ANALELE
ACADEMIEI ROMANE SERIA II. -- TOMUL XXXI. 1908
1909.
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
BUCURESTI
'
Institutul de Arte Grafice CAROL GOBI. S-sor loan St. Rasidescu 16, STRADA DOAMNE1, 16 1909.
www.digibuc.ro
24.891
ANALELE
ACADEMIEI ROMANE SERIA II. - TOMUL XXXI. 1908 - 1909.
MEMORIILE SECTIUNII 1STORICE
BUCURE$T1 Institutul de Arte Grafice CAROL G6BL S-sor loan St. Rasidescu i6, STRADA DOAMNE1, 16 1909.
www.digibuc.ro
24.891
CUPRINSUL Pag.
Patruzeci si doi de ani de dornnie a Regelui Carol I, de D. A. Sturdza .. . . . ...,
1
Un proces de sacrilegiu la 1836 In Moldova, de Radu Rosetti.
9
Letopisetul lui Azarie, do I. Bogdan
.
.
.
57
Cum se cAutau mosiile in Moldova la Inceputul veaculut XIX.
Condica de raluealá a Hatmanului Ráducanu Roset cu vechilii
lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti
21/
Origininile asiro-chaldeene ale greutätilor romane, de Mihail
C. Sutu
353
Arhiva senatorilor din ChisirAu si ocupapunea ruseaseä dela
. .......
1806-1812. I. Cauzele räsboiului. Inceputul ocupatiei, de . . . . , . . . 359 Radu Rosetti . . . Negru Vodä si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . 529 Criminalitatea In România, dupá ultimele publicatiuni statis-
tice, de I. Tanoviceanu
559
Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiithea ruseasp5, deia 1806-1812. II. Negocierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807 la 1812 ; amAnunte relative la ambele teri, de Rad/u 581 Rosetti 725 Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol
www.digibuc.ro
PATRUZECI $1 DOI DE ANI DE DOMME A
REGELUI CAROL I .DE
D. A. STURDZA Membru al Academiei Romano.
LS'edin(a dela 9 Maiu 1908.
Istoria nu este numai o enumerare de intamplári, ci mai ales o expunere a silintelor ce-0 dau popoarele, de a-si asigura, desvoltarea lor morala §i materialk 0 prin aceasta un loc In progresul cultural al omenirii. E dar util qi necesar pentru orice popor ali da seama de rostul mersului sau, amintindu-0 trecutul i examinand prezentul in lu. mina progreselor omenirii. Se cuvine deci a aräta cat de des insemnatatea zilei de zece Maiu,
zi de mare sarbatoare, fiindca ea este punctul de plecare al unei vieti noua, 0 Inalttoare a poporului romanesc. *
Acum un secol Romania era greu atinsa de ra'sboaiele crincone cari sdruncinau intregul continent european, §i cari crease, In deosebi pentru ea, o situatiune de tot ingrijitoare. Se 'Area, chiar,
ea sunase ceasul, In care cele doua Principate romane era sa dispara In mijlocul furtunei celei mari ce se desfayurase qi In care fmparatiile 10 Impartiau terile cele mici §i slabe. Poporului rornânesc ti ramasese pe atunci numai amintirea originii sale §i mangaierea unor fapte eroice, dintr'un trecut departat. AO,-
sarea seculara ii atinsese maduva sanatoas5, a sufletului dm yi un val negru acoperia, viitorul.
www.digibuc.ro
2
b. A. STURDZA
DeodatA ne-am ridicat la vieatA nouA, cu InsemnAtate In lume.
Ca sa, ne tinem In noua situatiune In care ne glArn, sh ne reamintim necontenit din ce stare injosith si urnilita ne-am ridicat si ce pozitiune am dobandit. Nu existam ca slat, caci ne steipeiniau altii: Astazi suntem un stat si re stelpetnim noi. Nu aspiratiunile nebuloase constitue un stat, ci faptele cari li dau o vieata proprie, faptele ce se Insira in mod logic si trainic, pentru ca sa se realizeze telurile societatii omenesti de traiu InAltator.
Precurn trupul omului e un organism superior al existentei trupesti si sufietesti a individului; asemenea si statul e un organism superior al societatii omenesti, asigurand acesteia o vieata superioarA pentru binele si fericirea poporului. Greselile sunt legate de natura imperfecta a oamenilor. Ele exista
pentru omul singuratic ca si pentru state. Boalele cele mari cari sdruncinA pe om si sting statele sunt egoismul si invidia: ele trebue Invinse cu stiinta si cu constiinta. Omul si statul nu viazA pentru a se ineca In cele rele, ci pentru a se Ina lta, necontenit spre cele bune. Aceasta se numeste Ideal. Priceperea acestui ideal formeazA impulsiunile cele saratoase. Unde aceasta pricepere nu exista, acolo vine moartea si stinge. Uncle
aceasta pricepere se aratA, acolo vie*, creste, omul si statul merg tot inainte. *
Fundamentele vietii noastre moderne sunt depuse In actele Divanului ad-hoc din 1857. Ele sunt emanate din necesitatile noastre proprii si sunt legate de evenimentele lumii europeane. E un fapt care nu trebue uitat, di Europa a hotarit ca Romhnii din Principatele Moldova si Valabia sa-si rosteasca cum ei vor sa-si astearnaexistenta lor ca stat. SA nu fi fost luata aceastA hotArire, ne Inecam In mocirla In mijlocul careia trAiam neinsufletiti. Actele Divanurilor ad-hoc sunt hotaritoare si intemeietoare. Si astAzi stAm sub puterea lor datatoare de vieata. Dorinte erau, dar fapte s'au
facut. SA nu uitam aceasta! Dorintele prefacute In fapte au preschimbat existenta noastra efemerA in stabilitate care asigura viitorul.
In aceasta consta istoria noastrA moderna, sa nu vorbim dar de ea usor si In desert, ci cu respect si dragoste.
www.digibuc.ro
PATRITZECI III DOI DE ANT DE DOMNIE A REGELITI CAROL I.
3
InsemnAtatea actelor Divanurilor ad-hoc este precizata prin cuvin-
tele : Prin noi irline.
S'au expus atunci dorintele natiunii in cuget curat, si de aceea aceste dorinte cuprindeau ce era In adevar necesar i cu putinta de obtinut pentru constituirea statului; acele dorinte aveau in vedere nu satisfacere de ambilii §i invidii, ci organizarea temeinica a unui stat. De aceea Unioni§tii din 1857, far& a fi la guvern, erau o putere morala atat de mare, Incat au tras dupa sine toata, suflarea terii, §i au pa§it din victorii in victorii.
Divanurile ad-hoc au fost primul pas facut de poporul roman, primul dar temeinicul pas, care a fost urmat de alte fapte In aceea. directiune.
Sa reamintim acele voturi de acum cincizeci §i unul ani : I. Respectarea drepturilor Principatelor §i. In deosebi a autonomiei lor, In cuprinderea vechilor capituiatii, incheiate cu Inalta Poarta. II. Unirea Principatelor Intl.' un singur stat sub nume de Romania. III. Principe cu moOenirea tronului, ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale Europei. IV. Neutralitatea pamantului Principatelor. V. Puterea legiuitoare incredintata unei obste§ti Adunari, In care sa fie reprezentate toate interesele natiei. VI. Toate acestea sub garantia colectiva a Puterilor, card au sem-
nat Tractatul de Paris. VII. Puterile garante sa hotarasca, cestiunea arid Principatelor cátre Inalta Poartá, Inteun chip potrivit cu necontestabilul lor drept. VIII. Puterile garante sä Incuviinteze rectificarea noului hotar dintre Principatele Unite §i Imperiul Otoman prin o Comisiune Europeana, conform cu neprescriptibilele drepturi de proprietate, de navigatie
§i de comert, garantate Principatelor prin art. 21, 22, 23, 25 din Tractatul de Paris. IX. Puterile garante sa recunoasca, vechiul §i neprescriptibilul drept al Principatelor Unite, de a regula ele singure relatiile lor comerciale cu alte state. X. A se adopt& la viitoarea organizare ca principii fundamentale :
1) Desfiintarea privilegiilor de clase. 2) Egalitatea tuturor Romanilor inaintea legii. 3) A§ezarea dreapta §i generala a contributiilor In proportie cu averea fiechruia, fara, deosebire. 4) Supunerea tuturor la conscriptia militara. 5) Accesibilitatea pentru toti Romanii la functiunile Statului.
www.digibuc.ro
D. A. STURDZA
4
6) Deplina neatarnare a pa4i judecatoresti de puterea curat administrativä. 7) Inamovibilitatea judecatorilor.
8) Responsabilitatea ministrilor Inaintea Adunarii generale. 9) Respectul domiciliului si al libertatii individuale. 10) Supunerea fiecui numai la judecAtorii prevazuti de lege. 11) Comisii sau tribunale exceptionale nu se pot Infiinta, In nici un caz. 12) Religia domnitoare In Romania este religia ortodoxa a RAsäritului: exercitiul culturilor celorlalte religii recunoscute va fi liber, Insa cu restrictia prevazuta In Capitulatii. 13) Recunoasterea neatarnarii Bisericii Ortodoxe a Räsaritului din Principatele-Unite de catre oNce chiriarhie ; pAstrandu-se Ins& unitatea credintei cu Biserica Ecumenica a Räsaritului In privinta dog: melor, si 14) Infiintarea unei autoritati sinodale centrale pentru trebile duhovnicesti, canonice si disciplinare, unde va fi reprezentata si preotimea de mir a fiecarei eparhii. 15) Puterea armata national& se va organiza, In privirea neutralitatii si a sistemului de aparare a Principatelor-Unite, si ca In caz de navalire sä poata, cu inlesnire Infatisa, o putere Indestulatoare. 16) Recunoasterea dreptului Principatelor de a infiinta, cetati de aparare. 17) Sträinii petrecatori In Principate sh fie supusi jurisdictiei terii. 18) Respectul proprietAtii. *
DupA, Inchiderea Divanurilor ad-hoc, se puneh Intrebarea : Lua-
vor voturile Divanului ad-hoc trup ddinuitor P Fi-vor ele numai un joc de cuvinte sau vor deveni ele realitate pipäita ? Se vor tine& aceste voturi de desfacurarea evenimentelor mari ale lumii, caH le-au provocat si cari isi urrnau cursul lor ? Dupg, voturile Divanului ad-hoc ramâneau urmätoarele semne de intrebare : -
1. Unirea Principatelor: Europa nu era convinsä ea unirea poate d'ainui pentru Principate, Inca mai putin ca ea era o necesitate europeana.
Poporul roman trebuia deci sa dovedeasca necesitatea interna si extern& a Unirii Principatelor. Doua dovezi necontestabile sunt despre aceasta.
In 1861 toate Puterile semnatare tractatului din 1856 au Mout
www.digibuc.ro
PATRuzEm g DOI DE III DE DOMNIE A REGELIII OARDL J.
5
rezervele privitoare la mAntinerea unirii Principatelor; iar conferinta de Paris din 1866 hotari a Intreba din nou, In mijlocul unei fierberi
europeane, daca Romanii din Principate se tin de votul Unirii din 1857 ori nu. 2. Instalarea unei dinastii princiare, care sa lege existenta noastrA, politica de a State lor Europeane. Aci se nA0ea intrebarea : Gasi-se-va un principe, care sa iea asuprali greaua sarcinA de a conduce poporul roman spre o vieata inaltatoare In progresul general al lumii. Poporul roman trebuia sA, dovedeascA, necesitatea qi evenimentele sa confirme posibilitatea,
3. ConstitutiuneaRespectul legii pentru cei de susca datoria sa fie recunoscutä 0 practicatA ea regula a vietii.Europa §i aci punea un semn de Intrebare. Romania trebuia sa dea qi aci dovada putintei morale. Aceste mari cestiuni s'au rezolvit In 1866, cand s'a ridicat dela obar0ile Dunsarei Principele, care a invins mari dificultati europeane, pana ce a pus piciorul pe parnantul Romaniei In ziva de 10 Maiu 1866.
De aceea aceasta zi este 0 va ramanea Serbatoarea reinvierii poporului roman. In 1-a lui cuvantare din 10 Main 1866, Carol I a repetit de doua ori cuvantul «datorie» :
a Primirea plebiscitului Imi impune marl datorii. Sper ca-Mi va fi dat a le Indeplini. Eu vA aduc o inima leala, cugetari drepte, o vointa tare de a face binele, un devotament fara margini catre noua mea patrie acel neinvins respect catre lege, pe eare 1-am cules In exemplul alor mei. uSingur numai Dumnezeu poate 0i ceeace viitorul pastreaza paF;;i
triei noastre. Din parte-ne set ne mulfumim intru a ne face
datoria. SA ne Intärim prin concordie ! SA unim puterile noastre, spre a fl la InAltimea evenimentelord) Aceste cuvinte au rAmas programul neclintit al Regelui Carol. Ele au strabatut toate greutatile §i au dat fructe manoase. 0 erd noudcu probleme noud s'a deschis Prin Noi finqine ca deviza-0 cu calea deschisa de Datorie qi Concordie. A mai rasunat iaraq In 1902 cuvantul de datorie din gura Suveranului nostru, cand, In zile de grea cumpana, El s'a numit pe Sine0
Slujbcq al Statului. Carol I a inchegat Statul Roman astfel, cum 1-a dorit Divanul adhoc, 0 1-a Inaltat prin fapte mai sus decat au visat acei cari au formulat In 1857 dorintele terii.
www.digibuc.ro
D. A. STURDZA
6
Inchegarea interna si inchegarea externa Intarita prin o rara continuitate a ideilor, a acpunii si a munciiiata ce a realizat domnia de patruzeci si doi de ani a Primului Rege al Romaniei. Ian', faptele concrete :
I. Intdiul fapt indeplinit, necontestat de nimeni, este Pozitiunea Europeand a Regatului Romdniei. Posedam astazi nu o independenta factice si efemera, ci o independenta reala.
Romania nu mai e In lume un corp inert, ci iea o parte vie la progresele civilizatiunii si culturii omenirii. Romania este un factor In evenimentele europeane si are ca stat o pozipune aprepata si respectata de top. Acestei situatiuni internationale s'a pus sigiliul prin participarea Romaniei la un rasboiu european, In care Regele Carol I a condus la victorie armata romaneasca si armata ruseasca. De secoli nu am fost mestecati in luptele cele marl si decisive, creatoare de randueli noua In lume. Ne-a fost dat sub conducerea Regelui Carol a dobandi prin noi Insine Independenta, si .a. da
ajutor si vecinilor nostri pentru a forma un stat de sine statator. Romania conlucreaza astazi cif statele cele mari la consolidarea pacii
si in aceasta prh ire e un factor ajutator, in care mari si
mici au Incredere.
Aceasta s'a dovedit de mai mune ori, nu numai in anume imprejuräri, cari ne priviau mai de aproape, ci k3i In marea conferinta
a Pacii, care de doua ori in cursul unui deceniu s'a intrunit la
Haga din, inipativa Imparatului Nicolae II al Rusiei. Astfel am intrat In cercul statelor culte, constienti de a fi in el un element de ordine, de pace si de progres constant, aVand In fruntea noastra un Suveran muncitor si prevazator, Intelept si viteaz. II. lnjghebarea internd a Statului o desdvdrseste Regele Carol I, luand El Insus parte activa la desvoltarea Statului In toate directiunile activitatii sale. In partea materialáLui datorim impulsiunea data pentru cladirea Cailor ferate, Infiintarea navigatiunii pe Dunäre si pe Mare, desvoltarea porturilor noastre maritime si fluviale.
Inainte de 1866 n'aveam nici un kilometru de Cal ferate,n'ayearn vase pe Dunare, porturile noastre stau namolite si. In paräsire. Astazi avem peste 3.000 kilometri de CM ferate cu cladiri marete,
ca Podul pesle Dunare,o parte bunä a navigatiunii Dunarei apartine Statului roman,porturile noastre fluviale si martime au luat
www.digibuc.ro
liATRITZEdI 6I DOI DE ANI DE DOMNIE A REGELIII &ROL I.
o desvoltare respectabilk care necontenit propa,§e§te,am dat o directiune comerciala navigatiunii fluviale i maritime. In 1856 singura noastra u.0, de ieOre Sulina nu export& o ju-
matate de milion de tone de cereale. In 1907 exportul nostru se face prin doua porturi maritime §i p,se ie§iri de Cai ferate pe uscat §i se cifreaz& la trei qi jumalate milioane tone. Impulsiunea unei munci rodnice este data §i spre ea este Indrep-
tatá o mare activitate a terii. Industria §i comertul ocupa un loc tot mai Insemnat in vieata noastra nationalä. Ca p&,0m Inainte nu mai rämâne indoeara. N'avem decat sá comparäm, pentru a ne convinge, dorintele divanurilor ad-hoc cu faptele Indeplinite §i programele nou& ce in0ne am a§ezat In timpul Domniei de 42 de ani. Nu se munce§te la o reform& at'at de mare, ca aceea pe care o desava,r§im, far& greutati, Med gre§eli man i mici,farh" suferintele naturale ale epocilor de transitiune. Cert ins& este cä ne-am deprins a munc1,c& ne silim sa, starpim in noi duhul trandaviei, al grijei de multe, al iubirii de sthpamio§i al grairii in deF,3ert, GA ne silim sa rim stapaniti de duhul cur&teniei, al gAndului smerit, al rahdarii §i al clragostei, ca am Inceput a pricepe ca inainte de a aveh drepturi, avem datorii, pi ca cine stie a-si indeplini datoriile cMre semenii sai i &atm stat, acela i nuniai acela umbla pe calea cea dreaptà 0 se pune In stare a nu fi prins In mrejile periculoase lntinse de invidie ii de rAutatile
ce se nasc din ea. Cert este ca multe greutati sufleteti avem Inca, de Invins pentru a ajunge In situatiunea terilor culte, dar tot aVat de cert este ea am intins pa0i nOri cu siguranta pentru a ajunge telulde a recunoaqte c statul este stdpdnul nostru al tuturonca lui trebue toti sä inchinAm activitatea vietii,pi cO prin urmare trebue sà para.sim cu desavar§ire calea pierzanieide a consider& statul ca un camp de exploatare pentru a satisface egoismul, lacomia, Ináltarea de
sine,invidia §i urasi toate celelalte vitii omeneti. III. Std far departe lumindnd Regele Carol I,priveghind cu rabdare,Indreptand cu intelepciune,indicand cu LiinIt pi cu dragoste,Indemnând cu bunatateca toti cetdfenii sd fie constienfi de datoriile ce au, sd pdstreze, sd asigure, sd imbundtafeascd mo0a streimofeascd--cea materiald sj cea sulleteascd.
www.digibuc.ro
b. ii, WIROA
g
.021..ICJISCALeamiliMa
C5, astfel st5, situatiunea se dovede§te prin reamintirea, ch de trei ori a stat pe loc Statul Roman, de docea ori and Regele Carol era foarte suferind §i altA, data cand vieata Principelui Mo0enitor sta In primejdie.
SA, avern toate acestea dinaintea ochilor noOri, ca prin devotamentul cAtre Rege 0 Dinastia Sa sa Inlesnim munca noastrà a tu-
turora, al careia program este sa, asiguram ceea ce Cern! ne-a dAruit.
SA strigAm dar cu totil in aceasta mare zi de sarbatoare:
trAeascA Romania ! SA trAeascA Regele Carol I qi Dinastia Sa
www.digibuc.ro
SA !
UN PROCES DE SACRILEGIU LA 1836 IN MOLDOVA DE
RADU ROSETTI.
oFedinta dela 9 Ianuarie 1909.
Printre numeroasele acuzatiuni aduse de evreimea din -tará si din strainatate asupra Romamilor, nu este poate nici una care s5, fie atat de neIntemeiata ca aceea de intolerantei religioasei, care se reproduce in contra noastr5, la fiecare ocaziune. Evreii nu sunt in stare s5, dovedeascA un singur act care ar semäna macar de departe cu o manifestatiune de fanatism religios, simtire cu deosebire necunoscutà Rom'anului, dar mijlocul fiind foarte
efectiv pentru a sarni compAtimirea pentru ei si indignare impotriva noastr5, In publicul european, indeobOe necunoscAtor al imprejurarilor dela noi, ei urmeaza, a-1 Intrebuinta fär5, nici un scrupul. Ceeace mi s'a pärut totdeauna cu des5sArsire straniu, este ca aceast5, acuzare do intolerant& religioas5, este adusä unui neam
care sufere de lipsä de sentiment religios, de catre altul a cavil trasatura caracteristic5, si de csapetenie a fost si este, mai ales In terile dela Vistula, Nipru qi Dunare, tocmai excesul de sentiment religios, fanatismul. Intemeindu-na pe aceastá imprejurare, am c5,utat, In cursul cerceVarilor mele asupra chestiunii evreesti la noi, dovezi despre
fapte manifesto de fanatism religios din partea Evreilor stabiliti. In tara. Cautarile mele n'au fost zadarnice: am gàsit un sir de doBare tratAnd despre asemene manifestatiuni din partea Evreilor din Moldova.
Aceea care face obiectul memoriului de fat5, este cea mai veche In data din c'ate Imi sunt cunoscute, si dosarul ei, foarte complet,
www.digibuc.ro
itAbn tostrtf
16
ne permite s'a, ne facem o idee exactä de chipul in care se judecau afacerile criminale in Moldova la inceputul epocei regulamentare. I.
In oraselul Thrgul-Ocnei dela tinutul BacAului erau asezate, la 1836, 27 familii evreesti, numar'and 109 (1) suflete in rnijlocul a 5.000 de crestini. In noaptea Invierii Domnului, 28 Martie 1836, utot numárul evreesc aflátor In acest tArguqor al Ocnei, unindu-se la un loc, la un Ovreiu ce §ade cu dugheana drept biserica ce se preinalp hramid Adormirii Maicii Domnului, inchipuind toate patimile Domnului Nostru Isus Hristos, fächndu-se unul dintre dhnsii chip de mort si InbrkAndu-I cu o carnask 1-au pus pe o scarà in loc de nasalii, punand si o scândura, de-a curmezisul, in dreptul spetelor, de si-au Intins manile, in chip de rästignire, si luAndu-1 patru Insi, dela pomenita dugheana pe umeri I-au pornit pe ulitä, cu lum5,nari aprise, si ducandu-1 din dugheana in dugheana, 1)6 la jidovimea
lor, unii dintre dânsii cetea[u] ca preotii cre0ine0e, altii jidoveste si
se petrecealu] pe supt acelui pus pe scará, in loc de aer §i
punea[u] cAte odata jos, unul dintre dânsii 11 cAdea si II prohodià cu feliuri de batjocuri, si altii in loc de shrutari 11 Bugpa[u], iar o jidoava, dintre ei, ci era araturea, Il stropia, dintr'un pahar, dar ce ar fi fost In pahar nu se §tie» (2). Aceastä batjocurA find vazuta de unii din crestini cari mergeau la biserica, se dádii de veste Capitanului de tArg, care, alergand cu un numár de taxgoveti 0 de tarani de peste vale, prinse pe Jidovi asupra faptului. La vederea crestinilor aacel ce se fäcuse mort, desbráca,ndu-se de carnessa au si lepadat-o peste un gard, care tot atunci s'a gasit spre dovadá.» Se prinsera doisprezece Evrei a adicä pe cari se Inchipuise ca-i Hristos, Pilat, Caiafa si ostasii. ...» iar ceilalti au fugit. Ispravnicul tinutului, Hatmanul Alecu Aslan, aflându-se In acea zi in Thrgul-Ocnei «pe toti prins'ii» i-a (KIM supt inchisoarea cinstica.nd 11
tei ispravnicii».
Au fost tinuti incbisi doua zile, dupil care eprin chipurile jiclovesti,» s'au slobozit sub cuvânt ca vor merge sà. caute si s'a prinda pe acei ce scápase. (3). (I) Anexe, XIII. (2) Anexe, I. (3) Ibid.
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIII LA 1836 IN MOLDOVA.
11
Banul evreesc si fagaduintele Incepand a juca si targovetii ere. stini banuind cu drept euvant ineoruptibilitatea autoritatilor locale, adresara Domnului o jalba (1) prin care Ii expuneau faptele, alaturand si a:pH de pe interogatoriile a oi s'au dat einstitei ispravnicii de stiinta aeelor ce au privit eu ochii.» Apoi adauga', a pentru ((Oa sa seapsam de supt pacat, pentru ash, batjocura atingatoare de lege, dam In stiinta Inaltimii Voastre, did noi nu i-cein &intuit
nici cu un feliu, precum ei au cerut, prim invoialet ca set dei oareqce numeir de bani la vreo bisericet 0 set facei 0 vreun pod, unde s'ar socoti, noi nu am fácut-o ca sa nu ne Insemnam ea Iuda vanzatorul.. . iar acea de pe urma ramâne In socotinta .
Inaltimii Tale, rasplatirea lor pentru aceasta atingatoare de lege si cinste noastrk» (2) Jalba este semnata: ((Dela noi toata obstea hristieneasca aflatoare din Targul-Oenei» (3). In mice alta tara din lume, eivilizata sau barbark o batjoeura ea
cea expusa mai sus, ar fi avut drept urmare sfasiarea In bucati sau bataia pana la moarte a faptuitorilor. Faptul ca, obstia orestina din Targul-Ocnei, numarand mai multe mii de Buflete, In fata ultragiului adus credintei celei de obstie de catre un pumn de straini dispretuiti si priviti de ea cu desgust, se multumeste cu arestarea si darea lor pe mann, autoritatilor. alcatueste pe de o parte cea mai desavarsita, dovada de uimitoarea blandetä a firii Romanului, iar pe de alta neobrazarea si fanatismul Jidovilor oplositi de curand In Moldova. Mild cetim asemenea lucru, stain la Indoeala, daca trebue sa admiram acea blandeta sau sa deploram lipsa oricarui sentiment
religios puternic, care, singura, In cazul de fata a facut cu putinta manifestarea unei asemenea bland*. Se vede ca. pericolul ea aafacerea» sa se faca, dupa expresiunea consacratk mufamet, era mare, cad otcupciul (intreprinzatorul ocnelor), Serdarul Gheorghe Opran, un boier oltean, nu se multumi numai sa raporteze Visternicului (4) faptul Jidovilor, ci 11 aduse si la cunostinta Domnului (5), adaogand ea a dupä aceasta iscandu-se o mare ura si pizma asupra lor si, precum este stiut ca aici eel mai mare numar de oameni sunt lucratori ai ocnei, ea sa nu se Intample vreo neorandueala si sá nu se pricinueasca vreo nenorocire de omor, socotinta mea este ca A fie porunca InaltImii (1) Anexe, I. (2) Ibid. (3) Ibid.
(4) Anexe, III. (5) Anexe, II.
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
12
Voastre a se ridicb, pe top Jidovii din acest tArgueor, ei sA se ducA aiurea sä locueascA, iar acea desAvAreitä hotArIre rAmAne la inalta ei pArinteasca VoastrA Intelepciune ei punere la cale». Obetia tArgovetilor mai trimisese ei Mitropolitului o jalb5, care lipseete din dosar, dar despre care Mitropolitul vorbeete In ordinul sAu din 2 Maiu, prin care InsArcineazA pe Paisie, A.rhimandritul mAnAstirii Precista, so. iea parte la lucrArile comisiei de cercetare. Domnul primind ei raport dela Visterie asupra faptului, puse pe acel raport, Inca dela 9 Aprilie, o rezolutie invitAnd Sfatul Administrativ (1) usA primeascA grabnic mAsuri pentru descoperirea ade-
vArului la starea locului 0 spre darea vinovatilor sub judecarea criminaliceascA.... pAnA cAnd ei vor sta supt Inchisoare.» Printr'un hrisov (2) din 23 ale aceleiac luni, Domnul InsArcinA pe Hatrnanul Alecu Aslan, Ispravnicul tinutului BacAu, §ii pe Grigorie Mortun biv Vel Comis, Precedinte al judecAtoriei acelui tinut, sA savArceascA ImpreunA cu orAnduitul Mitropolitului, la fata locului,
uo cercetare grabnicA 0 desavArcit pAtrunzAtoare ei descoperitoare a vinovatilorD cari fArá IntArziere aveau a fi arestati 0 a predstavlisiti» Departamentului din LAuntru (3). Prin alt decret, din 23 Aprilie urmAtor (4), Mihaiu Sturdza mai insArcinà sA iea parte la cercetare 0 pe uDomnescul starcii Adiutantv, Maiorul Petrache Asachi. II
Comisia se Intrunl pentru inthia oara, in ziva de 8 Maiu 1836 In TArgul-Ocnei.
In jalba trimis5, Domnului de obetia argovetilor TArgului-Ocnei inainte de expunerea faptului din noaptea Invierii, se mai ziceA(5): 1) cA' anatian evreeascA «face obetiei pravoslavnice hristianecti batjocuri 0 aflare de rAs». 2) CA, de CrAciun es'au fAcut (Jidovii) erozin, apoi se adAogeb., ca
«la 28 Martie anul 1836, tot numArul ovreesc aflAtor In acest tar-
gueor al Ocnei, unindu-se la un loc, la un Ovreu...» a sAvAreit fapta ce face obiectul jalbei. Aceste trei alegatiuni neputAndu-se dovedi, Comisia a pus pe (1) Anexe, VI. (2) Anexe, IV. (3) Ibid. (4) Anexe, V. (5) Anexe, I.
www.digibuc.ro
UN MODES DE SACRILEGRT LA 1836 IN MOLDOVA.
13
faluitori sa recunoasca Incici, In scris, c5, acele alegatiuni, parte «s'au Insemnat In jalba din durerea noastra ci din mähniciunez ci parte din greceala sau din scapare din vedere (1). Exactitatea desavarcita a faptului insuc s'a dovedit pe deplin ci cu prisosinta, atat din interogatoriile a inqi§li acuzatilor, iscalite de ei cu maim lor, cat ci prin depunerile facute sub juramant (2) de catre martorii crectini. De altmintrelea deosebirile Intre 'marturisi-
rile vinovatilor ci depunerile martorilor erau numai asupra unor amanunte de ordin cu totul secundar. Cercetarea comisiei era terminata In ziva de 12 Maiu, precum rezulta, din otnopnia (3) (adresa) ei catre Ispravnicul tinutului Bacau din acea zi, prin care 11 invita,' sa trimita la Inchisoarea din Bacau,
sub paza, case Evrei recunoscuti vinovati de faptele imputate lor. Totodata, printr'un raport adresat Departamentului Trebilor din Launtru, (4) Comisia arata gradul de vinovatie a fiecaruia din Inculpati.
Avram Davidovici este aratat ca ,Tinovat principal, de vreme ce «a primit asupra-ci nu numai o asemanare desfaimatoare impotriva religiei ce este stapanitoare in pamantul unde el traecte, dar Inca impotriva simtirilor omenecti; silnicind firea, el s'a Inchipuit pre sine more 10 a primit a se face jertfa batjocurilor, scuiparilor ci altor necuviinti, In singura privire de a se face placut parerilor ci
ratacirilor sale, fara sa masoare desfaimarea ci pata care din nenorocire a adus cu a sa purtare la intreg neamul sau cel evreesc, dupa cum toate doproasele ci chiar insuc al lui 11 supun unei grele invinovapri.D
Dup.& dânsul mai vinovat este David Eni, pentruca «a primit a se face In casa lui toate pregatirile aceastei Innegrite fapturi ci impreuna cu gazduirea a dat ci uneltele, precum lemnele ci fraughia pentru näsalii, perna, cameca, prostiri, bäutura fara de plata..D ci insuc a Insotit pe ceilalti impreuna cu femeia lui.
Tot in a doua masura vinovati s'au gasit Iancul a Rifcai, Leiba Herecu ci Itic a Steclariului, purtatorii nasaliilor, din caH cel dintaiu «vrand a se deosebi cu ravna, a Indeplinit, mai mult deal altii, tot felul de batjocuri cu tanguiri, cu prefacute bocete O. cu scuipari spre mai mult5, desfaimare asamanarii pe care ei au pH(1) Anexe, Xi. (2) Anexe, X. (3) Anexe, XIV. (4) Anexe, XV.
www.digibuc.ro
14
RADII ROSETTI
vit-o sub infato§area celui Inchipuit de mort; Iancul a Rife Ai 0 Iio Steclarul erau ins5, disparuti chiar din noaptea faptei. Avram Cotariul, Lupul Steclariul ci Leiba Isac Bunt aratati ca vinovati In al treilea grad, cAci deci urmeazA Indoea15, ca, n'ar fi dus nAsalie. . . dar s'au gAsit In numArul petrecAtorilor cj a uneltitorilor pAngaritului scop.n La 23 Maiu, Mitroplitul adres5, Domnului o anafor5,(1) prin care, dup5, ce cerea, pedepsirea vinovatilor, urma,: aiar ceilalti top chti se gasesc cu locuinta acolo sa se departeze cu totul de acolo din targ,
legiuindu-se ca mai mult Evrei acolo locuinta sa nu-0 aiba, spre pilda tuturor Evreilor aflAtori In acest painAnt, pentru o 8,0, batjocoritoare urmare Impotriva credintei stapAnitoare.n Procesul fu trimis de Sfatul OcArmuitor Departamentului Crimi-
nalicesc, Inaintea caruia veni tocmai In luna August. Prin jurnalul Incheiat In ziva de 17 August, Departamentul (2), dupà, ce aratA CA nu a putut «afla In Criminaliceasca PravilA paragraf la care sà, se aplicariseasca vinomatia unor asemene cutezAtoriD, condamnä pe Avram Davidovici s'a fie pedepsit «cu dou'a sute lovituri
bice In trei rästimpuri la medean (piatä);» pe David Eni la tuna suta. cincizeci lovituri bice ci apoi, impreun5, cu cel dintAiu sa, se surguneasca, poste hotarul DunArii, oprindu-se de veci intoarcerea lor In Printipat;D pe Iancul a Rifeái cu una suta, lovituri bice In dou5, rastimpuri i apoi sä se dea pe un an la munca publica;» pe Leiba Herecovici cu optzeci lovituri bice dAndu-se la munca public& pe
opt luni; pe Avram Cotariul, Lupul Steclariul ci Leiba Isac cu cu cAte casezeci lovituri bice, dAndu-se la munca public& cAte pe
patru luni. Pe Josef Balan i Ursul David s5, se pedepseasca, cu cAte douAzeci lovituri bire, lAsAndu-i In urma slobozi, iar pe Itic Steclariul ce este fugit, dacA se va prinde, s'5, se pedepseasca adup5, marirnea vinovatiei luip. Sententa Departamentului Criminal fu Insa cu desavAr0re modificatá de Divanul Domnesc caruia, conform articolului 357 al Regulamentului Organic, urma, sa fie supusá spre revizuire. Divanul a gasit sententa Departamentului nepotrività cu gravitatea faptului. Cu toate c5, Departamentul zice (3) «c5, Intru aceasta nu ar fi gäsit pravilä In Condica Criminaliceasca potrivita cu fapta acestor Evrei, inchipuind dela sine o pedeapsa ce nu o culege nici dintr'o (1) Anexe, XVII. (2) Anexe, XIX. (3) Ibid.
www.digibuc.ro
1114
PROCtS Dt SACRILEGfII LA 1886 IN membove.
15
pravilk Ins& la aceasta urmeazá a se lua aminte ca., In Condica CriminaliceascA, se gAse0e §§. 188, 189 si 190, care prin cel Intiu se l'amureqte ca se cuvine a se osandi cu moartea pe top acei cari se ispitesc a obori rânduelile cele legiuite a Patriei; apoi cum Criminalul nu s'a putut lamuri dintru aceasta, când legea creqtineasca este cea intai rânduealä a Patriei i cand, dupa Pravilele Impárate0i, din Vasilicale, Tomul al 7-lea, fila 772, legea 16, se hotareste: acei ce, ori din neqtiinfct calcet sfinfenia Dumnezeieqtii Legi, ori din neingrijire o vateimd fi o jignesc seivelrOnd sacrilegiu (ierosolie, adicei pradare de lucruri ,sfinte), iar la fila 775, sholion ce se legiuieqte: acel ce voe0e a calcet evlavioasa lege creqtineascei set' se pedepseascei ca un preideltor de lucruri sfinte; ci
la Digest, 48, Titlu 13, legea 9, zice: Prcideitorii de lucruri
sfinte se peclepsesc cu moarte. i iar la Vasilicale, Tornul 7, fila 596, legea Intâia, zice: c legea pentru acei ce se ridicci asupra
Statului este de o potrivel cu prcidare de lucruri sfinte.
Po aceste temeiuri Divanul Domnesc reformând hotArIrea Departamentului Criminalicesc, osande0e: pe Avram Davidovici, David Eni, Iancu a Rifcai i Leiba Her§covici la moarte prin sphnzurrttoare,
la fata locului sau uncle va Incuviinta Domnul; pe Avram Cotariul, Lupu Steclariu, Leiba Isac, Itic Steclariul fugit, Josef Balan ci Ursul David la groapa ocnei pe vieatä, iar pe Jidoavcele sotii a lui David i a ltd Iancu a Rifcai «ce tineau lumanärile aprinse In mani», la Gate dou5zeci lovituri bice la fata locului, având pe urea a fi lásate slobode. (1) Aceasta hotarlre, adusa la cunostinta Domnului prin anaforaoa
Divanului dela 7 Septemvrie 1836, se vede c para lui Mihaiu Sturdza din cale afara asprä i cä el poronci Logofatului Dreptátii oh ceara avizul jurisconsultului Statului, Flechtenmacher. Gäsim un lung raport al acestuia care era 0 Advocatul Cniminaluhd catre Logofetie, plin de cita0uni de texte qi purtand data de 10 Septemvrie 1836 (2), In care aratá ca textele pe cari se Intemeiase «pravih0ii» Divanului pentru a osandi pe Evreii dela TargulOcnei la moarte, faceau parte dintr'o neerd a Impäratului Iustinian,
ramasa, «fall tarie ca o neintrebuintata, atat dupá art. 318 al Regulamentului cat i dupa hrisoavele Domnului Calimah. ..n Natia evreeasca, stabilita, in Moldova nu Tamanea In acest timp nepasatoare fata de pericolul In care se aflau acei pe cari (1) Anexe, XX. (2) Anexe, XXI.
www.digibuc.ro
16
RADII ROSETTI
Divanul li condamnase cu aVata strapicie. GAsim In dosar o lung&
jalba, (1) purtand §ii ea data de 10 Septemvrie, data In numele a toatd nafia evreeascd din acest Principat si iscalita de bancherii §i negustorii frunta§i din Ia§i. Aluitorii cer Domnului sä se milostiveascä de soarta In care eau cazut de trei ori nenorocitii Evrei locuitori In Targul-Ocnei, aci dup5, jalbele locuitorilor hristiani de acolo, c5, ei Evreii, spre Sambáta Pa§tilor cre§stine, s'ar fi flout batjocuri Impotriva legii ore§tine§ti, aceasta a lor zisa vinovatie, dupá cercetarea urmata la fata locului, comisia randuira, in urmarea md rturisirii a patru profti locuitori din acel tdrg, (2) s'au Intemeiat 0 au indreptat pe pricina In cercetarea Departamentului Criminalicesc, care dupg, pa-
trunzátoarea cercetare ce au Mout, pe de o parte negäsind fapta intocmai dup5, aratarile tfirgovetilor, iar pe de alta negásind pravile potrivite cu aceste fapte, precum Intru adevär 0 nici nu sunt potrivit pravilei In condica criminaliceasch cu fiinta acestei pricini, §i BO, Departamentul Criminalicesc prin a sa hota,rire, de§1 tare li
osande§te pe nenorocitii evrei, dar totus oarefcum a sa hotdrire s'ar cam potrivi cu fiinça pricinii, care pricinä trecând In cercetarea Domnescului Divan, Domnescul Divan nici cum nu ne putern pricepe ce lucrare au fAcut, aci, fara vreo cercetare 0 fára, a aduce fata pe cei cazuti In judecatä, au hotárit vinovatia lor cu totul departe de hotärirea Departamentului Criminalicesc, cu totul departe de fiinta pricinii, cad far5, nadejde §i nepilduit lucru au hotarit ca pe patru sä se omoare prin spanzuratoare, iar pe patru sa se trimeatä la groapa ocnei pe toat'a a lor vieat5,.v Incepe apoi o lung& expunere asupra neaplicabilitätii, In cazul de fata, a textelor aplicate de divan, la care se mai adaog mai multe anexe cu citatiuni din textele grece§ti '§i din autori francezi (3) pentru a arátà ea Divanul Domnese rau a interpretat ilii aplicat textele. Iar ca Imprejurare u§uratoare, j'aluitorii invoaca, faptul csa, asupuOi In
judecata Intru adevar cand s'au facut aceste lucrari au fost arnetip de betie, &And ob0e0e este §tiut ca, toti Evreii In Sambala de pe urma a Pacitelor evreeqti is plini de betie pentru bucuria sarbatorilor. Aluitorii mai protesteazA In contra adoptarii propunerii facuta de Mitropolit, relativa la strAmutarea tuturor Evreilor WA,itori In Targul-Oonei, apoi invoacA, clementa Domnului. (1) Anexe, XXII.
(2) Faptul a fost marturisit de Insi,gi faptuitorii. (3) Aexe, XXIII.
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIC LA 1836 IN MOLDOVA.
17
Acosta de abià la 16 Decemvrie urmátor puse rezolutie pe anafordoa Divanului Domnesc, modificand acea sentint5, cu des'avA,rsire. (1)
Avram Davidovici, David Eni, Iancu a Rifcal si Leiba Herecoviol furä osanditi la ocna% pe vieata; Avram Cotariu, Lupu Stec la-
riul si Leiba Isac urmau a se da la ocnä pe trei ani; Itic Stec lariul urma BA fie urmárit, prins, cercetat si osandit cu pedeapsa ce i se cuvenia; Iosef Balan si David Ursu aveau sA primeasea ate 50 lovituri bice la fata locului, iar Jidoavcele, sotiile lui David si Iancu a Rifcäi, aveau ssa fie osândite cu ate 20 lovituri bice. A doua zi, 17 Decemvrie, Logofetia Dreptätii trimite Departamentului Criminalicesc ordin sä Indep1ienasc5, acea osindire prin Vel Armas, «Imp Artásind si pe Logofetie cu stiint5, de urmare.D Din informatiunile culese la fata locului dela b4trAni, rezultä &á Sidovii osAnditi la ocra pe vieata', au lost gratiati dui:A putin timp;
iar unul din ei, apucandu-se din nou de negustorie Inteun sat mare,
Invecinat cu Thrgul-Ocnei, ajunse la stare mare si are astázi urmasi cu vaza Intre Evreii din Moldova. Din cAte mi s'a spus de aceiasi bAtrami rezultA, c5., In vremea cercetárii Injghebate de Comisia rânduitá de Mihaiu Sturdza, banul evreesc aunsese». Nu mi-am explicat niciodatä pentru ce aceea commisie nu a pus
Jidovilor fâptuitori ai ultragiului dela 28 Martie 1836 Intrebäri precise si amAnuntite spre a lärnuri: In ce scop facut-au ei acea fapt6,, cofisemnând rAspunsurile lor In procesul verbal de cercetare ? (1) Anexe, XXIV.
Anatole A. I?.Tom. ICXXLlifemoriile Seg. latorice.
www.digibuc.ro
3
ANEXE. I.
No. 372. Trap. 654. Op. 699 (1).
Pre Inaltate gi mult milostive Doamne, Pi numele Domnului Nostru Isus Hristos, acelui ce ne inchinam purure toga opstie provoslavnica hristieneasca, jaluim Pre InAltimei Voastre pentru natie ovreiasca de batjocurile si aflare de Ms ce ne fac ei la toate praznicile imparatesti, a afar% de cate au &cut mai inainte, &lid. precum si la nastire Domnului Nostru Isus Hristos, s'au &cut irozi, acum Sambata sara la trei ceasuri din noapte, spre Sfanta Inviere, adica la 28 Marte, anul 1836, tot No. ovreiesc aflAtor in acest targusor al Ocnei, unindu-se la un loc, la un Ovreiu ce sede cu dugheana drept biserica ce se preinaltA hramul Sfintei Adormirii a Maicii Domnului, inchipuind toate patimile Dorn-
nului Nostru Isus Hristos, facandu-se unul dintre dansii chip de mort si imbrkandu-1 cu o camesa, 1-au pus pe o scar% in toe de nasalii, puind si o scandura de-a curmezisul, in dreptul spetelor de 0-au intins manile, in chip de rastAgnire si luandu-1 patru insi, dela pomenita dugheanA pe umeri 1-au pornit pe ulita, cu lumanari apring, si ducandu-1 din dughena in dughena, pe la Jidovimea lor, unii dintre dansii II impungeau cu niste suliti
de lemn si altii dintre dansii cetè ca pre4i crestinesti, altii jidovesti si se petrecea pe supt acelui pus pe scarA, in loc de aer si cand il pune cate udata jos, unul dintre dansii il cadè si-1 prohod6 cu feluri de batjocuri si altii, in loc de sarutari, il scuipa, iar o Jidoava dintre ei, ci era alAturea, il stropia dintru un pahar, dar ce ar fi fost in pahar nu se stie. Si vazandu-se atata batae de joc asupra legii noastre caH se atinge de patimele Domnului Nostra Isus Hristos, s'au dat de veste capitanului de targ ca sa le strace aceastA fapta batjocoritoare, intru care au skit impreunA cu cativa targoveli spre prinderea lor, au prins de vesti, un Jidov anunae
Iosep Balan striga jidovesti ca sa se rasapeasca Jidovime ci era stransa, caci viind. vro 40 de oameni dela vali, si sosind capitanul de targ cu targovetii la locul para unde ajunsese ei, au inceput a prinde dinteinsii, iar cel ci se Meuse mort, desbrAcandu-se de carnesA, au si lepadat-o piste un gard, caH tot atunce s'au gasit si stand de fata spre dovadA. Din care Jidovime s'au putut prindi nurnai doisprezeci, adica pe care sa inchipuise (1) Aotele sunt copiate din Arhiva Statului, Imi.
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIU LA 1836 IN MOLDOVA.
10
ca-i Hristos, Pilat, Caiafa §i osta0i, iar acei ci au fost cipiteniile lor, prin chipuri au scipat, in zioa de Pasti dimineata, fiiind norodu la biserici §i a intimplare au venit de Dumnealui boierul Ispravnic s'au fost aflat in Thrgul-Ocnii, pi toti prin0i i-au dat supt inchisoarea cinstitei ispravnicii, intru carele au fost doui zili supt pazi, adici Duminici §i Luni, iar Marti prin chipuri jidove0i s'au slobozit o salmi dintr'in0i dela inchisoare, au cerut s1ujba0 de li-au dat de s'au dus cu cativa tirgoveti, spre prinderea acelor ci au scipat prin chipuri in zâoa de Pasti, &lid. pi Zisul Her$cu §i Iosep Balan, cum Foi altii 0 gonindu-i pAni la Ciiut, le au dat in urmi ci Duminici sara au fost in Caiut acei Jidovi, in gazdi la Leibu Jidov, poshsorul mo0i Caiutului §i a douzi, Luni dimineata, cu grabire au ficut diruta lor cu cai §i poroncind slugii si mile caii, au respuns sluga el el a daozi de Pasti nu mergi la drum §i luandu-1 unu *tefanaki, tovaro011 posisorului, cu zorii 1-au pus in trisuri i s'au pornit cu acei doi Jidovi la
Foc§ani, zicind trime0i ca, când au rispuns ci nu mergi i-au tras 0 o palmi. Intru carile Pre Inittime \Toast% veti lua, pliroforie din copie alitorati de doproasele ci s'au dat cinstitei Ispravnicii de §tiinta acelor ce au privit cu ochii. Pentru aceasta ca si scripim de supt pacat, pentru 8.0 batjocuri atingitoare de lege, dim in §tiinta Inaltimii Voastre cici noi nu i-am bintuit nici cu un feliu, precum ei au cerut, prin invoiali ca si dei oare§ce No. de bani la vreo biserici §i si faci i vreun pod, unde s'ar socoti, pentru vinovatia ficuti, noi nu i-am facut-o ca Si nu ne insimnAm ca la Iuda vinzitorul, cid avem si dim seami inainte Domnului Nostru Isus Hristos ciruie purure ne inchinim, iar ace de pe urmi rimine in socotinta Inilltimii Voastre, rasplitirea lor pentru kceasti atingitoare de lege §i cinste noastri. A Inilltimii Voastre Pre plecati si supusi Intru toate Dela noi toati opstea hristieneasci aflitoare din Targul-Oenii. II.
No. 334. Trsp. 748. Op. 840.
Pre inciltate si mutt milostive Doamne, Cu cel mai adânc respect supui la §tiinta inultimii voastre un lucru care
se poate crede ci nu va fi pildi si se fi mai intAmplat in Printipaturile aceste doui; aci in Thrgul-Ocnei, find ca vreo 30 jidovi §ezitori, Sambit& spre Pa 0i, pe la 5 ceasuri din noapte, pe când se gitiau oamenii si meargi la biserici la sfanta inviere, adunandu-se 'dintre dan0i cativa spre batjocura legii noastre, au inchipuit pe unul dintre dan0i Hristos ristignit
cu cununi de spini in cap 0 cu toati rindueala, a§i precum este sons 0
www.digibuc.ro
ItAntr 1to8r111
ge)
OW cil mune batjocuri, CAM sfiialk 1-au scos pe uliti 0-1 purta. Si fland de stiintA targOvetii, au prins p6 acei cAti iesibe pe uliti cu acest fel de falpth. Si pentruca s'A intaMplat 0 dumnealui ocArmuitoriul tinutului aici, i-ad dat la inchisoare, Wr pe nored cu mare greutate s'a oprit ca s5. nu navMeaffc5, dsuprá lor si sti-i OmoarO fiind aceasta un punt gingas. Pre italtate Doamne, dap& aceasta iscAndu-se o mare ur5, si pizmA asupra
lot si precum este stiut a aici cel mai mare numAr de oameni Bunt lucfAtori ai Ocnei, ca sii nu sa intample vreo neorAnduealA si s5. sA pricinueascA vreo nenorocire de omor, iocotinta mea este ca SA fie porunch InAltimii
Voastre a se ridicA pe toti jidovii diii acest tArgusor si sl se dud, aiure A lodueasck iar aceea desAvArsith hotArire rAmAne la inalla si pArinteasca VolistrA intelepdinne a se pine pe cale. S'au %cut aceasta cunoscut si emustitului visternic. A inAlfimii Voastre prea plecatA slug& (ss) Gheorghe Opran.
Oona, 1836 Martie 31.
Sfatul nostru va primi grabnice mAsuri spre descoperirea adevArului la starea locului si spre darea vinovatilor supt judecarea criminaliceasck ca sA orandueascA pravilniceascA osAndA, pAnA child ei vor sta supt inchisoare. In 9 Aprilie 1836 M. St.
Aprilie 11,1a Departamentul din Utuntru spre intoomal urmare.
Pre In:Mate Demme, Otdupciul Ocnelor, D-lui Sardarul Gheorghe Opranu, prin raportul din 31 Mart. sub No. 215, instiinteazA pe Visterie urmAtoarele: O. jidovii sezatori in
TArgul-Ocnei ce aunt ca vred 30, Sambath spre Pasti, pe la 5 ceasuri din noapte, pe cAnd s5. gAteA oamenici fig meargA la bisericA, la Ant& inviere,
aduandu se dintre dansii cativa, spre batjocura legii pravoslavnice, au inchipuit pe unul dintre dAnsii Hristos, rästignit cu cunun5, de spini in cap si cu toga rfindueala, asa precum este eerie ei apoi, cu multe batjocuri neindAstulAndu-se =Mal prin casele lor, Para, dial& 1-au scos pe uliti si-1 purta, 0 luAnd de stire tArgovetii, all prins pe acei cati iesise pe ulit.A cu acest fel de fapth. si pettrUca s5. intAmplase 0 dregAtorul tinutului acolo, i-au dat la inchisoare, iat pe norod cu mare greutate s'a oprit ca s5. nu nAvAleascA asupra tor sA-i omoare, find un a$ punt gingae, din cari acesti iscAndu-se pizmA asupra lor si acolo find cei mai multi lucratori ai Ocnei, ca s5, nu se intAmple vreo neoranduea15, si sa. se pricinueascA vreo nenoro-
cire si omor, cere punere la calb precum se va gAsi de cuviinth de inalta
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIIT LA 1836 IN MOLDOVA.
2,1.
stApAnire cu socotintä din partea sa ca pe jidovii din acea parte sii. se xidice pe toti si O. se duck aiure sa locueascA spre linistixea norodului. Jos iscAlitul dar cu supunere grAbeste a supune cullo§tiotei Ntltinvii Voastre imprejurare spre hotarire. Al Inaltimii Voastre placatik slug6. (ss) 1;Iii le 71p,I Viatier.
IV. No. 372. Trsp. 554. Op. 699.
Noi Mihail Grigoriu Sturza Vvod cu mila lui Dumnezeu Doron T4rii Moldovei. Cinstiti qedinciosi Boierii Domniei Me le, purnineanastrA, Al pcu
Asian, IIaVnan, ispravnic tinutului pacAu si D. grigore Jprn piv Vel Comis, Prezident Gjililecatoriei, sanAtate. Obstia pravoslovnicA vietuitoqe in TArgul-Ocnei au iritinci Alolq. cAtrA
Domnia NoastrA; cn mare tAnguire asupra natii jidove0i din ace1a9 Mfg, care pAnA, la atAta s'a intins cu cntezarea de pravoslavnica credintA iincat, sara din SAInbAta Pasti lor, pe la 3 ceasuri, far& nici ? sfialA r (inchipuit toate patimile MAntuitorului dup5. chip batjocoOtor.... instiintAndu-se norodul si dAnd. de stire CApitAniii de tArg, i-au impr4tiat. De aceastA nelegiultA si de osAndA. vrednicA pi,ptvire voind a ne incredinta prin cercetarea unei Comisii la fata locului, poroncim Dumneavoastrk ca imyrennä. pu adiutantul Domniei Nostre si cu ransluitul de Preosfintitul iMitropolit, yrea cuviosul Arhimandrit Isaia, sä savArsiti intruniti la fata locului in TArgulOcnii, o cercetare grabnicA rii deskvarsit yAtrunzAtoare fid descoperitoare a vinovatilor asupra celor cnprinse prin jaloba obstiii de pe care, prin Delpartamentul din LAuntru7 yeti prinni copie. Pe vinovati indatA arestpdu-se, de la cercetare impreunA cu raport sA sè predstavlisascA fArA intArziere iarls Departamentului din LAunitru. No. 21. 1836 April. tEsii.
V. No. 372. Trap. 564. Op. 599.
Cu mila lui Dumnezëu, Noi Mihail Grigoriu Sturza VV., -Domn Tarii Moldovei. Domnescului nostru starsii adjutant, Dumisale Majorului Petrachi Asaki.
Natia evreasa afiAtoare in TArgul,Ocnei, prin batgiucuritoare inchipuire au desfaimat pravoslavnica credintA tocmai acum in $5.mbAta Pastilor. kTcsi voind a ne incredintà de fiinta si adevArul pricinii, am rAnduit Comisie 4 fata locului prin ofisul Nostru din acest an No. 21. Nu mai putin ins& anduim si pe D-ta la acea comisie, poroucind-Ai ca JuAnd toatA cuviincioasa
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
22
.
pliroforie din cuprinderea acelui ofis, 0 potrivit cu vajnicia pricinii, impreuna cu celelalte fete a Comisiii, sa pa,§e§ti in lucrari, dupa, incheierea carora pre larg vei raportui Domniei Mele. L. P. D. No. 146.
Nacialnicului Marelui stab a Inaltimii Sale, Colonelul Bal§. No. 43. 1836, in 23 April. E§ii. VI. No. 372. Trap. 564. Op. 599.
Copie de pe adresul Marei Postelnicii din 27 April 1836, sub No. 608. Departamentul de Finans, dupa raportuirea ce au primit din partea Otoupciului Ocnelor, Serdarul Gheorghe Opreanu, prin anaforaoa subt No. 2539, au adus la cuno0inta Prea Inaltatului Domn, ca Jidovii §ezatori in TargulOcnei, care aunt panä la numar de 30, Sambata spre Pa0i, pe la 5 ciasuri de noapte, in vreme cand cre0inii sa gatiau a merge la biserica, adunandu-se cativa spre batjocura legii pravoslavnice, au inchipuit pe unul dintr'in0i ca Hristos rästignit, cu minima, de spini in cap, i cu toata randueala precum este scris, 0 cu multä desfaimare 0 indestulandu-se nu numai prin casele lor, I-au scos Para sfialä, I-au dus i pe uliti, §li a0,, luand de Oire targovetii, au prins pe acei cati ie0se pe ulita, 0 pentruca se intamplase 0 dregatoriul tinutului acolo, i-au pus la inchisoare dupa ce deabie
au oprit navalirea norodului, ce se ridicase cu porniri de moarte asupra bor. Inaltimea Sa, in privirea acestei impregiurari, pune inaintea Sfatului Carmuitor ca sä prim easca, grabnice masuri spre descoperirea adevarului la starea locului 0 darea vinovatilor subt judecata criminaliceasca ca sa, se orandueasca pravilniceasca osanda, iar paha atuncea ca ei sa steie subt inchisoare. Drept aceea Secretariatul de Stat, dupa insárcinarea pusa asupra acestei, face cunoscut acelui Departament spre grabnica punere la cale 0 aducerea in inplinire a acestei hotariri. VII. No. 372. Trsp. 654. Op. 599.
Prea Cuvioase Archimandrite Kir Paisie, Proistos Manastirii Precista, blagoslovenie ! Din alaturata aice jalba a ob§tiei hristiane locuitoare in TargulOcnei, de intamplarea urmata acolo spre serbarea zilei praznicului Sfintei
Invieri, cum qi de hotarirea Prea Inaltului Domn, pus& in copie in dosul jalbeir pre larg vei lua pliroforie. Deci impartaqindu-ne Departamentul 0iinta de hotarirea data, in urmarea careia oranduim pe Pre Cuvio0a Ta ca impreuna, cu Dumnealui Prezidentul Giudecatoriei 0 Dumnealui Isprav-
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIII LA 1836 IN MOLDOVA.
23
nicul de tinut, sä pasiti catre lucrarea Comisiii localnice, in fiinta 0 a adiutantului randuit din partea Inaltimii Sale, Dumnealui Maiorul Petrachi Asaki, si precum din urmarea pricinii yeti lamuri adevarul, far& cea mai mica asuprire sau partinire la vreo parte, pre larg A se faca, arátare, spre a se putè da hotarirea pentru o asemine nepilduitä urmare. Veniamin Mitropolit Moldaviei. Director, loan Casul Spatar. Set Polizu. Sectia I-iu, No. 346, 1836 Maiu 2. HO. VIII. No. 372. Trsp. 654. Op. 599.
Catra Sfintia Sa Economul Apostul.
La pricina facuta de catre unii din evrei Sambata noapte spre diva Invierei Domnului nostru I. C., pentru care targovetii de aici din tirgusorul Ocnei au jaluit inaltei ocarmuiri ca: facandu-se urmari spre defaimarea sf. pravoslavnicei noastre credi4, comisia au aflat de trebuinta a se incredinta de adevärul lucrului asupra ponturilor 5, 7 si 3 din jaluba targovetilor, pentru care alaturandu-se pe langa aceasta in scris marturiile ce-au dat acei din targoveti, dupl stiinta ce-au avut, Comisia, poftesce pe sf. ta ca mai intai facand duhovniceasc a. sfatuire pentru neabaterea marturisirilor din adevar, apoi pentru acei ce vor primi de bun& voie sa se savarseasca lecriuitul juramant, despre carile sf. ta adevereste in dosul marturiilor ce au .., dat sä binevoesti a-i trimite la comisie in alaturare cu raspunsul sf. tale. Paisie Arhimandrit Ocneanul, Asian Hatman, Grigore MorOn. Adiutantul Iniltimii sale, maior P. Asaki. IX. No. 372. Trsp. 654. Op. 699.
Anul una mie opt sute trei zeci 0 sase, luna Maiu in opt zile, Targul-Ocnei. In urmarea luminatelor scrisuri a Prea Inältatului nostru Domn, Mihail Gri-
goriu Sturza Vvod, din dougzeci 0 trei a trecutului April, cu No. 49 §i No. 21, poroncitoare a se infiinta comisie la starea locului spre a cerceta grabnic impregiurarile ce sè cuprind in jaluba ce s'au dat Inaltimii Sale din partea obstiii targovetilor hristiani din acest targ, Ocna, pentru cutezatoarea urmare a Evreilor, cari Sambata noaptea, spre ziva Invierii, prin inchipuire desaimatoare au inganat patimile Domnului nostru Isus Hristos, asemine dupa adresul Ina lt Preosfintitulului Chiriarhului Mitropolit a Orli din butt Maiu, cu No. 346, §i a preadpisaniilor Departamentului Trebilor din
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
24
lAuntru de subt No. 7.276 0 7795, atingatodre de mama cercetare, isalitii mai gios, proistosul Sfintei MAnAstiri Precista din acest thrg, arhimandritul Paisie, ocArmuitorul din Bac&u, Hatmanul Alecu Asian, prezidentul
giudeatorescului Tribunal de tinut, comisul Grigore Mortun 0, in sfAx0t, Domnescul Adiutant, Maiorul Asaki, intrunindu-ne in casa insemnatei mai sus mánästiri, am p4it cAträ lucrarea cercethrii, potrivit cuprinderii numerarisitelor acturi, spre discoperirea a tot adeva,rului aceqtii impregiuthri, alcatuind de16. §i vipisca, care pe lâng% raport se vor pristavlisi Departamentului din Läuntru spre ce mai departe lucrare. Pentru care s'au incheiat 0 s'au iscalit acest jurnal. (Ise). Paisie Arhimandrit, As lan Hat. Preqedinte Grigore Mortun Com. Adiutantul Inaltimii Sale, Maiorul Asaki. X.
No. 372. Trap. 554 Op. 599.
No. 1.
Noi taxgovetii de aice din Targul-Ocnei, 0iut facem prin acest inscris precum pontul inthi cuprins in jaloba, c5. natia evreiascä de aice ar fi urmat feliuri de batjocuri la toate praznicile impärAte0i, s'au insemnat in ja1ub6 din durerea noastth 0 din mahniciune, vAzand necuviintile ate le-au Pacut, SAmbatci noaptea spre ziva de Paqti, dar apoi afath de aceasth inthmplare nu urmeaza vreo dovadä pentru a Jidovilor vinovätie, qi am iscAlit acei care au 0iut carte, iar care n'au 0iut carte au pus degetele. 1836 Maiu 11.
(Urmeaz5, 5 isalituri proprii kii duel au puneri de deget).
No. 2.
Noi targovetii de aice din P.rgul-Ocnei, incredinthm prin acest al nostru inscris O., la pontul al doilea al jalubei, in care sä zice c5, la Na0erea Dom-
nului Nostru Isus Hristos §'au ,f6.cut din Evrei irozi, pricina au urmat aqä: cO. unul 0-au pus boneth. in cap, inchipuindu-se femeie, altul s'au legat la cap turce0e, in chip de Arn6ut, puinduli arme la brau, altul ofi'ver, altul
soldat, l'acand feliuri de ghidu0i in cuprinsul targului pentru a dobandi parale, iara, in feliul irozilor cre0ine0i nu s'au imbthcat 0 pentru incre. dintarea acestui adev4r am isalit. 1836 Main 11.
Ace le* isalituri ea mai sus.
www.digibuc.ro
UN ERODES DE SAORILEGIII LA 1836 IN MOLDOVA.
25
No. 3.
Insemnatii mai jos targoveti de aice, din Thrgul-Ocnei, increclintAm c& la pontul al treilea a jalubii, in intämplarea urmat& SambAta noaptea spre ziva
de Pasti, cu sapare din vedere s'au insemnat a tot neamul evreiesc aflätor aice in targ s'ar fi adunat la un loc in necuviincioasa i nelegiuita Paptuire, find c pärtasi acestora s'au davedit a fi numai acei care dupä doproasele i cercetkile Comisiii s'au limurit. 1806 Main 11.
(Ace leasi isc1ituri ca mai sus).
No. 4.
Eu David Eni, targovet de aice din Targul-Ocnei, nAscut in Esi i petrecätor aice din copilarie, in virstá de 25 de ani, afandu-m& cäs&torit, mkturisesc prin aceasta, in adevAr i Par& tag&cluire, precum Sambata noaptea,
spre ziva Pastilor erestinesti, au venit la mine acasä acesti aatati mai jos si anume: 1: Avram Davidovici ce au fost slug4 la Zisul Lipscanul, 2: Iancul a Rifai, 3: Leiba Herscu, 4: Itic a Steclariului carele träeste la Botosani, 5: Lupul Steclariu, vitreg celui de mai sus, 6: Avram Cotariul si, 7: Leiba Isac dela Casin, care acestia dupä ce au lAut la mine vin si rachiu, apoi au luat dou 6. lemne din ograda mea, asijdere fr&nghie din dugheana me, cu care legänd (lemnele au alatuit näsälie) i pe aceste puind o perin 6. a me la capätäiu, s'au inbacat piste straie Avram Davidovici cu o camas& a1b6. a me, au pus scufie albl pe cap si s'au acoperit eu o prostire iaräs a me, culcat find pe nas&lie ; dupl aceasta 1-au ridicat Iancu a Leiba Herscu, Itic Steclariu i Avram Cotariu, care impreuna au mers la casa lui Zisu Lipscanul i, batAnd la usk n'au vrut s6, d.eschida usa. 1ntre acei aräta4i mai sus au fost i femeia me, prla, cu lumMare aprinsk au mers i o copila a me, au mai fost i altii cu lumän&ri aprinse de care anume nu-mi aduc aminte. Dupa aceste, dela usa lui Zisu Lipscanu, au mers cu totii la Iosep Bälan, On& unde agiuns, s'au mai:strins a1ti Jidovi, unde acolo, lAtâncl la usk ni-au deschis si am intrat cu totii
in casa lui Iosep Man si acolo au dat lui Avram din bAutura ce aye& precum i uncle s ntAmpla, intr'o steel& la gura. Iar Iancu a Rifai
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
26
sa steie, sä facè a plänge §i boci pe Avram, qi dupa toate aceste ne-am dus la Ursul David, unde Wand la up ne-au deschis §i am intrat in dughiana lui, carele ne-au dat la toti de Mut rachiu. Intru aceste au venit Gheorghe Codreanu la casa Ursului fiti gasindu-ma la up, mi-a opus in taina ca O. ma due de-acolo, dela acel feliu de blastamatii, ca BA nu iasa plgaii §i sa ne bat& Fiind car eu eram in prieteug cu Gheorghe Codreanul titi el n'au vrut A ma lasa sä patimese neva, ap eu m'am intors acask fiii auzind huiet in tArg, am fugit la satul Glodurile, unde m'am mistuit la velnita socrului meu, anume Herpu Groze§teanul, §i venind dupa mine un slujbal al cinstitei Ispravnicii impreuna cu doi din negustori, eu dad, i-am vazut am inceput a fugi asupra padurii, dar slujbalul scotand pistolul au inceput a ma ingrozi dupa o lunga goana, §i eu tem&ndu-ma sä nu ma impu0e, am statut de m'au prins kii m'au adus in Tárgul-Ocnei, Marti, a treia zi dupa Pa§ti, unde dandu-ma la Comisarul targului, dupa ce am §ezut doua zile in inchisoare, prin chizA§ie am r6mas slobod pana acum. *i pentru ca toate aceste nate arat mai sus sunt adevarate, pentru care de va cere trebuinta, pot sä adeveresc §i prin juramânt ; urmeaza a mea iscalitura jidove§te impreuna qi a altor negustori jidovi ce s'au gash fat& la aceasta a mea aratare §i adeverita marturisire. (Urmeasi mai multe isalituri jidovesti). 1836, Maiu in 9 zile.
s'au cercetat qi au intarit doprosul, cu osebire numai a la ridicarea nasäliei n'au fost Avram Cotariu §i a de un capat au ridicat numai unuI §i anume Iancu a Racal sin §i c5, femeia §i copila sa n'au foot cu lumanari impreuna, nici s'ar fi luat franghii din dugheana sa. Alti
(Ise.) Aslan Hatm.
No. 5.
A.vram Davidovici, näscut in targul Fälticeni, in varsta de 20 ani, traitor aice in Targul-Ocnei de un an qi zece luni, burlac, incredintez §i märturisesc prin aceasta, in adevar 0 Para tagaduire, precum toate cele cuprinse in doprosul care au ,At Jidovul David Eni sunt adevarate, fara adaogire din fiinta lucrului precum s'au inte.mplat. Nu tagaduesc a eu m'am inchipuit pre Hristos de mort, noaptea, Sambata asupra Pa4tilor creqtine§ti,
ca m'am irnbracat cu camep alba peste straile mele, ca am fost purtat pe
nasalie acoperit cu o prostire alba, ca m'au dus la dugheana lui Zisu
Lipscanul unde, Wand la up, n'au vrut sa ne deschida up, §i
www.digibuc.ro
c5,
UN PROCES DE EACRILEGIII LA 1836 IN MOLDOVA.
27
dupA aceste am mers la Iosep &Alan §i la Ursul David, la cari 'Aland in u§A mi-au deschis §i am intrat in dughianä lor, urmAnd acolo precum in doprosul lui David Eni se area. Iaraq mArturisesc cl pe mine m'au bocit §i mi-au pus la gurA steel& din care am bäut rachiu, iar cum fAcAndu-sA toate dupA cum mai pre larg sA aratA in doprosul ce am dat eu cu a me iscAliturA la 30 a trecutei lunii Marte. Pentru aceste incredintez cu a me iscAliturA din nou. 1836, Maiu 10 zile.
(Urmeaz6. mai muite isellituri jidovesti).
8 August. De Criminal s'au cercetat 0 au tAgAduit, supt cuvAnt cA fiind bat, nu tine minte, iar de au iscAlit in doprosul acesta au fost silit. (Iso.) As Ian.
No. 6.
Leiba Her§, nAscut aice in TArgul-Ocnei, in 'Anti de 18 ani, cAsAtorit, mArturisesc prin aceasta in adevAr qi fArA tAgAduire cä cele cuprinse in doprosul ce au dat DaVid Eni sunt adevArate, cu aceastA numai osebire cA, eu n'am vAzut cAnd Iancu a Rife Ai au dat de Mut la gura lui Iosep BAlan, dar apoi pe lAngA Tirla, femeia lui David, am vAzut §i pe Rifca, femeia lui Iancu, el au mers cu lumanarea aprinsA. Toate celelalte sunt adevArate, §i eu nu tagAduesc ca, Avram s'au inchipuit de mort §i cA toate
cele intrebuintate la aceasta le-au luat din casa lui David Eni §i. a eu am fost unul din acei ce au purtat näsalia pe ulita, mergAnd la dughiana lui Zisu Lipscanul, carele insA, dupä cum au batut la u§A, n'au vrut sA deschidA up §i eu am mers la Iosep BAlan §i la Ursul David, unde au urmat dupA cum sti aratA in pomenitul mai sus dopros a lui David Eni §i a lui Avram Davidovici, pe care 1-am purtat noi ca pe un mort, aceste marturisiri le incredintez cu a me iscAliturA jidovefitte. 1836, Maiu 10.
(Urmeaz 6. mai multe isealituri jidovesti).
8 August. De Criminal cercetat §i au intArit doprosul slu cu osAbire cA nic1 Tar la Jidoavca, femeia lui David Eni, nici ilicä sa, nici Jidoavca lui Iancu n'au fost cu lumAnAri, precum aratA in doprosul sau, iar frAnghia qi cele trebuitoare cu adevArat s'au luat din dugheana lui David Eni. (Init lit) As Ian.
www.digibuc.ro
28
RADII ROSETTI
No. 7.
Lupul Steclariu, nascut la Brod, in Galitia, in varsta de 40 ani, casatorit, traitor in acest targ al Qcnei de 8 ani, incrediMez prin acest al meu ade-
varat inscris ca tacrirul ce s'a dat de catra mine la 29 a trecutei luni Martie nu este indeplinit, iar acum marturisesc far& tagaduire ca macar
depi eu n'am fost de fata la toate ate s'au facut in casa lui pavid Eni pi nici sunt amestecat la acele, ins& auzind sgomot in casa lui losep Balan, m'am das acolo ca sa vad ce este, si am gasit pe Avram Davidovici lungit pe ntisalie ca un mort pi pe Iancu a Rifcai facandu-sa a plange pi
boci, dap& care ei apoi s'au dus la Ursul David pi menand pi eu dupa dansii, la casa Ursului David, am Mut un pahar de rachiu precum pi ceialalli au baut, de undo apoi m'am d.us acasa, pi spre a fi crezut aceste a mele aratari, urmeaza a me jidoveasca iscalitura. 1836, Maiu 10.
(Urmeaz1 mai multe isalituri jidovesti.)
August 8. De Criminal s'au cercetat pi au intarit doprosul sau cu osa-
hire a numai in casa lui Iosep au baut rachiu, iar mai mult n'au fost impreuna cu danpii, ci s'au dus singur la cumnatul sau Hers. (heat) Asian.
No. 8.
Anul 1836, Maiu 11. Eu Meir Isac, in varsta de 60 ani, locuitor la Burdujeni, casatorit in Targul-Qcnelor de 30 ani, care la intrebarea ce ni s'au facut, am aratat in adevar urmatoarele, adica: Sambata sara spre Paptile creptinepti, viind eu singur la dughiana lui David Eni, unde gasind. pe Avram Davidovici, Iacob a Rifcai, Itic Steclariu, Leiba Herscu, Leiba Isac, unde band. impreuna un pahar de rachiu, ca until ce pi eu ma aflam cu dansii, apoi m'am dus singur la dughiana me, dap& care apoi, la 3 sau 4 ciasuri de noapte, viind Comisariul cu vreo ca0va slujitori, m'au luat si m'au arestat impreuna cu ceilalti, aceste ptiu pi am aratat intru adevar. (Urmeazi mai multe isalituri jidovesti.)
No. 9.
Leiba Isac, nascut in Targul Adjud, in varsta de 29 ani, casatorit, traitor acu in satul manastirea Casinului, adeveresc prin acesta pi marturisesc in
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIV LA 1836 IN MOLDOVA.
29
aclevär, a Sambata noapte, spre Pmtile crtinesti, umbland eu de am cumparat rachiu pentru orända me si alto marfuri, in sfarsit am mers la dugheana lui David Eni si am vrut A cumpar un pahar de rachiu pentru mine find ostenit, dar acolo, dinainte usii, am gasit pe Avram Davidovici culcat pe nasalie si acoperit cu o prostire alba, incungiurat de cativa Jidovi, dintre care unul m'au cinstit cu un pahar de rachiu, si ma eu, precum ma gasiam, cu o lumanare aprinsa in mani, am mers spre Iosep Leiba, si am auzit in urma me ca toll acestia bate& la usa lui Zisu Lipscanul, m'am intors inapoi ca sa le zic sa nu bath la tisk de vreme ce nu le deschide usa, si apoi, intorcandu-ma iaras spre Iosep BA lan cu lumanarea aprinsa, ei au venit
dupa mine si dupa ce am intrat in casä la Iosep Man, au venit si ei si au intrat in casa, de unde apoi ei au mers la Ursul David si eu i-am petrecut cu lumanarea aprinsa pana in ulita, la mijloc, de unde apoi m'am dus la gazda me, si intru acestia am cunoscut pe Iancu a Rifcai, fratele meu, pe Leiba Herscu, pe Itic a Steclariulul, care acestia duceau nasalia, asemine David Eni si altii cativa de care nu-mi adus aminte, si pentruca aceste toate sunt adevarate, am incredintat cu iscalitura me jidoveste. 1836 Maiu 10.
(Urmeazit mai multe isalituri jidovesti.)
8 August. De Criminal s'au cercetat si ati intarit intocmai doprosul sau. (Isoilit) Asian.
No. 10.
Anul 1836, Maiu 11. Eu Avram Cotariul in vaYsta de 18 ani, näscut in Chisinau, peste Prut, casatorit, de 18 ani, iar acum vaduvoi, traitor aice in Targul-Ocnei de 3 ani, marturisesc prin aceasta, in adevar si farS, tagaduire, precum: Sambata noapte, spre ziva Pmtilor crestinesti, umbland Jidovii mai jos insemnati, &lid. Iancul a Rifcai, Leiba Herscu, Itic a Steclariului, Lupu Steclariul, Leiba Isac, David Eni si inchipuind pe Avram Davidovici de mort, purtandu-1 pe nasalie prin targ, pe la cateva dugheni, apoi au venit si la Ursul, unde mergand si eu, am baut rachiu impreuna cu dansii scuipandu-I si inchipuit de mort, au Mut impreuna cu noi, apoi dupa un ceas, prinzand de veste si norodul crestin, ne-am imprastiet. Aceste stiu si am aratat. (Urmeazii, mai multe iseiilituri jidovesti.)
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
30
La intrebare ce ni s'au facut de chtra, cinstita comisie, dad. Avram Cotariu, la mergerea mortului pe ulith, au fost si el impreunh cu ceilalti Jidovi, cu un bht in maul, pentru care oh au fost marturisesc cu sufletul. (Isc5, lit) Spiridon Panaite.
8 August. In criminal cercethndu-se, au intarit doprosul shu, cu oshbire numai eb. el n'au fost pe ulith impreunh cu dansii, cleat ch numai la Ursul au fost si au Mut rachiu si apoi s'au dus acash; iar ce au arátat martorii in doprosul sail, ar fi din patina. (Isdlit) Asian.
No. 11.
Asupra pontului al 5-le din jalubh, unde sh cuprinde aceste cuvinte: «puind
si o schndurh de-a curmezisul, in dreptul spetelor, de si-au intins manile in chip de rastignire», fiindch acest pont de chtrh Jidovi se tägadueste sarguindu-se a incredinth eh n'ar fi adevárat, apoi duph cu arnäruntul intrebare ce s'au facut nouh de chtra comisie, cu punere inainte ca sh adeverim lucrul acesta prin sufletire, noi arAtam aqa, adich: eu Gheorghe Codrianu am vhzut cu ochii mei, push de-a curmezisul, o scandurich de brad, pe care am si pus mhna, la usa dughenii lui Ursul David, asemene eu, Ion Casapu, am vhzut cu ochii mei cum era push subt spetele celui inchipuit de mort, iarä noi, Dimitrachi Solomon si Spiridon Panaite, am vAzut numai cä cel inchipuit de mort sh aduce cu manile intinse in chip de rästignit si pentru aceste de mai sus putem sufleti si adeveri prin juramant eh nu facem Jidovilor nici o naphstuire ci, in frica lui Dumnezhu, arathm adevärul find noi oameni in vrasth, chshtoriti, cu cash si cu copii, si purtarile noastre Bind obsteste cunoscute ch sunt cinstite si Path pricinä, ca unii ce asupra noastra, n'au urmat niciodath Ora criminaliceasch sau alth vinovatie; asa fiind adevärul, incredinthm cu a noastre ischlituri. 1836 Maiu 11.
Gheorghe Codrianu. loan Casapu adeveresc. Dimitrachi Solomon. Spiridon Panaite.
Urmeaza adeverirea Iconomului Apostol, preotul care a primit jurfimântul martorilor de mai sus.
No. 12.
Isc Alitii prin aceasta stiinth facem ch, la pontul al 6-le a jalubii, in cat se zice ca, pe cel inchipuit de znort 1-ar fi purtat din dugheanä in dugheana
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIII LA 1836 IN MOLDOVA.
31
pe la jidovimea lor, 15.murim acum in adevär a 1-au dus numai pe la locurile arätate mai jos, adia la Duvid Eni unde au flout toat6 gAtirea lor, la Zisul Lipscanu unde b6.tb.nd la us6. n'au vrut O. deschidk la losep Balan unde Wand la usä au cleschis si au intrat, si la Ursul David ce ii zic si Berlk unde iarls batAnd la us5. le-au deschis, au intrat si s'au Mut .rachiu, dar de acolo n'au mai mers aiure, fiinda prinzand noi de veste, li s'au stricat urmarea aceasta. (Indescifrabil), loan Panaite, Spiridon Panaite, Dimitrachi Solomon, Gheorghe Codrianu, Ioan Casapu adeveresc, Mihail Onofrei adeveresc, Ghitá Bacalu adeveresc, Miron Crist (Alte dou 5. semnAturi nedescrifabile).
No. 13.
Pentru pontul al 7-lea cuprins in jalubk unde sä zice a. «unul dinteinsii cetè ca preutii crestinesti, altii jidoveste si... petrec6 pe subt acel pus pe scar& ca pe supt air», fiinda de catra comisie ni s'au pus inainte a adeveri prin jurämint pentru ca sti nu sa, faa nici o asuprire, apoi noi marturisirn in chipul urmator, adia eu Gheorghe Codreanu sunt gata a sufleti eh toate aceste ponturi arätate mai sus le-am vazut si am auzit la usa dughenii lui Iosep Man, iara noi, Spiridon Panaite si Ioan asapul, am vazut numai cum 11 impungeau cu niste bete de sändilk asijdere am auzit chip de cetire in feliuri de chipuri, iarg cum se petrec6 pe subt scara, noi acesti din urmg n'am vazut, si pentru aceste de mai sus vom putè primi si jurämânt a sunt adevärate si arA asuprire intru at de putin. 1836 Maiu 11.
Gh. Codreanu, Spiridon Panaite, Ion Casapu.
Urmeaz1 adeverirea Iconomului Apostol care a primit jurgmântul celor de mai sus.
No. 14.
Dupä cele cuprinse in jaluba la pontul al 8-lea, de atr& noi insemnatii mai jos, nu s'au v&zut nici putem incredinta. a 1-au adit pe cel inchipuit de mort, dar ins6, sufletim si adeverim, in frica lui Dumnez6u si fax& asu-
prirea Jidovilor, a atunce and il pune ate odatt jos, unii din Jidovi cu feliuri de batjocuri A, plea asupra acelui inchipuit de mort, si in loc de
www.digibuc.ro
kAD11 ROSETTI
32
särutare 11 scuipa, altii 11 zmuncea de mani §i de piciore 0, cu acest chip defaima inchipuirea mortului, pentru aceste aratate mai sus, gata find
noi a le incredinta prin juramant, adeverim cu ale noastre isalituri. 1836 Main 11.
Spiridon Panaite, Dimitrachi Solomon am vraut scuipand si cetind, Miron Crismariu, Ion Casapul, Gheorghe Codreanu, Neculai Brahagiu, am vrtzut numai souipfind.
No. 15.
Iosep Man, näscut in Targul-Neangului, in vrasta de 37 ani, casatorit, traitor in Targul-Ocnei peste 20 ani, incredintez prin aceasta §i märturisesc ca Sambata noaptea, spre Pa§tile cre§tine§ti, gata find eu a ma culca, am
auzit batand la u§6. indestull vreme and, fara §tirea me, o slug& dela mine au deschis up tid au intrat cativo. Jidovi pe care eu nu i-am cunoscut, pentruca nici i-am vazut, dosindu-ma dup. rafturile dughenii, §i zabovind
ca un sfert de cias, au ie§it din dugheana dela mine §i au trecut peste ulita, la un Jidov Ursul David. Dar, intelegand eu a acea urmare nu era cinstita 0 de cuviinO, la a§a, feliu de vreme asupra sarbatorilor cre§tine§ti,
am strigat dela u§a mea ca a a impra§tie §i a mearga pe acasä, caci de s'a intampla ceva n'ar ave ascultare nici judecata din partea cre§tinilor, §i a§a inchiand u§a, m'am dus de m'am culcat. Dar apoi, nu tarziu, auzind a s'au intärtat sgomot §i galceava mare, am mers precum se arata in osabit
al meu dopros, ce am dat la 16 a trecutei luni April, adaog 0 acum ca, ingrijit despre vreo gre intamplare asupra noastra pentru aceasta urmare, m'am sfatuit cu Zisul Lipscanu ca a fugim, sa nu ne gasim faca, precum am §i mers la targul Foc§ani, intocmai dupre cum se arata in doprosul ce am dat la posesorul dela targurrul Caiutului, de unde am luat noi o brick& cu doi cai §i cu un vezeteu, spuind acolo lui Leiba posesorul pricina pentru care noi am fugit din Targul-Ocnei, aceste intru adevar §tiindu-le le adeveresc cu iscalitua jidove§te. (Urmeazi patru isoiilituri jidovesti si adeverinta unui martor care iscileste româneste).
No. 16.
Anul 1836, Maiu 11, eu Ursul David, in vrasta de 32 ani, nascut in ora§ul E§ii, casatorit, traitor aice, in Targul-Ocnilor, de 20 ani, marturisesc prin acesta in adevar §i fara tAgaduire, precum Sambata seara spre Pa§tile cre§tine§ti, o sama din Jidovii no§tri FA anume : Avram Cotariul, Lupul Steclariul, Leiba sin Her§cul, David Eni, Iancul a Rifai, I-tic a Steclariului, 0 inchipuind pe Avram Davidovici de mort pe nasalie, dupa ce 1-au purtat pe la alti Jidovi, apoi au venit §i la mine §i Wand la u§6., le-am deschis
www.digibuc.ro
tiff PEOCES DE SACRILEGIII LA 1836 IN MOLDOVA.
g
si au intrat in dugheank dandu-le rachiu de au Mut, s'au sculat i acest Avram de pe nasalie, ask precum era imbracat, cu o camesa alba si iesind dinaintea dughenii mele, au si auzit sgomotul din partea crestinilor carii veneau asupra lor, i ceialalti fugind mai inainte, pe la casele lor, acesta au ramas singur, carele viind prin dugheank s'au inchis din dosul dughenii, unde 1-au i prins. Aceste stiu si am aratat. (Vrineaz 5. cinci isclituri jidoveqti). Adeverite de Iosep romanevte.
.... . ca martur care isctileste
No. 17.
Adica noi, cei mai jos isdditi, ;Itefan Belcic i Leiba Bogasierul, yrecum si eu Gheorghe Vezeteul, carele m'am iscalit prin punerea degetului meu, incredintam prin aceasta adevarata aratare a noastrk ea, acum la Pastile trecute, chiar in ziva de Pasti, venind acolo la targusorul Caiutul, undo noi ne aflam cu locuinta, doi negutitori jidovi din Targul-Ocnelor, i anume: Zisul Herscu i Iosep Balanul, cu o träsura i doi cai i un vezeteu, "dareIe stand in ulita i dandu-sa jos au venit amandoi la mine Leiba, unde acest Zisu aye läsata la mine, de mai nainte, 9 bricica cu doi cai i spuindu-mi ca ei sunt fugiti dela Targul-Ocnelor din pricina catigoriei facute acolo de catra vro cativo, Jidovi impotriva llegii pravoslavnice, au cerut un flacau vezeteu dela mine, si puind caii lui la träsura, o purees la Focsani, pr.de ajungand, au tras la gazda la niste Jidovi pe care eu, Gheorghe Vezeteul, nu i-am putut cunoaste, dar nici cum ii chiarna, apoi a treia zi in'am tutors cu trasura iaras la MO, la D. Jupan Leiba; aceste stiu si am aratat intru adevar. 1836. Maiu 10.
$tefan Beide, Eu Gheorghe Vezeteu. Leiba Bogasieru (Jidoveste). XI.
No. 7, in 10 Maiu 1836. Otno,enie càtr Otcupciul Ocnelor, Serdarid Gheorghe Oprianu.
Departamentul Trebilor din Launtru, pe Pang% predpisania cu No. t7.795 alltureazit acestii Comisii copia adresului Secretariatului de Stat subt No. 608,
in care sa cuprinde raportul Dumisale trimiS la Vistierie, n predmetul ne-I cuviincioasei urmari a unora din Evreii aflatori aeu in targ, noaptea, in Sambata
Invierii, Comisia spre a sa, lämuri in lucrarile sale, cu cinste tiofteste pe Dumneta ca s binevoesti a-i impart,* doul impregiurari. a) Dadi urmarea Evreilor au fost pe la 5 ceasuri de noapte si, Anatole di. .R.Tont. XXXLMemortile Sect. Istorice.
www.digibuc.ro
8
itADU itogE111
14i
,
b) Dad. Evreul ce s'au facut pre sine mort au avut in cap cununri, de spini, §i find aceste a§à, apoi cu ce temeiuri s'au descoperit de atrridD-ta la vreme raportului. XII. No. 6. In 10 Main 1836. Predpisanie eittri1 Serdarul Ion foriscul.
Afland Comisia cri la Dumneta srt afIrt in prtstrare camea cu care au fost imbracat Evreul Avram Davidovici cand s'au inchipuit pre sine mort, SamWA. noapte spre ziva Invierii, pofte§te pe D-ta ca asemine srt o trimili la
Comisie pe lângit räspunsul Dumitale litmuritor cu ce chip ace arne§A au ajuns la D-ta. XIII.
Catagratia Jidovilor triiind in Targul-Ocnei, Mouta. la 12-13 Maiu de Isprävnicia de Baciiu in urma cererii comisiei de cercetare. Barbati Femei Fedor'. Mice 1
1
2
1 1 1
I
1
1
1
2
1
1
3
1
1
1
4
1
1
1
1
1
1
1 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1 1
4
1
1
2 1
1
1
3
2
1
1
1
1,
1 1
1 1
1
1
3 2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1. 1
1
4 1
Meal:trine
Viedornostii de el-4i locuitori evrel at afli ln T.-Oenelor.
Croitor Ghidalea Boroh. Croitor Leiba Haim. Croitor Bora Haim Vrtduva. Sticlar Lupul Isac. Rachier Meir Sucevianul. Ahtarlic Naftule sin Meir. Lipscan Zisul Her§cul. Ahtarlic Ioseb Balanul. Ahtarlic Sulem sin Ioseb Balanul. Mrtruni§uri Pascal luster. Rachier David Eni. Croitor *al* Marcul. Rachier Solomon Serful. Ahtarlic Meir Isac Starostile. Velnicer Her§cul Iosep. Haham Mendel lsac. MArunti§uri Haina sin Mendel. Velnicer Iancul Isac.
Rachier Ursul David. Ahtarlic Moisi Gros. Croitor Itic Lupul. Croitor Smil Leibovici.
www.digibuc.ro
trk i'ItOCES DE SAdRitEGItt '14A i836 IN MOtDOVA. 1
1
1
1
1
2
1 1
1 1
1
1
1
1
1 1
35
Feredier Hervcu Kohn. Croitor David Moinevteanul. Croitor David Iavanul. Croitor Marcul Lazar. Ahtarlic Leibul Hervcul.
17 28 26 28 Adicit dougzeci vi vase bgrbati, dougzeci femei, dougzeci vi opt feciori vi dougzeci F,d opt fete.
i
apte
(SernnAtura indescifrabil5.).
XIV. No. 12. In 12 Main 1836.
Otnovenie catra Ispravnicia .0nutu1ui Bacgu. Din lucrarea acestei comisii s'au descoperit supuvi vinovAtiei aratatii,m.ai jos Evrei i anume : 1. Avram Davidovici, 2. David Eni, 3. Leiba Hervcul, 4, Avram Cotariul, 5. Lupul Steclariul 6. Leiba Isac. Pentru care, potrivh cuprinderii luminatului ofis supt No., 21 adresului Marei Postelnicii cu No. 608, ce s'au trimis .Comisiei pe langg Predpisania Departamentului din Lguntru cu No. 7.795, Comisia recornen-
duevte Dumitale ca sit binevoevti a trimete pe aratatii Evrei, supt pazg, grosului ispravniciei din thrgul Back', unde vor sta pting la deslegarea poronca ce va da ocarmuirea. Iar apoi pentru alti doi Evrei dovediti vinovatici i anume: Iancul a Rifctii i Itic a Steclariului, comisia este Imredintatg cä sa vor lua de catrg Ispravnicie acele mai de ngdejde mgsuri sRre descoperirea .lor i prinderea, pe care aceia puindu-sa, sub arest1 sit va raportui nepregetat Departamentului din Launtru, binevaind Dumneata a rilspunde Comisiei de .primirea acestei. No. 372. Trap. 554. Op. 699. XV.
Mr& cinstit Departamentul Trebilor din Launtru. Comisia cercetatoare cuteztirii Evreilor din Thrgul-Ocrielor. Raport.
Iscglitii mai jos silvgrvind lucrarea cercetgrii dui:A anume jurnal ce am incheiet la 8 a curgatoarei luni supt No. I, alcatuind delg de toate &ire-
www.digibuc.ro
kipti ItoseTi
36
zile ce s'au putut adunh si inchipuind vipisca, pentru puncturile cuprinse in jaluba tArgovetilor hristiani, prin care ei s'au .tAnguit inaintea ocArmuirii despre cutezatoarea urmare a unora din Evrei, carii Silmblta noaptea spre
ziva Invierii, au desfaimat Nis Mantuitoarele patimi a Domnului Nostru !sus Hristos, ne-am gasit in datorie A lamuri care anume sunt vinovatii acestei faptuiri si in cam greutate se supun vinovatiei fiestecare de ei, potrivit cuprinderii luminatului ofis supt No. 21 ce este allturat la ilelA, de vreme ce si prin dovezile adunate si prin verbale marturisiri a Evreilor, netagaduit s'au aratat fondosul cuprins in jaluba tArgovetilor hristiani. Drept aceea supt de capetenie vinovatie s'au descoperit Evreul Avram Davidovici, carele au primit asuprasi nu numai o asemanare desfaimAtoare impotriva reiigiei ce este stApAnitoare in pamAntul undo, el traeste, dar inca improtiva simtirilor omenesti, silnicind firea, el s4au inchipuit pre sine mort li au primit a se face jertfa batjocurilor, scuiparilor ;4. alter necuviinti, in singura privire de a se face placut parerilor si ratacirilor sale, fara sa masoare desfaimarea si pata care din nenorocire au adus cu a sa purtare la intreg neamul sail cel evreesc, dupa cum toate doproasele §i chiar insus a lui il supun unei grele invinovatiri. Supt al doilea masura de vinovatie s'au discoperit Evreul David Enf, ca unul ce el au prima a sa face in casa lui toate pregatirile acestef innegrite faptuiri, si impreunA cu gazduirea au dat uneltele, precum lemnele si frAnghia pentru nasalii, perink camesk prostiri si, pe de asupra acestara, au. dat bautura WA de plata, insemnAnd cu aceasta multumirea sa _de a se face parta§ pAngAritei lucrAri, care mai vArtos se adevereste prin aceea ca si el insu§ au insotit pe cialalti Jidovi si femeii sale au ingaduit a merge si a se purta impreuna cu ei. Vinovati s'au mai discoperit in aceastas al doilea masura : a) Iancu a Rifcai b) Leiba Herscu si c) Itic a Steclariului, carii au fost purtatorii nasAliilor, si din care? eel intai, Iancul a Rifcai, vrand a sa deosebi cu rAvna, au indeplinit mai mult decAt altii tot feliul de batjocuri, cu tAnguiri, cu prifacute bocete si cu scuipari spre mai multi desPAimare asAmanarii pe care ei au privit-o supt infatosarea celui inchipuit de mort. Caci macar desi Iancul a Rifcai si Itic a Steclariului nu s'au gasit fat& la cercetarea acestei Comisii, find ei f agiti Inca noaptea cAnd au urmat aceasta impregiurare, ins& doproasele ce
au dat ceilalti Evrei si unite a tuturor marturisiri de o potriva ii arata supusi vinovatiei, si in al treilea masura de vinovatii, s'au discoperit: a) Avram Cotariu1
b) Lupul Steclariul si
www.digibuc.ro
UN PROCEB DE SACRILEGIU Mk 1836 IN MOLDOVA.
37
c) L'eiba Isac, din care asupra celui intai, Avram Cotariul, desi urmeazit indoeala ca n'ar a dus nasMia, dar insa netagaduit s'au discoperit di atat el cat si ceialalti doi din urma s'au gasit in numárul petrecatorilor si a uneltitorilor pangaritului scopos;
In urmarea acestor discoperiri, Comisia, potrivit inaltei porunci supt No. 21, au pus in lucrare a se arestui in grosul Ispravniciei de Haat' pe vinovatii urmatori: 1) Avram Davidovici, 2) David Eni, 3) Leiba Herscul, 4) Akam Cotariul 5 Lupul Steclariul, si 6) Leiba Isac, iara pentru doi fugiti, adica Iancn '0. Rifcai si Itic a Steclaritilui, Comisia au recomenduit Ispravniciei tinutului ca O. puie toata sirguinta a-i gasi, si. arestuinclu-i O. raportueasca locurilor competinte, pe langa aceste apoi luandu-s6 aminte, a intre targovetii hristiani au apucat a
se inrädacina o ura asupra tuturor Evreilor aflatori cu locuinta in acest targ al Ocnei, si in privire a ocarmuire sä iee dispozitiile ce va incuviinta, pentru a feri in viitorime mice fel de neplacute imprejurari, poate sa aiba trebuinta de a sti anume numarul total al Jidovilor din acest targ, Comisia prin localnica politie, alcatuind lämurita vidomostii, au alaturat-o la dela, care in ni.unär de 84 file, numitruite si snuruite sa, pristavliseste cinstitului Departament. Paisie Arhimandrit Ocneanul, Asian Hatman, Prezident Grigore Mortun Comis, Adiutantul Inaltimii Sale Maior P. Asaki. No. 834. Trsp. 448. Op. 840. XVI.
(Rezolutie).
Prin anafora sa se aduca la cunostinta Inaltimii Sale descoperirile facute §i c4 sfatul este de socotinta a se da pe vinovati in cercetare Criminalului spre a li se hotari pedeapsa cuvenita dupa gradul vinovatiei lor. Urmeaz6 isellitura Logofatului Trebilor din Liiuntru.
Comisia inflintata la Targul-Ocnei dupa domneasca poronca supt No. 21 in temeiul jalobei hristianicestilor locuitori din acest targ, ca sa cerceteze cutezarea jidovilor traitori acolo care, in SamMta Pastilor, Nis far& nici o sfiealä, cu chip batjocuriter, au inchipuit patimile Mantuitorului nostru Is. Chr, pe langa raportul cu No. 12, prestavlisind dela cercetarii cu 'Amurita vipisca alaturat la (Musa, impreuna ou acestas raport cuprinzator de
www.digibuc.ro
RADU ROBETTI
-38
descoperirile in cercetare, qi gradul vinovAtiei fie§tecarui fAptuitor in toatA intregimea, jos iscAlitul are cinstea a o isupune observatiei Sfatului Oarmuitor spre tratatie 0 hotarire. No. 372 Trap. 554. Op. 599. 1
XVII.
Prea Inqate Doatnne, Comisiea rAnduita la TArgul-Ocnei asupra cutezktoarei urrnäri a unora din Evreii carii SAmbatA noaptea, spre ziva Invierii, pentru batjocura §i defAimarea religiei stApAnitoare de catrA acei inrautatiti s'au urmat, luand afar-
§it, dupA raportul ce s'au primit alAturat in dela 0 care lAmure§te toate batjacurile dupg, doproasAle ce s'au luat. Eu in privirea unei asernenea nepilduitA urmare, ca un ArhipAstor, in1
demnat de a mea datorie, vAzánd a intre targovetii hristiani au apucat a al inrAdAcink o urg, asupra tuturor Evreilor aflAtori cu locuinta in acel targ al Ocnei, spre ferire pe viitorime a orice neprevAzuta intamplare §i nein-
zuviintare, din partea a tot norodul, vA, rog ca pe vinovati in asprimea pravilelor sa A supue pedepsii, iar ceilalti toti cap a gäsesc cu locuinta .acolo sA, sA depArteze cu totul de acolo din tArg, 1egiuindu-s4 ca mai mult Evreii acolo locuinta sA nu-qi aibk, spre pilda tuturor Evreilor aflAtori in acest pArnAnt, pentru o a0 batjocoritoare urmare improtiva credintei stApAnitoare.
Al. InAltimii VoastrA cAtrA DumnezAu rugAtoriu: Veniamin Mitropolit Mol dovei.
Direaor: loan Casul Spatar.
No. 418. 1836 Main 23. Esi.
(Rezolutia Domnului).
Departamentului din LAuntru. AceastA cerere a Pre ssfintitului Mitropolit se va impreunk cu cerceta-
rea dela fata locului la Tribunalul Criminalicesc spre legiuitA lucrare. In 30 Maiu 1836. M. S.
No. 334. Trsp. 748. Op. 840. "XVIII.
(Rezolutia Domnului).
Pe vinovati se vor aduce sub pazi ca sh-i supue judecktii criminalice§ti §i osAndei cuvenite faptei lor. In 8 Julie 1836, M. 8,
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIII IA 1836 IN MOLDOVA.
39
Prea Ind gate Doamne, Departamentul din LAuntru, pe 1áng docladul cu No. 9920, au predstavlisit Sfatului raportul si dela comisiei rAnduita la TArgul-Ocnei, in urmare poruncii
Domnesti de supt No. 21, spre cercetarea urmarilor cutezatoare a jidovilor de acolo cu batjocurire legii orestinesti domnitoare, Sfatul cercetAnd aceasta
dolt precurn si raportul comisiei, au vaqut din a lor cuprindere : a) a vinovat de intaia vinovatie este Evreul Avram Davidovici, faptuitorul batjocurii prin asamAnare defaimatoare ce au primit asupra-si inchipuindu-se pe sine mort i imprijmuindu-se batjocurilor, scuiparilor i altor nencuviinSki. b) Vinovat de al doile vinovatie se descoperi Evreul David Eni, carile
au primit a se face in casa lui toate pregatirile acestei inegrite fapturi, and lemne i frAnghii pentru nasAlie, permit, amesA, prostiri, ba Ina §i bAutura farA plattt L intovarasind pe ceilalti jidovi i femei intru purtare pingaritei inchipuiri, asemene vinovati de aceastas mAsura al doile se aft si Iancu a Rifa,i, Leiba Herscul i Itic a Steclariului eari au fost purtittori nAsaliilor si din care cel dintai, Iancu a Rifchi, vrAnd a se deosebi cu rAvna, a indeplinit mai mult cleat altii tot feliul de batjocuri, cu tanguiri, ou prefacute bocete i cu scuipAri spre o mai multA defaimare, iar Iancu ,a Rifai i Itic a Steclariului nu s'au gAsit fatA Ja cercetare, find oi3 fugiti incit in noapte and au urmat aceastA imprejurare. c) In a treile mAsur4 de vinovatie se descopAr, .Avram Cotariu, Lupul Steclariul i ,Leiba Isac, din care asupra celui tntai, Avram Cotariu, desi urmeaza indoealA cit n'ar A dus nasalii, dar ins& netAgitduit s'aA descoperit a, atAt el at si ceilalti doi din urmA s'ati gitsi n numarul petrecittorilor si a uneltitorilor pingAritului scopos. Deci finda, acesti cu unita vointit au uneltit de asemene batjocurl asupra legii domnitoare si au pricinuit patA la toatA natia evreeasa, Inuit au atras asupra i ura norodului crestinesc, Sfatul este de socotintA. potrivit si cu inaltul buiurdis insemnat pe anaforaua Visteriei d supt No. 2639, ca pe rvinovati sit se dea in judecata Criminalului spre ah se hotari -pedeapsa cuvenitA dupA gradul vinovAtiei lor, comisia prin al ei raport aratA cit arestuiti in 'grosul isprAvniciei se aft: 1. Avram Davidovici$ al 2. David Eni, al 3. Leiba Herscul, al 4. Avram Cotariu, al, 6. Lupul Steclariul
fji al 6. Leiba lsaci iar cit pentru acei doi fugiti, adea Ianou a Rifai si Itic a Steclarului,, ar ft recomenduit ispravniciei tinutului ca sit pue toatA silinta a-i gasi i arestuindu-i a raportui locului competent. Pe lAng aceste cmnisia arata cit intre tArgoveldi hristieni au apucat a se inradAcinA o urA asupra tuturor evreilor aflAtori cu lotuinta in acest targ a Ocnei i a socotand a, oarmuirea poateu sa tart, trebuintA de a sti anume numarul total
ajidovilor din acest targ la dispozitiile ce va inouviinta pentru a feri in
www.digibuc.ro
40
RADII ROSETTI
viitorime ori ce fel de neplacute imprejurard, au alcatuft prin localuri, cu politia, lamurita vedomostie cuprinzatoare de 109 suflete : adeca 26 bar. bati, 27 femei, 28 feciori si 28 fete. Aceste Sfatul cu toath supunerea le educe lainonostinta Infiltimii Voastre ca sa, binevoiti a da hotarirea ce prin Iinalta inte/epciune yeti incuviintk Madulari Sfatului Administrativ, a Inaltimii Voastre plecate slugi.. Secretar lucritrilor Sfatului, indescifrabil.
Urniegzi iscAliturile Sfatnlui. Igo. E72. Tfrspr 654. Op. 599.
XIX.
Jurnal.
Antil 1836, luna August 17 zile. Dep. Criminalicesc luAnd in eereetare dela vinovatilor Jidovi din TArgul-Ocnei : David Eni, Avram Davidovici, Leiba Herscovici, Lupu Steclariu, Avram Cotariul, Leiba Isac si Iancu a Rifcai, pentru cutezare eu defaimare in potriva legii pravoslavnice, dupa luare aminte ce au facut de hodul ei, precum si din eercetatile cu scumpatate ce prin infatosarea acestor Evrei in presudsvia sa s'au urmat, incredinlAndu-sa de mttrsava lor fapta si, atAt in privirea vinovatiei lor precum si a cererii Prea Sfintiturui Mitropolit al Tarii, ce prin anaforA o supune Prea Inaltatului Domn, asupra nepilduitei cutezari si intru ceeace ,se atinge de a ice pedeapsa, neputand dia. in Criminaliceasca Pravila paragraf la care sit Se aplicarisasca vinovatia unor aseminea eutezatori, incheie a aa socotint& ea pi,. Avram Davidovici, carele au primit a sa inchipui pe sine mort si a sa, face jertfa batjocurilor, numai de a multami parerile si rautatea inimii lor, A sa pedepsasca cu doua sute lovituri bice in trei rastimpuri, la L
median. Pe David Eni, ca cnnul ce in casa lui au primit a sa iface toate pregUirile acestei desfaimatoare faptuiri, dAnd uneltele trebuincioase spre aceaSta pitnert si Mutura fará plata, dovedind cu aceasta multfimirea aa de tt sa. face partas pangaritei lucrari, de asemine sa BA pedepsasca cu una suta tincizeci lovituri bice si apoi, impreuna cu cel de intAiu, sa sit sunguneasca piste hotarul Dunarii, oprindu-se de veci intoarcerea lor in Prin. tipat. Pe Ianchl a Rifcai si Leiba Herscovici, carii au fost purtatorii nasaliilor Si SavArsitori celorlalte batjocuritoare inchipuiri, sit sa bata,pe cel 1-u lca una suta lovituri bice in doua, rastimpuri si sa sa dei la muncile pii.blice pe vreme de un an, pentruca acesta, vrAnd a se deosebi cu rivna, au indeplinit mai mult cleat ceialalti tot feliul de batjocuri si tanguiri cu pre&cute becete si scuipari, pe cel al 2-le cu optzeci lovituri bice si la munci sa sa deie pe (opt luni. Pe Avram Cotariul, Lupul Steclariul si Leiba Isac, tare &au gasit in numarul petrectitorilor si a fapiuitorilor acelor defaimari,
www.digibuc.ro
trN PROCES DE SAORILEGIII il.A 1836 IN MOLDOVA.
41
a& sit pedepsascg cu cAte pasezeci lovituri bice pi la munci publice sa s& deie pe too trei pate pe patru luni. Pe Josep Bälan pi Ursul David, acei pe la. care au Jost aratatii mai sus Jidovi pi i-au primit in dughenile lor, pe la acea vrerne noaptea, A sä pert& acolo la fata locului cu cite douazoci lovituri bice pi, sä rämtiie slobozi. Jar pe Itic Steclariul, cp este fugtt, prin,zaadu-se, di va pedepsi dup6. marimea vinovatiei tui. 804. J. No 65. XX.
Prea Inqate Doamne, Divanul Domnesc au ascultacsentintiea Tribunalului Criminalicesc, pristavIisit4 cu dela pe lâng 5. raportul cu No. 1.811 pentru cutezAtoare urinare asupra legii creptineptii a Jidovilor din Targul-Ocnet pi anume ;. &ram Davidovici, Leiba Herlcovici, Luvu Steclariu, Avram Cotariul, Leiba bac, Iancu a Rifcdi qi Pavid End, toti de natie pi lege evreeascl, dati supt giudecatä, pe cei intai pase, a märgänd la casa pelui Ain urmk irnpreun& cu un alt Jidov, ltdc Steclariu (care sä af16. fugit), au inchipuit toate patimile Domnului Nostru Isus Hristos, factindu-s1 unul dintrinpii pi anume ea intaiu, Avram, in chip de mort pi imbracându-s6, cu o camepä alb& pi,.. eel din urmk Duvid Eni, s'au pus pe o scar% facutlt de insup el ,in toe de .nllsAliii apoi acoperindu-s4 cu o prostire pi intinzandu-pi manila ca cum ar fi ifost rastignit, pe care unii din acestii ridicandu-1, au pornit pe u1it.5, pe la trei ciasuri din noapte in SArribilta Paptilor, anul curgittor, cu lumlnari aprinse in mani, impreung cu altii care nu s'au putut discoperl, ducindu-1 la dughenile Adovilor Iosep Balan pi Ursul David, uncle u, scuipa,, ii c4dea, pi 111 impunge e. cu nipte suliti de lemn, iar unii din ei oete ca preotii ereptinepti iar altii jidovepte pi s6., petrece pe supt acel pus pe scar& ca in loc de aer, undo nipte Jadoavce il stropii dintr'un pahar, cu up lucru ce nu s'au putut descoperi ce au fost, urmând unii pi cu feliuri de bocituri; dintre cari eomisia rânduitli din pronia Inaltimii Voastre au descoperit numai pe dou5. Jidoavce vinovate ca ar fi tinut lumanari aprinse in mâni. Asupra carora Divanul, dup4 luare aminte ce au facut hodului delei pi sentintei, au giisit nepotrivitä hothrirea data de ciltra Tribunalul Criminaliceac
cu cuteziltoare urmare a numitilor mai sus Evrei pi depi el zice prin sententie, ca. intru aceasta nu ar fi gasit pravilh in Condica Criminaliceasa potrivitá cu fapta acestor Evrei, inchipuind dela sine o pedeapet ce nu o culege nici, dinteo pravila, lug la aceasta urmeazá a A lua aminte di in Condica Crirninaliceascii sii gasepte §.§. 188, 189 pi 190, dintre care prin cel intM sit litmurepte : «ea s4 cuvine a sit osandi cu moarte pe toti acei
www.digibuc.ro
42
RADII ROSETTT
care sit ispitesc a oboi:i râncluielile cele legiuite a Patriei»; apoi cum Criminalul nu s'au 'plata lamuri dintru aceasta, ckid legea crestineascit iaste oe lintaia rtInduialt a Patriei Si (And dupt, Pravilele Impträtesti din Vasilicale,
Tomul- al 7-1e; -fila 772, legea 46, A hottreste: «mei ce, ori din nestiintlt eget sfintenia Dumneztiestii Legi ori din neingrijire o vatlima, si o *nese stvársind sacrilegiu (ierosolie, adict, prädare de lucruri sfinte)», iar la fila 775
scholion ce at legiueste «acel ce voeste a Wet evlavioasa lege crestineasa sa O. pedepseasct ca un pradator de lucruri sfinte», si la Dicest, 48, Titlu 13, legea 9, zice: ffPrädätorii de lucruri sfinte A pedepsese cu moartea» vi iar la Vasilicale, Tomul 7, lila 595, legea 1-iu zice: «et legea pentru acei ce sa radica asupra Statului iaste de o potriva eu pradare de hicruri sfinte». Din aceasta A litmureste ci pedeapsa de lucruri sfinte este de 43 potriva cu pedeapsa pentru radicare asupra Statului, si din legiuirea Vasilicalelor, Tom. 7, fila 772, titarisita mai sus, iarts s'au lamurit: (46 acei ,ce nala, vattmä si jacuesc legea crestineasca sa, osAndesc cu pedeapsa pradatorilor de lucruri sfinte». Drept aceea Domnescul Divan s'au lamurit et rvinovttia numitilor Evrei, pentru o asemine cutezare ce au sAir6,*t asupra legii crestinesti, este de ,6 potriva cu a pradatorilor de lucruri sfinte si o ispitire ce oboart cea mai legiuitt orandueala a Tarii, adicit sfintenia legii crestinesti. *i tientrd asemine nelegluire nu mai ramtne indoealit a st cuvine pe savarSitorii a sa ostndi Tcu pedeapsa legiuitt la §.§. 189 si 190 din Condica Criminaliceascit, Para deosebire si pe acei impreuna partasi, in temeiul
carora Divanul hotäreste: Ca pe Avram Davidovici carele ail primit a el inchipui pe sine mort, facandu-sa jertft batjocurilor, numai pentru de a multalmi räutatea inimii lor ce hrtnesc asupra legii crestinesti; pe David Eni, ce au primit de s'au Mout toate pregatirile in casa lui, and uneltele trebuincioase intru aceasta defaimare, precum si bäuturt fart plata; pe lancu a Rifettir El,i pe Leiba Herscovici, purtatorii ntstliilor 0 stvirsitori celorlalte
batjocoritoare urmari, pe 100 patru acestia st st osandeasca cu pedeapsa morcii prin SpAnzurttoare, la fata locului, sau unde yeti lincuviintt Inaltimea
Voastrt. Pe Avram Cotariul, Lupu Steclariul 0 Leiba Isac, ce s'au allat intru pitrecere cu ceilalti, iar pe losep Brclan si, Ursul David ce au primit a et stvarsi in casa lor, pe la acea vreme noaptea, o asemine batjocoritoare
si jignitoare de lege fapta, precum si pe Ific Steclariu (ce .s5, an fugit) prinzandu-st, in privire a au fost purtatori de nästlii, pe toti acestia st-i trimeatt la groapa Ocnei pe toatt vieata, si pe Jidoavcele, sotia Jidovului David 0 Rifca, femeia lui Iancu a Rifcti, -ce tineau lumantrile aprinst in mtni, ea sit st bolt la fata locului c4te cui doutzeci lovituri - bice si apoi
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACR/LEGIU LA 1836 IN MOLDOVA.
43
vor ranianit slobocle, aceasta flind hotárira Divanului, on supunere s aduce ia tunostinta In1timii Voastre spre ,cea de istov hotarire. A Inaltimii Voastre plecate slugi. (Urmeaal scä1iturlle menibrilor Divanului). Sectia 3-a, No. 2.093, 1836 Septemvrie 7.
Sef: Ifedelnieer, Scobihorn.
No. 184. Trsp. 1386. Op. I. 1573.
XXI.
CAta cinstita Logofetial Drepatil, Advocatul CriminaIului, Apo loghie.
Duptt neaparata mea datorie, ca un aparator dreptatii vinovatilor din temnita, nu lipsesc a aduce la cunostinta Marei Logofetii, atat -pentru hotarirea ce s'au dat de WA. madularile Criminalului asupra aceler Jidovi din Targul-Ocnei, carii la hetie au cutezat a clefaima credinta pravoslavnica precum i pentru neara a 77, pe care pravilistii au dat la Domnescul Divan, ca dupa, aceea sa sit deie hotartre spre a sa osandi mortii pe- unii din aeei Jidovi. Criminalul chip& art. 318 din Reglement, cercetand Condica Criminaliteasca
(dupa care si hotaraste) §. 262 pentru vatamare de cinste, au aflat ca alta nu tuprinde decat ca: «Vatamatorii cinstei cuiva s sa globeasca, ia cutia mililor, sau s sa inchida la o manastire, iar cei prosti_sa, sa bata la poarta Curtii», au alergat apoi la Vasilicale socotind de mare greseala aceasta faptuire a aratatilor Jidovi, i n'au contenit a cereeta, atat dupa, pomenitul articol al Reglementului cat si dupa hrisovul dat de WA, Domnitorul Calimah
la anul 1817, cu care intareste Condica Politiceasca, care ritos zice: «Dad.
va lipsi vreo legiuire dintrinsa in vreo pricina, s va hotari de asamine precum pan& acum, dupa cele imparatesti i celelalte pravilicesti carti», au alergat, zic, si la acele imparatesti criminalicesti si cercetand Tomul al 7-le al Imparatilor, Tithi 21, fila 458,. uncle se zice pentru ocara si . . . au aflat in Cap. I ca, genicos,'ocara sa zice nelegiuire; iar in deosabit defaimarea gi pagubirea i sa face sau prin cuvinte sau prin fapte; i sau la trup sau la dregatorie sau la necinste. Care sä pedepseste dupa, capul acestui TAN 15, § 26, fila 467 ce zice : Tcpapsiucc TO eatp( cc .tcvek r,v6p.svov, vcd sire cacp.tcc iivnat rb anicpOivou rtvoc rvbilevov, v ma; xsucxetpcati cpopeto: ettaginv c), § 27, §i c § 28: KOCCM rip =tarn t ro0 npayp.arog xa1 rfjv topoodncr Irpwro va xcip.7,1 6 xpn-Fig stv cipiatv xat Tip av6cpccatov -cob ; asamine luand aminte at Ja cap. 45 a _acestui titlu «Ca jaloba pentru ocarA extraordinara s porneste
www.digibuc.ro
44
RADII ROSETTI
si c. daa
va face .aceasta ocara de cittr4 robi, unii ca acestia sa bat
sli
sä dau la stall:14'11i lor, iar cei slobozi prinsi a bat cu toiege. Iar ceilalti sau vremelniceste sit surgunesc sau de vreo slujbl sit opresc». N'au %sat necercetat si Tit lu 28 a acelui Tom, fila 525, care zice ritos: si
(Evecc =pi TCO v6pcp e/Sosii 7COUvii aUx wpcac ac. telSt poratat.» (1)
scp-
anc.4ovtc ivararelv
f1V
Pentru aceasta siliçi au fost a hotAri, dupä insemnatul cap. 15, pentru arMatii Jidovi, neafländ altá indeosebi pravilä pentru gresala lor, pe unii adica s. s batä, iar pe altii s s i surguneasa. Ins& aceastä hotärire a Criminalului nu a vede priimitA, aci pravilistii Divanului Domnesc au 4iat pricina Jidovilor c ar fi Crimä de lez-majestate» si c. s'ar cuveni s sa pedepseasa cu moarte dup6. Titlu 36, Tomul 7-le a inpgratestilor, Par& sä sä faa luare aminte de att.& pravilistii Divanului c numai trei capete(1) sunt cele despre elez-majestate» (Tol.) =pi W4Boacibacresoc):
a) Agresiunea contra Regelui ; b) Trädare; 0 Conspiratia eu manit Armata i factiune cu scop de a omori un senator, care sunt cele mai marl, precum la lila 603, in sholiile seestui Titlu. (1) Acolo unde nu e hot6.r1tE o pedeaps6.judecitorul are drept a impune pedeapsi ce el gAseste cu eale. 1) 1. TcpupetTat tb lecgau sivbc iwbp.evov, xfht 14 impact yty.whi tO ntcp0iyou Itvo5 Itydp.gyino Uv uvas ttevccriptaini Opep.ei iciAtp.ov. 2. 4 p.mcipbv Et& vez IstpurcdC73 ttvic § 27, § 28. Kat& rip troarri 'CM tob irplrnicaoc %ea Tip apoodnev ispinat viz x&p.v o itptv* cfiv Cirfrev %Ca 44110 &la "(Lehi TOO. B. **SAGE Rap& Si, $lativit wowt vbx iripmva, gezu t8 apacond :702Triptv Tpt polArrac. 4. "Erop.vcc udioactims1C. 6. Till/ 'asp ). meractWarrIc. cc. CH zatic pay:Ma; ircirhoK.
yy
13.
'H
T 'H
poBoaex.
p.rcac IlpuuturFiv vz yr.ecprAcc oulaup.oala et; th
ovebaat our 117yriatioy TIc Suoict vat
ReTcikettepa..
6. 744.
'Own zip tc halr.q /claws]; kuuoimiv p Oc3lip06P0
v
is.pocoMac Cy. apticvouct.
4.1 _iv Tep 41101ali corxiouaL 41. pcay.otrotsc licrhivOOM.
. . .
'0 T4iv ebaziGii nicrcw T411/ XptOT. aril% 190.1V
Prhiszbacic Ty.tupaialitu Etc ispbatAoc.IVIip.vrico 'rt.; r'. atxTUCelafda.'nob at; vx6rils ris aEctuiarils 4)86vcivto br. 4tpstraot IteCdTay OfrApclrity troxes.cOas, stp.41 411, 2t2poc Ap.o5 ERMUlTipaY OpICI%
Isaae can*" ty.tuptay. 7. `hpoatitdo.. KcelocEcocr.;. 8. IiaOmatiecns.
9.
liopoOtalci._
10. 'I'd it MM. A :
1. Se pedepseste geeace se face pentru a inecinsti pe oineva,
www.digibuc.ro
l
se face spre ne-
tt/st PhOCES DE SACitILEGITT LA 1836 l'N itotbove.
..
46
Iar altii 0 asAmine fapta o au numit «ierosilia» si cif, ca niste furi de cele sfinte s'ar cuveni a sa pedepsi, in vreme cand pravila curat lAmureste care sl zice fur de cele sante si cAnd trebue sA se zicA, precum Tit lu 45 al Tomülui 7-le din Vasilicale, cap. 11, fila 771 zice: «Acel ce Ta intl.& in al-
tar ziva sau noaptea tt;i va furA vreun lucru din cele sfinte, unul ca acesta sa i sA scoatA ochii, iar dad', va fur& din afara de oltar, din bisArica, sa sit batA, A i BA tundit pitrul si sr], A surguneascii.» Precum cap. 8-le a acestui Tit lu zice ritos : «osAnda acelor ce au furat bani stint-4i sail ob-
stesti este arestuire»; si iaras Cap. 5-le zice : «cel ce va luA bani sfintiti sau bani din mormanturi, sau va furà bani obstesti, unul ca acesta sA sl arestueasca»; si iarAs cap. 6-le a acestui Titlu zice ritos : «eel ce va furA din altar bani particularnici nu sA zice: ierosilia, ce fur»; si iaras Cap. 16-le zice ritos : «Toti aceia care confunda in nestiinta lor sau prihAnesc in lenevia lor sfintenia credintei dumnezeesti si o calcA, comit un sacrilegiu....... Cel ce vrea sa sgudue evlavioasa credinta a crestinilor, sA fie pedepsit ca sacrilegiu. Adu-ti aminte de dispozitia a III-le. IatA din aceastA dispozitiune toti ereticii puteau sA fie socotiti ca sacrilegii, dacA nu existA o altA lege care sit hotarasca pentru ei o pedeapsa mai speciala». Giudece dar, din aceste capete de pravilA, Logofetia cea Mare dacA fapta Jidovilor poate a sA numi ierosilia sau lez-majestate, dupii socotinta pra-
vilistilor, asamine si daca ar intrA in altar ca sa fure bani sflintiti sau sA tulbure credit* hristianului, precum oarecAnd eretecii. Iarits unii ca cinstea unei persoane, ceeace se face din invidie, cand cineva intrebuinteaza haine de doliu sau murdare pentru a batjocori pe cineva §. 27 §. 28. 2. Dupft calitatea hicrului qi a persoanelor de catra judecatorul sit se facit cercetare i sa dea hotarirea sa. 3. Acolo unde nu este hotariti o pedeapsa specialk judeefitorul are drept a impuno pedeapsa ce el gise§te cu cale. 4. Crima de lez-majestate. 5. Cele despre lez-majestate. et. Agresiunea contra regelui. p. Tradare. T. Conspiratiunea cu soldati §i factiune cu scop de a omorl un senator, cari aunt cele mai mari. 6. Toti aceia cari confunda In ignoranta lor sau prihanesc in lenevia lor sfintenia cre.. dintei dumnezee0i qi o cold., comit un sacrilegiu... Cel ce vrea sa sgudue pia credinta a creqtinilor O. fie pedepsit ca sacrilegiu. Adu-ti aminte de dispozitia a III, etc., dat5, dar chip& aceasta dispozitiune toti ereticii puteau A fie socotiti ea sacriligi, dacit nu exist&
o sit& lege, care sa hotarasca pentru ei o pedeapsa mai special5'. 7. Sacrilegiu. Crima de lez-maiestate. 8. Lez-maiestate. 9. Legislatiune. 10. Edicte.
www.digibuc.ro
46
Um:Ai aosgrfr
aaestia, dupa sholia dela sfArsit a Imparatilor, nu sa pedepsesc cu moarte, dupa pravila asupra «lez-majestatii», nici ca niste fun de cele qfinte, caci sa gaseste alto pravile pentru miste asaminea. Iar pentru _Near& a 77, pe care o au insamnat pravilistii spre osAnda Jidovilor, daca aceasta nearer, sa aplicariseste, dad, are lucrarea ei in Ora Moldovei, sa dovedeste de urmatoarele, pe care sunt silit, ca un advocat al Criminalului, a le insamna si a le supune luarii aminte a Marei Logofetii,
nu aka pentru ca sa apar faptele Evreilor, ci ca sa dovedesc ea aceasta near& sa intrebuinta numai pe vremea Imparatului Iustinian, iar nu si la diadohii sai Imparati care cu totul o au anerisit. In deobste este qtiut ca Imparatul Iustinian, la anii 527 dela Hs., facand luare aminte pravililor, atAt. acele pe care le aye Romanil mai nainte de Hs. cu 524 ani, cat i acele ce s'au facut pe vremea lui Clavdie cu 450 inaintea lui Hristos, precum i acele ce s'au facut de Gaie si in urma de altii mai multi Imparati, ca in vreme inparatiei sale, niste asamine pravili au ramas neintrebuintate i neprimite cele mai multe. Au fost silit a aduna than, vop.oOsacos Romanilor de cand s'au zidit cetatea Romei ce veche 'Ana in anii imparatiel sale, adecA toate cele cu 1.300 ani mai dinainte pravili, au ale§ cele ce sà intrebuinta i, in alegerea acestor pravile, au facut Digesta, adeca Pandecte, asaminea i nearale a sale cate era de neaparata trebuinta a SA face 'MO epoha de atunce, au facut si Institut ca s invete tineriMea pravile. ToatA dar aceasta vonofleace, a Imparatului Iustinian care s'au facut cil multe trude, adunate fiind din 2.000 de carti (precum zice Imparatul Iustihian intru o nearA a sa) vazAndu-o Imparatul Vasilie Machedon Ia 7.59 ani dela Hristos, ca pe vremea imparItiei lui al gasia in mare amestecare si nelamurire i cit multe vop.o0eace din cele vechi s'au parasit de urmasii imparati, precum i trebuia, pentru invechimea lor aceasta sa sa faca, au vrut sa aleaga aceasta multime a pravililor a Imparatului Iustinian §i sa adune inpreuna numai acele ce era de trebuinta §i de nevoie in epoha de atunce §i dar au adunat «Ta eavvoc» ale lui Iustinian i a altor imparati Tiberie ji Linon: Instituta, Digesta, Condicile lui Iulian, adica eparhiceti1 9 i romancestile lui Gaie, 'Condicile lui Theodosian, Grigorian i Armognian si cate Imparatul Iustinian facusa pentru lamurirea pravililor. Pe care, pentru moartea lui ramaind nesfArqi.te; In urma le-au adus intru savArsire Leon, fiul tau, carele au &cut adunare de Digeste, Condice §i din Instituta §i nearalile ImAratului Iustinian, lepadand din acestele cate era impotrivitoare cu
epoha ceea a vremii §i cate din invechimea vremii s'au parasit.lAn lost primite numai cate era atunce de nevoie §i de trebUinta §i toate acestea adunandu.le au alcatuit pe care au §i despartit-o in 6 tomurT,. adica cele ce sa zic Vasilicale. Marturiseste cuvAntul meu Ioan , Mihail
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRTLEGfC LA 1836 IN MOLDOVA.
41
Opsilon, Mafteiu, Vlastoriu, Costandin Armenopulo $i Kedrinos, barbati inWei* i praviliceqti a epohii aceea, precum $i Mihail Aftalion.
Din aceste dar mai sus zise, sa dovedeste cu dinadinsul ca ate pravile si ckte nearale sa intrebuintà pe vremea irnparatiei lui Iustinian $i nu. s'au
pus in Vasilicale, au 'limas neintrebuintate ea unele ce n'au nici un temeiu i parasite de catra cei din urma imparati, vra sa zica ca i pornenita nem\ a pravilii, ca una ce nu sa gase$te in Vasilicale, au Minas parasita. Aceste Vasilicale dar, la 1401, intalul Dornn Alexandru I-iu, cel Bun, le-au
cerut dela imparatul Paleologhi, pentru. tara aceasta. Care le cate era intre, buintate la epoha de atunce, adunancl din acele VasilicaLe, hotara pricinilede judecati ale tarii ace$teia. Care dupa doua veacuri, luand sarna Domnut Vasile Arvanitul, cit dupa epoha de atunce sa gaga nesfar$ita pravila aceasta, o au aclaogit iara$ din Vasilicale $i au Meat pravila pe numele Bata, dupa care.
giudeca giudecatorii vremii aceia. Iar dupa acestea, cei dupti v,reme diadohi ai lor mni1 pentruca sa immultisa pmenirea, lAsAnd pomenitele pravile a acestor doi dornnj, au metahirisit Vasilicalele i. alte pravile ce sit zic: Prohira §i Epitome a Imparatilor, pan& cAnd, Iiindca acestea era, in limba latina i elineasca, au fost silit Domnul Alexandra Moruz a talmaci Prohira i pravilile lui Armenopulo pe care, au 4i sfamit-o la anul 1804. Si flindcit atunce au urmat filonichie cu pravilile tarii ace$tia, nu este pravila lui Armenopulo, pentruca cu putini ani mai inainte era intrebuintata si cunoscuta in tara aceasta, ci Vasilicale. Au puroncit unui iJah. Thoma Kara sa alcatueasca o Condica politiceasca i criminaliceasca din cele imparate$ti pe care moartea sa au lasat-o nesfar$ita. Acestea dar vazAnd Domnul Scarlat Calimah, au alcatuit $i au dat la lumina Condica Politiceasca imprumutand-o din Vasilicale, $i prin hrisov au hotarib ca numai acea Condica sit sa intrebuinteze in toate Divanurile, iar nu alta
pravila, $i c&tit vreme vor lipsi din aceste pravili ea sa implineasca din Vasilicale.
Din aceasta dar povestitoare pravilniceasca istorie, sa dovedeste prea lamurit cit insemnata near& d.e cat% praviNti in pricina Jidovilor au Minas fara tarie, ca o neintrebuintata, &tat dupa art. 318 al Regulamentului eat §i dupa hrisoval Domnului Calimah $i nu numai pomenita near& au ramas fara tarie, ci qi altele multe, atat a Imparatului Iustinian, carele, precum zic, au facut peste 150 nearale, precum $i a Imparatului Vasilie Machedon $i a Imparatului Leon, a finlui, situ, din care cel 1-u au Mout 71 nearale dupa Kriatias i atkte numai sunt de trebuinta cite s'au pus in Vasilicale. Iar
fiul sau au facutt 113 nearale, sau precum zic a1ii 120 i numai 6 s'au pazit de catra urma$ii imparati. Asernenea s'au intamplat $i la urmasii
www.digibuc.ro
ItADt 110stTTI
48
acestora impArati din diadohii lor, intrebuintau atAt nearana procatohului lor precum i nomothesiile lor, pe care le vedem si in tara aceasta ce fel de prefacere au luat pravilile dela 1804 si pAnA la 1832, i find cA dupti. art. 318 care zice ritos asit: «Logofatul cel Mare va ave o lucrAtoare privire asupra deosAbitelor trebunaluri giudecAtoresti: pentru ca orAndueala pricinilor ce sA tratarisAsc , cursul cAutArii precum i hotArirea giudecAtilor s5. fie intocmai dui:A regulamenturile i legile asAzate. Drept aceea el este imputernicit a vizitarisi in persoanA deosAbitile tribunaluri i Divanul Domnesc, a fi fata cerAnd trebuinta la sesiile lor, si a adunA toate iini1e ce ar socoti; neaparat de a sa datorie este a vizitarisi si trebunalurile tinuturilor, sau a trimite revizori cu dreaptA cunostintA, carii il vor instiintà despre lucrtirile de acolo. Mare le Logofat va instiintA pe Domn despre toatti abaterea din partea giudecittorilor intru urmarea dregAtoriei lor, precum si despre aceia ce s'ar deoshbi prin vrednicie Fisi neprihänite purtAri.»
Eu rog ca s s aducA toate cele mai sus zise la stiinta locului cuvenit spre legiuita hottirire ce are a sti da asupra arAtatilor mai sus Jidovi. 1836 Septemvrie 10.
(iso.) Flechtenm when
No. 184. Trsp. 1386 Op. I, 1573 XXII.
Prea Inaltate qi mutt milostive Doamne, ToatA natia evreaascA .din acest Printipat cu lacrAmi indrazneste a.
.
si vá roagA ca sä vä milostiviti a nu trece cu vederea i. . . . a vi sa, si a sA lila in privire jalnica noastrA tAnguire urmAtoare in jos. In tot pAmAntul ca la orice religie pravilile apär i ocrotesc drepturile fiesteeAruia, iar pe pravili le sprijinesc dreptii ocArmuitori i domnitori, si care find unul i InAltimea VoastrA, obIAduitorul i protectorul acestui Printipat, ce pronia DumnezeeascA v'au indreptat i v'au incoronat spre apArarea supusilor vostri, si nu primiti Ca impotriva a tot obiceiul pAmantului, a pravilii si a legiuirilor statornicite, BA nu fie nime intru cAtUs de putin vAtAmat i asuprit, ci asà precum pravilile i legiuirile statornicite hottirtisc soarta, si d.e bine si de rAu a fietectiruia dupti dAnsele urmeazA a fi supus fiestecine. In aceastA soartA au citzut de trei ori nenorocitii Evrei locuitori in TArgul-Ocnei, cAci dup5, jdbi1e locuitorilor hristiani de acolo, cA ei. Evreii, spre SAmbAta Pastilor ereOine,§i,ar 11 fAcut batjocuri impotriva legii crestinesti, aceasta a lor zisA vinovAtie dupA cercetarea urmatA la fata locului, comisia rAnduita, in urmarea mfirturisirii a patru prosti locuitori din acel tArg, s'au intemeiat si au indreptat pe pricinA in cercetarea Depar-
www.digibuc.ro
,
I* PEOCEg DE SACRILEGIU LA 1836 IN MOLDOVA.
40
tamentului criminalicesc, care dupA pAtrunzAtoarea cercetare ce au fAcut, pe de o parte negasind fapta intocmai dupl arAtArile targovetilor, iar pe de alta negasind pravile potrivite cu aceste fapte, precum intru adevAr §i nici nu snnt, potrivit pravilei in Condica criminaliceascA cu flinta acestei pricini, §i a§a Departamentul criminalicese prin a sa hotArire, de0 tare ii osAndeste pe nenorocitii Evrel, dar totu oarecum a sa hotarire s'ar cam potrivi cu fiinta pricinii, care pricinA trecAnd in cercetare i hotArirea Domnescului Divan, Domnescul Divan nici cum nu ne putem pricepe ce lucrare au facut, caci, fArA vreo cercetare §1 far& a aduce fatA pe cazutii in judecatk au hotArit, vinovatia lor cu totul departe de hotArirea Departamentului criminalicesc, cu totul departe de fiinta pricinii, cazi fara. nadejde §i nepilduit lucru au hotarit ca pe patru sA, se omoare prin spAnzuratoare, iar patru Ed EQ trimeatA la groapa Ocnii pe toata lor viatk care acehstA hotarire se intemeiazA 0 pe pravilk citarisind §§. 188, 189 0 190 din Condica criminaliceasca, care nici cum nici sh aplicarisesc dar nici se potrivesc cti flinta pricinii, caci § 188 eitarisit prin hotArirea Domnescului Divan, prea lamurit zice: «CA supt cea mai mare vinovatie va fi cazut acel ce s'au ridicat aievea impotriva persoanei stapAnitorului 0 s'ar ispiti a obori alcatuirea ocarmuirii si orAnduelile cele legiuite a patriei, sau prin thinuite ispitiri i in urma dovedite, sau ..fAti§ prin rasvrAtire oil ridicare de arme sau far& arme, sau prin oHce alte luerAri §i imbatAri aievea spre 'vAtamarea patriei»L NI% prin § 189, tot prin hotArirea Domnescului Divan se zice: «ca intAmplandu-sA o asemenea fapt5, de vinovAtie, obiceiul pamAntulul urmeazA de a BA scoate in, cercetarea Obqtestii Adunari a divanurilor pArnAnte0i uncle, dupA co se vor cercetA ou cea mai mare scumpatate toate lmprejurarile IA dovedindu-sa fapta, cu sfatul de ob§tie BA va hotari pentru toti cei ce sA, vor dovedi intovArA0tii faptei, cumplita pedeapsa cu ridicarea vietii sau cu vecinica inchidere in groapa Ocnii sau a tevnitii, iar pentru evgheni0i cu pierderea cinului qi a evgheniei §i cu defaimare in. fata obqtiei 0 prin imbracare de sucman». lath prin § 190 se zice : «Sub asenaenea grea vinovAtie va II cAzut §i acela ce sA va dovedi eh au putut intru adevAr a implini o faptA ca aceea ce este impotriva ocArmuirii §i a patriei, iarA prin sfatul Ob0e§tii AdunAri sit va dovedi c'ar fi primejdie vietii sale au stiut cA au putut intAmpink iar el nu s'au sArguit». Mult Indurate Doamne, nu ,v5, indurati f0. milostiviti-vA a privi la aceste, cad Domnescul Divan, pe temeiul mai sus ziselor §§., hot:11.We moarte unor suflete nevinovate cu fapta mortii, caci zisele §§. sunt aplicarisite numai la acei care sA vor Tidica asupra persoanei stApAnitoriului qi s'ar ispiti a obori alcAtuirea ocarmuirii, iarA nici cum la ni§te fapte acute in vremea betiei care, amp& § 169 a Condicei criminalice§ti, -nu sa pot socoti fapte Analele A. R.Tom. XXXI.Memoriile Sect. latorice.
www.digibuc.ro
4
50
AMY ROSETTI
criminalicesti, caci zice: «Aceste nu sa pot socoti intocmai fapta criminaliceasca :
1-a and acel ce au facut-o este lepadat de cinste i nebun. 2-le Cand in periodiceasca boala de nebunie sa va intftmplà a sa savirsi vreo fapta rea. 3-le Cand este mai mic de 12 ani. 4-le and din silt i nevointa s'au intamplat a sa savirsi fapta. 5-le Cand din ameteala i ntunecare mintii, n betie s'au intamplat fapta. 6-le Cana din singura intamplare s'au dovedit ca s'au pricinuit.»
Apoi, pe langa toate aceste este de luat in bagare de seama cand supusii in judecata, intru adevar cand s'au facut aceste lucruri au fost ametiti de betie, and obsteste este stiut ca toti Evreii in Sambata de pe urma a Pastelor evreesti is plini de ,betie pentru bucuria sarbatoarelor, precum aceste adevereaza i insus marturia locuitorilor hristiani din Targul-Ocnei, eflatoare in dela pricinii, care lucruri, dupit mai sus zisul § 169, nu sa socot fapta criminaliceasca, dar apoi Domnescul Divan, neuitandu-sa la pieirea unui nevinovat norod ce astazi sa gaseste sbuciumandu-st pe drumuri, hotaraste osanda lor peste vinovatie, neluandu-sa in bagare de seama, nici vinovatia ce sa zice ca ar aveã nevinovatele suflete, nici pomenitul mai sus § 169, dar nici mai putin anaforaoa Inalt Prea Sfintitului Mitropolit catra Inaltimea VoastrA, in urma cercetarii facuta la fate locului, care cunoscand vinovatia lor au si cerut legiuita infranare, spre pilda si a altora, adeca ca pe toti Evreii din Targul-Ocnei sa sit lipseascA cu locuinta din acest targ si mai mult sa nu fie pritniti a locui acolo Evreii, care Inaltimea Voastra y'ati milostivit si ati buiurdisit-o ca la tratatia pricini
sit sa aibt in bagare de seama legiuita cerere a Inalt Preosfintitnlui Mitropolit. Toate aceste pravilicesti temeiuri Domnescul Divan trecandu-le cu
vederea, hotaraste o nepilduitt osanda pentru niste vinovati cu asemine osinda dupit a lor greseli, lasand o vecinica osanda i inegrire la tot neamul jidovesc.... Prea Inaltate Doamne, cel mai scurt i neofilat pe lumea aceasta trecttoare nu este alta cleat o singura viata, dar fie norocita, fie nenorocita, totusi fiestecare nu sa leaptda de dansa, cu cat mai vartos Inca cand s'ar privi viata cumvt sfarsita Para vreme i fart vreo rasplatire dupa a sa vinovatie, ce crud lucru, 6i cu totul nepovestit inca, apoi toata obstea evreeasca cu parae
de lacrami striga par la ceruri si in numele unui singur ziditor si a nascatorului InitIimii Voastre parinti(?) i suflete cu umilinta va roaga ca sit nu va indurati a o last in cea de pe urma desnadajduire, caci sunt cu totul de pierit i aruncAndu-va ochii cei plini de milostivire, privii asupra unui nevinovat norod (dupa cum sit socoteste), i dre.apta judecata voastra judece imprejurarile de mai sus aratate din singura si ne . . . si pline de alma-
www.digibuc.ro
UN PROCES DE SACRILEGIU LA 1836 iN MOLDOVA.
51
rkiune inimile noastre resturnate la pragul indurerat al Inaltimii Voastre, iubitorul obijduitilor cu viata, ca.ci socotim ca, zu A noagta locuinta in acest Printipat nici o paguba nu sii pricinueste ci mai vartos numai d9 folos, atat inaintea ocarmuirii cab si pentru cealalta, obstie care toti, stint multAde vreo cugetare facem aceasta plecat& ingenunchiare, miti, nu cu ci chiar .plini de niidejdea facerii de bine si milostivirea Inaltimii Voastre alergam curat ca cittra un obstesc parinte si oblacluitor a tuturor nenorocitilor, ca A vit milostiviti a poronci din plina de milostivire indurare ce aveti WO, toti supusii Vostri si pentru acea nenorocita obstie si plin4 de amariciune, ceeace duhul milostivirii vii va lasa, spre a afla cuviincioasa punere la cale, i linistire si neobijduire cu sapare acestor nenorociti oameni din gura pieirii si a mortti, caci milostivirea ce aratati Wnii toti nu va, va opri spre a o varsa, si asupra unui norod nenorocit. Si cadem la picioarele Inaltimii Voastre sii toarne aflare limanului, izbAvirea necazurelor, asà, ne rugam, nu treceti cu vedere pravilicestile obstiei cereri si prirniti cu milostivire si indurare rugaciunile lor spre a nu arnane in veci in cea pentru care pe de o mai mare si in ce mai inegritii si amarita. viat& i indelunparte la prea milostivul Domneztiu ziditorul sa, vor immulti gatii si acei plini de fericire alai, iar pe de alta o in veci pomenire va amine . . . . . inradacinat in inimile a tot neamul evreesc, pentru care plini de nadejde asteptam cu neinarata bucurie luminatul si pentru noi indestulAtor buiurdis, remanand toat.It obstea evreeasca in veci a Iniltimii Voastre
intru tot supusi si aplecate slugi. Anul 1836, luna Sept. 10 zile. Eqii.
Hersch Wechsler, Michel Daniel, Leib I3aruch, Leib Gross, N. A. Kaufman, LObel Keith,
Solomon Feigeles, (o isc5lituri evreeasa), Wachman Prilies, Singer & Schwarz, Chaskil Kaufman, Samuel Zeiker, (o isaliturti evreeascti), Nachman Wechsler, Solomon Herman, Lippe Theiler. No. 184. Trsp. 1386. Op. I 1573.
KUL Nota bene.
Merlin, Repertoire, Tome Ill, p. 179 et 181. Blaspheme. C'est un mot tire du grec et qui signifie atteinte a /a reputation. On 'ernploie ordinairernent pour marquer les injures qui ont rapport a la divinite. Suivant la Novelle 77 de Justinien, les blasphemateurs doivent etre punis de mort. Une autre espéce de blaspheme est celui qui attaque la religion. Les propos impies contre les ceremonies de l'Eglise degenerent aussi quelque-
www.digibuc.ro
52
RADtr ROSETTI
fois en Blaspheme: il n'est nullement permis de les tourner en derision ou de s'en mOquer. A regard de ces usages qui peuvent paraltre singulierS
dans quelques endroits A ceux qui n'y sont pas accoutumes, il faudrait que la derision fat bien affect& et qu'elle causal du trouble et du scandals, pour qu'ellei tneritta Pattention du ministere- public. Mais que l'on 'fuse hien attention que la punition du Blaspheme5 n'étant necessaire a. la societe que pour l'exemple et non pour venger la divinite qui est au-dessus des outrages des hommes, le Blaspheme ne dolt exciter le ministers public qu'autant que l'impiéte est grave et scandaleuse. Art. 262 du Code penal de 1810: «Tonle personne qui aura par paroles ou gestes outrage les objets d'uri culte dans les lieux destines ou servant actuellement A, son exercice ou
les ministres de ce culte dans leurs fonctions, sera punie d'une amende de 16 fr. a. 500 fr. et d'un emprisonnement de quinze fours A six mois.» Art. 264. «Les dispositions du present paragraphe ne s'appliquent qu'aux troubles, outrages ou voies de fait dont la nature ou les circonstances ne donnent pas lieu a de plus fortes' peines, d'apres les autres dispositions etc., etc.»
Sacrilege. Action impie, par laquelle on profane les choseg sacrées. Dans Pancien droit romain On appelait sacrilege le vol ou le larcin des choses sacrées. C'est ce que prouve la Idi 4. D. ad legem luliani: peculatus et de sacrilegiis. (Bas. Tom. VII 769. 1.
.
5.).
Mais les empereurs Gratien et Valentinien mit donne beaucoup plus d'étendue au terme de sacrilege et ils ont compris sous ce nom tout crime commis contre la loi de Dieu, soit par ignorance soit par mépris. Voyez la Loi Cod. de crimine sacrilegii: (Bas. Tom VII p. 772 1. 16 et p. 775 Schol. 4 :).
Suivant le droit commun il ja trois manières de connaitre le sacrilege. Ce crime a lieu: 1° quand on vole une chose sacree dans un lieu sacre ; 2° quand on vole une chose sacrée dans un lieu qui n'est pas sacre ; 30 quand on vole dans un lieu sacre une those profane, telles qu'un trtine, des chandeliers, des cierges, etc., etc. Pentru care caz sit gaseste leFiuire la §. 240 a Condicii Crirninale, t" unde zise : «Furul de lucruri sfinte din besarici, cum si acel de lucruri domnesti si
obstesti, carele inarmat Alcand au furat, va 046, supt cea mai cumplita pedeaps6.: batandu-se pe toate ulitile si osAndindu-se la groapa Genii, pe toara, viata sa».
Din Condica Penala ai Imlaraliei Austriei. §. 107. FaptA de Criminal a turburarii religiei face:
www.digibuc.ro
TIN PROCES DE SACRILEGIET LA 1836 IM MOLDOVA.
53
((a) Cel ce prin cuvinte, scrisori sau prin fapte hulevte pe DumnezAu. «b) Cel oe tiirburl inplinirea slujbei unei religii avAzate hi Stat, sau prin o necinstitoare urmare SAvarvitit la vasele sfintite pentru slujba thimnez5.iasci sau altmintrelea, area prin fapte vorbe i inscrisuri in public o nebagAre de §ankg. a religiei. (ce) Cel ce s. obrAznicevte a ademenI pe un hristian la pArAsirea hristianismului. «d) Cel ce sA sArguievte a propovAdui necredinta sau de a semAnã o in-
vataturA grevitA in protivitoare religiei hristiang, ori de a injgheba desbinäri.
Ǥ. 108. DacA prin iurburarea religiei s'au dat scandal public, cei ce au urmat o ademenire7 sau cu apucarea spre sAvArvirea faptei au fost impreunatA 6 primejdie de obvte, atunce aceasta faptA de Criminal sA va pe-
depsi cu temnitA dela unul Ong. la cinci ani, iar la mai Mare rAutaté sau primejdie, sl va mAri peaeapsa panä la zece ani. «§. 109. De nu vor fi la mijloc impregiurArile cele pomenite in paragraful
de mai sus, atunce sA va pedepsi turburarea religiei cu temni ta. de vase luni Ong, la un an». NB. ScApAri din vedere i alte insemnAri. 1) In cercetarea i giudecarea pricinii nu s'au luat cu tot dinadinsul in bAgare de samA psihologhiceased starea be(iei a invinovAtitilor. 2) Din del& sä prepune,- cA paritii la 5.varvirea necuviincioasei fapte sA gAsiau in ametala i intunecarea minii pentrucA Evreii prAznuiau in vre-
mea aceea a lor Hanan §i obicinuiau a sä imbAtg, in care stare s'au putut obrAZnici a face asemene schimosire vi excès de joie.
3) Nu este de crezut cä o mgnA de oameni, dacä ssar II aflat intru intrggimea mintii, ear fi apucat a face avA feliu de nebunii batgiocuritoare!! 4) DacA dintr'o cercetare facuta ci.1 toatä scurripAtate pentrd starea ninii pAritilor, s'ar dovedi cA pAritii au avut sbopos rgu, de a luà in rAsleremoniile relighiei hristianflor, atunce numai acele exces s'ar puteA §odoti hi Andul faptelor criminalicevti, dupA legiuirile mai sug insAmnate. 5) Titarisitele §§. 188, 189 vi 190 din Condica Criminaig nu sunt potrivit aplicarisite, pentrucA din §. 186, unde sunt invirate toate fapteld de Cril minal cuprinse in Condica vi din duhul legiuirilor ce stt cunoavte, sA vede ch obiectul pricinii nd este prevAzut. 6) 0 pricing. vajnicA, Ca aceasta, nu sA poate hottiri numai dupá regulile silogismOsului, adicA, cA ear socoti cAlcate orAnduelile i avAzAmAnturile cd
privesc 6Atri obvtie, and b mäng de oameni bap, caH la cea intai merltire 1?) 4in Partea pbtiiei locului spAimAntAndu-se, nil vtiu unde s s1 sg fugA!
www.digibuc.ro
e ascundA
54
RADU ROSETTI
7) Dup5, art. Regu!amentului 318, Vasilicalele in pricini criminalicovti nu
sunt primite, pentruca legiuirile cele cuprinse in unele, fiind prea aspre, cumplite vi Ma omenire, nu sä aphcarisesc nici sa potrivesc dup5, impregiurtirile Orli vi a locuitorilor ei vi ca duhul legilor cuprinse in Condica Criminaliceasea A aratti piste tot mai domol, far& asprinae cumplita. Pentru aceste cuvinte, titarisitele pravili din Vasilicale, Tomul VII, f. 772, legea 16 si celelalte nu smut nici primite in temeiul Reglementului, nici bine vi potrivit aplicarisite, vi eand asprimea legilor imparatevti ar fi primit& in pa-
mântul aceasta, pentrua inpregiuthrile pricinii infatovate nu tantesc atilt un lucru ava de mare, ca sA O. rAstoarne sfintenia relighiei hristianilor. 8 Poate antipatia, care firevte au hristianii catra Bvrei im putina influentie au aratat, de s'au luat pomenitul excès de joie atAt de ipervoliceste. 9) Dup6, legiuirile mai sus insemnate a Frantiei vi a Austriei, pricina nu incape in virul acelor fapte criminalicevti care O. traga dupa sine osAnda mortii, ci o pedeaps& mai uvoarii s'ar cuveni spre infrimarea a asemene ecstesuri.
NB. Din Condica Pen. a EladiiI Dupa art. 194, pentru tulburarea linivtii relighiei. No. 184, Trsp. 1386, Op. I. 1573.
XXIV. Mares Logofetie a Dreptatii. Sectia I. Partea I, No. 12.217 1836 Decemvrie 17 zile.
Ccitret Tribunalut Criminalicesc, Anaforaoa Divanului Domnesc de ,supt No. 2.090, incheiatri in presustfia sa in urmare sentintei aceluit Tribunal cu No. 1811, pentru cutezare urmatA asupra legii noastre crevtinevti de catra Jidovii din Thrgul-Ocnei vi anume: Avram Davidovici, Leiba illerscovici,Lupu Steclariu, Avram Cotarul, Leiba Isac, Iancu ft Rifcdi ,§i David Eni, invinovatiti c6, cei vase dintai mergand la casa celui de pe urma, ImpreunA vi cu alt Jidov, Itic Steclaru (ce AA afl6, fugit), au inchipuit, ca spre bagiocurA, toate patimile Domnului Nostru Isus Hristosl s'au supus de 6.tr5 Logofetie intaririi Prea Inaltatului Domn, vi Inaltimea Sa, in privire pravilicevtilor observatii a Dumisali Jurisconsultului,
Climinar Flechtenmacheri prin rezolutia dela 16 a acestei luni, pus& pe acea anaforà, au hotrtrit en milostivire ca pe patru din acevti Jidovi, meniti de Divan a s5, osAndi cu moarte prin spimzuratoare, vi anume: Avram Davidovici, David Eni, lancu a RifeCti §i Leiba Herscovici, ca unii ce ei s'ar fi dovedit mai de capitenie la uneltirile faptei, sa sa trimeath, pentru toata viata la Ocna, iar pe ceilalti trei vi anume: Avram Cotarul, Lupu Steclaru i Leiba Isac, meniti de Divan spre a sit da pentru toata viata la Oca, ca
www.digibuc.ro
TIN PROCES DE SACRILEGIII LA 1836 IN MOLD OVA.
55
miii ce §i. ei s'ar fi aflat intru petrecere cu ceilalti, sil sA trimeatä la OcnA insl numai cate pe trei ani, afarA numai de 4/c Steclaru, carele prinzAndu-sA, sA sA cerceteze, iar pentru ceilalti sA se urmeze durd sententia Divanului Domnesc, adicA pe Iosip &Ilan §i Ursul David ce au primit a sA BUM* in casele lor, pe la acea vreme, noaptel o asemine batjocuritoare qi jicnitoare de lege faptA, sA sA batA pe fie§tecare, la fata locului, cate cu cincizeci lovituri bice, precum §i pe Jidoafcele, sofia Jidovului David §i Rifca, fomeia lui lancu a Rifcdi, ce tineà lumAnAri aprinsA in mAni, sA sA batA, iara§ la fata locului, cAte cu douAzeci lovituri bice qi apoi sA rAmaie slobode. In temeiul
cArei hotariri, Logofetia face cunoscut acelui Tribunal ca indatA, prin Dumnealui Vel Arma§, sA sä §i ducä intru implinire osAndirea arAtatA asupra soartei vinovatilor pomeniti mai sus, impArtA§ind §i pe Logofetie cu §tiintA de urmare. Implinitor indatoririlor de Vel Logorat: Sturdza Hatman. Director: D. Veisa Splitar. qef. (Indescifrabil). .,
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE DE
1. BOGDAN Membrn al Academiei Rom Ana.
qedinfele dela 16, 23 gi 30 lanuarie 1909. I. ANALELE $1 CRONICELE MOLDOVENESTI DINAINTEA LETOPISETULUI LUI AZARIE.
Din bogata literatur& istoric& de anale §i cronice ce au existat in Moldova In sec. XV i XVI §i au slujit de baz& cronicarilor cari au scris romaneste in int Ala qi a doua jumatate a sec. XVII, cuno0eam pânä azi in limba slay& original& numai analele dela Bistrita, cari contin §tiri scurte asupra istoriei Moldovei dela 1359 1506, §i 1etopisetul dela Slatina, care, pe Wig& o redacVune a anale4
tor putnene dela 13.59-1525, concine cele doua," cronice ale episcopului Macarie i ieromonahului Eflimie, istoriografii lui Petru Rare §i Alexandru Lhpupeanu, cari descriu istoria domnilor Moldovei dela rnoartea lui Stefan cel Mare Om& la domnia Intaia a lui Alexandru L&pu§neanu, 1504-1554 (1). At&t analele dela Bistrip, c&t i letopiseM dela Slatina Bunt cunoscute numai in cate un singur manuscris: cele dinthi in manuscrisul lui Man 6o Dlud 1ov dela Tulcea, dup& care le-am publicat la 1895 in a Cronice inedite atingátoare de istoria RomAnilorD, al doilea In manuscrisul Academiei duhovnice0i din Chiev, dup& care 1-am publicat la 1891 In «Veehile cronice moldovene§ti p&ria la Urech e» . (1) Data lui Eftimie pentru zidirea malatstirii Slatina, 7062, Sept. 3 (Peddle cronies moldovenefti pdnd la Ureche, p. 170 §i 221). Socot mum anul dela Ianuarie 0 pun 1554 In loc de 1553.
www.digibuc.ro
58
L 110GDAN
Ana lele putnene, continuate, sub forma in care IncepuserA a fi redactate In secolul XV, phnä la a doua domnie a lui Alexandru Läpusneanu (1565), sunt cunoscute numai in traducerea po1on5, dela 1566 a lui Nicolae Brzeski, pe atunci secretar al regelui Sigismund
August, apoi general al Podoliei si staroste de Camenita (1). Cunoscute Inca dela 1844 printr'o publicatie a istoricului polon W. K. WOjcicki, ele au fost editate cUrk nou la 1867 sub titlul a Cronica cea mai veche a Moldovei» de räposatul B. P. Hasdeu In «Arhiva istoric5, a Romaniei», torn. III, si reeditate de mine la 1891 sub titlul «Cronica moldo-polonán dupa. o copie a muzeului Czartoryski din Cracovia, iar la 1895 dup5, Insu autograful lui Brzeski, care se pAstreaz5, astäzi In biblioteca imperialà din St. Petersburg (Vechile cronice moldovenesti peind la Ureche, p. 173 §i urm.; Cronice inedite atingettoare de istoria .Ronsdnilor, p. 119 §i urm.). Am putea, numi, mai exact, aceastà cronic5, traducerea polona, a analelor putnene". Un simplu, extras din analele putnene, §i anume dintr'o redactiune ce merge& pAna la suirea in scaun a lui Bogdan Orbul, precedate de o legendä despre originea Moldovenilor dela Roma, estp Cronica anonima, scris5, In imperiul moscovit pe la inceputul sec. XVI si incorporath In eronica ruseasa numita aVoskresenskaja». Valoarea istorica a acestei cronice e aproape nul5,; ea are oarecare insernnälate numai ca produs literar rusesc din acel secol (2) si ca dovad5, de interesul ce Incepuser5, sa, ail35, Ruqii pentru Moldova dela Incuscrirea lui Ivan Vasilievici, marele eneaz al Moscvei, cu te-
fan eel Mare In 1483. Analiza cronicei lui Ureche saudupä cercetArile recente ale d-lui C. Giurescu(3) a lui Ureche s'i Simion Dascalul, scrisä cam pe
la 1660, In cea mai mare parte dupá analele
si cronicele in-
terne anterioare, ce fuseserä traduse, unele In româneste de Eustratie logofátul, altele In la tineste si ungure%e de scriitori necuno(1) Cf. scum, pe 1ing5, cele spuse despre dânsul In Cronice inedite, p. 105 gi urm., Adam Boniecki, Herbarz polski, engd I: WiadomoAci historyczno-genealogiczne o rodach szlacheckich, tom. II, p. 166 (Warszawa 1900). .(2) Din punctul acesta de vedere a studiat-o d-1 A. I. Jacirnirskij in H.31311CTisi oufzeuisi ppecuaro namua, u C.11013eenOCTII Hmu. ARaRemin Haywr. pe anul 1901, fasc. 1, p. 88 toi urm art. cCsanuie supaTut o mo:ukaucuuvr, rocuoAapnva
W6
Bocupeceucuott Azonneu.
(3) Noui contributiuni la studiul cronicilor moldovene (Ietopisetu1 lui Eustratie logofiitul §i letopisetal latinesc, cronicile lui Grigore Ureehe, Simion DaseAlul gi Misail C5.1uetrul), Bucureqti 1908.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
69
scuti, pe la sfarsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII, analiza acestei cronice a dovedit ca, afara, de analele si cronicele mentionate, au existat in Moldova, prin sec. XVI, si alte anale si cronice scrise in slavoneste, dintre cari unele mergeau cel putin pan& la domnia lui Aron Voda- (c. 1595). Asa. d. p. nu incape indoeal& ca, pe lang& cronica lui Macarie, a existat si o alt& cronic& oficial& asupra dorn,
niei lui Petru Bares si c& mai toate stirile interne din cronica lui Ureche si Sirnion Dascalul, dela Petru Schiopul pa,na la Aron Voda, stint luate din anale scrise in slavoneste dup.& modelul celor putnone si bistritene si din cronice scrise tot In slavoneste dup& modelul lui Macarie, care introdusese in istoriografia Moldovei manierismul bizantin al lui Constantin Manasses (1). Un manuscris gasit de curând in biblioteca imperiala din St. Pe tersburg vine sa confirme acurn aceast& presupunere, deseoperindu-ne o parte Inca necunoscuta din izvoarele uletopisetului moldovenesc» al lui Ureche, aceea care trath istoria Moldovei dela tefan Rares pan& la Petru Schiopul, 1550 1574. Acest manuscris ne descopere un nou cronicar din scoala lui Macarie, pe calugarul Azarie, cunoscut pAsiä acurn numai din dou& citate ale unui copist dela 1712 (2), si o noua redaqiune a cronicei lui Macarie si a analelor putnene. E vorba de o ramasitä important& a istoriografiei moldovene din sec. XVI, care merit& sä fie publicata, tradusa si interpretata. cu toata atentiunea. II. MANUSCRISUL 0, XVII, No. 13 AL BIBLIOTECII IMPERIALE DIN ST. PETERSBURG.
Ca toate celelalte cronice moldovenesti in limba slava, as& si cronica lui Azarie se gaseste intr'un sbornic (codex miscellaneus) de origine calugareasca, la un loc cu alte tratate de cuprins religios, apo-
crif si istoric. El poarta signatura 0, XVII, No. 13, are 328 de file de un format foarte mic 80 si e scris pe hartie in semiunciala dela sfAr-
situl sec. XVI sau inceputul sec. XVII. Dela f. 1-206 toate textele lui stint de cuprins religios: un canon in cinstea Maicei Domnului, (1) Cf. asupra acestei chestiuni, pe lariga' editiile mele, scrierile raposatului 1,4tefan Org-
lanu Qi ale d-lor N.Iorga si C. Giurescu, care in brosura citata, p.4, nota 1, dl intreaga bibliografie respectivä. (2) Asupra acestuia vezi C. Giurescu, 1. o., p. 26 si urrn.
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
60
douà paradise, unul pentru sf. Nicolae, altul pentru sf. mucenic Gheorghe, mai multe rugAciuni, o slujba pentru sfantul loan cel Nou dela Suceava, a ca.rui memorie se serbeaz'a la 2 Iunie (ntimu,e Ntaa 117 CASA:BA
CRANTAPO BEANNOMXMEHIMIA IWANNut
NOBACO, 114 REMBIAll Be
luna lui Iunie in 2, slujba sfántului si marelui rnucenic loan cel Nou, la vecernea cea mare, 1. 103 si urm.), un paraclis in cin11E1D1H :
stea aceluiaF,; (9emaii ilapanmic
CBANTOMOr
Wtti1HO
110110410y :
cinstitul
paraclis pentru sfântul loan cel Nou, f. 124 v. si urm.) i alte slujbe biserice$ti. F. 311-328 cuprind «IntrebAri si raspunsuri» (mnpocH, wrerkilt)
i
alte texte, intre cari apocriful despre capul lui Adam
(0 AMIMOBI AMBHINI). (1)
Textele istorice, singurele cari ne intereseazh pe noi, se gAsesc
la 1. 208-310 si anume: a) dela f. 208-224 o cronic'à univer-
salä scurt5, urmata. de ni4e anale sa,rbesti ce contin si caleva notite din istoria Terii-Romanesti si a Moldovei, b) dela f. 225-310 letopisetul moldovenesc.
Nu existä nici o noti ta. asupra locului unde s'a sells sau asupra persoanei care a scris acest sbornic. Particularithtile lui caligrafice arath ct e scris intr'o manAstire moldoveneasca, din tara de sus. S'ar puteä presupune, dupä slujba i paraclisul lui Ioan eel Nou, cä e soils la Suceava, unde se pästrau moastele acestui sfânt. Dar memoria lui se serba., de buna, seamà, si in alte rna,nAstiri sau biserici, nu numai in cele din Suceava. Afarä de aceasta, nAnastirile din targul Sucevii n'au fost, precht §tim, niciodata focare de InvätäturA teologick cum au fost de pild6 cele din Neamt, Bistrita, Putna i allele. Pe la 1749 si 1739 manuscrisul se gásià intr'o manastire dela Iasi, precum aratä urmätoarele doll& notite in limba roma.na, facute de ma,ni deosebite pe marginile filelor 1-6 i 19-23.
«Scris si in condica svintei mAnästir(i) acestie Necorit(A), la let 7257 (.1749), Apr. 22. Si mai s6.nt si alt(e) cArti (2) a ma.nästirii, tot scris(e) in condia ce are sfánta mánástire, care este fãcuth ace cbndicA
a
si
bezedelile a lui Antohi Vod(A), anume Costantin §i Du-
mitrascu, (s)'au sculat s-au luat Hotinul, si au vinit si la Es, si au pradat Eii i totä tara Moldovii, din Nistru pan' in monte (sic) (1) 0 descriere mai amfinuntit'a a manuscrisului se ang In studiul citat mai jos al d-lui Jacimirsk ij.
(2) In orig. pare a fi coset(e) se, chirilic soc c, sells insi aà, ci se poate aeti Kam.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
61
§i pan' la Focan(I), .tii tot Piscol (=Piscul), 0, (orig. Tk) au prädat WO. taxa, In domnie(a) lui Gligori Vod(h); inbla veletul 7248 (.1739), Sep. In 8 zile. Si s'au dus la Noevri in 20 zile». Notitele sunt necomplete, deoarece in sbornic lipsefAe intreaga tetrada a doua, pe filele careia se continua insemnarea dela 1749,
iar din tetradele 4, 5 0 6 s'au pästrat, in loc de 24, numai 12 file, dintre cari cea din urm6, are signatura
i (1); din pricina aceasta
s'a pierdut inceputul Insemnarii dela 1739. Din cuprinsul color doua Insemnari rezulta, &à manuscrisul, pe vrernea ocupatiunii ru-
se0i sub Grigorie II Ghica, SeptemvrieOctomvrie 1739, se afla
In Ia0 (2) i ca. la 1749 el a fost trecut in inventarul manastirii Nicorita din acest oraq. Biserica Nicorita existä i astäzi.
celelalte insemnári din manuscris nu dau nici un indiciu precis, d. p. proverbul dela 1. 136 V. 0 ISTO CIIHT% AO CAONUA Cr:IA/ANici
lvaro, TON He 311AHAE INKAti ropAiparo» (Gine doarme pana la apusul soarelui, acela n'are sa gaseascä cuptorul aprins), sau vorbele polone dela f. 259 oWielmoiny Mosci do», sau cele ruse0i §i romane0i dela f. 321 v., cari nu merit& s'a fie reproduse. Nu se §tie nici de uncle, nici de cine a lost adus manuscrisul la biblioteca imperiala din St. Petersburg. D-1 I. A. By6kov, eful sectiunii manuscriselor, care are meritul de a fi descoperit textele ce ne intereseaza pe noi qi a fi atras atentiunea d-lui A. I. Jacirnirskij asupra
(1) Mari de acestea, mai lipsesc din tetrada (quaterniunea) Intiia cele douh. file dela inceput. Tetradele 7-20 (sK1 sunt toate Intregi. La f. 139 Incepe o alth numerotatie, ceeace area oh sbornicul de azi e alchtuit din douh sbornice legate la un loc. Din al doilea lipsesc cu totul tetradele 4 si 6, iar din tetrada a noua lipseste foaia dela sfirsit, cea cu care se Incepei cronica pe scurt dela Adam, cid f. 208-214 sunt cele sapte file din urmi ale tetradei 12; tetradele 13, 14 si 15 sunt Intregi; a 16-a are numai 6 file. Se vede ch doui dela inceputul el rfimiseserh goale si ch. numerotatia gi a fost push. In urm h. pe fila 239, cu o alth min& decit cea care a soils gi pe fila 244. Tetrada 17 are 12 file, a 18-a si a 19-a lipsesc, a 20-a-26-a au cite 8 file; din aceasta din urmit cele sase dela Inceput cuprind sfirsitul letopisetului moldovenesc, a saptea lipseste, pagina Intaia dintr'a opta e nescrisi, iar pe vagina a doua, cu sign. lei, Incep a Intrebirile si räspunsurileD. La tetradele ce cuprind letopisetul moldovenesc sunt vreo doul intervertiri de foi, lesne de recunoscut: astfel f. 267 se at% Inaintea f. 266 si f. 269 lnaintea f. 268. Notes eel a sbornicul are dourt numerotatii moderne: una li di 327, alta 328 de file. (2) Asupra participhrii fiilor lui Antioh Cantemir la ocuparea Moldovei de Rusi In 1739, cf. povestirea bogath In amänunte a cronicarului contimporan loan Neoulcea, la domnia a doua a lui Grigorie Ghica, In Cronicele Romdniei de M. Koghlniceanu, ed. II, p. 407 409. Pe Constantin si pe Dumitrascu ii numeste Neculcea ale Moscali Instrainatip (p. 408).
www.digibuc.ro
62
I. BOGDAN
lor (1), ma asigura ca el apartine colectiilor mai vechi, de pe la 1840-1850. Trebue st renuntam dar deocamdatä la putinta de a determinà mai de aproape locul i timpul in care s'a soils sbornicul dela Petersburg. Atata putem afirnia, cu siguranta, cä el nu e mai vechiu decht sfa,rsitul sec. XVI, nici mai nou deal intaia jumatate a sec. XVII, si e scris intr'o manastire din nordul Moldovei. Sa analizam acum cele doua texte istorice ce le edilam dintr'insul si cari, luate la un loc, pot fi privite ca un manual moldovenese din soc. XVI de istorie universaI i nationalä. Ele sunt coplate de aceeas mana i puse intr'adins unul dupà altul, ca i in sbornicul dela Chiev. IlL CRONICA UNIVERSALA SI ANALELE SARBESTI DIN MANUSCRISUL DELA PETERSBURG.
Textul cel dinthiu este cunoscuLa Areitare in scurt a celor intdmplate dela Adam peinct in Eilele noastre, care, sub diferite versiuni, serveste de introducere la o suma de anale sarbesti din sec. XVXVII, intro altele si la cele din codicele dela Slatina, pe cari le-am publicat la 1891 in Archiv far slavische Philologie, vol. XIII. Ea merge pana la Manoil Paleologul (1425). Analele insesi incep cu anul 1355, adeca cu moartea lui tefan Dusan, si se incheie, ca ci (1) D-1 A. I. Jacimirskij, docent pentru filologia slava si roman& la Universitatea din
Petersburg, a avut bunitatea si ma informeze In vara anului trecut despre aoeasta descoperire si a provocat astfel calitoria mea la Petersburg. D-sa a pregatit i un studiu asupra letopisetului lui Azarie, in care se ocupl mai ales de forma literara a aronicelor moldovenesti In limba slava. Partea din acest studiu care trateaza despre anale, si In deosebi despre raportul din punot de vedere literar al analelor bistritene au odelalte, va ies'i in Archiv far slavische Philologie, vol. XXX, p. 481 si urm., sub titlul Die dltesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs. Eine Untersuchung fiber die Redaktionen und Kritik der Texts. Despre celelalte cronice d-sa va publici probabil un alt studiu in limba ruseasca. D-1 A. 1. Jachnirskij e un foarte bun cunoscator al mannsariselor slavo-romine si al literaturii noastre vechi. Din aceste domenii d-sa a publicat numeroase studii, cari ar merità A. fie aunoscute si de istoricii nostri si de cei ce se coup& cu literatura noastra veche. Voiu profit& de o alt.& ocazie spre a aduce la cunostinta publicului românesc aceste studii printr'o bibliografie, cu atilt mai mult o, dupfi raposatul P. A. Syrku, d-1 Jacimirskij este singurul invatat rus care urmareste au interes si au simpatie mi§carea literal-4 dela noi i 44 publicului rusesc informatii objective &supra ei.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LEI AZARIE.
6J
In codicele dela Slatina, cu anul 1490. Prof. V. Jagié care le-a editat intadas data in Archly f. slay. Phi lol., vol. II, dup.& un manuscris sarbesc din sec. XVI aflator in biblioteca Universitatii din Odessa, ei) dup. dansul L. Stojanovie,, le-au numit analele dela Cetinje. Acest din urma, a reprodus cronica universalä, din care prof. Jagió publicase numai caleva, extrase, in Spomenik, III, p. 119 si urm. (Beograd 1890).
Deosebirile intre textul cel nou Si eel dela Slatina nu sunt mari: in partea ce confine analele sarbesti ele sunt foarte neinsemnate (1),
in partea generala ele se redue la expunerea mai prescurtata, a genealogiilor dela Adam pama la Isus Navi si la omiterea hotaririlor celor sapte soboare ecumenice. Despre acestea se aminteste numai anul si locul, imp5.1 a-pi sub cari s'au finut si nurnArul sfinfilor p&-
rinfi cari au luat parte la ele,intr'o forma ceva mai presourtata, decal in manuscrisul dela Odessa. Cf. d. p. ms. dela Odessa
Ins. dela Petersburg HOHCTAHTHH REAHKM ai
CIA REACT
AtT. HpH
i mum) Mt HHKE11.
ROCTAHTVIHk RMHIlkl Ail A*Th. GIN
GOT
KlHKklU HolillaTK0Ir10111TiH PIMA!. Rk RH-
Wh31IECIIIIA XIIFICTORLI AO i C-hRWPA TIT!
SAHTill Rh CROE HAM OTh pHMA npninkAk
AT, A WT HailthAA MIEllOy a atTo pfIVFH.
CILBAA, Kk KE A*TO CROWO H,AphCTILA,
fi*Vr:
II
WTk Ch3AAHLI lI Amipa R A*TO ,rEW43.
CRATkIll WTH,H Tau.
I. 11pH C&Uk RhICTk H f1pk1111 RkCEAIEH-
CKkIH msopk Half Rh HHICEII, Tlli CoroHOCHIAXII OTkIth, HA Apia ROPOROpHiWO C'hROAEHIT.WO
HELIkCTHRH* Rh TRAilk
CHIld K0RLt H pAC*10101111T4 R
Ck5-
AMIHA H IIECK3M11114 ME HO 0[T]ll,H H HO CHM* H CRET*Mh AOVC* HOICAMI14MOE EAHHOROMICTRO. GOrrk 01(60 OTh
rocnom HALUH'0 RVIA011*(IEHIA AO npk-
IWO CItcOpa Hall Rh HHKIII fTH A*Tk, WTI& AAfailHAlla alf AUKEAOHMHHHil
AS
AtTh. (Spomenik, 111, p. 120).
ill AekT. CIDT S-ro
Of0A0C1REMIKM iI A*Tk. ET. HpH cm%
rhsopa Ao ff-ro tia A*T. Erropm MEM)
skim l cksopk Rh KOHCTMITHIIE rpaAE,
RILICT IK KWIECTAHTIIWk rpaAt, a A*TO
iu
OtwAwcH Hi,%(H)Hid
CRETItIKk 0T1il1,1%, HA MAKEAOHIA Aoy-
(t) Vezi variantele de desuptul textului.
www.digibuc.ro
64
I. BOGDAN
row, Eik TIEN%
'IWO& Irk 11,4PCT140 AIWAWCia KM H)11.11`0.
XOROPHA KOHMEITIHA
lit)(Z HU Cliih Tkl WTIVE iiH.
Vh110AIWT0Ir Aerck CREThIll, H PARCIIA-
IIMWTOIr WPM% ME 1WhHIIIE cmoy Rh ChBAMEHA H FIEC'h3AAHHA IAHHOKONEkeTRO. OTKCTOHTh ME RTOphl ChR Oilk
0Th Hph &WO Irk Th IFIK. (ibid.)
Titlul si inceputul «Arhtärii in scurt», phif5, la David, nu s'au phstrat in sbornicul dela Petersburg. Ele trebue sh fi fost insh identice cu cele din textul dela Odessa, care ar umpleh cam doutt pagine din manuscrisul dela Petersburg, adech tocmai fila care lipseste din tetracla a noua a acestui manuscris (cf. nota 1 dela p. 61). Le-am intregit dar in editia noasträ dupa a lui L. Stojanovió.
Duph editia textului dela Chiev (Archiv f. slav. Phil., XIII, p. 502-525) reproducerea celui dela Petersburg ar puteh sh se park superfluit. Ea so justifich insh prin douh motive: a) sbornicele moldovenesti dela Chiev si Petersburg contin una din cele mai vechi redactiuni ale analelor shrbesti, intrath in manuscrisele moldovenesti pe vremea lui Stefan cel Mare si rämash a$a, färh continuhrile si inodifichrile suferite de aceasth redactiune in manuscrisele din Serbia sau din alte teri locuite de Shrbi. Asa, find, pentru stabilirea definitivä a acestui text, o nou5, copie, push la dispozitia invhtatilor shrbi, va fi totdeauna binevenitä. b) Textul dela Chiev 1-am pu-
blicat fárh traducere, deoarece atunci ma adresam unui cerc restrhns de specialisti. «Aratarea in scurt» si analele shrbesti au avut insa o influenth vhdita asupra istoriografiei moldovenesti din sec. XV, si e bine ca ele sh fie cunoscute la noi in cercuri mai largi (1).
Ele dau o idee destul de exacth de problemele istorice generale cari preocupau lumea noastrá chrturareasch in sec. XV si XVI, inainte de contactul mai deaproape cu cultura polonä si apuseanä, adeca cu cultura renasterii. Cine va cetl astäzi traducerea
acestei «cronice universalev, se va intrebh mirat: cum a fost cu putinth, ca o expunere atht de seach si de neinteresanth, din punctul
de vedere modern, sh intereseze pe chrturarii nostri din sec. XV si XVI In ash grad, incht s'o considere ca cea mai potrivith introducere la istoria national& si s'o reproduch in athtea côpii? Lucrul se explich in mod foarte natural. Analistii si cronicarii nostri din sec. XV si XVI aveau o educatie pur calugareasca. (1) Cf. articolul meu Ein Beitrag zur bulgarischen and serbischen Geschichtschreibung, 1. o. din Archly f. slay. Phil. Am spus aei a a Aratarea in scud)) a servit de izvor si lui Moxa.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI KZARIE.
65
Hrana lor intelectual5, erau excluziv operele teologice 0 profane ale literaturii bizantine si ale literaturii slave de sud, care este un slab reflex al aceleia, avand toate defectele §i nici una din calit54ile ei. Asa find, intelegem de ce istoricii-chlugäri din manástirile moldo-
venesti arat5, interes numai pentru istoria prescurtat5, a Evreilor ei cronologia seac5, a regilor lor, pentru istoria imperiului persan, a lui Alexandru cel Mare si a diadohilor; intelegem pentru ce la istoria imperiului roman ei dau atentie numai faptelor ce sunt In leghtur5, cu desvoltarea crestinismului, pentru ce din istoria, Bizantului hi intereseaz5, iaras mai mult luptele pentru codificarea adevAratei credinte sau a «pravoslaviei» ci progresele monahismului. Asa, find, Intelegem de ce acesti vechi analisti se multumesc s5, inregistreze despre Traian numai cuvintele «au domnit 19 ani si 6 lunin, pecand la luarea Constantinopolei de cruciati ei ofteaz5, Impreunä cu °reef pentru marea nenorocire a acestora de a fi fost siliti sá pomeneasc5, in biserici, la «pomeneste doarnne», pe Papa dela
Roma; intelegem de ce din istoria Terii-Românesti si a celorlalte state din jurul lor ei n'au introdus in copiile lor nimic nou, ci s'au multumit CU co au g5,sit deagata in analele sarbesti, aduse dela sudul Dun5,rii; intelegem, In slArsit, de ce ei nu stiu nimic din marile
evenimente, petrecute in apusul Europei, earl au schimbat faca lurnii moderne. Acestea ajung Ia cunostinta Moldovenilor abii in sec. XVII, prin intermediul Ungurilor i Polonilor, si se refiecteazá in istoriografia lor, Intâiu foarte slab sub predecesorii imediati ai lui Miron Costin,
apoi in scrierile acestuia, primul cronicar moldovean tare nu mai stä do loc sub influenta literaturii bizantino-slave si care nu mai cunoaste originalele slave ce au servit de izvor i Indreptar' pi
cronicarilor din sec, XVI.
Cine-si *Ugh, toate notiunile sale de istorie universal5, si de
istoriografie din opere cg. «ArAtarea in scurt» sau din hronograful lui Manasses, nu putea, s aib5, nici cunostinte bogato, nici orizont larg in apreciarea evenimentelo i persoanelor, nici arta' adevärata, in expunere. Individualitate, personalitate si obiectivitate, sunt notiuni
necunoscute cronicarilor nostri din sec. XVI, fiindca, erau necunoscute i izvoarelor dela earl s'au ad5pat ei. Spre a-i putea, aprecià cu dreptate, trebue s5, cunoastem aceste izvoare. Numai cunoscAndu-le, ne vom putea, da seam& de deosebirea 1undamental5, ce s'a produs In spiritul Moldovenilor prin scuturarea vechii culturi orientate pi primirea celei occidentale, i vom putea, pricepe mai bine supeAnalele A. R.Tom. XXXLMemoriile Seef. letoriee.
www.digibuc.ro
5
I. BOGDAN
66
rioritatea lui Ureche, Miron Costin i cei1a1i asupra lui Macarie sau Azarie, cu ale caror opere ne vom ocupa, analizand al doilea text pe care 11 publicam din sbornicul dela Petersburg. IV. LETOPISETUL LUI AZARIE.
Sub titlul Povestire in scurt despre domnii Moldovei (GKaatuffe e%
EperruA W 410,1AdKCKItIK
rocnompExk) (1), codicele dela Petersburg
cuprinde istoria Moldovei dela 1359-1574, In trei texte bine deosebite unul de altul : a) cel dintaiu sunt ni§te anale dela 1359-1518, cari, cum vom vedea indata, reprezenta redactiunea cea mai corn-
pieta, din &Ate cunoastem pana acum, a analelor dela Putna; b) al doilea este cronica lui Macarie, episcopul de Roman, dela 1504-1550, deci intr'o alta, redactiune decat cea cunoscuta din codicele dela Chiev, care merge& nurnai Oita la 1541; c) al treilea este cronica calugarului Azarie, care continua pe Macarie §i trateaza istoria Moldovei dela 1550-1574. Voiu numi aceast5, cornpilatiune de anale i cronice, cu un singur cuvant, letopiseful lui Azarie," cum 1-a numit In sec. XVII un glossator al cronicei lui Ureche
Shnion Dascalul. (2) Cand acesta zicea : eafla-se scris i
la un letopiset sarbesc de
Azarie calugarul, precum In zilele acestui domn Alexandru Voda (e vorba de Alexandre], fiul lui I1ia i nepotul lui Alexandru cel Bun) s'au hirotonisit preaosantitul mitropolit chir Teoctist, de Nicodim den tara sarbeasca, prin zilele bun-credinciosului cneazului Oheorghe Despota», sau cand el zicee.: escrie la un letopiset vechiu sarbesc, de Azarie calugarul izvodit, precum in zilele acestui Bogdan Voda s'au Inceput a da dajdie Turcilor i pentru aceea ne-au numit Bogdani pan& astazi; acest Bogdan Vodä este tatal lui Ste(1) Acelas titlu se AA si in codicele dela Slatina. E de sigur vechiul titlu al analelor putnene, generalizat i pentru compilatiunea lor cu cronicele lui Macarie i Eftimie sau ale lui Macarie i Azarie. (2) Terminul aletopisetp, panit la o stabilire detinitivii a terminologiei noastre istoriografice, s'ar putea intrebuintit In intelesul de ocompilatiune de cronice si analex, p5,strAnd pentru aceste din urinä intelesul consacrat de istoriografia universal i numind Icronicep operele istorice cari dovedesc oarecare prelucrare literar i sunt scrise de contimporani, cum sunt ale lui Macarie, Eftimie, partea original ii. a lui Azarie, cronies. lui Miron Costin s. c.
www.digibuc.ro
LVTOPISEDUL LUI AZARIC
67
este evident ca el aye& inaintea ochilor tocmai compilatia de care e vorba ad, caci in ea se MIA arnândoua stirile reproduse de el. Intaia este: aH ripH NEM (sc. amlaufan Voda eel I3unD (1)
ANA+) BAM'OCAORH CIA nrktvcsRupEurnd urp AEWKTHCTIL lid 4111TpCMGANTCTBO,
WT naTpIapp IIHKOAHM4 CpMCKklA 3EMAJA, npu GAdrollECTHRIM AECUOT'll rEtvprIu», a doua: a II npu NEM (so. dputurh) NANA CAt MN Toypcuadn.
Stirea cea dintai e reprodusa de glossator exact. A doua e modificata inteadins, spre a explica, numele turcesc al Moldovei. Analele
nu pun insa inceputul birului turcesc sub Bogdan II, ci sub Petru Aron:
l'OCIIOACTRORil dpWil i
AtT(.k). II npu NEM Hiltirl
CA%
MN TOrpClid4 (2).
Ele relateaza, prin aceasta stire un fapt istoric, dovedit astazi printeun document autentic contimpuran, prin declaratia lui Petru Aron si a boierilor sai, data logoratului Mihul la 15 Iunie 1456 (3). Se poate Insa ca in copia analelor utilizata de glossator pasagele
referitoare la Bogdan II si Petru Aron sa fi avut, prin omisiunea din greseala a frazei « roalOACTKOIld arm' ii AtTek)», urmatoarea redactiune, care-1 indrept5.1iit sa pue inceputul birului turcesc sub Bogdan II : l'OCIIOACTCOR6 NOCAM1 BOEROM, CIIIN% dAEatillApia
NOMA MIR%
CTE,talla
noEnoAl, if NhT(.1:). II wrclue EM8 l'AM3(4) IlETFM, pEKOMk1 apkvu, oy pmw.clu. Hp norAdirk) uagia CIA MN TOIrpClithi (4).
11 npu HEM (se.
Oricum ar fi, cert este ca, glossatorul n'a putut imprunautit aceste doua pasage dintr'o redactie izolata a analelor, ai caror autori, cum marturiseste insus Macarie la 1542, erau «cu totul ne.cunoscuti», ci din izvodul lui Azarie, care cuprindea in partea lui (1) M. Kog5Iniceanu, Cronicele .Romdniei, ed. II, Bucuresti 1872, I, p. 147 si 149. Kog5Iniceanu atribuise aceste interpolki lui Eustratie logofátul. D-1 C. Giurescu, I. c., p. 31, le atribue pe amandouil copistului dela 1712 al cronicei lui Simion DascAlul, In textul cireia se gAsese Intocmai cu aceleasi euvinte.Dup 5. o comunicare a d-lui Giurescu, pasagiul despre Ohrida a fost din eroare stirit la insirarea pasagelor reproduse din ms. 174 al Academiei RomAne. El se aflfi Intro punctele 4 si 5 dela p. 31 a brosurei sale si apartine aceluias copist dela 1712. 'Pot acesta a intercalat, dupli d-sa (ibid.), si la domnia lui luga VodA, eel dela 1400, notice ca el mu trimis intalu la Arhiepiscopul de Ohrida si au luat blagoslovenie de au pus mitropoliti, (dupil un letopiset al lui Dubäu logofAtul), ceeace poate sit fie adevArat pentru Alexandre], nu Ins5. pentru Iuga. Cf. N. Iorga, Istoria bisericit romdnesti fi a vietii religioase a Romelnilor, vol. I (Valenii-de-Munte 1908), p. 37 si 83. (2) Cf. cronica moldopolona, In Cronies inedite, p. 121. (3) V. A. Uljanickij, Materialy, p. 86-88. (4) In trad. aBogdan Voevod, fiul lui Alexaudru Voevod, tatal lui Stefan Voevod, ati domnit 2 ani. Si i-au taiat capul Petru, sis Aron, la Itivaseni. Si pe vremea lui s'au Inceput birul turcesco. .
www.digibuc.ro
48
I. 136dDAR
dela 1nceput analele dela Putna. (1) Intrebuintez cuvhntul izvod in inteles de «copie, compilatie», cum erh intrebuintat de cronicarii secolului al XVII-Iea si al XVIII-lea (2). Acest izvod 1-a alchtuit Azarie curhnd duph venirea in domnie a lui Petru chiopul, pe care 11 numeste «Petru al doilean, soco-
tind de «Petrit inthiun pe Rares, chruia in exordiul cronicei sale ii zice «Petru Voevod cel 13htram», i trechnd cu vederea peste ceilalti domni cu acest nume, pe cari trebue sA-i fi cunoscut totus din analele ce preced cronica sa. A procedat, se pare, ash, din pricinh ch el o considerh pe aceasta numai ca o continuare a cronicei lui Macarie, care se ocupa, in primul rand de Petru Rares, cel mai insemnat domn cu acest nume pana la ansul. El a scris la porunca lui Petru chiopui, precum Macarie scrisese la porunca lui Petru Rares, si Cu indemnul mitropolitului Anastasie si al marelui logofht GolAi, precum Macarie scrisese cu Indemnul marelui logofht Toader (3).
Continuand numai opera mai Macarie, el nu face nici o aluzie la analele mai vechi, cari nu 1-au influentat de loc in compunerea sa, scrisa excluziv duph modelul lui Macarie si al lui Constantin Manasses.
Indeputul si sfArsitul cronicei sale dovedesc ch ea ni s'a phstrat (1) In acest sens trebuesc modificate cele spuse de mine asupra lui Azarie tn Vechile croniee moldovenefti pand la Ureche, p. 27-28. Cf. Jachnirskij, Arai!) f. sl. Ph., XXX, p. 469 si urm. (2) Cf. d. p. urmatoarele pasage din Simion Dascalul si din Neculcea: dar en adunand izvoade de limba noastra, aflat-am izvod de 'nceput, cam pre scurta vreme, si toate pre rand Insemnand pana la domnia lui Vasilie Voivodi) ; 4s'au apucat dumnealui Miron Costin
vel logofat de au facut un letopiset . din inceputul lumii.... pima. la Dragos Voda si dela Dragos Voda 1-au scris de pe izvodul lui Ureche vornicul, pan& la Aron Voda (C. Giurescu, 1. c., p. 15 si 59, p. 53). De aceea vb. a izuodi insamna in limba veche romaneasca nu nurnai a traduce, ca slay. H3ROAHTH (cf. Giurescu, 1. e., p. 47), ci i ua compune, a alcatul, a compilk a adunh la olalta mai inulte scrieri), cum se vede d. p. din titlul letopisetului lui Simion Dascalul, pastrat In copia lui Constantin Viadulevici dela 1725: aLetopisetul tarii Moldovii, decand s'au descalecat tara, si de cursul anilor i tie vieata domnilor, care scrie dela Dragos Veda pang la Aron Vodit. Izvodit de Shnion Dascalul, care si el 1-au scris dupre un letopiset ce era izvodit mai Inainte de raposatul Gligorie Ureche, vornicul de tara de jos) (Giurescu, 1. c., p. 26). Acelas Inteles 11 aveà cuvantul
mem, In limba veche ruseasca; cf. exemplul citat de I. I. Sreznevskij dintr'un manusoils din sec. XVI «Telco sa essojvk wnpirrox nperrkinmilo: a0 am gasit gresit In copieD, adica
In copia dupa care copia scriitorul. Sreznevskij traduce pe 113130X13 Cu mammas (Mwrepigni A.151 monapn ikpenue-pyccuaro 51.1biria, I, col. 1039-1040). In romaneste intelesul lui izvocl poate sa fie si rezultatul unei contarninatii a lui H3BOXI, 'Cu eliOXID (din (suo21%) «eclectic, adunare, compilatie, codp, d. p. ceoxb saRouoim eclectic de legi.
(3) Acesta era, cred, Insus fratele lui Petra Hares. Cf. N. Iorga, Istoria bisericii rotnanefti, I, p. 158.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
69
intreaga. Ea incepe cu cuvintele: «Pan& aci au mers alcatuirile ri . torice0 ale parintelui Macarie; si incep dar §i eu, fostul §i nomernicul lui ucenic, Azarie» i sfax§e§te cu cuvintele: eAcestea le-am
scris eu nemernicul cu multa osteneala, precat am putut sä le cuprind cu mintea, cu toate ca n'am putut ajunge in vrednicie pe parintele datator de vorbe bogate, izvorul de vorbire aleasit», se intelege pe Macarie. Cea din urma data din cronica lui e lunie 1574, vremea instalarii In domnia Moldovei a lui Petru chiopul, caruia ii dore0e vieata indelungata §i pace adanca, din ale carui fapte insa nu poveste0e nirnic. Azarie a scris prin urmare in cursul anului 1574 sau mai probabil 1575. El este dar cu douazeci de ani mai tartar decal Eftimie, celalalt ucenic al lui Macarie, care la porunca lui Alexandru Lapu§neanu continuase cronica dascalului sari dela 1541-1554. Aceasta continuare Marie n'a cunoscut-o, de0 din codicele dela Slatina se vede ca ea era raspandita in côpii pe la 1561. (1) El n'o pomene0e de fel §i in cronica lui nu se constata nici o urrna, de intrebuintarea ei. Maya particularitati de stil comune uneia i alteia se explica urt;or din modelele comune pe cari le-au urmat autorii lor: din Macarie §i Manasses. Necunoscand dar pe Eftimie, Azarie §i-a alcatuit izvodul numai din analele putnene §i din cronica lui Macarie, la care a adaogit
partea sa originala. El a urmat astfel sistemul pe care on sute de ani inainte 11 urmasera -cei mai multi istoriografi bizantini: cei mai noi continuau pe cei mai vechi, fara sa incerce a prelucra, pe baza unor izvoare noua, operele predecesorilor. Sa, analizam acum cu deamaruntul fiecare din cele trei parti ale izvodului lui Azarie.
a) Analele Putnene. Analele cu cari incepe acest izvod merg pana la 1518, adeca pana la lupta lui tefanita. cu Tatarii din Perecop, i sunt scrise fara indoeala la manästirea Putna, ca §i cele din letopisetul dela Slatina §i cele din traducerea polonä a lui Brzeski. Pe camd insa aceste din urma au, pana la 1518, numai trei tiri asupra manastirii Putnei (zidirea ei la 20 Julie 1466, sfintirea dupä 20 Aug. 1470 0 Immormantarea lui itefan cel Mare la 1504), iar cele din letopisetul dela (1) Cf. Vechile cronice moldovenefti, p. 212--222 i p. 11-12.
www.digibuc.ro
70.
I. BOGDAN
Slatina cinci (zidirea la 4 Iunie 1466, sfintirea la 3 Septemvrie 1470, arderea la 15 Martie 1484, rAposarea egumenului boasal la 8 Octomvrie 1485 si instalarea egurnenului Paisie la 1486), analele cele nouA au zece §tiri (zidirea la 10 Julie 1466, sfintirea la 3 Septernvrie 1470, arderea la 15 Martie (1) 1484, rAposarea lui boasal la 29 Octomvrie 1485, instalarea lui Paisie la 15 Fevruarie 1486, moartea Mariei, doamna lui Radul voevodul muntenese s,4i soacra lui Stefan
cel Mare, la 11 Maiu 1500 (2), moarLea lui Paisie la 23 Iulie 1502, moartea duhovnicului Andonie Bolsun la 4 August 1502, immormantarea lui Stefan cel Mare la 1504, 0 a lui Bogdan Orbul la 1517) (3). Stiri a$ de multe si a§à de precise asupra mAnAstirii Putnei, cum
stint d. p. cele privitoare la sfintirea si arderea ei sau la rAposarea duhovnicului Andonie Bolsun, n'au putut fi scrise decal in mAnAstirea in care aceste fapte s'au petrecut. Aceasta este cu atal mai evident, cu cat despre celelalte mAnAstiri din tarA, unele mai mari 0 mai vechi decAt Putna, nu se pomeneste de loc. Acelas lucru il dovedeste precizarea exactA a locului din bisericA unde e ingropat Bogdan Orbul «In nartexul cel mare, de partea stAngAn (e% semmtH ripunparrh, w AECIMIA cipailk)
i expresia de sub anul 1470,
unde se spune cA dupA biruinta asupra TAtarilor Stefan veni sA sfinteascA hramul prea sfintei NAscAtoare de Dumnezeua (nrium Aa WCRATItIT xpani npicsavriai coropoAtm,H), expresie ce se justified numai
dach no inchipuim cä eel ce o sera se did chiar in mAnAstirea Putnei. Altfel ar fi zis «se duse sA sfinteascA» (now Ail VOCBATILIT). CA toatA partea privitoare la domnia lui Stefan cel Mare e scrisA de contimporani, aceasta se vede nu numai din exactitatea si preciziunea cu care sunt povestite faptelo lui, ci si din expresiile de (1) Analele zic of Mercuria Mare spre JoiD, acestea cad Ina In an. 1484 la 14 spre 15 Aprilie, deci 15 Martie ar trebui lndreptat in 15 Aprilie; of. E. Kozak, Die lnschriften aus der Bukovina, p. 69-70. (2) Cf. aceeaq data in analele dela Bistrita, Cronies inedite, p. 47-48. (3) Toate atirile acestea, awl de arderea Putnei, se afla ai in cronica lui Ureche,Insa cu urmatoarele deosebiri: raposarea lui Ioasaf e pus& la 19 in loc de 29 Octomvrie 1485,
moartea doamnei lui Radul Voevod, care la Ureche e numita Despina In loc de Maria (cf. htapIA AICIIHH4 In analele bistritene) e pug la Martie in loc de 11 Maiu 1500. La 1486, in loc de Paisie se zice Gal doilea arhimandrit* al Putnei, dar la 1502 Paisie e pomenit cu numele. Gre§eala Iosif, in loc de Ioasaf, din analele originale sub an. 1485 o are ai Ureche sub an. 1470; in documente numele acestui arhimandrit e totdeauna Ioasaf; cf. Kozak, Die Inschriften aus der Bukovina, p. 66, n. 5. Vezi Cronicele Botudniei, I, p. 153, 157, 167, 168, 175, 177, 178, 184, 186. In cronica lui Ureche qi in traducerea lui Brzeski ultima §tire depre manastirea Putnei este din an. 1527 (immormintarea lui tefanita.).
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LUI AZARIE.
71
sub anii 1468 §i 1497 «domnului nostru Stefan Voevod» §i «domnul Stefan Voevod» (rocnomnoy mummy CTEitittHS 606130A4, COCHOAMIk CTEikH GOMM), care cu greu §i-ar fi gásit loc Intr'o povestire de mai thrziu. Pe domnii anteriori lui tefan anali§tii Ii numesc simplu «voevozi» sau ii citeaz5, nurnai cu numele, fär5. s adaoge §i atributul domn»,
care are inteles numai in gura unui contimporan. Analele din izvodul lui Azarie au prin urmare toate calitatile unui
text autentic contimporan.
0 singura, omisiune §i o singura intercalare ulterioarä se constata, in acest text. Omisiunea prive§te un pasagiu de sub anul 1511, pastrat in cronica lui Ureche, despre moartea Mariei, v5,duvei lui Stefan cel
Mare, §i Immormantarea ei la Putna (1), iar intercalate lrni par a (IdKOXE CT H AO CEA), adaose dupa. «Balta §i Ciceul», pe cari Stefan le-a primit, dup5, anale, dela Mateiu Corvin in anul 1468. (2) Pentru un contimporan al lui Stefan aceste cuvinte n'aveau late les; ele au fost intercalate probabil In tim-
fi cuvintele «precurn sunt qi p5,n5, astazi»
pul domniei lui Petru Rare§, poate de Macarie Insu, care intr'un loc al cronicei sale vorbe§te de aceste douä ceta,ti, cedate Jui Rare din nou de Joan Zapolya. In comparatie cu codicele dela Slatina analele din izvodul lui Azarie
au mai multe date din istoria Moldovei ; ele se apropie In aceast5, privinta, de traducerea lui Brzeski, cu care se mai potrivesc §i in lipsa celor doua,' §tiri despre lupta lui Stefan I cu Sigismund la Hindov §i despre participarea Bizantinilor la conciliul dela Florenta.
In codicele dela Slatina lipsesc urm5loare1e §tiri din izvodul lui Azarie : 1) data mortii lui Alexandrel, 26 Aug. 1454 ; 2) durata domniei lui Petru Aron (doi ani), tAierea lui de cAtre Stefan i Inceputul tributului turcesc ; 3) prädarea tinutului secuesc, la 5 Iunie 1461 ; 4) täierea celor trei boieri : Isaia vornicul? Negrilä paharnicul §i Alexa stolnicul, la 1471 ; 5) lupta cu Tepeluq dela 5 Oct. 1474 ; 6) moartea Cneajnei, fetei lui Alexandru Voevod (3), §i a boierului Stanciul, la 8 §i 10 August 1479 ; 7) prAdarea Poloniei §i luarea Trembovlei §i Podhaietului, la 1498; 8) moartea Mariei, sopa lui Radu §i amen, lui Stefan cel Mare, la 11 Maiu 1500 ; 9) moartea lui Paisie §i a lui Andonie Bolsun, unul egurnen, ce15,1alt du(1) a Iarä in anul 7019 Fevruarie, Mercuri in sApt&mána alb5., au murit Maria, doamna lui
Stefan Vodl, i ou cinste o au ingropat in manastirea PutneiD (Cron. Rom., I, p. 184). (2) Cf. «au d&ruit Mateias craiul pre Stefan Vod5, cu douà cetki marl la Ardeal, anuma Balta si CiceulD in cronies., lui Ureche (Cron. Rom., I, p. 156). (3) A carui Alexandru, e greu de hotilrit.
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
72
hovnic al Putnei, la 23 ,lulie si 4 August 1502, Din aceste fapte, lipsesc in traducerea lui Brzeski nurnai cele de $ub No. 6, 8 0 9 ; celelalte sunt povestite aproape cu acelea0 cuvinte, curn se vede din urrnAtorul tablou : H WAVE (SO. 1140141M/G110 Kit SE110111
rihiAt, li A*TO /SLOB, LIM liS. 110CHOACTKOR4 cormii [MEW, Mirk AAFAAHAIIA HOEKOAT, WTf11,11. CTE4SAHA K01-
KOAT, Il AT I). H WTCt'lE IFA18 rAAK(a) 111Tfni, pfISOMIA 4pW11, of pankrkti.
rocnoACTEOKA dowii a AT(k). H 1111H AM IhttlAt CA AtIli T01CK114. H 110 IrkKOAHKO KAMA WTALIE IM01( ritaii(a)
Tenze Alexander w Bialogrodzie vmarl voloskim, anno domini 6962,
Augusta miessia..cza 26. Hospodarem zostal Bogdan voleuoda, sin Alex[an]dra voieuodi; bil hospodarem duie lieczie. Ktorego dal sczi4cz Piotr voieuoda, ktorego zwano Aron, w Hausa& Ktori hospodarem bil duie lieczie. Za tego voieuodi poemli Volochouie dauacz
CTI4i1H11 K0E110,44.
dan Turkom. Pothem nastal voleuoda Stephan hospodarem i dal fi AliTO ,S111,10,, 1014. i, 110140E11i CTE-
sczi4cz tego Piotra. (1) Anno domini 6969 Iuny 5 thenze
Stephan voieuoda voioual czakiel-
IISAN KOEKOAA CAK8HCK01:10 BMA*.
ska ziemig. fi irkTo rstkoA 0yrktliFI KItICT icaTa
Anno domini 6979 dal scziacz Ysa-
AKOPHHK Clt 'prof/tom tIALUHHKONI H
iya duornika, Niegrila czesnika i
AMP CTOAHHK.
Aleksa stolnika.
11. ATO 1.-SW1K, W. i, SILICT KOH Crk 11,Aildit0irWEN1 11 ek ovrini Irk AASHT*H-
Anno 6982 Octobris 9 byly szi9 Vqgrouie z Multany, nad Vqgri bil Czapalussi, i pobyto Vwri. (2)
CKOH nEMAH, H 11061tIEHH KIIIMA.
CK010 3INIM0, KUM AHWIL.1 Kt 11111111H111.
Anno 7006 voioual ziemiq polskq Markola voloski, bil z woiskim asz
AIA-
blisko Luoua. I potem zassiQ possedl
11 ATO ir3S nAtini M4PK0A1411. A*AH 110 CHr HAI CTIIIIAH 1101KOM II%
(1) Ao. cred (A trebuese cetite aeum alineatele 2 si 3 din Cronice inedite, p. 121. Har-
nazan este in alin. 2 o greqeal5. evident& pentru or pmcial, iar in alin. 3 o repetitie dup §. cel precedent; bten bilbospodarem trzi latha" din aL 3 este o grqeall a lui Brzeski; cf. cronica lui Ureche (Cron,. Rom., I, p. 151) aiar6, Petru Vodä au domnit doi anin, ea in izvodul lui Azarie. (2) Traducerea polonä este gresit5.; dovan. versiunea cronicei lui Ureche care, deqi. amplificatfi, reproduce textul izvodului lui Azarie : inteaceasta§i luta in 5 zile au fost
riisboiu In taro munteneasa cu Ungurii §i cu Tapaluq Von. vi.. , . AU izbAndit Stefan Von." (Cron. Rotn., I, p. 160).
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
CF:010 3EMMO H HAtHH At H Ich34VI" RrpaA4, TIOMOIR1 H 110A)0111,1+, H CisMENCE
UK; H HpHREAE MHWrhl MOAT Mt CROI0 SINIA10.
73
Steffan voievoda do ziemie polsky, voioual i4 i dobil duu zamkow, Trqbowlei i Pod[h]aiecz, i spalil; do ziel mie szuei tesz prziuiodl ludzi wielie.
Potrivirea intre izvoclul lui Azarie si traducerea lui Brzeski nu se márgineste nurnai la aceste pasage, cari lipsesc in letopisetul dela Slatina ; ea se manifestä si intr'o sum& de alte amanunte, comune. tuturor celor trei redactiuni ale analelor putnene, dar cu deosebire In pasagiul asupra luptei din codrul Cosminului, care in traducerea lui Brzeski, afar sa. de cateva greseli ale traducAtorului, e aproape identic cu cel din izvodul lui Azarie, pe &and In letopisetul dela Slatina el
e cu totul prescurtat. Asà, de pildit, zidirea Putnei e push' in amândou'd la 10 Julie 1466 (cod. dela Slatina are 4 Iunie), arderea &Wei la 27 Fevruarie 1470 (cod. Slat. n'are data lunii), casAtoria lui Stefan cu Maria din Mangop
la 14 Septemvrie 1472 (cod. Slat. n'are data lunii); durata domniej lui Stefan e socotitä 47 de ani, 2 luni si 3 sAptámani (cod. Slat.
are numai 47 de ani si 2 luni). Potrivire a existat probabil si in clatele urrnAtoare, schimbate anume sau din greseal5, de copisti: 5 Julie 1463 pentru casätoria lui Stefan cu Evdochia (cod. Slat. are 5 Iunie), 26 Iulie 1476 pentru lupta dela ROsboieni (cod. Slat. are 26 Iunie), 14 Iulie 1484 pentru luarea Chiliei de Turd (cod. Slat. are 14 Iunie, iar trad. lui Brzeski 15 Martie), 26 Iulie 1496 pentru moartea lui Alexandru, fail lui Stefan (cod. Slat. are 26 Iunie). In ce priveste lupta cu Polonii din 1497, letopisetul dela Slatina
pomeneste numai de pornirea lui Albert, de arestarea solilor lui Stefan si trirneterea lor la Lemberg, de asediul Sucevei si de intoarcerea far& izbAndä a craiului. Izvodul lui Azarie clá, pe FAJTA acestea, durata asediului (3 siptámâni), pomeneste de concentrarea trupelor lui Stefan la Roman, de ajutorul de 12.000 prima dela regele Ungariei, fratele lui Albert, sub comanda lui Birtoc, cuscrul lui Stefan, de ajutorul muntenesc si turcesc, de trataxile de pace prin Birtoc, de lupta din codrul Cosminului si de o alta lupta, data Polonilor de vornicul Boldur. Aceste amänunte se regasesc toate In traducerea lui Brzeski, cu urmatoarele deosebiri: fraza din originalul slavon «I'AdIVAA IMO rpAET Ha TorpucH !MATH rp4AORE liEMO H 6MrpdAD (zicAnd, sc. Albert, cS, merge impotriva Turcilor, ca sä iea cetätile Chilia si Belgradul) e inlocuita cu o fraa, ce se referá la Stefan ak t 0 ri bil p osse4l n a Turk i» (care
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
74
mersese impotriva Turcilor). Aceasta schimb5, cu totul intelesul originalului, care nu pomeneste de nici o expeditie a lui tefan in contra
Turcilor la 1497, ci vrea sk spuie cá Albert a pretextat o ekpeditie contra Turcilor, ca sk adoarink pe tefan si sk-i poatä cuceri tara. Asediul Sucevei e dat cu cinci sAptámkni in loc de trei (i dobival go
5 niedziel i nie dobil:
H
pgenia
EPO 11 HEA. H W1'1T0XE
ajutorul turcesc nu e pomenit, lipsind fraza
orarlium), iar
«H WT RNA Bdkl3HTd DOH-
Ae emor (sc. cTeilstmor) nomoip». Numai la sfaxsit se deosebeste povestirea : traducerea lui Brzeski face pe craiu sä se Intoara pe la
IIotin si admite c5, numai o parte din oastea lui a fost nimicitk de Boldur la Cosmin, prin näruirea copacilor intinati asupra ei (z a-
rambawssym w Kusminta bukouing).Despre ajutorulmira-
culos al sf. Dimitrie nu pomeneste nimic; Brzeski poate sä fi omis intr'adins aceastà superstitie a originalului. Intoarcerea craiului pe la Hotin (1) si surparea copacilor asupra armatei polone la Cosmin (2) nu se pomenese In nici una din redact'unile originale ale analelor putnene ; ele au existat Insa de sigur in redactiunea lui Brzeski. Comparatia izvodului lui Azarie cu traducerea lui Brzeski si cu letopisetul dela Slatina dovedeste astfel cá manuscrisul dela Petersburg ne-a poistrat cea mai completei fi cea mai autenticei redactiune a analelor putnene, din cdte cunoa0em pand acum. (3) Am putek numl aceastä redactiune Analelo putnene A., pe cea din traducerea lui Brzeski Analele putnene B., iar pe cea din codicele dela Slatina Analele putnene S., InsemnAnd cu A. pe Azarie, cu B. pe Brzeski si cu S. Slatina. Autorul letopisetului moldovenesc, folosit de Ureche si de Simion Dascalul, a avut din aceste redactiuni pe cea dintai, care e si cea mai bunk. Acest letopiset cuprindea, nu numai toate stirile cAte se afla in izvodul lui Azarie 0 in traducerea lui Brzesld, intr'o form& ce se apropia, de copiile actuale ale acestora si in deosebi de copia izvodului lui Azarie, ci 0 alte stiri caH in aceste dou5, lipsesc. Afark de lupta lui 1,efan 1 cu Sigismund la Hindov (1395), de care cronica lui Ureche si Simion Dasalul nu stie nimic, toate cele-
lalte fapte din istoria Moldovei, pe caH acesti doi cronicari din (1) Cronica lui Ureche are Sniatin (Cron. Rom., I, p. 173). (2) Cf. cronica lui Ureche (1. c., p. 172) (qi n5ruind copacii cei intin4i asupra.lor, mu1t6, oaste lesasa au perit.D (3) D-1 Jacimirskij, in studiul citat din Archio f. sl. Ph., XXX, comparand aceastI redacOe cu celelalte, ajunge la concluzia a ea este.redactia primitivi a analelor putnene.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZAR1E.
75
sec. XVII le-au Imprumutat din letopisetul moldovenese sau din eel latinesc,amandou5, traduse la sfarOtul sec. XVI §i in prima jum5,tate a sec. XVII dup.& originalele slay onWi mai vecbi (1), sunt povestite in cronica lor cu amanuntele ce se gásesc in izvodul lui Azarie
0 lipsesc In traducerea lui Brzeski sau in letopisetul dela Slatina. Pe lânga cele citate mai sus din istcria mánastirii Putna, amintesc acl: moartea lui Alexandrel la Cetatea-Alba, tributul turcesc sub Petru Aron it3i taierea acestuia de Stefan, pradarea Sacuilor la 1461, thierea boierilor Isaia, Negrila §i Alexa la 1471, rgsboiul cu Tepelus,3 la 1474, moartea Cneajnei, felei lui Alexanciru, la 1479, prg-
darea Poloniei la 1498. (2) Pentru arnanunte, cf. .tirile asupra luarii Cräciunei la 1482 §i asupra pierderii Chiliei i Cetatii-Albe la 1484, uncle Ureche s,;i Simion Dascalul au, ca i izvodul lui Azarie, nu-
Knele parcalabilor \Ikea §i Ivanco (sau Ivan), Ivwo §i Maxim, Oberman E,;i Joan (sau Oaná) (3), nume cari lipsesc
i
in letopisetul
dela Slatina §i In traducerea lui Brzeski. (4) Asupra raportului dintre analele izvodului lui Azarie §i Ietopisetul moldovenesc al lui Ureche §i Simion Dascalul, nu putem intr.&
in detaliuri mai precise, cat tirnp nu avem Ine?t o editie critica a cronicei acestor din urma. Din cercetärile d-lui Giurescu rezultà cu evidenta ca Intr'insa sunt o surn5, de intercalhri posterioare, d. p. cele atribuite de d-sa lui Misail Calugarul (5) f.,;i ale copistului dela 1712.
Ceeace s'a afirmat insa despre izvoarele lui Ureche i Simion Dascalul, pe baza analelor slavonesti cunoscute pang acum, se confirma i mai mutt pe baza celor din nou descoperite: aceste izvoare
aveau o mare valoare istorica, intru cat erau alcatuite din tiri analistice contimporane, despre al caror aclevar cu greu se poate indol cineva. Si aceasta nu numai pentru faptele din domnia lui Stefan cel Mare, când au inceput sa, se scrie analele putnene, ci ..t3i
pentru faptele posterioare, pana la domnia lui Aron Voda, eaci pentru domniile lui Petru Rares, tefan Lacustä, Cornea, Alexandru Lapu§neanu §i Petru Schiopul autorul letopisetului moldovenesc
a avut la indemanä anale scrise in slavone§te, cari nu s'au. descoperit Inca', cari Ins5, pot sa se descopere de aci inainte. Qolectiu(1) Vezi C. Giurescu, 1. c., passim, in deosebi p. 60 si urm. (2) Cron. Rom., I, p. 151, 152, 157, 160, 166, 174. (3) Cron. Rom., I, p. 162 si 167. In editia lui Kogalniceanu, se stie, luarea Craciunei e pusii gresit la 1475; cf. C. Giurescu, 1. c., p. 33. (4) Ele se af15, insl In analele dela Bistrita. (5) L. cl., p. 33.
www.digibuc.ro
76
I. BOGDAN
nile mari de manuscrise din Rusia, imbogatite prin achizitiuni constante facute In seeolul trecut din rnânastirile Moldovei, pot sa conOra Inca surprinderi placute pentru lstoriografla noastra.
b) Cronica lui Macarie. Cronica lui Macarie se termina In letopisqul dela Slatina cu Instalarea lui Petru Rare§ in a doua domnie, 1541, §i era redactata, precum spune Insu§ autorul ei, la 1542. In izvodul lui Azarie ea merge zece ani mai departe, cuprinzand §i. domnia a doua a lui Petru Rare§, domnia fiului sau Ilia§ §i inceputul domniei lui Stefan, al doilea fiu al lui Rare§. Din ultimii ani ai lui Petru Rare§, Macarie aminte§te foarte prescurt expeditia contra lui Mailat la 1541, marea grije ce purta, pentru biserici §i moartea lui, la 3 Sept. 7054.1546. (1) Din vieata lui Ilia§ el aminte§te numai de naravurile lui cele rele §i de turcirea lui in 1550, Jar din a lui Stefan de suirea In scaun §i convertirea Armenilor la pravoslavie In 1550-1551. Din propria sa vieata, Macarie aminte§te de alungarea sa din scaunul episcopal de catre Ilia§ §i de rechemarea sa de catre Stefan, pe care 1-a uns domn In Suceava, scaunul de mitropolit find atunci, pe cat se pare, vacant (2). In ce an a scris Macarie aceasta continuare a cronicei sale, el nu ne spune. Stiind insa c5, el a trait pan& la 1 Ianuarie 1558 §i ca. dela Stefan Rare§ incoace nu a mai scris niinic, continuarea cro-
nicei pentru anii 1541-1551 trebue s'o punem In primii ani ai domniei lui Alexandru Lapu§neanu. Ca fapte, aceasta continuare nu aduce nimic nou la cele cunoscute din cronica lui Ureche; ca stil s,>i maniera, nu e nici o deosebire Intre
partea dela 1504-1541 §i cea dela 1541-1551. Acela§ material de cuvinte, imprumutat in cea mai mare parte din Manasses (3), ace(1) Cronica lui Ureche are 4 Sept. 7055, cu inceperea anului dela Septemvrie, si adaosul aVineri la miazà-noapteD (Cron. Rom., I, p. 205). Data 3 Sept. 7054 o glisirn si intre niste insemnAri din biserica Papautilor (Botosani), la N. Iorga, Studii 0 documente, vol. XVI, p. 278. (2) Prin retragarea temporar5, a lui Grigorie, asupra eiruia cf. rnemoriul meu despre Evangheliile dela Homor 0 Voronet, Analele Acad. Rom., t. XXIX, p. 651 si urm., si N. Iorga, Istoria trisericii romdnefti, I, p. 107.
(3) Din alti autori sunt hnprumutate urmätoarele ouvinte cari lipseso in cronica lui Manasses: 11THROMAIllif prinderca pasárilor In lat, of. a46A16HH16 Sekiccop.ot In traducerea lui Grigorie Nazianzenul, ap. Miklosich, Lexicon; 410)KA(31MfIkk trkitor In teri streine, pare-
www.digibuc.ro
LETOPISETUL MI AZARIE.
At t
leasi airibute (sni1COVIVA3EFIK, Aonpo3pagemk, CHITAoAotrnienk), aceleasi fi-
guri retorice : comparatii, transitii, invocatii, aceleasi intrebuint6ri improprii ale cuvintelor !MASK pentru solapnrik, Rapt. pentru POCHOAHM, itapiiu,e pentru POCHOXAA, 11,ApCTI10 pentru COCHOACTRO, CHITAHTk pentru
curhrrk; aceleasi lmprumuturi de fraze intregi din cronica lui Manasses, despre care am vorbit in «Vechile cronice moldovenesti.»
Iata citevi exemple, luate pe rind din aceastá nou& parte a
cronicei lui Macarie; ele completeaz& cele spuse acolo asupra acestui servil imitator al unui scriitor din epoca de decadent& a literaturii bizantine. HEHABHAHT GO 601`6, me, anxca ca.nakufia, Man. HEHACHAHT 6W, pELIE, COM AH04 ilatililiallid (p. 143 din ed. mea), orig. p.cost, coucE, yeLp 'Aril
bsb4 teg 6iya.v tpobi.ila (v. 4098); Macarie Intrebuinteaza gresit AHXBAA in loc de MIMI. (1) H WT CEPO GhICT IrbiErie Heotperat, Man. 311411HAAT.T7, CIMEHA HERIpCTRTil
(p. 138 139), orig.
vou..1E te cr6pp.otvx teL r-ii dorciara.r.g.c.c4 (v. 3914).
MUMMA AZIN 1111%Htl RAEBETAMH, Man. CUTARAtMlIE C7,61T1.1 111A7Whl KAE-
6ETAMH (p. 41), orig. xcci covsonoace pook,k Icktpet4 compconEci. (v.
1299); cf. tot la Macarie cm.lan HAMM RAMETAMH C7AHHBAAWE (despre Mihul, la domnia IntAla a lui Petru Rares). H IMAM( namnient lerpaunmat, AOCTOHHIJAI CA7.3k, Man. nem naMufieam CTpAILHIMIHM, AOCTOHWUHAVI CA737 (p. 119), orig. ter'conce itzthp.a. MaTV/Ito, i7c6...itov tcy.pbo.)v (v. 3242). OBHAXEHI% 60 BMX HpICTOAA, ONO G'IRCArlik pack, H CZ, HC1i0IMEHMH apex CA TAINKOGIAHIEJAW, H 1610K HAWAHWTH 673A0InCA, Man. mom, W rope, ONAMIEH% H HAN:AMIN 1373A0y)CA,. . 06HA1E1 % C7IC1' % WT CROHX% lillnd clavynk pac%
(p. 119), ... c% nosoruminnii np4 cA TAtuicon.hAirknuvw (p. 103), orig. iiTove
psi ikestv6;, irop.v6zepoc ore...poo, ... ilróp.vcon TCOv imonfi 7.a.66irep cperreg Iretpm7p.orc ircacuce Papocuttpopcotrizot (v. 3243, 3245, aoukc-4,
2661); 61zepo4 din v. 3245 e tradus gresit cu c7.3Aorch, eeeace Macarie rept& FAA 85, fi v&zut, de sigur, originalul grecesc. W 3ARHCTII, SIATIO MOTMH, Turpio tinonlcomrhAnkm, eTptA0 GE3MAI3HAA,
conit mix ocTpInumE, Man. w 3ARHCTII, 313'410 MOTVH, pA3BOHNIME, roIIHTEMO, ccoplae innorowkanan, firm 9A011160061ThAMIH, 3MTE klAOIDITad, grinus; Naoyer HT ti a spune, a sfiitui ; npourrrr.RneTe a trAdà de mai nainte ; Kinnompeon mic, la suflet, cif. xpmnon,Artukint p.cltp6+oxoc, ap. Miklosich, I. c. Cuvantul din urm5, ar putee. WA lie Insä format de Macarie dup. KpxnocpzAz din eronica lui Manassos care traduce
greeit ipe grecescul &xpOxoAoc iute la mania (p. 78 din ed. mea., v. 1869 din orig.), (1) Citez pasagele din Manasses dupii editia mea, cal e va apilra In anul acesta; ar fi fost de prisos sk citez manuscrisele, aceesibile pentru foarte putini.
www.digibuc.ro
7!
/. 130GDAN
G'klARO
cuipv.THea, CTIVUO GE:324.4413Had, KOHTE MAK% OCTp111WEE (p. 119),
orig. TO6vs, 4-ripEov xaksirov, ).-gatee, eptivec) (netradus In bulgareste) -Oa iyxtct, oxoprEs p.opteasvcps, TETptc ckv6puncoe6ps, aFixatvg. cpuppi.xxso'rpm, poviv/ 19.avacEp.71, Piko4 acEaopov, CI. iroto-6w, .zp.vccxnyripf...c
(v. 3248-3250); Macarie a lAsat afar& cateva cuvinte din acyste trei versuri ale lui Manasses; pe cele ce le-a luat, le-a luat tns deantregul, cum a fAcut i in alte locuri. nAr. HE or4i30, npaBAIIBOE ONO, FIX Empli npiurk, Man. iix u tipt3irk Taw HpilliAlIGOE ORO, HAG empt nput (p. 138), orig. cakc,. Texp otix, 102.11: !los Tb. (3),6papov T-7-1c afx714, COX iicevtpcivccav 6p6(64 (v. 3892-3893). eia oyno pEtlElld Bk1WA 11M111 R
11p0H3REAEHH, POpECT
o AOYIIIEGHt14 PAd-
[`MUTH flpHIMVXMET MI, Man. ii Cï& OlrGW pPlE114 61.1111X 11.1/11H R 11p0H3imam, ropEcm GW AO1r111EGH(141 l'Adrot1t1TH opium-a:MET intl (p. 120), orig.
xczE tocr}sa p.iv ikix19-ticav ilpiv iv 7MpexPetcst
yckp rtxpEcc T-7i;
o-ti ,
kri.),Efv =TY-WM/Ca (v. 3260-3261). Expresiile WT npuaro thrimranla, OrTIVMHTH HAAEXAAA111 mono.ikcTnnivin, topihAnhin nowl:Aonoctu,k, comparatia lO4E Ii0H6 Iahiu TlyzAo-
OIrCTIs §i altele, sunt luate toate din traducerea bulgiireasca, a lui Manasses; cf. pp. 206, 112, 99, 113 din ed. mea, sau vv. 6173,
2980, 2550, 3037 din orig. Noua redactiune a cronicei lui Macarie se terminä, ca
i cea veche, cu o fru& 1uat5. aproape ad litteram din Manasses: 11 WkICT%
WT KOHEO 3EMAH Ao ROHM% I'MnptHeruniaa TpAiZt1 cpEnpoinz SIRNAHTEMO KIM (ed. CA11111 H KflHUjJH, H 110 11%C2A.A01r TpJfiBillf1H ih:KE K mea, p. 93), orig. Ita.1 TiTovs 7CapEtpchvor; cci)orcli apiopoccamyi, aTe e cpc ric incooact cd othou, wi. ravvin coorEcooca. a'ApC1010
TtY sic zby xtCcrilv Tciartv (v. 2334-2336). Macarie, aplicand lui Stefan Rares, convertitorul Armenilor, aceasta
laudá a crestinismului din timpul lui Constantin cel Mare, schimbä numai pe cpERponw. 0R0GAti'Hi1 in 311t1T0R01AHHAd-6uvânt imprurnutat tot din Manasses, zice in loc de PAt1C/Mpli H GUIHX1pH simplu rnacimpn
adaogli dup5, e.hpx un Ero, ceeace face ca lauda sä priveascA pe Stefan personal, pe &and la Manasses ea se refer& la credinta tuturor §i
in Dumnezeu, la al carei triumf contribuise Constantin cel Mare. Pân si convertirea, Armenilor din Moldova e descrisá aproape cu aceleasi cuvinte, cu care Manasses descrie stArpirea pAganisknului din imperiul roman:. mu (sc. Constantin) 11H3A01GH TrhEHIptli, ii
3t1TGOpH
XpMfltI, 11% MTGE flpHHOIHMKX EM1HH IrICWM X4l&TG'1.1, H 41p7,C-
14%1HX'S HEMICTOT% H
CRRIMIVH1.1H7C TOMS 110TIVIMAEHIE MTROpH H max
Min3ocrn (ed. mea, p. 93), orig. okoc xr.-40.5:EXe T64 pcop.ok, gxkscce
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL MIT AZARIE.
Trk taithn v orq rpociao Tavec actEtioct teg .8.ocfac,
79 xcci VIA) cd-
cvrov ivaytap.thv %al pricapiby 6p7Eow azo)Ay v.u.tegrtipEarkro
W. Itef.ciri4
po.opEac (v. 2330-2333). Macarie pune in loc de eacesta» (mil) «acesta deci, din pronia dumnezeeascä» (c% orso nponudcAoni noxinnt), Inlocue§te pe «Elini» (mull)
cu «Intunecatii Armeni»
(F110AlplEFIkIll
apwkne) §i zice ajertfe de§erte»
(COyET116IA 3:1)%1131.1) In loc de ajertfe zeilor» (s.kcwm wpwrwki), Lira% sà
se gândeasca, ca, In pasagiul lui Manasses e vorba de temple, de jertfe §i de orgii pAgane, pe cari Armenii din sec. XVI nu le aveau §i nu le practicau. Dar pe dAnsul nu-1 preocupà corelatiunea exacta, dintre fapte §i vorbe. El a gAsit in modelul sam o frazä ce i s'a phrut ca se poate aplicà lui Stefan Rare, nu i-a trecut Ins& prin minte cA. persei cutiunile Armenilor de sub acest domn necbibzuit nu pot fi comparate cu actiunea civilizatoare a lui Constantin eel Mare. AO vom vedea cg. a procedat §i ucenicul sAu Azarie. Redactiunea cea noua a cronicei lui Macarie nu ridica deloc valoarea ei istoricá §i nu poate sä schimbe intru nimic apreciarea nefavorabilA ce am dat asupra acestui scriitor la 1891.
In ce prive0e partea cunoscutá din cronica lui, manuscrisul dela Petersburg are cateva, variante, cari II arata, superior celui dela Chiev. In acesta lipsesc unele pasage, cari se regasese chiar in letopisetul moldovenesc al lui Ureche i dovedesc c5, izvodul lui Azarie a fost utilizat de autorul letopisetului moldovenesc tocmai in forma ce ni s'a transmis prin manuscrisul dela Peterskurg. Astfel, la expeditia din 1529 a lui Petru Rareq. In Ardeal, In redactiunea dela Slatina se spuneà Ca acesta si-a trimes osta0i sái sub comanda lui Grozav, marele vornic, pe când In redactiunea cea noua se spune c ei au avut i un al doilea comandant, pe Barbovschi. Cronica 11 nume§te «capetenia o§tilor» (EOM% litItIAANHKA),
ceeace letopisetul moldovenese sau Ureche au tradus prin hatman u§i au trimes pre Grozea vornicul cel mare §i pre Barbovschie hatmanul, cari erau mai credincio0 din boierii s'ai» (Cron. Rom.; I, p, 191) (1). Macarie Intrebuinteaza, §i ansul cuvântul hatman de dou5, oH, odatá la domnia lui Stefánitä qi altádata la a lui Ilia II, despre "
(1) Acum se exp1io
i expresia cronicei cal wr MOAN 4111CT Kapwitin tint II modish HA% riskrna
nplaio cp4weekm. Dup5, versiunea manuscrisului dela Chiev ar ft trebuit s avem ael In amAndou 5. locurile may club), nu tint Glom Grozav si Barbovschi sunt oita0 impretiort
in mai multe documente, cel dintiu ca vornic, al doilea ca portar de Suceava; cf. d. p.
www.digibuc.ro
t. BOGDAN
80
cari spune c5, au taiat capetele hatmanilor lor Arbure l Vartic: WTC19E 14011.% XATAAAHA CHOW* apn3pE, wrckqe 1E H PAABXOCATAIAHA CHOEPO
sarrmse. Pe la 1542 si 1552-58 portarul de Suceava aye& dar si titlul si functiunea de hatman. In documente Ins5, i Arbure si Barbovschi si Vartic sunt numiti totdeauna «portari de Suceava» (1). La pasagiul despre Stefan Lacust5,, lipseste in manuscrisul dela Chiev o fraz5, intreag5, elf.KE npn HEArlk IRWCT rno, nprknonk no MEN 3E4IAH MOAMBKI H 3ArOpCTtHD.
Letopisetul moldovenesc o tradusese gresit u in zilele acestui domn Stefan Voda au fost foamete mare §i in tara Moldovei si .1a tam ungureasccin adaogamd, ca s explice porecla lui Stefan, cä lacustele au fost pricina acestei foamete (Cron. Rom., I, p. 250). E probabil c5, originalul letopisetului moldovenesc a avut orrrpoeriexTncrini in km de 3aropcerlin, ceeace a putut s5, provoace greseala
de traducere «tara ungureasca», in loc de «tara Ungrovlahieb sau a ara munteneasan. Deosebirile de lectur5, la aceste douà pasage, si la chteva, altele relevate in note (2), se explia prin greseli de ale copistilor. Intre textul dela Petersburg si cel dela Chiev exist& Ins'a i o deosebire care trebue explicat5. ca o schimbare de redactie fricut5, de Macarie insus, anume la domnia lui Petru Rares. In manuscrisul dela Chiev aceasta incepe cu cuvintele: «In acelas an si in aceea§ tuna (adica. 7035,
Ianuarie), cu binecuvantarea lui Durnnezeu, s'a suit in domnie
cele trei doeumente dela 11, 13 pi 16 Martie 1529 din biblioteea Academiei Romane: s. n. rpo3ona AH001111101, g n. awe cico ro, norrark cogaRcNoro. Intr'un doe. dela 5 Martie 1529 (Pee. No. 217) Grozav e citat i ca parcalab de Roman: R. 11. rposmi i n. A41141:04, 11411C4 &MORO HO ROrptIACKHK, R. C. 64pCoRcKoro, 1100Tdp'k
coweceoro. Cf. Melchisedee, Cronica Romanului$1, p. 160.
(1) Cf., pe langl documentele citate In nota precedentk doe. dela 2 Aprilie, 18 Martie si 30 Martie 1546, 3, 6 si 18 Martie 1548, dela Petru Rare i Ilias II, In biblioteca Acad. Rom. Vartic e numit in toate sportar de SuceavaD (nopTapk Coruna:In) i anume and woe nalrrnx, eland 11r1111 R4OTHICORHOL. La Melchisedec, Cronica Romanutui, 1, p. 172, e numit nimplu ROOTH= (R. n. napTioca, norrairk cSgascuro, 15 Main 1546); ROOTORH41 ibid., p. 180 (2 Martie 1548), trebue sa fie o greseall In Joe de litIPTHSOKH'Ik. 1 Cat pentru Arbure, el e citat In foarte multe documente de ale lui Stefan cel Mare, Bogdan Orbul i Stefilnita;
of. E. Kozak, lnschriften aus der Bukovina, p. 5-9. (2) Vezi d. p. pasagiul APOTrkIH 145H c.a rintintspi. adTROplIghlli Apszwkro HFIA11014), din care In manuscrisul dela Chiev lipsesc euvintele Ore/111MA SATROOHRhIlio . Pasagiul devenia astfel mai obscur, desi comparacia lui Petru Rams cu Inderih, principele Vandalilor, era evidentk Cf. Man. OH TIHCalird 110M8 Wr HWO GIRO 4A1Cd1151/1 runnupz RU"r4A1 OCTS Hd HIL H 94TROOHAS wont camoro HHMOHX4 H MHZ. H At'TH sro (ed. mea, p. 116), orig. %al Tpcip.p.macc Bet&p.fivoc k 6 auat6; leAep.sp inavUOTail late MIMIC) ILMi ItrzTootALiaa; rxot miiTOy s tilv 'Ivaipexov xal Tap.sy'riv xat
Tixycs (v. 3130-3132).
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL Lilt AZARIE.
81
domnul Petru Voevod, fiul bAtranului Stefan Voevod, la Mr láu §i a lost uns de mana preaosfinmulti ani sä-i dea Dumnezeu titului mitropolit chir Teoctist». (1) Manuscrisul dela Petersburg are urnialoarea redactie mai amplificatá: aIntr'acela an §i inteaceem lunk dui:4 aratarea lui Dumnezeu, fu ales in domnie i impodobit cu cununa domneascsa, Petru cel minunat, despre care in putine cuvinte am pomenit mai sus. Si acesta era una din odraslele in veci neuitatului Stefan, ascunsh ca odinioará lumina subt obroc. Si cu vrednicie fu inaltat in scaunul domniei,dupá sfatul obqtesc, i pomazuit cu mirul binecuvAntárii de mAna celui despre care mai inainte am pornenit cä a pomázuit i pe nepotut aceluia». Cuvintele muwrae FAIT 4.1rra «multi ani sa-i dea Dumnezeu» (sc. lui Petra Rares) arata% c5, re-
dactiunea manuscrisului dela Chiev este cea dela 1542. Numai dupa,
1546 a putut sa elimine Macarie din textul sàu pe MilWrad EMOIr Alma», Intro 1546 qi 1558 a schimbat el prin urmare i pe neTp% «Petru cel minunat», pe Cidlik crapnro cmittlium GOMM «fiul bätranului Stefan Voevod» in Imam wr GOMM «Petru Voevod» in IIETplk
qiN.ATH npmcnonanuantwo CTE4IA11A, CMIAREN kaurxe whrAe CHtTHAHHKIL nog,
cuxAom «una din odraslele in veci neuitatului Stefan, ascunsä ca odinioará lumina subt obroc», pe pidioac nirkwcendpfuuaro AIHTp0HOAHT4 Erp AEWETIICTA «de mama preaosfintitului mitropolit chir Teoctist», in pfiKo* W/KE 11 BHOIrlia CEPO CAOBO Hi13)COAA 11,1:AWKCHONAHM ode m'ana
celui despre care mai inainte am pomenit ca a pomazuit qi pe nepotul aceluia». SchimbArile acestea nu sunt posterioare lui Macarie, deoarece Eftimie a cunoscut pasagiul despre inceputul domniei lui Petru Rare sub aceasta noua forma, pe care o imiteazá GAM vorbe§to despre inceputul domniei lui Alexandru Läpu§neanu : «Intr'acelaq an qi intr'aceea§ lunk dup5, arätarea lui Dumnezeu, fu ales qi ridicat in domnie... minunatul Alexandru... Si acesta este unul din feciorii In veci pomenitului l3ogdan Voevod, dar fusese ascuns ca odinioara lumina subt obroc, ori ca luceafárul sub pamant», in orig. TOCOXAE MITA H TOPDXM MIC/M1A, HO unlipmenTio GOA:110, H3GpAllk GkICT H HOAGH6CT GO H C EAHHIs WT iNEHk HA COCHOACTGO tlIOAFIk1H AMIAHAP%
Ch1110Bk npncnonommaimoro sormna Romp, H C7 1yklEl1k Gk1CT klICOME wkrm CIATHAIIHK 110A CHXAOAlk, HAH WHOM AE11111111,6 HOA 3EAI1tEX (Vechile
cronice Moldovene0i, p. 168 i 218). (1) Titlul itapento flITpd sontopJ (domnia lui Petru Voevod) poate sfi fie al unui copist
posterior. Analele A. Rons.Tom. XXX1.--Arenseriile Secf. Istorieek
www.digibuc.ro
82
f. EOGDAN
Observatiunile de OA, ad dovedesc ca', in ce priveste textul lui Macarie, copia dela Petersburg este mai bund decdt cea dela Chiev ; ea trebue luatá de baz5, la stabilirea textului definitiv al acestei cronice.
Pentru editia de fara, am putut utilizà, din fericire, si o a treia . copie, aceasta insä mai putin completa, cleat cea dela Chiev, deoarece nu merge decat pa.na, la a doua expeditie a lui Petru Rares In Ardeal. Ea se terminä cu cuvintele: H 147.3CpdTHR CA min BOEROM WT TN.A8 6% CROA CHITA(' HOIRIAHH H A0Brk 8ripacim, BAIKki COA& 3AdTA TAAANT% MHOAMCTI10 H HHAA, HMIIXE
11,ApCTHO
C% CO-
8CA4NCA4TH CA
a§i astfel, dupà o strAlucita biruintrt si dui:A bune orândueli, s'au intors Petru Voevod de acolo EVIRYT,
EXE WT iliHTEA 3EMAI TOR opiAT
la ale sale, aduand cu sine dela làcuitorii acelei teri o multime de talanti de aur si alte lucruri, spre folosul si Indulcirea domniei». PAM, aci ea prezentä redactiunea manuscrisulur dela Petersburg, cu deosebiri in ortografie. Am citat In notele dela textul slay toate variantele de oarecare InsemnAtate si nu-mi rámAne deeat sh dau ad chteva, notite asupra man uscrisului in care s'a pastrat acest fragment din cronica lui Macarie.
Este un sbornic de 333 ff. In-8° mic, scris pe hArtie; dupä toate probabilitAtile pe la sfarsitul see. XVI, i se afta l[n colectia d-lui Elpidifor Vasilievici Barsov, membru al societätii de istorie si antichithti de pe lâng5, universitatea din Moscva si fost multi vreme secretar al acestei societati. Pe la 1682-1683 sbornicul apartineh unui popä dela Bisericani, cum se vede din urmAtoarele InsemnAri In rorna.neste : «AceastA sfânta carte este a popii lui Neculae de sfa.nt5. Tranastire Besericani, data lui Neculae pomanA de Doroteiu de Besericani; sä se stie c'au fost a lui Doroteiu, cumpArata de dânsul pe banii lui; deci sa n'aibä treaba nimi cu aceasta, carte, fara popa Neculae. TOE HifillEM g AT. ,3139, mc. WK. ii; AHN (acestea le scriem in anul 7190, luna lui Octomvrie in 4 zile)» ((. 1). a Aceasta dant& carte sá se stie ca', este a lui Dorofteiu. Monah Dorofteiu (f. 150 §i 150 v.)». «Aceasta, sfântá carte s'a, se stie ct este a lui Dorofteiu ot Besericani, ce s'au luat de popa Ion de Besericani de fimonah (=shimonah) Do[rotteiu» (f. 168 v.). «Ermonah Nicolae ot Bisericani» (f. 333 v.). Desi manuscrisul are pe pagina intAia titlul «carte de rugAciuni» (1{111W4 MWAECIIMM No. 6), el nu cuprinde numai rugAciuni de ale Orintilor bisericesti, ci, ca toate celelalte sbornice in cari s'au pttstrat cronicele noastre vechi, si o multime de alte texte de cuprins religios
si apocrif, interesante unele si astázi pentru sectarii rusi: acatiste, paraclise, canoane, slujbe, canturi sau imnuri (Iipturkm), InvAtäturi de-
www.digibuc.ro
LETOPMETUL EIJI AZAHIE.
88
spre eresurile Latinilor, despre posturi, mat:Anil, veghieri, Dumineci . a., tot lucruri privitoare la vieata cálugareasc5.. Fragmentul din
cronica lui Macarie se aflä la ff. 154-168, intro ni§te note biserice0i cu text'grecesc, ff. 128-153, i un «cuvânt» al cunoscutului grAmAtic bulgar Vladislav despre restaurarea mb,rfastirii din mun-
tele Rylo §i mutarea moa0e1or sf. Joan Rylski dela TArnova la Rylo, ff. 169-180 (1). Posedand acum cronica lui Macarie in trei civil §i publicând In acest memoriu pe cea mai completA, am crezut &A e bine sA. dau §i variantele celorlalte dou'a. Asupra celor mai importante din punct
de vedere istoric am vorbit mai sus; acestea suht putine. Celelalte, consemnate in note, privese mai mutt redactiunea §i ortografia
textului. Ele vor servi mai tArziu, dacä se vor mai descoperi §i alte côpii, la clasificarea acestora. Cele mai multe variante sunt d'n dorneniul ortografiei sau al foneticei, §i aci se observa c5, manuscrisul dela Chiev i al d-lui E. V. Barsov se apropie mai mult unul de altul, fár a. ca deosebirea dintre ele i cel dela Petersburg s'a, fie conseeventä In toate particularitätile ortografice sau fonetice. Cauza este c5, copiOdi moldoveni nu-§i prea dadeau seam& de sensul acestor particularititti. Astfel ei scriau in acelea0 cuvinte H 0 kl ; A 0 1; A 0 X; dA, EA, IA, ora, OA, 1A, klA qi AAA, EX, IN.. oy*, ox, 1N., WA, inlocuind ate-
odata pe A sau x. din aceste combinayuni de sunete cu a;
sau a:
cf.
HOHNITH
110Hpk1TH, nomme
HOCTKIIKE,
N. §i %
IlEpCH -- wpm la
nom. pl. ; gen. sg. 3eniwk 3EittAA, pt. soAt -- Komi; TkICAlpd'- TkICAT.111d, Aocn.kinA Aocntwx; nonarim nonarax, 3EMAEA aEhMEN., Bpd'XENON., HAIN1A Gpmfix, paA0rA CA ptidOrd% CA, XENOA nwhIrlm, Acomikm Aomikm, cf. spatiTA sparaa, Hu3pA1 11113,Com,
al
mAonIa
kiAoda, x:KE kme; TANdhlk
17.9.1111k, HpAHAN.Bpaund. Trans-
(1) (GAORO 0 W6HORMHiti CHATIJA W6141-614 OrkHOAOSHJTO WTH,0 H AHICIHk 611ICT WT TØRH0114 IIE TRN64,1
H4WITO IWAHH4 pkiacHaro, H KaK0
CA4RH101 MOHarTHA phIACKIJH, CSHHC4H0( BA4AHCA4ROM Tp4M4TH-
loam Cf. A. I. Jacimirskij, CaassmeRia n pyccuia pyKonucrt pyMbIlICRITXT. 6u6nioTems, St. Peter-
sburg 1905, P. 265. Dup acesta urmeaet niste imnuri atribuite unui c5.Ingar Filoteiu, afost logofät al lui Mircea Voevocia: anoHnicaa Ha HsciisbniK Haaw4Hhoti) H KonapaAHHHiaux 01141BAHHICI. H Hzekat nirlinomonaHat wripal KIAHICIJIIM H CHATWHMk H 111AHIChIHM H3E/14HHIWIal 4176.11HHICWM H REdiM HdpW,MTItIHM CRATI4M, npuntHaxillia CA1 CZ H36pdliFikIHM 4f4AWM (in Ills. 4rAOMVA1), ITA4 [WIT CA 110ATEMW,
1-WHHILI WT
ocmaro Alli CIHTIMRpfd ArkC,01{4. THopeHli Imp 4SHAO$04 MOH,14, noroArra
614KUMTO
nrkesaerux soropommAD. Cf. A. I. Jacimirskij, lIn alla131114CMIXS pyHormeett, Moscva 1898, p. 58 si urm., p. 159; CJIaBRHCRifi A n Celds pysouneu p)MIALICICEM 60MH11144 BOIR0,8,74, H4 IIONCMCTRO
6RioTein,, p. 146, 353 si urm.
www.digibuc.ro
84
I. BOGDAN
formarile x=o sau A.i se Intalnesc foarte rar: cnxmai noefivlanih
cnoAom,
noKiwkwe. Cale odata formele necontrase se contrag,
altä data raman: cf...KKaa nna, TddiKE TMKE, terminatiunile mum -aWE la pers. 3 sg. imperf., k1H Id la adj. determinate, .I:axx txx
la pers. 3 pl. imperf.
Restul variantelor se poate grupa sub rubricele urmatoare: a) unele forme gramaticale se inlocuese prin allele, d. p. participiul trecut prin aorist, sau dat. dual prin dat. plur.: HE Bmmor HE R7..3NIOXE, Ap7.-311XEIL Ap7.311X, pXliaMd pamiamn, cf. MiNddH CA CSC,Ndall CH ; b) unele cuvinte sunt Inlocuite prin altele, d. p. naKHdlikl, TAKTMCO, He HH, Kpall icpampE, GOrd °- l'OCHOM, OIrCHOpHB OIrCHOtHIRIN, anior000-
WT TOHOT; c) se adaoga sau
whAmmkAltior0110EIANIkili, HC TOHOT
se omit unele particule, conjunctii sau forme pronominale, ca so, We, 11; HME, ero, enior; d) se schimba ordinea cuvintelor In fraza: XIITit% HONER
dn. MICAll,d, CHOEPO KWh Rapt
Korieu,k xiffia, AVIICAdtd (M.
CBOEPO. Considerand In deosebi variantele fiecarei cOpii, nu putem
spune in mod absolut despre nici una ca e mai buna decal celelalte, din punct de vedere al limbii. Am aratat mai sus c5, in manuscrisul dela Petersburg (A.) si In ma-
nuscrisul lui Barsov (B.) unele pasage sunt mai complete decal in cel dela Chiev (S.). Cu toate acestea, se gasese si in acest din urma unele lecturi mai bune; cf. d. p. IA HEMOIr laRALIal A. si KS HEA101/' MOGOBIL taRatih S., CAOBOM Hp0HTH HER7.3AA03310 A. si CAOKONI Hp0HTH ncih HEK%3-
moaaio S., .ipurknwa A. si .ipsurlinwa WT 11 17MHOCTH S., HdidWa H CTEillaild A. si iatUllii raaroaA H CTEtisdHd, AOlipOpWAHIJA WTpaCith S. Se
ghsesc si unele forme gramaticale mai corecte In S. decal In A. Astfel superioritatea acestui din urma text este relativa ; s'ar putee, gasI de aci Inainte altele mai bune. Reconstruirea formei primitive a cronicei lui Macarie pe baza unei critice a textului ar ii deci riscata, ,si de aceea n'am incercat a o face in editia de fata decat In cateva, cazuri, unde greselile sau omisiunile copistilor stint prea evidente.
c) Cronica lui Azarie. Azarie isi incepe povestirea asupra domnilor Moldovei de uncle
a lasat-o Macarie. Continuand domnia lui Stefan Rares, el arata cum boierii 11 ucid pe acesta la ToOra, indemnati de pribegii din Polonia, cari se temeau sa nu fie el ca fratele säu Ilia i sa FO.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL UR AZARIE.
85
inchine tara la Turci. Dupa acest omor, pribegii proclama domn pe unul dintre dansii, pe Alexandru, despre care Azarie nu stie ca era, fiul natural al lui Bogdan Orbul, 11 aduc in tara 0-1 pun in scaun
la Mr läu. Se povesteste apoi despre foametea din 1552, despre casätoria lui Alexandru cu Roxanda, fata lui Petru Rares, despre nasterea lui Bogdan si Petru, despre zidirea manastirii Slatinei, despre expeditia dela 1556 in Ardeal in ajutorul lui Than Sigismund Zápolya, despre moartea lui Macarie la 1558 si numirea lui Anastasie, viitorul mitropolit si protector al lui Azarie, la episcopia de Roman, despre ivirea lui Despot la 1561, despre lupta dela Verbia
cu Alexandru si fuga acestuia la Iasi si la Chi lia, de unde trece la Constantinopol si apoi in exil la Iconium. Domnia lui Despot o incepe cu ocuparea Sucevei E,;i recunoasterea
lui de catre tara de sus ; prin mita el obtine confirmarea dela Turci. Curand dupa aceasta el isi da pe fata vrajmasia fata de biserica ortodoxa si credintele sale «luterane»; de aci conjuratia boierilor, cursa ce i-o intind ei cu stirea ca' Dumitrascu Visniovetchi vine asupra lui, trimeterea ostasilor sub cornanda lui Tomsa, unul dintre conjurati, in contra lui Dumitrascu, macelul mercenarilor lui Despot la Ciuhru si proclamarea de domn a lui Tomsa, caruia i se da numele de *tefan. Conjuratii asediaza Suceava, unde se inchisese Despot, bat pe Visniovetchi la podul Vercicanilor si-1 trimet legat la Constantinopol. Scapati de el, ei prelungesc Inca pa-
tru luni asediul Sucevei, Oda ce Despot e predat de ostasii sal, cari 10 asigurasera iertarea dela Tomsa. Despot e omorit in fata okapi. Sultanul da domnia din nou lui Alexandru; Tornsa fuge la Lemberg, unde e thiat impreuna cu tovarasii sai; Lapusneanu vine in tara, pedepseste pe boierii cant 11 tradasera si-si consacra, ultimii ani ai vietii sale, amarite de boala, binefacerilor pentru biserici. Inainte
de moarte, 1568, el se calugareste Wand numele Pahomie si lasa domnia fiului sau Bogdan, sub tutela doamnei Roxanda, care e descrisa cu cele mai magulitoare epitete, ca mare binefacatoare a bisericilor, saracilor, batranilor si tuturor neputinciosilor, si care In urma unor lungi suferinte isi da, sufletul la 1570 (sau 1571). Bogdan, lipsit de sfaturile Intelepte ale mamei sale, cade In bratele unor linguptori primejdiosi, se imprieteneste cu nobili poloni si 10 petrace vieata mai mult cu dansii, risipind averea parinteasca. Sultanul da domnia lui Joan, despre care Azarie spune ca se
www.digibuc.ro
86
I. BOGDAN
dedeh drept fiu de domn, fArà sa. precizeze de al cui. (1) Pe acesta il descrie cu cele mai negre color! : tiran crunt §i lacom de avere, uciga§ de boieri §i de cAlugari, despretuitor al legii cre§tine0d §i in deosebi al sfintelor icoane. Mazilit de sultan, el indrAzne§Le s5, se impotriveasch Turcilor, dar e sdrobit la Cahul §i 10 gAse§te moartea pe dou5, cAmile. De trAdarea Golde§tilor §i a altor boieri (2) Azarie nu pomene§te nimic; din potrivk el are numai cuvinte de laud& pentru logofatul Go15,i, acest intelept qi evlavios boier, care cunoscand puterea neinvinsA a Turcilor, sfAtuise pe
tiran sau sA se plece lor sau sà, pArAseasca, tara, asupra careia era s5, aduca atatea nenorociri prin nesupunerea sa. Azarie 10 terminh povestirea prin lauda lui Petru, fiul lui Mircea din Tara-Romaneasck chruia sultanul ii Incredintase domnia dupA mazilirea lui Joan qi care se pregatia sa o iea far& räsboiu §i 'Ara vArsare de sange. Cronicarul li dore§te domnie indelungara. Azarie se arata. astfel ca un intim al logoratului GolAi §i protejat al mitropolitului Anastasie, cari 1-au §i recomandat lui Petru Schiopul ca istoriograf. Pentru vremurile de atunci, cAlugArul nostru
trebuia sA treac5, de om foarte invittat. Reputat ca ucenic al lui Macarie, acest «luceafarn al Moldovei, el se adApase la aceea§ §coa15, de slavonie, care din ce in ce avea mai putini credincio§i, cAci cultura apusului incepuse sA pAtrund5, in Moldova. Dar pe la 1574-1575 nu-§i inchipuià Inca nimenea intre Moldoveni ch istoria
erii lor se poate scrie §i in alta limb5, decat cea bisericeasck De aceea mitropolitul Anastasie, care fusese §i el un ucenic al lui Macarie, §i logofAtul GolAi, un iubitor de carti (3), cunoscand §tiinta de slavonie a lui Azarie, 1-au pus s5, continue opera lui Macarie.
Poate cA cronica lui Azarie, aà cum ni s'a pastrat in codicele dela Petersburg, sA fie numai o 1ncercare ce n'a plAcut domnului §i n'a fost continua* poate s5, fi fost ins& continuatk dar nu ni s'a pastrat, sau nu s'a descoperit inc5, intreaga. In tot cazul, cronica lui Ureche §i Simion DascAlul ne dovede§te GA asupra dom(1) Din documentele lui loan Armeanul se vede cá el se dedea, drept fiul lui *tellnità, aci se numeste, atat in titlu cat si in legenda pece0i sale, ofiu1 lui tefan Voevod); of. doe. dela 21 Fevruarie 1573 si cel din 12 Martie 1574 din biblioteca Mademiei Romine, acesta din urmä cu pecete (Pee. No. 221). (2) Cf. Ion-Voda cel Cumplit de B. P. Hasdeu, ed. II (Bucuresti 1894), p. 134 si urm., sau Istoria liomdnilor din Dada Traiand de A. D. Xenopol, III, p. 114 si urm. (3) Cf. N. Iorga, 1nscripfii din bisericile Ronalniei, II (Bucuresti 1908), p. 169.E vorba de marele logoilit Joan Golai (Golia), In documente Non roma
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL MTh AZARIE.
87
niei intiu i a doua a lui Petru Schiopul a mai existat o alta cronict oficialä, cu date foarte amanuntite §i precise 'Ana la 1591 §i continuata pa.na la Aron Vocla cel Cumplit. (1) Asupra lui Azarie insu§ n'am putut afla, nimic. Faptul csa, cronica
lui se gase§te intr'un manuscris ce a apartinut in sec. XVIII bisericii Nicoritä din Iai nu e suficient pentru a presupune ea', ea a fost scrisa in acest ora§. Dar legaturile lui Azarie cu logofatul Go lai, care a fondat o mAnAstire in Ia§i, §i faptul ca pe vremea lui Petru Schiopul reF,4edinta domneasca se mutase in acest ora§, vorbesc in
catva in favoarea lui. Cronica insa§ nu da nici un indiciu asupra locului unde s'a scris §i niei o §tire din vieata autorului ei. Este evident insa ca acesta a trebuit sa slujeasca la episcopia de Roman sub Macarie §i Anastasie, va fi petrecut poate §i la Ra,§ca i va fi trait pe langa mitropolitul Anastasie in Suceava. Pana la alte gtiri, ne multumim deocamdata cu aceste presupuneri. Azarie Ii scrie cronica dupa amintirile sale personale §i din auzite. Scriind pe la 1575, el vorbe§te de fapte petreeute numai in
intervalul de 25 de ani in urma, §i nu se vede s fi utilizat nici un izvor scris sau tiparit, nici o cronica, nici un document, niei o inscriptie. De ad lipsa de precizie cronologica §i unele gre§eli in date,
despre cari nu se poate hotari insä cu una cu dou5, cä apartin toate lui. Unele pot sa fie ale copi§tilor ulteriori, deoarece izvodul dela Petersburg nu este un autograf.
Astfel m o ar tea lui Stefan Rare§ o pune Azarie In Septem-
vrie 7060=1552, calculând exact durata domniei lui la 1 an §i 4 luni, caci dela Maiu 1551 pAria la Septemvrie 1552 sunt tocmai 1 an §i 4 luni, daca ineepem anul dela Septemvrie. Eftimie d i ziva mortii, 30 Septemvrie, i calculeaza domnia lui Stefan, pe care o incepe la Iulie 1551 (2), la 1 an, 2 luni §i 2 saptarnani (Vechile cronice moldo-
veneqti, p. 217, 218). Cronica lui Ureche are gre§it 2 ani §i 4 luni (Cron. Rom., I, p. 208).
Ivir ea lui Despot e push «in al noualea an» al domniei lui
Alexandru Läpu§neanu ; cronica lui Ureche are 1561 (p. 211).
Pentru lupta dela Verbia Azarie n'are nici o data ; cronica
lui Ureche da 18 Noemvrie 7069=1561 (p. 211). Lupta de langa Ciuhru a mercenarilor lui Despot cu Tom§a (1) Cf. Cron. Rom., I, P. 242, ei C. Giurescu, 1. c., p.60, 62 e. a. (2) Intre Mete insemnári dela biserica Papautilor (Botoeani) Inceputul domniei lui stefan Raree e pus la 11 Iunie 7059 (1551); v. N. Iorga, Stud ii i documents, XVI,p. 278.
www.digibuc.ro
88
I. BOGDAN
e push gre0t la August 7072=1564; cronica lui Ureche are exact August 7071=1563 (p. 213). Moar tea lui Despot e pusä gre0t la Noemvrie 7073, ceeace ar da 1564 sau 1565, pe când ea s'a intAmplat la 1563. Ureche §i Simion Daseálul au exact Noemvrie 7072, ceeace, calculând anul dela Septemrie, &á 1563 (p. 218). Intr'adevár el a lost omorit in anul acesta, la 5 sau 6 Noemvrie.
Prádarea Moldovei de Tátari sub Torm,a o pune Azarie
la 7073, adicA 1565 sau 1564; in realitate ea a fost la 1563.
Inceputul domniei a doua a lui Alexandru LApu-
neanu e pus de Azarie la Martie 7073, adic5, 1565; data exactä e Martie 1564, când Tom§a parAseste tara; la Maiu 1564 el fu Vadat la Lemberg.
Moar tea lui Lapu n eanu e push' la Martie, in loc de Maiu, 7076=1568 (data exactá e 5 Maiu), iar a Roxandei la Noemvrie 7079=1570 sau 1571. Ureche 0 Simion Dascalul au pentru cea dintai numai anul 7076, iar pentru a doua 12 Noemvrie 7078 (p. 222) (1). Alte date, pe cari ne-am a§tepta s'a, le gäsim in cronica lui Azarie, lipsesc cu totul. Astfel zidirea sau sfintirea manástirii Slatina: pe
cea dintai o gásim la Eftimie, 3 Septemvrie 7062=1554 (Vechile cronice moldovenqti, P. 221), pe a doua in cronica lui Ureche,
14 Octomvrie 7066=1557 sau 1558 (Cron. Rom., I, P. 210). Lipsesc i unele evenimente istorice, pe cari Azarie sau nu le-a
§tiut, sau, dac5, le-a §tiut, nu a vrut sa% le pomeneascä, ca d. p. dárâmarea cetatilor in a doua domnie a lui L'apu0leanu (cf. cronica lui Ureche, 1. c., P. 221), incercarea lui Despot de a introduce socinianismul in tar& prin §coala dela Cotnari, §. a. In alegerea faptelor pe cari le povesteqte, Azarie e consecvent cu §coala la care a inva,tat. Ca cei mai multi hronografi bizantini de mai thrziu, ;A. in deosebi ca Manasses, el nu-0 da silin ta. sa, scoath la ivealä din faptele despre earl auzise pe cele mai importante sau pe cele mai caracteristice pentru istoria unei persoane sau unei epoci. (1) Cf. N. Iorga, 1nscriptii din bisericile Romdniei, I (Bucuresti 1905), p. 48. Data exact5,
a mortii Roxandei n'o cunoastem, deoarece piatra de pe mormintul ei nu s'a pAstrat la Slatina. Ms. Acad. Rom. No. 174, copiat la 1712, are la f. 148 data 11 Octomvrie, in loc de 12 Noemvrie ; ea e introdusä probabil de copistul dela 1712 (comunicare a d-lui C. Giu-
rescu).Datele primite ad ca adevárate sunt cele admise de d-1 N. Iorga in Geschichte des rumanischen Volkes, Gotha 1905, §i in lstoria Romdnitor pentru poporut Romdnesc, Va-
lenii-de-Munte 1908, si de d-1 D. Onciul, Din lstoria Romdniei, Bucuresti 1908.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL EIJI AZARIE.
89
Pe toate le prive0e sub prisma interesului religios; pe domni ii laud& sau li critic& numai din acest punct de vedere. De aceea el nu vorbe0e nirnic de partea slabA din domnia lui L'apwneanu,
un zelos ziditor §i restaurator de biserici, cum nu vorbise nici Macarie de partea slab& a dotnniei lui Petru Rare, nepovestind d. p. Infrangerea dela Obertin §i pierderea Moldovei de jos, care a urmat Indath dupa alungarea lui la 1538. Inghenunchiarea tot mai mare a Ierii sub Turci Intro 1550 §i 1575 Azarie n'o observa, precum n'a observat nici ru0nea taierii lui Tom§a de dare Po loni. Bi1 urile impuse terii in r6stimpul acesta, fiindca loviau §i in manastiri, stint judecate ca persecupuni religioase, nu ca necesitäti provocate
de märirea tributului turcesc. Astfel valoarea istorica a acestei nouà cronice e relativ mica. Ea este mai interesantä din punct de vedere literar, Intrucat ea ne arata ca §coala lui Macarie; care continua pe a lui Teoctist, celui mort la 1528, a trait mai departe pan& spre sfar0tu1 sec. XVI. Azarie e un adept mai fidel al acestei §coale decat Eftirnie. El se sile0e sä reproduc& toata arta retorica a lui Manasses i izbutefote in aceast& tendint& mai bine decal Macarie; de aceea nenumaratele atri-
bute, grámädite unele peste altele far& nici un rost, de aceea toate figurile retorice, despre caH am vorbit la Macarie, de aceea vorbirile inchipuite §i imprumutate in parte din Manasses, acolo uncle i se pare& ca se potrivesc cu personagele sale. Din exemplele ce urmeaz& se va vedea, Ca acestora nu li se poate da totdeauna o insemdatate real.a. Astfel, chiar la inceputul cronicei sale, povestind conjuratia boierilor impotriva lui 'Itefan Rare§, care dup& un alt izvor al lui Ureche
pare sä fi fost omorIt mai mult pentru purtarea sa desfranata §i pentru oc&rile pricinuite caselor boiere0i, Azarie spune ca pribegii din Polonia au adresat boierilor din tara o scrisoare in care le ziceau : «Vreti s& aveti puterea In Moldova ? Bágati de seamä ca puternicul tefan,
pe care II Impinge tinereta, are de gand sa se scoale cu cruzime asupra voastrà 0 sa Inchine tara la Turci, ca §i fratele sAu Map. Iar povestind moartea lui, el zice ea tefan ar fi exclamat cuvintele: «vai de tine, dreptate, pe tine te plang §i dup& tine oftez, cad inainte de mine tu ai pierit i ai muritz. i scrisoarea boierilor pribegi 0 exclamatia lui tefan sunt facute dupa povestirea lui Manasses
despre räsboiul troian, v. 1284 §i urm. Vorbind despre du0nania dintre Odiseu 0 Palamede, Manasses istorisecte cum cel dintaiu a ctiut sa insufle lui Agamemnon neincredere in Palamede, insinuand
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
90
c5. «puternicul Achile dore§te s'a% iea puterea In Grecia, chci tinereta il impinge», si cä Impreuna. cu prietenul ssau Palamede ei vor Mute, sa-1 rastoarne, dupA biruinta Troiei. Agamemnon, crezand calomnia,
acuzä de trädare pe Palamede si-1 condamnh la moarte prin pietri. Wandu-si sufletul, Palamede ar fi zis cuvintele: «vai de tine, dreptate, pe tine te plAng i dupa tine oftez, caci inainte de mine tu ai pierit ii ai muritp. Cf. cu textul lui Azarie urmatoarele din originalul gre-
cesc al lui Manasses §i din traducerea bulgAreasca: «apq.»
cp1r,E1),
a(r)
priCOZ5, &FA; 'c'tj
Tthv
`.EX)stwev ô xpottat.6-
rv
xstp 'Aztathc. vivre Trip ij ve6typ (v. 1311-1312);.. CikXo 0-e-grip.svosi IA T?) AVM TrY370 «Cr) af.)7.)TOAC CatOCLU., ca locE 'rev%
xoti Tcip tw) Irpv.A7:6).cokr..v, w.d irposOicvatthOyjc» (v. 1326-1328). ((pip Em it An» (gre.it in loc de plum) pm a tv Rap, &MTH EMi 117.CTIH Kpinicop.vamm dXHMH, GOAET LW IOHOCT6D; . . 11110 Hwikcom pEli% pii3s1; rAtir0A71 CH etv OIrGOI`did IICTHHO, TEGE FlAtI4A CA H CTEHA, T7.1 mu
c:avor at
np%sig mem norzinE H
ortairlimp (ed. mea, p. 41-42). Pasagiul al
doileall reproduce Macarie intocniai; In pasagiul intalu schimba numai pe p[pEnni AU, WIE in XWII1ETE AI1 pElWw, pe EAHHUTIH IL 410AAtIRCHk1A, pe tiKHAEH in CTE4S&H i pe GW in Ero, ad&ug'and dela sine partea a doua a scrisorii, despre intentia lui Itefan de a omori pe boieri si a inchinh tara la Turci, care pare s'a, fi gasit un rasunet in urnatoarele cuvinte ale croñicei lui Ureche: i mai apoi, de vrea domni mult, nu vrea hi ca sa nu iee urma frapne-sau, lui Ilia
Voda» (Cron. Rom., I, p. 207-208). Vorbind de foametea ce a bAntuit Moldova in primul an de dom-
nie al lui Lapusneanu, Marie spune ca din pricina ei «voevodul, cercetand toate casele in cari se pasträ aurul i vazandu-le pe toate goale, §i neavand nimic, voia, sit imparta norodului mertice, dar neavand de unde, se intristà i tânja». Lu'and drept bune aceste vorbe ale cronicarului, s'ar puteh atribui lui Lapupeanu intentia do a impArti ajutoare sAracilor pe vreme de foamete. Din cronica lui Manasses se vede Insit cit acest pasagiu e imprumutat intreg din capitolul despre domnia lui Vasile Machedoneanul, despre care se zice, aproape cu acelea§i cuvinte, euxorritm WE it wow HiwknIE H H3VICKAR7. A0M105%1 :34AT0XptIHMIN,A, HME npughE CR.TA:3(IdKAR HiWEHHWAM AIHOWACTU, H GUAR% MCA Hi)(13H1d H HIPILCOXE HAIAlpX, CHI)71HALE, TXXILIME, 11E4t1A0GatIWE, 01r117.ILILIWE, FIE HiWkWE 4TO C7NG0pHTH CHD
chl:JAATII
(ed. mea, p. 177-178), orig. oo,st5c4c iacptiTo trk;
To)? ygrilICITCOV
ae.
xai trp
MCW-1.)
XpidlOCZU
Deacoppo6potg, or 'an; icpEv covMpoott, ant pAitpuc ItaleM; cthzmpoig
at/AGO:VW %Chi atapeUTIpCipl.EVOC GNOU
www.digibuc.ro
LETOPISETTIL LEI AZARIE.
91
6.vz Xov aosuxoovzotc, idsTec, pupéco4 gyapsv, idsoev, ii6v.6vec, oc:m
atm 6 st Tivocto (v. 5255-5260). Despre Bogdan L'apusneanu Azarie spune c era «viteaz, cu inirna IndrAzneatä, mester In a Invarti sulita, a Intinde coarda arcului pe thietura sAgetii», ceeace repetä i cronica lui Ureche sau izvorul ei: «la calárie sprinten, cu sulita la hatch nu prea lesne avea potrivnic, a sägetare den arc tare nu putea fi mai bine» (Cron. Rom., I, p. 223). Dar aceste dexteritati ale lui Bogdan poate s'a fi existat nurnai in Inchipuirea lui Azarie, care 1-a descris cu cuvintele lui Manasses despre Tzimisches, ImpAratul Bizantin: ant XI Aonin itantacri . . . . wanpocpm% .
'Mara
H KOHYEAM HOTNACATH HdOrIEH7., H ARA; TAPAHTH EC% TACTplitdAt% RT.NOVIIIEHdIWID (ed. mea, p. 191), orig. v di xrAbc
I TCcv.carix
. .
avap6crixvoc
sat O6po ao).cx6axtov (netradus in
bulg.) xpc/acilvecv iicxyglivo4 xchi .r6ou Dam soy; yeopac &t peXiov
iXopEctv (v. 5703-5708). Celelate atribute ale lui Bogdan le Imprumutä Azarie dela alte personage ale lui Manasses, d. p. AorpopdcTen, HE Ao RACMAX CA HAM dela Constantin fiul lui Leo: AonpopacTerm, HdRXCHH" CA Enl1/4 (ed. mea, p. 152, orig. xstUccoutc, xpotet-
youc koXECow v. 4409), iar restul povestirii despre dansul, cum s'a imprietenit cu **Mori de rele, «cari i-au ros inima cum roade viermele leninul eel dulce», si ci rrascsarici, cárora si-a Impärlit averea si de sfaturile arora ascultà, ca Rovoam fiul lui Solomon, 1-a luat
parte din vieata acestui Constantin, parte din vieata lui Mihail fiul
lui Teofil, care, ca si Bogdan, a fost bun cat timp a domnit Impreun'a cu mania sa Teodora Bogdan domnise Intaiu cu mama sa in urrna insa a cazut victirda tovaräsilor räi. Roxanda Roxanda e descrisa si ea In parte cu calitAtile Teodorei, in parte cu ale Sofiei, sotiei lui Iustin cel Mic (p. 125 din trad. bulg., v. 3447 si urm. din orig.). Cf. Intreg acest capitol din Azarie cu Manasses, p. 152 sq. si 168 sq. din trad. bulg., v. 4406 sq. (domnia lui Con-
stantin si a mamei sale Irina) si 4958 sq. din orig.:
B7.C4; HaviolliAAHAVIHMWAM MHOMICTRA CUIPIMII,Ed1% C130H4189 CAVE.XOTBOMEM%
H CKNind'IMMAI% H HA KOAECHNLI,dp Id3Aimphinm Hrp7d1,EM7. (ed. mea, p. 170); d rmlnuo 11WbHII1 HECHXAMIA1H HdElIMHIAXX Cat H OAGNAMIN MAHVAIH H pil3dAIN 3AdTOTICAHM4111 (p. 171); (game) IngE RZWEA B% AII)Cdlidd 1KI gpmiti
B% cnamo Arketo ii mwhA% cfame ero (p. 172); Tam mcninem% AmmoczeiaHMV OTpONZI... laNOXE Apeue ponomm, COAOMWHOR% MIN% (p. 206, despre Mihail Calafat); nimindaniwEm c emoy ANdidnIIIM% AUTREitl% ii curhAtumpiwz,
AfrhocurhAeliu (p. 153); vcXiv ap6acou4tot'c aurcabcra,t4, TeXototatv.E4wii
cmite EPO 161143%WHH, wlcoKE AFARECA CAdAlida .Ipvatfe
orig. eau.c xpvicizoiv
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
92
foncapotc Uptiatoarp6yot.4, pip.occ (v. 5034-35); x6Xax.sc 6i xcd xptp.aacy Up8.6voc4 iveurcOoov xcd zcsowEcAccc TpuffspoEc xui itirkotc xpoaoirciaroc (v. 5059-60); (Bcip6cg) 6; &Tr ekb.thv T6v Mczaid, 6.4 cx(6cd cuccrOu4 (v. XTA ^r).ox%i eca.ov, xatupuTiov to Tip airtv3 rip&c
5096 97); xai irponoPoiAotc Xpdiavc vitztoc ToEc vii7cEoc4, xa19.67cep icpE? 6 P466.p. & Y.okop.Covroc 76voc (v. 6177-78); 7Cupetcykcpimov et; atitbv Tiny 7covylpoxo).cimoy xuE aultuvciwrow Tiriv akoCi xstp6Eav axkaxEatc (pc aivapa. th X0xOzotia axiok1 ixe4 Eo)s.cepiTot (v. 4411-13).
Descriind setea de aur a lui Joan Armeanul, Azarie spune, intro altele, ca pana', §i pe osta0 i-a lipsit de lefile lor. Cazul ar fi foarte interesant pentru Moldova sec. XVI, unde tirn GA erau putini ostall cu leafa, dacá spusa lui Azarie n'ar Ii o simpla reproducere, färä un fond real dovedit, a cuvintelor lui Manasses despre Nichifor Ghenic : MUM' iE H gOA WT Anron HXI!., CH !Atm WI' Orpolcd WC' (ed. mea,
p. 157), orig. i,:rapilas wi. z6v arpat6v Tthy iiropackop.ivano (v. 4575).
Azarie a luat numai cuvantul din glossa traducatorului bulgar §i a zis: AlIWH IE H BOHM] WT orpoyna nx. Celelalte nelegiuiri ale lui Joan
sunt povestite sau dupa capitolul asupra lui Nichifor Ghenic (cf. !Nina anwroy la Man., p. 156, cu pan4 no nt 3nerroy la Azarie §i MCA KOHAMM :3ACIONATHVA AKCTH,
IMO Ad MPE l'AE onfrIvreET CA amTo, iicrutiner
CA H II% HEM8i IIIIIHECET CA la Man., p. 157, din care Azarie a schimbat numai pe BSCA In ncerm no), sau dupá capitolele asupra lui Ma-
vrichie i Apsimar, din cari a imprumutat blestemul aurului (Man.,
p. 127-128, 139-140).
Am citat aceste imprumuturi din Manasses, spre a arátà GA ele merg a0, de departe, Incat compromit pâná i.suprinsul real al cronicei lui Azarie. Mai sunt §i altele de felul acesta (1). Nu ne vom mira, deci de loc ca mai toata partea formalá a cronicei lui Azarie e Imprurnutata din Manasses: atributele, metaforele, descrierile, comparaliile, reflexiunile morale §i filozofice, invocaVile §i exclamatifie, transiiile. Adáogand toate acestea la cuvintele im-
prumutate din Manasses, rezulta cä cea mai mare parte din materialul lexical al lui Azarie e datorit traducerii bulgare§ti a acestui scriitor. Dau aci o list& a) de cuvintele luate intocmai, printre cari majoritatea o formeaza adjectivele compuse, b) de cuvintele ce pot fi formate de Azarie dupä altele din Manasses sau din Macarie a) 6E3MICTEN% fara cale, absurd, grozav, BnarowlinEn% frumos, nAaro061pd.3En frurnos, REAMIOAdpOWIT% darnic, IIMIIKOKpHAEIA CU aripi marl,
(1) gle aunt relevate mai toate in notele dela textul cronicei.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LtTI AZARIE.
93
BkICOKOCTEHENEla cu trepte Ina lte, inalt, rAortivreopett% facator de glume,
mäscariciu, rAmoKooymen curninte, rpmoospium% mândru, crunt la privire, rpmooymEta ingamfat, Aonpo3pa.um frumos la fath, AOGpOKOC%
cu par frumos, cu plete frumoase, AOCTOLIKCTEM vrednic de cinste, pretios, Ap..3ocino Indräznet, weidianoommmitin% Imbracat in fier, SEtrIORIIAE11% CU chip de tiara, 3/1t1TOTOtlEn% CU aur In undo, 3nirromr-
ispawen Infrumsetat, Impodobit cu aur, 3AATOT1{41.1% tesut In aur, 3AtITCVAIIA pt. pastrator de aur, 3Aoetrie credinta, rea, necredinta, 3A0111Tpal% viforos, 3110AItTITEM11% ce sufla greu, 3MAIXTE117. nelini§tit, sgomotos, 3A00ChltIEH% rau naravit, cu naravuri role, KIVIIIIIi0pATEII% tare
la lupta, inver§unat, AlAt1A0OGpt13611% fraged, ginga§ la fata, AltoronoritTE11% foarte bogat, M1101060A3IIE11% mult incercat, mult chinuit, muoroArkma bogat In lemne, /111401`01M3I1E11% §iret, viclean, AillorotIrlogItlell% populat, AIMMEOIritIllti I. cuminte ca un barbat, OGITVIOMITH a imbr5.ti§a,
11030pCTBOBATI4 a privi, sc. In teatru, npmonopeik% Intaiul luptator, antesignanus, ceerlmocpw cu inimä cruda, CHITAMOV-WEII% cu suflet luminat, CIIIIKANT% sfat, consiliu, CIIIIIITp0Ap7uAZ4IITE stapanire, lmparatie, crtaBoolrAiiE
slabiciune de minte, cznomusam cAt a se mi§ca, impreuna, MIOCA0yWECTRORLITH a marturisi, THP%A0111.TE117, ca turnuri tari, intarit, TIIII%-
Ai:mina% (In ms. gre§it -npuTk) cu piept tare, To(AOHOCEI1,% purtätor
de toll* de pharetra, Kor,a,ony% cu aripi mici, plapande, gola§, t1141101144AIMHK% cornandant de tagma, capetenie de caste, IfINTIMIM pur-
tator de scut, scuta§, wAtAtouocm,%4purtator de coif, principat, lapomam crud ca leul, inimos ca leul. ( 1 )
AtakIKONALIAATE
b) REAFIYhtilin falos, dupa BEAE4IER4TH (adj. se gäse§te MA §i in alte texte vechi, cf. la Miklosich, Lexicon REAErktIlin 11.SyCLaopplitialv; EVECVIIAEII% a tot mancator, dupa IMEIdAE11%, cf. la M. ckamwhAkia iralicp6p4; seIporipasam cu naravuri de flara, dup.& setpooRpd3E1.1%, cf. la Macarie swkpoeHAELa cu chip de flara; alIATOMORIE iubire de aur, dup.& 3AtITOMOGIO sau aAeromochin iubitor de aur; M1101`01IrkA1E1ICTKIE
vreme Indelungata, dupa morowknterierm, cf. la Macarie nE3HpIMEFICTRIE
vreme nepotrivitä; mAcolaAki pt. mancator de carne, dupa. MANI& AEII% sau MAcokiAu,a; mocilujoomEn% CU fata vesela, dupa pmocTrionp%-
cu fatä, cu ochi veseli; cm-lymomxArie smerenie, cumpatare, dupa ciwkperiodimAim; coyenixArEtn. de§ert, BEI17., -OGNI3E11%, -01i% cu privire,
dupa cormx,w, cf. lnsa la Macarie coyenumpundu 0 la M. cormxApo% xev6ppow; Tpoy-Aomourk adv. cu osteneala, cu silintä, dupa (1) CAteva din traducerile acestor cuvinte bulgareeti sunt aproximative, Intrucât ele nu dau exact originalele greceeti ale lui Manasses; acestea sunt Insii consemnate toate In glossariul meu la editia traducerii bulgareeti a lui Manasses.
www.digibuc.ro
94
I. BOGDAN
TporAomoccm muncitor, cf. la M. TporAomockm §i la Macarie ANABO-
Tporprk adv.; poate §i cpinpocrpord subst. undä de argint, dupA cincirocTpoyma1 adj., cf. MIA% cpenpocrrpoyccidu la Manasses, p. 209.
Se Ince lege &A o parte din aceste cuvinte, d. p. REANNOlipHAM, l'IMA001rAlEla, /111101V1i7.3/1EN%, nfaeocopeu,%, xoy-Aonep7., le-a putut impru-
muta, Azarie indirect din Macarie, din care a imprumutat §i altele, d. p. pe AlOGOCAldWATEAk, MIIHKOMODNIM, pETCTHO, CAORONOtION:FINK%. Si unele
figuri retorice, ca d. p. «a bea paharul neindurat al rnortii» (AP:1'AR, 'unix ccriwrc mtp%Tri), pot fi luate indirect din Macarie. Azarie
e Ins& mult mai bogat §i In cuvinte compuse 0 in figuri retorice, pe cari nu le-a putut lua, decAt direct din Manasses. Raman, cu toate acestea, o sumA de cuvinte, pe cari Azarie nu le-a gäsit nici in Macarie, nici In Manasses; acestea sau le-a imprumutat din literatura slay& bisericescA pe care o cunoqteA, sau le-a compus singur, ceeace e mai -putin probabil. Unele se aflA in lexiconul paleoslovenico-greco-latin al lui Miklosich; altele insä, destul de numeroase, lipsesc dintr'insul. lath', lista celor mai interesante, intrucht se intAlnesc foarte rar sau nu se IntAlnesc de loc In textele cunoscute §i studiate pAnA, acum de lexicografii slavi: snarocccoycen% iscusit, Incercat, la M. probatus, din Berynda; cne110AIOGHIM iubitor de binP, la M. corXciTa3w; siurrocToarat bunA stare, la M.-CTOklifille tharcia.sta firrnitas; GAAPOMMICMITH a dori bine, a fi
binevoitor, la M. lipse0e; NAAroorrkwEin mAngAitor, cf. la M. CAArO0y1"h111.1TH laetificare; GONCTBO luptA, rAsboiu, la M. lipse0e; comfit, paToRopErfie luptA, cf. la M. UpENTE luptA, paTocopku,k luptAtor; Ci.7c6zoir.o severus qi vb. InTAAITH a crutà; RECMOOK% cu ochi veseli, la M. lipse0e;
NEWASANO adv. fArA crutare, cf. la M. BEIIITAAkti%
rAttliONOCTpHiKENIE tunderea capului, tonsura, lipseste la M.; Aociromurd-
CAHTH a gAndi bine, a fi prudent, cf. la M. Aonpommicnkra prudens; AonpooricTenerm InvAtAtor de bine, cr. la M. -mai% xotXoataciaxaXw pulchra docens; 3AATONECIMAHO adv. fAr a. a cruta, aurul, far& crutare, 1ipse0e la M.; 3/10MOT% crud, turbat, cf. la M. 3A0M0T101% crudelis; KAAIENHalkCTEN% impodobit cu pietre scumpe, lipsecite la M.; cpacHOKHAE147. frumos la fatA, cu fata frumoask lips(30e la M., cf. KwHOMItIkla frumos; AINOIVAACHATEAEN% 1ingut01or, amAgitor, lipseste la M.;
.11110POCIATA% Juminos, la M. valde lucidus; nicorocipmmec% cel ce sufere mult, la M. tiopEckiRoc; M7.3A0oplIA0r 7. adaos de mitä, dare de mita, 1ipse0e la M., cf. npurtom additio, additamentum; NAOrCTHTII a spune, a convinge, la M. suadere, concitare; HMATEXEN% (=NEAMTENM%) neturburat, la M. non turbatus; NE110AdTMIN% nedarnic, la M. illi-
www.digibuc.ro
LETOPISETUL IX! AZARIE.
95
beralis atistecnoc; KEN1300,110 adv. fara judecata, cf. la M. nyeMAk1,17. demens; OCTVOWEE11% cu arme ascutite, lipseste la M.; npag-
Aocx,eot pt. drept judecator, cf. la M. npap,ocmo adj. recte iudicans; npaemorium cu suflet drept, cinstit, lipseste la M.; upOOTCTXUHTH a parasi, a trada de mai inainte, lipseste la M., cf. la Macarie npoOTWkrdT11 a fugi de mai inainte; nptorckrrpuTH a intrece in siretenie, cf. la M. IIIAXSITplITH decipere, nplAuTp% valde calidus, orkormTpirrii fallere; penoAnwli adv. ca un rob, cu supunere, la M. -ivInikto uti servum decet; cHATo4vEnnt adv. cu sfintenie, cum se cuvine unui sfant, cf. la M. -Anion adj. Eaporper.iic sanctum decens; CRAII1E111111tikeTBORATH a sluji la o slujb5, bisericeasca, lipseste la M., cf. ceRapE11114kCTE0 Eatmcôrri sacerdotium; cxoponEpHm cu aripi iuti, lipseste la M. ; CAOHOGOPATOMRERZ datator de cuvinte bogate, darnic datator de cuvinte, lipseste la M.; MIAAPUTROGATH a fi de aceeas parere, la M. consentire; CUlikITATH CA a se plimba impreuna, cf. la M. CUMTATII CA vagari; TfacumEnTE furtuna, valuri mari, la M. TpkRAVIIGIIIIIE tpustopict magnus fluctus; XBAAocAogunt% pt. läudat, cf. la M. penocno-
MTH laudare; prrpocnourli adv. mestesugit in vorbe, cf. la M. plTpOCAORECM111148 artificiose loquens; RATOKNICIITEAE11% frumos ca o floare,
Inflorit, lipseste la M.; tollptigEtl% chinos, lipseste la M., cf. IlkCOPAAR%
cu cap de cane, Itovoxicpuloc.
Aceste cuvinte nu sunt luate de Azarie din vreun lexicon; ele sunt culese din manuscrise, poate si din carp tiparite, in limba mediobulgara. 0 influentä a limbii rusesti ce se intrebuinta In cancelaria domneasca a Moldovei nu se observa la dânsul (1). Tot din manuscrise trebue sa fie luate cuvintele: mumiumn% (dat. pl. dAdrildtiwnt) Neamt, German, anentanIncia nemtesc, IICHKAfik (gen. sg. namapt,
nom. pl. iumapie) talhar, ucigas, gr. ccxciptor; asasin Azarie traduce prin acest cuvant pe rusescul cazac, =Top% luteran (pl. AwToini), CCIAtiliWC% Spaniol (daca nu cumva CHAIII1WCH e o gresealä de
copist, pentru cniumiwun). Din scriitori bizantini tradusi In bulgareste sunt cuvintele: HOT% pentru Dunarea, nEwraa pentru Ungariaaceastae numita la Bizantini si fluvvovEct §i IlcuovEot (2), 11EpC1-1118 si nepomm
pentru Turc, turcesc. Din Manasses in special sunt cuvintele KWASIL
pentru boier moldovean sau diregator turc, than% pentru portar (1) Doar nquilaalu = nplap.awe ai de cateva, ori A = a SA fie rusisme.
(2) Pentru acest din urm5., cf. in vie4a sfantului buletresc Naum dela Ohrida, din sec. X sau XI, p5stratii intr'un manuscris din sec. XV: carrpa, numicalu in: Ungurii, neam peon (flopAani, Ihauesi,, Bur:upon' CTapIIIIII t1373 Maammun, Dogma 1908, p. 53 si 58).
www.digibuc.ro
96
I. BOGDAN
(de Suceava) sau batman (1), gdpk, 11,(1pCITOUTH pentru don-m, a domnl,
Repriu,e pentru doamná; cf. imerm, HrEoU
carie. Moldovei ii zice de mai mune or
i
altele asemenea la Ma-
ooi
i monAdne (dat. §i loc. A100,061, MOAAtiA) pe rang& obinuituI NIOMARCKati 3C11A, iar Terii-
Rornaneti oyrpoeim)(id §i 34ropClidA 3e,tiwk «tara munteneascA», termin
ce se &este §i la Macarie. Din punctul de vedere al cuno0intelor gramaticale, cronicarul Azarie prezentá o schdere vhdith. fat& de predecesorii sai din sec. XVI
fath de analistii din sec. XV. Si unii i altii au scris in limba mediobulgar& a literaturii biserice0i, pe care o cuno§teau numai si
din chili §i pe care n'o vorbiau. Cuno§tinte teoretice asupra acestei limbi n'aveau ins& nici unii nici altii. Operele gramaticale ale Slavilor de sud le erau necunoscute, iar cele ruse§ti inch' nu incepuserä sh. apara,. Dac5, totu§ analistii sec. XV §i Macarie scriu o limb& literart ceva mai corectä, cauza este c& ei sunt mai apropiati de buna traditie a coalei dela Nearnt, transplantat& la Bistrita f;ii la Putna, pe
child Azarie e cu o jurnhtate de secol in urma ei. Vorbind mai sus despre modul de expunere al lui Azarie, am väzut cat de dependent este el de modelul pe care 11 urmeaza.. Aceasta dependent& trebue explicath' nu numai din tendinta lui de
a se apropia de un model considerat ca ideal, ci i din lipsa de st&panire a limbii in care scria. Si in adevär, fiecare pagink fiecare pasagiu, ba aproape fiecare fraz& din Azarie arat& c'6, el nu cuno§tea bine nici formele, nici sintaxa limbii rnediobulgare. Aceast&
necunoOnt& merge& ma de departe, incat de mune ori el a lasat la cuvintele Imprumutate din traducerea bulgAreaseh a lui Manases acele sufixe de cazuri, pe can to cereau constructiile bulg&re0i ale traducatorului, nu constructiile sale schimbate. Astfel el zice intr'un loc despre Ioan Armeanul «pana no wk anyroirp (caci era rob aurului), in loc de pan% no st 3AdTolr, fiindc& in traducerea bulga,reasc& a lui Manases, la capitolul despre Nichifor Ghenic, gasise «pant% (1) Eparh numeste Azarie pe boierul Dimitrie care, Impreuna, cu logoratul Gavriil, era tutor al lui Bogdan Lapusneanu la Inceputul domniei sale (1568). Cred c acest Dimitrie e fostul portar de Suceava, pomenit In documente dela 1558 si 1560: s. n. Ammo nopTot duscnoro (7 0 16 Apr. 1558, 5 Apr. 1560: Acad. Rom. 99 XCIV, Pee. No. 83 si 47); cf. rnapxo; praefectus, 6 neapxoc rjç nactug praefectus urbis, In traducerea bulgareasca a lui Manasses mop rpammun. Demnitatea de apraefectus urbist putea fl identificata, In mintea lui Azarie, cu cea de portar al Sucevii sau batman. Pe la 1559 se constati si un mare logofat Dumitru (Acad. Rom. 36/XXXVII); acestuia Insa. Azarie nu i-ar fl zis eparh, cum nu-i zice nici lui Gavriil. Pe la 1570, sub Bogdan Lapusneanu, era portar de Suceava un Vasilie (vezi doua documente, unul din Martie, altul din 27 Iunie 7078,1a Acad. Rom).
www.digibuc.ro
07
LETOP/SETTA LIM At ARM
3itemor .3A4Tomonu,a» (ed. mea, p. 156, orig. aoacw xpocoei xpocop.otvii V.
4552); ad ins& gen.-ac. ptina era cerut de verbul AOCTHSOTS, era deci obiect direct, pe când la dansul pec% este subiect. Tot ma a ritmas osaam In fraza despre Stefanit& a H AU:A, Ha BEMAH CoGaalla HIMMII» (§i zacand la pämant stropit de sange), uncle. dup& AENCJK (pt. pres. nom. sg.) ar fi trebuit sa urmeze OGATallS; Azarie cetise Insä In Manasses despre Achile «orlirlaowx npwa AGIMIlld lipSBAIH OsAHkIlla» (ibid., p. 44, orig. elipov Tby gip) xeip.evov cArticta r. lrepopp.évov V.
1401), unde onionabi e obiectul direct al lui ollpiTowx. Greelile de felul acesta sunt cele mai elementare posibile. Dup&
ele, n'avem de ce ne mire, dac& vom gási la fiecare pas in textul lui Azarie terminatiuni greite, forme gre§ite de cazuri §i de numar, constructii gre§ite de prepozitii sau de verbe, lipsä de concordant& intro substantive 0 adjective intrebuintate ca atribute, 0 alto constructii sintactice fahfie, ca d. p. nominativul, In boo de genetiv, dup& comparative, sau acuzativul, in loc de genetiv, dup& verbele ce contin o negatiune. Sunt §i concordante provocate de limba romana, d. p. rpaA Owe (cetatea batuta) In loc de rpm dm, cáci rpm in slavone§te este de genul masculin. Voiu cità in urmätoarele cateva din aceste greseli ; a le Insira pe toate, ar insernna sa reproduc o mare parte din cronica; ele sunt de altmintrelea foarte u§or de recunoscut: gapHapCINIH, pe1311011111rIlaKkIN in loc de sopsepand, pa3GOIIII1146CK61 adv.;
loc. pl. Ram §i orrpox in locul genetivelor HEWER §i orropz; c% I1110IMENIEIIHUM instr. sg. in loc de CS HHOHAEMEHHIJAUI instr. pl.; KS himBOMITHIIKkl, KS camommaaom CSAIIIMEHMH, KS HHIpH)C, KS 0KpUTH6IX MUM-WI/WE, KS 11,(1pCT50rXIpHal rpaAt in loc de KS ofallOCSGITHHKOAAS, KS HIIIIIHIM, la OlipSCTIOdal% A31.11i0Hatl/WENIS sau /A.31JKOHallaididA1S, KS topcT50 pfitpm8 rpeA8; GE3 CSAIAI1IEFITE in loc de 5E3 CSMMIpEtad, pdAll IMICTH npIATIlo In .loc de Mu !MUTH npIATIit ; pIpETE RatICTH AtCoMdliCKILI/A In loc deRAtICTH AMIAMICTIH, CdrCTFMAAHWA HS CilmoApw,Ku,t; C8AIiimenti,
Cid Ha atolIAORI In loc delid 410AAOGN. sau AIOAMliel (Intrucat d e de-
seori intrebuintat In toe de ;a, ca §i in alte texte mediobulgare, cf. nom. sg. RECHX=--RECIU, THIMHIA=THWIMA, sau instr. sg. kinda---,Kpstax 0 altele), 1411041aTG0IrXIIIHM HCTMaii111E in loc de 111104kCT50rfill11-9C
(gen.-ac. pl.); o ci*Hrk nrkApegermaro GOEBOAX in loc de o vreilstark HplAPELIEHONIk
SCIEROAI, RS umoich 1.1,apCKUA
I101dT1 In loc de
s%
ikerrkti nomt, Ao u,4110X11111i11 rpm in loc de AO Raptomiparo rpem, rpeAt; CBEr11109SAIsIX GS AEowk rpeAd, s% pomct rpd,a,a In loc de mocimpgmti; TaTapItl In loc de TaTdpS, CEA AlOGAIllar0 in toe de Anaiele A. R.- Tom. XXXLMemoriite Sect. Istorice.
www.digibuc.ro
7
98
I. BOGDAN
62F.,A,Xlilad HAM HACTOMAIOGH GACANdilthi MPH HACTOMItild in loc de acipHp; MOAHHIHRH WE H itleHtiCTKIpIE HE AIOGAA in loc de MOAEGHHIM i 1$10114CTKINH. Cf. Ina, LIETItlpH MICALI,k in loc de tiETklpH M'hCiAltel, MHOCOGONITHWA cliponmpE In loc de nuioronorairrioEsau AIHOPOGOrdTHAd CHEWHICT. . . . HEBVIOIrCHO in loc de IIHIlla, 11%Click ESKOrCHlik1H HEIMKCyCEHlt, kICOX Tjn116 AOCTHCla in loc de laClailH TI717,1`k
(pe WOK poate s5,-1
fi luat Azarie din diplome domnesti date in Iasi, In cari se loc. GS "lox), mitvwrk XCIAttTilH CkITH sau mincwrik in Joe de MA1p7,TH , §i asà, mai departe.
137.1{01rCHRk
afla. ild WM
0 parte din aceste greseli ar putea, fi explicate ca particulariati ale limbii bulgare moderne, patrunse in redactia mediobulgarA, a lui Azarie, d. p. formele de casus generalis la temele in a, loc. =gen. plur., unele constructii gresite ale prepositiilor, s. a. Azarie ins& nu cunostea, limba bulgail moderngt; dac5, ar fi cunoscut-o, s'ar fi furisat in redactia lui macar un caz dou5, de arLicol postpus, care pe la siArsitul sec. XVI se incetatenise si se generalizase In toate dialectele bulgare de azi; s'ar fi furisat probabil si vreun genetiv sau dativ cu HA, care in documentele muntenesti incepe sA, se arate din sec. XV, sau vreun infinitiv far5, sufixul TH, deopotrivä de vechiu. Nimic ins5, din toate acestea si nimic din celelalte fenomene morfologice, cari pregatesc transitia dela limba mediobulgara la cea neobulgara. Azarie seri& intr'o limb5, moartá, ale c5,rei forme si constructii sintactice le cunosteà prea putin. De aceea opera lui n'are nici o important5, din punct de vedere linguistic. Ea ne arat5, cel mult c5. epoca predominärii limbii slave in Moldova se apropià de sfiirsit., V. RAPORTUL DINTRE LETOPISETUL LUI AZARIE SI CRONICA LUI URECHE.
Analiza cronicei lui Ureche si a lui Simion Dascalul ne-a aratat de mult c5, izvoarele acestei cronice si in deosebi letopisetul moldovenesc, cel mai important dintr'insele, contineau toate stirile
analelor putnene si o parte din stirile cronicei lui Macarie, asa cum o cunosteam din redactiunea dela Slatina. Izvodul lui Azarie ne-a dat, in ce priveste analele putnene, o nou5, confirmare a acestui fapt, intrucAt redactiunea lor este aci si mai apropiatä de letopisetul moldovenesc decal cea dela Slatina. Ramâne sá ne intrebám acum, dad, in letopisetul moldovenese se gasesc urme de a doua redactie
www.digibuc.ro
LETOPISEVIL LI!! AZARIg.
99
a cronicei lui Macarie ci de cronica lui Azarie. Raspunsul vom vedea indat& ca trebue c& fie afirmativ. . Relativ
la domnia a doua a lui Petru Rarec, adica" la anii
1541-1546, letopisetul moldovenesc pare sa nu 0 continut nimic din cronica lui Macarie. Pe cand acesta citeaz& pentru anul 1541 o cingur& expeditie a lui Rarec in Ardeal, cea din Iu lie care se terrnin5, cu prinderea lui Mailat, letopisetul moldovenesc cunoctea dou& expeditii: una la 1541, &and Rarec prinde pe Mailat, alta la 1542, cand el prada numai «tara ungureasc&». Macarie spune apoi c Rarec a intrat in Ardeal pe valea Oituzului ci s'a tutors pe la Campulung, pe când letopisetul moldovenesc spunea cA el a intrat In prima expeditie pe la Oituz ci c pe la Bistrita ci Campulung s'a intors din a doua expeditie ; pe unde s'a intors din Intaia expeditie, sau nu se spune& Intrinsul, sau s'a omis de Ureche. (1) Afar& de aceasta, In Macarie lipsesc ctirile despre restaurArile de biserici i mânastiri ci plespre plecarea lui Iliac la Constantinopol,
15 Maiu 1542; cronica lui Ureche nu le poate aye& deal din letopisetul moldovenesc. Poate cà i ziva mortii lui Rarec, Vineri, 4 Septemvrie (2), sä fie luat5.. din acelac izvor.
E deci probabil c& pentru a doua domnie a lui Petru Rarec letopisetul moldovenesc reproduce& o alt& cronic& oficialá, nu pe a
lui Macarie; aceea pare s& se fi deesebit de aceasta
ci
prin cro-
nologie: Macarie socotecte anul dela Ianuarie, letopisetul moldovenesc
dela Septemvrie. Cuvintele lui Ureche a au plata datoria sa ce aü fost dator lumei» (sc. Petru Rarec) ar indica o cronic& din aceeas ccoala literar& ca a lui Macarie; cf. la Man. (ed. mea, p. 94, 96, 134): GpEnwo WTAdTH 3dE/HolidHirk111... TlidECH'klii fKMAEA%,WTAACTS AIMK110E, Cll glossa CH rhqk oymplra,WTAATH npuTk rhrucumx 3E4M 3d11410HMHIJOH, In orig. tij 1c1,40 &vc tv auvaccOsIactv../ "cob awiivoug xspap.siay, '401 ao6vc.ct el )(Paw,' aoiivoct v pov 'rod adv.cccoc TV 7'9
actvetacia-0 (v. 2363-64, 2432, 3797).
In ce prive* domniile lui Iliac
ci Stefan Rarec, cronica lui Ureche contine unele ctiri ce lipsesc In Macarie ci Azarie ci nu le are pe altele ce se g&sesc la acectia, d. p. alungarea lui Macarie din episcopat de catre Iliac ci reintegrarea lui de catre Stefan; ea are I
(1) Cron. Rom., I, p. 204-205. (2) Sept. 4 e grwala, In loo de Sept. 3, care cade la 1546 tocmai Inteo Vineri. Macarie are 3 Sept. (1546 = 7054; 7055 la Ureche se explica prin calcularea anului dela Septemvrie). Inscriptia de pe mormantul lui 13are a Pobrata n'are data; cf. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romania, I, p. 56 57. Cf. D. 1 dela p. 76.
www.digibuc.ro
MO
1. BOGDAN' OS
apoi o altà judecatt asupra lui Stefan, a cärui omorlre o justifich, pe când Azarie o desaprob5,. Cu toate acestea, izvorul ei a trebuit BA cunoasea, letopisetul lui Azarie, cáci urrnatoarele trei pasage despre desfrAul lui Iliat despre iarna dela 1548 0 despre convortirea Armenilor sunt luate evident din acesta: 0Av1nd langa sine sfetnici tineri
aarap-kucica HO tIAAA RI AHICZIAT-
turci, cu cari ziva petrecea si se
MUM' flpILIAAA, B.
desmerda, iara noaptea cu Turcoaie curvind» (Cron. Bon., I, p. 206).
HUM
a *i intiacel an a domniei lui (7055) filcutu-s'au ierne greie si geruri mari, cat si viile si pomii au secat de geruri» (ibid.).
uPre Armeni, pre unii de buna
H01.1111 ME CKIVIH-
arapionsuirkmk otrum II CillAllii
BIAAA».
a III ATO paHS (7050
HKICT 3/111At1
4110Til4, MO 11 A/3'1HW HCZKWHIA CA».
011 WM (sc. ApiWk1111)
cetToy
corm/. HCTHHHAr0 Kpatili111
voe,... pre altii cu sila i-au botezat»
pi1381100 H
(ibid., p. 207).
HU HICtX nrk[m]E, WHH II rOTAtilf, WHII MI H HfrOTAII110.
Asupra cronicei lui Azarie nu poate incapea, nici o indoealh, ca", ea a fost utilizatá intreagä de autorul letopisetului moldovenesc. Intaiu de toate, o surn 5. de pasage dintr'insa se regäsesc aproape in-
tregi in cronica lui Ureche. Astfel cele patru pasage din capitolul XXII despre foametea dela 1552, despre expeditia lui L'Apupeariu dela 1556 in Ardeal, despre iarna grea din acel an §i despre moartea episcopului Macarie la 1558, 0 pasagiul din cap. xxy despre expeditia lui Soliman in Ungaria la 1566 (Cron. Born., I, p. 210 E,ii 222), de0 nu sunt traduse ad litteram, se OA ins& a fi luate din Azarie. Cap. XXII al cronicei lui Ureche «despre domnia lui Alexandru Vodä Läpupeanul» pare a fi chiar intreg o traducere libera a pArpi corespunzätoare din Azarie, amplificatä numai cu o notitá asupra sfintirii rna.nästirii Slatina qi cu o frazA stereotipá de anale (1). (1) Cf. in manuscrisele ce contin redactiunea lui Simion Dascalul urmAtoarele cuvinte dela domnia lui Alexandru L'ipusneanu : eAceasti poveste ce sonie mai sus, care spune de Ilias Vodi si de Stefiniti Vodi ci de Joldea Vodi si de Alexandra Von., cronioariul lesisc tinde povestea mai deschis, [iar nu educe] aminte de toate semnele pre rind cite s'au ficut, iar letopisittul eel moldovenesc, macar a eerie pre scurt, ins& arata toate semnele pre rand, care toate le-a[m] tocmit prin poveste, care la locurile saleo. (C. Giurescu, 1. c , p. 24). Sub acronicariul lesisco e de inteles aci iletopisetul latinesco, cum ou drept cuvint presupune d-1 Giuresou, 1. c., p. 67.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LUI AZARIE.
«Inteacestas an (1552) au fost oinor
mare §i iarna, grea»,
101
«ES TA 0V60 IlptAUHA H AITA (1552) HOCTIOKE Mook REAI II BOMAN MOAAdRki.
«In al patrulea an a domniei lui
«E. IVkTW ,BaA (.1556) 110CAA MOAN-
Alexandru Vodg, (1556) trimis-au sul-
KkIH nApk 111pCKkIH CSAIHMEHk ICS AOi
tan Suleiman hochim la Alexandru
AAHApS R0fROM, 0 0 Oy MOAEHH *yr p 0 M, H K7 nzTpaunso, 3aropcTIflI
VodA si la Petru Vod5., domnul mun-
tenesc, st meargit cu oaste la Ora Ungureasa, pre pohta Ungurilor, sa le puie craiu pre *tefan, feciorul lui Ianos craiu, la seaunul eel de mosle
ROFHOAA,
HOREAtliff, H npInAtunlia
CI ILOHCICAMH, IMHATpl firkAtAk 01r-
rpox skIWA H CI& CRIrkTOM rrapinWIIHAM nyk
Ivan*
CTE4WHA H a n p
a taldn,e-sdu. i indatA, dup5, poronca
STOOL WTH,A CROEPO IMIHSWA
imparatiei, au mers i 1-au dus de 1-au asezat la craie, si de atunce s'au plecat Ungurii a dare bir Turcului. Iarä domnii se intoarserà cu. toatá oastea lor, cinesi la tam lor, aducand mult jac i dobAndA dela
HOCTAKHWAD.
Unguri».
vTorm ShICT 311M A
«Pre acea vreme fost-au iarnd mare §i geroasd, de au inghe(at dobitoace i hiere pen paduri.» «Iarä inteacestas an 7066, Septemvrie [Simion Dascalul are Ghenarie 1], prest&vitu-s'au Macarie, episcopul de Roman, ziditorul i incepâtorul mAnästirii R4c6.1, carele au fost la scaunul
H AIOTk.
«g
ATO "313 (=1558) reti. . mattapIe . . . nirknommit
ERHCKORZ,
H
soroarroAwk Konnik NuErTio npIeivrk, erom &tan)... CIMTAHO RkICT CROHMH OVtlEHHIckl R
C73AMIH0E WT HEO MO-
OVIVACII ti npt. Ru ATI& II RbICT nfrkfmumo, IVICTOAA frO ApHACTIslpit
1-au ingropat in manitstirea sa;
CTOAk
locul lui s'au stin%it pre Anastasie, om destoinic a primire slujba pàs-
BIAIAH
caorkna u3oakTpHIIHMpa3k
Romanului 27 de ani, si cu cinste i in
HA
00,u/outwit
ViEpflICTRA
AHACTACTE.
IINSE AORIrk
toriei sale, carele 14 ani mai apoi au fost i mitropolit» (Cronica lui
Ton
I AtTk, no TOM ME RIRREAElik
Ureche, p. 210).
RILICT
HA.... MuTpononwrockni
H
sorooyroAni
OKIMMAA CTAA,A VHC-
nptcTomo).
«In anul 7075 (=1566), Septemvrie
«BM AtTO r3o,e, (7074=1566)
RECTA
26, sultan Suleiman s'au radicat cu
REAHKKIH U,dph HipCKWH COVAIHMEHk H
osti si au mers asupra Neratilor, unde
1113ARtirk CZ COCOA MHMEkCTRA TRAM&
www.digibuc.ro
102
I. BOGDAN
multà pradä si räsipä au facut. Mai apoi fiind cuprins de boalá acolo au murit, dupä ce au imparalit 41 de ani, § i au Itisat imparatia fliu-sau lui sultan Selim».
AIOAH H ONTTPIMH Cin Kis up-Ice/mil* BEMAH 4AAM4IIIIICT'kH, H TAAVII KOHIlkli NIHTLI Bpidwrik, Arkedhu,a anti, HNSI H
Rapvramt dB AtT, H OCTAKAS umCKIHOIr memo/. cummor).
CTRO CROE
(ibid., p. 222).
Pasagele din cronica lui Ureche (1) nu reproduc intocmai cronica lui Azarie; la domnia lui Lapusneanu ele sunt aqezate ins& in acelas
sir, si desi forma lor româneasca a trecut prin doua, prelucrari, a letopisetului moldovenesc si a lui Ureche, o surna de cuvinte si de expresiuni ale originalului slavonesc au ramas neatinse. Cf. upre pohta Ungurilor» cu no ormommi ov-rpom, a la scaunul cel de mosie a tatâne-saun cu HA npivronk WTHA CHOWQ, «iarna geroasa de-au inghe+at» cu 311Ald cuptne H Mpa3k. Pa.n5, qi greseala de traducere uomor
mare», in boo de «foamete mare», se explica prin mop! HEAEH din original. Tot din acesta trebue explicat numele de Stefan pentru loan Sigismund, nume sub care era cunoscut de Turd fiul lui loan Zapolya. Nepotrivirile din pasagiul dela 1566 au rezultat din corn-
binatiuni cu alto izvoare. De fapt datele nu sunt exacte nici la Azarie, nici la Ureche, &Ad expeditia lui Soliman dela 1566, care s'a terminat cu luarea Szigetului qi cu moartea sultanului, nu s'a inceput In Septemvrie, ci in Maiu, iar sultanul n'a murit In Iulie, ci in noaptea dela 5 spre 6 Septemvrie (2). Din pasagiul despre moartea lui Macarie qi numirea lui Anastasie la Roman, autorul letopisetului moldovenese a imprumutat numai faptele, lasand afara toath partea de retorich, cum a Mout si cu celelalte Imprurnuturi din cronicele slavonesti. Comparand mai departe cronica lui Ureche cu a lui Azarie, vedem
ch urmele acesteia se cunosc la descrierea luptei lui Alexandru Lapusneanu cu Despot si a fugii lui la Constantinopol, la descrierea luptei lui Tomsa cu.1 Visniovetchi si cu Despot, la descrierea mortii lui Lapusneanu, ia istorisirea doniniei lui Bogdan, fiul acestuia,
si a lui loan Armeanul. in general, nu e nici un fapt istoric
in
cronica lui Azarie carc sä nu fi trecut, prin letopisetul moldovenesc, si in cronica lui Ureche. Astfel bätalia dela Verbia Si tradarea unor boieri fata de L&pusneanu, aluzia lui Ureche uzic unii ca si acolo sa, hie fost rasboiul cu viclesug» (Cron. Rom., I, p. 211) se (1) Zic prescurtat Ureche, pentru a nu repetà mereu Ureche si Simion Dascalul. (2) Cf. Fessler-Klein, Geschichte von Ungarn, III, p. 595 §i 58.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LIU AZARIE.
103
refer 5. la cronica lui Azarie (1), fuga lui Lttpu§neanu prin Ia§i la Chilia §i Constantinopol §i exiliul la Iconium, b`atAlia dela Vercicani a lui Tom§a cu Vi§niovetchi i trimeterea acestuia la Cons-
tantinopol, tradarea lui Despot de atre mercenarii sL din Suceava, arna'auntele din vieata lui Bogdan L'apu§neanu §i a mamei sale Roxanda, cruzimile lui Joan Armeanul, toate acestea sunt povestite intLa§ data de Azarie. Letopisetul moldoveriese se apropià de bun& seam& de Azarie mai
mult cleat cronica lui Ureche, deoarece in aceasta s'au intrebuintat pentru domnia lui Despot §i izvoare polone. Asemanarea aceasta o atesta, insu§ Simion Dascálul &and spune c apentru acest Despot Voda letopisetul moldovinesc foarte prea scurt scrien (Cron. Rom., I, p. 213; cf. ii p. 215). Soria, a§a., fiindca tot aa, scrie. §i Azarie. Concluzia este evident& (2).
Voiu pune In urmatoarele fatä in fatA o sumá de pasage din cronica lui Urechedela domnia lui L'Apu§neanu pana, la a lui loan Armeanulcu pasagele corespunzAtoare din Azarie; se va vedea, ct multe expresiuni i propozitii sunt reproduse intocmai. dAlexandru VodA, dupä ce perda
räsboiul (sc. la Verbia), fugi spre Iai si de acolo i 1u5, doamna i fugi la Husi. Acolo se grijia, ca sa strAng5, tara,... ce nemicA n'au folosit. Cti Des-
pot... s'au intors spre Suceava si au apucat scaunul i cetatea Sucevei cu toad averea lui Alexandru Voda; de unde pre slujitori i-au umplut cu bani si pre boieri cu cuvinte bune ei dulci i-au imblAnzit..., i s'au In-
a(ilnilmApk) iiss.hrk
HA 613839C KW-
HEX H TEKWAC2JCOLTOIrk AOCTHrti H HTOpOE npooyroTogn CIA HA C1)4Hk. AEC-
DOT NU nirkm rpai, cormstd,
HEM-
ie V4/1611ITk HOr4TCTIL1 mnwra HOUHWM DEE pi13A'kAH, H HIsJWIl'kA 11/ACT SEMAH 1101COpli Ceh EMS. OpHAVASHH Etf
II T*)C CEIrk AZHOIHM11 11 minvronuKATMHMAAH CAOHICkl, flak! KS HOHCTRO 144 t141E411HAPA HUTA. OH MEM-IAA !cot-
nAttpur ClA HpArttl, OCTAHAS MATIORI.
nornemum HIS H npzirlig (1) Cf. In textul acesteia estxx IcI wkikin eee-k.ropmpe aectoot strrreo, H wept* nem)). (2) Reproduc, dup6, scrierea d-lui C. Giurescu (p. 47), Intreg pasagiul lui Simion Das-
Wig foarte important pentru chestiunea atinsa aid. ePentru domnia acestui Despot Vodfi letopisAtul eel moldoveneso foarte pre scurt scrie, cl numai ce area cum au venit
Despot de in tara lesascit cu oaste streini §i s'au lovit cu Alixandru Vodi la Verbie si-au biruit pre Alixandru Vod5, si 1-au gonit pan'a la Husi, si de acii s'au tutors la Iasi, unde i-au citit vldieii molitv'à de domnie i i-au pus numele Ion Voc11; i arat'a câi ai au domnit, iar de lucrurillel i rasboaele cc s'au fAcut in zilele lui nimica nu insemneazI, Died arath de es rudà estee. Cele spuse aci despre letopisetul moldovenesc se potrivese aproape in totul cu cronica lui Azarie.
www.digibuc.ro
104
I. BOGDAN
chinat taxa de sus toata... Ce Alexandru Voda, vazand §i auzind ea, este
wTstrk
golit de tot agiutoriul, s'au pogorit la Chilia §i de acolo s'au dus la imparatie» (Cron. lui Ureche, p. 212).
oympsAti 4H10)).
CI MAMtIAAH AO MALI rpaA4,...
ga uppCTHOIrNOVIIIIi
rpAAt Cirkunio
«Iara dupa moartea doamnei Ruesandei ramas-au domnia in grija fui
liOrAZHOlc,.
Bogdan Voda §i cumuli era bland
ROAGy1110111
§i cucernic, a§a, tuturor arata direp-
HICEIHT4111.,... MIIAOCTHK6 H IVOTOKh, KZ KUM noApaaCATEIlk 6'k HpAKOM 110
tate, cat se cuno§teà ca nemica nu
s'au aratat in el den obiceiul thtâne-sau. Nice de carte era prost, la calarie sprinten, cu sulita la halca nu prea lesne avea potrivnic, a sagetare den arc tare nu putea fi mai bine. Numai.... ca nu cerca batranii
(MO CHK ;fa OCT.1 CAMOAp6MI.CTRO .. If 6* 10HOWA1.... opa113 H4,1AA4 K-k, KS ICHIlrAK
OTED,Ii HAKA3AHH3... Korihm noTp-kcaTH
HAOrIEHII H AAKI. TAW4HT11 KZ TATHKAK CTp'kAAM KIH0IME14AM. llOCA*MAI
iipthrknmihia cat tator
ME
AAKAK1s1H Irk-
H,TH ,I4OK*10 th1110A*11, ... H WTQHHAS WT Mil RICH Dp8110C6K*THHICIL1 ii ripti-
la sfat, ce dela cei tineri den casä
KAHNIII KIS CM* 101.111A 11 50Ir4' t H rAO1r-
lila sfat §i invätatura. Iubea sa auza
4AOTROpIVA H RIAACT Oyinti CSIATOM
glume §i mascarii §i jocuri copilare§ti.
Hr... H CI HIIM11... HIVAA... H !MC* H3AAH14 A HAA*HIWM MHtokrrga csii-
Mai apoi lipi de sine Levi, risipind averea cea domneasch... Dece im-
paratul au trimes la Rodos de au
rpageat H CM*XOTROPREM... Ho MAA* ME IlpHCKOH Cf6* (111013*Klil IIHOEckp-
adus pre Ion Voda, care era la minte
H11661 H 111-10/1t3111(111HKILI, AIM CRIAT-
ascutit §i la cuvant gata» (ibid., p. 222-223).
HHKItl,... 11 137.CIA C141011111114 11,4pCKA... HCTISIIIEKAAWI CA.... fill KO H'kKTO 3AT0LIEHI. RI POAOC* rp4Aa IWAHHK HAW HIM
tIAOH*68.... rAAEOKOCAf MEH,
INAlp*11111110).
«*i a§a, jurara pre Tom§a, ca, era om cu inima mare» (ibid., p. 213).
ag-k oyso 11A011'kKIS H*KTO WT 60n.kpk, TOMWIA 11A1EHM,.... TIVIAOnpus, Apssocpam.
aTorn§a, dupa izbanda cu noroc ce au in§e1at pre Vipovetchi, s'au
AAA MKOMI CHLI,E H06*MAEHH &KILDA
CIflOCTATH, ... 04KW 01(CTOSMHWA% CAA
intors spre Suceava,... au incungiurat cetatea unde era inchis Despot Voda
AWW/A
§i au al:a-tut pu§tele de o bateau.
KKIA H WrIIIIIOCHKIX% tupA)KTa, CH
Inteaceea multa galceava §i hreamat
noyultod, II 11411MBA 6HTH
se auzia denlontru, ca Despot pre-
6111CT W0ljA4 H KAHKORI WT Rawkimoy
KS HME KZ rp4A-k BATIEOpfHWAI
www.digibuc.ro
rpam,...
H WOW H flOCTAIIIIWA TAM-
Ail
rpaA... H
LETOPISETUL LUI AZARIE.
puind de viclenie pre cApitanul pedestrimii, Dervici Petru, cA s'au
105
II WT sznampsismy... lit 01'60 H*KT0 01/TpHH, MEOW!. ngTps HMEHEM, H 0 CI-
agiuns cu Tomsa si ca s-i dea cetatea, au scos sabia si 1-au omorit. Atunce slujitorii... mare zarvA fe-
MIVEHH T'kMk REC*A0litl KS HISH*11IHEIM. er0,KE K1 CE6* AECHOT optima :
cerA... si asa rupserA sfat ca sA tri-
Ilp*MTM'k Tat rpamy pa3satip..
mica sä le giure Tomsa sA hie ei
H Jet ncTpsrk Mitlk II BAKAMIk RIOCT
slobozi si ei siti-i deschiza cetatea...
Toy. MT CEI'0 CM/ATHWA CA H APS&H... H GILICT pa3ampIg H M*106 ME-.
*i asa, au deschis cetatea»
(ibid.,
p. 217).
agv HETpE, pEtIE,
tcoamivraom
CHOHMk
;6,4,01r HMII... H WT WA* awl& CFR* liCsaap.... Torm H3REA0LUA H AEC1 HOW BMA EIS rpoot».
«In anul 7076 (-1568) Alexandru Voda, au cazut in boalA grea si s'au priceput el va muri; dece... chemA episcopii, boierii si toatti curtea, de i-au invAtat si le-au arAtat mostenitor
pre fiiu-sau Bogdan VodA» (ibid., p. 222).
, liz ilrrgpwroi WE itivro sToparo 11,NICTKA
ilAklariApou
HAAE 61 siankm
II
(=-1568)
68-
KOFIELIHWII
HE.-
AASI'lt II 11p001301(iWk csaysTk; I1pH3Fi4 CIVAIIIE11110HatliaaHliKkl II IFpFA H ElC'kX HME 61 cmgoy cxtlinr H I100V(1EHMH... pACTHOpliKk H ClarliTpa npi-
AacT GialiGAPINSECTRA ChIHOT caomoy
sorAanoy)).
«Ion Voda .... se a§ezil la domnie...
aOH HIE, 14K0 npItm ripIcToAk roc-
pre toti i-au covArsit cu vrAjmasia lui si cu morci groaznice ce faceA, cA vra sA ia agonisita tuturor, nu cu alt mestersug, ce cu vArsare de sAnge. ,.i. den zi in zi izvodea feluri de munci noua; bagat-au in foc de viu pre vlAdica Gheorghie... auzind ca are avutie Temnitele pline de calugari,.... socotind ca mai vred-
IINAAIHE CA 0 Cl6pAHH 3AATa... B*1111 60 tipmtois OVEIIIII,A H Killtikl
nic si mai destoinic decat dansul
Apiauu4 nage Ingkix. gage uptmAg cgro lik1611111)( Gs 01:60 nenpasit 6* 61
nime n'au mai fost. De lege isi radeA,
110ACTILI,
ssmtirkatne 14K0 MICTA CAANLIAHLHEE;... RICEI'M 60 KOIIAAWE 311006p*T1161/A MU-
TH .... lip*AACT ME H l'EWprIA....-EnHC-
KORA tvrino slocswkAnomoy... H Toro
sorxrcTso alHora cming
R0401111% ...
H HCHAZH-ktirM CIA TEMBH11,/i1 CHASMIMI HFILVICKI.... II HArkUIE CERE M1-
a in postul cel mare s'au insurat, si alte calcaturi de lege multe ca
Riot, ...
aceste fAceA» (ibid., p.
H Apoynar NSEHHTIE CIA noorpads 6E3A-
224-225).
El REAM:kill ME IIOCT NSEHX
cork npignpaose H HE T1(11,1 OHk, FIX KOH0RATHD.
www.digibuc.ro
106
I. BOGDAN
Asernanarile intro letopisetul moldovenesc ,i cronica lui Azarie merg pana, la 1573, adeca pariä la lupta lui Joan Armeanul contra lui Petru chiopul, trimes de Turci eu ajutorul lui Alexandru domnul
Terii-Romane§ti, .0 contra Turcilor; cf. udaca au batut Ion Voda pre Petru Voda, ... au slobozit oastea In prada, de au jecuit teara munteneasca mai mult de jumatate,.... apucatu-s'au de Braila, de au ars targul cu totul»
(Cron. lui Ureche, p. 226) qi « vazand atata
suparare ce avea de Turei, implandu-se de manie, cu foc au ars Tighinea i Cetatea-Alba, §i multä prada, au Mout 0 mult plean §i CU 0 011-WhAlili WE iwt1M16 WHOM, kiporrIx robi au sCOSD (ibid., p. 227) paa;Aer CA, ... . . H3KIAE iKE Ha npank tVPHEM AkIVIA H HOXErk T6WHHil H GpAHAQ, ... H Ala110 HE nonk 3eimat 3eiropor111, paw, CEBE 0 HOGINk H 0 HAN+ H 0 CV:pdHH GOPaTCTUAD .
Se Intelege ea, letopisetul moldovenesc merge& mai departe de 1573, caci de0 Ureche in predoslovia cronicei sale spune ca «letopisetul Gel moldovenesc scrie pan& la domnia lui Petru Voivod *chiopul 0 de aci s'au stins» (1), totu tl. din cronica lui i a lui Simion Daschlul se vede ea, ace! letopiset cuprindea, i domnia a doua a lui Petru chiopul; aceasta fusese tradusa sau prelucrata dupa, o continuare in slavone0e a lui Azarie, pe care au cunoscut-o Inca anul
in original glossatorii dela sfaritul sec. XVII sau inceputul sec. XVIII (2).
Letopisetul moldovenese mergea chiar, precurn spune Simion Das-
calul In predoslovia sa, pana la Vasile Lupu. *
*
*
Un izvor istoric a0 de important ca letopisetul lui Azarie nu puteam sa-I public MIA traducere. De0 o parte dintr'insul am tradus-o la 1891, adeca cronica lui Macarie dela 1504 1541, am cuprins-o totu §i pe aceasta in traducerea noua, in care am Mutat sä ma apropiu mai mult de original 0 sa, lndrept unele gre§eli sau asperitati ale celei vechi, pe cari cu oarecare regret trebue sa constat ca n'a Incercat nimenea sa le Indrepte in curs de 18 ani. Cu ocazia aceasta am introdus §i cronologia dela Ianuarie, In locul (1) Cf. C. Giurescu, 1. c., p. 14-15. Editia lui M. Kogalniceanu aye& gresit Petru Raref
in loo de Petru *chiopul (Cron. Rom., I, p. 129). Nici un manuscris nu are cuvintul Raref. (2) Cf. glossa siar letopisetul sirbesc scrie ca la N eleat 7090 (=1582) tocma au fost and au venit Patru Voda in scaun cu a doua domniev, atribuita de Kogalniceanu lui Simion Dascalul (Cron. _Rom., I, p. 235), de Giurescu unui glossator dintre 1712 si 1725 (1. c., p. 29).
www.digibuc.ro
LETOPIEETIIL LEI AZARIE.
107
celei dela Septemvrie, despre care acum 18 ani se crede& c& a fost singura intrebuintata la noi In vechime. Ar fi fost poate de folos s& Insotesc textele cele nou& de note is,torice, cum am facut In editiile dela 1891 ttli 1895; izvoarele nou&
publicate de atunci incoace si prelucrärile la cari au fost supuse, intr'o sum& de monografli si In unele scrieri de sinteia ale d-lor N. Iorga si D. Onciul, ne pun astäzi In stare de a interpret& cu mult mai sigur si mai complet stirile analelor i cronicelor vechi. Sper ins& c& nu vor trece multi ani i voiu ave& ocazie sà. adaog la iz-
voarele istoriografice gasite Om& acum altele nota, pe cari Impreuna" cu cele vechi le voiu public& intr'un corpus complet al istoriografiei moldovenesti in limba slavA. Intr'o lucrare de felul acesteia vor intrà toate amänuntele pe cari nu le-am atins In memoriul de fatä, multumindu-má sä pun intr'Insul numai ceeace er& grid necesar pentru caracterizarea textelor de cur&nd descoperite. 0 lucrare de felul acesteia nici nu poate sa fie fácut& cu deplin succes, pan& ce nu vom ave& o editie criach a celei mai vechi cronice rom&nesti ce ni s'a pástrat, a aceleia pe care ne-am deprins a o numi cronica lui Ureche, pe care d-1 C. Giurescu o numeste a lui Simion Dasalul i pe care eu am numit-o in memoriul de fat5, «cronica lui Ureche si Simion DascAluln, intru cat nu incape Indoeal& cfi in cronica acestui din urm& e cuprinsa si a celui dintalu, pe care traditia de aproape 250 de ani 11 priveste ca IntAdul cronicar al Moldovei, care a scris in limba romaneascä. CAnd vom ave& textul primitiv i autentic al acestei cronice, c&nd vom sti exact
cánd si de cine s'au introdus toate interpolarile, cand vom putea distinge Intr'insa tot ce nu apartine izvoarelor interne dinainte do dansa, atunci studiul cronicelor slavonesti, in ce priveste fondul lor istoric, va fi mult mai usor de fácut. Cat pentru forma lor, aceasta, judecat& din punct de vedere literar, are prea putinA valoare si prea putin interes. VI. 0 TRADUCERE ROMANEASCA DIN SEC. XVIII A ANALELOR PUTNENE.
Voiu Incheià acest studiu asupra letopisetului lui Azarie comunicand o veche traducere a unei pärti dintr'insul, si anume a analelor putnene. Traducerea a fost descoperit'a de d-1 Alexandru LApAdatu intr'un manuscris al manastirii Bisericani, care se p&streaza
www.digibuc.ro
108
I.
BOGD AN
astazi la Academia Romans& (1) ci asupra cäruia d-sa a dat o scurtä notità in brosura «Manuscrisele dela Bisericani i R4caD (Bucure0i 1906, p. 25-26 0 prefata). D-sa a binevoit sa-mi incredinteze spre
publicare copia sa, pe care, inainte de a o studià, am colationat-o cu originalul. Manuscrisul dela I3isericani este un sbornic de invgáturi i povestiri religioase, cuprinse sub titlul general Invdfatura dales sau livada infloritd i traduse din slavonecte de cunoscutul seriitor bisericesc din sec. XVIII Vartolorneiu MázAreanu, pc, c&nd era arhimandrit al mAnastirii Solca, c. 1770 (2). Manuscrisul e phstrat numai intr'o copie Mout& la 1800 de monahul Teofilact din Bise-
ricani, 209 file. Inainte de 1800 el se termin& la f. 172, precum se vede din a scara caxtii», care se incheie cu analele, i dintr'o notira a lui Teofilact dela 16 Aprilie 1800, care se gAse0e imediat dup& textul acestora (f. 165-172). Textele bisericWi dela f. 172-209
au fost adhogate in urrnä. Constatám prin urmare ci aci ceeace am constatal din sbornicele dela Chiev ci Petersburg: textele istorice
sunt introduse in sbornice ca anexe la textele de cuprins religios 0 moral. Las altora sarcina de a se ocup& cu traducerea acestor din urmä texte, ceeace ar fi potrivit s'a, se fac& intr'o monografie asupra intregii activitati literare a lui Vartolomeiu MAthreanu. Notez din parte-mi numai atht, cö.. originalele slave ale «ravafaturii dulci» se pot ghsi ucor in colectiile de manuscrise ale mânástiririlor in cari traducatorul ei ci-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale. Un manuscris de felul acesta se afl& la manästirea Putna. El e mentionat in monografia parintelui D. Dan asupra acestei m&nastiri (3); o descriere amänuntitä a trimes tot pärintele Dan d-lui Alex. L'apadatu.
Din aceastä descriere se vede c& manuscrisul trebue s& fie de prin sec. XVI sau XVII, aci se gAsesc inteinsul notite dela 1671 ci 1673. El are aproape acelac titlu cu traducerea româneascA, cf. citammilt (sic) 1108tIEHIE, WT rildHld3HEJ H icrniri colr xpHCTOIr H CBATklp ANOCT0116 H npopoiavm, iquippum H npimmontikum WT1.1,EM, HOFACTk GUT-
rálmácitu-s'ati de pre sArbie pre moldovenie aceast& sfanta. carte ce se chiamä invsat&tura dulce, dup5. cum 0 este, care aceast 6. carte este adunath, din glavizne ci Hors N HEMMar0 HOCTEI, HOAE3Ha AOIrWEDIV) (f. 1) Cu
(1) El a fost daruit Academiei la 1904 de Ministerul Instructiunii publice. (2) Cf. asupra vieii i acLivit4ii literare a lui Magreanu brosura citatä a d-lui Lkpldatu si bibliografia indicata acolo, p. 16 si urm. (3) Mándstirea i cotnuna Putna, Bucuresti 1905, p. 77.
www.digibuc.ro
LETOPISETITL LIM AZAR1g.
109
din artile sfintilor apostoli si a prorocilor §i a ierar0lor i ale preacuvioqilor pärinti, fiindcä este foarte folositoare de suflete» (LAOdatu, 1. c., p. 26). Mu Ito párti sun!, comune amândorora; cf. d. p. W lipOTWCTH 1. 59 q,i apentru blândeten f. 37 v.; cnwew w Am° spemoy
HEHARHAAlpHil
Aporrk ApoIrra
frati care uria unul pre altulo
CERE
f.
f. 79 .i acuvânt pentru doi
51 v.;
CAWRW W A1HAOCTHHA f.
123 vi «cuvant pentru milostenie» f. 63 v.; mum RAKO HOAORdET CTOATH it% gpmwe f. 167 §i «cuvAnt cum se cade a sta In biserican f. 87 v.; Orit131% W BpaToTeopErife, KARO MTROpH FOCHOAll iip(e)cmoe spaTCM f. 167 0 «cuvânt pentru facerea fratilor, cum au Mout Dumnezeu frati de cruce» f. 93; npwrie MO HE 3p1TH (in copia pärintelui
Dan FIX
3pHpE) W4HAIA Hd can NH HA AHRE tIAOR1IROIr, H% RUI4Tp6HHAIA WtMAid
(sic) RStrkTpurka Aorcome 3p1TH, BdpAAtiAl f. 249 (eapAtiani e scris in
margine) §i apilda pentru ca s'a nu cautäm cu ochii la boierli, nici pe fata omului, ce cu ochii cei dinlAuntru sa% cautAm la cele dinlAuntru suflete0i, Varlam» f. 97; 9toAo :i" CRATOM8 REAHROAWIEHHROr MIN ki f. 308 §i «cuvAnt al sfantului párintelui nostru Timotei arhiepiscopul Alexandrii pentru a treia minune a sfAntului si Intru tot läudatului mucenic Mina» f. 127 v.; w AumocTriml mum 1. 317 qi «cuvAnt pentru milostenie» f. 135 v.; CAWRW W f1pE3RHTEN [rim] e% snmA nnemem f. 321 §i «cuvant pentru un preot ce au cAzut In curvie si invat'aturá cátr5, alti preotin F. 140; CCATAPO tkpEma ciiplitia HOXRAAHOE WillpEN:HRXIIITHX RpATEH CAWRO lid f. 335 si a a sfântului Efrem Sirin cuvânt de laudá pentru fratii ce träesc de ob0e, cuvAnt al 51» f. 146 v.; CAORO W AIORRH f. 341 §i «cuvânt pentru dragoste» 1. 150 v.; CAWRW CHATtICO iwilHHA 3nwroorcTaro H08.1EHIEMIL 0 C8ETIE WHTIE
(sic) CANA aro f. 356 0 «Inv:45,1..11ra sfântului Joan Zlataust
pentru deq'artarea lumii acesteia» f. 154 v.; 1ETX0E AECATOCAORTE f. 366 qi ezece porunci pe care le-au dat Durnnezeu lui Moisi» 1. 159 v. (1). (1) Dau acl toate capitolele manuscrisului roma,nesc, in ordinea In care aunt asezate Inteinsul, dup5, o noti t5. a d-lui L5piidatu; aceasta poate s5. InlesneascA gfisirea origina-
lului: Pentru sfântul si marele post (4).OuvAnt pentru rugáciune (9 v.).Cuvânt pentru rugit (12 v.).Pentru smerenie (14). Cavánt pentru dragoste (15 v.). Pentru clevetire (20 v.).Pentru abdare (25).Pentru Infranare (32 v.).Invátitturä ca si nu ne aruncám ochii Incoace si Incolo, oi s5, ciutim drept in jos (34).Pentru bland* (37 v.).Pentru viclesug (38 v.).Pentru adevár (41).Pentru minciuni (41 v.).Pentru pkate de moarte (43). Pentru pace (46 v.). Cuvant pentru doi frati, care uri e. unul pre altul (51 v.). Cuvânt pentru lacrami (57 v.). Cuvánt pentru milostenie (62 v.).Pentru sgraci si bogo4i rsi pentru milostenie (63 v.). InvMfitur g. folositoare de suflet (72 v.).Cuvânt cum se cade a sta In biserica (87 v.).Cuvânt pentru facerea fratilor: cum au Mout Dumnezeu frali de cruce (93).Piid5 pentru ca s5, nq. cfiut5.m cu ochii la boierii, nici pe fala
www.digibuc.ro
110
I. BOGDAN
Toate acestea sunt traduse de Vartolomeiu MázAreanu: usi s'au tAlmacit in sfânta mArastire So Ica, uncle este hramul sfintilor apostoli Petru si Pavel si a celorlalti sfinti apostoli, de smeritul si mult pacAtosul Vartolomeiu Alázsareanul, arhimandritul numitei mAnAstiri
So lean, Intrebarea e acum: a tradus tot el si letopisetul pentru domnii" dela f. 165 v. f. 172? Se pare ca., nu. Int 'Mu, fiindpä el nu pomeneste nirnic de aceast5, traducere ; al doilea, fiindeä ea este cu mult mai slabh, decat ar fi putut s'o faca un om cu cunostintele de slavoneste ale lui Máza,reanu; al treilea, fiindcá in monografia despre Stefan cel Mare, pe care a scris-o tot el la 1775 Intr'o condica, a mAna,stirii Voronetului si pe
care a publicat-o rAposatul aim. Fl. Marian (1), nu se vede nici o urm6, de utilizarea directa a analelor putnene, fie dupa, original, fie duph traducerea sbornicului dela 1800. In cpilogul acelei monografii se zice: uscosu-s'au aceastá dornnie a lui Stefan Voevod din letopisetul tArii Moldovii si s'au si scris prin silinta sfintiei sale chir Macarie, igumenul sfintei manástiri Voronetul, si prin osteneala smeritului si mult pAcAtosului arhimandrit Varftolomeiu Mazereanul, in anii 1775 (2), August 15». Sub letopisetul tdrii, Motdovii se intelege aci letopisetul lui Ureche qi. Simion Dascalul, pe care Máz'areanu II copiase la 1773, impreuna. cu cronicele lui Miron Costin qi loan Neculcea (cf. brosura citata a d-lui LApädatu, p. 16). In omului, ce cu ochii cei din Muntru sA c5.utrtm la cele din I5,untru sufletesti, Varlam CuvAnt al sfantului pärintelui nostru Timotei arhiepisconul Alexandrii pentru a (97). treia minune a sfAntului si intru tot läudatului mucenic Mina (127 v.). Cuvânt pentru milostenie (135 v.) Ouvint pentru un preot ce-au citzut in curvie si InvAtätur5. crttr5 alti preoti (140). A sfántului Efrem Sirin cuvAnt de laudI pentru fratii ce triesc de obste, cuvant al 51 (146 v.). Cuvant pentru socotinta cea Inaltk pentru zavistie si pentru Inblare din loc In loc (148). Cuvant pentru cei ce n'au frica lui Dumnezeu (150). Cuvint pentru dragoste (150 v.).Pentru ca at nu ne mâniern (152). Pentru manie (152 v.).Pentru bUndete (153).Istorie pentru un cAlugär (154). Invii.trttura sfintului loan Zlataust pentru desArtarea lumii acesteia (154 v.).Zece porunci pe care le-au dat Dumnezeu lui Moisi (159 v.).TAlcul din sfânta evanghelie pentru judecata cea strasnicit (161).Letopiset pentru donna:: (165 v.). Pentru poslusanie (172). 1-Pentru nesupunere (173 v.).Cuvant al prea cuviosului pgrintelui nostru Ifrim Sirul pentru surparea xnandriei (174). Cuvânt al prea cuviosului pärintelui nostru Ifrim Sirul atrit Indreptarea celor ce cu Impätimire petrec si cinste si vrednicie cautii (182 v.). Cuvant a prea cuviosului pfirintelui nostru loan Damaschin la prea sfânta nasterea Domnului nostru Is. Hs. (189 v.). Doug foi albe (208-9).
(1) Vartolomeiu Mazerean, Domnia ha qtefan cei Mare fi cea a tut $tefan Tomfa, ed. de SIM. Pl. Marian, Suceava 1904. (2) Data ,41110f din editia lui Marian, p. 36, e o greseal 5. de tipar, In loo de Aro/ (=1775).
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
111
monografia lui Ma,zAreanu sunt date numai trei nume proprii Intr'o
formá ce se apropie de a «letopisetului pentru domnii» si se depArteaz 5. de forma romaneasca corectä a lui Ureche i Simion Das-
Bolota, Ciceva si Vladislav (p. 9 si 19) = Balta, Ciceul Vlad (aluga'rul); cf. Balta, Cicivi i Vladislav In ms. dela 1800. Ele ar putea, sä fie luate dintr'un alt izvor, forma ruseascá Bolota ealul :
(6o3D:rra) nu se gäseste Insä In redactiunile cunoscute ale analelor, sau ar putea, sä fie formate de MázAreanu Insus, cum In aceeas monografie a format .tot el pe aVelicago Nova Grada» (rus. Bainntaro HOBa rpaaa) In pasagiul dela p. 19, imprumutat din adnotatiunile lui Nicolae Costin la cronica lui Ureche (1). Dar pe temeiul acestor trei asemAn'ari de cuvinte nu putem zice
autorul monografiei dela 1775 despre Stefan cel Mare trebue s'à fie identic cu traduchtorul analelor putnene din manuscrisul dela 1800. Din multele traduceri i rezumate de documente vechi, pe cari ni le-a läsat Vartolomeiu Mázäreanu in condicele diferitelor mânästiri bucovinene, si din celelalte traduceri ale lui, se vede cä el buno§teà destul de bine limba slavA bisericeasca. El aye& apoi oarecari cunostinte de istoria terii, scoase din cronicele scrise in c5,
româneste, E greu de admis ca un astfel de om sa tradua loc.
MTh «In Baia» (dela nom. GAM) CU naim («In locul ce se chernà Pani»), sau instr. Ma/11{04NA% «cu Malcociu» (dela nom. MaAK01111) CU AtaAKOtIHMk (as'au fácut rAzboiu cu Turcii i cu Malcocirn»). Dease-
menea cu greu ar fi zis Mázareanu «Maria din Pangopa» In loc de «Maria din Mangop» (orig. mapta WT MaliCOIla) sau acetatea Opricin5,» In loc de «cetatea dela CrAciuna» (orig. rpo, WT KI3441011(1), sau
«pre I3olgariu vornicul» In loc de «pre Boldur vornicul» (orig. sonAROPHIIKA). Greselile acestea nu le putem pune In sama copistului dela 1800; ele sunt evident greseli ale celui ce a tradus direct din slavoneste, färä s aibä cunostinte suficiente de aceastá limbä si de istoria terii (2).
Aopa sau som8pa
(1) alntru ace1as an si lunl (sc. 1476, Iulie) loan impitratul moschicesc au luat Velicago Nova Grada ei o parte mare din tam rusasa, care se cheamä Bielorossia, pre care Intaiu au stilpanit-o marele cniaz al LitviiD. Cf. Cron. Rom., I, p. 165, nota 21 GInteacest au loan impAratul Moscului au luat Novogorodul eel Mare ei mare parte din lama rusascil.
cea a1b6 adea Bielorosia, ce mai nainte vreme moult& de marele cneaz a LitveiD. M. Kogilniceanu atribue aceast ri. notit5 lui Nicolae Costin. (2) In aceeas categorie de grerli intrA adou6. rasboaeD In loc de cal doilea rfisboiup (orig. prob. E passou=rropot possmi) sub an. 1457, aBolgarip In loc de cheia sub an. 1486, sIrlovs In loc de Liov sub an. 1497 si omisiunile despre cari voiu vorbi cevà mai jos.
www.digibuc.ro
L. BOGDAN
112
Traducerea deci nu poate s& fie a lui M'Azäreanu si nu poate aye& mare importantá. Important e numai faptul eh autorul ei a avut inaintea sa un text de anale, care trebue sä fi fost aproape identic cu eel din izvodul lui Azarie. In amandouá titlul e acela§ aar&tare in scurt pentru domnii Moldovii: CKA3ALITE g% ICpLiT1vI W WAAANCKWX POCHOMpEX10) (1); amAndou& se termin& cu biruinta lui Ste-
fanitä asupra ratarilor la 1518; pasagele cari lipsesc In codicele dela Slatina sau sunt altfel redactate in acesta, au In traducere redactiunea letopisetului lui Azarie; cf. d.p. pasagele despre Petru Aron
cele de sub anii 1461, 1465, 1470, 1471) 1474, 1482, 1484, 1485, 1497, 1498. Unele pärti din aceste pasage sunt prescurtate, dar altele sunt traduse ad litteram. Cf. pentru aceste din urmä: a) «in vrernea cAnd er b. dela zidirea lurnii 6867 de ani, atunce cu voea lui DumnezAu s'au Inceput tara Moldovii: WT c7.3Aerae eitspe AITO 3E4IAID K
SON,
WT TOA 'h
flp0H3ROAEHTEA1
CO'iNTEAS
HiltIA CA AIOAAMICKAA
WT Told nu se aflä in nici o alt.& redactiune a analelor; b) «In anii 6978 August 20 au venit multime foarte mqt& de Mari ... 0 gonindu-i din urmei i-au luat pre toti robi si alte jacuri: c Aro
,SH,OH ALT. if ripImoulia TATAp MIIWPW AURWNCTI30.. H HOCHA B7. cet A X" H RMAT EEC HAIL FWD H HOP11.1 6% CAA 11,ç lipseste In codicele
dela Slatina si In traducerea lui Brzeski; c) «6990 Mart 10 Stefan Voivod au luat cetatea Opricind (WHpHilliffit): K AtTO ,SLIA Ay. I npIAT CTE4eri ROEROAA rpeA WT Rpeg to Fl (ID din WT !venom se poate ex' plicâ gresala WriplitIHHIt, din KpILIOrld al codicelui dela Slatina ins&
nu; d) «In anii 6993 s'au dus tefan Voivod la craiul lesesc s'au aclunat in Colomia, iard panel la acea vreme au venit Turcii CU Hroniut: IW ATO _su,gr ....
HOHAE CTE4stilik BOEBOAA AO Kpeet AUCliAr0 H C%Gp 111 A CA BS KOAOAITH, Li AO TOAt npumowA Torpum cz
xi301110TOAl» in cod. dela Slatina lipseste HOHAE §i e AO Tont, iar in loc de XpOMOTOA1 e nnwieToen. Cf. ft3 i urrratoarele expresii de sub an. 1497:
Ǥi nemicA n'au sporit: H HINTOME oycirkw a; si Stefan Voivod deabia au fcicut voea lui: H roctioNiNk CTE$All BOEROAA EABA C%TKOp H
Boat er o; s'au maniat Stefan Voivod si au gortit in urmx lor: peandea CA CTEIPH KOEKOAA H nor Ha K
CA1
egt i i-au Vatut pa'nei
in sfcirSt: H HODH HX AO KONRAD.
Aceste asemänári nu se pot explica, altfel cleat admitand ca traduettorul din sec. XVIII aye& inaintea sa un text care In cea mai (1) Titlul cetidallt Letopiset pentru domnii este acliogat de-traducrttor, probabil flinch:A analele erau urmate In original de cronicele lui Macarie i Marie.
www.digibuc.ro
LETOPISkTUL LUI AZARIE.
113
mare parte a lui era identic cu textul letopisetului lui Azarie. Asemanarea traducerii cu originalul ar fi yi mai mare, daca traducatorul n'ar fi lásat afar o surna, de cuvinte i fraze, i o suma, de pasage cari i s'au parut de putina importanta. In categoria a doua inträ toate pasagele dela anii 1477 1480 i 1500 1502 despre raposarea lui Teoctist, a Mariei din Mangop, a lui Bogdan fiul Tui Stefan, a Cneajnei fiica lui Alexandru Voevod, a boierului Stanciul,
a lui Petru fiul lui Stefan, a Mariei soacra lui Stefan, a lui Paisie yi a lui Andonie Bolsun; se vede ca toate acestea sunt omise cu intentiune. In categoria a doua intr5, cuvintele yi frazele urmatoare: a) «Petru» dupa afeciorul lui Moyatin», In trad. grey. Moptin tfeciorul luin (sc. al lui Latco), in loc de (feciortil lui Moyatint Petru», orig. ChlHlk /1101rW4THH HETp% (1) ; b) «Iuga» dupa «Hindov» : aceasta, omisiune face ca In «letopisetul pentru domnii» sa se atribue lui Stefan I, pe 1ang5, cei yapte ani ai si, i cei doi ai lui Iuga (2); c) «Roman, fiul lui» Inainte de (allay» In pasagiul ayi au domnit Ilias un an», In loc de «yi au domnit Roman, fiul lui May, Uri an», orig.
H POCHOACTEORA
pontati ROEHOM, ChM% HAMM+,
S Arm;
d) doua fraze intregi din pasagiul despre lupta Fu Polonii la 1497, a cáror omisiune stria, cu totul intelesul acestui pasagiu, dovedeyte Ins5, In acelay limp originalul dupa' care s'a facut traducerea nu putea sa fie altul decat cel pastrat prin letopisetul lui Azarie : c
«*i mergAnd Stefan Voivod au strans oaste,... frate bun craiului lesrisc, i ou ansui voivodul Ardea-
HOHCRAHS 00444110Hk Tpsr, TAME npiHAE Enioy 110/11041 virr Kpant
lului Birtoc (3), cumnatul lui Stefan
oyrpzcKero, HH;
Voivod».
aconAS KILIA10,
aCTUPH iIIE
HOEROA4 CSIDdi
uk
spAT
CHCIA
AtA-
H CI mirtiu wk HOE-
HOAA tIpACICRINI CHpTOK, CHAT CTEzISAHA HOEHOAli».
«Si i.au biruit (sc. Stefan pe Poloni) si le-au luat schiptrurile cele marl crestinesti i cräesti i pusca
«H paaR111.1141
Hr.. t H 013ITH Ckl-
HMHKkl CHILIHTIM KpailEHH H REAHH111 DOUJKkIErO.JI ripTHAE RkCT WA%
(1) Cf. In ood. Oela Slatina anrrps HOIROM, Cb/H6 MOVIMTHHILD, dar «sin Mussaczinow Piotr0
In trad. lui Brzeski qi MHZ MtS1114THHZ naps In analele bistriOne. Numai aceasd, din urmrt
redaqiune putea sä provoace greqeala detopisetului pentru domnli». Traducerea exactrt ar fi fost «fiul Mu§atei Petrup. (2) Cf. cod. dela Slatina, p. 143 din Vechile cronice moldovene0i. (3) In ms. (TO cu dánsul voivodul Ardealului Birtoc, frate bun craiului leOsc, cumnatul lui Stefan Voivoth. Anaiele A. R,Ton. XXXLMemoriile Sect. latorice.
www.digibuc.ro
8
I. BOGDAN
114
cea mare a lui(1),... ca sa vie si alta,
CTEASAHOV H01110Ark, Id KO
oaste lepsca. *i Stefan Voivod au
H
trimio pre Bolgariu vorniculD.
HOAHH6 HOC/14 gOAAtHrpet Asopsssa».
rpAArr APOIrrA ROHM AMU; H ANC-
Oinisiunea frazelor subliniate din textul slay trebue explicata prin
nebagarea de sama a traducatorului, nu a copistului care a copiat manuscrisul dela 1800. prin aceea§ nebagare de sama putem explica, si lipsa unor pasage intregi din originalul analelor putnene, cum e stirea
despre luarea blagosloveniei dela Ohrida in vremea lui Alexandrel, cea despre arderea Putnei §i cea despre moartea cneazului Joan dela Moscva. Lipseste i tirea despre moartea lui Alexandrel la 26
Aug. 1454. Iin schimbul acesteia, sub aceeas data, e pusa luarea Constantinopolei de Turci: «si in zalele acestuia, in anii 6962, Avgust
in 26 de zale, au luat Turcii Tarigradul», stire ce nu se &este in nici una din redactiunile analelor putnene. Ea e imprumutata din cronica univerSala ce preceda letopisetul lui Azarie; in aceasta se zicea «In anul 6961 au luat imparatul Mehmet Tarigradul, Maiu in 29, intr'o
zi de Marti». La 6961=1453 domnia In Moldova intr'adevar Alexandrel; un interpolator al analelor putea deci sa zicä ca, In zilele lui au luat Turcii Tarigradul. Evenirnentului acestuia i-a pus Insa gresit data mortii lui Alexandrel, 0962 August 26. Poate cá aceasta greseala s'a strecurat printr'o omisiune analog& cu cea Intamplata In analele putnene ale copistului dela 1712, la pasagele despre Bogdan II §i Petru Aron, relevate mai sus (p, 67). Originalul traducerii din sec. XVIII a putut fi urmatorul : «II or:
(sc. Alexandrel) i GEA0A1 rptiAt, s AtTO SOB, An'. fris. H npH HEM nplRanA Torino u,apurpap. Traducatorul a cetit Insä: «H npH AtpE
as, nptainA Torpum 11,41pHrptip. Interpolatia aceasta ar dovedi ca, traducatorul «letopisetului pentru domnii» avea HEM, H /VETO ,,S11,1E, 417.
inaintea sa un sbornic asemanator cu cele din Chiev si Petersburg, adeca un sbornic in care letopisetul moldovenesc era precedat de cronica universala. o traducere ash, de rea si necompleta a analelor putnene, cum e cea despre care am vorbit, nu poate avea nici o valoare istorica; trebue BA luArn totus notità de dânsa, fiindca ea ne dovedeste cb. pe la sfArsitul sec. XVIII existau Inca in mohn'astirile din Moldova (1) Traducere gresit 5. in boa de cpustile cele marl ale luip AHK61 116INK14 ro); in pasagiul precedent e tradus gresit cumnatul lui $tefan Voivodv In loc de acuscrul (cs4T) lui
tefan Voivodp.
www.digibuc.ro
LETOPISETIJL LUI AZAR1t.
1.15
côpii de ale, analelor slavonesti, pe cari calugarii le cetiau i Incercau chiar sa le traduca in romaneste. Astazi n'a ramas la noi in tara nici una din acestea. Cel putin, printre manuscrisele Academiei
In care au intrat si ale Muzeului national de antichitatimi s'a gasit Inca nici una. Putinele cate s'au gaga pana acum, sunt toate in Rusia, si dupa informatiunile ce am cubes acolo se mai gäsesc
altele In mâni particulare. Pana ce nu vor fi date la lumina
toate acestea, meritä sa fie publicata i traducerea manuscrisului dela 1800., ,
LETOPISET PENTRU DOMNiL ARATARE tN SCURT PENTRU DOMNU MOLDOVII.
In vremea cand era dela zidirea lumii 6867[ = 13591 de ani, atunce cu voea lui Dumnezau s'au inceput tara Moldovii. Drago§ Voivod au venit din taxa Ungureasc.O, din Maramorit§, cu chip de vanat, §i au domnit doi ani. Iarä dupO dansul Sas, feciorul lui, au domnit 4 ani. Si apoi au domnit Bogdan 4 ani. lath dupg, dansul Latco, feciorul still, au domnit 8 ani. Apoi Mo§atin, feciorul lui, au domnit 16 ani. Apoi frate-sOu Roman au domnit 3 ani. Iara, dup5, dansul au domnit Stefan 7 ani. Si au ucis (1) pre Jagmon craiul la Hindov. Si au mai domnit doi ani. In anul 6907[=1399J au domnit Alexandru Voivod 32 de ani i 8 luni. lard, 11ia, feciorul lui, sangur au domnit 2 ani §i 9 luni; apoi impreuna cu frate-sOu Stefan au mai domnit 7 ani. Si au luat Stefan yoivod pre frate-sau Ilia§ §i. 1-au orbit; §i dupa, aceea au mai domnit sangur 5 ani. i-au tAiat capul Roman, feciorul lui Ilia§, §i au domnit Ilia§ un an. Iar a. dupa aceea au domnit Petru, feciorul lui A[le]xandru, an an; §i au dat cetatea Chilia Ungurenilor. (2) Si au domnit Ciubar doua luni. Apoi au domnit Alexandru patru ani. i acesta era fecior lui Ilia§. Si in zalele acestuia, in anii 6962 [=1454] Avgust in 26 de zale au luat Turcii Tarigradul. (1) Grey. In bac de au birwit, In cod. dela Slatina
p4aga.
(2) Grey. In loc de Ungurilor, orig. or-pont.
www.digibuc.ro
116
1. ROGDAN
Iarä dupá dânsul Bogdan, feciorul lui Alexandru Voivod, taal lui Stefan Voivod, au domnit doi ani. Apoi Petru ce se chema si Aron, find la Rauseni, au tAiat capul lui Bogdan Voivod. Si au domnit Aron Voda 2 ani. Si in zalele acestuia s'au inceput birul turcesc. Si acestuia i-au thiat capul Stefan yoivod. In anii 6965 [=1457] April 12, in Gioia cea mare, atunce Stefan Voivod, feciorul lui Bogdan Voivod, cea dintal biruintrt au facut-o asupra lui Aron
1a Seret la Doljasti; si doua, rAzboae (1) au flout cu dansul la Orbic, si iarris au biruit Stefan Voivod. Dupk aceea 1-au pomgzuit domn la Siret in satul (2) Dreptate. $i au luat Stefan Voivod schiptrul taxii Moldovii. In anii 6969 [=1461] Iunie 5 si mergind cu Wile au luat tara SAcuilor. Si in anii 6970 [=1462] Iunie 22 si mgrgand la Chilia, au Inpuscat pre Stefan Voivod in glezna. [Si] in anii 6[9]71 1=1463] Iu lie in 5 0 dup5, aceea si-au luat doamnii pi Evdochia din Chiev, pre sora impäratului Simion. Iara, in anii 6973 [=1465] lanuarie 23, Gioi la ameaza-noapte, au intrat Stefan Voivod in cetatea Chilia si au incungiurat-o. Si Gioi acolo au petrecut cu pace; iarä Vineri au dat nAvalä 0 au inceput a rumpe cetatea Chilia, si asa, au rupt-o toaià zioa §i i-au biltut piina Sara. Si SAmbätA i s'au Inchinat cetatea. Si cu voea lui Dumnezhu au intrat Stethn Voivod in cetate si au petrecut
acolo trii zhle, veselindu-se si multámind lui Dumnezau. $i au mângAiat noroadele in cetate si le-au pus pArcitlabi pre Isaia si pre Buhte. Si s'au intors in stolita sa in cetatea Sucevii. Si asà au poroncit mitropolitilor si episcopilor s multámasdi lui Dumnezáu. $i in anii 6974 [=1466] Iunie in zAci zale au inceput a didi Juana,stirea Patna. In anii 6975 [=1467] s'au radicat craiul Mateias si au venit cu toatA, puterea sa; venit-au E}i Stefan Voivod, si viind noaptea asupra lor, in locul ce se chemà Pani (3), si i-au dat pre dansii Domnul Dumnezau in mainile lui Stefan Voivod, §i i-au ucis multimi de multimi; si atunci 'au ins5getat si pre craiul; si asa, s'au intors rusinat. Si intru acelas an s'au pristävit Evdochia, doamna lui. Apoi s'au impAcat Stefan Voivod cu craiul unguresc, cu MAtia§, i i-au aruit craiul douà cetati, anume Balta i Cicivi. (4) (1) In loc de al doilea rdeboiu ; cf. nota 2 dela p. 111. (2) Orig. aarro loc. (3) In ms. (4) In
SASH
LASH ?) ; cf. p. 111. cf. p. 111.
(sau
MS. 411,1111111 ;
www.digibuc.ro
LETOPISETUL UN AZARIE.
117
In anii 6978 [=1470] August 20 au venit multime foarte multä de 'Mari. Si au fost cu dansii si Stefan Voivod la Lipint (1), aproape de Nistru. Si gonindu-i din urma i-au luat pre toti robi si alte jacuri. Si 8.0 s'au intors si au venit ca sa sfintasca biserica sa, a Nascatoarii de Dumnezau; si cu mama preaosfintitului Teoctist mitropolitul au sfintit-o.
Intru acelas an Fevruarie in 27 s'au facut zavistie si pizma intre Radul Voivod si intre Stefan Voivod; si au robit cetatea Braila si au ars-o. Iará in anul 6979 [=1471] au taiat capul Isaii dvornicului, Alexa, Negrila stolnicul.
Intru acelas an Mart in sapte au fost razboiu intre Raclul Voivod si intre Stefan Voivod. Si au ucis multime dinteinsii; si toate steagurile 1-au luat, si multi viteji au perit; si numai doi boiari mari au lasat, pre Mirce comis si pre Stan logofatul. (2) Si intru acelaq an mare cutremur au fost. In anif 6980 [=1472] Saptemvrie 14 au bat Stefan Voivod alta doamnä, anume Maria din Pangopa. (3) In anii 6981 [=1473] Noemvrie 8 Stefan Voivod au impart& steagurile la Milcov; si a§a impreuna cu Basaraba Laiutie au mers (4) asupra lui Radul Vodá. Si s-au läsat Radul Voivod toate ale sale si au fugit cu tool& oastea sa in stolita sa, in cetatea Dambovita; iara noaptea au fugit Radul Voda si din cetate; fara Stefan Voivod au bat pre doamna lui Radul Voivod, pre fata lui Maria si toata visteria lui. Si acolo au petrecut trii zile si s'au intors; iara pre Basarab 1-au lasat sa domneasca; si au domnit numai o luna; si s'au sculat Radul Voivod si au venit asupra lui Basarab; si au fugit Basarab Voivod in tara Moldovii. In anii 6982 [=1474] [me]sita [Oct. 5 Ta]palos (5) cu Ungurenii (6) au venit
in tara munteneasca si au lost biruiti. In anii 6983 [=1475] Ghenarii 10 au venit Turcii la Vasluiu si dinduli razbaiu cu Stefan Voivod i-au biruit Stefan Voivod; si multime multi de Turci au cazut atunce. Si le-au luat si steagurile. In anii 6984 [=1476] lunie in 26 au venit Mehmet-beg, imparatul turcesc, cu toate puterile lui, si cu Muntenii, asupra lui Stefan Voivod. Si era (1) In ins. Asmono, prob. in loc de minimal..
(2) In ms. aMirce si pre comis si pre Stan logoffitulD. (3) Cf. mai sus, p. 111. (4) In ms. ilmpreuni cu 13fisgrabA au mars Laiutie (naserr,$)b. (5) In ms. gres. .401 allill 04011: MA 114011110 ; RA se tine& si de AdiC11144 si de itasanoluk; cf. In letopisetul lui Azarie 6 k AiTo ou,nu, wx. 1, EhICT EON CZ Lonanoyuiemp.
(6) Gres. In loc de glinguriiP, orig. at oirrpH; cf. nota 2 dela p. 115.
www.digibuc.ro
118
I. 'BOGDAN
cu totii la Valea Alb& Si au biruit Turcii pe Stefan Voivod si au robit toatk tara si au venit pknk la SuceavA. Si in anii 6989 [=-1481] au fost rkzboiu CU Tapalo§ la Ramnic. i i-au biruit Stefan Voivod i fára, de numkr i-au omorit. Atnnce i Sandra au dat rAzboiu iute; iark Stefan Voivod au ant pre Vlad Calugárul Voivodul (1). 6990 [=1482] Mart 10 Stefan Voivod au luat cetatea Opricink (2), si s'au pus pre ai ski pärcklabi: pre \Wee si pre Ivanico (3). In anii 6992 [1484] au venit BkiazAtul impáratul turcesc cu Turd asupra cetktii Chelia (4) si cu Vladislav Voivod Calugkrul cu Muntenii, fiind parcälabi acolo Ivascu si Maxim. Si dup6 aceasta, Avgust in 5, au luat si Cetatea ADA find pArchlabi acolo Gherman i Joan. In anii 6993 [-1485] s'au dus Stefan Voivod la craiul lesesc i s'au adunat in Colomia; iark pAnk la acea vreme au venit Turcii cu Hroniut panä la Suceavk si au ars cetatea, si au robit toattt Ora arzandu-o. Intru acelas an Noe[m]vrie in 16 s'au facut rilzboiu cu Turcii i cu Malcocim (5) la CA[t]lkbuck, i cu mila lui Dumnezku au biruit Stefan Voivod. In anii 6994 [=1486] s'au facut räzboiu cu Hroniut la Bolgari (6) la Säretiu. Si la acel rázboiu au ckzut Stefan Voivod. Insk Dumnezau 1-au ferit, pi au taiat capul lui Hroet. (7) Si in anii 6998 [=1490] au murit Mätias, craiul unguresc. In anii 7004 [=1496] Iunie 26 s'au pristävit Alexandru, feciorul lui Stefan f
Voivod.
In anii 7005 [=1497] Alberit (8) craiul lesksc s'au rkdicat cu inskläciune asupra lui Stefan Voivod, zAchnd ck vine asupra Turcilor, ca sá ia cetatea Chi lia i Cetatea AIM. lark Stefan Voivod au trimis sol pre Tkut[ul] lo-
golatul si pre Isaac visternicul cu mari daruri. lark el le-au luat, si puindu-i in heal% i-au trimis la Vlov (9). lark el cu oastea au venit asupra cetktii Sucevii si au incungiurat-o n trii sAptkrnâni, i nemicä n'au sporit. mergand Stefan Voivod au strâns oaste... si cu dânsul voivodul Ardealului Birtoc, frate bun craiului lesksc, cumnatul lui Stefan Voivod (10); si 41) Lipseste as5. domneascà in tara munteneasaD, orig. rocnoAcTsosaTe (2) Cf. mai sus, p. 111. (3) Grey. In loc de Ivanco.
(4) In ms. easupra Chelia cetAiit. (5) Cf. mai sus, p. 111. (6) Adea. la ,s'cheia; cf. nota 2 dela p. 111. (7) In ms. xponak.; a insamra aci e ca in MILS, maSdpi,A, HomplA (8) Gres. pentru Albert, orig. AMOTk. (9) In ms. AA KAORla (=la Lior); orig. va fi avut RZ A KOKk sau R cod. dela Slatina. Letopisetul lui Azarie are At. Amuse, (10) Cf. mai sus, p. 113.
www.digibuc.ro
11.
MOINTitICINH
sow,.
a.
AHROKX;
Cf. BA AFIRWWit
in
LETOPISETUL LUI AZARIE.
119
Radul Voivod Inca i-au trimis ajutoriu; si dela imparatul Baiazit (1) inca i-au trimis ajutoriu. .5i au intrebat Birtoc pre craiul les(as)c si pre Stefan Voivod pentru pace. $1i *tefan Voivod deabia au facut voea lui, insa facandu-se pace sa se intoarca craiul pre acea cale, pre unde au si venit. Iara Stefan Voivod priimind cu cinste si däruind pre Birtoc, si daruindu-1 cu mari daruri 1-au petrecut cu mare cinste. Iara craiul nu s'au intors pre drumul pre care au venit, ce au mers pre unde era tara intreaga. *i pentru aceea foarte s'au maniat Stefan Voivod, si au gonit in urma lor, si i-au agiuns in marginea codrului Cozminului. .5i au luat pre Dumnezhu intru ajutoriu si pre sfantul mucenic Dimitrie, si au dat asupra lor si i-au biruit; si le-au luat schiptrurile cele mari crestinesti si crtiesti, si pusca cea mare a lui (2),.... ca 0, vie si alta oaste lesasca. (3) *i Stefan Voivod au trimis pre Bolgariu (4) vornicul, si i-au Mut Tant in sfarsit. *i asa s'au tutors craiul. In anii 7006 [-.-=14981 Malcoviciu au robit taxa lesascá mai sus de Lvov (5)
cu 25 mile de loc. *i dupa aceea s'au dus Stefan Voivod in Ora lesasca si au luat doua cetati: Terebulul (6) si Podhaetul. *i au adus multi oameni in Ora sa. In anii 7012 [-1504] s'au pristavit Maria sa *tefan Voivod, si 1-au ingropat in manastirea sa Putna. *i au fost domnia sa 47 [ani] si doua luni si trii saptamani. Iara in locul lui au statut domn feciorul lui, Bogdan Voivod, si au domnit ani 12 si noua luni si trii saptamani. fail in anii 7025 [=-1517] au [s]tatut domn feciorul lui, Stefan Voivod col Tanar; si preste doi ani si o luna cea dintai biruinta au facut asupra Tataralor. (1) In 1ns. C1A3HICk.
(2) Cf. nota dela p. 114. (3) Asupra acestui pasagiu, v. p. 113-114. (4) Cf. P. 111.
5) Cf. nota 9 dela p. 118. (6) Gres. pentru Terebul, orig. I-91mm ca In letopisetul lui Azarie.
www.digibuc.ro
TEXTE SI TRADUCERI. I.
CRONICA UNIVERSALA SI ANALELE SARBESTI. [G1{41311HIE Eli Minh GXLIIIIINkh COT dAilMil ACO AllbWHIIWO
KMA6116. (I)
flAsim pomi cr,o,a, ciAk popi EHOCd, E1IOCI6 li4HH4H4, liMIHMIk MdMAEHd, AMMAR& 1I4pE,4,4, HAPEAk EHOV, EHO)01 MOAOIrCtlAtI, Mil,O,OrCtiAk "mum, meAlEAk HOkl, HOF ant Elk AHH we tom GkICTk HOTOIlk.
II COrk oyco OTk Ma Mil Ao rioTond ATI& ACMIC. OHMk, mink HOEnk, poAti npiWnika, apdsaltAk pm K4IH4145, lidifilduk calmoy, CAAM Mild, EKEpk illtIMKA, ittAAElik ',am& Pk AHH ikneKolui p4:3NtAFI CE 3EMAk1. Hp CEMk H CTAklOOTKOMITE InkICT.
HO 45dAftvk pram podyi ceporp, cEporck imaxopn, liaxopk Anpor, Anpn eepante.
E% Korn+ CIWItIETk liliTk OTk 4M4 AO MptIM4 ,I'CO,3 liTk. fiRpamk pom liCanti, HCARk YAKOHA, TAKOKk moo, neat Kaap,a, Kim Ak myaMid, 4HpatIMk 410VCE4 ripoporin. th ii31EAE MOATH OTk EIYHTtl. Gotrrk OyGO OTk anpAamoKa riplicEAUTA Eal .3EM4IO ValditlICKOIr AO NC-
pAti icpeawkite OTh EI'VOI'd ATIk FA, ti AO CHOWIAIIIA ICOVTA HAHHHA iNE,
OTk MAMA iKE ,rtoA AT& Ho 'kora mama corAImuf olacame EOM 41001 OCKpkBAklEAlkill OTk 0KplICTIlkliqk Ii11011A411EMIlik. Ek 1111)(k WE ripkwk HALM ICArM, cotrATII (2)
mow% i An.
Ho 101rA+ acE 1141CTk COrA14 1`0,0,01IIHAk a A.m.
Ho rOAOHHA XE diKOAk a An. Ho atio,kk IKE cdmerapk 5 Mak. Ho camerae; WE 114p44ik H Autopit iipopowo, Mild AM4tlAOH0811, sii 11+Tk. Ho sdpneuvk WE l'EAEOHk til AITIL.
(I) Titlul II dau dupli Arc Hy f. sl. Phil., II, p. 92. (2) Grey. In loc de coirmi, cf. cod. dela Slatina cx,s,I (Archiv f. sl. Phil., XIII, p. 303).
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
122 HO PEAEOH`fi :NE 4EHMEMX'6,
C61116 WO, 4+T4 F.
Ho 4RHAIEAECI IE ,0,044 167. 110 AIDA+ IE Haripk ifs It'IITk.
Ho Hawk "XE E44E AIT6 S. 1-10 4,001E
ih'E
E10E130H6 1143T6 .1.
Ho Fncesowk ECA04116 AIM T. 110 ErAOAA IE MONK A'13T6 H.
Ho morit KE Ce1440116. CAAitiffil AITO EAHHO. EBpEE)C6 Si AtT6. Ho TOAig AZE HAIN IfpEn 06AtIA4 Alokrui if Tk. 110 C4414'0114
ME 016A4Ad 410AA111
II 110 CHX6 1KICTK BE:3134LICT1E
136
ITO HAIN "XE CdA101rH4k 11110p0Kk flplEAD1 CHETHTEAKCT130 (1) H 134ACT6 A171644
/ATI&
I.
EklEAETIt mrso OTk cHormaiie ICOVCOBA AO camormomil c7.4tpkTH /Ai% I-0, d 0T6 1104 H 0T6 FlOTOIld Tk ,repis, 4 0T6 AMMA IKE rATH13. Ho CdA101rHA 4i 11,4p6CTB0BA C401rAk] AIT A7. )1,41361A
Al
AIT.
0040410H, C611,16 Er0,
Al Ala.
P0130,14A HI Al3T.
fidd g 411. fICCA Ata AtT(0). LimisAT Hi Ala.
itvapann a AT. Cax0:314 i AT(o). Aodia H d'ET. Evack i AT.
&mad I,4 A1T. GIVA I 43ep1e FB
LVhTç.k).
IWA,C041 .Si 4%1T.
11)C436 sr AT. 63EKT4 1f,4 AlIT.
M4HAC14 liE Al3T. llpH CEA% CA3At1
Citt
13113411T14.
tint= 11 AT(1). IWO,' Ad AtT(0). IW4X43 AACAL1,k F.
IWAKHM dl AtT. IEXOFILI AVIICA11,6 F
[Gela,Elad dl A'hT. GEPO OCA'13111113 HmorcoAoriocopk HAIHHHISA /3% KAKHAWH 31.111EAE, H xpem l'OC110,A,EHh. 3IIdE11 RkICT WT th4110y34pA4i4. (1) La Stojanovió CTAKCTRO.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL Lin AZARIE.
EkmaxT
OVT.0
123
WT CA8AA Eipmaro Rapt E[e]pE[E]rn Ao na.knaaa iorAosa
nasS)CoAonocopwm Co AT, a WT CKOH'IalIa koyca HAMM Hd ,ap rhT, a WT HOti AO HOT0fld ,A)C, 4 WT AU rAWOli. NtIK8)COAOHOCOp 'IKE, no FM natnnwm iEpOrCdallAilt H pa3opwrn, u,apc,r[uo]ua (1) iTE A1T, a nirfreKAE Toro Ai-, IAKO MTH 11%C4)(' AT 11,apCTIla FPO AIA. HO cEm (2) mapomx, Ck 11111 WO, i AT.
ILATaCap, GpaT WO, A str(a). AdpIE, ACOrpHp013 MIA, AT :II. litrp "nepctrum 44 AT(0). li4A4RHC a AT. OzISEHAtiT H uneEpME, npaTa H &Noe, ainAIntma ptvAtviti, IMCTalittla 11,VCT-
a. Aap le HCTtialk AL AtT. ChINk EPO (3), AT IL lipTaeaNk mktimi,k 3.
8013aCTa AVECALI,It
3Epk,
fipTalEFOk AAMOIP&Iikl ii AVIICALI,a. (4)
0001Fik MICAH, AapIE AlOsoAtimitpk atm Ai. liprralEplk, ChiNk AapTEK, MC AT(rh).
firraI0k,
napouran nxoc, iTu atT(h).
HapcIE 4 alT(a). AalfIE apcam "A AT. GEN Oyfill6k aaElaHAp% AiaKEAWHCKW paaopn nvapCTKO nEpcuoE, Apvii;autuE P AtT (5), H WapCTROKa a AT ii s AACA1.1,6, H CKOEPILI CA 11% KA1WAOH4, Ckl AT All, HOICOpHK IE [Bap]KapCKKIX A3k1K flu H KOAtHa EAAHEICKa PT.
E% KOrPli :KE WT MaMa AO aaElanApa AtT ,Epnu. Ho CISOW-IalTh anflatiApowli ErVIITOM H amlanApIEto 11,dpCTK0Ka EITOAOMEH AaPOWA AT A. IITOAOAAR1
tisHAAAE[A]ils All AT. Ilpin CEM ErpEncuidA
14% EAAaACKkl (6) R31.1K
CKAIVEHHKIA KH111`61
nptinicaum CA.
IITOAOMEH EKEIVET ifs AtT. lITOAOAIEH 4sHAOr1aTOpk 31 AT. IITGAOMEN EnnitanTE fir a.kr(d).
(1) In ms. LopeTna; cf, cod. dela Slatina, Archiv f. sl. Phil., XIII, p. 507. (2) S. (= cod. dela Slatina) no nanonoAonocop* 00 toprrnon4. (3) S. math ChM.
(4) In ms. mca; prescurtArile acestui cuvant le desleg totdeauna in editia de fatti; cand e soils Intreg, 11 las ash, chiar dacd e gresit, d. p. sttcAu,k i mai sus. (5) S. %mix At!. I..
(6) In ms. innaAca ; pe
A,
care poale fi cetit si
bJII
mai sus MAKIAMICKM, CU.
www.digibuc.ro
1-ain transcris totdeauna ii, d. p.
I, BOGDAN
124 11ToAonniti itamommTopk
a
AT.
Apoynd EGEprET i ,O, AtT. RUT0110MEN ilStICRWIl 31 AT ii L MICA11,6. 11T0A0,1181 d/Ial r AT. 11A04HApv, F arkT(a). HTOAONIEN ClUIC (1) a trkT. 11T0A041611, NWRItI AIWNIACIE (2), As ivkT. ILEON(11114, NOR/WO AIumilda Avpu, 1713 11T(t). EY, A 440`(0) CEM 111,6pCTRA ripurb EAHNOWILIAACTRORA (3) PATE SIOA tacap ,E, sitT(d) H APhCALI,k 13. CaT NEro;KE H RECtIp11 ripo9TH u,dpIE pir1ICTTII lidtIENINE 3134T11 C.
Ho ceni (4) arroircT HS AtT H 41kC1ILI,
X
1176
imettlneTpor Olrfik1111%. H EMMET REC NORIII1X11 flp%RiE
CHO topcirco, Apvgautwee Eq Arkr. H GliIRIAXT oyno WT amma Ao thigima tikIX AlTornicupc, ,inin atT.
t%
3-113
ATO dIrPOrCTORd
'Immo
I
AT(0) 11,4pCTIM CROEPO
11113/101141 (5) fITOAOMEN-
tIrriCTORA, DO H.31ACT-
11,4pCTF14 NAT CA IIIMTLY. POCHOAk
1101111.
icoyc
XptICTOC WT CBATWA coropopm,x. Iipirn IE flOCAMI GIIICT 11% forAEN C%R+TONI Kertmx-hcifti, WTI1HC4UTE C7.TROpHTII HNIttliEht H iltHTEAEM. COT dAdAitl AO RVIAORItlEtad XptICTOREI .141 AtT. HO airr8CTI -da u,apCTROnd THREVIE, Chitik WO, kR Am(k) H AVhCAll,k a. II%
ii AIT(o) ti,apcTna EPO lip7,CTH CA rocrioAk icoyc vicrroc H EVAPPEACKOE [or'wife] (6) IldtlAT, H k I AtTo topme EPO IIOCTFILIAd WIC paAl ROMIXA CTptiCTIx. GNP IE WT 411A4tial AO POCFIOANA 6%3NECEllid ,..E4sAr AtT.
HO cm (7) raE F whT(4) H nitchwk T.
AT II
IlneulATE Fi
Avhcihu,
i.
kcii IT. H 111IX4Rt. tiorpEne cue ;KHRA. 076 OrGIIIT thinvui Fl AIT H [MTN H HARAd H ItrABIE HA VHICTIAH61 POIIENIE IrdiARAC iWkCALI, A H Fl ANN. CaAWN ,WhCALI,A F tl
ANII.
H
1111TdA1E AT(o) 21.
Otrecnaciaii i
ivkr. H K
rummy wr pnAwlai, ItO THT IT ivkT(.1i)
z
K whrro RapcTsa ero GKICT nt4uEuIE lEpOirCdA1Ti POCEIOAA 114IMEPO icorcti XpliCT/1 trA3FIKENIII.
ii micixtvi F.
1) S. Hamm"' w cue.
(2) S.
114pHilllild H. A.
(3) S. adaoga
no 341(0118.
(4) S. no WAIN 4I ttaprrivana.
(5) In ms. gre§it HHM. (6) Cf. S. (Archiv f. sl. Phil., XIII, p. 509). (7) S.
rio Tneapte tkaperuotsa.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LUI AZARIE.
AOMETTA11 11 irkT H AVkCAll,k 1lEpR
LtITO a H
TpAHAIIIL
,ccie
I.
,E,
Ark CiAll,A.
II
A nvkcAtk.
AT
125
AHApialik EAU R whT II ni ArhCAL1,. /111T0111111 HAAPOLIECTI111111 flA AT(4).
Mow)
A`kT.
411TOHHH AT
i
110410A RI A`hT II ArkCA11,. HEpTlitlalk 113 AHTH. by-AO] AHATE g AHTH.
GEB1fp 3i AT 11
17
41`kCh1/411,.
1111T0H1111, CbJHk ero (1), a Akr.
illaHpHH i whT(o) H hvIICA11,4 i. fIRHT A+T(A) H ArkcAu, . finclaHApz 41441Eli ri VLT H IT rWI:C/111,. A 441T. ALOHA% H t44Rth% id
11/41HM11116
ANIL
AtT. (")IIAIM I /11T.
TOpATAIIII S
AT(t).
AERIE 1
174A H RW401/%141111 114111/11.4H
,E,
if AIT(.11) ii ii
AVII.CAL1,1%.
AVIICAU,A.
Ovnediati ii raitaiiu (2),
CkINI%
El`0,
I
41T.
I1441i6ATE a WkTO.
ItHHAHH, spin' Er0 (3), 5 mill. fiepHATAH A
TaRIET
ti"
AT.
AlTek).
flpom. H 4S4Opi4H
Bap H Hapim
Id
AIT(t) H A AVE:CARA.
II HormepTaH
Id
wkr(41).
A1WKAHTT4H H m41141*(41" epldoirdie aa
ROHCTA (5) if
(4) AIT(0).
AT(1:).
411 wivr. (6) HpH CEM 1:111CT e cuzwp id H1I1dE11. G1T Hz3HeceHi4 xpucToca AO BWpa THI 44dT, 4 WT H4t1e144 MlipOr 11 /1+.TO ,EW111. 1141XX WE CRATkIll 11011CT4HTHH REAHRIII
;
WT11,H Tiii. (1) S. MUM cumpos.
(2) Tot ash. S. in loo de oyamptui ii rmala. (3) S. ICHIJAHA, gpIT amagAies. (4) .7 din ffo e adgogat in
margine.
(5) S. aoarrarrit.
(6) S. ;fa AtTO. In S. mai este stirea despre mutarea resedintei din Roma la Bizant,
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
126 GlaVIILIAK
IE CA REA ti)ma IOtJCT4I1TIlIl, ChJ AITOAt ai, tvcraut -(1) Tom
CURIUM CRONAI itapcTco: HoucTI If ISOFICTAIITIBIOr CTR011ill WA] (2) Bic AlT(d). Ho am (3) if:N.0,141i fIrkCTAalillflik L AT(4;). I IjOylatIll i A'kTO ii 11 mhcAikk.
If
RWIICTALITTIO, iiii Rap-
OvenflaTmaHati ri AT. OVAAk F AIT(A). IFJparridu F AIT(a).
OfwAweif REA(11 lad Si Ala.
CaT 1-10 mop Ao iI-ro tin AT(t). ETophi mtup BkICT L BWIICTAIITHA rpaAdk, i ATO ,EW0A, AftvAtvaa ciA(II)RACO. EtKA 4F CIVATkl WT11,H H. 110 AEWAIVali IE 11,t1pCTRORJ Aparn, Clilllk WO, ER nIT(1).
OfwAwaf Madiu, CUB% fro (4), Ai, AIT(a). CaT ii-ro mope AO P-r0 ia AT(0). TpETIII a:E CRAW mwp latICT F17. f$Eck, kY AtTo ,fu,fi,
1151,
ma,
ikapcTuo
1.1,4pCTRO
11 CR/ATkl WTIAli "E. IE Attirtimt RapcTnot:a AtipladAtI
AEWAWCIA MAAA1`0. 1141.XA
I VIT U S nvhcAti,k. (5) CDT F-CO VABMIA AO kr0 N AIT. IIETR$MT111 1E mtvp BkICT 14% vanHuAtturk, HpH ikapH ntipHmk[ta.k. rAvx
Ho AEIVAIAICIII
iNE CRAW WT1.1,li
A.
Ho AltIplaIdIA 44 ummoHa whia GEA(H)lad HT AT.
Am Manila, WIWI; CPO, a AIM 3/IHOH, WTEU,6 fro, 3-1 AtT. ilHecTecIf pimp (6) K AT. lorcTmak Apalk A AT. IorcTmliau HEA(li Bid Ell (7) AtT. COIT A-10 MRCVS AO 1-10 pR AT(t). ILTw cmtvp BkICT I KOHCTANTHIlt rpAArk, [H Mao] ,sma (8), opH u,ttpu torCTimaut APERIllsli11. &VA IE CHITIfl WTI411 ME. Ho loycTHHH[a]wt. ;HE iOyCTIalk A1AAIN 11,1pCTRORA Ft Airr. THHEOE I AIT. AimapHHIE a AT. (1) In MS. OCT4RHIN.
(2) Of. S. (1. c, p. 511). 3 S. no notirrowrin int a4oc1'eon4. (4) S. Clan. dpICOAIIHIL.
(5) S. it irk-Th H M*CAlth (6) Pentru Anicop.
T.
(7) S. S.R.
8) Data punts e pusä in ins. dupá rut it-L-r(i) din aliniatul precedent.
www.digibuc.ro
127
LETOPISETUL LITI AZARIE.
AT.
(DOH& KIHMAWI: IT
UMW( i A'kT. ROFICT/IHTHH, ChM% EPO, a ,VIIMO.
ILpMt¼'t14 C
meiTepix CII KOVIIHO ittipTHHOX A Avhcemi,A. Ilpil CEA% MN CA cpau,Hriciad ,mgeripopoick mnxameT. 11WHCT4HTHII, ChM% liCHICTIM, 3.1 WkT. G)T i-ro czampe Ao .5-ro pap,.
IIWHCTA R-3 Aivr.
'HUTU CHAT1.1 CM,Wp P.KICT R6 HWHICTMITHH1 rpm+, U itITW ,SOS, upti
Rapti nwrivrarnitrh npaAATini. (1)
ilo
UM
ero iorcTImInik T AT.
CkI11
11,dpCTROHt1
AEWHTIE P
AT(d).
i14-HMap :I AT. Toycrrimiati BTOpIKEN. .5 WliT. (DIMHOrni lidpAdHIE B AtT(.1:). flprreaie IE H dlitiCTACIE i `kT(k) .
IT(1).
OetvAtude i
Am
HOHWH, HHOHOHOpERK, IA AI1'(4). Ilpii cem pIhturhue WTCTMHIHN. WT i H AO CEAt. rpm, orApwam CA ptim o CER1 M I{WHCTaliTIM l'HOEHMEMITH tA AT(n). A.E5, Chltli. fro, 1 AT. RWHCT4HTHH C7. fiptiHOCAARHOX merrEpfx. iipiiiiox ii whT. CDT g-10 c%nopa
Ao ceAnuiro pR ArkT. GEAAtm CHATM c%ntvp BItICT I,A HHHEH RTOpOE, I AITO ,SCqS, I gdpcTRO lavricTauTHINttJ II EpHHhJ, AIIITEpE EPO. EAKA IE CRiTkI OTH,H ,p13.
Ho taviuTeriTturk au II ipmud tiillaukvp if AIT theeptaaE 4 All%) ti ii wkcAu,(e).
3 AIT
H
AIHKAIIA dAtopeti ñ t1T OEW4H, CMS% ero,
ithilcatm,
CkHPA Fro,
Attu:kg.
i AhT(I).
IIIHKdHA GMPOtIECTIIHIH
AZS dpnrkurm
ii 4
T ArkGau,k. H 4 iWkCIAg.
C% MaTepfx cl AetvAtupox. ffe wkrr, H C
caciliciem
4 Arkciau,A. JIpH cux WRHORH cat npatiouteRfe, H HHOHld gpvaili IIdhkl, H niarepe xpunimie citiumt, H CAOCUTAKSUIA CA CHATklAl HITHAW,H, R ATO
AttIKEAWHOM a AtTO H
CRATI15.1X EaCTQHHUlel CA Ea HECA CAOBEHCH4t1
Eacnifie maRFAwn
I
IrkT. Iipti
CCM
pOrCH RpCTIIWa
'KANE.
A741 nirkm;fiApfu la AT H ii AvhcAti,. tinelatiAp%, 16pIT ErG, a" AtTo H 4 MICAH,. (1) In S. lipseqte sp4A4Tt4.
www.digibuc.ro
C1t II GKII11,1% \plc-
I. BOODA N
128
11WHCTANTHH, Chin% A%KWK, ETA AIT((t).
POMAH, MM. EDO, F AIT(e).
limitAmp 4)KA g AT H g mICIMI,. Hpu CEM AdKpA HaHAT 3,MTH Ch% Hz, CHATIH pork. CHATkIM 4,C:01.1076AI AAwriclikuo, u% HOEKWACKWAI CANS rxipoy
ElpE, K AITO ,srAA.
Iw(mmk) umuicxfu A a.k.r 11 g micAR. Bk111(MT OtrGO WT mama m ummucVa "via ,sifnA. HO ummticxiu (1) eacuaff HOppporEH (2) ii iyhT H 'al -MICAH,. POMAH apruponoya 1 AT H 1 m.hcAu4. IThixatia FlEilsAM'WH ,K, A1:C/740 li I AVM. 1(011CTAHTHH MOHOMAK Hi avt.T.
OfwAwpa carpopwAuaa a AITO H ill.H)CAHA CTiSpEll,11 a whT(o).
Ktvnimiti H ATkl;)
11
Ai
MICAH,.
117 MICAU,A.
KWHCTMITHIE AoyHa A AT H g AVkCAK. GrAOKTA, "A;EHA WO, C% ClilHk1 CHOHAtti 5 ,whciAti, H IMMO AHH.
POMM4 ATWPEH F AT(a).
Ailuxaua, CkIH% EWHCTMITHIld AOIrlikl, g AIT. Illiffi4sOp6 HoTswinti (3) r AT(A). .flAEITE HWAAHHH A. AIT. (4) Iw(mmk) HarpOpoAHuil, Chalk fro, AI AIT.
ilIMISHA narpopopau, C6IH% WO; Ai AIT. EltHltiMT 01/%0 WT AAAMA AO UFO 11,ApCTEd AIT fiAEATE, Chilli, AIMIO1rHAEB16, carpopoAulu,
1'
airr(a).
fluApounn uwanum a AIT(4). liCalCIE Arr(E)11% A AIT. clAEATE, BpAT Er0, R. AT. AMP MOrpl.1,84sA0 3 Mali. II HEOrCTpOETHIO BkINEHOIr n rpat, FMCTAWAt
WT HRCm,s,S He LIMA, H npixtum 41poirsu rpaA, H ATO ,,sti, H HOGIXE RAE-
AVE moypRoyiko, a zpotr.su rpaA ApwdawE AITA HE Maim. II e7.3A%XHxMA rp%11,H
HHAHHJE HMAMIIIEHIE 1W1 rpeAt, 11 Honifidps HAHM plIMCKAPO
BS ripvutix «nomium rOCHOAH». HopCTKoHa WE ,CEWAwilik KEA(H)KM, AaCiop, Ala Ill. IW(MIN6), 3AT EPO, AR AIT(I). OEWAWp nwau, AncHapk, Chili% Ere), ,g, AT(4). MI
$Porr". (1) Dupi acest cuvint S. adaogi, kaprrsosa, (2) S. nevi:sports', (3) S. HOTOHL1H,
(4)
In boo de
801'4114T.
irul acesta e adaos 9n margine.
www.digibuc.ro
WE R% norrh c%
LETOPISETEIL LIM AZARIE.
4111)(4114
129
namtvavr WTATit rpm WT 41p0IrC,
R
AITO ,S4'FIS, 11 A4TH MH
113741WAI wnttpawA cAt. 11KAp0rmuk, ChM% AILIVAHAA
4AEW401`4, 110 CZA1p%TH WTI1,4
CTKOIld, ripu nirrpuepct 1wc4.11,,
Muçttiit
u
CHOW10
u,dp-
AIT.
431141HT, ChM% WO, IIIVIEW401`6,
IIHApoKtIK, Chill% [WO] (1), nmewnor,
I
WET.
ITI
Ali%
B% Koynt WT 4A4414 AO AE ,SW1S ILITAKS3HH H HOCHMKAIITHH 11% 6811`k H 114404(411116), aim% ampouniKa na-
Anwtora, 7 srhT. illaKorm HO CEAA, CUM IC 41104(411114) 111411EW401`4,
E AT.
E% TaiKE RptAIEH4 HOCTHiKE CZAlp%Tli 64411011ECTHRA 1'01'0010MM Cp7I64E4i, H oirk CTE$4:1H4, K AITO rsWA, iE [Am.]. (2) II TIMM HO TOM AIHMOWEAWHAI it1TOl4, WT C7u3A411.14 XE Miry 13 AITO T8pum npiatAcquAt 11414111104E H 11FAHAMIUM spoA H liplAwx ituiorii
orpium
k7. 3,111,1Acy.
II
WT TOAH C%TKOpH CiA CZAMIPEHIE H HEOIrCTpOEHIE BEATE
H 11dr8na 110 nrhvrox xplucTImacnkix. Bkiwa KE H TpXCH REA(H)11,H HO 3E414'hX.
'174.A3 AKOHA1 flptWEAWHA1 ATOM WT HEAW/KE TOy1M,H K4M1 1104E nplaiAOWIA, K AiiTO ,r3W1A, HorldIlE 41041'11140 rupriTopacki. CNA% AEC/7TONIC/1r ;61 TEKX11101r CZ, Hp%xvIr WCAIKIX CTOTIM 6% SAIDA%
nivr (=,swn) cympE Repk orpow. i& TeKAE wkTo Or6k1W/1t T8ptvi Kpant 64%K4W111 HA H OVTAEWN. AECHOTA 114 nupinvh, CM. Rs. B AITO ..3W1111 p43C111141 CRATK1 11111SII 4434p :601r11111114 HI111048 H OCA411111 Er0.
E AITO AWHH (3) GhICT Krp !luxe. B AtTo ,,SW11,0 BkICT 11,1M10111% BOH (4) HA A664).16H11 E "'ITO ,stuciA nompwie cAmu,g. II II% TO AITO XOAT (5) niSpaT uotpk 114
11 1109111111.
E Aivro
II,
SWI.3 IIkJCT
H 4A101rpAT4 01r1111,
11
601i HA K000118 KHAVA1111 C
amoypiaTom, nvhcihu,a
4011.
Ct141 644XEIIMA 11011911117E. WT TSpoN nplem (6).
E AITO ,S11,4 ripLatuA T0irp11,H Tp%IIWR. B A.IITO sikr 110664111/A Tcypto Hit 1144XE, norkinoum.
11
Kpen 4t&KG H KWIICT411THH
AITO ,r311.4, p1131111WA T0W11,11 Oyq%ClaICO npaAA
11141011Tal HA 1111110110410.
(1) Tot asa. S.
(2) In ms. mK. e ras; cf. S., Arch. f. st. Ph., XIII, p. 520. Moartea lui Stefan Dusan o pun istoricii sarbi la 20 Dec. 1355 (v. St. Stanojevió, Istnrija srpsknga naroda, Beograd 1908, p. 174). (3) In ms. sawnK; cf. 1. c. din Archiv, p. 521. (4) In ms. topen (ii.pekts) 1100011 ; cf. ibid., p. 521 si Archie.), H, p. 94, sau Stojanovi6, Spomenik, III, p. 132, 139, 151, 154 (KKIrsK, goon, 'um, JiirkuloK Cori) §i p. 218 (Rptia). (6) S. 'nom. (6) S. opium Asicilele A. R. Tom. XXXLMemoriile Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
9
I. BOGDAN
130
E AITO ,31.1,E norkmoum T8p14H Ha noctrh. E AlITO ,su,aI norkme 6d1d3HT &wipe WT AEAMpa 110A anrorporuk, 'hon. ,Cii. E atTo ,SII,A1 IlpICTABH CA rocnoArk EIPPENTA. E Aivro ,31.1,S1 GItICT 3Add 3HMA. E AITo ,su,.3I Furkim EA%K C TSIWII Cp%GCKMA 3EMAA. E Ark To ,SW11 3AKAA morcla BA%Kil H Aa3Apa, 10A. S. E alTo ,,,SRAI AMHpd tHAEIITA oil-maul BkICT.
E At To ,su,na euScIa )coAn HA nononpmo, d writ, HCHOrCTI1K EAWIO /111TO, pdaCliMA na%rapn; H Wil TOWAE AITO 3AKAall 6ILICT HA ncnp8. E A.k To ,SRKS C%3Adl1a GkICT pecesa. TowAe alcro nplcrrann cht BEA(H)lad ROEBOAd Orrp0BA4VIICK61 ItILY(AM110 ample, ral. Ail. E AtTO ,,,S11,6,4 OrMpE 6AAWA 3ETCM11, H u,apk COrATAH pEROMhl nputwria.
B airro ,SII,AB flpICTARH CA I'OC110Ara Mdpa, MATH AECHOTA noprA. 11. AITO ,S11,AA HAtIM AMOrpdT 1.1,dpk Cp%6AE. E AITO ,SU,AE flptCTARH CA AECHOT CTEZISAH, FOCHOAHHk trIMAE41, 11011. (1) AT.
E AITO ,311,41,1 nompvie CAZHII,E, H BKICT TSAiil H serk3Aki snAkaim CA lilli(0):RE 6% HOlpH, 1011.
37, B Cp1A+.
F. ATO ,S11,ME RIACT 3Ak1 HOHEACIIIHK (2). II R% To At To nonammlia orrou
Twinned Arline noA npornengem. B At To ,SU,MS 110pOGH morpaT cp%nae, H npulhun wok II pasamukor. II It% TO AITO 113rOp1 CROFITE H R% HEM MHWI'W Aoruk c%rop.k. G AITO ,S11,413 tiriniun apk morparr C4iEAEpE60, arr. 11.3, H H3BEAE rp%p8pa H AOMS. I/ RS TO AITO orupe KpaA AAREpTk. B AI:TO ,SII,MH CRE3a II,dpk rpsroypa H CTEHLIHA H 10,WM0y', HA B%CITECEHTE. TOXAE AlITO AOHEAE] (3) AECHOT rioprk WT Orrp% Or sap H or 3ETS. E AITO ,311,MA WTHAE AECHOT Hali H3 MITORHIHA HA orrpe, H 1101-1M11 Mild HOBONMAO, 11011. (4) [73.
E A11TO ,311,11 oral WHKSA ME3HT Wit Ha RAdaK. B 4.11To ,31.1,H4 xog 1:4111A noA (5) nearpaA H C%SHAd znpmvs. II 6% TO wkTo paaBH IannSa "minor HA GAMMON 3EMAH, HA IiMOIMMIA. E akrro ,311,111? H31.1AE AECHOT rtoprk c% orrpn, ASnaa nirlaueA, Ha 3AdTH11,01r H pa381.1 minor 110A HHWEM, H onopinuil Torino nononp%Ao. TozAe :KE Al:TO nalum ero TAST H H3CILIE ROHCKS cp%ncnor Ha CIIITIIHRH. II R% TO a.kTo npinam WHAT AECHOT CMEAEpERO, arr. as. (1) S. itonra. A
(2) In ms. mu.
(3) In Ms. A011.
(4) 8. Cloth. A
(5) In ms. no.
www.digibuc.ro
massmoIai jal '3nivzv
JET
g ovi.v
JHIHS'd MINIJOU VV(151 HVV3AVVVH vu .q.adva omi.v atene H1131K0 11!) [9M1180401133Y (i) sldVINV H H3V13011 V13 -33V .tvoiou J 33q4iou 1.3 qmv3E: vaY .1)1p, g o.Lqv subs" edo.X viv'n IthIAOW VH 013dOW H ascvd vwm'o' q.11[4111
g
j
VITIVW *OLIVII3FIV3OU 0J1.11 CHINS' ISNEVd IV(JACIIV
a ovi.v Viens' 3dtv.ko g oiqm Ds' IcIvia 13wX3w
,RIvb
VVAON1111
.st
'a.vd.how
vu 49H030}1 XNA 1fl
-1v1
w3Adu oal3clv'n HVYJd%3 HERM Ityd.1
offINH
-vVvddadv'n
g
vvne
oig.v
,uwXnv (g)
HwHylu
glityd.HAV.11
HVW
"ola
H 9113V
.31(aud)o.La
g ovi.v
AONIVOJ
g
0.1.
aVinsd Ha0d01.1 Idvb JAWX3W HV9%d3 MPH HHIFVU 31111V3Ha H PHHVP1OH3
H
dole HiVall0
014x
011X
HWHIIIIH .13W3(311,
g lq.v
%11
Was" 0.L 0.1.q.11
H Vt1H3Vd 'A0b119%(111111 OVW.OLL
SVOHHH
.11,LVNY,A0
fl
%9 q.11aaod3uvad3t ito '110'ns3m.hochi H %3 (g) oVullloaoll AO'FINFI,LPI3 HWHH13%(1M0 .riaoWdj
VAOHNPI
HJ.VaXAO MIIMVV113 V.1.01133V W.K/01.1 AO `AOMIIHNIII1,911 .H3V
Hvythma
vitom aucvd wdvb vi3wX3tv
V/3 VV(111 'HVV3IYVVN WUND IltvvdH 3'16MM 11 -MI (g) Von WAWV(1.11,39 3 'HmAo.1.3ada 'you!, 1131 11
olq.v ultv.lto ito
4A0VVd.W3H .J.1V .1! WITIFINAO 3LIA0 WUWIDI VJOH31101 v)(avdm ./v3 8Vvddvra H VIVVda VIIVV3IVVVH .17111V13113 H 1VIN!0.1. O.Lq.V HAV131411 V/3 10I133V 41AM H V/JOH30.1 4111.1.01133V 113V 'Via AO 'N(0.1.)V/II 3Va:01 33! 0.1LIV Ha1/131411 IN) %a ZJ, 4113Y nel.11ott H vrnuMi 4f/dPiv VHIKIN AO 4,4311INV9(1 HVW WV3 3Vw.O.L jf (3.1.1.v
3s."
(t)
J II
vd1333 1780(141M
'(g) V3w)(3tv Mau
:I om.v sVns-1 adwho
0.1417
13w.X3w 013d0WV HWIIiJU
II olq.v
iu
13INNI
..hoidoll
'avvevva %am
vvdm
HHVJI4Il W3 J,011341 'dvvvv uwuidii vmv gav33(1 4V1Vd.1
ONI.v
VII
.a3.3
'a
HVIV I
MOW IVV(1.1 j diM .vbvii H
vivvd3i .1mA:ivy 11
0,11.11
vo'us'
(I)
10 'VtantocIS
(g)
.s
(g)
*d
4173WX3W
.1103%fl A011309
*at
11Bo1py "IJI9 %Ds
's 'amp
III 'MI '60.12 `viloowill (g) NI sut osodvcov (17)
sulv'n
HWHICIH
's
O.L
OWVJ 01h3W .LovYq.clu
'i OL ovi.v vmpeylu
terillitu
'os;d3Y .vot g omi.v Vrnsd WOOD Y3WX9W %a ONVOJANIV ii W31(111 VV(JJ .11011113 3YH vu whouou vav3v3i ii DUNE/HUM Vf3 PH IdVrt I1mE3lIPd,L H J.W6M1
g
vi
a 'll(e.L)vra .1 .milori J 3VW.O.1. W0.1.011 3:4; ii .11m,svoi j ndv'n
oaanivnti
www.digibuc.ro
H
V/VV(1:1
ONVI QJ
HIVAXAO
I. 130GDA/4
132
3dKaa. II e% TO AITO IlpIHMH11.11A oyrpe rpaA k1HH,E H flpIPHMILY. alatiottoy (1). TO;KAE AiTO nptcTaim ClA ,O,WAIA Ka Tanoy3mt, itou. ae. B% ATO ,311,06 Hdh yoAT ll,dpk HA GOCH8 H PpeA li11111,E HE 13%3A101` pdTIlo
fro. B " Hypo ,,sitoA 60E6A [Rapid HA apnariact H KIM:AN H)C H 41110;11CTBA MNWra
0y3ATII, noctau 113 flOA NEPO. H carrpE 3110HHHK (2) p76ARWE HE Hif11141/11.11A
H3C1tlE WT HHX, H CKEHAEPA H3 3EMAR riporria, H C7.3AA T4410 PpdA pEKOMILI 601110)C.
F. AITO Mop tumor.
,311,0E
IlAK VAT 1.1,dp6
Apoyr1 norr HA apr.aliact H HAINT TO-
atTo ,su,os )cOAT gai)k MEKMET Ha KapaalAlla H pa3mi rpaA rasa/toy' H
11111+1A MHOrld PpdA061.1 Tah10.
E al To ,su,OH ripItiath 1.1,apk HEIr111. E AITO ,,S11,11A k1611 CIa sstaAa CIATAa C Tpoytom (3), rat ile. II 6% TO AITO KOERd Rapk Ha 1038A1 ,cdCafld, H TdA10 (4) 3APh.IRE MIMS pO4MICK1.1 A,
Kac[aN] awypaT (5) H HO. MI.W3H C% HUM, HA p.huA *army, arr. B
[c]ptAl.
1.1 AITO /311,1113 )COAI BAUM HA CIMNAP% H lIE iipTuaaH rd. II TON:AE airro oral Pa CTEitall BOEBOAa AlOAAaBCKM HA C60E10 3EMA10.
E AITO ,sikup 1101A111111A Tov-pum 1;1418. alTo StI.flri pAT ikapk ME)CMEA Ha CTE4dtItt H pfi311111
ROEROAOIr MOAAMICKAPO
PA, H 87.36palp CA WT T%Acy pa3Osopli orrpwat 611TAVAUKATA Ted-
HE3d lid ATHad. 131 AITO "'MOE 1111ACTAGH CA POCHOAHHk CTE$all, Chit& AECHOTd PI Opril, W)C.
A.
Rapk ME)CMEA HA CIMHAllp 11 AINOPItlil imam rpaA0PdTNk11 i Ha HEM C%NkAdlik H CThIIII HH3A0;611Rk H 001111CTII0 A11101`0 110A HUM HOP0r6/16, HE 67.:3Moxe EPO HO CHM; tIpTATH; lac Ca IllpH6 CA HO TOM 3 IIIHIETU,11 H 01rT71:MHR, flp0AITI10 HACTABWO1r, rip.kAanax.T% EPO TOrpKWal, 11;
wkrro ,su,n3
Kpomat
OAi
lITEdEIi H IlOTJYblk cvqiiliç IliKE 6% HEM.
ATO ,stop, atExaleA itapk nplow Mork orlaueA C% 601111CTKO4t 11 WAVE, Mall F, A Bilk1311T, CM11% EPO, orient Kapereo, stIa]ti AT, H tlEUd, lipATA CH, [-Torun.
sue,
a.11TO
aHaTOATH.
HOCAA Rapk Gald3HT ti)CalaT Cam+ Ha tiEMA H flpOPHA
11 113
II TOWAE (6) A+ITO OirAABAElik BKICT A)CalaT GAWA WT Karl: or
Ap11110110A10, AEK.
(1) S. maims.
(2) Tot ash S., in loc de 3ROPIIIIK. (3) In ms. Tpornom; cf. S. -rpScomk. (4) In ms. TOMO.
(5) In ins. pentopaT ea si In S.; cf. Moxa, la B. P. Hasdeu, Cnvinie din Mtrdni, I, p. 406, (61
In ms. Toromm.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LIII AZARIE.
133
B A.kTO ,S11,q4 )coAi Ll,%It BakI3HT HA PpdA,ORkll CTEitlathi sonoAT AIOAMRCHAN), Ha KEATIO H ceArpaA, H Hp loam Hx. B A1TO ALVA pammum AU-100M athlTOATIO. II TO:KM AITO CHOH'Ia CA RAM AECHOT, HapENEHRI rorpr8poguts, Nd oIrrpEx, all. EL E AITO ,S11,GE 3droymilum Tcypio Aorvurrpa IdRUIHRA Fla CAIEMpERCKRIX
cpeTlx, W. B AITO ,Stl,qS (1) nptcTaBil cAk rocilorA u,4puu,d Pd7 Amini AECHOTA noprA, o EXERT, CUL MT. II TON;AE AkTO 01/THW1 apaEntHe c etncHpiam 11,411pti
Gak131tITA RONCIS HQ CROEH CII 3EA1A11.
B AITO ,s14q3
1141;
apiumlin H C MHCHpAHM ormuha tope BakI3HTa Ha
Cli 3EMAH. B AITO ,su,e,u oympE Kpm 011Tp%Clikl AtaTTAW, H 8 KeptirpdAS aHaiNEFITE REA(H)E0 C7.TROpil CA, MAMid RW C7. RkIWE WrHEHAANa 11113111EAWH, kIR(0)Na HHOCAa HQ COAOAMIT 1N1H, H FlOtiddli IHIATE HpAHMOE (2) H Wp2fiNf1a topcKda, WA EAHHOH WT Rplicofk Kparilmio CX1.11E, H CZL WAU GAH311 WRFRCTIt MICTA TOPO 3Adr1iii (3) CxdpI1tilI H XpdAUllidA111 TCARCHHANI Aunvphimui H C% iia;E RS FMK HpOCTO TM-1;0 NiHRA11.111/NH HACt4111. CSOEH
Arätare in scurt a celor intAmplate dela Adam 'Ana' in zilele noastre (vremea de astazi). Adam au näseut pe Sith, Sith au nascut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen, Malelen pe Iared, fared pe Enoh, Enoh pe Mathusal, Mathusal pe Mamel, Mamel pe Noe, Noe pe Sim. In zilele lui Noe au fost potopul.
Dela Adam pa,na, la potop sunt aà dar 2242 de ani. Sim, fiul lui Noe, au nascut pe Arfaxad, Arfaxad an nascut pe Cainan, Cainan pe Salla, Salla pe Ever, Ever pe Falec, Falec pe Ragav. In zilele lui Falec s'au impärtit pa,mantul. Pe vremea lui s'au Intamplat §i zidirea turnului (stalpului). Dupa, Falec, au nAscut Ragav pe Seruh, Seruh pe Nahor, Nahor
pe Thara, Thara pe Avram. Dela Adam pan& la Avram sunt deci cu totul 3277 de ani. Avram au nascut pe Isac, Isac pe Iacov, Iacov pe Levia, Levia pe Caath, Caath pe Avraam, Avraam pe prorocul Moise. Acesta au scos pe oameni din Eghipet. (1) In ms. ,sum. (2) In ms. sputum, ca In S. (1. c., p. 525). (3) In MS. 3aAtibi.
www.digibuc.ro
134
I. BOGDAN
Sunt dar, dela mutarea lui Avraam in tara Hanaanului pan5, la ieOrea Israiltenilor din Eghipet, 430 de ani, iar pa,n6, la rnoartea lui Isus Navi 495, iar dela Adam 3774 de ani. Duph Isus Navi au mântuit Dumnezeu pe oamenii cari suferiau din partea streinilor dimprejur, prin judecsatori. Intre dAnsii au inceput mai int Aiu Iuda (si) au fost judecAtor oamenilor 7 ani. Dupa Iuda au fost judecator Gothoniil 50 de ani. Dup5. Gothoniil Avod 80 de ani. Dup5, Avod Samegar 7 ani. Dupá Samegar Varaac §i prorocita Devora, femeia lui Lafidon,
40 de ani. Dupä Varaac Ghedeon 40 de ani. Dup5. Ghedeon ail säu Avimeleh 3 ani. Dup5, Avimeleh Thola 23 de ani. Dui:A Thola lair 22 de ani. Dupá lair Efthae 6 ani. Dupá Efthae Evsevon 7 ani. Dupse, Evsevon Eglom 10 ani. Dupa, Eglom Adon 8 ani. Dup5, Adon Sampson. DupA Sampson au stApanit poste oameni Samani un an.
Dup5, aceea Evreii n'au avut sthpa,n 40 de ani. Apoi preotul Ilie au stApAnit pe oameni 20 de ani. Dup.& Ilie au primit sfintirea prorocul Sarnuil si au tinut puterea 30 do ani. Sunt a§a, dar dela moartea lui Isus Ora la moartea lui Samuil 610 ani, iar dela Noe i dela potop 2120 de ani, iar dela Adam 4382. Duph Samuil au domnit Saul 40 de ani. David 40 de ani. Solomon, fiul lui, 40 de ani. Rovoam 18 ani. Avia 6 ani. Assa 41 de ani. Ioasafat 25 de ani. Ioaram 8 ani. Ohozia 1 an. Gotholia 8 ani. Ioas 40 de ani. Amesia 29 de ani. Ozia si Azaria 52 de ani.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LIYI AZARIE.
135
Ioatham 16 ani. Ahaz 16 ani. Ezechia 29 de ani. Manasia 65 de ani. Pe vremea acestuia s'au zidit Vizantia. Amos 2 ani. Iosii 31 de ani. Ioahaz 3 luni. Ioachim 11 ani. Iehonia 3 luni. Sedechia 11 ani. Pe acesta orbindu-1 Navuhodonosor II duse prins In Vavilon, iar casa domnului fu ars5, de Navuzardan. Sunt prin urmare dela Saul, intMul Imp &rat al Evreilor, pAn5, la robirea Iudeii prin Navuhodonosor 519 ani, iar dela moartea lui Isus, fiul lui Navi, 1100 de ani, iar dela Noe pan& la potop 2600, iar dela Adam 4872. Navuhodonosor, dup5, ce au prädat Ierusalirnul i 1-au risipit, au domnit 26 de ani, iar Mainte de aceasta 19, astfel cä top anii lin.p5x5,tiei sale sunt 44. Dupa. el Marodah, fiul lui, 12 ani. Valtasar, fratele lui, 4 ani. Darie, fiul lui Asurir, 17 ani. Chir Perseanul 31 de ani. Camvis 8 ani. Sfendat §i. Chiverdie, frati §i vräjitori, Mideni de neam, rAsculán-
duse au Impärätit 8 luni. Da He Istasp 36 de ani.
Xerx, fiul lui, 20 de ani. Artavan 7 luni. Artaxerx Ma.ra-Lung5. 2 luni. Sodian 7 luni. Darie Nelegiuitul (1) 19 ani.
Artaxerx, fiul lui Darie, 42 de ani. Artaxerx, numit Ihos, 22 de ani. Narsie 4 ani. Darie Arsam 6 ani. Pe acesta omorindu4 Alexandru Machedoneanul, au risipit Imp:Ira-pa Perqilor, care tinuse 300 de ani, F,3i au
domnit 12 ani §i 6 luni §i s'au s'avax§it in Vavilon, find de 32 (1) Bastardul, v60q.
www.digibuc.ro
136
I. BOGDAN
de ani, dupa, ce cucerise 22 de popoare varvare si 13 neamuri elinesti.
Cu toLul dela Adam pan'a la Alexandru sunt 5188 de ani. Dup'6, moartea lui Alexandru domni peste Eghipet si Alexandria Ptolomei al lui Lagos (1) 40 'de ani. Ptolomei Filadelf 38 de ani. Pe vremea acestuia s'au tradus pe limba elineasa, ckple sfinte ale Evreilor. Ptolomei Everghet 26 de ani. Ptolomei Filopator 17 ani. Ptolomei Epifanie 23 de ani. Ptolomei Filomitor 35 de ani. Al doilea Everghet 29 de ani. Ptolomei Fuscon 17 ani si 6 luni. Ptolomei Mexa 10 ani. Ptolomei Mantuitorul 8 ani. Ptolomei, Noul Dionisie, 30 de ani. Cleopatra, frica Noului Dionisie, 22 de ani. In al patrulea an al impárätiei acesteia au domnit intAias data singur Gaie Iul Chesar
4 ani 0 7 luni. Dela dânsul au Inceput a se nurni apoi ceilalti
impkati râmleni chesari. Dupa acesta Avgust 56 de ani si 4 luni. In al patrusprezecelea an al impkAtiei sale, omorind pe Cleopatra si cucerind Eghipetul Intreg, au desfiintat cel dintaiu Impärätia Ptolomeilor, care tinuse 290 de ani. Sunt prin urmare dela Adam pa,n5, la inceputul domniei lui Avgust, dupã letopisetele cunoscute, 5458 de ani. In al patruzeci 0 doilea an al impärätiei lui Avgust s'au näscut
din carne domnul nostru Isus Hristos, din sfanta näsatoare de
Dumnezeu. Iar Chirin au fost trimes, cu sfatul boierilor, in Iudeia, ca sä facá catastihul averilor si al lkuitorilor. Dela Adam p'ara la intruparea lui Hristos sunt 5500 de ani. Dupá Avgust au domnit Tiverie, fiul lui, 22 de ani si 7 luni. In al cincisprezecelea an al ImparaVei lui s'au botezat domnul nostru Isus Hristos si au inceput sä propovedueascä evanghelia, si in al optsprezecelea an al impäratiei lui au suferit, pentru noi, moartea de buna vote. Sunt dar dela Adam phn'a, la inaltarea Domnului 5533 de ani. Dupa acesta Gaie 3 ani si 10 luni. Clavdie 13 ani si 5 luni. (1) Moxa fi ziee Ptolomei Epure (B. P. Hasdeu, Cuvinte din bdirdni I, p. 351).
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
137
Neron 13 ani si 8 luni. Si fugind s'au ingropat de viu. Acesta au ucis pe Petru si pe Pavel, si cel clintaiu au inceput goanä asupra crestinilor.
Galvas 9 luni si 13 zile. Oton 3 luni si 8 zile. Vita lie 1 an.
Uespasian 10 ani. Si in al doilea an al impitrAtiei sale au fost pradat Ierusalimul de Râmleni, patruzeci de ani dupa, inaltarea Dornnului nostru Isus IIristos.
Tit 2 ani si 3 luni. Dometian 15 ani si 11 luni. Nerva 1 an si 4 luni. Traian 19 ani si 6 luni. Andrian Elie 20 de ani si 11 luni. Antonin Evlaviosul 24 de ani. Marco Antonin 19 ani. Comod 12 ani si 5 luni. Perlinax 87 de zile. Iulian Didie 66 de zile. Sevir 17 ani si 8 luni. Antonin, fiul lui, 6 ani. Macrin 1 an si 2 luni. Avit 3 ani si 9 luni. Alexandru Mamei 13 ani si 8 luni. Maximin 6 ani. Maxim si Valvim 22 de ani. Gordian 6 ani.
Filip 5 ani. Dechie 2 ani. Gal si Vulusian 2 ani si 8 luni. Imilian 4 luni. Valerian si Galin, fiul säu, 15 ani. Clavdie 1 an. Chindin, fratele lui, 7 zile. Avrilian 6 ani. Tachit 2 ani. Prov si Florian 2 ani si 4 luni. Car si Carin si Numerian 2 ani. Dioclitian si Maximian Erculie 20 de ani. Consta 2 ani.
www.digibuc.ro
138
I. BOGDAN
Constantin eel Mare 38 de ani. Pe vremea acestuia s'au. tinut intaiul sobor la Nicheia. i au fost (acolo) 318 sfinti párinti (1). Dela Inaltarea lui Hristos pâ,na, la intAdul sobor sunt 318 ani, iar dela inceputul lumii ani 5818. S'avArsindu-se Mare le Constantin in vArstä de 65 de ani, au Meat
domnia celor trei fii ai säi: lui Consta i Constantin §i Constantie, cari au domnit 24 de ani. Dupá acesta Iu lian Apostatul (Calcatorul de lege) 2 ani. Iuvian 1 an §i 8 luni. Ual6ntinian 13 ani.
Ual 3 ani. Gratian 3 ani. Teodosie cel Mare 16 ani. Dela intalul sobor pa,nä la al doilea 52 de ani. Al doilea sobor s'au tinut in cetatea lui Constantin, in anul 5874, in domnia lui Teodosie cel Mare.
i au fost (acolo) 150 sfinti parinti.
Dup5, Teodosie au domnit Arcadie, fiul Au, 22 de ani. Teodosie eel Mic, fiul lui, 32 de ani.
Dela al doilea sobor Ora la al treilea 41 de ani. Al treilea slant sobor s'au tinut in Efes, in anul 5915, in domnia lui Teodosie cel Mic. i au fost (acolo) 200 sfinti parinti. Dupa Teodosie cel Mic au domnit Marchian 16 ani qi 6 luni.
Dela al treilea sobor Ora la al patrulea 30 de ani. Al patrulea sobor s'au tinut in Halchidon, pe vremea impäratului i au fost (acolo) 630 sfinti parinti. Dupa, Marchian au domnit Leu cel Mare 18 ani. Leu eel Mic, nepotul lui, 1 an. Zinon, tatäl lui, 17 ani. Anastasie Dicor 27 de ani. Iustin Trax 9 ani. Iustinian eel Mare 28 de ani. Dela al patrulea sobor Ong, la al cincelea 102 ani.
Marchian.
Al cincelea sobor s'au tinut in cetatea lui Constantin
in anul
6047, pe vremea impáratului Iustinian eel Vechiu. i au fost (acolo) 165 sfinti pArinti. Dup5. Iustinian au domnit Iustin cel Mic 13 ani. Tiverie 5 ani. Mavrichie 20 de ani. Foca Capadocul 8 ani. (1) Fraza aceasta se af16. In orig. dup5, 5818 din fraza iirmItoare.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LIU AZARIE.
139
Iraclie 30 de ani. Constantin, fiul lui, 1 an. Iraclona, Impreuna cu mama sa Martina, 4 luni. Consta 27 de ani. Pe vremea acestuia s'au ivit mincinosul proroc al Saratinilor Mahamet. Constantin, fiul lui Consta, 17 ani.
Dela al cincelea sobor panä la al aselea 129 de ani. Al çaselea dant sobor s'au tinut in cetatea lui Constantin, In anul 6076, pe vremea imparatului Constantin 13rbosul. Dup5, acesta au domnit fiul s'au Iustinian 10 ani. Leontie B ani. Apsimar 7 ani. Iustinian a doua oarä 6 ani. Filipic Vardanie 2 ani. Artemie §i Anastasie 2 ani. Teodosie 2 ani. Leu Conon, Iconoclastul, 24 de ani. Pe vremea acestuia Ramlenii
s'au lapadat de Greci, 0 s'au tinut Bamul singur de sine pan& In ziva de astki. Constantin Copronim (1) 34 de ani. Leu, fiul lui, 5 ani. Constantin cu dreptcredincioasa sa mama Irina 15 ani. Dela al §aselea sobor pana la al §aptelea 120 de ani. Al §aptelea sfant sobor s'au tinut la Nicheia, pentru a doua oara, In anul 6296, In domnia lui Constantin 0 a Irinei, mamei sale. Si au fost (acolo) 167 sfinti parinti. Dupä Constantin 0 Irina Nichifor 8 ani §i 9 luni. Stavrachie 1 an §i 2 luni. Mihail Evlaviosul 2 ani.
Leu Armeanul 7 ani §i 5 luni. Mihail Amorei 8 ani §i 9 luni. Teofil, fiul lui, 12 ani. Mihail, fiul lui, cu mama sa Teodora 25 de ani 0 cu Vasilie Machedoneanul 1 an 0 4 luni. Pe vremea acestora s'au Innoit dreapta
i sfintele icoane s'au pus iar4 in biserici, .i Bulgarii s'au racut cre§tini, §i literele slovene0i au fost alcAtuite de sfantul Chiril, In anul 6360. Vasilie Machedoneanul 19 ani. Pe vremea acestuia s'au botezat Ru0i §i s'au facut cre0ini. credintA,
(1) Moxa, 1. c., p. 380, li oice Cufuritul.
www.digibuc.ro
140
I. BOGDAN
Leu Inteleptul 25 de ani si 8 luni. Alexandru, fratele lui, 1 an si 1 lun'a. Constantin, flul lui Leu, 54 de ani. Roman, fiul lui, 3 ani. Nichifor Foca 6 ani si 6 luni. Pe vremea acestuia incept' a se zidi lavra din sfântul munte, de Cairo sfântul Atanasie dela Atos, pe cand era, incá in boieria de voevod, in anul 6469. Ioan Timishii 6 ani i 6 luni. Dela Adam OA, la Timishii sunt asa, dar 6484 do ani. Dupil Timishii Vasilie Porfiroghenitul 50 de ani si 11 luni. Roman Arghiropul 5 ani si 5 luni. Mihail Peflagon 4 luni si 5 zile. Constantin Monomah 12 ani. Teodora Porfiroghenita 1 an si 9 luni. Mihail Bhtramul 1 an. Comnin 2 ani si 3 luni. Constantin Duca 7 ani si 6 luni. Evdochia, femeia lui, impreung, cu fiii sal 7 luni si putine zile. Roman Dioghen 3 ani. Mihail, fiul lui Constantin Duca, 6 ani. Nichifor Votaniat 3 ani. Alexie Comnin 36 de ani. Ioan Porfiroghenitul, flu! lui, 16 ani. Manuil Porfiroghenitul, fiul lui, 37 de ani. Dela Adam phná la imparätia acestuia sunt asa, dar 6689 de ani. Alexie, fiul lui Manuil Porfiroghenitul, 3 ani. Andronic Comnin 2 ani. Isachie Anghel 7 ani. Alexie, fratele lui, 26 de ani. Alexie Murtuflo 70 de zile. Si intamplA,ndu-se neorândueala in cetate, se scularà, din toate partile asupra cetätii, si au cucerit Francii cetatea, in anul 6710, si au fugit Alexie Murtuflo, iar Frâncii
na putini ani au stapanit cetatea. Si suspinau Grecii vaza,nd turburarea din cetate, si pomeniau pe papa Ramului la cele dintài «pomeneste doamne».
Si au domnit Teodor cel Mare, Lascar, 18 ani. Joan, ginerile lui, 32 de ani. Teodor cel Mic, Lascar, fiul lui, 4 ani. Acestia Ins& impreunsa cu Francii.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
141
Mihail Paleolog au luat cetatea din mitnile Frâncilor, in anul 6756, si acestia au frigaduit sa dea bir Grecilor. Andronic, fiul lui Mihail Paleologul, dup5, moartea tatälui sau, au domnit, patriarh find Iosif, 20 de ani. Mihail Azimit, fiul lui, Paleolog, 18 ani. Andronic, fiul lui, Paleolog, 30 de ani. Cu to tul dela Adam pan& aci 6866 de ani. Catacuzin §.1 Posinclit ImpreunA cu Caloioan, fiul lui Andronic Paleologul, 30 de ani. Dupb. acesta Manuil, fiul lui Caloioan Paleologul, 35 de ani. Pe vremea aceea 1-au ajuns moartea pe evlaviosul domn al Saxbilor, tarul Stefan, in anul 6864, Dechemvrie in 25. Si dupä trecere de trei ani, iar dela facerea lumii in anul 6867,
Turcii au trecut la Calipole si au luat vadul §i multe teri spre apus. Si de atunci s'au fäcut turburare si neorAnduealá mare §i pagub'a prin terile crestine. Au fost §i cutvemure mari pe pariAnt.
Doi ani dupä trecerea Turcilor la Calipole, in anul 6869, au
.
perit Momeilo din Peritor. Pe &And curgea, apoi al optzecilea an peste opt sute §i §ase mii (----6880) au murit tarul Uros. In acelas an 0,u ucis Turcii pe craiul Valcasin §i pe despotul Uglesa la Marita, Septemvrie in 26.
In anul 6882 au biruit sfantul cnez Lazar pe jupanul Nicola
§i 1-au orbit.
In anul 6888 au fost Chiriopasha (1). In anul 6889 au fost lupta cu Trep la Dubravnic. In anul 6894 s'au intunecat soarele. Si in acel an au mers impäratul Murat impotriva Plocinicului. In anul 6897 s'au luptat cnezul cu Amurat la Cosova, luna lui Iunie In 15, si au ucis pe Amurat, primind el insu§ moarte fericita dela Turci. In anul 6901 au luat Turcii Thrnova. In anul 6903 au mers Turcii cu rasboiu in Tara-RomAneasc, si au pierit craiul Marco ci Constantin. In anul 6904 au biruit Turcii pe craiul unguresc Jigmont la Nicopole.
In anul 6905 au pierit Turcii in Bosnia. In anul 6911 au pierit Baiazit sultanul de mAna lui Demir subt Angora, Iunie in 19. In anul 6914 au aposat doamna Evghenia. (1) Se zice Chiriopasha, leoptaxby Tricap, cand Pastile cad la 25 Martie.
www.digibuc.ro
117
I. BOGDAN
In anul 6916 au fost iarna rea. In anul 6917 au peadat Vale cu Turcii tam Sarbeasea. ln anul 6918 au ucis Musia pe VMc qi pe Lazar, Iulie in 6. In anul 6919 au fost ucis sultanul Celepia. In anul 6921 au mers Musia impotriva (cetátii) Novobardo, apoi, peste un an, au biruit pe Bulgari, dar 0 el au fost ucis in acelaq an la Iscra. In anul 6926 s'au zidit Resava. In acelaq an au raposat marele voevod al Ungrovlahiei Joan Mircea, Ianuarie in 31. In anul 6929 au murit Balp din Zeta qi impAratul-sultan numit Cririia. In anul 6932 au raposat doamna Mara, mama despotului Gheorghe.
In anul 6934 au prädat Amurat imparatul tara Sarbeasc. In anul 6935 au raposat despotul Stefan, domnul Sarbilor, Iunie in 19.
In anul 6941 s'au 1ntunecat soarele 0 era intunerec qi se vedeau stelele ca noaptea, Iunie in 17, Intr'o Miercuri. In anul 6945 au fost Lunia Rea. Si in acel an au aprins Ungurii lemnele Turcilor sub Crupvat. In anul 6946 au supus Murat pe Sarbi §i au luat Borcea §ti Ravanita. In acel an au ars §i Scopia i multe suflete au ars intrinsa. In anul 6947 au cucerit imparatul Murat Smeclerevo, August in 27, 0 au scos (de acolo) pe Gargur §i pe Toma. In acel an au murit §i craiul Albert. In anul 6948 au pus imparatul in flare pe Gargur i pe Stepan i pe Toma, la Inviere. In acelm an au venit despotul Gheorghe din tara Ungureasch la Bar §i in Zeta. In anul 6949 au plecat despotul iara's din Dubrovnic la tara Unguresc5,, 0 pap au luat Novobardo, Iunie in 27. In anul 6950 au ucis Iancul pe Mezit beg in Tara-Romaneasca. In anul 6951 au mers pap sub Belgrad si au zidit Jarnovul. Si in acel an au biruit Iancul pe pap in Tara-Roma,neasca, la Ialovnita. In anul 6952 despotul Gheorghe, trecand Dunárea cu Ungurii,
au ie§it la Zlatita 0 au brttut pe pap sub Ni, iar Turcii Vatura
Novobardo. In acela§ an 1-au peadat Taut §i au talat oastea sal-beasc5, la Sitnita. Tot in anul acela despotul au luat indarät Smederevo, August in 22. In anul 6953 au pierit craiul Vladislav la Varna. In anul 6955 s'au asätorit Lazar, fiul despotului, qi fu pus despot. Si s'au cutremurat pämantul de doua, ori.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL Lin AZARIE.
14g
In anul 6956 au mers impäratul Murat Impotriva Moreii si au batut Toma pe craiul Tomas din Bosnia. In anul 6957 au Mut impAratul Murat pe Iancul la Cosova, Octomvrie In 18.
In anul 6959 au murit imparatul Murat, Fevruarie in 4. In anul 6960 imparatul Mehmet luand impArAtia au zidit Cetatea-
Nouá, din sus de Tarigrad. In anul 6961 au luat impáratul Mehmet Tarigradul, Maiu 29, Intr'o zi de Marti.
In anul 6962 au supus impäratul Mebmet pe Shrbi qi au d5,r'amat Ostrovita. In acelas an au prádat si pasa (cetatea) Chisline si au prins pe Nicola Scobalici.
In anul 6963 au prins Iancul pe fiul lui Feriz beg la Crusevat. Si In anul acela au luat Mehmet Novobaxdo si Sitnita, cu cetätile dimprejur.
In anul 6964 au prins flu! lui Silaghi pe despotul Gheorghe la Cupinic, Dechemvrie In 17. Si In anul acela s'au suit in scaun craiul Vladislav, fiul craiului Albert. Si Iancul au biruit pe Impáratul Meh-
met sub Belgrad, cu crAstosii (1), Iulie in 22. In acelas an au räposat si el la Belgrad, August in 11. In anul 6965 au ucis Ungurii pe cneazul de Till Orlih (2) la Belgrad
si au legat pe craiul Vladislav. In acelas an au rAposat despotul Gheorghe, Dechemvrie In 24, Intr'o Vineri. In acelas an au rhposat si doamna Irina, sotia despotului, la Rudnic, Maiu In 3. Si in ziva aceea au fugit Gargur si tarita Mara, sora lui Lazar, la Mehmed beg, la Poarta. In -anul 6966 au murit craiul Vladislav, flu! craiului Albert. Si In anul acela au ráposat despotul Lazar, Ianuarie in 20) Intr'o Vineri, In al treilea ceas din noapte. Si in acelas an au luat pasa cetatea Resava, Maiu in 10; apoi si Golubatul. Si imparatul Mehmet au luat Amoreia si mukte cetäti de acolo le-au trecut prin sabie. In anul 6967 au fost Chiriopasha. Si in anul acela au luat Turcii Smederevo, prin Iulie. In anul 6969 s'au rasboit Mehmed In Anatolia si au luat cetatea
Sinope. Si au mers apoi impotriva lui Iuzum Hasan si s'au Intors impotriva cetatii Trapezont si au luat-o. In anul 6971 au luat imp4ratul Mehmed toatä Bosnia si aufprins (1) Cruciatii ; cf. la Moxa, 1. c , p. 4(16, cristoffi. (2) Ulrich.
www.digibuc.ro
144
I. BOGDAN
si au ucis pe craiul ei. $i in anul acela au luat Ungurii cetatea Iaite si au trecut prin Maciova. In acelas an au raposat Torna Cantacuzin, Iunie in 25. In anul 6972 au rner8 iarás Imparatul in Bosnia, dar n'au putut a iea cu räsboiu cetatea Iaite, ci au fugit de sub dânsa. Si Ungurii
au batut Zvornicul, dar nu 1-au luat. In anul 6974 s'au räsboit impriratul cu Arbanasii si i-au prädat si mare multime din ei au taiat, si pe Schender 1-au alungat din tarä, si au zidit acolo cetatea numitä Coniuh. In anul 6975 au mers impäratul a doua oar5, impotkiva ArlAnasilor si au prädat Tomornita. In anul 6976 au mers imparatul Mehmet impotriva Caramaniei F,d au cucerit cetatea Gava la si multe alte cetati de acolo. In anul 6978 au luat imparatul Negripul (1). In anul 6981 s'au arátat o stea luminoaa, cu cutremur, Ianuarie 22. Si in anul acela s'au rásboit imp5,ratul cu Iuzum Hasan, i au pierit acolo pasa de Romania Hasan Murat si multi altii impreun5, cu el, la apa Eufratului, August in 4, intr'o Miercuri. In anul 6982 au mers pasa, impotriva Scodrei, dar n'au cucerit-o.
Si in acelas an 1-au ucis Stefan, voevodul Moldovei, in tara sa. In anul 6983 au luat Turcii Cafa. In anul 6984 au mers imparatul Mehmed impotriva lui Stefan, voevodul Moldovei, si 1-au biruit, si Intorcandu-se de acolo au d5.ritrnat masa vitejilor Unguri de pe Dunare. In anul 6985 au r5,posat domnul Stefan, fiul despolului Gheorghe, Octomvrie in 9. In anul 6987 au mers imphratul Mehrned impotriva Scodrei si Incercand asupra ei mune mestesuguri de luat cetätile si darilmând
zidurile si pierzand multi ostasi sub dansa, n'au putut s'o iea cu puterea. Impacându-se apoi cu Venetienii si IntelegAndu-se cu ei, când
se apropie primAvara, acestia o deterä Turcilor, afar5, de 15,cuitori
si de lucrurile ce se aflau intr'insa. In anul 6989 au trecut Mehrned impAratul cu oaste dincolo de mare si au ráposat in 3 Maiu, iar impAratia au luat-o flu! au Baiazit,
Maiu In 19, si au alungat pe fratele au Cern. (2) In anul 6990 au trirnes Impäratul Baiazit pe Ahmat pasa impotriva lui Cern si 1-au alungat din Anatolia. Si in acelas an au fost (I) Negroponte. (2) Diem.
www.digibuc.ro
LtToinstruL Lin A2ARI1.
145
sugrumat Ahmat pa§a de csatre Impärat, la Adrianopole, Dechem-
vrie In 6. In anul 6991 au mers Impitratul Baiazid Impotriva cetätilor lui
Stefan, voevodul Moldovei, impotriva Chiliei 0 Cetatii-Albe, §i le-au cucerit.
In anul 6994 au bAtut Misirenii (1) Anatolia. Si in acela§ an s'au sax 'ai§it despotul Vale, zis Gurgurovici, In taro. ungureasek Apri lie in 16.
In anul 6995 au ucis Turcii pe Dumitru Iac§ici la portile Smederevei, In Octomvrie.
anul 6996 au raposat doamna tarita Mara, flea despotului Gheorghe, la Ejeva, Septemvrie In 28. Si in acela§ an au batut Arapii qi Misirenii oastea Imparatului Baiazit, In tara lor. In anul 6997 Arapii §i Misirenii au batut din nou pe Impilratul Baiazit, in tara lor. In anul 6998 au murit craiul unguresc Matia§, §i in Tarigrad s'au aratat un sernn mare, cAci cilzhnd de sus un fulger de foc, ca In
odinioara asupra Sodomitenilor, au aprins iarba de pu§cä, ce se 'Astra intr'o biserica, §i pu§tile Imparate§ti, §i multe zidiri si case tur-
ce§ti ce se aflau In jurul acelui loc, Impreura cu toti cati traiau In ele, au ars. (1) Egiptenii.
Ana tele A. Rom.Tom. XXII. Atemoriae Seq. tstorice.
www.digibuc.ro
10
LETOPISETUL LUI AZARIE. Og1.3f11116 Wh KPfrrll,% 11 dA0dAf1EGIMX l'OGROMPen. COT C%3AAHI4 At lye R NhT0 ,,...SWA3 GoiRTEA1 1Id'li
C
(6867=1359) WT TONh 11130113ROAEHIE1%
AIOAAARCKAA 3EdiA1. IIPMAE Aperoun BOMA& WT orrwpctioti
3EAIA1I WT impamorptium 3A T6inv4t HA AWE H rOCHOACTBORd B AIT(1). 11 COCHOACTBORA Ckffik WO cdc A AIT(4).
II von-Imo-gm norAdil A AIT(4).
H
l'OCHOACTROBA ChM Ero AMMO iT nirr. II COCHOACTIMA ChiNk mormiTura nerpss SI
AT.
II moo Anima npaT Ero pomari "i whi(e). II HO HEM POCHOACTBOBA 6pdT fro CTE,PH .5 NLT. II COCHOACTRORA lord g AT(I). (1) E A.frro ,su,3 (6907=1399) CTil HA COCHOACTRO ddEAdHAp% BOEBOA4 H
COCHOACTBORA ;in NkT(I) H ii nvkcimo. HAIM, Hp7,13k1 MINS Er0, VOCUOACTCOEM B AIT(I) H O, Avhciwk CAM, d Cs nparrom CBOHAI CTEIPHWAI POCHOACTROBAWd IW. norrk :1 4111. KITE. CTE$AH ROEBOAA nparrd CROEPO HA14WA ii 0C411111 ErG, d CTE4AH ROE-
ROM WI
POCIIOACTGOBd
AtT.
H WIVINE Wear PAAB(A) pC01411 ROEBOAA, H COCHOACTROBA p0111411 ROEROAA,
ChM% HAMA, a ATO. FOCHOACTROBA nrrpz ROEROAA, MHZ adeltriApa BOEBOAT, 4 ATO. II AAAE
Wilk Rail* ITAA 01/Tp0M. II POCHOACTBOBA .flonp B mICARd. FOCHOACTRORa ddaSHAPEAlt ,r( whi(e), CkIHZ HATAWA BOEROAT. II nim HEM RAAPOCAORH CIC
IJJVkWCRIMIJEHNkI larp AEWHTHCTI1 HA AIHTp0110AHTCTRO WT HA-
Tifiapp HHROAHAld cpmciatm 3F4Id1 t, nip RddrOtIECTHRIAI Aecnovk PEWIWTH. II Ord IpE 1W. GEA041 Vpt%AL, R AITO ,SIOR (6962=1454) akT. as.
(1) Se poate completh §i nirr(e), cum e in cronica lui Azarie, p. 177.
www.digibuc.ro
fttOPIStTtJL Lta AZAR1E.
147
rOCHOACTRORa (1) GOCAAH GOMM, MHZ anatHApe BOEBOAT (2), WTERZ CT Vialtia BOEBOAI,
ir Ati(t). II wrcttie EM8
ratIN(.1)
neTpz, pEKOA1K1 dpwH,
oy puutH. FOCHOACTBOBA (3) apum 'ff 4VkT(41). II npH HEM HatIA CA Ad 11 TOIrPCK ail. II nO irknomino nptmAt WTC4PIE EMT l'AdK(d) CTE4Idlik ROECOAa. F. A To ,s4E (6965=1457) an. sr, nz RE(AHlikIH) tiE(TITZTO)K, ripTHAE WT
moyHTAH CTEIPH BOEBOAd, Ckitik BOrkilla ROMAN, H C7TB0pH 11pZO0E FlOntiKAEHIE
ild dpWila HA
CEpETH,
Hil THIIX oy Aonxelp ; BTOPki 1106011 CZTB0pH CZ. HIM
oy apnHnoy, H Ilan 117.3MOXE CTE411111 BOEBOAd. HO TOM ME mnpa CA nut 3EAIAA CZ CHATIHWIIM MHTp0110AHTOM iwp AEWKTHCTOM H CZ nomolifix GOX17k HOMd3i1WA Er0 Ha rOCHOACTI30 Ha CEpETH, HAEXE HMEHOIrET CA AACTO
TO AEpEnTaTE H AO CEA. II ROAM CIWIITPH MOAMBCKOli 3EMAH.
B atTo ,30A (6969=1461) mi. I 110140Ena
CTEIVIII HOEROM Cali811-
CliOr0 3EMA10.
B atTo frstko (6970=1462) toH. ITE oympuntil n8wnoio vre$ana
KOE-
BOAS n% rAE3H0 oil- KEAN rpaA.
E ATO ,S11,0d (6971=1463) WA. 1 npLarr CERE rocHoHsvn erAonIx GM.. OtIECTIM, WT KHEnd, CECTpa CEMEIld Kept. B AtTo ,sgor (6973=1465) r EH. 7 1.1`, B tlE(TNATO)K, HZ F1OA81101PH, BZ,HHAE CTE/lIall ROEBOAd HZ KEATiO rpaA H WRCIAE WO. II nirhskicT T8 C LIE(TRIMTO)K
AuipHo, H BZ nA(To)u patio oymputuil H HiVIAWA psarru rpaA mato. II TilK0 Pgaintl GEC Milk, H RitiWA CA AO RE'lEpa. EZ CXGOTX XE 11131A4AE CA rpaA, H BZHHAE CTE$4111 ROEROAd KZ rpaA, soxIEnt H3BOAEHTEM. H nrkilkICT 1 Olr F
H XBdi1A GOrtl H ornporlatim MOAT HZ rpm& II 110CTaRH
AIM RECEAA CA
HAI T8 Haiti H COrXTA npuimanu H [13%13RpdT1i CA Bz IlaCTOAHTH CRON PIMA COrldiglikl, H Tali0 110BEA1 MHTpOnOilliTOM 11 EnlICKOHWAI CROHAI ii nutm
i'Epetvai nadr0AapHTH CM H MOMIX W HEM CZTKOpHTH IM noroy.
B% AtTo ,SH,OA (6974=1466) 10A. r IldtlAT 3AdTH, CZ noalmax GO afiex, CRATki 41011aCTl1pk npiwukrylai coropoAttu,u u% 118111011. E atTo ,sn,oE (6975=1467) NOE. iOr BZ3BirE CA Ivan OIrrp%CKki AidTIdWk
H MAE or Torrporw CZ RZCEM CHAOX orrpuicox, ii nifitimum oy poataiiOWE TpZr H nOXErOWA WO. II Tan(o) nicHlAowA AO MINH. II GkICT CZ. AIWA% CTE$ailoy RoeBoAt H !UMW HOlifiX Hd IlkIX n% GailH ; H nplAdAE IIX GOP% MI pxu,t tTelkuoy HoEsoArk u B0HC11,1 EVO, H flOnliEHH swum Aunvrvu
MHOXCTBO H. II lipda TOrAa ompIaiu GILICT Ha PATH. II TANG BZ3Epap.
c
C
(1) Prescurtat me, mai nainte rwrRoga. Ai
(2) In ms. sotsoAL .. c
(3) Prescurtat mi.
www.digibuc.ro
t tOGDAN
148 THWA CiA
nocpaameilli HUI/ II
ILATEM
ITATIMIAI,
H
FIE
GkICT
ItIROXE
WIIII
aurhxx, Hai, 61.1cT kINO*AiE nk non+ noxix.
II 6% TO:NAE ATO np.kvranti CA rocnoxm erAohN. II no irknomino Rp.hatik C7.A1111)11WA CA dIE;NA8 COBOX CTE41d11 60EROAA C7.
oirrpuntain npaaeat dwriatnem, n Elpe HO czatilpelnI Aonp.kat mpwsa roc-
Hom Hoy' thuncator CTdlii Homo Al if rpam, lid
HAIR. WT GAATS II 91111ER,
67 apAlmcnoH :3einall, 1(11;0:1ZE GAN H AO CEA.
E wh-ro ,su,ou (6978=1470) Arr. li npIHmtnia TAW aumrw d1HOXCTBO H llk1H1A CA C7. IMAM CTEPH BOEBOAd lid A;11p0RII HQ AIIIIHIPIH (1), 11AII3 IIHCTpd, H Horrid 6% CAA 1IX II n3Rer BEC Ild111 11x. II TARO 13731IpdTH
CA cz, nontAom, H npime Ad WCINATkIT
XpdA1 flpix16AT+11 BOr0f10A1111,11
C7.
110,1101p4 no-aam, pxacox Iiptocsimpermaro dtliTp0110M1Td nrp AEWKTIICTA H EIIIICR011a TapacIa li a. Hro Iratemi Maw moHavrnp; H lid at-T(oirp)rill irkxx. 117ia,C tHICA0d1 A tIpViepeli II yell H ATARWIIM ov- a:p7,Tuannyk, CEII. I",
npH apcIalanAporl; hvaca$.1:. Toroaw Myra 41ER. ni HenanIIKIHI Aor.pa
ocidgOd
C%TROpIl
11ElidElICT
A1EXAS CTE41d110A1 ROEROAOA1 II d1E:RA9 r IMAOIrdd BOEROAT, 11 CTE41,111 ROEBOAA
HAIIIII Bpdlidd II noa:exe. II alTo ,su,o,o, (6979=-1471) oirc+..ieu 6 ItICT kat% Atom um c% lierpHaoal tid1111111E0111
timAa CT0d11111.
II
E7. TOW.AE a.Ivro ay. 5 nkicT paanoH C7. pamiraom BoenOAT or colm, H 67.3d10:1ZE
CTEilidli BOEROAd II HOW WT Hidx mummy MI1WIECT110, H RUH CTI-
PORE ero 11%3ATH
111.1WiA,
II 411IW11.1
RIITAX11 TOPA& OrCHAII1Etill
AZE nochn lip. rf%lid10 WCTARH :KIM il
Hea(n)Ka
ladlllat, H-
noalpillhi, AIIIIVIA 6W-
AIIICA H CTAllA AOIVIIIETA.
rrOrOa: AE ANA Arr. EA latICT TfIX.0 REAM (2) HO IIVEll sp.hmih erm c+0,hun(e) rocnommk Hd WIAA(.k).
E A.Lro ,su,I1 (6980=1472) cEll.
11%CEdElrkII,
icl flpuihdk CTEihdli BOEBOAQ
It%
CEBE roc-
lloxAx. Map Ix. WT dIdtlrolld. B d+.TO ,311,Ild (6981=1473) HOE. a pa3AIMI rreikn BOEBOAd Rol1a:8(3) C6010 (4) crarone or MIIANWR, II TARO non)calna H C7. nacapacwat ddlOTk HA peAoyan noeRoAoir, II C%11EAIWE CA TOMNAE ArkCALI,4 iil lid AVECTI Hdp1111,4Edrhd1 HOTON MAIM, II Mr RItIWA CiA F AHH. II WCTd611 pa,a,Sa BOEROAd 67.ct CROA 6% WIMA CR011 H nira:a a, num BOHCROX COOL% B% HACTOdUall CBOH rpm
(I) In ms. gres.
MITHIP111;
cf. In cod. dela Slalina minim, in trad. lui 13rzeski Lipnimi.
Z
(2) In ms. nth. (3) In ms. corectat din Rooms.
(4) Gres. in loc de cne sonewk
CROWS;
cf. in cod, dela Slati na
CROill.
www.digibuc.ro
1101ICKAAIL
CROHAlk
i
In analale bistri,.
LETOPISET(JL LITT AZARIE.
149
1111% iir TOPOWAE 414 M4d npIHAe mullan venom c% nu* 6011110111 Ta HOG Icaci paAora R% KOEGOAa 113 rpm, H ripixr CTE41(111 COECOM rpe,a,a H RXMI 1,E E% Ms H BI3AT rocioxAx paAS'aa noenoAT II oipep EPO ilt affix POCRO;KAA 11 Ii7.Ct ClirElitIla EPO II [MCI p1131.1 WO 11 IMC'h CT hrOnf EPO; H TO1r CATA))101 F Atill Kbillt10141111,a.
MOM MEX. II wnciAe rpaA Amimonliu,i; ii
GECEAA ICAI ; 11 TaNO 13731313dTH CA lc% HaCTOAtall CGJH rpaA Car lancicM, RICa-
pana ',GE WCTalill POCHOACTS0HaTH. (1) II POCHOACTGOna atICAll,k i. PLIA01r.1
Ki SOMME% nontins AO Torpon H 673AT as CO1074 it TkIC Alp Toy.pnon, H 01rAillThltlA Ha BaCapana H p.13nlitil A ero H 13011Clia WO BM h, a CAM HORtfIZE AO M0AMSCH011 3EAIM1.
E irkTO MUM (6982=-1474) wx. I GkICT GOII C%
11,(11141A01rWEal H C%
OrrpH C% A181ITIHCH0H 3EalAH, H HOGKIEMI MUM.
B ATO ,311,111` (6983=1475) PEll. r GitICT Goy (2) Hi 13.1Caolpi C% CHactalll T8pcnklaui, H 137,3MOXE CTE$111 B0EIt0Aa BOXIE10 atIMOCT110 H IldAOWA TOPAa 11E3 '111CM AIHOPO AIllereKCTGO,
11 orcnalprmi GKIIIIA XIIIIH
6E3
tHICila
Fix; T71L110 EAHHOPO WCTAKHWA ilalBa, CHIla Cat: crania; H CT1PORE IIX H C7. nea(H)nmati crartrrpn 1373AW1 NM, Bildp(E) di. MHW.S11, 11:GE H nocInk
E arkTO ,su,nA (6984=1476) 10A. as lifiTHAE gapk TOIrpaikill AlEXMET HI1/1111 li C7. GUM ItOliCKOX CROEX HQ CTEitaHtt nOEBOAi ; II MTHOpli CI tiliNtli G011 or GEA0,11,
GEC CZ nutaui CHAMIH CHOIIMH H tacapana ROEBOAd C7.
HOT0141, H 13%3MOPOWA TOPM upon/wail+ Torino, H ILIAS MCI cotiClia vre4allet BOMA II TMi0 nittnnunt RT.0 it 3MIAA 11 flpinAoumi Ao coriania H Tpxr CW/GEPOWA.
B atTo sume (6985=1477) HOE. if np 1: -MIN CA np EVCRAIIIErnikl AtliTp0I10AHT nrp AEWETHCTk.
Ito HEM, alICALka AEli., flp'hCTinli Alatirotta. (3)
CiA
pinta no-gia aura rocnoxm WT
B AITO ,S11,t13 (6987=1479) nphcTasti cih pan G0X1H
GOPAatl,
Ch1H%
CTE$allii BOEHOAI.
TOPDXAE AliTa all`. il npirrann CA pane GO:Ifia IiH LKtia, A%1I1H atlattlApa BMW, H CTMILHOA GEA(11)likl npicTami CA F AEtik HO HEN. E AITO ,S11,111i (6988=1480) HOE. iTti nptcTanti cia pan no-Aaii HETp%, Chlti% CTE4sal14 goenOAT.
E AITO ,sRnA (6989=1481) IOA. ii 11XICT pa3nott c% Ranaaoy-wem oy puninin, ti n7,3,11015 CTE,tall KOEGOAa, H HOtagEtill GX1111A AllIWPW AIHWXECTGO C'
(1) Preseurtat MITII. (2) Corectat din ninon, no e ters eu cernealit ro,ie. (3) Tot ash in cod. dela Slatina, in We de munrona, cum e in analele bistritene i mai sus, sub an 1472.
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
150
0E3 tIHCAd. TOPAd H inariApl nam eir Tom paanoe. T41111
I CTE41411 ROEBOAd WC-
BAdAd 110EROM R448rEp4 POCHOACTROUTH MOyHTIIIICK011 0141011.
E AtTO sti,c, (6990=1482) mp. r ripihyr opagioria
11
HOC NUM C11011
ilpZR4M1111, RAVId
E ATO rstwin (6992=1484) nip.
11
CTEZISAH
ROEROAd
rpaA, WT
HBAlilid.
ii, e cptA(1) KEA(111i0H), B% 110A01r-
WWII HA tiE(Tcp%TO)R, FIOXEXE REC 4l0H4CTlipk 1101fTE1ICKId AO ROHEVI. ra TO:RAE ATO, 10A. xi, rIpTHAE gdpk 641(13HT C T8p1l,H lid REA° rpeA, H C 111141 BMA BOE110Ad li44011TEplt CL Mori Tt1111, npi 11RAHIN0 H 41411/11
upzeadden; H 110 CEA% dig% I BZ3AW4 H BEnrpaA, EpH reptark H iw(dterh) flpZIOAAGKI (1).
IC% At To su,e1r (6993=1485) CM. ;1°. 110HAE CTEiklik BOEKOM AO iyani; KhAClidP0, H cmpaum CA B% KO4O4IIU. 11 m T041 npIeAouvh Torpum c% xpontorront Aaxe Ao cortmee H nowErolnia H AACTO H 11A411111WA MAMA 110XlIrd/AIPE.
II HO CEA1 riptvreue cia pdG ROX111 dp)CIAldHApHT 1WCH$, Wli. fix Toro-A:Ag
Td, HOE.
i, Gh1CT pd3G0H C71 T8pKkl H C
4ldpROALIE41 Oy 1MT-
AOGOI/TH, H BZ3410WE CTE4S4H ROEBOAd Goaamo MHAOCTTIO.
E AtTo ,su,p, (6994=1486) 4. II
HOCTARII CTEIPH ROEBOAd AlEild natrae 11H3RAP0 AlOH4CTHp10 noyTHIICKOMO1r. 11 110 CEMk Bk1CT pil3COH C yporrom oy Brarapfx lid CEpET11.
II
111`8-
lid
TOM pa3BoH MAE CTEIPH BOEROAd, for% axparm Ero. II xporri PAM WTMEM% OkICT.
ATO ,smil (6998=1490) TATE elm% orrpueki ALITIAWk. TOPDXAE AITd flpiCTdRH CA pdG GO1I1 411111k), awn RE4(H)RdP0 1:H1SA 11
1W(dlilid) 4lOCRORCKM`0,
WTE11,%
een(e)earo RI1A3d AHA111TpIA, MiEtEd CTE4Salid
IROEBOAkl.
E AITO ,3A (7004=1496) 104. as rErkvrami CA p4G coxfil itAeluiApo, CHIllS CTE4i41id HOEHOAT.
E AITO ,3E (7005= 1497) 11%3ARIGNE CA RpdA A.LAcnki dAGEpTik C% IMC1M11 CII444111 CHOHAill MTN Ild CTEiPlid ROEBOAOIr, PAAPOAA km(o) rpwr 1141
Torpu,e, RZ3ATH PpllAORE REA10 H ReArpaA. II HOCAd CTE41411 ICOEBOAd npoIIIICTIpIIHIc4, C%
THIi HEA10r CROH HORAHapli, TWTSAd norotlieTa H kaid
II AlliOrk14t11 AdpmH ; WH IE kIT livk H WRORd 11 nocm AO 4110114; npfHAE lid corganceid rpm 11 WGCIA EPO, H pnaum EPO 17 HEA(Emi) (2), 11 111111T0WE Tarim& OTeithie :KE GOMM mpd CROA KOHCRd 11% p0A1411014k TVA`, Td:RE IIPIIIAE EAlOy 110410111 WT 'yawl; 017,ACIAPO, 11:NE 8k spin, A.I;Aceom8 Rpm°, P.r TkICAlp, H CS HHA111 uk ROEROM dpACIClikl IllipTOR, CHAT BEAHRI1A111
C141 WE
(1) Sau opsuunasm, eoreetat din -sk.
(2) Completat dupil analele bistritene, Cronice inedite, p. 45 §i 48.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
1St
cmikna ROEROAT; H pAASIA ROEBOAd uhF (Wild EJ16 110111011.1, II WT u,Apt unkimiTe npinAE mor nomolp. II Imnpocti !Blip ron CT RO:so Aoir E-11:5 0 MAilipENH
;
11
POCH0A11111%
CTu4dII
ROEROAd EARd CWITOpli ROA Ero W C7.4111-
pill, FIN. Mai CA BpdTHAII HATEM I1iEF upTigowA. II cruller' ROEROAd stinroCTHlik H Avow' RlIpTOlid Ch REA(H)likIAlti H 4ltiOrk1M11 AdpAtll H syrnoirc-rn Ero WA CROd CH. II oven NE nmnparrn C TtiliKAE FIXTEM HAKEE npInAE, IIN. 11.MKE ik 3EMAA Om. Toro NAT pa3rnine CA CTE$M1 ROEROAd H nom El% CAA IIX, II HOCTHP HX BBC (span KO3AIHIACK011 ROrli0111111H, H 13%3A1' Wad Ild HO-
MOII16 H nrktincrospo EPO AidTfplt 11 CRATMPO REAHEOAIWIEHIllid Anistu-rp1a, orAdpnum lid MIX II ptontfula 11X, H REMiK Cttl RItICT WA MIX. II nitAmix MNOSH REANIAMI WT lhHç, H WA3ATH BKIW1 REMlliltI CEkIlITH lipdAEBH II REA(H)likl noytemk, Fro.
II npinAE RICT CTE4St11101r ROEBOAI, !ARO rPEAET H Apoyrd BOIICEd AliACEd, N POCHOAHlik HOCA4 IGOAAOIrpd Anoonna, ii HORN IA' M Ii01144. II TAKO WTHAE (1) HOCINIMAEN lipdA; CZ. Ald411,111111 hliklAIH CROHMIl EARd CH(d)CE CA.
E AtTo ,r3S (7006=1498) fl1t A. AldpliOMIk MACRO(' 3EMAIO, MIME MInnpnlp. II no aix HAE CTE4SdII ROEROM WA AtACKOIO 3EMAIO H
Wild 1TE
flAhlhH A H evaiwr ir rpm, TEpEnort H
110AX4EU,k, H CCKE:KE HX, H 111HIREAE
AlliWP61 MOAT BS CB010 3EMAIO.
E AITO
,311
(7008=1500) mui
i1
npkeTdEll CA Nue noaa4 mapia,
rocnoxm NA8Ats noEnoAT, H HOPpEREild RIACT R% MOlidCTlIpH H8TEFICKWAI. F. NkTO "31 (7010=1502) 1.10A. KF IlpliCT411111 CA pLIG B0d1Ii IldlICIE, MINH/WEN FriTEnciad.
Ess TowAE AilTO flpiCTdlill CA pan noaan AorcoennK dHAONTE BOAC8F1 (2)
mfr. A,
BTO(p1111)K RV. nonoynotpn.
F. AiTO ,r3131 (7012=-1504) nykcAtvi IOA. B HpiCTMIII CA RAdrOtIECTHRItl POCHOAH116 IW(M11110 CTE$411 ROEROAd, MN% ROPMIld ROMA H IIOCpIBEH MKT RT. 4101111CTlIpH WT liEPO C7.3Ad1111tAl, KY. IlOrTHOH. II POCHOACTBORd (3) Si3
AIT 11 if AdiCAU,A H F rieik(em1). II no CTE4ent ROEROAT CTd IItt
OCHOACTRO (4) Vella EPO COPAdilk ROEROAd,
kcAIl ii F NEA(Emi); ii nptc rdliti CA B AilTO H POCHOACTRORd (5) Ri AT II , ,..31iE (7025=1517) Ml. ITR, H norpEnEn BAICT KA IliTIINCEWAI Atonacrupki, WA BEMill,111 npluiparh, W AtandA cTpank; erk.maa (I) In MS. WTTHM
(2) Cuvântul RoncSH e adaos in margine cu rop. A
(3) In ms. rum&
(4) In ms.
rnrico.
(5) In ms. rirraoK4.
www.digibuc.ro
Eissoy 114MATk.
I. BOGDAN
152
II no HEM CT 11& rocnoAcrno ChM% WO, ALACAr CROEMON" EAIIHOIIMEHHT, liCARt1 BOEKOM MAAATII, an. 'Tn. lE B% i AtTO POCHOACTRA Ero, at P. mrnopil npvalof font:n.014 HA 11pORAATKIX TATtlpWX, MEAN HpO[r]TOM H "II0XpOM, H noatolpIx 110:1;LIE H MOAHTRAMH nrknliCTSIA noromaTEN oyCTE$4111
rIpT1, T011011111 WT 11H)C AMON) 4U1OkCT1O B 4U10.911 6E3 '111Cad, Ha CSIHII H HOCt'IEHII BhIW
H norp1:3otn/A iw .noKrk, fl4A0WA (1) H norklnowA,
GO:RNA% PH'IlBOAL H OrXBAILIENH BKIWA WT HhIy AMOSH HAIIAAHHI411 11:111111, H HOCASWA WT FIXIX Ic71 WIIp7LC 14410E4% H RpAAEMIt H BOEROAAAL
GIA IdiRE b 3,11,6 W[T] HXICA;E(2)11pIXAE H&C CMIHCATEATH 1110GOMAGAF17,CTBOBA CA H Gnarorionortint C%CTAICAElla BI&IWA H HAMIL LI/AA/DAIL HXIk MIIWPOLIECTH`k [Irk/km/A, a WT HVBE CM10TpOlniKAEHA 1161111 A (3), Ii%Ctil6CRItI HAMA FIECtA0A10, WT GAAPO-
IloApaiNtITEACH (4) mil iano(5). IIpinucn (6) oyno H t%kI, EAHRO HO CHAt, WT CAAOlf AlonoTpoyAlrk lanu o ankentayk CEGE KOCHIAllt, H AO EXE IlpH HaC AT hp U II 14dpCTIfia MBA HAEHHHH" (7) flpIlBAtilEAllx, HE (8) Rld'IENTEAlk pkrropc-rna sklconoinampoyxdin, HM napcnidatk 11013.5.AtHIEMIL HOCIAAOrfillIE, nerpa PAM'OAA H3pAAHAPO, IIIE C%flpOTHRHItlAlk c-rpanmaro, ChM CTE$MIA BOEROAH AonAaro, H TOPO BEAHILAPO
CA0B0110410;141HNtl, nrp piewAtvpa. tIonEArkun (9) BW MOEH x8Aovril, nocAtA1111i11104118 B7. CRAIIIinnonnowhx, cArkonnoAtS AtandpN, o CRAOrilMIX CA BE11.1E)( B% MHAIOWEAWIIK liptAIEHEX KE H Apz-/nant (10) H AO WIC AOWEAWHX, HE 3AGBEllid rponwm nonpwrn (11), HS. AtTOHHCELICTIS nrhAerrH, H AA HIIXE CIMACTBOM OGFAIIIEM CA ALS"Ik. B% UOtIlILY lIONAiiKAVAlpE, MEE AA%POCA0BCT1101r2RIVE AWAaill,EX pfI licnpaa;1112filpE, H WPM 0 BOXIII HOCOBAEHH 117.3RHIMITH CA, HIGKE 0 HaK11331III MaA0A01/11111C PROBATH (12), 11X 0 MIX Cad BAK
GMBH BUCAATII, cTpomwom8 MCA Ha flOA.SX, H CIa oyno ono. lIainrkat -/ne orne OlpipaCHTH CAORA RitIEU,k CAORECH 3AATOHAETEHHHMH H AAVIL HOKE-
AIWA WTAtlITH.
HO ROHLI,H npucnonunommiaEnka% H B7. Am/Komi npicaounparo (13) Vaniia CTE$4Na BOERWAY, MCFV/TAT 11,ApCTRIA CIlVHTIl qp-kcak EPO HAWA, HOC110EK0A4, AlTa CAZdiu,i TOPAA WTAAXIIIS TILIC2KIpd CEAA%000rP8RHA Ii EAHHA
MtI
114 CSIMi MAMA% sunt adaose jos in margine. B. (= codicele dela Slatina i codicele lui Barsov) tirr tixaa. a wt. Hp% C8(10-4141(11WH4 WHIR. lipseste In S.; cznoTootratAnie pare a fl corectat
(1) Cuvintele sta MHcAa
(2) Cf. S. (3) Fraza
f;i i
din -Hbla, cf. B. csnoToSacAorm. (4) S. soronoApazaTi[m]tt, B. soronoApaacrreatu.
(5) Cuvintele subliniate sunt scrise In orig. cu rosu, ca titlu. (6) Tot asi S. si B. Ar trebui npinurkatk ; cf. la Inceputul cronicei lui Azarie Hawrkm. (7) S. H 1111611HHIVA, 13. 11.101HLIA. (8) S. HU. (9) S. i B. noised:in& (10) Tot ao. S. qi B. (11) S. si B.
1101iphITH.
(12) S. si B.
41410A01ruliCTISOIL4TH.
(13) S. si B. notcauutAguro.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL Lill AZARIE.
153
Mk! c8r8nlidd Aec/ATima II 11Topo5 110111E10E 110311(111A1IIE (1) CA lant,"im GTO: pion impel:kw ndAdnAk. H 110 npliTemin IVITS EA,Imo 1101r, lVT pdA811/1 Crp kt1E111% Bk111t, 3Aropcnaro GOEGOAd, Fid HEAV.K£ np Limo onnizoni CA, 11 0G01141 C1T1PE xpncTlarxm,
117.C1HEO
dIpE H npanEAnt, HN HE GddrOtIkCTIIK11 b. 11 IVAGATri. npIAlmix ECO GkIlik apaxEnTio roTon, n cam min o anonidx 110ARIII`k lIE Altidk 110AdraX (2), H W 'ITO XOTtd111E CA (3) nz nrAnonpodsrein 0110111 3111111&111 CAVEX updroy npIAAO:KuTti CA, dm HE GM IpEAphill l'OCHOAk liptAlidpHAk 0111trThlth11 CH011,11 tIdowhicomoniem, X0MTad GW 11.11 riptmerner, CHIT8 41AA0 HpHCHOE, A1411,1141 l'AdCONA AFC110Td, 11:KE HE no Amwsl Hd 4111Tp0HOAHTCHKIH CAN WT dpXIEpEH A10/1AdeClik111X
(4) Aocromit
13%3HEAEH H 11pICTOA GtAorptIACKhIli AO Ii011111H11
oripdamk. G% OyGO 0 C%iwipaul Tim nonicnAolide (5) H 111AGGA2K FIE 1101'011111i, 11 wnonx Au1011 i Cgod clix (6) WTC11(1. II HO Aporromor FldK (7) AT8, HE 13%3(1101` (8) c%TpznITH 3Aonici'd Almendro, orcTpzmn CA 01/%0 1i% 11Hill lI& Epan; H 1111KT0A:E ci oinpoTHRAA (9) CA, H AOCTIKKE FlAH'Im (9) Hdp0t111ThlH rp4A 11X AEWG, ORkItIH'h WT H11X' CURE 30110111, H oncTznA% rpm Gpdlad (10), Chia ii now:1,mm, (1 1), 11 InCEVIIT mcrsoyx.(12) rpm, nondpiiA, II MHWP man WT TXAS BOAt (13), Eldlikl 147 CGOd CII AOCA pdAoyx (14) c.A. HE /111111/r0 NU HO cpIA(l) 1W3[A]nlir c/A Amami npaA (15) C% RZCE2K CROEX CHAOX (16) Ha A10dAtIRClidd aEmit.h, nerrhipe (17) H CTpd1H76111E, GO1'7.111d1111 AOCAMILIE
Tpall
onpotunIe[mk] (18) A7.C.111kb11 AIDA Ifhlik111X .WT Kapcia.ix (19) CaH Ft% CFIX Cliod MIK (20) FlOCTIII`OWA. 11
Da Amp" AECAT H Tk1C2klpdX (21)
kT CEAMKIX HZ flpOCAII
AG01111,H
1101Am/A AIHOXCTGO TliTtlpE WT nEpEnond H IldIldAOLHA nanpacno (22) H GE3 HICTH U1 3E111111 4lOAMGCT1111 H 11011A1111111A 4111MlikCTR0 Flirhtld GE3 t1HCAd,
"iGE (23) n CliOTk, WT nneTpd Fi (24) Ao np8Td, npS'T BEC H weafiA WT likll'AtIA (25) AO venom, H GEC 110ACKIJII CHWT, II mum im3npaipm CA,
LIAOR'klik
MEG GO'rlaH
FICHAV1111E.
11S AECATOE :GE ATO 11,11pCTRil
ropcnkm mdtAI, (ME
IE 1W.
EPO
GE3Gptd1E1ICTRTEA1 3,1t:G7.CHOLIH 113 34-
411111A
311Aui0E,
TpurPaIA% nlwro, topma
(1) S. si B. nostiaRame. (2) S. si B. noAaraA. (3) In ms. KoT.k.usee, ceeace s'ar puteà transcrie xo-riaw, ci, dar pronuinele reflexly, cAnd se scrie intreg, se scrie totdeauna ceh. (4) S. si B. M0A,S,d1SCHWX1a, -14. (5) S. si B. mai corect HOGEC*AORdlik, -Rd& (6) S. si B. fIR CROd HX. (7) S. si B. Mad. (8) S. HI 11%3MOR:f. (9) S. si B. canooTHKAA, nAlarluh. (10) S. si B. spaHTA. (11) S. si B. noatisaat. (12) S. RZCHAT wiri-aoyx, B. RISCHAT HJECTRSA. (13) S. si B. am& (14) S. si B. pamtraa. ( 5) In ms. gres. rpan. (16) S. si B. RI6BARHHil (RURIONI) HOCAdR AtIHICKWH 50441. A1040 Hi fAHKO net CROA CHAX. (17) S. si B. nanAgie. (18) Cf. S. si B. OspOtHlikA16, .114%. (19) S. si B. itommx. (20) S. §i B. flaw. (21) B. Thicatipax. (22) In Ms. HHIpdCHO. (23) 5, si B. lipsecte. (24) B. lipseste. (25) S. WNW., B. RHragd.
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
154
paid CEIE 1imet18A, Er AA
wmikcrsorur (2),
H
Rolm nano (1) CERE
ilk
010101i0d6OET H
npurime 3EMMI ntowecrial,
II
MO -a,
6E3-
3EMAt CEA
Nal rut+, 37.MXTH1I.. (3) II npripax CA CZ. Gomm (4) 11E6H HIPIRE 6/1CAOrld, oy 4%WCTVI, H T44%0 3A.1; A01rW2f. H3Hfaxe, H HNH HE AMIN CZ COBOX (5) 1101`01r6HR.
EZ RE WE AITO KZ CEAMWM ThICAlildM (6) Hal ria ROHM, (7) or x8c,vx TOPO HOCTHWE (8), MI. 4tICAL1,41.
II (9)
OG7'1:16116
AERATS AtTS (10)
topzocTso cvnoy
ceoEmg, rri$eHoy RonioAt
1011110m8,
foxiiom ripitvaimpErmaro MHTp01-10A11T4 iwp ,041,V1iTHCT4, IW C0rkIRClik1H (11) ilp'k14IPAE
C1.111,
11
Bmr0c40nniTE 11041434U1d
flpIEM
CalHiH (12) rpm. 11AIIR1118 lE ropowl teL.T8 Karma EPO, d6P8C P(4) AtIciau,a, AM` CA dAG'A, EMI& WT TdTdPCRI.IX (13) COATMI WT HEpEROIld, C MHOXECTROM 110PANIIX TATApk, H 6E3 GUTH upTHAotun, (14) HHCTpl. p ii Aoarkws. (15) npoyT 14 HPIAWA 111111111TH 3E,11,01 olipwr, HO WIGKILIMO 11X' TOPAd 11CF4X0A11111. 0 HHX
CTEriscal BOEROAd H Haripectio ITZCl`d hid MIX (16) CZ CROHM11 60H H nope3H 1-9c
oyntie 110 R7CxA8. II 8,VIRHWA CA RZ npoyrk H norpihaowik 1371 noxpt, H EM16k1(17) OCT4111A riporouni "ix (18) Aexe Ao micrpa, H MAIO oyTonoLuat WT simuaro EirdFITA; APOIrSTH IE WT 11HX H MIEN Manilla:1H Bk1WA. GOAT41 dAG1. EARd OrTPIE CZ 4141Yh1W1 CEOHANI, oypaiuti H TZ 1W. PAdlit; upo.au :6E MHO 11%3A10PMDA MrPONECTH, ri1wii H IldSH H GE30.1pX461111 WT1.1AWWA H 110CpdAIAEHH AOCTIIPOWA CROHX M'kCTk. ltrn4 POCHOMIr GorS (19) riawEntS :GE
icor xplicT8, 11%3AMAHRWOAIS TdR(0) (20) TOPAA sparwm HAMM. IlpdREAHO 137.AaHHX0A1 II 0 nirkwmix RaptTsTax Al440 AlOGOCAttlWATEAEM flOWICIAORATH. (21)
Ez Tem (22) EptAlaid H AT.% Rapersoseun (23) MA flEpCH (24) KZ 11,d-
purpaAI CEMIM, CM& B4Id3HT4 tork. Tz oyso amp 4NI0:KCTE0 rupck H CHM BEiUlItt, H 13%3ARIIP CA WT KapiirpdAe H fliillE MOrk H OHAV1H CA lid wimairwariti, 114 11,4pCTR0 C04SII1CH0E, AE:KASINEE 114 RZCTOR, H BpaH Gptimx. immopil CY. 11HAW H HIPIT.NRE OCU1, 11,k 1149E 110P811AZ WT MINIX 41l1WWCTE0 ROHN, H IPZ3Rp4THE CA WT TXAS H flpHOrPOTOBAZ (25) CA ETOpOE H flOHAE
fld 1144KT1IFICRACA 3EMAI H riptaa A (26) If TEpOrCdAllAllt, H WT TZAOIr (27) (1) S. gi B. 11%CliK, -um.
(2) S. gi
B. afaMA7.CTROTIT11,
(S. )KHTIAA) CZAIATHRI. lipsese In B. (4) B. Tiampaam., -am. (7) S. KOHM11. MHTIA. (8) B. HOCTIME. iIGHTIAlt
-IT. (3) thlyintele H AIOTt SEAlAt CIA (5) S. gi B. CORO& (6) S. 0 B.
RUPHIlhI.
(9) S. vi B. 1ipse0e. (10) S. §i B. At-
RtTOIrliTHOIA -THE. (11) S. COURCK1411. (12) S. HIEliCAARHbl, B. IlpiCAARMOH. (13) S. greg. Ta-raps.
(14) S. X
0 B. np-IiHmtuat. (15) S. gi B. Aocwkwm. (16) S. 0 B. mfr. (17)S. gi B. IAHKO. (18) In ms. spores.; S. qi B. nporom HXII, H. (19) S. gi B. lipsegte. (20) S. gi B. TAKO. (21) S. gi B. nog er_AottaTH. (22) S. gi B. Taaate. (23) S. gi B. IkaprrRoHaatuo. (24) S. nipm. k25) S. npoolifroTam. (26) S. OB.
(27) S. qi B. wr rxAk>.
www.digibuc.ro
76.
LETOPISETUL LEI AZARIE.
IIOHAE ua ErriiT,
H1p1I1446111.1II
ANICHp, ii Irp.LAT rpm H AtIAAMIEkl H, II R13BpATIM CA tint-
WWI; WT IIEpCk
M110-A:CTBO nu mirk!' N AMA KZ CHOH CTOA Rap Turpm (2). 11C'kilE (1)
155
.11% TpHAECATkIK HAA CEA MIA ivh TkicAlp (3) mmelir CA gap% C8AIIIAINI,
HO mmpwrii mulma WT11,4 cRoero, W r Raptirpma If orcrfam CA mph HO A811ARCTIH ptu,11 H AOCTIEEE E% riptAtAwm cyrpmoti 3EAtu1 LI FlAtIAT 1141HUTH 3EA1Ail IIK H HOHMAITH, H AOCTIGNE AO HEArpem H 4111010 p%RA, H HE BIM K4110 OrIIAAWHWA CA OliTpOKE H HOINOlp 11A1 NE A4111A, Ali 11:3111A0W1A HpOTHRk (4) nepc.vm. HOCAtiKAE CAA114 CA npbAtuwa r..finorpaxAtuff TSpli0A1; H riptihum H, H IIIIKIA rpo,o8ki MHwrkI, H 3EmAia cpamoca (5) riAtmium H B%3RpATIIIIIA CA RUMAT H =maim Al0IpI1 HpI110A0B11k1A (6) mturEpE thun(GA) (7) HANCHEBItl (8) WT nhatorpdM (9) H AOHECOWA HK B% KOFICTANTIM rpm. Toacm (10) AITO HONII 0 rOCiIOAH H Bacapena, EOEROAA 3E/114111 341`0pCTIII,
AACAll,(1 CEO., ii BY.CK0'111 HA EPORI MICA; lihlckJH wpm HillEIMA1(11) Alt1KA1ET, tr,KE RAALLIAWE (12) c WT pll/AA WO (13); FIX KOE ouo riptigiuTTE arkT8 rHpaipaqx. (14) BO CA AIOATE WT NEr0 Idli0-44(15) KTO tapaK% TZA14 ? CTil WkraET.
MNWSII IE H HUM (16) II% TO Kpinvh (17) HOKSCHLUA CA laCTATH NA r0CHOACTE0 TO, pEROAlkIII (18) npuntsH, HAIEHORAHH H 11EIIMENORAHH, MAU AO if BM 1101111110111A R% WINO AITO. AlEXA8 CHA111 H 110 CIIK OrCTLIAIENIIII CA II% toff rut TOA1 pm81t trliwro, C% IIEpCH B0pA CA, OROI'M BHA, OROTAA IE 11011k1RAMIk (19), (20) 111ECTHK;
II
HAA11111I1H hA Hp`k AIAWA1 oyrpxcuadm Optawm, nomowk wr TAO npliligliMA; 11 HE riptcre Aorim;NE NE AO KW1111,A w'r riptAlnk T'kx flp01`011H u (21). MEW R731perrliA1 CiA w'r limA8 "IKE H3kIAWKWA1, a ENE 0 CIIII,EKHK (22) CA0110 AA IIOZAETk (23).
Iterruli-Napor, klEOXE riptApviE CA, AIAAA04101r CTE4u1118 II
-.EHTTA NOM)
npinumpkw ompoil (24) p-rpt oynpaipeA (25), BETK6111 AE 3t1IIHHATEA6 HE C%Tp%flt tu AINWM; Aonpoe pETCTRO, HAc :3WIEN
11%
(1) S. 0 B. narkm. (2) In B. corectat din tkapnrpaA. k3) S. si B. (-zip); st In loc de oicr e gresea15..
nrhAprournix ripmTpHAICATHK HdA CIAMIddit AtT
mIcduIk
(4) S. si B. npeernws. (5) S. si B. semnif cp-kmona. (6) B. nplinoAosmax. (7) In Ins.
Hd,
S. 'mum,
Ni
B. Hd. (8) B.
HalldtKERH.
(9) S. si B. 6-km, stnrptm,a. (10) S. Toro:sAf. (11) S. si B. cornet HAMM., -mi.
(12) B. noimawf, corectat din ItAd'IdUlt. (131 In ms. gresit pw wAa e ; cf. S. si B. WT ()Om fro. (14) S. wrnpaillaks. (15) B. ono. (16) S. si B. HNH. (17) S. si B. npimio. (18) B. pa:motif. (19) S. XX
(21) In ms. gres. nporomf H. (22) S. i B. annwaxs, -fax. (23) S. Como nommmk. (24) S. mai corect no ofx.AnkIX oTerpow, B. nplatxpplax $n-polo. (25) S.
§i B. 1106116dINk, -am. (20) S. m.1,0114111.
si B. xerrpt ospamado.
www.digibuc.ro
L BOGDAN
156
antronwlw
FISCHTCTHO (1), 3.11111CTH AMTVE, 11 MOWS HS'AM rem l'EO nopoAn ;
H HZ CHK GhJHWEAI HAI, WTC INS CTE1111111 HOSHOA,d CAAR* KATAIANA crlowo Kinno
;NE Ii npznonaaareat cnoero (2), naimin,asataro aim* (3), Al hCiMI,A el. (4), HZ X'InAlATHCHIdX ukapcKhix Anop.19c, HZ Th1CAlfl AK (5) atr CEA/mix 41
EAHHIt 1{%
TpHARAT111A1 (6).
Toxa,e XS. HARM At TO, CBI. AittaKti, 11%3ARIIPOW CA HA CTS$AH ROEgoAT (7) enapcn H ErENIOH11 (8), HHATH (9) 11 C1%TpA1111 (10)ii NEC cnrranr (11), um EWE 113A1ETHAMI1 (12) WO H3k Raperua. 01'E4san Al noEnom, NH WI` HAW 410410111k HAVI4A, 11Z3Hp7:KS HA POC110,1,4 (13) HE(1AA CllOX, WKS H A01/11N. HA MIX Aorot (14) PFAU H pa3cim tI CACAGAA1H HAIlliKE (15) Ric!' CAM KZ CCI H ukaperal, HH)Cdgf All1A1.1 HACA l'AOHAW A 1103A1 trtmorm cnoux MICT, n HUH HO 110101141.110 DOW110 HZ Toy-a:Kink]
OITZCTHIIK (16) np ha,+.atx
crpanax lIIIOTi antunnu R111111A.
E a.hro ,31113 n3nn (17) creitan noEnom Ao A ridcacquk (18) nepck, OH 041 FIOA nporra Or rapacz6u, (19), Almixupim (20) nal wr WV; H AliAAH (21) WT 1111X 3EA1A111. CRON. 1111AWA.
E7. TOTOS H TplIAECATOI AITO u CEAA1k1A1 (22) TkICAlpdA111414 HOCTWAZE (23) 017117.CHAd 3EA1All nycHof MHWAXT110, H 117. TFISTOE AITO (24) HORZHITAA HO140pliTH HAI poAoc (25) CZ CROHAI TpZHAATHA1 (26) CAlloApZ:411,611 coirATHA4E14WM umEm (27), H CAAll010 HpAAllit (28) 14 RZCE HOlitiCTRO (29) f ro nooy-
elEFIEHIE (30) nonapnkim prrpurno[m] Ao HONDA H3R11111A (31), ii attloratt (32) tkACT 3!AlAt TOA HAI1111111A, H ROrAN. tyttuntim rpaA p431111111A (33)11 137. CHOd 41HplIH HAN (34) wrnAounA. Or (35) TOAH OlraO 4111WC8 HEOIrCTAHORA611.110 (36) HZ .3E111(411 TOH npupacrE,
WT C hRfpil [fAIHIOA10111 (37), w
3d1h1Ad IE potrroati rp.tneat RZCTAT11. erZ 3AIMAHMAI OrliO, HI411111,11H (38) Ck111, 1111191W 4EpAtlHdHpX, CAChl Apza;axx cA, C7. CIcfpIlliAl (39) Na, orpmn. 11A141.1 Ck111, IWAH7All 30110AI, FAIIHOHAEA151111k111 fro jA3k1lik 110/11ArddlILS, li HO RphAlE1111 "4:5 (40) 11A14 (41) liZ EA11110Ali
WT HhIç WT (42) or'px nptAawA (43) cA, lc% Apiroator ;Kg WT CACk Fyn(2) S. si B. lipseste. (3) B. apstipt; in S. lipseste. (4) S. si B. n . (6) S. 0 B. TpHMCATHM. (7) S. HOIROM. (8) S. 0 B. irtatona. (9) In ms. gres. H H4HACTH; S. i B. 1111411J. (10) S. qi B. caTpuihi. (11) S. CHrIOHT, B. CHrMIT. (12) S. §i B. H3MITHATH. (13 S. Fora. (14) S. lipseste. (15) S. cawat axe. (16) S. si B. OKIISCTHWK. (17) S. pd3EH. (18) S. 0 B. THCSHIlk, -amp. (19) S. 0 B. rapacaotrwa, -asa. (20 S. si B. MHHOrAIHHM. (21) S. 0 B. M4Ahl. (22) B. Cfol,MHAI. k23) S. si B. HaKhl HOCTIWHI. (24) S. it rprila alcro. (25) In ins. gre. paa.oc. (26) S. si B. Twain-hi tt. (27) S. si B. lipseste. (28) S. 0 B. spaa.k. (29) S. si B. ROHHCIC01. (30) S. si B. KICVIEHIHk, Rs134610141. (31) S. 0 B. 1136611WA. (32) S. 0 B. AIHOI'd. (33) B. passistabs. (31) S. si B. Ham. (35) S. lipseste. (36) S. si B. -mho, -mai& (37) In ms. lipseste (1) S. si B.
HEMITCTHO.
arkmaa. (5) B.
Tide/WAX.
ta,aloomoir; cf. S.
(40 S.
i B. (38) B. wk.-.upsat, S. cs
[Ha]HtlAtiklAtH
OlrE0 H-1:41H14.
(39) S. si B. ctsepahm.
i B. lipscste, (41) S. si B. nam. (42) In ms. gres. apt wr. k43) S. qi B. thiamin&
www.digibuc.ro
tr1OPISET1.1L LtIL AZARIg.
110.1111111A
CA,
11
HUHN.
151
(1) Atia:Aor MON. pdT CH.CTQH1P111E, KEA oyno
w him n.hArioe. B AtTO iA np7x8 CEAinklx T1sICA111 (2) rninno MCTti CTE41/111 HOECOM CH. MEN. CROEX MON. HA pitASIta 3inwepcicaro HOEKOM, i wainix (3) MAE/LEH, nwlarh H 110;KIIPLIX (4) Ao Twinopa AOCTHWE (5); ',morn NU ROE-
KOM lIE Apotix (6) cznpoTHR CTATH, 11M 0 Amp+. HOM01111 CA; CTE4id11 ;NE HOEKOM HMKINITH CA.
Toroxm 114K1.1 Mad, 110 GE3'111111.10 W1PhX, C !Ilk" HOEHOAd .3EMIA FIX, ECM. CX1p0r, nocTirdu (7) H nponAE HE IHEI1WE wino nuxoT n turr TAAS nwmpaTn CA 1IEA.V.P6 Wh TiAl 110CA, RH. HEM;NE 0 XOTHH II NitITIE CEWH'IA, R whTo ,AnE, rwhcAika PEN. TOINNRAE Matt H MICAU,d, no arrninnErino smut°, impan GlaCT KB ROE.ROACTIA HETpk 910AtIkIll (8), ti iktipcTnie (9) II% Ii010111 H 13111111,EA1 ovnimHIM, 0 HEM:KE CAM WAWA% HpIARApH. II C% EAHHk WT itmATH npncnofidglIATIltIVO CTE$A114, C7.171.HEF1 klliCGKE tPlIPAE CATHAIIIllik 110A C1lAA0A1, 11
lin ItpixTow1; unTna EPO OH11111141
C11111(1'041
Nal
AocTonialni; wz3HEAEn H
EilE041 nmroAtITII npocidailm, pxnoN. tnnE H 6110ylia CEPO CAOHO 11113)C0
(10.)
(11) Ito on)coAA (12) AITA eAtilloro ovno (13), nipavdm (14) au HCHAI.11 Tow cxtium (15) cfAmopo HAT II Tidumyk(16) panno H FAIR& np0111116.1*, (17) CA, WA ii TO110;1:AE (18) AvhcAlke, 1101,-,KAE Ji iindeum. 4EH., oycnE 0 F0C1100 R71 CTdpOCTII Armst ukapaikm 1104143ATEA H AlOAAARCRId (19) OrIHTEA, nwrpo111AAK7CH041'11171i.
IIOAIIT Et.p ,O,EWNTIICTk, 6% CROEII EALOy I1dCTHi, WT BONI MpORANN/JII EMS' (20) ;nApIckni, npn E01111,H HEAHliklAI H arrEACKIdA1 onpit3ont Urfa-MENORAH GKICT (21)
,o,EtvAvvpk. /nu ROMP
H.1;A0nk
elpE
ii (22)
KTO
1111k,
RET)Cdd
ii
(24) H3RlaIik ii .uivra (25) nirk-,KAE WillECTRIA EPO kr/HE
HORdd
(23) Ao
110 GOSI 11C-
lipt1H1111. CaT AllitlAkiX BO HOETEH R% MIONIICTA WT Aonpt cznIAAlpinx (26) AonpoAtTEAEN H CRIAITEACTRORAX, 11 (27) II% whmERRom iroymEncTnt AIT lioTpoyAnnk nE.3 Alma 51(28), H 1 rumaini (29) Ennclionfn 2 1lC1lAt1k C-
(1) S. qi B.
RADIX.
(2) S. rwmpa, B. -gm.
(3)
S. gree. Arkrrin.q, B. gree.
MJACHMC
pentru
AIACHLIX. (4) S si B. noacaraia. (5) B. 4,0CTAIM. (6) S. AOSCHHAlik. (7) S. ai B. amrk 'FOX.... no(8) B. tHOMIldH naTps. (9) In rasa. ['Jena& (10) B. winomt. (11) In local medal pasaj S. are: Itaperao nrrpa soasoAi (title). Toroaw 4Vr4 H Adicemta, LA.21'040110 soatho, H4CT4 Hd rocnoAcTeo rocnommk nrrpa !WHOM, CbJHk rrdparo CT4dHd ROEROAH, or xpanorkatawraa smote- nicra H HOAId34H ChICT pfilroM nrkwcpailuaaaro Atin-pononwra lafp AftIVRTHCT4. (12) S. si B. oslo,yk. (13) S. si B. oyso dierd IAHHCWO. (14) S. $i B. Atapcickaba. (15) S. oraptist. (16) S. i B. Thicialli. (17) B. npounicara, S. IlpHHHIRdid (18) B. Toroac(i), S. Toro. (19) S. si B. MOAMTICICIdH. (20) S. si B. 1ipseste. (21) S. si B. Eldrik, 61.111. (22) S. 1ipseste. (23) S. NORA. (24) In ms. gres. a' 40 Koaaa. (25) S. AtH0r0. (26) S. §i B. csslit.tivilix. (27) In lee de u cirkAtTeArritocax ii S. are CAPATIACTRORMA, B. CTLINCE.
CIrkATEACTROltall H. (28) S. are as wkaltuotoraa Hroymnirrrli dup6. :IL (29) S. HHH:HiH.
www.digibuc.ro
t. 110Gbfai
158 NAILING, H lid
AlliTp0110ANTCK0A1
npicToA.k
i
ii ii Atiximi,k (1)
MGA11311,
AOROACTMORAG, 117C1X KE Atm TPLIEHTd (2) HME W xvicT h IIOARHI'd ECO H WM/ H3AHWHO (3). Ii o[T]nik,e AAU111A1 (4) HATEA1 WTE11, 11%C11011TH (5) TpgAWA1 1111dREAllk01 AiMP WT npitHEAndro afiAT4 (6). II Aa MINTOWE 3413pHT u CGOEPO Aorconne[ro] (7) tyruot II orurrErrh ono no-
xnamin, mirk (8) GO H MIX Aonpt CULIJCAAlpHX (9)
Td HORdd H3HO-
CHTH. flipE GO 0 mwhinnnx nimtdrAmplg 1111Cd11710 nrhAtiNdi BE3AIAEH (10) ECT, KOAA111 ridLIE 0 RitICOLIdHWH)C (11) Tramming (12) cih? Echuo H 11111BMAET AOCTOHHk. rAE WE &3 IIlE WT Aorconnkg EPO CAW:EC ra11,EA1 Ailli0A1 HANAMAEH H LIAAOMOBILI thIla3dH, HE nonotnErino GXAM HOli0XE [OMEN ANNUM pane, Cilipti Mai (13) TAMIL Pk, HE H31dEtHlik TpOlrA Ero HAM LIKCT H ALIVelia AOGAECT (14) lid CHIT 113BICTH (15), H WTH,g LIAAOMOGII,S EMWO no cnAt WTAdTH. IIX C1& 01rGO IMCFAIINO, HORVIEPAd KE WT Tp01raeKls. nouti npTAT. GRATOnOtnilillan (16) c% WTELI,% lA 1111MEILk nrhnoAontrh CILIF.TAHk GkICT, 111% Atonacmpti HWE WT MAMENCTGA now C7.3A0rxEri, Erom MOMITILAMH WT MOT POCHOAk Ad H3GdRIIT nac, d411111.
HO ATI WE EAnnontoir (17), :3HAVIL C.V.WH,110AIIHWE MIT% GOEROAd npxHIE pill` Ild
Cdl
ill, 01/TpiCTIM 13101,1, H pa3A.Imn BOA MA lid
HAMA, H riptunAmE ropcnkinta ,L1,11'h4ld FIXTEAld 11 AOMEA[WE] (18) IA
AtAWM
ABA
opt-
H Mild3HRWE CA c% cTarlanunnanin (19) nx COMO H onamo, H
11X
110 GUAM; CAN8A11 nont:NAEnn mum, H N3M111114111 opx:tan WI:WM\ (20) EAHH WT Frown (21) tg, H HWE 11% HEM OCTVIEAlk MELIA IMC`IiX AO KWHIJI,d 110C.kliWILIA; H 11%3Gridlil CA WT TXAO1r, HETIA ROECOM 110ApAGLIFIlilikl 01rCTp0H116 11X.
TorowAE IldH AtTd, fort. AVILCAILd, no nmErato rpm+ nykApEnEmtwo IWAHNWA, HOCWRIIHNWAI EA101r MTH HA nEnonapixtpunnt (22) CA Eittor WT GMICTEAHli (23) .3EMAI TOA (24), on4apan4n GkICTpliLIEClikIll rpm im 3EMMI T011, C7. IMCIA1 OKOMIH41 EA (25) OGApSia:MITE/11 H AO)COAAlli, awe RAdAkILIECT110 HO-
ACI1p1HT, H Aporrad cux MIIWWAHWA rAdron-R, WT IIWO (26) nunpLyrn; TOPO
pdAn nom% rocnoAntn. HETIA GOMM npman WT REAMAN: CHOHX, rpo3dHa HEAtilidr0 AHOPIIIIHd H GdpGWECtikld BOEAlk HALIAAHIllid (27), H WT MOATH (1) S. nitcadts ff. (2) In ms. urn:masa, dup5 TfIHl4 un iro superfluu, care Iipseste in S. si B. (3) S. HBAHUHHO. (4) S. 0 B. Aosrusm. (5) Tot 0.0 B., S. ssuipiRers. (6) S. si B. exAlm. (7) In ms. Akantir; cf. S. 0 B. (8) S. si B. MN& (9) S. ramwcoliipsx. (10) S. ¢i B. nplosumi 613LiAlH6., -IH. (11) B. macothuourq. (12) S.
i B.
TZWXIIJIHX;
prob. grey. pentru Taqumpiti. (13) S.
si B. cuphiskno. (14) S. gres. Aosneres. (15) S. si B. HBRICTH. (16) S. H CRATOPO,IHRUITH. (17) S. si B. PO oirrt no Apkiromr,om. (18) In ms. AounA; cf. S. si B. (19) B. CT4PliHIMH4MH, S. CTAplonueuamk. (20) S. 436HWAI. (21) S. rpap. (22) S. j B. 1161101:df1tact4lHM. (23) S. 11114CTIMHk. (24) S. si B. TOM. (25) S. si B. OKWAHILIM IA. (26) S. si B. WT Hero rnoroaro. (27) Cuvintele H 64O6WHCICLO4 BOUM.
(B.
MOM) HOWAIIIIHKd
lipsesc In S.
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL tAif AZARIE.
150
ilACT (1) sApx."1111:k NM 11 HOREA4Wk 1161 (2) H3h1TH nirkmo spinuEgki, ramt (3) rixTEM, ApoyeiHnt (4) WE nomad ropramm COrIdliCKIdAl (5) TEA%
HiyhAtAk
11)C
HOCT1136TH. (6)
0%11pOTHRIIIII
I1 WT oyTpk,
11k1X--
FMIKO da
olporrinaue, IW OGOHAI KpkrIIO CEGI (7) 011AVIliclUE, OWIE 0 ropuati liE TOAHRO TELIIJAHIE 110A03111E, EMIKO 0 HNNalitIK (8) noripmfie TgopirK; C%GpARINEA1 (9) Aa CA HAI HE 614/111 WT dpAIACKKIX HAIAMINK 11 WT WAX (10) 1403/Mile, H orKE HHWIITH WE (1 1) GAH311 Ap8r WT Aporrit (12), Kidine(13) npawFsa, Gh113111E61, II AXE paTOGAACTII1 EINICK011, H TAWKAA op7aNf1e C% COGO
H MI A* HA Apoirra noogipIxA (14), ampoTHRHIII WE 1111'1E KiyhmeHuliii (15) HOKA3011A)01 (16) CA, H WT 0pä.1IH 01/%0, AWE (17) noyunad WGIIK0111A (18) 31IATH, H AIAAAHWAA (19) 1101%,0611h1A HAI, AMMO (20) 6111WWCT130 CX1i1f41; II 01111(21) orco POTORKI ii
ha,ç, Apoyrkm IE Hanpanntaxm. II CaliOyali
11WE 110ApN.(1111111,11 CA nirlmoptxx (22) mnpoTHRimni H Thl (23) FlpHAON:111UA CA. XpHCTIAFIE WE HA F10610111 COCa FlpIWILIEWE H C% HHAIII MN:3118We CA,
CHAI RZMINBE, d AWE ncrhApEKobcolm (24) wpfixIa C% KOAECHIIKAAM H BULIA11111{kl, EWE AOGp.1111111E BIAAT UWE 0 CH)C 11011PIEHTE TEOpAT, lati AWE TOI'M KA1041161A, C7.11p0T11131111111 WE MITE HA IIICCTRO OGIMTHIIIA CA 11
116111111
Mt CV.
Cp1%/11061 OCTARHWA. (25) Il fltIAOWA mirwaalitniti WT 1119C, rip FkRI mph, Comm H 3MiA/11111 II OrGHEHH; H 111.1111E (26) rano MOH 3141111411 FIO twaufimor 0 ABHAII ApER111.111A1 (27), HHOHAE4%E11111110, 8% HO-
KliCOlit. (28) II R%aRpalpIllE CA WT child FlOGIAHINHE (29) moATE xpncTOMMEMITIII, C% CEOHAAH FIX HANA6INKk1, H KOpFICT cuipoTuctiftlx IMEANUE TO11,11
II
l'OCHOAH118 HETpOy 1405/3011,41
6111WCWNECT111
FlpHHECWE. ropiati
:IZE,
tirxe
nfigh:m cnoRo sunomtrix, H TII HE AlE11WE HA C%flpOTHRIIMX (30) xpanopCTRORMIIA (31) H NACT HK wiyminue CA nocAemnom8 TAKOWAE HpIAARWE.
Ilpart
1E
WA117Wk, 0 MN CA1.11111111,
pAAOCTEN Ghia H K% 0011111%11110/110y
rpaAS H Ap8rkin (32) Flp116071:118k, 110A8A11%Wk HAIEHEM. Out OyGO kIKO CIIRE OypAWAEHA (33) Gh1111A, HOCAA I1ET11% COEROM CE0A
(1) S. WT HACT nropia. (2) S. si B. lipseste. (3) S. si B. MiNCHWIlmk, -ham. (4) S. 4001rrIJHAtk. (5) S. §i B. root-swum cormackomm (-bum). (6) B. HOCTLWATH. (7) S. 0 B. Mi. (8) S. HHWHHX, B. HHWHIHX. (9) S. si B. anpanumm. (10) B. cow& (11) S. si B. lipseste. (12) S. si B. Apork Apoyrd (ApSr ApSra). (13) B. greq. mum. (14) S. 0 B. nowIppicax.s. (15) S. i B. Kptinsinini. (16) B. nox.1-
S. UM. (18) S. si B. WRI4KOHIA. (19) S. manlinuaah, B. Madaiumta, (20) S. lipseste. (21) S. si B. OH61. (22) S. si B. npirraaptv, cA, --(Kx cia. (23) S. si B. CSIVOTHSHWilth (-Mani) H TH. (24) In ins. notApeom; cf. S. si B. nirlemnavxwm. (25) In ms. greq. orreasum, cu WH adaos 21WRadVA. (17)
deasupra, n5scut prob. din prescurtarea orraitm .--.OcTannulea; prescurtatfi e aceasti form5. 111
In B., I ritreaga In S. (26) S. swum, B. cid. (27) S. Apaurkm. (28) S. si B. Meow*. (29) S. nork.mums. (30) S. si B. canpoTaRaux. (31) S. xpasop[c], RORAIMA. (32) S. Apoyria. (33) S. orryka:Ania.
www.digibuc.ro
t. tOdD A
160
...../1.111,
WTWIEHIA (1) Emor rpdAn, 81.1CTp1194HE XE HE InC)COTAHIA nplAdm CHM HOMEAMIIHE HAI HdtIAACTRO, H FMK (2) KbHIImextpe HAI CH BAdCTEAA R
IRMA (3) WT rpdAoek, loud IlVdHKW11 WTpElallE CA, 11;KE (4) ECT CfAUJEK H
wupzcilnaA E. AOGM.111 CAM COlION. TOMKAE Kb 1111X II0X0A11
11
'AU
COCHOA11111+ 115Tp% KOSKOM uTopoi Kb 111.1.11 (5)
kr, CEll.
dvhcAu,d, 10110WECKNIH (6) RzCI:0,111 H t110A110
AMA:1+CTIld A.kno
110143A. Oiii Oy60 WT rpamuk, Hp:5
up.1A;AE HOCTIIPIHE (7) p.19codt, IMA:AEN. orrharligdpi H HEXOTAIIJE (8) nom* hvanktn8 nouopme CA, prhh 1E crirpdxd part,I cdknumipe mu.% (9) Alx.A:41 AOGAECT HE c%Tpurbsinnx, CAMTFIWA CA H umod.hudwA CA, uddrononopifindi (10) H TH npndoNalwA (11) C. II Gb311p+ITHR CA F1ETpk 1305.{BOJAA WT
TACAII (12) Kb MA CIATA0 nonkAnnk H Aonpl oynpaunek, tMkiilI c conox. 3ALIT41 TdAdHTII AIFION:CTKO Fl IllId (13), HAIIIXE LI,ApCTKO OrCAMKAdTH (14) CA KICTI+, EKE WT A:HTEAk 3EMA'I! (15) TOR+ UpIATk. OHAIk CII11,E GkIKAXIIIHAI (16), 11pO9EE nolloyipx (VT CAAS Adudd AIIIMKAE pd30rn.lindmili1idt, HMI AU 11dIlrLA HAH CA0110 Ad CI:da:ET. E ATtv ,311114, MT. dacAu,d, WO` k11:(0):KE IIIJIMEN:ddWE l'0CII0A11111+ 11ETp% 110 mc.v.AS (17) 0n3npdA OrAIOAFINk 110CAd1k upddI dialucuaro, kili0 Ad kr.KE WVIIICKOE E4 8 AOCTOAIITE 1b3KpdTIITk, up Lc huinge CA vim np 11:1:AE MI1K11.111MH 11041kA111. OH iKE IIH AldA0 0 CEAlk KVIATI+ ; nrrrd All KOEKOAd (18)
mqcort; CIE paTIN. FlpHATII (19). (kupoTninfin iE nriputiumum (20) KklaIA; 'I AOKIKOMOKII Homey noroy ndumdtor. COT CEPO rpzAooydpfin: u%3noykunA H nark lipA1111111 (21) ocup%cd.finxx (22). lI oyno 3AE F1kI1k TPIEHIEdIlt C110Ed 1101WhHX.X Id KO Eb AIHAI0XOWAE1111 TOrOWAE AITA, IWZKOtik110E KOAO WT 1111111)C Nd ApoyrklA npiTp.uodnu cA, Aocirk p MIME c,wkpfflaro ropt 13%aupwrkiauti CA H HOCAAH lid EIHICIMICEMI IIpICTOdh AOMIKIX tIACTH 3E4111A (23), all. EP. CIRO H3KOA1l CA
fix Ad IIM:1+1 Kb FILIIIAAOr CAOCO Kb313EAN.. Ad kIKO CM:AMIE:UM (24) CH ttuk CbTACIIIIKIIJE (25) CA svh)cid (26) AI0AMRCTII1 up kAhan, ;imam HA npan %THEM Ak1)CdA 11 MIATp% 3EAIAA uiç BkInk, IIE xpdGpOCT (27) H CALIKOCT HEIIIHEMIt EiNE HE WTA4T11 F10110WEIIII0 CK0EA101/ (28).
Yh11 IfIdAdXTk (29) Cb1Tp0T11111+ CTLIK111E dhuucudd TIARA lanoxE udacTe Ii no
(1) S. HHM.
WTAXMHHkiet,
(6) S. si B.
--
B. -nano& (2) S. si B. nom (3) B. H HHkb. (4) S. si B.
WHOWICK61.
WHOUICKId. (7)
(10) S. si B. it soorononoptikmoo, -op'Hirkm.
fafi.
(5) S. si B.
S. si B. nocTurum. (8) S. nexoToupe. (9) S. si B. minx.
(11) In ms. np000nniwA; cf. S. si B. (12) S. si B. urr
r.sAS. (13) S. si B. 141144. (14) S. aapyrnor CAtIMMTH sau u.aprrn[o] OVA4HiA4TH. (15) S. Cu fraza wi WT HCHTIA HIMAt TOR NUT se sfarseste fragmentul din codicele lui MAMA. 13arsov. (16) S. RIWIANdiunth, iar dup 5. acesta traza nom w o ctiu pwrk 1123HHWAAIIHMA. (17) S. HOIIROM Rummy. (18) S. rocnoAlin A1 rwrint ROEROA4. (19) S. perta. npium-H. (20) In ms. npnIUTI1 TxAor,
HeAtAi. (24) S. C701(4AHR. (25) S. crrlic(21) S. span. (22) S. wenpsnotxx. (23) S. MAMMA% (27) S. adaoge dupá pasporr tin so. (28) S. cnolotov nonownalo. (29) S. namA, minim. (26) S. AXH IMUMWH.
www.digibuc.ro
LETOPISETIM LIU AZARIE.
1.61
Ir.f.cx,mr pa3Kkumix (1) flASINtl
I HORHRAN. (2) Iip%KOHOpLIA H II0At TAA10 CALIpAA CSTROpHRIL T kAfCA (3) HACTAAHA H ptIHKIN. -fTp01/7F. (4) Kimax. p43-
mtaiew (5), H rpaAK (6) tIptemk
TRFAAIII (7) cs Ke[nalAaraem,
TEMIdd 1101Or HpA.3110101,
K
H
npkil
C,
noslAKAITIX" HCKOHH TEK*1111H)C ,..3Ais (8), mActudx (9)
NXAII. Fix riptniaKaTK WA CROHX CH, AONporicwhANHNK RS3RpiITH HEAEAEH.
ilbA, HE IRKICT
1111111COME, IdKOiKE
Milk (10),, KelipCtowtio RS
Haf.311113 CEII;
lilt 11,ApCKad ApSWARA, NH BONITSCTGO, HWAZE HOE A014006 tlIACTO (11) RS :Kit, T(11
w;pu H OVUM HEIVINACTII0; UN orso gemoy X0IIIET6 nporAdumie (12)
CAORA CVO
Eol'or lam).
3eoplcv; H OrTdElINMH CXAIRAMN HOHOrCTIABIll0r) IONE
itvoa HalpOCHRWO418, H dRIE CTArkifilltifitiM HilAINE. LIT* HE H HOE niumuol INHUME Ph, ripTHAH Mu, CAOROI H Wh111(111 CAORO H HAMATH AOCTOHNO (13)K TorowAe oso AITA C kIHE HIKTO AiHX8A, REAHHIL 4V-B0 Cm1041, poAont (14), apsawick, Linolchst. MHOCOKS3HE1111.,, IdliCKE (15) rAACOAATIt, ROAR H pa3KpaINA KRCA I 97,,,a,e4Ky.A KS HEA1Cor [AlOGORk] (16), kISMIA C plNti, SS Tamil (17), ...KE 'MTH pacT[p]aame (18)11 cm; Wm (19) HAWIN N1ERETA4tH CictilHeadWE, H (201. HIMAPOrdialek awl ZEAdX1.1.111)C 9uc4KAaati7.:311MeTH (21) Ii CROA ES.3p41114TH-(22)/ HElipANE,A,Hkht1 OGKILlidEAL LI 3wilHilt4X1% (23) CtAIEHE neK-kporKie, II K7. REAHHOP
mor nepcHomor Reim riticarait icKpocut HOCHAAET (24), 3p.ativicA KS WTMET-I HATIoy Oul we. IHILIELCOWE pd3dCriKliKk,
112i.
ACTE AR.KNX, IdNOXE (25) 36114A-
!HMI* CREP41110AM)cdHEHk H (26) dip TAwKopxdpIe (27), H RSCTA, pflAWHO
IMO AMA. penal,
COGOX MI`EWIld
BEAKIK C
strkpowlAKkm TATtIpCKIJA
CRAY
CWPENWE C
MI1W/KkCTRO.
1-1%
Ilepcom, HO
N mriptmo (28) paropoin (29)
H WT vlacepa TAQKKOOrAIIITII H (30) KpATkKOpH311.111 H AAS1`011W$TH MHO ROA& AiKoromacTKee CS WOrM0A1 11p0A41111/h CA, II TH IIEpCKAA. 11NAKOFMNA4111111,H
A%N.AFISCTBSXT (31), H klICO rpsAkill (32) cmpwlk ro-kav6, (33) XOTHIlk -TicpxAocTINkni II Kpiumompma (34) HOCASTHTH. 11 BS 'writ pupil, IMCA CXqmia oKimor h1.3k1tIlaKOE cReptilocpzATE K7,3AKKwe corditinteuk, HEFICKiall itipt-
rpAklit C
%GAPHEU,k,
kIKOWE
1JTIII1Ik elpE NTO pELIET 012HHOIIIMA111011- upK-
(41 S. fligmada movie!, (5) S. KARMA P413A1'kILIIHILI.. roA,Ahl. (7) S. TtipsAm. (8) S. gres. tuts. (9) S. AtmwK, ce nu trelme indreptat In AtACO(6) S. nOlreTHIJK, cum am propus in Yechile cronice moldovenefti, p. 157. (10) S. ASHA., (11) S. Aospowrie. (12) In me. npirnalneHh; cf. 5. (13) S. Edam xtue.scIpmnu. collo mosey H nanarri AOCTOHHO. (14) S. POAWM MI. (15) S. Dim (16) Adaos dupi S. (17) S. Tamm. (18) In ms. pArreAuu; completat dup4 S. (19) S. cwirrki. (20) S. 1ipseste. (21) S. K831dAt4TH. (22) S. gre*. n3'4)401131. (23) p. 344HHAITia. (24) S. HOCHAIIATIi. (25) 5/ telco, (26) In ms. H ,H; of, S. it solf0A. (27) S. TactocopoyAmpIA.
(1) S. y43611114A. (2) §. HOLHHAA. (3) S. riMCH.
.
(28) Corectat in ms. din mirk AvAApItrrsoymn. (32) S.
PICO
cf. S. cuirkmk. (29) S. seropachi. (30) S. lipse0e. (31) S.
ritzAki. (33) S. lovkx-m. (34) S.
THPAOCI-LHHWH H KriMICOHHPHIJH.
Analele A. li\Tont. IIXII.Mensoriile Seel. Istorice.
www.digibuc.ro
11
3q.Yq4 rVOW 4(0 Wy Inutim u9.d3uoYAOX (g) u 9111VVYW.J10(1.1, gp MOH '15111HV11hVH H o HP1313/IVY (8) -iv3Yw3%11 w.X1.0 pH%v3pnvoY9u iIdiOWOiI u (1..).9mon o X113 1131114911011 W3 11.1-kOdY WOJAOIN W9043 Ft 3051331119.114 011134VIIWV 41.1 11/3 11 11.1.WVJFIdCH (q) th1.10E7/4Y
114:0V
qxvw
P1d11.1411
(9)
II VII V141-PVYVil 9111VV11
`3119d 40V0113011
`3(10.1
WYVVIAL PIVZV3 T) (1
i
OVE:
'14 IMO
311 q.:11
U11
`vYaol
3N
mimvuviliq
0113VH1111t0
II
33,eckowa
'ijvmriv
vui
4411 0,133
VVIIIV3.1.0419YV%110.1,3114, (g-r) H 011H0130Y PIEMV3
3IHq.Yill1
91111.111MIV 4W3
3M4/111h0113VH 04121
111.H31.91
11.1.1ILVW%3 01311 X11111WRI1141343%11 `41111hWd011VE; WOHOd.LW 'wV011 1Y `11010X.I.M Z115111.1.30 `1>P3.1..WIV 11WVEMV3 81t1V 'yhotv
34C
tn,
%3 HWPIVVIIV (T7T)
t
911 11111310(NYVE11 'NV 9Yw3 JMNiv HIV W3 Hi.J101130d11 Ny3 9p
30M 931MIHNOIVIIHdll (gT), ,01101,3 t,W1111111%, &Al 9b91109 X11111,013811 (9T) nr.vY oV [Vvu]vt; 1) (L
,
ouel nnvq.Yu wholu39m sum.ovatho
,XmlYq.v3on 14/03d311
1(th
iidv
9W.11
6.1,3911111/40
1.1.H3VIJW13.LM 01111
01).110 0.19 H 1411V113.1.3
ui
liNougon
91.11V
1.11111Y011 31.1.W4:10
904 uv
P11111113
VJOJAdh 11/911111INIX `(9)
4411.1..hOrhJ10
H 11.1I 11.1.101111
WPIHheftd3 '14'403 9011
04110 XIIHYMd0HIV9E: 911149111V1JOH
odvH3dv11
31,19.1.111111
)(KW (DT) ti
H
ItiereiNd3
w1i.0
111131/1111.V30
`17EldzX OHM VA3
W3
(6)
Yeti
*W3
4HVIIIHW
HYVE: VI 4(8j)
11(111
311NPH
H
wj.wi wdu
011HOVHA0311
S11
`IVOX11.113
IVAIHHIIVV1.1
lumazduodLoo H (6j) 15(1.1,11/11%11 0J11431hHd.L3H4 XfdPLLIvilOW (ag) %11 J10d31.939 vitmlq.du `4msiu vf.s.oX woY.kod& 11011011 11.1,314110 11.1.14VEVMVH911 33'. H n0113
3311
111.111VA00.1.
11
NAVVVV11141
VII 4W4011g
11H1V8(113 alV.OHP1
IV011J3.11.11 VH
urauY
0111,1
'PIVEA111
`3111/111J./torkho sId1113VHOW *11111199.1.110 W3%4 du mmi.duq 11Ww113110
HO 9w.
.X3Emdu X311M11 H.1.1Vd31.110 `311133(V)113
111134:141110 HP14
0.101111
-Z11
am 'Xtiot, 01IM IFIA0.111.4 .,invd C9 33IhWY111193Y.11 ) (-f 01411%V) j :WA 01.1 oaa3 wmvuoodu via ii.Ntwun 'mu -odu )(113 30N swiliv13Y14Iui OHOV3 iumdq.u&on %11 `41VIIH woYxdu ativehmna `mulYoXoduove "WM *9V011311 PIHM 911: H `9111W.I.MX 14:3YHOY 311 MOM mi .NruiV9 H CL31411 M '9(10J hVH 1111111WW. 'VX$VVY.11 11 ONPI fHHl1WV (gg) You W3VW3G Hd11%3 (8g), `w3 HIM -"Jo 0,133
IIPIHY0d0d
`11Md11 H HVINAO W3 WV.111.9 WOV11.113H
vvumpvd ii Jq4J
VVLH
(gg) v.opv ii
3H
3mvq.vulidu c.(Lg) wYoXodii (8g) au
(0G)WEITI.41; WIOI111VVIM II q.504113
(i)
s
lowcovndu
(k)
.s
s
vAvosein
'S
'HVAIIHOYAOX
.HWAO (9)
'1133
(pg)
111
H
(9g)
9W1Iv.11 11
311,
`vv11/1114Y0.1011IV H OJVH1131,740IVE%11 0.190/13 `11.11011 3,1!0J3 0.10111I
AOITUOWE'Ell H.L110d11 41/4/130 VHHHYVYAN
`VW3311
Xami
W141103P14 PIHMJ1144
(2 'Si
1931321elevow
(t)
U 'SW OJOJAdl, :NIVI,LHHVa
'avu
XtiluYoXochou g) (a
vwvwd (18)
411141910
s
.nial (9) .9 .j.wv.momi (9) .9 JJ .s ojvv!pdvb v.pa.1.%dh -vdX (ii s pima IvIvt04. (gi) 'S .§a.i2
vdriu Xvd.0 S aSovuo H .1.01/11/.1. (ft) 'S HWIIVPW (go dna w .s 02(yeire 'Pv.10.1.. (91) ')(19H110.Lnid rl.H[Virq .911WHHW (60 'S .al§osdq (13s) OJP31391,101.1.0193 .4.thilavHOW (ig B onlivvrialain (gg s -vtuirov (Gg) 's wwww, NdN.3 esovpu enwl.w (ge) .s .s .,s H .olvotvt IInvwoidu s (ag) (Lg) VvONOdu (Og) S IttieVoXoduni los) .s 1.4vs (is) S (gg\ unvtgaidni (oi) (6) ISVRV3 vvtivp4oXviVm- (EI) (LI 11204101 Vdni) 'S 1.1.1111
s
Hvvvmwd
www.digibuc.ro
LEtOPISETIII. LW AZARIE.
16a
17^7
H 60Ch, HETNIIHIM1 H MECTORkIll WECTGOBANK I1XT,1 BEAM-NNW IC% xper.opcTeeqc H A81101dpOCTI1k1H
P.
spariex, lip.knosimmeT AlA CTpd(C)Th 11 CA7,37K elpie3m-
R1ETk WT MOE10 04.110, rwpki oyso tipoTmix (1) HAALIAINON101r B7a3PAMUAAX7K 4AA H GMCTH AHIllEHTE (2) pkimx.ipti. 111% OW H CHKERIII,C 111ECTk ANN AAtlEllk (3) H GE:3 nuipx nplskicT, Hie ti% KOMOIr REAA0RA111., HIfild A1111,d KOPO RHA11136; xomAtimue 1A2KAA, AIOTWA 1101fCTkffill H3AVkpliKk TAMBH11X (4); AoriArxe ROAOTOKOM NIKkIM (5) 11%. cmcorem C%)COAAININM phIGOAWKkU,H H4111,TH WT TO3EME11,k TOPO OBHAVOANBIllE, BOPOIr W HEM 1114T0 1,18quiE ripo-
3p1Kwoy, H kI11(0) 311(1Hk (6) BUCT li% CTA1AHUlli1dM CBOHM (7) WTBEAU1E, 41 AOCTOHHI WT HFIX' 11041tTENk MINT N K'Zi THpRA,011k1pHOMOy (8) 4u9ettoy HAM HpOR0NCAE11k, RIT ToperdRAE Admu,d.
lip%110KpAHHTEAiE WE PpdAA, HrGE CAM nptAllotIkTli, 3A0A4k1WAtaxm te Th1(9) HA u,apt, 111%C4lIKCICO H neroyst Toro eiptAdTil. Hoeitoki NCE, 1d110 Or A101INT, CU pACMOTpHlih, xidTpocTIA Till(' H3REAk (10), PpAA iKE IlrkAM11k Or rpom ied C%)CpillIEHIE, 110TOrld 111LCEla[A1lkil Hawkrk, HOG6111 HOE mini CA CtAiA (1 1)
poAcy Rs mreetrk rpairk cn(a)ctiA, Hxwe MAAWA1 MAHE riptAnocAdAk. 11 reGi 110 CI1X 4T0 11 KANO? IlpotTepk OBKATTA CBOA H MAAA0p0Al1klA CBOA412) xlvrie Nihmmostrk OGPFZIVBRIk tvlutoniimue, H fdliO opeak ripimpiasamne ,WpAHise..3knepis. (13), H pacelpocTepk pxtvb C14014 H 11,iA0,11/hApVINA CROA (14) CSMHTEANH11,76. tome^ EAEHA OGkATh pkwime. Olea 'WE OGMINK11113 CA 0 MIMI
411111H
ero iKAAOCTHO 11AARAMUE, H I1itCECp7.AP1110 ORAORH3AAWE (15),, HE laK0 CAM*OHd
AdAHAd OrGTHCTSICHAA H BIRO THHAAPHAti CTIA:HTEAt CROEPO, )0N1G1h11/0 Hpoa. ESCXAO1r BEHAERE 11
IPA3AILIVNIA, B7LCXAg 'locum OHM. 11X oyna CAOHOM
1113011TH [MCA] (16) HE GS3A103:110, HOCTHPHETh BO MA AITO 110/1tABX111A ; 011d4r,/
H HE IPACIKO DOA CHMAOM (17) 316111111d HOAdPAT11, AOCIII GO CAOHO
111
Pali-
GANA (18) 4pTlertmwal (19) 11011(13ATH. RpeA BO iWAH%1116 Olik, EPOWE CY. Bk1WE [cnonol (20) inicKoka (21) osmoirhm, gnoirkick ChM AXKAREIlk (22) H 3AORY.311Ellk, A361110A1 A11.3dA 11 OHAWIs, (23) OyMplA, la110 OIrCAkIWA Gh113111Ail, MITE HOCAA (24) CBOA CII EAHHOMI&JCAMIHRIN,
TGPSAO cTptipie rpm H !TATA 36116104HTH HIIKA110 (25) urni8vro licpm (26) HOAATH, MkICAA HAH 11113 CTIHA nospiupii HAH ON-Amy CrkHAR 11
11p0KOILIBIL IMCE Pomo riptAirrte, AlOGOHAVINITEM GICA CA, Apoirrkm MN CA P EAHMEph 3ATROp111161H (27) ApERH'IWO HHAHimixe (28) C% :RENO* H 4AAla (29), (1) S. HOOTHRk. (2) S. 411WE1114. (3) S. H 44,1111k. (4) In ms. dupä rnAsiam urrneaait greS. A* ax. (5) S. trbaimm. (6) S. talc* mamas. (7) S. adaoge dupri cRoant un oro. (8) S. TKpmorlapaomor, (9) S. 3A0MAHHAVA H TH. (10) S. H3BIM. (11) S. lipseste. (12) S. lipseste (13) S. gesntokm. (14) S. CROA. (15) S. OCA061,1311aUll.
bulg.
(16) Adaos dupft S. (17) S.
But 110A
comm. (18) S.
raRpatu;
cf. neo-
rappaii. (19) S. qpwkinna WT tipsisocm. (20) Adaos dupà S. (21) S. mi316,4.k. (22) S. AXIMIL.
(23) S. wnowta. (24) S. nomuck. (25) S. HHK4K0NII. (26) S. wramtrroir (pare a fi soils urrnorerior) acKoA. (27) Cuvintele rinamos 341110pHKIJH lipsesc in S. (28) S. iffimplixa. (29) S. 30110A PI 'mg.
www.digibuc.ro
t9I
avocrEt
latti 0Y HLIOIN3
(t)
1s134117!"
'oped.avim
im
XN.1VV9
aiumn (g) V80v3
VENN,
9:1141VV/
nriunpuvu (g)
'V/3 13ACOAPI (g) .14`1411 owaUktvw qtrVidYgAn -vey 10W3IJIINOJ (t) timot%dtum tiloworovvdtva V -H1h6dvi 0.13F1
HIM9I133431;41
lvVC 3:1".
PlAV13.h0 ti (9)--pluomve 1411104mm, H tHilvtle (L)Pui Xvddo Wino 4JIHVJ9 4,11WW.11 iletiVE,"%3 1111ra pi 'HilvvIlOvVh311 'Itlit1319 (gy willtI3VV.10AACVAL 3ifiVII.HVP1./t0 (81 H Y.i NALLHVOW PM1N1AWVJ (6I). wirlih0V v(IT)3111Vith110113%tl 65.0 ./10.109 Eftl 0A.A0 ,011VONoivi WOHtt, VA1711110 V/9 %VO9OVe3 HHOVAV111 3I VPi 11/11t1 1%.109 H tild, (gi)wvi, WHHEV3 V1VHdll H HE1V3111.110 tolirevOW 4y, 011W3.A0 H 11%1001403H 4Sull JAI vut) Aliwirncui (tr) 17101.1.11 toMPt lebHHq,U (GT) ',19H11.3301:1H H J,A1 COM tV09.1.3c1V9O1 ELWV5H,LIOA 1(1) L.H V.1.141(131I odn9Au vInivaviottit73 .hOVVON
YHFITHHOJ
Ltej
(1/.1.3.110
0.133 010A3011
;pi
(9TY(0)11P1 .111410W031HV39 VH1r9v).h4j 3*. op tHVItiV351 (411) A ltiVv9ts3 mitv'n '111V131:1311 'HI4Y%4si H tithwysims (WO 1191.19.Ito HvFIw3 113 (61) n 11.v3901i 01141151 .A0M%111,A1J VO)IFI IIbvoU f./1011,3 (Ogy
took
&OA
0.13.11 %NNW()
'f
oidron 'Acrtuttifty.19716, titidVRth 69 ti 9dvklva q40-1 n 4:r. 4H.L3o'dvd (tg) VHVEleHdll ILIA:JONI 0Ifloq , 19W1 -(gg) hatm,146 U tiwrivvist abisg (ag) qiwvanni Lyvii
Vse.10.1, 1810(1.1.110 hOWONHV39
vrhVelevhlovE:
H
xst 9933
'woldu v'nfulvt V113 11.13VEFI
.369)13%6
if
(n) %11
4110111111111WHOI1
tiN
0!IPI HMI
414,1111}13d311
tircody'n (9g) )yd.P.
`Vvd.t
XivArg 3:1,411E31
eWAW[01]V111
9H11(103.13A0
(zig)
HP111117614.Elti
A0Vply.clim/HM (g'12 11019 183c1AH
H
vt, .hotvomivm
invoiWyda
Yrummottodget e(6g)
'tfridv'n ,OHYlv3sevi1ati V93c1vAdvN (OE) *111.110Y LA0
.tuothi 14 1,cluyal OHV390w0111.A0VG H WY0113o1 it `0.11111110.1.30Y 11 WI 6.1,31.1V 31HUll H NY.VW P.1.1V3vg
M311011
IttY6
11.1303( It1 H130.117V9
kg) ii310 -Ao
11.1.311NA0V0113
(IV)
m Ar
-11,1.
1,11H111111
tuma, i(GO .ihwAdVown, vio baM Vmmat,' wl zh
.1(4,1 XIIHYq,113011 "(T,G)
(9)
4if
incIndpmucfsOY (9v) $931,Hh %ion (LE) iod 4Von3 misd *wmulyndva vwrilvdon i AaVVAOYVOW (3E) 01104V11:1! -PIX3V1 50(4717Fh II o 3(q.H11 9r-11X/1333A 'xi, rtqd01, ft HINIH,Dcl1Iq,(111 111s1A3HVh.1103 Vvd.) WM3(1311 WHHAOH V/3 H (Om W.1,439H w*mmvdmholl.dll (60 d ci4P1 w9"0" IVIIHHVV11A' 0A.1.3v,VJO9 113(101 ii pmq.4 V11111111%130t1 H bAP1 W11 It
31113
,A0dilv,
%a
Li'h
31111ANHVV1VVH !Vii1101.1%4h011 .1.(11
(I) 'S HavaaAo
-t11.1.30J.113
(g)
mon, irvnot
(L) *S OBd11 (8) .$ .1mvorh.housH (gT) .s 'IWIMSJ. (GT) 'S H .HHOHVg
(Ty) .s 'Win (LI)
SVwdl,
.s
3W.
(0)
woltion1.1. (t)
',IWnHOI99
(6)
(g) '44 Inimmiame
'oniv4.vsgm,A0 (oT)
"IHWHWHOSH
'S
'S eesdq (8.1) .g '-vvd4vH09 '11V". (C8) 'S Ihu.oV (tg) 'S "1221-LivOi
115111HYtfA0110JOH18)
.6 '61§esdr(
Is HdU
'S
*1:1111H4.5
0Api
No .s
(ft)
(9t
s
E
'S .rnomtv.i
%LWPS19.1.30111
13"
(WI)
.s
1405it H's" (03) (61) 'S "1"111iiv.°' (*Ig) IS 19x3dit (Le 4s isiiho5la.ho (8g) (5g) 'Sr .4-1P611 (be nilldfui Aumwerodsov (0e) .g Avviodpadva bOovpi .../tavirsdivmmi (6g) vdnd soYoda aao.i. (gg) vi 'el6esdll (GE) lu.nt !Liao -wooax (fg) 4rimsx3 Va INHVI.v3oLu (cG) Ocina
's
s
(ge)
(to
.s oBovps -Aowo (98) .g Nwpithtilodsov (Le) .s .haiid (ge) osogdyf 'llopqoad to I§ tis oteppktilv nadiu 'whuvlou. (68) eralumno i (ó).. ,--w,13*113H iu letwinmahAol. ,g1tl1osasd!E (osf,). ,E4 /-s l4ruiv4.soutmcfmv (Iv) .g .e0G9d!1 Avotiwo
www.digibuc.ro
LETOPISETIITE LTJI AZARIE.
67.36p4TH
C
frZAKIII oHkt HEpCOM KHASk
t
166 AOCTHrk (1) rpe,k+
11,dpC16.11.
O CTAHA% HaMICTHHKS gdpCTRII0 t1'E4SAH21 HtKOWO, HME npu HEMk 11k1M num,
lir1110Kk HO IthEH BEMAH MOSAM3k1 H AtirOpCTIH "(2), 11 HE HO, rAttIWS`k KSHATp% npn 1.1,SpCTtA4 ANKH AIOTXA l'AMO LIAM& MOM C%Alpg,T11 (3) IL HO REA% I Kltr Aporridn AAE4tinApi% whirro, nopeKAonu. norm+, Oy'CTh1 CII TZKIVIO MEA0M6 RASCTHWAt 0M/1311Bk H HC4E3E nrkazAE optmEnE. 11w He 'HAW HSKisl CA0110 thICTAEAEHO RMAH H C%11HCMI1IO CAORCil AS CISOHLISET CA (4).
AS WHO .CHAHOE CHOE FIETp% (6) REMIKOA01rWHkIH HO MSS(' (6) 061dRH146, BS
11,11pCT110MIIH41 rpilAt, IVA RAX %AMA FM AECATH)C MICAU,EX H iMAKk4:(7) amor cArpTHAu,.. II LITO AIMPO H MHOPO CAORAI Ehi 137. OIrCTiX Whlln i HilET6
TOMOIr CEAHIcklIt CilitioApvitau,k MHAOCTHWEHH.lill 11 WT talOHX H HA nrk/A-
nociie'v
TiE (18)
EliO
c
CBOHAA BEAHKKIAA 1KOMHC0M 6% EWE VIKpM11111£E CA
Toro itapcmgo H 117 drfrrix nplchnuue (9) CTEIPHA H titelenApa itapentd, H% %kICOTt ez31oAt (10) frO WT HH3OCTH H XpM1HTEA1 EliQ THOpHTk 61,t1P1 CTHTIO CH0EA18. II CKO'fil cirso HETp551 soEcoAa, ISKO Sidpkt W'6 TOHOT (1 1) H MHO %IT C4TIH ppeinq 11 .A06p060AHkIH HOCTHSSET turrpz H EVA BpSHAS 3dr opCriAliti (12) BUM tiBIE HUE MHWilatCTI10 MOAAMICKKIX HAACTEAk, kIHO'113 ROIrk H EAHKO arivritcoreix BICTNO OrrhAtwih, npodidingt CA (13) EAUKO B OKASHIMPO !MTH+. WCTSIMIA palm datum in EM4H0 K& hapoynTunr, 118CTil H ARO lipHASSPH BpdHAS AOCTHPWIHA(14) H pacnpocorpTenid 110AEMAATIk IA11411144
Kept icgoero (15) n lupin op7.3nATT H npocTimmv (16) EmcnpliAkwA. 11 mi Mk CHX mipogni-knunix, nykApunkm (17) A1HXCArAk H TOTpOrIKSHOIrlik K ESHIMH 110604SETIk WCTARAWILIE (18) 6% irRp%Aonhipurhm (19) 1110114M .frpSA11
CTpiil'OAM (20)J IIE Auivoro Hit 110 cptArk H KOpHt wkraannui otn(etupen BMA *(21) H IIETpOr KOEBOAt WTHEAEHk, 11 skim cvarkA opxaato H GpSWHO MEtHO, R AtTO r.3A1A (22), M1C1U,t1 4460 BAKU CHAI HETp% ROECOAS AElik CROLIOAEHk, fldIId CIMITpONVKiKilIfiE HS Hp7110E AOCTWAM ILIkCTH 41,0CTOSHIE
TpETOE TorAa, xerrkLuE gilk (23) A`liTOi OCOR,
tTecnria (24). 4 MIKTO)KE 641 C7.11p0THRAA C. EMHAE KA topcumn ocort LIARCKItffl
rp1(25) c74 tivrrnponoAnnumui
FPO
1.1,dpCKk1MH
CoilIWHHHI1,11.
fl
C7111PAH FAI C71 WTCTAHAVILITHAIH, WT Kopf II HOHX1111 CA, OIrCTpAIAAET CA th.) iiiN-111TEACTKO H -pNtKII4%I1 EiSpRApCKkkilli AtiA0A1 nrhApp-unIn (26) cmonnu,n
111) gr. tpseste. t2) Cuvintele nou HEIM G61CT ram KrkKonk no FIRM 3fM111 MO4A4R61 H saroprrku lipser hi S. (3) S- ctpmi. (1) In ms. A4 acowiarr CA e repetat Inca' odatfi. (5) 8`. 11fTPR ROHIOM. (6) S. no maabir. (7t In loc cle IITAXIs. S. are RSCAM. (8) S. nptererk. (9) S. nrk11
(12) S. spawk aaroprrku. (13) S. npiemnA cA. (14) S. (16) S. npocTuuRt. (17) S. nrkmottunkm. (18) S. OCTI113HWA.
rkisunif CA. (10) S. 1111:3110AA. (111 S. HC TOHOTk.
Gp4HAA norrnroum. (10) S.
(15) S.
TIl9ZAOH1111111kMk.
CROfrO u,ark.
(20) 8. cTrkrommu. (21) S.
(23) S. lipseste. (24) S. ocosvrsoyx. (25) S.
Iipse0e, (22) S. 0
rpa,a, cormucloau.
www.digibuc.ro
(26) S.
CASH111Hia1k
nrk,a,peumuou.
Tf11111111 H
an.
I. BOGDAN
166
orsuineurk HCKAdfilA CA H AIWA 11X WApaillih It BEAHKOMOIr Kaptof WTNECWWA; KF KHASti AdpOgid 13%3AdIDIETk dillOPOPONITHHAIFF (1)E HE HO 11111wst
flEpCKdI'
CBOX, (2) uoiptiu,A EAMIX -(3) H liBiKA,E1111111kI1 CBOA H RddliopwAukixt d;hTH HAIM& H CTE41dNd ,(4) KIT -411111End XEHil flpHILVVIE. ME Ft .13%.11110GAENX1
V
H C1 01r60 110A0r1HWA TAKOKK11141 tvspd3ott? KONEL1,11. ildAild (5) ME- klICOME BItICT 117..3410iKNO CBMICallIA CA CAOBOM BB hpaTivh H 113131CTNI, IdISOWE 01H Citt AUFHTIt, AMA% (fi) 110C1? tIHCACr TWCA1114A ATIt CEMIOCCIIrPOIrBlid H ripo C'THX' HATk nATopo H FI1JT0p0 FIAT, ripoAlTharo mIcaake. rOCHOAHII 'AU F1EPp7. 110EBO1d Gd1Phdili H I1HT1H H KIUIdiH td,04109ACTR4 itTapOCTk KpBAAHT; IdKOE 3MTOHEpk dip KTO pELIET HAN (7) KHRHOCI H 3AdN1IIX (8),. El EWE 110 clip 'ITO HMI ROE FlpHKAFOLINKWE CA C410130 CBF1HWETk.
BB CIIX 11 cuu,Emdx. BEAEA01rWkI1ItIH Ap7309%Akm nivhskista H CTp0X, HOCTHME OrCTIMINH ICA (9) EZI`p%Clidd aennivh BOAOTOKOMIL WATO23Clikli111% 441110M6cTK0 C COCOA KEAhlH hpinhuiA whiormyRiathihki H XIMAOCAOBHM&PO H Ppwro apAncharo BOEBOAM MdFladTd 341 BAdCH pAKtihid enik IC BEAHK01118
thwirk coyahmEhor WTCMIllt? 111 110 dpACACKOH 3EflMI xpaspfut XpdGpOlrA H 3AdTA AUFWMItCTBO CKp0KIIII1C.TH0IrA H BB 4C130d ocTpohp%xix III1dNHNH np.114 Aerkek AiMPOHOAE,14 13%3/41ATHB CA. (10)
OI
TdKOKKIM [06pda01lk] (114 KOFIEll,k. AIM ME HAMA A4 KB313pATH11,1 CA. H nonherm (Arno eivioy de But IMO KEMOrAiENli HOrt pAiKAWO1r, 14p7X1311 niniAnhaaun Nd3HAdA H. BB CTpdCA BOPOBH prIBOTMA ft OyGO 1101101/"FHIII1
AOMAWNAA rip+MAGArk IldKa3OrA, KB S4I1Effli IMFRIAE NEAMPIt, ^-1110AKIL CkIH,
NEMME H BOHEIJ,6 :141Vid, MpBTBKIldr0 ECTILCTB/1 Thpmonpuharo, Apor4 umni PdP0 HpOd, 13% COIrtIdIPh, K AITW r311A, F CE11., TOPO nocrwhe ; N i 145
bueal 061174/1k H V1,10dEl6HHII" FlOGNITCIMA IIECTIA 'POPO .CIMT11111A.1
11 c
CBRITOAA CUCK00% if MECO- curraHTa BB BkICOTX LINCTBd
NA
nptcroak WT11,d EPO laId11141 (12), '111,0B`bli% AAAPKOCIMAk H lip8110A01111161111 NH BB 'ikCOM ,IdKH CA WTL1,01r Ill0A0BEIlky NH Ck111% A10 NdKd3tflIIIO dldBk, N
CBMATII g now:salsa,
IGAAPOCTOdNIE
PAAPOI1A CBATIJA BOIKYA gpzgile H 3(1-
IcWIIkl 1.1,4pCT41, H 0 OrBOPKIK 1111 hiddd, Fl0B0111111s1 BAB
11
C1
riptrwmpa CEGE IMMO
XIIAAA CENE 0 11T1111,0K4BAEFFH. II BB CH)( 0rIlpdM1113A CA COrEMMApB146111,
tirepthoca ho LiAm h7.
AHECZBITIIMikl npIenum, WA 110111111
BE
CIMPBIlliklrlA
droirkliKHFICIAk 01011H H cpwo BBAdA, AoHAvhE merzumio RAPT MHAHIpt 4v(1) S. MuorosoraTnwatli. (2, S. CROA. (3) S. IMHX. (4) S. ritralLA nuronia H CTI4S4H4, AORrpW4H1114% k . MAW (6) S. ecrom, isfitmA. (/) S. tpseste.
WTPICAH. (5)
(8) S.
;Will. Cu acest cuvini se isprilveste redaqiunea letopiseWlui dela Slatina.
(9) Prob. In 100 de
OlfrrpMIHR6 CA.
(191 Prob. in Me de Ranihrill
CA.
irIn Ins. lipseste oRodsonik. g,
In ins. lipse* prOb.
szssep,ouim,
dae5. nu ounwa originalA lui Maojkrie a avid idanik,
Rz3Kg,kok ouTk.
www.digibuc.ro
.aravzv
qftlasmo.Lari
.svIvIdobs vshoom
is31
OS
&AA
q.dsoit
%/1 1.11INIEW 3h129
33It H
L91 Vq41.1 VWHhO
3(11111$1111151W%3
KZ
WAX
Y,9 11111V%1:13
HIPA9%, LtLP.109 vd93d3 II v1vvg +lev
494,3 3931 VIVOI H 09.1,3'1M1111W 0.1(11111V PV3111( misvirtm 393 '991t7(199r3 H 41105131113 'splays msvdst, ii PIVONOV 1935W1151 H111,5134143%9 t V513 9 VV5131:1111.10PHOW VV1V1151Y.H9V H VVIVIIW.119V3H .0V VI1H09 (9.I.V.14111 H 35E11
Nana hvwat
4311
'31tivxiotusd
(-) xvza
09 `i.109 'Had
MHV
Yvvrildms
H
1111Aldll
Am
45.133
0,11q.V
wn OsitO .1t0W011 Mill
mg )(FIVE
IVIHVHHhVII
-15lP1151 1111M 3W.
HI113V11
WIs1HH
11
`,19Vd
41
VIE1dV virntiocwm
(s).1,1101,3 XszsgAvou OUJ10. 11 AA 11.HW 1-3d/1.1V3 0.41 nut qm 'aamstvuvs 090V1 %1.351M113
limos'/Hwy Hphra .V111111-11%, 11W.Y.11 H11%171P W1911E101 4N1131/3 3111211 VIIrlatrm 9:3 `111.11V1VH H
Y
11
11)14131111(0511H .X1419 le/3i 311
910.0 'P15E09
On.lto V11314 WW1
1141/311WV H
clinvy
V1109
vmrm
9.3VVW.W111411
'WM
11
111VVH
iriu
lW11
.+09131J1111 H
0
IV
H3111141
omvs aw.otvEm 01051V.I. uns3svAJ43s0X V?.Livayrao NI1PI9991%19
e/wweisasgAvJv 35V.0.13
Ypsatvq.ds OH
9
oidawx
I Wit
511
NAVINU OHM
'VV0.11301 H
,X149 `3/190IV HIL ILH01
qu'uNplwompiovit Ouq.ditt 309HVEIVEIU
Aft1H3V39g1101:111 133(10.1
0.1b$9011 HVWS fltiff
3davw,
sam.vq.du sti.,usq.dodv Jioiiwiiu.vJoi 9111'13Vq.d11
'IMAMS
311
'FIPILLOW
Yq.1%9 3311111q4.1130
OH11.1051 351f
35P.PI
l
0.10HW
U
V.L3H1:13( OICLOYOWVI
.40V31V1001V]
HINIHIIVV907d1
H
-9M
Jto)(AlaYExa vhhviLq.v H
9W.9,(19.1,A11
(T)
'113100.1:3
pvii aI
00110/1V.IV
Vi10 llM11999
sAsahm dive,ru Htiv-4
q.s%vtv
`V1/113(1111 991 31./W
3111111/.11/11.01
OJ (i) croid oiolupino WH mho flawed .1Vii (t) ut
OH
011
`wants
43(11HVII.V?OH ..X1'1111.3119X, 351'.
VVH93111.110V/009 11(1141 KHFIW1VH
!lel& om, swffilvVvoiwou C9 v3VW3 V111111439 'H1411741 1/10.1.111d Nvnvdsed ii It HWISIWNWV 1151HH.1.11V4411 MAO NI11911V11 11
AOW01/5,115101:N
31HVB01131V1)
0
41119(19 HaV130
11
itv0911.1/3 (s)HVH w21.11W
*tiny,
H
IIWNHVq.905151M.I.
-393VH
4.dwas .q.svdu
FL1,1410c1VV.1
Vit.
..VINI%
.1.HYPhLO Via VIN119030V5V3W
-oidTss 3111051
`VII1161.V3WE:39
Wil
931t N1100i111H
%9
tAvYJvaVvzs .1,311/1W 09
vio
YIVJVVHdU
III1W313VW.01h OV 3H3WV1/1
iV31113VP9 ilVF111111Vd.G3 WINIIIH0.100V `..1161W3 N1H39511H90 J
f:0110
-11111711311
W3F1 IHITISHbOIVIIHEI11 1111V
351CIT ACIVV 'FiVvd HWIAL 11 VII1F1.1.3./m11
ovq,dxa
294v)Olt
VliVIViLd 0.13093 -dvs
I3W. H '5V9VV.1
4$1,111VVIM H
11/31113h3.111"9/1019
WW(111114, H
3511
03./10 619.V119.V30
13149 VH3IVq., -171813d1h1911 Glie MINS Min `VV.1,01V 051P1
3Ve
imuzve
.1.C9 -0.193 HHOVMAO. le3 PA/I 311',.A0E39 H VU 31s3b4.3.A0 3083 PV3011114:111
tV90Vt1V9/1 3/11p.L11
351!
M.S./10(1V
`105/VE4c1
V9X1117
1111HH0V011311
91HI1VV9011
ql1.51HH93V0LV HPIHNIV2dV11
`1111%V11111
1113141 11h3Wr MEV/11100H
43311
II
sle13.1,HHE34J11 H
.3
gaidllodslvd 'Mann
vds7.
W3 VI/IA(1PN
MN
q.u.ltos
ooj op mmiHdrevEm rvus Hpidisyssm alsu!) .,Eins ups wHb3J va0v3 es nye 1.10a.12 olultuf op a plp `,Aottiwo o vreoAo4 V1eaoAoa4 op muctmo .4uov000ad
AVE IIHras
www.digibuc.ro
H
V9VIEWIY P19051311113
(g)
u -s9
iE) Cod Ore
tgvaDoEt.
891
'all
H9d1WWFIVIII1 'ZH :40H1j3 H PINHHVWhIlHOHHHH H ILHVILINH3 3 sustiN H
diowevi%dlovzthe fitorwsimo AmvomodscHodu im 3V:ROJOI asxdm inlidoa.uvd%2 y. `I/V3111VAVII nivseodos mviNotYpv (-r) guisqAcho VWHhO II
'1719.1.3k11 39f.0J3 O1PI
3H1HWN `VIVVNWCI H
w3119VvVil VEVN011
IVONVt/11
39t011pf 09J10 (g)
`113hydEalloV
`3111VIHMCJV
&NI 0.1V9zdtlt IVAFIV.I.%dhltH VEM1011 HYM3V1,11
'51113E1419MOLIIVIT9
11H
VW1111111$113
HON3HVVVOW 'FIVW3K
`41,13111.A0V
ViLU.4.507 -I.du VII W.L03P19
impla
If
Idyll
'VVVW
-%dit10 -01/M.113
3VHq.(111 -08,1:3(101
31111111111q4.10113H
o
NWiti
)(13%9 .1101111111VVJ9I.A0 111VVVW3YvH .HIVIULLrlhOUGIV H NNVU 17.1.3fiV90 vivuf 'HIPYomvs 11 113%11 ,WhJIOV `VgIVI0JVV9 H 113N8 wV011908. 'W)(1.1/V9X J1VLkO WYg.vson, $40-1 1711111313 q. Od
IVIIII18V(INGHOdll
H
puiru wvpzs 01111%.1,
09 91111d1.30VHW
0,Lh
.31It
H
9/IHNOWOXHHW
3.1.9V OH
:IMO/VOW
XH3
WW1111ww3VHdll
9.11:3J100VUIN.11
V3LLIIWNdll
'pap WM%VUJIONUM3 VH
W3 %3 `HWIIIIV1VUW13t/4110411
11.1%d.1.3H
fwbootmdV m
vivXreve
ru,39.w.wtv Wiovuol YI
`VIII3h1f. vaosuni
1e9
WHI111111
HisIthIJONFiad
11h1V$(1031WW.I. VilitIlVF113.110
HIVI$H
H
`shi4V
3,1C0NPI
IIHON
yiuvuw,L) vvvHon ii odvaulii '3111VVH
Xmdu
wvrhydso IIV'Zdn1-40 3YttiV 30N3 %11 $wousvvlqAu 110Vthe Ft 9.1.91) 9d3.1.30(11.1 WwildlAIVVON111/39 WOH3 911VVV H 3119IV -011HILLNI YlOW03-138VhA03 H PINVH AJVH3ii OJVaHI 4,1nammdtv vrivnElidu '4/034Wd VILL3dV1 0.13093 W3
../toVw,u, ow.
HdOIiV
wvu
%Vc5Nt :9.1.3VhWd811 H 3(%dN HON3 HPINHVII0.148110d11 OFHLAON 391. H $H4,VON Vq.du Walt1HV wadvin (13q,1414,31q411 H W1.1.101,Mv w3.1)1t09 WPIFILLVVOJVVN 114133V3
tvrivVtoX 3.kinivinvou -www3Adu 'Ho opivb Htvq.na `tive.AoEuldvIi 49H3 oJv HIIINvV Svirevilma lontiVviduti Vn3orioVq.sou HIP19 FUEVNOU WJ 09110
*num
WHINtO9 HTOVEHH vrilitHq.d&
iidouvi
`11WV(IX y.a 3.110(HH -HEW Val11111111 1111113h141WOU 3H4.wdy WNH13.403 fritiLIACIN! H Xrqi,,dtv LLOit3Hh3FI H XNFIU/11513 iqd.i nriavsq.d.Lou HdOILLZ3 H W33%8 `HJ.30V%dW H HWV3 %11 IA0309 WOV3P1W0c111
Xwm eit[m]gAlt, `(s) rnm H -03( 11 .0199 '341WIMX VNHV3HgAll Vswd.11, VVIINVNIONOJAVE (t) HVW30-013H0M AV '41311031 tithW3VV.1 H OH ,A0VW3X11 lithW9Wh, ONO/ %N H
OIAVVFEVEI
`3111WL &CA
'tow*
H
owaHVW[Hg] (g)
oaf
OJVIIIIHJAH m3111ub-1
HNCIA 311{. H 3H
alVE:
tvuicvfl
*dvi
OJ
val,dolnd
V11%3 313 PAH OJ JtO h 1P1'tv HIFI'Vp(
39i3o1I a H
OLk0
3
H
VtiLm vidv,ivw
.1.11s1NININ
9)vidrEn Vomou
Y, ill13.1.ftl IA OH PH1I111110H euvdv,L) vrivt31, HyllaHh0110,LW210 C 'odvvtioV Aounimm 3V wili8v3odIrd ium3Pth1.i0 1.61pidu o (I) (ft)
suA *dB .mvisonect,vvo. ttj .stit oiosdg 4qoad i 14j
(g) UI *sin !gV*Ou
(t)
igt (g)
oad
U1 DOI
inteal2rao
op
rA00414
mod
vs g wive
Ig '0V;HilaU
--OATNE
Ji .stu foRilloVsic jo InNs.ed clop -d 8/, .sossvirelAI OlopivinD ortrattqhs luns ospos dl '410 no' 'ri6oa
www.digibuc.ro
X11831103
qnlasmoxal rari anivzv iNtif OVA14.dti ?VS YHITISPIS
H
tkV14
OV
XHII1V3Hielt
I 69 11113VE4V.L3N3dX111113dV11 +-au
tvgfig.vm vduu 1liYOS304 40.4Vdt!.1.3 OHM ISHH14.1011 $1111,11314V011 5'4.9 WNNZVONW4 piVos Wvanvodu W.A0d.1.1 H WIT1V14 vInVtdy wativit tI.Hohlvo 3411V 11 311 ectri 4147 two& .woXimhommi vwvo ouJto 14 `NW !inst./v:1X SHAMMY 0.1, OJO1. WV1101? 33h0d11 14.111VBOYV3014 WilfilZILOU V!? t/VOJVV3 60dyfj0.14- 0JVIIIIL311h0.112V9
onsydvb vm.vmou 64401 14 W31413VOSCH
H
411.LHFIM1314 1411,34.1 H W3p13410V00.1VVS
dAH fitpantiv 14101113141VIVVOX 3.111 0JVHIIV33 'WW0Lit Ilfr3WW11,t v/41111a30dil 4V30(111 -44,3WVISOJONW VISO NYvd vvrnYomq.du idly 4W311431111Ve vv11.14 133r.Pi 0 41411.411K1311143 Wh4OVOU JlefINZVYWO.14Vi 3.1.143113.L HVA 4114 YHI119141101VMHdll W H UI witi-Xwuttwou -Yuba mtlf OLIO- mum oHrhow 0 vuvsin.0 odvmunadVq.du 10/woos aahodu rY WI4h141 H 0 W3N wIlrld11%3 14.1.13VU. Hxyg,Hou `volov, FYWHIm nit tmH QV 0.1V141431r111733A4411.1il1
umvotiod.uitv
VHFIFISCOVOUOSOV? ONFIVOAr
vim
'47,1.1011
VI( r6d.i4s
'mu urisaHltv mjvds it
11.1,,HSV11344
S
If
1H083 .38,a11 41411 011314 XP114319h011 11WIVY0.11/VS vi Xiimmvuw,o,iniodil oHluy Nrunh;dVq.dli `vidverm
X3Y.WWVIN
calto vvuotivi Lopisx3 HY
vtivurtugAn 04.11114hOilvV9 vitheat,ydv'n rt vu q.smvY aodsott es.mod 4'4) wri FINCOVZS vend&
31KOSP1, Firill4WALLI3VHOY 141431.3
bitqd 4iisq.stuitY 4.1.11 1Y4AY
WP114210dSi
((MINN
ILWINLINA0.
H.tyvvfot
wroysvVvw HP131wdOsnoilf
41145AVEidIll arIA01$11%, cHiLV13Z11 t WOE It ILLVd9 t.13 .NIFHPfyli HIN15134hHNHOHEV4i
'am pkw
VII
4WVOS3OS
31111.111X3011 111,3114V3Hil
II
H
141114V113,1.0
'4.1,02'09 /0.19 1441.00140f
H
YR ?VS
VNW9P'' INMAN qi&VIVVIVA111 wAvw kvduni
'adol vvsoHni povHuvAo
1111114d0111 [3313141111tt
munivHvE: .Lyris You
,ff(g) t4b $110W IldObeft LTH
HaJto 4.sgvd %V0JyyJ HZ? gq.H.Adil ;Haw 391%100
$51 ltLVIZIOSZall
viwJtoosvvy nXii (g) 31311131V Hy' tv `tannund
W31,14V.MV110
1114
(g) WITIVInff
wmdum
fi(v)
1.1.-A0d11/ b1414 311'.00.9hH41 1513d vti,vvu 'V3 F 4V11343 PI& Os
m 47.101A0 forntimi ma e«44W.A0 II *31/.3V Vi4 HVW3g OFWV90 411W21XdH WAL$V 411,13114 PVJOL hothwvY,Lm TgA tomempv u3 irsaw.11 vHosioYouloi V tutpc 14 MINIM 1.111/31AV if 3.11113 Vh140,13 W NINIV90V `31HHVO1130.1 45111(11,1V5 HAIXIV11 Ii IninICZEN 3N 3ITIVIPLIVVIA1 (10 Val (0)31P1 1/11 VdOS animAdu mluri3 tomil.woilmsttpu Iim )(q.v usq.sHdu H V17083011 1:333 34111.1449c1 H 'Z3 IDN3 NI4V(ISEF1 evchtimpvii wow,' 111 s1V3.1.3VVEI VIVIOVh 19143111441140S wi H vlq.r H Alyeryq.min Sim kitonv 11413c0d9MOJVVS MIL `4HoLodu ev'xodol v.LY 14 odvunuetV tt? V14 9.1.isvqdff wholvom 3110301i WIJIHWUWA01.1SV q,vddH 3W.0.1.51H14 q.i MIN9/11,04.1%, 'WH 11411A1YHFIZIf 3:11 t0111444:114WAS341 .0a,Ldpir, H W3 338 H NHHHVWhVHOHHh Z8 3.1: IMHOIDH113 H H VW!H
g
YAUIVH
V(J9Y..)
1.1.1.AOH
(j) .J0 §paawo alsoJdxa vt 'avowal& 'd 'c9T (g) 70 'el "Well d ife : oludvh v.i.Jotrthrct Jiwpsning (g) U 'SW II.L3118P6 no r 04.4S1 JOILIRU13 (t) ul .sul reldaJpul ut wmdoj.vni. upd Inscrepe tram (g)
lo
'el "we/&
'd :ogi
ONRI
wujv
o
liCwintpxyg
www.digibuc.ro
o!tu ealui
.1.
I§ .0
LI BOGDAN
170
H H& RhICOTX u,apcma altElitHAPa ER3REAWWA, WA XpRAOR`k U,apC1C61A HOALITt. B`k)CM am RECEAttpE cc BRCH 0 u,apn CROEM CTIAIL H CHPRANT6 HI
RAMODILCTHRk nee, Wk H OrtpCerkBaRt 111ibc/11.
ER Ta 01r60. BrilatEHar N IrkT4 DOCTIME MOpk REMII 3EMallf MOAAaRkl. HOE" R0At11
ace H3k1C/CABI% MCA AWAild 3a4T0XpatliMp2 ldit H RHA411311 BRiCia
IipmAind
H HIPlItCOME H%%1iqJ1J, racxoTil napoor lorripwind (1) p3Aerif, if HE Hatld WT KMAg, CKp%WkWE,
IINALIORGAIllf, TAMatill1E,
OGANE
itiE HE DO MHWA e%npa
MHOPOBOraTIlkliTa CKpOSHIpE PW'P AapWIIWCRA lE 14 WT AOKOAKKI.
Ho DIATENEHH -ET0pdP0 AtTii 11,4pCTR4 CROEPO
mnpiloce test lopngx RAMO-
41CTH8d poltnAm, own ompaa 11E1'pOr BOEROAt vropero, 113 HEACACE polo CflItITdUt 'Eta Manila 14 RRAatia 60PA4IM H neTpa, nattrowkpIto HattaastHaa
01r1HTI1 C
fonfrom H
finelanAp% 4E HOEROAd 11pHAEDCA 0130pwk 110 RRCAAOlr p4CMaTph/J H cmpox,
iaio OrMORNTli <2), 'BHA+, 1W taK0 kRrkKli RRN0rCIIIN111 ttilara RR MHTH CEM HtCT CRMpRTH H(RRROIrCHO, flp4IMAE IE KR/C`k)C 110CAtt WA 011p7LCTlikl)( CTpaHd)C KS li19A/ITEM6 /13611tilk Fl CR 111101111EMEHI1k14) ASHpHO MTH CRAON:11. Hd Tom Au
HatleXT !WITH nionacTupik HrkREJIHKM, BR tlEhtiKE 11,pRR0Rk, 1101`d MOEPO Kparttk,
nrkorspewenx AORpOTOA, H awe ROAHT ROM "MHTH RR pxneernopentax, H RR CEM nwkno nirkshiniferrk, MTHH& 30ROM (3). H 0 Hp041.11)C M011aCTkIpTE ApERIVIIHWHK IlpHAEMA H ofiTormcmA H tHHAOVA, H mhuffin HOMECTRHItlil 110 RSCM11,01r R7.3A1111SaN Ii HH1p&A. oylip%MMIA H MI&IA0yRt, H 110AaTKI topCKKIA OGIlaBs1141, H C11411t CHRE WI' HEPO 0y-0110E110M GItIRHIEM opt iliMArk
H liMPOpa3Oratlit. g in.lvrw ,o31A 110CAa REMIKkIti top& 11EpCK6111 C8ATIIMEH1t RR anelanAlft; ROE" 110,a,a,
110 OrMOAE1111 oyrponi, H 11% nwf.peunio, 3,f1'operkti noenom, nominal,
nifinAtivum't
BOHCKMW, R811/111`pic nplAt int oyrpox 61+1111k H CR -CRIPkT0/11 CTarkHtlItillaM 14Kk .updAt 4C-94allel Ha 1111ACTOMt WTU,a CROEVO 441117.111111 no11
CTaRlIWA. TOPAar 111%1C1' 3HMi HS 3EMAI1 cneptna H 3AORITp%1114H Afpn311 u MOTH.
B Alact ,3A3 Pelt a
nrkif3Afinnuff
8%
1110GOMMApl&U,EX
RKIII1EpE4E116111
ElINCE011% manapIE, WTE11,6 HAM N 0r1HTEak MOAAARCIatIN, Ilpt110AORWk if 60roorroArrh N011111,6 WHI110 ncitiwyk, EPOWE (4) RRCEllECTHI If CRATOA'k111141 OMTAFF) BItICT CR0114011 0rIEHH1161 K CR3A4H110E WT HEPO- AfonacTurt pxeniku. OV1I.1 TOAHRila. nuforoarkTma AEHHIIIka :34HAE. Oryacti IE 11p41CTOak ponamftr.d IC Pi Loin J . 1 t
(1) In ms. gres. own,. Cf. pasajul oitat la p. 92 din Manassas. (2) Cf. DM coratoierrs la Man., p. 142 (despre Iustinian). (3) Cf. la Man., p. 120: eau (Iustinian) 11,PISOSIr CE3A4..4, SIMMS, cora aware Deem, ... Alp( SW ROAHT EOM ISI1TH I pAKOTHOptliZOIN, RI. CMS assrkgsamt nrksciawr (e vorba de biser tea St! Elofii din Constantinopol). 4) In ms. lipseste prob. TtAO.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL MR AZARIE.
171
C1111114 A0Mrk/A MHO:0111E 173 Atilt, imAtue ;GE MHWCA HO 60S1 AORAEC146 11 B EMIKOA01c1111E 0 MEM, H MIN KTO X01pETA peaorATri BEANK001,A111E FPO, Aonpo3A4nin xpm orrlynTk EM0 1r Kelp, from WT OCHOBAHIE ES.3AGIGGEllk Glavin?, corcpVErti CKOHAly npinoAonwhn HANCKEBk1 (1). OS Or110 %AANCENCTO0 IIMEHOBAHH1.111 WTEU,S, ape ns NITH 'CAIN, 4111014441 no nos+ TporAomontyk
mArknone nicnpiumnfa, 940ntra no xpncrh HAVkA ponnocr, ins 1141;43dtiTE AOGAECTSBEH, ,t1IS CAOBECEX vaTp% H GA4r0HCROy'CE116 N S4140' BUM{ Alpe K TO WM, ItIKOWE CSHOCAOrIllECTBOrETA 0 HEM 1161111EHHC4NHOE WT IlEr0 AtT011113
Cdal CWO 11 1111A 4111Wi G4H1114, HrKE nrkAarni liAlfr41111ffM01/ INICANTIO IVO-, AASMITH CA C40114 HE xolont. II GKICT ulfrkEMHHHIL FlptCTOAd WO apViEpEncTed atiacTach, mifoi; npoTOKk,
Tux, orkMAFApOCTH HCHASHEHA, 11491 ME cdwhpfnonmApim oripinnen, Aapont 11,811TH BS MINA UNE NZE GS -CpSAll,E Er0. ES HHOMACTUt Na Gt 1ICKgCEIlk3 HN1E Aonrk H GOrOorrOAHt 0KpSt$144% CT4A4 xpncTona ,K,I AtTh, GAdrOAATH
11MAI
no TOM Nil 417.31mm nucv
114 11111C0441111111H
A1 11Tp0110AHTCKIJH HpAKHTH
nr1-1
CTOAA IllpilCA4B11111H rp4A COrldBkl. awe IllpHKAAANO ECT H 0 CE41 Knrk IMO BSC1104111 MTH, HiGE HA 11A411 npnAIXHTk CA011Or 1110GteTH Ad pEL1EM OrGO. Ilpn AER4TIA1 :GE AtT`k 11,dpCT1a A4Eg411Aft0114 IMCK0t111 WilliTO, AecnoTii 11MEHEM, WT whimum, RIVERA Ck1114 CEGE HMEHORA, NA01141K6 pATEM HCKOrCEHlt (2), H CSGpAG WT BSCEPO A3k11141 41AMTE
KZ nomilo KILITpH, XpaGpif, laponBriti, Ara30cimAti BS tiocosfe Cent; H bri CTp7.AI1H C/A k1K0 340A61)CATEANAIll CtlIEpHHHA (3) HOC/11116 OBAtIKE TE4111k1H, nnnk
rptlAd 340MXT11APO, H GE.3 !ACTH AIOAA0Wk 110CTHrk H 111SH1Tp7. 3EA11111 11KICT
H 118
atpezenuto roTonA
CA, 1144AA1'IECTBO
KOTA mcptnpaTn. II
tAiNITIE C/A
AAEldHApS CM4111ABIL CE. &YE ;NE orspoTH R011014, lima IsilocTaToa `muff,THIM CTAT11, ope )GE HE 01it' ,SEMAA CSAT CA, BHA/A spark, brkAneptsape ero,, o cm 01/141311IET CA cp%Awni H 117.01/ANNI C/A Erkrnkt n NiKE CS 111141k, 11361AW11111 ME HAI EptIllk KS 01148016111.10, H GAICT pdTk 01r Hyatt, rips pIwk *man, Fehr& ze whop niurkToympe BOIROAil WT ripsHosopttu H IllpSWhE 110r4EAMHA HA
GIrCT130, npkwarr ME BSCH/WFHWIA C/A 11116 /MAE H pd3char1ti
EMMA, A HOEBOAA CAM CS MAAHAIII WCT4 GptITH C/A. II pd3OrMt ASCTA, RSCTEHIA OW row (4), petif,,aAosrlie nuf Eli WHTH CS Strkpi1111, HEN:1411 CS MXN:11 (1)
cr. la Man., p. 209 (desprb bigerica Sf. Gheorge zidit5, de donstantin' MOnonidh): H
upe HT0 04301rAttrli impel-% 111/IHKOAOIr111H1 fro, dospoczsms"wkie xpenes ovirkowr iMOr 1141116, 11-44iii Wr OCHORalill 1110,411H/111 H WT Komi 11(181:1111X 60/KlaTHHOME xpieromoy A1Rouruncoy It nosicAOHOCIACT rewpriov
(2) Cf. Hmorain Rs cpuitx% la Man., p. 220. 1, (3) Cf. la Man., p. 173: xicap sw pap* 14V1.1 c...Kopa....
}I
141:0
101.19HML . . i
11
li/K0 SAOAVXd
mph, sanamunm. Cuv&ntul ekReptomk (erivAt) 9 format de Azarie dup5, 1111441WHC% /0 94114AH111(11
di9 Manasses; in Miklosioh, Lex., nu se afli. (4) Dupi rope urmeazi 'in rns. un nes* sters 04 rosu,
www.digibuc.ro
UT.
IsITC100g
411W11144111413111
41
30d3,1,91
41 11413)E11 VU
V90.1.0.1.1100d11
loway at wri.du WI11141109 Y
IN
9.1$91N1 qto 19'.121
ar3 H
41 wili}13.1. X003P-1, 11.4`Ad.L
`.X3NIVIN
Vvdd `1481,14A01- %a
`uvq.lec4'd4
HtlittlI3OV
aw.14,314
L3ii
41qM1111519
Tado,urtios cVJAVINI
Lq41tU
le)
FIVW3S Hd0510i1
V9iv3 HAMOV14114
11WHNIKYIV Ft FIWNI1VMV513VVOJIMIIV f15113mo6 PINVU TN 09111409
A 4.9i3.X11..11
vo vdt'Fiv0v9
LX3E-Zdu VH 11111Vdff
NO vv. q.You NeY.Xurlig.ruq.du (111.11/d9 VIL3 PAYS ttl PWALVI O VIV31 `(v)Yods NistPubt 394 itod wYrivoci 'V640E130,1 elf.9 3N vvitt q.o WIAT1.1 d )(INV} 0 0 1114311111V I11,13V1/11
iVEL1%9
tuvrwm
INIV113011Vq411
if
hNj
3E 141(1141 Ai" fOuldten iv.4401v1u, IJFI1WhVt1 (t)4M.43%141V3 eldmIto.11.1 9dip WHIM ou
n
IN30 111V1414111/90 ot), 41V4'1431 H 191411011 H1440V h711 R 14113AV3V11 OH I HHVN OVUM Fawn Nyffiras 6wev'Emv 1Ltt 1.4.therr tko&oulev't dVOd.LIJ.1I iff3 3901 H V90113WHVill W3 W,19. 1;14 ALutOoY dYrivOvv Wurhwilti,)u.odni vVvcIP izu ol-)1Av
it
94t4/51J 461I
ii
9113d0.1
VVIIJ
6VH9 OVV)IM
14111.11311111111SH
13199 3h3VVV
OH
tq.dow tViltd0I
dii
VVVW 0 1114311WVtigd 11V40030J H NAV,
viiivesfts 11WIS
vy
W111148
Aodos
ll
'111011.4-A0d*H kbJ3
USVII
q.H
Aoi,
.149101(V#
A
`11Vq.3
H 311117143.113
glf
WW2 11.14VH3
;YE 11144 80VX O
V ftLIVNC011 411VVInd 1:$9.A0 (V3V-3.11V111111113090111 0900 14 fq.1,01133Y-Y0 odui vih$vbu zY. louimmdi 41uvittvuot Th Vvq1b1,11 .190,1.00:19 3933 VINSP1
veviv
tigYuvdtati clYtiavUnt bu
litlYub WIVINC4iAL
Ivo
(61W41,1131149
klq.dg1411
V017011, c4f/3, 314t'
%2 4-31113110.1.VU
.1.4Y14111
`3111111,1V4
NV001
53k 11191439%(197,3
11116141.119P1490
y/1113441" It
'0 XHII1HN
mVi
a
NIVP1
U
91:033
`1111,01VOVE1
HWY WV9Vd113H FINOV11.A0 4W3 H rovv,o3vdu -Nvo.314)(
*09011
311
W0903 X1114434114 £43J09Xr1}13%4114/ 6H1:10.143V W.Atia,abzdVvitvy, 09 9044 H `IWV3 1111114931431V 31W 11 i-PW 314 '4e1,901V 31.4111113VN 193d0 41/1914t 111Vw3%, H VitLVVE' 11 MN %9 X4110911 -1Y93 ,X111 3.1.N3WV9r ,XP114.13lh H %)0dH XV41119111VdNAO &Ai X$'3%11 X3411%1,1121404V 89
vItivstvlu N/VHBvtim
393) HIVIV}IWV k'd9%3 411
)1 3933
37
*i11/11114151.40
()
3V H3MV14
mdv3v1vvit (g) wmuvilu ft AvriwqN C9
ii 311-111Y1Id vvq.3%a
WVIWIIVIN90
VPINh3V%413 111VV13 0,1V101V '11319i1111 uuovuq.dur HdV3111.40, WHII1WVOW 4V3
KR
(I) 10.10 udluad .Hwtivt114.Ap (z) 3f) .M1 `11VAI '4 :817T r..6od'It (E) U0 'et "uutS1 d :SU HHOVH1011 vrliwvow
1,3
W3
onYv13.4o ,GantliyelecwPd JD eaa°13,
1111111V9C11
311PeVOW 4V/3 H
VP)
.11,t13
WVhWJi WPIFIE%V3
0.133
(131//11%9
.(c)
wa 'door.ivvn
Mt
*11VN313 9NVVII `wrumwsvddEvd u um; ,LM
W3 911413 %JOH
ONV743.40
urnn
oakt oulio 1WII
339 INIV91/(11.1
H
1490.109 $11.00VVNe
11141.hhOdVet314.1,31141111
'gm
wapptH
ZWH `%.10S H SIV0hW.L
ZJJ el
www.digibuc.ro
`al.
H
.wavo.v
%WHI,LHUTIf
'd
H
tu/Virhho
ii8
LEtOPISET1JI, DTII AZAR1t.
11X6 EICt 1111A/A411041011" CZ.14pVLBEllthit1 11A0KiK11741 ?nor% 3mAnaim HMWKE Ce Mk (1) REAMMXEMIt litt1M 1KKE WT CHHPKAHT/1 WTKplil CHM CUATIL, H nrkorprepHum ,11,1010Td CH11,64
w kçru
EA 01/760 HAORtliS WhKTO WT nowhpki TOMWAt11/116H6M, Aospo3pitHEmi# xp(1,
Gyko KHpKk4 THp%A011p7sCnrk (2) poqi Tz 01/140 41pH3K(11111. KkICT WI}
ilIiltI
BW/11i1Mt H npurbe, C7OK/136131116 61101 C.Tp411111144111, KAATBAN1H
141
TOPM( Wilipk1111A1- Enior metrrid Cah141)%1461llilikx 14' Eild1101441ffixAmi nidiTH TATO
RIpruna .6418.; PH 114 ITOHAOTx no BiterOtllaTIE JiM1I1, FlpIEMk cR4TI
14)(1
IlpHCTXF1HW27I JE H ,14% AECHOTOY H HailOWHWA eTpax R,% Cp%ARE 61'0 NAME/ CTKIEM .N+KOEr0 rictinap* HMEHEM 4111ICAORIIMM0 AO4AH3134111Kii. OH ME' Nepa3+
mAtref nocm 11%CAtCBOA Hp7.Bompti,A, telmin,H! orrpa,
CINIHRWCH4ll4Yt7CIA i
W7
nponTHx. H WTI' C111414MIT4 14 W7 1410AiW9ACT, H 13%11XLIHKIt 11,111AMINKk Kk1TH f11+,41k
TOMWA, HEBtAkIll [11,111M/141%
(3). H MdA14 WT HH
lrhA+WA t%BIT4 GPM
%Ea AOCTHCOWA Inoxpt, RIKHE3d,111X, 14 C631 .FACTH Halle,A,WWN bid ..011/111H Hi Fit1
HponH)c -mKE WT A31ilKk HHOBlpHk1X4 H nopiraknthl MX' 14 111061AHW1M H141 non+. IWUTHIllik 0, n.hA Heft-OWEN.. /14VMM HIITAili'totrAd4 Wk 1.3011, al4fOrCTil 1-1
WhC411,(1.
DU, 110 leHr, 13%3AKIKKEHk MICT Jr01.Atf W0A11111h LIMEAA WT Tt; CX.111HK WHIM, WRE 1141, IVIHMEHA14(114k BK1CT CT6441Hk, H plEII Colretrp%MHWA CA fatTp11ftLd 01/1ZNYIIHkl, fltt HhAykpalIE lid A,ECHOTA IlEpEIIIMLIIL OH HOCTLY4 LIIKO "ri:E CIti kIKO OrCAIMIck NUTpACE C1 CFMA11,6MI H 410Milirk 116 MAAMN -OCILATkl
ff10 q arreopH CERry R1A Topmorimput rp4Al torlanm H HRE C% 11141,1111 AWT0p14, H WT XplICTIM111
rpm C
NUM. WCTdat
A%Ctigfi t3lTKOpH.4 GTEdSdHlst 1%6 OBOTANA%
BONCIAM11. Torm ricHapAHoure npiApEHErnaH Aormwepeurno 136A1411161
Ct CODON.MHOW6CTKO RWHIlk A%OpX)14611k1X, MX1KIH Herrnapre,...H sfrS,IXOT+ RAdITH HrhArrie.,NpHCTIMIWAI IE WT HscmAor nEnmk nt.,(PnatiE WO nor& Ha nomorph D H1II14W I WCTAKArgl116 rpm& H Krh1111,1 ontmattrm (cA, H3MAOWA 0146 11110THIM H TIIMk, H JIIdCT peT or MOCTI REp11111011WM, .1k1 Gellert. iloilti 1A61111
T.hMk 0
e Bk11141
3EMA1
epesH H 1110C+,1161413, 0 Aplarad
NAHOEHA
,MTROpH-111A
HOWL-
nputipkink idenzWAN CA Tporam% IletCTAAHX. OreillikIX (4),
K0116,1411 H CaMOCO AOirAlliTpAILIKA OrXBAIIIENII 66101 H MICE tC% 1411/11 IMNWSH
"XMINI H CRA3dHII %VITAMIN GltIWA AO Al,AplOmquirtt frpAAA3 Ht cannoApvakem
c8raHniernv" II TAM*, AUMHT061 0.10TAA pOltiBk (14111176 CaMptTil (5)y npumfii RE B% p4BOTA WC7A)KAEHH GkIWA.
(I) Cf. aceeay expreSie la. Macarie, p. 150. (2) Greqit, in Ion de rrapr.Aoripuk.
(3) In ms. grey. taun. (4) Cf. la Man., p. 87:
H
non+ TaMO
IIId4 CSTKOIIHH16 *rkitiCid 1140'7144th
(5) Cf. la Man., p. 101: Ham czmpsTrixx vatux,
www.digibuc.ro
I. liOGDAt
114
REIHPOIrA 0 Cfitta TOMWA mirrimpoApsucaraf WT gapt flpIWrH, rix 13% TZIVE Clara TA HAAE2A/1 fro. vi,a IdKOWE CHU,E nostmAEHH 6h111.1A CZH0CT4TH? pth-4 HOCTIA pWAHStIEN11.1 HAW OrCTp%M11111A C1? 1 MIL ME HA rpaAt 13&TK0pEHW4%
H AvskimAnna rpam
Mi p%BtIWE 13%C*KkIMH
01rX111111pfuMH-,
HCKWHAIll
WI
pwem H fl1VtKWIlk1 H aersopHum 110T4tH 11X.Tk H AOHAOLUA AO eptVIN H 110-
CT411HWA TAAWkla H *THEHOCHKIX WpASia, CH pt.'
nortund,
11
HAelAWA
BHTH irpdA C7.1 BWklikIM oyxkuppErfiem. NE Orel-ARIA 1E 1411LikCOWE.r G AHRT CTSO, KTO BHA 4mi :CMH116 I 1111Wk PplIA H WT BAC metpAAHO 61fM11, 3c1HE
Aa HIE 13% HEM rwkaAtu ti
3%M111 PAMPA C%Kp01/111HTk.
II PGKICT worm
H KAHKOBE W1 13%1141AA01r H WT Bulimpzimor, H OSOCAO 01/M0 HYMN' 66111441)CAS,
OKOrAt1 WE HOGIaBlidVfi (1),t ii wh parrosopeuie AEHK H 110111k H Epsonponwrir H KOMIWMI nororsamie Aci veTkipH AirkcAti,e. Ilocata:Ae JE tkICT MEWA0r= COCHO spar' cHio.
.16+ oyso trhicro Orrptitl, WHIM HETp% HMEHEM, H 0 C%MtipEHH TIME 8ECIA0Bil K% 13Z.HtWHHM. &OWE J4 ces1 AKnom ripH3ga atv HETpED, peiej KOSVCTSOM CBOHMk. nptAamat TA rpaAor paa8orkx, HAM WE C%1111ATIt X0WHIM X0AtITAH GkITH; OBA'IE KE Tkl riptmike FlaC H3AKIXAEWHD. H ADA Hyrfark MEIlkft H tnAKMHW BkICT TOr (ZIT CfrO C%iXlTHLfl1 Cut If Apashi H CMKOM11.11A CH t1 skicir pa3mHpIe H HeirkpIE MEWAOY HMH; Orly/OM H 6116111611W44 WT tau IVA AECHOTOri 11 Wit 11`011t MHpk LEB1 IICKtiMCX, KAATIMMII WE CTpd11111KIMH CKOH WHEOT HalpOCHBWE, HMWE 01rE4pHWA 'CA. TOrAti HaREA0111A H AKA flOTO KWh 113 rpaAa, 1ff nonpaiik skin' H HaPHETEHk, 11 OKAAMIXA C%41p%Tli 11%K0rCHHIL tli1WX HOHOCIVRA, VOW ATO (2) rreimipot ).30r, HOEM. MilC1MI,t11
HOKkl IE K% HOIACTH laWf} o ILIENNArk At1 H7..31111t1THM CA. CaT CECO kIKO 0rCAMW41 BEMIKk114 COM0A137aKE11,11,11fpnik111 1EKE B% aloaAoerb Kik1M0Alf, MATE.KE H HECTp0ENIE, TOIW -11%CHOMI1IX 41 0 aaelariApt HWE 11%
3t1T011EHH, 14 ABA ripH3sati4 icz CEBE MT110pH ErG. 117. FIEMOr IE Kp0Telt1HWHM H MHA0Cp7AkHkI1% OKOM essapt, W4 EoeBoAo pEtie, (CorwhAtx TA GEC flpallAk1 Fik1Ht WE. TH 137.pA4tIM CKICHTp0AWKOHIE tikeTH 6% 1111%130E A0C+4 TOMIIE (3); smAii KE npaKAOCN.Aih, K 111111/HK WE -MHAOCTHRIOlc TOPA& 01(80 WT) OBA%rOrEMA
BZirk)C MKE B% ACOHOr CA111H)C g4pfl3kI[X] ripThork aaelariApz. AdIpk1 W61411141%1A.H
NOCTH HCHA%HH CA T0I`A,O1 BOEBOM II 413'ICK01111 WT
WT Vtrill (4X npIom WE, H WT tkapt BWHIlk1
1'.A01( Imo typEak
110CWB1111Kk1
K7. riptArruto (5)
Bpt111Ad IE AOCTIV. TOMILA 01(60 CIA TOrAd laK(o) orcakium, CZGp413k BOHCKO isptrriammian
1.11ECTB01(A,
C
(1) Cf. expresia analog/ dela Macarie, p. 155. (2) Prob. greseara In loc de ATOM. (3) Cf. aceeas expresie la Macarie, p. 165. (4) Cf. la Man., p. 218: taco iv+ rkToi opons. (5) In nis. lipseste prob. toprrRa.
www.digibuc.ro
utt puvzv
utilap14(..ugl 3933
t(I)
3Y19-01 1111/(19 331(39:011"W3
-,Lywu
H
C41
wvw3ti uq.ii3dojvv,t
fi
MITI/U WVW3t
ViteLL -10d$115 91dv1l 1131:0418l.dil w 4P14 poVvow koosPi WIHAVHH wd4vxv,0 IVIIVW1301143113 tH wmuwd.L3.Ao rtitFoqm '114 n 011139%NIV 'VIVO 41,1$80V14 H ',110113 `191811114)(01.1 H LVI1019 WIUNV kvw3E: 7.2 8,0H5 IIHJunv wiluidivdHEyd vio .orisxy ii vzio (Ng.)14v ')(11
4Fl 19V0,11PVJ
ISYNHIHMINIVO H 119VVW00
Xurtms31 'uoti 3wAr d it/13 VtirmVol) 48TY118 0051P1 OFIlhOw311 1Ln 1183611 141,113 H 3:191 1%3 WN14 4111011 HIMV041. Pi IVOIVAd Ir urn.Aost 31110hIU 0110,13H
VIIILLOchi 14(111.171119
1111,11 09 9111HT4111.1.3311 won.koNt HO TIOJAH `14114113(Mi MI 1111,31Dva OPAH341NON3VH lfl 9913%11,.109 171.110VH 1Z) Nh0,131(11 M mamq.v 4.11W3U H 33311E11 twos°,
II
ta
q.ns nduisods) Pvt,sulvti nlysdq.stu
3%
gam W3 kialAt XIVINe$9//113F1 owvI astudoou ',Amu 1611
XlifhWJOW 17111VVV hkil 9N 38COWE:981 4(C) mum/ 11 111081171e eZti jiJi3V OVV(13 1113MHV 0J3 ON
13119
H OW.11
7.3
H
1332
-Fuy.Aol
6IWHN 11INHFIIT8%3
V811M10110V .40tlYNIT3V4 l'IA130Y N i3VHIP611 3%0.1:NMI IVIIIWV117(19E"h8 Avvenuq.s INunm vigNo V) 11 P2I1Vvi21 30(1018 PENNON `V/3 111,13V9030$ 'TO 1311IN 3 Nfrpol.w 21 01$11 1.1067.1 VIJAIVIV 141WM1,41/ 151801'.%dY s tul.v ti H
VH8 %dVFIVOVV Vitomos
15111111
HVNIC
`HT13EIVVV0W
ff.11800J `IIM1311
Lumina!,
3% Oh
3W.H
W143381
VO.IVVJ
VINVOX10.1VV9
VtIUIOV 111VVOLIVV9
H
YM
013V1A
'17(19%0 ONA0
Xii
3% MINOS 21-1(10/111.1
3vo1
Hvoielic9 osiho VV5131131 pf:39
OE:3h3if
lulokuor cvdwou
11.113%V
3V}mq4II
I1I
FITN3VNIVA0
Mirhwvd.ovd -.11.svu 19111.1hN0N il3vVq4u
uto.Aou.Lm
4vtd.Ava H 3111VV8VVUT(111 Vf3 -3% '(9)1,grufhwu !AAA' 091 HpltON OWV/11 olse3mvv,Ximte W3 V11,131M8YALIJ
HVO1.413
gliorimm
awini Xisumdw
II
H13r0tV'Vd 6%119014118 iwasswIti 11,1%%8 v.I.W398 W3 1(g)WIMITIH1
OW.H
dvou H
XIC
*V1.814110814111
WOmq.us Hd1781
immutwuunn
PIMIN WW1
ris3dvIn
ii(f)N3Yonosl !vivo swims enammdstotim
oirl1rwr9V `31dq.sovn 9%101M os.Ao pi
111,11
N1u3V
V.I.3911
sulut vvjAnhodums IJ oammv os,t, ou q.Y14 H WIIMIC/N Vittlykoli H -13.14119 L wl(VT80I/8.110/ WI 9933 `451$11811d11 H wX4.9 WINIFIVAld HLqY VFIVIt.109 H vdlau %11 qAtios o N113YNCIT31/11 `91.19VN H YI q.,v(113-utvq.umuovuiv MN VI WHIhHH H HWN3(10810.11N9 'WXvitv%ds wva vV.uns W11111.1317W.40 113 'WITIAOY NCR OFINEV090.1011W 'MR
31111WV33311 VI3 111%8
HANCON
H
1113Wh HWNVW1.1%8 Y.I 11JWY311 a -fic
rtfl (g)
Mal/ (E)
(t)
r 1k
+
1:11
'SUL
J0
gE
'Jc)
'er "ffulAl
ImvvXri.V
%WOWS
EKOnlAHH 2
'd :6gT (:1
`.trojAT
:gatfIgy
4
H
EIC
u
1111PhIll
171,
'YJI.911.901th
FLINN-14.3ER). 194
ci "HEN d :ggt A.09
(g) 'Jo fel (9) 70 el
'MEN%
11108HW
-N%(fil 1 3%3
'Y/151NWV11
I19 0 epa1lx0 ..1Boretiv 1 0 'd HMilOtt A19
a.HVI
JIP.HaVOL W3
0,11411.11J.31h 9n1140V
'4)
II
Pc1
0408dil od 'Weig
H
WilhhhvEml
IaNCH
14H
144Fp9 41,1,3100i
9XHIE119L1011,33811
I
0001y
VIH4AV1l
.d 'TIT
aH 19LOWUZI1 .HIFITAPV
INJO.i. vidalygliv HV 0.1.31.W 13ft MVII
,v/4 y. IH 0, `AHHHIMH F09)901
NH VPHh9.1.
'8H3V090113
m
11011V3P4
viifinwu 8E39 PIHRIMIV93 Imminvu wa
'ZIlIHVYIO1VVV
www.digibuc.ro
W *VHHIMI.L
CVP93HOJAHH
0./%0*
A19
moKop AIu Owl
f. heidDAtt
174
Lope Tsfax. AMIO AWNOC3KIWATEMA4 Cd IoNo Ad citau oirifiNntEHN H BWIAsHek4 c% COt074 AINWHOICTEd (radik MOAN H 01i-enema' cA HS nittiJaild aEMAH dA6M4N1Harkft U Immo NONELI,Iii 11414 npIATiv, NACALIA todidi trxel h Lopc14 Holm difi ivkTfrAH OCIMILM Repago 0110F CioNOIr cRomor CEMIMOVI. E% gETEpgavE ;1;6 ATO BTOper0 lAcIpCTlid ditElmApoRit IMI1AAE K% SC1111011 It KoHELmuli HEAArk H npope3ortit miftp%Tkp 111303He CilAipENHoHdttAANHKki
MAU If G g5Str1li1JiThiK
azemi(1),Ez illtret9,30A 'ACTA REAHRIOH 11dpk flfCIltuII
H ifigNy H ny I ( 2) HIE U
CeNOr Ca.11111X,y 14. 11009EN4AH 4111wirk14144 hOiKE-.) pdCTROpliNk, H CHIENTpd nrkAecT CarS40Ap%AaCTIM CINNOy CNOEMOV Bormaioy; 11 ape Htifick Cull (3) 13%3AlOtil GAGA,Xlilda OgIE thICTO2fillhlik, H gy CTHNNIMH
rievkapu gitectukiA II LIONNtnatlikl4 Nil CA npiontk, 11 Hs (4) sHaptudAt 41 KAMEMMCTHINIA Rifilltg rAdNOHOCTpHaiENIE OGAO6H3d -,1144 TIE, !ME If HirtiHiNENONdalk DWI; arrEACKkini LIuNOitt naxorrfig. 1Rx bsivie AtaAo IIGNaighti orcnE mom HEHuTdifirgium H OntliTHAik, Nalf WT C&HiniTH. H HaMU& npimpris TOAHRMIO NH X-S:ICAkiNA AiNAO1rela NH AOIralind 1HEApHT, EA Koirrrh 4REL HSCIX NoddrdET (5), 11 Ati'o ,aosli Map, AlICARtv. 6rAd, -WE NOM sdrAdiuk ropAcrim routoAcrmi H EqJF IHAdA Clan, HpitHla TEtH11O, 11k ropeTniiiig MATH. WO polima N oircrpoirrinii BkmIA reepTurm AACT04- 3MTOTITAH1tI
l ANMOTpIE EndpXkt H Ltdpini,d ripHCTMINHui,d Hdik Buttm. El Bo Ammormue, BEntiBoAituria (6) whItomx,e,pfErt oripewEBA, 0A0YRIEHAEN 110 811 paH, iinarCiAtITM11 CAMNIkld IVL CEgE XpdHA (7)1. lino HEANKoAdpOHNted CAOP.onomnialuich.
ad ga)3H1s TWN4M11 1104kTE Gikall'OACINAW AWE DOA) CONOM liNAS`k, H AapAui
mBwroBorivrimmi 11 AOCTONI1OTHNHAN 0r-41u1a/1i 11X, H 110 KHCAAOIr t IH 011130pwk 3AdT0NECNAAH0 H BEilizANO Hdi orrimEHIE neAx"vm, GtVpHMkini TX9A NICTd%IAA sdallOrrROpEHMH HEmWiliNkim H NNIIIIHM, H Tporwmattliom CA itioirei H MN0P0g0441311110A CTdpOCTIM GiltlroMTKAAH pfighl Hdrintrhaulf (8)CHAIIIENA w itikCTI3OrX111HM CHrGa itiNikoCTkiNAMN 6Adr001rT1111M1.14111 NA MGANTRAI NONNI
&UWE N nazi ow AWNACTHpEr 11,01"041OHNilkIM NNWIMA1. LINCTOE 11110XMAIIJH41 Jiff (1)
I
1.,
0
Grey, pentru eacaoterki, ef. nnai ens- fenoma
(21 prob. to locAde pc-kK, (3) Cf. la Man., p. 125: /mumps nr-korer
IMS
somArrh. caitt0Apwithalt4; flU muics.H ritalt
(4) Prob. tn loc de gz micro. (5) Cf. la Man.r p. 125; ex QCdqI
otpcni
M4n0 licHium mile= HimTpAcip1H44 H Onwhims HAI! Vu'r
cutpwril, H I4M11118, nplingns, TOnHica4r0 tylXkii; HH iw aAd. NH A044 iCTACTRO OHAOVITS, R% ICOVO'k Hti nap, nonariun s. KZ roost- norpostrirov (61- Cf. lae Mapv p. 125,: Ms:fuel-4m4 ) PAkscAmirunift (despre $ofia, aofia liii Iustin eel MAO,
(7) Cf. la Man., p. 191: oivorwismn4 st. patio- Mikr9xliTH4di COAOH14 Kihufeht (8) Cf. la Man., p. 126 (despre, Tiberjer predeCcisprul iti, Mavrichie): Hsu, ioneKompoprmx napeu,s cwristx rzAt44$11 eogisTe snerkyLkiNti, poik;
CAIII1HArkW IrNobt.
fICITO4H 6114rOTRO.
pstifaj It szapim to-lipssa 4MITO HgetCXAHAi, He ovirkputpri, act HeAv.rp444 sqinuwunim% H1.310y)K441,wkiHAI
AIOTOA H MHOPORGASHMOA CrapOCTHX XpdAnd HI3ABHMI nuloru H HIllpOICIISA1HAMpli
www.digibuc.ro
tErnirIstrut Of AAfilg.
111
AinwrovrpmetAHOE HMAlpHM nptnkindnIe, LIACTIJMN nocttnenmn 'vox/kir/I:AMIDE 11Mk CpSAII,d. H no BSCAAOIr CBMIEHHKIA xpaniti 13Salp1AMA thITI0EHk1A, 3AdiTOT01111d !And GO Wk, cpenpovrporx, H HIIIIIIH Hd11011111A CA H no,Ip%nowai AO ChITOCTIt (1). 1174 SAM HEAXXIld IA HAST7M it BSCEPAd BS MAIUMIX nocirentx 01111010X CH TIA0 (2): B% Korn+ xe CkIHS H MATH OGAdAdCTil ABd AtTd H AEBAT iWkCARk. H AE1111 Atli 111/11TAiNddX'M :CHT1E H BS 1101rCTI.11111
HEAN.SH
EH
Ft
GpENIE
TIAECI111"0
AAS:KHOE 34HMOBA1314110H (3), CH
ECTKCTBd nponuarA npiRom. H urrAacT frkil nptcTenn CA, li Atrro ,,3o,ei, AUICALlie
H OEM., H LIECTIlt cmnine (4) nz. 410AEGH1111,2K HMI WT HHX CS3Ad1176A CAtITHIld. HO CHX WE OCTA CdMOAFISiBliCTGO GOCAdHOIr H r0C110ACTB0 BA C&M. H wh
10110MA Aonpopacrenk H HE AO nawnwe. CA HMA; npanoAormenK
Ha-
113
ll/AM trk, BS KHHPdX enainTauns, H HE XpdHA BS cent 3A01A, NM MHAOCTHBk H lipOTOHk, BS BCEM 110APAMITEM. GI HpABOA1 HO WTE11,k 1141K43,11111, 1101M301rA N A0GAECT6, XpaRp0CpSA no GI, 1{011IEM noTplcean 14/101rilEllk H AMIA,
TATMITH BS TATHIMX CTrkildM Biznoruentutt. Hoicwkw Ae we npuAtntunA CA EMOIr AMHdBh1H ntujii tutowkto gapoAtn, ona 3Ahmt ORpITATEAIE nave ...ne AtAdTEATE, crirpninnn Hd 3AORM (5) 11 cnwhAdmipe cpnAto WO Hild3HkM11, laHOWE ApIneca tAdAl;t1 gp%13TEM, AOHAEWE CSTB0p11111A WO N WTpHHM WT tene RUH ninnOCWkT1111Fild, H flpHGA11M11 1.17. CEGA 101161A H 601rA H rAorittorrnopn,A,
H GSAACT (yaw czwkrom nx, tano-ine Apesne 1101rB0dMk, CklIlk COAOMWHOBK, 11 c% HHMH 11030pCTG0IrA H nrpea H ISOHCBOM OrplsICTelliIEM CEGE 01rIlpd:GHt1 H But H3AdF1dA HAataWM MHWA:CT1341 C7.1111117H,EM H cAtlxoTnopona, pid3id
XE 3MTOTIIMIld H MAGMA WAEXAA CAOrMLI,EM pd3AARAA. Ho MdAt il:E HpHC11011 ant LH101illikl HHOWkpHIIKkl H 11110A3k111Htlnkl, A11Xkl CSIATHIlli1q1, H CS HHAA11 wh H cnnpinklBilA, 11 BSCA Clip013H1pd Loma ct
npocTe mini 3AI HCTS1pEntldWE CA 4VISCI;k141 H IIHMCHk1A1 Atxwm, AonpoOrINTELINIIA tA0BECkl dpXiEpEWM HE 11SHAT H BAAPOCSMhICAA11111X CSFATHIllik
HH Hd AHU,E XOTA BHATH. GAkIttlill3 IKE 0 CEM HEABladll 11,dpk ['Tama' CEM1M, numvraatAn now riprkCTATH WT 3441'0 IldLIHMANId. H HE BSCXOTI, HM H 3EMAA CHOM nprionpaix n onxoArk CZAOr H ORMAOIP, 111314 lif1d11111H 3EMAH AlIXWM CS,CliltITSM CA,
nptonklAt :BE MMApIN. H mint/A. (1) In ms. pare corectat din cisrrorrH. (2) Cf. la Man., p,,g09 (despre Oonstantin Monornah): sio HeAAH;folt navrrx dam noertiox.,. ceva. mai
H DyGlV [IA61%11{44101 ItiCK AI," HZ. MANK"KZIHKI IMMO:KZ, airnoicaA CRGH HEAWKAH HOS* Si
sus
HHIllTH H4HOH1HM C.
(3)
H 1104011MA HZ CIITOCTIs, garb:a VMS HZCHfiRir% H4HOEHT4 3114TOT0,1H11.
In ms. dup6 85,asastm lipseste probabil, awH; cf. Man., p. 134;
SIMH 3,1HMOHIIRWOH si
(4) In ma. lipseste prob. macTk. (5) Cf. la Mans, p. 192 (despre eunuci): erpuutim Ha maim
BAIOHM
WTMTH flpICTI. TtlfCHXAG
p. 96: wra,avra ,a,axacHof, CH irk% OrgHATZ. 3aon,t, Havkat mi 341aIHM Onpicrxreare PI
A-10,1'rial.
Am:side A. R.- Torn. XXXLMernoriile Sect. knorice.
www.digibuc.ro
13
178
1. 110GDA14
Oyno Aoarken nrkAncnEllIEE 110KA3t1T11 CAOBOAA 9p7.nocrrn rapnana Lynwknwaro. (1) Yerk GO FAKTO 3dTO9EHk b% poAock rpam 'imam& IIMENEA1, H HE RIAIIL KTO 11 WT [MAW II LITH ChM% IGI, H CEDE UAEHIIII,X, poAom gapcnaa Hdp111 upeaug, LIAOKINN. 41HOPOK3HEH, MOTk H PAxsoKooyMEH, eEnErkgnek H G% KOH-
"X XxAOlik. (2) T% oyno
T7.111X. CA Rzictickmui OincidlillpENA111 nem ME A15L3A011pHAOPAIN OITATk 01fIATIL AdaWE paAn enacrn nplATTio, II KOlidpCTROA1 CKOHA1 npilt%CTIII111A C1 u,apepati KHASH 3AdTOMOB1EA1 H rocnomTno iwannor WT Rapt HC)COAdTdHOWE, KAATIMA114 :DE uplwAe CEPO MCGA3/113WE, H KS,p2R4H CA emov. CkICOKOCTEIIENTil BAACTN. (3)
Ad IMO HCTpil AOCTHI`k WECTKOlfA, CAKIWt113 "iKE BOVAdHk TOPAd SirkpoHpagHaro nptungarda, OCTdHAT. /412k9HTEMO upiCTOlik II KOAEN. CdMOKOTHOXy WTCTACI1A% H 01/AdAH C
IGINIA 13% TOlf ;KAT( cirpanax; H POCIIOACTRODd CdA1,
FIO mntpvern AldTEpH (4) WO, ATO FIA7.110 H A iwbcAu,k. PdAOCTLX 011'60 H7.CH HiKE B
canoir mitnix H poAa riptcfaxgnix nrifaiwi
mum POCROAHHd H panoAntrk TOAD; 110KAOHNWA CA., ON XE, Idico HpfEat nplovak POCHOACTEd, IWIddWE CA 0 C7Gpdli9 3AdTd. Ca 3AdT0 PONHTEMO, KOpEHHIO D'ACIK0A101f $/101f, AXlidliCTDO1f C711MTEHI107 Sorg WTMETHHLIE H cOlf ApOrKE, .3A0T10I9E7 Ap01/TO1f 011-BIHRE H p0A01f nrkAarrEnto, Kp7LK0FITHU,E, KAKO Fic12.THWH CRt H paanpaipaewn, B117.ClidEWN CII R7H4 3. H /MHATp% cpnA14d D%HHAEW11, ripen. CkITOCTH HE HAW. (5), Kdd XE no al? BKICT laKO WBMKIt mpaLIEHk H ta. ADECTO &lau npoAIMIA ci npnew (6); H3 Ild'IAAA kIKO /Mk Kp%Rls. All3dTH pknam. liEflOBNIF-
HkIX 60A`1pk. Phalle 1:10 !venom ON-011Ra H KpBttI immtwkaum kIKO A1TXTd CAdAtIdNWEE (7). H wirkn% oyno PAdEkl WTC.kKddWE H HAVklid inx nosarkaumH CROd HEnpasEAHrk flpHAO;KEHKAAH E7i3pdCTdA, HHbJ1 IE kIK0 WBHkil KWIKA wAupaih, ApOrSIN WE Ha 'LlETkIpH pd3CLIAFIA`LIWE H WEN 11:H1Pd Mp%Tlikt adrptBddWE. 11TO NI AIWOCAODA IldREAE MI1Ordd H 1110T+HIlld 03AOGAEHT4 H TOA1AEHid 9AOKIKWA1 H KA3NH CTp/11.1111kI1
(1) Cf. la Man., p. 148: r4ap4He gpsHtHwaro
WT
McEPAt1 BO nonamne 3A0013ptT-
voitHocm nosausx, Figura, aceasta se afla si
la Macarie, p. 163. (2) Pentru xxAors, p. 163. (3) Cf. la Man., p. 111: sunpfxwm whicosomneewitha (4) In ms. dirroH.
KAACTH.
(6) Cf. doul invocatii de felul acesta la Man.: w sn.rro rONHTIA10,... AXICARICTHS csnArreHre,... 3A0Hp4RWIJH 3AOTKOptlf H morronpoArremo H HOMITHH,11 p. 127, w 3A4T0 nptikeTwo, pow orshun, wro cle; saso BpITHWH Cat H C3311M11411WH p. 139-140 si pasajul dela p. 110, opmamo
unde se spune despre aur slut mows
1333M*WATH H p433114WATH, .
H
BaxoAHT a
cfm.441.
(6) Cf. la Man., p. 146: H nowei OCA4K3 A94,41H32... RS Mier* Mg AWICAORX, KWH. 4 (7) Cf. la Man., p. 129 (despre Foca): stun sw Hp4ww oyshina... art coro npasH nwrH ALB', H IMETH CiWkAATH noroysotolwhul imam sink mwkwkaun Aiscra CM1,11,4Affilla,
www.digibuc.ro
14K11...
LETOPIEIETtIL tin AZARIE.
I1kIa
179
AUTH. Aii altIE Pm OGIATAET CA 3daTO, IICTIIIIIIT CA H h7 HEMOy
liptuecer CA, paild GO IA 3MT0y; IIHWH ;NE II KOHNKI WT mrporna ii
(1). rewprid EfINCGOIla WPF110 F7CEMHIA110M0y, GI GO H TY. IIIIKOHME11,6 II HEHOAdTAIIGh MAUI, H TOPO GOC4TCTBO 41110Pa cNape tioteprik. H HE 'IMMO C1X GECTOyAN1 mrsaptuue CA WT NEPO, 11X H IIHOLIkCTGOyX1pH4%
IlfrhAdvr xe ii
HCTASMIWE AINWPWAAII Gta111, H HCHAUltd)(A CA TEMHI111,A CKA31111M11 1111WICkl,
HCrallIEBaap, CA 410HdCTkIpIE, H AOKWAGIO
II
1141 HiGE
HA
IIHIIIX. 11111IVX
11%Clal WTATIr, H IIiW1NId Hx gut AXGaS6111 h.% CNA C7Bpd, H WT
CA-
camor nporawkxx CA% 9p%1111,H kIKO ittpwaovr (2), H HwkmE CEGE MN.ApINI111a FlatiE HH111)c eopIe ripla:Ae CEPO BkIKWt1. CaT CVO Olat11111611I 1104% GAATIM
Ha CA, H ripTHAE rNlGk GOXII1 Ha HEM GA OyGO NEflpdRk c1 G% 04:10t, rioxormi
EE %%paw GOWECTINIkIA WEE Ha CTialdX H HA 11GWINIX HatIp7iTa11111A, ApyrkIII GOIlp0IIHM kIKH CA HpaROM, 11p(13111ILIN6IX H HEAEA111.1)C Alan HAOHNitkI AlmaT11 11011Akk, i IlEaliK6IX (3)
AU
HOCT WENN. ant nptinpAxe, H HE TINY& 01161
H.
II Apoirrkix NaIIIITH CA
1100y141aA GE3aKOHOGATH.
TOPM HOCAa REdHKkIII 11,4131% IlEpCG6111, CAltH114116 se3eAlcrreaa H NEHOAOGIla (4)
O HEM AtEaltial H IA RepcKaa TOPO HpH3Ga. Ilprkmvr KE POCHOACTKO ripicx,Ne M4A0 0 HEM rndroitax IIETpOy GOEGOAk, AUF.:G11 WT pom LIdCKd,. KHOrlik(5 MH)C1111 3111`0pCTIN1 BoeecoAA, mum iGE 41111)(111 soesoAl, pnAOCTORHAEM, GECE400G1t, 3paKont KE flOGd3OyA cpecuudm AOCTOHNO KAdCTII, GpATOy C11111 dAE1,111,apy adropirrkH GOEGOAN., H K% eirkvrodor HittATII0 TgIIIIA CA npfwrii
11E3 pdTH H riparm. O4&ki GE Ilk/41111K GOMM, kIpOCTIX pda:Aer CA, &CIE IMABIGKE MHOPO4/10BILIHN.A spnem, CTpIALI,H, lavelimmuve, i4EA1130WAEXIIIII1,11,
BMW' RH, TOyAONWCII,11, umkm[oHoc]um (6), ipwriuno (7). 1I31.1AE IE Ha Grimm wrieem NOVA H HOWEI`k ThIPMIA H lipdHAa, HiGE ripti Hpailipii ;Tam.' 11EpCK61A, H AtilA0 HE 110Alk 3EMAA 3drOpCTIII, )CFLIAA CEGE 0 110111A II 0 Hawk H C%GpaN/1 GOPATCTIA. II, w rope, flpfem Hpamik ripurra omorrie
"
(1) Cf. mai sus, p. 92. (2) Cf. la Man., p. 150-151 (despre Constantin Copronim):
HCTX1paltd4XX CA
(TM vanui
tipsHe4keriti, moriarriipe IhiCKOWHIddXA CA 11K11 pa3COHHH.11.CK44 CKIIORMI14, HCHAmitaxx HU CA Tinimigik Csdasatrulms, H WT MAGAS spordirk4xx CA gpxmo 14K11 MI1L3OCT11.
(3) Prob. gresea1á de copist in Ion de RIAHICAM. (4) Cf. la Man., p. 149: ezirkTx.... se3Arkema H HinoAmsz.
(5) In ms. swim. (6) In ins. awknuts; cf. nota urmatoare. (7) Cf. la Man. sonTosocaA H
AtIMIHK11,
WHTHHH,H,.. TOyAOHOCHH,.. attAtHHOOPOKAHHHH
crptniv, H
WHTHHKXI
p. 185, umtmosocs.4%
p. /19, spzelissm p. 131, H
aAcITO
KonIsmizzi p. 209. Astfel pasa-
jul acesta din cronica lui Azarie nu poate aveit Mei o insemnatate pentru istoria armatei moldovene.
www.digibuc.ro
I. /B4615A14
180
11%1:01rCt H 1W. ImmoirKor AotAznpIii CEA/1111 CEAM1111,EA4 rHIRkHk111 11MAIEIlk WTill*CTHTEA111%111
I14
1IOAA0B1 BW:NErlk (1), orriKi, tiro WE 110 CH0
MKO AYBk C1)34111110 pliIHIM (2) [m] (3) LIAFICTBOIRK1111141 vpdAt gapk CIA kmo orcmouti, 1W. olipwcnikix WiKE noA COGOS. 131&1110H4,1AATE (How, H 1W.CT4 BEC
erttptHaatat :144T041 tion%IppEritikix ii rp%Aoorminux 1147Ariq 114 KWHIIK '3,14T00tpcpeummix H ocirpoop;K:Dilil)(. GIJAA :RE H Slchp01114AFIkIr H CBEritflOCp%AkIX T4T4pk1 ripititaxiium CA flAY.11,H, VATEKWWA WE CA H WT IIEWHT4, H C%viimk orprzgnaxix ,0rcrp7sui CA, H WT B%C,MAOlf npokiimuix Ga kIKO HOTtvto cv. wormont, TVIHH 111CKWM. H31t1AE cArBo -{I`OrAd H ituank IROEROM CV1p0THRXe Ttittk, Ick 0114%11E11W POTORk. I1R (UNE KTO piET HOAOIRElik IITHIpOr X01rA0114011H ITATH CA BEAHKOIVIIMItH cHoponepturrtHum IITEN11,H
st
MAC0IcIA*11.1111. H MOM firkfIKOpelTHIN Apank or Nexoirk (4) cupti. II cmhCLIME Cat Aporrk C Aporrom rrpaunio pdTENI, IV rope, 110B1KAEl1k BkICT MX1,111TEA6 H 110epat4l0IpEI1k H /1111006CT110 1301111k
11001r11li, /1111WSH KE 11 r4KHBk1
11 OlaBdIllalk IIkICT H IWdHhIh H noHouunifto 13% flBX Amu PAICT, ABWEAI 6W BEncx.Avvm, pacTA;NEH H NA ABOE peArtmerik, H CH11,E or.
ATH p1111141,
EINCT%BHAKA mgpvKi myna Hmx. TOPA& R71111AWWA OUNKIIIH H 13/10061.191414 TdTdpH 137k moopicKkIx up'kAlbwk,c, U no:AHIN14)(11 HAW TpX1'WHE, 1141.:CE tkisiipaarK CA, A0Rp0Tk1, CE44 4KE ti 661111A CZNIA nuituroArkstionior form] (5). H AO poi1Adllk AOCTHPOWA 110:10134A1I1E H 11,111H0IrA1ilE,
H f1411pSCHIN
WTp011,H H
Nal11.1 KNICHOBNAIIIIIA H WTpOKOBH11,2
A(11)111111,A
NIAM0WN1493HKIA
Aonpotioax
117CXkl11144XX. CA,
N
Cimino c% 101101\14,114 H AVITEp/M BECLIAACTROBIIXX 11 )1,ITH BW CHpWT113411XX
CAI 11 C% woo,' pep( Br4C+Kk 117,3134CTIt BS rwhilk REAWMH FAIRMIXN. CK11%11HH,y W111
'1,1011illik AO CKOTli hIFIW:ItIsCTRO
GEC CIIHC/41 (6). II
114I,
1144116 H CTEN4HIE
H REIM 41H0r0 t110,4A4RH Torm, Ca 34km 34.1a4wTH, ACCH BHOrIE, IWL%HHE, CkIliE AI4KO4WRIt, AX.K4A11CTR0AV
CROHM H kiptIBWA% cormix.Apviom orkAACT 3E%iAi 117 11011011414; Gw. or 60 6414rOCZAAkIC4Rdp11X CIRtTHHlik 110Cil0r1114TH invAiTk HE XOTI.
la BO nptApEtinikul
IlVd11117.
roimn 11p7,130C%RITHIIK,
111 Cf. la Man., P. 39 '(despr6 Paris.): mien" lisKOTCHRZ ip4IM CARixapht HAMM mini..
/11X:KI% A06130C%AlkIC4EH
nprro (rasa,
IFIC%
MOO AO-
(2) Cf. la.Man., p. 85: wax mio AkHZ.
(3) In ms. lipseste K. (4) Poate gres. In loc de Kavork Cahol, Cahul. (5) In ms. lipseste ormo sau OPHIRH; cf. ors', moroAirkteisis la Man., p. '21 *I 132. (6) Cf. la Man., p. 132 (despre pr6dAduni1e fiicute de armatalui Irdciie Ill Përsial: A oycw mocKzuout rpamvm GtHpas.Y c.5 AocooTv, bAtl s mink orseds C11410,7. MHOM1,11.6HOMOIr, R7.CHadi14AKX CA r4pwk Ressitkomstirm sugoatsmoi, Wow Aonposoczurt H 01110I
rsosax.lc c. ComparA, Intreaga descriere a luptei lui loan Armeanul cu Tura cu capitolul despre Traclie la Manasses, p. 131-134. RacKsionAts 6Iimaxx 4t4AdlIu, H titaripAk cc
www.digibuc.ro
LETOPISEITL
AZARIE.
181
H Gil4POWnptI3E14k CZK'hT1411lik; T% oyno r1%11WilaiU,EX Toro now&aa HAna3orgt, IdKO Hem onrplHolp&T ITKCEAEHAVA, H Hp InU,11 CAT.Tk 11 XgatIOCAORHA114 H Pp7.Aowspit3HK1 H IlE uptcTaHleak aijIE HE WTIWLCTAT11 11OHOWSHiE Apv13o1ivrEimh (1) Ht. &I1 WT ASOHK CIMEp14 CEBt AOrIllid, A a %UM Ic7 tlpt-
Rdpio rtx
H martai, HAN 11115111H WTA4114 H "110XAE3'Er11E11,11. BKIRA14; TOlipKom :HE 14E C8110A-
HA Whin kIKO:(KE 611 FIEIPH xtpu HiH HpH rAorct 1107KIIIH XIMMIKIX wham. (2) BUI3AH CA FM nopEHHoi.
E
A1TO ,311B,
1011.
1111CA11,t1,
CIA
AIRATZBEI,Olr
BECIAor-
nillinMogH CA.
GrAd XE Rut ad C7Bk1WA CA rhht, TorAe orcAnixtm. CA AIVATAKA topcirda Aospomoyj HETpOr 30EKOIA`h, XIk 16AlirOPOAEHK H GAVOA10611Bk, 1Mot1+41Ellk, CHITAomnrainns, 4111,10CT1113 HpaRid, AapoeHT KEArt111, HenPAHAx.
H EHAHHA, H% minim Tux', npaHAOCXAA, 111CT (3) Rapt Ho micaHomor RICA IVAZE SII1WSH IMalpIAWA BAaromTk OGHAPIA, AlOGHT. GT 1-13 iIEPOBE MONACTkIpIE H /WINCH Ha11041111/A C GealroAtTArH ripoxAeGBAEHTElH cTpoy-A, H BO1ECTKI1L1t1 whaitt Haim grAHHam 11,RITOIVACHTEIIHM1 flp011,%13TE, H 13/iCtalk
reV ptil3NO XIITH TELIEHIE, THXO 'KE H FIEtlitTEX110 nplcmituiTe. C3 /1E THX-OCTr4
TINIE, CA 1410ApVIVIE (4), cow Repo siurosIpHo, knc(o)-Au 1111WETk, K% pAtvk 110-fl1H. IIOAA:KAk, BOXE, CMI8 AmoroHrkmEnkuTH it:HBOTIt H 4111p11 A11101`6, JLKWHK TIcOH, IdI;OXE 110ETlx M1RWAk, BE3 MGM311CT130.
A1011A111410
GIA AiHOM pv-AKIH, etlp E WT H3P1AHaro pligH ToLno voTio H CAOKOBOINITOAd1311,4
flOCTI14E11111 AOCTOHHCTEM OCTAX, 11X
TpOlr A.011101111.11
CHIIIICAHd
G111411ii, Euuco 01/%110A1k AOCTIIPDX.
Povestire io scurt despre domnii Moldovei.
In anuljela facerea lumii 6867 (-1359), cr} voia lui Dumnezeu, s'a,u incfput tara ,Moldoypi. Venit-au atunci -(5) Vgevodul Dragos din
tara ungureasca, dela Mararnures, la Onat dup.' un zimbru, domnit 2 ani. Si au domnit fiul sau Sas 4 ani. Si ai} domnit Bogdan .k ani. Si au. domnit fiul sau Latco 8 ani. Si au domnit fiul Musatei (6), Petru, 16 ani. (1) In ms. ApuTeML; intregirea nu e sigurg. (2) Cf. la Man., p. 172: i siune mome 6H petim mpwraRgor
66C10.01rXIIIH, H
figui rnoirck
i
110X111H
HOKIlddiVAIA HiCHH. .
(3) In ms. lipseste prob. co. (4) Cf. in Man., p, 123: W M THOCTH H SAAPOCTH THOM, caM0AillaMi 11111(11,)(0.). (5) Traduc .cu datuncib pe wr roAii, care In orig. e asezat Repotrivit:du4 ,stv44. (6) ithiparraa e an adj. posesiv din motriaara si a fost tradus gresit cu Mqatp.
www.digibuc.ro
au.
182
L BOGDAN
Si au domnit fratele sau Roman 3 ani. dupa el au domnit fratele sau Stefan 7 ani. Si au domnit Iuga 2 ani. In anul 6907 (.1399) s'au suit in domnie Alexandru Voevod 0 au domnit 32 de ani §i 8 luni. Ifia§, Intàiul sau fiu, au domnit singur 2 ani 0 9 luni, iar impreuna cu fratele sa,u Stefan au domnit amAndoi 7 ani. 5tefan Voevod prinse pe fratele situ Iliaq si-I orbi, §i domni Stefan Voevod singur 5 ani. Si-i taie capul Roman Voevod, ci domni Roman Voevod, fiul lui Iliac, 1 an. Petru Voevod, fiul lui Alexandru Voevod, au domnit un an. Si au dat Ungurilor cetatea Chiliei.
Si au domnit Ciubar 2 luni. Alexandrel, fiul lui Iliac Voevod, au domnit 4 ani. Si pe vremea lui au fost sfintit mitropolit preaosfintitul chir Teoctist de catre Nicodim, patriarhul terii sarbe0i, pe vremea cuviosului despot Gheorghe. Si au murit in Cetatea-AlbA, la anul 6962 (.1454), August in 26. I3ogdan Voevod, fiul lui Alexandru Voevod, tatal lui Stefan Voevod,
au domnit 2 ani. $i i-au taiat capul Petru, zis Aron, la Ravaseni. Aron au domnit 2 ani. i pe vremea lui s'au inceput birul turcesc.
dupa catava vreme i-au taiat capul Stefan Voevod. In anul 6965 (.1457), Aprilie in 12, in Joia Mare, venit-au din tara munteneasca Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, §i facut-au intaia biruinttl asupra lui Aron pe Siret, la tina dela Doljecti; a
doua lupta i-au dat-o la Arbic, §i iara§ 1-au biruit Stefan Voevod. Dupa aceea s'au adunat toata tara, cu prea sfintitul mitropolit chir Teoctist, i cu ajutorul lui Dumnezeu 1-au uns in domnie, pe Siret, la locul ce se numecte pang. acum Dereptate. Si au luat schiptrul terii Moldovei.
In anul 6969 (=1461), Iunie in 5, au pradat Stefan Voevod tam SOcuilor.
In anul 6970 (.1462), Iunie in 22, fu lovit Stefan Voevod in glezna cu pu§ca la cetatea Chiliei.
In anul 6971 (.1463), Iulie in 5, 10 lua doamat pe cuvioasa
Evdochia din Chiev, sora tarului Simeon.
In anul 6973 (.1465), Ianuarie in 23, Joia lami ezul noptii, au incunjurat Stefan Voevod cetatea Chiliei 0 au intrat intr'insa. Si statii acolo in pace Joia, iar Vineri dimineata 1ncepura a bate 0
www.digibuc.ro
LETOPISETEL LW AZARIE.
183
a surph cetatea Chiliei, i astfel o bátura toata ziva i se luptara pada spre seara. Iar Sambata s'au dat cetatea si au intrat Stefan Voevod in cetate, cu voia lui Dumnezeu. Si stag' acolo trei zile veselindu-se i Maraud pe Dumnezeu si irnpaciuind pe oamenii din cetate. Si le-au pus parcalabi acolo pe Isaia i pe Buhtea si s'au intors In
cetatea sa de scaun Suceal a, si au poruncit apoi mitropolitilor si episcopilor sM i tuturor preotilor sa multameasca lui Dumnezeu si sa faca rugaciuni pentru clansul &are Dumnezeu. In anul 6974 (.1466), Julie In 10, au inceput sa zideasca, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfanta mamastire a prea sfintei nascatoare de Dumnezeu, la Putna. In anul 6975 (.1467), Noemvrie 19, purees-au craiul unguresc Matias si au iesit la Totrus, cu toata puterea u.ngureasca, si au venit la targul Romanului si i-au dat foc. Si astfel au venit pima la Baia. Si s'au gandit Stefan Voevod sa napadeasch noaptea asupra lor in Baia ; i i-au dat Dumnezeu pe minile lui Stefan Voevod si ale ostii sale, si mare multirne dintre ei au fost ucisi; 'Dana si craiul
au fost sagetat atunci in lupta. Si astfel s'au intors rusinati pe
alta, cale mai sourta, si nu s'au intamplat cum credeau ei, ci s'au intamplat cum au fost voia lui Dumnezeu. Si in acelas an au raposat doamna. Evdochia. dupa &Maya vreme s'au Impacat intre sine Stefan Voevod cu craiul ungurese Matias, ba dupa, buna impacare i-au mai claruit domnului nostru Stefan Voevod doua cetati, anume Cetatea de Balta pi
Ciceul, in tara Ardealului, cari sunt i Oda astaV ale noastre. In anul 6978 (.1470), August 20, au venit o mare multirne de Mari i s'au batut cu ei Stefan Voevod la dumbrava dela Lipinti, aproape de Nistru; i le-au gonit urma si le-au luat toata prada. intorcandu-se astfel cu biruinta, au venit sa sfinteasca hramul preasfintei nascatoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu ri cu mama preaosfintitului mitropolit chir Teoctist si a episcopului Ta-
rasie, impreunä cu egurnenii tuLuror manaslirilor. Si erau la litur, ghie de toti 64 de arhierei la numar i preoti i cliaconi in altar, Septemvrie in 3. Arhimandrit era atunci Ioasaf. In acelas an, Fevruarie in 27, pizmasul binelui, diavolul, baga pizma intre Stefan Voevod si Radul Voevod, si au prädat Stefan Voevod Braila si au ars-o. In anul 6979 (.1471) au fost täiai Isaia vornicul impreuna cu Negrila paharnicul i cu Alexa stolnicul.
www.digibuc.ro
184
I. BOGDAN
In acela, an, Martie In 7, au fost rAsboiu cu Radul Voevod la Soci;
au biruit Stefan Voevod §i au ucis mare multirne din ei. Si toate steagurile lui au fost luate, E,4i multi viteji au fost prin0 atunci, pe earl i-au taiat. Au 15,sat in vieat5, numai doi boieri mari, pe Mircea comisul i pe Stan logofatul. In acela, an, August in 29, au fost cutremur mare in toata, lumea, pe vremea când §eclea, domnul la pranz. F3i
In anul 6980 (.1472), Seplemvrie in 14, 0-au luat Stefan Voevod doamna pe Maria din Mangop.
In anul 6981 (.1473), Noemvrie in 8, imparti Stefan Voevod oastei sale steaguri la Milcov, i merserà apoi impreun5, cu Basarab Laiut impotriva lui Radul Voevod ; §i incAerandu-se in aceea§ lun'a
In 18, la locul ce se nume;de Cursul Apei, s'au batut acolo trei zile. i is,d lrtsá Radul Voevod toate ale sale in tabr5, §i fugi cu toatä oastea la cetatea sa de scaun DArnbovita. In 23 ale aceleia luni ajunse Stefan Voevod cu toatà oastea sa la cetatea Darnbovitei i o incunjura; i in noaptea aceea fugi Radul Voevod din cetate. Si la, Stefan Voevod cetatea ci intrA intr'insa, i 1u5 pe doamna
lui Radul Voevod §i pe fiica lui, pe doamna Maria, §i toate comorile 0 toate hainele i toate steagurile lui. Si petrecii acolo trei zile veselindu-se,
i se intoarse -apoi la cetatea sa de scaun Suceava,
iar pe Basaraba 11 làs s donmeascil acolo. Si au domnit o lunä. Iar Radul Voevod fugi la Turci §i luá cu sine 15.000 de Turci, si 11 lovirä pe Basaraba §i II b5,turg, pe el i toate o§tile lui. El insu fugi in tam Molslovei. In anul 6982 (.1474), Octomvrie in 5, au fost räsboiu cu Tepeluc cu Ungurii In tara munteneascA, §i au fost bätuti. In anul 6983 (.1475), Ianuarie in 10, au lost ritsboiu la Vasluiu cu puterile turce§ti, §i cu ajutorul lui Durnnezeu au biruit Stefan Voevod, 0 au cazut atunci nenumárata, multime de oameni, §i foarte multi au fost prin0 de vii; pe ace§tia i-au taiat, 15,sand in vieatä numai pe unul, pe fiul lui Sac-baca. Si le-au luat peste patruzeci de steaguri, impreun5, cu steagul cel mare. In anul 6984 (.1476), Iulie 26, venit-au impäratul turcese Mehmetbeg cu toate puterile sale, 0 impreura cu ei voevodul Basaraba cu toatA oastea sa, impotriva lui Stefan Voevod. i fácir räsboiu cu da,n0i la Valea-Albk ci biruirä atunci afurisitii de Turci i cäzit toata oastea lui Stefan Voevod. Si astfel prAdarA, toatá tara i yenirA Oa, la Suceava i deteril, foc targului.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LEH AZARIE.
185
In anul 6985 (.1477), Noemvrie 8, rAposat-au preaosfintitul mitropolit chir Teoctist. Dupä el, In luna lui Dechemvrie, au räposat si roaba lui Dumnezeu doamna Maria din Mangop. In anul 6987 (.1479) rAposat-au robul lui Dumnezeu Bogdan, fiul lui Stefan Voevod. In acelas an, August In 8, raposat-au roaba lui Dumnezeu Cneajna, fata lui Alexandru Voevod ; iar Stanciul cel Mare au ráposat a
treia zi dupä ansa. In anul 6988 (.1480), Noemvrie in 21, räposat-au robul
lui
Dumnezeu Petru, fiul lui Stefan Voevod. In anul 6989 (.1481), Julie in 8, au fost rilsboiu cu Tepelus,; la Râmnic si au biruit Stefan Voevod, si mare si nenumAratä rnultime de oameni au fost ucisi. In acel räsboiu au cAzut si Sandrea. Iar Stefan Voevod au läsat pe Vlad Voex od Cálug5rul sa domneasc5, In tara munteneascä.
In anul 6990 (.1482), Martie In 10, au luat Stefan Voevod cetatea Craciunei si au pus phrealabi intr'insa pe VAAcea §i pe Ivanco. In anul 6992 (.1484), Martie In 15, in Mercuria Mare, la miezul
noptii spre Joi, au ars toatä mânástirea Putnei, pana', In temelii. In acelas an, Iulie In 14, venit-au Impäratul Baiazit cu Turcii impotriva ceatii Chiliei, §i impreung, cu el Vlad Voevod C5,1ugArul cu Muntenii, pe vremea pArcallabilor Ivasco si Maxim. Si dupa, aceea, August In 5, au luat si Cetatea-Albä, paxcAlabi find Gherman si Ioan.
In anul 6993 (.1485), Septemvrie 1, .s'au dus Stefan Voevod la craiul lesesc, si s'au intAlnit la Colomeia. Intr'aceea au venit Turcit cu Hroniut pànrl, la Suceava si au ars targul si au pradat tara arzând-o.
Si dupä aceea au ráposat robul lui Durnnezeu arhimandritul Iosif, Octomvrie In 29. In acela§ an, Noemvrie in 16, au fost rdsboiu cu Turcii si cu Marcolciu la ChtlAbuga, si cu ajutorul lui Dumnezeu au biruit Stefan Voevod.
In anul 6994 (.1486), Fevruarie in 15, au pus Stefan Voevod egumen la mlinästirea Putnei pe Paisie Scurtul. Si dup4 aceea au fost rAsboiu cu Hroet la Scheia pe Seret. In
acel rtIsboiu au Gaza Stefan Voevod (de pe cal), dar 1-au ferit Dumnezeu. Si lui Hroet i s'au Mat capul. In anul 6998 (.1490) au murit craiul unguresc Matias. In acelas an au eaposat robul lui Dumnezeu Joan, fiul marelui cniaz
www.digibuc.ro
186
I. BOGDAN
Ioan dela Moscva, tath'i marelui ,cniaz Dimitrie, nepotul lui Stefan Voevod.
In anul 7004 (.1496), Iu lie In 26, au raposat robul lui Dumnezeu Alexandru, flu! lui Stefan Voevod, In anul 7005 (.1497) au purees craiul lesesc Albert cu toate
puterile sale asupra lui Stefan Voevod, inselhndu-1 cu vorba oh merge asupra Turcilor, ca sh iea cethtile Chilia i Cetatea-Albh. Si au
trimes Stefan Voevod, spre intâmpinarea lui, pe solii sai Thatul logoratul i Isac visternicul, cu multe i marl daruri. Dar el li prinse si-i ferech si-i trimise la Liov, iar insus veni la cetatea Sucevei si o impresurh. Si o bhturá trei sapthmâni si nu izbutira, la nimic. Iar Stefan Voevod si-au adunat ostile la thrgul Romanului, unde i-au venit in ajutor dela craiul unguresc, care era, frate cu craiul lesesc, 12 mii, Impreunä cu voevodul Ardealului Birtoc, cuscrul lui Stefan Voevod; si Radul Voevod i-au trimes ajutor, si dela impäratul Baiazit i-au venit ajutor. Si 1-au rugat Birtoc pe Stefan Voevod pentru pace, si domnul Stefan Voevod abià i-au fkut voia pentru pace, dar ca sh se Intoarch pe aceeas cale, pe unde au fost venit. Si duph ce 1-au osphtat i 1-au dáruit Stefan Voevod pe Birtoc
cu multe i mari daruri, i-au dat drumul la ale sale. Iar craiul nu s'au Intors pe drumul pe unde venise, ci pe unde era, tara intreagh. De aceea s'au mhniat Stefan Voevod i i-au gonit In urmä, si ajungándu-i la marginea fagetului dela Cozmin i luhnd in ajutor pe Dumnezeu i pe prea curata lui maich si pe sfantul i marele mucenic Dimitrie, i-au lovit i i-au biruit, si mare Were au facut
printre dânii. i multi dintre puternicii lor au chzut. i steagul cel mare al craiului i pustile lui cele mari au fost luate. Si-i sosl veste lui Stefan Voevod, ch mai vine o oaste leseasch; i trimese domnul pe Boldur vornicul, si-i bAtil cu totul. Si astfel s'au Intors craiul rusinat; abia, au schpat cu chtiva. ai shi, putini. In anul 7006 (.1498) au prádat Marcolciu tara leseasch, Oda, la 25 de popristi din sus de Liov. i duph aceea s'au dus Stefan Voevod in tara leseasch si au prhdat-o, si au luat douh cetäti, Terebul i Podhaetul, si le-au dat foc, si au adus multi oameni In tara sa.
In anul 7008 .1500), Maiu In 11, au rhposat roaba lui Dumnezeu Maria, doamna lui Radul Voevod, i fu ingropath In mhnhstirea dela Putna. In anul 7010 (.1502), Iu lie in 23, au rhposat robul lui Dumnezeu Paisie, egunienul Putnei.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
187
In acelas an au raposat robul lui Dumnezeu duhovnicul Andonie Bolsun, August in 4, Marti la miezul noptii. In anui 7012 (.1504), luna lui Tulle in 2, raposat-au cucernicul domn loan Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, si fu ingropat
in manastirea zidita de dânsul la Putna. Si au domnit 47 de ani si 2 luni si 3 saptamâni. Si dupt Stefan Voevod s'au urcat in domnie flul sail Bogdan Voevod si au domnit 12 ani si 9 luni si 3 saptamani. Si au raposat in anul 7025 (.1517), Aprilie in 22, s4i fu ingropat in manastirea dela Putna, in biserica mare, de partea stanga. Vesnica lui pomenire.
Si dupa el s'au urcat in domnie fiul sau, numit, dupa numele mosului sau, Stefan Voevod Gel Tamar, Aprilie in 22.
Si in al doilea an al domniei sale, luna lui August in 9., .9.1.4 castigat intaia biruinta asupra afurisitilor Lie Tatari, Intre Prut si
Ciuhru, Ei prin ajutorul luiDtlinnezeu si prin rugaciunile prea curatei nascatoare de Datirnezeu o mare multime din ei s'au Innecat in Prut si s'au cufundat in Ciuhru ; foarte multi au fost taiati si au cazut pe uscat si au pierit de mania lui Dumnezeu. Si multi fruntasi
de ai lor au fost prinsi de vii; si au trimes dintre ei pe la imparatii si craii si voevozii de prin prejur.
Cele de panel aci le-au insemnat 0 cu tneqtesug le-au alerttuit fi ni le-au ldsat noud, copiilor lor, spre marea lor cinste, scriitorii dinainte de noi; dar cine anutne s'au trudit cu ele, ne este cu totul necunoscut; se vale inset al au fost oameni iubitori de bine. SA ne silim dar si noi, ffindca ne-am apucat de aceasta, dupa putintele noastre, sa ducem de aci inainte mai departe firul povestirii si sa-1 aducem pana la domniile din vremile noastre, nu spre
a ne fah cu umflaturi ritoricesti, ci spre a implini poruncile domnesti, adeca ale slavitului si pentru dusmani infricosatului Petru, feciorul lui Stefan Voevod cel Viteaz, si ale marelui sau logofat, chir Teodor. Caci ei mi-au poruncit nemerniciei mole, celui mai de pe urma dintre ieromonahi, smeritului Macarie, sa nu las ca lucrurile intamplate in vremile si domniile trecute si ajunse pana la noi sa fie acoperite de mormantul uitarii, ci sa le predau istoriei,
Dar as4a, ca nici prin scurtimea lor sa se part ca suntem nevoiti a \Tart sabia in teaca, nici lungind vorba sa se part ca golim raul cu lingura; nici ca sa ne ingamfarn din pricina ajutorului
www.digibuc.ro
188
1. BOGDAN
dumnezeesc, nici din pricina pedepsei sä ne pierclem cumpAtul, ci ca
sa dAm pentru toate laudA lui Dumnezeu, celui ce pe toate spre folosul nostru le intocmete, prin urmare i pe acestea. SA ineepem dar a impodobi cununa povestirii cu vorbe in aur impletite si a implini daloria poruncii. DupA moartea in veci pomenitului si prea slAvitului prin vitejie
Joan Stefan Voevod, luat-au schiptrul domniei fruptul coapselor sale, Bogdan Voevod, fiind atunci cursul anilor de sapte ori cate o mie si o zecime mai mult i o doime aproape IrnplinitA, intr'a doua din calandele lui Julie (7012.1504, Iulie 2). Si
clupA trecere de un an (.1505), atatat fiind de Radul, Voevodul
muntenesc, s'au bulucit cu tArie asupra lui, desi pe dreptate, dar necrestineste, pentrucA amandoi erau crestini. Aflandu-se dar Intro
hotarele terii lui, gata de luptä, iar Radul insus avAnd mare nAdejde In aceasta luptA, erau gata s pregAteascA prin vArsare de sange o mare bucurie dusrnanului obstesc, dacA milostivul Durnnezeu nu i-ar fi impiedecat prin obisnuita lui iubire de oameni si nu le-ar fi trimes mijlocitor de pace pe un adevArat fru al lurninii, zic pe Maxim despotul, care nu mult dup.& aceea cu vrednicie au fost inAltat de arhiereii moldovenesti In scaunul de mitropolit si pAnA la moarte au slujit drept podoabA scaunului din Belgrad. Acesta deci, vorbind
cu unul i cu altul despre pace si In nAdejclea sa neinselanclu-se, ii trimise pe amandoi Impacati In ale sale.
Si dupA un alt an iarAs (.1506), nemai putand suferl räutatea Lesilor, pornit-au cu rAsboiu asupra lor, si nu era, nimenea care sA i se ImpotriveascA, si au ajuns prAdand panA la slAvita lor cetate, pe care de obiceiu o numesc Leov, i incunjurand cetatea cu osti, s'au intors Mind i arzand i bAtAnd cetAtile, i aducand mull& pima de acolo au ajuns CU bucurie In tara sa. Dar nu mult dupA aceea au pornit craiul lesesc cu toatA pirterea sa asupra terii Moldovei. Arzand i bAgand spairnA in oameni ajunserä la Botosani si prin incunjuraturi viclene prinserA pe cativa. din boierii domnesti si se intoarserA apoi la ale sale. In anii de douà ori zece t;;i sapte mu i o singurA doime (7022.
1514) venit-au o multime de Tätari din Perecop FO au nApAdit deodatä F,;i fttrA de veste asupra terii Moldovei, s,;i au luat foarte mult plean, oameni i dobitoace. Pradat-au din Nistru pan& In Prut, tot lungul Prutului Jijiei, din Chigeciu panA in Hotin, si au luat toate vitele de camp si s'au Intors in pace, implinind mania dumnezeeasca.
www.digibuc.ro
LETOPI SEM Lin AZ ARtg.
180
In al zecelea an al domniei sale (.1514) s'au ivit din tam munteneasca, la vreme rea si nepotrivita, find vreme de iarng, cand tot ostasul se odihneF,de si fasboiul inceteaza, un oarecare Trifsaila, ce se
numia pe sine fiu de domn, si au näpädit asupra Orli Moldovei, nelinistind rau pe läcuitorii acestei OH. Si lovindu-se cu ostile domnesti din jos de Vasluiu, la Poduri, isi dete acolo sufletul, pierthud si pe multi altii Impreuna cu sine. In anul sapte mii si doua zeci si cinci (.1517), luna lui Aprilie,
1-au ajuns sfarsitul vietii in Husi. Si au lasat domnia fiului sau, lui Stefan Voevod eel Tamar, care era atunci de noua ani. Si binecuvântarea ungerii au primit-o din manile preaosfintitului nrittropolit
chir Teoctist, In preaslavita cetate a Sucevei. Si când era In al doilea an al domniei acestuia (.1518), In luna lui August, porni Alb, unul din sultanii tata'resti din Perecop, cu o multime de Tatari spurcati, si trecura, fara de veste apa Nistrului si ajunsera la Prut si incepura a jeful taxa, duprt obiceiul lor, de jur imprejur. Auzind atunci despre ei Stefan Voevod, se scula fara Intarziere cu oaste asupra lor si-i Infrânse in toate partile, facand ornor printre clAusii. Si s'au innecat In Prut si s'au inglodit In Ciuhru; iar cati au ramas vii, i-au gonit 'Ana la Nistru, Itii acolo s'au Innecat In fuga lor oarba. Altii au fost prinsi de vii, iar Alb sultanul abia au scapat cu putini de ai sat, ranit si el la cap. Cei-
lalti, cati au putut sa fuga, au luat-o pe jos, goi si fara arme, si cu rusine au ajuns In locurile lor. Slava domnului Dumnezeului nostru Isus IIristos, celui ce ne-au rasbunat astfel asupra vrajmasilor nostri.
Socotit-am ca e drept sa spun ceva si despre domniile straine, pentru cei ce doresc sa asculte. Pe vremile si In anii aceia domnia In Tarigrad asupra Turcilor Selim, fiul imparatului Baiazit. Acesta deci aduna multime de Turci si putere mare si pornl din Tarigrad si trecir marea si se buluci Impotriva Izmailtenilor din imparatia Soil, ce se aflä la rasarit, 0 le dete lupta crancena, dar nu izbuti la nimic, ci pierdir o multime din ostasii sai si se Intoarse Indarat. Gatindu-se a doua oara, se duse Impotriva Palestinei si o lua impreuna cu Ierusalimul, iar de acola so duse impotriva Eghipetului, numit astazi de Turci Misir, si lua cetatea Alexandriei si taiè o multime de Misireni si de fruntasi de ai lor, si se Intoarse biruitor la seaunul sau din Tarigrad. In anii treizeci peste sapte mii (7030=1522) pornit-au Sulihnen, dupã moartea tatalui sau Selim, din Tarigrad si s'au indreptat in
www.digibuc.ro
190
i. BOGDA/4
sus pe apa Dunarii si ajungand la hotarele terii unguresti inceput-au a prada si a arde tara. Si ajungand la Belgrad, 1-au batut multa, vreme ; si nu stiu cum s'au speriat asa, de tare Ungurii, ca, nu i-au dal, ajutor, nici n'au iesit Impotriva Turcilor. In sfarsit Belgradenii s'au predat singuri Turcilor. Si au luat Turcii Belgradul si alte multe cetati, si au prädat tara Sremului(1) si s'au intors in(Milt, si land cu sine moastele maicei noastre ale prea cuvioasei Paraschive din Belgrad, le-au dus la cetatea lui Constantin. Intr'acelas an, luna lui Septemvrie, au räposat in domnul si Basaraba, voevodul Orli muntenesti, iar In locul lui s'au ivit un Turc, cu numtle Mahmet, care se trägea, din neamul lui. Dar ce minunat amestec de lumina si Intuneric! Se lapadau oamenii de d'ansul, cum fuge cinava de nal:arca. Si multi alpi, a90 zisi pribegi, s'au Incercat atunci sa puie mama
pe domnie, vreo sase insi,numiti si nenumiti,dar toti au pierit
intr'un singur an. Intre acestea si dupa acestea, intarindu-se in domnia aceea un oarecare Radul si luptandu-se cu Turcii, cand batandu-i, cand fiind batut de dansii, au trecut de patru ori muntii spre partile unguresti, ca sa iea ajutor de acolo, si nu s'au odihnit pama ce nu i-au gonit cu totul din hotarele sale. Dar sa', ne intoarcem iaras de unde am pornit, iar despre acestea sa arna.nam povestea. Domnind, cum s'au zis mai sus, Stefan cel Tanar si intocmindu-si cu pricepere cursul vietii dupa sfatul celor intelepti, vechiul dusman al neamului omenesc nu suferi multa vreme ravna cea bunä, ci sadi In inima mai sus pornenitilor sfetnici mari nesatiul, izvorul zavistiei, si vrajmäsie crunta samana intre dânsii. Umbland ei cu astfel de lucruri, taiat-au Stefan Voevod capul hatmanului si totdeodata intalului sau dascal, anume lui Arbure, in luna lui Aprilie,
in anii sapte mii si unul langa treizeci (7031=1523), in curtile
domnesti dela Harlau. Inteacelas an, luna lui Septemvrie, s'au sculat asupra lui Stefan Voevod toti boierii si tot sfatul, ca sa-1 scoata din domnie. Iar Stefan Voevod, neavand ajutor de nicaeri, si-au incredintat lui Dum-
nezeu necazul sail, iar acesta au suflat asupra lor mania sa si i-au imprastiat, pe caile pe cari numai el singur le stie, prin terile si domniile de prin prejur. Putini dintre dansii si-au capatat mai tarziu (1) Sirmiul.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LEI AZARIE.
191
locurile lor; mai toti §i-au läsat vieata in teri strhine, duph vointa duninezeeasch.
In anul 7032 (.1524) au bätut Stefan Voevod la Thräsdut, de cea parte a Prutului, ca.la 4000 de Turci, cari se intorceau din tara le§easch. Putini dinire ansii si-au mai vhzut tam lor. In anul al treilea §i al treizecilea pe langh §apte mii (7033 = 1525) n'avalit-au din nou in tara ungureasch, rnultimile turce§ti, impreunä LAI afurisitul lor stAphnitor Suliimen, §i trei ani dupä ce au fost supus Rodosul, au bhtut cu deshvar§ire pe insu§ craiul, cu toata, oastea sa, prin me§te§ugiri viclene, §i au jefuit o mare parte
din tara aceea, §i au cucerit Buda, cetatea crheasch, §i s'au intors in pace la ale sale. De atunci se näscu mare nestatornicie in tara aceea, chci dela miazh-noapte s'au sculat un craiu, iar dela apus altul; cu cel dela apus tineau Sa§ii, fiindch erh Neamt, anume Ferdinand, pe cel dela miazh-noapte, fiindch, era Ungur, anume Ioanh§, II sprijinih poporul de acela§ neam cu dansul. i duph vremuri, treceau când dintre Unguri
in partea unuia din ei, child dintre Sa§i in partea celuilalt. Si lupthm-
du-se astfel necurmat unul cu altul, era mare nevoie in taro, lor. In anul treizeci §i patru peste §apte mil (7034=1526) s'au sculat Stefan Voevod cu ma,nie §i cu Loath puterea sa impotriva lui Radul, voevodul muntenesc, in shptamhmile chrnii, §i au ajuns pradand §i arzand pada la Targ§or. Dar Radul Voevod, necutezand ai sta Im-
potrivä, s'au rugat de pace, §i Stefan Voevod s'au intors indárht. In toamna aceluia§ an intrat-au Stefan Voevod din nou in tara lor, din pricina obrazniciei lor, §i dupa, ce au trecut pe unde i-au placut, s'au intors indärät, purtand in trupul shu boala care au pus sfar§it vietii lui la IIotin, in anul 7035 (.1527), tuna lui Ianuarie. Intr'acela§ an ci intr'aceea§ lunt, duph arátarea lui Dumnezeu, fu ales in domnie i impodobit cu cununa domneasch, Petru cel minunat, despre care in putine cuvinte am pomenit mai sus. Si acesta era una din odraslele in veci neuitatului Stefan, ascunsä ca odinioará lumina sub obroc. Si cu vrednicie fu in'altat In scaunul domniei, cu sfatul ob§tesc, §i pomhzuit cu mirul binecuvantarii de mana
celui despre care mai nainte am pomenit eh a pomhzuit i pe nepotul aceluia (1). Duph trecere de un an, implinindu-se atunci anii lumecti de cinci ori chte §apte i o mie i adhogandu-se Inch unul, In 15 ale ace(1) Se intelege Teoctist; v. p. 189.
www.digibuc.ro
I.
102
I3OGDAN
leias luni, inainte de 17 ale calandelor lui Fevruarie (7036.1528, Fevruarie 15), au adormit in domnul la adanci batrânete miruitorul domnesc si dascalul Moldovei, mitropolitul chir Teoctist, in pästoria sa, parte daruita% lui de Dumnezeu, dup 5. ce, spre sfarsitul s5u, i
se dete marele nume ingeresc Teodor. Era, barbat stiutor ca nimenea altul, caci invatase din doasca in doasca si cele vechi si cele nota, si multe fapte dumnezeesti savarsise inainte de plecarea sa. Calugarindu-se din frageda tinereta, toti cAti 1-au cunoscut de aproape marturisesc cii au fast un fachtor de bine. Saptesprezece
ani fara ceva s'au trudit In egumenia dela Neamt, opt ani intregi au implinit In episcopia tern de jos, iar in scaunul de mitropolit au stat nouasprezece ani opt luni aproape; au slujit dar cu totul lui Ifristos In curs de saizeci de ani si mai bine. Si au pornit parintele nostru pe calea cea lunga, ca sa-si primeasca dela dreptul judecator dreapta rrtsplata a ostenelelor sale. Si sii, nu ma banueasca, nimenea ea laud ash pe dascalul si pe F,4I
parintele ineu sufletesc. Orice om nepartinitor socotese GA 1-ar judecit
tot ash,. Cad daca omul care povesteste despre lucrurile lumesti nu e in primejdie de a fi banuit, cu atAt mai mutt nu trebue sa fie banuit cel ce se ingrijeste de tele mai inalte. Ba, un om ca acesta e vrednic si de cununa. Dar eu, carele cu vorbele lui sufletesti m'am hranit ca cu lapte si cu iubire Orinteasca am fost crescut de dânsul, n'as fi eu vrednic de ocara robului celui lenes care au ascuns talantul sub parnant, claca, n'as aratb, fruptele sträduintelor sale, si daca n'as scoate la lumina bunatalea acestui barbat, si dacrt n'as da, dupa putinta, cinstea cuN, enitä parintelui atAt de iubitor de fiii sai ? Si toate acestea, mai ales dupa ce ostenelele lui au incetat ? Acest intru sfinti raposat parinte fu ingropat cu sfintenie In mânastirea dela Neamt, uncle din tinerete fusese Inchinat lui Dumnezeu. Dumnezeu sa ne fereasca de rele, prin rugaciunile lui, amin. Un an dup.& aceasta (.1529), in vreme de iarna, pornit-au Petru Voevod cu rasboiu impotriva Sacuilor, neam unguresc, si ImpArtindu-si ostasii In doll& pâlcuri, acestea au trecut pe cele doua cal de munte si au ajuns in tara lor ; si batandu-se in mai multe locuri
cu fruntasii lor, peste tot i-au biruit pe Sacui, iar cu pustile de rasboiu au spart una din cetatile lor, si pe cei ce se aflau Intr'insa pe toti sub ascutisul sabiei i-au trecut. Si dupa ce s'au intors de acolo, Petru Voevod si i-a facut supusi pe Skill.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
193
Intr'acela an, in luna lui Iunie, la rugAmintea mai sus numitului
craiu Ioan4, ca sa-i fie de ajutor impotriva domnilor acelei teri, cari nu voiau sa% i se supura, i dup5, fAgAduinta ca-i va da cetatea Bistritei din acea tará, cu tot tinutul dimprejurul ei i cu toate veniturile, i alte multe pe lâng5, acestea Mgaduindu-i, dacä va pune mama pe domnie, au trimes domnul Petru Voevod pe cei dintAi dintre boierii sài, pe Grozav, marele vornic, i pe Barbovschi, capetenia otii, i IncredintAndu-le o parte din oameni, le-au poruncit
sa lag in fata Brwvului, pe drumul de jos, iar altora le-au poruncit sa, intre in hotarele Ion pe drurnul de sus al Sucevei. Protivnicii dintre Unguri, dacä auzirá acestea, se bulucird cu putere impotriva amândoror palcurilor ; dar de cei de sus nu se ingrijiau aà ca de cei de jos; 0 adunandu-se nu putini din domnii Ardealului §i din episcopii altor tinuturi, i purtând pusti grele cu dan0i,
se apropiará cei de jos unii de altii, din sus de Brwv, i Incepurit a se sumuta unii pe altii la luptä.
Protivnicii se aratau a fi mai tari, cAci aveau foarte multe arme, cArora de obiceiu le zic pu0i, i altele mai mici asemenea lor; pe unele le aveau gata, iar pe altele le gatiau. Skull, cari se prefáceau a fi supu0, se unirä §i ei cu protivnicii. Cre0inii chemând pe Dumnezeu in ajutor §i incepand lupta, protivnicii de'ndatii o luara la fuet, dand dosul i lasand cu ru0ne toate pu0i1e, de cari am vorbit mai sus, cu cara §i cu cal'areti cu tot; cei ce se pricep la astfel de lucruri tiu prea bine de ce folos ne-au fost ele atunci. Cázut-au foarie multi dintre dan0i, strApun0 de sulite i macelariti i uci0 langá apa Barsei. i erau ca Ufl noroiu de lut, cum zice psalmistul despre Avirn cel vechiu §i de sernintie strainä, la apa Chisului. Si intorandu-se din rásboiu cu biruintä, cre0inii impreunä cu frunta0i lor, i hand prada dela du§mani, o aduserä cu mare cinste domnului Petru Voevod. far cei de sus, despre cari am pomenit mai nainte, aratand §i ei nu mai putina vitejie in fata dumanilor §i intorcându-se cu partea lor de pradh, o inchinarä celui ce i-au lost trimes. Craiul Ioan4 s'au bucurat auzind de acestea i pe lângä cetatea fagkluita adause Inca una, cu numele Bo1uan4. Dup'a aceste intocmeli trimes-au Petru Voevod boieri de-ai sai In 6etaple daruite lui. Bistritenii ins& n'au voit sa dea acestora cArrna ce ii se cuvenia, iar pilda lor urrnand-o alte cetati, anume Brasovul §i cele
din prejurul lui, se lapadara de craiul Ioanà. Atunci viteazul domn Analele A. R.Tom. XXXI.Memoriile Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
13
194
t. 130GDAN
Petru Voevod se repezi ca un ta,nar el insuq asupra lor, pentru a doua oara, in acela§ an, In luna lui Septemvrie, i Intr'un mers minunat prin tam lor dete dovezi de fapte voinice§ti. Deci unele din cetatile pomenite mai sus, silite fiMd cu puterea, se supuser'a Cara,
voie craiului Ioaná, altele de frick auzind eä celelalte nu s'au putut impotrivi viteazului bárbat, se speriarä, incepura, a se clätina, §i trecura. §i ele de partea celor supuse. i astfel, dupä o stralucitá biruinta Fi i dup5, bune orândueli, s'au intors Petru Voevod de acolo la ale sale, aducand cu sine dela läcuitorii acelei teri o mul-
time de talanti de aur §i alte lucruri, spre folosul §i indulcirea dornniei.
Intamplandu-se astfel acestea, ai noOri ridicara, capul. Dar sa, trecern peste celelalte intampläri, find lungi, i sa, le lása,rn altora mai priceputi decal noi, iar noi s mergem inainte cu vorba. In anul 7039 (.1531), luna lui August, domnul Petru Voevod, silindu-se s5,-0 Indrepte ochii in toate partile, trirnes-au la craiul leesc cu rugamintea, ca sa-i intoarca mo0a parinteasca, rupt5, in domniile de mai inainte. Nevoind sa auza, despre aceasta, Petru Voevod s'au hotaxit a o luà cu puterea. Dar vra,jrnaii au fost mai tari; a§à a voit Dumnezeul nostru cel iubilor de oarneni. De aceea ingamfatii prinsera a sburda. §i. pra,dara rau marginile terii. Ajungand aci cu povestirea, trebue sa amintesc ca in cursul aceluia an, rostogolindu-se roata bisericeasca dela unii la altii, ma ajunse in suiul ei i pe mine smeritul §i rnt puse In scaunul epis-
copesc din partea de jos a terii, Aprilie in 23. Si acurn sa, iau jails firul povestirii.
Vailand a0, dar cu tristete Petru Voevod cum Le Oi stramtorau hotarele Moldovei §i socotind ea ar fi o lipsa, de vitejie i o slabiciune neiertatá sa, nu räsbune batjocura suferita, au iesit la lupta aprins de manie, i ajungAnd In tara lor, trupurile Le0lor cadeau dinaintea lui ca spicele, §i Wand peste tot locul palcurile lor si doborind la parnant pe intâii luptalori, au acoperit toate campurile cu trupuri, iar apele raurilor le-au amestecat cu sange, cetatile cele tari le-au luat cu navala, ii pe Le§i i-au silit sä se traga In tara lor. Si multämind lui Dumnezeu pentru biruinta, s'au lntors biruitor, in anii dela facerea lumii curgatori 7046 (.1538), in saptamanile carnii. Dar, precum mi se pare, nu este nirnic neschimbacios In aceasta vieata, nici puterea domneasca, nici bogatia, §i nu este fericire In vieata, care sä nu fie turburata, de intristäri §i vifore. Dar ce vreau sa zic prin aceste cuvinte ?
www.digibuc.ro
LtTOPISETUL Lill AZARIE.
195
Dumnezeu voind sä ne mustre, cum au incercat pe boy, si-au implinit pe chi ascunse gandul sau si de implinitori au ales pe boieri. Ce fel si cum s'au intamplat aceasta, vino-mi in ajutor, cuvantule, si povesteste celor doritori sä auza povestea vrednica, de aducere aminte si de:istorisire. Asa dar, Intr'aZelas an, era un .oare care Mihul, boier mare, Arba'nas de neam, orn foarte viclean si, cum s'ar zice, sumutand si rásvrätind pe top. Pe fata el se aratà ca are iubire curata, catre domn, iar in taina punea, la cale viclesuguri si tesea sfaturi pline de clevetiri, Imprietinindu-si pe top cei doritori de a pune mana pe lucruri straine si a-si immulti ale sale pe cal nedrepte. Samanta necredintei prinse radacini si boierii trimesera pe ascuns scrisori la marele lmparat turcesc, cerand mazilirea. Imparatul, fara sa Intarzie de loc, ci sufland ca vântul napraznic de apus si ca
vijelia ce vajie din greu, groaznic si cu urlet de leu s'au sculat
lndata, ducancl cu sine multime de legheoane. Pe Fang& Turci se alipira, puterile Tatarilor celor cu chipul de liar& si capeteniile ostilor muntenesti, iar dela miaza-noapte (Lesii)
cei greoi la minte, scurti la haine si lungi In picioare, cari ca o apa turburatacaci si ei aveau acelas gand cu Turcii se varsara, cu vuet asupra Orli si ca un vartej lnfricocat voiau sä Inghita cetatea Hotinului cea cu ziduri si turnuri intarite. Cu un cuvamt, toata paganatatea salbateca de prin prejur au pornit-o Soliman, prea ingamfatul stapanitor al Turcilor, intocmai ca o pasare cu aripile mari, care se arum& asupra unei pasäruici golase. Tar la mijloc se muncia capul ostilor moldovenesti. La ajutor nu se putea gandl din nici o parte. Tar cei ce pregatisera acestea, adunandu-se unii la altii, isi dedeau pe fat& greutatea Indraznelii lor, si diavoleasca lor viclenie cu Incetul se descoperl. Erau doar minti ratacite de oameni si orbite in fata celor viitoare. Dar pazitorul patului domnese, care se chema Hara, afland de acestea, le descoperi Indatä pe toate Voevodului si-i zise: vai noua, Voevodule, boierii se sfatuese sa te paraseasca. Auzind acestea domnul, inima i se cutremura si spairna si Ilia,
si tremur It cuprinse, lacrami li curgeau din ochi si dese oftäri li iesiau din fundul inimii. Jalnica O. vrednica de plans era infatisarea
lui. Ce rautati si ce Indrazneala n'au aratat atunci boierii, cari ca niste caini turbati se repeziau asupra lui. Iar el, poruncind sa pazeasca bine pe cei rásvrätiti, cu inima ranita si fata udata de lacrami, parasind pe rasculati plea, cu putini, Sepemvrie in 14.
www.digibuc.ro
196
I. I3OGDAN
Nu oftezi aci, dreptate? Ce vorbe pot sa% descrie cele intamplate atunci? Mi se pare a le-au mers vestea dela marginile rAsAritului pâna la sfiirsitul apusului. Si cum merge& el InspAimAntat si cu toata, graba, ocolind pâlcurile de dinclarAt ale Turcilor si cu ochii atintiti rnereu spre muntii cu vAxfurile ascutite, ajuns-au spre seará la mAnästirea Bistritei, unde find primit Mil impotrivire, voià sä se odihneascA de osteneli. Dar mojicii si neobrazatii si ráutäciosii, simtind de aceasta, incunjurarà mânästirea vi ca niste capre salbatice náváliau asupra ei. El, neternându-se de toate acestea, o ltrá la fugà, cAutAnd scäpare pe un cal iute, despoiat find de toate celelalte ale sale, ca un rob fugar.
0 soare a tot vkátor ! Dar cele IntAmplate de aci Inainte, ce
cuvinte le pot spune? Mai IntAiu tovaräsii lui de fugä, inaintand in muntii nepátrunsi, se hnpr4tiara, unii intr'o parte, altii intr'alta, unii de nevoie, altii de buna voie, pa.ná ce nu rärnase nici unul cu diinsul. Si rAmase, gracul de el, mai gol decAt vaaduhul, si se ascunse ca luceafárul sub pámAnt sau ca bätranul Cron, si se IndepArtá fugind, nestiind Incotro, Septemvrie in 18. Si dete de niste locuri prápstioase si muntoase si de väi phcluroase, vi neputAnd sa, le treac5, &Mare, 1st
läsä acolo iubitul säu cal, pe care nirnenea altul nu incálecase, si pátrunzAnd pe niste cái nepatrunse de oameni si lilcuite numai de flare sälbatice, si printre piscuri inalte, gol, rAnil, la 'Mini si descult,
mergea, pe carári aspre si neumblate, marele in vitejii vi furiosul ca un leu in lupte, rnä birueste mila vi lacrämi imi stoarce din ochi,iar muntii din fatä aduceau arninte celui ce pliingeh si suspina, de pierderea copiilor vi a puterii. Astfel au umblat vase zile, flämAnd si fárh hrank färá sá vorbeascA o vorb a. cu cineva, si farà sá vadä fata cuiva,; merge& rAtttcind, mäsurând adAncimile sälbaticei pustii, pana ce dA,nd de un pârAu ce curgea, in spre tara S6.cuilor, 1-au aflat niste pescari din acele pártiDurnnezeu se indurase de dAnsulsi dacrt 1-au cunoscut, 1-au dus la cApeteniile lor, cari 1-au cinstit cum se cuvine si 1-au petrecut pAna la Ciceul cel cu turnurile intarite, in 28 ale aceleias luni. Dar Capeteniile cetatii, pe cari el singur li pusese, aveau gAnd rAu asupra domnului vi voiau sa-1 piarda, cu orice pret. Voevodul, ca om cu minte, vilzAnd aceasta, li scoase cu mestesug din cetate si cetatea o dete spre pazA Ungurilor. Astfel scAph de potopul cotropitor si ca un al doilea Noe ivi mAntui sámanta neamului In cetatea Ciceului, unde cu putin mai Inainte ii trirnisese. Si ce s'au
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LUI AZARIE.
197
mai intamplat apoi? Intiniand bratele sale si cu dragoste pArinteascä
imbrätisindu-i, isi Arun', pe micii sái copii, ca vulturul ce-si acopore cu aripile puisorii färä de pene, i intinzand iarás màinile sale, cuprinse in brate pranga,nd pe inteleapta sa sotie, pe doamna Elena, care inclesta,ndu-se de ga,tul lui plangea, cu jale gi-I sárula, din toath inima, nu ca ucigAtoarea Da lid& pe Samson, ori ca Tindarida pe sotul sgtu, viteazul erou. Din toate pArtile se auziau numai strigate i suspine, din toate
pribe b515,i de piept. Dar a le insirà pe toate cu vorba este cu
neputinta, &Ad m'ar ajunge anul, dac a. a vrea sá le istorisesc. De alta parte nu se cade s5, le punem pe toale sub obrocul uitarii,
mai ales c5, am ajuns cu povestea acolo, unde trebue sä arätäm pe corbul mai negru decal negreata. Ioaras craiul, de care am pomenit mai sus In cursul povestirii, om viclean si rautAcios, care cu limba linge i cu coada loveste, dad, auzi de cele intamplate, trimese indatá prieteni de-ai sti, sä pAzeasch bine cetatea si s InchizA portile .si sá nu lase pe nimeni sá iasä, avand de gand sau sa-1 arunce jos de pe ziduri, sau surpand
zidul sa dea mortii intreg neamul lui, turbat find de lacomie si
aratandu-se ca un al doilea Ghelimer care a inchis pe vechiul Inderih, cu femeia i copiii sai.,el care se imbuibase cu prisOsinta de binefacerile lui, precum am apucat a spune In cursul povestirii.
0 chinuitorule aur, tirane indraznet, tesatura, a rautatilor, tu care deschizi limba celui fara de glas si inchizi gura celui guraliv, tu care calci legile i asazilmintele si alungi rusinea dintre oameni! Deci fria mare 11 cuprinse pe Voevod; el suspina din greu si se Intrista i cu baLai puternice ii lovia pieptul i spre Dumnezeu trimetea rugaciuni din fundul sufletului sau. Dar destul m'am bocit despre acestea. S'au indurat in sfaxsit Dumnezeu de cliinsul, si vazAnd norii de larrami i s'au facut mila de cel ce cu
osardie i se ruga si i-au luminat ochii minii, iar el, desteptandu-se ca din somn, au trimes Indata si pe ascuns impitratului turcese o scrisoare intraripata, cerAnd ajutorul lui prea puternic. Auzind acestea sumetul gi marele imparat al Turcilor, i afla,nd de cele intamplate, i se Mat mila si-i pära rau de Petru si porunci craiului Ioanas sa-i dea drumul; Ungurii plittiau atunci bir mardlui ImpArat Suliimen. PA,nit si varvarului i se Moil mil& de suferintele domnului, si-1 dmma la sine, ca sa-1 fac5. (din nou) Voevod. El priml cu bucurie,
lasand pe doamna cu copiii la Ciceu, pleca in fuga §i. ca prin sbor ajunse in tara turceascrt, dup4 ce au scapat de cursele rele
www.digibuc.ro
198
I. BOGDAN
ale Ungurilor. Si dupa ce grabi la cetatea Imparateasca, prea frumoasa cetate a lui Constantin, si fu intro zidurile ei Intarite, in-
data ce se ivl inaintea inarelui Imparat, pe neasteptate Imb lanzi
sufletul lui varvar. El privl cu dragoste pe Voevod si-1 Invrednici de odihna cuvenita lui. In locul valurilor i neIinitei, ii surise acum linif,rtea, din linistea si bunatatea ta, stapanitorule ! Acestea deci se intamplara In anii din urma. Dar pe child Petru Voevod se afla Inca In Ciceul cel intarit, räsboiu varvar i crancen purtau Turcii In Moldovlahia, jefuiau lacuintele E,1 i se Incarcau de prazi. Atunci i prea frumoasa cetate a Sucevei se supuse Turcilor i ca pe o logodnica Impodobita si ca pe cea din urma roaba i ca pe o curva de pe drumuri o batjocurira. Bogatiile domnesti si averile Ismailtenii le-au secat; iar sumetul imparat al Turcilor se Intoarse de acolo biruitor la Tarigrad, lasand tiitor locului domnesc pe un oarecare Stefan, in vremea caruia 'mare foamete au fost In toath tara Moldovei si in tara munteneasca, si care nu mult dupa aceea, in palatul sau i langa patul domnesc, au Mut paharul neindurat al mortii. Dupa el un altul, un Alexandru oarecare, poreclit Cornea, numai cat si-au uns buzele cu mierea domniei si au pierit inainte de vreme. Dar sa mergem rnai departe cu povestirea i s'o isprävim de scriS.
i dupa ce marele de suflet Petru Voevod Ii arata cu in-
cetul puterea sa, in cetatea Imparateasca, in tot cursul celor unspre-
zece luni el era In gura tuturor marilor diregatori Turci. Si ce O., mai lungesc vorba? Marele stapanitor i se arata chiar mai milostiv cleat ai sal i 11 trimese Impreuna cu marele sau comis sa-si iea domnia, pe care o pierduse In vremea domniilor lui Stefan si Alexandru Voevozi. Si-1 ridica astfel din injosire la trialtime si.-1 Mai aparatorul imparatiei sale. Deci se repezi Petru Vo-
evod, ca o fla45, di`n capcana i ca un vultur din cur* i ajungand la DunareA cu apele frumoase intra in Braila Muntenilor. Atunci boierii moldoveni, indata ce aflara despre aceasta, venira cu totii, atat cei ce slujiau la curte cat i cei ce se trägeau din neamuri de frunte si strälucitesi parasind pe nenorocitul Cornea ca Intr'un sbor ajunsera la Braila si cu bratele deschise primirá pe domnul lor, si cazand In genunchi fura iertati pentru Indrázneala lor. Dar pe cei mai de frunte dintre ei, pe mai sus pomenitul Mihul si pe Totruseanul marele logofat, ii lasara sub paza in Cetatea Noua cea intarita. Nu mult dupa aceea fu prins si Cornea de niste oa-
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LEI AZARIE.
meni i adus lui Petru Voevod,
(.1541), luna lui Fevruarie.
199
i fu taiat eu sabia, in anul 7049
Din .nou vsazii Petru Voevod zi slobodä si din nou lu in mainile
sale domnia si cinstea de mai inainte. Era atunci al treilea an curgátor de cand se despärtise de dansa. Si nu era nimenea care sä-i stea 1mpotrivA. Inträ In cetatea domneasca' a Sucevei impreuna, cu diregAtorii impärátesti cari 11 pe-
trecusera". Si adunand pe cei ce se rasvratiserä, slit de Imprejurari, se puse pe schingiuiri i en ma:111i de varvar pe prinii ceva mai sus numiti fárä mil& 1i täiè, fetele lor le jupul si le trimese marelui imparat, iar pe boierul turc 11 därui cu daruri foarte bogate.
Nu mult dupá aceea ii aduse din Ciceu i pe prea iubita *sa
doamna Elena si pe prea doritii i blagorodnicii sAi flu, Ilias si Stefan. Astfel se sfarsira% toate aceste intamplari. Tar noi le-am povestit in scris cum am putut, pe scurt i, dup'a socotinta noastrA, lámurit, fiind cursul anilor de sapte ori Gate o niie i de dou'a ori chte
de cinci ori cinci, In luna de primävarà (7050.1542, Martie). Tar domnul Petru Voevod isi desmerdeazä norocoasele sale batranete in bai si In bhuturi si in maneári, ai zice ca o lebedá cu penele aurite deasupra unor cradiri. Ce s'au mai Intamplat dupa, acestea si cum, va scrie povestirea. Petrecand i ocarmuind astfel, bärbatul mare de sufiet 11 cu inimi Indrazneat'a porni i ajunse In taxa ungureascá pe valea Oituzului, ducand cu sine multi si puternici ostasi, si apucand cu "manile de pAr pe laudatul i mandrul voevod al Ardealului Mailat, Ii trimese marelui sultan Suliimen. i dupä ee au sAvArsit fapte vitejesti i au adunat multe comori de aur in tara Ardealului, s'au intors la ale sale, In Campulung, trecand ea prin sbor muntii cei cu va,rfurile ascutite. AO se sfarsirä si acestea, iar noi s ne intoarcein iaräs. Si pe cand punea la cale toate acestea, cu mintea lui prea inteleapta,, ingrijia si de biserici, le zidia din nou, lucra In frica lui Dumnezeu i da invaTaturi 1ntelepte celor de casa sa, cäzil Intr'o boalá rea, cAci om era i el, si din aceasta i se trase stArsitul vietii, adieá al fiintei sale muritoare, desi puternice ca a unui erou, la Suceava, In anul 7054 (.1546), Septemvrie In 3, si fu ingropat cu einsta in lacasul domnesc al manAstirii dela Pobrata.
Si cu sfatul episcopilor si al tuturor boierilor se urea Ilias la iraltimea domniei i in scaunul tatálui s'au: om moale de inimA si mic de suflet. Intru nimic nu s'au arAtat asAmana'tor tathlui s'au, ea si
www.digibuc.ro
I. BOGDAN
-200
oum nul-ar fi crescut ca fru. Pe toate le-au turburat si le-au clhtinat, Inteleg buna stare a sfintei i dumnezeestri biserici i legile dom-
nesti; de shraci nu-i era mil& de lob, pe isine se socotia prea intelept si se Mazda ch stie s prinzh phshri in lat. Si indeletnicindu-se cu acestea, desertul, ziva 10 alegea sfetnici copii de Turci, iar noaptea Ii apleca urechile i inima la Turcoaiee spurcate, panh ce se prefácii. In desavarsith läcuinth a diavolului. Nici cand nu voia sh vazh inaintea ochilor shi oameni CU cuget curat,in gurá i pe limbh 0 mai ales In inima avea numai gandul de a aduna bogatii, 0 mare multime de talanti de argint i de aur au adunat vicleanul; veniturile boierilor In toate chipurile in partea sa le-au luat, averile mischtoare i nemischtoare ale episcopillor si ale manhstirilor pana la cea de pe urrna, le-au luat, pe preoti i pe rughtori fara milh in toath tara i-au prhdat, i pe top de lacrami 0 de suspine i-au umplut. Astfel ajunse la nebunie desavarsith, ascutind sabia sortii impotriva sa si ridicand-o spre thierea sa. Choi Dumnezeu uräste, precum se zice, faptele de Ihcomie. Ingramadind rhutäti peste rautati, i adhogand altele si mai rele si necuviincioase, Innebuni in sfarsit cu totul, cad tale i capul hatmanului shu Vartic, iar pe alti boieri pe unii ii orbia, altora le -Chia nasul, pe altii Ii fácea sh fuga i sh se aseze in teri strhine, para la alte vremuri. Si astfel s'au näscut shmânta necredintei. In anul 7056 (.1548) fu iarná asa de asprh, Incat i copacii s'au uscat. Ajungand acl In cursul povestirii, sh pomenesc i despre mine smeritul ce irni s'au Intamplat sub dânsul (1). Oamenii bucurosi de rhul altuia si priceputi la viclesuguri tesura minciuni pline de clevetiri si le -spusera doarnnei Elenii i fiului ei Ilias, 0 am chzut cu strasnica chdere, vrednich de plans. Despoiat
am fost de scaun, ea un rob fugar, si cu grele ispite m'am luptat, si eram, mai gol decal vhzduhul. Gad zavistia nu se rusineaza de dragostea dintre oameni, nici nu se teme de ochiul lui Dumnezeu. 0 zavistie, tiara crudh, tigru mancator de oameni, shgeath fa,rá de fier, sulith mai ascutita decat toate ! Dar ochiul eel drept nu trecir cu vederea peste acestea ci le vazir drept. Am spus acestea in treacht, fiindch amarhciunea sufleteasch ne sileste s5 vorbim. Sa povestim acum mai departe despre domnul Iliac.
Atras de dorul mincinoasei legi turcesti, el lash' si domnie si (1) In orig.i se zice Inca odata ce
sna
Intamplat, va spune povestirea".
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LIN AZARIE.
201
mama si frai i pie* daca ar fi putut ar fi sburat prin aer, infatisandu-se sultanului Suliimen, se lepäda de buna voie de Hristos si se arunca in bratele diavolului. Saracii de noi, ce am mai indurat!
0 dreptate (1), o soare, cum ai putut suferi astfel de faradelegi ale celui ce au fost un batjocoritor al lui Hristos, un Inselätor al crestinilor, un incatusat la minte de inselatori vicleni, un vandut diavolului i afurisitului Muhamet al Turcilor, al carui nume 1-au si
luat, de trei ori blestematul! Acestea s'au intamplat in vremile din urma, cursul soarelui find
in anul 7058 ( .1550). Nu mult dupa "aceea, raspandindu-se faima de cele intamplate, puterea domniei nu fu amanata, ci deindata, se aduna la un loc norodul cu episcopii i cu boierii de frunte, cu chpeteniile ostilor si cu tot sfatul, i deterä schiptrul in mainile indraznetului Stefan, hotárit de mai nainte de cel de sus pentru inältirnea domniei i. plamädit din acelas sange cu IIia, dar nu cu aceleasi naravuri ;
.
pe acesta cu ochi dulci privindu-1, ca de Dumnezeu daruit, cu brace grabite ii imbratisara eid facura stapanitor al Orli Moldovei; parea un domn cu suflet lurninat, frumos la fata, bland la, privire. i dupa,
ce lua domnia, dela intaii pasi se arata ca n'au, inselat nadejdile color ce 1-au ales, si pe toti Ii intaria in nadejdile lor de bine. Si iaras stralucira razele dreptei credinte, i iaras stralucira zorile binefacerii, si toti deopotriva laudau pe voevod, si top cu os'ardie iubiau pe domnul Stefan. Caci era milostiv si iubitor de calugari hranitor de saraci. Si indata dupa acestea ce s'au intamplat ? Scotand sabia cu ravna i sburdand de indrazneala, ca un cal tare de gut* el inspaimanta pe Lesii cari navalisera, in Moldova si o stramtorau, in unire cu cei ce o pärasisera mai dinainte (2), si dovedi dela cei dintai pasi si dela intaiul mers, ce caldura vitejeasca aye& in pieptul sau. Intorcandu-se de acolo, Ii indreptä fata spre preaslavita cetate a Sucevei, i intinzand Indata puternica sa mama, pe mine surghiunitul, un mort intre vii, ma chemä cu mama domniei sale imi lucredinta iaras carja, i plecandu-si crestetul sari inflorit i genunchii 1
inaintea fetei imparatului imparatilor, din mila lui Dumnezeu cu untdelemnul binecuva.ntarii fu pomazuit de mine, nemernicul. (1) Orig. w GAM, coresp. grec. Hiss,
(2) Se intelege pribegii.
www.digibuc.ro
202
I. BOGDAN
Ei, Imparate a toate stapanitor, dupa ce ne-ai dat un astfel de stapan, arata-ne ea este i un biruitor ales. Acesta deci, prin pronia dumnezeeasek darama altarele si inchise bisericile, in card Intunecatii Armeni aduceau jertfe deserte, i starpi necuräteniile murdare i jertfele scarnave i toate murdrii1e, iar
pe ei Inii ii boteza pe toti in botezul adevarat al Dumnezeului Intelepciunii i luminii, pe unii de buna voie, pe altii fail de voie.
Si se auzi dela o margine a pamântului la alta trambita cea mare si In aur ferecata, care trambith peste tot locul credinta lui In ziditor (1).
Pánä aci au mers alcãtuirile ritoriceqti ale pcirintelui Macarie. Sä incep dar si eu, fostul oi nemernicul lui ucenic, Azarie. Acest sfânt-raposat parinte, incepand dela moartea batranului Stefan Voevod celui viteaz i povestind pana aci, in cuvinte frumoase i mestesugite, vieata domnilor cari au fost inainte de noi si a celor din vrernile noastre, si-au aleatuit povestirea din porunca lui Petru Voevod celui batran, adevarat izvor de adevar, ce se varsa asupra inimilor noastre i le adapa cu apa mintii, pe care cu toMe ct o gustam, nu ne saturam de ea. Calcand dar pe urmele lui, ma voiu sill i eu, umilitul sau fiu, a merge mai departe si a implinl porunca donmeasca, adeca a lui Petru al doilea, cucernicul domn, data mie on invoirea i cu binecuvantarea preaosfintitului mitropolit chir Anastasie i eu mijlocirea marelui logofat Joan Golai.
Cer dar iertare, daca din pricina vremii Indelungate ce au trecut, voiu uita. cate ceva. si nu voiu pomeni unele lucruri, intamplate In cursul anilor. Voiu Incepe dar sa istorisesc, pe cat imi va fi eu putinta, mai departe despre sus numitul Stefan Voevod, i s impletesc vorbele povestirii, de unde au incetat i pana acuma. Domnind viteazul Stefan cu cinste cre.tineasc
i ocarmuind toate,
vrajmasul cel rau nu putti suferi multa vreme ravna cea bunk ci Irani ura In boierii sâi, cei ce fusesera einstiti de dansul cu binei ce s'au Intamplat din pricina aceasta ? .Boierii mai sus numiti, earl ii parasisera, anume pribegii din tara
faceri.
leseasca, trimisera pe ascuns scrisoare catre sfetnicii cei marl, si prin minciuna le furara mintile lor eele slabe. «Vreti s aveti puterea In Moldova, ziceau ei, bagati de seama ca puternicul St efan, pe care 11 impinge tinereta, are de gaud sa se scoale cu cru zime (1) Se intelege ziditorul lumii.
www.digibuc.ro
LETOPISETUL LiJI AZARIE.
asupra voastr
i
203
85, inchine tara la Turd, ca 5 i fratele s5,u Iliass .
Si vai, ce lueruri faptuesti tu, zavistie ! El se scularä ca niste
hop asupra Voevodului i II macelarirá MrA de milh sub cortul s5,u, ca pe un miel, la podul Totorei, pe Prut ; thcand la pArnant stropit de sange, el nu putu st zica, nimio alteeva deal aceastii, vorbá: «vai de tine, dreptate, pe tine te plang i dupá tine oftez, caci inainte de mine tu ai pierit i ai muritp. Era atunci cursul anilor (7060 = 1552), luna lui Septemvrie. Astfel s'au sfaxsit acest dornn viteaz, dup5, ce au domnit un an i patru luni. Dar asezamantul i puterea domnease a. nu s'au Intrerupt prin aceasta, ci, luminati find de Dumnezbu, mai sus pomenitii pribegi din tara leseasca ii gAsira Voevod in acelas an si in aceeas. luná pe unul dintre boieri, Alexandru, ales de cel de sus, om voinic i frumos la fat5,, 1initit i bland. ii primind ajutor dela August, craiul le-
sesc, pornir5, Indatä sä iea In stapanire domnia. Si nu era nimenea care sä li se irnpotriveasca. Ei intrará deci färä nici o piedeca sf se adunä tot norodul i cápeteniile ostilor Impreunä cu episcopii si cu boierii i cu tot sfatul i inaltara pe Alexandru in scannul domniei, In palatul domnesc din Har15,u. i toti erau veseli de domnul lor, cáci era cucernic si bland cu. toti. In vremile si in anii aceia au fost foamete mare In tara Moldovei. Voevodul, cercetand toate casele In cari se 'Astra aurul i väzandu-le pe toate goale i neavand nimica, voia. sä Imparta, noro. dului mertice, dar neavand de unde, se intrista i tanjia ; totus nu dupä mult5, vreme au adunat comori bogate, din daruri si din venituri.
Dupa, trecerea anului al doilea al domniei sale, Ii lu5, sotie pc+ cuvioasa doamna Roxanda, fiica lui Petru Voevod cel bátran, din care n'ascir pe Bogdan si pe Petru, pe can ii crescir in credinta cea adevArata, si-i dete sá Invete carte. Iar Alexandru Voevod, avand ochii in toate partile i privind si intocmind toate, ca un om cuminte, tiä doar eä fiecine care a gustat din bun'atatile acestei vieti are s5, guste si moartea au trimes inainte de toate In terile de prin prejur, catre capetenilie
popoarelor, si au facut Invoieli, ca sa traeasca in pace cu stra-
inii. Dupa, aceea au inceput s5, zideasch o madastire foarte mare si intr'insa un l'acas al Dumnezeului meu, o biserica asa, de Impodobita, cu frumuseti, Incat, daca, Dumnezeu insus ar vrea sit traeascA, intr'o zidire Malta de maini omenesti, In aceasta ar till, si au numit-o Slatina. Si se ingrijia si de celelalte manastiri mai
www.digibuc.ro
04
I. BOGDAN
vechi si le intaria si le miluia i ridica, in toate pärtile lácasuri dumnezeesti, i hränia si miluiä pc Saraci, si Innoia palatele domnesti, pi toate acestea cu Intelepciune 1 cu pricepere adânca le facea. In anul 7064 (.1556) trimese marele impärat al Turcilor Su liimen, la rugárnintea Ungurilor, porunci lui Alexandru Voevod si lui Pätrascu, Voevodul muntenesc, si au plecat amandoi cu osti si intrand in hotarele terii unguresti, au pus, cu sfatul cápeteniilor de acolo, pe craiul Stefan in scaunul tatMui sau Ioansas (1). Era, pe atunci
o iarrfa aspra in tara i un ger iute, cu vanturi rele.
In anul 7066 (.1558), Ianuarie 1, alesul intre filozofi, mai sus i dasalul Moldovei, si-au dat sfarsitul, ca un sfant i iubit de Dumnezeu, si au fost ingropat cu cinste si cum se cade unui slant, de ucenicii sái, In manAstirea Rasca, cea de el zidita. Vai, ce mare si luminos luceafar au apus ! Impodobit-au seaunul episcopiei de jos dela Roman 27 de ani, arAtand mare vitejie in cele dunmezeesti i sunumitul episcop Macarie, pártintele nostru
fiet mare in toate. Cine ar vrea sä inte1eag5, marea lui minte, pe acela 11 va incredinta de aceasta frumosul 1ca, pe care cu oshrdia lui ,1-au
ridicat din temelii preacuvioasei Paraschive. Acest parinte, care a fost numit cel Bun", In vieata find si-au dat ostenealá i multe ispravi dumnezeesti au facut, cad era om cu ravna lui Hristos, destoinic la Inatatura, istet, destept la vorbá si foarte stiutor, ca nimenea aitul, precum marturiseste i letopisetul mai sus scris de clansul, i alte multe pe cari nu le mai cuprindem in aceastá scriere, nevoind sä prelungim povestirea. Si urmas al scaunului arhieriei sale au fost Anastasie, bärbat bland, linistit, plin de intelepciune, Inzestrat cu Inteleapta, smerenie si purtand
florile binefacerii in fata si in inirna sa. Era si priceput In ale ehlugariei, p1 dupá ce au ocarmuit turma lui Hristos bine si pe placul lui Dumnezeu 14 ani, au fost ridicat apoi la treapta mai 1nalta de mitropolit, ea s'a ocarmueasca scaunul prea slävit al cet'atii Sucevei. Dacsa s'au cuvenit sa pomenim si de aceasta, sá istorisim acum
pe rand cele ce ies In calea povestirii. In al nouälea an al domniei lui Alexandru (.1561) s'au ivit din tara nemteasca un oarecare cu numele Despot, care-si zicea fiu de domn si era barbat iscusit In lupte, si adunând in ajutorul sau oameni de toate nearnurile, priceputi in räsboaie, viteji, indrAzneti i inimosi ea leii, pi ca vantul aspru de miazA-noapte, ce aduce nori intunecosi si plini de )
(1) Pe Ioan Sigismund, fiul lui loan Zapolya, II numiau Tureii Stefan. Mein, Geschichte von Ungarn, vol. III, p. 589,.vi mai sus, p: 102.
www.digibuc.ro
Of.
Fessler-..
LETOPISETIIL LIN AZARE.
205
grindina stricacioasà, s'au napustit lara de vesie asupra Moldovei, intrand in tara s'au gatit de lupta, voind sá apuce domnia. S'au Inspäimantat Alexandru auzind de acestea i chemand indata pe ostasi, Ii trimise sa stea impotriva vrajmasilor. Dar inainte de a se incaera, in tark vazand pe vrajmasi ca-i iau inainte, se manie in inima sa si se inarma cu putere, i ieI cu ostasii sai la lupta dederä lupta la Verbia, langa apa Jijiei. i unii din randurile dintad erau haini Voevodului si au vrut la inceput sä fug* altii s'au intors intr'o parte si In alta i s'au imprastiat, iar Voevodul au ramas sä se lupte singur, cu putini ai sal. Si intelegand Inselaciunea au suspinat zicand: «Vai, mai bine mi-ar fi sä trhesc cu flarele la un loc, decat eu oameni necredinciosi», i fugind pe cai WO au ajuns in fuga, la thrgul Iailor i s'au gatit din nou de lupta. Despot, luand cetatea Sucevei, in care gäsl multe bog4ii, le I'mparti ostasilor, i partea de sus a terii i se supuse lui. Alipindu-i deci i pe acestia de sine, cu vorbe mincinoase i ademenitoare, se seula, din nou cu ra.sboiu asupra lui Alexandru. Acesta, vtzând ca dusmanii se Intaresc, lasa pe rasculati si fugi cu putini la cetatea
Chiliei, unde gasi pe doamna Roxanda, pe care o
trirnesese de mai nainte. i nu putin plans au fost acolo pentru nenorocirile lor i pentru pierderea puterii. i zise domnul: «o doamna, sa Incetam cn plansul si CU vesnica intristare, caci daca am, primit, cum au zis boy cele bune din madnile Domnului, de ce n'am suferi si
pe cele role? Domnul au dat, Domnul au luat; cum au vrut
i Intelept, ii veni In minte ceva, mai folositor si de graba Ii indrepta, fata, spre cetatea imparateasca. Dar Despot trimesese acolo mai dinainte i. prin daruri i cagadueli momise pe boierii i ostasii imparatesti, cei domnul, as& au fost».
i ffindca era destept
orbiti de mita. Si Imparatul dete domnia lui Despot, care Isi schimba numele In Joan.
Dupa ce ajunse Alexandru In cetatea imparateasca si se vazn in liniste, in loc de scarba i amaraciune, fu trimes nenorocitul departe in mazilie, la cetatea Iconiuui, dincolo de mare.Atunci sä fi vazut plansete i lacrami i suspine multe, pentru despartirea de doanink de copii si de prieteni. Si au ramas acolo asetptand sa vaza cele viitoare i rugandu-se mereu lui Dumnezeu, sa nu-1 uite. cu totul. ' Sa lasam aci vorba despre dansnl i s spunem celor ce vreau sa asculte povestirea despre Despot. Capatand stapanirea deplina, la inceput se arata bland si vrajmsa
www.digibuc.ro
206
t. noabor
nedreptatii, dar cu Incetul incepit sa-si arate veninul ascuns i Mu, pe care II avea. In inima, si se dete la nedreptati, i asupria pe oameni cu dari grele, si de saraci n'avea, milk si ura, obiceiurile crestinesti ale pravoslaviei i ineä pe langh sine sfetnici de altà lege, Luterani uriti lui Dumnezeu, a caror Invatatura o Impartasia, dansul; pe rugatori si manastirile nu le iubia.. Vase le de argint si de aur i pietrele scumpe ale cinstitelor i sfintelor icoane, cele cu margaritare Impodobite, le aduna, raul, din toate manastirile la sine si se impodobia cu ele. 0 saracii de noi, un al doilea Valtasar
s'au aratat, la näravuri si la fapte. Numai suspine i plansete si vaete se auziau din gura celor obijduiti si a celor pradati far& dreptate, si toti din fundul inimii lor se rugau lui Dumnezeu cu jale sa-i mantueasca din ghiarele acestui tiran. S'au 1ndurat In sfarsit Dumnezeu de ei si vazand siroaiele de la-
crami, 1 s'au facut mila de cei ce se rugau cu atata caldura. Si Dumnezeu, care cunoaste toate cele ascunse ale oamenilor, deschise,
pe Calle caH el singur le stie, ochii calory& boieri din sfat, si ei au stiut sa se mantue in chipul urmator de Despot. Era intre boieri unul cu numele Tomsa, frumos la infalisare, viteaz, cu maini puternice i piept va,rtos, CU suflet Indraznet. Pe acesta deci II chemara boierii cei maH i legandu-1 intaiu cu juraminte strasnice i. descoperindu-i sfaturile lor ascunse, se increclintara ea pot avea, naclejde inteinsul. Iar el, avand toata Myna pentru credinta, priml sfatul lor. Se dusera atunci inaintea lui Despot si-i bagara spaima In inima sa, spunandu-i ea vine asupra lui un talhar ce se numia Dumitrasco. Iar el, fara sä se gandeasca multj trimese pe tati ostasii sai de frunte, Nernti, Unguri, Lesi ci altii, si o parte din boieri si din oarneni, si le puse capetenie pe Tornsa, nestiind ce fel de om pune. Si pu$ini dintre ei stiau de sfatul ascuns. Cand au ajuns la Ciuhru, au navalit deodata Bi fara de veste asupra Ungurilor i asupra celorlalp de neam lovindu-i i-au biruit, si n'au scapat dintr'Insii nici macar strain c unul, care sh duo& vestea nenorocirii. Era atunci numarul anilor 7072 (=1564), luna lui August. Si dupa acestea ostasii ce erau acolo au ridicat pe Tomsa domn si i-au schimbat numele In Stefan, si indata, au pornit, cu graba si cu ameninfari, ca sägetile fulgerului, ca sa-si Implineasca Ondul asupra lui Despot. Iar el, daca auzl acestea, i se cutremura inima si tearna mare 11 cuprinse, si se inchise In cetatea cea cu turnuri
www.digibuc.ro
UTOPISETIIL LtTI AZARIE.
207
intArite a Sucevei, impreunä cu Luteranii rAmasi cu dAnsul i cu ativA din crestini, pe cari cu viclesug Ii inchisese acolo. tefan IncunjurA cetatea cu osti. CunoscAnd acestea sus numitul Dumitrasco, porn1 aducAnd cu sine o multime de ostasi Marmati, PArbati tAlhari (1), dorind si el sA iea puterea. Crestinii erau mAhniti din toate pArtile. ChemAnd lush' pe Dumnezeu in ajutor i pArAsind cetatea, ei se pAlcuirA cu tArie i iesirA i impotriva acelora; lupta se dete
la podul Vercicanilor, pe Siret. Vrajrnasii furA biruiti i tAiati, cu sAngele lor adAparA cAmpurile, ri pAmAntul se acoperi cu trupurile asternute ale celor ucisi; in sfArsit Dumitrasco insus fu prins si multi de ai lui furA prinsi de vii i legati furA trimesi la cetatea ImpArAteasca, IrnpAratului Suliimen. Acolo bAti Dimitrie paharul
neindurat al mortii, iar ceilalti furA osAnditi la muncA. Pe urma acestora Tomsa nAdAjduia. sA primeascA domnia dela impArat, dar in n'Adejdea lui zadarnicA s'au inselat. CAci dupA co vrAjmasii furà biruiti astfel, ai nostri, aprinsi de rAvnA, se indreptarä iarAs impotriva celor inchisi in cetate si IncunjurarA cetatea, i a bAturA cu tot felul de mestesuguri. SAparA santuri i valuri i facurä un drum ascuns i ajunserà pAnA la porti i asezarA arme grele i vArsAtoare de foc, adecA pusti, i IncepurA a bate cetatea
cu tot felul de mestesuguri. Dar nu ispravirA nimic. 0, minune nevázut si neauzitA! Cetatea noastrA bAtuth Ara, crutare de ai nostri, ca sA sfArAme capul sarpelui ce se incuibase intrInsa I Si se auziau sgomote i strigAte din lAuntru si din afarA, i chteodath erau bAtuti, altAdatA bAteau ei, si tinir lupta, ziva i noaptea, vArsarea de sAnge i moartea ostasilor pAnA in patru luni. In cele din urmA, lupta Intro frati se sfArsi astfel. ErA (in cetate) un Ungur cu numele Deves Petru, i acesta Moir vorbe de pace cu cei din afarA. ChemAndu-1 Despot ia sine : «o Petre», ii zise, «am inteles cA vreai sá dai cetatea cu viclenie sh-mi pregAtesti moartea; dar Iti vei da tu sufletul inaintea mea». Si scotAnd indatA sabia, 1-au ucis pe loc. Din pricina aceasta se turburarA ceilalti i le 'Aril rau si se fAca rasmiritA i necredir45, intre ei, intre Ungurii si Nemtii lui Despot, si incepurA sb1i caute pace, cerAndu-si numai vieata, cu strasnice blesteme, in cari se IricrezurA. Apoi scoaser i pe Despot din cetate; si fu cAlcat i turtit gustA paharul nenorocit al rnortii rusinoase, cursul anilor fiind (I) Subt acekiti ttilhari, -In orig. Howie, intelege Azarie pe Cazaci; cf. p. 95.
www.digibuc.ro
208
I. BOGIDA/4
atunci 7073 (.1564 sau 1565), luna lui Noemvrie. Acum sá ne i sà povestim despre Alexandru. Daa auzi marele stsapanitor al Turcilor despre ascoalele, turbuarile i neoanduelele din Moldova, Ii aduse aminte de Alexandru cel mazilit si 11 chera Indatá la sine. Si privind la dânsul cu ochi blanzi i 1nduatori, Ii zise: «o Voevodule, stiu cá ai fost Inselat pe nedrept; de aceea Ip lncredintez acurn domnia i cinstea de mai inainte; fli judecätor drept i fii milostiv cu cei s'araci». Alexandru intoarcem iarä
priml atunci dela top diregátorii Impáratesti daruri bogate.
Voevodul se umpla de bucurie si plea de acolo, ca un vultur sapat din lat. Dandu-i Imparatul i ostasi In ajutor, 'el plea sa-si iea domnia i ajunse la Balla. Indatá ce auzi Tomsa de acestea, aduna oaste i, crezAndu-se mai tare, ies1 la lupt'a si arse o parte din tara munteneasc i o prAcra. Dar vorba ImpAratului a fost mai tare deat el. CAci auzind
despre acestea, el Mar semn ratarilor celor cruzi i cu chip de fiark i acestia pornia asupra Moldovei ca niste câini turbati, si luAnd multä pradA, de oameni i de vite, si arthnd tara, se Intoarsea in pace la ale lor. Intamplatu-s'au acestea In anii dela inceputul lumii 7073 (.1565). Väz&nd Tomsa c nu-i e cu putintá s5 stea In potriva puterii Impaatesti, se cutremua in gAndul säu si se gAndi la sufletul säu si al boierilor ce erau cu dansul. Gad nimic nu e mai scump omului ca sufletul, nici Inaltimea domniei, nici dulceata puterii, nici sta.pânirea de bogätii. i luAnd cu sine toate comorile domnesti, fugl In -tara leseascà, crezAnd a are s'A scape de mainile a tot puternice,
de cari nu e dat omului sa scape. Dar n'au putut, eaci 1-au ajuns acolo porunca ImpAratului Suliimen, si in cetatea Liovului i s'au luat vieata
i
lui
i
sfetnicilor ce-1 insotiau.
Alexandru ii MOM iaas cinstea domniei, i pentrua nu ea nimenea care sa,-1 opreasca', au intrat in tara si si-au pus iaras cununa in cap si s'au aatat pentru a dou'a, oaa domn, In anul 7073 (.1565), luna lui Martie, dup'à ce fusese scos din domnie de doi ani i cinci luni. i iaa's apuc'a Alexandru Voevod zile slobode,
iaas se Mat singur stApAnitor al terii Moldovei, iarhs stalucia razele hinefAatoare ale pravoslaviei. Si se atinse táciunele ce ráspândià fumul credintei celei rele si se ascunse iarnn, intunecato, a necuratilor Luterani, i inflorl primávara aduatoare de tot soiul de bucurii, inteleg de buna stare a bisericelor, i In ,locul valurilor se aatà zambind linistea.
www.digibuc.ro
ttfOPIgtrIL LTii AZARIg.
200
Si dupa acestea ce au urmat? Au adunat pe vrajmasii cari pusesera la cale inselaciunile de mai nainte i pe boierii necredinciosi
pe toti i-au dat mortii nemiloase, iar pe ostasii imparatesti i-au trimes cu daruri la ale lor. De atunci s'au potolit furtuna cu valurile cele marl, si peste marea vietii plutiai fara turburare; caci duhul dumneezesc sufla drept, ca zefirul cucerniciei. Nu mult dupa aceea aduse la sine din Tara-Romaneasca i pc) doamna Roxanda i pe blagorodnicii sat fii Bogdan si Petru, si se bucurau cu totii impreuna de dulceata bunatatilor, petreceau vieata in frica lui Dumnezeu, i cu milostenii catre saraci i cu binefaceri catre biserici ii ungeau mereu sufletul lor. Dar traiul le-au fost dureros, din pricina deselor i feluritelor boli grele la cari cadeau. Vom spune ceva i despre imparatiile din afara, pentru cei ce doresc sä asculte. In anul 7074 (.1566) s'au sculat marele imparat al Turcilor Suliimen i s'au pornit cu multe zeci de mii de oameni si s'au indreptat sä cucereasca tara nemteasca, dar in luna lui Julie si-au OAR acolo sfarsitul vietii, dupa ce domnise 42 de ani, si au lasat imparatia fiului sâu Selim. Ian in al patrulea an al domniei sale de a doua, caza Alexandru Ja boala rea si de moarte, i intelese Ca are sa moara. El chem.& pe capeteniile bisericesti i pe preoti i pe toti boierii, i spunandu-le multe invatäturi dumnezeesti, dete schiptrul domniei fiului sau Bogdan. Astfel, in vieata fiind, au indragit Cele viitoare mai mult decht cele de acum si in locul porfirei tesute in aur s'au imbracat in haina de MIA a calugariei, si in locul cununii de margaritare si de pietre scumpe au primit tunsura parului si au linbratisat vieata calugareasca i si-au schimbat dupa cinul ingeresc numele in Pahomie.
Dar n'au trait mult dupa aceea, ci au adormit somnul cel vesnic si obstesc al mortii. Si piatra, care nu cruta nici pe cei buni nici pe cei rai, ci pe toti la un loc Ii pune, au acoperit i pe acest mare barbat, in anul 7076 (.1568), luna lui Martie. Luand Bogdan schiptrul domniei i find Inca -Mar, era diregatoare domniei mama sa Roxanda i diregätori erau Gavriil logofatul i Dimitrie portarul (1), iar doamna era mai mare peste toti. Si era
cuminte ca un barbat, cu suflet mare si irnpodobitä cu intelepciune, cu adevarat raiu insufletit, ce-si adaph pomii cu binefaceri. Si cinstea darnica doamna cu mii de binefaceri pe boierii cari o slujiau si cu (1) Vezi nota dela p. 96. Anatole A. R.Torn. XXXI.Mernorine Sect. Istorios.
www.digibuc.ro
14
I. BOGDAM
daruri foarte bogate i alese Ii mângaia, si avand ochii in toate par-
tile 0 necrutand aurul, 11 impartia spre alinarea durerilor chinuitoare, vársand nouH de binefaceri peste neputinciosi i grad, si umplea de binefaceri mainile celor ce suferiau de crude si dureroase batranete, pe ieromonahi cu milostenii mangadtoare la rugaciune Ii indemna, i calugarilor iubitori de Dumnezeu, cari duceau viea curata in manastiri sau in pustii petreceau o vieata plina de suferinti, le racoria inimile cu dese cercetari. Si läcasurile sfinte .
de peste tot locul primiau daruri bogate in aur, i era, ca un rau cu undele de argint, din care se adapau saracii si beau pana la indestulare. Era insa foarte nesanatoasa cu trupul si mereu 1§i odihnia, trupul In pat moale. Stapanira impreuna fiul cu mama doi ani i noua
luni. Si din zi in zi tot mai tare o suparau boalele
si-i
cereau sa
primeasca lutul fiintei trupesti. Si-au plata astfel clatoria pamantului care o imprumutase (1), adica au raposat, in anul. 7079 (.1570 sau 1571), luna lui Noemvrie, ci cu cinste au fost Ingropatá in Dahliasstirea zidita, de clansii, la Slatina. Astfel au ramas Bogdan singur stapanitor si au domnit singur. Era un Omar bine facut, caruia nu-i crescuse Inca mustata. Avea suflet
drept la inceput, era invatat in carti si fara, nici o rautate in sine, milostiv si bland, si in toate asemanator la obiceiuri cu tatal sat], viteaz, cu inima indrazneata, mester in a invarti sulita, a intinde coarda
arcului pe taetura sagetii. In urrna insa s'au lipit de el niste oameni vicleni i amagitori, scornitori si fachtori de rele, porniti spre rautate; acestia i-au ros inima cu ispite, cum roade viermele lemnul eel dulce, pana ce 1-au fault sa departeze dela sine pe toti sfetnicii mari si sa-si apropie de sine altii, nebuni si mascarici. i i-au plecat urechea la sfaturile lor, ca in vechime Rovoam, fiul lui Solomon; petreceà cu ei in glume si in jocuri 0 se indeletnicia cu alergari de cai si impartia tovarasilor sai de joc toata, averea sa c i hainele tesute in aur c blanile cele moi. Si putin dupa aceea s'au imprietenit cu oameni de alta credinta si de
altà limba, cu sfetnici Lesi, si petrecea vremea cu ei, cu un cuvant, toata avutia domneasca o risipia impartind-o necuratilor si spurcatilor Lesi, nebagand in seam& vorbele sfatuitoare de bine ale arhiereilor si nevoind macar sa vaza in fata sa.pe sfetnicii cari ii doriau binele. Auzind de acestea Selim, marele Imparat turcesc, trimise de mai multe ori la dansul, spunându-i sa conteneascä cu aceste rele apu(1) Vazi nota 3 dela p. 177.
www.digibuc.ro
LETOPISETTJL LUI AZARIE.
211
caturi. Dar el n'au voit, ci despretuindu-si chiar tara i urnblând pe ici ri pe cob i plimbandu-se pe la marginile terii lesesti, mahni foarte i pe boieri i pe norod. Ajungand ad, trebue sä aducern vorba i despre corbul mai negru deck negreata. In cetatea Rodosului trMa, un mazil cu numele Joan. Cine era, el, sau de unde sau al cui fiu era, nu stiu. Zicea, ca dupà nastere e vita de domn. Urn siret, crud, ascutit la minte, gata la vorba si priceput la carte. Acesta urnbla cu tot felul de rnestesuguri, irnpartia, i miLà dada, fagadueli i vorbe,, ca s5, puie mana pe domnie. Prin viclenia sa el amagi pe sfetnicii irnparatesti cei lacomi de aur, i acestia Ii mijlocira domnia dela 1mparat, dupa ce II legar& cu juraminte. i astfel i se incredintara treptele inalte Ale domniei.
Ajungand in mersul sau la Dunäre, i auzind Bogdan do venirea lui napraznica, läsä scaunul sàu tiranului si trägandu-se de buna voie la o parte, se indrepta fugind in teri straine, dup5, ce domnise singur, dela moarlea mamei sale, un an deplin i patru luni. Boierii in slujbe i cei de neam prirnirä toti cu bucurie pe domnul lor t i cu adanca supunere i se inchinara. El insa, dup5, ce lug,
scaunul domniei, se gandia nurnai cum sa adune aur. 0 aur, tirane, radacina a tuturor relelor, tesatura a vicleniei, lepádat de Durnnezeu i prieten al diavolului, facator de rele, omoritor de prieteni si vanzator de neam, bäutor de sange, cum le invartesti si led sucesti tu pe toate, cum lucesti pe din afarA si patrunzi in fundul inimii, fara WA, te saturi vreodata. Si ce au urmat apoi? Au fost ca un nor intunecos i aducator de
sange, In loc de ploaie. Dela inceput racnia ca un leu, sa sug5, sangele nevinovatilor boieri. Cad era ucigas din fire si sangele i se pare& mai dulce decat mustul. i unora le -WA capetele si le lua averile, 1mmultind-o prin raptri nedrepte pe a sa, altora le jupnia pielea ca la niste berbeci, pe altii ii desghina in patru, iar pe altii 1i ingropa de vii, ca pe morti. Si ce sa mai lungesc vorba? Multe si amarnice räutati si chinuri i munci strasnice au adus pe capul oamenilor ; scornia mereu cele mai istete inselaciuni el ori unde se gasia, aur, el 11 lua tot si 11 aducea, la sine, rob find aurului. ['Ana i pe ostasi ii lipsi de lefile lor. Pe Gheorghe episcopul 1-au dat focului a tot mancator, cad i acela era lacom si foarte nedarnic, si avutia lui cea mare i-au luat-o. Dar nu numai aceste le fäcea fara rusine, ci si pe calugäri cu multe nevoi Ii Mania,
www.digibuc.ro
212
I. BOGDAN
si gemeau temnitele de cMughri legati In flare, si se goliau manastirile, si li se luau veniturile ce le aveau spre hrana tuturor, si averile lor toate le adunà la sine, vicleanul. Pe calugari ii alunga
din toate partite ca pe niste spurcati, si se credea pe sine mai intelept decat top domnii cari fusesera inainte de dansul. Prin acestea nenorocitul si-au Incarcat sufletul de blesteme, si mania lui Dumnezeu au venit asupra lui.
Nu se tinea nici de dreapta credinta, hull& fetele dumnezeesti zugravite pe pereti si pe icoane, aratandu-se un al doilea Copronim la naravuri, silia, pe oameni sa lucreze In zilele de sarbatoare si de Dumineca, si in postul eel mare si-au luat sotie. Si nu numai el, ci si pe altii li Mai sä calce legea, Insurându-se astfel. Auzind marele Imparat turcesc de necuviintele si grozaviile ce Meek au trimes sä-1 cheme la curtea imparateasca, iar domnia au dat-o
lui Petru Voevod, de care am pomenit ceva mai Inainte,
bArbat de neam domnesc, nepot lui Mihnea Voevodul muntenese (1), flu al lui Mircea Voda si frate cu Alexanaru, Voevothil muntenesc;
om vesel la fata si la privire si cu Infatisare frumoasa si vrednica de domn. Acesta se gatia sa vie ca sa-si primeasca scaunul, far& ras
boiu si fara lupta. Arland Joan Voevod de aceasta, se aprinse de manie si ridica Indatà oaste numeroasa, Marmara' cu arcuri, cu sulite, cu zale de fier, cu paveze, cu lanci, cu coifuri si cu scuturi. Si iesi la lupta, vársand foc pe gura, si arse cetatile turcesti de maPgine Tighinea si Braila si aproape jumatate din tara munteneasch, falindu-se cu biruinta si cu prazile si cu bogatiile ce avea sa adune.
Dar vai, el a gustat din dulceata apucand-o numai cu Ara/lab degetului, si au aprins asupra Moldovei flacarile strasnic de manioase ale rasbunarii, ce se ridicau, vai, la ceruri. Ce s'au mai intamplat dupa aceea? Daca auzi despre acestea, in cetatea sa Imparateasca, imparatul, racni ca un leu strasnic si trimese la capeteniile neamurilor supuse de prin prejur si ridica toata oastea turceasca cea Ingarnfata si cu aur Impestritata, incalecata pe cai impodobiti cu aur si inarmata
cu arme ascutite. Pe MO acestia se alaturara si palcurile Maribor celor cu chip de flail si cu inima salbatica; se adunara si din tara ungureasca, iar din fata se pornira% Muntenii, si din toate (1) Informatie gresitl Petru $chiopu1 nu era frate cu Alexandru III Munteanul, cáci acesta ou era fiul lui Mircea II Ciobanul, ci al pretendentului Mircea, fiul lui Mihnea I. Petru cohiopul deci nu poate fi numit nepot lui Mihnea, Mircea Ciobanul era fiul lui Rada IV,
www.digibuc.ro
LETOPISETIIL LtTI AZARIE.
213
partile se varsara, ca apele sgomotoase, asemenea näsipurilor. Iesit-au
atunci loan Voevod impotriva acelora, gata de lupta. Ai zice cA era asemenea unei paseri golase care vrea sa se apuce la lupta cu o pasere de prada cu aripile man i iuti. Si se dete o luptA mare Mug& lacul Cahul. i incaerandu-se unii cu altii la lupta strasnica, fu biruit, vai, tiranul si rusinat. Multi ostasi au pierit si multi au fost prinsi de vii; au fost prins i loan i, cu drept, au fost Mout de batjocura, cad fu legat de doua camile i rupt in doua. Astfel ii dete in chinuri sufletul sAu ucigAtor. Atunci au intrat in hotarele moldovenesti Tatarii cei cainosi si rau naraviti si au ars targurile si le-au despoiat de bunuri, iar satele lor au cazut prada focului atatat cu gramezi de lemne. Si au ajuns pada la Roman, arzand i pradând i rApind femei frumoase si fete pletoase i copii de tata ti fetite cu fata fragedA, ci batrani i tineri. Mame le ramâneau farA copii
i
copiii ramaneau
orfani. Cu un cuvânt, oameni de toate varstele erau dusi in trista robie, si nu numai oameni, ci i multime nenumAratá de vite. Multe plansete i suspine si strigate se auziau atunci in Moldova. 0 raule intre räi Ioane, nepot al minciunii i fiu al diavolului, prin ramtatea ta i prin desertAciunea ta ai adus tara la pieire. Acest domn nu voiä sA asculte de boierii sfetnici i binevoitori lui. Asa era mai sus numitul Joan Golai, boier mare, barbat Intelept
i
sfetnic cuviincios. Acesta Ii arAta de multe ori, Inva4andu-1,
ca. Turcii au cuprins lumea IntreagA, ca sunt puternici si ingamfati,
i fa-
i ca ei nu se vor odihni pana ce nu se vor
rasbtina pentru batjocurile indraznetilor. c(Ci din dotia alege-ti pe cea
mai buna: sau pleaca-ti capul inaintea imparatului, sau 1ntoarce spatele i paraseste taxa; dar cu Turcii nu te apuca la lupta». Insa parea ca vorbeste unui mort, sau canta cantece de lauda unui surd. Acestea s'au intamplat in anul 7082 (.1574), luna lui Iunie. Si cand se petreceau toate acestea, puterea domniei se arata zambind bunului Petru Voevod, barbat de neam bun, evlavios, frumos, cu suflet luminat, milostiv din fire, darnic foarte, urand nedreptatea, bland cu cei saraci si drept judecator, caci, precum zice In carti, cinstea domneasca iubeste dreptatea. Si multi s'au Impartasit de binefacerile lui manoase; rnanastirile i calugarii s'au adapat din undele racoroase ale binefacerilor lui; cantarile dumnezeesti au rasunat iaras in bisericile impodobite cu flori; vieata tuturor au inceput sit curga lin si toti petreceau in liniste i neturburati. 0, ce seninatate e in tine, domnitorule, ce inima cucernica
www.digibuc.ro
214
1.
BOGDAN
d6 domn, purtatA, cum scrie in cArti, pe mAnile lui Durnnezeu I DA doamne acestuia vieata indelungatA i pace adanca, cAci el iubWe legea ta, cum zice David, far& ovAire.
Acestea re-am scris eu. nemernicul, cu multà ostenealA, precht am putut sA le cuprind cu mintea, cu toate CA n'am putut ajunge in vrednicie pe pArintele dAtAtor de vorbe bogate, izvorul de vorbire aleash.
ERRATA. In textele slave s'au strecurat urrnatoarele litere stricate i intoarse : Ii stricat la p. 121, r. 4 de jos, p. 122, r. 10, 16, 17, p. 124, r. 9 de jos ; ii stricat la p. 122, r. 13 de jos (ils) ; rc stricat la p. 124, r. 2 (liA) ; I stricat la p. 126, r. 4 de jos ; i stricat la p. 128, r. 19 ; I stricat la p. 129, r. 9 ; T stricat la p. 148, r. 10 de jos, p. 152, r. 8, P. 154, r. 6 si 17, p. 156, r. 1 ; i stricat la p. 151, r. 2 ; I stricat la p. 153, r. 1; stint si cAtiva
stricati usor de recunoscut. Un m intors se af15, la p. 154, r. 2 si un c intors tot acolo, r. 3. Mai sunt de indreptat urmätoarele: p. 124 r. 23 A-kr(4) pentru ivr, p. 128, r. 28 lucyrrpogiiko pentru -gfHto, p. 163, r. 2 CTO(d)CTk pentru rroa(cim.
In textele românesti sunt de indreptat urm5toarele p. 191, r. 2 de jos si de fapte ori eate o mie" pentru si o mie", p. 195, r. 18 de jos Suliimen p. Soliman, p. 203, r. 8 7060(=1552) p. (7060=1552), p. 203, r. 7 de jos cdpeteniile p. capetenilie, p. 205, r. 1 si 5 de jos vrNmas, a$teptand p. vralimfa, aqetpand, p. 203, r. 5 de jos stinse p. atinse.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL. Pag.
I. Analele i cronicele moldovenesti dinaintea letopisetului lui Azarie
.
. .
II. Manuscrisul 0, XVII, No. 13 al Bibliotecii imperiale din S. Petersburg . Cronica universal-á si analele sArbesti din manuscrisul dela Petersburg . IV. Letopisetul lui Azarie a) Analele Putnene b) Cronica lui Macarie c) Cronica lui Azarie V. Raportul dintre letopisetul lui Azarie i cronica lui Ureche VI. 0 traducere romAneasc A. din sec. XVIII a analelor putnene . .
. .
57 59 59 62 62 66 66 98 69 76 76
84
84 98 98-107 107-119
Texte i traduceri. T. Cronica universa1 a. si analele sârbesti
II. Letopisetul lui Azarie
www.digibuc.ro
121-145 146-214
Analele A. B. XXXI Mem. Sect. Istorice.
f^ Tri A ,tECKIIrO
lc MAAR
,
Lirtf_tM Kf Pia
(11, =
s,Air e
6111{0
moue htperrt
6141,4 g torj
"'CZ
FOr
1
't-
HAMA, firrff-KOKA,.
, C Av. o tirriTrfial54 , r"-off.; r sA.,tA'la" 0 rtrar li4F0t4rat
A,
'I
6 Air-a iirivrsotActlikro I ;;
I tAni
i wren
Gii-rc:spiii 055 MA pAivtorp_illq,4 .
( 8,43E
ViC.1
-/
I
AALVC,G,Ii
1-1T111110EA,
It
L.7:4K
Cti 11i4 0101141r 1
n EITIVA,iirlik:
t/ r11;r6 KArr;i/F445/441A
invo,
.
1"514
.1.
-' .
e,
1
/
.
If'
trio it; 14 KCic, .....,
riO Err&
-7
,,,,
6 tilivi- E 5171. rA:tc I-1
(.7 tA/II 110
4314)A
.1'4
(TB f
4
011 tir it! H A 41i ,
CO- ficf/htiA,. re ,.,,,...IA c4.11).11A I
iht i
, , i wee1
rfr 1
H (Ad is
K-43
rit
-.,;.-
5 MA ./T 1 er
I err fiAt;Cirr
tfrA 6 o
Ii."*Air Oir MI A Ki 1
(A HA 6-611111A
r/
/
tiTh"
H Itd
%IT 01
L'
dr
m Art KM*c rr t rIi't -- _.: 43
'1:1
.r.
,$:":%,
0, XVII, No. 13 din Bibl. Imper. din St.-Petersburg, f. 225 i 310; se vede i o fiie din f. 224 v. cu sfáritul cronicei universale i analelor sArbeti; ma'rime naturald).
www.digibuc.ro
-.
1 pi Awl
LETOPISETUL LUI AZARIE, INCEPUTUL $1 SFAR$1TUL.
(Ms.
.
00 hA ;Kb G-1 (CAMS
"
AO i-AllnArocAPC(.1
01-64
"1-..-LC:i14k,e1;4.01/ VJE
rt
r.-!
4
47; tr(ls,i,cA7r o Hrwrisit
.
4,
do Fria..HM Ft 0 /4 MN rh /-
5TC ;Mott trthnio fiaeir9;*
)14141-
's 0_7N
/1_
/ m / r6 li.- feiviffqh .1
1
fat
t
tz-n,
464A1L-
firto
intuit( Fr it
>
;;i**4
A
/
:.
-..,
1-7 Cis7/ "A ACtil'EVA:(E;HorihtA4060,15 C.-A 4 c f Arts, 191 timmitro
f,
KO(
')^
gitehAf 4 rh a/
547:icAt-
.1
ti H
.
?
0,54ttiAivi 14 OA: Eivro
Cy!"
0
k
e
ALLY(
5 IfF /I,
Bogdan, Lelopisetul lui Azarie.
I.
-.T
I. Bogdan, Letopisetul lui Azarie.
Analele A. R. XXXI, Area. Sect. Islorice. 'V.
-'%-77"----a of "-,
1
f-r.rf-,-
-,,...-
,-
/
A
.
!Trak c/4111-1 , tel* WAX welt
C
i. iri
i
;Kt . ,.
1
?mit-erne;
eillq%m A ivA rit MAI Hil'airvo .
.....
A
.
'
/
I
Ail OA A C Tirrarit, . HriMg44%
E Ira t- 6344103W , .,
A ti
"
mill
II
f fitfit HA 11.1.1s,44-A4 tirk' ., ., ti Zi if Ao e Ira
E
....
,
I
ro ,, E AIM A OICS-43 /lir LIT4if; .(41MH ro TO ra tiro .._,-
i i Mm /Orli 6 H . 11'0174 41%11(1}63
,:Afii1:-/ Kil WhiliMH / A, I ...) -, ,,--- _ -1 /afro nol 1,1 ny.ti ti es c,), - V nOico ruin /1 ki efrA ?Arotrf
(fitififf ,
11414 451
i
f f T1 .4t ,
.
OtAkilto tsArn
TM tiN . ii Li i(t."-A ra no / II EA 71"/.1 'IA ii tufa ri Writ FIC . ti 0 C li dcgtik 6 Olair 6 . ,f-,,,i, ti / Nell i giU10y 40 cf X islirc4 y f 'Illi FAA rui Yr() f A ro rArfa I A// , L civrtinook .1: WHIM rol fi 4:j. H H5ridAf CAOhtilW WIN-ISA f -97V ' , HI( ii rA l'a t Hi.; /1rk-5_1(41 rk crkc_Nel-initishinitiE f i _....7 -.' MOGI rOMHTrOO nail porivvv, A 60 KILL 1-1 . , n 0,1"4
ii,
.
1... r6-
''
..
.
.
.
/
1
itif Ell H iii?iCht frACTrASA( , BEATL-"Ni t ROW Eintilli I c. rid A ro , m go . Li 0 ( ii 9M1 f frii ci A tira 1 Ii 14 ik'i. )10,4 CTIAti+'
'
ANA CTro lail ,Ana pi !nth e 4'60
r
.
)
: ;
;NE II (AH14E-A
r
re CAO HO 111Ae a -, / / NMI IVA/ I CIA ti HA F-dA 'AA .
r+A43:: f ii rrii 0 orm/NRs
a
I.
LETOPISETUL LUI AZARIE, INCEPUTUL CRONICEI ACESTUIA.
(Ms. 0, XVII, No. 13 din Bibl. Imper. din St.-Petersburg, f. 277 v. si 278; mhrime naturald).
www.digibuc.ro
,, ,
.
Ana tele A. B. XAA.I., Mein. Sect.
III
I. Bogdan, Letopiseful lui Azarie.
tort,. t,,,#"
%/r,
riciai1.4-,w ora 4: 64'1/1 4*,.//,'Wo 1
-,.
r
i Ir *As-. c 11A C7, T Tic er.-: ft
411.
A r.elc_itil ft A fah-of
ii h-,1 ra 1.70,12s'
,-tiAslitif TACTrii 0 A ,tt
Ct-,
/\?
9 CI211,(1Clici
c:14 1117179
. .
..._.
b ti
I -r1V I
to.s_ "Tri r
c'
7 2, /
Ay 2
-1
::
:rrt;;::-tl:r:tri rAk
ih;11:41 irwiii; Al% :11:11 cjf
/
II Asi
rtt, B1C+71C IC 11/1 Ho% 1-1 ,--, --.
g
,
y
..,,
..sio .
,
I.J. rro n Otsrxis-ATri/if ti hi 8 ,...
ir4 fIltICCI(011A31-1MIti
n
-116."-64kt
iiriA
vA
yhir
vc. 41)1
i cx.TrAki A.( ti A WI t/11/N , titc.......7-
1
c,"1 ttt, Tie
/
Mien ,
,,,
-"' /IMO, ITO( ii,vg'
.
, c.. i( A 62 s'410 Vo Trikil, it' txt Ais i C;(14/LI* / AA-. 'N"., i l ...._-4...
,..
!COOT*. '44,0 ..'";-lif /frill-IA C,N... I l kit I r "firSH1 10 iii El I1A , e A Co' Ifi 1'1 1- am ....4.. , ,,...4.,, nriti,N rir-18/17P-16 . t41(tchls-i frit f Fl
.
I
1.i
11-kAA
.
&
\
1
krt..
I
(141i-pipi 21/ -rs
eltse
ri'irrar rrAA a A i c 0/R.o44
L.
'
.........,
tl4.10(cal 1 10
:,..
6
AA r
f.
i i f A'k 11 if RICA
1
... ,
FRAGMENTUL DIN CRONICA LUI MACARIE, INCEPUTUL.
(Ms. D-lui E. V. Barsov, II 154 0 168 v., márime naturald).
www.digibuc.ro
t
a i-
'-
--Tp
.
,
9
, L,
/ -IN
To ptINAKE_MAghT.1,4k .
,
g
.*
;,
.
,
.
13 .
2 Li/IA:7E gi atilt
-
-
1
..... ..
4
4,4-s"
1
,
/
1
'
1
..71%.
rort. CTIVAA'-----LLAP/ 41-.-A. ,, ,,.. ii / -
LLIAISTtnrit1A4.4k..-ISAACP4'A3rit
.44 / / ri H Al PI ATI ft 4/ /a rri 1A/ *-11"4 01 H ri AGA tv rp ottd,:i,
--r ;-' iik" 4 / -i i / a ,-, , di fif ilif. Eacie A lilt, PttiiiiLIA I I/0g/ 0.-i c p 1rorriei . IA fA4Y. /0 srA bpi ,, ---i -4, A rill ni rii 4 so (do, frrrapo tic iiiii
no
ii td/VorNiii,lt,, ,:i.
CN
titli NM it rf e HA C., PIP: ti la*
r
1
:iiio .
6
4 -...
b B Of BO c-irriA . Zip% ril t-i a 1' : /IN rum pif°7 .4 it "*(138;,,liarritOTTOrititt. Heid-F/.
.
,
,,,
/- 7E_
rrit...c. e
/ VOttal.11e tr ,t,13 4CiC071-1 mild a l
mo;:h71"ft"Xf.
.-. ,
.;_;: 9
.
air, 51 77()X0 KAI ill,X1 l Tr/5 AAA, 1 2* .4,, , ..., 0 A tiVo...1 /OTTO RA A r ,- rict f / 1:eidiz 4---1( b pg,p i i n o orttrar I r /V i:1: 1 / . . i _ g, , fr
.
,c.,;r4-'11
_
ttif.4
FRAGMENTUL DIN CRONICA LUI MACARIE, SFAR$ITUL. f.
,...it
for( .5444/1 b
,1 k C-0
,
..
11- rt 1 Casi i t MCA
H /1 rip( t-1 alio 1 I ftelSa
.67
(Ms. D-lui E. V. Barsov,
u (c*_ -.1
YrrrAtill 1 ettAtcatrAcoaro,K,SAAmot rrre4 A A tiMi /1411Uilartr40, (7... A ./....4..... -, 4,
L..4_,....4 I Tr dr%. ......, / (Ara 6roikTrot-04SE A ATrA C f M A ,......1_ -, ' n
I ..,
.
I I "1 7
....,
,,
i flirltrikati.a: c Itit ATT-H1114% fik A ., .: - A"
E6cI
I . I ' .)
tirtio iirr ci deaf a
,
' 4. .
'.
c
yr kt C 11 1T 0/1 1.1
-n /
CA hi
/ 4,4 ,.....1 tt Tip 1-1- 1 4 Ili of 879-0-Tr,* np4t4,1
,
tHL fit/4 H ;WU A Vr1-1-1.!: / ' 41 i .--r./ t *ratio f Ante 1.
...A.2.`
,
7 1,;Y
ft 4. AC f
irOptLi t . idtp
trfa/r/IA
A4Yr poi . rat
,., .4.4
.....A._
.
iiiirrp48GCBOchoActih4AcrrfA41/4
..,
14
4
-reit !lei pYl" Atli rip ri .10 4,4* tt ,E-c .,...... .. 4 cop... / /IYA. ell /(41f ir 0 C" i A .L._
-.0
IV
1. Bogdan, Lelopisetul lui Azarie.
Ana tele A. B. XXXI, Mem. Sect. Istoi we.
167 v. si 168 ; marime nalurala).
www.digibuc.ro
.
7:
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA LA INCEPUTUL VEACULUI XIX. I. CONDICA DE RAFUEALA A HATMANULUI RADUCANU ROSET
CU VECHILII LUI PE ANII 1798-1812 DE
RADU ROSETTI
qedin(a dela 20 Feuruarie 1909.
Intanaplarea a adunat in manile mele un mare numar de documente privitoare la vieata economica, a Moldovei de acum o suta de ani. Aceste documente sunt relative la toate ramurile economiei nationale. Intre ele se afla: Condica de ráfueala, a unui stapan de mo0i cu vechilii lui pe anii 1798-1812 ; Sarni le de venituri i cheltueli ale unei mo0i mari pe anii 1815 1816 §i 1817; Condica primirilor §i cheltuelilor unui negustor din Ia0 (lipscan) pe anii 1816 si 1817 ; Condica cheltuelilor casnice a unuia din boierii de frunte ai Moldovei pe anii 1819-1824; Condica cuprinzand samile unei case de band, din Ia0 (greceasca)
pe anii 1819 0 1820;
Mai multe sami pentru rafueala intre ei a unor tovarl4i cari luase otcupuri in arend54 Numaroase corespondente relative la afaceri negustore0i sau gospodare§ti, liste oficiale de preturi curente §i altele. Imi propun sa public pe cele mai caracteristice din ele, insotite de cate o scurta expunere. Apoi, folosinclu-rra de aceste elemente,
www.digibuc.ro
218
flADU 110SET11
ma voiu ineerca sa fac o sinteza a vietii econornice de acum o sutä de ani. Incep cu publicarea color douh clintai, din cari se poate lesne alchtui icoana vietii agricole dela inceputul veacului trecut
§i se pot constata Mat raporturile dintre stapan, satean i parnamt, atat de interesante in momentul de fata, cat §i neinsemnatatea agriculturii fácuta pe atuncea de stapani. Cea de fata este cu gat mai interesanta, cu cat este privitoare la mo0i a§ezate in diferite tinuturi ale Moldovei, in regiunea de camp ca §i in cea de dealuri sau de munte. Aceste socoteli ne rnai arata valoarea ce o aveau atunci munca agricola, productele agricole, alimentele, vitele, uneltele §i obiectele de prima necesitate §i de imbracaminte. I
Ce cuprinde condica reprodusa in anexa. Socotelile alaturate cuprind rAfuelile bunului meu, Mare le Logorat fraducanu Roset (näscut la 1762, mort la 1838), mai bine cunoscut sub numirea de Hatmanul Raducanu, cu vechilii mo0i1or
sale intre anii 1798 §i 1812. Ele nu sunt sami anuale de venituri si cheltueli, alcatuite pentru a constata cde a fost venitul net al fiecarei mo0i, ci cuprind, pe la,nga ceeace am numl astazi Cassa banilor, i registrele magaziilor §i ale vitelor. Sama banilor cheltuiti arata, pe lânga sumele cu totul neinsemnate intrebuintate pentru trebuintele mo0ilor respective, platile efectuate in socoteala altor mo1i i, mai cu samh, cheltuelile de orice natura facute in sama staphnului. Din aceste socoteli s'ar pu tea, cred, alcatui bilanturile anuale aratand cu oarecare aproximatie venitul anual net al fiecarei mo0i,
dar aceastä alcatuire de bilanturi ar cere o remaniere total& a condicei, o munca grea ale carei foloase ar fi departe de a corespunde cu osteneala depusa. Ma voiu margini sa arat modul do exploatare In vigoare qi veniturile principale, mai exträgand §i preturile ce se platiau atunci pentru: vite, grane, obiecte de hrana i de Imbracaminte, precum qi, pe cat este cu putinta, valoarea pamantului §i a munch. Mo0i le ale caror socoteli fac obiectul condicei erau in numár de 7 0 anume :
www.digibuc.ro
CUM BE CAUTAU MnIILE IN MOLDOVA.
Turiatca 1) Plopenii 2) DrägusAnii Hude§tii-mici
Letcanii » Bohotinul Po§orcanii parte
219
la tinutul Sucevei. » »
»
Dorohoiului.
n
a
a
a
n
»
»
»
n
Putnei §i parte la tinutul Bacaului.
Din aceste mosii numai dou'a fusese mostenite de Hatman dela p4rintele säu : pArtile din Bohotin si cele din Posorcani. Din socoteli reiese di, mai cumpara Inca, in fiecare an, pärti din cea de de pe urma, mosie care a alcatuit complexul ce mai tarziu a luat numele de Cäiuti (astazi In tinutul Bacáului). Jar In Bohotin stàpni numai pártile din jos, dela Gura-Bohotinului, cu jumatate de Cozia, Coltul-Cornii i Frätienestii sau Fräsinestii (aceasta peste Prut), pana la 1805, cand cumpara partea de sus a Bohotinului dela Iancu Roset Tetcanu, nepotul lui de var. prirnar. Dar complexul Bohotinului nu-§i atinse intinderea intreaga de 9.000 falci decat mult mai thrziu, prin cumpararea, dela mânästirea Sucevitei, a trupului Bazga
precum si a unor pärti din Cozia si din Petcu (3). Celelalte mosli fusese cumpärate do Hatman (atunci Postelnic) in anul 1792, la mezat, dela Manolache Bals, frate cu Iordache Bals, socrul lui Raducanu Roset, pentru suma de 146.000 lei. Acel Manolache Bals era Polcovnic (colonel) In armata ruseasca §i Imparateasa Ecaterina ii härazise, in Rusia, pentru slujbele lui, niste sate
cu mai multe Bute de suflete. El ii vânduse moii1e pentrucA se hotaxise sh meargá sä s'aseze in Rusia, ceeace i racti, dar nepriindu-i acolo, se intoarse In tarä la 1800, când se intelese cu bunul meu si rtiscumpara dela el mosia Letcanii, fapt pentru care condica nu dä socotelile Letcanilor decaA panä la Ianuarie 1801. Mai sunt i alte mosii ale caror socoteli sunt trecute numai pe unii din anii periodului 1798 1862. Pentru Dragusäni socotelile merg p'ara la 1804, pentru Posorcani ele cuprind anii 1800-1802 si anul 1809, pentru Hudestii-mici periodul 1799-1801. Socotelile pe partile de Bohotin sunt trecute pan5, la 1805, anul când Hatmanul cumpara partea lui Iancu Roset Tetcanu. Cu incepere dela acel an tinu pentru Bohotin, uncle sedea, registre deosebite, iar (1) Astäzi in tinutul Dorohoiului. (2) AstAzi In tinutul Sucevei. (3) Azi Cronica Bohotinulni.
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
220
celelalte mosii, ale caror socoteli sunt incomplete, le vinded cu anul,
MIA a mai tineh vatav pe ele. Dupa cum rezulta din socoteala dela sfarsit, arendase si Bohotinul la 1811, dar vremelnic, eaci socotelile acelei mosii pe 1814-1817 existä. Pe langa aceste mosii Raducanu Roset mai stapania, la 1803 (1), rnosiile : Horbova si Stodolna, amandota la tinutul Orheiului.
2. Despre modul exploatArii si deosebitele condeie de venituri. Vedem la inceput toate aceste mosli cautate in regie, prin vataji. Mai pe urna unele din ele sunt vcindute cu anul (date in arenda)
chiar vatajilor cari le ingrijise Oa, atunci. Iata cari erau cele mai de seama izvoare de venituri: Venitul orinzilor, (cravnelor). Venitul velnitelor. Venitul morilor. Venitul din dijma productelor taranesti. Venitul din plugarie. Venitul din fan. Venitul rezultand din cresterea vitelor. Venitul stupilor.
3. Venitul orAnzilor. Acesta alcatuia pe acea vrerne venitul de capetenie al unei mosli. Cra.sma (carciuma) boiereasca, singura care putea sä aiba flinta in sat, era obisnuit data, improunä cu o catime de yin, unui crasmar, (carciumar) aproape totdeauna Evreu, care plätia, pentru fiecare vadra de yin si pentru dreptul de a vinde horalca (rachiu) un pret statornicit de mai nainte, iar pentru paretii crâsrnei nimic. In multe locuri crasmarul nu putea vinde alt yin decht cel cumparat dela stäpamul mosiei, iar multi din stapanii cari posedau velnite le mai impuneau sa cunipere dela velnitele lor si tot rachiul trebuitor.
Uneori se arendà, odata cu orânda, si dijma ce locuitorii erau datori sit o dea din roadele lor. (1) Th. Codrescu, Uricar, VIII, p. 277, 278. ConclIca Linzilor.
www.digibuc.ro
CUM SE CiUTAU MOIILE IN MOLDOVA.
221.
Altädata crasma, cu o chtime de vin i de horeacit, era incredintata vatavului mo0ei, care punea pe un cramar sä desfaca bautura, iar la sfar0tul anului era dator sä raspunda suma prezentand valoarea bauturii consumate. Acest de pe urma sistem era intrebuintat pe toate mo0ile cu ale caror socoteli ne ocuphm. La Turiatca
crama, uiumul morilor 0 dijma productelor locuitorilor erau
arendate pe pretul de 450 lei pe an, iar la Letcani oral-Ida satului aducea un venit de 1,424 lei pe an, uiumul morii fiind pe socoteala stapanului mo0ei. Venitul crk;mei dela Dragu0.'ni (1) in anii 1798-1803 a variat dela 1.125 la 1.260 lei pe an; la Hude§tii-rnici (2), intre 1799 i 1802, dela 825 la 1.086 lei; la Plopeni (3) intro 1799 c-,,i 1802 dela 2.100 la 2.200 lei, cazand la 2.039 lei in 1803 i urcandu-se la 5.725 lei In anul 1808 cand vinul, In urma ocupatiunii ruse0i, a ajuns la 3 lei 25 parale vadra. Mai constatam ea adesea jumatate din transportul vinului la mo0ile Dragusáni, Hudetii-mici, Plopeni i Turiatca, undo nu se face& yin, este platitä de staphn §i jumatate de vatavul mo0ei respective, care luase cra§ma asupra sa.
4. Venitul velnitelor. La Plopeni aveh flinta o velnita Inca dela inceputul periodului pe care posedam socoteli, caci vedern, la 1801, cheltuindu-se pe reparatii 46 lei 84 bani, «cand s'a dat velnita Jidovilor». Dar din nimic nu se vad conditiunile in cari s'a dal,. In anul 1803 o vedem lucrata in regie prin ajutorul unui Vigcler Jidovul 0 preMca.nd In rachiu nurnai catimea minima de 277 mierte 6
dimerlii secara, adusa dela llude0i 0 Drag4äni, deci peste tot 1.212
hectolitri pane, adica de abia cat ar ajunge pe o saptamana unei velnite de mijloc de astäzi. Iar valoarea rachiului scos din aceasta pane a fost de 1.958 lei 48 bani. La 1807-1808 vedem velnita iar'4 arendata, nu se zice cui, cu 600 lei pe an. In anul urmator arenda se urea', la 700 lei 0 o tine un Jidov numit Lazär care mai cumpara §i pane in valoare de 519 lei 24 parale. (1) Satul DragusAni numilr5. 80 contribuabili la 1803. (V. Uricar VIII, p. 305). (2) Satul Hudestii-mici, la 1803, numAr5. 120 gospodari. (2) Satul Plopeni, la 1803, numara. 155 contribuabili.
www.digibuc.ro
222
RADII ROSETTI
In anii urmatori, cand mosia Plopenii este arendata fostului vatav, Sulgerului Iordache Sinescu, cu 8.000 lei pe an, vedem scAzanduse din chstiu Cate 700 lei pe fiecare an, fiinda velnita n'a umblat tot anul. In anul 1804-1805 s'a infiintat velnita dela Turiatca, care exist&
si astazi. In socotelile pe acel an gäsim un condeiu de 2.000 lei pentru «caldarile dela Turiatca», dar lipseste orice alra mentiune despre acea velnita. Straniu este faptul ca, nu se face aid nici o mentiune despre ingrasare de vite la velnite. So vede ca braha nu era, Inca intrebuintatk
5. Venitul morilor 0 al iazurilor. Acest venit, nurnit ohm sau uium, era, alcAtuit din vama, din zece una, a panii macinate. Uiumul morii dela Letcani (1) a adus in anii 1798-1800 : 1 merta si 5 dimerlii gram, 45 merte si 7 dimerlii popusoi.
S'au cheltuit in anul 1802-1803, la Plopeni, 81 lei 27 bani pentru repararea unei mori vechi si preschimbarea pietrelor ei. Este probabil ca aceasta, moara, lucra numai pentru trebuinta velnitei, caci nu se mai afla nici o mentiune despre venitul ei. Moara dela Turiatca era, arendata Improuna cu oranda si cu dijmurile acelui sat. Uiumul morii dela Dragusani In anii 1799-1803 era arendat in
bani, cate 150 lei pe an. In sama pe 1803-1804 acest condeiu nu mai figureaza. La Iludestii-mici gäsim In anii 1799-1802 mentiune despre doua
mori cu bezmen pe Prut; adicä acele mori fusese asezate pe pamantul mosiei de rnorarii carora ele apartineau si cari platiau Cate 10 lei de moara ca bezmen. In anul 1802-1803 una din mori dispare si ramane una singura, care plateste 10 lei drept bezmen, iar In sAmile pe 1804 1805 nu mai are flinta nici una. Pe pärtile de Bohotin gasim mentiune despre doua mori: una la Iazul Ariei i cealalta la Hemeiosu. Uiumul celei dintai se ridica In anul 1801 la 6 mierte si 5 dimerlii gram si 28 mierte si 5 dimerlii popusoi ; a doua dad* in anul urmator 1802, 7 mierte si (1) Satul Letcani cuprindea, 110 contribuabili la 1803,
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
223
9 dirnerlii popusoi (1). Aceste mori se vede c erau proaste, caci din condici reiese ca, find nevoie de Mina de grail si de popusoi pentru gospodäria Hatmanului, se macina la mori straine, probabil la cele de pe Jijia, ale manastirii Neamtului, la Scoposani, dandu. li-se legiuita vama. Constatam ch. la Posorcani s'a flout, la 1800, o moarl noua pentru care s'au cheltuit 181 lei 30 bani, suma In care nu este trecut costul pietrelor morii i despre al carei venit nu se face nici o mentiune. Din socoteala pe 1809 reiese ca s'a platit pentru doua parechi de pietre 180 lei. Aceste doua parechi de pietre erau cu buna soma pietre mari, caci pärechea de pietre cumparata la Plopeni, la 1802, a costat numai 15 lei. Afara de morile dela Hudestii-mici si dela Posorcani, asazate, cea
dintfd pe Prut, iar cea de a doua pe paraul Caiutul-Mare, toate celelalte se aflau pe iazuri. Aceste iazuri aduceau i ele venit. Din pescuirea celui dela Dragusani, in anul 1801, iesiau 4.113 oca peste pe care s'au luat 823 lei 24 bani, iar In anul 1802 s'a prins 3.648 oca peste care s'a vandut cu 733 lei 90 bani. Pescarilor cari au prins pestele ii s'a plata pentru osteneala lor 175 lei 51 bani, adica 3 parale de oca, pentru 3.766 oca (2). Iazul dela Turiatca, mult mai mic, a dat,
la 1802, 413 oca peste ce s'a vândut cu 82 lei 72 bani. Se vede c5. iazul dela Arie, pe Bohotin, era taiat de mai nainte, caci in primavara anului 1802 constatam &á se cheltuesc 20 lei pentru 100 oca peste viu, cumparat a cate 8 parale oca, care s'a pus atunci In acel iaz. Probabil ca iazurile celorlalte mosli erau de putina insemnatate si c5, pestele din ele nu se vindea, ci era Intrebuintat pentru masa stapanului i hrana personalului mosiilor respective.
6. Venitul din dijma productelor tAra'ne§ti. Acest venit se poate constata In chip ceva mai multamitor numai pentru mosia Dragusani i numai pentru panea alba, pe anii 1799
1802. Pe aceasta mosie, pe care erau, la 1803, 80 de
birnici, s'a luat dijm5, : (1) La 1803 satul Coltul-Cornii cuprindei 29 birnici, Hemeiosul 6 si Bohotinul 91. (1) Prisosul de 118 oca se va fi Intrebuintat pentru gospodarie.
www.digibuc.ro
224
RAIYU 110SrPTI
5 mierte gran de varii 12 »
In 1799: malaiu orz
5 2
secara In 1800: malaiu
» » »
grau de vara 20 orz secara In 1801: malaiu
»
3 dimerlii
7
»
2
D
14
»
1
D
grau de vara 38
»
5
»
orz
»
4
»
5
secara In 1802: malaiu
grail de vara 22
))
D
»
D
»
»
»
Aceste cifre ni arata cat de putine erau semanaturile facute. Pentru celelalte mosli panea de dijrnii, este amestecata cu panea iesitä din samanaturile boieresti, find astfel cu neputinta, a determina, catimea celei dintai. Celelalte dijmuri se constata mai usor, desi samile sunt incomplete.
Dijma feinului feireinesc era inlocuitä prin o dare do 2 parale de stanjan (de stog) si a fost luatä pe deosebitele mosii, in deosebitii ani, pentru urmatorul numar de stanjani: Mosiile Anul
1799 1800 1801 1802 1803 1804 1807 1808
Plopenii
2012 2142
stj. 0
17191/2 » 14831/2 » 13041 2 »
Turiatea
1259 stj. 1312 » 1521 D 1579 »
Drilgu*ani
HudeOdi-miei
812 stj. ) 1083 1017 1055
f
1.158
)
1.182 (1)
I
» n
Bohotin
520
1920 » 2277 » 2532 »
Dijma stupilor asemenea era inlocuitä printr'o dare de 2 parale de stup. La Letcani si la Posorcani areasta dare era arendata impreuna cu oranda. La Turiatca este despartita de oral-Ida numai la 1802. (1) Din cari 30 stanjani dela latura0 a dile 14 parale.
www.digibuc.ro
225
CUM Sg CAUTA 11 MO SHIA 151 MOLDOVA.
Se lua : 1799
La Plopeni » Drägu§äni » Bohotin
pe stupi Lei »
0
e
0
»
»
» Hudestii mici »
»
»
» Turiatca
»
))
»
1800
150 248 173 195 121
78
1801
286
417 45
1802
282 200 505
1809
345
1804
429
1807
268
1808
249
126
La Turiatca se vede CA, duph invoeara, locuitorii aveau a mai da
si ate un caliup de canepa, preteluit cate 10 parale, de catre
fiecare din cei 110 (1) gospodari si care se percepea in bani. Locuitorii mai platiau cate 2 parale de oaie pentru pAsunatul oilor lor plecAtoare pe mosie, iar pentru oi sterpe si cArlani Cabe 1 para.
7. Venitul din pluggrie.
PlugAria fAcuta pe acele mosii era sau aproape nula sau neinsemnatA.
.
La Letcani nu gAsim urina de sernAnAturA de grau, orz, ovAs sau secarA nici din partea stApAnului nici din a sätenilor. Singura pane alba' ce se constatA a fi fost, semanata pe Letcani, in 1799, au fost 2 mierte de malaiu (meiu), cari nu au dat nici o recoltA. Deoarece vedem cA se transporta la Letcani pane dela DragusAni, Hudestii-mici si Plopeni, pare a rezulta cA so afla pe mosie un hambar bun in care se depozità panea panA ce se vindea in Iasi. Recolta de popusoi pe Letcani, in anu11798, a dat 43 mierte si 5 dirnerlii, cea din 1799 a dat 22 mierte si 4 dimerlii, ceeace dovedeste cat de neinsemnatA a fost intinderea semAnata. Dach socotim o recoltA foarte mediocra, de 8 rnierte, (4 chile) moldovenesti la falce, avem o intindere de 111/2 Mei pentru anul 1798 in care recolta a fost mai mare. In anul 1799 stim GA s'au semAnat 4 mierte, adia socotind o catime de sAmant'a minima', de 21 2 dimenlii la falce, obtinem o intindere totalA de 16 falci. Se face& oarescare plugArie si la Posorcani, deoarece vedeni ch, la 1800, s'au vandut pe acea mosie 184 rnierte popusoi vechi, adica stransi de pe mai multi ani, dar ne lipseste orice indicatie aratandu-ne cat se ara pe fieicare an. In socotelile aceleias mosii pe (1) Dupit Condica Liuzilor, la 1803, erau In Turiatca 118 birnici. Ancaele A. R.
Torn. XXXLMernoriae Sec. letorice.
www.digibuc.ro
15
ftApt itostrrf
226
_i______
anii urmätori nu mai vedem pomenindu-se nimic despre semanaturi
si, de altmintrelea, se dispuneh pe atunci acolo de prea putin loc de arätura. Pe pärtile de Bcthotin se semana, in anul 1801 : 11 mierte grau de primavara, adica, dup5, calimile de samanta intrebuintate pe atunci, aproximativ 11 falci, din cari au iesit 29 mierte si 2 dimerlii;
11 rife* 5 dimerlii grau de toamna, adica si mai putina in-
tindere de loc, stiut find ca, graul de toamnä se samána. mai des decht eel de var.& Din orzul semanat in aceeas primsavara au iesit 14 mierte, de unde rezulta neinsemnatatea Intinderii sernanate.
S'au mai semanat In acelas an, pe aceleasi parti de mosie, 2
mierte si 5 dimerlii popusoi, adica eel mult vreo 10 pada la 12 Mei.
Nu putem cunoaste recolta iesitä, caci condeiul de 217 mierte 3 dimerlii popusoi ce-1 gasim In condica cuprinde atat roada semänaturilor boieresti cat si dijma popusoilor táranesti. In anul 1802 se semánau pe partile de Bohotin 2 mierte 6 dimerlii popusoi cari au produs o recolta de 37 mierte 3 dimerlii. In anul 1803 semanaturile s'au ridicat la 4 mierte. Plugaria cea mai insemnatä In pane alba se facea la Dragusani. S'au Arnanat 29 mierte grail de toamnä la »
»
»
0
»
»
29 25 25
»
»
0
»
»
»
»
0
D
D
»
»
»primavarä»
in anul 1799.
Au ie§it 86 mierte grAu de toamna, D
D
»
»
»
»
»
»
»
»
20 64 46 44 27
samuras15. (1)
» 0
1799. 1800. 1801. 1803.
7 dimerlii grAu de toamng
D
»
»
n
0
»
D
*
_0
D
0
0
0
, primavara »
D
»
0
»
»
»
D
»
S'au serranat 10 mierte 2 dimerlii orz » » » » Au ie§it 18 mierte 10 » 0 secara » 27 »
S'au semanat. 27 a
D
0
»
0
»
D
D
D
0
D
D
0
D
D
D
1799. 1800. 1801. 1799. 1801. 1801. 1801. 1802. 1803.
La 1806 se gasiau la Drägusani 367 mierte 1 dimerlie popusoi (1) GrAu nes6miimat, ie§it din scuturAtura recoltei precedente.
www.digibuc.ro
etTM gE dAtrrAil MOVILE IN MottKWA.
9,27
din anii precedenti, ins'a nu se stie din ckti ani, din earl 300 mierte se trimit la Turiatca.
Nu avem nici un indiciu din care sa putem stabill Intinderile semänate la Hudestii-mici, vedem numai pe vatav Incarcat cu catimi relativ neinsemnate de päpusoiu si de mAlaiu. La 1800 se dau la Turiatca, in sama lui Ionescu, vatavului care Ingrijeste mosiile Turiatca si Plopeni, 964 mierte papusoi. La Plopeni se stransese toate recoltele de päpusoi dela 1796 pAn'a, la 1803. In anul acela s'au batut 710 mierte si 10 dimerlii.
S'a mai strans recolta din 1804 si la 1805, s'a batut tot ce se
gäsia in cosere, din caH au iesit 2834 mierte 1 dimerlie. Deci In 9 ani s'au pus la Plopeni In cosere 3.544 mierte popusoi, ceeace face o mijlocie de 400 mierte pe an. Admitãnd ca medie a recoltei ckte 8 mierte la falce, am avea o shmänkturk, medic anualk, de 50 Mei. Dar In suma popusoilor sunt cu bunâ sana cuprinsi si cei provenind din dijma popusoilor täränesti, prin urmare intinderea sem5-
nat5. trebue cu mult redusl Cu cei 155 birnici din Plopeni s'ar fi putut lucra, fara a-i Impovärk, cu mult mai multi popusoi. In privinta pânii albe semänate la Plopeni, constatäm numai ea, In anul 1808, au iesit din semainAtura boiereasa 103 mierte orz.
8. Venitul din fan. FAnul erk un condeiu de venituri din cele mai Insemnate. Cel de pe mosiile din sus se intrebuinta la velnite si se vindea la Ungureni crescatori de vite, iar cel dela Bohotin, produs in chtimi maH pe sesurile Jijiei si al Prutului, se mane& cu vitele sau se vindea la Iasi unde era, totdeauna cäutat. Deoarece acest ses cuprinda, multe sute de Mid, falcea de cap ce, dupk, asAzAminte, era, dator fiecare sätean de pe mosie s'o coseasca si s'o punk in stog, era departe de a putea, da catimea de coask, trebuitoare; se tocmiau cu bani oameni din sus, mai ales Rusi dela Turiatca, pentru a cosi si a strange ranul dela Bohotin. De altmintrelea numárul falcilor de iarbä cosita pe seama stapanului Intrecea,, aproape pe toate mosiile, catimea de coma Injghe-
batä prin falcea de cap si aproape pretutindeni era trebuint5, de cosasi platiti cu bani. Astfel vedem ca, In anul 1799, Iordache Sinescu, vatavul dela Plopeni, piateste 917 Mei de coask, a cdte 70 parale falcea, as:lie:A tinand samä de cursul de atunci al galbenului, cam 2 lei 80 bani de astäzi. Cu aceastä coasA s'au cosit;
www.digibuc.ro
RAM ROSETTI
228
461 Wei la Bohotin. 53
Hoise§ti (1
»
.
55 PAH la Letcani » Turiatca. 100 » 60 » » Plopeni. » Dragu§ani. 304 » » Hude0ii-inici 141 » 58 präjini. 1177 3.
Prisosul de 260 Wei a fost acoperit prin o ráin4it 6. din anul precedent si prin falcea de cap.
In anul 1801 Sinescu plate0e 900 falci de coasä, tot a Gate 70 parale falcea, cari se cosesc: 322 Wei 18 prajini la Dragurini. 326 501 60 100
0
36
0
»
»
»
»
0
=
» Hude0ii-mici. » Bohotin. » Plopeni. » Turiatca.
1309 falci
Din anii 1799, 1800, 1801 ieise la Bohotin 775 stanjani fan, i 29 stoguri, din cari s'au mancat cu vitele boiere§ti, in 3 ani, 234 stanjani sau 29 girezi §i 28 stoguri. In vara anului 1802 se faceau la Bohotin 63 girezi de fan maalcAtuind 92 girezi
surand 255 stanjAni, s'au mancat cu vitele boiere0i §i la grajdiuri,
In iarna 1802-1803, 284 stanjäni fan. La Plopeni se vindeau, in anul 1800, 10 stoguri fan cu cate 3 lei stanjanul. Socotelile ne arat5, §i la Plopeni i la Turiatca catimi mari de fan in flintä, de0 mult mai mici ca cele dela Bohotin, despre care este vorba mai sus. La Hude0ii-mioi se vindeau, in anul 1801, 39 stanjäni fan, In 6 girezi, cate 15 lei stanjanul. Iar in anul 1803 se vinde pe aceasta
i pale de 12.566 lei §i 60 bani, fara ca s'a putem gäsi alte amänunte. Iarba se vindea §i cu falcea; la 1799 se vand 20 Mei iarba cate 50 parale falcea, alte 9 Mei chle 36 parale falcea. La 1802 se vand, la Hude§tii-mici, unui Jidov, 100 falci iarba cu 125 lei, ceeace face iar 50 parale falcea. In curand insä vedem pretul falcii de iarbA urcandu-se foarte
mo§ie fan
(1) Probabil pentru un prieten al Hatmanului.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAD MOSIILE IN MOLDOVA.
229
mult (1). La Plopeni se vindea falcea de iarba in anul 1806 cu 12 15 lei, mai tarziu cu 15 lei.
9. Venitul din prAsila vitelor si din stupi. Numaral vitelor intretinute de Hatman pe rno0i1e lui, Intro 1798 §i 1812, era neinsemnat, cel putin dupa cat rezulta din registrele de cant ne ocupam. La Letcani se aflau la 1800: 36 capete vite albe, cu mari cu mici, din cari 20 boi. 8 bivoli qi bivolite. 47 mascuri. La Bohotin se aflau in anul 1801: 10 bivoli. 16 boi 78 mascuri 1827 oi
Sporul oilor (in cari intra si cateva capre), in anul 1801, a fost de 519. Socoteala ne mai arata ca s'au dat la cuhnea boiereasca 76 miei, 12 carlani i 2 berbeci; 100 rniei s'au vandut, iar 124 au murit. La 1805 numarul boilor se urcase la 18, al bivolilor la 16. Pentru celelalte mo0i n'avem nici o tiinta de numärul vitelor intretinute pe ele, care in tot cazul era cu desavarsire neinsemnat. Gospodaria a inceput a ffi mai temeinica la l3ohotin dupa 1812, precum se va vedea din al doilea memoriu ce-1 pregatesc asupra acestei chestiuni. Condica ne 0, o searna mai amanuntita despre dousä prisaci, cea dela Letcani 0 cea dela Bohotin.
Cea dintai care numara 69 matce In anul 1797, a sporit cu 111 roiuri in anul 1799 0 cu 165 In 1800. Scazandu-se 34 stupi pieriti §i 128 WO, au rämas la 26 Octomvrie 1800, in prisaca dela Letcani, 184 stupi. Mai vedem aici ch mierea dela 57 stupi a produs 37 lei §i ca era Intrebuintata pentru facerea dulcetilor. Desi mo0a Letcanii trece la 1800 din nou in stapanirea lui Manolache Bale, gäsim in condica, o socoteala din 1804 a prisacii de acolo, ceeace ar dovedi ca stupii au ramas In stapanirea Hatmanului. (1) In urma intrarii oqtirii ruseqtii in tara.
www.digibuc.ro
230
RADII ROSETTI
Vedem cä in acel an, din 144 stupi, au ie0t 164 noi, din caH bhto.ndu-se 90 §i murind 7, au rhmas 311. Prisaca dela Coltul-Cornii (Bohotin) erh mica de tot, In iarna anului 1801-1802 ramhsese numai 3 stupi in temnic. Gásirn li la Plopeni mentiune de stupi boiere0i, ale chror reitethturi se dhdeau bisericii spre a face lumanhri, dar de vreme ce nu se dh nici o socotealh mai amhnuntith, se vede Ca prisaca era neinsemnath.
De altmintrelea §i prisaca dela Letcani era foarte mica pentru acea vreme, cand se ghsiau prishci de mii de stupi.
10. Despre preturi in deobste si despre valoarea banilor intre 1798 si 1812. Aceasth condich este mai cu samh interesanth prin faptul c5. ne dh preturile unei multimi de lucruri : vite, grane, producte de tot felul, obiecte de hranh, imbrAchminte, simbrii, unelte ci altele. Aceste preturi sunt exprimate in lei §i bani de atunci §i pentru a-i transformh in lei §i bani de astäzi, trebue sh calculäm valoarea leului de atunci dup5, cursul galbenului de Olanda, care poate fi evaluat la aproximativ 12 lei in monedä de astäzi. In cei de pe urmä ani ai veacului XVIII galbenul umbla 7 lei; pe la 1800 se urcase cursul lui la 8 lei. La 1808 se urea' dela 8 lei 90 bani la 10 lei, pentru a atinge in curand 12 lei (1). Preturile ce le dau aici trebuesc intelese in lei de pe acea vreme,
a cate 40 parale, iar fiecare para a cate 3 bani. a) Vite.
Se plätia, la 1800, la Letcani, adech In apropierea imediath a Iacilor, pentru un cal, 30 lei. Pentru o vach se plätia, pe aceea. c mocie, la 1799, 12 lei, pentru o manzath 5 lei, pentru o gonitoare dela 8 la 9 lei, pentru un buhaiu 14 lei, pentru un vitel 21/2 lei. La Plopeni se plata, la 1807, pentru 5 cai, 362 lei. Se cumphra la DrhguOni, la 1800, o junch cu 4 lei. Se da, la Ilude0i-mici, pe 11 tapi vhtui 33 lei, pe 2 capre cate 21/2 lei.
(1) La 1812 galbenul atinse 12 ,/, lei pentru a se urea in eurand la 15 lei.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
231
La Bohotin, se vând, in anul 1802, doi boi cu 128 lei. Tot acolo se prete1ue0e o vacá implinitä dela un datornic 33 lei. Mascurii se cumpM pentru cuhnia boiereasca, obipuit cu 4-5 lei, numai exceptional se pläte0e, la 1802, pe 3 mascuri, 25 lei 10 bani. Tot la Bohotin, in 1802, se vAnd 2 tapi cu 14 lei. Pe 15 oi batrane se prinde, pe aceea mo§ie, la 1800, Gale 2 lei 44 bani de oaie. Doi miei se curnpará la l3ohotin, la 1802, cu &ate 3 lei qi 5 bani mielul. 100 miei se vand tnt la Bohotin, la 1801, cu 2 lei mielul. b) Grefne. GrAul se vindea, :
La Draguni, la 1799, cu »
»
»
»
D
»
»
Plopeni
»
1801, 1803, 1810,
»
6 1/2 lei mierta. » » 3
»
7
»
»
»
15
»
»
Popu§oii se vindeau : La Po§orcani,
la 1800 cu 2-5 lei mierta. »
3V2
0
Hude§tii-mici, » 1803 » 1803 Plopeni
»
0
»
Drligu§rtni,
»
»
D
D
D
»
4 » » 4 3 lei 90 b.
»
3
»
»
»
5
»
60 » 40 »
0
A ---7
D
0
Plopeni
»
»
»
»
»
»
D
»
Turiatca Plopeni
»
»
D
D
1803 1804 1801 1805 1808 1810 1811
»
»
» »
0 »
10 » 5»
»
»
» »
Preturile secrtrii erau :
»
la 1799 de 3 lei mierta. D 1802 » 3 » 40 b.-3 lei 60 b. mierta. » 1806 » 4 » -- » mierta Plopeni HudeSii-miei D 1804 » 4 » 20 » . »
D
Plopeni
La DrAgu§tini D
»
»
D
1807
»
7
»
»
D
Pretul amestecului de grAu i de secark numit thrjoacei, era, la
1804, de 4 lei 20 bani mierta.
www.digibuc.ro
232
RADII ROSETTI
Orzul se vindea, :
La Bohotin la 1804 cu 3 lei 60 bani mierta. »
Plopeni
»
»
»
»
»
Turiatca
»
1804 1808 1810
0
1
»
»
5 9
0
»
40
--
»
»
»
0
0
»
»
Oväsul se vindea.:
La Plopeni, la 1799 cu 2 lei 60 bani mierta. Malaiul se vindea : »
la 1799 cu 2 lei 60 bani mierta. Hudestii-mici » 1799 » 2 » 60 b.-2 lei 80 b. mierta.
»
Drägusani
»
0
0
»
La DrAgus5,ni,
1803 1804
»
3
»
2
» mierta. » '60 » »
»
c) Diverse producte agricole. Mierea :
La Plopeni, la 1799, 6 lei vadra. 0
0
»
1802, 8
»
»
Vinul:
La Plopeni, s » »
0
0
Posorcani Hudestii-mici Plopeni
0
0
» »
Bohotin Plopeni
»
»
la 1799, 60 parale vadra. 1800, » 1800, » 1800, 0 1801, 0 1802, s 1802, » 1807, » .1808,
0
64 24 60 64 64
»
»
»
»
»
»
»
»
»
»
1 leu 3 lei 25 p. 3 » 20 »
» » »
Lana tigae, la DrAgusitni, in anul 1800, 22 parale oca. Ceara pentru lurnânhri 3 lei 20 parale pan& la 7 lei oca. Caleapul de eanepa ce, dup& invoealá, aveau sh dea in fiecare an täranii dela Turiatca si Plopeni, era preteluit 10 parale. (Aceasta dare dispare dup& 1803). 0 piele de bou pentru opinci se vindea dela 4 lei 60 bani pan&
la 7 lei.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOt3IILE IN MOLDOVA.
233
d) Obiecte de hrand.
Untul de oaie se vindei (Letcani, 1799) cu 19 parale oca. Untul de vac& se vindea dela 20 parale oca (Dragusáni, 1800) pan5, la 1 leu oca (Plopeni, 1802 si 1803). Branza de vaca se platia 6 parale oca la Hudestii-mici in 1803, 9 parale oca la Plopeni in 1802. Branza do oi (cu amänuntul) se vindea cu 6 parale la Posorcani in anul 1800. Vadra de branza se vindea la Drägusáni, in anul 1799, cu 1 leu, ceeace revine la 4 parale oca. Poste le se vindea dela 41/2 la 10 parale oca. Pe 100 oc5, peste viu, de pus in iaz, se platia la Bohotin, in anul 1802, 20 lei. Mierta de fain& de popusoi se vindea, la Posorcani, in anu11800,
cu 4 lei. 100 de oc5, de Carate se plätiau, in anul 1802, la Bohotin, 2 lei. Faina (de grA,u) nemfeascd, adic5, picluitei (bliitee), se vinclea la
Plopeni, in anul 1808, cu 18 parale. Oca de rachiu se vindea la Posorcani, la 1800, cu 30 parale. Sarea se platia dela 3 lei 30 parale pana' la 4 lei 30 parale suta de oca cu ridicata. In catimi mici se platia cu 3 parale oca. Oca de carne de vacä se vindea la Plopeni, la 1808, cu 8 parale. 5.333 culbeci se vand, in anul 1799,1a Letcani, cu 6 lei si 105 bani, ceeace revine la un ban pe 7 culbeci. Otetul era relativ scump: se platia in anul 1808, la Plopeni, 7 lei 6 parale pe 18 oca otet. e) Paseri. Gäinile: Letcani, 1799-1800 cite 12 parale bucata Puii: »
Bohotin 1802
»
11-14
»
»
Letcani, 1799 1800
»
41/8
»
»
Plopeni, 1801
»
4
»
»
»
18
»
»
Claponii:
»
1802
Curcanii se \rand cu 18 parale panä la 1 leu bucata ; pretul lor se suie la Plopeni, in anul 1811, la 2 lei 30 parale bucata. Ralele se valid cu 8 20 parale bucata, la 1811 pretul lor se urea la 20 parale.
www.digibuc.ro
234
RADtr ROSETTI
Bobocul se p1äte0e la Bohotin, In anu11803, 2 parale, ouale Arariaza dela ' 2 pada la 1 para bucata.
f) Obiecte de imbrdcaminte.
Cotul de surnan se plata la Letcani, In anul 1899, 15 parale. Cotul de ontari se plata, In acelaq sat, in acelay an, 11/2 parale; cotul de astar cu acela pret. Cotul de panza dela 1 la 41/2 parale, dupa cum era de (-Alp, de fuior sau de in. La 1802, la Bohotin, panza se plAtia, cu &ate 1-3 parale cotul. In anul 1801 se plata la Bohotin : Pentru mantaua unui porcar 6 lei » o pareche bernevici 2-30 bani » D o caciula, tot pentru porcar 2 Pentru 10 parechi papuci se plata In anul 1808, la Harlau, 5 lei. 0 bucata panza de Olanda costa 142 lei, un tol de canepa 5 lei Fi 10 bani. g) Obiecte felurite.
Fierul se platia : 3 oca fier pentru pluguri la Letcani, in 1799, 63 bani; pe 16 oca fier pentru opustul morii, la DraguOni, in anul 1799, se plata cate 18 parale (54 bani) oca. Pe 25 oca fier pentru opustul unui iaz din Bohotin, in anul 1804, se platia. cab) 20 parale oca. 0 oca de fier pentru moara costa, tot la Bohotin, in 1803, 33 bani, iar fierul pentru pluguri se platia tot acolo, in acelal an, 31 parale oca. Pentru repararea morii din Plopeni se plateqte fierul trebuitor,
in anul 1802, cu 22 parale oca, iar cel pentru legatul unei earute cu 51 bani sau 17 parale oca.
Oca de piroane costa 1 leu 15 bani (DraguOni, 1803). Otelul unui topor 15 bani. Oca de plumb de smaltuit vasele (Plopeni, 1801) 1 leu 15 bani. 0 mie de caramizi (Dragu§ani 1813) 7 lei.
Dranita, 2 lei-2 lei 90 bani una. Cuiele de dranita 2 lei 30 bani mia. Varul 11eu-2 lei 60 bani mierta. Lumanarile de sau 1 leu oca. 3 Oca plute 15 parale. Oca franghie de navod 30 parale.
www.digibuc.ro
CUM SE EAU rAII MCVILE IN MOLDOVA.
235
1 cab, de gradina 1 leu 10 bani. 1 ogar 15 lei. Coala de hartie obi§nuitä cate 5 parale. Coala de hârtie turceaseä pentru anaforale 90 bani (Plopeni, 1803). Tarnaia 8 lei oca, in mijlocie.
Untdelemnul de candela 3 lei 20 parale oca. Ceara de lumanäri varia, dela 3 lei 20 parale la 7 lei oca.
11. Despre salare, despre pretul muncii
ia
arenzii pamAntului.
Este lucru firesc ca, fata, cu o asemenea scumpete a banului, salarele personalului insarcinat cu ingrijirea mosfilor, a vitelor §i a productelor sa fi fost cu desavbx§ire mici. Lefile Ingrijitorilor mo§iilor, vechili sau vataji, variau dupg, importanta moqiei, precum varia, dui:4 aceea§ importanta, 0 conditiunea Ingrijitorului. La Po§orcani gasim ea vataji, succesiv, pe Dumitru Ariton 0 pe
Vasile Varlan, arnandoi säteni din satul Caiuti, cari probabil slujiau fara leafa bäneaseä, in schimbul unor foloase in natura, de vreme ce In socotelile acelei 1110F,3ii nu gasim nici o mentiune despre salarul Ingrijitorului.
Vatajii Gavril Galer dela Letcani, Mafteiu Padure dela ColtulCornii 0 Bohotin (congediat la sfar§itul anului 1801) §i Ccipitanul Iordache Dirnitriu dela Hude§tii-mici primiau un salar in numarar,
de ale 100 lei pe an, iar Sandu Cojan dela Dragu§ani §i Postelnicelul Toader Meica, urma§ul lui Mafteiu Padure la Coltul-Cornii
0 Bohotin, primiau ate 120 lei pe an. Cel mai de seama din vatajii Hatmanului Raducanu §i omul lui de incredere era Iordachi Sinescu, Imbracat, pe la 1804, cu boieria de Sulger, retribuit cu cate 300 lei pe an §i care Ingrijia moqiile Plopenii 0 Turiatca. Il vedem In urma cumpcirand venitul acelor moqii, adica luandu-le In arena, §i §tiu ea, mai tarziu, a ajuns om cu stare qi insu§ stapan de mo0i.
Aceste salare ne par astazi cu desávar§ire mid, dar nu trebue sa uitam scumpetea banilor pe acea vreme, qi neasemanat mai marea lor putere de cumparare, nici nfai ales faptul ca acei cari le primiau se rnai bucurau de multe foloase In natura Ca: tain de grane, intretinerea unui numar Insemnat de vite pe anul Intreg §i pamant de aratura cu lndestulare.
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
236
Ei nu nurnai c5, nu aveau trebuintä sa% cheltueasca ceva din salarul lor, dar mai ad5,ogau la el si puneau deoparte si din venitul ce-1 trAgeau din fruptul si din prasila vitelor, din roada p5,ma.nLului ce-1 lucrau pentru ei si din toväräsia eu stäpAnul la desfacerea vinului la crhs,4na,.
Salarele celorlalti slujbasi, foarte putini la numAr, erau cu totul neinsemnate.
Un chelar inoldovean primia la Letcani, in anul 1799, 15 lei pe an, un chelar tigan prima numai 10 lei. La Plopeni vedem pe chelar plata eu 20 lei pe an, un argat cu 12, grAdinarul cu 6, un plugar (pe anul intreg) cu 8. Ciobanii primesc la Bohotin dela 10 phra la 30 lei pe an, la Hudestii-mici dela 12 pa,nä la 30 lei; vierul acestei mosii este plAtit
cu 4 lei pe an. Porcarul dela Letcani prirneste 6 lei pe an. Juzii tiganilor primesc la Leteani, in anul 1800, cite 12 lei pe an.
Personalul bisericesc primia un salar dela stapAnul mosiei pe urrnAtoarele rnosii
:
La Leteani preotii primiau cb,te 15 lei pe an, la Plopeni cAte 20, la Hudestii-mici, la DrAgusäni si la Turiatca câte 10.Dascáiii aveau
un salar de 15 lei pe an la Letcani, de 12 lei la Plopeni, de 5 lei la Turiatca. Aceste biserici erau ale stApthului. Preotii dela Posorcani si dela Bohotin nu-si prirniau salariul dela stApAn ci dela oarneni, fiindch bisericile erau ale oamenilor. La bisericile stApAnului, cheltueala bisericii : tämhie, ceará pentru lurnândri, untdelemn si vin era purtat5, de st'apan :
Aceastä cheltuealsa, se riclicA la 81 lei 60 bani pentru Plopeni
in anul 1799, 9 lei pentru DrAgusäni in anul 1800, la 6 lei 48 bani pentru Hudestii-mici in anul 1800, la 23 lei pentru Turiatca. dascAlii se folosiau de loc de hranä si de phsune pentru un numär insemnat de vite. Am arátat mai sus preturile cu cari se arendau lorurile de fanat si de p4sune. Locurile de arätur5, nu se arendau, cAci intinderea pArnantului de arAturá de care se puteà folosi un glean nu era, Bine intele c pretutindeni preotii
i
incA märginitá. Asázknamtul lui Moruz las5, intinderea de pitimAnt arabil nemärginitá 'Ana la Regulamentul Organic, märginind numai
cea de fanat si de imas la niste intinderi cari puteau atinge 16 fãlci pentru fruntasii tinuturilor de peste Prut, iar pentru cei dintre Siret si Prut, unde se aflau mosiile de cari ne ocupArn, afarà de Posorcani, era de 6 Mid lariat si 6 fälci imas pentru fruntasii cu 12 vite,
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU IiI0I1LE IN MOLDOVA.
237
Totus gasirn in condica o indicatiune aratandu-ne cat de jos era
pretul cu care se arena., In imprejurirnile Iasului, pamantul de
frunte in detaliu. Niste Lipoveni platesc In anul 1799 pentru 11/2 falce too de cânepa, adica pentru pamânt cu totul exceptional, 3 lei, ceeace revine la 2 lei falcea. Dar satenii n'aveau nevoie sa iea parnant de araturä In bani, caci puteau semana cat de mult voiau In schimbul därii de a zecea din roada.
Am vazut cã pretul Midi de coasä era de 70 parale ; pentru
prasila, secera i aratura nu avem nici o stiinta, cad nimeni nu ara si nu semana, mai mutt decal putea sa lucreze cu boierescul datorit de oamenii de pe mosie. Daca adunam numärul locuitorilor mosiei Drägusani i facem socoteala muncilor datorite de ei dupa asezámântul In vigoare atunci, attic& al lui Grigorie Calimah, cu adaosul dela 1777 al lui Grigorie Ghcia, vedem c5 aceasta mune& ar ajunge pentru a lucrà o intindere incloita de cea care se lucra. Taranii nu se deprinsese Inca cu povara acelor asezaminte nedrepte si, In cele mai multe locuri, lucrau mai putin decal era scris In ele. In memoriul urmator voiu arata cum, dupa 1812, multi din ei se invoiau cu stapanul respectiv pentru a plan boierescul in bani. Avem Ins& cateva indicatiuni in privinta lucrului viei, care se platia cu bani gata. La Posorcani se platia, In anui 1801, 2 lei 20 parale pentru prasitul (de dou'a ori) a unui pogon (400 butuci) de vie si 5 lei pentru desgropatul si ingropatul aceleias intinderi. La Spariati lucrul intreg a 8 pogoane vie se ridica la 104 lei, adica 13 lei de pogon. 12. Concluziune.
Din aceste socoteli rezulta ca, pentru un stapan de rnosie de pe acea vreme, nu putea niciodata sa fie vorba de paguba. Venitul lui putea, sá fie mai mare sau mai mic, dar paguba era. exclusa. Veniturile din: crasme, mori, dijme rämaneau aproape nevariabile.
Veniturile iesite din cresterea vitelor puteau sä 4seasca numai in caz de boala de vite. Iar cand venitul plugariei lipsia din cauza de seceta sau de prea mare belsug de ploaie, slapanul era intr'adevar lipsit de acel venit, dar paguba reala nu avea, caci nu scosese nici un ban din punga pentru arat, semanat, secerat, prasit sau cosit. Toate aceste munci se indepliniau de tarani färä nici o
www.digibuc.ro
238
nAbil ROSgTT1
plat5.. Iar cheltuelile pentru personalul care ingrijià mosia erau, precum am va'zut, cu totul neinsemnate. Pe de alth parte, lndatoririle satenilor cátre stApani erau mai usoare deal stipulá litera asäthmAntului; ei aveau Inc a. atunci bielsug
de pämânt si puteau creste un numar mare de vite. Starea lor economicä s'ar fl putut numi bunk Mr& greutatea si nesiguranta dArilor, fár5, arbitrarul cumplit al administratiei, MIA lhcomia Turcilor
si fárá greutáple izvorând din necontenitele räsboaie dintre Turci si Rusi.
www.digibuc.ro
ANEXA.
Sama vatavului Gavril Galer de venitul mo§iei Letcani pe doi ani, dela 1798 Octomvrie 26 pánd la 1800 Octomvrie 26. 1801 Ghenarie 10.
Ce sci incarcd. Lei
Bani
917
79
se incarcl pe anul 1799 Lei
Bani
714 138
19
ins&
rAmAsita sAmii ce i s'au tncheiat pe anul 98.
pentru 16 vite albe ce au vAndut din vitele boleresti, Lei
81 5 9
16 14 10
7 vaci sterpe càte 12 lei una. 1 mAnzatA
1 goni tor
2 gonitoare ate 8 lei una, 1 buhaiu 4 vitei cAte 2 lei si 60 bani vitelul
-
pe 6 vedre si 2 oca miere ce au vindut cAte 6
15
_ 60 _
lei vadra. adetiul unei case ot CoOusca. p4unatu1 a 50 cai mocAnesti. pentru 30 ocA Ian& tigae cite 60 bani oca.
917
79
37 2 7
16
ins& : Bani
138
pe anul 1800 1 .ei
Bani
4
60 60
6 2 3
16
InsA:
pAsunatul unor cai mocAnesti. pAsunatul oilor lui Ursul Bogonos.
adetiul unei case ot Cotiusca. pentru una pol falce de loc ce au sAmanat Lipovenii cAnipA
16
www.digibuc.ro
RADV 110SE1TI
240 828
60
3762
19
pentru orAnda satului pe acesti doi ani, dupA deosebita sAmusoara a orAndii. Ce sci scade.
bani ce au dat la mine rAnduri,
185
Lei
40 15 30 100 185 185 Lei
15 6 1
2
60
3
15
bran za.) i smAntAna.
pui, branza, smAntAnA si lapte.
7
1
36 20 17
brAnzA si smAntAna.
pe 2 oca pray de pusca. 15 gaini ce au trimes aici. 4 sanii lemne. 5 gäini. alte 10 gAini.
5
1
tij
60
3 1
al doilea al treilea
lui Ionita Chelar din hacul lui. ce au dat lui Constandin Mira pentru 40 coti pAnza. lui Pavel pristav Boldesti. 30 pe 5 ocA unt de oaie. 114
1
intAiu.
Bani
12
4
insa:
Bani
piele de bou dela grija de
.
.
.
ani.
24 ouli.
8 pui si 16 oil& lui Gheorghie Smere pentru una vaca. 30 tij lui Gheorghe Smere pentru 46 coti sucman cAte 15 par(ale) cotul.
4
60
20 oca lAnA pentru un tol ce 1-au luat tiganii fugiti. lui Nechita tiganul pentru un bou.
36 36 18
11 gill ni
1
3 3 6
11 gaini tij. VasilcAi Ursulesa[i] pentru 82 coti !Ana 2 24 un izvozal. 7 72 alt izvod. 3 69 alt izvod.
www.digibuc.ro
CUM SE al:ITALY MOSHLE MI MOLDOVA.
1 115
D
241
D
Lui Pinteleiu Muntianu. 5 Gafitii lui Timofti pentru tesutul unei pinze. 4 102 cheltueala viii dela Copou pe toamna anului 99. 14 lui Ionit(a) Chelar din hacul lui. 4 45 pentru un mascur. 30 10 oua. 4 60 1 piele pentru opincile ciobanilor. 18 12.000 haragi pentru vie ot Copou. 60
Pe 600 beti cercuri la anul 99.
6
376 102 Lei
48
Bani
54
pentru lemnul cerdacului ot Letcani, Lei
Bani
12 5
90 84
6 3
3
60 60
8 6 3
48
insa:
6 talpi stejar cite 2 lei qi 15 bani. 6 costoroave teiu cite 114 bani. 2 talpi stejar cite 3 lei. 2 talpi la scari. 20 scinduri stejar pentru scari cite 21 bani. 12 amnari stejar cite 80 bani. 20 capriori cite 36 bani. 4 talpi stejar cite 90 bani.
54
Ioanii Covitoai pentru 56 coti ontari. Anitii lui loan a Marfii pentru 60 coti astar. Catrinii Bodaiasi[i] pentru 51 coti pinza. 1 Iftimiei lui Ioniti Vezeteu pentru 54 coti panel 1 5 Sofroniei lui Ion Rotaru pentru 73 coti pima. 3 Paraschivii lui Ion Butnariu pentru 70 coti pinza. 3 cheltuiala ce au facut &Adam Paraschiva cu copila la Letcani. 3 tij cheltuiala dadacai cu copila la Letcani. 2 105 tij cheltuiala acolo. 1 51 956 culbeci. 1 45 1100 culbeci tij. 1
48
1
69 33 42 57 30 87 6
1 1
84 45 60 60
2
1.740 culbeci. 918 culbeci. 284 eulbeci. 335 culbeci.
cheltuiala mea la Letcani.
Ana tele A. R.Tom.XXXI Memoriile &cf. Istorice.
www.digibuc.ro
16
itAIDII ROShtTi
24 Lei
Bani
tij.
1
3
2 10
1
90 36 15 30 30 60 48 69
4 18 497
»
pentru laptele unei vaci. pentru fAcutul oloi Nitii. lui Apostul Hangaru. dijma pentru 18 tAlpi de moara.. 1 piatrA de moat% la moara dela Letcani. 5 oca de yin lui Grigore BArgãoanu cAnd s'a insurat. brudina la Siret mergAnd vi viind dela moaa. pe 3... oca fier la fiarele plugurilor in vara anului 99. säu vi soponu pentru moara ot Letcani, inteacevti doi ani. ce au dat pe 3 mascuri l[ea]t 1800 ce au trimis aici bez 9 mascuri ce au trimis din mascurii boierevti.
39
hacurile ce au plAtit insA : Lei 36 lui Botoiu judele pe 3 ani 99, 1800, 1801. » 36 lui Tiron judele tij. » 30 hacul preotului Bisericii pe 2 ani 99, 1800 cAte 15 1. pe an. 30 hacul dascalului Bisericii tij. » 25 hacul chelarilor pe 2 ani insA : Lei 10 chelarului Tiganu pe anu 99. » 15 chelarului Moldoveanu pe anul 1800. Lei 25 » 6 hacul porcarului pe anul 99.
163
(c
Lei 163
dijma Cercurilor pe anul 1800.
8 37
pe 4 buti vi 1 boloboc ce s'au luat dela LogofAtul Nicola Cerkez la vie in Copou ing : Lei 32 4 buti pentru 8 lei butia. 5 polobocul. Lei 37 »
2.565 114 ce au dat rAnduri din arenda acestor doi ani dupa osAbita sämupara, a orAndei.
hacul sal pe acevti doi ani. pretul unui cal.
200 30
ce nu s'au pus mai sus la cheltuiala mea cAnd am fost la Leteani. 72 fac dati i scAzuti vi mai rAmAne rArnAvitA 260 lei 67 bani adicA douA sute vase zeci vi vase zeci vi vapte bani.
39
3.501
www.digibuc.ro
CDM SE ClfiTAU MOS1ILE IN MOLDOVA.
24g
Care mai scrizandu-se cu : Lei
Ban(
ce au platit ciferturi si agiutorintä pentru Letcani.
6
21 39
158
7
ce rämän asupra jidovului orandar dupä osebita saint'', ce i s'au facut si s'au istovit.
96
ce au plritit pentru culesul viei in Copou in toamna anului
1800.
Sama de pane, grau ce au avut vatavul Gavril Galer primit la Letcani de pe alte mo§ii 3n doi ani : 1799 §i 1800. 1801 Genar 10.
Ce sa incarcd. MiertA
131
Dimerlii.
7
grAu insrt : Mierta Dimerlii 58
ce au ramas din socoteala incheieth, la
98
Fevr[uariel. 60
au primit dela Drrigusani ins5. :
3
MiertA Dimerlii
95
71/2
1 18
2
gall de val.& grilu de toamra.
33 27 60 11
3 3 9
grail de toamnri, ce au primit dela Iludesti-mici.
1
5
ce au luat vamä din moarà in Letcani.
131
7
Ce sd wade. fAinii, ce au trimis aicea cu pecTuri dela 99 Martie 4 pitna, la 1801 Ghenar 4. ce au dat la bisericA in Letcani, in doi ani p. prescuri. grAu ce au dat cu pecTuri ins& : MiertA Dimerlii
au trimis la Esi de s'au vAndut. au dat -tiganilor din Letcani.
15
2 1
au dat Zamfirii VätAvoai.
3 2
au dat lui Bodaiu Judile. au dat dadacAi Paraschivi find la Letcani. tij dadacal Paraschivi.
2
tij.
1
vatavului Lupul. lui Toader Bivolar
2
1
18
2
www.digibuc.ro
IlAbti ROStrrt
244 1
3
116
2'
2
au dat doctorului Lorent. ce arata" cA i s'a furat din hambar. fac scAzute §i mai rrtmtine rAmäsitrt 15 Mierta 412 Dim.
Sama pentru málai, orz, ovás # secara ce au avut Gavril Galer vatav In Letcani primita de pe alte mosii. 1801 Chenar 10.
Ce sel incarcei. Miera Dimerlii 17
2
malai insá : Mierta Dimerlii
15 2 17
dela Drrtgrusrtni.
2
dela Hudestii-mici. 2
2
8
secara ramasil din socoteala prima incheiath, la 98 Fevr[uar].
42
4
ce au primit dela Plopeni insa, :
62
36
3
6
1
42
4
ovas. orz.
4
Ce sec' scade. 20
1
malai, ins& : 18
1
2
20 3
34
2 7
64
1
secara ce au trimis aici cu peduri. ovrts ce au trimis insä : 30 7 au trimis aici cu peduri. 4 34
6
ce au trimis urluialà aici. cea au semAnat la Letcani in vara anului 99 si nu s'au &cut.
doctorului Lorent. 7
1 orz ce au trimis aici ránduri cu peduri. 1 fac si trec mai mult de 17 dimerlii cu earl. O. scad in rhmAsita graului.
www.digibuc.ro
245
CUM SE CAUTAU MO$HLE IN MOLDOVA.
Sama lui Gavril Galer Vatav dela Letcani pentru papupii de acolo. 1801 Ghenar 10.
Ce set insarcei. Marta Dimerlii
43 29 16
5 7
3
22 24 138
4
din pol coOr ptipwi din vara anului 98 ce nu s'au inciircat in sama incheiatA la 98 Febr[uar] neflind bAtuti. vama din moara ot Letcani pe anul 99. tij vama morii pe anul 1800 pän6, la Oct[omvrio] 26. ce au primit dela Luca Vatav ot Mtichre0i. pAptwi din semärAtura anului 99. arna.§ita sumii incheiato. la 98 Fevr[uar].
6
Ce sci scade. 55
1/2
__
3
3 1
__ __ 1
9 3 5
8
1
4 22
4
2
ce au trimis aid fain& din 99 Apr[il] 20 pän6. la 1801 Ghe-
nar 4 cu pecluri. ce au dat lui Toader Bivolar. Saftii Pitarita. tij lui Toader Bivolar. Fecioarelor dela Plopeni §i dela Macare§ti. Fecioarelor dela MiclAu§ani.
Iari lui Toader Bivolar. mascurilor in iarna anului 99 in 4 luni. ce au semtinat in primAvara anului 99. cu cari au hránit 12 mascuri pentru CrAciun. tainul tig5,nci1or ce au §ezut la Letcani in vremea ciumii in vara anului 99 ins& : Dimer1H
4 4 4 8
Paraschiivii BucitUrita. Floarii Pitarita. Irinii Vezateita. Ioanii BuatArita..
20 2
Tiganilor la culesul vii ot Copou in toamna anului 1800. tiji tiganilor i butarilor in toamna anului 1800.
2
5
99
1/2
ce au dat Dum[isale] Polc[ovnicului] Manolachi Bal§. fac scamte ci mai ram&ne rAm4it5. cu 38 miertä 91/2 di-
2
merlii.
www.digibuc.ro
246
RADII ROSETTI
Sama vitelor albe ce au fost In sama lui Gavril Ga ler vatav la Letcani. 1801 Ghenar 10. Capete
36
Ce au Minas bune la sama incheietä la 98 Febduarie] ins5.: Capete
7 vaci 1 manzata,.
1 gonitor. 2 gonitoare. 1 buhaiu. 20 boi. 4 vitei. 36
86
ce a wade. 16
Ce le-au vândut cu a arora pret se incara, la sama de bani sama de bani pe anii 99, 1800 insg.: 7 vaci. 1 mänzata,.
1 gonitor. 2 gonitoare. 1 buhaiu. 4 vitei. 16
20
Ce i-au trimes dup& poronc6. insä: 8 la Plopeni. 12 la 115.care§ti.
36
20
Sama stupilor ce au fost Inpur tare de grija a lui Gavril Galer dela Letcani 'And la 26 Octomvrie 1800. Ce sci incarca. StupI
69 matee rhma§ita sAmii din 98.
112 roi ce s'au sporit in vara anului 99. 165 roi ce s'au sporit in vara anului 1800. 346
www.digibuc.ro
Pe
CUM SE CAUTAU MOSDLE IN MOLDOVA.
247
Ce sci scade.
20 ce au perit in temnic dup& ce i-au scos primavara anului 99.
57 ce au bätut in toamna 99 §i vrinzilnd miere se incarcA cu 37 lei la sama banilor. 14 ce au perit in temnic 1800 Martie. 4 au trimis aicea pentru dulceti. 67 ce au biltut in toamna anului 1800 §i mierea au trimes'o aicea. 162
fac scAzuti §i ráman 184 stupi care i-au dat pe sama lui Buzarna, vatav in Letcani la 26 Oct[oa]v]rie] 18.
Sama lui Gavril Galer Vatav dela Letcani de mascuri ce au avut In purtarea lui de grijd. 1801 Ghenar 10.
Ce at incarcd. 32
mascuri ce au amas buni la sama anului 98 ins& : 5 mascuroai bAtrane. 2 vieri.
25 godaci §i godace de ale un an. 32 15
Ce s'au sporit in vara anului 99 insA: 5 godaci 1 1 godacA 1 de 1/2
ani.
9 purcei de 3 luni. 15
47
Ce sa scade: 9 Ce i.au hrAnit §i i-au trimis la Iasi in iarna anului 99 de CrAciun insl: 7 mAscuri. 2 mascuroai. 9 1
vier ce au perit de iarnA la 98.
4
mAscuroai tij de iarnA atuncea.
3 17
godace au perit de brAnca in vara 99. fac scazuti §i au rArnas: 30 pe care la 99 Noemvrie 20 i-au trirnes la MAcAre§ti 11 mascuroai bAtrAne.
www.digibuc.ro
insA:
RADII ROSETTI
248
1 vier. 1 godac 5. de un an.
8 godaci de pol anu
insrt:
6 godace. 2 godaci. 8
9 purcei de 3 luni. 30
Sama bivolilor ce au fost in sama lui Gavril Galer vatav. Ce set
incarcd.
bivoli ramasi buni la sama anului 98
6
Ins5.:
3 bivolite. 1 mänzath. 1 mänzat. 1 malacä. 6
Ce s'au sporit in vara anului 98
2
insA:
1 malac bou. 1 malacä vaca. 2
8
Ce sci scade. 1
7
malacá ce au perit. ce s'au trimis la MAcpesti
instt: 3 bivolii.e mari. 1 bivo1i15. gonitoare.
1 buhaiu gonitor. Ina: 2 mithzati 1 bout. 1 va,cuta,. 2 7
8
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOIILE IN MOLDOVA.
249
Sama vatavului Iordache SAnescu pentru banii ce sA IncarcA asupra sa din venit[ul] mosiilor Turiatca si Plopenii pe anul ce s'au Inceput din 99 Aprilie 23 si s'au Implinit la 1800 Aprilie 23. Ce set incarca% Lei
2.253 2.100
Bani
21 Ce au ramas ramasita din sama anului 98. insa: Banii oranzii Plopenilor pe anul 99 Lei
1.800 pe 1.200 vedre vin cate 60 parale vadra. 300 oranda rachiului. 2.100
72 pentru 2.012 stänjäni fan pranesc ot Plopeni ate 2 par[ale]. 7 90 pe 150 stupi cate 2 par[ale]. 25 36 pe 506 oi manzäri ot Plopeni elle 2 parale de oaie. 541 114 din venitul mosiei Turiatca, insa: 450 pentru dijmurile si oranda pe anul ce s'au sfarsit. 62.114 pe 1.269 stanjäni fan ce au cosit sätenii ate 2 par[ale] 100
pe stanjan. 29 banii pe 116 caliupuri cate 10 parale de caliup. 541.114
ce au luat dela Sandul Cojanu i dela Gheorghie Lazar pentru 4 epi ce le-au prapadit ei. pentru 77 vedre yin ot Nicoresti ce s'au vandut prin mama lui Stefanu fecior ot Plopeni in toamna anului 99.
200
54 50
pentru un radvanu ce s'au scazut cu acesti bani in sama
124
anului 99 si au ramas radvanul asupra sa. pentru 20 vedre miere dela prisäcile ot Plopeni ce s'au vändut in toamna anului 99 cu Polcovnicul Ionica ot Botosani
ate 6 lei vadra. 6.456
93
Ce set scade. Lei
124 97
Bani
au dat bani in naht cu sanetul meu. 45 ce au dat cu izvod de cheltuelile iscalite de mine.
74 102 ce au dat o socoteala pentru breslasii ot Plopeni iscalita de mine. 25 35
93 izvod de cheltuiala cuhnii ot Plopeni iscalitä de mine. un izvod de cheltuelile märunte iscMite de mine.
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
250 Bani'
Lei
115 41
75 izvod de cheltuiala cuhnii isc61it de mine. 81 titrguele dela Botolani cu polcovnicul Ionitgt dup5, izvod iscalit de mine.
ce au dat Mariei leafa Mariei pe anul ce s'au sar§it la 99 cu
50
sitnet[ul] mieu.
15
ce au dat Paraschivii dadacii cu sAnetul mieu. 78 ce au dat MAriutii dadacii cu Anetul mieu. ce au dat arstanii ot Plopeni pentru purtare de grip, a copilii Ruxanditii cu sanetul mieu. 18 ce au dat cu sänetul mieu in cumpatittura unor paseri la 99
100 150
ce au dat bani in naht cu sänetul mieu. ce s'au sazut pe Marcul Jidov cu sanetul mieu din rama§ita
35 16 40
Oct[omlvrie 22.
orAnzii anului 97.
ce au dat bani in naht cu sAnetul mieu. 90 au dat pe 5 mierta var cu stinetul mieu. 81 au dat pe 20 curcani, 40 rate cu Anetul mieu. au dat bani in naht cu sAnetul mieu. 7 117 ce au cheltuit cu aducerea madarnii lui baron de Bri cu sA-
50 8 23 300
[nejt[ul] mieu. 213
30 ce au cumpärat 85 mierttt 3 dimerlii ovAs cat() 2 lei 60 bani mierta Lei
150
ins6.:
Bani
90 pentru 60 mierte 3 dimerlii ce sau trimis pentru grajdul de aice cu sAneturile mele de pe sama
62 60 213.30 41
64
miertelor.
25 mierte ce s'au sAmitnat la Plopeni 1 la Turiatca in primavara anului 1800.
30 pentru 15 mierte oväs ce au trimis pentru grajdul de aice 96
cate 2 lei 90 rnierta cu sAnetul mieu. ce au dat pentru bresla§ii casei ot Plopeni, insA: 4.06 cIfertul lui Octomvre cu rásurile. 4.06 cIfertul lui Noemvre cu rAsurile. 52.78 ce au dat la slujba agiutorintii de iarn'a, pe 3 luni Dechemv[ri], Ghenar §i Fevr[uar] insa:
39. banii Vistieriei. 13.78 r6sura pe ace§ti bani. 52.78
4.06 cIfertul lui April cu rAsurile. 64.96
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOBIILE IN MOLDOVA.
3
45
251
pe 3 oca plumb pentru 96 vase ce au %cut de au trimis aici insti.: Vase
9 ulcioare mari 6 chiupuri 23 strachini 12 chesele 10 gavanoash mari 36 gavanoasii mici 36 1
12
pe 22 mit sare pentru murttturile ce s'au trimis aici in vara
4
60
pe 85 oc5, sare ce s'au pus la curechiul ce s'au murat in
anului 99; bob, fasole, sparangA, castraveti.
toamna anului 99. pentru 2 giamuri ce s'au pus la o odaie dela casele ot Plopeni cari s'au fost stricat in vreme cand au fost calabaläcul acolo. 1 30 pe §oriciasa, ce au luat la temnicul stupilor in iarna anului 99. au dat cheltuiala la 3 feciori cari s'au trimis la culesul viilor 15 in jos in toamna anului 99. 100 ce au platit pe 20 co§uri piaträ elite 5 lei co§ul pentru facere[a] pivnitii ot Plopeni. 180 chirie, partea mea, pe 1.200 vedre yin, cate 6 par[ale] de vadrä din 12 par[ale] tocmala pe vadrä, in toamna anului 99, bez 6 parfale] ce au dat orandariul. 360 chirie pe 22.865 ocA sare ce s'au adus dela magazie ot Ureche§ti in vara anului 1800, cate 63 par[ale] pe suta de ca. 1.604 90 ce au plAtit pe 917 fálci coasä, cat() 70 parale falce[a]. 2
10
au dat preotilor ot Plopeni cu poronca mea cand am fost acolo de au slujit un grindar.
ce au dat preotilor la Turiatca cu poronca mea crtnd am fost acolo in vara anului 99, poroncindu-li-se O. slujasd. ob§tie[i]. 16 la 2 dulgheri cari au lucrat la facere[a] opustului ot Dagu§Ani in anul 99. 210 60 cheltuiala bisericii §i hacurile ce se dau la Plopeni, ins& : 10
Lei
65
Bani
20 oc5, lum&näri de cearä ate 3 lei 30 bani oca,
bez rhtezliturile dela stupi[i] boiere§ti. 7 60 300 dramuri tärntie. 9 6 oca unt-de-lemn.
www.digibuc.ro
252
EADU ROBETTI
hacul preatilor. hacul la 2 dascali. hacul chelarului. hacul la 2 argati. hacul la 2 gradinari.
40 25 20 24 12 8
hacul la 2 plugari pe jumatate de an din 99 Oct[om]v[rie]
26, din vreme ce s'au trimis plugul boieresc la Plopeni 'Ana, la Apr[il] 23 1800,
210 60 300 4.439
33
osteneala sa. fac dati i sckuti si mai rämäne ramAsit5, Let
Bani
2.017 60 adich doug mii saptesprezece lei sasezeci bani.
Sama Mellor de coasa din vara anului 99. Ce se incarcei. Mei Prijini 514 40 ce au fost ramAsitä din anul 98. 400 ce au plata cu bani. 116 149 120 1.301
ce s'au incarcat dela stol[ni]c[ul] Petrachi Cazimir. 40 fälcile de cap dela Plopeni. 40 falcile de cap dela Turiatca. 67
27
Ce s'au cosit. Falci Präjini
461 53 55 100 60 304 141
58
s'au cosit la Bohotinu. la Hoisesti. la Letcani. la Turiatca. la Plopeni. la Dragus6.ni. la Hudesti-mici.
1.174 58 fac cosite si mai rAmrtne rmäiIt 126.49.
www.digibuc.ro
CtiM SE a/1MB MWILE /N MOLDOVA.
253
Sama pentru banii se se Incara asupra vatavului Iordachi Sinescul
din venitul mosiilor Plopenii i Turiatca pe anul ce s'au Inceput din 1800 Apr[il] 23 si s'au plinit la 1801 Apr[il] 23. Ce sci "incarca. Lei
2.017 2.220
Bani
60 ce au limas rAtmi§ita din sama anului 99.
banii orAnzii Plopenilor pe anul 1800, ins5, : Lei
Bani
1.920 300 2.220 520
30
pentru 1.200 vedre vin ate 64 par[ale] vadra. banii orAnzii rachiului.
pentru sare ce au primit dela magazia ot Uriche0i, insA: 182 12 sare ce au luat bresla§ii ate 2 lei 30 bani suta pe 8.092 oa. 338 18 pentru 8.865 oa sare ce s'au adus cu chirie. Ce s'au inarcat suta de oca. 3 lei 99 bani bez 14.000 ocA ce s'au dat vatavului dela DrAgu§Ani §i vatavului dela Hude§ti din poroncA.
520 30 pentru dijmurile cli orAnda ot Turiatca pe anul ce se sfAr§e§te la 1801. 27 60 banii calepilor ot Turiatca, pe 110 calepe, ate 10 parale caliupul. 65 108 dijma fAnului Wanesc ot Turiatca, pe 1.312 stAnjAni ate 2
450
107 20 12
12
84 48
40
par[ale] stAnyinu. dijma fAnului tArAnesc ot Plopeni, pe 2.142 stanjani ate 2 par[ale].
pentru 410 mAnzAri lArAne§ti ot Plopeni, ate 2 parale de una. pe 248 stupi tArAne§ti ot Plopeni, ate 2 parale. ce s'au dat cosa§ilor Turetcii ce au cosit la Bohotinu in vara anului 1800 ins& Lei
20 dela Plopeni. 20 Gavril Galen 40 5.481
42
Ce sec scade. 1.575
ce au plata 900 &lei ate 70 parale falcefa] pentru vara anului 1801.
25
ce au plätit 200 riltiubeie ate 5 par[ale].
www.digibuc.ro
RADII itOSETTI
254 Lei
36
Bani
36
ce au dat chirie pe un vas de yin dela Spariet[i] care s'au pus in pivnita dela Plopeni in toamna anului 1800, ate 12
par[ale] pe vadra pe 121 vedre. 76 96 chirie pe 512 vedre yin dela Odobesti care s'au dat in oranda Plopenilor in toamna anului 1800, cate 6 par[ale] de vadra, partea mea. 46 15 ce au dat chirie pe 615 vedre yin dela Copou ale 3 parrale] pe vadra, partea mea din 6 par[ale] tocmeala.
ce au dat la trei feciori ce s'au trimis in gios la culesul viilor in toamna anului 1800.
15 1
30
4
8
60
soriciasä la temnicul stupilor peste iarna anului 1800. ce au dat pe 100 oca sare de s'au pus la murAturile se s'au facut: bob, fasole, sparangä, pepeni i la curechiul ce s'au murat in toamna anului 1800.
1 bute ce au cumpärat pentru vinul orandei ot Plopeni in toamna 1800.
2
238
140
72
3 putini se au pus poama ce au trimis aice in toamna 1800. ce au dat cosasilor Turetceni cari au cosit la Bohotin in vara anului 1800, pe 119 falci ce leau trecut cosite mai mult peste 501 ce era sa, coseasca, pe cari li s'au plata cate 2 lei pe falce. ce au dat pentru breslasii casii ot Plopeni, ins& Lei
Rani
4 4 43
6 6
24
cIfertul lui Mai
cifertul lui Iunie agiutorinta de vara, Lei
32 11
43 4 6 4 15 4 15 4 15 60 60
lug :
Rani
24 24
banii vistieriei räsurile
afertul lui Avgust. Ofertul lui SApt[em]v[rie]. cIfert[ul] lui OctiomivErie].
cifertlul] lui Noemv[rie].
banii agiutorintii de iarna pe 3 luni Dechem[vrie], Ghen[a]r, Fevr[uar], insä : banii Vist[eriei]. 16 60 räsurile.
44 60
60
www.digibuc.ro
Oti 111 SE CIIITAti MOSIItE IN 1i1OLDO1iA.
4 140 35
ce au dat banii cheltuelilor ascherliilor. cIfertul lui Apr[in cu rasurile 801 anul.
30 15
8
ce au dat pentru pAserile ce s'au cumparat, 5 75 pe 30 rati. 29 66 pe 30 curcani.
21
35
255
insA:
21
215 30 cheltuiala bisericii si hacurile ce se dau la Plopeni Bani
61
90
pe 19 oc5, lumänäri de ceark câte 3 lei 10 parlalel
7
60
oca, bez rätezAturile stupilor boieresti. 300 dramuri tAmae.
6 oca unt de lemn.
9
hacul preotilor.
40 25 20 24
hacul la 2 dascali. hacul chelariului. hacul la 2 argati. hacul la 2 gradinari. hacul la 2 plugari.
12 16
4
215 30 60 pe 4 ocä plumb de s'au zmaltuit vasele ce s'au trimis aice, insA: Vase
30 6 6 16 8 12
Oa le de flori Chiupuri Ulcioare Gavanoase mici Gavanoase mari StrAchini
78
300 2.723
Ostenea1a sa. 60
Fac dati si scazuti si mai rämAne ramäsita Lei
Bani
2.757 102
Socoteala Mellor de coasá din vara anului 1800. Ce sci Neared. Mei Pr: Mini
126 148
ins5,:
Lei
49
Ce au fost rämasit[a] din anul 99. Falcile de cap dela Plopeni.
www.digibuc.ro
256
RA DIJ ROSETTI
FAlcile de cap dela Turiatca. Ce s'au plAtit cu bani.
114 917 1.309
49
Ce sä scade cosite. FAlci PrAjani
322 326 501 60 100 1.309
11
la DrAgusAni.
la Hudestii-mici. la Bohotin. la Plopeni. la Turiatca. 47 fac cosite si mai ramane rAmAsit[A] 2 prajini. 36
Sama lui Dumitru Anion vatav, pentru banii venitului mosfei Posorcanii pe anul ce s'au Inceput la 1800 Apr[il] 29 si s'au Inplinit la 1801 Apr[il] 23, flindu-i pe acest an data In cum-
paratura bez venitul anului 99 cu care el nu sa incarca caci pe acel an au fost vanduta lui Ion Chiriac. Ce th incarcd.
Lei
Ban i
92 100
114
609
rilm4ita sAmii ce i s'au Incheiat la 1798 Apr[il] 23. rama§ita din 600 lei pretul venitului mosiei pe anu ce s'au inplinit la 1801 Apr[in 23. 60 pentru 184 mierti 4 dimirlii papusoi vechi ce au vandut Mg.: Lei
Bani
pe 86 mierVi, 4 dimerlii din bambar
215
lqiertä
40 46 86
484 60
892
Dimerlii
Me 3 lei mierta. 4 4
cAte 2 lei mierta.
pe 98 mierta pApupi din cosar 1 din Hag, InsA: 94 5 cAte 5 lei mierta. 3 5 in 12 lei find stricati. 98
699
insA:
-
60
54
www.digibuc.ro
61:1M SE EX1114A1i MOVILE 1/4 MOLDOVA.
25/
Ce eel scaci Lei
Bani
151
54
ce au cheltuit la trebile boieresti in anul 1800, Ina: Lei
Beni
lucrul a 4 pogoane vie dela Sparieri.
40
cercuitul S. 3 cazi.
3
pretul a 3 poloboacq ce le-au cumparat de le-au
14
trimes cu yin la E. pe 2 saci de vie. cheltuiala mánarii culegâtorilor.
3 7
2
11 70 1
151
160 108
Acoperitul vopronului de vie. plata culesului pe 363 vedre \Tin. chirie pe 175 vedre Ain ce au trimes la Eq, ctite 16 parale pe vadrä. 24 pe Odule la vAdrari vi la sträji. 30
54
ce au cheltuit iarAq la trebile boierevti in anul 1801, insä: 40 lucru a 4 pogoane vie dela SpArieti. pe un poloboc in care au pus vinul ce au trimes 3
la E. 3 2
66 culegatorilor. 96 4 putini pentru poarna.
2 1
5 19
60 45 60
chirie ce au platit pe 60 vedre yin ce au trimes la Ev cate 13 par[ale] pe vadrä.
pe 600 pari cu atinl de au facut gard la vie
30
227
cheltuiala Vidulilor la vrtdrari 1 la straji. fain& de pApuvoi pentru mancarea culegatorilor. pe 9 vedre yin ce au cumpitrat de au umplut o bute.
53
21
1.60
108
dela Sparieti. ce au platit pentru vierii dela Nicorevti la 4 sferturi i bani[i] untului (?) a fänului grajdiului.
Ce au dat pe [Atli de movie Povorcani ce se chiaml vi Po140 30
peni vi cheltuiala scrisorilor, ins5.: pe partea de movie a lui Marin vi Toader Dardara. pe partea de movie a Mariei fica Oratii dela PavAl
50
pe un vad de chiu6 in Calutul-mic, iarav dela DAr-
a lui Poa.. darecti. *wide A. R.Tom. XXXI.Mernoriile Secf. Istorice.
www.digibuc.ro
17
Ant3 ROSETTi
258
30
IS
cheltuiala facerei zapiselor pe aceste parti.
2 5 227 181
,
chettuiala scoaterii publicatiei dela Starostiq Putnii.
ce au cheltuit cu moara ce au filcut pe mosia Posorcani in apa aiutului-m are, insi: 45 plata lucrului mesterilor. 17 61 pe fier 10 tiganului pentru lucrul fierului (sic) morii. 1
60
20 12
scosul lemnului morii. 60 60
3 1
othl
cheltuiala omului ce au fost trimes la Oen& de au cumparat fier. 4 cazm ale pentru sapatul gir1ii morii.
1
60
trtiatul si adusul a 200 liltunoi pentru acoperitul morii.
iarAs fier pentru dresul parparestii (2). biltutul stratului morii.
1 vadra de yin oamenilor and au batut strata thietul pietrii imprejur. pentru sapatul locului casii morii si a gArlii. cheltuiala manarii mesterilor si a morarilor, mush:
5
50 10
Lei
Parale
1
20
3 1
20
4
10 ba de peste. 4 oa rachiu 10 oa brilnzil de oi 1 miertA faing.7de popusoi.
10
90
dresul ciocanasilor and s'au Miat piatra morii imprejur.
181
200 920
72
30
au dat bani la Sluger in lipsa mea la Bucuresti. fac dati, sazuti si-i trec dati mai mult: 28 lei 48_bani cu cari sä scade la sama anului dela 1801 Apr[il] 23:pan5. la- 1802 Apr[il] 23.
www.digibuc.ro
átflit SE CIIITA17 MOOILE 114 MOLDOVA. Ma" ". ^.
250
Sama lui Dumitru Aritonu pentru banii venitului mosiei Posorcani i Boiste pe anul ce sa incepe la 1801 Apr[il] 23 si sa Implineste la 1802 Apr[il] 23 flindu4 data mosia pe acest an In cumparatura. Ce sd incarcei. Lei
Bani
Pretul venitului mo§iei pe acest an bez venit[ul] morii Mena acum care este data pe sama lui Nastase Smacila, fecioru.
600
Ce se scade.
Ce au dat bani prin milna Sulgerului Gheorghe, Mai 13. lucrul a 4 pogoane vie ot SOHO. banii ascherliilor ce au dat pentru vierii ot Nicore0. banii ce i s'au fost luat la banii ascherliilor §i s'au scos dela
200 40 24 15
Vistierie. 28
307
48 48
ce-i tree dati mai mult la sama anului trecut 1800. fac daVi, scazuti §i ramane sa mai dei Lei
Bani
292
72
rama§itä.
Sama vatav[ului] Sandul Cojan de venitul mosiei Drgausani pe doi ani dela 1799 Apr[il] 23 si pana la 1801 Apr[il] 23. Ce sci incarcd. Lei
Bani
ram4ita samii ce i s'au incheiet 'Ana la 1799 Apr[il] 23. 2.810 36 somma (sic) venitului acestei mo§iei Dragu§äni ce sa incarca pe anul dintaiu, insa: 1.200 pentru venitul ce s'au luat la Craciun de acolo §i pentru orAnda 1.691
45
horalcii, Lei
900 300 1.200 150
273
triSti:
Bani
pentru 600 vedre yin de Copou cate 60 par[ale] vadra.
pentru oranda horalcii.
pentru oranda horalcii pe pol an dela 1800 Apr[il] 23 'Ana la 1800 Oct[ombre] 25 ce n'au fost vii. pe 7.000 oca, sare ate 3 lei 36 par[ale] suta de oca.
www.digibuc.ro
ttADfI ROSETTI
260 Mini
Let
90 dijma de 1015 stanj[äni] fan c&t[e] 2 par[ale]
50
pe st&nj[en].
42 pe 727 mlinzari ate 2 parlale] pentru varat. 42 pe 814 arlani ate 1 para de carlan. 72 pe 173 stupi dijma ate 2 par[ale] de ship.
36 20 8
pe 10 chile gräu ce s'au luat la Galati in sursat pentru 2 imasuri ce au vändut.
130 150 33
12
ins& : pentru iarba ce au vandut 25 pe 20 fálci iarbA ate 50 par[ale]
falce[a] 8
33
150 258
8
258 1.555
12
pentru uiumul morii. 12 pe paine veche ce au vändut din pMne veche 250
1.810
12 pe 9 Mei iarb& ate 36 par]ale] falce[a]
insa: pe 1.000 dim[e]r[lii] rnalai ate 10 par[ale] dimerlia. 12 pe 27 dimerlii sacar& ate 12 par[ale]. 12
36
27 somma venitului acestei mosii DrAgusanii ce se incarca pe al 2-lea an: insä: 1.173 27 pentru vinul ce au luat la cr&sma de acolo oranda hor&lcii 973
ins&:
72 pe 608 vedre yin ate 64 par[ale] vadra
insa:
Vedre
438 dela Nicoresti. 170 dela Copou. 608 300 63
12 pentru orända hor&lcii.
insa: 117 pentru oile ce s'au varat pe mosie: 42 90 pentru 855 oi m&nz&ri ate 2 pa-
r[ale] de oaie. 21
27 pe 849 oi sterpe ate 1 para.
63 117 9
90 pe 195 stupi ate 2 par[ale] de stup dijma.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA. Lei
261
Bani
57
108 pe 1.157 stanjtajni fan dijma cate 2 pariale] pe stanj[en].
150 1.555
6.056
pentru moara. 27
108
Ce sd scade. 1.253
15 somma condeilor scitderilor pe anul dintai Lei
48
insa:
Rani
84 cheltuiala facerei opustului dela iazul ot Drainsa:
gu§äni Lei
Beni
3
45 pe 54 pentru mancarea talharilor
2
in c4legi. legumi pentru mancare talharilor in Pa§ti.
6
.._ 5
48 8 oca sare. 52 2 odgoane. 81 16 oca fier dile 18 par[ale] oca. 36 4 piroane. 60 otalitul a 4 topoare. unui om din sat ce au lucrat cu talharii la opust neputand dobandi numai talharii.
plata morarului pentru facutul o-
30
pustului. Lei
Bani
48
84
4
Iui Irimia fecior ce au §azut cu trieratorii la arie.
10 4
51 2 odgoane. un sarindar la bisarica dupa, poronca. pe 2 polobace ce s'au cumparat pentru pe§tele
32
pentru 16 falci fan ce au platit de cosit ate
dela Mandac.
29
2 lei falcea. hacul preotilor §i cheltuiala bi§aricii hacul la 2 preoti. 20 2 vedri yin la bisarica. 6 1 oca ceara. 3 29
www.digibuc.ro
insa:
262
RADU ROSETTI
150
cheltuiala drumului cAnd a fost la MAndac cu douA care cAte in zece boi. ce au dat morarului din 250 lei ce este tocmit
45
sa. faa opust la iazul aici pe giumatate din 90 lei chiria vinului cate 6
10
par[ale] vadra. pe 60 vedre yin sA Bondi pentru drojdii la 10 una.
90 20
chiria a 200 dim[e]r[lii] gran ce au trimes la E§, cAte 4 par[ale] pe dim[e]r[lie]. pentru un co§Ar ce au fAcut. bani ce au dat rAnduri.
10
800
Lei
300 300 200 800 1.253
1.796
12
=
InsA:
Bani
Dech[emvrie] 1. Maiu 31.
lunge] 7.
15
insA: sorna scAderilor pe al doilea an. 36 pe 8 vedri brAnzA §i pe sari la ligani cAnd au 8 trierat ins6.: Lei
16 100
75
3
89
-- opt vedri brAnzA.
8
36 36
6 ocA sare.
cercuitul la 4 buO.
morariului spre implinirea a 250 lei ce este tocmit sA %cä opust la iaz aici. ce au dat Log[o]f[A]t[u]lui Ne[c]ulai Cerchez dup 5. poronca in saris.
90
36
Bani
8
30 21
pe unt ce au trimes la 1.-'4 cu sinet.
cheltuiala Dumlisalej Boierului and au fost la DrAgu§Ani dupä izvod ce are. 36 pe giumAtate din 178 lei 42 bani chiria a 608 vedri yin insA : 76 66 pe 438 vedri dela Nicore§ti cMe 7 [parale] la vadrA pe giumAtate din 14 par[ale] ce au dat pe vadrA. 12
90 pe 170 vedre dela Copou ate 3 par[ale] pe giumMate din 6 pa-
89
36
r[ale] ce au plAtit chiria pe vadrA.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MO§IILE IN MOLDOVA.
96 26
263
96 pentru 601/2 vedre ce se scade pentru drojdie la 10 una. 48 4 vedre ce au dat la biskic a. i preotilor hacul ingt: Lei
Bani
hacul a 2 pre*
20 6
26 Lei
*Rani
48 4 vedre via ce au dat la bisttricA. 48
Bani
Lei
bani ce au dat anduri
1,329
insä:
300
Mart[ie] 29, sinetul au arätat acum la sam5. a 1-au pierdut si nu 1-au dat.
700 230 99
Maiu 15. Avg[u]st 5.
Dechem[vrie] cu sinet isddit, de Saxdar[ul] Grigore.
1.329 1.796 1,2
3.049
27
fac dati si sckuti si rArnane O. mai dei Vat[a]v[ul] San[du]l 3.007 lei 81 bani din cari mai sckAndu-sa.. 200 oi tinere la sat pe acesti 2 ani, ca.te 100 tel pe an. 2.807
81 adia doaa, mii opt sute sapte lei optzáci
si
8
unul bani, din cari A mai scadi: ce au mai dat pentru 2 giunci ce au cumparat
2.799
cu sinet. 81 rAmáni ramäsit5, cu 652 lei 60 bani ce sant in-
ckcati asupra lui pentru Moscul Jadov pentru care bani are A apuce pe Adoafcä ca sa.-i scoatrt.
Sama vat[a]v[u]lui Vdrlan pc 2 ani, insA 1800 §i 1801. 1802 Mart[ie] 17.
Ce sci incared. Lei
Para le
63
7
sä incara pe an 1800 Lei
Para le
53
7
10
63
insä:
dela Dumitru Ariton. pentru 5 sferturi Oct[ornvriel, Noemv[rie], Dechem[vriel, Ghen[alr si Fevrluar].
7
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
264
se incarch pe anu
94
70
g4
--
Irish :
1801
de Dum[nealu]i Slug[e]r[ul].
dela vatavul Dumitru.
94 157
7
Ce sd incarcd.
53
7
se scadi pe anul 6
4 12 10 10 10 53 109
15
4 12 70 109
152
Irish:
7
ce sit scadi pe anul 1800 Ina: 20 5 bani[i] ascherliilor pentru 1
22
16 5 13 13
1800
bani[i] grajdrului]. bani[i] untului. pe cIfert[ul] lui Avg[us]t. pe clfert[ul] lui SApt[emvrie]. pe cifert[ul] lui Oct[omvrie]. pe clfert[ul] lui Noemvr[ie].
20 20 10 20 20
(1
ciubote.
tij bani[i] ascherliilor pentru tidulä la isprAv[nicie].
(1.
cercuitul a 9 azi. 5 pogoani de prhsit Me 2 lei pol pog[onul]. pe 14 pogoane thietul si ingropat[ul].
15
si trechndu-sh dati mai mult 5 lei 14 par[ale] i s'au dat de aice.
Bani ce au fost dator Dumitru Ariton vatav ot Po§orcani ráma§itá
din venitul mo§iei prin sama incheietá pe anu ce s'au plinit acum la 1802 AprEil] 23.
Lei
292
200 24 70 304
Bani
ramhsita sumii pe anu aratat mai sus. Ce sd scade. au dat pe via ce au cumparat la Sph' rieti dela Ionith Sorongh.
sapatul si pritul viei aceia in vara anului 1801. pentru lucru a 8 pogoane viia dela SOHO pe anul acesta 1802
fac dati cu care sh scade si tree dati mai multi 11,48
adech unsprezece lei patruzeci si opt bani, aari s'au sch-
zut in sama de inthiu.
www.digibuc.ro
CUM SE CXUTAU MOIILE IN MOLDOVA.
265
Sama lui Martel Paduri ce au fost vat[a]v la Coltul-Cornii, Flãmeiusul si Gura-Bohotinului, pentru oile boiere§ti pe anul dela 1801 Apr[il] 23 si pAna acum 1802 Apr[il] 23. Ce sec incarcd. No.
1280
dupa sama incheiata la 1801 Apr[il] 23 insa : 466 oi ce au fatat insa : 451 oi mari. 15
mieoari.
466
198 oi sterpe insa : 23 oi mari. 175 mioari de un an. 198
berbeci insa: 47 berbeci mari. 33 berbeci de gallant&
80
80
capre insa : 4 capre mari.
10
5
vatui ins& : 4 vatui capre. 1
vatui tapi.
5 1
tap mare.
10
miei din primavara anului 1801 ce sunt acum de
519
273 246 519 7
mieluti. barbacuti.
ezi din primavara anului 1801 insä : 3 ezi capre. 4 ezi tapi. 7
1280
www.digibuc.ro
Vs
2
an insa:
RADII ROSETTI
266
sporul din aceastA, primavar4 Irma : mieluti oi. barbacuti. 12 ezi Ind" : 7 ezi capre.
547
282 253
ezi.
5
12
547 1827
Ce sct seade. No.
86
miei ce au trimis riinduri pentru cuhne ins5, : 5 in trei rAnduri cu trei tiduli. 30 20 15 13 3
tij Log[o[f[Atului] Mihai Sturzii. tij tij tij tij
86 11
ce s'au dat vat[a]f[uluil Iordache Sinescu ins& : 10 oi mari. 1 berbec.
10
11
2
arlani ce au trimis iarás pentru cuhne in toamn& la Oct[omvriel §i tidula au pierdut-o. arlane cachii ce le-au trimis iarh's la cuhne.
100
miei ce i-au vandut in vara trecutä, cu al arora pret se incara
124
la sama venitului mesiei. ce au murit in vara anului 1801 de varsat; 2 berbeci i-au trimis
iarAs pentru cuhne. 335 adicl trei sute treizeci §i cinci fac suma ce se scade i ranan buni: 1493 adea una mie patru sute nouazeci i doua insá : 483 m&nzäri ce au fatat inteaceast& prirnavara ins& : 482 oi mari. 1 mieoar4 do ' 2 an, 48$
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
267
oi staxpe insa. : mieoare. oi mari.
332
245 87 332
berbeci ins& :
113
51 62
berbeci de un an. berbeci mari insa, : 28 34
berbeci WO. berbeci nebAtuti.
62
113
capre insh : 6 capre mari.
14
3
vltue de V, an din cari 2 sunt cu ezi iar 1 stearpfi.
2 3
tapi mari. vatui tapi din anul trecut.
62
942
Tot scadere. No.
942 547
suma din urmA :
sporul dintiaceastá primavarl insá : 535
miei. 253 barbati. 282 mieoare. 535
12
ezi insä : 7
5
ede. ezi.
12
547
oi mari ce are sa, le plineasc6, vat[a]v[ul] Paduri dela Ichim Scutariul. 1492 &lie& una mie patru sute nouäzeci si doua, cari s'au dat in purtare de grije a lui Toader Miica ce s'au rAnduit vatav la Col3
tul-Cornii.
www.digibuc.ro
RADE ROSETTI
268
Sama flnului pe trei ani dela mosiile Gura-Bohotinului i Coltul-Cornii i Rosu ce au lost In sama lui Mate PAduri vatavu. _
1832 Apr[il] 23.
Ce sei inearcel. Stanieni
Palma
Girezi
430
1
52
Stog uri
la Gura-Bohotinului ipsa, : tij
13
Stanjimi Palma Gir elz i] Stog urt
182
din vara anul. 1799
22
find Luca vatav. din vara anul. 1800
105
7
12
142
2
18
13
430
1
52
13
tij find Luca. din vara anul. 1801
find Paduri vat. 345
5
la Ro§u insä :
40 16 151 5 194
tij 17
23 6
775
6
92
345 5 29
40
10 16
din vara anului 1799. din vara anului 1800. tij din vara anului 1800 Mout de Groze§ti pentru grajd. din vara anului 1801.
Ce scl wade'. 55
6
6
38 17 345
49
2
54
2
6
5
ce s'au iniincat cu oile boiere§ti in iarna anului 99 find Luca insg. : 4 din fanu dela Gura-Bohotinului. 2 din fanu dela Ro§u. 6
6
ce s'au máncat cu oile boiere§ti in iarna 800
6
13
din filnu ot Ro§u. tij in iarna trecut5., 1801, din anu ot Gura-Bo-
3
1
ce s'au pus pe celalalt ce s'au meremetisit
hotinuliii. 21
in vara trecuta 1801 la Ro§u.
www.digibuc.ro
COM SE CAUTAU MOVILE IR MOLDOVA.
10
ce le-au carat Groze5tii la curte pentru grajd
3
toamna anului 1801. ce li-au trimis vatav[ul] iarli5 la grajd dup4 porona cu pecTuri.
1
2
61 234
4
ce au dat lui v[e]l Post[ehficul] Iancul Racov[i]t[a] cu poronca. ce s'au vändut Pah[Aldnicesei] Lazoae, i bani[i] i-au luat Toad[e1r Miica ce s'au rAnduit acum vatav.
ce au ars in vreme[a] vat[a]v[ului] Luca.
6 29
2
269
28
fac sazute i ramân
ina:
551, 4, 63, 1 Stanj[kni] Pa 1mi Gir[e]z[i] Stoguri
345 196
la Gura-Bohotinului. la Rosu.
40 23
1 3
1
541
4
,
63
tij la Rosu.
1
Sama lui Maftei Paduri ce au fost vat[a]v la mosiile Coltul-Cornii, Hameiusul i Gura-Bohotinului pentru tot grául boieresc dela 1800 Noemvr[e] pAn'acum 1802 Ap[ril] 23. Ce set fncarcci. Miert[e] Dim[e]r[lii
20
5
ce au g5.sät la movie and au miirs vatav acolo in toamna anului 1800 Insä: Mier* Dim[e]r[Dl]
8 12
5
ce au fosL inteun poloboc la casa vlitAjasc6.. ce au aratat Cost[an]di[n] si Isari feciori
boire5ti ce au fost asupra ariei c ar fi e5it din trier. 20 6
29
1
5
ce au luat din uiumul morii in toamna aceia. ce s'au triimes ränduri dela E5 din graul adus dela moinsä: siile Drägu5äni i Hude5ti, 6 intai Ap MI] 19. 11. 3 tij Av[gust] 19. 4 tij Noem[vrie] 17. 2 tij Ghen[a]r 16 1802.
www.digibuc.ro
MOO itostrrt
2/0 1
2
29 79
2
3
29
1
tij Ghen[air 23. tij Fevr[uar] 3. tij Fev[ruar] 14.
2
din sAmAnAtura boiriascA din primavara anului 1801.
5
din uiumul morii in primavara aceasta.
9
Ce se .scade. Miert[e] Dlin[e r[lii
49
9 pol ce au triimis rAnduri IMO, la curte 2 2
2
Mai 7, 801. tij Mai 30.
1
9
cu 2 tiduli luni 16.
9
Iuni 27. Iuli 9. Juli 16.
1
1
Avg[ust] 17.
5 2 3
--
2 2 3
1
9 2 3
1
1
3 2 1
3 2 1
2 3 2
11 3 11
75
ins& :
cu 2 tiduli Sept[einvrie] 5. SApt[emvrie] 21. Oct[omvrie] 10.
Noem[vrie] 2. Noem[vrie] 17. 2 pol Dech[e]m[vrie] 8. 9 Dechemv[rie] 24. 5 Ghen[a]r 8, 1802. Ghen[a]r 16. 3 Fev[ruar] 14. Marti[e] 18. ce au dat la BisAricA. 4
ce au triimis iarAs la curte Noemv[rie] 19 tij ce au triimis la curte intai s'a dat tidulA. 9 pol 49 ce au sAmAnat in primavara anului 1801. 1 ce au dat trierAtorilor in toamna anului 1801. 5 ce au sAmAnat in toamna anului 1801. 5 pol AdicA saptizaci si cinci miertA cinci pol dim[e]r[lii] fac suma ce sA scadi si mai ramlni rAmAsiti cu 3 pol. 4
www.digibuc.ro
21i
CUM SE OAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
Sama grAului ce s'au cumparat dela Maftei PAduri cAte 8 lei mierta In toamna anului 1800. sit tricarci pe cari au luat bani pretu aratat mai sus.
16
Cum au dat acest prdu. 14
2
ce au triimis randuri Mina aice pentr[u] pane de masa, insa: 2 Ghen[a]r 7, 1801. 1 9 Fev[ruar] 19. 1
5
3
2 3
4 4
14
a
Mart[ie] 1. Mart[ie] 10. Apr[il] 16.
cu 2 taduli Apr[il] 22. fac date §i mai rilmani raml§ita, cu 1, 8 adica una mierta, qi opt dimerlii.
Sama orzului din vara anului trecut 1801. 1802 Apr[ill 23.
Ce sd fncarcd.
din orzul boiresc de sarnanatura.
14
Ce se scade. 9
6 pol ce au triimis randuri aice la curt[e] p[ent]ru grajd, insa: 4
Avg[us] 31. 71h Oct[omvrie] 5. 9 Oct[omvrie] 22.
9
61/2 fac date §i mai ramani rAmaqit[a] cu
1
3
4
31/2 adica patru mert[e] 31/2 dirn[e]r[Iii].
Sama pop[u]soilor boiresti dela mosiile ColtuI-Cornii, HAmeiusul si Gura-Bohotinului, ce au fost In sama lui Maftei PAduri
ce au fast vatav. 1802 Ap[ril] 23.
Ce sd incarcd. Miezt[e] DiM(ejr1111]
65
9
ce au gasat in toamna anului 1800 cand au mers vatav acolo
insä:
www.digibuc.ro
2/2
It A bfi RO g BYTf
Miert[e] Dinge]r[M]
51 14 65 12
9
40
7
15
6
intr'un cosari la Iazul Ari[ei]. intr'o hag., la Coltul-Cornii.
8 1
9
ce au luat din uiumul morii dela Iazul Ari[ei] pan' in primavara anului 1801. din 126 miert[e] 5 dim[e]r[lii] pop[u]soi de samanatura si de dijma din toamna anului 1801 bez 91 miert[e] 8 dim[e]r[Iii] ce s'au dat in sama lui Toad[e]r Miica ce s'au randuit acum vatav. din uiumul morii ot Iazul Ari[ei] pan 'acum inteaceasta primavara.
135
1
Ce sci, seade. 80
8
ce au trimis la curte randuri ilia, si pop[u]soi graunt[e] insa:
Miert[e] Dim[e]r[lii] 1 1
2 1
1
4 2 r.
2
3 2 2 3 2
4
Sapt[emvrie] 18, 1800. Sapt[emvrie] 22. Oct[omvrie] 10. 2 Noem[vrie] 30. 8 pol Dechem[vrie] 17. Dechem[vrie] 29. Ghen[a]r 17, 1801. Fev[ruar] 1. Fev[ruar] 13. Fev[ruar] 15. Fev[ruar] 19. 5 Fev[ruar] 28. 5 Mart[ie] 1. 8 Mart[ie] 16. 3
2 8
2 1
3
2 2
40]
Apr[ill 6. Apr[il] 22. Apr[il] 29. Mai 7. Mai 25.
4
Oc[tomvrie] 22.
www.digibuc.ro
DEM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
Noem[vriel 22. Noem[vrie] 4. 8V, Noem[vrie] 17. Noem[vrie] 26. 8 Dechemlvrie] 4.
2
3
2
3 2 1
57
80
27A
5
8
Miert[e] pinVelr[111]
80
8
suma din urm5,
ins& :
Melte] Dim[e]r[lii]
57
5
5
4 1
5 5 2
12
8
2
6 3 2 3 3
8
80
8
suma din urmä. Dech[emvriel 14 pe care tidula ce-au trimis-o Sulg[elr[ul] au pierdut-o trimisul. Ghen[a]r 8 1802. FevEruarl 3. Fev[ruarl 19. Mart[ie] 6. Margie] 22.
hrana a 3 mascuri in iarna anului 1800. ce s'au srunânat in primavara anului 1801. ce au dat morartu]lui ce au lucrat la opust in toamna
4 4 4
8 2
4
anului 1800. ce ar fl dat ciobanilor dela 10 Sept[emyrie] 800 panA la 4 Mai 1801. plugarului, porcar[u]lui si bivolar[u]lui in iarna 1800. unui cioban ce-au avut a luà in tocmalk hrana la trei mascuri in iarna 1801. la ceilalti mascuri. porcar[u]lui in iarna anului 1800 c&te 1 dim[eMlie] pe
25
2
la ciobani pe un an
2 1
sapt[A]mAnk 14
4
10
8
25
2
ins5. :
la 8 ciobani dela sfant[ul1 Gheorghe piMS. la Sfilnt[ul] Dimitrie ate 2 miert[e], 4 dim[e]r;
[Hi] la toti pe lunä. la 6 ciobani dela SfAntu Dimitrie prm'acum.
bivolar[u]lui. 3 tiganilor ce au lucrat 8 Analele A. R.XXX1.Mern. Seq. latorice. 1
la opust.
www.digibuc.ro
18
Tubb kOSE111
'274
plugarilor. lui Toad[e]r Murariul pan'au isprävit opostul.
1
5
1.
... ,--...-.....-.....,1
fac scazute si tree dali mai mult :
148
12
9
Socoteala bivolil[o]r boieresti ce au fost In purtari de grija a lui Maftei Páduri ce au fost vat!ajv la Coltul-Cornii.
1802 Ap4111 23.
Ce sil incarcd. No.
7
dup& sama din primavara anului trecut 801 2
bivolite batrAne.
1
bivolitl de un vitel.
1
1
gonitori buhai. gonitoare.
1
mAnzat.
insii :
7
3
vitele, sporul din primavara anului 1802.
10
Ce set scade. 1
gonitori buhai ce au murit de brand..
1
mAnzat
2
fac cari se scade si sunt acum fat[ä] : 8 cari s'au dat in sama lui Toadleir Miica ce s'au rilnduit vain A, : tav in loc la Coltul-Cornii
0
0
»
3
bivoliO mari.
1
bivolita de un vitel.
1
bivolita, gonitoare. manzate.
3
»
D
8
Sama lui Maftei Paduri pentru boii boieresti cu 2 pluguri dela 1800 Sept[emvrie] si pánd acum. 1802 Apr[il] 23.
Ce sd incarcei. 13o1
16
cu 2 pluguri ce i s'au dat pe sarnii, cand au mere vatav acolo.
www.digibuc.ro
2 2
/6
CUM SE CAOTAII MosILLE IN MOLDOVA.
............_
Ce sd scade. ce i-au v5,ndut intFaceastri pritnavar5. cu 128 lei cu a cArora prE4 se incarc5, la sam[a] banilor venitului mo§iei. adic5, doi boi se scade §i rämtm acum care sunt fat5. : 14 adica, patrusprezece boi cari s'au dat in sama lui Toador Miica
ce s'au randuit acum vatav.
Sama lui Maftei Paduri ce au fost vat[a]v la Coltul-Cornii pentru stupii boiresti din toamna anului 1800 pdn'a acum. 1082 Apr[il] 23.
Ce sid incarcd.
Stupi
29
ce i s'au dat pe samA in toamna anului 1800 cAnd au mers va-
2 5 3
ce au luat dijm& dela Ioan Gorgul de dar. ce s'au luat iarä§ dijmit in toamna anului 1801 flindc1 cei1a4i n'au rodit.
t[a]v acolo.
39
Ce sd scade. 2
_
5 29 36
ce s'au bezmeticit §i i-au murit. ce au murit in 2 ierni in temnic. au dat ast ii. toamna, la cocu Cold(?) lancul dupa, poronc&
fac scazuti §i mai rtimane sä mai de[e].
3 adia trei stupi.
Sama lui Maftei Paduri pentru mascurii boiresti ot Coltul-Cornii. 1802 Apr[il] 23.
Ce sd incarcd. No.
50
dup5, socoteala anului 1802 Apr[il] 23 16 scroafe mari. vier mare. 1 2
mascuri ate de un an §i jumatate.
6
cO.te de un an ; 2
ins& :
scroafe.
4 mascuri. 6
www.digibuc.ro
ing :
276
RADII ROSETTI
godace de pol an. godaci chte de trei luni
1
14
insh :
godaci. godace.
9
5 14
purcei die de o lunA.
10
50 28 78
sporul dintr'aceastA primavarA.
Ce sit scade. 3 1
3
5 10 22
mascuri hraniti ce au trimis la E§ la curte In iarna trecutA 801. mAscuroae mare ce au murit la hrana. mascuroae mari ce au murit de brAnca. godaci tij.
purcei mici ce au murit de furtunil. fac scAzuti qi rAmAn mascuri ce sunt acurn fat[A]. 56 cari s'au dat in sama ilii Toad[e]r Miica ce s'au rAnduit acurn
Iraq* la Coltul-Cornii 12
insh :
mAscuroae bAtrAne.
1
vier mare.
7
mascuri chte de 2 ani. mascuri chte de un an. mAscuroae chte de un an vi 1/2 an. insä : crodaci chte de 4 luni I,
8 12
12
godaci. 5 godaci. 7
12 3
godaci chte de p[o]l an 1
2 3 1
56
godac. godace.
purceh de o 1unA. adich cinzeci vi vase.
www.digibuc.ro
Ins& :
CUM SE CAUTAU 11401ILE IN MOLDOVA.
277
Sama lui Maftei Paduri vat[a]v ot Coltul-Cornii pentru pieili de oae din oile boiresti pe anu ce s'au inceput la 1801 Apr[il] 23. 1802 Apr[ill 23.
Ce sci incarcd.
Piet
27
ce le-au avut dela sama anului 1801 Apr[il] 23 10 sarpituri. 17 de oi mari.
insa:
27
124 70 48 269
dela oile ce au murit de varsat in vara anului 1801. ce i s'au trimis randuri dela E. stärpituri din primavara aceasta. Ce sa scade.
73 35 97
in 9 mesaji b1an6.1 ce le-au trimis asta, toamnti, la curte insä: in 6 cojoace
co le-au trimis iarAs la curte, nelucrate 42 Noem[vrie] 19, 1801 cu partaturi. 55 97
11
216
Apr[il] 8, 1802.
ce au dat ciobanilor pe anu 1801 6 lui Ichim. 3 3 11
ins6.:
insA;
Ion Vului (?). lui Nit&
fac care sä scade si mai rämäne fat& 53 cari s'au dat in sama lui Toader Miica ce s'au ränduit acum vAtav acolo si au istovit.
Sama de bani ce sa Incarca asupra lui Maftei Padure de venit[ul] mosiei Colt[un-Cornii, Hameiosul i Gura-Bohotinului dela 1800 Oct[om]v[riel pan acum 1802 Apr[il] 23. Lei
Par[ale]
147
12
Ce set incard.
ce an luat in toamna anului 1800, Lei
Par[ale]
71
32
insil:
dijma fitnului si a stupilor dup 5. osabit izvod.
ce au dat atunci.
www.digibuc.ro
RADU ROSETTI
278 35 40 147
1.088
31
20
pe 15 oi batrani ce au vandut din oile boieresti. ce i s'au trimis de S1ugeru[11 de aice.
12
pe anul dela 1800 Oct[omvrie] 26 pan la 1801 Oct[om]v[re 26
dela cr4mä,
670
550 120 670 173
14
173 17
dela Coltul-Cornii i dela Ros[u]. dela Harneiosul.
pe falcile de iarba, ce au vfindut, insa: 49 124
19
--
insa: insa:
14 14
dela Gura-Bohotinului. dela Ros[u].
dijma pe stupi, insa: pe 300 dela Gura-Bohotinului cite 15 2 par[ale] de stup. 3 pe 60 dela Ros[u] tij. 1
17
pe 57 dela Colt[4-Cornii chte
1
para pe stup. 19
26
17
dijma de pe fänu[1] Oränesc ate 2 par[ale] pe stanjanu, 19 6
insa:
pe 388 stanjäni dela Ros[u]. 24 pe 132 dela Hemeiosul. 16
26
pe 100 miei ce au vandut din oile boieresti cAte 31 2 lei mielul. ce au luat dela Oct[orn]v[rie] 26 pang, acum, insa: 10 dela niste ciobani pentru imas dela Cráciun pan la Blogovistenii.
200 1.084 185
2
pe 20 capre ce s'au pasunat prin dumbrava.
128
pe 2 boi ce au vandut din boii boieresti de plug.
45
dela crasma dela Ros[u] de pe anu[1] ce s'au
185
bez 550 lei pe 550 vedre cu care au ramas sa, se incarce Toader Miica Vat[alv de acum i bez 55 vedre ce n'au fost dat Padure Sirbilor pan la 650 vedre ce au avut poronca i s'au ertat i bez 12 vedre ce s'au scazut Padure
inceput la 26 Oct[om]v[rie] 1801.
1.421
3
pentru biserica.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
279
Ce set scad.
Lei
Parialel
352
12
cheltuiti in trebile boiereqti pan la 1801 Apr[il] 23 dupa izvod iscalit.
38
22 4
pe pasireli ce au cumparat de au trimis aice cu pecTuri. insa: ce au plata tiganilor pe panzi ce au tasut,
19
tel
Par ale
14 5 5 5 20 26
2 1 1 1
2 1 1
5
2 1
10 14 5
1
6
1
9
2
20 370
10
pe 450 oca sare la oi 1801 Apr[ill 25. insä: ce au dat in bani, 1801 Aulgu]st 13. August 31.
200 65 105 370 113
20
pe 47 coti pänza Mariei Manolesai 1801 lulie 22. pe 45 coti Ivanii Cobzaritai Iu lie 22. pe 45 coti Nastasiei Iu li[e] 4. pe 45 coti Ioanii lui Ion a Marfei Iu li[e] 22, pe 56 coti Vasilcai Lupului Noemv[re] 2 1800. pe 66 coti Ioanii Covitoai[i] Iu li[e] 22. pe 45 Tofanii Herazitii Iu Wel 22 801. pe 45 coti Joallii Sarindaroaifil lite] 22. pe 47 coti Antimii lui Ionita Vezeteu Iu li[e] 18. pe 45 coti Catrinii Badaiasai Iu li[e] 22. pe 46 Nästasii Moraritii Iu li[e] 22. pe 59 coti Ilincai Balaniasa[i] Iu li[e] 22.
Oct[om]v[rie] 29.
pe pol anu dela 23 Apr[il] 1801 pan la Oct[om]v[rie] 26 insa: lui Jacob Ciobanu. 16 lui Gavril 10 lui Toader. 25 lui Nita, 25 lui boy 20 12 25 113
59
37
lui Ichim Scutar. 20
ce s'au chelquit] La multe trebi boiere0i dela 25 Oct[ornvrie]. 801, 30 10 12 6
20 17
59
insa:
pe 2 alghii de ghilit pang. hacul la 3 preoti pe anu 1801.
1
pe 300 oca, sare la oi. pe 25 oca, fhier la opust ate 20 par[ale] oca. 1 piele de opinci ciobanilor. pentru intorsul a 17 berbeci.
37
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
280 173
20
ce s'au cheltuit iaras in trebile boieresti dela 26 Oct[orn]vIrie] 1801 pan acum
insa:
20
pe 100 oca peste ce s'au cumprat si s'au pus in iaz ate 8 par[ale] oca.
6 12 6
pe o manta porcar[u]lui. hacul la 2 plugari pe an[ul] 1801. pe o piele de opinci ciobanilor. parechi pietre la moara. pe 100 oca tárata.
20 2
68
pe 300 ccä sare de oi. pe 33 oca fhier la moara. pe 136 vedre yin ce au cumparat de au dat la
4
carausilor ce au dus lemnul morii la Plopeni.
12 16
20 10
Hemeiosul cate 20 par[ale] vadra. 2
20
1 parechi bernevici porcar[u]lui. facutul unii sobe in casa boieriasca.
10
pe o franghie cu care a adus o iapa.
4 173
20
hacul la 2 ciobani ce sant tocmit[i] sä ia dela 26 Oct[omvrie] 1801 pan acum, insä:
21
Gavril. Iacob.
10 11 21
1.168
5
fac dati, scazuti si ramäni sa mai dei 252 lei 38 par[ale] din care i sa scadi 152 lei 38 osteniala sa si ramani 100 adica una suta, lei sa dei.
Sama de banii ce sa IncarcA asupra Sandului Cojanu vatav din venit[ul] mosiei Dràgusànii pe 2 ani ce s'au plinit acum 1803 Apr[il] 23.
IA
2.799 2.732
Ce sit incarcd. RR n i
ramasita sumii ce i s'au incheiat pan la 1801 Apr[il] 23. 42 suma venitului mosii pe anu dela 1801 Apr[il] 23 pan la 202 81.
A pr[il] 23, Lei
1.260
lima:
Bani
pe vinul ce i s'au dat si pe oranda horalcii, insa: Lei
960 300 1.260
Bani
--
pe 600 vedre yin cate 64 par[ale] vadra
pentru oranda horalcii.
www.digibuc.ro
rum SE CAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
300 62
60
281
pe un irna ce au vandut. dijma pe 1.250 stänjäni fan a satenilor cate 2 pa-
r[ale] pe stanjanu. dijma dela burlaci pe 64 stänjeni cate 4 partale]. 37 pe 740 oi, manzari, ate 2 parfale]. 21 30 pe 850 carlani ate una para. 150 pe uiumul morii. 6
48
823
24
pe 4.116 oat peqti ce au vandut din iaz cate 8 parale 566
24
insä: pe 2831 oca ce au prins cu pascari dela Mil ianca.
pe 485 ocal ce au prins cu Ionit[a] pe 800 oaf Frange Fher.
97 160
24
823
2.732 5.913
4.116
pe 12 chile grau din 1800 ce s'au luat la Galati §i s'au platit ate 6 lei.
72 42
39 suma venitului ino0i pe al doile anu dela 1802 Apr[il] 27 pan insa: la 1803 Apr[il] 23, 1.121 15 pe vinu §i pe giumatate din oranda horälcii, insa,:
pe 505 vedri yin co au vandut pan
808
la sfeti GINeorg[h]ii din vinu ce i s'au dat. 163 15 pe 150 vedri, o bute vinu ce au ramasu a sa, vindi dela sfeti G[h]eorg[h]ii incoace, and mo§i[a] s'au
vandut cu anul, pe care vinu O.
150 1121
150 500 57 10
incarca numai cate un leu trei pol parale cat Orli cheltuiala §i chirie pe vadra. Iar dobanda ate 20 par[ale] pol pe vadra pe aceste 150 vedro au sa, o iei cumpäratorii venitului mo§iei. pe giumatate din oranda horalcii. 15
pentru uiumul morii. pe 2 ima§uri ce au vandut. 72 pe 1.152 stanjani fan cate 2 parale. pe 30 stanjani fan dela latura§i cate 14 parale pe stanjan.
www.digibuc.ro
982
RADU ROSETTI
35 20 10 733
pe 706 oi mrtnzilri alte 2 parale. pe 802 cArlane dite una para.. pe 200 stupi cate 2 parale. insä: 90 pe pestele ce au viindut din iaz 622 90 pe 3.114 oc5, citte 8 parale. pe 370 oc5, dite 10 parale. 92 60 pe 161 ()ea' ochiana cate 4 pol pa18 54 rale oca.
36 6
733
90
pe 9 stAnjAni paie, o gireadti din vara anului 1799.
50 3.225
pe 215 stanjani filnu ce au vandut in 23 girezi si giumatate cate 15 tel stitinjAnul din fAnul vechiu,
5.913 11.445
39
42
Ce 8ci scade. 2.316
72
pe anul dintai 2.280
72
ins6:
ce au dat in bani in naht 399 230 590 310 750
60 60 72
insa :
la 1801 Fev[ruar] 4. la Fev[ruad 23. Mai 9. Iuni 11. in doao condole ce au dat la mini cand am fost la Drägusani, Dech[emvriel 3. Dech[emvrie] 5.
ing:
300 450 750
2.280 6
72
hacul preoOlor.
20 60
pe pasiri ce au cumparat de au trimis insa: pentru cuhne 4 60 pe 10 curcani &ate 18 parale. 2 pe 10 rata ate 8 parale. 6
9
2.316
7.184
33
60 72
60
cheltuiala mandirii taganilor.
pe al doilea anu insa: 6420 114 cc au dat bani in naht insa: la 1802 Mart 13. 75 357
www.digibuc.ro
aici
CTJM SE CAUTAII MCVILE IN MOLDOVA.
250 400 300 442 641 29 4.000 6.420
288
A pr[il] 11.
99 30 30
Mai 12. Iu li 28. Dech[emvi]i 15 ce au trimis cu Iordachi Dimitriu vat[alv ot Hudesti .
de pe pesti 1803 Mart 24. din venit[ul] mosiei Mart 24. au dat acum la samit.
114
pe 10 oca unt ce au cumparat de au trimes
5
aice pentru cuhne Apr[il] 22.
pe alte 30 oca unt ce au cumparat de au tri-
15 7 6
60 6
60
96
rues Iuli 13. pe 10 curcani cate 30 parale Noemv[rie] 11. pe alti 8 curcani 1803 G[h]en[alr 3. pe giumatate din 120 lei chiria a 600 vedri vin dela Copou ate 8 parale pe vadra. pe 60 vedri vinu ce sä scadi la 10 una pentru drojdii.
pe 10 chile grau ce au cumparat de au samanat in toamna anului 1801. pe 200 dimerlii säcara ce au cumparat cate 14
170 70
par[ale] dimerli[a] de au trimes la Plopeni pentru velnit[a].
pe trei mascuri ce au cumparat de i-au trimes aice pentru casa. pe alte 200 dimerlii sacara ce au cumparat de au samánat in primavara anului 1802, cate 15
15 15
15 par[ale] dimerlie[a]. 175
51
ce au, dat pascarilor cu care au prins peste din iaz a 5 si a trei bani insa : 113 12 pe 2.831 oca peste pascarilor dela Milianca a cinci bani. 62
39
pe 935 oca lui Ionit[ä] Frange Fher
a trei bani. 175
26
51
pe padure ce au pus la intaritul iazului.
7
48
hacul preotilor pe anul 1802 si vinu[1] ce au dat
la bisaria. 5
chelquiala] mancarii täganilor ce au trierat pane.
www.digibuc.ro
RADU ROSETTL
284
cercuitul a 4 buti chte 5 lei de bute. co au mai dat iarti§ phscarilor ce au mai prins
20 10
pe§te mai pe urma,. 7.184
33
pentru 11 och unt ce au cupparat de au trimes de Pasti 1803
11
Apr[il] 9. 9.511
105
fac scazuti §i mai rärnhni rhma.§it[h] 1933 57 §i dinteace§tia mai schzändu-se
osteniala sa pe ace§ti doi ani, cate 120 lei pe
240
anu, rhmáni ranih§il[h] 1.693
adech una mie §ash sute noahzhci §i trei lei cincizhci §i §apte bani, insh iar cu acei 652 lei 60 bani dela Moscul Adov.
57
S'au chutat la 1803 Dechem[vrie] 30.
Sama lui Sandul Cojan,, vatav dela Drägusani, de pane ce s'au facut pe mosie In patru ani dela 1798 Apr[il] 23 pana la 1803 Apr[il] 23. Cu ce set incarcii. Marta Dim e]r[lii]
224
6
Malai
insa, :
Mierta Dim[e]r[lii]
205
184
7
5
-
14
1
224
6
gräu 320
ce au ramas ram5,§ita, in sama inchieta pe
5
anu 1798. dejmä din vara anului 1799.
dejmä din vara anului 1801.
insh: 5
insa: grhu de toamnä 99 ce au rämas ramh§iiii prin sama n. 1 chieth pe anu 1798. din shintinhtura boieriasch in vara 86
anului 1799. din shmuraslä.
20 69
7
din shmhnhtura din toamna anului 99, din 29 mierth.
69
7
iar4 din shmhnhtura din toamna 1800 din 25 mierth.
din sämänhtura din toamna anu-
46
lui 1801, 320
5
www.digibuc.ro
CUM SE CIUTAU MOSIILE Iti MOLtoOVA.
2
grail de vara
3
ramäsita din sama Inchieta pe anul 98.
44
din samiin&turri, in vara anului 1799.
12 2
dejma din vara anului 1799. dejmä din vara anului 1800. din vara anului 1801 insa:
164
g
insh :
Melte% Dim[e OW
20 66
27 38 66 22 164
36
6
orz
7
din sarniinätura.
5 2
dejmil.
dejmit din vara anului 1802. 5
ingi, : 5 7
3
rAmA,§itA, din sama incheietil pe anu 1798.
3
dejma din anul 1799. din vara anului 1800 5
3
dinteun stog cosaturA iaräs dejinl
2 7
5
4
18
6
36 sacarA
6
insä: dejma, din orzu[1] s'acerat.
3
dejmä din vara anului 1801. din 10 rniertii 3 dim[e]r[iii] siimanatura din anu 1801.
29
2
7 2
9
2
3
27 39 785
insri:
ramitA din sama inchiet& pe anul 1798. dejma din vara anului 1799. dejma din vara anului 1800. din siimiinittura anului 1802.
2
1
Ce set' scade. 128
4
malai 100
1
1
ins6.:
ce au vändut ate 10 par[ale] dim[e]r[lia] cu cari bani sä Incard, la sama de banii vinitului m4i ce i s'au inchiet pa,nä la 1801 AprEil] 23. ce au triimis aiee pentru pasari 1801 Oct[om]v[rie] 9.
ce au dat omului ce au Wit iazul &O. sänet.
www.digibuc.ro
RAInT itostra
.q8d
3
2
pentru oi la an[ul] 1799 Mart 3. ce s'au stricat pe gropi.
'7
6 2 3
112
4
5
2
128
4
grau
ce au dat la Iordachi Dimitriu de au urluit ce au mäncat Ogani[i] trierAtori la 98 qi la 99. stolerilor la faciri opustului la iaz. ce au schimbat pe pa.p[u]§oi de s'au siimlinat in anu[I] 1800. iar4 tAganilor mancare cAnd au trierat la 1801 0 1802.
lug, :
Mierta Dim[e r lit]
ce au sAmanat in toamna anului 1799. ce au trimes la Plopeni pentru gloath
29 15
ins5.:
intAi 1799 Iu li 19. al 2[1ea] Av[gu]st in 7. al triile SApt[em]v[rie] 26.
5 5 5
15 2
ce au dat Polcovnicului Dimitrachi dela So-
10
ce au dat lui lordachi Dimitriu vat[a]v dela
crujáni.
1
Hude§tii-mici de au sämanat in anul 99. _ ce au trimes Mina, 1799 Sapt[em]v[rie] 10.
1
ce au dat la Manistire[a] Co§u la 1799.
1
5
t[em]v[riel 10. ce au dat la biserica din DrAgu§âni in anu[l] 99.
1
60
ce au dat pentru biseria, la Turiatca 99 Sep-
3
ce au trimis la Letcani la 99 §i la 1800 dupa, rAva§ele ce are dela Gavril Galer ce a fost vatav, 13
8
inslt : gall de val.& la 1796 Dech[em]v[rie] 12.
5
» » » toamna. » grAu de vart tij la 99 Oct[onalvriel 19.
7
»
19
20 60
grau de toamna ce au trimis aici pentru gloat& la 1800 Noem[v]re 26 dup6. sänet[ul] Särdariului Grigori.
18
127
grAu de toamn4 ht 1800. 3
7
ce au trimis iar4 aici Sul[gerul] la 1801,
www.digibuc.ro
i in s
s'au db.scArcat la
k
CIIM SE CAUTATI MOSIILE IN MOLDOVA.
118 9 127
1
grau de toamna.
6
grill.' de val.&
281
7
1
ce au trimis iar4 aici 1801 Oct[om]v[rie] 9.
4
tij au trimis Mina pentru pane de masa la
42
1802 Apr[il] 23 dupti sanet[ul Sulger[uluij. grail de toamna, ce au trimis tij aici la 1803 Au[gu]st 28 cari s'au dat la Coltul-Cornii.
91/2
ce s'au luat de catre Gpod in sursat la [17]99
20
§i 1-au platit cate 61/2 lei mierta, cu cari bani
1
se incarca la sama incheiatä pang. la 1801. ce a luat mai mult la acele 20 mierta find dimerlii mari. ce au dat liganilor trieratori cu poronca mea.
24
ce s'au luat iara§ de G[os]pod in zahere §i 1-au
29 25
plata cate 3 lei mierta, cu cari bani iaraq se incarca la sama de bani[i] venitului mo§iei ce i s'au incheiet acum. ce au semanat in toamna anului 1800. co au semanat in toamna anului 1801.
3
ce au dat la biserica din DraguOni pe 3 ani, insa:
1
pe anul 1800. pe anul 1801. pe anul 1802.
1
1 1
3
ce au samanat in primavara anului 1803.
25
442 36
41/2
insa :
orzu, 3
1
ce au trimis pentru grajdiu la 1799 Sapt[em]-
3
9
ce s'au mancat cu cai[i] cand am fost acolo
v[riel 10.
7
2
4 10 36
2
la 1801 Dech[em]v[rie] 3. ce au trimis iara§ pentru grajdiu, 1802 Iunie 13. tij 1802 Iuli[e] 29. tij 1802 Au[gu]st 28.
2
ce au samanat in vara anului 1801.
8
39
secara, 6
6
insa : ce au trimis Ia Plopeni pentru gloata la 1799, insa:
www.digibuc.ro
itAD11 IlOgE'rfi
NA 5
intli Iunie 19.
1
al doile[a] SAptlemvrie] 10.
6 1
au trimis aici 1801 Oct[om]v[rie] 9.
5
au trimis la Plopeni In suma de 28 miertA,
27
find 2 miertA cumparate In bani si 3 mierta curatituri din grAu. ce au semAnat in primavara anului 803.
39 646
41/2
fac scAzute si mai rAmAne 138 miertA 61/2 dim[e]r[lii] 96 2 malai. 42 21/, grail de toamnA. sacarA.
2
138
insä:
61/2
Sama vatalviului Iordachi Dimitriu de venitul mosie[1] Hudestiimici pe doi ani ce se 1ncep dela 1799 Apr[il] 23. si se hnplinesc la 1801 Apr[il] 23. Ce ed 'Matra. Lei
1003 1872
Ban!
63 66
rAmAsita sumii ce i s'au Inchiiat la 1799 Apr[ill 25.
suma banilor venitului acestei mosii Hudestii-mici pe anul dintAi, dela 1799 Apr[il] 23 pAnA la 1800 Apr[ill 23, hisk Lei
Banl
pentru vinul ce au luat la cArsma de acolo si pentru
825
orAnda horilcii. Lei
Ban!
pe 450 vedre ale 60 parale vadra.
675 150 825
pentru orAnda horilcii.
pentru orAnda horilcii pe jumatate anu ce n'au fost
75
vinu dela 1800 Apr[il] 23 qi pAnA la Oct[om]v[rie] 26, 1800.
540 327
12
96
pe 982 ocA lanA tigae ce au vAndut cAte 22 par[ale oca. pentru pAne ce au vAn dut din fAinA veche, InsA: 208 po 824 dim [e]r[lii} malai ce au vAn[du]t cAte 10 par[ale] dim[e]r[lia]. 6
18
pe 82 vArvuri de dim[e]r[Iii] secarl ce au vAndut tot cAte 3 par[ale] vArvul.
www.digibuc.ro
6tint SE CAUTAD istowLE IN MOLDOVA.
§80
80 102 pe 294 dim[e]r[Iii] malai ate 11 parale dim erliea. 34
96
327
96
pe 116 dim[elr[lii] sacara ce au vandut tot cate 11 par[ale] dimerliea.
pentru lapii si caprele ce au vandut insa: 33 pe 11 tapi vatui ate 3 lei vatuiu[1]. pe 2 capre cate 2 pol lei capra. 5
38
38 6
40 20 1.872
1.382
96
6 72
pe 121 stupi dijma cate 2 par[ale] pe stup. pe 812 stanytni fan dijma cat() 2 par[ale] pe stanjan. bezmanul pentru 2 mori pe Prut.
66
suma banilor venitului acestei mosii Hudestii-mici pe al doilea an dela 1800 Apr[il] 23 si pan& la 1801 Apr[ill 23 insa: 1.008 pentru vinul ce au luat si pentru oranda horilcii insa: 808 pe 505 vedre yin cate 64 par[ale] vadra. 200 pentru oranda horilcii. 1.008
54 17 6
18 12 15
dijma cate 2 par[ale] pe stanjan: 1083 stanjani fan. pe 342 oi mänzari cate 2 parrale] de oae.
pe 245 oi starpe ate una parà de oae. 4 48 pe 88 stupi cate 2 par[ale] dijma de stup. 273 pe 7000 oat sare ate 3 lei 36 par[ale] suta. 20 bezmanu a doul mori pe Prut. 1.382 105 4.285
105
Ce sci scade. Lei
Bani
342
63
'MA: suma condeilor cu cad se scade pe anu[1] dintai, ce au -tin[u]t in sama lui Ion Focsa si sätenilor ot Hu-
30
desti dupli ravas de poronca din 99 Mai 22 din pretul 25
10
fanului ce au fost luat de sitteni in iarna anului 99. - ce au tan[u]t in sama pentru 100 vedre yin Cate 10 par[ale] vadra lui Haim Jid[o]v din vinu anului 97 dupa ravas din 99 Apr[il] 30.
pentru un sarindar ce au platit dupa ravas de po roncl din 99 Sapt[em]v[riel 13.
Analele A. R.Tom. XXXI. Mensorille Seq. Ietorice.
www.digibuc.ro
19
200
ttADET LOSETTi
hacul preotilor, doi. pentru 45 vedre yin ce sa scadi pen1ru drojdii la 10 una. 60 de giurnAtate din 135 lei, cbiriia a 450 vedre vin dela Nicoresti chte 12 par[ale] pe vadrA. 12 cercuitul a 4 buOi cAte 3 lei 10 par[ale] de butie. 1 108 cheltuiala Dum[isal]i boieriului cAnd au fost acolo. 21 75 cheltuiala oilor In pol anu dela Apr[il] 23, 99 pAnil la 20 67 67
Oct[orn]v[rie] 26,
insA :
Bani
Lei
2 pArechi foarfeci pentru tuns oile. 50 dramuri chiatrA vAnAtA pentru oi. 15 4 drobi sare pentru oi si pentru brAnz[A] cAte 3 lei 93 drobul. 4 90 1 peli de opinci la ciobani. 1
30 75
21
75
hacul ciobanilor pe pol an dela 23 Apr[ill 99 pAnA la
79
insA : Oct[omjv[rie] 99, 17 Vasile Esanu. 17 Costandin Baciul. 14 60 Andrei Cioban. 12 60 Iacob Cioban. 14 Ion Cioban. 4 unui strungar.
79
4 342 1.901
hacul vierilor. 63
suma condeilor ce sA scade pe al doilea an dela 1800 Apr[il] 23 si ptinA la 1801 Apr[il] 23, insA : 1.697 42 bani naht ce au dat rAnduri, insa, : 765 15 1800 Fevr[uar] 2. 486 346 99
96 30 21
Apr[il] 6. Au[gu]st 31. De[che]m[v]r[ie] 3 cu sAnet isciilit de SA[r]d[a]r[ul] Grig[o]r[i].
1.697 42 4 80
pentru 6 ocA unt ce au trimis la Es Apr[il] 6. -- pentru 50 vedre yin scAderea drojdiilor la zAce una cate 64 parale pe vadrA.
60
www.digibuc.ro
29i
CIIM SE 6XIITAII MosnLE IN MOLDOVA.
76 105
pe giumatate din 153 lei 90 bani chirie ce au platit insa: pentru dusul vinului pAna. la Hudesti 68 37 din 136 lei 60 bani pe 390 vedre dela Nicoresti câte 4,parale pe vadra. 8 75 din 17 lei 30 bani pe 115 vedre dela Copou ettte 6 par[ale] pe vadra. 76 105
cercuitul a trei butii cate 4 lei de bute.
12
26
48
hacul preotilor i cheltuiala bisaricii, hacul preotilor. 20 6
26
4 2.243
2.243
78
48 48
insa:
pe 4 vedri yin ce s'au dat la bisarica.
hacul vieriului. 78
adica dou5, mii dou ti. sute patruzaci i trei lei saptizaci si opt bani cari fac dati i scazuti i ramane sti mai de[e] vatav[ul] Iordachi:
2.015 lei 27 bani din cari mai scazandu-sä: 200 lei osteneala pe acesti doi ani cate una [suta] lei pe an. 1.815 27 adica, una mie opt sute cincisprezaci lei douazaci si sapti bani drept dator sa platiasca.
Sama de bani[i] venitului mosii[i] Hudestii-mici ce sä Incarca asupra lui Iordachi Dimitriu vatav de acolo pe doi ani, dela 1801 Apr[il] 23 pána la 1803 Apr[il] 23. Ce si. If/eared. Lei
Bani
1.815 1.319
27 66
ramasita samii pan la 1801 Apr[il] 23.
suma banilor venitului mosii[i] ce se incarca pe anu[ll dela 1801 Apr[il] 23 pan la 1802 Aprlil] 23 Lei
1.024
pentru vinul ce au luat la crasma si pentru oranda horilcii Lei
824 200 2.024 200
insä:
Beni
insa:
Bani
pe 515 vedri yin ate 64 parlalel vadra. pentru oranda horilcii.
pentru o bucata de loc de pasunat i 100 Mei iarba Egum[enului] de Burdujani.
www.digibuc.ro
50 14 2
84 30 42 30
20 1.319
66
8
2.140
,
ftAbII ROSEtTi
292
69
pe 1017 stAnjani farm dejma. pe 285 oi manzAri de pAqunat cate 2 parkle] de oai. pe 334 oi sterpe cAte una parà. pe 45 stupi cAte 2 par[ale], dejma. bezmanu[1] pentru 2 mori pe Prut.
suma banikr, venitul mo§ii[i] pe anu al doile dela 1802 Apr Ill] 23 lush: 1.086 48 pentru vinul ce au luat la craml i orAnda horilcii Irma:
pe 554 vedri vinu, cate 64 par[ale].
886 48 200 1.086 48
orAnda horilcii.
pentru un Joe ce au luat Igumfenul] de Burdujani. pe 100 %lei iarbA unui Jido[v] dela Herta.
100 125 52
90
9
57
10 1.396 744
69
pe 1.035 stanjäni fanu dejma cate 2 par[ale) de stAngan]. 13 114 pe 27.901 mAnzari cAte 2 parfale].
pe 379 oi sterpe cAte una par[a]. bezmanu pentru o moarA pe Prut.
pe fAnu ce au vAndut din Anti vechiu i pe 1 giradA insa: de pai 560 60 pe 39 stAnjAni in 6 girezi ce au vandut cAte 15 lei stAnjenu dupA izvod ce au dat. pe 6 stAnjani 1 gireadA pae cAti 4 lei stAnjAnu.
24 160
20 galbeni ce au dat arvonA dela un Jidov din sat[ul] Tranca ot Rae cu tocinealA slii pui vitili pi fAnu, §i pentru cAt Pan va manca sA platiascA Jidovu pe stanj[an] pretu[1] ce sA va hotara.
744
60
2.140 69
5.275
42
Ce set' scadi. 1.300
09
ce au dat dela 1801 Apr[il] 23 pan la 1802 Aprtin 23 399
60
insA:
cu sAnetul Sulger[u]lui in lipsa mea la Bucureqti insA: Lei
Bent
150 50 199 399
Ghen[ar] 24, 1801. Fevr[uar] 4. 60 Mart 15. 60
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MOVILE IN MOLDOVA.
719
75
293
cu sanetul men insa: 349 75 Iuni 2, 1801. 120 cu Ion Gorgos. Sept[em]y[rie) 28, 1801.
250 719
75
18
69
pe pasari ce s'au trimis aice, insa: 1 69 pe 9 räti. 3 69 pe 7 curcani. 12 60 60 oca bulgari cate 9 par[ale] una.
82
72
pe 51 vedri vin i cinci oea ce sa. scadi la zaci una
18
69
pentru drojdii.
pa giumatate din o suta trei lei, chiria ate 8 par[alel pe acest[e] 515 vedri de la Copou. 26 48 cheltuiala bisaricii insa.: 20 hacul la 2 preoti. 6 48 pe 4 vedri yin ce s'au dat la bisarica. 51
60
26
48
1.105 pe 10 oca yin i pol oca horilca oamenilor and au fost la moqii. 1.300 3.547
86
09
ce au dat pe anul al doilea dela 1802 pan la 1813 Apr[in 23 insa: 2.615
36
au dat banii gata 244 118 300
insa:
Ghenar 4, 1802. 60 Apr[il] 2.
Avg[ust] 28.
50 No]e]m[v]diel 12. 310 Dech[em]v[rie] 15. 477 60 Apr[il] 14, 1803. 225 38 Mai 6. 200 Sapt[emvriel 12. 690 Ghen[alr 6, 1804. 2.615 36
pe 4 mascuri ce au cumparat de au trimis aici 1802
21 17
42
Ghenar 19. pa pasari §i unt ce au cumparat de au trimis aici, insä 8 9
30 12
37
42
15 curcani ate 22 par[ale]. 14 oca. unt.
www.digibuc.ro
294
RADU ROSETTI
288
80
60
60
pe 866 dim[e]r[liiJ skarä cAte 40 bani dim[e]r[lia] ce au cumparat de au trimis la Plopeni pentru velnita,. chiria ce s'au platit pe 605 dim[e]r[Iiij dinteaceastä sAcarA cate 4 par[ale] dim[e]r[liaj de au trimis-o, bez samarA i grb.0 neghinos ce au trimis Para chirie cu c1aca. din sat.
55
72
pe 34 vedre 9 oc& drojdie ce sä scade la zki una
pe 349 vedre ce au vändut pka, la Sfäntu Gheorghe, bez 205 vedre yin ce au dat Jid[o]v[u]lui cumpkatorn mosi[i]. 34 108 pe gianatat[e] din 69 lei 96 bani chiritt pe acele 349
vedre vin ate 8 par[ale] vadra, bez chiria pentru acele 205 vedre ce au rAmas sa. se treaca. dela Jid[olv,
i cercuitul a 4 buti ate 4 lei de butie, au
. . la jidov. hacul preutilor si chelquiala] biserici[i], 26 48
rämas s6, 20 6 26
.
ing : hacul a 2 preuti. 48 pe 4 vedre yin ce au dat la bisericA. 48
pe giumatate din pret[ul] orändii pentru horild, dela
100
Gheorghe pktt la Sfet[i] Dimitrie fiindcA orkda au luat-o Jid[o]v[ul] dela Sfet[i] G[k]eordhle incoace cu mosiea. pretul acelor 204 vedre yin ce 1-au dat Jid[o]v[u]lui. Sfet[i]
328 3.547 200 5.047
95
86
sa. scadi, hacul lui pe acesti doi ani. fac dati si scazuti si rilmke rAmilsit[il]. 227 67 cari s'au incarcat in socotiala fkului mai inainte.
Sama Capit[anului] Iordachi Dimitriu pentru fan i pae si pane ce s'au vandut la Hudesti[il-mici, 1804 Mai 24. Ce sei ineaca. Lei
227
Bani
67
ramasita ce au avut si din sama ce i s'au incheiat la 1803 Apr[il] 23.
12.566 482
60 78
lan i pae ce s'au vAndut dupil osabit izvod ce au dat. pe 137 mierti 9 dim[e]r[Iii] páp[u]soi eilte 3 lei 20 par[ale] mier(a,
insii. :
www.digibuc.ro
CUM SE CAUJ'AU MOB1ILE IN MOLDOVA.
295
Miert.5, DImfeJrIljil
64 43 30 137 192
dintr'un coseri.
1
tij. tij.
8 9
pe 70 mierth mMai cate 2 lei 30 par[ale] rnierta.
60
13.469 25 Ce sd scadi. Lei
Rani
ce au luat D[umneanui boieriul in 50 galbini dela losip Jid[o]v arvonä pentru Pan. 160 ce au dat Sul[gerului] G[h]eorehlie din bani[i] fanului acestuia cu cari bani m'am incarcat i sama ce am inchiet. insh: 8.226 00 ce am dat la grec[ul] Dimitrachi 400
Lei
Bani
1.900 800 1.615 1.800 2.111 60 25 9 30
Apr[il] 15. Apr[il] 23. Mai 15. Mai 22.
ce au dat Jid[ujvlului] Iosip la sam4 fàr sinet. pentru facere[a] nkvodului.
celi ce am triimis Lei
Bani
7
--
2
9
8.226 8.820
90
30 30
ins6:
pe 7 oca. unt. pe 15 ocä branza de vaci.
60
fac, si mai ramän sä mai de 4.647 lei 55 bani, cari i s'au incarcat in sam[a] ce i s'au inchiet dupa, cum sä aratä mai inainte.
Sama Cdp[i]t[anului] Iordache Dimitriu pentru panea ce s'au dat asupra sa. 1805 Iu li 4.
Ce sd incared. Mierta Dim[e r lii
394
9
ce au ramas in sama ce au inchiet la 1803 Apr[il] 23, insä:
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
296 Marti Dinge]r]lii]
1
grAu de toamnA. grAu de varA. sArjoaa.
8
sAcara.
3
394
62 14 16 3
2
298 394
5 9
orzu. malai.
9
Ce sd scadi. malai ce au vAndut dupA sama ce au inchiet la [11804 Mai 24.
70 14 7
gar& ce au vAndut la anu 804 cu cari bani A incarcA la sama ce au inchiet la anu 803 Juli. 5 5
sArjoacA ce au vAndut tij.
Minä de grail ce s'au mancat cu caii and au fost boier[ul] acolo, cu sinet.
orz tij ce s'au mAncat cu caii and au fost boier[ul] acolo. fac dati §i sazuti §i mai ramAn rArn[A]§it[A], acolo la Hu-
3
95
de§tii-mici
insA:
AliertA Dim[e]rtliij
2 6
6
sAcarA. sArjoacA.
8 3
grail de toarna.
61
7
228 299
5 9
grAu de val.& malai.
Sama de bani ce sa Incarca asupra vat[a]v[u]lui Iordachi Sinesc[u] din venitul mosii[i] Plopeni i Turiatca pe anu[l] ce s'au Inceput din 1801 April 23 §i s'au sfar§it la 802 Apr[il] 23. Ce sd incarcd. Lei
2.757
Rani
102
ce au Minas rama§itA din sama anului ce s'au sfarqit la 1804 Apr. 23.
2.076
banii oranzii Plopenilor
.
insa :
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
Lei
Bani
pentru 1.110 vedri vinu ce au priimit din viile dela Nicoresti ate 64 par[ale] vadra. banii oränzii horbicii.
1.776 300 2.076 85 21 14 556
297
.
pentru dejma fanului taranesc ot Plopeni pe 1.719 pol stänjami. 24 pentru 424 oi mänzäri ot Plopeni. 36 pentru 286 stupi. ins& : 36 pentru venitul mosii[i] Turiatca 450 pentru dejmurile i morile si orAnda.
117
28
90
pentru bani[i] calipilor dela 115 gospodari ate 10
par[ale] de caliup. 8 30 pentru 165 capri Viränesti. 3 30 pentru 65 stupi läränesti. 76 6 pentru 1.521 stg.npni fanu tilanesc. 556
70
300 5.931
36
ce au luat dela cosasii turetceni ce au cosit la Bohotinu, cu cari bani s'au fost imprumutat cu poronca mea. au luat dela ficiorii vor[ni]c[u]lui Petre pentru datoriia tatului lor din 168 lei ci sänt zapis lor. ce au vändut 10 stog[u]ri fa.nu dela Plopeni in 100 stamjAni cAte 3 lei stänjänu in iarna anului 1800.
50
75
Ce set scade.
ce au plAtit pe 660 fälci c&te 70 par[ale] falce[a] pentru vara anului 1802. ce au dat bani in naht cu sänet[ul] meu. ce au dat pentru 50 pui gäinä cu sAnet[ul] meu.
1.155
200 5 12
145 10 13
100
4
ce au dat pe 10 me:1i var, cAte 50 parlalel merta, cari s'au triimis aice la Es cu stinet[ul] meu. ce s'au dat pentru 134 vedri vinu de Cotnari dupti izvod ce este iscalit de mini. ce s'au dat pe 10 eurcani cu sänet[ul] meu. 48 ce au dat in cheltuialä in vreme[a] cgmd am fost la Plopeni, 60
1801 Dech[em]v[rie] cu izvod iscálit. ce au dat bani in naht cu sanet[ul] meu. 108 ce au dat pe 28 race cu sanet[ull meu.
www.digibuc.ro
RAD" ROSOTTI
298
ce au dat pe 200 ocA pesti din iaz ot Drag[u]sAni si s'au triimis la Iazul Ariei, cu sänet[ul] meu.
40 3
9
ce s'au cheltuit cu oameni cand am fost la Fálticeni 1801 Dech[errdv[rie] cu izvod iscillit de mini.
2
30
1
48
4
60
pentru 2 oa plumbu ce s'au dat la Vasili, de lut ce s'au PAcut ulcioare, strachini, chiupuri, chisAli si s'au triimis aice in toamna anului 1801. ce au dat pentru 7 ocil otilt de s'au pus la crastaveti ce s'au triimis aice in vara anului 1801. ce au dat pentru 100 ociti sare de s'au pus la muriituri si la curechi in toamna anului 1801 insA:
pa
la un polo[bo]c cu pepeni. 23 la putinile Cu muriituri. 65 la poloboacile cu curechi. 12
100
46
84
ce au dat in cheltuiala velnit5.i dela Plopeni and s'au dat velnita Jid[o]vilor Lei
ins& :
Bani
ce au dat de au tocmit trt vile si capacile dela patru
17
cAldäri.
ce au dat in cumpArAtura a 18 cAz[i] cate 15 par[ale]
27 2
84
46
84
cada bez 14 ca,z[i] ce au mai fost la v[e]lni[a,]. ce au dat de s'au facut 4 cofe mari in care curge horilca.
ce au dat hacul la doi argati ce au lucrat in velnita, care
60
220
75
m'am indatorit prin contract ce am dat JidlAv[u]lui cumparator pc) un an. insb.: cheltuiala bisäricii si hacurile ce s'au dat la popi, 66 75 pe 20 pol oc5, lumä[nAri] ceara cate 3 lei 30 bani oca bez rätezáturile dela stupi. 9 pe 8 ocA undelemn pentru candeli. pe una ocä tämii.e. 8 40 hacul preotilor. 25 hacul a doi dascali. 20 hacul chelariului. 24 hacul a doi argati. 16 hacul a doi plugari. 12 hacul a doi grAdinari, 220
75
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
cheltuiala bisAricii de la Turiatca hacul a doi preoti. 20 5 hacul unui dascal.
48
29
insA:
una litrA thmAe. pentru 4 ocA lum[An]Ari cearA.
2 13 8
pentru 5 vedri vinu.
48 166
60
ce au dat chiriia pe 1.130 vedri vinu ate 6 par[ale] pe vadrA ce s'au adus de la Nicoresti, in toamna anului 1801, la Plo-
peni, parte me ce am sA dau din 12 par[ale] ce s'au dat
1
96
pe vadra. pentru 4 dim[e]r[liil var pentru vAruitul caselor de la Plopeni 801 Dech[em]v[rie]. la mergire me.
75
ce au dat pe una pol ocA plumbu pentru 6 chiupuri, 6 ulcioari cari s'au trimis aice din poronca me. ce au dat pentru breslasii casii ot Plopeni,
143
sfert[ul] lui Mai 4 sfert[ul] lui lunie 52 30 agiutorinta de vara 4
Lei
38 14 52 4 4 4 4 66
insA:
15 15
insa
Bani
bani[i] Vist[e]riik] 30 30 15 15 15 15
rasurile cifert[ul] lui Avg[uslt. cIfert[ul lui Sapt[emlvri. afert[ul] lui Oct[om]v[rie]. cIfert[ul] lui Noemvilie]. InsA: agiutorinta de %ma, Lei
48 18
Bani
bani[i] Vistetii[i]. rasurile.
66
300 2.684
33
ostiniala sa. fac dati i scazuti si raman rAm[A]s[i]t[il] 3.247 lei 42 bani cari
s'au incarcat in sama de mai nainte la fil[a] 46,
www.digibuc.ro
300
RADII ROSETTI
Sama de banii ce s'au strAnsu prin m'ana lui Toader Meica Postelnicel din venitul mosiilor Coltul-Cornii i Rosu i 1-16miosul §i Gura-Bohotinului pe un an ce au iost vatav, dela 1802 pana acum 1803 April 23. Ce &i incarcd. Lei
677
Par alel
32
pe vinul dat de vatavu PAdure pe la orAnde din toamna anului 1801 Lei
516
i pentru oranda horilcei dela HAmiosul insa :
Par ale
32
pe 516 vedre 8 oca yin dela Row i dela Coltul-
Cornii, bez 33 lei 8 par[ale] ce au Amos asupra lui Stan CrAcnciariu pentru condeile
ce au aratat cA ar fi dat la Mihalache ce au fost vatav inainte[a] lui Padure. 161
dela JAd[ovul] ce One crA§ma la Hamiiosul, insA: 136 pe 136 vedre yin. 25 pentru orAnda horilcei. 161
dela vichilul Pah[arnicesei] Lazoaii in primavara anului:
55
insa:
1802, 25 30
pentru pasunatul oilor. pe 2 stA[n]j[a" ni] fAnu.
55
ce i s'au trimes de aice in cheltuielile de acolo cu peci
20
catra Sulg[erul]. 14 17 29
25
30 13
10
596
3
3
29
13
pe 61 stil[n]j[Ani] dela Hamiiosul.
dej ma stupilor.
dela rachierie ce au 'limit rachiu la Cozhe bezmanu.
10 50 1
pe 2 tapi ce au vAndut din oile boiere§ti. pe iarba ce au vandut dela Gura-Bohotinului. pe dejma fanujui dela Coltul-Cornii §i dela Hamiiosul, insa: 26 10 pe 525 stanjani dela Colt[uI]-Cornii.
dela Post[elnicul] Manu pentru paunatul caprilor in dumbravA. 36
de pe n4te sail dela un bou mancat de lupu. ce s'au luat iar4 dela orAnda din vinul din toamna anului 1802', bez 610 vedre ce raman sa sA incarce Cap[iJta]nul] Iordachi Grecu, insa;
www.digibuc.ro
dUM SE CAUTAU MOSHLE IN MOLDOVA.
250 200 146 596 1.497 33 1.530
-
AO t
dela Rosu i dela Gura-Bohotinului. dela Coltul-Cornii. dela HAmiiosul.
1
8 9
sit incarcA cu rAm[A]sit[a] dela Stan CrAsmariu sn-i scoatä.
Ce sci ,seade.
ce au dat in bani in naht, rAnduri,
310
Lei
insA :
Par ale
intniu 1803 Mai 3. al 2-le Mai 16. tij Mai 22.
140 100 70
310
Ce au adus crnsmarii orAndelor de acolo de au dat aice, ing:
135
JAd[o]v[ul] dela 1-1Amiiosul 1802 Fevr[uar] 26.
50 85
crnsmarii dela Rosu dela ColtfulKornii, insAt 55 Dumitru dela Rosu. Stan dela Co4[u1]-Cornii, Mar t[ie]
30 85
-
.
29.
135 1
2
15
pe 5 gnini ce au cumparat de au trimis aice pentru cuhne
17
cAte 11 par[ale] una. cheltuit[i] in trebi boieresti dup izvod iscalit den 1802 Iul[i]e 20, 18 16 33
7
4
insA:
pe 8 boboci pentru cuhne cnte 6 par[ale]. bAtutul a 17 berbeci. o ocn her pentru moarn.
2 17 ing: cheltuit[i] iarns cu izvod iscAlit, claponi cAte 20 par[ale] ce au cumparat de 2 4 au trimes pentru cuhne. 3
7
24 30 30 4
24 pui de &fin ate 6 par[ale] tij. pe rnsadu[1] de curechi. o lacath. pentru hambariu.
www.digibuc.ro
302
ItA DTI ROSEtTi
23
94
28
6
asamine cu izvodu isalit, insä: 15 18 cheltuiala copilei SavastitAi and au fost la 8
10
22
28
Hämiiosul. dejma cercurilor.
iar64 cheltuit[i] cu izvodu isalit Silpt[em]v[rie] 20, 83 10 pe 9 poloboaci ce au cumparat. 7 o pieli pentru opinci ciobanilor.
ins& :
lui Turlac tAganu[1] pentru pecetluit de cununie.
3
36
una pol oa lumbirtri de säu and au fost copila la Hamiiosu[1].
94 27
30
6
cheltuit[i] tij cu izvod isalit Noemv[rie] 4, 8 20 200 oca sure la oi.
au plata cIfert[ul] sätenilor dela Co1[ul]-(1ornii dela Noemv[rie].
14 5 27
25
10
insä:
10 30
pe un tol de anipä ce au cumpärat.
pe 3 mascuri ce au cumpArat de i-au trimes aice pentru casä Dech[em]v[rie]
24.
7
26
pe 452 cercuri de str5jit si pe 11 buc[i] funduri la polo
2
26
3
20
pe o páreche räsnitá la stana. pe 10 gAini ce au cumparat pentru cuhne ate 14 par[alel
3
20
107
6
boacile vechi.
gaina Mart 4.
pe oaa. (oua,) ce au cumparat de au trimes aice pentru cask in alte cheltuieli dupa, izvodu din 1803 Apr[i]l 25, insä : Lei
Par[ale
74
2
26
1
12
pe 296 stiubei ate 10 par[ale]. pe sämkitä de legumi pentru gradink pe albii pentru spälätorii. una pieli pentru opinci la ciobani. hacul la 2 plugari.
6 12
20
5
20
din hacul porcariului ce sa, tocmisà f,4 au murit.
5
20
pe 10
107
6
oca her la meremetul heralor de pluguri.
ce au plata Oganilor de tAsut in primavara anului 1802, tiled,: pe 40 col[i] pAnzä de fuior Tofanei Heräri0i. 2 J.
1
pe
41
cot[i] panel, de alt Catrinei Boaesai,
www.digibuc.ro
CPM SE CAUTAII MOVILE IN MOLDOVA.
1
1
pe 41 cot[i] tij piinzil de calt loanei ChiriudAroai[i]
pe 40 col[i] pänzA de fuior Todosiei Radului. 1 e 41 cot[i] ptuna de dilt Ioanei Cobz5.ritei.
2 1
1
2
2
1
1
7
1
33 12 17
9
ld
^
pe 41 cot[i] pa' nzA de fuior Todostiej lui Grigori. pe 41 cot[i] panzA de alt NastasAei Murrtrit[Ai]. pe 41 cot[i] pAnzri de calt Ilincrti 13:alrineasiti.
pe 33 cot[i] piinzit de ciilt fetei lui Nica.
ce au pliltit iarAs faganilor de t'asut in prirnavara aceasta, insa: 9
4
3
18
pe 42 cot[i] panza de fuior Anitai lui Ion. pe 46 cot[i] ptinza de in ate 3 par[ale] Catrinei BodAesäi.
1
3
2
6
2
12
pe 35 cot[1] ptinz& de calt AmisAei lui Grigori. pe 46 cot[1] panz5, fuior Ioanei.
4
28 23
pe 28 cot[i] astar Ioanei Covitoai. pe 61 co[l] ptinza de in Todosai lui Grigori.
17
9
35
1
86
10 13
pe 48 c[i] panzA de alt Nastagei BivolAritili. pe 43 cot[i] panza de fuior Todostiei Radului.
pe o cofa la grädina,. un ciur de dres grau f6ra peci. hacul ciobanilor tocmil[i] de Paduri din toamnA §i acelor tocmiti de dânsul dela 23 Apr[il] 1802 pAnä iarä§ toamna la 26 Oct[orn]v[rie], Lei
19 18
insa:
Par ale
Gavril Ciobanu bez 10 lei ce au luat dela Päduri.
Iacobu Ciobanu bez 11 lei ce au luat iarrt§
20 10
dela Paduri. *tefan biobanu. Nitl.
11
Mihai.
alt Mihai. calugArului Scutariu din hacu[I] lui pe anu 1801 Oct[orn]viriel pan la 1802 Oct[om]v[rie] bez 10 lei ce au luat de aice. hacul ciobanilor peste iarnä dela 26 Oct[orn]v[rie] 1802 pan acum 1803 Apr[il] 23. trig.: Ion Brasovanu[I]. 30 14 Ion Ciobanu. 8
40 113
14
Vasäle.
www.digibuc.ro
ilAD# ROSETTi
04
-
14 14 15 12 113 14 6 33
40 115 25
24 10
21
-
Gavril. Pricopi. Iacobu.
alt Ion Ciobanu.
hacul crasmariului ce au vandut yin la Hamiiosu[1]. pentru 2 miei ce au cumparat de au trimes aice. pe o vaca ce au plinit dela Stan crasmariu[1] pe care s'au dat pe sama vatav[ului] Iordachi Grecu. ce au mai dat bani aice 1803 Noe[m]v[rie] 30. sa scadi hacul lui. pentru oranda Jad[o]v[ului] ot Hamiios[ul].
1.255 8 si ramane rarn[a]s[i]0] 275 lei 1 parN. Sama fAnului boieresc dela mosiile: Rosu i Bohotin ce au fost pe sama lui Toadir Meica find vatav pe anul ce s'au Imp linit la 1803 Apr[ill 23.
Girezi Sti[n]jiini Pa 1mi Stoguri
63
541
4
1
ffinu vechi ce au priimit dela Maftei Paduri dupa insa: sama inchieta la 1802 Apr[ill 23, 345 1 la Gura-Bohotinului. 40 3 1 la Rosu. 23 106 63
36
541
4
1
la Rosu den vara anului 1802.
255
Ce set scadi. 36
240
7
ce s'au mancat de vitile boieresti in iarna anului 1802 dela Oct[om]4rie] pan la 1803 Apr[il], insa: 33 231 7 fan nou 1-au mancat oile. 1 9 fan vechi 1-au mancat boii si bivolii. 34
5
240
7
ce 1-au vandut si cu pretul sa incarca la sama de bani iar din Pan vechi. ce s'au carat la Esi pentru grajdiu insa: 3 26 ce 1-au carat Do ljastii fan nou.
1
43
2
17
ce 1-au carat satenii dela Colt[u1J-Cornii
si ficiorii din fanu vechi. 5
39
374
7
43
fac sama ce sa scadi si ramanand :
www.digibuc.ro
CUM St CAUTAU MOOIILE IN MOLDOVA.
60
411
5
305
1 fan vechi 40 345 7 20 165 60 511
6 5
insa:
la Gura-Bohotinului.
1 la Rosu. 1 arata ca 1-au dat in sama Cap[i]t[anw luijfordachi Grecu.
Sama graului boieresc dela Colfull-Cornii pe anul 1802 Apt-MI 23 pan la 1803 Apr[il] 23 caH au fost In sama lui Toader Meica
Postelnicel ce au fost vatav. Cu ce s4 incarcd Toader Meiea.
Miert[e] Dim e r lii
6
11/,
rarnasit[] dela Maftei Paduri dupa sama inchieta pan la 1802 Apr[ill.
42 51
91
3
ce i s'au triimis din graul boieresc dela Dragusani. ce s'au %cut la movie de sarnanatura boiereascä in vara anului 1802. de dejma.
1
101
2
4
Ce sd scadi. 26
7
ce au triimes randuri la Esi fainä bunä pentru pane de masa Mierffe
insä : Dim e r[Iii
2 2
5 3
Av[gus]t 19, 1802. Sapt[emvrie] 7. Oct[om]v[riej 26.
2 2
6 3
Noem [vrie] 10. Dech[em]v{riej 3.
4
6
2 1
6
Dech[em]v[rie] 24. Ghen[ar] 20, 1803. Fev[ruar] 26.
1
4
Aprtil.1 1.
3 2 2
4
Apr[i]l 21. Mai 9. cuconitai Savastitai can d au sezut la Hamiiosul.
Analele A. R. Tom. XXXI Memoriile Sect. Istorice
www.digibuc.ro
20
RAM' ROSEtrt
306 4
scaderi si uiumul ce au dat la moara
6
2
6
4
6
ce au dat uium pe 20 miert[e] bez 6 miert[el ce au macinat in moara boieriasca. scadere la spalat.
ce au triirnes iaras la Esi pentru paine de vloata
3
19
2
In sa :
2
3
5
-
Oct[om]v[rie] 3, 1802. Oct[om]v[rie] 24.
8
Fev[ruar] 29, 1803. Martie 23.
2
2
Apriill 1. Mai 12.
19
3
5 1
3
scadere si uiumul ce au dat la moara
3
1
9
1
1
3
-
insa:
inba
uiumul. seadere.
43
(;
ce au ramas in sama lui lordachi Grecu 6 den graul pentru pane de masa. 19 20 den graul prost. 11 ce este la Isaia, la Bazga.
97
2
adica noa záci si sapte miert[a] doil dim[e]r[lii] fac scaLute si mai [rarnane] ram[a]s[i]t[a] 4 mier0, si 2 dim[eir[Iii] cari arata ea sant asupra lui Padure.
43
Irma:
7
Sama lui Toadir Meica pentru papusoi[i] boieresti pe anu[1] dela 1802 pan la anu 1803 Apr[ill 23 ce au fost vatav la mosiile: Colt[ul -Cornii i Bohotinu 4 R osu si Harniiosu[11. 1803 Aprjil] 23. Ce sei ;neared. Miert e Dun e r Iii
ce au priimit dela Paduri dupa sama inchiata la 1802 Apr[il] 23.
91 37
3
7
9
136
2
ce au isit din samanatura boieriasca in vara anului 1802. uiumul morii dela Harniiosul.
www.digibuc.ro
CTIM SE CAUTAII MO$IILE IN MOLDOVA.
307
Ce sd scadi. 59
4
ce au triimes fainä rAncluri la Eqi,
lush:
Melt el Dim e]rilii
9
Apr[il] 6, 1802. Apr[il] 12. Apr{il] 24. Mai 2. Mai 13. funi 8. luni 22. Iuni 24. fuli 5. MN 13.
7
fuli 31.
2 2 8 3 3
2 2 2
5
1
2 1 1
3 2 9
8
4
5
9
4
5 1
7
1
4 3
9
.)
30 4 2
2 12
.
3
2
50
4
Avg[us]t 14. Avg[us]t 19. Oci[omvrie] 1. OctIomivErie] 29. Noem[vrie] 10. Noem[vrie] 28. Dech[em]v[riej 11. Dech[em]v[rie] 24. Dech[emvrie] 31. Ghen[ar] 29, 1803. Fev[ruar] 14. Fev[ruar] 28. Mart 23. Mai 12.
ce au dat la ciobani intiun an.
8 6
ce au dat porpariului. ce s'au samtinat in primavara anului 1802. ce s'au dat plugarilor.
2
s'au ingrA§at 8 mascuri dela 25 Noemv[rie] On la 5 Ghenlar].
_
7
ate 3 dim[e]r[lii] pe zi. cu cari s'au hränit tot[i] mascurii peste iarnA. ce au dat bivolariului. la fetele de tagan dela CrAciuneasa.
3
tagani[lor] la trier.
14
6
2
1
www.digibuc.ro
RADtT ROSETT1
308 7
dAdacäi &Ind au ezut la HAmiiosul.
6
s'au sarnanat de 2 on n primavara anului 1803. s'au dat ciobanilur ce s'au dus cu oi1 vandute. pe o albie mari pentru vAnturat papupi.
4
134
2 2
2
1
i-au dat in sama lui Iordachi Grecu.
136
3
adi[c5]
. .
. .
.
Sama bivolilor boieresti pe anul ce s'au plinit acum la 1803 Apr[il] 23, ce au fost in sama lui Toadir Meica, find vatav la Colt[ull-Cornii.
Ce sd inearcd primitiV dela Vatavuly Maftei Pdduri. No.
3
bivolit[e] mari.
1
1
bivo1ic5, de un vital. bivo1it[6] gonitoari.
3
bivolit[e] hanzati.
8
Oum s'au gdsit acum. 3
bivolit[e] mari.
1
bivoligq de 2 vital.
1
bivolic[A] de un vi01. bivoli[e] gonitoari.
3
2
10
viäi, boi sporiu dintr'acest an. adicA zki fac pe cari i-au, dat in, sama lui lordachi Grecu.
Sama boilor boiere§ti pe anu[1] ce s'au plinit la anu[1] 1803 A pri[1] 23 ce au fost In sama lui Toadir Meica ce au fost vatav la Coltu[1]-Cornii. Ce sd bleared. No.
14
boi marl de plug ce au primit dela Paduri dupit sama incheiatá la 1802 Apr[il] 23. Ce set scade.
1
au murit find stricat: 1-au Oa cad ar fi lost mancat de lup din vreme[a] lui Paduri.
2
adic[6.1 doi fac scAz4i] si rämAnând :
1
12 adia doisprezeci boi i au dat in sarna lui Iordachi Grecu.
www.digibuc.ro
CUM SE CAI:1TM! .31011LE IN MOLDOVA.
309
Sama mascurilor boieresti ce au fost in purtare de grijá a lui Toadir Meica ce au fost vatav la mosii[le] Co lt[ul]Cornii i Rosu i 1-ramios[u1 l i Gura-Bohotinului pe an[ul] ce s'au Implinit la 1803 Apr[il] 23. Ce sd incarcd. 1
No.
56
ce au primit dela Paduri dupa sama incheiata la.1802, Apr[ill 23 insa: 12 mascuri batrani. 1 vier mari. 7
8 12 12
mascuri cate 2 ani. mascuri cate un an. mascuroai Me de un an. godaci cate de 4 luni, insa: 7 godaci. 5 godace. 12
3
godace cate de pol an,
insa:
1 godac. 2 godaci. 3 1
purcia de o luna.
56 56
be set scade. 13
insa : ce arata ea, au pent din pricina porcarului, 8 ce i-au mancat lupu. 2 ce i-au omorit celant[i] mascuri iarna find inchisi. 3 ce au murit de iarna. 13
8
35
ce i-au hrtinit de i-au trimis aici. au rämas buni can sant fat[a], insa : 10 scroafi man a fata. 2 5 2 6
10 35
1
vieri.
mascuri Cate 2 ani scopit[i].
godaci de un an. crodaci scroafi cati de un an. scroafi cati 2 ani ce sant iarás fata. kT,
76
www.digibuc.ro
310
MAIM] BOSETTI
Sama lui Toadir Meica vatav dela Colf[ufl-Cornii pentru pieili de oai din oile boieresti pe anul ce s'au plinit acum. 1803 Apr[il] 23.
Ce set incarcd. Piei de oai
53
ce au primit dela Padur[i] dupa sama inchieta la 1802 Apr[i]] 23,
insa:
de oai mari. 48 de miel. 5
53 153
ce i s'au trimis randuri de aice, 4 de oai mari. 149 153
de carlani.
61
dela ego&
57
piel[ile] cele starpituri.
9
insh:
piei de capre tij dela stänt
333
Ce s 196
scade.
ce le-au facut misez i cojoaci n toamna anulu 1802, 105 in 15 misez, bläni ce le-au trimis la curte. 91 in 13 cojoaci din cari : 10 cojoaci au trimes la curte. 2 au dat plugarilor. 1 porcarului.
insä:
13
196 10 2 6
22
au dat scutariului pe anu 1802. au facut càciula porcariului. au dat lui Ion Brasovanu cioban pe un an dela 803 Apr[il]. c[i]obanilor tocmit[i] de PAduri pe pol anu ce nu le-au fost dat dela 1801 Oct[om]v[rie] 26 pan la 1802 Aprritl si le-au dat i pesti val.& pan iara,s la Oct[om]v[rie], 4 Nit[a] Cioban. 6 Gavril Ciobanu. 6 Iacobu. 5
)$tefan (?).
22
236
www.digibuc.ro
insa
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
311
tij la c[i]obani dela Oct[orn]v[rie] 26 1802 pänrt la 1803 AprIil] insä: 3 Ion C[i]oban.
25
3 3
Vas Ali.
Pricopi. 3 lacobu. 3 Gavril.
15
ce au dat in sama Cap[i]t[anuluil lordachi, 57 piel[ile] celi de stärpituri. 8 de c&rlanii ce sant la cojocari. 8 ce au dat la lordachi.
73
insA, :
73
324
piei de capr a. ce rärrami sa le de[iel Toadir Meica i le-au dat.
9
Alt& sama lui Toad[e]r Meica de bani ram[a]§[ilt[al ce
au ramas sä dei.
Lei
973
1804.
Bani
3
ce au ramas st dei dupA sama ce i s'au inchiet. Ce set scade.
64 95
94
au dat la Grec[ull Dimitrachi. au dat in mäna Dum[isalel boierului in 8 galbeni in naht. insA : ce au aratat ram[A]sii]Qa], 32 24 asupra lui Stan crAcImar. asupra lui Maftei Páduri. 12 -
209
24
si mai riimrtni rilin[]s[iltiN 67 lei 96 bani.
100
45
24
Sama de bani ce sá Incarca asupra vatav[u]lui Iordachi Sanescu de venitu[1] mosii[1or] Plopeni i Tureatca pe anu ce s'au Inceput den 1802 Apr[il] 23 i s'au sfárOt 1803 Apr[111 23. Ce sd incarcei. Lei
Bani
3.247
44
2.220
ce au ilmas ramhsitä din sama anului ce s'au sfärsit la111802 April 23. banii oránz4i Plopeni ce s'au inceput din Octiomiv[rie] 26, ins5.:
www.digibuc.ro
312
RADII ROSETTI _L
Lei
1.920
Bani
-- pentru una mie doua sut[e] vedri yin cate 64 paKale] vadra. banii horilcii.
300 2.220 74
21
20 14
18 12
652 102
pentru o mie patru Bute optzeci si trei pol stanjani &nu, dijma fänului taranesc ot Plopeni. pentru 403 oi manzari taranesti cate 2 par[ale] de una. pentru doua sute optzeci si doll& stupi taranesti ate 2 par[ale] de unul. in[s]a, : pentru venitul mosiN Turetcii, 450 pentru dejmurili i morile si oranda. 28 60 pentru bani[i] calepilor dela 114 gospod[a]ri ate 10 parfale] de caliup. 78 114 dejma fanului -taränesc pe 1.579 stänjani fan ate 2 par[ale] de stanjani. 6 60 pe 30 oi manzari taranesti. 6 36 pentru 126 stupi Iaränesti. 82 72 pentru 413 oca pesti ce s'au prin[s] din iaz[ul] ot
Turiatca in toamna anului [1]802 si s'au vandut ate 8 parrale] oca bez pescarilor. 652 102 130
30
pentru 16 vedri mien din stupii ot Plopeni cari s'au dat lui Iusuf Aga, cate opt lei vadra cu poronca me. pe 200 vedri yin ce s'au trimes mai mult pesti 1.200 vedri ce sa dau in oranda Plopenilor. Care vin s'au dat la Turiatca in crachnä ate 60 parfale] vadra cu masura cotului.
300
6.658 105 Ce sci scade. 81
27
cheltuiala morii ot Plopenii ce s'au facut de Ca.... Lei
47 17
15 1
81
insa:
Bani
ce au dat morariului cu poronca me. ce au dat pe 33 oca fier ate 22 pal-rale] oca pentru cele ce au trebuit. -- ce au dat pe petrili acestei mon. 15 ce s'au dat pe crita de s'au facut tigaia. 60 72
27
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
26
6
313
ce, au dat in cumpärätura unei caruti lipovenesti ce s'au trimes aice cu poronca me, ins5.: 15 r-z- ce au dat pe caruta. 11
6 6
26
ce au dat pe 26 oca tier pentru legat.
ce au cheltuit cand am fost eu acolo cu izvod iscAlit de mine. 13 51 tij alt izvod de cheltuial& iscAlit de mine. 9 ce s'au dat pe boboci de ratä ,si pui de curdi cu sánet[ul] meu. 10 ce au dat un sárindari la bisarica ot Plopeni cu sanet[ul] meu. 6 102 ce au dat in cheltueli märunte cu izvod iscAlit de mine. ce s'au dat in cumpartitura vinului de Cotnari si s'au trimes 182 aice in toamna anului [1]802 cu sAnet[ul] meu. 24 114
36
60
ce au dat pe 2 cascavali de vaca, si s'au trimes aice cu porunca mea.
ce au dat cheltuiala ficiorului cari au niArsu la Odobesti de au cules vfile in toamna aceasta [1]802. ce au dat lui Ionitrt Pricop fecior cari s'au triimes de au facut
5
30
vinul dela Odobesti pentru casa de aice in toamna anului [1]802, Lei
insA:
Bani
ce au dat pe 4 poloboaci ate 6 lei polobocu[1]. ce au dat arvonA carausilor ce au adus acest vinu
24 6
cari bani sant arAtati in sama Sul[gerului] si sänet 187
60
nu s'au dat. ce au dat Post[elnicului] Costachi Racovita in 25 galbeni cu sänet[ul] meu, bez 187 lei 20 par[ale] in... galbeni ce ari sa,-i pläteasca,.
ce au dat säcritariului Miha[laJchi pentru 4 hamuri ce s'au facut
174
la Cernäuti in 23 galbeni si un leu nemtäsc. 12 2
60 60
ce au dat pentru 20 curcanasi cAte 25 par[ale] unul cu siinet[ul] meu. ce au dat pentru 2 oc5. plumbu de s'au jumultuit vasäli cari insä: s'au trimes aice dupt srmet[ul] ce are, Vaal.
15 5
12 20 52 1.1
60
chiupuri ulcioari mari cantaroali. gavanoasti.
ce au fácut cheltuiala cu cautarea tiganilor fugiti cAnd s'au trimes pe Constandin Cap Lat la Plopeni cu ficiorii ce i-au trimes cu el in multe rAnduri.
www.digibuc.ro
314
RADII ROSETTI
I.
1
60
4
30
ce au dat pe 5 Dirn[e]r[lii] var de au prefácut un parete a ca.i[i] cei mici din Prisahanesti si s'au väruit si celelante odli. ce au dat pe douil giamuri de s'au pus la ferestile dela bisitrica, ce s'au fost stricat. ce au dat pe 85 oca sari de s'au pus la poloboacili en curechi insit: la muratoare, Oa
la putinile cu muráturi bob si fasole. 70 la poloboacili cu curechi si la pepeni in toamna anului 15
acestuia [1J802. 85 1
94
ce au dat pentru 6 ock otat de s'au pus la crastaveti ce s'au &cut cu tarhon in toamna anului [1]802.
97
60
ce au dat chirie pe 1.200 vedri yin dela Copou cari s'au dat in oranda Plopenilor ctiste 3 par[ale] i o letcae, vadra, parte[a]
me din 7 par[ale] ce s'au dat pe vadrä. insa: cheltuiala bisericii dela Turiatca,
40
_ 20
Lei
Bani
5
hacul a 2 preoti. hacul unui daschl. pentru 4 oca, lumanitri c[e]adt cAte 3 lei 10 par[ale] oca.
13 2
pe una litrn. tämäe.
40
216 105. cheltuiala si hacurile ce sit dau la Plopeni, Lei
63 9 7
40 25 20 24
insa:
Bani
pentru 19 pol ocA c[e]arit ate 3 lei 10 parfale] oc[a]. pentru 6 ocA un[t]delemn. 60 pentru 1 ocA tilmite. hacul preotilor,
45
hacul a 2 dasali. hacul chelariului.
hacul a 2 argati. hacul a 2 plugari. hacul a 2 gradinari.
16 12
216 105 129
30
ce au dat pentru breslasii casii 01 Plopeni, 4 4
15 15
cifert[ul] lui Apr[il]. clfert[ul] lui Mai.
www.digibuc.ro
lug.:
CUM SE CXIITAIT MOSIILE IN MOLDOVA.
4 49
15 60
clfert[ul] lui luni. argiutorinta de varh, Lel
36 13 49 4 4 1
15 15 15 15
315
insA:
Dani
=
60 60
bani[i] Visterii[i]. räsurile.
cYfert[ul] lui Av[gus]t. cIfert[ull lui SApt[em]v[rie].
cifert[ul] lui Oct[om]v[rie].
4 cifert[ul] lui Noemvrie. 50 105 ag[i]utorinta de iarnA pe Dechrem]v[rie], Ghen[a]r i Fevr[uar], insA: 33 bani[i] Visterii[i]. 13 105 rAsurile.
50 105
(sic).
ce au dat pe 200 vedre vinu chiria dela Copou cAte 7 par[ale] vadra, cari yin s'au trimes mai mult peste soma ce au fost a sA da in orAnda Plopenilor. ce s scade la zAci vedri drojdiile dupA mAsura cotului 120 vedri scAdere la 1.200 vedri. ce s scade drojdiile la 10 una dupä mAsura cotului cu 20 vedri din 200 vedri ce s'au trimes mai mult pest[e] vinu orAnzAi
35
192
25
den Plopeni. 107
60
ce au dat pentru 4.300 chiuciuri plata Owner ce li-au &cut
878
60
cAte 2 lei 60 bani de suth. ce au plAtit pe 502 lci 40 prAj[Ani] pentru vara anului [1]802 ate 70 par[ale] falce[a].
112 105
pentru 107 pol ocA, plumbu cAte un leu 2 par[ale] cu can plumbu
s'au jumultuit patru mii trei Bute chiuciuri de haznA ce s'au %cut la Plopeni. pentru 10 miertA ovAz ce s'au trimes aice cAte 3 lei pol mierta,
35
cu sAne[ul] meu. 60
pentru 10 ocA unt proaspAt ce s'au trimes aice cu sAnetul metf pentru 10 ocA brAnz[A] proaspAtA ce s'au trimes aice tij.
15
pentru 15 MO ale 13 parrale] rata cu sAnet[ul] meu.
10 2 5 2
pentru 3 dirn[e]r[Iii] sAmburi bostan cu sAnetul meu. pentru 20 claponi ce s'au trimes aice cu sAnet, ate 18 par[alel unul. ostiniala sa. 300 3.071 24 fac qi mai rAmAnu rAm[A]§[NA] 3.587 lei 81 bani cari s'au incarcat in sama cle inainte. 30
9
www.digibuc.ro
RADII ROSETTE
316
Sama de bani[i] ce sá incarcä asupra vat[a]v[u]lui Iordachi Sanescu din venitul mosii[i] Plopeni pe, anul ce s'au Inceput din [1J803 Apr[il] 23 si s'au sfars'at la [11804 Apr[il] 23.
Ce sd incar4 Lei
3.587
Bani
81
ce au rAmas rana'asit.0, dip .amai anutui ce s'au sfgrsAt la [1]803 Apr[il] 23.
2.039
24 ban[i] orAnzai plopenitoro Lei
insk
Bani
1.739 24 pentru 1087 vedni Arinu. Ate 64 ipgr[ale] tvadri. 300
banii
2.039 24 pentru 87 stänjAni fAnu ce au vandut dela Turiatca
1.298
ins5, .1 80
stAnjAni ale 15 lei §i 7 stAnyani cAte 14 lei stänjAnul de gireadA.
pentru .81 stanjAni Anu ce aut. vánduti din ADO] dela Plopeni
1.134
ate 14 lei stänjanu de giriadä. pentru 21i stänjäni mohor ce au, vändut cAte 10 lei stkOnu[1] n-tot dela Plopeni. A.8,58 108 pentru 964 mierta ri dixidd]r[lii] pap[u]soi, dela Turiatca te ai Amos asupra sa plAteasa, cate 2 lei mierta. 1.958 48 pentru 453 mierta 2 dim[elr[liiJ de path pap[u]soi i sacarä ce s'au dat in lucrul Te1n4ii dela Plopeni/ lui Vigdir ado[6]v[u1] 21Q
la anul [2]802 ati 4 pol tei mierta, dupa cum aratä in deosabit5, samusoara.
1
65 97 pentru 1.304 pol stanjani dejma ranului t'ailnesc dela Plopeni. 1'5' 102 pentru 317 mänzAri tárânesti dela, Plopeni ate 2 par[ale] de knia. 17 30 pentru 345 stupi taranesti cats 2{ par[ale] de unul. 29 60 banii calepilor dela Turiatca dile 10 par[ale] de caliup de
la 118 gospodari pe anul ce s'au Arsit la 1804 Apr[iI]23. 14.214
Ce sd' seadi.
ce au dat lui Braon ingineriuM pentru facerea hOrtil mo-
80
Odor meli Plopenii, Mirenii i Fetestii. 106
42
ce au Mout cheltueala cu hotäritul mosiilbr meli cu Sul[gerul] Constandin Urechi i cu Pit[alr[ul] Nedulai Calmut-
chi ce au fost randuivi hotarnicir, care cheltueala este aratata in deosebit izvod,
www.digibuc.ro
rem SE CIUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
51
45
317
18
cheltueala ce s'au filcut dupil deosebit izvocl en Dum[nea]1[ui]
54
Vel Vor[niMull Gavril Conachi la hotAriltul mosiilor meli Plopeni, Mirenii si nitestii. ce au dat pe pashri, unt si oaa, ce s'au trimis aice cu si"inet[ul] meu.
ce au dat bani CAriii Mitropolii[i] pentru trei preoti de la Plopeni cAte 7 lei de preot, cu poronca me. ce au dat cumplirAtura dranitii si a cui[ellor pentru ras5.1i ins4: ce sri, lac la DräguMi cu poronca me,
21 82
Bard
Lei
30
30
pentru 11.000 dranitA de ce[a]mari de patru palmi
51
90
pentru 23.000 cu[i]e de dranitri ale doi lei 30 bani
cilte 2 lei 90 bani miia. miia. 82
cheltueala bisilricii de la Turiatra
47
Lei
insa:
Ban!
20 5 90 2
hacul a doi preoti. dascal[ullui.
pentru 4 oca c[elarii, eiite 5 lei oca. pe una litra thmile.
-
45
2.000
ee au dat bani in naht cu sänet[ull rneu 118041 Mai 20 prin mtma
4
gram[aticului] Dimitrachi [in] Mai 25. ce au dat pe 20 rAtil cari sau triimis aice la anul [11802 Noemv[riel 13 cu stinetrull meu care sttnet nu s'au scAzut in sama anului [11802.
pentru 5 coali hArtie ciite 5 par[ale] coala, ins6 cu 3 coali ce s'au stracat gresindus[e] la scris la marturia mosiilor ce au fácut Dum[nea]I[ui] Vel Vor[ni]c[u]i Gavril Conachi. 60 pentru 2 coali hArti[e] turc[e]ascll la facirea anaforalii giudecatii cu Iordachi Hurmuzachi. insa: 30 ce au dat pentru breslasii casiii ot Plopeni 75
1
63
4
4 4
15 cIfert[ul] lui Apr[il]. 15 cifertu[ul] lui Mai.
15 afert[ul] lui luni. 50 105ag [ilutorinta de vara,
www.digibuc.ro
insa:
RADII ROSET TI
318
Lei
Bani
bani[i] Visterii[i]. 13 105 rtisurile. 50 105 37
63 5
6
30
ce au dat pentru 4 pol oca plumbu ate 45 par[ale] oca de s'au jma4uit vashli ce s'au trimis aice Anduri, dupa s5.net[ul] meu.
220
72
cheltueala bigricii si hacurile ce sä dau la Plopeni
pentru 14 Oca c[e]arä chte 5 lei oca, bez rätez6.turile dela stupi[i] boieresti.
70 11 7
12
60
40 20 90 94
220 60
ce au dat pentru 6 oca un[t]de lemn cate
hacul a doi grädinari. 72
ce au plata patru ciferturi i ag[ilutorinta de iarnti, 4 4 4 4 66
74
par[ale] oca. pentru una oca tamAe. hacul preotalor. hacul a doi dascAli. hacul chelarului.
hacul a doi argali. hacul a doi plugari.
16 13
89
insA:
Bani
Lei
15 15 15 15
insa;
cIfert[ul] lui Av[gus]t. clfert[ul] lui Sept[em]v[rie]. cIfert[ul] lui Oct[om]v[rie]. Ofert[ul] lui Noemv[rie]. ag[i]utorinta de iarnil insà: Lei
48 18
Bani
bani[i] Visteri[il. rasurile.
66 82
16
60
ce au dat cheltueala fic[i]orului ce au mers la Nicoresti la
5
69
culesul viilor. ce au dat vadrärit pentru 127 vedri vinu de cumpArAtura de la Nicoresti cu IonitA Priicop fic[i]or de s'au umplut vasali cu vinu, neajungänd vin{ul] din viile meli.
www.digibuc.ro
CUM a CAUTAU MO§IILE IN MOLDOVA.
190
97
2
60
810
ce au dat chiria vinului parte[a] me[a.] elite 7 par[ale] pe vadra din 14 par[ale] chiriia pe vadra, pe 1.087 vedri.
pentru 10 dim[e]r[lii] var de au Omit toate casale de la Plopeni si au meremetisit si garliciul pivni0i de supt casa ce sä stricas[e]. 48 ce au dat in patru randuri din pane lucrata in velnitli pe
1.958
anu[1] [1]802, Beni
Le i
-
9
Ina:
792 150 114 25 502 24 1.958 48
intai [1]802 Apr[il] 9.
al doilea rand [1]802 lulie 28. tij [1]802 Sapt[em]v[rie] 11. tij [1]803 Fey quar] U.
ce au dat. pe 2.000 draniVa de au facut meremet casälor de la Plopeni cand s'au fost stricat. Lei
Ban i
5
4
pe 2.000 cu[i]e ate 2 lei 60 bani miia. pe 2.000 &Anita cate 2 lei miia.
9 2
60
ce au dat pe soriceasä de au pus la temnicul stupilor piste
13
60
ce au dat pe 3 buO ate 4 lei 60 bani butea necercuita de
iarna anului [11802 si pe iarna anului [1]803.
s'au pus vinu in toamna anului [1]803, cari s'au dat la oranda Plopenilor.
1511
ce au dat hani in naht prin mana Gram[aticului] Dimitrachi cu sanet[ul] meu la anu[l] [1]804 Iulie 10. tij bani in naht prin mana Gram[aticului] Dimitrachi cu sanet[ul]
54)
-- ce au plata o polila a CAp[i]tanului Gheorghi ...arban cu po-
1.500
meu [1]804 Av[gus]t, 11.
ronca me de la David Jid[o]v[ul] ce au fost luat in cumparatura vitelor. ce au dat Spat[a]r[u][lui Costachi Racovit,a cu Gramatic. 96 108 ce au dat la mini in 12 galheni olandej[i] cu Gramatic.
150
94
27
ce au dat cu poronca me in 3 gälbeni olandej[i] en Vasile Scantei diiacul, pentru facirea anaforalii pricinii de g[i]udecata cu Iordachi Hurmuzachi.
8
60
ce au dat cu poronca me lui Turturachi diiacul de s'au prescris anaforaua pricinii de g[i]udecata cu Iordachi Hurmuzachi
www.digibuc.ro
RAW" ROSETTT
320 32
ce au dat cu poronca me Ursoianului in 4 galbeni pentru. fa-
36
cirea anaforalii pricinii de g[i]udecatit cu Banu[1] Ilie Canta. 3
eel au, dat cu poronca mea pe doâ carti G[o]spod pentru pus
300 7.173
pietrili. hotarrt. ostineala sa. fac, i ranartni rrtm[4]s[i]t[A] 6.440 lei 108 bani cari s'au incarcat
12
in sama de mai inainte.
Pap[u]soi i sacará ce s'att dat lui Vigder Jid[o]v, In lucrul
velnitai de la Plopeni In vara anului [11802.
Mierte Dim e r lii
277
6
157
6
adicrt doA sute saptezeci i apte mierte 9i sase dim[e]rlii prtp[U]soi s'au dat din pAp[u1soi de la Plopeni. gcarit, adic5, una sutit cincizeci si sapte mier t5. 9i sasa, dim[e]rIii. insl: Mierte Di[m]er[lii]
28 129 157 435
de le Dra,g[u]srtni. 6
de la Hudestii-mici.
6
adicä patru sute treizaci i cinci miertA do6. dim[e]rlii.
2
Girezile de ilnu boieresc de la Plopeni ce s'au preracut din stog[u]ri In toamna anului [1]802. Fdnu vechi. Girezi Stinj[Cni 1
15 1 15 1 15 1 16 1 10 1 16 17 1 1 16 1 17 9 137
lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul din farm vechi.
4
din Attu fäcut n vara anului [1]803.
58 13 195
www.digibuc.ro
etti
,........................
Sg CXIITAtT MO$IILE Iii st6LbOVA.
Cum s'au dal dintr'acest feinu
A21
inSe :
Stanj[Cni
s'au dat la claca plugurilor in primavara anului [11803. s'au mancat cu boi[i] boieresti peste iarna anului [1]802. s'au dat la claca plugurilor in primavara anului [1]804. s'au mAncat cu cai[i] boierilor hotarnici cand au fost Dum[neaNui] vel Vor[ni]c[ul] Gavril Conachi. s'au mAncat cu boi[i] boieresti pentru iarna anului 1803.
3 3 3 3
4 17
18
97
ce am sá ma scad dupl condicile arátate. ce s'au v&ndut peste iarna anului [1]803 cUe 14 lei stanj[a]nul] cari bani si soma stánjanilor OA trecuti in sama anului ce s'au sfArsit la [11804. au ramas niclati nevanduti cari aunt fat6.
Din feinu[l] boieresc de la Turiatca ce s'au prerdcut din stoguri in toamna anului 1802. Girezi Stlinj&ui
1
20 20 15 10 16 16 20 10 15 20 16 18
12
196
1 11
1
1 1 1 1 1 1
1
1
lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul lungul
Ce s'au veindut dinfeacest feinu,
insA:
Stiinjeni
80 7
88 109 196
s'au vändut cAte 15 lei stAnjanu[1]. s'au vändut cate 14 lei stAnjAnu]1]. fac vänduti. ce au ramas nevänduti cari sant fatá in 6 girezi 2 bucati. fac dup4 sama incAraturii.
Ana tele A. R.Tom. XILTIMemoriile Sect. Istorice.
www.digibuc.ro
21
lubt1 11oSETT1
g22
lnsAmnarea cosarilor cu pAp[u]soi dela Plopeni dupá Insárnnarea ce aratá In g[i]os. Ce th bleared. Cosari
Lungul
.r
Largul.
Naltul
f
No. Lek Stanjimi Pa 1mi Stanjâni Pa 1mi Millard Pa 1mi
14 15 14
1 1
1
13 13 13
1
1 1
1 4
1 1
3 3
1
3
1
3
1
3 3
1
_
_ _
5 5 6 5 5 5 14 6
din and [17]96, [17]97 si [17]98.
1
41 15
3
1
1
11
4
1
4 2
1
15 17
4 4
1
5
66 }
1
6
6
16 17
4
1
3
1
5 5
6 6
1
1
1 1
2
din vara anului [17]99.
5
din vara anului [1]800 bez 30 earl ce s'au pus intr'un 1 cosAr de s'au umplut. din anul 1801 bez 32 carA,
ce s'au pus trite()
leas&
pap[u]soi verzi din dijmä 1ual[i].
1
15
1 1
14 14 13
1
6
1
17
1
254
4 4 3
1
4
1
1
1 1
4 4
1
2
_
51 , din anul 1[802]. 5) 6
5 5
din anul [11803.
adic . saptisprezaci cosari, una 1ias[q, dog sute cincizaci ei patru stänjani i o palm[6] in lungul coOrilor.
PAp[u]soi ce s'au batut din sama Incárcáturii cosärilor ci-s aratate In stanjáni pAnA la anul 1803 ce sánt la Plopeni. Ce th bleared. Miertit Dim e r 1111 Coär1 Leasi
208
1
ce au bAtut intAi 14 stänjAni 1 palmA lungul, 1 stAnjanu 3 palmi naltul si 5 palmr largul.
www.digibuc.ro
ei
Clibi Sg dX1ITAII MOVILE 114 ittOLDOirA.
i
190
3
229 627 83
1
-
- 1
3
4
3
1
823
ce au batut al doilea rand 13 stanj[a]ni si 2 palme lungul, 1 stanjan 3 palme naltul qi 5 palme largul. ce s'au batut al triilea 15 stanj[an]i lungul, 1 stanjanu 3 palmi naltul, 5 palmi largul. ce au esit din 3 cosari.
ce s'au batut dintr'aceste: optzaci si trei mierta si patru dim[e]r[lii] si au mai ramas nebätuti in Hasa, cari s'au pus din alti cosari ce era daserte, iar leasa s'au stracat si s'au facut in locul ei doa cosari.
710
7
3
1
adica sapti sute zaci mierta, sapti dim[e]r[lii] din 3 cosari si dintr'o Hasa. Ce sci wade.
277
6
pap[u]soi ce s'au dat lui Vigdar Jad[olv in lucrul velnitai dela Plopeni la anul [11802.
127
8
fain& de pap[u]soi ce s'au triimes aice rand uri cu gnat.
12
7
15 21
4
ce s'au dat vain& la mori la macinat, acestor 127 miertel faina ce-s aratati in sus. gra[u]nta pap[u]soi ce s'au triimes aice cu Banat. s'au mancat cu calabalác[ul] ce au mars de aice
la Plopeni in vremea ciumii cu MA vreme au zabovit acolo pan la intoarcere. 1
faina de pap[u]soi ce s'au triimes Zoitai la Boto9ani. graunta pap[u]soi tij Zoitai la Botosani.
5
1
adica patru sute cincizaci si qapti mierta fac, si au mai ramas dog, sute cincizaci si trei de mierta
475
si sapti dim[e]r[lii] cari sant fata.
Socotiala fdlcilor din anul [11801 ce au fost plAtite din anu[1[ [11800. Ce set ineareci. Piaci Prij[1]ni
900 121 111 1.132
ce s'au plata cu bani pentru vara anului 11]800, cu eari bani s'au scazut in sama anului ce s'au inceput din 1800 Apr[il] 23. falai de cap dela Plopeni. falai de cap dela Turiatca. faa.
www.digibuc.ro
RANI ROSETV
824
Ce s4 scade. 100 60 403 202 203
25
ce au cosit la Turiatca. ce au cosit la Plopeni. ce au cosit la Bohotin. ce au cosit la Hudeqtii-mici. ce au cosit la DrAguOni.
Socotiala falcilor din vara anului [11802. Ce sd incarcd. lci Prij a ni
ce au platit cu bani pentru vara anului [11801, cu cari bani
900
s'au scazut din sama anului ce s'au inceput din 1800 Apr[il] 23. Palcili de cap dela Plopeni. flulcile de cap dela Turiatca.
121 111 1.132
Ce sd scade. 261 243 382 100 60 1.046
42
_
ce s'au cosit la DrAg[u]Oni. ce s'au cosit la Hudeqtii-mici. ce s'au cosit la Roq[u] i la Bohotin.
ce au cosit la Turiatca. ce au cosit la Plopeni. 42
fac, 0 mai rAmAne rain5.00,1 cu 18 PA lc[i] §aptizAci präjäni.
§i
opt
Socotiala falcilor din vara anului 1803. Ce sd incarcd. Mei Priij ni 502 40
ce au platit cu bani cu cari bani s scadi n sama anului
128 18 649
ce s'au sfarOt la [11803 Apr[il] 23. ftilci de cap dela Plopeni. ce au ramas r5.m4it.a din vara anului [11802. adicl §asa, mii patru suti nol fMci i aptizAci 0 opt prajani.
40 78 78
www.digibuc.ro
GUM SE CAUTAU MOSULE IN MOLDOVA.
276 246 67 60 650
28
40 26 14
325
Ce sa wade. ce au cosAt la Ros[u] si la Gura-Bohotinului. ce au cosat la Hudestii-mici. ce au cosAt la Aron VodA. ce au costit la Plopeni. adicA sasA suti cincizAci fAlci i paisprezAci prAj[A]ni fac, si au mai intrecut saisprezAci prAj[A]ni.
Sama stupilor of Plopeni pe anul 1804. Stupi
s'au pus in temnic in toamna anului 1803. s scadi ce au murit in temnic. 79 s'au scos vii. 90 11
50 129
roi.
Cc sit scadi.
49 s'au bAtut In anu[1] 1804. 80 au ramas de samAntA.
Sama vatavului Sand[u] Cojanu de bani[i] venitul[ui] mosii]i] DräguOni din 1803 si pan la 1804. Ce sci incarcd. Lei
Bani
664 60
de pe 31 pol stAnjAni fAnu ce s'au vAndut in iarna anului [1]803 din Pinu[1] vechi Stanj AM)
245 401 18 664 1.693 160 60 1.000 875
57
60
12 18 1
68
31
insa
;
Palmi
2
2
-
ate 20 lei. ate 22 lei.
rAmAsita sAmei incheiate pAnA la [1]803 Apr[il] 23.
ce au luat dela Leiba JAd[o]v pentru nAvodu ce au arsu.
pe 20 mierti malai ate 3 lei ce au vAndut. ce au luat dela Iordachi Dimitriu imprumut din bani[i] fanului. ce au avut st dei din venitul mosi[i] DrAgusAni anumi 1804 din cifertul de pe urmA.
www.digibuc.ro
326
RAD U ROSETTI
24
pe 19 mierta, 8 dim[e]r[lii] pap[u]soi ce au vandut oath 4 lei mierta
234 24
pe 32 mierta 8 dim[e]r[Iii] grau de toamna ce au vändut ate
79
28 par[ale] dim[e]r[lia]. 4.766
45
Ce sol scadi. 1.970
39
au dat bani gata
inert: la Sulger[ul] G[h]eorg[h]ii din 1803 Dech[em]v[rie] 31.
800 500 540
la Gram[aticulj Dimitrachi din 1804 Apr[il] 15. la Sulger[ul] Sanescu in socotiala Herscului Jad[o]v ot Turiatca. 130 39 la Gram[aticul] Dimitrachi la inchiere samii. 1.970
10 1
60 51
9
1.600 115 51
39
pe 101/2 ock unt ce au triimis aice pentru cask la 1804 Apr[il]. pe 1 pol oca brand+, tij.
chiria de 6 mart& grail ate 60 par[ale] ce s'au triimis la Varatio la Smaranda. pe 200 stoguri fan ce s'au cumparat pentru boi.
chiria pe 153 mierti 9 dim[e]r[Iii] papusoi ce s'au triimis la Turiatca ate 3 par[ale] bez 156 mierta trimasa iaras la Turiatca si platite de Sluger[ul] Sanescu cari fa° peste tot 309 mierta 9 dim[e]r[Iii].
26
chiria 20 mierti grau ce au triimis la E§ in anu[1] 1804 din grAu[1] boierescu 3
16 20
147
insä:
6 gräu boierescu 4 Mina popusoi ce avei A dei Nichita.
insa : chelquialaj cu facerea casai ot Dragu§ani 12 90 pe 30 scanduri ale 17 par[ale]. 3 pe 1.100 cui[e] de dranita neagiungand ce au cumparat Sulger[ul] Sanescu. 2 60 pe 300 dranita tij. 75 clei la incleitul uselor. 8 pe 8 mierta var. 7 pe 1.000 caramizi. 32 pe 32 giamuri la 8 feresti. 80 mesterilor. 1 15 una oca chiroani, 147
www.digibuc.ro
CUM SE CADTAII MOEMLE IN MOLDOVA.
652
60
4.532
21
327
ce au ramas A dei Moscul Jad[o]v ce au murit cari i s'au ertat, cu cari bani era incarcat in sama den hirma. fac si ramani sa, mai dei 231 lei 24 bani cu cari bani s'au incarcat dum[nealu]i Sul[gerul] Iordachi Sanescu in sama ce au incheiet mai inainte.
Sama vatavului Sandu Cojan de pane ce au fost asupra 1805. Alierti Dim[e]r[ID]
96 42
2
2 2
367
1
505
7
malai grail de toamna
duph &Untt incheieta la 1803 Apr[il].
secara,
insh : phpusoi ce au esit din 2 cosare, 204 -- dintr'un cosär ce s'au batut in iarna 1805. 163 367
1
dintr'alt tij.
1
Ce sd scade. 3
6
6
20 10
8
fain& de gran ce au trimis aice 1804 Iuli 7. ce au trimis la Plopeni 1804 Iuli 21 pentru cash si biserica. malai ce au vandut cu cari bani s'au incarcat la sama. insh : ce au dat f'aina, de papusoi la boi, 6
19 309 379
1
6 2
3 10
8
cu Cap[i]t[anul] Iordachi Dimitriu. cu Dimitrache. cu Ion Focsa.
8 9
papusoi ce au vandut cu cari bani s'au incarcat la saml. papusoi ce au trimis la Turiatca.
1
fac si ramani ram[a]sit[h]: 76 32 26
125
2 6 6 2
cari s'au vandut unui Jad[ojv si
malai
gram de toamna phpusoi sacarä
banii i-au luat Sulgedui] Sanescu si are A se incarce la sama,s'au in-
carcat in samh din urma., tot pe vatav[ul] Cojanu.
6
Sama Cap[i]t[a]nului Maftei Paduri de banii venitului mosi[i] Coltul-Cornii anului 1804. Lei
1000
Beni
Cumparatura mosi[ei) dela 1804 Apr[il] 23 par la 1805 Apr[il] 23.
www.digibuc.ro
RADU ROSELTI
328
Cum i-au pldtit.
au dat bani gata la gram[aticul] Dimitrachi,
630
insit ;
din 1801 Octiomiv[rie] 23. Fevr[uar] 28, 1805. Apr[il] 5, 1805. ce avea, sa iea dela Pah[a]r[nicul] Petrachi Caz[i]rnir
300 200 100 30
pentru 20 falci iarba. 630
42
30
insa: pentru cele ce au cumparat din poronca, pe 75 pui de gaina i 40 rata. 30 21. pe 35 pui tij. 6 5 cheltuiala ce s'au %cut la Coltul-Cornii fiind DEulm-
[nealu]i boieriul acolo. 10
--- dijma pentru cercuri.
42 30 138
60
chell[uiti] cu oile, insä : piele de ochinci la c[i]obani. 8 16 30 oca sare.
o piele tij pentru ochinci la dilobani cu Isai[al Ifrim.
8 1
30
105
piatra vánata. in plata hacului clilobanilor dela Sfeti G[h]eorg[h]ii §i
panä la sPantul Dimitrie, 30 Iacob scutar. 15 15 15 10 20
Insa, :
Vasäle. Gavril. Pricopi. &Union.
G[h]eorg[h]ii pe un an dela 1804 Apr[ill 23 panä la 1805 AprEill 23.
105 138
60
porcarului hacul lui. 42 oväs ce au cumparat Ivan Bosniac. 1 9 15 pentru ni§te gaini §i alte[le] cu sanet. 4 102 tij cu sanet pentru ni§te gaini. pe 4 chile orz cate 7 lei chila care s'au sarnanat la Boh[o]tinu. 28 hacul unui prisacar pe anul acesta 1805. 10 pe 6 dubai sure (Ate 14 lei 10 par[ale]. 85 969 69 fac dati i scazuti §i mai rämäni ram[a][ilt[a] 30 lei §i 51 bani 20
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MO§IILE IN MOLDOVA.
329
insA : cari s'au dat la gram[aticul] Dimitrachi, 8 60 un galban pe 10 dim[e]diii] filina de gram.
Sama vatlavuluil Sandul Cojan de pane ce au fost asupra lui dupa sama ce au incheiet la 1804 precum sa arata In urma. 1806 Febrluariel 20.
Ce sd bleared. 190 100
-
pe 76 miertä malai ate 2 lei 60 bani dupA cum s'au viindut. pe 26 miertg, 6 dim[e]dlii] pap[u]soi dile 3 lei 90 bani m[ie]dta]
24 2 dim[e]dlii] siicar4. 234 24 ram[5][i]t[a] ce au rämas dupa, samA. 525 48 1
Cum 1-au plettit. 334
24
au dat la Sul[gerul] Iordachi Sanescu cu cari b'au incarcat in sama ce au inchiet dup5, cum se arat a. inainte, insä ; 100 de pe 26 miert 1)4[11*i. 234 24 ram[A]sita, ce au avut s .334 24
26
30
360
54
dei.
pe 7 mierti 8 dim[eldlii] malai ce au mAncat boi[i] socotindu[sel dup g. pre[ul] in care s'au incarcat. fac,
i rámäni rämNs[i]g] 164 lei 114 bani, pentru cari bani
s'au scris Sulg[erului] lordachi Sithescu ca sa-i opriasc 6. din socotiala grAului ce are cu ansul i sti se incarce Sulgedull in sama ce va incheià. 1806 Fevr[uarie] 20.
Sama Capitanului Iordachi Dimitriu de banii venitului mosii Hude#ii anului 1804 i bani din fanu vechi ce au vandut la anu 1804. Ce th incdrcd. Lei
Bani
ramäsitä ce au ramas din vänzarea fanului ce au inchiet in
4.648
55
2.300 45
anu[I] 1804 Mai 24. banii venitului mosiei Hudesti-mici anului 1804. 60 pe 140 dimerlii sAcarA ce s'au vändut din sacara boieriasck ate 13 parale.
23 7.017
15
pe 75 dimerlii särjoaca ate 13 pädale].
10
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
330
Ce sa seade. 1.617 500 500 900 575 1.000 1.150
72
au dat cu sitnet din 1804 Juni 15. Iu li 9. SApt[emvrie] 2.
au dat boieriului Dechemvrie 1. au dat Sulger[ului] Iordache Samescu 1805 Fevr[uarie] 9. au dat vatav[ului] Sandu Cojan imprumut Au[gust] an[ul] 1804. au dat din 2.300 lei a venitului moiei Hude§ti cIfert[ul] intal ce au avut s& de[ie] la sfeti G[h]eorg[h]ie pe an[ul] 1804. 356 102 au dat in cheltuelile boilor in iarna trecutit find la Hude0i, insà: 118 96 un izvod Or la 19 Dechem[v]r[ie]. 53 102 alt izvod cu Dumitrachi. 158 26
4
82 48
in hacul a 5 haiduci. 24 au dat lui Dumitrachi in hacul lui.
356 102 cheltuiala c&nd au fost la Hude§ti.
chiria a 154 miertä 2 dim[e]r[lii] papu§oi ce s'au trirnis la Turiatca cu satul Hude0ii cAte 3 par[ale] Dim[e]r[lia]. 43 24 pe 64 oca, franghii pentru niivod cäte 24 par[alej oc6,.
195
pe 40 oa plute tij.
6
20 6.788
hacul preoOlor pe an[ul] 1803. 69
§i Amäne ram4ita cn 228 lei 61 bani din care sh scade iar4 cu 128 lei dar, §i Amani 100 lei.
Sama stupilor ce au fost la Letcani, 1804. Stupi
144 164 408 97
s'au scos din temnic. s'au pus roi.
sá scadi ce s'au Mtut, IDA : 29 27 34 7
la Rediului Pricopi. la Botna. la Ignat. moqi.
97
311
an mom bunt qi s'au pus in tomnic 1804 Octtomvrie] 6,
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
331
Ce s'au gdsit la 1805 Apr fil7 18. 185 10 16
matci buni cari s'au trimis la Boh[o]tinu. legmetici. morti. 120 stiubei au llamas deserte.
din cari la 1806 s'au g5,sät numai 8 matci iar ceilanti au murit.
211
Sama boilor ce au fost la Bohotinu, 1804.
Boi
12 6 18
ce s'au dat pe sama lui Maftei Nduri la anu[1] 1805 luati din sama ap[i]t[a]nului Iordachi Grec[ull. ce au cumparat Maftei Padure la anu[1] 1805. Ce set scade.
16 1 1
au dat pe sama lui Vasile Hristofor la anu[1] 1806. au perit de aici din ogradä. find. stricat de Viganii iarbari s'au Met si carne[a] s'au vändut, iar pelea s'au dat pe sama lui Vasile Hristofor ce s'au ránduit vatav.
18
Sama bivolitálor, 1804. No.
6
2 8 2 10
ce au primit dela ap[i]t[anul] lordache Grecu. buhai cu un gonitor. nAnzati.
Ce sci scade. 12
insä : ce au &cut teslim lui Hristofor, 6 bivoliti mari cu una ce iaste la doftorul Lorentu cu malacul ei. 3 buhai mari. 2 1
bivolite gonitoare. manzata.
12 1 1
buhaiul ce s'au dat armasului Ion Curvas. bivoli1.1 care au fost [sa] moara fltAnd si sugAnd rnalacu[1] au slabit si au murit cu malacu[1].
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
132 1 1
16
din bivolitile ce au fost aici trimetAnd-o la Bohotin, mergand On& la un loc a murit §i chellia] au dus-o la Bohotin. buhAie§ au murit de bräncii. §i fac 6 sporiul din anu[I] 1804.
Sarna de banii ce sà Incarca asupra Slug[e]r[ului] Iordachi Sánescu din venitu[1] mosiei Plopenii pe anu[1] ce s'au lnceput din [11804 Apr[il] 23 si s'au sfárst la [1]805 Apr[il] 23. Ce 84' Lei
6.440 12.910 236
150 397 96 22 21 57
incarcd.
Bani
108 60
ce au ramas ramA§iti din sama ce s'au sfar§it la [1]804 Apr[ii]23.
ce au vândut 3.042 miert[a] pop[uhoi cu preto[1] dupit osilbit izvod ce este aratath, vänzare. 96 pentru 148 vedri vinu citite 64 par[ale] vadra ce s'au dat in orunzile dela Plopeni pe giurrattate de an din Oct[omvrie] 26 [1]804 Or la Apr[il] 23, [1]805]. bani[i] oränzii rachiului pe giumatate an. 60 pentru 26 stanj[uni] 4 palmi f6n din gireada ce au vändut cAte 15 lei stunj[enul]. dejma stanjenilor fânului -tUränesc pentru 1.920 stunj[rdni. 96 pentru 456 manzuri täräne§ti. 54 pentru 429 stupi tltrune§ti. 90 pentru 38 mierta. 5 dim[e]r[lii] orz care s'au scitzut la masu cu 75 lei pentru 50 miertA ce au lost cumparat dela Iordachi Dimitriu, din care orz i s'au dat numai 11 mierte 5 dim[e]r[lii].
ce su incarcu care bani s'au dat cosa0or dela Turiatca in
135
cheltuiala lor,
insa:
Lei
105 ce ii s'au dat in vara anului [1]804. 30 ce ii s'au dat in vara anului [11805. 135 100
234 20.802
ce au luat pentru 36 miertit 6 dim[e]r]iii] pop[u]§oi ce au rärumas la Drag[u]§äni din sama lui Sandu Cojau, care s'au vundut cAte 3 lei 39 par[ale] mierta. 24 ce au luat dela Sandu Cojan rum[A]ita ce aveà s de[ie] dupä sama ce i s'au inchiet la 1804. .108
www.digibuc.ro
&DM Sg CAUTAD MOSing IN MOLDOVA.
13A
Ce sd .seade. gani 1.767 105 Lei
576 175 94 32 2.856 1.081 1.075 1.925 1.000 1.000
61 66
ce au dat cu o sun& isalita de mine. cu un izvod de chelquiala] isalit de mine. tij cu alt izvod isalit de mine.
cu sinet[ul] meu in cumparatura a 4 roate ca§caval nemtlisc. ce au dat pe 15 butelci lin unguresc ce s'au trimes aice cu sinet[ul] meu. in bani in naht cu sinetul meu. 30 ce au dat in 865 fiorini in banguri cu sinet[ull meu. ce au dat in bani in naht cu sinet[ul] meu. ce au dat in bani in naht cu sinet[ul] meu. ce au trimis cu Com[i]s[ul] Ionita. 6
105
ce au dat cu gram[a]tic[ul] Dimitrachi tovarap[1] Com[i]s[ului] Ionita.
646
ce au dat in 80 galbeni olandej[i] ate 8 lei 3 par[ale] galbanu ce au trimis intai din vänzare[a] pap[u]oilor; sanet nu i s'au trimes.
2.000 ce au dat lui Her§c[u] ortmdar[u]lui ot Turiatca in cumparatura aldarilor de velnita cu poronca me, cu care sa, incara Jad[o]vul in soma. tij lui Her§cul in cumparatura ialovilor. 914 ce au dat cu o polita lui *ain Jad[o]v catra David Jad[o]v. 730 tij au dat cu o polita a lui ..5aim catre David Jad[o]v de aice. 484 -- ce am luat eu dela David pentru 320 mierta pap[u]§oi ce i-au 1.760 luat dela Plopeni *ain omul lui David, dup5, tocmeala cate 5 lei 20 par[ale] mierta, cu cari bani este incarcat in sama 1.203
pop[u]oilor. 30 ce au dat pentru 87 Paci platite pentru vara anului [1]805 insa: FA Id Priijini
470 117
ate 2 lei falc[ea] ate 2 lei 10 par[ale] falce[a] duptt plata dichi[ullui Vladiai de Roman.
587 47
chelquiala] bisaricii ot Turiatca
lima:
Lei
20 5 20 2
hacul a 2 preol[i]. hacul dascalului.
pentru 4 oc . c[e]ara ate 5 lei oca. pentru tamaz.
47
www.digibuc.ro
fiAnu RoSEtTf
ggi 225
90
chelquiala] bisäricii si hacurile ce s'au dat la Plopeni insá: 70 pentru. 14 ocA c[e]arl ate 5 lei oca, bez rätezaturile dela stupi[i] boieresti. 11 30 pentru 6 oca unt de lemn ate 75 par[ale] oca. 7 60 pentru 1 ca. tamae. hacul preotalor. hacul la 2 dascali. hacul chelar[ulti]. hac[ul] a 2 argati. 19 -7 hac[ul] a 2 plugari. bac[ul] a 2 grhdin[a]r[i]. 12
40 --.25 20 24
225 97
72
99
ce au dat vama Moldovei pentru 976 mert[a] pap[u]soi ce s'au
vlindut peste hotar dup6, tocmala ce au avut cumOratorii cale 4 par[ale] de mierta. 8
24
ce au dat pe plumb si g[h]ileal4 pentru vasili de lut ce s'au poroncit s5. se facá la Plopeni adia, oali de flori, gavanoas5. ins5.: mari si mici, chiupuri si ulcioare, Lei
5 1
8
300 19.999
Beni
72 72 24
pentru 6 cc& plumb c6.te l leu 4 par[ale] oca. pentru 8 oc& g[h]ilial& ate 8 par[ale] oca.
osteniala sa pe anu[11 [11804. 99
fac si rämän ram[A]s[i}[ä] 803 lei 9 bani. 1806 Februar 14 s'au autat sama.
Socotiala falcilor din vara anului 1805. Ce sci incarcei. FiLlcl
Prijint
care Wei le-au plhtit cu bani, cu care bani sti incarct in sama banilor ce s'au saga la [1]805 Apr[il] 23.
587
Ce sei scadi. 334
85
ce s'au cosit in vara anului [1]805
tug,:
Mei Prajjani]
100 142
15
dupâ izvodul iscalit de mine. cu alt izvod iscAlit de mine.
www.digibuc.ro
CDR Sg CIUTAti MOSIILE Id MOLDOVA.
r.
40 52
:W
tij cu alt izvod iscAlit de mine. 20 ce au cosAt in cosire ce s'au inecat din 96 Wei pol ce li sau tanut hi sarnA ace cosire numai hi 2 Iu lie
toate. 334 35 252 45 ce grit ramAsillaj la cosasii ot Turiatca din toat[A] 587
_
suma alci[lor] hicArcAturii. dupA suma incArcAturii.
Socotiala a 17 coqAri pApu§oi ce sA aratA In urmA. Ce au cuprinsu. MiertA Dim[e]r[lif]
2.834
253 3.087
1
au esit din 14 cosere ce s'au batut bez 3 coseri ce s'au van-
7
dut mai inainte cu cari bani sa, incarcii. Dum[nealu]i Sulger[ul] Iordachi SAnescu in sarra. rain[A]s[i][a] din sama pApusoilor ce au incheiat la 1803.
Cum i-au vindut. ce au vAndut duph sama ce au inchiet la 1805 Apr[ill 23. insg: ce au dat cu sAneturile 8 ce au trimes pentru casa. 14
3.042 45
tij. tij.
14 6
ce au trimes Zoitei la Bot[o]sani.
4 2
2 1
ce au dat. au dat tagAncii Sovoain s'au dat la salahorii ce au lucrat la pivnica. 4 s'au mAncat cu calaballcul and au fost la Plopeni 5 8
la 1804 Dech[ernlv[rie]. 45 3.087
5
5
si mai rAmAn 2 coseri de pApusoi din anu[I] 1804 cari au rämas asupra Sul[geruluil Iordachi cu tocmala cate 13 lei chila.
www.digibuc.ro
itAbti Rogrd1
88d
Sarna de bani[i] ci s Incarcá asupra Slug[erulu]i Iordachi Sánescu din venitul mo0i[i1 Plopenii pe anul ci s'au inceput la 1807 Apr[il] 23 qi se 1mpline#e la [13808 April 23. Ce sà incareci. Lei
8.407 5.475 719
Par ale
39 rAmAsita din sama anului ci s'au incheiet la [13806 Apr[il] 23.
pentru 1.509 vedri yin cAte 3 lei 25 par[ale] vadra. insa: 23 pe 52 Wei 64 prajini iarba vanduta, 333 30 22 20 ate 15 lei falcea vanduta la cirezi. 207 36 17 26 cate 12 lei falcea la sateni. 93 37 7 18 cate 13 lei falcea. 84 6 -- cAte 14 lai falcea. 719
93
20
400
23
52
64
s'au luat de Arma§ cari s'au dat la cirezi. pentru velnita pe anu[1] acesta, bez 200 lei ce s'au luat di catra Sul[gerul] G[h]eorg[h]ii la facerea contrahtului.
414
20
s'au luat pe 127 stanjani fan 5 palmi vandute ate 3 lei 13
8
par[ale] stanjanu in 20 stoguri. s'au luat pe 45 stanjani Pi.n de gireada din girezile din anii trecuti cati 12 lei stanjanu[l]. s'au luat pe 294 stanjani 5 palmi fan cati 2 lei 30 par[ale]
540 810
st1tnjAnu[1] in 3 stoguri. 27 113 10
17012
s'au luat pe 553 oi manzAri tarAnesti cati 2 par[ale]. dejma fanului dela tarani pe 2.277 stAnjAni cAte 2 [parale]. 16 s'au luat pe 268 stupi tarane§ti cati 2 par[ale]. 26 adica saptesprezeci mii doisprezeci lei douazeci i as[a] 26 34
par[al]i.
Ce sZ scade. 18 762
4 stubei vi§ani. insa: 5 cai ce s'au cumparat, 65 20 un cal negru. 67 30 un cal mohorat. 228 30 alti trii luati la un loc. 362
www.digibuc.ro
6ttil Sh diIITAIT MOTILE Mt MOLDOVA.
208
15
AO
s'au cheltuit cu imbracamintea casalor dela Plopeni, insa: 126 30 78 coqi] cit ate 65 par[alel cogul] pentru 4 macaturi, 7 perni §i 10 perdeli. 5 20 co[i] panz[ä] le§asca pentru perini. 3 20 6 cot[i] cra§ana dosuri la perini.
7
12 15 20 20
1
20
4
18
1
4
20
3 22 27
20 20
ac[a] neagra. a[ä] alba,. §Aret di m.
3 cot[i] postav la scauni. 20 cat[i] cauta tij. tanti galbini §i de fier, tij. giumatate me§änä, tij. plata meqterului ce le-au facut. 2 cot[i] mu§ama la o la macaturi
Ina:
priPazutul fere§tilor, 9 17
8 giamuri la ietac. 20
5 giamuri la odaia ce mare in 17 ochiuri.
1 giam stracat di Moscali.
1
27
208 335
10
35
10
17 17
35
183
15
s'au plätit 74 falci i pol cati 4 lei 20 par[ale] falcea cari s'au coat fan boieresc la Plopeni. Insa : doa clferturi a bresla§ilor cafi s'au plata, 25 25 10
pe Iuli, Av[gus]t §i Sapt[emvrie]. pe Oct[omvrie] Noemv[rie] §i Dech[em]v[rie].
cheltuiala bisaricii, 45 25 91 21.
6
insa:
hacul a trei preuti. hacul a doi dascali. 13 ocä c[e]ara cati 7 lei oca, bez ratezeturile di la stupii boire§ti. 6 oca un[t]dilemn,
1 oca támai
183 72
hacurile ci 0, platesc pe an, 20
24
insa:
hacul chelariului. hacul a doi argati.
Anatole A. R. Tom. XXXLMessioriile Sect. Istorice.
www.digibuc.ro
22
ItAbIJ tOSkTTf
g3g
hacul a doi plugari. hacul a doi gradinari.
16 12 72
341
s'au dat chirii pe 1.510 vedri bez 300 lei ci au dat cuconu
12
caräuqilor dila BacIcaceni,
insä:
vedri cati 18 par[ale] vadra di la Cruel. vedri cati 10 par[ale] vadra di la Bohotin.
1.314 192 1.510 12
s'au plata 262 PAH 74 prajini cati 2 lei 30 par[ale] falcea bez
142
20
62 Mei 96 präjini ci au fost ramalita. o bucata Om/ olanda ce s'au cumparat prin mana secreta-
7
8
6 1.000
16
723
riului Mihalachi.
76 oca sari la curechiu §i muraturi. 16 oca (An la muraturi. au dat bani gata A[ugulst 18 care sant trecut[i] in sama Sulg[erului] G[hleorg[h]i.
3.434
adica trei mii patru Bute treizaci §i patru lei doazaci 9i trei par[ale] fac scazat[i] §li rarnani rama§it[a] cu 13.578 lei 3 par[ale] adica triisprezaci mii cinci suti §aptezaci §i opt lei
23
3 par[alli.
Sama de bani ci sä Incarci Sulgerul lordachi Sãnescu din xrenit[ul] mosi[i] Plopeni pe anull] ce s'au inceput 1808 Apr[ill 23 si s A plinesti la 1809 Aptfil] 23. Ci sei incarcd. tel 13.578 5.725 700
Par[ale
3
rama§ita din sama anului ci s'au inchiet la [1]898 Apr[il] 23.
pentru 1.500 vedri yin cati 3 lei 30 par[ale] vadra. velnita pe anu acesta di la Nomv[rie] 17 [1]808 §i 00. la Noemvr[ie] 17 1809.
305
4
519
24
65 mierta 8 dimerlii papupi ci s'au vandut cati 6 lei mierta facut[i] din vara anului [1]806. pane ce s'au dat lui Leizar Jid[o]v in velnica, insa : 36 popu§oi cati 7 lei mierca. 252 184 84 26 4 sacara, cati 7 lei. 83
1.622
22
16 79
6 orz cati 5 lei.
519 24 109 Mei §i 40 priljäni iarba vänduta,
www.digibuc.ro
ins& :
(AIM gg CALITAtt MO$IILg Ili MOLDOVA.
1.132 410 79 1.622 129 127 32 12
24 10 18
540
900
24.281
25
884
20 75 40 cati 15 lei la cirezi. 10 27 28 cati 15 lei la oamenii de loc. 32 6 52 satului de au facut fan la menzal. 22 109 40
imasul ce s'au vandut la cirezi. pe 2.552 stanjäni dejma di la tarani cati 2 par[ale]. pe 645 oi manzari cati 2 par[ale]. pe 249 stupi cati 2 par[ale]. bani ci au ramas asupra lui Manoli i Iosab Jid[ovi] si a4ii din 1.388 lei di la Comis[ul] G[h]euca bez 592 lei ci s'au implinit di catra Spagarul] Grigori Pascanu[1]. ari sa dei[e] pentru 150 vedri yin cati 110 lei suta di vedri ci au ramas Sulg[erului] in oranda din 1.500 vedri, bez 750 vedri ci mi l[e] platesti tot printeac[e]asta soma cu 2.862 lei 20 par[ale] cati 3 lei 30 par[ale] vadra. dolzaci si patru mii dor' sute optzeci si unu lei dolzeci si cinci par[ale]. Ci sci scadi.
au dat bani cu saneturili meli cari sant trecut[i] in sama
3.425
Sulg[erului] G[h]eorg[h]i, insa : sanet [din] [1]808 Fevr[uarie] 13. sanet [din] [1]808 Margie] 23.
875 2.550 3.425 933
25
mi-au dat mii cand am fost la Plopeni, cari nu sunt trecuti nici inteo sauna,
ins& :
100 galbini.
875
58 25 77 fiorinti cati 35 par[ale] anul bez 131 fiorinti ci i-au dat inapoi. 933 25 792
20
bani ci s'au cheltuit prin osabiti izvoade cand am fost la lug : Plopeni, 166 28 3 izvoad[e] din [1]808 Au[gust] 18. 63 33 alt izvod din [1]808. 562
7
alt izvod din [1]898 cu doa iscalituri.
792 28 1.000
bani ci mi-au dat mii vi sant trecuti in sama Log[o]f[ä]- gului] Neculai Gane, ins& : 740 260
74 galbeni. bani argint.
www.digibuc.ro
g40
femnr itosEtti
-_
169 30
500 7
13 17
20 20 20
35
alt izvod de chelt[uiala] cuhnii. au dat lui Anton Arngtutul di i-au cheltuit la drum viind la El, cari sant trecu[i] in izvodul cel cu doa iscalituri. au dat copilii Zmarandii pe anul acesta. 10 oca unt. 39 rata, bani[i] bres1a0or pe patru clferturi, Ina : 17 25 G[h]en[a]r, Fevr[uar] §i Margie]. 17 25 Iuli, Au[gu]st qi Sapt[emvrie]. 17 25 Oct[omvrie], Noemb[rie] §i Dech[ern]v[rie]. 17 25 G[h]en[a]r, Fevr[uar] §i Mart[ie]. 70 20 s'au plata iara.§ pentru breslaq[i] bani[i] cheltu[elilor] Wene§ti.
10 parechi papuci ce s'au facut la Herta. 4 dimer[Iii] var di s'au väruit casali. chiria a 750 vedri adusa dela Cruci cati 20 [parole] vadra bez 375 lei ci are sai plateasca, Sulg[erul] pentru 750 vedri ce au mai luat par la implintrea din 1.500 vedri pe cari au platit 0 cumparatura.
5 3
375
2.862
20
sit scadi din 5.725 lei bani[i] oranzai din 1.500 vedri yin cati
3 lei 30 par[ale.] vadra pe giumatate de an dela sfeti G[h]eorg[h]i [1]809 Apr[il] 23 §i pan la sfeti Dimitri. IIindca,
sant incarcati in mina to[i] bani[i] pe un an ne-
fi ind §tiut ca. i s'a dat mo§iia in oranda. 408
15
sit scadi pentru velnita din 700 lei pe 7 luni ci are s& o stapaniasc[a] di la Apr[il] 17 [1]809 bez 191 lei 25 par[ale] ce au ramas sa, ieu eu pe 5 luni di la Noemv[rie] 17 [1]808 §i pan la Apr[il] 17 [1]809, fiindca §i acest con-
5 5
200 168
----
dei esti Incarcat in soma diplin. rava§ili di drum a vinului ci s'au adus din g[i]os. cheltuiala ficifokului ci au fost in g[ilos. lui Anton Arnautul inprumut.
20
cheltuiala bisaricii,
20
40 25 78
insa :
hacul a trii preuti. hacul a doi dascali.
13 oca c[e]ara, bez ratezaturili dela stupii boiere§ti. 19 20 9 oca un[t]delemnu. 6 1 oca.
1.68 2Q
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
insa : hacurili ce FA plätesc pe an, 20 hacul chelarului. 12 hacul la d.oi grädinari. 24 hacul la doi argati. 16 hacul la doi plugari.
72
20 15
341
72
--
8
9
2 76
20 30
45 oo 6. rain& nemtasc[5.] cAti 18 par[ale] oca.
lui Samurcasi pentru doftorii. 329 oa. lui Ion Bucatariu tAgan pentru doftorii.
s'au &it ratosul, 20 16 18 6 6
ins& :
chetrariului. 2.000 clrämiz[i] la sobi.
9 mierti var la tencuit. 12 sanduri de usi.
10 oc& fer de balamali. 10 30 stecli la 5 feresti. 76 30
6
15
7
6
13 6 12
35 32
85 ocl sari la curechi si murAturi. 18 ocä otAt la muräturi. s'au dat oaminilor ce au aratat la pus vie. cheltuiala vaglor ce s'au triimis in 3 Anduri. 64 ocä carni cari s'au inpartit la oamini la hramul bis5xicii. au dat bani gata cari sant trecu[tij in sama Log[o]fil]t[ului]
3.300
Neculai Gane. 599 15.195
liafa sa pe ani doi. cincisprezaci mii una suta noäzeci si cinci lei fac dat[i] si rämâni rAma,sitA Cu 9.086 lei, adia noa mii optAci si
15
sas[6.] lei.
Cum au dal rdmalifa 9086. 7.200 au dat instil Mai 26 [1]808. 1.886 9.086
au dat cu Ianachi [1]810 G[h]en[a]r 31.
fac dati si au istovit.
Socotiala ilnului din vara [11808. ci set 'Matra'. St Anj[ini] Stog[u]ur[i]
256
34
s'au Mout pe mosii cu Pa Icile di cap.
www.digibuc.ro
RADII ROSETT1
342
Cum s'au dat. 24
179 17
2
s'au viindut cad 3 lei stänj[änul] cu 537 lei. au luat Isprav[ni]c[ul] si au dat 5 par[ale) butul
22 lei.
559 acesti bani Ant
26
196
trecuti in sama Log[o]f[A]t[ului] Neculai Gane. 60 256
8 34
esti rtimAsitä.
Sama panii din vara 1808. Ci sa incarcci. Inert°, Dim[e r lii
11 103 115
24 44 68 51 119
5 6
orz de dejmä. tij din shmAnatura boieriascA.
1
Cum s'au dat. au triimis la Es Noemv[rie].
_ 6 6
tij la Apr[il].
au triimis ränduri. la SApt[emvrie] 9. la Oct[omvrie] 2. 6 la G[h]en[a]r 24.
12
24 15 51 16 16
2 7
6
grau de dejmä iesit. Sacarä s'au vändut cu 91 lei 20 par[ale] cáti 5 lei 20 par[ale] mierta.
Cum s'au dat grdurn. Mierti Dim[e r[lii
all triimis la E.
8 5 2
6
4 10
.
au dat la marAstiri. scaderi la spalat. 1-au mäncat soaricii. si s'au istovit.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAII MOSIILE IN MOLDOVA.
343
Sama Cap[i]tanului Dumitru Ariton pentru bani[i] ce au avut sa dei la Sfeti Dimitri pentru moia Plopeni. 1809 Deoh[em]v[rie],
Ci sd Wand. Lei
Persia
cIfert[ul] lui Sfeti Dimitri pentru mosii.
500 200 700
362 40 180 10 10 40 169 811
au luat bani la Cruci di la cucon. Ci sd scadi. au dat pe 12 pogoani vii ci au cumparat la Plopeni. au cheltuit cu Vornic[ul] de Poartä ce au hot&at Plopeni[i]. au dat pe do& pArechi petri di moar[ä]. lui Mihai Fac&oariu din poronck preutului bes&ricii asamine.
au cheltuit in do& Anduri ce au venit la E. 10 10
chelquiala] ce au facut la griji. fac si rämäni s& mai plei[e] 111 lei 10 par[ale] cari i s'au si dat.
Sama Sulg[erului] Iordachi Sanescu di bani[i] cifert[ului] lui Sfeti Dimitri a mo§i[i] Plopeni 1809 Dech[em]v[rie]. Lei
4.000 cIfert[ul] al 2-a lui Sfeti Dimitri.
320 pentru 64 Pa lci din 300 ce au avut sa dei si nu li-au dat. 4.320
Ci sd scadi. 700 pentru velnit& find. c& n'au umblat tot anu[1]. 750 pentru 300 falci ce au platit c&ti 2 lei 20 par[ale]. 500 au dat copilii la manästiri [11810 G[h]en[ar]. 1.274 au dat bani cu Ianacachi [1]810 G[h]enrar] 31. 3.224 fac dat[i] si raman r&m&sit& cu 1.096 lei; acesti bani s'au incarcat in sama ci s'au incheet la [1]810 Oct[omvrie] 26.
Sama lui Her§cu OrAndatoriul mosii[i] Turiatca di bani[i] ce au avut sá dei la Sfeti G[h]eorg[h]i 1810 Iunie 22. Lei
2.000 c1fert[ul] lui Sfeti G[h]eorg[h]i a mosi[ei] Turetcii.
www.digibuc.ro
344
RADII ROSETTI
Ci 441 scadi. 750 pentru 300 %lei coas 5. ci au p15.tit ati 2 pol lei. 30 un ca§ ce au triimis. 75 250 butelci ce au cumparat. 385 12 scauni i o canape a doftoruguli Efstathi. 225 6 scauni §i o canape a CAm[inalr[uluil loan.
125 o gardiroalA a cuconit6.i.
64 o pärechi petri di moar& ci s'au luat la moara din Turiatca. 346 au dat la soma.. 2.000 fac §i. au istovit.
Sama lui Hersc[u] Jad[olv orändatoriul mosii[i] Turiatca di bani[i] ce au avut s& dei acum la Sfeti Dimitri. 1810 Noemv[rie) 30.
Lei
2.000 cifertjull lui Sfeti Dimitri.
23 dobanda acestor bani. 2.023
Ci sei scadi.
540 pentru 60 miertá orz ci s'au cumpArat. 108 au mai dat pentru sca[u]ni. 72 au dat mai mult pisti tocmal6.. 9 vama nem-tasc[5]. 21 vama moldoviniasc[A]. 6 hArtii §i OA. 108
1.375 au dat bani la sam[]. 2.023 fac §i au istovit. Orz ce ari set dei Berra. 60 mierç g. ari a deL 21 au triimes [11811 M[arlti 14 cu vat[avul] Vas Ali Bob&
Sama de bani ci s'au inchiet Sulg[e]r[ul] Iordachi Sanescu acurn la Sfeti Dimitri anul 1810 Oct[om]v[rie] 26. Lei Par ale
4.000 1.096
cIfert[ul] lui Sfeti Dimitrie a anului 1810 a mo§ii[i] Plopeni.
250 5.346
pontru 50 %lei ce au ramas nicosit[e] in vara anului 1810.
ram6.§4a ce au ramas prin sama ce s'au inchiet la 1809 Dech[em]v[riel.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MOSIILE IN MOLDOVA.
345
Ci 84' scade. 700 750
--
pentru velnit[a] ca n'au umblat tot anu[l]. pentru 300 falci ce au plata cate doi lei 20 par[ale] cari falci insa: li-au dat aea FA lei
150 100 50 300
lui Petre loan, au ramas la Boh[o]tin. ramateita pe can sä ncarca cu 250 lei.
au dat copilii la manastiri pe anul 1809 spre inplinire a o
500
1.000 lei pänä la Oct[om]v[rie] 15 1809, carili find in pricina,
pänä acum nu s'au scazut la sama, bez cinci sute lei ce i s'au dat pe anu[1] 1810 ei mai rämäni sa mai dei Sul[geruli 500 lei tot pe anu[1] 1810 Oct[om]v[rie] 15 ei s implinesc doi ani ei s face 2.000 lei dati. Pe aceeti 500 lei sa triimaga" Sulg[e]r[ul] sanet lui Silivastru i aea, sa va scade in sama la sfeti G[h]eorg [hi ii. 42 46 8
au dat pe o sanie lipoveneasca. 10 28
15 9
30
11 2
20
413 8 8
2.514 2.831 5.346
pe plumbu ci s'au cumparat la 928 caonghiuri (?) i s'au trimis la E. cheltueala ci au facut cu inginer[ul] i Oluc[e]r[ull Ionic& Gane la 1-ludeetii-mici.
-un ogar ci-au cumparat, bez 15 lei ce au dat Necolii Arnaut pentru alt ogar. pe 12 co[i] craeana pentru toc[ul] ci s'au facut la policandru[1] nou la Plopeni. pe oä ce au cumparat ei au trimis aice la Ee cu doua ravaeti. au dat lui Chiriiac tagan and s'au trimes dupa 5ganii fugif. au dat lui Papua inginer dupa polit[a]. au dat la ingroparea Paraschivei tagance[iJ lui Vasile Chevaccico.
30 28 12
cheltuiala vasalor ci s'au facut i s'au triimis aice la E.
au dat la sam fac ei Ka] istoveeti adica cinci mii trii suti patruzeci i eas[ä] lei.
Sama orzului ci au avut sa dei pe doi ani par la [11811 Apr[ill 23. Miertit DimerlD
100 100 200
pe anu[I] [1]809.
pe anu[1] 1810 par la 1811 Apr[il] 23.
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
316
Cum Watt, dat 2
3
ci au dat mai mult prin sama trecut[].
14 32 29 56 18 14 167 32 200
9
au triimis [1]810 Iuni 24. au triimis Sapt[emvrie] 20. au triimis Sapt[emvrie] 26. au platit cu bani. au trimis Oct[omvrie]. au platit cu bani Ianacachi acum Dech[em]v[rie] 2.
1
4
8 5 5
ramani ramasicä. Mierte Dimerlit 11.
3
10 5 31 1
32
9
au triimis Dechlem1v[rie] 24, [11810. au trimis G[h]en[a]r 25 [11810. au triimis Mart 26 [1]811. au trimis Iuni 10 [11811.
5 5
au triimis Iuni 16, [1]811. au istovit.
2 9
Sama pasarilor ce au avut BA dei Sulg[eru11 Iordachi pe doi ani par la 1811 Apr[il] 23. Gitini Claponi
100 40 100 40 200 80
pe anu[1] [1]810.
pe anu[1] [1]810 par la 1811 Apr[il] 23.
Cum li-au triimis. 60 28 88 112
20 20 40 40 200 80
au dat [11809 Noemv[rie]. tij au dat [1]810 Apr[il] 9.
ramani rama§itä 112 53 60 113
40 20 20
ram4i0.. au trimis Dech[em]v[rie] 24 [1]810. au triimis Dech[em]v[riel 22 [11811.
www.digibuc.ro
CUM SE CAUTAU MO§IILE IN MOLDOVA.
347
Sama Dum[isani Sulg[e]r[ului] Iordachi SAnescu de banii ce au avut sä dei la Sfet. G[hleorg[h]ie clfertul mosiii Plopeni [1]811 Iu lie. Ce set incarcd. Lei Pantie
cIfert[ul] lui Sfeti G[h]eArg[h]ie.
4.000 130 4.130
dobAnda acestor bani. Ca sii, scadi.
1.000
au dat cuconitb.i la MAnAstiri insA: 500 pe anu[1] [11810 pAr la implinire de 1.000 lei. 500 pe anu[1] [1]811 din 1.000 ce ari BA [i]ei,
750 98 1.849 2.281 4130
pentru 300 falci ce au platit si li-au triimes la E.
1.000 16 16
au facut trii gratii de fher si au trimis si opt giamuri de steel&
au dat bani la Emma cu fiiul D[um]isali Ianacachi. fac si au istovit. SamA asAmine s'au triiimis D[umisale] Sulg[erului] cu iscAlitura me find 24
cuconu la Bohotin.
Sama ce am lncheet cu cuconu 1810 Oct[omvrie]. Ce md incarcd. 2.146
18
bani ce am luat pe 3.357 vedri yin ce am vAndut dupA sama. Ce mei wade.
bezmanu viilor pe anu[1] 1810. 12 antaluri cercuitul vasAlor. cheltuiala me si a ficiorilor. au dat oamenilor din Domnesti ce au adus 2 vase yin bez 40
130 40 240 100 20
lei dat[i] de Log[o]f[A]t. 253
20
983 1.162 2.146
20 38
s'au cheltuit la via cuconitai cu cules[ul] si ingropatul bez 258 lei ce au dat VasAli Popa la disgropat, hArAjit, sapat. au dat bani la sarn[5].
18
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
348
Sama ce am Incheeat cu cuconu 1812 F'evr[uarie]. Ce mei bleared. Lei
Par ale
1.483 663
3
rAm4ita ce am ramas prin sama ce am incheet in G[h]en[a]r 20.
34
am luat pe 1.038 vedri yin ce am vAndut din vin[ul] anului 1810 dupA sam[A].
Ce md seade. 50 50 60 14
_
_
s'au cumparat 7 putini ci s'au trimes cu poam[A]. 30 funduri. bezmanull) vii[i] pe anu[l] 1812. ravaqile di drum. s'au cumparat 37 vas[e].
28
s'au chelquit] cu facire[a] a 75 vedri rachiu din cad 15 vedri
18
s'au trimes la E. am dat cuconului and am fost la Cruci.
12
130 21
382 120 79 801 405
chelt[uiala] viilor dela SpAriet[i].
am plAtit pentru sat[ul] Dume§tii, giumatate din bani[i] fAnului ce li s[A] cere.
2.125
6
21
30 36
2.146
cheltuiala me *i a ficiorilor. 400 cercuri. plata butnarilor.
am dat la sam[5].
Sama Suleerului) Iordachi Sänescu de bani(i) ce-au avut sa dei la sfeti Dimitri 1811 si au Incheiet-o acum 1812 Mart(ie) 24. Ce sei Inearoi Lei
4.000
Para le
au avut sh dei cifert[ull mo§ii[i] Sfantului Dim[itrie].
Cum i-au dat. 600 1.200
au dat cu Enacachi Oct[omvrie] in 3. au dat inauq Oct[omvrie] 30.
www.digibuc.ro
613M sk auTAD mogifILE iti MOLDOVA.
349
500
au dat copilii la marastiri pe anu[11 1812 par la sfeti Dimitri
500
am trimis la E Dech[em]v[rie] 22 cari s'au incarcat in condica un con dei cu 54 lei find primiti de Log[o]f[a]gul] gi sanet[ull lui dat. s'au cumparat un feresau de taet butuci. alt asämine feresau. au cheltuit cu meremegul] carului.
Oct[omvrie] 26.
22 27 23
--
9
20
16
-
10 2 28 27 17 11
320 ob..
pentru 737 peri. 200 oua. s'au cheltuit cu sania ce[a] lipoveneasca. 10 curcani. 35 rata.
20 20 20 20 26 20
7
700 oil& 300 tij.
trii miertiä grau au trimes copilii pe anu[1] [1]810. tij pe anu[1] 1811. trii mierta papu§oi pe anu[I] [11810 §i [1]811. tij trii mierta pe anu[l] [1]811.
45 30 30 15 112
11 mierta popupi. 6 au trimes la E. 5 au trimes la Plopeni. 11
10 16 700
20
54
18
6 oca plumbu la vasali ci s'au facut pe anu[1] acesta. patru roati de carat& i s[a] scadi pentru velnita pe anu[1] acesta. au dat bani la sam[a]. Sant in condica 554 cu 500 primiti la Dech[em]v[rie] 22.
fac §i au istovit.
4.000
Sama lui Alecsandru Nicolau pentru pane ce au avat sa dei pe anu[1] 1811 ce au tin[u]t mosia Bohotinu.
Mierta
Papupi
Merl& Gran
40
100
ave[al sa dei pe un an. Cum au dat.
8
9
6
au trimes
1811.
N[oemvrie] 11.
www.digibuc.ro
Rine kOSirfti
65o 3
9
4
1
[1]811 [1]812
8
6 4 2
2
2
1
1
4
1
7
3
8 2
1
3
Fevr[uarie] 14. Mart[ie] 14.
4 2
G[h]en[a]r 5. N[oemvrie] 28. Dech[em]v[rie] 7. Mai 25. Apr[il] 30. N[oemvrie] 12. N[oemvrie] 16.
1
5
2
2
1 04 1
7
32 46 78 21
7
Dech[em]v[rie] 25. Fevr[uarie] 14.
intio
dul[A].
1
2
1
1
SApt[emvrie] 19.
2 2 2 7
Fevr[uarie] 22.
4 2 9 22
9 6
9
10 32
6
1
7
4
Mart[ie] 17. Mai 16. G[h[en[a]r 14. A pr[il] 8.
au plAtit-o cu bani cari s'au fost cumparat. rAmAqita. P[opuaoi] Mier[ta] 7
0 2 7
G(rau Mier tai,
3
3 2
7
3 2
7
au trimes Apr[ill 20. au trimes Mai 2. cumparat[e] din tArgu. au trimes.
5
1
3
1
au plAtit.
5 1
au trimes Mai 18.
Sama lui Alecsandru Nicolau de pAsárili ce au avut sa dei pe un an pe au tinEult mosia Bohotin 1811. Gãlni
Claponi
Riti
Curd
O[u]&
100
50
40
40
4000
ave s dei pe un an.
Cum au dat. 20 12
6
6
96
Oct[omvrie] 4. N[oemvrie) 28.
www.digibuc.ro
dt/M SE CATITAII MOSIILE IN ill-Al:10'1A.
36 35
20 10
10 6
Dech[em]v[rie] 22. Mart[ie] 31. Mart[ie] 15. 80 Fevr[uarie] 26. 118 Sapt[emvrie] 12. 55 Oct[omvrie] 24. 250
12 13
8 136
20 N[oemvrie] 15.
16
- 2U
16
619
pe aceste s'au rupt tidulile.
www.digibuc.ro
35i
ORIGINILE ASIRO-CHALDEENE ALE GREUTATILOR ROMANE DE
XIHAIL V. SUTZU Membru corespondent al Academiei Romine.
qedinfa dela 8 Main 1909.
Normele de cantar asiro-chaldeene sunt bine cunoscute do &and invatatul Layard a gitsit in s'apAturile facute la Ninive un qir intreg de monumente ponderale asiriene. Aceste monumente erau de bronz §i aveau in genere forma de lei culcati; unele purtau inscriptiuni doveditoare de caracterul lor ponderal §ii de epoca lor de fabricatiune. Monumente analoage s'au gasit la Khorsabad §i la Susa la un loc cu greutati de piatra, cari
adesea prezent& forma de rate san de gaste, 0 sunt de origine
chaldeara. Cea mai cunoscura unitate de ciintar comuna Asirienillor 0 Chaldeenilor era a§a, zisa mina asirianci, urarci, a carei greutate, dup5,
monumente, ar fl de 500-510 gr. §i care se identifica de sigur cu mina babiloniana a lui Herodot, fixata de acest istoric la 508gr-,66. Chaldeenii §i Asirienii se serviau de sistemul sexagesimal pentru numAratoarea pondurilor.
Talentul, unitatea cea grea, cuprindea 60 de mine, mina 60 de sicluri, siclul de trei oH 60 graunte sau boabe (de grail). La mina de 508gr.,66 corespundea un siclu de 80',477, care cuprindea 15 duzine do boabo, (loci duzina de boabo cantaria Ogr*, 565.
Persil, cari s'au servit la randul lor do unitátile ponderale ale Asirienilor, au acloptat ca norma, ponderala pentru moneda lor de
aur (daricul) greutatea siclului si pentru piesa lor unitara de argint (siclul medic) greutatea de 120 boabe chaldeene. Analele A. R. Tom. XX Xl. Memoriile Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
23
854
MIRAIL C.
sums
Afara de aceste unitati ponderale sexagesimale gradate ce aratArn mai sus, Asirienii s'au mai servit de o mica imitate de greutate numita MA-NA-TUR sau miva mica, care valora 48 boabe. Inscriptiunea care pomeneste aceasta greutate se aft& sapata pe
un obelisc do dioritA descoperit de d-1 de Morgan la Susa si de.
numit obeliscul lui Manistusu. Acest monument dateaza dintr'o epoca foarte veche.
Faptul ca mina mica nu mai figureaza nicaeri In inscriptiunile posterioare, dovedeste ca de timpuriu aceast& miba unitate de cantar a incetat a mai servi. Astfel opineaza d-1 Weissbach, autorul unui studiu excelent despre greutatile asiro-chaldeene. Numerakunea sexagesimara, . adica gruparea unitAklor prin cinci duzine la un
loc, n'are nici un caracter primitiv; ea a fost do sigur precedat5, la Chaldeeni de sisterne numerale mai putin complicate. Mai inainte
de a se servi de un grup de cinci duzine, ei au Intrebuintat du-
zina simpla. Mina mica, MA-NA-TUR, care nu este un multiplu sexagesimal
al bobului, ci numai un multiplu duodecimal, trebue privit& ca o norma arhaic& asiriana de cantar, contimporan& epocei cand sistemul duodecimal era Inc& In vigoare. Pe atunci unitakle ponderale succesive asiriene erau mine mid, pe cart Th vorn desemna prin p., duzina de mine mici, pe care o vom nurni U si duzina .de duzine de mine mici, pe care o vom numi X.
Am vazut cA p. cantaria patru duzine de boabe, adica : Ogr.,565X4=2".,26. 11 cintrtre0e 12 it, sail 2,26X12--=27gr.,12.
si in fine X=12 U=27,12X12=325gr.,44.
Deci norma asiriana de cAntar X, multiplu duodecimal de al doilea grad al rninei mici M/?.-NA-TUR, cAntareqte 325gr.,44 si are
o asemanare surprinzatoare cu unitatea de greutate principal& a Romanilor, care, precurn se tie, cAntaria 327 grame. Diferir4a ponderala intre ele este numai de 11/2 grame. Ca toate acestea nu putem Inca afirrna cu certitudine cA pondul chaldean X cste libra, pAnA eand nu-i vom recunoate alte caractere romane bine stabilite. Principalele unitak ponderale romane erau, dupa aratarile celebrului metrolog german Hultsch, cele urmatoare :
www.digibuc.ro
ORIGINILE ASIRO-CHALDELNE ALE GREDTATILOR ROMANE.
355
Libra.
Libra
1
Uncia
12
Drachma
96
8
Scripulum 288
24
Obolus
48 --
Siliqua
Uncle,
576
1
Drachma.
1
Scripulum.
3
1 Obolus.
1728 144
6
2
1.
18
6
3
Siliqua. 1
Romanii se mai sorviau Inca de o unitato inferioarA, bobul, numit «sitarionn de catre metrologii greci. Siliqua valor& patru boabe i obolul 12 boabe. Obolul, dupa cum se stie, cAntaria o jumatate de scripul, adica Ogr.,567; aceasta greutate ne reprezenta deci daraua duzinei romane de boabe. Ei bine, noi vazuram mai sus ca duzina asiriana de boabe cantareste Ogr',565; intro una si alta nu este decal o deosebire de 0gr.,002. Prin urmare identitatea ponderala a bobului roman (sita-
rion) cu bobul chaldean este un fapt evident si acest fapt are o important& metroiogica foarte mare.
Libra romana valora 6.912 boabe (sitarion) i deci un numar egal de boabe chaldeene. SA examinam acum valoarea pondului chaldean X in boabe chaldeene. Prin chiar modul sau de formatiune, acest pond valorà douasprezece duzine de duzine de mine mici, sau 144 mine mici de 48 boabe fiecaro, adicA 144 X 48=6.912 boabe chaldeene i un numar egal de boabe romane. Cu alte cuvinte, pondul chaldean X se identifica fara indoeala cu libra roma* fiindca el va1oreaz5; ca i libra 6.912 boabe romane. Uncia romanA apare ca multiplul duodecimal simplu al minei mici; scripulul ca o jumatate de mina mica. Obolul ne reprezenta duzina de boabe chaldeene; siliqua a 12-a parte a minei mici; in fino sitarionul este bobul chaldean. Modul chaldean de formatiune a librei Romanilor merit& o atentiune speciala. Libra se compune din grupari duodecimale de boabe si punctul ei de plecare primitiv este fara nici o Indoeala bobul elementar. La origine boabele, ca si numerele, se socotiau prin unitati simple, mai tarziu prin pereche, triade, duble perechi, pana in ajunul adoptarii numeratiunii duodecirnale, la numere ca si la boabe. De aceea la Chaldeeni cuvantul a ccintecri era synonim ou cuvAntul
www.digibuc.ro
356
MIH AIL C. MIT=
a socoti. Operatiunea chntaririi reprezenth pentru ei o simpla numara-
toare de boabe. Unitatile asiriene propriu zise de chntar, talentul, mina asiriana ugoara gi siclul, s'au format la rhndul lor intocmai ca §i libra prin grupari de boabe. Modul de grupare difera ; el dateaza dintr'o epoca mai recentä, fiindca el este sexagesimal, iar nu duodecimal ; principiul formatiunii rhnihne insa identic. Astfel bobul ponderal chaldean apare ca adevarata unitate primitiva de chntar a Orientului. Alegerea unei unitati mici, cum este bobul, ne 1amure0e bine tmprejurarile primei inventiuni a chntarului. Bobul a servit de sigur la origine spre a chntärl fragmente mici de o materie grea §i pretiosä, probabil fragmente metalice de aur, do electrum sau chiar de bronz, fiindca acest din urma metal a fost §i el la fnceput un obiect foarte pretios. Inventiunea balantelor ar putep, deci sa dateze dintr'o epoch straveche, chiar din epoca inceputului evului de bronz. Faptul ch Asirochaldeenii s'au servit de o mica masurä de lungirne numita bobul linear, Insemneaza probabil ca la dan0i normele de lungime s'au Infiintat mai thrziu decht normele ponderale. Cel putin nu incape indoeala ca bobul este mai presus de toate
o greutate 0 ca uzul bobului ponderal a precedat de sigur in-
trebuintarea prin extensiune a cuvhntului bob aplicat unei fractiuni de lungime. Bobul linear ocupsa probabil in §irul masurilor de lungime
un loc asemanator cu bobul ponderal in §irul unitatilor de greutate; numele lui este deci rezultatul unei asimilatiuni facute prin analogie. Identitatea bobului roman cu bobul chaldean larnureste cu precizie raporturile simple cari au existat intro toate unitatile ponderale chaldeene 0 cele romane. Siclul asirian sau daricul de aur al Per01or chntaria 15 oboluri sau 21/2 drachme neroniane.
Mina usoara asirianä de 60 sicluri valor& 150 drachme de ale lui Neron; greuiatea ei romana era deci de 510,90. Monumentele ponderale efective ale minei asiriene upare sunt in genere cu foarte putin mai upare (504gr.), deci diferinta nu este mare. De aci rezultà cu rnulta probabilitate GA aceasta, valoare de 510g',90 ne reprezentä adevarata valoare normal& a minei ware asiriene. UnitAtile ponderale ale anticului Egipt, kitul si debenul sunt si ele multiple ale duzinei de boabe chaldeene si chiar ale minei mici chaldeene (MA-NA-TUR).
iiitul valorä patru mine mici sau 16 duzine de boabe; debenul 40 mine mici sau 160 duzine de boabe.
www.digibuc.ro
ORIGINILE ASIRO CHALDEENE ALE GREUTATILOR ROMANE.
357
Aceste relatiuni dovedesc originea chaldean5, a unitatilor ponderale din vechiul Egipt §i accentueaz5, cu forth caracterul asiatic al primei civilizatiuni din valea Nilului,
PROSPECT Unit* ponderale asiro-chaldeene. Talentul T=60 Mine M
M=60 side S S=180 boabe=3X60 boabe. Mina asyriana, usoara=508gr.,66.
Siclul sau daricul=8.,477=15 duzine de boabe (180 boabe). Duzina de boabe asyriand Ogr.,565.
p.=MA-NA-TUR=patru duzine de boabe=0gr.,565X4= 2,26. 12 p.=U =2gr.,26X12 . 27,12. 12 u=-X
=27gr',12X12
32 5gr.,44.
X. 325,44 Unitali ponderale rornane. Libra.
Libra
1.
Uncia
12
1.
Drachma
96
8
Scripulum
288
24
3
()bolus
576
48
6
Uncia. Drachma.
Siliqua Sitarion
1.
Scripulum.
1.
Obolua.
--
2
1.
1728 144 18 6 3 6912 576 72 24 12
Libra romana=327gr.. Uncia =27,25. Scripulum = 1,13. = 0.567. Obolus
www.digibuc.ro
Siliqua.
1.
4.
ARHIVA SENATORILOR DIN CIIIMAIT SI OCUPATIA RUSEASCA DELA 180G-1812 I. CAUZELE RASBOIULUI. INCEPUTUL OCUPATIEI. DE
RADU ROSETTI
qedin(a dela 5 Maiu 1909. I. ARH1VA SENATORIL OR LA CH1SINAU.
Petrecand in cursul verii trecute vreo patru sAptAmAni la ChisinAu cu prilejul unor afaceri particulare, m'am folosit de aceastA Imprejurare pentru a face oarecari cercetAri in arhiva numitA a Senatorilor. Aceastil arhiva cuprinde dosarele administratiunii terilor noastre, intMu de calre Cusnicov si apoi de cAtre Crasno-Milasevici, In calitate de Presedinti ai Divanurilor, dela 1808 panA la 1812. Arhiva, cuprinzand peste 4.600 dosare, se OA pAstratA la Direcpiunea Guberniei (Gubernskii Upravlenie). Dosarele se tin In subsolurile clAdirii si au avut a suferl foarte mult de umezealA: marginile de jos ale pieselor sunt in deobste putrede. Deoarece aveam cu mine o scrisoare de recomandatie dela domnul de Giers, Ministrul Plenipotentiar al Rusiei la Bucuresti, nu numai cA nu mi s'a fAcut nici o greutate din partea Vice-Gubernatorului,
d-1 Fuchs, dar mi s'a arAtat in tot timpul cea mai mare amabilitate. Ceasurile de lucru ins5, erau cat se poate de incomode: arhiva nu era deschisa Inainte de ora 101/2 si se inchidea la ora 3. Fiind
silit sA plec de acolo eel mai tarziu la 2 ore,_ nu puteam lucra mai mult decat cate 31/2 ore pe zi. Se Inte lege CA In asemenea con-
ditiuni n'am putut cerceta in chip mai amAnuntit decal un numAr cu totul neinsemnat de dosare. Am cAutat Insä sa-mi dau samA
www.digibuc.ro
kAtII ttosETTI
360
de felul actelor cari se gasesc §i, cu ajutorul arhivarului Guberniei, d-1 Romanovski, care, In calitatea sa de fiu de aMoldovancan, vorbe§te bine romane§te, am alcatuit lista acelor dosare cari, dupa titlurile lor,
mi-au parut mai interesante (1). Cele mai insemnate din toate sunt fära Indoeala registrele intitulate : Jurnalul heirtiilor iesite dela Presedintele Divanurilor pe
fiecare din anii 1808, 1809, 1810, 181; yi 1812. Departe de a cuprinde numai indicatiunile foarte vagi §i scurte ce suntem obi§nuiti sa gäsim chiar In jurnalele de iesire cele mai complete, aceste registre contin atat textul integral al multor petitiuni primite de pre§edintii divanurilor, cat §i cuprinsul Intreg al raspunsului dat. Foarte multe din petitiuni precum §i raspunsurile lor suntin
limba franceza. Numärul pieselor continute in registrele In chestiune este foarte mare: spre exemplu, pentru anul 1808, ele cuprind trei registre avand impreuna 2.118 foi. Afacerile despre cari trateaza petitiunile §i raspunsurile imbra4o§eaz5. toate ramurile vietii publice ci private. Cercetand acele registre, putem reconstitul intreaga vieath a terilor
noastre In acei ani, adesea putem urmärl acea vieata zi cu zi. Importanta celorlalte dosare se poate vedea chiar din titlurile lor. Cu ajutorul unora din aceste dosare putem capata, 15,muriri pretioase asupra institutiunilor terii chiar cu mult lnainte de Inceputul veacului XIX, cum este cazul cu dosarul No. 1.504, in care
gasim un studiu pretios asupra chipului In care erau acezate birurile In aceste teri in cursul veacului XVIII. Aceste dosare ne mai infatoceaza insa mai ales, §i in chip at se poate de bogat, nesfarcithle serii de abuzuri §i Impilitri de cari se faceau vinovati, in dauna poporului, slujbacii de toata mama. Aceasta categorie de hartii este fara indoeala cea mai bogata §i cea mai variata.
0 parte din Arhiva Senatorilor, §i anume dosarele dela No. 1 'Ana la No. 500, au fost cercetate de d-1 I. N. Halippa, vrednicul §i neobositul membru §i secretar al Comisiei guberniale de studii arhivale din Basarabia, care a publicat rezultatul cercetarilor sale In cele trei volume alcatuind buletinul acelei comisii (2). 1
(1) Vezi anexa 1 dela memorial urmItor.
,
(2) Tprw BeecapabeKoit ry6eptulcot1 Ygellofi Apmmiudi Kommffeitt. ChiOnZtu, tipografla *Bum.
movici.
www.digibuc.ro
AMINA EIENATORILOR DIN dliIINX.U, f.
MI.
Recolta de Insemnari facute de mine find, din cauza Imprejurhrilor
aratate mai sus, foarte slabh si cercetarile d-lui Halippa fiind publicate in limba rush, adica neaccesibile publicului nostru, afarh de prea rare exceptiuni, am crezut ca fac un serviciu acelor co se ocupa cu studiul istoriei noastre punandu-le la dispozitie 0 textul rezumatelor d-lui Halippa, cuprinzhnd in lucrarea de fata, pe tang& notele luate de mine, si traducerea lor. Cele mai multe din rezumatele d-lui Halippa sunt din nenorocire foarte scurte, Insa chiar cele mai succinte au mai multa valoare decat un simplu titlu si permit cetitorului sa-si faca o idee mai exacta de pretiosul material care se afro. la Chisinau. Socot nemerit Insa, pentru mai buna pricepere a materialului astfel adunat, ca publicarea lui sa fie precedath, Inthiu de o scurta expunere a imprejurarilor cari au adus ocupatia dela 1806 1812 a terilor noastre de catre ostirile rusesti, apoi de un rezumat cronologic al celor intamplate dela intrarea Rusilor si po.na la punerea, In fruntea ocarmuirii Principatelor, a unui functionar rus. Mat in aceste expuneri cat si pentru mai buna lhmurire a extractelor d-lui Halippa si a insemarilor luate de mine In Arhiva Senatorilor, ma voiu servi de doua izvoare inedite pan& astazi. Unul este bogata colectiune de raporturi consulare franceze ale caror côpii se MIA la Academia Romana, al doilea este un teanc de corespondente si côpii de corespondente ale vremii, aflat intr'o gianta de
hartii vechi cumparata de mine tot la Chisinau. Cu deosebire bogate in amhnunte sunt doua corespondente anonime, una din Iasi si alta din Bucuresti, din nenorocire numai in cOpii si Fara semnaturi. H. DESPRE TRATATELE DINTRE POARTA OTOMANA $1 RUSIA, INTERESAND TERILE ROMANE DINTRE 1774 $1 1802.
Dela tratatul de Cuciuc-Cainargi (10 Julie 1774) (1) Incepe pentru terile noastre era protectoratului rusesc: acel tratat recunoaste Rusiei a drep tail de a vorbi in favorul Principatelorn. Tot printr'insul se mai stipuleaza foloase si usurari foarte simtitoare pentru aceste teri atht de Incercate : indatoriri luate de Poarth sa le trateze in chip rnai omenos, de a renunth la orice sumh ce i-ar fi fost dato(1) D. A. Sturdza, Acte fi Documents privitoare la Renafterea Romániei, I, p. 125. 1g
www.digibuc.ro
A6g
hAna Kos ETV
-
rita de Principate Ina dinainte de rásbolu, de a iert& tributul lor pe doi ani, de a nu le mai impune deal contributiuni moderate ci de a restitui locuitorilor ci manastirilor Moldovei ci ale Torii. Rom&necti posesiunile lor teritoriale ce fusese uzurpate de Turck spre a aleatui acà zisele raiele ale cetatilor Hotin, Bender, Braila, Giurgiu ci Turnu. Aceste stipulatiuni impuse de Rusia fur% intr'adevar .specificate pe larg in, haticeriful adresat Domnului Moldovei, Grigorie Ghica, la 4 Noemvrie 1774 (1), dar abuzurile ci, stoareerile savaxcite, atal de insac Inalta, Poarta cat ci de pacii marginaci nu intarziara sa reInceapa. Aceastá abatere dela indatoririle ce le luase Poarta indemnal% pe Ruci ea, eu prilejul incheierii, la 10 Martie 1779, a Conventiunii cunoscute sub numirea de Convenfiunea dela Constantino-
pole explicativci a tratatului dela Cuciuc-Cainargi, sa insere in acea Conventiune relativá mai eu sama la Tatarii din Crimea, ar, ticolul VII, prin care Poarta se indatoria, din nou sä observe stipu-
latiunile privitoare la Principatele române ale tratatului dela 10 Julie 1774 (2).
Ins& Poarta urm& sa nu se tie de indatoririle luate:raielele ramaser& stapanite de Turcii din serhaturi i exactiunile tureecti ur . mara ea ci in trecut, ceeace dada boo la plangeri din partea terilor ci la reprezentatiuni din partea Rusiei. Reprezentatiunile Rusiei, sprijinite E,ii de Austria, obtinura dela Turd senedul imparatese din 28 Decemvrie 1783 (3), atingator de privilegiile Moldovei ci ale Terii-Romanecti. Poarta se indatorià in chip
formal EA nu ceara dela aceste teri mai mutt deal 722.444 lei 20 parale pe an, din cari 282.944 lei 20 parale dela Moldova ci 439.500 lei dela Tara-Romaneasca ci nimic mai mult. Poarta renunt& la darile obicnuite pentru retinnoirea Domniilor dupa curgere
de trei ani ci altele, specifiandu-se a Domnii nu vor mai fi tinuti sa dea prezenturi functionarilor turd irimici la ei ci se interzice& pacilor marginaci sa trimita comisari «spre a stoarce bani sau daruri terilorD sau sa ridice inteinsele dad in folosul, l,or. Se mai specific& in chip lamurit ce tirnituri poate sa ceaira Poarta dela Principate ci cum sa le plateasca. Aceste stipulatiuni file& din nou cuprinse ci chiar lamurite mai pre larg in haticeriful trimis la 1784 lui, Alexandru Mavrocordat, Domnul Moldovei. Mai gasim, in acest haticerif ci o dispozitie ne(1) Ibid., p. 139. (2) Ibid., p. 150. (3) Ibid., p. 192.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR IHN CHISINAII, I.
363
cuprinsA In senedul din 1783: se recomainda Domnilor sä pun& lii slujbe mai cu searn& pämanteni (1),
In tratatul de pace 0 de amicitie dela 1784 (2), nu g&sim vreo alta clauza, special& interesand terile noastre decat aceea prin care se stipula, c& hotäririle tratatelor dela 1774 si convéntiunea explicativ& dela 1779 vor fi cu rigoare observate. Ele filr& Ins& tot atht
de putin tinute in sem& de Turci ca §i acele ale Senedului dela 1783 i ale hatiserifului dela 1784. Ecaterina II, clup& ce cucerise Cramul, Tamanul i Cubanul, desfiintand astfel cu desavarsire puterea Hanului, se preghtia s& fac& rAsboiu Turcilor in unire cu Iosif II. Turcii ins& o pre-, venirsa, trimOndu-i un ultimatum din cele mai semete si punand. pe solul ei in Inchisoarea dela Sapte-Turnuri. R&sboiul iriü patru ani qi se termin& prin pacea dela Iasi, Incheiat& la 9 Ianuarie 1792 (3). Nistrul avea s& alatueasca de acum inainte frontiera Intre ambele Imp&ratii. Basarabia, adic& Bugeacul, cu Benderul, Achermanul, Chilia §i Ismailul, can fusese cucerité de Rus,d, si Moldova care era ocupat& de ei dela inceputul rasboiului,
fur& restituite Turciei. In schimb, Poarta se indatoria s& observe tdate stipulatiunile tratatului dela 10 Iulie 1774, ale conventiunii. dela 10 Martie 1779 0 ale actului dela 28 Decemvrie 1783 in favorul Principatelor, la cari se mai ad&ogea renuntarea ei la incassarea oricAror datorii anterioare, de once natur& ar fi ele, sau la once contributie de nisboiu. Si aceste stipulatiuni fur& inserate pe larg i chiar Intinse in sens favorabil tern, In firmanul dat lui Alexandru Moruz, Domnul Moldovei, la 1792 (4).
Directoriul Republicei franceze, dupä ce se gandise, in lutia Oc-
tomvrie 1797, la o descindere In Anglia, se hoar!, in urma propunerii lui Bonaparte, s& fac& o expeditie In Egipet, sperand s& dea astfel o lovitur& de moarte comertului englez In Indii. Deoarece Marnelucii cari stapaniau Egipetul se räsculase de atatea ori Impotriva Sultanului i autoritatea acestuia asupra lof era numai nominalA, Directoriul kpera, c& Poarta nu Ss, privi aceast& ha-
válire ca un caz de räsboiu. Expeditia care plec& din Toulon la 19 Maiu
798, debarc& la Alexandria la 1 Iulie dup& ce, In drum,
cuceri Malta. Se dtie cat de repede se Mar Bonaparte stapan pe Egipet. La 12 Septemvrie Poarta, mai ales in urma Indemnurilor (1) Ibid., p. 195. (2) Ibid., p. 209, (3) Ibid., p. 219. (4) Ibid., p. 225,
www.digibuc.ro
864
RADII ROSETTI
Angliei, declar& rasboiu Frantei, iar la 23 Decemvrie al aceluia§
an ea incheia cu Rusia, In urma propunerii acelei Imparátii, care accedase si ea la coalitiunea ale:6111M de Anglia Impotriva Francezilor, un tratat de alianta' pe opt ani upentru apararea teritoriilor amanduror Imparatiilorn (1).
Articolul al II-lea al acestui tratat stipula c5. atat tratatul de pace dela 29 Decemvrie 1791, cat si toate celelalte tratate cuprinse in el, sunt confirmate In totul a ca si dad, ar fi fost inserate din cuvint In cuvant In prezentul tratat de aliant& ofensiva si defensiv&D.
Turcia se hothri cu atat mai usor sä Incheie acel tratat de
alianta, cu cat desfiintarea si cedarea Republicei venetiene afro Austria, prin tratatul dela Campo-Formio din 17 Octomvrie 1797, si punerea unei garnizoane franceze la Coda erau de natura a o Ingriji serios. Ocuparea Insulelor Ionice fu de altmintrelea de scurt& durat& : flota ruso-turc& se Moil st&pan5, pe Coda la 1 Martie 1799 si celelalte insule se supusera. Aliatii, prin conventia dela 21 Martie 1800, hotarira Infiintarea unei Republice a celor fapte Inside, autonom5,, dar supus& suzeranit&tii Sultanului si bucurdndu-se de aceleafi privilegii ca terile noastre. Cet&tile din insule urmau s& fie predate Republicei, dar comandantii escadrelor aveau dreptul, In timpul duratei rasboiului, s& aseze Intr'insele, cu consimtimântul republicei, trupe regulate. In curand Insulele Ionice fura p&zite de o garnizoan& de 15.000 Rusi (2).
La 8 Octomvrie 1801 fu semnat& la Paris pacea dintre Rusia si Franta, pace prin care amândou& puterile garantau existenta Republicei celor Sapte Insule. La 9 Octomvrie se semnau preliminariile pácii dintre Franta si Poarra, iar la 25 Iunie 1802 se inchei& pacea definitiv& Intre aceste dou& puteri.
REBELIUNEA LUI PASVANTOGLU SI INTAMPLARILE DIN TARAROMANEASCA DELA 1799 PANA LA 18o2. INTAMPLARILE DIN MOLDOVA IN ACEL/%5 TIMP.
Istoria Terii-Romanesti In ultimii ani ai veacului XVIII si in cei dintai ai celui trecut, este strans legata de istoria rascoalei lui PMvantoglu. (1) Ibid., p, 233. (2) Ibid p, 243,
www.digibuc.ro
ARHIITA SENATORILOR DIN cimmAtr, I.
365
Pasvantoglu slujise In oastea lui Mavroieni pe timpul rAsboaielor acestui Domn c,u Austriacii §i cu Ru0i §i ii fácuee au acest prilej un renume de vitejie. La Incheierea pacii dela 1791, II vedern fAcand parte din garnizoana Vidinului In calitate de odabas. Neastárnp5,rat §i arnbitios, el se Mar din propria hii auloritate (se vede cä dispunea, de bani) Alan (comandant) al Vidinului, izbutind s fie Intarit de Sultan In aceastà, functiune (1793). El tine& pe pa§a de Vidin captiv in haremul su, neläsandu-1 85, ias5. dintr'insul §i dup'a oarecare trecere de tirnp cereb. Sultanului s5.-1 numeascA pe el pa0. Sultanul neconsimtind, Pasvantoglu scoase pe pap, din Vidin, luandu-i tot ce aveà, i il trimise la Rusciuc proclam&ndu-se pa§5, In locul lui.
Sultanul trimise atunci pe Leu P*, dela Rusciuc cu oaste, ca s5. supuna, pe Pasvantoglu. Leu Paqa, veni la Vidin cu oastea lui ftli soma' pe hain sA, i se inchine, iar Pasvantoglu 11 purVa cu vorba vreme de mai multe luni. Váz And aceastä tárägAnea15., Sultanul tri-
mise pe CApitan Pa§a (Mare le Amiral) cu oaste puternia, ca cu orice pre s prina pe Pasvantoglu, viu sau mort, qi st restabileasa in Vidin autoritatea Impäräteasca,. CApitan NO, asedià Vidinul
timp de doi ani, dar fár succes (1797-1799). . Poarta recunoscând c5, nu o poate scoate la capät cu dansul, II recunosca ca Pa§5. al Viclinului la 1800. Mari fur 5. greutkile ce avir s5. le sufere Tara-Romaneasca In vremea acelui rsboiu : axe& de suferit jafurile oqtenilor turci, atal impárke0i cat i pasvangii, i asupra ei &Ada, cea mai mare parte a sarcinii aprovizionarii acestor trupe imparAte0i. Constantin IpsiFp;
lant care domnia. la Inceputul rAsboiului, se invol cu Pasvantoglu s5,-i
plateascá cke 75 pungi de bani pe lun5, 0 el, In schimb, sä impiedece pe o§tenii lui s prkle tarmul Durarei. Dup.& Ipsilant veni Constantin Gheorghe Hangerliu, care mäntina Intelegerea fhcutä de Ipsilant. Noul Domn, crud 0 lacom, cautá sa trag5, folos din nevoile terii. La 1798, el vol s scoata veiedrit sub pretext
ca nu poate IntAmpinà altfel sarcina Intretinerii otirii IrnpArke0i. Mitropolitul §i boierii se opusera la scoaterea acplui bir atat de odios poporului, pe temeiu c acea dare este legatil cu mare blestem,
ceeace era, absolut adevarat. Dar Hangerliu cumphrând bunavointa Patriarhului dela Tarigrad cu 50 pungi de bani, obtinir dela acel Chiriarh lacom o scrisoare catre Mitropolit i boierf, prin care le ziceà sä iscAleasea propunerea lui Vod5, cu blagoslovenia Win. Hangerliu chemànd pe civ boleri le arAta, cartea Patriarbulur §1
www.digibuc.ro
366
Minn ROSETTI
mai faghduind bani la cei mai lacomi din ei, boieii isc1irà,. S'au Mout indata, porunci la judete i, zice Dionisie Eclesiarhul, «n'a scapat
nici o vita, caci era, zapada mare si vitele in bataturan (1). Jafurile si cruzimile acestui Domn find denuntate de tara Sultanului, i aceste denunturi find bprijinite de partida lui Ipsilant, ft repezit la Bucuresti un capigiu insarcinat s ucia pe Banger liu, ceeace se indeplini chiar in mijlocul palatului lui (2). (1) lironograf de Dionisie Eclesiarhul In Papiu, Tesaura de monuments istcfrice, II, i randuiud dela domniq mumbaeiri pestq slujbaci, Turci, Arnauti i ali eiocoi macar de, era slujbaei i mumbacirk i creetini, era. mai rai cleat Turcii, i ca sa nu scape cinevà cu cate vreo vita au adus taxindarii tedule, adicirávace pecetluite cu roeti, cu pecetea gospod, dupá catastiee, fiecare om cu numele lui i cu cate vite are, c1 platindu-i, da pecetluitu i catastieele; unele erau la Visterie, allele asemenea la ispravnici et altele asemenea la slujbaci. Deel presfirandu-se- slujbaeii cu bucurie i ot mumbaciri prin-pldr cile judetelor ci mergand prin sate ea niete lupi flimanzi ei ca niete holtel de caini lee sinati, sa fi vazut piney& nemilostivirea lor, i ea face& eu ereetinii, ea I( apacà de a implini banii, ei and zor, cum ai zice, In zece einsprezece zile A se istoveasca dajdia vacaritului, oamenii nu prea avei bani, find in mijlocul iernii, targurile iarna nu era A vanza oamenii vite, vremea de sapa ei de coma nu era A lucreze A captige bani ea se plateasea, bucate Inca' nu prea era. A vanda, ei numai o seama de oameni care Mai almà putere se platii. ler slujbaeli Inehideà cm/nee i muieri prin eceeri, ci-i Innit eu fumuri de gunoi I CU ardei Ii arum& ei i iueà inchici ziva i noaptea : )111manzi sa pea bani, pe altii Ii lega eu mainile Indarat, pi cu spatele de garduri, i Ii rbatea cu bicele, pe aIii legati Ii baga eu picioarele In zapada geroasa, ash chinuià pe creetini..0 arnar de bietii creetini, ca plangea ei se viiieta i saracele vaduve tipi de ger, dar nu era -milostivire la varvarii de slujbaei, cit avea urechile astupate ea aspidele i c Vrajmaeii ucidean oamenii, Inca peste eleau i omorlt, mumbaeirii turci pe multi, din eare pe unul rudele lui 1-au dus la Bucure$ ç 1-au.bagat cu carul In curtea domneasca sit-1 arate lui Veda, i inetiintandu-se Voda, au zis sit dea bani cit nu-1 va cmorl nimenea. (2) 0 infloratoare icoani de starea de slabiciune i umiliere a %ern ne-o cla urmatoarea povestire a lu Dionisie 'Eclesiarhul : aDeci lntr'aceea vreme a venit Dapitan Paea cu agalele lui la Bucureeti, i acblo petrecand della siiptameni, facutu-i-au Vodit zeefeturi, ci au zis Capitan Veva liii Voit, sit cheme pe boierii cei mari cu cocoanele lor la zeefeti i nhemend Yoda boierii, au venit dupa porunett fara cocoane. Voda vazind ea n'au venit cu muierile bor,i nu i-au zint, ci au trimes pe Postelnicul eel mare i pe Ca'name de au adus muieri podarese, curs e i carciumarese, Insa au ales muieri mai chipeee ei mai frumoase, ei le-au Imbarcat cu haine frumoase din camera lui Voda, fagaduindu-le daruri domndeti sa fee& testa voia lui Capitan Papa ei a agalelor liii, i A se sloboada la chefuri. Deci la vremea niesii le-au poftit la masa sit eada eu boierii, ci aducandu-le Vel Post. le-au numit ei aunt cocoanele boierilor, aratind ea : iata aceasta Brancoveanoa, aceasta e Goleasca, aceasta e Corneasca, aceasta e cutare 0 aceasta e cutare Filipeasca. Capitan raa vazandu-le s'au bucurat i ezand toate la masa cu boieri ci Vodit i Capitan Paci eu agalele, icandu-le muzicile la masa, i dupa ce au mancat s'au bOulat, i ridicand masa au poruncit Capitan Pee& sa joacb boierii cu coceandle lor, Si att ci peat, ci tinand peed pana eeara, ci iarac punand masa, ci Pupa magfi ANY-1'nd p. 193
www.digibuc.ro
AREIIVA SENATORILOR INN CIIIONITI. Javier
361
.Mai bine decat domnii fanarioti stia sa' se pAzeasca, Pasvantoglu :
capegiii trimisi la dansul de Sultan nu erau adusi fri fata lui decat dup5, ce oameni de incredere ii desbracau pan& la piole si räutail in hainele lor spre a vedea dach nu cumva au, ascuns Inty vreun firman de moarte. Alexandru Moruz primi Domnia Terit-Romanest1 la Fevruarie 1799, Pasvantoglu necontenit cereä hit Moruz and bani, Gaud proviziunt,
cand lemne pentru intaritul cetatii,, cand luerätori cari s4 lucreut la acele Intriri, amenintand cu prädarea terii 1a caz de neurmare, Moruz la inceput ii (fad* and 40, cand 50 de pungi,1 dar In curand pretentiunile Turcului devenirá atat de ma4 1neat Denanul Terii-Românesti se gam& c5,-i va veni mai ieftin sa ceara dela, Poara ajkx1or de oaste, pe care 85,1 prateasca si sa-1 intretie Domnia si care,/ cu
ostasii stransi de el, sa apere tara de orice pradaciune a, Pasvanfr giilor. In urma cererii lui, Poarta randul spre paza tarmului dun'arean al TeriirRomanest1 po Nazirul Brailei cn trupele lui, Cea mai mare parte dirt aceastä ostire fu dussa fri OItenia nd pazi tArmul roman In chipul cel mai prost : cote mici de Pasvangii treceau intr'una i jäfuiau pe bietil locuitori, In ochipb 1ns5 pentru intretinerea trupelor Nazirului, 8e puneatj nou'a% parcini,
a caror povara era sdrobitoare pentru o tara Incercata, de atatia ant de asà de multe nenorociri. i acesto trupe, plátite de tar& pena o ocroti, comiteau necontenit jafurile cele xnai revolatoare. In 1800 Pasvangiii, in numär dp cateva sute, lovirä Calafatul, pe care s13 facura stapani, si de acolo merser6, drept la Targul-hului, pe care 11 pradark i apoi se Intoarser5. Inapoi nesuparati de ordiileImpár'atesti,
La Decemvrie lovira Craiova, o prádará dildura foc, astfel c5 din 7.000 case deabia rárnasersa 300, si puser& garnizoanä Intrltsa. La auzul acestei vesti, Moruz cu oastea lui alcsatuira, in Arnauti,
Sarbi, Bulgari, Turci si mai putini Romani, pled, din Bucurestii spre Craiova, oprindu-se in Slat1na, scriind Nazirului t rnearg& sä izgoneasa, pe Pasvangii din Craiova. Boierii bucuresteni, Indata ce auzira. c Pasvangii sunt la Craiova, nu se mai indoirá c5, vox. veni si in Bucuresti. pia. In puterea noptii i Incetand, a zis C5pitan Paso. lui Yak sad opreaspil po una mai aleasa pentru culcare, c stie el c6. suet Bucurestencele iubitoare cle Impreunki, si asà s'an si flout, i celelalte le-au dat la paturile agalelor. i boierii s'a dus la casele lor poruncind Vod5. Postelnicului s spue muierilor s le fie cu voie. Iar dimineata au dlruit Turcii pe muieri bine, socotind c sunt cocoanele boierilor i le-au sIobait, Apoi Cg mirasul le-au dfisbrficat de hainele cc cart le,au fost hnbräcat si lerau dat drulnub
www.digibuc.ro
Mg
itAbff Rosveti
\
^
De un -veac erau deprinsi sa tot fugA, uitase ce era lupta atat de iubita de stramosii lor. Incarcark, In harabale obiectele de pret ce le posedau si fugirk, In grab& peste hotar, unii la Brasov, altii la Sibiiu. Nazirul, urmand poruncii lui Moruz, veni inaintea Craiovei, dar
nu se gräbi sa loveasca pe Pasvangii, iar ei se Inchisera, In metohul Episcopiei, care era Inconjurat de ziduri puternice. Ordia imparà.teasck, Mai un simulacru de impresurare, care se sfarsi prin plecarea de bunk vole, Intr'o noaple, a Pasvangiilor. Ei nu merserà departe numai pank. la Segarcea unde, punand mama pe manästire, incepura a jMul imprejurimile. Nazirul ii urmäri la Segarcea si Isi aseza oastea inaintea manastirii, far% a lovl In chip serios pe rebeli cari, dupä o sedere de o lunä, se ridicara si se intoarsera la Vidin, luandu-si toath prada cu dansii si mai adunand si zahereet din satele ce erau In drumul lor. Dupà ce Pasvangiii trecurá Dunárea inapoi, Moruz care nu se miscase din Slatina, se intoarse la Bucuresti cu vreo 500 oameni, Arnauti, Moldoveni imbrAcati cAzAceste si Turci, trase drept la Mi-
tropolie unde fu fat& la liturghia ce se sluji pentru biruintele repurtate asupra rebelilor 0 pentru intoarcerea lui fericitA. Pe urma aduna in Spatarie pe toti boierii prezenti, si Episcopul de Râmnic tina un cuvant In care multAmi Domnului pentru serviciile aduse terii. Se tacit si seinlic, adicá se slobozirá salve oarbe de tunuri. El anuntä la Constantinopole izbanda trupelor Imphrätesti In termenii cei mai pomposi si primi in cura,nd In dar, dela Sultan, o blanä de cacom, un armásar si un hamger. Dar era prea fin pentru a nu banui ca dusmanii lui 11 vor pari, fiindca nu fusese in stare sh* impiedece pe Pasvangii sa arda Craiova si Targul-Jiului si
sh prade Oltenia intreaga,. Cera singur sä fie inlocuit si re-
petä aceasta, cerere Inck, de douk, ori, pan'a, ce-i veni mazilia la 26 Octomvrie 1801, find InTocuit prin bätranul si incapabilul Mihaiu Sutu. Inainte de plecarea lui Moruz, sosise in tara, un oarecare Hasan Paca, Imputernicit de Poarta sa, trateze pacea cu Pasvantoglu si care spre mai mare Indemanare pentru negociatiuni se asezä in Craiova. La sosirea lui in tar* noul Domn scrise boierilor pribegi in Tran-
silvania sa se intoarch fiecare la locul sk,u. Dar ei nu venirä, ci, sfatuinclu-se prin scrisori cu cati erau In Bucuresti si l'n Craiova, tragand la sfat si pe Mitropolit si pe Episcopi, adresarA o jalbá Irnpkratului Pavel al Rusiei la Petersburg. In acea jalbä, dupiti ce
www.digibuc.ro
ARRIVAL gEgAtORILOR bIN ctindu, t
t
869
atatau Violentele I jafurile ce le suferiati dela Turci d tata vrernb, cea de pe tin-ea pustiite a Olteniei (1) precum si cA fusese si1iI GA caute liman de scgpare peste hotar, rugau pe Imparat s facá toate
chipurile pentru t a tara sa, fie in pace 0 sa le fie Domn acel c Vdr alege ei. Dionisie Eclisiarhul sPune o5 ceasta plângere fu trimisa la, Petersburg rh doi boieri, fara lush', a ni se zice eine erau acegtia. Este ai probabil cà jalba fu trimisa prin ingrijirea consulatului rusest. Mihaiu Sutu care cheltuige multi bani spre a putea obtinea Domnia, mai gasià, In aräo situatie cu deosehire grea : veniturile nu ajdngeau pentru Intretinerea ogtilor domnegti c1 turcecti earl urmad g5, b,pere tar t). t o aparau atAt de fail. bernnul mai aye& pe Fang& el doi fii, din tari unul era de o nepohiehit lkomie; nu este ded de mirare dach dajdiild vethi erau iporft(tt i daa se Duneau dAjdii toil& asupra bietilot locuitori is111.
toviti. Iat& ke zice 1i aceiasta privint'a un stràiii care se afla in WA la
inceputtil anului 1802: aTáranii contribuabili din acest Principat
'sunt aproape cu desitvArgire istoviti in urma darilor grele Oi necontenite tati ii apaki, de zed de ani. Se Iruplinese,iarin inijloacele cele nisi brutale, dela nigte oameni al caror intreg whit consistä intr'o pareche de boi ci una paná la doua vaci, nigte dari cart se ridica pan'a la 120 lei pe an. Aceste Imprejurari fácAndu-se i mai grele in wino, rebelitnii dela Vidin, acecti nenorociti sunt aduci la d6sperace!(1)»
Mihaiu Sutu congedia pe multi din o0enii adunati de Morut, pe tári II gasia prea togtisitori, Inlocuindu-i prin altii, mai leftini, adunail de el. Zilot Ilomânul ne face o drastic& descriere a acelei adtkWAWA
Crici zeu ct te scarbiai väzand acest fel de oaste, De ticillosit Romani, de bir cazu0/ pe coaste, Desculp §i fellgo0,
In adest tiny Rusia urma sä se foldseasca de OeutAtile ci de mi. nbrocirile terii Spre a atrage pe boieri de partea ei, ar'atandu-li3 ea
numai st4giirea'rusease'a le poate garantà liniarea. Se afla, atunei Itt ara un agent &mese nurnit Barozzi, Grec de torigine, care fusese Intaiu General major, apoi Consul general al (I) Corespondentul anonim din Bucuresti. Analele A. R. Tom. XXXI Memoriile Sect. Istotice.
www.digibuc.ro
24
370
,
RAM/ fiessETII
Rusiei la Venetia, foarte priceput In toate amänuntele politicei orien-
tale a Rusiei, foarte activ si foarte dibaciu. In primävara anului 1802, (1) unul din boierii cei mai de frunte ai Terii-liomanesti scrie unei rude in Moldova c5, Barozzi stärueste din rsasputeri pe ,l'ang5. boieri si Mitropolit, pentru ca ei s5,1 incredinteze o jalbá catre Impârat, in care cereau ocrotirea Jui spre binele terii. In acelas timp agentul austriac, Merkelius, Isi dedeh mare osteneala .spre a convinge pe boieri CA mAntuirea relelor lor Q puteau gäsi numai sub stApOnirea Imparatului Francisc. Boierii erau impärtiti In doll& partide din cari cea mai numearoasá tine& cu Rusia. Pasvantoglu, läsase deocamdata. Tara-Romaneasca In pace, ocu-
pat s'a. se rasboeasa cu pasii vecini. Sutu avii nefericita idee sa, trimeatä pe Turcii imparätesti pusi sub ordinele lui sä treacà, Dunärea In luna lui Aprilie si sti. iea mai multe cetliti ocupate de Pavangii. Primi pentru aceste isprävi multumirile Sultanului, dar aceste multumiri aveau sa.-1 coste scump. Pe la Inceputul lui Maiu, 1.000 de CArjalii, comandati de Manaf Ibrahim, trecurà Dunarea,Iovira pe la Clenova unde robira pe Constantin Bibescu, fratele lui Dumitrache Bibescu, cu tanAra lui sotie si se indreptara. prin Strehaia spre TArgul-Jiului. Locuitorii acestui oras fugirá in Ardeal prin pasul VOlcanului, iar Caxjaliii pradarsa si arsera orasul. Nazirul BrAilei ii urmäria cu 1.000 de oameni, cari Ins& nu ascultau de ordinele [Ili si vesnic lásau pe Carjalii sä 4cape. Acestia pArjo1ir5, Ocnele-Mari, Govora, Râmnicul-SArat si toatA. valea 01tului. Alta ceatá de Pasvangii, sub comanda lui Cusangeali, trecii Du-
alma la Caracal si pustii Imprejurimile. Intainind un convoiu de 500 cArAusi, ei täiara, flechruia din acesti
nenoreciti nasul, urechile sau vreun alt mädular. Mid intOia veste a acestor intAmpläri ajunse la Bucuresti, o panic& de nedescris cuprinse populatiunea. Nime, din nici o stare, nu se gtmdeste la impotrivire, saptezeci de mii de suflete nu sunt In stare sä respingä lovirea a doua mii de banditi; la atAta miselie ii adusese un veac de regim fanariot ! Si Domnia dispunea, de trupe; numai cele comandate de Bimbasa Sava cuprindeau 1.600 de neferi. Mitropolitul, episcopil, boierii de abia, Intorsi de peste munti, pornesc inapoi intr'o fuga nebunk incep a fugi negustorii si in ziva (1) Corespondentul anonim din Bucuresti.
www.digibuc.ro
0.4-70
ARt'trA agmAfOR/LoR DiN c1iI$INIT1, 1. WI.
A111
de 29 Maiu chir saräcimea. Nu faxnin In Bucuregtl, IMprejurul Domnului, decat boierii de curte, cei bolnavi sau din cale afar& Watra,ni, prostimea care nu apucase a fugi, agentul austriac Merkelius, Barozzi care tocmai sosise dela Iagi i Bimbaga Sava. Domnul i cu fliul lui de al doilea, nebuni de teroarea cea mai abjectg., rugau pe Merkelius, cu mhinile ridicate la Ger, WA mijloceascit
grabnic ajutor i ocrotire pentru ei dela guvernul cesaro-cra.ies0. atunci, in momentul celei mai mari nevoi, "Bimbaga Sava cerea In mod amenintAtor solda Inthrziata, de mai multe luni a neferilor lui. Domnul nedispunAnd de bani sau nevoind s5, se despartá de ei, Intrebuintà fel de fel de mijloace pentru a amâna, acea plataLa 19/81 Maiu se primi veste dela Aidin Paga, unul din comandantii trupelor ImpärAtegti, GA d coloanä volant5, de Pasvangii se indreapta,
spre Bucuregti pentru a rune Tama pe Domn i pe boieri. Atunci Mihaiu Sutu plead, cu familia gi cu eurtea lui, IndreptAndu-se spre Moldova. Dar Bimbaga Sava cu ai sM, väzând ca au ramas neplatiti, s iau dupà Domn. Acesta find vestit, las& drumul Moldovei i, prin trecAtoarea BuzAului, inträ In Transilvania. Bimbaga Sava, care se tineh de urma lui, ajunge, aproape de vama austriack pe sotia uneia din Beizadele gi vase harabale de calabalaz domnesc. Gasegte o bisacta, cu juvaere de mare pre i o iea pentru despágubirea lui gi a neferilor, amenintând c dacä nu i se va trimete ramagita In Gâtev4 zile, va da foc Bucuregtilor. Domnul fugar nici in l3agov nu se orede.a. In sigurantä, cad la 7 Iunie trimitea. Impäratului Austriei o scrisoare terminându-se cu cuvintele urmatoare : oNebiruit pentru dreptate lufitator i de Dumnezeu calauzit singur stripánitor ! Ma rog cu ladrämi fierbinti ca Marirea Ta sa se milostiveasca de
un om batran care sla urcat acum pentru a patra oari la locul cel mai inalt 4çi de cei doi fli ai sad i sa-i aperi dupa dreptate §i putintA. «Imi datoresc vieata numai milostiviril Mariel Tale, pentru care binefacere ma rog Inaltului Dumnezeu sa-i Ozeasca yi a ei vieata vreme indelungata».
Numarul boierilor aflati la Bragov se ridick dupa, vegti sosite de acolo In Moldova, la 2.000 (1). Mihaiu Sutu axe& mult necaz dela nenumäratii lui creditori cari venise sa cear5. achitarea creantelor eau, cel putin Inchezegluirea lor dela Domnul pribeag. (1) Corespondentul anonim din Iavi.
www.digibuc.ro
372
DAVI tfmasETTI
IaliaMmi
-Cei mai suparáciogi erau aceia dinteinpit pari erau supugi austriac gi, ca Atari, reclamau intervenpa autoritatilor cesaro-cr4iecti. Aceste Ins'a tratau pe Sutu cu mare consideratie gi cu mult respect. Se aflau atunci la Bragov i Merkelius i Barozzi. Starea sufletease& in eare se gäsiau boierii era pentru fiecare din acegti agenti
un prilej spre a lucra pentra xeugita planurilor Curtii luh Boierli dupa spaima prin care trecuse gi fat& cu jngrijirile de cari erau cuprinsi pentru viitor, nu doriau nimie atat de mult ca luchezegluirea pe viitor a vietii gi a avutului ler. Aceastá inchezegluire n stapanirea austriack Barozzi In pea ruli-o 3.110. Merke1iu seasca. Deoarece se aflau in Austria g1 vedeau cu ochii starea de linigte, de siguranta gi de prosperitate a poporului in mijlocul caruia erau, dadur5, de asta data ascultare indemnurilor aghentului cesaro-craiesc, De abia, trecuse saptamana dela sosirea lor in Bracoy, cand ei adresark ,la 11/23 Iunie 1802, urnfatoarea jalba, Imparatului Francis°, prin mijlocirea agentului, din Bucuregti sau a comandantului general al Transilvaniei, nu gtim, cad scrisoarea prin care se roaga ea jalba sa fie transmisa Jrnparatului, scrisoare 4 carei copie o posed, nu poarta adresa (1): LA clémence que Votre Majeste Impériale 'Tet Royale a montrée env'erS ie
malheureux peuple de Ia Valachie en Voulant bien lui accorder un asiiP et l'accueil flatteur qui lui a été fait dans ses états, l'enhardit, Sire, "a prendre la respectueuse liberte de recourir de rechef a cette memo clemence infinie de Votre Majesté Imperiale et Royale et 6.16 exposer ses calamités et ses instances dans resperance flattense 011 serait' (sic) soulages ies uns et que les autres seraient exauces. 11, n'y a pas plus que 12 ans) lorsque 1a Valachie ayant respire sons les auspices de l'Aigle Autrichien du jong pesant (sic) quo 1es Grecs proteges de la
Porte ottomane lui avaient de tout tems imposél esyérait aprM la conclusion de la paix gaiter au moinp de quelque soulagement; mais a peine une etincelle de bonheur avit paru1 p'eclipsa pussiteit et l'orage revint remplacer le galme dont ce pays avait joui pour quelque temps. Nous n'osons pas importuner Votre Majeste Imperiale et Royale en faisant la description de tout ce que nous Axons souffert des manèges secrets et de la rapacité des Hospodars après la paix, mais nous croyons de la derniZlire importance pour notre malheureux pays que de sournettre a la haute clémence de Votre Majeste que depuis que la guerre a eté aclaree an rebelle voisin de notre patrie la mesure de nos maux a éte nomblée. (1) Corespondentul anonim din Bueuresti.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORMOR DIN CFIF$INAII, I.
373
Il est peut-etre connu que des bandes de brigands, de ceux merne qui ni. longtems ; invites par le rebelle Pasivandoglu, ayant fait une irruption dans le pays de Vallachie n'ont pas jaisse d'exercer toutes sortes de cruautés, saccageant et réduissant en cendre vilinfestent la Rome lie depuis
les et villages indistinctement, tenant en eaptivite, des nobles de deux sexes
et mutilant on passant au I'll de l'epée tout ce qui se trove de nos malheureux compatrioteso devant eux. Menaces du memo sort, trahis par les trouppes (sic) qui étaient destinées Ja
defense du pays, voyant qu'un libre passage était accord& memo dans les districts cis-alutains aux brigands, delaissés enfin par notre dernier Hospodar, qui a assez contribué a nos Tnalheurs par ses extorsions, err fuite Moho et indigne et par ?abandon total de notre patrie au gre des brigands feroces, qu'aurions nous pu, faire de mieux que d'avoir recours a d'autres puissanees et. d'en irnplorer la protection. C'est done), en votre liajeste Imperiale qu'ayant mis toutes nos espérances, nous eumes le bonheur d'obtenir un. asile dans ses (Rats et c'est de sae clémence qua nous owns esperer d'obtenir encore qu'il soit inviolable. Ne seriez-vous pas touché, Grand Monarque, aux calamités et aux souffrancei d'un peuple entier prosterne aux pieds de votre trône of suppliant d'étrei délivre du joug) tyrannique des oppresseurs -barbares de- l'humanite ? Ne vous intéresserez-vous pas a son sort par tous les moyens que la sa. geese, la elémence et la miséricorde, qualites qui caractérisent la personne sacrée de Votre Majeste Impériale vous dicterait? Ce serait ajouter a. Timmortalité de votre auguste noni que d'affranchir un peuple de la tyrannie; et nouti osons nous flatter, qu'elle daignerait noun accorder sa haute et immediate protection. Nous suppliont Votre Majeste Impériale de vouloir bien agreer que nouS ajoutions aux sentiments de la vive reconnaissance que nous Uzi devons, zeux du plus profonci respect et de Pobeissance la plus parfaite, avec laquelle Nous iaVons Phonneur d'étre Sirb-
De Votre Majeste Imperiale et ROyale tree humbles et tree obeissants serviteurs Les représentans de la nation Valaqua Cronstadt, 11/23 Juin 1802.
Trebue observat c, cu prilejul tratativelor pentru pacea care fu isc6lita, la Amiens, puterile prau främantate de idea de a se gási pentru Marele Duce de Toscana, care Isi pierduse statele, 0 corn-
www.digibuc.ro
374
RADII ROSETTI
pensatie i ca se agitase propunerea ca acea compensatie 's5. fie Tara-Romaneasca. Precurn se Oie, cornpensatia fu gasita aiurea: Duce le de Toscana primi Salzburgul. In acest timp Pasvangiii cari lovise Caracalul rAmasera pe loc, jAfuind lmprejurimile, iar acei cari pradase Gorjul i Valcea mersera de se impreunará cu ei, nesuparati de trupele Imparate0i si fara st fi aratat macar intentiunea de a se abate spre Bucureqti.
Nazirul se Indrepta qi el spre Caracal in capul 'a 8.000 oameni, dar se Mar numai ea love§te pe Pasvangii ; ei trecurA Durarea Mara pierderi.
In Bucure0ii rarna0 fara nici b ocarmuire, curtea domneasca fusese prädatä §i un bocceagiu, Arnautul Melamos, se primbla pe ulita cu cuca domneasca In cap. Ordinea fu restabilita de un be0aga turc, Ibrahim Bosniacul, cu putini neferi, panA co, sosi Hasan Paã dela Nicopol i Tersenicli dela Rusciuc, cari fusese randuiti de Poarta pentru a restabili lini§tea. Intaia grija a lui Hasan Pa§a, fu
sa pun& un Caimacam roman. Aduse din Focani, unde fugise, pe Marele Ban Nicolae Brancoveanul pe care 11 Mat Caimacam. Inca dela Intaia veste Ca. Mihaiu Sutu a fugit, Poarta (Muse, din luna Maiu 1802, Domnului Moldovei, Aleixandru Sutu, i Dom-,
nia Terii-Romaneqti. Noul Domn sosi in Bucuresti numai in Julie domni pana la sfarsitul lui August urmator, cand fu mazilit. In Moldova lini§tea a fost in tot acest period desavar§ita : tara era bantuita numai de lacomia Domnilor vi de jafurile diregatorilor, mai ales ale celor straini, veniti de peste Dunare cu Domnii. Domnia de aproape patru ani a lui Alexandru Calimah fu ur-
mata de a lui Constantin Ipsilant. Acesta daca era lacom
i ne-,
crutAtor pentru tar* era eel putin un om energic §3i destoinic.
La Inceputul anului 1801, Poarta trimise Domnului Moldovei ordin sa adune 6.000 osteni i sa-i trimita In Tara-Romaneasca (1). Pentru a Intampina. aceastA cheltueala, Domnul puse dari speciale in valoare de 1.200 pungi de bani i trimise in fiecare tinut cats un comisar special insarcinat sa recruteze o§tenii. Cei pedestri
aveau sa primeasca cate 15, cei calari Gate 25 lei pe luna, din cari urmau sa se Intretie. E putin probabil ca numarul cerut de 6.000 osteni sa fi fost Implinit. Tot ce §tim este ca la sfax§itul lui Fevruarie ajungeau In Bucureqti 300 osteni recrutati In Moldova (2). (1) Corespondentul anonim din Iavi, Fevruarie 1801. (2) Corespondentul anonim din Buoureqti.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
375
Urrna§ul lui Ipsilant In Moldova, Alexandru Sutu, pe Fang& ca era de o lacomie neobisnuit a. chiar pentru un Domn fanariot ci adusese cu damsul o droaie de rude 0 de alti Greci i mai jaca0 decat stapanul lor, mai era i incapabil. Pe langa dansul se op1o0se un aventurier francez cu antecedente relo, care umbla sub numele de General Conte Luce de GaspariBelleval. Acest Belleval; om foarte de§itept i ager, intrigant i nescrupulos, era secretarul politic al lui Alexandru Sutu i mai indei functiunea de «Ministru al Afacerilor StraineD. Dupa fuga lui Mihaiu Sutu la Bra§ov i restabilirea ordinei In. Bucure§ti, Hasan Pa§a, scrise Domnului Moldovei, Alexandru Sutu, In§tiintandu-1 ea Mihaiu
plinth.
Voda fusese constrang, pentru a-0 scapa vieata, sà. päräseasca Bucurectii. Pa§ia ruga pe domnul Moldovei sa stArue pe langa unchiul säu pentru ca acesta sä se Intoarca, In Bucure0 i sa, reia In mama ocarmuirea, deoarece lini§tea fusese cu desavir0re restabilita. Paqa mai zicea ca va rasa trupe pentru siguranta terii qi se jurtt pe cinste i pe Coran
ca vieata Domnului era In cea mai deplina sigurantLi Scrisoarea fu transmisa lui Mihaiu Sutu de nepotul sa,u(1). De mare Ingrijire fu cuprins Domnul Moldovei cand auzl despre cele intamplate la Bucureqti §i despre fuga unchiului sáu. Intelese cà acesta nu va mai putea s pAstreze Domnia i se temea s& nu fie cuprins 0 el In disgratia lui Mihaiu Voda. Chiar In noaptea In care priml vestea, adung, boierii §i Incheia cu ei toate socotelile curente. Apoi Ii puse sa alcatueasca, o jalba' catre Poarta din partea lor '0 -a Mitropolitului, prin care se rugau s nu schimbe Domnul Moldovei, ca sa nu se Intample t aici neorândueli ca acele ce se intamplase In Bucure0i. Aceastä jalba fu trimisa Portii insotita de o mie pungi de, bani (2).
A treia zi sosira din Tarigrad trei Turci cu un ferman al Portii poroncind Domnului s adune oaste i s'o trimita In Tara-Romaneasea.
Domnul pe &and cetia firmanul In Spalarie, in fata Turcilor, era stApanit de 0 spaima, atat de cumplita, Incat de abia putea, sh jtnh firmanul In mama. N'ar fi putut s5, ispraveasc5, cetirea dm& nu 1-ar fi Imbarbatat Turcii. Se temea sa," nu fie vorba 'de mazilia sau poate chiar de moartea lui (3). 1
(1) Corespondentul anonim din Iasi la 11 Iunie 1802. (2) Ibid. (3) Ibid.
www.digibuc.ro
376
(1 RADII ROSETTI
De altmintrelea avea de ce s5, se teamk caei nemultamirea impotriva lui era obsteasea i Consulul rus. o atata pe eat ii era eu putintk Jalba trirnisa de boierii munteni Imparatului Austriei i prin care ei cerean anexarea Terii-Romanesti eatre acel Imperiu., era prin sine foarte explicabila si chiar fireasea in imprejurarile tn earl s% aflau boierii. Totus nu este admisibil ca boierii sit fi facut acest demers fara ademenirea i imboldirile agentului austriae Merkelius a ale autoritatilor Imparatesti din Transilvania. Demersul find eunoseut agentilor rusesti, era firesc ea politica ruseasea s5 pupa la cale o eontra-lovitura. In ziva de 1/11 August 1802, adica pe eand Alexandru Sutu se afla, la Bueuresti, Consulut ruseso remise Postelnieulut.o iunga noLa verbala (I), adrea neisealitä, aleatuitä tntonu1 eel mai eominatoriu, in
care se expuneau pe larg i Ara erutare toate infractiunile la tn.-, tatul dela Cueiuk-Cainargi, ale earui attpulatiuni erau intarite de atatea haticerifuri, de earl. se Meuse vinovata ocarmuirea lui Alexarh.,
dru Sutu. Arata eat() erau birurile In frinta la 1774,, Si (sari clup& aoel tratat nu, puteau Ii sporite, i cate apasau astazi pe poPon; arata ea se Aeau producte pentru trebuintele Domnjei sauf ale Innparatiei cu preturi statornicite In chip arbitrar sau chiap far5, niet o plata, arata 04 dela Domnia lui Alexandru Calimah s'a introdus
a se rantine obiceiul de a sill pe locuitori s. transporte ei 'Masi
productele luate dela ei, Corvada, eunoseuta sub numele de smrsato Acest abuz desgusta ci departeaza pe sateni dela eultura pamantului. ApOi expune cà. in. eele mai multe cazuri vanzatorul este silit st, iea, In loe de bani, sare dela ocna, pe care, ea sá o aduck trebue sa fax& un transport a earui valoare covarsecte valoarea sarii. Denunta abuzurile ce s'au facut en corvezile nesfarsite c1 nejustificate In tot,' timpul Domniilor lui Calimah ci Sutu, Arata Intro altele ca untul luat eu4 prilejul mp1inirii därii asupra acestui product ea% mancat de Grecii aduci de Dornn, ea numärul de oi luate sub our 'ant c sunt trirnise la- Tarigrad creste din ce in ee, alcatuind dare din eel% mai grele pentru locuitori, .tidaoge ea aceste pareini devin mai nesuferite prin vexatiunile ispravnieilor greci adusi din Constantinopol c cari sunt pusi de preferinta In slujbk Inlaturandu-se pamantenii. Apoi, dupa ee reproduce textul hatiserifului, so-
meaza pe Domn sä puna imediat capat abuzurilor, tinandu-se cu (I) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 243,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIVNAII, I.
377
strictetä de eonditiunile hatiserifului F,;i cere ca pe viitor Domnul s5. se foloseasca, pentru Lrebuintele lui, numai da anume yenituri. Nemultämit cu aceastà nota, Consulul General adreseaz5. Dornnului la 3 Septemyrie(1), adica, indatä dup5, intoarcerea lui din Bucuresti, alta, nota, privitoare la abuzurile speciale a cinci functionari greci, din cari doi apartin familiei Domnitorului. Iatá un rezumat
al acelei note aproape din cuvant in cuvânt: Arat5, ca, are dela Curtea lui poruncä sä fac5, reprezentatii pentru
purtarea nelegiuit5. 0 potrivnicá poruncilor Portii a acelor Greci cari ocupä slujbe de ale terii ce se cuveniau boierilor pa.m&nteni si despre cari Consulul General mai Meuse arätare. De acum inainte (In urma stipulatiunilor hatiserifului) urine, ca boierii sá aiba deplinä dreptate si sä fie excluziv Intrebuintati, In slujbele terii.
In cat priveste pe Grecii cari venise In tall cu Dornnul st, cari fusese pusi in slujbe iinpotriva legii, ei trebuesc depArtati din aceste dou5, teri si mai cu. seam& Postelnicul Gheorghe Sutu cu tovarasii lui: Racovit5,, Hangerli, Scanavi si Hatmanul Costache Sutu, earl au läsat In tinuturile in cari au fost rAnduiti In slujba, pentru neno-
rocirea locuitorilor, urme nenumärate, cari se vor cunoaste Inca multi ani, si nesterse amintiri pentru viitor a jafurilor a violentelor si a nedreptätilor ce au comis. Consulul General cere deci imediata destituire a Serdarului de Orheiu, Gheorghe Sutu, a Starostelui de Focsani, Constantin Sutu, a Postelnicului Hangerli si a lui Scanavi si pedepsirea lor, fiindc5. este stiut c5, ei au eastigat bani multi si dreptatea cere sa se intrebuinteze toate mijloacele spre a usura oarescum starea acelor locuitori cari au fost prädati. In cat priveste pe Ispravnicul de Bath', Spatarui Haret, des.' nu se aude ca el s'a fi j'aluit poporul precum 1-au jáfuit ceilalti, totus el
1-a asuprit, deearece a oprit sä se transporte popusoi peste granita, rezervând folosul acestui negot cu popusoi numai pentru dan.sul, ceeace i-a adus marl foloase, eaci cumpara, popusoiul pentru putin si-1 yindeb, cu pret Intreit. Pentru acest fapt trebueste dojenit. Postelnicul Hangerli este cunoscut Consulatului pentru asupririle si yiolentele ce le-a faptuit asupra Craiovenilor In Domnia fratelui sau In Tara-Romaneasca. (1) Corespondentul anonim din Iavi.
www.digibuc.ro
378
RA Dif ROSETTI
,
Acuma Foc§anii s'au rasculat impotriva lui, fiindca a insärcinat pe Jidovi cu faierea carnii §i aceasta este o singura pilda, a chipului intrebuintat' de el spre a se imbog&ti. Postelnicul Dragomanache Sutu, mândru de rudeniile i relatiunile lui li privindu-se ca fiind deopotriva cu Domnul, nu recunoa0e mai mare peste clansul; el ochrrnue0e dup5, voia lui, bate boieri la tAlpi, la falanga cum se zice aici, arunca oarneni la inchisoare fall macar a-i cerceth, impline§te biruri indoit mai marl decal cele scrise de Visterie, astfel ea locuitorii, adt0 la desnadAjduire, au dat plangere asupra lui. Postelnicul Scanavi a - adus tinutul Neamtului 'in a§a stare de säräcie, Inca ai crede ca au navalit ch.qmanii intr'insul. Tot cu asemenea jafuri a urmat Hatmanul Costache Sutu in tinutul Soroc&i,
primind nenumarate plangeri din partea locuitorilor. Consulul general sfarpOe zicand ca: «deoarece este dator sa raporteze Imparatului tuturor Rosiilor despre cele de mai sus, cere nu numai
ca sä i se dea raspuns in scris dar 0 §tiinta c& s'au luat far&
pierdere de timp masurile cuviincioasen. Mazilia lui Alexandru Sulu sosi la inceputul lui Octomvrie. Vom
trata mai departe despre cauzele cari adusera inlocuirea lui prin Alexandru Moruz.
Domnul mazil, temandu-se de vreo ballocura din partea poporului de jos din Ia0, care obipuWe sa arunce dup& dansul cu gram kii cu Mina and este multämit si cu pietre cand este nemultämit, a parasit orapl incognito la 30 a lunii (Octomvrie st. n.) (1). In hartiile din cari am extras cele ce prececl, mai gäsesc, scris la sta,r0tu1 lui Octomvrie, un brulion de corespondenta care confirm& pe deplin intrigile agentilor Rusiei despre cari am vorbit i care se poate rezurna, precum urmeaz5,(2): Boierii Moldovei sunt impartiti In mai multe particle: cei multi tin cu RuOi, mai putini cu Turcii, altii suntpentru o preschimbare des&var0t5 a stärii de lucruri in fiinta, preaputini sunt bine dispu0 pentru Austria. Ei marturisesc ca, Moldova a. fost totdeauna mai adapostit& decal Tara-Romaneasc5, impotriva navalirilor straine i a alter nenorociri §i deplang c5, urmand pilda boierilor munteni, cei din Moldova,
ademeniti de mete§ugurile lui Barozzi, au apucat sh, invoace ocrotirea Curtii ruse0i. Aceast& cerere nesocotit& ii va expune pe viitor 1) Corespondentul anonirn din Iasi. (2) Idid.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, i.
179
atat neplacerii amestecului Rusiei In ocarmuirea lor launtrich, cat ei primejdiei sà aiba a se tome, daca vor avea parte de acea oerotire, do mania Sultanului. Starea de neliniFje, manifestata prin asemera masuri nesocotite a 0 avut drept urmare o desbinare intre boieri. A doua clasä a boierilor a dat o plangere impotriva celei dintat, §i anume Impotriva familiilor Visternicului, a Marelui Logofat 0 a Vornicului Bal§, a marilor Logofeti Pacanu §i Roznovanu (?) pentru pretinse asupriri. Ru0i din partea lor, sphrieti prin cererile facute de boierii TeriiRomane0i catre Franta, cereri prin cari cer ajutorul acelei puteri, s'au folosit de aceasta Imprejurare spre a alarm& Poarta, spre a o aduee sa reInnoeasca, articolele din tratate privitoare la aceste Principate, trägand dintr'insele tot folosul cu putinta pentru politica ruseasea.
Corespondentul arata ea, pe eat are cuno§tinta de starea boierilor din aceasta ará, i se pare ea afard de cdtivez boieri cart s'ar puled set aibd idea de a alcdtui o republicd, ei nu doresc nici voesc vreo schimbare de stapanire, pentru bunul temeiu ch, printr'o asemenea schimbare, ar aye& mult de pierdut i nimic de eâ§tigat; nu trebue uitat cá ei se folosesc astazi de o multime de privilegii excluzive qi ca au monopolul unor slujbe eat se poate de lucrative, in can 1i succed unii dupa, ceilalti. IV. DESPRE NUMIREA LUI CONSTANTIN IPSILANT IN TARA-ROMANEASCA *I A LUI ALEXANDRU MORUZ IN MOLDOVA.
Aceste numiri alcatulau un succes stralucit pentru politica ruseasca.
Cea dintai era pregatita, mai de demult. Dupa Dionisie Eelisiarhul, batranul Alexandru Ipsilant ar fi scris boierilor cu mult lnainte de fuga Jui Mihaiu Sutu, ea ei sá ceara Domn pe fiul sau Constantin (1) care fusese Dragoman al Portii la 1797 §i 1798, apoi Domn al Moldovei dela 1799 la 1801. Ipsilant, in calitate de Dragoman al Portii, mijlocise alianta dintre Turcia, Rusia qi Anglia la 1798. Era de pe atunci un ad(1) Hronograf de Dionisie Ecelesiarhul In Papiu, Tesauru de monumente Istorice, II, 3). 203,
www.digibuc.ro
MO,
&A DU ROSETTI
versar neinipAcat al Francezilor. El indemnase pe Turci s& pun& mana pe hartiile din. cancelaria arnbasadei franceze, unde erau adunate toate arhivele comertului si ale particularilor francezi din Rasarit. Dui:A cum raport2az& Ruffin, Ipsilant a mers mai depart() si si-a apropriat pe preturi cre nimic tablouri, de valoare si alte obiecte de pret pro% enind din prádarea caselor supusilor Frantei. Dupä st&ruintele lui Ruffin, Poarta dispuse sá se punk un sechestru pe averea lut Ipsilant, care fu silit s& restitue parte din aceste obiecte de pret apartinAnd supusilor francezi, ce si le insusise prin mijloace putin corecte (1). In tot timpul Domniei lui in Moldova fusese un instrument al Rusilor. Nu se sfiise s& declare singur Colonelului Grabinski, unui agent al lui Kosciusko, care, la 1808, trecea, prin Iasi, ca: «vazand
starea in care se gaseste ImpArätia turceasca, el asculta mai cu sfintenie de ordinele Ambasadorului rus decal de firmanele marelui Sultan» (2).
Dup& ce fu mazilit din scaunul Moldovei, casa lui din Constantinopol era sediul tuturor intrigilor rusesti. Intretinea corespondent& neintreruptä cu Barozzi (3). Este vederat ea gratie uneltirilor acestuia Q mare parte din boierii (din aceiasi cari solicitase la 12
Iunie anexarea catre Austria) ceruse mai inainte si mai cerur& si pe urm& Portii, prin mijlocirea Consulatului rusesc, nurnirea lui Constantin Ipsilant in calitate do Domn al Terii-Romanesti. Dovezi neindoelnice despre aceast& intelegere intre boierii munteni, Rusia si Ipsilant, gAsim in urrn&toarele acte: La 22 Iunie 1802 vedern pe Mitropolitul Terii Romanesti, cu boierii
anted la Brasov, scriind Consulului rusesc, Luca Chirico, spre a-i multami pentru interesul ,ce-1 poart& cauzei lor (4). Aceast& scrisoare
se vede lämurit ca este un r&spuns la o scrisoare a Consulului. La 29 Iulie urm&tor, Chirico (5) scrie Mitropolitului si boierilor pribegi, anunto.ndu-le c& a comunicat lui Tamara scrisoarea trimis& de
ei in limba franceza, pe care a insotit-o de observatiuni exacta, de cari face& mentiune scrisoarea Serdarului Michiu. in acea scrisoare se deplâng nenorocirile Terii-Romanesti; intentiile earl au dictat-o erau curate, dar zelul a depásit scopul. Rhs(1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 233, 240, 241. (2) Ibid., IN 204. (3) Ibid. (4) Ibid., 1V, p. 295. (5) Ibid., p. 298.
www.digibuc.ro
AIVIIVA SENATORILOR DM CIIIMXtt, I.
38f
punde la scrisoarea boierilor din 23 Tulle and l'Arturirite tenth de boieri.
Excelenta Sa (Tamara) crede ca boierii qi Mitropolitut prekut-
gind sederea lor la Brafov ajuta qi ufureaza rezultatul tratati-
velor .cu Poarta fi e bine sa stea acolo pawl, ?a notfa ordine. Dat le incumbh sa gaseasch temeiuri plauzibile pe cari sa le arate Dornnului spre a justifica acea absenta prelungilä. Doninul i s'a %lila (Consuluiui) de absenta prelungita a boierilor, de scuzele frivole ce le dau spre a, 0 1ntemeia si de 15,04nintele ca se vor intoarce grabnic, ce le dau fara ca sa le tina. Expune temeiurile ce le-a aratat el Domnului spre a justifica pe boieri, din cari multe sunt neintemeiate. Sfatueste pe boieri sa se increada In ocrotirea eficace & Maririi Sale linparatului Rusiei, care binevoeste sli le-o acorde cu milostivire, pe terneiul tratatelor. Termina prin cuvintele: «IIonorez-moi de votre confiance, comptez sur mon zele». La 2 August (1) urmeafa, alta scrisoare a lui Chirico cátre pribegi, in care arata ingrijirea Domnului in urma neintoarcerii bor. In fine, la 16 August, insus Tamara (2) scrie Mitropolitului si boierilor pentru a-i instiinta ca suferintile lor au sli, inceteze In Curand
si c5, se vor putea intoarce in tar* cleoarece s'au luat masuri spre a li se da Domnul pe care il cer. aVotre confiance dans la Russie»y adaoge solul, adevait etre sans bornes et je ne doute point quo vous n'en reconnaissiez la preuve dans la circonstance actuellev. InsArcinatul de afaceri francez, Ruffin, afla do toata intriga mai tarziu, când numirea lui Ipsilant a devenit un fapt 1mplinit; iata ce raporteaza el la 28 August (st. n.) 1802 (3): I3oierii munteni ernigrati nu de mult In Rusia s'au adresat prin scrisoare ambasadorului rus dela Consfantinopole, Vasile Tamara. I s'au plans ea au fost siliti de Alexandru Moruz si de Mihaiu Sutu s'a, plitteasca in curs de trei ani, peste birul obisnuit, 90 mii de pungi de bani, sub cuvant de ridicare de trupe si de alte rnAsuri de aparare Irnpotriva lui Pasvantoglu. Prin Tamara declara ea nu se vor 1ntoarce in tara inainte de a se fi stabilit intrinsa o noua ordine de lucruri. Donmia trebue sa, fie pe vieatä, tributul sa fie redus la sums, la care se ridica child s'a inchinat Tara-Romaneasca Turcilor. Cereau sa se (1) Ibid., IV, p. 300. (2) Ibid., IV, p. 301. (3) Ibid., II, p. 228.
www.digibuc.ro
882
A..,
11.011 ItosEllf
alcAtueasa o oaste a terii de 10.000 oameni. In fine cereau ca Constantin Ipsilant, ca cel mai dibaciu, cel mai drept si eel mai bArbat, sA le fie Domn.
Ambasadorul rus sustine numirea lui Ipsilant la Domnia TeriiRomanesti, dar el, (Ruffin) se opune din toate puterile la nurnirea acestui dusman al Frantei, care a Mout atAta rAu politicei si cornertului Frantei In Orient. Este vederat cA Ruffin face o confuziune când vorbeste mai sus de boierii munteni emigrati in Rusia; stim cä boierii cari s'au adresat lui Tamara erau cei fugiti la Brasov. Posed Am textul notei prin care Tamara Instiinteaza Poarta GA dorinta unanimA a Terii-Rornanesti este ca Constantin Ipsilant sA-i fie Dornn, din care extrag ce urmeazA: Majestatea (1) Sa Imperial& nu pretinde Bali aroage vreun drept pentru numirea Domnilor, nici sä atribue un asemenea drept Moldovenilor si Munte-
nilor, dar interesul ce-1 poartä color dourt provincii 11 face O. vada un mijloc neindoelnic pentru a inchezeslui buna stare a uneia sau a alteia din aceste dou& teri prin numirea Principelui Ipsilant In acea care o va pârAsi Domnitorul Sutu. Majestatea Sa Imperial& crede crt intercesiunea Sa in favoarea Principelui n'ar puteà srt fie nepl&cuta Sublimei Porti, nici driun&toare acelui Principe, nu mai putin recomandabil in ochii Majestätei Sale Imperiale cleat in ai Sublimei Porti, fiind unul din principalele instrumente ale aliantei care leag5. amAndouä Imperiile in chip atat de fericit».
Ipsilant mai era, qi foarte protejat de Prusia. Trimisul prusian la Constantinopole, Knobelsdorf, lncepuse dela 10 August a lucra in favoarea lui. Rapoartele lui Knobelsdorf sunt pline de laude la adresa lui IpsilantJ Regele Prusiei scria la 8 Octomvrie (2) trimisului säu: Le choix du prince Ypsylanti est un trait de bonne politique dans les circonstances actuelles; mais vous n'en remercierez pas moins le Reisa
. . .
Effendi des égards que le Grand-Seigneur a t6moignes pour mon intercession, et vous aurez soin de faire connaitre au nouveau hospodar ce qu'il dolt &
l'intérêt que j'ai manifesté en sa faveur». (I) Iorga, Acte i Fragmente, II, p. 371-372. (2) Ibid., p. 373.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATOR/LOA DIN CH/VNItl, I.
883
Tamara sustinuse numirea lui Ipsilant cu cea mai mare c&ldurA. Trimisul prusian v. Knobelsdorf zice: «Les derniers événements en Valachie, /a chaleur avec laquelle le sieur de Tamara a defendu la cause des boyars retires, me donneraierxt beaucoup d'inquiétudes si, d'un autre &Re, je ne connaissais le caractere de ce ministre qui est dans l'habitude de so mettre très en avant» (1).
Ruffin insk in depe§a dela 1 Septemvrie, prin care raporteaz& c&, cu toat& opunerea lui, Ipsilant a fost numit, atribue cdldura pusä de Tamara in sprijinirea numirii acestui Donn unui bacOq de 200 pungi ce misiunea ruseascá 1-ar fi primit dela Ipsilant (2). Multi ministri turci ar fi fost contrari acestei numiri. Numirea lui Moruz asemene era datorit& influentei ruse§ti, de0 devotamentul lui c5.tre Curtea ruseascä era departe de a fi atat de absolut c,a al lui Ipsilant. Familia Moruz fusese, chiar cu c&tiva ani mai nainte, suspect& ambasadei ruse0i, din cauzá ca. imbräto$, cu prea multä cáldura, interesele franceze i, la 1798, la izbucnirea räsboiului cu Franca, §i-ar fi gasit pieirea dacä nu ar fi Oiut sa% calmeze lAnuelile prin darea a 100 pungi de bani (3). Tamara nu-§i ascunsese supärarea cand Panaioti Moruz fusese numit, in anul 1801, dragoman al plenipotentiarilor otomani insa.rcinati sii, negocieze pacea cu Franca. Ruffin care las& s& se vad& necazul ce-i pricinue§te numirea lui Moruz, atribue aceast& numire sumelor insemnate prirnite de arilbasada ruseasc& dela dânsul, adhoga,nd (4): «La mission russe s'étant, par la paix de Kainardji, ménage la faculté de s'immiscer dans le choix ou l'exclusion, la confirmation ou la deposition des Hospodars, est entrée insensiblement en partage des sommes enormes que les Princes sont sans cesse dans le cas de lui payer sous main.
Dar izbanda cea mare a Rusiei nu state& at&ta In faptul c& adusese pe scaunele Principatelor dou& instrumente ale politicei sale, ci mai ales in unele din conditiunile hatihumaiuinului pe temeiul cäruia erau numiti Domnii. (1) Ibid., p. 370. (2) Ibid., II, p. 195. (3) Ibid., II, p. 195. (4) Ibid., II, p. 242.
www.digibuc.ro
384
mot, ilesttrt
Atest ordin imparhtesc (1) dupa ce reproducea stipulutiunile firmanelor dela 1774, 1783 i 1791, mai cuprindea niste hotáriri nousa,
stabilite in urma unei intelegeri cu Rusia. Cea dinUti i mai de ch'petenie era nurnirea Domnilor pe sapte ant Apoi se hotara ea: (To CAM vreme nu ar exist& din partea lor vreuti delict invederat,
nu vor puteh fi depusi inainte de termenul de mai sus; astfel ct daca, in cursul acestor sapte ani, vreun Domn ar fi invinovatit de vreo gresealä, Inalta Poarta ar avea sa instiinteze despre aceasta pe trimisut Rusiei i daca, adeverirea vinei find facuta de anAndoua partite, ar fi vederalA i s'ar stabill ch. Don.rnul in chestiune
ar fi intr'adevar culpabil, atunci ar fi, insä numai in acel caz, permis ca el sä fie depusb. Rusia deci, pe BATA c5, izbutise sä obtina numirea unor Domni Cu totul devota`ti el, mai dobandise i siguranta ca, timp de sapte ani, nu vor putea fi maziliti far5, voia ei. Firmanul mai continea douäzeci i doua do articole in privinta desfiintarii birurilor stabilite dupa senedul dela 1783, clreplul con-
sulitor rusefti de a face reprezentatiuni Domnilor atdt asupra
intereselor leritor cat t asupra aducerii la indeplinire a firmanului, stavilirea abuzului cu scitenicii, contribuirea de ciltre Moldova la cheltuelile (*acute de Tara-Romaneasei, pentru plata ostilor cari pazesc acest Principat, anuntarea unor firmane menite sa reguleze catimea proviziunilor ce Principatele vor trebul st furniseze Portii si plata lor in bani pein i dupa, preturile curente, restituirea parnanturilor uzurpate spre a alchtui raialele i allele. Era firesc ca puterea care dobandise dela Turci atatea usurinte pentru ele sà-si vada vaza in Principale sporita in chip aproape nemarginit i srt devina pentru locuitorii acelor teri Impãrätia In care aveau st punil toate sperantele lor. V. DESPRE A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN IPSILANT IN TARAROMANEASCA, SEPTEMVRIE i8osi6 AUGUST 18o6.
Intaia grij5, a lui Constantin Ipsilant când veni sa-si ocupe scau-
nul, fu adunarea de trupe pentru a apara tara impotriva Pasvangiilor i spre a se putea astfel lipsi de ajutorul costisitor al ostenilor
ImpAratesti platiti de tara. Facü ce puta si inchipul mijloacele ire(1) D. A. Sturdza, op. cit. 1, p. 262.
www.digibuc.ro
ARILIVA SEllATORILOR Dn4 d111014Au, f.
AA'
buitoare pentru a achita banii ce se cuveniau acestor osteni scumpi, jacasi i nedestoinici cari parásira tara cu Hasan Pasà. El, Ipsilant, adunä 10-12.000 de oameni inarrnati, Romani, Sarbi, Arnauli, Turd si Moldoveni; II veclem cumparand pusti i munitiuni din Austria (1). Valoarea rnilitara a acestei oOiri era nula; erau rau arrnati, ritu cornandati, nedisciplinati, buni de jaf dar nu de lupta. Pasvantoglu ramasese linistit dela venirea In scaun a lui Ipsi-
lant, probabil in schimbul unor argumente sunatoare. La inceputul lui Fevruarie 1803, cunoscutul Manaf Ibrahim, care acuma era aian al Turtucaiei, treca pe tarmul românesc. Manaf spre a adormi pe lpsilant ii trimise raspuns ca nu vine s5, faca vreun r5,u terii, ci a trecut Dunarea ca sa ajunga mai degraba la Nicopol (!). Aceasta declaratie nu-I Impiedeca insä s cear5, imperios proviziuni de tot felul sub amenintare de jaf. Ipsilant dada porunca sa i se dea proviziile cerute i isi adura ostirea imprejurul Bucurestilor. Orasul
mai era aparat de o strap, speciala, numarand vreo trei mii de oameni
i
platiti de locuitorii Capitalei.
Boierii erau iar gala de fuel, peste munti si sedeau cu carele rnocanesti inhamate. Dar Ipsilanti Ii imbarbatil. i reusI nu numai a-i face sa stea pe loc, dar chiar s'a-i dea si o suma de bani pentru
masuri de aparare. Fie ca se pazià de ostirea Domnului, fie ea acesta ii trimisese, ca i lui Pasvantoglu, daruri multämitoare, Manaf Ibrahim nu intreprinse nimic impotriva terii i treca iar Dunarea. Neintelegeri mari izbucnira intre aianii dela cetatile de peste Dunare, cari incepura a se rasboI unul cu altul, ceeace pricinui mari cheltueli Terii-Romanesti, fiecare din ei storcand Domnului bani si producte sub fel de fel do cuvinte i amenintand cu jaf in caz de refuz. Aceasta stare de lucruri se imbunatati 0315, la un oarecare punct In urma Incheierii pacii intre Poar1,5, i Pasvantoglu in acelas an, 1803.
Sarbii se rhsculase tot atunci i Ipsilant era dela inceput, cu stirea Portii, in relatiuni cu ei. Pretextul acestor relatiuni era cä serveste de mijlocitor Intro ei i Turci, dar nu incape indoea15, c5., in realitate, era mijlocitor intro Sarbi i cabinetul din Petersburg. Sarbii, In urma sfatului lui Ipsilant, trimisera deputati Imparatului Alexandru care li primi bine si le promise protectia lui, sfatuindu-i sa asculte de sfaturile lui Ipsilant. (1) Corespondentul anonilin din Bueuresti. Ana tele A. H.
Tom. XXXI.Memoriile Seel. Malice.
www.digibuc.ro
25
:186
Abu BOSEtrf
Acesta avea in toate terile Europei corespondenti p1ätii cari 11 serviau in mod minunat, tinandu-1 informat de toate, astfel cá, la rândul ski, era in stare sa dea Portii §tiri multe, sigure i proaspete. Avea, pe MO, el doi emigrati francezi cari purtau corespondenta cu agentii ce-i avea in strainAtate. Unul era Belleval (1) pe care 1-am vazut pe lângit Alexandru Sulu pe timpul Domniei acestui Domn in Moldova i care, la Ipsilant, purta, titlul de Ministru secretar de stat la afacerile stream; celitlalt, venit in calitate de preceptor al copiilor lui Ipsilant, se numià Marchizul de Saint Aulaire. Asupra rolului ce ace§ti doi aventurieri 11 jucau la Curtea lui Ipsi-
lant §i asupra influentei ce o aveau asupra Domnului Insu i a politicei lui, gasim amanunte loarte interesante in urmatorul raport din 27 April 1803 al lui Sainte Luce chtre Talleyrand (2): .,.M. le general Comte de Belleval, Ministre Secretaire dttat, ayant le Departament des Affaires Etrangeres de, Son Altesse Serenissime le Prince Regnant de Valachie (c'est ainsi qu'il se qualifie dans ses notes), me faisait les protestations d'une amitie eternelle. Ce Belleval que vous connaissez
sans doute par ses aventures plus qu'extraordinaires en Angleterre et en Prusse, a obtenu de la clemence du Premier Consul sa radiation de la liste des emigres ; ii n'en a pas moins pour cela sa poitrine surchargée de cordons, de croix, parmi lesquelles on distingue la croix de St. Louis. Independamment de toutes ces marques, il parte au derriere une grande clef d'or je ne sais de quelle serrure. On, en rit beaucoup, mais il est imper(1) fat/ amänuntele ce le EL Brune asupra lui Belleval intr'o scrisoare cktre Chempagny, solul francez la Viena (Hurmucaki, supl I, vol. II, p. 274): Se numia Contele Gaspari. Sedusese la Londra pe film baronului de Jacoby, solul Prusiei, care Indatit ce cunoscit ce om era, Belleval, ii relife pe flick-se, cu scandal. Se legase cu un aventurier numit de Witch care avea pretentiuni asupra Regatului Iliriei si care, spre a cAstiga, bunele grata ale Principelui Zubov, ii vandit favorurile sotiei lui. De Witch neputend face sa izbuteascá pretentiunile lui asupra Iliriei. Gaspari lu k. numele de Belleval si se bpi de partidul rusesc spre a cAstigh pe Grecii din Constantinopol. Acolo flea cunostinta lui Ipsilant. Brune se insealk, Inteo privintk.: Belleval era numele adev/rat al aventurierului nostru. Autorul acestei lucrAri a cunosOut In anii 1871-73, In Sudul Frantei, urmasi ai unei surori a lui Belleval, cari i-au ar/tat o voluminoasa corespondent/ din Bucuresti, Iai i Constantinopol a unchiului lor. Familia de Belleval era o familie nobilk. din Laugnedoc. Mi se pare ck am vAzut chiar o carte tipärità povestind Intamplarile vietii lui. El se incercase, profitand de imbolnAvirea unui curier francez In Bucuresti, sa pun/ mama pe depesile adresate din Constantinopol, de catre Brune, lui Champagny la Viena. La loceput Sainte Luce fusese cu totul cucerit de atentiunile si politetele lui Belleval. (2) Rapoarte consulare francere, la Academia Romank, sub data do ma,i sus.
www.digibuc.ro
ARMVA SENATORILOR Df24 C111pdtt, 1.
181
turbable, ii s'est mis au dessus de tous les propos. Je veux vous le depeindre
tout d'un trait, afin que, dans le cours de cette lettre, vous n'y trouviez que son norn, Ce Ministre a établi une grande correspondance dans toutes les capitales, et je vois d'apres les rapports qu'il m'a quelquefois communiques qu'il est parfaitement servi a Paris. Dernièrement encore il m'a annonce l'arrivée du C-te Jaubert, qu'il m'a dit etre charge d'une mission particulière, et lorsque ce citoyen, arrive chez moi, m'a entendu le nommer par son nom et lui raconter ce que je tenais de M. de Belleval ii en a témoigné une grande surprise. C'est ce Ministre qui m'a annonce la nomination
du C-en Flury et la disposition qui envoie le C-en Flury jeune a Iassy. Enfin ii m'a donne communication de quelques faits qui ne me permettent pas de douter que ses correspondants ne puisent dans de bonnes sources. C'est M. de Belleval qui est charge, par des anecdotes de l'ancien temps, de faire rire Son Altesse quand elle a du chagrin, et elle en a souvent. Quoiqu'il se dise Francais ii ne fait que forcement des politesses aux Frangals, tandis que sa maison est ouverte aux Anglais et que le petit agent britannique en obtient mille préférances. Pendant son sejour a Bucarest le C-en Parant n'a, pas eu a s'en louer. Il est nuisible a la mission française, en ce qu'il a empeche le Prince, qui y était deja tres dispose, de donner au Commissaire ce qu'il est d'usage de fournir. M-r de Merkelius s'en plaint beaucoup. C'est lui qui a inonde Bucarest d'un ouvrage qu'il a fait venir de France, intitule : Dictionnaire Bibliographique des hommes qui ont joue un role dans la Revolution, et dont l'auteur serait digne des galeres. Des qu'il arrive un Frangais en Valachie, il en cherche le nom dans son dictionnaire ; s'il s'y trouve c'est un scelerat. C'est par de telles productions qu'on juge les Frangais. C'est par le Courrier de Londres que les actes du gouvernement frangais sont connus en Valachie. Ce journal a un grand cours dans le pays bt la lettre du redacteur a Monsieur Bonaparte le Consul et l'article. .Assassiner n'est pas tuer ont ete traduits en grec et envoyés a. Constantinople. M. de Belleval a fait venir de Hambourg, pour etre instituteur des enfants de Son Altesse, un certain Marquis de Saint Aulaire, homme de 60 ans, le plus insupportable bavard. qui soit au monde. II a annonce beaucoup vous connaitre, Citoyen Ministre : que vous lui aviez fait faire des propositions tres avantageuses pour retourner en France .; qu'il aurait cru etre deshonore de les accepter ; que son Roi légitime est Louis XVIII. Au reste il dit ouvertement qu'il deteste le gouvernement de la France, qu'il a constamment fait la guerre contre les Frangais, qu'il était chef de l'Etat-Major de l'armee de Conde, qu'iI était h Quiberon, etc. Il s'est même permis, dans un diner quo me donna le Prince, lore du depart du citoyen Parant, des propos si indecents contre la personne
www.digibuc.ro
588
hAbtJ tontrt
du Premier Consul et contre quelques Ministres que, prenant un ton d'autorité, j'interpellai le Prince de me declarer si son intention, en m'invitant a, diner, avait été de m'insul ter en plagent un pareil individu a sa table ; que sans le respect que j'avais pour les dames qui se trouvaient a table, j'aurais passe mon epée a travers le corps de cet insolent. Je vous avoue, Citoyen Ministre, que si notre situation a la Porte eut eté meilleure, j'aurais presente une note au Prince pour chasser de ses Etats ce provocateur a l'assassinat. J'en ai instruit l'ambassadeur a Constantinople et je suis con-
vaincu que cet homme, par tons les propos qu'il a tenns et notamment celui-ci : qu"il y aurait bientôt un changement en France, n'était pas étranger
a, l'infernale conspiration qui a failli plonger la France dans un deuil universe!. Voila l'homme que M. de Belleval a fait venir en Valachie pour etre instituteur des enfants de Son Altesse. Voila les Frangais dont le Prince est entoure (1). Vous croirez peut-être, Citoyen Ministre, d'après ce portrait, que je vis mal avec lui: point du tout ; quoique depuis ces bruits de guerre ii ne vienne pas chez moi, cependant ii ne se passe pas de jour sans qu'une missive de sa part ne m'apporte les assurances sinceres de son attachment. Je feins de croire tout ce qu'il vent ; il me prend pour dupe ; c'est une jouissance que je lui laisse. Il me suffit de le connaitre et de vous en offrir le tableau. Quant au Prince actuellement regnant en Valachie, celui qui a connu son caractère lorsqu'il était drogman de la Porte peut le juger. II ne lui manque que les occasions pour vexer les Francais, aussi m'étais-je prepare lorsqu'on vint m'annoncer que je serais arrêté, a beaucoup souffrir. Les bornes d'une lettre, presse d'ailleurs comme je le suis, ne me permettent pas d'entrer dans de grands details a son sujet. II est la creature de la Russie, et les nouvelles stipulations d'fassy donnant a cette puissance sur les Principautes de Moldavie et de Valachie un pouvoir absolu, les Hospodars regardent naturellement leur pays comme province de Russie. La chimere du Prince Ypsilanti est d'être independant de la Sublime Porte et de voir perpetuer dans sa famille la Principauté de Valachie. B. a fait plusieurs tentatives pour arriver a son but, et son Ministre des Affaires Etrangeres a fait plusieurs propositions que je n'ignore pas. Ce Prince déteste (1) Langeron zugraveste pe St. Aulaire cu totul in alt chip:... (de marquis de St. Aulaire, d'une naissance distinguée, d'un exprit transcendant, une des meilleures plumes du moment dans la partie diplomatique, honnete homme, désintéresse, mais dont l'esprit ardent et enthousiaste et le caractére violent nuisait a la justesse des idées. II ne voyait, ne faisait rien que par fougue, par prevention ou par l'impulsion du moment : avec de bonnes intentions et un dévouement absolu pour nous, 11 nous a souvent nui dans le cours de cette guerreD. (Langeron in Hurmuzaki, supl. I, vol. ill, p. 109.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CIIIIAU, I.
389
généralement tons les Frangais : il est exécre par les Boyards qu'il vexe outre messure. On ne parle pas du peuple de Valachie, ii est esclave et sa condition est voisine de colic des aniinaux. Enfin ii ne pouvait faire un meilleur choix, pour son Ministre des Affaires Etrangeres, que de la personae de M. de Belleval ; ii jouit de toute la con-
fiance de son maitre, il la mérite car il le sert a merveille. L'arrivée du Ministre Drummond a Bu.carest a été l'epoque de ces bruits de guerre qui ont Oloigne du Comrnissaire frangais tous ceux qui le frequentaient auparavant. Jamais ambassadeur n'a Cté regu comme ce Ministre l'a ete. Le
.
Prince l'a visite plusieurs fois Pt a dine avec lui. I lui a donné des fetes extraordinaires qui ont nécessité des contributions. Une deputation composee des premiers Boyards de la Valachie s'est rendue chez M. Drummond : elle lui a fait part du bonheur que la Principauté éprouvait sous le Gouvernement d'un Prince si juste, si éclaire, si humain : bonheur qui serail bion plus grand si la Principauté, indOpendante do la Sublime Porte, était hereditaire dans la famille Ypsilanti, etc. Le Ministre, flatté de cette ambassade, a daigné répondre qu'a son arrivée a Londres II prendrait en grande considération l'objet de la demande de Messieurs les Boyards. Des ce moment le Cornmissaire frangais a Bucharest a été un homme dangereux a frequenter. Le Prince a defendu a ses Boyards (et j'en ai porte ma plainte a, l'Ambassadeur) d'aller chez le Commissaire qui était sur le point d'être arreté a. cause que la guerre était inevitable. Deux de ces Boyards ne s'étant pas conformés a cet ordre ont été destitués de leurs emplois. Cependant lorsque j'allais a la Cour, l'Hospodar connaissant la fermeté de mon caractere, conservait les apparences de la bonne amitié. Jo ne vais pas souvent la visiter par la raison que mes appointements ne suffiraient pas pour donner des bakschichs aux officiers qui m'accompagnent. La conspiration anglaise contre les jours du Premier Consul et contre le bonheur de la France avait quelques petites ramifications a Bucharest. On s'attendait a un changement universel. Le Prince a en voyé beaucoup d'argent a la Porte pour faire les preparatifs de la guerre : et je puis vous assurer que la Russie et l'Allemagne en faisaiont de considerables. On devait tous se réunir contre la France et ce n'est pas sans raison que le Marquis de Saint Aulaire annongait qu'il y aurait bientôt un changement en France. Je ne dois pas vous laisser ignorer, Citoyen Ministre, que le Prince et ses Ministres m'ont donne dans toute la Valachie et memo pres de la Su-
blime Porte, une reputation que je suis bien loin do mériter. Je ne sais sous quelles données ils me croyent et me font passer pour un politique adroit et dangereux. Les instances reitérées du Général Brune pour obtenir ma confirmation Bucharest leur ont fait presumer que puisque l'Ambas-
www.digibuc.ro
.
390'
RADII ROSETTI
sadeur attachait tant d'importance a une place qui, sous le rapport cornercial, ne présentait dans ce moment aucun avantage a la France, il fallait qu'outre ma mission ostensible je fusse revêtu d'instructions secretes. Je ne me serais jamais douté de la reputation qu'ils m'ont faite et puisque je 'ai acquise sans raison je tache d'y faire croire. Une circonstance tres insignifiante en elle méme, a accrédité cette oppinion et a fait dire au Prince que j'avais des intelligences avec Paswan-Oglou. Ce fameux Pacha de Widdin, ayant appris qu'il y avait un Commissaire frangais a Bucharest, y a envoye son médecin pour lui faire ses compliments et lui exprimer le désir d'être son atni. Je regus le médecin comme je regois tout le monde : je lui fis servir les rafraichissements d'usage. Ce médecin, grec d'origine, porte une figure tres spirituelle et il est dévoué Passwan-Oglou qu'il regarde comme le premier homme du siecle. Il me donna quelques details sur ce Pacha, sur ses projets, sur ses desseins. La Porte, selon lui, n'a pas de sujet plus fidele que son maitre. Il me fit part de l'amitie sincere que Passwan-Oglu portait aux frangais et de l'adoration qu'il avait pour Bonaparte. Il me fit le récit d'un fait assez curieux. Lorsque toutes les forces du Capitan Pacha assiegeaient Widdin, Passwan-Oglou avait fait peindre en grand sur un pan de ses murailles, le portrait de Bonaparte. Il ne commengait jamais une action sans l'invoquer et, ce qu'il y a d'extraordinaire, et ce qui a confirme kns doute la grande veneration qu'il a pour Bonaparte, c'est qu'il a toujours ete heureux dans ce siege, et qu'il est parvenu, avec moins de douze mille hommes, a faire lever le siege
de sa Capitale bloquee par 80 mille Tures et qu'il les a chassés de son territoire. Passwan-Oglou avait compose lui même une chanson qui cornmengait ainsi : faisons comme les .soldats de Bonaparte: les soldats de Bonaparte sont couragistes. Enfin il a multiplie le portrait de Bonaparte dans toute sa citadelle : il est venu a bout de se procurer quelques unes de ces nouvelles pieces d'or a l'effigie du Premier Consul et il les a fait mettre dans son harem, ainsi que son portrait qu'il a fait peindre par un Italien. La visite de ce médecin, comme vous pouvez en juger, Citoyen Ministre, était tres insignifiante, elle s'est d'ailleurs passee en presence d'un tiers. Elle a cependant fait une telle sensation que le Prince a cru devoir l'écrire au Reis-Effendi. Mais ii s'est permis d'ajouter une atrocité : il a annonce a la Porte que je me proposais d'aller a Widdin voir Passwan-Oglou. Le Reis-Effendni a, sur le champ, presente une note a l'Ambassadeur pour le prier de m'enjoindre de différer mon voyage. Le General Brune qui Bait
que je n'entreprendrai pas un voyage de cette consequence sans lui en donner avis et sans y etre autorisé, a ete tres surpris de cette note, mais n'y a pas cru, Effectivement les explications qu'il m'a demandees et que
www.digibuc.ro
,
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, i.
391
je lui ai donnees Pont pleinement convaincu que Son Altesse avait écrit des mensonges. J'ai provoqué la suite de cette affaire afin de savoir les raisons
qui avaient engage le Prince a transmettre une semblable nouvelle a la Porte. L'Hospodar, que j'ai vu quelques jours apres, m'a affirmé sur son honneur, qu'il n'avait pas écrit un mot de cela. J'ai feint de le croire. Je presume que, voulant faire du zèle, il a inventé ce mensonge, comme il en invente tant d'autres, n'imaginant pas que le Re Is-Effendi en ferait le sujet d'une
note. Je lui ai fait connaitre mon mécontentement, mais il a toujours nié. La place de M. de Belleval est sans contredit la meilleure de la 4Principauté. Outre 24 mine piastres d'appointements fixes le commerce qu'il fait lui en procure le double. Il fait venir de Paris de la bijouterie et des fusils qu'il débite comme Anglais. II s'est associé aved le Sr. Thorton négociant anglais et Ps achètent toutes les laines et les graines d'Avignon du pays qu'ils embarquent pour l'Angleterre a Galatz. Comme le Prince prend ces denrees par requisition, le benefice qu'ils en retirent sera immense. Les laines de la Valachie sont aussi belles que celles cl'Espagne. M. de Belleval vient d'obtenir un congé du Prince pour se rendre a Paris øü des affaireS de la plus grande importance l'appellent. II partira le 22 de ce mois.
In acest timp Barozzi era and la Bucuresti child la Iasi, neobosit in intrigile ce le tesia. Boierii, dupä indemnul lui, erau in corespondentA necontenitA cu solul rusesc dela Constantinopole i chiar cu cancelarul Imperiului. La 1 Octomvrie 1803 Tamara face cunoscut mitropolitului i boierilor Terii-Romanesti cA a comunicat Cancelarului rusesc scrisoarea
adresatit acestuia de cler si de boieri. Scrisoarea se termina prin cuvintele: «L'intéret que ce ministre prend au bonheur de la province est si positif que Votre Grandeur peut s'assurer d'avance qu'illrreiterera les ordres qu'il a deja dorm& de veiller au meintien des nouvelles stipulations (1)».
Este probabil c5,, in scrisoarea lor, boierii s'a, se fi plans ca se pun dari peste cele specificate in hatiserif. Se vede GA, cu toata pacea ce incheiase cu Poarta, Pasvantoglu cereä nou'o. contribuOuni dela
tará, ameninpnd cu prAdare, chci gäsim sub data de 30 Decemvrie altA scrisoare a Mitropolitului, a episcopilor (1) Hurmuzaki, Supl. I, Vol. IV, pag. 303.
www.digibuc.ro
si a
boierilor,
392
RA DU DOSETTI
adresat5, 'tot Cancelarului R.usiei i prin care cereau ca Rusia sa%
acorde terii protectia ei pentru ca aceasta sa,
fie crutat& de náválirile si extorsiunile lui Pasvantoglu (1). Corespordenta postal& cu apusul Europei se Ace& prin posta austriac& a Agentiei, cea cu Iasii do posta ruseasc5, intemeiatä de Consulatul general de acolo. Scrisorile incredintate postei rusesti erau date Domnului care le deschide& si le cetia.. Corespondentul anonim din Bucuresti, despre care am vorbit la capitolul II, arara GA se fácuse Agentului austriac deschideri pentru ca sä predeh si el lui Ipsilant scrisorile Incredintate postei austriace, dar Merkelius nu vol s udá de asemene lucru. Domnul se pAzia, mai ales de intrigile lui Alexandru Sutu care, sustinut de ambasada francezk II sápa, necontenit. Ipsilant izbutind sh pun& mana pc) dovezi arät&nd intrigile lui Sutu, acesta fu surgunit si putin lipsi ca s& nu I se taie capul (2). La Decemvrie 1804, Brune merg&ncl la Paris prin Bucuresti, Ipsilante Ii fácü primirea cea mai stralucita. De altmintrelea, dela proclamarea Imperiului, Ipsilant cAut& s'à se pun& bine cu Franta si o curtenià prin toate chipurile. In vara anului 1805, Consulul general al Rusiei din Iasi se aft& in Bucuresti, unde ave& dese consf&tuiri cu Domnul, cu Mitropolitul i cu boierii drora Ie face& prezenturi Insemnate. Boierii, dadeau a intelege ch au mare na,dejde s incapa", sub stttpanirea ruseascsa. Iar Ipsilant ave& mare nädejde c& va obtinea, Domnia ereditar& sub suveranitatea Rusiei (3). Tot anonimul nostru adaoge GA mai multi boieri au mars la Iasi Constantinopol spre a arata, solului englez cä niciodat& n'a fost Tara-Romaneasca atat de fericitä ca sub Domnia lui Ipsilant i c& ar fi foarte folositor pentru ea dacä Domnia ar deveni ereditarä, in casa lui. Ar fi declarat cá, spre a obtineh o asemenea favoare, taxa ar fi gata s& dea Rusiei i Angliei o sutra de 4 milioane lei (4).
0 veste dela 1 Iulie a aceluas an ne arat& pe de alt& parte pe Ipsilant ingrijat de tulburárile din Bulgaria si ea, deoarece se simtia, compromis cu Sarbii, a cerut solului rusesc mutarea lui in Moldova, unde se simtia mai teeár find mai aproape de Rusi. (1) Ibid. (2) Corespondentul anonim din Bueuresti dela 14 111fiartie 1804,
(31 Idem, dela 28 Iunie. (4) Idem, dela 13 Iulie 1805.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR MN CHISINAIT, I.
393
Alexandru Moruz, din cauza sAnätatii sale slabe, ar fi fost foarte dispus sh se retragA. RAsboiul izbucnind intre Franta de o parte si Rusia aliatá cu Austria
de alta, Ipsilant si boierii nu lipsirä sä manifeste sentimentelt lor rusofile.
In urmAtoarele extracte din rapoartele lui Sainte Luce dare Talleyrand se vor gAsi amánunte interesante asupra modului cum se manifestau acele sentimente ffloruse, asupra sgornotelor absurde puse in circula0e si asupra prorociilor Mitropolitului. .27 Septernvrie 1805.
Monseigneur,
Un artic!e du 3 Juillet, sous la tubrique de Constantinople que le Journal de Francfort annonce avoir ete publie par le Moniteur, a irrité resprit des I3oyards et de la Cour It tin point que je me croirais tres imprudent si je m'exposais aux effets de leur vengeance. Dans une visite quo je fis au Prince, en traversant une longue salle pour me rendre dans sa chambre, je me vis entoure, par une foule de Boyards qui, me regardant effrontément, leur calpack sur la tete, contre leur coutume, Thisaient mine de vouloir m'insulter et répéterent souvent Anomos... J'ai pénétré chez le Prince sur le visage duquel j'ai remarque un air de mécontement qui sans doute a été la cause de la reception peu gracieuse que j'ai regue
Acelas cAtre acelas. 8 Ianuarie 1806.
Je me bornerai dans cette depêche a mettre sous les-yeux de Votre Excellence quelques details qui me paraissent mériter une attention toute particulière.
Quelque temps apres la bataille d'Ulm, une estafette arriva au hospodar;
la nouvelle d'une Waite complete des Frangais fut sur le champ repandue ; un callarache expedie au Divan l'annonga a Constantinople; on y ajouta la circonstance que les Busses avaient mis a la broche gt avaient mange
tous les Frangais qui leur furent livrés par les Allernands. C'est moins a Bucarest et a Iassy qu'on tend a produire l'impresion qui en est le but qu'a, Constantinople oil des callaraches charges des lettres des agents [et] des marchands vont rapidement porter [la nouvelle de]
la Waite de l'armée et la prise de S. M. l'Empereur des Frangais. Votre Excellence n'apprendra point sans indignation que trois estafettes arri\Tees succesivement ici, le 17 Decembre, l'une desquelles était adressée a l'Agenoe d'Allemagne, ont porte des dépéches officielles oü l'on donnait Avis
www.digibuc.ro
RADII ROSMTI
394.,
que, le 2 Décembre, S. M. l'Empereur Napoleon avait étd fait prisonnier la bataille près de Brin (Brann), que l'armée frangaise fuyait dispers6e et qu'une revolution avait éclaté a Paris. Ce récit fut suivi de plusieurs circonstances qui pouvaient y faire croire. Les agents d'Allemagne, de Russie et d'Angleterre furent a la Cour en grand costume complimenter S. A. L'agent d'Allemagne annonga officiellement cette nouvelle aux principaux boyards et a sa nation convoquée a, cet effet L'estafette qui lui était arrivée venait du general Métrovski,
qui lui adressait copie d'une lettre du Palatin de Hongrie qui mandait le succès de la bataille et la prise de l'Empereur Napoleon Je crois que dans une de mes depeches, en parlant du grand Métropolite de Valachie, j'ai dit a Votre Excellence qu'on accordait generalement ici a. cet archevnque le don de prophétie et gull voyait clairement dans l'avenir, le passé ; ce qui est une faculte particulière, de sorte qu'il est en memo temps prophète et sorcière. Je crains, Monseigneur, que Votre Excellence n'ait quelque doute sur la vérité du fait suivant. Moi-même, quoiqu'il se soit passé en presence d'un nombreux contours d'assistants, et que plusieurs personnes dignes de foi aient expressément été envoyées pour me le communique; qu'on lui ait d'ailleurs donné beaucoup d'eclat, je délibérerais a l'admettre comme vrai, si je n'avais eu la certitude gull existe et que les agents de Russie, d'Allemagne et d'A ngleterre en furent les témoins. On annonga que le Grand 14 étropolite de Bucarest prophetiserait le 28 Novembre, a quatre heures après-midi ; les premiers Boyards et les agents que je -viens de nommer furent invites a cette séance. L'archevdque devait s'enquerir, par la science gull a de lire dans l'avenir, si les Russes seraient vainqueurs et si les Frangais retourneraient dans leur patrie. Je n'en
reprendrai point de faire connaitre cette prophetic qui fut faite dans l'église metropolitaine avec toutes les grandes cérémonies, en presence d'une
foule immense, au milieu des saints grecs les plus reveres et qui, a cet effet, avaient été transportés des autres monastères. Le grand Metropolite apres avoir longtemps et copieusement écumé, termina son oraison fatidi-
que par annnoncer qu'il voyait distinctement «les Russes a Paris et les Frangais en SibOrie». 3 Fevruarie 1806.
AceIa
cátre acela4.
Depuis cette époque la defense a 60 faite de me visiter. L'antorité cornprime la volonté de teux qui sont attaches a la France et je puis dire a Votre Excellence que plusieurs Boyards, enteautres la famille des Ghika,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I. .
.
-
.
395
seraient bien disposes pour les Francais; mais les Boyards sont generalement pauvres en Valachie ; ils veulent avoir des places qu'ils n'obtiennent que lorsqu'ils paraissent dévoués a. la Russie. Ces places sont annuelles et rendent beaucoup. Ce n'est point un sujet de blAme que les exactions qu'ils emploient pour ruiner le pays; ils prennent l'exemple du chef. Ce n'est point ici le lieu de parler de ces brigandages; je Veux cependant, Monseigneur, que vous connaissiez les vexations qu'on met en usage dans cette Principaute
Din serisorile anonimului rezult5, ca,, In luna Fevruarie 1806, Pasvantoklu, asupra csaruia SArbii repurtase mai multe succesej descoperind cà episcopul dela Vidin era Inteles cu ei, puse OA taie
capul, lui si tuturor celor ce erau In legaturi mai de aproape cu el. Tot odata se vorbia despre un räsboiu Intro Turci si Rusi. A oeste
vesti spa'xiese cumplit pe Bucuresteni. Beierf stAteau cu barabalele IncArcate in ogr52ile lor. Dar mai mare decal la Bucuresti era spaima la Craiova, Cad acolo se latise vestea c daca. Ipsilant nu ademeneste pe Sarbi sä se linisteasck Pasvantoglu este horarit 85,si rAsbune asupra Olteniei, ai cArei locuitori vor avea toti parte de soartea episcopului din Vidin O. a partizanilor lui. Tara era, 'ca atat mai Ingrijità, cu cat se stia ca Domnul, find o creaturá a Rusiei, nu va avea nici o tfecere fata. de Turci In cazul unui räsboiu si nu ar putea prin urmare sA dea terii nici un sprijin (1). Nu hicape indoeala c5, Ipsilant visa lucruri mari : un regat al Daciei, ereditar In familia lui, sub suveranitatea Rusiei. Era un om destept i ager, dar nu era un om cuminte, masura ii lipsia i visurile de märire de cari era, stápanit II impingeau la fapte nechibzuite.
Lacom din fire, ca toti Fanariotii, planurile lui ambitioase, a aror realizare cerea bani multi, Ii faceau si mai lacom, apoi imprejurArile nenorocite ale terii si mai ales vecinatatea iui Pasvantoglu II siliau sa recurga la Immultirea i urcarea därilor. In al doi lea an al Dom-
niei Ipsilant Indol aproape toate darile, sub pretext ca tara datoreste 6.000 de pungi ramasite din trecut (2) pentru cheltuelile cu psti-
rile. Aruncase dari asupra eparhiilor, a manästirilor si a boierilor. Tara era sleitá. (1) Idem dela 2 Martie 1806. (2) V. A. Urechi6, op. cit., VIII p. 743.
www.digibuc.ro
396
-
RA DTI ROSETTI
VI. DESPRE A DOUA DOMNIE A LUI ALEXANDRU MORUZ JN MOLDOVA iticq AUGUST i8o6.
Alexandru Moruz care petrecuse parte din tineretele lui in Moldova, pe vremea Domniei tatalui sau Constantin Moruz, era cashtorit cu o Moldovanca (1) si domnise cateva luni in Iasi, dela Martie 1792 la Ianuarie 1793, cand fu stramutat in Bucuresti, se bucura de multe simpatii printre boieri. El era tin om neobisnuit de destept, chiar printre Grecil din Fanar, si avea insusirea, atat de pretioasa pentru un om do Stat, de a sti sa seduca f,4 sä castige pe cei ce erau In relatiuni cu el. i sa impue. Domnia terilor Dar puteh, sa fie energic la trebuin noastre, pentru Grecii difi Fanar, find mai Intaiu o afacere si nu-
mai In al doilea rand o satisfacere de ambitiune, nu putea, nici
unul sa fie neinteresat, deci Moruz nu MGM, exceptie regulei generale, dar este sigur ca el nu era mai lacom decat ceilalti Fanarioti.
Desi Moruz era fara indoeala tin instrument al Rusilor, ei nu aveau Intrinsul increclerea ce li-o inspirà Ipsilant, iar el nedispunand de relatiunile Intinse, afar& de Constantinopol, de cari dispunea Ipsilant, nu era un factor al actiunii lor politice in Orient atat de important ca Domnul Terii-Romanesti. Istoria Moldovei In timpul acestei Domnii a lui Moruz este aproape excluziv intern& pang, In vara anului 1806. Ma voiu ocupa deci mai ales cu Imprejurari interne de ale Moldovei in epoca dela 1802 la 1806. In hârtiile slobode cumparate de mine in Basarabia, se gäsesc oarecari amanunte necunoscute asupra unor Imprejurari din Domnia lui Moruz, Tie caH cred nemerit sa, le rezum mai jos. Domnul mazil Alexandru Sutu, spre a cb,stiga bunavointa Turcilor pentru mantinerea lui In scaun, aratase singur Portii ca', Moldova era In stare sa mai dea, pe langa ceeace daduse in vara trecuta pentru intretinerea ostilor imparatesti din Valahia, Inca o mie opt stile de pungi la plata soldelor cuvenite acelor trupe. Astfel ca Alexandru Moruz, nemai putându-se scuti de aceasta contributie, se väzit silit, indata, dupa sosirea lui In Iasi, sä gaseasca, mijloace spre a face fath acestei obligatiuni, a caroi executare era acuma imperios reclamata de Turci. Cu mare greu putii strange 600 (1) Zoe, ftioa Comisoloi Lasearactie Wont,
www.digibuc.ro
AitfiIVA SEMXTORILOR Dthe cfWilsritly, f.
307
pungi pe cari le si trimise, urmand ea ramasita de 900 pungi sa fie achitatá treptat (1). Desi hatiseriful nu exclude& pe Grecii din Fanar din slujbele terii, totus Moruz a amanat pana la Ianuarie 1803 randuirea In slujbe, cari erau ocupale numai In mod provizor de Moldoveni, spre a vede& cum urmeaza colegul lui din Valahia fata de Greci, pe cari Rusii necontenit se Incercau sa-i expulzeze din Principate. Acuma Moruz Impartind slujbele la 21 ale lunii Ianuarie, randul nurnai un singur Grec In slujba de Postelnic si alti trei la diferite ispravnicii, dand celorlalti Greci numai slujbe la Curtea lui sau intrebuintandu-i pen-
tru slrangerea veniturilor sale particulare, ca acele de pe saline, tigani (2), etc. Aceasta procedare castiga lui Moruz simpatia boierilor, iar hota-
rirea ce lua de a scadea darile stabilite de predecesorii lui cu 3 'Ana la 7 lei de cap, ceeace face& o scadere de 10-12.000 lei de fiecare tinut, pricinuia mare multumire In popor (3). El, pe cat putii, se sill s5, starpeasca abuzurile, Infanta un nou deparlament criminal si mai ales lua masurile cele mai energice pentru desfantarea bandelor de hoti cari jafuiau mai cu deosebire dealungul granitelor. Realipirea teritoriului raielei Hotinului cake Moldova, hotarita de hatiserif, nu se efectuase Inca si boierii ai caror mosi si parinti stapanise In acea raià mosii cari fusese pe urma luate In stapanire de Turci, acuma grabiti sä puna iar mana pe veniturile lor, a1catuiau jalbe peste jalbe si staruiau din rasputeri pentru aducerea la indeplinire a hotaririi hatiserifului. Poarta Ins& nu se grabia temandu-se
ca aceasta masura sa nu aduea la resvratire pe Turcii cari se folosiau de acele bunuri. Trebuintele necontenit crescande ale Tarigradului In unt de vaca, grasime si seu, pusese Zalhanaua din tara, in neputintä 4. furniseze taxa paguba catimile cerule de Turd. Boierii propusese Domnului WI interzica exportul vacilor sau sa sporeasca procentul de vaci ce negustorii de toate natiile cari faceau comertul de vaci erau datori sa-1 dea Zalhanalei. (Se exportase In anul 1801, 30.000 vaci afara de 9.000 taiate In Zalhana si de 40.000 boi). Moruz Insa, neIncuviintand oprirea exportului, dispuse ca Zalhanaua s6, iea pe viitor 4 vaci (1) Corespondentul din Iasi 7 Decemvrie 1802. (2) Id. din 25 Ianuarie 1803. (3) Id. ibid.
www.digibuc.ro
ti Abff ROSg111
808
din 10 in loc de 3 0 urca pretul ce aveau s5,-1 plateasca, Zalhanagiii pentru grAsime la 22 lei 28 parale de oca. Armenii supu0 austriaci, cari aveau numeroase oddi unde cre0eau
tamaslAcuri, cerura prin canalul guvernului austriac sa fie scutiti de acest spor at numarului vacilor ce erau obligati sa dea zalhanalei cu preturi botarite. Consulul austriac reclarna lui Moruz, dar nu izbutl sa obtina nici o concesie. Numarul acestor odAi se marise intr'atata, Incat taranii Incepuse a murmura cá li se restrang din cale afar& locurile lor trebuitoare. In tinutul Ia01or erau 66 asemenea oddi (1). Capasul ridicAnd catimea de grasime ce trebuia furnizata de taxa pentru Constantinopol, Intaiu la 400.000 §i apoi la 600.000 oat pc) an, Moruz se vázii$ ailit sa ridice procentui din vacile- vandute- ce.
trebuia, predat zalhanalei la 5 din 10 qi sa mai acorde o prima de 5 lei de fiecare vacA care s'ar mai procura, zaihanalei, ceeace impovara bugetul terii cu 100.000 lei pe an, fara a parveni sa, satisfaca pe Turd. Ace0ia poruncise Domnului sit interzica exportul vacilor, dar Moruz fu acuma impiedecat de boieri WA dea urmare acestui ordin care ar fi lipsit si pe boieri 0 pe sateni de sorgintea de capetenie a venitului lor (2). So propuse, pentru a pune ocarmuirea in stare sa cumpere mai multe
vaci, sa se puna o dare de 60 parale de fiecare bou
de negot exportat. In sfar0t se incerca alcatuirea unei tovaracii de negustorii cari s5, procure oarmuirii 600.000 oca, gr5.sime §i. seu pe an ,vi careia ocarmuirea apoi sa-i dea, peste pretul fixat de Capan, &ate 30-40.000 lei pe an. I_Jn numar de boieri din treapta cea de pe urma trirnise lui Moruz o jalba far& iscalitura, In care se plAngeau c5, boierii cei mari §i fiii lor se imparta0au singuri de slujbele cele insemnate; ca ei In zadar sperase, la venirea Domnului, ca el va urrna In alt chip 0 sfar0au amenintandu-1 cA, de nu va da satisfacere plangerii lor, ei vor face arz la Poarta. Moruz atribuia, qi poate cu drept cuvant, aceasta Incumetare a boierilor mici instigarilor de tot felul ale fostului Consul rus Malignov sky.
Se descoperl ca jalba neiscalitA primita de. Domn fusese scrisa de un boier numit Cuza, care fu arestat dar nu vol sa arate nimic. _
11) Id. 1 Iunie 1804. (2) Id. 11 Fevruarie 1805.
www.digibuc.ro
ARIIIVA
stNATokfLOR bpi citOrati, L
809
Domnul adunA, Intreaga boierime aflata In Iasi, in ziva de 15 lanuarie, la Curte, unde i se cetl o anafora, prin care Domnul se apara de invinovatirilq aduse de sus zisa jalb. Apoi Moruz cmii un cuvant
in care arata, tot ce Meuse dela venirea lui pen tru binele Orli yi pentru multamirea tuturor treptelor poporului, se ridica In contra marelui lux al unora dintr'Insii si declare, ca interzice cu desavarsire jocurile de noroc (1). Lui Alexandru Moruz i se datoreste infiintarea, pentru mntttia oara
In Moldova, a unei poste pentru scrisori In toata tara. Inainte de dansul exist& nurnai serviciul postal al Agentiei austriace care, odat5, cu pachetele ei oficiale, trimitea la Cernauti si corespondentele pentru Europa ce-i erau Incredintate de atm negustori si alti particulari. Inaintea rasboiului dela 1788, Agentia austriaca din Iasi Isi prima corespondenta de 3 ori pe 1un5, : la 1, 10 si 20 a fiecarei luni, In pachete trimise de seful postei din Cernauti printr'un surugiu &Mare.
and, la 1788, trupele austriace luase In stapanire tinuturile Suceava, Neamtu, Roman, Bacau i Putna, stabilind o ocarmuire (Administration) in Roman, Agentia, pe lamga corespondenta oficialA, mai aducea i cea particular i o trimitea de trei ori pie saptamana acelei ocarmuiri, apoi se socotia iar de trei ori pe saptamana cu seful postei dela Suceava. Dupa Incheierea pcii, acest sof de posta urine, s5, trimita corespondenta la Iasi, la Agentie, odat5, pe saptaman5,4
Acest serviciu se face& In chip foarte nemultámitor, caci, mai ales la vreme de iarra, surugiul care aducea pachetele zabovia pe drum, cu dusul i cu Intorsul, pa.na la douasprezece zile, ceeace era foarte daunator, atat pentru guvernul austriac, cat i pentru negustori. Din aceastä cauz5,, In vremea intaiei Domnii a lui Moruz, Agentia Bugger& acestuia ca, spre binele negotului si al terii, el sa Infiinteze postele din Principat dupa felul In care erau organizate In Ausi tria. Suggestiunea plhca Domnului care porunci numai decal Spatarului Cananau sa-i Infatiseze cat rnai grabnic un plan pentru Infiintaroa postelor, i acest plan find Incuviintat cu mici schimbari, se Infiinta posta cu curse In toata tam, de doua ori pe saptamana. (Jonstantin Ipsilant, la venirea lui In scaun, propuse Agentiei ca coresporidenta cu Austria sá se fac5, nu prin Suceava, ci direct de
la Iasi la Cernauti, deoarece astfel el (Domnul) Ii putea primi scrisorile din strainMate, vara cu doua zile yi iarna cu o zi ,mai 1) Id.13 qi 17 Aprilie 1804.
www.digibuc.ro
40
feriptl ROsEtti willimli
degraba. Se vede c5, Agentia, dintr'o cauza sau alta, nu prim! propunerea, cad vedern ca, pe lânga, cursele pentru Agentie intro Ia§i §i Suceava, se infiintara altele pe seama Domniei Inire Ia§i §i Cernauti, prin Herta. Este bine Inteles c5, po§ta Agentiei era, purtata de caláraqi pamanteni cu cheltueala terii §i fara, ca Agentia sa plateasca ceva. Personalul insarcinat cu aceasta slujba era alcatuit dintr'un curier qi un timira§, &Mari arnandoi §i ducand cu ei un cal slobod care purta ta§ca cu corespondenta. La a doua venire In scaun a lui Moruz Insä, acesta cerir din nou ca Agentia sa trimitá corespondenta la Cernauti prin Herta, Intemeind aceastä cerere mai cu seama pe faptul cá astral s'ar evil& trecerea Siretului §i a Sucevei, anevoioasa, adesea primejdioasa §i uneori cu neputinta vreme de mai multe zile. Agentia gäsind cererea Domnului Intemeiatá §i temandu-se c, de nu va primi-o, Moruz nu-i va mai pune la dispozitie mijloacele pentru a transport& corespondenta sa la Suceava §i va Inflinta o po§tä pentru trebuinta Domniei
§i
a negustorilor, se grab! sa fach pe voia Domnului.
Dela 1 Ianuarie 1805 expeditia corespondentei pentru Statele europene se face& tot prin Agentia austriaca §i tot prin calara§i pamanteni, deadreptul intre Jai i Cernauti. Mai tarziu insa, la August 1805, constatam cä corespondentele, Inchise Inteo geanta pecetluitä, erau transportate cu o caruta trash' de patru cai, prin Boto§ani §i Herta, la Turin (Mamornita), unde erau luate In primire de functionari austriaci. Cand, din cauza ciumei, granita era inchisa, geanta se transport& de autorital ile moldovene§ti de varna la oficiul de contumatie (Kontumatz) dela Boian, unde era desinfectata §i trimisa §efului po§tei dela Cernauti. Printre actele din Arhiva Senatorilor ce le voiu pubblic& In alt
memoriu, se vor gasi §i acele ale organizarii po§tei pentru dilator! In vremea lui Moruz. Taranii bucovineni incepuse sa emigreze In Moldova Inca din anut
1803. Aceasta emigrare era atunci datoritä faptului ca boierii bucovineni, urmand exemplul nobililor poloni din Galitia, adoptase sistemul arendärii mo§iilor lor la exploatatori strain!, in parte armeni,
dar mai cu seama jidovi, numärul acestor arendaqi Immultindu-se In Bucovina, concurenta Intro ei ajunse mare §i produse o mare urcare In preturile arenzii. Iar din cauza acestei urcari a pret,urilor de arena., arenda§ii nu puteau sä plateasca ca,§tiurile lor decat storcand pe taran In chip neomenos; deoarece sistemul arendarii
www.digibuc.ro
AI.
A1111rtfA SENATOftlf.OR 1mN =Mau, t.
401.
fusese adoptat si pentru mosiile ma,nästiresti, táranul era Impilat si store in toata Bucovina. i boierii din Moldova Incepuse ssi-si vând'a mosiile cu anul, mai cu seam& la Jidovi, dar Moruz Ingrijat de urcarea subit5, a arenzilor, pusese cap'at la intrarea in tara a Jidovilor, comunicând chiar aceasta m'asur'a Ageatiei austriace printr'o nota in luna August 1804 (1).
In 1805 expirà termenul de treizeci ani pe care Austria scutise pe Bucovineni de indatoririle serviciului militar. Acest serviciu, din cauza necontenitelor rásboaie cu Francezii, devenise o povara nesuferit& pentru toate popoarele supuse Habsburgilor. Cand fu ordonatä in Bucovina IntAda recrutare, täranii Ingroziti la gandul a.
ei sau copiii lor vor fi luati la oaste pe timp de 14 ani, In cursul carora nu vor mai putea vedeh, vetrele lor, Incepurä a fugi In massa paste cordon, in Moldova, in ciuda masurilor luate de Austriack spre a impiedeca aceastä trecere. Stäpânii de mosii, lipsiti de brate cari s'5, le cultive, si Visteria domneasc5, la pand'a de noi contribuabili, primira, pe acesti bkjenari .
cu bratele deschise si din toate pArtile li se (Acura Inlesniri. Dar guvernul austriac reclama imediat a i se momesc--supusii si cera ca bejenarii s'a fie intorsi la vetrele- lor. In zadar ocarmuirea Moldovei arät'5, si chiar dovedi prin cercecetäri acute In comun de organele ambelor teri, ca, se intrebuintase momeala numai in cazuri absolut exceptionale si ca.' nu are cum s'a dea peste granit'a, cu de-a sila, oameni slobozi cari venise s'a, se aseze in tara. Austria se planse Portii care dada lui Moruz ordine In consecintk dar acesta se multäml s'a porunceasca% ispravnicilor A pedepseasca pe acei ce se facuse vinovati de momeli si ssa trimita pe emigrati Inapoi. Miscarea de emigrare fu Intru catva sta-
vilitá prin m'asurile de paz5, luata de Austriaci, dar incea cu totul numai dup'a intrarea Rusilor in tarsi, cand Bucovinenii vazura greutAtile car! apäsau asupra locuitorilor Moldovei.
Mtá ce zice In privinta acestor emigrari Parant, agentul cornercial francez din Iasi, In raportul lui c'atre Talleyrand din 25 Noemvrie 1805. La Bukovine offre a cet egard un exemple a citer. Lorsque cette petite province, démembr6e de la Moldavie, fut cédée, il y a trente et quelques années, a, la Maison d'Autriche, celle-ci, entre autres (1) IdenT, 6 August 1803. Analele A. R.XXX1.Metn. Seq. latorice.
www.digibuc.ro
26
402
-
ft, AMY R0ggTT1 ...._....
privileges qu'elle lui accorda, l'exempta de recrutement pendant une generation ; a peine ce terme a-t-il éte expire, vers le mois de Mars dernier, que le Gouvernement s'est empresse d'user de see droits ; il en a voulu user jusqu'a l'abus, presse gull était de recupOrer le passe et peut-être (NA de preparer les grandes mesures qui viennent de le perdre. C'est depuis long-
temps a ce gull parait que l'Autriche travaillait a ce chef d'ceuvre de sa mine. Tous les pays de sa domination ont pour ainsi dire été decimes en pleine paix, les uns sous le pretexte d'exercices, les autres sous celui d'une revue. Les Polonais et surtout les Hongrois sont outrés ; ils parlent hautement de demander a leur Empereur raison d'une pareille jonglerie. Pour revenir a la Bukovine voici ce qui est arrive. La raison précisément qui faisait exiger beaucoup de recrues de cette Province rendait celle-ci la moins propre a les fournir : en effet trente et plus d'années d'exemption rnilitaire
ont fait oublier aux habitans jusqu'au nom de la guerre ; on ne leur permettait de s'en rappeler que pour en avoir peur. Il n'y a point de violence gull n'ait fallu employer pour les faire marcher et la plupart d'entre eux ont mieux aime s'enfuir, s'expatrier ; on compte plus de deux mille families passees a cette occasion, et un peu a celle de vexation administrative, dans la seule Principauté de Moldavie : c'est au point que l'Internonce Imperial, seconde, dit-on par la mission russe, qui avait depuis quelque temps deja
see raisons pour s'y interesser, a etc oblige de faire des dCmarches auprés de la Porte. II lui a demandé un firman pour intimer a l'Hospodar Moruzzi, non seulement de ne pas se prêter aux progrès de cette émigration, mais encore d'aider a en réparer les desordres. Les Boyards et les principaux habitants de la Bukovine que cette affaire concerne, au lieu de réclamer ont dresse un expose de leurs griefs et se sont appuyés de la liberté qu'ont toujours eue, memo d'après les traités, les habitants des deux frontieres, de changer a volonté de patrie : mais on pense que le chef ottoman qui d'abord s'est oppose et fait encore quelque resistance, finira par ceder aussi sur cet article. Environ 200 familles ont (MA Re obligees de rentrer ; toute la population de la Bukovine serait en cette circonstance devenue moldave, si la Porte avait seulement pu le permettre. Ainsi l'Autriche est absolument perdue dans l'opinion comme dans les armCes : la crise de cet Etat s'est etendue du centre a toutes ses extrémites. Cela n'empêche pour-
tant pas qu'en cet instant memo on eat fait par toutes sortes de moyens violents, des levees considerables.
Clerul ortodox din Bucovina stäpanià numeroase mosii In Moldova, cari erau arendate la Moldoveni de toate treptele sau la Jidovi. Guvernul austriac Infiintase pentru privegherea arendasilor si
www.digibuc.ro
AIUIIVA SENATORITAR bIN CIII$INIV, f.
408
ocrotirea hotarelor acelor bunuri un inspectorat special si inspectorii aveau necontenite conflicts cu arendasii, cari adesea erau boieri mari, cu megiesii 0i cu autoritalile. Aceste conflicte erau atkt de dese si de neplAcute, incat Austriacii manifestar5, dorinta de a se desface de mosiile din Moldova apartinând «Clirosului» Bucovinei.
Un negustor armean numit Teodor Musteat5,, supus austriac, om foarte intreprinator i foarte bogat, Intelegând c5, mosiile in chestiune s'ar putea cumpaxa, pe pret de nimic, alatui o tovAr5,sie pentru cumpArarea acelor bunuri cu boierii Neculai Roset, Iordache Bals, Iordache Roset Roznovanu i Panaite Cazimir. In anul 1798, Musteat5, cumpär5, acele bunuri dela fiscul impar5,-
tesc pentru suma de 331.500 florini, plátibili in chipul urrn5lor : 33.100 florini arvon'a, 132.500 la punerea In posesiune i restul sa, raman5, ipotecat pe mosie si sä se achite treptat. Venitul mosiilor era de 16.545 florini. Pentru ca vanzarea s'a fie valabilá, trebuià un firman al Portii, pe care Austria se indatorise sA-1 scoata. Firmanul nu fu scos timp de cinci anij iar Musteat5, cheltuià necontenit cu drumurile ce le Meek cand la Lemberg child la Viena. Cheltuelile fkute de cumparatori se ridicau, in anul 1803, la 280.193 florini (din cari 221.948 florini cheltuiti de .Musteatá), Mr& ca sá fi fost pusi In posesiune. In anul 1802, boierii se hotärira s5, scoat5, ei mnii firmanul spre a puta, fi imediat puF,4i In stapanire. MusteatA, aratand Guvernului austriac c5, este gata sá depun5, restul de 132.500 florini, iar mosiile 014 fie imediat date in posesiune, se puse rezolutie pe petilie ch. Majestatea Sa Imperial5, a oprit predarea moziilor, cá banii nu se pot primi i c5, Musteatá trebue sa aib5, räbdare.
Se vazu pe urma cä cauza pentru care nu se putuse scoate firmanul era faptul ca, Musteata, find, supus austriac, nu putea dobandi imobile in Imparalia turceasca.
Multumità ins5, intervenirii lui Moruz, afacerea fu terminatä la 1805; pe de o parte Domnul obtinh ca Poarta sa, dea firmanul, iar fiscul austriac primi dela Musteat5, varsamantul de 132.500 florini. Moiile fur5, Impartite Intro boieri i Musteat5,, dar acesta fu obligat s5, Vaud& acele ce venise in partea lui. Urmátoarele dou5, raporturi ale lui Parant, Consulul francez din dau arranunte in teresante atal asupra simpatiilor boierilor cal zi asupra relatiunilor lui cu Consulii rusesti Romanof si Bolhano; cari s'au succedat in acel timp.
www.digibuc.ro
404
RADII ROSETTI
Parant edtre Talleyrand. 1 .NivOse an. X117. 26 Decemvrie 1805.
Quant a la nation moldave, la classe du peuple est absolument passive. Dans celle des Boyards il y en a quelques uns qui sont non seulement amis?
mais enthousiastes du nom frangais et tous sont prCts a se jeter dans les bras d'une puissance protectrice, plus désintéressée que celle qui les tient aujourd'hui sous sa tutelle. C'est a coup stir le plus petit nombre d'entieux qui se trouve sincerement attaché a la Russie dont la domination n'est rien moins qu'aimable. II a dernièrement Cté question ici d'un manifesto de l'Empereur Napoleon qui promettait a la Principautes et le rétablissement de ses anciens privileges et la restitution de la Bukovine, comme des autres provinces dCmembrees : on en était aux anges ; le dCsir a cet egard Ctait si grand, que probablement on l'a pris pour une rCalité, du moins n'en ai-je pas connu d'autre. Voici une légere idde de la consideration accordée en ce moment dans ce pays au nom frangais. Le Ministre de la Justice ayant dernierement donné une fête et, par ménagement pour
le Consul general de Russie, M. Romanoff, qui se donne ici tout le ridicule d'un personnage, ayant omis de m'y inviter, il y eut un murmure general. Je crus, par égard pour ma place et un peu pour l'opinion publique, devoir m'en plaindre. Le Prince m'a envoye son premier Ministre me donner en personne une explication satisfaisante. Le Grand Logothète a été semonce et oblige de venir me demander toutes sortes d'excuses.
Parant calm Talleyrand.
3 Iulie 1806.
J'ai peut-être en tort, Monseigneur, de me taire jusqu'a present sur le compte de cet agent russe, nomm6 Bolkanof, j'aurais pent-etre dt1 vous informer et do ses extravagantes exigences auprès de la cour, comme am prCs de tons les Boyards qui le détestent encore plus qu'ils ne l'ont craint, et de ses misérables prétentions, de ses ridicules procédes envers moi qui m'etais pourtant volontiers montré dispose a faire les premiers frais de la sociabilité, et qu'il épie, qu'il évite, qu'il jalouse au point de ne se produire a aucune assemblee, pas memo a celles de la Cour, parceque je in'y trouve. II ne pardonne pas que l'on cesse de croire a l'invulnerabilité russe, ni que le Commissaire Frangais ait obtenu, dans la memo residence quo lui, des honneurs et des distinctions qu'il s'y croyait apparamTnent dus exclusivement : il s'y est d'abord scandaleusement oppose par toute sorte de moyens et ne pouvant pas y rCussir, il a pris le parti de bouder tout le monde, de se renfermer chez lui pour y faire beaucoup de bile gull dis-
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN ,CHISINAII, x.
405
tifle journellement, dans des notes dont la force, je crois, ne 1r6pona phga A l'amertume.
Mais, Monseigneur, en vous tragant cette esquisse du caractère et des manieres du pauvre M. Bolkanof, je m'appergois que j'ai hien fait de Ine pas vous en entretenir d'avantage. C'est un malade dont on ne doit guère par-. ler qu'au médecin et gull faudrait envoyer changer d.'air a Austerlitz.
Din rapoartele lui Parant reiese c5, el fusese cu totul cucerit de Moruz, care se vede ct avea darul sa-si atraga simpatiile celor cari veniau In contact cu el. Comisarul francez era absolut convins de buna credinta a Domnului Moldovei catre Poart i, In rapoartele lui, el nu ascunde aceastä convingere. Ruffin care era de o parere cu totul contrara i probabil nu fall temeiu, sfatuinclu-1 sa nu se Increada de loc in protestärile Domnului, vedem pe Parant apa randu-si parerile pe larg prin depesa lui din 29 Iunie. VII. DESPRE LUPTA DINTRE FRANTA $1 RUSIA PENTRU INFLUENTA PREDOMNITOARE LA CONSTANTINQPQL 1NTRE 1802 $1 i8o6.
Indata dupa incheierea pacii dintre Franta i Turcia, vedem pe Napoleon punandu-se pe lucru pentru a ajunge s castige la Constantinopol o influenta predomnitoare. Insarcinatul de afaceri Ruffin este Inlocuit prin generalul 13rune, trimis In calitate de ambasador. Instructiunile trimise acestui general la 18 Octomvrie 1802 Incep prin cuvintele : aintentiunea guvernului esti ca ambasadorul la Constantinopole sä recucereasca, prin orice mijloace, suprematia ce Franta o avea de doua sute de ani in acea capitala» (1). Apoi ele recomanda ambasadorului s5, ocroteasca comertul francez i sä alba grijä a zice si a face sa se simta ca, dad, Rusia si Austria au oarecare interes s5, inpArteasca Intro ele statele Sultanului, interesul Frantei este sa mantilla cumpana dreapt5, Intre aceste dou5, puteri. Ambasadorul trelpe sä se fac5, bine vazut de poporul turc aratand mare respect pentru obiceiurile i moravurile lui. Poarta, In urma stäruintelor ambasadarului francez, hotarindu-se sa trimita si ea la Paris un ambasador, vedem cabinetul din Pe(1) Correspondance de NapoWon I, No. 6.073, VIII, p. 603 D. ASturdza, Acte 0 Dommente, eta., I, p. 402.
www.digibuc.ro
406
RADII ROSETTI
tersburg Ingrijat de aceastä Imprejurare 0 recomandând trirnisului rus la Paris, Oubril, sa. se pun& In relatiuni cu ambasadorul turc 0 sà caute s5, c4tige Increderea lui. Trebue s5, fie In curent despre toate propunerile ce s'ar face de guvernul francez acelui trimis otoman (1).
In memoriul prezentat la 24 Noemvrie 1803 Imp5,ratului Alexandru I de c5,tre contele Voronzov, despre pericolul ce rezult5, pentru Rusia din cauza proiectelor ambitioase ale Francezilor, in care se iea In privire eventualitatea ca aceqtia s5, atace Morea §i Albania §i se vorbe§te de distribuirea armatelor ruse0i menite a apara, interesele Rusiei, identice cu ale Europei, se propune ca un corp de armatä ruseasca, de 20.000 oameni sá fie totdeauna gata s5, intre In Moldova §i In Valahia (2). Din mernoriul prezentat Imparatului Alexandru la 29 Fevruarie 1804 se vede asemene c5, anturajul acelui Suveran arata, grija ca nu cumva. Franta s5, se folbseasc5, de slabiciunea Imperiului otoman pentru a-1 atach, in Arhipel, Morea sau Albania (3). Pe de altA parte vedem pe Napoleon scriind, la 30 Ianuarie 1805,
Sultanului Selim pentru a-I de§teptà din amortirea In care lancezia 0 a-I face sal, se desfaca de Divanul lui va,ndut Rusiei 0 a se da In partea adevaratilor s51 prieteni: Franta §i Rusia (4). Talleyrand, partizan al aliantei cu Austria, faze& toate sfortarile spre a c4tige. pe Napoleon pentru aceast5. alianta. Proiectul de tratat de alianta ce-1 propune Imparatului In scrisoarea lui dela 17 Octomvrie 1805, adica &and räsboiul cu Austria 0 cu Rusia era, inceput, prevede la art. 9 ca, Napoleon nu se va opune ca Imparatul Germaniei 0 al Atistriei sä ocupe cu trupele sale 0 s5. stapaneasc5, in deplin5, suveraiitate Tara-Romaneasca, Moldova, Basarabia (5) §si partea din Bulgaria cuprins5, Intre Marea Neagrá 0 o linie mergand din gura Siretiului la Mangalia (6).
Cum af1a stralucita biruint5, a lui Napoleon la Austerlitz, Talleyrand scrise Imparatului pentru a stärui ca el s5, nu abuzeze de victoria lui pentru a sdrobi cu desavarcire pe Austria Invins4. El (1) C6opinim linmepaTopcicaro Pyczaro lIvropzseczaro obinecrsa, LXX p. 484; D. A. Sturdza'
op. cit., p. 407. (2) Ibid., p. 408. (3) C6oprmia. LXXVII, p. 486. Sturdza, op. cit. I, 424. (4) Correspondance de Napoleon 1. No. 8298, X, p. 162; D. A. Sturdza, op. cit. I, p. 431. (5) Sub aoest nume se intelegea. atunoi Bugeacul. (6) D. A. Sturdza, op. cit. pag. 436. si arm.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHL3INLII7 L
407'
se teme cä dm& Austria ar fi släbitä cu des'ava,r0re, Ungurii s5, «nu pArAseasc5, un steag smerit prin necontenite Infrkngeri 0, prea slabi spre a aleatul un stat neatarnat, sh nu se dea Rusdlor cu- moravurile cArora au atktea asamánarin (1). Napoleon Moil pace In conditiuni destul de grele pentru Austria; de aliantA nu se vorbi. In schimb InsA se incheiè la 15 Decemvrie 1806 un tratat de aliantA cu Prusia, care fu ratificat cu douä luni mai tkrziu (2).
Prin tratatul dela Pressburg (26 Decemvrie) Napoleon I0 InsuIstria 0 Dalmatia, ceeace II aducea In vecinAtatea nemijlocitä a Imperiului Otoman. AceastA Imprejurare inspire, cabinetului din Petersburg cele mai vii Ingrijiri, deoarece presupunek c5, Napoleon urmaxe§te cucerirea Turciei. Cele trei memorii vise Italia,
alcátuite de Principele Adam Czartorijski pentru ImpAratul Alexandru, In cursul lunii Ianuarie 1806, se ocupA mai cu seamA cu mij-
loacele de Intrebuintat spre Intampinarea acestei primejdii. Cea dintki m5,sura, propusá este adunarea unei oqtiri de 100.000 oameni pe malul Nistrului, care sa, fie totdeauna gata sä Intro In Moldova 0 sä ocupe kmbele Principate. In al doilea memoriu se trateazA despre foloasele ce Rusia ar putek s5, tragä dintr'o desfiintare desAvkr0tä sau dintr'o mare prefacere in Imperiul Otoman. Se pune Inainte idea alcatuirii mai multor state independente, «exceptandu-se ins& din numarul acestor state terile pe cari Curtea ImpAräteascA ar crede de cuviintA sA 0 le InsuqeascA cu des5v5x0re, ca Moldova, Valahia ci Basarabia (3).
In acest timp incercArile Frantei la Constantinopole erau Incununate de izbkridA: influenta francezà ck0iga, tArkm pe fiecare zi. Poarta recunoctek In sfa,r0t lui Napoleon titlul de ImpArat. Rapoartele consulilor rusecti din Principate 0 mai cu seam& aleDomnitorului Terii-Romanecti, Constantin Ipsilanti, aduceau la Petersburg etirea, neadevArata,, c Poarta lea másuri militare Indreptate IMpotriva Rusiei, intArind cetatile §i garnizoanele ei si pregAtind cantitáti mari de proviziuni. Principele Adam Czartorijski, In memoriul sal] dela 7,Martie 1806, propune ca o puternic5, armatA sa previn5, pe Turci qi, trecAnd Nistrul, s5, ocupe Principatele pe cari Rusia s5. le detie ca amanet. (1) Ibid., p. 446. (2) Ibid., p. 448 §i 449. (3) Ibid., p. 458.
www.digibuc.ro
408
RADII ROSETTI
La 8 Martie, Imparatul Alexandru adresg ambasadorului ski la Constantinopole, Contelui Italinsky, un rescript (1) prin care li adu-
ceg mai intaiu la cunostinta, ca nu stärue In hotarlrea de a face greutati Portii pentruc g. aceasta recunoscuse lui Napoleon titlul de Imparat, dar ea nu va Ingadui ca sg. se satisfaca de &afro Poartg, alto pretentiuni ce le-ar face guvernul francez si cari nu ar pate&
duce decat la o serbire desavarsita a Divanului dare vointele lui Bonaparte. ImpAratul porunceste lui Italinsky sä comunice Portii ca, are o armata de 100.000 oameni la granita Moldovei, avesnic gata sa sboare In ajutorul Sultanului Selim si sa mearga In orice punct al Imperiului sau care ar fi amenintat.n Dar in acelas timp Ita-
linsky va face cunoscut Portii ca nu va suferi niciodata ca ea sa' se pun& sub atarnarea desavarsita a guvernului francez si-i va comanic& ea, Imparatul find informat c& Poarta aduna trupe si material de räsboiu In Rumelia si In Basarabia, spera ca acuma dupg, ce a fost pus& In cunostinta adeváratelor dispozipuni ale Rusiei, nu va
Intarzig sa transporte aceste forte la granita occidental& a Imperiului, -care singura este amenintat& si care reclam& toata vigilenta ei. Daca Poarta nu va da trupelor sale contra-ordin in sensul cerut de Imparat, «armata dela Nistru va infra, Indat& in Moldova, nu spre a 43 cuceri, cad ar fi dureros pentru Imparat sa fie silit A, se poarte fats. de Imperial Ottoman In chip ostil, dar numai ca mäsura, de paza Impotriva oricg,rei agresiuni indreptate impotriva Rusiei si spre a redg Portii indopendenta ei, aci el (Alexandra) nu va pate& atribul acele demonstratii militare ale Portii impotriva lui altor pricini cleat temerii ce-i va fi inspirat (Portii) guvernul francez. o Apoi Italinsky «este Insarcinat sa preying, Ministerul otoman ca intrarea armatei rusesti In Moldova va aye& loc 0 In cazul cand Poarta s'ar lasà sa fie Vara& la vreo nouá complezent& catre Bonaparte, care ar li contrar& tratatelor s'i intereselor reciproce ale celor doll& Imparatii, asemenea daca si-ar permite (Poarta) sa aduca vreo schimbare la starea actual& a lucrurilor In Moldova si in Valahia, far& a se fi concertat mai Inainte cu ministerul Imparatesco) In ca-
zul cand Poarta n'ar da imediat trupelor sale contra-ordinul cerut de Imparat, atunci Italinsky urmeaza sa aduc& grabnic acest refuz la cunostinta atat a cabinetului rusesc cat si a comandantilor fortelor Impgratesti pe uscat si pe mare, la Corfu, la Nistru, pe Ma(1) Ibid., p. 486.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIINA13, I.
409
rea Neagr& si In Persia, pentru ca ei sa urmeze far& Intarziere instructiilor ce le sunt date. In acest timp alianta Incheiata Intre Prusia si Rusia Inc& din anul 1800 se face& din ce In ce mai strans& si mai ostila lui Napoleon. Cu toata alianta lncheiata cu Franta cu un an mai inainte, Rage le Prusiei si Imparatul Alexandru negociau pentru incheierea unui tractat prin care se Indatoriau a se ajuta unul pe altul din toate puterile Impotriva nazuintelor cotropitoare ale lui Napoleon. Intr'un nou memoriu adresat lui Alexandru I, la 5 Aprilie 1806 (1), Principe le Czartorijski desvolta un Intreg plan de camparlie in Mediteranea si In Adriatica spre a zadarnici, cu ajutord flotei engleze,
mice incercare a Francezilor asupra Moreei si Albaniei. In cazul cand Poarta s'ar opune la transportarea ostilor rusesti prin Dardanele, atunci ar trebui ca Rusia sa trimita ajutoare la Coral, in Sicilia si la Cattaro prin calea Moldovei, a Valahiei si a Sarbiei. Principe le Czartorijski nu se indoeste de succesul unei asemenea expeditiuni, «cad atunci toate popoarele crestine din Turcia ar face caw& comuna cu ostirile rusesti si Europa Intreaga (afar& de Franta),
departe de a concepe banueli din cauza Indeplinirii acestei masuri, n'ar pule& decat sa recunoasca legitimitatea masurilor cari au tmpins pe Majestatea Sa Itnperialä s'o iea, Indata ce acele motive vor
fi cunoscute». Dar pentru a nu lasa pe Turci s'o iea Inainte, trebue trimis ordin generalului Michelson sa treaca Nistrul si sa se indrepte spre Dunare, Indat& ce Italinsky 11 va fi prevenit ea Poarta opreste trecerea trupelor rusesti.
Pe de alta parte, Napoleon scrie lui Eugene de Beauharnais, la 24 Maiu urmator, sa comunice generalilor Lauriston si Molitor cà n'au de ce sa se team& atata de Rusi, ca acestia anu sunt Inca in Valahia, ca sunt departe de acolo si a. daca ar intr.& Intr'insa si-ar atrage pe brace Europa Intreaga» (3). Sultanul se hotárise sa trimita lui Napoleon un ambasador extraordinar (4). Imparatul II priml cat se poate de bine si-linsarcina sa repete cuvintele lui Sultanului si sa-i mai spuna: a sa-si aduca aminte de ele de ale oH dusmanii lui (Napoleon), caH stint si dusmanii Sultanului, vor vol s'ajunga pana la dansul. Sultanul nu poate sa (1) Ibid., p. 488 §i 494. (2) Ibid., p. 490. (3) Ibid., p. 493. (4) Muhib Wendi,
www.digibuc.ro
410
RADII ROSETTI
se teamA de nimic din partea lui : unit cu dAnsul nu va aye& pentru ce BA se teamA de puterea oricAriai dusman al sAun (1).
Napoleon se folosi de acest prilej pentru a trimite si el Sultanului o ambasadá extraordinarA, alegAnd spre acest sfArsit pe generalul Sébastiani, un om a chrui carierA militarA fusese din cele mai strAlucite si care, trimis la Constantinopol dupA semnarea Incheierii tratatului dela Amiens, pe lAngA cA izbutise sä Incheie pacea intre Franta si Turcia, mai stiuse sA castige favoarea Sultanului Selim. In scrisoarea adresatA lui Talleyrand, la 9 Iunie 1806 (2) tratAnd despre instructiunile ce trebuesc date lui Sebastiani, Napoleon zice lntre altele: 1. Ambasadorul meu la Constantinopole trebue A incerce prin toate mijloacele si in toate imprejurarile sA inspire incredere Portii, s'o fac 6. sä inteleag4 a nu voesc Imparatia Constantinopolului, di vreau, pe cat pot, sa linistesc toate partile acestei puternice impàrätii care, in starea ei de slitbiciune, tot mai impune si Rusiei t,ii. continentului. 2. Telul constant al .po-
liticei mele este a incheià o intreitä aliantä intre mine, Poarta si Persia, indreptata indirect sau implicit impotriva Rusiei. 3. Vreau sg, fiu tratat ca puterea cea mai favorizatä. Dar influenta pe care am pierdut-o vreau s'o recuceresc prin dibAcie, insinuare, incredere si nu prin arogant.1, putere sau amenintare. Ambasadorul meu trebue sä placä sau s5, inspire incredere. Voiu socoti a va fi insuflat incredere si va fi indeplinit instructiile lui de cAte
ori va fi pus de atre Poartä in cunostinta cererilor Rusiei sau ale Angliei. 4. Nu voiu surAinea, pe nici un rebel atre Poartä si pe nici unul din vechii mei prieteni din Egipt sau din Siria si pe nici un Grec. Politica mea este una si simplä : sä fiu intim legat cu Poarta. 5. Vreau O. stau bine cu Poarta prin incredere, prin prietenie, prin afecliune ; dar aceasta nu ajunge: vreau ca aceasta legatuth sä bati la ochii Rusiei, Angliei si intregii Europe ; ca tot ce este prietenie sa. aibA strälucire, ca tot ce este acealá si nemultiimire sb, ramanb. secret. 6. Názuinta statornicä a ambasadorului meu sa fie a pune Rusia intr'o luminä neprielnia. ei ; trebue 0, deprecieze fortele ei militare, vitejia trupelor ei, in mice chip si necontenit ; sä tr6,easa, cu legatiunea ruseasc a. rece si fait multä consideratie pentru ea ; s'o trateze mai de grabb, cu semetie decat cu plecare. De altmintrelea, oricari ar fi relatiunile Frantei cu Rusia, legatiunea francezA dela Constantinopole trebue sä (I) Ibid., p. 498. (2) Ibid., p. 498 vi urm.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CH4INAII, I.
411
traeasca totdeauna rece cu legatiunea ruseasca. Dimpotriva ea poate A fie in relatiuni foarte bune cu Austria, Prusia, Anglia, and pacea va fi &cut& 7. Telul tuturor negociatiunilor trebue sa fie inchiderea Bosforului pentru Ru§i §i oprirea de a trece din Mediteranea in Marea Neagra a tuturor bastimentelor, armate sau nearmate; a inchide deschizaturile pentru a ascunde astfel tunurile §i a zice ca. bastimentul nu este armat, este un moft ; a nu Iasi), nici pe un Grec A aiba corabie sub pavilion rusesc; a intari §i a arm& toate cetatile impotriva Rusiei, a supune pe Georgieni §i a face ca Portii sa i se recunoasca stapanirea absoluta, asupra Moldovei §i a Terii-Romane§ti. 8..Nu
vreau sa impartesc Imparatia Constantinopolului ; chiar de mi s'ar oferi trei
patrimi dinteinsa nu vreau, vreau sa intaresc §i sa a§ez pe temelii puternice aceasta mare Imparatie §i sa ma slujesc astfel de &Asa spre a ma opune Rusiei».
Cateva zile mai tArziu, la 11 Iunie 1806 (1), Napoleon trimitea lui Talleyrand urzeala unei note ce urma, sá fie data solului turcesc
spre a sluji de raspuns la nota ruseascá trimisa Portii (2). Acel proiect arAta, a vorbele Rusiei cAtre Poarta, nu erau acele ale unei puteri amice, ci acele ale unei puteri suverane ; ca, dach Rusia tine Intr'adevar atat de mult la conservarea Impäratiei Otomane, de ce
oare nu inceteaza ea cu ajutoarele ce le dá necontenit S'arbilor; ea trimeterea unui ajutor de 3-4.000 de oameni impotriva Saxbilor ar fi mult mai folositor pentru Poartá decát aceea a planului de campanie impotriva unei agresiuni franceze. De ce oare impinge Rusia pe Sarbi sa se proclame independenti de Poarta ? Rusia vrea sa impingá toate popoarele la rascoalá, pentru ca ele sa ajunga a obtinea ceeace au obtinut Moldova i Tara-Romaneascá, qi pentru ca, pe urrna ea (Rusia) Ali permità sá se amestece in trebile lor launtrice, cum a fácut pentru Principatele Dunarene. In scrisoarea din 20 Iunie 1806 catre Sultanul Selim, pe care Na.poleon o incredinO, lui Sébastiani, &lin urmatoarele rAnduri pri-
vitoare la terile noastre : In cat prive0e Moldova §i Tara-Romaneasca, daccl Inalfimea Ta vrea ca aceste provincii set nu-i scape, Ea trebue sci se foloseascci de imprejurcirile favorabile pentru ca sci aducci Inapoi pe scaunele lor vechile case domnitoare ; Domnii Greci cari le oarmuesc aslcizi sunt agenlii Rufilor». (1) D. A. Sturdza, op. cit., p. 600. (2) Vezi mai sus.
www.digibuc.ro
412
RADII ROSETTI
Alianta lntre Prusia si Rusia, sub forma de declaratiuni secrete schimbate de ambii Suverani, devenia, un fapt indeplinit la Iu lie 1806.
La starsitul aceleia§ luni negocierile pentru pacea dintre Franta 0 Rusia, cari urmau la Paris intre Talleyrand 0 Clarke de o parte si Oubril de alta, se terminau prin semnarea unui tratat pe care Imparatul Rusiei refuza sa.1 ratifice. Oubril, in raportul lui catre Budberg, marturiseste ea, semnase acel tratat numai spre a da unor state ce aveau a fi atacate de Franta timp spre a se pregati ca sa respinga agresiunea de care erau amenintate. VIII. LUPTA INTRE FRANTA $1 RUSIA LA CONSTANTINO POLE. C. IPSILANT $1 A). MORUZ INLOCUIT1 PRIN ALEXANDRU SUTU $1 SCA RLAT CALIMAH. 18o6v
La Constantinopol se (lade& In acest timp o luptA din cele mai vii intro Ruffin care, in urma plecarii lui Brune (Decemvrie 1804), ilmasese iar InsArcinat de afaceri, sustinut de Calimähesti si Sutesti, de Hangeri si de Caragea, de o parte, si misiunea ruseascä, sustinuta de cea englezA, de Dumitrache Moruz si de batranul Alexandru Ipsilant cu oamenii lui, de alta. Ruffin care se afla, de timp indelungat la ambasada franceza din Constantinopol, avea, o ura de moarte pentru Constantin Ipsilant, de cand a costa, la 1798, la izbucnirea rasboiului, devastase arnba-
sada franceza si Mouse atat de mult rau Francezilor. Dupa cum reiese din rapoartele lui, el era In curentul tuturor intrigilor Grecilor, li judeca foarte bine (1) si stia, sa raspunda la uneltirile lor prin alte uneltiri. De mare ajutor pare a-i fi fost In aceste Imprejurari dragomanul ambasadei, Franchini. Ambasada franceza era pusa in cunostinta tuturor actelor Domnilor prin Grecii dusmani lor, cari erau informati chiar de unelti-
rile cele mai secrete ale lui Ipsilant. Faptul ca el abuzase de increderea Portii care 11 InsArcinase sa mijloceasea, supunerea Saxbilor, spre a-i ademeni s'a, prelungeasca% rascoala 0 sa% ceara protectia Imp'axatului Alexandru, este consemnat de Ruffin in memoriul
lui dela 21 Iunie 1805, odatá cu obstacolele de tot felul puse de Domnul Terii-Romanesti si de Dumitrache Moruz la apropierea Turciei de Franca, (2). (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 310. Raportul din 21 Iunie 1805. (2) Ibid., p. 312.
www.digibuc.ro
AI IttIvii SENATORILOR DIN clinnau, f.
418
In tot timpul verii anului 1805 lupta intro amandou& ambasadele fu data pe terenul relnnoirii tractatului de alianta Intro Rusia §i Turcia, care era pc punctul de a expira. Toate Incercarile lui Ruffin s& Impiedece incheierea acestui tractat ramasera zadarnice, mai ales In urma sprijinului dat Rusiei de Anglia §i a banilor aruncati de Ru0 lacomiei inaltilor functionari turci. Dumitrache Moruz care lucre. pentru Rusia fácuse acestor demnitari
daruri In juvaeruri a caror valoare trecea de 150.000 lei. El se bucura de o trecere cu totul exceptional& pe langa Sultan care 11 numise director §i inspector al spitalurilor, cu privilegii qi prerogative ce erau far& de exemplu In Intreaga istorie otomana. Se fácuse elogiile lui in mod solemn In toate bisericile, ceeace era privit ca echivalent cu rugaciunea pentru Sultan numit& Kousbé (1). Din rapoartele lui Ruffin ar rezulta ca, dup.& semnarea tratatului
de alianta, se observau la Inaltii demnitari turci semne de nemultárnire cu Domnii Principatelor dunarene. La Decemvrie 1805, marele Vizir ar fi zis lui Franchini: c& acei trddettori de Domni ai Moldovei 0 ai Terii-Itomane01 au tinut ascunsa vestea victoriei dela. Austerlitz. Atunci Franchini suggerandu-i
mai multe masuri intre cari era 0 schimbarea Domnilor, Vizirul ar fi raspuns : «Inca putina rabdare §i \rep fi satisfacutin (2). La 2 Fevruarie 1806, Dumitrache Moruz Inmanase Portii douä
memorii in cari expunea atitudinea ce Poarta trebuia s'o aiba
fat& de Franta : sa se alieze cu Rusia §i cu Anglia, dar s& se faca
c& tine la prietenia Francezilor, ca A, nu le arate ce are In inima; dar sa se prefaca ca dore§te s& le fie placutk facandu-lo nu concesiuni, dar numai demonstratiuni de prietenie (3). Franchini lqi procurase textul turcesc al acestor memorii §i le dhduse lui Ruffin care le nume0e «ni§te capo-d'opere de lndrazneala i de perfidie» (4).
Faptul Jremiterii acestor note dragomanului francez ar tincle s& arate &á Dumitrache Moruz se afla In acel moment In disgratia Portii.
Un raport al lui Ruffin sub data de 10 Martie 1806 arata ca Franchini, ducandu-se la Poart& spre a se plânge c& o depe§a important& fusese retinuta vreme Indelungata, Reis-Efendi li spusese ca era (1) Ibid., p. 34. (2) Ibid., p. 322. (3) Ibid., p. 324. (4) Ibid., III, p. 47.
www.digibuc.ro
414
RADli nosrilf
vina treiddlorului de Ipsilant, care avuse cutezanta 85, trimitä Portii o scrisoare de 40 pagine din care nu ie§ià decal venin. El, Reis-Efendi, daduse afarä pe capuchehaiaoa lui Ipsilant, ceeace-i aträsese mustrArile lui Chehaia Bey. «El pretinde», adäoga, Reis-Efendi, «GA trebue sä desmierdam pe acei chili de Greci». Si intrebandu-1 Franchini dacá aceste menajamente vor mai fi intrebuintate timp indelungat, Reis-Efendi ii spusese
in taira ca marele Vizir a jurat pe Coran ca la eel dintaiu raspuns ce-i va sosi dela noul ambasador turc trimis la Paris, va trata pe cei doi Domni dupä cum li se cuvine (1). La Martie 1806 Ipsilant i Rusia obtineau dela Poartä un nou firman, repetand stipulatiunile celui dela 1806 (2). La 30 Martie, Ruffin raporteazá ca% Moruz ei-a reca.stigat toatri, influenta si lucreaz5, din rasputeri in contra scopurilor politicei franceze(3). ()data CU acel raport trirnite copia unei note a lui Italinsky dare Poarth, in care se cerea aducerea la indeplinire a stipulatiunilor firmanelor si ocrotirea eficace a Terii-Romanesti impotriva lui Pasvantoglu (4).
In Aprilie, Dumitrache Moruz remite Portii un nou memoriu, ara,Land mijloacele ce Poarta trebue sIl. le intrebuinteze pentru a se irnpotrivi politicei franceze (5).
Pe de alta parte, instructiunile date lui Sebastiani inainte de piecare erau lámurite i arAtau marele pret ce se punea. la Paris pc schimbarea Domnilor cari so aflau pe scaunele Principatelor : Grecii credinciosi ca Sutestii, CaIimahetii, Ingherlustii (sic) FA prietenii lor trebuesc numai decal recomandati bunhvointei Sultanului. De Greci perfizi i seditio,si ca Moruzestii si Ipsilant trebue ca Poarta sa, se teamä, sa se apere i sá-i trateze cu asprirne (6).
La 21 Iunie urrnátor, relatiunile exterioare scriau lui Sebastian! ca «scopul negociatiunilor trebue sä fie recucerirea de catre Poartä a stapanirii nemijlocite asupra Moldovei si a Terii-Românesti» (7). Schimbarea ambilor Domni era hotilfitä de gulfan inainte de sosirea lui Sébastiani in Constantinopol ; Ruffin o anunta ca un lucru (1) Ibid., p. 326. (2) Ibid., p. 327. (3) Ibid., p. 335. (4) Ibid., p. 336. (5) Ibid., p. 339. (61 Ibid.,. p. 340. (7) Ibid., p. 340.
www.digibuc.ro
AktlIVA sENAToRItoR DIN ctt1WTM1, 1.
415
sigur la 10 Iu lie. La 25 lulie el scrie lui Talleyrand c Moruz a Mout o incercare sa-1 cumpere, pe dansul i pe Franchini (2). Schimbarea Domnilor i inlocuirea lor prin Alexandru Sutu in Tara-Românesca i Scarlat Calimah in Moldova, era definitiv ho
tarita in a doua jurnatate a lui Aufzust. La 28 August dovenih definitivä §i era data in vileag. A doua zi Sébastiani raporta ca, politica Portii fusese cu totul schirnbata §i cei doi Domni ostili Frantei inlocuiti prin altii devotati ei. In sfar0t politica franceza era invingatoare. Tot in intaia jumatate a lunii lui August, Trästenicli-Ogla, aianul Rusciucului, rivalul lui Pasvantoglu, era ucis de propriii lui osteni. Se zicea, ca ei fusese indemnati la aceasta, fapta de catre emisari ai Inaltei Porti. Aceasta, ucidere Mai mare impresiune asupra lui Ipsilant, d'andu-i sä banueasca ca Poarta ar putea sä se desfaca de el in acela, chip. IX. MISIUNEA LUI REINHARD. EVENIMENTELE DIN PRINCIPATE SI DIN CONSTANTINOPOL DELA SCHIMBAREA DOMNILOR PANA LA INTRAREA RUSILOR.
In primavara anului 1806 guvernul francez se hotari s trimita in calitate de Comisar general al relatiunilor comerciale in Principate, cu reedinta in Ia0, pe Charles Reinhard. Acesta ocupase postul de ministru p1enip6tentiar al Frantei pe langa Oraele Hansealice, in Toscana i in Elvetia i fusese chiar, pentru un scurt timp, ministru al relatiunilor exterioare ; priinI acest post echivalent cu cel de Consul general numai sub conditiunea expresa ca va avea titlul de Resident. Aceasta hotarire luata de guvernul francez era datorita atat dorintei de a procura lui Reinhard un post bine OMR cat §i acelei de a avea in Principate un agent mai destoinic 0 mai cu greutate cleat micii functionari pe can ii trimisese pada atunci la Ia0 §i la Bucure0i. Noul agent era, menit, pe de o parte sa procure relatiunilor exterioare informatiuni sigure i frecuente despre intentiunile i m*arile politicei ruse§ti, iar pe de alta sa fie mai in ma:sue& de a lucra. la as,iezarea
i
consolidarea influentei fran-
ceze in terile noastre. (1)
(2)
Ibid., p. 345. Ibid.
www.digibuc.ro
It Abtl ft0SETT1
416
Aceasta numire era comunicata lui Parant la 26 Martie 1806, facandu-i-se tot odata stiut ca el este transferat la Bucuresti in calltare de Subcomisar al relatiunilor comerciale (1). Aceeas comunicare era Mout& de calm Talleyrand lui Moruz la 22 Aprilie urmator. Este de observat ca, la plecarea lui Reinhard din Paris, nu i se facuse deloc cunoscut ca Franca era hotarltä sä Intrebuinteze toate mijloacele pentru a obtinea. dela Poarta depunerea Domnilor si totus, precum am vazut mai sus, instructiunile lui Sébastiani erau categorice In aceasta privinta, iar scrisoarea lui Napoleon calre Selirn facea aluziuni mai mult decal; transparente la dorinta ce o avea ca aceasta depunere sä se Indeplineasea cat mai curand. Reinhard care plecase din Paris la sfaxsitul lui Aprilie, sosia la Bucuresti In ziva de 13 Iu lie (st. n.) si era, primit de Ipsilant cu marl onoruri a treia zi. Cu prilejul acestei audiente, Domnul TeriiRomamesti cauta A se disculpe de banuelile de dusmanie Impotriva intereselor Frantei, protestand ca, supus credincios al Sultanului, toate nkuintele lui n'au de scop decal sustinerea intereselor lmperiului otoman si ea este incredintat de foloasele ce aveau sa decurga pentru acel Imperiu din prietenia si alianta incheiat5. In
vremea din urma cu puternicul Imparat al Frantei. latä raspunsul lui Ipsilant la scrisoarea prin care Talleyrand face cunoscuta numirea lui Parant In calitate de Comisar la Bucuresti; ea poarta data de 27 August st. n. 1806: Monseigneur,
Je regois la lettre que Votre Altesse m'a fait l'honneur de m'écrire le 29 Floréal an 11, par M. Parent. Les circonstances ayant alors eloigné cet officier de Bucharest, il a attendu le moment d'y revenir pour me la remettre, et pour qu'elle piit remplir son objet. M. Parent était (Ma connu ici de la manière la plus favorable, sa conduite A Iassy lui a mérité la confiance de M. le Prince de Moldavie et Pestime generale de tous les Moldaves. Je me félicite beaucoup que Votre Altesse ait fait le choix de sa personne pour le placer auprès de moi. Je la, supplie d'être bien persuade') que l'harmonie qui régnera certainement entre M. Parent et moi, sera le garant du zèle avec le quel nous concourrons l'un et l'autre A remplir les vues de S. M. Imperiale. Le general Sébastiani et M. Reinhard ont dil vous informer, Monseigneur, , (1) Academia Romin5., Rapocirte consulare franceze din lafi, sub data de mai sus.
www.digibuc.ro
AttitIVA SEMATORILOR D
dlinIN1II, 1.
417
dans quels principes et dans quels sentiments ils m'avaient trouvé ; que Votre Altesse veuille biSn s'assurer qu'il me sera toujours glorieux de contribuer autant que possible a tout ce qui Out resserrer de plus en plus les liens de l'intime amitié et de la plus parfaite union entre les deux Empires
et que ce sera toujours le plus beau moment de ma vie que celui bi je pourrai m'acquitter d'un trop juste tribut d'admiration pour la personne de Votre Altesse. JJai l'honneur d'Otre avec la plus haute considóration; Monseigneur,
De Votre Altesse
Le très humble et très obeissant serviteur Constantin Ipsilante.
Noul Comisar Genera) ajunse in Ia0 la 24 Iulie §I a doua zi pra, primit de Moruz care, prin farmecul lui, pare a-I fi cucerit i pe
dânsul chiar dela aceasta prima audienta (1). Reinhard gas, pe Domn ingrijit de oastea adunata de Ru0 intro Camenita i Mohilau, in dreptul Sorocai. Alt corp de armatä se afa
in tabara langa Iampol, pe malurile Nistrului, cu un mare tren de provIziuni, gata s. se pun& pe drum la orice moment. Reinhard, intrebat de Domn despre semnificarea acestui fel de demonstra-
tiune? nu putuse sà dea alt raspuns decat sá Indrepte privfrile
i vorbiau asupra negocierilor deschise la Paris (2). In acest timp, facandu-se cunoscut Portii numirea noului Resident §i Comisar general in Moldova §i cerânclu-se slobozirea beratului necesar, Poarta raspunse ca Moldova neflind un Stat suveran, ea nu poate recunoa0e Comisarului general francez al relatiunilor acelor can
(1) Doamna lui Moruz Muse aceeas impresie asupra Doamnei Reinhard: aLa princess, quoique deja, grand-mere, est encore fort belle, elle a de la grace et des manieres agréables ; sa digaité innée, exempte de toute morgue, prouve oombien ells
a le sentiment que les hommages rendus a sa personae s'adressent surtout a sa haute situation. Sa conversation a du charme, elle s'exprime facilement en frangais et notre littérature ne lui est pas inconnue. En recevant un accueil aussi aimable, je me serais crue dans une Cour d'Europe, si les dames d'honneur n'avaient admire, touché et palpe toutes les pieces de ma toilette. . I . L'hospodar présenta M, Reinhard a sa femme et la belle et noble expression de sa physionomie m'a gagnee tout d'abord. Mon mari a eie tres satisfait de sa premiere audience ... D (Lettres de M-me Reinhard d sa mere, par la Baronne de Wimpffen nee Reinhard, p. 208). (2) Reinhard ()atm Talleyrand 29 Iulie 1806 in Rap. cons. franc. Negocierile despre sari
este vorba sunt acele pentru cari Oubril fusese trimis la Paris si cari nu au izbutit, precum am aratat mai sus. Amide A. 11.Tom. XXX1.Memoriile Sect. Iatorice.
www.digibuc.ro
27
418
fiADtr 1tOSETT1
comerciale titlul de Resident. A recunowe acest titlu, ar insemna, pentru Poarta cä recunoaqte independenp. Domnului Moldovei (1). Talleyrand nu putu deal s5, recunoasd, intemeierea motivelor invocate de Poarta,. Incunoqtinfo. pe Reinhard despre acest rezultat negativ prin urmatoarea depe0 care poartá, data de 1 August: Le titre de Resident avait été réuni, Monsieur, aux fonctions de Consul General que vous rem plissez en Moldavie. II ne pouvait pas donner plus de latitude a votre mission et vous savez qu'il n'y a de veritable Resident qu'auprès d'un gouvernement independant, comme le Valais, ou ne tenant a d'autres états que par des liens fedératifs, comme étaient Genève, les Grisons, Francfort. La mission de Moldavie ne pourrait etre envisagée ni sous run ni sous l'antre point de vue. Cette province est, comme la Valachie, sous la domination immediate de la Sublime Porte et Sa Majeste l'Empereur a reconnu, d'après les observations que la Porte lui a faites, qu'il y avait pour cette puissance quelque inconvenient a changer l'usage d'avoir en Moldavia un autre agent qu'un Consul General. Le titre de Resident vous avait éte donne en consideration de vos services et des missions que vous aviez déja remplies, mais vous reconnaitrez vous memo qu'on ne pourrait pas vous conserver un caractère qui donnerait a la Moldavie celui d'un Etat independant. Sa Majeste vent maintenir l'integrite du territoire et de la domination de la Sublime Porte : elle ne veut faire aurun acte qui ait memo lapparence de deroger a cette determination. Je préviens des intentions de Sa Majeste son Ambassadeur a. Constantinople. Je l'autorise a, déférer aux observations de la Sublime Porte ; ainsi Monsieur, c'est comme Consul General que vous recevrez votre exequatur et que vous remplirez vos fonctions. La privation du titre de Resident n'est pas pour vous un sacrifice. Vous retrouverez dans votre caractère personnel et dans l'opinion que vous ferez prendre de vous, les plus stirs moyens de relever la mission qui vous est contiée.
Depep. WI Reinhard atre Talleyrand din 1 August ni-1 arat4 nu totul sub farmecul lui Moruzi, incredintat de absoluta buna ore-
dint& &atm Poartä a acestui Domn 1 luand apärarea lui impotriva invinovAtirilor lui Ruffin : (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 841 si 343.
www.digibuc.ro
ARItIVA SENATORMOR tonl cinsiNXtt, f.
419
M. Parant en m'informant de ces faits que j'aurais bien dOsiré qu'il eiit pu verifier par des moyens a notre disposition, me fit en m6me temps le tableau des principes de la conduite du Prince. La famille Moruzi se distingue depuis longtemps par un dévouement sincere aux interets de la Porte Ottomane. Lorsqu'en 1802, la Russie exigea avec menaces la nomination du Prince Ypsilanti, celle du Prince Moruzi fut seule l'ouvrage de la Porte et le premier (c'est le prince Moruzi lui même qui m'a raconté ce fait) eut ordre de disposer la Russie a ne point s'y opposer. L'Hypodar de Moldavie jouit d'ailleurs de la confiance personnelle de Selim IIL. Lorsque la bataille d'Austerlitz inspira a la Porte le courage de se rapprocher de la France, ,ce fut par une autorisation directe et secrete du Sultan que le
Prince Moruzi krivit cette lettre que j'ai eu le bonheur de lire au &partement de Votre Altesse Sérénissime. La correspondance de ce Prince avec le Sultan est personnelle ; elle est ignorée du Divan et Sa Hautesse qui, tout absolue qu'elle est, a des menagements a garder avec ses serviteurs et avec ses voisins, a autorisé le Prince et ceux de sa familia qui sont dans le secret, a le eacber sous des apparences, quelquefois assez fortes pour tromper jusqu'it ceux dont on a embrassé les int6rets. C'est ainsi que M. Parant a explique col qui peut avoir donné lieu aux defiances de M. Ruffin qui se plaint amerement, de la conduite du frere du Prince, employé a Constantinople. Le frere, récemment encore, s'etait oppose a l'adoption de mon titre de Resident; il, avait &lit a M. Ruffin, déclamé hautement contre les démarches fallacieuses du Gouvernement frangais. II semble en effet que les griefs de M. Ruffin ne suffisent point pour rendre suspecte la bonne foi du Prince Moruzi et de ses afficléso
Austria se arAth foarte Ingrijitä de numirea lui Reinhard la Iasi. Un consilier de curte alcAtuise chiar tin memoriu asupra planurilor mari ale Frantei, a cAror executare trebfia, s'o pregAteaseä Reinhard. Acesta mai araa CA Bolhanof, Consulul general al Rusiei, de0
oficial era In termeni rAi cu Curtea lui Moruz, avea totuq dese Intrevederi cu Domnul. In memoriul alcAtuit la 18 Fructidoi anul XII, de cAtre Flury, asupra stArii Principatelor, printre mijloacele ce le propune spre A face ca Comisarul francez din Taqi sa ieasä din izolarea In care se aflA, este qi acela de a TWà sub protectia excluzivA a Frantei pe preotii catolici din aceste teri (1). AceastA idee se vede &A plAcuse lui Talleyrand, 6Aci prihtre instrucl
pile date lui Reinhard, era §i aceea de a examinA practicabilitatea et. (1) Vezi Rapoarte cons. franc., sub data de mai sus.
www.digibuc.ro
420
RADV ROBRITI ..../..11a1.111.L11:12.01.1.M.......
lath% ce scrie Comisarul General in aceasta privintä la 20 August: Un article des instructions que Votre Altesse Sérénissime m'a fait remettre
me charge d'examiner et de faire connaitre les avantages et les inconvenients qui pourraient résulter de la protection frangaise a accorder aux ministres de la Religion Catholique en Moldavie. Des calculs uniformes portent, en effet, A 20.000 Ames, a peu près, le nombre des catholiques en Moldavie. Its se trouvent pour la plupart du côté de la Transylvania, dans les montagnes, d'autres habitent quelques cantons voisins de la Bessarabie. Ce sont des restes d'anciennes colonies dont l'origine se perd dans le chaos de l'histoire de ce pays; il existe les traces d'un ancien eveche catholique dont la position geographique memo est devenue incertaine; les missionnaires de Jassy possèdent les titres de quelques anciennes proprietés et la tradition de quelques autres, qui leur obt été enlevées ou qui leur sont contestees. Dans le nombre des catholiques moldaves on ne compte que deux families qui jouissent de quelque consideration, sans être de premier rang. Tous les autres sont des paysans, A l'exception des etrangers dont je pense qu'il ne s'agit point dans cette question. Les missionnaires charges du soin de ce troupeau sont de l'ordre des Minorites. Es possedent un couvent A Iassy. Ils sont au nombre de treize, dont deux seulement, y compriS le Préfet, habitent la vine, les autres resident dans les campagnes. Ils sont tous d'origine italienne: le Préfet et un autre prgtre sont de l'Etat de Rome: les autres sont Piemontais ou natifs des Royaumes d'Italie et de Naples. A parait que ce n'est que depuis que le zèle religieux un peu trop intolerant du Métropolitain actuel de Iassy leur a suscité quelques tracasseries
et leur a fait sentir le besoin d'une protection puissante que ces Ores ont fait quelques ouvertures a mon predécesseur. En memo temps qu'il a emit en leur favour a Parisi, ils se sont adressés de leur dote a la Propagande de Rome dont ils dependent. II n'est point douteux qu'il n'eussent prefere cet Otat d'independance dans lequel ils se trouvaient depuis la dissolution de la Pologne et lors memo que la nécessité leur a dicté quelques démarches pour se rapprocher de notre egide, l'incertitude de l'avenir et peut-étre un reste de préjuges ng leur ont pas permis de quitter une certaine reserve. Quoi gull en soit, je viens d'apprendre que le Prefet actuel, bon homme d'ailleurs, va être remplace par un autre prétre de son orde, nomme Laudi, venant directement de Rome, et qui sera en même temps muni d'instructions concernant la protection demandee ou a demander.
www.digibuc.ro
ARNIVA SENATORILOR DIN CHI*INAII, 0.
421
Pendant mon séjour a Vienne, M. le Nonce m'entretint de certaines plaintes qu'il disait lui avoir ete adressées contre ces Ores. 11 me pria de prendre des renseignements a ce sujet. 11 résulte d.e ceux que j'ai pris quit
n'en existe point contre eux, ni de la part des fideles de leur culte, au moins a Jassy, ni de la part du Gouvernement: et cornme 1st. le Nonce ne s'est point explique ni sur la nature de ces plaintes ni sur les personnel qui les lui avaient adressées, j'ignore ce qu'il a voulu dire. D'apres ces donnees, Votre Altesse Sérénissime jugera elle méme du degre d'importance qu'il conviendrait d'attacher a cette protection. Sous le rapport des fideles 1es avantages sont nuls: ce sont de pauvres psysans dissémines dans des districts eloignes de la Moldavie. Sous le rapport des missionnaires ii peut etre avantageux de les attacher a la France par un lien quelconquo,: on obtiendra d'eux sinon des moyens d'influence, au moins d'instruction : du reste comme presque tous directement ou indirectement sont deja, su jets de Sa Majeste, ils ont individuellement droit a la protection francaiser Quant aux inconvénients qui pourraient en résulter, ii s'en trouve peutetre dans le caractère du Métropolitain actuel qui, zélote de bonne fol, par rait porter a ces bons peres une haine des siècles passes, et Surtout 4ns des contestations de proprietes, incertaines, mal documentees ou perdues par la prescription, dont il faudrait se méler. Le premier inconvenient parait plutôt etre un motif pour accorder la protection. D'ailleurs le Metropolitain étant un homme paisible et soumis au Gouvernement, ii y aura moyen de lui faire entendre raison. L'autre inconvenient pourrait etre plus grave, il s'agirait de protéger les reclamations de ces bons Ores avec quelque discernement et de regler plutôt que d'agrandir l'etat de leurs possessions, qui d'ailleurs paraissent suffisantes pour leur entretien. Tout considéré, je pense d'autant plus que la protection doit leur etre accordée que, dans l'impossibilite oi ils sont de se soutenir plus longtemps par eux mêmes, ils seraient forces de se mettre sous la protection autrir chienne s'ils n'obtiennent pas la notre. Du reste c'est a la propagande de Rome a. autoriser la demande en forme de cette protection. Il conviendra done d'attendre Parrivée du nouveau Préfet et les instructions dont 41 est porteur. On doit presumer que oette demande ne s'adressera qu'a, la France. En attendant, j'ai declare au Pere Préfet que ne pouvant encore m'intéresser officiellement a. ses affaires, ce serait toujours avec plaisir que je le ferai officieusement.
La 28 August Reinhard seri& lui Talleyrand urrnAtoarele despre politica lui Moruz, pe care o identifia cu desavarsire cu a Portii :
www.digibuc.ro
422
RADII .ROSETTI
Toute la politique du Prince Morouzi et, selon moi, toute la politique ottomane, roulent en ce moment sur une double crainte, cello de voir s'établir un rapprochement veritable et Bolide entre la France el la Russie et de voir les provinces ottomanes devenir le theatre de la guerre. Si l'on veut que la Turquie redevienne une puissance, 11 faut trouver des moyens pour parvenir a, ce but, sans elle et malgre elle.
Odat5, cu Reinhard sosise in Iai, cu titlul de Agent consular al Austriei, Hammer, care fusese pana atunci secretar al Internunciaturii dela Constantinopol qi care privia aceasta numire ca o degra-
dare. El era un om violent, fara tact i hartagos, asupra caruia voiu aye& prilej s revin In cursul acestei lucrari.
Odatä ci.i numirea lui Hammer (1) se Mouse i aceea a lui Duldner, in calitate de Kandla al agenpei. El era un vechiu functionar al acelui oficiu qi se Meuse Mat de urit Domnului i boierilor, bloat ei staruira mult prin fratele Domnului, prin Beizadea Dumitrache Moruz, pentru anularea acelei numiri, dar In zadar. La Comisariatul francez era secretar Fornetty care Indeplinise in reptile randuri Indatoririle de Comisar. Cancelar era Martin. Vestea mazilirii lui Moruz fu comunicata lui Reinhard In dimineata zilei de 18/30 August de catre Marele Postolnic al lui Moruz, D. Mano. Dupä ce comunica qtirea lui Talleyrand, Reinhard urmeaza: Tout le monde dit ici et M. Mano ne m'a point cache que la deposition des deux Princes a eu 'lieu sur la demande de M. le General Sébastiani. Sans doute cette premiere preuve de l'influence frangaise est decisive, c'est un coup mortel porte aux relations de la Russie avec la Porte Ottomans.
D'apres l'idée que je m'étais faite du caractere et des dispositions du Prince Moruzi et M. Mano m'ayant dit que ce qui donnait surtout beaucoup de chagrin au Prince c'etait -que cette disgrace lui venait de la part de la
France, je n'ai pu me dispenser de lui temoigner mes regrets personnels de cette catastrophe et j'ai pris sur mei de lui dire que, dans le point de vue élevé ot la politique était quelquefois obligee de se placer, in pouvait arriver qu'elle froissat malgre elle des intéréts particuliers et qu'il ne fal. lait pint en induire que la France vouhlt du mal a son patron. (1) Dela plecarea lui Timoni, In Ootomvrie 1804, Indatoririle de Agent erau Indeplinite
de Schilling, ou titlul de Substitut al Agentiei Schilling era Kanzlist al Agentiei Inca dinaintea rilsboiului dela 1788. Tinuse locul de Agent In anii 1798 qi 1799 toi dela Octomvrie 1804 pang. la Iulie 1806.
www.digibuc.ro
ARELIVA SENATONILOR DIN unman, I.
423
Le Prince a fait sur la champ convoquer les Boyards pour leur annoncer sa deposition. L'impression que cette annonce a faite prouve qu'il est g&neralernent regrette et l'on pent dire qu'il merite de l'Otre. Que Votre Altesse me permette de lui rendre encore quelques paroles de M, Mano : la familia Moruzi, la plus estimable de toutes les families grecques, est depuis soixante annOs dans la possession d'un attachement heréditaire au système franpais. George% Moruzi, frere du Prince, lore de l'expodition &Egypte, exile et assassine a Rhodes, est mort victimc do pet attachement. Le prince Moruzi a travaille depuis qu'il est ici a contrarier Fin-Wet TlIsse; ses affaires particulières en ont sonffert; son frère DOmetrius,
dans une situation difficile, par une marche diffOrente, l'a second6 quoi-f qu'on en dise. Le Tetour de la Porte au bon système a 6t6 provoqud par
fun: l'autre a Constantinople a Ote toujours le confident du Kiaya-Bey dans les dernières transactions. Si la France a eu d'autres informations, ou elle a Ote trompee par M. Franchini, on ses agents n'ont pas su distinguer l'apparence de la rOalitd. Que Votre Altesse pardonne et mon ignorance et ma faiblesse. Je n'avais aucun fait autre a, opposer aux assertions de M. Mano: j'y ai trouve l'accent de la verit6 et je les ai presque regardOes comme le testament d'un mourant.
Precum reiese din continutul acestei depese, Reinhard regreta sincer mazilia lui Moruz, si cu atat mai mutt cu cal se vedea, Intr'Insa mama Franteir Ii pare& Mu ca Domnul mazil sa, poata, crede ca, el,
Reinhard, ar fi fost In curentul demersurilor facute de Franta spre a obtinea, depunerea lui (1).
(1) Iat b. ce istoriseste d-na Reinhard despre mazilia neprevazut5, de ei
174.4 lui Moruz :
Le 30 AmIt au matin, mon marl est entre dans ma chambre, sa figure ne me prem. geait rien tie bon. Qu'y a-t-il? demandai-je. Morussi 'est revuque ! Rien ne nous l'avait fait prevoir. Mano, le favori du Prince, est venu communiquer a M. Reinhard cette nouvelle ap-
portée de Constantinopole en six jours par un courtier qui s'etait mis en route avant la nomination du prinoe Callimaki, le nouvel hospodar, eut (Re publiee, il devait le lendemain seulement etre revetu du caftan. En oela la Porte a temoigne plus d'egards au Prince Morussi qu'au Prince Ypsilanti qui, revoque comme lui, a déjà eté avise qu'on avait fait choix du Prince Souzzo pour le remplacer. Mano n'a pas cache a mon mari que la deposition des deux hospodars s'etait faite b. la demande du general Sebastiani, et qu'il fallait y Noir la preuve de la'predominance de l'influence frangaise b. Constantinop le Je Me Buis rendue b. mon tour chez
www.digibuc.ro
424
RADII R0SETT1 '1^
Animozitatea ambasadei Franceze si a multor tna1i demhitari turd era mai cu seatna vie Impotriva lui Ipsilant, atat din motive personale cat si flindca era, privit ca o unealta a Rusiei, mai primejdioasa decat Domnul Moldovei. Este foarte probabil ca capiolanul care duce& la Bucuresti firmanul de mazilie era insarcinat In tainá sa aduca inapoi capul Domnului depus, sau avea porunca sa-1 aduca In lanturi la Tarigrad spre a fi pus la moarte acolo. Dar Ipsilant era bine servit de tatal sa,u si de prietenii lui din Tarigrad: ei trimisera la timp calarasi sprinteni cari stiurä sa mearga atat de repede, bleat sosira cu mult inaintea oamenilor imparatesti, eland lui Ipsilant mijlocul sa-si mantuie vieata prin fuga. lath ce aflam despre mazilirea i fuga lui Ipsilant in scrisoarea corespondentului anonim din Bucuresti: La 28 August, pe la amiazi, Bucurestii aflau ca Domnul fugise. Ostenii adunati de el pentru apararea terii impotriva Pasvangiilor si ale clror lefi nu erau platite de mult, se stranserä la Curte unde se incinse o lupta intro ei i Arn luta Domnului, care tinii pina in sear& si in cursul areia vre-o30 de oameni furl räniti. Boierii i negustorii se tineau inchisi in casele lor. Pricina fugii lui Ipsilant se atribuil primirii vestii cä este mazilit; se credea cä fuge spre Rusia prin Transilvania. Tot odat/ se Nil stirea Rusii sunt gata sä treacl Nistrul.
a
Parant, Consulul francez din BUcuresti, seri& lui Talleyrand des-
pre acelas fapt la 30 August 1806: . . . .
le 28 de ce mois, a une heure aprés-midi, est arrivée subitement
la nouvelle de la deposition, peut-ètre dela proscription du Prince Ypsilanti,
apportee par un courrier de Russie et un Tartare d'Iassy venus en quatre j ours.
Dans deux heures de temps et après une conference entre le Prince, son Grand Postelnic et le Consul de Russie qui ne les a plus quittes, a cour a eta video de tout le monde et de tous les effets qu'elle contenait. Le Prince, la princesse. Elle était malade de la Bevre et plus affectee par la mort d'un de ses petits enfants, survenue la veille, que par ses ennuis personnels; son maH a déjá rempli plusieurs lois les foliations de gouverneur tant en Valachie qu'en Moldavie, et ces revirements de la fortune ne doivent pas la surprendre. Pourtant elle esperait passer trois ans It Jassy et pensait inaugurer son nouveau palais par une grande fete la semaine prochaine.
J'ai trouve toutes les dames en larmes, car la princesse est aussi aimée qu'elle mérite de rêtre. Je partage les regrets que son depart inspirs ; 11 va m'enlever la seule sociéte feminine qui me fet sympathique ici. (La baronne de Wimpffen née Reinhard, op.cit. p.216).
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORIGOR DIN CIMINAIT, I.
425
sa famille et sa suite, corn posee d'un millier de personnesa, se sont enfuis pretendant qu'ils se rendaient a la campagne de Fumatzi, mais desertant po-
sitivement la Principaute. On dit que c'est du cOte de Ctonstadt quo le Prince compte faire sa sortie, ayant probablement arrange a hvancd tog passage sur les terres autrichiennes pour se !rendre sur calks de Russie.
Se asigurà ch mune efecte de ale Ciii Ili au fost trimise la 06hsulatele Ang liel, Austriei §i Rusiei, altele in Rusia. . . . . II y a eu quelque rumeur dans la ville. La, cour laisse beaucdilp de creanciers naturellement tres inquiets. L'espece de troupes t pied qu'elle entretenait, se voyant abandonnee sans payement prealable, oat voulu sg revolter. Quelques desordres se sont commis a cette occasion, mais le SPa-
tar et Un nouvel Aga provisoire, tous les deux chefs de la haute police, ont retabli, maintenu la tranquilite. Toutes les totes sont etourdies de Nyenemen t encore problematique a beaucoup d'egards et d'une nature serieue. Beaucoup de Boyards sont inquiets sur les birconstances que peuvent avoir la fuite de la cour et les differents roles que les circonstances les mit mis dans le cas de jouer. Jusqu'a ce moment rien d'officiel ni de positif n'est arrive de Constantinople. On ne sait en quelque sorte rien de la deposition dti Prince Ypsilanti que ce qu'en fait presumer sa desertion. Les Boyards attendent dans l'anxiete les ordres qui doivent leur venir de la Porte et du nouveau Prince, dont le retard des premieres expeditions cause beaucoup d'ingnietucle. Le Prince de Moldavia est egalement depose, dit-on, mais sans suites extraordinaires et facheuses. On croit que c'est le Prince dragoman Calimaki qui le remplace. On nomme le Prince Sutzo pour la Valachie. Les 13oyards notables et les prelats du pays se sont rassembIes plusieurs fois pour aviser aux mesures a prendre. Ils ont expedie, taut aux principaux. Ispravniks de la Principaute qu'au Pacha de Viddin, Ayan de Roustchouk et de Silistrie, ainsi qu'a la S. Porte elle-n-161ne1 des nouvelles ou des ordres. Le rappork fait 4
Constantinople, porte par un Tartare accompagne du grand Boyard Gregoire Ghika, contient la narration des faits, cello des mesures de silrete qui ont
ete prises, beaucoup d'excuses sur l'impossibilite on M. M. les Boyards disent s'Otre trouves de s'opposer a la fuite de la cour. Ces excuses paraissent fondees et se basent sur ce qu'aucun ordre de la Porte n'est ,arz rive a Bucarest avant l'avis officieux que parait y avoir rev le prince,-qui par consequent &sit rest& legitimement le maitre de sa conduite et avail d'ailleurs avec lui une force militaire qui eut exige quelques preparatifs, quelque reunion de moyens d'opposition.
www.digibuc.ro
426
RADII ROSETTI
Iar in alt raport, purtAnd data de 30 August, gisim urmätoarele: . j . . La crainte des Russes dont on a pour ainsi dire contracte l'habitude dans tous ces pays la crainte surtout de l'envahissement pro-
chain de ces provinces que Ion suppose plus que jarnais la Russie dans l'intention de faire incessamment, ces craintes maitrisant un peu trop les Boyards, m'ont mis dans le cas de faire aupres d'eux quelques demarches de convenance que je vais faire connaltre a M. le commissaire general Reinhard et dont j'aurai l'honneur de rendre egalement compte a Votre Altesse.
A propos des craintes dont je viens de parler, je ne crois pas devoir, Monseigneur, négliger de vous communiquer une reflexion qui est presque generale id et qui merite, je crois, quelque attention : c'est qua la revolu-
tion subite, un peu prématuree peut-être et a ce qui il parait violente de deux petits gouvernements de ces Principautés, pourra bien devenir sinon une raison, du moins un pretexte de plus pour la Russie d'en violer le territoire, de Penvahir un moment plus tOt. Cette revolution parait avoir étê ordonnée a Constantinople lorsqu'on y savait la paix qui garantissait Pintegrité de l'Empire Ottoman. Peu de temps apres, on a dti y apprendre le refus de ratification de la part du cabinet de Pétersbourg et peut-étre de nouvelles propositions susceptibles d'entrainer des menaces et des hostilités.
Cette réflexion se fortifie d'ailleurs par toutes les nouvelles que j'ai eu l'honneur d'expédier a Votre Altesse 11 y a deux jours et je ne /a orois pas indigne de lui etre soumiser
In raportul c5.tre Talleyrand dela 5 Septemvrie 1806 cetim ; . . . . Les troupes que le Prince Ypsilanti avait a so solde, pandours, cosaques, croates, albanais, au nombre d'environ mille hommes; ces troupes
abandonnées de gre ou force a la frontiere d'Allemagne, sont rentrées, en Valachie, s'y sont débandées et y ont deja, commis beaucoup de brigandages. On les recueille comme on peut des a present, mais de longtemps,
sans doute, on n'en aura affranchi le pays ....
Iat5, acum ce istorisia, despre cauza care 11 Meuse sa, fugA, 1nsus
Ipsilant la 21 August, In Sibiiu, uncle venise dela Brasov : Serviciile ce Principele le Meuse Portii, atat in calitate de Mare Dragoman cat si In acea de Domn, 11 Indrepatiau sa spere ca, va avea, parte de o recompensA, straducitä. Totuq on toate asiguarile de multämire ce i se fácuse de repotite nri, primise In vremile din urma,'
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI5INAT, I.
427
§tiri melini§tiLoare despre uneltirile du§manilor lui jump, ale Sute§tilor. El In§tiintase deci Poarta pe sub manä, prin Pärintele sau, batranul Alexandru Ipsilant, cli, daca, ea dore§te departarea sa §i acea
a lui Alexandru Moruz, ei sunt gata,, la un semn raout cu degetul, sa' ceara, Insu§ a fi descarcati de insarcinarile lor. Dar 4 se räs-. punse prin protestarile cele mai solemne ca. Poarta voe§te sa se tina cu sfintenie de Invoirea racuta cu Rusia la 1802 0 are de Wind, nu numai sa-i lase scaunul pe termenul stipulat de qapte ani, dar chiar sa.-i prelungeasca Domnia pan'a ce singur va cere s'a se retraga. Si aceste fagáduinte i-au fost confirmate printeo sorisoare din cele mai magulitoare a lui Reis Efendi. Dar de abia, primise aceasta scrisoare 0 sosia, la Bucure§ti un cAlaret trimis de prietenii lui din Tarigrad In toata graba, care nu-i mai rasa, niti o indoeala despre soartea care II a§tepta. Era mazilit ca §i Domnul Moldovei. In locul lui venia, Alexandru Sutu, atat dEi urit In Tara-Romaneasca, iar in Moldova acela§ Calimah care se Mouse Dragoman al Portii Indata dupa pacea dela Si§tov, iar pe urma
Domn al Moldovei. Totodata Tersenicli Ogla, vestitul aian al Rus ciucului, fusese asasinat §i se vazuse in Bucure§ti, pe lane, un cre-, dincios al familiei Sutu, mai multi Turci, a caror purtare misterioasa,
ii d'adeau a presu pun& ea i se pregatia, o soarte la fel cut a lui Tersenicli. Apoi mai primi In§tiintare despre un complot alcatuit de du§mani de ai sa,i E? i avand de scop Impu§carea lui, In cursul uneia din plimbarile ce le face& &Mare, de catre faeitori de rele anume tocmip. Se hotax1 deci repede sa se refugieze In Rusia. Ave& pa§apoartele jA-ega'Afte. ChemA pe bätranul Ghica, pe Mftropolt 0 pe alti
boieri mari, carora le 'spuse a pan'a la 1ämdrir6a lucrurilor se duce A stea la Afumati, o mo§ie a lui la vreo trei ceasuri de Bucure§ti. Sub acest cuvant el plea din Bucure§ti, la 16 August, dupa,
amiaza, Inainte ca firmanul de mazilie Api fi sosit, far& ca sa se bage de seana, cu familia lui §i sub paza a 500 oameni cu 2 tunuri, dar 10 urmä drumul spre Brasov. Trupele cu cari plecase
parte dezertara, iar parte furl trimise de el Ins4 Inapo,i cu tu-1 nurfle.
Printre InvinovaOrile ce i se aduceau de dusmanii lui iti de acei ai familiei Moruz, era 0 aceea ct ar fi avut parte In rascoala Saxbilor, de0 In realitate el, la Inceputul rascoalei, primise InsArcinare dela Poarta, s'o ata,te In taina, spre a inlesni Portii, prin ajutorul sau, nimicirea beilor revoltap dela Belgrad.
www.digibuc.ro
428
RADII ROSETTI
A mai lAsat a intelege aa Ia aceste imprejurari ar fi contribuit nu putin i Francezii si mai cu seam& dragomanii ambasadei, fratii Franchini, din lacornie de bani sau_ pentru alte scopuri. Si aceasta cu atat mai mutt, ou cat Poarta, in urma pAcii incheiate intro Franta zi Rusia, se credea deslegata de vreo obligatie catre aceasta din urma putere i ca Reis Efendi, contrar sistemului adoptat de catre predecesorul sau, Mahmud Raef Efendi, se depärtase din ce in ce mai mult de Rusi. Ipsilant se arata hotarit sa nu se mai intoarca in Imparatia turceasca, afar& de cazul cand s'ar putea intoarce ca Domn i atunci asigura ca ar sti sa iea mai bune masuri. Despre scopul trimiterii in Principate a lui Reinhard, Domnul mazil rAspunse ca, nu-1 cunoaste, dar presupune ca', nu poate fi altul cleat observarea Rusiei i micsorarea influentei acelei puteri in terile dela Dunäre. Atat Reinhard cat si Generalul Sébastiani ii dAduse asigurile cele mai pozitive ca Imparatul Napoleon este hotarit sã dea cu desavarsire uitare trecutului i GA nu va aduce vreo plangere impotriva
lui (Ipsilant) pe cata vreme va urma potrivit adevaratelor interese ale Portii cari sunt i acele ale Frantei. Urma a aratat sinceritatea acelor cuvinte. Dela Sibilu Ipsilant pleca cu familia 1ui in Rusia, Ajuns la Kiev, lash',
in acel oras Doamna cu copiii si pled, in graba la Petersburg, spre a vedea pe Imparatul Alexandru. X. AMANUNTE ASUPRA EVENIMENTELOR DIN MOLDOVA DELA M4ZIL1A LU1 MORUZ PANA LA INTRAREA RUSILOR.
IndatA, dupa primirea firmanului de mazilie, pivanul sub presedinta Mitropolitului lua pe seama ocarmuirea terii. Moruz pleca din Iasi la 1 Septemvrie stil nou ; Doamna i cu toatä familia dom-
neasca avand sa-1 urmeze in curand i sa se intalneasca cu el la Varna.
D-na Reinhard povesteste cA 'boierii au insotit pe Domnul mazil pana la Galata, iar poporul «care obisnuit 10 schimbA jugul cu nepasare, a iesit din amortirea la care este deprins i 1-a insotit cu binecuvantari1e sale, aruncand in drumul lui pane si banip (1). (1) D-na de Wihipffen Warm. Reinhard, op. cit. p. 219.
www.digibuc.ro
.....................~..
ARRIVA BE1lA101111,011 1)114 CHWINItt, t.
429
Indat5, dup 6. plecarea lui Moruz boierii schimbar& atitudinea lor;
fatä de Reinhard: Les boyards sont partisans des Russes et ne cachent pas leurs sympathies aussi nos rapports avec les indigenes, tout a la fois rampants et agressifs, ne sont-ils guère agreables. Je ne me plaindrais pas de l'isolement dans lequel on nous laisse s'il n'avait quelque chose d'hostile et d'inquiétant.
La 3 Septemvrie Reinhard scria, lui Talleyrand: Le Consul de Russie assure que les Russes n'entreront point en Moldavie. M. Bolkanof en donnant cette assurance semble faire violence a son
caractere et contraindre l'expression de ses vceux et de ses espérances, Aussi dit-il a ses confidents qu'il ne croit pas que les nouveaux hospodars verront leur Principauté. Il semble certainement que si l'envol de cent mille hommes sur le Danube est une operation b. tenter, c'est en ce thoment-ci. Les premiers succes de l'expedition seraient assures; l'ocupation des deux PrincipauteS essemblerait a une marche triomphale. -Les places forteA dti Dniester et du Danuble n'opposeraient qu'ime faible resistance, au moitth si Part et le talent dirigeaient les attaques; le feu des rebellions s'etendrait
au loin. L'infraction du Hattichérif de 1802 fournirait a la pblitique un prétexte, peut-etre un motif. 11 est vrai que la guerre rallierait les musulmans entre eux et aux Frangais. Y aura-t-il dans le caractere de l'Empereul . assez d'imprévoyance pour l'entreprendre et dans son cabinet ssez d'audacd
pour la conseiller? Gest ce que nous saurons ici ce semble en moins de quatre semaines.
Nesosirea din Constantinopol a Cairnacamului neliniqtià rhult lumea, aceastg nelini§te cresch când se auzl a% el primise ordin sh,-0
anAne plecarea In urma remiterii unei note de chtre ltalinsky. Reinhard scrie lui Talleyrand, intre altele, la A Seritemvrie: Dans tout cet intervalle aucun courrier, aucune nouvelle de Constantinople n'étaient arrives. Ce n'est qu'hier qu'on- a appris par Un négociant arrive de Constantinople en neuf jours, qu'en effet les deux Caimacams avaient regu l'ordre de suspendre leur depart et que cet ordre avait &é la consequence d'une note remise par M. Italinsky. Pent-etre la maniere xle voyager du Prince Moruzi, qui au lieu de se presser d'arriver fait son voyage a petites journées et se propose d'attendre sa famille A Varna prouve-t-elle aussi que les determinations prises par son gouvernement ne lui avaient pas paru irrovocables.
www.digibuc.ro
430
RAM/ 1105gTTI
Urma. EA se vorbeasc5, In chip persistent de intrarea iminentä a trupelor ruseqti; aceste svonuri aveau ca rezultat A departeze pe boieri de agentul francez. Iata, ce gasim In depe§a lui Reinhard dela 11 Sep temvrie : Les dispositions actuelles de la presque totalité des Boyards de la Moldavie les tiennent, depuis le depart du Prince, eloignes des agents frangais. Quand la Russie n'imposerait pas par ses forces, elle attacherait encore par des rapports de religion et d'interéts,-protégés jusqu'a present par son influence.
Aceeaq stare de nedumerire domnià In Iaqi qi o saptäman5, mai tArziu (la 1 Fevruarie), când Reinhard seri& Depuis le passage assez paisiLle d'un 'porteur de depêches, que les imaginations préoccupees avaient transforme d'avance en porteur de declaration
de guerre, les craintes et les esperances d'une occupation très prochaine par les troupes russes, se pont affaiblies., Au moins il parait assez certain que le courrier n'était porteur d'aucun ordre pour l'armée de passer 19 Dniester. L'on peut conjecturer que si toutefois la Russie veut &later, elle fora dépendre la marche de ses troupes du résultat des demarches que M. ltalinsky aura éte charge de faire encore a Constantinople. On pourrait, je crois, etre tree tranquille, au ?mins jusqu'au printemps, au milieu de ?es apparences et de ces bruits de rupture si, aux yeux de la Cour de Russiel l'inva-
sion des deux Principautés devait nécessairement entrainer ila guerre avec la Turquie; mais il pourrait entrer dans les calculs du Cabinet de St. Petersbourg de tenter de renverser le système frangais en intimidant la Porte et en prenant des mesures qu'on aurait peut-ètre ose appeler represailles:
et dans ee sens M. Italinsky pouvait etre rendu juge de 'reffet que produiraient des demonstrations un peu vigoureuses. Il serait donc possible (quoique cela ne soit guère probable) que le Cabinet, de Russie eut gait dépendre
des ordres de M. Italinsky les mouvements de l'armée, comme il a fait dependre de sett instructions la con duite de M. Bolkanoff. Ce qui semblerait venir a l'appui de cette hypothèse, c'est que depuis quelques jours il n'est plus question d'invasion des deux Principautes, mais bien du passage a travers ces territoires pour se rendre en Dalmatia, Enfin la nouvelle du jour et qui par consequent a fortethent besoin de confirmation est qu'une escadre russe et anglaise bloque Condtantinople ou du moins qu'elle intercepte toute communication avec la Mer Noire. Cette nouvelle tree probablement n'est encore que le produit de la memo cause qui avait déja enfanté mille bruits il y a six jours.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR MN CI1IINX11, I.
431
Sgomotele despre o Intelegere Intro Rusia qi Poarta, intelegere
In urma areia cea dintai obtinea invoirea Porta de a trece prin
Principate spre a ataca pe Francezi In Dalmatia, obtineau, cu toata absurditatea lor, din ce In ce mai mare credinta,. Caimacamul lui Calimah, Negri, sosise acuma de mai bine de o sAptamanä. Situatia lui era foarte grea fat'a de boieri, din pricina atitudinii ostile a Consulului rusesc care se face& cal, il ignoreazet cu des'avarqire, Gäsim urmatoarele amfinunte In raportul lui Reinhard din 24 Septemvrie: Un courrier expedie de Bucharest par M. Rodofinikin annonce qu'il y est de retour de Constantinopole et qu'une maladie rempêche de Continuer sa route pour St. Petersbourg. Quoique M. Parant dans serg lettres du 19 ne me parle point d'un voyageur russe, j'ai cependant lieu de croire exacte l'information qui m'a éte donnée. 11 en résulterait que M. Rodofinikin ne s'est arrêté a Constantinople que pendant quatre ou cinq jours et dans aucune hypothese ce prompt depart ne parait annoncer que la Russie ait lieu I d'être satisfaite de l'état de ses affaires dans cette capitale: Pour peindre a Votre Altesse Sérénissime la disposition des esprils dand ce pays-ci, il suffira de lui rendre compte d'une conversation qui a Cu lieu entre iin jenne boyard et un etranger et qui m'a Re rapportee. L'étranger. Mais comment pouvez-vous vous inontrer si ouvertement partisans de la Russie ? Le jeune Boyard. --- La Russie nous a fait du bien. C'est a elle title nous devons notre emancipation politique, nos impositions limitées, la part ildi nous a eté assignee dans l'administration de notre pays. L'etranger.i-i-- Fort bien pour le passe. Mais a Constantintiple le i;ysteme a change et vous qui prétendez vous conduire d'apreS- des caiculs politiques, vous ne voyez pas plus loin que votre nez. Le jenne boyard. La Russie nous protege et ses armées sont la. L'etranger. Mais elles ne viennent point. Le Jeune Boyards. Elles sont a portée. L'etranger. Elles ne viennent point et ne viendront jamais : supposez que vous voyez arriver des troupes frangaises Le Jeune Boyard. Elles sont si eloignees ! L'etranger. Mais encore ; et comment alors justifieriez vous votre conduite ?
Le Jeune Boyard.Alors nous serons pour Napoleon, comme nous sommes aujourd'hui pour Alexandre : et Napoleon ne le trouvera pas mauvais. L'étranger. 1 Au moins il n'aurait aucune raison pour vous en savoir gre.
www.digibuc.ro
43g
PAW ROSttrt
i .. II convient que jusqu'a Parrivée du Prince je reste simple observateur des efforts que le Caimacam, j'ignore avec quel Emcees, fait pour se recoiloilier avec les événements, les Boyards et le Consul. Quant aux Boyards ils sont, m'a-t on dit, divisés en deux partis, russes tous les deux, mais avec cette difference que run est tout a fait mutine et que l'autre préte l'oreille 4 la promesse des emplois. Du reste si le Prince Moruzi m'a dit yrai, sa deposition a été publiee sous la forme de démission donne() en son nom par son frère. II parait que la Porte a fait valoir cet argument wis-a-vis de la Russie, en ajoutant que, quant au Prince Ypsilanti, elle n'avait use que de ses droit consacrés dans le traité signé par M. d'Oubril. ,
Raportul lui Reinhard dela 1 Octomvrie ne da stiri mai amtinuntite despre misiunea lui, Rodofinikin si despre izbánda uneltirilor rusesti pe langa boieri r
... yoici l'histoire de la mission de M. Rodofinikin, Il est premier commis du departement des affaires etrangères a. Petersbourg, II avait ete envoye pour terminer les discussions relatives aux proteges russes. A Bucharest il apprit 14 non-ratification du traite de M. d'Oubrii et probablement il y rOut un supplement a ses instructions precedentes. Arrive a Constantinople il apprit la deposition des Princes. prCjugeant d'après cela le résultat qu'aurait une negociation concernant les berats, il ne s'annonea que comma etant charge de porter la nouvelle de la non-ratification. Ce fut en quelque eorte la Porte qui l'engagea a entrer en pourparlers : et alors, soit de son propre mouvernent soit d'après des ordres, ,i1 mit en avant, comme demande preliminaire, que la Porte se declarat pour ou contra la Russie. La Porte r6-1 pondit qu'elle fie voulait se declarer ni contre Ia Russie ni contre la France, M. Rodofinikin menaga. La Porte repondit qu'elle ne se declarerait pas contre la France, sa plus ancienne alliee et que la Russie était maitresse de prendrc
tel parti gu'elle jugerait a propos. La-dessus M. Rodofinikin partit. La prolongation de son sejour a Bucharest eut pour objet d'attendre l'effet que produiraient les menaces combinees de la Russie et de l'Anglettere a Constantinople.
Mais ayant appris que le dix Septembre Jes nouveaux Princes avaient ete revetus du Caffetan (ce qui au reste indiquerait toujours une hesitation dont M le General Sebastiani aurait heureusement triomphe) et qu'ainsi la cabale
avait &hone, il prit le parti de partir de Bucharest et de continuer sans doute sa route pour 14 Russie. On le dit memo déjà reparti.
... Wapres des donnees que j'avais, j'ai pru devoir l'avertir (le Caimacam)
de prendre garde a ce que les Boyards, dans, leur fanatisme et dans ,l'a-
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATOR/LC% bIN CHISINIV, I.
483
narchie actuelle, ne fissent visa-vis de la Russie des &marches contre leur dévoir de fidélité a la Porte. Le Cemacam, d'un air tres embarasse, m'a répondu qu'il ne le croyait pas, que c'était pour empecher un malheur qu'il était toujours au milieu d'eux, gull les prechait, enfin qu'il faisait son devoir, qu'il était Trai que les Boyards disaient qu'ils devaint songer A la siirete de lours personnes et de leurs familles en cas d'arrivée des Russes. Le mérne état de choses doit, d'après ce que m'écrit M. Parant, avoir lieu a Bucharest, oa probablement M. Rodofinikin aura cherche a remplir le meme objet dont s'occupe ici M. Bolkanoff: d'engager les deux Principautés a se mettre solennellement sous la protection de la Russie. Si les troupes les plus proches sont parties pour courir au plus presse, il en est d'autres toujours a portee et je sais, qu'il y a deux ans, l'Ambassadeur de Russie a constamment éte autorise a donner au besoin aux troupes Russes l'ordre d'entrer dans les Principautés. Ainsi il sera impossible, si la guerre &late vers l'occident, de jouir ici d'un seul moment de securité, quoiqu'on
puisse prévoir que la guerre avec la France fera desirer aux Russes de l'eviter avec la Turquie.
Depeqa urmAloare din 4 Octomvrie contine noug, amanunte asu-
pra succesului Uneltirilor rusesti, caracterizeag, In chip aspru pe boieri si zugraveste pe Rodofinikin in chip destul de drastic. M. Rodofinikin est encore ici et s'il repart ce sera pour Bucharest. Sa mission a Constantinople ayant échoué il parait s'en etre fait une dans ces paysrci. IL a trouve dans les prétres, a cause de la conformité de religion, dans les Boyards a cause de la IBurveillance que la Russia s'était arrogée sur la fixation et sur la perception des impôts, des disciples dociles. II cherche et leur inspirer un esprit d'independance qui contraste singu1i6reinent avec leur bassesse naturelle; et il faut convenir que l'anarchie horrible qui &sole toutes les parties de l'Empire Ottoman, doit seconder ses efforts :
inais on peut le defier de réussir a leur inspirer du courage. ... Aprés beaucoup de politesses M. Rodofinikin entra en matière (avec le Caimacam), Il declara que sf la &mission du Prince Moruzi paraissait rendre régulière la nomination du Prince Callimachi, il n'en était pas de memo du Prince Souzo qu'il garantissait qu'il ne verrait jamais la Valechie, qu'a la vérité dans le firman de deposition du Prince ipsilanti, la Porte l'avait declare trattre a la patrie, rebelle et fauteur des rebenes : mais que c'était le style de chancellerie et qu'on s'était servi des mérnes expressions contre ce memo Prince Souzo qui aujourd'hui entrait en charge. 11 parla de ses prouesses a Bucharest . des dispositions de defense qu'il avait fait 1
Analele A. R.Tom. XXXLMemoMile Secf. Istorioe.
www.digibuc.ro
28
434
RADU ROSETTI
faire par les Boyards, dont il avait nomme les uns commandants d'infanterie, les antres commandants de cavalerie. Ii passa ensuite a la nouvelle du cbangement du Ministere Ottoman, dont il prétendit avoir eu l'assuranee avant son depart de Constantinople. Avant peu, ajouta-t-il, on verra qui sont ceux que la Porte reconnait comme ses véritables amis. A la fin ii prit un ton solennel. «Vous êtes ici, dit-il, l'Agent legitime de votre gouvernement. Je vous exhorte a ménager les Boyards. 11 faut tondre la brebis et non l'écorcher.» M. Rodofinikin est un homme qui parle beaucoup et qui semble avoir du plaisir a s'entendre. 11 a de la vivacité et de la politesse dans ses manières et l'on voit qu'il aspire a copier l'amabilité frangaise. Sa maniere d'être contraste singulièrement avec celle de M. Bolkanoff, aussi dit-on qu'ils ne sont pas trop amis. Ce dernier s'étant permis des procédés inexcusables envers M. de Hammer, c'est par cette raison meme que M. Rodofinikin l'a comblé de politesses. M. Rodofinikin n'est qu'un charlatan politique. Les différentes conversations dont on m'a rendu compte m'ont convaincu qu'il est ici sans mission, et la Russie esperant encore un changement de systeme a la Porte, est tree indecise our ce qu'elle fera si ce système ne change pas. En attendant elle dirige a son gre tous les insurges, depuis la Mer Noire jusqu'en Dalmatie et elle ne s'en cache pas a la Porte. M. Rodofinikin s'en fait un mérite, en disant au Caimacam qu'il avait engage l'Ayan de Roustchouk, le meme qu'on dit avoir pris Silistrie, a envoyer quatre mille hommes au secours de Bucharest et- les Serviens a détacher un corps vers le terrain de Paswan-Oglou pour faire diversion en faveur de la Valachie ; A Constantinople on est memo persuade que Paswan-Oglou lui-même est entierement entre les mains de la Russie qui par consequent y réunirait tous les fils du jeu qui se joue en ce moment sur les rives du Danube.
UrmAtoarea depeq5. ce Talleyrand o adresh, la 11 Octomvrie, lui
Reinhard ne aratt in ce cunoOintt erau chiar oamenii de Stat de mana Intaia, ca Principele de Benévent, despre starea adevarat5, a acestor teri. Vedem pe Talleyrand instrcinând pe agentul lui din Iasi 8ä stárueasct pe Itngt Calimah st punt granitele Moldovei in stare de aptrare, st sporeasa, garnizoanele i sä repare fortificatiile ctzute, intr'un cuvânt 85, fact din Moldova bulevardul Impsar4iei otomane. Marele politic nici nu banuia, cumplita i jalnica slabiciune la care ctzuse aceste tern ...La deposition du Prince Moruzzi était devenue nécessaire. II fallait rétablir en Moldavie l'autorite de la Sublime Porte et arracher cette province
www.digibuc.ro
Aittiftit SERATOnIton DfN CfiglINIfi, f.
435
& rinfluence de la Russie. Ce double but est rempli par la nomination du Prince Callimachi: il est attache a son Souverain, il est dclaire, il a toutes les qualite% personnelles qui peuvent faire aimer son administration. Presentez-lui mes, plus sinceres felicitations sur la marque de haute faveur et de confiance dont Sa Hautesse vient de l'honorer et cherchez a. le maintenir dans les mêmes, dispositions. Le Prince Callimachi ne doit jamais perdre de vue que c'est a la France qu'il doit sa nomination, que la Moldavie ne doit plus retomber sous l'in-
fluence russe et qu'au premier signal de guerre de la Russie contre la Porte Ottomane c'est a la Moldavie que s'adresseraient les premieres hostilitOs. Il faut que les frontières de cette province soient mises en kat de defense, que les garnisons soient augmentees, les fortifications relevees, que la Moldavie, par oil l'Empire Ottoman Otait sur le point d'être livrO, en devienne aujourd'hui le plus ferme boulevart. Les intérets du Prince et ceux de son Souverain scut les mCmes : le premier rOsultat d'une invasion russe serait de le perdre.
IatA cateva amAnunte ce le culeg din scrisorile corespondentului
anonim din Ia§i. Ele ne arata cat de puternica era influenta ruseasca cu tot succesul ce-I repurtase Franca prin mazilirea Domnilor.
Cu prilejul unei mese date, la Inceputul lui Octomvrie st. n., de cAtre Mitropolit lui Rodofinikin, Veniamin Indreptandu-se catre acest
agent rus, II ruga. In numele clerului säu §i In al terii, A stArue pe langA ImpAratul Alexandru spre a face pe acesta sa mijloceasca la ImpAratul Austriei pentru ca moa§tele Sfantului Joan cel nou sa fie aduse la Mitropolia din Iasi (1). Tot atunci se lati In Iasi vestea ca. Italinsky primise instructiuni sa startle pentru mazilirea imediatA a lui Calimah itii a lui Sutu §i, In caz cand Poarta ar refuza-o, A pArAseascA imediat Constantinopolul. Tot odata Rodofinikin dAduse ordin consulilor ruqi din
MO §i Bucure0i sa nu recunoasca pe Calimah §i pe Sutu
i
sA
parAseascA posturile lor la sosirea acelor Domni. Pe MO punctele asupra carora se zicea Ca aye& sA stärue Ita-
linsky era §i cererea ca Poarta sA dea cat mai grabnicA urmare stipulatiunii hatiprifului prin care se indatorise sä restitue Moldovei teritoriul imprejurul Hotinului. Boierii mai facura cerere ca cetatea BA fie rasa. (1) Se stie a aceste moaste, duse de Sobieski la Jolldev, fusese restituite Sucevei din porunca Impäratului Iosif al II-lea..
www.digibuc.ro
436
tA.Dtr 116stTTI
.I.I.I.6.1...J/bara.
La 16 Octomvrie (st. n.) Rodofinikin aduna pe boieri la Divan si ii 1nvitä sä nu recunoasca pe noul Domn (Ca lirnah) si s'a, nu-1 lase sa puna mama pe un ban din veniturile terii, cari trebue sti ramana. neatinse In lkile Visteriei. Nu §tim raspunsul facut de boieri la aceastä cornunicare. Aceasta qtire este pe deplin confirmata si intregitä cu arnAnunte prin raportul lui Reinhard din 17 Octomvrie, care ne aratä cat de desavarsit era succesul repurtat de Rodofinikin in amandoua Principatele. Din acel raport extrag urmatoarele: «... Quoiqu'il en soit; voici la démarche fort extraordinaire que M. Rodofinikin s'est permise hier. Il a fait convoquer une assemble() des Boyards chez le Metropolitain. Il leur a expose que la Porte ayant depose les deux Princes au mepris des Conventions avec la Russie, l'Empereur avait ordonne a son Ambassadeur d'insister sur lour rétablissement et s'il ne l'obtenait point de se retirer dans le (Mai de trois jours: qu'en attendant il déclarait aux boyards que la nomination des nouveaux Princes Rant illegitime ils séraient responsables de la moindre somme qu'ils payeraient au Prince Callimachi. 11 a fait appeler ensuite le CaYmacam auquel il a fait la méme declaration, en ajoutant que, si avant la deposition des Princes, la Porte en avait donne quelque communication a l'Empereur on a son Ambassadeur, Sa Majeste se serait prêtee avec plaisir aux vues de la Porte; que, pour le Prince Souzo, c'éthit une creature frangaise, mais que le Prince Callimachi était un honnete homme dont la Russie avait mieux augure: qu'il paraissai cependant qu'il s'était laisse seduire par le Prince Souzo et qu'ainsi il
avait dé encourir la méme reprobation. Le Cemacam lui a demande s'il parlait officiellement ou confidentiellement ? Après y avoir reflechi assez longtemps, M. Rodofinikin a repondu qu'il ne pouvait parler officiellement puis qu'il lui était défendu de reconnaitre soit le Caimacam soit le Prince,
mais gull lui donnait cet avis pour son instruction. Le Caimacam lui a représente que si la démarche qu'il venait de faire auprès des Boyards venait a etre connue, il était a craindre qu'elle tie fournit un pretexte d'insurrection au peuple de la campagne: M. Rodofinikin a paru convenir de la justesse de cette observation. C'est le Calmacam lui même, que je suis alle voir, qui m'a rendu compte de cette conversation. Apes lui avoir temoigné mon étonnement de ce qu'un agent de la Russie, sans mission encore, avait ici le droit de convoquer des assemblees de Boyards, et de ce que lui, M. le COimacam, avait l'extreme bonté de se rendre aux appels d'un homme qui ne voulait pas le reconnaitre, je lui ai dit que dans cette conversation encore M. Rodofinikin s'etait mis
www.digibuc.ro
ARHIVA SENAtORILOR DIN emkaratr. I.
437
a cheval sur son fameux hattischérif de 1802 et qu'il avait pule sans ordres de sa Cour : que, quand il en aurait il faudrait attendre que les troupes entrassent, ce qui d'après tous les calculs de probabilité, n'arriverait point dans ce moment-ci ; qu'au reste c'etait a lui de retenir les Boyards dans leur devoir et d'empecher toute demarche de leur part, contraire a la souve-
rainete de la Porte ou aux intéréts du Prince Callimachi. Jo savais que M. Rodofinikin avait eu l'idée de faire reclamer par eux le district de Chotin comme devant être réuni a la Moldavie en vertu de la Convention de 1802 qui ne dit point cela, au moins pas en termes exprès et dans la traduction allemande que j'en posskle. Pendant que je rassurais le Calmacan qui m'avouait franchement qu'il avait deja suspendu les ordres pour 1'arrangement de la maison, il a regu une lettre du Prince Callimachi qui lui annonçait son arrivée a Roustchouck (on savait déja que le Prince Souzo était arrive depuis quatre jours a Bucharest); la lettre renferrnait un billet confidentiel oir le Prince lui disait qu'il sentait l'embarras de sa position, que le Caimacam ne devait ajouter aucune foi a ce qu'on disait, continuer a faire son devoir et retenir les Boyards dans le leur. Quant aux démarches des Boyards, le Cairnacam m'a dit qu'il était plus que Bur qu'ils n'en feraient aucune : gull les tenait tous par la division qui regnait entre eux et memo par des engagements signés. La famille la plus activement devouée a, la Russie est la famille Balsch. Elle consiste en quatre frères dont l'un est colonel russe. Plusieurs autres familles se sont réunies pour accuser celle la d'avoir accapare les places et les emoluments. Tandis quo les agents russes (entre les bras desquels les Balsch ont eV) obliges de se jeter) font tous leurs efforts pour réconcilier les parties, le Caimacarn fait tous les siens pour rendre la désunion incurable, et comme il se trouve ainsi dans son element, il se flatte d'avoir parfaitement réussi. Ce matin la nouvelle de l'arrivée prochaine du Prince m'a attire la visite de quelques Boyards, de ceux précisement qui sont le plus décidément russes.
Les mémes n'avaient point assiste a l'assemblée des Boyards d'hier. Je leur
ai recommande d'étre sages et fidèles a leur gouvernement: fai atteste l'histoire de leur pays qui pouvait leur apprendre ce gulls avaient gagné en prenant part dans les querelles politiques. Oui, Monsieur, m'ont ils dit, notre
position est telle que tous ceux qui viendront chez nous seront les bien venus. Enfin la nouvelle de l'arrivée très prochaine du Prince a fait plus d'impression que les harangues de M. Rodofinikin.
Reinhard se in§ela: izbanda lui Rodofinikin era des'avar0ta: boierii
semnase o petitiune prin care arAtau ca', toat'a n'adejdea lor o pun in ocrotirea Rusiei 0 stint gata sa, recunoasca suveranitatea Impa-
www.digibuc.ro
438
RADII ROSETT/
ratului Alexandru cu dou5, conditiuni: 1. sa". nu fie tara datoare sä plAteasca Alai mult decAt o sum5. anumith, §i 2. cet fiecare Wan set le lubreze cdte 36 zile pe an in loc de 12 sau ca fiecare membru a unei familii th fie dator set facet' cdte 12 zile. Aceasta, a doua conditie ce o puneau boierii la trecerea terii sub sth,panirea ruseasa ráspundea unei vechi nbuinte a lor, propus5. de ei §i respinsa pentru intada oará de Grigore Ghica la 1775, propusâ iar la 1805 gi respinsAdeocamdatet de Alexandru Moruz. Aceastá conditiune arata cum
clasa st5Tânitoare, deckut5. §i adusa la descompunere de un veac de regim fanariot, se gAndia, inainte de toate la interesul ei personal. Calimah care sosise chiar atunci, se m'agulia, cu nadejdea ca, petitiunea purta, isalituri putine. Iata tin extract din raportul lui Reinhard dela 26 Octomvrie, and seamã de convorbirea cu Calimah qi mai aducand 0 alte amänunte interesante t Nous nous sommes entretenus (avec le Prince) ensuite des mano3uvres des agents russes et je lui ai donne connaissance d'un fait que je venais d'apprendre et que son CaIrnacam avait ignore. Il y a eu réellement une petition adressée a l'Empereur Alexandre ; elle a dii partir hier pour St. Petersbourg. Dans cette petition les Boyards signataires déclarent qu'ils ne peuvent attendre leur bonheur que de la protection de la Russie: gulls la réclament solennellement et surtout pour les deux points suivants : 10 Que le Prince ne puisse jamais dépasser une somme déterminée d'impositions, 2° Que les paysant soient obligés de travailler pour les Boyards pendant trente six jours dans l'année, au lieu de douze : ou au moins que chaque individu de chaque famille soit astreint a ce travail de douze jours.On voit que c'est la évidemment le travail de M. Rodofinikin qui, ne voulant dans aucun sens s'en aller dici les mains vides et jaloux de produire a Petersbourg le resultat de ses grands travaux et la justification de son séjour a Yassy, a obtenu de la faction Balche qui se voyait en :minorité, quelques miserables signatures et que c'est encore en stipulant un intérét sordide, qu'a la faveur du second article, il a fait passer le premier avec le preambule. Le Prince m'a dit qu'on avait a la vérité soupconné une démarche de cette
nature : mai qu'en aucun cas le nombre des signataires ne pouvait étre considerable: qu'il Raft stir du Metropolitain et qu'il savait qu'a Petesbourg memo, on ne ferait aucune attention a un pareil acte auquel le clerge n'aurait pas accede.
La veille de l'arrivee du Prince Callimachi et de la nouvelle de la deposition du Prince Souzo, Rodofinikin partit subitement. M. l'Agent d'Autriche en reQut une lettre dans laquelle M. Rodofinikin dit que la &Tog-
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIRINAII, I. _
439
tion des Princes Moruzi et Ypsilanti, contraire aux trait& et la non-arrivee des courriers quils attendaient de Constantinople, devait faire craindre aux
agents de Russie des vues décidément hostiles de la part de la Porte et, les communications deja interceptees; que dans cet kat de choses, quoique simple voyageur, il joignait ses prieres a elles de M. Bolkanof pour que, le cas echéant, M. de Hammer voultit recevoir les archives du Consulat russe. Cette circonstance amena entre Messieurs Bolkanof et Hammer une explication dont le premier fit toutes les avances et oft le second ne dissimula pas le point que son gouvernement avait ordonné a M. de Meerfeld de se plaindre des prétentions et de la conduite de M. de Bolkanof, Celui-ci invita M. de Hammer a venir le voir souvent. J'espère,-dit M. de Hammer, que je recevrai le memo honneur de votre part. Vous m'excusez, repondit M. de Bolkanof, je suis souvent indispose et d'ailleurs pour ne point aller chez vous j'ai une raison politique que vous devinerez. Laquelle ? C'est la crainte de rencontrer chez vous l'Agent de France. Eh bien, Zit M. de Hammer, si mon gouvernement trouve bon que j'aille vous voir sans que Vous me rendiez jamais la visite, moi je le voudrai bien. En effet, M. Rodofinikin s'est donne des peines infinies pour engager l'Agent d'Autriche a seconder ses demarches et n'en pouvant rien obtenir il a fini per l'accuser de seconder les miennes.
Hammer era rail vazut de toata lumea find hartagos, pretentios nestiind s se face, simpatic. Toata lumea, pamanteni i straini, fugeau de demsul. Hammer vazand ca, nu-1 pofteste nici un boier la balurile si petrecerile ce se dadeau In Iasi 0 la earl erau invitati §i Rodofinikin i Consulul rus, se planse Domnului de aceastä lipsa de atentiune, cerand se, fie pe viitor Invitat 0 el. Divanul, spre a-1 linisti, faca ca un boier care dadea, un bal chiar In acea Beare, sa se declare gata a-1 invite,. Dar Consulul rus auzind despre aceasta merse la Divan, rupse dela gat cravata ordinului ce-1 purta si declara ca mai bine renunte, si la ordin i la slujbä, daca Divanul 11 §i
face se. se &ease& Impreuna cu Hammer In aceeas societate. Divanul §4i boierul care dadea, balul temandu-se de mania Rusului, nu se mai
trimise lui Hammer invitatie nici la acel bal nici la altele. Hammer pentru a se räsbuna, era de o aroganta cumplitä cu boierii i cu autoritatile terii. Primind depesa lui Talleyrand dela 11 Octomvrie, Reinhard Ii raspunde la 27 Octomvrie : Ii ne m'appartiendra point désormais d'enoncer une opinion sur le Prince
MoruzL Je puis meriter quelque reproche d'avoir persiste dans mon er
www.digibuc.ro
440
RADII ROSETTI
reur a son égard lorsque sa deposition prouva que le gouvernement Otait revenu de la sienne. Cependant fidèle a mon devoir, fidèle a la vérité qui, quelle qu'elle soit, peut seule servir le gouvernement et donner quelque interét a ma correspondance, je rendis alors compte des faits tels que je les avais sentis : c'est d'après les mêmes principes que je peindrai le Prince Moruzi si je dois le revoir, tel que je l'aurai trouve. Tout ce que je me permettrai de dire en ce moment, c'est que ses ennemis memos (et il en est plusieurs qui m'en ont pule sans ménagement) ne l'accusent ni de mechanceté ni de deloyauté. C'est au reste dans le foyer de toutes les lurnières politiques que mes rapports recevront leur jour veritable : et me serait-il défendu d'esperer qu'ils porteront aussi quelques rayons.
Precum se vede, Reinhard stäruià a credo in buna credinta a lui Moruz.
Domnia lui Scarlat Calimail fu scurra de tot. Trei zile dup.& instalarea lui In scaun, li sosi vestea maziliei i a reinstalarii lui Alexandru Moruz. Boierimea care am v5,zut GA ritmAsese in strânse legAturi cu agentii Rusiei, primi vestea schimbaxii cu bucuria cea mai mare §i cea mai demonstrativá. Reinhard raporteazä la 28 Octomvrie: Je ne parlerai point a votre .Altesse Sérénissime du grand triomphe de M. Bolkanoff, qui a vu defiler dans sa cour hier matin plus de cent voitures de Boyards et qui a expedie un de ses secrétaires en courrier pour Petersbourg, ni de la jactance de tous ceux qui croient gagner a ce revirement. Il n'est que trop vrai que depuis que je suis ici je n'ai entendu qu'un seul Boyard faire profession d'attachement a la France et peut-étre encore était-ce un espion ! Depuis trois semaines je n'ai point regu de lettres de M. Parant. Je ne doute point qu'il n'ait directement rendu compte a votre Altesse Serémissime de ce qui s'est passe a Bucarest. P. S. M. Rodofinikin est déjà revenu. Le bruit se renouvelle quo dans deux ou trois jours les Russes passeront par ici avec le Prince Ipsilanti pour se rendre en Dalmatie.
Din raportul lui Reinhard dela 6 Noemvrie sunt de notat numai urmatoarele anAnunte: La veille de l'arrivée du Prince Callimachi, M. Rodofinikin était parti subitement pour les frontières. On a appris depuis qu'il a avait pris sur lui de faire faire un mouvement vers Chotin aux troupes russes. Informe du revirement,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
441
il est revenu et les troupes se sont retirees. II se propose d'attendre le Prince Moruzi. En attendant on a beau lui d.onner des fetes, la gaite n'en est plus. «Je ne me fie pas, a-t-il dit, a ce qui se passe a Constantinople ; les Frangais n'ont qu'a gagner une bataille et tout y changera encore: mais alors nos troupes entreront».
Dans mon No. 21 j'ai mande a votre Altesse Sérénissime qu'on avait regu la nouvelle positive que les Russes étaient entrés sur le teritoire prussien. Se dois me rétracter. Tous les voyageurs arrives depuis et les agents Russes euxmemes assurent le contraire. «Les Prussiens sufflront» a dit M. Rodofinikin.
Reinhard nu-§i poate st4A,n1 simpatiile pentru Moruz; arlânci cá
Sebastian! 1-a zugrAvit ca Warnic qi de rea credinp,, scrie la Noemvrie lui Talleyrand, cu riscul de a-I suparà:
9
Quant au Prince Moruzi, que la politique a dCi écarter et qui lui memo parait vouloir rester a l'écart, ce n'est pas pour lui, mais pour moi que je vous supplie de me permettre encore un mot a son egard. M. l'Ambassadeur a Constantinople a, dans sa derniere lettre, peint le Prince Moruzi non seulement comme faux et méchant, mais encore comme un ennemi de Sa Majeste l'Empereur et de la France. Je suis arrive ici avec des instructions qui ont di m'inspirer des preventions contre lui. J'ai trouve M. Parant qui m'a assure de l'admiration profonde du Prince Moruzi pour Sa Majeste. Jo n'ai entendu dans la bouche de ce prince que le langage du respect pour
Sa Majeste et l'expression du &sir de lui plaire. Je ne l'ai connu qua pendant un mois; ainsi ce que je réclame de votre justice, c'est de croire que si le Prince Moruzi est ennemi de Sa Majeste, rien ne m'a trahi son secret. Rien memo n'a pu me le faire soupgonner. Quant a ce pay-ci dans lequel ii n'existe pas un seul homme capable de porter les armes, je dois a la vdrité de dire que nos victoires n'y seront qu'un signal de tristesse aussi longtemps qu'on n'y aura pas ridge de la possibilitg de substituer a la protection russe la protection francaise. Le peuplet les grands, les Princes mémes, quels gulls soient, sont forces de suivre l'impulsion que leur donne la nature des choses. Si la Russie perd son influence, la Porte se reinettra a couper nos Wes», voila leur refrein. Or, la protection de la France ne peut etre substituée a, la protection russe que de deux manières, ou par la paix generale, lorsque le sort de ces contrees sera fixé sous les auspices de la France, ou par la guerre, dans le cas oil nos progres se rapprocheraient de nos frontières. En un mot nous n'aurons ici des partisans que par la puissance de faire du bien et du mal. Dans la guerre actuelle une seule question occupe ici les esprits, c'est cello du rétablissement de la Pologne.
www.digibuc.ro
442
RADII ROSETTI
Vedem In acest raport starea adevAratA a terii fatA de evenimentele externe descrisA In chip cu totul magistral. Caimacamii lui Moruz, Hatmanul Alexandru Mavrocordat, ginerole Domnului, §i Hatmanul Manu sosirA In Ia§i la 1O/22 Noemvrie, aducAnd vestea cA Domnul este pe drum §i trebue sA soseascA In
curAnd. (El se afia, atunci la Buz Au). In seara acelei zile sosia un cAlAret trimis Divanului de ispravnicul de Soroca pentru a aduce vestea cA Ru§ii treceau Nistrul. Reinhard n'aveà nici o bAnuealA de intrarea Ruifilor in tarA: el soil& la 22 Noemvrie, adicA In ziva intrarii lor : M. Rodolinikin est toujours ici, cependant un peu moles faiseur qu'auparavant. On dit que pour partir il attend l'arrivée et surtout les cadeaux du Prince Moruzi.
Importanta care Napoleon o clAcleà evenimentelor ce se petreceau
in Principate reiese din faptill 6., la 9 Noemvrie 1806, Talleyrand comunicA lui Reinhard aordre de prendre des moyens de communication prompte et directe avec Sa Majeste». In aceea§ depe§A, Talleyrand adaoge cA inlocuirea Domnilor nu schimbA nimic la instructiunile ce i le-a dat la plecare §i-1 invitA asA stArneascA zelul gu-
vernului pentru apArarea granitelor PrincipatuluiD. In altä depegá a lui Talleyrand cAtre Reinhard, datatA dela I3erlin, din 11 Noemvrie, gAsim urmAtorul postscriptum, menit a servi de rAspuns apArArii ce Reinhard o fAcuse lui Moruz: Tous les motifs qui ont fait déposer le Prince Morouzi se sont encore aggravés. Vous l'avez d'abord jugé trop favorablement, évitez de revenir a, ces premieres impressions.
La 13 Noemvrie Talleyrand scrie lui Reinhard, tot din Berlin, c5, Imp&ratul nu va päräsi acel oras si Varsovia si nu va face pace cu Rusia pA,n5, ce Domnii (Calimah si Sutu) nu vor fi reinstalali. Apoi adaogA : N'ayez aucune communication avec le Prince Morouzi, il est l'homme de la Russie, il n'est pas le Prince choisi par la Porte-Ottomane.
La 18/25 Noemvrie Reinhard raporteazA lui Talleyrand cA Rodofinikin inlocue§te pe Bolkanof 0 §i-a luat titlul de «agent diplomatic pe IMO. armat&D,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
443
XI. AMANUNTE ASUPRA INTAMPLARILOR DIN TARA-ROMANEASGA DELA FUGA LUI IPSILANT PANA LA INTRAREA RUSILOR IN TARA.
Chiar In ziva In care fugi Ipsilant, adicá la 16/28 August stil vechiu,
Divanul In funcpune sub dansul lu5, framele ocannuirii si orândul capuchehaiele nousa pe la serhaturi. A doua zi boierii trimiser5, la toate
ispilvniciile de tinuturi cärp prin cari faceau cunoscuta, fuga lui Ipsilant la Brasov si mai adAogeau ca% «din ceas in ceas asteptam sä soseascä dela Prea Ina lta Poarta Capiolan cu vestire de Domnie notia», si le recomandau sA iea m'asuri pentru mAntinerea bunei ordine (1). La vestea plecsarii Domnului plecase si Caimacamul Craiovei, Postelnicul Iordache Arghiropol, pricinuind prin fuga lui mare spaim'a In acel oras (2). Sutu datorindu-si Domnia protectiei franceze, se grabise s'a, scrie lui Talleyrand Ina dela 12/24 August 1806. Excellence,
J'ai l'honneur d'annoncer a. Votre Excellence que la Sublime Porte, ma très gracieuse souveraine, vient de me confier le gouvernement de la Principauté de la Valachie. C'est ce qui m'est d'autant plus cher que cette nomination m'offre les moyens de concourir avec toutes mes facultés a. accroitre et a. consolider cette bonne harmonie et arnitié qui existent si heureusement entre les deux Empires. Monsieur l'ambassadeur de France a embrassé les véritables intéréts de
la Turquie, il la veut libre et independante de toute influence étrangère. Le changement qui vient de s'opérer clans les deux Principautés )ri'est qu'une
consequence de ce système, un triomphe de la France et une victoire signalee de Monsieur le general Saastiani; il fera époque dans les annales de la Turquie et de la Dacie. J'en conserverai précieusement le souvenir le plug reconnaissant.
Intimement persuade des avantage6 qui résulteraient pour la Sublime Porte de ce systeme adopté par la France, je formais toujours des vceux ardents pour son accomplissement; mes désirs et mes sollicituded les plus constantes ne tendaient que vers cet objet important, mon occur n'étant (1) V. A. Urechi5., lstoria Romdnilor, X, 43. (2) Ibid.
www.digibuc.ro
444
RADII ROSETTI .E.
uniquement attaché qu'aux deux nations, a, leurs augustes souverains, A leur prospérité et A lour veritable gloire. Daignez donc, Monsieur l'ambasadear, faire parvenir ces sentiments sin-
Ueres et respectueux aux pieds du treine de l'auguste Empereur des Franvais, que son sublime genie soit mon egide sacrée. En attendant, agreez, monsieur l'ambassadeur, les sentiments de mon éternelle reconnaissance et de la plus haute admiration, avec lesquelles j'ai l'honneur d'être Monsieur
de Votre Excellence très humble et très obéissant serviteur (Signe) Alexandre de Sutzo Prince de Valachie.
La 24 August sosiau in Bucuresti caimacamii lui Alexandru Sutu: Dumitrache Hangeri si Aga Costache Vlahut, cari vestiau isprávniciilor a lor numire a doua zi, 25 August. La 27 August se trimitea, Portii arz de multamire iscálit de Caimacami, de Mitropolitul Dositeiu si de boierii Divanului : Banul Dumitrache Ghica, Banul Dumitrache Racovitä, Banul Manolache Brancoveanu, Banul Manolache Cretulescu, Spätarul Scarlat Ghica, Vis-
tierul Constantin Filipescu, Logofatul Isaac Ralet, Vornicul Constantin Cretulescu. In Oltenia se numia, Caimacam Constantin Caliarhi. Prima grija a Cäimäcämiei fu sà, strAngá bani, ad Pasvantoglu afland de mazilia si fuga lui Ipsilant, nu Inta.rziase BA ceará bani, amenintand la caz de neurmare cu prädarea Olteniei. Un pitac din 30 August poruncia Vistierului sá strangá oierit indoit si sä adaogá doua, parale
la vináriciu, «pentru meintuirea 0 scaparea atdt a tuturor de
obfte patriotilor noqtri ot peste Olt care este jumettate tinutului
(arid noastre cat 0 pentru toatei tam, de cdtrei infricofata 0 primejdioasa pornire a Wilor dela Diiu, alt mijloc nu avem spre intdmpinarea groaznicei cereri ce ni se face. . . n (1). La 31 August Sutu trimite lui Talleyrand urmatorul raspuns la
scrisoarea ce Principele de Bénévent Insarcinase pe Sébastiani sà-i remit& :
(1) Ibid. p. 51.
www.digibuc.ro
A1+111VA StITAT0111101i DIN r111M.X17, 1. .ffililS111.1......1111.1J
445
Prince,
Son Excellence Monsieur le General Sébastiani, Ambassadeur de S. M. PEmpereur des Francais, Roi d'Italie, m'a remis la lettre que Vottre Altesse
m'a fait ihonneur de m'écrire le 21 Juin. J'ai été vivement sensible aux sentiments qu'elle exprimait en ma faveur, et si j'ai pu attirer un instant les regards et móriter la bienveillance de Sa Majesté l'Empereur Napoleon le Gran d, j'ai rempli le but de ma vie. J'éspare être dOsormais plus a portée de leur montrer mon dëvouement et mon profond respect.
J'ai consacré ma vie au service de mon Auguste maitre, Sa Hautesse Selim III. Je ne crois pas pouvoir le servir avec plus de fidélitê et d'amour qu'en contribuant a resserrer de plus en plus les liens de l'antique amitié qui ont toujours uni la France et la Turquie. La Sublime Porte m'a confié le Gouvernement de la Valachie, ce choix est une emanation de la protection de Sa Majesté l'Empereur des Francais. Ne voudra-t-elle pas donner a cette nomination la durée, que cherchent deja a lui enlever, les ennemis des deux nations. Je l'espare et je suis plein de confiance, car je chercherai a meriter ces bontes. Votre Altesse m'accordera son appui, comme elle m'a accordé jusqu'a-présent son intérêt.
Je joins ici une lettre que j'ai pris la liberté d'adresser a S. M. l'Empereur des Francais. Je vous supplie de la mettre au pied de son tr6ne auguste, et de Faccompagner de votre recommandation. Je vous prie d'agreer l'expression de la plus vive reconnaissance et de l'assurance des sentiments de la plus haute consideration avec laquelle j'ai l'honneur d'être, etc. Signé: Alexandre Souzzo Prince de Valachie.
Mai putin de douä sApt'amani dupt fuga lui Ipsilant, sosise In Bu-
curesti din Constantinopol un agent rus al cárui nume s'a Intbanit si se va mai Intalni adesea In zursul acestei cercetäri. Acest agent era Generalul major Rodofinikin, de nastere grec din Morea, care ocupa, un post lnalt In Ministerul Afacerilor StrAine din Petersburg. Despre misiunea lui corespondentul anonim din Bucuresti ne istoriseste urmatoarele : Dup`a cele spuse de Chirico, misiunea hii Rodofinikin ar fi avut
de scop s'a cearä Portii un rAspuns categoric asups, intentiilor ei in privinta Rusiei si a Frantei. Dar de abia, ajunsese la Varna cand un curier Ii aduse vestea depunerii Domnilor si hotärirea Portii sá se sustraga tutelei rusesti spre a se arunca, In bratele 'Prat-0i.
www.digibuc.ro
446
RAM/ kOst111
Voia sa. se Intoarck calatoria lui nemai avand nici un scop, dar Turcii cari ii Insotiau insistara atat de mult ca el sa plece, !neat porni spre Constantinopol. Tot atunci se primise In Bucureqti vestea ca, Italinsky protestase In chipul eel mai formal impotriva depunerii Domnilor i trimisese SI
indata un curier la Petersburg. Consulii rui din Principate primirá ordin dela el sa nu recunoasca pe caimacamii noilor Domni. Tensiunea Intre Rusia ci Poarta Otomana era In acel moment atat de mare, Meat Chirico Impachetase arhiva Consulatului qi zicand ca sunt efectele lui particulare o Incredintase Agentiei austriace. Ceruse o ehitanta, de primire, dar Brenner, care inlocuia pe Merkelius, i-o refuza hanuind cä In lazile ce-i incredinta Chirico puteau sa se afle obiecte pretioase de ale lui Ipsilanti, pe cari Poarta ar fi putut sä le reclame (1).
Strangerea banilor ceruti de Pasvantoglu facandu-se cu greutate §i pa§a devenind din ce In ee mai amenintator, Divanul se adresa Agentiei austriace pentru a o ruga sä mijloceasca, dela negustorii supuqi austriaci un Imprumut de 50.000 lei, ceeace Agentia facii. Totuc, la sfarcitul lui Septemvrie stil vechiu (1806), Pasvantoglu trimise pe neaçteptate In Oltenia cateva sute de oameni caH ocupará cele cinci tinuturi ale Olteniei ci, sub pretext cä nu este Domn In Tara-Romaneasca, lncepir sá perceapa pentru dansul därile in bani ci In natura cuvenite Dornnului. Dedi se laudase cä va mantine& printre trupele lui cea mai strict& disciplink ele se i apucase de prädaciuni. La 13 Septemvrie, Joi, inainte de a se lumina de ziva, prin ordinul lui Osman Patp. Pasvantoglu, Vidin Muhafizi, au calcat Craiova Telebi Aga Rahova Aghiones cu 500 de Turci i ridicand pe Caimacamul, Logofatul C. Caliarhi, ce se numia § i Chiani, pe Logo-
fatul D. Bibescu qi pe Clucerul Cornita Brailoiu, i-au trimis la Vidin, dintre caH Logofatul Bibescu a ramas acolo Inchis, iar acei doi s'au Intors la Craiova. «S'a Mout multa pradaciune qi golaciune de Turci mai In toata
Craiova pe la boieri, cari abia ci-au sapat vieata lor ci a fami-
Iiilor prin fuga. Prin violenp, qi tiranie au luat atunci Osman 2.000 de pungi de galbeni din sara, 500 dela Logofatul Bibescu, 40 dela Tanasuica negustorul i 15 dela un Ilagi Gheorghe Celebl, caruia 4-au taiat i capulz (2). (1) Corespondentul anoniin din flueuresti. (2) Cronica greco-romtinti, apud V. Urechilt, op. cit., p. 86.
www.digibuc.ro
AR.111ArA SENATORIL011 DDT Minna% I.
447
Intrarea Pasvangiilor In Oltenia, ocuparea Craiovei de cAtre an§ii, precum 0 präd5.ciuni1e lor pricinuirä In Bucure§ti ingrijirea cea mai mare. La IntrebArile facute de Divan In privinta temeiurilor pentru caH intrase In tar5,, Pasvantoglu nu raspunsese §i aceast5, tacere dada, populatiunii de Vanua c5, el plAnue§te 65, pun5, mAna 0 pe Bucure§ti. De astädatá boierii n'au fugit, ci s'au multumit s5.-§i fac 5. calabalAcul, s5,-1 Incarce In harabale §i s5, stea gata de plecare. Vestile
alarmante au fost rAspandite de boierii caH stau sub influenta Consulului rusesc. S'a propus, inarmarea populatiunii Bucure§tilor §i aceast5, idee a fost Imbräti§at5, cu cMdur5, de Chirico 0 de Rodofinikin cari au impins pe supu§ii ru§i s5, se lnarmeze. Se insistase §I pe Iâng-a Agentul Austriei ca sa, sfatueascä §i pe supu§ii lui s5. se lnarmeze, dar Brenner nu se läs 5. sä fie convins, sub cuvAnt cá acei supu§i find in numAr de mai multe mii §i apartinAnd claselor de jos, nu poate r5spunde de urmArile ce le-ar putea, aye& inarmarea lor (1).
Urmatoarele extracte din rapoartele lui Parant ne dau versiunea 1rancez5, a acelor evenimente, care nu difer5 mult de cele datorite corespondentei de mai sus. La 1 Octomvrie (stil nou) Parant scria, lui Sebastian!: M. le Commissaire et le Consul General donnera lui-meme, par une lettre que je joins aux autres, les nouvelles de Valachie; elles sont extrémement mauvaises. Toutes les tetes y sont en feu et tous les cceurs glaces. La terreur, la malveillance ont ete au mdment de faire encore deserter et ravager tout ce malheureux pays; a present rneme les boyards ont chevaux voitures et chariots prêts dans leurs cours pour s'enfuir. Des troupes turques ont ete appelees de Routschouk au nombre de plusieurs cents hommes, toute la population et surtout les sujets russes ont été mis sous les armes. Enfin le trouble des esprits, surtout avant hier, est devenu extreme et pouvait devenir des plus funestes. Cependant de quoi s'agit-il ? Pasvanoglu a fait faire une expedition de
cinq A six cents hommes dans la Petite Valachie pour y lever des tributs, ayant enleve le Caimacam de Craiova et quelques Ispravniks des districts pour mieux assurer les rentrées et annongant le projet d'éttablir, du moins momentanément, des troupes dans cette partie de la principaute, etc. Sans doute cet évenement est malheureux et inquiétant, mais apres tout ce n'est qu'une affaire d'argent, et la malveillance des agents et partisans (1) CorPspondentul anonim.
www.digibuc.ro
448
Mita! ROStTTI
russes en a fait une affaire d'Opouvante. On a semblé desirer que la terreur, la fuite, les désordres appelassent ici, par un motif de plus, les troupes étrangères. J'ai été dans le cas et je crois dans l'obligation d'intervenir pour quelque chose dans ces événements. Je l'ai fait le plus prudemment que j'ai pu, mais pourtant avec un dévouement qui devenait indispensable pour que mes démarches fussent utiles .....
Pasvanoglu ne s'est pas encore explique sur ses exigences, mais on a pour donnée qu'il a, pour un seul des cinq districts dont il s'est emparé, exigé 300 bourses. 11 n'y a pas longtemps qu'i.1 avait exigé et obtenu a Bucha-
rest 60 bourses par mois dont le premier lui a déja été envoye. On évaluait, avant ses dernières prétentions, a 125 bourses par mois les contributions en argeut et denrées que cette pauvre principauté avait a lui fournir.
La 4 Octomvrie Parant raportà lui Talleyrand : ....Quant A Paswan Oglou, les craintes, comme je l'avais suppose, ont RC
et sont beaucoup plus grandes que le mal. C'est absolument une affaire d'argent. Le Pacha a voulu profiter des circonstances et s'est servi du pretexte qu'elles lui ont préte. J'espere 'etre bientOt dans le cas d'annoncer a Votre Altesse que le§ choses se sont arrangCes. La derniere victoire de Mustapha Bayractar, son rival, l'arrivée prochaine du Prince, enfin deux cent soixante bourses qu'on vient de lui envoyer, tout cela inettra sans doute Passwan Oglou en consideration et le fera se departir de ses Cnormes prétentions qu'il a portées jusqu'a 2.500 bourses.
La acest raport este anexatA nota care Parant o trimisese bolerilor Divanului ca raspuns la rugamintea ce-i Mouse sa intervinä pe ltingA Pasvantoglu ca sa-qi retraet trupele. Resume d'une reponse verbale par le S. Commissaire Consul de France Parant a M.M. les Caimacames et Boyards de Valachie assembles le 30 Septembre 1806.
....Les dernieres mesures militaires que vous avez prises peuvent encore avoir quelquechose de bon, mais comme mesures de police seulement et, sous ce rapport, il eut peut-être Re plus convenable que les artisans, les artisans étrangers surtout, s'en fussent moins mélés. Quelques proteges frangabs, a, l'exemple des autres, avaient cru devoir aussi s'armer et se créer sol-
dats, je les ai de suite fait rentrer dans leur kat et leurs occupations naturelles.
En un mot, Messieurs, je crois que les craintes ont ete beaucoup plus grandes que le danger ; qu'une affaire d'argent est devenue inutilement une
www.digibuc.ro
ARDIVA SRNATORILOR DIN C/III3INAII, I.
449
affaire de terreur.... Plus de calme done, et nous aurons plus de sitrete ... et puis une ville aussi grande que Bucharest doit-elle aussi aisement s'épouvanter? Ne sait-on pas qu'une population si nombreusse a, par sa masse seule, une force de resistance qu'un petit nombre de troupes sans tactique encore ne saurait venir impunement attaquer ?... Enfin si, ce que je suis loin de croire, l'esprit de terreur venait a prévaloir, je puis vous annoncer d'avance qu'on ne verrait point l'aigle frangais reculer devant des fantômes.
Ce umilinta pentru o tart, sä primeasc a. dela un agent strain sfa-
turi de sange rece vi de barbatie ! Intr'o depeva a lui Talleyrand &atm Parant din 11 Octomvrie 1806, gasim urmatoarele : Les lettres que vous m'avez fait l'honneur de m'écrire sur toutes les circonstances de la fuite du Prince Ypsilanti ont prouve combien sa deposition était nécessaire. Il est alle chercher en Russie le prix de ses services...
Parant imbolnavindu-se de boala care aye& sa-1 duo& la mormant, Ledoulx sera lui Talleyrand la 17 Octomvrie 1806, anuntandu-i sosirea noului Domn : .... Le nouveau Prince Alexandre Souzzo est arrive dans cette residence;
il doit faire son entree officielle après-demain, dimanche. Son Altesse a eu la bonté de nous communiquer l'espérance qu'elle avait de pouvoir incessamment pacifier son voisin Paswan Oglou. On vient de nous dire qu'un courrier russe arrive de Constantinople a annonce le depart de cette capitale de M. d'Italinsky, envoyé de Russie.
Alexandru Sutu sosi la manastirea Vacarevti in ziva de 2 Octom. vrie, adica mai bine de vase saptamani dupa numirea lui. Aceasta intarziere era fara indoeala datorita temerii ca nu ciamva, Poarta, cedând amenintarilor rusevti, sa revina asupra numirii lui. Chiar In ziva sosirii lui in Vacarevti, adica la 2 Octomvrie, dupa ce, trimise obivnuitele carp, deschise catre tara vi legate catre is-
pravnicii, prin cari Ivi vesta sosirea vi arata ca luase ocarmuirea in manile lui, slobozià catre Agie un pitac prin care-i poruncia sa dea de vtire tuturora de ori ce stare, cari aveau sa iea bani dela Ipsilant,
ca, in termen de trei zile, sa dea inscris la Agie despre suma ce li se datora de &atm fostul Domn vi apoi sä i se infativeze izvodul acelor datorii (1). (1) V. A. Urechik op. cit., IX, p. 66. Ana tele A. R.Tom. XXX1.Mem. Sect. istorice.
www.digibuc.ro
2g
450
RADII ROSETTI
Dar nu apuca sa-0 faca intrarea solemn& In Bucure0i, caci tocmai
and alaiul pentru acea intrare era alcatuit, In ziva de 11/23 Octomvrie, Domnul primi veste c5, este mazilit 0 ca scaunul este dat iar4 lui Ipsilant. In aceeaq zi boierii Divanului faceau pitac &atm Spätarie pentru
ca aceasta «sa dea porunca pe la strap a nu fi slobod, atat Maria Sa Alecu Voda cat §ti oamenii Mariei Sale, pana ce nu va veni firman Imparatese qi pana nu va da socoteala, de ceeace au luat din taran (1). Iata cum anunta Ledoulx lui Talleyrand mazilia lui Sutu, la 25 Octomvrie st. n.: Avant hier, .. . le Prince, qui n'avait pas encore fait son installation officielle, a regu l'avis de sa deposition. Le Grand Vizir, dit-on, lui a expedie un tartare porteur de cette desagreable nouvelle, et aujourd'hui le firman de la Sublime Porte est arrive : il est congu en termes tres menages. En voici une phrase remarquable. «C'est un nouveau service que vous nous rendrez en acceptant de bonne grace votre deposition». Ce malheureux Prince fait
déja, ses préparatifs de depart, et il a profité du passage de M. Lascourt pour adresser A Votre Altesse Sérénissime la lettre ci-jointe. Nous ne savons pas encore, monseigneur, quelles peuvent etre les suites d'un pareil changement. Ou assure aussi la deposition du nouveau Prince de Moldavie. Le Consul de Russia a fait toutes sortes de démarches pour s'emparer, non seulement de tous les esprits, de toutes les opinions, mais encore de l'autorité. On l'a vu hier courir toute la vine avec une suite d'Albanais, donnant des ordres, faisant des defenses, etc. Pazwan Oglou profite déjà de ces circonstances, il vient d'ecrire une lettre terrible au Divan de Valachie, dans laquelle il declare au nom de Mahomet que si dans quelques jours il n'a pas regu les mille cinq cents bourses qu'il demande encore, il envdrra dans toute cette malheureuse province des troupes qui agiront avec le fer et la flamme. On est ici dans les plus grandes anxiétés...
Firmanul de Domnie al lui Ipsilant li fusese trimis direct la Kiev, se vede ea Inainte do a fie xpediat lui Sutu cel de mazilie, caci avem o proclamatiune iscalita de top boierii Divanului, din 14 Octomvrie,
prin care ei aratä ca au primit dela Ipsilant carte insarcinandu-i (1) V. A. Urechik op. cit., p. 67. Cartea deschisl reprodusi de V. A. Ureehirt pe acea paginA poart6. gresit data de 14 Octomvrie. Cartea reprodusi vestind intrarea Rutsilor si sosirea lui Ipsilant, este Mil nici o Indoealii din 14 Decemvrie, deoarece mai mentioneazg si sosirea lIn Bucuresti a lui Miloradovici.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
451
cu CAimäcámia. Aceasta ar dovedi ea Domnul pribeag primise ordinul de reinstalare eel putin cu o sAptämana, inainte de 14 Octomvrie, cAci unui curier nu-i era, cu putint5, sà, ajung5, In mai putin
timp dela Chiev la Bucure§ti. Mi se pare totu§i mai logic a presupune ca ordindl &Atria Divan de a luà Caimacamia fusese expediat dela Constantinopol, de catra bAtra.nul Ipsilant, in numele fiului sau. Sutu se grábise Ea aduca mazilia lui la cuno§tinta lui Talleyrand
prin urmatoarea scrisoare din Bucure§ti, cu data de 25 Octomvrie (st. n.) 1806 : Altesse,
Ma fidélité a la Sublime Porte et mon attachement a ses vrais intérks, sont devenus pour moi des delfts, et c'est la seule raison pour laquelle je souffre de persecutions continuelles. L'amitie qui lie l'Empire Ottoman avec une si grande puissance est mon egide unique. Oui, Monseigneur, je Buis le plus heureux des hommes, en m'abandonnant et dans cette circonstance, a la magnanimité de Sa Majeste Imperiale et Royale. Je suis avec l'attachement le plus inviolable, Monseigneur
De Votre Altesse Le très humble et très obeissant serviteur Signe : Alexandre de Soutzo.
Dar noutatile §i ve§tile cele mai importante alatoriau Meet la inceputul veacului trecut. .La 7 Noemvrie 1806 Napoleon nici nu banula, ea Sutu nu mai este de dou5, saptamani Domn al Terii-Romane§ti. El ii seri& din Berlin in acea zi : Monsieur le Prince de Valachie,
La lettre que vous m'avez &rite vient de m'étre remise dans la capitale de la Prusse qui m'avait declare la guerre et dont la Providence a confondu les projets. Je poursuis mes avantages, mon armee entre en Pologne: la victoire ne m'est chère que parce qu'elle m'aide a relever la cause des opprimes, a. soutenir les amis qui me sont fidèles, a défendre l'indépen-
dance et toutes les possessions de l'Empire Ottoman, mon intention est de toujours vous protéger : car je vous regarde comma sincèrement de-1 voile a la gloire de votre Souverain et voulant la perpétuité de l'amitie qui unit la Porte Ottomane a mon Empire. Sur ce, je prie Dieu, Mon-
www.digibuc.ro
452
RADII ROS t TT/
sieur le Prince de Valachie, qu'il vous ait en sa sainte et cligne garde. Donné dans notre Chateau Imperial a, Berlin, le 7 Novembre 1806.
Ledoulx scriea lui Talleyrand la 8 Noemvrie 1806: M. Conte expédié en courrier par Votre Altesse Séréciissime, a passé par
cette villa le 6 de ce mois. La nouvelle dont il était porteur a fait la plus vive impression sur les esprits des Boyards qui, jusqu'à present et surtout depuis la reinstallation des Princes Ypsilanti et Mourousi, s'étaient permis de se prononcer ouvertement en faveur des Russes; plusieurs d'entre eux ont poussé l'imprudence jusqu'a pronostiquer des choses contraires et a leur devoir et aux intéréts de leur souverain.
Tar prin alt raport din aceeas zi : Depuis le depart du Prince Souzzo nous sommes environnés de la plus grande malveillance. Les nouvelles les plus fausses, les renseignements les plus absurdes sont les souls avis qu'on cherche a nous faire parvenir d'une maniere indirecte. Les egards, les ménagement que certains Boyards observaient assez scrupuleusement autrefois ne sont plus d'aucune considération pour eux; ils n'ont plus qu'un sentiment public, celui d'être russes. On assure que le Prince Ypsilanti doit rentrer dans cette province avec des troupes de la nation qui le protege (quoique cela, me semble absolument invraisemblable, c'est une raison qui semble autoriser davantage la conduite irregulière de certains personnages de ce pays) ; cependant la brillante victoire que notre auguste Empereur vient de remporter récemment fait déjà rentrer en eux-mêmes tons les partisans des Russes, et il semble que la crainte leur fait deviner les succes qui doivent néccesairement la suivre. . Les cinq districts de la petite Valachie sont entièrement deserts et ne pourront se relever de longtemps. Passwan Oglou que le Prince Souzzo avait deja commence a pacifier renouvelle ses menaces, les Boyards composant le Divan ne cessent de lui envoyer de riches presents, uniquement pour temporiser. Ce pays est vraiment en proie a toutes sortes de calamités.
La 10 Noemvrie, rAspandindu-se vestea &A Pasvantoglu InainteazA
asupra Bucurestilor, panica cuprinsese din nou orasul. Boierii. pregAtise trAsurile si toate ImprejurArile pAreau CA prevestese o dezertiune obsteascA, Dar totul s'a linistit In curand, constatandu-se c5, vestea era, falsA.
La 22 Noemvrie, dupa ce anuntA, lui Talleyrand moartea lui Parant, Ledoulx adaoge:
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHIgINAII, I.
453
Les Boyards depuis quelques jours deviennent plus polis, plus communicatifs. Un des premiers de la suite de Prince Ypsilanti a regu hier, dit-on, une lettre de ce Prince, dans laquelle il lui ordonne de faire preparer des fourrages; cola donne lieu a, de très grandes inquietudes. Les nouvelles de ces contrées sont toujours très tristes ; avant-hier encore une alarme generale a fait mettre tout le monde sous les armes. On disait que Passevan Oglou devait faire marcher sur cette capitale un corps de trois mille hommes; deja les Boyards avaient prepare leur voitures, et tout annongait une desertion generale. XII. RUSIA OBTINE DELA POARTA REINSTALAREA LUI IPSILANT $1 A LUI MORUZ, TOTU$ 0$T1REA RUSEASCA INTRA IN PRINCIPATE.
La 16/28 August Italinsky remitea, Portii o nota prin care, ape temeiul tractatelor in fiinta Intro ambele Imperii», cerea, In numele Imparatului sau EA In chip provizor, aamanarea plecarii noilor Domni, Scarlat Calimach §i Alexandru Sutu», al caror a dispret calm Poarta,
violente §i vexatiuni In timpul primei lor ochrmuiri Itli grepli Impotriva Curtii ruse§tiv sunt cunoscute Sultanului qi cconstatate In mai multe acte autografe ale acestui Sultan», cari au fost aratate de mini§trii lui solului Rusiei. Invita Poarta Intr'un ton 'destul de cominatoriu, asa se abtina
de orice ceremonial obipuit fata de noii Voevozi, cum este Invoirea ca ei sa se prosterne lnaintea scarii (étrier) Imparate0i». aDaca, Poarta voe§te sa stArueasca, in actul ostil ce 0-a permis, daca voe§te sa desavar§easca infractiunea la tractate ce a inceput prin destituirea Domnilor, aceasta este alt lucrun.
Solul rusesc mai cerea ca Poarta sa impiedece plecarea In Principate a Caimacamilor numiti de Domni §ii luarea de catre aceqtia in mantle lor a franelor Ocarmuirii. Boierii adunandu-se, sa aibá
a alege dupa obiceiu, dintre ansii, pe un Intaiu boier ca loctiitor domnesc. Solul mai cerea ca ordinele Portii pentru aducerea la Indeplinire a cererilor lui sa, fie expediate In cea mai mare grabi. In cazul cand Poarta nu ar declara ca este hotarlta a dovedi, nu numai prin vorbe dar §i prin fapte, cd este gata sei indeplineascd
pe viitor atilt litera cat 0 spiritul tuturor tractatelor 0 actelor
politice 0 comerciale, Imparatul Rusiei avea, sa avizeze la mAsurile ce-i sunt impuse atat de grija propriel sale demnitati cat §i de aceea a
www.digibuc.ro
454
RADU ROSETTI
linitii ob0e§ti 0 a interesului celor dou& provincii, a cAror flint& privilegii le garanteazA. Termin& cerând ca nota sa fie pus& sub ochii Sultanului (1).
Cu toate amenintArile de abià disimulate In nota de mai sus, cu toate cele proferate pe fat& de solii Rusiei 0 al Angliei, cu cari se uni& al Prusiei, Sébastiani izbutise sA obtinA dela Poartä Invoirea ei pentru plecarea, Intaiu a Caimacamilor i pe urmA a Domnilor (2).
La 17 Septemvrie Italinsky prezent& Porta, in urma ordinului primit direct dela ImpArat, dup& ce acesta fusese incuno0intat de depunerea Domnilor, o a doua notA. In acea notA arAtà c& ImpAratul ii ordon& sA exprime Portii extrema Sa nemultAmire pentru aceast& destituire arbitrarA, fAcutA in dispretul haticerifului din Septemvrie 1802, trei ani inainte de termenul ce el iprescrie i Mr& ca sA fi dat ministrului sAu prealabilA ctiintA i ma ca temeiul hotárltor (al distituirii) sä-i fi fost comunicat sA fi fost constatat de amAndouA pArtile. ImpAratul nu poate rAmAnea, nepAsAtor fat& cu o asemenea stare de lucruri §i nu poate trece peste destituirea Domnilor, cum a trecut peste alte infractiuni mai mici ale tractatelor, aceasta find o atingere manifest& la Indatoririle luate de Poart& In chip solemn 0 cari sunt legate de demnitatea i consideratiunea ImpAratului. ImpAratul pretinde deci ci cere ca Domnii sA fie IndatA restabilip 0 mäntinuti la locurile lor p&nA la expirarea termenului de §apte foi
ani, oricari ar fi adevAratele motive pentru cari au fost depu0. Solul are porunc& sA declare ca un rAspuns obscur, evaziv sau dilatoriu nu ar pute& fi admis §i cA singur faptul reintegrarii ar pute& a& satisfac& pe Majestatea Sa ImperialA.
In cazul cand Poarta ar persistà In dispozitiunile ei, solul are ordin lAmurit i aspru sà-§i cearA pap,poartele i sä piece cu toat& misiunea (3).
Dintr'un fragment de notä purtând data de 1 Octomvrie (4) vedem (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 350. Piesa poarti data gresita de 8 Septemvrie. Din a doua nota, a lui Italinski (ibid., p. 352), rezult a. a prima nota a fost re-
misa la Ithe August ; data de 8 Septemvrie este fara. Indoeala aceea la care prima nota. a fost trimisa. Relatiunior Exterioare de citre Ambasada franceza dela Constantinopol. (2) Ibid., p. 36. (3) Ibid., p. 352.
.(4) Ibid., p. 353. Data mi se pare din nou acea a raportului cu care acest text a fost trimis de Ambasada francezi la Paris ; nota turceasca va fi purtat o data simtitor anterioara.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
455
ca Poarta a Incercat sa discute cu Rusia, sustinand ca date fiind dovezile ce le posed& despre tradarea si perfidia lui Ipsilant, data fiind fuga lui Inainte de a fi prima ordinul formal de destituire, aceasta destituire era justificata si nu poate fi privita ca o violare a tratatelor si ca un semn de turburari. Relatiunile Exterioare, In urma primirii stirii ea Domnii partizani ai Rusiei fusese depusi si ralocuiti prin altii devotati Frantei, scriau lui Sébastiani, la 9 Octomvrie (1), ca ori cat de mare ar fi nemul-
tamirea Rusiei In urma acestui pas, Poarta nu trebue sa se Ingrijeasca de urmarile acestei nemultamiri si sa se bizue pe ajutorul Frantei. Dar ca trebue sa iea masuri de aparare din partea ei, sa repare fortificatiile din Moldova (!), sa pun& garnizoane intrinsele, sa lmping& cu vigoare operatiunile Impotriva Sarbilor si sa nu Ingadue trecerea vreunui vas de rasboiu strain prin Dardanele. Sébastiani nu asteptase aceste instructiuni pentru a Impinge pe Poarta sa respinga cererile Rusiei. Dintr'o depesa a solului francez, purtand data de 10 Octomvrie (2), vedem ca Poarta fusese indignata de tonul amenintMor al Ministrului Rusiei, dar cd spaima ei (son effroi) depetmte cu mult aceastd indignare. Consternarea domneste In Capita la. De abia mantuita de prezenta unei armate rebele, aceastä Curte se vede angajata Intr'un rasboiu cu atat mai primejdios, cu cat era mai neprevazut. Caaele publice sunt deserte; cetätile sunt
degradate si rau armate, armata este putin numeroasa si rau organizata". Situatia critic& a acestui imperiu fusese expusa lui Sebastiani Intr'o conferinta la care se aflau ministrii. Solul francez pro-
misese ca Napoleon nu-i va parasi nici in vreme de pace nici In vreme de rasboiu qi ca, dad, Rusii ar infra In statele Sultanului, Imparatul Frantei il va sprijini cu armatele lui. Aceste fagaduinte ii Imbarbatase, dar totuf ei nu ascunsese lui Sdbastiani ce& vor intrebuinp toate mijloacele spre a evitet reisboiul, deoarece nu sunt in stare sew facet, Persistau Ins& In hotarlrea de a nu restabili pe Domnii depusi (3).
Prin alta depesa, purtand aceeas data, Sébastiani se plange de a semnele de interes si consideratiune ce consulii francezi din Iasi si Bucuresti (Reinhard si Parant) le-au prodigat Domnului mazil Moruzn.
(I) Ibid., p. 356. (2) Ibid., p. 356. (3) Ibid., p. 358.
www.digibuc.ro
456
RADII ROSETTI
Fágaduintele lui Sebastian! asigurau pe Turci de ajutorul depArtat al Frantei, pe cand arnenintarile lui Italinsky, sprijinite de notele cominatorii ale lui Arbuthnot, erau sprijinite de faptul ca o puternic& ostire ruseasca' era adunata pe malul Nistrului, gata s& intro In Moldova In orice moment. Data find starea de slabiciune a Imparatiei Otomane, er& firesc ca amenintarile anglo-ruse sä precumpaneasca asupra fagaduratelor franceze. La 16 Octomvrie (1) Sébastiani raport& lui Talleyrand ca «amenintarile Rusiei si ale Angle! si vestile absurde despre o coalitiune
In contra Frantei, sperie pe Sultan si ca banii Domnilor Moruz si Ipsflant au corupt Inteatata pe unii din ministri si mai cu seam& pe Reis-Efendi, Incat Poarta a depus cu o zi mai Inainte (adic5, la 15 Octomvrie st. n.) pe Domnitorii Sutu si Calimahi si a restabilit pe cei vechi. Insinuarile prietenesti, explic&rile sincere si sfaturile bune, singurele arme de cari dispune& Sébastiani, nu putuse s'o. fac& nimic hnpotriva fricei si a coruptiunii. Tinuse piept vreme Indelungatä, dar In sfarsit Poarta plecându-se, 1-a Instiintat despre acel act de supunere la vointa Rusiei, cel mai rusinos din analele Imp& ratiei otomane. Sultanul a cedat numai violentei si fricei ; inima lui
este plina de durere, dar ministrii lui sunt cei mai culpabili dintre oameni ; au sacrificat pe Suveranul lor si nu s'au temut sa ofenseze pe Impäratul Francezilor. Sébastiani adaoge ca izbAnda lui Moruz si a lui Ipsilant Il faceau sa se team& ca nu cumv& sa aib& ca urmare eiscoala tuturor Grecilor din Turcia European& si mai ales a acelor din insulele Arhipelului.
Termin& exprimandu-0 parerea 6'. dad, Franca, printr'un tratat de pace sau altfel, ar izbuti sa dea Tara-Romaneasca si Moldova Austriei
sau vreunei puteri, alta decat Rusia, toate Inrauririle la Constantinopol ar fi distruse, atat pentruca Domnii greci nu ar mai dispune de comorile acelor bogate provincii spre a intrig& aici, cat si pentruca aceiasi Domni, departati de pe granitele Turciei Europene,
nu s'ar mai face temuti la aceasta Curte. Cu dou& zile mai tarziu, Insus Sultanul Selim adresa lui Napoleon o scrisoare spre a-1 pune In cunoctinta color Intamplate. Sultanul mat& ca Indata dupa depunerea Domnilor Moruz si Ipsilant, elciul rusesc a cerut reintegrarea lor, amenintand ea, la dimpotriv& urmare, va parasi Constantinopolul cu intreaga misiune. Tot(1) Ibid., p. 359.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN C.ISINAII, I.
457
odatä trimisul englez facea, cunoscut Portii &á, In caz de rasboiu cu Rusia, Anglia, ca aliata, a acestei de pe urm5, puteri, va incepe lid ea ostilitátile Impotriva ImparAtiei Otomane. Sultanul lámureqte ca tratatul de la Cainargi stipuleazá ca". Dorn-
nii Principatelor vor fi numiti pe qapte ani IncepAnd din ziva numirii lor qi ea nu vor putea fi destituiti Inainte dac5, nu se vor face culpabili de vreo vinä ; iar de se vor face vinovati de vreo gre§ea15. In acest interval, Poarta trebue sa informeze pe ministrul Rusiei §i numai clack dupà ce In unire cu acesta se va fi constatat ca% Voe-
vodul este Inteadevar vinovat, fi-va Inlocuirea lui cu putinta,.
In cazul de Mei nu s'a fdcut notificare prealabild despre depunere 0 trimisului rusesc, in urma convingerii Portii, intemeiatd pe fdgadwinta data de Napoleon, cd, in tratatullW cu Rusia, se va inserd o dame& garantand independenta desdvdrOld a Impardfiei Otomane. Tratatul nesubsemndndu-se, aceastd Upset de a inftiintet pe elciul rusesc despre invinovelfirile aduse Domnilor Ip-
silant 0 Morus a putut fi privit et de Rusia ca o infractiune la tratate.
La pretentiunile Rusiei, Poarta a dat necontenit rhspunsuri negative §i energice, ceeace a avut ca rezultat 85, fac5, irninent5, plecarea misiunii ruse0i qi un räsboiu cu Rusia 13i cu Anglia. Acest rhsboiu
ar fi putut pe de o parte sa% fie desastros pentru Poarta, iar pe de alta legile musulmane nu Invoesc lntreprinderea unui räsboiu pe un asemenea temeiu. Miniqtrii turci invitAnd, din ordinul Sultanului, pe elciul rusesc la o conferintä, acesta, la temeiurile puternice invocate de cei dint'ai, le-a räspuns arAta,ndu-le depe§ile ce le avea, pregatite spre a le expedia, generalului comandant al oastei ruse0i dela granitä §i amiralului flotei din Marea Neagr5,. Spre a nu lntreprinde un räsboiu pripit qt contrar preceptelor religiunii ti spre a Inläturà pagubele ce-1 amenintau, Sultanul s' a va,zut silit sa consimth, la reintegrarea Domnilor depu§i. Sultanul se grale0e s5, trimitä Impáratului Francezilor veste despre aceasta stranie afacere, pentru ca el sä n'o priveasca ca semnul unei nousa politici contrara, legAturilor lor de prietenie qi de Incredere.
i, cu toata, aceastsa capitulare a Portii, oFotirea ruseascä trecea Nistrul la Soroca In ziva de 10 Noeinvrie. WA cum motiveaz5, Budberg acest pas Intr'o depe§5, din 15 Noemvrie catre Italinsky : Impäratul Mexandru trimisese generalului Michelson, In ziva de 16 Octomvrie, ordin s'a intro In Moldova, nu ca inamic, ci numai
www.digibuc.ro
458
RADII ROSETTI
in scopul de a restabili vechile raporturi cari subsistase atcita timp
intre amândou Imparaiile, potrivit tratatelor; de a preveni efectele pernicioase ale dominatiunii franceze la Constantinopol, care amenintd Poarta cu o distrugere desdvcirfitd 0, 4/n sfdrfit, de a paralith proiectul, proclamat de Sebastiani in gura mare, de a obfinth ca o armatd francezd set fie invoità a strdbate teritoriul otoman spre a atacd Rusia pe la Nistru. Opt zile dup& expedierea acelor ordine, adic& la 23 Octomvrie, se primiau la Petersburg raporturile lui Italinsky anuntand reintegrarea Domnilor, far& a mai insoti aceast& veste cu alte lámuriri. Impäratul a constatat, spre marea sa párere de eau, c& Italinsky se márginise, In actiunea lui fata de Poarta, la singurul punct al reintegrärii Domnilor. Aceasta masur& era departe de a fi singura reclamata'. de Iruparat ei concedarea ei de care Poartk numai de nevoie, nu putea ajunge spre a da Rusiei toate garandile necesare pentru viitor. Nimic nu Inchezeelueete credinta c& aceast& satisfacere partial& n'a fost luat& In urma sfatului inamicilor comuni ai
Frantei, ai Portii
§ i ai Rusiei. «Chiar dm& reinstalarea Domnilor ar fi fost singurul temeiu de nemultämire al Rusiei, cum chiar in acest caz putere-ar aceast& putere s& se Increadá In executarea strict& ei desavareita, a reparatiei obtinute, dupd tardganelile lui A. Morus 0 find dat& trista stare In care se all& Tara-Romaneasca, al &are!
teritoriu se afl& in cea mai mare parte cuprins de cetele lui Pasvantoglu, far& ca Poarta s& aib& nici intentiunea nici puterea necesara pentru reprimarea acelor turbur&ri?». Impäratul se va putea rnultarai cu reparatiunea dat& numai dupa ce se va fi Incredintat ca Ij va aye& efectul deplin: prezenta trupelor ruseeti in Principate este necesar& spre a stabill, mai cu sam& In Tara-Romaneasca, o stare de liniete ei de siguranta. Nu persoanele lui Ipsilant ei a lui Moruz intereseaza Curtea Imperialk ci linietea i buna stare a Principatelor Incredintate ocarmuirii lor. Budberg termin& nota arátand ca:
«Rusia va putea privi raporturile dintre dansa i Poarta Otoman& ca restabilite pe vechea lor lank numai cand drepturile ci prerogativele asigurate Principatelor Moldovei i Terii-Romaneeti prin deosebitele stipuladuni relative la ele vor
fi
restabilite
In toat& puterea ei In toata vigoarea lor FA cand anume a doua din cele doua provincii va fi mantuit& de rebelii cari o pustiesc, fie prin grija Portii, fie
prin trupele Majestatei Sale ei când,
totodata, liniftea 0 buna ei stare vor fi Inchezeeluite prin stabi-
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
459
lirea unei puteri armate nationale, In stare s5, apere provincia impotriva vecinilor de peste Dun&re». Faptul c5, Rusia, In momentul and avea sä fie atacat& de Napoleon la granita ei apuseank Isi punea pe brate un al doilea rasboiu pe cea dela Sud-vest, pare inexplicabil. Imphratul Alexandru, In momentul in care d&dea lui Michelson ordin s& intro in Mol-
dova, adic& la 4/16 Octomvrie, nu putea s5, stie ca Prusia fusese sdrobita In b&talia dela Iena, data cu dou& zile mai nainte, dar deoarece Michelson trecuse Nistrul tocmai la 10 Noemvrie, el ar fi avut tot timpul B5, contramandeze ordinul, chiar dup& aflarea rezultatelor dezastruoase pentru Prusia ale acelei bat&lii. Aceasta politic& indrazneata se poate explica numai prin faptul c5, Rusia cunostea foarte bine starea de släbiciune des&varsitá, aproape de neputint& a Imperiului Otoman. Aceast5, presupunere este deplin confirmatä, cand vedem c& armata pus& sub ordinile lui Michelson si care
era menitá s5, &Ca campania Impotriva Turcilor nu numára mai mutt de 30-40.000 oameni. Rusii nu se asteptau la o rezistent& serioas& si urma dovedi ea, spre nenorocirea noasträ, aveau dreptate. Acestei lovituri Indraznete datoreste far& indoeal& Rusia pose-
siunea partii Moldovei dintre Prut si Nistru. Langeron atribue räsboiul intrigilor lui Ipsilant, care : «*tin sa. convingA Curtea ruseascA a Turcii erau pe punctul de a-i declara rAsboiu §i. cá trebuia ca Rusia sti-i previa,. ArAtA cA nici o cetate
turceasa nu se afla in stare de apArare, cA toate erau lipsite de trupe §i faptul era adevArat. In credintä cA era cu putintA, printr'o singurA campanie, sA se pun& stApanire pe toate terile din stanga DunArii, ceeace, idtr'adevAr, era foarte cu putint,A; cA Tamil find lipsiti de bani, de forte disponibile, lipsiti chiar de mijloace pentru a reprima cetele de hoti cari prAdau Bulgaria, n'ar putea sa ne opuna, nici o impotrivire, §i a dupA cucerirea celor trei provincii: Moldova, Basarabia §i Tara-RomaneascA, dand mama cu Sarbii §i. printiace§tia impreunandu-ne cu posesiunile noastre din Iliria, se impresurase toate posesiunile turceqti din Europa (1)».
Langeron mai adaoge &á: «In alte imprejurAri, acest rasboiu, de§i foarte nedrept, era absolut indispensabil pentru Rusia. Aceasta nu putea sA lase Turcilor cetAtile Chilia, Ismail, Akkerman, Bender §i Hotin, nici stApanirea Basarabiei (Bugeacul) intre Dunare, Prut §i Nistru. Aceasta provincie era locuita de TAtari cari cu uwrinth puteau sa intruneascA 30.000 (?) chlareti §i printr'o nAvAlire (1) Langeron in Hurmuzaki, sup]. I, vo1. III, pag. 109.
www.digibuc.ro
460
RADII ROSETTI
nea§teptatA sA vie sA distrugA Odesa §i sA pustieasa imprejurimile acestui oraki la a cArui impopulare §i cultivare se lucrã atunci. Sunt numai 40 verste dela Akkerman la Odesa §i 100 dela Bender la Odesa; cettiti, cordoane de Cazaci, linii de avant-posturi erau neindestulAtoare pentru a respinge o na.vAlire nea§teptatA de Mari. Era, trebuin t5. de o armatA alcAtuitA in mare parte de cavalerie §i totdeauna in tabArA, ceeace era, cu neputintA mai ales iarna, adicA tocmai in vremea pe care ar fi ales-o TAtarii pentru nAvAlirea lor. Cand Nistrul qi Limanul Akkermanului sunt inghetate, se poate ajunge din acest de pe urmA ora, la Odesa in patru sau cinci ceasuri. Fär4 posesiunea Basarabiei, Odesa n'ar fi putut niciodatA sh atingA cre§terea minunatä la care a ajuns prin desvoltarea comertului sau §i poate cA ar fi incetat chiar sA existe M.»
XIII. INTRAREA RUSILOR IN TARA, PREDAREA CETATILOR HOTIN, BENDER, AKKERMAN $1 CHILIA; RUSH IN BUCURE$TI. IPSILANT DOMN IN AMBELE PRINCIPATE.
Generalul Michelson primise ordin dela Imparat sa intre In Moldova fárä declaratie de räsboiu, cerAnd comandantilor cetätilor tur-
cesti Invoire de a trace prin tar& spre a merge In Dalmatia. I se porunci in chip hoteirit sd iea cetdtile prin mijloace prietenefti (6.71arosEgabiwb o6pa3owL) f i nu altfel", zice Langeron, observând GA: ac'était un nouveau mot dans le dictionnaire de la guerren (2).
Apoi se intreabk ce ar fi &tit Michelson si armata lui daca, frica si prostia pasalelor n'ar fi pricinuit predarea cetätilor ? Rusii trecuil Nistrul pe patru poduri. Generalul Principe Dolgoruki, cu avant-garda, trecii la MovilAu in ziva de 10 Noemvrie, si la 17 29 Noemvrie dimineata intra in Iasi. Michelson, cu grosul armatei, trecii pe acelas pod la 12 Noemvrie, indreptandu-se si el spre Iasi. La 14/26 Noemvrie generalul Elsen trecii Nistrul mai jos si mai
sus de Hotin; el nu aveh, zice Langeron, nici ordin nici mijloace ca s5, iea orasul. Un emisar trimis de el Insel5. pe comandantul turcesc, Jugurlu-Mehemet Pasa, care dispunea, de trupe putine, ar5.tându-i a generalul rusesc voia, s5. &each prin Hotin si s5, rámâna, numai chAeva zile Intr'Insul. Pap, dupä o negociere de dou 5. zile, consimti sä deschidá portile cetatii In care Elsen puse garnizoana(3). La 22 Noemvrie (4 Decemvrie) generalul Meyendorff trece Nistrul la Dubasari, pe un pod de seici ce 11 asezase färä ca Turcii F35,
se opunä si se Indreptä spre Bender, unde ajunse in ziva de 24 (1) Ibid., p. 110. (2) Ibid., p. 111. (3) Ibid.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
461
Noemvrie (6 Decemvrie). Pe de o parte trimise octogenarului Hasan-
Pasa, comandantului cetatfi, pe Ilie Catargiu, un membru al familiei boieresti Catargiu, care se afla In serviciul Rusiei, iar pe de alta, deoarece dispunea numai de putine trupe, le puse sa. defileze in fata cetatii de repetite ori, &and cu chivere, cand cu bonete de politie, &and cu mantale, spre a face pe Turci sa creada ca dispune de puteri Insemnate. Acest mestesug izbuti: cetatea se preda. Duce le de Richelieu trecil Nistrul la Maiac in ziva de 28 Noemvrie (10 Decemvrie) si inainta asupra Akkermanului numai cu cinci ba-
talioane de infanterie si doua regimente de Cazaci. La 29 Noemvrie (11 Decemvrie), ajuns la jumatate de cale, trimise sä someze orasul sa, i se inchine. Cand, a doua zi, se aflä la 10 verste de cetate, priml dela parlamentarii lui vester cal- a este asteptat cu nerabdaren.
Rusii intrara, In oras In ordine de parada, si Tayr-Pasa un
Arnaut, care comanda in oras, primi pe Richelieu ea cafe& si cu ciubuc.
Cetatea fu ocupata far& cea mai mica Impotrivire. Comandantii turcesti dela Chilia si dela Ismail, Impreunà cu lo-
cuitorii acelor orase, trimisera la Richelieu arugandu-se sa li se trimita trupe rusesti spre a-i mantui de spaima hotilor din Bulgaria
si spre a-i apara Impotriva lor in cazul cand acestia s'ar Incerca WA ocupe orasele lor cu puterea. Richelieu trimise la Chilia pe generalul Zass care ocupa orasul la 4/16 Decemvrie fara nici o Impotrivire (1).
Richelieu &Muse de stire lui Meyendorff ca locuitorii din Ismau doresc sä se Inchine si cer garnizoana ruseasca. Meyendorff avea trupe destule si era bine aprovizionat: ar fi putut sä trimita o coloan& volantá spre a ocupa acea cetate, a carei cucerire costase Rusilor atat de mult sange la 1790. Dar acest general, unul din cei mai lacomi si jacasi ai ostirii rusesti, voi, sub cuvant de a-si aproviziona trupele, sa prade mai intalu Bugeacul. Cu toate ordinele lui Michelson, el se puse in mars treisprezece zile dupa, ce fusese vestit de Richelieu. Prilejul era scapat: Mustafa Bairactar avuse vreme sa arunce In Ismail 4.00.0 de oameni sub ordinile vestitului Pehlivan, un hot, dar un ostean energic. Pehlivan ajunse la Ismail in mars fortat la 24 Decemvrie 1806 (5 Ianuarie 1807), iar Meyendorff cu doua zile mai tarziu. Somat sa se predea, Pehlivan raspunse (1) Langeron, In Hurmuzaki, suplement I, vol. II, p. 111-113.
www.digibuc.ro
462
RADII ROSETTI
.
cu trufie si peyendorff apropiindu-se prea tare de oras fu izgonit de Turci cu tunul (1). IntMele vest despre batalia dela Jena sosise In Ia0 la 6 Noemvrie st. n.; amanunte mai complete fur& primite la 19 Noemvrie. Reinhard comunicandu-le Divanului, partidul rusesc rämäsese consternat si aroganta lui cazii mult (2). La 17/29 Noemvrie sosia In Iasi Principele Dolgoruki cu avantgarda. La 22 Noemvrie (4 Decemvrie), din ordinul lui, Reinhard era pornit sub escort& cu toata,' familia si cu tot personalul Consula-
tului. I se zisese ca va fi dus la Suceava, dar de abia iesit din Iasi se \The.' Indreptat spre Rusia. Dusi la Kremencing, fura tint* acolo pana la 8/20 Ianuarie 1807, cand aflarä ea sunt pusi In libertater Rusii nu putura sa pun& maim, pe arhiva Consulatului francez, care fusese Incredintatä de Reinhard Agentului austriac Hammer. Indata ce ajunse la Iasi, Michelson indrepta pe Miloradovici spre Bucuresti, pe Serghie Camenski spre Braila si pe Dolgoruki spre Galati. Acest de pe urma oras fu ocupat MIA opunere, dar Nazirul Brailei, Ahmet, ostean foarte viteaz si credincios Sultanului, la somatiunile facute de Camenski In numele lui Michelson, raspunse ca nu Intelege de ce au intrat Rusii in Moldova, &and Imparatul lor nu este In rasboiu cu Sultanul, ca drumul spre Dalmatia nu trece prin Braila, ca dac5, Rusii au nevoie de proviziuni
el le va furnish, cu plata, ca nu-i va ataca find ca nu are ordin dela Sultan s5,-i atace, dar daca ei II vor lovi pe dansul, el se
va apara (3). Inaintarea trupelor lui Miloradovici spre Bucuresti se facea Incet.
Alexandru Moruz care primi vestea despre intrarea Rucilor la Buzau, find pe drum spre Iasi, dada Indatä de stire la Constantinopol O. scrise Caimacamilor sai din Iasi ca nu va merge la scaun pana ce nu va primi ordine dela Poarta. Desi Rodofinikin 11 cherna
la Iasi, dela Buzau se duse la Minnie, unde avii o Intrevedere cu Nazirul Brailei, Ahmet, caruia ii dadft 100 pungi spre a-i permite sa pun& Braila In stare de aparare. Inainta pada la Focsani, unde auzind ca Hotinul se Inchinase si ca Rusii arestase pe Reinhard, dada de stire Portii si trimise Caimacamilor porunca sa, protesteze
(1) Ibid., p. 111-118. (2) Baronne deWimpffen née Reinhard, Lettres de M-me Reiithard cisa mare, p. 227 ai 230. (3) Hurmuzaki, supl., 4 vol. III, p. 114.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I
463
impotriva arestaxii lui Reinhard (1). La 30 Noemvrie (12 Decemvrie) afla,nd a, coloane ruse0i se indreptase asupra Foopnilor, plec .
cu cai de olac la Rusciuc spre a se sratui cu Mustafa Bairactar. La 3 Decemvrie Moruz adresase lui Napoleon, din Slobozia, urmAtoarea scrisoare : Sire,
Une famine honnête qui a préfére toujours son devoir a ses intéréts particuliers, qui a prouve son attachement a la nation francaise dans taus les temps par des preuves incontestables et dont un individu a perdu meme la vie dans un exil par les intrigues russes, qui ont animé si violemment feu le Capitan Pacha qu'il en tira la plus terrible des vengeances, se trouve aujourd'hui dans la douleur et remplie de consternation, craignant d'apprendre
le ressentiment du plus grand des souverains contre elle. Force par la Sublime Porte a reprendre mes fonctions en Moldavie, desole de ne pouvoir trouver quelque autre voie par laquelle je puisse me justifier auprès de Votre Majeste et mettre a ses pieds ma conduite et mes principes politiques, j'ai pris le parti hardi de m'adresser directement a Votre Majeste. Les vertus sublimes de V. M. Imperiale qui font l'admiration de tous les peuples de la terra et dont la renommée ne cease jamais de nous entretenir et de nous apprendre de nouveaux traits m'encouragent et me rassurent. Celui qui pour avoir facilite les principes d'une alliance entre la Sublime
Porte et la France en 1796 a perdu la vie par une influence étrangère, peut-il etre mis dans le nombre des malintentionnés contre la nation francaise ? Pouvait-il adopter des sentiments favorables pour la France s'ils étaient prejudiciables a sa famille, d'ailleurs toujours unanime dans toutes leurs démarches publiques ? Si mes sentiments étaient pour les Russes, ferais-je toutes les confidences que j'ai fait a M. Parant ci-devant Commissaire des relations extérieures a Iassy et que j'ai continuées avec M. Reinhard, aurais-je donne continuellement dans mes rapports les iddes les plus exactes sur l'état de l'Europe a la Porte Ottomane, et sur les actions éclatantes de Votre Majeste ? Aurais-je (1) 0 sorisoare a lui Rodofinikin cgtre Italinsky, purtind data de 17/, Noemvrie 1806, (Hurmuzaki, supl. I. vol. II, p. 365), arati c5. Moruz, oprindu-se la Fooqani, ar fi oheniat aoolo trei boieri din Moldova spre a alcitui un Divan, dar a, el, Rodofinikin, gasind o5, ilinta unui Divan la Foceani, pe MO el ar fi un non-sens, ar fi neplicutl pentru Rusia, i-a soils A vini la Ia.gi. Din oele aratate de Moruz lui Andreossy (Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 371) se vede c5. Domnul, la 26 Noemvrie, se .afla la Ramnic, iar ci la 30 a plecat din Focpni.
www.digibuc.ro
464
RADII ROSETTI
obtenu par cette conduite loyale la confiance de mon souverain, au point de recevoir des ordres pour avoir des relations politiques avec le Ministére
de V. M. ? Je suis en kat, Sire, de prouver tout ce que j'avance ici par des preuves incontestables et que je pourrais montrer A celui qui serait charge d'un tel ordre par V. M. Il est de notoriété publique que je suis taxé aupres des Russes comme enclin pour la nation frangaise et porte A admirer les grandes actions de V. M., par quelle fatalité j'encours done aujourd'hui sa disgrAce ? Je suis, Sire, innocent, et comme tel j'ai droit de demander justice contre cette calomnie. Je la demande au genie puissant de Votre Majesté qui embrassant les plus vastes conceptions ne dédaigne pas de prêter une oreille attentive au detail des affaires, aimant toujours la vérité et la cherchant toujours. Si la mission de V. M. A Constantinople prouve qu'un de mes rapports soit dressé contre les intérêts de la grande nation, alors je m'avoue coupable et comme tel indigne de sa clémence. Apres mon depart de Constantinople son ambassadeur, sans doute mystifle par mes ennemis, s'est plaint sur un projet dressé par moi, préjudiciable aux intéréts de la France et présenté a la Sublime Porte. J'atteste le ciel de mon innocence et je peux assurer, Sire, que toute cette histoire a Cté forgee tout expres pour me denigrer aupres de V. M. Si M. l'ambassadeur le prouve, je me rhets dans mes torts et je reste sans replique. Parvenu A la frontière de mon Gouvernement et y ayant appris Pentrée inopinée des troupes russes, j'ai fait sur le champ mon rapport A, la Porte et je me Buis arrêté a Fokchan, évitant de me porter en avant et d'aller a lassy, avertissant tous les habitants des différentes forteresses de se tenir préts pour la defense de leurs foyers, faisant usage de mes faibles moyens pour l'utilité du service de mon souverain. Mais l'occupation de Chotzim par les Russes et l'investissement des autres places frontieres, de méme que l'arrestation injuste de M. Reinhard ayant prouve l'intention hostile des Russes ; sans attendre réponse A mes rapports, faute de moyens d'opposition, je me suis retire A Roustchouk pour animer et encourager le chef de cette contree a la Turquie A faire son devoir. LA j'ai regu un courrier de Constantinople, par lequel on m'annonce le conseil de M. Franchini, premier interprets de l'ambassade frangaise, de donner ma dOmission pour éviter Papproche des troupes de V. M. en Moldavie, vil la resolution prise de se ranger personnellement contre moi. Cet avis m'a comblé de chagrin ; je me figurais comme un grand bonheur de pouvoir servir V. M., étant per suadé de sa généreuse resolution de relever et secourir l'Empire Ottoman, et j'ai pris l'expédient de m'adresser directement a V. M. Impériale et la prier de vouloir bien m'indiquer, par quelque personne de confiance, sa volonté
www.digibuc.ro
465
ARHIVA SENATORILOR DIN CHII3INAII, I.
sur ce qui regarde le susdit conseil qui sera suivi exactement. Rassurezmoi, Sire, par quelque signe de bienveillance, et veuillez bien donner la vie a une famille innocente, en faisant cesser cette persecution contre elle, en y joignant aussi la grace de tenir secrete cette demarche hardie prouvant la confiance qu'inspire a toutes les nations les actions éclatantes de son genie supérieur. J'ai l'honneur d'être avec tout le respect et soumission, Sire,
De Votre Majeste Imperiale
Le tres humble, ties obeissant et tres dévoué serviteur (Signe) Alexandre Mourousy.
Scrisoarea de mai sus trebue fará indoeara.atribuita succeselor strMucite ale lui Napoleon asupra Prusienilori Inaintárii lui repede In Polonia. Vedem pe Moruz, In urma acestei scrisori, silindu-se prin toate chipurile s dobandeasea burfavointa Frantei. Spre acest scop el se adreseazá catre generalul Andróossy (1), solul frances la Viena, si Yncepe cu dansul o voluminoas a. corespondenra, avand de scop sa-qi justifice purtarea i sä c4tige increderea lui Andréossy, damdu-i fel de fel de informatiuni asupra mi§cArilor trupelor rusegdi si alto amanunte i declarandu-se gata, dual va porunci Napoleon,
sd adune qi sd 'intrefinet un corp de oaste de 20.000 oameni, cu care *sporind forfele confederafiunii dela Duncire, s4 alccatueascci
o puternicet diversiune in favoarea Impetratului francez (2). Confederafiunea de care este vorba ar fi avut, dup'a ceeace spune Moruz, s cuprindii, pe toti pa0i dela Durare precum i pe cel dela Ianina i pe Aianul dela Adrianopol. Ace0i doi din urmsa ar fi avut si ocupe pe Sarbi, pe Mad ceilalti aveau sa loveasca pe Ru0 (3). Emisarul trimis de Moruz lui Andréossy era un oarecare Ion Ghica (4), Grec, Arneiut. Mai vedem pe Andréossy vorbind de Insarcinatul de afaceri al lui Moruz la Viena, Aga Frangopulo, care, nu gitim pen tru ce, prime§te dela solul francez titlul de Conte Palatin(5).
(1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 368. (2) Ibid., ibid., p. 372 si p. 374. 13) Ibid., p. 374.
(4) Ibid., p. 371 si 374. (6) Ibid., p. 371. Analele A. R. Tam. XXXIMentoriile Sect. lstorice.
www.digibuc.ro
90
466
RADII ROSETTI
Dar Talleyrand §i Napoleon nu erau oameni a caror Incredere sa poata fi ca§tigata cu u§urinta chiar de Fanariotul cel mai fin : pro-
testarile de credinta §i de devotament ale lui Moruz erau primite cu cea mai desavarOta, raceala. Talleyrand seri& lui Napoleon la 8 Fevruarie (1) c Joubert (un emisar francez) credea, c Moruz era tot In intelegere cu Ruii, de§i purtarea lui aparenta nu da loc la nici o Invinuirep. Iar la 7 Martie, In altä scrisoare, adresata tot lui Napoleon, aratá e Principele Moruz s'a Incercat sa Inele atat pe generalul Andréossy vorbindu-i de confederatiunea de paqi ce o alcatuia, cat §i pe Poarta vorbindu-i de leg'aturile lui cu nob). Este totu§ probabil ct Moruz nu mai avea nici o legatura cu Ruttsii (2).
Moruz, zice corespondentul anonim din Ia§i, n'a fost niciodata ca§tigat excluziv peptru interesele Rusiei sau pentru ale Frantei, el a fost Ins& totdeauna mertiter In arta de a menaja toate puterile. Depunerea lui ceruta de Napoleon ca masura politica trebue atribuità mai ales imprejurärii ca, cand s'au alcatuit la Constantinopole instructiunile solului extraordinar trimis de Sultan la Paris, Dumitrache Moruz, fratele Domnului, care se bucura de mare influenta la Poartä, fact' sa se insere in acele instructiuni ca : asolul sa aräte lui Napoleon dorinta Portii de a se libera de Inraurirea ruseascan.
Napoleon profitand de aceste cuvinte pentru a cere o dovada vederata a dorintei astfel exprimate, cera §i destituirea lui Alexandru Moruz care, dettn era sustinut de Ru§i, nu era mai rus cleat francez,
ci se gandia numai la propriul lui interes. Michelson sosind In Ia§i cu Ipsilant i nefiind Domn In Moldova In urma refuzului de a venl al lui Moruz, instal& pe Ipsilant In calitate de Domn al Moldovei. Pe masura ce Inainta In Moldova, Michelson trimitea, autoritatilor turce§ti scrisori prin cari le spunea cTt anu se indoe0e c ele vor lntelege temeiurile pline de echitate cari silesc pe Majestatea Sa Imparatul Rusiei, augustul sat' stapan, s&-i ordone (lui Michelson) a pune stapanire pe provinciile Moldovei ci a Terii-Romanecti.
. .
D (3), sau le explica c
adevaxata in-
tentiune a lui Bonaparte este sä devina, stapan pe Imparatia Oto(1) D. A. Sturdza, op. cit. I, p. 542 sq. (2) Ibid., p. 649 sq. (3) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 365. Scrisoarea din 19 Noemvrie a lui Michelson citri Mustafit Bairactar.
www.digibuc.ro
AkIIIVA SENATORILOR DiN CIIIISINia, I.
461
man& râmas& Mr& st&pAn si s& se fac& Imparat al Rásáritului .
. .
Spre a aparà Curtea si statele Sultanului de primejdia ca ele s& devin& prada ambitiunii nem&surate alui Bonaparte si spre a cuceri In sfArsit putinta de a face ca Malta Poart& s& Inteleag& necesitatea
In care se g&seste de a fi In aliant& cu Curtile Rusiei si a Angliei, Majestatea Sa Imperial& face cunoscut c& a distras din armatele sale o divizie care s& intre In provinciile Moldovei si a TeriiRomânesti. . . si dac& Sultanul destitue pe aceia din functionarii sai cari, find partizani ai Francezilor, o Indeamná s& rup& legaturile ei
cu Curtea Rusiei, Majestatea Sa Imperial& va face ca trupele sale s& se Intoarc& In limitele Imparätiei Sale. Aceasta o fag&dueste leg&ndu-se pe cuv&ntul säu Imparatesc» (1). Ce ipocrizie din partea Rusiei, ce släbiciune din partea Turcilor !
In acest timp diplomatia francez& stäruià din r&sputeri la Constantinopol prin Generalul Sébastiani pentru ca Poarta s& iea masuri energice de aparare si s& declare r&sbaiu Rusiei, iar Napoleon Insus sera Sultanului Selim pentru a-1 Indemn& s& aib'a o atitudine barb&teasca.
In aceastá scrisoare ce o adresa Sultanului la 11 Noemvrie, din Berlin (2), 11 vestia c& chiar In ziva In care dusmanii lui ti cereau Moldova si Tara-Romaneasca, vorbindui de infrângerile suferite de ansul, el repurta strálucita izb&nd& dela Iena si se Indrept& spre nou&
biruinte,, cucerind toat& tara, find stäpAn pe Berlin si pe Varsovia si urm&nduli. invingerile In capul a 300.000 oameni. Asigurd pe
Sultan di va face pace numai dupd ce Selim va fi redobándit
Moldova fi, rara-Romdnea,scd 0 dup5, ce Calimah si Sutu vor fi restabiliti. «El (Napoleon) are misiune sa mântueasc& Imperiul Otoman si-1 va mântui ; pune victoriile lui In tovArásie cu Sultanul. II Indeamn& Ali acopere granitele pe cari vitejia otoman& trebue sa le scape». La 1 Decemvrie alta scrisoare, din Posen (3). Napoleon anunta lui Selim ca Prusia care se aliase cu Rusia disparuse cu desavarsire, armata ei find distrus& si cetatile ei luate. Polonia prusian& si cea ruseasc& se rhscoal& spre a-si recucerl neat&rnarea. Indeamn& pe Sultan s& redobAndeasc& pe a lui, gonind pc) Domnii
impusi de Ru§i, neacordând SArbilor concesiile ce le cer cu armele (1) Hurmuzaki, supl. 1, vol. II, p. 366. Scrisoarea din 20 Noemvrie a lui Michelson dare autoritfitile otomane constituite. (2) Ibid., p. 361. (3) Ibid., p. 366.
www.digibuc.ro
468
RADIJ ROSETTI
In mama, F,; i indreptandu-si trupele spre Hotin sa Tal mai liba nici o
team& de Rusi. Adaoge ea a insarcinat pe solul lui sa incheie cu Poarta toate legaturile trebuitoare si sfarseste declarand ea o condescendent& mai lung5, catre Rusia ar fi numai o dovada de slàbicharm si ar pierde Imperiul Otoman. La 17 Decemvrie Sébastiani era, in stare sa, raporteze ca top pasii din Rumelia primise ordin sä indrepte toate trupele lor spre Dunare s'i ea altele sosesc din Asia spre a fi asemenea trimise acolo (1), iar la 24 Decemvrie el scrie Relatiunilor Exterioare ca Poarta a declarat räsboiu Rusiei (2). Tot odata, ca un raspuns la numirea de catre Rusi a lui C. Ipsilant ca Domn in amandoua Principatele, Poarta numia, in aceeas calitate pe Alexandru Sutu. La 6 Decemvrie, adica dupa ce se cunostea la Bucuresti intrarea Rusilor In Iasi si arestarea lui Reinhard, Ledoulx arata lui Talleyrand ca, pentru curierii francezi nu mai este nici o siguranta In Tara-Romaneasca, epoi adaogea : On assure aujourd'hui que Mustapha Bayractar fait preparer beaucoup de troupes : les Boyards ne se trouvent pas bien rassurés malgré l'approche
des Russes ; hier au soir il sont presque tous fait partir leur effets. J'ai cru qu'il Otait urgent de demander au Divan des Boyards, par tine note, une silreté garantie pour moi et pour tous les Français établis en cette ville ; ces messieurs m'ont fait répondre verbalement qu'ils n'avaient point d'ordres, aucune autorisation pour cela et qu'ils ne pouvaient rien me garantir.
Asigua 05, va ramanea la postul lui si ca nu va merge la Rusciuc, , precum este sfatuit. Mustafa Bairactar vestise pe Caimacami, la sfarsitul lui Noemvrie, ca trupele turcesti nu vor intarzia sit intros in tara si sa ocupe Bucurestii. La 13 Decemvrie st. n. Turcii sosise, cad Ledoulx scrie in acea zi ca Mustafa Bairactar face pregatiri mari. Colonelul lui, care comanda in Bucuresti, veghià zi si noapte la linistea si la siguranta publica. Postase soldati la toate portile orasuIui si declarase In chip solemn ca, cel dintaiu boier care va iesi din oras isi va pierde capul. Comandantul i-a comunicat (lui Ledoulx) hotaririle stapanu-
lui sail. Mustafa Bairactar era hotarIt sa reziste Rusflor : (1) Ibid., p. 369.
(2) Ibid., p. 370. Manifestul de iftsboiu al Portii a apIrut numai la 10 Ianuarie st. n. 1807. Vezi textul acestui manifest In Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 375.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CRIRINAII, I.
469
11 connait, il a désignO trois ou quatre Boyards qui trament, qui prétent
les mains aux Russes, qui pour soutenir leur opinion ou leur fanatisme compromettent la tranquillite, l'existence de leur pays.
Sebastiani aflAnd despre moartea lui Parant si gAsind GA Ledoulx
nu prezentA destule garantii de seriozitate, trimise ca sa gireze comisariatul pe un functionar al ambasadei numit Larnare. Acesta
in Bucuresti la 15 Dechemvrie st. n. La 18 Decemvrie el scrià lui Talleyrand cA avant-garda armatei rusesti este la Focsani, la jumAtate de cale Intro Iasi si Bucuresti. Gasise aici spirisosi
tele foarte alarmate, mai toate casele deserte si multi locuitori plecati
la tart. -EMU se tern de Rusi, ceilalti de Turci. Printre cei dintAi sunt mai multi carora sosirea lui precum si grija ce a avut ea se arate din ziva sosirii sale, pare a le fi Insuflat oarescare Incredere. La Buouresti nu se mai afla, nici Caimacam nici alt demnitar mai de seam& Toat a. autoritatea pentru moment se afle. In mAnile lui Eidin PasA, comandantul trupelor turcesti, cari sosiau necontenit dela Rusciuc si dela Silistra si cari se indreptau spre Focsani. Au trecut astfel vreo 10.000 de oameni si tot mai tree. RAndurile urmatoare :ale aceluias raport ne oferA un criteriu al mentalitatii ostirii turcesti si ne arata In ce chip erA InarmatA. J'ai fait ensuite une visite au commandant de la place, chez lequel j'ai trouvé trois autres officiers supérieurs qui allaient aussi rejoindre l'armée..,.
L'eapoir d'opérer en Pologne leur jonction avec ramie francaise leur inspire un vif enthousiasme. Les Frangais verront, répetaient-ils, ce que nous savons faire. its soul tom fort animds, mais je remarque avec peine qu'ils n'ont ni canons ni sabres ni bayonnettes. Toute leur armure consists en deux pistolets et une carabine. Quelques uns ont leur grand couteau qu'ils appellent yatagan.
Consulul Rusiei, Chirico, fusese arestat de Turci la 25 Decemvrie st. n. si trimis la Rusciuc din Indemnul Consulului francez, zioe Langeron. El fAcuse cunoscut starostelui de negustori, prin carte dela
1 Decemvrie st. v., di «au venit si yin cAteva ostiri, cari nu yin cu vreo rAutate, ci pentru paza terii si pentru binele obstiei v ; prin urmare sA dea de stire negustorilor ca sA nu se sperie. Miloradovici ajungAnd la Buzau si aflAnd cA sosise din Bucuresti la Urziceni 1.500 de Turci, porunci generalului Ulanius care comandA
www.digibuc.ro
470
RADII ROSETTI
avant-garda lui si-i atace. Ulanius se lovi cu 0 la satul Glodeni 04 puse pe fug& cu cea mai mare uwrintä, cu pierderi simtitoare pentru ei, aproape Mr& pierderi pentru Ru0. Fugarii ajung&nd In Bucure0i, povestir& ea Intreaga Wire ruseasca se all& in Urziceni. Sefii !or se adunar& 0 Incepur& a se sfatui : unii din ei propuneau s& dea foc oraqului. Dar Miloradovici care Ii urmaxise ,cu cea mai mare repeziciune §i sosise In marginea Bucure§tilor in dimineata zilei de 13/25 Dechemvrie, le trimise o scrisoare prin care Ii vestia, ca, dac& dau foc macar unei singure case, va pune sub sabie pe toti Turcii cari li vor &Ade& in mama. Pe cand Consulul austriac Brenner traduce& aceasta, scrisoare Turcilor, Miloradovici puse s& sloboad& dou& tunuri : indat& Turcii o luar& la fug& spre Giurgiu §i Ruqii intrar& In Bucure§sti. .
Vreo 300 de Horva(i (Sarbi qi Esclavoni) cari fuseser& In slujba lui Ipsilant §edeau, dela intrarea Turcilor In Bucureqti, Inchi0 in man&stirea Radu-Vod& unde adunase 0 proviziuni indestulätoare. Ca,nd aflar& ca, Turcii fug, ie0r& din m&nästire 0 mäcelarir& pe toti aceia cari I! mai gásir& in ora§. Se pregAtise cvartirul lui Miloradovici in casele Banului Grigo-
rie Ghica. Horvatii crez&nd ca vor face placere generalului rus adunand toate capetele Turcilor uci0, le a§ezara pe dou& randuri la poartä, la scar& 0 la intrarea casei, mai pun&nd dinaintea fiecarui cap c&te o lum&nare aprinsa. Miloradovici dup& ce lua. toate dispozitiunile pentru Incvartiruirea si aqezarea trupelor, fu dus In triumf de c&tre Horvati la locuinta ce i se pregatise. Iluminatia ce o väzi.i de departe Ii fact' plAcere, dar &and, apropiindu-se, väzii oribilul spectacol pregatit de Horvati, fu pe punctul de a 1e0na,(1). Lamare §i Ledoulx parasise Bucure0ii in seara zilei de 24 Decemvrie.
Chirico, Consulul rusesc din Bucure0i, fu tinut inchis intr'o bail.* timp de o lun& qi In fiecare sear& Mustafa, Bairactar Ii ca.g5,duia, ca, va fi sp&nzurat a doua zi. Pärul lui Inalbi in urma spaimei ce trase (2).
In raportul dela 2 Ianuarie 1807 Lamare da, din Rusciuc, lui Talleyrant urmatoarele amanunte asupra color Intamplate in Bucure0i la intrarea Ru0lor: (1) Mentoriile lui Langeron In Hurmuzaki, supl. I, vol. III, p. 116-117. (2) Ibid , p. 115. Laugeron are griji s4 adaogi 05, aChirica din fire nu er6, un emu),
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
471
Quelques desordres ont été commis a Bucarest. 300 Esclavons a la solde du Prince Ypsilanti, qu'on tenait par precaution enfermes dans un couvent, .
en sont sortis a l'arrivée des Russes et ont tire des coups de fusil sur les Tures fugitifs. Des Valaques et autres habitants de la ville ont aussi tire sur (AIX des portes et des fenétres et leur ont jeté des marteaux et des haches sur
la tete. Quatre Tures se faisaient raser dans une boutique ; on annonce l'arrivée des Russes, les quatre Tures ont eu le col coupee par les rasoirs des barbiers valaques. (! !) L'Arehevêque grec Metropolitain a fait sonner !
en signe d'allegresse toutes les cloches des églises de la vine. Combien n'a-t-il pas fallu travailler ces provinces-la et surtout la ville de Bucarest pour les &Amber aussi completement de l'autorité de leur souverain legitime (! ! !), et combien sous ce rapport Ypsilanti n'est-il pas coupable !
Ce dernier rentre et avance en méme temps que les troupes russes. On me dit qu'il vient en ce moment de reprendre a Bucarest ses fonctions de Prince de Valachie. Le Prince Morousi est ici, a Roustehouk. J'ai refuse constamment quoique honnétement de le voir.
Corespondentul anonim din BucdreSti scrie c5,, la 15/27 Decemvrie 1807, a sosit Ipsilant cu Michelson In sunetul clopotelor Bi trasul
tunurilor. Inch inainte de sosirea lor fusese asermentati Slavonii cu câtiva. Albanezi cari se distinsese Impotriva Turcilor. Se recrutb, Bi alt corp de voluntari. Ipsilant explica precum urmeaz5, faptul inträrii RuBilor In Prin-
cipate. Se dkluse din Petersburg poruncä lui Italinsky ca, In caz cand nu s'ar satisface reclamatiile lui, sä plece Indat5, din Constantinopol Foi atunci armata adunat5, la granita Moldovei avea, sä intre In Principate f5,r5, Intarziere.
Deoarece nici un curier al ambasadei nu aparuse timp in-
delukgat din cauza furtunilor de pe Marea Magni', se interpretd in Petersburg aceastd teicere ca un semn cei Poarta refuzd orice concesiune. S'a dat ded oqtirii poruncei set intre in amdndoud Principatele, insd ca conic& Rodofinikin care lua, titlul de ministru al armatei, arata, c5, pretentiunile Rusiei, prezentate prin Italinsky, erau cele ce urmeazi: 1. Ca Poarta s5, reinnoeascä alianta ei cu Anglia sau, ceeace era acelaB lucru, sa declare ra,sboiu Francezilor. 2. Ca Poarta s5, ocroteasc5, Principatele impotriva incursiunilor lui Pasvantoglu In chip efectiv Bi B5, le restitue p5,m5,turile ce luase In chip silnic ca Hotinul, Br5fia, Giurgiul, etc., Bi
3. Sá permit& vaselor de fasboiu ruseSti s5, treac4 din Marea
www.digibuc.ro
472
RADII ROSETTI
Neagra In Arhipel §i inapoi ; apoi una din aceste pretentiuni era chestiunea depunerii Domnilor Ipsilant §i Moruz impotriva stipulatiunilor tratatului. Italinsky avea porunca sa Gear& un raspuns hotaritor asupra acestor puncte In termen de trei zile ei, in caz de refuz, sa päräseasca, Indata Constantinopolul, In care caz armata lui Michelson era gata sa treaca Nistrul. Italinsky insä facii indoita greea15, sa lase Poptii timp de 14 zile -q i sa se multameasca numai cu depunerea Dornnilor. Impäratul Alexandru, luand lipsa unui raspuns categoric drept un refuz al Portii de a primi conditiunile lui, poruncl trupelor sa intre in Principate. Dac a. mar§ul trupelor nu a fost oprit pe loc la vestea reinstalarii Domnilor, aceasta se datorevte faptului ca celelalte conditiuni n'au fost Inca indeplinite. Faptul nä Italinsky n'a primit Inca comunicare de ordinele Imparatului (ca armata sa treaca granite.), se datore0e unui Or de incidente neprevazute. Curierul ducand depeOle, fiind bolnavicios, a lntrebuintat 16 zile pana, la Ia0 0 alte 10 zile pAna la Focctani, de unde nu mai putu merge 'inainte. Depeqile, date unui alt curler, fura oprite de comandantul avantgardei ruse0i care, necunoscandu-0 datoria ce-i incumba In asemene caz, le trimise in Bucure0i cu destula zabava. Rusia oferia sa restitue Portii prin0i 0 trofeele victoriei ei sa-0 retraga trupele din Principate, daca Poarta prime0e conditiunile ei. Rodofinikin rasa de alta parte sa se inteleaga ca Rusia voe0e sa urmeze sistemul adoptat de Francezi cu infiintarea de State federate, sä
dea lui Ipsilant, pe langa un titlu stralucit, 0 ocarmuirea peste Moldova, Tara-Romaneasca 0 Basarabia (Bugeacul).
Hainia lui Ipsilant avil ca urmare uciderea de calm Turci a tatalui eau, batranul Alexandru Ipsilant Voevod, dupa chinuri grele,
cari se zice ca ar fi -put mai bine de o luna, §si. sechestrarea, in folosul Sultanului, a Insemnatei sale averi. Boierimea romana dela inceputul veacului IX alcatuia, afar& de putine exceptiuni, una din clasele stapânitoare cele mai decazute din Europa. Caracteristica ei de capetenie era lacomia, catre care se mai adaogeau lipsa de iubire 0 chiar de conetiinta de neam qi prin urmare lipsa de incredere in viitorul lui, absenta absoluta dn scrupule, de barbatie 0 de demnitate fata, de straini. In studiul de fat& am avut Foi vom avea, numeroase dovezi despre aceste rele InsuOri. Acestea erau urmele starii de barbarie In care traise, dar
www.digibuc.ro
ARH1VA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
4'73
mai cu seama rezultatul scoalei de coruptiune turco-fanariote la care era crescuta de mai bine de un veacr Ostirea ruseasca care intrase In terile noastre la 10 Noemvrie 180 q * care era sa le ocupe timp de §ase ani, departe de a contribui la stavilirea coruptiunii regimului In fiinta in Principate, era menita, s'o mai sporeasca. Aceste ostiri erau comandate de oameni caH isi Mouse cariera sub regimul de favoritism, de lipsa de scrupul si de demnitate, de slugarnicie si de jaf, care caracterizeaza, lunga si dealtmintrelea
glorioasa Domnie a Ecaterinei II. 0 grabnica inavutire si inaintare erau singurele tinte ce le aveau in ochi, mijloacele prin caH aceste teluri erau atinse le importau putin. Desfraul moravurilor lor era cat de desavarsit putea sa fie. Voiu arata in memoriul urmator cum zugravia unul din generalii acelei ostiri pe tovarásii lui de arme. Aceastä armata nu putea sa dea boierimii decat pilde unite si invataturi rele, sa sporeasca Inca nomolul de coruptiune in care zaceau aceste nenorocite teri. Promrovsky si cusnicov denunta, in predlojeniiie lor, adesea cu oarescare dispret, abuzurile slujbasilor pamanteni; este neindoelnic ca acesti slujbasi erau cat se poate de jacasi si lipsiti de scrupule, dar cu bunä Emma ca erau intrecuti in apucaturile lor rele de generalii si function'arii armatei imparatesti. Meyendorff, Zas§, Isaiov, Bezak, Grabovski si multi altii puteau sa, dea lectii de jaf si de corup-
tiune chiar pámantenilor celor mai corupti. In rezumat, ocupatia ruseasca a adus, peste stratul de noroiu turco-fanariot in fiinta, un strat nou de imoralitate, ale carui urme se mai resimt poate §i astazi. XIV. AMANUNTE ASUPRA IMPREJURARILOR INTERNE ALE MOLDOVEI DELA INTRAREA RWLOR PANA LA INCHEIEREA ARMISTIT1ULUI DELA SLOBOZIA.
La intrarea Rusilor in tara boierii dadura mai marelui comandant al armatei, generalului Michelson, o masa mare urmata de un bal; si de asta data Hammer nu era invitat. Furios de atata lips& de consideratie, el se duse sa reclame generalului Michelson ea nu este tratat cum se cuvine unui Agent al Imparatului Austriei si cera sa fie numai decal invitat si la masa si la bal. Michelson dada in-
www.digibuc.ro
474
RADII ROSETTI
data ordine in consecinta lui Rodofinikin. Acosta rl.i mai multi boieri
cari se aflau fari, cautand sa se desvinovateasca fata de Agent, Incredintandu-1 ea va fi invitat, Hammer striga cat 11 tinii gura ch.:
Boierii sunt sau nifte proqti cart nuli cunosc datoria, sau nifte milei cari nu au curajul peirerii bor. Un boier venind sa-1 invite In momentul cand se suià In trasura, Agentul cerir ca invitatia sa fie facuta acasä, odata cu scuzele pentru IntArziere. Fu satisfacut (1).
Rodofinikin lua titlul de Ministru pe leing4 armatet. El asigura pe top aceia cu cari vorbia ca armata rusä este de 140.000 oarneni, ca. ea trece numai prin Principate, cu consimtimantul Portii qi aprobarea Curtii austriace qi ea% Ruqii nu se vor amesteca de 1oc In afacerile launtrice ale terilor noastre. Ceeace nu Impiedeca pe
acelaq Rodofinikin sa interzica boierilor orice relatiune cu Consulul General francez, Reinhard, kii sa zica. peste tot locul ca cRusia, fiind co-
ocarmuitoare a Principatelor, este firesc ca generalul rue sa fie intaiul oca,rmuitor, iar Domnul al doilea (2)D Tot corespondentul anonim din Iaqi scrie la 14 Decemvrie 1806 Ca Moruz primise la Focp.ni invitare dela Rodofinikin 8ä vie cat mai curand
la Ja0, dar primind totodata dela Mustafa Bairactar nvitare grabnica sa vie la Bucure§ti, pleca Intr'acolo. El raspunse lui Rodofinikin ea, din ordinul Portii, se vazuse silit sali intrerupa calatoria. La primirea acestei ve§ti Rodofinikin poruncl boierilor sa nu se Ming& de veniturile terii, faandu-i raspunzatori pentru orice impotriva urmare. Acelaq corespondent ne povesteqte despre Mitropolitul Veniamin
Costache un fapt care nu vorberote nici pentru spiritul lui de tolerantä, nici pentru largimea vederilor lui. Murind la Ianuar 1807 st. n., In Ia§i, colonelul rus Knipper, de origine german& 0 de religie protestanta, Prefectul misiunii catolice voi sa-1 Immormanteze cu toate onorurile cuvenite, de§1 fusese
erotic. Dar Mitropolitul nu vol sa consimta cu nici un pret, tinand sa-1 Immormanteze el cu toata pompa. Insa deoarece nu voia ca un eretic sä fie Ingropat Intr'un tintirim ortodox, spre a scapa din incurcatura, el botezet mai lintdiu cadavrul dup4 ritul ortodox) Ili apoi proceda la Immormantare (2). (I) Corespondentul anonim din Iasi la 7 Deoemvrie 1806. (2) Id. la 25 Noemvrie 1806. (3) Id. la 21 Ianuarie 1807.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
475
Talarii din Bugeac rAmAsese cu desAvarsire linistiti, cu toate ape-
lurile la, arme ce trimesese Poarta. Dar voluntarii moldoveni ce se formase In ChisinAu lovindu-i WA de veste si ridicand un mare numar din vitele lor, TAtarii alergarA la arme si adunandu-se in numAr de vreo 15.000 langA Tobak, bAturA cu desAvarsire, la Mosaid, avant-garda generalului Meyendorff, care numAra. 4.000 oameni,
luandu-i si 3 tunuri. Meyendorff se retrase grabnic la FAlciu uncle asteptA IntAriri, iar In Iasi se produse o panicA de nedescris, asteptandu-se din ceas In ceas sosirea Tatarilor. Boierii, dupa vechiul obiceiu, Incepura, sA-si Incarce avutul In care si le pornirA. Dar comandantul rus al pietei opri plecarea lor, declarand ea nu va rasa sA las& din oras nici un car. Crasim o icoada drasticA a stArii politice a Principatelor si mai ales a Moldovei, la inceputul veacului XIX, In scrisoarea dela 12 Aprilie 1807 a corespondentului nostru: Cairnacamul pus de Domn in Iasi nu Insemna absolut nimic ; el nu pare& sA aib5, alt5, menire decat s'a Incuviinteze In tAcere tot ce hoar& Divanul. Boierii din Principate alcAtuesc casta nobiliarA cea cu mai nernArginitA putere si proprietarii bucurandu-se de cele mai mari privilegiuri din tool& Europa. Pe lang5, cA sunt scutiti de toate darile teritoriale sau altele, pe lang5, c5, dispun de thrani corveabili si de robi,
apoi le mai plAteste Statul, din Visterie, cate o sumA de bani pe fiecare an. Corespondentul In chestiune credo &A aceste privilegii, atat de exorbitante, ar fi fost IntArite boierilor de Sultani cu prilejul capi-
tulatiunilor. Aceste privilegii dau fireste boierilor o mandrie §i o trufie ce nu poate fi tinuta In frau de Domnii efemeri cari Isi succeda, pe scaunele acestor teri, decal prin locmale consistand In slujbe folositoare ce se preschimbA in fiecare an. Boierii §tiu foarte bine cA, daca aceste teri ar ajunge sub stApanirea Rusiei, cea mai mare parte din asemenea drepturi ar fi pierdute. Din aceasta cauzA cei mai multi dintr'Insii doresc din toga inima s5, stea pururea sub stapanirea turceascA, sub care pot sA urmeze a trage foloasele lor nesuparati. Ei sunt bine dispusi cAtre Rusia numai pe catA vreme aceasta, ImpAratie le IngAdue, In vreme de pace sau de rAs'boiu, folosirea neturburat5, a unor privilegii ne-
pomenite In statele bine organizate si cari privilegii stint atat de dAunatoare Orli. Chiar astAzi, cand s'au impus amanduror Principatelor contributiuni grele pentru Intretinerea pytiril ruseyti boierii
www.digibuc.ro
476
RADII ROSETTI
Moldovei n'au contribuit nici macar cu o letcae la ele. Ei au avut chiar Indrazneala, sau mai bine zis neruqinarea, s pretinda plata fa.nului ce 1-au predat otirii ruse§ti din Visteria,,terii, care este alimen-
tata prin banii stor0 din sudoarea poporul4 greu Impovarat. Spre a fi feriti de orice contributie baneasca qi a se preface fara, de Domn
sau de Ru§i ca sunt lipsiti de bani, recurg la urmatorul me§te§ug: se imprumutä dela bancherul Andrei Paul cu sume Insemnate §i prefera s plateasca, dobanzi decal sa fie crezuti bogati. Si astfel urmeaza boierii cei mai de frunte, posedand moqii al cAror venit
anual se evalueaza la 70-80.000 fiorini. Deoarece Moldova a avut de mai multi ani norocul sa nu fie bantuita de acelea0 nenorociri ca i Tara-Romaneasca, starea boierilor moldoveni este mai prospera, decal a celor din celalalt Principat,
ceeace mare§te trufia lor. Ace la§ corespondent ne spune ca numarul voluntarilor Inrolati In Moldova de Pangal se ridica, In primävara anului 1807, la 3.000 oameni, impartiti In patru legiuni pedestre §i una calareaVa. Cele pedestre purtau numele de : olimpicd, tesalicd, spartand qi tracicd, cea calareata cel de macedonicei. Fiecare legiune se Impartia In patru route de cab) o suta, cincizeci oameni fiecare. Top, afara de vreo doua sute de calareti, fusest) Indreptati spre Bucure§ti. Fiecare legiune era comandata de un maior sub ordinele caruia se gasiau patru capitani, opt locotenenti qi doi praporcici (enseignes). Erau Insa i ofiteri supranumerari. Impunatoare In acele legiuni erau numai numele martiale ; trupa se alcatuia, jumatate din Greci jumatate din Moldoveni, cei mai multi ucenici fugiti dela stapanii lor §i cativa dezertori austriaci, bine Imbracati dar eau disciplinati §i mai rail exercitati. Comandantul lor, Grecul Pangalo, slujise In flota ruseasca In calitate de capitan. La 6 Martie st. n. 1807, Ru§ii dadura In Ia0 un mare bal pentru a celebra, Walla dela Eylau (data cu o luna, Inainte) 0 care fusese reprezentata ca o izbanda a armatei ruse§ti. Hammer nefiind invitat la acel bal, se purta cu o obraznicie de necrezut la Te-Deumul celebrat de Mitropolit, ceeace fu pricina destituirii lui in urma rectamatiei lui Michelson la Viena (1). Fu Indepartat intro 7 0 18 Iunie 1807 §i inlocuit prin Duldner (2). (1) V. A. Urechil, fat. Romdnilor, IX, p. 172. (2) In memoriul III se vor gAsi mai multe amtmunte asupra acestui incident.
www.digibuc.ro
ARBIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
477
La 2 Maiu 1807, Domnul numit de Turd pentru Moldova, Alexandru Hangerliu, gäsise cu cale sA-si arate credinta cAtre Sultan 0 cAtre Poartk alcAtuind si trimitAnd din Silistria un manifest adresat terii, In care li fAceà cunoscut Ca vine ca Domn, cu oastea turceasck
ca sA goneascA pe Rusi si sA-si ocupe scaunul. In acest manifest se reproduce o parte din firmanul Sultanului, se amenintA cu moartea aceia cari ar luà partea Rusilor si se fAgAdueste cA ostirile turcesti
nu vor face terii nici o stricAciune. La acest manifest boierimea Moldovei, fArA IndoealA din Indemnul Rusilor, rAspunse trimitAnd lui Michelson, prin Vornicul Lupu Bals, o declaratiune de credintA cAtre Rusia, iscAlith de Mitropolitul Veniamin si de toti boierii. Nu posedam textul acestei declaratii, dar el se deduce lesne din rAspunsul lui Michelson cAtre Mitropolit din 19 Maiu 1807 (1), in care generalul
zice cA primeste uplecAciunea a toatá tam aceasta cAtre pristolul Rusiei,. La Inceputul lui Iunie 1807, Michelson trimise Divanului Moldovei o adres 5. prin care Ii fAceA cunoscut c5. a dispus ca, pAnA la vreo nota dispozitie a M. S. ImpAratului Rusiei, veniturile raielelor Hotinului, Benderului, Akkermanului, Chiliei si ale Basarabiei s5. ramAnA sub administratia acelui Divan. AceastA comunicare fiind fAcura Divanului si nu Caimacamului Caliarhi, care fusese chemat de Domn la Bucuresti, si totodatA Michelson numind ca Prezident al Divanului Moldovei pe Generalul Locotenent Lascarov, s'a vAdit cat de role devenise relatiunile dintre t comandantul de cApetenie si Ipsilant. Mai trebue observat cA, In urma acestei dispozitii, comunicatA de Michelson, Moldova redolAndia (vai, pentru putina vreme) Chilia si Cetatea AlbA luate la 1484 de cAtre Turci.
In curand (la 20 Iunie st.
n.)
se Intoarse Caliarhi la Iasi, adu-
cand o adresA a lui Ipsilant cAtre Divan, In care Domnul ziceA cA: asimtindu-se prea slab pentru a duce mai departe povara ocarmuirii, a depus-o, Instiintând despre aceasta si pe ImpArat. Iar pan& la hotArIrea Inaltei Curti, Consilierul de Stat Rodofinikin urmà sà. fie Prezident al Divanului si WA stea In capul Ocarmuiriin.
Rodofinikin fusese Intr'adevAr admis 0 de Michelson ca sof al ocArmuirii Moldovei pAnA la sosirea lui Lascarov, dar nefiind in buni termeni cu mai marele comandant, pentruca sustinea pe Ipsilant, (1) Ibid., p. 175, nota.
www.digibuc.ro
4'78
hint nogEth
nu priml Insárcinarea si porni la tab-6,ra de dinaintea Ismailului. Michelson numi atunci pe Brigadierul Sacalov In calitate de al doilea agent diplomatic, Insärcinat cu directiunea afacerilor si a ocarmuirii in Moldova pb,n 5. la sosirea lui Lascarov.
XV. AMANUNTE ASUPRA IMPREJURARILOR INTERNE ALE TERII-ROMANESTI DELA INTRAREA RUSILOR PANA LA ARMISTITIUL DELA SLOBOZIA.
La 29 Decemvrie 1806 (10 Ianuarie 1807) toti boierii aflátori in Bucuresti precum 0 negustorii furä adunati la Mitropolie si pusi 13á jure credintá si iubire mantuitorului lor, Imparatului Alexandru, iar lui Ipsilant supunere. Se mai indatorau prin acel jurárnânt sa, nu tie nici cu ducmanii pe NA nici cu cei ascunsi si 85, athte pe orice spion al dusmanului pe care 1-ar cunoaste. Ipsilant se puse cu tot inadinsul s5, alcAtueasca% oaste, obtinând
dela Ruci ofiteri si subofiteri pentru a instrui recrutii. Corespondentul anonim dint al-unrest scrie c5,, pe la starsitul lui Ianuarie, Ipsilant voia, s5, numeasca pe Hatmanul Manu ministru al Afacerilor Str bine. Dar Consulul englez, Summerer, aruia Domnul i se deschise despre aceastá intentiune, ii declara, hotarit c5, el nu va puteà re-
cunoaste pe un asemenea ministru, fiindcá este insarcinat de Guvernul lui sa, trateze cu Domnul direct si prin urmare ar trebul ca mai inainte de toate s5, cear& instructiuni dela Curtea lui. La Inceputul lui Fevruarie se si inflintase trei escadroane de gard5, a Domnului, imbrkate in uniform& de husari 0 cari incepeau a manevrà foarte bine. Pentru corpuL voluntarilor urmau A, se g5seascà recruti, deli' in ultimele lupte azuse 1rreo SO dintrinsi (1). Plângerile din pricina samovolniciilor soldatilor rusesti incvartiruiti pe la locuitori devenise generale si entuziasmul cu care armata wuseasc5, fusese priinita", sazuse mult. Un raport al Consulului englez Summerer din Bucuresti, purtând data de 4 Februarie 1807, arat& ea : (1) Corespondenul anonim din Bueuresti la 14 Fevruarie.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHII3INA17, I.
479
a(Sute§tii) mettent le tout en feu et en flammes et organisent avec des ingenieurs français les dispositions de Mustapha Bairactar qui est nomme Generalissimo de l'armée turque.
«.... Le Prince Souzzo a trouve le meyen a faire passer des circulaires dans la Valachie, datées du quartier general de l'armée ottomane a Roustchouk, adressées au peuple valaque pour l'inviter a concourir de tous ses moyens pour approvisionner les villes turques des bords du Danube. Il les invite méme a ne pas reconnaitre le Prince Ipsilanti comme Hospodar legitime, mais bien de preter foi aux ordres qu'il serait dans le cas de leur adresser du quartier general de Roustchouk. C'est un veritable galimatias quo Phistoire de tous ces princes dans De moment (1).
In acela§ raport Summerer comunich ch Pasvantoglu a murit in urma unei boli de piept. In alt raport, dela 22 Fevruarie, cetim urmátoarele : (2) II règne dans l'armée du general Michelson un tree grand désordre en tout genre. 11 y a méme des mesintelligences entre les généraux, de maniere qu'il est A craindre que les choses n'iront pas aussi bien qu'on le suppose. Le Prince qui a de frequentes conferences avec le General en chef se mele de tout et bien souvent dans des choses qu'il n'entend pas luimerne. S. A. s'occupe de la levee de ses troupes et cela l'amuse. II crée des ministres par des ordres et contre-ordres ; aujourd'hui il les nomme et domain il les renvoie. En un mot la machine n'est pas montée et, si elle le sera un jour, elle ne pourra pas aller sans un tout autre système.
Dintr'un raport al lui Mériage, datat din Vidin, 22 Fevruarie, rezulth Ca Pasvantoglu ar fi murit din cauza unei plági- ce o avea, de mai mult timp la man& (3). Molla Aga luase comanda in locul lui.
Dintr'un raport al lui Lamare purtand data de 26 Fevruarie 1807, rezulta ca Turcii se aqteptau ca o parte din armata francez% care opera in Polonia sh vie Inaintea lor. Umblit vestea ch mare§talul Davoust a inaintat ph,na, la Camenita, duph altii panh la Hotin qi chiar pA,na la Bender. Mustafa Bairactar care trata foarte bine pe prizonierii ru§i, pu-
nea sh taie capul la. oricare raiec &Rh In randurile lor. (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 382. (2) Ibid., p. 388. (3) Ibid., p. 189.
www.digibuc.ro
480
RADII ROSETTI
Alexandru Sutu care sosise si el in Rusciuc, avea, s trimita pe unchiu-shu, SpAtarul Sutu, la Craiova, spré a adunk acolo pe boierii credinciosi lui si pe altii i a-si face in Oltenia un mic partid. Mustaa Bairactar era s5,-i dea 2.200 oameni pentru acel sfarsit. Spätarul ii propune sá cheme la arme pe Olteni; se spera cg, nu va ramanea un singur boier pe MITA Ipsilant. Talleyrand, tinut in curentul afacerilor dela Dunáre prin rapoartele lui Lamare i prin cele ce-i veniau din Constantinopol, era in corespondentsa i cu fostii Domni, Alexandru Satu i Scarlat Calimah, Corespondentul din Bucuresti aratA ca, corpul de voluntari pe care, la sfarsitul lui Fevruarie, II forma colonelul rus Miloradovici (originar din Hertegovina,, trebuia sa, se alc'atueasca dintr'un regiment de husari si dintr'un numär nelimitat de panduri pana la 10 batalioane. Pentru regimentul de husari erau adunati panä atunci ca la 1.000 de oameni, Romani din statele austriace, Unguri si mai ales Sarbi,
dar de abia 250 de oameni din acest efectiv erau imbracati, inarmap i dispuneau de cai. Domnul incheiase contract numai pentru 500 cai. Lipsa de ofiteri si de subofiteri era mare. Uniforma era neagfa cu sireturi galbene. Ciacoul asemenea era negru, avea dinainto un cap de mort alb si purta un penel negru. Armamentul era cel obisnuit. NumArul pandurilor era neasemAnat mai mare ; ei slujiau pe jos. Atat husarii cat si pandurii phreau meniti sa ramama dupá pace In Valahia ca trupà statatoare, pentru apararea Terii-Romanesti.
Indata ce husarii aveau sh atingá cifra de 500 oameni complet echipati, ei urmau s'a fie trimisi in Oltenia spre a o apara impotriva incursiunilor Turcilor. Afar& de acesti voluntari mai erau trupele princiare propriu zise, cari deocamdatà se alcktuiau din patru regithente, fiecare numarand &ate 1.200 oameni, douä de husari i dou'a, de ulani sau cazaci. In cele dou'a, de pe urma se aflau, la sfarsitul lui Fevruarie, 700 oa-
meni complet echipati. Imbrkämintea lor aveh aceeas foilda ca a cazacilor rusi si era de coloare albastra, i rosie, cu sireturi albe i un penel alb. Armele lor se alcatuiau din o pereche de pistoale pe cari le purtau In brad, o sabie si o lance la: care era fixatä o flamurà alba f rosie cum au ulanii. Infatosarea lor era buná si se zicea cä manevrau cu mare preciziune. eful acestor trupe domnesti era un cápitan austriac numit Nikich, dela Petruvaradin. Ofiterii i soldatii primiau o sold& indoit cat a voluntarilor lui Miloradovici. Se zicea cá Ipsilant voeste sa alcatueasca
www.digibuc.ro
ARHIVA BRNATORILOR DIM CHIRINXII, I.
i81
o ostire de 20.000 oameni pe care s'o tie si in vreme de pace 1). La 24 Fevruarie Intaiul detasament de Cazaci domnesti presta la Mitropolie juramantul ostenesc si-Eg primi stindardul pe care erau
cusute armele Terii-Romanesti. Se lucra din toate puterile la fabricarea de arme, dar din cauza lipsei de mijloace tehnice indestulatoare aceasta fabricare merge& foarte incet. Lipsa de, nutret era mare, deoarece Oltenia si malurile Dunarei fusese pustiite de Turci. Scrisoarea adresata de Alexandru Sutu Principelui de Benévent (2),
la 11 Martie 1807, istoriseste Incercarea indrazneata facutA de En-
glezi spre a sill pe Sultan sa faca pacea cu Rusia In conditiuni favorabile acesteia. Se stie cA, amiralul Duckworth, fortand pe neasteptate Dardane-
lele, a aparut In ziva de 19 Fevruarie inaintea Tarigradului cu 11 vase de rasboiu, amenintand cu bombardarea daca Sultanul nu subscrie conditiunile de pace cu Rusia propuse de el. Divanul per-
duse capul, dar interventiunea energica a lui Sébastiani izbuti sa redestepte energia Sultanului si a sfetnicilor sai. Englezii fura pe de o parte traganati printeuna din acele negociatiuni menite a eastiga timp, in cari Orientalii Bunt atat de mesteri, dar pe de alta se ridicara In graba IntAriri si se asezara tunuri la locurile cele mai proprii pentru a raspunde la focurile flotei Engleze si a o distruge. Can(' vazil ca este In mAsura sa se apere cu succes, Sultanul cladu Englezilor un raspuns negativ. Amiralul vázand ca flota lui este In primejdie sa fie nimicita, se grabi sa ridice ancora si sA, treaca Dardanelele, ceace nu puta face fara pierderi serioase.
La Inceputul lui Martie se astepta, sosirea la Bucuresti, din Viena, a unei tipografii menite, se zicea, pentru tipArirea unei foi, probabil In limbile franceza si roman& (3). Ca redactor al acelei foi era destinat un oarecare Lenoir Dubignon care, lnainte de arestarea lui Pichegru, era redactorul unei foi foarte raspandite In Paris. Lenoir era un bärbat original dar plin de talent si foarte siret, care, fAra ca sa fie un emigrat., dupä cum dovediau pasapoartele lui, se afla lipsind din Franta de vreme indelungata, petrecand in Principate. Fusese preceptor In familia Domnitorului Moruz care li depArtase pe motive putin onorabile (1) Curespondentul anoni:n din Bucuresti la 7 Martie 1807. (2) Rap. Cons. francez la acea (lath. (3) Corespondentul anonim din Bucurestl la 18 Martie 1807. Anatole A. R.Tom. XXXI.-111emoriile Seq. Islorice.
www.digibuc.ro
31
482
RADII ROSRTTI
pentru dansul (Lenoir). La Bucuresti traia, dandu-0 calitatea de om
de Mere, Isi procura mijloace de traiu indestulatoare dand lectii de limba francez5, In casele boierilor celor marl. Vorbia mult eau despre familia Bonaparte si se afla acuma In legAturi foarte stranse cu Rusii si mai ales cu Rodofinikin. La 15 Martie st. n. Mériage raporteazá ca unchiul lui Alexandru Sutu, Spatarul Gheorghe, a sosit la Craiova in ziva de 6 Martie qi
ca Poarta a. recunoscut pe Mola ca Pas5. de Vidin in locul lui Pasvantoglu (1).
Din raportul lui Coigny (un emisar francez) din 29 Martie, din scrisoarea lui Talleyrand catre Lamare din 8 Aprilie si din raportul lui Lamare din 17 Maiu (datat din Sistov) (2), 'Ties& ca armata turcease& ramanea 1ntr'o inexplicabild inagiune, ea Talleyrand prin agentii lui o Indemna sa, reia ofensiva cea mai energica, arätându-i ca., Napoleon a§teapta, numai ca Mustafa Pasa, cu oastea lui s5, ajung5, la Prut, pentru a se Indrepta, spre Camenita in scop de a-si opera
junctiunea cu el. Lamare atribuia inactiunea lui Mustafa svonurilor despre intentiunea Sultanului sa adua, la indeplinire planul sau de reforme (Nizamgedid), care ar fi facut pe pasi sa, piarda cea mai
mare parte a autoritätii si a veniturilor lor. In acest timp ins5, armata Marelui Vizir inainta spre Dun'are. La inceputul lui Aprilie trupele lui Ipsilanti se alatuiau, dup5, spusele a insus Domnului, din 10.000 oameni, din cari 2.500 c5,larime. 0 parte dintr'insii fusese trimisi in Oltenia unde Turcii pradau necontenit FA unde Caimacanul Domnului nu cutezase Inca s5, mearg5,.
Tot atunci un numax de panduri cari se tinuse de Regeb Aga dela Orsova si pradau In Mehedinti fusese Imprastiati. Parte din ei se Inchinase si, dup5, ce obtinuse iertare, fusese impart* printre deosebitele corpuri de trupä ale Domnului (4). La inceputul lui Maiu generalul Isaiov fu trimis In Oltenia cu prea putine trupe rusesti, spre a scoate de acolo pe Spatarul Gheorghe
Sutu, unchiul lui Alexandru Sutu, si trupele turcesti cari ocupau acele 5 judete si a lua comandamentul pandurilor romanl. Era intovaräsit de Constantin Samurcas pe care Ipsilant 11 numise Caimacam al Craiovei; Gheorghe Sutu fugi peste DunAre si Isaiov
nu Intarzie sa scoatá pe Turci din tara. (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 402. (2) Unde urmase pe Alexandru Hutu pe lane care era. acreditat. (4) Corespondentul din Bucure0i la 18 Aprilie 1807.
www.digibuc.ro
ARUIVA SENATORILOR DM CIIII}INXU, 1.
483
Turcii, sub ordinele Marelui Vizir Mustafa Celebi, adunase pe la mijlocul lunii Maiu, la Silistria, puteri Insemnate, trecuse Dunarea qi ocupase Ca1ara0i. Ru0i Impráfotiati, prevazand ea 0 Mustafa Bai-
ractar va lua ofensiva dela Giurgiu spre Bucurecti, se hotarIrá sä se concentreze tnapoi, sa trimita la Focqani parcul de artilerie, magazinele 0 tot bagajul, astfel ca Bucureqtii ramâneau aproape cu totul goliti de trupe 0 lasati In voia sortii. Panica care cuprinse oracul cand se observa ca Rucii incep s5. se retraga, fu indescriptibila. .
Domnul, Mitropolitul, Rodofinikin, boierii, negustorii, Agentul aus-
triac cu toata arhiva Agentiei, o luara la sanatoasa spre Bracov ; mii de trasuri, de care, de fugari acoperiau drumul 13a.nä la granita, sub 0 ploaie torentiala care desfundase cu desavarcire drumurile. luau§ generalul Miloradovici sfatuia lumea Bali caute man-
tuirea In fuga, cad, zicea, el, Generalul Camenski fiind silit sá se retraga dela Buzau spre Foc§ani, unde se afla Michelson cu cartierul gereral, ramasese !titre trupele lor (1) un spa-tiu de 200 verste . fará nici o paza. . Domnul se desparti de ceilalti fugari land drumul spre Moldova. La Buzau era cat pe ce sa-1 prinda un detacament de calareti turci trimici de comandantul cetatii Braila, probabil vestit de fuga lui Ipsilant. Turcii ajunsera Indata dupa ce trecuse, aprinserä, pradará 0 arsera oracul, miser& pe multi din Iocuitori 0 se Intoarsera la Braila ducand cu sine putini robi. La Bucurecti ramasese numai cateva companii ale regimentului Sibirski cu cateva escadroane de cavalerie, cari 0 acelea aveau sa se retrag5. Indata, dupa sosirea Generalului Isaiov cu Cazacii lui cari aveau ordin sa se Intoarca din Craiova. Groaza color ramaci in Bucurecti era cumplita, toti blestemau pe Ruci. Mai multe magazii pline de proviziuni, neputand fi golite din cauza lipsei de transport, ramasera parasite in voia Intamplarii. Nu mai ramasese nici o autoritate, nimeni nu voià sa iea sarcina tisi raspunderea ocarmuirii (2).
Si toata aceasta panic& fu zadarnica. Miloradovici trimise la 26 Maiu, la Bracov, pe un adjutant al sau cu scrisori catre boieri 0 catre Agentul austriac, aratandu-le ca nu este nici un pericol 0 insistand ca sa se intoarca (3). (1) Idem la 4 hnie 1807. (2) Idem.
(3) Idem la 9 Iunie 1807.
www.digibuc.ro
484
RADII ROSETTI
Dar boierii nici nu se gAndiau la asemenea luoru. Dupa ce se supu-
sese pericolelor si cheltuielilor drumului, nu voiau sä se expuná a le suferi din nou, nimic negarantandu-le Ca. sortii rasboiului nu-i vor sill
in curand s'a päraseasca', Bucurestii din nou, poate in Imprejufari si mai nefavorabile. Ei erau hotäriti s'a astepte la Brasov l'amurirea Bituatiei. Adjutantul se intoarse deci la Bucuresti MA' nici un rezultat(1).
Boierii aflati ls. Brasov nu se sfiau s5., aräte cat de nemulVarni4i
erau de Ipsilant si de Rodofinikin. Mitropolitul ar fi deolarat, se zice, adjutantului trimis de Miloradovici, ca este hotárit s'a nu se mai
Intoara la Bucuresti pe Cara vreme Domnul sau ,RodofinilOn vor mai avea vreun amestec in ocarmuirea erii. Cauza acestei nemul-
tamiri era credinta tuturora, credintä de altminteri indreptta, a ei erau pricina intrarii in tará a Rusilor, intrare care avea acum
urm'ari atal de dezastroase. Urmatoarea scrisoare, cu data dela 30 Maiu 1807 (2), trimisa din Bucuresti unuia din boierii aflatori in Brasov,
ne arata starea de lucruri care domnia in acest timp in Bucure§ti: Chiar acum am sosit in nenorocitul ora§ Bucure§ti §i mare spaima domne§te inteinsuh Locuitorii cari au mai ramas aici §i cari apartin treptei cei mai de jos, stint in mi§care. Stralucitul §i inaltul Divan se alcatue§te acum dintr.o multime de oameni de nimica. Tarabantul acestei politii este starostele de pescari §i, din aceasta imprejurare, breasla pescarilor se poarta cu mare trufie. Locul de Spatar il ocarmue§te ispravnicul Domniei sale Filipescu. Toate rapoartele se dau, in cancelaria politiei, de Nazirul care inlocue§te pe Domn §i da porunci pentra toate cele trebuitoare. Tabara dela Vacare§ti s'a mutat in ora§. Asta-seara ne-au adus c6.tiva Romani din Vla§ca §tire ca in acel judel a patruns o groaza de Turci. Bietul norod este multamit cand poate scapa cu calabalacul lui. Generalul Isaiov cu 500 oameni a repurtat o biruinta asupra Turcilor la Craiova, chiar acuma s'au adus 11 Turci prin§i in acea lupta (3). Turcii urmarise pe Ipsilant pana la Buzau §i deoarece nu-§i ajunsera scopul, facura, mare macel acolo, taind tot ce le ie§i inainte. Despre sosirea de oaste ruseasca proaspata nu se aude nimic. Este insa ail% indoealä ca Marele Vizir
se afla in *umla. Dumnezeu sä ail:A mill de noi ! Ru§ii mangaie poporul de aici cu vestea ca O. se bucure ca peste 5 sau 6 zile au sa, iea cetatea Ismailului. Amin! Tare imi pare rau ca am venit aici. Haimanalele de aci fac mult rail, precum 4i p0 inchipui. (1) Idem la 13 Iunie 1807. (2) Idem la 12 Iunie 1807. (3) Lupta se (Muse la Izvoare, aproape de malul Dunirei. Vezi mai departe.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIFNXII, I.
485
Intr'un cuvant, nenorocitul de Bucuresti este acum lAcasul tuturor oamenilor rAi. Dumnezeu sa, nib& milA de noi. P. S. Ipsilant VodA se aflA tot la Foc§ani, astazi a prirnit generalul Milaradovici dela el in dar trei armAsari frumosi. Cu greu putea-voiu Amalie& aici, cad peste tot s'aude c dusmanii au innecatTara-Romaneasca ca un puhoiu.
La 19 Iunie Lamare raporteaza c5, Marele Vizir a fost depus §i Mastafa, Bairactar numit in locul lui. Acest raport contine urmsätoarele amänunte In privinta sgomotelor absurde can Ii veniau din Bucuredi : Quant aux nouvelles qui nous viennent des rayas, elles sont si plates, si mêprisables, que j'ose a peine les citer a Votre Excellence. C'est Buonaparte assassind par un Juif polonais ; c'est Votre Excellence trainee en prison a Pétersbourg ; c'est une ddroute complete de l'armde frangaise qui a eté repoussée par les Russes bien loin de Varsovie. A cette dernière occasion il a eté chanté des Ye deum a Bucarest. Les Tures sont nouvellistes et memo ce que nous appelons cracovistes, ils s'occupent de toutes ces sot-
tises sans y croire : Les rayas riches, Boyards et uutres sont ici une race insignifiante sans caract6re, sans principes, sans affection nationale; ils se font
un jeu de tous ces mensonges. Quant a eux, qu'ils s'en repaissent et les digerent corn me ils pourront, je ne prendrai pas la peine de leur en sauver une seule nansée. Alexandru Sutu ii scrisese (mai Lamare), sub data de 21 Maiu, cá revolutia.dela 29 Maiu n'a, alterat Intru nimic armonia ce exist& Intro
Poart5, §i Franta i c5, Generalul Sébadiani se bucura de acelaq credit de care se bucura, Inainte de revolutie. Pribegi noi urmau sA. sporeasca% necontenit numarul celor ce se aflau la Bra§ov, aducând vestea c5, Turcii intrase In tar& Impartiti
In trei coloane, una plecand din Braila, a doua din Silistria i a treia din Giurgiu. Faptul era adevárat, dar Miloradbvici bätându-i In ziva de 4 Iunie la Obilesti, ofensiva lor fu oprit5, pe loc. Corespondent5, regulata intre Bra§ov i Bucuredi nu era, astfel c5, pribegii i chiar autoritAtile austriace nu §tiau nimic pozitiv. Milora-
dovici trimitea, des adjutanti la Brawv, dar vestile aduse de ei nu erau crezute §i lumea se Intreba dac5, acei adjutanti, afar& de slujba intereselor de inima ale generalului, mai aveau qi alte Insärcinari (1). Pe la mijlocul lui Iunie boierii pribegi nu se Indoiau c5, Bucuredii fusese prefkuti In cenuqe. Se mai zicea c5. Ipsilant c5zuse In (1) Corespondentul anonim din Bueuresti la 24 Iunie 1807.
www.digibuc.ro
486
RADII ROSE TTI
disgratia Imparatului Alexandru care 1-ar fi chemat la Camenita (1), lar Rodofinikin ar fi fost trimis Sarbilor (ceeace era adevärat). a Amandoin, adaoge corespondentul nostru, «sunt urIti de boieri, dar iubirea ci ura acestor oameni, cari se tin numai de interese personale, nu de principii, qi cari nu se poart& dupa o chibzuit& calculare a viitorului, sunt de Anal scurt& durat& aid decat aiurean (2). Táranii din partile campului fugiau spre munti cu familiile qi vi-,
tele qi, In trecerea lor, nu crutau nici fânetele nici semánaturile, adaogAnd la celelalte nevoi primejdia foametei.
La sfkcitul lui Iunie trupele domnecti ale lui Ipsilant sckuse, dup& spusa a Insuc comandantului lor, Nikich, la mai putin de 3.000 oameni, qi acestia lipsiti de toate (3).
Tot atunci se atribuià neIntelegerea dintre comandantii armatei rusesti Iiii Ipsilant faptului c& acesta, scriind generalului Michelson o scrisoare plin& de plAngeri amare Impotriva lui Miloradovici, Michelson o trimisese acestuia care a fost fireEtite foarte supárat. Ipsilant In acel moment ave& pe toate cApeteniile rusesti Impotriva lui, numai Rodofinikin tine& cu dansul.
Dela data scrisorii care am reprodus-o mai sus, se relnfiintase In Bucurecti o ocarmuire mai serioas& : Varlam era Caimacamul Domnului, Baleanu SpAtar ci Retoridi AO (4). Pe la mijocul lui Iunie, Costache Ghica dest&inuià unui functionar austriaz temeiurile pentru cari Domnul §i boierii fusese siliti s& piece din Bucurecti. In urma desbin&rii dintre Domn ci Miloradovicb acesta fusese at&t de supárat, Incat se Intelese cu Turcii pentru ca acestia sh' pun& maim pe Domn In drumul lui spre Foccani sau in Foccani. Prin ajutorul Principelui Dolgoruki cazura In mainile lui Ipsilant trei
scrisori, In cari erau iscaliti patru boieri ci din cari se vedea toat5, cabala. Domnul trimise Indat& aceste scrisori ImpAratului Rusiei prin
Marchizul de Saint Aulaire, care fusese inskcinat sa. arate Tarului. Ca, pe Mt& vreme Miloradovici va comanda oq Urea dinTara-Romaneasca,
Ipsilant nu se va mai Intoarce In Bucurecti, din cauz& cá priveqte siguranta lui personal& ca amenintat& ; mai cerea, ca comanda octirii din Tara-RomAneasca s& fie Incredintat& lui Dolgoruki. Costache Ghica refuzase s& dea aceast& povestire in scris3 Dar imprejurarea (1) Idem la 1 Iulie 1807. (2) Idem.
(3) Langeron, in Hurmuzahi, supl. I, vol, III, p. 149, ne aratA pe Nikich comandAnd la Obilesti 400 a Arnautes nouvellement levee,. (4) Corespondentul anonim din Bucuresti la 4 Iulie 1807.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR IHN CHISINIII, I.
487
find adusa de acel functionar austriac la cunocdinta Mitropolitului, acesta li raspunse ca 0 el auzise despre a§a. coy& (1). Iata cum povesteste Langeron aceasta IntAmplare : Ipsilant nu pute& sä ramana In Bucuresti unde era expus uHi neirnpacate a lui Miloradovici qi a lui Filipescu. El se hotari sa paraseasca Tara-Romaneasca uncle, desi era tot Dorm, nu mai axe& nici putere nici influenta, si sa plece la Ia0 cu Rodofinikin. Filipescu Instiintat despre aceasta plecare, avii perfidia s'o aducfi la cunostinta Nazirului dela Braila. Expresul pe care 11 trimise ave& dela Miloradovici un pasaport ce si-1 procurase cu mare u§mrinta,
deoarece Insela pe acel general cAnd 0 cum voia; poate chiar ca Milorad'ovici, pe atAt de neindurat 0 de primejdios In ur5, pe cat era de entusiast si de usor In afectiuni, aye& cunostinta acestui plan care 11 mântuià de Ipsilant. Acest lucru daca nu se ppate afirma, se poate banul. In orice caz, Nazirul Brailei avand cunostinta de plecarea lui Ipsilant, se hotarl sa-1 prinda, Insarcinand cu aceastä intreprindere pe tAnärul Ciapan Oglii. Acesta strabatii In dou5, zile distanta dintre Braila 0 Buzau unde ajunse numai cu un ceas dup.& trecerea lui Ipsilant. Ar fi pus far& indoeala mans. pe Domn, daca acesta n'ar 'fi urmat sfatul lui Rodofinikin care, mai fin si mai banuitor deal Domnul despre masurile ce ura ducmanilor lui putea sa le puna la cale, 11 moil sa treaca indata Buzaul, dee! aceast5, ap5, era atunci foarte mare 0 trecerea ei primejdioasa. Ciapan puse mâna pe caleva echipajuri de ale lui Ipsilant ramase
in urma, arse orasul 0 macelari pe bietii locuitori, sub ochii lui Camenski care 10 acezase tabara dincolo de Buzau 0 nu pute& sa treaca rAul (2).
Voiu observ& ca in aceasta, povestire a lui Langeron este o grecealä; Ipsilant nu plech din Bucuresti din pricina netntelegerii cu Rusii, ci din cauza retragerii lor si de frica Turcilor. Pe la 1 Iulie 1807 sosise la Bucuresti vestea despre Incheierea armiititiului intro Rusi si Francezi; Caimacamul (Varlam) asigur a chiar ca se Incheiase pacea, iar Miloradovici nu-si ascundea, credinta ca, Moldova, Tara-Rom&neasca si Basarabia vor ramânea Imparatului Alexandru. 0 corespondent& din acea zi zicea ca lui Ipsilant i se ridicase mice arnestec In ocarmuirea Molrlovei, dar ca, s'ar afla, sezand In Barlad. (I) Id. all& sorisoare dela 4 Iulie. (2) Vezi eapitolul urratitor.
www.digibuc.ro
488
RADII ROSETTI
Pribegii primise Ina, din Iun.ie (I) scrisori dela Varlam, prin cari acesta ii fácea, in numele Domnului, Aspunzátori pentru fuga lort Domnul täga,duià, c5, ie-ar fi dat voie sa, fuga,, c5,, In urma sta,ruintelor b'atranului Ban Ghica, invoise pe boieri Ali pun5, familiile la ad5post. Boierii se legase doar5, prin jurAmAnt s5, ralnânä pe loc WA, vreme se vor aflà trupele ruseti in Ora i sA, ingrijeasca, impreuna, cu Domnul de indestularea lor §i, in cazul ca,nd Ipsilant ar pArAsi Bucure0ii, s-li urmeze. Dar ei nu se tinuse de legAturile lor §i din aceast'a pricina indestularea ostirilor ruse0i lásà mult de dorit. Ii soma, s5, se intoara, arätându-le c5, va da uirarii gre§elile lor qi c5,, dad, nu vor fi urmatori, vor pierde cu totul favoarea Imparatului Mexandru. La aceasta pribegii aspunser5, printr'o scrisoare c6.tre Domn Fi printr'un protest Impotriva acestuia pe care-1 trimisera, lui Michelson prin Miloradovici (2). lath mai intAiu textul scrisorii in limba greceascá qi purtamd data
de 30 Iunie 1807, ce o trimisese Ipsilant pribegilor (3) : «Team si ingrijirea care v'a indemnat sA nu fugiti cu noi ci sà mergeti la Brasov, este de obste cunoscutA. Ins& aceastA tearnA precum si orice ingrijire s'a imprAstiat prin faptul cA s'a stabilit din toate pArtile o fericitA intelegere despre care trebue a& aveti cunostinta. AceastA scrisoare sA vA slujeascA de instiintare cA toate asezAmintele iubitei noastre patrii au primit o asemene prefacere ce nu ati fi fost in stare macar s'o inchipuiti. In curand fi-va aceastA Ora descarcata de toate poverile rAsboiului si bucurase-va de o doritA si vesnicA fericire. Despre aceasta simtim din pricina cunoscutei voua a noastrei osArdii si bunavointe o nemarginita bucurie §i ne silim sA intrebuintam toate mijloacele pentru cel mai mare bine al acestei
teri pe care o privim ca patria noastra. Despre aceasta bucurie nu lipsim a vA impArtAsi, deoarece noi, ca si DumneavoastrA, am dorit totdeauna din
inimA ca tara sl fie mintuitA de grelele sarcini sub povara carora zAceb. de atata timp. Suntem din aceasta pricina hotAriti sa ne intoarcem la Bucuresti, la scaunul nostru, trimitandu-vA aceastA plAcutá veste prin Vistierul nostru, Costache Varlam, dupA a cArei primire yeti aveA sä vA intoarceti neintarziat in Bucuresti spre a vA bucura iar ,in patria voastrA, ca niste a-
devarati patrioti, de liniste si de fericire. Nu ne indoim de loc deci de (1) Corespondentul anonim din Bucure§ti dela 11 lulie 1807. (2) Id. dela 21 Iulie 1807. (3) Id. anexa la scrisoarea din 1 August 1807.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I. ,
489
intoarcerea Dumneavoastra kii nadajduim ca, la intrarea noastra in Bucure§ti,
care va aye& loc peste cateva zile, va. vom gäsi acolo. Neindoindu-ne de increderea ce o aveti in noi, speram ca. Para a a§tepta ca cererea noastra sa fie ajutata de vreo actiune straina, propriul Dumneavoasträ indemn la acea intoarcere va avea, partea cea mai mare. Prelungirea mai departe a petrecerii Dumneavoastra in Brapv ar fi pe viitor cu atat mai neindreptatita, §i mai vrednica de certare, cu cat orice temere sau ingrijire este pe viitor cu desavar§ire inlaturata».
Iata räspunsul dat de Mitropolit §i de boierii bajenip la Brapv,
sub data de 6 Iu lie st. v. 1807, la scrisoarea de mai sus a lui Ipsilant :
«Dumnezeul nostru a mantuit taxa de jalnica ei mart& §i a ridicat-o iar in starea doritä, cad dela ram a trecut la bine. Aceasta veste a ajuns la urechile noastre inca, inainte de porunca trimisa de Maria Ta, pentru care nu putin ne-am bucurat §i am multarnit lui Dumnezeu din inima, precum §i ne-am rugat pentru buna stare pe viitor a patriei noastre. Speram cu totii ca prin acestea toti locuitorii terii noastre sä dobandeasc a. ve§nica fericire, a de acum inainte vor fi mantuiti de povara grea a contributiei iiii multAmim pentru aceasta prea puternicului §i prea milostivului nostru monarh, care va aye& in prea milostiva privire i binele pe viitor al acestei teri. In urma acestei ve§ti atat de imbucuratoare, am fi avut ca cunoscuti pa trioti sa ne intoarcem la Bucure§ti §i in patria noastra, dad, nevoile §i släbiciunea pricinuitä in urma calatoriei incoace nu ne-ar fi impiedecat. Avem in privire pregatirea de cu vreme a tuturor celor trebuitoare pentru acea intoarcere §i avem cinstea A ramânem cu cea mai supusa plecare a Mariei Tale prea placate slugi : Dimitrie Ghica Ban, Dimitrie Racovit6. Ban, Costache Ghica Ban, Constantin Filipescu, Mare Vistier, Räducan Golescu Vornic, Isaac Rallet, Grigorie Ghica, Riducan Slatineanu Vornic, Barbu tirbeiu Vornic, Mihail Manu Vornic, Dositeiu, Mitropolit Terii-Romanesti, Nectarie, Episcop de Rimnic, Iosif, Episcop de Arges, Constantin, Episcop de BuzAu.
www.digibuc.ro
490
RADII ROSETTI
Jalbei adresatet de Mitropolit, .Episcopi f i tori boierii mai marelui
comandant al Oftirii Generalului Michelson. Am avut cinstea, in scrisoarea inaintata Excelentei Voastre Inc& dela 23 Aprilie, sa-i aratam nu numai reaua stare a patriei noastre, dar pi toate asu-
pririle pi poverile cari izvorasc din reaua ocarmuire a Domnului nostra Ipsilant. Excelenta Voastra a binevoit intr'adevar s& ne mangae ca nu va lipsi sä aduca acele ale noastre temeiuri de plangere prea milostivului nostru monarh, pentru ca Marirea Sa, spre dorita multamire a locuitorilor, nu numai al mantuie aceasta tar& de acest rau firesc, dar Inca sa-i dea o oarmuire mai bun& pi mai Man& Pe cand erau in apteptarea incuviintarii ru-
gamintei noastre, am vazut ca Ipsilant a fugit din Bucurepti pi din tara, luand cu sine nu numai banii storpi dela vrednicii de jale locuitori ai acestei teri prin impunerea grelei sarcini a contributiei, apoi n'a platit nici datorifie
ce le-a %cut, nici macar birul pi darfie ce le ridicase din tar& cu doi ani mai inainte spre a le trimite la Constantinopol. N'a plata nici cele adunate din tar& in cele de pe urm& vase luni pentru trebuintele optirii imparatepti, depi era dater a& le plateasca, caci in aceeap vreme incarca tara cu neiertat de multe contributiuni. Apoi el a mai luat cu sine toate protocoalele pi alte scrieri spre a ne rapi prilejul de a-i cere socoteala ce este dator s& dea dela 1802 and a inceput A domneasca. Moldova care a lost mantuitä de Domnia lui Ipsilant prin ocarmuirea randuita in acea Cnejie pi care se gäsepte astfel in dorita buna stare, delteapta in noi dorinta Ed aducem pi tara noastra intr'o stare la fel pi, in privinta ocarmuirii de pus, A ne referim la r&sboiul trecut cand, dela 1770 pi pan& la incheierea pacii deja 1774, tars a stat far& a& fie Domn, find ocarmuita numai de noi, ins& sub prepedintia unui poruncitor rusesc. In lipsa Domnitorului Ipsilant, dela August 1806 pi pan& la intoarcerea sa, tot noi am ocarmuit-o procurand la vreme pi Para de Domn toate cele trebuitoare octirii. Indestularea tuturor celor atarnand de armata era adusä la indeplinire de catre ocarmuire, iar el (Ipsilant), ca cunoscut dueman al patriei, ne-a invinovätit pi ne-a parit, din care cauza ne-am pi impraptiat. Iata pentru ce ne
rugam prea plecat, pentru a doua oara, de mila Excelentei Voastre ca sa binevoeasca a mantui aceasta tar& de asupririle pi sarcinile cari toate provin dela reaua ocarmuire as lui Ipsilant pi a face ca inteinsa sa se orandueasca o astfel de ocarmuire, cum preinalta chibzuinta a binefacatorului nostru va gäsi mai cu cale. Excelenta Voastra A binevoeasca a mijloci cu milostivire
ca o comisie nepartinitoare sa cerceteze dreptele noastre plangeri pi sa faca lumina asupra tuturor grepelilor faptuite. In scurt, incredintam soarta
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DIN CHI§INAII, I.
491
terii noastre chibzuintei Excelentei Voastre, ca mAntuitorul ei, F}i ne mai rugAm BA porunceascA Caimacamului Domnitorului Ipsilant ca incassArile contributiei §i a tuturor dArilor netrebuitoare (peste cele inteadevar trebuitoare armatei), puse WA de stiinta noastiA, sA inceteze, cu adaogire ca Ipsilant sA dea socotealA despre cede luate de el pentru trebuintele armatei, deoarece locuitorii cei asupriti ai patriei noastre ne supArA zilnic si aici cu plAngeri in aceastA privintä.
La 16 Julie (St. n.) sosia, in Bravov alt adjutant al generalului Miloradovici, aducand familiei Filipescu o scrisoare a generalului, In care acesta arata, ca primise plangerea lmpotriva lui Ipsilant vi In-
credinta ca a trimis-o la locul cuvenit. Mai adaogei ea pacea Incheiata intre Rusia vi Franta (tratatul dela Tilsit) dada, celei dintai Basarabia, Moldova vi Tara-Romaneasca cu cetatile, astfel ca, pe viitor, Dunarea avea sa alcatueasca hotarul Intre Rusia vi Turcia. Mai anunta vi Incheierea unui armistitiu de 30 zile. Cu o zi inainte sosise in Bravov un curier trimis de generalul Sebastiani lui Napoleon. Curierul era Intovaravit de senatorul francez Doulcet de Pontécoulant care aducea lui Napo lon prezenturile noului Sultan. Dar ei cazuse aproape de Vidin In mainile unei cete de Sarbi cari ucisese pe Tatarul ce se gasia, cu ei vi le luase atat prezenturile Sultanului cat vi tot ce aveau asupra lor. Senatorul ramasese In Bucurevti spre ali procura cele de trebuinta vi apoi ali urma calea prin Orvova. XVI. OPERATIUNILE MIL1TARE IN TERME ROMANE DELA DECLARAREA
RASBOIULUI DE CATRE TURCI PANA LA TRATATUL DELA TILSIT SI DE ARMISTITIUL DELA SLOBOZIA.
Duce le de Richelieu alcatuise un corp de voluntari, compus din vase regimente, trei pedestre vi trei calari, numarand fiecare Cate 600 oameni. Erau comandati de ofiteri (ruvi) congediap vi de oameni ieviti din cancelarii, de Greci, de Moldoveni, de Ruvi izgoniti din slujba, de scriitori, de calfe de negustori dela Odesa vi de slugi fugite dela stapani. Soldapi erau o adunatura de hop vi de dezertori
de toate neamurile, de Jidovi vi de Tigani. Era u Inarmati cu sabii ruginite, cu sulite, cu halebarde vi pistoale. Comanda peste ei fu Incredintata Principelui Can tacuzino, Moldovan, care paräsise slujba ruseasca cu gradul de locotenent-colonel, un protejat al Ducelui de Richelieu.
www.digibuc.ro
492
RADII ROSETTI
Langeron zice de el : aCantacuzene avait fait semblant de servir dans la guerre de 1788. Dans celle-ci ii ne jugea pas a-propos de faire méme ce semblant : ii équipa très mal ses volontaires mais assez bien ses haras et les troUpeaux de ses terres. C'etait un fort bon homme, mais ii ti'était rien moins que militaire (1).
Pe tang& aceste regiinente de voluntari mai erau Inca alte patru de ay'a ziyi Cazaci ai Bugului. Erau alcatuiti dintr'un mare numar de vagabonzi: Moldoveni, Greci, Munteni, Unguri dezertori, Sarbi pribegi, soldati ieyiti din slujba i cativa proprietari ruyi seduqk de clima cari, dupa pacea dela 1791, se ayezase pe Bug unde Imparateasa Ecaterina le harazise moyii yi privilegii, exemptandu-i de (rani
sub inclatorire de a face un serviciu asernanator cu al Cazacilor. Erau Imbracati cazaceyte i aveau cai buni, dar erau soldati yi mai proyti decat voluntarii: aceytia se batura Cate odata, dar
Cazacii Bugului o rupeau de fuga de cate ori zariau vreun Turc. Dupa Intaia campanie, neputandu-se face nimic cu ei, fura trimici In Polonia spre a pazi cordoanele vamale (2). Fusese puyi sub comanda aceluiay Cantacuzino care comanda voluntarii, dar care In tot timpul campaniei ramase la Chiyinau, sub cuvant de a face pesmet.
Trupele ruseyti din Bugeac, cart erau sub comanda lui Meyendorf, râmaneau In defensiva. Generalii ruyi aveau mare frica de Pehlivan yi Michelson scrise, la 13/25 Ianuarie, lui Langeron sa fie cu toata privigherea spre a Impiedica ca Pehlivan, intrand In Polonia prin Dubasari, sa, nu se Impreuneze cu Napoleon (3). La 10 (23) yi la 29 (10) Ianuarie 1807, Pehlivan Incercând sa, surprinda niyte detayamente ruseyti la Mosaid i la Curmanchiu, fu respins cu pierderi, dar la 10 (22) Fevruarie el repurta, un succes asupra unuia din cei mai buni generali ruyi, Voinov. In aceeay zi Langeron Impraytia un mare convoiu de 'Mari (4). Dela mijlocul lui Fevruarie satele Catarecti din Basarabia fur& parasite yi disparura. 0 parte din 'Mari, supunându-se ordinului guvernului rusesc, trecura Nistrul yi se ayezara In, Rusia. Dar cei multi se dusera, la Ismail, marind astfel numarul aparatorilor cetatii (5). 11) Langeron in Hurmuzaki, supl. I, vol. 111, p. 121. 2 Ibid., p. 121. 3) Ibid., p. 123. (4) Ibid., p. 124 i 125. (5) Ibid., p. 125.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
493
Michelson, dupa declaraya de rasboiu a Portii, ordona ca locuitorii turd ai cetátilor cari se predase s5, fie priviti ca prinsi de rasboiu vi sa fie transportati in Rusia. Acest ordin crud fu adus la Indeplinire si nenorocitii locuitori turci, dusi sub escort& ca miste criminali, pierdura obiectele lor cele mai pretioase, siliti fiind sa,
le vanda pe pret de nimic,, cad deoarece fusese vestiy ca trebue sa piece numai cu o zi inainte, nu putuse inchipul mijloacele de transport necesare (1). La Inceputul lui Martie Meyendorf vi cu Langeron impresurara Ismailul. La Iunie, Meyendorf neizbutind sa iea cetatea, Michelson veni sa iea comanda In persoank liar MIA mai mult succes. Ramase acolo pana dupa armistiyu, plecand Inapoi In. Tara-Romaneasca tocmai la 10 (22) August 1807. In Tara-Romaneasca operatiunile militare din Ianuarie vi Fevruarie
1807 fura aproape nule. Michelson voise, dupa sosirea lui in Bucurevti, sa se fac5, stapan pe Turnul (Magurele), dar nu era, chip sa iea cetatea prin surprindere vi nu se sirntia in stare, cu trupele de caH dispunea, sa, intreprindä o Impresurare in regula. Lassa deci In observaye, dealungul Cainivtei, intre Arge§ vi Olt, pe generalul Ulanius. Oltenia rämäsese Inca neocupata din cauza lipsei de trupe, grosul lor find concentrat imprejurul Bucurevtilor spre a-1 apara Impotriva intreprinderilor lui Mustafa Bairactar dela Rusciuc. Serghie Camenski era insarcinat s5, observe, din Slobcizia, cetatea Silistriei ; husarii rusevti gonise pe Turd din Qatar*.
In Ianuarie 3.000 Turd ievirá din Turnu incepand sa% prade Im-
prejurimile; Ruvii atacandu-i cu, putina cavalerie, fura batuti la Magura pierzand vi un tun. La inceputul lui Martie Michelson, cu 10.000 de oameni, Introprinse o expeditie in raiaoa Giurgiului, avand de scop mai ales pradarea bogatelor sate din acea raia. Vreo 5.000 de Turci le ievira Inainte la Turbay, dar fura batuti. Michelson rarnase vase sapOmani Imprejurul Giurgiului, distruse toate satele v'i lu g. cu dansul
toata panea ce o gasi in ele. Tot atunci, Serghie Camenski se indrept5, cu toate trupele de can dispunea, dela Slobozia spre Odaia Vizirului, In raiaoa unde se afiau nivte trupe turcevti pe cari le puse pe fuga, ucigand pe comandantul lor; apoi, din ardinul lui Michelson, arse toate satele dimprejurul Brailei. 1
(1) Ibid., p. 126.
www.digibuc.ro
404
RADII itOSETTI
Dupa aceastä expeditie el veni sa-0 aqeze tabara langa Buzau, pe rnalul stang al Buzaului care, cand yenta mare, Ii WA. comuni-
catia cu Buzaul §i cu Dolgoruki rams la Slobozia. Aceasta rea
dispozitie permise tanärului Ciapan Og la sa pun5, mama pe bagajele lui Ipsilant 0 sa ardh Buzaul, &and, la Inceputul lui Iunie, Domnul p5,rási Bucure0i, spre a merge la Iasi. Dolgoruki find prevenit, ajunse prea tarziu kii Ciapan Ogla se strecur 5. printre ei ; fu ajuns de Camenski numai sub zidurile Brailei.
La sfarlitul lui Maiu, Marele Vizir Mustafa Celebi izbutise WA adune la Silistria vreo 30.000 de oameni, mai mult adunatura decal oaste. El treca Dunärea, se stabill 0 se Intari In ostrovul Borcei din fata Calara01or, pe care II ocupa. Aceasta micare a Turcilor cii ternerea ca nu cumva Mustafa Bairactar s5. Intreprincla vreo lovitura asupra Bucure0ilor, Imprejurul caruia se gasiau putine trupe, Moir pe Michelson sa dea ordin lui Miloradovici sa evacueze capitala Terii-Romane§ti 0 sa se retraga spre Siret. Acestui ordin de evacuare se datori panica qi fuga din Bucuresti a Domnului, a boierilor i. a tuturor autoritatilor, fuga despre care am vorbit In capitolul precedent. Mustafa Bairactar, dup 5. sfatul adjutantului General Mériage, trimis
de Napoleon Turcilor spre a-i povatul, ie0 din Giurgiu cu 8-10.000
oameni 0 se Indrepta, spre Bucure0i. Marele Vizir, In loc de a Inainta cu toate trupele lui, se multäml 85, trirnita la Obilesti 4 5.000 de oameni cu 5 tunuri. Miloradovici, cu toate ordineIe sa se retraga grabnic ce ii daduse Michelson, ie0 din Bucure0i la 31 Maiu (1 Iunie) cu toate trupele de cari dispunea, Indreptandu-se spre Obilesti unde, a doua zi, bath. pe Turd cu desavar0re E;li li puse pe fuga. Apoi, fara a pierde vreme cu urmarirea, se Intoarse la Bucuresti unde ajunse In ziva de 3 (15) Tunic) 0 Indatä se Indrepta spre Sinte0i, inaintea lui Mustafa Bairactar. Acosta dupa ce pierduse o vreme pretioasa construind poduri pe Sabar 0 nu se aqtepta, sa gaseasca trupe rusecti Intre el i Bu-
curecti, se intoarse la Giurgiu. BucurefAii erau scapati de urgia Turcilor.
Miloradovici puse sa se graveze portretul lui cu inscriptia : Miloraclovici, mOntuitorul Bucureqtilor. Dup.& lupta dela Obilesti, nici Marele Vizir nici Mustafa Bairactar
nu se mai miccara, cel dinthiu din Calaraci si cel de al doilea din Giurgiu, de0 dispuneau amAndoi de 50.000 de oameni Foi Miloradovici numai de 6.000.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
495
Generalul lsaiov fusese trimis la Inceputul lui Maiu in Oltenia cu un batalion de infanteriei, 6 tunuri din artileria Cazacilor Donului, un regiment de Cazaci §i pandurii romani. La 17 (29) Maiu bitii, Intre Izvoare §i Albi, langii. Dunare, un detacament turcescy luand §apte steaguri. La 17 (29) Iunie trecil
Dunarea la Ostrovul Mare §i se impreuna cu 5.000 de Sarbi comandati de Cara Gheorghe. La 19 Iunie (1 Iu lie) lua cu asalt intaririle dela Malanita, ocupate de 5.000 de Turci, ucigandu-le 1.000 de oameni §si fugärindu-i, apoi Impresura Negotinul pe care 1-ar fi cucerit daca. nu ar fi intervenit armistitiul. *
La declaratia de räsboiu a Portii, Budberg raspunsese prin o serisoare adresata Marelui Vizir la 26 Februarie 1807, In care zicea ca dnamicii comuni ai Turciei si ai Rusiei se folosise de pretextul intrArii
trupelor Imparate§ti in Principate pentru a tarl Poarta In prapastia ce politica lor vicleana o pregatise de atata vremen. Insa aceasta masura (intrarea trupelor ruse0i in Principate) a fost impusa Ru-
siei din cauza neobservarii tratatelor de care Turci prin destituirea Domnilor, prin greutatile puse comertului rusesc qi prin piedecile puse trecerii prin Dardanele a vaselor ruse§ti. Majestatea Sa Imperialä ar putea, sa renunte la obiectele secun-
dare la earl star interesa Poarta, dar nu poate dead sa insiste asupra dreptului de trecere prin Bosfor §i asupra mantinerii privilegiilor harazite Moldovei §i Terii-Romane§ti, deoarece atat into-
resele nemijlocite cat §i demnitatea Majestatii Sale sunt legate de ele. Indata, ce aceste doua puncte principale vor fi puse la cale qi Poarta va fi dat cheza§ii Indestulatoare pentru viitor, Imparatul Rusiei va restabill cu bucurie legaturile de prietenie cu Poarta (1). Rusia, pentru negocierile secrete avand de soop pacea, Intrebuinta §li pe Constantin Ipsilant. Intr'o scrisoare a lui catre Poarta, tradusa de Ruffin la 20 Martie st. n. 1807, vedem ca, din Insärcinarea Curtii ruse§ti, Ipsilant scrisese Portii Indata dup.& intrarea trupelor rusec4ti In Moldova, pentru a explica ea : Imparatul Rusiei facand ca trupele sale sä intre In Principate, nuli propusese nici invaziunea teritoriului otoman, nici ocuparea sau luarea In stapanire a acelor teri. Dorinta de câpetenie, singura intentiune a Ma(1) Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p. 400.
www.digibuc.ro
496
RADTP ROSETTT
jestatii Sale fusese sa, depärteze Ina lta Poartá dela nista principii con-
trare politicei sale proprii si a celorlalte curti ale Europei. Acea acrisoare sosind In Constantinopol dupä plecarea elciului rusesc, probabil c5, nu se ga'sise eine s'o supuná Inaltei Porti. Se vede deci chemat sA arate Portii ea Generalul Michelson este inzestrat cu depline si absolute puteri dela suveranul sa,u spre a trata, si a aplanA punctele In litigiu. Dacä Poarta ar trimite In Tara-Romaneasch un plenipotentiar, pacea s'ar putea restabili cu mare usurintá pe temeiul urm'atoarelor baze : 1. Confirmarea aliantei cu Rusia si reinnoirea aliantei cu Anglia; 2. Ridicarea piedecilqr puse la trecerea prin Bosfor si Dardanele
a vaselor rusesti, a trupelor si a munitiunilor sale de easboiu; 3. Observarea si aducerea la Indeplinire a tuturor conventiunilor 4i a tuturor obligatiunilor privitoare la Tara-Romomeasca si la Moldova ;
4. Deoarece aceste Principate sunt, de vreme Indelungatá, calnate si prada unei multimi de flageluri, invoirea, pentru nenorocith locuitori ai acestor teri, sà, alcatueasca. Intro dânsii ostiri pAinalltone cu cari sä se poatä apära, singuri Impotriva návälirilor tabharesti. . Din corespondenta schimbata. Intre Napoleon si Talleyrand In luna Martie 1807, reiese c5, col dintAiu se gamdia sa, trirnitá in Moldova, la sfarsitul acelei luni, din Varsovia, pe Maresalul Masséna cu 30.000
Francezi si 16.000 Poloni, cu cari urmau sa se Intruneasea, 40.000 de oameni comandati de Marmont si cp,ri aveau sa, via, din Dalmatia. In aeeeas scrisoare Napoleon insárcineaza pe Talleyrand sä afle dela amba-
sadorul turcesc daca Poarta n'ar dori ca el sa trimita 20.000 oameni pentru a acoperl Constantinopolul sau a mcitura DunArea (1).
Talleyrand raspunde ea Poarta ar vedea, cu placere trupe turcesti venind in Moldova din Polonia, dar nu este sigurä de dispozitiunile locuitorilor Bosniei, nici destul de stapansa pe ei pentru a garanta cä trupele franceze trimise din Dalmatia n'ar avea, de luptat cu greutati mari (2). In urma acestui räspuns al lui Talleyrand, Napoleon li ra.spunse s5. spuna ambasadorului turn ca, nu va mai fi chestiune de a trimite trupe franceze nici la Constantinopol nici prin Bosnia (1). (1) D. A. Sturdza, Acts 0 .Documente relative la Renafterea .Romeiniei, I, p. 548. (2) Ibid., p. 651.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINAIL x.
49/
Urrnau de pe atunci propuneri de pace Intre Franta i Rusia. Talleyrand scria, Imparatului, la 18 Martie, pentru a-i anunta. oh Rusia este dispusa, s'a Incheie pacea i cu Turcia si cu Franta, insà
In chip deosebit cu fiecar i fár5, a priml mediatiunea Austriei. Budberg a arätat 05, ImpAratul Alexandru este dispus a Inchei pacea cu Turcia pe bkza vechilor tratate. Aceasta bag, nu all Inchezeslui Turciel independenta ei desavarsitä, dar Talldyrand speria ch% aceastsa propunere a Rusiei trebue privits, ca aleatuind numai o prima deschidere (1). Poarta care reintegrase pe Alexandru Sutu In Domnia Telii-Românesti nu reintAri pe Calimah, dar numi In locul lui, In MolddVa, hi cursul lunii Martie, pe marele Dragoman Alexandru Hangerliu.
La 29 Maiu Sultanul Selim III, care era wit de ulemale si de
ieniceri fiindca Incercase mai multe reforme i pentrucä, cu drept cuvant, se bänuia, cä Noeste sä reformeze cu desavarsire pe ieniceri, fu depus i Inchis In Seraiu, proclamandu-se ca Sultan värul s'au Mustafa.
Ienicerii din oastea Vizirului erau nemu1ámii, flindca Mustafa Celebi se incercase sa destitue pe Ienicer-Agasi; ei se revoltase si Vizirul Ii linitise cu greu restabilind pe Ienicer-Agasi si fa,c1ndu-i dartiri scumpe. Indath ce aceste trupe nedisciplinate auzirA. de revolutia ce se Meuse la Constantinopol, ele declararA, c5, nu vor trece Dun'area pan&
ce Marele Vizir nu va fi destituit. Marele Vizir renunta singur la comandamentul o,tirii i o parAsi; in locul lui fu numit In cur'and Mustafa, Bairactar.
RuSia Isi urma negocierile cu Poarta; dintr'un raspuns al guvernului otoman, adresat la 28 Iunie 1807 (2) lui Pozzo di Borgo, rezultä
cá acesta ii facuse° propuneri de pace In numele Rusiei. In easpunsul säu, Poarta Incepe prin a arata ca. Mouse toate sacrificiile cu putintä pentru a mäntineh pacea, cand «invaziunea Moldovei 0 a Terii-Romanecti, precum si luarea cetatilor Hotin Bender, cea mai batjocuritoare violare a dreptului giniIor, o silise sa recurga la armeD. Provinciile Moldovei i Terii-Romanesti sunt far& cea mai mici
indoealk nu sub stapanitea Rusiei ci sub a Portii ; cum dar s'ar putea tagadul Sultanului dreptul de a numi sau de a Inlocul pe och,rmuitorii lor 0 de a adopta masurile de oca,rmuire ce i s'ar (1) Ibid, p. 553. (2) Hurmuzaki, supl. I, Nol. II, p. 435. Anatele A. E.Tom. XXXLMemoriite Secf. Istorice.
www.digibuc.ro
82
498
RADII ROSETTI
pare& mai nemerite pentru a asigura prosperitatea acelor provincii ?
Poarta nu reclamä deck executarea unui principiu de 4rept natural recunoseut de toate popoarele: us& nu faci altora ceeace nu ai voi ea sa, ti se faca,a. Ar permite oare Curtea ruseasca unei puteri straine sa. se amestece In administratia provjnciilor ei ? Poarta dore0e sincer pacea, dar nu o va ineheià decat daca, pacea li va asigura neatarnarea cea mai desaya,r§itä. Poarta prefera BA
se ingroape sub ruinele patriei mai degrabä deck sät,rnai Inchpie tractate de pace la fel eu acele ce i-au fost smulse pana, astazi eu sila. Rusia FM reia indatorirea sa nu se mai amestece nici intr'un chip, nici in afaeerile Moldovei qi Valahiei, nici In cele comerciale ale Portii, nici In ale raialelor sau supqilor sal, sa, restitue partea din Georgia ce a uzurpat-o precum §i forturile dela Anacra qi paeea va fi in curand ineheiata, eu coneursul aliatilor Inaltei Porti, de ale ekor intereso aceasta nu se va despärti nieiodata. Precum rezulta din ra,spunsul de fat5,, un teren de Intelegere era
greu de &it.
In acest timp Insä, cu tot rasboiul, urmau tratki necontenite Intre Rusia §i Napoleon. Rusia voia, sa, ineheie pacea numai eu Franta,
cerând sa fie läsata, a trata cu Turcia in chip cu totul deosebit, iar Napoleon voia ea tratatul de pace sä fie diseutat qi incheiat de toate puterile beligerente (1). La 26 Aprilie Napoleon inskcina pe Talleyrand sa, comunice Portii, prin Sébastiani, ce fel de propuneri i se Meuse, dar ca, el re-
fuzase set trateze despre pace gird aliafrilui, printre cari Poarta este cel dintdiu, §i ea Poarta sa, trimita, solului ei instructiuni spre a-1
pune in stare sä iea parte la congres, la Var§ovia, dach' se va tinea
acel congres.. Repeta ea nu va despeirti niciodatei cauza lui de a Portii. Indatá ce Vizirul va 11 trecut Dunkeaqi Dantcul (Danzig) va Ji azut, se va pune In ,rnivare spre a izgoni pe Ru§i (2).
Din cele ce le gasim Inteun memoriu rus din Junie 1807, tratand despre bazele negocierilor, vedem ea, la acea vreme Rusia Icii daduse seam& ea nu va putea, obtinea, dela Napoleon sa, ineheie
separat pacea cu el : ...3. «L'évacuation de la Moldavie et de la Valachie. II serait sans doute a
desirer qu'en faisant la paix avec la France nous puissions conserver la (1) Ibid., p. 558 §i urm. (2) thid., p. 561.
www.digibuc.ro
Al:1111VA SENATORiLOR bilt CHI$INATI, I.
490
faculte de nous arranger de gre a gre avec la Porte. Mais comme il ne faut pas se flatter de pouvoir éviter l'intervention de Bonaparte dans cet arrangement, il faudrait tacher, en promettant l'évacuation des deux principautés, d'obtenir pour condition que, jusqu'a la paix definitive entre la Russig et la France, la Moldavie et la Valachie resteront en pleine jouissance des droits et privileges a elles concedes depuis le traite de Kainardji (1).»
Rusia era chiar dispus& s'& fax& concesiuni In privinta stipulatiunilor continute In tratatul dela Cainargi; iat& ce gäsim Intr'o anex& la memoriul In chestiune : u....Turquie. La Russie est prête a s'arranger avec la Porte sous la mediation de la France et sur la base des traités qui ont subsiste jusqu'a la dernière rupture. Elle fera méme le sacrifice de tels des avantages que lui assurent ces traités, en autant que cela sera possible (2)»...
Se vede ca. oamenii de Stat ai Prusiei tot Inca nu dob&ndise o idee dm& a situatiunii, cad la memoriul prezentat la 22 Iunie 1807 Regelui Prusiei de atm Hardenberg, se gAse§te o anexa desvolMad un plan Intreg de pacificare general& §i o aliant& Intro Franta, Rusia §i Prusia, care alcAtue§te totodat& 0 un plan pentru Imp&r-
tirea Turdei. Se propune prin acest plan a se da Rusiei Moldova Intreaga cu Basarabia §i l'ara-Rom&neasca pan& In Oft; iar Ailstriei, sa i se dea Oltenia, Dalmatia, Bosnia §i Serbia; Regele de Napoli se obtin& Albania qi Insulele Ionice, iar Franta sA. aila Tesalia,
Livadia, Negroponte, Morea, Candia qi toate insulele europend ale Arhipelagului (3). Chiar dup& incheierea armistftiului, Hardenberg starue pe l&ng5.
Suveranul säu pentru ca planul de Impartire al Turciei expus mai sus sa fie pus sub ochii lui Napoleon. Prin tratatul dela Tilsit din 7 Mlle 1807, Napoleon, in aparenp, se tine& de leg5turile cu Poarta. Tratatul continett urrnaloarele hotárlri : «Art. 21. Toutes les hostilités cesseront immédiatement, sur terre et sur mer, entre les forces de S. M. l'empereur de toutes les Russies et celles de Sa Hautesse, dans tous les points oi la nouvelle de la signature du present (I) Ibid., p. 562. (2) Ibid., p. 566. (3) Ibid., p. 509.
www.digibuc.ro
500
RADII ROSETTI
traité sera officielement parvenue. Les hautes parties contractantes la feront porter, sans Mai, par des courriers extraordinaires, pour .qu'elle parvienne le plus promptement possible aux generaux et commandants respectifs. «Art. 22. Les troupes russes se retireront des provinces de Valachie et de Moldavie, main les clites provinces ne pourront être occupées par les
troupes de Sa Hautesse jusqu'à l'echange des ratifications du futur traité de paix definitive entre la Russie et la Porte 0 ttomane (1). «Art. 23. S. M. l'empereur de toutes 'les Russies accepte la mediation de S. M. l'empereur des Frangais, roi d'Italie, A l'effet de négocier et conclure une paix avantageuse et honorable aux deux empires. i,eS plénipotentiaires respectifs se rendront dans le lieu dont les parties intéressées conviendront, pour y ouvrir et suivre les négociations. «Art. 24. Les délais dans lesquels les hautes parties contractantes devront retirer leurs troupes des lieux qu'elles doivent quitter en consequence des stipulation ci-dessus, ainsi que le mode d'exécution des diverses clauses que contient le present traité, seront fixes par une convention speciale».
Am zis a Napoleon se tinea, In aparentd, de legáturile lui cu Poarta, aoi tratatul dela Tilsit, adus la cunostinta lumii Intregi, era insotit de douà acte, amandou5, secrete, unul intitulat : Articole se-
parate gi secrete ale tratatului de pace fi de amicifie dela Tilsit, din 7 Iulie 1807(2) si celalalt: Tratat de alianta ofensivd fi defensivd dintre Franta qi Rusia (3). Tustrele actele erau datate din aceeas zi : 7 Iulie 1807, Printre articolele separate se gasia. unul (art. 4) prin care Imparatu1 Rusiei se Indatora, sà, recunoasca pe M. S. Regele de Napoli, Iosef Napoleon, ca Rege al Siciliei, indatd ce Regele Ferdinand IV va fi dolAndit o indemnitate ca Insulele Baleare sau Insula Candia (Creta) sau orice alta de aceeaq valoare. Napoleon se gandia deci so. indemnizeze, la caz de trebuinVa, pe Ferdinand IV cu o insulá apartinand aliatului s5,u. Tratatul de aliantä era mult mai categoric.
Iata ce rosteste la articolul 8: «Pareillement, si par une suite des changement qui viennent de se faire 11 Constantinople, la Porte n'acceptait pas la mediation de la France og si après qu'elle l'aura acceptee, il arrivait que, dans le Mai de trois mois après l'ou verture des négociations, ellen n'eussent pas conduit a un résultat (1) Ibid., p. 580. (2) Ibid., p. 581. (3) Ibid., p. 582.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHMNAII, x.
501
satisfaisant, la France fera cause commune avec la Russie contre la Porte Ottomanel et les deux parties contractantes s'entendront pour soustraire toutes les provinces de l'Empire Ottoman en Europe, la ville de Constantinople et la province de Rome lie exceptées, au joug et aux vexations des Tures (1)».
Nu Incape Indoealá c5, In desele convorbiri intime ce au avut loc la Tilsit Intre cei doi Impärati, s'a vorbit mai pe larg despre impArtirea Turciei Europene ; vedem pe ImpAratul Rusiei, in convorbirile lui posterioare cu Savary ,referindu-se de repetite ori la fagaduintele ce4 facuse Napoleon In aceast5, privint5, (2). Contele Rumiantov, cancelarul lui Alexandru, califick fat5, de Savary, Im-
partirea Turciei de grand ouvrage (3). Ca pretext pentru aceastä schimbare de front a politicei sale &afro Turcia, Napoleon d5dea., fat5, de Imparatul Alexandru, rasturnarea lui Selim care i-ar fi dovedit c ImpârAtia turceasc5, nu mai putea. subsista, In Europa (4).
Napoleon nu aveh interes la impârtirea Turciei, dar ii convenià sá starneasca poftele lui Alexandru in aceast5, privintk sperand c5, acesta, pentru a le putea, satisface, va Inchide ochii asupra compensatiunilor ce Napoleon aveh de gând s5, le caute aiurea §i anume In Silesia, pe care voià s'o pastreze pentru dansul, dobandind astfel o pozitiune din care puteh s5, privegheze ii sà. ameninte totodat5, Prusia, Rusia §i Austria 0 sä dea grabnic ajutor nou'ai sale creatiuni, Marelui Ducat al yarsoviei. Dar la Julie 1807, dac5, Napoleon cuno§tea. anume obiectul poftelor noului sau aliat, el se pkise sá L se des-
chidg asupra aceluia al poftelor lui. Armistitiul dela Tilsit fusese comunicat lui Michelson la 13 Iunie (5) st. v., poruncindu-i-se s5, se abtin5, dela orice act de ostilitate asupra Turcilor, dac'a ace§tia primesc s5, i se conformeze FO. ei. La 28 Iunie i se adreseaz5,, tot din Tilsit, un rescript Inip5x5,tesc insotit de un extract al tratatului de pace, rescript In care i se dau instrue tiunile urmatoare : 1) Ibid., p. 584.
(2) Ibid., rapoartele lui Savary din 6 August 1807, p. 691; din 9 Ootomvrie, p. 615 si din 4 Noemvrie, p. 623, (3) Ibid., p. 616. (4) Ibld., p. 589. (5) Ibid., p. 689.
www.digibuc.ro
502
RADII ROSETTI
«Cu toate cA s'a zis pozitiv in al 25-lea articol al acestui act cri armata mea va evacua Moldova pi Tara-Romaneasca, totup s'a stabilit intre mine si imparatul Napoleon c6, evacuatiunea armatei incredintat1 Domniei-Voastre
va depinde de urmatoarele imprejurári, adicA : ca Poarta s consima a primi mediatiunea Frantei pentru incheierea plcii sale cu Rusia, sä se in-+ datoreasa pi din parte-i sa-pi retraga, armata din Tara-Rom&neasc6, i sä nu mai ocupe nici acel principat, nici Moldova citA vreme vor tinea, negociatiunile pentru pace pi, in sfArpit, ca primind mediatiunea Frantei, s. numeasca pe plenipotentiarii ei pentru negociatiuni i pentru restabilirea pacii cu noi. V6, insArcinez s comunicati aceste conditiuni Marelui Vizir pi sä-4 propuneti s incheie, pe baza lor, o conventie preliminark in care toate articolele sus zise vor trebui inserate in chipul eel mai clar. Daci o asemenea conventiune este incheiatk veti retrage din Moldova pi din l'ara-Româneasca armata pus& sub comanda Domniei-Voastre i veti ocupa pozitiunea ce o yeti crede mai nemerita dincoace de Nistru. Dac6,, dimpotrivä, Marele Vizir, sub un pretext oricare, nu ar consimti la toate conditiunile sus mentionate, yeti aduce la indeplinire instructiunile mele dela 15 ale acestei luni pastrand pozitiunile voastre actuale...))
Totodata se face cunoscut lui Michelson &á Lascarov este Insärcinat mai In special cu negocierile i i se anunta sosirea colonelului francez Guelleminot, Insárcinat sá confirme Marelui Vizir propune-
rile facute de Rusi i apoi sä plece la Constantinopol. Dintr'un raport al lui Savaily din 6 August reiese ck a doua zi dup5, Sosirea acestuia la Petersburg, adica la 24 Iulie st. n., TIDO: ratul Alexandru ii i vorbise despre cele ce Napoleon il feicuse sci spere, adäogand ca: Impäratul care judeca mai bine decAt oricine, s'a p&rut cit vede a ImpArAtia dela Constantinopol nu poate sa continue a ocupa, inca multi vreme un loc printre puterile Europei. Am vorbit mult despre aceasta ; i mdrturisesc cd dacd aceastd putere trebue s se prdbuseascd inteuna din zilele acestea, poziliunea Rusiei o face sci
spere c4 va molten), o parte din rein** (1).
Negociatiunile pentru armistitiu avura loc la Slobozia, comisarul turcesc era Galib Efendi, eel rusesc Lascarov. Langeron pretinde (2) (1) Ibid., ibid., pag. 691 sq. (2) Langeron In Hurmuzaki, supl. I, vol. III, pag. 149.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
503
ca la aceste negocieri, pe Maga Guilleminot, ar fi asistat lia Ledoulx care, find crescut la Moscova, unde tatal lui exercitase meseria de cofetar, §tia perfect ruse§te. Meyendorff 0 Lascarov necunoscand aceasta imprejurare, se sratuiau ruse§te fata de dansul, tar Ledoulx raporta, lui Galib toate sfaturile lor, Acest incident raportat de Langeron este far5, indoeala, foarte nostim, numai are un pacat mare nu poate fi adevarat, pentru bunul temeiu ca, din partea
ruseasca negocierile erau purtate de singurul Lascarov, precum reiese din chiar actul de armistitiu dela 12 (24) August 1807. Articolul 1 stipuleaza ca, indata dupa semnatura armistitiului, am-
bii comandanti supremi vor trimite curieri ordonand tuturor deta§amentelor sa Inceteze pretutindeni orice ostilitate. Articolul 2 stipulä ca plenipotentiarii se vor intruni cat mai curand pentru tratarea pacii definitive, iar ca', armistitiul va tinea pana la 3 Aprilie 1808. Articolul 3 hotara ea, Indata dupä semnarea armistitiului, trupele ruse§ti vor Incepe evacuarea Moldovei 0 a Terii-Romane§ti, precum 0 cetatile ocupate de ele §i se vor retrage In launtrul granitelor Imparatiei ruse§ti, astfel incat evacuarea sa, fie cu totul terminata in-
tr'un spatiu de 39 zile dela data semnarii armistitiului. Tunurile, efectele 0. munitiunile, gasite de'lluqi in cetati la ocuparea lor, aveau sb, fie lasate In tara. Trupele turce§ti pe malul stang al Dunarei aveau sa tread, pe cel drept inteun termen de 35 zile, lasand In cetatile Ismail, Braila §i Giurgiu numai garnizoanele trebuitoare pentru paza lor. Trupele ruse§ti §I cele otomane aveau sa corespundä intre ele pentru ca ambele armate sa se retraga In acela§ timp. Pana la sosirea plenipotentiarilor numiti pentru incheierea pacii ambele parti cpntractante nu aveau sa alba vreun amestec in adminisfratia Principatelor.
Paha la pace, in cetatile ocupate de trupele ruse§ti nu puteau sa intre trupele otomane, ci numai locuitorii cari le párásise. Suspensiunea ostilitatilor era prevazuta §i pentru imprejurimile Vidinului 0 ale Feth-Islamului. Articolul 4 stipula ca Ru§ii vor restitui vasele de rasboiu ce le cucerise dela Turd. Celelalte articole sunt privitoare la amanunte mai putin importante. (1) D.A. Sturdza, op. oit. I, p. 293.
www.digibuc.ro
504
RADII ROSETTI
Michelson cazuse greu holnav si muri la 18 (30) August. Armistitiul fu ratificat de Meyendorf care, find Generalul-Locotenent eel mai vechiu In grad, lua comanda ostirii. Inca inainte ca textul armistitiului dela Slobozia sa fi lost cunoscut de Curtea din Petersburg (1), Budberg prezentase Imparatului Alexandru, la 19 August 1807, un referat In care el se pronunta in chip foarte categoric Impotriva evacuarii Principatelor de catre trupele rusesti si a retragerit lor in stanga Nistrului Inainte de incheierea definitivä a pacii. Obligaliunea Inscrisä in aceasta privinta In tratatul dela Tilsit puteii, folosl nurnai Turcilor si era in dauna Rusiei. Trupele rusesti retragandu-se, nimic n'ar puteit opri pe Turci sa faca incursii prädalnice In Principate. i In caz
de a nu se incheia pacea definitivk Turcii vor putea sa treaca
Dunarea In orice moment si sa ocupe In trei patru zile cetatile parasite de Rusi, inainte ca aceytia, retrasi dincolo de Nistru, sa fi putut face vreo miscare spre a se opune, Anexeaza la referat un proiect de depesa pentru Michelson. Imparatul Alexandru era, convins de mai nainte de bunatatea temeiurilor invocate de Budberg. A doua zi, 20 August, acesta trimise lui Michelson, din ordinul- Imparatului, o depesä In care Ii zicee, ca si suveranul este de parere ca retragerea trupelor rusesti In a stAnga Nistrului este cu desavarsire pagubitoare pentru Rusi, din cauza distantei neegale de pozitiunile ocupate astazi, in cari s'ar gäsi armatele dupa evacuare. Telul principal al armistitiului Mnd incetarea ostilitätilor si inceperea negociatiunilor de pace, se recomanda, luf Michelson ca actul armistitiului sa nu cuprinda altceva.
Inset, dacet inainte de primirea depesei s'ar fi semnat un act stipuldnd evacuarea Principatelor, atunci i se poronceqte set facet tot ce-i va fi cu putintd spre a tardy:Wet, sub diferite pretexte, cari ii vor fi mai folositoare, retragerea oftirii.
Precum am vazut, armistitiul fusese semnat la 12 August, adica cu opt zile Inaintea sosirii acestei depesi. Supararea Imparatului Alexandru cand cunoscir textul armisti-1 tiului fu mare ; el refuza sa-1 aprobe, dand ca pretext al acestui refuz fapipl ca articolele 2 si 4 erau neadmisibile. Nu voia sa, se lege pada la Maiu, lásA,nd astfel vreme Turcilor sa-si adune puterile din toath, ImparAtia spre a le aduce pe Dunare, si nu voia sa auda 1) Sturdza, op. cit., I, pag. 594 sq.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIMIXII, I.
505
despre restituirea vasului cucerit de Seniavin, care se afra pe mare cu escadra ruseaseä, zicand ca: «c'est une trophée assez chèrement payé pour que je tienne a la conserver». Apoi era manios pe Guilleminot, cáci 10 inchipuia, foarte- pe nedrept, ca conditiunile din actul de armistitiu, suparatoare pentru el, fusese Inserate dupa, staruinta acelui ofiter francez (1). In realitate insa nu incape Indoealá ea Impâratul Rusiei era foarte multämit cá, In urma insertiunii acestor dou'a articole, gäsise cuvant pentru a nu evacua Principatele. Meyendorf, Indatä dup.& ce ratificase armistitiul, Incepuse evacua-
rea, r eeace produsese panica cea mai grozavá in amandouA Principatele cari se vedeau expuse la violentele armatei turce0i ce se ail& parte pe malul drept 0 parte pe malul gang al Dun5,rei. Aceasta spaima, foarte probabil hfanitä de Ru0, avu drept rezultat ea, Indatä dupA semnarea armistitiului, Divanul Moldovei trimise la Movila,u, la cartierul Generalului Apraxin care comanda acolo un corp de rezerva ata§at oOirii din Principate, pe Vornicul Meow Ianculeu, ea sä-1 roage s'a se Indrepte cu oastea lui spre Ia0 pentru apärarea terii. Apraxin raspunse ch nu poate veni, neavand ordine dela Michelson (1).
Boierii carora vestea evactrarii Principatelor, dap& propria lor
marturisire : e la top au deschis rana 0 pe fiecare I-au adus in
spaima foi desnádajduire», se hotarira, a trimite lui Apraxin o deputatiune alatuita din un Episcop 0 doi boieri, cari sa,-i prezente o petitiune din partea Intregului Divan, ceránd incorporarea terilor ronulne la 1mp4rcitia Rusiei, ,spre a n4 mai fi expuse la nävalirile necontenite urmate de prada 0 de cruzimi ale Turcilor. «Douä aceste Domnii nici qti, nici intrebuincarea armelor find oprita, de stapAnirea ce ne-a ocarmuit palth acum, iar varvarii ce sunt imprejurul nostru, aceasth curmare ce s'a facut buimacirii lor prin räsboiul acesta, acum
o pun in vinovatia 1in4titului, tialosului norodului nostru §i iath ca sabia rasplatirii este gata asupra noasträ : iath. aceasta este cea adevAratA pricinä a neodihnei noastre. Sfintita noastra, nAdejde prin aceasta inviaza., cä fac&-
toarea de bine mama cea monarhiceasca a prim it sub acoperemântul eau norodul cel de o credinth despArtit de Rusia cu muntii cari fac nu put-in& impiedecare, Ind!. Georgia §i Imeretia, qi mai dupa departatii munti, bine (1) D. A. Sturdza, op. cit., pag. 600. (1) V. A. Urechiä, Istoria Rontánitor, IX, p. 176.
www.digibuc.ro
506
RADII ROSETTI
iig petrec zilele sub mântuitorul acoperánAnt al Implräte§tii Sale Marini. Primeqte, Excelenta VoastrA, aceasta cu osardie, cu credinta §1 cu adevärul pecetluita jalba noasträ i araand-o prea milostivei Maririi Sale cei Imparate0i, cere-ne inalta voie ca sä trimitem deputati din partea norodului, ori si se ceara dela noi dovada crediatei noastre, §i atunci Cu grabire vom sburà cu aripi catre mântuitorul dumnezeesc prestol spre a pecetlui cu juramint credinta noastra, intru toate pricinile acestea cari lámurit le arAtAin aicea, kii prime§te asuprá-ti cheza§luirea a ne mijloci dela prestol fericirea aceasta ce o cerem pentru toata Ora, care in veci va fi indata cu multämirea (1).
Vedem c'a boierii Divanului Moldovei vorbesc aici In numele amân-
doror terilor, ceeace face pe V. A. UrechiA s5, creadá ea, demersul pe lAnga, Apraxin fusese facut in urma unei sfátuiri Intro ambele D i v an uri (2).
Aceastä jalba poartá data de 28 August 1807. Episcopul §i boierii trimi§i la Movilau se Inta1nir5. acolo cu Feldmare§alul Principe Prozorovsky care venià s5, iea comanda armatei
din Principate, Ei se Intoarsera, In Ia§i aducand o scrisoare a lui Apraxin atre Mitropolit, la care generalul arata &á a transmis Indata'. Impáratului jalba Divanului, ceeace §i Mouse printr'un raport a carui copie ni s'a p5.strat (3). XVII. AMANUNTE ASUPRA IMPREJURARILOR INTERNE ALE MOLDOVEI DELA INCHEIEREA ARMISTITIULUI DELA SLOBOZIA PANA LA NUM1REA LUI CUSNICOV IN CAL1TATE DE PRESEDINTE AL DIVANURILOR.
Un curier din Petersburg aduand lui Ipsilant invitarea sa plece In grab& la Petersburg, el se porni Indata. lasand Caimacam in Bucure§ti pe Postelnicul Antoni. Ajuns la 14 Septemvrie 1807 in Iaqi, ceru, probabil pentru cheltueli de drum, 150 mii lei dela Divan4
Boierii se adunara la Mitropolie spre a se sfátui asupra acestei cereri. In Visterie nu erau bani §i boierii erau Impartiti in doub. tabere: Bál§e§tii, Visternicul Roznovanu, Visternicul Grigora§ Sturdza, (1) Ibid., p. 177 sg. (2) Ibid., p. 176, nota 2. (3) Ibid., p. 179, nota 2.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIRINAII, I.
507
Paladi i Ianculeu, cari erau In rAi termeni cu Ipsilant, nu voiau sa, avanseze acea sumA din propriile lor mijloace, lar Costache Ghica cu SAndulache Sturdza, Pascanu, Conachi i altii, cari erau in buni
termeni cu fostul Domn, se declarau gata a avans& suma pe cheAsia Visteriei. La urm5, Ipsilant fu silit s5, plece Mr& a iub, banii (1).
Trupele rusesti, cari erau In plinA miscare de evacuare a Principatelor, primir5, la mijlocul lui Septemvrie st. n. porunca new teptat5, de a suspend& evacuarea.
La 18 Septemvrie st. n. se ceti In Divan o scrisoare a lui Lascarov, In care se zice& cA : aMArirea Sa Impäratul tuturoi Rusiilor b dat ascultare rugamintei ce4 facuse Divanul Moldovei, ca trupele Maririi Sale sä tin& aceastá tar& ocupath., On& la incheierea pAcii, spre a ocroti pe locuitori irnpotriva violentelor Thrcilor, si a hothrit ca trupele sale s5, rarnanä aici pang la incheierea pacii. Märirea Sa spera c bivanul i poporul vor lace cele de trebuintA pentru aprovizionarea trupelor si se pot rázArnà pe buna vointa. a Maririi Sale (2).
Boierii ata.t acei cari apartineau partidei rusesti cat i acei co tineau cu Turcii, erau foarte nelinistiti de aceasta masura. Nici
unii nici altii nu-si aduceau aminte s5, fi facut cererea despre care vorbeste comunicarea de mai stis. Ei erau pe de o parte foarte multAmiti sá fie la adApcstul cruzimilor ce le-ar comite Turcii, dar
pe de alta e temeau sä nu fie trasi la räspundere
i
priviti ca
pricina acestei violAri a tratatului dela Tilsit (3).
La 25 Septemvrie st. n. sosi dela Bucuresti in Iasi Generalul Lascarov i, la 26, fur& Anduiti ca boieri de Divan : Logofátul Costache Ghica, Logoratul Iordache Pascanu, Visternicul Iordache Bals, Visternicul Sandulache Sturdza, Visternicul Iordache Roset Roznovanu i Vornicul Gavril Conachi. AfarA de Iordache Bals si de Roznovanu, toti acesti boieri apartineau partidei lui Ipsilant. Mitropolitul fu cu desAvArsire departat de mice afacere politicA mArginit numai In drepturile i datoriile lui de chiriarh (4). Aceste nimbi au pricinuit mare nemultämire printre potrivnicii hii Ipsilant, cari au facut un fel de legaturai cuprinzand pe Mitropolit, LogofAtul Costache Bals, Visternicul Grigoras Sturdza, Vor(1) Corespondentul anonim din Iasi. (2) Idem. (3) Idem. (4) Idem.
www.digibuc.ro
508
RADII ROSETTI
nicql Paladi si Visternicul Alecu Bals (fiul lui Iordache Bals), cu spop de a trimite, prin mijlocirea autoritatilor militare, jalb5, la Petersburg spre a obtinee, departarea sau eel putin marginirea lui Lascarov. Insa reclamatthe lor fur5, respinse de Prozorovski In chipul eel mai aspru (5). Lascarov, inainte de a plea, iar peste Milcov pentru negociärile p5,cii, fad} cunoscut PA marele cartier general al Cneazului Prozorovsky va fi stabilit in Iasi, In Curtea Domneasca, care va trebui curatit5, spre acest sfarsit. Comandantul pietei, Locotenentul Colonel Mihailovici, fu numit in-
spector al cartierelor, puna.ndu-se sub ordinele sale Aga, maiorul de Oat& si un adiutant. Toate casele din Iasi urmau s5, fie numerotate, toate Inc5,perile lor Insemnate. Nimeni nu era, scutIt de obli-.. gatia sa dea cartier, afar& de cei ce obtineau un, bilet de scutire dela acea Indatorire dela mai paarele comandant. Se desemnau mai multe sate megiese, obligate sa ifurniseze comandantului piece transporturile pecesare (6), In Divan se mai numir5, sase boieri §i anume : Logoratul Constantin Bals, Logoratul Neculai Bals, Visternicul Grigoras Sturdza, Vornicul Constantin Paladi, Vornicul Duinitrache Sturdza, Vornicul Lupul Bal§ si Mitropolitul. Precum se vede, Divanul era acuma alcAtuit din membri ai ambelor partide (7).
La adresa boierilor prin care acestia, se plangeau de modul In care fusese alcatuit Divanul, Lascarov raspunse la 30 Octomvrie st. n. ea, : Se mill, vazAnd ca boerii nu aproba masurile luate de el spre folosul elujbei stapamului sau §i a Orli. Ca de§i nimic nu-I indatore§te sá le ráspunda la acea scrisoare, el raspunde pêntru ali araà consideratia catre Mitropolit §i boieri.
Datoria de capetenie ce-i este impusa prin prea inaltul rescript de numire este starpirea abuzmilor de tot felul ce s'au introdus pe furiq in alcatuirea socotelilor pentru intretinerea armatei impärätWi. pi obArsia acestor
abuzuri trebue autata in imprejurarea ca Divanul este impartit in mai multe partide, cari pierzanduli tot timpul in intrigi §i prigoniri, afacerile stau pe loc. Numind in Divan un nutriar mic de boieri, avuse de scop sa (5) Idem. (6) Idem. (7) Idem.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CIIWINAII, I.
509
scurteze discutiunile nesfar§ite §i sa obtina, ca mersul afacthilor curente, ca serviciul Visteriei, aprovizionarea armatei §i ingrijirea spitalelor sa fie accelerate.
In cazul cand s'ar ivi afaceri atingand arzamintele Orli sau altele de o insemnatate neobiruita, nu incape indoeala ca awà sti mai ceara nu numai sfatul Mitropolitului ci §i pe al intregii boierimi. Ii este cunoscut ea 0 sub ocarmuirea Domnilor Divanul im era alatuit din toti boierii ci numai dintr'un numar restrans din ei §i ca Mitropolitul cu ceilalti erau tra0 la sfat numai in imprejurari de deosebita insemnatate. Ca aceasta procedare a boierilor este departe de a dovedi supunerea §I devotamentul lor catre Imparatul tuturor Rosiilor reprezentat prin el, iiascarov, and se pun de pricina pentru masurile luate de el. A observat cit scrisoarea in chestiune este iscalita numai de cativa din
boierii cei de sani 0 ca cele mai multe iscalituri 'yin dela unii eari n'au ocupat Inca nici o slujba. Despre faptele lui are sa dea socoteall numai stapanului [Au §i mt boierilor; daca ace§tia sunt nemultamiti, n'au deal sa se indrepte et plangeri la Imparat. Dore§te cu atat mai mult ca semnatorii scrisorii sa-§i schimbe purtarea fata de dansul, cu cat este incredintat cit demersul nu vine dela ob§tia 'bolerilor, ci numai dela un mic numar de Au voitori §i 8pera ea ett totii 10 vor schimbà purtarea in curand.
Prozorovsky adresa la 16 Noemvrie 1807 Divanului MoIdovei 0 predlojenie In care ziceh, ca : Sfetnicul de thin& Lascarov care, in urma vointei Maririi Sale Imparatului, a fost numit mijlocitor intro o§tirea Maririi Sale 0 cele don& Divanuri ale Principatelor Moldovei §i Terii-Romane§ti 0 eftruia i s'a pus indatorire sa pastreze buna randueala 0 intelegerea intr'aceste douit PrinL cipate, i-a jaluit ca Divanul de Wc nu baga in mina propunerile 14 nu recunoa§te superioritatea lui §i urmeaza cu totul impotriva poruncilor lui. El arata ca indemnatoe la aceasta purtare mai cu deosebire pe Constantin Bal§ care a cutezat chiar sa publice, spre supararea 0 necinstirea lui Lascarov, ca Marirea Sa 11 va destitui in curand. Datoria lui (Prozorovsky) ea mai mare Comandant al o§tirii, ii impune sa scrie Divanului in chip poruncitor, a nu cuteza sa deparasch marginea datoriilor sale 0 ea mai ales este dator Constantin Bal§ sa mate lui Lascarov, numit de Marirea Sa Prerdinte al Divanului, tot respectul ce i se cuvine.
www.digibuc.ro
510
RADII ROSETTI
Dm& Divanul ar fi dat ascultare proptmerilor Intelepte ale lui Lascarov §i nu pi-ar fi pierdut vremea cu desbateri zadarnice, el ar fi putut sh ;in, deplineasch cele cerute de binele armatelor Märirii Sale, dovedind, astfel devotamentul shu chtre augustul protector al terii. El (Prozorovsky) se vede deci silit sh intrebuirrteze mijloacele cele mai eficace spre a dobandi, in toate ramurile ocarmuirii ce-i este incredintath, conglAsuirea trebuitoare.Iath pentru pe poronce§te Divanului sh-i raporteze PAT.& intarziere pentru cei s'a
incumetit numitul Constantin Bal§ ph se opunh lui Lascarov. Porunce§te tot odath ca acel boier sa nu se mai sustragh pe viitor dela ascultarea datorita de el. Apoi arath oh .§tie ch, Lascarov insärcinase pe Sphtarul Cananau cu cercetarea abuzurilor savar§ite la isprävniciile de Iasi §i de Hotin §i mai cu seama cu aceea a socotelilor, iar ch Constantin Ball §i Grigorap Sturdza n'au yrut
sh incredinteze Sphtarului decal actele privitoarq la Hotin. Cauzele refuzului de a da actele privitoare la tinutul Imilor aunt faptul ch Constantin Bal§ a perceput din acest tinut nu numai bath, dar §i producte in naturl, pe cari le-a intrabuintat in folosul casei sale §i ca nepotul lui Bal§, A lexandru Mavrocordat, a stors din acest tinut 40.000 lei pentru fan §i a intrebuintat acei bani pentru sine, apoi cei mai de second boieri au mosii in west (inut, cari aunt scutite de orice sarcini, pe cdnd ceilalfi locuitori se preipddesc sub asupririte acelor boieri. Prozorovsky poroncepte deci ca sh se dea lui Cananhu toate actele trebuitoare spre indeplinirea misiunii lui §i ca, pe viitor, sárcinile terii sh fie purtate duph analog de to# locuitorii terii. Ocarmuitorilor Moldovei trebue sh le fie cunoscut ch Márirea Sa se poate ingriji de ocarmuirea Moldovei, numai pan& la incheierea pacii intre Rusia §i Poarta, care pace este mijlocith de Imparatul Francezilor. El, Prozorovsky, a§teapth dela membrii Divanului ca ei sh punk capät tuturor prigonirilor §i intrigilor, dand intreaga lor bhgare de seam& numai folosului terii. Nimic nu indrepthtetilte pe membrii Divanului acestui Prim cipat sh asupreasca pe locuitori : atat religia cat pi omenia opresc o asel menea procedare. Duph ce mai face Divanului o scurth moralh, terminh recornandandu-i sh fie calhuzit de dorul dreptatii, A se fereasch de desbinäri si sd nu facd cheltueli inutile cum aunt cele pentru mesele comandanfilor rusesti.
0 scrisoare a corespondentului anonim din Ia0, purtând data de 3 Ianuarie 1808, confirm& invinovatirile aduse de Prozorovsky Dir vanului.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHWENX17, I.
511
«Mersul afacerilor, zice el, nu se poate descrie. La U. ore via boierii la Curte, se sfadesc intre dânsii aproape un ceas si se despart Mr& a fi facut nimic. Toat& lumea recunoaste c& numai o ca.rmuire despotic& poate s& oc&rmueasc& aceasta tar& sau, mai bine zis, pe boieri».
In aceeas zi 10 luase Lascarov concediu dela Divan. El cazuse in disgratie desävArsit5, din cauza armistitiului ce-1 Inchelase si era. rechemat in Rusia, La 18 (30) Ianuarie 1808, Prozovosky adreseaza Divanului urm5.toarea noug, predlojenie, din care se va vedea cu cat de putia, consi-
deratie era. tratat do el Divanul 0 cat de justificatA era acea lips& de consideratie: Deoarece Divanul dup6 propunerea Ili mijlocirea Domniei Sale General Maior Catargiu, potrivit intreb&rii mele, despre cassa rdsurilor qi intrebuintarea banilor dintr'insa, mi-a f&cut cunoscut c& sumele implinite dela lar& din acest condeiu nu se varsä in cassa Visteriei, ci stint intrebuintate pentru plata lefurilor si ajutoarelor, precum imi este si mie cunoscut, Ing, fiindc& in acest Principat nu exist& vreo norm& Buis& pentru asemenea materie, ci se procedeaza numai dup& tocmeala si dup& ceeace porunceste fiecare dui:0, vreme Domn, nu pot afirm& cu temeiu a toti functionarii merit& s& primeasc& lefile ce le sunt hot&rite. Printre alte ar&t&ri facute de acest Divan, este si mentiunea unui act alcittuit, cu invoirea inaltului meu stap&n, Imparatul, de c&tre Principe le Ipsilant in timpul scurtei sale sederi aici, la sfarsitul carui act se gaseste clauza in puterea careia se ordona achitarea lefilor.
Dela acea int&mplare est acum destul de insemnat& curgere de timp. lmprejurkile Principatului s'au schimbat si Divanul, in lipsa unui Domn, a devenit insus oc&rmuitor al acestui Principat. Ins& fiindc& am Mout experienta a Divanul, far& de un prezidenti cu puteri nemarginite, nu este in stare sä ingrijeasca de afacerile oarmuirii, deoarece s'au alc&tuit inteinsul
actiuni si in loc de a se xezolv& afacerile se nue numai descordii si Divanul se desparte f&r& a fi putut sa hotarasca cm* toate jalbele raman nehotarite si nu se face dreptate, nici p&gubasului nici asupritorului ; care fel de asuprire a saracilor si a nevinovatilor nu-I stiu numai dela mine, dar 1-am aflat cu durere si dela unii membri ai Divanului. Si intr'adevAr intr'o asemenea ocarmuire nici nu se face dreptate, nici nu se pitseste la vreo cercetare. Asemenea si pentru trebuintele ostirilor MäririiSale se ingrijeste sau foarte tArziu sau foarte au. Am poruncit Inc& din Septemvrie anul trecut sa se infiinteze magazine. Dar Divanul, prin inactiunea lui, a ne-
www.digibuc.ro
612
RAVIT ROSETII
,
glijat sa faca a se indeplini cat era inch' vreme buna predarea granelor si din aceastA pricina este silit sa o aduca la indeplinire acuma, iarna, ceeace singur arata ca este greu, dar eine este vinovat dad, nu insus Divanul ? Ma vad deci dator sari aduc la cunostintA cl asemenea procedari, cari aunt potrivnice trebuintelor vremii de fata, bunei ingrijiri a ostirilor Maririi Sale precum si binelui obstesc al locuitorilor acestui Principat, nu pot fi ingaduite si sa-i destainuesc ca Imparatul, stapanul mkt, va numi nesmintit in locul plecatului Sfetnic de taina Lascarov pe altul din functionarii in slujba
Maririi-Sale. Insa Oita la sosirea acelui slujbas, numesc cat Prwdinte al acestui Divan pe urmatoarele cinstite si iubitoare de patrie fete : Veniamin Mitropolitul Moldovei, Gherasim Episcopul Romanului, Visternicul lordache Bals, un bun patriot inalbit in slujbele cele mai mari, si pe Logofatul Ghica.
Aceste persoane alcatuesc ocarmuirea, a careia intaia datorie va fi sa faca pe Divan sa se tina de implinirea datoriilor sale. Spre necontenita ingrijire a indestularii trebuintelor ostirii incredintate mie de catre prea milostivul men stapanitor, trebue ca din membrii Divanului sa se aleaga doi slujbasi pentru trebile Visteriei, cinstiti si de nadejde, a crtror grijA de capetenie sa tie indestularea ostirii cu cele trebuitoare. Sper ca aceasta a mea asezare va modifica inactiunea care predomneste in Principat si va pune capat schimbului de note zadarnic si netrebuincios. In cazuri de neintelegere ocarmuitorii vor aveh sa ma instiinteze prin tihul dintr'insii.
De altmintrelea amintesc Divanului sa cerceteze cu cea mai mare Ware aminte toate veniturile cassei rasurilor precum si plata dinteinsa a lefii slujbasilor. Aceste lefi ale slujbasilor, ori de eine ar fi fost ele randuite, vor trebui schimbate sau scAzute, pentru ca economia astfel Mout& sa fie intrebuintata, in aceste vremuri de rasboiu care nu si-au atins Inca tinta, la indestularea celor mai de trebuintA. In sfarsit trebue, pe cat este cu putinp., sä se aiba in vedere ca locuitorii terii sa fie crutati si usurati in privirea sarcinilor ce le poarta (1).
Tot in Ianuarie 1808, Prozorovsky porunci ca Moldova sa. pla, teasca., pentru Intretinerea In spitaluri a 10.000 bolnavi, suma de 2.460.000 ruble. Divanul refuzá sub cuvânt cá t5Animea este saracitá de räsboiu 0 c5, In rAsboaiele din vremea Ecaterinei nu se WA, din taxä nici o contributie. Dar Prozorovsky trimise la Divan pe generalul Titerov, Insärcinandu1 sa-i arate ca., in cazul când Divanul nu ar predà contributia, o va ridica prin executie. Aceast5, (1) Corespodentul anonim din Iasi.
www.digibuc.ro
6it
ARIIIVA BENATORILOR DIN CIIII3INIII, L
amenintare avii drept rezultat facerea de .cAtre Divan a unui avans de 100.000 lei, iar Prozorovsky renuntà la contributie (1). La 28 Fevruarie Prozorovsky dAdii de stire Divanului c5. corpu-
rile de armatA ale lui Platov si Apraxin au trecut Nistrul si se IndrepteazA prin Läpupa spre Ismail, invitAndu-1 sä lea mAsuri pentru primirea lor. Boierii Divanului ne0iind de unde sA, Intretie aceste nouA corpuri de trupA, merserá la Prozorovsky, Ii arAta:A 05,
tam nu are de unde sä Intretie trupele din nou intrate 0 cA de-i clinA orice rAspundere pen tru urmArile ce ar puteA rezultA. Prozo-
rovsky porunci atunci ca Intretinerea acelor douA corpuri de armatA sA se facA, din magazille ImpArAtesti (2).
0 companie de Jidovi rusi luase intreprinderea transportului fAinii de secarA si a ovAsului, dela MohilAu la Foc§ani, cu pret de 20 pa-
rale pe cetvert si pe ceas. Spre a tinlesni Jidovilor procurarea acelui transport, Divanul fu obligat sei vandd caraufilor sare dela ocnei cu ate 2 parale
suta de ocd, care set o transporte la Mohildu la intoarcerea lor (3). Do aici urmA Indoit folos pentru Jidovi: cApAtau sare cu un pret care li puneA In stare s'o vAndA In Rusia cu mare folos, 0 obtineau transportul proviantului cu pret ieftin, deoarece cArAu0i erau
asigurati c5, nu se vor intoarce cu desertul 0 vor la, astfel bani 0 pe dus §i pe intors. In urma recomandArii lui Prozorovsky, ImpAratul numise Prev3-
dinte al Divanurilor Principatelor pe Generalul Maior, Sfetnic de TainA 0 Senator Serghie Cupicov. Cuquicov sosi in Iasi la 22 Martie 0 intrA in functiune Ia 24 a aceleiaq luni. Orice amestec a lui Ipsilant in ocArmuirea ToriiRomAnesti Incetase. XVIII. AMANUNTE ASUPRA IMPREJURARILOR INTERNE ALE TERII-ROMANE$T1 DELA INCHEIEREA ARMISTITIULUI DELA SLOBOZIA PANA LA NUMIREA LUI CU$1NCOV IN CALITATE DE PRESEDINTE AL D1VANURLLOR.
Jalba boierilor prlbegi n'a Impiedecat ca Ipsilant sA se IntoarcA in Bucure0i la Inceputul lui August §ii s5, reieà in mAnA conducerea afacerilor. (1) Idem. (2) ,Id em.
(3) Idem. Anatole A. R.Tom. XXXLMemoriile Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
88
514
RADII ROSETTI
NM, la mijlocul acelei luni nu se vazii nici un semn ea, precum fusese stipulat In tratatul dela Tilsit, armata ruseasci va avea s5. evacueze Principatele. Intaiele stiinte sigure asupra cuprinsului tractatului sosirá pe la 15 Iu lie. Indata dupa semnarea armistitiului se luara ma' suri pentru evacuarea terilor si Ipsilant se pregatia sa plece peste Nistru odatä cu Rusii cu cari veniso. Ca un semn ca influenta franceza luase la Constantinopol locul celei rusesti, era interpretat sgomotul numirii lui Alexandru Sutu in TaraRomaneasca; pentru Moldova se vorbia de Ipsilant. Ipsilant plecâ intr'adevar la 16/28 August spre Vocsani sub escorta Cazacilor sii, dar ocarmuirea rarnase In manile Caimacamului numit
de el si poruncile urmau a se da In numele Domnului. In urma armistitiului dela Slobozia, Lamare sosi In Bucuresti la 16/28 August 1807. In aceeas zi, la amiaza, adici un an zi cii zi dela fuga lui, plecase Ipsilant ;. Michelson era pe moarte. Michelson murind la 19 August, comanda trupelor fu luata. de Meyendorf si In curand Incept' retragerea ostirii rusesti spre Nistru.
0 corespondentá din Transilvania, care poartä data de 4 Septemvrie stil vechiu, arata ci ingrijirea era, mare In Tara-Romaneasca
In urma retragerii iminente a ostirii rusesti si a incursiunilor din ce In ce mai dese 0 mai Indräznete ale Turcilor pe malul sting al Dunarei, unde comileau fel de fel de jafuri. Boierii si arhiereii pribegi cari, cand auzise de incheierea pacii, se pusese pe drum spre a se Intoarce In Bucuresti, aflând pe drum despre acele incursiuni, parte se intoarsera la Brasov, parte se adapos-
bra prin localitätile muntoase din vecinatatea granitei austriace. Temerea obsteasca, era c5,, odata Rusii plecati si ocarmuirea find Incredintata boierilor, ostenii turd, atat de nedisciplinati, avand coman-
danti incapabili sa-i tina In frau, sa nu se foloseasca de Imprejurare spre a rasbuna, asupra Bucurestilor faptele Intarnplate la intrarea Rusilor in acel oras la Decemvrie 1806. Dar miscarea de retragere a Rusilor, de abia incepuri, fu oprita pe loc prin ordine sosite dela Petersburg. In raportul dela 10 Septemvrie, Lamare zice : Je fais tout ce que je puis pour engager les grands Boyards qui sont tous a Cronstadt, a revenir a Bucarest, en leur representant que s'ils s'abstiennent a rester plus longtemps absents, le Divan qui, aux termes de l'acte d'armistice, doit gouverner la Valachie jusqu'a la paix d6finitive, se formera sans eux et sans leur participation et qu'ainsi ils abandonneront a
www.digibuc.ro
ARIIII/A SENATORILOR IAN CHIINNAtt, t.
516
d'autres le soin de leurs proprietés et le gouvernement de leur pays. J'espere qu'ils vont revenir.
La 11 Septemvrie seara a sosit din Petersburg ordinul sh, se sus-
pende evacuarea Principatelor. Se da ca motiv Incetineala ce o puneau Turcii la trecerea Dunärei ; Lamare observä: Si c'était la le vrai motif on pourrait soupconner la-dessous quelque miserable ruse d'Ipsilanti et de ses partisans, qui mettent tout en ceuvre pour faire croire que ces Province resteront infailliblement a la Russie (M. de Lascaroff lui-méme propage cette idee); mais tous les rapport s'accordent a dire que la lettre et le courrier viennent directement de Petersbourg.
La 15 Octomvrie Lamare comunich lui Champagny toate svonurile ce circulh In Bucure§ti, din cari extrag cele douh ce urmeazh: Moldova, Tara-Romfineasca, §i Serbia ramAn Rusiei. ipsilant va fi Regele tor. Se va alchtui un nou regat din Dalmatia, Albania, Grecia, etc. Lucian Bonaparte va fi Regele acestui nou Regat. La 23 Octomvrie Lamare comunich ch i-au Boris Galib Efendi §i Alexandru Sutu. Cel dinthiu se plAngea de zábava ce o puneau Ru0i la evacuarea Principatelor §i la predarea cethtilor, precum 0 de propunerea ce-i Mouse Lascarov sh schimbe douh sau trei conditiuni ale textului armistitiului cari, zicea, el, nu plAceau Imphratului Alexandru. Galib refuzase. Alexandru Sutu rug& pe Lamare sa, lucreze In sensul cerut de Galib. Lamare Ins& rhspunse ch nu este Imputernicit sh se amestece In aceste chestiuni. La 26 Octomvrie Lamare raporteazh ch a vhzut pe noul Comandant al armatei, Principele Prozorovski : Vieillard trés affable, trés instruit et, si j'en puis croire les premieres apparences, trés bien intentionné. Il y a une immense difference entre lui et M. de Lascaroff. «Je viens ici m'a-til dit, traiter de la paix definitive avec les Tures et je vais en attendant qu'ils aient nomme leurs plenipotentiairs a Craiova». M. le Marechal parait fort mécontent de M. de Lascaroff qui n'a, m'a-t-il dit, rempli aucune des intentions de l'Empereur Alexandre.
Tara-RomhneascA era acuma ocarmuith de opt caimacami, dar tot In numele lui Ipsilant, de0 acest Domn nu se mai aft In Principate ; Varlam care fusese althdatä ofiter rusesc, era Pre§edintele acelui Comitet. Cei mai multi din boieri Insh lipsiau din tucure§ti (1). (1) Corespondentul anonim din Buouresti.
www.digibuc.ro
516
RADII ROSETTI
Erau In acel moMent dou5, partide bine deosebite Intro boierii munteni ; una, dar poate nu cea mai numeroask devotata Rusilor,
doria s'a rama,n5, sub suveranitatea lor, iar cealalta doria sa se intoarca sub a Portii, nu doara pentruca erau mai cu deosebire devotati Porta, ci pentru satisfacerea intereselor private si
fiindca aveau obligatiuni personale catre familia Sutu. In fundul inimii ins5, cu totii ar fi preferat sa fie independenti de Turd, sub un Domn statornic oarecare (1). Repulsiunea pentru Ipsilant era general& si impareasita si de cercurile militare rusesti. Potrivnicii lui de capetenie erau membrii familiei Filipescu, cari stiuse sa atraga In interesele lor si pe generalul Miloradovici, Hagi Moscu care jucase un rol pe timpul ocupatiunii austriace, si alp boieri cari se aflau Inca In Brasov. Ocarmuirea din Bucuresti cunoscand ostilitatea lor, luase Cele mai aspre masuri spre a impiedeca orice schimb de scrisori Intro ei si boierii aflati in tail (21. Vatavul de granita dela Campina fuse destituit numai pentruca era banuit c5, ar fi inlesnit acea corespondenta (3). Se atribuia rarnânerea pe loc a ostirii rusesti faptutui ca Imparatul Alexandru era nemultamit de doua articole din textul armistitiului incheiat la Slobozia. Generalul Serghie Lascarov arata cu complezenta, la acoeas data, o jalba acoperila cu multime de iscalituri ale notabililor tern, jalba al carei original il trimisese Imparatului si prin care acesta era rugat sa iea tara sub protectia sa si pe viitor s'o libereze de jugul otoman. La jalba era anexata o lista de toate excesele comise de trupele turcesti dupa incheierea armistitiului (4). Lascarov recomandase boierilor, in chipul cel mai hotarit, sä nu aibä nici o relatie cu comisarul comercial francez Lamare, care sosise de curand in Bucuresti (5). tamare se tineh deoparte decand isi atrasese nemultumirea Rusilor, (find* primind vizite dela boieri, ii exhortase sa fie cu credint& catre Poarta si catre Domnul ce Poarta avea sa le trimita. Turcii In sfaxsit protestar& impotriva neindeplinirii de catre Rusi a conditiunii de capetenie, stipulata de armistitiu. Marele Vizir seri& (1) Idem. (2) Idem. (8) Idem. (4) Idem. (6) Idem.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN csIgNXII, I.
517
din Adrianopole mai marelui comandant al artnatei ruse§ti ; f(Nu m'am multarnit sa ma retrag din regiunile durarene pima la Sumla
precum stipula armistitiul, ci m'am departat pima aid. Par voi oare cum Indepliniti intelegerea noastr5, ? Mai aveti oare contributiuni de Implinit dela bietii supusii ? Ce rau va fac negustorii turci §i alte fete cari vor sa mearga pentru afacerile lor private in TaraRomineascá, de nu-i lasati sa intro ? Cerem raspuns la acesten (1). La data acestei corespondente umblau fel de fel de svonuri. Intr'o scrisoare primita de Miloradovici se zicea ca din Moldova, Basarabia (Bugeacul) qi Tara-Romaneasca au sa, se alcatueasca un regat pentru Marele Duce Constantin. Ipsilant avea A se mai folo-
seasca de veniturile Terii-Roma.ne0i Inca pe un an, apoi O. primeasca alt& despägubire aiurea (2).
Pregatirile acute de statul major rusesc insä aratau ca Wirile aveau de gand WA stea in Principate Inca vreme Indelungata. La 9 Octomvrie sosia in Bucure§ti Prozorovsky, noul coman-
dant suprem; era un batran de poste 80 ani §i dupa aparenta lui de o slabiciune extrema, Ins& de o surprinzatoare vioiciune de minte 0 Inzestrat cu o memorie extraordinarä. Avea reputatia unui om foarte integru, drept dar aspru. Subordonatii lui se temeau de dânsul mai mult decat Il iubeau. El daduse un ordin de zi In care zicea, ca «In trecerea lui prin Basarabia n'a gasit urmele unei o§tiri disciplinate ci numai ruinen (3). Miloradovici urma s& plece in concediu la Peterbug, unde avea sa vada pe Impärat, deoarece acesta consimtise ca Coroana sa-i cumpere mo§iile pentru a-i permite sa-§i plateasca datoriile (4). La 31 Octom.vrie Divanul facii cunoscut ca nimeni sa nu cuteze, sub pedepsele cele mai aspre, s& Intretie relatiuni de negot sau vreo corespondent& cu Turcii. Aceasta dispozitie se atribuia laptului pa Mustafa Pa§a luase o masura la fel. La 31 Octomvrie Lamare raporta ca, dupa cum II asigurase Prozorovski, acesta era nu numai Insarcinat sa negocieze pacea cu Turcii, dar §i sa reinceapa la moment rasboiul daca propunerile lui actuate nu erau primite de Turci.
, (1) Idem. (2) Idem. (3) Idem. (4) Idem.
www.digibuc.ro
518
RADIIT ROSETTI
La 22 Octomvrie (3 Noemvrie) 1807 Prozorovski interzise printr'o dispozitie, comunicat& In cuprinderea urmsatoare lui Lamare, orice comunicatiuni tomerciale Intro amândou5, malurile DunArei.
.
Le Marechal Prince Prozorovsky considerant les inconvénients resultant pour le bien du service de S. M. Impériale, son très auguste souverain, par la libre communication des habitants des deux Principautes de Moldavie et de Valachie avec les sujets de la Porte Ottomane, ainsi que les désordres inseparables des voyages presque continuels toldrés jusqu'a present, previent M. Lamare, Commissaire des Relations Commerciales de l'Empire frangais, qu'il s'est vu force de changer les ordres donnés sur toute la ligne des avant-postes et de défendre expressement de laisser passer qui que ce soit, a moins qu'il ne soit porteur d'une permission signee de sa main. Comme cependant il ne peut pas entrer dans les vues du Marechal d'entraver en rien la correspondance ministerielle ni l'envoi des courriers, et que cette disposition n'est qu'une mesure de sflrete indispensable pour prevenir les maladies contagieuses, le General Major Bachmetiew, commandant a. Bucarest, a été autorisé a délivrer les passeports nécessaires aux personnes attachées au Commissariat et a toutes celles qui pourront etre envoyees pour quelque mission officielle. Quant a la liberte du commerce, elle ne peut etre accordée que lorsque les relations politique avec la Cour de Constantinople seront établies sur des bases plus solides. Le Marechal assure Monsieur le Commissaire de sa consideration distinguée.
Bucharest le 22 Octobre (3 Noembre) 1807. Signe : Prince Prozorovsky.
Lamare scria, lui Champagny la 27 Noemvrie 1807 : J'apprends ce matin que le General Tzitzeroff vient de licencier tous les volontaires serviens et valaques d'Ypsilanti, au nombre d'environ 350 hornmes. II leur a offert individuellement de passer, s'ils le voulaient, au service
dela Russie ou de rester ici licencies. Je regarde ce corps comme une excellente pepinière de voleurs.
La 30 Noemvrie 1807 se licentiA regimentul hu,sarilor negri ai lui Ipsilant, alcAtuit din Sarbi, Slavoni, Români, Bulgari, Unguri, Nemti, etc. Se FAA trupei licentiate facultatea de a infrà in slujba ruseascit si de a fi repartizata, In regimentele imperiale. Dar cei mai multi aveau a fi Incorporati In ash, zisii cazaci ai lui Ipsilant, cari serviau ca trupá de politie. Comandantul husarilor negri, Colonelul
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CRISINAII, I.
519
Miloradovici, supus austriac de na§tere, primi ordin sa mearga la Iasi, undo urma ea i se incredinteze altä slujba ti, pentru serviciile distinse ce le Meuse In räsboiul de fata, i se dadii rangul de General-Major; marea vaza de care Milorado viol se bucura printre Sarbi
li maria importanta In ochii Ru0lor (1).
In intaia jumatate a lui Decemvrie Lascarov, disgratiat cu desavar0re de catre Imparat din cauza Incheierii armistitiului, fu rechemat In Rusia 0 nu se Oa eine aye& sa-i urmeze. Intro 10 0 14 Decemvrie muri Banul Ghica cel bittran (fratele lui Grigore Ghica III) care, zice corespondentul nostru, a se buourase de respectul 0 iubirea intregii teri pang, la sfar0tul lui, multamita unei cinsti neobifonuite pe locurile aceste 0 prin alte virtuti».
La sfar0tul lui Decemvrie 1807, Prozorovski impuse TeriiRomane§ti plata unei sumo de 2.800 pungi sau 1.400.000 lei, sub euvant ea este trebuitoare pentru spitalurile militare, dar in realitate pentru a achita, solda intarziata a armatei. Divanul &Ail un raspuns evaziv, arätand starea de lips& a terii, careia lipsinduri ajutorul banilor peqin adu0 in tar& de o§tirile ruse0i eu prilejul celorlalte risboaie, nu era in stare sä plateasca asemenea sarcini (2). La sfar0tul lui Ianuarie 1808 corespondentul nostru scrie: «Ar fi de dorit ca un tratat de pace sh hotArascä at mai cuand asupra sortii acestui Principat. Starea lui amlibie actualk multámith. cAreia pe de o parte Rusii nu voesc A se amestece de loc in ocArmuirea lui internk iar pe de alta Divanul alatuit mai cu seamä din boieri mai mArunti, necunoscAtori ai mersului afacerilor, nu are nici vointa, nici puterea sá
fae . ceeace este drept si cu adore, a %cut sá se imprastie in OM un a stfel de spirit de omor, neascultare, samovolnicie, stoarcere de bani si uitare a tuturor tratatelor si consideratiunilor, inca,t fiecare apitan de judetfiecare functionar inferior, sub cuvamt a Tara-RomaneascA stA, sub stAp& , nirea ruseasck isi permite impotriva supusilor straini cele mai strigltoare nedreptáti si violence.
La 5 Fevruarie 1808 Lamare raporteazá lui Champagny ea, conform ordinelor sale, a luat pe seam& protectia Raguzanilor 0 (I) Corespondentul anonim din Buouresti. (2) Idem.
www.digibuc.ro
520
RADII ROSETTI
a Septinsularilor. Cu acest prilejl Chirico i-a Mout cunosout- ea. a prima dela guvernul sAu ordin s5. nu mai iea, nici 0, mai primeascA titlul de Consul al Rusiei in Principate. In acelas raport dela 5 Fevruarie, Lamare raporteaza : Les généraux russes continuent a lever sur ces deux malheureuses provinces d'enormes contributions; ils ne laisseront aux paysans valaques et moldaves qua les yeux pour pleurer. Je donne a Votre Excellence comme un fait avere que, dernièrement encore, le Marechal de Prozorovsky a demande au Divan de Valachie 2400 bourses pour faire bath., disait-il, dans le pays, des casernes et hôpitaux pour les troupes russes. Se sentant presse trop vivement, le Divan a repondu qu'il lui était absolument impossible de fournir cette somme et que, si l'on persitait a l'exiger, il serait force do faire ses representations a Petersbourg. Alois le Marechal s'est rabattu a demander la moitié de cette somme et On Pa lui prepare; et ce n'est pas assurement pour batir ici des hopitaux, mais plutôt pour n'être pas réduits, lui et les siens, a en sortir le gousset vide. Depuis que les Russes sOnt ici (:5 turpitude d'Ypsilanti) les généraux en chef Michelson et Prozorovsky ont eu constamment 300 piastres (450 fr.) par jour pour leurs tables; Meyendorff, Tziseroff, Miloradovitz et memo Lascaroff, 200 piastre; Bachmetiev, Ulanius et plusieurs autres, 100 piastres;
tous les autres officiers des douceurs. Voila apparement ce qui les retient si fort en Valachie et Moldavie. J'exécute strictement, Monseigneur, les ordres du General Sébastiani, et je remplis toutes les intentions de S. M. Imperiale, en vivant bien avec eux tous, mais en honnete homme, je ne puis pas dissimuler a Votre Excellence que je les regarde tous, in petto, comme d'infannes pillards.
Generalul Miloradovici, la intoarcerea lui din Petersburg, a declarat Caimacamului In chip oficial csa, Ipsilant nu va mai pune in nici
un caz piciorul in Tara-Romaneasca si c5, dispune de mijloace pentru a impune tacere oricui s'ar bizul s5, se reclame de el. Ipsilant a eazut In desävarsitA disgratie 0 planurile lui ambitioase fusese nimicite in urma purtärii lui nedibace. Cauza acestei disgratii a fost cutezarea ce avuse din cauza desertäciunii lui 0 a unor sfaturi rele, sa dea plângere la Curtea ruseasca Impotriva unui general a carui trecere li era cunoscutá qi, adaogea, Miloradovici, trebuia s5, se sinit'a fericit clack prin tractatul de pace ce urma, sa, fie Incheiat In curand, i s'ar da voie sá se bucure,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI$INAII, I.
521
intr'un colt al Rusiei, de o leafä anualä FA de ramilitele averii lui (1).
Lamare raporta catre Champagny la 10 Martie 1808 : Les dispositions des Serviens, aujourd'hui conduits par le general russe Rodofinikin et par leur chef Czerni-Georges, paraissent être egalement pacifiques.
Le general russe Miloradovitz, après son voyage a Petersbourg, est de retour ici depuis le 2 Mars et reste seul commandant en Valachie. J'ai Re le voir le lendemain de son arrivee. Ii m'a accueilli comme de coutume, avec beaucoup de gate et de cordialité. Il a des ideas plus libérales et je l'aime mieux que tous les autres; il a ete d'ailleur fort bien traité par son souverain. M. M. de Lascaroff et Meyendorff sont en pleine disgrace, (c'est lui qui me l'a dit). Les deux pauvres Princes Soutzo et Callimachi sont toujours a Roustchouk, ils y prennent patience, comptant impertubablement sur la protestation que S. M. Imperiale de
France leur a promise.
La 21 Martie 1808 era cunoscutä la Bucure§ti §tirea despre numirea Generalului Cuqnicov ca Pre§edinte al ocArmuirii ambelor teri. FLA, la sosirea lui, Tara-Romaneasc5, urma, sA, fie ocArmuitA de un Comitet de patru membri sub directiunea lui Miloradovici. Mernbrii acelui comitet erau Mitropolitul, fostul Caimacam Vistierul Varlam, Banul Costache Ghica i Vistierul Constantin Filipescu. Astfel dispáruse i ultima urmä a Domniei lui Ipsilant; tara sta sub ocarmuirea ruseasc5, (1).
Lamare raporta. lui Chantagny la 27 Martie 1808: Ce pays-ci est détruit sans retour, mine et depeuple si la paix et une prompte delivrance ne viennent pas a, son secours. Je prie Votre Excellence d'être bien assurée que je n'exagère point. Il n'y a pas d'exemples de vexa-
tions semblables a celles qu'exercent dans les campagnes les Isprawniks (Gouverneurs de Cantons), presses par le Divan d'Ypsilanti et par les ordres
souverains des Russes. II n'y a pas de jour oi je ne trouve a ma porte ou a celle de ma chancellerie dix paysans valaques pleurant et implorant vainement mon secours. Les noyades de Nantes n'étaient pas plus atroces que les moyens qu'on emploie pour extorquer a ces malheureux leur dernier veau, leur dernier agneau, leur dernière poule. Des gens trés dignes de foi m'assurent qu'on les met a la torture dans la même presse, le pied (I) Idem. (2) Idem.
www.digibuc.ro
522
RADII ROSETTI
du marl a côtd du pied de la femme, jusqu'a ce qu'ils aient avoud et livré ce qu'on exige d'eux. Il n'y a plus dans le pays ni foin ni orge. Depuis huit jours il n'y a plus au march() de Bucarest ni viande, ni pain, ni bois, ni legumes. Les paysans valaques partiront tous, Monseigneur, soit pour la Turquie, soit pour la Transylvanie, et ne reviendront jamais... .... Une soixantaine de Septinsulaires qui étaient ici au service d'Ypsilanti, dans le corps des (sic) Pangalas qui vient d'être licencié, m'ont adresse une petition collective pour obtenir que je les aide A retourner dans leur pays.... Leur capitaine m'assure qu'il sont tres braves, egalement bons marina et bons soldats.... Leur commandant Pangalos, lui-même, m'a fait proposer secrètement de le faire aussi passer en Dalmatie avec le reste de son corps, consistant en 300 hommes Grecs, mais non Sept-insulaires... Ces troupes sont fort insubordonnees, mais enfin nos genéraux connaissent bien l'art de soumettre A une bonne discipline 300 hommes de quelque nation qu'ils soient. Ils sont tous armee et equip& A leurs frais en cosaques, si le General Sebastiani l'approuve, je les adresserai au Colonel Nicole Papas-Oglou, commandant de nos chasseurs d'Orient.
Trebuinta unei ocarmuiri mai puternice, mai incelepte qi mai neinteresate decal aceea a fostului Divan era simti ta. de top, totuq partizanii vechei ocarmuiri i acei ai lui Ipsilant se aratau nemultamiti, mai ales pentru faptul cg, in mijlocul noului Directoriu, se afla Filipescu care träise In du§manie cu lpsilant. Legaturile lui Filipescu cu Miloradovici Impinsese pe Ipsilant sä adreseze Imparatului, pe temeiul unui credit Inchipuit la acel vnonarh, acuzari MA rost qi far& temeiu tmpotriva acelui general, cazand insu in groapa ce o sapase pentru el (1). Ultima §edinlä a Divanului avii km la 18 (30 Martie), &and Chirico ti cetl In numele lui Prozorovski noua dispozitie. Divani§tii se rastira, strigara, se sfatuira, alergara, de ici pa,n5, colo §i hotaririt sa, protesteze Impotriva masurii §i sä nu o recunoasca. Atunei Miloradovici cherna,' la dânsul intreg Divanul §i ti repeta Insuq, cu glas serios, porunca Feldmare§alului. Unul din divan4ti vol sa facä observatii tt;i scoase din san protestarea, dar generalul rostind scurt cuvintele : a pentru adresä focul, pentru acel ce o prezinta garda pietinD se speriara cu totii de Indrazneala ce o avuse, qi cu tolii fagaduira ascultare (2). (1) Ibid. (2) Ibid.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, I.
523
oSi de atunci se vAd dusmanii de moarte trAind in cea mai buns, intelegere in public, asigurandu-se mutual de stima si de pAetenia lor, in scurt purtandu-se astfel incAt ai crede cA a lipsit totdeauna dintre ei nu numai ura dar chiar cea mai mica neintelegere. Aceasta micS, Ascriere este menitA a zugrAvi in chip hmurit mentalitatea acestui popor».
La 2 Aprile 1808 Lamare scrie lui Champarny : LI H (Miloradovici) vient de faire ici un coup d'autorité assez eclatant ; ii a dissous en quelque sorte le Divan de Valachie, en lilt notifiant qu' Ypsilanti n'avait plus d'ordres a donner dans ces provinces et en nommant pour
remplacer provisoirement son autorité, un comité de quatre principaux Boyards. lbs sont deja en querelle ouverte et je ne m'en mêlerai pas. Les Russes font ici des preparatifs pour y rester l'éternité entière.
Iar la 30 Aprilie el raporteaza : Vendredi, 8 de ce mois, le general russe Miloradovitz a notifié, officiellement au Divan de Valachie, par une lettre de M. le Maréchal de Prozorovsky, que le Prince Ypsilanti venait d'être depose de l'une et de l'sutre Principauté (Valachie et Moldavie) par l'Empereur de Russie qui lui a donne des terres aux environs de Moscou, avec un village d'une. cinquantaine de
maisons, en lui enjoignant de s'y rendre et de cultiver le tout. Ainsi les chemins commencent a s'ouvrir pour les deux Princes grecs auxquel S. M. Imperiale a temoigne de l'intérét. XIX. NEGOCIERILE DINTRE RUSIA SI POARTA PENTRU NOTIFICAREA ARMISTITIULUI SI 1NCHEIEREA PACII. NAPOLEON PROPUNE RUSIEI SA PASTREZE PRINCIPATELE DUNARENE CU CONDITIE CA EL SA PASTREZE SILEZIA.
Napoleon, imediat dupa pacea dela Tilsit, incepuse s ademeneascA pe Impa,ratul Alexandru sA, se alieze cu el in chip efectiv impotriva Angliei. Englezif, bombardând Copenhaga fárá declarare de rasboiu prealabil, contribuie mult s Lea pe Imparatul Rusiei bine dispus pentru propunerile lui Napoleon. El voià sa% se alieze cu Franta impotriva Angliei, dar era hotanit s. tragá din acest pas eel mai mare lobos posibil. Aceastsa
www.digibuc.ro
524
hotarire 11rAsare
RADII AO,SETTI
destul de clar din instructiunile Oate la 26 Sep-
temvrie 1807 (1) Contelui Tolstoi, ambasadorului ce-1 trimise la Paris.
pupa ce explica, temeiurile pentru cari el incheiase pacea dela Tilsit, trece la examinarea acelor articole din tratat, carj nu erau Inca executate. Jn prima linie citeaza articolele privitoare la evacuarea de cAtre Francezi a provinciilor restituite Prusiei, cari nu erau Inca aduse la indeplinire cu toatä conventiunea Incheiata In acest scop, la 12 Iulie, de &atm Berthier si Kalkreuth. Ii Insarcineaza sa asocieze starui*le lui cu ale generalului de Knobelsdorf, trimis de Regele Prusiei pe ianga Napoleon pentru grabnica aducere la lndeplinire a acelor conditiuni. Expune ca Anglia n'a primit propunerea de mediatiune intre ea si Franta ce i-o propusese In urma Intelegerii cu Napoleon, si comunica lui Tolstoi textul notei remise de Rumiantov solului englez, pentru a protest& In contra neauzitei violente comisa de Anglia asupra Danemarcei, «din care va vedea, ca el (Alexandru) nu-si pro-
pune sa ramana privitor linistit al unui fapt atat de contrar intereselor sale si ale Frantein. Imparatul Napoleon se va patrunde de sigur cat de important este, pentru propriul lui interes, sá se pun5, cat mai curAnd capat unui rasboiu care retine In fata Turcilor o parte atat de insemnata a ostirii rusesti. Recomandd solului c4s deosebire ..set atragei atentiunea lui Napoleon asupra acestui punct, din care ar putea, trage cel mai maire folos pentru isbánda misiunii lui. Sei-i spuncl ca chipul eel mai expeditiv de a pune capeit recsboiului ar fi ca, prin mediatiunea Francei, unitei cu temerile inspirate Turcilor de armele rusesti, lmpãratul Alexandra set dobándeascd steipelnirea asupra Moldovei fi a Terii-Romaneqti, mutând granitile Impeirettiei sale la Dundire, iar In Asia s5, obtina liziera dela gura Cubanului pAna la Phasu. Dad, pacea ar face libere fortele rusecti cari se afla in Principate, s'ar puteä da indatA acelei ostiri o directiune din cele mai folositoare pentru intere$ele lui Napoleon, facand-o s5, ocupe niste pozitiuni cari ar ineà in sah fortele Austriei, paralizand dorinta
ce ar putea s'o alba acea Imparatie de a se alia, cu Anglia. Imparatul nu se acteapta sa intampine greuLap Intru satisfacerea acestor dorinte ale sale. RAsboiul cu Turcii a fost Inceput In urma repetitelor calcari facute de Poarta tratatelor Incheiate cu Rusia; este deci drept ca aceasta sa, fie despagubita pentru sacrificiile ce (I) D. A. Sturdza, op. pit. I, p.. 601
www.digibuc.ro
ARHIVA SENAVOliltOR DIN CH1E3110,13, I.
525
le-a Mout pentrU purtarea rásboiului. Totu8, dac5, Tolstoi §i-ar da saufa cA, WU este et putintA, BA, obtinA, amAndlit:a Principatele, s'ar
putea, multatni ca 1) fara cuprinsei sub denumire de Basdrabid, cu cetclfile Bendel, b, Akkerman, Chilia 0 Ismail ; 2) cetatea Hotinuly, 14 ; 3. liziera dela gura Cubanultii po,n5, la Phasu. Se recomanda, lui TolstOi sa, Intrebuintem cea mat tnare pruderttA, 8i sA, formuleze
ceretile de That sus, ca propuneri venite dela el, numai dupA, ce se va fi lucredintat ca,' cabinetul Tuileriilor le admite. In cazul cand Rusia nu ar obtinea Moldova Bi Tara-RomAneasca, va lrebui sä se stipuleze mantinerea tuturor priVilegiilor dobAndite
pentru ele de calre Rusia, 0 mai ales tele cuprinse In hatiwiful dela 1802, spre a pune pe locuttorii acelor teri la adApost Impotriva rAsbunarilor ce Turcii ar putea, BA, le exercite &supra lor.
Impáratul mai recomandA, lui Tolstoi sä facä ce-i va sta prin putintá pentru ca Serbia sä alatueascA, pe viitor un Principat, ca Moldova §i Tara-RomAmeasca, mu altfel de stat autoriom. La 6 Octomvrie Napoleon scrise lui Savary (1? 66, Rugii au In-
trerupt mirarea de evacuare a Principatelor In urma Unui orclin sosit la 12 Septemvrie (2) la cartierul lor general. 0 asemenea masura nu poate decal sA, Ingrijaseä pe Turd. Reaminte8te cA,, In tratatul de pace s'a legat la restituirea Prusiel precum Rusia a admis Ovacuarea Moldovei 8i a Terii-RomâneSti. La 9 Octomvrie Champagny Insemnä bazele unor instructiuni ce
erau a se trimite lui Savary, baze expuse lui fail IndOeal5, de Napoleon (3).
I se aducea, la cuno8tintA, trimitandu-i-se teXtul tratatului de aliantA dela Tilsit, cA, articolele patente nu sunt executate; cA, confortn acelor articole Moldova §i Tara-Romaneasca urmau sa fie eva-
cuate 8i un armistitiu Incheiat. Armistitiul. a fost ratifioat de generalii ru8i, dar evacuarea InceputA a fost 8uspendata. Articolul
secret al tratatului arata ceeace este de flcut daa Poarta res-
pingo tnediatiunea Frantei, dar Poarta s'a grabit s'A, primeasa b,ceb.
mediatigne. Se sper4 deci ca lui Tolstoi i Se vOr trimite puterile trebuitoare qi ca. Principatele vor fi evacuate conform arthistitiului care va fi execUtat In toate. SA, ceara puteri pentru ca Tolstoi 85, trimita Angliei o notk fatAnd cunoscut acesteia angalamentele luate (1) Ibid., p. 613. (2) Stil nou.
(3) D. A. Sturdza, op. cit., I, p. 613.
www.digibuc.ro
526
RADII ROSETTI
de Rusia cAtre Franta. La 1 Decemvrie trebuesc Inchise porturile Portugaliei §i ale Suediei, de voie sau de nevoie. Dacd trupele ru-
sesti vor ramdneet in principate, lode franceze nu vor evacuet Silezia. Aceasta este, impreun4 cu neplata. contributiilor, cauza sus-
pendärii evacuatiunii provinciilor prusiene. Sa fdcut inteadevdr la Konigsberg o convenfiune pentru evacuarea provinciilor pru-
siene, dar s'a fdcut alta la Rusciuc pentru a provinciilor turcesti. De Cate ori i se va face mentiune despre neevacuarea
provinciilor prusiene, Savary sä raspunda. arátând neevacuarea Principatelor i neplata contributiilor de rásboiu datorite de cátre Prusia. Aceste insemnäri sunt desvoltate mai pe larg in instructiunile trimise de Champagny lui Savary la 13 Octomvrie (1).
Aceste instructiuni trimise celor doi ambasadori sunt bazele pe cari urmeazá negociatiunile in tot cursul iernii §i al prim'Averii anului 1808. Hota'xirea lui Napoleon de a nu ceda, Principatele decat in schimbul Siliqiei §e desemneaza, din ce fn ce mai clar. El aro.% ca nu are interes la hnpärtirea Imperiului Otoman §i ca' din posesiunea Albaniei qi Moreei s'ar alege numai cu a des coups et de l'embarras a. gagnern (2). Chestiunea pus& ape asemenea teren nu putea face nici un progres, cAci cu toatá dorinp, ce o aye& ImpAratul Alexandru a, doban-
deascá terile romane, el nu se putea gandi un moment la a.ezarea definitiva a lui Napoleon in Silezia. Aceasth, wzare ar fi desfiintat ce mai ramásese din Cilia aliatului s'au, Regele Prusiei, qi ar fi alcatuit o sulita, vetpic Indreptata' spre coastele Rusiei. Corespondenta ce a urmat este prea lunga spre a fi rezumat'a in acest memoriu; getitorii vor putea, Oa toate piesele de capetenie adunate in Volumul I de .Acte 0 Documente relative la Renasterea Romelniei a d-Jui D. A. Sturdza. Precum am vazut, Poarta primise cu bucurie mediatiunea Frantei kii trimisese puterile necesare ambasadorului ei din Paris, dar In zadar. Se reincepura tratative pentru modificarea textului armistitiului dela
Slobozia, dar fat'a de reaua vointä a Ruqi1nr nu se ajunse la nici un rezultat. Operatiunile militare fura, suspendate de fapt pana in prim'avara anului 1809. V.oiu expune in alt memoriu in urma caror 1-riprejurani ele furá reluate. (1) Ibid., I, p. 617. (2) Ibid., p. 639. sq.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL Pag.
I. Arhiva senatorilor la Chisinfiu II. Despre tratatele dintre Poarta Otomani, si Rusia, interesand ON le române, dintre 1774 si 1802 III. Rebeliunea lui Pasvantoglu si intâmplfirile din Tara-Romineasca dela 1799
359
pinI la 1802. Intamplärile din Moldova in acelas timp .....
361
.
364
IV. Despre numirea lui Constantin Ipsilant in Tara-RonAneaso 6. si a lui Alexandru Moruz in Moldova . .
379
V. Despre a doua domnie a lui Constantin Ipsilant in Tara-Romaneasca, Septemvrie 1802-16 August 1806 VI. Despre a doua domnie a lui Alexandru Moruz in Moldova 1802August 1806
384 396
.
VII. Despre lupta dintre Franta si Rusia pentru influenta predomnitoare la Constantinopol intre 1802 0 1806
VIII. Lupta Intre Franta 0 Rusia la Constantinopole. C. Ipsilant si A. Moruz inlocuiti prin Alexandru Sutu si Scarlat Calimah 1806 IX. Misiunea lui Reihard. Evenimentele din Principate Qi din Constantinopol dela schimbarea domnilor pa,n5. la intrarea Rusilor X. Am6.nunte asupra evenimentelor din Moldova dela mazilia lui Moruz pan& la intrarea Rupilor XI. AmS.nunte asupra IntAmpl§rilor in Tara-Romaneasca dela fuga lui Ipsilant
On& la intrarea Rusilor in tar& XII. Rusia obtine dela Poart6, rainstalarea lui Ipsilant roi a lui Moruz, totus ostirea ruseasa intrii. in Principate XIII. Intrarea Rusilor in %ar6., predarea oetatilor Hotin, Bender, Ahkerman, si Chi lia; Rusii In Bucuresti, Ipsilant Domn In ambele Principate . . . . XIV. Aminunte asupra imprejurärilor interne ale Moldovei dela intrarea Rusilor Oa la Incheierea armistitiului dela Slobozia XV. Aminunte asupra imprejuritrilor interne ale Terii-Romftnesti dela intrarea Rupilor pin& la armistitiul dela Slobozia
405 412
416 428 443 463
460 473 478.
XVI. Operatiunile militare In Vari le romane dela declararea rftsboiului de (Atm
Turd rang la tractatul dela Tilsit 0 armistitiul dela Slobozia . - . . XVII. Amgnunte asupra imprejuarilor interne ale Moldovei dela Incheierea armistitiului dela Slobozia pin§. la numirea lui Cusnioov in oalitate de Presedinte al Divanurilor XVIII. Amfinunte asupra imprejuarilor interne ale Terii-Rominesti dela inoheierea armistitiului dela Slobozia pttni la numirea lui Cusnicov in calitate de Presedinte al Divanului XIX. Negocierile dintre Rusia si Poarta pentru notificarea armistitiului si Inoheierea pficii. Napoleon propune Rusiei sii. prtstreze Principatele Dunbene CU condiVe ca el sft plistreze Silezia
www.digibuc.ro
491
506
613
523
NEGRU VODA $1 EPOCA WI DR
Dr. ATANASIE M. HARIENESCII Membra al Academie]. Romans.
,edinta dela 8 Maiu 1909. INTRODUCERE.
Säracul Negru Voda! Unii istorici romani 11 tin numai de figura unei legende ori a unei traditiuni poporale 0 pentru aceasta 1-au scos din qirul domnitorilor Valahiei, 0 astfel 1-au scos din istoria terii.
Dara o legenda, d. e. despre manastirea Argeqului, prin faptul ca acolo inteadevar s'a zidit o manastire, la spatele ei are un adevar
istoric ; asemenea o traditiune, ca descalecarea din Fagaral, prin faptul ca descalecarea Inteadevar s'a Intamplat, la spatele ei are un adevar, un fundament istoric. . Atata ratacire la cronicarii qi istoricii romani ! In 600-700 de ani ei n'au avut timp ca sa, scruteze ca,, pe Maga% toata legenda qi traditiunea, unde e qi ce e adevarul istoric qi cum sta persoana cea grandioasa a lui Negru Voda, fata, de istorie ? Si nimeni n'a intrebat de izvoarele documentate ale epocei lui Negru Voda, qi nimeni nu le-a scrutat, cum ar fi trebuit sa le scruteze, ca sa se poata aflà adevárul istoric ! i toate 1ntamp1arile, §i mai ales evenimentele mari din istoria unui popor trebue sa fie bazate pe adevar, caci numai acesta face o istorie ! Sa desvelim prin 1ntrebari, ca ea se faca lumina 1
1. Cine au fost cauzatorii emigrarii Romanilor din tara Fagära§ului ? Analete A. R. Tom. XXX1.Metnoriile &cf. latorice.
www.digibuc.ro
84
530
DR. ATAN ASIE M. MARIENESCII
CauzAtorii au fost Cavalerii teutonici, cari s'au a§ezat In tara Barsei (Burzenland) §i s'au intins §i peste teritoriile vecine, s'au a§ezat In Terra Blacorum, in tara FAgAra§ului! 2. Ce a fost cauza emigrArii RomAnilor din taxa FIgAra§ului? Cauza a fost cA Cavalerii teutonici, afar& de bunurile ce le-a-dAruit regele Anclreiu II au ocupat, au cuprins cu sila pAmAnturile ce erau in folosinta Romanilor din tara Blachilor, din tara FAgAra§ului, §i astfel pe Romani i-au pAfugat din casele 0 pAmAnturile folosite de ei 0 i-au silit &A emigreze. 3. Ce e rezultatul emigrArii din taro. FAgAra§ului ? Rezultatul e trecerea Romanilor prin pasul Bran sau Tortzburg
peste Carpati, 0 descAlecarea lor in Transalpina, Valahia dela
munte, §i a§ezarea RomAnilor la Campulung, iarA§ intr5. Romani, unde Negru apare ca Vod5., ca principe, pentrucA: 4. 0 consecintA naturalA a fost, ca cei emigrati, cei descAlecati sA se aranjeze qi organizeze, sa aibA conducatori. i traditia ne spune, cA Negru sau Radu Negru a fost ales VodA, principe
domnitor, §i ca Negru a organizat o provintA, un stat romanesc, din care cu timpul s'a format statul Valahiei. i Negru Inteadeva'r a Inceput a domni la anul 1215. Eu voiu ilustrà epoca lui Negru, din tote punctele de vedere, ca sA se lumineze cat de mult. In istoria IntreagA a antichitAtii se OA un caz analog, dar tot ma, de trist §i, In sine luat, tot all& cle mAret. E cazul lui Aeneas carele, dupä ce a cAzut Troia, a fost scos din Troia 0 a descAlecat In Latium, unde a dat concursul sAu la fundarea Romisi, precum Negru a dat concursul sAu la Intomeierea Valahiei, la o parte a Romaniei de azi. I. CAVALERII TEUTONICI $1 CHEMAREA LOR IN ARDEAL.
Papii au organizat ordine de preoti, la inceput cu deosebire de monahi, pentru cauzele biserice§ti, §i mai intaiu ordinul Benedictinilor. Dar din legAtura spiritului monahist cu spiritul cavalerismului s'a nAscut ordinul preotesc de cavaleri, adecit ordinul de preoti-ostali. Inflorirea acestora se dateazA din timpul rAsboaielor cruciate.
Ace§ti monahi-cavaleri, preoti-osta0 fath de papi s'au obligat sA cuprindit locurile sfinte din Palestina ; s'au obligat la 0 luptA neIncetata In contra necre§tinilor, necredincio§nor pagani 0 in contra
www.digibuc.ro
MEGRU VODI Si EPOdA LUL
531
schismaticilor, adech' contra acelora de religiunea rasäriteana ortodox5., i in fine s'au obligat la aranjarea de spitaluri §i Ingrijirea de bolnavi, mai ales a peregrinilor i luptatorilor din Ierusalim i Imprejur. De ace0ia a fost ordinul Ca val erilor teutonici, mai thrziu
numiti i cruciferi (purtatori de cruce) i Mariani (dela Sfanta Maria) (1).
Pe timpul cruciadelor pe pAmântul slant, Cavalerii teutonici au fost organizati dupa regulele Ioanitilor i la anul 1197 s'au prefacut Intr'un ordin de preoti cavaleri (geistlicher Ritterorden). Intro ei erau lmpartiti in frati cavaleri, cari purtau rásboaiele i luptele, §i In frati preoti (monahi) pentru cauzele biserice0i, ospitale, etc. Papa Clemente VI In tulla din 1191 Ii numeqte : Fratres theutonici ecclesiae Sanctae Mariae Ierusalymitanae. Papii au mijlocit ca ace§ti Cavaleri teutonici In Grecia, Italia, Spania, Franta
0 mai ales
lin
Germania, sa capete posesiuni mari cu drept de
proprietate i apoi Imparatii i regii acolo unde Cavalerii teutonici s'au a§ezat le-au dat i drepturi de stat, de organizatiune qi tot felul de privilegii.
Papa Honoriu HI in bulla sa din 15 Dec. 1220 a precizat
§i
tot locul unde sunt
decis drepturile ce Cavalerii teutonici, in
a§ezati, trebue S le capete dela imparatii i regii terilor respective. Capii ordinului se numiau magister i supermagister al ordinului. Hermann de Salza e supermagister (Groszordensmeister)
intr'un document din 15 Fevr. 1211 In Ardeal. Regele Ungariei Andreiu II a chemat pe Cavalerii teutonici, ca s5, se a§eze In Ardeal pentru a apara granitele In contra navalirii Cumanilor.
Andreiu II a domnit dela 1205 Oa. la 1236, qi fiul su Bela, mo§tpnitorul de tron, a fost coregent §i apoi ca Bela IV a domnit
dela 1236 Ora la 1270.
Andreiu II era catolic evlavios, el cu Indemnul papilor s'a interesat de thsboaiele cruciate, ba, pentruca. §i el a Intreprins o. crudada, s'a numit Ierusalimitan. El la anul 1217 cu alti principi catolici a intreprins o cruciad5, in Palestina, dar la asediarea fortáretei
de pe muntele Tavorului a pierdut toate
i
la 1218 s'a Intors
acasA.
Cavalerii teutonici cu mult mai Inainte de 1211 au fost chemati In Ardeal i aqezali pe eFundus regiusn (Konigsboden, Királyfold, (1) Titlul lor nemtesc a lost: Deutscher Orden, Orden der Ritter des Hospitals St. Marien, des deutschen Hauses oder der Deutschen in Jerusalem.
www.digibuc.ro
DR. ATANASIE Td. MARIENESCII
532
pämàntul sau fundul craiesc) ci ei au avut nu numai dreptul, dar ci datorinta, ca teritoriul ce 1-au capatat ca donatiune regeasca sa-1 ci calonizeze. Fiind Cavalerii teutonici de vita nemteasca, au colonizat Flandri ci Saxoni (Saci) asemenea de vita nemteasca (germana). Nu se ctie pozitiv, in care an au cuprins ei teritoriile
larazite lor in Ardeal, dar la anul 1211, cand Andreiu II le-a dat prima bulla aurea sau diploma, ei erau deja acezati ci organizati qi teritoriile lor colonizate. Dar Cavalerii teutonici au fost suferiti in Ardeal numai Onä la .)
anul 1225, ca.nd au fost a1ungati din tara. Din scrisorile lui Andreiu II catre papi, F3i. dintr'ale acestora catrt rege se vede apriat ca Cavalerii teutonici au cuprins mai multe pamanturi decat le-a daruit regale; ca ei s'au substras de sub jurisdictiunea bisericeasca a episcopului catolic din Alba-Iulia, ci ea ei de cap eclesiastic al lor au recunoscut numai pe Papa, ba ci terile ocupate de ei (tara Barsei ci Transalpina in Valahia) le-au inchinat papilor cu drept de suveranitate. Andreiu II, la anul 1225, cu putere armata i-a scos, ci apoi Cavalerii teutonici in 1226 au ci fost acezati In Prusia ci in tara Kulmer. Cavalerii teutonici In acest mod find In Ardeal numai dela 1211 pana la 1225, au avut cu toate acestea mare ci grea influentá asupra sortii Românilor, mai ales a acelora din tara Fagaracului. II. DONATIUNILE FACUTE DE CATRE ANDREIU II, REGELE UNGARIEI IN FAVORUL CAVALERILOR TEUTONICI.
Aflu necesar ca mai intalu de toate sa incir donatiunile pentru posesiunile date, ci in capitolul viitor sa arat ocupatiunile din posesiunile Romanilor, mai ales din tars. Fagaracului (1). 1. La anul 1211 Andreiu II conferecte Cavalerilor teutoni tara Barsei din Transilvania. s Ca Cavalerii teutoni acea tarA, dupa nume terra Borza (tara BArsei), dincolo de paduri (Ardeal), deg]. decearta ci nelocuita (licet
deserta et inhabitata), In pace sa o locueasca ci. pentru vecie In (1) Documente privitoare la istoria Românilor, culese de Eudoxiu Hurmuzaki. Editiunea Academiei Hoinâne. Toate documentele citate de mine se al In vol. I, subThumerii respectivi si paginele citate.
www.digibuc.ro
NEGRII VODX $1 EPOCA DUI.
533
mod liber sa o poseada, ca si regatul prin sporul lor sa. se 15,teasca,
si mila noastra prin rugaciunile lor pentru vindecarea sufletului nostru si a p5,rintilor nostri sa se ridice 1naintea D-zeului prea Ina lt. i acestea... le-am lásat lor spre Intarirea regatului nostru in contra Cumanilor, si le permitem ca s5,-si fac5, castre si orase de lemn, etc». sdara prima meta a acestei teri (terra) se incepe dela castrul Almaye §i purcede pana la marginile castrului .Noilgiant .1ii de aci
Inainteaea pan'a la marginile Nicolai, unde curge apa ce se numeste Alt (Olt) si asa, meta suindu-se pe lang5,' Alt, pan& unde raul
Tortillon (ori Tatrang) cade In Alt, si de ad meta se suie pan5, la izvoarele acelui Tortillon, si apoi meta dela izvorul apei ce se numeste Timis progreseaza pada la scurgerea apei ce se numeste Borsa (lama); de aci, precum muntii cu neaua (montes nivium= Carpatii) Imbrätiseaz5, acea tail, meta se Intinde pada la Almagia (mai sus Alfnaye). Ins& toat5, aceast 5. tat* precum prezisii munti si raurile ce o Inconjoara se numeste terra Borsa (tara Barsei)». Docu-
mentul e subscris de 13 arhiepiscopi, episcopi 0 prepoziti catolici 0 de 9 demnitari civili (No. 111, pag. 56). 2. Andreiu II In 1212 confere§te Cavalerilor teutonici castrul ce se nume0e Crucpiirg (Kreuzburg) pe care Cruciferii de Borza (Barsa) din nou 1-au construit, §i 11 clArueste cu livezile ce zac Imprejurul castrului (No. 43, pag. 60). 3) Regele Andreiu II In 1222 da', o bulb', aurea prin care aproba unele ocupatiuni fäcute fara §tirea lui Intre anii 1212 1222, respectiv face donatiuni noua. Regele aceste donatiuni noua le face lui Hermann de Salza, magistrului hospitalului Sfintei Marie a Teutonicilor Ierusolymitani 0 fratilor lui (Cavalerii teutonici). Inceputul acestei bule auree e o repetitiune din diploma din 1211. Ce
e nou din bula mina, sunt urmatoarele: a) i dup5, aceea am mai dat acelor frati castrul ce se numeste Cruceburg, ce numitii frati 1-au construit din nou si 1-am dat cu livezile ce zac Imprejurul acestui castru. Mai sus sub 2 am aratat Ca regele in 1212 a fost cläruit acest castru Cruciferilor din tara Barsei, cu livezile dimprejur (1).
b) In bula aura, se zice: si dela flnea párnAntului Cruceburg, va dau tara ce merge pada la granitele Brodnicilor. (1) Castrul Cruepurg, Crueeburg e Kreuzburg, care era asezat langti apa Tatrang din sus de Tartlau si In feta. au Nyén, adia la marginea rfislriteaná a terii Barsei.
www.digibuc.ro
534
DR. ATANASIE M. MARIENESCII
c) i va dam tara dela marginile Almaye (Almagia) cealaltd parte (adica nu spre rasarit §i spre tam Barseip ci spre apus), care se 1ntinde pana la originea apei ce se nume§te Burza (Barsa), §i de aci progreseaza pan& la Danubiu (Dunare). d) Asemenea am conces, ca nici Teutonicii nici popoarele bor (coloniile säse§ti), cand vor trece prin tara Secuilor ori prin tara Blachilor (Romanilor), sa nu plateasca nici un tribut.
Papa Honoriu III In 1222 Intare§te bula aurea a lui Andreiu II, dar in loc de ad Terminos Brodinorurn, are ad terminos 131acorum (1), 4. Rego le Andreiu II In 1223 confirm& din nou donatiunea ce 9 facuse manastirii Kerch din tara Fagara§ului i prin donatitene se dau pdmanturile luate dela Romdni. Manastirea se chiama Abbatia beatae Mariae Virginis de Kercz, sau die Kerzer Cistercienserabtei, iar romane§te Carta. Regele zice: Asemenea in privilegiul de fat& confirmam pamântul (terra) ce mai Inainte 1-am daruit acelei manastiri, i pentru vin-
decarea sufletului nostru am luat parnantul dela Blaci (Romani) terram exemptam a Blaccis, 0 care acum prin fidelul I iubitul nostru Benedict, In timpul acesta (1223) Voivod (al Ardealului),
am ordonat a se preda acel pamant. Iara meta (hotarul) acestui pamant incepe dela raul Olt, unde e capatul unei insule, se tine pe Lang& lacul Eguerpatak pan& la fagii ce se numesc Nogebik §i la capätul muntilor fagi, unde (meta) cade In ra.ul ce se nume§te Arpas, ci de aci pe Fang& acel !Au se tine pan& in Alpi (Carpati) i prin Alpi venind catre plaga australa (prejurul spre miaza-zi) se scoboara in rauletul ce se numeste Kerch (Carti§oara) i prin acel rau meta
vine in fluviul Olt §i aca se sfarcecte. Adeca tot pamântul la Nord de langa Olt, la apus de tang& raul Cartipara, la rasarit de langa raul Arpa§ qi la miaza-zi in Carpati. E de notat c& acest document e subscris de un Roman numit Botez, pe care regele 11 intituleaza aulae nostrae curiali comite et comite Bekesiensi. (H. No. 57, p. 79) (2). 1) Papa Grigorie IX In 1227 (H. No. 77, p. 1121 zice: Cumanica i Brodina, acea tara vecina ; la 1231 (H. No. 89, P. 113) zice : in tare Cumanilor si Brodnicilor, provinciile cari le sunt vecine. Bela IV, in 1254 (No. 199, p. 269) pune pe Brodnici spre Orient. Astfel dela Cruceburg 'Ana la marginile Brodnicilor spre räsarit e tare Bosan, Vosan, la izvoarele raului Buzau, spre Moldova. (1) Acest Roman Botez de buni seam& a fost nobil i catolic. In Aprilie 1276 regele dArue¢te comitelui (graf sau foispan) Botez, fiului lui Marcu, satele Zalog i Mascin.
www.digibuc.ro
NEGRII VODX
I EPOCA LIII.
535
HI. OCUPATIUNILE NELEGIUITE FACUTE DE CAVALERII TEUTONI, MAI TARZIU FURA LEGITIMATE PRIN REGELE ANDREIU H.
Ordinul Cavalerilor teutonici nu a fost Indestulat cu donatiunile ce le-a cApAtat prin diplomele din 1211 si 1212 (vezi III, 1, 2), ci
ordinul in mai multe directiuni a cuprins sate si pAnAnturi fAr5, de stirea regelui. Friedrich Philippi, profesor la gimnaziul evangelic din Brasov, a s'cris Die deutschen Ritter int Burzenlancle, adic5, Cavalerii teutoni In tara BArsei (1), Autorul arat5, unde au trecut Cavalerii teutoni peste marginile diplomelor si privilegiilor si tot asemenea aratA cau-
zele pentru cari regale s'a mAniat pe Cavaleri si in 1221 a revocat toate diplomele si privilegiile. Autorul ne d'A multe deslusiri importante.
Cavalerii aveau dreptul (dupA diploma din 1211) sA zideasca, orase si cetAti de lemn in tara BArsei, dar ei au ridicat IntArituri de cArAmidA si de piatrA si afard, de tara BArsei, d. e. pe dealul BalvAnios, turn de piatrA lAng5, satul Haraly, si cetatea pe Tatarko 1 AngA Bodzan (Bozan, Vosan) Imprejurul izvorului BuzAului (p. 41).
Cumanii nAvAliau in tam BArsei prin pasul Bozau (Vbsau), dar
Cavalerii au zidit aci cetati, desi teritoriul nu era al lor, si au zidit, probabil, ca sA cucereasca, teritorii nouA pentru ordinul lor, si astfel teritoriul lor sä se mAreasch. Regele la inceput va fi cugetat c5, se mAreste teritoriul regelui (p. 43). Cavalerii au zidit si cetatea Lapis Theodorici (Tortzburg, Törcsvar, dela apa Turcu), la acest pas care pentru negustoria terii PArsei cu Valahia era, pasul de intrare si de iesire. Cu deosebire aci a fost lupta Cavalerilor teutoinici cu Cumanii (p. 50). Cavalerii cu indrAzneala si purtarea lor au starnit invidia nobililor
si nemultumirea regelui, pentruca, ei au vAtAmat conditiunile contractuale din diplome si pentru aceasta regele, la Indemnul nobi-
lilor, In 1221 a revocat diplomele (p. 67-71). Dup5, Philippi si Cavalerii de pe teritoriul ordinului din lAturea de cAtre Kreuzburg s'au lArgit chiar prin o parte din Valahia, ocupand
tot deodat5, si marginile dela apus ale terii BArsei, dela Halmagy pada la izvoarele apei BArsei si pAn5, la Dunäre In jos si astfel (1) Tiplirit In Programa" des evangel ischen Gymasiums zu Kronstade (Brasso) pe anii
polari 1859-60, 0 1861
1862.
www.digibuc.ro
536
DR. ATANASTE M. MARIENESCII
au ocupat o parte din districtul Fagara§ului 0 o parte insemnatá din Valahia, pe cad asemenea le-au tras catre teritoriul ordinului 0 le-au incorporat acestuia (p. 73). Pilippi ne spune ca teritoriul ocupat de Cavalerii teuto.nici are o suprafata de 40-45 de mile patrate (p. 20) (1). Astfel autorul recunoa§te ocuparile nelegiuite ale Cavalerilor teutonici, dar nu le in0ra precis. Eu le voiu preciza pe baza documentelor. Dar regele de0 in 1221 a revocat diplomele, totuv in 1222 s'a impacat cu Cavalerii teutonici 0 in 1222 a dat bula aureä care intareqte nu nurnai drepturile date In 1211, ci §i toate ocuparile de m41
tarziu, adeca dela 1213 pana la 1222 le legitimeaza, respectiv le doneaza (vezi III, 3). Acolo uncle in bula aureä din 1222 se zice : Addidit etiam postmodum idem rex donationi praedictae (din 1211), se in0r5, ocuparile neleguite tli apoi, prin hula, legitimate. Acele ocupari sunt: 1. Dela finea cetatii Cruceburg (Kreuzburg) pamantul ce se intinde pada la granitele Brodnicilor (in decretul papei Honoriu
III granitele Valahilor. Acest teritoriu daruit acuma se incepe la raul Tatrang Fiii trece peste izvoarele raului Buzau, comitatul Bra§ovului, pada la granita Moldovei 0 a Romaniei. Acest teritoriu mare Sa0i II numesc Bodzau, Bozau, Vosau, dela numele raului Buzau.
2. Alta ocupare a fost: §i dela marginile centrului Almage (0 Almagia in 1211) de cealalta parte (spre apus §i spre Sud, pentruca in diploma din 1211 era teritoriul dela Almagia spre tara Barsei, spre rásarit) §i merge pan& la izvoarele raului Borza (Barsa)
tii de aci granita progreseaza pada la Dunare. Philippi aid Intelege ca s'a cuprins din districtul Fagara§ului, pentruca Fagaraciul e in apropiere 0 pentruca dela Almagia spre cealalta parte, adica spre Sud e districtul Fagaraplui. Paharul amar al Romamilor Inca n'a fost plin. 3. Andreiu II in 1223 confirmei donatiunea ce o Mouse manästirii Kierch (Carta) qi darue0e pcsimántwrile luate din posesiunea Ronidnilor «terram a Blachis exemptamn. Aceste pamanturi s'au luat din mijlocul terii Flagaraplui, pang ce cele dela Almagia erau cuprinse din partea rasariteana a Fagaravului. In partea III, punctul 4, parnanturile aceste sunt precis descrise. Acest teritoriu, (1) In Lexiconul de conversatiune deMeyer Burzenland (Tara Bársei) se zice CA e de
30 de mile Wilde.
www.digibuc.ro
NEGRO VODA SI EPOCA UM
637
luat dela Romani, e foarte mares Intre ra.ul Cartisoara la apus, dull
Arpas la Mara, Oltul la Nord si Carpatii la miz'a-zi. Vedem acuma c6, Ronfanii au fost scosi din Fägáras de catre granita rasariteana, si din mijlocul F6gärasului, adeca din dou5, parti. Ce lovituri grozave ortodocsilor si Romanilor ! E Intrebarea, &and au fost scosi Românii din tars, Eagarasului si cand au fost siliti ca sa, emigreze peste Carpati si s6, descalece in Valahia?
Philippi In scierea sa Cavalerii teutoni 4n tetra Beiirsei (pag. 65) zice : Nu se afla documente din anii 1213 1222. Adica, la 1211 0 1212 s'au dat primile diplome, dupä acest timp Cavalerii teutonici, incurajati de drepturile cápätate, cu Indräzneala cea mare au fácut ocuparile nelegiuite, cari apoi mai tärziu in 1222 §i 1223 s'au legitimat, respectiv ti s'au donat. Cavalerii teutonici au intrat in posesiunea pämanturilor mai inainte de 1222 §i 1223, când acestea fura legitimate. Cavalerii Inca dela Inceput au strtimtorat pe Rornâni §i i-au scos din locurile lor, dar imprejurtirile dovedesc csa, Cavalerii indeosebi In anii 1213-1214 au nävälit asupra Romanilor din tara FagArasului §i pentru aceasta emigrarea Romanilar a fost In anii 1214-1215, qi astfel Negru Vod6, a aparut In 1215, cand a descalecat In Valahia dela, Carpati si Mild acolo a Inceput IA domneasca.
Imprejurarile arata ca Romanii dela Almagia spre apus si de catre
rasarit si mai ales cei dintre raurile Cartisoara si Arpas au trebuit sa dea contingentul cel mare de emigranti. Dar si Romanii de dincolo de Tatrang si de pe la izvoarele raului Buzau, adica din Vosau Inca au fosV siliti la emigrare. Emigrarea, precum s'a aratat, s'a fácut prin pasul Branului sau Törzburg, si descalecarea s'a intamplat in anul 1215 In Campulung In Valahia nordica. i din aceste In0rate aci, qi din alte documente s'a dovedit 'cá In Nordul Carpatilor, pe poalele lor 0 afund pe earnpie, lnaintea yenirii Cavalerilor teutonici erau numai Români i vreo cateva sate de Biseni (la Unguri Beseny6). Asemenea se vede c'a Românii au fost
stramtorati pe un teritoriu de 30, 40, 45 de mile patrate (pe care Cavalerii teutonici au adus coloniile lor), ba nu numai stramtorati ci si alungati, Incat Romanii au fost siliti sä paraseasc6, tara si FA iea lumea In cap. i panA, azi nici nu stim motivele adevarate, pentru ce s'au facut aceste toate in contra Ronlanilor? In partea viitoare voiu dovedi motivele.
www.digibuc.ro
538
DR. ATANASIE M. MARIENESCII
IV. INFLUENTA CATOLICISMULUI ASUPRA SORTII SCHISMATICILOR, ADICA A ROMANILOR ORTODOCSI.
Numai prin deslusirea celor urmAtoare vom pricepe epoca lui Negru Vod5. qi Inceputul istoriei Valahiei.
1. Starea religiunii ortodoxe in Ardeal. De cAnd papii au Inceput s& poarte rAsboaiele cruciate, pentru ca In Constantinopole s& pun& impArat catolic de vitA latink au Incercat toate, pe toat& lumea ortodox& s& o fac& catolicA, si dac& nu pot, s& extirpeze pe ortodoc0. Papii acest spirit 1-au insuflat si regilor din Ungaria, si pentru aceasta ortodoc§ii sub nume de Greci, schismatici -- au fost persecutati. -
Papa Innocentiu III la 1204 provoac& pe episcopul din Oradea-Mare, ca sä viziteze mAn&stirile grecesti (adec& de legea greceasc&) din Ungaria, si s5, cerceteze dac o. din aceste mAn&stiri se poate forma o singur& episcopie catolick supus& scaunului apostolic (Hurmuzaki, No. 30, p. 39). Nici n'a trecut mult timp §i papa Honoriu III, la 1218, Int&reste luarea In posesiune a mAnAstirilor din mai multe locuri, iar In Ungaria luarea In posesiune a manAstirii SfAntului Dimitrie a Grecilor (adec& de legea reshritean&), lAng& rAul Sava, apoi biserica SfAntului Atanasie cu casele Grecilor, si apoi mai la fiecare mAn&stire se Insirà bunurile si rea-
liatile ei ocupate (H. Nr. 46, p. 61). Papa Grigorie IX, In 1234, a trimis pe Iacob, 44iscopul din Preneste, ca legat apostolic la regele Ungariei, ca s& lateasca catolicismul In Ungaria, si atunci Bela, principele de coroank inaintea lui Iacob depune jur&mAntul urmAtor : uNoi Bela, Inaintea legatului apostolic si a altora am jurat pe sfAnta evangelie a lui Dumnezeu, c& din terile supuse jurisdictiunii noastre, foi cari in viitor ni se vor face supuse, pe toti ereticii §i alti creftini, cari pArásind oredinta crestinatatii au trecut la superstitiile Ismaelitilor qi Jidovilor, cu ori ce nume se vor numi qi pe falfii creftini din terile noastre, cu bun& credint& ne vom IndemnA, ca dup& puterile noastre sd-i starpfm. i pe aceia earl In tara noastr& sunt neascult&tori bisericii romane, dup& ritul fiec&rei natiuni, care (rit) sa,' nu fie In
contra credintei catolice, li vom mAnã ca sA asculte de biserica roman& (H., No. 120, p. 161).
www.digibuc.ro
NEGRII VODA EI EPOCA LW.
530
La 1279 Ladislav IV Cumanul depune jurAmAntul Inaintea lui Filip legatul Papei si a tuturor prelatilor,
c5,
regele va rA-
mAneA in religiunea catolia, cA pe top ereticii ii va scoate afarA din tar& si pe Cumani (acuma si Valahi) li va face crestini catolici (H. No: 341, pag. 421). Papa Nicolae III tot In 1279 ocArAste pe Ladislav IV cA nu si-a tinut jurAmAntul si invite& clerul 0 poporul, ca sd alunge pe 'schismatici afard din tare& (H., No. 346, p. 430). Aceasta se repetA (H., No. 347, p. 435). Dar lg anul 1280, Elisabeta regina, mama lui Ladislav IV, Inaintea lui Filip, legatului apostolic, promite si ea cA toate statutele si decretele aduse si aprobate de papi le va Implini in contra hereticilor, ori sub ce nume ar fi acestia (H., No. 349, p. 480). WA starea ortodocsilor! 2. Catolicismul si Cavalerii teutonici fata de regele si de Ungaria. . In Alba-Iulia era episcopul catolic cu jurisdictiune bisericeascA peste toatA Transilvania si astfel si peste Cavalerii teutonici din tara BArsei, dar ei si Papa si-au dat truda, ca Cavalerii teutonici sA fie numai sub jurisdictiunea bisericeascA a Papei. Papa Honoriu III In 1223 autorizeazA pe arhiepiscopul din Agria, ca sa, numeascA un protopop pentru Cavalerii teutonici din tara BArsei si dacA poporul catolic se va Immulp in tinutul acesta, va concede si un episcop (H. Nr. 58, p. 80). Astfel Papa pe episcopul catolic din Transilvania 1-a pus la o parte. Tot Papa Honoriu III In 1223 scrie episcopului din Transilvania, ca Cavalerii teutoni au Inceput a se aseth In tara BArsei si. In Transalpina (Ultra montes nivium, adecA peste Carpati in Valahia nordicA)
si fiinda ferile acestea au set fie supuse numai pontificelui roman, de acum Inainte episcopul din Alba-Iulia sA nu-si mai aroage nici un drept de jurisdictiune asupra clerului si popurului din tinuturile
acestea (H., Nr. 60, p. 82). Si apoi Papa tot In acel an scrie arhiepiscopului din Strigon, cA orice sentinte aduse de episcopul din Alba-Iulia cu privintA la tara BArsei sa, le declare de nimicite (H., Nr. 61, p. 83). Papa Honoriu III in 1224 eerie Cavalerilor
teutonici, cA Papa (am Bdrsei si fara Transalpind le-a luat 'in posesiunea Scaunului Apostolic, §i poporul de aci va aveA, ca semn de recunoasterea acestui domeniu, sA plAteascA pe an cAte douA mArci de aur, una Pontificelui si alta Cavalerilor teutonici (H., Nr. 63, p. 85). Dar ca sA nu fie IndoealA despre intentiunile sale, Papa tot in anul 1224 a scris prelatilor din Ungaria, A Papa a luat in posesiunea si proprietatea Scaunului Apostolic
www.digibuc.ro
540
DR. ATANASIE M. MARIENESCII
tam Bársei 0 fora Transalpina ci din aceasta cauzA prelatii Ungariei s5, nu molesteze pe Cavalerii teutonici, nici pe locuitorii acestor teri, earl au sä fie supuci numai Pontificelui Roman (H., Nr. 64, p. 87), ci pentru aceasta Papa Inca% In acel an numecte un pro: topop catolic peste taxa Barsei ci tara Transalpina (H., Nr. 65, P. 88).
i atunci Papa Incunoctinteaz5, ci poporul din aceste teri, ca s5, fie supus numai Scaunului Apostolic, ci le-a numit un Protopop, de care sse, asCulte ca de pastorul lor sufletesc (H., Nr. 66, p. 88). E natural c5, regele Andreiu II la 1225 s'a nAniat pe Cavalerii teutonici ci i-a scos din tara Barsei ci din Transalpina. Dar s'a
mâniat ci episcopul din Alba-Iulia ci tot clerul catolic din Ungaria ci Transilvania, pentruc5, Cavalerii teutonici au oferit Papei tara 135,rsei ci Transalpina. S'a inceput o lupt5, Intre Papa, care cerea, ca regele toate ssa, le restitue Cavalerilor teutonici, ci intro regele care nu vroia, sa restitue, ci regele se plAnge Papei, c5, Ca-
valerii teutonici au ocupat mai mult deal le-a dat prin bule ci diplome. i regele a raválit cu oaste In contra Cavalerilor In teara 135,rsei ci In Transalpina ci i-a scos din tinuturile acelea (H., Nr. 68,
p. 90, Ili Nr. 69, p. 91). In urmare Cavalerii teutonici In 1225 au parasit tara 135,rsei ci Transalpina, ci s'a mutat In Prusia, unde In 1226 au Inceput a fond& Statul Prusiei (1). Cavalerii abia, In 1222 au capatat drepturi mari, ci curând s'au scos de sub jurisdictiunea bisericeasee, a patriei ci .tara 135,rsei qi Transalpina au Inchinat'o Papei cu drept de snveranitate. Andreiu II s'a temut c5, Papa ad la Carpati Ici face un imperiu mare papal spre paguba Ungariei, sau tintecte chiar ci spre supunerea ei sub Papa. .)
3. Catolicismul /in Transalpina (Cumania respectiv Valahia). Ins5, la anul 1217 Papa Honoriu III autorizeaz5, pe episcopul Cumanilor, s5, poatá rescumpara, dijmele (H., Nr. 45. p. 60). Se vede ca episcopia era, de mult organizata, cáci Papa Honoriu III in 1218 autorizeaz5, pe arhiepiscopul din Calocea 85, cerceteze ci decida, neintelegerile intre canonicii episcopiei Cumanilor, din cauzä ca canonicii au jurat ca s5, Tin& mas5, comuna, (H. Nr. 48, p. 65) ci tot In acel an, canonicii se roag5, de Papa 85, le permith, ca dijrnele acelei episcopii s5, le impart& Intro sine. (H. Nr. 49, p. 65). Papa Grigorie IX la anul 1227 numecte pe arhiepiscopul din Strigon legat apostolic, 11 trimite In tara (1) In arhivul lor trebue s5. fie multe doeumente pentru anfi. 1213-1225.
www.digibuc.ro
NEGRII VODA st EPOCA LIM
541
Cumanilor ca 85, predice, s5, boteze si s5, iniiinteze biserici, sa. institue
preoti si episcop (Nr. 77., p. 102) si apoi Papa In anul 1228 Instiinteazá pe cAlugArii din Ungaria, cA arhiepiscopul din Strigon, ca legat al Papei, a. numit pe Theodoric episcop al Cumanilor si-i sfAtueste sá lucreze impreuna pentru convertirea Cumanilor (Nr. 82, p. 107). Theodoric episcopul Cumanilor sfAtueste pe Secuii din Ardeal, ca s5, nu se supere pentru Infiintarea episcopiei Cumanilor, fiindcA in una si aceea§ bisericA pot sä se intruneascA Soma, Cumanii si Olachii (Romanii) (Nr. 84, p, 108) (1). Papa Grigorie IX, In 1229, scrie episcopului din Cumania, c5, de aci Incolo are s5, fie supus numai Pontificelui roman, si Papa scrie si Cumanilor, cari s'au fAcut cre§tini, ca-i prhneste sub protectiunea sa cu persoanele si cu averile lor. (No. 87, 112, si Nr. 88, 112). La 1234 Papa confirma limitele.diecesei Cumanilor dupa cum au fost stabilite de arhiepiscopul din Strigon si aproaba toate dispozitiunile In privinta bisericii acestei provinte (Nr. 103 p. 130). Tot la 1234 Papa scrie lui Bela, principelui de coroana al Ungariei, c5, in episcopia Cumanilor se afla niste popoare, cari se numesc Valati (adecA Valahi, Romani), §i fiinda acestia primesc tainele dela niste episcopi de ritul grecesc, Papa spune c5, a' invitat pe episcopul Cumanilor, ca sä numeasca pe seama Valatilor (RomAnilor) un Episcop catolic, dar din natiunea RomAnilor (Nr. 105,
p. 132). . Cred ca e destul pentru a ilustra, ImprejurArile pana In acest timp. In acest mod se vede, cA catolicismul a lnceput In Transalpina (Cumania, Valahia) inainte de emigrarea din FAgAras si de desalecarea lui Negru VodA, si aceste deslusiri ne vor da multá orien tare.
4. Tara Transalpincl. Ce tar& a fost Tansalpina ne poate orient& numai bula auroa a lui Andreiu II din 1222, data Cavalerilor teutonici. Andreiu zice : si dela marginea Almajului, de cealalta parte, meta merge pAna la izvorul apei ce se numeste Bursa si de ad peste Carpati progreseaza (meta) pan& la DunAre. Izvoarele Barsei ies din muntele La Ciuma, de cAtre apus spre Fasarit, apoi ca ran curge pe Maga Zernesti, etc. Dela izvoarele Barsei
linia peste Carpati e dela Piatra-Craiului departe spre apus, iar In Valahia ar &Ade& dela Dambovita §i dela Campulung departe (1) Accasta-i data primp., ce am aflat-o eu, cP, se face pomenire de Vlaohi, cum Romtnii din Valahia Bunt numiti la Unguri.
www.digibuc.ro
542
DR. ATANASIE M. MARIENESCII
spre apus, iar mai thrziu, dup5, istorie linia Transalpinei la apus a fost ra,ul Olt, granite, dela miazä-zi a fost Dunärea, iar cea dela räsArit a putut fi rAul Siret. Astfel Andreiu II In 1222 a däruit Cavalerilor teutonici o parte de tar& si preste Carpati, adeca din Valahia. Papa Honoriu III in 1224 scrie Cavalerilor teutoni, ea% a luat in posesiunea sa tara BArsei EA Transalpina, anume : praefatam terram in jus et proprietatem beati Petri suscepimus (numita tear5, am luat-o In dreptul si proprietatea fericitului dant Petru) si acea tará are s5, ránan5, pentru timpurile vecnice sub protectiunea specialá si apArarea Scaunului Apostolic (H., Nr. 63, p. 85). Astfel aflám
c5. Papa fat& de regele Ungariei s'a fault pe sine suveranul terii dincolo de muntii cu neau5, (Transalpina). Dar dup& ce Andreiu II pe
Cavalerii teutonici In 1225 i.a scos din tara BArsei si Transalpina, e evident ca, Andreiu II In teritoriul ce au ocupat Cavalerii zic'And ca pentru regat au ocupat si-a sustinut suveranitatea sa. Ad am finit cu deslusirile istorice ale emigrarii Românilor din tara Fagaxasului si ale puterii si influentei catolicismului asupra sortii RomAnilor;acum cu Negru Vodä sä tree si eu peste Carpati. V. NEGRU VODA.
Traditia despre Negru Vodk cum se aflá In cronicele románe, nu
o mai descriupresupun c5, toti trebue sä o stieci Impart:Anse o altà, traditie.
1. Tradifia despre Negru Vodd la ceilugctrii Franciscani din Cdmpulung.
Francisc Iosef Sulzer, care a scris o carte (1) de Insemnatate despre Valahia si Moldavia, a Intrebat pe Francisc Bonaventura Andreiu, guardianul (egumenul) Franciscanilor din manastirea catolicä din ampulung, c5, ce etie despre Negru Voda,, si guardianul In 4 Fevr. 1779 a ráspuns lui Sulzer (tomul III, p. 632) urmätoarele: ((Asa dará despre privilegiele catolicilor de ad, mai ales ale acelor din Campulung altá memorie nu se aflä decAt despre prinII) Geschicte des transalpinischen Daciens (der Walachei, Moldan und Bassarabien), M tomuri, 1781 -1782.
www.digibuc.ro
NEGRII VODA 4II EPOCA LIII.
543
oipele Negru Vodet, care de sotie 10-a capatat o contesa, purceas5. din Transilvania 0 neiscutei catolicd, cu numele Margareta. Acel Negru, ca schismatic, cu cMug5.rii schismatici a zidit m5,n5,stirea
ce de fapt se aflä 0 azi (1779) in Câmpulung ; iar sopa catolicá find, nu departe de mânfistire, pentru monahale (c5,lugárite) a zidit o alta", manastire (catolicA) a cárei ingrijire In cele spirituale a avut-o capelanul numitei princese, cu numele p5,rintele Gabriel, care a venit din cetatea numith Kiprovacz a provinciei Bulgaria, &si de acolo din partea ministrului sau provintialului a fost destinat pentru principesa. Negru Vodt cu principesa sa Margareta, in patria aceasta petrecAtoarea lui, domnind, 0 dup5, ce catolicii de aici cu parintele Gabriel din Kiprovacz, cetatea Bulgariei, au sosit la Câmpulung, Negru Voda, la rugarea principesei, pe catolici i-a daruit cu privilegiile cele mai marl 0 el au zidit o bisericA, in numitul Kloster (claustrum) §i unde Sfintia Voastrá (Sulzer era, preot)
ati vA.zut trunchiul uscat al arborelui cAndva miraculos. Treand putin timp, catolicii In oracul Campulung intru atAta s'au Immultit, inc5A cu num5,rul foarte mare au intrecut pe Valahii schismatici qi incat qi judecAtorii (judices) au fost din acel numAr catolic,
pAna, la ra,sboiul ultim ce 1-a avut tara noastrá cu Turcii, totdeauna au fost ale0 din catolici. Dupa, prezisul rásboiu, o pestis (cium5,) crudä a infectat oracul Campulung qi atunci catolicii pentru Injuria aceasta S'au Impr5,0iat, privilegiile ce le-au avut dela Negru Vodit le-au pierdut §i nici pa,nä azi nu le-au mai apatat. Urmàtorii principi au poruncit ca de acuma In Câmpulung judecatorii s'a se aleagá din schismatici, cari pe saracii catolici neincetat 0 In mod de mirat i-au persecutat cu tributele qi robotele cele mai grele, de trei ori mai mari decAt cele puse pe schismatici, din care cauza mai multi din catolici au trecut la schismA, totuc putini raananand §i catolici. Ai intrebat sii despre aceia ce se tin de religiunea luteranh (Sacii), dar vei eti cà ei in Transilvania au fost catolici. i aceia (adec6. Sacii catolici) cart Oind mäiestria mecanick la sprijinirea princesei Margareta, a moartei evlavioase, au fost introduci in Campulung, Targovi§te ci Ramnic, pentru cari, dupá immultirea lor, biserica 8,0 numita Kloster (Claustrum) nu a mai fost comodá qi nu i-a mai putut incápea pe toti; pentru aceasta cu ajutorul zisei principese, principele Negru Vod 5. acel boo unde acuma se aflá biserica noasträ cu bunavointa gratioasa a aceluiac principe a fost declarat de local catolicilor.
www.digibuc.ro
544
DR. ATANASIR M. MARIENESCU
...11
Pentru aceasta, dupa, ce catolicii §iau zidit biserica, pentru parintele (paroh) au zidit §i o cascioara MITA bisericA. Totuq, cu trecerea unui lung interval al timpului, adeca dupa, ce pe muntii Ina lti de neauA (Carpati) a Inflorit olivul pAcii, parintele Mozes al provintiei noastre, al Bulgariei, adunAnd milA dela evlavio0, In acel loe uncle prin Saqii catolici a fost acea cAscioara, edificata pentru paroh, conventul a ridicat-o la o formá cu douA etajuri, precum
Sfantia Voastra (adeca Sulzer), camd In anul trecut ati fost In
CAmpulung, ati vkut-o cu ochii aproprii, acei Saxoni, zic, erau cu consensul lor Inscri0 In privilegiile catolicilor purcezAtori din Kiprovacz, din Bulgaria, cari dupa moartea principelui Negru Voda 0 a principesei Margarita, vAzAnd In patrie (Valahia) unele con-t turbari 0 batjocoriri 0 neintelegerea boierilor, cei mai multi (Sa§i) catact s'au reintors In Transilvania, 0 din posteritatea lor de fapt
se aflä Inca, aci, cari azi mkturisesc profesiunea luterana tot In
acel loc. AO, ne poveste0e guardianul Franciscanilor din CAmpulung. SA Insemnam ca. guardianul zice: Niegru Voda. Sulzer (torn. III, pag. 631) face observatiunea, ca, papii au putut fi buni bucuroci, ca, pe Franciscanii lui, adusi In Valahia, principele Negru Voda, i-a suferit aci (1).
2. Radu Negru in Cdtnpulung. Am zis la Inceput cA Negru e pored& de famine, 0 ca, Radu e nume de botez ; am zis ea, Negru cu ai sal au trecut prin pasul Törzburg, deadreptul spre Campulung qii ca, ad au descalecat. SA-1 urmArim.
Dimitrie Frunzescu, In Dicfionarul topografic fi statistic al Romdniei (2), ne spune : CArnpulung e comunA, urbana In judetul Muscel,
MO, paraul numit Campulung. Acest orac este cel dintAiu unde a descAlecat Radul Negru, cAnd dela Fagara§ treca pe la anul 1215.
In acest orac se OA o bisericA zidita la 1215 de Radu Negru Vodá, Intâiul domnitor al Românilor, precum dovedecte inscriptiunea aflatoare deasupra bisericii ; adicä la anul 1635 Mateiu Basarab a zidit-o din nou tot cu acele pietri, Inzestrand-o cu mocii. Clopotnita (1) Franciscanii s'au numit ei fratres minores ei Minoriti, ordinul prim ei azi In fiintft de alugari oereetori. Ordinul e tare veohiu ; ca reformator al ordinului apare Giovano Bernandone, näscut la anul 1182 ; ei Dominioanii au fost aluglri. cereetori. In Italia la 1211 Incep clatorii de misiune. Nu etiu venit-au deodat5. en Negru Vodfi, ori mai tárziu. (2) Tipfirit In Bucureeti la 1872.
www.digibuc.ro
tztaatr vonX sI EPOCA, tet
k6
acestei biser1Oi e o zidire gigantic& avand o In Alpine de 20 si o lattme de 6 stanjeni, e ziditä de cArAmidA solidA si lucratA cu artä.
In curtea acestei biserici se aflä un paraclis 0 alto multe c1Adiri reparate si sustinute In bun& stare. . In Enciclopedia romana, se repetA cA In CAmpulung, uncle a fost odinioarA resedinta domneascA, e mAndstirea fundatä de Radu Negru si, la 1636, restauratA de Mateiu Basarab. Mai este aci mailAstirea catolicA, numità, B5,ra4ia (1). Aci e un pensionat de fete si
o trottlä de fete si de bAieti condusA de preopi catolici dela BArAtie. In comunA se aft, si un muzeu, numit Negru VodA. Dimitrie On Oitil (2) ne spune : Vechea bisericA din Câmpulung stir-
pfindu-se la anul 1628, a fost prin Mateiu Basarab restauratA la anul 1636, si In inscriptiunea pusä dupA restaurare se aflA : Domn crestin (Mateiu Basarab) In Tara-Romaneasca si Intru mosia lui, care egte dintru Ungaria descAlecatA ; el zice CA biserica s'a inceput
Si s'a tidit 0 s'a sfarsit de batranul si prea milostivul crestin «Radul Negru Voevod, carele a fost din inceput descaletor Terii-Romttnesti si din Inceput a fost ziditá aceastä sfântA dumnezeeascA bisericA, eand a fost cursul anilor dela Adam 6723 (= 1215)D. Tot Dimitrie Onciul (1. c., pag. 185) iv spune : DupA notele ce am luat find acolo (In manastirea din Campulung (in August 1893, In corul bisericii, pe peretele din apus, se afla douA imagini cu chipuri de domni: una reprezentA pe vechii ctitori : Marele Radul Negru Voevod, Intaiul dela descAlectoare Domn al Terii-Romanesti ; A dona reprezentA pe noii otitori, Mateiu Basarab si pe Doanma Elena. Dimitrie Onciul ne mai spune (pag. 177) : Acest domn Basarab (!) se gAneste cu doamna Margareta (la incai Marghita) in pomelnicul nAnAstirii. din Câmpulung. Am sä ,observ ca, guardianul ne-a spus, cA pe sopa lui Radu Negru a chemat-o Margareta, si cA Radul Negru nu-i vitä de Basarabi ; mai depart() In Fotino (II, pag. 4) ni se spune,
ch sopa lui Radu Negru a fost catolicA si cA mai titrziu s'a botezat. Astfel a putut fi pusa In pomelnic. Mateiu Basarab si oamenii lui au stiut ce pun In inscriptiune. WA ad Radul Negru la anul 1215 in Câmpulung. 3. Radul Negru 0, manastirea dela Argef. Intro poeziile lui Vasile Alecsandri se aflA legenda aManAstirea
Argesuluit, (pag. 169). ,
(1) Baritia, euvint ungureso din barát: 1) aluggr adeeä frater, farat=baritt, 2) arnie. (2) Origisile principatelor romdne. Buoureqti 1899, pag. 112, nota 4. Anatele A. R.Tom. laX1.Menwriile Seel. latoriee.
www.digibuc.ro
86
M6
PR. ATANASIE 1. MARIENESCU
Poporul care a facut legenda nu minte. Baladele Romanilor sunt fácute din traditiuni istorice sau deadreptul din istorie. Poporul flu minte. E trist c5. multi cronicari, cand n'au date istorice, umplu istoria cu combinatiuni fantastice. In legend& se zice: Pe Arge§ In jos, Negru Voda trece, s& aleaga,
n vale toe de rnanästire, §i Negru Voda zice: Aci aleg eu loc de man&stire, etc. Alecsandri la pag. 192 Intr'o not& ne spune parereb. sa. Radul Negru Voevod domnia dincolo de Carp* peste Am la§ §i
Fágära§; ridicatu-s'a de acolo cu toat& casa lui qi mult norod pogorandu-se pe apa Dambovitei a Inceput a face o tar& noua. Intaiu a fácut ora§ul Campulung, unde a ridicat o biserica, Malt& §i frumoasa,, apoi a descalecat la Arge§, unde §i-a pus scaunul domniei, zidind curti de piatr& §i case domne§ti i o biseric& mare. Dimitrie Frunzescu (in dictionarul citat) zice: Arge§, comun& urbank, a fost a doua re§edint& domneasca. a lui Radu Negru Intro anii 1244-1264, unde zidl o curte domneasca, o biserica, de piatrá, pe 1ang5, care azi se %Tad §i alte ruini : Curtea de Arge§. Frun-
zescu a uitat ca la Campulung pe Radu Negru 1-a pus in anul 1215 qi In locul säu voiu arata c5, anii 1244-1264 sunt imposibili. Enciclopedia românet citeaz& pe Frunzescu, apoi adauge: Azi In Arge§ se affa §apte biserici; una e biserica domneasca cu hramul sfânta Filotea. Aceasta se zice a fi zidit& de Radu Negru. La marginea estic& a ora§ului pe o inaltime se vad Inc& ruinele unei capele catolice, zidit& de Radu Negru pentru doamna sa care era catolick ceva mai la nord este vestita manästire a Arge§ului. Biserica episcopal& a marastirii Curtea de Arge§, eel mai frumos monument arhitectonic al României, s'a zidit de Neagoe Vod& Basarab
pe temelia unei alte biserici mai vechi, pe la 1528. Acea teme, lie purcedea dela Radul Negru.
4. Dar numele 1Vegru sau Radu Negru s'a susfinut in numirile de localitafi cu deosebire din Nordul Valahiei. Sä urmam dup5, Frunzescu.
Negru Voda a fost cetate In judetul Arge§, plaiul Lovi§tea, lang& raul Arges, ce se presupune a fi a Domnului cu acest nume. Zidurile ei se OA §i azi. Engel, (p. 148) zice : Dela Campulung spre Nord, spre Torzburg (ung. Töresvár) cale de dou& ore, este o cetate veche numit& Cetatea lui Negru Voda. Negru Vodä, pichet de granit& spre Transilvania, mai sus de cetatea cu asemenea numire. Negru Vodá, schit In judetul Vlara.
www.digibuc.ro
,
st
,
REGRI:t VOni 9f EP061 fxf.
841
La Frunzescu se aft nume de localitäti Radu Negru. Radu Ne. gru, cetate In judetul Argeq, zidita de Radu Negru pe la anul 1215, pe o stand. Inalta, Yang& raul Dâmbovita. Ruinele i se vad qi azL MI Dambovita trece foarte lin peste doua stand ce sunt sub muntele cetatii. Poporul, daca nu ar fi avut In gandul sail istoria, ori o baz5, istorica, nu ar fi dat aceste numiri 1ocalit4i1or Inqirate. Poporul nu minte. Ad se potrive§te, ca sa ne provocam la inscriptiunea familiei Monea, gravata de Joan Monea la anul 1728 pe piatra push la casa sa din Vanatia inferioara. Inscriptiunea original& e In limba latinä (1) dar eu voiu arata-o numai In traducere: A trait Grigorie Venetus la anul 1185. Genealogia autentica monestica. Grigorie Venetus tesaurariariu (vistier) al Voivodului Net
gru. De carele a fost daruit cu patru vai, cu paduri loi cu campuri, etc. Fiindc5, Negru Voda a Inceput a domni la 1215, Grigorie Venetus (ori dela Vaal ori dela Vanatia inferioara din tara Fagäraqului) a putut trai pe la 1185 (sau doara atunci s'a nascut), pentruca dela 1185 pan& la 1215 sunt numai 30 de ani, qi astfel Grigorie Venetus In anul 1215 a putut fi vistierul (un fel de ministru de finante) al lui Negru Voda. Mum se poate face socoteala qi cu inscriptiunea aceasta, fili acum se poate pricepe ce Inteles are (2). VI. DESCALECAT-A NEGRU VODA LA ANUL 1215, ORI LA ANUL 1241, ORI LA ANUL 1290 ?
Cronicele româneqti gi unii istorici qi azi incep istoria Valahiei sau a Romaniei de regula cu Negru Voda, dar unii II pun la anul 1241, altii la anul 1290. Slabe cronice sau istorii sunt acelea caH inceputul unui domnitor II pun in trei epoce. Numai o data poate fi adevarata, celelalte dot* ca sä zic putin, sunt niqte erori, dar mari. Pan& acuma am do vedit ca Negru Voda, ori Radu Negru Voda a Inceput a domni la 1215. Voiu mai dovedi. (1) Fragment° istories despre boierii din tara FligIrvrafului, de loan Cavaler de Puscarim Sibiiu 1907, pag. 10.
(2) Se mai all& numele Rada Negru In Ardeal si anume tn 13 Ianuarie 1383 Intr'o implacinne dintre orasul si soaunul Sibiiu pi reprezentantii Sibliului si se numecte: Niger Radii], un repreeentant. Zimmerman si Werner, tom. II, pag. 566.
www.digibuc.ro
U8.
DR. ATM4ARIE M. litARIEgRadd
J
1. Istorkul Engel pune inceputul domniei lui Negru Vodei la dnul 1215. Engel (1), pe care trnii istorici din Ardeal II numese «preavestitul. Engel n, a scris in limba nemteasc5. istoria Moldavei si a Valahiei. Eu voiu traduce numai din acele ce se refer& la Negru Voda, ci la motivele lui pentru inceputul la 1215. Spre acest scop, aditg, Spre intemeierea Valahiei, din districtul
FagArasului numarul cel mai mare al Valahilor, sub un duce care s'a chemat Niger ori Negruvod, a pornit cu familiile 0 ale
sale cAtre meazA zi peste Alpi (Carpati), márginasi Barciei noastre (2), pe la Inceputul secolului. XII si acolo a dat Inceputul orasului Câmpu-
lung, etc. (p. 56). Se zice c primul scaun al lui in Valahia a fost stabilit in ampulung i duph câtiva ani resedinta si-au stabilit-o lttng5. rA,ul Arges, la piciorul muntilor ce despart Valahia de Transilvania, §i unde (in Arges) a ridicat i biserica in care a fost Ingropat (p. 63). Iar popoarele cari au pornit cu el (cu Negru) s'au Intins departe, ph,n5, la rh,ul Siret, in alth parte pb,nA,' la Olt si In jos la Duaxe si a edificat cetAti. Din acel timp, provincia Transalpinei, (o parte cuprinsá din Va-
labia) a inceput a se numi Ungro-Vlahia, pentruc5, Valahii,
cari erau sub protectiunea Ungariei, s'au incopciat Cu Valahii din Transalpina i s'a facut un stat i o Politie (p. 93). Radu Negru a avut In titlul situ: Domnul intregei Ungro-V1ahiei i. duce de Amlas si de Fagsaras. Analele vechi i cronograffile Valahiei se ATM a gre0 cu 75 de ani, and ele, IAA de nici un fundament, Inceputul principatului Valahiei II pun la anul 1290 (in loc de 1215), ,0 dela 1290 Incep sirul principilor. Dar inceputul adevärat i sigur se dovedecte din inscriptiunea dela CAmpulung, In care se zice cá Radu Negru IntâiuL principe la 1215 a zidit mânästirea. Dar se afra principi, cari nu sunt Insirati In analele valahice, si cari se descopera din cronicele Ungurilor si ale Sarbilor, anume din rásboaiele ce le-au avut acesti principi. Din eroarea acelor 76 de ani s'a IntAmplat eroarea cu principii nepusi In seria principilor. (I) Geschichte der Moidau und Walachei, de Iolian Cristian von Engel. Halle 1.204. De aici la unii Romani se numeste scriitorul dela Halle. (2) Barcia la Romani, de aici numele Barcian; la Unguri Barcsasig a fost Burzenland, la Romani Tara Barsei; dela Barsa e numele Barsan.
www.digibuc.ro
NEGRII VOIDA 43E IMO*, X.1:1
549
Pentru, aceasta eu (Engel) pun pe Radu Negru, primul voevocl, la
anul 1215. Si Radu Negru a ingrijit ca dup5, moartea sa s i se punA o statue de piatr5, a chipului sáu, care s'a a§ezat In depo, zitarul acestei Biserici, undo s'a ingropat (cap. 44, p. 95) (1). Valahiii ,din Ardeal, din partea episcopului ardelean catolic (din Alba-Iulia), a Sa§ilor §i a altora, nu au fost priviti cu ochi buni qi pentru aceasta Valahii au trecut peste Alpi (Carpati) §i s'au a§ezat pa 1angA, ärmuI stlIng al O1tu1ii. Radu Negru, care mai 1nainte a lost Knaz (emir) adicä cnez al Rornamilor din Amla§ §i F5g5,ra§ §i care acum la Campulung a zidit un ora§ §i la Hint Arge§ a zidit o re§edin15, cu ziduri i pardositk d'andu-i acela§ nume (p. 147).
2. Descdlecarea lui Radu Negru pusd la anul 1241. Fotino (2) ne poveste§te c5,: Bissing istoricul zice, Ca colonizarea
RomaniIor sail a Vlahilor a venit din Ardeal avand de apetenie pe Radu Negru Basarab n anul 1200. Cronologia manastirii. Campulung, pe care a edificat-o Domnul anesta, pomene§te desalecarea la anul 1215. Dar dup5, Letopiset se vede ca, venirea lui, Radu Negru a urmat pe la 1290. Dar (la pJ 118), istoria Ungariei zice, c5. In anul 1241 au venit 500 de mii de Schiti Mongoli, T5,tari) sub comancla numitului Batu-Chan, au j5,fuit Rusia, Polonia §i s'au scoborit In Ungaria. Se deduce dar din aceasta nernincinoas5, istorie, c5, Negru pe la 1241 qi-a mutat tronul din Transilvania in tara munteneasc5, §i nu mai 1nainte sau mai pe urm5,. Fotino, ca sa fie consecvent (torn. II, p. 4), Incepe istoria Valahiei cu Radu Vod5. I
Negru Basarab la anul 1241 §i zice ea a trait, pa,n5, la 1264 §i adauge 05, Negru, profitand de ocaziunea venirii Mongolilor, pe la 1241 s'a ridicat cu toat5, casa sa, etc. Tatarii intru adevar la 1241 au navalit in Transilvania pe douä parti, pe la Rodna §i prin tara Barsei, adeca, pe la Bra§ov (1-lurm. I,
No. 144, p. 188). Dar Tatarii au grabit in Ungaria, §i nu s'au dus In tara Fágara§ului ca sà, pafuge pe Romani paste Carpati. Emigrärile popoarelor se Intampla totdeauna din cauze interne ale terii respective. Astfel Radu Negru nu a putut desc5,1eca, la 1241. 3. Descdlecarea lui Negru Vodd se pune lct 1290. In Istoria Terii Ronuinefti (3) se zice: Iar cand a fost cursul ani(1) la decursul cetirii acestui discurs d-I Tooilescu face observarea cá statuea lui Radu Negru azi se aft In Muzeul de antichtati din Buouresti. (2) Istoria generald a Daciei. de DionisieFotino, tradusl de Gheorghe Sion, tom. I, p. 116. (3) Istoria Terii Ronstine$ti, manuscris glsit In Chiseneu, tipIrit de Gheorghe Ioanid In Buouresti, II, pag. 2. Se uumeste si Crouica anonin*
www.digibuc.ro
550
DR. ILTANASIE M. MARIENESCII
lor 6798 (adeca 1290), find In -tam ungureasca un Voevod ce 1-au chiemat Radu Negru Voevod si hertog pre Almas si Fägaras, ra-
dicatu-s'a de acolo cu toata casa lui si cu multime de noroade, Romani, papistasi, Sasi de tot felul de oameni, pogorindu-se pre apa Dambovitei, inceput-a a face tar& noua. Intaiu a facut orasul ce-i zic Campulung. i zice ca Radu Negru a domnit 24 de ani, dela 1290 pana la 1314. Dar istoria aceasta nu spune nici o cauza, pentru ce a iesit Radu Negru din Ardeal ? .
Ion V. Rusu In cartea sa (2) Incearca a aduce cauza religiunii ca motiv pentru emigrarea lui Radu Negru si anume: Pe la 1289, (1290 ?) pierda Transilvania una parte din vechii locuitori, anurnit dintre Romanii din tara Oltului. Papa Nicolae IV publicand expeditiune cruciata asupra Cumanilor, Romanilor si altor pagani, ba chiar si asupra regelui Ladislau (1272-1290) fiindca partinia pe Romani (?), asà o parte dinteinsii, anumit din tinutul Faga,rasului si. al A1rnasu1ui cu ducele Radu Negru irecii preste munti in Dacia australl. Radu isi aseza scaunul de domnie mai Intaiu In Carnpulung, etc. si apoi, fara ca sa mai citez, la unii istorici Romani se afia ca pe la 1290 ar fi fost niste turburari Intro Romani, si atunci au emigrat. Papa Nicolae IV In 1290 a scris Voevodului din Transilvania, ca sa-i dea ajutor In contra schismaticilor (ortodocsilor) si pagânilor. Dar nu se afla nici un act de siluirea Romanilor din partea Vovodului Transilvaniei. Mai departe Papa Nicolae IV In 1291 dojeneste pe arhiepiscopul din Calocea, ca nu i-a raportat daca au Incetat turburarile schismaticilor din Ungaria, de Re cand domnia regele Vladislau ? (Hurm. Nr. 401, pag. 497 si Nr. 411, p. 509). Dar cine a studiat documentul din urma, a afiat ca, e vorba despre schismaticii din Ungaria, anume din diecesa Calocei Intro Dunare si Tisa, si nu de schismaticii Romani din tara Fagarasului.
Astfel dupa documente istorice, Romanii din tars, Fagarasului nu au avut nici o cauza, nici un lndemn, ca la anul 1290 sa emigreze si sa descalece la Câmpulung. Din contra, la anul 1290 lncepe o epoca buna, favorabila pentru Romanii din Ardeal. Incepe a domni Andreiu III, 1290 1301, si acesta chiar In anul 1290 a lnceput a schimba spre bine soartea Romanilor din Ardeal. Regele a convocat o congregatiune (uni1 (2) Compendia de Istoria Transilvaniei. Sibiiu 1864, pag. 133,
www.digibuc.ro
NEGRO VODA EI EPOCA LIM
551
11 zic dietä) din nobilii Saxoni, Semi yi Olachi (Romani) din partile
Transilvaniei in Alba-Iulia, unde au lost adunati yi prelatii yi baronii terii. Aci Ugrin s'a plans ea pe nedrept i s'a instrainat posesiunea Fogros (Fagaray) yi Zumboshety (Sambata) yi, la rugarea lui Ugrin, congregatiunea i-a dat indärat posesiunile, pentruca yi parintii lui le-au folosit (Hurm. No. 412, pag. 510).
Nu mai spun aci pe aceia cari au scris, ca Ugrin s'a ayezat In stapanirea ducatului Fagarayului.
4. Confuzianea cea mare in firul d9mnitorilor din Valahia
(Tara-Romdneascd).
Nu ytiu cum sa numesc aceasta confuziune, dar e ridicul5, in istoria unui popor. La Fotino: 1. Radu Vocia I Negru 1241-1264 ; 2. Mihaiu I 1264-1_283 ; 3. Dan flul lui Radu 1283-1298 ; 4. tefan INaitul
1298-1325; 6. Ion Basarab 1325-4340; 6. Vladislau I 1340
1345; 7. Alexandra I 1345-1356 ; 8. Nicolae I 1356-1366 ; 9. Radu II Negru 1366-1376. In manuscrisul din Chiyineu (editiunea Ioanid): 1. Radu Negru 1290-1314; 2. Mihail 1314-1333; 3. Dan 1333-1356; 4. Alexandru 1356-1382; 5. Mircea I 1382-1411; 6. Vlad Tepey 1411 1426; 7. Vladislav 1426-1440 ; 8. Radu II 1444-1459. Dup5, Dimitrie Onciul: 1) Asaneytii 1186-1241; 2) Seneslau 1241-1247; 3) Lytuan (confundat cu Negrul Voda (?) 1247-1279; 4) Barbat 1279-1290 , 5) Tugomir 1290-1310; 6) Ion (confundat cu Negru Voda (?) 1310-1338; 7) Nicolae Alexaridru 1338-1364; 8) Vladislav I 1364-1372; 9) Radul I Negru (confundat cu Negru Voda (?) 1373-1384. Ay mai putea, sa aduc yi pe alti scritori istorici cu alt yir de domnitori In Valahia, dar nu vreau s5. arat confuziuni §i mai mari. Atata mai ating numai, c5, unii scriitori zic ca Radu II a existat, yi ce ar fi Mout acesta, din confuziune istorica' se atribue lui Negru Voda sau Radu Negru Voda I, care ar fi numai o figura de legenda, de traditiune. Nu pot sa lnyir aci yi sa, precizez astfel de combinatiuni earl, dup5, cele ce eu le-am axatat, nu au nici 0 ratiune istorica,
www.digibuc.ro
552
DR. ATAMASIE M. MARIENEBOU
VII. VOEVOZII ROMANI INTRE CARPATII NORDIC! 51 DUNARE 51 INTRE OLT 51 CARPATI1 DELA APUS, ADICA IN TARA SEVERINULUIL
In cola de mai sus am arätat c5, Transalpinul era intre Carpatii nordici
si Dunare si Intre Olt si Siret. Aceasta a fost Ungro-Vlahia, aceasta
a fost tara lui Negru Voda, sau Radu Negru Vodg, la 1215. Posibil ea*, in aceastä tará au fost ici colea si voevozi de tinuturi si aa, pe aceOia Negru Vodà, i,a, invins. sau c5, vowozii i s'aut Lachinat
lui. Dar nu e adevärat eh Basarabii de pe la Craiova, dint tam Severinului s'au inchinat lui Negru Voda. Precum Cavalerii teutoni In tara BArsei au avut un punct strategic, ea sa ocupe Valahia, adia Transalpina, ma, papii si regii
Ungariei si-au pus alt punct strategic la Severin, ca de aci
s'a,'
ocupe Valahia, ce ei o numiau tara Severinului descrisk mai sus Cu hotarele ei, adieä Intro Carpatii nordici si Dunare si intre Caxpatii dela Apus si Olt (anume Oltenia de mai Iftrziu sau Valahia-mia). In 1237 Papa Grigorie IX autorizeaz a. pe calugarii predicatori, veniti din Ungaria ca predicatori in tara Severinului sh Intoarca, pe popor la credinta catoliza (Hurmuzaki, I, Nr. 113, p. 153). Tot in acel an si acel Papa autorizeaza, pe calugArii (monahii) predicatori s'o, sfinteasc5, vesmintele preotesti si cimitirele (IL Kr. 117,
p. 154). Se vede ea, Papa a pregatit terenul, pentrucli la anul 1238 concede regelui Bela IV sd incorporeze tam Severinsdui la vreun, episcopat din Ungaria (H. Nr. 132, pag. 175), iar Bela IV la, anui
1239 zice catre Papa ea In tara Severinului mulpmea poparului (fireste catolic) a crescut si Inca, nu Bunt supusi la nici o dieces4, dar s5 ne imputernicease5, ea Fia-i spunem unei diocese dupa, phicerea noastra, (H. No. 140, p. 182).
Nu sunt documente (eel putin pa,n'a, acuma) at Bela 1V cand a fost in tara Severinului si-a Incorporat-o, dar dup5, documentele urmatoare as fast in Oltenia, pe unii voevozi i-a indatorat la tribute si regale dispune de ei ca de tara sa. Bela IV a domnit dela 1235 pAn5, la 1270 (1). (1) Rudolf Honigberger, Zur Geschichte dm Deutschtums in Ramdnien. Bukarest 1909, pag. 8, zice: Dup reintoarcerea ntarilor in Asia, Ungaria si-a luat din nou suveranitatea sa asupra- Cumaniei. In deosebi e de 1nsemnataci chemarea ordinului loanitilor. In anul 1247 Bela IV a d&ruit Ordinului teutonist dela Severin, neeace Bela IV prin lupta dela Vidin Ind, la 1230 a cucerit pentru Ungaria (in acest timp BeIa ea lacl principe de nOroank dar cement nu Andreiu II).
www.digibuc.ro
NEGRU VORA f;SI EPOCA LUL
553
Bela IV in a patra non& a lui Iunie, anul 1247, WA o
di-
ploma lui Rembaldo, perceptor Hospitalis Ierusolimitani §i fratilor
i därue0e tara Severinului. Amur& diploma separat nu se MA dar Papa Inocentiu IV aduce o diploma in 13 Calende 1251 0. in aceasta public& diploma? lui Bela IV §i in favoarea Ioanitilor o inthre0e. Documentul acesta de mare insemn&Late pentru istoria Valabiei se afla la Hurmuzaki iNo. 193, pag. 249). Pe scurt s& spun ceva. In aceasta diploma so aminteste de chinezatelo lui Ion 0 Farms lui
p&na la, raul Olt, de chinezatul lui Lyniey Voda, ce 1-a läsat Roma-
nilor, apoi so aminteste de tara Lytua unde la 1285 stapAnia. Ly-Wean (care atunci purt& rasboiu cu regele Ladislau IV 0-1 bate pe regele), apoi regele Bela dela ra,u1 Olt( §i Alpii Ultrasilvani (Carpatii ardeleni) toata, Cumania o d'arue0e Ioanitilor, afara de taxa voivodului Szeneslai de peste Olt (2). Deci Oltenia incepand dela 1215 0 Inc& §i dup.& 1285, nu s'a
tinut de Ungro-Vlahia lui Negru, §i un timp nici de a urrnatorilor lui qi astfel voevozii aflati in Oltenia nu se pot in0ra intre urmatorii lui Negru Voda. Te prinde groaza, &and cete0i cata, incalcitur& s'a facut cu tara Severinului) umpland istoria cu combinatiuni fara de baze istorice. VIII. REZULTATE 1STOR ICE.
Aflu necesare unele repetiri in consonant& cu Irnprejurarile desvelite, ici colea constatari 0 ici cole& explicari. 1. Philipi (la locul citat) a zis ca Cavalerii teutonici teritoriul capätat dela, rege 1-au colonizat cu Flandri §i Sa0 if3i c& teritoriul
cuprins de ei a avut o intindere de 10
45 do mile patrate.
/Vest teritoriu la venirea lor a Lost locuit numai de Romani 0 de putini Biseni. Aceasta s'a dovedit nu numai prin documentele citate aci, ci se poate dovedi Inc& prin multe alto documente. Astfel Rom&nii prin Cavalerii teutonici au fost stramtorati pe un teritoriu a§a de mare, ba in unele locuri au fost sco0 din casele 0 pam&nturile for sau folosite de ei, cii au fost siliti sa emigreze, aci teritoriul pe care locuiau Românil trebuià pentru coloniile Cavalerilor teuig) yegj Hormuzaki, I, No. 34; paw. 464; No, 347, pag. 487; No. 389, pag. 483.
www.digibuc.ro
554
DR. ATANASIE M. MARIENESCU
tonici, una din catastrofele cele mai mari din vieata popoarelor. E
natural ca Românii au emigrat acolo, unde au stiut frati de un sange si de o credinta, si &A, ei cu Negru Vod5, In frunte au descalecat la anul 1215 In Transalpina, si dovezile ce le-am adus adeseori hotarasc anul 1215 pentru descalecare. CO vor fi emigrat nu SE) poate combina, dar de bun5, seam& foarte multi. Emigrarea s'a IntAmplat cu deosebire prin pasul Branului adica Torzburg, care a
fost calea la Câmpulung, si mai tarziu Inca multi ardeleni s'au strecurat prin Carpati, pe pamântul nou, pe pamantul fagaduintei. 2. Radu Negru a aparut mai intaiu sub numele de polecrä Negru, cum e datina mai in toate cazurile, si numai cand a pasit asa, oficios, s'au numit si cu numele de botez. Radu Negru de zicand bunä sam5, a fost un What de frunte in F5garas si din o familie aleasa. A trebuit sa aiba o inteligenta mai rara, si o avutie destul de mare, cad multimea numai din asemenea cauze 1-a ales capetenie kii i-a fost credincioasa. Verisimil ca si Radu Negru insus
a fost pafugat din averea sa, cad nu se poate presupune ca
el
fara de nici o cauza sa-si parasasca bunurile si tara sa. El numai pe drum ori in Câmpulung a putut fi ales Vod5, sau Principe in Transalpina sau In Ungro-Vlahia.
3. Ce demnitate putea sä aiba Radu Negru In Fagaras inainte de descalecare ? Inainte si dupa acel timp, Românii din Ungaria si din Araeal aveau. chinezate si ici cola, voivodate mici, peste cateva comune. Nu se afla nimic, de unde sä stim ca Radu Negru a fost chinez
ori voevod fn Fagäras; dar Engel (partea VII) zice anume ca Radu Negru a fost un Knöz (chinez, cnez) al Romanilor. Nu e posibil, nici verisimil, ca Radu Negru Inainte de descalecare sä fi fost «Duce de Fagara5 si de Amlas», caci pana la Radu Negru acest titlu nu
a fost fri uz in Fagaras, nici chiar pentru Unguri. Incat daca In titulatura lui Radu Negru se afla, ca el a fost «Hertog (Duce) de Fagaras si Amlasn, acest titlu 1-a capatat din bunavointa regelui Andreiu II, fiindca regele a devenit suveranul Ungro-Vlahiei si al lui Radu Negru. i Incat si dupa Radu Negru unii domnitori
din Valahia au capatat asemenea titulaturi dela regii Ungariei, acei domnitori sau au fost vazali favoriti ,sau au fost aliati ori amid cu regii respectivi. 4. Radu Negru din Fagaras a descalecat in tara «Ultra montes niviumn (dincolo de muntii cu neaua), cum s'a numit Transalpina (Valahia de langa munti) sau Ungro-Vlahia. Aceasta era daruita Cavalerilor teutonici iii cucerita de ei pentru Regatul Ungariei, In.
www.digibuc.ro
NEORtr VODI al EPOCA LIII.
55
We inscriptiune Radu Negru se zice pe sine Domn al Ungro-V1ahiei (unii au tradus: Domn a toat5, Tara-RomAneasck ceeace pentru acel timp e o minciura). Ungro-Vlahia a fost Transalpina. Dupá cele aratate mai sus, Ungro-Vlahia are Intelesul de : Valahia ungureasa sau a Ungarlei. In documentele contimporane ungureqti numirea Ungro-Vlahia la Unguri nu se afia, aceastá numire au scornit-o, respectiv au folosit'o numai cronicele româneqti, Inc& t?i mai titrziu 0 domnitorii, caH nu au priceput ce ziceau. 5. La Transalpina am descris teritoriul ei. Acuma dad. cercettim In Fotino c5, ce tara a fost Ungro-Vlahia, apoi el (torn. II, p. 5) ne spune: Iar5, poporul care venise cu dânsul (Negru) din Carpati s'a raspAndit in toate pgrtile p5,n5, la Dunare §i din Olt p5,n5,' in Siret. Asemenea cronicarul Anonim (manuscrisul tiparit de Ioanid, torn.
II, p. 2) zice: bd.& noroadele ce pogorise cu dansul (Negru) s'au Intins pre sub podgorie ajungAnd pâra la apa Siretului 0 pin& la BrAila; iar5, altii s'au intors in jos peste tot locul de au Mout ora§e 0 sate pa,n5, la marginea Dunärii. lath, aci e teritoral Transalpinei, al Ungro-Vlahiei ei anume al terii lui Radu Negru Vod5,. Toate se 15,muresc aqa, de frumos, 0 din toate se poate scoate adevarul istoric, ce nu-1 mai poate intuneca Mci fantazia unor istorici. 6. Andreiu II pe la 1214 1216 a inceput s5, se pregaleasc5, de un räsboiu cruciat, ca s5, rescumpere pamAntul dant. In 1217 1218 a purtat räsboiu In Palestina, dar fh,r5, de rezultat 0 s'a intors Ind5,r5,t. Când s'a reIntors, a aflat c5, Cavalerii teutoni 0 dincoace qi dincolo de Carpati au cuprins teritorii mai multe decAt le-a permis; dar catolicismul §i Cavalerii teutonici au mijlocit ca Andreiu II s5, fac5, donatiuni Cavalerilor teutonici teritoriile cuprinse, tii astfel acestea sa" le legitimeze cu bula aura, din 1222. Dar
fiindc5, Cavalerii s'au declarat biserice0e independenti de episcopul Ardealului qi s'au supus Scaunului Apostolic, mai departe fiindc5, Cavalerii au Inchinat $ara 135,rsei §ii Transalpina (Ungro-Vlahia)
Papei ca unui suveran, Andreiu II la anul 1225 a scos cu armata pe Cavaleri din taxa 135,rsei 0 Transalpina. Fiindcá regele a zis c5, ceeace Cavalerii cuceresc e pentru regatul Ungariei,
Andreiu fire0e c5, s'a pus In posesiunea Transalpinei 0 a luat-o sub suveranitatea sa. Y P4n4 c6,nd (pada la 12265 Cavalerii a tinut Transalpina ci dupli ce regele a luat.o In posesiune, catolicismul a avut influenta cea mai mare asupra Transalpinei. Politica regelui a trebuit sä fie cu bunávoint4 atre Negrq yoda, ori 1-4 cQnsiderat pe el de vazal, ori
www.digibuc.ro
556
DR. 4,TANASIB 10.ARIENESCII
1-a, primit In amici4ia sa i, precum zice Engel: si daca Radu Ne-
gru nu va sprijini catolioismul, eel putin sa-1 tolereze. Radii dar nu, fara, moUv politic a zidit biserica catolica penttru soPa sa Margareta, si nu fara cauza politica a capalat WW1 de Duce de Arnim 1-74garas, pe care regii Ungariei I-au dat i &tor domnitori dupa aceea, i acestia nu cu arma au cautat s&-I *Lige.
Dar in lume nini un ra,u, e ca sa nu aiba si parte bunk Din
trista ernigrare a Romani lor din ragaras s'a nascut principatuf Valahiei i acuma Vale.hia. ar pubea zice: (kIn dureri m'a nascut pre mine =deal mea (Transilvanja)-D Lcy Pafti in 1909.
A. D A U S.
Las sa urmeze identillcarea numirilor locale din docurnente cu cele de azi: Almagia, $ i, Almage azi Ling. lialmagy, 19, SaL Almagen, Almeag, Halmagen, Halineag; In mapa din 1532 a Iw Honterus e Halmegn. Zace la raul Olt, in comitatul Nagykukrilii, pretura I0ba1om, posta din urm reaia. Peste Olt In fatia sta Vbmabia, ParerA (clupa mape).
Alt e raul Olt. Arpas, raa In tara Fagarmului, pe 1A,nga Arpasul de jos, curge In Olt.
Bodzau, Bozau, Vosau. dela rad Tatrang spre rasarit; numirea purcede dela numele râukii Buz5,u, care aci Isi are izvoarete sale. Borza in documente §i 13urza, Blom, Bosa 9 raul ce l Smi, en numeste Burzen, la Romani Barsa ; de aci Burzenland sau tara Barsei, Terra Borza. Cruceburg, Crucpurg, Kruczburg, Kreuzburg, o cetate Maga raul
Tabrang, din sus de Tartlau In fata ou Nyen, azi se mai numeste Kretzbirg, Kirzbirg la popor. Egerpatak, pe langa raul Arpas, nu, i, se poate da de uruf4. Este un Egerpatak In comitatul Haromszék, dar deparLe i1 Vagara§ §i de lam Bars.ei. Kerch ci Kercs, Kerz, rom. Carta, in tara Fagarasului, manastire lOnga, apa Kerch, Kerts, etc., ce la apusul orasului curge In Olt, Negebik, cuvant unguresc, Inseama fag mare,
www.digibuc.ro
fiEGRIIT VODX
I Ma MIL
5.1
Nicolai azi Miklosvár, rom. Cosba, 1âng5, Olt, din jos de Agostonfalva.
Noilgiant se pune Iâng5, Galt de lánga Olt, din sus de Almagiu ; Galt la unguri Ugra. Peste Olt in fatä zace Heviz. Tatrang, rhul vechiu s'a numit Tortillon. Timiq, ra,u, in documente se affa qi Tinis, Tirniz, ungureqte azi e Tömos.
.
Tartelame, §i Tertiton, Tertillon, Tortillon, azi râul Tatrang, la granita rásAritean'a a terii Batsei. Azi se m'ai numeqte qi Tuörtel, iar un ora, aproape Tartlau.
www.digibuc.ro
CUPRIN Sti L. Pag.
Introducere -, I. Cavalerii teutonici pi chemarea lor in Ardeal
II. Donatiunile fficute de chtre Andreiu II regele Ungariei In faoarea Cavalerilor teutonici
627 528
530
1. la anul 1211 2. la anul 1212 631 . 3. la anul 1222 532 4. la anul 1223 III. Ocupatiunile nelegiuite fficute de Cavalerii teutonioi mai thrziu fur h. legitimate prin Regele Andreiu II 533 IV. Influenta catolicismului asupra sortii schismaticilor, adech a RomAnilor ortodocpi. 536 s 1. Starea religiunii ortodoxe in Ardeal 537 2. Catolicismul si Cavalerii teutonici fath de Regale pi de Ungaria . . . 638 3. Catolicismul In Transalpina (Cumania respeotiv Valahia) 4. Tara Transalpini 539 540 V. Negru Vodfi D 1. Traditia despre Negri.' Vodh la calughrii Franciscan' din Campulung 2. Radu Negru In Campulung 542 3. Radu Negru pi mánhstirea dela Argos 643 VL Deschlecat-a Negru Vocii la anul 1215, ori la anul 1241, ori la anul 1290? 545 1. Istorioul Engel pune Inceperea domniei 1W Negru Vodi la anul 1215 546 2. Desoftlecarea lui Radu Negru push la anul 1241 547 3. Deschlecarea lui Negru Vod h. se pune la 1290 4. Confuziunea cea mare In sirul domnitorilor din Valahia 649 VII. Voevozii romhni !atm Carpatii nordiai pi Dunare pi Intre Olt pi Carpatii dela 650 apus, adech: In tars Severinului (Oltenia). VIII. Rezultate istorice 551 Adaus: identilicarea numirilor locale din documente cu cele de azi . . . . 554 D
D
,.
X,
www.digibuc.ro
Ana tele A. R.Torn. XXXI. Memoriile Seq. Istorice.
Marienesm, Negrn-Vocrk,
Piatra de mormant aflátoare in Muzeul National de Antichitilti i adusa dela 13iseriea domneaseil din Curtea de Arges.
www.digibuc.ro
CRIMINALITATEA IN ROMANIA DUPA ULTIMILE PUBLICATIUNI STATISTICE DE
I. TANOVICEANIT Membrn corespondent al Academiel Romans.
qedinta dela 15 Maiu 1909. In circulara sa din 1874, relativa la revizuirea Codicelui Penal, Al. Lahovari, Ministru al Justitiei, zicea.: a 0 impunitatate indelungata a produs immultirea infractiunilor ; e urgenta necesitate a aduce cat
mai neintarziat un remediu la o stare de lucruri care constitue pentru societatea noastra un pericol» (1). Aceasta se spune in primii ani de aplicare a Codicelui Penal ; timpul a confirmat zisele lui Al. Lahovari, dar nu si iluziunea lui ea revizuirea va face sa inceteze acest eau. Sunt mai bine de 15 ani de cand urmaresc mersul crirninalitatii
in Romania. In anul 1896, dupa ce am aratat ca numarul prevenitilor dela 1867 la 1886 a crescut dela 4.26 la 25.°/9, iar al condamnatilor dela 2.96 la 13.61°/0, am spus sub forma de concluziune ca : Cresterea criminalitätii In tara noastra e spaimantatoare (2).
Sase ani mai
ta,rziu,
intr'un memoriu cetit in sedintele din 8
Aprilie si 7 Iunie 1902 ale Academiei RomAne, continuand cercetarile noastre, am aratat ca mersul criminalitätii romanesti, dupa cum rezulta din ultimile publicatiuni statistice ale Ministerului de Justitie, este tot atat de ingrijitor ca mai inainte (3). Si in 1902, ca (1) eDreptub 1874, No. 8. . (2) Un pericol national. Crefterea criminalitatii in Romania. Iasi 1896. (3) Romania sub raportul moral. Anal. Acad. Rom. Scria II, Tom. XXIV. Memor. Sect. ist. Bucuresti 1902.
www.digibuc.ro
560
f. 1A141041IctAliti
si in 1896, cercetand cauzele acestei extraordinare cre§teri a criminalitatii noastre, am aratat ca, printre multe altele, cea mai de capetenie este indulgenta exagerata a legilor i a magistraturii noastre. In 1896, ne raportam la 20 de ani de statistica penalk in 1902 la 32 de ani, iar astazi, gratie ultimelor publicatiuni statistice ale biuroului statistic de pe langa Ministerul Justitiei, putem studia merstd drIminaIitaii noastre pe 39 ani. Din nenorocire, constatárile cari rezulta din ultimele publicatiuni statistice sunt tot atat de triste ca i acelea pe cari ledam facut In 1896 si In 1902. Si e natural sà, fie astfel, caci neuhimbandu-se Intru nimic starea de lucruri anterioara, cauzele criminalitatii ramanand aceleasi, ele lucreaza cu aceeas energie ca In trecut. Des1 am graft de pe inaltele tribune ale Academiei Romane si ale Universitatilor noastre, glasul optimismului oficial a fost, pasa-mi-te, mai puternic dead glasul nostru.
Vom continua InS6. a ne face datoria, atragand atentiunea magisstraturii, si a celor cari conduc destinele terii, asupra mersului criminalitäii noastre.
In Franta statistica judiciara e prezentata In fiecare an Capului Statului, Insotita de un raport al Ministerului Justitiei. Penalistii si sociologii, oamenii de stiinta si oamenii politici, cu toVii se intereseaza do aproape de aceasta publicatiune, o terceteaza si discutä cele mai mid ale ei amanunte. La noi insa, din nenorocire, statistica judiciara nu preocupa pe nimeni ; administratiunea, tuagistratftra, parlamentul i chiar presa abia cunosc existenta ei, desi aceasta publicatiune dateaza de aproape
40 de ant Aceasta e un mare flu, cad statistics, penalk dupa dum zice Krohne, ee prima conditiune de succes In lupta contra oltirilor criminaliratii, si joaca In lupta rolul pentru care s'a stabilit In fasbolu
serviciul de exploratiunev (1). In Congresul statistic dela Lonctra din 1860, Lordal Brugham zicea, de asemenea ca «Statistica penal& e pentru legiuitor deeace este pentru navigator carta, busola i sonda».
Credem dar ca facom bine, rezumand in niste tabele datele 8ele intti importante ale Statisticoi noastre penale In timp de 39 de ani, abrh.gand bagarea de seam& aSupra Invafamintelor ce ireies din ele. Se va vedea cA oIe co am zis In 1896 si 1902 stint eonfirtruite de statistica penal& a ultimilor ani, publicata de Ministerul Justitiei. (1) Krohne, Zeitschrift fur die gesamte Strafrechtswissenschaft. 1884 I, p, '75.
www.digibuc.ro
CRIMINAL/TATEA IR ROMINIA.
561
TABELA I.
I
A nul
Proven iti
1867 1868 1869 1870 1871 1872 1873 1874 1875 1876 1877 1878 1879 1880 1881 1882 1883 1884 1885 1886
19.642 25.789 29.841 35.766 42.571 44.946 54.275 69.904 83.969 87.997 85.540 102.316 106.630 101.786 98.923 115.971 118.145 124.827 141.681 144.202
Condamnati
13.659 18.266 17.966 20.157 24.293 23.699 28.738 34.432 43.299 40.605 40.493 53.077 55.175 51.945 50.123 56.995 57.529 61.184 73.922
Anul
Preveniti
Condamnati
1887 1888 1889 1890 1891 1892 1893 1894 1895 1896 1897 1898 1899 1900 1901 1902 1903
131.989 136.989 142.429 132.038 139.704 139.540 190.521 220.687 234.017 234.823 264.528 288.197 300.045 337.617 329.035 344.917 387.883 423.688
71.079 74.561 79.201 70.479 74.806 79.222 111.618 130.781 142.518 135.276 155.890 161.578 169.621 148.872 146.404 152.303 173 461 193.450
1.904
75464
Din tabela I, se vede ca criminalitatea In Romania a crescut In mod spaimantator. In anul 1867 numärul prevenitilor era. de 19.642,
iar In 1904 el a ajuns la respectabila cifra, de 423.608, adica a devenit de aproape 22 ori mai mare, iar numarul condamnatilor de la 13.659 a ajuns la 193.450, adica a devenit de mai bine de 14 ori mai mare. ' Aceasta este crWerea aparenta; cre0erea reara este cu mult mai mica.
Trebue sa scadem din cifrele criminaliatii din 1904 infractiunile pedepsite prin legi speciale: ca timbru, lnregistrare, monopolul tutunurilor, legea pescuitului, a vanatului, a zaharinei §ti o muftime altele. In 1904, contraventiunile si delictele la legi, speciale s'au
suit la insemnata cifea de 110.325, ceeace reduce cifra de 22 la 16, ca Immultire a prevenitilor(1). (1) In Anglia numai o singurit infractiune, nelndeplinirea obligatiunii 1nvglimintului popular (Elementary Education Acts) s'a suit dela 13.000 In 1874, la 85.000 condaronali Analele A. R.-Tam. XXXL-Memoriile Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
88
562
I. VANOVICEARti
Pe l'angä aceasta cresterea populatiunii, Immultirea judecatoriilor de pace, si crearea gendarmeriei au contribuit considerabil la aceastA crestere aparenta, a criminalitätii. Irish ori cum ar fi, si ori cAt am tine& seamá de aceste elemente, cresterea realA rAm'ane totus destul de insemnata.. Dad, am reduce
cifra de 16 la jumätate, fie chiar la sfert, si totus o criminalitate care In mai putin de 40 de ani devine de 4 oH mai mare, e un fapt trist care trebue sá Ingrijeascsa, pe cei cari cugeta la viitorul terii. llovada cä cresterea realä, des) mai mica decal cea aparentä, e totus foarte insemnata, rezula din compararea ultimilor cinci ani ai statisticei noastre penale. 1900
1901
1902
1903
1904
; 1
Preveniti
.
.
337.617
329.035
344.917
387.883
423.608
Condamnati .
.
148.872
146.404
152.303
173.461
193.450
.
1
In -acesti 5 ani, 1900-1904, legislatiunea, magistratura si gendarmeria nu s'au schimbat, singurà populatiunea terii a crescut, Ins& de sigur cu mult mai Incet deal criminalitatea. Toate speciile de infractiuni au crescut real in RomAnia, cele mai mari mai putin, iar cele mai mici foarte mult. Pentru a proba, acest lucru, ne vom servi de excelentul raport prezentat in Septemvrie 1908 de d-1 G. D. Scraba, seful biuroului Statisticei judiciare, catre d-I Ministru de Justitie, publicat la inceputul Statisticei judiciare
a Ronulniei pe anii 1900-1904.
Vom Incepe cu cele mai grave infractiuni : asasinatul, omorul, loviturile cari au cauzat moartea si tentativele de omor. Comparate pe medie de 5 ani, aceste infractiuni dau cifrele urnAtoare : 1876-1879 1880-1884
601 628
In 1883, iar contravenirea la legea vânzärii alcoolului si la betie a ajuns, In 1899, la cifra de 190.000 condamnati; de asemenea In acelas an au fost 10.872 condamnati pentru eru-
Awe contra animalelor. Vezi A. Bosco, La deliquenaa in vari Stati di Europa. Roma 1903, p, 156 st 157, nota 3.
www.digibuc.ro
dttIMINALITATEA IN ROMANIA.
1885-1889 1890-1894 1895-1899 1900-1904
.
.
.
.
..
.
.
.
.
563 .
,,
.
733 821 688 789
In ultimii ani cresterea e continua qi foarte repede : 1900 1901 1902 1903 1904
621 708 754 902
.
906 (1)
Prin urrnare, cea mai grava dintre infractiuni, rapirea vietii omene0i, este in continua qi repede cre§tere; in timp de mai putin de 30 de ani, ea a crescut cu o treime. In ultimul an 1904, numai prevenitii pentru omoruri criminale au ajuns la cifra de 300, pe and In Anglia media la 1894-1898 e abia, de 250, din cauza c5. In aceasta tar 5. omorul e pedepsit foarte aspru (2). Cu mult mai Insemnatá e cre§terea la infractiunile mai putin grave, cari Ins& constituesc infractiuni destul de Insemnate. Astfel, dupá cum rezulta din acela raport, falsurile, abuzurile de Incredere, escrocheriile 0 bancrutele s'au suit In mijlociu dela 1.706 In anii 1876-1879, la 6.528, In anii 1900-1904. In ultimii cinci ani (1900-1904) avem o crestere continuA : 5.417, 6.653, 6.576, 6.814 §ii 7.279 (4).
De asemenea atentatele la bunele moravuri au crescut dela 421, mijlocia anilor 1876-1879, la 1.549, mijlocia anilor 1900-1904; In 1904 ele au ajuns la cifra de 1.739 (4). (1) Statidica judiciard a Ronulniei Pe anii 1900 1904, p. 14. (2) A. Bosco, op. cit., p. 159. Pedeapsa omucizilor In Anglia e foarte sever& In ultimii ani din 100 de condamnati pentru ucidere cu riutate (murder), 2 treimi au fost condamnati la munch sapid, pe vieatfi si o treime la moarte. Din 100 condamnati pentru ucidere fAr5, vointa (manslaughter), o treime au fost condamnati la munch silnich pe vieati si o treime la peste 20 de ani munch silnich. i dui:4 cum adauge d-1 Bosco, e cunoscut cum legislatiunea englezi Intelege conceptiunea omuciderii, cuprinzand In ea chiar omorurile prin imprudenth. Astfel fiind, nu e de mirat ch In mica Romhnie se aft mai multi ucipsi ca In Marea-Bretanie. (3) Ibid., p. 16.
(4) Ibid., p. 13 si 14.
www.digibuc.ro
t. l'ANOVICEANV
564
Singure tallAriile ci jaluirile din marea criminalitate au sa,zut considerabil, dela 722, mijlocia anilor 1876-1879, la 321 In anii 1900-1904 ; In acest din urma an ele au ajuns la 273 (1). Daca dela infractiunile mai mari trecem la cele mai mici, ore-terea e ci mai simtitoare. Astfel numarul mijlociu al batallor e de
3 ori mai mare in cinceniul 1900-1904, deal In anii 1876 1879 ; dela 22.951 el a ajuns la 65.593 (2). Aceasta, cifra, este enormk
and vom cugeita, a In Franta, tall cu o populatiune de 6 oH mai
mare deal a noastrk numárul batallor In anul 1900 a fost de 60.160 (26.767 ca delicte ci 33.393 contraventiuni de simpla. politie).
In fine, furturile au crescut In mediu, dela, 9.835 In anii 1876 1879, la 29.493 In cinceniul 1900 1904 (3). In Franta numa.rul furturilor In anul 1900 a fost de 32,148, afar& de 756 furturi considerate ca crime. Prin urmare, In furturi mica noastrá tara aproape ega1eaz4 pe Franta, iar In batai am intrecut-o. Si totuc, de mai bine de 60 de ani, optimismul oficial ci neoficial ne tot vorbecte de moravurile dulci ale poporului nostru. Vorbind de suprimarea pedepsei cu moarte, in mesagiul Tronului din 1846, Bibescu Voda,' zicea: «lauda cea mai mare despre acest rezultat se cuvine celei spre bine firecti aplecari a poporului nostru». In 1849 principele Nic. Sutu vorbia, de asemenea de moravurile
pacifice ale locuitorilor Moldovei (4), In 1859 V. Boerescu ziceà aproape acelac lucru relativ la Romani : un popor ale cdrui mor ravuri sunt atdt de dulci(5)). aRomanul zice In acelac sens Al. Russo se face hot, se face
ispravnic, se face judeator, dar calsau niciodatán (6). Alecsandri de asemenea spune: «Aid e locul sa'. facem o observatie, a niciodata, un Roman nu s'a dedat la trista meserie de Galati (7). In fine V. Conta zice :
«Se ctie ea, moravurile Romanilor sunt cu mult mai dulci
decat ale celorlalte nationalitati » (8). (1) Ibid., p. 16. (2) Ibid., p. 13. (3) Ibid.
(4) N. Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie. Iasi 1849, p. 74. (6) V. Boeresco, Des &fits et des peins. Paris 1867, p. 322 'in nota (teza de doctorat). (6) A. Russo, Sorieri. Edit. Acad. Rom. Bucuresti 1908, p.180. (7) V. Alecsandri, Poezii populare. Ed. II. Bucuresti 1866, p. 265. (8) V. Conta, Théorie du fatalisme. Bruxelles 1877, p. 302. D. Dianu, fostul Director al Penitenciarelor, voeste probabil si spuna acelas lucru, cind zice, vorbind de Romania, cia
www.digibuc.ro
CRIMINALITATEA IN ROMANIA.
565
Vedem dar c5, oamenii de Stat, pobti si filozofi, cu totii s'au legAnat intr'un dulce optimism, croind si aplicand legi pe temeiul iluziunii lor. Statistica penal5, e menit& BA ne destepte din aceste visuri si sa ne cheme la realitate. De astädat5, optimismul oficial trebue sA incetez0 fat& cu luminosul taport al eminentului sef al serviciului statistic din Ministerul Justitiei, care confirm& in totul ceeace de mai bine 15 ani am afirmat prin graiu si prin scris relativ la oresterea criminalitätii noastre. SA trecem acum la cauzele acestei cresteriTS1 acl ne vom servi pe lang&
propriile noastre cercetari si de raportul mai sus citat al d-lui Scraba. * *
*
Cauzele cresterii criminalitAtii noastre sunt numeroase, cum am
arAtat in studiile precedente aici nu ne vorn ocupa cleat : 1) de släbiciunea represiunii, care dupa, noi e principala cauzsa, si 2) de reaua organizare a penitenciarelor. CA represiunea la noi este slabk se poate usor constata studiind tabelele II, III si W. Mai intaiu vedem cá numArul achitArilor la tribunalele corectionale (tabela II), desi a sc5,zut cu 5.5°/5, este totus foarte mare; in
anul 1904 el era de 400/0, pe cand in Franta proportiunea achitirilor la tribunalele corectionale e de abia 5°/0 (1). Dac& dela achitäri trecem la condamnäri, vedem ca, numArul con-
damnatilor la amend& creste necontenit; pe Mild In Franta el nu este decal de 360/0, la noi el era In 1869, 56°/0, iar in 1904 a ajuns la 67.50/0.
Cand ne vom reaminti cä legiuitorul nostru penal a transformat, in 1864, treizeci de crime in delicte, in 17 Fevruarie 1874 alte 18 crime, in 28 Maiu 1893 Inca 3, si in 4 Maiu 1895 alte 2, adic5, in total 53 crime din codicele penal francez la noi au devenit delicte si s'au dat in.competenta tribunalelor corectionale, cand ne vom rnai reaminti iarAs ca, ptin legile judecAtoriilor de pace din 1879, 1894 si 1896 delictele mai mici s'au dat in competenta judecAtoriilor de 4geneza orimei nu exista In firea luiD. I. Diann, Criminalitatea fi camels ei in .Romelnia. Buouresti 1907, p. 7. Vezi Inc6, In ace1as Bens: C. Eraclide, In aDreptult. 1872, No. 26,15.7,
gi C. $tefänesou, ibidem, No. 28, P. 1. (1) Dupl d-1 G. Vidal, Droit oPieninei. 3-éme ed. Paris 1904, p. 857, nota 3, proportiunea ar fi de 5.0/0; oredem !net c5. d-I Vidal Be Insealä; vezi Compte général de l'administraHon de la justice criminelle pendant Cannes 1900. Paris 1902, p. LXXXIII; qi E. Ferri. La sociologie criminelle. Paris 1906, p. 211.
www.digibuc.ro
566
I. TANOVICEANIT
.0
iiimFiViiiiiiiii
TABELA II.
Tribunale corectionale. 8 Anul
Preveniti
.4
8= 1869 1870 1871 1872 1873 1874 1875 1876 1877 1878 1879 1880 1881 1882 1883 1884 1885 1886 1887 1888 1889 1890 1891 1892 1893 1894 1895 1896 1897 1898 1899 1900 1901 1902 1903 1904
24.053 28.310 33.211 37.143 44.897 47.970 57.185 63.505 61.909 72.105 68.319 37.379 29.486 35.038 37.287 36.010 39.961 40.146 38.690 33.207 39.110 33.115 37.149 34.208 38.833 64.873 55.773 61.443 67.182 65.919 71.072 83.445 74.688 81.140 87.515 95.865
Condamnati
Condamnati
13.422 14.774 17.666 18.614 21.986 24.038 28.073 29.513 26.689 34.791 34.841 19.523 15.146 17.162 17.181 17.621 19.622 19.151 17.716 13.731 17.793 14.084 16.264 14.084 16.914 39.939 34.792 37.573 42.864 42.084 42.506 50.726 45.601 48.716 53.825 58.629
la ma
Condamnati
de preveni ti la amendl
Condamnati
Condam-
la alte
nati la sutrt la 9.mendi
pedepse
G`;f2L2
""Z25M14°,4""'"'""gagl 55.8 52.5 53.2 50.1
48, 50, 49.1 46.5 43.1 48.3
51 52.2 51.4
49 45.8
48., 48.5 47.7 45.8
41, 45.5 42.2 43.8 43.5 43.5
61, 62.4
61, 63.8
63., 59.8 60.8
61.,
60, 61.5 61.1
7.510 8.316 9.451 9.782 11.420 10.939 10.874 12.716 12.437 16.184 18.448 7.313 6.675 7.602 8.136 8.964 10.255 10.636 8.563 7.320 9.027 7.363 8.518 7.247 9.167 24.936 20.919 22.834 27.900 20.051 27.550 31.209 28.845 31.277 35.682 39.557
www.digibuc.ro
5.912 6.458 8.215 8.832 10.566 13.099 17.199 16.797 14.252 18.607 16.393 12.210 9.171 9.560 9.045 8.657 9.367 8.615 9.153 6.411 83 6.7N
7.746 7.678 7.747 15.003 13.873 14.739 14.974 16.033 14.802 19.427 16.756 17.439 18.143 19.072
56.0 56.8 53.5 52.5 51.5 45.5 38.7 43.1 46.5 46.5
53
37, 37.5 44.9 41.8
50., 52.3 55.5 48.4
53., 50.7 52.3 52.4
48, 53.5 62.s 60.1 60.8
65, 61.9 64.8 61.5
63., 64.,
66, 67.5
.4°,:,;W,g
56T
ORIMINALITATEA IN ROMANIA.
TABELA HI.
Durata Inchisorii la tribunalele corec tionale. 3 luni pAn6,
1 zi pan& la
Anul
1-6 ani
Proportiuni
1894
894
6.0
3.197
21.5
10.718
72.4
1895
724
5.3
2.505
18.,
10.482
76.4
1896
827
5.7
2.263
15.5
11.421
78.7
1897
700
4.8
2.668
18.,
11.338
77.,
1898
950
6.0
2.910
18.3
12.071
75.8
1899
886
60
2.951
19.,
10.965
74.,
1900
912
4.7
4.201
21.3
14.314
73.7
1901
630
38
3.220
19.3
12.906
77.0
la 1 an
Proportiuni
3 luni
Proportiuni
1
1902
687
3.9
3.776
21.3
12.976
74.5
1903
770
4.2
3.674
20.,
13.699
75.5
1904
776
4.,
3.572
18.7
14.724
77.,
1
pace (1), atunci vom puteà s ne dam ci mai bine seama de marea indulge* a tribunalelor noastre corectionale. Deci aceste tribunale judeca numai delictele cele mai grave, precum i crimele corectio1 nalizate In 1864, 1874, 1893 §i 1895, totuc condamnarile lor la amenda stint aproape de doua ori mai numeroase deal In Franta. Gratie deosebirii de legislatiune §i de indulge*, judecatoreasca, credem c. acela care §i-ar da osteneala sä cerceteze In particular, afacerile judecate, nu ar avea greutate sa, gaseasca infractiuni ab-1 solut identice ca gravitate, relativ la cari judecatorii francezi sa fi. dat 7 sau 8 ani de recluziune, iar judecatorii noctri o amend& de
15-25 lei!
(1) La noi mai mult cleat ori unde sunt adevárate ouvintele zise de P. de Arros in reuniunea grupului national al Uniunii internationale de drept penal din 21 Maiu 1907 la Toulousa: (Maki ii n'y a pas que la correctionnalisation, ii y a aussi la oontreventionnali_ sationp (Bulletin de l'Union intern de droit penal, 1908, t. XV, livr. I, p. 95).
www.digibuc.ro
I. TANOVICEANII
568
flu
TABELA IV.
JudecAtoriile de pace. 1
Condamnati Anul
Preveni i
Condamnati
la anti
Amendá
de preveniti
Condamnati la ant& Inehieoare la amend& 1
--,,,-.>m.74,=.7;44,1;44444E:
i
1869 1870 1871 1872 1873 1874 1876 1876 1877 1878 1879 1880 1881 1882 1883 1884 1885 1886 1887 1888 1889 1890 1891 1892 1893 1894 1895 1896 1897 1898 1899 1900 1901 1902 1903 1904
3.990 5.611 7.423 6.302 6.759 20.441 25.096 22.914 22 157 28.431.
36.793 62.847 67.932 75.504 79.686 87.295 100.455 102.593 91.577 101.062 101.799 97.692 101.138 103.866 150.241 154.481 176.833 172.053 196.116 221.173 227.497 252.737 252.998 262.514 298.883 326.379
3.527 4.808 5.612 3.844 5.424 12.327 14.462 13.198 12.983 17.240 19.442 31.389
88,
34126
50., 49.,
39.091 39.731 43.797 53.664 55.587 52.599 69.915 60.602 55.710 57.910 74.070 94.011 90.242 106.975 97.112 112.415 128.972 126.513 97.435 100.135 102.964 118.981 134.402
85 6 76.5 72 5
80 s
60., 57.8 57.0 58.8 60.6 52.8 50.8
49.9 50.2 53.8
54., 57.o 59.5 59.5
57., 57., 61.7 62.8 58.8 60.5
56, 57.3 53.8 55.8 38.5 39.5 39.2 39.8 43.7
3.241 4.500 5.384 1 4.835 / 5.013
9.693 10.398 9.338 9.071 13 251 14.537 19.910 23.554 26.042 27.474 31 234 40.823 41.182 38.677 44.748 47.332 41.870 42.804 46.150 77.973 72.788 87.695 79.928 94.877 109.829 108.588 87.275 100.135 93.103 118.091 123.543
286 308 228 467 411 2.634 4.064 3.860 3.912 3.990 4.905 11.479 10.572 12.689 12.257 12.563 12.841 14.405 13.922 15.167 13.270 13.840 15.116 18.070 16.038 17.454 19.280 17.184 17.538 19.143 11.925 10.160 10 262 9.861 11.090 10.659
88.1
71.9 70.8
I
69., 76.8 74.8 63.8 69.8 67.5
69.i 7 I.s
76 , 74.,
NO0303 o0g0
73.8 74.7
78., 75., 73.0 72.8
82., 80.7 82.3
82.,
84, 85.3 85.8 89.8 . 89.8 90.4 90.7 92.3 1
www.digibuc.ro
CRIMINAMTATEA IN ROMANIA.
569
Si nu numai crt judecAtorii no§tri corectionali abuzeazsa, do blânda
pedeapsa', a arnenzii, dar mai mult decAt atat, In cazurile rare cand aplic5, pedeapsa Inchisorii, nu pronunta in general decal pedepse de scurtá duratá dela 1 zi pAnä la 3 luni, a cäror ineficacitate, putern zice chiar nocuitate, este astázi recunoscutá de toti penali§tii (1). In tabela III, se vede cä, din cei condamnati la Inchisoare de tribunalele corectionale, 77.20/0 sunt condamnati la o zi 0.01.1a trei luni de inchisoare, 18.7°/0 dela 3 luni pa,nä la 1 an, §i abia. 4.1% dela un an pita, la tinci. Se mai poate observA In aceea§ tabela &à, In interval de 11 ani, dela 1894 panä la 1904, pedepsele de lung&
durata, dela 1-5 ani au scAzut cu o treime, dela 6°/0 la
aqh InchA se pare ca, ble sunt pe cale de a dispArea. Cele de durata mijlocie, dela 3 luni la un an, au scazut §i ele dela 21.6% la 18.7°/, pe cand cele de scurtä durath au crescut dela 72.40/0 la 77.2%. Se vede dar, cä tendenta tribunalelor corectionale, in cazurile rare cAnd dau pedeapsa inchisorii, este de a se rn'argini la pedepse de scurt5,
duratä, 1 zi pAnä la 3 luni. AVM de rare sunt pedepsele de mai mult de un an de Inchisoare corectionalá la tribunalele noastre, detid s'au corectionalizat 53 de crime, !nal In anul 1904 nici cel putin 1°/s, ci abia 0.0/0 din pre-
veniti au fost condamnati la aceastá pedeapsa, iar restul au fost achitati, condamnati la amendá, ori la Inchisoare mai mica, de un an. In fine trebue sä notärn, spre a sfArsi cu tribunalele corectionale, cii, numärul achithrilor, condamnärilor la amend& si la Inchisoare
de scurtä duratä, se mai niareste prin interventiunea Curtilor de apel, caH foarte rar condamnä pe achitati ori märesc pedeapsa condamnatilor, In schimb Ina adeseori achita ori micsoreazA pedeapsa color condarnnati. Prin urmare, cifrele date de noi referindu-se numai
la tribunalele de judet, ele se modifica, ce e drept In o mica% masura, prin interventiunea Curtilor de apel, Ins& aceasta mica modificare e de sigur In sensul indulgentei. Din cele mai sus expuse, rezultä c6, justitia noastra penala% mijlode, exercitata de tribunalele corectionale, a ajuns aproape derizorie (1) aIl n'y a plus aujourd'hui un seul criminaliste qui ne soit de cet avis que les courtes peines sont comme la plaie vive cln regime penitentiairea. Saleiles, De l'Osdividualisation de la peine. Paris 1898, p. 191. In acelas sens E. Ferri, La Sociologie criminelle. Paris 1905, p. 266, care vorbeste de defectele dezastroase de coruptiune si de recidivg ale
pedepselor de scurtä duratá, que deplore maintenant l'unanimité des penitentiairistes. Vezi seeks sens Rapportul francez citat: Compte de la justice criminate (1900), p. LXIII, si cel din 1882, p. XXXI,
www.digibuc.ro
570
I. TANOVICEANIT
prin indulgenta ei. Ea nu mai garanteaza in destul pe cetätean contra
infractiunilor mijlocii relative la persoana 0 la avere, cari infractillni sunt cele mai nurneroase 0 obicinuite. Noi avem tribunate corectionale, ne lipseqte 'inset justifia corectionale I Trecem la tribunalele de simpla politie. Aid cifrele statistice Bunt mult mai interesante 0 categorice. Proportiunea achitatilor a crescut la judecatoriile de pace dela 11.6°/0 la 56.3°/0 ceeace este enorm ca creqtere. Aceasta car& de 56.30/0 e cu atat mai condamnabila, cu cat In Franta achitärile la judecatoriile de pace sunt in proportiune de abia 3.0°/0, qi cu tendinta spre scadere. (1). Daca dela achitari trecem la pedepsele date de judecatoriile de pace,
vedem ca In ultimii 12 ani, dela 1892 pana la 1904, e o tendinta constanta 0 foarte pronuntata spre pedeapsa amenzii, care dela 72.00/0
In 1892, a ajuns la 91., ° 0. Cu toate numeroasele delicte cari s'au dat in competenta judecatoriilor de pace, pedeapsa Inchisorii tinde a disparea dela aceasta instanta; actualmente ea este In proportiune abia, de 7.00/0
De aceea nu ne vom mira vathnd cre0erea repede 0 enorma a infractiunilor judecate de tribunalele de shnpla politie chiar sub imperiul aceleiaq legislatiuni (al legii judecatoriilor de pace din 1896). De mirare ar fi, cand cunoaqtem cauza, daca aceasta ere-tore n'ar exista, iar nu faptul ca ea exista. In realitate noi nu avem justitie pentru faptele mici penale, cum nu avem nici pentru cele mai mijlocii. Zicem faptele cele mici penale; acesta e un termen de comparare relativ cu infractiunile judecate de tribunalele corectionale 0 de curtile cu jurati. Ins& nu trebue sa &tam ca judecatoriile noastre de pace nu mai sunt astazi excluziv tribunale de simpla politie, cum au fost la inceput. Dupa legea judecatorfilor de pace din 1894, ele erau competente a judeca delicte, pe cari le puteau pedepsi pan& la 6 luni de Inchisoare, iar dui:A legea din 1896 judecatoriile de pace pot pronunta condamnari pana la 2 ani de Inchisoare, 0 astfel de pedepse, Intr'un cod penal bland ca al nostru, nu se dau pentru
infractiuni ware. In realitate astazi judecatoriile de pace, de0 sunt tribunale de . simpla politie, judeca mai multe delicte decat contraventiuni de simpla politic). (1) Compte Ondral de l'administration de la justice criminelle pendant Ucinne.e 1900. Paris, Imprimerie nationale, 1967, p. LXXXIII.
www.digibuc.ro
CRIMINALITATEA IN ROMANIA.
571
Daa, am lua ca exemplu anul 1904, am vedea, a, din cei 316.379
preveniti, judecati de judeatoriile de pace, 123.459, au fost provenly pentru contraventiuni, si 202.920 pentru delicte. Astfel ca, actualmente judecAtoriile de pace sunt mai mult instante corectionale, cAci ele judea, un numär de delicte de poste douA ori mai mare deal tribunalele de judet (exact: 202.920 fatA cu 95.865), a cAror competintA corectionalA a fost necontenit redusA prin legile
judecAtoriilor de pace din anii 1879, 1894, 1896 si 1907. Prin urmare justitia penalA a judecAtorillor de pace nu trebue desconsideratá la noi, cáci ea nu se refer& numai la contraventiuni, ci si la majoritatea de poste dou5, treimi a delictelor. Când, In afarl de 14.290 preveniti pentru bAtAi calificate de lege ca contraventiuni, judecAtoriile de pace au judecat, in 1904, un numAr de 89.315 preveniti pentru bAtAi calificate ca delicte, si 72.894 preveniti de furt, avem dreptul sA atragem bAgarea de seamA asupra cresterii criminalitAtii la tribunalele de simplA poliye, si sä fim ingrijati de aceastA enormA crestere. Mai rAnAn curtile cu jurati, marea criminalitate. Ins5, ad statistica penal& nu ne poate servi mult, din cauza &á indoita corectionalizare, a legiuitorului, si a magistraturii, face aproape cu neputintä compararea cifrelor Intro doi ani depArtati. La inceput numArul acuzatilor la curtile cu jurati a crescut destul
de repede pe fiecare an. 1869 : 1.798. 1870 : 1.845.
1871 : 1.937. 1872 : 2.501. 1873 : 2.619.
In 1874 intervenind corectionalizarea a 18 crime, numArul acuzatilor la curtile cu juray a scAzut la cifra de 1.493. AltA scAdere a urmat dup5, corectionalizArile din 1894 si 1895. Dela 1896 insA, de and n'au mai intervenit modificAri in legislatiune, cifra acuzatilor la curtile cu juray, dupA mici oscilatiuni, a rAmas aceea§ panA in 1904, and gAsim exact aceas cifrA, 1.207, ca in 1896.
www.digibuc.ro
I. TANOVICEEN1I
572
TABELA V.
Curtile cu jurati. Anul
Preveniti
Condamnati
1896 1897 1898 1899 1900 1901 1902 1903 1904
1.207 1.176 1.055 1.101 1.153 1.102
591 611 522 576 654 589 605 576 576
1'120 1.100 1.207
Condamnati Condamnati Condamnati Proportia la 0/0 cu pedepse cu pedepse condamnatiacuzati criminale corecVonale lor corection
48., 52.0 49.0
52., 56.7
53.4 54.0
52., 47.7
248 291 238 224 271 245 230 213 203
343 320 284 352 383 344 376 363 373
58.0
52., 544 61., 58.6
58., 62., 64.0 63.0
Proportiunea condamnatilor fat& cu actitatii a r&mas aproape aceea§, desi In interval au fost oscilatiuni insemnate. In schimb ins& tendinta spre indulgent& se observá i la curtile cu jurati ca i la
celelalte instante, cäci proportiunea celor condamnati cu pedepse corectionale a crescut dela 58.°/0 In 1896. la 63.% in 1904. Aceastá cifr5. de 63% pedepsiti corectional pentru crime, e cu atAl mai vrednia. de 135.gare de seam, cu at toate crimele mici, In numär de 53, la noi au fost corectionalizate, §i n'au amas crime In Codicele nostru Penal, deal faptele de cea mai mare gravitate. Acea sta nu Impiedea totuq pe curtile noastre cu jurati sä corectiona.lizeze pedepsele la 63°/0 din criminalii gasiti vinovati, pe and in Franca, cu un codice penal incomparabil mai sever, abia, 49% din cei condamnati pentru crime sunt pedepsiti corectional ! Vom spune de altmintrelea cà, ori care ar fi indulge* relativá la curtile cu jurati, ea nu poate fi atat de periculoasA ca indulge* la celelalte instance represive. In adevar pedeapsa pentru crime, fie ea poate corectionalizaV , e destul de simtitoare, ad nu se poate scobort la mai putin de un an de inchisoare. Pe lane, aceasta, criminalul nu e niciodatä sigur cà i se va aplia, corectionalizarea, cxci el vede adeseori apliandu-se pedepsele grele, ca recluziunea Foi munca silnica, pedepse ce merg dela cinci ani In sus. De acea un criminal nu se decide cu u§urintá sä braveze aceste pedepse, iar acela care le-a experimentat o VA, de ordinar nu are gustul ca sO le mai incerce din nou.
www.digibuc.ro
dRIMINAL/TATEA IN ROMANIA.
473
Astfel se explica, dupä pArerea noastrk faptul relevat de penafisti, cA marea criminalitate este pretutindenea in Europa stationarA, chiar In descrestere(1). D. E. Ferri explicA in alt mod acest fapt. Dup.& dAnsul, In clasele cultivate, se substitue treptat formelor brutale, atavice i violente, forme de activitate antisociala sau imorala cari ocolesc legea M.I.5, a lovi formal. «Astfel
zice Fernin locul violului avem seductiunea, dupA
cum In locul prostitutiei avem adulterele elegante si semifecioarele, In locul hotului avem 'pc) cAmhtar i pe panamist, in locul asasinului pa duelist sau pe seful de aventuri coloniale ori rasboinice, etc.D(2).
Oricare ar fi adevarata cauza, faptul e sigur cA marea criminalitate e stationarA sau se micsoreazk i cand penalistii vorbesc de cresterea criminalitaçii ei se refer& la criminalitatea mica si mijlocie, iar nu la marea criminalitate. Din nenorocire la noi, dupa cum am vazut, chiar aceasta criminalitatea a crescut destul de simtitor In ultimele timpuri. Acest lucru 11 spunem nu numai noi, ci i o persoanA competent& oficiala intr'un act oficial. In raportul No. 8.401 din 10 Tune 1908 al d-lui C. RAdulescu, subdirector general al Inchisorilor, cAtre d-1 Ministru de Interne, dAnsul spune :
Criminalitatea la noi crefte simritor, iar recidiva iea proporfiuni ingrijitoare. Astfel numai marea criminalitate, reprezentatit prin munca silnick a crescut In ultimii timpi cu peste 4°/0. «Sunt In inchisorile de munca foilata 1,185 condamnati» (3). In acelas an, 1908, optimismul oficial primeste dar douit desmintiri,
prin douA rapoarte oficiale. Raportul din Iulie 1908 al subdirectorului inchisorilor, i raportul din Septemvrie acelas an al sefului biuroului statistic din Ministerul Justitiei confirmA ceeace In continuu am spus de mai bine de 15 ani, cu toate desmintirile unor certe persoane oficiale, relativ la mersul criminalitatii noastre. Si aceste rapoarte oficiale confirmk nu numai enorma crestere (1) Vezi Intre altii A. Bosco, La .Deligueuza in vari Stati di Europa. Roma 1903, p. 220: DInfractiunile usoare devin mai frecuente, pe cand eriminalitatea mai periculoasii, in contra
persoanelor si a proprietätii se manOn la acelas punct sau se micsoreaz6. Confruntrt Ferri, op. mai sus cit., p. 215. (2) E. Ferri, Sociologie criminelle. Paris 1905, p. 87.Confr. Angiolella, Gli eguivalenti della crieninalitd, in cArihivio di psihiatriaD, 1899, t. XX, fasc. I. In acelas sens Ed. von Hartmann, Philosophie des Unbetvussten. 10-te Aufl. Leipzig, zweiter Theil, p. 377 si 378. (3) C. Rádulescu, Raport general asupra inchisorilor centrale qi aresturilor preventive pe anul 1907-1908. Bucuresti, imprimeria Statului, p. 4.
www.digibuc.ro
574
I. TANOVICEA4t1
a criminalitatii noastre, ci si existenta cauzelor pe cari noi le-am aatat c5, au produs aceasta crestere. Douà din aceste cauze, indulgenta autoritAtilor noastre judecätoresU §i reaua organizare a penitenciarelor, sunt foarte bine aratate In aceste rapoarte. Mai intaiu, In ceeace prive0e indulgenta magistraturii, dupsa cum
am aralat si altadatä, ea rezulta din dou5, elemente : 1) Numarul indivizilor achitati, In raport cu totalul prevenitilor ; 2) Proportiunea pedepselor grele comparativ cu nunArul total al condamnati1or(1). Dupa cum rezulth, din raportul §efului biurolui statisticei judiciare, arnbele aceste elemente &rata', tendenta spre indulgenta a magistraturii noastre. Reproducem primul tabel, din acest excelent raport. JINN.-
Perioada
Proportia DaVi in condamnatiCondamnati lor la 0/0 de judecatI dati in (In medie) (in medie)
judecati
1875-1879 1880 1884 1885 1889 1890-1894 1895-1900 1900-1904 1904
Index-number
Dati in judecati
Condainnati
93.378
47.172
50.5
100
100
111.984
55.774
49.8
118
118
139.328
74.887
53.7
149
159
164.547
93.513
56.8
176
198
264.499
155.017
58.0
283
329
364.612
162.898
44.7
390
345
423.608
193.450
45.,
453
410 (9
Din acest tabel, In care sunt fuzionate toate genurile de infraciuni, se vede ca. achitärile au crescut dela 49.5°A, la 54.40/0, ceeace este cu atAt mai criticabil, cu cAt am vAzut cä In Franta, unde achit'arile aunt mai putin numeroase, tendinta totu este spre scadere. Relativ la gravitatea pedepselor, in acela raport gásim urmAtoarele dou5, tabele comparative.
(1) E. Ferri, Sociologia criminals. Torino, 1892, p. 279-280; fili traduct. franc. din 1905, p. 240; iiii I. Tanoviceanu, Romania sub raportul moral, p. 25 (233). (2) Raportul oitat, p. 5.
www.digibuc.ro
1875-1879 1880-1884 1885-1889 1890-1894 1895-1899 1900-1904
ii
2
8
It
Condamnati
576
Indea-aumber al condamnaIllor
Condamnati Condamnati u a.)2 la alte la amendà la inchisoare 1731.1: la inchi- pedepse la (In medie) (in medie) 7.4.5 amends scare mai
la alte
Perioada
pedepse mai grcle
ennwiRsizTetnA /rt noatAXIA.
grele
25.476
20.971
427
100
100
100
32.268
22.059
368
131
105
86
51.722
22.833
3-15
203
109
74
67.815
25.334
302
206
121
71
121.261
33.321
268
476
159
63
133.706
28.960
232
525
138
54
Pe ultimii cinci ani. Condamnati Anil
Index-number al condamnatilor
la alte Condamnati Condamnati la alte la amendfi la Inchisoare pedepse mai la amend& la Inchisoare pedepse mai grele grele
' I
I
1900
118.600
30.002
270
100
100
100
1901
118.759
27.400
245
100
91
91
1902
124.390
27.684
229
105
92
85
1903
143.641
29.607
213
146
99
79
1904
173.137
30.110
203
138
100
75 (1)
Din aceste tabele se vede ca, In medie, numarul condamnatilor la amenda a crescut dela 25.476, In anii 1875-1879, la 133.706,
In anii 1900-1904, cu alte cuvinte, dela 100 a crescut la 525. In ultimii 5 ani cre§terea e §i. mai simtitoare, dela 118.600 a ajuns
la 163.137, ceeace este enorm pentru un atAt de scurt interval. Num'arul condamnatilor la inchisoare a crescut Foi el, cum natural (1) Raportul mai sus citat, p. 7.
www.digibuc.ro
I. TANOVICEANII
576
era sa creasca din cauza immultirii enorme a criminalitatii mijlocii,
Ins& cresterea este cu mult mai mica; dela 20.971 In anii 1875 1879, el a ajuns la 28.960, in perioada 1900-1904, &lie& dela 100 a crescut la 138. In schimb Ins& pedepsele mari au scazut simtitor, dela 427, media
anilor 1875-1879, In ultima perioada 1900-1904 gäsim numai 232; cu alte cuvinte, este o scadere dela 100 la 54. In ultimii ani, 1900 'Ana la 1904, scaderea e constanta si foarte repede; dela 270 ajunge la 203. De am face proportiunea scaderii pe baza ultimului an, ar rezultà ca, pedepsele grele au scazut in scurtul interval de 30 de ani dela 100 la 47, pe cand numárul condamnatilor la amenda
a crescut dela 100 la 640. Indulgenta si tendenta spre o mai mare indulgenta, a justitiei noastre
represive, este vadita din chiar raportul oficial. Ea este si mai vadita and o vom compara, cu severitatea justitiei represive franceze. 1. Juratii francezi achita 27°4, ai nostri 52°A; din cei condamnati
In Franta 49°4 sunt condamnati corectional, iar la noi 63%. 2. Tribunale corectionale franceze achita 50/0 din numárul prevenitilor, tribunalele corectionale românesti 40 0/0; din cei con.
damnati In Franta numai 36°/0 sunt condamnati la amenda, pe &and
la noi, in 1904, proportiunea condamnatilor la amenda s'a urcat la 67.6°/0.
3. Tribunalele de simpla, politie franceze achita abia. 3°/o din numarul prevenitilor, pe cand cele rornanesti achita 56.80/0. In ceeace priveste condamnarile la amenda, ele sunt in Franca de 89.6°/0 (in anul 1900), iar la noi de 92., oh.
and ne vom reamintl ca toate instantele noastre represive judeca afaceri mai grave cleat cele franceze, anume juratii numai crime mari, tribunalele corectionale numai delicte mari si crime
corectionalizate, iar judecatoriile de pve o multime de delicte destul de grave, si cand vom adaoge ca, In Franca tendenta general& este spre severitate, adica, numitrul achitatilor si pedepselor mid scade, pe and la noi, desi instantele represive sunt foarte indulgente, tendinta continua este spre o mai mare indulgentä, atunci ne vom putea da seam& de gravitatea räului, de povarnisul fatal pe care alunecam de cateva zecimi de ani. La noi, mai mult decal ori unde, sunt adevarate cuvintele pe cari le zicea, lordul Coleridge, In 29 Octomvrie 1884, la deschiderea
www.digibuc.ro
CRIMINALITATEA IN ROMANIA.
577
Curtii cu jurati din Bedford, ca atribunalele sunt adeseori fabrici de criminali». i totu§ In Franta unde, dupso, cum am arätat, severitatea este cu mult mai mare decM la noi, In continuu de aproape o jumatate de secol, that& lumea, §i cea oficialà §i cea neoficialá se plAnge de indulgenta judecatorilor. In 1860, 1877, 1882 i In 1902, miniOrii de Justitie au criticat indulgenta justitiei represive franceze; in raportul din 1902, d-1 E. Valle, Ministrul de Justitie, califica chiar de excesiva aceastei indulgenta(1).
Ortolan §i Vidal critic& de asemenea indulgenta rnagistraturii fran-
ceze. aLegiuitorii noOrizice d-1 G. Vidals'au speriat de abuzurile acestei släbiciuni, comun& la toate juridictiunile represive» (2). Dac& in Franta se consider& magistratura ca indulgentä, excesiv de indulgentel, ce trebue sä zicem despre magistratura noastrAP NegreOt G.& Minitrii de Justitie francezi nici nu ar putea, sá g&seasca'
termeni spre a califica indulgerqa autoritätilor noastre represive. Iatä una din principalele cauze ale cre§terii criminalitatii noastre, pe care de mult am semnalat-o, i pe care acum o confirm& foarte luminos raportul q.efului biuroului statistic c&tre d-1 Ministru de Justitie (3).
Trecem la a doua : reaua organizare a penitenciarelor noastre. AceastA rea organizare am arätat-o Inc& din anu11896, cAnd Intro
altele am criticat promiscuitatea in care träesc in penitenciarele noastre infractorii mici cu marii criminali, les rois de la pègre, §i lipsa de orice educare moral& a infractorilor (4). Astäzi, grape raportului oficial al subdirectorului Inchisorilor, §tim §i
putem spune cu mult mai multe relativ la reaua stare a peni-
tenciarelor noastre. Ne vom multumi s& citám cateva fragmente din
acel raport, la cari putine vom aye& de adaos, cAci ce am putea,
(1) A se vedei: Rapport sur la justice on France. 1860, p. XVII ; raportul Dufaure din 1876, p. XLI; raportul Humbert din 1882, p. LXXXIX, i raportul Valli din 1902, p. LXI1I.
(in acest din urmi raport de mai multe ori se vorbeete de indulgenka tribunalelor. (2) G. Vidal, Principes fondamentaux de la pdnalitd, Paris 1890, p. 417. (3) Represiunea judicial./ are mai mare importanO deoat represiunea Iegalä, cci, dupi cum observi Ferri, legile nu exerciteazi o actiune realä decat atat cat ele sunt aplioate cu mai multi sau mai puVni vigoare, deoarece poporul nu cunoaete legile cleat prin aplicarea lor practici. E. Ferri, op. cit., p. 239. (4) I. Tanoviceanu, Un perkol national. Crefterea criminalitatii in Romtlnia. Ia.ei 1896, p. 83-89. elnaloio 4. R.Tom. XXXI.Momoriiio Seg. Istorioo.
www.digibuc.ro
57
578
I. TANOVICEANIJ
spune noi mai bine cleat o persoanä atit de competenta In chestiunile penitenciare. aCeeace este insä mai dureros zice d-1 C. Radulescu este faptul cA, modul cum functioneaza In prezent inchisorile noastre, cu regimul
vieii comune, cu lipsa unei supravegheri metodice
constiente, far& a mai adäoga, 8 i lipsa aproape desävarsitá a cunostintelor, sau a unei pregAtiri speciale a personalului chemat sa, conducä aceste importante institutiuni sociale, fac set inlesneascd singure recidiva i
prin atractiunea ce o exercitd inchisorile asupra unora, sau prin contagiunea ce detinutii rái sau recidivitii perversi exercita, asupra altora» (1). D-1 Rádulescu intra in urrnA in amanunte, i ne spune lucruri foarte
interesante, tinând seama de caracterul oficial al persoanei care ni le spune. «Mama lor majoritate, ca 60%, din cauza lipsei fondurilor bugetare, ce nu permit infiintarea de ateliere, stau tot timpul tremdavi, dormind, povestindu-si crimele eavAxsite, sau fachnd planuri de evadare. Daca resursele Unesti le permit, ei pot si gAsesc usor mijlocul de a-0 Indulci traiul conrupand vreo sentinelk sau chiar vreun gardian, care le procura apoi alimentele cele mai abundente. 4I Am gasit Ia inspectiunile ce am fAcut in unele Inchisori, condamnati la muncd silnicet sau la recluziune, mindind pui de
pdsdri preparati in inchisori sau procurafi afard, iar altii 4n completd stare de ebrietate din cauza alcoolului ce ii se inlesniä, contrar tuturor dispozitiunilor. Nu mai citez pe acei prisonieri cari, de oarecare conditiune social i cu oarecare resurse, formau asà zisa uSecfie a nobililorD. Acestia dormiau pe saltele si asternuturi procurate din afark erau unii imbrácati In ghete de lac si haine civile, färá a ii se aplica costumul Inchisorii, ftli cari beneficiau, In dispretul legilor si al celui mai elementar sentiment de egalitate, In fata pedepsei cel putin, prin uzul i toleranta personalului de serviciu, de toate avantagiile ce le putea procurà avutul lor, provenit poate tocmai din crima sau delictul pentru care fusese condamnati » (2).
Mai departe, sub titlul aDesfiintarea sectiunii nobililor», d-1 Re,dulescu revine din nou i ne dä alto amänunte relative la acest abuz. (1) C. Räd.ulesou, raportul oitat, p. 6. (2) C. RAdulesou, raportul citat, p. 6 i 7.
www.digibuc.ro
CRIMINALITATEA IN SOMANIA.
570
a Am gasit in inchisorile de recluziune, si in special in toate inchisorile centrale de corectiune din Craiova, Galati, Iasi si Vacaresti, functionand, prin abuz si tolerantä, asa numita sectiune a nobililor. Aci erau incarcerati in camere speciale toti condamnatii de o con-
ditiune social& mai bunk. Acestora, in cea mai mare parte delapidatori de bani publici, falsificatori sau escroci rutinati si bancrutari fraudulosi, nu li se aplicä costumul inchisorii, si se bucura, de cele
mai nepermiso favoruri. Aveau chiar servitori dintre ceilalti con-
damn* de rand, din cari unii poate isi ispasiau pedeapsa pentru wean furt ,de gaini sau un sac de porumb» (2). E destul de trist ca. o astfel de stare de lucruri a putut s'a, existe in tara noastra in anul gratiei 1907, si ea s'au gasit directori generali cari, in boo de a o face sa inceteze, se ocupau sa inabuseasca,
strigatul nostru de alarma, prin concertul de laude aduse organizatiunii penitenciarelor noastre si prin afirmatiunea neexacta ca ell-
minalitatea noastra «nu numai ca a oscilat spre sea dere, dar a descrescut foarte mult» (1). Cele doua raporturi oficiale pe cari le-am citat, raportul subdirectorului penitenciarelor si al sefului biuroului statistic, ambele sprijinite pe cifre statistice incontestabile, si redactate de persoane de o competenta netagaduita, Bunt eel mai
bun raspuns care se poate da acelora cari afirmau ca fara cuvant am dat alarma asupra mersului criminalitatii romanesti. In special raportul d-lui Radulescu are cu atat mai mutt& valoare In discutiune, cu cat d-sa, adept convins al scoalei clasice becariane, nu poate fi banuit, ca noi, ca sutine ea criminalitatea a crescut spre a pute& conchide la inasprirea represiunii. D-1 Radulescu spune pur si simplu adevarul, astfel cum 1-a constatat si d-lScraba, cum 1-am constatat si noi, si cum il va constat& oricine va cercet& fara idei preconcepute mersul criminalitatii romane si cauzele ei. Inainte de a termin& acest studiu, care nu poate sa nu mahneasca pe orice bun Roman, vom adaoge cateva cuvinte de sperantá spre un mai bun mers al criminalitatii noastre. Vom dovedi astfel GA, daca lumea noastra oficiala a suferit de un optimism exagerat, noi nu am cazut in excesul opus al pesimismului, ci am pastrat calea dreapta mijlocie. Avem speranta ca in viitor criminalitatea noastra, desi va creste,
(1) Gr. I. Dianu, Criminalitatea fi. canoole of in Romania. Buoureqti 19071 p. 19. (2) Ibid., p. 98,
www.digibuc.ro
I. TANOVICEANII
580
dar nu va mai cre;de atAt de repede, din mai multe cauze pe cari le enutraram Mrä a le desvolta : I. Din cauza legii monopolului bAuturilor. II. Prin aplicarea regimului celular in inchisoarea dela Doftana la condamnatii recidiviltiti.
III. Prin infiintarea societátilor de patronare, §i prin frigrijirea copiilor moralmente pArásiti, grape staruintei neobositului subdirector al penitenciarelor, d-1 C. Badulescu, §i grape sprijinului ce dAnsul 1-a gásit in cercurile inalte oficiale i neoficiale ale societatii noastre, §i IV. Din cauza% ca. de astádat5, lumea oficiaM, Ins.* nemai find In ignoranth asupra cre§terii criminalitätii noastre §i a cauzelor ei, putem spera, ca,' se vor luà masuri de 1ndreptare. Sh mai speram fax* c'a vom fi trecut starea de transitiune, care produce augmentarea crirninalitätii. «Noi §tim -- zice d-1 A. Bosco,
oh% criminalitatea se Immulte§te cand raporturile sociale nu
sunt stabile §i conditiunile economice sunt schimbätoaren. Acestea pot s5, fie sperantele noastre in viitor. (1) A. Bosco, op. cit. p. 151.
www.digibuc.ro
AMU_ SENATORILOR DELA CIMINIIJ S1
OCUPATIA RUSEASCA DELA 1806-1812 II.
NEGOC1ERILE DIPLOMATICE $1 OPERATIUNILE MILITARE DELA 1807 LA 1812; AMANUNTE RELATIVE LA AMBELE TERI DE
RADU ROSETTI
qedin(a dela 15 Maiu 1909.
I. NEGOCIATIUNILE DINTRE NAPOLEON $1 ALEXANDRU I IN PRIV1NTA PASTRARH DE CATRE ACEST DE PE URMA A MOLDOVEI $1 A TERII-ROMANEVI, DELA SFAR$1TUL IERNI1 1807-1808 PANA DUPA INTREVEDEREA DELA ERFURT.
Am vAzut cA, la Tilsit, Napoleon promises& lui Alexandru, verbalt Moldova si Tara-RomAneascA, dar farA a specific& in chip lAmurit
compensatia pretinsh de el in schimbul acestor teri i mAntin&nd, In textul tratatului, obligatiunea pentru impAratul Rusiei de a-§i retrage imediat trupele peste Nistru. El mai avii dibAcia sa, lase pe Alexandru sa creadA cä acet object de compensatie va fi Albania si Grecia, pe cari Napoleon ave& sa, le pAstrez& dup.& linpArtirea ImpArAtiei Otomane, la care ImpAratul Fran-
cezilor se arAtase dispus. Surprinderea tarului fu din cele mai noplAcute cAnd aflA, mai) pe urmA, cA compensatia pretinsA de Napoleon era Silezia. AceastA provincie care, dup5, tratat, Napoleon
avea, s'o restitue Prusiei, Alexandru nu voia sá i-o lase cu nici pret, cAci : 1) posesiunea ei dAdea. lui Napoleon o bazA de opera-
tiuni prea apropiatA de granitele Rusiei; 2) apartine& Prusiet al cArei rege era, aliatul i amicul lui ei a cArei flint& ca Stat o privia, cu drept cuvant, ca necesar5, ImpAratiei sale; 3) se) terneit ca Napoleon fig, nu dea Silezia Mare lui, Ducat al Varpviei.
www.digibuc.ro
58
1Att Roe WI'
In prima jumätate a iernii 1807-1808 silintele lui Alexandru fur& mai cu seamä Indreptate asupra unui punct: s Indemne pe Napoleon a &data, pentru anexarea de cAtre Rusia a terilor noastre, compensatiuni In Turcia.
Am väzut pretextele sub cari evacuarea Principatelor, Inceputa de cAtre oOirea ruseasca, fusese suspendata; Napoleon din partea lui nu evacua, provinciile pe cari tratatul le restituise regelui Prusiei,
fiinda acesta nu achitase contributiile de räsboiu la cari fusese indatorit.
Impäratul Alexandru, prin tratatul de aliantA. dela Tilsit, se Indatorise sa declare rasboiu Angliei, dac aceastk, putere nu primia mediatiunea lui spre a Incheia pacea cu Franta OM. la Noemvrie 1807. Bombardarea Copenhagei de cAtre flota engleza i distrugerea puterii navale daneze (16 August 1807), fark, declaratie prealabilä de rasboiu, venirà sä justifice pe deplin acest pas In ochii lui Alexandru. Trebue adaos c., incurajat de Napoleon, el se pregat& sà punk maim pe Finlanda. Articolul 5 al tratatului secret dintre Franta i Rusia, din 8 Julie 1807, stipula urm'atoarele: «Si lors de la paix future avec rAngleterre, le Hanovre vient a etre reuni au royaume de Westphalie, un territoire forme de pays cedes par S. M. le roi de Prusse sur la rive gauche de l'Elbe et ayant une population de trois
quatre cent mille Ames cessera de faire partie de ce royaume et sera rétrocédé a la Prusse.
Pacea cu Anglia devenise un lucru foarte depärtat i Hanovera rämäsese In stäranirea de fapt a lui Napoleon, fark, ca el sa se fi arktat dispus a da Prusiei compensatia stipulatk, mai sus. 0 armata francezä sub ordinele lui Junot luase In stapanire Portugalia in luna Octomvrie 1807, silind familia regala s caute adapost In Brazilia. Regatul Etruriei, Infiintat prin pacea dela Lunéville, era ocarmuit
de Maria Luiza, váduva primului rege Ferdinand de Parma, ca regenta, in timpul minoritätii fiului ei. Nu era un mister pentru nime, la inceputul anului 1808, ck, anexarea acestui regat catre Imperiu era un lucru hotarit i care nu mai putea sa", Intarzie. Negociatiunile de pace Intre Rusia ci Turcia, cari trebuiau sa se faca la Paris, Inca nu Incepuse la 1 Ianuarie 1808, 0 sub un pretext sau sub altul ele se amanau necontenit.
www.digibuc.ro
AltHIVA SENAIORfLOR bIl4 CIIIVINAti, It
583
Solul rusesc Tolstoi vaz&nd pe Napoleon la 10 Ianuarie (1), acesta
li spuse a. nu i se va refuz& Rusiei nimic din ceeace i se cuvenia, dup& tratatul dela Tilsit, adaogAnd a va evacu& Silezia Indat& ce trupele rusesti vor iesi din Principate. Grecia nu-i con'hni& insh, deci trebui& s5, gAseascä aiurea un obiect de compensatie; Silezia li
conveni& mai bine deat oricare altul, nu pentru a o pästrà
ci pentru a o da altuia. Tratatul dela Tilsit hoar& evacuarea Principatelor, pe and el nu fix& epoca evacu&rii Sileziei. Prin instructiile ce Rumiantov le trimite& lui Tolstoi la 11 Ianuarie (2), li recomand& ca, and cu prilejul tratärilor pentru pace
cu Turcii va ft vorba de frontiera dela Dunäre, set stdrue ca acea frontieret set urmeze bracul Sulinei, care este adevdrata matcd a Dundrii. ImpAratul Ins 5. se bizue, zice Rumiantov, pe zelul
pentru binele patriei al lui Tolstoi spre ea Impinge acea frontier& pan& la lacurile Babada si Razelmp. La 12 Ianuarie (3), Napoleon seri& lui Champagny s5, purcead& la schimbul deplinelor puteri dintre solul turcesc si Tolstoi, trimitand totodat& la Constantinopol un curier spre a duce Porta vestea c& tratárile de pace s'au Inceput. Totodat& ii poruncia, 85, trimit& alt curier lui Sébastiani, pentru a-1 Insarcin& s& pun& Portii arm-toarele (Iola Intreb&ri : 1. Dac& Rusii ar vrea s& pastreze Moldova si Tara-Româneasca, este Poarta in intentiune sä fac5. cauz5, comunä cu Franca In rásbolu ? Cari sunt mijloacele ei de rasboiu ? 20 In cazul and Englezii ar debara. la Corfu, se InsArcineaz& Poarta sA indatoreasc& pe Mi Pasa s& aprovizioneze acea cetate si A ocroteascâ trecerea curierilor si a trupelor de uscat ? S'ar acord& oare libera trecere pentru 5.000 oameni cari ar merge intr'ajutorul cetätii amenintate si cari nu ar putea sa ingrijeasa. pe Ali Paqa? Talleyrand cu care Napoleon urm& s5. se consulte, dar care nu se sfià s&-i tradeze secretele si dare Austria si c&tre Rusia, spune& la 16 Ianuarie lui Metternich (4), ca negociatiunile cu Anglia pentru pace trebuesc privite ca rupte cu des&varsire 0. ca Napoleon ave& pentru moment dou& proiecte : unul Intemeiat pe baze adevárate si celalalt care nu este deal un roman. Int&iul este privitor la Impartirea Turciei, al doilea la o expeditie In India. Talleyrand (1) D. A. Sturdza, op. cit., I, p. 706. (2) Ibid., p. 708. (3) Ibid., p. 710. (4) Ibid., p. 719.
www.digibuc.ro
S84
ftkuti tto8gt1f (
mai spuse lui Metternich ca,', deoarece Austria nu se poate opune acelor proiecte, trebue ssa, iea parte la ele, Impartirea Turciet era, ea 0 inceput5,, nici Franta nemai find In stare s5. smulgä Moldova Tara-Romfineascit din mAinile Rusiei.
La 23 Ianuarie se deschideau, la Ministerul Relatiunilor Exterioare din Paris, negociatiunile pentru incheierea pAcii Intre Rusia §i Turcia. Din protoeolul conferintei (1) rezultá cä, dup'5, cererea lui Tolstoi, ele au fost amanate spre a-i permite sä primeasc5, dela Curtea lui un supliment de instructiune. Plenipotentele ins5, fusese schimbate.
In audienta ce o acordase liii Metternich la 22 Ianuarie (2), Na-, poloen puss convorbirea pe subiectul Impärtirii Turciei, arsatAnd c5, el nu cautA, printr'insa nil o sporire de teritoriu. aEgiptul §i câteva, colonii i-ar fi de folos, dar acest folos nu ar putea, sh' cornpenseze marirea prodigioasA a Rusiei». Se incerd, s sondeze pe Metternich E,3i sgt stArneasca poftele Austriei, declarând c5, ea trebue sá iea parte la acea Impartire a unui imperiu care se af15, la granitele ei.
Inteo convorbire ce o ava Caulaincourt, la 21 Ianuarie cu impttratuI Rusiei (3), IL vedem intrethAndu-1 de expeditia In Indii ; impttratul se artita, Ins5, foarte rezervat asupra acestui proiect, punând in indoea15, chiar putinta de a-I putea, aduce la indeplinirei
Instructiunile trimise lui Caulaincourt la 29 Ianuarie (4) ii fecomandau ca, in convorbirile lui cu ImpAratul §i cu Rumianbov, sa, nu resping5, idea impartirii Turciei §i s5, se informeze de chipul In care ei cred c5, trebue s'ava.r0t5, i cari ar fi puterile ce ar aye& sT participe la ea. Mai era, Inssarcinat s5, arate c5, acea Imp5,rtire este
putin folositoare pentru Franca, care nu aveh, Intrinsa un lot folositor, chiar in cazul ch,nd acest lot ar fi de mare intindere, ci in sfa.r0t st-i conving5, c5, masura are a 11 deferit5, pAna", la Incheierea päcii cu Anglia. Scopurile lui Napoleon sunt caracterizate intr'un chip minunat In urm5,toarele rânduri ale scrisorii adresate de Tolstoi lui RumiantOve la. 31 Ianuarie 1808 (5): «Il est evident que le desir enonce de notre part d'acquérir la Moldavi, et la Valachie n'a ete si favorablernent accueilli par lui [Napoleon] que pour (I) Ibid., p. 720. (2) Ibid., p. 728. (3) Ibid., p. 730. (4) Ibid., p. 732. (5) Ibid., p. 734.
www.digibuc.ro
Akii/VA. SENATODILOIt DIN cmiNAu. If.
586
motiver une seule raison, quelque peu valable qu'elle puisse être, de ne pas évacuer la Prusse et de forcer le roi a souscrire a toutes les conditions qu'il lui impose; en attendant il se gardera bien de finir si promptement les affaires de Turquie, dont il a su si adroitement attirer la négociation a Paris pour les terminer ou les retarder a son gre».
La 2 Fevruarie (1) Napoleon adresä lui Alexandru o scrisoare prin care, fArA a vorbi de ImpArtirea Turciei, II Intretinea despre o expeditiune In Indii : «Une arm6e de 50.000 hommes, russe, frangaise, peut-être méme un peu autrichienne, qui se dirigerait par Constantinople sur l'Asie, ne serait pas arrivée sur l'Euphrate, qu'elle ferait trembler l'Angleterre et la mettrait aux genoux du continent. Je suis en mesure en Dalmatie; Votre Majesté l'est sur le Danube. Un mois apres que nous en serions convenus, ran-ilk) pourrait être sur le Bosphore. Le coup en retentirait aux Indes, et l'Angleterre serait soumise. Je ne me refuse a aucune des stipulations préalables, 'Acessaires pour arriver a un aussi grand but. Cela ne peut 'etre que dans une entrevue avec Votre Majesté, ou bien apres de sinceres conferences entre Romanzof et Caulaincourt el l'envoi ici d'un homme qui filt Wen dans le Tout peut étre décidé avant le 15 mars. Au 1-er Mai nos troupes 8ystème D peuvent être en Asie
De ImpArtirea Turciei, de Principate nici un cuvânt, In schimb gAsim In rândurile de mai sus Intaia idee despre o intrevedere cu ImpAratul Alexandru.
In aceea§ zi (2), scriind lui Caulaincourt, dupa ce se plângea pe larg de Tolstoi, II InsArcinà, sá zicA ImpAratului cA, deoarece nu-1 grabeste sa evacueze Moldova si Tara-Romaneasca, ImpAratul Alexandru sA nu-1 gra*.beascA pe ansul sä evacueze Prusia. SA spunA lui Alexandru si lui Rumiantov cA idea unei expeditii In Indii nu este departe de el si cA se gAndeste la o ImpArtire a Imperiului Otoman si la ducerea unei armate de 20 25.000 Rusi, 8--10.000
Austriaci si 35-40.000 Francezi in Asia si de acolo In Indii, cã wimic nu e aset de ufor ca o asemenea operafie. Din raportul lui Tolstoi din 10 Fevruarie (3) aflAm c, dupá cum ii cornunicase Metternich, Curtea din Viena trimisese solului ei instructii pentru cazul and Austria ar fi chemat5, sA joace vreun (1) Ibid., p. 735. (2) Ibid., p. 736. (3) Ibid., p. 749.
www.digibuc.ro
Md
te.A DIY itOSETtf
rol In schimbArile ce Napoleon avea de gaud sA le IndeplineascA in Rdsäritul Europei. Austria doria ca integritatea Imperiului 0toman sa fie pAstratA, §i Metternich era insAreinat sa. aducA aceastA dorintA la cuno§tinta guvernului francez, dar in cazul cAnd impArtirea Turciei ar fi fost hotArIth In chip irevocabil, Metternich
era autorizat sä accedeze la toate punerile la cafe, dar numai in bunA .Intelegere F,4i cu Franta §ii cu Rusia, oferind chiar concursul
militar al Austriei spre a ajunge la scopul dorit. La 15 Fevruarie (1) Sébastiani era Invitat sA meargA la Divan spre a lua cuno§tintA de faspunsul Portii la comunicarea ce o fAcuse, cA Turcia va avea, poate sä cedeze Rusiei Moldova §i l'ara-RomaneascA. Mini§trii turci li declararA cA Sultanul vAzuse cu cea
mai mare mahnire schimbarea ce se fAcuse In dispozitiile Frantei, care-i comunicase o asemene §tire fArA a o insoti de vreo fágA-
duintA de ajutor. Ei declararA cA Poarta nu va coda niciodatA Principatele, preferind de o mie de ori rAsboiul unei asemenea umilinte. Sultanul hotArIse sá scrie impAratului Napoleon spre a-i expune situatia criticA In care se afla, imperiul sail. Ne IntrebAm de care comunicare este vorba aid? Nu poate fi
cea fAcutá In urma ordinului lui Napoleon dela 12 Ianuarie §i pe care am mentionat- o mai sus, cazi In acea comunicare se IntreabA Poarta clack In caz CA Rusia ar vol sA, pAstreze Moldova §i Tara-
Romaneasca, ea este dispusä sä facA cauza comunA cu Franta impotriva Rusiei. Fost-a Intrebarea schimbatä mai In urma, cu sau
fail §tirea lui Napoleon, sau avem a face cu an& comunicare, anterioarA ?
Alexandru I, influentat qi de oamenii cari 11 inconjurau, ale caror tendente antifranceze erau cunoscute, gäsia, §i nu fárA dreptate ca, dela Tilsit incoace, aliatul sAu dobandise foloase neasemanat mai mari (2) decat acelea ce le-ar putea trage el din stApanirea InchezeOuitA a terilor romane. Aceste pAreri reie§iau foarte lamurit dintr'o convorbire ce imparatul
o avii cu Caulaincourt in a doua junatate a lui Fevruarie 1808 3): L'empereur : L'Etrurie, le Portugal, le Hanovre, qui devait etre rendu a l'Angleterre, et tant d'autres royaumes, qui sont dans vos mains sont des equivalents assez considerables pour deux provinces ruinées. que les Tures (1) Ibid., p. 758.
(2) Dar prezentlind cu buná seam& mai putine chezgaii de triinicie, (3) D. A. Sturdza, op. cit., I, p. 765.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINALY, IL
587
me donneraient sans vous si je no voulais les tenir de votre empereur (Rdzdnd). Vaus avez tout : vous n'avez done qu'a choisir.» *i. mai departe : «La Valachie et la Moldavie ne valent point la Silesie. Sans ce sot armistice ces prbvinces seraient evacuees. Je ne manquerai jamais de pretexte plausible pour les avoir. Vous reculerez cela, mais Ti'empecherez pas les Turcs de faire des sottises. Le Grand Seigneur, le Divan sont-ils maitres de leurs pachas ? Vous serez cause quo 200.000 hommes seront égorggs si je me decide a évacuer. Et qu'y gagnerez-vous ? Ne semblerait-il pas, aux difficultés les qu'on me fait, qu'il est question d'une chose imprevue, de vous prendre qttelquechose, de m'approcher de vous ? On dirait que cela vous catte quelquechose? Si vous voulez etre vrai, et l'empereur le sait car il me l'a dit, la Porte méme n'y perdra rien. D'anciens trait& et
les habitudes du pays autant que la religion lui ont ete toute influence sur ces provinces qui ne lui rapportent rien (! !)». La aceste cuvinte prin care impäratul auta sa. micpreze valoarea obiec-
tului dorit de el, Caulaincourt räspunde a aceleaqi argumente s'ar putea aplica spre a mutiva desmembrarea Prusiei : «Ce qu'elle perdrait eterait-il quelque chose a Votre Majeste ? Le roi lui memo n'y gagnerait il pas aisance et tranquillite? Mais la grande question n'est pas la, Sire. L'intérêt de la France c'est le traité de Tilsit pur et simple. Co qui est au dela c'est l'intérét de Votre Majeste. Eh bien, l'empereur oublie le sien ; mais lors qu'il veut faire ce que Votre Majeste desire, ce qui lui est utile, n'a-t-il rien a pretendre pour lui mérne ? L'aquisitios de la Valachie et de la Moldavie remplit la page de l'histoire. Le regne de Votre Majesté realise ce quo les precedents ont fait desirer, et la France ne retirera d'autre avantage de cet arrangement qu'une acquisition éloignée?.... »
Apoi, dupa ce vorbeste de Anglia, de desmembrarea Turciei, de Persia si chiar de o expeditie franco-rusä in Inclii, menita, s'a inspAimante pe Anglia, impáratul revine la neputinta in care se all& sg, cedeze asupra Sileziei : ((Nous sommes francs avec vous. M. de Champagny a dit au Prince Guil-
laume quo la non evacuation de la Prusse tient a l'évacuation de la Valachie et de la Moldavie. Est-ce vrai ? De la des lamentations. Ces gens-la m'écrivent, me pressent et me desesperent. C'est pour vous qu'on nous a
rendu la moitie de nos états, disent-ils mettez nous done dans le cas d'y rentrer. II faut que nous payions des sommes enormes, et nous ne pos-
www.digibuc.ro
588
RADII ROSETTI
serious pas le pays qui doit nous les fournir. Ils n'ont pas de quoi diner, c'est a la lettre. Je n'ai pas fatigue l'empereur de ces lamentations, quoiqu'elles fussent de nature a intéresser tout souverain. Vous voulez avoir une de leurs provinces. Les dechargerez-vous alors des contributions qu'elle dont payer? C'est un pays ruin& Agrandissez la France méme. Je vois avec plaisir sa puissance; mais ne vous dendez pas si pres de nous.
La 25 Fevruarie(1) Caulaincourt raporteazä lui Napoleon &á nesiguranta care domneste asupra afacerilor u Turcia face ca societatea ruseascA sa fie bänuitoare fata de el. Achizitiunea Principa-
telor a fost admis5, ca un lucru atat de pozitiv, incat publicul le priveste ca alcAtuind niste stapaniri definitive ale Rusiel. Datä ele vor trebui sit fie evacuate, aceast5. evacuare va fi privita ca pierderea unei provincii. Un lung raport al ambasadorului Frantei, din aceeas zi dar adresat lui Champagny, d5, searnä despre alt.& convorbire cu imparatul Rusiei, In care de catre amandoua pArtile se reproduc aceleasi ar-
gumente ca in cea rezumata mai sus. Reiese dintrinsa cä tarul era mult mai putin bine dispus catre Austria decat catre Prusia, eaci II vedem emitand idea c5, compensatia ce s'ar puteit da Frantei, in Joe de Silezia, s'ar putea gási in cuprinsul sLatelor austriace. a Et l'Autriche, ne pourrait-on pas faire un arrangement avec elle, lui prendre la Bohéme pour quelquechose en Italie ?»
In acelas raport Caulaincourt dä seama, despre o convorbire cu Rumiantov. Cancelarul se plansese GA la Paris s'a vorbit lui Tolstoi (2)
in chip prea Categoric, ceeace a indispus pe ImpArat. aJ'aimerais mieux qu'on lui et parle d'une maniere moins positive. rempereur est quelque fois au moment de donner l'ordre de demander la stricte execution du traité .de Tilsit. Je m'y expose, je vous le dis franchement, ce n'est pas a. l'ambassadeur que je panle en ce moment. Vous connaissez le pays, vous pouvez apprécier tout ce que l'empereur Alexandre a fait pour l'empereur; vous pouvez dono juger de l'effet que cela produirrait. Je vous sers veritablement plus que nous par ce moyen, car en ne donnant pas suite, pour ce qui nous regarde; aux pensées de Tilsit, il faudra que chacun rentre chez soi, mais alors nous ne vous aurons ancune obli(1) Ibid., p. 773. (2) Solul moose la Paris.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATOR/LIM D1
CHI5INAIT, IL
589
gation et cette alliance n'aura servi que vos intéréts. Est-co là ce que vous pouvez vouloir? Les Turcs en rentrant en Moldavie et en Valachie feront beauconp -de victimes; mais le moment actuel passe, ils nous donneront ces provinces si nous y tenons encore. Co n'est rien leur eiter de fait. C'est peu nous donner aussi dans l'etat oii elles sont. Vous connaissez l'empereur et le pays; quel avantage recueillerez-vous d'un changement dans la religion de Tilsit ....?
Apoi, dupa ce sfalue0e pe Frar0 sa, se intinda cat va putea, numai nu la granitele Rusiei, revine la Principate : « Tenez, M. l'ambassadeur, vous m'inspirez tant de contiance que je vais vous faire part d'une réflexion que je n'ai pas méme faite a mon maitre. Quand je le vois dispose a évacuer la Valachie et la Moldavie, ce qui iiterait a notre influence toute sa force comma toute son influence, je ne regrette pas, je vous assure, ces provinces, mais je suis inquiet de ce qui en résultera et des moyens qu'en tireront nos ennemis communs pour attaquer le système dans lequel je veux affermir mon pays. A quoi menerait cette evacuation? A des difficultés interminables. Pourrait-elle se faire juste en méme temps? Nous évacuerions peut-etre au jour dit, mais le moindre retard de votre part amènerait des explications, d'oil il resulterait nécessairement un kat pire que celui dont on vent sortir. Je ne vous dissimule pas que l'empereur m'a encore park) de cette ligne de l'Oder comme du point de depart de Frederic».
In urma convorbirii, Rumiantov puse din nou pe tapet idea desmembrarii Turciei care, dupa, el, ar face sa dispara, toate greutatile si la care s'ar putea eventual asocia si Austria. Caulaincourt Ins& raspunse ea' aceasta idee era pentru moment irealizabila. Oprirea pe loc a miscarii de evacuare a Principatelor de catre ostirea ruseasca nu putea decat s nemultameasca i sä ingrijeasca, pe Austria si s'o faca sa banueasca, Inca din toamna anului 1807, o Intelegere Intre Napoleon 0 Alexandru, prin care nu numai cä se inchezesluià acestuia Dunärea ca granita, cu Turcia europeana, dar se urmaria, i distrugerea Imperiului Otornan; am vazut mai sus cat de fundata era aceastä banueala. Raportul adresat la 26 Fevruarie 1808 de catre Metternich, ambasadorul austriac la Paris, lui Stadion, Ministrul Afacerilor straine al Austriei, ne (la In aceasta privinta un adaos de amanunte peste cele ce le cunoastem,. (1) D, A, Sturdza? op. cif., I, p. 780,
www.digibuc.ro
590
RADII ROSETTI
Din aceasta, piesa reiese iaräs, c'a Metternich era in cele mai stramse raporturi cu Talleyrand, care lucre, cu solul austriac in sens opus directiunii politice adoptate de Napoleon. Principe le de Béné-
vent era un partizan convins al mäntinerii Imperiului Otoman si cu totul potrivnic ideii de a-1 desmembra. Apoi vedem ca atal cftbinetul din Viena cat si Metternich si Meerveldt (1) credeau ca impartirea Turciei era doritä numai de Napoleon si ca el era singurul care doria grabnica ei aducere la indeplinire. Talleyrand fu acela care destainui lui Metternich ca scu-
cerirea Turciei era, una din ideile de predilectie ale Impäratului Alexandru, care leagA de acea idee gloria domnioi lui, inchezesluirea sigurantei lui personale F,;i ea% impáratul se deschisese de repetite ori &are dansul (Talleyrand) asupra acestui subiect». Mai vedem ca solul austriac isi face& iluzii, crescind cd s'ar putea isbuti set se inspire Rusiei repulsiune pentru acest protect de impthfire qi cei Napoleon se deschisese in aceastd privintd catre el spre a infatiO Austria, la Petersburg, ca find cea dintdi care agitase chestiunea. In acest timp sosise la Petersburg scrisorile din 2 Fevruarie ale lui Napoleon, adresate una impáratului si cealalta lui Caulaincourt care se grabise sa o comunice lui Rumiantov. Ambii diplomati avura,
la 28 Fevruarie, o lunga conferintä spre a trata, despre «le grand objet» si in care Rumiantov, intreband pe Caulaincourt daca are dela suveranul sau instructiuni asupra modului de impartire, solul francez, aratandu-i scrisoarea imphrateasca, li declarase ca nu are al tcevh.
Rumiantov atunci declara c5, tot ce propune Napoleon convine Rusiei, care admite chiar ca Napoleon sa. dobandeasca posesiuni mari
in India, adaogand: Franta are nevoie de stabilimente acolo sp.re a forma, marinari. Apoi intreba daca Napoleon se gandeste s5, izgoneasca pe Turci si din Asia, la care intrebare solul räspunse ca chestiunea impartirii era pusa numai pentru Europa, dar nu putii sa arate care era partea anume ce Napoleon voia s'o dobandeasca pentru dansul. Apoi cancelarul il intreba brusc daca nu are sa-i spun5, ceva despre Silezia. . In cursul discutiunii care urma, amandoi cazura de acorcl &á, pentru
reusita unei asemenea negocieri, o intalnire intro cei doi imparati ar fi de folos. (1) Ambasadorul austriao la Petersburg.
www.digibuc.ro
Alt IllvA atistAtORILOR bIN CIIImAtt, 11.
591
La 1 Martie urmator (1) imparatul Alexandru arata lui Caulaincourt
bucuria ce o resirntia, vazand ca, Napoleon revenise ula ideile dela Tilsit In privinta marelui obiect», si ca se gandeste chiar la o desmembrare a Turciei mai radicala decal aceea de care fusese vorba atunci. Imparatul adaose ca, la Tilsit, el se multamia pe deplin cu stapanirea Moldovei si a Terii-Romanesti, dar daca Napoleon voeste sa, mearga, mai departe si sa distruga cu desavarsire Imperiul Otoman, el este gata sa-1 ajute chiar la cucerirea Indiei. Mai emise idea ca sa se faca din Constantinopol un fel de ora§ liber. Declara ca mijlocul ce-1 prefer& pentru punerea la cale a Intregului proiect era o Intrevedere cu Napoleon, la locul si In ziva ce acesta va hotart In sfarsit, Imparatul Rusiei se felicita ca In scrisoarea lui Napoleon catre Caulaincourt nu mai era nici vorba despre Silezia. Caulaincourt mai ava Inca, conferinte cu Rumiantov In privinta punerii la cale a umarelui obiect» la 2, 4 si 9 Martie (2). In aceste conferinte se discutau doua, ipoteze : 1° un proiect de alianta, cu o
Impartire partiala a Turciei si 2° un proiect de Imparteala desavarsita. In ele fu vorba de provinciile turcesti cari ar fi atribuite Rusiei si de acele ce ar reveni Frantei In fiecare din cele doua ipoteze de mai sus. Rumiantov revenind asupra declaratiei IMOratului ca, doreste ca Constantinopolul sa, fie un oras liber, li cerii, In cazul ipotezei a doua, pentru Rusia, Impreuna cu Principatele, Serbia, Bulgaria si Rumelia. Frantei ii oferia Albania, (cu parte din Macedonia), Morea, Arhipelagul, Egiptul, Siria si schelele Levantului. Austriei i se atribuia, de Rumiantov o parte din Bosnia cu Croatia turceasca. Caulaincourt protesta ca Rusia isi face o parte prea mare si ca Napoleon li va rasa Constantinopolul numai cu conditie ca Dardanelele sa-i apartina, lucru ce Rumiantov nu vol de loc sa admita. Partea Austriei fu sporita cu Serbia si cu o parte din Macedonia, pan& In Marea Egee. In ultima conferinta, Caulaincourt scrise urmatoarea insemnare ce i-o dicta Rumiantov (3) si la care fad' observatiunile ce urmeaza acelei Insemnari. Dans ridge du traité d'alliance: La Russie aurait la Moldavie, la Bessarabie, la Valachie et la Bulgarie; la France aurait l'Albanie, partie de la (1) D. A. Sturdza, op. cit., I, p. 792 sq. (2) Ibid., p. 795 sq., 801 sq., 808 sq. (3) Ibid., p. 811.
www.digibuc.ro
1692
labn 1lO6ETT1
Bosnie, la Mork', Candie; l'Autriche la Croatia, partie de la Bosnie. La Servie serait indépendante et donnée a un prince de la maison d'Autriche ou a tout
autre prince étranger epousant une grande duchesse de Russie. Dans l'idée du grand partage : La Russie aurait la Moldavie, la Bessarabie, la Valachie, la Bulgarie et partie de la Romélie, la frontière russe partant de la Bulgarie et suivant celle actuelle de la Servie jusqu'a la chaine des montagnes qui se dirige sur Trajanopoli, d'oh. la Maritza servirait de frontière A, cette puissance jusqu'a la mer. La France aurait la Bosnie, l'Albanie,
la Morée, Candie, Chypre, Rhodes, toutes les iles de l'Archipel, Smyrne et les Echelles du Levant, la Syrie et l'Egypte. L'Autriche aurait la Servie en toute propriéte comme province autrichienne, la Macedoine jusqu'a la mer,
sauf les parties que la France pourrait desirer pour fortifier sa frontière d'Albanie, de maniere aussi A, ce que cette puissance ait Salonique. On ti-
rerait donc une ligne de Scapia sur Orfana, oil la frortiere autrichienne aboutirait a., la mer. La Croatie dont il n'est point pule serait a la France ou a l'Autriche, au gre de l'empereur Napoleon. Soit qu'on adopte une ou l'autre idée, les trois puissances copartageantes contribueront A une exp.§dition aux Indes; la Russie ne pretend a, rien aux Indes pour sa cooperation. Annexe. Objections présenMes par M. de Caulaincourt et non adinises par le Comte Rumiantzov.
01° La possession de Constantinople par la Russie. 2° La nécessité de donner les Dardanelles a la France, si elle pouvait consentir a. Noir la Russie s'établir a, Constantinople (l'Autriche pourrait etre dedommagee en Croatie ou en Bosnie de la perte qu'elle ferait en Macedoine). 3° Si on ne peut s'en-
tendre sur les deux premieres objections, revenir A, la premiere idee de l'empereur Alexandre et aviser aux moyens d'établir un gouvernement independent a Constantinople. 4° Demander formellement si l'empereur de Russie ne coopererait point a la conquête de la Syrie et de l'Egypte qu'il offre ? Nota. Si la France avait les Dardanelles, ou qu'on établit un gouvernement independent a Constantinople avec un arrondissement en Europe, la Russie pourrait être dedommagee en Asie, du ate de Trébizonde».
Se pare ca% pe camd Caulaincourt se silia, s'a, reducä pe ca,t pu-
tea pretentiile Rusiei si sá inchezeslueascá Frantei partea leului in Impartirea proiectat5. a ImpärAtiei turcesti, Napoleon uitase cu desAvArsire de «idea cea mare» pentru a-si aduce iarás aminte de Silezia. Aceasta este impresiunea ce ne las& cercetarea instructiunilor trimise la 9 Martie (1) de Champagny lui Caulaincourt. (1) Ibid., p. 812. sq.
www.digibuc.ro
AIIHIVA SENATONILOR DIN CIMINIU, H.
598
Ministrul Relatiunilor Exterioare aratA solului francez la Petersburg cA impeiratul veizuse cu *Were de recu atribuindu-i-se cu-
vinte ce nu le rostise niciodatec, spre a le opune textului scris al tratatelor dela Tilsit, care singur poate alceitui titlu pentru peirtile contractante.
Prin tratatul de pace dela Julie 1807, Franta s'a Indatorat sa, evacueze provinciile restituite regelui Prusiei, iar Rusia sA evacueze Moldova kii Tara-RomaneascA. Prin tratatul de aliantA Rusia
se Indatoreaza BA declare rAsboiu Angliei, dacA aceasta nu va prirni rnediatiunea Rusiei spre a Incheià pacea cu Franta. Iar Napoleon se indatorà sA unease& puterile lui cu ale ImpAratului Rusiei spre a face rAsboiu Turciei; In cazul cAnd aceasta nu ar primi mediatiunea Frantei pentru Incheiarea pAcii cu Rusia. Anglia neprimind mediatiunea 0 bombardand Copenhaga, Rusia i-a declarat rAsboiu, executAnd astfel stipulatiunile tratatuluf. Din partea ei, Turcia a executat §i ea hotAririle dela Tilsit, cAci a primit mediatiunea Frantei, a iscAlit armistitiul astfel cum 1-a voit plenipotentiarul rus si n'a ascultat de Indemnurile Angliei. Nu Se poate deci
tageidui cci Poarta este in drept sei s'aftepte la aducerea la indeplinire a tratatului care garanteazei independenfa ei. Astfel find stipulatiunile tratatului dela Tilsit, ImpAratul (Napoleon) nu le vio1eazA Intru nimic cAnd vorbeqta de Moldova 0 de Tara-RomAneasca ca neapartinAnd Rusiei mai mult cleat apartine Silezia Frantei. In cazul cAnd ImpAratul Rusiei ar vol ca tratatele sus pornenite sA nu fie aduse la Indeplinire, ImpAratul Napoleon este gata sA consimtA la dorintele aliatului sAu, dar este yederat cb. asemenea schimbAri sh fie alcaluite astfel, Inc At sh multAmeasch ambele pArti.
Cre§terea de putere §i de avutie a Rusiei prin achizitiunea Mol-
dovei, a Terii-Romane0i 0 poate prin a Finlandei, provincii lirnitrofe cu teritoriile ei, poate fi socotitA cu greu, valoarea noua!or provincii avAnd a spori neasemAnat pe viitor prin o mai bunA mArmuire si dobAndirea lor avAnd ca urmare si dobandirea altora. Este de mirat In asemenea irnprejurari ca Rusia sä facA objectiuni la dobAndirea de cAtre Franta a Sileziei, a unei provincii at4t de IndepArtate de granitele ei. llacA Rusia are incredere In durata alianOi sale cu Franta, &tuna prezenta Francezilor In Silezia nu poate alcAtui pentru ea vreun temeiu de grijA. Iar dacA Rusia socoate cA aceastA aliantA nu are sorti de duratA, atunci este de interesul Frantei sa, aibA faVA de dAnsa o pozitiune defensiyA. Prusia MarAtialele A. R.Tons. XXX1.Illetn. Seq. leloriee.
www.digibuc.ro
88
04
RA111 ROSETTI
mându-se impotriva Frantei, trebue A, conteze pe cooperatiunea Rusiei; este deci firesc ca Franta sa, nu fie gräbitä si puna In ma,nile Prusiei nite arme ce ea pare atat de dispusa s5. le Intrebuinteze. Acesta este sensul in care Impb%ratul dore§te sä vorbeasca Caulaincourt care paná acum n'a pus destula vigoare In argumentarea lui. Aceasta nu vrea set eke,' ca Napoleon respinge toate vederile Rusiei asupra lmperiului turcesc qi refuza sci coopereze la ele, dar numai cd urmdrile acestor vederi vor fi examinate, ca data find importanta lor, Franca nu va putea sa violeze, pentru executarea lor, tratatele subscrise de ea fard a cere foloase proportionale cu cele la cari consimte: La 10 Martie (1) ava boo o nouS intrevedere Intre Caulaincourt 6,3i Rumiantov. Acest de pe urma arata, ca. Imparatul Alexandru tineS numai decat la posesiunea Constantinopolului, cad mice Impartire desa,v5x§itS a Imperiului Otoman, care nu an atribui acest ora§ Rusiei, ar fi contrara sentimentului natiunii ruse§ti §i ar nemultumi-o mai mult chiar cleat situatiunea actualä. Imparatul nu se simtia, justificat sa, dea aliatului sau ajutor de trupe pentru o expeditie In Indii, dad, nu i se asigura, stapanirea pe Constantinopol qi pe Dardanele. Rumiantov propuse sa, se fixeze prin tratat un drum militar care ar putea sä fie dorit de Franta, spre a trece Dardanelele in orice timp, a merge din Europa In Asia §i din Asia In Europa. Caulaincourt respinse aceastä propunere §i propuse ca WS se dea Frantei Dardanelele din Asia, dar Rumiantov nu consimti nici la aceasta idee, zicAnd ca, Imparatul, care prevazuse ca. ea va fi puss Inainte, se pronuntase cu hotarIre Impotriva ei. Cancelarul rus mai comunid solului francez, c5, Imparatul aprobase cele propuse de Rumiantov In privinta incheze§luirii posesiunii de catre Franta a schelelor Räsaritului, dar ca Rusia nu putea EA coopereze la cucerirea Siriei §i a Egiptului. Inainte de a se despartl de Caulaincourt, Rumiantov li propuse ca Napoleon sä Intruneasd cu Imperiul sat' §i Regatul napolitan, Mild regelui spre despagubire Siria, Candia, etc., terminánd prin cuvintele : aNe nous touchons pas pour rester amis.D Dupa, ce le supuse Imparatului Alexandru (2), Rumiantov puse (1) Ibid., p. 812. sq. (2) Ibid., p. 817 sq.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORMOR fIN OEMINIII, IL
695
propunerile lui pe hArtie 0 le remise lui Caulaincourt(1). La 13 Martie Alexandru scrise (2) lui Napoleon pentra a-i spune ca, scrisoarea lui
dela 2 Fevruarie Il readusese la vremile din Tilsit, a caror amintire ii rámasese atat de scumpa. Apoi laud& geniul lui Napoleon
care concepuse un plan atal de mare 0 declara, ca, pregatià pentru
el o armata care sa iea parte la expeditia In Indii, alta spre a-i
ajutà sa cucereascsa schelele Rasaritului situate In Asia-Mica 0 ca a poruncit comandantilor flotei ruse§ti sa fie la ordinele lui Napoleon. Apoi se declara gata sa se intalneasca cu aliatul sau la Erfurt. Termina (Bald amanunte asupra cuceririi Finlandei de catre trupele lui.
Purtarea mai mult decal Indoelnica a Frantei fata de Turcia
neekracuarea Principatelor de catre Ru§i, svonurile ca, Intr'ascuns, Napoleon consimtise la cedarea lor Rusiei, cele despre o intelegere Intro ambii Imparap pentru desmembrarea ImparittieI Otomane, svonuri Impra§tiate cu dibacie In Constantinopol de catre diplomatia
englez6 sau raportate de Muhib Efendi, solul turcesc din Paris, uimise, Ingrijise 0 nemultamise in cel mai Ana lt grad cercurile portii, facAnd-o sa banueasca fatarnicia Frantei fata de ea,.. -1,a 4 Martie Sultanul (3) adresme lui Napoleon o scrisoare tr care ingrijirea 0 nemultumirea se oglindiau. Mustafa, IV reamintià lui Napoleon toate dovezile de credinla ce-i &Muse guvernul sau, buna credinta, neschimbata c4 el o aratase in indeplinfi-ea angajamentelor sale, precum §i fagaduintele tormale ce i se facuse dupa Incheierea tratatului dela Tilsit §i speranSele legitime carora aceste fagaduinte daduse na§tere.,) Termina solicitand din nou ocrdtirea Imparatului §i rugAndu-se sa i se garanteze Integritatea teritoriului Imparatiei sale. La 14 Martie (4) Generalul Sébastiani, soluj francez la Constantinopol, conunica, cg §tirile transmise Portii de Muhib Efendi au
distrus cele de pe urma sperante ce Poarta le pusese In prietenia Frantei. Muhib a in§tiintat-o ca nu imbue sa, se Alai bizue pe spriinul lui Napoleon care este cu desavax§ire angajat IA Calle politidei ruse§ti 0 care, de i-ar cere-o aliatul sau, m'ar sta la lndoeala pentru a-I jertfl Turcia, cum Ii jertfia, In acel iMorhent Suedia. Pan& acuma
Sultanul 0 mini§trii lui se plansese, dar cu demnitate, cu masura, (1) Ibid., 14 822 sq. (2) Ibid., p. 826 sq. (3) Ibid., p. 806. (4) Ibid., p. 827.
www.digibuc.ro
596
RADII ROSUTTI
ei exprimase mai multa durere decal mamie. Cele de pe urma, Fotiri
dela Muhib au starnit indignarea lor; banueala ci ura au Inlocuit simprile de Incredere §ii de admiratie ce le aveau odinioara pentru Napoleon. ((Fran-tan, zicea Sébastiani, «este privita ca o aliata necredincioasa care a tradat pe Sublima Poartá; aceasta eredinta este obcteasca. Nu este cu putinta, a o distruge §i astazi Turcia simte mai multh ura impotriva Frantei decat impotriva Rusiein. Nu este deci de mirare daca, din fintaia jumatate a lunii Martie, circulau sgomote (de altmintrelea neinterneiate) cum ca, Turcia semnase cu Anglia (1) un tratat secret ci ca, comandantul Dardanelelor, care se credea, ca este inlocuit, fusese trimis la Malta spre a incheia alcatuiri nouk. Din scrisoarea adresata de Caulaincourt lui Napoleon la 16 Mar-
tie (2), vedem cá atat imparatul cat §i Rumiantov urmau sa, bitnueasca ca. Franta n'a renuntat la idea de a dobandi Silezia §i eit aceasta banueala, ingrijia §i suparà mult atat pe imparat cat vi pe sfetnicii lui. Pe de alta parte Rumiantov ..nu voià sä cedeze de loc &supra stapanirii Constantinopolului ci a Dardanelelor: «Que Votre Majeste réunisse PItalie b. la France, peut-être même TEspagne,
qu'elle change les dynasties, fonde des royaumes; qu'Elle exige la cooperation de Ia flotte de la Mer Noire et d'une armee de terre pour conquérir l'Egypte; qu'Elle demande les garanties qu'Elle voudra; qu'Elle fasse avec l'Autriche les changes qui lui conviendront; en un mot que"le monde change de place; si Ia Ilussie obtient Constantinople et les Dardanelles, on pourra, je crois, obtenir d'elle tout ce qu'elle pourra offrir et lui faire tout envisager sans inquietude. Le ministre a beau parattre mcAéré, dalme, conciliant, l'ambition perce et personne ne peut la ember au nom de 'Constantinople...».
La 22 Martie (3) Caulaincourt anunp ea Cutuzov fusese trimis cu intariri la oastea din Principate ci ca. Turcii indreptase spre Dunarq multe trupe din Asia-Mick'. Depea, din 23 Martie (4) a lui Rumiantov clitre Tolstoi confirma marile pregktiri de rasboiu fa.-
cute de Turd. Prin aceasta depeca se prescria lui Tolstoi sa, urmeze a repreztenta- guvernului francez, ca It3i in trecut, ca ceeace (1) Ibid., p. 830. (2) Ibid., p. 830 sq. (3) Ibid., p. 832 sq. (4) Ibid., p. 834 sq.
www.digibuc.ro
ARECIVA. SENATORILOR DIN CHISINAII, II.
597
priveste Moldova si Tara-Romaneasca nu are nici o legatura cu ceeace priveste Prusia si-i recomanda, sa Mb& grija. a desparti In totdeauna aceste doll& interese de o potrival incredintate solicitur dinii lui. Dintr'o depesä din 4 Aprilie (1) a lui Champagny catre Caulaincourt reiese c5, Napoleon, crezand util sa, cunoasca dispozitiile Tur-
ciei asupra cesiunii eventuale ea color dou'a provincii ocupate de armatele rusestix insárcinase pe Sébastiani sä sondeze Poarta in aceast5, privint5,. Raspunsurile lui Sébastiani arätau ca Turcii erau cu dessavarsire hotäriti 85, i se impotriveasca ti c5, aceastä eventualitate «pare sa, trezeascg In ei acel vechiu fanatism care a pout altadatä gloria si puterea lor». Mai vedem ca Poarta aratase atat lui Sébastiani la Constantinopol, cat si lui Champagny la Paris, prin solul ei, oarecari ingrijiri in privinta expiràrii armistitiului., Napoleon insarcinase pe Champagny s'o linisteasck comunicandu-i
ca suspensiunea de arme stabilita prin tratatul dela Tilsit va 0 mantinuta pan5, la izbutirea sau ruperea negociatiunilor pentru pace, constituindu-se chezas pentru Imparatul Alexandru In aceasta chestiune.
La sfarsitul lui Martie un manifest al impäratului Alexandru de,cretase anexiunea Finlandei (2) la Imparatie,i Imparatul era foarte multamit de acest rezultat al aliantei lui cu Franta, dar Rumiantov
afecta 85, vorbeasc a. de dobandirea Finlandei ca de aceea a unui pustiu pe malurile Marii-Caspice; gandul hii nu se puteao desparti de Dunäre si chiar de Bosfor, ceeace face& pe Caulaincourt sa zica: «Nu-mi apartine Wá cetesc in viitor, dar eine oare va mai oprl pe acest colos, dac5, el tine un degeb pe Torneo si are un cob asezat pe Constantinopol ?n
Sondarea Portii de catre Sébastiani in privinta unei eventuale cesiuni a Principatelor aduse ca rezultat sa hotarasca pe Turci la reinceperear rásboiului si la purtarea lui cut desnad'ajduire. Dar Ru.-
miantov asigura pe Caulaincourt cà trupele rusesti primise ordin s5, evite pana si cele mai neinsemnate harturi, imparatul nevoind sa faca nimic in aceast5, privint5, inainte de a se fi inteles cu Napoleon.
Pe de altá parte Ins& Tolstoi, la 14 Aprilie, remise lui Chamr pagny o nota In care era zis ca, fat& de intinsele masuri militare (1) Ibid., p. 837. (2) Ibid., p. 840. (3) Ibid., p. 840 sq.
www.digibuc.ro
598
RADII BOSETTI
ale Turcilor qi de Insemnata sporire a oqtirilor lorj Rusiei nu-i r5,-
miisese decat sa respinga nedreapta agresiune co se medita. 0 schimbare In intentiunile guvernului otoman atat de lámurit manifestatà, distrugand temeiurile cari Mouse s5, se inceap5, negociatiunile
la Paris, nu putea decat sä le fac5, nule 0 neavenite (1). (dmpAratul Rusiei crede asemenea cA aceastA nouA stare de lucruri nu mai admi0 legAtura stabilitä de Majestatea Sa ImperialA si Regal& (Napoleon)
intre afacerile Turciei si ale Rusiei si cA, apreciind temeiurile cari indatoresc actual pe Rusia O. mAntinA ocuparea Moldovei si a Terii-RomAnesti, nu va mai face ca evacuarea statelor restituite regelui Prusiei prin tratatul dela Tilsit a atArne de aceea a celor doua 'Principate». «ImpAratul (Alexandru) 1-a insArcinat sill reinnoeascA reprezentatiunile in
aceastA privinti si sit reclame tot interesul augustului siu aliat in favoarea M. S. prusiene... Asemenea impAratul a primit cu multi mull/mire stirea ce M. S. I. si R. a binevoit A o dea lui Tolstoi in audienta dela 17 Pervuarie despre viitoarea evacuare a statelor prusiene si a Marelui Ducat al Varsoviei».
In aceeas ludA Aprilie 1808, Imp5,ratul ordonase trupelor franceze s5 coupe Roma, pusese stapânire pe Legatiuni, pe Urbino, Ancona, Macerata §i Camerino rE;ii intrunise fostele ducate de Parma §ii de
Piacenza precum pi Regatul Etruriei cu Imparatia lui. Apoi plecase, aproape MIA d eveste, la Bayonne uncle avea sa, obtina, prin manopere odioase, dela slábaciunea lui Carol IV si. Ferdinand VII, renuntarea lor la tronul Spaniei, pe care Napoleon avea s5, a§eze pe fratele saa Iosif. Dela Bayonne scria la 18 Aprilie lui Caulaincourt, zicandu-i Intro altele ca, in nota asupra proiectului de Impartire redactatä de Rumiantov, se gasiau a tucruri scabroasen cari cu greu s'ar putea
pune la cale, (laza acel proiect ar alcalui un ultimatum al Rusiei. Arata, c5, tocmai In vederea acestor greutati ceruse intrevederea, ceici spre a termina aceastet afacere ar trebui cel putin treizeci de curieri 0 ed treizeci de curieri a ccite d,ouet luni fiecare ar ne-
cesita trei ani, pe ceind tratánd chestiumea in persoand, ar is-
preivi-o in treizeci de conferinte, ceeace, socotind cdte cloud con-
ferinte pe a, ar cere numai cinspremce zile.
Imparatul Alexandru nu-0 ascunse nemultumirile din cauz5, c5, plecarea nea0eptafa a aliatului s5,u la Bayonne amanase Intrevederea
Intre ei, la care era gata sa plece (2). (1) Ibid., p. 843. (2) Ibid., p. 844 sq.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHWINAII, II.
599
Legaturile Curtii ruse0i cu cea daneza, ii permiteau sa, aibá un oarecare contact cu Poarta prin solul danez la Constantinopol, d-1 Habsch, pe care ministrul danez la Petersburg, baronul de Biome, II rugase sa, se pun& la dispozitia lui Rumiantov spre a procura acestuia
lAmuririle dorite de el (1). Habsch scrisese la 14 Martie lui Blome cä, allandu-se la Cäpitan Paqa, unde vorbia cu acesta de situatia actuala a Imperiului Otoman, de primejdia la care era expus in urma apropierii dintre F'ranta 0 Rusia 0 despre greutAtile cari Impiedecau necontenit Incheierea paciiv, venise acolo 0 Sultanul, caruia C'apitan Paqa Ii comunicase obiectul convorbirii lor. Sultanul Ins'arcina, pe ministrul sat' sa, spun& lui Habsch ca% dorinta lui este sá se impace cu imphratul Alexandru §li ca. II roagä pe dansul 84-0 Intrebuinteze silin-
tele spre acest sfar0t.Folosindu-se de aceasta deschidere, Rumiantov scrise lui Blome la 21 Aprilie (2) iientru a-1 ruga, 06 transmit& Sul-
tanului dorinta Imparatului Alexandru de a vedea restabilite cat mai curand legaturile de prietenie Intro ei : M. S. a incredintat impgratului Napoleon, ca mediatorului acelei pAci, singurele conditiuni cari ii pareau de natura, schimbeindu-se starea fruntaxiilor,
sci ducd la pace temeinica si statornicd. M. S. este incredinfatd cd imp& ratul Francezilor a comunicat aceste condqiuni .Por(ii Ogomane §i depinde prin urmare numai de Inältimea Sa (Sultanul) A comunice imparatului Alexandru cä le primeste . . .".
Precum am Vazut, Franta se multa,mise sa, sondeze numai Poarta
in privinta cesiunii Principatelor, fara a-i arkla clar 0 lämurit ca, aceasta cesiune era, o conditiune sine qua non pentru Incheierea pkii. Destänuirea ce aveh s'o faca ministrul danez nu pate& decat sä confirme banuelile ce le avea Poarta asupra nesinceritalii lui Napoleon catre ea ii, deoarece Rumiantov §Itia, prea bine ca, Poarta era, absolut ireductibila, In ceeace privia cesiunea Principatelor, de-
mersul lui nu poate fi privit decât ca o manopera, menila sá grabeasca reizbucnirea rasboiului. Apoi alegatiunea cum ca. Rusia comunicase Frantei ea' va Incheià pacea cu Turcia numai In cazul când aceasta i-ar coda Principatele, aleatuia, un neadevar patent, deoarece
am vazut A Napoleon n.0 admise ca Rusia sa, dobandeasea terile noastre decat In cazul and el ar obtinea Silezia. (1) Ibid., p. 827 sg. (2) Ibid., p. 846.
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
600
Intr'un raport din 26 Aprilie (1), Caulaincourd comunicA cA fostii rninistri blameaza, pe ImpAratul Alexandru pentrue5, nu a ocupat Turcia eu trupele lui cand a vAzut ea Napoleon ocup5, Spania. In aceeas zi (2) ImpAratul scrise Iui Caulaincourt din Bayonne cA Albanezii au asasinat fárA nici un temeiu pe niste ofiteri italieni si ea o mare fierbere domneste la Constantinopol. &Tout se prepare done pour conduire a bonne fin l'entreyue, que je compte
pouyoir avoir lieu en Juin. Pour cela ii faut que la Russie montre moins d'ambition .
.
0 lung5, depesA a lui Metternich cAtre Stadion (3), purtand data de' 27 Aprilio, dup5, ce se ocupa, eu schimbarile- aduse In Europa de politica
destructiva a Frantei, conchide c5, viitorul camp de rasboiu al lui Napoleon va fi In Turcia : toate mAsurile lui vizeaz5, la distrugerea Portii. A6asta ar putea fi salvata numai prin ferma voint5, si unirea intimA a eabinetelor dela Petersburg si dela Viena si printr'un rAsboiu fericit purtat de ambele Curti imparAtesti Impotriva Frantei. Metternich rezumeazA in chipul urmator continutul depesii lui : «II me parait constant : 1° Qu'il est impossible de regarder l'état de paix avec la France comme un état de repos ; 2° Que le retour de Napoleon après son expedition d'Espagne sera le signal de nouveaux mouvements; 3° Que
la partie occidentale de l'Europe étant soumise et ayant subi les changemonth de dynastie et de forme que Napoleon médite depuis longtemps, ii ne peut tourner son activité que vers l'Orient; 40 Que tout indique que le partage de la Turquie est le premier but vers lequel il tend; 5° Qu'une alliance offensive et defensive entre la Russie et l'Autriche, ayant pour resultat une guerre heureuse contre la France, l'arréterait seule dans ses projets;
6° Que cette alliance, vA les dispositions morales et physiques des deux empires, n'étant pas possible, il est essentiel de songer a un accord de nature a, garantir leur existence réciproque; 7° Que si nous ne parvenons pas, d'un commun accord avec la Russie, a arréter par la voie de la persuasion les projets destructeurs de Napoleon contre la Porte, ii faut y preudre une part active ; que si on parvient d soustraire la Turquie au danger qui la menace, il n'en faut pas moins se concerter sur les mesures a opposer a l'inquiête activité de ce prince; 80 Que si Napoleon ne renonce pas a ce boulever(I) Ibid., p. 846 sq. (2) Ibid., p. 848. (3) Ibid., p. 848.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOIt DIN CHI§INAII, II.
601
Bement, qu'il ne peut guère entreprendre sans nous, il s'agiti de prendre des mesures diplomatiques et militaires pour ne pas le laisser sortir d'une ligne de conduite it convenir.
Precum reiese din deposa hi Caulaincourt dela 28 Apri liq (1), Rumiantov It &Muse asigurarea ca, cu toate ea irnprejurarile puteau cere masuri grabnice, imparatul Alexandru va aytepta( ve§ti dela
aliatul salt Inainte de a ha o hota'rlre In privinta Turciei. La 29 Aprilie Napoleon (2) raspunde din Bayonne la{ scrisoarea ce Alexandru li trimisese pentru, a-i comunica manifestul relativ la anexiunea Finlandei. Dupa ce vorbe0e de expeditiunea lui Bernadotte §i de afacerile Spaniel) vorbe0e §i de afacerile turce§ti. Zice ea proiectul alcatuit de Rumiantov este departs de a putea, coneilia toate iinte-
resole; scop la care trebue lucrat. Arata ca. nu Oita ce face Austria §i nu are Wei legatura, nici qtiintal despre miq.carile ei. Se plange de greutatile ce-i face Poarta cu cei o But& de pall ai ei cari tog fac dupa capul lor. Caulaincourt comunicand lui Rumiantov copie despre refuzul categoric at Portii sa, cedeze Principatele, refuz comunicall de Sébastiani, Imparatul Alexandru se ara,15, foarte mahnit din tauza acestui demers. aCare este scopul acestor scrisori, zise el ; a face sa. valoreze temeiurile Turcilor pentru a se pregati la ,rasboiu ?» Imparatuf era suparat §i de fapttil eh Franta garantase Sultanuluk durata, armistitiului, un armistitiu pe care el, Alexandra, nu-4 fncuviintase niciodatá. El nu vol sa, se lege nici acuma, dup.& Incredintared data, Turcilor de Napoleon, dar Rumiantov scrisese fui Prozorovsky sa; Inceapa ostilitätile numai In cazul cand ar fi absolut snit. Catastrofa familiei regale din Spania umpluse de grip, Curtea dela Viena, (land dreptate prevederilor lui Metternich (3). Acosta Intelesese ea, dupa ce Napoleon Ira fi ispravit cu Spania, el 4i va indrepta armele impotriva Austriei spre A o pedepsi pentrui ca eaf
adunase, dupa tratatul dela Presburg, rnijloace pentru a rezista unei noua, agresiuni franceze q.i ki punea toate silintele pentru a convinge Curtea lui ca singurul mijloc de aparar era o hotarlta qi stransl alianta Intre Austria si Rusia. 0 mare piedeca la aeeasta, alianta o aleatuia actiunea Rusiei pentru dobandirea Principatelor, infatigata, de solul austriac Merveldt, In toate depe§ile lui, ca find (1) Ibid., p. 855. (2) Ibid., p. 856. (3) Ibid., p. 869 sq.
www.digibuc.ro
602
R ADD ROSETTI
singura tinta a tuturor negociatiunilor dintre Rusia si Franta, ceeace starnia in eel mai inalt punct gelozia lui Metternich si a cabinetului austriac. La incheierea unei intelegeri intre Austria §i Rusia hicra si solul rusesc la Paris, Tolstoi, care era foarte ostil politicei franceze. La 21 Maiu impktratul Alexandru ava cu Caulaincourt o nou'a convorbire (1) In privinta impsartirii Imperiului Otoman si Et intre, vederii cu Napoleon. Rumiantov voia ba, inainte ca aceasta convorbire s'a aib5, loc, s'a,
se fi ajuns la o intelegere asupra modalitätii impaxtirii. Caulaincourt sfaluindli-1 sä rimeased, intrevederea fall tonditiuni, imparatul consimtl. Atunci solul redact& b not& in care, dupâ cek se consemn1 acek fapt, se adaose c'a Impratul Alexandru sperá ea intaia intrevedere Va putea s5. MIA hic inainte de 1 August. Inteo scrisokre adresatä de Napoleon din 'Bayonne, la 31 Maiu (2) lui Catilaincourtt imparatul declara c'a. primeste intrevederea numai fárá conditiuni si c5: liu admite bazele propuse de Rumiantov, cari li sunt prea defavorabile, adaogand : arai dit a l'empereur Alexandre : ponciliez les intéréts des deux empires. Or, (se n'est pas concilier les deux empires que de sacrifier les intéréts de l'un a ceux de l'autre et compromettre même son independance, D'ailleurs nous polls rencontrerfons des lor§ nécessairement, car la Russie, ayant les debouchés des Dardanelles, serait aux portes de Toulon, de Naples, de Corfou. Il faut donc que vous laissiez pénetrer que la Russie voulait beaucoup trop et qu'il était impopsible que la France voulfit consentir A ces arrangements ; que c'est une solution d'une question fres difficile et que c'est pour cela que je voulais essayer de ffarranger dans une conference. Le fond de la grande question est toujours la.: Qui aura Constantinople ?
In cursul lunii Maid 1808, Sébastiani inforcandli-se in Franta, Iasi, 'undo se intalni tu treca prin Sumla, Rusciuc, Bucuresti Prozorovsld (3). Cu 'acest prilej solul lui Napoleon ar fi izbutit iia, E:,;i
hotárasa pe bätranul comandant de capetenie s'a% prelungeasca durata suspensiunii ostilitatilor. Acest fapt fu comunicat de Principole Kurakin, solul Rusiei la Viena, lui Tolstoi (4), dar nu este confirmat de alta parte. t
I.
(1) Ibid., p. 875. (2) Ibid., p. 879. (3) Hurmuzaki, supl. I, vol. III, p. 153.
(4) D. A. Sturdza, op. cit. I, p. 880.
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DIN CH13INAII, II.
603
La 1. Iunie Napoleon scrise din Bayonne lui Caulaincourt pentru a-1 autoriza sá fixeze ziva 1ntrevederii la care consinatia dellnitiv (1).
ATezarea pe tronul Spaniei a unui frate al lui Napoleon era un fapt de naturA a starni i a indreptati bAnuelile tuturor suverani., lor, chiar ale celor cAtre dari impAratub Francezilor arAta mai multA prietenie. Nu fusese doarA suveranul pe care 11 cleposedase do tron,
pe el 0 pe urma0i lui, un aliat credincios care-i pusese la dispozi-tie toate puterile i toate resursele lui 2 Toti sfetnicii ImpAratului Alexandru, printr& oari mai cu searnA Czartorijski(2), 11 sfAtuiau, fatA de ambitiunea nemAsuratá a lui Napoleon 0 de lipsw lui absolut5, de bung, credintA, s5, se lepede de alianta francezA 0, 'unit cu Austria; s'a se impotriveascA cu hot5,/ire planurilor cuceritoare ale ImpAratului Francezilor. Cu totii pre-) vedeau ca Napoleon nu va IntArzia, sa,-0 indrepte din nou armele impotriva Austriei. Dar ImpAratul era hotárlt BA temporizez4, nai pAstrAnd iluzii asupra foloaselor ce-i putea aduce alianta francezA. Dintr'o convorbire ce impAratul o &vb. cu Caulaincourt la 1nceputul lui Julie (3), rezultA c5, intrevederea era fixatA pentru luna Septemvrie i c Alexandru rnai erode& ca, va izbutl ea' convinga, pe Napoleon sä-i lase Censtantinopolul i Dardanelele. Dintr'un lung 0 amAnuntit men-ioriu adresat de Generalul Sébal stiani lui Napoleon, la 12 Julie 1808(4); tratand despre starea Imperiulni Otoman, despre resursele sale militare ci starea sa politics precum i despre situatia sa Sat& de Franta, Austria 0 Rusia, eXn
trag urmAtoarele randuri privitoare la terile noastre : « Les Grecs de Constantinople sont ou boyards pu négociants ; ceux ci ne s'occupent que de leur commerce. Les boyards ne possédant aucun immeuble, aucune industrie, ne vivent que des ressources qui leur sont offertes par les principautés de Moldavie et de Valachie ; taut gulls ont eu de l'argent, its ont eu Ma's dans les maisons des ministres turns; mais aujord'hui qu'ils sont accables de misère, ils sont charges de toute le mepris qae doivent inspirer les hommes les plus vits et les plus abjects qui existent. Parmi les famines de princes, celles des Souzzo et Callimachi sont les seules attachées a la France. Ils ont quelque influence, main elle ne
(1) Ibid., p. 883. (2) Ibid., p. 883 i mai ou seami memoriul lui Czartorijeky din 8 Iulie 1518, p. 886. (3) Ibid., p. 891. (4) Ibid., p. 893.
www.digibuc.ro
604
RADII ROSETTI
peut pas balancer colle des Morousi, qui, avec les richesses dont ils sont encore possesseurs, se scut fait des protecteurs et qui p ortent jusqu'a l'exagération la haine contra la France (1).» u La province de Valachie est! dans un (flat de misère difficile a peindre. Le séjour de l'armée russe, quii 'Awe entièrement sur elle et la rapacitd Opsilanti Font, réduite an dernier êtat de misère; le mécontentement des boyards eb du peuple est, tree grand, mais ce anécontentement est in,capable de produire aucune effet vIvilis el accoutumes Lk trembler sous un prince grec, qui n'avait d'autres troupes que deux cents Albanais, ils rK convoivent pas la possibilite de resister a l'autorité(2).»
Asigurarile ce impäratul Alexandru le d5,dea, lui Caulaincourt, ca,,
alianta si prietenia lui pentru Napoleon erau departe de a fi nista, cuvinte deserte, nu-1 Impiedecau sa' revin5, necontenit asupra «m&rei lucra'ri care trebuia, s'5, le cimenteze si s'a. le facA indisolubilez (3).
Vestile primite dela Constantinopol, cari anuntau uciderea Sultanuo
lui Selim si detronarea lui Mustafa, erau un nou temeiu de care se folosià pentru a sustinea. cä Turcii trebuiau scosi din Europa. Asigura, pe Caulaincourt ca', se va Intelege MIA' indoeal5, cu Napo-
leon asupra limbii de map (la langue de chat), cum, numia Dar-, danelele. Se declarà uirnit de purtarea Austriei, o gasia, neexplicasi imprudentá. Guvernul Austriei, sub imboldull energic al Arhiducelui Carol,
bi1 5.
se apucase cu tot dinadinsul qi in chip foarte staruitor de reor, ganizarea armatelor sale. 0 asemenea reformä nu putea, decati s5, atraga bagare& de searn5. a Frantei isi Rusiei. Principele Kurakin, solul rusesc la Viena, crezir de datoria lui sä lamureasa, la 1808, impotriva cui erau Indreptate aceste Inarmari, cu atkt mai mult cu cat Rusia se gäsia, in stare de rásboiu cu Turcia. Stadion räspunse ca Austria nu avek de loc gaud s'.1 iea parte la acel rasboiu si ca% efectivul garnizoanelor de pe frontier& turceasch era cel de pace (4). La inceputul lui Julie, Stadion, din ordinul impAratului, intr5, In convorbiri mai deschise cu Kurakin in privinta afacerilor Europei In deobste si a acelor ale Tureiei In
special. Declard ed Austria nu puted set tolereze timp mai (1) Ibid., p. 898. (2) Ibid., p. 907i. (3) Ibid., p. 909. (4) Ibid., p. 911.
www.digibuc.ro
All.HIVA SENATORMOR IIII41 CHISINXII, II.
605
rindelungat violentele 0 insultele ce le suferieg dela .Napoleon: rup-
tura cu Franta era deci probabild 0 inevitabild. Cabinetul Vienei doria 4.-si asigure de mai nainle concursul Rusiei. Kurakin declara, la randul lui ea Rusia nu puteà pa admit& ruina Austriei, dar vol sa, §Lie pan& la ce punct iea era dispusa, sit respecte interesele ruse0i 4n Orient In timpul cat avea sa
tin& rasboiul, §i dacet cabinetul dela Viena ar consinart set nu punt,' obstacol la anexiunea cettre Rusia a unor provincii tic).-
ce,sti? Stadion decal solului un rdspuns absolut satisfdeeitor, totuq
Kurakin intrebet din nou: «Vous me faites comprendre; M. le comte(1), que vous ne verriez pas d'un ceil jaloux que la Russie étendit sa domination jusqu'au 'Danube ?1 uNon certainement» répondit résolument le comte de Stadion».
Apoi ministrul urmä : «Mais je vous avoue, que si les deux principautés vous etaient finalement
cédées, il y a une petite partie de la Valachie, qui nous a été cedée en 1718, par le traité de Passarovitz, qui serait a. n6tre très grande convenance. Cependant nous ne ferons jamais valoir d'autres 'prétentions sur ce
territoire que celles que l'amitie qui existe entre nos 'mitres pourra admettre, que celles qui pourront deriver d'engagemeAs a l'amiable entre nous».
1 Ca finele lui Iulie, Contele Merveldt, soIul AusLriei la Petersburg,
propuse lui Rumiantov mediatiunea Austriei pentru a termina rasboiul cn Turcii. Rumiantov multami, da l. spuse ca, Napoleon pri-
miae rolul de mediator. Atunci solul declaret -..ed cabinetul din Viena r,ste dispus ad coopereze la aneixiunea Terii-Romdnefti 0 a Moldovei dare Rusia vsous certaine modalitép. Bolul mai adaose ca era In interesul Rusiei A, amane Implinirea planurilor ei Vana In Momentul and imprejurarile Ivor permite Austriei cii Rusiei sa, proceada la iimpargrea tuturor posesiunilor 1urce0i, fara a mai avea sa consulte o a treia putere, mai ales una atit de formidabila ca Franta. Rumiantov raspunse ea timpul Incá nu sosise pentru o 1mpartire desavarsita, a Imparatiei Otornane, dar ca, dad acel timp va sosl, consimtimântul qi concursul Austriei vor fi indispensabile. Aceste propuneri ale Austriei dovedesc Ca, cabinetul (1) Ibid., p. 911.
www.digibuc.ro
606
RADII ROSETTI
Vienei Intrebuinta toate 'mijloacele spre a, obtinea alianta Rusiel in vederea rasboiului cu Napoleon, (.16 care se pregatia. Daa Imp'aratul Alexandru recunosca c o alianta cu Austria era cu neputinta, resursele Rusiei find sleite si ea avAnd nevoie de odihna, pe Mud a-
lianta cu Austria ar fi Insemnat un nou rasboiu cu Napoleon (1). Acesta, fata cu Inarmarile Austriei i cu greutatile ce le Intampin& in Spania, se hotarise sa-si asigure alianta Rusiei, consillgind la anexarea de catre ea a Principatelor. IntAiul semn al acestei schim-
gasim In depesa adresata de Champagny lui Caulaincourt la 16 August (2), In care cetim urmatoarele: bari 11
a....Entre les grandes puissances les trait& souls ne doivent pas être la regle des procédés. Ii faut, en allant au dela des traités, inspirer de la bonfiance et la justifier. Une liaison de souverain est encore plus déterminée par le sentiment que par le besoin. C'est d'après ce principe que l'empereur évacue les états prussiens sans exiger de la hussie l'évacuation de la Valachie et de la Moldaviq qu'il était 1en droit de prétendre...».
Pregatindu-se pentru intrevederea dela Erfurt, Iapoleon Insarcina pe Hauterive, auna din luminile Departamentului RelatiuniTor ExteHoare)), sa alcatueasca un memoriu asupra Irupartirii Turciei (3). Hauterive, elev al lui Talleyrand, era cu totul contra ideii Impartirii Turciei, dar, pe de alta parte, neputAnd sa se pronunte Impotriva pla-
nurilor Imparatului, alcatui o lucrare In care, dupa ce arata toate temeiurile pentru caH Turcia nu trebuia sa fie Impartita, declara ea impartirea este inevitabila. Spre a lupta impotriva Angliei, uzurpatoare
a marilor, Franta i Rusia, cele dota marl puteri continentale, erau conduse sa adopte un sistem paralel i nemarginit de marire; Turtia asezata pe calea ce aceste dou'a puteri trebuiau s'o urmeze spre a lovi pe inamica lor In India, este astazi IntAiul stat care trebue a. resimta efectele acestei obligatiuni de a cotropi. Turcia este condamnatan. Hauterive exprima totus dorinta ca impartirea sa fie admisa
sub forma de simplu proiect, avAnd a fi adus la Indeplinire numai In lmprejurari mai bune (4). Modul de impartire propus de Hauterive era foarte simplu4 linia impartitoare urma meridiand dela Nicopoli pAna la Marea gee. (1) Ibid. (2) Ibid., p. 913.
(3) Ibid., p. 914 sq. (4) Ibid.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINXII, II.
607
Partea dela räsAritul acestei linil, k3u Constantinopolul Bi Dardanelele,
aveau sa apartina Hu.siei, cea dela apusul paralelului -meal sA fie ImpartitA, Intro Franta Bi Austria, Franta fixAnd partea Austriei luAnd pentru ea Egiptul i Arhipelul. Hauterive mai propunea ca acest plan de Impa'xtire sA fie comunicat Angliei aca/ tin act comihatoriu, menit sa, fie imediat adus la indeplinire, dacA nu are asupra acestei puteri efectul sA invingA indArAtnicia guvrnu1ul el de a Tofuzà, Europei Bi lumii pacea de care au nevoie i una i alta (1)». Napoleon pusese la dispozitia lui Talleyrand toatA corespondenta cu Caulaincourt (2) cerandu-i s'o studieze, deoarece itvea, BA-I InsoteascA la Erfurt Bi s5, fie Insärcinat bu 'negociatiunile 0E3 aveau a urme, acolo. Talleyrand zice In inemotiile lui cA, dupA ce se Vuse in curentul afacerilar, nu Be mai ingriji decAt de mijloacele ttrebuitoare spre a Impiedeca, pe cht era CU putintl, a ca Bpiritul de introprindere sá nu predomneascA din cale afarA In acea stknie intreVederen. Napoleon chemAndu-1 mai pe urmA Inteo searA, Ii po4sti
tot ce zisese
I
scriseSe de doi -ani in afacerile cu Rusia, man-
drinda-se de ascendentul ce-1 luase asupra ImpAratului Alexandra, deci el (Napoleon) executase numai ceeace-i convenia, din tratatul dela Tilsitt Apoi Ii spuse CA voecte BA se Intoarca dela Erfurt liber A, fad. In Spania ceeace voa, find sigur cA Austria va fi IneijitA i nefiind kngajat in thip lamurit fatA 414 Rusia% Cera Si coninut lui Talleyrand sa-i pregateasca O conventie care BA multumeasca pe imparatul Alexandru, sA fie Indreptatá mai tu mina Impotriva Angliei Bi In care sA rie la largul sau latA de ceilalti, adAogAnd ca 11 va Nut& Bi cA prestigiul nu Wa lipsi.
Mai pe trmA Napoleon li scrise pentru a-i arata ce voià ksA tontinA articolele conventiei pe care Talleyrknd se grAhl s'o redacteze. Prin acea conventie, (3) menitA, «S5, contina principiile pe cari sunt hotAriti sit le urmeze in chip invariabil i can ii vor c6.16.uzi
n toate demersurild ce
e
ror face spre a
ajunge la restabilirea páoii, ambii imparati: 16. Confirm ii reinnoesc alianta incheiad la Tilsit si se indatOresc sti nu incheie nici sa, tratete de pace cu dusmanul borniin. (1) Ibid.,
(1) Ibid., p. 918 sq. (1) Ibid., p. 921.
www.digibuc.ro
608
RADII ROSIT1'T1
2°, 3° Fi 4°. Se specific& conditiunile in cari se vor trata conditiunile de pace cu Anglia.
50 Se va propune Angliei s& trateze pe baza de uti possidetis, cuprinz&ndu-se intr'insa si iSpania i si conditiunea sine qua non, de care inaltele pkrti contractante se indatorese s, nu se depart& niciodatá, va ti ta Anglia sd, frecunoasai pa de o parte alipirea Terii-Rometnesti, a Moldovei si a Finlandei catre Busia, /tar pe de ctlta, pe Iosif Bonaparte ca rege al Spaniei
si al Indiilor. 60 roarta Otomand find ,incercatet, in urma tratatului dela Tilsit, de mai multe molufiuni si schimbeiri, cari par set nu-i lase nici o putinfei de a da 0, prin urmare, nu indrepteifese nici o speranfei de a obfineet dela ea garanfii indestuldtoare pentru persoanele si bunuxile locuitorilor Terii-Romanesti si ai Moldovei, si Mctjestatea $a impeuratul Rusiei care de atunci
a conWactat &fa de ei angajamente osebite, si earl, prin o urmare a revolugunilor sus raise, s'a vetzut silit set facd .thellueli enorme spre a pdzi acele provincii, find pentru aceste (motive hotarit set nu le pareiseasca, au
atdt mai mutt. 0 singura posesiunea lor poate da imperiului sau o fron. fiord, fireasca $ i necesara, Majestatea Sa imparatut Napoleon nu se va opune, in, cat 4t priveste, ca Lamle provincii] 0 fie alipite lq Imperiul Rusiei Si zisai Sa 1Majestate se dezista de mediafiunea pferita si primita de Rusia in tratatul dela Tilsit. 7° Totus Majestatea Sa impel ratul tuturor Rusilor se va margin!, pentru prezent, 0 pcupe ca prin trecut Pra-Ronuineascei, si Moldova, leisand acolo
toate lucrurile in starea in care se geisesc astazi si va propune chiar sci inceapa, fie la Constantinopol fie Otte o insuld a Punetrii si sub mediafiunea Franfei, o negocicdiune spre a atineet de buna voie cesiunea acestor cloud provincii. Dar ciceastd negociere nu se va deschide decat numai atunci cand
negociatinnile au Anglia vor fi dat un rezultat parecare, spre a nu da too la discuguni nouei cari set poatet departa pacect. 80 Napoleon se indatoriA BA se sileascA a obtineA dela Poarta Dtoman& o
cesiune de bun& voie. Toate notele si toate demersurile ambelor curti in acest scop urmau s& fie acute in intelegere si in acelas spiFit. 90 In cazul c&nd un refuz al p o r 0 Otomane ar face sa reinceap& pstilit&tile, Napoleon nu ave& sA iea nici o parte inteinsele si se mArginiA sa. ajute
Rusiei prin bunele lui oficii, Dar in cazul eAnd Austria sau alta putere ar face cauzA comun4 cu poarta in acel Asboiu, Napoleon ave& s& fael indatA cauz& comun& cu Rusia, acest caz find privit ca interes&nd alianta obsteasc& unind amAndou& Imperiile. 10° Partile contractante se inrlatoriau a mantine& intregimea celorlalte po. sesiuni ale Imperiului Otoman, nevoind in aceast& privinth sit determine sau
www.digibuc.ro
r,
Ca, n
lithitA atitATORILOil DIN cmpiXtr, n. I
kg
sa intreprinda ele ins* ceva., nici sä sufere ca ceva, s& fie intreprins, de atre oricine ar fi, Path ca ele sa, fie prealabil intelese. 11° In negociatiunile cu Anglia, Napoleon aveà s& fácà cauza comunä cu Rusia spre a face ca alipirea Moldovei §i a Terii-Romane§ti catre Rupia s& fie recunoscutä chiar in cazul Mild Poarta nu ar fi admis aceast5. cesiune. 12° Impäratul Alexandru se dezistit de angajamentul luat de Napoleon in articolul 5 al tratatului secret dela Tilsit, relativ la cesiunea unui teritoriu de pe 11111 Elba câtre Prusia, in caz când Hanovera ar fi alipitA la Vestfalia.
Precum se vede, Napoleon pleca, la Erfurt gata s5, cedeze Principatele Rusiei. Negociatiunile fur5, conduse pâra la Erfurt de &Afro Champagny §i Rumiantov, avAnd ca punct de plecare o «nota. asupra situatiunii (1) prezentep, redactatä de &atm) eel dintAiu. Nota stabilià ca principal obiect al negociatiunilor Incheierea pAcii generale, cáreia i se punea
In drum numai Ind5altnicia mini§trilor eglezi. Spre a o Invinge, ambii ImpArati aveau s5, eerie regelui Angliei. Ministerul englez, chiar de nu voia, pacea, n'ava. sa. Indrkneasc5, a mrturisI reaua vointa, de care este animat, ci aye& sä fac 5. raspunsuri evazive permitând sA, se cAstige timp. De acest ragaz trebuià sa, se trag5. folos, stabilind o intelegere ob0easc5, a puterilor continentale asupra conditiunilor pacii earl aveau s5, fie impuse Angliei. Din ele numai Austria arAt4 dispozitiuni Indoelnioe. Trebuia, dee! sA, i se forteze mama, silind-o ssa, recunoascA, ca prob 5. a sinceriatii ei, noua
stare de lucruri din Spania. Pacea urmà s5, fie Intemeiata pe principiul uti possidetis. Franta aveà s5. consimtá ca Rusia s5. pästreze Finlanda §i Principatele pe cari le posed& de rapt, dar acest consimtamânt va trebui srt fie tinut secret
Ora la Inceperea negociatiunilor, spre a evita, ca Turcia, aflând de el, sa, nu se arunce In bra-tele Angliei, care astfel ar pätrunde In Marea
Neagrä, ceeace ar face pacea mai grea de incheiat §i mai neavantagioaso, pentru Rusia. In cazul când Anglia ar propune conditiuni neadrnisibile pentru pace, ambele Curti Impa.rAte§ti §i-ar rezerva, sa avizeze la mijloacele trebuitoare spre a Invinge opunerea cabinetului dela Londra. Negociatiunile dela Erfurt fura foarte grele, mai ales din cauza Indarátniciei cu care Rumiantov pretindeà ca sa," se dea imediat In vileag c5. Franta recunoscuse anexarea Principatelor cAtre Rusia. Champagny scria lui Napoleon la 6 Octomvrie : Ibid., p. 922. Analele A. R.Tom. XXXIMemoriiie Seel. Istorice.
(1 )
www.digibuc.ro
88
610
bitbtl Ro§ET11
0J'espérais éteindre le sentiment de méfiance qu'annonçait la reponse de M. de Roumianzoff; mais je n'ai pu l'ebranler; celui qui est prêt a saisir une proie qu'il a longtemps convoitee est sourd a toutes les raisons qui peuvent retarder sa jouissanse. Ii y a trente ans que M. de Roumianzoff a rave cette acqinsition; c'est le triomphe de son système; la est sa reputation et son honneur. Tout autre intérat lui paraitra faible auprès de celui-la».
Napoleon adaosese la art. 7 al proiectului alatuit de Talleyrand cuvintele urmAtoare : all ne sera donne aucun éveil a la Porte sur les intentions de la Russie, qu'on n'ait connu l'effet des propositions faitei par les deux puissances a l'Angleterre».
Rumiaatov nu voia, cu nici un pre sà. admit& vreo trägänare, mai ales indelungata a luarii in posesiune definitivä a Principatelor. Cum raporteaA Champagny: el vrea provinciile turcefti ; le vrea cu orice pref ; le vrea asteizi mai degraba decat mane. El intreba, cum 0 cand fi-va cunoscut efectul acestor propozitiuni? Rumiantov cerea, ca toate stipulatiunile s5, fie precise. aChipul vag in care au fost redactate articolele dela Tilsit, ziceã el, ne-a Mout prea mult r'au; un an a fost pierdut i astfel este singurul rezultat al aliantei noastre cu voiD. Champagny nu mai n5,-
dkjduia, s5, adua pe Rumiantov s5,0 schimbe parerea, cand Napoleon izbuti sá obtina, dela impáratul Alexandru ca tratatul s5. contin5, stipulatiunea cä recunoa0erea de ca,tre Napoleon a anexiunii Principatelor c5Are Rusia s5, fie tinuta,' in cel mai adânc secret.
Iat 5. de almintrelea textul articolelor cari ne privesc din
Con-
ventiunea secretd de alianfet intre Franta 0 Rusia incheiatci la Erfurt in 12 Octomvrie 1808". Art. 5. Les hautes parties contractantes s'engagent a regarder comme condition absolue de la paix avec l'Angleterre qu'elle reconnaisse la Finlande,
la Valachie et la Moldavie cornme faisant partie de l'Empire de Russie. Art. 8. Sa Majeste l'Empereur de Russie, d'après les revolutions et changements qui agitent l'Empire Ottoman, et qui ne laissent aucune possibilite de donner et, par consequent, aucune esperance d'obtenir des garanties suffisantes pour les personnes et les bien des habitants de la Valachie et de la Moldavia, ayant deja porte les limites de son empire jusqu'au Danube de ce cOte, et réuni la Valachie et la Moldavia a son empire, ne pouvant (I) Ibid., p. 923.
www.digibuc.ro
AithivA etkAiORILOtt DIN dilI9/1411/, /I.
611
qu'a cette condition reconnaitre Fintegrite de l'Empire Ottoman, Sa Majeste l'Empereur Napoleon reconnait la dite reunion et les limites de l'empire russe de ce ceité portees jusqu'au Danube. Art. 9. Sa Majeste l'Empereur de Russia s'engage a garder dans le plus profond secret l'article precedent et a entamer, soit a Constantinople soit partout ailleurs, une négociation, afin d'obtenir a l'amiable si cela se peut la cession de ces deux provinces. La France renonce a sa mediation. Les plénipotentiaires ou agents des deux puisances s'ntendront sur le langage tenir afin de ne pas compromettre l'amitie existant entre la France et la Porte, ainsi que la siireté des Francais résidant dans les Eche lies, et pour
empécher la Porte de se jeter dans les bras de l'Angleterre. Art, 10. Dans le cas ofi, la Porte Otomane se refusant a la cession de ces deux provinces, la guerre viendrait se rallumer, l'Empereur Napoleon n'y prendra aucune part et se bornera a employer ses bons offices auprès de la Porte Ottomane; mais s'il arrivait que l'Autriche ou quelque autre puissance fit cause commune avec l'Empire Ottoman dans la dite guerre, Sa Majeste l'Empereur Napoleon ferait immédiatement cause commune avec la Russie, devant regarder ce cas comme un de ceux de l'alliance generale entre les deux empires. Dans le cas oti l'Autriche se mettrait en guerre contre la France, l'Empereur de Russie s'engage a se declarer contre l'Autriche et a se mettre du &Cite de la France, ce cas étant egalement un de ceux auxquels s'applique l'alliance qui unit les deux empires. Art. 11.Les hautes parties contractantes s'engagent d'ailleurs a maintenir l'integrite des autres possessions de l'Empire Ottoman, ne voulant ni faire elles-mémes, ni souffrir qu'il soit fait aucune entreprise contre aucune partie de cet empire, sans qu'elles en soient prealablement prévenues.
Imparatul Rusiei se mai legase fora de aliatul lui sä nu reinceapa ostilitatile cu Turcii Inainte de trei luni. IL OFERATIUNILE MIL1TARE DELA DUNARE, DELA RELUAREA OSTILITAIILOR IN AFRILIE 1809 PANA LA SFAR$1TUL ANULUI 1809.
Un congres menit sa trateze despre pace se Intruni la Iasi in cursul
lunii Fevruarie, dar el nu se intruni nici macar o singura data. Prozorovsky primise ordin dela Petersburg sa trimitä i inainte de deschiderea congresului, la Constaintnopol, un curler pentru a vesti pe Sultan ca, dac . nu va da solului englez pa§apoartele lui, rasboiul va reincepe doua zile dupa Intoarcerea curierului,
www.digibuc.ro
61,0,
fiA15u ftosttft
CApitanul Paskievici, care fu trimis ca curier, plecä la 7 Martie §i sé iritoarse la B Aprilie, aducand un refuz categoric din partea Portii. Prozorovski vol sa', se foloseasca de neprega'Airea Turcilor ci de faptul ca, avea, intelegeri in armata lot, spre a lua, Giurgiul cu asalt. Armeanul Manuc Bei, care fusese secretar al lui Mustafa Bairac-
tar ci era depozitartd averii ci a secretelor Iui, fugi din Constantinopol dup5, moartea Vizirulni (1), merse la Rusciuk de unde ridic5,
toate bogatiile lui Mustafa ci veni la Bucurecti unde se stabill. Fu bine primit de Ruci ci chiar decorat, find IA rnasur5, de a le face servicii. El aye& in Rusciuc un prieten numit Ahmet, care ocupa, in garnizoana de adolo An rang insemnat ci tare se temea ea, la sosirea noului Vizir in Rusciut, acesta va pune sub sabie pe top oamenii devotati predecesordlui situ. Pus la Gale de Manuc Bei, el gasl rnijlocul s'a scoatä din Giurgiu pe toti tunarii cari se aflau acolo, nelásand In acea garnizoana deal 400 oameni ci se declar& gata s'a ias5. din Rusciuc ci sä se unease& cu Rucii, indatä ce acectia se vor apropia de Giurgiu. Langeron (2) cáruia Si imprumut aceste amAnurite, zice ca, Introprinderea &MA grec numai din cauza ucurintei ci a incapacitAtii lui Miloradovici tare fusese insArcinat s'o aduc5, la indeplinire. Miloradovici care locuia, la Vistierul Filipescu ci era cn totul sub influents, acelui boier, lasa Mrtiile lui, pan'a chiar cele mai impor-
tante, pe toate mesele, in toate camerele; ordinele cele mai secrete erau astfel cetite ci date In vileag, cand nu erau incredintate Vistierului de insuc Miloradovici. Filipescu find tle partida Francezilor ci a Turcilor ci avand relatiuni foarte stranse cu Consulul francez Ledoulx, Turcii erau vestiti la timp despre orice desemn al Rucilor. Nu este deci lucru de mirare dad% hotárirea lui Prozorovski de a lua Giurgiul cu asalt era cunoscuta ci lui Aidin Pack comandantul cetätii. AnAtul fu dat In ziva de 5 Aprilie ; Rucii se fäcurä stäpani pe orac, dar nu puturit sä pkrunda in cetate. Ajutoare turcecti sosind din Rusciuc, ei pArAsir a. ci oracul cu o pierdere de peste 500 oanleni. (1) Mustafä Baiaraotar pierise in rainele palatului s5m cd prilejul rascoalei lenioerilnr dela 14 Deceffivrie 1808, pentrucl ei bánuiau pe Vizir a favorizeaz& corpul rival al setmenilor; se qtie do, la 29 Maiu 1807 Selim fusese depus si Inlocuit prin Mustafa IV, care la 28 fulte 1808 fusese depus §i 1nlocuit prin Mahmud II. c2) Supl. I, vol. III, p. 157 sq.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATQRIIOR ,.1?IN PHIINAIT, II.
.0O3
In ,schimb WO, ei izbutira. s'0, jea pobozia.
In Oltenia Isaiov se facil st5pan pe insula Os,troul-Mare la Incpputul lin Aprihe, si respinse, la mijlocul acelei,as Iuni, un atac Cs Ttlr oit it Inceroase dealungul Oltului. Un atac al Rusilor asupra Zimnicei insa' nu izbuti.
Isaiov respinse toate atacurile turcesti asupra Ostrovului-Mare, dar incercarea lui de a se face st5pan pe Cladova, la 21 Iulie, nu izbuti: ,fu silit sa se retraga cu o pierdere de 1.000 eamenit. Langeron (1) zice Ca pandurii români, oomandati de colonelul lor gurt, un täran moldovean dela Focsani, ((care Inaintase in armata ,ruseasoà, nu se stie cum», o luase la fug5, dela inceput adaogand c5, : oAcesti panduri sunt buni numai in redute, undo teama ce o au de soartea ce-i asteapt a. dad, cad in mMile Turcilor, ii silqte pä se apere pAn5. la oea de pe arm& extrepaitate.»
Prozorovski care se aft& In Bucuresti la intoarcerea lui Paskievici, se duse la corpul principal al armatei sale, care se aflà sub comanda lui Cutuzov si intalnindu-se cu el la Focsani, se Indrepta asupra Brallei pe care 0 asedth la 7 Aprilie. In aceast5, cetate pomancla Nazirul Ahmet, om de o mare vitejie, ostean Toarte priceput si care stia sa, comunice trupelor lui indrazneala de care era, insufletit.
Dup4 mai multe mici atacuri, In deobste nenorocite, Prozorovski, Impotriva parerii celorlalti generali, (MU asaltul la 2 Maiu,
Oar acest asalt fu respins ou o pierdere de 200 ofiteri fti 6.000 soldati, La 6 Maiu Prozorovski ridicä asediul si se retrase pe Siret, dar nu f5,r5, a fi pus mai Intaiu sä dea foc si s5, distrug5, toate satele raielei, Izgonind pe locuitorii lor, carora nu Ii se l4sa, altceva,
decat cate o pereche de boi si un car. In Acest timp Langeron, care comancla inaintea Ismailului, se Incerc5, sa, conving5, pe no0 comandant al acelei cetati, fostul mare Vizir Mustafa Celebi, sà, i-o prod* ins5, Cara succes. prozorovsk dispusese trupele lui astfel, incat oH uncle Turcii se incercau s5, davaleasok se gAsiau In fata unor forte superioare. Prozorovski se pregalia, s5, treac5, Dunarea Ja, Galati, pe un pod ce ncepil, sä-1 meze acolo, lasand comanda armatei de rezerv5,' ,lui Langeron ; dar, la Inceputul lui Iulie, batranul fe14mareq.a1 cazand 41) Aid., p. 164,
www.digibuc.ro
614
RADII ROSETTI
greu bolnav, operatiunile furä märginite la ni§te harturi ale garnizoanei BrAilei cu Cazacii lui Platov. La 6 August podul dela Galati era, gata §i trupele Incepurh EA treacä Dui-Area ; Isaccea, Tulcea 0 Babadagul furà ocupate fat% Im-
potrivire, Voinov priml ordin s5, Impresoare Ismailul.
Prozorovski care trecuse Dunärea la 17 August §si Incàlecase Inch, la 19 ale aceleiaq luni, murl la 21 August. Principele Bagration care sosise de curând din Petersburg la, comanda armatei. Zass fusese Insárcinat cu asediul Ismailulul 0 1114 la 25 August, prin capitulatiune. La 30 August MAcinul, singura cetate de peste Dunäre care Incercase sa se apere, se pred5,. Ru0i urmar5, sa, lnainteze. «Bulgaria fu cu desävársire devastatA F)i pas:lath, de ei si aceastl tar& atat
de rodnica, (tat de bogatk care ar fi putut A hráneasca armata in tot timpul verii si chiar in al iernei, fu ruinatä si schimbat5, in pustiu. Platov si sefii regimentelor lui dAdurä foc tuturor satelor si trimiserä acas/ la ei peste 50.000 capete de vite».
La 3 Septemvrie 116,r§ova se predá lui Platov; la 11 ale aceleiaq luni Chiustengea (Constanta) avea aceem soarte. Cetatea c3i oraqul fur& distruse.
Bagration trimise pb.ná spre Bazargic qi Varna detaqamente cari ráspandir5, teroarea In Imprejurimile acelor orw. La 22 Septemvrie el era, lnaintea Silistriei. Contele Serghie Camenski, dupa ce rase dela pämAnt, din ordinul lui Zass, Tulcea §i Babadagul, priml ordin O. se indrepte, prin Constanta, la Mangalia, pe care o distruse asemenea. La inceputul lui August Turcii, in numAr de 6-700 oameni, ataca,nd Cernetul, Colonelul Jeltuhin care comandh, acolo, a un om cunoscut ca neavA,nd nici vitejie nici hotarlre nici cunoqtinte militareD, päräsi postul ce-i fusese Incredintat, deschizand astfel drumul Craiovei. Din ordinul lui Langeron care primise comanda peste toate trupele din Tara-Româneasca, qi din Oltenia, colonelul Acht rela, Cernetul la 31 August. Turcii Incercand un atac asupra Ostrovului,
la 31 August, furá räspin0 cu pierderi. Marele Vizir vAzAnd grosul armatei ruse0i pe malul drept al Du-
rarei 0 afland dela partizanii Frantei a Langeron dispune de prea putine trupe la Bucure0i, se hoarl sä se foloseasch de aceasta, Imprejurare pentru a tncerca 0 lovitur4 asupra capitalei Torii-110mA-,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN cHgaratr, rt.
615
nesti, silind astfel pe Bagration sa se Intoarca cu oastea lui dincoace de Dunäre. El si Incepuse sä gramadeasca, trupe multe la Giurgiu i in Imprejurimi. Langeron descrie pre larg primejdia In care se afla Bucurestii i vorbeste de informatiunile date Turcilor de Filipescu. Acesta, prin Miloradovici, cu care era In corespondents& afla, multe lucruri ce ar fi trebuit tinute secrete, Intre can i pregatirile de apa-
rare facute. Apoi Langeron mai povesteste o incercare, probabil inchipuita, facuta de Filipescu pentru a-I otravi. Mai arata, ca, la 4 Septemvrie, Turcii ocupase cu putere tot Ostrovul-Mare, afar& de reduta despre tarmul roman, care Ins& In urma fu parasita din ordinul generalului Isaiov. La 6 Septemvrie Langeron, afland ca Turcii erau gata sä se Indrepte spre Bucuresti pe trei coloane, cea din centru find alcatuita din 30.000 oameni, se hotarl s'6.-1 previa i sa le ieasa Inainte, desi dispunea numai de ceva, peste 6.000 oameni. Iesind la 8 Septemvrie din Bucuresti, Inainta asupra Giurgiului; la 10 se afla la Falastoc. Turcii atunci iesira, din Giurgiu In numar
de 7 8.000 si o lupta destul de serioasa se dada la locul unde fusese satul Frasina, lupta In care Turcii pierdura, rnai bine de 1.600 de oameni, iar Rusii 2 ofiteri si 170 soldati. Langeron zice GA acest succes al lui impresiona mult pe Vizir, fachndu-1 sa creada
cä Rusii dispun la Bucuresti de mult mai multe trupe decat Ii spusese Alexandru Sutu i agentii lui din Bucuresti i ca, din aceasta cauza, ar fi renuntat la operatiunea proiectata. Asediul Silistriei tinti pana la sfarsitul Iui Octomvrie. In acest rästimp garnizoana facu vase iesiri (land loc la lupte sangeroase. Un corp de Turci sub comanda lui Pehlivan veni dela Rusciuc spre a da ajutor garnizoanei, nelinistind mult pe Rusi. La 22 Octomvrie Bagration Ii ataca cu 11.000 oameni si 60 tunuri, dar fara succes i, in urma acestei lupte, se vazil silit s ridice asediul, luand pozitiune la Carasu, In mijlocul valului lui Traian. Dar frigul, precum i lipsa de eorturi i de proviziuni sill pe Rusi sä tread, pe malul stang al Dunarei, lasand un corp de observatie la Harsova. Turd! din Braila Intreprinse mai multe expeditiuni 4spre a face furaj si a präda, dar fusese In totdeauna respinsi de Viazemski si de Olsufiev.
Generalul Essen luand comanda inaintea Brailei, deci dispunea numai de 6.000 oameni, Impresura orasul, care numara 12.000 de aparatori, In chip atat de strâns, Incat Ahmet sa vazii silit sa-1
www.digibuc.ro
RADU ROBETTI
616
predea, la 2 Noemvrie, din cauzli ca proviziile lui erau sleite. Dar garnizoana obtina sa se retraga pe malul drept al Dunarei. Armata 10 lua pe urma cartierele de iarnä.
OPERATIUNILE MILITARE DELA DUNARE DIN CURSUL ANULUI 181o.
In Martie 1810 Bagration pärási comanda armatei, care fu reluata de Conte le Nicolae Carnenski. lath, cum 11 judeca Langeron (1); «Comme general, il manquait de la premiere qualite necessaire e. ua soldat,
de cello memo sans laquelle toutes les autres sont paralysées. Il craignait le danger. II n'ignorait pas qu'on lui connaissait oette faiblesse; il en rougissait et cherchait a. forcer la nature; mais trop souvent elle le trahissait. a Le Comte Kam enski avait encore d'autres défauts. L'exces de sa violence etait telle que souvent il s'oubliait memo avec des personnes dont il eut dil respecter rage et le rang. Il n'était ni affable ni populaire avec les soldats et il n'en était pas aim& Son peu de courage les eloignait encore de lui. Le soldat russe ne parclonne jamais cette faiblesse a son chef.»
Camenski adunä grosul armatei lui la Slobozia, in Intaia jumätate a lunii Aprilie, 0, dup.& ce 10 complecta toate aprovizionarile, treca
Dunarea la Far§ova unde se afar& adunati in ziva de 17 Maiu 60.000 de oameni. Dupá dou5sprezece zile armata se indreptä spre Silistria, un corp find detayat sub comanda contelui Serghie Camenski, fratele Comandantului de capetenie, spre Bazargic. La 2 Iunie Ruyii ajunsera 1naintea Silistriei 0 asediul incepa ;
Turcii find in numar mic yi ráu aprovizionati, nu indrázniau sa neliniyteasca pe impresuratori.
La 5 Iunie sosi In tabárä vestea ca Serghie Camenski luase Bazargicul 0 ca. vestitul Pehlivan (fostul comandant al Ismailului), se gäsià printre prin0. Elie Oglii, comandantul Silistriei, incepir traarile pentru capitularea cetätii la 8 Iunie yi trei zile mai tArziu capitulatia era, iseálitä: Turcii obtinurá dreptul sa, paraseasca orayul.
La la Iunie Camenski se indrepta spre Sumla cu grosul trupelor, duplt ce detmase pe colonelul Sabaneev ou trei batalioane yi ceva, (1) Ibid., p. 221,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR _DIN CHISINAR, II.
611
cavalerie ilmpotriva Rasgradului, unde ajunse Ja 13 Iunie §i se trnpreua cu alta coloana, mai puternica, venita din Turtucaia. Orala
i cetatea fura luate dupa o scurta ap4rare; in numärul prinOlor
se gasià &4i Scarlat Calimah, Dornnul Moldovei. Turtucaia fusese luata de generalul Zass Inca dela A 1unie, aproape fara lupta. De acolo el primi ordin sa impresoare Rusciucul, Inaintea
c4ruia trupele lui ajunsera la 4 Iunie, izbutind sä-1 impresoare din toate parnle la 17 Tunic). Se purcese la un asediu iregulat ; 'Enron Incercar4 vreo doua ie§iri, dar fara succes. Zass auzind ca Carnenski vine spre a conduce asediul In persoana, Incerca un asalt ,in zikra de 6 Iulie, dar fara, succes, Rugii fura respin0 cu o pierdere xle 700 oameni. Camenski care ajunsese Inaintea Sumlei la 22 Iunie, ataoa a doua
zi orapl, voind sa1 iea cu asalt. Lupta tina doua zile, in urma earora Ruqii se yetraser5, ou o pierdere de ,2.000 oameni. 0 Irnpresurare regulata nu izbutl mai bine, Turcii reuOnd sä ravitalieze orapl, Camenski se hotari sa lase pe frate-sau inaintea umlei ci st mearga sa dirigeze asediul Rusciucului, plecând cu o parte din oaste in noaptea de 7 spre 8 Julie. Langeron care primise ordin sä mearga la Rasgrad, fu atacat de Turd, sub comanda lui Ahmet, fostul Nazir al Brailei, in ziva de 8 tulie, la Derechioi, dar izbuti sa-i respinga. La 4 August Turcii, cari primise intariri, atacara Sara succes pe Serghie Camenski inaintea Sumlei.
Contele Nicolae Camenski dada asalt Rusciucului In noaptea dela
6 la 7 August, acest asalt costa pe Ru0 0.000 morn qi 2.000 ra, nin, fara% a izbuti.
In urma acestei neizbande Camenski chema la Rusciuc trupele dela Rasgrad qi dela Sumla, insaroinand pe Langeron ou asediul in regula al Rusciucului §i al Giurgiului. 15.000 de Turci cari venise In ajutorul Rusciului se Intarise la Bann; Carnenski porunci fratelui sat' sa-i izgoneasca din acea pozitie. Dupa o incercare neizbutita din cauza lincapacitani lui Serghie
Camenski, in ziva de 28 August, comandantul de capetenie veni sa atace pe Turci In persoana la 7 Septemvrie. Lupta fu sangeroasà, dar Turcii fura nimiciti, deabia, 800 scapara, 5.000 fur& ucici ci 5.000 prinqi. Rusciucul ci Giurgiul capitulara In ziva de 27 Septemvrie, garnizoanele ci locuitorii fiind Invoin sa, se dua undo le convenia. La 11 Septemvrie Silistria eapitulase,
www.digibuc.ro
618
RADII ROSETTI
La 18 ale aceleias luni, pandurii romb,ni de sub ordinele colonelului Jeltuhin cari trecuse Dunarea din propria lor initiativa, se facura stapani pe Lom, Tibru si Orova, fapte pentru cari Jeltuhin, incapabil, corupt qi misel, obtinu gradul de general-major.
La 27 Octomvrie se preda si Nicopolul Inaintea caruia venise Camenski.
0 expeditie In interiorul Bulgariei, sub ordinele lui Vorontov, ajunse pan& la Plevna si pan& la Se lve, la picioarele Balcanilor. In Oltenia wide Isaiov izgonise pe Turci din Ostrovul-Mare Inca dela mijlocul lui Martie, el trecuse pe malul drept al Dunarei, dar fusese chemat Inapoi de Camenski. Conte le Tucato, un ofiter de mare valoare, primi comanda trupelor. El opera In Intelegere cu &Arbil si, trecand Dunarea la 5 Iunie, se Impreuna cu ei. Dupa mai multe harturi, toate In avantajul Ru.
silor, o lupta mai Insemnatä ava loc la 17 Maiu, In urma careia Turcii din Dudu se predara; la 5 Iunie capitula si Brza Palanca, asigurându-se astfel comunicatiunile Intro Oltenia si Serbia. Sarbii se prezentara Inaintea Cladovei, pe cand Tucato ameninta, Negotinul si Prahova. Aceasta de pe urma pozitiune, unde Turcii aveau o tabara. Intarita, se preda Rusilor tocmai la 18 Septemvrie. 0 expeditie In interiorul Serbiei, facuta din ordinele lui Tucato,
de catre Conte le Orurk cu putine trupe, ava drept rezultat curatirea de Turci a unei Insemnate parti a Serbiei. Orurk primi dela Cara Gheorghe poreclea de a Mamtuitor al SerbieiD.
Tucato murise la 6 Septemvrie, Isaiov a doua zi; comanda fu luata de colonelul Tvileniev, care veni Inaintea Cladovei, asediata de Petru Dobrinici si de Sarbi, cu un batalion de Ruci. Cetatea capitula la 13 Septemvrie. Comanda peste trupele din Oltenia fu atunci
data de Camenski generalului Zass care se fath stapan pe Bugova si pe Florentin. Orurk fu trimis pentru a doua oara in Serbia spre a face o diversiune In favoarea Sarbilor. Inaintand prin Deligrad, el lua cetatuia Gurgozovita la 17 Noemvrie, apoi deoarece Cara Ggheorghe batuse pe Turd, se Intoarse In Oltenia unde-si lua cartierele de iarna.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINXII, IL
619
Iv. NEGOCIATIUNILE DINTRE AUSTRIA, FRANTA, RUSIA SI TURCIA PRIVITOARE LA PRINCIPATE DELA INTREVEDEREA DELA ERFURT PANA LA SFAR$ITUL ANULUI 181o.
Napoleon cedase lui Alexandru asupra Principatelor, Intaiu din cauzA cA voià *sA-0 asigure toatá libertatea de actiune trebuitoare pentru a sdrobi insurectiunea din Spania §i pentru a asigura domnia lui
0 In acel regat 0 apoi pentru ch prevedea cA, In curand, va avea, sA poarte din non rAsboiu cu Austria. Data fiind o asemenea eventualitate, trebuia di se evite cu Ingrijire a da Rusiei vreo pricinA de nemultumire. Austria din partea ei, pregAtindu-se la o luptA asupra ale carei gra-
vitAti nu-0 putea face iluzii, se Incerca sA capete 0 ea bunAvointa Rusiei. Arhiducele Carol, sufletul partidului rAsboinic dela Viena, primind
In audienta pe Tolstoi la Noemvrie 1808, dui:A ce-i explicA In toate amAnuntele Intreaga organizare rAsboinicA a Austriei, li zise cA, In caz de rAsboiu, pe MITA mAsurile militare ce luase, lucrul pe care Austria 11 doria mai mult erit uniunea cea mai stramtA, Intelegerea cea mai desAvar0tA cu Rusia. . Din aceastA pricina. Arhiducele doria ca Rusia O., termine cat mai curand afacerile ei cu Poarta, adAogand : Luati Principatele fi pdstrati-le, Intindeti-v5., dar terminati cat mai curand, pentru ca sa. puteti
1ndrepta marea voastra influentA §i puterile voastre spre centrul Europei (1).
La 9 Ianuarie 1809 (2) Napoleon seri& din Valladolid lui Caulaincourt, cA veqtile din Austria 11 ademenise &A se apropie de Rusia. Apoi 11 insArcina sA spunA ImpAratului cA este gata sä se Indrepte
Impotriva Austriei, daca aceastä putere nu-0 schimbh purtarea, 0 cA ar i fi Inceput rAsboiul cu &Ansa, dad.. nu ar fi avut grija sA nu fax& ceva potrivnic aliantei sale cu Rusia. Dar cA acuma el dore§te ca ei (Napoleon ci Alexandru) sA iea acuma cu Austria tonul cuvenit, precum el propusese la Erfurt. Altfel nu vor putea isprAvi
nimic bun In privinta afacerilor cu Turcia. In instructiunile ce le trimise lui Caulaincourt (3) cu 5 zile mai tarziu, Napoleon zicea ca, rAsboiul este inevitabil dacA amandoi Im(1) D. A. Sturdza, op. cit., I. (2) Ibid p. 931. (3) Ibid., p. 832 sq.
www.digibuc.ro
620
ilt&DII ROBETTI
p'aratii nu tin Austriei un limbaj ferm fil i hotArit i dad, nu smulg pe slabul ei morrrh lj vaxtejul intrigilor engleze unde este Milt». «Dad. Austria voeste pacea, impitratii i-o garanteaza; deci ea sA desarmeze,
sä recunoasca Finlanda, Moldova si Tara-Romaneasca ca stand sub stapanirea imparatului Alexandru si s inceteze de a pune obstacole intereselor celor doua imparatii . . .D.
Daca se opune, atunct anAndoi solii s fac5, un demers comun §i sä parOseascse, odata, Viena. Imparatul nu-i va lása, s piece gi pacea va fi restabilitä. Daca, nu va impiedec4 plecarea lor, atunci trebuesc luate mäsuri pentru a ispravi cu o putere care, de cinsprezece ani, de0 vekalic flViflS., turbur so. necontenit pacea Europei. Dacä mijloacele de conciliare nu izbutesc, trebue 6', se Intrebuinteze folIa
spre a o constrange. La 23 Ianuarie Napoleon era, la Paris, unde gas] o clepe§A, a lui Andreossy (solul francez la Viena), care se termina prin cuvintele: «Au moment oü je terminais ma dépache, ii m'est revenu quo ,le cri do guerre s'est fait entendre ; Pattaque serait au commencement de Mars».
ImpAratul se apucä ci patimA de pregAtirile räsboiului. Simtise ca curtea Vienei fusese impinsä la mAsurile indraznete ce e luh, de catre nemultumiti din anturajul lui cari, in absenta sa, uitanck rivalitatile lor i scontând departarea lui, se unise spre a cant& elementele unui alt guvern. Talleyrand tráda, secretele impäratului §i atre Rusia i atre Austria, aceasta find pusä in cuno0inta tuturor elementelor de neintelegere cari incepeau sä farba intro Napoleon 0 Alexandru. Impäratul ghicind cä acel ce, de mai multe luni, tesia, firele intrigii care incurca, 4ele politicei lui nu puteA, sa% ge decat Principele de Bénévent, Jn urma unei scene memorabile ii disgratia cu desa.varctire, destituindu-1 din postul de mare sambelan. Disgratia Jui Talleyrand, departe de a pune capat raporturilor lui cu Rusia si cu Austria, le faca numai mai frecuente. 0 corespondent& In
regula se stabil], In care Talleyrand contribui mult la alimentarea lAnuelilor lui Alexandru .0 la deslipirea lui de Napoleon (1). La 7 Martie (2), Caulaincourd (14 sam5, de ultima lui convorbire (I) Albert Vandal, Napoleon et Alexandre I, II, p. 44 sq. (2) D. A. eturdza, op. cit., I, p. 955,
www.digibuc.ro
AIIIIIVA SENAtOltdoR Dhi CHIONXII, If.
dgi
cu impAratul. Caulaincourd vorbise despre pregAtirile rAsboinice ale Austriei, despre marile concentrAri de trupe in Boemia E,Ii pe Inn Bi ex. pusese necesitatea ca Imparatul Alexandru sA aibapregatite trupele me-, nite sA intro In Galitia Bi in Transilvania. ImpAratul MA' afectA BA creadA,
Bi expuse pe lung solului) ea pacea era Inca posibilA. Mai arAtA greu-,
tAtile ce le Intampina din cauza calor trei rAsboaie ce avea siii poarte, In acelaq timp, ea Anglia, cu Suedia Bi cu Poarta. Congresul dela Iasi se despArtise indatä, din cauzA cA Turcia tiu vuia s'a re-
nunte la bunele raporturi ce le stabilise en Englezii qi sA remitA solului englez paBapoartele, adicA pentru o pricinA care intevesa mai en seamA Franta. TotuB ImpAratul asigurä ca, daca, va fi absolutA nevoie BA se fad. rAsboiu Austriei, Napoleon II va gAsi gata; mai vorbia de dificultMile
lui financiare Bi de posibilitatea eventualitätii de a vedea nevoit a cere Frantei un serviciu bAnese. Cu prilejul acestor Intrevederi 6e le are cu ImpAratul) Caulaincourt, Imboldit de Napoleon, stArue pentru ca planul cooperArii miMare dintre Franta Bi Rusia sä se stabileascA. Alexandru dA asigurArile cele mai favorabile, dar gAseSte totdeauna vreun pretext spre a amana luarea vreuuei hotArlri. El nu trap, sartasmele cand vorbeSte de purtarea Austriei, asigurA cA trupele lui sunt aproapei de granita austriacA, dar de fapt nu iea nici o mAsurA, nu contracteazA nici un angajament. Cu alt prilej IntemeiazA neputinta de a da un rAspuns hotAritor pe faptul ea indatoririla lui religioase Ii absorb In sAptAmana mare tot timpul Bi toate preocupatiunile(1). OstilitAtile reincepand intre RuBi Bi Turci la Inceputul lui Aprilie, Poarta dispuse ca stramtorile sA fie pe viitor Inchise vaselor tuturor puterilor, cornunicand acestora mAsura luatA (2). Poarta le asigura, cA aceastA masura, este numai vremelnicA Bi cA va fi ridicatA Indati de nu va mai exist& vreun inconvenient pentru ca vasele puterilor amice sA pluteascA pe Marea-NeagrA.
PregAtirile de rAsboiu ale Austriei fiind terminate In 2iva de 9 Aprilie 1809, trei armate austriace, comandate fiecare de un Ariaduce, tree fArA prealabilA declaratie de rAsboiu frantariile Bavariei, ale Marelui Ducat al VarBoviei Bi ale Italiei. Se fotie cum Napoleon rAspunse la acea agresiune : prin victoriile dela Abensberg, Landshut, Eckhmiihl, Regensburg, Bi Ebersberg, (1) Ibid., p. 935 sq. (2) Albert Vandal, op. cit., II, p. 65 sq,
www.digibuc.ro
621
itAbI1 ftOSETY1
'. 1
,
k,
,r1
iar la 15 Maiu el era, la Schönbrunn. Totus in cursul b&t&liei dela Aspern si Esslingen (21 si 22 Maiu), dou& cresteri subite si consecutive ale Dunarei rupand podurile si läsAnd o parte din armata francez& izolatä pe malul stâng al Dun&rei, ea fu sc&pat& de o catastrof& numai multumit& vitejiei sale strälucite si geniului Imp&ratului. Napoleon Isi retrase trupele In insula Lobau, unde Stata §ase sApt'amâni,
pregátind victoria dela Wagram, care Ms& Austria la picioarele lui. In zilele caH precedase lnceperea ostilitätilor, Alexandru adunase o armat& ruseasc& de aproape 60.000 de oameni la granita Galitiei sub comanda batranului Galitin. Dar aceastà armat& nu se misc.& din cantonamentele ei, nelmpiedeand cu nimic Inaintarea Arhiducelui Ferdinand, a c&ruea superioritate numeric& sill pe Poniatovski, care comanda, trupele Marelui Ducat, sa se retragk paräsind Varsovia si l&s&nd pe Austriaci 0, lnainteze pan& spre Thorn si Danzig,
La toate stäruintele lui Caulaincourd spre a obtinee, ordine catre Galitin pentru ca acesta sä inceap& ostilitätile, Impäratul glisià cate
un pretext de amAnare. Ordinul promis la 17 Aprilie nu plecase Inca la sfarsitul lui Maiu. i cooperarea trupelor rusesti ar fi fost de nepretuit folos pentru Napoleon. Unite cu Poniatovski, ele ar fi sdrobit oastea Arhiducelui Ferdinand, apoi amenintand pe Arhiducele Carol dela spate, 1-ar fi impiedecat s& se opun& lui Napoleon pe sesul Dun&rei, silindu-1 s&
se arunce cu armata lui sau In Ungaria sau In Boemia. 0 scrisoare a generalului rus Gorceacov c&tre Arhiducele Ferdinand fu prins& de Poloni st comunicat& de ei hii Napoleon. «In ea se oglindi a. o ura neimpricatl impotriva Francezilor si se expunea adejdea unei aliante intre Rusi si Austriaci pentru sustinerea impreuna a cauzei celei drepte».
Napoleon care pan& atunci Isi tot facuse iluzii asupra eficacitatii
aliantei lui cu Rusia, nu-si mai putt:a ascunde, dup& Walla dela Aspern, el ca., nu mai avea. de asteptat nici un ajutor serios din acea
parte; el pirda oce Incredere In buna credinta a aliatului eau. La 2 Iunie el Insarcin& pe Champagny sa scrie lui Caulaincourt urmatoarea scrisoare : Monsieur l'Ambassadeur, l'Empereur ne veut pas que je vous cache que les dernières circonstances lui ont beaucoup fait perdre de la confiance
que lui inspirait l'alliance de la Russie, et qu'elles sont pour lui des indices de la mauvaise foi de ce cabinet. On n'avait jamais vu pretendre
www.digibuc.ro
,
AkfilirA SERAtORILOR Mit CIII$INITY, ft.
621
garder l'ambassacleur de la puissance b. laquelle on déclarait la guerre.... .
Six semaines se sont écoulees et farm& autrichienne occupe le GrandDuche comme une de ses provinces. Le cceur de l'Empereur est blesse; il n'écrit pas a cause de cela a l'Empereur Alexandre; il ne peut pas lui temoigner une confiance qu'il n'éprouve plus. Il ne dit rien, il ne se plaint pas, il renferme en lui-meme son deplaisir; mais il n'apprécie pas l'alliance de la Russie Quarante mille hommes que la Russie aurait fait entrer dans le Grand-Duche auraient renclu un veritable service et auraient au moins entretenu quelque illusion sur un fantôme d'alliance. L'Empereur a mieux aime que je vous écrivisse ces mots que de vous envoyer dix pages d'instructions, mais il veut que vous regardiez comme annulées vos anciennes instructions. Ayez l'attitude convenable, paraissez satisfait; mais ne prenez aucun engagement et ne vous mêlez en aucune maniere des affaire de la Prusse avec la Suede et la Turquie; remplissez vos fonctions d'ambassaJ deur avec grace et dignite, ne faites que ce que vous avez strictement a faire; mais qu'on n'apergoive aucun changement dans vos manières et dans votre concluite. Que la Cour de Russie soit toujours contente de vous, autant que vous paraissez retro d'elle; par cela méme que l'Empereur ne croit plus a l'alliance de la Russie, il lui importe d'avantage que cette croyance, dont il est desabuse, soit partagee par toute l'Europe. Anéantissez cette lettre du moment que vous l'aurez lue et qu'il n'en reste aucune trace.
RuOi trecur5, fruntaria Galitiei de abia, la 3 Iunie, cincizeci §i trei de zile du$ inceperea ostilitatilor; In realitate Ins5. ei Mama pe Austriaci sa, faca, ce voiau, evitand cu lngrijire orice act de ostilitate impotriva lor. Intrarea Ru§ilor in Galitia avuse mai mult de scop s5, puna capat insurectiunii ce Poniatovski o fomentase In acea provincie austriaca. Impáratul Alexandru §Ii. Rumiantov nu se temeau acum de nimic atat ca de reconstituirea Poloniei. Imparatul declará lui Caulaincourt c5, chestiunea Poloniei era singura asupra direia nu va transige niciodata. «Vreu cu orice pret s5. fiu liniqtit», zise Alexandru lui Caulaincourt ; el lega cooperarea lui la rasboiu de oarecari garantii ce le cerea Impotriva restabilirii Poloniei. La 26 Iulie Rumiantov remise lui Caulaincourt o not& care urma s5, afirme alianta, dar care semnala faptele acelor cari «arborau numele de Poloni», recapitula motivele de plângeri ale Rusiei, marturisia temerile Rusiei §i cerea In sfarOt explicari qi garantii (1). Garantiile cerute (1) A. Vandal, op. cit., p. 112 sq.
www.digibuc.ro
Mt
ft.kbtt koOtrtf
Ins& nu erau specificate; Caulaincourt transmise nota ruseasca lui Napoleon. Nemultamirile Impäratului Alexandru nu putura. deda,t A fie marite prin stipulatiunile tratatului de pace dela Viena, taxi, pe cand atribuiau Marelui Ducat teritorii din Galipa locuite de 1.500.000 locuitori, nu dadeau Rusiei decat 400.000 suflete. Aceasta favorizare a Marelui Ducat era intr'adevar Insotita, de asigurari repelite eh aImparatul, departe de a fl dispus sa resus-
idea renacterii Poloniei, atat de departata de gandul lui, este dispus sa lucreze Impreuna cu Imparatul Alexandru la tot ce citeze
VA putea, sA ctearg 5. amintirea ei din inima vechilor ei locuitorip ; mai adaogand Ca : «Majestatea Sa aprobci ca cuvintele de Polonie si de Polonez sci disparei nu numai din Mate transactiunile politice, dar chiar qi din istorie (1)».
Aceste asigurari repetite ci Insotite de allele nu puteau sa faca pe Imparatul Rusiei sa se mângae de preferinta data, cu prilejul Oa, Marelui Ducat ci sa,-1 Impiedece sa. vada In aceasta preferinta un semn ca Napoleon urmarecte tocmai scopurile de cari se temea. Unul din temeiurile de capetenie pentru cari alianta Incheieta la Tilsit avea A se schimbe In ducmanie, ducand In
curând la räsboiu, era de fatä. De altmintrelea el exista in stare latent& dela infintarea Marelui Ducat prin acelac tratat (2). Era, firesc ca, date find banuelile ci nemultamirea Rusiei Impo-
triva Frantei de o parte ci starea de amaraciune In care invingerea lasase cercurile curlii austriace de alta, sa, se Incerce de dare amandoua aceste parti (Rusia ci Austria) o apropiere. Ea avii loc la, sfarcitul anului 1809, Ins& in convorbirile cari avura, loc cu acest prilej, Imparatul Alexandra arata, cea mai mare rezerva, accentuand ca. ramâne aliatul lui Napoleon. La Viena Rusia era reprozentata vremelnic de Contele Suvalov. El era autorizat sa declare ca. Rusia nu cerea. dela Poarta. altceva decat fruntaria Dunarei: prin urmare Moldova, Basarabia ci Tara-Romaneasca, cucerite de armele rusecti, aveau sa Milian& Rusiei. Cabinetul din Viena declara, din partea lui ca nu va interveni daca Rusia nu se va Incerca sa anexeze ci Serbia (3). Totuc este cert ca. anexarea catre Rusia a Principatelor face& mutt sange rau Austriei. (1) A. Vandal, op. cit., p. 163. (2) Ibid., p. 166.
(3) D. A. Sturdza, op. cit., I, p. 939 sq.
www.digibuc.ro
ARMVA SENATORILM Wit cEliggNAU, II.
625
Ins& in ultimele; luni ale anului 1809, vedem supárarea lui Napoleon pe Rusia saz&nd, tonul lui fat& de aceast& putere redevine .
cordial, el se arat& gata la concesiuni, dispus chiar s& garanteze h-npáratului Rusiei a nu va restabill niciodat& Polonia. Pricina acestei gchimbäri era, hotarirea lui de a se divort& de Ibsefina de Beauharnais i adsajdea c5, va lu& In as&torie o Mare Ducesk sor5, a lui Alexandru. Acestei pricini trebue Mr& indoeal& s& atribuim cuvintele urm5,-
toare, pronuntate de impärat cu prilejul deschiderii Corpului Legiuitor, la 3 Dechemvrie 1809 : . . Les provinces illyriennes portent sur la Save les frontières de mon grand empire. Contigu avec l'Empire de Constantinople, je me trou, verai en situation naturelle de Burveiller les premiers intéréts de mon COMmerce dans la Méditerranée, l'Adriatique et le Levant. Je protégerai la Porte, si la Porte s'arraehe a la funeste influence de l'Angleterre; je saurai la punir si elle se laisse dominer par des conseils astucieux et perfides . . . Mon allie et. ami, l'Empereur de Russie, a reuni a. son vaste empire la. Finlande, la Moldavia et la Valachie et un district de la Galicie. Je ne suis jaloux de rien de ce qui peut arriver de bien a. cet empire. Mes sentiments pour son illustre souverain sont d'accord avec ma politique
Se citie cum Napoleon, v&z&nd cä aceastä as&torie nu izbutegte, c. Imparatul Alexandru 11 poart& numai cu vbrba i a. este pe punctul de a priml un refuz, ceruse i obtinuse, la Inceputul lui Fevruarie, Mr& nici o greutate, mana fiicei Impäratului Francisc Inca Inainte de a fi primit aspunsul definitiv al Rusiei (1). Ráceala Intre cele dou5, Imp5x54ii nu pute& In urma acestei imprejur&ri decal s5. relnceap5, i s5, creasa. Pe de alt.& parte
asätoria cu Arhiducesa nu pute& decat sä aib& drept urmare
o apropiere simtitoare Intro Franta gi Austria. Suvalov (2) se convinse, In prim&vara anului 1810, a Arhiducele Carol exercita, din nou o influent& rasboinica asupra politicei externe a Austriei 1;31 pro-
clam& necesitatea de a Impiedea scopurile Rusiei lmpotriva Turciei. Insug Impáratul Francisc zisese
«Cos messieurs., (les Russes)
aurora bien chaud cet &en. La 8 Iunie 1810
1.1va1ov raport& cá
Napoleon, cu toata alianta incheiata la Tilsit qi confirmat& la Erfurt, (1) A. Vandal, op. cit., II, p. 253 sq. (2) D. A. Aturdza, op cit., I, 1). 941 sq. Ana lele A. R.Tom. XXXI.Memorille Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
40
626
RADII ROSETTI
eri gata 'SA faca rasboiu Rusiei. Daca aceasti Oire este cu buna searnit inexacta, este Insà cart cä el caulk In vara anului 1810, sit staraeasci poftele .Austriei asupra Principatelor. Pretentiunea Rusiei ca Napoleon sa dea asiguriri cum na el nu v a restabill Po Ionia, idusese la prezentarea, de catre cabinetul ruses;
a nnui prefect de tratat In care se gásia &am.: «que le royaurne de Pologne ne sera jamais rétablin. Aceste se Intamplan tocmai la Inceputul tratarilor relative la casatoria cu Marea Ducesa qi Napoleon, hotärit sa izbuteasca cm' orice
pret la aceasta easatorie, daduse lui Caulaincourt depline ?uteri pentru a semna orice tratat de natura a liniqti pe Rusia. Caulaincourt ejudecknd ca' instructiunile ce le avea nu puneau nici o margine condescendetei sale (1)D, treca peste aceasta formula extraordinara ci
semnä conventia la 4 Ianuarie 1810. Dar cand acel text fu trimis
la Paris si vazut de impArat, acesta nu vni cu nici un pret s'o
ratifice. Pe de alta parte, plenipotentiarul rus, Curakin, nu aye& voie sa primeasca vreo modificare a textului acelei -conventiuni. Aceasta pretentiune a Rusiei exaspera pe Napoleon rare, cu drept cuvant, ziceit a numai aDivinitatea poate SA vorbeasca cum propune Rusiao vi ca, o asemenea redactiune s'ar cauta In zadar In analele vreunei natuni (2).
In desele convorbiri ce le avea acuma cu Metterinch, nu-0 ascundel nemnItAnairea Impotriva aliatului sat' illi reveniit -tles asupra chestiunii cedanii Principatelor. aC'est (3)» ajouta-t-il aline grancle affaire pour les Russes et pour vous;
je ne crois pas que la Porte y perde lieaucoup; ,les principautés étaient depuis longtemps bien plus russes que turques; mais c'est cet agrandissement de la Russie qui formera un jour la base de la reunion de la France et de l'Autriche. Le Danube est d'un intérêt immense pour vous. Regardez la carte; ces pays-la devraient bien plutôt appartenir a vous qu'aux Russes. Possédés par ces derniers, Als seront Ain sujet eternel de jalousie pour vouso.
Metternich IntrebAndu-I daca nu ar fi chip sa se revina la o stare de lucruri apropiindu-se de statu-guo ante bellum, Napoleon rA-
spunse ca, fa Erfurt, se legase sei nu se opunet la o meirire a (1) A. Vandal, op. cit., II, p. 221 sq. (2) Ibid., II, p. 361 sq.
(3) D. A. Sturdza, op. cit., I, p.943. sq. Aceasti cunvorbit e ava leo Inainte de 9 iulie 1810.
www.digibuc.ro
ARHITA fIgNATORILOR eIIt CHIMIII, it.
621
Rusiei prin anexarea Principatelor, dar cet stipulase in chip
hotetKt ca ea nu va trece peste Dunetre, adAogAnd: eia Serbia doit vous appartenir necessairement un Our*. In aceeas convorbire Napoleon, care urmarise cu multA aten$iune ye hart& amAnuntele ce i le dada. Metterinch asupra succeselor ostirilor rusesti la Dunare, exclamase deodata; q...Voilà la paix! Oui c'est la paix! Les Tures sent forces de la faire. Eh bien, c'est conime je VOU8 le disais dernieremma, l'alliance entre la France
et l'Autriche; nos allies sont communs; maintenant vous devez !wager a vous refaire de vos pertes,le moment est arrivé; la perte 4Iu Danube est edieuse pour vous; remente-t-on plus facilement le Danube là-bas que plus haut»?
In altrt convorbire ce o avit Metternich cu Napoleon, spre afarsitul lui Iulie (1), solul puse impAratului urmittoarele trei intrebAri; 1° DacA este hotrtrit sä mAntinA In toatá Intinderea lor angaja-
mentele ce le luase la Erfurt sau dad nu ar fi -dispus s. faci,
La
Petersburg, linpreunA cu Austria, un demers care ar puteit srt scape Principatele ?
2° Dach ar consimti ca Rusii sä cuprinda in cesiunea la care ar sill Poarta, gurile DunArel «pAnh la bratul numit Trockene Donaus ei cari ar fi Intentiunile lui In cazul cAnd invingeri -nouA ar sill pe Turci sA semneze o pace mai oneroasä decat acoea ce se previzuse la Tilsit? 3° Ce ar face Napoleon In cazul cand Turcia ar lncheià o pace stipuland independenta Serblei sub protectoratul rusesc? La inthia Intrebare lImpAratul rAspunse crt nu are cum 1 pentru ce sA se sustraga la angajamentele luate de el fat5. do Rusia. Daert fad. Rusiei rAsboiu, el va ramanea neutru, dar Austria voeste nu o sfAtueste la acel rAsboiu. La a doua intrebare räspunse red-iti anclrginefte condesoendeuta la talvegul Dunärein; in cazul cAnd Rusia ar InCheià o pace depbsind angajamentele luate fatä de Franca, aceasta s'ar privi ea find deslegatA do orice legilurA cu Rusia i In asemenea Inas Austria ar puteA contit pe ea. RAspunse asemenea c nu va recunoaste stipulaVunea mentionati In a treia intrebare, adAogand : (1) Ibid., p. 952 sq.
www.digibuc.ro
628
11Abti ROBETTI
Arrangez ies iaffaires de la Serbie; plhcez ce pays sous votre influence la plus directe, je vous soutiendrai, et je me suis explique trop longuement a ce sujet avec vous ces jours derniers pour y revenir».
Din rapoartele racute de Colonelul Cernisef, adjutantul tmAratului Alexandru, asupra convorbirilor lui cu Napoleon la 21 Octom-
vrie §i la 4 Noemvrie 1810 (1), vedem c5, Imparatul Francezilor tInuse, in privinta conditiunilor de pace dintre Turd 0 Ru0, simtitor acelmi Jimbaj pe care 11 tinuse lui Metternich. «S'il ne s'agit que du 'thalweg du Danube, j'y consens avec plaisir; plus
que le thalweg, je vous fais la guerre; l'existence de la Turquie est un objet trop important pour la bonne politigue de l'Europe pour que je puisse avec indifference la voir démembrer davantage».
Un rapob din Viena al lui Metternich catre Impäratul Francisc, purtAnd data de 31 Octomvrie 1810 (2), ne arata, c4 uvalov 11 sondase In vremile din urma asupra putintei unei aliante cu Rusia. In zursul convorbirii, Suvalov li declarase c4 niciodata Rusia nu va renunta la posesiunea Principatelor, dar Moil ,mentiune de o pro7 punere avand de scop schimbul Olteniei cu unele parti din Oralitia
anstriaca. Metternich se pronuntä pentru eludarea propunerii de alianta. Totu negocierile urmara mai ales din initiativa Rusiei. NeIntelegerea dintre Napoleon qi Alexandru I crescuse din zi In zi;
la sfar0tul anului 18,10 tratatul de alianta suferi4 din partea fieearuia din ei cate o atingere neprevAzuta qi in curand avea sa primeasca lovitura de moarte. Micul Ducat de Oldenburg, unde domnia o casa strans Inrudita on familia .imperial4 a Rusiei, avea pe Marea de Nord o linie de coaste care rupea, conitinuitatea frontierei Imperiului francez pe termul acelei
maxi. In acelas caz erau atat alte mici principate germane cat si ora§ele hanseatice. Printr'un senatusconsult din 18 Decemvrie, anexiunea Olandei deveni desavarqita, 10 se pronunta In principiu aceea a Intregului Moral, german, midi principi cu posesiuni pe mare primind Indemnitati. Totodata. Napoleon inform& pe solul sau la Petersburg, c5Ducele de Oldenburg va aye& sa aleaga Intre urmatoarele alternative: s5, ramana pe loc cu restrictiunile ce vor fi im-
puse suveranitatii lui prin stabilirea vamilor franceze, sau sa renunte la suveranitatea Oldenburgului primind Erfurtul ca compen(1) Ibid., p. 965 sq. (2) Ibid., p. 962 sq.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHLOINAII, II.
629
satie. Un trimis special fu Insarcinat sa faca ducelui ropunerea; ducele alese sa rarnana pe loc. Dar autoritatile .franceze, prejudecans' deciziunea lui, irupsese In Ducat foi se facurk stkpane pe el parmuirea 9i pe resursele lui. Duce le protest& La aceastit protestare Napoleon raspunse decretand, la 11 Ianuarie 1811, aneitarea Olden, burgului 9i (land ducelui In schimb .Erfurtul, ,Acest fapt constituia
o violare a art. 12 a tratatului dela Tilsit, In virtutea taruia ducii de Oldenburg, de Sax& Coburg 9i de Mecklemburg-Seliwerin urmau sit fie restabiliti in papica posesiune a statelor lor (1). Inainte de a cunoaqte acest act arbitrar, Imparatul Alexandru stt-
var9ise gi din partea lui, prin ucazul dela 31 pecemvrie 1810, o violare patent& a articolului 27 al ace1uia9 tratat. Acel articol stipula
el relatiunile comerciale dintre ambele teri vor fi restabilite pe acelaq picior pe care se gasiau Inainte de rasboiu, ceeace echivala cu punerea In vigoare a tratatului de comert dela 11 Iarluarie 17871.
Acel tratat garanta productelor franceze introduse In Rusia tin regim intru catva privilegiat, supuhandu-le la drepturi de intrare din cele mai moderate. . Restabilirea acestui regim pentru importatiunile franceze, Impreunk
cu intrarea In sistemul continental al lui Napoleon, erau privite In cercurile diriguitoare din Petersburg ca find cauzele atat ale crizei dureroase prin care treceau averile particularilor 0 a Statului, cat ci a Ingrijitoarei scader a cursului rublelor.., Imparatul Alexandru, influentat de anturajul lui, dada deoretul eus mentionat prin care marfurile franceze erau lovite fle taxe, grebe, iar cele introduse prin fraud5, aveau s5. fie arse. Acest decret supunea astfel marfurile franceze unui regim mai greu cleat pe cele engleze. Inteadevar, stipulatiunea de mai sus nu era privitoare ,la mkrfurile venite pe mare 9i, daca intrarea märfurilor engleze era absolut interzisa, ele intrau cu ucurinta In Rusia cand erau transportate de vase neutre, in special de vase americane. Pe de alta parte, tot pe la sfarksitul anulul 1810, Napoleon afik, spre surprinderea lui, ca dela Erfurt incoace, Imparatul Rusiei Mouse In tain5, cele mai Intinse pregatiri de rasboiu 9i ca dispuneit de o armata de prima linie de 240.000 oameni cu echipamentul, proviziunile qi munitiunile necesare, gata a5. se arunce In orice moment asupra Marelui Ducat al Yarsovei BOA sa pe IDdrçpte spre linia Oderului. (1) A. Vandal, op. cit., II, p. 526 sq.
www.digibuc.ro
630
RAM ROSETTI.
Am Insistat mai pe larg asupra schimbarilor In situatia politic& dintre intrevederea dela, Erfurt si sfarsitul anuluf 1810, fiindca din sus pomenitele schimbari a iesit ruptura dintre Franta si Rusia, ceeace
a sliit pe aceast& din urma sa Incheie pacea dela Bucuresti care, dac& ni-a luat Basarabia, a mintuit terile noastre de stapanirea ruseasca attic& de pieirea desavarsita. V. OPERATIUNILE MILITARE DELA DUNARE DELA DESCHIDEREA CAMPANIEI ANULUI i8ti PANA LA INCETAREA OSTILITATILOR.
Afark de o expeditiune comandata de contele de St. Priest asupra Loveef, intaiu respinsa si apoi izbutita In Fevruarie, operatiunth:, ramasera intrerupte In tot cursul iernii 1810-1811. In pritnavara anului 1811, contele Camenski cazand greu bolnav, ftr Inlocuit prin Cutuzov care sosi la 13 Aprilie (1). In cursul iernii, Mare le Vizir Iusuf Pasa fusese Inlocuit prin Ahmet
Pam fostul Nazir al Braila, ostean viten si destoinic, care aduna /a k;umla o orstire de peste 50.000 oameni, cu care inainta asupra Rusciuculuf la Inceputul lui Iunie. El se lovi acolo cu Rusii In ziva de 3 Iulie (st. n.), si fu respins de ei dupa o 1upt5, crancenä. Acest succes nu impiedeca pe Cutuzov sa evacueze Rusciucul la
5 Julie, land cu el si locuitorii crestini; apoi dada foc orasului si anima in aer parti din eetate. Duph ce treat Dunarea, grosul armatef rusesti se aseza Imprejurul Giurgiului ramanand inactivä In tot tirnpul verff.
In noaptea dela 8 la 9' Septemvrie, Marele Vizir, Inseland pe Rusf, tree' Dunarea cu o parte din trupele sale si incepix sä ridice Intariri In fata Sloboziei. IncercariIe Rusilor de a-i arunca inapof poste Dunare ar 11 izbutit fall de irezolutiunea lui Cutuzov,
gratie carefa Turcii fur& Ingaduiti sa se Intareasca si sa aduca alte trupe pe termul roman. Cutuzov descuraiat vorbia de parasirea Terii-Romanesti si spaima In Bucurevii era mare. 0- nou5, incercare a RusiIor s& scoata pe Turd din pozitiile lor nu lzbutl. (1) Camenski muri la Odesa In ziva de 6/17 Maiu,
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DINE CHIEINAII, II.
631
La sfar§itul lui Septemvrie, generalul-major Turceaninov intreprinse o expeditie peste Dunare, In imprejurimile Nicopolei, care reu0 pe deplin. La 5 Octomvrie Ru0i izbutira sa iea cu asalt o reduta ce Turcii avuse indrazneala s'o construeasca Ia departare de 600 pa0 de Intäririle lor. In sfarsit Cutuzov se hotart s'asculte sfaturile generalilor lui si sa intreprinda o diversiune peste Dunäre, Incredintata generalului Marcov. Gratie incapacitatii §i indolentei Turcilor, acest general izbuti s. tread, Dunarea fara opunere la 13 Octomvrie, iar a doua zi sa
surprinda tabara turceasca de pe malul drept i sa se faca stapan pe ea aproape fara, pierderi. Marele Vizir scapa la Rusciuc. Armata turceasca ramas5, pe malul drept se afla, in urma reucitei acestei expeditiuni, Inteo pozitiune desnadajduita, expusa si piara de foame. Ahmet propuse pacea. Dupa zece zile de negocieri, Cutuzov consimti la un armistitiu Vizirul ca.re ceruse Intiu ca granita sá rämana la Nistru, consimti ca Prutul s'o alcatueasca.
Un congres se aduna, la Giurgiu spre a trata de pace. Turcii din Int5ririle din fate. Sloboziei nemai putand radii de foame, de boala 0 de lipsuri de tot felul, Cutuzov consimti la a conventiune In virtutea careia acele trupe erau puse In evartire sub paza Rusilor, sub numele de musafiri. In caz de Incheiere a pacii, aveau EA, se Intoarc5. peste Dunare cu armele i tunurile lor; in celálalt caz ramaneau prizonieri de rasboiu. In Oltenia, cfiteva mii de Turcii sub comanda lui Ismail Bei trecuse Dunarea din ordinul Vizirului la 31 Iulie, in fata, Calafatului i voirit sit Inainteze, dar fura, respinqi de Zass In ziva de 3 August, in niste Intariri ce ei le construise pe malul Dunarei. Ismail Bei incerc sä inainteze din nou la 15 August, dar fu respins cu pierderi. La 9 Septemvrie flotila ruseasca se Mat stapb,n5, pe insula Lomului, care fu fortificata. Contele Orurk se afla pe malul drept Inca
dela 4 Septemvrie. La 19 Septemvrie Ismail Bei, ale carui trupe se ridicau acuma la 16.000 oameni, ataca din nou pet Zass langa Calafat cu intentiunea de a se Indrepta, inspre Craiova. Zass care dis-
puneit de 2.500 oameni nu ezit5, sa-i stea impo MO. 0 sa sustie o luptä sangeroasa care ramase nehotarita ; adversarii bivuacara, fat5, In fata. Zass, primind intäriri, raspinse doua, noua Incereari ale lui Ismail de a-si face drum spre Craiova.
www.digibuc.ro
632
RADII MORETTI
Orurk 0 Vorontov, trimi0 peste Dunäre in Octomvrie, se unirA cu 1.000 de SArbi foi venirá sA se härtueascA cu Turcii pAnA sub zi-
durile Vidinului de uncle comunicau cu Zass. Ismail Bei pAräsi pozitiunile lui tocmai la 25 Noemvrie. Osti li*tile IncetarA apoi EA In aceastA parte. VI. NEGOCIERILE DINTRE AUSTRIA, FRANTA $1 RUSIA, $1 CELE DINRTE TURCIA $1 RUSIA DELA INCEPUTUL ANULUI 18 it PANA LA IZBUCNIREA RASBOIULUI DINTRE FRANTA $1 RUS1A; TRATATUL DE PACE DELA BUCURE$TI.
ImpAratul Alexandru temAndu-se ca Napoleon s'a nu reconstitue Polonia, se hotárlse s'o reconstitue el Insus, spre a lipsi pe Napoleon de ajutorul Polonilor li a se folosi el de acest ajutor. Serisoarea adresatá de el principelui Adam Czartorijski la 12 Fevruarie 1811 nu ne mai lasA In aceastA privin[A nici o IndoealA. ImpAratul In acea scrisoare declarA : 10 CA puterea care vrea sA se insArcineze ou regenerarea Poloniei este Rusia ;
2° Prin aceastA Tegenerare impAratul intelege sA vorbeascA de intrunirea
a tot ceeace a facut altadatA parte din Polonia, cuprinzAnd si provinciile rusesti,, afar& de Rusia AlbA, astfel ca fruntariile sa fie alcAtuite de Dvina, Berezina qi Nipru; 3° Funqionarii guvernului, autoritAtile constituite, precum si -armata, tree bue sA fie cu desAv&rsire nationale poloneze; 40 ImpAratul neaducandu-si bine aminte de Constitutia dela 3 Maiu, nu
poate sA decida nimic inainte de a fi cetit-o, maga pe principe a i-o trimitA. In orice caz o constitucie liberalA, in stare sA multumeascA dorintele locuitorilor, este oferita. 50 Spre a dovedi sinceritatea celor ce le oferA, proclamatiunile asupra restabilirii Poloniei trebue sA preceadA oricArui alt lucru, executarea planului trebue sA inceapA prin aceastA lucrare. Dar condiciunile sine qua non sub cari impAratul oferA foloasele de mai
sus aunt ca : 1° Regatul Poloniei sA fie pe vecie intrunit cu Rusia, al cArei impArat va purta de acum inainte titlul de: Impeirat al Rusiei $ i Rege al Poloniei. 2° 0 asigurare formal& Fili pozitivA a unei unanimitati de dispozitiuni 0
de sentimente in locuitorii Ducatului spre a produce acest rezultat, care trebue inchezefoluit prin semnAtura indivizilor celor mai marcanti.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIEINAIT, I.
633
Apoi Imparatul Mud enumerarea fortelor de cari dispuneb, pentru a, ajunge la Indeplinirea scopului dorit, ajungA,nd la un total de 240.500 oameni in prima linie, plus o rezervä de 44.000 oameni §i de 80.000 recruti Imbrácati qi exercitati In depozite, MIA a mai vorbi de oastea din Moldova qi de cele din Finlanda §i Georgia. Prevedeb, dou5, greutAti pentru Indeplinirea planului : 10 Reuniunea Galiiei era uria din ele din cauza Austriei. Este absolut ne-
cesar ca aceasta sa fie menajatl si s nu fie atinsa intru nimic. In acest scop impeiratul este hotcirit sel-i ofere Tara-Romdneascd qi Moldova rind la Siret in schimbul Galifiei. Dar ar fi indispensabil A, se amâne reuniunea Galiiei On& dupa consimVmantul Austriei, spre a-i dovedi a nu exista vederi defavorabile ei. Impäratul este convins ca Napoleon se inceara sa provoace Rusia la o rupturá cu el sperând a el (Alexandru) va face greseala sá fie aFresorul. Aceasta ar fi o gresealä in imprejurärile de fatä, dar imparatul este hotarlt n'o comitä. Insä totul se schimbl daca Polonii aunt cu el. Intarit prin 50.000 de oameni ce-i vor da si prin 50.000 Poloni, se poate indrepta spre Oder cand va vol. 1° Cat nu va fi sigur de cooperarea Polonilor, este hotárit sA nu inceapl räsboiul cu Franca ; 2° Pentru ca aceastA cooperare a Polonilor cu Rusia sA aibä loc, trebue sä primeasca asigurari i dovezi neindoelnice1 numai in acest caz va putea sá inceapA actiunea specificath mai sus.
Napoleon din partea lui se &Ida la reconstituirea Poloniei In Intregimea ei. Vorbise de aceast5, idee lui Metternich qi, cunoscând
cu ce dor se uita Austria la provinciile pierdute de pel tärmurile Adriaticei, zisese lui Metternich : ((Tout pout revenir, ces points-la sont des bouts de cheveux pour mob, adAogând :
«Repousseriez-vous un jour des conferences hyant pour but d'amener l'eL
change d'une partie egale de la Galicie contre ces provinces ? Si je puis éviter la guerre avec la Russie tant mieux ; sinon, ii vaut ntieux avoir prevu les consequences de la lutteD (1).
Imp'aratul Francezilor ti aducea, acuma aminte qi de Turd. El seri& la 17 Fevruarie 1811 (2) lui Champagny, sä trimit5, lui Latour (I) A. Vundal, op. cit., II, 475. (2) D. A. Sturdza, up. oit., I, p.977.
www.digibuc.ro
634
RADII' ROSETII
Maubourg, la Constantinopol, un curler, InsArcinAndu4 0, se aproi fArA a se compromite, sA fax& pie (le Poarth pe cid cu putin astfel ea Sultanul cel nou sfi-i scrie i sa.-i trimità. un ministrti, apoi el (Napoleon), din partea lui, Ii va rAspunde, va reintrk In relatiuni 1i va trimite Un ministru. on el La 25 Fevruarie (1) ImpAratuf InsArcini pe Champagny sA aerie Contelui Otto, solului francez la Viena, InsArcin'andu-1 BA sondeze 1
pe Metternich spre a aflA pdnet uncle ar fi dispusd Austria set meargd pentrit a impiedecet anexarea Principatelor de cdtré Rusia. Nepletcerea ce o pricinuefte Austriei ocuparea Moldovei 0 a Terii-Romdnefti de cdtre Rusia este ea oare de,stul de mare pentru a o face sci nu se teamet de un rdsboiu cu Rusia? Tot la sfAr0tul iernii dela 1810 1811,, amAndoi ImpAratii (Mexandru 0 Napoleon) schimbau scrisori din cele mai acre (2). Chestiunea tarifelor, anexarea Oldenburgului, armamentele Rusiei, alcAtuiau sublectul lor, la care venià s'A se mai adaogA incriminatiuni multiple : fiecare acuza pe celAlalt cA voe0e sl-i facA rAsboiu. La 25 Martie (3), Napoleon trimise lul Champagny brulionul unei scrisori ce trebuià s'o transmit& lui Otto si In care ti ziceà cA tmpAratul Mexandru se indatorise s 1111 pAstreze nimic tn Serbia. DacA Ru0i
ar ocupb. Belgradul, aceasta ar echivala cu o violare a acestei fAgAduinte tg. Austria poate conta ca, Franta va reclamA Impotriva ei §i va sprijini orice actiune a Austriei In aceastA privinta. In Martie (4) se trimise lui Latour Maubourg instructiuni precum i Turcia, din care rezulth cA ph un proiect de aliantit Intro Franta Napoleon voik sA lndemne pe Turci SIL proclame rfisboiul slant 11.1 sh arunce 100.000 oameni la DunAre. F fAgAduik sA restitue Portii principatele, Georgia Eli Crimea.
Atte instructiuni In acelm sens sunt trimise la Constantinopol la 27 Aprilie (5). Ele Ins& produc putin efect asupra Turcilor cari devenise cu drept cuvAnt cu totul-sceptici In privinta bunel credinTe a ImpAratului Francezilor cAtre anvil. Inteo convorbire ce Napoleon. o ava on uvaloxt la j3 Maiu (1) urmAtor, el se arAta, In curent despre intentiunile ImpAratului Alexandru In privinta Poloniei. (1} D. A. Sturdza, op cit, p. 980 sq. (2) Ibid., p. 982 pi 984. (3) Ibid., p. 988. (4) Ibid., p. 990. (5) Ibid. p. 998 sq.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IT.
635
Alexandru scrise la 18 Maiu (1) lui Napoleon, prin Caulaincourt care parasia Petersburgul, uncle in locul lui fusese numit Lauriston. In acea scrisoare Imparatul Rusiei se apara de Invinovatirea ca se pregateqte de rásboitr, arata cs,, din potrivä, Napoleon este acela care face pregAtiri militare ; insist& ca Oldenburgul sa fie restituit ducelui i protestä GA nu doreqte nici un fel de marire de teritoriu.
Negociatiunile cu Austria In privinta räsboiului en Rusia urrnara
In tot timpul verii i al toamnel i cabinetul din Viena se arata acuma mai putin rezervat ; se discuta, chiar numele generalului care
aye& sa comande corpul de ajutor austriac. In audienta ce o avi solul austriac Schwarzemberg, la 17 Decemvrie (2), Napoleon care se bucura, foarte auzind ca acel corp ar putea sa fie comandat de Arhiducele Carol, cera ca Austria s5,-i puna la dispozitie o armatá de 40 50.000 de oameni, care avea s5, fie hranita de el, spre a opera
la, aripa lul dreaptä, sub ordinele unui general austriac in care ar avea, Incredere qi conform instructiunilor directe ce le-ar da Imparatul Francezilor. Napoleon fagacluià Austriei, ca urmare a rasbolului : Moldova, Tara-RomaneascA §i Serbia, DunArea cu gatile ei devenind apá austriaca. Austria ar 'Astra GaIiia Intreaga, pe care ar putea pe urrna s'o schimbe cu Provinciile Ilirice §i cu Triestul. Granite, Austrief despre Germania avea sa fie rectificata i Silezia
avea sa redevina provincie austriac5, neflind lips& de obiecte de compensatie pentru Prusia. La 24 Martie Austria se indatora s dea Iui Napoleon un contingent ; Prusia se legase sa-I ajute cu 20.000 de oameni. La 24 Maiu Rusia remise un ultimatum care cerea ca Francezii s5, se
retraga pe maluI stang at Rinului. Ambele Imperil Ii terminase pregUirile de rásboiu : Napoleon porni, Impotriva Rusiei tu o armat& de peste 560.000 de oameni, alcatuita din contingentele Europei Intregi. 115,sboiut era declarat la 22 Iunie i Francezii trecur5, NiemenuI cu doul zile mai tarziu. Am vAzut cä Cutuzov Incheiase un armistitiu cu Marele Vizir Inca din Octomvrie 1811 §i convenise ca un congres sa se Intruneasca In Giurgiu spre a trata de pace. Negociatorii din partea Ru0Ior erau Italinsky, generalul Sabaneev i batranul Iosif Fonton (3) (1) Ibid., p. 1001 sq. (2) Ibid., p. 1.009.
(3) Fostul dragoman al ambasadei dela Constantinopol; este de observat et, precum result& din scrisoarea adresat4 de Impiratul Aleiandru lui Ciceagov,la 14 Maiu 1812, (D. A. Sturdza, op, oit, I, p. 1019), acid monarh privia pe fratii Fenton ca vànduk Turcilor,
www.digibuc.ro
636
RAM ROSETTI
Plenepotentiarii turcb erau Selim Efendi, care ocupa functiunea de Ardonl-Kedisi sau judecator al taberei, Galib Efendi, care era Reis Efendi qi fu pe urma Mare Vizir, 0 Hamid Efendi. Ace§tia erau
asistati de Beizadea Dumitrache Moruz, In calitate de dragoman al Congresului, despre carer Langeron zice (1) : C'était un homme instruit, aimable et très fin. Koutouzov le croyait entièrement ddvoué a 1108 intéréts et il se trompait : ii n'était dévoué qu'ä lui seul, comme tous les Grecs du Fauar; mais on réussit a 88 l'attacher en lui offrant la perspective de la principauté de la Valachie qu'il croyait
oblenir par noire protection et aussi par celle du Kiaya Bey et que oependant il n'eut pas.
Negociatiunile mergeau foarte Inca. Turcii autau fel de fel de pretexte pentru a le amana. Cutuzov starui foarte mult pentru terminarea lor, deoarece fuse In§tiintat a are sa fie Inlocuit §i doria foarte mult sa incheie el pacea Inainte de sosirea succesorului sau. Cutuzov cerea DunArea ca hotar i Turcii nu acordau cleat Prutul, apoi instructiunile ce trebuia sä le ceara, necontenit dela Petersburg aveau nevoie de timp Indelungat spre a sosi. Imparatul fu foarte nemultämit de armistitiul ce Cutuzov 11 acordase Turcilor ; titlul de musafiri dat acelor din tabara turceasc5. dela
Slobozia nu fu ratificat i i se dadii ordin sa-i transporte In Moldova Fang& Vasluiu.
Corrgresul fu transportat la Bucure§ti. Plenipotentiarii turd 10 schimbara aici limbagiul (2) §i pretinsera ca Sultanul sá pastreze Chilia
§i Ismailul. Pe la mijlocul lui Ianuarie Incheierea pacii era cu totul compromisa. Impäratul din ce In ce mai nemultämit dada ordinul ca ostilitätile sa reinceapa. Cutuzov convenise cu Marele Vizir ea,
In caz de reIncepere a asboiului, sa se dea de §tire cu 20 zile
mai Inainte. Cutuzov, fara a observa aceasta formalitate, trimise pe generalul Tucicov sa facA o expeditiune la Babadag 0 la Mangalia, In
care acel general luà un mare convoiu de vite 0 mai multe Bute de prin0; generalul Harting distruse Silistria cu des'avar§ire. La 14 Aprilie generalul Bulatov intr.& fársä de veste In Sistova, prada ora§ul care nu era iparat i duse pe locuitoril la Zimnicea. Bulatov t i ceilalti ofiteri superiori ru§i Ii insu§ira o mare parte din prada. (1) Hurmuzaki, supl. 1, vol, 111, p. 352. (2) Langeron In Hurmuzaki, supl. I, vol.111. p. 378, pretinde ofi. erau influentati do boierii
turoofili si mai cu seam4 de consulul frames Ledoulx
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOIt DIN' CHWINAIT, /I.
637
La 17 Aprilie acelm Bulatov tredi din nou Dunärea spre a atac& o redut& turceasc& la Guliante, la 10 verste de Nicopol. Fu Int&iu respins cu pierderi, dar la urm& Turcii pArasir6 reduta care fu distrus& Inaintarea armatelor franceze spre Rusia, certitudinea rásboiului ce aceast& Imp&ratie ave& s&-1 poarte cu Napoleon, ar fi trebuit sá fac&
pe Turd mai darji, mai putin dispuyi a concede Prutul ca fruntarie. 'Totuy plenipotentiarii c&zur& de acoftl asupra preliminariilor picii, a c&rei conditiune mai important& era cesiunea Moldovei dintre
Nistru yi Pru( la sfaryitul lui Aprilie. Tratatul definitiv fu semnat la 28 Malu 1812. Privilegiile recunoscute Principatelor prin tratatul dela CuciucCainargi i cele urmätoare erau mintinute. Conditiunile acestei p&ci uhnirà chiar pe Ruci cari nu se ayteptau ca ea sA, le fie at&i de favorabil& 0 bun& parte din r&spunderea el incumba Incetinelii cu care generalul Andréossy; noui sol francez la Constantinopol, c&latori& spre a-yi luà postul In posesiune ci care 11 fädi s soseasca dup&Incheierea pacii. Langeron zice a Rusia are obligatiuni cari vor fi eterne catre Generalul Andréossy ; nu incape Indoeal& ea, dac& ar Ii sosit Ja vreme ceeace puteh Ivor ar fi Impiedecat pacea yi atunci le merge& foarte r&u Ruyilor. Andreossy calátori ca un ambasador, c&nd trebui& s al&toreasc& ca un curler, se opri, petredi pretutindeni i g&si pacea fácut& (1). Iat& ce. zice Langeron In aceast& privintä : Je nai jamais pu gomprendre ce qui avait encracré les Tures a ...nous accorder une paix qui était deveune si indispensable pour nous ; j'ai la certitude qu'aucun membre du congres turc ne fut ni acheté ni gagné par des esperances. Galib, le plus marquant, était pauvre et Testa pauv1re. Le Prince Meruzi n'avait pas besoin de notre protection pour avoir la place d'Hospodar et il ne l'a pas eue. En retardant la paix de 6 mois, thomme le plus verse dans les sciences militaires et diplomatiques pouvait voir claire-
ment que nous serious forces de nous retirer ile nous-mémes au Dniester. Quelle était done la raison de la conclusion de cette paix, faite si a propos pour mous? Celle que m'avait. donnée le Vizir pouvait avoir de Finfluence sur les -vues profondes et eloignées .de cet homme étonnant et sur celles de Galib Efeudi, homme tout aussi spirituel et plus instruit, mais ne pouvait certainement pas en avoir sur les autres Ministres et sur le Sultan. (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. III, p 390, nota 1.
www.digibuc.ro
638
kisti aoRwrift
L'on m'a assure que les desastres de ses armées avait effraye is Grand Seigneur, que, de plus, ii redoutait les janissaires et avait ordonne a son Vizir de conelure une paix qu'eux et le peuple désiraient. Sans Les raisons et nos derniers succes inespérés, nous eussions été bien heureux de nous en tenir au -Dniester et de reprendre le statu quo. 11 parait aussi que le Grand Vizir croyait que la conservation de sa tete dependait de pette paix qu'il devait et voulait faire. Enfin, ii faut croire au Dieu des Russes (RouskyBog), car il est certain que tout fear réussit a. Ia guerre et en diplomatie.
in cA la 19 Aprilie imparatul Alexandra mai sperà Inca sA obVa. Dux-area ca linie de fruntarie cu Turcia, precurn rezult5, din instructiunile (1) date de el in acea zi amiralului Ciceagov care Inlocuià pe Cutuzov qi undo gAsim ouvintele : Votre premiere obligation sera de bien examiner le mode d'administration actuellement existent dans ces principautés et de faire toutes les dispositions que, dans votre sagesse, vous jugerez propres a alleger la situation des habitants et a leur inspirer de l'attachement a notre sceptre.
InsA, precum reiese din scrisoarea ce o scrie aceluim Ciceagov la 14 Maiu, rezulta Ca la acea data impäratul acceptase granita Prutului.
Un fapt care trebue s5, ne mAhneascA adânc este servilismul necalificabil cu care Divanul Moldovei, la 13 lull() 1812 (2), iea act de comunicarea incheierii pad ce i-o Mouse Ciceagov, zicAnd ca aVestea incheierii pAcii, datA in vileag, a umplut de negrAitA bucurie sufletele celor adevArati i credinciosi patriolin.
Si nu se poate de loc alega ca Divanul ar fi fest in ne0iinta eh
acea pace, care umpleA inimile lui de bucurie, lAsi Moldova InjumAtallitA. Membrii Divanului cuno0eau atAt de bine aceastá conditiune a pacii, tnc.t, precum vom vedeb, mai departe, ei trimisese, Inca dela inceputul lui 1unie, la Bucureqti, pe Logofecii Costache Ghica §i Costache Bal§, spre a obtinee. dela Rusia, prin mijlocirea lui Ciceagov, ca stApAnii bunurilor de poste Prut si se foloseaseA de acelea0 drepturi ca i Moldovenii earl stApAniau bunuei In Bucovina. (1) D. A. Sturdza, op. cit., I, p. 1014. Aritiva Senatorior la Chifinda, dosar No. 4.056.
www.digibuc.ro
ARIUVA SENATORILOR toIN CIIIFNX13, II.
639
Se mai ctià la Iaci Inca dela sfarcitu1 lui Maiu, cä Scarlat Sturdza va fi numit guvernator civil al nouäi provincii. Tata In ce groaznia morcirla cufundase un veac de regim fanariot pe boierimea noastra, 1
Amiralul Ciceagov sosi In Bucurecti trei zile dap& semnarea pacii. El era Insäreinat de Imparatul Alexandra s'a lucreze pentru incheie-
rea unei aliante cu Turcia, spre a putea, cu ajutorul lor, opera, prin Serbia ci Bosnia, o diversiune asuvra -posesiunilor franceze din Dalmatia.
Ciceagov, un barbat original ci chiar fantastic, se apuca ea pregãteascA, eu tot Inadinsul expeditiunea in Dalmatia. Langeron ne dá amanunte picante in aceasta privintà, ea sacrificarea rezervei de boi a armatei spre a face dintrincii bulion i facerea de panfere (cuirasses), consistând In sad de panzä umphrti cu paie, spre a pane pe soldati la ad'apostul gloarrtelor. Vazand ca nu poate stt incheie vreo Intelegere cu Turcii, el propuse imparatului ca, Incepand Asboial cu ei, sa faca, o expeditiune in Constantinopol. Ciceagov era un om foarte einstit, care izbuti s'a dea in sfarcit Terii-Romanecti, in -persoana unui tanär boier numit Nenciulescu, un Mare Vistier care nu era prevaricator. Miccarea de retragere a trupelor rusecti fu Inceputa In Julie 1812, ea merse incet. Cele de pe urmg. trupe pArasirá Bucurectii numai Ia -5/17 Octomvrie urrrator. VII. CATEVA AMANUNTE PRIVITOARE LA OCARMUIREA AMBELOR PRINCIPATE 1808.-1812.
Intaiul Precedinte al Divanurilor fu Generalul-major Cucnicov care fusese adiotantul lui Prozorovsld i apoi al lui Suvarov in tirnpul campaniei Rucilor in Italia, apoi fusese Viceguvernator al Moscovei, Guvernator la Petersburg ci Senator.
Langeron mai zice despre el ca era un barbat de duh i de un spirit drept, cult, amabil, av 'and tonal bunei societati, intelegand bine afacerile, activ ci aspru. Langeron nu crede In adevarul Invinovatirii el) i se fiteeà ea trisese foloase materiale din situatiunea lui; dupa dânsul eau pus In sarcina lui Cucnicov multe din abuzurile subalternilor lui. El s'a compromis intrebuintand pe langa, el pe un boier numit Crupensid,
www.digibuc.ro
640
liliDtr nostril
tângr, fin, dibaciu, imoral, interesat, despre care se ziceà cA vinde slujbele, impArtind In tainá preWl cu Senatoruh1). In rezumatele d-lui Halipa gäsim textul predlojeniei (2) eAtre Divanuri, cu care Cusnicov face& cunoscut5, numirea hii si expuneà fini s. de purtare ce avea de .gAnd s'o urmeze : Cinstitului Divan i s'a facut cunoscut prin adresa Domnului General Feldinarepl Comandant suprem al armatei) Cneazul Alexandru Alexandrovici Prozorowski, ca Marirea Sa Imparatul a binevoit sa-mi incredinteze administiratia Principatelor Moldovei qi. Valahiei sub directia Stralucirii Sale, qi spre acest scop m'a Inumit Preqedinte al Divanurilor acestor Principata. Dap& dorinta indicata mie de Imparateasca Sa Marire, datoria mea de capetenie este ca, prin aprovizionarea armatei ruse§ti aflatoare acum in tat* sä nu se aduca locuitorilor greutati zadarn ice qi ca buna stare obqteasca sti fie pretutindeni pazita cu sträpicie, prin ajutorul unei drepte judecati din partea autoritatilor pamantene. Intrfind in indeplinirea acestor functiuni gi väzand toate poruncile intelepte ale d-sale Comandantului de capetenie, ex, puse in poruncile sale catre Divan, §i neposedand insa eu insumi cuno§tintele trebuitoare spre a ma lumina in toate ramurile administratiei, pe cari cuno§tinte vor trebui sa le cer in special cinstitului Divan, nu gasesc acum nimic alicev e. de spus cinstitului Divan decit ca : intaiu, dispozitiunile foi hotararile Stralucirii Sale avand ofmi sluji §i mie de temeiuri §i de calauze, ele trebuesc aduse la indeplinire atrial kii cu toga osardia foi graba putincioase; §i al doilea, punându-se capat neintelegerilor ce exista din nenoracire pang, astazi, intre mai multi functionari de sama kii uitand toate interesele lor personale, trebue ca membrii Divanului sa Intrebuinteze toate silintele ce le sunt cu pugnta spre a ajunge la scopul de capetenie, care este desradacinarea prin mune& comuna a tuturor neregularitatilor qi a abuzurilor ce s'au furi§at in toate ramurile ocarmuiri; astfel numai vor aspunde la milostiva ingrijire ce o are prea binevoitorul meu monarh pentru binele acestei teri. Pentru pine satisfactia cea mai inalta va fi dad., prin jertfa silintelor mele personale qii prin ingrijirile mele, voiu fi in stare BA impli-
nese vointa atat de sacra a monarhului men fg daca voiu fi gash in cinstitele madulari ale Divanului nigte tovara§i de munca plini de osardie spre a ajunge la binele poporului. i, in asemenea imprejurare, voiu privi ca o datorie nestramutatA a mea sa raportez, prin mijlocirea D-sale Comandantului de capetenie, despre osardia unor asemenea fii ai patriei, aducand-o astfel la cuno-
noltinta prea inahului monarh care a manifestat inaintea lumii intregi (1) Laegeron in Hurmuzaki, III, p. 161, (2) No. 4. Despre numirea Dumisale Sfetnic de taini Senator si Cavaltr Cusnicov ca Presedinte al Divanurilor Principatelor Moldovei si Valahiei. Extras Halippa In Tpyirm, I, p.341.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SiONATORILOR DIN CH4IN.111,n.
641
birea sa nepilduita pentru adevar si grija sa nemarginita pentru binefe populatiunilor ce au fast incredintate sceptrului sau prin Pronia Dumnezeeasca.
Cea dintai grija a lui Cupicov fu infiintarea unei cancelarii centrale, unde aveau s'a yin& spre cercetare toate afacerile din amândoua Principatele, a caror rezolvare atarna, dela el 0 de unde aveau sa plece toate ordinele. Pe MO acea cancelarie se ata§au numeroqi inspectori cari aveau sa privegheze executarea ordineloiss 0 facerea anchetelor. Aproape
Intreg acest personal, numit glat al Preedintelui Divanului, se compunea. din Ru§i, dar era plata de visteriile terilor. Dupa, proiectul (1) Primului Presedinte al Divanurilor Cusnicov, care a fost
in functiune dela 17 Fevruarie 1808 pana la Maiu 1810, personalul cel mai redus (1) nu putea fi mai mic decat urmatorul: un director al cancelariei cu leafa de 130 ruble argint anual; 2 secretari cu cate 600 ruble argint WA. anuala; 2 traducatori cu cate 400 ruble leaf& anuala; un registrator cu 400
ruble leafa anuala; 2 copisti mai vechi cu ate 300 ruble pe an si 2 copisti mai Doi cu ate 200 ruble pe an. Pe deasupra s'a mai propus a se infiinta: 4 revizori cu cate 750 ruble leafa anualä, luati sau din stab, ofiteri rusesti in retragere si. de nadejde, sau din functionarii moldoveni si munteni pentru a face, dupa instructiunile Presedintelui, revizie in toate ramurile administratiei Principatelor. Pentru cheltueala cancelariei s'a fixat suma de .2.000 ruble peste tot si in total, impreuna cu lefile, 9.600 ruble pe an. Comandantul de capetenie Prozorovski a gäsit statul alcatuit de Cusnicov cu desavarsire neindestulator si a adaos doi revizori cu ale 750 ruble lea% anuala si pentru cancelarie a mai alocat inca 1.000 ruble pe an, ceeace a ridicat cheltuelile statului la suma de 12.700 ruble pe an. Aceasta. sumä a lost impartita deopotriva intre Divanul Moldovei si al Terii-Romanesti si Divanurile erau indatorate sa, inchipueasca banii pe fiecare trimestru inainte. Ramasita, dupa achitarea lefilor si acoperirea cheltuelilor cancelariei, era intrebuintata pentru recompensarea si incurajarea slujbasilor. Pe langh persoana Presedintelui si nefacand parte din stat se gäsia un functionar din partea Divanului Moldovei, al doilea Logofat grupenski, pentru intretinerea raporturilor cu Divanul. La Bucuresti se gasia Vicepresedintele Gregorie Grigorievici Engelhart si pe langä dansul trei revizori din acei ce figurau in stat, din cari unul era functionar pentru misiuni speciale, al doilea controla. operatiunile Vis.
(1) No. 98. Despre statul Presedintelui Divanurilor si despre fondurile pentru acest Oat, 1808. Ibid., p. 373. Ancsieje A. R.Totn. 211EXI.Memoriile seq. Istorke.
www.digibuc.ro
41
642
/atm ROSMTI
teriei Terii-Romanesti si al treilea dirija comisiunea pentru aducerea la cunostinta locuitorilor a tuturor hotaririlor ocarmuirii. Pentru cancelaria Vicepresedintelui se mandatau, in vremea lui Cusnicov, 500 ruble dela Visteria Valahiei. Din trei revizori ce se gäsiau la dispozitia Presedintelui insu§, unul dirija afacerile raielei Hotinului, al doilea ale Basarabiei (Bugeac) §i al treilea afacerile cercului (?) Boto§ani.
Cu§nicov recunosta neindestularea acestui stat. Dupa cererea sa un ucaz imparatesc, adresat lui la 20 Fevruarie 1809, a adaos Id Oat pe unul din functionarii Consulatului, oti leafa, dnuala de 600 ruble. Dar numai al doilea Presedinte, Senatorul Vasile Ivanovici Crasno Milasevici, care a functionat dela 10 Martie 1810 pan& la Noemvrie 1812, a intregit cu desavarsire personalul statului. Spre a mari inraurirea Divanurilor asupra cursului afacerilor, Cras-
no Milasevici a infiintat functia de executori, ale unul de fiecare Divan, cu 750 ruble lea% anuala, a instituit un arhivar cu 400 ruble leafa anuala, a egalizat lefile tuturor copistilo r si ale celor doi secretari, adaogandu-le ate 200 ruble pe an. Suma afectata pentru stat s'a marit astfel pang. la 15.200 ruble.
Noul Comandant de capetenie, contele Camenski, a recunoscut aceste schimbari ca vremelnice. Fara a se limita intru aceasta, Crasno Milasevici, in anul 1811, a mai adaos doi revizori, din cari unul Mame pe langa, el
pentru misii extraordinare, iar celalalt a fost trimis de atre Milasevici la Chisinau, in vederea neregulelor mari ce se petreceau in Serdaria Orheiului.
In acela§ timp s'au adaos la §tat 2 ajutori de secretari cu ate 500 de ruble pe an §i 2 copisti cu ate 300 ruble pe an. Suma pentru §tat s'a marit astfel pana la 16.400 ruble. Lefile erau platite in galbeni de greutate sau in lei, socotind ate 3 lei rubla si mai pe urma, dela Septemvrie 1810, ate 3 lei 24 parale rubla. S'au cuprins in stat, in anul 1811, arhitectul Ostnidov, din cauza masuraturilor de pamant, si arhitectul Basarabiei (Bu-
geac) cu 100 ruble leafa pe an, lin traducator cu 100 ruble pe an §i un medic cu 1.200 ruble anual. In cele dintai trei luni (1) Divanurile au plata in aceea§ vreme fiecare ate 4.167 lei de argint in moneta turceasca pentru statul Presedintelui, neintrand inteaceastä sum& salarul l'ui. Deoarece valoarea rublei era stabilita la 3 lei turcesti, rezulta a lefile si cheltuelile de cancelarie ale qtatului Presedintelui se ridicau la 926 ruble pe runa. (1) No. 30. Registru de sumele plätite de Divanurile Principatelor Moldbvei i Valahiei lien-
tru $tatui Prwdintelui precum tili de platile efectuate,.atAt pentru salarul funcOunilor cat
0 pentru toate cheltuelile de cancelarie, dela 1 Aprilie 1808 pa.ni la 3 Ianuarie 1809. bola de Cupicov §i de secretarul Sanov. Extras Halippa In Tpritra I p. 343.
www.digibuc.ro
ARAIltA SENATOR/LOD DIN CHISIN113, II.
643
La 1 Iu lie 1808 bugetul & fost sporit la 1.000 lei pe luna. Salarul cel mai mare, acel al secretarului era de 400 lei (1331/s ruble) pe luna. Din suma rämasa disponibila se distribui celor doisprezece functionari ai etatului, la sfarsitul anului, o gratificatie variand dela 1.000 lei cel mult la 300 lei cel putin. Un voluminos dosar (1) cuprinde corespondenta pentru chemarea in slujba de catre Presedintele Divanurilor a deosebite fete din serviciile Ocarmuirii centrale ale Rusiei si atestatele acelor fete pentru slujbele anterioare, remise lor de Presedinte la iesirea din slujba. Cea mai mare parte a functionarilor alesi de Cusnicov urmara sa slujeasca si sub Crasno Milasevici pan& la plecarea acestuia. La incheierea pacii, cancelaria Statului se mu% la Chisinau. Aici Crasno Milasevici scrise toate atestatele cat se poate de laudatoare pentru aceia in tovärasia cárora ocarmuise Principatele. Multi din ei furl recomandati celui dintaiu Guvernator civil al Basarabiei, Scarlat Dimitrievici Sturdza, si apoi primiti din nou in slujba.
Cupicov ramase Prepdinte al Divanurilor pan& la 27 Aprilie 1810, cand se retrase din propria lui vointá, In urma trimiterii la comanda trupelor din Chiev a lui Miloradovic4 cu care era foarte legat, 0 a surgunirii Vistierului Filipescu cu intreaga lui familie In Rusia. Principe le Bagration, Comandantul de capetenie , de atunci, chemandu-1 la Bucureqti In prim&vara anului 1.810, Cu-nicov, sub diferite pretexte, nu veni; a el Intretinu cu §eful lui o corespondent& destul de acr& din amandoua partile, sfarqind prin a
cere 0 a obtinea punerea lui In retragere. Nu fu regretat (2)DJ In locul lui fu numit Senatorul Crasno Milmievici «bArbat In varsta, de sän&tate slab& §i foarte ind&ratnic. Ave& obiceiul afacerilor, cuno§teà, toate finetele §i subtilitatile lor... Ave& p&n& atunci
reputatia unui barbat cinstitn. Crasno Mila§evici fu OL mai putin iubit decat Cupicov (3).
Deoarece Iaqii era reedinta Preedintelui Divanurilor, In Bucure0i se numb un Vicepre§edinte. Col dintaiu fu generalul Engelhart, un bun ofiter, dar absolut incapabil ea ocarmuitor. Cas&torit cu o femeie care fusese sotia unui soldat de rand Eii parinte (1) Nil. 146. Despre randuirea VI scoaterea din slujb6, a funotionarilor *tatului Prepdintelui Divanurilor, 1808. Halippa, Tpyina II, 361.
(2) Langeron In Hurmuzaki, supl. I, vol. III, p. 216. (3) Ibid.
www.digibuc.ro
RAM ItoSgTTI
644
a opt copii, Langeron (1) zice ca, (cavil slabáciunea sa, profite de locul lui 0 sa. tremure dinaintea lui Miloradovici». Tot Langeron (2) zice a uEngelhart succomba sous le poids de ses depredations». (3) (1) Hurmuzaki, supl. I, vol. III, p. 187. (2) Ibid., p. 321.
.
(3) Iata cum zugravezte Langeron pe generalii ruzi, tovarazii lui de arme, cari comandau armata din Principate: ..Mais Meyendorff, independamment de son indecision ordinaire, avait un calcul qui allait avant tout: il voulait ramasser de l'argent, et une expedition utile, rapide et glorieuse ne lui en aurait pas procure. Il prétexta le manque de vivres. Ce prétexte était absurde et méme risible par son ridicule. Les regiments avaient employe dans leur marche de Doubassar a Bender une partie de leur biscuit de reserve ; mais en réunissant ce qui en restait encore dans leur chariots de vivres, on pouvait en donner pour quinze jours au détachement qu'on ellt envoye, et c'était plus que suffisant. De plus, il y avait a sept verstes de Bender, dans les magasins de Tiraspol, une grande quantite de biscuit dont on pouvait disposer. Mais Meyendorff voulait marcher avec toutes ses troupes, prendre des vivres dans tous les villages tartares oil il savait bien qu'on en trouverait abondamment et sans rien payer, et en s'arrangeant ensuite avec les officiers des vivres, toujours trés disposes a de pareilles manceuvres, montrer une grosse somme employee a les acheter. Son calcul lui réussit
fort bien et lui fut fort avantageux. Il ne le fut pas autant a la Russia. (Langeron In Hurmuzaki, supl. I, p. 118). ...Quand un general s'abandonne a des calculs tels que ceux qui dirigeaient les demarches
de Meyendorff, il doit Ore au moins fort indulgent pour ses subordonnés, et leur permettre de faire en petit ce (veil fait en grand. Sur cela Meyendorff ne laissait rien a desirer. C'est avec see quatre lieutenants, qui composaient son conseil seoret, qu'il prenait les mesures les plus efficaces pour piller le pays et les troupes et faire tourner les événements de la guerre, non au profit de la Russie, mais au sien et a oelui de ses associés. Ce tableau est triste, mais il est de toute vérité. Ibid., p. 120. ..J'arrivai a Bender le 1/13 Janvier 1807 et y trouvai le regiment de Nijegorod et son chef, le General-Mjaor Khitrow. Celui-oi s'y occupait avec zèle et avec succés de suivre les exemples de Meyendorff, en dépouillant la villa de grains, de bois de construction et de tout ce qui pouvait servir a l'utilité et a l'ornement de ses campagnes a Odessa. A Akerman, le general Loveika marchait sur les traces de Khitrov, quoique avec moins de publicite. Mais toutes ces petites filouteries subalternes n'étaient que des jeux d'enfants en comparaison de ce qui se passait a Kilia. Zass, qui occupait Kills depuis le 9/21 Decembre, y avait laisse son infanterie et avait disperse sa cavalerie dans des villages, le long des lacs Kital et Kotteboug, et jusqu'auprés d'Ismail.
Zass faisait piller les récoltes des habitants par ses dragons et faisant ensuite le rapport qu'il les achetait, et oomme il commandait en chef dans cette partie, il fixait luiméme les prix qui étaient exhorbitants. Le commissaire des vivres, a qui il donnait une part du profit, lui payait tout ce qu'il voulait. Lui et les autres chefs des regiments reoevaient des sommes enormes pour des achats imaginaires...
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIOINAII, II.
645
El fu Inlocuit prin Generalul Stetter In luna Ianuarie 1811, 0 Non seulement ils faisaient payer fort cher a la oaisse imperiale oe qu'ils recevaient gratis, mais encore ils rassemblaient les grains et les bestiaux superflus, les embarquaient it Kilia sur des batiments marchands, et les faisaient vendre it Odessa. (Ibid., p. 120 sq). ...La formation de tous ces bandits fut confiée par le duo de Richelieu au Prince Cantaouzene, Moldave, retire du service comme lieutenant-colonel et parent du general Melissino.
Cantacuzene avait fait semblant de servir dans la guerre de 1788. Dans oelle-ci il ne jugea pas it propos de faire méme ce semblant: il equipa tres mal ses volontaires, mais assez bien ses haras et les troupeaux de ses terres... (Ibid., p.121). ... Ces Cosaques (du Bog) avaient pour Attaman un general major du Don nomme Kraznow, officier brave et connaissant son metier; mais les exactions qu'il commettait forceren t le Duo de Richelieu, sous les ordres de qui il (Reit, de le changer, et il le remplaoa par le Prince Cantaouzene dont je viens de parler, qui, pendant toute la campagne, rests, a Kischenew sous pretexte d'y ouire du biscuit pour Parmée, et laissa ses cosaques et ses volontaires se battre loin de lui. II est vrai qu'ils se battirent trés peu.... (Ibid.). Le Prince Prozorovsky confia sa chancellerie it un allemand nomme Bezak. C'était un homme d'une mémoire prodigieuse, sachant et écrivant parfaitement le russe, Pallemand et le français, verse dans les affaires, ayant un travail facile et agreable, enfin réunissant toutes les qualites qui eussent pu legitimer la conflanoe de son Chef, si son extreme immoralité ne les eut toutes ternies. Mais il a été accuse de n'avoir rien de more. L'Empereur le connaissait et ne l'estimait pas. Il vit aveo peine que Prozorovsky s'en servit, mais il le souffrit. Cet homme avait ete employe auparavant dans plusieurs chancelleries et en avait é% éconduit avec Pordre facheux de n'étre plus employe nulle part... (Ibid., p. 152).
. .. Le Prince Prozorovsky y avait fait nommer (ft Buoarest) un Vice-Président ... le General-Major Engelhart, chef du regiment de la Nouvelle Ingrie. C'était un homme de 60 ans, bon et brave offcier, mais fort ignorant en administration. De plus, pauvre et Ore de huit enfants gull avait eus de la femme d'un soldat qu'il avait eu la faiblesse d'épouser spires l'avoir entretenue pendant dix ans; il eat cello de profiter de sa place et de trembler devant Miloradovitch qui souvent en imposait memo a ses chefs et a plus forte raison h. ses subalternes.
A son arrivée a Buoarest Engelhart avait annoncé une grande sévérité et affiche des principes de probité qui n'étaient pas oe qu'il fallait aux Valaques, mais qui ne les effrayerent pas longtemps; Philippesco trouva bientet le chemin du occur de leur VicePrésident.... (Ibid., p. 187).
Le General-Major Kosak-Issaew commandait en Petite Valachie depuis trois ans ; je l'ai dejà dépeint: o'était un homme &esprit, actif, intelligent, fort en kat de oommander un corps, mais peu moral et trop ocoupe de ses intéréts. La Petite Valachie etait une mine d'or gull exploitait a son profit depuis quatre aim que nous occupions les deux provinces. Personne, oomme je l'ai dejà remaripie, n'avait pence it co que l'on pouvait en tirer. Le passage seul des merchandises it Zimnitz et de Vidin en Transylvanie pouvait rapporter par an plus de 200.000 duoats; le sel pouvait en fournir au moins le double; mais ni Michelson ni Prozorovsky ni Miloradovitch ni Koutouzov ni Engelhart n'avaient imagine de tirer de ces provinces un seul ducat de reyenu pour la oaisse imperiale; il n'y avait point de douanes d'établies; toutes les mar-
www.digibuc.ro
RADII ROSETTI
646
rArnase pAnä la 27 Octomvrie al aceluims an, cAnd veni In locul chandises passaient ou en contrebande ou par des billets de la Chancellerie de Miloradovitch et de celle d'Engelhart, ehêrement achetés ; oe dernier en profitait pour lui ainsi qu'Issaev; mais Miloradovitch, ausi peu interessO et aussi peu économe pour son propra. compte que pour celui de l'Empereur, ignorait méme que ses alentours vendaient ces billets publiquement et a un prix tree élevé. Le sel était accaparé par Manouk Bey et par Hadji Mosko, ami intime d'Engelhart et le plus actif des traitres vendus aux Tures. Les Cosaques laissaient aussi passer les marchandises moyennant une retribution; le Colonel Melentiew y avait fait une fortune considerable; on attrappait convent des contrebandiers; mais tout s'arrangeait avec de l'argent, tout le monde gagnait; c'était une benediction. L'Empereur seul y perdait; mais ii doit y être accoutumé.... (Ibid., p. 193). ...Tchevkin, l'un des hommes les plus intelligents, les plus actifs et les plus capables de la
Russie, eut ete tres précieux dans sa place (a la tate des aprovisionnements) si sa delicatesse eut repondu a ses talents. Mais ii était trop soupconné pour qu'on ne cherchit pas a examiner de pres son administration. II le craignit, demanda et obtint sa retraite. On fut trés embarrassé pour le remplacer; Bézak n'osait pas laisser eette partie dans les mains du premier membre du comité des vivres, un certain Grabowsky, le plus intrépide fripon de son département et en memo temps l'homme le plus nul et le plus incapable.
Ce Grabovsky est encore une preuve qu'en Russie, non seulement on ne punit jamais mais méme qu'on &place rarement un imbecile. Soumis a un jugement criminel et n'ayant auoun moyen legal d'éviter une punition qu'il avait méritée vingt fois, ii eut recours a Bézak. Le Prince Prozorovsky, indigne de sa oonduite avait résolu de le faire punir exemplairement; mais dans nos armées la volont6 du general en chef, quelque absolue qu'elle soit, est souvent obligee de ceder celle des écrivassiers subalternes dont il est entouré. Bézak sauva Grabowsky.... (Ibid., p. 217).
Engelhart avait enfin succombé sous le poids de ses aprédations: le Comte Kamensky
lui 6ta la Vice-Présidence gull donna au vieux Général Stetter. ... (Ibid., p. .324 ... Le moment oà je commandai l'armée fut celui du renouvellement des baux et des contrats pour les hOpitaux et je pus juger de l'infamie des abus de eette hideuse et desastreuse partie de l'administration de notre armée. L'imagination la plus exercée au vol et aux depredations ne pent se représenter ce qui se passait dans les hôpitaux russes et la plume se refuse a le décrire. Je ne m'étendrai point ici sur le detail des petits vols subalternes et journaliers qui souillent cette partie tels que : 1. De n'exdure les morts que 15 jours, un mois ou aux mois après leur décés, pour profiter de la portion qu'on est censé leur distribuer pendant ce temps. 2. Les connivenees oriminelles des médecins, des directeurs et des entrepreneurs pour tripler les medicaments et les portions. 3. Les demandes continuelles de vins etrangers pour les malades (vhis de Madere, de Malaga, de Bordeaux) que ces malheureux ne buvaient jamais (et &est fort heureux ear ils en seraient empoisonnes). 4. Les rapports qu'on fait que les effete d'h6pitaux .neufs sont pourris, pour en obtenir de nouveaux et les vendre, etc, Enfin, mille horreurs pareilles qui sont si connues,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN .CHD3INXII, H.
647
lui Generalul major Hristofor Macarovici Comnino, gree de naqtere. et, j'oserai méme dire, si regues, qu'on n'y fait plus attention, Mais je (literal un abus,
ou plutot un crime, car le mot n'est pas trop fort pour la chose que j'ai
a,
peindre.
Les prix des hOpitaux ambulants sont doubles de ceux des hdpitaux sedentaires. II y a par consequent un grand profit pour les entrepreneurs b. faire voyager les malades, profit d'autant plus assure que, dans le chemin qu'on leur fait pareourir, on donne rerement ce qui est presorit. D'apres eels les medecins en chef de l'armée et des oorps s'arrangeaient avec les entrepreneurs pour faire changer sans cesse les malades de place; on fermait les yeux sur les lenteurs des voyages; sous pretexte de mauvais temps ou de
manque de chariots, les transports restaient en route 3 ou 4 fois plus de temps que celui qui était strictement neoessaire. Les malades mouraient en ohemin ; mais les en= trepreneurs s'enriehissaient et tout était 4 merveille. Sur 16.000.000 de roubles que coiitaient les hdpitaux de notre armee, ii y en avait Gertainement dix de voles. ... (Ibid., p. 324). ... Le general Zass avait ete charge par le Comte Kamensky qui ne le oonnaissait pas sous le rapport de la moralité, de protéger le commerce de Vidin et de la Transylvanie. C'était une source inépuisable de richesses. II lui (Asa ordonné de pereevoir an droit de deux ducats par cheque ballot de merchandises ; Zass en peroevait le double. Ils versa
dans la ceise impériale pendant l'hiver plus de cent mile ducats et, d'apres les calculs les plus moderes faits par des gene tree au fait de tone les details de ee repaire d'iniquités, lui et ses alentours en garderent autant pour eux. Le cri public, les plaintes des habitants de la Petite Valachie, la peur de l'Autriohe dont les negociants rangonnés et inquiets de l'avenir faisaient aussi entendre leurs reclamations, forcerent Koutouzov de changer Zass. Ii le fit remplaaer par Voinov. Zass ne s'effraya point de cot aote d'une severe justice. Il forma son plan. D'apres la connaissance qu'il avait du caractere de Koutouzov, ii vint a Bucarest et y afficha la plus grande sécurité et la plus grande insolence. Madame Zass, aussi hardie que toutes les femmes du metier qu'elle avait adopté, se permit devant la Comtesse Thiezenhausen, file du General Koutouzov et qui keit venue passer quelque temps avec, son pen, les plus fortes invectives contre notre General en Chef et lui dit qua son maH se plaindrait a la Cour. M-me Thiezenhausen, justement indignee de cette impertinence, rapporta sur le champ (sate conversation it son Ore, comptant l'animer encore davantage contre Zass. Le contraire arrive. Au nom seul dela Cour, Koutouzov tremble- Zass lui persuade que
lui seul pouvait mener a bien l'affaire interessante de la flotille de Vidin et se fit renvoyer a Krajova. Zass retourne triomphaIement a Krajova y reoommenga ses brigandages avec encore plus d'impudence et autant d'irnpunite. ... (Ibid., p. 328).
En cas de guerre 11 n'y avait qu'un moyen stir de perdre la Petite Valaohie, c'était de ne pas y laisser Zass et d'y envoyer Markow. Koutouzov n'y manqua pas Markow en désirent cette place, se promettait bien d'y suivre les exemples de Zass en matiere de finances; mais il ne put que glaner; la moisson était faite. 11 n'y accapara que 2.000 ducats, tous fraie faits. C'était peu, il. en fut BMW) et e'en plaignit ... (Ibid., p. 384). J'ai pule asses en detail dans le courts de cet ouvrage des depredations qui ont été oommises dans notre armee et des pertes de revenue qu'on aurait pu facilement obtenir, Je me oontenterai d'ejouter ioi quelques oourtes réflexions,
www.digibuc.ro
648
RADII ROSETTI
Acestuia ti succeda, la 15 Martie, Generalul Repoinski. Cel de pe ...L'entretien seul de l'artnée meta a la Unsafe 30.000.000 de roubles par an, les abus, les vols soandaleux dans la partie des hdpitaux, dans cello des vivres, dans les fournitures, absorbaient la plus grande partie des sommes de la caisse irnpériale Cependant si nos employes eussent eu une entre idée d'administration que cello de profiter de tout pour eux et de ne pas penser au bien du gouvernement, non seulement le pays eut pu fournir a toutes les dépenses de l'arrnee, mais méme verser du num& raire dans nos oaisses, comme je l'ai dep. remarque et prouve . . . Les salines de la Bessarabie seules pouvaient rapporter vingt A trente mine ducats au gouvernement, si elles eussent été bien administrées. Dans la premiere armee elles furent pillees; dans la seconde le Divan de Moldavia les afferma au plus bas prix; ensuite le General Toutschkow, éloignant ou effrayant les fermiers qui se présenterent, en profita presque seul. Le General Miloradowitsch, a. qui le commandement des deux Valachies fut confié, traita les finances de l'Empereur comma les siennes; il laissa faire a ses alentours et a ses favoris valaques et grecs tout ce gulls voulurent, et tout le profit des douanes passa a des brigands, a. des Philipesco, a des Fakas, eto En 1809 Bezak et Coronelly accaparerent tous les blies de la Bulgarie et les revenus des douanes de Galatz. Ce qu'on ne prit pas fut dissipe. Coronelly en fit autant de celles
de Silistrie en 1811. Le General Zass, a qui l'on doit pourtant d'avoir decouvert la mine d'or des douanes de la Petite Valaohie, s'empara, avec ses affidés, les Straudmann, les Krassowsky, etc., de plus de cent mile ducats sur le profit de oes douanes. En 1812 le General Koutouzow, au lieu d'établir la douane de Zimnitz au profit de l'Empereur en abandonna les avantages peouniaires a. la famille de sa petite sultane. (Ibid., p. 390).
WA, in fine tabloid ce ni-1 face tot Langeron de moralitatea unuia din Comandantii supremi ai ostirii din Principate, care este totodata, §i unul din eroii nationali ai Rusiei, Cutuzov:
...Le premier soin de Koutouzov en arrivant a Bucarest fut de chorcher une maitresse; il n'était pas dificile d'y en trouver; mais son choix nous étonna: il tomba sur une enfant de quatorze ans, sur une niece de Varlamme, mariée A un jeune Boyard nomme Gouliany. Koutouzov a qui elle plut et qui connaissait parfaitement les Valaques (?), fit dire au mari de lui amener sa femme, et il n'y manque pas (?) Le lendemain Koutouzov nous presenta sa Dulcinée et la produisit dans le monde, et malheureusement cette enfant prit bientOt sur lui l'empire que toutes les femmes, quelles qu'elles soient, obtiennent facilement sur lui et n'en profita que trop pour elle et pour sa famine (Ibid., p. 327). ... Pendant son sejour a Bucarest, le General Koutouzov ne se genant plus sur rien, se livra a, la plus honteuse crapule, bravant au degre le plus scandalous tout respect humain. Il fit de sa maison un veritable mauvais lieu. Il porta l'oubli de toute pudeur et de toute bienseance jusqu'a faire enlever publiquement a son mari cette petite Valaque de quatorze ans dont j'ai dep. parle. (Atunci cum se potriveste afirmatiunea de mai sus a i-ar fi adus-o chiar barbatul ei?) Elle s'appelait Mme Gouliany. II en fit une maitresse en titre, une sultane favorite. Elle venait tous les soirs chez lid et il s'abandonnait avec elle sans reserve et en presence de tout le monde A des familiarités qui dégénéraient en indécences et révoltaient tons les honnétes gens qui étaient obliges d'aller chez lui. Lorsqu'il gait invite h. diner il était de droit d'engager aussi Mme Gouliany et il s'enfermait avec elle clans tin cabinet apres diner. Le Vioe-Président de Valaehie, le
www.digibuc.ro
ARH1VA SENATORILOR DIN CHISINXTL 11.
649
urrna, Vicepresedinte fu Constantin Ghica care, precum vom yeGeneral Komnéno eut l'impudence d'engager a diner avec cet heureux couple des femmes
de généraux qui furent obligees de sortir de la maison. Aux bals, aux clubs, dans les lieux publos, on voyait cette petite hnpudente constamment aupres de lui. Elle s'asseyait souvent sur les genoux de son amant septuagenaire, jouait avec ses cordons et se laissait embrasser en &latent de rire. La société intime de Koutouzov keit composée a l'avenant des mceurs et des usages de sa maison. Voici quels étaient ses confidents, ses affides et ses amis intimes: 1-o. La mere de Mme Gouliany, Mrne Barkanesco, qui lui apprenait.en secret ce qu'elle
devait savoir pour réveiller les désirs épuisés du General et venait jouir du résultat de ses legons.
2-o. Le bonneau en titre, Coronelly, le plus sot et le plus vil des misérables qui oomposaient ce tripot, 3-o. Un autre Grec nomme Barotzy, employe depuis trente ans dans le départament des Affaires Etrangeres comme espion, envoye comme tel a Constantinople par le Ministre de la guerre sous prétexte de faire un echange de prisonniers. C'était un homme adroit, fin, aotif et qui jugeait souvent trés bien lea hommes et les choses. Koutouzov le caressa et il abandonna son réle et son voyage pour rester it notre quartier general. 4-o. Un Italien nomme Bogliaco, médecin et entepreneur du club. 11 keit connu'pour
avoir éte dans l'Archipel banquier, banqueroutier et ensuite voleur et condamné k etre pendu. 5-o. La femme de Bogliaco, sortie de la derniere classe des habitants de Bucarest et entretenue par un adjutant de Koutouzov (KaIssarow). 6-o. Le Grec Yharry que j'ai déjà fait connaitre. 7-o Un Polonais nomme Chodkiewitsch, escroo public, reconnu pour tel et s'en vantant, qui, des sa plus tendre jeunesse, avait gagné au jeu de la maniere la plus frauduleuse, une fortune imense II keit fermier de Koutouzov. Sa femme, et c'était la septiéme qu'il avait épousée, keit jolie et lui avait procure la protection du vieux general. U (Reit
venu a Bucarest sous prOtexte de rendre des comptes a Koutouzov et de placer son fils au service, mais dans le fait pour jouer et depouiller les Valaques et les Russes. Ce ne fut qu'apres deux mois de travail que KaIssarow et moi nous parvinmes I nous en Make et nous n'y réussimes que parce qu'il eut l'imprudence de jouer avec des officiers russes et que Koutouzov craignit que l'Empereur, qui avait le jeu en horreur, ne lui sat mauvais gre d'avoir garde cet esoroo pres de lui: Chodkiewitsch partit avec douze mine ducats gull soutira des Valaques. C'est dans cette fange que se vautrait publiquement un vieillard de soixante-huit ans, décore de tous les ordres de la Russie. C'est au milieu de cette société immonde qu'il passait sa vie.
Rien n'est plus dégoatant qu'un vieillard crapuleux et, ce qui ajoutait encore au &gout que Koutouzov inspirait par sa conduite, o'était le danger qui résultait de pareilles liaisons et l'influence condemnable que toutes ces espéces avaient sur lui. Ii ne savait rien refuser a tous ces parasites. Ils disposaient de toutes les plaoes, de toutes les graces. Mme Gouliany, pour 2.000 ducats, fit nommer ala place importante de Caimaoam ou gouverneur general de la Petiti Valachie b. un Comte Budetzko (Dudesou), connu pour le plus mauvais sujet de la Valachie, dangereux méme par ses opinions et par ses liaisons et qui, du temps du Prince Ypsilanti, avait dà avoir la bete coupee pour
www.digibuc.ro
659
RADII ROSETTI
dee., aiurea, obtinuse dela Rusi titlurile de Cpeaz si de General major (1).
Iata cateva, note asupra boierilor deputati de Divanuri pe lânga cartierele generale, pentrq a inlesni raporturile comandantilor rusi atat cu Divanurile cat si mai ales cu autoritatile locale : Pe MO (2) cartierele generale, intaiu dela satul alieni §i in urm6, in ora§u1 FocSani, se aflau ca ajutoare ale comandantilor supremi, pentru corespondenta
cu Divanurile qi cu witoritatile terii, deputati de ai Divanurilor. Pe lang6. printul Prozorovski, a fosi la inceput in aceasa functiune lAtrAnul §i bolaxiciosul Vornic Ralet pe care printul il iubia foarte mult §i, spre uwrare lui, ata4ase (delegase) sub ordinul lui doi cA,läreti. Slapiciunea sili in curind pe Ralet A demisioneze. Pe el 1-a inlocuit boierul Nicolae Mavru, dup& recomandatia Generalului locotenent Miloradovici;§i el se distingea prin talente mari i o cinste deosebitá. In afar& de dragoman, pe lane). Comandantul
Suprem se gäsiau in permanent& 2 deputati, cite unul din fiecare Divan, une correspondence avec Passavan Oglou, correspondance tits condamnable et qui fut interceptée.
Mme Gouliany fit aussi donner la charge d'Aga ou chef de la police de Bucarest A son cousin, un Philipesco, espion connu des Tures, ainsi que tons les rnembres de sa famille.
Le cabinet, les chancelleries de Koutouzov étaient aussi le foyer de toutes intrigues. Le faible et coupable vieillard était tiraille par tous les individus qui cherchaient a s'emparer de sa confiance et qui, des qu'ils l'avaient obtenue, en abusaient impudemment. Chacun de ces employes, de ces parasites, de ces entremetteurs avait un but: c'était l'espoir d'une place ou d'une fortune. Il ne manquait A tout cet immonde tripot que le General Markow; il ne manqua pas d'arriver; il avait sur Koutouzov, qui cependant le connaissait parfaitement, l'ascendant le plus entier. Markow calcula qu'il ferait mieux ses affaires aveo Koutouzov et, malgre le cri public, il se fit envoyer Petite Valachie a la place de Zass qui, soit par mécontenentement soit parce qu'il avait fait sa fortune et ne voulait plus la compromettre, persista a quitter l'armée et, sous prétexte d'une maladie plus feinte que réelle, obtint d'aller pour quelque temps a Odessa. (Ibid., p. 381 sq.).
$i asemenea oameni indaznesc s6 denunte coruptiunea si venalitatea boierilor din Principate! Ei au cutezanta si se gereze In reformatori ai moravurilor corupte din Moldova si din Tara-Romaneaso5.! In realitate ei n'au flout deoAt sa adaugg, la coruptiunea fanariotS, procedeuri not* acele ale metodei moscovite de jaf, de dilapidare si de desfrAu. Prin contactul lor %erne noastre nu s'au curatit cAtus de putin de noroiul care le necinstii: din potrivl noroiul s'a mai adaus. (1) V. A. Urechia, Istoria Románilor, IX, p. 226. (2) No. 235. Despre nurnirea deputatilor Divanurilor pe langa comandele rusesti, 1808 Extras Halippa in Tpyx,i, II.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATC)BILQp, pIN CHIaINAIJ, II.
651
meniti a& starueasa pentru urgenta executare a ordinelor, and se care& concursul autoritatilor locale. Pe langa cuno§tinta Jimbii ruse §i, fmnceze, se mai care& din partea deputatilor o harnicie desavar§ita. Pe Iánga Comandantii supremi, Prozorovski §i Bagration, au indeplinit inskcinarea d1 deputati spre multamirea lor: Munteanul Caminarul Gheorghe Raga yi Madoveanul Spatarul Mihalache RacovitA, care a inlocuit pe fostul Vornic al ph§tiei, pe bolnlviciosul Nicolae Hrisoverghi, E}i Starostele de Putna, Comisul Costache Conachi. Dupa ordinul Comandantului suprem, erau numiti yrpmelnic deputati §i pe Wig& alti comandanti de corpuri. Astfel in toarnna
anului 1808, and printul Prozorovski se gandia la trecerea Dunarei §i, pentru a opera, in Principate, form& o armata de rezerv 6. sub comanda Generalului-Locotenent Ivant Nicolaevici Essen I-ul, atunci pe lânga, acesta din urm& au fost ata§ati doi deputati, Caminarul Iordache Jurjea din Mol-
dova §i al doilea Logofat Alexandru Duculescu din Tara-Romaneasca. Amandoi au servit spre multamirea lui Essen ; iar Cu§nicoy le exprim& recuno§tinta Comandantului suprem, in Divan. Pentru aceea, and cartierul principal a fost trecut vremelnic de atre Prozorovski din Calieni, in Fop§ani, iar armata principal& lasata in acela§ loc, sub comanda Generalului de, infanterie, Contele Mihail Ilarinovici Goleniltcef Cutuzov, pe Wig& acesta au fost ata§ati noii deputati : Mihalache Mavro din Tara-Rom&neasca §i C&i minarul Ion Greceanu din Moldova. Mai multi deputati ai Divarmlui moL-
dovean se mai gasiau §i pe Ian& Contele Langeron comandantul diviziei dislocate in Tabac (Bolgrad) §i se mai vorbe§te despre zelul deputatnM atrarul Alexandru §i al doilea Logofat Toma Stamate; in special Langerofn, laud& pe Toma Stamate, «de a carui activitate era foarte multumit». Generalul Eugeniu Ivanovici Marcov, comandantul diviziei a 15-a, in timpul trecerii acesteia din Boto§ani la Foc§ani, in Septemvrie 1808, a Minas foarte multarnit de deputatii ata§ati atre ansul: Racovita §i Stolnicul Gheorgh,e Luiz. Raporturile favorabile ale lui Marcov indemnar& pe Cu§nicov All exprime recuno§tinta fat& de ace§ti deputati in plin& §edinta a Divanulnil mohlovenesc. In sfar§it, pe Mg& Generalul-Maior Sergiu Alexandrovici Tucicoff, comandantul armatelor can se gasiau inBugeac, se aflau ca fleputati ex officio, ispravnicii din Tomarova (Reni) §i Ismail. Ispravnicul dip Tpmarova era. Teodor, pe care il laud& Tucikoff §i Generalul-Locotenent Zass. Isprävnic de Ismail a fost Medelnicerul Grigorie plucerescu, de asemenea un foarte destoinic functionar, cunoscut personal de Cu§nicov.
In anul 1807, o parte din boierii cei maxi ai Moldovei, In cap ow Visternicul Iordache Balq, urzirá o intrig5, spre a scoate din scaunul chiriarhicesc pe Mitropolitul Veniamin Costachi care II
www.digibuc.ro
652
RADII ROSETTI"
ocupa in acel moment. Visternicul Iordache Ba4 era bärbatul care avea atunci In Moldova mai mare putere i influent5, decal oricine. Clevetitorii voiau s aduca pe scaunul mitropolitan, in calitate de Exarh, pe Gavril. Acesta fusese patru luni Mitropolit al Moldovei, in anul 1792, In timpul ocupatiunii ruseqti, apoi pe urma Mitropolit al Chievului qi, la 1807, membru In sfantul Sinod al Rusiei. Gavril Banulescu era originar din Campulung (1). La 1778 11 vedem
profesor de limba latinä In Ia0, la 1779 se calugareqte in Constantinopol, la 1782 devine profesor de filozofie i rector la Pultava. La 1784 Gavril Calimah Il face arhimandrit, la 1788 este iar4 rector 0 profesor la Pultava : la 1789 este nurnit de Ru0 Arhiereu in Moldova cu titlul de al Benderului 0 al Achermanului. La 1792 Ru0i 11 numesc Mitropolit al Moldovei, unde ramâne pana la plecarea lor; la 1793 devine Mitropolit al Chersonului qi al Crimeei, la 1799 Mapolit al Chievului. 0 el Haliciului, la 1801 membru al Sinodului 0, la 1803, 'paräse0e Mitropolia Chievului din cauza de boar& Se bucura de o deosebitä favoare la Curtea ruseasea, dela care primise de repetite ori distinctiuni §i daruri 1nsemnate.
Dinteo scrisoare publicatA In lstoria Mitropoliei de Ia0 de C. Erbiceanu, rezultä ca,, la Dubasari, uncle se afla In primavara anului 1807 Gavril, veni Spatarul Ramadan (2) ssa-i comunice c. un rand de boieri, mai cu sama BáIetii, ii propun sA, primeascA iar4 Mitro-
polia. Fostul Mitropolit prim! §i Insarcina pe maiorul Anton Mavrichi s alcAtueasca", catre Imparat, din partea boierilor, o jalba prin care cereau de Exarch In Moldova pe Preaosfintia Sa, adaogand ea,
acuma este bine In sánatate i doritor sa serveasa noua sa patrie (Rusia). Tot aid se zice ea Gavril mai ceruse Chiriarhia Moldovei 0 In vremea imparatului Pavel, primind ca raspuns s'a§tepte, cS doara Poarta nu va fi totdeauna In pace cu Rusia, apoi In urma mai 1ntrebuintase toate mijloacele pentru a ajunge la acelaq scop. Jalba catre Imphrat fu adusa la Ia0 qi iscalitä de cei mai multi din boieri, dar un numAr din ei nu numai cA refuzara cu hotarlre (3), dar mai alcatuira §i o calduroasa aparare (4) a lui Veniamin, refutand punct cu punct toate 1nvinuirile ce i se aduceau. Partida lui Iordache Ba4 find mai tare 0, p6 deasupra, sustinuta de Ru0, Mitropolitul Veniamin se retrase de buna, voie In anul (1) Originea cámpulungeand a lui Gavril, Mitropolitul Chievului, de re. V. Stefanelli, in A nalele Academiei Romime, t. XXIII, p. 357 sq. (2) p. 49. (3) Vezi declaratia Logofitului Duinitrache Sturdza, in Erbiceanu, op. cit., p. 45, (4) Ibid., p. 46.
www.digibuc.ro
ARDIVA SENATORILOR DIN CRISINIII, It.
653
urmätor, 1808 (1), Divanul afectându-i ca loc de retragere m&n&stirea
Slatina, cu toate veniturile ei, pe vieatà. D-1 Halippa ne &à un extract din predlojenia lui Prozorovoski, prin care se pune& qi l'ara-Romaneasca sub autoritatea spiritual& a Exarhului. La urma Prea Inaltului Ucaz cätre Stantul Sinod din 27 Martie 1808 despre numirea Mitropolitului Gavril ca Exarh in Principate, Comandantul suprem, Cneazul A. A. Prozorovsky, trimise ambelor Divanuri o incunostintare spre cuvenita luare in considerare a numirii %cute de ImpArateasca Sa Marire,
urmata din cauza demisiei Preaosfintitului Veniamin, fost Mitropolit al Moldovei, din ocarmuirea pastoriei sale si din toate datoriile lui de mai inainte. Principe le Prozorovski incheie comunicarea fAcutä lui Dositeiu, Mi-
tropolitn1 TeriiRomanesti, arátand cá 'Astoria Moldovei era incredintata Mitropolitului Gavril, cu cuvintele: «Apoi, precum Preaosfintitul Gavril a fost randuit de Stantul Sinod nu .
numai in Moldova si in Basarabia, dar si in Tara-Romaneasck cred de osebita mea datorie s5. aduc la cunostinta Ina It Preaosfintiei Voastre Ca, pentru
viitor, sä binevoiti, pentru toate afacerile duhovnicesti incredintate voug, rA, comunicati cu pomenitul mai sus, Preaosfintitul Gavril §i FA fiti sub a Sa pov&tuire si ascultare».
In intaiele zile ale lui Iu lie, Exarhul plea. din Iasi la Bucuresti. In urma acestei plecAri, Cusnicov trimise Divanului Terii-Romanesti un ordin «sä se facA Ina lt Preaosfintiei Sale o primire dermA de rangul s6.u.» (2).
In urm&toru1 extract g'asim o incercare a lui Cu§nicov spre stabilirea In Principate a unei proceduri uniforme pentru urmärirea afacerilor criminale, care s`a ingreuneze functionarilor comiterea abuzurilor. Din dosarele criminale ce le-am examinat n'am putut constatà ca dispoziOunile Prepdintelui s'A so fi aplicat. Pentru indepArtarea (3) incurclturi lor, cari se produceau in afacerile ce atarnau de Departamentele criminale ale Divanurilor, Cusnicov a propus acestora sä se (1) Ibid., p. 47 ai p. 48. (2) No_ 179. Despre Pres Inaltul Ueaz pentru numirea fostului Mitropolit al Kievului membru al Sfantului Sinod ai actual Exarh In Moldova, Tara-Romaneasea ai Basarabia ai despre Inflintarea Dicasteriei Exarhiale, 1808, Halippa, Tpmbi, II, 366. (3) No. 493. Despre instructiunile ce trebuese aleltuite In ambele Principate, pentru instruirea uniform& a afacerilor de urmarire ai eriminale, ai pentru eurmarea mijloseelor ce au ispravnicii de azi ai hatmanii de a comite elleari de legi, In pstfeI ea ele a& nu fie eu puting In timpul de judeeare a afacerilor, 1808, Extract Halippa, Tpyabl, III, p. 605..
www.digibuc.ro
654
itAntr ROSETTI
tina de tirmAtorul formular de act de acuzatiune, care a fost supus spre aprobare Comandantului suprem : 1808 anul, Octomvrie in .... Departamentul Criminal al Principatului Moldovei sau Terii-Romanepti, auzind prepunerea Consiliului secret pi etc. (sau comunicarea facuta de cutare persoana al carei continut in urma sa pi transcria), pe baza caror comunicari sau propuneri s'a insarcinat de chtre Departament isprAvnicia cutarui tinut, sa, fact cea mai amanuntita urmárire cu privire la acea afacere, care sa fie trimisa acestui Departament pn N cutare data.. La urmarire au fest interogate anume persoane, i cari au depus : I) cutare, (sa i se iea in scris declaratia); 2) cutare, (sa, se treac . cuprinsul declaratiei lui) pi apa, mai departe sa se inscrie declaratiile fiecArui martor. Dupli ce se intruniau astfel declaratiile celor implicati pi ale celor-
lalte persoane cari luase parte in afacere, al se arate dad au fost ascultati pi martorii, aratandu-se pi declaratiile lor cum pi confruntarile, dad ele ar prezenta vreun folos, ca dovada, pentru imprejurarile afacerii. Iar dupA lege ea ordonat : (aici sa se scrie cuvant cu cuvant articolele din legile ce dO aplicau in cazurile date, pi cari erau in vigoare i intrebuintate de guvern, iar in CDZ de lipsa, a unui text de lege, O. se tread parerile ce se emiteau in cazuri similare, când Departamentul hotara dupa obiceiul local). Pe baza acestora, Departamentul Criminal, conformandu-se tuturor imprejurArilor adunate, aratand ca el, Departamentul, s'a condus de ele i le-a examinat, hotara (si aici se inscri b. hotarirea) asupra intregii afaceri. Cel mai mare rau 11 alcatuiau samovolniciile i lipsa de control a in4tantelor inferioare judeditoresti : ispravniciile, agiile i hatmaniile. Dupa oranduelile din Principat, aceste instante singure judecau afacerile «neinsemnate», ea de pilda pe recidivipti, certurile i altele. Paznicii de pe MITA instantele politienepti, ispravnicii, agii sau hatmanii, cu ocazia fiecarei afaceri tneinsemnate», se siliau s. dobandeasca cele mai maH foloase, cu gandul
de a descoperi bandele de heti, pe conducatorii sau tainuitorii lor. Se intrebuinfau de asemenea si ameninfeirite, in legetturd cu schingiuirile cari aduceau adesea pe interogat int? o stare ce nu se mai puteet vindeca, sau it sitia sei recunoascei o vind fdcutd de altut Toate acestea au depteptat in Cupnicov dorinta s iea dela Comandantul armatei porunci catre ambele Divanuri, prin cari lipsi6, pe Ispravnici, Agale sau Hatmani de dreptul de a judeca, reducand rolul lor numai la facerea urmaririlor pi la adunarea probelor, dar !Ara nici o amenintare sau schingiuire. Aveau sa se ingrijeasca mai bine de chemarea partilor pi de adunarea unui numar suficient de doVezi. Divanurile au primit cu neincredere masurile umanitare ale lui Cu--
nicov pi de aceea, And, la 1810, a fost schimbat prin Crasno Milapevici, a cerut acestuia s restabileasca foastele instance in drepturile lor de jude-
www.digibuc.ro
ARIIIITA EIBNATORILOR DIN CHI§IINX11, II.
655
care, sustinând cg «amenintarife» se intrebuinteaza nurnai ea A se stabi!easel adevgrul. Crasno Milasevici a restabilit drepturile judectresti ale fos-
telor instante, dar a oprit st se recurga la amenintari; did sub motiv de ameninfare, se puteau ascunde niste schingiuiri si sleiri de puteri cari set fie mai grele decdt inscis pedeapsa, si pe langei acestea foarte des se intdmplet ea sei fie schingiuiti si oameni twvinovafi. Datoria politiei era insä, cu ocazia adunttrii de probe, st stgrueascä prin interoggri juste pi exacte al fact pe petsoanele cari nu-si recunoapteau vina, sh pi-o recunoascä prin ajutorul dovezilor dulese pi al probelor ; conducandu-se in acest scop de mijloacele cele mai umanitare ; caci este mai bine sa, achiti 10 vinovati, dectt sg, schingiuepti pe un om nevinovai.
In tot timpul ocupatiunii ruseqti dezertiunile erau foarte numeroase, soldatii dezertori oploqindu-se mai cu deosebire in partea muntoas5,, In care nu erau trupe ruseqti, qi In m&nastiri. In marile mânastiri moldovene§ti ca Neamtul, Secut, Oragomirna, erau numero§i calugAri ruqi cari adapostiau §i. ascundeau bucuros pe compatriotii lor fugiti din oaste. Aceastä stare de lucruri silise pe Prozorovski s5. iea másuri serioase pentru a-i pune capAt. Din ordinul Comandantului suprem (1), Cupnicov aduse la cunoptinfa intregii teri, prin intermediul Divanului pi al Exarhului Gavriif (Bodonil, cg, pentru oplopirea soldatilor fugari (dezertori), cei vinovati vor fi pedepsiti
cu toga rigoarea legilor, pentru infraqiune potrivnicd intereselor Mdjestettei Sale lmpcircite.sti. Din aceastä pricing, dacä vreun dezertor fugit era st fi fost prins pi, la interogatorul luat lui de cgtre ofiterul de serviciu al armatei, ar artta cg pentru a dezertà a fost pus la cale de
cineva, sau dupt dezertare a fost ascuns ptiut find et este fugar, aatunci vinovatul civil avet A, fie cerut, prin ispravnicii din Iasi, spre confruntare
cu dezertorii pi pedepsit cu amend& in caz de a se constati vinovalia sa. Pentru cel vinovat de tainuire, dad. facea, parte din cler, Cupnicov a propus mitropolitului Gavril o pedeapsä corespunzgtoare. Cu deosebire erau aspru
pedepsiti Evreii si fabricantii earl se serviau de dezertori ca lucrätori la fabricile lor de potap sau altele ; mai ales in tinuturife dela Nordul M01dovei. Adeseori se ggsiau vinovati de oplopirea dezertorilor aluggrii, in special acei dela mângstirea Neamtului. In aceast g. mâng,stire, scria Cupnicov Mitropolitului Gavril, soldatii dezertati in fotdeauna au un adgpost asigurat, pentru curmarea cgrui fapt a cerut cu insistentl sä se iea mgsuri (1) No, 292. pespre procedarea, In conformitate cu legile, cu op1ositorii de dezertOri rusi militari, In calitate de fugari, 808, Extract Halippa In Tpyxm 11, p. 162.
www.digibuc.ro
656
RADII ROSETTI
in consecinta. Mitropolitul n'a intarziat sa trimita, la toate bisericile
gi
manastirile Principatului, o circulara in limba moldoveneasca, a carei traducere, care urmeaza, a fost fAcuta de cunoscutul ajutor al Exarhului, Protoereul Petre Cunitki. «Dela Gavril Mitropolitul, membru al Sf. conducator Sinod, Exarhul MoldoVlahiei gi al Basarabiei gi Cavaler pastorala catre toata lurnea bisericeasca.
«Din depunerile pe cari le-au facut soldatii dezertori pringi gi predati armatei, se constata ca, atat in schituri cat gi in mknastiri, au fost primiti de egumenii mknastirilor gi gefii schiturilor cum gi de alte persoane bisericegti, dupa cum ni s'a facut cunoscut in scris de catre Consilierul de Stat gi Pregedinte al Divanurilor Moldovei gi Valachiei, Senatorul gi Cavalerul Sergiu Serghievici Cugnicov, in urma relatiunilor date lui nu odata de catre generalii armatei, cum gi din partea A. S Feldmaregalului Printul Alexandru Alexandrovici
Prozorovski, can au cerut sa se punk capat acestei rele abateri, ce s'a dovedit ca se practica de catre monahi gi anume : in mknastirea Neamtului a fost primit soldatul Ivan Cotlearul, unde a stat o luna intreaga; in schitul Bogdanegti, soldatul Corneliu Litvinencu; in schitul Hangul, soldatul Alexe Parganicov; lucru ce a lasat sa se bAnueasca ca. gi in alte schituri sau manastiri ar fi ascungi soldati dezertori, primiti in acest fel de catre egumeni. Si deoarece aceastA abatere de a ascunde pe aceia cari au depus juramAnt in fata lui Dumnezeu, ca Ora la ultima picatura de sange vor sluji pentru credinta gi patrie in armatele M. S. ImpAratului Alexandru I, este nu numai potrivnica intereselor Mani Sale Imparategti, dar contrara gi congtiintei sufletegti,
gi deoarece prin aceasta procedare se aduce o gtirbire a juramantului pe care 1-au facut cu voie in fata lui Dumnezeu pentru a servi credintei gi patriei, pentru aceasta aducem la cunogtinta tuturor ca, daca dupä primirea acestei pastorale s'ar constata ca vreun functionar sau slujitor bisericesc a prirnit gi tainuit pe dezertori, gi nu a aclus la cunogtinta despre aceasta locului in drept, sau gtie el undeva astfel de fugari tainuiti gi n'ar fi adus la cunogtinta, aceasta mai departe, acegtia fie ei calugari, egumeni, arhimandriti sau nacialnici, vor fi dati afara din slujba lor gi, ca vinovati gi necinstitori ai ordinei lumegti, vor fi pedepsiti dupa prescriptiunile pravililor bisericegti sau politice. Cred dar ca primind aceasta porunca gi incunogtintare,
nu se va gasi nimeni ask de nechibzuit din lumea bisericeasca, ca O. indrazneascA sa primeasca, sa ascunda sau sa nu ingtiinteze clack, va afla ca undeva se ascund dezertori. Septemvrie 23 zile, 1808. Pe original e subscris astfel : Gavril Mitropolit gi Exharh.
Siguranta public& lash, mult de dorit, in arnandoua Principatele, In tot timpul ocupatiunii rusegti, cu toatA prezenta numeroasei ogtiri impArätegti.
www.digibuc.ro
ARDIVA 6ENATORILOR DIN cmsnritr, II.
651
In Tara-Romaneasca hotiile erau mai cu Emma sAvarsite de ostenii lui Constantin Ipsilant licentiati de Rusi: Arnauti, Greci, Sarbi, Bulgari, Romani din tara si din Austria. In Moldova, pe Wig& Bujor si altii de asemenea, mai vedem si doi membri ai unor mari familii boieresti amestecati in talharii. Bujor cutreiera de repatite ori tara intreaga si, dinaintea cetei lui de unspre-
zece insi, fug atat poterile pamantene cat si dragonii Impáratesti. Numarul dosarelor din arhiva Senatorilor relative la faptele acestor hoti sunt foarte numeroase, precum reiese chiar din extractul
de inventar ce este anexat memoriului de fata. Iata si dotia, extracte de ale d-lui Halippa asupra unor fapte similare: Tilharii le erau cu deosebire dese si indraznete in imprejurimile mfinastirii Pästarnac (1), pe apa Ialomitei, in linutul Dambovitei din Tara-Romaneasca, si pe drumul care ducea din cordonul chesaro-craiesc (austriac), din orasul Cernauti, prin orasul Botosani, la Iasi. La manästirea Pastarnac o banda de talhari veni sa prade in mijlocul zilei. In urma mijlocirii Divanurilor din Bucuresti si din Craiova, Cusnicov rug& pe Generalul Miloradovici sa randueasca, pentru urmarirea hotilor un detasament din pandurii romani cari fusese sub comanda Generalului Isaiov. Pe drumul ducand dela Cernauti la Iasi fur& asezate pichete, dar ele nu schimbara mult starea lucrurilor, trecerea pe acel drum era foarte primejdioasa, satele erau terorizate. Dupa rugamintea lui Cusnicov, Principele Prozorovski dada ordin Generalului Marcov, comandantul diviziei a 15-a, sä aseze la Botosani o comanda pentru urmarirea talharilor. Un ordin la fel fu dat comandantului dela Hotin, Baronului Lange, cu specificare ca sa intrebuinteze spre acest scop Cazaci si jurnatate de escadron de rezerva si sa nu cumvi sá se calce vreodata granita austriaca".
Bandele de talhari (2) cari gasiau adapost in padurile Carpatilor romani, raspandiau spaima in tinuturi intregi. La Inceputul veacului al XIX-lea, fn Principat, erau lupte necontenite cu bande de talhari. Vel Armasul Grigore Filipescu seri& lui Cusnicov : «In puscarii se af16, un numar foarte mare de arestanti, astfel a nu mai incap mai multi. Cea mai mare parte a arestantilor din temnite zac de febra (1) No. 136. Despre urmárirea si distrugerea, In Moldova 0 In Valahia, a bandelor de hoti 0 de talhari, 16 Maiu 1808 Halippa, Tppia, II, p. 358. (2) No. 128, Despre expirarea termenului de pedeaps5. a arestantilor cii despre masurile de luat In privinO, lor. Extract Halippa In THAI.; I, p. 347, Anatole A. R. Tom. W.I.- MemoMile Seq. him-ice.
www.digibuc.ro
42
658
ttADtf ROSETTI
putridá, de care si cei sAn5,tosi sunt expusi a se molipsi. Spre a evita pieirea tuturor, v propun, Milostivul meu Domn, stramutarea celor sada* In localuri deosebite. Am totodatä cinstea sä aduc la cunostinta Excelentei Voastre cä aunt multi thlhari acum in tarl, cari comit mari nelegiuiri; au ucis pe Polcovnicul de Prahova i pe trei slujitori cari se incercase sä se opunA talhariilor lor §i sa-i predea judecatii. Este mare jale pentru acesti patriati adevArati cari s'au jertfit pentru datoria lor».
Pe pag. a 75-a a dosarului urmeaza afacerea hoplor de cai basarabeni. Printre alp vinovati aflati In criminalul dela Iasi era. inchis i un oarecare Ionita Condurat(1) (cu tovarasii lui) pentru multe tâ1hrii i omoruri. El mai pusese la cale i furtul unei herghelii de cai din satul Bogsani din tinutul Sorocai, dela un oare-
care Postelnicelul Ioniá, furt care fusese savarsit de trei tovarasi: Radu Popa, Moisa Mocanul i Raduc, de loc din Bucovina. Ei dusera caii In Bucovina, la satul Fagaras (?), ca sa \rand& acolo herghelia si
sa mearga In Moldova sä Imparteasca banii. Pentru a desinteresa pe Conaurat, Radu Popa Ii dada 700 lei ce-i furase dela niste Nemp. Dar Radu Popa cazand In mainile poliiei austriace si find predat justitiei Orli, se descoperira toate tâlhäriile i faptele acelei bande. VIII. AMANUNTE ASUPRA CHELTUELILOR FACUTE PENTRU ARMATELE RUSESTI DE CATRE AMBELE PRINCIPATE $1 A SARCINILOR CE LE PRICINUIAU OCUPATIUNEA RUSEASCA ATAT IN BANI CAT $1 IN NATURA.
In acest capitol voiu reproduce atat stirile ce le-am cules din cele
doua corespondente anonime asupra platilor In bani si a furniturilor In natura cu cari terile noastre fur& silite sa contribue la tntretinerea ostirilor rusesti, cat si extractele d-lui Ilalippa privitoare la acelas obiect. Alte amanunte se vor mai gasi si In memoriile urrnatoare, la capitolele In earl voiu reproduce bugetele de venituri i cheltueli ale fiecarui Principat. Stirile extrase din corespondente sunt puse In ordine cronologica, iar extractele de dosare dupa numarul lor. (1) Condurat Meeà parte din bands lui Bujor i era unul din hotii oei mai vajnioi din Moldova.
www.digibuc.ro
Att IttvA StlIATORTLOR DAI CHIWIITI, It.
659
Cuqnicov care se afla, In Bucureqti stabilise la 90 mii lei pe lun5, suma ce Divan ul avea s'o dea pentru spitaluri qi pentru intretinerea
bor. Cassele publice erau cu totul sleite. Nu era de unde sa se
achite suma Imprumutata la 1806 dela supu0i austriaci pentru a satisface cererile lui Pasvantoglu (1). Lipsa de nutret pentru vite era cumplitä, dar Prozorovski nu voia sa Oda sama de asemenea imprejurari. HotarI ca catimea, de fan ce urma 85, se iea din tar5, pentru trebuintele otirii, In anul 1808, s5, fie de 70.000.000 puduri (sau apr. 1.146.000 tone) qi lumea se Intrebh, de uncle sà, ieas5, atata, fan. Apasarea poporului i desnadajduirea atinsese culmea, sate In-
tregi fugiaut peste Dunäre, la Turci 0 sperau acolo wrare (2). In Septemvrie 1806 (3), Prozorovski impunea Moldovei o nouti, contributie de 80.000 cetverturi de gran, jumatate in natura 0 jnmatate In bani, socotind &ate 10 lei de cetvert, 40.000 cetverturi ovaz 0 30.000 cetverturi hrisca. Aceste cereri cari depa0au cu mult puterile terii, produsese cea mai mare Ingrijire In Divan. Boierii s'au adunat la Mitropolie sfatuindu-se asupra masurilor ce aveau. sa le iea. Ins& Mitropolitul (Exarhul Gavril Bodoni), find o unealta a Ru01or, adus aici din Rusia, n'au indraznit boierii sa vorbeasca deschis. S'au adunat Ins& mai pe urma uni din cei mai batrâni dintein0i, la sfat, In Curtea Domneasca. Unii erau de parere s5, dea o jalba lmparatului, altii ca sa lase toate afacerile ocarmuirii In mainile Ru01or, boierii abtinandu-se ea desava,r0re de mice amestec. Aceasta de pe tirma parere insa fu Inlaturatä, deoarece ea putea s5, alba drept urmare o desorganizare desavar0ta .§ i o Mscoala a poporului, expunând pe boieri la violente. Se hotartra pentru Intaia propunere, pentru care aveau sa ceará in chip prdalabil avizul lui Cupicov, Acesta, care fusese numit In postul lui de Prosdrovski, nu putea decât A se rosteaseä Impotriva proiectului boierilor, and ca temeiu c5., Principele Prozorovski s'ar mania foarte dad, ei s'ar Incerca, s5,-i dea curs. La sfar0t boierii se hotarIra ,s5, implineasca contributia, luand 0 masuri spre acest sfar0t. In schimb Cu§nicov, obtina dela Prozorovski ca tara sa fie scutita de plata Intretinerii spitalurilor pe o luna, ceeace reprezenta, o sums de 80.000 lei. (1) Corespondentul anonim din Buouresti, la 28 Maiu 1808. (2) Id. din Iunie. (3) Corespondentul anonim din Ia§i, In Septemvrie.
www.digibuc.ro
660
ile.btr itbsePri
-
Cvartirul general al lui Prozorovski fusese transportat la mijlocul lui Octomvrie la Focsani, având a fi Impins In cursul iernii la Buzau. Se impusese totodata Terii-Românesti o contributie de 120 mii care mari de fan, 50 mii chile de Braila de pane si 80 mii chile de ovaz. Totodata, zice corespondentul anonim din Bucuresti, iar se incepuse infiintarea unui regiment de husari ,romani si se vorbia de infiintarea
unei militii panAntene. Cusnicov facea cunoscut Divanului TeriiRomànesti, In Ianuarie 1809, ca, pe viitor orthe locuitor al acelui
Principat va fi dator s'o Intretina cu ale sale pe soldatii rusi incvartiruiti la el. Totodata el aducea la cunostinta ca sosise In tar& un mare transport de monede turcesti de argint, batute in Rusia, cu cari avea sa, se plateascã pe viitor solda trupelor, In locul rublelor rusesti (1).
La Fevruarie 1809(2) se cer din Moldova 11.000 care cu 44.000
boi, cu plata, spre a aduce 54.000 cetverturi de grâne din Rusia Mica. Divanul raspunde ca, In momentul de fata, &and au sa Inceapa araturile, -taxa nu se poate lipsi de un asa mare numar de tragatori.
La Noemvrie 1809 Bagration primi ordin sa urmeze operatiunile peste Dunare cu toate puterile de cari dispunea. Prin urmare toate inagazinele din Moldova aveau sa fie transportate In jos (3). Moldova trebuia deocamdata sa dea 11 mii care pentru transportul proviantului. Celelalte 11.000 de care, In urma intervenirii Divanului, i-au fost deocamdata iertate, Insa cu observatia ca : a deoarece acest rasboiu are de scop foi eliberarea Moldovei de sub ju-
gul barbar, ea are datorie O. contribue la purtarea lui cu tot ce i se cere». Corespondentul adaoge ca aceste _cuvinte fac impresiunea cea mai rea asupra tuturor Moldovenilor si mai ales asupra oligarhilor cari, din experienta, privesc tocmai jugul de sub care este vorba sä fie eliberati, ca cel mai usor, ca cel ce 1-ar prefer& fara Indoeala daca ar fl lasati liberi sb. aleaga. Divanul Moldovei (4) primeste porunca, la inceputul lui Decemvrie
1804, sa aduca la Harsova, fara plata, pe langa carele cerute (1) Id., 25 Ianuarie 1809. (2) Id., Martie 1809. (3) Corespondentul anonim din Bueuresti la 29 Noemvrie 1809. (4) Idem, 10 Decemvrie 1809.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, II.
661
Inca un milion de puduri de fan 0 sä dea 0 sa transporte la Mrsoya, Focsani si Buzau 51 mii cetverturi de pane (cetvertul a 120 oca). Deoarece birnicii, In urma contributiunilor anterioare la cari fusese supusi, se gäsiau In neputinta sa predea si aceasta noua ca,time de pane, Divanul a hotarIt ca vor contribui la aceasta noua rechizitie 0
boierii 0 manastirile. S'a mai hotarit ca toate mocifie din taiaoa Hotinului, oricui ar apartinea, sa. fie luate pe seama Visteriei pe vreme de un an 0 arendate In folosul ei. Costul cumparaturii acestei &Mimi de pane, cu al sacilor In cari urma sa, fie pusä, dar fara a socoti transportul ei, se ridica, la 11/2 milioane lei. Intr'un raport al lui Ledoulx catre Champagny din 1810 (1) gasim urmatoarele : «La Valachie est dans l'état le plus deplorable, les contributions que le Divan est oblige de lever pour les besoins de l'armée sont quadruples de ce qu'elles étaient sous les hospodars. Un malheureux paysan, qui a pour tout bien une paire de boeufs et un chariot, paye jusqu'et 40 piastres par mois de contributions. Le compte general, qui a éte régle a la fin de 1809, represente une somme de 30 millions que la Valachie a été obligee de four-
nir aux Russes depuis leur entree dans ces provinces, tant en argent comptant qu'en denrées. II faut ajouter 4 cette somme tout oe que les boyards, entre les mains desquels les Russes ont vendu l'autorité administrtive, ont su accumuler pour leur propre compte, et dont la somme peut se monter encore a, près de dix millions, et Pon pourra se faire une idée de la détresse dans laquelle se trouve, ce malheureux pays. Il est de fait que si cet dal de choses dure encore un an, la Valachie ne sera plus qu'un pays ruine sans ressources et qu'il faudra repeupler, car une infinite d'habitants des villages qui se trouvent pres du Danube, conduits par le desespoir, ont deserté et desertent tous les jours en Bulgarie, du cote de Sistov e4 de Nicopoli, oit ils sont tree bien accueillis. «La Moldavie est tout aussi pressuree que la Valachie, pais elle est cependant plus fortunée. La noblesse moldave est infiniment plus riche, moins avide ; il y a beaucoup plus d'harmonie parmi les boyards et ils aiment davantage la patrie. Les Russes Pont aussi un peu ménagée, sans doute étant plus voisine de leur Empire. Elle peut encore, si cette guerre se prolonge, se soutenir quelque temps. (I) Fill alti indicare de lunk 0 de zi.
www.digibuc.ro
662
RADII ROSETTI
oCe qui a aussi beaucoup contribue a la ruine de la Valachie, c'est une espece de guerre d'intrigues que se font deux partis qui divisent entre eux tous les boyards. L'un de ces partis a pour chef M. Varlam, creature du Prince Ypsilanti, l'autre est conduit par Phi lipase°, homme fin et toujours secretement attaché au Prince Soutzo. Ces deux partis, pour se soutenir aupres des autorités russes, briguent et obtiennent les places d'administraLion en répandant beaucoup d'or ; eel or ils le regagnent au centuple loraqu'ils sont en fonctions et ils ne peuvent le regagner qu'en écrasant le peuple SOW le poids des contributions. aTelle est la situation de cette malheureuse Valachie : une province si belle, si productive, si riche en toute sorte de mines, se trouve abirnee, presque déserte, en proie a une complete anarcbie: en un mot offrant l'affreux tableau de la misere et du desespoir, ce que sans doute l'Empereur Alexandre ignore.»
Corespondentul nos.tru din Bucuresti arata, la 10 Martie 1810, ca
un birnic avea de platit pe an 911/4 lei contributiuni de rasboiu, in cari nu era cuprinsa contributia de 7 lei de cap pe luna, care
erec "incassatel In chip fraudulos, 0 la intdia ti la ultima a a lunii, ceeace o ridica la 14 lei pe lull& i pe lânga aceste, sateanul mai ert dator sä punk necontenit la dispozitia armatei, pentru trebuintele ei, carul 0 boil lui fail plata. Aceastä de pe urma, sarcina a avut drept rezultat ca., In unele judete; nu se mai gäsesc nici tragatori nici care si Ca se prevede cg, In curând Principatul Intreg va fi cu desavarsire lipsit dd vite de jug. Corespondentul trecând prin Carnpulung, n'a gasit sa cumpere
nici o bucata de paine si, la intrebärile lui, i s'a raspuns ca de 24 de ore tine aceasta lipsa. Conform unui ordin al lui Camenski, transmis Divanului Moldovei la Inceputul lui Aprilie 1810 (1), de catre Cusnicov, se hotari Inflintarea a cinci linii de magazii, spre a preintAmpina oHce lipsa si a usura, transportul. Intaia urma a, fie asezata pe malul stang al Nis-
trului, dela Camenita pana la Ovidiopol, a doua dela Iasi pana la Falciu, a treia Intre Galati si Focsani, a patra Intro Buzau 0 Braila, a cincea Intre Bucure0i si Slobozia; afara de acestea, cetatile Ilötift, Bender, Ismail si Braila urmau sa fie aprovizionate si sa `primeasca garnizoane.
Divanul a chemat Inaintea lui, In ziva de 1.IUnie st. v., toatä negustorimea si toate breslele de meseria0 pentru a le face cunoscut (1) Corespondentul anonim din Buouresti, 19 Aprilie 1810.
www.digibuc.ro
ARHIVA BRNATORILOR DIN CHISINAII, II.
66g
ca, spre acoperirea deficitului din Visferie li s'a impus o contributie de aproape un milion de lei (1). Iata cheltuelile facute de Moldova pentru armata ruseasea In anul 1810 (2). Pentru Intretinerea spitalelor ruseqti, pe luna 70.000 852.000 lei. lei, pe an 354.300 n Pentru transporturi, pe luna 29.325 lei, iar pe an 36.000 D Pentru cancelaria Preedintelui, pe an 24.000 D Pentru politia ruseasca, acum Infiintata . . . 600.000 D Pentru 200.000 care lemne de fag a 3 lei . . Pentru 51.600 cetverturi grane a 15 lei . . . . 774.000 D 3.250.000 D Pentru 6.500.000 puduri fan a 20 lei 6.890.300 n Corespondentul n'a putut afla, la ce sum& se ridicau veniturile Principatului, cat costau lefile slujbaqilor 0 Intretinerea wzaminteloipublice. Dupa Incredintarea unui functionar In masura do a fi bine in-
format, Visteria are In fiecare an un deficit insemnat, care se Intampina, pada, acum prin Incassarea de mai nainte a unor dari, mijloc care, nelasand bietului contribuabil vreme sä se reculeaga, 1-a ruinat cu desavar§ire. La toate aceste sarcini cari intreceau cu mult puterile terii, se mai adaogea Intretinerea soldatilor Incvartiruiti la oamenii de starea de
mijloc §i la tarani, neauzitele stoarceri ale Ruqilor §i lacomia fara, frau a slujbaqilor moldoveni, necontenitele rechizitii de crupe, carne, etc., clacile neplatite la repararea cetatilor, oprirea pe loc a negotului cd lipsa de bani care urmeaza dintr'acest fapt, boala de vite, recoltele role, judecatile lipsite de dreptate, siguranta public& neinchezeqluita, cari pregatesc terii pentru viitor o soarte din cele mai nenorocite.
In August 1811 izbucnise In Bucureqti turburari din cauza nouai contributii impuse de Rucii. 0 asemenea contributie lovind toata lumea : boieri, negustori cii tarani, s'a pus §i in Moldova. Speranta ce braniau Moldovenii cá socotelile trimise de ei vor face pe Ciceacov sa se poarte cu mai multa crutare catre tara care Mouse §i suferise atat de mult pentru ajutorul oqtirii ruseciti, au disparut rapede. Rezultatul prezentarii sus ziselor socoteli a fost impunerea unei
noua furnituri de 7.500.000 puduri de fan, jumatate in natura §i (1) Idem, 13 Iunie 1810. (2) Corespondentul anonim din Ia§i, 10 Octomvrie 1810.
www.digibuc.ro
664
RADII ROSETTI
jumblate in bani, a ckte 10 .parale pudul, 0 care urm& sg, fie predata In 40 de zile. Aceasta noua rechizitie care Intrecea atat de mult puterile unei teri istovite, a adus pe boierii Divanului In cea mai mare Ingrijire ci, dup5, ce s'au sfátuit, s'au hotarit A trirnitá lui Ciceagov, la Bucurecti, deputati din sanul lor insarcinati s5,-1 roage ca, tinand sarná de starea de nevoie a terii, sA cearà reducerea nouhi sarcini. Au plecat la Bucurecti In calitate de deputati ai Divanului Marii Logofeti Costache Ghica i Constantin B*, arnAndoi membri in Comitetul de ocarmuire, boierii cei mai batrAni §i cei mai considerati din tara. Una din cererile acestor deputati era privitoare la dispozitia 1uat5, de Ruci ca furniturile trebuitoare oOirii sa fie facute jumatate In natura qi jumatata In bani. Divanul Moldovei se declara gata sa, predea, toate contributiile In natur5., dar nu voià sh auda, de plata unei parti dintr'insele In bani. Se da ca temeiu pentru acest refuz faptul ea, dela intrarea Rucilor In tara, orice negot Incet'And cu desavarcire, nu dispun de nici un chip pentru a transform& roadele p5mAntului lor In bani. Visteria Terii-Romane0 Insä s'a declarat gata s'a plAteascá In bani jumatate din furniturile impuse terii(1). Pentru retragerea Rucilor se ordonä, la Inceputul lui August 1812, Divanului ca sl pregateasca un numär foarte mare de care pentru transportarea continutului magaziilor In Rusia. Divanul opunAndu-se cu hotarIre acestei cereri, i se propuse sä cumpere proviziunile continute In magazii pentru 11/2 milioane lei (2). Mitropolitul Ignatie care era hotarlt s'apäräseascá Tara-Româneascä Inainte de plecarea Rucilor ci s'a, mearg5, In Austria, aye& sä fie Insotit de Banul Costache Ghica cu Intreaga lui famille. Alti boieri cari
se aratase partizani prea pe faVe, ai RuOlor, urmau sä plece sau chiar plecase la Odesa (3). Inainte de a prezentà cetitorului traducerea extractelor d-lui Ha-
lippa, cred nemerit a da aici o Thmurire. Dupit corespondentul anonim din Bucurecti, suma ce o platia, la 1810, un saran din Tara-RomAneasca, ca bir §i contributie de rasboiu, (1) Corespondentul anonim din Buouresti, la 24 Iunie. (2) Idem., la 15 August 1812. (3) Idem, la 20 August 1812.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, II.
665
se ridicA la 259 lei pe an plus deosebitele rechizitii in naturk plus corvezi de tot felul, plus jaful zapciilor. Ledoulx, In raportul lui dela 1810 citat mai sus, evalueaza totalul sarcinilor unui tAran posedand o pereche de boi la 40 lei pe lunk sau 480 lei pe an. Vedem ca amandouA izvoarele concordk cAci cu bun& samA cA deosebitele rechizitii, corvezile 0 jafurile reprezentau o
sumA care nu se putea depart& mult de diferenta clintre suma reprezentand contributia in bani (259 lei) 0 cea de 480 lei a lui Le, doulx, care reprezentä dup.& el totalul sArcinilor unui sAtean. Leul la 1810 valor& aproape un franc, deoarece valoarea galbenului olandez care valor& aproape 12 franci fusese stabilitä la 12 lei. Deci Varanul roman plAtia la 1810 suma de 480 lei de astAzi cari, In acel an, reprezentau o putere de cumpArare de multe ori mai mare. Daca astAzi tAranut roman de stare mijlocie ar fi constrans BA raspunda statului, In bani, corvezi 0 producte, o valoare de 480 lei pe an, cu buna samA cA cei mai multi din ei n'ar a In stare s'o achite qi cä täranimea ar fi adusA la sapa de lemn In timp foarte scurt. De unde vine deci cA tAranul dela 1810 era In stare BA plateasca asemenea sum& de bani, care ar ruina pe cel de astAzi ? RAspunsul este foarte simplu. Taranul roman de acum o sutä de ani se folosià de cat pamant ii convenia In schimbul clAcii statornice de 12 zile pe an, plAtitA, aproape pretutindeni In Tara-Romaneasca, In bani, §i a dijmei drepte din zece una. SA fi cultivat un pogon sau douAzeci, plata baneasca era tot statornicA §i echivalentä valorii celor 12 zile de clack iar ca dijmk dad, face& pane multk &Ade& mult din belpg, iar din shrAcie putin. Gramele avand pret din cauza aflarii In tar& a armatej, lua pe dansele bani buni, iar pe pAqunile Intinse, cari erau mai mult
sau mai putin slobode, ridica aproape cate yite yoia. Acestui regim al stapanirii pAmantului, In vigoare Inainte de uzurparea regulamentark datori& tárAnimea roman& uimitoarea elasticitate
0 1.1ia§a putere de rezistentA cu care o vedem mantinandu-se In ni§ite conditluni cari ar ucide far& IndoealA pe urma011, sau de astAzi.
WA, acum extractele D-lui Halippa ; ele cuprind nu numai dosa-
rele privitoare la dAri qi furnituri, dar 0 altele privitoare la chipul In care function& serviciul aprovizionArii oytirii 0 abuzurile savarclite
cu acel prilej.
www.digibuc.ro
666
RADII' ROSETT1
Divanul Principatului Terii-Romane§ti (1), in urma intrarii neregulate a därilor, a intampinat greutati 0, plateasca, pentru spitale §i pentru portia de mime, a armatei, 'suma de 425.189 ruble sau 1.064.475 lei pe an. Divanul Moldovei a fost mult mai regulat : pan& la Iulie 1808 izbutise sa plateasca, spre acest sfax§it 117.184 ruble, pe cand cel din Tara-Romaneasca platise numai 28.881 ruble. Propunerile Marelui Vistier, Constantin Varlam, (mai pe urma consilier de Stat actual qi oaspe distins al Basarabiei in anul 1823), care tindea sa 13poreasca, birul pe liudi (unitatea impozabila), n'au fost admise de tatre Divanul Terii.Romane§ti, care a preterit sa ceará un imprumut de 500.000 lei din cassa imparateasca pa termen de un an. Aceasta, cerere a fost rasping, de catre Comandantul de capetenie sub cuvant ca «aceasta masura nu este necesarl». Deoarece era Iucru Wit cli rezerva Valahiei pentrd aprovizionarea armatei ruse§ti se istovia in Maiu 1808 (2), Divanul Valahiei dadii prin Cu§nicov o petitie Comandantului suprem, Pridcipelui Prozorovski, pentru ca locuitorii sa fie scutiti de darea in natura. «pana la recolta ce aveh sa fie4.
Comandantul suprem vazii a este absolut trebuitor sä iea masuri pentru a aproviziona magazinele din Foc§ani cu furajul §i proviantul necesar pe 6 luni, luat din magazinele fiscului, pentrd intretinerea armatei care se afla in Valahia, cu conditie ca transportul proviantului sa fie efectuat prin mijloacele terii, far& osebita, plata din parte& fiscului imparatesc. In aceea§ vreme, Comandantul suprem dispuse ca Cii§nicov sa, trateze cu intreprinzatori de nadejde cari A procure, la Foc§ani, pentru completarea aprovizionarii magaziilor de acolo, proviant §i furaj din magaziile impärate§ti de peste Nistru. Din Foc§ani pãnea §i furajul aveau a fi transportate in magaziile aflatoare in urmatoarele ora§e ale Valahiei : Bucure§ti, Buzau, Slatina, Craiova §i Ploie§ti. La acele puncte Divanul avea sa, adune din noua recolta rezerve de pane qi de furaj in cantitate, dupd, cum raportase CoMandantului suprem prin Cupicov. Transportul proviantului din magazinele de peste Nistru la Foc§ani if luau asupra lor negustorul de intaia elm& din Odesa Nusin Rapaport, proprietarul podolean Comitele Baltazar Comarovski §i C-ie, negustorul de intaia elm& din Camenet Podolski Iankel Braunstein §i Polcovnicul Manolache Bal§. La Mohilau, la lithe 1808,
se 'Ica peste Nistru un pod, care era menit 0, inlesneasca transportul panii (1) No. 68. Despre suma cheltuiti pentru Intretinerea spitalelor ei furnisarea eárnii, Ilalippa, Tpylw I, p. 363. (2) Despre atribuirea pentru armata din. Valahia a unei proportii de dna' mil din magazinele aflate in Foesani si despre transportul la Foesani din rezervele de proviant td de ovitz de paste Nistru fiind intreprinzfitori : Graful Comarovski el negustorii Rapaport ei Branntitein.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IT.
667
a furajului ; preturile transportului din Podolia la Foc§ani fura fixate. la 1.7 parale pe ceas de fiecare car. si
Multe sute de mii de puduri de fan se pregatian in fiecare an pentru armata. Se citeaza urmatoarele statii de depozit in Basarabia de azi Vadul lui Isac (Greceni) ; Tigheciu (Codru); Sari Marza, Saratica (Hotarniceni) ; Criuleni, Chisinau, Bo§cani, Negre§ti, Tuzora, Volcinet, Bender, *i§cani, tai-
ga]. Orheiu, Sarateni (Orheiu); targul Soroca, Hasna§äni, targul Mohilau, Chetrosul (Soroca) ; Briceni, Balcauti, *i§cani (Hotin) ; Panzareni, Ulmii, Bordea, Gherman, Larga, Tabara, Rezina, Boldure§tii (1a§i), Chilia, Tatar Bunar, Caltabuga, §i Tabac, tocmai n Bugeac. Peste tot in raza pesarabiei actuale se pregatiau in fiecare an 1.775.256 puduri de fan. Pe IMO fiecare depozit se gasia un functionar al Divanului, raspunzator pentru implinirea contractelor de catre furnisori in ceeace prive§te pregatirea fanului qi pentra asigurarea catimilor adunate (1). Multarnitä zelului ispravnicului Crupenski, cladirea magaziilor din partea
moldoveneasca mergea, mai repede decat acea din partea munteneasca. La inceput, pentru depunerea proviantului, se daduse cladirile manastirilor Sf. loan pe partea Terii-Romane§ti §i Sf. Prooroc Samuil pe partea moldoyeneasca.
Cu deosebire importante au fost depozitele de Mug& satul Cainari, la doua. ore departare de Foc§anii moldovene§ti §i. de cei muntene§ti load se contopise aproape ca doua, jumatati ale aceluia§ ora§, dar autoritätil% emu deosebite in ficare parte, dup chipul vamilor fruntariei. In titlul dosarului cu gre§eala se yGrbe§te de 41.000 cortverturi ; tot proviantul de pe malul Nistrului, adica din Rusia, care era sa fie depus la Foc§ani, se ridica la 82.000 cetverturi, ate 41.000 in fiecare parte (2).
In urma cererii arenda§ului podurilor umblatoare dela ora§elul Ataki in dreptul Movilaului, derand plata pentru trecerea a 998 carute, 2.063 cai §i boi §i 2.449 oameni de ai armatei, pentru cari se prezentau cvitantii Comandantului de capetenie, Prozorovski a dat urmatoarea rezolutie 5 aPetitionarul este un prost, precum i acel care a dat cvitantele ; fiindca pentru trecerea lucrurilor fiscului .pe podurile umblatoare nu se cuvine nick o plata)). *eful afacerilor de fruntarie pe Nistru era Generalul-Maior Hie Filipovici Catargiu. Drumul po§tei dela Iasi la Hotin trecea prizi satele Malloy(?) din dreapta Prutului §i Gherman din stanga aceluiea§ ram. Podul urn(1) No, 51. Despre desemnarea loourilor de pIsune i despre pregitirea fitnului pentru arms% In Moldova si in Valahia, 808, ibid., p. 367. (2) No. 81. Despre desemnarea loeurilor de prtsune i despre pregatirea fauului pentru armat4 in Mulduva si In Valaohia, ibid., p. 367.
www.digibuc.ro
668
RADII ROSETTI
blator pe Prut era tinut de proprietarii satului Gherman, Sulgereasa Scortescu si Teodor Voinescu. Se vorbeste de un mare pod la Iasi, cu totul d&r&p&nat, cu nume de *erban Vodl, acum neexistand, care unia techiul palat cu Sf. Spiridon (1). Pe la mijlocul lui Maiu 1808 (2), oastea ruseasc& din Moldova isi isprhvise proviziunile de bran& si de nutret. Comandantul de cApetenie, Principe le, A. A. Prozorovski a dispus de cu vreme «ca comisia principal& de aprovizionare, care functiona in Iasi sub conducerea Consilierului de räsboiu Stepanovici Grabovski, A aib& neapArat& grij& a aduce din magaziile fiscului de peste Nistru proviantul trebuitor la magaziile divizionare ale armatei active, cari se g&siau la: Iasi, Frumoasa si Teeth:Au. Magazii de ale fiscului se aflau la Camenet Podolski, Grudete, Proscurovsc, Medjibojsc, Leticevsc, Staro Sineavsc, Hmelnite, Vinite, Gaisinsc, Bratlavsc, Tulciusc, Barse, Baltovsk, Olgopol, Ivanet Moghilev, Iampol, Rascov, Dub&sari, Tiraspol, Ovidiopol, Odesa, Nicolaev si chiar in Oceacov. In privinta aprovizion&rii, armata din Principate fusese impartita in chipul
urrator : I. Corpul de sub comanda Generalului Locotenent Miloradovici in TaraRomaneascil (cu cvartirul general in Bucuresti). II. Corpul principal cu marele cvartir general, in Tecuciu. III. Corpul de sub comanda Generalului-Locotenent Marcov (la Dunäre). IV. Rezervele. Aceste patru imp&rtiri se mai subimp&rtiau precum urmeaz& : a) Detasamentul Generalului-Major Isaiov I,in Oltenia, pe lang& Craiova ; b) Corpul de Mg& Bucuresti in Valahia Mare ; c) Avant-garda corpului principal sub comanda Generalului-Maior Voinov,
Mg& Bugu ; d) Posturile de sub comanda Generalului-Maior Hitrov, pe Ian& Galati Reni si Cartal; 0 Corpul de Ian& Tobac (vechea numire a Bolgradului) sub comanda Generalului-Maior Hamper ;
f) Detasamentul dela Tätar-Bunar ; g) Corpul principal asazat pe Siret si pe Barlad sub comanda Generalului-Locotenent Essen I si (1) No. 94. Despre lfimuririle cerute dela Divan asupra padurilor oi a trecitoarelor oi despre arendazii lor spre a satisface transportul trupelor oi a munitiunilor, ibid, p, 372. (2) No. 131. Despre aprovizionarea armatei din Moldova ou proviziuni aduse dela magaziile 1mpftráteqti de peste Nistru de atm antreprenorii Medelnicerul Teodosie, Cfuninarul Prunoul ci negustorul Ursul, 1808. Extract Halippa In Tpgu, II, p. 354.
www.digibuc.ro
AltHIVA SENATOItILOR DIN CIMINXII, II.
669
h) Garnizoanele din Camenita Podolski, Hotin, Tiraspol, Akerman, Ovidiopol, Chi lia, Sulina (flota), cu escadroanele de rezerv& din raialele Hotinului
ei a Benderului §i companiile de geniu din cetittile Camenita, Tirasopol ei Ovidiopol.
Aprovizionarea unor trupe asfirate pe o intindere atAt de mare se putea, aduce la indeplinire in chip multAmitor numai daca agentii insärcinati cu asemenea misiune se devotau sarcinii incredintate lor cu mult zel ei deosebit5. energie.
Dar, din nenorocire, Consilierul de rbboiu Grabovski nu justificA de loc increderea ce Imparatul o pusese intr'insul. Inch din Iu lie 1808 incepura Ed soseasca Comandantului de apetenie, din partea comandantilor de corpuri, plitngeri impotriva neexactititii comisiei de aprovizionare. La August Prozorovski se vedea, nevoit el scrie lui Grabovski :
uDispozitiunile nebuneeti, negligenta ei neiertata Domniei Voastre neingrijire in functiunea atAt de insemnati incredintat& Domniei Voastre de Marirea Sa Imparatul, s'a vädit prin neindestulätoarea aprovizionare a armatei care este batAtoare la ochi. Din aceastä pricinä pagubele sunt nenumarate,
mai cu saml in momentul de fata, când toate pregAtirile pentru räsboiu trebuiau sä fie complete». IncredinOndu-se de incapacitatea absolutä a lui Grabovski, Comandantul de capetenie s'a adresat Pre§edintelui Divanului, Senatorului S. S. Cuenicov, lasandu-i latitudine s6. dea Divanului moldovenesc intreprinderea transportului proviziunilor.
Cu ajutorul energic al lui Cuenicov, Divanul isprävi in curind aceastä afacere incheind contract pentru transportarea proviziunilor fiscului cu Medelnicerul Sandu Teodosiu, cu negustorul evreu David Ursul qi, mai tarziu, cu Citminarul Pruncul. Conform punctului al doilea din stipulatiunile contractului, antreprenorii se obligau, intro altele, a atoate carele ce sunt obligati sä le dea, trebuesc sä fie tan, de nadejde pentru incärcarea proviziunilor ei a furagiului, avánd acoperieuri bune, caci daca se va face stricaciune bucatelor, atunci noi, pentru acele proviziuni ce se vor strick vom fi datori sa rlispundem». Al 11-lea punct gläsue§te : aDivanul trebue sä plateasca pentru transportarea proviziilor F)i a furajelor la magaziile indicate, cdte 22 parale de car pe ord. Incarcatura se va socoti in chipul urmätor : de fiecare car, ate 6 cetverturi Mina » »
5 6
»
gat'
»
»
»
»
ovas
»
»
»
www.digibuc.ro
lualtr ROSETTI
670
lar numarul ceasurilor dela un loc la altul se va socoti in felul urmator: Dela Slobozia la Galati 53 ceasuri, D O D
» »
.
Tiraspol
A
»-
46
»
Dubasari » Frumoasa 40 » D 40 D )) Greceni 60 » Rascov » Galati Tiraspol D Frumoasa 81 »
Chezasi raspunzatori pentru antreprenori au fost Visternicul Alecu Ms si Visternicul Iordache Roset Roznovanu. Magaziile infiintate de tail la Focsani (I) erau administrate de Clucerul Alecu Nicolescu, randuit spre acest sfarsit de Divanul Valahiei. Inteleganduse cu ajutorul lui, Vamesul Costache Paraschivescu, el se apuca de ma-
nopere din cele mai necinstite. Fiind insarcinat sa cumpere pentru magazii pane si furaje dupa preturi stabilite, Nicolescu estorca rezervele taranilor cu pret redus si primia panea cu a masura deosebita : acea obisnuita
si legala, numita child, trebuia sa fie de 240 oca, iar Nicolescu o lua de 392 coca.
TWA pinea cumparata prin asemene mijloace dadea excedente pe cari Nicolescu le transporta indata, cu locuitorii satelor vecine, la asazarea lui si le depunea in hambarele sale. E de necrezut ca aceste exactiuni n'au imt pins pe tarani sa denunte toate aceste manopere ale lui Nicolescu revizorilor lui Cusnicov. Convinsi de faptul ca au ascuns si au luat parte la ca.-tiguri ilicite, multi ispravnici si alti functionari pamanteni ai Valahiei au fost departati judecatoreste din posturile lor. Caracteristic este ca, and cazil nenorocirea peste Nicolescu si el fu pus sub judecata, atunci fu pusa la cale urmatoarea siretenie : toate hambarele lui Nicolescu fura din nou aratate ca apartinand complicilor lui secreti, fiecare hambar altuia dintr'insi, si acestia, mai cu soma Paraschivescu, cerura lui Cusnicov ca O. fie des-
pagubiti pentru, palm si furajul luate, ziceau ei, din hambarele lor. Dar in loc de a le implini, cererea, Cusnicov porunci sa, se faca o aspra urmarire care avh drept rezultat ca multi functionari parnanteni in activitate ai Valahiei luase parte la necinstitele manopere ale lui Nicolescu. Divanul Principatulului Moldovei p) a reclamat lui Cusnicov, cerandu-i sa traga la raspundere pe ingrijitorul de proviant de pe timpul lui Ipsilant, pe Clucerul Anastasie Sarartu, pentru singurul temeiu a, la Divan, nu se gasiau (1) No. 133. Despre revizuirea magazinelor 1nfiintate In Valahia. 0 despre satisfacerea Slugerului Paraschlv pentru orzul luat dela dânsul, 15 Maiu 1808, Halippa,TmEa II, 353.
(2) No. 138. Despre trimiterea la Bucuresti a Clucerului Anastasie care se gasilt la Hirlitu, spre a da sontea1 6. despre cumpirarea proviantului cu care fusese InsArcinat de Domnitorul Ipsilant, Maiu 1808, ibid., 358.
www.digibuc.ro
-
ADEI/VA SENATORILOR DIN CHISINIU, /I.
'671
rapoarte despre sumele cheltuite de catre Sarartu. Acesta s'a desvinovatit bine fat& de Cu§nicov, invocand aOzamantul, local, care era in putere la de-
punerea Domnului Ipsilant §i dupa care «nu se poate cere dela insu§ Domnul 0, sloboada vreun atestat», adica A dea acte indreptatoare despre sumele cheltuite. Increderea Domnului : iata atestatul cinstei lui Sarartu. Cu§nicov puse sa inchida dosarul. Spre a preintampina orice jignire qi impovarare pentru populatiunea dela sate EA dela ora§e din partea armatei dislocate in cvartire de iarna, comandantii acesteia erau obligati. A iea dela ispravnicii tinuturilor, spre sfar§itul sezonului de iarna, certificate, aratand cii trupele incvartiruite in deosebitele localitati ale tinutului : catune, sate sau ora§e n'au pricinuit locuitorilor nici un fan de paguba, n'au luat nimic Para bani §i au platit toate alimentele trebuincioase lor; singura indatorire pug, locuitorilor era punerea la dispozitia soldatilor a cuptoarelor lor pentru coacerea 'Anil ce o faceau cu aina data de Stat. Astfel de certificate se luau dela ispravnicii in timpul cand armata trecea dela cvartirurile de lama in eantonamente. Comandantii de divizii trimiteau toate certificatele de asemenea natura la cancelaria Jul Cu§nicov, solicitand dela Pre§edintele Divanului, spre a o prezenta Comandantului suprem, incredintare in, regula despre pur tarea trupelor fata de locuitori. Cu§nicov inainta certificatele Divanului, pentru ca Icesta sä iea copii, de pe ele (inapoindu-se originalele), spre a fi controlate cu rapoartele
trimise de ispravnicii deadreptul la Divan. . Daca vreun ispravnic raporta a trupele inevartiruite in tinutul lui comisese abuzuri, atunci se randuia o cercetare facuta de n comisie mixt,A, in care luau parte atat, reprezentantii armatei cat §i ai autoritatilor locale ci, in caz de a se constata ca vreun abuz fusese savarcit, se hoar& surua cuvenita spre indemnizare, care se plata din sumele datorite de Visterip pentru intretinerea armatei, iar soldatii vinovati se pedepsiau conform ye,gulamentelor militare. Comandantii diviziilor asemenea erau datori sa raporteze lui Cusnicov ca
nu luase nimic fara bani, nici pentru ei nici pentru Stat.. Ca pada voiu reproduce raportul comandantului corpului de armata, a Locotenentu1ui-Ge7 neral Conte Langeron, dislocat in Basarabia (Bugeac), datat din satul Tobac (azi ,Bolgrad) din 10 Iulie 1808 : «Milostivul meu pomn Serghie Serghie-1
vici ! Am onoare a aduce la cunoctinta Excelentei yoastre ca in tot timpul de cand am petrecut peste hotar precum ci a ederii mele in Bender, Akkerman, Chilia, Falciu q.i. in Basarabia, n'am luat niciodata nimic, proviziuni ill No. 186. Despre buna stare a locuitorilor si despre chitantele ce trupele aunt datoare a luit dela ispravnicii tinuturilor, arAtind a nu au pricinuit pagube, ibid., p4 11, p. 369.
www.digibuc.ro
672
RAbti Itof3V111
de hranä sau altele in mod fraudulos fara a plati singur sau prin aghio, tantii mei, ci am plata totdeauna proprietarilor §i locuitorilor toti banii pe
deplin, dupa cum mi s'a adus la cunqtinta ea Divanul a hotarit A ni se furniseze toate eele trebuitoare dupa cererea mea. «Pentru ca Domnii ispravnici sau alti functionari sa nu fi abuzat de autorizatia Divanului, de aceea supuri respectuos Excelentei Voastre ca dad vreodata, vi se va prezenta spre plata vreo socoteala oricare a mea, acea socoteala va fi fal§a, caci eu totdeauna am platit in bani pentru tot ce am luat.. . .D Din Martie §i pana in Iu lie s'a platit de Divanul Terii-Romane0i (1) pentru cumparare de crupe pentru oaste, dupa chitantele lui Krulicovski, comisar de aprovizionare cl. 8-a, 60.000 de lei. Ingrijita de astfel de cifre, Visteria a cerut lui Cupicov A suspende darea de bani in loc de crupe, luand masuri pentru imediata transportare de crupe in natura, din magaziile militare din Foc§ani, la toate magazine din Tara-Romaneasca. Dar crupele se puteau transport& numai intr'o anumitä proportie de faina, care nu se gasia Inca depusa in Focpni, din care pricina satisfacerea cererii Vistieriei a fost intarziata 0 s'a urmat sa se dea soldatilor bani in loc de crupe. Cerealele adunate fara bani, (lipsa a fost numai la orz) au i fost repartizate pe la magazii, in conformitate cu ordinele date de Principele Prozorovski. punctele principale de depozitare au lost, in Moldova! Galati, Tecuciu, Barlad, Falciu §i Imi ; iar in Muntenia : Foc§ani, Ploesti, R.-Valcea, Buzau, Bucure§ti, Slatina ci Craiova. Suhanov (2), locotenent, s'a judecat pentru vanzare de fan cazon in mica eantitate (20.000 puduri) diferitelor persoane din raiaua Hotinului, de predilectie arendacilor evrei. MOW, fanul dela diferiti locuitori cu chitanta pentru aprovizionarea boilor slabi ai acelei parti a depozitului ambulan't, care i§i avea recedinta in tinutul Hotinului §i se afl& sub dependinta comisarului de proviant de cl. 8-a Luchin. Din Ianuarie §ii pang. in Aprilie 1808, au fost luate de catre Suhanov, dupa chitantele prezentate Divanului de vanzatori, peste tot 30.237 puduri de fan, dar afar& de acesta Suhanov a mai luat fara chitanta o mare cantitate de fan dela oameni procti, lipsinci pe vinzatori de orice posibilitate de a dobandi plata fanului predat lui. (1) No. 304. Despre eliberarea de cAtre Divanul Valahiei a banilor trebuitori spre cum-
Orare de crupe pentru trupe, 1808, ibid. (2) No. 315. Despre procurarea de informatiuni Tribunalului militar din Iasi, trebuitoare In afacerea subl000tenentului Suhanov al depozitului ambulant, dela 26 Iulie, anul 1808, ibid.
www.digibuc.ro
AIIIIIVA bENATORILOR DIN CHISINIII, It
678
Furnisarea (1) armatei active ruse§ti cu proviziuni §i furaj alcatuia principala grija a guvernelor de pe vremuri ale Principatelor. Vistierul Filipescu in Muntenia §i Roset Rosnovanu in Moldova nu prea i§i dadeau toat& osteneala ca
sa aduca la indeplinire ordinele lui Cu§nicov cu privire la furnisarea furajului §i a proviziunilor dela locuitorii terii. In urma raporturilor ante-, rioare ale celor doua Divanuri §i ale Comisarului principal de aprovizionare :
Cazimir Pavlovici Culicovski, Cu§nicov a hotarit s& se adune din recolta anului 1808, in Tara-Romaneasca, 73.881 chile de gram §i 96.509 chile de orz, (ovaz nu se gasia in Principate) ; iar in Moldova 40 de mii de chile de
gram §i 40 de mii de chile de orz. Din cauza ca nu s'a putut adult& atata cantitate, lucru constatat in August, s'a ingadu it Divanului din Tara-Romanease& sa completeze suma prin 7 mii cetverturi de malaiu (meiu). In Moldova ins& s'a mai putut aduna, peste suma cerutA, Inca 5 mii cetverturi de mAlaiu. Pe Mg& aceasta proprietarii din Hotin au jertfit sume foarte mari pentru cumparare de proviziuni pan& la strangerea recoltei anului 1808, iar boierii din Muntenia au
dat pentru satisfacerea cerintelor armatei, pana la noua recolta, din prisosul de care dispuneau. Adunarea furajului conform conditiunilor de furnisare s'a %cut dupa mAsuri foarte potrivite. Alcatuindu-se tablourile, aratand catimile de furaj ce trebuiau predate, ele au fost trimise in lark la ispravnicii. In astfel de conditiuni, la inceperea operatiunilor de strangere, fiecare locuitor §tia cat& cantitate de furaj sau proviziuni este dator sa dea §i 0, transporte la magaziile Statului (in saci anumiti, plAtiti de catre Visterie cu ate 20 parale unul). La magaziile de primire, pe Maga ofiterii ru§i cari primiau proviziunile §i eliberau chitante ht ruse§te, se gasiau in permanent& §i functionari ai Divanurilor, cari controlau chitantele §i insemnau cat a mai ramas sA se iea dela furnisor din proviziunea la care se obligase. In acest chip toate transporturile nelegale, facute cu deasila iti anul 1807 de catre ispravnici, cari adunase prin acest mijloc averi insemnate, au fost zadarnicite pe viitor. Autoritatile pamantene erau astfel fat& la regulata predare, din cauza regulelor luate, bazandu-se pe statistice §i control. Fara alte greutati deosebite, pan& in Septemvrie erau la dispozitia lui Cu§nicov 315 mii de cetverturi de pane adunate far& bani (neajunsul flind. mai ales la orz), cari au fost impartite pe la magazii conform hotaririi Principelui Prozorovski. Punctele unde se aflau magaziile principale erau in Moldova : Galati, Tecuciu, Barlad, Falciu §i Ia§i ; in Tara-Romaneasca: Foc§ani, Ploe§ti, Ramnicul-Valcii, Buzau, Bucure§ti, Slatina §i Craiova. (1) No. 317. Despre umplerea magazinelor cazone cu proviant qi ovaz din pamantul ambelor Principate, dela 27 Iube 1808. Ibid. Anotele A. B.Tom. XXXI.Memoriile Sect. Istorice.
www.digibuc.ro
43
674
hAnh ROSgitt
Infiintarea depozitului mobil dela ChiqinAu (1) a coincidat cu indepArtarea din functiunoa de intendent general al magaziilor armatei a Consilierului de risboiu
Grabovski, fat& de care Printul Prozorovski pierduse orice incredere, qi cu numirea in locul lui a locotenentului Andreiu Iv. Cernov. In ordinul &au cAtre Cernov, dat la 10 August 1808, Prozorovski sera cu privire la magaziile de depozit din Chi§inAu §i din satele din apropierea acestui targu§or, cA trebue ca ele sä, nu fie mai departe de Chiqinau decal. 15 verste, dispunand sa se adune toate furgoanele aici, atat cele ce se puteau trage cat §i cele ce nu se puteau trage de boi provenind din Podolia, cat §i din Hotin qi ori unde s'ar gAsi asemenea furgoane sA fie aduse in depozit. In guvernamantul Podoliei fur-
goanele erau tinute la dispozitia Consilierului de rasboiu Grabovski, cAci toamna cumparase fan aici. In jurul Chi§inAului insA se gAsiau pAduri in deajuns continand §i fan indes-
tul, tot aici se puteau face §i popasuri §i despre acest lucru fusese in§tiintat Cu§nicov. La luarea in primire de cAtre Cernov a magaziilor mobile, s'au gAsit
in ele 50 subofiteri, 244 soldati, 3.024 vizitii, 5.306 de care, 10.306 boi. Magazinul se impArtia in 4 pArti, fiecare parte in 8 transporturi sau partizi, a
Ole 125 de care in fiecare transport. Toate partizile erau insArcinate BA aducA proviantul dela depozit in lagAre, sub §efia unui intenclent particular, iar alte transporturi sub supravegherea ofiterilor de transporturi. Principalul rAu, din cauza crtruia magazinele mi§cAtoare ajungeau in deplina confuziune,
consta in faptul cA in§i§i §efii de transporturi se imbAtau in mod oribil, iar de soartea boilor §i a cArAu§ilor nu se interesau de loc. SArmanii cArAuqi
erau vrednici de plans; ei erau in sdrente, iar boii muriau din cauza relei intretineri, precum raporta revizorul Savitki lui Cu§nicov. Se raportase cu prilejul unor transporturi ca, in cateva zile, au murit 200 de boi, in cea mai mare parte din cauza gerului cumplit din iarna anului 1807-1808.
Extractul care urmeaz& alcátueste un document de o important& capitalä. El confine socoteala amanunfita si a tot ceeace cheltuise Moldova pentru ostirile rusesti In cele dintii zece luni ale anului 1808. Cifrele date de Divan sunt absolut incontestabile; ele dovedesc c& stirile reproduse mai sus, ale celor doi corespondenti si ale consulilor francezi in privinta márimii sarcinilor ce apasau terile noastre sunt departe de a fi exagerate.
(1) No. 351. Despre construirea de magazii-depouri mobile In Chiqingu qi In satele din apropiere, 1808. Extract Halippa In Tug& III, 477.
www.digibuc.ro
T-.Mr....-
,
ARATVA §ENAI"ORILOft INI4 CIIIINATI, IL
W
Inca dela sfarsitul lui Iunie (1808) sosiau la Divanul Moldovei (1) informatiuni alarmante asupra starii materiale si a dispozitiunilor locuitorilor. Mat rapoartele ispravnicilor cat si informatiunile particulare conglasuiau pentru a arata satele ca gata, din cauza birurilor apasatoare, a corvezilor, ti. oranduelilor istovitoare si a relelor recolte, sa, se imprastie in toate parti1e far& gaud de intoarcere, numai spre a scapa de sub o atat de nesuferita asuprire. Aceste tendinte nenorocite se latiau Inca din primavara. In trma unei ierni neobisnuit de aspre si de prelungite, precum si a lipsei de fan, laranii pierdura cea mai mare parte a vitelor de munca: ciuma a tinut pana
in toamnä. Gerul mare distruse cea mai mare parte din semanaturile de toamna, iar cele de primavara fura redute la un minimum in urma scaderii vitelor de mune& Adesea se vedeau cum 5-6 tärani, cari fiecare fusese un gospodar de sine statator, acum alcatuiau din patru boi desparecheti
din cei ram* in vieata, un plug spre a ara de abia a zecea parte din Pamantul ce se ara obisnuit. Spre culme de nenorocire, primavara fu uscata,
popusoiul (porumbul) se fact numai langa codri, in Moldova de sus; dar grindina si varsarea Siretului, a Prutului si a Moldovei distrusera cea mai mare parte a semanaturilor, stricand si fanul. Spre toamnä s'a vazut ca atat malatul (meiul) cat si pe alocuri popusoiul (porumbul) erau indestulatoare pentru a feri populatia de calmitatea foametei, dar nu er A. de loc pane
pentru vanzare (export). De altmintrelea despre comert nici nu era de kandit pentru moment. Pretutindeni pe drumurile ma'd se savarsiau omoruri crude, se despoiau trecatorii de averea lor si vestea acestor fapte aducA poporul la adanca mahnire. Inainte populatia era numeroasa la druiturile mariosi mai mult sau mai putin se interesa de intreprinderile de negot, dar acum Populatia de pe drumurile mari stia ea indatoriri necontenite o impiedeca dela lucrarile gospodariei si-i prieinuesc neajunsuri suparacioase. *i iata a locuitorii incep a muta satele In fundul codrilor, ca fugarii deabia isi alesese asezarea si se asezase acolo, pribegiau din nou la cel dintaiu prilej.
In linuturile din jos, de linga Dunare, unde era asezata armata ruseasca, i unde corvezile erau cu deosebire frecuente si impOvaratoare, «locuitorii fug necontenit, dar prin silintele ispravnicilor multi dintrInsii au fost des6operiti si adusi la vechile lor mezari». In ocoalele Basarabiei (Bugeacul) din cauza imputinarii numärului vitelor de muncli, locuitorii «nu mai puteau face semanaturiD, iar ciuma bovinä se prelungi pan& in toamnä. Foarte ._
(1) Despre jalba locuitorilor moldoveni c& sunt inciircaci cu clari multe, Harippa in Tpmbi, p. 467, dosar No. 330.
www.digibuc.ro
676
RADII ROSETTI
ingrijit de aceastá stare a Orli, Divanul Moldovei zicea in adresa sa catre Cu§nicov din 17 Octornvrie 1808 : «Istovirea de care sunt cuprin§i bietii locuitori, soartea lor ticaloasii §i desnadajduirea care ii stapane§te, mai cu seama din pricina greutatilor cu cari
sunt impovarati §i hotarirea luata, de ei sä se impra§tie, hotarire ce s'a manifestat mai cu seamrt in unele sate din tinuturile Terii de jos, nu numai ca ne intristeaza, dar ne umple sufletele de suparare. «Ob§tia locuitorilor Moldovei are fericirea sa recunoasca de parinte pe Piosul §i Atat Milostivul Mare Imparat al tuturor Rusiilor, Alexandru lntaiul, ei sunt adumbriti de ocrotirea Imparate§tii Sale Marini §i sperau intr'o vieata fericita potrivit manifestului Irnpirate§tii Sale Marini. «Aceasta Ora s'a jertfit pana acuma in tot ceasul pentru indeplinirea acelor
trebuinte ale ostirii, cari s'au aratat mai grabnice §i mai neaparate, a§teptandu-se la o grabnica incetare a acestei sarcini §i la o petrecere mai scurta a ostirii in Ora, dar din pricina imprejurarilor vremii, s'a prelungit ocupatia de care sunt legate multime de sarcini, fata de cari locuitorii Principatului Moldovei, cu tot devotamentul lor, apar cu totul in neputinta de a le satisface, ceeace pe noi ne ingrije§te adanc. «Astfel la 1 Januarie al acestui an 1808, aceasta adunare a trimis o dare de searna sau luare aminte de cate cereri pentru indestularea armatei imparate§ti a satisfacut pana acum acest Principat, despre cari se da astazi Excelentei Voastre socoteala pe larg. Cu toate ca ne erau cunoscute, noi inqine vazttnd acea Emma ne-am mirat, cum de a putut o tar& atat de mica O. due& o asemene sarcina pana in vremea de fata ? Pentru ca ea sä nu devina mai impovoratoare, §i deoarece ne temem ca poporul sa nu se risipea-
sea, aducem §tire pre larg Excelentei Voastre, ca Prezidentului nostru. «Numeroasele §i necontenitele transporturi de proviziuni, cari nu lasa säracilor locuitori timp nici O. are nici sa semene, qi pe deasupra §i transportul fanului (trebuitor armatei) pe la statiuni qi a marei catimi de proviant pentru magaziile de rasboiu, desele statii de poqta a§ezate pe toate drumurile, alergarile grabnice la toate insarcinarile ce li se hotarasc, s'au impreunat cu greutatile pricinuite de asprimea iernii §i cu greutatile suferite in vremea trecuta. La inceputul räsboiului s'au silit puterile poporului care nu a avut alt gaud cleat sa se jertfeasca qi sa slujeasca in aceea§ vreme armatelor Majestätii Sale. aMilostivire cere aceastä Ora prin mijlocirea Excelentei Voastre dela tronul
Majestatii Sale Imperiale §i prin bunul ajutor al Inaltului Comandant suprem al armatei, Principele Alexandru Alexandrovici Prozorovski. «La starea actuala, vrednica de plans, s'ar aduce mare u§urare §i miluire daca, dupa mäsura puterilor terii, s'ar binevoi 0, inceteze cu totul trans-
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, II.
677
portul proviziunilor, ca A nu se mai intrebuinteze lucratorii obositi la transportul proviantului dintr'un loc intr'altul, precum §i la al fAnului §i al lemnului trebuitor la toate polcurile, dar sl se intrebuinteze, spre miluirea säracilor locuitori, boi §i care cazone spre acest sfax§it, cici ei nu mai au mijloace pentru a indeplini indatorirea transportului. Apoi s6, nu mai fie siliti locuitorii istoviti sa, mai fad, alte magazine §i, precum se urmt in rAsboaiele trecute, sä se depunl proviantul sub cerul deschis: nu
se va stria §i apoi norodul nu mai are nici o putere. «In sfax§it s'ar mai putea face pentru acest popor credincios §i alte u§urinse in alte trebuinte o§tene§ti, fiindca poporul munce§te qi sufere in sArazie §i nu are de unde A mai plateascä. IMelepciunea Excelentei Voastre
aruia i s'a incredintat epitropia acestui popor §i bunatatea de inima a Strälucirii Sale ne dau bunk nädejde ca., dup aceasta suplica, pe lung prin noi luminati, vom aveà simtitor ajutor §i deslegare inainte ca norodul sa, fie adus la indeplinirea proiectelor lui de fugA. Pe cat nou a. nu ne va lipsi pe viitor putinta, vom urmA a raportà asupra acestor imprejuräri cu adânc6, supunere. «Oricine poate judeca u§or, a intro asemenea slabire a terii se poate avea
o amânare a atit de multor indatoriri §i cereri §i pentru aceasta credem de datoria noastrA sii, dam mai intäiu de §tire spre a indreptgi rasna. §i neobosita trudá depusa. de Divan §i despre cari insu§ Exc. Voastrá a binevoit A marturiseascl».
Spre mai bun'a incredintare Divanul Moldovei a prezentat lui Cusnicov urmatoarea socotealä:
«Sanaa de sarcinile Implinite dela locuitorii acestei teri pentru o§tirea Imparateasca ruseasca In anul curgator 1808, dela 1 lanuarie pana astazi, fara banii luati din Visteria terii §i fara cele Implinite de locuitori, fara furnituri pentru cari trebue sä se fixeze preturi spre a 11 achitate si afara de marea catime de fan ce s'a poruncit sa se pregateasca. (1) A. Sarcini dela 1 Ianuarie 1808 pârA astazi, asemenea §i cele cvmparate sau rambursate cu bani din Visteria terii.
LEI
Pentru cumpaxatura a 64.000 cetverturi de fAin5., crupe §i ovAz
clepuse in magaziile o§tirii in cursul lunilor Martie, Aprilie §i Maiu, peste proviantul luat in anul trecut din tar& cu ordin, fArA bani li peste cele luate cu bani din Visterie .
410.000
(1) Aceasta piesk ca toate cele cuprinse In extractele D-lui Halippa, au fost traduse din rnse9te; Mt& temeiul pentru care limba 1ntrebuinW5. In ele nu este aceea a epocei.
www.digibuc.ro
678
RADII ROSETTI
LEI
Pentru 60.000 cetverturi Mina si orz de cumpArat acum, din banii terii, si pentru depunerea lor in magazine cu mijloacele terii
660.000
1
Pentru 3.000 cetverturi de Mina cumpArate cu banii terii predate diviziei StrAlucirii Sale Contelui Langeron in Octomvrie trecut, plAtite din Visterie. 4 Pentru transportul, in Martie trecut, a 10.469 cetverturi fAinA din Criuleni la ChisinA,u, plAtit cu 60 parale de fiecare cetvert. Pentru intretinerea spitalelor militare, ate 62.145 lei pe lunA, iar pe 10 luni, dela 1 Ianuarie pan& la sarsitul lui Octomvrie, se ridicA la . . . , Pentru portia de came la Malta Comisie de aprovizionare, ho9
20.009
15.703
621.450
0,4 find 29.520 lei, iar pentru 10 luni, dela 1 Ianuarie p&nA la sfArsitul acestei luni, mai adAugandu-se Inca 10 mii lei avansatl pentru Noemvrie urmAtor se ridicA la
305.020
Cheltueli pentru constructiuni din nou pentru spitaluri la Ma-
nAstirea Galatei si la casa Principelui Ipsilant ...
24.000
Pentru intretinerea postelor pAmAntene dupl contractele in vigoare si pentru plata datoriilor pentru taxa cailor de postA pentru trebuintele Divanului, dupa socotealA, in cursul anului s'au. cheltuit.
Pentru plata cAtre negustorul francez numit Capp, din ordinul Excelentei Sale Domnului Svetnic de taina, Senator si Cava ler Cusnicov pentru transport de munitiuni de rasboiu Pentru diferite trebuinte, precum : repararea caselor numite de beilic luate pentru spitaluri, pentru construirea .Haupitvachlei §i a magaziilor ce stint acum in Iasi si in Focsani din , .. . acuma gata ; pentru cheltueala locuitorilor cu ordinele Divanului; pentru chiria casei lui Manu transformatA in spital, pentru reparatia acelei case si a celei a lui Conache, asemenea si pentru aducerea in bunA stare a spitalului dela Galata ; pentru plata negustorului Palizache pentru imbrAcarea curtii si pentru alte asemena trebuinte cari Blau inamplat . Total .
.
200.000
19.140
100.000 2.275.713
Platit dela 1 Ianuarie trecut pAnA la Noemvrie si Decemvrie Co misiei Comisariatului Comisiei de proviant asemenea pe Noemvrie si Decemvrie pentru
portia de carne . Total
www.digibuc.ro
.
.
124.260 49.040 2.449.040
ARNIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, II.
B. Asemenea sarcinile cari au urmat dela 1 Ianuarie a anului curgitor &cute fari plath de citre locuitori, pentru cari ar trebui platit pe misura preturilor obisnuite i cari ar atcttui sumele urmitoare : Pentru 85.000 cetverturi de fainA, orz i oviz astäzi in magazii, fir& plat& ridicate din taxi, din ordin, pentru transportul cirora s'au intrebuintat peste 800.000 de care plitite cite 11 lei cetvertul de fiin i cite 6 lei cetvertul de oviz, cuprinzindu-se transportul i pretul sacilor, face poste tot S'a plata locuitorilor pentru transportul in magazii a 64.000 cetverturi de proviant i furaj in lunile Martie, Aprilie i Maiu, proviziuni cumpirate cu bani, platindu-se pentru un cetvert cite 2 lei, lace peste tot Pentru transportul din Bender si Criuleni la Filciu, in trecutele luni Aprilie i Maiu, platindu-se de fiecare cetvert cite 2 lei, face Pentru transportul a 5.700 cetverturi proviant din Focsani la Galati, in luna Aprilie, OUR cu cite 60 parale de cetvert, face. La inceputul constructiunii flotilei, la Galati, s'au trimis 20 de lucritori si 350 care cu doi boi. Cei dintai pentru darea jos a lemnului do constructie in pidure i cei de al doilea pentru a scoate acel lemn din pädure, asemenea pentru transportul acelui lemn la Galati 1.125 care, afari de necontenita trimitere de
679
735.000
128.000
10.000
8.550
lucritori si de care la Galati spre a ajuti la lucru ; deoarece s'au platit cite 10 lei de fiecare car, face Pentru ciratul finului trebuitor, dela luna lui lanuarie pini la plecarea in tabere a armatei care se gisia. la Mehl, Frumoasa, Focsani, Galati, Barlad, Iai i in celelalte locuri, la cari cirituri an fost intrebuintate necontenit cite 3.000 care in fiecare tuna: Ianuarie, Fevruarie i Martie ; s'a OMR pentru fiecare car cite 50 lei pe trei luni, ceeace face Pentru 1.100 care pentru transportul proviantului i altor trebuinte la divizia de sub comanda Domnului General Articev, s'a plata pentru fiecare car cite 10 lei, ceeace face, pentru tot transportul la Birlad Pentru taberele Inalt Excelentei Sale Domnului General Marcov, in timpul sederii diviziei sale in Botosani si in tinuturile Suceava, Dorohoiu, Hirläu si Herta s'au strins cite 300 care pe luná pentru diferite transporturi, afara de 1.000 care asemenea adu-
www.digibuc.ro
11.250
60.000
11.000
680
RADII ROSETTI
nate spre a cara pentru tabere lemne, paie §i alte trebuitoare, carora nu li s'a alocat nici o plata ; iar celor 300 care pomenite mai sus, platindu-li-se de fiecare car ale 50 lei pentru fiecare lunk face pentru patru luni. Pe 20.000 care lemne de foc pentru lagärul cel mare dela Calieni, transportate pan& acum, s'a platit ate 60 parale de car, ceeace face . ,. Pe construirea la Tecuciu, Bar lad, Frumoasa, Falciu ci Galati,
de doua, mil stanjani de magazii, fiecare stânjan plátindu-se cu ate 20 lei, face . Pentru lemnele de foc carate la Galati, cate 2.500 care pe luna; deoarece pe capte luni, incepand dela Aprilie trecut, s'a
plata ate un leu de car, face Pe transportul a 5.000 cetverturi de fain& din Frumoasa la
60.000
30.000
40.000
17.500
Catlabuga, asemenea §i pentru acel a 5 mii puduri de fan, s'au platit
15.000
La 800 surugii impärtiti prin statfile poctale, fiecare find path cu cate 300 lei pe lunk face
240.000
Pe 700 stoguri de fan pentru caii de po§ta, plittindu-se pentru fiecare cate 200 lei, face
105.000
2.111.300
*i aceste sumo afara de Mnul pregatit pentru caste, care s'a ridicat la 6.500.000 lei, afara de condeiele urmatoare al caror pret nu s'a stabilit :
Nemarginit numar de caraturi intrebuintate cu prilejul trecerii octirii pentru diferite trebuinte.
Reparatia §i construirea din nou a statiilor poctale in flint& in vremea actuall. Infiintarea de magazii de pane cii de fan, cari au trebuit construite acum la Adjud, Bacau, Roman ci Botocani. Infiintarea de statii de pocta, acum trebuitoare pe itinerare provizorii cu cai, furaje §11 numärul trebuitor de surugii, infiintarea carora a costat peste 30.000 lei.
Transportul lemnului de foc pentru spitalele din Bender, Akkerman, Hotin ci Iaci, afara de cele carat() acum.
Reparatia spitatului infiintat acum la Foccani ci transportul lemnului de foc pentru acel spital.
Caratul a cate 50 care lemne pe fiecare zi la corpul de rezerva, ce se afla la Tecuciu, care urmeaza ci. astazi.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, H.
681
Cáratul de lemne la Iasi pentru incvartiruiti, crtrora le sunt destinati 1.400 stanjani.
Transportul unei maH cantitäti de paie pretutindeni, pentru spitalurile acum infiintate. Infiintarea de poduri pe drumuri i pe ape.
Caraturile de orz la statiile de post& astazi n fiinta. Deosebite caraturi pentru corpul principal al armatei la Calieni. Asemenea pentru divizia dela Tabac i Catlabuga. Asemenea pentru divizia Domnului General Marcov, care se Oa in TaraRomaneasca.
Constructia de magazii de pane si de grajduri pentru caii de artilerie facuta acum, afar& de alte multe lucrari.
Cusnicov prezenth lui Prozorovski, spre examinare, cele aratate mai sus de Divanul Moldovei, confirmand c. «starea terii este in adevar astfeb i, in Noemvrie, Divanul fu instintat ca Comandantul de capetenie a dispensat pe locuitori de caratura proviantului dela un magazin la altul si a trimis peste granita terii, in Rusia, 16 regimente de cavalerie. Fiindca Divanul din Moldova(1) facuse cunoscut, ca. nu se poate aduna
mai mult de 85 mii cetverturi de proviant, (din care 45 mii grau iar 40 mii orz), dela populatia din Moldova, in natura, si fiindca Principe le Prozorovski
a gasit aceasta suma cu totul insuficienta pentru satisfacerea trebuintelor armatei, s'a cerut dela Divan s impuna populatiunea (far& a mai scuti pe jidani, mazali si fustasi) la o dare in bani, si cu banii adunati sä se compere, in 1809, inca 60 mii cetverturi gram pentru pane. Divanul a gasit ca nu este cu putinta a se pune acest bir nou, temandu-se ca nu cumva populatiunea sa inceapa a emigra. El a cerut dela Cusnicov sh intervina pe langa Principe le Prozorovski, ca sä se intrebuinteze pentru cumpararea panii
suma alocata de Visterie pentru portia de came necesara armatei §i spitalurilor. Printul Prozorovski neconsimtimand la aceasta, Divanul a cerut al i se imprumute suma de lei 380.000 din suma extraordinara a Comisariatului de pe langa depozitul armatei, fagaduind s inapoeze suma catre jumatatea lui Ianuarie 1809. Prozorovski a incuviintat O. se dea numai 200 mii
de lei, de care sumä Visteria a putut foarte cu greu sä se plateascit catre depozit, caci incassarea birurilor se face& cu greutati foarte mari. )1) No. 434. Despre cumpararea din timp a [dna pentru armat5., peste 8 mii cetver-, turi de gram, pe langit depozitul de 60 mii decetverturi de gram din Moldova si despre
acordarea sumei necesare pentru plata din Visterie, 1808. Extract Halipa, Tyym III, 492.
www.digibuc.ro
682
RADII ROFIRTTI
Aproape intreg personalul (1) Comisiunii de proviziuni se imboln&vi de friguri, lucrarile de cancelarie erau intarziate, aproape nici nu se gasiau
oameni pentru serviciu. Pe langa acestea, din toate partilo vehiau stiri despre abuzurile din magaziile armatei, cu privire la aprovizionarea armatei cu zaharale, iar seful comisionarilor de proviziuni dela Mohilev, Eazicov, nu
platise banii datoriti proprietarului Ganitki pentru paine, inca de pe timpul cat statuse divizia a 16-a in Hotin, ceeace a facut pe Ganitki A se planga diviziei. Avand in vedere toate acestea, directorul Comisiunii de aprovizionare, Consilierul de rasboiu Grabovski a cerut, prin Cusnicov, Comandantului suprem,
ca BA numeasc& in comisiune ca membru nou pe Cucolevski, A inlocuesc& pe intendentul aprovizionarii din Focsani, Gorciacov Covancoi, si s& cear&
dela comisionarul din Mohilev 0 dare de seam& despre activitatea lui, lucru care a si fost %cut. Revizorul trimis in Dubasari, Savitki (2), a facut cunoscut lui Cusnicov ca comisionarii din Dub&sari, condusi si sub ordinile lui Tuzonis, schimbase orele hotarite pentru primire si nu intrebuintau mai mult ca 4 ore pe zi pentru primirea granelor ce se aduceau din Podolia si erau indreptate spre Moldova, din care cauza transportul se face& cu foarte man greutati, suferite de furnisori cari asteptau zile intregi pan& puteau sa prede& sau sa incarce. Toate aceste mizerii se faceau numai pentru a se stoarce bani dela furnisori. Dup& spusele celor cari le suferise, Tuzonis in adevar in& ate 2 parale de fiecare chila, fie 6 o descarcau, fie ci o incarcau, ceeace reprezent& un venit foarte mare. In urma raporturilor Acute de Savitki, Cusnicov s'a adresat catre Principele Prozorovski, f,4i cei 4 comisionari din Dubasari au fost dati in ju-
decata. Aproape 4 ani s'a judecat acest proces in Iasi, si in urma a fost transat prin rezolutia pus& de Comandantul suprem Cutuzov, prin care paritii (din cari unul murise) au fost achitati, deoarece Savitki nu infatosase in raportul Au dovezi formale asupra abuzurilor savarsite de Tuzonis si de ceilalti comisionari furnisorilor. Pe langa aceste s'a mai dat lui Tuzonis
si o indemnizare pentru tot ,timpul in care a stat dat in judecata, iar celorlati comisionari li s'a dat 2/3 din acea indemnizare; lui Savitki, Comandantul suprem i-a facut dojana. Savitki a convenit, el a putut s5. fie indus in eroare si si-a exprimat bucuria c& nu s'au nenorocit 5 oameni din cauza lui si a greselilor lui, multamindu-se numai a in trecut tog& activitatea ce el desvoltase in aceast& afacere fusese aprobat& de Cusnicov. (1) No. 446. Despre desemnarea lui Cucolevski ca membru clasa a VII-a al Comisiuni de proviziuni toi despre cauzele neachithrii datoriilor diviziei a 16-a, din 13 Septemvrie 1808. Extract Halippa, Tpying, III, 496.
(21 No. 458. Despre cercetarea neregulelor acute de comisionarii functionari din Dubäsari, in special ale intendentului Tuzonis, care fAceà qicane furnisorilor impovariud pe aceia cari furpisau urine, 1ilD8. Extract Halippa, Tpymi? III, 498,
www.digibuc.ro
ARHWA SENATORILOR DIN CIIRRNATI, II.
683
Aproape 125 de mii de cetverturi (1) de proviziuni §i de furaj asteptau si fie
transportate dela Rascolv, Dubisari, Tiraspol si Bender; iar in acelas timii comigionarii de acolo, in frunte cu Tuzonis (vezi mai sus), intarziau receptiunea grinelor primite din Podolia si expediarea lor in Moldb Va. In urma plingerii fulinisorilor, Medelnicerul Sandulache Teodosiu si negustorul din Iasi Ursul, adresati lui Cusnicov prin Divanul Moldovei, pentru ca si cerceteze si si, reguleze situatia, fu insärcinnt cu aceasta revizorul Savitki.
In doui luni el a reusit si descopere toate fraudele §i neregulele %cute de comisionari, cari lucrau numai 4 ore la primirea si la predarea proviziunilor, ca si sileasca, pe furnizori si le dea miti cu ocazia primirii !Anil. Cu deosebire incet se face& incircarea grinelor cari erau trimise in Moldova. Comi-
sionarii din Dubisari hotirisera, ca pe fiecare zi si nu expedieze mai mult de 600 cetverturi. Savitki a dispus ca si se expedieze cite 4 mii cetverturi de grill pe zi, lucrindu-se dela revirsatul zorilor pin& la miezul noptil. In Chisiniu (2) se infiintase un depozit general al miscarii magaziilor de pe ling& armata dunireani. Intendentul principal al acesteia, Lt.-Colonel Cernov, destituise pe mai multi intendenti particulari din cauza lipsei de interes fata de slujba, §i intre ei era si Lukin, care aye& in arena mosia Chelmeutii din Hotin, si intrebuinta pe oamenii incredintati lui la , lucrul acestei mosii si la interesele sale particulare; el nici nu se ducea luni intregi prin Lipcani, unde era concentrati partea de sub supravegherea lui si nici nu vrea si 'se prezente ca si predea, socotelile noului supraveghetor, numit in functiune, scuzindu-se ci este bolnav. Pe la jumatatea lui Decemvrie, Lukin s'a dus in Hotin si a intrat in spital, dup 6. cum s'a adus la cunostinta Comandantului suprem baronul de Lange, care a primit in curand ordin ca A nu piardi din vedere pe Lukirt si si-I expedieze spre a fi cautat in Chisinau, ins& sub supravegherea unei santinele.
AVM din rezumatele de mai sus ca,t 0 din extractul inventarului arhivei anexat la memoriul de fata, teiese cA, la intrarea armatei ruseqti, s'a impus terilor et dea fled-brut soldat rus fi flecarui bolnav
din spitale militare We o portie de came.
Textul ordinului prin care s'a hotsarit aceastä impunere nu ne
este cunoscut; probabil c5, fusese dat inainte de' ochrmuirea Senatorilor §i de inflintarea arhivei. (1) No. 466. Despre trimiterea revizorului Savitki In DulAsari pentru oprirea oriarei piedici Cu privire la transportarea de acolo a proviziunilor militare la Focsani si Galati, 1808. Extract Halippa In TpysA III, 500. (2) No. 486. Despre functionarul de intendent& Lukin, care nu se prezenta spre a da socoteallt despre starea:magaziaqIui mobil flin Liponi din met de boalk 1808. gxtraet Halippa In Tppna, 111,503.
www.digibuc.ro
684
RADII ROSETTI
Totus este probabil c5, In multimea dosarelor cart se referá la cheltuelile terii pentru armata, In cari se face adesea mentiune de aceasta cheltuealà, se vor gási am5,nunte permit'and s5, se deduca continutul ordinului in chestiune. Dac5, d'arile ce le impuneit terilor noastre ocupatiunea ruseasc5, alcatuiau o grea povar5, pentru de, acea povar5, devena sdrobitoare In urma abuzurilor la earl dadea, loc Implinirea lor de c5Are autoriatile pänantene, lacome 0 corupte pim5.1a mAduvk 0 de &are cele militare rusesti cari, dac5, nu puteau s5. le Intreac5, In 15.comie si In coruptiune, le Intreceau In brutalitate si In putere de a impilà. IX. AMANUNTE ASUPRA STABILIRH CURSULUI MONETELOR IN TIMPUL OCUPATIEI DELA i8o6 LA 1812.
La intrarea Rusilor In tara galbenul olandez aye& o valoare de 8 lei. Ca bani de argint se Intrebuintau monete turcesti cari serviau mai cu seam5, transactiunilor curente. Ca bani de aramà slujiau mai cu deosebire piesele austriace de
5 0 de 10 creitari, cari au riimas In uz p5,n5. la 1867. Corespondentul anonim din Bucuresti scrie sub data de 13 Aprile
1908 ca, la inceputul lui Aprilie st. v., se simti de odat5. o mare lips& de bani de argint turcesti; ei ie0se cu totul din circulatie si, in locul lor, se gäsiau numai galbeni olandezi, cari se puteau schimba,
in argint numai cu o pierdere de 3, 4 0 5 parale la galben. Se Inampa adesea ca polite de ale supusilor austriaci fácute pe lei turcesti a 40 parale leul, s5, fie aduse spre protest la Agentie, fiindc5, acceptantul voa s5, le achite In galbeni pe cursul de 9 lei galbenul, pe GAM detiratorul politei pretindea, achitarea In moneta desemnaa Intr'insele, adic5, In lei de argint, eau nu prima galbeni
cleat cu curs sckut.
Guvernul rusesc caruia i se raporta aceasa Imprejurare, puse 135, se bat5. In Rusia monete imiand Intocmai pe cele turcesti In uz In
Principate, Ins& de un aliaj mai prost 0 având prin urmare o valoare mai mica decat cea indicatk si le trimise In Principate In poloboace. La 5 Aprilie se ceti in pima Bucureqtilor o porunc5, a lui Cusnicov, ordonând primirea in toate transactiunile a monetelor de argint tipArite in
www.digibuc.ro
ARIMA ElstATORILOR DIN CIII§INIII, IL
685
Rusia. Acei ce s'ar impotrivi la primirea acestor monete erau amenintati cu pedepse grele. Aceste monete avind o valoare mult mai mica decat cea nominala, cursul fortat ce ii se dadea starni nemultamirea cea mai mare intre comercianti Ili in deob§te in toata tara. Supuqii austriaci venira in corpore sá protesteze la Agentie (1).
La 16 Aprilie (2) silind un ofiter rusesc, prin maltratAri, pe un negustor din Bucuresti s primeasca nouale monete turcesti, a doua zi ramasera lnchise toate dughenele pieei. Iar supusii austriaci a. rAtarä Agentiei, care atunci era girata de cantelistul Von der Rennen, ea ei inchisese pe ale lor in urma actului de samovolnicie povestit mai sus. AutoritAtile insistarA pe Mg& cantelist ca el sA hotArascA pe supusi st-si deschidA dughenele, ceeace el primi numai dup& ce i
se dada fagaduinta c
supuqii nu vor mai fi siliti sA primeascA
nouAle monete, pan& la sosirea unei deslegAri In aceasto, frivintA dela Brenner care se aflA In Iasi. Vicepresedintele Divanului se hotArl deci sä suspende orice masura menitA a sill pe negustori sA primeascA monetele turcesti
bAtute In Rusia, Ora la sosirea rAspunsului la raportul ce-1 Mat lui Prozorovski. Miloradovici insuç parcurse in trAsurA cartierele negustore0 i, chemAnd pe negustorii cei mai de seamA, ii ademenl sA deschidA pravAliile, dAndu-le cuvAntul lui de onoare ca nu von
mai fi silii sA primeascA nouale monete Inainte de sosirea desle, garii Feldmaresalului. La 10 Septemvrie 1810 (3), in urma unei porunci primite dela Crasno Mila§evici, Divanul moldovenesc a hotarit ca galbenul olandez M. fie primit in Moldova drept 12 lei, iar rubla ruseasca drept 3 lei i 24 parale. Aceasta
hotarire luata fara de veste §i prin care se ridica valoarea acelor monete (a rublei), a dat loc la mari nemultamiri din partea comerciantilor cari amenintau ca vor inchide dughenele §i vor respinge forta cu forca. La urma se ho-
tarira sa ceara dela Crasno Mila§evici fixarea unui termen pang, la care monetele sa pastreze cursul lor eel vechiu.
(1) Corespondentul anonim din Bueuresti sub data de 19 Aprilie 1809. (2) Ibidem.
(3) Corespondentul anonim din Iasi.
www.digibuc.ro
686
It ADD nOSETTI
Monetele turcesti(1) batute 4n Rusia incepuse WA dispara cu desavarsire din tall, ceeace ingreuna cu mult operatiunile cassei og-
tirii. Spre a-i pune capat Camenski hotari sa, urce cursul galbenilor de Olanda. Ordonanta lui din 14 Septemvrie 1810 dispunea ca) spre a impiedeca exportul monetei de argint care fusese adusa spre a usura transactiunile relative la aprovizionarea ostirii, specula care folosia nurnai un mic Tiumar de indivizi si era daunatoare armatei, dela 20. Septemvrie inainte rubla ruseasca, de argint va umbla 3 lei 24 parale, si deoareoe galbenul da Oianda umbla in tar5, 3 ruble de argint si 331/3 copeici, el va valor& dela sus pomenita data 12 lei.
Iar aceia cari nu se vor supune acestei porunci vor fi ridicati cu patrula si aspru pedepsiti ca neascultatori si impotrivitori. Mare consternare produse aceasta masurtt in tot cornertul. Negustorii de toate treptele alergarä la Agentia austriaca si la Mitropolit, rugandu-i sa. intervina, pentru nepunerea in vigoare a poruncii lui Caminski. Ei aratau ca aprovizionarea lor cu marfuri straine o facc.mai cu seama la targul din Lipsca, uncle galbenul olandez umbla numai 3 taleri, adioli, mult mai putin de 12 lei. Aceasta urcare a galbenului urma, duptt dansii, sa distruga cu desavarsire creditul pietei Bucurestilor. i Agentul austriac pare a se fi adresat lui Camenski printr'o nota, reclamand in potriva urcarii cursului galbenilor si al rublelor, ins& farä rezultat, dupa cum dovedeste urmatorul extract din raspuneul lui Camenski, care poarta data de 17/29 Septemvrie 1$10:
.....
Les raisons qui ont determine la hausse des ducats sont trop palpables pour que vous ne convenie pas vous même, Monsieur, qu'elle a dil nécessairement avoir lieu. Le emirs des ducats était précedemment a St. Petersbourg a 10 roubles et en consequence ils valaient 10 piastres en Moldavie et en Valachie. Ils knit aujourd'hui a 12 roubles (2)i pour etablir un juste equilibre ils doivent
done être a 12 piastres dans ees deux provinces; car lorsque le gouvernement de S. M. Imp. les achète 12 roubles, peut-il et doit-il les donner dans ce pays-ci pour 10 piastres ? (1) Corespondentul anonim din Bucureqti, Septernvrie 1810. (2) Cred c5. Camenski vorbeqte aici de ruble httrtie.
www.digibuc.ro
AHHIVA SHNATORILOR bIN 0H/13/NAV, //.
687
Abstraction faite de cette consideration la hausse des ducats en Moldavie et en Valachie devenait necessaire d'après celle que ces espèces ont obtenu en general dans toutes les places commergantes de l'Europe, et c'est 'par une suite de cette hausse que les ducats et les roubles d'argent etaient continuellement exportes de ce pays-ci. «Cette exportation était aussi prejudiciable au pays qu'aux intérêts de ma cour. 11 etait de mon devoir de l'arrêter et respère que la mesure prescrite produira cet heureux effet. J'ajoute, Monsieur, que la hausse des roubles devait forcement amener celle des ducats. «L'intérêt de quelques négociants se trouve sans doute quelquefois en opposition avec des mesures generales relatives au commerce ; je serais véritablement afflige, Monsieur, que des individus de ware nation efissent & souffrir de la disposition qui vienf d'être etablie, mais l'intéret public dolt l'emporter sur l'intérêt particulier. ...»
La inceputul lui Martie 1811, un ordin al lui Milasevici interargintului turcesc ca si al celui rusese. Ridicarea galbenului austriac dela 10 la 12 lei a adus mare pagubá comerciantilor, silindu-i sa vandä marfa lor pe bani turcesti de argint, pe cari Ii schimbau In Austria drept 10 lei 20 parale galbenul. In zadar merse consulul austriac la Milasevici si-i cerit s5. revie asupra mäsurii; senatorul Aspunse aca" nu se poaten. A doua zi se puser5, afara din curs (1) §i biletele de bancá austriace a door intrare In tara" chiar era interzisA. WA acuma si un extract al D-lui Halippa, care ne dA asupra zise exportul
acestei chestiuni amsanunte multe si interesante. Unii din locuitorii Principatelor (1) «topiau moneta de argint ruseasca, si, pentru operatiile comertului si industriei lor, o transformau in obiecte lucrate. Cusnicov porunci Divanurilor :A iea mäsuri strasnice spre a pun& capAt acestui rau si a afl& pe culpabilii cari aduceau asemenea prejudiciu fiscului». Toti ispravnicii fur& avizati despre aceasta, iar in Capitale inspeci tarea acestui lucru a fost incredintat Marilor Spätari cari erau intaii argintari (turceste: aga CiCiumgi basec). De alta parte «se duce& peste granita, din ambele Principate, moneta ruseascA de argint in cantitati mad, atAt in Imperiul otoman cat si in al Austriei». (I) Corespondentul anonim din Bucureqti, Martie 1811. (2) No. 129. Despre moneda de aur vi de argint gi despre oprirea de a topl rublele ruseqti till a le duce peste grani0., 1808. Halippa, Tpylibi, II, 347.
www.digibuc.ro
68&
RADII ROSETTI
Pricina acestui export era foarte evidenta: moneta ruseasca, prin calitatea ei, valora mult mai mult decat pretul ce1 aye& atunci in interiorul Imperiului;
prin urmare ea putea foarte lesne sa fie topita in strainatate 0 transformatä in obiecte lucrate sau in alta moneda. Prin mijlocirea Divanurilor/ Cu§nicov dispuse ca inspectorii vamali A aiba cea mai activa §i neincetatä priveghere «spre a nu las& sä treaca peste granita moneta de argint ruseascao.
.
Oprirea de export a monetei fu publicata cu amenintare de confiscare a monetei la impotrivitorii cari nu s'ar supune ordinului precum §i a unei raspunderi aspre. Comandantul de capetenie al armatei, Principele Prozorovski, a poroncit trupelor de pe granita sä lac& perchiziOi. Totodata s'a Pacut §i proba valorii intrinseci a monetei de argint ruse0i §i s'a constatat ca valoarea rublei intrecea cu 27 parale valoarea monetei turce§ti zisä iuzluc care circula in Principate. Comandantul de capetenie a poroncit ca, pe viitor, rubla de argint ruseasca sa fie primitä in Moldova, in Valabia qi in Basarabia drept 3 lei, adica 120 parale, ceeace a 0 fost publicat la 1 Iunie 1808 cu amenintare de o aspra pedeapsa pentru acei cari ar indräzni sa primeasca rubla pentru mai putin decat pretul stabilit. In urma acestei dispozitiuni, cursul banilor ruse§ti a fost egalizat cu al monetelor straine §i ex-, portul ar fi trebuit sa inceteze. Totti nu se gasiau ruble in circulatie in tara, fiinda, or4enii le negustoriau, le vindeau in Austria §i le topiau, facand din ele obiecte de argint cari, in Austria, se platiau mult mai bine. Caracteristica este temerea Comandantului de capetenie ca nu cumva aceasta politic& A jigneasca pe Austria. Poruncind. Generalului Isaiov sä faca inspectii dealungul granitei austriace §i prin munO, spre a pune capat la exportul argintului rusesc, Principele Prozorovski adaoge «sä nu atinga granita austriaca §i sa
nu dea cea mai mica ocazie nici la cea mai mica turburare a legaturilor prietene§ti dintre cele doua curti Imperiale ; aceea§ procedare trebue observata §i spre Bucovina, din partea comandantului Hotinului, de catre Cazacii ce se gasesc la dispozitia lui spre a face inspecIiiD. Dupa ce a stabilit cursul monetei de argint ruse§ti fata cu moneta turceasca (1 rubla=3 lei), Principele Prozorovski a gasit absolut trebuitor sa iea o hotarire §i in privinta, galbenilor de Olanda. Ace§ti galbeni circulau in Moldova pe cursul de 8 lei 30 parale §i in Valahia pe cursul de 9 lei, «pe cand valoarea intrinseca a unui galben olandez este egala cu valoarea intrinseca a 3 ruble §i 30 capeice in monetä de argint ruseasca. Prin urmare, facand socoteala mo-
netei de argint falä de valoarea aurului §i admitand, precum s'a decis, ca o rubla de argint valoreaza 3 lei, reiese a, un galben valoreaza 396 parale, sau 9 Tei 36 parale. Spre a impiedica pe cat en putinta exportarea aurului,
www.digibuc.ro
,
laths, SENATORILOR ttN CIII$IN11; II.
dgd
Comandantul de cApetenie a crezut trebuitor sA hotarasch ca galbenul olan-
.
dez, atat in Moldova cat §i in Valahia, sä aibA curs de 10 lei in moneta. turceascl». Pe urmA, dupa. propunerea Divanului Valahiei, s'au stabilit cursurile dupA cari trebuiau s circule galbenii austriaci §i venetieni «al cAror numAr in circulatie era destul de mare». Pretuirea valorii intrinseci a galbenilor venetieni §i austriaci in comparatie cu cei de Olanda a fost %cut& de membrii Divanului Valahiei, in conformitate cu cursul de mai sus al galbenilor olandezi, ei raportand ca, : «Am facut dintaiu evaluarea pe greutate §i am gAsit ca galbenii de cele trei proveniente au aceea§ greutate, dar diferA intre ei prin calitatea aurului ce contin, adica. calitatea galbenului venetian este superioara celei a galbenului olandez care, la randul lui, este de calitate superioarA celui austriac. Dat find acest raport intre aceste deosebite soiuri de galbeni in ceeace prive§te calitatea aurului §i avand in vedere cursul cel nou al galbenului olandez, propunem sA stabilim pretul galbenului venetian la cate 10 lei 10 parale ; al gal-. benului olandez la 1,0 lei tocmai 0 al galbenului austriac la 10 lei Para, 5 parale. Galbenii au avut i panA acum curs dup. acest raport». Cu§nicov confirma, aceastA hotarire a Divanului i noul curs fu publicat pretutindeni. Acest eveniment produse tulburare in lumea comercialA a Principatelor. Divanul Moldovei, prin raportul din 12 Iulie 1808, comunica, lui Cu§nicov urmAtoarele: «Toti negustorii acestui ora§ (Ia§i), in smerita lor jalbl, aratA paguba i paraponul ce a urmat atat in negotul lor cat §i in al tuturor negustorilor -Orli, in urma sporirii cursului galbenilor ; ei roagA, prea supus ca jalba lor sa, fie adusA la cuno§tinta celui in drept spre a se obtinea, o hotArire incuviintAtoare in acest scop. De§i din partea
kr ordinul pentru sporirea cursului galbenilor este adus la indeplinire cu toatA supunerea, totu§, in momentul de fatA, din pricina acestei urcari de curs, ei s'au lipsit in negotul lor de monetA de aur §i pentru aceastA vinä nu poate fi urmArit decal intreg norodul, prin urmare Divanul lasa ca Excelenta VoastrA sA se convinga din insA§ petitia lor §i se mAgule§te cu nAdejdea ca, intelepciunea Exc. Voastre nu va lipsi sa. iea in acesta, privintA hotArirea cuviincioasA. Iar din parte-i, Divanul adaoge numai cA, in urma
urcArii cursului galbenilor, comertul intreg a incetat, toate obiectele, atat cele de hranA ca §i celelalte s'au urcat nemäsurat, in urma caron imprejurAri nu numai locuitorii sufera foarte mult, ci §i slujitorii ostA§e§ti resimt paguba.
«In urmarea ordinului cinstitului Divan in privinta statornicirii cursului galbenului olandez, atat in cumpArarea mArfurilor cat §i in schimbul monetei sunAtoare a cate 10 lei bani turce§ti galbenul, care porunca a fost cetitA in ora i publicatA in tot tinutul, comertul a stat cu desAvar§ire in Onaiele A. R. Tom. XXXI.Memoriile seq. Istorice.
www.digibuc.ro
44
600
RADII 11013k11!
acest oras, caci cea mai mare parte a negustorilor nu se supune la acest ordin, nu consimte sa primeasa: galbenul drept zece lei, ascund banii de argint turcesti i cand cumparatorii yin in dughenele lor pentru cumpararile
trebuitoare, ei le declara ca nu au märuntis spre a le schimba galbenul. Din aceasta pricina musteriii parcurgand toate dughenele far& a putea cumOra ceva, se nasc intre ei si negustori sfezi si turburari i astfel sta pe loc tot alisverisul». Voind sä se incredinteze de adevarul acestui raport, Cusnicov se adresa Generalului-Locotenent Eugenie I. Marcov, care se gbia atunci la Botosani. Raspunsul lui Marcov 1initi OA, la un punct pe Cusnicov. In urma statornicirii aici a galbenului olandez la 10 lei turcesti», seri& Marcov, «negustorii i negottil nu pot suferi nici o pierdere, caci tuti ostenii din regimentele diviziei a 15-a, a carei comandä mi s'a incredintat de locul preaMalt, isi primesc solda in bath de argint i fac cumparari in acea monetä, pe care negustorii o primesc totdeauna foarte bucuros i fttr nici o impotrivire. In ce priveste galbenii, desi acestia nu sunt primii atat de bucuros drept cate 10 lei, aceasta se intampla numai atunci cand cinevi doreste st-i schimbe in bani marunti. Insa cu prilejul cumpararii märfurilor negustorii primesc i galbeni Para nici o impotrivire, cu pratul statornicit de 10 lei
fiecare. Spre a ocroti interesul statului nostru si spre a mautinea in aceasta tar& moneta noastra de argint si galbenii, e de neaparata trebuintA 0, se stabileasca un curs pentru galbenis. Cu toate acestea Cusnicov comunica Principelui Prozorovski jalba negustorilor din Iasi, cin care se silesc sa dovedeasca cusururile i pagubele suferite de locuitorii Principatelor in urma urcarii cursului galbenilor olandezi». «10 Echilibrul cursului monetelor se dovedeste prin faptul ca ele räman in circulatie si nu sunt exportate din WA in -tara, in provinciile limitrofe. Lacomia unor locuitori din aceste Principate, cornerdianti cre§tini §i evrei, ia impins sa faca un comert pagubitor i sa exporteze de aici in provinciile austriace mo-
neta ruseasca de argint, adusa aici in mare cantitate si care de acum inainte trebue sä ramana in Ora spre a o imbogati. Acest export dovedeste prin sine ca foloasele speculatorilor can ii practicau erau foarte insemnate. Spre a pune capat acestui prejuditiu, am urcat putin cursul monetei rusesti de argint, desi, cu toata aceasta urcare, cursul ei este cu sapte parale sub valoarea ei intrinseca, in comparatie cu moneta turceasca. Astfel Evreii gasind ai aici un mare folos pentru dânii in exportarea monetei rusesti, se stra-
duiau sa cumpere toate rublele platindu-le ate 3 lei si 2 parale una. Pe urma cursul mic al galbenului, in comparatie cu argintul, a irnpins pe mai multi sa faca din aceasta un object de specula i surni insemnate de galbeni erau exportate in strainatate. Asta este pricina pentru care am fost silit sa echilibrez cursul galbenilor cu cursul i valoarea intrinseca a monetei
www.digibuc.ro
r.o.0
r
ARMVA SMATORILOR bfI4 CM$TNIU, It
661
de argint. 2° Negustorii din Iasi pretind, fara nici un temeiu, ca in provinciile austriace galbenii circuleaza cu un curs mai mic cleat cel stabilit aici; caci pe cand galbenul umbla 'In Moldova pe cursul de 8 lei 30 parale iiii in Valahia pe 9 lei, atunci acelaq galben umbla in Austria pe cursul de 91/2 pan& la 10 guldeni, i acum ei umbla, ate 13 pana la 14 guldeni. 30 In comertul cu provinciile megier §i in launtrul acestor teri, fie in deob§te in daraverile lor comerciale, negustorii nu pot suferi in acest caz nici o paguba, fiindca tot lucrul lor se intemeiaza pe socotealä; negustorul socotqte pretul cat il costa marfa i adauge folosul trebuitor §i astfel hotara§te pretul cu care poate vinde, iar locuitorii deprin§i cu moneta turceasca, se vor obipui asemenea cu aceste monete de argint ruse§ti §i cu galbenii olandezi. Astfel vitele lor nu vor rämanea nevandute, aceste vite find obiectul principal al ali§veri§ului lor. 4° Abuzul mentionat de negustorii din Iasi, cari ziceau ca., unii find lacomi de argint, au sporit peste masura, pretul marfii lor din pricina urcarii cursului, chiar daca are inteadevar fiinta, n'ar putea sa. tie decal prea putina vreme §i va fi desfiiMat prin insa§ concurenta §i pentruca este pagubitor acelora§i oameni cari, nevanzand marfa lor, vor ramanea Para nici un folos. 5° Inteacela§ chip calculele comerciale n'au putut sa primeasca turburari in socoteli decat numai in minuta schimbarii cursului, in ceeace prive§te afacerile neispravite; dar acum a incetat de mult qi in deob§te aceste calcule nu se pot inlatura, in operatiunile comerciale din cauza schimbárilor de curs in provinciile straine, dar ele nu trag dup 5. dansele nici o greutate ulterioara. 6° De altmintrelea am raportat M. S. Imparatului dispozitia mea privitoare la statornicirea cursului monetei ruse§ti de argint §i al galbenilor olandezi. Chiar numai acest singur temeiu ar ajunge ca sa ma impiedice A ma gandesc numai la satisfacerea cererii negustorilor ierni. Cu atat mai mult ca gäsesc aceasta dispozitie cu desavar§ire intemeiata §i tinzand numai la oprirea exportului pagubitor al monetei de argint ce incepuse a-1 face in terile straine». X. AMANUNTE ASUPRA INCERCARILOR DE A SE INFIINTA IN PRINCIPATE CORPURI DE OASTE PAMANTEANA.
Am vazut ea, Moruz, Mihaiu Sutu 0 Ipsilant se incercase sso, Iniiinteze In Tara-Romaneasca o§d statátoare platite din Visteria terii, dar aleatuite mai mult din sträini decat din RomAxii. Amänuntele
luate din coresponderqa anonimá din Bucure0i 0 din extractele d-lui Halippa sunt privitoare mai cu seama la desfiintarea acelor
www.digibuc.ro
69.1,
*Anti ROSEfri
corpuri, cari au fost de prea putin folos. Milip semi-perrnanenta a pandurilor, alcatuitä numai din Romani, a fost mantinuta, si, cu toate criticele ce-i face Langeron, nu incape Indoeala ca a facut Rusilor
servicii bune, alcatuind niult timp partea de capetenie a Jortelor rusesti In Oltenia. Iatä extractele d-lui Halippa : In luna Septemvrie 1808 se proceda, in I*, la alcatuirea unui nou corp de husari voluntari cu numele de regiment de husari Lubinski. Agentia austriad reclamand in potriva primirii in acel regiment a unor supu§i austriacif autoritatile ruse§ti i-au qi eliminat din noul corp. Corpurile de Cazaci de curând formate la armata Dunarei de Jos §i a Bu-
giacului fusese licentiate de Comanclantul de capetenie, Principele Prozorovski (I) la sfar§itul anului 1807 §i se porunci tuturor soldatilor cari slujise
intr'insele sa mearga sa se arze in pustiul Oceacovului, pe Marea Neagra, sub ocarmuirea Guvernatorului militar al Odesei, Ducele de Richelieu. Ins& multi Cazaci nesupunându-se §i risipindu-se prin toata Moldova unde se aye-
zara, fu nevoie ca ei sa fie adu§i cu convoiu. Regimentul de Cazaci romani (2) (800 oameni cu stab-ofiferi §: ofiteri superiori), a fost infiintat de Domnul Ipsilant pe seama locuitorilor cari furl siliti, peste suma trebuitoare pentru solda Cazacilor (4.631 lei pe an), sa contribue §i la celelalte trebuinte ale lor. La 14 Aprilie 1808, Vistierul Constantin Varlam rug& pe Curicov sa intrebe pe Feldmare§al (Prozorovski)
dull s'ar putea lipsi §i desfiinta acel regiment. In vederea acestei cereri, deoarece intretinerea acelui regiment costa scump Ru§ilor §i trebuinta de el nu era, Curicov a hotarit sa-1 inctinteze din nou spre a-1 intrebuinta pentru trebuintile politiei in Bucure§ti §i pentru intretinerea cordoanelor in satul Lita. Aceasta militie pamanteana, prin neoranduelile ei, a pricinuit multa'
grip, lni Cutricov; volniciile §i pretentifie ei n'aveau sfar§it §i pe deasupra Divanul nu a voit sa se recunoasca dator sa, intretie acest regiment. . «Corpul elino-grecesc (3), format de Domnitorul Ipsilant din husari cernosarbi §i din voluntarii Marii Negre, duse, du0 plecarea acelui Domn, o jalnica existenta, find pus numai de forma sub comanda Maiorului Pangalo. Cateva Bute de oameni se schimbara in banda de vagabonzi, foarte primej(1) No. 62. Despre Cazacii armatei Durarei de Jos si a Bugeacului si despre transferarea kr din Moldova la Mares. Neagrk I. N. Halippa, Tpyw, I, 361. (2) No. 7'7. Despre desfiintarea regimentului de cazaci români Infiintat de Domnul Ipsilant, ibid. (3) No. 89. Despre oamenii caH au slujit In corpul lui Pangalo si In husarii cernosarbi,
pari umblau haimana prin Bucuresti, ibid.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINIII, II.
693
diosi pentru linistea obsteasca a Bueurestilor. Miloradovici (Vicepresedinte al Divanului Valahiei), cu asentimentul lui Cusnicov si al Comandantului SU-
prom Prozorovski, purcese sä cerceteze tn privinta locului tie origine al aeestor voluntari si a sujetiunii lor, apoi facia lista acelor can doriau s se aseze in campiile dela Oceacov, sub ocarmuirea Ducelui de Richelieu, sau cereau intoarcere in Sarbia. Dar odata cu manifestatia dorului de transferare in Rusia ei aratau o pretentiune de 50.000 lei asupra Domnitorului Ipsi-
lant, ca salar, iar acei cari cereau intoarcerea in Sarbia, alto, de 10.000 lei. Dar ei n'au primit decat bani de drum . Iata cum se rostia Cusnicov asupra ostirii romanesti (?), adunata de Ipsilant in anul 1807, pe vremea ocarmuirii lui in Valahia. «Aceasta oaste a lost aleatuitä din oameni de diferite sari, in cea mai mare parte vagabonzi, de purtare rea, cari. s'au adunat la acea slujba mai mult pentru interes personal si pentru castig, si de Ion pentru apararea Principatului impotriva invaziunii Turcilor ; caci s'au intämplat in vremile din urmil multe prädaciuni i siluiri faptuite de acing& ostire in cuprinsul propriei sale teri, care ar fi trebuit s'o apere ; insus comandantul ei, maiorul Pangalo, s'a dovedit 'Arta§ la faptele rele i rusinoase ale ostii sale. Promotiunile in ranguri sau, mai bine zis, numirile in slujba acelei o§tiri, atarnau mai putin de Domnitorul Ipsilant decat de pomenitul maior Pangalo care, necunoscand valoarea achiziiunii gradurilor in Rusia prin slujba adevarata §i destoinica, numi i inaint 6. ea ofiteri pe multi subofiteri din slujba ruseasca precum i pe simpli negustori greci i alti oameni de diferite Mari, apoi fitci pe unii capitani i chiar maiori. Raposatul Prin-
cipe A. A. Prozorovski, putina vreme dupa ce sosi in aceasta tarn si luä comanda suprema a ostirii rusesti, nu numai fiindca oastea lui Ipsilant era frä valoare militark ineapabila de a face servicii, dar mai mult fiindca, *era pagubitoare pentru propria %ark pentru temeiurile mai sus a-
ratate, o desfiintk dand gradelor cari slujise inteinsa, atat subofiterilor ofiterilor superiori cat i gradelor inferioare, retributiunea ce o pretindeau dela Ipsilant, care. avandu-i in slujba lui, dup cum se stie, cu leafa care §i
o stia el singur si tot el singur a putut sti dad ei au luat leafa pentru timpul ce au slujit in trupele lui, sau cui i cat anume nu s'a dat, i care nu numai in timpul ocarmuirii sale in Valahia, dar si mai pe urma, adica dupa plecarea de aici s'a folosit, prin abuzuri ale unor membri ai ocarmuirii cari au limas, de sume insemnate de bani cari apartineau numai terii i trebuiau sa fie intrebuintati pentru mantinerea trupelor imparatesti. Iar Divanul Principatului Valahiei, dup. plecarea Domnului, a ramas intr'o stare atat de trista i impovarata, ca nu putea nici de cum sa intretie trupele rusesti. Fiindca War atunci comandantii trupelor rusesti n'au fost in
www.digibuc.ro
694
RADII ROSETTI
stare sa intretinä trupele lui Ipsilant, cu atat mai putin putea sä o faca mai pe urma, deoarece contractase datorii mari §i de abia era in stare sa dea sumele necesare pentru nevoile armatei impuse Valahiei, achitand acestea cu cea mai mare greutate §i incetinealä. De altmintrelea desfiintarea acestor trupe a avut ea urmare ea ele, deprinse cu jaful §i cu neorandueala, ramanand in trandavie §i neavand mijloc de a urma siluirile de mai inainte, au inceput in starlit, find adunate in Bucuresti, a face suparari locuitorilor de acolo». Acesta a fost motivul impra§tierii voluntarilor in toate . partile. In 1807 (1), Domnitortil Ipsilant alcatuise in Moldova o armata de voluntari qi, din cauza lipsei de arme, a insärcinat prin caimacamul Moldovei, Caliarhi, pe un grec din Nejinsk numit Dirnitrie Mavriche, A cumpere arme
din Rusia §i A le aduca in Ia§i. Ins& deoarece fiecare soldat era dator sit slujeascä cu arma lui, armele puteau fi cumparate de lpsilant in comptul soldei voluntarilor si cheltuelile s'ar f putut de asemenea acoperi din retinerea &cut& tot din solda. Ipsilant, nedispunand de bani multi in numerar, a platit lui Mavriche numai 10.000 de lei, din suma de 23.633 lei cat i se cuvenia, fagaduind negustorului in fata reprezentantului rus, Const. Const. Rodofinikin, ea plateasca cu timpul §i restul. In acela§ timp s'au fost cumparat dela acela§ Mavriche §i arme pentru voluntarii companiei Pangalo.din Muntenia, de catre Maiorul Condoguni, sub garantia lui Rodofinikin, in suma totall de 5.076 lei. In urma parasirii Principatului de atm Ipsilant, §i a licentierii voluntarilor, Mavriche n'a fost achitat, iar armele luate dela dansul, cari au fost culese de pe la voluntari, se pastrau, nefiind bune de nimic, caci
cea mai mare parte din ele erau stricate, in hanul Sf. Gheorghe din Bucure§ti. In urma jaluirii lui Mavriche catre Cu§nicov, adresata in special lui Rodofinikin, acesta care in acest timp lucra pentru interesele Rusiei in Sarbia, lamuri cä garantarea ce o daduse pentru Pangalo 1-ar putea obliga sa pla-
tease& banii numai atunci and celelalte persoane datoare sa achite acei bani ar fi fost liberate prin judecata de aceasta obligatie. Cu§nicov raportand despre intreaga afacere lui Prozorovski, acesta a fost de parerea lui Rodofinikin, recunoscand cä acesta nu era de loc obligat sa plateasca pentru angajamentul luat de Ipsilant.
Corespondentul anonim din Bucure0i scrie, la 12 Iulie 1812, a Ciceagov adresase, la sfaallitul lui Iunie, Divanului o scrisoare al (1) No. 359. Despre satisfacerea negustorului din Nejinsk, Dirnitrie Mavriche pentru armele luate dela el pentru voluntari de citre maiorul Condoguni, din ordinul liii hil, galo ei al Postelnicului Caliarhi, 1808. Extract Halippa in Tpyabi, HI, p. 479,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, I/.
695
earei continut era tinut secret de chtre membrii lui, dar din care au transpirat totq urmatoarele in cercurile bine informate : Duptt plecarea trupelor impArAte0i (1), apararea terii urmeaza, sa. fie incredintata% unei militii parnante0i de 20.000 oameni,ce are a fi intretinuta% de catre tark Cu ridicarea i organizarea acelei militii in cele 12 judete ale Munteniei este insarcinat Banul Constantin Varlam, iar in cele 5 judete de peste Olt fostul Caimacam al Craiovei §i Vistier Samurca§. Aceastä masurá ce se prive0e ca neputand fi adus`a la indeplinire, era pentru ace0i doi oameni, cunoscuti ca deosebit de lacomi, o imprejurare din cele mai indemánatice spre a incArca, tara cu cheltueli uria§e din cari aveau sa-M insupasa cea mai mare parte. Cheltuelile pentru atingerea scopului propus se ridicau dupä cea
mai modestá socoteala la 8.000 pungi sau 4 milioane de lei cari urmau sa, fie ridicate din tara, cu toate ca nu era cu putinta a aduna
in Tara-Romaneasca 20.000 oameni in stare scl poarte armele. Nota in chestiune a ne1ini0it foarte mult pe boieri cari, pe de o parte se temeau s'a se compromita fat& de Poarta, iar pe de alta nu cutezau sa, se, opuna, Ru0lor cari dispuneau de toath, puterea. Langeron ne poveste0e tFoi el despre proiectul lui Ciceagov de a infiinta o§tiri parnantene, ad'aogand o aceasta Incercare ar fi avut drept rezultat s coste Visteriei Valahiei sumo simptoare de bani caH furä cheltuiti pentru confectiune de uniforme luxoase. Ar rezulta de aci ca proiectul lui Ciceagov incepuse chiar sä fie adus la indeplinire.
Acest proiect nu era datorit inipativei bizarului amiral, ci acelei a insuf Impáratului Alexandru. Inteadevär, in Instructiunile date de el lui Ciceagov la 19 Aprilie 1812, li recomandk ca unul din obiectele de cápetenie ale activitatii sale, inarmarea popoarelor cre0ine din Imperiul Otoman, pentru
ca ele sa fie in stare a sprijini operapunile militare ruse0i impotriva Frantei §i a Austriei, cari acum se unise Impotriva Rusiei. Pentru organizarea militara a acelor popoare, avea s'a% se conforme celei proprii teHi lor. Totu, dac5, principiile disciplinei militare ar putea fi introduse macar in parte la ele, va trebui sa nu se piard'a din vedere cá ordinea i regularitatea sunt utile pretutindeni, dar mai ales pentru operapunile militare. Armele i echipamentul pentru acele Inarmari se puteau obtinea dela Anglia. t1.)
Corespondentu1 an9niin din Bupuregti, 1 0, 12 Iulie 1812.
www.digibuc.ro
696
RADII ROSETTI
In arhiva senatorilor am gsasit dosarul No. 4.034 privitor la proiectul de a tnfiintà, In anul 1812, o oOire piLminteanA, §i am con-
statat c5, Ciceagov Mouse aceem propunere 0 pentru Moldova. IatA mai intaiu adresele lui Ciceacov c4tre Divanuri yi prolectul de organizare : L'amiral Tschitschagov au Divan de Valachie. Votre zele pour le Wen-etre du peuple confie a votre iollicitude et les dispositions que vous avez manifestées de tout temps a regard d'une puissance protectrice de vos droits et de vos privileges sont assez connus pour quo je n'hésite pas a placer en vous toute ma confiance dans un moment qui, indépendamment de l'influence qu'il peut avoir sur la prospérité de ce pays est en outre d'une importance majeure pour le sort des peuples qui souffrent et qui sont menaces du despotisme.frangais. En armant les Valaques
pour la defense de leur patrie et pour qu'ils donnent a tous les peuples limitrophes la preuve effective d'une grande verite, c'est-a-dire qu'un peuple qui connait ses moyens et qui sait faire valoir ses droits les armes a, la main, finit par obtenir l'amélioration de son sort. Les Valaques en se mettant aujourd'hui dans cette attitude imposante ne risquent rien et memo ils peuvent contribuer puissament a. un ordre de choses aussi nouveau que salutaire pour eux. On n'attend que Pechange des ratifications pour que la paix avec les Turcs soit consommée, mais cette paix sans une alliance offensive et defensive est frappee de nullité. Si cette alliance a lieu, les Valaques armés seront des sujets chers a la Porte, des collaborateurs agreables a, la Russie. Si cette alliance ne s'effectue pas, ils doivent s'armer pour defendre leur pays et pour mériter la bienveillance de Sa Majeste l'empereur Alexandre. Telle étant la ferme volonté de Sa Majeste mon Auguste maitre, je crois que toutes les mesures que je prends pour faire concourir spontanément les Valaques a cet objet doivent engager leur reconnaissance et leur ardeur salutaire a. se prononcer d'une maniere signalée dans cette occasion. Je pouvrais vouloir et ordonner, mais je desire que les Valaques devancent mes intentions et que cet armement s'opere par un mouvement spontane de la nation. Dans la combinaison du reglement que je vous transmets ni-annexé, on a fait usage des observations que plusieurs d'entre vous, Messieurs, m'ont soumises. Je desire que vous vous occupiez sans retard a l'effet d'en accélérer l'entière execution. Les principes qui servent de base a. ce reglement sont irrévocables ; mais il vous est libre, Messieurs, de proposer les modifications que vous juge-
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN -CHISINAII, IL
697
rez propres a en faciliter les details pourvu que ces representations n'entrainent aucune perte de temps. Dirigez vers cet objet important la prevenante sollicitude qui vous distinzue et rendez-moi compte le plus tot possible du resultat de vos travaux. 28 Juin 1812.
L'amiral Tchitchagoff au Divan de Moldavie. Messieurs,
Ayant fait des dispositions en Valachie pour l'organisation d'une milice, mesure motivée par les circonstances et qui doit s'étendre a tous les pays que Sa Majesté Imperiale, mon Auguste maitre, a confiés a, ma sollicitude, j'ai jugé qu'il était nécessaire de vous notifier le reglement promulgué a a cet effet. Je ne doute pas, qu'emules d'attachement envers l'auguste souverain qui vous a proteges, vous ne rivalisiez aussi dans cette occasion de zele et d'ardeur pour effectuer cet armement. Votre premier soin doit être d'opérer la levee de la milice en proscrivant toute vexation et en évitant tout expedient onéreux au pleuple moldave. En outre, afin d'alleger autant que possible la charge qui résulte de cette nouvelle organisation, je vous autorise, Messieurs, a ne mettre sur pied la milice que graduellement. Les premieres levees serviront de modele et de point de ralliernent b. celles qiii se formeront par la suite et cet en6hainenement de mesures étroitement liées, rendront plus facile la fourniture de tous les objets nécessaires a l'armement de la milice. C'est dans la méme intention et pour ne point porter atteinte a. l'industrie que je crois convenable de permetre aux individus aisés de se procurer l'exemption du service personnel au prix d'une retribution en argent, laquelle peut être destinee a. la levee d'un corps de volontaires. Je vous recommande, Messieurs, de vous occuper de l'exécution du reglement ci-annexé sans perdre de temps. En l'appliquant a la Moldavie vous pouvez, d'apres vos connaissances locales, y faire certaines modifications que vous aurez a me soumettre afin qu'elles soient sanctionnées. Mr Croupensky qui fesait partie de la deputation de la Moldavie est charge de vous transmettre ces communications impOrieuses. Il rdest agreable de lui rendre publiquement le témoignage et de vous assurer, Messipun) que j'en ai eté entièrement satisfait. No. 56, Bucarest, 2 Juillet 1812,
(signé) P. Tschitschagoff.
www.digibuc.ro
.
698
RADII ROSETTI
Bases de l'organisation des milices et de la garde bourgeoise de la Valachie. Art. I. Les milices et les gardes bourgeoises de la Valachie se composent des habitants de la Valachie en ()tat de porter les armes.
Art. I. Les habitants des campagnes constituent la milice, ceux des vines la garde bourgeoise. Art. III.
La milice est composée de 20.000 horn mes armés et habillés et en état d'entrer en activité de service. Art. IV. La garde bourgeoise est enregistrée et organisee pour la defense des ci-
tes. Elle entre en kat de service toutes les fois que les circonstances l'exigent. Elle s'exerce a cet effet, son nombre résulte de l'enregistrement. Art. V.
La milice se partage en deux corps distincts : l'un est tire de la Petite Valachie sous la denomination de Pandours, l'autre est tire de la Grande Valachie et se nomme Cattanes. Art. VI.
Des Pandours. Les 5.000 Pandours qui existent actuellement sont portes, si cela se peut sans trop de prejudice pour le's finances, a un plus grand nombre. A cet effet on procede sans Mai au denombrement de ceux qui se trouvent maintenant sur pied. Les districts respectifs fourniront les fonds nécessaires. Art. VII.
L'ancienne organisation des Pandours est conservée. Art. VIII.
Monsieur le chevalier Samourcasse est destine, avec le titre d'Ephore, a la surintondanoo do ce corps. Il procede sur le lieu 4 sa formation et il
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IT.
699
so sert a cet effet des gens qui possèdent sa confiance et il conforme ses mesures aux decisions prealables du Divan. Il depend du Divan pour la partie administrative de ce corps d'armée et du commandement militaire pour ce qui a rapport au service. Art. IX.
La Grande Valachie, suirvant la division de ses districts ou cadiliks, fournira 25.000 hommes ou un nombre moindre en cas que celui des Pandours actuels soit augment& Art. X.
Chaque district aura un capitaine au plus, d'apres son étendue et sa population. Chaque capitaine, d'apres les instructions du Divan, procedera a l'organisation de so compagnie. Art. XI.
Les frais d'habillement, d'ormement et d'entretien des cattanes sont repartis avec egalite sur les districts respectifs. Dans cette armee sont cornpris tous les cattanes subordonnés aux Capitaines et aux Polcovnics de la Spatharie.
Art XII.
Des que l'organisation de cette armee aura éte arrétée par le Divan, Monsieur le Chevalier Variam en aura, avec le titre d'Ephore, la surintendance. De memo que l'Ephore prepose a l'armée de la Petite Valachie, (§ VIII.), il depend du Divan pour la partie administrative et du commandement militaire pour ce qui concerne le service. Gardes Bourgeoises. Art. XIII.
Dans chocune des villes de la Valachie on procedera a l'enregistrement des hommes en gat de porter les armes. Art. XIV.
D'apres ce registre le Divan regle la formation de cette force armee et établit une discipline au moyen de laquelle les gardes bourgeoises apprennent a reconnoitre leurs chefs et coutracteut l'habitude de 0Q rassembler ou premier signal,
www.digibuc.ro
700
RADII ROSETTI
Art. XV.
Le Spathar aura la surintendance de la garde bourgeoise. Art. XVI.
Le Divan, pour tout ce qui concerne les mesures tendant a la prompte execution de ce reglement, se réduit en un comité permanent. Ce comité se compose de Son Eminence le Metropolitain Ignace, de Sa Sainteté le Vice-Président, de Mr le Vestiar et des deux Ephores. Art. XVII.
Le comité a la surintendance génOrale de la milice, des Pandours, et de la garde bourgeoise.
Articles additionnels au rtglement relatif A l'armement militaire. Art. I.
Cet armement étant motive par les circonstances actuelles et, par consequent, devant etre considéré comme une mesure temporaire, il est n6cessaire de fixer un terme de cinq ans au service des individus appeles a la defense de lour patrie. Apres avoir mis le sol natal a l'abri de toute atteinte, ils pourront, a l'expiration de ce terme, rentrer dans leurs foyers. Des privileges quelconques dont le Divan specifiera la nature pourront leur etre accordés pour recompense, en veillant a ce quo de telles concessions n'ayent rien d'onéreux pour le reste de la nation. Art. II. On accordera a la milice des officiers russes, tant supérieurs que subordonnés pour la former aux evolutions militaires et a la discipline, premier mobile de la force armée. Art. III. Plusieurs des membres des Divans ayant manifesté leurs idées au sujet du mode d'enrôlement qui sont le fruit de leurs connaissances locales, ils sont engages a. les reproduire dans leurs deliberations, afin, qu'apres les avoir milrement examinees, Fon puisse se determiner pour celui qui ob viera aux inconvénients majeurs et réunira le plus d'avantages pour le peuple de ce pays (Signe)
E nchitschagoff
www.digibuc.ro
AnIIINIA SENAtORIDDIt. DIN CIII5INA11, II.
Vit
Precum reiese din textut proiectului, Ciceagov se tine& strict de instricliunile impäratului ; pentru noua oqtire a Terii-Roma,ne§ti, negäsind vreo alatuire in fiintsa, pästra denumirile de Panduri §i
de Catane. De altmintrelea este de observat ca proiectul lui este foarte confuz, ca in deob§te tot ce ie§ià din creierii lui. Divanul Terii-RomAne0i care, precum arata corespondentul natru anonim, nu gustase de loc proiectul, nu ráspunse nimic, boierii §llind ca', zilele ocupatiunii ruse§ti erau numárate §i c5. proiectul amira-
lului nu va ajunge s5. fie pus In lucrare. Din nenorocire, Divanul Moldovei nu fu atal de InOlept qi adres5, lui Ciceagov urmätorul raport : Les ordres de Votre Excellence, contenus dans la &Oche dont elle a daigne nous honorer, ont été regus dans l'Assemblée Generale avec cette deference et cette soumission que l'on doit a l'administration bienfaisante qui s'efforce d'affermir la prosperité du pays confie a ses soins, par tous les reglements que requite et une sage prevoyance peu.vent lui dieter. Telles sont incontestablement les dispositions que Votre Excellence vient de nous prescrire par rapport A la mise sur pied d'une milice nationaNt et d'une garde bourgeoise; l'urgence des circonstances actuelles en a fait unanime, ment envisager la levee comme très avantageuse et très salutaire pour le bonheur des habitants de ces contrées. Nous avons aussi pris connaisance des réglements prescrits sous ce rapport a la Principauté d.e Valachie et nous somme convaincus que la destinée et le salut de ce pays sont attaches a la puissante protection du vaste Empire de Russie. En consequence, pour nous conformer aux ordres de Votre Excellence et pour satisfaire au desir de nous assimiler aux autres nations, en ce qui concerne au moins la libre exposition de nos droits, nous avons milrement délibéré sur les moyens d'effectuer la levee de ces troupes, et nous croyons qu'elle serait avanta, geuse aux habitants d'après l'assurance même de Votre Excellence. Mais plus nous sommes pénétrés de la nécessité du recrutement projeté, plus nous avons &é effrayes des difficultés qu'il présente et qui nous paraissent si graves que nous craignons egalement de nuire b. nous mémes par l'exposition de la vérité, ou de nous rendre coupables envers Votre Excellence par des promesses 'hasard4es et difficiles a remplir. Dans cette alternative, le seul refuge qui nous reste c'est la bienveillance de Votre Excellence. Elle nous en a donne tant de preuves que nous nous croyons autorisés de soumettre A son jugement quelques observations simples et succintes. Fondees sur des
faits évidenta et sur la connaissance que nous avons du caractère de la nation, elles ne sauraient repandre aucun doute sur la purete de nos intentions
www.digibuc.ro
IN
itA he ROSETti
it.
=4.1/1.
qui ne s'est que trop manifestée par les preuves que nous avons toujours donnees de notre fidelité, de notre devouement et de notre entière sounlission aux ordres de Votre Excellence. 11 y a plus de deux siècles depuis que les habitants de Moldavie ont entierement renonce au maniement des armes, par l'entier abandon desquelles ils crurent, sous l'ancien Gouvernement, pouvoir mieux assurer leur salut, en prévenant les soupgons qu'une attitude plus imposante aurait pu exciter. Ce long abandon, transmis de generation en generation, les a forces de concentrer toute leur activité dans la culture des terres et d'oublier tellement l'ausage des armes que leur seul bruit suffit maintenant pour repandre parmi eux l'epouvante et l'alarme. C'est la crainte de se voir inscrits dans les troupes des puissances voisines qui a empeche jusqu'ici l'emigration des habitants de la Moldavie, a l'époque oa l'énormité des impositions et les charges nécessitées par les circonstances devaient les y entrainer. L'usage des armes leur est devenu en fin si etranger que lorsque des bandes de voleurs, composees de 20 et de 30 scélérats, venaient ravager le pays, ils preferaient plutôt se rendre paisibles spectateurs du pillage de leurs foyers que de les repousser par la force, de sorte que le Gouvernement, pour en purger le territoire, fut contraint de mettre a leur poursuite des etrangers armés, tels que des Albanais et des Serviens. Un autre trait fera bien plus connattre a Votre Excellence la terreur que le seul bruit d'un recrutement inspire aux Moldaves. L'Austriche après avoir raffermi son autorité par une domination de plus de trente minks dans le territoire de la Bucovine, a voulu en assujettir les habitants aux lois de la conscription, mais leur desertion totale a travers les gardes destindes a la defense des frontières l'a bientôt contrainte a se désister de ce dessein. Les Moldaves domicilies dans cette contrée furent tellement effrayes du seul mot de recrutement, qu'ils y (sic) bravèrent tous les dangers pour s'y soustraire par la fuite, et que le gouvernement a été bientert force de révoquer les ordres qu'il avait donnés a cet egard. Au commencement de la guerre actuelle, le Prince Ypsilanti i encore procédé a une nouvelle levee de volontaires et de tous les slousitors attaches aux Capitainies destinées a la surveillance des frontières. Le pays se donna toutes les peines, les depenses ne furent pas épargnées et toutefois le nombre des conscrits ne put etre porte au-dela de mille individus, qui se dispersèrent memo riour la plupart avant que d'arriver a leur destination. Une multitude de brigands et de rneurtriers
dans le pays furent le seul fruit d'une levee si incompatible avec le caractère de la nation. Tel est l'état actuel des habitants de la Moldavie; l'exposition succinte que nous en faisons est de la plus exacta vérité et pourra etre attestée par tout le monde,
www.digibuc.ro
ift1/IVA SENATORILÔR Mil CHIMiti, if.
70J
A juger d'apres la connaissance que nous avons du caractere national, nous sommes assures que, pour contenir dans le devoir et pour empécher le desertion des troupes qu'on pourrait recruter dans les villages, par consequent il faudrait proportionner le nombre des gardiens a celui des conscrits eux-mémes, sans que cette precaution si difficile avangat de beaucoup le but qu'on se propose; car le reste des habitants, saisis de frayeur, prendraient indubitablement Ia fuite de tous côtés et, par l'abanclon de la culture des terres et de tous les metiers, réduiraient le pays bientôt a rimpossibilité de fournir aux depenses nécessaires a l'entretien des recrues. En exposant ces observations a Votre Excellence, nous nous en remettons a son jugement et nous nous bornons a Passurer qu'en tous cas Elle trouvera en nous le zele et le dévouement que nous avons toujours temoignés. Nous sommes néanmoins d'avis que pour reorganiser la garde bourgeoise, l'on commence, (comme l'on vient de faire) par ordonner un denombrement exact de tous les habitants des villes de la Moldavie et par armer toutes les personnes qui ont encore conserve l'usage des armes, qui seront tenues de marcher au premier signal, partout oii leur presence serait jugée nécessaire, conformément aux reformes statuées par Votre Excellence elle-méme. L'organisation d'une milice nationale pourrait s'effectuer, faute de meilleurs expedients, par une invitation libre, faite de tous les habitants et par des privileges avantageux que le gouvernement promettra d'accorder aux hommes
qui voudraient s'enrôler. On publiera a cet effet des proclamations par lesquelles les habitants de toute la Moldavie et Bessarabie seront efficacement invites a se faire inscrire dans la nouvelle milice nationale pour cinq an-
nées seulement, avec promesse formelle de la part du Gouvernement, qu'apres l'expiration de ce terme, le nom des conscrits sera rayé du role de tributaires et inscrits dans celui des Maras et Rouptaches et qu'outre Parmement et la nourriture on donnera a ehaque individu une paye de trente piastres par an. Ces conditions quelque avantageuses qu'elles soient, neanmoins le Divan
ne negligera aucun des moyens qui sont en son pouvoir et promettra de ne molester en rien et de n'assujettir a aucune taxe les families des enrOlés pendant toute la durée de leur service. Ces privileges sont assez importants et assez avantageux pour nous faire esperer. la réussite desiree de ce projet ; mais la discipline des eurOlés sera confiée a des officiers russes que Votre Excellence voudra bien leur donner, attendu que nons sommes dans l'impossibilité de leur donner des chefs habiles et verses dans l'art militaires. La sagesse et la clémece de Votre Excellence consentiront a ce que les dopenses nécessaires pour l'armement et l'entretien des personnes qui voudront participer aux privileges promis pour un enrOlement volontaire dans la milice
www.digibuc.ro
kAbu ttoskIli
/o4
soient prélevées sur les impositions que l'on perçoit sur les habitants de la Moldavie et Bessarabie, d'apres l'ordre actuel des finances, pour que le pays ne vienne pas a être surcharge de nouvelles taxes, dans l'epuisement total eti il se trouve. C'est par un tel emploi des contributions que l'on preleve actuellement sur les habitants, par les privileges que Von projette d'accorder aux individus qui s'offriront a prendre volontairement du service, et par la mise sur pied de la garde bourgeoise A recruter dans les villes de la Moldavie, que le Divan espere pouvoir effectuer la levee des troupes que Votre Excellence requiert, levee qui n'a sitrement d'autre but que notre propre prospérité; mais qui, vii l'état deplorable des habitants de ces contrées, ne saurait s'opérer d'une autre maniere sans exposer ce pays a une desertion generale. Les mesures que nous venons de proposer nous paraissent les plus propres a operer la leve de la milice demandée clans le sein d'une nation souffrante depuis longtemps, qui ne connait que les pénibles travaux de l'agriculture et pour laquelle tout ce qui a rapport a l'etat de guerre et a la gloire des armes lui est parfaitement étranger. La nation moldave qui connait vos dispositions bienveillantes, magnanimes
et paternelles attend avec soumission les ordres ultérieurs de Votre Excellence et un assentiment généreux aux mesures qu'elle vient de proposer par notre voix.
(Signes dans l'original)
L'evéque Gherasim de Roman, Le Logothete Constantin Ghyka, Le Logothete Constantin Balsche Le Hetman Sandoulaki Stourdza Le Vornic Loupul Balsche, Le Vornic Emmanuel Dimaki, Le Vornic Constantin Palladi, Le Trésorier Alexandre Stourdza, Le Trésorier Georges Rosset, Le Trésorier Alexandre Balsche, Le Vornic Gregoire Ghyka, Le Vornic Nicolas Chrissoverghy, Le Spatar Georges Catargi.
lassy, 14 Juillet 1812. No. 591.
Nu ounoso alt oaz in care fruntasii unel teri sä fi avut lipsa de rusine sa declare strainului c. neamul din care au iesit si In fruntea caruia se afla este prea misel pentru a purta armele. Acest fapt arata eat de cu desavarsire lipsiti de simtimant si de ideal national erau boierii produsi de un veac de regim fanariot. Acesti oameni, acluqi In fruntea terii de privilegiul nasterii sau al averii lor, eraU
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, II.
705
poate in stare sä ingrijeascA de interesele materiale ale Moldovei, dar erau de sigur incapabili sA conceapA macar ce este cinstea ei. Cuvintelor boierilor Divanului dela 1812 opun cuvintele lui Vartolomeiu MAzAreanu (1), cAlugärul iesit din popor, care, Intr'un graiu atAt de viu si de puternic, plAnge impilarea poporului de cAtre niste fruntasi cari nu mai sunt In stare sä-i dea, ca altAdatA, pilda bArbAtiei. i, urmA IndArAtnicA a regimului fanariot, cuvintele nelegiuite qi
mincinoase ale bolerilor dela 1812 au mai gAsit Inc& IndelungatA vreme räsunet prin unele cercuri, 'Ana cAnd le-au InnAbusit pentru totdeauna, pe cAmpiile Bulgariei, In sAngele lor, dorobantii moldoveni.
Dar cum era sA nu fim de rasul si batjocura strAinilor, cand
singuri ne descriam ca misei ! AdevAratul temeiu pentru care boierii Divanului s'au fAcut vinovati
de o atAt de incalificabilA faptA, a fost fax& indoealA dorinta de a
nu IncArce. Visteria terii cu cheltueli mari, cari ar fi necesitat si supunerea lor la birurile de cari fusese scutiti pAnA. atunci. (1) Acte qi Legiuiri privitoare la chestia ftfrtineascd, seria I, vol. IV, 761.
Analele A. R. Tom. XXXI. Memoriile Sect. latoriee.
www.digibuc.ro
46
ANEXA.
Lista dosarelor din arhiva senatorilor dela Chi§inAu, cari par a prezenta un interes mai deosebit. 1. Condica cuprinzatoare de toate lefile ce s'au plata dela Visteria Valahiei pe un an intreg, 1808, cum inlauntru intocmai se arata dupa cum s'a urmat. 1808. 3. Jurnalul hartiilor iesite dela Presedintele Divanurilor pe anul 1808. Tomul L 755 f.; Tomul H. 746 f.; Tomul III. 617 f. In cea mai mare parte frantuzeste. (Côpii de pe raspunsurile lui Cusnicov la petitiunile si jelbile ce-i aunt adresate). 4. Numirea lui Cusnicov la Presedintia Divanurilor Moldovei si Valahiei. 1808. 76 f. 6. Intoarcerea in Rusia a taranilor fug-4i in Moldova. 1808. 244 f. 6. Despre privilegiile breslei blanarilor si a cojocarilor din Iasi. 1808. 29 f. 10. Despre afacerile raielei Hotinului. 1808. 177 1. 11. Despre cvartirurile militare rusesti in Iasi si regulamentarea intrebuintArii lor. 1808. 142 f. 13. Deosebitele lamuriri cerute dela ambele Divanuri si dela Ispravnicii asupra slujbelor Ora 1808. 249 f.
15. Lipsa de furaj si de proviant pentru antegarda Atamanului Platow in orapil Buzau. 1808. 16 f. 17. Despre scutirea de contributie a lucratorilor cari lucreaza la pavarea Japlui. 1808. 16 f. 21. Neajunsul din fan pentru magazia boilor in tinuturile Harlau, Suceava, Neamtul si Romanul. 1808. 16 f. 22. Neajunsul de fan pentru caii cazoni in Iinutul Hotinului. 1808. 8 f. 23. Despre poslinile nelegiuite pe lin si pe rachiu luate de Evreul Bercu Sandomirski. 1808. 8 f. 24. Jalba negustorului din Chisinau, Evreul Abramovici, asupra fostului pole de voluntari pentru neplata celor furnizate dupa contract. 1808. 8. f. 30, Statul veniturilor si cheltuelilor statului cancelariei Presedintelui Divanurilor Moldovei si Valahiei pe un an intreg. 1808 1809. 1808. 93 L
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIWNAII, H.
707
31. Despre diferitele asupriri suferite de locuitorii Principatelor din partea ostenilor. 1808. 120 f. 32. Dispozitia ca incAlzitul ostirii sA nu fie cuprins in datoria de incvartiruire. 1808. 144 f. 38. Despre batjocurile si asupririle suferite de personalul statiilor postale din partea pasagerilor. 1808. 314 f. 39. Pretwile carnii in Iasi. 1808. II f. 40. lelbile catre Divanul Moldovei ale acelor cari au furnisat proviant armatei. 1808. 27 f. 41. Despre silitra si pucioasa ce se gasesc in Moldova si Valahia. 1808. 236 f. 42. Hârtii ajunse la cunosting in 1808 si 1809. 1808. 242 f. 43. Despre sporirea statului politiei in Iasi si in Bucuresti. 1808. 248 f. 44. Despre focuri si despre strafurile (amenzile) impuse pentru imprudentS, si negligent& in Moldova si in Valahia. 1808. 26 f. 46. Despre functionarii moldoveni cari s'au distins prin zelul lor. 1808. 33 f. 48. Despre afectarea de locuri pentru cimitire. 1808. 59. f. 49. Despre limitarea congediilor ce se pot acorda functionarilor. 1808. 10 f. 51. De§pre materialul trebuitor flotilei la Galati. 1808. 216 f. 54. lnfiintarea unei Hauptwachte oräsenesti in Iasi. 1808. 33 f. 62. Despre averea protoereului Mihaiu Strelbitki, descoperita de asesorul de colegiu Strelbitki. 1808. 17 f. 65. Despre transportul proviantului si a furajului si despre magazinele dela Focsani. 1808. 97 f. 68. Despre costul intretinerii spitalurilor si acel al portiei de came pentru armatä. 1808. 259 f. 70. Despre otcupul lacurilor :grate din Valahia. 1808. 72 f. 71. Despre exportul facut in Transilvania si Austria de catre locuitori ai Moldovei si Valahiei, de vita cornute, de oi si de cai. 1808. 56.
72. Jalba Paharnicului Neculai Rizu pentru neplata alocatiunii de 400 lei pe lunä. 1808. 26 f. 73. Despre*Caimacamul Craiovei si despre hot&rirea Divanului Terii-Ro-
mânesti sä nu se faca nici un fel de schimbAri in asezarea Guvernului si sa, nu se elibereze persoanelor particulare nici o suma de bani farä a avizA mai intaiu pe Presedinte. 1808. 72 f. 77. Desfiintarea polcului de Cazaci aldtuit de Ipsilant. 1808. 135 f. 80. Despre posesiunile lui Stanislav Hagiu in raiaoa Hotinului. 1808. 20 f. 82. Despre numirea ispravnicilor in Moldova si Valahia. 1808. 160 f. 83. Despre veniturile aminarului in Valahia, 1808. 14. 86. Mezatul arendärii gostinei logofatului Constantin Bals pentru 115,000 lei. 1808. 2 f.
www.digibuc.ro
708
RADII ROSETTI
89. Despre oamenii cari au slujit in corpul lui Pangalo §i despre husarii cernosarbi cari bat paveaua in Bucure§ti. 1808. 112 f. 93. PregAtirea la Foc§ani, a magazinelor pentru 41.000 cetverturi de proviant; jumätate din partea Moldovei §i jumatate din partea Valahiei. 1808. 33 f.
95. Despre gloaba de 1.500 lei push asupra ntarilor basarabieni pentru arderea caselor din satul Gote§ti. 1808. 10 f. 98. Despre §tatul Pre§edintelui Divanului §i despre achitarea acestor cheltueli. 1808. 185 f. 100. Despre jalba negustorului ie§an Benica Baca lu asupra Polcovnicului Manolache Bal§, fiinda acesta i-a luat un loc de crA§mä §i de casa in ora§ul Ia§i. 1808, 43 f. 102. Cererea negustorilor Mavrichie qi Zoia Popa Nicolae Ca sa fie despagubiti pentru politele fostului Domn Scarlat Calimah. 1808, 47 f.
103. Tiganii cari au Mut pana la moarte pe parintii lor in satul Herastrau din judetul Ilfov. 1808. 46 f. 114. Deslegare pentru preturile ce sunt a se pläti de atre regimente §i comandamente pentru fan §i lemne. 1808. 55 f. 115. Despre spitalurile militare dela Ia§i, Bender §i Hotin, despre reparatiile clädirilor ci sumele cu cari Visteria Moldovei a Minas in urmä. 1808. 116 f. 116. Despre infiintarea unor comisii de cercetare in Bucure§ti kii Craiova
§i insarcinarea lor cu cercetarea samilor foctilor ispravnici. 1808. 348 1. 120. Despre datoriile functioarilor din Moldova §i din Valahia §i despre concedii. 1808. 180 f. 122. Despre cei §apte subofiteri comandati in Valahia pentru executarea impozitelor Visteriei Valahiei. 1808. 6 f. 123. Despre venitul sarii §i alte otcupuri in Moldova. 1808. 163 f. 125. Despre pretentia supusului francez, negustorul Capp, ca sä fie despagubit de cei 38.280 lei cheltuiti de el pentru octirea lui Pangalo. 1808. 32 f. 126. Despre banii ce fusese luati dela negustorii ruci §i'austriaci din Craiova in vremea invaziunii lui Pasvantoglu in Valahia-Mictt. 1808. 45 f. 128. Despre expirarea termenului pedepselor arestantilor §i despre mitsurile de luat in privinta bor. 1808. 92 f. 129. Despre cursul monetelor de aur Fi de argint. 1808. 180 f. 130. Desfiintarea mai multor slujbe mari ci mici in Tara-Romaneasca. 1808. 40 f. 131. Despre aprovizionarea armatei §i despre transportarea la Frumoasa §i Galati a proviantului ci a ovazului luat in intreprindere de Medelnicerul Teodosiu, Caminarul Pruncul ci negustorul Ursul. 1808. 279 1.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN OHISINXII, II.
709
134. Suma veniturilor §i cheltuelilor Visteriei Terii-Romb.ne§ti. Departarea din slujbA a Visternicului Varlam §i inlocuirea lui prin Visternicul Filipescu. 1808. 172 f. 137. Despre urmärirea §i distrugerea bandelor de hoti in Moldova §i in Tara-Romaneasa. 1808. 52 f. 140. Despre otcupurile deosebitelor venituri ale Tarii-Romane§ti. 1808, 34 1.
141. Despre suma cheltuitl in Moldova isi Valahia pentru faceri de bine. 1808. 30 f.
142. Despre cererea Postelnicului Antonie ca Vistierul Filipescu O. fie indatorit a achiti suma de 15.000 lei ce i-ar fi datorit-o pentru arenda unei mo§ii a Domnitorului Constantin Ipsilant. 1808. 4. 1. 143. Despre satisfacerea negustorului Palizache Dumitru pentru mobilele furnisate de el pentru palatul din Iasi. 1808. 6 f. 146. Functionarii numiti §i depärtati de Divan. 1808. 563 f. 163. Impresurarea granitelor Principatelor de catre locuitorii din Austria. 1808. 25 f.
174. Despre maiorul rus Seinovici, care s'a stabilit in satul Oroftiana si despre greutatile ce le face locuitorilor intru indeplinirea datoriilor lor. 1808. 50 I.
183. Despre revendicarea averii mostenite dela taal sthi de catre negustorul Hasna§ din Nejinsk, care avere se at% in mAnile boierilor moldoveni. 1808. 108 f. 186. Despre buna stare a locuitorilor Moldovei §i Valahiei §i despre purtarea fat& de ei a ostenilor qi despre indatorirea de a se luà cvitantii dela regimente si comancle. 1808. 244 f. 187. Trimiterea in Basarabia a revizorului Stanchevici spre a cerceta, impreuna, cu Sulgerul Ioan Cuza, jelbile locuitorilor de acolo. 1808. 140 f. 188. Despre cercetArile acute asupra purarii §i a chipului de traiu a
fostului consul impAatesc austriac Hammer, acum §eator in Bucure0i. 1808. 37 f.
189. Invoirea data Mitropolitului Valahiei Dositeiu, A mearga la «apele calde». 1808. 5 f. 193. Satisfacerea negustorului iesan Turgi Ba§à de catre Spatarul fordache Catargiu care ii datora 400 lei. 1808. 6 1. 198. Reducerea cltimii de an de furnisat pentru caii armatei pentru supu§ii austriaci cari Oneau moqii in arena.. 1808. 201. Numirea §i depärtarea cinovnicilor cari au foot in Divan. 1808. 227 f. 218. Despre furnisarea fanului pentru o§tirile (Pandurii) cari se afiau in Oltenia 1808. 10 f.
www.digibuc.ro
710
RADII ROSETTI
223. Ordin dat Divanului Int Aiu sa nu dea ordin ispravnici!or din Oltenia cleat prin Divanul Craiovei. 1808. 16 f. 226. Despre comandantii deosebitelor cetati si despre indatoririle locuitorilor acelor cetati. 1808. 243 1. 222. Despre revendicarea de catre Leitenantul-General Nicorita a unor mosii in tinutul Hotinului si in alte locuri. 1808. 51 1. 235. Despre deputatii atasati de catre amandoua Divanurile pe langa comandamentele armatei rusesti. 1808. 86 f. 237. Despre compania de politie din Iasi, alcatuita din oameni luati din militia Poltavei si despre completarea ei, prin recrutare de voluntari. 1808. 1.136 f.
238. Despre functionarii cancelariei Divanului moldovenesc. 1808. 238 f. 244. (Secret) Amanunte asupra poporului bulgar din Turcia. 1808. 11 1. 145. Deciziunea Divanului ca sa se usureze formalitatile pentru acei din nobilii din Principate can merg in Rusia. 1808. 35 1. 246. Porunca Feldmaresalului pentru statornicirea pretului fAnului. 1808. 35. 248. Despre desfiintarea consulatelor rusesti din Iasi si din Bucuresti. 1808. 10 f.
249. Porunca data de Prozorovski ca sa se adune informatiuni asupra preturilor furajului. 1808. 35 f. 251. Cercetare asupra purtarii Grecului Mateiu Roset care a vrut sa se intoarca la Constantinopole. 1808. 8 f. 256. Uneltirile boierilor din Bucuresti cu Vistiernicul Varlam. 1808. 47 1. 267. Organizarea Divanurilor Moldovei si Valahiei. 1808. 57 f. 278. Despre uciderea fara voie a loc. otenentului Slavinski de catre Ispravnicul de Tecuciu, Conache. 1808. File 66. 283. Despre postele din Valahia. 1808. 46 f. 285. Despre vamile din Moldova can sunt tinute in arenda de Hatmanul Paladi. 1808. 2 f. 287. Registrul de intrare al hartilor secrete. 1808. 4 f. 289. Interzicerea facuta taranilor sa se mute in cetati si in mahalalele acestora. 1808. 12 f.
292. Despre urmarirea dezertorilor ci a acelor can le dau gazduire. 1808. 153 f.
293. Despre cartile deschise date tiganilor spre a merge din loc in loc. 1808. 4 f. 295. Condicat scrierii sufletelor si a familiilor starii de jos din targul Iasi. 1808. 100 f.
304. Despre afectare de fonduri de catre Divanul Valahiei pentru cumparare de crupe pentru arrnatä. 1808. 59. f.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CH4INA13, II.
711
308. Despre satisfacerea lui Suiulgi Baqa din Ia0, care a Mcut, la Foc§ani, conductele de apa 0 fantanile. 1808. 23. f. 310. Despre oprirea pusA pe sarea otcupciului sArii Moldovei, Hatmanul Sturdza, din cauza neindeplinirii contractului Evreului Bercu Her§covici. 1808. 97 f. 313. Despre dislocarea corpului de rezervA in amandouA Principatele 0 in Basarabia. 1808. 23 f. 315. Despre juaecarea, de cAtre Consiliul de rAsboiu diu Ia0, a podparucicului *uhanov dela magazinul mobil de fan. 1808. 45 f. 317. Despre aprovizionarea magazinelor de proviant §ii de ovAz din amandouA Principatele. 1808. 541 f.
319. Despre purtarea lui Alecu Balq §i despre necuviinta Samenilor sAi fatA de functionarii politiei nevoind sA primeascA in cartier pe ni0e ofiteri nici pentru o noapte. 1808. 21 f. 320. Despre nisipul continand aur care se gAseqte in Valahia. 1808. 99 f. 321. Statistica pAdurilor din Moldova, Valahia 0 Basarabia. 1808. 80 f. 335. Dispozitiunile luate pentru a impiedeca pe Evreii cari fug de oaste din Austria FA intre in Moldova. 1808. 8 f. 336. Despre starea jalnicA a locuitorilor Moldovei, can sunt incArcati cu fel de fel de sarcini grele, cu specificarea acelor sarcini. 1808. 27. f.
340. Despre sarea opritA de cazacii postati in Mar* 0 la MAgureni. 1808. 24 f. 341. Niste locuitori din satele *erbectii §i Sardarii din tinutul Covurluiu reclaml lmpotriva abuzurilor ocolacului. 1808. 19 f. 347. Despre inspectia facutil de Inspectorul Savitki in tinuturile Botocani, HarlAu, Dorohoiu, Herta §i Suceava. 1808. 13 f. 349. Despre purtarea abuzivA a foctilor consuli francezi 0 austriaci din
Valahia, ademenind fel de fel de oameni sA se declare supu0 ai curtilor lor. 1808. 41. f. 351. Despre constructiunea de depouri mobile de proviziuni in ChicinAu
0 in satele din imprejurime. 1808. 54 1. 354. Despre boala vitelor cornute in Moldova 0 Valahia. 1808. 22 f. 404. Despre ajutorul §i protectia acordate rudelor cneazului Cantemir, Graful Dudescu §i Campineanu. 1808. 36 f. 412. Jalba agentului austriac Brenner, cum cl unii din boieri obijduiesc pe supu0i sAi. 1808. 37 f. 413. Preturile curente ale painii in laci. 1808. 7 f. 415. Pamflet asupra stArii Moldovei 0 a ocarmuirii ei comunicat de consulul rusesc din Frankfurt. 1808. 6 f. 41.6. Sarna scutelnicilor Mitropoliei Moldovei. 1808. 4 f.
www.digibuc.ro
712
RADII ROSETTf
434. Despre cumpararea unei mari catimi de proviant in Tara-RomMeasa §i despre plata acestui proviant din Visterie. 1808. 66 f. 436. Urmärirea de atre Ministrul de Räsboiu a capitanului de po0a. dela Tecuciu, Pelivan, pentru despecetluire Eii retinere la sine de pachete. 1808. 21 1 451. Sosirea din Petersburg la Ia0 a baletistului Procopie Ivanov. 1808. 6 f.
462. Despre jelbile mai multor vornici de sate asupra Hatmanului Sandulache Sturdza 0 a Jitnicerului Constantin caH ii incarca cu &xi. 1808. 2 f. 465. Despre denunturile acute asupra unor functionari la Tecuciu. 1808. 2 E 471. Despre numirea Cápitanului corpului elin-grecesc. 1808. 8 f. 493. Despre instructiunile ce trebuesc acute in ambele Principate pentru
o unifornA instruire a afacerilor de urmarire §i criminale 0 pentru a impiedece, abuzu rile slujba0lor. 1808. 22 f. 523. Cercetare pentru averea Dudescului, care a fost luat,5, pe nedrept de
Domnitorul Ipsilant §i la eine se aflä acea avere. 1808. 15 f. 545. Publicatii de cei ce au purtäri rele pentru ca sa se dea judechtii. 1808. 15 f.
553. Conturile incheiate de Comitet cu Divanurile Moldovei §i Valahiei in privinta tinerii qtirii. 1808. 722 f. 533. Cercetarea ambelor Divanuri. 1808. 241 f. 589. Dispozitii ca puva§ii domne0i s'aduca vanat la cvartirul general. 1808. 28 f.
743. Despre ni0e echipajuri luate dela boieri. 1809. 309 f. 742. Catagrafia slujbafoilor din Valahia. 1809.
588. Preturile curente din Bucure0i §i Ia0. 1808. 64 f. 611. Critic& facuta Exarhului Gavril. 1808. 13 f. 644. Despre impunerea excesivä a locuitorilor cre0ini Foi evrei din Hotin de cAtre politie. 1808. 305 f. 652. Despre invoirea intrarii in OA a dragomanului Manuc Bei cu familia (de peste Dunäre). 1808. 6 1. 656. Despre neurmarea Divanului Valahiei la intretinerea qtirii. 1808. 305 f. 659. Denunturile boierilor Valahiei impotriva lui Filipescu. 1808. 138 1. 678. Veniturile 0 cheltuelile luate dela Divanurile Moldovei 0 Valahiei pentru tinerea statului Prev)dintelui Plenipotentiar. 1809. 121 f. 705. Abuzurile soldatilor. 1809. 221 f. 709. Numirea 0 departarea functionarilor Moldovei §i Valahiei. 1809. 362 f. 721. Sama Visteriei Valahiei. 1809. 118 1. 742. Catagrafia slujbasilor din Valahia. 1809. 7 f. 743. Despre niste echipajuri luate dela boieri. 1809. 309 f.
760. Bani stAnsi pe nedrept din Valahia pentru slujba Feldmaresalului comandant al armatei. 1809. 4 f.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIEINXII, II.
713
779. Asuprirea adiutantului sef din satul Plesesti de atre ispravnicul Cantacuzinô. 1809. 11 1. 793. Inventar in care sunt trecute fel de fel de acte. 1809. 131 1. 795. Sama veniturilor din Besarabia. 1809. 11 f. 803. Luare abuzivA de biruri de catre ispravnicii Valahiei. 1809. 12 f. 808. Ifcazurile senatului. 1809. 287 f. 848. Interzicere de a cununA Rusi cu Moldovence: 1809. 8 1. 894. Asezare in Valahia a 1.000 emigranti. 1809. 18 f. 898. Cererea PArcalabului de Hotin, Catargiu, sA i se punA la dispozitie o casA. 1809. 13 f. 900. DepArtarea ispravnicilor de VAlcea si Romanati pentru asuprirea preotilor. 1809. 13 f. 909. Despre talharii cari au &cut prAdAciuni. 1809. 13 f. 928. Primirea in slujbA a pandurilor si scutirea lor de bir. 1809. 1 1. 951. Silniciile ostirilor turcesti in Valahia. 1809. 59 f. 957. Despre scutelnicii din Moldova. 1809. 28 1. 961. Catagrafia locuitorilor din raioa BrAilei. 1809. 6 f. 966. RAnirea la cap, cu sabia, a ispravnicului Sturdza de cAtre parucicul Albu. 1809. 8 f. 1011. Despre Domnii rAposati. 1809. 12 f. 1012. Despre podvoada trebuitoare pentru cneazul Ghika. 1809. 6 1. 1037. Despre oamenii din Principate cari au fost de %los Rusiei si bine dispusi pentru ea si despre cei ce i-au fost dusmani (secret). 1809. 1040. Scrisoarea Feldmaresalului care ar dori sa trimitA hArtii secrete la Constantinople (secret). 1809. 1062. Despre profesorul de matematicA Gobdelas. 1809. 14 f. 1067. DIvanul Moldovei certificA buna credintA a dragomanului Manuc Bei. 1809. 6 f. 1058. Despre svonurile de abuzuri comise de cAtre funtionari ai Divanului Valahiei (secret) 1809.
1083. Niste locuitori din Mntgeresti se jAluiesc impotriva ispravnicului Canano, pentru mAsura pAmAntului. 1809.
1130. Despre mosii turcesti si altele. 1809. 412 f. 1155. Exarhul Gavril denunia ca in casele boierilor se ascund femei. 1809. 8 1.
1159. Generalul major cneaz Viazemski denunta abuzurile ispravnicului de BuzAu, Vilarà. 1809. 23 1. 1176. Dosar secret despre boierul muntean Filipescu. 1809. 22 f. 1223. Maltratarea slugilor Visternicului Roznovanu de atre soldatii rusi. 1808. 6 f. 1231 Judecarea lui Constantin Canta. 1808. 173 f.
www.digibuc.ro
714
RADII ROSETTI
1369. Bisericile armene0i din Moldova, Valahia §i Basarabia. 1809. 6 f.
1306. 'Mari iviti in tar& 1809. 90 f. 1321. Porunca Imparatului de a se strange in tall provizii de grille 1809. 419 f. 1322. Tirgu§oarele din Moldova E)i din Valahia. 1809. 220 f.
1329. A nu se ingadui ca locuitorii A se stramute dintr'un loc intealtul. 1809. 9 f. 1340. Polcovnicul Manolache Bal§, otcupciul Basarabiei, se Lingua a nu i se plate§te po§lina. 1809. 31 f. 1349 Despre cererea facuta de. Ion Gardie A deschida, tipografie in Ia§i. 1809. 4 f. 1351. 1nsemnari1e politailor din Ia§i qii Bucure§ti. 1809. 532 f. 1369. Jalba locuitorilor din Bacau pentru abuzurile ispravnicului. 1809. 1 f. 1370. Reclamatia locuitorilor raielei Braila cum ca s'au a§ezat acolo fel de fel de sate. 1809. 485 f. 1388. Despre averea din raiaoa Hotinului a boierilor Sturze§ti. 1809. 173 f. 1399. Idem. 1809. 8 f. 1412. Insemnarea tuturor cinovnicilor din Moldova §i din Valahia. 1809. 1426. Po§tele din Moldova qi Valahia. 1809. 184 1. 1430. Porunci pentru dare de carute pentru treaba oastei. 1809. 277 f. 1434. Preturile curente din Ia§i §4i Bucure§ti. 1810. 52 1. 1438. RecIamatia locuitorilor din Frumoasa asupra ispravnicului. 1810. 8 f. 1468. Jurnalul in care Bunt trecute hotaririle Senatorului Cupicov. 1810. 768 f. 1440. Silniciile suferite de locuitori dela soldati. 1810. 374 f. 1445. Jelbile intoarse cu hotarire. 1810. 330 F. 1459. Despre abuzurile unor boieri din Valahia. 1810. 34 f. 1262. Lucruri ramas e. dupa moartea LeitenantuluiGeneral cneaz Ghica. 1810. 14 f. 1471. Hotariri secrete. 1810. 21 F. 1478. Darea in otcup a cartilor de joc in Moldova §i in Valahia. 1810. 94 f. 1487. Despre dreptul de a face vanzari in Principate Iiii altele. 1810. 101 f. 1488. Schimbari in guvernul Valahiei. 1810. 80 f.
1502. Instituirea in Bucure§ti a unei comisii spre a judeca abuzurile de tot felul, comise in Valahia. 1810. 129 f. 1503. Numirea i plata functionarilor din comisia de mai sus. 1810. 229 f. 1504. Lucrare asupra birurilor in fiint,rt in vremea Domnilor. 1810. 632 f. 1509. Despre posturile ce s'au dat pe nedrept boierilor de clasa intaia 1810. 34 f. 1511. Biruri implinite pe nedrept. 1810. 39 f.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAD, II.
715
1512. Nelegiuite incassari acute de slujbasii tinuturilor sub cuvântul intretinerii oastei. 1810. 129 f. 1513. Sporirea cheltuelilor Divanului. 1810.
1515. Veniturile ce au avut drept O. iea membrii Divanului Valahiei. 1810. 27 f. 1520. Despre samile cerute de boieri dela Vistierul Filipescu. 1810. 162 f.
1521. Luarea a 10.000 boi din pamintul Moldovei si Valahiei. 1810. 8 f. 1523. Jalba locuitorilor satelor Dorna ,5arului §i Negrilestii pentru luarea mosiei. 1810. 218 f.
1536. Actele comisiei insarcinate cu cercetarea abuzurilor boierilor din Valahia. 1810. 730 f. 1537. Hotaririle aceleia§ comisii. 1810. 359. f.
1541. Ordin imparatesc pentru a trimite la Bolgrad, cu toata casa lui, pe Vistierul Filipescu. 1810. 83 f. 1542. Bani pentru tinerea spitalelor. 1810. 127 f. 1547. Acte §i hotariri ale comisiei pentru cercetarea abuzurilor. 1810. 123 f.
1560. Jalba otcupciului Basarabiei, Polcovnicul Manolache Bals, asupra unor targoveti cari nu achita taxele datorite lui. 1810. 55 f. 1561. Jalba Pitarului Cornea Brailoiu fiindca nu i se da recompensa ce i se cuvine. 1810. 165 f. 1569. Despre darea unei recompense lui Crasno Milesevici. 1810. 186 f. 1571. Condica hotarfrilor senatorului Crasno Milasevici. 1810. 1.284 f. 1572. Despre incvartiruirea ostii. 1810. 204 f. 1587. Instructiuni diverse. 1810. 21 f. 1588. Jalba locuitorilor judetului Muscel impotriva ispravnicului Constantin Golescu, fiindca n'au strâns bani pentru boll. 1810. 52 f. 1591. Ordinul de zi al Comandantului superior al ostirii aratand ca in Oltenia se comit fel de fel de abuzuri. 1810. 41 f. 1592. Alta poruncl de zi aratand abuzurile si nedreptatile suferite de locuitori. 1810. 58 f. 1602. Locuitorii din Geamana se jaluesc ca sunt luati la fel de fel de slujbe. 1810. 110 f.
1623. Fel de fel de hartii secrete. 1810. 83 f. 1631. Despre infiintarea unei poste de scrisori intre Iasi si Cernauti, de catra, Duldner, fostul secretar al Agentiei austriace din Iasi. 1810. 1664. Despre venirea Exarhului Gavril in Bucuresti. 1810. 4 f. 1672. Strangerea banilor dela locuitori. 1810. 1680. Banul Ilie Cantacuzinb reclarna ca. boierii Sturdzesti stapanesc pe nedrept o movie a lui la Hotin. 1810. 75 f.
www.digibuc.ro
716
RADII ROSETTI
1686. PrAdarea Bannlui A ndronache Donici. 1810. 31 f. 1687. Judecarea lui Ilie Catargiu. 1810. 88 f. 1696. Veniturile i cheltuelile amAnduror Principatelor. 1810. 385 f. 1700. MArirea alocatiunii functionarilor Divanului. 1810. 4 f. 1702. Ducerea Presedintelui la Bucuresti. 1810. 35 f. 1706. Reclamaliunea VAcAreascAi cum ca Divanul ar fi hotarit pe nedrept vAnzarea averii ei. 1810. 112 1. 1707. Despre catagrafia Moldovei si a Valahiei. 1810. 3 f. 1715. Despre doftorii din Iasi. 1810. 66 f. 1719. Condica functionarilor din Moldova si din Valahia. 1810. 117 f. 1732. Pricina CApitanului Ion BArlAdeanu pentru averea familiei HAjdaa. 1810. 22 f. 1734. Despre locuitorii din Moldova si Valahia cari s'au declarat supusii A ustriei i ai Frantei. 1810. 159 1.
1736. Despre instituirea unei comisii de recensAmant in Valahia. 1810. 355 f.
1737. Despre biruri in Valahia i despre implinirea lor. 1810. 500 f. 1738. RAnduirea de ofiteri prin judetele Valahiei si dare de instructiuni. 1810. 153 f.
1739. Despre posturile ocupate de boieri in Divan. 1810. 37 f. 1740. Revizia Visteriei Valahiei. 1810. 34 f. 1752. Ajutoare (mile) in Moldova si in Valahia. 1810. 292 f. 1755. Despre incvartiruirea ostii. 1810. 126 f. 1757. Porunca de a adunà cArute pentru aducere de proviant la oaste. 1810. 15 f.
1760. Jalba membrilor. Divanului Craiovei si a boierilor olteni asupra Presedintelui acelui Divan, Samurcas. 1810. 83 f. 1767. Jalba Vornicului Constantin BAlAceanu cerAnd leafa cuvenitA lui si care a luat-o predecesorul aäu, LogofAtul Samurcas. 1810. 41 f. 1771. Condica pricinilor hotárite si nehotArite. 1810. 44 f. 1774. Despre scutelnicii i poslusnicii boierilor Moldovei i Valahiei. 1810. 572 f. 1775. Lista boierilor Moldovei i Valahiei. 1810. 61 f.
1776. Slujbasii ambelor Principate. 1810. 55 f. 1777. Despre nelegiuitele luAri de bir dela locuitori de cAtre ispravnici. 1810. 4 f. 1794. Restituirea cAtre boieri i mAnAstiri a mosiilor din raiaoa BrAilei. 1810. 34 f. 1800. Despre politia Craiovei. 1810. 59 f.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIRINAII, II.
717
1811. Pre§edintele Divanurilor arata ca. same§ul Cristodulo a luat pe nedrept bani dela locuitorii judetului Romanati. 1810. 121 f. 1815. Diferite venituri din Valahia. 1810. 145 f.
1831. Despre despagubirea celor pradati de Bujor §i de ceilalti hoti. 1810. 518 f.
1845-1864. Dosare relative la perceperi ilegale de bani de atm ispravnici. 1810.
1902. Trimiterea lui Pehlivan Pa§a, la Rusciuc, a unor lucruri dela femeia lui. 1810. 37 f. 1911. Politmaestrul din Ia§i, Dicescu, se plange ca. boierii §i locuitorii tinutului Ia§i nu se pleaca la el. 1810. 4 1. 1934 sau 1954. Despre contributia de pane ce s'a strans dela locuitorii Moldovei kli Valahiei. 1810. 636 f. 1947. Statul cancelariei Vicepre§edintelui Divanurilor. 1810. 37 f.
1973. Podurile din Bucure§ti. 1810. 31 f. 1974. Despre tiganii boierilor din Valahia. 1810. 97 f. 1978. Cererea unui Grigorie Ventura sa fie pus in lista boierilor dandu-i-se §i scutelnici. 1810. 8 f. 1982. Regulament pentru vanzarea panii in Ia§i. 1810. 15 f. 1989. Postelnicul Emanuil Balk; reclama ca Comisul Constantin Sturdza
a batut pe un scutelnic al lui. 1810. 43 f. 2000. Banul Constantin Miclescu reclama ca supusul austriac Musteata a luat pe nedrept mo§ia Caline§tii. 1810. 164 f. 2002. Dosarul Spätarului Iordache Catargiu, 1810. 39 f. 2006. Generalul-maior Engelhardt, Vicepre§edintele Divanului, cere ca Divanul sä punk mai multa ravna in lucrari. 1810. 10 1. 2015. Hotarirea Divanului in privinta talharului Gheorghe Ciolac. 1810. 23 f.
2016. Aceea§ pentru mai multi talhari. 1810. 21 f. 2017. Asemenea pentru alti talhari. 1810. 29 f. 2022. Denuntul Spatarului Grigorie Ghica §i a vornicului Balaceanu asupra Visternicului Varlam. 1810. 15 f. 2023. Prefacerea sobelor din Curtea Domneascä dupa hotarirea Divanului. 1810. 6 f. 2041. Consulul francez Martin in§tiinteaza Divanul ca. Logofatul Constantin
Bal§ a luat 712 galbeni dela supusul francez Stamu. 1810. 82 f. 2046. Hothrirea Divanului in privinta talharului Stefan Burlacu. 1810. 19 f. 2047. Asemenea despre alti talhari. 1810. 8 f. 2048. Asemenea. 1810. 2049. Asemenea. 1810. 2050. Asemenea. 1810.
www.digibuc.ro
718
RADII ROSETTI
2063. Condia de hotAriri administrative §i judeatore0i. 1810. 1.214 f. 2075. Cererea fiului Domnului Scarlat Ghica, cu petitie la Impärat, aráMild ca este foarte Arac. 1810. 19 f. 2078. Dosarul talharului Stefan Bujor. 1810. 332 f. 2112. Cererea Mitropolitului Gavril de a se scuti preotii de contributia panii. 1810. 25 f. 2142. Neajungerea panii pentru hrana locuitoriior. 1810. 127 f. 2145. Invoirea de a aduce in Moldova carti dela Kiev. 1810. 4 f. 2146. Despre scrisoarea Doamnei lui Calimah trimisa Grafului Suvalov. 1810. 15 f.
2152. Preedintele Crasno Mila§evici dispune ca Divanul sn-i prezente rapoarte in fiecare luna. 1810. 44 f. 2159 sau 2189. Jalba egumenilor manastirilor din Moldova impotriva dispozitiilor luate de Mitropolitul Gavril. 1810. 380 f. 2200-2205. Dosare relative la talhari. 1810. 2217. Despre chipul in care Vornicul Vasile Roset obijdue0e pe tiganii lui. 1810. 20 f. 2237. Reclamatia Consulului francez Ledoulx in contra datornicilor lui, supu0 austriaci §i francezi. 1810. 98 f. 2252. Unelte pentru incendiu in Bucure0i. 1810. 68 f. 2272. Despre abuzurile sAva.r0te in diregttoriile Valahiei. 1810. 183 f. 2288. Politmaestrul din Ia0 cere sa se a§eze fanare in ora§. 1810. 39 f. 2311. Hotärtrea Divanului ca tiganii sa plAteasc1 bir. 1810. 23 f. 2331. Abuzuri comise in Valahia cu prilejul strangerii de fan. 1810. 685 f. 2337. Despre po0ina luata .dela locuitori. 1810. 313 f. 2351. Locuitorii satului Fldeanii se plang de impilarile arendaqului. 1810.8 f.
2354. Graful Camenski face cunoscut di Bimbap Sava a fost tovar4 la mai multe prAdaciuni. 1810. 11 f. 2366. Jurnalul hotaririlor Pre§edintelui pe 1811. Tomul I. 1.290 1.; Tomul II. 1.761 f.; Tomul III. 1.463 f. 2371. Despre abuzurile comise de o0ire. 1811. 479 f. 2372. Diferitele venituri din otcupuri ale Valahiei. 1811. 160 f. 2373. Prefacerea po§telor in Valahia §i Moldova. 1811. 107 f. 2375. Ordinul Comandantului armatei sä nu se trimita aur 0 argint peste granita Principatelor. 1811. 447 f. 2382. Hotariri secrete. 1811. -227 f. 2397 Jelbile intoarse cu aspuns. 1811. 536 f. 2398. Ordine secrete pentru schimbul aurului §i al argintului. 1811. 29 f. 2401. Condica tuturor s1ujba0lor din Moldova §i din Valahia. 1811. 537 f. 2406. Prefacerea caselor wzate in casele locuitorilor. 1811. 449 f.
www.digibuc.ro
AROHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, II.
719
2412. Preturile curente din Ia§i §i din Bucure§ti. 1811. 83 f. 2413. Cheltueala spitalelor. 1811. 167 f. 2429. Chiriile ce se cuvin a se plAti de catre Divanurile Moldovei §i Valahiei. 1811. 580 f. 2442. Rechizitionare de cai dela locuitori. 1811. 9 f. 2453. Jalba SpAtarului Bal§ ca i s'au luat in cArti 500 galbeni de dare Paharnicul Di§mo. 1811. 16 f. 2457. Slujba§ii isprAvniciilor din Valahia. 1811. 25 f. 2462. Inlocuirea Vicepreedintelui General-Maior Engelhardt prin Stetter. 1311. 24 1. 2466. Suma aratatA de Scarlat GrAdi§teanu ca cheltuita pentru gAzduirea
Pre§edintelui Divanurilor cAnd a fost la Bucure§ti. 1811. 14 f. 2472. Despre pandurii cari n'au plAtit bir. 1811. 23 f. 2476. MAU secrete relative la fel de fel de lucruri. 1811. 23 f. 2493. RAspunsuri cerute dela ispravnici pentru Consiliul de rasboiu. 1811. 122 f. 2496. Veniturile j cheltuelile Visteriilor Moldovei §i" a Valahiei. 1811. 350 f. 2503. Intampinarea numitului (?) Baron cl pe ne drept a fost acuzat. 1811. 44f.
2506. Paharnicul PanA Costescu se plAnge Divanului ca nu i se restitue banii ce i-a cheltuit pentru prefacerea spitalelor. 1811. 86 f. 2510. Saptesprezece denunturi in privinta fAnului vandut la po§te. 1811. 414 f.
2535. Abuzurile comise de membrii Divanului Valahiei: Banul Cretulescu, Banul Pechi (?) §i Banul VAcArescu. 1811. 46 f. 2572. Jelbile locuitorilor din cinci sate pentru abuzurile suferite. 1811. 394 f.
2594. Despre felurite venituri ale Moldovei. 1811. 30 f. 2605. DouAzeci de jelbi ale pristavilor cerand sA fie scutiti de bir. 1811. 45 f.
2652. Venirea lui Cutuzov in capul o§tirii din Moldova. 1811. 30. f. 2669. Ministerul Afacerilor StrAine cere deslu§iri asupra insu§irilor oilor tigAi. 1811. 73 fl 2672. Divanul despre abuzurile ispravnicilor §i ale celorlalti functionari. 1810. 10 f. 2676. Despre hotii ce s'au ivit in Moldova §i in Valahia. 1811. 287 f. 2679. Arendarea po§telor in ambele Principate pe doi ani. 1811. 117 f. 2687. Jelbile boierilor din Valahia asupra Mitropolitului Ignatie. 1811. I. 73 f. ; II. 240 1.
2701. Despre proviziile de fan ce sunt a se pregAti in ambele Principate. 1811. 324 f. 2717. Trimiterea vagabonzilor la munca silnicA. 1811. 963 f.
2734. Un anume Hoppe propune sa Infiinteze un colegiu pentru tineri de ambele sexe. 1811. 18 f.
www.digibuc.ro
720
RADII ROSETTI
2742. Despre hotul Atanasie Topuz. 1811. 2874. Venitul cartilor de joc. 1811. 121 f. 2938. Contributiunea de pane (cereale) a Moldovei si a Valahiei. 1811. 694. f. 2971. Cercetarile d-lui Sonini in Moldova si in Valahia. 1811. 20 f.
2979. Jalba razesilor din Costiujani plangandu-se ca Logoatul Mihaiu Sturdza li-ar fi rapit o parte de movie. 1811. 13 f. .
2984. Neintelegerile Visternicului Vasile Crupenski cu sotia lui. 1811. 15 f.
2989. Ministrul de Justitie al Rusiei urmareste in Moldova averea fiului lui Cantacuzino. 1811. 319 f. 3006. Infiintarea de aziluri pentru saraci in Bucuresti. 1811. 27 f. 3018. Cererea Consulului francez de a implini dela Spatarul (?) mai multe datorii. 1811. 59 f. 3019. Cutusov cere sa se fad o oferta de 2.000 boi pentru oaste. 1811. 89 f. 3033. Plângerea oräsenilor din Focsanii Valahiei ca se incasseaza dela ei biruri nedatorite. 1811. 2 f. 3035. Cutusov cere a i se da insemnare de toti functionarii Moldovei. 1811. 16 f.
3039. Exarhul Gavril face cunoscut ca a luat un schit dela manastirea Campulung. 1811. 33 1.
3047. Inlocuirea Consulului francez Ledoulx prin Fornetti. 1811. 22 f. 3049 Razesii de Costesti reclarna ca nu li s'a facut dreptate in pricina lor cu Hatmanul Sandulache Sturdza. 1811. 33 f. 3051. Inventariarea averii de pe mosia Serdarului Ionita Crupenski. 1811. 8 1.
3054. Jalba mai multor Evrei asupra boierului Pruncu, care nu le-a platit furniturila acute de ei spitalelor. 1811. 376 f. 3075. Pitarii se plang ca se iea dela ei bir pe nedrept. 1811. 137 f. 3083. Cäminarul Dracache Roset se plange a nu i s'au achitat podurile acute de el. 1811. 49 f. 3090. Se cer dela Divanul Moldovei 2.000 boi pentru dusul proviantului. 1811. 14 1.
3093. Carute mocnnesti luate pentru dusul fanului. 1811. 123 f. 3102. Trimiterea unui revizor din Statul Presedintelui in tinutul Orheiului pentru indreptarea slujbei calarasilor. 1811. 37 f. 3112. Cheltueala mesei functionarilor Statului presedintelui. 1811. 22 f. 3119. Scrisoarea lui Cutusov pentru transportul recrutilor. 1811. 85 f. 3168. Scrisoarea Divanului despre numnrul locuitorilor din Moldova. 1811. 13 f.
www.digibuc.ro
AIMIVA SENATORILOR DIN CHIINAIT, II.
721
3190. Trirniterea cilenului Safirov in tinuturi pentru descoperirea abuzurilor 1811. 192 f. 3195. Jalba sätenilor din Chiltepti pentru obijduirile suferite dela arenday. 1811. 152 1. 3209. Ministrul de finante (al Rusiei) cere un rapori despre sarea ce se gäsepte in Moldova pi in. Valahia. 1811. 67 1. 3249. Departarea lui Stetter din postur de Prepedinte al Divanului /Valahiei pi. inlocuirea lui prin Generalul-Maior Comnino. 1811. 71 f. 3362. Despre infiintarea unu pension pentru copiii de boieri in Iasi. 1811. 29 f. 3385. Jurnalul hotAririlor administrative pi judecAtorepti pe anul 1812. Tomul I, 1.489 1.; Tomul II, 961 f.,. Tomul III, 1.296 f. 3396. Abuzurile sávArpite de Ispravnicul de Greceni, VArnav. 1811. 41 f. 3398. Despre fel de fel de venituri. 1812. 195 f. 3400. Despre vagabonzii pupi la lucru silnic. 1811. 742 f. 3408. Despre cursul banilor in Iapi. 1811. 79 1. 3417. Despre abuzurile ispravnicului de Iapi. 1812. 17 f. 3426. Hârtii secrete. 1812. 293 f. 3427. Hotäriri date dar neaduse la indeplinire. 1812. 351 f. 3430. Preturile curente pe 1812. 37 f. 3431. Despre Hatmani pi altii in Iapi. 1812. 117 1. 3442. Veniturile pi cheltuelile Visteriilor Moldovei pi Valahiei. 1812. 236 1. 3452. Despre felurite venituri in Moldova. 1812. 115 f. 3456. Generalul-maior Comino despre abuzurile descoperite in sarcina cinovnicilor pamânteni. 1812. 53 f. 3457. Acelap despre abuzurile comise in judetul Romanati. 1812. 222 i. 3470. Despre CApitanul Ienache care a scris locuitorii tinutului Hotin. 1812. 6 f. 3484. Banii pentru tinerea spitalelor. 1812. 77 f. 3489. Supupii rupi targoveti se plâng a Episcopul nu-i invoepte a& vanda near& albá. 1812. 35 f.
3499. Porunci pentru dregerea podurilor pi a drumurilor in Principate. 1812. 8 f.
3505. Se cere voie a pe tali* in Iapi
co
tipografie in limba greacA.
1812. 12 f. I 3558. Abuzurile savArpite de partea duhovniceasc4 in satele din Valahia. 1812. 26 f. 3632. Divanul Moldovei arat a. asupririle suferite de Bulgarii cari locuesc
in tinutul Grecenilor. 1812. 30 f. Analele A. R.-Tom. XXXI.-Memorille Seq. Istorice.
www.digibuc.ro
46
722
AM:VI/ ROSETV
3645. Episcopul Dimitrie face cunoscut ca un preot a obijduit pq sotia Capitanului Constantin. 1812. 10 f.
3690. Istratie Roset se klange de intrigile ce se fac intre el si sotia lui.
1812. 4 f. 3698. Caminarul Pruncu si Serdarul Vartolomeiu denunta abuzurile membrilor Divanului. 1812. 51 f. 3726. Instructie data cilenurilor Divanului sa trateze bine pe functionari. 1812. 4 f.
3728. Despre jalba data de catre preoti imparatului si in care se pang ca Bunt impovarati cu biruri grele. 1812. 71 1. 3764. Numirea Amirarului Ciceagov ca comandant suprem al oastei Dunärei. 1812. 45 f. 3767. Intendentul general Lanski cere sa i se prezente cinovnici. 1812. 12 f. 3799. Raportul facut de Generalul-maior Repninski despre abuzurile comise de functionarii pamanteni. 1812. 16 1.
3822. Polita.iul de Focsani se plange de abuzurile comise de catre comandantul orasului. 1812. 151 f. 3850. Amiralul Ciceagov intreaba ce remuneratie i se cuvine din Visteriile Principatelor. 1812. 70 f.
3870. Porunci date pentru a strange fan din Moldova si din Valahia. 1812. 177 1.
3881. Episcopul Dimitrie reclama ca nu a primit dela Divan bani pentru tinerea statului Exarhatului. 1812. 4 f. 3898. Despre cladirea unei biserici luterane in Iasi. 1812. 14 f.
3935. Amiralul Ciceagov ordona A se dea cart* din Moldova spre a aduce munitiuni de artilerie la Hotin. 1812. 12 f. 3963. Vistiernicul Iordache Roset Roznovanu instiinteaza ca locuitorii fug din sate. 1812. 6 f. 3988. Admiralul Ciceagov aerie ca consulii francez si austriac au plecat din Iasi. 1812. 30 f. 4032. Despre obiectele de pret gasite in parnant pe mosia Concesti. 1812. 32 f.
4034. Despre alcatuirea unei ostiri pamantene in Moldova si in Valahia. 1812. 32 f.
4056. Despre pacea dintre Rusia si Turcia. 1812. 43 f. 4667. Pricina dintre Divan si epitropii bisericii armenesti. 1812. 6 f. 4122. Predarea tuturor dosarelor Divanului revizorului Niloicenco. 1812. 7 f.
4154. Numirea consilierului de Stat Sturdza in calitate cle Guvernator al Basarabiei. 1812. 32 f.
4170. Ordinul lui Ciceagov prin care se invitä functionarii rusi sa se poarte bine cu cei romani. 1812. 6 1.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CIIIONA17, II.
\
723
4199. Despre functionarii cari s'au purtat cu osardie. 1818. 22 f. 4231. Ni§te actori reclama cä antreprenorul lor, Magini, nu le-a plata. 1812. 6 f. 4261. Mitropolitul Gavril denunca abuzurile funqionarilor Divanurilor. 1812. 7 f. 4270. Doctorul Moscu reclama ca functionarii po§telor ieau taxe mai mari decat se cuvine. 1812. 28 f. 4279. Vistiernicul Iordache Roset Roznovanu arata ca consiherul de Curte Dicescu datore§te bani Visteriei. 1812. 8 f. 4310. Generalul-maior Jeltuhin raporteaza ca. Calimah s'a numit Domn in Moldova. 1812. 60 f.
4315. Divanul in0iinteaza el Mitropolia din Bucure§ti este in stare de
1 desavar§ita saracie. 1812. 6 1. 4323. Divanul denunta abuzurile Vistiernicului Nenciulescu. 11812. 6 ft
4324. Cererea Mitropolitului Gavril sa i se dea o sum& din venitul TAdräritului spre a rasplati sljbele facute de el in calitate de Pre§edinte al Divanului goldovei 1812. 4 f. 4315. Gratificatiile date functionarilor Divanului. 1812. 4 f. 4385. Numirea lui Pisani in calitate de Consul rusesc la Ia§i. 1812. 16 f.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL Pag.
I. Negociatiunile dintre Napoleon qi Alexandru I In privinta pfistrfirii de cfitre acest de pe arm& a Moldovei ki a Terii-Romane0i, dela sfirsitul iernii , . 1807-1808 pii.nli dup5. Intrevederea dela Erfurt , II. Operaciunile militare dela Dunftre, dela reluarea ostilitlitilor in Aprilie 1809 pants, la sfar§itul anului 1809 III. Operatiunile militare dela Dwain din cursul anului 1810
N. Negociatiunile dintre Austria, Franta, Rusia §i Turcia privitoare la Principate dela Intrevederea dela Erfurt pan& la sfarqitul anului 1810 . . , V. Operatiunile militare dela Malan dela deschiderea campaniei anului 1811 pin& la Incetarea ostilitfttilor . VI. Negocierile dintre Austria, Franta §i. Rusia, §i cele dintre Turcia §i Rusia dela Inceputul anului 1811 pini la izbucnirea rasboiului dintre Franta §i. Rusia ; tratatul de pace dela Bucure01 . VII. Maya amilnunte privitoare la ocfumuirea ambelor Principate 1808 1812 VIII. Amlinunte asupra cheltuelilor ficute pentru armatele ruse§ti de clitre ambele Principate ai a sarcinilor ce le pricinuiau ocupatiunea ruseascli atftt In bani cat qi In naturli . IX. Amlinunte asupra stabilirii cursului monetelor la timpul ocupatiei dela
581
611 616
619 630
1
1806 la 1812
632 639
658
684
X. Amlinunte asupra Incerclirilor de a se infanta, In Principate corpuri de oaste pfiminteanit Anexl
691 706
.
www.digibuc.ro
UNIONIST! SI DESEPARATITI DE
A. D. XENOPOL Membru al Academiei Romano.
$edin(a dela 15 Maiu 1909.
N. Bälcescu intr'o scrisoare c&tre loan Ghica face o sintez4 asupra rOstului revolutiilor ce izbucnir& in veacul al XIX-lea in sanul poporului roman. Aceast5, sintez& este adeváratá in träs&turile ei obstesti si dovedeste c& mintea Bálcescului era nu numai aceea a unui istoric, ci si aceea a unui om politic care intrevedeit mersul trebilor omenesti. In 1821, Românii din Principate incercaser& o revolutie social& care nu izbutise, dar intoars& find pe interesul national, adusese mareaizband& a restatornicirii domniilor p&mantene. Ideile de lecuire
a nedreptatilor sociale cu cari ea se imbinase la inceput, fur& din potriv& cu des&varsire inl&turate, prin legiuirea Regulamentului organic care intron& domnia privilegiului si a neegalitátii 'in toat& a ei
putere, si prin inatusarea Inc& si mai deplin& a libertAtii in lanturile protectoratului rusesc. In 1848 se reinnoira, ct.t mai mare vioiciune, sfortárile revolutiei din 1821, imbinându-se tinta national& ce era, acum mantuirea de epitropia Rusiei, cu cea liberal& si egalitara, izvorita din ideile moderne de intocmire a raporturilor sociale. Ambele tendinte furti. trisá strivite, impreuna, cu miscarea ce le d&duse nastere, aub calcaiul ostirilor rusesti. Dar desi innabusite, ideile ce o insufletise nu pierir& odat& cu dansa, ci ele r&masera vii si zgd&rite in mintea poporului, asteptand zile mai bune.
www.digibuc.ro
726
A. D. XENOPOL
BAlcescu crede cA, dup& aceste dou& revolutii ale Romanilor, trebuiau s5, mai vin& alto dotfa: una de unitate national& care, In mintea lui, oglindia contopirea tuturor Romanilor Intr'un singur trup politic; si cea de pe urniä, cea de neatarnare nationalh, care trebuia s& scuture toate jugurile strAine. ce apAsau din deosebite parti grumazii poporului roman. In trAsAturi obstesti vederile lui Balcescu aunt adevArate. Ele trebue numai cat Indreptate, mai intaiu restrangandu-ie, dela intreg poporul roman numai la partea lui asezat& In afar& de Carpati, singura are a ajuns la nnire li ne-alarnaire; apoi)Ninancl, In locul revolutiilor ld cari se astepta Balcescu, o miscare de alta fire,
deteptata de niste fericite Imprejurari Intamplatoare si cari Ing&duir& izbucnirei Inca cu mai mare putere a acelor nazuinte pe cari le coplesise salnicia In 1848. Dar si acuma tot prin lupte si sfortari uriase ajunse poporul roman a-si vedea realizat idealul, kii pentru a o face, el trebui s&-si ImmAnuncheze vointele in un partid puternic, acel al unirii, care, sprijinit mai cu deosebire de puternica FrantA, izbuti a rApune partidul protivnic al vietii despäitite a terilor romane, partid spstinut la randul lui de alto pdteri marl. Numai dup& cea mai crancena lupta, data pe de o parte In tar* intro cele doll& tabere protivnica, pe de alta Intre puterile europene, pe calea corespondentei, diplor matice si a conferintelor ambasadorilor lor, unirea terilor române putd fi cel putin IndrumatA, pentru ca apoi alt 'sir de fapte s'(3 aduc5, la Indeplinire. Avem sa ne ocup&m, In randdrild ce urmeazA, zu cea dintal faz& a acestei tnari probleme a unirii, In care faza se Injgheb& in PrincipateleRomane acea Tuternica Impreunare de cugete si de vointe care alca-
-tueste marele partid al unirii, In fata earuia statea mic si rebegit, luptand mai mult in ascuns si temandu-se singur a-si vedea figura, partidul 13eparatiOi1or.
Faptele intimplAtoare amestecate in vieata RomânilonIn-
tâniplarea joaca un mare rol in viehta omenirii, priri Imprejurarea c5. ba, aduca intalnirea unor curente, pornite fiecare din obarOdle cele )mai deosebite, care Intalnire dA nastere la siruri nou& de fapte istorice. Desvoltarea poporului francez adusese, dup.& revolutia din 1848, reintronarea monarhiei sub forma iniperial54 in perspana lui Ludpvtc
www.digibuc.ro
IINIONII3TI ar SEPARATIM.
727
Napoleon, nepotul lui Napoleon eel Mare, care luA, ea Imp Arat, nut mble de Napoleon al HI-lea. Interesele luif personale 11 Impinsese la, sprijinireai Tureilon in
noua amenintare ce le venise din partea Ru01or, sprijinire care aduse In curAnd blarele rasboiu al Crimeei, A§tigat de -puterile ; Turcia, Franta, Anglia 0 Saxdinia,f contra Rusieil Tratatul de Paris din, 1856 Inchei§ acest rAsboiu, pi priu el,
aliate
puterile europene-puserA o etavilA prea grabnicei inaintAri a. Rusiei In /peninsula Balcanului. CA§tigurile dobandite pAna-,atunct de Rusia pe peama Imparatiei Otomane furA stingherite,la mersul, Io cotror
pitor, §i Rusia trebui isa fad, un paa 1nsemnat IndArAt pe calea eem'anata pada atunci numai eu laurii IzbAnzilorl I se ridicA dreptul de proteguire Asupra supu§ilor cre§tini ai Padi§ahului; Marea-NeagrA fu declaratà de neutrA §i deschisA numai coralfilot de nego$ ale inturor puterilor Rusia fu IndepArtatA de gurile DunArei, prin Inapoierea, acestora In, stApAnirea Portii §i prin restituirea atre Moldova a pArtii -de jo§ a Basarabiei; In sfAr§it se hotArl ea Principatele-RomAne .s5, fie scoase de sub protectoratul excluziv al Turciei i l liusiei
IA Fuse sub protectia colectivA, a celor §apte mari puteri eropene. Dar Irnparatul Napoleon, pe cane ca,§tigarea izbAnzii IL ridicase la stApAnirea momentana a Europei, nu se multami numai cu aceasta, slabire a puteriii ruse§ti El voir aä garanteze ImparAtia turceasa 0 In viitor improtiva putintei chiar a unor atacuri din partea anonarhiei nordice, prin alcAtuirea unei trainice stavili la gurile Dur nAreij tocmai pe acolo pe unde se perindase In toate qinpurile lbviturile Ru§ilor contra Turcieid Pentru intocmirea acestui plan al saar, ImpAratul Napoleen 10 aruncA ochii pe Principatele-RomAne, pi astfel se IntAlni IntamplAtor politica lui Napoleon III cu Amintele poporului roinan care, sdrobit In avAntul lut spre Vieat5, 0 propA§ire, prin IncAtu§area mi§cArii din 1848, stramutase afar& din hotarele terilor lui, unde glasul lui trebuise sA amuteasch, protestArile fiilor lui ImprA§tiati la cele patru colturi ale pAmAntuluh ApArAtorii nAzuintelor lui cAutaserA sa rAspAndeascA, In lumea eea cultA i puiternica a apusului, adevArul b,supra obAr§iei §i Jfirii lui latine i antpra simpatiilor §i antipatiilor lui de rassA ; asupra drepturilor j1.11 incalcate ; a terilor lui sfA§iate 0 a organizarii lui lAuntrice, manunchiu
de nedreptate 0 de neegalitate ingramadit pe eapul masselor, In folokfi cAtorva, familii privilegiate. SA cercetAm intAiu ace§te puneri In1 luminA al adevAratelor nAzuinte ale poporului roman, cari erau incondeiate in scrieri qi ziaFe,
www.digibuc.ro
728
A. D. XENOPOL
pe de o parte de Romanii destarati, pe de alta de marii. scriitori 0 publicisti francezi cari, Intr'un avant de nobila desinteresare, piedau cu cea mai mare caldura drepturile iunui neam desmostenit de bunurile acestei lurni prirr o soarte din cele mai vitrege (1). In 1849 Iulie 1 apare, In ziarul La Presse din Paris, protestarea fostei Locotenente domnesti, adresata ministrului trebilor externe ale Frantei si subsemnata de Heliade, Golescu qi Tell. Tot In 1849
scrierea lui Jean Henri Ubicini care luase parte la mi§carea din Bucuresti alaturea cu capii revolatiei, scriere Intitulata aMemoire justificatif de la revolution roumaina, precedata de o alta pro, testare a tuturor capilor revolutiei &Mire Anglia, Austria, Franta si Prusia (2). Hippolyte Despres care Inserase in fascicolul dela 1 Iaapare Foi
nuarie 1848 din «Revue des deux mondes» articolul sau asupra aLa Moldo-Valachie et le mouvement roumain», revine in 1849 asupra aceleia§ terne, cercetand acuma faramaturile sdrobitei revolu-
tii, In un articol publicat In aceea§ revista: «La Revolution dans l'Europe orientalen. In 1849 mai apar In stax§it 0 amintirile lui Heliade, sub titlul «Souvenir d'un proscrit» sub anonimul aUn Roumain». In 1860 Hippolyte Desprès public& doua volumuri: «Les peuples de l'Autriche et de la Turquie, histoire contemporaine des Illyriens, Ma-
gyars, Roumains et des Polonais», In care expune §i Istoria Romanilor sub protectoratul rusesc. In acela§ an Heliade da la lumina scrierea sa: «Histoire de la Regeneration roumainen, iar Stefan Golescu trimite o scrisoare catre redactorii tuturor ziarelor pariziene, prin care protesteaza contra falsei interpretari ce se dada. mi§carii rornamesti. Paul Bataillard publica tot in 1860 un studiu: «Les Principautes Danubiennes» in «La Revue de Paris», pe care apoi
il extrage si ca lucrare aparte. Heliade mai ataca apoi pe Rusia In bro§ura lui : aLe Protectorat du Czar» si public& si un fel de poema: aLa Resurrection des peuples, La Roumanie renaissante,» dedicata emigrantilor Romani, 0 retipare§te din nou a Souvenirs et im-
pressions d'un proscrit». Tot In anul 1850 N. Bcilcescu publica Insemnata sa cercetare: «Question économique de Principautés Danubiennes», In care analizeaza din toate punctele de vedere chestia taraneasca. (1) Fiindca lucrärile revolutionarilor romani stau In cea mai strinsa legatur& cu ale sprijinitorilor lor francezi, de aceea le vom Ineir& la (dank dupa ordinea lor cronologic&
(2) Prefata d.lui G. Bengescu la cartea lui Lthicini, Les origines de rilistoire routnaitte, Paris, 1886, p. IV.
www.digibuc.ro
IINIOinkITI glt SEPA1ATI1311.
729
In 1851 'nu apare Mei o scriere politick dar vede lumina una literarä de mare valoare pentru t unoctinta poporului roman anume:
aPoésies de ia langue d'or» traduites par I. A. Vaillant de Ducarest. In 1852 apare scrierea lui .N: A. Xubaiski, vechiu hmctionar public din Polonia, sub tithil aRecherches historiques et statistiques sur les peuples d'origine slave, maghyare et roumainen care pune In lumina' deosebirile nationale ce despart aceste trei popoare, interesele §i istoria lor iar4 deosebite. In 1853 se public& traducerea franceza a aDoinelor 0 tAcramioarelot» poezii de Vasile Alecsandri, traducere Mout& ae I. E. Voinescu, cu o hitroducere de George Bell. Tot In acel an Xules Micheiet, deeerie, In stilul sail Inflorit, rolul sotiei lui C. A. Rosetti In vieata so-
tului ei 0 in revolutia din 1848. Armand Levy public& in acelac an : aLa Russie sur le Danube», cu protestarea Romanilor contra na-
valirii In patria lor 0 cu corespondenta intre Dimitrie Breitianu ci lordul Dudley Stuart. t
In 1854, un Valac (Grigorie Gdnescu)publica: «Coup d 4oeil Sur l'ad-
ministration de la Principauté de Valachien in care se supune unei aSpre critici ocarmuirea Muntenlei care provocase revolutia. Generalul 6omite de Fiquelmont public& aLa Polifique de la Russie et les Principautés Danubiennesn, iar D. Bolintineanu «Les Principautés roumainesn.
In 1855 apare o brocura anonima care atrage luarea aminte a Domnilor din cabinetul britanic asur le statu quo des Prhicipautés du Dantibez ; un studiu «Les finances de Valaehien de ThibaultLefevre ; o desctiere a tásboiului Crimeei, Intitulatä: a Guerre d'Orient,
Voyage a la suite des armees alliées en Turquie, en Valachie et en Crimée». Elias Regnctult public& In acelac an insemnata sa scriere «Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennesn care, dacA pricAtuecte prin o vadita aprindere contra Rusiei, aduce slujba de a apara intereAele române. I. C. Brcitianu eerie: aMemoire sur l'empire d'Autriche dans la question d'Orientn. Tot in acest an apar mai multe descrieri pitorevti asupra terilor romane, insotite de gravuri, precum stint bunäoar'a: «Nil et Danube. Souvenir d'un touriste : Egypte, Turquie, Crimee, Provinces Danubiennes» par I. de Bois Robert, ilugtrat cu o mullime de gravliri, din cari 12 cu doua, colori; aLes population des Provinces Danubiennesn, o culegere de gravuri in apa tare; «Six mois en Valachie, Moeurs coutumes des Principautes » ; a Voyage a Constantinople par.Aes Provinces Danubiennes »par *
www.digibuc.ro
730
A. D. XENOPOL
Bouches de Perthe,s. Ca scriere politica mai Insemnam lucrarea lui Gr. Winescu : aLa Valachie depuis 1830 jusqu'a ce jour». In 1856, anul tratatului de Paris, child Napoleon III se hotara§te sä sprijine cu tot dinadinsul revendicarile Romanilor i sa faca din ei o stavila contra Inaintarii Ruiiiilor In Peninsula Balcanick apar cele
mai numeroase scrieri, din cari mai multe vor fi Intrebuintate in paginele ce urmeaza, ca unele ce insotesc faptele expuse. A§a gasim: «Abolition du servage dans les Principautés» de A. G. Golescu, care trateaza chestia ruralä; «Affaires d'Orient, Reorganisation des Provinces Danubiennes» ; Edmond Texier: «Appel au congrès en favour des Roumains»; D. Bolintineano: ul'Autriche, la Turquie et la MoldoValachien ; Gr. Gdnescu «L'avenir de la Valachie»; Thibault-Lefievre: «Le commerce de la Valachien ; a Coup d'oeil sur les Provinces Danubiennes», care contine Intre altele : originea poporului roman, nenorocirile lui, stoarcerile §i apasatorii lui, poftele vecinilor; ((Discours prononcé par l'archimandrite losaphat (1) dans l'Eglise rou-
maine de Parisn, cu prilejul emanciparii Tiganilor. I. A. Vaillant mai public& bro§ura: eL'empire c'est la paix», In care se ocupa mult de chestia Principatelor; aMémoire de S. A. Grigoire Ghica prince
regnant de Moldavie adressé aux Conference de Vienne, public; par Lantival (Vaillant)» ; Mémoire et observations de S. A. S. le prince regnant de Moldavie Grig. Ghica sur le protocole des Conferences
de Constantinople par Lantival (Vaillant)»; Cesar Bolliac :
«Me-
moire pour servir a l' his toire de la Roumanie (Provinces Danubiennes)» : Louis de .Naléche : «La Moldo-Valachie» ; Paul Bataillard : La
Moldo-Valachie dans la manifestation de ses efforts et de ses voeux»,
extras din a La Revue de Parisn ; «Plan d'organisation d'un comite roumain a Paris en vue de l'union de deux Principautésn ; Paul Bataillard: a Premier point de la question d'Orient, Les Principautes de Moldavie et de Valachie devant le congrèsn ; A. Sanejouand: uLes Principautés roumaines devant l'Europe» aparut intaiu In ziarul oficios francez al Rusiei aLe North ; «Les Provinces Danu(1) Arhimandritul To,safat Snagoveanu, unul din emigratii romini dela 1848, este Intemeietorul vechei capele románe din, Paris. El deschise slujba In 1853 in un apartament al
imobilului No. 22 din rue Racine. Casa thud dhramath In 1881, guvernul roman mm01% in 1882 capela Dominicanilor din str. Jean de Beauvais, care fu restaurat 5. si pregatit5. pentru cultul ortodox, sub direcita d-lui Selinersheitn, arhitect si inspector al monumentelor istorice. (Not& push de G. Bengescu la citarea discursului arhimandritului in eartea sa Bibliographie franco-roumaine, Paris 1907 p. 61). Nothm a toate scrierile reproduse aid aunt trecute in aceastä carte. Multe din ele insá ne erau cunoscute de mult.
www.digibuc.ro
IINIONIM t3I SEPARATISTI.
731
biennesn extras din «Le Sièclen; Chopin et Llbicini: «Les Provinces Danubiennes ou 11 oumaines n ; La Comtesse Sturdza: «Regime actuel des
Principautes Danubiennesn, confine o calduroasa aparare a princi-
piului domnului strain; «Reponse a la circulaire de la Porte du 31 Jui Het», memoriu inmanat de generalul Magheru ambasadorilor Frantei, Angliei, Prusiei §i Sardiniei; B. Boeresco: «La noumanie apres le traité de Parisn ; «tin mot sur les vraies Principautés
Danubiennesn de un vechiu secretar de ambasada din Constantinopol ; Thibault-Lerevre: «La Valachie au point de vue economique et diplomatique», extras din ((Le Correspondantn. Scrieri germane favorabile Romanilor sunt numai acele ale consulului ,Neigebaur.
In afar& de aceste scrieri ceva mai cuprinzatoare, se afla Inca multe articole prin ziarele Parisului din acel timp, mai ales in «Le Journal des Débatsn, aLe Siéclen, «La Pressen §i «Le Constitutionnel» (2); din ziarele Engleze in «Daily News» (1). Idea unirii, luata de Napoleon din aceste scrieri §i articole, fu-
sese indata prinsa de dansul ca un mijloc de aparare al Turciel. contra silniciilor ruse§ti. Prin unire era doar sä se intareasca un popor latin la Dunarea de jos, popor ce aye& pe atat de vii simpatii pentru Francezi, pe cat de mare era respingerea ce o simtia pentru Rus,d. Intarirea organismului politic romaneso trebuià sa Incununeze izbanda imparatului francez contra colosului nordic, prin intocmirea unei trainice stavile In contra intreprinderilor lui.
Inca din vremile conferintelor din Viena, Poarta care avea de aparat propria ei existentä, propusese ca pozitia politica a celor trei Principate (Valahia, Moldova §i Serbia), care atingeà foarte de aproape interesele ob§te§ti ale Europei, sa fie asigurata prin schim-
barile ce ar fi de adus In legiuirile sub cari stau; et &pre acest scop ar trebui consultate dorinfele acestor teri §i apoi trecute intr'un hatifoerif schimbärile facute In drepturile §i. imunitatile lor (2). Ambasadorul francez lua,nd act de aceasta dorinta a Turciel, bore
dela conferinta, ca anu numai sit se substraga teritoriul Principa(1) Erau ins& 0 multe ziare protivnice Rominilor; dar qiI acestea contribuiau la ounostints aspiratiilor rom&nesti, tocmai prin conbaterea lor: aq& erb.0 dintre cele austriace : 6st-deutsche Post, Oesterreichische Zeitung, Wanderer,Presse; dintre cele germane: Allgemeine Zeitung din Lipsca, Gazeta de Colonia, Gazeta de Francfort, Gazeta national& din Berlin; dintre cele engleze: Morning Post, Times. Vezi Buletinul fedintelar adundrii ad-hoc a Moldovei, No. 16, Pr. verb. XXI, qedinta din 21 Noemvrie 1857. (2) Protocolul III al Conf. de Viena, In Acts ci Documente relative la Renafterea Roma,nieti de a A. Sturdza, D. C. Sturdza §i Ghenadie Petresou, II, p. 627.
www.digibuc.ro
732
A. D, RENOPOL
telor dela inraurirea exc1uziv5, sub care stätee. pan& acuma,- ci 85, se faca din ele o stavila fireasca, peste care puterea ce punea, acea
Inraurire In lucrare sa nu mai poata trece, spre a ameninta, chiar in inima lui, Imperiul Otoman. Printre combinarile politico cu putinta, cea dintai care se infatipeazä s'ai pare& a fi unirea a doua din acele Principate, Moldova pi Valahia, in unul singur. Nu este nevoie
de staruit asupra ceeace natura insap a facut pentru
a upura aceasta, unire, anume identitatea limbii, a moravurilor, a legilor pi a intereselor. Dorinta Principatelor in aceastá privire se arat5, conforma cu nevoile guvernelor aliate (Turcia, Franta pi Anglia). Aceasta unire fusese chiar prevazuta prig unul din articolele Regulamentului Organic». Franta insa, merge mai departe decat atata, in propunerile ei. a Pentru ca nouI organism Great prin unire sa.-pi indep1ineasc5, menirea, se
cere ca el s5, stea sub o puternica autoritate care nu ar pute a. fl gasita decat in principiul ereditatii, fie pub un principe de baptina, fie mai bine Inca sub unul din o dinastie ouropeana (1)p. Propunerea
Frantei este insä deocamdata inlaturata, prin observarea ambasadorului engin, ea «initiativa ei ar trebui sa piece dela puterea suzerana a PrincipatelorD (2).
in conferintele pentru pace reinnoite in Constantinopole In Ianuarie 1856? idea unirii nu mai revine pe tapet, Protocolul acelei conferinte prevede ca aValahia pi Moldova, al caror teritoriu face parte intregitoare din Imparatia Otomana, vor 'Agfa ca 0 in trecut o ocdrmuire separatet 0 neatdrnatel (3)». De aceea pi Thouvenel, ambasadorul francez, In proiectul de reorganizare a Principatelor, pe care il intatipeaza conferintei, nu mai staruepte asupra ideii unirii
pi el observa chiar, in depepa prin care comunica guvernului sau deosebitele proiecte depuse in pediqta conferintei, ca us'a tinut numai in ipoteza unei prefaceri a vechei stall a lucrurilor, ldsdnd la o parte reinnoirqe integraleD. Se vede numai un slab resunet al ideii unirIi in cererea Frantei ca sa fie comisia ce va luà in desbatere In Constantinopole modificarile de adus Regulamentelor Organice, de natura mixta, alcatuitä din Moldoveni pi Munteni, umntru cat legiuirile ar trebui s5. fie identicen,
parere cu care se unepte pi Anglia, pe child Turcia iea pozitie in (1) Anexa la Protocolul VI din 26 Martie 1855, ibidem, II, p. 641, (2) Ibidem, p. 639. (3) Protocolul din 11 Ianuarie 1856, ibidem, II, p. 917,
www.digibuc.ro
753
IINIONIM tiA13EDAII4TISTT.
contra acestei propuneri, previlzand in proleetul ei, ca sal, fie caw misiile desp'artite (1).
Aceasta idee a unirii Princlpatelor romitne este !ma reluata dd Frantia, F,ii cu mai mare autoritate, dupa rapunerea Rusiei, in Con3 gresul de Paris, adunat pentru. Incheierea pacii. Anume in ledinta din 8 Martie 1856 comitele Walewsky observa cá a inainte de a atinge chestia nouai organizari a Principatelor, trebue ceroetat dad, ele trebue sa mai urmeze inainte a trai sub o organizare separata, §i daca nu ar fi in interesul atat al acestor teri cat i al Europei, ca ele sa fie intrunite intr'un singur Statn, Ambasadorii Turciei ins& dau acuma pe fate, gandul care-i Meuse a 11 retinuti §i la, con-o ferintele precedente, spunand ca adaca s'au aflat cap& indivizi earl
au putut formula o atare parere, ea nu poate
fi
impart4ita de
massa poporuluin. Reprezentantii Austriei intimpina( ca «asemenea
masuri nu ear puteet Net fdra a se consulta, mai 4nainte do-
rintele poporului n, imbratkand astfel parerea rostita inca la Viena de Ambasadorul Turciei. In zadar comitele Walewsky invoaca mai multe argumente in favoarea unirii (2). Intervenind vi ambasadorul Angliei cu observarea, ca «in asemenea cazuri ar ,fi totdeauna bine a se tine& seam& de dorinta poporuluin, se bothr4te trimiterea
in, Bucure0i a unei comisii a Congresului, pentru a privighia
rostirea acelor dorinte. Aceasta hotarire a Europei, de a consult& pe Romani asupra iViitoarei lor reorganizari, ave& o mare insemnatate; caci oricare au fi fost ,rnotivul ce impinsese pe Austria §i pe Turcia a o face, §i cu
toate ca votul Principatelor era sa fie numai consultativ, nu rarano mai putin adevarata observatia lui Vasile Boerescu, ca aTurcia i Austria nevoind WA, incuviinteze propunerea comitelui de Wa-
lewsky, s'a ldsat ca chestia sel fie hotdritd de card inseie (3), iar I. C. Brettianu trage din aceasta imprejurare un argument pentru suveranitatea terilor rom'ane: aAustria §i Turcia, zice el, cari numai binele Romanilor nu puteau sa-1 voeasca, pentru a color& improti virea lor cu o vapsea de legalitate, de desinteresare ci de echitate snnt silite a invoca Insaq stiveranitatea noastra. Ele tagaduesc Ro-
mamilor nu dreptul ci vointa de a se uni, qi se indreapta &are (1) Proiectul francez, ibidem, II, p, 938; depesa lui Thouvenel, p. 923. Cererea comisiei mixte din partea Prantei, p. 942; a comisiilor separate din partea Turciei, p. 044. (2) Protocolul VI al Congresului de Paris, ibidem II, p. 1015. (3) La .Roumanie aprés ie traité de Paris, avec un introduction par Royer collard, Paris? 1856. Reproduat ibidem, III, p. 13-114 lcocul citat la p. 64,
www.digibuc.ro
734
A. D. RENOPOL
autonomia nostra, pentru a hotari asupra soartei ce ne priveten (1). i aceea. Imprejurare, anume considararea terilor române ca ceva deosebit de Imparatia otomana, reiese, cum observa tot Bratianu, din faptul ca, «pe când Europa declara a nu se amesteca in rela-tiunile dintre Sultan qi supuqii sai, ea se amesteca intr'un chip Mat de hotarit In cele dintre el qi terile românen (2). Paza cea stranica a Turciei de a afirma la fiecare prilej &á Moldova qi Valahia fdceau parte intregitoare din 4mpeirettia turceascd, era deci scrisa pe apa (3). Nu e vorba ca., pe de altä parte, cum se Impaca pozitia cea deosebita incuviintata Principatelor, cu principiul de atatea ori proclamat de puteri despre integritatea imperiului otoman, din care Fuad Pap, deducea cu destul5, logica ca Sultanul este suveranul terilor romane (4)? Ceeace nu era logic qi nu poate fi niciodata astfel, sunt lucrärile qi vorbele diplomatilor ale carora silinte se mar-
ginesc de obiceiu in a mantinea cu orice pret lucrurile de azi pe maine.
Este foarte stranie deosebirea de pareri ce izbucni Intro Turcia i Franta dela chestia unirii ; caci data marea qi puternica aliata a Turciei, care cu pretul unor jertfe urime o scapase de primejdie, doria unirea Principatelor Române, aceastä combinatie politica nu rásárise doar in mintea lui Napoleon de dragul poporului roman, ci numai din nevoia politica de a apara prin ea imperiul otoman. Aceasta idee reiese din toate documentele timpului, din cari reproducem euvintele chtorva: «ca unirea Principatelor romane ar putea singura acoperi pe Turcia contra plecarilor cotropitoare ale Ru-
siei; ea este singurul sistem In stare de a stabill o bariera solida la nordul imperiului otoman; cä este neaparath nevoie a se constitui pe malurile Dunarei o stare de lucruri indestul de puternica, spre a asigura din aceastä parte liniqtea Imparatiei otomanen (5) §i (1) Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le traitd de Paris 1857, reprodus ibidem, III, p. 149-179. Local citat se afla, la p. 154. (2) Ibidem, p. 161. (3) Vezi mai sus doc. raportat in nota 3, p. 8 mai sus. Cf. Firmanul de numire a lui Gr. Ghica de Caimacam, ibid., III, p. 650, sValahia, parte integrantl a imperiului nostrus ; sAcea-
eta imparateasca a noastrá provincies. Firmanul pentru convocarea divanului ad-hoc ibid., III, p. 1049: aLes provinces de Valachie et de Moldavie qui font partie intégrante de notre empires. (4) Fuad Paea atre reprezentantii Turoiei, 31 Iulie 1856, ibidem III, p. 729. Aceastä ciirculara &add loc la multe protestfiri. AO I. C. Bettianu In scrisorile lui asupra ei, ibidem, III, p. 765. (5) Vezi depesile dintre Thouvenel 0 Walewsky, ibidem III, p. 432, 457, 490.
www.digibuc.ro
tINIONI$TI ka SEPARATI$TI.
735
aca mai departe. Totus lucapâtinarea Frantei de a sprijini unirea ca o masura In folosul Turciei, contra vointei acesteia, si mantinerea acestei pareri chiar cu pretul ruperii relaciilor diplomatice cum vom vedeà mai jos arata ca Franta dela o vrerne se Inferbantase atat de mult pentru idea sa, Incat o sprijinià acurn pentru ea insäs si neatarnat de interesele Turciei. Ce Imprejurare facea, pe Turci sä vada lucrurile altfel de cum le concepeau Francezii, si sä priveasca ca un pericol masura pe care Napoleon voia, sa o iea numai In al lor interes ? Aceastä idee a unirii se imbinä in mintea Românilor, aproape intr'un chip nedespartit, cu aceea a unei dinastii ereditare straine. Dupa parerea chiar a lui Thouvenel, «terile romane nu erau In stare
sa dea o dinastie nationalán, .i ar fi oarecare greutate a face pe Moldoveni sä primeasca pe un principe Valah sau pe Valahi un principe moldovean» (1). Principele Gheorghe Bibescu, fostul Domnitor al Munteniei, explica,
in sedinta din 7 Octomvrie a Divanului ad-hoc al Munteniei, pentru ce Românii doresc principele strain: aEl ne va aduce, pe MAIO. puterea materiala, cea trebuincioasa, si acea putere moral& ce-i vor da-o alianta si relatiile sale cu capetele incoronate; apoi el singur ne* va putea soap& din acele vrajbi, de acele rivalitali ce insufla Intre noi ambitia postului celui mai inalt, rivalitäti cari se vor Inamulti in urma unirii Principatelor si cari amenintand sa ca,stige
pan& la clasele cele de jos, vor face din aceasta nenorocita tara o arena, unde toate puterile, toat a. vitalitatea ei se vor stange in lupte de partide si de factii». Tot asa, spune si raportul comisiei Divanului ad-hoc al Munteniei, cá asuirea pe scaun a domnitorilor alesi
dintre noi a fost prilejul necontenit al Inrauririi straine in acest Principat; ea scaunul domnesc a fost märul de discordie al tuturor farniliilor influente in aceastá tarsi» (2). De aceea si delegatul francez (1) Thouvenel e, Walewsky, 11 Sept. 1856, ibklem, III, p. 812. Comp. si cele ce le spune Thouvenel In o depesa a lui din 8 Maiu 1856, ibidem, III, p. 458 : aLa Moldavie oll rid& de la reunion est moins caressée qu'en Valachie, se croirait sacrifiée a la province plus étendue et plus peuplée, si elle joignait encore A cet avantage celui de fournir son prince au nouvel Etat, et la Valachie de son cOte n'accepterait pas un prince moldave. L'union done nécessite un prince etranger. C'est ce que la Porte redoute*. (2) Procesele verbale ale sedintelor Divanului ad-hoc al Munteniei, No. 4 si 6, ibidem, VI, p. 17 si 33. Pani acolo merge dorinta Romanilor dupli principele strain el, la a dolut alegere a Divanului ad-hoc, chiar separtistii se plecau spre unire, dad" ea se va Infiptui sub un principe strain. V. Place o. Waleusky., 24 Sept. 1857, ibidem, V, p. 625.
www.digibuc.ro
736
A. D, iENOPOL
Talleyrand scrie intr'un rand lui Walewsky, GA «idea unui principe strain a devenit atat de nedespartita de apeea a unirii, c tara nu voete sa mai inteleaga pe una fara cealaltä. Eu cred chiar c unirea nu ar fi votata, daca Divanul nu ar trebui sa alba dreptul de a implinl
gandirea nationala, si a o exprima cu toate ale ei cerinten (1). Din cauza cererii neaparate a unui principe strain altoita pe acea a unirii, Poarta refuzà cu cea de pe urma energie combinatia afiata de Napoleon III, In Intarirea elementului românesc prin unire, pentru a apara marginea Imparatiei turcesti dinspre Rusia. Riad Pasa, prevázand nu e vorba foarte drept desvoltarea viitoare, sustinea c
unirea Principatelor este Intronarea unui principe strain;
este ereditatea i, ca ultim pas, neatarnarea, la capatul unui an, sau 6hiar Indata. Ceeace se face la Bticuresti se va indeplinl si la Belgrad; vom fi amenintati in inima Irish§ a Imparatiei si desfacerea Turciei va lncepe chiar a doua zi dupa ce o Indepártaseti si dobandiseti recunostinta noastran. In sfaxsit ca ultim argument, si eel mai hotaritor pentru Turcia, era teama cä uprincipele strain FA nu devina, In un moment de criza, un instrument al Rusiei, ca regele Whom), si era destul de firesc ca Turcia sa, se gandeasca, la ash, ceva, cand vedea cã Rusia sprijinia unirea cu principele strain. De aceea i Observa, Thouvenel, ca opozipa Austriei inraureste mult mai putin opinia Portii, decat adeziunea Rusiein, i lucrul se intelege cu atat mai lesne, cu cat vedem ca. i Abglia pad,seSte pe Franta, aliata ei, pentru a trece in tabara protivnicilor unirii, tot din cauza neintelesei tinute a Rusiei (2). Le Journal de Constantinopole merge& chiar mai departe In consideratiile sale. El spunea ea «idea 'unirii este legata cu aceea a principelui strain si aceasta din urma atrage ntimai decat pe aceea a unei desmadurani nu numai a Turciei, dar si a Austriei si a multor altor state»; dar Intreba organul oficios al Portii : a Sunt trei Milio4ne de Romani in Valahia si Moldova», si dad, ei sunt consultati in numele românismului, pentru a alcatui o puternica bariera, care ar fi in (1) Talleyrand ciitre Walewsky, 1 Aprilie 1857, ibidem IV, p. 195. domp. Place e. Walewsky, ibidem V, p. 626: G La Moldavie prefererait rester séparee, plutOt que d'être -unie aux Valaques sous un prince indigine et ils ne voteiront la reunion qu'avec l'esperanee (run prince etrang'ero. (2) Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 1856, ibidem, 11, p. 1097. Alta din 6 Iulie 1855,
Oident, III, p. 605: aLa force du choses ferait du prince étranger dans un moment de arise, un instrument de la Russie$ comme le roi Othono. Mai vezi i alta din 15 Aprilie 1856, sbidem, III, p. 434, i Istoria Romdnildr din JJacia Traiand, VI, p. 511.
www.digibuc.ro
111410/44n 13I StPAi Allen
fsf
lume temeiul de a nu se consult& in acelas chip si Romanii din Basarabia, Transilvania, Banat si Bucovina, cari alcatuesc o poporape de aproape patru milioane (1). Poarta deci «Indrepta, Intimpinarile ei mai mult contra introducerii unei dinastii straine, decat in contra unirii (2). i ea s'ar fi Impacat cu aceast5, contopire a ambelor Principate, dad, i s'ar fi Incuviintat dreptul de a numi pe gospodarul unie si anume dintre indigeni, garantandu-i-se Insa autoritatea ei asupra noului stat si prin asezarea unei garnizoane turcesti la Ismail (3). Franca vazand aceasta Impotrivire Indaratnica," la unire din partea Portii, din cauza principelui strain, se silia sa, desfaca ambele idei, sa le desparteasca, sä stárueasea numai pentru unire, lasand desba-
terea principelui strain pentru mai tarziu. De aceea si comitele Walewsky spunea, consulului francez din Iasi Victor Place, ea «nu ar trebui sa lase In necunostinta Ineunjurimea lui, ea legatura pe care publicatiile si cuvantärile catorva Moldoveni au voit numai decal sa le stabileasca intro unirea celor doua Principate Romano si alegerea unui principe strain, este unul din argumentele de capetenie opus astazi ideii unirii, de catre Turcia care este preocu-
pará mai ales de a Inlatura indeplinirea acestei din urma Imprejurari (4). Franta care lupta cu atata energie si dobandi, la sfarsit, ca Turcia sa nu impiedice, prin firmanul de convocare a Divanurilor ad-hoc, atingerea de catre ele a desbaterii unirii (5), Franca, zicem, era hotarita a primi ea acel firman WA. opreasca rostirea Divanurilor asupra principelui strain (6).
Din cauza nevoilor nbaparate ale politicei obstesti, Franta era silita sa primeasca, dorintele Romanilor nurnai pe jumatate. Ea spri(1) Articol din 26 Iunie 1856, ibidens, III, p. 570-571. (2) Thouvenel c. Walewsky, 28 Julie 1856, ibidem, III, p. 723. (3) Acelae o.. acelaq, 28 August 1856, ibidem, III, p. 783. (4) IN alewsky c. V. Place, 13 Sept. 1856, ibidem, III, p. 820. (5) Thouvenel c. Walewsky, 1 Sept. 1856, ibidem, III, p. 789 : a J'ai declare eategori-
quement a Ali-Pacha que je n'accepterai par 'le &man, s'il ne provoquait pas aussi l'examen de la question de l'union territoriale et administrative)). Alte explicatii hothltoare ale lui Thouvenel cu Vizirul, ibidem, III, p. 930. (6) lbidem : «Nous trouverions tout naturel que le firman de convocation écartet du programme des travaux du divan la question de prince étrangerp. Mai vezi ei alte acte privitoare la aceerte chestie, ibidem, HI. p. 735, 773: aDans notre pensée, la reunion n'irnplique par l'avenement d'un prince etrangerp; 782: aL'Empereur ne considerait pas l'union comme impliquant un prince etranger et surtout De voyait ni opportunité, ni utilité 1). ce quo les divans ad-hoc discutassent cette derniere _question». Andolo A. R.Tont. XXXLIdetn. Seep latorice.
www.digibuc.ro
47
f3A
A. b. Xhis Tol'a
jinia, unirea din toate puterile ei; dar cerea ca Romanii sa se lepede, macar pentru moment, de idea principelui strain.
Partidul unirii in terile rornâne.In acest valmäsag al intereselor puterilor straine care era tinuta Romanilor ? Idea de a intruni ambele Principate, Moldova si Muntenia intr'un singur stat, räsärise mai de mult In mintea Românilor si am aratat cum se desvoltase aceasta dorinta In decursul vremilor (1). Ea atrasese tot mai multi Impärtasitori In jurul ei, si se Infatisa acuma puternic immanunchiata In cugetele mai luminate ale poporului, fie cA lumina sa le fi venit din sus, din soarele ideilor, fie
ca ea sa se fi furisat din jos, pe partiile interesului. Cad trebue facuta o deosebire intre Muntenia si Moldova In privirea unirii. Aceasta combinatie politica era pe placul poporului muntean, fundca-i favoriza i interesele, mai ales acele ale capitalei care totdeauna are glas hothrItor in miscarile unui popor. Anume facandu-se unirea, capitala noului stat trebuia, sa fie Bucurestii, i Iasul era BA fie lo-
vit In insas existenta lui si a locuitorilor lui, Intruca era un oras care-si datoria insemnAtatea nurnai Imprejurarii ca fusese o capitala politica. N. Istrati pare a fi fost cel dintMu care dada strigatul de alarma in aceasta privire, cand In brosura lui Chestia zilei din 1856 el spune: i pentru care terneiu am dispretui noi pe negutatori, pe proprietari cari se Indeletnicesc cu chest', de a doua mana, precum bunaoara ca prin unire Moldova ar putea devenl o provincie sau cel mult asemenea Craiovei, iar capitala Iai sa fie amenintata a ajunge un al doilea Harlau». Aceasta parere ca in cazul unirii Bucurestii trebuiau sa fie capitala Romaniei se ivise mai de mult In mintea oamenilor, odata cu idea domnului strain. Ash. corespondenta lui Bois le Comte din 1834 spune ca. «cei din Bucuresti ar vrea ca orasul lor sa devina capitala noului stat, i noi simtim ea Iasul este prea aproape de Rusi spre a se bucura de acest folos» (2).
Ingrijirea pentru stramutarea capitalei se aratase chiar In Iasi, deoarece consulul Place spune intr'un raport catre Walewsky, ca indivizii cari se tern de a vedea rnicsorandu-sa valoarea caselor (1) Istoria Romdnilor din Dada Traianit, VI, p. 323. (2) Question du jour par N. Istrati, reprodus5. de Ade i doeuntente, III, p. 125-137 numai tn textul francez. Cel românese nefiindu-mi la Indemân5, am tradus In text locul reprodus la p. 132. Corespondents. lui Bois le Comte, reprodusk ibidem, III, p. 826.
www.digibuc.ro
1:11410Mrt
I StPARATTIM.
'tag
§i a magaziiior din Ia0, sunt in contra unirii; c asemenea motive de interes personal neexistand In districte, se explica unanimitatea care s'a constatat In sinul poporatiei lor In ceeace privelte unirean (1).
Unionistul muntean .N. Cretulescu arata intr'un memoriu temeiurile pentru cari Iaqul nu poate fi ales de capital& a Romaniei unite. «Ormul Bucure§ti, zice el, are asupra IauIui o superioritate netagaduitä, Rind aqezat mai in centrul statului ce este a se injgheba,
pe cand Imul se afla numai la o foarte mica indepartare de granits. Prutului. Bucure0ii sunt apoi un centru de comert foarte desvoltat, poporatia lui este Indoit numarul acelei a laqului care este In mare parte locuit numai de Evrei i de foarte putini oameni din .clasa inteligenta, cea mai mare parte din boieri, afara de dregatori, obicinuind a locul la moigile lorn (2).
Pentru a nu prea inaspri insa parerile asupra acestei intrebäri, se pune, in actul constitutiv al comitetului moldovean al unirii, ca dorinta §i "intemeierea unei noucl capitale, afezatcl intr'un punct central pentru ambele feri. (3) MO, deci cele doua imprejurari caH aruncau o umbra pe visul de altfel atat de dorit al unirii terilor române: cererea principelui strain care Ingreuià politica europeana yi primejdia In care era pus Iaul, qi care trebuia sa stinghereas6a cugetele moldovene; i cu toate acestea vorn vedea ca piedica launtrica dispare ca fumul la vânt, dinaintea puternicei mi§cari a mintii Moldovenilor color buni
§i ale0 cari, ca un orn, sarira cu totii pentru a apära ceeace ei credeau nu numai ma,ntuirea lor proprie, ci i a neamului. Injgbebarea i Intarirea partidului unionist din Moldova inlatura cu totul aceasta stavila In destul de primejdioasä din drumul catre unire. Daca Insa era de nevoie ca partidul unirii sa fie tare ci. Inthegat, aceasta se cerea mai ales in Moldova, asupra careia cadea tot greul imprejurarilor i asupra careia vom vedea cum se vor napusti toate apasarile protivnice: Turci, Austriaci i Caimacami, (1) Place c. Walewsky, 4 Mlle 1856, ibidem, III, p. 597. (2) Ibidem, III, p. 726. Paul Bataillard In brovura lui eLe premier pointe, ibidem, p. 417, spune de asemenea orD: glassy tout voisin du Pruth serai a la meroi du premier
coup de maini. Infiincarea Insi a unei a treia capitale ar fi ruinat pe amandoua cele vechi, In loc de una. Tot a0 vorbeqte i KoglIniceanu i V. Milinescu In qedinta comisiei centrale. (3) Actul de constituire al comitetulul din 11 lunie 1856, ibidem III, p. 633. Comp. Place o. Walewsky, 13 Iunie 1856, ibidem III, p. 538.
www.digibuc.ro
41
A. IS. lalloisoL
interesati de a deveni fiecare Domn separat asupra unui principat (1); apasári ce urmáriau tinta de a stoarce dela Divanul ad-hoc al Mol-
dovei un vot protivnic unirii. Acest vot ar fi atras Insa numai decal caderea propunerii in congresul de Paris, care subordonase hotärirea lui anchetei localnice.
De aceea sa nu se uite un lucru: daca' unirea s'a Mout, ea se datoreste exclueiv numai Moldovei i anume centrului ei, laeul, care sangereaza, si astazi de jertfa Moutä pe altarul neamului.
Unirea se coborise din lumea ideilor In acea aevea, mai Intaiu prin silintele lui Grigorie Ghica, Domnitorul Moldovei, numit In 1849 in urma Conventiei dela Balta-Liman. Un lucru la care poate nu s'ar putea, astepta cineva, este cA regimul protectoratului, In boo de a strange franele, dupa innabusipea revolutiei din 1848, le sloboade putin, astfel c Ghica poate pAsi mai liber In activitatea lui ocarmuitoare, Insuflata, de idei nationale. Asa el poa te tiparl Cronica lui incai, fapt pentru care se are-
riceste de a fi contribuit la conservarea unui monument istoric eat de national (2)D. Kogalniceanu ajunge sa-si tipareasca discursul sau introductiv la cursul de Istoria Romamilor, pentru care fusese desti-
tuit din profesorat In 1843 si pentru Incercarea de publicare a caruia i se Inchisese foaia lui stiintifica i literara. Ghica apoi emancipase pe top Tiganii i usurase, pe cat se putea sub regimal Regulamentului, starea täranilor. Tot el este aratat ca acel ce a alucrat Intaiu pentru a ImprAstia cat mai mult In Moldova dorinta unirii ei cu Muntenia (3)D.
In Intelegere cu consulul francez, Place, Ghica schimba vase prefecti cari eraa dusrnanii contopirii (4). Tot el Incuviinteaza libertatea presei pentru a läsa vbia rostirilor pentru unire (5). Dar Ghica nu sprijinia, numai In launtrul terii miscarea unionista, si In afar& el apara drepturile Moldovei In memoriul stia contra (1) aLei Caimacams ont la chance de devenir hospodars, si les Principautes restent léparees, tandis que si elles viennent a etre réunies, ni l'un ni l'autre na pourra aspIrer l'autorite supreme.. Art. din Moine du Danube, 8 Ian. 1857, ibidem, III, p 1038. (2) Comunicarea Domnitorului Grigorio Ghica atm Divanul obstesa din 10 Maiu t856 ibidem, III, p. 471. (3) Place c. Walewsky, 25 Iunie 1856, ibidem, HI, p. 565. (4) Alta din 23 Iunie 1856, ibidem, III, p. 559. (5) Decret .din 5 Fevr. 1856, ibidem, UI, p. 913.
www.digibuc.ro
UNIONIM 431 SEPARATIM.
741
stipulatiilor conferintelor din Constantinopole, prin cari terile romane erait supuse cu desavarsire autoritätii turcesti, calcandu-se toate privilegiile de cari ele se bucurase ab antiquo, deoarece Turcia crodea ea, prin infranarea Rusiei si prin scoaterea Principa-
telor de sub protectoratul ei, ele ar trebui a reintre eu atat mai adanc sub stapanirea otomana. De aceea si, precum observa prea bine o brosurá publicatä sub pseudonimul de Sanejouand: «pericolul pentru Principate nu mai venia acuma din partea Rusiei, pe cat din a Austriei si mai ales din a Turciei (1)». In memoriul salt, Ghica observa, la punctul unde Poarta prevede ocarmuirea separata a ambelor Principate, ea aar fi trebuit sa se proceada in chip mai larg si sa se multameasea una din eel() dinta dorinte ale poporatiei lor, intrunind ambele teri in una singura, inlaturandu-se astfel pentru viitor multe framantari si multa nesigurant& (2)».
In aeelas memoriu Ghica protesteaza si in contra articolului care (lade& drepturi de proprietate tuturor strainilor fara, deosebire, «din cauza prezentei in Moldova a unei numeroase poporatii evreesti, a Ganda irumpere in proprietate ar fi o pricina neIndoelnica do ruina pentru tad, (3)». Mai protesteaza Ghica si contra planuitei modificari a Regulamentului de catre o comisie ce ar ft BA lucreze In Constantinopole, cerand ca modificarile »sä se faca In tara, si prin arsa.o. Mai multi boieri intetiti de Ghica pro testeaza si ei, prin un act separat, contra celor stabilite la Constantinopole (4). Aceastä spornica activitate a lui Ghica In favoarea unirii este recunoscuta de Divanul obstesc al Moldovei, In raspunsul ce-1 face la comunicarea lui :
dla, Inalte Doamne, Divanul o zice cu Indrázneala, Maria Ta ai
pregatit calea catre mantuirea terii noastre, cad al sprijinit si ai pledat inaintea areopagului european intrunirea Principatelor, prin-
cipiu de marire, de glorie 0 de temeinica acezare a acestei teri». Tot ash saluta pe Ghica o autoritate mai mica, dar al careia glas avea, cu atata mai mare insemnatate, anume ocarmuirea judetului Tutova, care spune Domnitorului ca dnaltirnea Voastr5, ati fost eel (1) Les prim:paid& roum canes decant l'Europe, 1E57, reproclusl In Ade si Documente,
II, p. 352-371. Locul citat se afla la p. 367. (2) Din 28 Fevr. si 8 Martie 1856, ibidem, III, p. 975. (3) Ibidem, p. 971. Comp, p. 981. (4) Din 1 Mar tie 1856, ibidemi VI, p, 994.
www.digibuc.ro
742
A. D. RENO.POL
dintaiu care ati propus, in memoriul adresat conferintelor, principiului mantuitor al uniriin (1). Ghica merge pan& acolo cu lepadarea interesului sau in folosul celui ob0esc, Incat stárue el singur pentru Inlocuirea actualilor domnitori, deci 0 a lui care domnia, Inca in Moldova, spre a nu se
face nici o presiune asupra con0iintei oamenilor in alegerile ce tre-
buiau di se faca pentru a se hotArl chestia unirii. El arata intaiu cum nu ar trebui sa se numeasca un singur caimacam; cad «precumpanirea lui ar cfintarl cu o prea mare greutate In alegerea divanului; apoi adaoge: se 'ntelege ca acela argument se opune §i Inca cu mai multä putere, la pastrarea in putere a gospodarilor de fata, cad este de mare insemnatate ca tara s& fie libera de orice Inrauriire 0 chiar de orice prepus de Inrauriren (2). Cu toate acestea Thouvenel era de parere, ca ar li fost bine ca ambii domnitori cari
se aratau atat de favorabili unirii sa fi fost lasati in fruntea ocarmuirii, In timpul anchetei Divanurilor ad-hoc (3).
Chestia unirii i0 gási apararea §i In mai multe scrieri §i cuvan-
tari cari puneau In lumina', foloasele §i combateau Intimpinarile ce i se aduceau Improtiva. AO bro§ura separatist& a lui Istrati &Mil ria§tere la trei combateri : Intaiu acea a lui loan .Neguret, apoi a lui
M. Cantacuzen §i in sfar0t acea a lui C. llurmuzaki, publicate toate trei in Steaua Duadrii. t4) Logofatul Vasile Ghica, 1,12. «adresa lui catre Românii din Moldova qi Valahia», arata cum «pentru a reda patriei lini§tea gi a asigura trainicia wzamintelor ei, trebue sä facem jertfe ; sa lepadarn vechile noastre prejudecati ; sa parasim vechile noastre privilegii;
sa nu ne mai privim unii pe altii decat ca cetäteni liberi In fapt §i egali in drept, i desfäcând deasupra noastra pe omul cel vechiu, sa ne imbracam cu toata dreptatea §i cu toata buna inima, !Ara de care nici un a§ezamânt nu are trainicie». In un «Project de formula a dorintelor Romaniei», Vasile Ghica se roste0e astfel asupra nevoii terilor romane de a se contopi Intr'un singur stat: «In puterea dreptului sau suveran de autonomie, poporul roman (valah gi moldovean) declara c& el nu este decat un singur popor; ca (1)Rispunsul Divanului, 23 Maiu 1856, ibidem, III, p. 485. Adresa jud.Tutova, 22 lunie 1856, ibidem, III, p. 595. (2) Memoriul lei Ghica citat, ibidem H, p. 988. (3) Touvenel 0. Walewsky, 26 lunie 1856, ibidem III, p. 573. (4) Reproduse articolele in Acts fi documents III, p. 635, 657 kii 663.
www.digibuc.ro
ITNI6XIVII gz SEPARAMTI.
743
despartirea lui in state deosebite i-a fost totdeauna spre rau; ca identitatea sa desavarsith de limba, de traditie, de religie, de legi si de aseza'minte localnice, de obiceiuri, de moravuri, de simtiminte
si de nazuinte, de nevoi si de interese, 11 imping a dori cu infocare de a alcatui un singur corp politic, un singur stat neimpartit» (1). In es brosura româneasca tiparita,' In Paris: «Ce se cuvine sa cerem dela adunarile ad-hoc», se sfatueste sa se ceara unirea, principe strain ereditar dintr'o fatnilie domnitoare, restrangerea drep-
turilor Portii numai la luarea tributului si la Investitura, bucurandu-ne altfel de o deplina autonomic) launtrica; se mai cere apoi si o constitutie reprezentativa ; dar se sfatueste a nu se face nici o propunere de reorganizare inter* pentru a nu jigni principiul autonomiei (2). 0 brosurä franceza, Intitulatä a Privire asupra trecutului si prezentultii Principatelor Moldo-Române», expune, mai ales dupa, istoricul german Hammer, relatiile Principatelor cu Poarta Otomana; analizeaza dupa aceea tratatul de Paris, pentru a arata ea Turcia nu a pastrat nici macar umbra unei suveranitäti asupra terilor romane, dovedind aceasta mai ales cu stipulatia Congresului care opreste pe Poarta de a Incalca teritoriul lor fara comunul consimtimant al puterilor, Intreband ea ce soiu de suveran este acela care nu are dreptul de a intl.& in tara ce si-o pretinde ca a lui ? Brosura trece dupa aceea la analiza protocoalelor Con-
gresului de Paris si arata rolul cel insemnat ce este atribuit de congres poporului roman, care va avea singur sa hotarasca despre soartea lui, Intrucat unirea va avea sau nu loc, dup5, cum se vor rosti
dorintele poporatiilor moldo-valahe pentru &ma sau In contra ei». (3) Alta brosura franceza: aReorganizarea provinciilor dunärene» aduce
ca argument pentru unire, Intro altele, textul art. 23 al tratatului de Paris, care spune GA Principatele vor avea o organizare nationala; caci, argumenteaza autorul anonim al acestei scrieri: a Administratia provinciilor dunärene nu ar posed& acest caracter, dach ar ft de o
parte speciala Valahiei, pe de alta Moldovei; cad intrucat ar fi nafionald o administratie moldoveneasca si una munteneasca ? (1) Adresa si proiectul, ambele din 16 Apriie 1856, ibidem, III, p. 439, 440. V. Ghica au toate aceste, devenind mai tárziu ministrul lui Vogoride, se preface in unul din cei mai aprigi dusmani ai unirii. (2) Din 1857, ibidem, III, p. 283. De aceeas pirere este si Place in o depesi atre Walewsky, 13 Iunie, 1856, ibidem, III, p. 535. i (3) Coup d'oeit sur le passe et le present des Principautés Moldo-Valaques, Paris, 1857, fbjciem III, p, 271,
www.digibuc.ro
744
A. D. IEENOPOL
Moldova este ea o nationalitate si Mantenia alta ? Nu ; aceste douh provincii sunt pärple aceluias trup, natia româneasch. Pentru
ca administratia terilor locuite de Romani sei fie nationalci, este neapcIrat ca aceastcl administratie set poatci apucet fi conduce cu aceeag mind toate puterile vii ale natiei (1)n. Marele boier Rossetti Tetcanu, in scrisoarea lui chtre Steaua Dundrei, explich astfel alipirea lui mai thrzie la miscarea unionisth:
«Dorinta unirii, find pe atunci ischlith numai de boieri si de fiii acestora, pe cari eu, in imprejurarile cele mari nationale, pun cel mai mic temeiu, apoi m'am mhrginit a astepth ca mai Inthiu aceasth dorintA sh chstige o forma national& (2)». In sfaxsit o ultima lucrare francezh, publicath sub pseudonirnul
de Sanejouand, aphrà, cu mult 5.vánt drepturile Principatelor si mai ales acel al unirii, chutand prin un frumos apel la puteri, sh convingh pe fiecare, duph alth strunh si alte interese (3). Nu numai bhrbatii politiri Ins& manifesteazh dorinta lor duph unirea terilor rorrane. Clerul iea si el o parte Insemnhtoare la aceasth miscare. Ash arhiereul Neo fit Scriban, profesor si rector al Seminarului Socola, in brosura lui a Unirea si neunirea Principatelor Romhnen, sfárseste chldurosul shu apel pentru infrhtire, prin cuvintele: «Intre moarte si luminä, o Moldovo, alege (4)»! Tot ash si Melchisedec,
rectorul Seminarului din Husi, In cuvhntarea rostith la serbarea hramului Episcopiei Husilor, spune, intro alte multe frumoase lucruri, ch epentru Românii din Principate a sosit o epoch ce-i chiamh
la unire. Aceasta este o dovadä eh ei sunt pe calea progresului universal al omenirii; eh ei sunt chemati a se sul cu o treapth mai 6us pe scara acestui progres vesnic, care este acea tainich scar% pe care a vázut-o Iacov ch unià cerul cu phmhntul si eh Ingerii lui Dumnezeu se suiau si se pogorau pe d'ansa (5). Mitropolitul Sofronie Miclescu arath la Inceput temeri In privirea unirii, care trebuind sh se fach sub un principe strain, ar puteh perich-0, biserica ortodoxh; apoi se mai temeh si de desfiintarea mitropoliei moldovene si reducerea ei la o simpla episcopie. Inteo interesanta convorbire, Place demonstrhndu-i ca temerile sale erau (1) lidorganisation des provinces Danubiennes, Paris 1856, ibidem, III, p. 115. (2) Din 23 Iunie 1856. ibidem, III, p. 592. (3) Les Principautds roumaines decant l'Europe,1856, Paris, reprodusi de Acts fi Documente, III, p. 352-370. (4) Din 1856, ibidem III, p. 1-7. (5) Din Julie 1856, ibiclem, III, p. 626-627. Locul raportat la p. 620.
www.digibuc.ro
IINIONAITI /31 SEPA'RATITI.
745
neintemiate, Mitropolitul care in inima lui era pentru unire, devenl unul din sprijinitorii ei cei mai de seam& (1).
Dandu-se un banchet la via lui M. Kogalniceanu, pentru a se sarbatori reintoarcerea In tará a capitanului Filipescu care fusese trimis in surgun de Rusi, pentruca avuse nespusa indrazneala de
a se opune la luarea ostirii moldovene cu ei In Rusia, cand se retrasese din Principate in 1853, Cogalniceanu toasteaza pentru unire (2).
iSi poetii se pun in rand pentru a proslavi marele evenirnent. In afara de Dim. Ralest care scrie un fel de cronica rimata a
intamplarilor zilei, gasim pe T. Porfiriu publicand poezia «Crezul mew), pe A. Donici fabula eVaporul i calu1 i pe V. Alecsandri dialogul politic aTandala i Pacalav, in care pune fata In fata pe un prieten al unirii cu un protivnic al ei, din care eel dintaiu izbuteste la slarsit sit. convinga pe eel de al doilea despre binefacerfie unirii si, prinzaxidu-se la joc, camta hora unirii, una din eel() mai frumoase inspiratii ale rnarelui poet al neamului romanesc, in care Alecsandri a turnat bucuria Rornamilor in versuri nepieritoare, menite
a fi imbinate cu acordurile rnuzicei i cu saltul picioarelor (3).
tot in interesul unirii. El protesteaza intaiu contra tendintei Portii de a toga tot In Muntenia principele
tirbei lucreath si el
mai strans Principatele de Imperiul OtOman, spunand ca «orice lo-
vitura data spre a fereca lantul care leaga aceste nenorocite teri de Turcia, va avea drept rezultat a le arunca in bratele Rusieia. tirbei sprijineste si el unirea prin don& rnemorii, unul din 1854 catre
cabinetul vienez, altul din 24 Ian. 1856 catre cel francez, in care el sustine i nevoia punerii terii unite sub o dinastie europeana (4)., i Muntenii publica mai rnulte scrieri cari pun pe de o parte In lumina folosul unirii, si pe de alta dovedesc dreptul Romanilor de (I) Place o. Walewsky, 22 Iunie, ibidem III, p. 554. PArerea cl mitropolia Moldovel trebuiä redusA la o episcopie, fusese sustinutA de N. Cretulescu in acelas mernorm c, Thouvenel,In care el sprijineste i Bucurestii de capitalA, ibidem, III, p. 727. Comp. Istoria .Romdnilor din Dacia Traiand, VI, p. 553. (2) Din 3 lunie 1855, ibidem ILL, p. 497. Asupra faptei sArbAtoritului vezi darea deseamA din Gazeta de Moldova, ibidem, III, p. 506. (3) Reproduse aceste poezii ibidem, III, p 274, 674, 585, 613 si 615. (4) Memoriul principelui $tirbeiu asupra Prot000lului Conferintelor din Constantinopole. Fevruarie 1856, ibidem, II, p. 963. C. llurmuzaki i loan Maiorescu, Desvoltarea dreptu. rilor Principatelor, 1857, ibidem, UI, p. 206, nota.
www.digibuc.ro
746
A. D. RENOPOL
a core contopirea vietii lor. Asa Vasile Boerescu, in brosura lui fran-
ceza, tiparita In Paris, «Romania dupà tratatul de Paris», constata «c5, unirea este poporana, mai ales fiindca nevoia ei e viu simtita de starea a treian (1). Aceastä lucrare este In deobste un puternic studiu asupra dreptului public al Romanilor din acele timpuri, in care autorul core, pentru prefacerea in bine a vietii romanesti, unirea Principatelor, principe strain ereditar, suveranitatea launtrica a poporului si mai multe principii constitutionale. /. C. Breitianu, in «Memoriul sau asupra situatiei Moldo-Valahiei dup5, tratatul de Paris», publicat de asemenea In frantuzestb, dupa ce Atabile§te, la randul lui, dreptul la unire al Principatelor, analizeaza si critica cu mult temeiu dispozitiunile electorale ale firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc ; protesteaza apoi contra regimului firmanelor introdus de Turcia dela 1866 incoace, din cari unul desfiintase libertatea presei cea harazita de Grigorie Ghica. Bratianu sfarseste studiul sau cu cuvintele calde: a Am inceput lupta, and atotputernicia Rusiei face& pe mai multi dintre noi 85, se Indoeasca de putinta izbanzii. Curn am sta oare la indoeala de a o urmari astazi, cand Rusia nu mai poate insela pe nimeni cu puterea ei, si and regii insusi au fost nevoiti, prin -aria lucrurilor, de a se face apar&torii neatarnarii noastre ? Nu! nimic nu va putea opri avantul nostru! Am repurtat pan& acuma o mare victorie. Europa a recunoscut crt suntem un popor de 10.000.000 de oameni, menit a lupta si a triumfa prin libertate. Locul nostru este Insemnat printre nap tiile caH alcatuesc republica europeana. Avem datoria a-1 cucerin (2).
Alta brosura a unui Roman din Bucuresti, Intitulata: «0 aruncatura de ochi asupra unirii Principatelor Romano», dupa o infocata aparare a drepturilor Romanilor, arata ca unirea e mantuirea proprietatii, desmortirea si Invierea industriei, sborul Invataturii, ridicarea militiei la adevarata ei Insemnatate, inaltarea clerului la cuvenita lui vrednicie si Imbunatatirea soartei slujbasilor ; toate aceste erau exagerari, deoarece nu aveau nevoie de unire pentru a se infaptul, precum pe de all& parte nu puteau izvori din simplul fapt al uni-
rii, far& alte silinte corespunzatoare. Dar orice miscare sentimental& trebue sa alba si depasirile ei. (3) Tot atunci francezul Vail(1) La Roumanie apt* le traitd de Paris, reproduse, ibidem, III, p. 13-113. (2) Memoirs sur la situation de la Moldo-Valachie apt* la traitd de Paris, 1857. Reprodus ibidem, III, p. 149-179 (vezi p. 164 roi 179). (3) Din 1857, ibidem, III, p. 288-341, Looul reprodus se MI5. la p. 297.
www.digibuc.ro
IINIONIfTI t3I SEPARATI$TI.
7 41
lant, fost profesor la Sf. Sava in Bucure§ti, public& un fel de proclamatie, in care in§ira drepturile Românilor, in 31 de puncte, §i star-
§e§te lunga lui enumerare prin un frumos apel la lupta pentru izbanda, (1). Mai amintim E,3i pe cea mai elocventa pledoarie pentru
drepturile poporului roman, cele atat de adanc incalcate §i cari cu atata greu 1§i faceau iar cale la lumina zilei: scrisorile lui Dimitrie Bratianu asupra circularii Portii din 31 Julie, In care el spune: «Odata ce s'a dovedit ca unirea Principatelor este un lucru cu desavar§ire legiuit §i ca ea nu vatama drepturile nici unei puteri, s'ar Ora, ca diplomatia trebue sa fie multhmita. Dar fiindca se cere ca Principatele sa arate §i foloasele ce le a§teapta dela unire, fiindca cere sa §tie pentru ce noi Romanii tinem la aceasta unire, i-o voiu spune: Noi voim unirea, pentruca suntem acela§ popor, omogen, identic, ca nici un alt popor al pamantului; pentruca avem aceea§ obar§ie, acela§ nume, aceea§ limba, aceea§ religie, acelea§i traditii, aceea§ istorie, aceea§ civilizatie, acelea§i moravuri, acelea§i a§ezaminte, acelea§i legi §i obiceiuri, acelea§i regulamente administrative, acelea§i nazuinte, aceleacd interese, acelea§i nevoi de intampinat §i acelea§i sperante ce ne leagana sufletul, acelea§i meniri de indeplinit; pentruca nici un hotar nu ne desparte ; pentruca totul ne apropie §i nimic nu ne deosebe§te, afar& doar& de reaua vointa a celora cari voesc sa ne vada desuniti 111 i slabi, pentru a face din noi o treapta spre cucerirea imparatiei otomanen, (2) In sfar§it sa nu uitam o scriere eminent& care apara toate interesole poporului roman ; acea datoritä conlucrarii unui Moldovan, C. Hurmuzaki, qi a unui Transilvanean din Muntenia, loan Maioreseu, sub titlul aDesvoltarea drepturilor Principatelor Moldo-Romane In urma tractatului de Parisz, tiparita la Bruxelles in 1857. In ea autorii arata intaiu importanta Principatelor din punct de vedere politic, ca bariera cu putinta Intro Rusia §i Turcia, apoi din
cel comercial ca a§ezata la gurile Dunarii; pun apoi ln lumina
adevarata raporturile ce exist& Intre Principate §i Poarta Otomana, protestand contra nurnirii unor caimacami individuali, in dispretul chiar al dispozitiilor Regulamentului Organic. Bro§ura cauta sä loveasca §i in Turcia prin analogia ce o stabile§te Intro Poarta, care doar nu-§i pierduse suveranitatea prin faptul ca se pusese sub pro-
tectia Europei, Intocmai cum nu §i-o pierduse terile române puII) Anexat la o depes6 a lui Thouvenel o. Walewsky, 6 Iulie 1856, ibidem, III, p. 608-610. (2) Din 31 Aug. 1856, ibidem, III, p. 764.
www.digibuc.ro
A. D. RENOPOL
748-
randu-se sub a Turciei. Dupä ce limpezesc In toate amáruntimile situatia terilor romane fatä cu Poarta, autorii tree la analiza dorintelor Principatelor asupra reconstituirii lor politice, corribatand mai ales parerea ea. Romanii, ea unii ce sunt de o religie cu Rush, se vor pleca, find uniti, In partea acestora, doveclind cu toat4 istoria
anterioara, frica Românilor de Muscali si antipatia lor pentru ei. Dupä aceea autorii cereeteazä: 1) daca Principatele au dreptul de a se uni intr'un singur Stat; 2) dach Poarta are dreptul de a se opune unei atari nazuinte; 3) daca, unirea este In folosul Principatelor; 4) daca
este In interesul Europei. Tree apoi la analiza chestiei neutralitatii si la aceea a ereditatii. Nu spun Ins& nirnic asupra principelui strain, pe care par a nu-I socoti neaparat pentru regenerarea politica a poporului roman; &ad autorii rezuma, in chipul urmätor cererile lor de reforma: « Unianea Principatelor, neutralitatea noului Slat roman gi restaurarea principiului de succesiune ereditara pentru Domn (1)» .
Mai gasim o indoeala asupra foloaselor ce le-ar aduce un principe strain, in «Proiectul de o formula a dorintelor Romaniein a logoratului
Vasile Ghica care spune ca, acu toate ca poporul roman nu-si ascunde neajunsurile probabile ce ar intovarási alegerea unui Domn
páma,ntean si primejdia sigura de a primi pe un principe de rassa straina 0 care nu ar aveet simpatiile lui, pe atata el do-
reste a sterge pentru totdeauna linia maestritá de despartire intre Moldoveni si Munteni (2)D. Principele strain este bine inteles combatut cu mai multa staruinta de N. Istrati, acel ce combatea si unirea, In scrierea lui «asupra puterii legiuitoare si privilegiile Principatelor Moldo-Romane (A)D.
Aceasta neincetata fram'antare a mintii trebuia sä adune tot mai multe convingeri In jurul marei idei, si ne trage randul sa aratam elementele sociale din cari se aleatuia partidul unirii, Insemnand chiar individual pe conducAtori ; cad fara acestia nici o miscare nu este cu putinta in sinul societätilor. Orice s'ar zice de rolul masselor, si oricat de insemnat ar fi el In mersul trebilor, aceste masse ar ramanea nemiscate f au ar bajbai in intunerec, fara faclele mintilor mai luminate ce se pun in fruntea lor. De aceea in capul unei (1) Reprodusä In Acte 04 Documente, III, p. 179-218. Locul citat la p. 216. (2) ibidem, III, p. 440. (3) Sur le pouvoir legiskaif ot les privileges des Pr incipaulds Molclo-Roumaines, 1856 ibidem, p. 145-117,
www.digibuc.ro
ANION/VI Or SEPAkATI$1'1.
NO
societati este de nevoie un presedinte sau un director; In capul unei armate, un general ; in al unei corporatii, un staroste ; in al unui partid, un sef. Se intelege ca cercetand elementele alcatuitoare ale partidului unionist, se vor alege dela sine acele ce-i erau protivnice si cari sprijiniau staruirea terilor romane in vieata lor despartita de panä acuma. In Muntenia toata lumea era pentru unire, intrucat, cum am luat-o aminte, ea venia In folosul acestei teri, si rani numai erau acei ce nu voiau sa o primeasca. Unul din acestia era maiorul Papazoglu care Insereaza In Vestitorul, organ semi-oficial al guvernului, un articol privitor la Scimbeita Mositor arlitand, dupà istoricul grec Fotino, ca aceastä serbare fusese instituita de Mateiu Basarab In amintirea victoriei repurtate de el asupra lui Vasile .
Lupu, si core ca sa, se ridice un moment In acea campie glorioask spre vesnica pomenire a invingatorului. Separatistul moldovean, de altfel marele initiator al regenerarii culturale a Moldovei, Gh. Asaki, reproduce intregul articol al lui Papazoglu, nu numai In romaneste, ci si In traducere franceza; Ins& pentru a raspunde pe aceeas terra gazetarului muntean, Asaki propune «sa se neutralizeze simtimantul de umilire pe care monumentul valah 1-ar inspira, Moldovenilor, ridicand un altul lui Stefan eel Mare, biruitorul Muntenilor (1)». Alti separatisti munteni combateau unirea pe motivul ca. «sa, nu fie concurati, In posturile lor, de mai numerosii boieri moldoveni (2)D. Dar la atata se marginiau In Muntenia Incercarile de a combate unirea care, In ochii tuturor si mai ales In ai Bucurestenilor, trebuia sa le aduca mana k4i bogatia, prin concentrarea, In orasul lor, a lntregii vieti a poporului roman din ambele Principate. Cu totul altfel In Moldova. Aid unirea putea deveni amenintatoare pentru starea oamenilor, mai ales pentru a Iesenilor, §i trebuia deci mult incordatä, struna patriotick pentru ca sunetul ei sa. acopere pe al interesului personal. Unirea se arata deci In Moldova mai mult ca o jertfa in folosul neamului, decat ca un castig pentru tara Insac. Cu toate aceste, prin un fenomen greu de Inteles,
dar care totus se repetä In rani rastimpuri In sanul societatilor menite spre propasire, instinctul de pastrare al neamului rapuse pe
al pastrarii individuale, si nu numai Moldova, dar si Iasul, fura (1) Corespondents. din Iagi e. Male du Danube din 24 Iunie, ibidem, III, p. 948. (2) Corespondenta In Bueuregti a lui Bois le Comte. din 1834, reprodusa de ghloniteur Universels, 18 Sept. 1856. Ibidem III, p. 828.
www.digibuc.ro
750
A. to. kENOPOL 4'
cuprin0 de o inflacarare neoprita pentru idea unirii, care puse stapanire pe cele mai multe minti ce se inaltau macar cat de pupil peste nivelul zilnicei existente. Partidul unirii adunä In sinul lui toate elementele, Immanunchiaz5, In el toate cugetele i incoarda toate vointele, spre a putea, ajunge tinta mult dorita, i aceasta adunare, Immanunchiare i Incordare era de nevoie, deoarece niciodata poate o cauza mai dreapta nu
a avut de luptat cu mai multa necredinta, Mutate qi manopere ascunse, decat cea aparata de mica i slaba Moldova, contra unor uriaqi ce voiau sA-1. Innabue glasul. Inainte Insa de a expune lupta omerica purtata de un popor in-
treg, In numele dreptului, contra interesului celor puternici, sä trecern In revista oqtirea ce era dusa In crancena batalie. Catva timp dupa subsemnarea tratatului de Paris, In 30 Martie 1856, se Infiinteaza In Iaqi comitetul unirii in zrua de 21 Maiu (6 Iunie) 1856, care pune In programul sáu, ca idei de sprijinit : unirea terilor romane sub un principe strain dintr'o familie domnitoare europeana, afara de dinastiile statelor margina§e; guvernul provizor sä fie alcatuit din cei trei mari dregatori prevazuti de Regularnentul Organic; sa, se iea mäsurile cele mai active de propaganda prin tara §i so. se alcatueasca un proiect de lege electoral& la Divanul ad-hoc, pentru ca In cazul &and comitetul ar fi consultat asupra acestei materii, el sa nu se afle nepregatit. Mai adaoge i cererea, cum am vazut, a unei capitale noua, in centrul terii, mai mult pentru a stange para invidiei contra Bucure§tilor, decat pentru a scapa perspectiva ce a§tepta lap!. Aceasta decizie este subsemnata numai de boierii mari, cei mai multi Ieqeni, qi anume: qtefan Catargiu P. Mavrogheni, Latescu, Leon Ghica, Const. Ghica, Iancu Ghica, Al. Ghica, Al. Catargiu, C. Rolla, C. Hurmuzaki, 10. Sutu, D. Ralet, C. Negri, M. Kogellniceanu, I. Pisoschi, V. Alecsandri 0 A. Panu. (1) In 11 Iunie comitetul este sporit la numärul de 180 de membri, luati din Intreaga elm& luminata a poporului moldovan : mai toti boierii cei mari, multi boieri mici i mai multi Inca oameni din popor, din cari citarn la Intamplare pe: T. Codrescu, 1. Holban, D. Gusti, I. Codrescu, Vasile Baltd, 1. Agarici, C. Corjescu, Eco-
nomul Ion Bobulescu, I. Wirgolici, C. Kerniski, Scarlat Pastia, C. Bosie, G. &Mi., C. Teodorini, Neculai lonescu, St. Darzeu, (1) Ibidem, III, p. 520-522.
www.digibuc.ro
fil1/4110NIM % ESEPARATWi.
,
/51:
M. Bellafescu, Anton Canban, SL .Nei, Dim. Tacu, I. Mdcdrescu, i Dr. .Fectu (1).
Logantul G. Sturza dela Dulce.,ti nefiind fata la alcAtuirea celui dintAiu comitet, cere prin o scrisoare sA-1 priveascA qi pe el ca membru, spunAnd In ea GA a blAstamata qi fArA cuget §i netrebnicA zi-
dire va fi acela care, qi in minutele aceste scumpe, va mai cugetà la interesul sAu particular (2). «Judetele trimit unul dupA altul acte de adeziune cAtre comitetul ie§an. Cel din Bacdu este subsemnat de boierii cei mari ai tinutului: Rosetti Te(canu Fili alti Rosetti, Aga C. Biberi, A. Docan, de un mare numAr de boieri mici: 8 sArdari, 4 spAtari, 2 cluceri, 3 cAminari, 8 pitari, 2 jitniceri, 2 §atrari qi 1 sulger §*1 multi oameni neboieri. Unul din acecdia, A. Gheorghiu adaoge dupA subsemnAtura lui: uunirea, unirea Foi iar unirea» ; iar
altul, D. Lupu: a unirea e dorinta poporului romAn 0 pe ea o dorim». Actul de adeziune din BacAu ins& core ca printul strAin sA fie
a de origine latinA.» (3) Actul de adeziune din Dorohoi este sub-
semnat de marele boier Dim. Ghica logotAt foi apoi de vreo 30 de boieri mici §i de mai bine 'de 60 de oameni din popor. El Intäre§te cererea fAcutA prin programul comitetului, anume ca sA fie eo capitalA nouA a§ezatA In centrul terii». (4)
Din judetul Neanit vine de asemenea un act de adeziune In care subsemnarA pe lAngA marele boier ./. G. Cantacuzin, vreo 60 de boieri
mici qi vreo 40 de oameni neboieri §i top cAlugArii dela mAnAsti-
rea Neamtului, in frunte cu staretul Dionisie. Cererile sunt §i In el unirea sub un domn strAin i o nouA capitalA (5). Cu acela text ca i actul de adeziune al judetul Neamtu, este kii eel al judetul Roman, subsemnat de Episcopul Nectarie, de arhimandritul Bartolomeu, de marii boieri Gheorghe Sturza logofdt, G. Ghica i Scarlat Vetrnav, de vreo 40 de boieri mici ci vreo 20 de oameni din popor (6).
Actul de adeziune al judetului Tutova este mult mai bogat In subsemnAturi, cuprinzAnd afar& de ale boierilor mari M. Costache, (1) Ibidem, III, p. 530-532, unde se sill 171 de subsemnfituri, 9 find deolarate nedescifrabile.
(2) Din 9 Iunie. Ibidem, III, p. 527. (3) Din 22 Iunia. Ibidem, III, p. 545. (4) Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 547. (5) Din 22 Iunie. lbidem, III, p, 548. (6) Din 22 lunie. lbidens, III, p. 552.
www.digibuc.ro
t6g
A.
h. xENopcif,
C. Sturza, Aga Costin, I. Miclescu, Inc5, peste 60 de boieri mici vreo 80 de oameni neboieri (1). Din Tecuci s'a pAstrat numai scrisoarea colonelului I. Frunsci, prin care se rosteste pentru unire (2). si
Din judetul Putna vine inch" o foarte bogat5. "impairtAsire, subsem-
nath de mai mult de 200 de persoane, toate dintre boierii mici
si
neboieri, repetAnd Ma% schimbare dorintele insemnate in programa comitetului din Iasi (3). Actul de adeziune din judetul Fdlciu este subscris de patru boieri mari, Aga D. Catargiu, N. Catargiu, N. Costache i I. Ralet, vreo
70 de boieri mici i vreo 80 de neboieri (4). Cel din judetul Botoqani este subsemnat de 7 boieri mari, din cari patru membri ai familiei Cananau, apoi Miclescu, Aga Grigoriu si Aga Jianu, i un numar 1nsemnat de boieri mici si de neboieri (5). Din Fdlticeni yin douá acte, unul din partea locuitorilor orasului,
din partea celor din judet. Boierii mari sunt A. Millo, Vasile Canta, Aga Al. Rotes ; din cei mici in numAr de vreo 30
celAlalt
Insemnsam pe Mateiu Ganea paharnic i vreo 30 de neboieri (6).
Floarea deci a Moldovei, oamenii mai cu vazà, mai avuti, mai i cei din judet sprijiniau idea unirii. Fatä cu aceasta aproape unanimitate a clasei mai culte din luminati, attlt cei din Iasi cht
popor, reprezentantii separatismului erau foarte rani. i lucru curios,
mai multe din numele ce le gasim in rAndurile lor ineepuse prin a fi unioniste, pentru a trece apoi, bine inteles nu fAr5, pricink la separatism. AO gasim bun'aoarä pe separatistii de mai t'arziu Alecu Millo vornicul, N. Docan, N. Mavrocordato, Dintitrie Cornea si chiar IVeculai Istrali la inceput subsemnati fie in actele de adeziune, .fie in cererea indreptata &are Domnitorul Ghica, prin care protesteazä contra conferintelor de Constantinopole, cerdnd unirea cu principele strdin (1). De asemenea i Vasile Ghica pe care 1-am (1) Din 22 Iunle. Ibidem, III, p. 53. (2) Din 23 Iunie. lbidem,III, p. 558. (3) Din 30 Iunie. Ibidem, Ill, p. 580. (4) Din 2 Iulie. Ibidem, III, p. 587. . (5) Din 4 Tulle, Tbidem, III, p. 596. (6) Ambele din 9 lulie. Ibitlem III, p. 616 si 617. Vor fi venit far5, indoeala acte ds
adeziune 5 din partea celorlalte judete; dar ele s'au rItacit si nu sunt conVnute In bogata publicatie a Actelor privitoare la Regenerarea Romaniei, pe care se Inteme1az5. expunerea. (7) Vezi aceast5. cerere din 28 Fevruarie 1856, ibidem, III, p. 427.
www.digibuc.ro
131:110NI§TI $1 SEPA.11A11$11.
755
vAzut pledAnd cu ash, Infocare pentru unire, 11 vom gag primincl Ministerul Justitiei sub Vogoride si trecând apoi la cel de Interne, ca mai destoinic pentru a gâtui unirea (1). Dup5, cum se vede si precum o vedeau si oamenil timpului, partidul anti-unionist era, mult mai putin numeros decum se credei (2), De aceea si fata cu numeroasele alipiri cátre unire, gäsim In n5,molul de acte asupra acestor evenimente, numai o singurli petitie a separatistilor din Bar lad adresath, Sultanului, In care spun cb. des1
au subsemnat pentru unire, dar au facut aceasta numai sub amenintarile guvernului precedent (Grig. Ghica) (3).
Care era, tinuta täranilor, a clasei celei mai numeroase a poporului In chestia unirii? Ei nu se rostiau nici Intr'un fel, pentrucli, nu pricepeau Insemnätatea lucrului. Aid sta', deosebirea Intre rAsunetul revolutiei din 1848 In Muntenia, care putem zice cä lapse ideile ce sprijiniau miscarea para In straturile cele mai adânci ale poporului, pe and partidul unirii trebui s5. se margineasd, numai la . pAtura suprapus5., a oraselor. Si este lesne de Inteles de unde provenià aceasta deosebire. Revolutia din 1848 In Muntenia atinsese un interes real, simtit al taranimii, care o usturb, si o Injunghia, si pe care deci putea s'A.-1 pa.trunda: desfiintarea clkii si darea unui petec de pa,mant In proprietatea táranului. Pentru acest interes, tárAnimea trebuia, s5, se scoale. Numai In mintile mai luminate se Imbina, acest interes nemijlocit cu ridicarea sthrii obstesti a Orli. Mintile tal.ranilor, In orizonul lor eel Ingust, nu puteau vedee, soarele rásArind dup5, dealuri. In Intrebarea unirii insa, lucrul de capetenie era tocmai acel soare pe care pentru a-1 vedeb, era, de nevoie ca acei ce erau s'a se bucure de lumina si de caldura lui, sb, ias'a, din vizuina rece si intunecoasä In care sufletele lor putreziau de atAta timp. Aceasta Ins& nu o puteau face faxanii cei lipsiti, nu numai de culturk dar si de binefacerile unei vieti omenesti (4.) (1) Mai sus nota 38 si mai jos- nota 94. (2) Place (3. Walewsky, 24 Julie 1856, ibidem III, p. 706. (3) Din 19 Aug. 1856, ibidens III, p. 775. (4) eLes paysans, dennées de toute education politique, livres it Pomnipotence des sous-administrateurs (privighitori) habitués it obeir it tous les ordres de gouvernement, étaient son effet, par leur nombre, un moyen des plus efficaces pour organiser une manifestation contre PUnions. Art. de l'Etoile du Danube, 8 Ianuarie, 1857, ibident, III, p. 1034. Analele A. R.Tom. XXXI. Memoriile Seq. lotorice.
www.digibuc.ro
48
704
A. b. igN0i3OL
Partidul unirii in luptA.Am spus ca, pentru a aduce la Indeplinire idea In jurul careia se lnchegase partidul unirii, el trebuia, sa dud, o lupta apriga Impotriva dusmanilor acestei alcatuiri politico, dusmani constituiti mai ales din puterile protivnice unirii, cari se ajutau de elementele launtrice, pentru a, repurth izbhnda. Puterile europene ce se impotriviau unirii erau : In inthiul loc
Turcia qi Austria cari aveau interes ca aceasta intarire a or-
ganismului romanesc sa nu se Indeplineasca. Catre ele se alipise insä si Anglia, de Indata ce aceastá putere vazuse ca Rusia sprijinià unirea, caci ea banuià ea, In acest sprijin, Rusia planuià o lovitura ascunsä contra Imparâtiei otomane. Puterile dusmane unirii se gAndise cu drept cuvhnt, ca ele trebuiau sa se sileasca a impiedica, rostirea dorintelor pentru unire, numai In Moldova, flindca dupa cum am vazut, respingerea acestei combinäri politice era destul de firesc lucru a fi asteptata dela tara ce erh sa se piarda prin ea.
De Muntenia ele puteau sa nu se preocupe; caci o dorinta a unirii din partea terii ce era sa traga un folos, nu putea, fi Impiedicatä, i ar fi fost a se da pe fata uneltirile puse in lucrare, dad, si Muntenia s'ar fi rostit contra unirii. Dar puterile protivnice nici nu aveau nevoie ca unirea sa fie respinsa do ambele teri; caci find vorba de a se cunoaste dad, contopirea erh dorita, era neaparat ca vointele amandurora sa se intalneasca, i refuzul uneia din teri era indestulator pentru a face sa cada combinatia planuita. De aceea si toate silintele pentru a Impiedica rostirea dorintei de unire se concentreaza asupra Moldovei, si lupta partidului unionist pentru izbanda Infratirii este data numai in aceasta tara. Asupra ei &Ala tot greul framantarilor; ei i se cuvine insa si cununa de lauri pentru izbhnda dobhndita. Austria si Turcia aveau la Indemhna cele mai puternice mijloace, pentru a Innabusi rostirea dorintei de unire din partea Moldovei. Cea dinthi ocupase Principatele cu armatele ei, dup5, retragerea Rusilor atm Crimea cea atacata de aliati fn 1853, si se intelege cht de greu Cade& In cumpana prezenta baionetelor austriace In o tarA ce trebuise sA, dea un vot protivnic dorintelor habsburgice. Ocupatia se fAcuse in 1854 in toiul rasboiului, §3i avuse de cauzA, sau mai bine de pretext, Impiedicarea Rucilor de a reocuph iaris terile române, find deci facut5, chip In folosul aliatilor (1). (I) Sanejouand, Les Prineipautes roumainee devant l'Europe, Ibidem,III, p. 363. Coq-
www.digibuc.ro
VNIONI.Vt 0 SEP/kit/MM.
175
Dar asboiul se sfaxF,lise, si in 30 Martie 1856 se Incheiase tra-
tatul de Paris. Trupele aliate parAsise curAnd dup'o, aceea Rusia; dar Austriacii nu se gAndiau a iesl din Principate. Ei pretextau eg, nu pot s'a o fack pAn 'a. nu vor vedea sfArsit5, delimitarea Basarabiei retrocedath de Congresul din Paris, dupà staruintele ei. Comisia europeanä, ce trebuia, sä privigheze lucrArile Divanurilor ad-hoc avAnd Ins& a se intruni In Bucuresti, delegatii Rusiei nu voesc s'a, yin& aci, Inainte ca Austriacii s'6, fi desertat Principatele. Deabia, ca,tre jumatatea lui Marti() 1857 Austria nemai put'and iscodi nimic, este nevoit'a sa-si retrag 5. ostirile din Terile Române (1). Lupta tntre cele doll& partide, unionistii sprijiniti numai de Franta
si anume prin autoritatea sa moralk dar avand pentru ei convingerea puternica In dreptatea cauzei ce sustineau, si separatistii Mrli. multi Impartasitori in tark clar tari prin sprijinul armatei austriace, acel al Turcilor si intregul a,parat octtrmuitor al terii, pus la indemana caimacarnului, infátiseazA doua, perioade In a ei defäsurare: Intada este cea pregAtitoare, urrn'arit5, pe timpul ocupatiei austriace
si a aimAcrtmiei lui Toderip Balf dela 15 Iulie 1856 pn5, la Martie 1857, si a doua dupa, retragerea trupelor austriace, care cade Impreuna cu moartea lui Bals (2), sub caim'acarnia lui Neculai Vo. goride, dela Martie 1857 pânti la alegerea desa.vArsita a Divanurilor ad-hoc.
a) Sub cdimaccImia lui T. Balf. Incotro era, sä find& ocArmuirea lui T. Bals, se vede de pe imprejurarea ca.' cerernonia instalärii lui in scaunul de cairnäc6,mie se face cu coni cursul ostirii austriace. T. Bals avand de ambele sale Paturi pe generalii austriaci Gablentz si Resnicek, si urmat de mai mult
adiotanti si ofiteri ai armatei de ocupatie, trece In revistA trupele moldovenesti (3). Se dovedia, in destul, prin aceastä Impfirtasire a armatei austriace la afacerea absolut 15,untria a InVestirii ,
ventia tntre l'urcia si Austria, pentru ca aceast 6. din urm 5. si coupe Principatele, din 14 Iunie 1864, aidem, II, p. 484. La 13 Sept. generalul austriac Coronini era mum In Bucuresti. ibidem, II, p. 506. (1) In ziva de 14 Martie plräsezte ultimul corp de austriaci Moldova. Place c. Walewsky, 16 Martie 1857, ibidem, IV, p. 98. p) Firman pentru numirea lui Bats, de caimacam, 15 'Ilie 1856, ibidem, IV, p. 648. Moartea lui Bats, 1 Martie 1857, ibidem, III, p. 1164. p) Buletinul siiptImanal din aSteaua DunareiD, 14 Iulie 1856, ibidem, III, p, 672,
www.digibuc.ro
156
A. b. igitora
autoritatii supreme in Moldova, cine era sä fie adevaratul stápan al Orli. Consulul V. Place se arata ecu totul surprins de a vedea trupele austriace luand parte, alaturea cu cele mo1dovene0i, la sarbatorirea instalariiD (1). Cu toate acestea, caimacamul, pentru a-0 rnasca,
purtarea, pune sara la luminatie qi un transparent care simboliza unirea, prin doua femei ce se tineau de mama,. Tot Bal§ iea mai tarziu initiativa de a se ridica un monument lui tefan cel Mare (2). Tovara§a §i Ingaduitoarea Austriei In apasarea Moldovei, Turcia, pune
Indata. In lucru un nou soiu de autoritate asupra principatului, impunandu-i vointa ei In afaceri cu totul launtrice, prin firmane trimise din Constantinopole. Prin unul, Sultanul revoaca concesia Mout&
unei companii franceze, pentru privilegiul plutirii pe Siret. Era aceasta un semn al Indepartarii Turciei de Franta care cu toate aceste Ii scapase existenta (3). Para acolo merge& sila ce o resimtiau Turcii pentru fosta lor aliata 0 patrona, ca la prilejul trecerii unui pa§a prin Ia0, el viziteaza, pe toti comisarii puterilor ce venise aid spre a cerceta cum stau lucrurile cu dorinta unirii, afara de comisarul francez, ceeace ambasadorul francez din Constantinopole nu lasa sa treack ci aratand Vizirului purtarea necuviin-
cioasa, a pa§,ei, acesta prime0e ordinul de a se Intoarce indata la Ia0, din Basarabia unde trecuse, spre a savar0 i fata cu cornisarul francez datoria de politeta pe care lipsise sa o Indeplineasca. Alt firman anuleaza, concesia unei band prusiene, de sigur din cauza ca 0 Prusia sprijinia unirea ; al treilea suprimä libertatea presei Incuviintata de domnitorul Ghica, pentru a putek prin oprirea ziarelor ce sprijiniau unirea, sa innabu§e parerile. Place observa asupa acestei intrebari, ca eziarele au trebuit sa, lnceteze de a aparea, a§a ca. In momentul cand tara are mai multa nevoie de a fi lurninata, toate organele cari sprijiniau unirea au fost silite a amuti. Ceeaco face aceasta tacere Inca mai simtitoare, este ca Gazeta oficiala (Gazeta Moldovei) continua mereu articole contra unirii terilor romanen (4).
Prin un al patrulea firman in sfar0t, se opre0e reintrarea In tara a emigratilor din 1848. Ambasadorul francez a tagaduia, In zadar In chipul cel mai formal, fata cu art. 23 al tratatului de Paris, (1) Place c. Walewski, 23 Iulie 1856, ibidem, III, p. 680. (2) Relatia Stelei Dunirii din 23 Iulie 1857, ibidem, III, p. 655. Jurnalul comitetului insircinat au ridicarea statuei, 18 Decemvrie 1856, ibidem, III, p. 985. (3) Vezi o serie de acte incepAnd dela 8 Aug. 1856, ibidem., III, p. 747 si urm. (4) Place c. Walewski, 29 Sept. 1866, ibidem, HI, p. 851.
www.digibuc.ro
UNIONISTI SI SEPARATIST!.
757
dreptul de a anula, prin firman masuri de ocarmuire luntric luate la Bucure§ti sau la Ia 0» (1). Poarta acuma nu mai asculta de Franta, ci de puterile acele ce bateau In struna ei i cari cautau sä impiedice unirea : Austria §i Anglia. Ambasadorul francez se mira, ins& fárá temeiu, c «sfetnicii Sultanului nu au fost lqviti de strania situatie pe care §i-o creeazh, prin alipirea lor de parerile cabinetului din Viena, i parasirea celorlalte puteri reprezentate la Congres, qi mai ales a celor ce au combatut alaturea cu Turcii In contra Ru-, siei» (2).
Caimacamul T. Bal§ schirnba indata pe unioni§tii hii Ghica, punand
In locul lor oameni cunoscuti pentru parerile lor In potriva unirii, sau caStigandu-i contra ei, tocmai prin numire. El luase In minister pe Neculai Yogoride care declarase lui Place, Inca de pe cand 11 vazuse In Paris, ea luorA din partea Portii pentru a impiedeca unirea ; apoi pe Neculai istrati, cunoscutul teorician al separatismului, §i pe Neculai Canta care facea o opozitie pe fat& ideii unirii. (3) Caimacamul distitue pe un cap pe toti dregsä, torii precum : directorii departamentelor, prefectii judetelor, perceptorii darilor, cea mai mare parte din pre§edintii qi asesorii Divanului i ai tribunalului, capii jandarmeriei, toti subadministratorii pla§ilor, cari erau banuiti de a fi unioni§ti ci Si alrilooue0e cu persoane apartirand vechiului partid rusesc i can sunt totodata, protivnicii unirii Principatelor (4)». Pentru a soap& de Divanul domnesc al caruia pre§edinte era tocmai unionistul Vasile Sturza, dar pe care nu-1 putei destitui ca pe multimea tuturor dregatorilor, Bal§ Introbuintase urmatoarea manopera pentru a-1 compromite. Pune pe Neculai Canta ca, Intr'un proces al lui, sa-i dea o tanguire foarte ofensatoare contra Divanului, cerand garantie Caimacamului contra «ne-
dreptätilor nerusinate ale Divanului». Caimacamul, ca §i cand nu ar fi vazut insulta, recomanda petitia Divanului, care 10 da demisia (1) Thouvenel c. baronul de Prokesch, 8 Aug. 1856, ibidem, Jil, p. 747. (2) Walewsky c. Thouvenel, 9 Aug. 1856, ibidem, III, p. 749. (3) Place c. Walewsky 24 Deo. 1856, ibidem, III, p. 997. In 28 Fevruarie 1856 Istrati subsemnase petitia pentru unire atm domnitorul Ghica (Mai sus nota 7, p.28). In depesa lui Place c. Walewsky din 24 Deo. citati aici, se spune despre Istrati a ar fi a depuis six mois l'écri.
vain et le chef du parti separatiste) El trecuse deci in tabara anti-unionists pe la Iulie 1856, and en numirea lui Bals de Caimacam. Data lunarä a sorierii Chestia zilei, care erit din 1856, trebue s cad/ tot pe atunci. (4) Thouvenel c. Walewsky, 13 Got. 1856, si art, din L'Ztoila du Dantt6e 8 Ianuarie 1857 ibid., III, p. 876 si 1034,
www.digibuc.ro
758
A. D. XENOPOL
in intre2ime. Neculai Canta este multumit de Bal§ pentru aceast5, fapta, prin luarea ILA in Minister (1). Pe langá aceste masuri ob§testi luate de Caimacam contra unirii, prigonirile individuate plouau pe capul unioni§tilor. Trei tineri sunt surguniti, pentruc5, 10 aralase prea pe fatg, aplecarea lor pentru unire. Se violeaz5, domiciliul §i se aresteaz4 alti doi tineri: Holban
si Voinov, cari se intorceau dela o petrecere dela tar 5. imbrkati in costum national. Colonelul Frunoct este destituit din postul de cornandant, pentruca, se rostise In favoarea unirii (2). Comandantul jandarmeriei tinutului Tecuciu Diantandescu este de asemeni destituit. Muzica militara si chiar bandele de 15.utari Bunt Impiedecate
de a Canta hora unirii ; dialogul politic Tdndald si Rica ld al lui Alecsandri oprit de a se mai juch., si Gate alte mäsuri de acelas fel (3).
Pentru a ilustra 0 mai limpede ura contra unioni§tilor, Intamplandu-se 85, moar5, Mihail Cantacuzino Pa§canu, partizan al unirii,
in timpul ce el zacea mort In casa lui, alaturea cu el Neculai Istrati d5,dea un bal si se Inveseli a. cu muzici si lautari (4), Dar Bals stia, din vremuri vechi, ca, numai cu slujbe, ori cat de mari ari ar fi ele, nu se rásbate la Constantinopole, 0 a inimile Tur-
cilor nu se descue decat cu chei de aur. El se impazase deci cu bancherii Zarifi §i Vlasto din Constantinopole, ca sa" trateze In numele s5,u cu ministrii Sultanului, asupra numirii lui la gospodoratul Moldovei, ins5,rcinand pe aceast5, cas5, a merge pan& la 80.000 de galbeni (1.000.000 de lei noi), spre a obtinea domnia, si In caz de izbutire, Caimacamul se obliga a da zisei case, cu pret neinsemnat, in arend . salinele si dreptul de exportare a cerealelor. Casa de banc5, ii raspunde c5. §i-a asigurat cooperarea ambasadorilor Frantei (ceeace nu era decat un sfruntat neadevár) 0 Angliei, si Ca ea Gaut& deocamdat5, a procura lui Bals chimhamia pentru 25.000 de gal-. beni. Bal§ li raspunde a va priml cäim5.amia, adec5, va da 25.000
(1) Place c Walewsky, 29 Dec. 1856. ibid. III, p. 1008. (2) Mai sus nota 2, p. 28, actul de adeziune a lui Frung catre proclarna0a comitetului ie-
can al unirii. (3) Art. din L'Etoile du Danube, 8 Ian. 1857 ibid., III, p. 1034, Gazeta Steaua Dundrii, opritá a mai ieci la Iaci, se str5.mut5. la Bruxela unde apare sub titlul L'Etoile du Danube, In limba francezi, sub directia lui N. Ionescu. (4) Place c. Walewsky, 2 Martie 1857, ibident, III, p, 1169, Necrologul lui Paccanu, ibidens? p, 1053,
www.digibuc.ro
IINIONIM IiII SEPARATWTI.
759
de galbeni , nurnai dacA i se va asigurà domnia (1). Mai la urm& Bals se hotar&ste a face jertfa cea mai mica., spre a pune m&na pe caimaz&mie, mijlocul col mai sigur de a ajunge la domnie.
Purtarea lui T. Bals in chestia unirii este pe deplin inteleasä. AVM Austria cal si Turcia ii fagaduise domnia, in cazul bine inteles and unirea nu s'ar infa,ptui (2), si pentru a inlätura, aceast& putint& luptase din r&sputeri Caimacamul Bals. El uitase ins& sa, se asigure si din partea mortii, care veni sa,-1 umfle pe neasteptate, tocmai c&nd era s& intro in toiul luptei celei mari: alegerile pentru Divanul ad-hoc.
b) Sub edimdedmia lui 1V. Vogoride. La moartea lui T. Bals, partidul unionist caut& in zadar a face s& se orandueasca, c&ima,c&mia de 3 persoane, prev&zut& de Regulamentul Organic, cad Turcii
numesc pe Neculai Vogoride, un pasa turcesc ce fusese impa,mântenit In Moldova, prin casatoria lui cu flica lui Costache Conaki. Acest nou agent al Portii si al Austriei inseala pe Francezi, prin o M.gacluinta isc&lit5, de purtare neutral& In cauza unirii. Unionistii Insä, cari stiau cu cine aveau a face, ramaser& immarmuriti la vestea acestei numiri (3). Venirea lui Vogoride In capul Moldovei se intálnia, cu trimiterea
firmanului pentru alegerile Divanului ad-hoc si cu adunarea In Bucuresti a comisiei europene. Lupta cea hotAritoare era, s& se incing&.
Vogoride incepe prin a m&rgini Indatorirea pe care ci-o luase cAtre consulul francez din Iasi, interpretand astfel declaratia lui scris5,:
ca ova sprijini cu cumpdtare unirea, daca. va dobandi convingerea ca, aceast& combinatie va fi primita, de Congres, dup& ce va fi fost votata de Divanurin (4). Dar cum era, cu putint& sa obtie aceast& convingere, asupra unui act Inca ascuns In tainele viitoruluil Apoi Implinirea conditiei impuse de Vogoride ataxna, tocmai de sprijinul ce era sa,-1 dea el cauzei unirii, sau de Impotrivirea ce era. s& i-o arate. Faga,duinta Caimacamului ascundea, deci un cerc vicios; era o indatorire sofistica care nu-1 lega, la nimic. (1) V. Place cs. Walewski, 10 Julie 1856, ibidem, III, p. 617. (2) Comp. Place c. Walewski, 19 lulie 1856, cu Place c. Thouvenel, 12 Dec. 1856, ibidem, III, p. 680 si 970. (3) L'Etoide du Danube, 9 Martie 1857, ibidem, IV, p. 7. Ca Vogoride era pas5, vezi doleanta unionistilor Moldovei c. comisia din Bucuresti, 30 Martie 1857, ibidem, IV, p. 166.
(4) Place c. Walewsky, 14 Martie 1857, ibidem IV, p. 48: es'il obtenait la certitude que cette combinaisori triomphera darks le congrès, après qu'elle aura OW votOe par les divansa,
www.digibuc.ro
760
A. D. XENOPOL
Ministrul de interne 'Indult de Vogoride, Neculai Canta, recunosand InsA, fatA cu puternica mi§care din Moldova, cA nu ar putea lub, Indatorirea de a face ca alegerile sA iasä contra unirii, schimb5, ministerul lui, al Internelor, cu Costin Catargiu care iea asuprA-0 aceastA Indatorire (1).
Vogoride InsceneazA mai multe uneltiri fal§e contra ideii unirii. AO el rAspAnde0e vestea, ca unirea ar trebul sA aibA de rezultat 'impartirea pämânturilor, fiind o reinnoire a mivarii socialiste din 1848. Presa find IncAtuatA, unioniqtii nu puteau combate atari neadevaruri primejdioase, decAt prin placarde litografiate qi prin Intruniri ; dar §i un mijloc 0 altul fu oprit de guvern ca atitator al
duhurilor. Guvernul anume sustinea, ca «trebue ferite alegerile de orice InrAuriri sau uneltiri cari, Intr'un duh excluziv de partid, Bunt de fire a aduce ratacirea i a atneninta, sinceritatea alegeriloro (2). Dupa teoria constitutionala a guvernului lui Vogoride, discutia teoretica, convingerea pe calea ideilor se socotià §i ea uneltire electoralä.
Fiind Ins& CA unioni0ii tot nu Incetau de a lucrk apoi arestul ImprAstiat cu mâno0e In dreapta 0 In stAnga venl sA asigure Inca §i mai mult usinceritatea alegerilorD. Pe langl siluiri, guvernul Intrebuinta, qi ademenirea qi favorurile nemeritate, pentru a atrage In partea lui elementele clovaitoare. UrmAtoarea scrisoare a lui Costin Catargiu cAtre prefectul de Putna,
care trebuià sa lucreze mai cu salbaticie contra numeroOlor unioni§ti din judetul säu, este caracteristicA In aceastA privire: uAm vorbit E. S. Caimacamului, spune Ministrul prefectului sau, Sn favoarea fiului d-tale MiticA, spre a fi Inaintat la gradul de ofiter. De0 sunt Incredintat cA nu face nimie 0 bate numai ulitele, d-tale Insa nimic nu p se poate refuzà». (3) Tot soiul de silnicii, bAtAi, Incalcari de domiciliu 0 perchizitii nelegale, destituiri din dregatorii, anulare de alegeri ale autoritatilor rAnduite pe aceastA cale, pana ce ie§eau candidati plAcuti guvernului, i cAte altele toate, sunt puse In lucrare in toate pArtile terii. Cu toate aceste prigoniri, partidul unionist se intAria, In loc de a da indarat, qi de aceea, lucru vrednic de Insemnat, pe &And acest partid era, organizat In (1) Place c. Thouvenel, 25 Martin 1857, ibidem, IV, p. 131. (2) Incunostintarea Departamentului de Interne, 3 Aprilie 1857, %bidets, IV, p. 216. Ciroularea lui Costin Catargi, 2 Aprile, ibidem IV, p. 202. (3) Min. de Interne c. lord, Pruncu, prefect de Patna, 13 Aprilie 18577 ibidem, IV, p. 322,
www.digibuc.ro
.,
tINIONISTI SI 13EPARATIFrI.
76f
comitete pe calea privat5,, cel antiunionist nu lucra, in acela§ chip, deoarece el partizani nu axe& decal pe agentii ochrmuirii, §i nu
reprezentat decal de puterea acesteia, aptu§it5, cu a Turciei §i a Austriei (1). Agentii francezi, atat consulul din Ia0 cat qi membrul comisiei din Bucure§ti §.1 ambasadorul din Con.stantinopole, IntelegAnd &A, dac5, s'ar tolera sistemul de intimidare urmat de guvernul lui Vogoride, cauza unirii ar fr nu nurnai compromisa ci chiar cu desavir§ire pierdut5,, 10 dadeau toate silintele pentru a pune In luminA, tat se poate mai vie uneltirile Caimacamului spre a sill pe Turcia a reveni la respectul stipulatiilor tratatului de Paris (2). Dar toate sfortarile erau zadarnice. Poarta se prefaceà a lag5dul schimbarea sistemului, pe ca.nd In realitate ea era aceea care Intetia. pe Caimacam la cea mai strapic5, incordare In combaterea era,
unirii.
Unioni§tii bänuiau ca Vogoride lucrà dupa indemnuri scrise ce ii
sosiau din partea agentilor politicei turce§ti 0 deci ei se gandir5, a pune mana pe corespondenta cea tainic5, a Caimacamului. Ei casAigarä pe o persoan5, din casa lui §i, plalind-o bine (se spuneik cu 14.000 de galbeni), o ademenira s5, fure scrisorile lui Vogoride. Aceste scrisori, toate In limba greac5,, fur5, date publiciatii Intaiu prin ziarul unionist din Bruxelles l'Etoile du Danube, de unde ele fur5, reproduse In mai multe ziare europene. Ele desainuiau In tr'un chip neindoelnic actiunea rudeniilor lui Vogoride §i a autoritAtilor turce§ti, precum §i uneltirile Austriei In contra unirii. In ele tat5,l 0 fratele Caimacamului 11 Imbiiau sa se poarte ca un protivnic hotarit al unirii, care ruinand drepturile Moldovei, el nu ar trebui niciodata sa consimtä ca, In timpul caimacamiei lui, asemenea drepturi s'a fie pierdute §i nimicite In favoarea Valahiei ; ca cele trei puteri li vor fi recunoscaloare dad, va izbuti ca Divanul Moldovei s5, se rosteasca contra unirii ; ca sublima Poartit li cere ca s5, fie tare 0 neclintit §.1 cit trebuia, s5.4 apere interesele, pan& cand va putea, ea ins'a§ sit se declare pe fata contra unirii. Un agent al Portii, Fotiadi Bei, scria, lui Vogoride ca «el sa lucreze far& vuet 0 fall a destainui ca ar primi pentru aceasta instructii dela Poart5.D. i cu toate acestea, in momentul ce agentul Portii (1) Place o. Walewsky, 6 Aprilie 1857, ibidem, IV, p. 246: (D'un OW les comites unio-
nistes, c'est ii. dire le pays; de l'autre le gouvernement ou pour mieux dire l'Autriche et la TurquieD. (2) Thouvepel o. Walewsky, 6 Aprilie 1857, ibident, p. 256.
www.digibuc.ro
762
A. D. XENOPOL
seri& aceste lucruri Caimacamului, Mare le Vizir «protest& ambasadoru-
I ui francez cu lacrimile in ochi ca ar condamna, excesele lui Vogoride (1).
Principesa Vogoride, flea lui Conaki, nu putea, ins& ingadul apriga harueala pe care, dupa parerea ei, Ministrul de Interne o aplica, terii, 0 ea cere dela barbatul ei inlaturarea lui din minister, sub amenintarea desparteniei de el, lucru de care Vogoride se teme& mai mult decat de acea de iubitul sau ministru (2). Costin Catargiu fu inlaturat §i inlocuit cu Vasile Ghica, fostul aprig unionist, day care 10 vanduse convingerile pe blidul de linte
(a nu se amesteca V. Ghica cu V. Sturza care a fost 0 a ra-
mas unionist pana la sfar0t). Inlocuirea schimba 1nsa numai persoana, nu §ii sistemul; ba noul venit dorind WA se recomande, indrum& o 0 mai aspra prigonire a unioni§tilor, documentata prin acte de silnicie de o nemaipomenitä salbaticie, indráznind chiar a se apuca de capul bisericii, pe care voia sa-1 sileasclt a destitul pe cal doi frati, arhimandritii Scriban, unioniqti infocati, din cari unul aparase chiar in scris sfânta pentru el cauza a unirii (3). In o elocventa depeqa catre comitele de Walewsky, consulul francez din Ia0 arata cum «din organul Mitropolitului rasuna tipetul unui popor 1ntreg ce se calc5, 0 se ocare§te, In dispretul garantiilor pe cari Europa i le-a dat, 0 acest tipet este cu atata mai duios, cu cat este dat de un pastor obosit de varsta, dar insufletit de primejdia neamului sail. Dupa ce a siluit toate clasele societalii, ocarrnuirea moldoveneasca, ataca pe arhiereu, ultima qi cea mai serioasa piedic5. Nu se ataca atat prelatul, cat viitorul prepdinte al Divanului. Se tinde deci la rasturnarea operei a Insu§i Congresului 1. (4).
Cu toate apasarile insa, Vogoride simtia ca nu va putea sdrobi hidra unirii, ale careia capete rasariau 1twptit la fiecare taiere. El se hotarl deci a le tala pe toate deodata i anume printr'un mijloc la care, daca s'ar fi gandit mai de demult, nici nu ar fi avut nevoie a mai Intrebuinta 0 alte constrangeri. Acest mijloc era fal0ficarea listelor electorale. (1) Talleyrand o. Walewsky, 12 Iunie 1857, ibidem, IV, p. 800. Analiza tuturor serisorilor continute In vol. IV al Actelor f i documentelor, p. 328 tiii urm., zi In Istoriu Rom&
nilor din .Dacia traiand, VI, pag. 581 0 urm. (2) Asupra rolului sotiei lui Vogoride, vezi interesanta depe0 a lui Place c. Walewsky, 2 Maiu 1857, ibidem, IV, p. 478.
(3) Vezi mai sus nota 4, p. 20, scrierea arhim. Neofit Scriban, (4) Place a. Walewsky 7 Iurtie 1857, ibiclem., IV, p, 747,
www.digibuc.ro
IINION4TI V SEPARATIM.
763 v
..
Trebuia ins& lucrat repede, cad Turcia avea cel mai mare in-
teres ca a alegerile din Moldova sa se facsa inaintea celor din Muntenia, pentru ca un vot protivniG unirii se vin& din Iat0 sä loveasc&
cu starpiciune votul ce se §tiea bine ca era cu neputinta de impiedecat din partea Divanului valahn (1). Inscrierile In liste se 0 fäcur& In mare grab& §i in chipul Gel mai samavolnic, far& a se respect& nici prescrierile firmanului, nici starea corespunzatoare a aleg&torilor; singura norm& de alegere era plecarile unioniste sau anti-unioniste ale indivizilor. Se fácur& nenumárate protest&H din
partea unioni0ilor respin0 sau trecuti cu vederea; dar judecarea protestelor urmând s& se fac& de comitete alcaluite din organe de ale ocármuirii, respingerea era totdeauna deslegarea ce ge d'adea acestor tanguiri. Cele mai de multe ori protestul se restituia far& nici o rezolutie, pentru ca s& nu alb& nici un mijloc de dovadä ca
a fost Inaintat. Uneori se puneau pe acele protesturi rezolutii cu totul nehothrite cari nu puteau fi controlate, precum bunaoar& ea, a cercetand reclamatia cu luare aminte, a gAsit-o neindesturatoare In märginirea inaltului Impar&tesc firmann (2). Cat despre ta' rani, se ti-
p&riau formulare in alb caH se umpleau cu numele delegatilor plácuti guvernului. Listele fusese alcátuite de .N. Istrati, Costin Catargiu §i de consulul austriac Godel de Lannoy, mai luand parte la §edintele in cari persoanele suspecte erau desb&tute §i _N. Cantacuzino §i uneori chiar Caimacamul. Multe informatii le dobandise
consulul austriac dela starostii lui din provincie. Place spune In prea interesanta depe§A, in care raporteazA aceste lucruri, c& «Domnul Gödel a supraveghiat aceast& lucrare pan& In ultimul moment, mer-
gand adeseori la tipografia Statului, diriguitä de Asaki, In timpul cat
se tipariau listele, 0 acolo Inc& a mai facut 0ergeri" (3). Rezultatele acestor operatiuni fur& c& din 2.000 de proprietari mari
ai Moldovei numai 750 fur& inscri0 In liste; din 20.000 de proprietari mici, numai 2.264; din negut&tori §i meseria0, vreo 11.000, full inscri0 numai 1.190, iar in tot cuprinsul Moldovei nu se gäsise din profesiile liberale: avocati, doctori, ingineri, arbitecti, mai mult
de 11 persoane cu drepturi de alegâtori. AO find, listele in total cuprindeau numai 4.658 de nume, in loc de 40.000 cat ar fi trebuit s'a insumeze. Se Mouse, nu e vorba, mare caz de cei 167.222 de (1) Talleyrand c. Walewsky, 23 Iunie 1857, ibidem, IV, p. 934. (2) Reclamatia lui Botez din 18 Iunie 1857, ibidem, IV, p. 880. (3) Place o. Walewsky, In Iulie 1857, ibidem, V, p. 36. Comp. corespondenta din Ia0 atre L'Aloile de Danube, 12 Itmie 1857, ibiciem, IV, p, 800,
www.digibuc.ro
764
.A. D. RENOPOL
tarani, cari Insä, fata cu modul cum li se lua votul, nu insemnau absolut nimic pentru rezultatul alegerilor. Partidul unirii, scos din räbdare, era cat pe ce sa se dedea la vreo miscare violenta, lucru de care se temea consulul Place, care spune, intr'o depesa catre Valewsky, c «pan 5. acum poporul s'a mantinut in &dile legale ; dar cred ca a ajuns la ultimele margini ale rabdarii, i daca se ingadue a se face alegerile In conditiile de fata, nu mai raspund de linisteapublica» (1). Dar ar fi fost si mai rau pentru cauza unirii, daca, intervenia vreo rasvrätire; cad s'ar fi atras numai decat o ocupatie a terii care ar fi facut sä amuteasca orice nazuinta dupä unire. Romanii Ins& dadura dovada de o desavarsita. Intelepciune, inghitindu-si arnarul i pastrand linistea din afara, cand In sufletul lor clocotia Inversunarea cea mai incordata. Ambasadorul Frantei, va-
zand c'a pe calea staruintelor nu poate ajunge la nimic, se boareste sa apuce pe aceea a amenintarilor. Resid Pasa marturiseste atunci lui Thouvenel, ca el ar fi gata s'a se retraga din vizirat, dm& s'ar gäsi in Turcia alt personaj care sa primeasca combinatia unirii (2).
Tocmai pe atunci vine In sprijinul partizanilor unirii alta destainuire gray& asupra Caimacamului, asemuitoare eelei -provenite din publicarea corespondentei lui Vogoride. Anurne Alexandru Cuza,
parcalabul de Galati, unionist ramas Inca in dregatorie, desgustat de masurile nedrepte a caror aplicare i se cereà necontenit, d o rasunatoare demisie, in care arata toate manoperele ce le intrebuinta guvernul pentru Innausirea dorintei unirii (3). Sdruncinata prin aceste lovituri, Turcia era aproape sa cedeze i sa Incuviinteze revizuirea listelor electorale, In care se concentrau acum cererile unionistilor; dar sprijinita de Austria si mai ales de aliata Frantei, Anglia, Turcia 10 revine In fire si mantinand listele cum erau facute, ordonä lui Vogoride sa proceada la alegeri. Dar chiar din cei inscrisi pe lista cei mai multi cari aveau simpatii pentru unire, desi fusese priviti ca protivnici, nu ieau parte la vot. Se alege totus un Divan ad-hoc alcatuit numai din anti-unionisti. Atunci Thouvenel, ambasadorul Frantei, precum i ai Prusiei, Rusiei si Sardiniei declarä c päräsesc Constantinopolea, rupand re(1) Place catre Valewsky din 18 Iunie 1857, ibidem, IV, p. 884. (2) Outry o. Thouvenel, 14 Maiu, i Thouvenel c. Valewsky, 14 Maiu 1857, ibidem, IV, p. 610 si 581. (3) Din 6 Iulie 1857, ibidem, V, p. 447,
www.digibuc.ro
.,
(11410NIVI $11 SEPARATIM.
766
latiile diplomatice. Romanii insA pe de alta, parte nevoind cu nici un pret sä desfacA chestia principelui strain de aceea a unirii,
Poarta se aflä in alternativa sau de a pierde prietenia a patru
puteri, salt' de a vedeA, dupA convingere ei, RomAnia unit& §i apoi §i
Serbia desfaandu-se de Imparatie. Ea se hotArl deci a jertfi prietenia Frantei §i a celorlalte trei puteri §i rnAntinh refuzul anulArii alegerilor din Moldova. Napoleon vázAnd cA din cauza Angliei nu poate InfrAnge Inca-
p4inarea Turciei, se Intelege cu regina Victoria la Osborne, renuntand la unirea total& a terilor romAne §i multumindu-se numai cu o unire vamala, militarA fiii judecatoreasca; iar Anglia fagadue§te In schimb Frantei, pentru aceastá concesie la vederile ei, sil obtinA dela Turci, ca o satisfactie moralh pentru Franta, anularea alegerilor moldovene. Outry spuneA prea bine asupra acestei impacAri, cA «Franta cA§tigase forma, iar Anglia, Austria §i Turcia fondul i tinta tuturor silintelor lor» (1), ceeace va reie§i mai limpede din Con ventia de Paris. In Moldova ins& tirea, deocamdatA nedeplinA, avu un efect ladtAtor. Vogoride fusese rApus ; alegerile fusese anulate §i partidul .
uniunii triumfase. Intr'adev5r Caimacamul vAzAndu-se desaprobat de Inqi§i stApAnii pentru cari lucrase, SO schimbA cu totul purtarea qi,
din aprig duqman al unirii, devine un proteguitor nepArtinitor al alegerilor. Rezultatul nouAi rostiri a Moldovei dA un Divan aproape
In unanirnitate pentru unire §i din care numai doi membri erau hotArit protivnicii ei. Vrednic de Insemnat este, pentru a judecà sub
ce presiune fusese ales Divanul cel anulat, cA din el numai trei in0 furl reale§i In cel nou (2). Se intelege eh lupta cea incordatk data de partidul unionist contra adversarilor sAi, a trebuit sA-i Inchege din ce In ce mai mult randurile, 1[161 partidul unionist ie§1 din aceastA luptA cu .mult intArit. El insA aye& nevoie de aceastA intArire, IntrucAt desbaterile Incinse in Divanul Moldovei devenirA a§A de arnenintAtoare, IncAt dacA par-
tidul uniunii nu ar fi fost puternic chituit, prin apriga luptA sustinutA de el, s'ar fi risipit, §i Divanul ad-hoc al Moldovei, cu toate cA erA compus numai din partizanii unirii, ar fi putut da un vot protivnic idealului acestora. .(1) Ontry 0. Thouvenel, 17 Aug., ibidem, V, p. 474. (2) Place a. Walewsky, 22 Sept. 1857, ibidem, V, p. 612.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
