ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” BĂLCESCU” FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR DEPARTAMENTUL ȘTIINȚE MILITARE ȘI MANAGERIALE
SIBIU
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
SUPORT DE CURS
COLONEL LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
2015
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
CUPRINS
I. Ob!"#$!%! "&'(&%&) *!+!) !$,%&,'! - bb%/',! /!!',%.
II. T!+, 23 A'+,*, - ("!*,*!, '+4!,(" (!"%!%! 6IV 7 6VI3 '8b ,(+!*'"
E$&% M!9&. III. T!+, :3 D! %, ;',<& ;',<&%% 9! ;&-" ;&-" %, '8b '8b,! ,!%! %! !; !;" " 9&(* 9&(*',% ',%!. !. R!,R!,-*! *!'!, '!,
1@
,'+,*! '+4!. IV. T!+, =3 R8b&% '+4%' ;!*'& *'!/'!, ,>,%. U '8b ;'!, +,'!
:@
;!*'&... R+4, M,'!? V. T!+, T!+, 53 R+4, A% D%!, R8b M9,%. Blitzkrieg - Blitzkrieg - C,+;,, 9 E(*.
==
VI. T!+, @3 2: A&/&(* 1==3 & ,"* "*'$!'(,*. O +" $"*'! *' +,'! <'4/!'!. <'4/!'!. S*&9& 9! ",8. VII. T!+, T!+, 3 S<4'-*&% ,'+,*!%' 9! +,(. A$,*,'&'%! ,'+,*!%' ;(*b!%"!.
VIII. M9!% 9! *!(* 9! !$,%&,'!
5
2
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
OBIECTIVELE CURSULUI
Cursul „Istoria militară a românilor” își propune să prezinte studenților din al doilea an de studii din Academia Forțelor Terestr Terestree „Nicolae Bălcescu” eoluția structurilor militare create create de!a de!a lun"ul lun"ul #mpulu #mpuluii de poporu poporull român român în atr atraa sa e$is e$iste tenț nțial ială% ă% în conte conte$tu $tull poli#c poli#co! o! economic și social speci&c al 'ărilor (omâne și al statului național unitar român modern) Cursul a *ost "ândit printr!o amplă raportare la *enomenul militar european% prin inte"rarea a+ordării a+ordării eoluții eoluțiilor lor militare militare româneș româneș# # în conte conte$tul $tul sc,im+ări sc,im+ărilor lor ma-ore ma-ore petrecut petrecutee pe con#nentul european din anii eului mediu #mpuriu până în secolul al ..!lea) Cursul își propune să dezolte capacita capacitatea tea de a interpr interpreta eta eoluția eoluția *enomen *enomenului ului militar militar românesc în conte$tul eoluțiilor *enomenului militar re"ional și "lo+al% de a iden#&ca *undam *undamen ente tele le teor teore#c e#cee ale specia specializ lizări ăriii în armă% armă% locul% locul% rolul rolul%% or"ani or"aniza zare reaa și misiun misiunile ile structurilor de armă de la +aza ierar,iei militare% de a descrie or"anizarea% înzestrarea și modul de acțiune a adersarului potențial și de a e$plica +azele lo"is#cii militare% +azele aplica#e ale lucrului de stat ma-or% principiile construc#e și de *uncționare% precum și modul de u#lizare a te,nicii% aparaturii și armamentului speci&ce armei în di*erite conte$te situaționale situaționale /la pace% în situații de criză și la răz+oi01 e asemenea% se a urmări înțele"erea conceptelor conceptelor speci&ce teoriilor despre societate% societate% stat stat și națiune% națiune% înțele" înțele"ere ereaa dreptur drepturilor ilor%% li+ertă li+ertăților ților și o+li"ați o+li"ațiilor ilor cetățe cetățeneș neș#% #% interpreta interpretarea rea sistemului socio!"lo+al% a rațiunii *uncționale a armatei în statul de drept și e$plicarea mecanismului statului statului de drept% a mecanismului economiei de piață și a cerințelor cerințelor prote-ării mediului) 3r"aniz 3r"anizare areaa cursulu cursuluii în numai numai -,;*! *!+! *!+! a impus "ândirea &ecărei teme pe +aza unui concept!c,eie /de pildă% răz+oiul asimetric% reoluția în a*acerile militare% răz+oaiele epocii industriale0% as4el5 1. C&'( *' *'9&"# 9&"#$3 $3 R%&% R%&% - +;'*, +;'*,>, >, (*'! (*'! +%*,'!. +%*,'!.6 2. C"* C"* ,(+!*'" ,(+!*'" E$&% E$&% M!9&. M!9&. D! "! & ,& "&"!'* "&"!'* *&'" *&'" T'%! T'%! R+4!? R+4!? :. D! %, ;',<&% ;',<&% 9! ;&-" %, '8b,! '8b,!%! %! !;" 9&(*', 9&(*',%!. %!. R!,-*!'! R!,-*!'!,, ,'+,*! ,'+,*! '+4!.
6
Nu se re"ăsește în acest suport de curs și nu este aut în edere în cadrul ealuării &nale)
7
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
=. R8b R8b&% &% '+4 '+4%' %' ;! ;!*'& *'& *'!/' *'!/'!, !, ,> ,>,% ,%. . U '8b '8b ;'!, ;'!, +,'! +,'! ;! ;!*'& *'&... ... R+4, M,'!? 5. R+4 R+4, , A% D%! D%!,, R8b R8b M9, M9,%. %. Blitzkrieg - Blitzkrieg - C,+;,, 9 E(*. @. 2: A&/&(* A&/&(* 1==3 & ,"* "*'$ "*'$!'(, !'(,*. *. O +" $"*'! $"*'! *' *' +,'! <'4/! <'4/!'!. '!. S*&9& S*&9& 9! ",8. . S<4'-*&% S<4'-*&% ,'+,*! ,'+,*!%' %' 9! +,(. +,(. A$,*,'& A$,*,'&'%! '%! ,'+,*!% ,'+,*!%'' ;(*b!%"!. ;(*b!%"!.
EVALUARE 8aluarea studenților se a *ace as4el5
evaluare contnuă /9:; contnuă /9:; din nota &nală0 < se realizează prin ealuarea par#cipării la dez+aterile din cadrul orelor de curs și seminar% porto*oliu alcătuit din re*erat și testare intermediară1
evaluare fnală /=:; fnală /=:; din nota &nală0 se realizează prin colociu sau e$amen scris /test!"rilă și eseu0)
>tandardele >tandardele minime de per*ormanță per*ormanță presupun însușirea noțiunilor *undamentale *undamentale re*eritoare re*eritoare la teori teoriaa "ener "enerală ală a istori istoriei ei milit militar are% e% precu precum m și a pro+le pro+leme melor lor care care prie priesc sc eolu eoluția ția or"anism or"anismului ului militar militar românesc românesc%% în conte conte$tul $tul *enomenu *enomenului lui militar militar "enera "enerall europea european% n% și implicarea armatei române în con*runtările militare de!a lun"ul #mpului)
BIBLIOGRAFIE Bi+lio"ra&a indicată este orienta#ă și o*eră o iziune mai lar"ă asupra principalelor lucrări care ar putea & u#le în condițiile unui studiu asiduu) icționarele și instrumentele de lucru sunt sunt esen esenția țiale le atât atât pentru pentru cursur cursuri%i% cât cât și pentru pentru semin seminari arii%i% contri contri+ui +uind nd la orien orienta tare reaa studenților în procesul de pre"ă#re indiiduală% inclusi în întocmirea lucrărilor de parcurs cerute) ?a &nalul &ecărei teme sunt indicate însă ma$imum două lucrări% cu precizarea pa"inilor care sunt o+li"atorii pentru studiu)
A. D">,'!) (*'&+!*! 9! %&"'& 100 de mari băălii din isoria României /coord) /coord) @etre 3tu0% Bucureș#% 8ditura 3rizonturi% 2::) 9
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Alas isoric isoric ilusra ilusra al României României /@etre /@etre an!>trăuleș#0% Bucureș#% 8ditura ?itera% 2::) Comandanți miliari. Dicționar /C) Căzănișteanu% ) odian% A) @andea0% Bucureș#% 8ditura D#inți&că și 8nciclopedică% 6E7) uțu% Alesandru% o+re Florin% ?o",in ?eonida% Armaa ?eonida% Armaa română în Al Doilea Război Mondial 1!"1#1!"$%. Dicționar &nciclo'edic% &nciclo'edic% Bucureș#% 8ditura 8nciclopedică% 6) &nciclo'e &nciclo'edia dia băăliil băăliilor or din isoria isoria românilor românilor /coord) /coord) eor"e eor"e Garcu0% Garcu0% Bucureș# Bucureș#%% 8ditur 8dituraa Geronia% 2:66) &nciclo'edie de isorie miliară universală /l) universală /l) odian% Adrian @andea0% Bucureș#% 8ditura militară% militară% 2::=) (soria României în dae% dae % coord) inu C) iurescu% Bucureș#% 8ditura 8nciclopedică% 2::7) )*e Collins &nc+clo'edia o, Miliar+ -isor+ /() /() 8rnest upuH% Treor N) upuH0%
B. L&"'' /!!',%! Ba+oș% Ba+oș% Ale$an Ale$andru% dru% Brezoiu% Brezoiu% Giron% (soria miliară a românilor. Culeere de lecții % lecții % >i+iu% 8ditura AFT% 2::E) Const Constan an#ni #niu% u% Florin Florin%% / is isorie orie sinc sincer eră ă a 'o'o 'o'oru rulu luii româ român n Bucureș Bucureș#% #% 8ditura 8ditura nier nierss enciclopedic% patru ediții% 6J% 6E% 2::2% 2::J) e pre*erat ediția a I!a% ul#ma% întrucât autoru autorull a adău" adău"at at un import importan antt capit capitol ol priin priind d pro+l pro+leme emele le contr contro oer ersa sate te din isto istoria ria (omâniei) addis% Ko,n ?eLis% Războiul rece% rece% Bucureș#% 8ditura (A3% 2::) Fuller% K)F)C)% Armamen K)F)C)% Armamen and -isor+ -isor+.. )*e (nuence o, Armamen on on -isor+ ,rom *e Da2n o, Classical 3ar,are o *e &nd o, *e 4econd 3orld 3ar % 3ar % NeL Mor% 6E) Fuller% K)F)C)% )*e Conduc o, 3ar. A 4ud+ o, *e (m'ac o, *e 5renc* (ndusrial and Russian Revolutons on 3ar and is Conduc 167! 8 1!91 % NeL BrunsLic% 62) OoLard% Gic,ael% Războiul în isoria &uro'ei % Timișoara% 8ditura >edona% 6J) Ior"a% N)% (soria armaei române:t % Bucureș#% 8ditura militară% 6J:) (soria arei miliare% miliare% Bucureș#% ol)I /6E0% ol)II /6:0% ol) III /6EE0% ol) I /670) (soria miliară a 'o'orului român% român % Bucureș#% 8ditura militară% ol)II% 6E=% ol) III% 6EJ% ol)I% 6EJ% ol)% 6EE% ol) I% 6E) (soria românilor % ol) III!I.% su+ e"ida Academiei (omâne% (omâne% Bucureș#% 2::7!2:6:) Pee"an% Ko,n% A Ko,n% A -isor+ -isor+ o, 3ar,are 3ar,are%% inta"e Boos% 69) PennedH% PennedH% @aul% Ascensiunea @aul% Ascensiunea :i :i decăderea marilor marilor 'ueri % Iași% 8ditura @olirom% 2:66) Q
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Pirițescu Constan#n% (soria războiului 'enru înreirea României ol) I!II% Bucureș#% 6E) ;e
nala ?oară. Cadrul @uridic al relațiilor româno#oomane în &vul Mediu% Bucureș#% 8ditura 8nciclopedică% 67) Gosos% C,arles% Armaa mai mul decâ o ocu'ație Bucureș#% 8ditura iua% 2::Q) @arer% eoRreH% )*e Miliar+ Revoluton. Miliar+ innovaton and *e rise o, *e 3es 1$00# 1700% Cam+rid"e niersitH @ress% 6=) Războiul din Bol, % sudiu 'olitco#miliar % Bucureș#% 66) România în anii 'rimului război mondial ol) I! II% Bucureș#% 8ditura militară% 6EJ) (oseS% (adu% (soria arei miliare a românilor 'ână la mi@locul veacului al ((#lea ed) 69J% ed) 2::2% 8ditura Corint /în"ri-ită de @etre 3tu0) )*e Cambride -isor+ o, 3ar,are /ed) eoRreH @arer0% Cam+rid"e niersitH @ress% 2::Q) TorreH% lenn 8)% România în ?rimul Război Mondial % Bucureș#% 8ditura Geteor @u+lis,in"% 2:69) an Creeld% Gar#n% )*e C*anin 5ace o, 3arE comba ,rom *e Marne o (raF % NeL Mor% 2::E)
=
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
TEMA 2 CONFLICT ASIMETRIC N EVUL MEDIU. DE CE NU AU CUCERIT TURCII ȚĂRILE ROMÂNE? A. C"*&% ,(+!*'" Defniție Termen *olosit mai ales după Al oilea (ăz+oi Gondial pentru a desemna conictele din Asia de >ud!8st% Indoc,ina și Al"eria% când *orțele locale naționaliste și!au a#ns o+iec#ele în con*runtări armate cu puteri industriale care dețineau o coârșitoare superioritate în priința capacităților militare conenționale) 8$emple de as4el de conicte5
Războiul din (ndoc*ina 1!"9#1!$"%
Războiul din ienam 1!$$#1!6
%$ Un acest *el este pusă su+ semnul îndoielii conin"erea potriit căreia tre+uie să prealeze superioritatea militară și te,nolo"ică în conictul conențional) eși puterea metropolitană nu câ:tă din punct de edere militar% nu ese nici în,rână din punct de edere militar) >uccesul *orțelor insur"ente nu ine din ictorii decisie pe terenul de luptă < c,iar dacă ele e$istă <% ci mai de"ra+ă dintr!o uzură pro"resiă a ca'aciății 'olitce a puterii metropolitane de a purta răz+oiul) Un as4el de conict% insur"enții pot câș#"a o ictorie poli#că dintr!o situație militară *ără ieșire sau c,iar dintr!o în*rân"ere a puterii metropolitane) @rintr!o simplă înlocuire a termenilor „insur"enți” și „putere metropolitană”% putem o+ține o *ormulare aplica+ilă conictului care a opus 'ările (omâne Imperiului 3toman în secolele .I!.I) Iată 3 ,(!% 9! ""*) Ț'%! R+4! ;* "4-#/, $"*'! ;%#" 9*' (*&,>! +%*,' <' !-'! (,& ",' 9*' <'4/!'! , I+;!'&%& O*+,. EH!+;%! 9! ""* ,(+!*'" (*', '+4%'3
51= . '. eții se opun lui arius I% împăratul perșilor% în campania sa împotria sciților) Imperiul @ersan era% la acea reme% o „superputere” % iar Oerodot considera că "eții erau „ne+uni” opunându!i!se lui arius I% aând în edere superioritatea numerică a adersarului)
J
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
::5 . '. Ale$andru cel Gare% la unăre% se con*runtă cu localnici "eți% pe care îi în*rân"e% după ce cucerește un oraș în care aceș#a se re*u"iaseră) ?ocul este pro+a+il să & *ost imnicea sau una din cetățile situate în partea de răsărit a 3lteniei)
101102) 10510@ 9. '. (ăz+oaiele dacilor cu romanii)
N!+b'! 1::0. Ca urmare a +ătăliei de la @osada% în care se în*runtă oș#le conduse de Basara+ I și re"ele an"ein al n"ariei% Carol (o+ert de An-ou% 'ara (omânească se emancipează de su+ suzeranitatea ma",iară)
1:51:@5% emanciparea Goldoei de su+ suzeranitate ma",iară)
B. D! "! & ,& "&"!'* *&'" Ț'%! R+4!? @rima lucrare în care un istoric român încearcă să răspundă la între+area de ce nu au cucerit turcii 'ările (omâne este aceea a lui @)@) @anaitescu% „Interpretări româneș#” 2) A'/&+!*!?
'ările române nu se aau pe principala direcție otomană de e$pansiune spre 8uropa Centrală)
(e"imul indirect de dominație% prin intermediul unei administrații româneș#% era mai renta+il)
Gi,ai Ga$im% în lucrarea sa „'ările (omâne și Unalta @oartă” 7% adau"ă noi ar"umente celor sc,ițate în 69J de @)@) @anaitescu și se pronunță pentru un cumul de *actori care ar & contri+uit la prezerarea independenței statale și% mai târziu% a autonomiei tri+utare a 'ărilor (omâne5
@reluarea de către otomani a conceptului de 9'+"',>! și *,%,(("',>! de inspirație romano!+izan#nă /controlul căilor comerciale și militare *!'!(*'! și +,'#+!01
>incronismul eoluției Imperiului 3toman și a 'ărilor (omâne) ezoltarea acestor en#tăți statale se produce în aceeași perioadă) @rocesul de centralizare a 'ărilor (omâne și de întărire a autorității domneș# coincide cu dezoltarea Imperiului
2
@etre @) @anaitescu /6::!6=J0% istoric și &lolo" român% mem+ru al Academiei (omâne) @rima ediție a lucrării
„Interpretări româneș#” a apărut în 69J) 3 nouă ediție a *ost pu+licată% în 69% la 8ditura 8nciclopedică) >tudiul la care ne re*erim este De ce n#au cuceri urcii =ările Române% pp) 666!66E) 7
Gi,ai Ga$im% =ările Române :i >nala ?oară. Cadrul @uridic al relațiilor româno#oomane în evul mediu%
Bucureș#% 8ditura 8nciclopedică% 67% pp) 666!692)
E
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
3toman și e$#nderea sa spre >8 8uropei) Un aceeași perioadă% țaratele +ul"ar și sâr+ se aă într!o perioadă de disoluție a autorității centrale% ceea ce *ace ca acestea să nu reușească să opună o rezistență puternică înaintării în 8uropa a armatei otomane)
>olidaritatea celor trei țări române și spaima turcilor de e*ectele acestei solidarități1
>peci&cul or"anizării militare a românilor1
iplomația ac#ă și corolarul ei < alternanța suzeranității1
(enta+ilitatea re"imului indirect de dominație% prin intermediul unei administrații româneș#)
B.1. P'!%&,'!, 9! "*'! *+, , ""!;*&%& 9! 9'+"',>! - *,%,(("',>! 9! (;',>! '+,b8,#3
Aceasta se întemeiază pe controlul marilor drumuri naturale% în special a unării și Gării Ne"re) Imperiul 3toman urmează principalele drumuri imperiale romano! +izan#ne)
@oli,istorul otoman Pa#+ Vele+i de&nește% în secolul al .II!lea% principalele direcții ale o*ensiei otomane în 8uropa5 partea dreaptă < saG Hol /spre >ilistra și malurile unării% o+ro"ea0% partea de mi-loc < ora Hol /spre Bel"rad!Buda0% partea stân"ă < sol Hol />alonic și Goreea0) Un termeni otomani nu e$istă o cale principală de e$pansiune% ci o cale de mi-loc% ora Hol % care concide cu drumul imperial romano! +izan#n /ia miliaris0 sau )zarsHi drum /în documentele sâr+eș#0% Istan+ul!8dirne! >o&a!Niș!Bel"rad% cu prelun"ire spre Buda și iena) ec,ia ia &nata /spre coasta dalmată și recia0 corespunde cu sol Hol % potriit clasi&cării lui Pa#+ Vele+i)
B.2. S"'(+&% !$%&>! I+;!'&%& O*+, - , Ț'%' R+4!
Turcii nu acționează pe două *ronturi% ci &e în 3rient% &e în 8uropa% pe așa!numita parte de mi-loc < ora Hol.
'ările (omâne% spre deose+ire de țaratele +ul"ar și sâr+% care cad pradă luptelor interne% sunt în plin proces de centralizare a puterii)
(omânii u#lizează ridicarea la oaste a tuturor% țărani li+eri și +oieri% în oasea cea mare% *olosind ac# diplomația și spri-inul puterilor creș#ne care se opun Imperiului 3toman)
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
B.:. S%9,'*,*!, "!%' *'! >' '+4! - (;,+, *&'"%' 9! !
Iancu de Ounedoara "ândește sistemul de*ensi al n"ariei și Transilaniei prin prisma consolidării unor domnii *aora+ile poli#cii sale an#otomane în Goldoa și 'ara (omânească)
Același lucru a *ace și Dte*an cel Gare în raport cu domnia 'ării (omâneș#% interenind în mai multe rânduri pentru a impune pe scaunul de la Târ"oiște domni *aora+ili poli#cii sale an#otomane)
A) erancsics% ar,iepiscopul de >tri"oniu% scrie despre campania lui >oliman cel Gare în Goldoa% în 6Q7E% că sultanul se temea de solidaritatea celor trei țări româneș#% care *ormau% în iziunea *actorilor de decizie otomană% o unitate poli#co!strate"ică5 „Dar s#a emu 4oliman ca nu cumva când ar încerca el să ocu'e )ransilvania sau =ara Românească sau Moldova oae acese țări să se unească îm'reună :i să se a'ereI.
Un 6QE% în Consiliul de răz+oi otoman% prezidat de marele izir Cerra, Ge,met @așa% se considera că J'ână ce vilaieul )ransilvaniei nu va f devasa cu armele nici% =ara Românească :i Moldova nu vor f să'ânieI.
Un 6==:% ri"ore ,ica% domnul 'ării (omâneș#% în le"ătură cu intenția marelui izir PWprXlX Ge,med @așa de a trans*orma 'ara (omânească în pașalâc% spune5 JDe vor auzi celelale țări 'recum că ,ac ei oomanii% belerbei în =ara Românească aunci vor ,ace una :i moldovenii încă find ei dre'ți se vor ,ace :i ei *aini numai câ se va aa aces cuvân cu belerbei în =ara Românească. Kău că va vrea vizirul să#i a:eze 'e belerbei% :i nu va 'ueaI )
B.=. S;!""&% '/,8' +%*,'! , '+4%'
/asea cea mare întemeiată pe datoria de a lupta a tuturor /+oieri% țărani li+eri și târ"oeți instruiți0) @otriit cronicarului polon Kan lu"osz% dacă Dte*an cel Gare aa „că reun țăran n!aea să"eți% arc sau sa+ie sau că a pornit la luptă *ără pinteni% îi tăia capul *ără nicio milă”)
Capacitate de mo+ilizare *oarte mare /ma$) 7 săptămâni0
6:
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Arme5 arcuri% să"eți% scuturi% să+ii% topoare% coase% securi% ",ioa"e ",intuite /iar din a doua -umătate a secolului al .!lea și arme de *oc% puș# și tunuri0
Go+ilitate mare /numeroși cai0% posi+ilități maneiere mari și ec,ipament ușor)
Buni arcași călări /arc5 +ătaie peste Q:: mY62 să"eți pe minut0)
>istem de*ensi întărit% la ,otare și înăuntrul țării% mai ales în Transilania și Goldoa /cetăți% curți domneș#% mănăs#ri% +iserici% așezări ur+ane și c,iar rurale *or#&cate0
Bun sericiu de in*ormații /o+seratoriYtrimișiYsoli în țările ecine% in*ormații la sc,im+0% comunicare rapidă /*ocuri pe dealuri% curieriYșta*ete0)
Tac#ci de luptă5
retra"ere simulată /neînc,idere în cetăți01
atacul prin surprindere și ,ărțuirea adersarului1
pâr-olirea terenurilor% otrăirea *ântânilor1
atra"erea inamicului numeros în zone di&cile /păduri% munți% mlaș#ni0)
E
B.5. D;%+,>, ,"#$ - "'%,'&% ! 7 ,%*!',>, (&8!',*>
#lizarea
disensiunilor
dintre
puterile
încon-urătoare
pentru
prezerarea
independenței sau autonomiei1
Interes pentru crearea unor zone!tampon care să preină și să atenueze șocul con*runtărilor directe dintre puterea otomană și statele creș#ne1
omnii români tre+uie să e",eze la respectarea principiului +alanței de putere în trei /doi conra unu01
Alternanța suzeranității /domnii pot ale"e un suzeran sau altul < un"ur% polon sau turc% în lo"ica ec,ili+rului de putere în trei0)
B.@. R!*,b%*,*!, '!/+&%& 9'!"* 9! 9+,>!) ;' *!'+!9&% &! ,9+(*',> '+4!-#
'ările (omâne alternează plata tri+utului cu răz+oiul% în *uncție de con-unctura poli#co!militară% până în secolul al .I!lea1
66
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Turcii dein conș#enți de e&ciența unei administrații româneș#% mai ales după declinul Imperiului /după moartea lui >oliman cel Gare% în 6Q==0 și eidenta incapacitate a administrației otomane de a mai colecta ta$e și impozite)
E$%, C!%!b% istoric și "eo"ra* turc% trăitor în secolul al .II!lea% scrie E J4ărmanul de mine cunosc bine siuația din acele 'ărți... Demniaea de voievod Zde Goldoa și 'ara (omânească[ ese mai 'roductvă decâ aceea de beilerbei de &i' Zadică re"iunea care aducea cele mai mari enituri o&ciale statului otoman\% n) F)D)[”)
C. EH!+;%! 9! ""* ,(+!*'" C.1. A*,"&% 9! ,;*! ,% %& V%,9 Ț!;!-) 1@1 &! 1=@2 J%4/ T4'/$-*! E(*! & b& !H!+;%& 9! $"*'! +%*,') 9,' <'4/!'! ;%#" J9+&% & ;,*! !H;%,*, $"*', 9! ;! "4+;&% 9! %&;*) ;!'9! *'&% - %b!'*,*!,) 9 *!+>,* %, V-!/',9 9! M,*! C'$) '!/!%! U/,'!. C,&8!3 re*uzul plății tri+utului /din 69Q0 și mai cu seamă atacurile lui lad 'epeș împotria posesiunilor turceș#% la începutul anului 69=2% când cucerise iur"iu și trecuse prin *oc și sa+ie mai multe localități și cetăți de la sud de unăre% omorând peste 2:)::: de oameni% potrit unei scrisori pe care domnitorul român o adresează re"elui ma",iar Gat,ias Corin) B!%/!',>3 'ara (omânească /lad 'epeș0% Imperiul 3toman /Ge,med al II!lea0) Eultanul trece unărea în *runtea unei armate puternice /o altă parte a armatei otomane a *ost adusă pe Garea Nea"ră% apoi pe unăre până la Brăila0% iar domnitorul a pornit un răz+oi total% încercând să!i lipsească pe turci de surse de aproizionare și ,ărțuind permanent trupele răzlețe) Cronicarul +izan#n ?aonic C,alcocondil spune că domnitorul muntean% în *runtea unui corp de J):::!6:)::: de oșteni 62
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
îm+răcați turcește și cu torțe aprinse a pătruns în noaptea de 6=Y6J iunie 69=2 în ta+ăra turcilor% lân"ă Târ"oiște% unde a produs panică de nedescris% mulți *u"ind care încotro) >unt mărturii care arată că însuși sultanul% pierzând încrederea în trupele sale a *u"it pe ascuns din ta+ără) lad 'epeș nu poate e$ploata deruta armatei otomane% se re*u"iază în Transilania% în speranța o+ținerii unui spri-in militar ma",iar% dar este arestat din ordinul re"elui Gat,ias Corin) Turcii îl instalează pe tronul 'ării (omâneș# pe *ratele lui lad 'epeș% (adu cel Frumos) Acțiunea neașteptată a domnitorului muntean i!a adus însă respectul sultanului% ?aonic C,alcocondil punând pe seama lui Ge,med al II!lea declarația că „nu poate să ia țara unui +ăr+at care *ace lucruri așa de mari” și care „ar & rednic de mai mult”)
C.2. B*%, 9! %, V,%!, A%bR8b!) 252@ &%! 1=@. EH!+;%&% %&(*'!,8 "!% +, b! ""*&% ,(+!*'" 9*'! Ț'%! R+4! - I+;!'&% O*+,) "9>%! ",'! Ș*!<, "!% M,'! !(*! <'4* ;! "4+;&% 9! %&;*) %, V,%!, A%bR8b!) 9,' b>! $"*', ;%#" ;' ;'!8!'$,'!, 9!;!9!>! >' - , *'&%& (&) *&'" '!*'/49&(! "& +,' ;!'9!'. C,&8!3 dezastrul armatei otomane din 69JQ aduce o nouă e$pediție de pedepsire a domnitorului moldoean% condusă de însuși Ge,med al II!lea) B!%/!',>3 3astea Goldoei /Dte*an cel Gare0% Imperiul 3toman /Ge,med al II!lea0 și oastea 'ării (omâneș# /?aiotă Basara+0) Eud) 3astei otomane% care 67
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
înaintează pe >iret cu "ândul de a pune stăpânire pe >uceaa% i se alătură și trupele din 'ara (omânească su+ conducerea lui ?aiotă Basara+) Goldoenii ,ărțuiesc constant inamicul)
M,'*' "&%,' %, !$!+!*!) G$, M,', A/%!%%3 JLoi am inra în țara ModoveiN unde am ăsi oae saele :i a:ezările 'ărăsie :i ooarele arse deoarece conele Oe,an dându#:i seama că nu va 'uea ține 'ie' sulanului se ândise să izbândească în al c*i'. AsPel a 'us 'e locuiori să ,uă din țara sa dincolo de munți :i să meară s're ?olonia. /)))0 De asemenea Oe,an% a 'orunci ca oae rânele să fe ăiae :i 'ână :i 'a'uraN din mla:tni :i du'ă ce s#au ăia oae ierburile :i rânele a 'us să fe oul ars asPel că sulanul a rămas 'ăcăli deoarece crezuse că ăse:e țara îmbel:uaă în râne :i 'ă:uni cum ese ea înr#adevăr :i a ăsi#o de:ară de oameni :i reutndeni se ridica un 'ra, de cărbune înr#aâ încâ um'lea cerul de ,um :i de câe ori a@uneam la 'o'as eram cu oții neri la ,ață :i de asemenea :i *ainele noasre de sus 'ână @os 'ătmeauI.
Dte*an decide întărirea într!o poziție de*ensiă la (ăz+oieni% după modelul ,usit% dar atacă% la 2Q iulie% printr!o ieșire spectaculoasă% aan"arda turcească a lui >oliman Oadâm+ul < +eiler+eiul (umeliei% pe care îl îninsese la aslui < care înaintează spre >uceaa) Bătălia decisiă se dă la (ăz+oieni% la 2= iulie% și% după o luptă crâncenă% moldoenii sunt îninși) ?a adăpostul acestei rezistențe% Dte*an se re*u"iază în munți pentru a!și reor"aniza armata și pentru a o+ține spri-in din partea polonilor și un"urilor) upă +ătălia de la (ăz+oieni% detașamente otomane se îndreaptă spre cetățile Neamț% >uceaa și Oo#n% dar "arnizoanele lăsate aici de domnul Goldoei rezistă atacurilor otomane) zura armatei turceș# /lipsa ,ranei și apariția ,olerei0 și nepu#nța de a pune mâna pe Dte*an cel Gare și pe cetățile sale întărite% ca și amenințarea unei noi în*runtări cu o armată re*ăcută și spri-inită de un"uri% *ac as4el încât sultanul să decidă retra"erea) Trupele otomane sunt permanent ,ărțuite în drumul lor spre unăre și nimicite înaintea trecerii uiului)
G.M. A/%!%%3 Jăzând sulanul că#:i 'ierde vremea :i că ,oameea e mare căci cei mai mulți răiau numai cu carne :i miere :i ceva brânză deoarece 'âine nu se mai 'uea avea nici nureț 'enru cai câm'ul find ars 'ese o 'recum s#a s'us s#a ridica abăra :i am 'leca s're DunăreI.
69
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
D*e*an cel Gare pro&tă de con-unctura iită și% în înțele"ere cu un"urii% decide să!l reinstaleze pe tronul de la Târ"oiște pe lad 'epeș% care nu a rezista mai mult de două luni% &ind ucis de +oieri)
D. C(!">!%! '8b&%& ,(+*'" ictoriile militare și poli#ce au însemnat% pentru țările române din a*ara arcului carpa#c5
Genținerea domniei româneș# și a or"anizării social!poli#ce1 Unlăturarea prime-diei de trans*ormare a țărilor române în pașalâc)
Un 69:% umanistul italian Filippo Buonaccorsi!Callimac,us spune că românii Jnu numai că au rezisa tm' ,oare îndeluna cu ,orțe aâ de mici îm'oriva înreii 'ueri a urcilor dar ,oare adesea c*iar i#au aaca. ...% Du'ă ce au res'ins armele :i încercările ?orții oomane ei s#au învoi 'rin raae nu ca învin:i ci ca învinăoriI.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
Florin Constan#niu% / isorie sinceră a 'o'orului român% ed) a I!a% Bucureș#% 8ditura niers 8nciclopedic% pp) EJ!66E)
(adu () (oseS% (soria arei miliare a românilor 'ână la mi@locul veacului al ((#lea % Bucureș#% 69J% pp) =7!66=)
6Q
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
TEMA : DE LA PRAFUL DE PUȘCĂ LA RĂBOAIELE EPOCII INDUSTRIALE. RENAȘTEREA ARMATEI ROMÂNE A. R!$%&>%! ,<,"!'%! +%*,'! JRevoluon in Military Afairs) RMA Defniție (GA se re*eră la sc,im+ările de natură te,nică și or"anizațională care au loc de!a lun"ul #mpului) Acestea "enerează comportamente noi pe câmpul de luptă și adaptări succesie ale luptătorilor% potriit inoațiilor produse)
Revoluția 'ra,ului de 'u:că /69Q7 ! s*) sec) .I.0
?rima revoluție indusrială /6E::!6690
A doua revoluție indusrială /669! 660
Revoluția in,ormațională /după @rimul (ăz+oi din ol*0
Fenomene militare care se suprapun% în mul#ple *eluri% pe perioade în#nse% mai ales în cazul revoluției 'ra,ului de 'u:că și a celei indusriale /pe parcursul secolului al .I.!lea0) 8le coe$istă% c,iar pe durate mai lun"i% sc,im+ările ne&ind întotdeauna atât de izi+ile pentru contemporani)
C*!H* Un istorio"ra*a militară occidentală s!a impus% de mai +ine de =: de ani% un concept% introdus de Gic,ael (o+erts% în 6Q=% care a *ăcut o carieră impresionantă% dacă -udecăm după numărul specialiș#lor care s!au implicat în această amplă dez+atere și a studiilor și olumelor care au *ost pu+licate până acum pe această temă) 8ste or+a de revoluția în a,acerile miliare /Revoluton in Miliar+ AQairs0 care se re*eră la sc,im+ările sistemice în or"anizarea și ducerea răz+oiului) e la Gic,ael (o+erts% care *usese interesat mai de"ra+ă de impactul unor inoații /precum scara de șa% arcul și arma de *oc0 asupra modului de ducere a răz+oiului /)*e Miliar+ Revoluton 1$90#19900% și până la eoRreH @arer% cel care a preluat și e$#ns analiza lui (o+erts / )*e miliar+ revoluton. Miliar+ innovaton and *e rise o, *e 3es 1$00#1700% Cam+rid"e niersitH @ress% 6=0% au *ost propuse numeroase clasi&cări% ce încearcă necesare corelații între inoația te,nică și modi&carea c,ipului
6=
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
răz+oiului% su+ toate aspectele sale% de la ec,iparea% compunerea și or"anizarea armatelor până la sc,im+ările de tac#că și strate"ie) Cea mai nouă îi aparține lui Ga$ Boot% într!o carte elo"ios recenzată în reistele de specialitate /3ar Made Le2. 3ea'ons 3arriors and *e MaHin o, *e Modern 3orld % ot,am Boos% NeL Mor% 2::=0% care iden#&că ;,*'& as4el de reoluții5 cea a 'ra,ului de 'u:că% 'rima și a doua revoluție indusrială /o dis#ncție cu care nu sunt neapărat de acord% între 'rima revoluție indusrială% pe care Ga$ Boot o iden#&că în perioada ulterioară (eoluției *ranceze% care aduce o așa!numită „democra#zare a răz+oiului” sau% al4el spus% „națiunea su+ arme”% până la @rimul (ăz+oi Gondial% și a doua revoluție indusrială% din anii ]2: ai secolului trecut până spre s*ârșitul (ăz+oiului rece0 și% în &ne% revoluția in,ormațională% iden#&ca+ilă% în opinia lui Boot% în conictele de după @rimul (ăz+oi din ol* /660) 8l constată% corect% de al4el% că interalul cronolo"ic de "eneralizare a inoațiilor te,nice care indiidualizează o reoluție sau alta se reduce simțitor% de la aproape 9:: de ani% în cazul revoluției 'ra,ului de 'u:că% la numai 7: de ani în cazul revoluției in,ormaționale) /8ste și mo#ul pentru care unii specialiș# se întrea+ă despre ce *el de reoluții or+im în condițiile în care acestea durează zeci sau sute de ani\0 @e de altă parte însă% delimitările cronolo"ice pe care acesta le propune între reoluțiile în a*acerile militare analizate nu sunt atât de u#le% din punctul meu de edere% pentru înțele"erea apariției% impunerii și "eneralizării unor #puri de armamente sau modalități de ducere a răz+oiului% întrucât discutăm de *enomene militare care se suprapun% în mul#ple *eluri% pe perioade în#nse% mai ales în cazul revoluției 'ra,ului de 'u:că și a celei industriale% așa cum se a edea)
D! %, *& %, ;&-" Revoluția 'ra,ului de 'u:că este% în esență% un conict care opune o ar#lerie "reoaie la început și di&cil de transportat% cetății întărite) 8ra "eneral acceptat% spre s*ârșitul secolului al .I!lea% că un sin"ur tun aea neoie de 2: sau 7: de cai pentru a!l tra"e și alți 9: erau necesari pentru căruțele cu muniție) For#&cațiile au eoluat de la castelul sau cetatea întărită a no+ilului *eudal la sistemul de *ron#ere con#nue pe care au+an l!a edi&cat în Franța% el &ind și inoatorul de succes al sistemului de*ensi care îi poartă numele) 8ste un *enomen care poate & urmărit între 69Q7% odată cu asediul Constan#nopolului% până către începutul secolului al .I.!lea% în directă le"ătură cu eoluția ar#leriei% care deine mai mo+ilă și mai e&cientă) 6J
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Armele mici% cu toate că se impun mai repede% sunt "rele% imprecise și tra" la distanțe mici) Unlocuirea arc,e+uzei cu musc,eta nu a însemnat neapărat un pro"res% de reme ce aceasta din urmă era mai "rea ca prima% aea neoie de o *urcă de spri-in și se putea încărca în urma unui lun" și incomod proces) Treptat% înc,izătorul cu &#l deine înc,izător cu cremene% sulița se trans*ormă în +aionetă% dar *ără o creștere su+stanțială a +ătăii *ocului)
B. S"+b,'!, „";&%&” ,'+,*!%' Ț'%' R+4! (&b +;,"*&% '(;49' ,'+!%' 9! <" >e trece de la „oastea cea mare” la oș# compuse cu precădere din mercenari)
Aceș#a sunt instruiți să par#cipe la răz+oaie și au arme de *oc)
Armele de *oc nu sunt *a+ricate de țărani% care nu dispun de mi-loacele necesare /inclusi producerea pul+erii tre+uincioase0 și nici nu dispun de +ani pentru a!și ac,iziționa arme de *oc)
>tăpânii satelor nu au interes ca țăranii să &e înarmați și să se reolte)
?ipsa armelor de *oc *ace ca aserirea țărănimii să &e tot mai accentuată pe *ondul interesului domniei ca armele să &e mînuite de oameni de meserie% contra cost)
A(;!"*! (",%!"+"!
Creșeterea o+li"ațiilor +ăneș# către @oarta otomană îi a*ectează pe țăranii li+eri% incapa+ili să mai *acă *ață dărilor crescânde și o+li"ațiilor% așa încât își ând pământul și apoi c,iar pe ei înșiși /se ând ca *orță de muncă pe moșiile +oiereș#0)
omnia e de*aorizată de declinul acestor pături intermediare și de polarizarea crescândă a societății% care o lasă *ără elementele ce se putea opune inuenței marii +oierimi)
@rin mutarea interesului ma-or al Imperiului 3toman spre centrul con#nentului european% +oierimea pierde interesul luptei an#otomane și pre*eră plata tri+utului și conserarea statutului țării% *ără pierderi "enerate de e*ortul uman% material și &nanciar al răz+oaielor)
Fu"a țăranilor de pe o moșie pe alta /în *uncție de #pul înțele"erilor dintre rumâni % adică țăranii aseriți% și +oieri% o*erirea de adăpost &ind "enerată de aanta-ul unei *orțe de muncă suplimentare% dar cu aceeași +ază de impozitare\0 "enerează o în"ustare seeră a +azei de contri+ua+ili% eniturile &scale ale țării &ind în eidentă
6E
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
scădere) Toate acestea se petrec într!un spațiu cu un accentuat de&cit demo"ra&c /lipsa *orței de muncă0)
Neoia domniei de a plă# armate de mercenari% într!un anume conte$t est!european care spri-ină ideea luptei an#otomane% dar și neoia de a curma li#"iile "enerate de readucerea pe moșii a țăranilor *u"ari% *ac necesar așezământul lui Gi,ai iteazul din 6QQ /„le"area de "lie”% începutul șer+ieiYio+ă"iei țăranilor în 'ara (omânească% în Goldoa se a a-un"e la un proces similar în #mpul domniei lui Giron Barnosc,i% în 6=7E0% care sta+ilea ca orice țăran aserit să rămână „le"at” de moșia pe care se aa la momentul promul"ării așezământului și% în cazul *u"ii% să poată & înapoiat proprietarului% atunci când a & "ăsit% pe durata a 6:: de ani) (e"lementarea are un pro*und caracter &scal% mai de"ra+ă decât unul social)
Gi,ai iteazul s!a aat permanent în criză de mi-loace pecuniare pentru plata trupelor an"a-ate)
C. B*%, 9! %, C%&/'!) 1:2: ,&/&(* 155) "'"&+("'( ,"!(*& "*!H*. EH!+;%&% %&(*'!,8) 9! ,(!+!!,) ""*&% ,(+!*'" 9*'! Ț'%! R+4! - I+;!'&% O*+,) "9>%! ",'! M, V*!,8&% "4-#/ %, C%&/'! $"*'! 9! !*,;) ( (! '!*',/! 9! ;! "4+;&% 9! %&;* J"!!, "!) 9! b"!) !;") !', ,(",* "& <'4/!'! ;!*'& , b>! $"*', ;%#" ;' ;'!8!'$,'!, 9!;!9!>! >' - , *'&%& (&) *&'" '!*'/49&(! "& +,' ;!'9!' J!+b'! 155) 9&; "!'",'! !-&,* 9! , *',(<'+, Ț,', R+4!,(" ;,-,%4". C,&8!3 necesitatea înlocuirii din scaun a lui Gi,ai iteazul% care ridicase stea"ul luptei an#otomane și intenția @orții de a trans*orma 'ara (omânească și Goldoa în pașalâcuri) B!%/!',>3 3astea 'ării (omâneș# /Gi,ai iteazul0 și un con#n"ent ma",iar% Imperiul 3toman /octo"enarul >inan @așa% numit mare izir în iulie 6QQ0) Ei"ismund Bat,orH0% Imperiul 3toman /între Q:)::: și =:)::: de oameni% plus personalul au$iliar0) R!8&%*,*3 ictorie militară de etapă a lui Gi,ai iteazul /pe câmpul de luptă% dar o retra"ere strate"ică% ceea ce% în epocă% ec,iala cu o în*rân"ere0% ictorie poli#că a lui Gi,ai iteazul
6
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
/păstrează domnia și țara% turcii se retra" în toamna anului 6QQ% eșuând în încercarea de a impune o administrație otomană în 'ara (omânească0) D!(<-&','!3 ?a 66 au"ust 6QQ% >inan @așa a-un"e la (usciu și% câtea zile mai târziu% începe trecerea unării spre iur"iu) omnitorul ale"e Călu"ărenii% pe apa Nea-loului% ca loc de +ătălie% &ind o zonă mlăș#noasă care nu permitea des*ășurarea impresionantei armate otomane) Un zorii zilei de 67Y27 au"ust% G,ai iteazul atacă cu "rosul armatei sale% păstrând o rezeră și un corp de călăreți) >copul era atra"erea in*anteriei otomane în +ătaia ar#leriei muntene) >inan @așa ordonă un atac *rontal pe podul de pe Nea-lo% iar ancurilor oastei sale le sta+ilește misiunea înăluirii armatei muntene% prin est și est) Guntenii se retra" ordonat spre rezeră% se re"rupează și respin" atacurile pe ancuri% proocând pierderi însemnate turcilor% care se retra" în dezordine% mulți murind înecați în mlaș#nă) 8ste momentul în care Gi,ai iteazul ordonă un contraatac% în mi-locul trupelor sale% însuețindu!i pe propriii săi ostași) In*erioritatea numerică îl determină însă pe domnul muntean să se retra"ă la adăpostul întunericului) Untr!o scrisoare adresată marelui duce al Florenței% Ferdinand de Gedici% Gi,ai iteazul descrie el însuși +ătălia de la Călu"ăreni5 „Gă încăierai cu ei într!o +ătălie în așa *el că ținu toată ziua% unde *ăcui mare pa"u+ă turcilor% spre rușinea lui >inan @așa% căci în lupta aceea însuși >inan @așa se prăăli de pe cal într!o mlaș#nă *oarte în#nsă% de unde cu mare "reutate *u scos))) Di după ce >inan a îndurat o așa mare +at-ocură de la noi% se mânie *oarte și așa se ,otărî să pornească cu toți ai săi asupra noastră) eci eu% ăzând că nu oi putea ține piept% enii la Târ"oiște”) omnitorul se a retra"e pe alea @ra,oei pentru a aștepta a-utoarele promise de >i"ismund Bat,orH% în reme ce în Bucureș# și Târ"oiște turcii încearcă sta+ilirea administrației otomane% *ără a reuși în demersurile lor) ?a Codlea% lân"ă Brașo% se strân" e*ec#ele principelui Transilaniei și ale domnului Goldoei% Dte*an (ăzan% iar la (ucăr or *ace -oncțiune cu oastea lui Gi,ai iteazul /= octom+rie 6QQ0) @olonia și cetățile săseș# din Brașo% >i+iu% Gediaș și Bistrița au trimis și ele luptători) Aliații creș#ni pun stăpânire pe Târ"oiște% iar >inan @așa se retra"e spre Bucureș#% apoi spre iur"iu% pentru a trece unărea) Aici% oastea otomană este supusă #rului ar#leriei creș#ne și împinsă dincolo de unăre% cu mari pierderi) 8*ectul asupra oș#i otomane a *ost deastator) Cronicile spun că s! au recuperat cei 6:)::: de ro+i pe care turcii îi luaseră% dar și o pradă de 2):::)::: de 2:
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
"al+eni% as4el încât &ecare ostaș mai mic „aea măcar pentru cai% a*ară de alte spolii”) e al4el% >inan @așa a *ost des#tuit% în noiem+rie 6QQ% pentru în*rân"erile su*erite% numai moartea su+ită a înlocuitorului său% ?ala Ge,med @așa% aducându!l din nou în poziția de mare izir% în decem+rie 6QQ% pentru câtea luni% până la moartea sa)
C"%&8
@ărăsirea liniei poli#ce de apărare a &ințării statelor româneș# și adoptarea unei poli#ci de implicare în conictele altora /în spri-inul sau împotria puterii suzerane% Imperiul 3toman0
Folosirea altui #p de armată /mercenari% le*e"ii0 impune sc,im+ări de5
Armament /de *oc0
Formațiuni de luptă
Tac#că /câmp desc,is vs. locuri "reu accesi+ile0
@rocedeele și tac#cile de luptă în secolele .I!.II sunt din ce în ce mai asemănătoare armatelor din centrul și estul 8uropei)
(!"%&% ,% 6VII%!,) ,'+,*!%! >'%' '+4! (&* "+;&(! !H"%&($ 9 %!
F!+!&% +%*,' !&';!, (!"%&% ,% 6VIII%!,.
A'+,*!%! '!/,%!) cu scopuri care deseresc interese poli#ce în"uste /*ron#ere% cuceriri0 sau dinas#ce% dein ,'+,*! ,>,%! 9! +,(3
(ăz+oiul american de Independență1
(eoluția Franceză /națiunea su+ arme pentru apărarea (eoluției *ranceze de coalițiile ridicate împotria #nerei repu+lici reoluționare01
(ăz+oaiele napoleoniene)
4u'usul real deine ceățean și se înrolează în ,'+,*, ,>,% care apără țara% nu interesele dinas#eiYmonar,ului5
Armată de masă)
>c,im+area tac#cii de luptă% prin aducerea pe câmpul de luptă a unor mari mase de oameni)
26
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Franța reoluționară și napoleoniană nu!și datorează realizările unor arme noi% ci mai de"ra+ă unor inoații tac#ce în"ăduite de armata de conscripție% de aducerea națiunii su+ arme pentru apărarea idealurilor reoluționare5
împărțirea armatelor în diizii autonome% care asi"ură deplasarea mai rapidă și e$i+ilitatea în acțiune%1
implicarea in*anteriei în am+uscade și diersiuni1
mo+ilitatea ar#leriei pe câmpul de luptă și *olosirea coloanei de atac în locul șirurilor% cu accent pe o*ensiă)
D. R!,-*!'!, ,'+,*! ;+4*!!
122 7 (esta+ilirea domniilor pământene% după reoluția lui Tudor ladimirescu din 6E26) >e pune capăt re"imului *anariot)
1:0:1 < Reulamenele oranice în Goldoa și 'ara (omânească)
>e în&ințează milițiile pământene% pentru paza statului% "ranițelor și ordinii interne) >unt adoptate re"ulamente pentru or"anizarea% recrutarea% dotarea și instruirea noilor armate)
1:: < rept de nai"ație su+ pailion național)
1:) ,&/&(*. B&"&'!-#
1=:) G,%,>.
@rima școală ostășească) @ro*esor de istorie5 iunerul Nicolae Bălcescu)
>e lansează la apă prima "oeletă militară românească)
1=) B&"&'!-#
@rima școală militară pentru o&țeri /in*anterie% caalerie% ar#lerie0% cu durata de doi ani /din 6E9% de patru ani0)
C&+ (! '!"(*'&!-*! !%*, +%*,' '+4!,(" 9&; $!,"&% <,,'* F,;*3 ?a 67 septem+rie 6E9E% la Bucureș#% are loc o întreedere între colonelul (adu olescu% comandantul (e"imentului 2 In*anterie% cel căruia ?ocotenența omnească îi ceruse să!și deplaseze e*ec#ele în ealul >pirii pentru a par#cipa la primirea unei coloane otomane% și Perim @așa% comandantul acestei coloane% sosite în *ața cazărmii din ealul >pirii) >omat de "eneralul otoman să predea cazarma% colonelul român a re*uzat cate"oric% 22
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
prete$tând că nu are ordine în acest sens din partea superiorilor săi% iar atunci când i s!a cerut să dezarmeze întrea"a unitate% el a declarat% plin de mândrie% că „datoria unui soldat este să moară cu arma în mână și că mai mulțumit este în acest caz decât să se adă dezarmat”)
upă un eac *anariot în care ideea unei armate româneș# prac#c dispăruse% aceasta &ind redusă la o simplă "ardă de corp a domnitorului% o nouă elită militară redescoperă% prin ocea colonelului (adu olescu% demnitatea militară și onoarea de a reprezenta cu *runtea sus statul român modern% mândria de a!i spune% în +una tradiție a e*orturilor an#otomane de altădată% unui reprezentant al unui imperiu ce amenințase independența țărilor române mai +ine de câtea secole% că dezarmarea nu este și nu poate & o soluție pentru un militar care își cunoaște +ine datoria) Cum a apărut și cum s!a *ormat noua elită militară românească în eacul al .I.!lea^ 'ările române pășesc în era modernă% din punct de edere economic și poli#c% a+ia odată cu Tratatul de la Adrianopol /6E20% care aea să distru"ă monopolul turcesc asupra economiei și să asi"ure pre*acerea unei economii naturale într!una +ănească% dominată de sc,im+) Gai cu seamă după adoptarea (e"ulamentelor 3r"anice în 'ara (omânească și Goldoa% concurența dintre (usia și Imperiul 3toman pentru controlul @rincipatelor stă la ori"inea emancipării acestor teritorii) ar dacă sc,im+ările cu caracter economic au un caracter lent% cele de ordin poli#c sunt radicale și% în această parte de lume% a#pice) >c,im+ările economice aduse de Tratatul de la Adrianopol% prin eliminarea monopolului turcesc asupra comerțului cu "râne% ca și inuența comerțului apusean care este tot mai prezent prin desc,iderea unării ca o cale li+eră de nai"ație% *ac as4el încât pământul deine o mar*ă% în cel mai capitalist sens al cuântului) @ână atunci% doar o proprietate uzu*ructuară% într!un mod #pic economiei naturale% pământul capătă aloare de sc,im+ &indcă începe să producă pentru o piață care e$plodează) Boierimea românească se scindează% su+ asaltul economiei de sc,im+) @e de o parte% marii 'ro'rieari % tradiționaliș# și conseratori% care se or doedi% în planul poli#c pe care îl acaparează% apărătorii marii proprietăți și ec,ilor rânduieli a"rare și ai priile"iilor clasei pe care o reprezintă% iar pe de altă parte o mică boierime% mici proprietari care sunt mai lesne câș#"ați de spiritul și interesele capitalismului% de comerț și capital) 8ste% de *apt% o des*acere 27
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
a +oierimii în două *acțiuni care or cons#tui +azele poli#ce ale conseratorismului și li+eralismului în secolul al .I.!lea) intre cei din urmă% su+ impactul ideilor (eoluției Franceze% a apărea% într!un #mp scurt% +ur",ezia românească% în reme ce în 3ccidentul european +ur",eziei i!au tre+uit câtea secole pentru ca piața și sc,im+urile economice să!i poată permite să impună ideile li+erale și a+olirea priile"iilor) Această mică +oierime românească deine +ur",ezia li+erală reoluționară care a eolua% pe parcursul între"ului secol al .I.!lea% de la pătura de a"ricultori capitaliș# la +ancocrația deținătoare a marii &nanțe% pentru ca în secolul al ..!lea să deină adeărata +ur",ezie &nanciară și industrială) Neoile de recrutare impuse de crearea „armatelor pământeș#”% în al patrulea deceniu al secolului al .I.!lea% au determinat asimilarea ran"urilor +oiereș# cu "radele militare% ceea ce a contri+uit la transpunerea% la nielul militar% a aceleiași sc,eme a +oierimii româneș#% de-a scindată în planul poli#c și economic așa cum am ăzut) ornicii% ,atmanul% is#ernicul și postelnicul moldoeni deeneau "enerali și comandanți de armate% în #mp de el spătarul muntean o+ținea același "rad militar) Clucerii% slu"erii și -itnicerii% în Goldoa% el pitarii și el armașii% în 'ara (omânească căpătau "rade de su+locotenent sau de a-utor al comandantului de pluton)
imitrie @appaso"lu% în „Cronica (e"imentului de In*anterie nr) II”% descrie momentul recrutării% la 1:05 JCa 'rin ,armec năvăli oaă nobilimea țării a se 'une sub dra'ele :i du'ă e
upă trei ani de sericiu militar% o&țerii puteau părăsi cariera militară% asimilându!li!se "radul militar cu „ran"ul poli#c” corespunzător sau mai mare% ceea ce *ăcea ca armata să &e% în e"ală măsură% o cale de promoare în plan poli#c% ceea ce &ii micilor +oieri își doreau% neîndoielnic) ar tocmai ei sunt aceia care% &ind și cei mai numeroși prin lo"ica piramidală de construire a unei armate% or & purtătorii ideilor li+erale reoluționare% într!o armată care le o*erea 29
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
posi+ilitatea de a seri su+ drapelul românesc) Așa sunt *rații oleș#% de pildă% Nicolae% Dte*an și (adu% &ii lui inicu olescu% care se înrolează în armata pământeană și care or -uca un rol important în #mpul (eoluției de la 6E9E în 'ara (omânească) ?a *el Nicolae Bălcescu% toți aând% la 6E9E% în -ur de 7: de ani) ,eor",e Ga",eru și C,ris#an Tell se alătură și ei armatei pământene% aând e$periențe militare importante% primul în armata țaristă% al doilea în armata otomană) ?a 6E9E% am+ii au puțin peste 9: de ani) eși militari% îi re"ăsim alături de #neri care studiaseră la @aris% ca Ion ,ica sau C)A) (oseS% proenind% primul% dintr!o ec,e *amilie +oierească ce dăduse câția domni pe tronurile țărilor româneș#% iar al doilea dintr!o *amilie importantă de "reci *anarioți% în aceeași asociație% „Frăția”% de inspirație *rancmasonică% întemeiată de Nicolae Bălcescu% în 6E97% ce a cons#tui și nucleul (eoluției din 'ara (omânească) Aici sau la @aris se întâlnesc și cu *rații Bră#anu% imitrie și Ion% care% alături de (oseS% sunt mem+ri% în același #mp% ai celei mai repu+licane lo-i *rancmasonice *ranceze% ;SA*enee des &raners) ?or aeau să li se alăture și alți militari% ca Ioan oinescu II% căpitanul Nicolae @leșoianu% locotenenții Iona eios și Ale$andru C,risto&) Un casa colonelului Ion Câmpineanu% șe*ul „par#dei naționale” din 'ara (omânească% cel care pusese la punct un proiect de Cons#tuție% se adunau atât +oieri% cât și militari% ca *rații olescu sau o&țeri din re"imentul lui Câmpineanu însuși) Așadar% nu este de mirare că trimisul special al țarului în Goldoa și 'ara (omânească% "eneralul A) 3) u,amel% constata că% în a-unul reoluției de la 6E9E% „o&țerii erau contaminați de spiritul reoluționar”) Unsă cea mai elocentă doadă a scindării armatei pământeș# după modelul +oierimii o putem re"ăsi în acțiunea coloneilor Ioan 3do+escu /șe*ul 3ș#rii0 și Ioan >olomon /comandantul (e"imentului 7 In*anterie din Bucureș#0% care% la 6 iulie 6E9E% au arestat mem+rii "uernului reoluționar% numai interenția ener"ică a populației reușind să pună capăt acestei acțiuni) ?a polul opus se situează colonelul (adu olescu și a#tudinea sa *ermă în *ața "eneralului otoman Perim @așa% la 67 septem+rie 6E9E)
E. U'!, P'";,*!%' R+4!. A%!H,9'& I, C&8,
15) 2= ,&,'!
nirea @rincipatelor (omâne 2Q
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
15) ,;'%!"*+b'!. F%'!-#
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Ta+ără de instruire comună pentru armatele celor două principate)
15) 2: &%!) B&"&'!-#.
Apare „3+seratorul militar”% prima pu+licație militară din (omânia) Tipărit și astăzi% ca produs editorial săptămânal al Ginisterului Apărării Naționale)
15) 12 !+b'!
1@0) 1: +,
>e în&ințează >tatul Ga-or eneral) @rimul șe*5 "eneralul Ioan 8manoil Florescu
?e"e priind instrucția comună a armatei @rincipatelor nite)
1@1) 22 &%!
Fuzionarea școlilor militare din Iași și Bucureș#% cu o durată de studii de patru ani /din 6E=Q0) Cursurile sunt desc,ise de Cuza% în septem+rie 6E=2)
1@2) 2= ,&,'!
@rimul "uern unic al (omâniei% cu E ministere) Apare primul Ginister unic de (ăz+oi)
1@2) 1 (!;*!+b'!
omnitorul Cuza o*eră drapele unice unităților militare și rostește un discurs cu acest prile-5 J/fțeri subofțeri ca'orali :i soldațiT Asăzi va f una din cele mai însemnae zile din datnile noasre... ?rimind dar seaurile cele noi aduceți#vă 'ururea amine că vă încredințez onoarea =ării. 4eaul e România. Aces 'ămân binecuvâna al ?ariei ese sro'i cu sânele srăbunilor no:ri :i îmbel:ua cu sudorile munciorului... 4eaul e încă simbolul devoamenului ordinei :i al disci'linei ce re'rezină oasea... Uurați să 'ăsrați cu onoare :i ,ără 'aă seaurile voasre :i asPel veți cores'unde încrederii :i a:e'ării ce am 'us cu =ara înreaă în oase.I
M(&!, M%*,' F',"!8 #+;&% %& A%!H,9'& I, C&8,. R!,%*>%! !;" ;' " (*'%'. Cu puține și nota+ile e$cepții% istorio"ra&a militară românească% înainte% dar și după decem+rie 6E% a tratat într!o manieră trium*alistă și descrip#!eenimențial perioada construirii armatei române moderne în #mpul lui Ale$andru Ioan Cuza) 3 epocă de pre*aceri 2=
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
importante în iața tânărului stat român% *ără nicio îndoială% dar intrată% din păcate% de cele mai multe ori% pe *ă"așul di#ram+ic al înșiruirii realizărilor cu iz de epopee ,omerică) Crearea armatei române moderne nu a *ost lipsită de di&cultăți și controerse% determinate% pe de o parte% de statutul internațional al noului stat român care își căuta propriul loc pe ,arta unei 8urope în plină recon&"urare% iar pe de altă parte% de inerentele așezări ale oricărui început) Armata română s!a aat% în anii domniei lui Ale$andru Ioan Cuza% su+ inuență militară *ranceză% în +aza unor considerente de natură poli#că% economică% militară /armata *ranceză era soco#tă% până la 6EJ:% cea mai +ună armată0% dar și sen#mentală% cooperarea militară româno!*ranceză% promoată atât de Cuza% cât și de împăratul Napoleon al III!lea izând toate compar#mentele esențiale care con*eră *orță și e&ciență unei armate% de la or"anizare și înzestrare la înățământ și pre"ă#re de luptă)
„PQ!” - ,'b*','& in această perspec#ă% un rol important l!a aut Gisiunea Gilitară Franceză < solicitată împăratului Napoleon c,iar de domnitorul român prin trimisul său special la @aris% asile Alecsandri < misiunea &ind compusă% la început% din o&țeri și su+o&țeri de intendență și administrație% iar mai apoi și din o&țeri și su+o&țeri de trupă% stat!ma-or% ânători% ar#lerie și "eniu% care au ac#at în mediul militar românesc din 6E=: până în 6E= =) Un po&da dorinței "uernanților de la Bucureș# de a se o+ține instructori pentru toate "enurile de arme% în 6E=: a-un" în (omânia doar o&țeri din sericiile administra#e% printre care se aa și su+intendentul ui ?e Cler% iar în mar#e 6E=6 este trimis și maiorul 8u"_ne ?amH% șe* de escadron% un e$perimentat o&țer care luptase în A*rica% Italia și Crimeea% în calitate de șe* al Gisiunii Gilitare Franceze) 8l a & înlocuit% în 6E==% de *ratele său% căpitanul de ânători @aul ?amH) Gisiunea Gilitară Franceză a introdus în armata română re"ulamentele tac#ce și de administrație în i"oare în Franța /adesea prin traducerea lor cu mici modi&cări0% a contri+uit la accelerarea procesului de uni&care a armatei și la îm+unătățirea procesului de instruire a trupei1 a contri+uit% de asemenea% la reor"anizarea înățământului militar% la cons#tuirea corpului de stat!ma-or /după modelul *rancez% inalidat însă% cum om edea% de modelul 9
@entru detalii priind acest su+iect% ezi Garia eor"escu% Misiunea miliară ,ranceză în România% în „Anuarul Ins#tutului pentru >tudii @oli#ce de Apărare `i Istorie Gilitară”% 6J% 6E)
2J
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
prusac de or"anizare a >tatului Ga-or eneral în anii (ăz+oiului *ranco!"erman din 6EJ:! 6EJ60% a corpului o&țerilor de administrație% a intendenței militare și a atelierelor militare) Gem+rii Gisiunii au aut statutul de consilieri te,nici în pro+lemele or"anizării% administrației și instrucției militare% &ind totodată înes#ți de domnitor și cu putere de control% cu drept de a a*ectua inspecții în unitățile din orice armă% recomandările lor aând aloarea unor ordine /dar nu întotdeauna respectate\0) ispunem de numeroase rapoarte adresate de su+intendentul ?e Cler și maiorul ?amH ministrului *rancez de (ăz+oi% mareșalul Kacues ?ouis (andon% care reectă% cu su+iec#ismul lesne de înțeles al autorilor% realitățile armatei române din anii 6E=:!6E==) Ceea ce în mod eident îi *rapa pe cei doi militari *rancezi < și răz+ate din mai toate rapoartele lor < era lipsa disciplinei și a respectului *ață de re"ulă în primul rând la corpul o&țerilor% la care se adău"au certurile interne și% spunea ?amH% „nepu#nța de a lucra metodic și serios”) eși îl aprecia pe "eneralul Ioan 8manoil Florescu% ministrul român de (ăz+oi% ca &ind inteli"ent% *oarte ac# și dornic să &e de *olos țării sale% „sin"urul < arăta ?amH < pe care l!am "ăsit întotdeauna "ata să a-ute Gisiunea Gilitară Franceză”% acesta era primul care dădea tonul ar+itrariului) „A aut pentru unii o&țeri o în"ăduință supărătoare < scria maiorul *rancez despre 8manoil Florescu <% pentru alții a *ost de o seeritate peste măsură% neținând seama nici de le"i% nici de re"ulamente% neaând altă purtare decât cea dictată de interesele sale% de simpa#a sau ura sa”) ?a in*anterie și caalerie% o+sera ?amH% pre"ă#rea de luptă se *ace „după poba șe&lor de corpuri și c,iar a o&țerilor in*eriori1 ac#itatea autorității nu se ede nicăieri1 nimeni nu comandă și nici nu ș#e să se *acă ascultat1 se dau ordine și se *ac recomandări% cu nemiluita% dar nu se suprae",ează e$ecutarea lor% iar în caz de "reșeală% nimeni nu îndrăznește să pedepsească”) 8 drept că 8u"_ne ?amH lăuda% în același raport% *elul în care se des*ășura instrucția la ânători și la ar#lerie% adică la armele care aeau instructori *rancezi% unul dintre aceș#a &ind c,iar *ratele său% @aul ?amH\
R!"+,9' &#%!) "'&;>! - >! @e de altă parte% su+intendentul ?e Cler era uimit că ordinele și recomandările ministrului% deși erau pu+licate în „Gonitorul 3astei”% nu erau întotdeauna respectate% sesizările sale neaând succes) 8l constata% de pildă% că *uncțiile conta+ile se dădeau și se retră"eau „cu o ușurință de plâns% după toanele #tularului sau *antezia șe*ului”% iar „corpurile *ac după după 2E
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
cum cred și nu am putut până acum să o+țin pedepse pentru încălcarea re"ulamentelor% nici împotria înce#nelii oite în e$ecutarea dispozițiilor ministeriale”) Iar maiorul ?amH% analizând ac#itatea caaleriei% o+sera lipsa instructorilor necesari% "enerată și de *aptul că doi o&țeri% deși a+soliseră Dcoala de specialitate din >aumur /Franța0% erau < remarcați ironia maiorului *rancez < „prin +unăoința și inteli"ența o+ișnuită a +irourilor ministerului” trans*ormați ad#*oc% unul în căpitan cu îm+răcămintea% iar altul în căpitan de -andarmi\ ?amH constata că% în (omânia% poți *ace din soldat ceea ce rei% "reutățile% însă% arăta el% „nu in decât de la o&țeri și% mai ales% de la o&țerii superiori”) „?a su+o&țeri și la trupă "ăseș# supunere și ascultare% dar și multă indi*erență și moliciune) Aceasta% spunea ?amH% din cauza indolenței o&țerilor și a lipsei pedepselor disciplinare e&ciente”) Atât ?e Cler% cât și ?amH constatau% nu de puține ori% că multe din recomandările lor nu erau luate în seamă și puse în aplicare) „3+serațiile mele erau primite < spune ?amH < mi se promitea că se or lua măsuri% se dădeau sau se *ăceau că dau ordine % dar zilele următoare re"ăseam totul în aceeași situație) e aici% noi s*aturi% noi ordine date sau nedate% dar tot nee$ecutate% ca și primele”) De*ul Gisiunii Gilitare Franceze remarcase că recrutarea era de&citară% în primul rând pentru că era în"ăduită sustra"erea de la sericiul militar a #nerilor care aeau unele posi+ilități &nanciare și care mituiau Comisiile de reizie or"anizate la nielul Ginisterului de Interne) „As4el < scrie ?amH < cel supus recrutării% alid și +ine le"at% dar aând câția ducați% a o+ținut scu#rea% în #mp ce au *ost admiși ca +uni pentru sericiu cei ce nu aeau niciuna din calitățile cerute% dar care erau săraci”) „Nu ș#u < con#nuă maiorul *rancez < ca aceste comisii de reizie să & *ost pedepsite sau măcar mustrate”) Corupția și ,oția din armată îl în"ri-orau pe 8u"_ne ?amH) 8l constata că „&ecare caută să pro&te de situația sa pentru a!și crea +ene&cii nepermise”% arătându!se reoltat că „*urtul rămâne pedepsit”) 8l considera că „e$emplul rău pornește adesea de *oarte sus și cu toată anitatea lor% mor"a lor% "radele înalte ale armatei ând cu ușurință inuența lor și acordă protecția lor în sc,im+ul plății”) „8ste îndeo+ște cunoscut că e$istă la corpurile de trupă numeroase deturnări de *onduri1 o&țerii or mult să ai+ă comanda unei companii% a unui escadron sau a unei +aterii pentru a putea dispune de *ondurile trupei și de a scoate de aici un câș#"”) Iar ?e Cler se plân"ea că recrutarea unor o&țeri de administrație nu se *ăcuse printr!un e$amen% ci dintre militarii „care persistaseră în ec,ile lor o+iceiuri”% al4el spus% dintre aceia care își plă#seră% de *apt% noul post\ 2
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Am & nedrepți însă dacă nu am spune că sunt% în rapoartele celor doi o&țeri *rancezi% și numeroase aprecieri pozi#e5 în *ond% toate aceste nea-unsuri semnalate mareșalului (andon% tre+uiau să pună în aloare e*orturile lor de a îndrepta lucrurile într!o țară de la capătul 8uropei în care *useseră trimiși cu misiunea de a reor"aniza o armată mică% după model *rancez) Cum ar & putut străluci% altminteri% cei doi dacă nu ar & în*ățișat starea de lucruri pe care o "ăsiseră printr!un contrast puternic cu propriile lor realizări și reușite^ @e de altă parte% discrepanța eidentă între poziția lor /ei &ind asociați unor inspectori cu drepturi depline în armata română0 și "radul pe care îl purtau i!a *ăcut pe cei doi% su+intendentul ?e Cler și maiorul ?amH% să intre în conict cu numeroase persoane) ?e Cler a *ost neoit să părăsească (omânia% în 6E=9% iar 8u"_ne ?amH l!a urmat% în 6E==% lăsându!l la șe&a Gisiunii Gilitare Franceze% până în 6E=% pe *ratele său% @aul ?amH) eși apreciată atât de domnitorul Ale$andru Ioan Cuza% cât și de "eneralul Ioan 8manoil Florescu% misiunea celor doi nu a *ost soco#tă de diplomația *ranceză un succes% mai ales în condițiile reorientării poli#cii româneș# spre @rusia și% implicit% re"ândirii *undamentelor ins#tuției militare% după model "erman% odată cu enirea pe tronul țării a principelui Carol I) Un iulie 6E==% +aronul d]Aril% reprezentantul diploma#c al Franței la Bucureș# îi transmitea la @aris% ministrului de 8$terne% rouHn de ?,Hs% „că nicio misiune pe care "uernul împăratului ZNapoleon al III!lea[ a trimis!o în @rincipate nu a reușit complet”) Go#ele erau% spunea d]Aril% „reaua credință a acelora care pro&tau de starea de lucruri dezordonată și de suscep#+ilitatea oamenilor”% precum și „caracterul personal al acelora care erau însărcinați să instruiască”) 8l arăta că% dincolo de unele e$cepții% „*uncționarii noștri simt superioritatea lor și% iritați de o+stacolele pe care le întâlnesc% au tratat pe auto,toni cu un înalt dispreț și cu o supărătoare zeemea) @rădați de ruși% umiliți de *rancezi% românii au a-uns în acest moment să nu mai ai+ă respect pentru misiunile străine”)
T',(unt istorici militari care discută Gisiunea Gilitară Franceză în @rincipate în remea lui Ale$andru Ioan Cuza din perspec#a în*rân"erii armatei *ranceze în (ăz+oiul *ranco!prusac din 6EJ:!6EJ6% soco#nd% așadar% că instructorii militari *rancezi nu au reușit decât să "re*eze tarele armatei lui Napoleon al III!lea% rușinos în*rântă la >edan% peste acelea ale unei oș#ri #nere și *ără e$periență% precum cea românească) Ceea ce este *oarte "reu de susținut în realitate) 7:
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Un po&da cele+rei replici% ros#te sau nu% a mareșalului 8dmond ?e+oeu*% pentru care acesta a *ost ironizat cu asupra de măsură% potriit căreia „armatei *ranceze nu!i lipsește niciun nasture”% &ind% deci% "ata de o în*runtare cu @rusia% (ăz+oiul *ranco!"erman nu a adus cu sine o în*rân"ere a unei armate *ranceze sla+ pre"ă#te% așa cum s!a spus și s!ar putea crede% incapa+ilă să acționeze e&cient într!un conict militar% inalidându!se% așadar% modelul *rancez de or"anizare militară și de ducere a răz+oiului) Nu este or+a de un conict care opune armate cu mult di*erite una de cealaltă% ci de o în*runtare în care una din părți u#lizează in"enios câtea inoații te,nice% tac#ce și de or"anizare) @rusia lui 3o on Bismarc% ar#zanul creării Imperiului "erman% a mizat pe câtea atuuri% e$ploatate cu inteli"ență și pra"ma#sm% pe care Franța a *ost neoită să le analizeze cu atenție și să și le însușească a+ia după eșecul su*erit în 6EJ:!6EJ6) Un *apt% ictoriile prusace sunt consecința a trei sc,im+ări esențiale5 ,. Vtlizarea căilor ,erae care au permis "ermanilor să transporte cu rapiditate pe lina *rontului o *orță superioară numeric% *rancezii trezindu!se *ață în *ață cu o armată de apro$ima# 9Q:)::: de oameni des*ășurată rapid și capa+ilă să micșoreze semni&ca# distanțele impuse de necesitățile de aproizionare a *rontului) e aceea% K)F)C) Fuller spunea% pe +ună dreptate% că eor"e >tep,enson% inentatorul locomo#ei cu a+uri și părintele căilor *erate% este% mai de"ra+ă decât Napoleon sau ClauseLitz% cel care consacră% prin inențiile sale% conceptul „națiunii su+ arme”) b. in 6E==% prusacii introduc noul un de oțel cu încărcare 'e la culaă% inentat de Friedric, Prupp% care anunță ceea ce @rimul (ăz+oi Gondial a con&rma și anume că ar#leria a deeni arma esențială pe câmpul de luptă) ". Crearea unui 4a Ma@or Beneral prusac e&cient% operă a "eneralului Oelmut, on Golte% cel care a pus la punct un sistem de pre"ă#re a o&țerilor de stat ma-or% capa+ili să acționeze unitar% indi*erent de condițiile par#culare ale unui câmp de luptă% în *runtea unor unități de luptă interconectate și standardizate din punctul de edere al mărimii% structurii și pre"ă#rii de luptă /se spune că standardizarea "ermană a mers până acolo încât c,iar și numărul de lin"uri și "amele era același\0) e asemenea% acesta a "ândit rapida înlocuire a unei diizii epuizate cu o alta similară% aată în spatele *rontului) in acest punct de edere% >tatul Ga-or eneral Francez s!a doedit a &% în #mpul (ăz+oiului *ranco!prusac% doar un "rup de mesa"eri și de slu-+ași serindu!l pe comandant% în reme ce
76
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
unitățile aate pe câmpul de luptă nu puteau & coordonate în ederea a#n"erii scopului propus% în lipsa unui plan de luptă presta+ilit) 8ste și mo#ul pentru care% după modelul "erman% Adolp,e T,iers% primul președinte al celei de!a treia (epu+lici Franceze% ieșite din âltoarea Comunei din @aris% după pră+ușirea imperiului lui Napoleon al III!lea% a consimiți la crearea unui adeărat >tat Ga-or eneral a cărui lipsă *usese dureros resimțită în #mpul răz+oiului) Aceste sc,im+ări nu pot susține însă ar"umentul în*rân"erii unei armate *ranceze presupus sla+ pre"ă#te care ar & e$portat în @rincipate% în anii 6E=:!6E=% mai de"ra+ă tarele ei decât un model e&cient de or"anizare) Unlocuirea treptată a acestui model cu unul "erman% după instalarea lui Carol I ca domn la Bucureș#% în 6E==% nu diminuează cu nimic e*orturile militare *ranceze în anii creării statului român modern)
I$,>%! *!"+%*,'! ,%! "!%! 9! , 9&, K&+*> , (!"%&%& ,% 6I6%!, - '%&% %' 9!'!, &%& ""* ,% !;" 9&(*',%!. K)F)C) Fuller o+sera că societatea secolului al .I.!lea este mai mult +azată pe manu*actură decât pe a"ricultură% *actorul dominant &ind ener"ia a+urului mai de"ra+ă decât reli"ia) rație căilor *erate% care capătă importanță strate"ică% armate numeroase pot & transportate cu ușurință la distanțe mari) (ăz+oiul *ranco!prusac din 6EJ:!6EJ6 o a doedi cu prisosință% *rancezii trezindu!se *ață în *ață cu o armată de apro$ima# 9Q:)::: de oameni des*ășurată rapid și capa+ilă să micșoreze semni&ca# distanțele impuse de necesitățile de aproizionare a *rontului) Cu toate acestea% a+ia inoațiile te,nolo"ice din secolul al .I.!lea și "eneralizarea lor or *ace câmpul de luptă unul sân"eros cu adeărat) Gulte inenții sunt ulterioare răz+oaielor napoleoniene% dar posi+ilitatea punerii lor în prac#că este limitată de neoia de reașezare a 8uropei și de lun"ile perioade de pace) (ăz+oiul Ciil American% care începuse% în 6E=6% ca un răz+oi de mișcare% cu acțiuni rapide și e&ciente% deine% din 6E=7% dar mai ales după cele aproape 6: luni de lupte de tranșee de la Ric*mond#?eersbur /6E=9!6E=Q0% *oarte asemănător cu ceea ce se a întâmpla mai târziu% în anii @rimului (ăz+oi Gondial) nei armate începe să!i &e din ce în ce mai "reu să se apropie de inamic pentru a!l în*rân"e)
72
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Un primul rînd% ca urmare a două inenții care sc,im+ă modul de u#lizare a puș#i de către in*anterist) @e de o parte% țeaa ",intuită și "lonțul cilindro!conic /e de tot ,azul că această inenție importantă% aparținând unui căpitan en"lez% Norton% a *ost respinsă% inițial% de uernul +ritanic pentru a & preluată apoi de *rancezi\0 au mărit cadența de tra"ere% precizia și distanța) @uș#le% care +at acum la aproape 6)::: de metri% se răspândesc și se "eneralizează) >unt inentate capsa de inițiere a încărcăturii /"rație descoperirii *ulminatului de mercur de către 8dLard C,arles OoLard0% cartușul% *oarte apropiat de *orma pe care o ș#m astăzi și încărcătoarele care asi"ură muniția necesară pentru un *oc susținut) @entru prima dată% in*anteristul își poate ucide adersarul la o distanță de câtea sute de metri% *ără să &e el însuși o țintă) Inamicului îi este din ce în ce mai "reu să se mai apropie de o+stacolele naturale ale celor pe care îi atacă /care +ene&ciază acum% la rândul lor% de o putere de *oc sporită și de apariția sârmei ",impate0% *ără pierderi semni&ca#e) @uterea de *oc a crește% odată cu apariția primelor mitraliere% inițial Balin /inenția americanului (ic,ard atlin"% patentată în #mpul (ăz+oiului Ciil American% mai de"ra+ă o pușcă ce aea zece ței decât o mitralieră în adeăratul sens al cuântului\0% apoi% spre s*ârșitul secolului al .I.!lea% a mitralierei Ma
S%9,*&% '+4 <,>, P%!$! Cu toate acestea% la @lena armata română scrie o pa"ină de "lorie militară% în po&da +unei dotări a armatei otomane) upă o adeărată reoluție care iza modernizarea armatei otomane% inau"urată de sultanul >elim al III!lea < un proces amplu% con#nuat% mai apoi% de A+dulmecid I < armata otomană era +ine înzestrată% dispunând de armament modern) 8ste 77
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
su&cient să amintesc că ar#leria turcească dispunea de tunurile de oțel ",intuite *a+ricate de Prupp% cele mai +une "uri de *oc ale remii% iar in*anteria și caaleria aeau puș# per*omante -enr+#Martni /cu încărcare pe la culată0 și 3inc*eser /cu ma"azie pentru muniție0% am+ele cu o +ătaie de peste 6)::: de metri) Armata română era una tânără% reîn&ințată și or"anizată în remea lui Ale$andru Ioan Cuza% *ără o dotare corespunzătoare% dar compusă în ma-oritate din soldați proeniți din mediul rural care aeau calități e$celente pentru un câmp de luptă al cărui c,ip se sc,im+ase într! atât în a doua -umătate a secolului al .I.!lea) Călătorii străini în 'ările (omâne remarcau rezistența lor la „osteneală”% la „munci și lipsuri”% ră+darea cu care în*runtă *ri"ul și arșița% *oamea și setea% și asta% spune un călător% „încă din lea"ăn”) imitrie ră",icescu% în lucrarea sa „in psi,olo"ia poporului român”% are o *ormulare conin"ătoare5 „Au *ost atâtea su*erințe în trecutul neamului celor de la sate% încât lumea% care se înc,ină și se prosternează la su*erințele lui Oristos% te miri cum de nu +ănuiește% când trece pe lân"ă o șu+ă sau un suman s&os și umilit% că su+ acel suman trăiește un om care numără desi"ur mai mulți Oristoși printre strămoșii lui”) Gemorialiș#i epocii o+seră "ri-a specială a lui Carol I pentru armată% &ind *oarte mândru să prezinte reprezentanților armatelor străine „tânăra sa armată instruită de el”) escriind misiunile care îi *useseră încredințate în (omânia% )I) Bo+rio su+linia +una cola+orare sta+ilită cu militarii români5 „Un c,es#unile militare am aut a-utorul colonelului >lăniceanu% de la statul!ma-or% și al ministrului de (ăz+oi% "eneralul Cernat) Un c,es#unile de transport pe căile *erate și cele de ordin intern am aut de a *ace cu colonelul Fălcoianu% *oarte ama+il și priceput) Nu!mi aduc aminte de numele tuturor% dar toți a+solut% *ără nicio e$cepție% mă întâmpinau cu atenție% interesându!se de doleanțele mele și în cel mai scurt #mp căutau să! mi dea in*ormațiile necesare”) Un po&da conin"erii tac#cienilor remii că un atac reușit este rezultatul direct al intensității de *oc mai mare decât puterea de apărare% militarii români% alături de cei ruși% au demonstrat că o +ătălie poate & câș#"ată% atât #mp cât una din părți nu se consideră pe sine îninsă) >e impunea însă o analiză serioasă și atentă pentru sta+ilirea unor soluții mai aanta-oase /te,nic și material0 în cazul unui nou conict) Cucerirea @lenei% cu importante pierderi% s!a încadrat% așadar% într!un conte$t mai lar"% inau"urat de (ăz+oiul Ciil American și care se în#nde până către @rimul (ăz+oi Gondial% "enerat de inoațiile te,nolo"ice și sc,im+ările surenite în modul de ducere a luptei% 79
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
marcând% deopotriă% apo"eul și s*ârșitul revoluției 'ra,ului de 'u:că și% în același #mp% de+utul revoluției indusriale) Cele două *enomene militare se întrepătrund pe parcursul secolului al .I.!lea% în *orme di*erite% dar este eident% cu toate acestea% că semnalele o*erite de cele trei „+ătălii ale tranșeelor”% de care aminteam la început% nu au inuențat semni&ca# modul de "ândire al tac#cienilor% care s!au trezit în âltoarea @rimului (ăz+oi Gondial% întocmai ca mareșalul Foc,% cu pro*ețiile neîmplinite) 3 sc,im+are decisiă aea să &e înre"istrată însă a+ia după consumarea primului mare conict al reoluției industriale < @rimul (ăz+oi Gondial)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
Florin Constan#niu% / isorie sinceră a 'o'orului român% ed) a I!a% Bucureș#% 8ditura niers 8nciclopedic% pp) 2:E!299)
K) F)C) Fuller% Armamen and -isor+. )*e (nuence o, Armamen on -isor+ ,rom *e Da2n o, Classical 3ar,are o *e &nd o, *e 4econd 3orld 3ar % NeL Mor% 69Q /sau ediții ulterioare0) Capitolul I% )*e Ae o, Bun'o2der % și Capitolul % )*e Ae o, 4eam)
Gic,ael OoLard% Războiul în isoria &uro'ei Timișoara% 8ditura >edona% 6J% pp) ==! 62E)
eoRreH @arer% )*e Miliar+ Revoluton. Miliar+ innovaton and *e rise o, *e 3es 1$00#1700% Cam+rid"e niersitH @ress% second edi#on% 6=)
D">,'!
100 de mari băălii din isoria României /coord) @etre 3tu0% Bucureș#% 8ditura 3rizonturi% 2::)
&nciclo'edia băăliilor din isoria românilor /coord) eor"e Garcu0% Bucureș#% 8ditura Geronia% 2:66)
7Q
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
TEMA = RĂBOIUL ROMÂNILOR PENTRU NTREGIREA NAȚIONALĂ. UN RĂBOI PREA MARE PENTRU... ROMÂNIA MARE?
A. R+4, !&*'
11=
(omânia aliată cu @uterile Centrale /ermania% Austro!n"aria% printr!un tratat secret% din 6EE70% dar cu o opinie pu+lică os#lă Austro!n"ariei /care stăpânea Ardealul și Bucoina0)
26 iulieY7 au"ust 669% Consiliul de Coroană decide ca (omânia să rămână neutră)
(e"ele Carol I decide să a+dice) Goare la 2J septem+rieY6: octom+rie 669)
11=11@ 7 9!8b,*!' ,;'(!3
Tre+uie (omânia să intre în răz+oi^
e partea cui% a Antantei sau a @uterilor Centrale^
Adepții securității naționale ăd prime-dia reprezentată de (usia % în drumul ei către >trâmtori% pentru (omânia /C) >tere% @)@) Carp0
Adepții unității naționale /spri-iniți de un lar" curent de opinie pu+lică pentru o+ținerea Ardealului0 izează desăârșirea unității naționale% pe seama Austro!n"ariei% dar *ără Basara+ia /care este parte din Imperiul 'arist% din 6E620) (eprezentanți5 Ion I) C) Bră#anu% Tae Ionescu% Nicolae Filipescu% Nicolae Ior"a)
B. R+4, '8b
=1 ,&/&(* 11@
Conenție poli#că semnată cu Antanta5
@reede o+ținerea teritoriilor stăpânite de Austro!n"aria5 Bucoina% Transilania% Crișana% Garamureș% Banat)
Conenție militară semnată cu Antanta5
(omânia se o+li"ă să!și mo+ilizeze toate *orțele terestre și naale până cel mai târziu la 6QY2E au"ust 66=) 7=
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
>pri-in militar din partea Antantei /trupe% muniții0
1=2 ,&/&(* 11@
Consiliu de Coroană% @alatul Cotroceni) Cu o mare ma-oritate% Consiliul apro+ă trata#ele an"a-ate de Ion I) C) Bră#anu pentru intrarea (omâniei în răz+oi de partea Antantei)
>c,im+ de replici între liderul conserator @)@) Carp și re"ele Ferdinand I% la Consiliul de Coroană din 69Y2J au"ust 66=)
P.P. C,';3 A mere cu Rusia ese a izbi în ineresele țării. Doresc să fți învin:i 'enru că vicoria voasră ar f ruina țării. Am rei fi îi dau Maiesății oasre să se baă :i să moară. (ar eu mă voi rua lui Dumnezeu ca armaa română să fe băuă.
F!'9,9 I3 Lu cunosc decâ ineresele țării. Dinasta va urma soara țării învinăoare cu ea sau învinsă cu ea. Deoarece Dinasta mea ese română Znu "ermană% cum susținuse Carp% n)n)[) Revendic 'enru casa mea cinsea de a f înde'lini în înreime misiunea 'e care aces 'o'or i#a încredința#o.
(omânia declară răz+oi Austro!n"ariei) Un noaptea de 69Y2J!6QY2E au"ust% armata română trece Carpații în Transilania% punând stăpânire pe trecătorile Carpaților și an"a-aând lupte la Timișu de Kos% la sud de >i+iu și în apropiere de 3rșoa) @opulația românească de dincolo de Carpați *ace o primire entuziastă trupelor române)
Ee mai adau"ă5 întreprinderi industriale militare5 96)Q2 /o&țeri și trupă0 și părți sedentare5 677)26 /o&țeri și trupă0) T*,% +b%8,'!3 ::.@01.
P%,&% 9! ",+;,!3 I;*!8, „”) ;!',> +%*,'! ;! 9& <'*&'3
N și N% împotria Austro!n"ariei /o*ensiă strate"ică01
>% împotria Bul"ariei% aliata @uterilor Centrale /inițial% de*ensiă strate"ică0)
n *ront de aproape 6)Q:: m% pe care se aă mo+ilizați =Q:)::: de oameni) @e un *ront similar% în 8st% (usia are dispuși 9):::)::: de oameni numai în linia I /\01
7J
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
G!!',%&% A%!H,9'& A$!'!("&) în „R(;&9!'%!” /mani*est prin care dorea sta+ilirea celor inoați de intrarea (omâniei în răz+oi *ără a & pre"ă#tă temeinic o as4el de acțiune% îndreptat mai ales împotria @N? și a lui Ion I)C) Bră#anu05 „Cine au ,os aceia care au conce'u 'lanul ca armaa noasră înăriă numai cu două sinure divizii ruse:t să se întndă de la Mare 'ână la Dorna recând 'rin )r. 4everin :i să o'ereze o,ensiv în două direcțiuniE uda'esa :i )ârnovo ZBul"aria[ &se o monsruoziae miliară mai mare ?unerea în a'licație a monsruosului nosru 'lan de o'erațiuni a ,os nu mai 'uțin monsruoasăI.
8!(*','!
Bu"etul alocat armatei crește /669!66=05
EJ de milioane de lei /669Y66Q0%
J de milioane de lei /66QY66=0
66J milioane lei /66=Y66J0
11=11@3 Creditul pentru răz+oi a *ost declarat nelimitat) @ână la 6 au"ust 66= s!au an"a-at peste E:: de milioane de lei
A'+,+!* - *!" 9! %&;*3
9Q:)::: puș# de in*anterie /din care numai 77:)::: erau Mannlic*er % până în 6620
J:)::: erau puș# -enr+ Martni % din 6EJJ /*ără repe#ție0)Alte Q:)::: de puș# *useseră comandate în Italia
Q:: de mitraliere /la noi5 6Y+atalion % la inamic5 =Ycompanie\0
6)9:: tunuri de câmp% din care numai JQ: cu tra"ere rapidă1
6Q)::: de să+ii /\0
7J de aioane /lerio 5arman oisin% cu o mitralieră% Lieu'or % cu o mitralieră0) oar 62 aioane din 7J aeau câte o mitralieră% ceea ce înseamna că misiunile de suprae",ere și o+serare în terenul inamic rareori se s*ârșeau prin a aduce in*ormațiile necesare despre dispunerea trupelor inamicului)
?ipsuri "rae5
Număr mic de mitraliere% 6YE în raport cu inamicul1
Nu e$istă ar#lerie an#aeriană și de munte1 7E
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Nu e$istă +aloane de o+serație1
Ar#lerie "rea aproape ine$istentă1
Nu e$istă tele*oane și &r /comunicații lente și nesi"ure% prin))) șta*ete între trupă și comandamente01
Nu e$istă puș# mitralieră1
Nu e$istă "renade% măș# contra "azelor și))) căș#\
A">& +%*,'!3
1:1 ,&/. 7 1 ,&/.1 (!;*. 11@. Trupele +ul"are atacă /*ără o declarație preala+ilă de răz+oi0 elementele înaintate ale armatei române din o+ro"ea)
12 (!;*. 7 @ (!;*. 11@) T&'*&",, < „capul de pod *ără pod”% prima în*rân"ere militară) Trupele române /su+ comanda "eneralului Constan#n Teodorescu0% rău conduse și sla+ spri-inite sunt neoite să se predea) ezastrul de la Turtucaia a costat armata română 6=: de o&țeri și =)::: de soldați% morți și răniți% alți 2E)::: de soldați și 9E: de o&țeri &ind *ăcuți prizonieri) in încercuire au mai scăpat doar Q)Q:: de militari) @uternică impresie ne"a#ă în rândul opiniei pu+lice româneș#)
21@ (!;*!+b'! 11@% P!'-) Untrunire a comandanților de armate la Garele Car#er eneral% unde se decide oprirea o*ensiei din Transilania /în ciuda opoziției "eneralului Constan#n @rezan% care rea păstrarea planului inițial0% întărirea pozițiilor ocupate și trans*erul *orțelor necesare pe *rontul de sud)
1:2@ (!;*. 7 152 (!;*. 11@) B*%, 9! %, Sb&. @rima mare +ătălie în nord /orașul% deși eacuat de autoritățile austro!un"are% nu a *ost ocupat de trupele române aate în o*ensiă% care s!au întărit în zona Delim+ăr\0% trupele "ermano!un"are% conduse de "eneralul 8ric, on Falen,aHn% îi silesc pe români să se retra"ă în de&leul 3ltului) @resiunea trupelor "ermano!austro! un"are se simte intens pe toată linia Carpaților)
1 (!;*.1 "*. 7 22 (!;*.5 "*. 11@. M,!$', 9! %, F%+49,. Acțiune cura-oasă a "eneralului Ale$andru Aerescu pe *rontul de sud% care miza pe trecerea unării pe la Flămânda și încercuirea trupelor inamice printr!un atac con-u"at dat de *orțele trecute pe malul drept al uiului și de cele româno! ruse din o+ro"ea) @lanul se +aza pe un aanta- meteorolo"ic5 apele unării
7
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
erau scăzute și monitoarele austro!un"are% aate la 3rșoa% nu puteau co+orî pentru a ataca podul de ase construit peste unăre) eși trecerea trupelor române peste unăre% la 6E sept)Y6 oct) 66=% a creat derută în comandamentul +u"aro!"erman al *eldmareșalului Au"ust on Gacensen% creșterea apelor unării /în urma unor ploi torențiale cu *urtună0 a dus la ruperea podului de ase și a permis sosirea monitoarelor austro!un"are care au început să +om+ardeze podul)
22 (!;*.5 "*. 11@. >unt oprite acțiunile din sud și trimise iar *orțe pe *rontul din Carpați% ca urmare a a"raării situației pe *rontul din Transilania% unde *orțele "ermano!austro!un"are trec la o puternică o*ensiă)
215 !+b'! 11@) upă o rezistență eroică în trecători unde e*orturile țăranului român mo+ilizat au *ăcut minuni% trupele @uterilor Centrale pătrund în alea Kiului% cuceresc T") Kiu /populația s!a comportat admira+il% spri-inind acțiunile militare0% apoi este ocupată 3ltenia /(âmnicu âlcea și Curtea de Ar"eș sunt ocupate la s*ârșitul lunii noiem+rie0) Forțele "ermano!+ul"are trec unărea pe la imnicea% în ederea unui e*ort con-u"at de a scoate (omânia din răz+oi% prin ocuparea Capitalei)
1@2 $. 7 20 $.: 9!". 11@. B*%, 9! %, N!,K%$ (,& „B*%, ;!*'& B&"&'!-#”) cea mai mare operație militară pe *rontul românesc în 66=% ul#ma încercare a armatei române% comandată de "eneralul Constan#n @rezan% de a apăra Bucureș#i) Cea mai "rea în*runtare a aut loc la Călu"ăreni /6=!6J no)0) upă un succes inițial% armata română% copleșită numeric și te,nic% este neoită să înceapă retra"erea spre Goldoa)
2: $.@ 9!". 11@. Armatele "ermano!austro!un"are ocupă Bucureș#i)
D!"!+b'! 11@. ?inia *rontului se sta+ilizează pe >iret și sunt ocupați Focșanii) uernul și @arlamentul se mută la Iași) >u+ ocupașie "ermană rămân aproape trei s*erturi din țară /3ltenia% Guntenia și o+ro"ea0)
A'+,*, '+4 (! '!<,"! *!'*'&% %b!' 9 M%9$,) "& (;'K&% M(& M%*,'! F',"!8!) "9&( 9! /!!',%&% !' M,*,( B!'*!%*) ((* >,' %, :1@ "*+b'! 11@. ;'+!%! %& ,%! ,&%& 11) 9,*'* %;(&'%' 9! **
9:
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
+b'"+*! - +K%,"! 9! *',(;'*) 9,' - /!! ;'!",'!) !;9!+, 9! #<( !H,*!+,#" , <"&* ',$,/ '49&'%! ,'+,*! - ;;&%,>! "$%!.
2: +,'*.5 ,;'. 11) R""&) ;! <'*&% A'+,*! , II, , /!!',%&%& A$!'!("&. (e"ele Ferdinand ține un important discurs în care promite o lar"ă re*ormă a"rară și otul uniersal5 Jouă filor de țărani care ați a'ăra cu brațul vosru 'ămânul unde v#ați născu unde ați crescu vă s'un eu reele vosru că 'e lână răs'laa cea mare a izbândei care va asiura fecăruia recuno:tnța neamului nosru înre ați câ:ta oodaă dre'ul de a să'âni înr#o măsură mai lară 'ămânul 'e care v# ați lu'a. &u reele vosru voi f înâiul a da 'ilda. i se va da :i o lară 'artci'are la reburile 'ubliceI. iscursul re"al a aut menirea de a!i mo+iliza pe cei care urmau să par#cipe la luptele din ara anului 66J /pentru țăranul!soldat% împroprietărirea era un is de împlinit\0 și a reușit să asi"ure păstrarea unității de comandă și a disciplinei în rândurile armatei române% atunci când armata țaristă a *ost cuprinsă de ,aos și dezor"anizare su+ impactul ideilor +olșeice)
112= &%. 1 &%.1 ,&/. 11) B*%, 9! %, M'-# J;!',>! unt eli+erate peste 7: de localități și cuceriți Q:: m 2) >e *ace o puternică +reșă în dispozi#ul inamic) >uccesul nu a putut & e$ploatat% datorită ordinului "uernului lui Perensi de a suspenda acțiunile o*ensie ale armatei ruse pe între" *rontul oriental și ca urmare a pătruderii trupelor austro!un"are în Cernăuți) 8ste importantă +ătălia pentru moralul trupelor care ăd% pentru prima oară în 66 luni de la intrarea (omâniei în răz+oi că inamicul *u"e din *ața lor și că sunt luați prizonieri "ermani și capturat material de răz+oi)
2= &%@ ,&/.@1 ,&/. 11@) B*%, 9! %, M'-!-# J;!',>! 9!
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
au")0 și 8remia ri"orescu% care i!a urmat la conducerea Armaei 6 române) P!'9!' J+'>) '> (,& 9(;'&>3 =6: o&țeri și 2=)E:: de soldați și "radați /români0 și 9J)::: /trupele "ermano!austro!un"are0)
2@ &%. ,&/. 7 22 ,&/. 11) , *'!, b*%! 9! %, O*&8 J;!',>! 9!
A&*'*>%! '+4! ,& '+,( ;! *!'*'&% ,>,%) ,& <(* %"&*! &*>%! '&(! *',*! ;," (,& <' $> 9! %&;* ", &'+,'! , ;';,/,9! b%-!$"!) 9,' !$!+!*!%! 9 R&(,) ;' 9!"%,-,'!, '!$%&>! b%-!$"! ,& "'!,* & ",9'& ;%#"+%*,' !<,$',b% >' ,(*'! JL! 9!"9! "!!'!, && ,'+(#>& '&(/!'+,) %, B'!(*L*$() %, 22 $.5 9!". 11% care a & neoită să înc,eie un armis#țiu cu @uterile Centrale% la Focșani% la 2= no)Y dec) 66J% apoi o ;,"! 9',"" %, B&"&'!-# J2= ,;'%! +, 11) în condiții *oarte aspre% care nu a *ost însă niciodată ra#&cată de re"ele Ferdinand I) Un aceste condiții% răz+oiul (omâniei se înc,eiase)
2 "*.11 $. 11. S! (!+!,8 A'+(#>&% 9! %, C+;!/!) într!un a"on de tren% între @uterile Centrale și Antanta) ?uptele încetează pe toate *ronturile) ermania recunoaște caducitatea Tratatului de la Bucureș#% &ind o+li"ată să!și retra"ă armata din (omânia)
V' &'+, ,"*!%! 9! $> ,%! '+4%' 9 B,(,',b, J2 +,'#! ,;'%! 11) B&"$, J152 !+b'! 11 - T',(%$,, J1 $.1 D!"!+b'! 11 9! , (! & "& P,*', M,+) "*!H*&% ;'b&-' I+;!'%' Ț,'(* - A&(*'&/,'. S! "'!!,8 R+4, M,'!.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
92
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Florin Constan#niu% / isorie sinceră a 'o'orului român% ed) a I!a% Bucureș#% 8ditura niers 8nciclopedic% pp) 2==!7:=)
lenn 8) TorreH% România în ?rimul Război Mondial Bucureș#% 8ditura Geteor% 2:69)
D">,'!
100 de mari băălii din isoria României /coord) @etre 3tu0% Bucureș#% 8ditura 3rizonturi% 2::)
&nciclo'edia băăliilor din isoria românilor /coord) eor"e Garcu0% Bucureș#% 8ditura Geronia% 2:66)
97
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
TEMA 5 ROMÂNIA N AL DOILEA RĂBOI MONDIAL. 2: AUGUST 1==) UN ACT CONTROVERSAT
A. R+4, A% D%!, R8b M9,%. 1. C! %, 9!*!'+,* ;! *%!' ( ,*,"! URSS? @arteneriatul "ermano!soie#c% inau"urat prin @actul Goloto!(i++entrop /2: ,&/&(* 1:0 se des*ășurase atât de sa#s*ăcător% încât la E mar#e 69:% Oitler îi scria lui Gussolini că nu mai e$istă mo#e pentru un conict între ermania și (>>) Această percepție s!a sc,im+at radical în următoarele luni) 3ricât ar părea de surprinzător% dar la ori"inea acestei sc,im+ări s!a aat))) (omânia\ Ar#colul 7 din ?roocolul adițional secre al ?acului Moloov#Ribbenro' aea o redactare oit con*uză5 (>> își arăta interesul pentru Basara+ia% în #mp ce (eic,ul e$prima „totalul dezinteres poli#c pentru acese reiuni % un plural care trimitea la sud!estul 8uropei% menționat la începutul ar#colului) in această redactare se putea înțele"e că 1 ermania consimțise la ane$area Basara+iei de către (>>% dar și că 2 (>> poate ane$a și alte teritorii din 8uropa de >ud<8st decât Basara+ia% cu condiția să respecte interesele economice ale ermaniei în această parte a con#nentului) ?a 27 iunie 69:% )G) Goloto% în calitate de comisar al poporului pentru A*aceri >trăine% l!a in*ormat pe contele on der >c,ulen+ur"% am+asadorul ermaniei la Goscoa% că (>> a cere (omâniei să!i cedeze Basara+ia și Bucoina și% în cazul unui re*uz% a recur"e la *orță% pro+lema &ind *oarte ur"entă) Am+asadorul a atras atenția că ermania aea mari interese economice în (omânia% care puteau & pre-udiciate de o acțiune militară soie#că) Faptul că >c,ulen+ur" nu a o+iectat la reendicarea Bucoinei arată că el dădea ar#colului 7 al @rotocolului adițional secret cea de a doua interpretare) Cererea priind Bucoina l!a iritat pe Oitler) @roincia nu prezenta pentru el interes economic sau strate"ic% dar FX,rerul a ăzut în reendicarea ei de către >talin o primă încălcare a înțele"erilor "ermano>) Un reendicarea Bucoinei% Oitler edea e$istă mărturii în acest sens% între care cea a lui (i++entrop un prim pas al (>> spre est% dincolo de limita în"ăduită de el) 99
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
@entru a nu deteriora raporturile cu ermania% dar și pentru a nu da o doadă de slă+iciune% a+andonând Bucoina% >talin% într!un "est de +unăoință *ață de ermania% a limitat reendicarea la nordul proinciei% eident% pe lân"ă Basara+ia /ocuparea ținutului Oerța de către trupele soie#ce% la 2 iunie necesită o discuție separată% care nu!și are locul aici0) estul lui >talin nu a risipit iritarea și în"ri-orarea lui Oitler) 8l a înțeles acum mult mai +ine că An"lia < rămasă sin"ură în răz+oi < a con#nua să lupte în așteptarea unui conict "ermano! soie#c% care% acum% după episodul +ucoinean% îi apărea lui Oitler ca pro+a+il /în conor+irile cu Goloto din 62<67 noiem+rie 69:% el a inocat un „acord er+al% potriit căruia teritoriile care aparținuseră coroanei austriece% precum Bucoina% nu puteau intra în „s*era de interese a (>>1 dacă acest acord a & e$istat < deocamdată nu e$istă nici o altă mărturie care să!i con&rme e$istența < el *usese încălcat la împărțirea @oloniei între ermania și (>>% când niunii >oie#ce i!au reenit și teritorii poloneze% ane$ate de Imperiul ,a+s+ur"ic la s*ârșitul secolului al .III!lea0) @reocupat tot mai mult de intențiile e$pansioniste ale lui >talin și de posi+ilitatea unei apropieri între An"lia și (>>% Oitler a anunțat% la s*ârșitul lui iulie 69:% înalților responsa+ili militari% decizia sa de a zdro+i (>> în cursul unei campanii în primăara anului următor /inițial% ausese de "ând să o înceapă în toamna lui 69:% dar "eneralul Kodl i!a e$plicat imposi+ilitatea pre"ă#rii ei0) Un ederea campaniei din 8st% Oitler a ,otărât să "aranteze *ron#erele (omâniei /imediat după re"lemetarea li#"iului românoc,ulen+ur"5 1 ermania nu se consultase cu (>>% înainte de a da "aranția (omâniei% țară limitro*ă cu (>>% deși potriit tratatului din 27 au"ust 67% cele două părți tre+uiau să se consulte în pro+leme de interes comun1 2 (>> renunțase em'orar la nordul Bucoinei% iar ermania% acordând "aranția (omâniei% i"norase interesele soie#ce /în colecția de documente diploma#ce soie#ce% nota de conersație Goloto<>c,ulen+ur"% în care cel dintâi ar & spus că renunțarea la sudul Bucoinei este doar temporară% a *ost dată numai în rezumat% *ără această precizare) >c,ulen+ur"% în raportul său% nu pomenea nimic despre această precizare\0) 9Q
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
izita lui Goloto la Berlin și conersațiile purtate de el cu Oitler și (i++entrop l!au conins pe FX,rer că interesele ermaniei și ale (>> nu puteau & conciliate) Uncercarea "ermană de a deplasa e$pansiunea soie#că spre zona ol*ului @ersic și a Indiei% pentru a îndepărta (>> de 8uropa și a o împin"e în conict cu An"lia a eșuat) Goloto a cerut% printre altele% ca (>> să dea o "aranție Bul"ariei% întocmai ca "aranția "ermano> era ineita+ilă) >!a ,otărât% așadar% să elimine (>> ca *actor de putere% înainte de a înc,eia răz+oiul cu An"lia și înainte ca (>> să se întărească) ?a 1 9!"!+b'! 1=0% el a semnat irec#a nr) 26 cuprinzând @lanul „Bar+arossa /campania împotria (>>0) 2. C! - "49 , 9!"( ;,'#";,'!, R+4! %, C,+;,, 9 E(*? Fără a consulta% în preala+il "uernele (omâniei și Finlandei% Oitler a inclus în irec#a nr) 26% din 6E decem+rie 69:% par#ciparea celor două țări la răz+oiul împotria (>>% conins că ele or oi să!și recupereze teritoriile ane$ate de (>> în 69: și% în consecință% se or alătura ermaniei) Un priința (omâniei% irec#a nr) 26 preedea5 JMisiunea României va f de a s'ri@ini cel 'uțin în ,aza inițială aacul ari'ii de sud ermane cu ,orțe de eliă de a f, %& *%!' 9! , ,*,", URSS? Gisiunea militară "ermană și unitățile fe,rmac,tului% sosite pe teritoriul (omâniei aeau ordin să nu comunice nimic despre apropiata campanie împotria (>> /cunoscută% eident% numai la niel de comandament0) Gișcările de trupe "ermane pe teritoriul (omâniei dezăluiau treptat Garelui >tat Ga-or (omân adeăratele lor planuri% dar% potriit unei înțele"eri tacite% aceste pro+leme nu erau discutate /cel puțin o&cial0) Un stadiul actual al in*ormației% se pare că Antonescu a căpătat prima in*ormație despre iminenta campanie din 8st% în cursul întreederii sale cu O) Wrin"% des*ășurată la iena% în
9=
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
ziua de Q mar#e 696) Cu acest prile-% Wrin" i!a or+it "eneralului despre campania proiectată și i!a solicitat par#ciparea a 2: de diizii româneș#) ?a 66 iunie 696% în a-unul întâlnirii sale cu Oitler% Ion Antonescu i!a spus lui () BossH% ministrul (omâniei la Berlin% că "eneralul 8) Oansen% șe*ul Gisiunii Gilitare "ermane în (omânia% îi or+ise despre apropiata campanie împotria (>> /o *ăcuse la ordin sau% dimpotriă% încălcând ordinul amin#t^0) 3&cial% Antonescu a *ost in*ormat de către Oitler despre atacul împotria (>>% în cursul întreederii lor de la GXnc,en% în ziua de 62 iunie 696) =. C! , "!'&* *%!' - "! , >) Antonescu a răspuns că (omânia nu!l a ierta niciodată dacă% în #mp ce soldatul "erman luptă împotria rușilor „armata română a sta cu arma la picior”) 8l și!a e$primat dorința de a lupta alături de ermania% din prima zi a răz+oiului din 8st) Antonescu a mai a&rmat% în cursul discuției cu Oitler% că% spre deose+ire de campania lui Napoleon din 6E62 și primul răz+oi mondial% prezența motorului „în aer și pe pământ e$clude spațiul ca aliat al (usiei) 3pinie care se a doedi eronată) 5. C,'! !',& b!"#$!%! 9! '8b ,%! %& A*!("&? An"a-ând (omânia în răz+oi împotria (>>% Antonescu a aut următoarele o+iec#e5 , recuperarea teritoriilor răpite de (>> în iunie 69:5 Basara+ia% nordul Bucoinei și ținutul Oerța /și% de la sine înțeles% ostroaele de pe +rațul C,ilia% ocupate de trupele soie#ce în septem+rie>% n"aria și Bul"aria)
9J
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
@. C&+ , '!,">,* ;, ;&b%" '+4!,(" %, *','!, >' '8b? Intrarea (omâniei în răz+oi% la 22 iunie 696% a *ost priită cu sa#s*acție de imensa ma-oritate a românilor% dar nu s!a mai repetat entuziasmul din au"ust 66=) Un c,iar prima zi a răz+oiului% re"ele Gi,ai I% deși aase de la radio de intrarea țării sale în răz+oi și nu *usese in*ormat /necum consultat\0% în preala+il de Ion Antonescu% a adresat o tele"ramă acestuia% în care spunea printre altele5 „ă sunt recunoscător domnule "eneral% pentru că numai prin munca% tăria și străduința domniei oastre% neamul între" și cu mine trăim +ucuria zilelor de "lorie stră+ună) @ar#dele „istorice < @N' și @N? < au salutat eli+erarea Basara+iei și nordului Bucoinei) ?a 6E iulie 696% Iuliu Ganiu% președintele @N'% îi scria lui Antonescu5 „Untrea"a națiune a *ost cuprinsă de nespusă +ucurie% când a aat că Cernăuții% C,ișinăul și alte orașe au *ost eli+erate de cotropitori) om încerca cu toți cea mai mare sa#s*acție când om aa în comunicate că reocuparea între"ii Basara+ii și Bucoine s!a terminat) Bucuria și sa#s*acția noastră% a tuturor românilor% a & *ără mar"ini nu numai pentru că am recâș#"at două proincii *rumoase și că am readus milioane de suete româneș# la atra strămoșească% ci și pentru că -er4a sân"elui scump al armatei noastre "lorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconș#enți de pe remuri au adus!o țării noastre) (ecunoș#nța țării pentru% "eneralii% o&țerii și soldații români și pentru d)% domnule "eneral% comandant de căpetenie% a & eternă) Această a#tudine s!a sc,im+at pe de!a între"ul după trecerea Nistrului de către armata română) . D! "! , "#&,* A*!("& ;!',>%! +%*,'! 9"% 9! N(*'&? ecizia lui Ion Antonescu de a an"a-a armata română în adâncimea teritoriului soie#c% dincolo de ec,ea *ron#eră% pe Nistru% a aut două mo#ații5 , +%*,' atât #mp cât inamicul nu a *ost ani,ilat sau nu își arată dorința de a *ace pace% operațiunile militare con#nuă) In po&da marilor în*rân"eri su*erite de Armata (oșie% în *aza de început a răz+oiului% ea și!a păstrat capacitatea de luptă% iar (>> nu mani*esta intenția de a *ace pace) >onda-ul 9," , !H(*,* % ordonat de Beria% la 2= iulie 696% prin ministrul Bul"ariei la Goscoa% >tameno% în ederea înc,eierii păcii cu ermania /ezi discuția la @ael și Anatol >udoplato% Misiuni s'eciale% @loieș#Y3dor,eiu >ecuiesc% 69% p) 69<6Q2% unde demersul este prezentat ca o dezin*ormare „pentru a da #mp "uernului soie#c să mo+ilizeze repede0 nu a aut nici un *el de urmări și% oricum% repetăm% dacă a e$istat nu a *ost 9E
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
cunoscut de Antonescu />udoplato a&rmă că >tameno nu a urmat instrucțiunile soie#ce01 b A doua mo#ație a con#nuării operațiunilor dincolo de Nistru a *ost ;%#") Așa cum s!a arătat mai sus% Antonescu își ima"ina că Oitler% impresionat de &delitatea și cooperarea (omâniei cu ermania% a anula dictatul de la iena /sin"urul rezulatat o+ținut de mareșal în acestă priință a *ost declarația con&dențială *ăcută de Oitler lui Antonescu% la 27 mar#e 699% că ermania nu se mai consideră semnatară a ar+itra-ului de la iena0 . D! "! (! ;&!,& PNȚ - PNL %, "#&,'!, ,">&%' ,'+,*! '+4! 9"% 9! N(*'&? @N? și @N'% ca și o parte "reu de ealuat a opiniei pu+lice din (omânia s!au pronunțat împotria con#nuării operațiunilor militare ale armatei române dincolo de ec,ea *ron#eră româno>% deenită aliata An"liei% câș#"ătoarea pro+a+ilă a răz+oiului% și de par#ciparea la o coaliție% condusă de ermania și în care era prezentă și n"aria < Iuliu Ganiu era de părere că „Ar & prea pretențios să credem că con#nuarea răz+oiului "ermano< rus ar depinde de cola+orarea noastră% precum este nu mai puțin pretențios să proclamăm noi% (omânia% răz+oi s*ânt contra (usiei% pentru or"anizarea ei internă% de stat și socială) (ăz+oiul s*ânt% militar și poli#c% să!l prestăm pentru (omânia mare% cu toate proinciile sale) Un priința românilor transnistreni% Iuliu Ganiu scria5 „8ste adeărat că la nord și la est de Nistru aem *oarte mulți *rați români așezați acolo de eacuri% la care aem dreptul să aspirăm pentru între"irea națională) @e aceș#a însă nu!i putem câș#"a și% mai ales% nu!i putem păstra cu armele) Ane$area lor tre+uie să se întâmple cu li+erul lor consimțământ și cu apro+area marilor puteri% atunci când se a sta+ili statutul teritorial de&ni# al 8uropei) Fără această apro+are% noi nu ne om putea +ucura de alăturarea *raților noștri de peste Nistru% ci om aea din ea numai nes*ârșite încurcături și "reutăți) Un sc,im+% în +aza unei 9
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
înțele"eri "enerale se pot "ăsi soluții% care să ne sa#s*acă pe noi și să nu prooace nici rialitatea sau dușmănia ecinilor noștri) Adeărul însă tre+uie con#nuu accentuat că nimeni altul nu are dreptul asupra (epu+licii Goldoeneș# /este or+a de (epu+lica Autonomă >oie#că >ocialistă Goldoenească% creată în 629 de conducerea soie#că în stân"a Nistrului0 în măsura în care aem noi) Iuliu Ganiu atră"ea atenția că orice e$#ndere în răsărit ar putea *aoriza propa"anda ma",iară% potriit căreia „>pațiul ital al (omâniei este la est de Carpați% iar al n"ariei în partea de est al Carpaților) . C,'! , <(* ,#*&9!, P,'#9&%& C+&(* 9 R+4, JPC9R <,> 9! *','!, >' '8b? @Cd( a condamnat statornic „criminalul răz+oi an#soie#c) Conducerea Pominternului /Internaționala a III!a Comunistă0 a emis% la J iulie 696% o direc#ă /întemeiată pe indicațiile lui >talin0 cerând par#delor comuniste din țările aate su+ controlul ermaniei să creeze *ronturi unice naționale împotria „-u"ului ,itlerist) >tructura poli#că% preconizată de Pomintern% reprezenta o amplă coaliției în cadrul căreia% par#dele comuniste urmau să cola+oreze cu toate *orțele „+ur",eze% dispuse să lupte împotria ermaniei naziste) Cu o remarca+ilă prom#tudine% CC al @Cd( a emis Circulara sa din E iulie 696 care c,ema la cons#tuirea Frontului nic Național „Comuniș#i se scria în Circulară tre+uie să!și concentreze toate *orțele pentru *ormarea Frontului nic Național) >ocial și @Cd(% dar nu ca urmare a demersurilor *ăcute de comuniș#% ci pentru că Iuliu Ganiu și inu Bră#anu au crezut că% prin includerea @Cd( în BN% Goscoa a & mai +ineoitoare *ață de (omânia) e altminteri% la Cairo% Constan#n ișoianu l!a între+at pe diplomatul +ritanic C,ristop,er >teel% dacă Ganiu ar tre+ui să!i includă și pe comuniș# în coaliția care urma să scoată (omânia din or+ita Berlinului) (ăspunsul lui >teel a *ost că% Q:
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
potriit opiniei lui% o coaliție lar"ă de acest *el adică numărându!i în rândurile ei și pe comuniș# ar & „salutată cu căldură de opinia pu+lică aliată) (ăspunsul diplomatului +ritanic & a *ost dezauat de Ant,onH 8den% ministrul de 8$terne al An"liei% in*ormat despre între+are lui Constan#n ișoianu) 10. C,'! , <(* ,*&', '!%,>%' 9*'! R+4, - G!'+,, #+;&% C,+;,! 9 E(*? (omânia a aderat la @actul Tripar#t /ermania% Italia și Kaponia0 la 27 noiem+rie 69: și la @actul An#omintern /semnat la 2Q noiem+rie 67= între ermania și Kaponia și la care au aderat apoi Italia și alte state0% la 2Q noiem+rie 696% dar nu a aut un tratat +ilateral de alianță cu ermania% *apt su+liniat de Ion Antonescu în scrisoarea adresată *eldmareșalului 8) on Ganstein% la decem+rie 692 și în discuția cu "eneralul Oans Friessner% comandantul rupului "erman de armate „craina de >ud% din 26 au"ust 699) „(omânia scria Antonescu lui Ganstein și!a o*erit aproape totalitatea *orțelor ei armate% cu cel mai moderne cadre% cu cei mai +ine instruiți soldați și cel mai modern material de care a dispus% ca% alături de armata "ermană% să contri+uie la zdro+irea +olșeismului% îndeplinind as*el un rol european% *oarte depărtat de modestele ei idealuri naționale și poli#ce) Această -er4ă "eneroasă nu tre+uie priită ca o o+li"ațiune *ără restricțiuni) Nimeni nu poate cere altcea decât ceea ce noi consimțim a da% între ermania și (omânia nee$istând până la această dată% nici o conenție poli#că% nici militară) @otriit surselor "ermane% în septem+rie 692% Gi,ai Antoenscu propusese lui (i++entrop un pact +ilateral% româno<"erman% poli#c% militar și economic deoarece cooperarea dintre cele două țări depășea pactele mul#laterale la care aderase (omânia /@actul Tripar#t și @actul An#omintern0) (i++entrop a re*uzat propunerea spunând că „sân"ele ărsat în comun este o le"ătură mult mai solidă decât orice pact) Iată de ce Antonescu i!a spus "eneralului Friessner% la 26 au"ust 699% că% în *apt% cooperarea româno!"ermană era „sin"urul caz în istorie când un popor intră ca aliat într!un răz+oi% *ără să ai+ă un tratat de alianță militară și poli#că)
"9>%! "!!' Patului Ri!!entro"#Molotov J2: ,&/&(* 1:) R+4, & ;&*!, !$*, '8b&%3 o
n eentual statut de neutralitate nu putea o*eri (omâniei intan"i+ilitate în *ața e$pansionismului "erman sau soie#c1
o
3pțiunea pentru ermania5
Q6
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
o
independența statului /c*iar limiaă01
menținerea re"imului poli#co!social1
promisiunea re*acerii inte"rității țării)
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
„3pțiunea” pentru (>>5
deznaționalizare1
re"im poli#co!social și economic străin de tradițiile româneș#)
Ob!"#$!%! %& S*,%3 o
3+ținerea unui „+râu de securitate” la "ranițele (>> /o+sesia insecurității la liderii +olșeici după 66J0
o
Ne"ocieri teritoriale cu ermania /27 au"ust 67!22 iunie 6960) 3+ține teritorii la "ranița de est a (>>
o
Ne"ocieri teritoriale cu Garea Britanie și >A /după 22 iunie 6960 ) 3+ține apro$ima# aceleași aanta-e teritoriale pe care le o+ținuse și de la Oitler) ?a înc,eierea răz+oiului% prin *orța și prezența Armatei (oșii% a controla -umătatea răsăriteană a con#nentului european)
Ob!"#$!%! SUA - ,%! M,' B'*,3 o
>pri-inirea economico!militară a (>> împotria ermaniei / du'ă XX iunie 1!"101
Autonomizarea obiectvului miliar /în*rân"erea ermaniei0 în raport cu cel 'olitc /recon&"urarea ec,ii 8urope dinaintea a"resiunilor naziste0
o
Umpiedicarea unei păci separate între ermania și (>> /după modelul consacrat al ?acului Ribbenro'#Moloov 0% prin concesii acordate (>>)
B. 2: ,&/&(* 1==) & ,"* "*'$!'(,*.
A(;!"*! +%*,'!3 o
irec#a Unaltului Comandament >oie#c /Directva 4alin0% 2 ,&/&(* 1==3
Fronturile 2 și 7 crainene or a#n"e aliniamentul Bacău < aslui < Ouși < ?eoa < Taru#no < Goldasa)
o
ezoltarea atacului în direcția5 Focșani% (eni% Ismail)
Nu era izată Capitala% ceea ce înseamnă că o+iec#ele sta+ilite de >talin erau limitate% așteptându!se la o rezistență ,otărâtă pe aliniamentul întărit Focșani! Nămoloasa!alați) Q2
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
o
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Ob!"#$!%! +,'!-,%&%& I A*!("&3
3prirea înaintării trupelor soie#ce pe aliniamentul Focșani!Nămoloasa! Brăila1
3+ținerea „li+ertății de acțiune poli#că” prin discuții cu ermania% pentru a conin"e că (omânia tre+uie să înc,eie armis#țiu1
Con#nuarea ne"ocierilor cu an"lo!americanii /prin mi-locirea Turciei0 și cu soie#cii /la >toc,olm0)
„D'!"#$, ;!',#$” , /!!',%&%& G. M,%3 o
ocument poli#c sau militar^ „>copul poli#c” impus era acela ca armata română să înceteze lupta alături de trupele "ermane pentru „ a obține 'acea de la Națiunile nite și de a reîncepe lupta alături de *orțele armate ale acestor puteri pentru eli+erarea Ardealului de Nord”)
o
Armatei române i se cere să înceteze lupta alături de trupele "ermane))) unilaeral % în ederea o+ținerii unei 'ăci i'oetce.
o
Armata română este silită să acționeze pe două *ronturi5
)ru'ele ermane% dein inamice1
)ru'ele sovietce% care nu recunosc niciun armis#țiu /de altminteri% ine$istent\0% rămân inamice\1
S*,%) 2= ,&/&(*3 J)ru'ele 5ronurilor X :i Y ucrainene vor contnua misiunile sabilie neluând în seamă nicio declarație a românilor des're încearea acțiunilor miliareI.
C(!">,3 ;!(*! 150.000 9! +%*,' '+4 /potriit ci*relor *urnizate de Comisia (omână pentru Aplicarea Armis#țiului0 (&* %&,> ;'8!',* 9! *'&;!%! ($!#"!.
F%*!%! +,'#+) &$,% - "+!'",% (&* ",;*&',*! 9! ($!#"3 o
6:= ase de răz+oi /dintre care 6Q ase de luptă și 6 de ase au$iliare0
o
Consecința^ @rin capturarea naelor româneș# de la Garea Nea"ră și unăre% marina re"ală s!a aat în imposi+ilitatea de a întreprinde acțiuni o*ensie în cola+orare cu *orțele naale soie#ce)
o
Flota uială a *ost arestată% prin icleșu"% de contraamiralul soie#c orșo% la Ismail% cu între" comandamentul *orțelor uiale\ Q7
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
Aea dreptul re"ele să!l înlocuiască din *uncție pe mareșalul Ion Antonescu /deci nu e „trădare”% nici „loitură de stat” la 27 au"st 699\0^ DECRETUL :05:@ (!;*!+b'! 1=0 o
Art) I) Unes#m pe d!l "eneral Ion Antonescu% președintele Consiliului de Giniștri% cu puteri depline pentru conducerea statului român)
o
o
Art) II) (e"ele e$ercită următoarele prero"a#e re"ale5
8l este capul oș#rii1
8l are dreptul de +ate modenă1
8l con*eră decorațiunile române1
8l primește și acreditează am+asadorii și miniștrii plenipotențiari1
8l numește pe primul!ministru% însărcinat cu depline puteri1
8l are dreptul de amnis#e și "rațiere1
Art) III) Toate celelalte puteri ale statului se e$ercită de președintele Consiliului de Giniștri) MIAI I
A(;!"*! ;%#"!3 o
P'"%,+,>, '!/!%& M, I "*'! >,'3
„(omânia a acce'a armistțiul o*erit de niunea >oie#că% Garea Britanie și >tatele nite ale Americii) in acest moment% încetează lupta și orice act de os#litate împotria armatei soie#ce% precum și starea de răz+oi cu Garea Britanie și >tatele nite”)
o
D!"%,',>, &%& /&$!' '+43
„Un domeniul poli#cii e$terne% prima măsură luată de "uern a *ost acce'area armistțiului cu Națiunile nite”
( ARMISTIȚIUL NU E6ISTĂ Armata română a ținut su+ control teritoriul țării și a oprit încercările unităților "ermano! un"are de a înainta spre linia Carpaților / +", $"*'!0
Armata (oșie a *ăcut un salt de Q::!=:: m% în mai puțin de 7 /trei0 săptămâni% *ără reo rezistență\ Q9
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
3e*rmac* !ul a *ost o+li"at să eacueze Bul"aria și% în următoarele E săptămâni% recia /Creta și celelalte insule din Garea 8"ee0) Untr!o discuție cu Ante paelic% liderul croat% la 6E septem+rie 69% Oitler îi spune acestuia că actul de la 27 au"ust% în des*ășurarea răz+oiului poate sta alături de Debarcarea Aliaților în Lormandia% la = iunie 699% și de ?răbu:irea Bru'ului de Armae JCenruI în ielorusia% al doilea >talin"rad pentru armata "ermană)
C(!">,? Aor$ul $e "roenta% &'ur'ill#Stalin) "*+b'! 1==) M("$,. (omânia% intrată în s*era de inuență soie#că este considerată% în po&da e*ortului e$traordinar% uman% material și &nanciar în Campania din est /ec,ialentul a două miliarde de dolari\0% alături de Națiunile nite% o țară îninsă la Con*erința păcii din 69= / MAREA NFRÂNGERE0 )
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
Florin Constan#niu% / isorie sinceră a 'o'orului român% ed) a I!a% Bucureș#% 8ditura niers 8nciclopedic% pp) 7EJ!997)
inu C) iurescu% România în Al Doilea Război Mondial Bucureș#% 8ditura A??% 6)
D">,'!
100 de mari băălii din isoria României /coord) @etre 3tu0% Bucureș#% 8ditura 3rizonturi% 2::)
Alesandru uțu% Florica o+re% ?eonida ?o",in% Armaa română în Al Doilea Război Mondial 1!"1#1!"$%. Dicționar enciclo'edic% Bucureș#% 8ditura 8nciclopedică% 6)
&nciclo'edia băăliilor din isoria românilor /coord) eor"e Garcu0% Bucureș#% 8ditura Geronia% 2:66)
QQ
ISTORIA MILITARĂ A ROMÂNILOR
COL. LECT. UNIV. DR. FLORIN ȘPERLEA
TEST DE EVALUARE MO()L 1. Ci#ți rândurile de mai -os5 JMircea srânând oasea țării nu :i#a ,ăcu 'lanul să vină asu'ra lui ZBaiazid[ :i să dea lu'a ci ...% se ținea :i dânsul cu armaa 'e urma lui aiazid 'rin 'ădurile de se@ar ale țării :i ...% săvâr:ea is'răvi vrednice de amint dând lu'e când vreo uniae du:mană ru'ându# se se îndre'a undeva 'rin țară du'ă *rană sau la 'răda vie[ :i cu a:a mare îndrăzneală se ținea de armaă. =inându#se de urma lui aiazid se lu'a înruna cu dânsul în c*i' srăluciI. Indicați5 a) ?ocul în care a aut loc +ătălia decisiă în conictul militar pe care cronicarul ?aonic C,alcocondil îl eocă) +) Anul în care acesta s!a des*ășurat) 2. omnitorul 'ării (omâneș#% )))))))))% la @osada% în anul ))))))))% îl înin"e pe re"ele an"ein al n"ariei% Carol (o+ert de An-ou) :. Un urma conictului care% în 8ul mediu% a opus 'ările (omâne Imperiului 3toman% Goldoa și 'ara (omânească5 a) au *ost trans*ormate în pașalâc1 +) și!au menținut domniile româneș# și autonomia1 c) au deenit proincii otomane independente) 5) Dte*an cel Gare este în*rânt în +ătălia de la5 a) aslui1 +) Codrii Cosminului1 c) alea Al+ă!(ăz+oieni) @. Gi,ai iteazul reușește uni&carea 'ărilor (omâne% la 6=::% în urma5 a) Bătăliei de la Delim+ăr și a campaniei din Goldoa1 +) Bătăliei de Girăslău și a campaniei din Goldoa1 c) Bătăliilor de la uruslău și Girăslău) . upă (ăz+oiul de Independență% (omânia o+ține% în urma Con"resului de la Berlin% din iunie ! iulie 6EJE5 Q=
