,0.4/4,.... -7----,V4-7----,--.
J. POPESCU BAJENARIT AUTO VO
......... 4 ..-gektriA-.0.-mtvo..."
N2., id .4.1H11.......19.9.4.,....-
DESPRE CNEJIT ROMANI DE
I. BOGDAN Membru al Academia Romane.
edinta de la 19 Martie 1903. I.
Cuvintul romanesc cnez set cneaz, slav. MIAMI, ICSHIA3k, care astadl nu s'a pastrat In limba populara romand decat sub forma chinez (ung.
kenéz, kinéz, la Rogerius canesius) In Banat, unde Insamna primar de sat, a avut In trecut la Roman1 doua InsemnarI principale : Jude sates° §i taran liber sail taran proprietar de pamInt. Niel ()data el n'a insemnat pe eful statelor romane, cum din gre016 a admis Miklosich In Etymologisches Wörterbuch, p. 155: .grm. knéz, ehedem der regierende Fiirst der Moldau und Walachei». Ace01 principT s'aft numit tot deauna voevocrf (1101EHOM, REAHK1a1H BOIEHO,A,d, popular vodd), §i daca
prin sec. XVII eI sunt numiti cate °data cnejI, acésta numire trebue explicata ca un imprumut literar din cartile rusescI ce se introdusesera pe timpul acela In tarile roll:Cane §i fnlocuisera In parte vechile carp' bisericesci de redactiune bulgara (1). (1) I. Bogdan, Originea voevodatului la Rom:14 Bucurescl 1902, p. 17.Wickenhauser, Geschiekte und Urkunden des Klosters Solka, Czernowitz 1877, p. 205, spune ei inscriptiunea bisericii de la Rfidauti din 1559 numesce pe Alexandra Lapusneanu cKliA3»; textul reprodus de Melchisedek In Revista pentru istorie, archeologie fi filologie a d-hfi Grigore G. Tocilescu, II. p. 65, are Insi esousom*. In timpul lid Mateiti Basaraba Intâlnim toi In documente cuvintul ICHA3k, In loo de s011i0A4; intr'unul din 13 Ian. 1634 (Arch. Stat.), voevodatul TériI-romfinesci e numit ICHARUCTRO, KHASCTILO, domnil tériI !MASH, vintiriciul donniese 44CTIb, KHASCTRO WT BHlitIPWI,
vama domnésc5 B4Ald KHASCTRA; telte acestea MO, ca si sendurumucTa imaxiA, sunt capriciuri Attalele A. R.Tom. XXVI.Memoriile Seq. letorice.
i
I. BOGDAN
2
14
Voesc sa daii In urmat6rele un resumat al cercetarilor Multe pana acum asupra cnejilor romanT cestiune de o potriva de importanta pentru istoria vechilor institutiuni romane, cat §i pentru natura relatiunilor nóstre cu pop6rele slave,aduand In acela§T timp cate-va date noua asupra cnejilor din Principatele romane, carora nu le-a consacrat inca nimenea un studiil special §i despre carl istoriografia romana are inca notiunl neprecise. IstoriciT no§tri i strainil ce s'el ocupat cu is-
toria romana, in special Unguril, ail insistat pana acum aprópe exclusiv asupra cnejilor romanT din Ungaria §i Transilvania, carY aü jucat netagaduit un rol important in istoria acestor dona tarT prin sec. XIV §i XV; cnejil din Principate neridicandu-se la o importanta militara, ca ce! din Ungaria, ci ramanénd tot timpul functionarl satescI sail simpli tarara' proprietarY, documentele vorbesc la inceput f6rte rar despre ei§i incep a-1 pomeni mal des numaT in epoca de decadere a lor, de la sfar§itul sec. XVI inc6ce.
Prima' cnejl romanT de cari se pomenesce in istorie sunt, dupà parerea mea, cele doné' capetenil ale Romanilor, al caror teritoriil $tefan Nemanja Il daruesce, °data cu mal multe sate de °apilo, la sfar§itul sec. XII, mandstiriT Chilandar: WA KAAXII pAA0B0 COIrAker110 H h8pkrO,
Hure HAAKk .po.: dintre VlachT judecia luT Radul i Giurgea, cu totul
170 de VlachT (1). De§1 Rad §i B-urd nu sunt numitl cnejl, este evident ca, intre cele 170 de case de RomanT, ei aveati functiunea de cney sail prémikjurT, pomenitT in donatiunile ulterióre ale regilor §i dinastilor sirbl ca capetenil ale catunelor sal-1 satelor de RomanT. A§a in diploma luT $tefan Prvovan6ani pentru manastirea 2i6a (1222-1228): a CE MACH :
rpkAk KHE3k, etc. (2); in diploma luT $tefan Uro§ II pentru
literare ale scriitorilor. De altmintrelea, In timpul lui Mateiù Basaraba se observA la
mai multi dind tendinta de a introduce unele inovatiunT in formulele vechl;
110
in loe de sandia, inteun chrisov din 1636 pentru Sima logofkul (Arch. Stat.), nariz 1$i acSnaiis inteunul de la 3 Aprilie 1640, pentru Hrizea vornicul (Arch. Stat.), KOHIOWTH, 4,1WHIJK, AOMS CTp0HTM inteunul de la 10 Martie 1631, In loe de ICOMHCX, HIK4pHHICE, HOCTIACTp4HH CIBIpHHCKH(=GdHl) i,4,04116 CTp0HTIA inteunul de la 15 HHKS (Arch. Stat.); csA.Prgniii BC Maiti 1641 (Arch. Stat.), s. a. m. d. Fr. Miklosich, Monumenta Serbica, p. 5.--E. Kaluiniacki, in Hurmuzaki, Documente privit6re la istoria Romdnilor, I, 2, p. 772. Documentul e datat de obiceiil 1198 1199. Mon. Serb., p. 12; Hurmuzaki, Documente, I, 2, p. 775. d. p.
naits,
15
DESPRE CNEJEi ROMÂNI.
3
Chilandar (1293-1302): a ce BAACH: ICHEEk KOHKIltl, etc. (1); in diploma aceluia§i pentru mândstirea Banja (c. 1318): KATOVH6 garkilIERCKHH: KOCTAAHHk npirtunilopk, KAToylik socotatiu;: nAmmoop ROlICHAk, ICATOIrRit HOHCHAltlik: lip4A11-1K14011. ROHCHAk, etc.
(2). intre cAtunele date de $tefan Digan bise-
ricii sf. Arhangeli din Prizren la c. 1348 se pomenesc MACH sa4T1 qatif Cu SAHCAMIlt npimmuormi in frunte, cAtunul rdIPIHWA Cu np*mwmph KOHX1I4, cAtunul KOCTp15.44Hk Cu ROPAtilik nrkminctopk §1 cAtunul FOACTSOFIRH CU noprk Klif31% (3).
E f6rte probabil ca unii dintre Romanii dAruiti mangstirilor saii nobililor sirbesd in sec. XIV §i XV §i numip dupà cate un nume de pers6nA, sunt numiti dupA cnejii se" prémikjurii lor : a§A. Ursulovci, Aigatovci manAstiril Banja, dup6. Ursul, 8i5at (ed. Jagie, p. 28, 33; cf. WHWATIL in diploma pentru Deóani, p. 54) (4); a§A. Lópóinovci, Tudoriòevci,
Ratigevei manAstirii Dedani, dupA Lépóin, Tudoric, Ratig: Lépdin §i
Tudoric sunt citati in fruntea consAtenilor lor, iar intre Ratigevci e pomenit un Ratig ca bunic (1,-kAk) al altor doi Vlachl (5); a§A. Vlasi Vpichniei, däruiti la 1434 de voevodul Juraj celor trei fratT Jurjeviei, sati Vlasi Radivojevci li. Vlasi Vojkovci, dAruiti de Gheorghe Brankovie la 1428 lui Radió óelnik, dupA Voichna, Radivoj, Vojko (6). Atributiunile de cApetenie ale acestor cneji ere', dupA t6te probabilitAtile, urmAt6rele : a)ZI stringeati de la Romana pAstori, supu§1 mânAstirilor saa nobililor, contributiunile impuse, !litro cari primul loe II ocupà
tquinquagesima» din oi, ca li la Românii din Ungaria §1 Transilvania (7); b) garante' indeplinirea angariilor in satele de Romani agriMon. Serb., p. 59; Hurm., J, 2, p. 797. V. Jagi6, Sveto-Stefanski chrisovulj kralja Stefana Urok II Milutina, u Be6u 1890, p. 32, 33, 35. Glasnik, XV, p. 288, 291, 292, 294; cf. ibid., p. 295, 297, §i Hasdeä, Archiva jeto-
rica a Romania, III, p. 136 137. De6anske chrisovulje, Glasnik, od. II, kn. XII, u Beogradu 1880. Deeanske chrisovulje, p. 49, 51; cf. Mon. Serb., p. 96. Mon. Serb., p. 378; Spomenik, III, p. 3. Despre toll ace§tia v. St. Novakovi6, Selo [Glas, XXIV], p. 41 O urm. »Din cincl4e6i de oi una cu miel §i alta stärpä pe fie-care an»: A CI atIKOH KA4X0Atk: AO AII0 H4 [CUICO ATO WT .11. WINOT Cl. KirinerIMk a Aporror amoBoy»; Svetostel chris., ed. Jagi6, p. 36; cf. DeCanske chris., p. 309: ad indatoririle Vlachilor sunt fórte amfinuntit specificate §ii filtre altele se spune: H Ad AMO l'omita nykrropiatoKe KOHk ROMA TOTHAICIT nipneo, %LAICO CON' ,I,ABOAH 11,4151CTEOlf MH, a RO CENA topo Ad HE Amo (0 sà deä pe fie-cave an un
cal se' treI-deci de perpere, cum mi dat impërätiel mele, iar dupä acata impdratuluI sal nu maï da); ceca-ce aratä ca däjdiile §i. angarilla, la carI erall obligatI Vlachil mändstirilor, se cuveniail inainte regelui set tarulul.
I. BOGDAN
4
16
cultorI; c) supraveghiail politia satelor, de care un articol din zakonikul luI Stefan Du§an if face r6spundkorI (1); d) judecail procesele mdrunte ale locuitorilor. Acésta din urma atributie, care imI pare a fi cea mal veche, se reflecta in cuvintul «cotrAkrrao» «terra iudicis» din diploma lul Stefan Nemanja, care corespunde perfect cuvintuluI romaneso ju-
decie din documentele moldovenescl §i care, cum vom vedé mal la vale, aveh intelesul de circumscriptie in launtrul careia cneazul sag judele i§T exercità dreptul sù de judecata. Se 'Ate ca in limba lor proprie cnejil din Serbia sd se fi numit judecI sail judT, ca §i eel din Téra-romanésca sail Moldova (2).
Cam cu acele4f atributiunI apar primiI cnejI romanI pe teritoriile romanescI de la nordul DunareI 0 In Ungaria. CnejiI loan i Farca din Ora SeverinuluI, pe earl regele Ungariei IT supune hospitalierilor la 1247, aveail sa stringa pentru aceOia jumatatea tuturor veniturilor regale cedate lor (3) §i earl' constati, precum se vede din documentele ungurescI posteridre, maI ales din «quinquagesima ovium», din dijma din porci i albine i dintr'o contributiune (census) pentru paminturile folosite (4) ; ei aveail sa supravegheze s6rviciile (servitia) pe carI locuitoriI trebuiail sa le faca regeliff: intretinerea §i ap6rarea castrelor §i serviciul militar in rasboiil («defensio terrae cum apparatu suo bellico» in diploma din 1247). tn praediile qi pe paminturile castrelor regale, pe proprietatile deruluT, ale nobilimil 0 ale comunelor or4enescl enejil (kenezii) erail administratoriI satelor, in numele proprietarilor, §i judecatorii locuitorilor. Aà apar eI in primele documente dupd diploma luI Bela IV: la Ed. Novakovid, 1898, P. 113, § 146.
Dupá Novakovid, terminul knez era mal usitat in partile nordvestice ale teritoriului sirbesc, pe când prémikjur predominá in pärtile supuse influentii grecescI. Selo, p. 233; cf. ibid., p 108-109. eMedietatem omnium utilitatum et reddituum,; Hurmuzaki, I, 1, p. 250. ,Medietas collectarum quinquagesimarum, la 1383; I. Mihályi, Dipl6me maramureyene, Maramures-Sziget 1900, p. 77; tquinquagesima, la 1387; Hurmuzaki, I, 2, p. 301."Praestatio ovium, porcorum., 1370; Kemény, Ueber die ehemaligenKnesen und Kenesiate der Walachen in Siebenbiirg en, in Kurz, Mag azin, II (1846), p. 309; de-
ovium, porcorum», 1506-1512; Itéthy L., Az oldh nyelv is nemzet megalakuidea, 1887, p. 159. elledemptio porcorum et apum., 1553; Kemény, 1. c., p. 816.«Tres grossos de qualibet sessione', 1387; Hurmuzaki, I, 2, p. 301; edicam secundum sortem levatam, secundum sortem suam., 1553 (cite 8, 16, 20, 50 denari); Kemény, 1. c., p. 316.
DESPEE CNEJII ROMINL
17
5
1301 pe teritoriul Skuilor (1), la 1319, 1326, 1343 §i 1344 In Banat §i Maramure§ (2). Incepênd cu a doua jumatate a sec. XIV, scirile despre cnejii românl din Ungaria sunt f6rte numer6se §i precise; ele nu lasd niel o Indoiéld asupra naturil atributiunilor §i asupra situatieT lor juridice.
Profitand de vechia organisatie cneziald a satelor romane, regiI UngarieT §i In numele lor voevociiI saü vice-voevocjil Ard6luluT, comitiI
comitatelor §i castelanil castrelor regale lairebuintara pe cnejI pentru scopurile lor de colonis are, garantandu-le §i marindu le veniturile ce le aveati de la colonfl condu§I de e.f. Renuntand la o parte din veniturT In favorul lor, regil §i dupá el ceT-lalti proprietarI marl de pamint acordard cnejilor dreptul de chinezat (jus kenezatus, keneziatus, jus keneziale), sail pe un timp nedeterminat (3) sail pe viéta. §i cu facultatea de a-1 transmite mo§tenitorilor direetT (4), call. participail Impreuna la beneficiile chinezatulul (5). Aceste acordarl se faceail sail prin confirmarea chinezilor existentI in functiunile lor saú prin imputernieirea de a Intemeia sate nouè (villas), pe pamInturI din not' curdtite de padurI sail pe locurì parasite de locuitorI (novae plantationes) (6). In casul acesta chinezul avea o situatie analoga cu cscultetus> saú ciudex» al coloniilor nemtescl din Ungaria nordica, era un fel de «Lehn-
schulze» german (7). Pe langd dreptul de a poseda o portiune de pamint (mansio, mansus), de obiceiii maI mare decal a celor-laltl locuitorI Sécuii din e villa olachalis. (Oláhtelek), apartiatóre de castrul Udvord (Udvarhely), sunt Map de sub jurisdictiunea cnezului ea iurisdictione knesije ; Romänii insá eprestent knesio ipsorum prestandae ; Hurmuzaki, I, 1, P. 553-554; cf. privijudece eipse kenesius predictus pro legiul din 1426 dat Romänilor din Bretcu: tempore constitutus cum villanis dicte vine'; Hurm., I, 2, p. 635-536. Hurm., I, 1, p. 579, 696, 687; Mihályi, 1. c., p 8. eNostro durante placitoe, 1409; Hurm., I, 2, p. 464; eusque ad nostrum beneplachums.; Rev. p. istorie, arch. $i filol., V, p. 137. 4 Titulo perpetuae kenesiatus donacionise, 1445; Hurm., I, 2, p. 721-722. De succesori se vorbesce aprópe in tóte privilegiile. Brad econdivisionalese; doc. din 1412, in Rev. p. istorie, arch. fi filol., V, p. 135-137. Fórte interesante aunt in privinta acésta documentele din 1360 (Sólyom-Fekete
Ferencz, A magyarsdg és az Oldh incolatus Hunyadban,in Analele societätil istorice ri archeologice din Huned6rd [Hunyad], Budapest 1882, p. 60 si urm.), 1363 (Hum., L 2, p. 73) si 1380 (S61yom-Fekete, 1. c.). Cf. ekenezii seu scultetie la 1555. ap. Hunfalvy, Neuere Erscheinungen der rumdnischen Geschichtsschreibung, 1886, p. 119; esculteti seu kniaziones, advocati sive sculteti kniazionese In satele romilnescI din Galitia, ap. Stadnicki, O wsiach tak zwanych woloskich na pólnocnym stoku Karpat, w Lwowie 1848, p. 35, 44.
I. BOGDAN
6
18
liberà de cons si de quinquagesima (1), de a tiné o m6ra (2) si de a se slujl de munca satenilor pentru cultivarea portiunil sale de pamint (3), el avea si un venit de la judecati «in causis minoribus, (4). Cnejil ce se aflail pe proprietdtile nobililor, cleruluI saú comunelor aveart o situatiune mal j6sA ; ei n'aveatl un drept kenezial hereditar nu erati scutiti de «onus terrestralis», de care nu ere' scutitl tot-deauna nicI cnejii confirmati de rege (5). De ad deosebirea ce o face Lu-
dovic I la 1366 intre un «kenezus per nostras litteras regales in suo kenezatu roboratus, i Intro un «communis kenezus», In ce privesce «hommagium»: cel dintaid e asimilat cu un «nobilis», al doilea cu un «villicus fidei unius fertonis»; nici unul, niel altul nu °rail adevarati «nobiles , (6).
cu t6te acestea o parte din cnejii români devenisera nobilI aI regatuldi Inainte de 1366 si f6rte multi se nobilitéza pe la sfarsitul sec. XIV si In cursul sec. XV. Primul cas cunoscut e de sub Carol Robert din 1326: acesta da turd Stanislaus kenezius din Maramures, pentru serviciile sale, «terram Zurduky iure perpetuo ac hereditarie possidendam», eximênd-o de sub orice jurisdictiune, scutind-o de orI-ce (WI si acordand lui Stanislaus «omne ipsius terra debitum et collectam, more et lege nobilium regni percipiendam» (7). Printr'o ast-fel de donatiune chinezul devenia nobil: el nu me era un «jobbagio regalis» (8), chine-
zatul lui nu ma era un «officiolatus» (9), proprietatea n'o maI Ewa. Doc. din 1482: eantiqua libertatis praerogativa, a chinezilor din Hunedeira era
ca el nu platiail niel o etaxd, cens saú contributie.. inteun isvor important de la 1552 se çlice : ekenezii non solvunt quinquagesimam» ; ap. liemény, 1. c., p.311-312. Cf. doc. din 1326, Hurm., I, 1, p. 528, si Hunfalvy, Az Oldhok törjénete, I, p. 408.
Desì in documentele unguresci nu se -spune apriat acest lucru, el este de admis i pentru cnejil din Ungaria, cum se constata pentru cei din Galitia; Stadnicki,
c., p. 15-16. eIpsi autem (se. kenezii) poterunt iudicare preter tres causas, scilicet latrocinium, furtum et incendarium», 1352 (Hurm., I, 2, p. 28-29: privilegiii pentru chinezil Iuga si Bogdan in comitatul Carasului). Cf. privilegiile date de Elisabeta la 1366 si 1370 unor chinezi din Beregh : Olachi et jobagiones ipsorum» aú sk fie judecatI de edomini, lor, eexceptis furto, latrocinio et aliis publicis criminalibus» (Miliályi, 1. c., p. 69 si 63). Acelasi privilegia Il aveaa villici, in coloniile nemtesci din Maramures si Zips ; v. dipl. din 1303 si 1315, in Schwardtner, De Seultegiis, Budae 1815, p. 148 urm., din 1329, in Mihályi, 1. c., p. 8 10. (6) Kemény, 1. c., p. 297, 306; Hurm., I, 2, p. 241-242. Hurm , I, 2, p. 120; cf. Kemény, 1. c., p. 294 si urm. Mihályi, 1. c., p. 6. Doc. din 1370; Hurm., I, 2, p. 165.
1.
Doc. din 1387; ibid., p. 300.
19
DESPRE CNEJ71 ROMANt
7
«sub servitute keneziatus» (1), el nu mat' datora regelul anumite cobsequia, servicia ac solutiones» (2), ca cel-laltl chinezt Posesiunea sail posesiunile ce le avea pana atuncI «sub nomine keneziatus» 0 le administra «nomine regio», le capta acum «perpetuo et irrevocabiliter», comni eo jure et titulo quo eedem ad nostram (se. regiam) collationem pertinere dinoscuntur» (3). In raport cu prima donatiune, a chinezatulul, acéstä a doua este numita tot-deauna «nova donatio» (4). incepénd sub Carol Robert, nobilitarea cnejilor romanl se continua sub Ludovic I 0 Sigismund §i, In urma serviciilor insemnate ce cnejil aduc regatului In rasbóiele cu Tura*, lea, in comitatele sudice ale Un-
gariei : Cara, Severin §i In Huned6ra, un mare avênt sub Albert, Vladislav §i Hunyadi ea voevod al ArdéluluI i guvernator al Ungariel. Sub Mateiù Corvin ea se raresee. in a doua jumatate a sec. XV 0 la sfar0tul acestuI secol «Valachi nobiles» sunt f6rte numero0 In Banat 0 In Hunedóra (5). Devenind nobilY, chinezil Ineetéza de a fi romanI; parte de 'mina voe, parte si1iT de dispositiunile luate de Ludovic confirmate do Sigismund la 1428, el trec la catolicism, ca sa-§I p6ta pastra mail departe domeniile lor (6). Romanilor le r6man numal «kenezii communes», earl, fie ca apartineail castrelor regale, fie capitule-
lor, nobililor sail comunelor ora§enesel, nu sunt alt ce-và decat judl satescl, «villici seu kenezii» (7), «judices vel kenezii» (8), «pro tempore constituti), supu0 proprietaruluY, ea 0 consatenil lor, neliberi, caci nu-1 fi pldtit mai puteail parasl pe acesta fara permisiunea luI i fail întâiù «terragium iustum» (9) ; eT platiaii un «cens», lar In schimbul serviciuluI primiail o rèsplata anuala, dupa Invoéla. Cnejil acWia sunt identici cu villica din satele ungurescl §i sasesel (ung. birá, sas. Hann)
situatiunea lor juridica nu se deosebesce Intru nimic de a celorDoc. din 1394; ibid., p. 356. Doc. din 1394; ibid., p.354. Doc. din 1370; ibid., p. 167-168. Cf. gpleno jure» la 1387; ibid., p. 300. Documente din 1387, 1394, 1439, 1445, 1446, 1447: totum et omne ius regium, totum et omne ius regni; ibid., p. 300, 356-57, 649-50, 653-54, 721-22, 727, 731. Cf.
donatia din 1365 &kit Karapch Olachus, care nu fusese chinez; ibid., p. 98-100. (b) Veçll d. p. doc. din 1496, la SCAyom-Fekete, 1. c.
Decretul luI Sigismund din 1428 cere ca nobiliI i chineziI din comitatele Severinului i Huned6rel (districtele Sebes, Mehadia i Hateg) sä nu maI tie popI boteze copiii In religiunea catoli3à. Hunfalvy, Az schismatici pe mosiile lor Oldhok története, I, p. 480-481; II, p. 65. Doc. din 1447; Hurm., I, 2, p. 739. Doc. din 1543, 1652, ap. Kemény, 1. c., p. 312. Doc. din 1407; Hurm., I, 2, p. 454-55.
8
I. BOGDAN
20
laltl eiobbagiones) (1). Numele lor (sub forma cnez saii chinez) se pastrézA In acésta acceptiune 'Ana pe la sfar§itul sec. XVI; In sec. XVII el este Inlocuit peste tot, afarl de Banat, unde s'a pAstrat i la SlrbiT de acolo, cu termenul Jude, Judet (giude, giudet) sail birdii (2). Ast-fel cnejii din Ungaria i Transilvania, dupd ce ma întâiù aú fost intemeietorT §i §efi de sate, apoT scultett aT regilor §i marilor proprietarT, cu drept hereditar, i In sfar§it nobilï aT regatuluT, aman simpli administratorT de domeniT nobilitare sail de comune sAtescT atArnAt6re de orap, §i se perd, in cele dintAiii, In iobggime (3). Kemény, 1. c., p. 297-298, 306. Documentul din 1377, reprodus in Hurm., I, 2, p. 241-42, este fórte important pentru situatiunea chinezilor comunl. Cf. Statutul capitoluluI din Oradea, 1506-1512: kenezii yero tam ad ovium quam porcorum praestationem astringuntur, iuxta conventionem factam (Réthy, I. c., p. 159) si resolutiunea dietei trafisilvane din 1538: villici, kenezii, Valachi presbiteri solvant (se. tributum) ; Kemény, 1. c., p. 311-312. Kemény, 1. c., p. 327 si urm.; N. Iorga, Sate fi preoff din Ardeal, Bucuresci 1902, p. 109, 112, 116, 121, 122, 128, 132, 138, 165; Acela§I, Documente romineKi din archivele Bistrifei, Bucuresci 1899-1900, I, p. XVI, 24, 29, 91, 96; II, p. 64, 76-79, 90, 91, 99, 108, 113.-in socotelile Sibiiulul din sec. XV-XVI, pe Ifingi forma ungu-
réscä kenesio, se gilsesce mal' des ces roménésca knesio, knesius, knysio, knyes; Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt, I (1880), p. 131, 182, 207, 208, 215, 221, 222, 933-234, si urm.
Acéstä expunere nu concord& cu unele phreri ale istoricilor nostri, cari sunt aplicati a vedé in chinezil romiinl din Ungaria si Transilvania nisce cilpitanY de cu functiunl politice. N. Dendistricte» salí pr ef ecti militari», cu rang nobilitar susianu, Chinesiatul familiel Bel sdrabd din fara Hafegului, in Rev. p. istorie, arch. filol., BucurescI 1902, p. 50 si urm. ; Acela§I, Revolufiunea tul Horia in Transil-
vania si Ungaria, Bucuresci 1884, p. 45 §i urm. Mg bine a inteleu natura chinezatului d-1 A. D. Xenopol, in Istoria Romeinilor, I (1888), p. 503-505.-Dintre istoricii ocupat cu acést& cestiune, dup.& Kemény, mal ales Hunfalvy, In Die Ruungurl meinen und ihre Anspriiche, 1883; Neuere Erscheinungen der rumeinischen Geschichtsschreibung, 1886, si As Oldhok tdrténete, I-II, 1894, unde este adunat un fórte bogat material si unde se resuméz& i studiile lui Sólyom-Fekete, dintre carl, pe langii cel citat mal sus, este de relevat mai ales: Vdzlatok as oldh-kenézi intézmény tdrténete s ismertetéséhez, in aceleasi Anale ale societ&IiI istorice si archeologice din Hune-
clórg.: A hunyadmegyei t6rtenelmi ds régészeti tdrsulat évkönyve, bros. II, Arad 1884, p. 14-37. Un resumat din Hunfalvy dä Jancsó Benedek in A romdn nemzetiségi t6rekvések története és jelenlegi cillapoict, Budapest 1896, I, p. 225-253. Mai mult salí mai putin ating cestiunea chinezatului si scrierile ce se ocupà cu asi 4isa cestiune romând se:1 teoria Sulzer-Roeslerianä. Bibliografia acestei din urmii cestiunl e dat& intrégil de D. Onciul in brosura: Romeinif in Dacia Traiand pelnd la intemeiarea Principatelor (Cestiunea rom&nä), Bucurescl 1902.
21
DESPRE CNEJIi ROMANi.
9
IV.
Cu totul altA sárte aù avut cnejiI In Principatele romAne, eel mal putin cunoscutl dintre cnejti romAnl §i asupra cArora trebue sa insistain maï mult, d'And i 6re-cad nou6 amAnunte. S'a presupus cd vechia institutiune romanéscA a chinezatulul a trebuit sA existe i In cele dou6 voevodate romanesd din sudul i ostul Carpatilor §i cA cnejil din Téra-romAnéscA §i din Moldova vor fi fost o institutiune adusA din Ungaria de descAlecAtoril tArilor (1). Ideia ac6sta este numaI In parte adev6ratd. El sunt In cele dou6 voevodate din sudul i ostul Carpatilor tot atat de vechI cAt §i pe teritoriile din hluntrul lor; ad se face InsA rar amintire de el', ca de tot ce privesce viéta satelor: imensa majoritato a actelor domnescl §i private, limep'end cu secolul al XV-lea (2), se rap6rta la proprietAtile boeresci: la donatiunT, cumpArAturl qi schimburT. lar &And sunt pomenitT In docu-
msnte, nu se spune mal nimic asupra atributiunilor lor, nicl nu se precisézA situatiunea lor juridicA fatA de cele-lalte clase ale populatiuniI, cum am v6ut cA se face In Ungaria. Un lucru reese Ins6 cu sigurantA 10 din documentele moldovenesd §i din cele muntenesd cnejiI nu pot fi acl decal judI sAtescI. Acésta o aratA: 1) numele Jude In Moldova, judec In Muntenia ; 2) terminul judecie, Intrebuintat In Moldova pentru a InsemnA circumscriptia In care judele I§T exercitA atributiunile sale judecAtoresci §i administrative ; 3) terminul vataman ce se ghsesce din primele timpurT, tot In Moldova, in acela§1 Inteles cu cneazul saü judele i despre care scim cu sigurantA din documentele ulteri6re L. Pi5, Die rumdnischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byz. und slay. Recht, 1886, p. 17-19.A. D. Xenopol, letona Rominilor, I (1888), p. 503 §i urm.; II (1889), p. 229 §*1 urm.D. Onciul, Originele Principatelor romdne, Bucuresci 1899, p 86 urm, 134 §i urm. Din punct de vedere juridic, cu mult bun simt, dar fard fapte noué, I. Iiädejde, Din dreptul vechiii romin, Bucuresci 1898, p. 102 §i urm.Asupra cnejilor din Moldova in special R. Rosetti, Despre clasele agricole in Moldova, in Revista noud, an. I j II (1888-1889): o fifrte blind lucrare.Trec cu vederea peste luerdrile mai putin importante sail färd nici o valóre, ca d. p. Zanetov, Bilgarskoto naselenie vi srednit5 vekove, Ruse 1902.In manualele ntistre de §c616. institutiunea chinezatulul e saii neexplicatä, ea in al d-lui A. D. Xenopol (ed. din 1894 ei 1901), sail e caracterisatd cu totul groit, ea in al d-lui Gr. G. Tocilescu (ed. din 1900, p. 121-122; cf. ibid., p. 118). Documentele de la sfär§itul sec. XIV sunt f6rte putine i in ele nu se pomenesce niei un cnez.
10
I. BOGDAN
22
cd era judele i administratoral satulul, Intocmai ca vorniceii saù vornicg de mal tardiil (1).
CnejiI sunt amintitI apr6pe exclusiv In satele domnescl, acele pe earl domnul le ddruesce boerilor sat' mandstirilor, cu formula: cunde ati fost, sail cunde este cneaz, jude, vataman cutare,, «uncle std, sail
(undo trgesce,, cunde a stat, sag «undo a trait, unde a asezat sat catare'. MAnAstirile sad boeril pAstrail une-orI maI departe pe cnejl", judI saù vatamanl ca vatafl al lor; de cele mal multe orl ins4 eI dispar In urma donatiunil domnescl, IntAiil In satele unde boeriI IsI aveati casele sail carpi° lor (Aomm, Asopzi), apol In cele-lalte; de aceea amintirea lor
se raresce odatà cu micsorarea p6mInturilor domnescI. Ca functionarI domnescI ene j« sunt pomenitI f6rte rar chiar In sec. XV; cel din urmd cunoscut mie In Moldova e de la 1502; din sec. XVI Inc6ce Intalnim In documentele acestel ten numaI judT, vatamanl, vornicI i vornicel (2). Cuvintul vataman pare a fi imprumutat de la Malorosienii din Galitia 0 Podolia, unde se gäsesce sub forma ataman, otaman, vataman, votaman i unde nu insémnä numai sef de Cazad l (Kosakenhäuptling, Kosakenoberhaupt» (Miklosich, Fremdwarter, p. '75; Etymologisches W6rterbuch, p. 5), ci i 4jude satesc»: gvillicus alias cywan seu watman (wattaman)», la 1456 In Podolia; Bantkie, Juspolonicum,Varsavise 1831, p. 293. in documentele sec. XVI e fiírte des ; aà in tratatul lui Sigismund I
tefänitl din Dec. 1519: pan ktori, abo ziemianin, yle urzednik wataman; pan ziemianin, abo urzednik wataman u gymieniu ; urzednici, voitowie y watamanowie gdzie pan swa glowa nie mieszka w gimieniu; ma pan sam przisiadz, a wataman samotrzec (Arch. ist. a României, II, p. 2 0 urm., dupä Acta Tomiciana, V, p. 90-93). Cf. cweijtowie, watamani albo tywonowie przysiqga6 bqdzi na sprawiedliwe oddanie poboru z domem i plugów,, in Volumina legum, ap. Linde, Slownik, s. V. wataman. cu
Cuvintul se gisesce 0 la Ru0. Sreznevskij 11 citézä sub forma 114TdAtM4HZ, ROT4M4HE dinteun doc. din Dvina de la 1294 qi din doué doc. ale mänästirii Troickij Sergievs de la 1448 i 1477:
4 Hi CSAHTH Hxs rraintoRs ciortgicKup, HH HX8 ROT4At4HORE, HH HX8 OCHWIIEZ;
Materialy dlja slovarja dr.-russ. jazyka, St. Petersburg 1893, col. 231. *i Linde 0 Sreznevskij 11 pun in legdturá Cu vataha, vatag a, care se g5.sesce si la Cumani (cron. Ipat.) §i in doc. din 1294, 1340, 1446: un cuvint de origine tätärésa (tat. vataha 4Menge, Fischergenossenschaft, Miklosich, Etym. Wörterb). Miklosich Il derivA din germ. Hauptmann (woraus zunächst hetmani, explicare adoptatä de Cihac, Dictionnaire d' étymologie dacoromaine: Elements slaves, etc., p. 137. Accentul se opune insä acestel etimologil ; in maloross. se pronuntä. O1'4M4H1 (elechowski), in bjaloross. (Nosovi6). CA judele i vatamanul aveaii In Moldova aceea0 functiune, se vede, intre altele, i dinteo circulará a lul stefan II cätre diregétoril téril, dintre anii 1435-1417; el o adresézi întâiú boerilor i vornicilor, apol kioltuzilor i Orgarilor i in sfar§it ju4ilor i vatamanilor i 'éril intregi: Ma= E014(10M8 H ABOpHHICÓME, H W04113041 H nprapents, H NCS4,1418 H lE4T4M4HOMI, H MIMS 1104110ACTHIS» (orig. in archivul Bra4141114H5
§ovului, No. 432).
Cf. d. p. N. Iorga, Studif 0, documente cu privire la istoria Rominilor, V, p. 84 (c. 1650), 225 (1699), 396 (1586) pentru vatamanl; p- 111 (1788), 423 (1783) pentru
23
DESPRE CNEJIÌ ROMANY.
11
V.
Voiú resuma in urmdtórele dovecjile principale pe earl se internei6z5 generalisärile de mai sus, Intaitl pentru Moldova, apol pentru Téra-romanóscd. Materialul acesta n'are pretentiunea de a fi complet, de
óre-ce documente publicate avem putine, iar cele inedite sunt fórte numer6se si numal o mica parte din acestea am putut sà le consult. 1. Cnefi.-1414, Aug. 2: Alexandru vv, ddruesce slugiT sale, panuldi Thder Pitic, trel sate: afAHHO MO HA KOWA* rAg mt; ECT AOMK, rAE ECT MOM* KtpHWk CTAHHCAARk, 4 Ap8rog CEAO HA 01rCTTH atipagui-k, rAg SHAMETIs HA IgplA4A, 114 HME rAE 16111Ak AHE H itHrilHELIAH KHRt3OHE, A TpETYE CE40 HA spaAaA*
rAg MS ECT ApIttria Aomk, rAg ECT T4M4Ulk H MAIM KHASOHE» 11111 sat pe Co-
Vila uncle este casa luT, unde a fost Véris Stanislav, iar alt sat la gura JeravcaT (1), unde se varsa In Barlad, ammo unde ail fost Lie §i TiOnescil cnejT, iar al treilea sat pe Barlad, unde este cea-lalta casa a lui[si] unde sunt Tama§ si Ivan cnejl» (proprietate privata).Din acelasT an si din aceeasT i avem o donatiune a lul Alexandru catre andrul pentru satul «Muntenil scutasT, uncle Taste cneaz Lita si 5.rban» (traducere din 1793, la Acad. Rom.).-1427: Alexandru daruesce manastiriT Homoruldi satul, unde a fost cneaz Stan cCEA0 rAg 6614 KH/ASk CT4HZ» (Pió, Die rumanischen Gesetze, p. 19; cf. Wickenhauser, Geschichte der Klös-
ter Homor, St. Onufri, Horodnik und Petra utz, p. 83; R. Rosetti, Revista noud, II, p. 71).-1428, Iulie 24: Alexandru daruesce luT Sinata trel sate, «unul pe Zeletin, unde este casa luT, si pe Frumusel, uncle aü fost Drago s §i pe Tutova, unde este cneaz Orsat (Th. Codrescu, Uricariul, II [ed. 2-a], p. 252: Cneagorsat; lectura ecneaz Orsat» mi-a sugerat-o d-1 Dr. G. Popovic1). 1436, Dec. 20: intre multele sate, pe carT Ilie *tefan vv. le daruesc boeruluT Michail din Dorohoill, se afla si aCEA0 HOA 1C4p4HtHHOMZ, rAg CHIWkWil KWh 01r REpp A06138WH»
CSatül de sub Ca-
rajin, undo se and cneazul Simeon, In susul DobruseI, (Acad. Rom.). 1438 Iunie 20: Ilie si $tefan däruesc luT Hudicl vornicul «un sat pe drumul de la gura vail Borodac (?), unde a fost cneaz Michail» (Wickenhauser, Bochotin, Wien 1874, p. 65; cf. Sol/ca, II, p. 205; Wick. travorniceI; p. 109 (1757) pentru giui domnescl i boiaresci.Melchisedek, Chronica BucurescI 1869, P. 33 (1629, 1676), 44 (1747), 51-55 (1676).Wickenhauser, Molda,II, p. 6 (1747).Uricariul, XVIII, p. 363-64 (1805); ibid., IV, p. 2: (0 vornicil dele la zapciul ce vatamanil satelor 01 fie scutiO, 0 el sd steingd banil §i va fi rinduit» (1752). Cf. Neculcea, ed. II, Kogälniceanu, p. 281: evornicli, vorniceri, vätämanil» din sate. (1) As;11 Jirovätul, Jerovitul, In jud. Tutova.
12
I. BOGDAN
24
duce gre§it pe KFIRt36 Cu «Königsrichter»).-1487, Oct. 15: Stefan VV. däruesce mitropoliel de Roman 1,A,Irk CIA HA HMat 110AtHA, I'M MIMI KH*30lif RIAOW H AMPHOA» «dou6 sate ca numele Poiana, unde ail fost cneff BAloq §i Danciul», cump6rate amândouò de la o nep6tA a boe-
rultit Coste Andronic, care le captase de la Alexandru-cel-Bun. La 1471 se vorbesce de un sat, uncle ail fost cnejt Balol §i Danciul trA-k (Melchisedek, Chronica Romanuluï, Bucuresct 1874, I, p. 134 §i urm.). 1502, Fevr. 17: Stefan vv. daruesce EHAH KHM30111 KZA0111I H AANtHOAD
fiilor MI Coste Murgocl, nepotit tut Michail gramaticul, «MurgoceniT, undé ail fost cneaz Ivan, §i. cu cotunul lor (1), unde ail fost TorontAT, §i pe
Turia B4enit, unde ail fost Ba§a, §i pe Jijia TrAj6ca, unde ail fost Iacob vataman (trad. din 1799, la Arch. Stat.; v. F6ia Socield(fi Romdnismulul, I, p. 395) (2). 2. Ju4-1409, Ian. 28: Alexandru vv. confirma luT Jurj Ungureanul, Intre alte sate, unul «rAe ECT H-krzuns )KSAt (Acad. Rom.). 1425, Ian.
30: Alexandru daruesce tut Stefan Zugravul satele
u6EINCHUIEllill N Epe-
ACifill H HOIMI1H H rAf ECM NiSAI DAUM» (1-1t1I'MUZaki, DOC., I, 2, p. 836;
tradus gre. de Katuiniacki «tibi Zude Pasco habitat», ibid., p. 837). 1434, April. 24: Stefan vv. daruesce lul Iuga, intre alte sate, «AtTeLlni ;KW» §i mat sus de Strajnita, unde este jude Mihailo» (UljarliCkij, Materialy dlja istorii Rossii, PolE§i, Moldavii, Valachii i Turcii, Moskva 1887, p. 42; Hurmuzaki, Doc. I, 2, p. 853, uncle Topumtpn e gre0t). 1447, Fevr. 11: Stefan confirma manastirit Moldovita nisce donatiuni ale lul Alexandru-cel-Bun, tntre cart §i satul «rim wan m8Ag Kozn-k» (wo der Richter Kirste gewesen; Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Mol dowitza, p. 62; cf. Sol/ca. p. 205).-1455, Iulie 2: Petru VV. da lut Michail logorétul, Intro allele, satul «de la gura Pobratet, uncle este jude Cirstea §i Danciul> «HA oycTTE nospal-k, ['Ai fCT ;NSAE KkIpCTrk H AAH2OrAs, (Uljanickij, Materialy, p. 84).-1487, Dec. 13: Stefan vv. confirma yindarea unut sat, pe care 11 cap6tase Stibor de la Alexandru-cel-Bun: un rm FCT MNKON'AA
cHA Riff CTpAWHHUA rAf ECT6 MSAF MHIANAO»
sat pe Bârlad, unde a fost jude Buda §i Dragoiti, amândouè judeciile» «Emo CIAO HA SpKAAA rm CHA NCSAf CSAA H Apzroto, WRA NSSAftITHAE» (Revista p. is-
torie, arch. fi fil01. I, p. 369-370).-1517, Noemvrie 9: Stefanita confirma vistierniculuT Gavriil, pe langd alto dou6 sate,
25
DESPRE CNEJA
EltlAk MUM NETpNHKA
[prob.
NETpliltA]»
13
(Dr. Orest Popescul, Ceite-v4 docu-
mente moldovene, CernautI 1895, P. 23; cf. Wickenhauser, FVoronetz
und Putna, p. 191).Tot un ast-fel de judo pare a fi espwrk !Amu,. WT sanomupetpi», citat ca martor Intr'un act al mitropolieI de Roman de la 1586, Ian. 13 (Arch. ist., 1, 1, p. 134) (1). 3. Vatamani.--1421, Dec. 25: Alexandru vv. daruesce luI Bogus satul teuciurov, unde a fost vataman Gherman» tiompoitz, PAE EWA HATAMMI repmmo
(Uljanickij, Materialy, p. 27).La 1423, Apr. 15, e pomenit un inteun sat de langa Baia, av8nd cart/ pentru hotare cu
RfpHrd HATAMAN
Rif boeruluI Rotampan (Hurmuzaki, I, 2, p. 835-36; KaiOniacki traduce
gresit tcapitaneus»): vatamanul stapania negreOt un sat domnesc. 1436, Iulie 17 Ilia vv. daruesce lui Vancea logofatul satul tProcopintil, unde afi. fost Procop si Vasil vatamanl, impreuna cu m6ra» enpoicosinumi, rAf HkIAZ FlpOKONZH BACNAk HAWAIIAN, H CH AIANNOMS» (Hurni., I, 2, p. 870).-1455,
Iulie 15: $tefan vv. da. lui Oancea logofatul, Intro alto sate, tpe Volnava (2) o jumatate de sat, unde este Paco vatamanul» «NA smiting* I10/10BNH4 CO,rAe CT HAWK° HAT/IMAMS,
(Uljanickij, 1. c., p. 67).-1473, Ian.
8: $tef an confirma manastiril Moldovita jumatate din satul Ostapcénif
In tinutul Iai, partea din jos tunde a fost Ostapek, vatamanul din Turia» (Wickenhauser, Moldowitza, p. 68; cf. ibid., p. 77, doc. din 4 Fevr. 1522, publicat in original in Uricariul, XVIII, p. 91: OCTIMANN oIç Toy& rAe RILIAS HATAAAAH WCTANK0). 1519, Iunie 30: tefAnita confirma un schimb
de sate; Intro acestea se pomenesce «un sat dincolo de Prut, sub Cora unde aü fost vatamanI Caliman i Iachim i Lucacia» two maw 3A np8TOM no,a, AfpNIIAA1N, rAl sklAH HATAMANORE KAANAIAN H 13KIIAA
11
ASICAtl» (Arch.
ist., 1, 1, p. 86). Aceiasi vatamanI sunt pomenitI intr'un document de la 1517, Ian. 17, resumat de N. Iorga, Studfi pi Documente, V, p. 550. 1603, Martie 27: Eremia Movild da voie manastiril Pobrata i tvittamanilor din satul ValenI In tinutul Chigeciulul» cHITSAUNOHEAt WT ceno BRAUN WT HOAOCT KlirktICICOAAS», sg-§1 adune 6menI In sat de prin Ori straine, scutindu-I pe treI anI de biruff (Arch. ist., I, 1, p. 117).-1631, Aug. 9: Moise Movila serie vatamanulul i satenilor din Losna (Lozna) ca a daruit acest sat manastirli Soles. (Wickenhauser, Solka, p. 96). VatamanI In sec. XVIXVIII se gases° pomenitI In mal t6te colectiunile de do. cumente moldovenescI, d. p. Wickenhauser, Moldowitza, p. 86, 99, 140 i Tiganii. La 1448, Iulie 13, Petra vv. dà lui Ivan Porca (warm insi (Acad. Rom.). i alti )103,41 il MHZ H rfiZA10 H HOCTt» Ace0i jur,t1 stringeaii dajdea de la TiganI (Melchisedek, Chronica Hufilor, p. 80, Jut-,11 aveaa
lid HArk CHHdT
II litilit5Ad
doc. din 1711).
0 /ocalitate Voinova exista aställ in Basarabia; Z. Arbore, Basarabia, p.726.
14
L BOGDAN
26
(din 1570, 1608, 1755); Iorga, Studii pi Documente, V, p. 84, 225, 396 (din c. 1650. 1699, 1586); se vorbesce de el si In cronicI (1).
4. Cu mult maI dese sunt, In sec. XVXVI, casurile cänd cneazul, judele saü vatamanul nu se pomenesc decât cu numele, fàrà niel unul din aceste trel atribute; se Intelege ca In aceste casurl póte sa fie vorba si de boerI earl' stapänisera satele Inainte de noua donatiune; pe cnejI ni-I indica 1nsa cu Ore-care siguranta numele neobicInuite la boerI. 1400, Fevr. 11: Alexandru vv. da panuliff Dan vamesul s6se sate, lntre earl Iacobescrl, «unde a trait Iacob al OrbuluI» (MKOREllITH, rm WNal&IAN laKOSk CAIHAPOD (Fotografie depusa de d-1 Tanoviceanu la Acad.
Rom.). -- 1408, Sept. 16: Alexandru da bisericil Sf. Vineri din Roman dou6 sate, dintre carI al doilea «este dincolo de Moldova, unde a fost Bratul» .sECTI 3A AAOAAAR010,
EpATIrAS» (Acad. Rom.).
1415,
Aprilie 13: Alexandru da mânastiril Homorulul un sat «In sus pe Solont,
unde aú fost Tatomir si Pirtea» HA BpS)Cli COAOHU,A, ECT ISKIAS TAwimp H npwrb i pune amenda (3.igiacns) 50 de ruble de argint «pe cei ce ail tinut satul acela §i pe copiil ion §i pe tot némul lor» (Tim. tilo TOE CIAO AMMAN H AITEAA' H RICEMS poAS two, daca vor pornl jude-
catä pentru el (Acad. Rom.).
1423, Martie 12: Alexandra da luI Batin
treI sate pe Putna, unul «unde este casa luY, altul unde a fost Lupo, al treilea unde este vadul PutneI» rm Em$ ECT 4oiuk, AptgroF rm SklAk Atinwe, TPETEE rm ICTIs spo,A, HA HSTHOH (Acad. Rom.).-1427, Sept. 16: Ale-
xandru däruesce fiilor protopopuluI Simion «TrimedeciI pe Cutitna, unde a fost Bratul» [Tpim]/Arfin HQ KSLI,EITHOH, rm WAS CpATSAS (Acad. Rom.; In dosul documentuliff se afid nota: Trimidicif pe Cutatna la V a-
Iunie 1: Alexandru da luI Onica un sat pe Jijia «unde este casa luI» (trad. din 1787, la Acad: Rom., cu Insemnarea ca uricul
e pentru satul Onicénii: Onica Mil pare a fi fost un cneaz. 1429, Junio 19: Alexandru däruesce luI Dan Uncleata Ose sate, Intre met unul cl'AE HEJAZ KAHIAA
(=--BAH(1/1) (Acad. Rom).-1431, Fevr. 6: Alexan-
dru daruesce mandstirii Sf. Nicolae (Pobrata) locul uncle a fost Huba §i cu satul i cu móra si cu selistea de pe Nichid ) (2) rm 6k1Al XSKA H CI CIAWAAS H CI AAAHH H CEAHLIIEM WT HHKHAA (Arch. Stat.).-1431, Junio 15: Alexandru daruesce vorniculdf Cupcid, Intre alte sate, norAesi AAHS» (Acad. Rom.).-1432, Aprilie 28: Ilie vv. aruesee Vatamani aveaft i TAtariI din Moldova. La 1442, Maiii 8, intro noué Wass de 'Mari daft mändstirii Pobrata de *tefan VV. se aflà si un8 T-AA RATAMH (Arch. ist ,
I, 1, p. 123). All Nechit, jud. Nénit.
27
DESPRE CNEJII
15
Matusitel un sat pe Plotunita Rom.). nerrpnu,s»
g114 HAIM rAl 661A H*101 PSHECKOVA» (Acad. 1433, Fevr. 26: Ilie da lift Dan vornicul satul Tama§ rm s[kinz] (Acad. Rom.).-1434, Aprilie 24: Stefan vv. confirma pope! Iuga
«pe Tutova dou6 sate, unde este Miclea din Bahna i unde este Balan din Strimba» e114 TyTon* As* CUM, rm ECM
WT GAXIly II I'm ECM
apol Buciumenii, my E AGMS , un loo pe Ba§eil si aCIAHLIJE W14EAORO» ; «lar hotarul seli§teT §.1 pustiel cat vor &MANS WT CTphlAARA»,
put6 sa cuprinda pentru dou6 sate in de ajuns»
«a roTaps CE4H11111 H ny-
(Hurmuzaki, I, 2, p. 852). Cele dou6 sate if fusesera ddruite lui Iuga de yea de catre Alexandru-cel-Bun la 11 Apr. 1431: ttAgil MA HA HAAA MHHAla WT 6AXH1f HA mrrogI H &MANS WT rrphimsa «dou6 sate anume Miclea din Bahna pe CTHHH KOAKO 1183MOINTS WHSHRATH A114 CEAA MCKIM»
Tutova §i Balan din Strimba», ea sa-i fie uric
«11 noA oyonsx A4 cm
HE MAXI'S HHOMy HIOCCIAIDKE 114 IrkKH, H AA CAUAIOTS HU, A NHS ClrAE11,8 AA HE IIMAIOTZ, «§i subt uric sa nu se dea altuia niel odata in vedi, §1. sa
asculte de no!, §i alt judecator sa n'aiba» (ibid., p. 838). La 1435, Dec. 7, fiii luT Alexandru, Ilie §i Stefan, confirm/ 1111 Iuga, acum protopop, intro altele, satele «de la gura Studinetuldi, unde ail fost Teme§escil, amAndou6 partile-cuturile, si pe Tutova unde este Miclea din Bahna, si ma! sus la gura StrimbeI unde este Balan §i unde este Barbu, Stan §i Stanciul in susul Strimbel amândoug, judeciile,... §i pe Conovite unde este Mihailo ColicI» «tu oyrde cTyAnut*, rAe ghlAH TEAkELIMI1H Wat 'MTH H HA TIrTOECk PAI ECTk AIHKAlA WTh 54X114, H flOgh11111 HA oyrrTg mitring*
AI En% CAAAHS H rAE ECM wax, CTAHS H CTAWHOA HA HMS erplAns* ws* adtANTE,... H HA KOHOHHIJ,EK
ECT% MHXAHAO KOAHtlh
(ibid., p. 868.). La 1439,
Iulie 2, Ilie confirma protopopuluT Iuga satele «uncle a fost Mihailo Collet si pe Strimba unde ail fost Barbu [0] Stan amandoui5 partile, §1 unde este Balan §i Mihnea din Bahna, §i la gura Studinetulul, unde aù fost Teme§eseir, amândou6 cuturile,
§i Mânzatif, unde este T6der»
al'AE EWA% AilEXAHAO IMAMS, H 114 CTp111416* rAe 66141 B4pRI, CTAHZ 06/A
rAE ICTh &MANZ H AlF1Kilt WT CAVA, 11 114 OIrCTH CT8AEHI4, TEMEIllflpH AN, 06A KeirThl, rAi ECT1s. Tompl MIMHSAH,H (ibid., p. 876). Stanciul,
care in doc. din 1435 este al treilea jude In cele dou6 judecil de pe Strimba, lipsesce ad, iar in judecia luT Balan in loc de Miclea este Mihnea.Cf. Inca: un sat pe Bogdana, «unde este Balan l fiul luT Dra«rAe ECT &MANZ H Ch1FIS ApAHCAHOH8», i unul pe Chigeciil «pe valea izv6relor (fântânilor), unde a fost Oana Albul» 01A noToKx 14181111144A18, rAE
jan»
CklAS WWI AARSAZ»,
1436, lun. 13 (Acad. Rom.); eczAtis
rm HCHBET6 naoypx»
«Sas6nil unde traesce Laur» §i A01(KANH HA tiAiik KkIAS 11EpAkHk1H WA» «LucaniT anume uncle a fost Iuga Negrul», 1443, Martie 6 (Hurmuzaki,
I. BOGDAN
16
28
I, 2, P. 880) : Sasénii sunt vInduti de pan Boldur, Laur era deci judele sail vatamanu.1 acestuia ; «CEAHII1E rAl 6111A8 RANA EE116W4E, H rAk 61i1A1 vemni,... H rAt EklAS E-kpionins H EIGHHNCE FAE EKIAS Komp stipiStos cseli§tea unde
a fost Oana Berbice, §i unde a fost Iremei,... 0 unde a fost Berchi§, 0 mal jos unde a fost Hodor Burciuc, 1443, Maiti 30 (ibid., p. 884) ; CEAA HA spz3rrt, HA 'IAA rm ECT ',THU CTAHS H rm EklAS 41/11KA ,KIMICS» csa-
tele pe Barzet (1), anume unde este Ciunca Stan 0 unde a fost Ciunca Jurj», 1445, Apr. 5 (Uljanickij, p. 66); dou6 sate na H,Wk rm sun% ,405srtruns TAMEWS HA OIrCTHE CTIrAEHU,A, H rm EWE CTApSIH TAMEW nerps
HOKUM» «anume unde a fost Dragu§ Téme§, la gura Studinetului, 0 unde a fost batranul Téme§ Petru, mg' sus», 1447, Sept. 22 (ibid., p. 71); un sat ow ECT non ASma», 1451, Dec. 21 (Acad. Rom.; original §i
trad. din 1775) : popa Duma tinea satul In calitate de jude ; douè sate domnesci: «WT HAWH)C MAX, HA HIN* rm &HA diETE HA EOPAAHA, H EAHA cianp4... HA HiWk PAE 6HA %YANA WT AAOHWA»
«din satele nóstre, anume uncle
a fost Fete, pe Bogdana, 0 o seli§te... anume uncle a fost 'Dana de la Moi§a» 1448, Apr. 5 (Arhiva Societatil sciintifice i literare din Ia0, I, p. 375; trad. gresit cunde a fost fantana luí Bogdan»); «tIETIVITSIO LIACT CELLE HA TOIrTOR* HA HAVk aisapigni, rA-k 6HA CTAHKO,
S HH,KH810 CT0p0118»
«a
patra parte dintr'un sat pe Tutova anume Faurescil, uncle a fost Stanco, in partea de jos», 1492, Martie 14 (Uricariul, XVIII, p. 439) ; «EAHHO CIAHWE HA DOIrTHOH HA HArk 6*A*, FM EWA' MKIKAZOIrWk KATHHO «0 se-
li§te pe Putna anume Biala, unde a fost Miclau§ Catina», 1498, Noemvr. 26 (Revista p. ist., archeol. §i filolog., V, p. 393); «HA iispSmoininkt MO rm 6111A 2ISAAtIHH, HHNCE AHApTIMA, «pe Frumo§ita satul unde a fost
Falcin, mg jos de Andrilap, 1503, Fevr. 2 (Colectia Lukasiewicz, In Museul Rumjancov din Moscva) ; 110AGEHHA CIAHWE HA CIpATH nomule wspAnini, rAE EklAk HEKHTA H naSmi» cjumatate de seli§te pe Sarata, mal sus de urdesci, unde ail fost Nechita 0 Paul , 1546, Maiil 27 (Uricariul, XVIII, p. 124); (CEA0 HA HOT* rA+ RUA 111EISAH 40pHTH» «un sat pe Prut, unde a fost stefan Negrul», 1554, Apr. 30 (Zapiski odesskago ob66estva, II, P. 564); «AK* CIA* HA H Aptiroe ceno rm EHA
MAMA, rAi CHA p0MAH EASHASA Hil CZNITS,
x8c8n» (doll() sate pe Ialan (2), unde a fost Roman
Blandul pe Sarata, 0 alt sat uncle a fost Husul», 1561, Iunie 23 (Uricariul, XVIII, P. 159).
F6rte interesant e documentul din 1436, Dec. 20, prin care voeIn dictionarele n6stre geografice nu gasesc acest nume; un tBfirzoift, exista In Basarabia (Arbore, Basarabia In sec. XIX, Bucuresci 1898, p. 727). Ac;11 Elan, jud. Mitt.
29
DESPRE CNEJII ROMANI
17
vocjil: Ilie i Stefan confirm& boeruluI Michail din Dorohoili o suma
de sate c4tigate prin slujbele facute lor §i tataluI lor Alexandru; intre acestea se citéza. : satul unde a fost Dragomir Mandricin,... satul unde a fost Size° (Si§co), satul uncle- a fost MalicI langa Jurjica, satul unde a stat Petr4or,... satul de sub paduricea unde sta Dragomir,...
satul unde a fost Cusear,
satul unde [sunt] CaraguniciI,... satul
unde [este] NoguIco1 §i satul unde a fost Cleatin,... satul unde [este] Rospop (Raspop),... satul unde [este] Tirvid,... satul de sub Carajin, uncle [este] cneazul Simeon, pe Dobrup in sus,... satul in sus pe Rezina, unde sta. Tigan, satul pe Moiatinul de jos, unde e Nichita, qi. satul uncle §ed Grabovtil, la capatul de sus al Culipului, unde a stat Radul, i seli§tea unde e un hele§ted la Cornul Bagitulul, unde fost qedut fecioriI lui Nosco, §i seNtea de sub MaiatinT, unde sta RujicT, §i pe Moiatinul de sus satele ce ail fost ale d6mneT, §i la Grabov satul unde se afla Stan, §i la capatul de sus al Grabovuldf pe Ba§eil undo sta Mateiii, §i subt dumbrava cea inalta unde sta Miclaup (ZCfA0 AE IHdt Aparomiw MSHApHilHHS,... coIA rm WH3S0 SHA,... CEllO m SHA MAMIll oy ,KSIDEHKH, ... CIAO rm neTpnwopz CHAHA, HOA MUKKOM rm Aptromiips CHANT, ... C14%0 rm KOIrrkpl CIAO rm KapArIrMillERE, HOrSHKOH H CIAO rm BHA KArkH,HHS, CEAO rm pocnon,... CEAG m DOH% .CEAG no,a, KapANCHHOMS, rm CHM*WN Kirk3, Coir CEA0 Ha ENCS pf3HHItl rAE 4HrAHS CHANT,.. CM° V WINCHTH MOMTHH rAE NHKHTA, CEAG rAe rpasogum CHAwr, Olr 1311WHTH KONEU,S KSAHCERA, TM HASA CHAIM, EWE CEAHWE rAE CTAR HO saroakim pwrom, rAe CHAU SHAH HOCKOHH CMHOKE, EWE CE-
AHWE noyA MIMTHHAMH, rAE pOyN{Htl CHANT, H oy HHWHTH MOMTHH CEAA wo ICHirHHHHA SKIAA, H oy rpAgORN CEAG m CTAH CHANT, H oy IIHMHYN KOHERS rpasoR HA SAWN rm ACIAEH CHANT, H noA RHCOK010 Aospoeolo rAE MHKAOSIHS CHANT»
(Acad. Rom.) (1).
Dragomir Mandricin (al luI Mandrica), Size°, MalicT, Petri§or, Cusear i toff ceT-IaltI, prin al caror nume sunt Insemnate satele daru(1) Documentul de la 1436, din care am extras acestea, este interesant i prin multele nume de localititI, astá dispirute sail necunoscute dietionarelor n6stre geografice, ea d. p. Carajin, Grabov, Moiatin sari Mäiatin, Rezina, i prin cite-vi nume curitise de pers6ne, ca d. p. Caragunicii (sail Caragunescil; slay. pl. Kap411p1H41131, sg vary-Him), Cleatin, Cusear, Nogulcol (Noguico), s. a. Ktinscuta-Culiseul peote si fie Culisduca de all din Basarabia, tinutul Hotinului (Z. Arbore, Basarabia, p. 719); perte BA fie insä i pfirlul Culesa din jud. Sueéva. Raroahni por: 1-am tradus cu Cornul Bagiiului, gindindu-mil la satul Bagiti din jud. Fàlciú. Numele celor dol juoji *izko (de sigur *iseo) i Rospop (de sigur Räspop, din rispopit) se regasese in numirile de sate iscani (jud. Putna i Meiji) i laspopI (jud. Tecuciti) sail Blispopeni (tinutul Hotinulul i OrheiuluI in Basarabia ; Arbore, 1. c., p. 719, 725). Analele A. R.Totn.
XVI.Mensoriile Secf. Istorice.
I. BOGDAN
18
30
ite de domnT, sunt fo01 sail actual' encl.', judI orI vatarnanT, earl ad-
ministrail sate domnescI 0 carI In parte continua sa administreze aceste sate 0 dupa ce ele ail fost daruite boeruluT Michail; unele sunt luate din apanagiul dóinneI .tl110 KIAPHHHHA EWA». in fie-care din ele
este numit cate un singur judo, afara de satele unde erail Grabovtil §i fiil luT Nosco (1). Ace1a0 lucru se constata din documentele protopopulul Iuga, citate mal sus. Din t6te acestea se vede ca satele aveati cate unul sail dol jucil, rare off treT sail mal multi; de obiceia ele par a fi fost Impartite In dou6 partI ce se numiail judecg: termin ce altern6za cand Cu «parte-ucTk», cand Cu «cut-Korrx»: un cuvInt ce s'a pastrat pana astacjI In unele locurT (cut, cuturf, In Bucovina) §i n'are nimic a face cu «catunul-KAToriz»: TEMELHEIIIH Wrk 4ACTH MSAELITE, 1434, Apr. 24; TEMEWEII1H Wrk LIACTH
(Columna WI Traian, VII, p. 501-503; cf. Iorga, Studir fi Doc., V, p. 3); Kk111111H rAl ECT MIMI H HATIA1116 WC* 7fisANTE, 1435-1436, Aug. 20 (Acad. Rom.); 34 IlpSKSTItl 1435, Dec. 7; BOAS4E11111 wsa NIOMELITH, 1436, Iulie 24
TOM6 IlpOTHEZ noAoirktis Ork KOIrTlil, H noA B0I[K0RHH010 ;1011`lp*HTH os.k NCB-
AE41H; HA mums* rAF GYMS 64pBZ, CTAHZ OEA 44CTH, 1439, Iulie 2; HA KOicon* rAE EWA CC AAH H AM1... Wrk ;NSAPITH (Arch. ist., I, 1, p. 74); 41rMlAMIN OCA 151(Thl H CZ MAIIHOMI, 1446, Fevr, 18 (Uljanickij, p. 65); HA 0IfCTTE nozpwrk, PATE ECT ,H1.3AE KI&IOCT* H A4H4V4Z, OBI Nar,11,64.41, 1455, Iulie 2 (ibid.,
p. 84). Rare orl treI judecIT, ca In doc. din 1453, Ellie 20: co REIIHHCAHE oycH Tim KitTm (ibid., p. 81), sari In cel din 1519, Iunie 30, unde avem
un sat cu treI vatamant CuvIntul waovas din documentele moldovenescI corespunde lul COVAIICTHO din diploma lul *tefan Nemanja, luT qkenezatus» din documentele ungurescT, luI cknjaitwo» - din cele galitiene, lui liudicium»
sag ciudicatus din cele din Ungaria de nord (2). El Insemna la In-
ceput «functiunea, dreptul de a judeca, dreptul de a administra un
sat ca judec ; ma)." apoI a luat intelesul de terra iudicis». Este o veche Intr'o donatiune a lui Stefan-eel-Mare din 1491, Fevr. 26, se pomenesce satul (Arch. Stat.) .Ville regalia dicte Macowa scultetia alias knyasztwo, lute° diplomfi din 1464, Maiti 2 (Akta grodzkie i ziemskie, VI, p. 86). Cf. Stadnicki, 0 wsiach woloskich, p. 25, 35, 63 ai definitiunea de la p. 8. ,./-udicium seu villicatus. intr'o .villa, la 1297 (Schwardtner, De scultetiis, p. 28); cscultetia seu iudicatuss la 1459 (ibid., p. 166), ceca-ce in alte locurl se chérn'A cofficium iudicis, (ibid., p. 39, an. 1465). La 1393 se confirm à unui .scultetus., numit ai eiudex., un ciudicium cum duobus laneis et libera curia et una taberna, tria molendina. (ibid., p. 37). .Villicatio, e intrebuintat In acelaaI sens (ibid., p. 148, an. 1303). e rm
RHA HOCK.»
31
FDESPRE CNEJIf ROMANI.
19
formatiune romanésca din judec, dubletul lui jude, cu sufixul-ie (lat. -ict), ca in: domn domnie, imp6rat imp6ratie, cneazcnejie, sta-
rostestarostie, baciiibacie, etc.; in toate acestea intelesul de functiune e primar, cel de intindere teritorialä e secundar (1). insemnarea primitiva a cuvintului ne o atesta, pe cat se pare, urmatorul document moldovenesc, din Sucéva, 8 Oct. 1434, singurul din cate cunosc efi, in care cuvintul judecie e intrebuintat In inteles de functiune: prin el *tefan vv. daruesce lui Jurj "¡toe pe viéta judecia until
sat, unde inainte de el fuseserd judi Fat §i lije; satul era probabil In tinutul Ia§ilor :
CTE44148 110EROAA
11111111M0
BHAAAEHHTO
ONCE TOTK1 HCTHH1411 MCONIINCk ATOM. AAAH ECAAH [EAkt; FAH° cuto] (2) HA MINOS
capa'rk,
rAt sc[T]
worAg 4swrz H HATE, AA GO1rAETZ HAIN NCOIrAEllY/A 01rPHKS, H
noA oymos Ad cm HE AAC[T] 11111COMOlf, A HMS cm/0 u,ss (3) AA HE HMAIOT, (1.131rk Ac1 APINCATIS WT H4WEr0 Anopa WT AtC8 (4). TAKOHCAE AA govArra H AtTEMA Hp H tpdTÏdV HÇ1 H 011110rIATOAAS Hp H npaoriortaTomsH H HI.CEMOIr p0A0y Hp, HA 11*Kkl H HE11018111MHO; A r0T4pS AA AAOIr COMETS 110 CTA-
facem cunoscut tnol $tefan voevod ca dat acestul adev`érat Jurj Atoe un sat pe Sarata in sus, unde este Jude Fat §i lije, ca sa le fie lor (ca sa2i fie lul) judecia uric, §i subt uric pomy xorrnpy»
Sa nu se dea ninAmif, §i alt judecator sa. nu ail* ci sa se tie de curtea mistra din Ia§i. Tot a§a sa le fie §i copiilor lui §i fratilor lui §i nepotilor lui i stranepotilor lui §i tot némului, in vecI i neclintit ; lar hotarul sd-I fie dupa. hotarul cel vechig» (Zapiski odesskago obA6estva, II (1847), p. 562). Documental acesta ne arata ca §i in Moldova judecia se dedeà pe viéta §i Cu drept de mo§tenire, cum se dedea chinezatul in Ungaria ; casuri de felul Miff de la 1434 vor fi fost destul de dese in sec. XIVXV, ele n'afi fost insa consemnate in privilegil serse, sail daca ati fost, nu ni s'ail pastrat (5). Cf. Hasdeil, Columna lui Traian, VII, p. 501-503: :xoyskevia judecia catun in
Tree cu vederea peste parerea Cu totul grecare era un judece, sail ejudec,. OM a epp. Melchisedec, care credei ca judecie insanna judet, ;inut, i ea judele era administratorul judetului, ea parcalabul sail ispravnieul de mal târçliü (Chronica Romanului, I, p. 144, §1 Revista p. istome, archeol. filolog., I, p. 374-376), o eróre indreptata çi de d-1 Gr. G. Tocileseu, 1. c. din revista. in locul acestor trel cuvinte, editiunea de la Odessa are puncte; intregirea nóstra nu este sigura, de óre-ce acolo nu se indica exact numèrul literelor ce nu se pot cetl. Cf. doc. din 1431, citat maI sus. Traducerea d-lui Hasdeil el-am dat lui uric cu dreptul propriei judeeät1 locale, insa in atarnare de la curtea nóstra din Ia0* (Arch. ist., I, 1, p. 81) este neexacta. De aceea§i pitrere, in privinta euvintului tjudecie , este §i d-1 Di. G. Popovici, un excelent cunosekor al dreptului vechi6 roman, c'áruia 11 aduc aci multumirile mele pentru cate-va indicatiuni fórie pretióse.
32
I. BOGDAN
20
Este incontestabil ca o mare parte din satele moldovenescl ail fost 1nfiintate de cnejT, jucji sail vatamanl, carT cap6tail de la domn drepdin t6rI straine, ca tul de a aduna 6ment de prin tórá teze sate nou6 : OCAAHTH MIA (1). Asa: Tigeineseg de la Tigan (1414; cf. rm nnrans camm la 1436), Tama" penii de la Tamas (cf. TAMAWk H KHASOHE
la 1414), Pwang de la Paco (cf.
rm ECTk HiSAE nawKo
la 1425), Onicéniï de la Onica (1429), Beileinescii: de la Balan (1434, 1443), Liescii de la Lie (1414, 1443), Procopintg de la Procop (1436), h11/18 Steinijescii de la Staniga (1445, Apr. 5: CTIHMKElpH r Lijan., p. 66), Eremiescii de la Eremie, Berchipescii de la Berchis (of/MINI"! §i REpICHWE11111 din 1425 sunt numitT la 1443 rm 6k1A8 !pawl, rm gklill E*131{111118 >), Temepescii de la Témes (1435, 1447), Verijang de la Venga (1453, Iulie 20; Uljan., p. 81), Feiurescii, de la Faur (1492, Martie 14; Uric., XVIII, p. 439), Hddärdescg de la Hadarail (1497, Martie 19; Uric., XVIII, p. 76), Bdgeng de la Basa (1502), Iacobeseg sail Iacobeng de la lacob (1400, 1502), Mileseg de la Milea (cf. MilesciT, unde a fost Milea Uliuly Inteun doc. de la Stefan-cel-Mare din 14 Martie 1502; Acad. Rom.), Ostelpanii de la Ostapco (1473, 1522), Peincescg de la Panca (1529; Chronica Romanulul, I, p. 160), Piscanif de la Pisc (1533, Martie 13: CEAC) WT HEIMANN, rm EWA !HICKS; Uric., XVIII, p. 120), Piticénif, de la Pitic (1548, Martie 23: CGIO HHTH'IMITH, r,,E Skid% AHOp HETIIIHKH UHTHICA ; ibid., p. 135), s. a. m. d. Aceste sate erail scutite la Inceput de därT, pe un timp anumit ce varia dupA vointa domnulul, doT, treT sail mal multT aril; ptiniintul se impartia In partI egale 1ntre locuitorT ; cneazul saú judele 1sT reserva o parte maT mare, la lucrul cAreia 11 ajutaii satenil (2); el mai aye& dreptul O. tie mbra (3) si lua din taxele de judecata a treia parte, TpITHHA (4): un obiceiii ce-1 gasim la cnejil romanl din Galitia (StadCf. OCitAHTH coCI Or gonocksoie spas*, In privilegiul dat la 1377 de Vladislav de Oppeln luI Ladomir Moldoveanul, pentru un sat din tinutul Przemy41; Akta grodzkie i ziemskie, VII, p. 22. in documentele moldovenesci se intrebuintézil de obieeifi verbele 0C4,4,14TH, ONIHILITH. in satele româneseI din Gali/ia cneazul avek douè saú patru portiuni de mint, numite areae, mansi, portiones, poi. obszary, dworziszcza; Stadnicki, 1. c, p. 20, 38, 64, 91. Sätenil II lucraú cel putin treI 0116 la gése Pe pe an; ibid., p. 18. Pomenitä dese-orl In documente; cf. d. p. mai sus la anti 1431 si 4445. Doc. din 1448, Aprilie 5 Petru vv. scutesce tral sate ale minfistiriI Pobrata de ddrI 0 de slujbe, adiugand: .4 Timm CSAAH WT MCC/ H WT XOZOOK4 H CA0001101 HI, NH flplinewapu, [lima HI HM4AH ANA4 CSAHTH TIOX AIM, NH rpagliMi HX, NH rnos NH
MAID
TOITHHS ovATH WT Thq
gi tot ask judeckorri (judetil) din IasI si din Härldú i globnicil lor saú pri-
pftsaril sa" n'aibi a judech pe aceI 6menI, niel prade, ?del gleThe, niel tretine set nu ied de la acei iimenI, (Arch. ist., 1, 1, p. 153). La 1458 stefan vv. poruncesce, relativ
33
DESPRE
ROMANf.
21
L c., p. 17), la sculteti saù villici germanI din Ungaria nordicA §i Transilvania (Schwardtner, 1. c., p. 51, 148; Dr. G. A. Schuller, der aus der vaterldndischen Geschichte, Hermannstadt 1899, p. 15) §i care a existat de bunA s6m1 §i la cnejiI romAnl din cele dou6 voevodate. Este un obiceiti ce se intilnesce peste tot in Germania in evul mediil (v. H. Brunner, Deutsche Rechtsgeschichte II, p. 309) §i care la Romfinl p6te sA nu fie mal vechiti de sec. XIII, cAnd pare sA se fi
introdus in Ungaria din Germania. «Al treilea ban din judecata satelor», pe care domnil muntenesdi 11 cedézA mAnAstirilor fórte des prin sec. XVII §i XVIII (1), trebue sa aibA aceea§T. origine : mAnAstirile 11 In urma donatiunilor domnescl, in locul enejilor saú pArealabilor (asupra acestor din urmA v. ma! jos). VI.
in cAt-vA deosebità de a celor din Moldova a fost sórtea cnejilor din Téra-romAn6scA. Pe cAnd 'MA ad In documentele cele vechl se face fórte rar amintire de 61, in documentele sec. XVII sunt pomenitl fórte des sub cele dou6 nurnirl: cneji qi judeci §i cu insemnarea de t6ranI liberl. Voii.1 Incerea sA explic in cele urmAtóre cum s'a ajuns la acéstA insemnare; Inainte insA voiü comunicA putinele texte ce cunosc asu-
pra cnejilor In sec. XV, cAnd el apar incl sub vechia insemnare de jucJI sates& Gel maI lAmurit in acéstA privintA este pasagiul dinteo porunc6 a lul Mircea-cel-BAtrAn cAtre satele mánAstiril Tismana, c. 1407 (2), prin care el le asigurA cl nu le va da nicl cnez saú boer soivkimmoy) de ocinA §i de ohabA, ci le va ldsà. In
(H*K0EitiS KHASS HAN
stApAnirea mAnAstiri1 Tismana
(s8 MUTH A1OH4CTHph THCAA*HICKIIH), li-
bere de orI ce &id §i slujbe fatA de domnie: niel un boor nu va put6 intrA in ele sl ridice glóbe saú du§egubine (miosa HMI Aoirwiroysima). kW° altA poruncA, Mircea dA mânästiril Cozia dreptul de a priml donatiunI §i. a luA 6menI subt ocrotirea sa: nimenea sd nu indraznéscA a cdutA pe omul care gill va inchinà sufietul §i averea sa de la Cozia, fie boer, fie slugd a domniesi mele, fie enes sail alt-fel de OM CPS sdrac»
< CH IIIET
nplAaT Aoywx.
H HMAHTE CH RI MOHACTHO WT KO-
la done sate ale mitropolieI de Roman, nn rnonS u
RflATH HC HHX
14 HH TPITHNS, a
116 111106
gnici, glad sci nu led de la el, nicl gretind i niel niel pentru lucru mare, niel pentru mica (Chroniea Romanulul, I, p. 118). Actele mst. Arnota, documente din 18 Apr. 1666 si 10 Ian. 1715 (Arch. Stat.).
11H1110, /IN SA SIAINCOO A*40 NH SA A141A01»
alt
Documentul e far& (lath ; se vede insii a e Mont dupil meortea lui Nicodim, 25 Dec.1406 (Venelin, L c., p. 26 si facsimilul 2; orig. in Arch. Stat.). Asupra mortil lui Nicodim vel Ilarion Ruvarac, in Archiv far slavische Philologie, XI, p. 354 si urm.
22
I. BoGDAN
34
BHA, HAN SOA.kpilli, NMI cAovra FOCNOACTHA MN, HAN KNIAS, HAN npOLITH 4110-
(Arch. Stat., fail data), un privilegit pe care Michail I 11 confirma la 1418, Iunie 22, manastirilor Cozia i Codména ; cf.
E1*M muff cHpAK»
acl : gE14H CA0Vra rOCHOAcTHA MH, HAN E0A-kpHH, EKIIIE CHpAK WT ripogifmc tiA011+KZ wT AOAHla pVK
ti EWE )K1 H
csail slugei a dom-
niel mele, sail boer, saü cnez, sat chiar dintre 6menI de mana a doua (orig. de mana de jos) cji0 seiraci:» Dakoronmnitè i Ièchnata slavjanska pisnienostB, Sbornik, IX, p. 331). Acee41 deosebire 1ntre cnej1 i saracl (=Ruman1) se face Inteo porunca din 28 Iulie 1465 a luI Radu-cel-Frumos, prin care acesta daruesce manastiriT Tismana muntil ParIngul, Oslea, Varbilaul i Boul, In care nimenea
sa nu aiba de ad Inainte amestec :
Uil ROLrkpHH, HH KHE3, HEI cap °-
mar. Locuitoril (jcopaiii) ce vor pasce vite In ace§t1 muntl vor avé sa platésca cälugarilor «ce este obiceiul romanesc»
La 1481, $tefan-cel-Mare, voind O. se adreseze tuturor locuitorilor din judetele de granita ale Pril-romanescl (Ramnic, Buzat, Braila), dice: NHWIT rOCNOACTKO MH HSCEAA &WA OWM, l'OAEMHAA H MAANM, H RICEM >KUM U,EM ()KS A E ilEM) H H10EM MA'AM H HUM CFI p0 MAXW M, WT ALMA AO
rWMINA, WT HUE ApIMAHE WT RS3E8 H WA pHSHHK (WT HpANA-k)v; el primesce r6spunsul twT IIKCEX HOAtpH HS3MaHli H pi-MUM:UM (6pAHAOHCK11), H WT HICEK KHESEX H WT HZCIX Et A ACIK» (1).
Din aceste pasage reese cu evidenta ca cnejil nu erat nicl boerI, nicI RumanY, adeca t6ranl neliberl; ei nu puteail fi decat judeciT satelor domnescI saù asi satelor libere, nestapanite de manastirT oil de boeff. Acésta ne-o confirma o interesanta dispositiune ce o iea, la 1487, Iulie 31, Vlad Calugdrul, Intr'un chrikw pentru manastirea Snagovululf, prin care, pe langa alte donatiunI, el cedéza manastiril totI caiI pe cart' domnul avea drept sa-1 moOenésca, cate unul de fie-care cnez, din judetul Bräile1 : §i am adaus domnia mea O. caii cnejilor din acel judet al BraileI ce se cad sa fie domnesd, de la cnejiI earl mor,
ca sä se aduca la stinta manastire i sa fie spre slujba sfintulul lacap
Egli HpHAO}KHK POCHOACTRO MN H KOHN wr KHE3 WA TON CMACTHO gpAHA0HCK0 itiO CE NAAMOT AA CST rOCHOACKYH, WT KHE3OR KOH SNINIAIOT, Ad CE AOHOCET S CirkTYN mOHAcTlip, AA CS HZ CAS;KSS CH/ATOMS MICTS (Acad.
Rom.), dispositiune ce arata ca proprietatea cnezésca era considerata, ca §i cea boerésca, ca atarnat6re de domn. Calul ce se cuvenia dom(1) Vedi traducerea in scrierea mea: Documente fi Reg este privit6re la relatiile rii-rometnesci cu Bra?ovul $i Ungaria In. sec. XV i XVI, Bucuresci 1902, p. 109-110.
33
DESPRE CNEJII ROMINÌ.
23
nuluI de la fie-ce cnez r6posat era un esignum dominii». In Maramure§ se lua, pe aceea0 vreme, pe séma casteluluT din Munkacs, la m6rtea fie-caruT chinez, un vitel de treI anT (1493; Du1igkovi6, Istori6eskzja Urty Ugrorusskich, Ungvar 1874 76, II, p. 20), iar In Ora
FlgarapluI se lua pe séma castelanuluT un cal 0 o lance dupa mórtea fie-carul boer (1508; Hunfalvy, Neuere Erscheinungen, p. 170; Az Oldhok története, II, p. 206). Se mal constata dintr'un chrisov al luT Vlad Dracul, de la 30 Iunie 1441, ca cnejil platiati bir. Domnul daruesce m6nastirii SnagovuluT, intre alte sate, 0 113g0rkim spzcelpH, despre care Inteo nota marginald se dice eiar cnejiI din Izvorani Neagoe, Oancea, Nan 0 Trandafir sa deà bir ca i ceT-laltl shad din Izvorani» gA KHASORIil WT H3ROAHH roe, WHd, H HAH, H TpEHA4HA AA AARAAT iip
raKoate H HHH CHOARH B.
H3-
goptim, (1). Era, cum se vede, un bir deosebit de al Rumânilor, pe Care In sec. XVI 11 platiaii t6raniI liberI 0 pe care un document din 1568 11 numesce ebir cnezesc
,
Hp KHE3CTRO (2).
In sec. XVI cnejiI se pomenesc fórte rar. Mara de «birul cnezesc» de la 1568 ebirul megie§esc» de mal tardifi. gases° la 1514, Sept. 16, un Manea Untea judec In VaT-de-el, sat Inchinat schituluT Séca (3), inr la 1594, Iunie 12, Intr'un chrisov prin care Michaiii vv. confirma vistieruluI Nica satul Corcova din MehedintT, cump6rat de la totl sateniltreT-cjecI §i §6se de in0se dice esa nu aibd nicI un cnez amestec Inteacest sat» ; ad l Insa cnez póte avé i 1ntelesul mal vechiii de judec i 1ntelesul mal nod de meghict$ (Acad. Rom., traducere). In cartea mitropolituluT Eftimie de la 17 Iunie 1599, prin care dol sotI, Dragomir 0 Rada din FiTanl, se Infratesc pe averile lor, se citézd Intro Arch. Stat.Dupà unoptim urméza inch' «AA CAT», apoi o ruptura' i micap; pite ea' dupa CAT se elf" cuvintul emipmito» = birnici. Acad. Rom. 37/XL. Doc. e rupt, se póte Insa reconstitul cuprinsul Jul: Pe-
tru Schiopul confirmft lu Stanciul din Cruset (sat In jud. Dolj) nisce parí de mina.
Acesta daruesce cate 1/4 din doué 01'0 und nepóte a sale Velica, care in urma acésta strr namisn[a] 114 niep KNI3CTE0». Velica nu póte plettl big birul pentra partile el, flea err WCT4A marre H4, ran CTA11410A011»; StanCiU1 II iea atuncl ocina Indärb.t.
Arch. Stat., Schitul Meta, II, 2: Neagoe Basaraba confirm& nisce donatiunI ale clucerului Manea catre acest schit, intre ele si ocina lui Manea Untea din aVaI-deel.., CflQIlI3 JO WTKIIHE Mirk 8HTi TIJII 10 MM :03114116 MANI KM5,14/18, 34 wo MS IMAM NiSnate meta KAS,Idp SNTI cSAS WT npeA rocnoArrna MHI cfiind-ci aú läsat-o Manea Untea i aft dat-o
scapat de Uri) jupän Manea jupanuluI Manea Clucerul, pentru cà 1-aa nos Clucerul pe Unte judecul dinaintea domnieI mele,: ctimu, este evident ad traducerea
lui judeccnez; Intr'un sat ca tVal-de-eI, Manea nu putea sà aibà alta functiune. El platia domnulul birul cnezesc, pe care clucerul Manea 11 iea acum asupra sa.
24
martorl
I. BOGDAN
tWT TISTMH KHB Hal H CkM8
36
ero Amrk..), dupa earl urméza apol
cel-laltI martorl, fail niel un atribut (Arch. Stat.). In Téra-romanésca cnejiI sail judecil incepusera a fi inlocuiti cu pdrcalabii Inca din prima jumatate a sec. XVI. AO la 1537, Aprilie 15, Se pomenesc In satul Izvoranil tATHKSA H ILIAHKSA HOSKAAASH H CI ApS3H nierYlawu WT H3K0p4HH
(Arch. Stat.), lar la 1599, Aprilie 18, MichaI vv.
poruncesce lui Bogdan, pdrcalabul din Albesci, sluga boerulul Radu postelnicul, sa lase in pace pe locuitorlf satuluI PoenarY, ce se tinea de manästirea Viero§ul (F6ia Societatil RomanismuluT, I, p. 473-474). Intr'un document din 1612, Mait 20, se pomenesc intre col patru-decl §i cind de vecinl asi satulul Ple§ovul, cump6rat de Michal Vitézul and era postelnic (pe vremea luI Mihnea, c. 1577-1591), un «CTAH Hpl&K[AAABix. §i un cvroraa acsAnc». De la c. 1630 ine6ce gasim o sum/ de parcalabi
In sate, atat In cele domnescY, cat §i in cele boerescl §i calugarescl. Din castelanl de cetatI, parcalabil deveniserd, °data cu caderea puteril militare a OHL judl Wesel (1). Atributiunile cnejilor, judecilor saü parcalabilor satescl din Téra-romanéscd, In sec. XVXVI, eraii, judecand dupa indiciile ce se gasesc In documentele sec. XVIIXVIII §i dupa analogia cu cnejiT din Ungana §i din Moldova, judecata satelor (2), cisluirea lor (3) §i politia (4); este fórte probabil cd tot el alegeail pe t6raniI ce trebuiail sa plece la óste (5). ET eraü asistati de batraniI satuluT, numitI §i cjuratT» (6). Yell Iorga, Studg $i Documente, V, p. 440 (1630), 483 (1648), 37-38 (1662), 124125 (1670-72), 338, 340, 342 (1695), 490-491 (1708, 1719), 154 (1742); ibid. paraldbiel, p. 150 (1734); vornicel ri. caimacanl, p. 449 (1682); isprdvnicet, p. 505-506 (1785). in
actele mänästiril Arnota peircalabii de sate aunt pomenitl fórte des intre anfi 1673-1786; mal rar veitafii, d. p. la 1711 in situl BarbatescI. Cf. un document din 28 Noemvr. 1722 in actele mst. Arnota: egumenul cere voie se' pue pärcalabi in satele mänästiril, carI gsä facä dreptate Comenilor. (Arch. Stat.). Doc. din 18 Noemvr. 1699: pärealabul din satul Nedeia pune la daj die pe un om din Mäcepl-mare impreuna eu sätenil din Nedeia (Arch. Stat., mst. Arnota). Pärca-
labul cisluià Impreunä ea sätenil, despre cari se spune câte °data' cä se cisluesc ei irktre dineiI (Iorga, Studii, $i Documente, V, p. 364, an. 1696). Cf. rapórtele austriace
din Oltenia de la 1720 0 1731, in Hurmuzaki, VI, p. 477, 479, 506.Pentru Moldova, ve4I Wiekenhauser, Molda, II, p. 6 (1747). Rechnungen der Stadt Hermannstadt, I, p. 427-430 (1506); Statutele Romdnilor dintre Saya $i Drava de la 1630 (Fdia Societ. Rom., II, p. 133 ei urm.). Acela0 lucru 1-am constatat la Românii din Serbia. Cf. N. Iorga, Acte $i Fragmente, I, p. 259 (1663); Constantin Cdpitanul Filipescu, p. 152, nota 1 (doe. din 1694, referitor la 1663); Studii $i Documente, V, p. 23 0 doc. din 21 Noemvr. 1799, p. 556; Sate fi preori. din Ardél, p. 132. Hurmuzaki, Documente, VI, p. 477, 479 (1720): porculaben und iurati, der por-
37
DESPRE CNEJli ROMANT.
25
De la sfarsitul sec. XVI inc6ce si Cu deosebire in sec. XVII si in intaja jumatate a sec. XVIII, cuvintul cnez saü judec se gasesce In documentele muntenesdi tot-deauna in intelesul de taran liber saùtaran cu mosie, in opositie cu taranul neliber, care locuià pe pamtntul altora: al domnuluT, al boerilor, al manastirilor, al orasenilor sati al taranilor liberT. in documente acestia sunt numitT cnejT, judecT, meghiasi sati mosnenT: KHE311, MENIAWH, HACAAHHII,H in cele slavonescI, ,K8,,kovu,
mollIN*HH:(410141'611-1) In cele romanesdf; taranil neliberT sunt numitl vecinY saü rumanT: RE4fHH, rare-orI RAACH in cele slavonescI, RE4HHII, pluma in
cele romanescl. In urma puterniceT crise prin care a trecut proprietatea mica in sec. XVI resultat al nenumaratelor sarcinI ce apasail asupra : haraciul, birurile, angariile, si al devastarilor pricinuite de necontenitele razmiritl çi rasbóie,vechil proprietarl ai satelor libere incep a se vIncia in massa, pe eT i proprietatile lor, cam dintr'a doua jumatate a sec. XVI. Crisa ajunge punctul ei de culminatiune in domnia luT Michaia Vitézul, si una din urmarile eI a fost intinderea asezamintuluT rumânieT, decretata in primit luI anT de domnie. In timpul luT se si immultesc vindarile de cnejl (1). SaracitY de birurile ce nu puteaa sa le maT platégca si coplesitl de datoriile contractate In vremurI de lipsa si de famete, taranil mosnenT ÎcT vind ocinele lor sati domnulul, caruia 11 datorati birurile, saú boeruluI care le plata in locul lor. El isI vindeaa paminturile si libertatea, fiind-ca nu le maT puteati Ostra, si din amenT slobocil cu
lor, el deveniati supusI pe vecie celor ce-Y cumparati; de unde pana acum el locuiail pe paminturile lor, ei locuesc de ad i nainte si se lira:. nesc pe paminturile domnulul sati ale boerilor, ci n'A voie sa le parasésca ; iar cand voesc sa le rascumpere, sunt nevoitT sa platascd de obiceia mal mult dedal primiserd pe ele (2). eulab mit seinen geschwornen; Iorga, Documentele Bistrifei, II, p. 6 (1641-49), 76 '?9 (1691); cf. ibid., I, p. 99; Rechnung en der Stadt Hermannstadt, I, p. 445: knesius et iurati (1506). Cele mai vechl cunoscute mie sunt de sub Mihnea i Stefan Surdul, 1577-1591 (doc. din 6 Sept. 1598; Acad. Rom.). Citatul fui Pie (Die rum. Gesetze, p. 18) din an. 1532 e gresit; documentul de care e vorba aci se aflä inteun formular din timpul lui Mateiti Basaraba si n'are datd (Ms. No. 18, p. 75, din Museul de antichitäti, acum la Acad. Rom ); fiind atribuit unui Radul, el pede fi de la Radul Serban set de la Radul Mihnea, deci c. 1601-1623, in niel un cas mai vechiii. O rèscumpérare de cneji Inainte de Michaiii se pomenesce qi la 1589 (Venelin, 1. c., p. 229). Cf. chrisovul hit Michaift Vitézul pentru satul Sularul, in Revista p. ist., archeol. §i filol., II (1885), p. 542-544, si literatura citata in articolul metí ,Patru documente de la Michaiti Vitézul ca domn al Prii-romilnesci, al Ardélului si al Moldovei., in
26
L HOGDAN
38
In numer6sele documente de la sfar*itul sec. XVI *i din sec. XVII, pranil ce se vind In massA vecin't sail rumânI sunt numitT când meghia*T, cfind mopenT saú mo*teni, ctind cnejf sat' judeel; mopzenI sunt numitl ca proprietarT din mo*I i strAmo*T aI ocinelor lor, ai satuluT, ea proprietarT prin mo*tenire ; meghiari Bunt numitI ea proprietari aT
unor 041 de pAmInt invecinate *i pe aceea*I unitate de teritoriil, in acela*I sat, ca rAz4iT din Moldova : cuvIntul meghia*, megia* a Insemnat primitiv vecin commetaneus, vicinus», ca serb. vechiil mEhaw (Dani616, Rjeònik, s. v.); de ce sunt numitl Insà cneg i juded? Singura explicare ce mi se pare adrnisibild este acésta: satele de cneji saü judecT sunt sate cnezescItipul col mal vechiil de sate româneseT, administrate de unul sail de mai multY cnejr, In opositie cu satele domnescT, boerescì saú mAngstirescT, administrate de slue particulare ale domnilor, boerilor i mAngstirilor. Când un sat Intreg, de 30, 40, 50
saü 100 de case dice c5
;
Andronie
ruesce apol episcopieT BuguluT. Motivul pentru care s'ati vindut Gro*anil, nu e spus In document (Arch. Stat., epp. Buz6uluI). La 1614, Iulie 13, Radul Mihnea dl o poruncn meghia$ilor MirlicI, Hamza, MAngilà i Balea i tuturor fratilor lor de mo*ie (spaTYK HM 34 WqM4S), ca tot satul GAojanil luT Oancea (Ku CEAW l'IMKAHTH WAH(110, CU tot hotarul i cu tot venitul, O. fie al lor, de Ore-ce eacest sat... el* ail fost totT 6menT cnejl cu ocine, Inca de mg nainte vreme» <
Prinos luì Dimitrie A. Sturdza la implinirea celor épte-4eci de ani, Bucuresci 1903, p. 149 si urm.
(1) Cf. alte resumate de felul acestora in A. D. Xenopol, Istoria Ronanilor, 1.
C.
la p. 21, nota 1, i Domnia luí Cuza-Vodei, Iasi 1903, vol. I, cap. XI, p. 413 si urm.
39
DESPRE CHM' ROMAN/.
27
cjilele lui Michaiil vv. HACAAHHH,T CEAOHcel patru ca nOmurile lorse \rind domnulul ca sa-I fie REq[E]lill; satul devine ast-fel Intreg gsat domnesc» (ciao rocnoAcoS , iar satenil gvecinI domnescl». Radul Mihnea II daruesce boerului Tanasie, mare portar, (MK° Aa ECT eint3 Wq[Hilit; AtATNO2.; mo*neniI satuluI Insa gnacekAninkT woe» voesc sa se Ascumpere de vedill.° «ce HCKSIIHTH 3d liEll[f]Hrf»; Ctl. Invoirea domnulul el' Se rOscump6ra *i devin din nog staptinI pe ocinele lor, gca sa fie lara*I cnejI pe ocinele lor *i sa nu aiba sup6rare de la nimenea»
NegrOnI eI ail fost cnejl din mo*1, *i s'ail mic*orat *i ail saracit de mo*1I *i nu mal puteail sall porte nevoile lor: tall cfa-kne WT 48moTfill WHH CST SHAH KFaSH WT A44AHHS, TAME CST MIMI WCAAKHAH H WEHHIpdAH H H*CST MOM flOARHI'ATH CH HErOREX HER0M1z; CTH MINH WT HEIII+HH WHH CST 1311AH KASH WT A+AHHS, TAME CST CAARORAAH H WRCHpOTAAH WT KOMATH H HE
MOMAX'S Ad CH AIIHrHST HEROAH lis'»;
eI se VIIld dar ca sa fie vecinl
sail 131111411H), preclandull cartile lor de proprietate A*ATHS) lul Teodosie (Arch. Stat.). REtIEHH
(KRUM
(RHTH HX"
3A
La 1626, Maiil 22, Alexandru Coconul da un chrisov cu urmatorul cuprins: patru-spre-cjece galoATe merit-awn» din satul GlupaviI, cad fusesera mal Inainte
Costea slugerul. Sub Alexandru Ilia* satenil °ford lul Costea 330 galbelli «ca sa-I scape de vecinie» ; neprimind Costea oferta, Alexandru Ilia* iea singur banil de la sätenI *i.21 gjudecesce»:
(TEI3E 10 ECT KHESCTROILIA».
Costea refusa sa le dea chrisovul asupra satulul, pretextand ca I-a ars impreuna cu casele sale din Crevedia. Gavriil Movila 11 confirm/ din noil In posesiunea satuliff. Sub Alexandru Coconul satenil card luI Costea inca 40 galbenI, peste suma data lul Alexandru Ilia*, ca sa-I scape de vecinie ; el iea banil, dar nu le da chrisovul. Satul fugo atuncl Intreg la Turd, In Giurgiil, g*i ail rupt satul *i birul» gTEpE ECT 03Apdil MO H onotiA»; dar asigurandu-1 Gavriil ca vor avé acum pace din
28
I. BOGDAN
40
partea lui Costea, el se intorc indarat. Costea nu le da ing pace, ci inc6rcrt din noil a-1 faca vecinT, «AA Inc KE11111181T» InfatiOndu-se in sfar§it in divan cu boerul, satenil se invoesc sa-1 mal platésca Inca 60 galbenT ; abia acum el le face zapis, ca sA fie de ad inainte 6menT C11060AHH CSC AtAYHOSE HM). Ast-fel slobodl cu moii1e lOr» satenil din Glupavl devin din noil sloboodi saú meghia§T, itiErTMW[H] KFIE3[1.1], MEPYMIUH CK0E0,A,HH, cum se dice intr'un document din 1619, Martie 1 (Acad. Rom.). Cnez este prin urmare tèranul slobod i cu pamintul gil ; vecin e Oranul supus §i fArá pamintul Acela§T inteles Il aii cuvintele judec i rumein: judedi sunt tclraniT cu moOT, ceT ce platesc «birul megie§esc ; cand nu-1 platesc §i le confisca
domnul moii1e, saú cand vre-un boer sail vre-o manastire Il platesce pentru eT, atunci el devin crumda domnesci, boeresci, manastiresci . ingmna, in documentele sec. XVIIA se judeci (slav. SHE3CTROKATH
XVIII, a se rescump6ra de rumanie. Pranul judecit e «in pace de
rumanie», e «slobod in lume» (1). 06meni judecT i cu ocinele lor» (2)
este o expresiune identica cu «mo§neni judeci». Cf. «cnezi pe delnitele, curätura §i locurile lor» la 1617, Ian. 14 (Columna luT Traian, 1872, p. 282) (3) cu. «m$,Nevii npf IThilASHTSA HOCTO» la 1640, Iunie 29 (Arch. Stat.,
mst. Arnota). Un document din 1679, Iunie 17, apune despre Mihnea ca «fiind el
cu multa vrajma§ie asupra némului boeresc, ail omorit multi boeri
§i aii inceput a gscump6ra satele §i a lila bani de pe la rumanT, faandu-le arti de slobodie §i de judecie, sA hie in pace de rumanie» (Iorga, Studiï fi Documente, V, p. 306). Fiind liberl, cnejil saú judecit putear' sa-0 aibä i el* rumanii lor. Interesante sunt in privinta acésta .cate-va documente ale satului Vladescii din Muscel. Pana la 1604 acest sat era cnezesc sail megie§esc. Atundi cfiind vreme de fóme §i de lipsd», cum o spune un document de la 1638, Tulio 5, o parte din meghia§T opt casese vind 1111 Tudoran pitarul impreuna cu ocinele i cu veciniT lor ; fe-care mina, avênd trei delnite i dol vecinl pe ea, cu cate 4.500 aspri. La 1612, Maiii 27, Radul Mihnea confirma aceste cumpèraturi, pe langa carT se mal adaugasera patru ocine mai mid, cu cate un singur vecin saú Mil vecini ; despre sat se spune in acest chrisov ca totT all fost Klif3[H] ChC (I) Doc. din 1662, Maitt lb (Arch. Stat.). Doc. din 1665, Martie 28 (Arch. Stat.).
E vorba ad l de vecinii din Välsänescl, pe cari proprietara lor 11 miluesce cs's miestami ich, da sie prichraniut dielnitzami ich i oczisczenie ich i nad nichne biti kniezi.»
DESPRE CNEJd
41
29'
«cnejl Cu ocine i cu veca s'ati vIndut luT Tudoran ca sti-1 fie vecinl Cu totiI «stinso RICH» (Arch. Stat.). Dou6 documente din 1638 §i 1639 confirma acésta Inteunul se spune cd satul VlAdescil s'a vindut cu delnitele §i vecinif lor, luand Re-care atatia banI cate capete i vecinI ail fost ; ce! din 1639 numOra dou6-cjeci i doI de SHISH cu optH ClIC HEil[EIHH Ha
WII[H1HEM mirTrautim»
di pe ocinele meghia01or»
spre-cjece
HELIHHH: HACAIAHHHL,H
CuvIntul
co K8nmo
CSC RELIMITH HM (1).
In 1nteles de «om slobod I cu pamint» se Intálnesce In documente pana pe la sfar0tu1 sec. XVII. Un anatefter din vremea luT Constantin Brancoveanu înirA cate-va sate plaesescY, sub data de 20 Iunie 1690, In chipul acesta : «Brebui cnezT ; Belciresci cuezT ; BoC71eZ
gatiT cnezT, viTaff; SchiaiT cnezI, vilarT; Badeanil cnezT ; Godeanfl vol i cnezI» (Iorga, Studii fi Doc., V, p. 358). In sec. XVIII tOranil liberY sunt
numitT peste tot mosneni, judecl §i meghia0; pentru r6scump6rarea de rumanie se intrebuintézh terminul «a se judeci»; partea din sat ce nu este supusa boerilor sail altor proprietarT se numesce parte «judecésca» sail «megiepsca» (2). CuvIntul cnez disparuse cu totul din us. VII.
DupA ce am vkjut ce erail cnejil In cAtunele ì satele romAnescI din Serbia veche i pe teritoriile compacte romanescI din Ungaria §i Transilvania, din Moldova 0 Téra-romanésca, ni se Impun de la sine doll() intrebarT: 1) ce ail fost el tnainte de acésta epoca, In tiznpul &Ind nu erail supu0 nicT regilor sirbescI sail ungurescT, nicI voevodilor moldovenescl sail muntenesel; 2) este acésta institutiune la RomanT o institutiune proprie, nationala, sail este ImprumutatA, ea §i numele cnez,
de la pop6rele slave ? Asupra acestor dou6 Intrebarl nu se pote rOspunde decat prin hipotese. Sub Mateiil Basaraba o parte din vecinii satului, ì anume SVásii Brumela alti frati de °club, vor sà scape de vecinia luI Tudoran (urr ItigHdHlt), çlicénd cii satul a fost domnesc j c5. vecinii ad fost domnesci; neizbutind SA dovedésa acésta, el pretextézä ci din cele 25 delnite (parti) Waft vindut lui Tudoran numai 17, e acestea Mil vecini, ciar opt delnite ad fémas nefindute, ca sft fie el en*, «a WCMH AtAHHLtt WCTAA Hinp0A4AHI, ISKO A4 SSAIT WHH KHIsH Se dovedesce insA cA n'aveaft dreptate nici acl i eI perd procesul (Arch. Stat., doc. din 2 Maift 1639). In rapörtele administratieI austriace din Oltenia, töranii proprietarl Runt numitl tot-deauna megia0; in ele nu se vorbesce fljcájri de cneji. Aà raportul din 1731, Aug. 20, al contelui Wallis i al baronului Rebentisch: 4.possessionirte insassen, Megiass genannt; weniger possessionirte Dörfer, megiassesti genannt, (Hurmuzaki, Doc., VI, p. 477 i urm.). Cf. planul de repartitie al tuturor contribuabililor de la 1736, August 8 (ibid., p. 518 ai urm.).
L BOGDAN
30
42
Eú cred ca in epoca esa mal veche cnejil erais sail IntemeietorI de sate sail §efl ale0, dintre frunta§iI satelor, pe viéta, ca sa judece pe satenf dupa vechiul lor obiceiil. E probabil ea' §i In acésta epoca judecatile se faceail impreuna cu COI mal batranI al satuluY, cu juratif de
mal tardill. El administrati ca judecatorl unul sail mal multe sate, orI teritoriI mal intinse, cum ail fost de blind sérna cnejil Ioan §i Farca* de la 1247, carI de§1 apar In diploma luI Bela IV ea supu§T al" regelul unguresc, de fapt eI aveail o independenta Muntrica completa pe teritoriile lor, ca i voevodil de atunct Ca §efl de sate libere IT gasim pe cnejl In sec. XIIIXV In Téra-romandsca, teritoriul In care nationalitatea romana s'a pastrat maI compacta tot timpul evuluI mediil, teritoriul romanesc per excellentiam.
pranti liberI numiti cnejl In sec. XVIXVII sunt o r6ma§ita din acésta veche lasa a cneziatului. Cnejil ca functionari domnescl ail, In epoca istorica, o scurta durata In acésta Ora, de Ore-ce In sec. XIV paMinturile erati mal t6te ocupate din vechime de t6ranI sail de boor.' ; domnuluI IT r6masesera putine, pe earl le administra prin cnejl. De
aceea nu gasim, sail eel putin nu s'a gasit pand acuma In Téra-romanésca niel un document, prin care domnul sh daruésed unul boer sate administrate maI nainte de cnejT, cum am gasit In Moldova, unde proprietatea nu era a§à de veche §i unde pamInturile pustil i neocupate erail Inca fórte numer6se In sec. XIV. In Ungaria §i Transilvania cnejil träiaü, inainte de cucerirea maghiara, pe pamInturi libere ; dupa acésta, pe pamInturI ocupate de regI §1 de nobill. ET cer de la eel dintal sa fie confirmatl In demnitatea lor i sa fie consideratl ca slue crectinci6se ale lor. Serviciul nu putea
le aduca cleat folóse. lar cand regil Ungarid, ca sa populeze t6ra pustiita de 'Mari, adópta o politica f6rte pronuntata de colonisare, cnejil, gasind profiturI personale In ac6sta politica, se fac §i colonisa-
torI asida Sub acésta noua fasa cneziatul este pana la un punct identic cu scultetia germana. Acésta fasa este representata In Ungaria, Transilvania §i Moldova (1). Cnejii scultetl se perd In Transilvania §i (1) Din Ungaria §i din Moldova cneziatul se intinde In Galitia, nade lea o desvoltare aparte sub influenta dreptuluI polon. Ad l satele infiintate dupà drep tul rom2nesc, sunt nu numal roménescI, ci i rutenesci, i Inca mal mult rutenescI. Asupra lor ne-a dat Stadnicki o monografie fiírte interesantii. CAte-Nrà studil speciale mai noué de Lubomirski i Lepkowski (Starostwo ratellskie, wyhtek z historgi osad woloskich w Polsee; P6Inoeno-wsehodnie woloskie osady; Wsie woloskie w Podtatrzu) nu le-am putut vedé inch; v. L. Finkel, Bibliografia historyi polskiej, II, 2, p. 838-839, (Cracovia 1896).
DESPRE CNEJII
43
31
Ungaria parte In nobilimea maghiara, parte In iobagimea romand ; In Moldova IT Inghite proprietatea mare. In nicT unul din cele dou6 voevodate romaneseI cnejil nu se ridica la trépta boerésca ; acOstd clasd se recrutéza, afarä de rare exceptiunl, In amandou6 voevodatele din vechil proprietarI marl' de pamInt, jupanil i paniT, 0 din militarif curtiT, numitI In Moldova RIITA3H. Nu cun6seem pana acum nicT un document, moldovenesc sail muntenesc, din care sa se vadd ca un boer a fost maI Intaiil cnez, de§1 cnejiT, facènd servicil militare, aveail ocasiu-
nea sa se distingä. In rasb6ie §i sa fie InaintatI la rangul de boerT. In Intréga desvoltare a acestel institutiunl nu gasim, earl de nume, nimic specific slay; ea nu pote fi explicata clod ca un Imprumut de la vre-unul din pop6rele slave vecine. Cnejl de sate ail existat de sigur la SirbI i fOrte probabil 0 la BulgarT, atat In evul medid, cat 0 In timpurile nóstre (1); 'Ate i Ru01 din Galitia sa-i fi avut din timpurI vechl, cad cnejiI bolochovenI din sec. XIII erail, evident, un fel de cneff de sate, ca cel romanI (2). *i totu0, Romanil nu I-ail Imprumutat niel de la SIrbT, niel de la BulgarI, niel de la R41. Romanil I§i aveaú, cand ail venit In contact cu pop6rele slave (sec. VVI) pe judeciT sail jucjil lor, a caror functiune esentiald era sa-I judece, precum a ducilor era sa-I conduca In rdsboiii; cuvIntul cnez este mal not, §i eù cred ca nu s'a putut introduce Inainte de sec. IX, and la SlavI KSHASk Insemna numaI dominus, princeps, regulus». Introducéndu-se la pop6rele slave nume de demnitatT straine pentru efiI statelor, cum e u,Icaph i icpt, vechiul KIHRtSk Incept' sa InsemCred
Ci KHASk in
cele trei pasage din documentele bulgärescl medievale (Sreznevs-
kij, Svècténija i zamétki, [II, p. 15, 21, 37) Insémnd jude stitesc. Comp. HH nparrops HH KHASI., p. 15, HH nparropu HH KHASI, p. 21, CU H nparroptd H npiimmuopti, p. 37. Identitatea Intro *MIL i nrkmmcropk ne este cunoscutti din documentele sirbesci. La Djuvernua, Slovars bolgarskago jazyka, p. 987, se spune cti fie-ce sat bulgäresc se administrézA de un batrfin, ales de sdteni i numit starejAina, knez saú kmet. Cf. Zanetov, Bagare/coto naselenie v srédnitè vèkove, Ruse 1902, p. 121-122. M. Graevskij, Istoria Ukraini-Rusi, III, p. 215. La Ruteull dn Galitia KHASI. Insémnä ast411. Gemeindevorstand., pe 15ngd eFiirst. i .Bräutigam. (2e1echowski, Ruthenisch Deutsches W6rterbuch). Cf. .szoitysi, weltowie, kniaziowe, bojarowie, tak nasi kr6lewscy, jako duchownych i 6wieckich, kably placi z wioki po ziotemu., Intr'un decret al lui Sigismund III, ap. Linde, Slownik, s. v. kniai.Asupra cnejilor sdtesci la Ruteni nu cunosc nidi o lucrare specialti. C5.t pentru enejil bolochoveni, consideratI de istoricil no§tri ca Români, asupra lor existä o intrégd literaturd, a cdreI bibliografie completä o dä Grugevskij in scrierea citatä mai sus, p. 585-586. Rolul lor in istoria Galitiel este expus tot acl la p. 213 i urm. Necunoscute 1-aii r'émas lui Grugevskij lucrärile d-luI D. Onciul ; cf. mal ales Originele Principatelor romd ne, BucurescI 1899, p. 86, 238, §i Romiinil in Dacia Traiand, BuourescI 1902, p. 26.
32
T. BOGDAN
44
neze la ele tot demnitAtI mai mid', pA,n6 ce ajunse, prin sec. XII, sti insemne si judecAtor sAtesc (1). Intro sec. XXII, p6te i prin influenta bulgarA i sirlAscA, maI curAnd insA de la SlaviI ce trAlail ImpreunA cu RomAnil la nordul DunAre si apartineaii aceleiasì familiI ca si eel din sudul el, se introduce la RomAM termenul cnez, care in Ungaria s'a transformat in chinez, dupd ungurescul kenéz, In TéraromAn6scA s'a pronuntat cnez (KIDS, KNE3), Cu pronuntia bulgarA si sirbéscA, lar In Moldova cneaz (tcHata), cu pronuntia ruséscil, ca si in
Galitia (kniaz, knyaz). in principate el pare a se fi mAntinut mai mult prin terminologia oficialA decilt in gura poporultil, care cjiceA jude, judec (2). Nu este dar vorba atAt de o institutie romanA de origine slavA, cat de un cuvint slay suprapus celul vechiti romAnesc, cum s'a intimplat si cu voevodul (slay. vojevoda), care a inlocuit pe vechiul duce (dux), ce a trebuit sA existe In limba romtinA inainte de contactul nostru cu Slavil. Din sec. XIII inc6ce cneziatul s'a desvoltat in Wile roman() in conditiuni felurite, in acord InsA cu institutiunile analoge ale Europel apusene medievale, in special ale Ungaria Pentru Sirbl cf. Danieid, Rjeò nik, s. v., i Vuk Karad2i6, Srpski rjeZMik, s. v. knez, kneilna. Pentra insemndrile ce are cuvintul acesta la popórele slave de astär,11, v. Miklosich, Etym. W6rterbuch, s. v. küncsa. Cf. Glossariul de la 1600-1630, publicat de d-1 Hasdet, Cuvente den biltrcini, I, p. 286: KHA.3-xismni, Kiies-acsAm.In traducerea cea mal veche a PsaltireI (cam pe la jum6tatea sec. XVI), slavicul KHA13h e dat cu judec: ICHASH lOrp,001, 1144,4hIKIJ
;OAP&
lorisomopi, anzAINTH Aop ; MASH 34B54OHH, KHASH 1114W4HNO1111: NISANTH 3.IROAOHHAOpk, ;KUHN NOS-
MAIMS/05H; Psaltirea lui Coressi de la 1677, ps. 67, v. 28. Psaltirea $cheiand are in aceste pasage giudec-11; ed. Bianu, P. 203. .
