Realizat de: Ungurean Marinela Vastag Roxana Riţiu Axenia
Cuprins: Introducere Pactul Ribbentrop-Mol Ribbentrop-Molotov otov Ultimatumul sovietic – iunie 1940 Dictatul de la Viena (30 august 1940) Urmări ale concesiunilor teritoriale Resurse
Introducere „VIAŢA
POPOARELOR este o veşnică şi încordată luptă; o luptă pentru drepturi şi pentru dreptate, o luptă pentru afirmare şi înălţare”, spunea Mareşalul Ion Antonescu. Antonescu.
Vreme de sute de ani poporul român, aflat la intersecţia marilor puteri, a fost în situaţia de aşi apăra fiinţa naţională, cu arma în mână şi credinţa în Dumnezeu în inimă.
Introducere Vara anului 1940 a însemnat, din păcate, sfârşitul acelui vis. „România Mare, visul milenar al unui neam întreg ca a luptat şi s-a sacrificat pentru a o realiza s-a prăbuşit în câteva săptămâni. Datorită pactului de brigandaj Hitler – Stalin, Basarabia şi Bucovina de Nord au fost pierdute la 26 iunie 1940, în urma ultimatumului dat de Uniunea Sovietică.
Pactul Ribbentrop-Molotov Pactul Ribbentrop-Molotov, Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin.
Ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov semnând Pactul MolotovRibbentrop.
Pactul Ribbentrop-Molotov Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfăţişau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră şi înainte de împărţit ceva, şi acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesionisti ai aceloraşi afaceri.
„
Ultimatumul Ultimatumul sovietic – iunie 1940 * Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru
afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie şi „transferul” părţii de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. * Textul ultimatumului de pe 26 iunie afirma în mod incorect că Basarabia era populată în principal cu ucrainieni: „În anul 1918, România, folosindu-se de
slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.”.
Ultimatumul Ultimatumul sovietic – iunie i unie 1940 Al doilea ultimatum sovietic de pe 27 iulie a cerut evacuarea administraţiei şi armatei române din Basarabia şi nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise şi sfaturi din partea Germaniei şi Italiei, a acceptat să se supună condiţiilor sovietice. Decizia de acceptare a ultimatului sovietic şi de executare a unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvântului „cedare”) din Basarabia şi nordul Bucovinei a fost fos t luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Nu este clar dacă regele a participat sau nu la discuţii, sau dacă a votat sau nu.
Pe 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populaţia a fost anunţată în mod oficial despre existenţa ultimatumului, despre acceptarea acestuia de către Bucureşti şi despre intenţia guvernului de a evacuare a armatei şi administraţire pe malul drept al Prutului. În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei oraşe cheie – Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă – trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14:00. Până pe 2 iulie, noua graniţă de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.
Dictatul de la Viena Sub presiunea Germaniei la TurnuSeverin încep negocieri şi cu Ungaria – se încheie printr-un eşec datorită pretenţiilor exagerate ale Ungariei. Dictatul de la Viena (cunoscut şi ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internaţional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste. Acest act a fost impus de Germania Nazistă şi Italia fascistă în preajma celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.
Harta României interbelice: în galben este marcată porţiunea cedată Ungariei în urma Dictatului de la Viena
Urmări ale concesiunilor teritoriale Cedările teritoriale din anul 1940 au produs o amărăciune profundă şi resentimente în rândul populaţiei româneşti şi a grăbit scăderea popularităţii regimului regelui Carol al II-lea. El a abdicat şi a părăsit ţara, lăsând drum liber formării unui guvern al generalului Ion Antonescu şi al Gărzii de Fier. Dorinţa de eliberare a teritoriilor pierdute în 1940 a fost factorul decisiv care a dus la intrarea României în luptele celui de-al doilea război mondial de partea Axei împotriva Uniunii Sovietice. Regelui Carol i s-a interzis să mai revină vreodată în România. Regele Mihai I îndeplinea doar o funcţie strict protocolară, puterea reală fiind deţinută de Ion Antonescu şi de armată în alianţă cu Legiunea Arhanghelul Mihail. Ţara a fost declarată stat naţional legionar
Resurse 1. Manualul de istorie – clasa a VIII-a, Editura
Humanitas 2. www.wikipedia.com 3. www.animationfactory.com 4. Colecţia Office Online
