n &od fericitX el #-a treit pe#te noapte 5n &eta&orfoa neoli'erală. )cu& 5i tre'uie pu%in ti&p #pre a-şi da #ingur #ea&a de ceea ce #-a petrecut cu dân#ul şi apoi pu%in cura şi cin#te intelectuală #pre a recunoaşte pe fa%ă ceea ce e#te. Dar li'erali#&ul ro&ân #uferă 5n ti&pul de fa%ă şi o criă #pecifică ce reultă din condi%iile noa#tre #ociale proprii şi acea#ta e#te &ult &ai gravă decât cea dintâi. Itefan =eletin Neoli!e"alism$l , $ucureşti Editura Scripta 199! pp. 92-93

?.2. %ec8araâniei (9 martie 193)

6artidul *a%ional şi 6artidul Ţărăne#c luând act de 5ncercarea )dunării ieşită din lovitura de #tat furt şi fraudă de a uurpa drepturile funda&entale ale na%iunii #ingura che&ată #ă-şi dea pactul funda&ental declarăM Con#ideră ace#t act a'uiv ca o e&ana%iune a concep%iei a'#oluti#te a puterii eHecutive fără con#ultarea voin%ei na%ionale.   )ctualele )dunări cu toate că 5ntreaga opoi%ie le-a conte#tat orice 5ndreptă%ire legală de a da %ării Con#titu%ia şi 5ntreaga na%iune şi-a ridicat gla#ul de prote#t eHcluând #a&avolnic o &are parte din deputa%ii adevărat repreentan%i ai na%iunii declarând #tarea de a#ediu şi #upri&ând li'ertă%ile cetă%eneşti au di#cutat şi votat un pretin# pact funda&ental #u' protec%ia for%ei 'rutale a &itralierelor şi 'aionetelor. 7ar#a di#cu%iilor din incinta Ca&erei a dovedit că a#tăi guvernul 5&preună cu )dunările nu&ite de el #unt co&plet iolate de conştiin%a vie şi cin#tită a na%iunii. 6entru ca cini#&ul #ă nu &ai ai'ă nici o li&ită guvernul actual călcându-şi ură&ântul #ău #e pune nu nu&ai #u' #cutul 'aionetelor ci şi #u' #cutul autorită%ii legale. 6rin ace#t act al #ău guvernul provoacă un conflict de#chi# 5ntre rege şi na%iune Q...R. 6artidul *a%ional şi 6artidul Ţărăne#c ridică din nou gla#ul lor de prote#t 5n fa%a %ării şi pătrun#e de &i#iunea 5ncredin%ată lor de %ară de a apăra cu toată hotărârea drepturile na%iunii con#ideră acea#ta Con#titu%ie fără putere de a lega voin%a cetă%enilor fără putere de lege şi de drept nulă. Ceea ce #-a nă#cut la adăpo#tul 'aionetelor nu va putea trăi decât prin 'aionete.

De!ate"ile A#$%&"ii De'$taţilo" , nr. 21 şedin%a din !9 &artie 19! p. 133!.

?.7. #egea 9entru uni:icare ad>inistrativă din iunie /01?

TIT#U# I - +>9ărinistrative ;i e8ective 8oca8e. utorită
TITL6L /I  Dis'oiţi$%i .om$%e . (a'itol$l I  AleBe"i a#mi%ist"ative 2ecEia I  Ale<'tori eli
 )legătorii do&icilia%i 5n capitala ude%ului nu voteaă la alegerile ude%ene ei #unt 5n#ă eligi'ili 5n con#iliile  ude%ene. 6roprietarii de i&o'ile din #ta%iunile cli&aterice şi 'alneare pot #ă declare la pri&ăriile re#pective 5n cur#ul lunii ianuarie a fiecărui an 5nainte ca li#tele electorale #ă ră&ână definitive că 5n%eleg #ă eHercite dreptul de alegător 5n acele co&une chiar dacă nu au acolo do&iciliul lor real. Sunt de a#e&enea alegători şi eligi'ili 5n con#iliul ude%ean chiar dacă nu au do&iciliul real 5n cuprin#ul  ude%ului cetă%enii ro&âni care eHercită acolo un co&er% o indu#trie o profe#iune #au #unt proprietari de i&o'ile şi au făcut 5n ter&enul arătat la aliniatul  declara%iunea voin%ei lor la pri&ăria co&unei din ude% unde au inten%iunea de a-şi eHercita dreptul lor de vot. Q...R  Art.159. Sunt eligi'ili 5n con#iliile co&unale şi ude%ene to%i cetă%enii ro&âni care pe lângă condi%iunile de a fi alegători au vâr#ta de ! ani 5&plini%i şi ştiu citi şi #crie precu& şi cei arăta%i 5n art.12 al. ++ şi +++.

>Monitorul oficial”, din 1, iunie 19!

?.?. #egea învă<ă>ântu8ui 9ri>ar a8 statu8ui ;i învă<ă>ântu8ui nor>a8-9ri>ar  iunie /017J Titl$l I  Î%v&ţ&m@%t$l '"ima"  2ecEiunea I. %apitolul I  $ipo6iEiuni
a Icoala de copii &ici (grădinile de copiiX ' Icoala pri&arăX c Icoalele şi cur#urile de adul%iX d Icoalele şi cla#ele #peciale pentru copiii de'ili şi anor&ali educa'ili.  Art. . Lnvă%ă&ântul pri&ar #e predăM

 Ln şcoalele #tatului (şcolile pu'lice.

 Ln şcoalele #au in#titutele particulare autoriate de #tat şi 5n fa&ilie confor& legii 5nvă%ă&ântului particular.  Art. 3. Icoalele pri&are pu'lice #unt nu nu&ai acelea 5nfiin%ate 5n confor&itate cu acea#tă lege de către #tat ci şi acelea 5nfiin%ate de către co&une #au ude%e cu autoriarea 4ini#terului +n#truc%iunii prin care #e va face nu&irea şi plata per#onalului didactic.  Art. +.  Lndru&area şi #upravegherea generală a 5nvă%ă&ântului pri&ar #unt 5n #arcina #tatului care le eHecută prin 4ini#terul +n#truc%iunii.

*ici o şcoală nu #e poate 5nfiin%a fără autoriarea 4ini#terului +n#truc%iunii şi fără a #e confor&a cu di#poi%iunile legii 5n vigoare. Q...R  Art. 5. Lnvă%ă&ântul pri&ar e#te unitar 5n tot cuprin#ul %ării. Art. . Lnvă%ă&ântul pri&ar e#te o'ligatoriu şi gratuit 5n condi%iunile prevăute de acea#tă lege.

6ărin%ii tutorii şi to%i acei care au #u' autoritatea #au 5ngriirea lor copii orfani cetă%eni ro&âni #unt datori #ă dea copiilor lor in#truc%iunea ele&entară a'#olut indi#pen#a'ilă oricărui cetă%ean cuprinând progra&ul co&plet al şcolii pri&are a#tfel cu& e#te prevăut 5n acea#tă lege.  Art. *. Lnvă%ă&ântul pri&ar 5n şcoalele #tatului #e predă 5n li&'a ro&ână.

 Ln co&unele cu popula%ie de altă li&'ă decât li&'a ro&ână 4ini#terul +n#truc%iunii 6u'lice va 5nfiin%a şcoale pri&are cu li&'a de predare a popula%iei re#pective 5n aceeaşi propor%ie ca şi co&unele ro&âneşti. Ln ace#te şcoale #tudiul li&'ii ro&âne va fi 5n#ă o'ligatoriu 5n nu&ărul de ore #ta'ilit prin regula&ent. “Monitorul oficial”, din !2 iulie 19!,

?.@. #egea 9entru organiFarea învă<ă>ântu8ui universitar a9ri8ie /021J (a'itol$l I  6%ive"sit&ţile 3i a#mi%ist"a"ea lo"   Art. 1. Lnvă%ă&ântul univer#itar #e predă 5nM

1 niver#itatea $ucureştiX ! niver#itatea +aşiX  niver#itatea CluX , niver#itatea Cernău%i.  7acultatea de Drept >egele Carol al ++-leaB din Pradea care din punct de vedere al nu&irii profe#orilor  #ăi şi al for&elor legale pentru care e#te nece#ară interven%iunea Senatului univer#itar depinde de niver#itatea din $ucureşti.  Art. . niver#ită%ile #unt in#titu%iuni de #tat autono&e 5n ceea ce priveşte organiarea #tudiilor şi conducerea. Ele #unt aşeă&inte de 5nvă%ă&ânt univer#itar teoretic şi aplicat precu& şi in#titu%iuni de cercetări pentru progre#ul ştiin%ei şi ră#pândirea culturii.  Art. 3. niver#ită%ile şi fiecare din facultă%ile care le co&pun #unt per#oane uridice.  Art. +. niver#ită%ile #unt condu#e de rector autat de Senatul univer#itar.

7acultă%ile #unt condu#e de decan autat de Con#iliul facultă%ii. Q...R

(a'itol$l /  St$#e%ţi2 #i'lome

 Art. 8.  Ln#crierea 5n diferite facultă%i ale niver#ită%ii #e face pe 'aa diplo&ei de 'acalaureat ră&ânând ca 5n viitor #ă #e %ină #ea&a de #pecialiarea literară #au ştiin%ifică a celor care cer 5n#crierea. a facultă%ile de teologie #e poate face 5n#crierea şi pe 'aa diplo&ei de a'#olvire a unui #e&inar co&plet de #tat. Q...R

Când nu&ărul cererilor de 5n#criere depăşeşte nu&ărul locurilor di#poni'ile fiHat de Con#iliul facultă%ii la  5nceputul fiecărui an şcolar #elec%iunea candida%ilor #e va face #au după &edia eHa&enului de 'acalaureat şi după &ediile o'%inute 5n cur#ul #uperior al liceului la o'iectele ce #unt 5n #trân#ă legătură cu #pecialitatea alea#ă #au prin concur# după hotărârea Con#iliului de facultate.  Ln#crierile 5n pri&ul an #e fac cu titlu provioriu. n regula&ent al facultă%ilor va fiHa cât ti&p un #tudent care nu şi-a trecut eHa&enele unui an univer#itar poate fi 5n#cri# fără a fi eH&atriculat.  Art. 9. Cur#urile niver#ită%ii #unt pu'lice. Q...R  Art. *1. Durata cur#urilor univer#itare va fi de cel pu%in , ani (5n care #e cuprinde şi anul de 5ndru&are pentru o'%inerea diplo&ei de licen%iat #au inginer univer#itar şi unul #au doi ani după cu& #e va fiHa prin regula&entele facultă%ilor #ocoti%i de la luarea diplo&ei de licen%ă #au de inginer univer#itar pentru o'%inerea diplo&ei de doctor #au doctor-inginer univer#itar. Q...R  Art. *3. Studen%ii pot fi i&puşi la ur&ătoarele taHe fiHate de Con#iliile facultă%ilor şi apro'ate de Senatul univer#itarM

a /aHa de 5n#criereX ' /aHa de 'i'liotecăX c /aHa de eHa&en doctorate şi diplo&ăX d /aHe de la'orator şi de in#tituteX e /aHa de con#truc%ie la acele facultă%i unde e#te autoriată acea#tă taHă. “Monitorul oficial”, din !! aprilie 19!

?.A. #egea 9entru regi>u8 genera8 a8 cu8te8or  ( aprilie 198) (a'itol$l I  Dis'oiţi$%i Be%e"ale 1. Statul garanteaă tuturor cultelor o deopotrivă li'ertate şi protec%iune 5ntrucât eHerci%iul lor nu atinge ordinea pu'lică 'unele &oravuri şi legile #ale de organiare. penal.

!. L&piedicarea eHerci%iului li'er al oricărui cult #e va pedep#i potrivit di#poi%iunilor re#pective din codul

Serviciile religioa#e 5n afară de 'i#erici #au ca#e de rugăciuni #e vor face cu o'#ervarea #trictă a legilor şi regula&entelor 5n vigoare evitându-#e orice acte care ar putea aduce vreo ignire celorlalte culte #au ar con#titui de&on-#tra%iuni 5&potriva lor. . Credin%ele religioa#e nu pot 5&piedica pe ni&eni a do'ândi #au eHercita drepturile civile şi politice nici nu pot #cuti pe ni&eni de la o'li-ga%iunile i&pu#e de legi. ,. *i&eni nu poate fi ur&ărit de autorită%ile 'i#ericeşti pentru &otivul că şi-a 5ndeplinit vreo o'liga%ie i&pu#ă de legi #au că nu a #ăvârşit vreo faptă oprită de legi. . *i&eni nu poate fi con#trân# #ă participe la #erviciile religioa#e ale unui alt cult. Q...R 2. Con#tituirea de organia%iuni politice pe 'aă confe#ională şi tratarea che#tiunilor de politică &ilitantă 5n #ânul corpora%iunilor şi in#titu%iilor 'i#e-riceşti #unt interi#e.

3. *ici un cult nu poate avea rela%iuni de dependen%ă cu vreo autoritate #au organia%ie 'i#ericea#că din #trăinătate afară de cele i&pu#e de principiile dog&atice şi uridico-canonice. ela%iunile dintre #tat şi cultul catolic - #ingurul 5n %ară cu a#e&enea dependen%ă - vor putea fi #ta'ilite printr-un acord #pecial care va fi #u#pu# Corpurilor legiuitoare pentru apro'are. 8. Juri#dic%iunea autorită%ilor religioa#e ale cultelor din %ară nu #e poate 5ntinde 5n afara teritoriului #tatului ro&ân.  )#e&enea nici autorită%ile religioa#e ale cultelor din #trăinătate nu vor putea eHercita nici o uri#dic%ie 5n cuprin#ul #tatului ro&ân. 9. Cultele şi a#ocia%iile religioa#e nu pot pri&i autoare &ateriale din #trăinătate direct #au indirect fără a le aduce la cunoştin%a guvernului. Q...R 10. 4e&'rii clerului ai organelor de conducere şi func%ionarii de orice categorie ai cultelor şi in#titu%iilor lor  tre'uie #ă fie cetă%eni ro&âni care #e 'ucură de toate drepturile civile şi politice şi care nu au fo#t conda&na%i prin #entin%ă definitivă pentru cri&e contra 'unelor &oravuri şi contra #iguran%ei #tatului şi 5n genere pentru orice faptă care ar atrage interdic%iune corec%ională.  Ln &od eHcep%ional 4ini#terul Cultelor poate ad&ite ca &e&'ri ai clerului şi cetă%eni #trăini 5n#ă pentru un ti&p li&itat şi nu&ai 5n caul când eHi#ten%a #au func%ionarea unei co&unită%i religioa#e ar fi periclitată prin  5ncetarea #erviciului religio#. Q...R 1,. Cultele pot 5nfiin%a ad&ini#tra şi controla in#titu%iuni culturale şi de 'inefacere 5n &arginile şi potrivit di#poi%iunilor legilor privitoare la ace#t fel de in#titu%iuni. 1. Cultele pot 5nfiin%a şi conduce in#titute #peciale pentru pregătirea clerului lor. 6rogra&ele pentru #tudiile teologice vor fi #ta'ilite de autoritatea 'i#ericea#că co&petentă şi vor fi co&unicate 4ini#terului Cultelor. Studiul i#toriei al li&'ii şi literaturii ro&âne şi al Con#titu%iunii %ării #unt o'ligatorii 5n ace#te in#titute şi #e vor preda confor& unui progra& #ta'ilit de autoritatea 'i#ericea#că co&petentă 5n acord cu 4ini#terul Cultelor şi acel al +n#truc%iunii aşa fel ca #ă nu 5&piedice pregătirea teologică #pecială şi #ă fie co&pati'il cu caracterul religio#-&oral al ace#tor in#titute. Q...R 18. /oate cultele #unt datoare a face #ervicii religioa#e la #ole&nită%ile na%ionale şi la cele ale 7a&iliei Do&nitoare. Q...R

(a'itol$l II  Ra'o"t$"ile #i%t"e stat 3i .$lte !1. 6e lângă 'i#erica ortodoHă a cărei organiare e#te #ta'ilită prin lege #pecială 5n #tatul ro&ân &ai eHi#tă ur&ătoarele culteM a Cultul ro&ân greco-catolic (unitX ' Cultul catolic (de rit latin grec-rutean şi ar&eanX c Cultul refor&at (calvinX d Cultul evanghelic-luteranX e Cultul unitarianX f Cultul ar&eano-gregorianX g Cultul &oaic (cu diferitele #ale rituriX h Cultul &aho&edan.

!!. Culte noi pot fi recuno#cute 5n #tat dacă confe#iunea de credin%ă şi principiile lor religioa#e &orale nu vor fi potrivnice ordinei pu'lice 'unelor &oravuri şi legilor %ării şi dacă #i#te&ul lor de organiare conducere şi ad&ini#trare va fi 5n confor&itate cu di#poi%iunile legii de fa%ă. Q...R ecunoaşterea dată unui cult poate fi revocată pe aceeaşi cale dacă organele corpora%iile şi &e&'rii #ăi contravin 5n &od fă%iş di#poi%iunilor ace#tei legi şi ale #tatutului apro'at. Q...R !,. )#ocia%iunile religioa#e şi func%ionarea lor #tau #u' regi&ul legilor privitoare la a#ocia%iuni 5n genere şi la 5ntruniri pu'lice. Sunt cu de#ăvârşire interi#e #u' #anc%iunea pedep#elor prevăute 5n codul penal acele a#ocia%iuni religioa#e care propagă doctrine de natură a aduce atingere legilor de organiare ale #tatului şi in#titu%iile #ale şi care prin practicile lor rituale contravin 'unelor &oravuri şi ordinei pu'lice. Q...R !. Statul are a#upra tuturor cultelor dreptul de #upraveghere şi control care #e va eHercita prin 4ini#terul Cultelor.  )utorită%ile tuturor cultelor #unt datoare #ă tri&ită şi #ă dea ace#tui &ini#ter #au delega%ilor #ăi autoria%i orice acte oficiale şi orice infor&a%ie li #-ar cere. Q...R 1. )utoarele pe care #tatul le va acorda diferitelor culte vor fi 5n raport cu nu&ărul credincioşilor ro&âni ai lor fa%ă de popula%ia totală a %ării cu #itua%ia &aterială a cultelor re#pective şi cu nevoile lor reale.  )ce#te autoare vor fi date pentru acoperirea nevoilor lor pentru nece#ită%i #pecifice şi con#tatate că ar  depăşi veniturile ce au şi niciodată #u' for&ă de #u&e glo'ale. Ele vor putea fi retra#e #au #u#pendate de 4ini#terul Cultelor celor vinova%i pentru agita%iuni 5&potriva ordinei şi #iguran%ei #tatului şi pentru violarea di#poi%iunilor ace#tei legi. Q...R

(a'itol$l III  Relaţi$%ile #i%t"e .$lte ,1. 4e&'rii unui cult nu pot fi con#trânşi #ă contri'uie la 5ntre%inerea altui cult. ,!. 6reo%ii unui cult pot #ăvârşi #lu'e şi cere&onii religioa#e nu&ai credincioşilor cultului propriu. EHcep%ii de la acea#tă di#poi%ie #e pot face 5n caul când credincioşii unui cult care n-au preot 5n localitate ar cere ei 5nşişi la locuin%a lui #erviciul preotului unui cult şi nu&ai pentru cauri de eHtre&ă nece#itate şi urgen%ă.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia 19F191- Do.$me%te, Coordonator  Ioan Scurtu, Ioan %ordea, rhive8e Naâniei, &ucure;ti, /00@, 99. 1@A-1A2 'I. M$NR3I +N NII /0/4  /025

@./. Regina Maria des9re rege8e !erdinand Ce e drept #i&%ea& o oarecare neră'dare când vedea& şovăiala altora. Cu firea &ea de fe&eie lua& dintr-un #alt orice hotărâreX &intea nu-&i era niciodată 5&prăştiată şi &ă #i&%ea& ageră şi gata #ă dau de ro#tul oricărei 5&preurări. Era uşor oricui #ă #tea de vor'ă şi #ă #e 5n%eleagă cu &ine de aceea ni&eni nu &ă ocolea. *iciodată nu &ă ferea& de di#cu%iiX o contradic%ie nu &ă #peria o luptă &ai grea 5&i punea la 5ncercare energia.  Ln fiecare cea# al ilei #i&%ea& 5n &ine via%a ca o for%ă aproape electrică. )ce#tea le ştia #o%ul &euQ1RX ştia de a#e&enea că felul &eu de a di#cuta era deci# şi neşovăielnic că era& totdeauna gata de luptăX a#tfel lua#e  5ncetul cu 5ncetul o'iceiul #ă #e 5ntoarcă #pre &ine când era nedu&erit. ;ă#ea ade#ea 5n tovarăşa lui un #fetnic chi'uit care #e arăta neaşteptat de nepărtinitor. egele 7erdinand avea o fire #fioa#ăX nu-i plăcea #ă #e i&pună şi arăta o oarecare 5ncetineală când tre'uia #ă ia o hotărâre. Ln firea &ea di&potrivă nu 5ncăpea şovăireX greută%ile păreau că nu-&i 5ndoie#c energiaX era 5n &ine o vioiciune #ănătoa#ă ce #e ree&a pe un nedo&olit #i&% al u&orului care avea darul #ă uşuree clipele cele &ai 5ncordate.

 )ce#te 5n#uşiri erau de folo# unui o& care arareori #e lă#a pătrun# de 'ucuria vie%ii. Din pricină că fu#e#e prea 5ndelung #u'ugat şi apă#at regele 7erdinand avea nevoie ade#ea #ă fie 5nviorat şi 5ntărit. 7elul &eu de a fi  5i in#ufla cura şi nădede. Ln cea#urile de 5ndoială gă#ea 5n &ine o 5ncredere de o%el pe care #ingur n-o avea. 4ână 5n &ână era& &ai puterniciX via%a nu &ă 5n#păi&ânta căci avea& ceva din avântul viteaului voio# care e  5ntotdeauna gata de luptă. *u era 5n firea #o%ului &eu #ă &ă recunoa#că 5n văul tuturor ca pe o cola'oratoare. 7iind ger&an era un partian dâr al legii SaliceQ!RX a recunoaşte unele 5n#uşiri unei fe&ei ar fi fo#t o 5ncălcare a celor &ai #cu&pe tradi%ii ale lui. Dar avea 5ncredere 5n &ine era& o tovarăşă plină de ve#elie uneori ca& ne#upu#ă care 5n#ă niciodată nu-l dea&ăgea. )fară de acea#ta &enirea şi %elurile noa#tre erau aceleaşi şi trăia& a&ândoi pentru acelaşi idealM 'inele %ării noa#tre. )cea#ta ne făcea ră'dători unul fa%ă de altul şi ne in#ufla fiecăruia 5ngăduin%ă pentru cu#ururile celuilalt. Q...R a &ine nu era niciodată ni&ic #ocotit dinainteM avea& o fire de#chi#ă şi cuteătoare şi nu &ă dădea& la o parte de la orice pri&edie nepregătindu-&i nici o porti%ă de #căpareX era& totdeauna gata #ă lupt #au #ă cad 5n #lu'a credin%elor &eleX n-avea& ni&ic din diplo&atul viclean. /otdeauna a& fo#t 5&'oldită de un ne#tăvilit in#tinct de a fi de folo# fără #ă #tau vreodată #ă cântăre#c dacă hotărârile &ele pripite erau 5n%elepte #au nu dacă aveau #ă &ă eHpună #ă fiu nedrept udecată #au rău 5n%elea#ă. n altrui#& #pontan şi neprecupe%it e cheia firii &eleX #unt nevoită #ă #pun ace#te lucruri pentru ca a#tfel #ă lă&ure#c &ai 'ine faptele &ele şi purtarea &ea  5n tot ti&pul do&niei regelui 7erdinand. egina 4aria Povestea vieţii mele $ucureşti Edi-tura E&ine#cu 1991 vol. + pp. 1,-1

@ .1. Căsătorii 9rinciare  )şadar 5n 19!0 regina o&âniei are trei copii de că#ătorit. 7iul &ai &are prin%ul &oştenitor Carol are douăeci şi şapte de ani fiica #a Eli#a'eta douăeci şi şa#e iar 4aria douăeci. Q...R Con#tantin are şi el doi copii de vâr#ta că#ătorieiM fiul &ai &are ;eorge diadohul adică prin%ul &oştenitor şi fiica #a Elena. 4aria #e 5ntâlneşte cu Con#tantin şi 5i #ugereaă că cele două fa&ilii regale ar putea 5nfăptui o du'lă &atri&onială prin că#ătoria diadohului cu prin%e#a Eli#a'eta de o&ânia şi cea a prin%ului &oştenitor al o&âniei cu prin%e#a Elena de ;recia. 6e plan diplo&atic cele două %ări ar putea profita din plin de acea#tă co&'ina%ie. Lntr-adevăr legându-#e cu ;recia o&ânia evita pericolul 'ulgar şi legându-#e cu o&ânia ;recia lui Con#tantin căci Con#tantin va fi re#taurat la putere va de&on#tra 7ran%ei că #e afla de partea de&ocra%iilor. =i# şi făcut şi fără a #e preocupa de #enti&entele ace#tor tineri fru&oşi pe care vor #ă-i unea#că unii cu al%ii $ucureştiul şi )tena anun%ă cele două că#ătorii pentru lunile fe 'ruarie şi &artie 19!1. Q...R 6e !3 fe'ruarie 19!1 ;eorge de ;recia #e poate că#ători la )tena cu Eli#a'eta de o&ânia 5n ti&p ce pe 10 &artie la $ucureşti Carol de o&ânia #chi&'a inelele cu Elena de ;recia. 4aria e#te 5n al nouălea cer. Ce-i &ai lip#eşte pentru a deveni
 Ln pri&ăvara anului 19!! prin%ul 6aul de +ugo#lavia unchiul egelui vine #ă o ia pe alea#ă ca #-o ducă la $elgrad. 7erdinand e#te e&o%ionat. egina plânge. /oată lu&ea #e 5&'ră%işeaă. 6aul şi prin%e#a 4aria vor 

aunge 5n capitala iugo#lavă pe Dunăre care leagă o&ânia de +ugo#lavia. ogodnicii regali #e 5&'arcă la /urnu-Severin. Suveranii ro&âni #unt pe chei. e pleacă al treilea copil. Cui'ul #e goleşte. Q...R Că#ătoria va fi cele'rată 5n catedrala din $elgrad pe 8 iunie 19!!. Spre deo#e'ire de că#ătoriile celorlal%i copii ai reginei 4aria acea#ta va fi o că#ătorie fericită. P că#ătorie fericită pe care gloan%ele unui terori#t croat o vor 5n#ângera &ai târiuD2E... ( [3] )tentatul de la 4ar#ilia din 9 octo&'rie 19, 5n care 5şi pierd via%a regele  )leHandru al +ugo#laviei şi oui# $arthou &ini#trul de eHterne france.J   ;u ;authier MissK2 ReBi%a Rom@%iei  /raducere din franceă de )ndreea 6ope#cu$ucureşti Editura Ou&anita# !000 pp. 10-11 !2-!

@.2. Princi9esa "8ena ;i re8ai8ia rega8ă Când Elena a co'orât din trenul regal care 5i adu#e#e de la Con#tan%a ea a fo#t 5ntâ&pinată de regele 7erdinand regina 4aria şi de &e&'rii fa&iliei regale. Ln #patele lor erau alinia%i cei &ai 5nal%i de&nitari ai #tatului 6atriarhul pri&-&ini#trul &e&'rii guvernului şi o &ul%i&e de şefi civili şi &ilitari. ândui%i cu griă şi u&plând trei #ferturi din pia%ă erau şiruri de oa&eni repreentând vârfurile #ocietă%ii $i#erica Ju#ti%ia )r&ata apoi &e#eriaşii şi %ăranii &uncitorii &ul%i 5&'răca%i 5n co#tu&e populare tradi%ionale. Ln #patele ace#tora erau alinia%i #olda%ii şi o &are &ul%i&e de oa&eni 5n aşteptare. Q...R  ) fo#t 'ine că Elena o che&a#e cu &ult ti&p 5nainte pe dra St. John fo#ta 'onă a &a&ei ei de la )tena căci naşterea a avut loc pre&atur la 7oişor pe ! octo&'rie 19!1.  )u fo#t co&plica%ii şi un ti&p nici nu #-a creut că &a&a şi copilul vor #căpa cu via%ă. Q...R 7a&ilia ro&ână era 5ncântată că #ucce#iunea la tron fu#e#e a#igurată prin naşterea unui 'ăiat şi #-a luat hotărârea #ă fie 'oteat 4ihai după nu&ele celui &ai &are erou din i#toria o&âniei. Q...R 7uga prin%ului &oştenitor Carol a produ# un şoc cât #e poate de neplăcut 5ntregii %ări 5ntrucât fiind prin% 5şi renega#e patria #fidând atât autoritatea Ca#ei egale cât şi re#pectul pe care i-l purta poporul iar ca 'ăr'at #e purta#e urât cu #o%ia şi copilul #ău.  )rthur ;ould ee Ele%a- ReBi%aMam& a Rom@%iei2 P"i%ţes& #e "e.ia 3i  Da%ema".a- O !ioB"a)ie a$to"iat& /raducere din engleă de iana )lecu $ucureşti Editura Ou&anita# !000 pp. 3,-11

@.7. #egi8e votate de dunarea Na
=J #egea 9rivitoare 8a instituirea Regen
@.?. Testa>entu8 rege8ui !erdinand I 1 iunie /01?J  Ln ur&a 'oalei de care cu vrerea lui Du&neeu şi prin 'unele 5ngriiri ale &edicilor noştri a& #căpat cu 'ine #ocotit-a& de a &ea datorie #ă-&i aşe di#poi%iile &ele te#ta&entare. uând hotărârile din ur&ă şi gândindu-&ă la #fârşitul vie%ii &ele 5ndrepte către )totputernicul prino#ul recunoştin%ei &ele că &i-a 5ngăduit #ă-&i con#acru &unca poporului ro&ân a cărui propăşire a fo#t fără preget şi fără 5ncetare #copul vie%ii &ele. *euitatul şi 5n%eleptul &eu unchi egele Carol + 5n lunga şi #lăvita #a do&nie a 5nte&eiat puternic şi #ănăto# noul #tat al o&âniei devoltând &inunatele 5n#uşiri de &uncă şi de progre# ale poporului ei redeştepând şi organiând 5n glorioa#a ei ar&ată #tră'unile virtu%i o#tăşeşti ale nea&ului ei. ee&at pe ace#te virtu%i la rândul &eu a& putut de#ăvârşi opera na%ională şi a& aflat 5n clipele celor &ai hotărâtoare 5&preurări credin%a neclintită şi eroi#&ul ne%ăr&urit al oştirii de care &ă #i&t legat din adâncul #ufletului.  ) vrut a#tfel pronia cerea#că #ă nu la#e fără rod do&nia &ea şi a dat drago#tei &ele de nea& cea &ai #cu&pă şi #fântă ră#plată. idic până la ulti&a #uflare ruga &ea fier'inte ca #ă 'inecuvântee şi 5n viitor #oarta poporului ro&ân şi #ă hărăea#că iu'itului &eu fiu viitorul rege al o&âniei 5ntregite autor cere#c ca la rândul #ău #ă 5ntărea#că şi #ă #porea#că &oştenirea na%ională unind tot &ai #trân# puterile şi 5n#uşirile ro&ânilor din toate %inuturile şi din toate #traturile #ociale. Cu ini&ă de părinte 5nde&n pe Carol #ă nu 5ncetee 5n orice clipă şi 5n orice 5&preurare de a-şi 5nchina toate puterile nea&ului şi #tatului 5n a căror #lu'ă 5i e#te hotărât #ă trăia#că. 4ulte şi grele #unt griile do&nitorului 5n truda ne5ncetată 5n #erviciul #tatului ele #e #tăpâne#c 5n#ă prin #i&%ul datoriei şi al ertfei de #ineX iar 5n fa%a greută%ilor 'inecuvântarea lui Du&neeu şi autorul #fetnicilor celor 'uni nu vor lip#i precu& nu &i-au lip#it 5n vre&ea do&niei &ele. Către aceşti #fetnici 5&i 5ndrepte a#tăi gândul recuno#cător şi &ul%u&e#c 'unătă%ii divine care &i-a 5ngăduit #ă pot pre%ui nea#e&uit autor pentru #uveran #fatul celor credincioşi şi de#toinici. Dar &ai pre#u# de al%ii recunoştin%a &ea &erge către aceea care &i-a fo#t tovarăşă nede#păr%ită şi #priin prin #fat şi credin%ă 5n toate vre&urile şi 5n toate 5&preurările. Drago#tea ei de %ară şi ini&a ei de &u&ă 5i 5n#ufle%i puteri noi pentru a-şi ur&a şi 5n viitor 'inefăcătoarea ei #olicitudine. Sunt convin# că uni%i 5n iu'ire fră%ea#că copiii noştri o vor 5nconura şi vor pă#tra legăturile #cu&pe care au făcut fericirea vie%ii noa#tre precu& nu &ă 5ndoie#c că poporul &eu va avea pentru #cu&pa &ea #o%ie şi după trecerea &ea din via%ă aceeaşi drago#te ne#chi&'ată. og a #e lă#a ca reşedin%ă #o%iei &ele egina 4aria 6alatul de la CotroceniX iar Ca#telul 6elişor de la Sinaia 5&preună cu Ca#a pentru oa#pe%i (Cavalierhau# şi dependin%ele ce %in de Ca#telul 6elişor (locuin%a per#onalului garaurile şi gradurile G hotără#c a ră&âne 5n folo#in%a #o%iei &ele cât ti&p va trăi. egina 4aria va di#pune după a #a voin%ă de &o'ilele din 6alatul Cotroceni şi din Ca#telul 6elişor.  Lntre%inerea ace#tor reşedin%e e#te 5n #arcina #ucce#orului &eu la tron.  Ln privin%a păr%ilor cuvenite copiilor &ei hotără#c a#tfelM 7iului &eu Carol 6rincipele &oştenitor al o&âniei ca ur&aş al &eu pe tron 5i la# pe lângă partea lui reervatară toată cotitatea di#poni'ilă şi hotără#c #ă ai'ă 5n partea #a de &oştenire 5ntreaga &oşie Sinaia6redeal 5&preună cu Ca#telul 6eleş şi celelalte ca#tele clădiri şi #ta'ili&ente cu #arcinile prevăute 5n ace#t te#ta&ent pentru Ca#telul 6elişor. Li &ai la# ca#ele şi clădirile din $ucureşti care #unt a'#olut nece#are. /otodată el va fi dator #ă plătea#că legatele prevăute pentru 'inefaceri. 7iului &eu 6rincipele *icolae al o&âniei 5i la# &oşia $roşteni din
/oată averea &ea 5n 'ani ac%iuni o'liga%iuni fonduri de #tat după plata legatelor va co&plecta partea reervatară a fiecăruia din copiii &ei.  L&preurările grele econo&ice de după &arele ră'oi şi greută%ile fa&iliale nu &i-au 5ngăduit #ă-&i văd #porind averea &ea per#onală şi de aceea cu &are părere de rău nu pot face tot 'inele ce aş dori. /otuşi la# 5n gria fiului &eu ur&aş la do&nie ca după #fatul ce va lua de la 6reşedintele Con#iliului de 4iniştri 6atriarhul $i#ericii o&âne 6ri&ul 6reşedinte al Lnaltei Cur%i de Ca#a%ie şi 4ini#trul Ca#ei &ele #ă di#tri'uie #u&a de cincieci &ilioane lei (#ocotind leul după valoarea lui fa%ă de aur de ai ur&ătoarelor in#titu%iiM 7unda%iei niver#itare >7erdinand +B din +aşi. Prfelinatului )gricol >7erdinandB de pe &oşia regală =orleni care va ră&âne neatin# pe acea#tă &oşie şi  5ntre%inut de viitorul ege al o&âniei.  )cade&iei o&âne pentru ca venitul #ă #ervea#că la un pre&iu pe nu&ele &eu pentru cercetări a#upra unor che#tiuni econo&ice ro&âneşti. Societă%ii ;eografice o&âne. $i#ericilor *a%ionale G ortodoHă şi unită - $i#ericii catolice $i#ericii prote#tante şi celei i#raelite. nei in#titu%ii de autorare pentru ofi%eri. Societă%ii >)#traB din Si'iu şi unei #ocietă%i de cultură na%ională din Cernău%i şi din Chişinău. P #u&ă #e va 5&păr%i pentru #ăracii din capitalele tuturor ude%elor după 5n#e&nătatea lor i#torică şi nu&ărul popula%iei lor. Di#tri'uirea #u&elor de &ai #u# va fi 5ncepută nu&ai după un an de la &oartea &ea a#tfel ca toate do'ânile ace#tor #u&e #ă ră&ână di#poni'ile. Ootără#c ca aceşti 'ani #ă fie 5ntre'uin%a%i 5n &odul ur&ătorM  Lntregul per#onal #uperior şi inferior al Cur%ii egale al Ca#ei şi al )d&ini#tra%iei &ele centrale va pri&iM Cei cu pe#te ece ani de #erviciu lefile pe un an 5ntreg după &oartea &ea cu& #unt prevăute 5n 'ugetul &eu #alariu şi #por. Cei cu cinci până la ece ani de #erviciu lefile fără #por pe un an 5ntreg. Cei cu unul până la cinci ani de #erviciu lefile fără #por pe u&ătate de an. Cei cu &ai pu%in de un an de #erviciu lefile fără #por pe două luni. Su&a ce ar ră&âne #e va văr#a la fondul de pen#ii al Ca#ei egale.  Lnchei ace#te ulti&e ale &ele voin%e cu gândul care &i-a #tăpânit toată via%a che&ând 'inecuvântarea cerea#că a#upra #cu&pului &eu popor şi &ă 5nchin cu #&erenie 5n fa% a hotărârilor lui Du&neeu şi i#căle#cM  Ln nu&ele /atălui şi al 7iului şi al Sfântului Duh a&in. 7ăcut 5n Sinaia la două iunie una &ie nouă #ute douăeci şi cinci.  

7ED+*)*D

 )& #cri# şi i#călit cu propria &ea &ână ace#t te#ta&ent pe trei coale for&ând două#preece pagini legate cu fir al' şi a& pu# #igiliul &eu. +unie 5n două una &ie nouă #ute douăeci şi cinci.

7ED+*)*D

@.@. Codici8 8a testa>entu8 rege8ui !erdinand I // ianuarie /01@J  ) voit Do&nul #ă 5ncerce %ara pe &ine şi pe egină cu o &are durere prin renun%area la tron a 6rincipelui Carol. 6ână la #fârşitul vie%ii nu #e va şterge din ini&a &ea alea care &-a cuprin# când &-a& văut #ilit #ă iau act de acea#tă hotărâre a pri&ului &eu nă#cut con#tatând că din nenorocire acea#tă &ă#ură o i&puneau de intere#ele Statului şi ale Coroanei care 5n orice 5&preurare a& 5n%ele# #ă &ă #tăpânea#că. Schi&'area a#tfel făcută 5n &oştenirea tronului şi 5n fa&ilia regală prin noua #itua%ie a fiului &eu Carol &ă o'ligă #ă aduc ur&ătoarele &odificări şi adao#uri la te#ta&entul &eu &ai #u#-#cri#.  )nule di#poi%ia cuprin#ă 5n ace#t te#ta&ent prin care lă#a& fiului &eu Carol toată cotitatea di#poni'ilă şi hotărârea de a cuprinde 5n partea #a de &oştenire 5ntreaga &oşie Sinaia G 6redeal 5&preună cu ca#telul 6eleş şi celelalte ca#tele clădiri şi #ta'ili&ente cu #arcinile prevăute 5n ace#t te#ta&ent pentru Ca#telul 6elişor precu& anule şi legatul >ca#elor şi clădirilor din $ucureşti a'#olut nece#areB. Ootără#c ca toată acea#tă cotitate di#poni'ilă atât i&o'ilele de pe
@.A. Scrisoarea rege8ui !erdinand I, cu9rinFând u8ti>a sa dorin<ă /? iu8ie /01AJ Scu&pul &eu 6reşedinte al Con#iliului Ca creştin #unt totdeauna #tăpânit de gria clipei când &ă voi 5nfiin%a Do&nului ca ro&ân şi ca ege &ă gânde#c ne5ncetat la #oarta Ţării căreia a& ertfit via%a &ea pe pă&ânt. Drago#tea &ea nu &ă la#ă #ă con#ider că datoria 5&i 5nceteaă cu acea#tă via%ă şi nu pot #ă nu &ă gânde#c la ce va fi 5n ur&a ei. Du&neeu a voit ca Coroana de care e atât de in#olu'il legată #oarta Ţării #ă treacă pe capul nepotului &eu nevâr#tnic 4ihai. og Cerul #ă-l ocrotea#că şi #ă-i hărăea#că 'inecuvântarea ca #u' do&nia lui #ă #e  5ntărea#că şi #ă #porea#că o&ânia clădită cu atâtea ertfe. 7ac apel la to%i 'unii şi cin#ti%ii cetă%eni ai Ţării #ă aute din toate puterile lor ca #ă 5nle#nea#că liniştita propăşire a #tatului.  Ln fruntea lor a#upra #cu&pului &eu fiu *icolae ca egent 5&preună cu colegii #ăi cade cea &ai grea ră#pundere 5n 5ndeplinirea #fintelor datorii. Cu credin%a şi drago#tea ce 5naintaşii fa&iliei #ale i-au dat pilda fiul &eu va putea duce la 'un #fârşit &i#iunea ce 5i revine. *u pot privi #pre viitor fără #ă &ă gânde#c cu ini&a de părinte la #cu&pul &eu fiu Carol căruia 5i ure via%ă cin#tită şi fericită 5n noua #oartă pe care şi-a croit-o 5&potriva #ilin%elor noa#tre. *u &ă 5ndoie#c că ca orice ro&ân iu'itor de %ară şi &ai devotat ca oricare altul #tărui 5ntru a 5nle#ni prin tot ce atârnă 5ncă de dân#ul ca o&ânia 5n ti&pul fiului #ău 4ihai şi a ur&aşilor #ăi #ă #e poată devolta şi propăşi 5n linişte şi cu #por.

 Ln ceea ce &ă priveşte cu hotărâre şi nu&ai #pre a nu tul'ura liniştea Ţării &-a& oprit de la &ul%u&irea #ufletea#că de a-l revedea şi 5n acelaşi #enti&ent cer ca #ă nu #e 5ntoarcă 5n %ară decât precu& #-a legat când autorită%ile legale 5i vor 5ngădui. /re'uie ca fiul &eu Carol #ă caute a#tfel #ă i&pună oricăror rătăci%i re#pectul #itua%iei legale create prin renun%area #a la tron aşa precu& 5i porunce#c cele &ai i&perioa#e datorii de ro&ân de fiu şi de părinte ca #ă re#pecte legă&ântul 5ncheiat din proprie voin%ă #i ne#ilit de ni&eni. 6ri&i%i vă rog #cu&pul &eu 6reşedinte al Con#iliului eHpre#ia #i&%ă&intelor &ele afectuoa#e  

7ED+*)*D.

@.4. Caro8 a8 II-8ea des9re situaânia du9ă >oartea rege8ui !erdinand I D/E D/E Rege8e !erdinand I se stinge din via<ă 9e data de 15 iu8ie /01A (31 iulie 19*)  

o&âne

Dacă eşti dintre acei patrio%i care iu'e#c dreptatea şi lu&ina adevărului atunci copiaă 5n cinci eHe&plare ace#t cuvânt al ).S.. 6rincipele Carol al o&âniei pu'licat 5n iarul >>e Matin” din 1 iulie D1E Q!R 19!3J precu& şi ace#t 5nde&n la ră#pândire şi tri&ite-l la cinci prieteni ca şi aceştia la rândul lor #ă-l ră#pânea#că pe aceeaşi cale &ai departe.B /eHtul declara%iilor din >>e Matin”# $urerea pricinuit' de pierderea mult iubitului meu p'rinte mia fot m'rit' Cnc' de faptul c' nam putut fi  ln<' dnul Cn ceaul din urm'. %u toat' "ia mea dorinE' ar'tat' de attea ori de a lua parte la Cnmormntare, mi a adu la cuno?tinE', Cn c-ipul cel mai -ot'rt, c' pre6enEa Mea cu acet prileJ nu ete dorit'. $e?i acet r'pun mia fot Cnf'Ei?at ca fiind ultima dorinE' a re
%a romn ?i ca tat' am dreptul ?i datoria ' "e<-e6 ca m'rirea neamului, Einta tr'duinEelor a doi re
 A"ivele Natio%ale Isto"i.e (e%t"ale fond Ca#a egală. Carol Carai&an do#. !F19!3 f.11 “Monitorul oficial”  din !! iulie 19!3

@.0. %ocu>ente 9rivind restaura
a o pri&edioa#ă aventură nu pot #ă iau parte refu #ă &ă duc chiar dacă via%a &ea politică ar lua #fârşit Sfatul ce dau partidului no#tru e#te o intran#igen%ă a'#olută.
Dl. $rătianu v-a arătat că aceleaşi ti&puri le-a& trăit şi la +aşi unde pe pu%ini ne-a #u#%inut o credin%ă şi totuşi cu acea#tă credin%ă a& 'iruit. *u e vor'a #ă #e for%ee conştiin%a ni&ănui fiecare #ă udece şi fiecare #ă #e la#e hotărât nu&ai de intere#ele #uperioare şi per&anente ale Ţării pe care o #lui&. Eu v-a& #pu# 5ntreg gândul &eu de la care ni&ic pe lu&e nu &ă va a'ate.

>iitorul”, din 8 iunie 190

! LeBea 'e%t"$ a!"oBa"ea a"t- H 3i  #i% leBea '"ivitoa"e la a.tele .ivile ale mem!"ilo" )amiliei  #om%itoa"e (8 iunie 1930)  Art. 1.  )rt. 2 şi 3 din legea privitoare la actele civile ale &e&'rilor fa&iliei do&nitoare din  ianuarie 19!2 #e a'rogă.  Art. . egea pro&ulgativă prin 5naltul decret regal nr. 1 din , ianuarie 19!2 pu'licată 5n “Monitorul  oficial”   nr. , din  ianuarie 19!2 prin care #-a pri&it renun%area )lte%ei Sale egale principele Carol la #ucce#iunea tronului şi la toate drepturile titlurile şi prerogativele de care 5n virtutea Con#titu%iei şi a Statutelor  fa&iliei regale #e 'ucura ca principe &oştenitor al o&âniei şi ca &e&'ru al fa&iliei do&nitoare #e anuleaă.

C. Oa&angiu (o#$l Be%e"al al Rom@%iei  vol. <+++ $ucureşti 190 p. ,

. LeBea "elativ& la mo3te%ito"$l t"o%$l$i Rom@%iei  (8 iunie 1930)  Articol unic. 4oştenitorul tronului o&âniei ia şi nu&ele de 4are
C. Oa&angiu (o#$l Be%e"al al Rom@%iei  vol. W<+++ $ucureşti 190 p. ,

# LeBea a#o'tat& #e Re'"ee%ta%ţa Naţio%al& la 8 i$%ie 190 '"i% .a"e '"i%.i'ele (a"ol este  '"o.lamat s$..eso" la t"o%$l Rom@%iei   Articolul unic. Corpurile legiuitoare 5ntrunite 5ntr-o #ingură )dunare şi con#tituite ca epreenta%iunea *a%ională declară anulatăM

egea pro&ulgată prin 5naltul decret regal nr. 1 pu'licată 5n “Monitorul oficial”  nr. , din  ianuarie 19!2 prin care #-a pri&it renun%area )lte%ei Sale egale principelui Carol la #ucce#iunea tronului şi la toate drepturile titlurile şi prerogativele de care 5n virtutea Con#titu%iei şi a Statutelor regale #e 'ucura ca principe &oştenitor şi ca &e&'ru al fa&iliei do&nitoare. Declară de a#e&enea anulată legea pro&ulgată prin 5naltul decret regal nr. , din , ianurie 19!2 prin care epreentan%a *a%ională pri&eşte egen%a nu&ită de 4ae#tatea Sa regele 7erdinand +.  Ln con#ecin%ă pe te&eiul art. 33 şi 39 din Con#titu%ie epreenta%iunea *a%ională con#tată că #ucce#iunea tronului o&âniei #e cuvine de drept )lte%ei Sale egale principelui Carol co'orâtor direct şi legiti&  5n ordine de pri&ogenitură 'ăr'ătea#că a regelui 7erdinand +. >Monitorul oficial”, din 8 iunie 190

'II. C$N!RUNTRI P$#ITIC"* "6TR"M ST)NG (I "6TR"M %R"PT -1- E+t"ema st@%B& A././. rtico8 9rivind ro8u8 Partidu8ui Co>unistD/E D/E a 8 &ai 19!1 din tran#for&area 6artidului Sociali#t a luat fiin%ă 6artidul Co&uni#t din o&ânia afiliat la +nterna%ionala a +++-a co&uni#tă. (aprilie 19)

6artidul Co&uni#t e#te o parte din cla#a &uncitoare şi anu&e pătura cea &ai 5naintată cu conştiin%a de cla#ă cea &ai devoltată şi deci cea &ai revolu%ionară. 6artidul Co&uni#t #e creeaă prin #elec%iunea naturală a celor &ai prevăători lucrători. 6artidul Co&uni#t nu are intere#e care #e deo#e'e#c de intere#ele 5ntregii cla#e &uncitoare.

6artidul Co&uni#t #e deo#e'eşte de 5ntreaga &a#ă &uncitoare prin aceea că are o privire generală a#upra  5ntregii căi că i i#torice pe care a ur&at-o 5ntreaga cla#ă &uncitoare şi pentru că #e #trădueşte ca pe toate cotiturile ace#tui dru& i#toric #ă nu apere intere#ele unei #ingure grupări #au 're#le ci intere#ele 5ntregii cla#e &uncitoare. 6artidul Co&uni#t e#te pârghia organiatorică şi politică cu al cărui autor pătura cea &ai 5naintată a cla#ei &uncitoare 5ndreaptă 5ntreaga &a#ă a proletariatului p roletariatului şi a #e&iproletariatului pe dru&ul cel adevărat. “>upta ocialit'”, din 12 aprilie 19!!

A./.1. Sarcini8e co>uni;ti8or în viFiunea 8ui Gheorghe CristescuD/E octo&'rie 19!! G până la Congre#ul al D/E Secretar al 6artidului co&uni#t de la Congre#ul ++ (6loieşti -, octo&'rie +++-lea (
A./.2. #egea 9entru re9ri>area unor in:rac=rie /017JD/E /017JD/E  Art. 1. Si&plul fapt al a#ocierii 5n #copul de a prepara #au de a eHecuta cri&e 5n contra per#oanelor #au proprietă%ilor oricare ar fi durata a#ocia%iei #au nu&ărul &e&'rilor ei precu& şi orice 5n%elegere #ta'ilită 5n acelaşi #cop con#tituie un delict 5n contra liniştei pu'lice şi #e va pedep#i cu 5nchi#oare de la -10 ani cu a&endă de la 10.000-100.000 lei şi cu interdic%iunea corec%ională. Se va aplica &aHi&u&ul ace#tei pedep#e când a#ocia%ia #au acei care #ta'ili#eră 5n%elegerea aveau calitatea de func%ionari pu'lici #au vor fi plăti%i #u' orice for&ă de #tat ude% #au co&ună precu& şi 5n caul când for&ar for&area ea a#ocia a#ocia%ie %ieii #au #ta'il #ta'ilire ireaa 5n%ele 5n%eleger geriiii #-a făcut făcut 5ntr-un 5ntr-un local local con#ac con#acrat rat cultul cultului ui 5nvă%ă& 5nvă%ă&ânt ântului ului #au educa%iunii #au 5ntr-o in#titu%iune de #tat ude%eană #au co&unală ori recuno#cută de vreuna din ace#te autorită%i.  Art. .  )ceeaşi pedeap#ă #e va aplica şi acelora care #e vor fi afiliat cu ştiin%ă la o a#ocia%iune for&ată 5n #copul #pecificat 5n articolul precedent #au vor fi participat la o 5n%elegere #ta'ilită 5n acelaşi #cop.  Art. 3. 6rovocarea directă la infrac%iunile de &ai #u# prin daruri pro&i#iuni in#truc%iuni a&enin%ări a'u de autoritate #au de putere #e va pedep#i cu pedeap#a prevăută la art. 1 când provocarea n-a fo#t ur&ată de efect.  Art. +.  6edeap#a prevăută la art.1 #e va aplica şi acelora care vor da in#truc%iuni pentru fa'ricarea &ânuirea #au 5ntre'uin%area &aşinilor ar&elor in#tru&entelor #au oricărui alt &iloc cu ştiin%ă că #copul ur&ărit prin 5ntre'uin%area ace#tor &iloace era eHecutarea unei cri&e 5n contra per#oanelor #au proprietă%ilor.  Art. 5. Se va pedep#i cu 5nchi#oare de la -10 ani cu a&endă de la 10.000-100.000 lei şi cu interdic%iunea corec%ională oricine cu ştiin%ă va 5nle#ni pe autorii infrac%iunii de la art. 1 procurându-le in#tru&ente pentru co&iterea cri&elor &iloacele de core#ponden%ă #au propagandă locuin%a #au locul de 5ntâlnire loc de #căpare #au loc pentru do#irea &aterialelor de#tinate eHecutării cri&elor.  Art. . 6er#oanele care #-au făcut culpa'ile de infrac%iunile &en%ionate 5n articolele precedente vor fi apărate de pedeap#ă dacă 5nainte de orice ur&ărire vor fi 5ncunoştiin%at autorită%ile co&petente de#pre eHi#ten%a a#ocia%iei #au 5n%elegerii #au care chiar după ce #-au 5nceput ur&ăririle #au de#coperirea culpa'ililor vor fi  5nle#nit are#tarea acelor autori #au co&plici.

 Art. *. Se vor pedep#i cu 5nchi#oare de la !- ani cu a&endă de la !.000-10.000 lei şi cu interdic%iunea corec%ională to%i acei care prin di#cur#uri cuvântări #trigări cântece #edi%ioa#e #au a&enin%ări ro#tite 5n pu'lic prin viu grai vor fi provocat direct la co&iterea unei fapte calificată drept cri&ă.

6rovocarea directă la delicte prin aceleaşi &iloace #e va pedep#i cu 5nchi#oare de la 2 luni la ! ani cu a&endă de la 1.000-.000 leiX iar dacă delictul la care #-a făcut provocarea e#te pedep#it de lege &ai uşor #e va aplica acea pedeap#ă.  Ln caurile alineatelor precedente dacă provocarea a fo#t ur&ată de eHecu%iune #au de o tentativă provocatorii #e vor pedep#i 5ntoc&ai ca autorul.  Art. 8. 6edep#ele prevăute 5n articolul precedent şi după deo#e'irile prevăute acolo #e vor aplica şi acelor aceloraa care care per#on per#onal al vor fi provocat provocat direct direct la co&ite co&iterea rea unei infrac%iu infrac%iuni ni califi calificat catăă cri&ă cri&ă #au delict delict prin prin ră#pândirea 5n pu'lic #au prin eHpunerea vederii pu'lice de #crieri de orice fel de iare core#ponden%e gravuri de#ene afişe e&'le&e i&pri&ate clande#tine fil&e anun%uri lu&inoa#e #au alte a#e&enea. Q...R  Art. 13. Pricine 5n &od clande#tin va fa'rica #au #trânge va tran#porta va pă#tra #au procura ar&e de foc #au &uni%iuni de orice fel &aşini infernale şi eHploi'ile o&orâtoare #au incendiatoare #e va pedep#i cu  5nchi#oare de la !- ani cu a&endă de la !.000-10.000 lei şi cu interdic%iunea corec%ională.

 )r&ele &uni%iunile &aşinile şi eHploi'ilele eHploi'ilele #e vor confi#ca. Q...R  Art. 1. Se vor pedep#i cu a&endă de la 00 la .000 leiM /atăl #au &a&a &inorilor precu& şi orice per#oană 5n#ărcinată cu #upravegherea şi educa%iunea ace#tora când din caua ac%iunii atitudinei #au toleran%ei lor &inorul până la 1 ani #e va gă#i luând parte la &anife#ta%iuni tur'urătoare ordinei pu'lice şi acea#ta indepe independe ndent nt de pedep#e pedep#ele le cuveni cuvenite te &inorul &inorului ui pentru pentru infrac infrac%iu %iunil nilee #ăvâr-ş #ăvâr-şite ite şi #ta'il #ta'ilite ite după după nor&el nor&elee de re#pon#a'ilitate ale dreptului co&un. Ln ca de recidivă pedeap#a #e va 5ndoi.

>Monitorul oficial”, din 19 dece&'rie 19!,

A./.7. rtico8u8 de :ond din 9ri>u8 nu>ăr a8 Fiaru8ui ScânteiaH august /02/J 7ără un organ central central prin care #ă 5ndru&ee 5ndru&ee organiee organiee şi conducă acea#tă luptă partidul nu e#te 5n #tare #ă-şi 5ndeplinea#că #arcinile #ale. ;aeta partidului e#te cu atât &ai nece#ară 5ntrucât &e&'rii partidului şi to%i &uncitorii revolu%ionari au nevoie #ă cunoa#că linia partidului 5n toate che#tiunile care #e pun la ordinea ilei. ip#a unei gaete centrale legale cât şi a pu'lica%iunilor de partid regulate i&pun şi &ai &ult apari%ia “2cnteii”  pentru ca tovarăşii #ă-şi poată de#ăvârşi cunoştiin%ele 5n toate che#tiunile teoretice şi practice ale &işcării revolu%ionare. “2cnteia”, din 1 augu#t 191

-- E+t"ema #"ea't&

A.1./. Re8atarea 8ui Corne8iu e8ea Codreanu 9rivind înte>eierea #egiunii rhanghe8ui Mihai8 8a 17 iunie /01A  Ln fa%a #itua%iei de &ai #u# &-a& hotărât #ă nu &erg nici cu o ta'ără nici cu cealaltă. *ici #ă &ă re#e&ne ci #ă 5ncep organiarea tineretului pe ră#punderea &ea după #ufletul şi capul &eu şi #ă continui lupta iar nu #ă capitule.  Ln &ilocul ace#tor fră&ântări şi cea#uri de ră#cruce ne-a& adu# a&inte de icoana care ne-a ocrotit 5n  5nchi#oarea <ăcăreştiQ1R <ăcăreştiQ1R..

*e-a& hotărât #ă #trânge& rândurile rândurile şi #ă continuă& continuă& lupta #u' protec%ia protec%ia aceleaşi Sfinte +coane. Ln ace#t #cop ea a fo#t adu#ă la că&inul no#tru din +aşi din altarul 'i#ericii Sfântul Spiridon unde o lă#a#e& cu trei ani 5n ur&ă. a ace#te gânduri grupul ><ăcăreştiB #-a alăturat i&ediat. 6e#te câteva ile a& convocat la +aşi pentru vineri !, iunie 19!3 ora ece #eara 5n ca&era &ea din #tr. 7lorilor nr. !0 pe <ăcăreşteni şi pe pu%inii #tuden%i care &ai ră&ă#e#eră lega%i de noi.  Lntr-o condică cu câteva &inute 5nainte #cri#e#e& ur&ătorul ordin de i nu&erotat cu nr. 1M >)#t >)#tă ăii viner vinerii !, iuni iuniee 19!3 19!3 (Sf. (Sf. +on +on $ote $oteă ător torul ul  ora ora ece ece #ear #eara a #e 5nfi 5nfiin in%ea %eaă ăMM E;+ E;+*E *E) )  )O)*;OE+ 4+O)+ #u' conducerea &ea. Să vină 5n ace#te rânduri cel ce crede neli&itat. Să ră&ână 5n afară cel ce are 5ndoieli. 7iHe ca şef al gării de la +coană pe adu 4ironovici Corneliu =elea CodreanuB.  )cea#tă pri&ă şedin%ă a durat un &inut adică atât cât a& citit ordinul de &ai #u# după care cei preen%i #au retra# ră&ânând ca #ă cugete dacă #e #i&t de#tul de hotărâ%i şi tari #ufleteşte pentru a păşi 5ntr-o a#e&enea organia%ie unde nu era nici un un progra& #ingurul progra& fiind via%a via%a &ea de lupte de până atunci şi a ca&arailor &ei de 5nchi#oare.

Di% l$'tele ti%e"et$l$i "om@%2 1919199- ($leBe"e #e te+te Edi%ia Duiliu Sfin%e#cu $ucureşti Editura 7unda%iei $una
A.1.1. Mani:estu8 Crinu8ui 8= ;i noua generahotărârea >hotărârea de a păşi 5n &a#eB ini%iind o #trategie #trategie dina&ică 5n vederea vederea participării participării la lupta politică. 6ri&a 5ncercare are loc 5n 4oldova &eridională o onă pe care legionarii o cunoşteau 'ine 5n care di#puneau de autoare #igure şi care fu#e#e #tră'ătută 5n lung şi-n lat de către 7DCD1E D1E 7ră%iile de Cruce #tructura organiatorică a egiunii )rhanghelului 4ihailJ. 6entru 5nceput e#te ale# ude%ul Covurlui 5nvecinat cu regiunea $a#ara'ia. a &ilocul lui dece&'rie 19!9 5n ciuda inten%iilor poli%iei de a le interice depla#ările Codreanu Codreanu şi adep%ii adep%ii lui au #tră'ătut ude%ul. )cea#tă )cea#tă pri&ă 5ncercare e#te deo#e'it de intere#antă intere#antă 5n &ă#ura 5n care devăluie de#coperirea unui #til propagandi#tic pe care Codreanu 5l va utilia 5n perioada ur&ătorilor opt ani fără prea &ulte #chi&'ări.

 Ln fruntea partianilor #ăi călare care vor creşte 5n nu&ăr până vor aunge la cincieci liderul legionar 5i convoca pe %ărani 5n fa%a 'i#ericilor din #ate ca şi cu& le-ar lua drept &artori. i #e adre#eaă cu di#cur#uri #curte dar electriante şi apoi pleacă din nou 5n &are gra'ă. 6referă atitudini eHagerate ge#tica di#cur#ul non ver'al. El 5n#uşi o'#erva reultatele produ#e a#upra popula%iei acelor #ate 5ndepărtateM >u&ea a ră&a# foarte nelă&urită de acea#tă apari%ie de fanto&ă care vor'eşte şi apoi di#pareB. Di#cur#urile au un anu&e halo &ilenari#tM #unt #uficient de vagi pentru ca oricine #ă-şi poată 5n#uşi pro&i#iunea ca pe o dorin%ă 5ndeplinită. >Să ne uni& cu to%ii 'ăr'a%i şi fe&ei #ă ne croi& nouă şi nea&ului no#tru altă #oartă. Se apropie cea#ul de 5nviere şi &ântuire ro&ânea#că. Cel ce va crede cel ce va lupta şi #uferi va fi ră#plătit şi 'inecuvântat de nea&ul ace#ta.
A.1.7. Lurna8u8 Consi8iu8ui de Mini;tri din 0 dece>=rie /022 9rivind diFo8varea GărFii de !ierD/E D/E Ca>9ania e8ectora8ă din dece>=rie /022, 9entru a8egeri8e 9ar8a>entare, a 9ri8eBuit >ani:estarea a nu>eroase ciocniri între autorităinat 9e 9ri>u8->inistru I. G. %uca să aducă 9ro=8e>a diFo8vării acestei organiFa s-au deF=ătut re:erate8e 9reFentate de Ion Incu8e<, >inistru8 de interne, ;i 'ictor ntonescu, >inistru8 de Bustiegiunea )rhanghelului 4ihailB iar ai >;arda de 7ierB. Con#iderând că prin progra&ul şi ac%iunea #a din ulti&ul ti&p acea#tă grupare ur&ăreşte pe de o parte #chi&'area pe cale revolu%ionară a ordinei legale 5n #tat şi pe de altă parte 5ntronarea unui regi& #ocial şi politic contrar celui #tatornicit atât prin Con#titu%ie cât şi prin tratatele de pace.  )vând 5n vedere că după cu& #e con#tată din referatele d-lor &iniştri de interne şi de u#ti%ie &iloacele de ac%iune ale ace#tei grupări #unt teroarea şi violen%aX Con#iderând că prepararea unor a#tfel de &iloace terori#te are loc la reuniuni clande#tine şi cu caracter  con#pirativX Con#iderând că 5n acelaşi ti&p eHecutarea lor #e va face prin for&a%iuni de luptă 5nar&ate a căror  activitate con#tituie un ivor per&anent de deordine dând loc la acte de re'eliune 5&potriva autorită%ilor #tatului şi contri'uind prin acea#ta la crearea unei #tări de natură a aduce anarhie 5n %arăX Con#iderând aşadar că func%ionarea ace#tei grupări con#tituie o pri&edie pentru liniştea pu'lică şi pentru eHi#ten%a #tatuluiX

Con#iderând pe de altă parte că acea#tă grupare a devenit ilegală şi că nu e#te po#i'il ca %ara #ă fie che&ată #ă aleagă 5ntre ilegalitate şi lege 5ntre anarhie şi ordineX  )vând 5n vedere că li'erul eHerci%iu al drepturilor individuale şi ale dreptului de a#ocia%iune e#te garantat de Con#titu%ie nu&ai cu re#pectarea ordinii pu'lice şi a #iguran%ei #tatuluiX Că 5n a#e&enea 5&preurări eHcep%ionale Con#titu%ia prin art. 103 con#acrând actele de guvernă&ânt dă dreptul guvernului de a recurge la &ă#uri #upre&e de apărare a #tatuluiX Con#iderând că legea din ! dece&'rie 19! prin art. ! defineşte actele de guvernă&ânt ca >&ă#uri luate pentru ocrotirea unui intere# general privitor la ordinea pu'lică la #iguran%a #tatului internă #au eHternă #au la alte cerin%e de ordine #uperioarăBX  Ln virtutea art. 103 ulti& aliniat din Con#titu%ie şi a art. ! al legii din ! dece&'rie 19! hotărăşteM  Art.I. ;ruparea >)rhanghelului 4ihailB a#tăi >;arda de 7ierB e#te şi ră&âne diolvată.  Art. II. ocalurile de 5ntrunire ale &e&'rilor ace#tor grupări vor fi 5nchi#e iar arhivele şi orice core#ponden%ă vor fi ridicate de autorită%ile re#pective oriunde #-ar gă#i.  Art. III. Sunt interi#eM

a Lntre'uin%area de #e&ne di#tinctive purtarea de unifor&e #teaguri şi orice alte #i&'oluri #au for&e eHterioare prin care #-ar căuta #ă #e eHterioriee participarea per#oanelor la activitatea i#ei grupăriX ' Ţinerea oricăror adunări inclu#iv adunările li&itate for&area de cortegii precu& şi orice ac%iune politică #au de propagandă individuală #au 5n grup pu'lică #au clande#tină a &e&'rilor ace#tor grupări #au a altor  per#oane care vor ur&ări #copurile grupării diolvateX c )dunarea de fonduri #au a oricăror alte &iloace &ateriale pentru continuarea #au repetarea activită%ii ace#tei grupăriX  Art. I. /oate li#tele de candidaturi depu#e pe 'aa legii electorale 5n vederea alegerilor legi#lative care  5ncep la !0 dece&'rie 19 5n nu&ele şi cu #e&nul grupării >;arda de 7ierB #unt nule şi neavenite.

D-nii &iniştri de interne şi de u#ti%ie #unt 5n#ărcina%i cu aducerea la 5ndeplinire a ace#tui urnalD1E D1E Ii ur&eaă #e&năturile 5n ur&ătoarea ordine - +.;.Duca pri&-&ini#tru *icolae /itule#cu ;heorghe /ătăre#cu +on +ncule% +on *i#tor )leHandru apedatu dr. Con#tantin )ngele#cu.J .

>Monitorul oficialB din 9 dece&'rie 19

A.1.?. %ocu>ente 9rivind asasinarea 8ui I. G. %ucaD/E, 9re;edinte8e Consi8iu8ui de Mini;tri, 8a 10 dece>=rie /022 D/E +. ;. Duca (1839-19 cuno#cută per#onalitate politică a activat 5n rândurile 6.*.. din anul 1903. Ln 191, a fo#t &e&'ru al guvernului li'eral la departa&entul +n#truc%iunii 6u'lice şi Cultelor. Ln 1918 a de%inut 4ini#terul )griculturii şi Do&eniilorX 5ntre 19!!-19!2 a de%inut func%ia de &ini#tru de eHterne iar 5ntre 19!3-19!8 a fo#t titular al 4ini#terului de +nterne. După &oartea lui
“iitorul”, din 1 dece&'rie 19

! Ma%i)est$l B$ve"%$l$i .&t"e ţa"& o&âni +. ;. Duca pri&ul &ini#tru al Ţării a căut a#eară răpu# de o &ână vră&aşă. Cri&a a cutre&urat de durere şi de revoltă #ufletele ro&âneşti şi conştiin%a 5ntregei lu&i civiliate.  ) căut unul dintre cei &ai de#toinici fii ai ŢăriiX a di#părut una dintre cele &ai #trălucite per#onalită%i ale lu&ei intelectuale.  ) căut uci# &işeleşte o&ul care #i&'olia &unca şi ră#punderile unei grele şi patriotice opere de ridicare şi de 5ntărire a #tatului ro&ân. S-a pră'uşit o &ândrie a nea&ului şi o &are nădede a ro&âni#&ului. +on ;. Duca a căut la po#tul de datorie ca un erouX iar &e&oria lui va fi pă#trată veşnic vie 5n conştiin%a poporului ro&ân ca o #upre&ă pildă de a'nega%ie de patrioti#& şi de ertfă. Conştiin%a o&âniei 5ndoliate conda&nă şi 5nfiereaă a#a#inatul #ăvârşit. Dar totdeodată acea#tă conştiin%ă ridică a#tăi id de apărare 5&potriva acelora care prin teroare şi prin cri&ă ur&ăre#c #upri&area conducătorilor Ţării di#trugerea #tatului şi pră'uşirea frontierelor 5ntregite.  Ln fa%a ace#tei pri&edii guvernul va şti #ă-şi facă 5ntreaga datorie şi de aceia el chea&ă pe to%i 'unii ro&âni #ă-l aute la 5&plinirea ei. Spriinit ai de 5ntreaga #uflare ro&ânea#că guvernul e#te hotărât şi e#te 5n &ă#ură #ă a#igure #tatului liniştea şi ordinea de care are nevoie şi #ă cheăşuia#că 5nfăptuirea operei de refacere na%ională 5n nu&ele căreia el a o'%inut 5ncrederea Coroanei şi a Ţării.  Ln ace#t cea# de dureroa#ă 5ncercare cu puterile #porite de gravitatea ră#punderilor ce #tau 5n fa%a noa#tră vo& şti #ă ne 5ndeplini& cu hotărâre şi a'nega%ie 5ndatoririle #upre&e fa%ă de Ţară şi fa%ă de Coroană. “:acla”, din 1 ianuarie 19,

. A"ti.ol$l 7>a"a 3i moa"tea l$i I- - D$.a – o .ov@"3itoa"e 3i $%a%im& #$"e"e<2 '$!li.at G% 7/iito"$l< #i% 1 ia%$a"ie 194 Duca.

Itirile ce vin din 5ntreaga %ară &ărturi#e#c covârşitoarea durere pricinuită de &oartea tragică a lui +. ;.

6entru 5ntreaga opinie pu'lică odio#ul a#a#inat nu răpeşte nu&ai pe &arele 'ăr'at de #tat +on ;. Duca 5n &o&entul când avea &ai &ultă nevoie de el ci răpeşte un o& cuno#cut şi iu'it pretutindeni pentru 'unătatea a'ilitatea şi one#titatea #a. Cu acelaşi 'inevoitor #urâ# care a#cundea de &ulte ori &ari o#teneli per#onale +. ;. Duca a cutreerat  5ntreaga %ară a vor'it pretutindeni fie ca fruntaş politic fie ca #i&plu conferen%iar. 6retutindeni a fo#t iu'it şi re#pectat. 6retutindeni #e adunau oa&enii din toate partidele politice şi din toate #traturile #ociale #pre a-l a#culta. *iciodată nu era #tăpânit de pati&ă. P critică o'iectivă pentru adver#ari unită cu re#pect pentru opiniile fiecăruia. P prietenie nede#&in%ită pentru to%i un cuvânt 'un şi un #urâ# pentru to%i. Ii de aceea alea Ţării e#te atât de dureroa#ăM plâng to%i nu nu&ai pe &arele şi patriotul 'ăr'at de #tat ci plâng prietenul pe care l-au cuno#cut l-au a#cultat cu evlavie şi l-au iu'it.

A.1.@. #egea 9entru a9ărarea ordinii în stat A a9ri8ie /027)

(a'itol$l I  Diolva"ea B"$'&"ilo" 'oliti.e .a"e 'e"i.litea& o"#i%ea 'oliti.& 3i so.ial& 1. ;rupările politice #u' orice for&ă #-ar preenta #au #-ar a#cunde care 5n propaganda ideologiei #au 5n eHecutarea progra&ului lor vor prepara #au #ăvârşi acte de violen%ă organiată care pun 5n pericol #iguran%a ordinei de #tat #au a ordinei #ociale #au care vor propovădui di#trugerea violentă a ordinei politice de #tat #au a ordinei #ociale vor putea fi diolvate 5n condi%iunile legii de fa%ă. 6ot fi de a#e&enea diolvate orice grupări politice care 5n propaganda #au 5n ac%iunea lor organieaă #au recurg la for&a%iuni de luptă 5nar&ată.  Lntre'uin%area nu&elui unei a#tfel de grupări ră&âne definitiv interi#ă #u' #anc%iunea diolvării. Q...R . Diolvarea unei grupări politice atragere 5nchiderea clu'urilor #au a localurilor de 5ntâlnire ale ace#tei grupări iar ridicarea de către autorită%ile re#pective a ar&elor fondurilor arhivelor core#ponden%ei #au a oricăror  &iloace #ervind la #ăvârşirea #copului ur&ărit de gruparea diolvată nu #e va putea face decât cu autoria%ia  udecătorului de in#truc%ie şi 5n a#i#ten%a lui. ,. Se con#ideră infrac%iuni şi #e pedep#e#c cu 5nchi#oare corec%ională de la 1- ani şi interdic%iunea corec%ională pe acelaşi intervalM a 6urtarea chiar a#cun#ă de orice unifor&e co#tu&e #peciale #teaguri #au orice alte e&'le&e care  5nvedereaă participarea la activitatea unei grupări politice diolvateX ' Ţinerea oricăror adunări for&area de cortegii precu& şi orice fel de ac%iune politică pu'lică #au clande#tină de către &e&'rii grupărilor diolvateX c )dunarea de fonduri #au de orice &iloace &ateriale pentru continuarea activită%ii grupării diolvateX d ;ăduirea cu ştiin%ă a uneia #au a &ai &ultor per#oane ur&ărite #au conda&nate pentru vreuna din faptele prevăute de ace#t articol precu& şi nepredarea ar&elor fondurilor arhivelor core#ponden%ei #au a oricăror &iloace #ervind la #ăvârşirea #copului ur&ărit de gruparea diolvată şi apar%inând ace#teia. Q...R 8. ;ruparea politică diolvată nu poate depune li#te de candidaturi la alegerile legi#lative ude%ene #au co&unale iar cele depu#e #unt nule de drept. *ici o altă grupare nu poate 5ntre'uin%a #e&nul electoral al grupării diolvate. Q...R

(a'itol$l II  I%te"i.e"ea aso.iaţi$%ilo" 3i so.iet&ţilo" se."ete- Sa%.ţi$%i  1. E#te interi#ă for&area #u' orice for&ă de a#ocia%iuni #au #ocietă%i #ecrete care 5şi vor tăinui eHi#ten%a #au #tatutele lor 5n #copul de a eluda di#poi%iunile preentei legi. 6articiparea la a#e&enea a#ocia%iuni #au #ocietă%i con#tituie delictul cu acelaşi nu&e şi pedep#it după cu& #e arată &ai o#. 1,. E#te con#iderat că participă la a#e&enea a#ocia%iuni #au #ocietă%i #ecrete şi pedep#it ca atareM a )cel care 5nfiin%eaă o a#tfel de a#ocia%iune #au #ocietate care recruteaă &e&'rii #ăi #au 5i afiliaă la a#e&enea #ocietă%i #au a#ocia%iuni #trăine având acelaşi caracter precu& şi ' )cel care continuă a conduce #au a fi &e&'ru activ al unei a#e&enea a#ocia%iuni #au #ocietă%i din %ară #au #trăinătate #au care 5ntre%ine core#ponden%ă #au legături de orice fel cu a#tfel de a#ocia%iuni #au #ocietă%i. 6edeap#a 5n caurile de &ai #u# va fi 5nchi#oare corec%ională de la 2 luni la un anX c )cel care va fi dovedit că 5n intere#ul #ău per#onal #au al unei a#ocia%iuni ori #ocietă%i #ecrete din %ară va fi pri&it #u'ven%ii autoare 'ăneşti #au &ateriale fie direct fie prin inter&ediul unei per#oane interpu#e de la diferite a#ocia%iuni ori #ocietă%i cu caracter #i&ilar din #trăinătateX

 )cel care a#i#tă cu 'ună ştiin%ă la 5ntrunirile unor a#tfel de a#ocia%iuni #au #ocietă%i #au care participă la ac%iunea lor prin core#ponden%ă #au orice alt &od. >Monitorul oficial”, din 3 aprilie 19,

A.1.A. Moii cre;tine ado9tată de Congresu8 genera8 de 8a Târgu Mure; ? a9ri8ie /02@J Studen%i&ea ro&ână creştină adunată la al W-lea Congre# general la /ârgu 4ureş 5n ilele de - aprilie 192 a votat 5n unani&itate ur&ătoarea &o%iuneM După 1, ani de #uferin%e şi ertfe #tuden%i&ea ro&ână creştină #e regă#eşte pe aceeaşi linie de credin%ă şi luptă na%ionali#tă şi creştină 5ncepută la 19!! şi reafir&ă cu tărie aceleaşi creuri. Studen%i&ea ro&ână ca corp con#tituit 5şi afir&ă co&pleta independen%ă #pirituală de ac%iune şi di#ciplină 5ncuviin%ând ca individual #tuden%ii #ă poată da cur# activ &işcărilor na%ionali#teM >/otul pentru ŢarăB 6artidul *a%ional Creştin etc. Q...R Studen%i&ea ro&ână con#tatând pericolul ce pândeşte fiin%a fiică şi #pirituală a &işcării na%ionale prin ofen#iva &işelea#că a trădătorilor calo&niilor corup%iei şi tentativelor de a#a#inat declară că a aJun la cap'tul  r'bd'rii ?i al Cn<'duinEei. Q...R  Ln con#ecin%ă cereM 1. 4ă#uri ne5ntâriate pentru proteguirea şi redre#area &orală fiică şi &aterială a ele&entului ro&âne#c grav periclitat 5n $ucovina 4ara&ureş $anat şi Ţara 4o%ilor şi 5&'unătă%irea #itua%iei ele&entului ro&âne#c din 4acedonia
. )&eliorarea #tării &ateriale prin acordarea de 'ur#e şi #u'ven%ii iar că&inelor şi cantinelor #ă li #e aplice principiul conducerii #tuden%ilor autono&i cu controlul forurilor care le #u'ventioneaă. Să #e interică patronaul politic al că&inelor şi cantinelor. 2. Călătoria #tuden%ilor pe C.7.. şi S.4.. #ă #e facă cu reducere de 0Z 5n tot ti&pul anului.

 A"ivele Naţio%ale Isto"i.e (e%t"ale fond 4ini#terul Ju#ti%iei Direc%ia Judiciară do#ar 18F192 f. 2!-22

A.1.4. %ocu>ente 9rivind 9oFie8e societăâne;ti /02AJ aJ Corne8iu e8ea Codreanu des9re credin
o&âni r&a%i cu #fin%enie gândurile pe care ni le-a lă#at viteaul co&andant legionar &ucenicul )HaB şi-a gă#it #fârşitul 5n ră'oiul civil #paniol ca voluntar 5n $atalla de la *ie'la ($ătălia Ce%ii 5n a propierea 4adridului. J  . /o%i tinerii din %ara acea#ta #ă ştie că ur&ând calea credin%ei &artiririlor vor 'irui şi vor 5nvia cu nea&ul lor   5n contra tuturor a#upritorilor uneltirilor şi loviturilor.  L&părtăşi%i cu #fânta ertfă de #ânge a lui
! /asile (otiB& #es'"e #emo."aţie 3i elite G% i#eoloBia leBio%a"& Din trinitatea de&ocraticăD1E D1E  i'ertate egalitate fraternitate. J #pecific regi&ului de&ocrat e#te principiul egalită%ii. evolu%ionarii şi &i#tica de&ocratică au făcut din ace#t principiu o dog&ă dog&a egalită%ii. De la o egalitate de drepturi civile şi politice #-a aun# la o egalitate naturală. Pri egalitatea naturală nu-i cuno#cută nici de natură nici de #ocietate. Ln natură do&ină varietatea inegalitateaX 5n #ocietate #e afir&ă elitele. Chiar 4onte#uieuD2E  5n &od indirect confir&a acea#tă afir&a%ie când #pune că >principiul de&ocratic #e corupe... şi când fiecare voeşte #ă fie egal cu aceia pe care i-a ale# a-l co&andaB. Cel care co&andă e #uperior celui co&andat dar nu fiindcă l-a ale# ci fiindcă alegerea lui a #co# la iveală o inegalitate naturală. Egalitatea de drepturi civile tre'uie ad&i#ă egalitatea de drepturi politice tre'uie ad&i#ă dar cu anu&ite reerve iar egalitatea naturală tre'uie re#pin#ă ca fiind contra naturii. Ln general egalitatea #ocială tre'uie #ă fie nu&ai un 5nceput de activitate de luptă de 5ntrecereX un 5nceput şi niciodată un #fârşit căci #chilodi& oa&enii.

D2E  4onte#uieu Charle#-oui# de Secondat 'aron de a $rede (1289-13 #criitor uri#t şi filo#of  france cola'orator la ela'orarea @nciclopediei france6' principal repreentant al curentului ilu&ini#t 6rincipiul li'ertă%ii al doilea principiu de&ocratic de &ulte ori predo&inant făcând #ă #e na#că o de&ocra%ie li'erală e#te 5n contradic%ie cu dog&a egalită%ii nu 5n#ă şi cu egalitatea concepută ca un cadru de de#făşurare a activită%ilor o&ului. i'ertatea face #ă #e na#că inegalitatea #ă #e afir&e cine poate. Ea face #ă #e na#că şi #ă activee elitele #ocialeX declanşeaă circula%ia elitelor. *u&ai #ă nu #e opună egalitatea de&ocraticăT Căci de&ocra%ia e a nu&ărului nu a &eritului. Elite şi vulg nu pot #uferi de&ocra%ia căci ea 5n#ea&nă egalitate.

nifor&iare nivelare ca #ă #e poată face nu&ărătoareaM iată ce face de&ocra%ia. Pri toc&ai a#ta 5n#ea&nă negarea elitelor ce nu pot fi unifor&iate nivelate nici nu&ărate ca nişte &ărgele. Cu toate ace#tea elitele #unt realită%i dotate cu calită%i felurite #unt for%e dina&ice conducătoare #au educatoare pe când egalitatea de&ocrată e#te o utopie. De&ocra%ia nu poate #elec%iona elitele. Ln regi&ul de&ocrat #elec-%ionarea elitelor #e face prin vot univer#al şi o'ligatoriu prin 'ani şi prin nepoti#& de#pre care )&p]re D7E #punea că-i tot atât de vechi ca şi pira&idele din Egipt. 6oporul condu# de de&agogi cică 5şi alege elitele #aleT +neHact şi periculo#. Dovadă că elitele de&ocrate #unt ceea ce are o #ocietate &ai #chilod &ai pipernicit &ai de aruncat la gunoi. Elitele nu pot fi #elec%ionate decât de aceia care le cuno#c adică tot de elite. *u&ai atunci vo& a#i#ta la o a#cen#iune 'ine&eritată a elitelor.

D7E )&p^re )ndr: 4arie (133-182 fiician #i &ate&atician france unul dintre cei care au funda&entat teoria electro&agneti#&ului.  “2farm' Biatr'”, din !1 ianuarie 193

! Ma%i)est ele.to"al al 'a"ti#$l$i Tot$l 'e%t"$ >a"& (noiembrie 193*)

7rate ro&âne şi creştine #tai o clipă pe loc şi a#cultă che&area pă&ântului pe care-l &unceşti din ori şi până 5n &ie de noapte. Ppreşte-te câteva &inute şi citeşte acea#tă #cri#oare căci 5%i faci datoria către copiii tăi şi către acei cărora le laşi o altă #oartă decât necaurile cu care te lup%i acu&a. egionarii din partidul /otul pentru ŢarăD?E 5şi a&inte#c că %ara acea#ta 5nchegată 5n hotarele ei #trăvechi prin ertfa a #ute de &ii de &or%i #uferă de ro'ia netre'nicilor care au condu#-o şi o conduc &işeleşte.

D?E *u&ele pe care 5l purta ;arda de 7ier din 19,. /e-au lă#at pe tine şi ur&aşii pradă #a&#arilor care caută #ă te de#poaie şi #ă-%i vlăguia#că #ănătatea până ce vei cădea de-a-'inelea. 6artid după partid #-a perindat la putereX fiecare te-a #fătuit #ă le dai 5ncrederea ca #ă-%i aduci o fărâ&ă de 'ine. *u te-ai 5ndoit şi i-ai autat cu dreptul tău #ă-%i facă legea #uferin%ei tale. )ce#te partide au făcut &ii de legi cheltuind &iliarde &ulte şi n-a fo#t de aun#X au 5&pru&utat alte eci de &iliarde pe #patele ur&aşilor din ur&aşii tăi şi tot nu-i de aun# fiindcă afurile şi tâlhăriile nu #e &ai #fârşe#c. ;reută%ile #-au ridicat ca &un%ii #-au 5ntin# ca pecinginea #-au a#cu%it ca ar&ele de ră'oiX te 5n%eapă &ereu din toate păr%ile şi nu-%i dai #ea&a dincotro #ă te aperi. Oălăduie#c idaniiX râd 5n hohote de durerea şi de vaietul tăuX n-au nici o ră#pundere. *ici o lege nu-i pedep#eşte pentru tot răul ce #-au priceput #ă-l facăX #ăr&an creştin care nu-%i dai #ea&a cu& trăieşti şi 5n cine &ai creiT DaT Eşti ăpăcit de toate fărădelegile 5nşelăciunile şi #uferin%ele de ai. 4intea 5%i e#te #trân#ă 5ntr-o re%ea ghi&pată ochii 5%i #unt 5&păieneni%i şi trupul 5%i tre&ură pe &ânerul uneltei de lucru cu care 5%i aduni pâinea de toate ilele. 6are că şi pă&ântul refuă #ă te hrănea#că. a o #ută opt eci şi cinci &iliarde datorii are acea#tă %ară. De unde vei #coate aurul holdelor tale când #ărăcia şi ho%ia râneşte 5n toate col%urileU Dar nu tre&uraT a#ă la o parte de#nădedea adună-%i &intea 5n cea#ul de pe ur&ăX refă-%i puterea trupului gândindu-te la Du&neeuX 'ea un pahar de apă din ulciorul vie%ii şi crede crede că #uferin%a ta de ai are un #fârşit . Crede fier'inte crede cu drago#te că partidul /otul pentru Ţară păeşte de#tinele nea&ului. Conducătorii noştri generalul ;heorghe Cantacuino-;ranicerul care a #cri# i#toria cu actele #ale de 'ravură şi Corneliu

=elea Codreanu care de la 19!0 luptă necontenit pentru dreptatea ro&ânului 5n %ara lui vegheaă la viitorul copiilor tăiX iar )rhanghelul 4ihail patronul no#tru 5n lupta noa#tră hotărâtă #trăuieşte cu #a'ie de foc ca ne&ernicii #ă nu #cape de pedeap#a ce-i aşteaptă. +ar &unca şi #trăduin%a ta ertfa făcută şi 5nchi#oarea #uferită 'ătaia şi #chingiuirea 5ndurată #e vor ridica la 5năl%i&ea ră#plătirilor voievodale.

 A"ivele Natio%ale. Directia Jud. *ea&% fond 6refectură do#. 8F193 f. 8-9

A.1.0. Pactu8 de neagresiune e8ectora8ă încheiat 8a 1? noie>=rie /02A, între Mi;carea #egionară, Partidu8 Nationa8-ărănesc ;i Partidu8 Nationa8-#i=era8 Gheorghe &rătianu) Se 5ncheie 5ntre partidele #u'#e&nate o 5n%elegere cu #copul de a apăra li'ertatea şi a a#igura corectitudinea alegerilo. )ce#te partide 5ncheie pentru ti&pul alegerilor actuale 5n vederea #copului propu# un pact de neagre#iune. 6actul de neagre#iune 5n#ea&nă 5nconurarea actelor şi li&'aului de violen%ă şi de denigrare dar nu  5&piedică afir&area ideologiei proprii şi di#cu%ia de 'ună credin%ă. Se va aduce un cuvânt de che&are şi celorlalte partide #ă #e alăture ace#tei 5n%elegeri. P co&i#iune co&ună va #ta'ili &odul de procedură şi de&er#urile care vor tre'ui pu#e 5n aplicare 5n caul infrac%iunilor ce ar fi #ă #e producă. Corneliu =elea Codreanu

+uliu 4aniu

Ieful 4işcării egionare 6reşedintele 6artidului *a%ional-Ţărăne#c ;heorghe +. $rătianu 6reşedintele 6artidului *a%ional-i'eral. $reptatea, din !3 noie&'rie 193

# De.la"aţia l$i (o"%eli$ 5elea (o#"ea%$ '"ivi%# 'oliti.a e+te"%& a &"ii #e ie"  (noiembrie 193*  

Eu #unt contra &arilor de&ocra%ii ale Pccidentului eu #unt contra 4icii Ln%elegeri eu #unt contra Ln%elegerii $alcanice şi n-a& nici un re#pect pentru Societatea *a%iunilor 5n care nu cred. Eu #unt pentru o politica eHternă alăturea de o&a şi $erlin. )lături de #tatele revolu%iilor na%ionale. Ln contra 'olşevi#&ului. P #pune un o& care n-a călătorit şi n-a cerşit ni&ic nici de la o&a nici de la $erlin.  Ln ,8 de ore după 'iruin%a 4işcării egionare o&ânia va avea o alian%ă cu o&a şi $erlinul intrând a#tfel pe linia &i#iunii #ale i#torice 5n lu&eM apărarea crucii a culturii şi a civilia%iei creştine. “&una etire”, din 0 noie&'rie 193

'III. 'I P$#ITIC +N P"RI$% !"&RURI" /024  S"PT"M&RI" /075 4./. %ecret-8ege 9rivind introducerea stării de asediu // :e=ruarie /024J  Art. I. Se introduce #tarea de a#ediu pe tot cuprin#ul Ţării.  Art. II. /oate puterile atri'uite de legi şi regula&ente 5n tot ce e#te referitor la &en%inerea ordinei pu'lice şi #iguran%a #tatului trec 5n totul 5n &âinile autorită%ilor &ilitare.

)tri'u%iunile de poli%ie şi #iguran%a generală a #tatului #e vor eHercita #u' ordinele 4ini#terului de +nterne.

 Art. III. Cad 5n co&peten%a in#tan%elor &ilitare cri&ele şi delictele prevăute 5n art. 18,-!1X !-!X !8!2!X !90X !9,X !9-!98X 08-,0X ,9-!X 9-3X ,13-,18X ,9,X ,92-,93 din Codul penal regele Carol al ++lea.  Art. I. )utorită%ile &ilitare au dreptulM

a de a face perchei%iuni oriunde şi oricând va cere tre'uin%a 5n#ă până la #e#iarea autorită%ilor &ilitare parchetele civile udecătorii de in#truc%ie udecătorii de ocol şi orice ofi%er de poli%ie udecătorea#că vor  in#tru&enta chiar 5n afacerile care #unt de co&peten%a tri'unalelor &ilitareX ' de a ordona depunerea ar&elor şi &uni%iunilor şi de a proceda la căutarea şi ridicarea lorX c de a cenura pre#a şi orice pu'lica%iuni având dreptul de a 5&piedica apari%ia oricărui iar #au pu'lica%iune #au nu&ai apari%ia unor anu&ite ştiri #au articoleX d de a opri #au diolva orice adunări oricare ar fi nu&ărul participan%ilor şi 5n orice loc #-ar 5ntruni.  Art. . Călcarea ordonan%elor date pe 'aa preentului decret-lege de către autorită%ile &ilitare #au civile şi apro'ate de Con#iliul de 4iniştri #au de 4ini#terul de +nterne #e va pedep#i cu 5nchi#oare de la o lună la ! aniX

Pdată cu pedeap#a 5nchi#orii udecata va putea pronun%a şi pedep#ele co&ple&entare prevăute de art. ! din Codul penal regele Carol al ++-lea.  Art. I. Starea de a#ediu prevăută 5n preentul decret #e va ridica când #e va crede oportun.  Art. II. După ridicarea #tării de a#ediu tri'unalele &ilitare ur&eaă a cerceta şi #olu%iona cri&ele şi delictele a căror ur&ărire le fu#e#e 5ncredin%ată.  Art. III. 6reşedintele Con#iliului no#tru de 4iniştri &ini#trul internelor al apărării na%ionale şi al u#ti%iei #unt 5n#ărcina%i cu aducerea la 5ndeplinire a ace#tui decret.

 Dat 5n $ucureşti la 11 fe'ruarie 198. >Monitorul oficial”, din 11 fe'ruarie 198

4.1. Constitu
Titl$l II  Des'"e #ato"iile si #"e't$"ile "om@%ilo"  (a'itol$l I  Des'"e #ato"iile "om@%ilo"   Art. + . /o%i ro&ânii fără deo#e'ire de orgine etnică şi credin%ă religioa#ă #unt datoriM a #ocoti 6atria drept cel &ai de #ea&a te&ei al ro#tului lor 5n via%ă a #e ertfi pentru apărarea integrită%ii independen%ei şi de&nită%ii eiX a contri'ui prin &unca lor la 5năl%area ei &orală şi propăşirea ei econo&icăX a 5ndeplini cu credin%ă #arcinile o'şteşti ce li #e i&pun prin legi şi a contri'ui de 'ună voie la 5ndeplinirea #arcinilor pu'lice fără de care fiin%a #tatului nu poate vie%ui.

 Art. 5. /o%i cetă%enii ro&âni fără deo#e'ire de origine etnică şi credin%ă religioa#ă #unt egali 5naintea legii datorându-i re#pect şi #upunere.

*i&eni nu #e poate #ocoti delegat de 5ndatoririle #ale civile ori &ilitare pu'lice #au particulare pe te&eiul credin%ei #ale religioa#e #au de orice altfel.  Art. . *u #e ad&ite 5n #tatul ro&ân nici o deo#e'ire de cla#ă #ocială. 6rivilegiile 5n aşearea dărilor #unt oprite. 4icşorările şi &ăririle de i&poite nu pot fi decât generale şi #tatornicite prin legi.  Art. *. *u e#te 5ngăduit nici unui ro&ân a propovădui prin viu grai #au 5n #cri# #chi&'area for&ei de guvernă&ânt a #tatului 5&păr%irea ori di#tri'uirea averii altora #cutirea de i&poite ori lupta de cla#ă.  Art. 8. E#te oprit preo%ilor de orice rit şi credin%ă religioa#ă a pune autoritatea lor #pirituală 5n #lu'a propagandei politice atât 5n locaşurile de#tinate cultului şi func%iunilor oficiale cât şi 5n afară de ele.

6ropaganda politică 5n locaşurile de#tinate cultului ori cu prileul &anife#ta%iunilor religioa#e nu e#te  5ngăduită ni&ănui. Price a#ocia%iune politică pe te&eiuri ori preteHte religioa#e e#te oprită.  Ln afară de per#oanele de condi%iunile şi de for&ele prevăute 5n legi ni&eni nu poate lua ori pre#ta  ură&inte de credin%ă.  Art. 9. o&ânul care fără preala'ila autoria%ie a guvernului va intra 5n orice #eviciu al unui #tat #trăin #au #e va alătura pe lângă o corpora%ie &ilitară #trăină pierde de plin drept cetă%enia ro&ână.

Supunerea pentru oricât ti&p şi din orice fapt ar reulta ea la vreo protec%ie #trăină trage după #ine pierderea de plin drept a cetă%eniei ro&âne. *a%ionalitatea ro&ână pierdută 5n condi%iunile aici arătate nu #e poate redo'ândi prin naturaliare

(a'itol$l II  Des'"e #"e't$"ile "om@%ilo"   Art. 10. o&ânii #e 'ucură de li'ertatea conştiin%ei de li'ertatea &uncii de li'ertatea 5nvă%ă&ântului de li'ertatea pre#ei de li'ertatea 5ntrunirilor de li'ertatea de a#ocia%ie şi de toate li'ertă%ile din care decurg drepturi  5n condi%iunile #tatornicite prin legi.Q...R  Art. 1. i'ertatea individuală e#te garantată.

*i&eni nu poate fi ur&ărit #au perchei%ionat decât 5n caurile şi după for&ele #ta'ilite de lege. *i&eni nu poate fi de%inut #au are#tat decât 5n puterea unui &andat udecătore#c &otivat şi co&unicat 5n &o&entul are#tării #au cel &ai târiu 5n !, de ore după are#tare.  Ln ca de vină vădită ori de urgen%ă de%inerea #au are#tarea #e poate face i&ediat iar &andatul #e va e&ite şi co&unica 5n !, ore confor& alineatului precedent. Q...R  Art. 1. 6roprietatea de orice natură precu& şi crean%ele atât a#upra particularilor cât şi a#upra #tatului #unt inviola'ile şi garantate ca atare.

Pricine poate di#pune li'er de 'unurile ce #unt ale lui după nor&ele prevăute 5n legi. $unurile care fac parte din do&eniul pu'lic #unt ad&ini#trate şi nu pot fi 5n#trăinate decât după regulile şi cu for&ele #ta'ilite prin lege. *ici o lege nu poate 5nfiin%a pedeap#a confi#cării averilor afară de caurile de 5naltă trădare şi delapidare de 'ani pu'lici. Q...R  Art. 19. i'ertatea conştiin%ei e#te a'#olută.

Statul garanteaă tuturor cultelor o deopotrivă li'ertate şi protec%iune 5ntrucât eHerci%iul lor nu aduce atingere ordinei pu'lice 'unelor &oravuri şi #iguran%ei #tatului. $i#erica ortodoHă creştină şi cea greco-catolică #unt 'i#erici ro&âneşti. eligia creştin ortodoHă fiind religia &arei &aorită%i a ro&ânilor 'i#erica ortodoHă e#te 'i#erica do&inantă 5n #tatul ro&ân iar cea greco-catolică are  5ntâietate fa%ă de celelalte culte. $i#erica ortodoHă ro&ână e#te şi ră&âne neatârnată de orice ierarhie #trăină pă#trându-şi 5n#ă unitatea  5n privin%a dog&elor cu 'i#erica ecu&enică a ă#ăritului. Q...R  Art. 3. Secretul #cri#orilor telegra&elor şi convor'irilor telefonice e#te inviola'il. Se eHcepteaă caurile  5n care u#ti%ia e datoare #ă #e infor&ee confor& legii.  Art. +. Cetă%enii ro&âni au dreptul a #e aduna paşnici şi fără ar&e pentru a trata tot felul de che#tiuni confor&ându-#e legilor care reguleaă eHerci%iul ace#tui drept.

 Lntrunirile proce#iunile şi &anife#ta%iile pe căile pu'lice ori 5n aer li'er #unt #upu#e legilor şi orânduirilor  poli%ieneşti. Q...R

Titl$l III  Des'"e '$te"ile stat$l$i  Art. 9. /oate puterile #tatului e&ană de la na%iunea ro&ână.

Ele 5n#ă nu #e pot eHercita decât prin delega%iune şi nu&ai după principiile şi regulile aşeate 5n Con#titu%ia de fa%ă.  )rt. 30. egele e#te capul #tatului.  Art. 31. 6uterea legi#lativă #e eHercită de rege prin epreenta%iunea na%ională care #e 5&parte 5n două  )dunăriM Senatul şi )dunarea Deputa%ilor.

egele #anctioneaă şi pro&ulgă legile.  Lnainte de a i #e da #anc%iunea regală legea nu e vala'ilă. egele poate refua #anc%iunea. *ici o lege nu poate fi #upu#ă #anc%iunii regale decât după ce va fi fo#t di#cutată şi votată de &aoritatea a&'elor )dunări. 6ro&ulgarea legilor votate de a&'ele )dunări #e va face prin 5ngriirea &ini#trului de u#ti%ie care e#te şi pă#trătorul &arelui #igiliu al #tatului. +ni%iativa legilor e#te dată regelui. 7iecare din cele două )dunări pot propune din ini%iativă proprie nu&ai legi 5n intere#ul o'şte#c al #tatului . Q...R  Art. 3. 6uterea eHecutivă e#te 5ncredin%ată regelui care o eHercită prin guvernul #ău 5n &odul #ta'ilit prin Con#titu%ie. Q...R

(a'itol$l I  Des'"e "eBe  Art. 3+. 6uterile con#titu%ionale ale regelui #unt ereditare 5n linie co'orâtoare directă şi legiti&ă a 4ae#tă%ii Sale regelui Carol + de Oohenollern Sigåen din 'ăr'at 5n 'ăr'at prin ordinul de pri&ogenitură şi cu eHcluiunea perpetuă a fe&eilor şi co'orâtorilor lor.

Co'orâtorii 4ae#tă%ii Sale vor fi cre#cu%i 5n religiunea ortodoHă a ă#ăritului. Q...R  Art. ++. 6er#oana regelui e#te inviola'ilă. 4iniştrii lui #unt ră#punători.

 )ctele de #tat ale regelui vor fi contra#e&nate de un &ini#tru care prin acea#ta 5n#ăşi devine ră#punător  de ele. Se eHcepteaă nu&irea pri&ului &ini#tru care nu va fi contra#e&nată. Q...R  Art. +. egele nu&eşte şi revocă pe &iniştrii #ăi.

El are dreptul de a ierta #au &icşora pedep#ele 5n &aterii cri&inale afară de ceea ce #e #tatorniceşte 5n privin%a &iniştrilor. El nu poate #u#penda cur#ul ur&ăririi #au udecă%ii nici a interveni prin nici un &od 5n ad&ini#trarea u#ti%iei. El nu&eşte #au confir&ă 5n func%iunile pu'lice potrivit legilor. El nu poate crea o nouă func%iune fără o lege #pecială. El face regula&entele nece#are pentru eHecutarea legilor fără #ă poată &odifica legile şi #cuti pe cineva de eHecutarea lor. El poate 5n ti&pul când )dunările legiuitoare #unt diolvate şi 5n intervalul dintre #e#iuni #ă facă 5n orice privin%ă decrete cu putere de lege care ur&eaă a fi #upu#e )dunărilor #pre ratificare la cea &ai apropiată a lor  #e#iune. El e#te capul oştirii. El are dreptul de a declara ră'oiul şi de a 5ncheia pacea. El conferă gradele &ilitare 5n confor&itate cu legea. El conferă decora%iunile ro&âne. El acrediteaă a&'a#adorii şi &iniştrii plenipoten%iari pe lângă şefii #tatelor #trăine. El are dreptul de a 'ate &onedă confor& unei legi #peciale. El 5ncheie cu #tatele #trăine tratatele politice şi &ilitare. Conven%iunile nece#are pentru co&er% naviga%iune şi altele a#e&enea de el 5ncheiate pentru a avea putere de lege 5n interior tre'uie #ă fie 5n#ă #upu#e )dunărilor legiuitoare şi apro'ate de ele.  Art. +*. i#ta civilă #e hotărăşte prin lege.

>Monitorul oficial”, din !3 fe'ruarie 198

4.2. %ecret-8ege 9entru în:iinartie /024J  Art. I. Se 5nfiin%eaă un Con#iliu de Coroană a cărui co&punere şi func%ionare e#te deter&inată prin legea de fa%ă  Art. II. 4e&'rii Con#iliului de Coroană vor fi nu&i%i prin decret regal. Ei #unt de#e&na%i de rege dintre actualii şi foştii de&nitari ai #tatului 'i#ericii oştirii şi ai Cur%ii regale #au din per#onalită%i de vaă ale Ţării.

*u&ărul &e&'rilor nu e#te li&itat.  Art. III. egele 5ntruneşte Con#iliul de Coroană ori de câte ori #ocoteşte util #ă-i ceară părerea cu titlu con#ultativ a#upra pro'le&elor de #tat de 5n#e&nătate eHcep%ională. Con#iliul #e adună 5n reşedin%a regală şi e#te preidat de rege.

Con#iliul #e 5ntruneşte fie #ingur fie 5&preună cu Con#iliul de 4iniştri după cu& decide regele.

De'aterile ur&ate #unt con#e&nate 5ntr-un proce#-ver'al care #e con#ervă 5n )rhiva Ca#ei regale.  Art. I.  4e&'rii Con#iliului de Coroană pot pri&i şi 5n#ărcinări #peciale. Ele #unt fiHate prin 5nalta  5n#ărcinare şi au un caracter te&porar.  Art. . 4e&'rii Con#iliului de Coroană poartă titlul de con#ilieri regali şi au rang de &iniştri de #tat şi ocupă 5n toate cere&oniile oficiale loc 5ndată după preşedintele Con#iliului de 4iniştri. Ei vor pri&i o inde&nia%ie de repreentare.

Dat 5n $ucureşti la 0 &artie 198. >Monitorul oficial”, din 1 &artie 198

4.7. %ecret-8ege 9entru diFo8varea asocia
Dat 5n $ucureşti la 0 &artie 198. +oan Scurtu  ($leBe"e #e #o.$me%te 3i mate"iale '"ivi%# isto"ia Rom@%iei  )e!"$a"ie 198se'tem!"ie 19402 $ucureşti /ipografia niver#ită%ii 193, p. 93

4.?. %ecret-8ege 9entru a9ărarea ordinei în statD/E D/E  6rin con%inutul #ău ace#t decret-lege avea un pronun%at caracter antilegionarX prin punerea lui 5n aplicare la 12 aprilie 198 C.=.Codreanu a fo#t are#tat şi conda&nat la 2 luni de 5nchi#oare pentru ultra adu# lui *. +orga pe atunci &ini#tru 5n func%iune. (v. şi #cri#oarea lui Codreanu către profe#orul +orga se.ţi$%ea /III – (o%)"$%t&"i 'oliti.e2 e+t"ema st@%B& 3i e+t"ema #"ea't&. Titl$ '"elimi%a" 

a9ri8ie /024J

 Art. 1. Ln afară de infrac%iunile prevăute de Codul penal Carol al ++-lea #e pedep#e#c şi uneltirile contra ordinei #ociale şi infrac%iunile 5n contra liniştei pu'lice prevăute de acea#tă lege.

(a'itol$l I   Art. . E#te interi# a propovădui prin viu grai #au 5n #cri# #chi&'area for&ei de guvernă&ânt a #tatului  5&păr%irea #au di#tri'uirea averii altora #cutirea de i&poite ori lupta de cla#ă.  Art. 3. De a#e&enea e#te oprită propagarea doctrinelor religioa#e contrarii legilor de organiare a #tatului #au in#truc%iunilor #ale.

Sunt #ocotite contrarii legilor de organiare a #tatului #au in#truc%iunilor #ale doctrinele religioa#e ale cultelor #au a#ocia%iunilor nerecuno#cute.  Art. +.  E#te interi#ă orice propagandă politică 5n locaşurile de#tinate cultului autorită%ilor pu'lice şi şcoalelor ori cu prileul unei &anife#ta%iuni religioa#e #au şcolare.

 Art. 5. Lncălcarea di#poi%iunilor art. !  şi , din acea#tă lege #e pedep#eşte cu 5nchi#oare corec%ională de la 2 luni la 1 an şi cu a&endă de la 10.000 la !0.000 de lei.  Art. . E#te interi# a #e lua şi pre#ta orice fel de ură&ânt nelegal.  Art. *. E#te interi# &er#ul 5n for&a%iune &ilitară pe şo#ele #trăi ori pie%e pu'lice 5n #cop de &anife#ta%iune politică.

E#te de a#e&eni interi# de a cânta 5n grupuri pe o# 5n auto&o'ile 5n tren #au folo#ind orice alt &iloc de tran#port arii ce ar putea fi #ocotite ca eHpri&area unor anu&ite idei politice.  Art. 8. E#te interi# a participa la &anife#ta%iuni de #tradă #au proce#iuni organiate 5n #copurile oprite de preenta lege şi de Codul penal Carol al ++-lea.  Art. 9.  E#te interi#ă folo#irea de for&a%iuni 5nar&ate 5n #copul propagandei #au oricărei alte ac%iuni politice.  Art. 10. E#te interi# a #e tipări #au &ultiplica 5n orice &od şi 5&păr%i &anu#cri#e #chi%e #au de#ene ce ar  con%ine un 5nde&n la #ăvârşirea unui act #au &anife#tarea unei idei politice din cele oprite de preenta lege. QVR

(a'itol$l III   Art. 5. E#te interi# #tuden%ilor şi elevilor de a adera la ac%iuni politice #au de a participa la &anife#ta%iuni cu ace#t caracter.

Studen%ii şi elevii care vor 5ncălca di#poi%iunile de &ai #u# vor fi eH&atricula%i de către rectorii univer#ită%ilor şi directorii şcolilor re#pective. Q...R

(a'itol$l /   Art. 3* . Ln toate caurile prevăute de acea#tă lege in#tan%ele de udecată vor putea interice de la  5nceput #au 5n cur#ul de'aterilor 5n total #au 5n parte reproducerea #au dările de #ea&ă ale de'aterilor 5n &ă#ura 5n care ace#te dări de #ea&ă ar putea con#titui un pericol pentru ordinea pu'lică .

 )cea#tă interdic%iune va fi pronun%ată de in#tan%ă la cererea 4ini#terului 6u'lic. QVR  Art. 39. 4ini#terul +nternelor poate pe 'aa unui urnal al Con#iliului de 4iniştri #ă fiHee un do&iciliu o'ligatoriu per#oanelor care pun la cale #au 5ntreprind o activitate interi#ă de preenta lege şi periculoa#ă pentru ordinea şi #iguran%a #tatului.

Do&iciliul o'ligatoriu #e va putea i&pune pe un ter&en de la 2 luni la 1 an. Jurnalul Con#iliului de 4iniştri şi deciia 4ini#terului +nternelor #unt con#iderate ca acte de guvernă&ânt şi nu #unt generatoare de daune. 6er#oanele #upu#e unui do&iciliu o'ligatoriu care vor 5ncălca di#poi%iunile ace#tui articol #e vor pedep#i cu 5nchi#oare corec%ională de la 1-! ani şi cu a&endă de la 10.000- !0.000 lei. “Monitorul oficial”, din 1 aprilie 198

4.@. %ecret-8ege 9entru în:iin=rie /024J  )rt. +. 2e CnfiinEea6', pe 6iua promul<'rii le
 Art. I. Con#ilierii regali #unt &e&'ri de drept ai 7rontului enaşterii *a%ionale.  Art. .  /o%i ro&ânii care au 5&plinit !1 de ani cu eHcep%ia &ilitarilor activi şi a &e&'rilor ordinului  udecătore#c au dreptul #ă ceară 5n#crierea 5n 7rontul enaşterii *a%ionale #upunându-#e condi%iunilor de func%ionare şi de di#ciplină #ta'ilite prin regula&entul preentei legi.  Art. I. 7rontul enaşterii *a%ionale are #ingur dreptul de a fiHa şi depune candidaturile pentru alegerile parla&entare ad&ini#trative şi profe#ionale.  Art. II. Price altă activitate politică decât aceea a 7rontului enaşterii *a%ionale va fi #ocotită clande#tină iar autorii ei pedep#i%i cu degradarea civică pe ter&en de ! până la  ani.  Art. III. n regula&ent #pecial făcând parte integrantă din preenta lege va deter&ina condi%iunile de organiare şi func%ionare a 7rontului enaşterii *a%ionale.

>Monitorul oficial”, din 12 dece&'rie 198

4.A. %ecret-8ege 9entru re:or>a e8ectora8ă >ai /020J (a'itol$l I  (om'$%e"ea A#$%&"ilo"- AleB&to"i 3i eliBi!ili   Art. 1. epreentarea na%ională #e co&pune din )dunarea Deputa%ilor şi Senat.  Art. . )dunarea Deputa%ilor #e co&pune din !8 repreentan%i.

*u&ărul lor pe circu&#crip%ii şi categorii de 5ndeletniciri e#te #ta'ilit 5n ta'loul aneHat care face parte integrantă din legea de fa%ă.  Art. 3.  )legerea deputa%ilor #e face prin vot #ecret o'ligatoriu şi eHpri&at prin #crutin unino&inal pe circu&#crip%iuni. Sunt 11 circu&#crip%ii electorale şi anu&e pentru fiecare %inut câte una plu# capitala Ţării.

Durata &andatelor e#te de 2 ani.  Art. +. Spre a fi eligi'il 5n )dunarea Deputa%ilor #e cereM

a ) fi cetă%ean ro&ânX ' ) avea eHerci%iul drepturilor civile şi a fi 5n#cri# 5n li#ta electorală pentru circu&#crip%ia şi categoria de  5ndeletniciri pe care tre'uie #-o repreinteX c ) avea do&iciliul 5n o&ânia. 7e&eile nu #unt eligi'ile 5n )dunarea Deputa%ilor.  Art. 5.  )u drept de vot pentru alegerea deputa%ilor cetă%enii ro&âni 'ăr'a%i şi fe&ei care 5ntrune#c condi%iunile ur&ătoareM

a )u vâr#ta de 0 ani 5&plini%iX ' Sunt ştiutori de carteX c 6ractică efectiv o 5ndeletnicire intrând 5n vreuna din ur&ătoarele trei categoriiM 1 )gricultură şi &uncă &anualăX ! Co&er%ul şi indu#triaX  Pcupa%iuni intelectuale.

d *u intră 5n nici unul din caurile de incapacitate #au nede&nitate prevăute de legea de fa%ă.  Art. . Senatul #e co&pune din #enatori nu&i%i de rege din #enatori de drept şi din #enatori aleşi.

corp.

 Art. *. Senatorii nu&i%i de rege tre'uie #ă 5ntrunea#că condi%iile generale de o'ligativitate pentru ace#t

*u&ărul lor e#te de 88 adică egal cu al #enatorilor aleşi fiHat 5n ta'loul aneHat care face parte integrantă din legea de fa%ă.  Art. 8. Sunt #enatori de drept 5n virtutea 5naltei lor #itua%iuni 5n #tat şi 'i#ericăM

a 4oştenitorul tronului de la vâr#ta de 18 ani 5&plini%iX ' /o%i principii fa&iliei regale &aoriX c 6atriarhul şi &itropoli%ii ŢăriiX d Epi#copii 'i#ericilor ortodoHe ro&âne şi greco-catolice 5ntrucât #unt aleşi confor& legilor ŢăriiX e Capii confe#iunilor recuno#cute de #tat câte unul din fiecare confe#iune 5ntrucât #unt aleşi #au nu&i%i confor& legilor Ţării şi repreintă un nu&ăr de pe#te !00.000 de credincioşiX 19!2.

f Senatorii de drept recuno#cu%i până la data de !3 fe'ruarie 198 pe 'aa legii electorale din !3 &artie  Art. 9. Senatorii aleşi #unt de#e&na%i prin vot o'ligatoriu #ecret şi eHpri&at prin #crutin unino&inal.

/o%i alegătorii din %ară con#tituie o #ingură circu&#crip%ie al cărei #ediu e#te la Curtea de )pel din $ucureşti. *u&ărul #enatorilor aleşi e#te de 88. eparti%ia &andatelor pe 5ndeletniciri e#te cea #ta'ilită 5n ta'loul aneHat care face parte din preenta lege.  Art. 10. 6entru a fi eligi'ili 5n Senat 'ăr'a%ii şi fe&eile tre'uie #ă 5ntrunea#că ur&ătoarele condi%iuniM

a Să fie cetă%enii ro&âniX ' Să ai'ă vâr#ta de ,0 de ani 5&plini%iX c Să ai'ă eHerci%iul drepturilor civile şi #ă fie 5n#crişi 5n li#ta electorală pentru categoria de 5ndeletnicire pe care tre'uie #-o repreinteX c Să ai'ă do&iciliul 5n o&ânia.  Art. 11. )u dreptul de vot pentru alegerea #enatorilor cetă%enii ro&âni 'ăr'a%i şi fe&ei care 5ntrune#c condi%iile ur&ătoareM

a )u vâr#ta de 0 de ani 5&plini%iX ' Sunt ştiutori de carteX c *u intră 5n nici unul din caurile de incapacitate #au nede&nitate prevăute de legea de fa%ăX d Sunt &e&'rii 5n organele de conducere ale corpurilor con#tituite 5n #tat din cele trei categorii de  5ndeletniciri prevăute la art.  din preenta lege. Q..R

(a'itol$l /II  Dis'oiţi$%i #ive"se

 Art. 5. Prdinea 5n ti&pul alegerilor va fi pă#trată de un detaşa&ent de andar&i rurali puşi la di#poi%ie la cererea pri&ului preşedinte al Cur%ii de )pel.  Art. . *i&eni nu poate candida decât 5ntr-o #ingură circu&#crip%ie electorală şi pentru o #ingură )dunare. Senatorii de drept şi cei nu&i%i nu &ai pot candida 5n alegeri pentru nici o )dunare.  Art. *. Lnceteaă de a &ai avea eHerci%iul &andatului deputa%ii #au #enatorii care vor pierde vreuna din condi%iile cerute pentru a fi eligi'ili. Se eHcepteaă caul #enatorilor care repreintă o organia%ie profe#ională şi care nu pierd &andatul dacă organia%ia a fo#t diolvată printr-un act al puterii eHecutive.  Art. 8. 4e&'rii 6arla&entului vor purta la şedin%e şi #ole&nită%i 5n &od o'ligatoriu unifor&a 7rontului enaşterii *a%ionale. Monitorul oficial  din 9 &ai 199

4.4. Martha &i=escuD/EPar8a>entu8 a8es în iunie /020 D/E 4artha $i'e#cu (1889-193 #criitoare franceă de origine ro&ână o'#ervatoare atentă a realită%ilor  i#torice ro&âneşti din prea&a celei de-a doua conflagra%ii &ondiale. Mo
D1E ;rigore ;afencu (189!-193 &ini#tru de EHterne. D2E eferire la #o%ul autoarei ;eorge-
D7E Kilhel& 7a'riciu# (188!-192, diplo&at ger&an 4ini#tru al celui de-al /reilea eich la $ucureşti (192-19,1. P nouă Con#titu%ie intră 5n vigoareM regele nu&eşte direct pe #enatori iar guvernul pe deputa%i. Ln for&ula con#acrată &en%iunea >prin voin%a na%ionalăB a fo#t a'olităM ne aunge >&ila lui Du&neeuB ca odinioară pe decretele 'unicului lui ;eorge pentru a nu ne depărta şi &ai &ult. Carol al ++-lea a revenit la vechea ter&inologie aşa cu& apa 5şi revine la vechea &atcă.  L&i pli&' privirea pe#te adunare pe#te cele două adunări contopite 5ntr-una #ingură. E#te o grădină de crini şi de &argareteD?E un parla&ent colonial. >+-a 5nfăşat pe to%i 5n al'B cu& ar #pune ;eorge. QCon#tantinR  )rgetoianu Qcare va deveni pri&-&ini#tru 5n #epte&'rie G noie&'rie 199R #ea&ănă cu un elefant al'. *u #e  5ngăduie al'ă#truiul decât foştilor preşedin%i de con#iliu printre care #e nu&ăra şi +orga.

D?E )luie la unifor&a al'ă a &e&'rilor 7..*.-ului  Ln orice ca unifor&a le dă o 5nfă%işare cură%ică. Ce-o #ă &ai râdă ;eorge când 5i voi pove#tiT cu frun%ile cele &ai po#o&orâte poate chiar cele &ai o#niceB G au fo#t #poi%i cu var ca nişte po&i fructiferi #au ca nişte K.C.-uri de gară - ca tot ce tre'uie deinfectat. EHact la ora un#preece 5şi face apari%ia Carol al ++-lea 5nveş&ântat 5n al' din cap până 5n picioare şi ur&at de fiul #ău 4ihai la fel de al' ca şi el. Ln picioare crinii şi &argaretele aplaudă frenetic. 6rintre ei &ul%i l-au  5&proşcat pe rege cu noroi şi la cea &ai &ică dovadă de #lă'iciune din partea lui #unt gata #ă-l 5&proaşte din nou. 6ro'a'il că toc&ai de aceea le-a dat haine care #e păteaă uşor G ca #ă-i 5&piedice de a #e &urdări. Dar  cine va fi 5n #tare #ă-i oprea#căU Carol al ++-lea ro#teşte cuvântarea de de#chidere cu voce fer&ă şi li&pede. utiliatăB contra lui.

4artha $i'e#cu C$"%al 'oliti.2 1991940  $ucu-reşti Editura 6olitică 1939 pp. 33-38

4.0. Scrisoarea 8ui Corne8iu e8ea Codreanu, către Nico8ae Iorga ( martie 1938) 6entru profe#orul +orga Co&er%ul legionar de la P'or şi de la aăr   )#tăi #â&'ătă !2 &artie 198 orele 9 di&. cele două re#taurante de la P'or şi de la iceul aăr au fo#t 5nchi#e de autorită%i. a cel dintâi #-a preentat co&i#arul Ief 7urduce#cu de la Circ. a 18-a 5n#o%it de trei co&i#ari autori şi de un pluton de andar&i #u' co&anda unui #ergent. a cel de al doilea co&i#arul şef 4ala&uceanu 5n#o%it de doi co&i#ari autori punând 5n vedere per#onalului #ă #e retragă deoarece au ordin #ă evacuee şi #ă 5nchidă i&ediat localul. QVR Când acu& 1 ani 5n ur&ă tineretul &anife#ta go&oto# 5&potriva cuceririi iudaice (nu &ai go&oto# decât dl. +orga la 1902 do&nii de a#tăi ne #puneauM >u a?a "eEi re6ol"a problema e"reiac'.  ApucaEi"' de comerE. :aceEi comerE, ca eiK” 

+ată ne-a& apucat cu #ufletul plin de #peran%e. Cu dor de &uncă. Când a%i văut 5n#ă că porni& că #unte& corec%i că #unte& capa'ili că &unca noa#tră e 'inecuvântată de Du&neeu veni%i tot voi şi di#truge%i ace#t 5nceput de co&er% ro&âne#c poate cel dintâi 5nceput #erio# din vre&ea noa#tră veni%i şi fără &ilă 5nă'uşi%i ace#te 5ncercări tot avântul no#tru şi atâtea #peran%e. Ce epitete pot #ă vă dauU Ce cuvânt din li&'a ro&ână vi #-ar potriviU *e acua%i că a& greşit 5n trecutU Dar cine n-a greşit dintre voiU Spune%i-ne 5n#ă ce a& greşit acu&U *e #coate%i o cri&ă din ceea ce voi 5nşivă ne  5nde&na%i ieri #ă face&U
Ei 'ine nu &ai potT Din &arginile puterilor &ele o&eneşti cu care te-a& re#pectat 5%i #trigM Eşti un incorect. Eşti un necin#tit #ufleteşte. Datoria ele&entară a unui o& corect e#te #ă #e infor&ee şi la o&ul pe care 5l udecă nu nu&ai la agen%ii &incinoşi ai do&nului )r&and Căline#cu (care lan#a#eră ieri pe pia%ă că 12 echipe #u' conducerea lui )leHandru Cantacuino vor #ă-l o&oare pe d-#a..

Eu nu &ă pot 'ate cu d-ta. *-a& nici geniul nici vâr#ta nici condeiul şi nici #itua%ia d-tale. *-a& ni&ic. D-ta ai totul. Dar din adâncul #ufletului lovit şi nedreptă%it 5%i #trig şi 5%i voi #triga din adâncul gropiiM eşti un necin#tit #ufleteşte căci %i-ai 'ătut oc pe nedrept de #ufletele noa#tre nevinovateT  
4./5. Co>unicatu8 Parchetu8ui Mi8itar a8 Cor9u8ui II r>ată cu 9rivire 8a uciderea 8ui Corne8iu e8ea Codreanu 25 noie>=rie /024JD/E Q1R Ln #eara ilei de !8 noie&'rie 198 5n cadrul unei ca&panii &ai a&ple de a&enin%are la adre#a oa&enilor politici câ%iva &e&'ri ai 4işcării egionare au 5ncercat #ă-l a#a#inee pe profe#orul 7lorian Itefăne#cu-;oangă rectorul niver#ită%ii din Clu. Ln acea#tă at&o#feră a avut loc a#a#inarea lui Corneliu =elea Codreanu. 6archetul &ilitar al C[orpului\ ++ )[r&ată\ ne infor&eaăM  Ln noaptea de !9-0 noie&'rie a.c. #-a făcut un tran#fer de conda&na%i de la 5nchi#oarea . Sărat la $ucureşti - Jilava.  Ln dreptul pădurii ce core#punde Ailo&etrului 0 de pe şo#eaua 6loieşti - $ucureşti pe la orele  auto&o'ilele au fo#t atacate cu 5&puşcături de necuno#cu%i care au di#părut şi 5n acel &o&ent tran#fera%ii profitând de faptul că tran#portul #e făcea 5n auto&o'ile $reA tip andar&i de#chi#e şi pe ti&p de noapte cu cea%ă dea#ă au #ărit din &aşini 5ndreptându-#e cu vădită inten%ie de a di#părea 5n pădure. Jandar&ii după #o&a%iile legale au făcut u de ar&ă.  )u fo#t 5&puşca%iM Corneliu =elea Codreanu conda&nat la ece ani &uncă #ilnică şi şa#e ani interdic%ie. Con#tantine#cu *icolae Caranica +on $eli&ace Doru autorii a#a#inatului co&i# a#upra lui +.;. Duca conda&na%i la &uncă #ilnică pe via%ă. Caratana#e +on $oântan +o#if Curcă Itefan 6ele +oan State ;r. +oan )tana#iu +oan $ogdan ;avrilă
 )tât 6archetul &ilitar al Corpului ++ )r&ată pe teritoriul căruia #-a 5ntâ&plat caul cât şi parchetul civil fiind 5nştiin%ate au venit la fa%a locului şi au con#tatat 5n &od oficial &oartea celor nu&i%i &ai #u# de către &edic prin 5ncheierea de proce#-ver'al.  ) autoriat 5n&or&ântarea cadavrelor ră&ânând &ai departe 5n cercetarea caului. Co&andantul &ilitar după propunerea parchetului şi pentru &otive de ordine pu'lică a apro'at ca  5n&or&ântarea #ă #e facă la #u'centrul &ilitar Jilava fapt ce #-a eHecutat 5n di&inea%a ilei de 0 noie&'rie a.c. prin 5ngriirea 5nchi#orii &ilitare Jilava. “;ni"erul”, din ! dece&'rie 198

4.//. Co>unicatu8 o:icia8 9rivind asasinarea 8ui r>and Că8inescu, 9re;edinte8e Consi8iu8ui de Mini;tri, 8a 1/ se9te>=rie /020 Ţara 5ntreagă a ră&a# 5n&ăr&urită ieri la orele ! după a&iaa când o voce neo'işnuită a anun%at la po#tul de adio a#a#inarea d-lui )r&and Căline#cu preşedintele Con#iliului de 4iniştri. Era atât de uluitoare ştirea 5ncât 5n pri&ul &o&ent ni&eni n-a voit #-o creadă &ai ale# că toata lu&ea şia putut da #ea&a că vocea care o anun%a#e nu era aceea a #peaAer-ului. 6e#te câteva &inute 5n#ă faptul a fo#t confir&at. 6ri&ul &ini#tru a fo#t a#a#inat 5n apropierea ca#ei #ale 5n 5&preurări pe care le relată& 5n altă parte a iarului. *u e ro&ân care #ă nu re#i&tă toată 5ngriorarea pe care un a#e&enea a#a#inat o in#piră 5n ilele grave de a#tăi când liniştea ordinea şi #olidaritatea na%ională #unt i&perative care tre'uie #ă co&ande de la un capăt la altul al Ţării. 6ri&ul no#tru cuvânt pe care ne #ocoti& 5n drept #ă-l adre#ă& poporului ro&ân pentru apararea intere#elor căruia nu a& 5ncetat o clipă a lupta 5n nu&ele căruia a& vegheat şi veghe& cu neclintită drago#te pentru el şi cu neo'o#ită aten%ie la tot ce era şi e#te 5n #trân#ă legătură cu intere#ele lui na%ionale cu nevoile lui cu drepturile lui G pri&ul no#tru cuvânt pe care-l adre#ă& din adâncul conştiin%ei noa#tre ro&âneşti e#teM toată lu&ea #ă-şi pă#tree cal&ulT *iciodată %ara n-a avut &ai &ultă nevoie de linişte de ordine şi di#ciplină ca 5n ace#te ile de griă na%ională. *iciodată %ara n-a avut &ai &ultă nevoie de #trân#ă unire a tuturor fiilor ei de acea #olidaritate na%ională care #ingură poate a#igura na%iunii 5ntregi for%a nece#ară pentru apararea drepturilor şi #ecurită%ii ei.  Ln ace#te ile când nu departe de frontierele noa#tre #e dau lupte crâncene când #e cuvine ca to%i acei care au ră#punderea intere#elor şi apărării Ţării #ă poată depune 5n linişte toată vigilen%a şi toată autoritatea 5n eHercitarea &arei &i#iuni na%ionale a cea#ului de fa%ă Ţara 5ntreagă e datoare #ă dea pilda celei &ai de#ăvârşite di#cipline patriotice şi a celei &ai de#ăvârşite 5ncrederi 5n viitorul nea&ului şi #tatului ro&ân. n #ingur cuvânt de ordine #ă treacă din o& 5n o& pe tot 5ntin#ul ŢăriiM cal& di#ciplină patrioti#& şi #olidaritate.

Co>unicat 6reşedin%ia Con#iliului a dat ur&ătorul co&unicatM  >Dl. )r&and Căline#cu preşedintele Con#iliului de 4iniştri a fo#t a#a#inat &işeleşte a#tăi !1 #epte&'rie ora 1, 5n apropiere de locuin%a #a.  )#a#inii &e&'ri ai fo#tei ;ări de 7ier au fo#t are#ta%i. *oul preşedinte al Con#iliului de 4iniştri depune ură&ântul 5n cur#ul ace#tei după a&iei după care va avea loc un Con#iliu de 4iniştriB “;ni"erul”, din ! #epte&'rie 199

4./1. %ecret-8ege 9entru trans:or>area !rontu8ui Rena;terii Na
>Monitorul oficial”, din !! iunie 19,0

4./2. %ecret-8ege 9entru a9ărarea ordinei 9o8itice unice ;i tota8itare a statu8ui ro>ân 11 iunie /075J  Art. 1. Con#tituie delictul de uneltire contra odinei pu'lice a Ţării şi #e pedep#eşte cu 5nchi#oare corec%ională de la  la  ani şi a&endă de la 10.000 la 100.000 lei interdic%ie corec%ională de la 1 la  aniM a 7aptul de a propovădui prin viu grai #au prin #cri# #chi&'area organiării politice a Ţării ai eHi#tentă a#tfel cu& ea e#te #ta'ilită prin decretul-lege de 5nfiin%are a 6artidului *a%iuniiX ' 7aptul de a con#titui #au organia a#ocia%iuni #ecrete 5n #copul arătat la aliniatul precedentX c 7aptul de a recon#titui a#ocia%iuni diolvate #au de a continua activitatea lorX e Price fapt tinând a arunca di#credit a#upra organia%iunii politice unice recuno#cută de lege #au a-i ădărnici activitatea. Cei conda&na%i pe 'aa preentului teHt vor pierde dreptul la pen#iune dacă #unt pen#ionari pu'lici.  Art. . *u poate fi func%ionar pu'lic cine nu e#te &e&'ru 5n 6artidul *a%iunii. Cei ce nu vor cere 5n#crierea până cel târiu la data de 1 augu#t 19,0 precu& şi cei ce cerând 5n#crierea nu vor fi ad&işi #unt revoca%i de plin drept pe acea#tă dată. )cea#tă di#poi%iune nu #e aplică &ilitarilor 5n activitate.  Art. 3. *i&eni nu poate candida şi ni&eni nu poate fi ale# 5n con#iliul #au co&itetul de conducere al vreuneia dintre profe#iunile li'ere organiate prin legi dacă nu e#te &e&'ru al 6artidului *a%iunii. 6ierderea calită%ii de &e&'ru al partidului atrage de plin drept eHcluderea din orice colegiu #au organia%ie privitoare la profe#iunile li'ere.  Art. +.  Price per#oană uridică a#ocia%ie #au #ocietate de orice natură şi oricare ar fi o'iectul activită%ii ei #e diolva dacăM

a 6er#oanele având conducerea ei vor de#făşura o activitate potrivnică intere#elor 6artidului *a%iuniiX ' 7onduri ale i#elor a#ocia%ii #au #ocietă%i vor fi 5ntre'uin%ate 5n #cop de propagandă potrivnică 6artidului *a%iuniiX  Art. 5 . *i&eni nu poate fi &e&'ru 5n con#iliul de ad&ini#tra%ie al unei 5ntre-prinderi private #au pu'lice dacă nu are calitatea de &e&'ru al 6artidului *a%iunii.  Art. . )cela care #&ulge di#truge deterioreaă 5n pu'lic 5n #cop de di#pre% #au 'atocură in#ignele e&'le&ele unifor&ele &anife#tele #au pu'lica%iunile 6artidului *a%iunii #e va pedep#i cu 5nchi#oare corec%ională de la o lună la un an.

 )rt. *.  )verea per#oanelor fiice #au uridice ce #e vor face vinovate de unul din delictele de &ai #u# enu&erate va fi pu#ă #u' #eche#tru pe ti&pul ce #e va deter&ina de in#tan%a de udecată prin hotărârea de conda&nare. Judecata va putea pronun%a lichidarea 5ntreprinderilor #ociale #au radierea fir&elor individuale precu& şi lichidarea păr%ilor #ociale de orice fel 5n 5ntreprinderi de orice natură.

 Art. 8. 6roce#ele având de o'iect udecata oricăreia din infrac%iunile arătate 5n articolele precedente #e vor   udeca după procedura flagrantelor delicte cuprin#e 5n Codul penal Carol al ++-lea. Chiar dacă nu #unt 5ntrunite condi%iunile art. !!2 din Codul de procedură penală Carol al ++-lea. Monitorul oficial, din !! iunie 19,0

I6. "C$N$MI" (I S$CI"TT" 9-1- E.o%omia "om@%eas.&

0././. 'inti8ă &rătianu des9re "cono>ia naâniei Mari” (mai 1919) o&ânia veche era din punct de vedere econo&ic un #tat 5n condi%ii tot atât de anor&ale pe cât era din acel politic şi &ilitar. Ju&ătate din nea&ul ro&âne#c trăia 5n afară de hotarele #ale şi deci &are parte din energia lui nu putea contri'ui la propăşirea #tatului. 7âşia #trâ&tă ce #e 5ntinde 5ntre Dunăre 6rut şi Carpa%i 5şi gă#ea via%a ei 5nă'uşită prin 5&piedicarea ce-i făceau hotarele ei artificialeM pe de o parte &un%ii care din cetatea de rei#ten%ă a nea&ului #e tran#for&a#e prin urgia vre&urilor 5ntr-un id ce #e ridică 5ntre fra%i iar pe de altă parte. 6rutul care deveni#e prin regi&ul ru#e#c o 'arieră de tot felul &ai greu de trecut decât chiar acei &un%i. *u&ai 'ogă%ia eHtraordinară a pă&ântului de#toiniciei şi rei#ten%ei poporului ro&ân #itua%iei la gurile Dunării datoră& putin%a de a trăi a #tatului ro&ân 5n ulti&ii 30 de ani şi propăşirea pe care el a avut-o. După cu& a arătat-o li&pede ace#t ră'oi la pri&a &are guduire ce #e produce #tatul ro&ân tre'uia #au #ă-şi piară neatârnarea #au #ă-şi do'ândea#că condi%iile unui trai nor&al.  )i 5n o&ânia 4are el devine o entitate nu nu&ai politică care prin participarea 5ntregului #ău nea& are viitorul #ău a#igurat dar şi econo&ică cuprinând 5n hotarele ace#tui #tat -interlandul   direct influen%at de gurile Dunării. )#tfel o&ânia va fi &âine un #tat econo&iceşte co&plet prin folo#irea 5ntregului nea& la propăşirea lui econo&ică prin 'ogă%iile naturale deo#e'ite pe care teritoriile do'ândite le aduc 5n %ara eHclu#iv agricolă de până ieri prin tran#for&area &un%ilor din hotar 5n reervor viitor de energie econo&ică de tot felul dar &ai cu #ea&ă fiindcă cuprinde 5n #tatul #tăpânitor al gurilor Dunării toate regiunile 'ogate dintre *i#tru şi /i#a care au #curgerea lor nor&ală către ace#te guri. QVR 6unerea 5n valoare 5n#ă a 'ogă%iilor &oarte de care a& vor'it &ai #u# a reervelor de energie şi capital di#poni'il a unor 5n#uşiri care fac din nea&ul no#tru unul dintre cele &ai apte ale Europei pentru a 'eneficia de de#coperirile &oderne nu #e poate face fără un 5nvă%ă&ânt profe#ional cât &ai te&einic organiat pentru a recâştiga atâta ti&p pierdut. El tre'uie #ă fie fer&entul care va da via%ă tuturor condi%iilor favora'ile de care a& vor'it &ai #u# şi care face din o&ânia 4are una din unită%ile econo&ice cele &ai co&plete din %ările civiliate. “$emocraEia”, din ,- &ai 1919

0./.1. Re:or>a agrară ;i evo8u
6ă&ântul cultiva'il din raa co&unelor ur'ane e#te con#iderat ca proprietate rurală din punctul de vedere al legii de eHpropriere.

 Art. .  6ă&ântul eHpropriat şi acce#oriile pe 'aa decretului nr. .293F1918 şi prin aplicarea #carei progre#ive aneHată lui e#te definitiv eHpropriat cu reerva di#poi%iilor prevăute 5n art. , 5n li&itele şi aşearea hotărâtă de organele de aplicare prevăute 5n acel decret cu &odificările adu#e prin decretul nr. !.011F19!0 iar  #tatul e#te con#iderat proprietar al pă&ântului eHpropriat de la 1 dece&'rie 1918. QVR

(a'itol$l I,  Plata '"eţ$l$i 3i li.i#a"ea sa".i%ilo"   Art. 9. 6lata pre%ului cuvenit proprietarului eHpropriat #e poate face 5n nu&erar #au 5n titluri de rentă a&ortia'ilă 5n 0 de ani şi purtătoare de do'ândă de  la #ută pe an.


Pa"tea II  Îm'"o'"iet&"i"ea (a'itol$l ,  O"#i%ea #e '"e)e"i%ţ& la Gm'"o'"iet&"i"e  Art. *8. 6ă&ântul eHpropriat #e vinde celor 5ndreptă%i%i 5n ur&ătoarea ordine de precădereM

1. 4o'ilia%ilor 5n ră'oiul 1912-1919X !. 4o'ilia%ilor 5n ca&pania din 191X . <ăduvelor de ră'oi pentru copiiX ,. )gricultorilor &ici lip#i%i de pă&ântX . )gricultorilor cu proprietă%i &ai &ici de  ha.X 2. Prfanilor de ră'oi.  Art.*9. a condi%iunile egale de 5ndreptă%ire #e vor prefera 5n aceeaşi categorieM

a +nvaliiiX ' Cei care 5n trecut au &uncit pe &oşieX c Cei care au inventar şi go#podărie 5nte&eiatăX d Cei &ai 5n vâr#tă. QVR  Art. 8+. Se con#ideră ca 5ndreptă%i%iM preo%ii 5nvă%ătorii precu& şi to%i ceilal%i func%ionari pu'lici având reşedin%a 5n co&unele rurale a'#olven%ii şcolilor de agricultură de toate gradele #u' condi%iunea ca unii şi al%ii #ă locuia#că la %ară şi #ă #e o'lige #ă lucree pă&ântul.

4e#eriaşii caM le&narii fierarii croitorii lăutarii etc. care 5n trecut nu #-au ocupat cu agricultura cârciu&arii şi diferi%i co&ercian%i precu& şi acei din orice categorie ar fi care având pă&ânt l-au vândut nu vor fi 5ndreptă%i%i. Monitorul oficial, din 13 iulie 19!1

! Re)o"ma aB"a"& #i% 191 3i .o%se.i%ţele a.esteia  Ln co¶%ie cu refor&ele agrare de la &ilocul #ecolului 19 cea din anul 19!1 a repreentat o ac%iune de vânare 5n &a#ă a &aorită%ii pă&ântului &arii proprietă%i %ăranilor fără pă&ânt #au cu pă&ânt pu%in. Ea a di&inuat #u'#tan%ial &area proprietate funciară de pe#te 100 de ha reducând-o la 1-13Z 5n #uprafa%a ara'ilă a %ării şi la !3-!8Z 5n #uprafa%a agricolă &oşierilor ră&ânându-le 5n#ă i&portante &a#ive păduroa#e. Ţărăni&ea &ica proprietate şi produc%ia ei agricolă au devenit predo&inante 5n #uprafa%a şi agricultura %ării.

Datele &ai re&arcă faptul de i&portan%ă #ocială că din !.09 &ii %ărani fără pă&ânt #au cu pă&ânt in#uficient 5n#crişi pentru 5&proprietărire au pri&it loturi 1.,39 &ii #au 2,Z ceea ce 5n#ea&nă că o #erie de %ărani a ră&a# şi după 19!1 fără pă&ânt. 6oitiv şi inedit pentru refor&a din 19!1 e#te for&area ilaurilor co&unale din lip#a cărora %ărăni&ea şi-a adâncit dependen%a de &arii proprietari şi arendaşi u&ătate de #ecol. /otodată #tatul şi-a &ărit reerva #a cu pe#te 1 &ilioane de ha &aoritatea păduri. 6refacerea &arii proprietă%i funciare 5n &ica proprietate %ărănea#că pe lângă efectele #ociale de 5&proprietărire a celei &ai &ari păr%i a %ărăni&ii 5n plan econo&ic a redu# &area eHploata%ie cu avantaele #ale la una &ică cu inventar rudi&entar şi randa&ente #căute. QVR  Ln 19!3 când opera%iunile de 5&proprietărire erau #pre final datele confir&ă depla#area funda&entală petrecutăM 2,Z din #uprafa%a ara'ilă revenea categoriilor %ărăni&ii cu loturi până la 10 haX ur&a apoi ca pondere categoria &ilocie de 10-0 ha cu 122ZX 10,Z apar%inea proprietarilor cu pă&ânt 5ntre 0-!0 haX aici #e cuprinde de#igur şi o parte din &area proprietate 5n &ă#ura 5n care acea#ta #e cla#eaă de la 100 de ha 5n #u#. 4oşiilor de pe#te !0 ha le reveneau doar 91Z.  )#tfel &ica proprietate devenea do&inantă cea &ilocie do'ândea i&portan%ă &ai &are iar proprietatea &are apărea redu#ă #u'#tan%ial la 10-1Z. Dintr-o %ară a cărei agricultură era do&inată la 5nceputul #ecolului de &ari latifundii o&ânia #-a tran#for&at 5n ur&a redi#tri'uirilor &a#ive a &oşiilor 5ntr-un #tat cu econo&ie agrară predo&inant %ărănea#că fără a di#pune 5n#ă de un #ector avan#at de proprietate şi go#podărie &ilocie &odernă. <. )Henciuc Evol$ţia e.o%omi.& a Rom@%iei- (e".et&"i statisti.oisto"i.e18F9194  vol. ++. A
. LeBea 'e%t"$ o"Ba%ia"ea ."e#it$l$i )$%.ia" "$"al 3i a ."e#it$l$i aB"i.ol  (0 au
a Societă%i civile de credit funciar ruralX ' Societă%i de credit agricol.  )ce#te #ocietă%i vor putea 5nfiin%a #ucur#ale şi repreentan%e confor&ându-#e regulilor prevăute de legile co&erciale şi de legea de fa%ă.  Art. . Societă%ile civile de credit funciar rural şi de credit agricol vor avea drept #cop #ă acorde credite pentru #ati#facerea nece#ită%ilor agriculturii şi ale indu#triilor agricoleX pentru 5nle#nirea devoltării ace#tora pentru 5&'unătă%irea fondului şi inten#ificarea culturii şi pentru finan%area cu&părării de i&o'ile rurale.

Pa"tea I  So.iet&ţile .ivile #e ."e#it )$%.ia" "$"al  (a'itol$l I – (o%stit$i"ea  Art. 3.  Societă%ile civile de credit funciar rural #e vor con#titui cu un nu&ăr de cel pu%in 100 de proprietari rurali ale căror proprietă%i vor repreenta o valoare de cel pu%in 0.000.000 lei după rolurile de i&poit funciarX prin proprietari rurali #e 5n%eleg şi proprietarii de terenuri agricole (terenuri cultiva'ile vii livei păduri etc. #ituate 5n raa co&unelor ur'ane şi a &unicipiilor. Q...R  Art. +. Capitalul #u'#cri# nu poate fi &ai &ic de !0.000.000 de lei iar pri&ul vâr#ă&ânt va fi de cel pu%in 0Z din capitalul #u'#cri# şi va fi depu# la $anca *a%ională a o&âniei la Ca#a de Depuneri şi Con#e&na%iuni #au la orice ca#ierie pu'lică. Q...R  Art. 5. )ce#te #ocietă%i au caracter civil 5n#ă ră#punderea &e&'rilor ac%ionari pentru datoriile #ocietă%ii e#te &ărginită la partea lor de capital. QVR

(a'itol$l III  Des'"e o'e"aţi$%i 

Se.ţia I  Des'"e %at$"a o'e"aţi$%ilo"   Art. *. Societă%ile civile de credit funciar rural vor putea face ur&ătoarele opera%iuniM 1. Să acorde 5&pru&uturi ipotecare a#upra terenurilor rurale 5n nu&erar #au prin e&i#iune de #cri#uri funciare rurale fie pe ter&en lung plăti'ile 5n anuită%i fie pe ter&en #curt cu #au fără a&ortiăriX !. Să acorde agricultorilor 5&pru&uturi pe ga a#upra produ#elor de orice natură ale #olului şi derivatelor  indu#triale precu& şi a#upra vitelor şi a 5ntregului &aterial de eHploatare al 5ntreprinderilor agricoleX . Să acorde 5&pru&uturi $ăncii Centrale Cooperative şi Cooperativelor de Credit 5n #copul ca ace#te in#titu%ii #ă procure credite per#onale &icilor agricultoriX ,. Să finan%ee 5ntreprinderile şi cooperativele pentru eHploatarea de orice fel a #olului şi indu#trialiarea produ#elor luiX . Să facă toate opera%iunile de 'ancă cu &e&'rii Societă%ii putând pri&i 5n ga #cri#urile financiare şi o'liga%iunile e&i#e de ele. C. Oa&angiu (o#$l Be%e"al al Rom@%iei  vol. W<++ 19!9 $ucureşti pp. 11!11

# LeBea 'e%t"$ valo"i)i.a"ea '"o#$selo" aB"i.ole #i% 8 a'"ilie 191 Titl$l I  ReBim$l ta+&"ii   )rt. 1. 2e defiinEea6' taQa de eQport pentru cereale ?i deri"atele lor, pentru le
(a'itol$l I/ Ta+e 'e%t"$ aB"i.$lt$"&  Art. 39. Se in#tituie o taHă de 0,0 lei pe fiecare Ailogra& de făină produ#ă de &orile #i#te&atice co&erciale şi #i#te&atice &iHte denu&ită taHa pentru agricultură. legii.

6entru &orile #indicaliate acea#tă taHă #e va aplica a#upra contingentelor de făină atri'uită &orilor potrivit <ăr#area la teaur #e va face tri&e#trial şi #e va plăti la #fârşitul fiecărui tri&e#tru Q...R 6entru plata ace#tei taHe nu #e pot ad&ite nici un fel de pă#uire #au a&ânări. 7ăina de eHport e#te #cutită de taHa pentru agricultură. Q...R

*eplata taHei atrage ur&ărirea fi#cală şi 5nchiderea &orii până la co&pleta achitare. QVR C. Oa&angiu (o#$l Be%e"al al Rom@%iei  vol. W+W 191 $ucureşti pp. 21

0./.2. #ege 9entru sta=i8iFarea >onetară din A :e=ruarie /010 1. nitatea &onetară ro&ână e#te leul cântărind ece &iligra&e de aur de 9F10. !. Se confir&ă privilegiul de e&i#iune acordat $ăncii *a%ionale prin legea organică din 13 aprilie 1880 şi prorogat prin legile din 3 &artie 1882 !2 ianuarie şi ! iunie 1901 şi 19 iunie 19!. $iletele $ăncii *a%ionale continuă a avea cur# legal. . $iletele $ăncii *a%ionale #unt converti'ile la purtător şi la vedere la #ediul central al $ăncii şi la alegerea ace#teia fie 5n &onede de aur având cur# legal fie 5n aur fie 5n devie #trăine converti'ile 5n aur. Ln ace#t din ur&ă ca ce#iunea devielor #e va efectua pe un pre% care nu va putea depăşi paritatea teoretică &aorată cu cheltuielile de eHpedi%ie ale aurului. $anca a#igură converti'ilitatea 'iletelor fără a li&ita cantitatea. /otuşi ni&eni nu-i poate preenta #pre ra&'ur#are &ai pu%in de 100.000 lei deodată. ,. $anca *a%ională e#te %inută #ă ai'ă o acoperire 5n aur #au 5n devie li'ere 5n &onede converti'ile 5n &od legal şi practic 5n aur eHporta'il egală cu cel pu%in Z din #u&a totală a angaa&entelor la vedere. Cel pu%in !Z din angaa&entele #ale la vedere tre'uie #ă fie acoperite cu aur 5n Ca#ă #au 5n depoit li'er   5n #trăinătate. . ;uvernul e#te autoriat #ă e&ită &onede diviionare de 1 !  10 !0 lei făcute din alia de alu&iniu #au nichel. /otalul tuturor &onedelor diviionare 5n circula%ie nu tre'uie #ă treacă de  &iliarde de lei. 2. Se adoptă progra&ul #ta'ilit de guvern 5n vederea #ta'iliării &onetare şi a devoltării econo&ice a %ării reprodu# 5n aneHa preentei legi ()neHa ). ;uvernul va di#pune 5n ter&enele prevăute de ace#t progra& de toate proiectele de legi nece#are pentru punerea lui 5n vigoare. ;uvernul e#te autoriat #ă ia toate &ă#urile de eHecutare şi #ă 5ncheie toate conven%iile cerute de punerea  5n aplicare a ace#tui progra&. 3. 4ini#terul de 7inan%e e#te autoriat a 5ncheia cu $anca *a%ională conven%ia al cărei proiect e#te aneHat la preenta lege ()neHa $. 8. /oate di#poi%iunile contrare preentei legi #unt şi ră&ân a'rogate.

Do.$me%te '"ivi%# isto"ia Rom@%iei G%t"e a%ii 19181944 Coordonator +oan Scurtu $ucureşti Editura Didactică şi 6egagogică 199, pp. 1,0-1,1 9-1-4- a- LeBea mi%elo" #i% 4 i$lie 194 Partea întâia - %is9oFi
+voarele &inerale şi apele #u'terane &ineraliate #au apele curative 5n genere ur&eaă regi&ul #pecial prevăut 5n acea#tă lege.  Art. . Din punct de vedere al drepturilor şi al condi%iunilor 5n care ace#te drepturi vor fi acordate şi eHercitate #u'#tan%ele care for&eaă o'iectul preentei legi #e grupeaă 5n ur&atoarele cla#e naturaleM I. %ombutibili minerali#

a Căr'uniM antracit huilă căr'une 'run lignitX ' $itu&eM c SolideM #u'#tan%e a#faltoa#e naturale oocherita şi#turi 'itu&inoa#e de orice felX d ichideM petrol 'rut (%i%ei cu gaele #ale de ăcă&ânt şi derivatele #ale naturale precu& şi orice alt 'itu& lichidX e ;aeifor&eM hidrocar'uri gaoa#e care for&eaă ăcă&inte proprii. II. Minereuri metalifere ?i alte minerale ?i roci, ct ?i apele lor de cimentare, con%inândM

a 6latină aur argint uran[iu\ radiu& şi ele&entele radioactive 5n genere &oli'den şi ele&entele lor  coneHeX ' 6lu&' inc cupru 'i#&ut anti&oniu niAel co'alt #taniu titan #elen telur cad&iu #ulf tung#ten &ercur şi &etalele lor 5nruditeX c 7ier &angan cro&. III. Minereuri de aluminiu ?i Cn
 )#upra deter&inării #u'#tan%elor lă#ate la di#poi%iunea proprietarului #uprafe%ei decide &ini#trul cu aviul confor& al con#iliului #uperior de &ine. Monitorul oficial, din , iulie 19!,

0./.7. =. Trusturi8e 9etro8i:ere internaine8or din /017 n alt procedeu folo#it de tru#turile a&erican şi anglo-olande cu #copul de a for%a guvernul ro&ân 5n pro'le&a legii &inelor a con#tat 5n influen%area cur#ului leului pe principalele pie%e occidentale. Datorită legăturilor va#te 5n lu&ea financiară precu& şi ca ur&are a di#punerii unor i&portante re#ur#e proprii nu a fo#t

dificil pentru cele două tru#turi #ă provoace per&anente şi &ari fluctua%ii ale &onedei ro&âneşti la =_rich 6ari# #au ondra. Ln &o&entele pe care le-au #ocotit cele &ai dificile pentru ele G ca de eHe&plu 5n vara anului 19!, când #-a de'ătut apro'at şi pro&ulgat legea &inelor G tru#turile şi-au făcut #i&%ită interven%ia prin i&pri&area unei puternice tendin%e de depreciere a leului pe pia%a interna%ională. Ln ace#te 5&preurări nu ne apare #urprinător faptul că cel &ai #căut nivel po#t'elic al cur#ului leului #-a 5nregi#trat doar la câteva ile după pro&ulgarea legii &inelor la 10 iulie 19!, el a fo#t cotat la 'ur#ele apu#ene la ! centi&e aur.  Lntre 19!, şi 19!9 tru#turile &ondiale au 5ntre%inut necontenit 5n pre#a #trăină o ca&panie o#tilă o&âniei.  Ln perioada re#pectivă paginile unor pre#tigioa#e şi influente iare şi revi#te din Pccident (“-e ime”, “Betroleum ime”, “-e @conomit”, “Manc-eter 4uardian %omercial”, “$ail7 e/”, “%-icaca&panie de denigrare şi de 'oicotB a o&âniei provocată de ne&ul%u&irea fa%ă de prevederile re#trictive ale legii &inelor a fo#t ini%iată şi 5ndru&ată de 2tandard !il %ompan7  şi o7al $utc- 2-ell . )tacurile la adre#a o&âniei din pre#a apu#eană G dintre care &ulte au fo#t preluate 5n %ară de către partidele de opoi%ie 5n ac%iunea lor de ră#turnare a guvernelor li'erale G #-au integrat a#tfel ca&paniei generale purtate contra legii din , iulie 19!, de către cele două tru#turi care au făcut >tot ce le-a #tat 5n putin%ă pentru a parveni la dărâ&area eiB. P i&agine concludentă 5n privin%a tonului ca&paniei de pre#ă eHterne ne-o oferă acea#tă declara%ie a 'ancherului a&erican Killia& Oal'rooA fo#t &ini#tru federal şi ac%ionar la 2tandard !il %o. apărută 5n 19!, 5n paginile unui iar financiar din ... Capitalul a&erican Q...R 5şi vede periclitate intere#ele #ale 5n o&ânia. Din acea#tă cauă va fi a'#olut nece#ar #ă luă& &ă#uri de apărare pe tărâ&ul econo&ic. Dacă che#tiunea legii &inelor nu va fi reolvată #pre #ati#fac%ia generală #-a #fârşit cu orice contact cu o&ânia de acu& 5nainte.B De#prinde& că ac%iunile tru#turilor 2tandard !il %o. ?i o7al $utc-2-ell  5&potriva legii &inelor din 19!, #au de#făşurat 5ntr-un larg cadru 5nglo'ând cu& #-a afir&at &etode şi &iloace diver#e pentru atingerea unui #ingur #cop G renun%area la legea din 19!,. 6entru o&ânia au reultat de aici #erioa#e dificultă%i pe plan eHtern tot ti&pul cât legea &inelor #-a aflat 5n vigoare. Ln perioada de referin%ă o&ânia a avut de tranşat cu #trăinătatea i&portante che#tiuni politice econo&ice şi financiare şi ade#ea ea a 5ntâ&pinat o#tilitatea &arilor  puteri pe &otiv că după 19!, capitaliştii #trăini ar fi fo#t #upuşi unui regi& di#cri&inatoriu 5n eHploatarea petrolului. 7ără a pierde din vedere intere#ele &arilor tru#turi repreentan%ii oficiali ai &arilor puteri au lă#at #ă #e  5n%eleagă ade#ea 5n 19!, şi 19!2 că o&ânia putea căpăta >#ati#fac%ieB 5ntr-o #erie de pro'le&e (repara%iile regle&entarea datoriilor de ră'oi către &arii alia%i 5&pru&uturile eHterne etc. dacă guvernul +. +. C. $rătianu ar  fi con#i&%it la i&portante conce#ii 5n &aterie de petrol la reviuirea unor #tipula%ii ale legii &inelor. *. /itule#cu care a condu# la fa%a locului negocierile pentru con#olidarea datoriilor de ră'oi ale %ării noa#tre către 4area $ritanie şi S..). a co&unicat 5n repetate rânduri $ucureştilor detalii de#pre piedicile 5ntâ&pinate din partea cercurilor petroliere occidentale. )#tfel până la realiarea unui acord de de#păgu'ire cu petroliştii 'ritanici pentru di#trugerile din 1912 diplo&atul ro&ân #-a plân# con#ecvent că cei 5n cauă >#trigăB ori că lupta contra lor era >foarte greaB. După alte 1! luni 5n octo&'rie 19!2 /itule#cu avea #ă relateeM >*u şti%i prin câte greută%i a& trecut cu petroliştiiB. Cu a&ericanii lucrurile evoluară 5ntoc&ai. Lntr-un rând /itule#cu re%inea că a&'a#adorul a&erican la ondra >#-a plân#B de legea &inelor şi a calificat-o >de #polia%ieB. )poi 5n cur#ul di#cu%iilor de la Ka#hington el va con#tata că petrolul era preent la &a#a tratativelor. După #e&narea acordului pentru con#olidarea datoriilor de ră'oi &ini#trul ro&ân la ondra #e#ia căM B)& avut de co&'ătut ( Cn 2.;.A. G n.n#. &ulte o'iec%ii tra#e din legea &inelor şi co&ercialiării...B  Ln ciuda diver#elor pre#iuni tru#turile petroliere nu au aun# 5ntre 19!, şi 19!2 la #copul ur&ărit G a'rogarea legii &inelor. *u&ai 5n perioada ulterioară profitând de prileul oferit de angaarea unor tratative financiare de către o&ânia pentru contractarea unui &are 5&pru&ut financiar eHtern nece#ar #ta'iliării &onetare ele vor in#i#ta şi vor o'%ine reviuirea legii din , iulie 19!,. 6ână atunci co&unica *./itule#cu la $ucureşti 5n 19! tru#turile petroliere intere#ate #e pregăteau 5n vederea unei ofen#ive puternice la care >nu #e ştie cu& va rei#ta o&âniaB. ;h. $uatu O isto"ie a 'et"ol$l$i "om@%es.  $ucureşti Editura Enciclopedică 1998 pp. !1-!12

0./.?. Constantin rgetoianu des9re siste>u8 =ancar în anii criFei econo>ice a 5nceputurile guvernării noa#treQ1R che#tiunea 'ăncilor nu #-a pu# 5n &od acut. Si&pto&e 5ngriorătoare  5&i erau 5ncă #e&nalate din toate păr%ile. $ăncile #e 5n&ul%i#eră 5n perioada infla%iei pe#te &ă#ura 'unului #i&%X ele fu#e#eră 5nte&eiate fără nici un control cu capitaluri prea &ici #au chiar ineHi#tente şi erau condu#e fără nici un control de to%i ş&echerii 5n goană după un auto&o'il #au 5n căutarea unui &iloc de a-şi re#conta poli%ele la $anca *a%ională. Ppteci la #ută din clientela unor a#e&enea 'ănci era alcătuită din oa&eni #lei%i prin do'ânile uuale do'âni cu atât &ai &ari cu cât 'anca era &ai &ică şi din agricultorii deveni%i in#olva'ili atât prin copleşirea datoriilor cât şi prin lip#a de re&unerare a produc%iei. egea ca&etei care lă#a#e intact pa#ivul fiecăruia nu vindeca#e răul şi eHecu%iile #ilite #e 5n&ul%eau din i 5n i a&enin%ând cu ni&icirea pe to%i producătorii fără #ă #alvee 'ăncile creditoare i&o'iliate până 5n gât şi a&enin%ate şi ele 5n eHi#ten%a lor prin

eHigen%ele re#contului pe diferite trepte. 4i-a& dat #ea&a 5ncă de atunci că o nouă organiare a regi&ului 'ancar şi o de#cătuşare a de'itorilor printr-o largă conver#iune a datoriilor deveni#e inelucta'ilă. ;reută%ile pe care le-a& 5ntâ&pinat cu $anca $ercovici cu $anca 4oldovei cu $anca Chri##oveloni cu eci de 'ănci &ai &ărunte din provincie şi 5ntr-o &ă#ură &ai redu#ă cu $anca de Credit şi cu $anca o&ânea#că G fără #ă &ai po&ene#c de $anca de Scont de $anca )gricolă de 'ăncile #ă#eşti şi şvă'eşti din  )rdeal pe trei #ferturi 5nghe%ate G au fo#t floare la ureche pe lângă tot ce a& #uferit din pricina $ăncii $lanAQ!R.  )colo dârdâia văpaia cea &are acolo #e 5nte%i#e focul. *e#ocotita in#titu%ie care #e 5ncurca#e 5n 5ntreprinderi de #ute şi #ute de &ilioane care tre'uia #ă ră#pundă de avutul câtorva eci de &ii de nenoroci%i şi #ă facă fa%ă unui pa#iv de pe#te , &iliarde nu #e &ai %inea decât 5n proptele şi a&enin%a 5ntreaga noa#tră econo&ie na%ională prin pră'uşirea ei.  C-tin )rgetoianu Memo"ii- Pe%t"$ .ei #e m@i%e- Ami%ti"i #i% v"emea .elo"  #e ie"i  vol.+W Edi%ie Stelian *ea-goe $ucureşti Editura 4achiavelli 1993 pp. !3-!3,

0./.@. cordu8 de coo9erare tehnică consu8tativă între Ro>ânia ;i Societatea Na6lanul de la ;enevaB a #u#citat vii di#cu%ii inclu#iv 5n 6arla&ent unde a fo#t adoptat la 1! aprilie 19 cu 1 voturi pentru şi 22 contra. Su' pre#iunea opiniei pu'ice inclu#iv a &ultor  fruntaşi ai 6artidului *a%ional Ţărăne#c guvernul condu# de )leHandru 6lan de la ;enevaB nu #-a aplicat niciodată. Con#iderând că guvernul ro&ân după ce a repu# prin legea din 3 fe'ruarie 19!9 &oneda #a pe 'aă de aur şi după ce a introdu# diferite 5&'unătă%iri 5n organiarea #a financiară căutând #ă adaptee organiarea ad&ini#trativă a o&âniei condi%iilor econo&ice actuale doreşte #ă o'%ină cola'orarea tehnică a Societă%ii *a%iunilor 5n vederea refacerii generale econo&ice a %ării. Con#iderând că Con#iliul a apro'at di#poi%iunile preentului acord Su'#e&natul

D1Evala'il autoriat 5n ace#t #cop accept 5n nu&ele guvernului regal al o&âniei ur&ătoarele di#poi%iuniM D1E +on ugoşianu  Articolul 1. ;uvernul ro&ân va lua toate &ă#urile po#i'ile pentru a re#taura echili'rul 'ugetar şi a efectua o refor&ă financiară 5ntin#ă care #ă co&porte de a#e&eni un plan pentru regle&entarea arieratelor.  Articolul . Con#iliul Societă%ii *a%iunilor va organia prin Co&itetul #ău financiar o cola'orare tehnică con#ultativă cu guvernul ro&ân 5n vederea #ta'ilirii unui progra& de re#taurare econo&ică şi financiară şi de aplicare a ace#tui progra&. Ln #copul ace#ta Con#iliul Societă%ii *a%iunilor va reco&anda şi guvernul ro&ân va nu&i pentru o perioadă acoperind , 'ugete anuale votate şi eHecutate #u' reerva art.  eHper%ii ale căror  func%iuni #unt definite 5n aneHa ++.

;uvernul ro&ân 5i va auta 5n toate chipurile pentru eHecutarea atri'u%iilor lor. 6entru aceeaşi perioadă Con#iliul Societă%ii *a%iunilor de acord cu guvernul ro&ân va nu&i un con#ilier  financiar care va coordona lucrările eHper%ilor şi care va a#igura cola'orarea tehnică 5ntre Societatea *a%iunilor şi guvernul ro&ân. ;uvernul ro&ân va pregăti 5n cola'orare cu el progra&ul de refor&e prevăut 5n articolul 1 şi aneHa +. ;uvernul ro&ân va avea dreptul #ă de#e&nee un repreentant care va di#cuta cu Co&itetul financiar  che#tiunile ro&âneşti.

 Articolul 3. Con#iliul Societă%ii *a%iunilor #tatuând cu &aoritate de voturi va putea #ă reche&e pe con#ilierul financiar #au pe unul din eHper%i dacă la un &o&et dat după con#ultarea Co&itetului financiar va con#idera că &en%inerea lor nu &ai e#te utilă.  Articolul +.  )cordul ace#ta ale cărui teHte fran%ueşti şi engleeşti #unt a&'ele vala'ile va intra 5n vigoare  5n &o&entul ratificării #ale de către o&ânia. +n#tru&entul de ratificare va fi depu# la Secretariatul Societă%ii *a%iunilor cât &ai curând po#i'il.

6entru ca preentul acord #ă poată intra 5n vigoare in#tru&entul de ratificare va tre'ui #ă fie depu# cel &ai târiu la 0 aprilie 19. 6entru care #u'#e&natul vala'il autoriat la acea#ta a& #e&nat preentul acord. 7ăcut la ;eneva la !8 ianurie 19 5ntr-un #ingur eHe&plar care va fi depu# la Secretariatul Societă%ii *a%iunilor şi 5nregi#trat la intrarea #a 5n vigoare.

Do.$me%te '"ivi%# isto"ia Rom@%iei G%t"e a%ii 19181944 Coordonator +oan Scurtu $ucureşti 199, pp. 183-

0./.A. %ate statistice 9rivind siste>u8 =ancar ;i situaică a Ro>âniei în /024 aJ Nu>ăru8 =ănci8or, tota8u8 active8or ;i >ări>ea ca9ita8u8ui socia8 între /0/0-/020 NU#

NR. &NCI T$T# CTI'" MI#I$N" #"IJ CPIT# S$CI#

1919

,82

G

311

19!1

2

!0.92

!.,02,

19!,

8,,

,8.232

.13!

19!8

1.1!!

112.201

10.000!

19!9

1.093

1!!.8

11.1803

190

1.10!

119.!88

11.2!32

191

1.03

10,.382

11.839,

19,

83

8!.031

9.1,2

198

3

1!0.219

8.3922

,91` 12.039 ` Date inco&plete

8.91,

199

E%.i.lo'e#ia Rom@%iei  vol. +< $ucureşti 19, p. 2

=J %ate statistice 9rivind situaică a Ro>âniei anu8 /024 %enu>irea 9rodusu8ui DiEei 

Cantitatea 2.9,.!! tone

;ae naturale

!.11, &ilioane &c

%'rbuni 

!.3,.000 tone  )ur fin

,.91! Ag

 )rgint fin

!!.180 Ag

Cupru 'rut

1!.,!0 tone

=inc

,.0!! tone

4inereu de fier

19.18 tone

4angan

20.!2 tone

 )lu&iniu

11.802 tone

Sare

0.218 tone

7ontă

1 000 tone

P%el

!33.000 tone

6rodu#e la&inate

00.000 tone

7ăină de grâu

231.000 tone

=ahăr

1,!.300 tone

4eeluri 3.200 tone Calculat pe 'aa A%$a"$l$i statisti. al Rom@%iei  198

0.1. 'iaentarea re9ausu8ui du>inica8 ;i a săr=ători8or 8ega8e iunie /01?J Sta'ili&entele indu#triale şi co&erciale de orice natură cu toate #ec%iunile #ucur#alele  Art. 1. dependin%ele #au aneHele lor şi orice alte 5ntreprinderi 5n care #e 5ntre'uin%eaă &unca #alariată #unt o'ligate #u' reerva eHcep%iunilor prevăute &ai o# de a acorda #alaria%ilor 5n fiecare i de du&inică un repau# continuu de !, de ore 5n care ti&p #ta'ili&entele vor fi 5nchi#e.  )ce#t repau# #e va acorda cel &ai târiu cu 5ncepere de la ora 2 di&inea%a şi va continua până a doua i la aceeaşi oră cu eHcep%ie pentru tipografiile de iare pentru care repau#ul va 5ncepe la ora 10 di&inea%a.  Art. .  Ln afară de du&inică 5ntreprinderile indu#triale şi co&erciale prevăute la articolul precedent #unt o'ligate de a &ai acorda #alaria%ilor un repau# continuu de !, de ore 5n ur&ătoarele ile decretate ca #ăr'ători legale şi 5n care ti&p #ta'ili&entele vor fi 5nchi#e. Q...R  Art. 3. Ln afară de du&inici şi #ăr'ătorile legale de #u' art. ! con#iderate ca repau#uri o'ligatorii pentru toate categoriile de #alaria%i conven%iunile colective #au particulare vor putea #ta'ili 5n favoarea #alaria%ilor de alte confe#iuni din cele recuno#cute de #tat repau#uri #upli&entare pentru re#pectul #ăr'ătorilor confe#ionale &ai i&portante.

*ici 5ntr-un ca conven%iunile colective #au particulare nu vor putea deroga de la di#poi%iile art. 1 şi !. C. Oa&angiu (o#$l Be%e"al al Rom@%iei  vol. W+-W++ pp. 98-983

0.1.1. rtico8e din 9resă 9rivind >i;cări8e greviste din ianuarie - :e=ruarie /022 a A"ti.ol$l 7"ave t$l!$"&"i la Ploie3ti< 

emulEumirea muncitorilor i6bucne?te - 4uncitorii după ce au luat cunoştiin%ă de hotărârea co&i#iunii de ar'itra #-au arătat ne&ul%u&i%i. Ei au cerut in#pectoratului &uncii #ă #e 5nceapă noi tratative.

Direc%iunea rafinăriei 5n po#e#ia #entin%ei Ca#a%iei a pu#-o 5n aplicare şi ieri fiind #fârşitul lunii ianuarie a vrut #ă achite #alariile &uncitorilor 5n confor&itate cu ea. ucrătorii au refuat 5n#ă #ă pri&ea#că 'anii.  )#tăi di&inea%a &uncitorii au intrat 5n fa'rică. După ce au lucrat pu%in ti&p au pără#it atelierele şi au venit 5n fa%a 'iroului direc%iunii. a ora 9 #e aduna#eră aci ca& vreo 200 de inşi. Cei ră&aşi 5ncă la lucru au 5nceput #ă dea #e&nale de alar&ăX #irenele rafinăriei fluierau prelung. +n#pectorul &uncii d. 6etre Stegăre#cu #o#it i&ediat 5n fa'rică a luat contact cu &anife#tan%ii şi a 5nceput tratative. 4uncitorii cereau #ă li #e recunoa#că toate revendicările eHpri&ate 5n pri&ul &e&oriu 5naintat direc%iunii acu& câteva luni. Direc%iunea rafinăriei #ă le dea o declara%ie #cri#ă 5n care #ă #e arate că recunoaşte drepte cererile &uncitorilor şi că le #ati#face.  Lntre ti&p anun%a%i de #e&nalele ne5ntrerupte care #e dădeau de la >)#tra o&ânăB care toc&ai pără#eau lucrul fiind ora #chi&'ului #-a 5ndreptat #pre >o&âno-)&ericanăB.  )un# aici grupul gă#ind por%ile 5nchi#e le-a for%at a rupt cordonul de grăniceri care făcea de paă la rafinărie au pătrun# 5năuntru şi #-au alăturat &uncitorilor care #e aflau 5n fa%a clădirii direc%iunii. Cu &uncitorii #o#i%i din afară şi cei care au lă#at lucrul &ai târiu #e gă#eau aduna%i aici pe#te !.00 de lucrători ce continuau #ă &anife#te o#til.  Ln acelaşi ti&p la tu&ultul infernal făcut de &uncitori #e alătură alar&a care continua ne5ncetat prin #e&nalele fa'ricii. deloc.

/ratativele care #e duceau de către in#pectorul &uncii 5ntre &ul%i&ea de afară şi direc%iune nu 5naintau 4uncitorii nu vroiau #ă cedee ni&ic din cererile lor.

Se #ta'ili#e la un &o&ent dat ca d. Sch&eider directorul rafinăriei #ă plece i&ediat la $ucureşti #ă ia contact cu direc%iunea generală a #ocietă%ii >o&âno-)&ericanăB #pre a eHpune preten%iile lucrătorilor. Ln acelaşi ti&p până la 5ntoarcerea d-lui Sch&eider &anife#tan%ii #ă aştepte 5n linişte la f a'rică reultatul. Se făcu#e ora 1!. Q...R %iocnirile dintre muncitori ?i armat'   Ln fruntea ace#tor &anife#tan%i #e aflau patru inşi cu ar&ele confi#cate de la andar&i.

n cordon de andar&i şi poli%işti la care #-au alăturat şi po&pierii che&a%i 5n gra'ă a 5&piedicat  5naintarea &anife#tan%ilor 5n curtea che#turii. um'rul muncitorilor cre?te  Câteva 5ncercări ale &uncitorilor de a pătrunde la che#tură au fo#t re#pin#e de trupe.

S-au produ# 5nvăl&ăşeli #-au tra# #alve de ar&ă 5n aer şi &anife#tan%ii au fo#t da%i 5napoi #pre #tr. ;h. aar 5n fa%a cine&atografului >;rivi%aB. a ora  când #e credea că lucrurile #e linişti#eră pe#te o &ie de &uncitori din cei care fu#e#eră evacua%i din fa'rică au venit 5n fa%a che#turii de poli%ie unde au 5nceput #ă &anife#tee cerând eli'erarea lucrătorilor  are#ta%i.

a ora 2 după 5ncetarea lucrului la celelalte rafinării #ute şi #ute de &uncitori veni%i 5n oraş #-au alăturat &anife#tan%ilor.  )u fo#t adu#e noi trupe care au 5ntărit poi%iile celor eHi#tente. ! ?arJe de ca"alerie  a ora 3 &uncitorii au fo#t din nou şara%i de cavalerie şi re#pinşi până 5n dreptul 'rutăriei >SănătateaB.

6entru potolirea #piritelor autorită%ile au hotărât #ă eli'eree pe cei are#ta%i pe#te i la >o&âno )&ericanăB ceea ce #-a pu# 5n aplicare i&ediat. 'niEii -  Ln toiul 5ncăierărilor care #-au produ# 5n câteva rânduri 5ntre ar&ată şi &anife#tan%i a fo#t rănit  andar&ul *icolae Ene#cu din legiunea &o'ilă de a#e&eni au fo#t răni%i &ai &ul%i &uncitori dintre care unul &ai grav. Q...R

 )l%i câ%iva &uncitori şi #olda%i au fo#t răni%i &ai uşor pan#a%i la diferite far&acii şi apoi lă#a%i li'eri.  Ln oraş #e #voneşte că o fe&eie ar fi căut #au a fo#t aruncată o# de la etaul 'irourilor fa'ricii >o&âno )&ericanăB. Itirea nu #e confir&ă 5n#ă de autorită%i. După ce #-a anun%at eli'erarea celor are#ta%i &uncitorii #-au 5ndreptat #pre 6ia%a nirii pe care au ocupato aşteptând #o#irea celor cărora li #-a dat dru&ul din are#tul poli%iei şi legiunii de andar&i. 6e#te .000 de &uncitori la care #-au alăturat alte câteva &ii de curioşi #e aflau 5n urul Statuii i'ertă%ii din &ilocul pie%ei. 4ai &ul%i &uncitori #-au urcat pe #tatuie şi au vor'it &anife#tan%ilor care erau 5nconura%i de trupe. Q...R >$imineaEa”, din  fe'ruarie 19

=J rtico8 9rivind dec8arau8ui >inistru <ărănist 8eKandru 'aida-'oevod în 8egătură cu greve8e de 8a Grivi
0.1.2. 9recieri 9rivind >i;cări8e greviste din ianuarie-:e=ruarie /022  Ln cur#ul anului 19! au fo#t 5ntreprin#e nu&eroa#e ac%iuni care au afectat nivelul de trai al &a#elor. Lncă la 5nceputul anului #-a procedat la o nouă reducere a #alariilor la concedieri &a#ive la #upri&area unor autoare pentru plata chiriilor. )ce#t a#alt al cla#elor do&inante nu putea ră&âne fără ră#pun# din partea &uncitorilor  5ndeo#e'i a celor din ra&urile de 'aă ale econo&iei. 6artidul Co&uni#t a de#făşurat o #u#%inută activitate organiatorică şi politică 5n vederea &o'iliării proletariatului. Ln ace#t #en# #-au depu# noi eforturi pentru a #e realia cola'orarea cu 6artidul Social-De&ocrat  5n lupta pentru apărarea intere#elor funda&entale ale cla#ei &uncitoare ale &a#elor 5n genere.

Succe#e şi &ai i&portante #-au o'%inut pe linia cola'orării 6artidului Co&uni#t cu 6artidul Sociali#t-nitar de#prin# 5n 19!8 din 6artidul Social-De&ocrat şi care avea ca preşedinte pe dr. eon ;helerter iar ca #ecretari pe Itefan ;rivi%aB din $ucureşti au trecut la ac%iune organiând la ! fe'ruarie 19 o puternică grevă pentru #ati#facerea unor revendicări de #tringentă nece#itate privind 5ncetarea reducerii #alariilor a concedierilor şi repri&area concedia%iilor plata inde&nia%iilor de chirie şi #cu&pete etc. Ln cadrul unei adunări i&punătoare la care au participat 3.000 de ceferişti a fo#t ale# un Co&itet de grevă co&pu# din 0 de &e&'ri au fo#t con#tituite pichete de grevă şi gări de autoapărare după care &uncitorii au ocupat atelierele declarând că nu vor relua lucrul decât după #ati#facerea &e&oriului de revendicări. ;rivi%aB a avut un puternic ecou 5n Capitală şi 5n 5ntreaga %ară. Ln nu&eroa#e 5ntreprinderi 'ucureştene #-au %inut &itinguri de #olidaritate cu ceferiştii fiind tri&işi delega%i #ă eHpri&e #priinul lor iar 5n urul atelierelor >;rivi%aB #-au #trân# 5n #e&n de #i&patie nu&eroşi &uncitori fa&iliile greviştilor #tuden%i elevi popula%ie din cartiere &ii de oa&eni. )c%iuni de #olidaritate cu ceferiştii #-au de#făşurat şi 5n nu&eroa#e alte centre &uncitoreşti din %ară.  Ln fa%a ace#tui val de lupte guvernul na%ional-%ărăne#c preidat de )leHandru )#tra o&ânăB din 6loieşti au 5n&ânat patronilor un &e&oriu de revendicări purtând !.300 #e&nături şi au ale# un Co&itet de ac%iune. Co&itete #i&ilare au fo#t con#tituite şi la alte 5ntreprinderi caM rafinăriile >o&âno-)&ericanăB >nireaB etc. precu& şi la principalele #chele petroliere din Câ&pina $ăicoi şi 4oreni. Ln cur#ul lunii ianuarie 19 au avut loc puternice ac%iuni ale &uncitorilor petrolişti de la >)#tra o&ânăB >nireaB etc. #oldate cu i&portante #ucce#e. a 1 fe'ruarie 19 #-a hotărât 5nceperea unei a&ple ac%iuni grevi#te la rafinăria >o&âno-)&ericanăB. Cu greviştii de la acea#tă &are rafinărie #-au #olidariat &uncitori de la celelalte 5ntreprinderi şo&eri fa&iliile petroliştilor şi chiar %ărani din #atele 5nvecinate care au făcut un adevărat cordon viu 5n urul 5ntreprinderii a#tfel  5ncât poli%ia tri&i#ă #ă are#tee pe conducătorii grevei nu a putut pătrunde 5n curtea rafinăriei. Ceea ce nu au reuşit prin for%ă au o'%inut prin 5nşelarea greviştilor. )utorită%ile au declarat că vor #ă tratee cu aceştia #pre a le #olu%iona revendicările. 6ătrunând pe acea#tă cale 5n 5ntreprindere for%ele repre#ive au are#tat pe conducătorii grevei ducându-i apoi la che#tura poli%iei. ;rivi%aB au declarat la 1 fe'ruarie 19 o nouă grevă 5n#o%ită şi acu& de ocuparea atelierelor şi de con#tituirea gărilor  de autoapărare. Ca şi la ! fe'ruarie &uncitorii din nu&eroa#e 5ntreprinderi din capitală #-au #olidariat cu ceferiştii &ul%i dintre ei pornind 5n coloane #pre atelierele >;rivi%aB pe care le-au 5nconurat for&ând un adevărat gard viu de protec%ie şi 5&piedicând pătrunderea poli%iei 5n incinta 5ntreprinderii. )'ia 5n di&inea%a ilei de 12 fe'ruarie poli%ia şi unită%ile &ilitare tri&i#e de guvern de#chiând foc de puşti şi &itraliere au reuşit #ă pătrundă 5n curtea atelierelor pe care au tran#for&at-o 5ntr-o adevărată 'aie de #ânge. )u căut atunci ucişi de gloan%ele for%elor de repre#iune nu&eroşi ceferişti caM Du&itru 6opa Du&itru 4aier Cri#tea +one#cu şi al%ii. n &are nu&ăr de &uncitori au fo#t răni%i iar pe#te !.000 au fo#t are#ta%i. epre#iunea delăn%uită de guvern a provocat un val de prote#te 5n 5ntreaga %ară. 4itingurile de #olidaritate cu caua greviştilor organiate 5n nu&eroa#e 5ntreprinderi ca&pania de#făşurată de &aoritatea

organelor de pre#ă autoarele #trân#e pentru victi&ele repre#iunii şi fa&iliile lor au eHpri&at indignarea opiniei pu'lice fa%ă de #a&avolnicia guvernului şi a aparatului #ău repre#iv şi totodată #i&patia &a#elor populare fa%ă de caua &uncitorilor revolu%ionari care 5şi apărau dreptul la &uncă şi la condi%ii o&eneşti de trai.  )c%iuni de #olidaritate cu lupta &uncitori&ii revolu%ionare au avut loc şi cu prileul de#făşurării proce#ului intentat de guvern conducătorilor luptei grevi#te proce# udecat 5n fa%a Con#iliului de ră'oi din $ucureşti 5n augu#t 19 şi reudecat la Craiova 5n anul ur&ător. )u fo#t i&plica%i ca >acua%iB nu&eroşi &ilitan%i ai &işcării &uncitoreştiM ;heorghe ;heorghiu-De ;heorghe
0.1.7. %ecret-8ege 9rivind recunoa;terea ;i :unc=rie /024J Ca9ito8u8 I - Constituirea ;i sco9u8 =res8e8or   Art. 1. $re#lele au ca o'iect #tudiul apărarea şi devoltarea intere#elor profe#ionale fără a ur&ări 5n#ă  5&păr%irea de 'eneficii. +ntere#ele profe#ionale #unt li&itate prin 5n#ăşi natura lor la acelea de ordin indu#trial co&ercial agricol tehnic econo&ic cultural şi #ocial. $re#lele 5şi eHercită activitatea nu&ai pe planul na%ional cu re#pectarea intere#elor #uperioare ale na%iunii. Ele nu vor putea fi afiliate organia%iunilor cu caracter interna%ional #au #ă fie repreentate la &anife#ta%iuni #au congre#e interna%ionale fără autoria%ie eHpre#ă a 4ini#terului 4uncii.  Art. .  Se recuno#c ur&ătoarelor categorii de per#oane fiice care eHercită aceeaşi profe#iune profe#iuni #i&ilare #au profe#iuni coneHe dreptul de a #e con#titui 5n 're#le 5n condi%iunile prevăute de acea#tă legeM

a ucrătorilorX ' 7unc%ionarilor particulariX c 4e#eriaşilor. *i&eni nu poate fi con#trân# de a face parte de a nu face parte #au de a 5nceta de a &ai face parte dintr-o 'rea#lă 5n contra voin%ei #ale.  Art. 3.  )ce#t drept #e 5ntinde şi a#upra tuturor lucrătorilor #alaria%i ai #tatului ude%elor co&unelor ca#elor  şi regiilor autono&e altor #ervicii pu'lice #au de utilitate pu'lică cărora li #-a recuno#cut per#onalitatea uridică  5n confor&itate cu prevederile preentei legi.

/ot 5n ace#t regi#tru #e vor trece cuprin#ul actului con#ultativ şi al #tatutului toate actele privind via%a #ocială a 're#lelor şi uniunilor orice &odificare relativă la co&punerea atri'u%iunile nu&irea şi 5nlocuirea organelor de direc%ie de control şi lichidare. 6reşedintele 're#lei #au uniunii e#te o'ligat a face declara%ii de 5n#crierea actelor de &ai #u# aneHând docu&entele u#tificative 5n ter&en de cel &ult 1 ile de la data când #-a produ# actul a cărui &en%ionare #e cere.

/oate /oate actele #upu#e 5n#crierii vor fi pu'licate 5n “Monitorul oficial”. “Monitorul oficial”, din 1! octo&'rie 198

0.1.?. Re8atare 9rivind viadulceluiB carnea de 'ou #ecular ce ni #e oferea &i-a in#inuat o adevărată repul#ie fa%ă de regi&ul carnivor. P &aăre 'ătută 5n ulei de nucă şi o felie de vară &urată alături e hrana cea &ai gu#toa#ă. Dar  fructeleT 6une%i alături o halcă #ângerândă adu#ă de la &ăcelar şi o gră&adă de cai#e aurii #au de #truguri gal'eni şi al'aştri ca #ă vede%i diferen%a dintre #târv şi ace#te fru&u#e%i ale darurilor pă&ântuluiT n prân frugal de vegetale 5%i &en%ine vioiciunea #piritului #upri&ă #o&nul acru de după-a&iaă şi-%i 5ngăduie #ă reiei i&ediat lucrul. *ichifor Crainic 5ile al!e2 ile %eB"e  Edi%ie *edec e&naru $ucureşti Ca#a Editorială ;ândirea 1991 pp. 108-109

0.1.@. Situaateria8ă ;i >ora8ă a 9ro:esori8or universitari egea din 193 a introdu# şi câteva di#poi%ii ce precieaă o'liga%iile profe#orilor univer#itari &ult &ai #evere 5n co¶%ie cu cele anterioare. )#tfel legea interice profe#orilor #ă eHercite şi alte func%ii #au profe#ii 5n alte localită%i şi 5i o'ligă pe aceştia #ă-şi ai'ă do&iciliul efectiv 5n oraşul unde şi predau. 4ă#ura vieaă &ai ale# pe aşa-nu&i%ii profe#ori >a&'ulan%iB ade#ea avoca%i #au &edici care atraşi de 'ogatele po#i'ilită%i ale capitalei 5şi 5&part a#tfel ti&pul. Q...R Situa%ia &aterială a profe#orilor nu e#te 5n#ă foarte #trălucitoare. Criele econo&ice de după ră'oi şi repercu#iunile lor financiare au provocat o #cădere vii'ilă 5n ceea ce priveşte #alariarea profe#orilor cifrele oferite fiind departe de eHigen%ele vie%ii lor de #tudiu şi de poi%ia lor #ocială. +ată pentru o privire de an#a&'lu un ta'el cu #alariile &edii atri'uite diferitelor grade didactice univer#itareM S))+ *) 7*CŢ+)

 +ni%ial 4aHi&

6rofe#or titular

1.000 lei

!9.00 lei

Conferen%iar

8.20 lei

19.10 lei

Ief de lucrări

3.800 lei

13.00 lei

 )#i#tent

2.10 lei

1!.00 lei

 Salariul iniţial "a crete la fiecare cinci ani cu o gradaţie de 2#$, în aa fel înc%t după 2# de ani, se "a a&unge la o cifră maximă, crescută cu aprox! 1#'$ în comparaţie cu suma iniţială!

Cifrele oferite vieaă $ucureştiul unde >cotaB e#te &ai ridicatăX 5n alte centre univer#itare #alariile #unt #unt &ai &ici ca& cu 8-10Z. Ele repreintă #u&ele 5n#cri#e la 'uget la care #e opereaă re%inerile pentru i&poite pen#ie etc. 5n aşa fel 5ncât #alariul pri&it #e reduce ca& cu 1-!0Z. 6rin raportare la #tandardul de via%ă #alariile #unt in#uficienteX a#tfel că #e caută o >co&pen#a%ieB 5n produ#ul drepturilor de eHa&en alte taHe univer#itare fiind afectate fondurilor pentru dotare şi 5ntre%inere &aterială a univer#ită%ilor. )ce#t #i#te& nu a dat reultate #ati#făcătoare G el favoriând profe#orii de la facultă%i cu #tuden%i nu&eroşi G facultă%ile de drept 5n #pecial G 5n ti&p ce pentru &area &aoritate a celorlal%i fondurile a#tfel o'%inute #unt total in#uficiente.

*o"Ba%i a%isati satio% o% #e l*e%se l*e%seiB% iB%eme eme%t %t s$'e"i s$'e"ie$" e$" e% Con# Con#ta tant ntin in Niri Niri%e %e#c #cu u L*o"B Ro$ma%ie  6ari# +&pri&eria 6olglote
6. MIN$RITI#" NI$N#" /5./. %ecret-8ege 9entru acordarea dre9turi8or cetă
1. ocuitorii evrei ai
/5.1. %eciFii8e ado9tate de dunarea Genera8ă a ger>ani8or cu 9rivire 8a 9oFiinorităân ( eptembrie 1919)

;er&anii din
!. ;er&anilor din o&ânia 4are li #e va garanta prin crearea unei legi funda&entale a #tatului pentru vecie dreptul de a #e organia 5n &od li'er 5ntr-o na%iune unită pentru a-şi realia #copurile culturale na%ionale econo&ice şi politice. . *a%iunii ger&ane din o&ânia 4are i #e va recunoaşte dreptul de a fiHa i&poite pentru cona%ionalii lor   5n #copul #ati#facerii vie%ii culturale. 6entru 5nca#area i&poitelor #e va cola'ora cu autorită%ile #tatului. ,. *a%iunea ger&ană din o&ânia 4are va 'eneficia pentru #ine ca o totalitate cât şi pentru &e&'rii ei (a#ocia%ii #ocietă%i şi per#oane individuale de dreptul de a 5nfiin%a şcoli şi in#titute de 5nvă%ă&ânt de orice fel şi la orice nivel şi dreptul de a-i in#trui şi nu&i pe da#căli. Q...R 2. ;er&anii din o&ânia 4are dore#c o deli&itare după criteriul etnic al %inuturilor ad&ini#trative 5n ad&ini ad&ini#tr #tra%i a%iaa genera generală lă politi politică că financ financiar iară ă uridi uridică că precu& precu& şi 5n celela celelalte lte do&eni do&eniii ale ad&ini ad&ini#tr #tra%i a%iei. ei. Ln ad&ini#ta%ia ad&ini#ta%ia locală şi &unicipală &unicipală dore#c &en%inerea &en%inerea re#pectiv acordarea dreptului de autoguvernare autoguvernare 5n#o%it de dreptul de alegere al func%ionarilor de către propriul corp repreentativ. 7unc%ionarii locali şi &unicipali vor fi aleşi din rândul etniilor cărora le apar%in 5n func%ie de nu&ărul ace#tora. 3. Ln 'aa hotărârilor de la )l'a-+ulia #e recunoaşte ger&anilor din o&ânia dreptul deplin a#upra folo#irii li&'ii &aterne 5n toate do&eniile şi nivelele din ad&ini#tra%ie şi u#ti%ie prin ur&are folo#irea li&'ii ger&ane de către autorită%i 5n caul unor de'ateriX 5ntoc&irea proce#elor-ver'ale redactarea unor deciii şi a #entin%elor. 7olo#irea li&'ii &aterne de către tinerii care 5şi #ati#fac #tagiul &ilitar. 8. Se acordă deplină egalitate 5n drepturi 'i#ericilor şi dreptul de a #e organia după criteriul etnic. )celeaşi drepturi revin şi şcolilor. Q...R 1,. ;er&anii din o&ânia 4are #olicită dreptul de folo#ire a toponi&elor 5n li&'a ger&ană 5n rela%ia lor cu autorită%il autorită%ile e poştă telegraf telegraf şi 5n circula%ia circula%ia feroviară precu& şi o'liga%ia o'liga%ia autorită%ilor autorită%ilor de a folo#i li&'a li&'a ger&ană ger&ană 5n onele populate &a#iv de ger&ani 5n redactarea actelor oficiale. De a#e&enea dore#c folo#irea ne5ngrădită a culorilor na%ionale a #teagurilor şi a in#ignelor. 1. niunea ;er&anior din o&ânia 4are #e va #trădui #ă #u#%ină intere#ele ger&anilor de orice natură  5n afara celor a&intite aici.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia- 191819F- Do.$me%te pp. 12!-12,

/5.2. Tratatu8 9rivind >inorită
 )vând 5n vedere că 5n virtutea tratatelor pe care principalele puteri aliate şi a#ociate şi-au pu# #e&nătura #poriri 5n#e&nate teritoriale #unt #au vor fi do'ândite de egatul o&ânieiX Con#iderând că o&ânia din propria #a voin%ă doreşte a da garan%ii #igure de li'ertate şi de dreptate atât locuitorilor din vechiul egat al o&âniei cât şi celor din teritoriile de curând tran#ferate fără deo#e'ire de ra#ă li&'ă #au religiunea cărora le-ar apar%ineX EHa&inând 5n co&un che#tiunea #-a convenit pentru 5ncheierea preentului tratat şi 5n ace#t #cop au de#e&nat ca plenipoten%iari ai lor #u' reerva facultă%ii de a-i 5nlocui prin al%ii pentru #e&nare şi anu&e anu&eQ1R Q1R... ...

(a'itol$l I   Art. 1. o&ânia #e o'ligă ca #tipula%iile cuprin#e 5n articolele !-8 din preentul capitol #ă fie recuno#cute ca legi funda&entale ca nici o lege nici un regula&ent nici un act oficial #ă nu #e afle 5n contraicere #au 5n opoi%ie cu ace#te #tipula%iuni şi ca nici o lege regula&ent #au ac%iune oficială #ă nu ai'ă precădere fa%ă de ele. e le.  Art. . ;uvernul ro&ân #e angaeaă a da tuturor locuitorilor #ăi 5ntreagă şi deplină protec%ie pentru via%a şi li'ertatea lor fără deo#e'ire de naştere de na%ionalitate na% ionalitate de li&'ă de ra#ă #au de religiune.

/o%i locuitorii o&âniei vor avea dreptul la li'erul eHerci%iu atât pu'lic cât şi privat al oricărei confe#iuni religiuni #au credin%e atât ti&p cât 5ntre eHerci%iul ace#tora şi ordinea pu'lică şi 'unele &oravuri nu va eHi#ta inco&pati'ilitate.

 Art. 3. Su' reerva #tipula%iunilor tratatelor &ai o# &en%ionate o&ânia recunoşte ca #upuşi ro&âni de plin drept şi fără nici o altă for&alitate pe oricare teritoriu făcând parte din o&ânia inclu#iv teritoriile alipite ei prin tratatele de pace cu )u#tria şi cu ngaria #au teritoriile ce i #-ar putea tran#fera ulterior afară nu&ai dacă la acea dată #upu#ul #-ar putea prevala de o altă na%ionalitate decât na%ionalitatea au#triacă #au ungară.

 Ln orice ca #upuşii au#triaci #au unguri &ai 5n vâr#tă de opt#preece ani vor avea facultatea ca 5n condi%iile prevăute de i#ele tratate #ă optee pentru orice altă na%ionalitate ce ei ar putea do'ândi. Pp%iunea #o%ului va atrage după #ine pe aceea a #o%iei iar op%iunea părin%ilor pe aceea a copiilor lor &ai &ici de opt#preece ani. 6er#oanele care vor fi eHercitat dreptul de op%iune de &ai #u# vor tre'ui 5n cur#ul celor două#preece luni ur&ătoare #ă-şi #tră&ute do&iciliul 5n #tatul 5n favoarea căruia vor fi optat. Ele vor fi li'ere #ă-şi pă#tree 'unurile i&o'iliare ce po#edă pe teritoriul ro&ân. Ele vor putea #ă-şi ridice 'unurile lor &o'ile de orice natură fără a fi i&pu#e pentru acea#ta la vreo taHă de ieşire.  Art. +. o&ânia recunoaşte ca #upuşi ro&âni de plin drept şi fără nici o for&alitate per#oanele de na%ionalitate au#triacă #au ungară nă#cute pe teritoriile ce i-au fo#t alipite prin tratatele de pace cu )u#tria şi ngaria #au care ar putea #ă-i fie alipite ulterior per#oane nă#cute din părin%i do&icilia%i acolo chiar dacă la data punerii 5n vigoare a preentului tratat acele per#oane n-ar do&icilia ele 5n#ele pe acele teritorii.

/otuşi 5n decur#ul celor doi ani ce vor ur&a după punerea 5n vigoare a tratatului de fa%ă i#ele per#oane vor putea declara 5naintea autorită%ilor ro&âne co&petente din %ara lor de reşedin%ă cu& că renun%ă la na%ionalitatea ro&ână şi atunci ele vor 5nceta de a fi #ocotite ca #upuşi ro&âni. Ln acea#tă privin%ă declara%ia #o%ului va fi privită ca vala'ilă făcută pentru #o%ie iar aceea a părin%ilor ca vala'ilă făcută pentru copiii 5n etate de &ai pu%in de opt#preece ani.  Art. 5. o&ânia #e angaeaă a nu face nici o piedică cu privire la eHerci%iul dreptului de op%iune prevăut prin tratatele 5ncheiate #au ce #e vor 5ncheia de puterile aliate şi a#ociate cu )u#tria #au cu ngaria şi de a per&ite intere#a%ilor de a do'ândi #au nu na%ionalitatea ro&ână.  Art. . *a%ionalitatea ro&ână #e va do'ândi de drept prin #ingurul fapt al naşterii pe teritoriul ro&ân de către orice per#oană care nu #e poate prevala de vreo altă na%ionalitate prin naştere.  Art. *. o&ânia #e o'ligă a recunoaşte ca #upuşi ro&âni de plin drept şi fără o for&alitate pe evreii locuind 5n %ară pe teritoriile o&âniei şi care nu pot a #e prevala de nici o altă na%ionalitate.  Art. 8. /o%i #upuşii ro&âni vor fi egali 5n fa%a legii şi #e vor 'ucura de aceleaşi drepturi civile şi politice fără deo#e'ire de ra#ă de li&'ă #au de religie.

Deo#e'irea de religie de credin%ă #au de confe#iune nu va putea fi o piedică pentru nici un #upu# ro&ân cu privire la folo#in%a drepturilor #ale civile şi politice 5n #pecial la ad&iterea 5n #erviciile pu'lice 5n func%iuni şi onoruri #au la eHercitarea diferitelor profe#iuni şi indu#trii. *u #e va edita nici o re#tric%iune contra li'erei 5ntre'uin%ări de către vreun #upu# ro&ân a vreunei li&'i oarecare fie 5n rela%iunile private #au co&erciale fie 5n &aterie de religie de pre#ă #au de pu'lica%iuni de orice natură fie 5n 5ntrunirile pu'lice. Cu toată #ta'ilirea de către guvernul ro&ân a unei li&'i oficiale #e vor face 5nle#niri ra%ionale #upuşilor  ro&âni de altă li&'ă decât cea ro&ână pentru 5ntre'uin%area li&'ei lor fie oral fie 5n #cri# 5naintea tri'una lelor.  Art. 9. Supuşii ro&âni apar%inând unor &inorită%i etnice de religie #au de li&'ă #e vor 'ucura de acelaşi trata&ent şi de aceleaşi garan%ii 5n drept şi 5n fapt ca şi ceilal%i #upuşi ro&âni. Ei vor avea 5n #pecial un drept egal de a 5nfiin%a conduce şi controla pe #pe#ele lor in#titu%iuni de 'inefacere religioa#e #au #ociale şcoli şi alte #ta'ili&ente de educa%ie cu dreptul de a 5ntre'uin%a li&'a lor proprie şi de a eHercita li'er religiunea lor.  Art. 10.  Ln &aterie de 5nvă%ă&ânt pu'lic guvernul ro&ân va acorda 5n oraşele şi di#trictele unde locuieşte o propor%ie con#idera'ilă de #upuşi ro&âni de altă li&'ă decât cea ro&ână 5nle#niri &enite a a#igura ca 5n

şcolile pri&are copiii acelor #upuşi ro&âni vor fi in#trui%i 5n propria lor li&'ă. )cea#tă #tipula%iune nu va 5&piedica guvernul ro&ân de a face o'ligatorie predarea li&'ii ro&âne 5n i#ele şcoli.  Ln oraşele şi di#trictele unde locuieşte o propor%ie con#idera'ilă de #upuşi ro&âni apar%inând unor  &inorită%i etnice de religie #au de li&'ă ace#te &inorită%i 5şi vor vedea a#igurate o parte echili'rată 5n 'eneficiul şi 5n afectarea #u&elor ce ar putea fi atri'uite din fondurile pu'lice prin 'ugetul #tatului prin 'ugetele pri&ăriilor  #au alte 'ugete, 5n #cop de educa%ie de religiune #au de 'inefacere.  Art. 11. o&ânia con#i&te #ă acorde #u' controlul #tatului ro&ân co&unită%ilor #ecuilor şi #aşilor 5n /ran#ilvania autono&ia locală 5n ce priveşte che#tiunile religioa#e şi şcolare.  Art. 1. o&ânia con#i&te ca 5n &ă#ura 5n care #tipula%iile articolelor precedente prive#c per#oane apar%inând unor &inorită%i de ra#ă de religie #au de li&'ă ace#te #tipula%iuni #ă con#tituie o'liga%iuni de intere# interna%ional şi #ă fie pu#e #u' garan%ia Societă%ii *a%iunilor. Ele nu vor putea fi &odificate fără a#enti&entul &aorită%ii Con#iliului Societă%ii *a%iunilor. Q...R

o&ânia con#i&te ca orice &e&'ru al Con#iliului Societă%ii *a%iunilor #ă ai'ă dreptul de a #e&nala aten%iunei Con#iliului Societă%ii *a%iunilor orice infrac%iune #au te&ere de infrac%iune la vreuna din ace#te o'liga%iuni şi ca Con#iliul #ă poată proceda 5n aşa chip şi #ă dea a#tfel de in#truc%iuni ce-i vor părea potrivite şi eficace 5n a#e&enea 5&preurare. o&ânia &ai con#i&te 5n afară de ace#ta ca 5n caul când #-ar ivi vreo divergen%ă de opinie a#upra unor  che#tiuni de drept #au de fapt privitoare la ace#te articole 5ntre guvernul ro&ân şi vreuna din principalele puteri aliate şi a#ociate #au orice altă putere &e&'ră a Con#iliului Societă%ii *a%iunilor acea#tă divergen%ă #ă fie #ocotită drept un diferend cu caracter interna%ional 5n #en#ul ter&enilor articolului 1, din 6actul Societă%ii *a%iunilor. o&ânia con#i&te ca orice diferend de ace#t fel #ă fie deferit dacă partea cealaltă o cere Cur%ii per&anente de u#ti%ie interna%ională. Deciiunea Cur%ii per&anente va fi dată fără apel şi va avea aceeaşi tărie şi valoare ca şi o deciie pronun%ată 5n virtutea articolului 1, din 6act.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia- 191819F- Do.$me%te pp. 13,-138

/5.7. Progra>u8 Partidu8ui Maghiar  (8 decembrie 19) De'ătut şi apro'at de adunarea generală de con#tituire a 6artidului 4aghiar %inută la Clu la !8 dece&'rie 19!!. 4inoritatea na%ională for&ată din cetă%eni ro&âni de li&'ă &aternă &aghiară fiind recuno#cută 5n hotărârile de la )l'a +ulia şi garantată 5n tratatele de pace interna%ionale ca #u'iect de drept pu'lic 5n 'aa ace#tora pretinde& recunoaşterea 5n Con#titu%ie - ca #u'iect de drept pu'lic a &inorită%ilor na%ionale şi 5n con#ecin%ă ca ur&are nece#ară recunoaşterea autono&iei na%ionale. Dori& de a#e&enea garantarea 5n Con#titu%ie a autono&iei tuturor &inorită%ilor na%ionale din o&ânia potrivit căreia fiecare na%iune #ă #e autoguvernee 5n li&'ă proprie prin fii proprii cu ad&ini#tra%ie şi u#ti%ie proprie. 6retinde& drept de vot univer#al egal care #ă #e eHtindă şi a#upra fe&eilor cu repreentare propor%ională pe circu&#crip%ii electorale o'%inută prin alegeri #ecrete. Q...R !. 6retinde& re#ta'ilirea autono&iei &unicipale (ude%ene şi co&unale de#centraliarea ad&ini#tra%iei regle&entarea activită%ii func%ionarilor eHtinderea largă a #ferei de ac%iune a contencio#ului ad&in#trativ. Q...R ,. Ln do&eniul cultelor şi a 5nvă%ă&ântului pu'lic 5n 'aa continuită%ii de drept dori& garantare deplină a li'ertă%ii religiei şi conştiin%ei recunoaşterea con#titu%ională a cultelor acceptate şi recuno#cute legal 5&preună cu organele lor de autoad&ini#trare eHi#tente prin aceea că 5n afară de #ăr'ătorile de #tat şi a repau#elor legale de &uncă 5n alte ile repau#e de &uncă #ă nu fie ordonate şi ni&eni #ă nu fie con#trân# a %ine #ăr'ătorile altui cult  5n afară de cel propriu. Dori& de a#e&enea apărarea dreptului de 5ntre%inere şi de 5nfiin%are de şcoli de toate gradele de către confe#iuni adică de 'i#erici - deci de la şcoala pri&ară până la univer#itate - cu garantarea dreptului de #urpaveghere a #tatului garantarea accentuată a li'ertă%ii in#truc%iunii şi a 5nvă%ării şi anu&e prin re#tituirea pentru 'i#erici a#ocia%ii şi unită%i 5n cauă a clădirilor şcolare cedate la vre&ea re#pectivă #tatului &aghiar pe 'aă de contracte. Ln legătură cu li&'a de predare a şcolii dori& li'ertatea cuvenită de decidere pentru 'i#ericile şi a#ocia%iunile #u#%inătoare de şcoli. Dori& a#igurarea egalită%ii şi reciprocită%ii 5ntre 'i#erici şi confe#iuni şi 5n legatură cu acea#ta garantarea #priinului din partea #tatului 5n confor&itate cu legile &ai vechi &ai ale# a egii WW din 18,8. Q...R 3. Dori& regle&entarea #erviciului &ilitar pe 'aa #i#te&ului &ili%iilor cu #tagiu efectiv de cel &ult trei luni şi cu #ati#facerea #tagiului pe teritoriul propriu al cercului de recrutare şi garantarea folo#irii li&'ii &aterne ca li&'ă de #erviciu.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia- 191819F- Do.$me%te pp. 00-0! /5.?. "K9unerea 8ui Nico8ae Titu8escu, re9reFentantu8 Ro>âniei 8a Societatea Na
Do&nule 6reşedinte do&nilor &e&'rii ai Con#iliului Cererea &aghiară #-ar putea reu&a 5n câteva cuvinte a#tfelM o&ânia din ură fa%ă de #upuşii &aghiari #u' preteHtul unei refor&e agrare şi prin aplicarea după 'unul plac al di#poi%iilor legale &ergând până la violarea 5n &od vădit a tratatelor interna%ionale a ur&ărit şi realiat fali&entul econo&ic al proprietarilor &aghiari din /ran#ilvania. 6er&ite%i-&i #ă preint 5ncă de la 5nceput 5n fa%a onoratului Con#iliu tot 5n câteva cuvinte concluia unei #curte eHpuneri pe care o voi preenta 5n nu&ele o&âniei şi care va contraice punct cu punct cererea &aghiară. o&ânia fără pic de ură fa%ă de ni&eni 'a chiar di&potrivă 5n#ufle%ită de cea &ai #inceră dorin%ă de a face dreptate dând a#tfel dovadă de o evidentă 5n%elegere a intere#elor #ale viitoare a ac%ionat 5n aceşti ulti&i ani 5n #piritul unei adevărate revolu%ii pacifi#te tran#ferând pe căi legale aproape integral pă&ântul ara'il %ăranilor care-l &unceau şi până acu& 5n cea &ai &are parte ca lucrători agricoli (cu iua. 6entru realiarea ace#tei refor&e capitale o&ânia a fo#t #ilită #ă i&pună unei &ari păr%i a popula%iei #acrificii a căror rigoare nu are precedent 5n i#toria altor popoare cel pu%in 5n vre&e de pace. Itiind 5n#ă că nu a&ploarea ace#tei refor&e ci o nedreaptă aplicare a ei ar face in#uporta'il ace#t #acrificiu o&ânia a 5ncercat #ă i&pri&e legi#la%iei #ale agrare un caracter o'iectiv aproape &ecanic #e&n al unei dreptă%i #evere poate dar  egală pentru to%i. )ce#t lucru i-a per&i# după cu& ve%i vedea i&ediat #ă-i tratee pe picior de perfectă egalitate şi pe optan%ii unguri şi pe proprietarii ro&âni. 7ăcându-l pe proprietarul ro&ân #tăpân al pă&ântului %ării o&ânia crede că a 5nfăptuit un lucru ce de &ult tre'uia 5ndeplinitX ace#t lucru tre'uie udecat &ai degra'ă după reultatele lui decât după &etodele folo#ite.  Ln felul ace#ta #-a creat garan%ia unei relan#ări econo&ice viitoare. Ln felul ace#ta a fo#t po#i'il ca teritoriile cuprin#e 5ntre /i#a Dunăre şi *i#tru #ă repreinte 5n &od con#tant 5n ochii Europei o in#ulă de ordine şi de pace  5n vre&e ce 4o#cova şi $udape#ta erau 'ântuite de #tafia revolu%iei. Ppera%ia a fo#t recuno#c dureroa#ă chiar foarte dureroa#ă. Ln ciuda 5ncercărilor celor intere#a%i de a face totul 5n li&itele decen%ei şi ale patrioti#&ului #-au ivit &ulte ne&ul%u&iri. ;uvernul $rătianu care a pornit acea#tă te&erară ac%iune 5n 191, şi a du#-o la 'un #fârşit 5n 1913 şi 1918 guvernul generalului )vere#cu care a continuat-o dându-i a&ploare şi 5&'ogă%ind-o 5n 19!0 şi 19!1 două guverne din care a& avut onoarea #ă fac parte ca &ini#tru de finan%e alături de regretatul /aAe +one#cu adept ilu#tru 5ncă de la 5nceput a nece#ită%ii eHproprierii au avut de #uportat nu&eroa#e critici. P aceeaşi hotărâre producea uneori reac%ii dia&etral opu#e şi ade#eori din pricina unui acelaşi teHt de lege &iniştrii care #e ocupau de eHpropriere erau califica%i când drept revolu%ionari de repreentan%ii eHa#pera%i ai partidelor de dreapta când drept reac%ionari de repreentan%ii eHtre&ei #tânga care #ocoteau că lucrurile nu &erg nici de#tul de repede nici de#tul de departe. $ine5n%ele# că după unirea /ran#ilvaniei cu o&ânia pro'le&a na%ională a accentuat greuta%ile unei pro'le&e de ordin nu&ai econo&ic şi #ocial până atunci şi a#tfel ne&ul%u&irile au #porit iar #uferin%ele celor  ră#punători de eHpropriere au cre#cut. evolu%ionarii reac%ionarii de până ieri devin iată 5n fa%a dv#. şovini şi opre#ori. *i&eni nu #e &iră de ace#t lucru 5n o&ânia. )cea#ta e#te o nouă &odalitate prin care ngaria vrea #ă arate lu&ii un lucru dea cuno#cut pentru noi vechi de când lu&ea cla#at. Dar #ă vede& ce face de fapt ;uvernul ungar 5n cererea #aU Din toate prevederile legi#la%iei privind eHproprierea eHtrage una #au două le interpreteaă le di#cută ca şi când ace#tea ar fi #ingurele i&portante ca şi cu& ele nu #-ar aplica şi cetă%enilor ro&âniT )poi punând fa%ă 5n fa%ă acea#tă crea%ie de ca'inet cu o interpretare a tratatelor interna%ionale cu care autorii ace#tora n-ar fi preci# de acord au aun# la concluia că e#te vor'a de per#ecu%ie.

*u aşa #e procedeaă cu o pro'le&ă politică privind trata&entul #trăinilor 5ntr-o %ară. Să ne 5n%elege& 'ine deciM nu e caul acu& #ă analiă& dacă ro&ânii au fo#t trata%i cu prea &ultă #everitate de guvernele lor. )cea#ta e#te pro'le&a 6arla&entului ro&ân a pre#ei ro&âneşti a opiniei pu'lice din o&ânia a alegerilor din o&ânia 5n nici un ca a Societă%ii *a%iunilor. 6ro'le&a e#te #ă şti& dacă e#te adevărat #au nu că cetă%enii &aghiari au fo#t per#ecuta%i 5n co¶%ie cu cetă%enii ro&âni. Do&nule repreentant al ngariei pentru a ră#punde unei a#tfel de pro'le&e nu e#te #uficient #ă #pune& poveştiM tre'uie #ă co&pară& şi #ă udecă& faptele. ă#a%i-&ă deci do&nilor #ă fac eu ceea ce n-a făcut do&nul repreentant al ngariei. Să reintroduce& 5n corpul legii eHproprierii prevederile incri&inate #ă aruncă& o #curtă privire a#upra &otiva%iei care a generat acea#tă lege #ă vede& cu& şi-a tratat o&ânia proprii ei copii şi #ă ne 5ntre'ă& a'ia apoi dacă &ai e#te po#i'il ca teHtele citate de guvernul ungar #ă ni #e pară o legi#la%ie aparte pentru #trăini şi dacă ele nu #unt &ai degra'ă eHe&ple ale unei legi#la%ii prea riguroa#e poate o legi#la%ie ro&ânea#că aceeaşi pentru toată lu&ea 5n &aterie de eHpropriere. =orii ace#tei legi a eHproprierii de#pre care di#cută& a#tăi #-au ivit 5ncă din anul 191 când ni&eni nu-i avea 5n vedere pe cetă%enii &aghiari. o&ânia ieşea din ră'oiul 'alcanic căruia 5i pu#e#e capăt tratatul de la $ucureşti. Ţărăni&ea dovedi#e 5n focul luptei calită%i neaşteptate. Dar #itua%ia ei din punctul de vedere al repartiării proprietă%ii rurale era cu&plit de nedreaptă. Din 8 &ilioane de hectare teren ara'il din fo#tul regat  u&ătate adică , &ilioane de hectare apr%ineau unui nu&ăr de 1.!00.000 %ărani capi de fa&ilie (#au #ocotind , &e&'ri de fa&ilie la .000.000 de %ărani 5n ti&p ce cealaltă u&ătate apar%inea unui nu&ăr de circa ,.000 proprietari. P a#tfel de #itua%ie era o a&enin%are continuă pentru ordinea #ocială. Solu%iile o'işnuite prin care #e trecea  5n &od paşnic pă&ânt din &arile proprietă%i 5n proprietatea %ăranilorM cu&părare prin ca#ieriile rurale drept de ră#cu&părare pentru #tat care #e putea #u'#titui a#tfel oricărui cu&părător particular de pă&ânt au fo#t #ocotite in#uficiente. S-a #ocotit deci nece#ară o eHpropriere for%ată nu&ită eHpropriere 5n 'eneficiul %ării #ale. Dl.+on $rătianu şeful 6artidului i'eral a anun%at 5n #epte&'rie 191 printr-o #cri#oare pu'lică că va face din eHpropriere unul din o'iectivele e#en%iale ale viitorului #ău progra& - a#tfel de progra& i&plica &odificarea Con#titu%iei eHproprierea fiind autoriată de Con#titu%ia eHi#tentă nu&ai 5n cauri de for%ă &aoră clar deli&itate adică pentru nece#ită%i ale apărării &ilitare ale #erviciului de dru&uri #au ale igienei.  Ln ianuarie 191, dl. +on $rătianu a devenit preşedintele Con#iliului de 4iniştri.  Ln &ai 191, au avut loc alegerile con#titu%ionale şi lucru de &irare deşi #-a 'ucurat de votul unui corp electoral re#trân# for&at 5n &are parte din proprietarii de pă&ânturi &aoritatea a fo#t favora'ilă reviuirii Con#titu%iei 5n #copul eHproprierii unei &ari #uprafe%e de teren ara'il de%inută de &arii proprietari. Spun o &are #uprafa%ă pentru că ni&eni nu #e gândea şi nici nu #e putea gândi 5n &ai 191, la eHproprierea aproape 5n totalitate a &arilor proprietari de după aceea. )tunci a fo#t conceput 5n#ă in#tru&entul  uridic care a per&i# &ai târiu efectuarea 5n &od practic a eHproprierii pe &ă#ură ce o i&puneau nece#ită%ile ră'oiului şi ale perioadei de ră'oi.  )poi a 5nceput pri&ul ră'oi &ondial. 6ână la intrarea 5n ră'oi o&ânia nu şi-a putut per&ite #ă treacă la aplicarea unei refor&e de a#e&enea anvergură cuno#cută fiind in#ta'ilitatea din perioda de neutralitate. Dar 5n 1913 când ar&ata ro&ână #-a retra# 5n 4oldova când două trei&i din teritoriul ro&âne#c au fo#t invadate când ar&ata ru#ă a 5nceput #ă #e 5&prăştie 5n deordine #-a con#iderat că aplicarea i&ediată a legii eHproprierii e#te o cerin%ă a apărării. )ce#t lucru ar fi #porit intere#ul %ărăni&ii de a apăra pă&ântul %ăriiX dacă autorită%ile n-ar fi făcut ni&ic #-ar fi putut crede că şi-au uitat pro&i#iunile din 191,. Ii erau de#tui cei care doreau #ă #e creadă ace#t lucru. 4aie#tatea #a regele o&âniei a fo#t cel care 5n ianuarie 1913 printr-un &e#a adre#at #olda%ilor din tranşee a anun%at că #e va trece ne5ntâriat la aplicarea legii eHproprierii.

E#te deci incorectă afir&a%ia că a&enin%area revolu%iei ru#e a deter&inat punerea 5n practică a legii eHproprierii. )nii 191 şi 191, #tau dovadă a ace#tui lucru. +ar revolu%ia ru#ă a i'ucnit a'ia 5n &artie 1913. 6e de altă parte e#te evident faptul că ră'oiul a lărgit cadrul creat legii eHproprierii aşa cu& a fo#t creat  5n 191 şi 191,. a +aşi #-a trecut deci la aplicarea legii eHproprierii. )& #ă reu& totul #punându-vă ca 5n 1913 #-a hotărât ca ! &ilioane şi câteva #ute de &ii de hectare #ă fie luate &arilor proprietari pentru a fi 5&păr%ite %ăranilor. 6rin decretul-lege din dece&'rie 1918 do&nul +on Duca actualul &ini#tru al afacerilor #trăine ale o&âniei pe atunci &ini#tru al agriculturii a aplicat &ă#urile con#titu%ionale votate la +aşi.  Ln paralel pe &ă#ura unirii noilor teritorii ro&âneşti cu patria &a&ă #-a trecut la eHpropriere şi 5n ace#te %inuturi.  )#tfel 6arla&entul $a#ar'iei Sfatul Ţării a votat la !3 noie&'rie 1918 o lege a eHproprierii pentru $a#ara'ia pro&ulgată prin decretul regal din !! dece&'rie 1918. /ot aşa #-a procedat şi 5n /ran#ilvania $anat Crişana 4ara&ureşX 5n confor&itate cu punctul  al articolului  al hotărârii )dunării *a%ionale a o&âniei repreentan%ii ace#tora #-au 5ntrunit la )l'a +ulia 5ntre 18 noie&'rie şi 1 dece&'rie 1918 iar Con#iliul Dirigent o&ân al ace#tor noi regiuni #u' preşedin%ia do&nului +uliu 4aniu şeful 6artidului *a%ional Ţărăne#c a luat &ă#urile nece#are pentru aplicarea prin decretul-lege nr. .911 din 1919 a unor di#poi%ii #i&ilare 5n /ran#ilvania. Q...R Do&nilor cred că tratatele de pace au recuno#cut unirea /ran#ilvaniei cu o&ânia datorită i&en#ei &aorită%i pe care o repreintă popula%ia ro&ânea#că din acea#tă regiune. )tunci vor'i& de o lege care #e aplică unui &are nu&ăr de ro&âni. Ii &ai cred că cetă%enii de na%ionalitate &aghiară nu pot #u#%ine că nu au fo#t trata%i pe picior de egalitate cu cetă%enii ro&âni de vre&e ce #itua%ia lor din punctul de vedere al proprietă%ii e#te aceeaşi cu cea a proprietarilor ro&âni din /ran#ilvania. /re'uie oare #ă &ai adaug faptul că %ăranii cultivatori de pă&ânt au fo#t făcu%i proprietari ai pă&ântului indiferent de na%ionalitatea anterioară nirii şi că 5n felul ace#ta un &are nu&ăr de foşti cetă%eni &aghiari #unt 5n preent proprietari 5n /ran#ilvania datorită legilor ro&âneşti de eHpropriereU Q...R Spunea& că pentru a #alva ceea ce &ai era de #alvat din &area proprietate legiuitorul a procedat la o ierarhiare după anu&ite criterii artificiale poate dar nece#are. Q...R

 )'#entei#&ul e#te unul dintre ace#te criteriiT De el e#te vor'a 5n pri&ul rând 5n cererea guvernului ungar.

Pnoratul repreentant al ngariei #pune că cetă%enii &aghiari că dacă au lip#it din /ran#ilvania 5ntre 1918 şi 19!1 vor fi eHpropria%i 5n totalitate 5n 19!!.

nu

ştiau

 )& onoarea 5n#ă #ă-i ră#pund onoratului repreentant al ngarieiM nici cetă%enii ro&âni n-au ştiut că dacă şi-au arendat pă&ânturile 5ntre 1910 şi 19!0 vor fi eHpropria%i 5n totalitate 5n 19!1.  )ş &ai adăuga 5n fine pentru a-l lă&uri definitiv pe onoratul repreentant al ngariei că cetă%enii ro&âni care şi-au dat 5n arendă pă&ântul pentru o #ingură i la ! aprilie 19!0 după ce au avut de #uferit rigorile eHproprierii nu puteau şti că vor fi #upuşi unei a doua reduceri a terenurilor lorT Ii totuşi ace#t lucru #-a 5ntâ&platT Ii dacă udecă& &ai 'ine lucrurile criteriul a'#entei#&ului care e#te de fapt tran#punerea uridică a afir&a%iei potrivit căreia cei ce nu #unt de fa%ă nu au niciodată dreptate nu e#te cu ni&ic &ai real #au &ai u#t decât celelalte două criterii.  )d&it chiar #ă #e #pună şi că 5n anu&ite cauri #e poate aunge la co&iterea unor &ari nedreptă%i. )& fi pri&ii care le-ar deplânge dar #pun din nou a& ela'orat acea#tă legi#la%ie din ra%iuni #uperioare oricărui criteriu de dreptate individual. *u ad&it 5n#ă 5n nici un ca #ă #e #pună că acea#tă lege 5şi are o'ârşia 5n #enti&entele de o#tilitate fa%ă de cetă%enii &aghiari şi că ea e#te o ar&ă legală de tortură 5&potriva #trăinilor. Ii-apoi oare prevederile privind a'#entei#&ul #unt cele care au deter&inat 5n cea &ai &are parte pierderea de către cetă%enii &aghiari a 'unurilor lorU

*u do&nilorT Di#poi%iile generale ale legii eHproprierii aplicate atât celor preen%i cât şi celor a'#en%i #unt cele care au deter&inat reducerea #uprafe%elor de &ii de hectare la nişte #uprafe%e &ini&ale. 6revederea privind a'#entei#&ul nu a contri'uit decât la #ărăcirea unui nu&ăr re#trân# de per#oane. Pare legiuitorul ro&ân #ă-şi fi ale# pentru a-şi a#cunde otrava de#tinată cetă%enilor &aghiari toc&ai acea#tă prevedere cu o aplicare atât de re#trân#ăU /re'uie #ă recunoaşte%i că #unte& nişte opre#ori ca& ti&ora%i şi nişte şovini ca& ne5nde&ânatici.  )#ta-n#ea&nă pro'a'il că a& făcut doar o tentativă. 6entru ca preten%iile păr%ii ungare #ă fie 5nte&eiate ar fi nece#ar ca teHtul de lege #ă #e aplice nu&ai cetă%enilor &aghiari. Pri legea nu face nici o deo#e'ire. Price cetă%ean ro&ân care a a'#entat fiic din %ară 5n perioada &en%ionată e#te eHpropriat 5n totalitate. 6revederile #unt aceleaşi pentru toată lu&ea. E vor'a chiar de ceva &ai &ult. Ln favoarea proprietarilor  din /ran#ilvania #pre deo#e'ire de proprietarii din egat #-au adu# unele a&enda&ente care atenueaă rigorile legii ace#t lucru datorându-#e 5ntre altele faptulul că %inând cont de preen%a &inorită%ii &aghiare 5n /ran#ilvania şi de cât de uşor şi-ar putea face loc ideea de per#ecu%ie 5n a#tfel de 5&preurări legiuitorul ro&ân a preferat #ă ac%ionee cu &ai &ultă pruden%ă 5n /ran#ilvania.  )#tfel 5n fo#tul egat proprietă%ile #trăinilor au fo#t eHpropriate integral dacă proprietarul a lip#it din %ară 5n perioada 1918-19!1.  Ln egat un cetă%ean &aghiar ar fi putut fi eHpropriat 5n totalitate pentru #i&polul fapt că e #trăinX ace#t lucru #-a putut 5ntâ&pla 5n /ran#ilvania nu&ai dacă ar fi lip#it din %ară 5n acea perioadă.  Ln vechiul egat a'#entei#&ul antreneaă eHproprierea integrală indiferent de #uprafa%a terenurilor. Ln /ran#ilvania ea nu #e aplică decât #uprafe%elor &ai &ari de 0 iugăre. Deci pe &icii proprietari care #-au #periat şi au fugit din pricina ră'oiului şi acu& #e pot 5ntoarce prevederile legii nu-i afecteaă.  )'#entei#&ul econo&ic - darea 5n arendă ti&p de 10 ani - antreneaă eHproprierea 5n totalitate 5n vechiul egat iar 5n /ran#ilvania la#ă totuşi proprietarului un &ini&u& intangi'il ()rt. 8 p.a.. eu&ând 5n /ran#ilvania un proprietar e#te eHpropriat doar dacă #e-ncadreaă la a'#entei#& fie că e ro&ân fie că e #trăin integritatea proprietă%ii #ale nu e afectată 5n nici un ca din pricina dării 5n arendă pe durata a ece ani. Ln /ran#ilvania deci eHi#tă o egalitate perfectă 5ntre proprietarii ro&âni şi cei #trăini iar proprietarii din /ran#ilvania #unt favoria%i fa%ă de cei din vechiul egat. Q...R ngaria 5n#ă nu #e &ul%u&eşte cu egalitatea dintre proprietarii unguri şi proprietarii ro&âniX a&eliorarea regi&ului proprietă%ii 5n /ran#ilvania #pre deo#e'ire de cea din vechiul egat nu o i&pre#ioneaă deloc. Ceea ce doreşte ngaria e#te ca 5n teritoriul /ran#ilvaniei proprietarii &aghiari #ă fie privilegia%i fa%ă de proprietarii ro&âni.  )ce#ta e#te o'iectul a#cun# al cererii guvernului ungar aşa 5n%elege ngaria #ă re#pecte tratatele interna%ionale. +nterpretarea pe care o dă ea tratatului de la /rianon e#te dintre cele &ai caracteri#tice. /ratatul a garantat cetă%enilor &aghiari care opteaă pentru na%ionalitatea &aghiară pă#trarea tuturor 'unurilor i&o'iliare. )#ta  5n#ea&nă pentru ngaria că 'unurile i&o'iliare ale ace#tor cetă%eni nu pot fi afectate de prevederile legilor  ro&âneşti a#ta 5n#ea&nă 5n orice ca că ace#te 'unuri nu pot fi eHpropriate 5n caul unei plă%i aşa cu& prevăd legile ro&âneşti. Ce a ur&ărit tratatul de la /rianon după părerea noa#trăU

Să &en%ină o regulă care e#te de drept co&un de &ultă vre&e 5n toate tratatele interna%ionaleM #ă eHtindă toleren%a interna%ională fa%ă de #trăini per&i%ându-le #ă fie proprietari #ă-i proteee pe optan%i de o eventuală confi#care a 'unurilor. Pptan%ii ră&ân proprietari 5n ciuda op%iunii lor dar proprietari chiar 5n cadrul legii ro&âneşti. Deci dreptul de proprietate poate fi ulterior &odificat de #tatul #uveran dat fiind faptul că prevederile #ale au un caracter general şi #e aplică tuturor cetă%enilor. /ratatul de la /rianon nu #-a gândit nici o clipă după părerea noa#tră că 5n o&ânia #e vor crea in#ule de proprietă%i proprietă%i individuale individuale de care legea ro&ânea#că ro&ânea#că nu #e va putea atinge niciodată niciodată fără #anc%ionarea #anc%ionarea la nivel interna%ional a legii. Q...R Cere%i ca %ăranii #ă vă re#tituie pă&ânturile - i&po#i'ilitate &aterială. Da #pun i&po#i'ilitate &aterială căci pentru a face ace#t lucru ar fi nece#ar ca guvernul care a evitat revolu%ia eHpropriind &arile do&enii pentru a le 5&păr%i la &ii de %ărani #ă #e hotăra#că a#tăi #ă provoace revolu%ia eHpropriind &ii de %ărani pentru a reface &ari do&enii. Ii chiar dacă nu ve%i o'%ine ni&ic din tot ce cere%i ce conteaăT
Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia- 191819F- Do.$me%te pp. 90-20!

/5.@. %ocu>ent conuriri8e 8ă>uriri8e >inistru8 >inistru8ui ui Instrucaânia adresată Secretariatu8ui Societărei#ten%ă pa#ivăB de neparticipare la activitatea #tatului ro&ân 5n #peran%a că la Conferin%a păcii de la 6ari# nu #e va ratifica actul de la 1 dece&'rie 1918. După #e&narea tratatului de la /rianon (, iunie 19!0 #-a inten#ificat >activiareaB unor cercuri politice &aghiare aungându#e la crearea 6artidului 4aghiar din o&ânia (19!!. )ce#t partid a pro&ovat o politică na%ionali#tşovină folo#ind o ga&ă largă de &iloace - iare şi gaete 'roşuri de propagandă 5ntruniri politice #au religioa#e interven%ii 5n 6arla&ent &e&orii adre#ate regelui şi guvernului etc. - prin care in#inua că unirea /ran#ilvaniei cu o&ânia nu era un act irever#i'il că el ar tre'ui reviuit. 6rin politica #a 6artidul 4aghiarilor din o&ânia #e alinia orientării #ta'ilite de cercurile guvernante de la $udape#ta. Lntre &odalită%ile folo#ite de 6artidul 4aghiar din o&ânia #e nu&ăra şi tri&iterea de &e&orii către Societatea *a%iunilor acuând guvernul ro&ân că nu re#pectă tratatul &inorită%ilor #e&nat la 9 dece&'rie 1919. Docu&entul in#erat 5n lucrare repreintă ră#pun#ul 5ntoc&it de &ini#trul +n#truc%iunii 6u'lice şi Cultelor la un a#tfel de &e&oriu. ( eptembrie 1930)

6artidul 4aghiar din o&ânia 5n recla&a%ia recentă adre#ată Societă%ii *a%iunilor #e plânge că #tatul ro&ân nu-şi 5ndeplineşte angaa&entele luate prin art. 9 al tratatului de pace fa%ă de &inoritatea &aghiară. Q...R ecla&a%ia invocând art. 9 şi 11 din tratatul de pace #e&nat la 6ari# 5n iua de 9 dece&'rie 1919 5ncearcă #ă arate că acel tratat Bn-a avut puterea #ă #chi&'e directiva politicii şcolare dictată altădată de caracterul eHclu#iv ro&âne#c al #tatului ro&ân de dinainte de ră'oi> 5ncât drept ur&are Blegile şi edificiul clădit #i#te&atic al decretelor &ini#teriale şi al &ă#urilor oficiale au creat o #erie de refor&e &enite #ă di#trugă opera tratatului #au #ă-i ădărnicea#că orice eficacitate acea#ta 5n directă contraicere cu #copul şi #piritul tratatului>. 6artidul 4aghiar pentru a-şi dovedi afir&a%iaM a invocă decrete şi di#poi%ii &ini#teriale din pri&ii ani de după nire provocate la ti&pul #ău 5n parte de #itua%ia #pecială ce a ur&at i&ediat după ră'oi şi 5n parte de lip#a de adapta'ilitate a ele&entului &aghiar la noile #tări de lucruriX ace#te decrete şi di#poi%ii #-au peri&at fie prin alte di#poi%ii fie prin legi şcolare pe care 6artidul 4aghiar le ignoră cu totulX

' preintă #tări şi fapte tot din acea#tă epocă care pe ur&a legiurilor şcolare ce au ur&at 5n anii 19!,19!8 ai au cu totul altă 5nfă%işareX c pune 5n lu&ină unilaterală deci ineHactă ine Hactă diferite articole din legile şcolareX d iară legile care a#igură pe deplin eficacitatea art. 9 din tratatul de pace şi #tările de fapt ce au decur# din ace#te legi le ignoreaă cu totul.  Lnainte de a intra 5n analia fiecărui capitol din recla&a%ie %ine& #ă re#pinge& cu toată energia in#inuarea adu#ă politicii noa#tre şcolare ante'elice 5n #en#ul că acea#ta fiind directivată de caracterul eHclu#iv ro&âne#c al #tatului ro&ân ante'elic (vechiul egat nu ar fi #u#cepti'ilă de o adaptare a daptare la di#poi%iile tratatului. Pr adevărul #e 5nfă%işeaă cu totul altfel. Q...R  )nu&e recla&a%ia conclude că pe ur&a directivei eHclu#ivi#te a politicii noa#tre şcolare ante'elice legile şi edificiul clădit #i#te&atic al &ă#urilor oficiale po#t'elice departe de-a traduce 5n realitate angaa&entele 5n#cri#e  5n tratat au creat o #erie de refor&e &enite #ă di#trugă opera tratatului #au #ă ădărnicea#că orice eficacitateX acea#ta 5n directă contraicere cu #piritul şi #copul tratatului. Concluia e#te fal#ă nu nu&ai reultând din pre&i#a fal#ă ci şi prin #itua%ia faptică fa ptică reală.  )rt. 9. din tratatul de pace di#pune privitor la trata&entul tra ta&entul &inorită%ilor etnice şi confe#ionaleM BEi vor avea prin ur&are drept egal de a 5nfiin%a conduce şi controla pe cheltuiala lor in#titu%iuni de caritate religioa#e #au #ociale şcoli şi alte organia%ii de educa%ie având dreptul de a folo#i 5n ele 5n 5n toată li'ertatea li&'a lor proprie şi de a practica li'eri religia lor>.  )rt. 10 din tratat #puneM BLn &aterie de in#truc%iune pu'lică guvernul ro&ân va acorda 5n oraşele şi di#trictele unde locuieşte o propor%ie con#idera'ilă de #upuşi ro&âni de altă li&'ă decât cea ro&ânea#că uşurin%e potrivite pentru a a#igura ca 5n şcolile pri&are in#truc%ia #ă #e facă copiilor 5n propria lor li&'ă a ace#tor  #upuşi ro&âni. )cea#tă #tipula%iune nu va 5&piedica guvernul ro&ân de a face o'ligatoriu 5nvă%ă&ântul li&'ii ro&âne 5n ace#te şcoli>. Pri iată cu& #-a confor&at confor&at #tăpânirea ro&ână di#poi%iilo di#poi%iilorr tratatului tratatului 5n teritoriul teritoriul detaşat de la ngaria şi unit cu o&âniaM 1 )u ră&a# 5n plină func%iune şcolile pri&are şi #ecundare ale &inorită%ilor etnice şi confe#ionale &aghiare (ro&[ano\-cat[olice\X ev[anghelice\ ref[or&ate\ şi unitariene şi după 1 dece&'rie 1918. ! Ln ace#t #cop Con#iliul Dirigent din /ran#ilvania a dat revioratelor şcolare ur&ătoarele ordine şi decrete privitor la func%ionarea vechilor şcoli &inoritare confe#ionale şi la 5nfiin%area de noi şcoliM a Prdinul nr. 1.23 din !9 #epte&'rie 1919 a apro'at fără nici o re#tric%ie de#chiderea de noi şcoli confe#ionale cu li&'ă de predare proprie a &inorită%ii re#pective. ' Prdinul nr. 1.,21F19!0 din , &artie a di#pu# tuturor reviorilor #ă re#pecte autono&ia confe#iunilor  &inoritare #ă nu facă nici o dificultate func%ionării şcolilor confe#ionale &inoritare dovedind prin acea#ta că cetă%enii o&âniei #unt trata%i egal. c Prdinul nr. 1.2F190 a di#pu# că #e &en%in şi #e 5ntre%in de #tat &ai departe şcolile #tatului cu li&'ă de predare &aghiară.  egea 5nvă%ă&ântului pri&ar al #tatului din 19!3 introduce la art. 3 di#poi%iile art. 10 alin. 1 din tratatul de pace 5n &odul ur&ătorM )rt. 3 (egea 5nvă%ă&ântului pri&arMBLnvă%ă&ântul pri&ar 5n şcoalele #tatului #e predă  5n li&'a ro&ână.

 Ln co&unele cu popula%ie de altă li&'ă decât li&'a ro&ână 4ini#terul +n#truc%iunii 6u'lice va 5nfiin%a şcoale pri&are cu li&'a de predare a popula%iei re#pective 5n aceeaşi propor%ie ca şi 5n co&unele ro&âneşti. Ln ace#te şcoale #tudiul li&'ii ro&âne va fi 5n#ă o'ligator o 'ligator 5n nu&ărul de ore #ta'ilit prin regula&ent>. , egea 5nvă%ă&ântului particular din anul 19! introduce di#poi%iile art. 9 din tratat privitor la 5nvă%ă&ânt.  egea 5nvă%ă&ântului #ecundar (19!8 la art. 11 di#puneM BLn regiunile cu popula%iune &inoritară 5n nu&ăr precu&pănitor #e vor putea 5nfiin%a 5n condi%iunile art. 3 şi 8 pe lângă liceele de #tat #ec%iuni 5n care  5nvă%ă&ântul #ă #e predea 5n li&'a &inorită%ii re#pective. P a#tfel de #ec%iune #e poate 5nfiin%a nu&ai 5n caul când #e va 5n#crie un nu&ăr de &aHi&u& 0 elevi 5ntr-o cla#ă de gi&naiu şi de ! elevi de cla#ă 5n cur#ul #uperior>. <ăând dipoi%ia ace#tui articol #unte& nevoi%i a arăta că art. 10 din tratatul de pace o'ligă #tatul ro&ân de a face uşurin%i ele&entului &inoritar nu&ai 5n 5nvă%ă&ântul pri&ar or #tatul ro&ân face ace#te uşurin%i chiar şi  5n 5nvă%ă&ăntul #ecundar fără #ă ai'ă 5n privin%a ace#tui 5nvă%ă&ânt vreun o'liga&ent #au angaa&ent fa%ă de ele&entul &inoritar. Din di#poi%iunile citate ale Con#iliului Dirigent şi ale Secretariatului ;eneral din /ran#ilvania apoi din di#poi%iile preci#e ale legilor şcolare e#te evidentă ineHactitatea afir&a%iei 6artidului 4aghiar că legile şi di#poi%iile 4ini#terului ar fi 5n contaicere cu #copul şi #piritul tratatului şi că ace#te legi şi di#poi%ii ar fi &enite #ă di#trugă opera tratatului. Dovedind ineHactitatea recla&a%iei cu privire la natura legilor şcolare şi a di#poi%iilor &ini#teriale #-ar  putea uşor 5ntâ&pla ca recla&an%ii recuno#când corectitudinea legilor şi a unor di#poi%iuni &ini#teriale #ă o'iectee că realitatea e#te cu totul alta decât litera legii. 6entru a co&'ate o a#tfel de a#er%iune vo& pune 5n fa%ă nu&ărul şcolilor ce le avea &inoritatea &aghiară  5nainte de 1918 şi ce le are ai 5n 'aa art. 9 din tratatul de paceM Ucoli primare

o&[ano\- cat[olice\

1918 8

190 12

Ev[anghelice\

!!

0

ef[or&ate\

!2

3

nitariene

8

12

Ev[anghelice\ C.).

-

1

 )r&eno-cat[olice\

-

1

uteno-cat[olice\ Tota8 39 83, P'#ervă& P'#ervă& că nu&ărul şcolilor şcolilor ro&[ano\ro&[ano\- cat[olice\ cat[olice\ &aghiare &aghiare din 190 e#te redu# fa%ă de nu&ărul acelor şcoli din 1918 pe ur&a faptului că şva'ii ro&[ano\- cat[olici\ din $anat după 1918 au 5nlocuit li&'a de predare &aghiară cu li&'a ger&ană li&'a lor &aternă. Ucoli ecundare a) >icee complete

  o&[ano\-cat[olice\

1918 1

190 9

Ev[anghelice\- ref[or&ate\

9

3

nitariene

!

!

Ev[anghelice\ C.). Tota8

-

-

!2

18

o&[ano\- cat[olice\

1918 !1

190 1

Ev[anghelice\- ef[or&ate\

1

3

nitariene

-

-

Ev[anghelice\ C.). Tota8

-

!

!!

!,

b)Ucoli ci"ile

c) Ucoli comerciale

o&[ano\- cat[olice\

1918 1

190 !

-

1

1



Ev[anghelice\ -ref[or&ate\   Tota8 d) Ucoli normale

o&[ano\- cat[olice\

1918 -

190 -

Ev[anghelice\- ref [or&ate\

-

-

nitariene

3

3

3 3 Tota8 Dovedind nete&einicia afir&a%iilor 6artidului 4aghiar nu ne pute& re%ine &irarea cu& de 6artidul 4aghiar pe de altă parte când afişeaă 5n partea introductivă a recla&a%iei #ale că #tatul ro&ân nu are #en#i'ilitate fa%ă de concep%ia nouă 5n#cri#ă 5n tratatul de pace 5n privin%a trata&entului şcolar al &inorită%ilor ignoreaă 5n &od inad&i#i'il faptul că #tatul ro&ân 5n virtutea art. 10 al aceluiaşi tratat 5ntre%ine pentru &inoritatea &aghiarăM!20 şcoli pri&are de #tat cu li&'a de predare &aghiară şi !! #ec%ii paralele 5n şcolile pri&are ale #tatului cu li&'a de predare &aghiară şi că acelaşi #tat &ai 5ntre%ine chiar fără #ă-l o'lige tratatul de pace şi şcoli co&erciale şi #ecundare ale #tatului cu #ec%ii paralele &aghiare 5n Pradea Clu )rad şi /i&işoara.  )cea#tă ignorare #ă fie oare nu&ai o #i&plă #căpare din vedere #au #ă fie o ignorare inten%ionată pentru a #urprinde &ai uşor 'una credin%ă a Societă%ii *a%iunilorU Din cele eHpu#e reultă căM

a Statul ro&ân 5ncepând cu actele Con#iliului Dirigent din /ran#ilvania până inclu#iv la legea 5nvă%ă&ântului #ecundar din 19!8 şi-a afir&at şi confir&at angaa&entul luat prin tratatul de pace fa%ă de &inorită%i pe teren şcolar. ' ecla&a%ia 6artidului 4aghiar 5n partea #a introductivă afir&ând contrariul ca 'aă principală a recla&a%iei #e pune pe te&ei greşit. /otuşi 6artidul 4aghiar #pre a-şi #u#%ine şi dovedi tea invocă câteva cauri #au procedee de i&portan%ă #ecundară pe care le preintă şi eHplică de a#e&enea 5n &od unilateral deci ineHact.  Ln cele ce ur&eaă vo& analia toate caurileM I. Vona cultural'  %rearea, a"anta
Pri 6artidul 4aghiar când pune 5n #arcina onei culturale ro&âneşti nişte #copuri pe care ace#ta nu le are cade 5ntr-o eroare datorită unei #uge#tii p#ihice de care nu poate #căpa şi anu&e intu%ia onei culturale &aghiare de pe vre&uri. ;uvernul &aghiar la 5nceputul anului 1913 prin un ordin #pecial cu toată 5&potrivirea 'i#ericilor ro&âneşti din /ran#ilvania a hotărât #upri&area şcolilor ro&âneşti din ude%ele $raşov 7ăgăraş Si'iu /ârnava-4are şi trei plăşi din ude%ul Ounedoara şi 5nlocuirea şcolilor ro&âneşti cu şcoli pri&are de #tat cu li&'a de predare &aghiară.  Ln 'ugetul anului 1913F1918 5n ace#t #cop #-au prevăut cheltuielile celor 1.200 şcoli pri&are &aghiare şi 800 grădini de copii &ici &aghiare 5n acele ude%e. De ce era vor'a 5n ona culturală &aghiarăU De #upri&area totală a şcolilor ro&âneşti şi 5nlocuirea lor cu şcoli ungureşti şi de 5nfiin%area a 800 de grădini ungureşti noi pe #ea&a copiilor de ,-2 ani adică era vor'a de #tingerea totală a graiului ro&âne#c 5n   ude%e. 7anto&a ace#tei groăvii pedagogice 5n #erviciul na%ionali#&ului şovini#t &aghiar neodihneşte 6artidul 4aghiar şi 5l face #ă atri'uie onei culturale ro&âneşti #copuri identice cu a celei ungureşti. Pri ona culturală ro&ânea#că nu a avut şi nu are #copul pe care i-l atri'uie 6artidul 4aghiar. Ţine& #ă fiHă& de pe acu& că chiar şi 5n ude%ele cu popula%iune #ecuia#că preponderentă #tau 5n picioare toate şcolile pri&are &aghiare confe#ionale ante'elice şi 5şi indepline#c rolul cutural ca şi 5nainte. 4otivele 5nfiin%ării şi #copul onei culturale ro&âneşti e#te cu totul altul decât cel arătat de 6artidul 4aghiar. 6entru a dovedi afir&a%ia noa#tră ne #ervi& de ur&ătoarele date luate din #tati#tica &aghiară oficială din anul 1900 şi 1910 privitor la ude%ele &en%ionate 5n recla&a%ia 6artidului 4aghiar. Q...R 7a%ă de #itua%ia ruşinoa#ă de analfa'eti#& general a ele&entului ro&âne#c lă#ată &oştenire #tatului ro&âne#c de către regi&ul &aghiar oare nu a fo#t datoria fiecărui guvern ro&âne#c #ă #e 5ngriea#că de inten#ificarea 5nvă%ă&ântului ro&âne#cU +ată &otivul adevărat şi real al 5nfiin%ării unei one culturale ro&âneşti.

Scopul onei culturale ro&âneşti decurgând din &otivul 5nfiin%ării ei e#te clar şi &ărturi#it anu&e inten#ificarea 5nvă%ă&ântului ro&âne#c pe #ea&a ele&entului ro&âne#c pentru a-l ridica cel pu%in la treapta la care regi&ul &aghiar de protec%ioni#& cultural de 1.000 ani a reuşit #ă ridice ele&entul &aghiar. Price alte afir&ări a#upra #copului ne&ărturi#it al onei culturale #unt pure inven%iuni ale unor creeri #uge#tiona%i de fanto&a onei culturale &aghiare de pe vre&uri. Q...R Deci #unte& de părere #ă #e ceară de la Societatea *a%iunilor #ă re#pingă recla&a%ia ca ne5nte&eiată. *icolae Co#tăche#cu 4ini#trul +n#truc%iunii 6u'lice şi Cultelor 

Do.$me%te '"ivi%# isto"ia Rom@%iei G%t"e a%ii 19181944 pp. 8,-89

/5.A.

Ra9ortu8 8ui Char8es S. Oi8son, >inistru8 S.U.. 8a &ucure;ti, către %e9arta>entu8 de Stat, 9rivind în:iin
EHcelen%ei Sale Secretarul de Stat Ka#hington Do&nule  )& onoarea #ă vă raporte că una dintre pri&ele ac%iuni ale ca'inetului +orga a fo#t crearea unui Su'#ecretariat de Stat pentru 4inorită%i ataşat 6reşedin%iei Con#iliului de 4iniştri. Do&nul udolph $rand#ch deputat na%ional-%ărăni#t 5n 6arla&ent şi &e&'ru proe&inent al &inorită%ii #aşilor din /ran#ilvania a fo#t nu&it #u'#ecretar şi va fi a#i#tat de doi #ecretari generali do&nul )rpard $etta ungur şi un ro&ân care nu a fo#t 5ncă ale#.  )cea#tă &ă#ură pare #ă fi creat o i&pre#ie favora'ilă 5n %ară aşa cu& reie#e din eHtra#ele de pre#ă inclu#e 5n preentul raport. Ele au făcut o i&pre#ie 'ună după cu& a& 5n%ele# şi 5n ;er&ania şi ngaria. 4i #-a #pu# totuşi că &inorită%ile 5n#ele 5n o&ânia #unt oarecu& #ceptice că Su'#ecretariatul va avea prea &ultă eficien%ă 5n a&eliorarea condi%iilor şi că #unt 5nclinate #ă creadă că adevărata #a &enire e#te #ă cal&ee opinia pu'lică din #trăinătate şi 5n #pecial #ă prevină 5n che#tiunea &inorită%ilor din o&ânia.  Lndatoririle ace#tui organi#& vor fi #ă cântărea#că şi #ă analiee plângerile &inorită%ilor şi dacă &unca #a va fi făcută cu #erioitate şi one#titate şi 5n #piritul anun%atelor #ale inten%ii ar putea fi un in#tru&ent i&portant care #ă convingă &inorită%ile #ă accepte ideea că #unt #upuşi ro&âni şi că dacă pri&e#c un trata&ent u#t şi echita'il tre'uie #ă #e con#idere ca atare #ă 5ncetee agita%ia şi #ă lucree pentru 'ună#tarea co&ună a %ării. De#igur &ulte vor depinde de caracterul şi #inceritatea per#oanelor pe care Su'#ecretariatul de Stat le va alege ca a#i#ten%i şi de #piritul 5n care ele 5şi vor 5ndeplini 5n#ărcinările delicate. Deoca&dată #e ştiu pu%ine lucruri de#pre cei nu&i%i. *u&irea lor 5&i pare totuşi a fi un pa# 5n direc%ia corectă care ar putea fi adoptată 5n &od profita'il de alte %ări ce au nefericirea de a po#eda &inorită%i. Ln orice ca pare a fi un eHperi&ent intere#ant şi dacă e#te #incer un pa# 5n%elept către #olu%ionarea ace#tor pro'le&e #upărătoare. Cu re#pect al d-voa#tră Charle# S.Kil#on

Mi%o"it&ţile Naţio%ale #i% Rom@%ia 191198- Do.$me%te Coordonator +oan Scurtu $ucureşti )rhivele *a%ionale ale o&âniei 1999 p. 9!

/5.4. Progra>u8 Partidu8ui "vreiesc din Ro>ânia (8 noiembrie 1933)

II- P"i%.i'ii .&l&$itoa"e 6rincipiile călăuitoare ale 6artidului Evreie#c #unt ur&ătoareleM a +dentificarea #ufletea#că cu *a%iunea o&ână pe tărâ&ul devota&entului către tron drago#te de 6atrie şi credin%a către ideea de #tat. ' )c%iunea hotărâtă şi continuă pentru traducerea 5n fapt a prevederilor din Con#titu%ie referitoare la egalitatea 5n drepturi a tuturor cetă%enilor indiferent de originea etnică atât 5n privin%a trata&entului din partea organelor puterii pu'lice cât şi din punctul de vedere al condi%iilor generale de via%ă. c r&ărirea #tatornică a idealului de e&ancipare colectivă a &inorită%ilor etnice din o&ânia şi cu ele a &inorită%ii etnice evreieşti deter&inându-#e crearea şi #u#%inerea de către #tatul ro&ân a funda&entelor uridice &orale şi &ateriale pe care #ă #e poată devolta fără #tingherire via%a nor&ală a ace#tor colectivită%i. d Credin%a neclintită 5n de&ocra%ie #inceră şi nefal#ificată. e 6ă#trarea unei perfecte o'iectivită%i 5n aprecierea i&portan%ei tuturor factorilor de produc%ie şi a tuturor  cla#elor #ociale la #olu%ionarea pro'le&elor privitoare la interven%ia #tatului 5n via%a econo&ică a %ării.

III- Reve%#i.&"i   Ln concordan%ă cu principiile călăuitoare de &ai #u# 6artidul Evreie#c 5şi propune realiarea ur&ătoarelor  revendicăriM 1 P refor&ă a legii pentru do'ândirea şi pierderea na%ionalită%ii ro&âne din !, fe'ruarie 19!, prin care  5ntreaga &aterie a che#tiunilor 5n legătură cu cetă%enia ro&ână #ă fie regle&entată 5n #piritul adevăratei de&ocra%ii şi 5n concordan%ă cu prevederile conven%iei intervenite 5ntre o&ânia şi alia%ii #ăi la 6ari# la 9 dece&'rie 1919 conven%ie ce a fo#t ratificată prin legea pu'lică la !0 #epte&'rie 19!0. ! P refor&ă a legii electorale prin care pe de o parte #ă #e a#igure fiecărei grupări politice care 5ntruneşte 1Z din totalul voturilor eHpri&ate pe 5ntreaga %ară cota propor%ională a &andatelor atât la alegerile pentru  )dunarea Deputa%ilor cât şi la alegerile pentru celelalte corpuri repreentative iar pe de altă parte #ă #e garantee efectiv li'ertatea şi legalitatea alegerilor prin in#tituirea unui #i#te& perfect de uri#dic%ie electorală.  Co&pletarea legilor pentru #alvgardarea ordinii con#titu%ionale cu di#poi%iuni cuprinând &ă#uri de preven%iune şi #anc%iune fa%ă de orice &işcare #au ac%iune politică potrivnică principiului con#titu%ional privitor la egalitatea 5n drepturi şi o'liga%ii a cetă%enilor indiferent de originea lor etnică. , EHercitarea func%iilor pu'lice #ă #e facă a#tfel 5ncât #ă fie garantată aplicarea cin#tită şi #inceră a legilor  şi ordinelor legale fa%ă de oricine şi #ă fie eHclu# ca cineva #ă #ufere vreo ştir'ire a drepturilor ce i #e cuvin nu&ai pentru că ar fi evreu faptul apar%inerii la colectivitatea evreia#că neputând con#titui o piedică 5n ocuparea vreunei func%iuni pu'lice.  6artidul Evreie#c cere ca 5n #erviciile ad&ini#trative centrale de #tat 5n ad&ini#tra%iile locale 5n  5nvă%ă&ântul pu'lic 5n u#ti%ie şi 5n ar&ată #ă fie pri&i%i evrei potrivit cu aptitudinile lor. 2 4odificarea legii Cultelor 5n di#poi%iunile #ale referitoare la cultul &oaic a#tfel 5ncăt #ă #e dea po#i'ilitatea ace#tui cult de a #e organia potrivit cu voin%a &aorită%ii credincioşilor #ăi din %ară pe 'ae autono&e. 3 6unerea cultului &oaic pe picior de egalitate cu celalte Culte 5n ce priveşte #priinul &oral şi &aterial al #tatului. 8 4odificarea legii repao#ului du&inical a#tfel 5ncât credincioşii cultului &oaic care #e a'%in de la lucru  5n iua de #â&'ătă #ă fie lă#a%i #ă-şi eHercite profe#iunea du&inica.

9 e#ta'ilirea li'ertă%ii de#ăvârşite a 5nvă%ă&ântului prin 5nlăturarea tuturor acelor di#poi%iuni care  5&piedică pe părin%i #ă-şi aleagă cu& cred ei &ai 'ine şcoala unde #ă fie in#trui%i copiii lor. 10 6artidul Evreie#c cere ca #tatul 5n politica #a de ocrotire #ocială #ă %ină #ea&a de nevoile popula%iunii evreieşti ivorând din #tructura ei #pecifică. 11 )lcătuirea unor legi şi regula&ente pentru orânduirea #itua%iei uridice a colectivită%ilor etnice din o&ânia care #ă traducă 5n fapt principiul e&ancipării colective. 1! 6artidul Evreie#c cere ca până la legiferarea unei autono&ii culturale a colectivită%ii etnice evreieşti #tatul #ă #u'ven%ionee 5nvă%ă&ântul particular evreie#c potrivit cu nu&ărul elevilor care #e in#truie#c 5n şcolile re#pective precu& şi #ă 5nfiin%ee şi #ă 5ntre%ină o şcoală nor&ală evreia#că pentru in#titutori ce ur&eaă a fi  5ntre'uin%a%i 5n 5nvă%ă&ântul particular evreie#c. 1 P refor&ă ad&ini#trativă prin care pe de o parte #ă #e aplice 5n &od efectiv principiul de#centraliării iar pe de altă parte #ă #e %ină #ea&a la crearea unită%ilor ad&ini#trative de intere#ele locale ale popula%iunii evreieşti evitându-#e paraliarea devoltării ei prin 5ncadrarea 5n &a#ele rurale. 1, 6artidul Evreie#c cere o ac%iune #i#te&atică a guvernului pentru re5nvierea creditului 5n interiorul %ării şi co&'aterea şo&aului precu& şi #olu%ionarea curaoa#ă prin refor&e organice a &arilor pro'le&e de ordin econo&ic şi financiar de la ordinea ilei %inând #ea&a 5n &ă#ură egală de intere#ele tuturor ele&entelor  productive ale vie%ii econo&ice din %ară.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia 191198- Do.$me%te pp. 192-198

/5.0. #ege 9entru >odi:icarea, a=rogarea ;i adăugarea unor artico8e 8a 8egea învă<ă>ântu8ui secundar  (* mai 193+) (a'itol$l III  Lim!a #e '"e#a"e G% 3.oalele se.$%#a"e 10. Lnvă%ă&ântul 5n şcoalele #ecundare de #tat #e predă 5n li&'a ro&ână.  )lte li&'i decât cea ro&ână pot figura 5n progra&ele de 5nvă%ă&ânt nu&ai ca o'iecte de #tudiu iar nu ca li&'ă de predare pentru alte &aterii.  Ln şcoalele cu popula%ie &inoritară i&portantă va putea figura 5n progra&a de 5nvă%ă&ânt ca o'iect de #tudiu facultativ şi li&'a &inoritară re#pectivă. 11. Ln regiunile cu popula%iune &inoritară 5n nu&ăr precu&pănitor #e vor putea 5nfiin%a Q...R pe lângă liceele de #tat #ec%iuni 5n care 5nvă%ă&ântul #ă #e predea 5n li&'a &inorită%ii re#pective. Ln ace#te #ec%iuni vor fi pri&i%i nu&ai elevi de aceeaşi na%ionalitate şi a căror li&'ă &aternă e#te aceeaşi li&'ă de predare a #ec%iunii re#pective. P a#tfel de #ec%iune #e poate 5nfiin%a nu&ai 5n caul când #e vor 5n#crie un nu&ăr de &ini&u& 0 de elevi de cla#ă 5n gi&naiu şi de ! de elevi de cla#ă 5n cur#ul #uperior. Pricare ar fi li&'a de predare a #ec%iunii &inoritare li&'a ro&ână i#toria ro&ânilor geografia o&âniei şi in#truc%iunea civică #e vor preda o'ligatoriu 5n li&'a ro&ână. Q...R

(a'itol$l ,/III  1!. )ctualii &e&'ri ai corpului didactic ai şcoalelor #ecundare de #tat care nu cuno#c 'ine li&'a ro&ână #unt o'liga%i a depune 5n ter&en de doi ani un eHa&en de li&'a ro&ână iar cei care predau i#toria ro&ânilor geografia o&âniei şi in#truc%iunea civică #unt o'liga%i a da 5n acelaşi ti&p şi eHa&en de ace#te &aterii 5n ro&âneşte. Cei care nu vor reuşi la ace#te eHa&ene vor fi 5ndepărta%i din 5nvă%ă&ânt.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia 191198- Do.$me%te pp. !18-!19

/5./5. #"G" P"NTRU +N'M)NTU# PRIMR # STTU#UI (I +N'M)NTU# N$RM# PRIMR (5 iulie 193+) 1. Lnvă%ă&ântul pri&ar for&eaă pri&ul grad al 5nvă%ă&ântului. El cuprindeM 1. Icoala de copii &ici (grădini%eX

!. Icoala pri&arăX . Icoalele şi cur#urile de adul%iX ,. Icoalele şi cla#ele #peciale pentru copii de'ili şi anor&ali educa'iliX . Lnvă%ă&ântul pri&ar e#te unitar 5n tot cuprin#ul %ăriiX 2. Lnvă%ă&ântul pri&ar 5n şcoalele #tatului #e predă 5n li&'a ro&ânX  Ln co&unele cu popula%ie de altă li&'ă decât li&'a ro&ână 4ini#terul +n#truc%iunii 6u'lice va 5nfiin%a şcoale pri&are cu li&'a de predare a popula%iei re#pective 5n aceeaşi propor%ie ca şi 5n co&unele ro&âneşti. Ln ace#te şcoale #tudiul li&'ii ro&âne va fi o'ligatoriu 5n nu&ărul de ore #ta'ilit prin regula&ent. Q...R 2. Ln localită%ile cu popula%iuni &inoritare 5n care #e va gă#i un nu&ăr aprecia'il de copii de origine ro&ână 5n vâr#tă de şcoală #e va 5nfiin%a o şcoală cu li&'a de predare ro&ână. Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia 191198- Do.$me%te pp. !!,-!!

/5.//. Ta=e8 9rivind nu>ăru8 de studen
Studen
Studente 



o&âni

!,.!29

398

8.0,

38!

nguri

1.133

9

!

!,

;er&ani

1,

13

122

1

uşi

123

0

1,

1!

crainieni

1,!

0

,!

0,

Sâr'i

12

01

!

$ulgari

192

02

,9

Cehi #lovaci

1

-

,

6olonei

,

0!

!,

Evrei

.31

;reci

8

0

1

0

 )r&eni

,1

01

12

01

7rancei

19

01

1,

01

+talieni

!2

01

1

01

/urci tătari

1

-

!

-

 )l%ii



01



-

113

0 0!

1.9,

1,3

Cetă%eni #trăini 8, 0 8  A%$a"$l Statisti. al Rom@%iei- 19198  $ucureşti +n#titutul Central de Stati#tică 199 p. !2,-!2

/5./1. %ecret-rega8 9entru reviFuirea cetăânia (1 ianuarie 1938)

ReviFuirea înscrisuri8or în registre8e de na
Cercetarea #e va face prin organele ad&ini#trative şi cele ale pol%iei udiciare.  )utorită%ile #unt 5ndatorate #ă dea cât &ai ne5ntâriat lă&uririle ce li #e vor cere.  Art. 9. - După eHpirarea ter&enelor pentru depunerea actelor eventual după ce #-au făcut cercetările prevăute de art. 8 udecătoria va cerceta fără citarea păr%ilor dacă cel 5n#cri# 5ntruneşte condi%iile pentru do'ândirea deplin drept a na%ionalită%ii ro&âne.  Art. 10 . - Dacă din actele aflate la do#ar #e con#tată că #unt 5ntrunite condi%iile cerute de art. 2 udecătoria va ordona 5nchiderea procedurii. Q...R  Art. 1 . - Dacă 5n #priinul 5n#crierii făcute nu #-a depu# nici un act #au dacă din actele aflate la do#ar #e con#tată că cel 5n#cri# nu 5ntrunea condi%iile cerute de lege pentru do'ândirea deplin drept a na%ionalită%ii ro&âne udecătoria va ordona ştergerea din regi#tre 5n#crierea #ocotindu-#e a fi fo#t făcută prin fraudă.

 Lncheierea udecătoriei e#te eHecutorie. Ea #e va co&unica celui intere#at la do&iciliu arătat la art. 2 4ini#terului de +nterne şi pri&ăriei co&unei unde 5n#crierea a fo#t făcută. 6ri&ăria va opera ştergerea din regi#tru făcând &en%iune de nu&ărul şi data hotărârii care a ordonat-o. Q...R  Art. 1+. - L&potriva hotărârii ordonând ştergerea din regi#tru cel intere#at va putea face conte#ta%ie 5n ter&en de  ile de la co&unicare. Q...R

Revi$i"ea G%s."ie"ilo" G% "eBist"ele '"ivitoa"e la a.o"#a"ea #"e't$"ilo" .et&ţe%e3ti   Art.  . - 6er#oanele 5n#cri#e 5n regi#trele privitoare la evreii cărora li #-au acordat drepturi cetă%eneşti #unt o'ligate ca 5n ter&en de !0 ile de la pu'licarea 5n Monitorul oficial   al ace#tei legi #ă depună in#tan%ei  udecătoreşti 5n regi#trele căreia declara%ia de cetă%enie e#te 5n#cri#ă ur&ătoarele acteM

1. )ctul de naştere. !. )ctul doveditor că părin%ii celui ce au făcut declara%ie au locuit 5n %ară 5n caul când naşterea ace#tuia a avut loc 5n #trăinătate. . )ctul doveditor că nu a fo#t #upu# unui alt #tat #trăin. ,. )ctul doveditor al #ati#facerii legii recrutării #au cel al &o'iliării la una din ca&paniile după 191. . )lte acte doveditoare a uneia din #itua%iile care potrivit art. 1 din decretul-lege nr. !.08 din 1919 au  5ndrituit acordarea drepturilor cetă%eneşti. Dacă cel 5n#cri# 5n regi#tre e#te &ort o'liga%ia depunerii o are &oştenitorul #ău căruia 5n#crierea 5n regi#tre 5i folo#eşte. Q...R

 Art. 3. - Ln ter&en de 10 ile de la pu'licarea ace#tei legi preşedin%ii tri'unalelor vor face reparti%ia prevăută de art. ! alin. ulti& partea finală şi vor 5ntoc&i ta'louri de cei 5n#crişi 5n regi#trele alfa'etice tri&i%ându-le udecătoriilor.

4odul reparti%iei va fi adu# la cunoştin%ă pu'lică prin afişare pe ta'ela de afişa a in#titu%iei.

Mi%o"it&ţile %aţio%ale #i% Rom@%ia 191198- Do.$me%te pp. ,8-,89

/5./2. %ecret-8ege 9rivitor 8a starea Buridică a 8ocuitori8or evrei din Ro>ânia (8 au
a cei de religie &oaicăX ' cei nă#cu%i din părin%i de religie &oaicăX c creştinii nă#cu%i din religie &oaică ne'otea%iX d creştinii nă#cu%i din &a&ă creştină şi tată de religie &oaică ne'oteatX e cei nă#cu%i din &a&ă de religie &oaică afară din că#ătorieX f fe&eile intrând 5n alineatele pre&ergătoare că#ătorite cu creştini dacă au trecut la creştini#& cel &ai târiu un an 5nainte de 5nfiin%area 6artidului *a%iuniiX g evrei de #ânge atei #unt #ocoti%i evrei 5n #en#ul ace#tui decret cu putere de lege. /recerea la creştini#& a celor de religie &oaică după punerea 5n aplicare a decretului nu #chi&'ă calitatea de evreu a#tfel cu& e#te #tatornicită de ace#t decret cu putere de lege. Cei ce fac parte la pu'licarea preentului decret cu putere de lege din co&unită%ile religioa#e evreieşti #unt #ocoti%i de religie &oaică.  Art. 3. Evreii #e 5&part 5n ceea ce priveşte #tarea lor uridică 5n trei categorii nu&ite 5n ace#t decret cu putere de legeM categoria + categoria a ++-a şi categoria a +++-a.  Art. +. Categoria + e#te alcătuită din evreii veni%i 5n o&ânia după 0 dece&'rie 1918.  Art. 5. Categoria a ++-a 5n 5n%ele#ul ace#tui decret cu putere de lege e#te alcătuită dinM

1918X

a cei ce au căpătat naturaliarea prin lege individuală #au di#poi%iune legală până la 0 dece&'rie

' cei ce au căpătat naturaliarea 5n &od colectiv 5n te&eiul art. 3 par. ! lit. c din Con#titu%ia &odificată la 1839 #ervind %ara #u' drapel 5n ti&pul ră'oiului pentru +ndependen%ăX c cei ce locuind 5n Do'rogea au do'ândit naturaliarea 5n te&eiul art. 1 adi%ional al Con#titu%iei din 1839 art. , al legii din 9 &artie 1880 5n te&eiul legilor din 19 aprilie 1909 1, aprilie 1910 şi  &artie 191!X d cei ce au luptat 5n linia de foc 5n ră'oaiele o&âniei pentru o&ânia cu eHcep%ia celor cău%i individual prionieri celor di#păru%i #au trecu%i 5n teritoriul ocupatX e cei răni%i decora%i cita%i cu ordin pentru acte de 'ravură 5n ti&pul ră'oiuluiX f ur&aşii celor &or%i 5n ră'oaiele o&âniei şi ur&aşii celor cuprinşi 5n alineatele precedente.

 Art. . Categoria a +++-a e#te alcătuită din evreii care nu fac parte din categoriile + şi a ++-a.  Art. *. Evreii prevău%i 5n categoriile + şi a ++-a nu pot fiM

a func%ionari pu'lici de orice fel cu şi fără #alariu şi cola'oratori direc%i la activitatea #erviciilor pu'liceX ' &e&'rii 5n profe#iunile care au prin natura lor legătură directă cu autorită%ile pu'lice avoca%i eHper%i şi alte 5ndeletniciri a#e&ănătoareM c &e&'rii 5n con#iliile de ad&ini#tra%ie ale 5ntreprinderilor de orice natură pu'lice şi particulareX d co&ercian%i 5n co&unele ruraleX e co&ercian%i de 'ăuturi alcoolice şi de%inători de &onopoluri cu orice titluX f tutori #au curatori ai incapa'ililor ce #unt de religie creştinăX g &ilitariX h eHploatatori #au 5nchiriatori de cine&atografe editori de căr%i iare şi revi#te ro&âneşti colportori de i&pri&ate ro&âneşti şi de%inătorii oricăror &iloace de propagandă na%ională ro&ânea#căX i conducători &e&'ri şi udecători 5n a#ocia%iile #portive na%ionaleX   oa&eni de #erviciu 5n in#titu%iile pu'lice.  Art. 8.  Evreii prevău%i 5n categoria + vor putea eHercita 5ndeletnicirile şi profe#iunile li'ere 5n li&itele ce #e vor arăta printr-un urnal al Con#iliului de 4iniştri. )ceştia nu pot candida şi nu pot fi aleşi 5n con#iliile şi co&itetele conducătoare ale 5ndeletnicirilor şi profe#iunilor li'ere organiate prin legi.

Evreii prevău%i 5n catgoria a +++-a pot #ă practice orice 5ndeletniciri profe#iuni şi activită%i 5n afară de eHcep%iile ace#tui decret cu putere de lege pentru acea#tă categorie prevăute 5n art. 3 10 11 1.  Art. 9. Drepturile legal&ente do'ândite ale evreilor din categoria a ++-a #e &en%in cu eHcep%iile cuprin#e 5n art. 11 şi 1. Cei care nu #unt func%ionari pu'lici la data pu'licării decretului nu pot do'ândi 5n viitor vreo func%iune pu'lică.  Art. 10. P'liga%iunile &ilitare fiind o'liga%iuni de onoare #e tran#for&ă 5n virtutea ace#tui decret cu putere de lege pentru evreii din o&ânia din categoriile + şi a +++-a fie 5n o'liga%iune fi#cală #tatornicită 5n li&itele ce #e vor regle&enta după puterile &ateriale ale fiecărui evreu şi după con#idera%iunea dacă a făcut #au nu #erviciul &ilitar fie 5n o'liga%iune de &uncă potrivit nevoilor #tatului şi in#titu%iilor pu'lice la &uncile de intere# o'şte#c după capacitatea şi #itua%ia fiecăruia.

Evreii din categoria a ++-a nu pot fi &ilitari de carieră. 4ini#terul )părării *a%ionale e#te autoriat #ă devolte ace#te nor&e de ordine pu'lică şi #ă #tatornicea#că condi%iile aplicării lor printr-un regula&ent de ad&ini#ta%ie pu'lică generală. 4ini#terul de 7inan%e va #ta'ili condi%iile de aplicare ale o'liga%iunii fi#cale.  Art. 11. Evreii apar%inând oricărei categorii nu pot do'ândi proprietă%i rurale 5n o&ânia.

Evreii apar%inând oricărei categorii pot vinde proprietă%ile lor rurale ro&ânilor de #ânge cu eHercitarea dreptului de pree&p%iune pentru 4ini#terul )griculturii. Evreii apar%inând oricărei categorii nu pot do'ândi 5n viitor 5ntreprinderi indu#triale rurale. Q...R  Art. 1. 6revederile art. 3 lit. h vor putea fi devoltate printr-un regula&ent de ad&ini#tra%ie pu'lică  5ntoc&it de &ini#terele co&petente.

 Art. 13.  Se poate ridica atri'utul puterii părinteşti a#upra copilului #ău creştin tatălui evreu dacă #e con#tată pe cale udecătorea#că că ace#ta dă copilului #ău creştin o educa%iune potrivnică principiilor religioa#e #au na%ionale.

+n#tan%a va fi inve#tită prin cererea 4ini#terului 6u'lic.  Art. 1+ Evreii din orice categorie nu pot do'ândi nu&e ro&âneşti. )ctele de atri'uire potrivnice ace#tei di#poi%iuni #unt nule. Cei ce 5ncearcă #ă do'ândea#că şi cei ce vor do'ândi nu&e ro&âneşti #e vor pedep#i 5n condi%iunile ace#tui decret cu putere de lege.  Art. 15. Di#poi%iuni legale #peciale vor regle&enta regi&ul 5nvă%ă-&ântului pri&ar #ecundar profe#ional şi #uperior al evreilor din o&ânia 5n li&itele art. 10 şi !1 din egea Con#titu%ională de la !3 fe'ruarie 198.

egi&ul cultului &oaic ră&âne #u' protec%ia nor&elor con#titu%ionale şi a legilor de aplicare.

Ev"eii #i% Rom@%ia G%t"e a%ii 19401944 vol. + - >e
/5./7. Q"ncic8o9edia Ro>ânieiH des9re structura etnică a 9ro9rietari8or de între9rinderi industria8e din Ro>ânia 6roprietatea indu#trială din o&ânia e#te de%inută 5ntr-o propor%ie ce depăşeşte 80Z de către #trăini şi &inoritari cetă%eni ro&âni. 7a'rici şi &otrice

for%ă Societă%i anoni&e

7ir&e individuale

ro&â- interna- &ino- ro&â- evre- ungu- ger- alte neşti %ionale ritare neşti ieşti reşti &ane &inorită%i 7a'rici 12 1! 229 ,2 831 !!8 ,08 !03 ! 9 !1, 1,8 !38 3 10 22 Brocente 7or%ă &otrice (&ii 10 1!2 19 , ,8 10 13 1 O.6. 189 !1 3 2! 88 18 1 !, Brocente E%.i.lo'e#ia Rom@%iei  vol.+++ $ucureşti 19,0 p. 8!,

6I. R$M)NI +N R"#II#" INT"RNI$N#" 11-1- Rom@%ia 3i So.ietatea Naţi$%ilo"  //././. Pactu8 Societă
Price Stat Do&inion #au Colonie care #e guverneaă li'er şi care nu e#te &en%ionat 5n )neHă poate deveni &e&'ru al Societă%ii dacă ad&iterea #a e#te pronun%ată de cele două trei&i ale )dunării cu condi%ia #ă dea garan%ii efective de inten%ia #a #inceră de a o'#erva angaa&entele #ale interna%ionale şi de a accepta regula&entul #ta'ilit de Societate 5n ceea ce priveşte for%ele şi ar&a&entele #ale &ilitare navale şi aeriene. Price &e&'ru al Societă%ii poate după o preala'ilă 5nştiin%are făcută cu doi ani &ai 5nainte #ă #e retragă din Societate cu condi%ia de a fi 5ndeplinit 5n acel &o&ent toate o'liga%iunile #ale interna%ionale inclu#iv cele prevăute 5n preentul 6act.

 Art. . )c%iunea Societă%ii a#tfel cu& e#te definită 5n preentul 6act #e eHercită de o )dunare şi de un Con#iliu a#i#ta%i de un Secretariat per&anent.  Art. 3. )dunarea #e co&pune din repreentan%i ai &e&'rilor Societă%ii. Ea #e 5ntruneşte la epoci fiHate şi la orice alt &o&ent dacă 5&preurările o cer la #ediul Societă%ii #au 5n vreun alt loc care va putea fi de#e&nat.

 )dunarea are căderea de a #e pronun%a a#upra oricărei che#tiuni care intră 5n #fera de activitate a Societă%ii #au care atinge pacea lu&ii. 7iecare &e&'ru al Societă%ii nu poate avea &ai &ult de trei repreentan%i 5n )dunare şi nu di#pune decât de un vot.  Art. +. Con#iliul #e co&pune din repreentan%i ai principalelor 6uteri )liate şi )#ociate precu& şi din repreentan%i ai altor patru &e&'ri ai Societă%ii. )ceşti patru &e&'ri ai Societă%ii #unt de#e&na%i 5n &od li'er de  )dunare şi la datele ce va crede de cuviin%ă ...

Cu apro'area &aorită%ii )dunării Con#iliul poate de#e&na pe al%i &e&'ri ai Societă%ii a căror  repreentare 5n Con#iliu va fi de aici 5nainte per&anentă. El poate cu aceeaşi apro'are #ă #porea#că nu&ărul &e&'rilor Societă%ii care vor fi aleşi de )dunare pentru a fi repreenta%i 5n Con#iliu. Con#iliul #e 5ntruneşte când o cer 5&preurările şi cel pu%in o dată pe an la #ediul Societă%ii #au 5n orice alt loc care va putea fi de#e&nat. Price che#tiune intrând 5n #fera de activitate a Societă%ii #au privitoare la pacea lu&ii e de căderea Con#iliului. Price &e&'ru al Societă%ii care nu e#te repreentat 5n Con#iliu e#te invitat #ă tri&ită un repreentant #pre a lua parte 5n Con#iliu atunci când o che#tiune care 5l intere#eaă 5n particular e adu#ă 5naintea Con#iliului. 7iecare &e&'ru al Societă%ii repreentat 5n Con#iliu nu di#pune decât de un vot şi nu are decât un #ingur  repreentant.  Art. 5.  )fară de vreo di#poi%iune hotărât contrară ace#tui 6act #au clauelor preentului tratat hotărârile  )dunării #au ale Con#iliului #unt date de unani&itatea &e&'rilor Societă%ii repreenta%i la )dunare...  Art. . Secretariatul per&anent e#te #ta'ilit la #ediul Societă%ii. El #e co&pune dintr-un Secretar general din #ecretari şi din per#onalul nece#ar.

Cel dintâi Secretar general e de#e&nat prin )neHă. Ln ur&ă Secretarul general va fi nu&it de Con#iliu cu apro'area &aorită%ii )dunării...  Art. *. Sediul Societă%ii e#te #ta'ilit la ;eneva.

Con#iliul poate la orice &o&ent #ă hotăra#că #ta'ilirea #ediului 5n orice alt loc. /oate func%iunile Societă%ii #au ale #erviciilor care depind de ea inclu#iv Secretariatul #unt egal acce#i'ile 'ăr'a%ilor şi fe&eilor. epreentan%ii &e&'rilor Societă%ii şi agen%ii ace#teia #e 'ucură 5n eHerci%iul func%iunilor lor de privilegiile şi i&unită%ile diplo&atice. Clădirile şi terenurile ocupate de Societate de #erviciile #au de 5ntrunirile ei #unt inviola'ile.  Art. 8. 4e&'rii Societă%ii recuno#c că &en%inerea păcii cere reducerea ar&a&entului na%ional la &ini&ul co&pati'il cu #iguran%a na%ională şi cu eHecutarea o'liga%iunilor interna%ionale i&pu#e printr-o ac%iune co&ună.

Con#iliul %inând #ea&a de #itua%iunea geografică şi de condi%iunile #peciale ale fiecărui Stat pregăteşte planurile ace#tei reduceri 5n vederea eHa&inării şi deciiunii diver#elor guverne.

 )ce#te planuri tre'uie #ă facă o'iectul unei eHa&inări şi dacă e nevoie al unei reviuiri cel pu%in la fiecare ece ani. După adoptarea lor de diver#ele guverne li&ita ar&a&entelor a#tfel fiHată nu poate fi depăşită fără con#i&%ă&ântul Con#iliului...  Art. 9.  P co&i#iune per&anentă va fi for&ată pentru a da Con#iliului aviul #ău a#upra eHecutării di#poi%iunilor articolelor 1 şi 8 5n &od general a#upra che#tiunilor &ilitare navale şi aeriene.  Art. 10. 4e&'rii Societă%ii 5şi iau 5ndatorirea #ă re#pecte şi #ă &en%ină 5n contra oricărei agre#iuni eHterne integritatea teritorială şi independen%a politică eHi#tentă a tuturor &e&'rilor Societă%ii. Ln ca de agre#iune Con#iliul avieaă a#upra &iloacelor de a a#igura eHecutarea ace#tei o'liga%iuni.  Art. 11. Se declară 5n &od hotărât că orice ră'oi #au a&enin%are de ră'oi fie că ar atinge direct #au nu pe unul dintre &e&'rii Societă%ii intere#eaă 5ntreaga Societate şi că acea#ta tre'uie #ă ia &ă#urile proprii pentru a #alva 5n &od eficace pacea *a%iunilor. Ln a#e&enea ca Secretarul general convoacă i&ediat Con#iliul la cererea oricărui &e&'ru al Societă%ii.

 Ln afară de acea#ta #e &ai declară că orice &e&'ru al Societă%ii are dreptul #ă atragă 5n &od a&ical aten%iunea )dunării #au a Con#iliului a#upra oricărei 5&preurări de natură #ă atingă rela%iunile interna%ionale şi care a&enin%ă 5n ur&ă #ă tul'ure pacea #au 'una 5n%elegere 5ntre na%iuni de care depinde pacea.  Art. 1. /o%i &e&'rii Societă%ii convin că dacă #e iveşte 5ntre ei un diferend #u#cepti'il #ă aducă o ruptură  5l vor #upune fie procedurii ar'itraului fie eHa&inării Con#iliului. Ei &ai convin că 5n nici un ca nu tre'uie #ă recurgă la ră'oi 5nainte de eHpirarea unui ter&en de trei luni după darea #entin%ei ar'itrilor #au după raportul Con#iliului.

 Ln toate caurile prevăute la ace#t articol #entin%a ar'itrilor tre'uie #ă fie dată 5ntr-un ti&p util iar raportul Con#iliului tre'uie #ă fie 5ntoc&it 5n cur#ul celor 2 luni cu 5ncepere din iua când diferendul a fo#t adu# la cunoştin%a lui.  Art. 13. 4e&'rii Societă%ii convin că dacă #-ar ivi intre ei un diferend #u#cepti'il după părerea lor de o #olu%ie ar'itrară şi dacă ace#tui diferend nu i #e poate pune capăt 5n &od #ati#făcător pe cale diplo&atică che#tiunea va fi #upu#ă 5n 5ntregi&e ar'itraului.

6rintre diferendele care #unt 5n general #u#cepti'ile de o #olu%iune ar'itrară #e declarăM toate diferendele privitoare la interpretarea unui tratat la orice che#tiune de drept interna%ional la orice fapt care dacă #-ar realia ar con#titui ruptura unui angaa&ent interna%ional precu& şi diferendele relative la 5ntindere #au la natura repara%iunilor datorate pentru o a#e&enea ruptură. Curtea de ar'itra căreia 5i e#te #upu#ă che#tiunea e#te Curtea indicată de 6ăr%i #au prevăută 5n conven%iunile lor anterioare...  Art. 1+. Con#ilul e#te 5n#ărcinat #ă prepare un proiect de Curte per&anentă de u#ti%ie interna%ională şi #ă-l #upună &e&'rilor Societă%ii. )cea#tă Curte va fi co&petentă de a udeca toate diferendele cu caracter  interna%ional ce 6ăr%ile i le vor #upune. Ea va da de a#e&enea avie con#ultative a#upra oricărui diferend #au oricărui punct ce va fi adu# 5naintea ei de către Con#iliu #au de )dunare.  Art. 15. Dacă #e iveşte 5ntre &e&'rii Societă%ii un diferend #u#cepti'il de a atrage după #ine o ruptură şi dacă ace#t diferend nu e#te #upu# ar'itraului prevăut prin articolul 1 &e&'rii Societă%ii convin #ă-l aducă 5n fa%a Con#iliului. Ln ace#t #cop e#te de aun# ca unul dintre ei #ă aducă ace#t diferend la cunoştin%a Secretarului general care ia orice di#poi%iuni 5n vederea unei anchete şi a unei eHa&inări co&plete...  Art. 1.  Dacă un &e&'ru al Societă%ii recurge la ră'oi contra angaa&entelor luate prin articolele 1! 1 #au 1 e#te ipo facto con#iderat că a co&i# un act de ră'oi 5n contra tuturor celorlal%i &e&'rii ai Societă%ii.  )ceştia #e 5ndatoreaă #ă rupă i&ediat cu el orice rela%iuni co&erciale #au financiare #ă interică orice raporturi  5ntre na%ionalii lor şi aceia ai Statului care a călcat 6actul şi #ă facă #ă 5ncetee orice co&unica%iuni financiare co&erciale #au per#onale 5ntre na%ionalii ace#tui Stat şi aceia ai oricărui alt Stat &e&'ru #au nu al Societă%ii.

 Ln ace#t ca Con#iliul are datoria de a reco&anda diferitelor guverne intere#ate efectivele &ilitare navale #au aeriene cu care &e&'rii Societă%ii vor contri'ui fiecare 5n parte la for%ele ar&ate de#tinate pentru re#pectarea angaa&entelor Societă%ii.

4e&'rii Societă%ii &ai convin 5n afară de acea#ta de a-şi da #priin reciproc pentru aplicarea &ă#urilor  econo&ice şi financiare ce ur&eaă a #e lua 5n virtutea preentului articol pentru a reduce la &ini&u& pierderile şi neaun#urile ce ar putea reulta. Lşi dau de a#e&enea #priin reciproc pentru a rei#ta 5&potriva oricărei &ă#uri #peciale 5ndreptate 5n contra unuia dintre ei de către Statul care a călcat 6actul. Ei iau di#poi%iunile nece#are pentru a 5nle#ni trecerea prin teritoriul lor a for%elor oricărui &e&'ru al Societă%ii care ia parte la o ac%iune co&ună pentru a o'%ine re#pectarea angaa&entelor luate de Societate. 6oate #ă fie eHclu# din Societate orice &e&'ru care #-a făcut vinovat de violarea vreunuia din angaa&entele ce reultă din 6act. EHcluderea e#te pronun%ată prin votul tuturor celorlal%i &e&'ri ai Societă%ii repreenta%i 5n Con#iliu.  Art. 1* .Ln ca de diferend 5ntre două State dintre care nu&ai unul #ingur e#te &e&'ru al Societă%ii #au  5ntre două State care nu fac parte din Societate Statul #au Statele care nu #unt &e&'ri ai Societă%ii #unt invitate #ă #e #upună o'liga%iunilor i&pu#e &e&'rilor ei pentru #olu%ionarea diferendului 5n condi%iunile #ocotite drepte de Con#iliu. Dacă acea#tă invita%ie e#te pri&ită di#poi%iunile articolelor 1!-12 #e aplică #u' reerva &odificărilor  con#iderate ca nece#are de Con#iliu.

Din &o&entul tri&iterii ace#tei invita%iuni Con#iliul de#chide o anchetă a#upra 5&preurărilor diferendului şi propune &ă#ura care i #e pare cea &ai ni&erită şi cea &ai eficace 5n acea 5&preurare. Dacă Statul invitat refuă #ă pri&ea#că o'liga%iunile de &e&'ru al Societă%ii 5n #copul #olu%ionării diferendului Con#iliul poate #ă ia toate &ă#urile şi #ă facă orice propuneri de natură a preveni o#tilită%ile şi de a pune capăt conflictului.  Art. 18.  Price tratat #au angaa&ent interna%ional 5ncheiat 5n viitor de un &e&'ru al Societă%ii va tre'ui #ă fie i&ediat 5nregi#trat de Secretariat şi pu'licat de el cât &ai curând po#i'il. *ici unul dintre ace#te tratate #au angaa&ente interna%ionale nu va fi o'ligatoriu 5nainte de a fi fo#t 5nregi#trat.  Art. 19. )dunarea poate din când 5n când #ă invite pe &e&'rii Societă%ii ca #ă procedee la o nouă eHa&inare a tratatelor devenite inaplica'ile precu& şi a #itua%iunilor interna%ionale a căror &en%inere ar putea #ă pună 5n pericol pacea lu&ii.  Art. 0. 4e&'rii Societă%ii recuno#c fiecare 5n ce-l priveşte că preentul 6act a'rogă orice o'liga%iuni #au  5n%elegeri inter e inco&pati'ile cu di#poi%iunile #ale şi #e leagă 5n &od #ole&n #ă nu &ai contractee 5n viitor  altele de ace#t fel.

Dacă 5nainte de intrarea #a 5n Societate un &e&'ru a luat a#upră-şi o'liga%iuni inco&pati'ile cu di#poi%iunile 6actului dân#ul tre'uie #ă ia &ă#uri i&ediate pentru a #e de#face de ace#te o'liga%iuni.  Art. 1. )ngaa&entele interna%ionale precu& #unt tratatele de ar'itra şi 5n%elegerile regionale ca şi doctrina lui 4onroeQ1R făcute 5n vederea &en%inerii păcii nu #unt con#iderate ca inco&pati'ile cu nici una din di#poi%iunile preentului 6act.  Art. . 6rincipiile ur&ătoare #e aplică coloniilor şi teritoriilor care 5n ur&a ră'oiului au 5ncetat de a fi #u' #uveranitatea Statelor care le guvernau &ai 5nainte şi care #unt locuite de popoare 5ncă incapa'ile de a #e conduce ele 5n#ele date fiind condi%iunile deo#e'it de grele ale lu&ii &oderne. $ună#tarea şi devoltarea ace#tor  popoare for&ând o &i#iune #fântă a civilia%iei e#te nece#ar #ă #e 5ncorporee 5n preentul 6act garan%ii pentru  5ndeplinirea ace#tei &i#iuni.

Cea &ai 'ună &etodă pentru realiarea 5n &od practic a ace#tui principiu e#te de a 5ncredin%a tutela ace#tor popoare na%iunilor &ai 5naintate care prin re#ur#ele eHperien%a #au poi%iunea lor geografică #unt cele &ai 5n &ă#ură #ă-şi ia acea#tă ră#pundere şi care con#i&t #ă o pri&ea#căM ele ar eHercita acea#tă tutelă 5n calitate de &andatare şi 5n nu&ele Societă%ii. Caracterul &andatului tre'uie #ă difere după gradul de devoltare al poporului după #itua%ia geografică a teritoriului după orice alte circu&#tan%e a#e&ănătoare...

 Art. 3 . Su' reerva şi confor& di#poi%iunilor conven%iunilor interna%ionale actual&ente 5n fiin%ă #au care #e vor 5ncheia ulterior &e&'rii Societă%iiM

a 5şi vor da toată #ilin%a de a a#igura şi a &en%ine condi%iuni de &uncă echita'ile şi u&ane pentru 'ăr'at fe&eie şi copil pe teritoriile lor proprii precu& şi 5n toate %ările a#upra cărora #e 5ntind rela%iunile lor co&erciale şi indu#triale şi 5n ace#t #cop de a 5nfiin%a şi a 5ntre%ine organia%iuni interna%ionale nece#areX ' au 5ndatorirea de a a#igura un trata&ent echita'il pentru popula%iunile indigene 5n teritoriile #upu#e ad&ini#tra%iunii lorX c 5n#ărcineaă Societatea cu controlul general al acordurilor relative la co&er%ul de fe&ei şi copii al traficului de opiu& şi alte toHice vătă&ătoareX d 5n#ărcineaă Societatea cu controlul general al co&er%ului de ar&e şi de &uni%iuni cu %ările unde controlul ace#tui co&er% e#te indi#pen#a'il intere#ului co&unX e vor lua di#poi%iunile nece#are pentru a a#igura garantarea şi &en%inerea li'ertă%ii co&unica%iunilor şi tranitului precu& şi un echita'il trata&ent pentru co&er%ul tuturor &e&'rilor Societă%ii ră&ânând 'ine5n%ele# că nevoile #peciale ale regiunilor deva#tate 5n ti&pul ră'oiului din 191,-1918 vor tre'ui #ă fie luate 5n con#iderareX f 5şi vor da toată #ilin%a de a lua &ă#uri de ordin interna%ional pentru a preveni şi co&'ate 'olile.  Art. +. /oate 'irourile interna%ionale anterior 5nfiin%ate prin tratate colective vor fi #u' reerva con#i&%ă&ântului 6ăr%ilor pu#e #u' autoritatea Societă%ii. Pricare alte 'irouri interna%ionale şi orice co&i#iuni pentru regle&entarea afacerilor de intere# interna%ional care vor fi create ulterior vor fi pu#e #u' autoritatea Societă%ii.

6entru orice che#tiuni de intere# interna%ional #ta'ilite prin conven%iuni generale dar ne#upu#e controlului unor co&i#iuni #au 'irouri interna%ionale Secretariatul Societă%ii va tre'ui dacă 6ăr%ile o cer şi dacă Con#iliul con#i&te #ă adune şi #ă di#tri'uie toate infor&a%iunile folo#itoare şi #ă dea tot autorul nece#ar #au dorit. Con#iliul poate decide ca printre cheltuielile Secretariatului #ă intre şi acelea ale oricărui 'irou #au co&i#iune pu#e #u' autoritatea Societă%ii.  Art. 5. 4e&'rii Societă%ii 5şi iau 5ndatorirea de a 5ncuraa şi favoria 5nfiin%area şi cooperarea organia%iunilor voluntare na%ionale ale Crucii oşii autoriate 5n regulă care au o'iect 5ndreptarea #ănătă%ii apărarea preventivă 5n contra 'olii şi alinarea #uferin%ei 5n lu&e.  Art.  . 4odificările 6actului de fa%ă vor intra 5n vigoare din &o&entul ratificării lor de către &aoritatea acelora ai cărei repreentan%i for&eaă )dunarea.

Pricare &e&'ru al Societă%ii e#te li'er a nu pri&i a&enda&entele adu#e 6actului 5n care ca el 5nceteaă de a &ai face parte din Societate.

 ANE,? +. 4e&'rii originari ai Societă%ii *a%iunilor #e&natari ai /ratatului de 6ace Statele nite ale )&ericii

Oaiti

$elgia

Oegea

$olivia

Oondura#

$railia

+talia

+&periul $ritanic

Japonia

Canada

i'eria

 )u#tralia

*icaragua

 )frica de Sud

6ana&a

*oua-=eelandă

6eru

+ndia

6olonia

China

6ortugalia

Cu'a 

omnia

Ecuador

Statul Sâr'o-Croato-Sloven

7ran%a

Sia&

;recia

Ceho#lovacia

;uate&ala

rugua State invitate a adera la 6actM

 )rgentina

Ţările-de-Jo#

Chile

6er#ia

Colu&'ia

Salvador  

Dane&arca

Suedia

Spania

Elve%ia

*orvegia


++. 6ri&ul #ecretar general al Societă%ii *a%iunilor Sir Ja&e# Eric Dru&&ond Q!R.  )leHandru
//./.1. titutidinea :orânia :a<ă de Societatea Nao totalăB şi >oar'ăB 5ncredere &anife#tată >la 5năl%i&ea credin%ei religioa#eB cu& eronat apreciaă unii i#torici #trăini când #e referă la poi%ia unor #tate &ici şi &ilocii din onă. De'aterile prileuite 5n 6arla&ent de ratificarea 6actului eviden%iau 5n#e&nătatea pe care o acordau ro&ânii noii in#titu%ii care era aşteptată >de &ilioane de cetă%eni ai lu&ii 5ntregi ca o #peran%ă pentru progre#ul u&anită%ii 5n viitorB. Ln şedin%a Senatului din 1, augu#t 19!0 /aAe +one#cu &ini#trul de eHterne releva că

 5nfiin%ând Societatea *a%iunilor >popoarele aliate 5şi propun #ă facă ră'oiul cât &ai rar #ă facă #ă do&ine pre#crip%iile dreptului interna%ional #ă facă #ă do&ine dreptatea şi re#pectul tratatelorB. El arăta că ac%ionând 5n #en#ul prevederilor din 6act >o&enirea &erge #pre o oarecare re#trângere a #uveranită%ii oricărui #tat 5n folo#ul generalB şi că #pre deo#e'ire de alian%ele din trecut iga fiind o organia%ie foarte largă cu de#chidere #pre univer#alitate be greu ca ea #ă #e tran#for&e 5ntr-o &aşină de opre#iune 5n contra vreunuia dintre &e&'riB.  Ln nu&ele #ocialiştilor deputatul ;eorge ;rigorovici 5n şedin%a Senatului din !9 iunie 19!0 aprecia că >ideea Societă%ii *a%iunilor a fo#t ideea cea &ai #ănătoa#ă fiindcă di#cu%ia #e va face acolo şi 5ntr-un alt loc iar  cu cât curentul va fi &ai de&ocratic cu atât va fi &ai 'ine pentru noiBX el cerea ca prin foru&ul geneve #ă #e realiee >un contact cu popoarele nu cu cla#ele diriguitoareB #perând ca >#tatele care co&pun Societatea *a%iunilor pe i ce trece vor deveni &ai de&ocrateB. 6artidele şi grupările politice din %ară au #alutat apari%ia 6actului şi au 5n#cri# 5n progra&ul lor ca un deiderat e#en%ial cola'orarea cu foru&ul păcii. 6artidul *a%ional i'eral for%a politică cea &ai puternică şi &ai influentă a 'urgheiei ro&âneşti 5n Manifetul c'tre ale<'tori  din octo&'rie 1919 vedea 5n iga *a%iunilor un in#tru&ent pentru a &en%ine devolta şi con#olida >legăturile con#fin%ite 5n ră'oiB de a realia o politică de a&plă cola'orare dar 5n >acea#tă conlucrare #ă #e #ta'ilea#că un acord al ace#tor intere#eB 5n aşa fel 5ncât #ă #e %ină #ea&a >şi de legiti&a voin%ă a ro&ânilor de a-şi &en%ine neştir'ită #uveranitatea #tatuluiB. EHplicând &ai pe larg poi%ia partidului cercul de #tudii li'erale arăta 5n &ai 1919 când 6actul era viu co&entat 5n lu&eM >dacă Societatea *a%iunilor nu e#te o operă perfectă e#te 5n orice ca un pri& pa# făcut #pre a 5ntrona pacea 5n o&enire... Ppera 5ncepută e#te perfecti'ilăM ni&eni şi ni&ic nu #e va putea opune 5n viitor triu&fului ace#tei ideiB. Ln concep%ia li'eralilor iga *a%iunilor >5n#e&na 5n fond o revoltă a 5ntregii lu&i civiliate 5n contra &ilitari#&uluiB. De aceea 5n pofida unor  critici #erioa#e for&ulate 5n pri&ii ani ră&ânând #tatornici 5ncrederii 5n po#i'ilitatea perfec%ionării ace#tei in#titu%ii 5n progra&ul lor din 190 li'eralii #criau că partidul lor >vede 5n devoltarea principiilor Societă%ii *a%iunilor şi de #olidaritate interna%ională şi europeană cea &ai 'ună cheăşie pentru pacea şi propăşirea popoarelorB. Cu& li'eralii au do&inat perioada #ta'iliării concep%ia lor a fo#t ur&ată şi de ac%iuni practice 5n ace#t #en# după cu& #e va vedea pe parcur#ul lucrării. 6artidul *a%ional o&ân care prin fuiunea cu 6artidul Ţărăne#c avea #ă devină cel de al doilea partid i&portant al 'urgheiei 5n progra&ul din !9 aprilie 19!0 #criaM >5n politica eHternă 6.*.. crede şi e convin# că diferendele dintre popoare tre'uie reolvate nu&ai pe cale paşnică prin #upunerea lor udecă%ii Societă%ii *a%iunilor a cărei &i#iune o va ră#pândi şi 5ntări tot &ai &ult 5n conştiin%a poporului ro&ân aşa cu& a pornit din a#pira%iile pacifi#te ale 5ntregii u&anită%iiB. 6ropunându-şi #ă &ilitee pentru a ar&onia politica o&âniei cu >politica &arilor de&ocra%ii occidentaleB şi cu >#tatele intere#ateB 5n organiarea şi &en%inerea păcii 6.*.. #e angaa #ă lupte pentru 5nlăturarea conflictelor ar&ate din via%a interna%ională şi >cu concur#ul igii *a%iunilorB #ă ad&ită >ră'oiul nu&ai pentru caul de legiti&ă apărare a integrită%ii na%ionale şi a hotarelor %ăriiB. 6artidul Con#ervator De&ocrat deşi 5ntr-un proce# de declin ac%ionând 5ncă #u' aureola şefului #ău /aAe +one#cu aprecia 5n progra&ul din !! octo&'rie 1919 că >5nte&eierea igii *a%iunilor e#te şi &ai ale# va fi o garan%ie #olidă pentru li'ertatea şi integritatea tuturorB. 6rogra&ul &ai precia că alian%ele 5n cadrul igii #unt per&i#e >cu condi%ia #ă fie defen#ive şi pu'liceBX progra&ul releva nece#itatea realiării unor alian%e 5ntre o&ânia 6olonia Ceho#lovacia +ugo#lavia şi ;recia >precu& şi al%ii dintre vecinii noştriB pentru a #e crea un >'loc de pe#te 3 de &ilioane de locuitoriB care >ar con#titui o &are putere şi atât 5n iga *a%iunilor cât şi 5n toate celelalte legături interna%ionale ar pretinde şi ar o'%ine drepturile unei &ari puteriB. 6artidul Social-De&ocrat din o&ânia 5n progra&ul adoptat 5n 19!3 preconia pro&ovarea unei politici de pace cu toate popoarele de#fiin%area diplo&a%iei #ecrete de&ocratiarea igii *a%iunilor lupta 5&potriva tuturor alian%elor cu caracter agre#iv şi &ilitar dear&are generală ar'itra interna%ional o'ligatoriu independen%a %ării fa%ă de &arile puteri i&periali#te #pre a nu &ai fi târâtă 5n conflictele ră'oinice şi anularea datoriilor de ră'oi. 6re#a vre&ii #u'linia ideea că 5nfiin%area igii era o inova%ie 5n rela%iile dintre #tate şi ră#pundea &ai ale# a#pira%iilor #tatelor &ici şi &ilocii for%elor progre#i#te şi iu'itoare de pace din toată lu&ea. >dar dacă ace#t nou organi#& al politicii interna%ionale nu ar  preenta decât for%a &orală a păcii şi a voin%ei popoarelor de a nu &ai fi târâte 5n ră'oaie ni&icitoare pe te&eiul unor tratate #ecrete şi 5ncă Societatea *a%iunilor &archeaă o revolu%ie 5n politica interna%ionalăB. )preciind noul organi#& ca o 5ncununare a unor a#pira%ii &ai vechi cotidianul “;ni"erul”  #criaM >u&ea a vi#at dintotdeauna de când e ea o Societate a *a%iunilorB. 6entru #tatele &ici şi &ilocii 5nfiin%area igii 5n#ea&nă dreptul de a fi pentru că #u'linia liderul 6artidului Ţărăne#c econo&i#tul %ările &ici au un intere# &ai &are #ă eHi#te o puternică igă a *a%iunilor decât #tatele &ari. Statele &ai &ari au gă#it 5ntotdeauna prile de 5n%elegere

reciprocă pentru eHploatarea celor &ici. *u&ai când #tatele &ici vor avea a#igurarea păcii de la o igă a *a%iunilor ca #ă-şi devolte opera de civilia%ie nu&ai atunci vor putea eHpri&a şi a#pira%iile 5naintea ace#tui parla&ent interna%ionalB. 6entru o&ânia Societatea *a%iunilor putea deveni in#tru&entul prin care #ă-şi apere pe plan &ondial unitatea #tatală realiată după 5ndelungate şi grele #acrificiiX de aceea cu toate defectele noii in#titu%ii >a o privi cu #ceptici#& a-i opune ne5ncrederea atâta ti&p cât con#tituie for%a contractuală ad&i#ă de control şi udecată a#upra diferendelor dintre na%iuni e#te a-şi tăia #ingură craca de #u' picioareB.  Ln viiunea opiniei pu'lice din o&ânia paternitatea igii nu tre'uie redu#ă la câteva per#oaneM >*u e nici eon $ourgeoi# inventatorul ace#tei in#titu%ii nici Kil#on. Ln fiecare i #e de#coperă noi #cripte 5n care #e de#cifreaă concep%ia acea#ta ele&entară a 5nfră%irii popoarelorB. iga nu #-a nă#cut din >a&'i%iiB din >convingeri şi i&pul#uri per#onaleB ci >ea #cria uri#tul *icolae Daşcovici 5n revi#ta “2ocietatea de mine”  core#pundea năuin%elor adânci ale tuturor na%iunilor fie 'eligerante fie neutreB. 4ihai +aco'e#cu Rom@%ia 3i So.ietatea Naţi$%ilo"- 1919199 $ucureşti Editura )cade&iei 1988 pp. 11-112

//./.2. %ec8araisiei 9entru reg8e>entarea 9a;nică a di:erende8or interna=rie /01?J  )cordurile regionale #unt prevăute ce-i drept de către 6actX natura lor e#te profund diferită de aceea a alian%elor &ilitare dinainte de ră'oi. )cordurile regionale #unt 5n#ă acte ce tre'uie #ă fie negociate de la guvern la guvern. Societatea *a%iunilor #e &ărgineşte de a le 5nregi#tra după ce #-a convin# că ele nu contravin principiilor 6actului. E#te oare acea#ta tot ce tre'uie #ă cere& de la Societatea *a%iunilorU E#te oare 5n #pecial #ingurul rol ce i #e poate atri'ui atunci când #peran%ele din anul trecut făceau din iga *a%iunilor pivotul păcii &ondialeU  L&i pare că nu. E#te adevărat că iga *a%iunilor are de partea #a viitorul şi 6actul. Ln#ă viitorul fără alte preciări ri#că de a fi confundat cu o ideologie fără influen%ă practică i&ediată. +ar 6actul - care con#tituie o chartă a păcii &ult &ai i&portantă decât #e pre#upune - e#te con#iderat de unii că ar con%ine &aHi&u& de o'liga%ii ce ei şi-ar putea a#u&a iar al%ii ca un in#tru&ent care tre'uie co&pletat şi fortificat - şi aceia ai 6actului pur şi #i&plu aşa cu& eHi#tă şi a#tăi. Q...R Diferen%ierele 5ntre frontiere - diferen%ieri pe care poate ni&eni nu le doreşte dar care 5n aparen%ă cel pu%in pot fi create prin #i&pla #ucce#iune 5n ti&p a acordurilor regionale apropiate - u#tificau gânde#c te&erile &ele din trecut şi dorin%a pe care o avea& de a vedea idindu-#e &ai &ărunt pentru a con#trui &ai #olid. 7aptele #unt 5n#ă fapte. *u #erveşte la ni&ic de a ne 5&potrivi lor. Q...R Din ace#te &otive revenind la ideea &ea de anul trecut &-a& hotărât #ă vă rog de a 'inevoi #ă accepta%i ur&ătoareleM  >Să #e propună )dunării de a invita Con#iliul #ă con#tituie un co&itet de #tudii care #ă cercetee dacă e#te po#i'il #ă #e lege 5ntre ele acordurile regionale dea intervenite #au cele care vor fi 5ncheiate 5n viitor Co&itetul ace#ta in#pirându-#e din &arile principii de ar'itra #iguran%ă şi dear&are şi din ideea că #tatele &e&'re ale igii *a%iunilor care nu dore#c #ă-şi a#u&e alte o'liga%iuni decât cele #tipulate 5n 6act #ă ai'ă facultatea de a li&ita o'liga%iunile lor #upli&entare de a#i#ten%ă la ceea ce vor con#idera - 5n deplina lor  #uveranitate - u#t şi po#i'il 5n &o&entul agre#iuniiB.  )cea#tă propunere 5&i pare că %ine cont de preocupările de ai şi 5n #pecial de ur&ătoareleM a De a nu decide ni&ic 5n#ă de a #tudia de pe acu& o po#i'ilitateX ' De a afir&a credin%a noa#tră 5n &arile principii care au 5ntrunit a#en-ti&entul unani& al na%iunilor şi care orice #-ar #pune vor ră&âne #tăpâne ale vie%ii interna%ionale de &âineX

c De a da igii *a%iunilor de pe acu& un rol preci# de&n de 5naltele #ale &i#iuniX d De a da fără 5ntâriere şi 5ntr-o for&ă clară %ărilor care nu dore#c #ă-şi a#u&e alte o'liga%ii decât cele din 6act a#igurările nece#are că 5n afară de 6act ele vor avea li'ertatea de a decide 5n deplină #uveranitate ceea ce le pare u#t şi po#i'il 5n do&eniul agre#iuniiX e De a da %ărilor care nu pot #pera 5ncheierea i&ediată a unor acorduri regionale 5n vederea tuturor  eventualită%ilor protec%iunea p#ihologică ce va decurge pe de o parte din incertitudinea 5n care #e va gă#i agre#orul din lip#a unei cunoaşteri eHacte a felului 5n care #tatele vor eHercita o'liga%iunile facultative de a#i#ten%ă iar pe de altă parte protec%iunea p#ihologică ce #e degaeaă din #i&plul fapt al univer#alită%ii igii *a%iunilor. niver#alitatea nu 5n#ea&nă identitate de legături. 6recu& eHi#tă #tate &e&'re ale igii *a%iunilor care #unt #eparate prin di#tan%e diferite tot a#tfel pot şi tre'uie #ă facă parte din co&unitatea interna%ională G care #e va ridica 5&potriva agre#orului - acele %ări care #unt &ai &ult #au &ai pu%in legate 5ntre ele. *icolae /itule#cu Dis.$"s$"i  Studiu introductiv teHte ale#e şi adnotări o'ert Deut#ch $ucureşti Editura Itiin%ifică 1923 pp. !2,-!23

//./.7. %ina>ica 9ăciiH* con:erin5n direc%ie ace 5&plinirea iar  dru&ul e#te #tră'ătut din clipa 5n care ai paşit pe elB. /otul e#te #ă a#iguri rit&ul 5naintăriiT Dacă vre& #ă 5&pinge& 5nainte cu cât &ai pu%ine guduituri un o'iect &aterial #pre un punct deter&inat care #unt oare factorii pe care tre'uie #ă-i luă& 5n con#iderareU Ei #unt 5n nu&ăr de patruM #lă'irea rei#ten%ei care produce fric%iuneaX eHi#ten%a unei for%e care dă naştere &işcăriiX eli&inarea oricărei for%e contrare care ar  putea #ă dea altă faă &işcării ini%ialeM ti&pul. Dina&ica păcii e#te #upu#ă aceloraşi legiT Slă'irii rei#ten%ei care produce fric%iunea 5i core#punde organiarea păcii prin legile interna%ionaleX for%ei care dă naştere &işcării 5i core#punde cea &ai &are for%ă &ondială care #e nu&eşte gândireaX 5nlăturării for%elor  care ar putea 5&piedica &işcarea ini%ială 5i core#punde nece#itatea de a pune legea interna%ională acceptată dea#upra oricărei nece#ită%i #u'iective oricare ar fi acea#taX ră&âne 5n #fârşit factorul co&un ti&pul care nu&ai el #ingur per&ite 5n #i#te&ul rit&ului adaptarea intere#elor contrare ce caracterieaă evolu%ia. Di#pune& 5n #tarea actuală a lu&ii de ele&entele care ne 5ngăduie #ă nădădui& 5ntr-o &işcare rit&ică a rela%iilor u&ane către un #tadiu 5n care for%a 'rutală #ă piardă din ce 5n ce &ai &ult din preponderen%a 5n regle&entarea conflictelor dintre na%iuni. Cred cu adevărat ace#t lucru dar cu condi%ia #ă ne pătrunde& de #e&nifica%ia aş ice chiar de valoarea #i&'olică a realiărilor o'%inute şi #ă 5ndeplini& &arile datorii pe care ele le i&pun. Q...R Bentru a Cmpiedica r'6boiul ca fenomen ocial trebuie ' Cncepem prin a t'"ili r'6boiul ca intituEie le
Departe de &ine gândul de a re#pinge criticile adu#e in#titu%iei de la ;eneva care repreintă o perpetuă devenire şi care nu are nevoie #ă fie apărată de &ine.
*u&ai 5n cadrul Societă%ii *a%iunilor şi al legilor #ale #e poate realia dina&ica &işcării. Ln afara ei şi 5&potriva ei nu #e poate practica decât dina&ica pră'uşirii. Lntre un &ecani#& defectuo# organiat 5n vederea păcii şi ră'oi alegerea &ea #e 5ndreaptă #pre pri&ul. Ii nici o altă alegere nu e#te po#i'ilă de la #e&narea Conven%iei de la 6ari#. Spunând acea#ta nu &ă &ărgine#c #ă repet pu'lic o o'liga%ie legal a#u&ată. L&i eHpri& aici convingerea &ea profundă care #e #priină pe con#tatarea că ră'oiul nu e#te niciodată dar 5ntr-adevăr niciodată #olu%ia unui conflict. ă'oiul 5n caul cel &ai 'un adică ră'oiul victorio# nu poate decât #chi&'a ter&enii pro'le&eiX ne&ul%u&itul de &âine va lua locul ne&ul%u&itului de a#tăi. nui ră'oi du# 5n nu&ele dreptă%ii 5i va ur&a un alt ră'oi du# 5n nu&ele u#ti%iei. Ii aşa la ne#fârşit. Ii cu ce pre%U Cu un pre% i&en# plătit de 5ntreaga co&unitate interna%ională pentru &otivele #u'iective ale unuia #au &ai &ultora din &e&'rii #ăi. Q...R E#te #igur că ni&eni nu-şi 5nchipuie că pacea perpetuă a fo#t in#taurată pe pă&ânt prin ceea ce a fo#t realiat până acu&. )r fi #ă crede& că #arcina pe care o&enirea e#te che&ată #-o 5ndeplinea#că a şi fo#t du#ă la 'un #fârşit 5n câ%iva ani prin câteva #e&nături. Dar pe de altă parte #e poate oare conte#ta faptul că legea interna%ională e#te factorul cel &ai i&portant 5n realiarea #copului ur&ăritU n ră#pun# hotărât categoric la acea#tă 5ntre'are #e i&pune 5nainte de a trece la altă pro'le&ă. Dacă nu legii interna%ionale 5i revine &i#iunea de a #ta'ili pacea ce altă &etodă ar tre'ui folo#ită oare dacă nu for%a ur&ărind un #cop de do&inareU Ii dacă eHclude& pe acea#ta din ur&ă ca inaccepta'ilă care e#te pri&a lege interna%ională ce tre'uie #ta'ilită dacă nu aceea prin care dreptul la ră'oi ca fapt 5n #ine e#te a'olitU 7ără 5ndoială legi de organiare pe tărâ&urile cele &ai diver#eM econo&ic cultural financiar &ilitar politic. 7iecare dintre ace#te legi 5şi are condi%iile proprii care deter&ină realiarea ei. $ar, de re
*u cuno#c eroare &ai periculoa#ă influen%ă &ai nefa#tă decât eHagerarea puterii &agice a for%ei 5n func%ionarea legilor cu caracter intern şi tran#punerea ace#tei eHagerări 5n do&eniul dreptului interna%ional pentru a u#tifica concluiile cele &ai a&ăgitoare. /oate ace#te teorii #unt eHpre#ia unei #uperficialită%i antropo&orfice 5n cel &ai 5nalt grad. Q...R EHi#tă o putere #uperioară for%ei şi acea#ta e#te conştiin%a unei #olidarită%i u&ane iar a o procla&a nu  5n#ea&nă a vor'i 5n vânt 5n#ea&nă a lua contact cu #ingura realitate care eHi#tă şi care - pentru că #e crede  5ndeo'şte că poate fi violată fără ur&ări pentru că niciodată nu #unt #tudiate reac%iile ei i&placa'ile pentru că e#te invii'ilă pentru to%i cei care cred că via%a nu e#te alcătuită decât din lucruri care #e nu&ără #e cântăre#c #au #e &ă#oară G e#te #ocotită ca ineHi#tentă.  Atin
 Ln opera organiatorilor actuali ai păcii 5şi gă#eşte eHpre#ia aproape tot ceea ce 5n conştiin%a pu'lică actuală a atin# un grad de &aturitate. 6rin acea#ta ea rei#tă victorio# criticilor care #e ridică fie din dreapta fie din #tânga. *icolae /itule#cu Dis.$"s$"i  pp. 19-

11-- Sistem$l #e alia%ţe

//.1./. Convenânia ;i Po8onia 2 >artie /01/ J :erm -ot'rEi de a al"ar
 Art. 1. o&ânia şi 6olonia #e angaeaă #ă #e aute reciproc 5n caul când una din ele ar fi atacată fără provoca%iune din parte-i la frontierele #ale orientale actuale.

6rin ur&are 5n caul când unul din cele două #tate ar fi atacat fără provocare din parte-i celălalt #e va con#idera 5n #tare de ră'oi şi-i va da un concur# 5nar&at.  Art. . Ln #copul de a coordona #for%ările lor pacifice cele două guverne #e angaeaă #ă #e con#ulte a#upra che#tiunilor de politică eHternă care prive#c raporturile lor fa%ă de vecinul de la e#t.  Art. 3. P conven%iune &ilitară va fiHa chipul 5n care cele două %ări 5şi vor da concur#ul când va fi nevoie.

 )cea#tă conven%iune va fi #upu#ă aceloraşi condi%iuni ca şi conven%iunea de fa%ă 5n ce priveşte durata şi denun%area ei eventuală.  Art. +. Dacă confor& #for%ărilor lor pacifice cele două #tate #-ar gă#i 5n #tare de ră'oi defen#iv confor& articolului 1 ele #e angaeaă #ă nu tratee şi #ă nu 5ncheie nici ar&i#ti%iul nici pacea una fără alta.  Art. 5. Durata conven%iunii de fa%ă e#te de  ani cu 5ncepere de la iua #e&nării dar fiecare din cele ! guverne e li'er #ă o denun%e după ! ani aviând 6artea cealaltă cu 2 luni 5nainte.  Art. . *ici una din Lnaltele 6ăr%i Contractante nu va putea #ă 5ncheie vreo alian%ă cu a treia 6utere fără #ă #e con#ulte 5n preala'il cu cealaltă.

Sunt di#pen#ate de acea#tă condi%iune alian%ele 5n vederea &en%inerii tratatelor dea #e&nate 5n co&un de o&ânia şi de 6olonia.  )#e&enea alian%e vor tre'ui totuşi #ă fie co&unicate. ;uvernul polon declară că cunoaşte acordurile o&âniei cu alte #tate pentru &en%inerea tratatelor de la /rianon şi de la *euill acorduri care vor putea fi tran#for&ate 5n tratatele de alian%ă. ;uvernul ro&ân declară că cunoaşte acordurile 6oloniei cu epu'lica 7ranceă.  Art. *. Conven%iunea de fa%ă va fi co&unicată Societă%ii *a%iunilor confor& tratatului de la
Drept care plenipoten%iarii au #e&nat preenta conven%ie şi au pu# #igiliile lor. 7ăcută la $ucureşti 5n du'lu eHe&plar la  &artie 19!1. Monitorul oficial, din !2 iulie 19!1

//.1.1. Convenâno-9o8onă, reînnoită 8a 1@ >artie /01@ 4ae#tatea Sa regele o&âniei şi preşedintele epu'licii 6oloniei. Con#tantând fericita con#olidare a garan%iei de pace generală 5n Europa cu gria de a #ati#face dorin%a de #iguran%ă ce 5n#ufle%eşte popoarelor lor. Dornici de a vedea %ările lor fericite de ră'oi. Ii deopotrivă 5n#ufle%i%i de dorin%a #inceră de a da popoarelor lor garan%ii co&pli&entare 5n cadrele 6actului Societă%ii *a%iunilor şi al tratatelor ale căror #e&natari #unt.

 )u hotărât a 5ncheia 5n ace#t #cop un tratat şi au de#e&nat ca plenipoten%iari ai lorM Q...R care după #chi&'ul deplinelor lor puteri recuno#cute a fi 5n 'ună şi cuvenită for&ă #-au 5n%ele# a#upra ur&ătoarelor  di#poi%iuniM  Art. 1. o&ânia şi 6olonia 5şi iau 5ndatorirea a re#pecta 5n chip reciproc şi a &en%ine contra oricărei agre#iuni eHterne integritatea lor teritorială actuală şi independen%a politică preentă.  Art. . Ln caul 5n care o&ânia #au 6olonia contrar 5ndatoririlor i&pu#e prin articolele 1! 1 #i 1 ale 6actului Societă%ii *a%iunilor #-ar vedea atacate fără provocare din parte-le o&ânia şi 5n chip reciproc 6olonia punând 5n aplicare art. 12 al 6actului Societă%ii *a%iunilor 5şi iau 5ndatorirea a da i&ediat autor şi #priin.

 Ln caul 5n care Con#iliul Societă%ii *a%iunilor #tatuând a#upra unei che#tiuni adu#e 5n fa%a #a confor& #tipula%iunilor 6actului Societă%ii *a%iunilor nu ar fi reuşit a o'%ine pri&irea raportului #ău de către to%i &e&'rii al%ii decât repreentan%ii păr%ilor 5n litigiu şi când #au o&ânia #au 6olonia #-ar vedea atacate fără provoca%iune din parte-le o&ânia şi 5n chip reciproc 6olonia punând 5n aplicare art. 1 alin. 3 al 6actului Societă%ii *a%iunilor i-ar da i&ediat autor şi #priin.  Ln caul 5n care un diferend prevăut de art. 13 al 6actului Societă%ii *a%iunilor #-ar ivi şi o&ânia #au 6olonia #-ar vedea atacate fără vreo provoca%iune din parte-le o&ânia şi 5n chip reciproc 6olonia 5şi iau  5ndatorirea a-şi da i&ediat autor şi #priin. 4odalită%ile de eHecutare ale #tipula%iunilor de &ai #u# vor face o'iectul unor rânduieli tehnice. Q...R  Art. *.  Durata tratatului e#te de  ani cu 5ncepere de la data #e&nării #aleX fiecare din cele două guverne are dreptul a-l denun%a după ! ani aviând pe celălalt cu şa#e luni 5nainte.  Art. 8. /ratatul de fa%ă va fi ratificat şi ratificările #e vor #chi&'a la
Spre credin%a celor ce preced plenipoten%iarii au #e&nat tratatul de fa%ă şi i-au pu# #igiliile lor. 7ăcut la $ucureşti 5n du'lu eHe&plar la !2 &artie 19!2. Monitorul oficial, din 18 &artie 19!3

//.1.7. Convenâniei ;i Regatu8 Sâr=o-Croato-S8oven Iugos8aviaJ din A iunie /01/ 7er& hotărâ%i de a &en%ine pacea câştigată cu pre%ul atâtor #acrificii şi prevăută prin 6actul Societă%ii *a%iunilor precu& şi ordinea #ta'ilită prin tratatul 5ncheiat la /rianon la , iunie 19!0 de 6uterile )liate şi  )#ociate de o parte şi ngaria de cealaltă parte şi prin tratatul de la *euill pe Sena 5ncheiat la !3 noie&'rie 1919 5ntre 6uterile )liate şi )#ociate pe de o parte şi $ulgaria de cealaltăM 4ae#tatea Sa regele o&âniei şi 4ae#tatea Sa regele #âr'ilor croa%ilor şi #lovenilor au convenit  5ncheierea unei conven%iuni defen#ive.  Ln ace#t #cop ei au nu&it ca delega%i - plenipoten%iari ai lor anu&eM Q...R. Care după ce şi-au co&unicat deplinele lor puteri gă#ite 5n 'ună şi cuvenită for&ă #-au 5n%ele# a#upra articolelor ur&ătoareM  Art. 1. Ln ca de atac neprovocat din partea ngariei #au a $ulgariei #au ace#te două 6uteri contra uneia din Lnaltele 6ăr%i Contractante 5n #copul de a aduce atingere ordinei #ta'ilite cealaltă 6arte #e angaeaă #ă contri'uie la apărarea 6ăr%ii atacate 5n chip deter&inat prin arana&entul prevăut de art. ! al preentei conven%iuni.

 Art. . )utorită%ile tehnice co&petente ale o&âniei şi ale egatului Sâr'ilor-Croa%ilor-Slovenilor vor hotăr5  5n co&ună 5n%elegere di#poi%iunile nece#are pentru eHecutarea preentei conven%iuni printr-o conven%iune &ilitară ce #e va 5ncheia ulterior 5n ti&pul cel &ai #curt po#i'il.  Art. 3. *ici una din Lnaltele 6ăr%i Contractante nu va putea 5ncheia vreo alian%ă cu a treia 6utere fără a  5nştiin%a preala'il pe cealaltă 6arte.  Art. +. 6entru a coordona #for%ările pacifice a&'ele guverne #e o'ligă a #e con#fătui a#upra che#tiunilor  de politică eHternă relative la raporturile lor cu ngaria şi $ulgaria.  Art. 5. Conven%iunea de fa%ă va fi vala'ilă ! ani din iua #chi&'ului de ratificări. După eHpirarea ace#tui ter&en fiecare din 6ăr%ile Contractante va putea denun%a conven%iunea de fa%ă. Ea va ră&âne totuşi 5n vigoare 2 luni după data denun%ării.  Art. . Conven%iunea de fa%ă va fi co&unicată Societă%ii *a%iunilor. (6actul Societă%ii *a%iunilor.

Drept care plenipoten%iarii au #e&nat-o şi au aplicat #igiliile lor. 7ăcută la $ucureşti 5n du'lu eHe&plar la 3 iunie 19!1. Monitorul oficial, din 10 iulie 19!1

//.1.?. cordu8 co>98e>entar 8a tratate8e de a>ici
Drept care au #e&nat preentul acord ;heorghe 4irone#cu Eduard $ene şi
Relaţii i%te"%aţio%ale G% a.te 3i #o.$me%te vol.+ 1913-199 pp. 8-8,

//.1.A. Pactu8 +n
6reşedintele epu'licii Elene 4ae#tatea Sa regele o&âniei preşedintele epu'licii /urce şi 4ae#tatea Sa regele +ugo#lavieiX Doritori a contri'ui la 5ntărirea păcii 5n $alcaniX  Ln#ufle%i%i de #piritul de 5n%elegere şi de 5&păciuire care a preidat la ela'orarea 6actului $riand-Nellog şi la hotărârile privitoare la el ale )dunării Societă%ii *a%iunilorX 7er& hotărâr%i #ă a#igure re#pectul angaa&entelor contractuale 5n fiin%a şi &en%inerea ordinei teritoriale acu& #ta'ilită 5n $alcaniX  )u hotărât #ă 5ncheie un pact de Ln%elegere $alcanică. Q...R  Art. 1. ;recia o&ânia /urcia şi +ugo#lavia 5şi garanteaă &utual #iguran%a tuturor fruntarii lor lor  'alcanice.  Art. .  Lnaltele 6ăr%i Contractante #e o'ligă #ă #e #fătuia#că a#upra &ă#urilor de luat 5n fa%a unor   5&preurări ce ar putea atinge intere#ele lor aşa cu& #unt definite prin preentul acord.

Ele #e o'ligă #ă nu 5ntreprindă nici o ac%iune politică fa%ă de orice %ară 'alcanică ne#e&natară a preentului acord fără aviul &utual preala'il şi #ă nu ia nici o o'liga%ie politică fa%ă de orice altă %ară 'alcanică fără con#i&%ă&ântul celorlalte 6ăr%i Contractante.  Art. 3. 6reentul acord va intra 5n vigoare 5ndată după #e&narea lui de toate 6uterile Contractante şi va fi ratificat cât &ai repede cu putin%ăM el va fi de#chi# oricărei alte %ări 'alcanice a cărei aderare va face o'iectul unei cercetări favora'ile din partea 6ăr%ilor Contractante şi va avea efect de 5ndată ce celelalte %ări #e&natare 5şi vor  fi notificat a#enti&entul.

Drept care işii plenipoten%iari au #e&nat preentul pactQ1R. 7ăcut la )tena 5n 9 fe'ruarie 19, 5n patru eHe&plare din care câte unul a fo#t re&i# fiecăreia din Lnaltele 6ăr%i Contractante.

I%te"esele 3i #"e't$"ile Rom@%iei G% te+te #e #"e't i%te"%aţio%al '$!li.  Cu un #tudiu introductiv de *. Daşcovici +aşi 192 pp. ,,8-,,9

//.1.4. 9recieri 9rivind Ro>ânia ;i +n
//.1.0. Ro>ânia  în =a8an
că #e pune 5ntre'area dacă au greşit ele ac%ionând 5n felul 5n care au făcut-o. 6entru a gă#i ră#pun#ulFră#pun#urile e#te nece#ar #ă ne 5ntoarce& la cauele ce au deter&inat crearea #i#te&ului. Mica OnEele
6entru o&ânia &ai eHi#ta un &otiv cu totul >#pecialBM tea&a de a #e afla #ingură fa%ă 5n fa%ă cu niunea Sovietică. Spectrul iolării a pu# factorilor deciionali ro&âni pro'le&a gă#irii unui #priin real la a&enin%area din e#t. )lia%ii #ăi din 4ica )ntantă #tate 5n pri&ul rând #lave nu i-au acordat toată 5n%elegerea G trupe de #u#%inere G  5n caul unui ră'oi cu #ovieticii. )cordurile de tranit şi pro&i#iunea Ceho#lovaciei şi +ugo#laviei că vor ataca ngaria eli'erând a#tfel #patele di#poitivului ro&âne#c con#tituiau un #priin prea #u'%ire co¶tiv cu nevoile. 6ână la 5nceputul deceniului patru prevederile contractuale a#igurau celor trei alia%i #ecuritatea nece#ară (dacă con#ideră& nu&ai ina&icul din Europa Centrală. Dar din 191-19! #itua%ia interna%ională #-a 5n#cri# pe coordonate 5&potriva cărora /rilaterala nu avea po#i'ilită%i de reac%ie. 6lanurile operative care #-au ela'orat 19 la nu&ăr au prevăut toate grupările de for%e şi variantele pro'a'ile dar re#pon#a'ilii politici nu au reuşit #ă cadă de acord a#upra clauei erpolitica de #uprafa%ăB a niunii Sovietice şi nu 5n ulti&ul rând 5n dorin%a şi capacitatea de interven%ie a #tatelor occidentale. n /i-full t-inin<  eHtre& de păgu'itor pentru #oarta #tatelor din centrul Europei. 4ihai etegan Î% !ala%ţa )o"ţelo"- Alia%ţe milita"e "om@%e3ti i%te"!eli.e $ucureşti Editura Se&ne 1993 pp. 129-130

//.1./5. Tratatu8 de 9rietenie între !ranânia Paris, /5 iunie /01@J  Art. 1. o&ânia şi 7ran%a 5şi iau reciproc angaa&entul de a nu co&ite de o parte şi de alta nici un atac #au invaiune şi de-a nu recurge de o parte şi de alta 5n nici un ca la ră'oi. /otuşi acea#tă #tipula%iune nu #e aplică dacă e#te vor'aM a de eHercitarea dreptului de legiti&ă apărare adică de a #e opune unei violări a angaa&entului luat prin alineatul 1 din preentul articolX ' de o ac%iune 5ntreprin#ă prin aplicarea articolului 12 din 6actul Societă%ii *a%iunilorX c de o ac%iune 5ntreprin#ă pe te&eiul unei hotărâri a )dunării #au a Con#iliului Societă%ii *a%iunilor #au 5n aplicarea articolului 1 alineatul 3 din 6actul Societă%ii *a%iunilor nu&ai dacă 5n ace#t ulti& ca o atare ac%iune ar fi 5ndreptată 5n contra unui #tat care cel dintâi #-a dedat unui atac.  Art. . uând 5n con#iderare angaa&entele re#pective 5ncheiate de dânşii 5n articolul 1 din preentul tratat o&ânia şi 7ran%a 5şi iau angaa&entul de a regula pe cale paşnică şi 5n &odul ur&ător toate che#tiunile de orice natură ar fi care ar putea aduce vreo ne5n%elegere şi care n-ar fi putut fi reolvate prin procedeele diplo&atice o'işnuiteM toate che#tiunile 5n privin%a cărora 6ăr%ile şi-ar conte#ta reciproc un drept vor fi #upu#e unor udecători la a căror hotărâre 6ăr%ile 5şi iau angaa&entul de a confor&aX orice alte che#tiuni vor fi #upu#e unei Co&i#iuni de conciliere şi dacă arana&entul propu# de acea#tă Co&i#iune nu e#te acceptat de a&'ele 6ăr%i che#tiunea va fi adu#ă 5n fa%a Con#iliului Societă%ii *a%iunilor #tatuând confor& articolului 1 din 6actul Societă%ii *a%iunilor.

4odalită%ile ace#tei &etode de regulare pacifică fac o'iectul unei conven%iuni particulare #e&nată cu data de ai. Q...R Brotocolul aneQ' la %on"enEie, ca ofert' de nea
 Ln &o&entul de a proceda la #e&narea tratatului 5ncheiat cu data de ai cu guvernul epu'licii 7rancee plenipoten%iarii 4ae#tă%ii #ale regelui o&âniei declară 5n nu&ele guvernului #ău că o&ânia a cărei #ingură griă e#te de a ur&ări devoltarea #a internă 5n pace tatuWuo  şi re#pectul tratatelor confir&ă declara%iunile făcute la conferin%a de la ;eneva din 13 &ai 19!! la a cincea şedin%ă a pri&ei co&i#iuni de către preşedintele delega%iunii ro&âne +on +.C.$ratianu cu privire la un angaa&ent per&anent de neagre#iune fa%ă de u#ia 'aat pe tatuWuo. o&ânia e#te gata de a eHtinde ace#t angaa&ent la to%i vecinii #ăi. o&ânia interpreteaă i#ul angaa&ent ca o o'liga%iune de a nu ataca u#ia cu trupele #ale regulate şi 'ine 5n%ele# de a#e&enea de a nu tolera for&a%iunea pe teritoriul ei de trupe neregulate de atac contra u#iei. 6lenipoten%iarul epu'licii 7rancee ia act 5n nu&ele guvernului #ău de declara%iunea de &ai #u#. 7ăcut la 6ari# 5n du'lu eHe&plar la 10 iunie 19!2.

I%te"esele 3i #"e't$"ile Rom@%iei2 G% te+te #e #"e't i%te"%aţio%al '$!li.  pp. ,!1-,!,

//.1.//. Tratatu8 de 9rietenie între Ita8ia ;i Ro>ânia Ro>a, /A se9te>=rie /01@J  Art.1. Lnaltele 6ăr%i #e o'ligă reciproc #ă-şi dea #priinul &utual şi cola'orarea cordială pentru pă#trarea ordinei interna%ionale cât şi pentru re#pectarea şi 5ndeplinirea o'liga%iunilor #tipulate prin tratatele ai căror  #e&natari #unt 6ăr%ile.  Art.  . Ln ca de co&plica%iuni interna%ionale şi dacă Lnaltele 6ăr%i Contractante #unt de acord că intere#ele lor co&une #unt ori ar putea fi a&enin%ate ele #e o'ligă #ă #e 5n%eleagă a#upra &ă#urilor de luat 5n co&un pentru apărarea lor.  Art. 3.  Ln caul când #iguran%a şi intere#ele uneia dintre Lnaltele 6ăr%i Contractante #unt a&enin%ate pe ur&a unor incur#iuni violente din afară cealaltă parte #e o'ligă a-i da o dată cu 'inevoitorul #priin autorul #ău politic şi diplo&atic 5n #cop de a face #ă 5ncetee caua eHternă a acelei a&enin%ări.  Art. +. Lnaltele 6ăr%i Contractante #e o'ligă #ă #upună la noi proceduri de conciliere #au de ar'itra che#tiunile ce le-ar de#păr%i eventual şi care n-au putut fi reolvate prin procedeele diplo&atice o'işnuite. 4odalită%ile ace#tei proceduri de arana&ent politic vor con#titui o'iectul unei conven%ii #peciale care va fi  5ncheiată 5n cel &ai #curt ter&en.  Art. 5. 6reentul tratat va avea o durată de cinci ani şi va putea fi denun%at #au re5nnoit cu un an 5nainte de eHpirarea lui.  Art. . 6reentul tratat va fi ratificat şi ratificările #e vor #chi&'a la o&a. El va intra 5n vigoare i&ediat după #chi&'ul de ratificări.

7ăcut la o&a 5n două eHe&plare 5n 13 #epte&'rie 19!2.

I%te"esele 3i #"e't$"ile Rom@%iei G% te+te #e #"e't i%te"%aţio%al '$!li.  pp. 1!,-1!2 11-- Rom@%ia 3i #i%ami.a "elaţiilo" i%te"%aţio%ale '@%& G% se'tem!"ie 198  //.2./. Po8itica eKternă a Ro>âniei deFiderate, oa>eni, reu;ite 6olitica eHternă a o&âniei din perioada inter'elică a avut ca po#tulate &en%inerea şi con#olidarea independen%ei na%ionale a %ării a tatuWuo-ului teritorial o'iective legate indi#olu'il de crearea unui cli&at de pace şi cooperare interna%ională. 6ână 5n anii Y0 un rol i&portant 5n crearea şi afir&area unui #i#te& na%ional de politică eHternă 'aat pe 5n%elegerea şi apărarea intere#elor o&âniei dar şi a celorlalte #tate europene l-au avut diplo&a%iiM +. +. C. $rătianu /aAe +one#cu +. ;. Duca şi *. /itule#cu. lti&ul cel european dintre diplo&a%ii ro&âni a avut &erite inconte#ta'ile 5n con#olidarea #i#te&ului diplo&atic creat 5n anii Y!0 de +. +. C. $rătianu şi /aAe +one#cu. Lncă din anii pri&ei #ale &i#iuni diplo&atice la ondra /itule#cu a devenit adevăratul in#pirator şi conducător al politicii e Hterne a $ucureştilor. Diplo&at dotat cu >5n%elegerea reală a che#tiunilor interna%ionaleB /itule#cu propunea o &odalitate nouă de a'ordare a ace#tora. >Ln rela%iile interna%ionale - #punea el - tre'uie #ă fi 5ntotdeauna #igur pe faptele taleX #ă nu faci nici o pro&i#iune

care nu ar putea fi re#pectată #ă ară%i re#pect fa%ă de punctul de vedere opu# şi 5n #fârşit #ă fi cin#tit 5n dorin%a de conciliereB. Conştien%i că fără refacerea continentului european puternic &arcat de catacli#&ul ră'oiului pacea şi #ta'ilitatea ar fi fo#t precară diplo&a%ii ro&âni au afir&at o concep%ie #uperioară de#pre re#pon#a'ilitatea fiecărei na%iuni 5n realiarea ace#tui po#tulat deoarece #punea +.+.C. $rătianu recon#truc%ia Europei >nu #e poate face decât prin &uncă şi re#taurarea internă a fiecărui #tatB. Ln acelaşi ti&p el #u'linia că >5n via%a #tatelor fiecare e 5n drept #ă-şi organiee şi #ă-şi ducă via%a internă care 5i convineB. Era o reafir&are a unui vechi principiu al politicii eHterne a $ucureştilor de#pre care un alt cuno#cut diplo&at +.;.Duca afir&a#eM >Pricare cunoaşte politica ro&ânea#că Q....R ştie că una din directivele funda&entale directiva de la care de ,0 de ani ni&eni nu #-a a'ătut 5n nici o 5&preurare şi fa%ă de nici o %ară e#te aceea de a nu #e a&e#teca 5n politica internă a altor %ări. *ea&e#tecându-ne noi 5n politica internă a altora a& avut griă ca şi ceilal%i #ă nu #e a&e#tece 5n politica noa#tră internăB. <. 7l. Do'rine#cu omnia ?i or
//. 2. 1. Pactu8 Renan, 9rivind garantarea :rontiere8or (1 decembrie 195)

6reşedintele #tatului ;er&an 4ae#tatea Sa regele $elgiei preşedintele epu'licii francee 4ae#tatea Sa regele egatului nit al 4arii $ritanii şi +rlandei şi al teritoriilor 'ritanice de dincolo de &ări 5&părat al +ndiilor 4ae#tatea Sa regele +taliei. Cu gria de a 5&plini dorin%a de #iguran%ă şi de ocrotire ce 5n#ufle%eşte na%iunile care au avut de 5ndurat flagelul ră'oiului de la 191,-1918X Ii deopotrivă 5n#ufle%i%i de dorin%a #inceră de a da tuturor puterilor #e&natare intere#ate garan%ii co&ple&entare 5n cadrul 6actului Societă%ii *a%iunilor şi al tratatelor ce #unt 5n vigoare 5ntre eleX  )u hotărât #ă 5ncheie 5n ace#te #copuri un tratat şi au de#e&nat ca plenipoten%iarii lor Q...RQ1Rcare după ce au #chi&'at plinele lor puteri recuno#cute 5n 'una şi cuvenita for&ă au convenit di#poi%iunile ur&ătoareM  Art. 1.  Lnaltele 6ăr%i Contractante garanteaă individual şi colectiv după cu& e#te #tipulat 5n articolele de &ai o# &en%inerea tatuWuo-ului teritorial reultând din frontierele 5ntre ;er&ania şi $elgia şi 5ntre ;er&ania şi 7ran%a şi inviola'ilitatea i#elor frontiere a#tfel cu& #unt fiHate prin #au 5n eHecutarea /ratatului de pace #e&nat la
Dacă una din puterile &en%ionate la articolul  refuă #ă #e confor&ee &etodelor de aplanare #au #ă  5ndeplinea#că o deciiune ar'itrară #au udiciară şi #ăvârşeşte o violare a articolului ! din preentul tratat #au cu o contraven%iune la articolele ,! #au , ale /ratatului de la
I%te"esele 3i #"e't$"ile Rom@%iei2 G% te+te #e #"e't i%te"%aţio%al '$!li.  192 pp.,!-,

//.2.2. Pactu8 &riand-e88ogg (Bari, * au
 )rt. 3.  6reentul tratat va fi ratificat de Lnaltele 6ăr%i Contractante de#e&nate 5n prea&'ul confor& cerin%elor con#titu%iilor lor re#pective şi va lua efect de 5ndată ce toate in#tru&entele de ratificare vor fi fo#t depu#e la Ka#hington. 6reentul tratat când va fi pu# 5n vigoare aşa cu& #e prevede 5n paragraful precedent va ră&âne de#chi# cât ti&p va fi de tre'uin%ă pentru adeiunea tuturor celorlalte puteri din lu&e[1] .  7iecare in#tru&ent care #ta'ileşte adeiunea unei puteri #e va depune la Ka#hington iar tratatul i&ediat după acea#tă depunere va intra 5n vigoare 5ntre puterea care 5şi dă a#tfel adeiunea şi celelalte puteri contractante. Drept care plenipoten%iarii re#pectivi au #e&nat preentul tratat #ta'ilit 5n li&'a franceă şi 5n li&'a engleă a&ândouă teHtele având tărie egală şi şi-au pu# pe el #igiile.

Relaţii i%te"%aţio%ale G% a.te 3i #o.$me%te vol.+. 1913-199 p. 1,

11.3.4. %iscursu8 8ui Nico8ae Titu8escu, du9ă a8egerea sa în ca8itate de 9re;edinte a8 ce8ei de-a //a sesiuni ordinare a dunării Genera8e a Societă
Doa&nelor şi do&nilor 6er&ite%i-&i #ă vă eHpri& adânca &ea recunoştiin%ă pentru &area cin#te pe care a%i făcut-o %ării &ele şi &ie per#onal 5ncredin%ându-&i prin voturile du&neavoa#tră 5nalta de&nitate de preşedinte al celei de-a 11-a  )dunări a Societă%ii *a%iunilor.

 Lngădui%i-&i #ă văd 5n ge#tul #pontan al nu&eroa#elor delega%ii care au propu# nu&ele &eu 5n func%ia de preşedinte dovada că eforturile per&anente ale %ării &ele de a organia prin pace şi &uncă o via%ă confor&ă cu &arile principii ale Societă%ii *a%iunilor n-au trecut neo'#ervate de către du&neavoa#tră. Să-&i fie de a#e&enea 5ngăduit do&nule preşedinte al Con#iliului #ă vă eHpri& profunda recunoştin%ă pentru cuvintele prea elogioa#e pe care le-a%i ro#tit de#pre &ine şi pe care pot #ă le u#tifice doar eHtre&a du&neavoa#tră 'unăvoin%ă precu& poate şi faptul că a& participat 5ncă de la 5nceput la lucrările Societă%ii *a%iunilor. Sarcina pe care &i-a%i 5ncredin%at-o i&plică &ari ră#punderi. *u &ă dau 5n lături de la nici una din ele le accept pe toate. Dar ve%i 'inevoi #unt #igur #ă &ă auta%i la 5ndeplinirea ace#tei #arcini acordându-&i nepre%uitul du&neavoa#tră #priin ca #ă pute& duce la capăt 5&preună o &uncă rodnică şi operativă. Cea de-a 11-a )dunare va tre'ui #ă di#cute pro'le&e ce depăşe#c 5n i&portan%ă pe cele a'ordate până acu& de Societatea *a%iunilor. /oate na%iunile fără eHcep%ie 5ntâ&pină 5n clipa de fa%ă dificultă%i &ai ale# de ordin econo&ic aşa 5ncât ne#olu%ionarea unei pro'le&e poate #ă atragă un regre# periculo# pentru civilia%ie. *u &ă 5ndoie#c nicidecu& de triu&ful cooperării interna%ionale a#upra tuturor năpa#telor ce ne a&enin%ă din u&'ră cu condi%ia ca fiecare #ă aducă aici 5n opera de cola'orare cele trei ele&ente fără de care ni&ic &ăre% nu poate fi 5nfăptuitM dorin%a de 5n%elegere voin%a şi generoitatea.  ) trecut cea#ul vor'elorX a #unat cea#ul faptelor. +ată de ce voi 5ncheia ro#tind urările &ele cele &ai calde pentru ca deciiile du&neavoa#tră #ă #e prefacă 5n ac%iuni şi anu&e 5n acele ac%iuni pe care o&enirea le aşteaptă de la du&neavoa#tră. *icolae /itule#cu Do.$me%te #i'lomati.e pp. 0-1

//.2.?. %iscurs alegerea lui /itule#cu ca preşedinte al  )dunării doi ani #ucce#iv e#te fără precedent şi i&potriva tradi%iei igiiB. (4ene"a, * eptembrie 1931) Deo#e'ita cin#te pe care a%i făcut-o %ării &ele şi &ie per#onal che&ându-&ă #ă preide din nou lucrările ace#tei 5nalte )dunări 5ndepărtându-vă 5n felul ace#ta cu totul eHcep%ional de la tradi%ia confor& căreia acelaşi preşedinte nu poate fi reale# 5&i in#piră o recunoştin%ă ce nu #e poate reda prin cuvinte. 4ă voi #trădui #ă vi-o dovede#c ră&ânând credincio# &etodelor folo#ite anul trecut 5ncercând #ă le 5&'unătă%e#c cât &ai &ult pentru ca 5&preună cu du&neavoa#tră &unca ce o depune& #ă-şi poată atinge #copul e#en%ial adevărata ei ra%iune de a fiM eficien%a. P &uncă eficientă o &uncă ce poate fi apreciată nu după eforturi ci după reultate e#te &ai &ult ca niciodată indi#pen#a'ilă 5n cadrul Societă%ii *a%iunilor. P cu&plită ne5ncredere a cuprin# lu&ea 5ncepând cu do&eniul financiar şi ri#când chiar #ă #e eHtindă a#upra celorlalte do&enii. Ln ti&p ce de pretutindeni ne parvin ştiri că flacăra 5ncrederii a'ia pâlpâie gata #ă #e #tingă ar 5n#e&na că nu ne-a& 5ndeplinit datoria dacă noi to%i cei 5ntruni%i aici n-a& dovedi popoarelor prin ac%iuni concrete vii'ile şi rapide că focul #acru de la ;eneva nu e#te 5n pericol #ă #e #tingă şi că dacă nu e#te  5ncă de#tul de puternic ca #ă 5ncălea#că lu&ea poate totuşi #-o lu&inee şi #-o călăuea#că. Ii 5ntr-adevăr o lu&ineaă şi o călăueşte. Societatea *a%iunilor pare nu&ai la pri&a vedere o 5ntrunire de oa&eni care deli'ereaă 5n )dunare 5n Con#iliu 5n diferite co&i#ii.  Ln realitate ea e#te un #pirit şi o &etodă un fel de a gândi şi un fel de a ac%iona un avânt pornit din ini&ă care per&ite 5n%elegerea reciprocă şi o di#ciplină #pirituală care 5ngăduie apropierea. Societatea *a%iunilor e#te &ai 5nainte de toate un refleH pe care nu-l po%i do'ândi decât participând cu a#iduitate la lucrările de la ;eneva dar care odată do'ândit devine parte din tine o adevărată 'oga%ie ce te 5ndea&nă la ac%iune oriunde te-ai afla. *u ave& preten%ia noi cei de la ;eneva că de%ine& &onopolul a tot ceea ce poate fi 5nfăptuit pentru a &en%ine pacea şi a realia apropierea 5ntre popoare. Dar a nu recunoaşte că reultatele o'%inute 5n do&eniul  5n%elegerii interna%ionale fără participarea directă a Societă%ii *a%iunilor #unt rodul #piritului #ău şi al &etodelor  #ale ar fi o nedreptate iar a uita ace#t lucru atunci când 5l ştii ar fi #ă dai dovadă de nerecunoştin%ă.

Deci departe de a con#idera că reultatele do'ândite pe tărâ&ul cooperării interna%ionale fără participarea directă a Societă%ii *a%iunilor i-ar #ărăci activitatea di&potrivă revendic ace#te reultate pentru noi şi le 5n#criu cu  5ndrăneală 5n 'ilan%ul profiturilor &orale ale Societă%ii *a%iunilor. Dar dacă Societatea *a%iunilor e#te activă chiar atunci când ră&âne nevăută cu atât &ai &ult tre'uie #ă fie activă atunci când privirile lu&ii #unt a%intite a#upra ei. Itiu că dintotdeauna lu&ea a fo#t doritoare de &inuni şi că #uferin%ele de acu& nu au făcut decât #ă #porea#că acea#tă dorin%ă firea#că. *e gă#i& aşadar datorită &iloacelor noa#tre li&itate şi #tării de #pirit actuale 5ntr-o #itua%ie #erioa#ă pe care tre'uie #-o analiă& cu toată luciditatea. Să recunoaşte& cin#tit că ;eneva nu &ai e#te %ara &inunilor dar #ă dovedi& prin faptele noa#tre că nicăieri &ai 'ine decât aici nicăieri &ai 'ine decât 5n #ânul Societă%ii *a%iunilor dorin%a de cola'orare şi fer&itate  5n ac%iune nu ar putea da roade &ai 'une. Sarcina noa#tră e#te anevoioa#ă e#te ingrată dar nu a& putea #ă ne dă& 5n lături de la 5ndeplinirea ei. Sunte& pă#trătorii celui &ai pre%io# dintre 'unuriX cea &ai &are #peran%ă a lu&ii ulti&a ei #peran%ă poate #e gă#eşte 5n &âinile noa#tre. Cine dintre noi ar 5ndrăni pentru #ati#facerea unui intere# particular oricât de legiti& ar fi el #ă di#trugă teaurul #fânt ce-i e#te 5ncredin%at #pre pă#trareU De aceea 5n toate di#cu%iile pe care le vo& avea 5n cele i&portante ca şi 5n cele de &ai &ică 5n#e&nătate #ă ave& veşnic 5n fa%ă ur&ările pe care le-ar  i&plica un deacord #au &ărturi#irea neputin%ei noa#tre. /răi& un &o&ent greuM trecerea de la o for&ă de via%ă colectivă la alta e#te evidentă &ulte adevăruri vechi au pieritX noile adevăruri nu #unt 5n#ă de#tul de clare pentru a #e tran#for&a 5n for%e active.  Ln ace#te condi%ii nu pute& #ă ră&âne& 5ncre&eni%i 5n for&ulele trecutului dar nici nu pute& 5n nu&ele viitorului #ă face& un #alt 5n necuno#cut. Ln #itua%ia actuală #ă păi& cu #trăşnicie tot ce a fo#t verificat prin practica trecutului şi #ă pregăti& cu griă cu ră'dare poi%iile viitoare pe care nu le vo& ocupa decât treptat şi după &ultă chi'uială.  Lncredere pruden%ă ac%iune #pirit de #acrificiu iată cele patru i&perative ale &o&entului. Să 5ntări&  5ncrederea prin ac%iune #-o te&peră& prin pruden%ă #ă nu renun%ă& niciodată la ea pentru că i&plică #acrificiul iată #ingurul &iloc de a evita pri&edia şi de a participa 5n &od conştient la o evolu%ie al cărei #en# şi a cărei a&ploare nu pot fi deter&inate cu preciie. Datoria ne chea&ă cu eroi#& doa&nelor şi do&nilor la un eroi#& fără #trălucire fără ră#plată i&ediată la eroi#&ul care aduce inco&prehen#iune şi critică la eroi#&ul &ut şi neştiut de ni&eni al vie%ii din tranşee. Da dar  nu&ai că de a#tă dată #unte& 5n tranşeele păcii unde popoarele nu #e &ai ridică unele 5&potriva celorlalte 5ntr-o 'ătălie fratricidă ci unde pentru pri&a dată luptă toate 5&potriva unei #oarte potrivnice pe care nu&ai #olidaritatea lor de nedruncinat ar putea-o 5nfrânge. 6ute& oare 5n fa%a ace#tor lucruri ră&âne pe#i&iştiU *iciodată de la cria &ondială 5ncoace nu #-a &anife#tat #olidaritatea 5ntre na%iuni 5n &od &ai vădit. Să 5n#crie& la pa#iv toate pierderile noa#tre &ateriale şi #ă trece& la contul activ acea#tă con#tatare &enită #ă ne 5&'ăr'ăteeM #uferin%a făureşte 5n clipa de fa%ă adevărata  5nfră%ire a na%iunilor. *u nu a#i#tă& la pră'uşirea lu&ii. *e află& doar pe şantierul unde #e con#truieşte o lu&e nouă. 7iecare are #arcina #a de 5ndeplinitX cu to%ii #trânşi uni%i oare cu& a& putea #ă ne 5ndoi& de i'ândăU Ce i&portan%ă are faptul că nu vo& &ai fi 5n iua 5n care opera va fi de#ăvârşităU Ce i&portan%ă are faptul că #trădaniile pri&ilor &uncitori vor fi uitateU Ce i&portan%ă are faptul că nu vo& fi fo#t decât #olda%ii necuno#cu%i ce au câştigat victoria păciiU
//.2.@. Convenondra, + iulie 1933) 4aie#tatea Sa regele o&âniei preşedintele epu'licii Ceho#lovace preşedintele epu'licii /urce Co&itetul Central EHecutiv al niunii epu'licilor Sovietice Sociali#te şi 4aie#tatea Sa regele +ugo#lavieiX Dornici de a 5ntări pacea eHi#tentă 5ntre %ările lorX Con#iderând că 6actul $riand-Nellogg ai cărui #e&natari #unt interice orice agre#iuneX Socotind nece#ar 5n intere#ul #ecurită%ii generale de a defini cât &ai preci# po#i'il agre#iunea pentru a preveni orice preteHt pentru u#tificarea eiX Con#tatând că toate #tatele au deopotrivă drept la independen%ă la #ecuritate la apărarea teritoriilor lor şi la li'era devoltare a in#titu%iilor lorX  Ln#ufle%i%i de dorin%a 5n intere#ul păcii generale de a a#igura tuturor popoarelor inviola'ilitatea teritoriului %ării lorX Socotind util 5n intere#ul păcii generale de a pune 5n vigoare 5ntre %ările lor reguli preci#e care #ă definea#că agre#iunea 5n aşteptarea ca ace#tea din ur&ă #ă devină univer#aleX  )u deci# 5n ace#t #cop de a 5ncheia preenta conven%iune 5&puternicind pentru acea#ta[1] Q...RM  Art. I. 7iecare din Lnaltele 6ăr%i Contractante #e angaeaă #ă accepte 5n rela%iile ei &utuale cu fiecare din celelalte şi cu 5ncepere din iua punerii 5n vigoare a preentei conven%iuni defini%ia agre#iunii a#tfel cu& a fo#t eHplicată 5n raportul Co&itetului pentru che#tiunile de #ecuritate cu data de !, &ai 19 (aportul 6oliti# la Conferin%a pentru reducerea şi li&itarea ar&a&entelor raport făcut 5n ur&a propunerii delega%iunii #ovietice.  Art. II.  Ln con#ecin%ă va fi recuno#cut ca agre#or 5ntr-un conflict interna%ional #u' reerva acordurilor 5n vigoare 5ntre păr%ile 5n conflict #tatul care cel dintâi va fi co&i# una din ac%iunile ur&ătoareM

1 declara%iune de ră'oi unui alt #tatX ! invaiune prin for%ele #ale ar&ate chiar fără declara%ie de ră'oi a teritoriului unui alt #tatX  atac prin for%ele #ale tere#tre navale #au aeriene chiar fără declara%ie de ră'oi a teritoriului navelor  #au aeronavelor unui alt #tatX , 'locu# naval al coa#telor #au al porturilor unui alt #tatX  #priin dat 'andelor ar&ate care for&ate pe teritoriul #ău vor fi invadat teritoriul unui alt #tat #au refuul cu toată cererea #tatului invadat de a lua pe propriul #ău teritoriu toate &ă#urile 5n puterea lui pentru a lip#i i#ele 'ande de orice autor #au protec%iune.  Art. III.  *ici o con#idera%iune de ordin politic &ilitar econo&ic #au alta nu va putea #ervi drept #cuă #au  u#tificare a agre#iunii prevăute la articolul ++ (ca de eHe&plu a #e vedea )neHa.  Art. I. 6reenta conven%iune e#te de#chi#ă adeiunii tuturor celorlalte na%iuni. )deiunea va conferi aceleaşi drepturi şi va i&pune aceleaşi o'liga%iuni ca #e&nătura ini%ială. )deiunea va fi co&unicată ;uvernului niunii epu'licilor Sovietice Sociali#te care va infor&a i&ediat pe ceilal%i #e&natari.  Art. . 6reenta conven%iune va fi ratificată de Lnaltele 6ăr%i Contractante confor& legi#la%iunii fiecareia dintre ele.

+n#tru&entele de ratificare vor fi depu#e de fiecare din Lnaltele 6ăr%i Contractante pe lângă ;uvernul niunii epu'licilor Sovietice Sociali#te. De 5ndată ce in#tru&entele de ratificare vor fi depu#e de două din Lnaltele 6ăr%i Contractante preenta conven%iune va intra 5n vigoare 5ntre ace#te două 6ăr%i. Ea va intra 5n vigoare pentru toate celelalte Lnalte 6ăr%i Contractante pe &ă#ura 5n care toate ace#tea vor depune la rândul lor in#tru&entele de ratificare.

7iecare depunere a in#tru&entelor de ratificare va fi i&ediat notificată de ;uvernul niunii epu'licilor  Sovietice Sociali#te tuturor #e&natarilor preentei conven%iuni.  Art. I . 6reenta conven%iune a fo#t #e&nată 5n cinci eHe&plare din care fiecare dintre 6ăr%ile Contractante a pri&it câte unul.

Drept care plenipoten%iarii enu&era%i &ai #u# au #e&nat preenta conven%iune şi au aplicat #igiliile lor. 7ăcut la ondra la , iulie 19.  A@TA >A AI%!>;> >A $@:IIDIA A4@2I;II

III

A>

%!@DI@I

@>AI@

 Lnaltele 6ăr%i Contractante #e&natare ale conven%iei relative la defini%ia agre#iuniiM Dornice #u' reerva eHpre#ă a nu re#trânge 5ntru ni&ic aplica%iunea a'#olută a regulii pu#ă 5n articolul ++ al i#ei conven%ii de a da anu&ite indica%iuni de natură a deter&ina agre#orulX Con#tată că nici un act de agre#iune 5n #en#ul articolului ++ al i#ei conven-%iuni nu va putea 5ntre altele #ă fie u#tificată de una din 5&preurările ur&ătoareM  ). Situa%ia internă a unui #tat de eHe&pluM #tructura #a politică econo&ică #au #ocialăX greşelile atri'uite ad&i-ni#tra%iei #ale tul'urările provenind din greve revolu%iuni contrarevolu%iuni #au ră'oi civil. $. 6urtarea interna%ională a unui #tat de eHe&pluM violarea #au pericolul de violare a drepturilor #au intere#elor &ateriale #au &orale ale unui #tat #trăin #au ale #upuşilor #ăiX ruptura rela%iilor diplo&atice #au econo&iceX &ă#uri de 'oicota econo&ic #au financiarX diferendele relative la angaa&entele econo&ice financiare #au altele fa%ă de #tatele #trăineX incidentele de frontieră care nu intră 5n unul din caurile de agre#iune indicate 5n articolul ++.  Lnaltele 6ăr%i Contractante #unt pe de altă parte de acord a recunoaşte că preenta conven%iune nu va tre'ui niciodată #ă #ervea#că ca legiti&are a violării dreptului gin%ilor care ar putea fi i&plicate 5n circu&#tan%ele cuprin#e 5n enu&erarea de &ai #u#. *icolae /itule#cu Do.$me%te #i'lomati.e, pp. 1!-1,

//.2.A. %ec8arau8 navigatori8e Mării Negre (MontreuQ,  iunie 193) /ot ceea ce atinge #ecuritatea /urciei atinge #ecuritatea o&âniei şi tot ceea ce atinge 4area *eagră intere#eaă 5n cel &ai 5nalt grad %ara &ea dat fiind că unicul no#tru acce# la 4area li'eră #e face prin 4area *eagră şi prin Strâ&tori. Pnora'ilul &ini#tru al afacerilor eHterne al /urciei avea dreptate #ă #pună 5n cuvântul #ău că /urcia are 5n Strâ&tori punctul #ău cel &ai vulnera'il şi că era dreptul ei de a #e apăra şi datoria celorlal%i de a o #priini. Eu aş ice că Strâ&torile #unt 5n#ăşi ini&a /urciei. Dar ele #unt 5n acelaşi ti&p plă&ânii o&âniei. Când o regiune e#te prin #itua%ia #a geografică ini&a unei na%iuni şi plă&ânii alteia 5n%elepciunea cea &ai ele&entară dicteaă ace#tor două na%iuni #ă #e unea#că şi #ă facă un 5ntreg. o&ânia şi /urcia au 5n%ele# acea#ta. 6rin 6actul $alcanic cele două %ări şi-au legat #oarta lor una de alta precu& şi de cea a ;reciei şi +ugo#laviei.

Relaţii i%te"%aţio%ale G% a.te 3i #o.$me%te vol.+.1913-199 p. !,!

//.7. Re8aâniei cu Uniunea Sovietică //.7./. Lurna8u8 8ui M. M. #itvinovD/E des9re 9ro=8e>a &asara=iei D/E itvinov 4aHi& 4aHi&ovici (1832-191 diplo&at #ovietic co&i#ar al poporului pentru afacerile eHterne (190-199.

0 :e=ruarie /010J Când DavilaD1E a 5nceput apoi #ă eHtindă di#cu%ia pe te&a drepturilor i#torice a#upra $a#ara'iei a cărei aneHare o&ânia n-ar fi recuno#cut-o 5ncă de la Congre#ul de la $erlinD2E l-a& 5ntrerupt şi a& arătat inutilitatea unei di#cu%ii particulare pe o te&ă care #-ar preta nu&ai la propagandă şi nu la o di#cu%ie de lucru.  Lncă din perioada Congre#ului de la $erlin o&ânia n-a prote#tat niciodată 5&potriva aneHării $a#ara'iei nici pe fond nici for&al 5ntre%inând per&anent cele &ai nor&ale rela%ii cu guvernul %ari#t. *oi nu face& referire la argu&ente i#torice ci porni& de la dreptul na%iunilor la autodeter&inare. *oi nu vinde& şi nu cedă& altor %ări etnii 5ntregi. Dacă guvernul ro&ân e#te atât de 5ncreător 5n #i&patia ro&ânea#că 5n $a#ara'ia atunci n-ar tre'ui #ă re#pingă ple'i#citul care ar da 5n caul unui reultat favora'il o&âniei titlul legiti& de proprietate a#upra $a#ara'iei. Ln condi%ii de pace 5n%elegerea tre'uie #ă #e 'aee 5ntotdeauna pe avanta reciproc şi atunci când guvernul ro&ân ne propune o 5n%elegere pe 'aa renun%ării la $a#ara'ia el tre'uie #ă #e 5ntre'eM ce oferă o a#e&enea 5n%elegere celeilalte păr%iU o&ânia are aproape o trei&e din frontierele #ale nerecuno#cute nici de noi nici pe plan interna%ional. *u #e poate ca ace#t lucru #ă nu #e repercutee a#upra ei 5n plan politic şi econo&ic cât şi 5n ceea ce priveşte pri&irea de credite. ecunoaşterea frontierei 'a#ara'ene de către noi ar fi ne5ndoio# pentru o&ânia un enor& avanta 5n#ă pentru noi ar 5n#e&na renun%area la unul din principiile de 'aă ale politicii noa#tre şi la loincile revolu%iei privitoare la autodeter&inarea popoarelor. )vând 5n vedere i&en#a 5ntindere a frontierelor ..S.S. neregle&entarea che#tiunii grani%ei pe un #ector relativ &ic pentru noi nu oacă un rol atât de &are co¶tiv cu o&âniaX şi din punct de vedere econo&ic noi pierde& pu%in din faptul că nu ave& rela%ii cu o&ânia. De aceea dacă guvernul ro&ân nu poate #ă vină cu propuneri accepta'ile atunci a& prefera #ă lă#ă& #itua%ia ne#chi&'ată. n pa# 5nainte l-ar repreenta recunoaşterea de către o&ânia a principiului ple'i#citului pentru $a#ara'ia după care #-ar putea conveni a#upra &odalită%ilor de realiare a lui. Deşi noi 5ntr-adevăr nu pute& avea 5ncredere 5n i&par%ialitatea %ărilor 'urghee 5n litigiile ce prive#c ..S.S. totuşi n-aş aprecia din ace#t punct de vedere pro'le&a a'#olut fără ieşire. D1E Davila Carol (Citta diplo&at &ini#trul ro&ân la
//.7.1. Protoco8u8 de 8a Moscova 9entru 9unerea în vigoare a Pactu8ui de 8a Paris Pactu8 &riand e88ogJ 0 :e=ruarie /010J ;uvernul epu'licii E#toniene preşedintele etoniei preşedintele epu'licii 6oloniei 4aie#tatea Sa egele o&âniei şi Co&itetul Central EHecutiv al niunii epu'licilor Sovietice Sociali#te.  Ln#ufle%i%i de dorin%a de a contri'ui la &en%inerea păcii eHi#tente 5ntre %ările lor şi 5n ace#t #cop de a pune  5n vigoare fără 5ntâriere 5ntre popoarele ace#tor %ări /ratatul de renun%are la ră'oi ca in#tru&ent de politică na%ională #e&nat la 6ari# la !3 augu#t 19!8.  )u hotărât #ă 5ndeplinea#că ace#te inten%iuni prin efectul preentului protocol şi au nu&it ca plenipoten%iari şi anu&e Q...R[1] care după ce şi-au co&unicat deplinele puteri recuno#cute 5n 'una şi cuvenita for&ă au căut de acord a#upra celor ce ur&eaăM  Art. I. /ratatul de renun%are la ră'oi ca in#tru&ent de politică na%ională #e&nat la 6ari# la !3 augu#t 19!8 a cărui copie e#te aneHată la preentul protocol ca parte integrantă a #a intră 5n vigoare 5ntre 6ăr%ile Contractante după ratificarea i#ului /ratat de la 6ari# din 19!8 de către organele legi#lative co&petente ale #tatelor contractante re#pective.

 Art. II. 6unerea 5n vigoare prin preentul protocol a /ratatului de la 6ari# din 19!8 5n rela%iunile &utuale ale 6ăr%ilor preentului protocol va fi vala'ilă independent de intrarea 5n vigoare a /ratatului de la 6ari# din 19!8 a#tfel cu& e#te #tipulată prin articolul ace#tuia din ur&ă.  Art. III. 1. 6reentul protocol va fi ratificat prin organele legi#lative co&ponente ale 6ăr%ilor Contractante 5n confor&itate cu cerin%ele Con#titu%iilor lor re#pective.

!. +n#tru&entele de ratificare vor fi depu#e de către fiecare din 6ăr%ile Contractante guvernului niunii epu'licilor Sovietice Sociali#te 5n ter&en de o #ăptă&ână cu 5ncepere de la data ratificării preentului protocol de către partea re#pectivă. Q...R  Art. . 6reentul 6rotocol e#te de#chi# adeiunii guvernelor tuturor %ărilor. *otificarea adeiunii definitive va tre'ui #ă fie făcută 5n nu&ele guvernului niunii epu'licilor Sovietice Sociali#te care o va notifica tuturor  celorlalte 6ăr%i la preentul protocol. Q...R

//.7.2. Te8egra>a 8ui Nico8ae Titu8escu în 8egătură cu negocieri8e între Ro>ânia ;i U.R.S.S. Geneva, 17 iu8ie /021J Strict confiden%ial. Cu rugă&intea a #e tran#&ite 4.S. regelui. Dore#c #ă lă&ure#c din nou şi pentru ulti&a dată poi%iunea o&âniei 5n che#tiunea pactului de neagre#iune cu Sovietele şi a liniei de conduită ce tre'uie #ă #e ur&ee. ea&inte#c greşeala făcută de o&ânia de a accepta #ă negociee cu Sovietele fără #ă profite de pre%ioa#a ocaiune pe care o oferea intere#ul Sovietelor de a avea #e&nătura alia%ilor noştri 7ran%a şi 6olonia pentru a cere ca condi%iunea 5n intere#ul co&un regularea definitivă a che#tiunei $a#ara'iei 5n favoarea noa#tră. ea&inte#c greşeala o&âniei de a fi acceptat #ă negociee cu Sovietele fără #ă fi de%inut cel pu%in a#igurarea că 5n nici un ca 6olonia nu va #e&na fără noi. Q...R De aceea ni&ic &ai periculo# pentru intere#ele ro&âneşti ca fa%ă de interven%iunea doctorilor politici #trăini cari cred că cu o #chi&'are de cuvânt #-a realiat şi o #chi&'are de #itua%iune o&ânia #ă nu fie ar&ată cu o concep%iune clară a #itua%iunei şi a intere#elor ei 5n an#a&'lul pro'le&ei.  Ln adevăr ceea ce Sovietele voie#c #ă #e o'%ină prin #e&narea unui pact de neagre#iune cu o&ânia e#te recunoaşterea din partea noa#tră a >litigiului 'a#ara'eanB. Q...R Ii voi conchide #punând că pentru &ine la acea#tă che#tiune directivele &ari #unt ur&ătoareleM 1 n act folo#itor de#igur un act inutil da un act dăunător nu. ! o&ânia nu poate fi con#iderată iolată fa%ă de u#ia atâta ti&p cât are 6actul Nellogg şi 5i dă toată  5n#e&nătatea lui pact care o a#ociaă 5n fa%a u#iei nu cu câteva #tate li&itrofe dar cu lu&ea 5ntreagă.  6olitica eHternă a unei %ări #e face prin aprecierea ra%ională a punctului de vedere na%ional prin fer&a şi de&na apărare a lui 5n cadrul interna%ional iar nu prin i#călituri date din tea&a de a te diferen%ia i#călituri cari pot #ă vrăea#că ai dar care leagă &âine.

Relaţiile "om@%osovieti.e- Do.$me%te 191194 pp. 8-88 Monitorul oficial, din !3 &artie 19!9

//.7.7. Nico8ae Titu8escu des9re 9rinci9ii8e 9o8iticii eKterne a Ro>âniei in /02@D/E Q1R )rticol pu'licat 5n ;ni"erul, anul  nr. 192F18 iulie 192. *u dau dreptul ni&ănui din afară #ă #e a&e#tece 5n tre'urile noa#tre lăuntriceX cer di&potrivă ca directivele politicii noa#tre interne #ă fie pur ro&âneşti.

Cu acea#tă concep%ie şi 5n ace#t #pirit a& condu# politica eHternă a %ării şi afir& că i-a& a#igurat o independen%ă cu privire la 5nrâuririle din afară care n-a fo#t niciodată depăşită 5n trecut. Dar toc&ai pentru că vreau ca ro&ânul #ă fie #tăpân la el aca#ă dore#c #ă gă#ea#că el #ingur 5n plina lui #uveranitate nor&ele cele &ai 'une pentru pă#trarea unită%ii noa#tre na%ionale.  )& con#iderat că porunca internă ro&ânea#că că unul din cele &ai 'une &iloace de a pă#tra unitatea noa#tră na%ională e#te pacea.
//.7.?. Protoco8u8D/E se>nat de Nico8ae Titu8escu ;i Masi> #itvinov 9rivind 9actu8 de asisten<ă >utua8ă între Ro>ânia ;i U.R.S.S. D/E  6e &arginea din #tânga a docu&entului 5n dreptul punctelor 1 şi , #e află &en%iunea >acceptatB şi #e&năturile celor doi &ini#triX 5n dreptul punctului ! itvinov a #cri#M >nu #e acceptăB iar /itule#cu a notatM >nu pot #e&na conven%ia fără articolul doiB punându-şi de a#e&enea #e&nătura. (MontreuQ, 1 iulie 193) 1. )#i#ten%ă &utuală 5n cadrul Societă%ii *a%iunilor (ca de eH. 5n tratatul ceho#lovac #au france care #ă nu viee 5n &od #pecial un #tat ci 5n general orice agre#or european. !. +ntrarea 5n ac%iune a fiecăreia din cele două %ări #e va face nu&ai când 7ran%a va fi intrat 5n ac%iune.

. ;uvernul ..S.S. recunoaşte că 5n virtutea diferitelor #ale o'liga%ii de a#i#ten%ă trupele #ovietice nu vor putea trece niciodată *i#trul fără o cerere for&ală 5n ace#t #en# din partea guvernului regal al o&âniei la fel cu& guvernul regal al o&âniei recunoaşte că trupele ro&âne nu vor putea trece niciodată *i#trul 5n ..S.S. fără o cerere for&ală a guvernului ..S.S. ,. a cererea guvernului regal al o&âniei trupele #ovietice tre'uie #ă #e retragă i&ediat de pe teritoriul ro&ân la e#t de *i#tru după cu& la cererea guvernului ..S.S. trupele ro&âne tre'uie #ă #e retragă i&ediat de pe teritoriul ..S.S. la ve#t de *i#tru.

Do.$me%te '"ivi%# isto"ia Rom@%iei G%t"e a%ii 1918 – 1944 p. 1

6II. R$M)NI +N C$NT"6TU# R"#II#$R INT"RNI$N#" %IN NII /024  /075 /1./. Grigore Ga:encu des9re 9o8itica eKternă 7aptul de a viita 5n toiul fră&ântărilor europene rând pe rând $erlinul ondra 6ari#ul şi o&a era  5ndrăne%. Era şi &ai 5ndrăne% de a #pune pretutindeni cu aceeaşi #inceritate cuvinte de pace. Lndrăneala a i'utit deplin. Do#arele pe care le-a& adu# cu &ine din călătorie G cele &ai 'ogate do#are din câte au fo#t  5ntoc&ite de un 4in#tru de EHterne ro&ân G au dovedit ca de altfel &ărturi#irile din pre#ă şi din pu'lic că politica noa#tră a fo#t 5n%elea#ă şi pre%uită.  )& căutat #ă 5ntăre#c poi%iile a#tfel câştigate #trângând legăturile 5ntre #tatele din Ln%elegerea $alcanică. Călătoria la )nAara şi la )tena nu era fără ri#curi. 6utea& #lă'i 5ncrederea $erlinului şi o&ei 5n politica noa#tră #chi&'ând cuvinte 'une cu turcii toc&ai 5n toiul &ult di#cutatelor negocieri anglo-franco-turce. /otuşi nu era cu putin%ă 5ntr-o politică de cu&pănă dreaptă #ă nu #priini& independen%a %ării pe te&elia firea#că a unei  5n%elegeri care pentru noi #e eHpri&a 5ndeo#e'i printr-o #trân#ă prietenie cu #tăpânii Strâ&torilor. Q...R 6olitica noa#tră de echili'ru ne pregăti#e 5n ca de ră'oi pentru o politică de neutralitate. Când ;er&ania a declarat ră'oi 6oloniei nu avea& de intervenit. 6olonia re#pin#e#e 5n &ai &ulte rânduri propunerea noa#tră G pe care nu a& i&pu#-o de altfel niciodată cu prea &ultă energie G de a da alian%ei noa#tre un caracter  general >erga o&ne#B. Cel din ur&ă refu l-a& pri&it 5n ti&pul călătoriei &ele la $erlin când 5ntre Cracovia şi Nato?ice a& călătorit cu $ecA. *u a& in#i#tat. +nterven%ia u#iei fireşte ne-ar fi putut pune 5ntr-o #itua%ie grea. /rupele ru#eşti au trecut 5n#ă hotarul polon chiar 5n iua 5n care guvernul polon 5n frunte cu preşedintele 4o#cicA şi &areşalul d S&igli #-a refugiat 5n o&ânia. )lian%a noa#tră cu 6olonia era o che#tiune ce nu #e &ai punea.
/1.1. rtico8u8 !ere;te-te 9o9or a8 >eu, căci >ari 9ri>eBdii
Ceea ce era de a;te9tat, s-a 9rodus. Sensu8 econo>ic, nedes9ăr
E#te aşa cu& a #pu# o&ul care cugeta pentru şeful #tatului ger&an >poarta către ă#ăritB. Ii )u#tria de odinioară avea a#tfel de inten%ii 5n do&eniul cultural atunci când #e inaugura provocând cele &ai vehe&ente prote#tări ro&âneşti 5ntrupate şi 5n 'u#tul de la +aşi al lui ;rigore
D/E ;rigore al +++-lea ;hica (1321-1323 133,-1333 do&nitor 5n 4oldova a#a#inat la ordinul #ultanului la cererea 5&păratului de la provinciiB de la Dunăre ocupa%ia acea#ta #e făcea 5n nu&ele dreptului na%iunii ger&ane de a #tăpâni până la gurile Dunării ale cărei ivoare le de%ine şi &ărturi#irile conte&porane ale oa&enilor de #tat şi ofi%erilor au#triaci arată cu câtă durere pe#te planurile &ari econo&ice care #e alcătui#eră #-a făcut 5ntâriind cât a fo#t cu putin%ă retragerea din $ucureşti şi +aşi a trupelor che#aro-crăieşti. Q...R

D2E +'ucnit 5n 18 şi 5ncheiat 5n 182 După acea#tă recapitulare i#torică #e poate vedea că planul d-lui ;ring >poarta către ă#ăritB prin Dunărea de hege&onie ger&ană e#te nu&it continuarea unor #for%ări care au trecut pe rând prin deo#e'ite for&e şi care nu repre#intă altceva decât afluHul puternicei vitalită%i a unei ra#e care #e crede che&ată a #tăpâni lu&ea.  

“impul”, din ! &ai 198

/1.2. MesaBu8 o:icia8 di:uFat de 9ostu8 de radio Praga în 8egătură cu 9oFiâniei :a<ă de Cehos8ovaci D/E D/E Ln condi%iile #e&nării )cordului de la 4_nchen (!9-0 #epte&'rie 198 Ceho-#lovacia a fo#t for%ată #ă cedee ;er&aniei regiunea #udetă punându-#e a#tfel 'aa de&e&'rării ace#tui #tat. ( noiembrie 1938)

Cercurile oficiale ceho#lovace 5&preună cu 5ntreaga pre#ă şi opinia pu'lică au luat cunoştin%ă cu cele &ai adânci #enti&ente de recunoştin%ă de atitudinea guvernului regal ro&ân 5n fa%a ulti&elor tratative interna%ionale privitoare la pro'le&ele generale din Europa centrală şi &ai ale# 5n fa%a pro'le&elor ceho#lovace şi #u'carpato-ru#e.  Ln ace#te clipe grele politica o&âniei a dovedit calită%i cu adevărat cavalereşti. *u&ai la nevoie #e cuno#c prietenii adevăra%iX şi poporul ceh 5&preună cu cel #lovac au avut 5n nenorocirea lor &ângâierea de a putea con#tata lealitatea de#ăvârşită a o&âniei şi no'ilului ei rege căruia acu& doi ani i-au făcut 5n 5&preurări &ult &ai #enine o pri&ire plină de entuia#&. Ceho#lovacii nu vor uita niciodată doveile de cin#te şi credin%ă pe care i le-au dat poporul ro&ân şi no'ilul #au rege. impul, din , noie&'rie 198

/1.7. Tratat asu9ra 9ro>ovării ra9orturi8or econo>ice între Regatu8 Ro>âniei ;i Reichu8 Ger>an D/E D/E /ratatul #e 5n#crie 5ntr-o #erie 5ntreagă de acte de ace#t gen #e&nate de o&ânia cu& ar fiM acordul econo&ic cu 7ran%a (1 &artie 199 şi acordul econo&ic cu )nglia (1 &ai 199. (3 martie 1939)

 Art. I. Ln vederea cola'orării dintre 6ăr%ile Contractante va fi 5ntoc&it ca o co&pletare a actualei regle&entări a #chi&'urilor econo&ice ro&âno-ger&ane un plan econo&ic pe &ai &ul%i ani care va &en%ine ca principiu de 'aă echili'rarea #chi&'urilor econo&ice reciproce.

6lanul econo&ic pe de o parte va %ine #ocoteală de cerin%ele de i&port ger&an iar pe de alta de po#i'ilită%ile de devoltare ale produc%iunii ro&âne de nece#ită%ile interne ro&âne şi de nevoile #chi&'ului econo&ic al o&âniei cu alte %ări. 6lanul #e va eHtinde 5ndeo#e'i a#upraM 1. a Devoltării şi orientării produc%iei agricole ro&âne. Ln ace#t #cop după un preala'il #chi&' de eHperien%e al organelor co&petente ale a&'elor păr%i #e va proceda şi la cultura de noi produ#e agricole precu& şi la inten#ificarea celor ce #unt de pe acu& cultivate &ai ale# a furaelor oleaginoa#e şi a plantelor  teHtileX ' Devoltării indu#triilor agricole eHi#tente şi 5nfiin%ării de noi indu#trii agricole şi de in#tala%iuni de prelucrare. !. a Devoltării econo&iei ro&âneşti #ilvice şi a le&nuluiX a.

' Creării de eHploatări şi indu#trii fore#tiere 5ntrucât vor apărea nece#are 5n raport cu cele de la punctul ! . a ivrării de &aşini şi de in#tala%iuni pentru eHploatările &iniere din o&âniaX

' 7undării de #ocietă%i &iHte ro&âno-ger&ane pentru de#chiderea şi valorificarea calcopiritei din Do'rogea &inereurilor de cro& din $anat &inereurilor de &angan din regiunea
/ratatul ră&âne 5n vigoare până la 1 &artie 19,,. Dacă nu e#te denun%at un an 5nainte de acea#tă dată #e prelungeşte pe ti&p nedefinit. El poate 5n ace#t ca #ă fie denun%at oricând cu re#pectarea unui ter&en de preavi de un an la #fârşitul fiecărui tri&e#tru calendari#tic. Se&nat la $ucureşti 5n teHt ro&ân şi ger&an fiecare 5n câte două eHe&plare la ! &artie 199. Monitorul oficial, din ! iunie 199

/1.?. Garanâniei /2 a9ri8ie /020J aJ %ec8ara=er8ain în Ca>era Co>une8or  6rofit prin ur&are de ace#t prile pentru a declara 5n nu&ele guvernului 4aie#tă%ii Sale că atri'ui& cea &ai &are i&portan%ă 5nlăturării oricărei tul-'urări prin for%a a&enin%ărilor #au oricărei #chi&'ări prin for%ă a tatuWuo-ului din 4editerană şi 6enin#ula $alcanică.  Ln con#ecin%ă a& aun# la concluia că 5n caul unei ac%iuni care ar fi luată şi care ar a&enin%a preci# independen%a ;reciei şi a o&âniei şi care ar fi con#iderate de către guvernul grec şi ro&ân re#pectiv ca vital #ă rei#te cu for%ele lor na%ionale guvernul 4ae#tă%ii Sale #e #i&te legat de a da i&ediat guvernelor  grec şi ro&ân după cu& va fi caul tot #priinul pe care-l are 5n puterile #ale.  Co&unică& ace#te declara%ii guvernelor şi puterilor intere#ate 5n #pecial /urciei ale cărei #trân#e rela%ii cu guvernul grec #unt cuno#cute şi ştiu că guvernul france va face declara%ii #i&ilare a#tăi după a&iaă.

=J %ec8ara
/1.@. Co>unicat 9rivind neutra8itatea Ro>âniei @ se9te>=rie /020J 4ini#trul Ca#ei egale face cuno#cutM 1. 4aie#tatea Sa regele convocând con#ilierii regali şedin%a a avut loc a#tăi 2 #epte&'rie ora 12 la palatul Cotroceni. !. După eHpunerea preşedintelui Con#iliului de 4iniştri &ini#tru al apărării na%ionale şi a &ini#trului afacerilor  #trăine a#upra politicii eHterne a guvernului fa%ă de eveni&entele interna%ionale 5n cur# Con#iliul 5n unani&itate a apro'at ac%iunea diplo&atică ur&ată şi &ă#urile &ilitare luate pentru apărarea fruntarii lor. . Con#iliul 5n unani&itate a hotărât o'#ervarea #trictă a regulilor neutralită%ii #ta'ilite prin conven%iunile interna%ionale fa%ă de 'eligeran%ii din actualul conflict. ,. )u luat parteM Do&niiM )r&and Căline#cu preşedintele Con#iliului de 4iniştriX ;eneral )rthur <ăitoianu con#ilier regalX Dr. )l.
;h. /ătăre#cu con#ilier regalX C. )rgetoianu con#ilier regalX ;eneral ad. E. $allif con#ilier regalX ;r. ;afencu &ini#tru al afacerilor #trăine. $ucureşti 2 #epte&'rie 199. “Monitorul oficial”, din 3 #epte&'rie 199

/1.A. Notă 9rivind iniâniei 9entru constituirea unui =8oc a8 neutri8orHD/E Q1R *otă tri&i#ă de a&'a#adorul ger&an la 4o#cova 7. 4. Schulen'erg către &ini#trul afacerilor eHterne al ;er&aniei 5n fapt o copie a notei re&i#ă de a&'a#adorul /urciei lui 4olotov care i-a co&unicat-o lui Schulen'erg cerându-i #ă preciee poi%ia guvernului #ău. (Moco"a, 1+ noiembrie 1939)

;uvernul ro&ân având 5n vedere con#tituirea unui 'loc al #tatelor din #ud-e#tul european a #upu# guvernului epu'licii /urce propunerile ur&ătoare care ar tre'ui #ă #ervea#că drept 'aă a unei a#tfel de alcătuiri. a *eutralitatea a'#olută 5n li&itele actuale ale ră'oiului. ' /ratat de neagre#iune 5ntre #tatele participante la 'loc. c Ln caul când un #tat &e&'ru al 'locului ar fi victi&a unei agre#iuni pă#trarea cel pu%in a unei neutralită%i 'inevoitoare fa%ă de acel #tat. d educerea la un nivel nor&al de către toate #tatele &e&'re ale 'lo-cului a &ă#urilor &ilitare la frontierele lor co&une. e Contacte directe 5ntre &ini#terele afacerilor eHterne ale #tatelor &e&-'re ale 'locului precu& şi #chi&'uri de infor&a%ii politice şi econo&ice. f 4ă#uri econo&ice pe 'aa apartenen%ei la 'loc. P notă eHplicativă tri&i#ă de guvernul ro&ân re&arcă faptul că adeiunea la 'loc nu afecteaă 5n nici un fel angaa&entele actuale ale participan%ilor şi că pe lângă &e&'rii Ln%elegerii $alcanice pot #ă adere $ulgaria ngaria şi +talia.  )leHandru
/1.4. Raou8 &ossV des9re =8ocu8 neutri8orH +n#truc%iunile de la 4ini#terul no#tru al )facerilor Străine 5&i arată care e#te punctul de vedere al ;uvernului ro&ân a#upra po#i'ilită%ii con#tituirii unui 'loc neutru 5n #ud-e#tul Europei. $aele pe care ar ur&a #ă #e alcătuia#că un a#e&enea 'loc tre'uie #ă fie ur&ătoareleM 1. *eutralitatea de#ăvârşită 5n cadrul actualului conflictX !. Declara%ie de neagre#iune 5ntre #tatele &e&'re ale 'locului o'liga%iile de a#i#ten%ă &utuală #tipulate  5ntre unele din acele #tate ră&ânând 5n vigoareX . Ln caul unei agre#iuni eHterne 5&potriva unuia din #tatele făcând parte din 'loc celelalte ur&ând #ă pă#tree cel pu%in o neutralitate 'inevoitoare fa%ă de #tatul atacatX

,. *o&inaliarea &ă#urilor &ilitare luate la frontierele co&uneX . Sta'ilirea unui contact direct 5ntre &iniştrii afacerilor #trăine ai #tatelor din 'loc şi #chi&' de infor&a%ii politice şi econo&ice 5ntre guvernele re#pectiveX 2. )doptarea unor &ă#uri de ordin econo&ic pe 'aa co&unită%ii de intere#e. 6ri&ele #ondae făcute 5n ace#t #en# de diplo&a%ia ro&ână par #ă fi treit 5n principiu un ecou for&ida'il nu nu&ai 5n #tatele Ln%elegerii $alcanice dar chiar 5n cele două grupări de puteri 'eligerante. aoul $o## Ami%ti"i #i% viaţa #i'lomati.& 1918–19402 "ol. II. 193819+0  Edi%ie şi indice de Stelian *eagoe $ucureşti Editura Ou&anita# 199 p. 13

6III. PI"R%"RI#" T"RIT$RI#" %IN 'R NU#UI /075 /2./. Protoco8u8 adinat de Mo8otov ;i Ri==entro9 8a 12 august /020 Cu ocaia #e&nării /ratatului de neagre#iune dintre eichul ger&an şi niunea epu'licilor  Sovietice Sociali#te plenipoten%iarii #e&natari din partea celor două par%i au di#cutat 5n cadrul unor convor'iri #trict confiden%iale pro'le&a deli&itării #ferelor lor re#pective de intere# 5n Europa ră#ăriteană. )ce#te convor'iri au du# la ur&ătoarul reultatM Q...R . Ln privin%a Europei #ud-e#tice partea #ovietică #u'liniaă intere#ul pe care-l &anife#tă pentru $a#ara'ia. 6artea ger&ană 5şi declară totalul deintere# politic fa%ă de ace#te teritorii. ,. )ce#t protocol va fi con#iderat de a&'ele păr%i ca #trict #ecret. ! augu#t 199 6entru ;uvernul ;er&aniei J. +$$E*/P6

epreentantul plenipoten%iar  al ;uvernului ..S.S. <.4PP/P<

Di'lomaţia .ot"o'ito"ilo"- Re'e".$"si$%ile ei as$'"e asa"a!iei 3i $.ovi%ei  #e No"#- ($leBe"e #e #o.$me%te alcătuită de ).$alanov#chi Chişinău

/2.1. 8eKandru CretFeanu des9re i>9actu8 în:rângerii !ranâniei Cititorul tre'uie #ă-şi dea #ea&a că 5n o&ânia ca 5n &ulte alte %ări din Europa invinci'ilitatea ar&atei francee a fo#t &ultă vre&e o dog&ă o aHio&ă un dat funda&ental 5n orice di#cu%ie politică. 6ână şi pu%inii ger&anofili din &ilocul no#tru nu şi-au i&aginat pro'a'il niciodată că for%ele lui ;a&elin vor fi dro'ite şi pu#e pe fugă de către Kehr&acht 5n nu&ai câteva ile de luptă. *u voi 5ncerca #ă de#criu aici di&en#iunile influen%ei  5n#păi&ântătoare pe care a avut-o a#upra noa#tră pră'uşirea 7ran%ei. E#te de aun# #ă #pun că regele pri&ul &ini#tru şi şefii &ilitari păreau #ă-şi piardă dintr-o dată cele &ai #cu&pe iluii şi totodată luciditatea ra%iunii. 6ur  şi #i&plu nu puteau gă#i for%a nece#ară pentru a 5nfrunta cala&itatea. *oi a& #perat până la capăt 5n ciuda a orice că ar putea #ă apară un alt &iracol de la 4arna. Dar vai ace#ta nu #-a &ai produ#. Când #-a #e&nat ar&i#ti%iul france la !1 iunie 19,0 pot #ă #pun cu adevărat că pentru noi #-a #tin# o lu&ină. Era farul care ti&p de pe#te un #ecol a lu&inat progre#ul na%iunii noa#tre pe calea #a #pre independen%a de #tat.  )leHandru Creteanu O.aia 'ie"#$t& 6refa%ă de <. 7l. Do'rine#cu. 6o#tfa%ă de Sher&an David Spector +aşi +n#titutul European 199 p. 2,

/2.2.

Nota 8ui Loachi> von Ri==entro9 către 'iaces8av Mo8otov 9rivitoare 8a &asara=ia ;i &ucovina 1? iunie /075J 1. ;er&ania e#te fidelă acordurilor de la 4o#cova. Ea e#te deci deintere#ată de pro'le&a $a#ara'iei. Ln acea#tă regiune trăie#c aproHi&ativ 100.000 de ger&ani etnici. ;er&ania e#te 'ine5n%ele# intere#ată de #oarta ace#tor ger&ani etnici şi aşteaptă ca viitorul ace#tor ger&ani #ă fie a#igurat. Conducerea eich-ului %ine ca la

&o&entul potrivit #ă facă anu&ite propuneri conducerii #ovietice pentru repatrierea ace#tor ger&ani analog cu ger&anii etnici din
 A$B$st 1944- Do.$me%te 199–1942 vol- + $ucureşti Editura Itiin%ifică şi Enciclopedică 198, pp. 80-81

/2.7. Note8e u8ti>ative a8e guvernu8ui sovietic din 1@-1A iunie /075 ;i răs9unsuri8e guvernu8ui ro>ân /2.7./. Nota u8ti>ativă a guvernu8ui sovietic, 1@ iunie /075  Ln anul 1918 o&ânia folo#indu-#e de #lă'iciunea &ilitară a u#iei a de#făcut de la niunea Sovietică (u#ia o parte din teritoriul ei $a#ara'ia călcând prin acea#ta unitatea #eculară a $a#ara'iei populată 5n principal cu ucraineni cu epu'lica Sovietică craineană. niunea Sovietică nu #-a 5&păcat niciodată cu faptul luării cu for%a a $a#ara'iei ceea ce guvernul #ovietic a declarat nu o dată şi de#chi# 5n fa%a 5ntregii lu&i. )cu& când #lă'iciunea &ilitară a ..S.S. a trecut 5n do&eniul trecutului iar #itua%ia interna%ională care #-a creat cere reolvarea rapidă a che#tiunilor &oştenite din trecut pentru a pune 5n fine 'aele unei păci #olide 5ntre %ări ..S.S. con#ideră nece#ar şi oportun ca 5n intere#ele re#ta'ilirii adevărului #ă păşea#că 5&preună cu o&ânia la reolvarea i&ediată a che#tiunii 5napoierii $a#ara'iei niunii Sovietice. ;uvernul #ovietic con#ideră că che#tiunea 5ntoarcerii $a#ara'iei e#te legată 5n &od organic de che#tiunea tran#&iterii către ..S.S. a acelei păr%i a $ucovinei a cărei popula%iune e#te legată 5n &area #a &aoritate de craina Sovietică prin co&unitatea #oartei i#torice cât şi prin co&unitatea de li&'ă şi co&poi%iune na%ională. n a#tfel de act ar fi cu atât &ai u#t cu cât tran#&iterea păr%ii de nord a $ucovinei către ..S.S. ar repreenta e#te drept că nu&ai 5ntr-o &ă#ură ne5n#e&nată un &iloc de de#păgu'ire a acelei &ari pierderi care a fo#t pricinuită ..S.S. şi popula%iei $a#ara'iei prin do&ina%ia de !! de ani a o&âniei 5n $a#ara'ia. ;uvernul ..S.S. propune guvernului regal al o&ânieiM 1. Să 5napoiee cu orice pre% niunii Sovietice $a#ara'iaX !. Să tran#&ită niunii Sovietice partea de nord a $ucovinei cu frontierele #ale potrivit cu harta alăturată. ;uvernul #ovietic 5şi eHpri&ă #peran%a că guvernul ro&ân va pri&i propunerile de fa%ă ale ..S.S. şi că acea#ta va da po#i'ilitatea de a #e reolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre ..S.S. şi o&ânia. ;uvernul #ovietic aşteaptă ră#pun#ul guvernului regal al o&âniei 5n decur#ul ilei de !3 iunie curent. ;ni"erul  , iulie 19,0

/2.7.1. Răs9unsu8 guvernu8ui ro>ân, din Fiua de 1A iunie /075

;uvernul ..S.S. a adre#at guvernului ro&ân o notă care a fo#t re&i#ă la !2 iunie 19,0 la ora 10 #eara de către eHcelen%a #a d-l 4olotov preşedintele Co&i#arilor 6oporului şi niunii Sovietice co&i#ar al poporului pentru afacerile #trăine eHcelen%ei #ale d-l Davide#cu &ini#trul o&âniei la 4o#cova. 7iind 5n#ufle%it de aceeaşi dorin%ă ca şi guvernul #ovietic de a vedea reolvate prin &iloace pacifice toate che#tiunile care ar putea #ă producă o ne5n%elegere 5ntre ..S.S. şi o&ânia guvernul regal declară că e#te gata #ă procedee i&ediat şi 5n #piritul cel &ai larg la di#cu%iunea a&icală şi de co&un acord a tuturor  pro'le&elor e&anând de la guvernul #ovietic.  Ln con#ecin%ă guvernul ro&ân cere guvernului #ovietic #ă 'inevoia#că a indica locul şi data ce doreşte #ă fiHee 5n ace#t #cop. De 5ndată ce va fi pri&it un ră#pun# din partea guvernului #ovietic guvernul ro&ân 5şi va de#e&na delega%ii şi nădăduieşte că conver#a%iunile cu repreentan%ii guvernului #ovietic vor avea ca reultat #ă creee rela%iuni trainice de 'ună 5n%elegere şi prietenie 5ntre ..S.S. şi o&ânia. ;ni"erul  , iulie 19,0

/2.7.2. Nota u8ti>ativă adresată de guvernu8 sovietic în noa9tea de 1A iunie /075 ;uvernul ..S.S. con#ideră ră#pun#ul guvernului regal al o&âniei din !3 iunie ca i&preci# deoarece 5n ră#pun# nu #e #pune direct că el pri&eşte propunerea guvernului #ovietic de a-i re#titui ne5ntâriat $a#ara'ia şi partea de nord a $ucovinei. Ln#ă cu& &ini#trul o&âniei la 4o#cova d. Davide#cu a eHplicat că ră#pun#ul &en%ionat al guvernului regal al o&âniei 5n#e&neaă accedarea la propunerea guvernului #ovietic guvernul #ovietic pri&ind acea#tă eHplica%ie a d-lui Davide#cu propuneM 1. Ln decur# de patru ile 5ncepând de la ora 1, după ora 4o#covei la !8 iunie #ă evacuee teritoriul $a#ara'iei şi $ucovinei de trupele ro&âneşti. !. /rupele #ovietice 5n acelaşi ti&p #ă ocupe teritoriul $a#ara'iei şi partea de nord a $ucovinei. . Ln decur#ul ilei de !8 iunie trupele #ovietice #ă ocupe ur&ătoarele puncteM Cernău%i Chişinău Cetatea - )l'ă. ,. ;uvernul regal al o&âniei #ă ia a#upra #a ră#punderea 5n ceea ce priveşte pă#trarea şi nedeteriorarea căilor ferate parcurilor de loco&otive şi vagoane podurilor depoitelor aerodro&urilor 5ntreprinderilor  indu#triale uinelor electrice telegrafului. . Să #e nu&ea#că o co&i#ie alcătuită din repreentan%i ai guvernului ro&ân şi ..S.S. câte doi din fiecare parte pentru lichidarea che#tiunilor 5n litigiu 5n legătură cu evacuarea ar&atei ro&âne şi in#titu%iilor din $a#ara'ia şi partea de nord a $ucovinei. ;uvernul #ovietic in#i#tă ca guvernul regal al o&âniei #ă ră#pundă la propunerile &ai o# &en%ionate nu &ai târiu de !8 iunie ora 1! iua (ora 4o#covei. ;ni"erul  , iulie 19,0

/2.7.7. Răs9unsu8 guvernu8ui ro>ân, din Fiua de 14 iunie /075 ;uvernul ro&ân pentru a evita gravele ur&ări pe care le-ar avea recurgerea la for%ă şi de#chiderea o#tilită%ilor 5n acea#tă parte a Europei #e vede #ilit #ă accepte condi%iile de evacuare #pecificate 5n ră#pun#ul #ovietic. ;uvernul ro&ân ar dori totuşi ca ter&enele de la punctele unu şi doi #ă fie prelungite deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de du# la 5ndeplinire 5n patru ile din pricina ploilor şi inunda%iilor care au #tricat căile de co&unica%ie. Co&i#ia &iHtă in#ituită la punctul  ar putea di#cuta şi reolva acea#tă che#tiune.

*u&ele repreentan%ilor ro&âni din acea#tă co&i#iune vor fi co&unica%i 5n cur#ul ilei. ;ni"erul, din , iulie 19,0

/2.?. D/E

%i98o>atu8 Rau8 &ossVD/Edes9re 9oFiative sovietice Ln acea perioadă a&'a#adorul o&âniei la

o&a.

* iunie 19+0. Lnceputul tragediei nea&ului ro&âne#c. Sunt che&at la telefon di#-de-di&inea%ă de către &ini#trul de eHterne ;igurtu care pune #ă &i #e co&unice cifrat ştirea că niunea Sovietică a re&i# ieri guvernului ro&ân - printr-o notă 5n&ânată de 4olotov lui Davide#cu la ora 10 #eara - un ulti&atu& cerând ce#iunea $a#ara'iei şi a $ucovinei de nord. ă#pun#ul ur&eaă #ă fie dat până 5n !, de ore. Sunt 5n#ărcinat #ă cer aviul guvernului italian cu privire la hotărârea noa#tră de a rei#ta 5ntre'ând totodată dacă va interveni la $udape#ta şi la Sofia #pre a 5&piedica o agre#iune din a&'ele păr%i contra noa#tră. Cer i&ediat #ă fiu pri&it de 4u##olini şi de Ciano. 4i #e co&unică 5n#ă că 4u##olini lip#eşte din o&a de câteva ile şi că Ciano nu #e va  5napoia decât a doua i din ivorno. Spre a nu pierde ti&p &ă duc la 6alao Chigi şi fac de&er#ul pe lângă  )nfu#o. Cite teHtul raportului &eu telefonic cu privire la acea#tă 5ntrevedereM

>)nfu#o &i-a declarat că guvernul italian cunoaşte #itua%ia prin &ini#trul +taliei la $ucureşti. El &i-a citit atât telegra&a lui ghigi privitoare la audien%a #a la ege cât şi in#truc%iunile ce i-au fo#t tri&i#e şi al căror con%inut clar  e#te ur&ătorulM [4ini#trul +taliei va co&unica egelui şi guvernului ro&ân că guvernul italian con#ideră de un intere# european e#en%ial nu nu&ai pentru o&ânia dar şi pentru celelalte %ări ca o&ânia #ă evite un conflict cu niunea Sovietică\. Cât de#pre eventualele de&er#uri la $udape#ta şi la Sofia )nfu#o &i-a #pu# că nu are in#truc%iuni dar că voi avea prileul #ă &ă infor&e direct de la Ciano. 6er#onal pare convin# că #e vor face interven%iile ace#tea fiind vor'a şi de un intere# italiene#c. Q...R  Ln cur#ul conver#a%iei i-a #căpat că guvernul italian ştia de trei ile de#pre inten%ia guvernului #ovietic de a de#chide che#tiunea $a#ara'iei. )& 5ntre'at de ce n-a fo#t pu# la curent i&ediat guvernul ro&ân şi de ce #e repetă &ereu că lip#e#c infor&a%ii 5n acea#tă privin%ă. 4i-a ră#pun# că inten%iile ru#eşti nu au fo#t foarte cuno#cute decât 5n ulti&ul &o&ent la $erlin şi la o&a şi că nu #e ştia preci# că era vor'a de un ulti&atu&. aul $o## Ami%ti"i #i% viaţa #i'lomati.& 191819402 vol. ++ pp. !0-!1

/2.@. Grigore Ga:encu des9re ocu9area &asara=iei ;i nordu8ui &ucovinei 2 si 7 iu8ie /075 - 4arele eveni&ent politic nu #-a produ#. /ătără#cu o dată &ai &ult #-a #trecurat printr-o criă. Situa%ia lui e 5n#ă foarte #lă'ită. Schi&'area e aşteptată. Q...R 6arla&entul #-a 5ntrunit pentru a pă#tra o clipă de tăcere. Iedin%a a fo#t apoi ridicată 5n #e&n de doliu. acri&i 5nă'uşite #i&%ă&inte de #upărare şi de revoltă &are nervoitate.  )& citit cu 'ăgare de #ea&ă #chi&'ul de note telegrafice dintre ruşi şi noi. *otele ru#eşti #unt a'ile ca for&ă şi fond &oderate ca ton şi de o perfidie foarte 'ine #ocotită. *otele noa#tre #unt greşit concepute şi foarte pro#t for&ulate. a preten%iile ru#eşti referitoare la drepturile i#torice şi etnice ale u#iei a#upra $a#ara'iei nu a& ră#pun# ni&icM nici o punere la punct nici un contra argu&ent nici un prote#t. *e-a& &ul%u&it #ă ră#punde& - >pentru a câştiga ti&pB pretinde 4ini#terul de EHterne - că #unte& gata #ă #tă& de vor'ă ... uşii au 5nlăturat cu &ultă 5nde&ânare inten%iile dilatorii cuprin#e 5n nota noa#tră de ră#pun# aducându-ne nu&aidecât la cunoştin%ă >progra&ul de evacuareB. Q...R 7apt e că ne-a& plecat 5n fa%a for%ei fără #-o #pune& şi fără #ă #tărui& a#upra 'unului no#tru drept. *u a& re#pin# argu&entarea #ovietică ci ne-a& declarat gata după ce a& luat cunoştin%ă de ea #ă #tă& de vor'ă. Q...R  )& pierdut deci $a#ara'iaM 1. fiindcă u#ia nu a renun%at niciodat' la acea#tă provincie şi era hotărâtă #ă #e folo#ea#că de orice prile pentru ca #priinită pe uriaşa ei putere #ă aungă din nou la Dunăre. Q...R !. fiindcă oricare ar fi fo#t politica pe care a& fi ur&at-o fa%ă de ;er&ania eich-ul ar fi #acrificat oricând intere#ele noa#tre la Dunăre (care #unt şi ale #ale pentru a-şi acoperi #patele 5n#pre u#ia 5ntr-un ră'oi european. Q...R

. fiindcă +talia care 5n ti&pul din ur&ă ne făgădui#e #priinul ;er&aniei 5n ca de agre#iune ru#ea#că a intrat 5n ră'oi 5n#uşindu-şi toate angaa&entele şi toate atitudinile ;er&aniei. ,. 7iindcă #ingurul no#tru #priin adevărat şi real for%a anglo-franceă #-a pră'uşit. Sunt unii care #e &iră că iua de !3 iunie ne-a gă#it >#inguriB. Ei uită că pu%ine ile 5nainte #-a cufundat o lu&e 5ntreagă. )& fo#t >#inguriB fiindcă cei care ar fi putut #ă ne #priine nu aveau intere#ul #ă o facă (orice a& fi dre# acu& #au 5nainte şi fiindcă cei care ne-au #priinit 5ntotdeauna nu &ai erau 5n via%ă. ;rigore ;afencu C$"%al- 1940194  Edi%ie +on )rdeleanu şi
/2.A. 3otărârea Consi8iu8ui de Mini;tri a8 Ro>âniei de a renun
Con#iliul de 4iniştri a %inut şedin%ă 5n iua de luni 1 iulie a.c. la orele 18 #u' preşedin%ia d-lui pri&-&in#tru con#ilier regal ;h./ătăre#cu. Do&nul con#ilier regal C. )rgetoianu a definit apoi actuala noa#tră orientare politică eHternă deter&inată de noua ordine europeană 5n cur# de aşeare.  Ln cadrul ace#tei politici renun%ă la garan%iile anglo-francee din 1 aprilie 199. Con#iliul a apro'at 5n unani&itate acea#tă nouă orientare a politicii noa#tre eHterne.

Relaţii i%te"%aţio%ale G% a.te 3i #o.$me%te vol.++ pp. !-

/2.4. %ec8arau8ui >inistru Ion Gigurtu 9rivind noua orientareH a 9o8iticii eKterne a Ro>âniei 4 iu8ie /075J Prientarea politicii eHterne a o&âniei 5n cadrul celor două &ari na%iuni ale )Hei e#te un fapt 5&plinit.  )cea#tă orientare nu e#te o 5ntâ&plare #au o ac%iune de &o&ent ci reintră& prin ea 5n vechi tradi%ii ale #tatului no#tru tradi%ii care au fo#t rupte pentru con#idera%iuni ce nu &ai #unt actuale şi care erau depăşite de eveni&ente 5ncă cu &ult 5naintea actualului conflict. ;ni"erul, din 8 iulie 19,0

/2.0. Scrisoarea 8ui do8: 3it8er către rege8e Caro8 a8 II-8ea /A iu8ie /075J 4aie#tatea
 Ln eventualitatea că nu ar eHi#ta nici o po#i'ilitate de 5n%elegere paşnică 5ntre o&ânia ngaria şi $ulgaria ;er&ania G la rândul ei G ar putea anun%a 5n &od clar că de acu& 5nainte ea #e va deintere#a total fa%ă de viitoarea evolu%ie 5n #ud-e#tul Europei. eichul ger&an e#te de#tul de puternic pentru a #e protea el  5n#uşi cu pro&ptitudine şi prin propria for%ă 5&potriva a&enin%ării oricărei agre#iuni. /otuşi eu nu voi per&ite niciodată ca Kehr&achtul ger&an #ă fie angrenat 5ntr-un conflict pentru che#tiuni care #unt a'#olut di#propor%ionate cu ertfele cerute de un ră'oi. Dacă o&ânia ngaria şi $ulgaria con#ideră că nu pot aunge la o 5n%elegere convingerea &ea e#te că acea#tă atitudine nu va aduce 'eneficii nici uneia dintre ace#te %ări ci din contra le va aduce pedeap#a tuturor. Ln ace#t ca nu &ă #i&t che&at #ă 5ntreprind ceva #pre a %ine #u' control evolu%ia viitoare. Q...R Dacă 4aie#tatea
 A$B$st 1944- Do.$me%te vol. + 199-19, $ucureşti Editura Itiin%ifică şi Enciclopedică 198, pp. 88-91

/2./5. 9recieri 9rivind evo8uu8ui >aghiar ;i Ro>ânia  Ln evolu%ia reviioni#&ului ungar tre'uie #ă deo#e'i& două etape. Ln pri&a dintre ace#tea care a 5nceput  5ncă din anii 1919-19!0 5nainte chiar de #e&narea /ratatului de la /rianon şi anu&e din &o&entul 5n care au fo#t co&unicate guvernului ungar prevederile ace#tuia a eHi#tat nu&ai varianta >reviioni#&ului integralB. Era acea#ta reac%ia e&o%ională a unei #ocietă%i ce nu putea (#au nu voia #ă renun%e la iluiiUX era reultatul educa%iei şovine de decenii cu privire la >#uperioritateaB ungurilor fa%ă de popoarele 5nvecinate şi a credin%ei 5n eternitatea >ngariei &ilenareBUX era vor'a oare de incapacitatea de 5n%elegere a &onarhiei au#tro-ungareUX #au poate >reviioni#&ul integralB repreenta reac%ia unor for%e #ocial-politice ale căror intere#e fu#e#eră leate prin de#tră&area vechii ngariiUX ori anu&ite cercuri politice erau intere#ate 5n a canalia aten%ia poporului ungar  #pre hi&ere reviioni#te pentru a in#taura 5n %ară un regi& ultracon#ervatorU 6ro'a'il că eHplica%ia cea &ai apropiată de adevăr tre'uie #ă ai'ă 5n vedere toate ace#te ele&ente fiecare dintre ele având partea #a de contri'u%ie la naşterea reviioni#&ului şi i&punerea lui 5n cadrul #ocietă%ii ungare. Din 19!3-19!8 a 5nceput #ă #e afir&e şi >reviioni#&ul &oderatB &ai redu# 5n ceea ce priveşte aria teritoriilor revendicate de la vecinii ngariei dar 5n nici un ca &ai reali#t şi nici &ai pu%in periculo# pentru aceştia. Dintr-un anu&it punct de vedere a& putea #pune chiar di&potrivă. 6entru că dacă >reviioni#&ul integralB nu putea gă#i 5n &od nor&al #priin la alte guverne #au printre oa&enii de 'ună credin%ă fiind evidentă de la 5nceput lip#a lui de orice u#tificare pe orice plan >reviioni#&ul &oderatB era preentat de oficialitatea şi de propaganda ungară ca >reona'ilB ca o &anife#tare a voin%ei ngariei de a #ta'ili o 'aă de 5n%elegere cu vecinii #ăi ca un #acrificiu pe care #tatul ungar 5l făcea 5n dorin%a #ta'ilirii unui cli&at de pace 5n%elegere şi cola'orare 5n Europa Centrală. Se&nalul de ofen#ivă al noii variante de reviioni#& a fo#t dat de lordul other&ere care a acceptat 5n #chi&'ul unor i&portante #u&e de 'ani #ă pună 5n #lu'a cauei reviioni#te ungare grupul de iare pe care 5l conducea (31 de iare şi revi#te din 4area $ritanie Statele nite ale )&ericii şi Canada 5n frunte cu “$ail7 Mail”  care avea un tira de ! &ilioane de eHe&plare. a !1 iunie 19!3 lordul other&ere a pu'licat 5n “$ail7 Mail”  un articol intitulat >ocul ngariei #u' #oareB 5n care folo#ind date fal#e pu#e la di#poi%ie de guvernul ungar cu privire la nu&ărul popula%iei &aghiare aflate 5n onele de frontieră ale Ceho#lovaciei o&âniei şi +ugo#laviei cu ngaria cerea retrocedarea ace#tor regiuni cu pretin#ă popula%ie &aghiară &aoritară[1]. Ln realitate 5n ceea ce priveşte onele frontaliere ale o&âniei cu ngaria de eHe&plu popula%ia &aghiară nu repreenta decât !,Z pe când ro&ânii for&au ,Z (dacă luă& 5n con#idera%ie nu&ai popula%ia rurală diferen%a e#te şi &ai &areM 181Z fa%ă de 21Z. Deşi guvernul ungar nu #e &ul%u&ea cu o reviuire par%ială el a pri&it cu 'ucurie articolul lordului other&ere care i-a oferit prileul de a organia o largă ca&panie de propagandă reviioni#tă. Ln acelaşi ti&p unii reviionişti unguri au 5n%ele# din poi%ia lordului other&ere că 5nfăptuirea reviioni#&ului integral era o

utopie 5ntrucât nu ar fi putut gă#i #priin interna%ional 5n ace#t #en# şi de aceea au con#iderat că tre'uia renun%at la acea#tă dog&ă. 6rintre aceştia #e afla şi *ag E&il fo#t &ini#tru al ngariei 5n 4area $ritanie care  5ntr-o lucrare pu'licată 5n 19!8 #u' au#piciile >Societă%ii ngare de 6olitică EHternăB (>4agar Nulug /ar#a#agB şi intitulată >Dreptate ngarieiB #criaM >6lanul other&ere 5n#e&neaă că nea&ul ungar tre'uie #ă renun%e de a &ai #u#%ine ideea integrită%ii şi tre'uie #ă #e o'işnuia#că cu gândul că a pierdut teritoriile locuite de &a#ele diferitelor na%ionalită%i dacă 5n #chi&' 5i vor fi re#tituite acele teritorii locuite de &aghiari şi şva'i care au fo#t răpite patriei &a&e fără nici un dreptB. +on Calafeteanu Reviio%ism$l $%Ba" 3i Rom@%ia $ucureşti Editura Enciclopedică 199 pp. !1-!

/2.//. Mihai8 Manoi8escuD/E des9re dictatu8 de 8a 'iena Q1R Ln acea perioadă &ini#tru de eHterne a condu# delega%ia ro&ână la un pahar cu apă un pahar  cu apă...B 6e#te un &inut &i l-au adu#.
/2./1. TeKtu8 ar=itraBu8ui de 8a 'iena 25 august /075J 1. /ra#eul definitiv al liniei de frontieră care de#parte o&ânia de ngaria va core#punde aceluia &arcat de harta geografică aci aneHată. P co&i#ie ro&âno-ungară va deter&ina detaliile tra#eului la fa%a locului. !. /eritoriul ro&ân atri'uit ngariei va fi evacuat de trupele ro&âneşti 5ntr-un ter&en de 1 ile şi re&i# 5n 'ună ordine ace#teia. Diferitele fae ale evacuării şi ale ocupării precu& şi &odalită%ile lor vor fi fiHate 5n ter&en de o co&i#ie ro&âno-ungară. ;uvernele ungar şi ro&ân vor veghea ca evacuarea şi ocuparea #ă #e de#făşoare  5n ordine co&pletă. . /o%i #upuşii ro&âni #ta'ili%i 5n acea#tă i pe teritoriul ce ur&eaă a fi cedat de o&ânia do'ânde#c fără alte for&alită%i na%ionalitatea ungară. Ei vor fi autoria%i #ă optee 5n favoarea na%ionalită%ii ro&âne 5ntr-un ter&en de şa#e luni. )cele per#oane care vor face u de ace#t drept vor pără#i teritoriul ungar 5ntr-un ter&en adi%ional de un an şi vor fi pri&i%i de o&ânia. Ei vor putea #ă ia fără nici o 5&piedicare 'unurile lor &o'ile #ă lichidee proprietatea lor i&o'ilă până 5n &o&entul plecării lor #ă ia cu ei produ#ul reultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte ace#te per#oane vor fi de#păgu'ite de ngaria. ngaria va reolva 5ntr-un &od larg şi aco&odant toate che#tiunile relative la tran#plantarea optan%ilor.

,. Supuşii ro&âni de ra#ă ungară #ta'ili%i 5n teritoriul cedat 5n 1919 de către ngaria o&âniei şi care ră&âne #u' #uveranitatea ace#teia pri&e#c dreptul de a opta pentru na%ionalitatea ungară 5ntr-un ter&en de şa#e luni. 6rincipiile enun%ate 5n paragraful trei vor fi vala'ile pentru per#oanele care vor face u de ace#t drept. . ;uvernul ungar #e angaeaă #ole&n #ă a#i&ilee 5n totul cu ceilal%i #upuşi unguri pe per#oanele de ra#ă ro&ână care pe 'aa ar'itraului de &ai #u# vor do'ândi na%ionalitatea ungară. 6e de alta parte guvernul ro&ân ia acelaşi angaa&ent #ole&n 5n ceea ce priveşte pe #upuşii de ra#ă ungară care vor ră&âne pe teritoriul ro&ân. 2. Detaliile reultând din tran#ferul de #uveranitate vor fi regle&entate prin conven%ie directă 5ntre guvernele ro&ân şi ungar. 3. Ln caul 5n care dificultă%i #au 5ndoieli #-ar ivi 5n cur#ul aplicării ace#tui ar'itra guvernele ro&ân şi ungar  #e vor 5n%elege pe cale directă. Dacă 5ntr-o che#tiune #au alta 5n%elegerea nu #e realieaă litigiul va fi #upu# guvernelor eich-ului şi +taliei care vor adopta o #olu%ie definitivă. “;ni"erul”, din 1 #epte&'rie 19,0

/2./2. Pro=8e>a acce9tării ar=itraBu8uiH de 8a 'iena 6reocupat până la o'#e#ie de #ecuritatea onei petrolifere ro&âneşti Oitler a i&pu# negocieri ro&ânoungureşti şi când ră'oiul a părut i&inent a ordonat pregătiri 5n vederea ocupării peri&etrului 6loieşti. Su' pre#iune ger&ană la /urnu Severin au avut loc di#cu%ii ro&âno-ungare care au eşuat. Delega%ia ungară a pretin# 29.000 A&p cu 9 &ilioane locuitori (dintre care !! &ilioane de ro&âni. /eritoriul revendicat cuprindea #pa%iul tran#ilvan de la nord de 4ureş trecând ngariei )radul )l'a +ulia şi $raşovul dar lă#ând o&âniei $laul 4ediaşul şi Sighişoara. Delega%ia ro&ână #-a pla#at pe poi%ia #chi&'ului de popula%ie cu rectificări &inore de frontieră ca ur&are a #porului de popula%ie al ngariei. Eşecul negocierilor de la /urnu Severin părea #ă &ute di#puta ro&âno-ungară de la &a#a tratativelor pe câ&pul de luptă. 6entru a evita o a#tfel de e#caladare Oitler a i&pu# ar'itraul de la dro'it #ufleteşteB cu& 5l de#crie &ini#trul 5nvă%ă&ântului $alint Oo&an. a $ucureşti Con#iliul de Coroană con#iderând că avea de ale# >5ntre #alvarea fiin%ei politice a #tatului no#tru şi po#i'ilitatea di#pari%iei luiB a hotărât cu 19 voturi pentru 10 contra şi o a'%inere acceptarea deciiei de la $ietul Cadrilater - #crie 4ihail 4anoile#cu - a fo#t o ertfă &ai &ult - şi 5ncă o ertfă inutilă - pe altarul /ran#ilvanieiB. a 5nceputul lui #epte&'rie 19,0 o&ânia 4are 5nceta#e aşadar #ă eHi#te. Cla#a politică intrată 5n panică nu a 5n%ele# că intere#ul ;er&aniei pentru petrolul ro&âne#c e#te o carte de oc i&portantă. eichul nu era intere#at 5n de&e&'rarea o&âniei şi a te&perat >ardoareaB reviioni#tă a ngariei şi $ulgariei (la
7lorin Con#tantiniu O isto"ie si%.e"& a 'o'o"$l$i "om@%  $ucureşti Editura Enciclopedică 1993 pp. 38-80

/2./7. Co>unicat 9rivind cedarea Cadri8ateru8ui (%raio"a, * eptembrie 19+0)  Ln dorin%a de a reolva pe cale paşnică pro'le&ele pendinte 5ntre $ulgaria şi o&ânia 5n #piritul unei  5n%elegeri reciproce a fo#t #e&nat la 3 #epte&'rie la Craiova acordul prin care #e 5nregi#treaă ce#iunea teritorială con#i&%ită prin nota din 12 augu#t 19,0 notă care repreintă concluia unor 5ndelungate tratative 5ntre cele două guverne.  )cordul 5ncheiat e#te 'aat pe #chi&'ul o'ligator de popula%ie 'ulgară din ude%ele /ulcea şi Con#tan%a cu cea ro&ânea#că din Caliacra şi Duro#tor precu& şi pe un #chi&' facultativ al ro&ânilor şi 'ulgarilor din celelalte regiuni ale celor două %ări. Cele două #tate #e angaeaă 5n ur&a realiării ace#tui principiu #ă nu ridice niciodată vreo preten%ie teritorială unul contra altuia. Se prevede prin acelaşi acord că guvernul ro&ân o'%ine de la cel 'ulgar o de#păgu'ire de un &iliard lei pentru inve#ti%iunile făcute 5n teritoriul cedat şi pentru cheltuielile pe care #tatul ro&ân le va #uporta la eHecutarea #chi&'ului de popula%ie. Evacuarea teritoriului cedat a 5nceput 5ncă din luna augu#t predarea oficială 5n#ă #e va face de la !0 #epte&'rie la 1 octo&'rie.

Do.$me%te '"ivi%# isto"ia Rom@%iei G%t"e a%ii 19181944 p. 3

/2./?. %ecret rega8 9rivind investirea genera8u8ui Ion ntonescu cu de98ine 9uteri (5 eptembrie 19+0)  Art. I. +nve#ti& pe dl. general +on )ntone#cu preşedintele Con#iliului de 4iniştri cu depline puteri pentru conducerea #tatului ro&ân.  Art. II. egele eHercită ur&ătoarele prerogative regaleM

a El e#te capul oştiriiX ' El are dreptul de a 'ate &onedăX c El conferă decora%iunile ro&âneX d El are dreptul de gra%iere a&ni#tie şi reduceri de pedep#eX e El pri&eşte şi acrediteaă a&'a#adorii şi &iniştrii plenipoten%iariX f El nu&eşte pe pri&ul-&ini#tru 5n#ărcinat cu depline puteriX g El 5ncheie tratateX h 4odificarea legilor organice nu&irea &iniştrilor şi #u'#ecretarilor de #tat #e va face prin decrete regale contra#e&nate de preşedintele Con#iliului de 4iniştri.  Art. III. /oate celelalte puteri ale #tatului #e eHercită de preşedintele Con#iliului de 4iniştri.

Dat 5n $ucureşti la  #epte&'rie 19,0. ($leBe"e #e #o.$me%te 3i mate"iale '"ivi%# isto"ia Rom@%iei )e!"$a"ie 198se'tem!"ie 19402 p. !80

/2./@. Mani:estu8 către ro>âni se>nat de Caro8 a8 II-8ea, 8a @ se9te>=rie /075 o&âni
/2./A. %ecret-8ege 9rivitor 8a de9unerea Bură>ântu8ui de către rege8e Mihai ( eptembrie 19+0)  Art. I. 4ăria #a 4arele Jur credin%ă na%iunii ro&âne. Jur #ă păe#c cu #fin%enie legile #tatului. Jur #ă păe#c şi #ă apăr fiin%a #tatului şi integritatea teritoriului o&âniei. )şa #ă-&i aute Du&neeuTB.  Art. I. Price di#poi%iuni 5n legile organice potrivnice cuprin#ului ace#tui decret ră&ân fără fiin%ă.

+oan Scurtu ($leBe"e #e #o.$me%te 3i mate"iale '"ivi%# isto"ia Rom@%iei  )e!"$a"ie 198se'tem!"ie 19402 pp. !8!-!8

6I'. P"RS$N#ITI P$#ITIC". C$NT"STRI. P$RTR"T" /7./. Mircea "8iade des9re i>ora8itatea c8asei 9o8iticeHD/E Q1R )rticol intitulat BiloEii orbi . +&oralitatea cla#ei conducătoare ro&âneşti care de%ine >putereB politică de la 1918 5ncoace nu e#te cea &ai gravă cri&ă a ei. Că #-a furat ca 5n codru că #-a di#tru# 'urgheia na%ională 5n folo#ul ele&entelor alogene că #-a năpă#tuit %ărăni&ea că #-a introdu# politiciani#&ul 5n ad&ini#tra%ie şi 5nvă%ă&ânt că #-au dena%ionaliat profe#iunile li'ere - toate ace#te cri&e 5&potriva #iguran%ei #tatului şi toate ace#te atentate contra fiin%ei nea&ului no#tru ar putea după &area victorie finală - #ă fie iertate. Q...R Dar pilo%ii or'i #tau #urâători la câr&ă ca şi când ni&ic nu #-ar 5ntâ&pla. Ii aceşti oa&eni conducători ai unui popor glorio# #unt uneori cu&#ecade #unt uneori oa&eni de 'ună credin%ă şi cu 'unăvoin%ăX nu&ai că aşa or'i cu& #unt lip#i%i de #ingurul in#tinct care conteaă 5n cea#ul de fa%ă G in#tinctul #tatal G nu văd şuvoaiele #lave #curgându-#e din #at 5n #at cucerind pa# cu pa# tot &ai &ult pă&ânt ro&âne#cX nu aud vaietul cla#elor  care #e #ting 'urgheia şi &e#eriile care di#par lă#ând locul altor nea&uri. Q...R De&ocra%ia de la ră'oi 5ncoace a i'utit #ă ădărnicea#că orice 5ncercare de redeşteptare na%ională. 6rin pilo%ii or'i de la câr&a %ării de&ocra%ia ne-a adu# a#tăi acolo unde #unte&. De&ocra%ia a dro'it definitiv in#tinctul #tatal al câr&uitorilor noştri. Că #-au făcut #au nu unelte 5n &âna #trăinilor pu%in intere#eaă

deoca&dată. Singurul lucru care intere#eaă e#te faptul că nici un o& politic de la 1918 5ncoace n-a ştiut şi nu ştie ce 5n#ea&nă un #tat. Ii a#ta e de#tul ca #ă 5ncepi #ă plângi... “remea”, din 19 #epte&'rie 193

/7.1. $a>enii 9o8itici - vedere conte>9orană ip#e#c oa&enii cu&in%i firile cu&pătate şi care #ă opuie noilor doctrine credin%a lor 5n prefaceri &ai pu%in radicale dar cu atât &ai #ănătoa#e şi gria lor fa%ă de adevăratele lip#uri ale aşeă&ântului no#tru de #tat nerânduiala finan%elor nepregătirea ar&atei lip#a unei &unci #tăruitoare 5n toate do&eniile produc%iei necin#tea care #e 5ntinde 5n ad&ini#tra%ieX lip#uri pe care curentele >revolu%ionareB şi făuritoare de o >nouă organia%ie de #tatB departe de a le 5ndrepta nu pot decât #ă le agravee şi &ai &ult. ;rigore ;afencu Î%sem%&"i 'oliti.e- 199199 p. 

/7.2. Rege8e !erdinand Spre deo#e'ire de unchiul #ău lui 7erdinand nu-i plăceau &anife#tările #ole&ne. )cea#ta şi pentru că era un o& ti&id. )vea oroare de fe#tivită%ile care i&puneau un protocol rigid şi fa#tuo#. *u concepea #ă %ină oa&enii la di#tan%ă #ă le atragă aten%ia direct #au prin co&portarea #a că are >#ânge al'a#truB şi provine dintr-o fa&ilie ilu#tră a unei &ari puteri. 6refera di#cu%iile lungi nerprotocolare >la o %igarăB pe #u'iecte diver#eM 'iologie i#torie lingvi#tică politică etc. n conte&poran al #ău notaM >Ln 'otanică poate #ă rivaliee cu cei &ai 'uni repreentan%i ai ace#tei ştiin%e. )#i#ten%a ră&âne năucită când 5n tovărăşia lui 6ârvan de#cifreaă 5n Oi#tria nişte in#crip%ii greceşti şi latineşti. )'atele 4ugni]re e profund i&pre#ionat când con#tată 5n cur#ul unei conver#a%ii pe care a avut-o la 6ari# cu regele 7erdinand că #uveranul o&âniei cunoaşte li&'a e'raică. /ot aşa de profund i&pre#ionat ră&âne a&'a#adorul 7ran%ei $ill când 5n audien%a de adio regele 5i vor'eşte de &eritele poeiei lirice  aponee şi chinee. Dacă 5ntâ&plător la &a#ă 5n cur#ul conver#a%iei vine vor'a de#pre Kagner a#i#ten%a are prileul #ă a#culte din gura #uveranului o dierta%ie 5n toată regula cât #e poate de #u'#tan%ială şi udicioa#ă a#upra &uicii ?agneriene şi a per#onalită%ii &arelui co&poitor. )ce#te cauri răle%e con#tatate nu&ai 5n chip incidental pot totuşi #ă ne dea o i&agine #u&ară a culturii &ultilaterale a regelui 7erdinandB [1]Q...R. Când 7erdinand a intrat 5n via%a politică activă o&ânia di#punea de o pleiadă de oa&eni politici cu &ultă eHperien%ă din rândul cărora #e detaşa +on +.C. $rătianu preşedintele 6artidului *a%ional-i'eral şi al Con#iliului de 4iniştri. *oul rege - ti&id şi lip#it de ini%iativă - a redu# la &aHi&u& protocolul a acceptat chiar #ă fie pu# 5n u&'ră de +on +.C. $rătianu şi chiar de regina 4aria. *u şi-a făcut pro'le&e că prin atitudinea lui +on +.C. $rătianu putea #ă di&inuee per#onalitatea regelui o&âniei. Cunoştea realitatea şi o recunoştea ca atare. Ln &o&entele de &are ten#iune 5l podideau lacri&ile şi nu &ai era 5n #tare #ă poarte o di#cu%ie coerentă. /recerea anilor şi do'ândirea eHperien%ei de conducere nu au #chi&'at felul de a fi şi atitudinea politică a regelui 7erdinand. Deşi după ră'oiul din 1912-1918 şi făurirea 4arii niri do'ândi#e un real pre#tigiu 7erdinand n-a făcut efortul de a ieşi de #u' tutela lui +on +.C. $rătianu şi de a pro&ova o politică proprie. Era convin# că $rătianu era >odia 'ună> a o&âniei şi ca atare a &er# >pe &ânaB lui. )leHandru )vere#cu i #e părea rigid şi afişa un aer de #uperioritate (era eroul neconte#tat de la 4ărăşti +on 4ihalache nu-i in#pira 5ncredere #u#pectându-l de gânduri revolu%ionare )leHandru 4arghilo&an ră&ă#e#e fără partid. a un &o&ent dat prin 1919-19!0 #i&patia lui 7erdinand #e 5ndrepta#e #pre +uliu 4aniu dar #piritul opoi%ioni#t al ace#tuia i-a di#plăcut iar refuul preşedintelui 6artidului *a%ional de a participa la actul 5ncoronării de la )l'a +ulia (octo&'rie 19!! l-a &âhnit adânc şi l-a >#co# de la ini&ăB pe fruntaşul ardelean. Deşi a dorit din tot #ufletul pacificarea #piritelor politice şi realiarea unui guvern de concentrare prin cola'orarea principalelor partide regele 7erdinand n-a reuşit 5n ac%iunea #a ră&ânând până la #fârşitul vie%ii >prionierulB lui +on +.C. $rătianu al reginei 4aria şi al lui $ar'u Itir'e. Q...R 7erdinand + a fo#t >Lntregitorul de %ară> #u' #ceptru #ău realiându-#e 4area nire din 1918 - cel &ai i&portant act din i#toria poporului ro&ân. ) devenit pri&ul rege al tuturor ro&ânilor. ) fo#t o&ul refor&ei agrare >regele %ăranilorB - al celei electorale şi al ac%iunilor viând con#olidarea #tatului na%ional unitar ro&ân. *ici do&nia lui n-a fo#t lip#ită de convul#iuni #ociale - &ai ale# 5n anii 1918-19!0 - dar ele nu au atin# inten#itatea din vre&ea predece#orului #ău.

 Ln 191, când 7erdinand a urcat pe tron o&ânia avea 33 &ilioane locuitori şi 13.000 A& pătra%iX 5n 19!3 la &oartea #a %ara nu&ăra 131 &ilioane locuitori şi avea !9.0,9 A& pătra%i. Dintr-o %ară &ică o&ânia aun#e#e un #tat cu &ări&e &edie 5n Europa (locul 8 după nu&ărul de locuitori şi locul 10 după #uprafa%ă. Ln cei 1 ani de do&nie o&ânia a cuno#cut &ari progre#e pe toate planurile - cultural politic econo&ic - un dina&i#& cu adevărat re&arca'il care de&on#tra 5n &od grăitor voca%ia con#tructivă şi inteligen%a poporului ro&ân cu care regele 7erdinand #-a identificat. +oan Scurtu ReBele e"#i%a%#  $ucureşti Editura ;ara&ond 199 pp. 1!1!2 1 18

/7.7. Regina Maria egina egina con#id con#idera era că după după &oarte &oarteaa #o%ulu #o%uluii ei ea ră&âne ră&âne #inguru #ingurull garant garant al legiti legiti&it &ită%ii ă%ii dina#t dina#tice ice repreentate de un copil ege confruntat cu a&'i%iile unui o& care şi-a arătat de &ai &ulte ori deintere#ul fa%ă de coroană şi lip#a a'#olută a #i&%ului datoriei. De aici #olu%ia regen%ei colegiale #olu%ie care lă#a o po#i'ilitate de ac%iune 4ariei prin influen%a influen%a pe care o are a#upra fiului #ău *icolae *icolae a cărui &alea'ilitate &alea'ilitate creeaă #peran%e #peran%e ră&âne pentru egină o #olu%ie de trani%ie o #olu%ie de aşteptare.  Ln cele din ur&ă #e convinge că 'aându-#e pe $rătianu $răt ianu şi pe fiul ei *icolae tre'uie #ă reia re ia ini%iativa pe plan politic atât pentru a deuca co&ploturile lui Carol cât şi pentru a părea protectoarea nor&ală a nepotului #ău regele 4ihai şi a nurorii #ale prin%e#a Elena care are rolul delicat de &a&ă a egelui fără a fi fo#t ea 5n#ăşi egină şi cel de #o%ie pără#ită lă#ată pradă privirilor &iloa#e #au necru%ătoare ale unei #ocietă%i 'ucureştene care 5i reproşeaă 5n #ecret că nu a ştiut #ă-şi pă#tree un #o% cu un te&pera&ent năvalnic. E#te deci hotărât 4aria nu va renun%a. Pra retragerii nu a #unat 5ncă pentru ea. Q...R  Ln di&inea%a ilei de 8 iulie 190 6arla&entul 5l procla&ă pe Carol ege #u' nu&ele de Carol al ++-lea. 4ihai + detronat devine &oştenitorul tatălui #ău cu titlul de 4are
  D/E Se face referire pro'a'il la incidentul din !3 augu#tF9 #epte&'rie 1918 când Carol deghiat 5n unifor&ă de ofi%er ru# va pără#i unitatea &ilitară pe care o co&anda - aflată la /ârgu *ea&% - pentru a #e că#ători 5n #ecret la 1 augu#tF1 #epte&'rie 1918 cu +oana 4aria
MissK2 ReBi%a ReBi%a Rom@%iei  Rom@%iei  /raduc ;u ;u ;auth ;authie ierr MissK2 /raducere ere din li&'a li&'a france franceăă de  )ndreea 6ope#cu $ucureşti Editura Ou&anita# !000 pp. !2-!

/7.?. Caro8 a8 II-8ea Cel dintâi fiu al dina#tiei nă#cut ro&ân vor'ind 5ntâi ro&âneşte şi - ceea ce pentru &ine era infinit pre%io# 'oteat ortodoH a fo#t pri&ul 'ăr'at al Ca#ei do&nitoare 5n#ă&ân%at iar nu ră#ădit 5n pă&ântul %ării nă#cut iar  nu făcut. Carol tre'uia #ă fie 5n gândul tuturor cel dintâi 5&părat al tuturor ro&ânilor 5&părat al Daciei aşa cu& 5l vedea 6etre ;rădişteanu preşedintele de pe vre&uri al igii Culturale. Căci la vre&ea când 5n adole#cen%a &ea  5l a#culta& cu ochii #cânteietori 5n aula niver#ită%ii din +aşi pe p e ace#t 'ătrân cu chip de profet ni&eni nu credea că 5ntregirea o&âniei #e va va face &ai devre&e de epoca do&niei lui Carol al ++-lea.  Ln copilărie chipul lui de elev 5n şcoala &ilitară de la +aşi era infinit &ai popular decât acela al regelui Carol + şi &ai ale# decât al &oştenitorului prin% 7erdinand căruia li'eralii - şi atunci tot li'eraliiT - 5i crea#eră un renu&e renu&e antipatic antipatic de ofi%er pru#ac rigid di#tant di#tant şi di#pre%uitor di#pre%uitor.. ()d&ira'ilul ()d&ira'ilul 7erdinand 7erdinand pe care copleşitoarea copleşitoarea lui 'unătate 5l făcea ti&id şi &ode#t ca un licean de altă dată 5ntr-un #alon 5ncorpora după aceşti intrigan%i răceala şi trufiaT.

Ca orice popularitate şi aceea a puiului de prin% era 5ntovărăşită de nenu&ărate anecdote 5ntre care cea &ai gu#tată pretindea că #everul Carol + ar fi #pu# o dată de#pre &icul >Cărlu%ăBM >)ce#ta e#te un adevărat ro&ânX fiindcă 5nură şi face datoriiTB Dar prin%ul cre#când nu şi-a trădat cu ni&ic legenda. Chiar din adole#cen%ă a dovedit că ştia #ă #e entuia#&ee pentru o idee fru&oa#ă cercetăşia care - indiferent de tendin%ele ei prea univer#ali#te - era totuşi o şcoală de ideali#&. Cercetăşia i-a dat prin%ului prileul #ă arate cât de #erio# şi &ai ale# - ceea ce con#tituia  5nceputul tuturor lucrurilor 'une - cât de #incer ştia #ă privea#că via%a şi oa&enii. Cei care au lucrat 5n cercetăşie cu& e#te 'unul &eu prieten profe#orul inginer Cri#tea *icule#cu pe care prin%ul 5l nu&ea cu inti&itate Ţăchină #au fratele &eu &ai &ic ;rigorel care la 1 ani era decorat de prin% cu un ordin cercetăşe#c pove#teau to%i cu& prin%ul era di#pre%uitor de linguşiri şi de for&e protocolare 'un ca&arad cu cei de vâr#ta lui şi - ceea ce ai pare de necreut - pre%uitor al caracterelor #incere şi drepteT De#cătuşat de preudecă%ile de Curte copilul ace#ta #e afir&a ca o per#onalitate care 5şi for&eaă #ingur  propria lui concep%ie de via%ă #au care 5n orice ca ştie #ă aleagă 5ntre influen%ele din urul lui pe cea &ai 'ună (adică eHact contrariul de ceea ce a dovedit &ai târiu când era regeT. 4ihai 4ihaill 4ano 4anoilile#c e#cu u Memo"ii  vol. vol. + Edi% Edi%ie ie
/7.@. Princi9esa "8ena 7oarte curând #-au luat &ă#uri pentru regle&entarea #tatutului ei 5ntrucât acu& 4ihai deveni#e 6rin% 4oştenitor iar ea nu &ai era 6rin%e#a 4oştenitoare. 6rintr-un decret #pecial egele şi guvernul i-au conferit titlul de 6rin%e#a Elena de o&ânia 6rin%e#a 4a&ă şi o dată cu titlul i #-a #ta'ilit o li#tă civilă privilegiu de care #e 'ucurau 5n &od nor&al nu&ai egele şi 6rin%ul 4oştenitor. Q...R a ora două Carol a fo#t condu# 5ntr-o caleaşcă de#chi#ă tra#ă de patru cai şi cu e#cortă la 6arla&ent care a a'rogat cu& #e cuvine )ctul e&i# pe , ianuarie. a ora patru Carol a fo#t declarat ege. 7iul pe care 5l  5nlocui#e era aca#ă cu &a&a lui a#cultând cere&onia la radio. După cinci ani Elena 5i auea au ea din nou gla#ul lui Carol 5n ti&p ce-şi %inea di#cur#ul 5n 6arla&ent declarând 5n &ilocul aplauelor frenetice că era i&pre#ionat de drago#tea poporului. Q...R  ) doua i i #-a co&unicat că regele Carol refua#e #ă #e&nee decretul prin care ei i #e conferea rangul şi titlul de egină. + #-a #pu# că el #co#e#e #tiloul din 'uunar şi tăia#e per#onal cuvântul >eginăB iar apoi #fătuit de unii #i&patian%i care con#iderau că aşa ceva nu va fi pe placul poporului a apro'at re#tul adică >4aie#tatea Sa ElenaB. Dar Elena >a o'iectat că >4aie#tatea SaB era nu&ai un 5nceput de titlu fără de care for&ula de adre#are nu avea nici o #e&nifica%ie. Era ca şi cu& #-ar fi vor'it de 4aie#tatea Sa 4a#a ori 4aie#tatea Sa a&pa. Dându-&i #ea&a că titlul era 'ătaie de oc nu a& per&i# ni&ănui #ă-l folo#ea#că 5n preen%a &ea nici &ăcar 5n ca#ă. )& preferat #ă ră&ân 6rin%e#a-&a&ă.B Q...R  Ln cele din ur&ă guvernul #-a văut #ilit #ă intervină propunându-i #ă locuia#că 5n #trăinătate pe 'aa unei 5n%elegeri că 5i vor a#igura &iloacele financiare acolo şi 5i vor per&ite lui 4ihai #-o viitee periodic. Q...R  )rthur  )rthur ;ould ;ould ee Ele%a- ReBi%aMam& a Rom@%iei2 P"i%ţes& #e "e.ia 3i  /raducer ceree din engle engleăă de iana iana )lecu )lecu Da%ema" Da%ema".a.a- O !ioB"a !ioB"a)ie )ie a$to"i a$to"iat& at& /radu $ucureşti $ucureşti Editura Ou&anita# Ou&anita# !000 pp. 3,-11

/7.A. Rege8e Mihai ;i :a>i8ia rega8ă Mircea %iobanuM ) eHi#tat un o& de#pre care pute%i #pune că v-a ini%iat 5n che#tiunile legate de viitorul #tatut de &onarh al o&ânieiU Mi-ai M *u. Sau &ai 'ine i# nu un o& anu&e. L&preurările au dictat totul. /atăl &eu nu &-a %inut la curent cu ni&ic. 4ecani#&ul guvernării a fo#t departe de &ine. a fel şi via%a politică a %ării şi de la 6alat. Pri de câte ori  5l 5ntre'a&M >Ce #e 5ntâ&plă cu adevăratUB egele #chi&'a vor'a. *iciodată nu a vrut #ă #tea de vor'ă cu &ine - 5n aşa fel 5ncât &-a& gă#it ade#eori 5n #itua%ia neplăcută de a &ă duce la rdăreanuQ1R rdăreanuQ1R pe care nu-l #ti&a& şi  5n ale cărui opinii nu prea avea& 5ncredere ca #ă-&i eHplice ce #e 5ntâ&pla 5n %ară - legionarii #e agitau 5ntr-un fel de ne5n%ele# ne5n%ele# 5n noie&'rie noie&'rie Y9 pe la #fârşit avu#e#e loc atentatul atentatul 5&potriva 5&potriva lui Itefăne#cu-;oan Itefăne#cu-;oangă gă rectorul niver#ită%ii de la Clu ce #ă &ai vor'i& de &oartea lui )r&and Căline#cu şi celelalte atentate ... ă&uririle lui rdăreanu &i #e păreau #u#pecte ca tot ce venea de la per#oana lui. egele nu co&unica 5n aproape nici o privin%ă cu &ine. Ll vedea& rar şi pentru că era& elev la liceu. Q...R

 Lntâlnirile cu tatăl &eu n-au fo#t #e&nificative decât 5n &ă#ura 5n care erau de#tinate parcă #ă &ă contrariee. E greu de creut dar 5&i #cotocea prin core#ponden%ă. 4are lucru nu era 5n #cri#orile &ele iar  #cri#orile pe care le pri&ea& nu puteau #ă con%ină la vâr#ta aceea ni&ic pri&edio# dar dacă avea& ghinionul #ă la# vreun plic de#chi# pe &a#ă plicul aungea la el - a#ta era lucru #igur. Era& ui&it. 7u#e#e& 5nvă%at de &a&a că #cri#orile şi #ertarele unui o& nu #e de#chid şi că ele apar%in vie%ii lui particulare. Cred că aşa %inea el #ă-&i atragă atra gă aten%ia că a#upra &ea vegheaă un ochi &ereu trea şi &ereu curio# #ă nu-&i 5nchipui că #unt apărat cu&va de #tatutul &eu. Q...R De#pre 4agda upe#cu ştia& poate &ai pu%ine lucruri decât ştiau colegii &ei de cla#ă. )fla#e& că acea#tă per#oană eHi#tă şi că ea e#te caua de#păr%irii &ele de &a&a ... Dar n-o vău#e&. 4i #e #puneau şi &ulte &inciuni. 4i-aduc a&inte era 5ntr-o di&inea%ă venea& din palatul &are unde avea& şi şcoala şi a& ieşit 5n gradină ca #ă &ă duc 5n ca#a nouă din #patele 6alatului. Când a& ieşit eu pe uşă din ca#a nouă a ieşit şi 4agda upe#cu pe uşă - şi a dat #ă #e urce 5n &aşină. Când &-a văut #-a retra# repede. )& auit cu& a trântit uşa. )şa a& văut-o 5ntâia oară de departe. Ii poate a& făcut o pro#tie o i&pruden%ă 5n fine dar a doua i a& pove#tit toată i#toria a#ta care 5n 5n #ufletul &eu lua#e 5ntre 5ntre ti&p propor%ii con#idera'ile unuia dintre colegii &ei 4avru#. Ll #ocotea& ceva &ai apropiat de &ine alt&interi nu i-aş fi #pu# ni&ic. Dacă aş fi ştiut că părin%ii lui  5ntre%ineau legături de prietenie cu 4agda upe#cu ... 6rin ei infor&a%ia a aun# a un# la ea. Ln fine. După două - trei tre i ile tatăl &eu &-a che&at şi &i-a co&unicat că a aflat totul drept care a #ocotit de cuviin%ă că e &o&entul #-o cuno#c şi eu ... Q...R Cu ti&pul &i-a& dat #ea&a că e o per#oană vulgară nu ştiu cu& #ă #pun o natură %ipătoare #tridentă. #tridentă. Q...R nii afir&ă că a fo#t fru&oa#ă. Eu n-a& gă#it-o niciodată aşa. Dacă ar fi #ă &ai adaug ceva aş #pune că ră#pândea 5n urul ei un fel de nelinişte ceva rău. )lături de ea nu puteai #ă #capi de o anu&ită #tinghereală. Chiar şi atunci când voia #ă-%i intre 5n voie o făcea  5ntr-un fel agre#iv. Era un o& care #e 5&'răca nu&ai 5n culori 'ătătoare la ochi. Q...R Dar #fârşitul oricăror 'une #enti&ente pe care le-aş fi putut nutri fa%ă de tatăl &eu a fo#t 5n iua când &i-a co&unicat că pot #ă &ă adre#e doa&nei 4agda upe#cu ca propriei &ele &a&e. )#ta nu &ai ştiu 5n ce an a fo#t. După o a#e&enea invita%ie cred că şi egele dacă ar fi #tat #ă #e gândea#că pu%in &ai &ult şi-ar fi dat #ea&a că nu &ai tre'uie #ă pretindă ca rela%iile noa#tre #ă evoluee vreodată vreoda tă 5n #en# poitiv. Q...R *u&ai dacă aş fi pu# la #ocoteală traficul de influen%ă pe care-l eHercita 5n apropierea egelui şi tot &i-ar  fi fo#t ne#uferită fe&eia aceea. Q...R Ln plu# avea o pricepere a ei anu&e de a dru&ul la ro'inetul lacri&ilor ori de câte ori o cereau 5&preurările. Cu& nu-i intra cineva 5n voie cu& ceva nu-i era pe plac cu& #e ivea po#i'ilitatea unui refu atunci când #e pregătea #ă for&ulee cine ştie ce capriciu #au cerere - 5ncepea #ă plângă. 4ircea Cio'anu (o%vo"!i"i .$ Miai I al Rom@%iei  $ucureşti Editura Ou&anita# 1991 pp. 10-11 10 -1188

/7.4. 8eKandru verescu  Ln toa&na anului 1919 popularitatea lui )vere#cu aun#e#e la apogeul ei. Ln #ate oa&enii 5l vedeau 5n vi# unii urau că-l ări#eră co'orându-#e dintr-un aeroplan 5n &ilocul lor al%ii - cei care făcu#eră ră'oiul - pove#teau că trăi#eră cu el 5n tranşee. 6rintre %ărani nu&ele lui )vere#cu era pe toate 'ueleX 5n el #e cri#taliau nădedile nu&ai de la el #e aştepta &inunea unui trai lip#it de grii şi de nevoi. 6opularitatea lui era ceva &i#tic ceva #upranatural şi fel de fel de d e legende 5ncepu#eră #ă-şi facă dru& 5n urul ace#tui nou 4e#ia al nea&ului ro&âne#c. 6opularitatea generalului )vere#cu a fo#t o p#ihoă a frontului şi de&o'ilia%ii au adu#-o 5n #ate cu& ar fi adu# orice altă 'oală. Priginea ace#tei p#ihologii tre'uie căutată 5n faptul că ori de câte ori #e ivi#e o greutate pe front generalul )vere#cu fu#e#e tri&i# #ă de#curce lucrurile şi i'uti#e &ai totdeauna #ă facă fa%ă până şi #itua%iilor  di#per di#perate ate.. S-au S-au o'işnui o'işnuitt a#tfel a#tfel #olda%ii #olda%ii #ă vadă vadă 5n el “al"atorul”  şi   şi au 5nceput 5ncetul cu 5ncetul #ă 5ncerce protec%ia lui nu nu&ai pentru nevoile de pe front dar şi pentru cele de aca#ă. Con#tantin )rgetoianu Pe%t"$ .ei #e m@i%e- Ami%ti"i #i% v"emea .elo" #e ie"i  vol. <+ Edi%ie Stelian *eagoe $ucureşti Editura 4achiavelli 1992 pp. , -,,

/7.0. Perrsona8itatea 8ui Ion I. C. &rătianu Do&inând cu autoritate via%a politică a o&âniei ti&p de două decenii +on +. C. $rătianu a fo#t una din cele &ai co&pleHe şi controver#ate per#onalită%i ale i#toriei na%ionale. 4ul%i au 5ncercat #ă-şi eHplice cauele do&ina%iei politice a lui +on +. C. $ratianu. /o%i #au aproape to%i cei care au co&entat ace#t #u'iect #unt de acord că avea o voca%ie nativă de conducător conducător.. ) &oştenit &oştenit un nu&e pe care a ştiut #ă-l onoree şi #ă-l 5nal%e. 5nal%e. Cre#cut pentru a face politică de profe#ie inginer +on +. C. $rătianu aplica ingineria 5n politică.

6rin felul #ău de a fi +on +. C. $rătianu dădea i&pre#ia unui o& leneş eHtre& de co&od. Stătea aproape tot ti&pul prăvălit 5ntr-un fotoliu #au 5ntin# pe o canapea. Se culca devre&e dor&ea după-a&iaa când era &in#tru nu trecea cu ilele pe la &ini#ter preferând #ă-şi che&e cola'oratorii la el aca#ă. Cel &ai ade#ea era văut cu o carte 5n &ână de regulă o carte de i#torie.  Lne#trat cu calită%i native de o& politic +on +. C. $rătianu cunoştea din va#tele #ale lecturi activitatea &arilor per#onalită%i i#torice &odalită%ile de reolvare a unor #itua%ii de criă calea de aungere la luarea celor  &ai udicioa#e hotărâri 5n &o&entele cruciale. +. ;. Duca #criaM >El nu #e hotăra niciodată repede. Ela'orarea hotărârilor #ale era 5ntotdeauna 5nceată uneori chiar greoaie fiindcă 5ne#trat 5n cel &ai 5nalt grad cu #i&%ul contingen%elor din pri&ul &o&ent 5i apăreau 5n &inte toate repercu#iunile pro'a'ile şi po#i'ile ale unui act aşa  5ncât 5nainte de a #e hotăr5 #ă facă acel act eHa&ina reeHa&ina contraeHa&ina toate ur&ările lui şi nu trecea de la inten%ie la fapt decât după ce cântărind toate argu&entele favora'ile şi nefavora'ile foloa#ele 5i apăreau &ai puternice &ai deter&inante decât neaun#urile. Din profe#iunea lui de inginer ră&ă#e#e cu o'işnuin%a de a nu pune niciodată piciorul pe un teren 5nainte de a-l fi #ondat şi de a cunoaşte 'ine #oliditatea lui. Dar o dată ge#ta%iunea ter&inată o dată hotărârea luată nu a& 5ntâlnit 5n toată via%a şi 5n toată cariera &ea politică o& &ai neclintit 5n ducerea până la capăt a hotărârilor #aleBD/E. Q...R

D/E +. ;. Duca Po"t"ete 3i ami%ti"i  $ucureşti Editura Cartea o&ânea#că 19! pp. !2-!3  Ln văl&ăşagul luptelor politice 5n care #u'iectivi#&ul a fo#t atât de acaparator +on +.C. $rătianu a ştiut #ă #e detaşee 5n &o&entele e#en%iale de concretul i#toric şi #ă #e adre#ee i#toriei. 6ri&it cu o#tilitate de &aorită%ile parla&entare 5n dece&'rie 1919 +on +. C. $rătianu #-a detaşat de at&o#fera concretă preciândM >Do&nilor deputa%i iau cuvântul cu o adâncă e&o%iune pentru pri&a oară 5n 6arla&entul o&âniei 4ari fiindcă pe dea#upra fiin%ei şi a chipurilor şi a acelora de la guvern şi a acelora din acea#tă incintă văd 5n fa%a &ea pe to%i cei care au creut 5n 5nfăptuirea pe care noi tre'uie #ă o 5ntări& şi de care tre'uie #ă #e 'ucure şi şirurile genera%iilor ce vinB. *u o dată #-a adre#at adever#arilor politici cerându-le #ă uite pentru câteva &o&ente di#putele de i cu i şi #ă #e 5nal%e la di&en#iunea re#pon#a'ilită%ii i#torice având 5n vedere nu&ai intere#ele per&anente ale nea&ului. >Ln che#tiunile &ari - #punea el - 5n acelea de ordin &oral care #tăpâne#c viitorul unei nea& de care #unt legate intere#ele lui #upre&e de onoare şi na%ionalitate nu pot fi pre%uri de toc&eală nu pot fi &otive de oportunitate care #ă te hotăra#că a te co&pro&ite co'orându-te de pe tărâ&ul 5nalt şi #igur al principiilor. Pricare ar fi vici#itudinile ilelor şi anilor oricare ar fi durata lor vine ora ră#plateiB. El aprecia că nu eHi#tă pentru oa&enii politici 5ndatorire &ai &are decât apărarea intere#elor per&anente şi a de&nită%ii poporului ro&ân. De aceea +on +. C. $rătianu #e adre#a a#tfel parla&entarilor 5n dece&'rie 1919M >Sunte%i do&nilor repreentan%ii unui popor care e#te &ândru şi poate fi &ândru de trecutul #ău şi care tre'uie #ă ai'ă &are 5ncredere 5n viitorul #ău. *u #căde%i rolul pe care el tre'uie #ă-l ai'ă 5n lu&eX fi%i cât de &odeşti pentru per#oana dv#. nu fi%i &odeşti pentru poporul pe care 5l repreenta%iB.  )ce#te cuvinte repreintă un adevărat &e#a adre#at de +on +. C. $rătianu tuturor oa&enilor politici ro&âni din vre&ea #a şi din ti&purile ce aveau #ă vină. +oan Scurtu Io% I-(- "&tia%$  $ucureşti Editura 4u#eion 199! pp. 99-10!

/7./5. Persona8itatea 8ui Iu8iu Maniu *ota do&inantă a activită%ii lui +uliu 4aniu a fo#t lupta din opoi%ieX nici un o& politic nu l-a egalat pe ace#t teren. Era un adevărat &ae#tru di#punând de calită%i native dar şi de o artă 'ine #tudiată şi 5n#uşită. )vea plăcerea luptei de durată pentru i#tovirea adever#arului după care-i aplica lovitura deci#ivă. nii l-au #upranu&it “%unctator”  calificativ atri'uit o&ului politic ro&an 7a'iu# 4aHi&u# CunctatorulB 5ncetinitorul o&ul care-şi lua#e ca principal aliat ti&pul. Pricâte critici #-ar putea aduce ace#tui >#tilB de luptă politică e#te cert că regi&ul de&ocratic din o&ânia datoreaă &ult lui +uliu 4aniu. 6er#everen%a cu care el a ur&ărit şi criticat greşelile puterii a'aterile de la nor&ele legale şi de la &orala creştină intran#igen%a #a au 5&piedicat #au au li&itat tendin%ele autoritare &anife#tate 5n #ocietatea ro&ânea#că 5ncă din pri&ul deceniu inter'elic. El a %inut #u# #teagul de&ocra%iei 5n anii