Popoare şi spaţii istorice.
-Romanitatea românilor în viziunea istoricilorI.
Etnogeneza:
Etnogeneza românilor se înscrie în procesul de constituire a popoarelor romanice. Cei mai îndepărtaţi strămoşi ai noştri sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. II i.r.
Aceştia se vor aşeza în spaţiul limitat de :
! " Carpaţii #ăduroşi $ " %unţii aemus & " 'unărea %i(locie si râul $ava E " %.!eagra si !ipru
)racii )racii trăiau organizaţi in uniuni de tri*uri , +ind conduşi de *asilei , căpetenii politicomilitare şi religioase. )racii au ost realizatorii metalurgiei *ronzului. a mi(locul mil. I i.r. i.r. , se vor contura tracii nordici , numiţi în izvoarele istorice greceşti su* numele de " E/I. eţii au ost realizatorii metalurgiei +erului, aceştia +ind in0uenţaţi de către greci, care , în sec. &II-&I i.r. , şi-au întemeiat pe ţărmul de vest al %.!egre mai multe colonii 1centre economice , politice şi culturale2 : 3l*ia , )omis , istria , Calatis , %essem*ria . 'e la greci, geţii vor prelua : roata olarului , moneda , ala*etul şi te4nici de prelucrare a +erului. #rimele menţionări istorice despre geţi apar in lucrearea lui erodot"5Istorii6 , unde este amintit episodul din 789 i.r. când regele persan 'arius, a0at într-o campanie militara la nord de 'unăre, împotriva sciţilor , va + întâmpinat de geţi. erodot ace reerire la religia politeista a geţilor, care-l aveau ca şi element central pe amol;ez, amol;ez, zeu al nemuririi. eţii erau organizaţi in uniuni de tri*uri , iar +ecare astel de uniune importantă îşi avea centrul într-o aşezare orti+cată , a cărei denumire purta su+;ul 5-dava6.
I.a2 I.a2 #rimu rimull stat stat get geto-d o-dac ac:: #rimul #rimul stat geto-dac geto-dac a apărut în conte;tul conte;tul apropie apropierii rii pericolului pericolului roman roman , în timpul domniei lui =ure*ista1>?i.r. " 99i.r.2. @cesta a uni+cat tri*urile geto-dace şi a supus coloniile greceşti , dar şi tri*urile celtice ale *oiilor si teuriscilor. teuriscilor. Centrul statului dac era localizat în %unţii 3rastiei , la $armisegetusa Regia. Capitala era prote(ată de un sistem deensiv ormat din mai multe cetăţi : #ugir Căpâlna
=lidarul #iatra Roşie
)ilişca
Costeşti
Statul geto-dac sub Burebista era limitat de: ! " Carpaţii #ăduroşi $ " %unţii aemus & " 'unărea %i(locie şi părţi din $lovacia E " %area !eagră şi gurile 0uviului =ug
=ure*ista se va implica în politica interna romană, în răz*oiul civil 19Ai.r. 19Ai.r. - 9>i.r.2 9>i.r.2 dintre #ompeius #ompeius şi Caesar. Caesar. #ompeius va + înrânt, iar Caesar se va proclama 5dictator6 şi va plănui o campanie militară împotriva dacilor, însă va + asasinat asas inat în 99i.r., 99i.r., aceeaşi soartă având-o şi =ure*ista. 'upă 99i.r., 99i.r., regatul se va împărţi in 9-7 regate mai mici, cel mai important având centrul la $armisegetusa Regia. 'acii vor + in0uenţaţi de către romani, +ind preluate elemente de te4nică romană, vestimentaţia, arme, ceramică, iar în plan cultural, ala*etul latin.
În perioada sec. I i.Hr. Sec I d.Hr.! la Sarmisegetusa "egia se vor succeda # regi:
'eceneu Comosicus $corilos 'uras
umea geto-dacă se va restrânge pe *aza cuceririlor romane:
Anul A-8B 87 9
$uceriri romane Romanii pun *azele provinciei #anonia @pare la sud de 'unăre provincia %oesiea 'o*rogea este ane;ată %oesiei
I.*2 @l doilea stat geto-dac: #eri ericol colul ul roman roman a gră*it gră*it reac reacer erea ea statul statului ui geto-da geto-dac. c. lupta de la )apae. -8B2, 1>-8B2, care va + ales ca rege. A, >A, 'ece 'ece*a *all a întâ întâmp mpin inat at o nouă nouă ca camp mpani anie e a roma romani nilo lor, r, co cond ndus usă ă de )etti ettius us Iulianus, romanii câştigând lupta de la )apae. $e va înc4eia pacea dintre 'omniţian şi 'ece*al, prin care,
Statul geto-dac a%at sub &ecebal era limitat de:
! " Carpaţii #ăduroşi $ " 'unăre & " )isa E " $iret
I.c2 I.c2 Ră Răz* z*oa oaie iele le dacodaco-rroman omane: e: A-882 )raian1>A-882 va pregăti cucerirea 'aciei, cauzele primului răz*oi dacoroman +ind:
A de către 'ece*al
#rimul răz*oi daco-roman18B8-8B?2. daco-roman18B8-8B?2. @ de*utat prin trecerea trecerea 'unării de către trupele romane , în martie 8B8 şi înaintarea lor prin =anat, o*ţinând victoria de la )apae. )apae. Cuceresc cetăţile cetăţile Căpâlna şi Costeşti.
$ondiţiile p'cii erau:
'acia ceda teritoriile sudice 1'epresiunea aţeg, =anat, 3ltenia, %untenia, $. %oldovei, $-E )ransilvaniei2 'acia tre*uia să distrugă toate orti+caţiile construite 'ece*al preda prizonierii romani, transugii, ar4itecţii, ar4itecţii, troeele 'acia pierdea iniţiativa politică e;terna
'ece*al nu a respectat condiţiile păcii. &a &a ataca garnizoanele romane din $. )ransilvaniei. )ransilvaniei. #entru #entru a întări controlul asupra 'unării , romanii vor vor construi la 'ro*eta 18BF8B72, podul realizat de ar4itectul @polodor din 'amasc. @l doilea răz*oi daco-roman18B7-8B2. In 8B7 romanii au pornit pe mai multe direcţii, prin =anat , 3ituz , 3ltenia , pasa(ul Rucăr Rucăr-=ran. -=ran.
Cea mai mare parte a statului dac da c va + transormată în provincie romană . @u e;istat şi zone care nu au ost incluse in provincia 'acia, acestea +ind locuite de dacii li*er : %oldova, Crişana , %aramureş. Răz*oaiele daco-romane sunt amintite de : %onumentul de la @damclisi Columna lui )raian
#odul de la 'ro*eta
II.
((aug ()* $on+orm unei diplome militare! descoperite la ,orolissum ! &acia este atestat' drept ,rovincie "oman'
Romanizarea:
Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistică între romani şi populaţia cucerita. @ceasta reprezintă un proces indelungat, ce presupune însuşirea de către locuitori a tradiţiilor, o*iceiurilor, normelor (uridice , religie, culminând cu însuşirea lim*ii latine.
II.a2 II.a2 Dactori actori ai ro roman manizăr izării: ii:
Dactori
Caracteristici
provincia romană Dacia işi avea reşedinţa la Ulpia Traiana Sarmisegetusa avea statut imperial , fiind controlată de un dele delega gatt al împar mparat atul ului ui , denu denum mit legatus augusti pro-praetor
a suferit reforme administrative : I. 11!11 11!11"!# "!# Dacia Superior $Transilvania $Transilvania % &anat' Dacia Inferior $S. (oldovei % )ltenia' II. II. 1**!1* 1**!1*+!# +!# Hadrian creeaă Dacia -orolisensis III. 1 !# Marcus Aurelius redenumeşte aceste unitaţi : Dacia (alvensis $(alval' Dacia /pulensis $/pulum' Dacia -orolisensis$-orolissum' -orolisensis$-orolissum' în provincia Dacia erau preente două legiuni : Legiunea XII Gemina $/pulum' şi Legiunea V Macedonica$-otaissa' aceste legiuni erau alcătuite şi din trupe au0iliare, formate din localnici : cohorte si
@dministraţia
@rmata
alae
după satisfacerea serviciului militar $* de ani' , veteranii erau lasaţi la vatră, primind cetăţenie romană şi dreptul de a întemeia o familie, apăr2nd astfel familiile mi0te aduşi pentru e0ploatarea economică din onele : -anonia , 3aetia, 4alia, /sia /sia (ică, 5ispagna au introdus mai multe tipuri de aşeare umană: Cannabae 6 aşearea de l2ngă castre castre Vicus 6 aşeare rurală cu reţea stradală fără incintă de apărare Vill Villa a Rust Rustic ica a 6 proprietatea rurală, cu locuinţa şi ane0ele sale Pagus 6 aşeare rurală , rasfirată e0istenta a două tipuri de oraşe Munici Municipia pia 6 oraşe cu autonomie proprie $Dierna 6 )rşova' , $Ti7iscum 6 8upa' , $-orolissum' Colonia 6 oraşe ce copiau modelul 3omei $Ulpia Traiana Sarmisegetusa, /pullum, -otaissa , 9apoca , Dro7eta' asociaţiile de tip collegia 6 grupau localnicii pe 7aă religioasă , profesională sau de provenienţă se vor manifesta două procese în plan spiritual: Sincretismul religios 6 îm7inarea într!o singură divi divint ntat atee a trăs trăsăt ătur urililor or a două două sau sau mai mai mult multee divinităţi Iner Inerpr pret etat atie ie Roma Romane ne 6 adorarea divinităţilor romane su7 identitatea divinităţilor locale lim7a latină şcoli particulare sau pu7lice pu 7lice $etsel, $etsel, ;am' tă7li cerate şi ştiri $/l7urus (aior' în provincia romană Dacia au acţionat edictele imperi imperiale ale ,cel mai importan importantt fiind fiind dictul lui Cara Caracal cala a $*1*' !# primeau cetăţenie romană toţi locuitorii de condiţie li7eră încadrarea vieţii economice din provincie în cadrul Imperului 3oman
&eterani
Coloniştii
Hr*anizarea
Religia
Cultura
'reptul roman Economia
III. III. Retra etrage gerrea aur aurel elia iană nă::
vor + supuşi supuşi
istoricilor:
I&. Romanitatea românilor in sec. 8> , in viziunea
eoria Imigraţio Imigraţionist' nist' " a ost susţinută de istoricii austrieci şi mag4iari , pentru a argumenta drepturile istorice în privinţa stăpânirii asupra )ransilvaniei atât în perioada domniei 4a*s*urgice cât şi în timpul regimului dualist 1instaurat in 8>2 Istoria Istoria dacilor transal transalpini pini " 8>8 " lucrare ela*orată de istoricul austriac Dranz-osep4 $ulzer , ce susţinea aptul ca românii s-au ormat ca popor în =alcani şi mai târziu au migrat la !. de 'unăre , găsindu-i sta*iliţi aici pe mag4iari. Supple Supple /ibellus 0ala1orum 0ala1orum " 8A8 " primul program politic al românilor transilvăneni Studii "om2neşti: $ercet'ri asupra istoriei vec1i a rom2nilor " 8>8 " 5)eor 5) eoria ia Roes oesler lerian iană6 ă6 , reali realizat zată ă de istori istoricul cul Ro*ert o*ert Roes oesler ler,, lucrar lucrare e în care care ace acesta sta îm*unătăţea ideile lui $ulzer
Ideile de baz' ale teoriei erau: 'acii au ost e;terminaţi în timpul răz*oaielor daco romane. Ideea era preluată dintr-
o lucrare scrisă în sec. I& de Eutrarius : 5@* Hr*e Condita6 'acia nu s-ar + putut reorganiza in 87 ani 'ispariţia 4idronimelor şi toponimelor 'upă ?9 s-a retras la $ de 'unăre toată populaţia
da torită : #oporul român s-a ormat în #en. =alcanica , în prezenţa slavilor , datorită a. b. c. d.
prezenţei ad-stratului slav în l*. Romana Romana şi al*aneză e;istă cuvinte cuvinte comune a*senţa din l*. Ro Romana mana a ad-stratului germanic conesiunea ortodo;a , asemeni slavilor
Românii mânii ca popor, se vor sta*ili la !. de 'unăre în sec. JIII Ro
teoria va 3 contestat' de istoricii rom2ni ! cei mai importanţi 3ind : Haşdeu şi Al. &. 4enopol eoria lui "oesler : Studii asupra st'ruinţei rom2nilor în &acia raian' " 8>>9 " lucrarea lui @l. '. Jenopol prelua ideile Kcolii @rdelene. #rincipalele argumente ale acestei lucrări sunt:
!ici un izvor antic nu a precizat aptul că dacii au ost e;terminaţi în răz*oaiele cu
)raian )raian )oponimele şi 4idronimele 4idronimele dacice sunt păstrate şi su* stăpânire stăpânire romană )oponimele a. )oponime )oponime : !apoca , @pullum , #otaiisa #otaiisa , 'ro*eta
idronime : 'anu*ius , #Lertus , @lutus, $omus #erioada de 87 de ani a ost su+cientă pentru impunerea elementului romanic , +ind #erioada ştiut aptul că unele popoare s-au romanizat în mai puţin de 8BB de ani E;istenţa cuvintelor slave în l*. Romana este (usti+cată de convieţuirea româno-slava în sec. &I-&II , iar e;istenţa conesiunii conesiunii ortodo;e se e;plică e;plică prin in0uenţele culturale din $-E Europei , din partea =izanţului Caracterul nomad e;plicat prin păstoritul trans4umant Roesler invoca apropierea dialectelor daco-române şi moravo-romane . @cest lucru ţine tot de o e;istenţa iniţială a unei romanităţi orientale puternice din spaţiul ! 'unărean. Cuvintele comune din al*aneza şi română este e;plicată prin vec4iul ond indoeuropean tracic. !ici o sursă istorică nu a+rmă sta*ilirea unui popor la $ de 'unăre. b.
eoria continuit'ţii " a ost întărită prin numeroasele descoperiri descoperiri ar4eologice din se; JJ-lea JJ-lea , un rol important în acest sens avându-l numeroasele inscripţii latine care atestă convieţuirea convieţuirea romano-dacă. Istorici de seamă ce întăresc această teorie sunt : 5. Iorga şi I.$.Br'tianu
Cronologie 'ata
Eveniment
1< i.=r. Sec i i.=r. * i.=r. 6 << i.=r. <" i.=r. 6 < i.=r. << i.=r. "!1? 1 < @ " " @ 6 1? " 6 11@ 1?1 6 1?* 1?+ 6 1? 1? 6 1? 11 august 1? 11!11"
3egele Darius int2lneşte dacii /pare etnonimul dac &ure7ista 3ă7oiul civil din Imperiul 3oman /sasinarea lui &ure7ista &ure7ista şi >aesar 3omanii pun 7aele provinciei -anonia /pare la S. de Dunare provincia provincia (oesia Do7rogea este ane0ată (oesiei Aupta de la Tapae dintre >ornelius Buscus şi daci Aupta de la Tapae dintre Tettius Iulianus şi daci -acea dintre Domnitian şi Dece7al Dece7al Traian -rimul ră7oi daco!roman >onstruirea podului de la Dro7eta /l doilea ră7oi daco!roman daco!roman Cste atestată provincia romană Dacia -rima reformă administrativă a Daciei
1**!1*+ 1 *1* *@?!*@ *@1!*@< +?!++@ *@! +?+!+?< +1+ +"* +@ +" ?* 1@ 1@"1 1@1 1@1 1<
/ doua reformă administrativă administrativă a Daciei (arcus /urelis /urelis 6 a treia reformă adm a Daciei Cdictul lui >aracala>onstitutia /ntoniană /ntoniană Emparatul /urelian /urelian 3etragerea /ureliană >onstantin cel (are Iustinian Cdictele anti!creştine emise de Diocletianus Cdictul de la (ediolanum 6 >onstantin cel (are Cdictul lui T=eodosius cel (are 6 creştinismul era religia oficială a imperiului iigotii împinşi la S de Dunăre de =uni Diviarea Imperiului 3oman Slavii se vor sta7ili la S de Dunare Instaurarea 3egimului Dualist /ustro!Ungar Supple0 Ai7ellus ala=orum ala=orum Istoria Dacilor Transalpini Studii 3omaneşti: >ercetări asupra istoriei vec=i a rom2nilor Teoria 3oesleriană Teoria lui 3oesler: Studii asupra stăruinţei rom2nilor in Dacia Traiană Traiană
Oameni, Societate si Lumea Ideilor.
-Europa intre democratie si totalitarismI.
Ide Idei si si pri prin ncipi cipiii po politi itice dem democra rattice ce::
Regmiul 'emocratic
)rasaturi )rasaturi E;istenta unei legi undamentale care sa precizeze orma de guvernamant $epararea puterilor in stat &otul universal arantarea drepturilor si li*ertatilor cetatenesti @legeri li*ere
E;istenta statului de drept #luralismul politic #rinc #rincipa ipala la pro*l pro*lemă emă în perioa perioada da inter* inter*eli elică că a ost ost disput disputa a dintr dintre e democr democraţi aţie e şi totalitarism. .
I.a2 #articula articularita ritatile tile principal principalelor elor regimu regimuri ri democrati democratice: ce:
Italia
-ana in 1"< a fost monar=ie constitutionala, fiind compromisa datorita neimplicarii politice pe durata regimului fascist Dupa al doilea ra7oi mondial, se va desfasura Re!erendumul din "# iunie #$%& , prin care se opta pta pt. pt. 3epu 3epu7l 7lic icaa $
Separarea puterilor in stat: 1' -utere -utereaa legislat legislativ ivaa 6 -arlamen -arlamentt 7icamera 7icamerall 6 U *' -resedintele 6 mandat de @ ani 6 rol repreentativ +' -utere -utereaa e0ecu e0ecutiv tivaa 6 4uvern 4uvern <' -uterea erea Gudecatoreasca 6 Instantele 8udecatoresti -er -erioad ioadaa inte inter7 r7el elic icaa a fost fost cara caract cter eri iat ataa de insta7ilitate guvernamentala, cel mai sustinut partid
6 Partidul )emocrat Crestin Dupa 1"1 , Imperiul 4erman a fost inlocuit cu o 3epu7l 3epu7lica ica -arlam -arlament entara ara Democr Democrata ata,, 7aata 7aata pe Constitutia de la *eimat 6 august #$#$ -artid &icameral 1' Reichstag 6 desemnat prin U *' Reichsrat 6 consiliu al landurilor -res -resed edin inte teel elee desem desemna na canc cancel elar arul ul . !# #$"+ 6 Paul ,on Hindenburgh
ermania
In 1"++ aGung la putere pu tere naistii In perioada post!7elica 4ermania se va divia 1) Partea rasariteana 6 rusi 2) Partea Partea occidental occidentala a 6 + one de ocupatii 6 SU/ , (area &ritanie , Branta, unite in 1"<@ )rganiarea 4ermaniei post!7elice a fost sta7ilita in cadrul Con!erintei de la Potsdam ! #( iunie - ". august #.%+ . Denaificarea, demilitariarea 4ermaniei 1' Bunc Bunctition onar area ea polit politic icaa a 3B4 3B4 se va face face pe 7aa Constitutiei de la /on 6 mai 1"<" $oct 1"<" apare 3B4'. *' 3B4 este organiata pe Aanduri , cu autonomie guvernamentala si parlamentara, cat si cu institutii proprii. +' -arl -arlam amen entu tull este este forma formatt din din /undes /undestag tag si /undesrat , cu < repreentanti ai landurilor <' -uterea -uterea e0ecuti e0ecutiva va este este detinut detinutaa de guvernul guvernul condus de cancelarul cu puteri e0tinse , completate de limitarea contr ntrolu olului parlamentar asupra guvernului ' -resed -resedint intele ele are un rol repree repreenta ntativ tiv,, fiind fiind ec=idi ec=idista stant nt 6 primul primul presedin presedinte te , 0heodor Heuss
' >anc ancelar elarul ul 1onrad Adenauer $1"<"!1"+' va accepta Planul Schuman si va unifica 4ermania de .
Dranta
Helmuth 1ohl 2 repre3entant al 'niunii Crestin )emo )emocr crat ate e ,a uni! uni!ic ica a intr intrea eaga ga Germ German anie ie la 4. octombrie #$$.
1"1!1"
1' Un repreen repreentant tant al al Brantei Brantei post!7e post!7elice lice a fost Charles de Gaulle care va forma Adunar dunarea ea pent pentru ru Repu Republ blic ica a , si se va afir afirma ma pent pentru ru cres creste tere reaa prer prerog ogat ativ ivel elor or preidentiale
%area =ritanie
*' In #$&7 va ela7ora o noua constitutie , prin care marea mandatul preidential la @ ani , cu posi7ilitatea de * mandate +' / fost presedinte presedinte al Brantei Brantei intre intre 1""!1" 1""!1"" " 1"* 6 un amendament constitutional prin care presedintele era ales de catre cetateni , prin vot, ci nu de catre colegiul electoral Coabit Coabitare area a 6 presedintele repreinta o orientare politica iar guvernul este sustinut de alt partid : #$7& #$7& , presedintele Brancoise (i=erau $-. Social Brance' , iar prim ministru 8acHue >=iraHue , repreentand o grupate de stanga (onar=ie constitutionala in care parlamentul este institutia fundamentala. /. -arlamentul &icameral 1) Camera Camera Lor3il Lor3ilor or 6ereditari sau desemnati de rege 2) Camera Comunelor 6 desemnati prin U &. 4uvernul 4uvernul este puterea puterea e0ecu e0ecutiva tiva:: 1' >a7ine >a7inett format format de de partidu partidull cu cele cele mai mai mult multee votu voturi ri si cond condus us de presedintele sau *' 4uvern 4uvernare are respon responsa7 sa7ila ila +' Aa soli solici cita tare reaa prim primul ului ui mini minist stru ru monar=ul poate diolva parlamentul 3egele este: 1' Seful Seful 7ise 7iseriricii cii anglic anglicane ane *' Sefu Sefull stat statul ului ui +' Sefu Sefull /rm /rmat atei ei <' >onduc >onducato atorr al Diplom Diplomati atiei ei #$+" 6 3egina Clisa7et=a a II!a -aridele Influente 1) Partidul Laburist 6 partid de stanga 2) Partidul Conser,ator 8 *inston Churchill
6 partid de dreapta #$($ 6 #$$. 6 (argaret T=atcer (are (areaa &rit &ritan anie ie va afir afirma ma infl influe uent ntaa poli polititica ca si militara in victoria din #$7" cu /rgentina , ocupand insulele (alvin $ Bolland'
II.
)otalitarismul:
E;pe E;peri rien enţa ţa pe ca care re stat statel ele e au avut avut-o -o în prim primul ul răz* răz*oi oi mond mondia iall " rest restrân rânge gere rea a drepturilor cetăţeneşti, su*ordonarea instituţiilor, controlul maniestat asupra cetăţenilor, vor + modalităţile utilizate de către regimurile totalitare. @cest regim a apărut in perioada inter*elică, pe ondul unei crize a sistemului democratic. )răsăturile )răsăturile regimurilor totalitare totalitare sunt
)rasaturi ) rasaturi
Regimul )otalitar
E;istenta unui singur partid M ideologii Cetatenii sunt su*ordonati statului Incal Incalca care rea a drept drepturi urilor lor si li*er li*ertat tatilo ilorr cetatenesti @ctiune @ctiunea a propaga propagandei ndei in raspandi raspandirea rea ideologiei Ine;istenta pluripartidismului #uterea controlata de partidul unic si de dictator Cultul personalitatii dictatorului @nti-parlamentismul N anti-li*eralismul Controlul asupra populatiei prin politia politica
#uterea deplină a sistemului se *azează pe mass-media şi propagand' . , dierenţele economice ma(ore , şoma(ul , in0aţia , nemulţumirile nemulţumirile sociale , au alimentat şi accelerat procesul de instaurare al regimurilor totalitare. $e va consolida convingerea că regimurile democratice nu sunt capa*ile să redreseze situaţia.
Regimuri )otalitare
$tanga
'reapta
U.3.S.S. 6 comunism
4ermania 6 naism Italia ! Bascism
II.a2 II.a2 Regimul egimul Comunis Comunistt " HR$$: HR$$: Rusia se conrunta cu o criza economică, politică şi militară, datorată înrângerilor suerite pe rontul din primul răz*oi ră z*oi mondial.
"evol evoluţ uţia ia Burg1 urg1ez ez' ' " ?Fe*r e*rua uarreM > marti artie e 8A8 " dec declan lanşa şattă în #etters*urg urg şi în marile oraşe, a implicat mem*rii #art artidului Constituţional 'emocrat şi 6elşevicii .
a 8 martie 8A8 , puterea era preluată de un guvern provizoriu , condus de prinţul vov, care va decide reormele reormele : 5i*ertatea 5i*ertatea presei6 şi 5 iua iua de lucru de opt ore6 , iar pe ? martie 8A8 , ţarul !icolae al II-lea a*dica.
$e vor constitui sovietele " consilii ormate din muncitori şi soldaţi, care tre*uiau să asigure controlul populaţiei. @cestea vor + in0uenţate de partidul *olşevic. enin va lansa din e;il 5ezele din Aprilie7 , în care preciza necesitatea preluării puterii prin revoluţie şi instaurarea proletariatului.
"evoluţia "evoluţia Bolşevic' Bolşevic' " 89 octombrie ; noembrie (<(; " *olşevicii vor specula nemulţumirile sociale, promiţând scoaterea din răz*oi a Rusiei. Cont Co ntro rolâ lând nd so sovi viet etel ele e din din mari marile le oraş oraşe, e, vor vor preg pregăt ătii lovi lovitu tura ra de stat stat,, guvernul +ind răsturnat.
&a + realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor #opoarelor din Rusia N era recun recunosc oscut ut drept dreptul ul popoar popoarelo elorr din Imperi Imperiul ul /arist /arist la auto-determinare. la Brest-/itovs?. =olşevicii îşi vor consolida puterea prin poliţia politică creeată in decem*rie 8A8 de ev )rotsOi. ţarul !icolae al II-lea era înc4is la EOaterin*urg, proclamându-se R$$R 1 "epublica Sovietic' Socialist' "us' @.
(<(> (<8) -G are loc răz*oiul civil dintre *olşevici şi adepţii tarului, spri(iniţi de @ntanta. =olşevicii vor câştiga această luptă. &or + des+inţate celelalte partide politice , con+scate proprietătile private, va + instaurată cenzura, iar liderii opoziţiei înc4işi sau ucişi. /a =) decembrie (<88, prin alăturarea )ranscaucaziei , Hcrainei şi =ielorusiei la R$$R, se puneau *azele HR$$-ului 1Hniunea Repu*licilor $ocilaiste $ovietice 2 , organizată conorm Constituţiei din 8A?9.
$)@I!I$%H 'upa 8A?9 , liderii marcanti ai partidului *olsevic au ost:
Stalin rot?i oms?i Bu1arin
"i?ov nioviev amenev
'isputa dintre $talin şi )roţOi pe marginea direcţiei politice 1 )roţOi susţinea teoria revoluţiei revoluţiei permanente permanente eportul eportul de revoluţie revoluţie N $talin susţinea ideea comunismului într-o într-o singura ţară, spri(init şi de ceilalţi mem*rii 2, va duce la înlăturarea lui )roţOi din uncţia de comisar de răz*oi 18A?72 , in 8A?A va aduce e;ilarea acestuia, pentru ca acesta să +e asasinat în 8A9B în %e;ic.
%asuri ale regimului $talinist 18A?9M8A? " 8A7F2 5ationalizarea
#lan Economic
@gricultura
economice ,lanurile cincinale cincinale " primul plan ,lanurile 8A?> " 8AFF , presupunea cent ce ntra rali liza zarrea tutu tuturror res esur urse selo lorr economice si organizarea productiei pe 7 ani . orta tarrea indu indusstria triali lizzarii HR$$ HR$$ , Dor indust dustrria +in +ind vaz vazuta uta ca so solu luti tie e pentru eradicarea inapoierii economice $olectivizare " 8A?A -G con+scarea pamanturilor si comansarea lor in gospodarii agricole sau col4ozuri ,roletcultismul ,roletcultismul " o cultura noua ce rupea legaturile cu perioada anter anterioa ioara ra,, consi consider derata ata decad decadent enta. a. Era o cultura ce avea ca elemente centrale munca si muncitorul Sta1anovis vismul mul " miscare ce viza Sta1ano cresterea concurentei dintre muncitori pentru a mari normele de productie. @cest concept vine de la muncitor muncitorul ul @le;e @le;eii $ta4anov $ta4anov,, miner miner ucrainian, care ar + depasit norma de lucru de car*une e;tras cu 89 ore. 3poza ozantii tii era rau u trimis imis in gulag " sist sistem eme e de laga lagarre si pusc puscar arii ii ale ale HR$$ , soldata cu moartea a > milioane de victime. 6area teroare " epurarea ampla , vizand mem*rii partidului considerati potentiali rivali 1generali si maresali ai armatei rosii2 " 8mil 7BB victime personalitatii dus la $ultul apogeu
#lan Cultural
#lan Ideologic
#lan #olitic
ramurilor
politica " la *aza sistemului cons co nsti titu tuit it de ca catr tre e stal stalin in , poli politi tia a poli politi tica ca a stat stat la *aza *aza co cont ntrrolul olului ui populatiei N aceasta poarta denumirea de $CA50&DB
,olitia
'upa 8A97, comunismul se va e;tine pe *aza evolutiei politico-militare. politico-militare.
II.*2 Dascismul ascismul:: )otalitarismul )otalitarismul de dreapta, ascimul italian şi nazismul german , au aparut ca o reacţie la consol consolida idare rea a comuni comunismu smului lui,, pe un ond ond de umilin umilinţă ţă naţion naţională ală : erman ermania ia pierd pierduse use raz*oiul şi considera ca i s-a impus un dictat , iar Italia considera că a pierdut pacea. @m*ele regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a onoarei, am*ele +ind state naţionaliste : *aza ascistă " naţiunea N *aza nazistă " poporul. Criza Italiei de după 8A8> a ost accentuata de mişcările socialiste din 8A8A-8A?B. 3 mare parte a *urg4eziei vor susţine e;trema dreapta ca o garanţie în aţa ameninţării din stânga. #rimele grupări asciste au aparut la %ilano , creeate de Benitto 6ussolini în 8A8A , ce reuneau veteranii de răz*oi 1 +ascii de combatimento@. @veau ca sim*ol 5ascia6 sim*ol roman din timpul repu*licii. Ideologica ascistă " 5statul naţiune este elementul primordial şi era vazut ca o +inţă distinctă de cea a indivizilor , care sunt su*ordonaţi statului6
artidull 5ation 5ational al Eascist ascist . a ?> octom*rie 8A??, n urma
%asuri @le Regimului Dascist 8A?7-8A?
#lan Economic
#lan Ideologic #lan #olitic
: erau des+intate sindicatele , si inlocuite cu Sistemul $orporatist $orporatist ,structuri ce grupau muncitori si patroni. Economia era controlata de sistmeul asc ascis ist, t, impu impuna nand nduu-se se auta autar4 r4ia ia " limitarea importurilor )inerii )inerii erau educati in cultul #artidului Dascist , denumiti Avangardisti Avangardisti Balillas #opulatia adulta constituia negre7. 5camasile negre7. #olitica interna
Impunerea cenzurii Interzicerea celorlaltor Cultul personalitatii
partide " Il &uce
%ussolini ,uterlie /ui 6ussolini In stat " ege adoptata de parlament in 8A?7, prin care acestuia i se acordau puteri nelimitate #olitia politica " F0"A. #olitica e;terna 8A?F
- #rin ,acea de la /ousagne ane ane;a ar ar4i 4ipe pela larg rgul ul 'ode 'odeca cane nezz si Insula Coru ,rin $onc $oncor orda datu tull de la 8A?A - ,rin /uterano era recunoscuta e;istenta &aticanului 8AF7-8AF " trupele italiene pronind din $omalia vor cuceri Etiopia nov 8AF 8AF " se puneau puneau *azele *azele aei "oma Berlin o?Go 8AF-8AFA " Italia se implica alaturi de er ermani mania a in ra raz* z*oi oiul ul civi civill din din $pania 8AFA " Italia ane;a @l*ania
II.c2 !azismul: !aţional socialismul " nazismul " este varianta germană a ascismului, conturat în anii 8AFB. !azismul a ost ideologia ,artidului 6uncitoresc Derman în+intat în ianuarie ,artidu idull 5aţio 5aţional nal-So -Socia cialis listt al 6u 6unci ncitor torilo ilorr Derma Dermani ni 8A8A, denumit mai apoi ,art 5S&A,@. @dol itler , născut în 8>>A în ermania, se va înrola voluntar în armata germană, participând la primul raz*oi mondial , resimţind nemulţumirile naţiunii în 8A8>. ermania considera că i s-a impus un dictat la &ersailles, condiţiile tratatului +ind inaccepta*ile :
cedarea teritoriilor @rsacia si orena Drantei decolonizarea ermaniei limitarea eectivelor militare plata daunelor de raz*oi demilitarizarea Renaniei
#artid artidul ul !a !azi zist st,, iniţ iniţia iall rest restrân râns, s, va atrag atrage e tot tot mai mai mulţ mulţii adep adepţi ţi pe ond ondul ul criz crizei ei economice din primii ani de după raz*oi datorită ideilor ve4iculate:
!ationalism @nti-li*eralism @nti-parlamentarism #uritatea rasiala Redo*andirea Redo*andirea onoarei nationale
Ideile de *ază ale doctrinei naziste vor + regăsite în cartea lui itler " %ein Pamp 1upta %ea2 , scrisă în 8A?7 .Criza economică din 8A?A va oeri partidului nazist şansa de a se a+rma. @cesta va o*ţine la alegerile din 8AF? cele mai multe voturi, iar preşedintele ,aul von Hindenburg1 îl va desemna pe itler itler cancelar al ermaniei la la FB ianuarie 8AFF. 8AFF. #rincipiile #rincipiile undamentale ale doctrinei naziste sunt: eoria spaţiului vital " se impunea ruperea lanţurilor de la &ersailles şi
o*ţinerea unor noi teritorii de locuit pe seama vecinilor eoria rasei ariene " lumea este împărţită în două categorii : rasele superi superioar oare e şi ineri inerioar oare e N ras rasa a german germană ă repr reprez ezent entând ând ras rasa a ariană ariană prin prin de+niţie, menită să conducă lumea Cvreii " aceştia reprezintă plaga societăţii germane , +ind sortiţi ani4ilări itler va reusi să controleze #artidul #artidul !azist, uvernul şi Instituţiile statului.
Ctapele consolid'rii puterii: 8;-8>
+ebruarie (<<= " Incendierea "eic1stagului " pentru a elimina opoziţia, naziştii vor înscena incendierea #arlamentului , *lamând pentru acest act pe comunişti şi socialişti , care vor + arestaţi. @ ?-a zi va + introdusă starea de urgenţă - G limitarea drepturilor civile martie
(<== " pentru a-şi mari ponderea in #arlament, naziştii vor organiza noi
alegeri. 8=
mart martie ie (<== (<== " /egea /egea de Împ Împut utern ernici icire re " pute putere rea a legi legisl slat ativ ivă ă trec trecea ea în su*ordinea uvernului 1ani4ilarea 1ani4ilarea separării puterilor in stat2 Iulie
(<== " erau des+inţate partidele politice, #artidul #artidul !azist devenind partidul unic
8<-=) ) 8<-=
iuni iunie e (<=# (<=# " 5oaptea $uţitelor /ungi " trupele $.@. dovediseră în mai mult multe e rându rânduri ri insu insu*o *ord rdon onar are e în aţa aţa lui lui itl itler er,, moti motiv v pent pentru ru ca care re , lide lideri riii ac aces este teii organizaţii para-militare vor + asasinaţi, în runte cu conducătorul său Erns Ro4m
Frganizaţii naziste : Destapo
" poliţia politică rupele SS şi SA " organizaţii para-militare de atac şi de apărare organiza izaţi ţie e menită menită să înlocu înlocuias iască că sindic sindicate atele, le, având având atri*u atri*uţi ţiii Erontul 6uncii " o organ scăzute
Aparatul
de propagand' " se *aza pe radio şi era condus de osep4 oe*els. Hitlerugend " regimul nazist a pus *azele unei structuri ce înregimenta tinerii, educându-i în spiritul ataşamentului aţă de ţară şi de Du4rer
%asuri ale Regimului !azist &a + eradicat soma(ul . 8AF9 " soma(ul atinsese cote inalte, mil. someri 8AF " su* 8 mil. someri 8AF> " nevoia de orta de munca straina Eradicarea s-a realizat prin ating atinger erea ea unor unor o*iect o*iective ive de inter interes es pu*lic : @utostrazi, #latorme , Hzine .
#lan Economic
%asurile in plan politic au vizat incalcarea tratatelor de la &ersailles.
(<=# " reluarea produ oducerii armamentului (= marti artie e (<=9 <=9 " re reint intrrodus odus serviciul militar o*ligatoriu ; martie (<=* " (<=* " remilitarizarea Renaniei Fctombrie noembrie (<=; " a;a R=) ((-(8 martie (<=> " (<=> " @nsc4luss " ane;area @ustriei 8<-=) septem tembrie (<=> " Conerinta de la %unc4en 8= august (<=> " #actul Ri** Ri **en enttrop-% op-%ol olot otov ov " impa imparrtir tirea Europei in $ere de in0uenta
#lan #olitic
#lan @nti-$emite
@nti-semitismul " ideologie o+ciala, concretizata concretizata prin masuri legislative rasiale
( aprilie (<== " *oi oiccotu otul general ce viza magazinele si +rmele evreiesti (<=#-(<=9 " evreii vor + indepartati din unctii (9 sept septem embr brie ie (<=9 (<=9 " lege legea a cetateniei " era considerat cetateani doar germanul (# noem noembr brie ie (<=9 (<=9 " legea
stigma stigmatiz tizari ariii evreil evreilor or si interz interzice icere rea a casatoriilor mi;te <-() noembrie (<=> " (<=> " !oaptea de Cristal 8) ianuarie (<#8 " (<#8 " Conerita de la Qansee " $olutia Dinala &or + omorati peste mil. everi
/agare de concentrare :
@usc4itz-=irOenau )re*linOa )re*linOa $o*i*or %a(daneO
=elzec 'ac4au =uc4enald =ergen-=elsen
Cronologie 'ata
Eveniment
1"* 1"*" 1"++ 1"+ 1"+ *1 iunie 1"< 1"<@ august 1"1" 1"* 1@ iun 6 *? aug 1"< mai 1"<" octom7rie 1"<" 1"<"!1"+ +? octom7rie 1""? 1"<!1" 1" 1""!1"" 1"* 1"@"!1""? 1"* *+ fe7 mar 1"1@ 1"?+ 1 martie 1"1@
>omunismul în -olonia >omunismul în Iugoslavia 9aismul în /ustria >omunismul în 4recia >omunismul în 3omania 3eferendumul din Italia >onstituţia 3epu7licii Italia >onstituţia de la Jeimar -reşedintele -aul von 5inden7rug= >onferinţa de la -otsdam >ontituţia de la &on 6 3B4 /pariţia 3B4!Ului >ancelarul Konrad /denauer Unificarea 4ermaniei / onstituţia Branceă a lui >=. 4aulle >=. De 4aulle preşedinte al Branţei /mendament >onstituţional ! Branţa Branţa (argaret= T=atcer (area &ritanie vs. /rgentina 3evolutia &urg=eă ! 3usia >ongresul de la Aondra şi &ru0elles al revoluţionarilor revoluţionarilor din 3usia 4uvernul Avov
* martie 1"1@ * oct @ nov. 1"1@ * nov 1"1@ + martie 1"1 +? decem7rie 1"** 1"*< 1"* 1"*" 1"
Larul 9icolae al II!lea a7dica 3evoluţia &olsevica Declaraţia -opoarelor din 3usia -acea de la &rest!Aitovs /pare U3SS >onstituţia U3SS Stalin % Kamenev si ;enoviev vs Trotsi Trotsi e0ilat Trotsi Trotsi asasinat în (e0ic 3egimul Stalinist -rimul plan cincinal >olectiviarea în 3usia Aansat conceptul de Sta=anovism (area Teroare în 3usia Aua nastere -artidul 9aţional Bascist (arşul asupra 3omei Aegea 6 -uterile lui (ussolini în stat Desfiinţarea sindicatelor şi apariţia Brontului (uncii -acea de la Aousagne >oncordatul de la Auterano Italia cucereşte Ctiopia 3ă7oiul civil din Spania Italia ane0a /l7ania 5itler prelua puterea 6 desemnat cancelar (ein Kampf Incendierea 3eic=stagului Aegea de Emputernicire 9oaptea >uţitelor Aungi &oicotul 4eneral Aegea >etăţeniei 6 Aegile rasiale de la 9urnen7erg Aegea stigmatiării evreilor 6 9urnen7erg 9oaptea de >ristal 3eintroducerea serviciului militar o7ligatoriu 3emilitariarea 3enană /nsc=luss!ul >onferinţa de la (unc=en -actul 3i77entrop!(olotov -olonia atacată de 4ermania
Oameni, societate şi lumea ideilor.
-Ideologii si practici politice in RomaniaI.
Ideo Ideolo logi giii şi şi pra pract ctic icii pol polit itit itic ice e pân până ă la la 8A8 8A8>: >:
$istem $istemul ul politic politic al Români României ei , la început început de sec. JJ, s-a *azat *azat pe $onstituţia din (>**. @ceasta a sta*ilit un regim li*eral. Constituţia era structurată pe > titluri , capitole şi secţiuni, precizând că principatele unite reprezintă reprezintă un singur stat " "F6J5IA.
,rincipiile moderne ale constituţiei erau:
separarea puterilor in stat suveranitatea naţională monar4ia constituţională şi ereditară guvernarea reprezentativă reprezentativă si responsa*ilă garantarea drepturilor şi li*ertăţilor cetăţeneşti
%onar4ul era un actor de ec4ili*ru al scenei politice. Reprezentantul monar4iei , Carol I , a continuat programul de modernizare a României , începute de @l.I.Cuza. @ susţinut lupta naţională a românilor de peste graniţă, domnia sa garantând sta*ilitate politică. #rima realizare a ost conducerea României spre independenţă, proclamată la < mai #uteri prin $ongresul de ,ace de la Berlin " ((= iunie(>;; şi recunoscută de %arile #uteri ((= iulie (>;>.
$onsolidarea dinastiei in (>;>-(>>(: septem*rie 8>A " Carol primea titlul de 5alteţă regală6 89 martie 8>>8 " #arlamentul proclama Romania ca regat 8B mai 8>>8 " Carol şi Elisa*eta erau încoronaţi ca regi 8> mai mai 8>>8 8>>8 " #ac actu tull de Damil amilie ie " Derdi erdina nand nd es este te proc procla lama matt prin prinţţ moştenitor
$istemul politic întemeiat la 8> era reglementat de votul cenzitar. E;istau 9 colegii iunie (>># (>># : un co elec electo tora rale le,, num numărul ărul lor lor +ind +ind redus edus la F in iunie cole legi giu u pent pentru ru ca came mera ra 'eputaţilor şi ? colegii pentru $enat. $olegiul electoral " grupa categoriile de alegători, dierenţiate pe criteriul averii
F de deputaţi.
lei ,
$olegiul electoral era ormat din 8BB.BBB alegători. $cena politică a ost dominată de ? partide : #artidul !aţional i*eral şi #artidul Conservator. Conservator.
Ia2
#artide artide politi politice ce in0uen in0uente te până până la la 8A8 8A8>: >:
#artidul !ational i*eral " #! " ?9 mai 8>7
#artidul !ational i*eral
%em*rii %arcanti
Categoria Reprezentata
I.$. Brati ratia anu si %em* %em*ri riii Donda ondato tori ri:: I.$. $.A."osseti - se vor vor se sepa para ra in 8>>9 >>9 , =ratia atian nu conducand pana in 8>A? 'upa 8ABA s-au succedat la putere : Ionel I.$.Bratianu 0intila Bratianu I.D1.&uca $onstantin Bratianu Reprezentau interesele politicoeconomice ale *urg4eziei industriale si +nanciare
'eviza
K,rin 5oi Insine7
Ideologia
$e dorea valori+carea tuturor resurselor nationale in vederea dezvoltarii societatii romanesti. $e pronuntau pentru dezvoltarea accentuata dupa model occidental.
#artidul conservator " #C " F e*ruarie 8>>B
#artidul Conservator %em*rii %arcanti
Categoria Reprezentata 'eviza
@ ost condus de /ascar $atargiu ! itu 6aiorescu ! ,.,.$arp! Drigor ore e $anta $antacuz cuzin ino o D1 Drig (>><-(<);@ Reprezentau interesele marilor mosieri K,asii marunti7
Ideologia
#rogresul dura*il al tarii nu se poate ace in salturi, ci gradual, prin mentinerea unei legaturi organice intre trecut si prezent. Este necesar adoptarea treptata a isntitutiilor occidentale, pe masura ce populatia romana este pregatita sa le asimileze
#! si #C se vor a0a succesiv la guvernare guvernare datorita principiului principiului rotative guvernamentale guvernamentale din 8>A7.
II.
Ideologii si practici politice dupa 8A8>:
'upă 8A8> , Romania a cunoscut sc4im*ari radicale în cadrul supraetei 18F.BBB -G ?A7.B9A Om2 şi populatiei. @par minoritatile nationale: Românii " 8,AS %ag4iarii " ,AS ermanii " 9,8S Evreii " 9S $oncretizarea "om2niei 6ari a impus necesitatea realiz'rii unor re+orme ample :
Reormele din 8A8>-8A? Reorma
'ata
otul otul Universal
(* noembrie (<(>
Aegea e0proprierii marilor mosii din ec=iul ec=iul 3egat
(9 decembrie (<(>
>alendarul 4regorian
6artie (<(>
3eforma unificarii monetare
oamna (<8)
9oua >onstitutie
8< martie (<8=
3eforma reorganiarii &isericii )rtodo0e
89 +ebruarie (<89
3eforma /dministrativa
(# iunie (<89
Aegea -rimei Clectorale
8; martie (<8*
E;plicatie @veau drept de vot *ar*atii ma(ori cu e;ceptia cadrelor din armata si a magistratilo &a a(uta la realizarea reormei agrare, in (<8( prin improprietarirea improprietarirea a 8mil.9BB am. cu 4a. 8 aprilie devenea 89 aprilie Erau scoase din circulatie coroana austro-ungara si ru*la ruseasca @daptarea Constitutiei din 8> =iserica este ridicata la rang de patriar4ie, 6iron $ristea devenind primul patriar4 @pare principiul descentralizarii administrative -G 8 (udete, cpmdise de preecti #artidul #artidul care detinea cel putin 9BS din voturi , in calitate de
grupare ma(oritara , primea (umatate din mandatele Camerei 'eputatilor. Cealalta (umatate se aloca tuturor tuturor partidelor ce depaseau pragul electoral de ?S , in ordine descrescatoare, descrescatoare, incepand cu partidul invingator
HR%@RI
'ispărea marea proprietate unciară 'ispărea puterea economica a moşierilor 'ispărea #C $e consolidează #! Creşte importanţa muncitorilor industriali şi a ţăranimii 'iversi+carea 'iversi+carea $pectrului #olitic
IIa2 IIa2 !e !eo- o-i* i*er eral alis ismu mul: l: @ ost teoretizat de &intilă =rătianu, %i4ail %anoilescu şi $tean eletin. eletin arăta că 5viitorul nostru tine de o pro*lemă undamentalăN ne tre*uie o mare independenţă6. eletin insista pe principiul că independenţa politică tre*uie completată de una economică. $usţinea nationalizarea capitalului şi constituirea unui capitalist auto4ton Era susţinută ideea limtării olosrii capitalului strain şi emanciparea de su* +nanţa straină.
II*2 /aranismul. #artidul !aţional /ăranesc #artidul !ational )aranesc " #!) " 8B oct. 8A? %em*rii %arcanti
%em*rii ondatori : Ion %i4alac4e si Constantin $tere
Categoria reprezentata
Reprezentau interesele taranimii
'eviza
K,ortile &esc1ise7
$ustineau ideea ca Romania tre*uie sa se edi+ca ca stat taranesc. $e punea accentul pe agricultura modernizata, iar in plan industrial urmau sa +e sustinute ramurile avand necesarul de resurse asigurat in tara. @(unsi la guvernare in perioada (<8>-(<== vor (<8>-(<== vor + aectati de criza economica
Ideologia
@lte partide politice: ,oporului ,artid ,artidul ul ,oporului ,oporului " 8 aprilie 8A8> " @le;andru @verescu 18A?B /iga ,oporului 8A?8 " reorma agrară2 ,artidul Social &emocrat " 8A? " reprezentau interesele muncitorilor ,artidul
#artide E;tremise iga @pararii !ational Crestine
egiunea @r4ang4elului %i4ail
#artidul Comunist din romania
%artie 8A?F " @C Cuza %ilta pt alianta cu Italia si e;cluderea evreilor din viata sociala si economica Iulie 8A? " Corneliu elea Codreanu. Darda de 3er " 8AFB 6iscarea /egionara @pelau la mesianism si la la cultul taranului > mai 8A?8 $ustinea principii ce periclitau integritatea statala.
III. II. Car aro ol al II-l I-lea: %onar4ia în perioada inter*elică a reprezentat elementul c4eie al sistemului politic, uncţia sa +ind reglementată prin $onstituţia din (<8=. Caracterul ei a ost reprezentat de Derdinand I18A89-8A?2. #restigiul monar4iei va creşte prin prisma %arii Hniri. @pogeul acesteia a ost atins odată cu încoronarea suveranilor , la @l*a-Iulia " 87 octom*rie 8A??. $pre sârşitul domniei lui Derdinan, imaginea monar4iei a avut de suerit pe *aza crizei dinastice, determinată de renunţul prinţului Carol al II-lea la statutul de moştenitor al tronului, decizie anunţată prin scrisoarea de la 8? decem*rie 8A?7. #rin $onsiliu de $oroan' de la F8 decem*rie 8A?7, era acceptată decizia lui Carol, care era care era e;ila ;ilatt din din ţară, ţară, rămânâ rămânând nd în oc occi cide dent nt su* su* nume numele le de Ca Caro roll Ca Carai raima man. n. #rinţ rinţ
moştenitor va vedeni %i4ai, care urcă pe tron la ?B iulie 8A?, domnia sa până în 8AFB a0ându-se su* tutela unei regenţe regale ormate ormate din: %iron Cristea 4. =uzdugan " seul (ustitiei #rincipele !icolae
#e ondul crizei dinastice apare curentul ce susţinea readucerea prinţului Carol pentru reacerea ordinii dinastice, susţinut de runaşii ,5L. Carol va reveni în ţară în iunie, pt ca la > iunie8AFB să +e recunoscut ca rege, iar %i4ai să redevină prinţ moştenitor , su* titlul 6are 0oievod de Alba-Iulia.
$arol al II-lea " 8AFB-8A9B " a realizat mai multe acţiuni care au vizat înlăturarea regim regimulu uluii democr democrati aticc şi instau instaurar rarea ea unui unui regim regim totali totalitar tar,, autorit autoritar ar.. $e va concr concreti etiza za Kcamarila regal'7 pe lângă Elena upescu. Regel egele e a încu încura ra(a (att guve guverrnul nul să co cond nduc ucă ă prin prin decr decret ete e legi legi,, +ind +ind co comp mprromis omisă ă autorit autoritate atea a #arlame arlamentu ntului lui.. @ spri(i spri(init nit ormaţ ormaţiun iunile ile e;tr e;tremi emiste ste pentru pentru a lovi lovi în sis sistem temul ul democratic. )otuşi, în perioada lui Carol al II-lea, economia Romaniei a atins cele mai înalte cote, &ec4iul &ec4iul Regat cunoscând în plan cultural o perioadă clasică. a alegerile din ?B decem*rie 8AF , nici un partid nu a totalizat procenta(ul de 9BS:
#! " F7,AS #!/ " ?BS )#/ " 87,7>S 1)otul 1)otul #entru )ara2 )ara2 #!C " A,87S - 3ctavian oga va + desemnat Ke al uvernului
Carol a pregatit în spatele acestui guvern instaurarea unui regim propriu, autoritar, concretizat concretizat prin numirea in uncţia de prim-ministru a lui %iron Cristea la 8B e*ruarie 8AF>.
%asurile ce vor consolida regimul autoritar sunt:
Reormele Regimului lui Carol al II-lea Reorma Introducerea starii de asedu si a cenurii 9oua >onstitutie
'ata
E;plicatie
(( +ebruarie (<=> 8) +eburarie (<=>
Regele participa legal si activ Regele la actul guvernariiN varsta de
vot ridicata la FB de ani
Diolvarea -artidelor
=) martie (<=>
Desfiintarea Sindicatelor
Fctombrie (<=>
Infiintarea -artidului Unic
(* decembrie (<=>
StraGa Tarii
&ecembrie (<=>
3eforma /dministrativa
(<=>
$onsiliul de $oroana devenea organ premanent $indicatele erau inlocuite cu *resle, cu atri*utii diminuate Erontul "enasterii 5ationale, cu mem*rii din partidele des+intate Hn organism ce reunea tinerii de -?8 ani , educandu-i in spiritul atasamentului ata de rege @pareau 8B tinuturi, conduse de rezidenti regalu. $e urmarea controlul administratiei
Regimul egimul autoritar autoritar a presupus presupus încălcare încălcarea a principiul principiului ui : "egele domneşte dar nu şi guverneaz'. Regele impunea principiul că guvernul tre*uie să dea socoteala în aţa sa, acesta guvernând prin decrete legi. Ca urmare a intensi+cării pe plan e;tern a regimurilor totalitare, Romania a ost direct vizată de acest enomen a0at în desăşurare
Cedarile )eritoriale eritoria le ? " ?> iunie 8A9B ?B august 8A9B septem*rie 8A9B
In urma a * ultimate sovietice , 3omania ceda U3SS!ului &asara7ia si Tinutul 5erta In urma Dictatului de la iena , 5itler si (ussolini o7ligau 3omania sa cedee Ungariei 9! Transilvaniei In urma Tratatului de 4ranita de la >raiova, 3omania ceda &ulgariei : >adrilaterul
Carol al II-lea era acuzat de dezastrul Romaniei. a septem*rie 8A9B părăsea tronul , %i4ai redevenind rege.
Cronologie
'ata
Eveniment
1 iulie 1 " mai 1@@ 11+ iunie 6 11+ iulie 1@ Septem7rie 1@" 1< martie 11 1? mai 11 1 mai 11 *< mai 1@ + fe7ruarie 1? 1"!1"?@ 1" 1 decem7rie 1"1 1 noem7rie 1"1 1 decem7rie 1"1 1"*1 (artie 1"1 Toamna 1"*? *" martie 1"*+ * fe7ruarie 1"* 1< iunie 1"* *@ martie 1"* 11 Decem7rie 1"1 1? octom7rie 1"* 1"*!1"++ 1 aprilie 1"1 1"*@ (artie 1"*+ Iulie 1"*@ 1"+? mai 1"*1 1"1
>onstituţia din 1 -roclamarea Independenţei 3om2niei >onferinţa de -ace de la &erlin >arol primea titlul de alte9: regal: -arlamentul proclamă 3om2nia ca regat >arol şi Clisa7eta încoronaţi ca regi -actul de Bamilie -9A -> >antacuino lider -> -rincipiul rotative guvernamentale (area Unire otul Universal Aegea e0proprierii marilor moşii din ec=iul ec=iul 3egat 3eforma /grară >alendarul 4regorian 3eforma unificării monetare 9oua >onstituţie 3eforma reorganiării &isericii )rtodo0e 3omane 3eforma /dministrativă /dministrativă Aegea -rimei Clectorale -93 -L -9L 4uvernarea -9L Aiga -oporului-artidul -oporului -SD Aiga /părarii 9aţional >reştine Aegiunea /r=ang=elului (i=ail A/( !# 4arda de Bier -artidul >omunist din 3omania Berdinand I Encoronarea ca regi a lui Berdinan şi (ariei 3enunţul lui >arol la titlul de prinţ moştenitor >onsiliul de >oroană acceptă deciia lui >arol -rima domnie a 3egelui (i=ai >arol al II!lea 3ecunoscut ca rege >arol al II!lea /legerile unde nici un partid partid nu a strans ristea numit prim!ministru
11 fe7ruarie 1"+ *? fe7ruarie 1"+ +? martie 1"+ )ctom7rie 1"+ 1 decem7rie 1"+ Decem7rie 1"+ 1"+ *!* iunie 1"
Introducerea stării de urgenţă şi a cenurii 9oua >onstituţie Diolvarea -artidelor Desfiinţarea Sindicatelor -artidul unic StraGa Lării 3eforma /dministrativă /dministrativă >edarea &asara7iei şi 5ertei U3SS!ului Dictatul de la iena Tratatul de 4raniţă de la >raiova
Oamenii, societatea şi lumea ideilor -Constitutiile Romaniei-
I.
Regulamentele organice:
A??erma erman n " octom ?> , a început un nou răz*oi ruso-otoman, înc4eiat prin pacea de la @dria @drianop nopol ol " ? septem septem*ri *rie e 8>?A 8>?A,, prin prin înrân înrânger gerea ea otoman otomanil ilor or.. Rusia usia devean deveana a puter putere e protectoare a principatelor. principatelor. #erioada 8>?A " 8>F9 ,a reprezentat perioada ocupaţiei militare ruseşti din principate, acestea +ind conduse de generalul ,avel issele+ , , ca preşedinte al celor doua adunări M divanuri.
,rotec ,rotecto torat ratul ul "usie "usieii viza "egulamentele ntele Frganice Frganice au viza ane;a ane;are rea a =asar =asara*i a*iei ei.. "egulame intrat in vigoare la :
8 iulie 8>F8 " /ara Ro Românească mânească 8 ianuare 8>F? " /ara %oldovei
'upă ela*orarea lor de către cele doua comisii *oiereşti conduse de consulul general 6incio?i, au ost apro*ate de către cele doua adunări o*şteşti , iar în 8>FF con+rmate de cătr că tre e sult sultan an.@ .@ce cest stea ea aduc aduce eau pent pentru ru prim prima a data data în isto istori ria a prin princi cipa pate telo lorr principiul modernizare instituţională. separ'rii puterilor în stat şi elemente de modernizare
Regulamentele 3rganice •
•
#uterea E;ecutiva
•
•
•
#uterea egislativa
•
'etinuta de domn ales pe viata de Adunar narea Fbsteasca ormata din marii *oieri 'omnul numea si revoca ministrii 'omnul avea drept de initiativa legi legisl slat ativ iva a si de sa sanc ncti tion onar are e a legilor 'omn 'omnul ul era a(uu a(uuta tatt de un S+at Admi Admini nist stra rati tiv v Ctr Ctrao aord rdin inar ar compus din -> ministrii 'etinuta de Adunarea Fbsteasca condusa Fbsteasca condusa de *oieri, care apro*au legile Intocmea rapoarte periodice despre starea tarii, numite ana+orale
'etinuta de instantele $urtii de Apel Apel!! (udecatoresti: (udecatoresti: $urt ribunalele Mudetene #uterea udecatoreasca Instanta $uprema " Inaltul &ivan &omnesc Hrmări ale impunerii "egulamentelor Frganice : •
•
modernizarea modernizarea instituţiilor interne serviciilor pu*lice îm*unătăţirea serviciilor au uniormizat sistemul +scalN s-a sta*ilit un impozit unic numit $apitaţie, *urg4ezia platind patent' apare conceptul modern de *uget este reîn+inţată armata s-a pre+gurat în+inţarea unei *ănci naţionale se întemeiază ar4ivele naţionale procuratura în (ustiţie apar corpuri de avocaţi şi procuratura
@spectele negative ale "egulamentelor Frganice : se menţin privilegiile şi scutirile de ta;e de care *ene+ciau *oierimea şi clerul nu era rezolvată pro*lema ţărănească: continuau să e;iste cl'caşi, numărul de zile de lucru +ind mărit 8MF 8MF din moşie moşie 1propr 1propriet ietate atea a uncia unciară2 ră2 era consid considera erată tă propr propriet ietate atea a e;clu e;clusiv sivă ă a *oierilor prin prin inte interm rmed ediu iull "egulamentelor Frganice se consol consolida ida contr controlu olull Rusiei usiei ca şi putere protectoare
@stel @stel , în /ara Românea omânească, scă, document documentul ul revol revoluţi uţiei ei ela*or ela*orat at la < iunie (>#> " #roclamaţia #roclamaţia de la Islaz solicita: deplina independenta administrativa si legislativa a tarii cu înlăturarea oricărui amestec strain " autonomia domn responsa*il des+inţarea rangurilor si privilegiilor *oiereşti : egalitatea in ata legii li*ertatea cuvântului si a tiparului arda naţională si drapelul tricolor Emanciparea evreilor evreilor si a ţiganilor Impropietarirea clăcaşilor, cu despăgu*ire Impropietarirea
II.
Convenţia de la #aris:
7F-8>7 se desăşoară Răz*oiul Crimeei, ce a ăcut ca pro*lema românească să devină o c4estiune de interes european. $-a convenit de către cele puteri garante. ga rante. #rin $ongresul de ,ace de la ,aris , martie 8>7:
#rotectoratul #rotectoratul ţarist era înlăturat aranţia celor puteri garante 1@nglia @ustria Dranţa, Imperiul 3toman, #iemont,#rusia, #iemont,#rusia, Rusia2 Convocar Convocarea ea în principate principate a două adunări adunări ad-1oc la Iaşi şi =ucureşti, prin care sa +e consultată voinţa românilor
a -> octom*rie 8>7 au ost ela*orate la Iaşi şi =ucureşti ? rezoluţii identice in 7 puncte: unirea statelor într-un într-un singur stat " "omania recunoaşterea recunoaşterea autonomiei principatelor aducerea pe tron a unui principe străin dintr-o dinastie europeană Adunare Fbşteasc' reprezentativă reprezentativă si guvernare responsa*ilă Recunoaşterea Recunoaşterea neutralităţii ţării Reprezentaţtii puterilor au intocmit un raport ce va + dez*ătut în cadrul $on+erinţei de la ,aris 1mai-august 8>7>2. 7>, rămânând su* suzeranitate otomană , a0ându-se su* garanţia celor puteri. Era sta*ilit principiul separării puterilor în stat. Diecare principat avea câte un domn ales pe Adunar are e Clec Clecti tiva va cu un mandat ani M Aduna Adunarea rea Fbsteas Fbsteasca ca în )ara viaţă de o Adun Romaneasca Romaneasca aleasă pe 7 ani.
Conventia de la #aris @re initiativa legislativa $anctioneaza $anctioneaza legile 'izolva Adunarea Clectiva 'esemna ministrii 'etinea puterea e;ecutiva , spri(init de $onsiliul de 6inistrii Este detinuta de domn, Adunar narea Clec lectiva, $omisia $entrala1Docsani2 $entrala1Docsani2 olul ela* ela*or ora arii rii proi proiec ecte telo lorr @u rolul comune de instantele 'etinuta (udecatoresti (udecatoresti si de Inalta $urte de $asatie si Mustitie1sediul Mustitie1sediul la Docsani2 $ent $entin inte tele le er erau au pron pronun unta tate te in numele domnului
'omnul
#uterea egislativa
#uterea udecatoreasca
!eprevăzând că domnii tre*uie să +e persoană distinctă, românii vor realiza du*la alegere a lui @l.I.Cuza, la 7 ianuare 8>7A 1/ara Românească2 şi ?9 ianuarie 8>7A 1/ara %old %oldov ovei ei2. 2.7A 8>7A-8 -8> >, , inst instit ituţ uţii iile le au unc uncţi ţion onat at în *aza *aza
Constituţiei. 9-8>, acesta a condus ca un dictator în temeiul unei noi constituţii.
III. III. $tatu $tatutul tul 'ezvo 'ezvoltă ltător tor al Co Conve nvenţi nţiei ei de de la la #ari #aris: s: 3poziţia conservatoare din Adunarea Clectiv' aţă de proiectul legii rurale l-a orţat pe Cuza să recurgă la lovitra de stat de la ? mai 8>9, dizolvând adunarea. @ urmat adoptarea unei noi constituţii validată printr-un ple*iscit la 8B-89 mai 8> " Statutul &ezvolt'tor al $onvenţiei de la ,aris. $'C# a ost soluţionată de nevoia impunerii unor reorme ample, impunând o domnie autoritară. 'omn 'omnul ul are are drep dreptt de iniţ iniţia iati tivă vă legi legisl slat ativ ivă, ă, drep dreptt de veto veto,, pe timp timpul ul vaca vacanţ nţei ei parlamentare putea emite decrete. #uterea legislativă era deţinută de el şi #arlamentul *icameral Adunarea Clectiv' şi $orpul ,onderator N preşedintele camerei era numit de domn, iar T din Corpul #onderator era desemnat tot de domn. #uterea e;ecutivă era deţinută de el şi uvern. $istemul de vot era censitar , insă nivelul de cens era mai mic. E;istau doua categorii de alegători: alegătorii direcţi care votau individual alegătorii primari care votau prin delegaţi 18BB alegători desemnatu 8 delegat2
I&. I&. Const nstitu ituţia ţia di din 8> 8>: 'upă a*dicarea lui Cuza oamenii politici din Romania s-au implicat în iniţiative în plan diplomatic pentru găsirea unui principe strain. , 8>, I.C.=r I.C.=răti ătianu anu $arol de Ho1enzole Ho1enzolern rn Sig1marig Sig1marig1en 1en, comu co muni nica ca în ţara ţara aduce aducere rea a ca prin princi cipe pe a lui lui $arol mem*ru al casei domnitoare a #rusiei şi înrudit cu !apoleon al III-lea. a ?7 aprilie 8> , Carol primea acceptul din partea şeului casei de o4enzolern , Qil4elm I , tatăl său Parl @nton şi cancelarul 3tto von =ismarO. aprilie 8> avea loc ple*iscitul pentru validarea aducerii lui Carol. a 8B mai8>, acesta a depus (urământ ca domn constituţional în ata #arlamentului. Carol I18>-8A892 I18>-8A892 a reprezentat reprezentat elementul de sta*ilitate al scenei politice româneşti. @ ost adoptată Constituţia la8 iulie 8>. )e;tul )e;tul ei era ela*orat de $onsiliul de Stat 1organism introdus prin $'C#, ce avea rolul ela*orării proiectelor de legi2. )e;tul a ost dez*ătut in Adunarea $onstituant' la 8M8Fmai 8>. Constituţia a avut in0uenţe li*erale şi conservatoare, +ind asemănătoare celei *elgiene din8>F8. Era prima lege undamentală ela*orată strict de clasa politică românească, +ind structurată pe > titluri , capitole şi secţiuni.
Constitutia din8> #uterea E;ecutiva
'omnul
#uterea egislativa
&.
'etinuta de domn si delegata guvernului $eul $tatului $eul armatei !umeste si revoca ministrii !umeste in toate unctiile pu*lice Convoaca si amana , sau dizolva #arlamentul =ate moneda Coordoneaza politica e;terna @corda distinctii si decoratii @re drept de veto absolut $anctioneaza si promulga legi Amnistiaza si gratiaza #oate emite regulamente " instructiuni pentru aplicarea legii 'etinuta de #arlamentul *icameral"or de control pt e;ecutiv Camera 'eputatilor adopta *ugetul #arlamentarii au drept de interpelareinterpelare-cer socoteala ministrilor
Constitutia di din 8A 8A?F:
@doptarea unei noi constituţii a ost necesară datorită realizării $tatului !aţional în8A8> şi datorită adoptării noilor reorme reorme precum precum votul universal sau reorma reorma agrară. Constituţia din8A?F a stat la *aza edi+ciului politic şi instituţional al României %ari în perioada inter*elică, reprezentând o adaptare a celei din8> #rin decretul regal din ?F ianuarie 8A??, #arlamentul a ost dizolvat, anunţându-se alegeri alegeri pentru pentru Adunarea 5aţional' $onstituant'. #! va câştiga alegerile, asigurânduşi astel ma(oritatea parlamentară. #!-ul va aduce în discuţie în #arlament proiectul noii constituţii. @ceasta va + adoptată în #arlament #arlament , iar apoi promulgată de regele Derdinand Derdinand pe ?> martie 8A?F, pentru ca a doua zi să +e pu*licată în monitorul o+cial.
Conor Con orm m noii noii co cons nsti titu tuţi ţiii , Regat egatul ul Român omânie ieii era era de+n de+nit it ca 5sta 5statt naţi naţion onal al şi indivizi*il1art.826, teritoriul său +ind inaliena*il 1art. ?2, având ca ormă de guvernământ monar4ia constituţională ereditară. #entru $enat era menţinută limita inerioara a vârstei candidaţilor de 9B de ani. $enatorii erau aleşi de patru colegii electorale. @lături de aceştia, în componenta $enatului intrau şi senatorii de drept " patriar patriar4ul 4ul,, mitr mitropo opoliţ liţii, ii, moştenitorul tronului.
Constitutia din 8A?F
#uterea e;ecutiva
#uterea egislativa
Incr Incredi edinta ntata ta re regel gelui ui si e;er e;ercit citata ata prin intermediul uvernului %inistrii erau numiti M revocati de monar4 uvernare responsa*ila !ici un act al regelui nu era vala*il daca nu era semnat de un ministru de resort, care isi asuma raspunderea astel %instrii aveau tripla raspundere: 8. polt poltic ica a " ata ata de Co Corp rpur uril ile e legiuitoare M #arlament ?. penala penala " in ata Inalt Inaltei ei Curti Curti de Casatie si ustitie F. civi civila la " in ata ata oricar oricare e part partii vatamate #arlament arlamentul ul *icameral *icameral " Senat si $amera &eputatilor Regele si #arlamentul aveau initiativa legislativa 'upa apro*area legilor in #ar arla lame ment nt urma urma sa sanc ncti tion onar area ea si promulgarea lor de catre rege 'eputatii si $enatorii aveau drept de anc1etainterpelare #ar arla lame ment ntul ul ac acor orda da uve uverrnulu nuluii votul de incredere sau neincredere Camera 'eputatilor adopta *ugetul Ela*or a*ore eaza la sa sars rsit itul ul se sesi siu unii "aspunsul la parlamentare 6esaul ronului #arlamentul era ales prin vot universal
#uterea udecatoreasca
Inalta $urte de $asatie si Mustitie putea sa (udece constitutionalitatea legilor declara declarandu-l ndu-le e inaplica inaplica*ile *ile pe cele care erau contrare Constitutiei Instantele pronuntau Instantele pronuntau 4otararile in virtutea legii, sentintele +ind date in numele regelui Mudecatorii erau inamovibili
Clemente noi introduse de $onstitutia din (<8=: •
•
•
era introdusă ideea că proprietatea este o +uncţie social', interesele colectivităţii colectivităţii tre*uind să primeze în aţa celor individuale " proprietatea privată rigidăN statul putea interv interveni eniii în raport raporturi urile le dintr dintre e actor actorii ii econom economici ici,, admiţâ admiţându ndu-se -se drept dreptul ul său de e;propriere e;propriere în cazuri de utilitate pu*lică principiul 5naţionaliz'rii bog'ţiilor subsolului6 " pe această *aza vor + adoptate legile care permiteau statului intervenţia sa în orientarea polticii economice a ţării " legea minelor (<8# în caz de pericol de stat se poate impune impune starea de asediu general sau parţial
'repturile si li*ertatile cetatenesti prevazute in Constitutie:
@rticolul
@rticolul
5'r 5'reptu epturi rile le civi civile le ale ale eme emeil ilor or se vor sta*ili de legile pe *aza depl eplinei inei egal galitati tati a celor elor doua oua se; se ;e.egi e.egi specia speciale le vor deter determin mina a conditiile su* care emeile pot avea e;ercitiul drepturilor politice6 $-a 4otarat doar acordarea drep dreptu turi rilo lorr civi civile le eme emeil ilor or,, ce cele le politice uramnd a + introduse prin legi speciale 5'eose*irile de credinte religioase si conesiuni, de origini de lim*a si origine etnica nu constituie in Romania o piedica pentru do*andirea drep dreptu turi rilo lorr poli politi tice ce si civi civile le si pentru a le e;ercita.
@rticolul 87
5Romanii, ara deose*irede origine etnica, de lim*a( sau religie, se *ucura de li*eratea constiintei, de li*ertatea invatamantului, de li*ertatea presei, a intrunirilor, de li*ertatea de asociatie si de toate li*ertatile si drepturile sta*ilite prin legi6
Constituţia din 8A?F a ost inlocuită de Carol al II-lea cu cea din 8AF> , a ost repusă partial dupa ?F august 8A99, pentru a + a*rogată de+nitiv la FB decem*rie 8A9.
&I. &I. Const nstitu itutia tia di din 8A 8AF>: Regele Carol al II-lea 18AFB-8A9B2 a urmărit instaurarea unui regim autoritar. @stel, la 8B-88 e*ruarie 8AF>, guvernul 3ctavian oga a ost înlocuit cu un 5guvern consultativ6 condus condus de patria patriar4 r4ul ul %iron %iron Criste Cristea, a, înlocu înlocuind ind regim regimul ul democr democrati aticc cu regim regimul ul autori autoritar tar monar4ic. a ?B e*ruarie 8AF> a ost pu*licată noua Constituţie, aceasta +ind supusă apro*arii de către populaţie printr-un ple*iscit. )e;tul Constituţiei , promulgate la ? e*ruarie a ost ela*orat ela*orat de către către (uristul (uristul Istrate 6icescu. Constituţia pornea de la *lamarea partidelor politice pentru dezordinea naţională într-un moment în care %işcarea egionară devenea tot mai evidentă. !oua constituţie ii permitea lui Carol sa devină un actor politic activ şi să participe eecti eectiv v şi legal legal la activi activitat tatea ea de guver guvernar nare.% e.%onar onar4ul 4ul era impli implicat cat în toate toate domeni domeniile ile,, prerogativele prerogativele acestuia crescând oarte mult, a(ungând practic să conducă singur ţara.
@rticole %arcante ale Constitutiei din 8AF> @rticolul FB @rticolul F8
Regele este capul statului
5#uterea 5#uter ea legislat legislativa iva se e;er e;ercita cita de rege , prin "eprezentanta 5ationala ormata din cele doua @dunari : $enatul si @dunarea 'eputatilor6 Regele sanctioneaza si promulga legi, nici o lege ara sanctiunea regala ne+ind vala*ila 'oar regele avea initiativa revizuirii $onstitutiei Cele doua adunari puteau
propune proiecte de legi in interesul o*stesc al statului 5#uterea e;ecutiva este incredintata regelui si e;ercitata de guvernul sau minstrii +ind raspunzatori doar in ata regelui6
@rticolul F?
@rticolul FF
5#uterea (udecatoreasca se e;ercita de organele ei, in numele Regelui.otararile (udecatoresti (udecatoresti se iau in virtutea legii si se pronunta in numele Regelui.6
,ersoana regelui este inviolabila! se+ul statului avand prerogativa convocarii Adunarilor /egiuitoare. "egele numeste si revoca ministrii. "egele avea dreptul de a emite decrete-legi ce urmau sa 3e supuse Adunarilor pentru rati3care! la cea mai apropiata sesiune 'rep 'reptu tull de vot pent pentru ru Adunarea &eputaţilor era ridicat la FB de ani, iar preoţii preoţii nu aveau aveau voie să acă politică. politică. Demeile Demeile primeau drept de vot , deşi în legea legea din 8AFA , acestea nu erau eligi*ile. eligi*ile. 8AF>.. a 8 decem decem*ri *rie e 8AF> 8AF> , printr printr-un -un decre decret-l t-lege ege,, lua naşter naştere e Erontul "enaşterii 5aţionale, primul primul partid partid unic unic al Români României ei,, deveni devenitt in 8A9B ,artidul 5aţiunii.
@ ost anulat dreptul de control reciproc şi au ost eliminate garanţiile care prote(au li*ertăţile individuale.
Căderea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a avut ca premisă cedările teritoriale din anii 8A9B. Regele a considerat că singura soluţie în această situaţie Antonescu scu. a 9 comp co mple le;ă ;ă es este te repr reprez ezen enta tată tă de pers persoa oana na gene genera ralu lulu luii Ion Antone septem*rie 8A9B Carol al II-lea îl desemna pe acesta prim-ministru.
Carol al ?-le Car ?-lea a a susp suspen enda datt Co Cons nsti titu tuţi ţia a şi a dizo dizolv lvat at #arla arlame ment ntul ul.. a 7 septem*rie 8A9B , @ntonescu i-a cerut acestuia să a*dice şi să părăsească ţara, iar la septme*rie 8A9B , Carol al II-lea a renunţat la tron în avoarea +ului său %i4ai18A9B-8A92. !oul rege va emite în aceeaşi zi un decret prin care îi acorda lui @ntonesc puteri depline în uncţia de $onduc'tor al statului.
a ?F august 8A99, în urma unei lovituri de stat, mareşalul Ion @ntonescu era înlăturat de la putere, aceasta +ind preluată de comunişti odată cu intrarea în ţara a trupelor sovietice.
a FB decem*rie 8A9 regele %i4ai a ost nevoit să a*dice, proclamându-se "epublica ,opular' "om2n'. 'e la un regim regim autoritar se ace ace trecerea trecerea astel la un regim totalitar " regimul comunist.
Cronologia 'ata
Eveniment
1*
>onvenţia de la /erman dintre Imperiul )toman şi 3usia 3a7oi ruso!otoman înc=eiat prin infr2ngerea otomanilor -acea de la /drianopol )cupatia militară rusă în -rincipate, aceasta devenind putere protectoare Intrarea în vigoare a 3egulamentelor )rganice în Lara 3om2nească Intrarea in vigoare a 3egulamentelor )rganice în Lara (oldovei >onfirmarea 3egulamentelor )rganice de sultan -roclamatia de la Isla 3ă7oiul >rimeei >ongresul de -ace de la -aris Cla7orarea la Iaşi şi &ucureşti a * reolutii identice în puncte >onferinţa de la -aris unde se va ela7ora :
aprilie 1* * septem7rie 1*" 1*"!1+< 1 iulie 1+1 1 ianurie 1+* 1++ " iunie 1< 1+!1 martie 1 @! octom7rie 1@ mai!august 1
Con,en9ia de la Paris
1" august 1 ianuarie 1" *< ianuarie 1" 1"!1 * mai 1< 1?!1< mai 1<
Se proclama noul stat : M-rincipatele Unite ale (oldovei şi ala=iei /legerea lui /l.I.>ua /l.I.>ua în Tara Tara 3omaneasca 3omaneasca /legerea lui /l.I.>ua /l.I.>ua în Tara Tara (oldovei /l.I.>ua Diolvarea /dunarii Clective de catre >ua -le7iscitul pentru validarea Statutului )e3,olt:tor
* martie 1 * aprilie 1 *! aprilie 1 1? mai 1 1!1"1<
I.>. &rătianu comunica în ţară aducerea ca princpe a lui >arol de 5o=enoler Sigmarig=en >arol primea acceptul de a veni în 3omania -le7iscitul pentru validarea aducerii lui >arol în ţară >arol depune Gurăm2nt în faţa -arlamentului >arol
al Con,en9iei de la Paris
11+ mai 1 1 iulie 1 1+1 *+ ianuarie 1"** * martie 1"*+ 1"*< *+ august 1"<< +? decem7rie 1"<@ 1?!11 fe7ruarie 1"+ *? fe7ruarie 1"+ *@ fe7ruarie 1"+ 1"+" +? martie 1"+ 1 decem7rie 1"+
Te0tul e0tul noii n oii >onstitutii de7ătut în /dunarea >onstituantă -romulgarea >onstituţiei din 1 >onstitutia 7elgiană Decretul regal privind diolvarea -arlamentului -romulagareaa noii >onstituţii de regele Berdinand Aegea minelor 3epunerea parţială în functţiune a >onstituţie din 1"*+ /7rogarea definitivă a >onstituţiei >onstituţiei din 1"*+ Enlocuirea 4uvernului )ctavian )ctavian 4oga cu (iron >ristea -u7licarea >onstituţiei din 1"+ -romulgarea >onstituţiei din 1"+ Aegea privind e0cluderea femeilor de la viaţa politică Desfiinţarea -artidelor -olitice Enfiintarea partidului unic ;
1"
Brontul 3enaşterii 9aţionale devine Partidul
< septem7rie 1"
9umirea în funcţia de prim!ministru a generalulului Ion /ntonescu /ntonescu îi cere lui lui >arol să părăsească ţara şi să a7dice >arol al II!lea va parasi tronul în favoarea fiului său , (i=ai / doua domnie a lui (i=ai (i=ai nevoit să a7dice , puterea fiind preluată de comunişti , proclam2ndu!se Republica Popular:
6a9ionale 6atiunii
septem7rie 1"
Rom>n:
Statul si politica
-@utonomii locale din spatiul romanesc.Dormatiuni romanesc.Dormatiuni prestatle.I.
)ransilvania:
etapa voievodatelor şi ducatelor româno-slave etapa cuceririi şi organizării lor de către mag4iari
#rimele reeriri istorice la spaţiul dintre Carpaţi şi )isa con+rmate de descoperiri $ronica lui AnonGmus AnonGmus 1 esta ungarorum M Daptele ungurilor2 scrisă ar4elogice apar în $ronica la mi(locul sec. JII. $unt atestate cnezatele cnezatele lui lui %enumorut, lad şi elu.
$nezatul lui 6enumorut " situ situat at într între e %ur %ureş eş,, )isa isa , uri urile le $omesului şi %unţii @puseni " Crişana " cu reşedinţa la =i4area $nezatul lui Dlad " situat între )isa, %ureş, Carpaţi, 'unăre " =anat " cu reşedinţa la Cuvin $nezatul lui Delu " situat pe cursul superior al $omeşului şi mi(locul %ureşului " Centrul )ransilvaniei " cu reşedinţa la 'ă*âca " acesta este a+rmat de @nonLmus ca +ind un anume român
%ag4iarii : sunt sunt un popor popor de 3no-uglici, provenind din zona %unţilor @ltai " @sia Centrală in sec. IJ, +ind atestaţi în această perioadă după &olga &olga încep să migreze in împinşi de pecenegi se vor sta*ili între 'on şi !istru spre srâşitul sec. IJ vor urca pe cursul !istrului , trec Carpaţii #ăduroşi 1>A->A>2 descalecă în #anonia, între )isa şi 'unăre su* @rpad 1>A->A>2
0oievodatul lui DGula " situat pe ostul spaţiu al cnezatului lui elu 0oievodatul lui A1tum " situat între 'unăre şi Crişuri
Hn moment împortant în cucerirea )ransilvaniei îl reprezintă domnia lui Ote+an cel S+2nt 1AA-8BF>2. @cesta va adopta catolicismul în 8BB8, devenind 5rege apostolic6. @cesta va încerca să catolicizeze spaţiul intra-carpatic, intrând în con0ict în 8BB?-8BBF cu Lula şi @4tum. Lula va + înc4is, reuzând creştinarea, iar @4tum va + ucis într-o *ătălie.
$u* urmaşii lui $tean au contiunat e;pansiunea spre est şi încercarea impu impune neri riii inst instit ituţ uţii iilo lorr poli politi tice ce si soc socia iall-ec econ onom omie ie oc occi cide dent ntal ale. e. $e va înce încerc rca a înlocuirea voievodatului cu principatul. In acest sens, in 8888 este atestat un Cpiscopus Nltrasilvanus Simion catoli catolic, c, iar in 888F 888F este atesta atestatt un ,rinceps Nltrasilvanus 6ercurius.
3 perioadă nu mai apar în surse istorice conducători ai )ransilvaniei , petnru ca în 88 sa +e atestat eustac4ius &oLvoda . @cest apt re0ectă aptul că mag4iarii au ost nevoiţi să accepte voievodatul ca ormă politico-administrativă de organizare. 'intre toate zonele cucerite de mag4iari , voievodatul s-a împus doar în )ransilvania.
#e masura cuceririi )ransilvaniei , regalitatea mag4iară a constituit aici comitate terito teritorial rial-adm -admini inistr strati ative ve , reuni reunind nd ţinutu ţinuturil rile e din (urul (urul unei unei cetăţi cetăţi.. #rim #rimul ul comita comitatt a ost ost atestat în 8888 " =i4or. &oievodul îşi e;ercita puterea peste şapte comitate : $olnocul Inerior )urda )urda Clu( @l*a )arnava )arnava =i4or 'a*aca
#entru consolidarea stăpânirii în )ransilvania , mag4iarii i-au colonizat aici pe saşi şi secui.
colonizatori
$ecui
#opulat opulatia ia inrudi inrudita ta cu mag4i mag4iari ariii , a0andu-se in avangarda acestora
@u colonizat zonele : %aramures, arg4ita, Covasna ermani provenind din $a;onia , Dlandra , Rin @u colon oloniizat zat zon zonele ele din : )ara =arsei , zona )arnavelor, partile $i*iului @u inte inteme meia iatt ce ceta tati tile le : =ras =rasov ov,, $asi $i*iu, $ig4isoara, %ediasi, 3rastie, =istrita i se ac acor orda dau u priv privil ileg egii ii in plan plan economic si comercial, atestate in &iploma lui Andreanum (88#! emisa de regele @ndrei al II-lea. rasaturi comune : Regiunile controlate de cele doua etnii aveau autonomie proprie, +ind su*ordonate direct regelui Erau organizate dpv administrativ in ormatiuni numite scaune
"om2nii au continuat să reprezinte elementul ma(oritar etnic , locuind compact în zonele de graniţă ale )ransilvaniei. Erau organizaţi în structuri tradiţionale, reprezentate de ostele uniuni de o*şti sau cnezate, numite districte ţ'ri.$unt amintite
/ara =ârsei /ara %aramureşului /ara aţegului /ara arangului /ara Dăgăraşului Dăgăraşului /ara 3aşului /ara apuş Iniţia Iniţiall , român românii ii conduş conduşii de cnezi, cnezi, (uzi sau voiev voievozi ozi erau repr repreze ezentaţ ntaţii în Adun'rile Denerale 1Congregaţi 1Congregaţii2 i2 no*iliare. no*iliare. @ceste @cestea a erau convocate convocate din 8?>> de voievodul voievodul "olan Borşa. Reune euneau au repr reprez ezen enta tanţ nţii ai no*i no*ili limi mii, i, ai cnez cnezil ilor or roma romani ni,, ai cler clerul ului ui ca cato toli lic, c, ai orăşenimii şi ţărănimii li*ere.
)reptat )reptat , românii vor + e;cluşi e;cluşi din viaţa politica a )ransilvaniei. #rin &iplomele "egale emise de /udovic de Anou în 8F, romanii îşi pierdeau drepturile politice. @tât =iserica 3rtodo;a cât si românii erau consideraţi drept toleraţi, calitatea de no*il +ind condiţionată de apartenenţa individului la catolicism.
II.
)ara Romaneasca: Romaneasc a:
a începutul sec. JIII, mag4iarii au urmarit sş-şi e;tindă stăpânirea la sud de Carpati. @ceste incercări vor + evidenţiate prin incercarea de a-i coloniza aici pe teutoni şi ioaniti.
Colonizatorii )arii romanesti
Colonizati in $-E )ransilvaniei " )ara )ara =arsei " 8?88
&or + alungati in 8??7 datorita aptului ca incepusera sa actioneze independet ata de regalitate
#rezenta lor este con+rmata de constituirea cetatilor : Codlea si Deldioara Regele =ela al I&-lea va emite la ? &iploma iunie 8?9 " $avalerilor Ioaniti " li se acorda acestora privilegii, urmand ca ei sa se aseze in )ara $everinului.
)eutoni ) eutoni
Ioaniti
'iploma Cavalerilor Ioaniţi atesta la $ de Carpaţi prezenta a cinci ormaţiuni prestatale:
Lara Severinului 0oievodatul 0oievodatul lui /itovoi " situat în depresiuna aţegului
0oievod oievodat atul ul lui Senesl Seneslau au " situ situat at în estul stul 3ltu 3ltulu lui, i, încorporand /ara Dăgăraşului, Dăgăraşului, %uscel, @rgeş $neatul lui Earcaş " situat în vestul 3ltului 1&âlcea2 $nezatul lui Ioan " situat între 3lt : iu : 'unăre
Cu e;cepţia lui $eneslau , aceste structuri erau controlate de mag4iari prin intermediul Banatului de Severin , atestat în 8?FB.
în (8<) are loc un eveniment eveniment surprins în tradiţia tradiţia istoric' trecerea trecerea unei populaţii rom2ne dincolo de $arpati!la care se al'turau saşi şi unguri sub conducerea lui "adu 5egru 0od' din Lara E'g'raşului. E'g'raşului. Acesta va desc'leca la $ampulung şi apoi la Argeş! desc'lecatul 3ind urmat de întemeierea statal'. &esc'lecatul " desemnează aşezarea statornică urmată de intemeierea statalăN acesta ceritică rolul pe care îl au românii din )ransilvania )ransilvania în constituirea statelor e;tracarpatice
Eormarea Eormarea arii arii "omanesti si consolidarea acesteia:
#ersonalitati importante in istoria tanara a )arii romanesti =asara* I Intemeietorul 18F8B-8F7?2
a inceputul sec. JI&, in izvoarele istorice apare denumirea de &ala4ia !ord 'unareana, conducatorul ei purtand titlul de domn7 " conducator 5mare voievod si domn7 " suprem al armatei si seul statului Cele mai importante reeriri ale spatiului sud-carpatic, sud-carpatic, ale acestei perioade vin din partea Cancelariei mag4iare a dinastiei de @n(ou =asara* I va uni+ca teritoriile dintre Carpati si 'unare, a0ate la vest si est de 3lt &a eli*era de su* control tatar teritoriile din nordul urilor 'unarii pastrate initial in cadrul )arii Romanesti )ensiunile cu $arol "obert de Anou )ensiunile
!icolae @le;andru 18F7?-8F92
&ladislav &laicu 18F9-8F2
au ost date de disputele pe marginea Banatului de Severin. Severin. In 8F8 , Carol Ro*ert de @n(ou recounostea titlul de voievod al lui =asara*, iar in 8F?9 era recunoscuta unitatea )arii )arii Romanesti si apartenenta =anatului de $everin la aceasta. !o*ilii mag4iari nu vor + de acord si-l vor convinge pe Carol Ro*ert de @n(ou sa proneasca in 8FFB intr-o campanie militara impotirva lui =asara*. =anatul de $everin va + ocupat , trupele mag4iare pornind spre @rges. #e drumul catre )ransilvania, )ransilvania, mag4iarii vor + inranti lin Batalia de la ,osada <-(8 noembrie (<=). (<=) . @ceasta victorie reprezenta emanciparea )arii )arii Roomanesti. Roomanesti. Diul lui =asara* I &a consolida independenta tarii 8F7A " intemeia la Curtea de @rges prima mitropolite ortodo;a, dependenta de Constantinopol -G a intarit independenta tarii pe plan politic odata cu recunoasterea sa religioasa autocrat7 " #urta titlul de Kdomn autocrat7 " %arele si singur stapanitor,I3, !icolae @le;andru, titulatura ce re0ecta independenta tarii &a consolida institutiile interne in plan politic, religios si economic 8F> : emite primul privilegiu comercial acordat sasilor in titulatura domneasca apareau denumirile de =an de $everin, urmat in 8FA de 'uce de Dagaras 8FB : intemeiaza a doua mitropolie ortodo;a de la $everin, contri*uind la consolidarea religioasa a tarii dar si a controlului asupra =anatului de severin =ate moneda a tarii " ducatul de argint " dovedind independenta tarii $e va intitula Io 0ladislav 0laicuP6are
voievod si singur stapanitor a toata tara Nngrovla1iei
III. )ara %oldovei:
Dormatiuni Dormatiuni politice prestatale ale %oldovei )ari ) ari Campuri Co*ale 3coale Codrii
ara Sipenitului " care impreuna cu $odrii $osminului intruneste $osminului intruneste cetatile din (urului Cernautiului " ona =ucovinei
$ampul lui &ragos " pe raul %oldova
&oro1oi Bacau 5eamt 0aslui 0rancea $ampulung $odrii $osminului $odrii /apusnei $odrii Fr1eiului
#entru secolul J , în izvoarele *izantine, teritoriile est-carpatice sunt desemntate cu termenul generic ,atzina?ia " se ace reerire la prezenţa aici a pecenegilorN spre sec. JII aceste zone sunt denumite cu termenii termenii de : $umania sau artaria.
#remisa #remisa întemeierii statale a %oldovei a ost dată de e;istenţa a două drumuri comerciale comerciale ce stră*ăteau teriotoriul de la nord la sud. #rezenţa negustorilor genovezi a transormat anumite oraşe de pe ţărmul de nord-vest al %arii !egre în puncte comerciale, comerciale, controlate iniţial de *izantini.
#ersonalitati importante in istoria tanara a )arii %oldovei In cursul acelor e;peditii militare are loc descalecatul la rasarit de Carpati a voievodului Baia pe la 8F7B. maramuresean 'ragos la Baia pe $tructura aparuta era situata pe raul %oldova " era o marca de aparare intemeiata cu spri(inul autoritatilor mag4iare. 6oldove era vasala ata de %arca 6icii 6oldove era regatul mag4iar. $tatutul va + mentinut si su* Sas si balc Concomitent acestor evenimente se a+rma personalitatea lui =ogdan, care era cunoscut pentru relatiile sale cu udovic de @n(ou Regatul incerca sa ingradeasca autonomia romanilor din %aramures =ogdan care stapanea un cnezat intins pe 0alea Izei , Izei , cu resedinta la $u1ea va $u1ea va + declarat in 8F9F in+del, demintatile +indu-i retrase, iar in 8F9A +ind numit 5+ostul 5 +ostul nostru necredincios voievod7 (=9< are loc o rascoala in %ica %oldova, *oierimea +ind nemultumita cu statutul de vasal ata de Hngaria Bogdan trece Carpatii , descaleca la Baia, Baia, udne se pune in runtea miscarii dragasestilor impotriva dragasestilor impotriva lui =alc In cazul 6oldovei distingem un dublu descalecat Bogdan va reusi sa o*tina Bogdan va independenta %oldovei ,stat a+rmat de
'ragos 1UU-UU2
=ogdan 18F7A-8F72
cancelariile mag4iare in 8F9-8F7
Siret, unde , la 8FB @ mutat capitala la Siret, a intemeiat o episcopie catolica, el insusi catolicizandu-se. %oldova era recunoscuta de papalitate drept ,arte a natiunii vala1e duce. atcu I primea titlul de duce. Intemeietorul dinastiei 6usatinilor Suceava udne va &a muta capitala la Suceava udne intemeia in 8F> prima mitropolie ortodo;a recunoscuta de Constantinopol 8F> : inc4eie un tratat cu regele Magello , #oloniei 0ladislav al II-lea de Magello, recunoscandu-i ormal suzeranitatea,incercand sa contracareze presiunile mag4iarilor I se datoreaza institutionalizarea %oldovei prin realizarea $ancelariei &omnesti si a principalelor dregatorii 8F>> " a acordat un imprumut regelui #oloniei de FBBB de ru*le de argint, acesta oerindu-i garantie zona ,ocutia =ate primele monede " grosii de argint &a e;tinde stapanirea %oldovei spre sud si est indepartand prezentele tatare. I se datoreaza ormarea orasului "oman Intr-un decret domnesc1risov se intitula Kmarele si singurul stapanitor IF "oman voievod a toata ara ara 6oldovei de la munte pana la mare7 In timpul sau , %oldova se intindea de la Carpati si !istru pana la 'unare
atcu I 18F7-8FF2
#etru I %usat 18F7-8FA82
Roman I 18FA8-8FA92
Cronologie 'ata
Eveniment
1+? 1+<+ 1+<"
/rpad Ntefan cel Sf2nt Ntefan cel Sf2nt adoptă ad optă catolicismul Ntefan cel Sf2nt intră în conflict cu /=tum şi 4Oula /testat piscopous 'ltrasil,anus Simion /testat Princeps 'ltrasil,anus Mercurius /testat Aeustac=iu oOvoda oOvoda /testat >omitatul &i=or &i=or /testarea mag=iarilor pe linia linia >arpaţilor Diploma lui /ndreanum /ndrei al II!lea >ongregaţiile convocate de Rolan /or=a Diplomele 3egale ale lui Audovic de /nGou Teutonii sunt coloniaţi în Lara &2rsei Teutonii Teutonii sunt alungati a lungati din Lara &2rsei Diploma >avalerilor Ioaniţi /testarea &anatului de Severin Severin Auptele dintre Aitovoi şi mag=iari /ndrei al III!lea intărea intărea privilegiile no7ililor no7ililor mag=iari 3adu 9egru odă trece la sud de >arpaţi, din Lara Băgăraşului &asara7 I Entemeietorul >arol 3o7ert de /nGou recunoştea titlul lui &asara7 de oievod Cra recunoscută unitatea Lării 3om2neşti şi apartenenţa &anatului de Severin la aceasta >ampania militară împotriva Lării 3om2neşti &ătălia de la -osada 9icolae /le0andru 9icolae /le0andru /le0andru întemeia la >urtea de /rgeş prima mitropolie ortodo0ă ladislav laicu ladislav laicu emite primul privilegiu economic acordat saşilor şi apăreau în titulatura domnească titlurile de &an de Severin şi Duce de Băgăraş ladislav laicu întemeiaa a doua mitropolie la Severin /testarea oraşului Siret Siret >ampaniile militare mag=iare realiate la est de >arpaţi Descălecatul lui Dragoş la /aia &ogdan e delcarat infidel &ogdan este numit !ostul nostru necredincios
1+"!1+ 1+"
&ogdan 3ascoala din (ica (oldovă
"!" ""@!1?+ 1??1 1??*!1??+ 1111 111+ 11@ 1111 1*** 1**< 1* 1+ 1*11 1** * iunie 1*<@ 1*+? 1*@@!1*@" 1*"?!1*"1 1*"? 1+1?!1+* 1+1@ 1+*< 1++? "!1* noem7rie 1"+? 1+*!1+< 1+" 1+
,oie,od
1+
>ancelariile mag=iare afirma independenţa Lării (oldovei Aaţcu I -etru I (uşat -etru I (uşat întemeia prima mitropolie ortodo0ă recunoscută de >onstantinopol P Tot Tot el inc=eie un tratat cu ladislav II de 8agello ,regele -oloniei -etru I (uşat acordă -oloniei un împrumut de +??? ru7le 3oman I
Statul si Politica
-Institutii locale ale spatiului romanesc in Evul %ediuI.
Inst Instit itut utii ii si si auto autono nom mii loc local ale e in )ra )rans nsil ilva vani nia: a:
'in 'in se seco colu lull JII JII , )ransi ransilv lvan ania ia a ost ost organ organiz izată ată ca voievodat su* suzeranitat suzeranitatea ea regatului medieval mag4iar, dispunând de o organizare politică şi administrativ-teritorială proprie, semn al autonomiei sale. &oievodatul sim*oliza o instituţie speci+c românească, ce va + adaptată şi transormată potrivit intereselor puterii regale mag4iare. &oievodatul se va menţine până la mi(locul sec. J&I-lea ,când ,în 8798, )ransilvania )ransilvania a devenit principat su* suzeranitate otomană.
Institutiile in )ransilvania
&oievodul
@dunarea enerala a no*ililor din )ransilvania
Era vasal regelui Hngariei care-l numea 'ese 'esemn mnat at din din ra rand ndul ul mari mariii no*i no*ili limi mi mag4iare Reprezenta institutia politica centrala @tri*utii : @dministrative , uridiciare , %ilitare 'ispunea de o cancelarie proprie Era secondat de un vicevoievod @utoritatea sa era e;ercitata asupra comi co mita tate te:: $oln $olnic icul ul Ine Ineri rior or,' ,'a* a*ac aca, a, Clu(,)urda, )arnava, @l*a si unedoara $u*o $u*orrdona donarrea sa ata ata de regal egalit itat atea ea mag4iara era relativa in conditii de criza interna,de sla*ire a autoritatii centrale a regelui mag4iar, voievozii din )ransilvania )ransilvania +ind aproape aproape li*eri Duncti nctia a nu er era a er ere edita itara dar a os ostt detinuta de multe ori de mem*rii acel ac elei eias asii ami amili lii, i,ep epis isod odic ic,, in run runte tea a )ransilvanie )ransilvanieii a0andu-se dinastii puternic conturate, cum a ost si in cazul "oland nd Bors Borsa a si /adislau voievo voievozil zilor or "ola ar Era o institutie reprezentativa cu atri*utii (udiciare , economicoadministrative administrative si legislative Era alcatuita din mem*rii starilor privilegiate privilegiate 1aristocrat 1 aristocratia ia si clerul2 8?>> ?>> " pri prima mentio ntiona narre a ace cest ste ei institutii avand loc la &eva In cadrul cadrul @dun @dunari arilor lor enera enerale le milita militare re part partic icip ipau au repr eprezen ezenta tant ntii ai cnez cnezil ilor or romani, prezenta lor +ind atestata pana in 8F77 'upa aceasta data prezenta lor nu mai este consemnata in mod direct, iar dupa 89F romanii au ost inlaturati de+nitiv din viata politica
Congregatiile generale al !o*ilimii
Reune eunea a no*i no*ili lime mea a mag4 mag4ia iara ra,, cler clerul ul catolic si runtasii sasilor si secuilor @ce cest st apt apt se e;pli ;plica ca prin prin 'ipl 'iplom omel ele e Regale de la 8F emise de udovic de @n(ou, prin care calitatea de no*il era conditionata de apartenenta conesionala la regnul catolic Roman omanii ii or orto todo do;i ;i vor vor + mar margina ginali liza zati ti politic in )ransilvania )ransilvania
3rganizatii @dministrativ-teritoriale @dministrativ-teritoriale 1autonomii ocale2 Erau impartite in ? categorii : Regale si
Comitate
!o*iliare Erau unitati unitati teritoria teritorial-ad l-admini ministra strative tive ale Erau mag4ia mag4iaril rilor, or, re reuni unind nd terit teritori oriile ile din (urul (urul unei cetati Erau conduse de un conte sau comite #rimul Comitat a ost atestat la 8888 " =i4or @u urmat 3rasna,'a*aca, Clu(, @l*a,$atul %are, @rad, +ind su*ordonate voievodului. Erau organiz organizatii atii teritoria teritorial-ad l-admini ministra strative tive Erau
$caune
ce grupau sasii si secuii Regele mag4iar desemneaza un comite , periodic, pentru +ecare grupare etnica : Kcomes siculorum7 si Kcomes saonum7N saonum7N cu rol administrativ, militar , politic si (udecatoresc. In +ecare scaun, armata e condusa de un capitan 3rganizarea sasilor mai cuprinde si doua districte 1=rasov si =istrita2, care impreuna cu cele sapte scaune KSiebe benb nbur urge ger7 r7@@ au evoluat spre o 1KSie adunare teritoriala si politicoNniversitasadministrativa numita Sa o n u m Nniversitatea Sasilo.@ceasta Sasilo.@ceasta era investita de rege cu e;istenta (uridica si politica privilegiata.
$tructuri politico-administrative evoluate
'istricte
din din vec4 vec4il ile e cnez cnezat ate, e, denu denumi mite te gene generi ricc 5tari6 " ara Hategului ! ara Eagar agaras asulu ului! i! ara ara 6ara 6aramu mure resu sului lui ! ara Barsei sau Barsei sau inutul "odra $e *ucurau de autonomie, +ind conduse de (uzi, cnezi sau voievoziN aveau atri*utii +scale, (uridiciare si militare, opunanduse tendintelor regalitatii mag4iare de a le ani4ila li*ertatile. $u* aspect conesional, pana la "e+orma , reor eorma ma o+ci o+cial ala a a ost ost ce cea a ca cato toli lica ca,, conesiunea ortodo;a +ind din anul 8F doar 5tolerata6, la el ca romanii
F, odată cu evenimentul @sedierii &ienei. &ienei. @stel , în ultimii ani ai sec. se va inst instau aura ra stăp stăpâni ânire rea a Impe Imperi riul ul a a*s *s*u *urg rgic ic în )ransi ransilv lvan ania ia.. #ro+t ro+tând ând de slă*iciunea slă*iciunea principe principelui lui 6i1ail Apa3, 4a*s*urgii au impus într-o prima etapă , în urma ratatului de la Bla (*>;! se decreta prezenţa armatei austriece în mai multe oraşe ale )ransilvaniei , pentru ca în 8>>, principiatul să accepte protecţia Imperiului @ustriac.
!oul statut politic al )ransilvaniei, de principat în cadrul Imperiului a*s*urgic &iplom oma a /eop /eopol oldi din' n' # şi orga organi niza zarrea sa inte interrnă au ost ost de+n de+nit itiv ivat ate e prin prin &ipl decembrie (*<( de împăratul eopold eopold I. @ceastă diplomă diplomă a avut rol rol de constituţie pentru )ransilvania, +ind organizată în 8> puncte. )ransilvania devenea provincie a Imperiului a*s*urgic condusă de împărat prin intermediul intermediul unui guvernator.
)itlul de principe revenea împăratului. uvernatorul , iniţial ales de 'ietă, iar mai apoi numit direct de către împărat, era a(utat de un 5 guberniu6 , un guvern provincial cu atri*uţii politice, (udiciare şi administrative.Convocată tot mai rar şi cu atri*uţii restrânse ,se va menţine 'ieta.
)ransilvania )ransilvania şi-a păstrat vec4ile structuri politice şi conesionale, 'iploma convenind sistemul celor trei naţiuni privilegiate 1mag4iarii, saşii şi secuii2, cărora le erau con+rmate vec4ile privilegii.
'#& conesional erau acceptate ca religii o+ciale : religia catloic'! calvin'! lut1eran' şi unitarian'. 'iploma eopoldină îi e;cludea în continuare pe români de la viaţa politică, menţinându-le situaţia de toleraţi, acelaşi statut avându-l şi *iserica ortodo;ă.
Ca e;preise e;preise a tendinţelo tendinţelorr de integrare integrare tot mai accentuate accentuate a )ransil )ransilvanie vanieii în struct structuri urile le Imperi Imperiulu ului, i, s-a creat creat la &iena &iena o cancel cancelari arie e aulic aulică, ă, organ organism ism care care diri(a diri(a acea de la arl arloQ oQit itz z din din (*<< (*<<, Imperi #rinc rincip ipat atul ul.. #rin rin ,acea Imperiul ul 3toman 3toman con+r con+rma ma pierderea controlului său asupra )ransilvaniei , aceasta +ind recunoscută o+cial ca provincie 4a*s*urgică.
II.
$truct $tructuri uri insti institut tution ionale ale in )ar ara a Rom Roman aneas easca ca si si %oldo %oldova: va:
Institutii in )ara romaneasca si %oldova 'omnia
Institutia centrala a statelor medievale romanesti e;tracarpatice @ luat o orma a*soluta prin originea sa divina 'eti 'etina nato toru rull domn domnie ieii prim primes este te titl titlur uril ile e de mare voievo voievod7 d7 1calitate in care acesta era 5mare n si singur stapanitor7 stapanitor7 seul armatei 27dom 2 7domn 1conducator politic al unu stat independent2 'omn 'omnul ul prez prezin inta ta part partic icul ula a IF , prez prezen enta ta in titulatu titulatura ra domneasca domneasca 1prescu 1prescurtar rtarea ea *i*lica *i*lica a Ioannes 2, - trimisul lui dumnezeu " e;prima astel originea divina $uccesiunea la tron se realiza pe *aza sistemului ereditar-electiv Sistemul ereditar de ereditar de transmitere a tronului presupunea accederea la domnie, in principiu, a primului nascut pe linie masculina. 'eseori se asocia cel mai mare +u la tron inca din timp timpul ul viet vietii ii domn domnit itor orul ului ui.. $-au $-au co cons nsti titu tuit it : &inastia Basarbenilor si &inastia 6usatinilor. sistemului electiv " electiv " domnul era ales #otrivit sistemului de marea *oierime din randul amiliei domnitoare, domnitoare, cu conditia sa +e de os domnesc " puteai + alesi descendenti pe linie *ar* *ar*at atea easc sca, a, c4ia c4iarr si ce ceii cu o inru inrudi die e mai mai indepartata sau +i nelegimiti. 'omnul do*andea insemnele puteri dupa ce era uns cu mir de mitropolit, ceremonie care conerea
originea divina a puterii domnesti. #e masura agra rava varrii domin omina atiei iei otom otoma ane, ne, aleger egerea ea domnilor a ost insotita de con+rmarea lor de ,asa. catre ,asa. Atributiile domnului cuprind toate sectoarele vietii de stat: A.Cecutiva este proprietarul intregului pamant, apro*and sc4im*urile de proprietate asigura ordinea interna , conducand administratia numeste si revoca pe toti dregatorii acorda privilegiile si rangurile *oieresti *ate moneda B./egislativa Emit Emite e ac acte te nor normati mative ve cu pute puterre de lege lege " 4risoave si asezaminte $. Mudecatorest Mudecatorestii Este (udecator suprem " (udeca in calitate de cea mai importanta instanta #ronunta pedeapsa cu moartea @re drept de gratiere &.,oliti &. ,olitica ca Cterna 'omnul reprezinta tara in relatiile e;terne Inc4 Inc4ei eie e trat tratat ate e, decl declar ara a ra raz* z*oi oi,, 4ota 4otara rast ste e inc4eierea pacii )rimite )rimite si primeste primeste solii C. Atributii Atributii militare militare 'omnul este comandant suprem al armatei in calitate de mare voievod E. Atributii Atributii 3nanciare 3nanciare $ta*ileste toate ta;ele, impozitele @corda imunitati " scutiri " #ercepe si strange vami D.Atribu D. Atributii tii bisericesti bisericesti otaraste in+intarea mitropoliilor, episcopiilor si manastirilor !umeste si revoca pe episcopi 'ecide sau revoca inc4inarea unei manastiri Regle egleme ment ntea eaza za co comp mpet eten enta ta de (ude (udeca cata ta a =isericii
$atul 'omnesc
#rincip rincipal al or orga ganis nism m al admini administ strar rarii ii tarii tarii si organ consultativ @tri*utii udecatoresti,+scale, admin dminis istr trat ativ ive, e, poli politi tice ce.. Cu el dez* dez*at ate e pro*leme de ordin e;tern domnitorul @lcatuit din marii *oieri, apropiati ai domnului si mem*rii ai amiliei sale , pentru ca ulterior , doar marii *oieri sa mai dregatorii primeasca " unctii in admin administ istrat ratie. ie. #rinc #rincipa ipala la +gura +gura a ace acestu stuii organ or ganism ism era re repr preze ezenta ntata ta de %itro %itropol polit, it,,, consid considera eratt al doilea doilea domnit domnitor or al statul statului, ui, cond co nduc ucat ator or al unor unor so soli liii poli politi tice ce si c4ia c4iarr loct loctii iito torr al domnului in vacanta tronului. %itropolitul era urmat in )ara Romaneasca 6arele le Bana Banatt al Flten ltenie ieii, iar in de 6are ,ortarul ul Suceve Suceveii, ac %oldova de ,ortar aces este tea a +ind cele mai mari dregatorii @lte dregatorii erau:
vornicul
seul curtii domnesti si al
administratiei seu ull ca canc ncel elar arie ieii domn domnes esti tiNN logo+atul " se redacta actele si le intarea cu peceta domnului rta la estiv stivit ita ati spa spada si spatarul " purta *uzduganul domnuluiN era si comandant al ostirii in lipsa domnului seu ull +nan +nante telo lorr " stra strang ngea ea vistiernicul " se venitu venituril rile e tarii tarii , ras raspun punzan zand d de admini administ strar rarea ea aces ac esto tora ra N tine tinea a evid eviden enta ta co cont ntri ri*u *ua* a*il ilil ilor or si a celor scutiti de dari stolnicul " stolnicul " purta gri(a meselor si ospetelor domnesti pa1arn rnic icul ul " seul seul pivnit pivnitelo elorr si *eciu *eciuril rilor or pa1a domn domnes esti ti , avan avand d gri( gri(a a de apr aproviz ovizio iona narrea cu vinuri a curtii domnesti N gusta *autura domnului sa nu +e otravita o travita comisarul " era seul gra(durilor si al 4erg4eliilor domnesti clucerul " seul camarilor domnesti clucerul " ona cu paine curtea pitarul " aproviziona domneasca seul aproviz oviziiona onarii rii curt curtiii slug1erul " se domnesti cu carne
" seul apartamentului domn omnes esc: c: va deve eveni sat atuit uitor oru ul de tain taina a al domnitorului si cel care va intretine pe cei veniti in audienta sau soliii postelnicul
Era convocata in situatii deose*ite, periodic incepand din sec. JI&-J& JI&-J&.. @lca catu tuit ita a din repre prezent zenta ati ai *oie *oieri rillor or,, clerului , orasenilor, ai armatei si ai taranilor li*eri. Institutie cu caracter consultativ Atributii: politice " alegerea domnului, succesiunea la tron, rati+carea tratatelor adminis administra trative tive si 3scale 3scale " apro*ar apro*area ea politicii de ta;e si impozite a domniei militare militare " convoca Fastea 6are
%area adunare a )arii ) arii
@rmata
Armata presupunea Fastea cea 6ica $urtea 82 @rmata permane permanenta, nta, ormata ormata din aparatul aparatul administrativ militar central, curtenii si cetele *oieresti1 *oieresti1 In )ransilva ransilvania nia cuprinde cuprindea a apropia apropiatii tii voie voievo vod dului ului,, stea steagu guri rile le mari marilo lorr no*i no*ili li si ale ale episcopului. Fastea cea 6are 82 Era intrunita in caz de pericol ma(or, la solicitarea domnului ?2 Era alcatuita din *ar*atii apti sa poa oarrte arme F2 #utea tea re reuni uni FB. FB.B BBB- BB-B B.BB .BBB oa oameni )ransorm )ransormarile arile in domeniul strategiei militare ale Evul vului %ediu nu a ocolit spatiul roma ro manes nesc. c. @stel @stel , Iancu de Hunedoara! Ste+an cel 6are si 6i1ai 0iteazul au olosit in componenta armatelor lor mercenarii @rmele de oc vor + olosite in conruntarile din sec. J&-J&I )eritoriile )eritoriile erau erau aparate aparate de cetati cetati precum : a. urnu! Diurgiu! Braila! - )ara Romaneasca Fr1ei! i! Soro Soroca ca!! Hoti Hotin! n! 5eam 5eamt! t! Suce Suceav ava! a! b. Fr1e $etatea Alba! ig1ina " ig1ina " %oldovea Sig1isoara! Brasov! Fradea! c. Sibiu!
imisoara! Eagaras - )ransilvania
=iserica
$pri $pri(i (in n poli politi ticc al voie voievo vozi zilo lor, r, co com* m*at atan and d oensiva oensiva catolicis catolicismulu mului,de i,declans clansata ata cu putere putere la sec. JI&. 3rga 3rgani niza zarrea ec ecle lezi zias asti tica ca la sud sud si es estt de Carpati a urmarit constituirea %itropoliilor =iserica )arii Romanesti si a %oldovei si-a intarit pozitia in momentul incare vor intra in sera de autoritate a #atriar4iei de la Constantinopol In 8F7A 8F7A a ost ost in+i in+int ntat ata a de ca catr tre e !i !ico cola lae e @le;andru prima mitropolite a )arii Romanesti la Curtea de @rges In 8F> a ost in+intata de #etru I %usat la suceava prima mitropoliea %oldovei, recunoscuta de =izant in 89B8. Intemeierea %itropoliilor si recunoasterea lor ,atriar1i r1ia a de la $onsta $onstantin ntinopo opoll a de catre ,atria dat dat legi legiti tima marre ec ecle lezi zias asti tica ca ce celo lorr doua doua stat state e romanesti. !oi episcopii au ost in+intate in sec. J&-J&I la a. )ara )ara Romaneasca Romaneasca " "amnic! Buzau b. %oldova " "oman! "adauti ! Husi =iser =iserica ica ro roman manilo ilorr din )ra ransi nsilva lvania nia isi avea avea propria ei ierar4ie, adesea su*orodona %itropoliei erica ca $atolica $atolica era organizata )arii )arii Romanesti.Bis omanesti.Biseri in (urul Episcopiei de la @l*a-Iulia $u* aspect ecleziastic, un rol important l-au avut vut manast nastiiril rile. @u os ostt cent entre de cultu ulturra , adapostind scoli ,*i*lioteci, ateliere artistice:
a. )ara )ara
odita! isman ismana! a! Romaneasca Romaneasca " 0odita! $ozia ! Hurez!$urtea de Arges oldova va " Bistrita! ,iatra 5eamt! rei b. %oldo Ierar1i! 6oldovita! Sucevita! )ransilvania " ,ori! $u1 u1e ea ! ,risl islop c. )ransilvania !Deoagiu 6itropolitul er era a ales les de episc iscopi opi si mar ariii *oieri si con+rmat de domn. domn . 6itropolitul participa la alegerea domnului , 6itropolitul participa iar iar pri prin incor ncoron ona are si mir mirunge ungerre, ii co con ne erea
acestuia o autoritate sacra @m*ele state medievale româneşti şi-au păstrat instituţiile proprii în ciuda agravării dominaţiilor străine , inclusiv în sec J&III, caracterizat prin instaurarea domnilor anarioţi, moment culminant al presiunii otomane la nord de 'unăre. 'ună re.
Cronologie 'ata
Eveniment
1*
Enfrangerea 3egatului Ungariei de către Imperiul )toman la (o=acs. Transilvania Transilvania devine -rincipat al Imperiului )toman /sedierea ienei Tratatul Tratatul de la &laG -rincipatul acceptă protectoratul =a7s7urgic Diploma Aeopoldină -acea de la KarloQit 9icolae /le0andru /le0andru a înfiintat (itropolia de la >urtea de /rgeş -etru I (uşat a înfiinţat (itropolia de la Suceava &ianţul recunoştea 7iserica de la Suceava
1<1 1+ 1@ 1 < decem7rie 1"1 1"" 1+" 1+@ 1
Statul şi politica
-$tatul roman modern: de la proiect politic la realizarea realizarea Romaniei%ariJIJ:
I.
Hnire şi in independenţă în a dou doua (um (umătate a sec.
a mi(locul secoului JIJ, lumea română se încadrează metalităţilor şi concepţiilor moderne, revoluţia de la 8>9>-8>9A ,+ind primul eveniment european de amploare la care participă românii. @cum s-au a+rmat în programele revoluţionare marile o*ietice ce vizau modernizarea modernizarea societăţii romăneşti pe toate planurile.
I.a2 I.a2 Revol evoluţ uţia ia paşop paşopti tist stă: ă:
Revolutia paşoptista a ost înrântă prin intervenţia 4a*s*urgilor in )ransilvania şi ruso-otomană în #rincipate.
(>#>-(>#< " principatele se a0au su* ocupaţie militară ruso-otomană , înrângerea revoluţiei +ind cons+nţită cons+nţită prin prin înc4eierea înc4eierea $onvenţiei "uso-Ftomane de la Balta /iman la 8A aprilieM8 mai 8>9A. @ceasta stipula:
restrângerea restrângerea autonomiei interne repunerea repunerea în vigoare a Regulamentelor 3rganice @dunarile-o*şteşti înlocuite cu divanurile legislative li se retrăgea dreptul de a-l alege pe domn
Barbu Otirbei Otirbei în /ara #oarta 3tomană numea cu acest prile( ca domni pe ani pe Barbu Române omâneasc ască ă şi pe 4.@ 4.@ll 4ic 4ica a în %old %oldov ova1 a18> 8>9A 9A-8 -8>7 >72 2.. $e co cons nsti titu tuia ia o
I.*2 I.*2 Ră Răz* z*oi oill Crime Crimeei ei:: Conte;tul avora*il a venit pe plan e;tern " Răz*oiul Crimeei 8>7F-8>7 " . Răz*oiul s-a înc4eiat cu înrângerea Rusiei . #ro*lema românior devine una de interes european, european, dez*atută dez*atută în cadrul $ongresului de ,ace de la ,aris " e*ruarie-martie 8>7 . )ratatul )ratatul +nal al Congresului , la FB martie 8>7 4otăra în privinţa principatelor urmatoarele
Recon+rmarea autonomiei su* suzeranitate otomană Era anulat protectoratul rus #rincipatele #rincipatele intrau su* garanţia colectia a celor puteri %oldovei îi era restituit $. =asara*iei Era recunoscut dreptul la armată s-a constituit $omisia Curopean' a &un'rii cu sediul la alaţi Era recunoscută neutralitatea %ării !egre #t. Hni Hnirea #rin rincipa cipattelor elor se întru ntrune neau au in 8>7 două două adun adunăr ării ad-4 ad-4oc oc 1adun adunăr ării reprezentative reprezentative şi consultative, unde să se e;prime voinţa românilor în pro*lema unirii 8>7 " se va realiza o propagandă în spri(inul unirii , ormându-se câte o #artidă !aţională si Comitete ale Hnirii. @leg @leger eril ile e se vor vor des desăşu ăşura ra în vara vara lui lui 8>7 8>7 pt. pt. adun adunări ările le ad-4 ad-4oc oc,, în /a /ara ra Românească +ind câştigate de unionişti, în timp ce în %oldova , alegerile au ost alsi+cate de caimacamul !icolae &ogoride, cu spri(inul consulilor austriac şi otoman de la Iaşi. Iaş i. &otul &otul actual re0ecta reuzul cu privire la unire.
Colonelul @l. I. Cuza , pârcăla* de Covurlui M alaţi va demisiona din uncţia sa în semn de protest ata de alsi+carea alsi+carea alegerilor, atrăgând atenţia puterilor puterilor garante.
octom*rie 8>7 la Iaşi şi =ucureşti ? rezoluţii identice în 7 puncte:
recunoaşterea recunoaşterea vec4ilor drepturi ale #rincipatelor 1autonomia2 in limitele capitulaţiilor unirea #rincipatelor într-un într-un singur stat aducerea unui prinţ străin dintr-o dinastie europeană creştinat în ritm ortodo; @dunare-3*ştească reprezintativă reprezintativă şi guvernare repsonsa*ilă acceptarea statului de neutralitate %arile #uteri garante vor întocmi un raport pe marginea acestor solicitări , raport dez*ătut în cadrul Conerinţei de la #aris " mai-august 8>7>. Conerinţa va ela*ora un document " 5Convenţia de la #aris6 " noua Constituţie a românilor ce înlocuia Regulamentele 3rganice. @ceasta +;a statutul politic şi (uridic al statului. 3ere 3erea a o unire unire ormală, ormală, legisla legislativ tivă ă în cadrul cadrul 5# 5#rin rincip cipate atele le Hnite Hnite ale &ala ala4ie 4ieii şi %oldovei6, cu instituţii separate 1administraţia, adunare electivă, guvern, capitala2 si comune 1
Convenţia nu preciza aptul că domnii tre*uie să +e persoane distince şi că alegerile tre*uie să +e desăşurate simultan. Românii vor realiza du*la alegere a lui Cuza în %oldova 17 ianuarie 8>7A2 şi /ara Românească Românească 1?9 ianuarie 8>7A2. 8>7A2. Cuza era propus şi în @dunarea Electivă de la =ucureşti , +ind ales domn în unanimitate.
II. @le;andru Ioan Cuza " consolidarea unirii şi reormele: 'omnia lui Cuza 18>7A-8>2 18>7A-8>2 a reprezentat o perioadă dominată de ample reorme reorme în toate toate planur planurile ile,, ce viza viza moder moderniz nizar area ea instit instituţi uţiona onală lă şi legis legislat lativă ivă a Românie omâniei. i. 'omnia 'omnia acestuia poate + caracterizată prin prisma a trei etape .
II.a2 II.a2 #rima #rima etapă etapă -G 8>7A8>7A-8>? 8>?:: Este Este peri perioad oada a în ca care re noul noul stat stat tre* tre*ui uia a să să-ş -şii rezo rezolv lve e pro* pro*le leme mele le în plan plan diplomatic : recunoaşterea du*lei alegeri a lui Cuza şi recunoaşterea unirii politicoadministrative depline
7A se desăşura la #aris $on+erinţa ,uterilor Darante , unde s-a dez*ătut pe marginea alegerii lui Cuza. $imultan, Cuza va promova măsuri pentru consolidarea unirii, uni+când aparatul administrativ şi de stat 1era uni+cata circulaţia monetară, serviciul de vamă, armata, aparatul diplomatic2, înca din martie 8>7A , $ostac1e 5egruzzi +ind desemnat singurul reprezentat reprezentat al ţării la Constantinopol. a paris , puterile garante au recunoscut du*la alegere la 89 august (>9<. #e plan plan inter intern n se va reuşi reuşi uni+ca uni+care rea a deplin deplină ă a instit instituţi uţiilo ilorr. 'upa 'upa demers demersul ul puteri puterilor lor
garant garante, e, sultan sultanul ul emitea emitea un 3rman , la sârşitul lui noem*rie 8>7A, prin care era recunoscută de către #oartă unirea politico-administrativa politico-administrativa a #rincipatelor, însă doar doa r în timpul domniei lui Cuza. a 88 ianuarie (>*8 se constituia primul uvern unic al ţării condus de Barbu $atargiu, iar iar la 8# ianuarie (>*8 se desăşura şedinţa solemnă a celor două adunări reunite 1 ,arlamentul 2 N Cuza proclama ama unirea de+nitivă a #rincipatelor #rincipatelor cu numele de România România , cu capitala la =ucureşti.
Cele mai Cele mai mari mari real realiz izăr ării au ost ost de peri perioad oada a în ca care re prim prim-m -min inis istr tru u a ost ost 6i1ail og'lniceanu, octom*rie 8>F " ianuarie 8>7. #entru a-şi promova reormele, Cuza va da lovitura de stat la 8 mai (>*#, dizolvând Adunarea Adunarea Clectiv' Clectiv', care dăduse vot de *lam uvernului. Cuza a reuzat demisia lui Pogălniceanu Pogălniceanu şi a dizolvat adunarea, cu acest eveniment începând a treia perioadă
II.*2 @ doua perioa perioadă dă -G 8>?-8 8>?-8>9 >9:: @ ost denum denumit ită ă şi &omnia $onstituţional', Cuza desăşurându-şi activitatea în *aza Convenţiei de la #aris.
Aegea 3urala
6artie (>*#
Aegea noului >od -enal
6artie (>*#
Reorma agrara va intampina opozitia marilor mosieri in uvern, inca din stadiul de proiect, si nu va + adoptata acum 'e inspiratie ranceza, im*unatatind $istemul uridic
Cunoscută şi ca perioada autoritară , a ost marcată de consolidarea prerogativelor domnului. $ituaţia va + reglementată printro nouă Constituţie 1 $'C#2. @ceasta e;tindea atri*uţiile domnului, care avea singur iniţiativă legislativă şi drept de veto, iar pe perioada vacanţei parlamentare , domnul putea conduce prin decrete legi. @ceastă perioadă este cunoscută şi ca perioada marilor re+orme.
Reorme din perioada marilor reorme Reorma
Aegea 3urala
'ata
(# august (>*#
>odul de unitati metrice si greutati
E;plicatie Impropietarirea taranilor prin despagu*ire se acea in unctie de potentialul economic al individului. 1numarul de animale de tractiune detinut2. 7BB.BBB amilii impropietarite cu ? mil. ectare, pro*lema taraneasca +ind rezolvata pe moment )aranii )aranii erau erau scutiti de de corvezile si claca pe claca pe domeniul unciar, urmand a plati in contul acesor munci de care erau scutiti suma pe 87 ani #amantul nu putea + instrainat pe timp de FB ani Erau adoptate unitatile : metru si Og
RR
Aegea )rganiarii /rmatei
5oembrie (>*#
Era modernizata armata =ar*atii de ?B-7B ani erau incorpora*ili
Invatamantul primar devenea gratuit si o*ligatoriu Imvatamantul era modernizat N se asigura pregatirea pedagogica a cadrelor didactice $e adapta ala*etul latin @pareau primele Hniversitati Hniversitati 1 Iasi (>9< ! Bucuresti (>*#2 (>*#2 %oderniza raporturile civie $e introducea o*ligativitatea casatoriei civile si a divortului civil $e impunea o*ligativitatea numelui de amilie
Aegea invatamantului
&ecembrie (>*#
>odul >ivil
&ecembrie (>*#
$e va orma în cadrul @dunării o monstruas' coaliţie din conservatori si li*erali. @m*e @m*ele le părţ părţii erau erau nemu nemulţ lţum umit ite e de ritm ritmul ul reor reorme melo lorr prom promov ovat ate e de Cuza Cuza,, dar dar şi de autoritarismul acestuia. $e va a(unge astel ca la (( +ebruarie (>** să +e dată lovitura de stat organizată de monstruasa coaliţie, în urma căreia Cuza tre*uia să a*dice. Cuza va lua calea e;ilului. e;ilului. $e va orma o /ocotenenţa &omneasc' , ormată din : /asc'r $atargiu generalul 5icolae Dolescu colonelul 5icolae Haralambie şe al uvernului +ind desemnat Ion D1ica 'omn 'omnia ia lui lui Cuza Cuza a co conso nsoli lidat dat unir unirea ea,, noil noile e reor eorme me mode modern rniz izând ând so soci ciet etat atea ea românească, pregătită acum pentru venirea unui principe străin.
III. III. 3*ţi 3*ţine nerrea inde indepe pend nden enţe ţeii @*dicarea lui Cuza oerea condiţiile avora*ile aducerii unui principe străin în ţară. $e va instaura 6onar1ia $onstituţional', Carol I depunând (urământul ca domn al Ro României mâniei la () mai (>*#. 'upă ,acea de la Adrianopol 1 septem*rie septem*rie 8>?A2 8>?A2 , dependenţa României României aţă de #oarta 3tomană mai ţinea de două aspecte:
imposi*ilitatea de a avea iniţiativă politică în plan e;tern e;tern plata unui tri*ut sim*olic s im*olic
%onedă armată, 0otă, drapel Constituţie, în care nu se pomenea nimic despre suzeranitatea aţă de #oartă sau garanţia colectivă @genţii diplomatice Convenţii comerciala de poştă şi telegra, înc4eiate cu dierite state 18>8-8> cu Rusia, $er*ia, Italia, Dranta, @ustro-Hngaria2
Conte;tul avora*il o*ţinerii independenţei va + dat de reiz*ucnirea $rizei Frientale 1vara 8>72 , prin marile răscoale *oiereşti din =osnia erţegovina, urmată de răscoale în =ulgari =ulgaria a 1vara 1vara lui 8> 8>2. 2. , 8>, $er*ia $er*ia şi %unten %untenegr egru u declar declarau au răz*oi răz*oi #orti #ortiii 3tomane. 3tomane. ;* se orma la =ucureşti =ucureşti uvernul uvernul condus de I.C.=rătian I.C.=rătianu u şi cu %.Pogălniceanu %.Pogălniceanu la e;terne. e;terne. a 8< septembrie (>;*, =rătianu se va deplasa in #en. Crimeea, la ivadia, unde unde vor vor avea avea loc loc întâ întâln lnir irii într între e ac aces esta ta şi ţaru ţarull @le @le;and ;andru ru al II-l II-lea ea şi ca canc ncel elar arul ul Dorcea?ov, discutându-se depsre posi*ilitatea trecerii trupelor ţarise spre 'unăre , prin România. a decembrie (>;* , la Constantinopol se desăşura o conerinţă a marilor puteri pentru a dez*ate soarta puterilor din =alcani. ;* " =) ianuarie (>;;, noua Constituţie 3tomană promulgată atunci susţinea că România este parte a Imperiului 3toman , cu titlul de privincie privilegiată. România va protesta la acest împotriva #orţii. a # aprilie (>;; se semna la =ucureşti $onvenţia ruso-rom2n':
)ranzitul )ranzitul trupelor ţariste prin Ro România mânia spre 'unăre, costruile +ind suportate de Rusia Rusia Rusia se anga(a anga (a să respecte statutul ţării şi integritatea statului
a (8 aprilie (>;;, Rusia declara răz*oi Imperiului 3toman, trupele trecând #rutul. )raseul urma sa ocolească =ucureştiul.
Calaat =ec4et iurgiu Islaz Cora*ia
a < mai (>;;, în urma unei solicitări a unui deputat li*eral , %.Pogălniceanu a proclamat în #arlament independenţa de stat a României , a doua zi +ind sancţionaţa de Carol. a () mai se instituia ordinul Steaua "om2niei, ca sim*ol al independenţei.
(#-(9 9 iuni iunie e (>;; (>;;, trup a (#-( trupel ele e ruse ruse vor vor trec trece e 'ună 'unărrea , +ind +ind reuz euzat ata a participarea României. României. Ruşii se vor îndrepta pe trei direcţii, cea mai importantă urmand să +e cea care conrunta cetatea orti+cată #levna şi condusă de Fsman ,aşa.
iulie (>;; (>;;, %are a < iulie %arele le 'uce 'uce !ico !icola lae e va trim trimit ite e lui lui Carol Carol o tele telegr gram amă ă solicitând trecerea trupelor române la $ de 'unâre. &or + trimise două divizii , iar în august se 4otărâse ca principele Carol să preia comanda trupelor româno-ruse.
a =) august (>;; are loc al F-lea asalt asupra #levnei, soldată cu cucerirea redutei riviţa. Carol va 4otărî realiarea unui asediu asupra #levnei , în septem*rie.
a ;-< noembrie (>;; trupele româno-ruse cucereau reduta Ra4ova.
a 8> noembrie (>;;! Fsman ,aşa a încercat să spargă asediul, trupele otomane şi conducătorl acestora +ind însă învinse , capitulând. )rupele ruse vor avansa către Constantinopol , în timp ce trupele române vor opera in !-& =ulgariei , la &idin, unde vor cuceri reduta Sm2rdan .
a 8= ianuarie (>;> se înc4eia armistiţiul dintre Rusia şi Imperiul 3toman , începand tratativele pentru semnarea semnarea păcii.
#acea s-a semnat la San Step1ano , la 8A e*ruarie 8>>, tratat prin care era aminti amintită tă indepe independe ndenţa nţa Românie omâniei, i, $er*ie $er*ieii şi %unten %untenegr egrulu ului, i, =osnia =osnia er erţeg ţegovi ovina na deve devene nea a auton autonom omă, ă, iar iar la $ de 'unăr 'unăre e se orm orma a %are %arele le #rinci rincipat pat @uto @utono nom m al =ulgariei, su* suzeranitate otomană. Rusia primea drept plată pentru daunele de răz*oi &obrogea.
Rusia ceda României 'o*rogea, solicitând acestia $ =asara*iei. #revederile de la $an $tep4a $tep4ano no au întâmp întâmpina inatt prote proteste stele le Românie omânieii , care care consid considera era că Rusia usia a încălcat convenţia de la 9 aprilie, iar @ustro-Hngaria era nemulţumită pentru ca nu do*ândise =osnia-erţegovina, aşa cum i-a ost os t promis de Rusia în 8>.
$e va decide rediscutarea clauzelor de la $an $tep4ano în cadrul $ongresului de ,ace ,ace de la Berli Berlin n ((= ((= iunie iunie ((= ((= iulie iulie (>;> (>;> ! prezidat de 3tto von =ismarO, la care România nu a ost acceptată la discuţii.
a (< iunie , =rătianu şi Pogălnicean au ost primiţi să-şi e;pună doleanţele, dar doar cu rol inormativ. inormativ. @ceştia solicitau recunoaşterea independenţei, a integrităţii teritoriale teritoriale şi do*ândire do*ândirea a 'eltei 'eltei 'unării. 'unării.
Recunoaşterea independenţei României Recunoaşterea era condiţionată de două aspecte : acceptarea sc4im*ului teritorial cu Rusia şi modi+carea articolului din Constituţie cu privire la cetăţenie, astel încât cetăţenia româna să nu mai +e condiţionată de creştinism.
Independenţa a ost recunoscută în acelaşi an de $er*ia, @ustro-Hngaria, Rusia, Imperiul 3toman.>B , dupa satisacerea condiţiilor impuse în Congresul de #ace de la =erlin , aceasta a ost recunoscută şi de Dranţa, @nglia, ermania. România işi impunea administraţia în 'o*rogea, aceasta intrând şi în stăpânirea Insulei Kerpilor. Kerpilor.
Cronologie 'ata
Eveniment
1<!1<" 1"aprilie1mai 1<" 1<"!1
3evolutia -asoptista >onventia de la &alta Aiman &ar7u Stir7ei 4=. /l. 4=ica, domni alesi in Tara 3omaneasca si (oldova 3a7oil >rimeei >ongresul de -ace de la -aris Tratatul final al >ongresului Intrunirea adunarilor ad!=oc in privinta unirii si propaganda pro!unionista Aa Iasi si &ucuresti erau ela7orate * reolutii identice in puncte >onferinta de la -aris /legerea lui >ua in (oldova (oldova /legerea lui >ua in Tara Tara 3omaneasca 3omaneasca Domnia lui cua -rima etapa a domniei lui >ua >onferinta de la -aris a -uterilor 4arante 3ecunoasterea du7lei alegeri a lui >ua Birmanul ce atesta recunoasterea de catre poarta a unirii politico!administrative politico!administrative a -rincipatelor -rimul 4uvern unic al tarii Se desfasura sedinta solemna a -arlamentului 4uvernul (.Kogalniceanu / doua doua etapa a domniei lui >ua Aegea Seculariarii >odul -enal Diolvarea /dunarii Clective
1+!1 Be7ruarie!martie 1 +? martie 1 1@ @! octom7rie 1@ (ai 6 august 1 ianuarie 1" *< ianuarie 1" 1"!1 1"!1* (artie 1" * august 1" 9oem7rie 1" ** ianuarie 1" *< ianuarie 1" )ctom7rie 1+ 6 ianuarie 1 1*!1< 1 decem7rie 1+ (artie 1< * mai 1< 1
/ treia treia etapa a domniei lui >ua Aegea 3urala Aegea )rganiarii /rmatei Aegea >odului >ivil Aegea Invatamantului Bacultatea de la Iasi Bacultatea de la &ucuresti
11 fe7ruarie 1 1? mai 1 Septem7rie 1*" 1@1!1@ ara 1@ ara 1@ Iunie 1@ *< iulie 1@ *" septem7rie 1@ Decem7rie 1@ 11 decem7rie 1@ 6 +? ianuarie 1@@ < aprilie 1@@ 1* aprilie 1@@ " mai 1@@ 1? mai 1@@ 1
/7dicarea lui >ua >arol I rostea Guramantul ca domn al 3omaniei -acea de la /drianopol >onventii de posta si telegraf legate intre 3omania si alte state 3ei7ucnirea >riei )rientale si rascoalele din &osnia!5ertegovina 3ascoalele anti!otomane din &ulgaria Ser7ia si (untenegru declarau ra7oi Imperiului )toman 4uvernul condus de I.>. &ratianu Deplasarea lui &ratianu in Aivadia , >rimeea >onferinta (arilor -uteri de la >onstantinopol si >onstitutia )tomana >onferinta (arilor -uteri de la >onstantionpol >onventia ruso!romana 3usia declara ra7oi Imperiului )toman si trece -rutul -roclamarea independentei 3omaniei in -arlament de (. Kogalniceanu >arol sanctioneaa independenta 3omaniei 3usii trec Dunarea si e refuata participarea 3omaniei la ra7oi Ducele 9icoale trimite o telegrama lui >arol prin care ii cere spriGin militar /l +!lea asalt asupra -levnei -levnei Incepe asediul asupra -levnei Trupele ruso!romane cuceresc 3a=ova )sman -asa incearca ruperea asediului /rmistitiul ruso!turc ruso!turc -acea de la San Step=ano >ongresul de -ace de la &erlin &ratianu si Kogalniceanu isi e0puneau doleantele in cadrul >ongresului 3ecunoasterea independentei 3omaniei de Ser7ia, /ustro!Ungaria, Imperiul )toman, 3usia
