Cuprins
Capitolul 1.Fluxul de investitii directe………………………………………………………….3 1.1.Fluxurile investitiilor directe franceze in strainatate...........................................................5 1.2.Fluxul investitiilor straine directe in Franta........................................................................8 Capitolul 2.Stocurile de investitii directe...................................................................................10 2.1.Repartitia sectoriala a stocurilor de investitii directe........................................................11 2.2.Distributia geografica a stocurilor de investii directe.......................................................12 2.3.Stocurile de investiti straine la valoarea pietei..................................................................17 Capitolul 3.Veniturile din investitii directe..............................................................................18 Capitolul 4.Investitiile straine directe in Franta ale principalelor tari…………………….20 Elvetia…………………………………………………………………………………...20 Marea Britanie…………………………………………………………………………..21 Statele Unite ale Americii……………………………………………………………….23 China si Hong Kong…………………………………………………………………….24 Belgia…………………………………………………………………………………....27 Germania………………………………………………………………………………..28 Olanda………………………………………………………………………………......30 Capitolul 5.Analiza investitiilor straine directe in sectorul de afaceri si activitatea de afaceri…………………………………………………………………………………………...32 5.1.Analiza sectorului de afaceri …………………………………………………………....32 5.2.Analiza activitatii de afaceri……………………………………………………………..35 Capitolul 6.Analiza tipului de investitii:cresterea puternica in crearea de companii………….......................................................................................................................38 Concluzii………………………………………………………………………………………..41 Anexe…………………………………………………………………………………………...42 Bibliografie……………………………………………………………………………………..50
2
Capitolul 1.Fluxul de investitii directe In 2009, fluxul investitiilor directe sunt soldate de iesirile nete de capitaluri de 63 miliarde de euro din 2008. Cu toate acestea, intr-o perspectiva pe termen lung, iesirile nete au ramas la niveluri ridicate in 2008 si 2009, fiind depasite doar in 1999 si in 2000, ani in cursul carora evaluarea societatilor cotate a avut ca rezultat un numar record de fuziuni si achizitii transfrontaliere in Franta precum si in strainatate (cf. graficului 1).
Graficul 1.Fluxul investitiilor directe din 1999 in 2009
O noua metoda de intocmire si de prezentare a statisticilor de investitii straine directe Metodele imprumuturilor
de
inregistrare intra-grupuri
a in
statisticile investitiilor directe definite la inceputul anilor 1990 si care constituie norma de publicare actuala, au ca efect majorarea artificiala a fluxurilor si stocurilor de investitii directe, avand in vedere extinderea grupurilor internationale si generalizarea, incepand cu mijlocul anilor 2000, a structurilor de finantare implantate in tarile atractive din punct de vedere fiscal. Pentru depasirea supraestimarii in crestere a volumului de investitii directe, OCDE si FMI au dezvoltat o noua metoda, numita “principiul directional extins”, constand in reclasificarea creditelor si a imprumuturilor intra-grupuri in fuctie de locul de resedinta al conducatorului de grup. Aceasta procedura nu schimba nici soldul net al imprumuturilor intra-grupuri nici cel al investitiilor directe, deoarece ea consta numai in reclasificarea activelor si pasivelor in raport cu 3
metoda traditionala. In schimb, ea reduce semnificativ fluxurile si stocurile de investitii directe (cf. Graficelor A si B), in masura in care diversele operatiuni de creditare si de imprumut intre societatile rezidente si societatile non-rezidente in cadrul unui grup sunt compensate. In ceea ce priveste veniturile din investitiile directe, ele nu sunt afectate de noua metodologie in raportul relativ al veniturilor din dobanzi pe datoria intra-grup. Graficele A si B. Impactul reclasificarii imprumuturilor intre societati surori conform regulii corespunzatoare principiului directional extins asupra fluxurilor de investitii directe franceze in strainatate si a celor straine in Franta Investitiile directe franceze in strainatate
Investitiile straine directe in Franta
4
1.1.Fluxurile investitiilor directe franceze in strainatate
Dupa 2 ani in care au crescut la un nivel de aproximativ 80 miliarde, fluxurile investitiilor directe franceze in strainatate au scazut cu aproximativ 20 miliarde in 2009 (26%), revenind la nivelul lor din 2005. In cadrul investitiilor directe, operatiunile de capital social (inclusiv investitii imobiliare) au scazut cu 35%, in legatura cu incetinirea ritmului de crestere globala si scaderea brusca a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere; profiturile reinvestite, deja reduse drastic din 2007 in 2008 prin prabusirea rezultatelor filialelor straine a societatilor franceze, au 5
continuat sa scada pana la 2,1 miliarde;in cele din urma, celelalte operatiuni si imprumuturi intragrupuri au progresat usor la 18,6 miliarde dupa 15,1 miliarde in 2008.(cf graficului 2) Graficul 2. Compozitia fluxurilor nete de investitii directe franceze in strainatate
Deteriorarea conjucturii economice si incetinirea ritmului activitatilor de fuziune si achizitie in lume in 2009 nu sunt reflectate numai in evolutia fluxurilor nete de investitii de capital social in strainatate, dar si in numarul operatiunilor, investitii si cesiuni, care au scazut cu 31% in raport cu 2008. Pe termen lung, acest numar este cel mai mic din ultimii 10 ani situandu-se la un nivel de 47% fata de 2006, cel mai ridicat din ultimii 5 ani, si la un nivel 63% fata de 2000 (cf graficului 3).
Graficul 3.Numarul de operatiuni de capital social (cu exceptia celor imobiliare) de peste 50000€
6
Printre principalele operatiuni de investitii in strainatate in 2009, figureaza in special achizitia de BNP Paribas de 3 sferturi din capitalul Fortis Banque de la statul belgian, cat si mai multe operatiuni efectuate de grupul Électricité de France in Regatul Unit (preluarea societatii British Energy), in Statele Unite (crearea unei filiale comune, specializate in producerea de electricitate de origine nucleara cu Constellation Energy) si in Belgia. In plus, grupul SanofiAventis a continuat sa-si mentina pozitia pe piata medicamentelor prin cumpararea societatii cehe Zentiva, in timp ce Vivendi a emis la sfarsitul anului o oferta de preluare a capitalului operatorului de telecomunicatii brazilian GVT. Pe plan geografic, in functie de tarile de prim interes si toate operatiunile combinate, tarile Uniunii Europene (27) si alte tari industrializate au obtinut o cota mare de investitii directe franceze in strainatate in 2009, primind 70%(50% pentru zona euro in 16 tari) respectiv 12% din fluxurile nete, fata de 18% pentru restul lumii. Fluxurile din zona euro sunt foarte concentrate,2 tari, Belgia si Luxemburg, au obtinut mai mult de 85% din fluxurile nete, cu mult inainte fata de Germani, Irlanda si Italia. Printre celelalte tari din Uniunea Europeana, principalele destinatii sunt Regatul Unit, datorita investitiilor facute de Électricité de France, care este cu mult inainte de Republica ceha si de Suedia. In afara Uniunii Europene, Statele Unite, tot datorita investitiilor facute de EDF, si Elvetia au obtinut 7% respectiv 6% din fluxurile nete, in timp ce Brazilia s-a plasat pe primul loc in cadrul tarilor emergente si in dezvoltare cu 6% din total, sub efectul investitiilor facute de Vivendi (cf. Tabelului 1). 7
Tabelul 1.Repartitia geografica a fluxurilor de investitii directe incepand cu 2007
Cota tarilor emergente in totalul de fluxuri ramane scazut inclusiv in ultimii 3 ani. Acest lucru se explica in primul rand prin inregistrarea defalcarii geografice in functie de prima contrapartida care fondeaza metodologia internationala a investitiilor directe. Prin urmare este cunoscut ca, desi este dificil de cuantificat cu precizie, numeroase investitii efectuate de grupurile franceze si destinate in final tarilor emergente, tranziteaza prin filiale financiare situate in alte tari industrializate cum ar fi Luxemburg, Belgia, Elvetia sau Marea Britanie.
1.2.Fluxul investitiilor straine directe in Franta
8
Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde € in 2005-2007, au scazut considerabil in cursul ultimilor 2 ani, trecand la 11,7 miliarde in 2008, in scadere cu 63% fata de anul precedent, lasand apoi loc cesiunilor nete in 2009. Printre diversele componente ale investitiilor directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au mentinut la 4,3 miliarde in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu international dificil. Potrivit datelor estimative, profiturile reinvestite ar fi avut un sold pozitiv de 2,1 miliarde in 2009 in timp ce in anul 2008 au avut un sold negativ. Investitiile de capital, cu exceptia celor imobiliare, situandu-se deja la scara mica in anii precedenti, au scazut cu o cota de 29% ,la 7,7 miliarde in raport cu 2008. In cele din urma, alte operatiuni au raportat un sold net negativ de -18,3 miliarde, aflat in crestere in raport cu 2008. Tinand cont de regulile aplicate aici pentru clasificarea imprumuturilor intra-grupuri, acest sold negativ inseamna ca filialele franceze a grupurilor straine au contribuit in special, mai mult la finantarea societatii lor mama sau a entitatilor non-rezidente a grupului lor in 2009, decat sa primeasca imprumuturi. Un fenomen similar a avut deja loc in anii precedenti, in special in 2006 si 2003, dar niciodata pe o astfel de scara (cf. Graficului 4).
Graficul 4.Structura fluxurilor nete de investitii straine directe in Franta
Privind investitiile straine de capital social, cu exceptia investitiilor imobiliare, se observa o diminuare cu 35% a numarului de operatiuni in 2009, in raport cu anul 2008. Observat pe o 9
perioada lunga, acest numar a scazut continuu timp de 9 ani si s-a inscris in 2009 la un nivel de 71% inferior celui din anul 2000.(cf graficului 3). Putine operatiuni de investitii straine directe de capital social in Franta sunt raportate in anul 2009, si ele apar ca fiind mai avantajoase decat contrapartida altor operatiuni cum ar fi investitii veritabile initiate din strainatate:aceasta va primi astfel actiuni la BNP Paribas in statul belgian in schimbul cesionarii a 75% din capitalul Fortis Banque la banca franceza. In plus doua fonduri de investitii din Luxemburg de la banca de afaceri americana Goldman Sachs au intrat in capitalul Eurotunnel, dupa rambursarea titlurilor de creanta subordonate emise anterior de Eurotunnel. Pe plan geografic, si in conformitate cu principiul de provienienta imediata a capitalurilor, aproape toate tarile au efectuat operatiuni apropiate echilibrului cu Franta in 2009. Belgia, Tarile de Jos si Emiratele arabe unite au fost principalele 3 tari investitoare, dar pentru un total cumulat modest de mai putin de 10 miliarde, in timp ce tarile care au contribuit cel mai mult la cesionarile nete sunt Germania pentru 5,9 miliarde, Marea Britanie pentru 3,5 miliarde si Luxemburg pentru 2,9 miliarde (cf. tabelului1).
Capitolul 2.Stocurile de investitii directe
10
La sfarsitul anului 2009, pozitia neta a investitiilor directe in valoarea contabila a ajuns la 377,7 miliarde de euro (adica 20% din PIB), diferenta intre activele externe fiind de 802,8 miliarde si intre datorii de 425,1 miliarde. Dupa sfarsitul anului 1999, stocul investitiilor directe franceze in strainatate a fost multiplicat cu 2,8 si a cunoscut o crestere intrerupta doar in anii 2002 si 2003, dupa explozia “boom-ului internet” si atunci cand fluxurile au incetinit semnificativ. La randul sau, stocul de investitii straine directe in Franta in valoarea contabila a cunoscut o crestere pozitiva mai constanta din 1990, dar mai lenta, dupa care s-a multiplicat cu putin peste 2 (cf graficului 5).
Graficul 5. Stocurile de investitii directe in valoarea contabila de la sfarsitul anului 1999 la sfarsitul anului 2009
Reclasificarea imprumuturilor intra-grupuri in functie de regula principiul directional extins a dus puternic si simultan la diminuarea imprumuturilor in curs franceze in strainatate si straine in Franta, astfel ca stocurile de investitii directe sunt aproape exclusiv constituite din capitaluri proprii de intreprindere. Acestea au reprezentat astfel 87% din stocul total de investitii directe franceze in strainatate la sfarsitul anului 2009, investitiile imobiliare 3% si imprumuturile 10%. In ceea ce priveste stocurile de investitii directe straine in Franta, cota de imprumuturi intra11
grupuri inca scazuta la finalul anului 2009 nu depasea 4%, dar investitiile imobiliare, sustinute de achizitiile masive si in crestere dupa multi ani, se apropie de 20% din total.
2.1.Repartitia sectoriala a stocurilor investitiilor directe
La sfarsitul anului 2009, doua sectoare au reprezentat o parte importanta din investitiile directe franceze in strainatate: activitatile financiare si de asigurare, cu 31% din total – din care o cincime pentru societatile holding – si industriile manufacturiere,26%.Desi stocurile lor nu au scazut niciodata in valoare odata cu sfarsitul anului 1999, cu exceptia anului 2002, acestea din urma au vazut cota lor relativa in scadere cu 10 puncte in 10 ani. La randul lor, activitatile financiare si de asigurare au vazut cota lor in crestere de 13 puncte intre 1999 si 2004, cunoscand o tendinta de declin ulterior. Sectorul de informare şi comunicare, puţin internaţionalizat la începutul perioadei este acum bine reprezentat printre domeniile de investiţii, cu 8% din investiţii. În cele din urmă, sectorul de comerţ şi reparaţii de automobile şi-a păstrat o cotă stabila de investiţii pe toată perioada ,de aproximativ 6% (a se vedea tabelul 2). În ceea ce priveşte stocurile de investitii straine în Franţa, situaţia nu este diferită, cel puţin in linii generale , cu două sectoare dominante la sfârşitul anului 2009: activităţile de finanţare şi de asigurare, 31% din total - 40 % pentru investiţii în holdinguri - şi industria prelucrătoare, 24%.Ponderea investiţiilor în companii rezidente de fabricaţie a scăzut cu aproape 11 puncte în zece ani, dar rămâne mai mare decât cota din procesul de fabricaţie în PIB, aratând că investitorii străini sunt departe de a pustii acest sector al economie. Fabricarea de maşini şi alte echipamente de transport, rafinarea petrolului, metalurgie, industria lemnului şi editarea sunt sub-sectoare a căror pondere a scăzut cel mai mult într-un deceniu, în timp ce industria chimică, industria în special de automobile şi farmacie au fost mai puternice. Caracterul specific al investitiilor straine directe în Franţa este greutatea imobiliara: cumulul de a deţine proprietate în sensul strict şi a investiţiilor străine în sectorul imobiliar a fost de peste 22% din investiţia totală la sfârşitul anului 2009, ceea ce reprezintă o dublare a cotei sale în zece ani şi de patru ori a valorii stocului. Două alte sectoare majore, de asemenea, au crescut rapid de la sfârşitul anului 1999, sectorul de sprijinire a afacerilor, care se încadrează în agenţiile de ocupare temporară, a crescut de la mai puţin de 1% din total la mai mult de 5%, iar sectorul de 12
informare şi comunicare, a crescut de la 2% la 5%. În schimb, ponderea comerţului şi reparare de automobile a scăzut cu 6 puncte în aproximativ zece ani, la puţin peste 1% la sfârşitul anului 2009 (cf.tabelului 2).
Tabelul 2:Repartizarea sectoriala a stocurilor de investitii directe
Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010
2.2.Distribuţia geografică a stocurilor de investiţii directe Deşi reclasificarea creditelor intra-grupuri în conformitate cu regula de principiu direcţional extins va reduce cota de investiţii cu principalele ţări de tranzit de capital, UE rămâne de departe în această prezentare, zona de decontare preferata de investitori francezi, reprezentând 61% din stocul total la sfârşitul anului 2009. Alte tari industrializate au primit la rândul lor, 25% din investiţiile franceze în aceeaşi zi şi restul lumii 14%.Statele Unite ale Americii cum era de aşteptat a fost prima ţară gazdă, cu 17% din total, , urmată de Belgia (15%), aleasa de numeroase 13
grupuri franceze pentru a stabili sediul şi centrul de numerar european sau global, urmată de Regatul Unit (11%) şi Olanda (10%).Cel mai mare partener comercial, Germania, a primit doar 6% din stocurile franceze în străinătate şi Italia 4%.Prima ţară în curs de dezvoltare, Brazilia, a contat pe 2% din stoc, şi China a ocupat doar un rol marginal, cu mai puţin de 1% din total (cf. graficului 6). Graficul 6: Tarile de prima destinatie a stocurilor de investitii straine franceze in strainatate la sfarsitul anului 2009
Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010
Distribuirea stocurilor de investitii straine directe in Franta este chiar mai concentrata decat stocurile de investitii franceze in strainatate. La sfârşitul anului 2009, ţările UE au reprezentat astfel, trei sferturi din investiţii, în alte ţări industrializate 21% şi restul lumii doar 4%. Investitiile din 6 ţări, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Belgia şi Germania, au contribuit cu pana la 75% din stocul total (cf.graficului 7). Graficul 7.Tarile de sursa imediata a stocurilor de investitii straine directe in Franta la sfarsitul anului 2009
14
Repartizarea geografică a stocurilor de investitii directe în funcţie de ţara de destinaţie sau din sursă imediată de investiţii nu permite cunoasterea tarilor de destinatie finala sau a tarilor de origine finala si şi, prin urmare, este părtinitoare de o supra-reprezentare a tarilor-rascruci din care investiţiile sunt redistribuite catre alte destinatii.Prin alocarea tuturor investitiilor directe,atat din capitaluri proprii cat si din imprumuturi ,la tarile de investitor final ,corecteaza prejudecata, evidentiind astfel ca grupurile franceze detin o pondere significativa (60,8 miliarde de euro la sfarsitul anului 2009, sau 14%) din stocurile de investitii straine directe in Franta.Prezenta Frantei intre primele tari de origine a investitiilor straine directe dezvaluie caracterul inca incomplet al corectarii operate de noile standarde internaţionale,acestea se aplica numai la acele imprumuturi intra-grupuri intre societatile surori.Astfel,investitiile de 60,8 miliarde acordate la sfarsitul anului 2009 investitorilor rezidenti finali corespund investitiilor in capitalul social,ca filialele non-rezidente ale grupurilor franceze au efectuat in Franta sau in avantajul acestor reinvestitii de catre entitatile non-rezidente ale grupurilor franceze in propriile lor filiale rezidente. Excluzând Franţa, ţările ale căror pondere relativă creşte mai mult după alocarea stocurilor in functie de tarile de resedinta a ultimului investitor este SUA.Asa ca nu a fost decat al patrulea in Franta potrivit tarilor de prima consideratie (dupa Olanda,Luxemburg si Regatul Unit), SUA devine prima tara care investeste dupa repartizarea in functie de ultimul investitor ponderea sa 15
majorandu-se cu 7 puncte la 19%. Acest lucru este surprinzător, dat fiind rolul important şi de durată a grupurilor multinaţionale de origine americană în lume si de amploarea retelelor internationale ale filialelor lor care le permit sa investeasca in diferite platforme regionale. Elveţia (+ 0,5 puncte procentuale, până la 7%), Germania (+ 2 puncte la 12%) şi Regatul Unit (+ 4 puncte la 17%) sunt alte ţări a căror pondere creşte .În schimb, Olanda, Luxemburg şi Belgia vor partea lor de investiţii străine în Franţa pentru a reveni la un nivel mai compatibil cu greutatea lor economica şi cu cel al grupurilor lor internaţionale (cf.graficelor 8 si 9). Graficul 8: Tarile de ultima origine a stocurilor de investitii straine directe in Franta la sfarsitul anului 2009
Graficul 9: Principalele abateri pe tari dupa identificarea tarilor ultimului investitor
16
Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010 O analiza a aniilor 1999-2009 releva o amploare a cresterii capitalurilor investite in Franta prin prin intermediul tarilor terte :astfel veniturile lor au trecut de la 33 de miliarde la sfarsitul anului 1999 la aproape 110 miliarde la sfarsitul anului 2009 (cf. graficului 9) ,sau de 17% la peste 25% din totalul investiţiilor străine în Franţa.La inceputul perioadei, identificarea ţării de reşedinţă a investitorului final poate evidenţia, în esenţă, prezenţa companiilor franceze şi, într-o măsură mai mică, creşterea în greutate în rândul grupurilor de investitorii americani în Franţa.In ultimii anii,se constata de asemenea,ca grupurile germane si britanice efectueaza o pondere significativa a investitiilor lor in Franta,prin intermediul tarilor terte (în special Olanda, Luxemburg si Belgia).
2.3.Stocurile de investiţii directe la valoarea pietei 17
Poziţia netă în investiţiile directe la valoarea pietei la sfârşitul anului viitor 2009 este estimat la 407.3 miliarde,in crestere cu aproape 130 miliarde, comparativ cu sfârşitul anului 2008. Contribuţia la această creştere este împărţită în mod egal între iesirile nete de fluxuri de investitii directe
şi efectele asupra preţului, adică impactul schimbărilor în preţurile acţiunilor de
imobiliare pe valoarea pietei a activelor şi pasivelor. Trebuie remarcat totuşi că, din cauza colapsului preţurilor acţiunilor în anul 2008, poziţia netă a valorii de piaţă a scăzut cu 92 miliarde de euro intre sfarsitul anului 2007 şi sfârşitul anului 2008, în ciuda iesirilor nete de fluxuri de investitii directe de 67.5 miliarde dolari (cf.graficului 10). La sfârşitul anului 2009, valoarea de piaţă a stocurilor de investitii directe franceze în străinătate şi a străinilor în Franţa au revenit la un nivel uşor mai mare decât valoarea lor contabilă, spre deosebire de situaţia la sfârşitul anului 2008, în timp ce stau departe totuşi de multiplele evaluari pentru 2000 şi 2001 sau 2004 - 2007. Graficul 10:Stocurile de investitii straine la valoarea pietei de la sfarsitul anului 2000 pana la sfarsitul anului 2009
Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010
Capitolul 3. Veniturile din investiţii directe 18
Veniturile din investiţiile directe franceze în străinătate, brusc până la sfârşitul crizei ,, Internet ",începutul anilor 2000 - parţial, ca urmare a acoperirii statistice îmbunătăţite - a ajuns la peste 50 miliarde dolari în 2006 şi 2007, înainte de scaderea cu 36% în doi ani. La rândul lor, veniturile de investitii directe străine în Franţa,de asemenea, la cel mai înalt nivel în 2007, mai mult de 25 miliarde dolari, a scăzut cu 42% din totalul ultimilor doi anii. În total, cu 17.7 miliarde dolari în 2009,excedentul de venituri de investitii directe s-a redus cu mai mult de 7 miliarde faţă de anul 2007 (cf.graficului 11).
Graficul 11: Veniturile din investitiile directe in balanta de plati din 1999 pana in 2009
Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010 O munca de consolidare a veniturilor din investitiile directe consta in adunarea veniturilor din toate societatile apartinand aceluiasi grupe si sa reclasifice veniturile din investitiile directe franceze in strainatate oricare venituri platite sau primite – inclusiv beneficiile reinvestiriilor de către grupuri al căror investitor final este resident si in veniturile investitiilor straine directe in Franta , veniturile primite sau platite de catre grupurile al caror investitor final este non-rezident 19
au ajutat pentru a evidenţia in concentraţie foarte mare de venituri la investitiile directe franceze in strainatate. De asemenea,in 2008, veniturile din investitiile directe din topul celor 20 de companii franceze au totalizat 32.6 miliarde dolari, reprezentand peste 87% din venituri, în timp ce cele 36 de grupuri rezidente ACC 40 au acumulat 33.8 miliarde în venituri, reprezentând aproape 91% din veniturile nete (după 89% din veniturile nete în 2007 şi 90% în 2006 şi 2005).Se observa de asemenea,ca din 2005 pana in 2008 ,veniturile filialelor straine ale grupului ACC 40 inregistreaza in balanta de plati aproape 50% din rezultatele nete consolidate ,ponderea grupului, excluzând elementele excepţionale, şi chiar mai mult 54% în 2008. La rândul lor, veniturile de investitii straine directe in Franţa par mai puţin concentrate decât veniturile investitiilor directe franceze în străinătate, veniturile din top 20 de investitori străini în valoare de 7,7 miliarde de euro (sau 52% din cheltuielile nete) şi cele ale celor 40 investitori străini la 10 miliarde.,reprezentând doar peste două treimi din cheltuielile nete. Nu este nimic surprinzător despre acest fenomen, este observat, de asemenea, pentru fluxurile şi a stocurile de investitii directe. Franţa este în prezent una dintre puţinele ţări care publică statistici privind investiţiile directe, în conformitate cu standardele viitoare internaţionale. Ele nu pot fi comparate direct cu cele ale partenerilor noştri. Intrarea în vigoare a noi Metodologii susţinuta de FMI şi OCDE ar trebui să să aibă un set de statistici naţionale astazi semnificative si pentru a facilita analizele comparative (benchmarking).
20
Capitolul 4.Investitiile straine directe in Franta ale principalelor tari Elvetia
Companiile elvetiene au un interes dovedit in piata franceza, unde continua sa investeasca active. Elvetia este clasata pe locul sase intre investitorii straini care creaza locuri de munca in Franta.
Companiile elvetiene in Franta In Franta se afla 1600 de companii elvetiene, angajand 169.000 oameni. In 2009, Elvetia a urcat pe locul 6 intre investitorii straini in Franta, cu 35 de proiecte create sau 1.741 locuri de munca mentinute. Numarul proiectelor investitionale ale Elvetiei a inregistrat o crestere solida din anul 2007, media anuala de crestere fiind de 23%. Sectoare In 2009, o treime din proiectele elvetiene au fost fost aplicate in 2 sectoare: agroalimentare(14%), medicamente si biotehnologii aplicate(17%). Au fost cateva proiecte aplicate si in activitati bazate pe tehnologie, si anume extinderea si crearea remarcabila a unui centru Novartis de cercetare si dezvoltare. Tipul de investitii In 2009, a predominat crearea si extinderea de societati (49%,respectiv 41%), astfel, combinandu-le, acestea au reprezentat 90% din proiecte si 49% din locuri de munca create sau mentinute. Preluarile au reprezentat doar 10% din proiecte, dar 51% din locurile de munca create
21
sau mentinute; acest fapt s-a datorat achizitiilor de facilitati de productie si a unui centru mare de luare a deciziilor. Societatile de investitii regionale Proiectele investitionale aflatate in proprietatea Elvetiei exista in toata Franta. In 2009, doua treimi din proiectele investitionale au fost concentrate in trei regiuni: Ile-de-France(29%), unde numarul de proiecte a crescut de la 2 in 2007 la 10 in 2009, Alsace(20%) si Rhône-Alpes(17%). Franta ca o destinatie in Europa Dupa o perioada de crestere constanta in 2003 si 2007 in intreaga lume si in Europa (cresteri medii anuale de 19% respectiv 21%), proiectele investitionale straine ale Elvetiei au scazut cu o medie anuala de 8%, respectiv 3%, in 2008 si 2009. Totusi, investitiile Elvetiei in Franta au ramas foarte dinamice. Numarul de investitii a crescut cu o medie anuala de 23% din 2007. In 2009, Franta a fost beneficiarul lider in Europa al proiectelor Elvetiei, atragand aproape un sfert din proiecte(22%) (14% ducandu-se in Germania si 13% ducandu-se in Marea Britanie).
Marea Britanie
Franta este principalul beneficiar al investitiilor engleze in Europa. Incepand cu 2000, mai mult de 520 de proiecte confirmate de afacerile engleze au contribuit la crearea sau mentinerea a peste 24.000 de locuri de munca.
22
Companiile engleze in Franta Marea Britanie a fost al 3-lea mare investitor european in Franta in 2009, dupa Germania si Italia, cu 39 de noi proiecte investitionale si 1.201 noi locuri de munca create. Sectoare Aproape jumatate din toate proiectele erau in sectoarele serviciilor comerciale si financiare(33%) si serviciilor software si IT (15%). Alte sectoare principale au fost industria automobilelor(8%) si serviciile de consultanta, inginerie si afaceri(8% versus 17% in 2007). Tipul de investitii Investitiile engleze in 2009 s-au concentrat in crearea de firme, care au reprezentat 75% din proiectele investitionale si 68% din locurile de munca engleze in Franta. Expansiunile au reprezentat 15% din toate proiectele si 16% din locurile de munca create, in timp ce preluarile de firme au reprezentat 10% din proiecte si 17% din locurile de munca create sau mentinute. O analiza a investitiilor privind activitatea de afaceri releva dominanta sectorului de servicii: centre de luare a deciziilor, business-to-business si
comertul business-to-consumer si servicii au
reprezentat 70% din toate proiectele. Scaderea numarului de proiecte in activitatile de productie a continuat si au reprezentat doar 13% din proiectele din 2009 fata de 20% in 2007. Societatile de investitii regionale Investitiile engleze in 2009 s-au raspandit in aproape o duzina de regiuni, incluzand NordPas-de-Calais(8%), Alsace(8%), Haute-Normandie(8%) si Provence-Alpes-Côte-d’Azur(8%), dar s-au concentrat in special in Ile-de-France, care a gazduit 40% din proiecte. Franta ca o destinatie in Europa Numarul de proiecte investitionale engleze in strainatate a crescut constant incepand cu 2003, dar a luat o intorsatura nefavorabila in 2007. Marea Britanie este al 3-lea mare investitor din Europa, dupa Germania si Franta. Dupa o perioada de crestere constanta intre anii 2003 si 2006, numarul proiectelor investitionale de creare de locuri de munca in Franta a avut un declin brusc incepand cu anul 2007, cu o medie anula de 25%. Cu toate acestea Franta a ramas liderul european gazda pentru proiectele engleze din 2009. 23
Statele Unite ale Americii
Incepand cu anul 2000, companiile americane au intreprins 1.440 de operatiuni investitionale in Franta, reprezentand un sfert din totalul investitiilor interne de creare de locuri de munca, in ultimul deceniu. Statele Unite a fost principalul investitor al Frantei, dar a obtinut un loc in top in 2009 in Germania.
Companiile americane in Franta In Franta se afla peste 4.200 de companii americane care angajeaza aproximativ 770.000 oameni, din care aproape jumatate lucreaza in industria manufacturiera. Cu 106 proiecte anuntate in 2009 (fata de 121 in 2008 si 133 in 2007) Statele Unite a recunoscut pozitia sa in calitate de investitor lider in Franta. Sectoare Scaderea numarului de proiecte americane in Franta (scadere cu 12% fata de 2008) are impact asupra activitatilor de servicii, in special in sectoarele de servicii comerciale si financiare, servicii software si IT cat si servicii de consultanta, inginerie si afaceri. Exista semne ca investitiile sunt in crestere in activitatile manufacturiere, in special in sectorul de componente electronice si echipamentele electrice, electronice si IT. Tipuri de investitii Numarul de societati create ramane stabil si predominant, reprezentand 58% din toate proiectele straine create in 2009. In ultimii ani, proiectele de servicii au fost in crestere. Centrele de luare de decizie, comertul business-to-business si serviciiile, cercetarea, dezvoltarea si ingineria au reprezentat prin urmare 53% din proiectele investitionale americane in 2009.
24
Societatile de investitii regionale Doua treimi din proiectele investitionale americane in 2009 s-au concentrat in 3 regiuni: Ilede-France, cu aproape o treime (36%) din proiectele americane, Rhône-Alpes (17%) si ProvenceAlpes-Côte-d’Azur (11%). Franta ca o destinatie in Europa Proiectele investitionale americane din toata lumea au fost in declin cu 8% fata de 2008, in timp ce proiectele legate de Europa au scazut cu 20%. Cu toate acestea,Statele Unite a ramas investitorul lider in Europa in 2009. Franta a fost al doilea mare beneficiar al proiectelor americane dupa Marea Britanie. A obtinut 13% din investitiile in crearea de locuri de munca in legatura cu Europa de la companiile americane(35% ducandu-se la Marea Britanie si 10% in Germania).
China si Hong Kong
China, al doilea mare exportator de bunuri din lume, se afla totodata si pe scena de investitii internationale. Investitiile chineze in Europa, in special, au crescut constant in ultimii ani. Aproximativ 100 companii din China continentala si Hong Kong se afla in Franta, angajand peste 8.000 de oameni. In 2009, 22 de proiecte investitionale de creare de locuri de munca au fost anuntate fata de 17 in 2008, generand 1.483 de locuri de munca in Franta.
25
Companiile din China continentala in Franta China continentala a fost in 2009 al 11-lea mare investitor in Franta cu 18 noi proiecte investitionale si 1.139 de locuri de munca create. Sectoare Intre 2000 si 2008, principalele 3 sectoare care obtinut investitii chineze erau chimicalele si plasticele(13% din proiecte), echipamente electrice, electronice si IT(12%) , transport si logistica(10%). In 2009, proiectele investitionale chineze a patruns intr-o varietate de sectoare: energie si alte concesii(17%), sticla si ceramica(17%),servicii comerciale si financiare(11%), masinarie si echipamente(11%), si telecomunicatii(11%). Au fost putine noi proiecte chineze in sectorul de energie(3 proiecte in 2009). Tipuri de investitii In 2009, preluarile de firme au reprezenta 33% din proiecte. Crearile de societati au vazut o crestere solida, reprezentand 56% din proiecte si se concentrau mai putin pe crearea de birouri de vanzare, asa cum s-a demonstrat de crearea unui centru de cercetare si dezvoltare in tehnologiile wireless, cum ar fi in regiunea Ile-de-France. Societatile de investitii regionale Companiile chineze aflate in Franta au gravitat pana acum in principal spre Ile-deFrance(50% din proiecte in 2009) si regiunea Rhône-Alpes. De exemplu, 3 mari grupuri chineze - Huawei, ZTE si Lenovo – si-au situat sediile lor europene in Ile-de-France, in timp ce multe alte companii chineze au ales aceasta zona pentru a-si stabili centrele strategice de luare de decizii. Mai multe achizitii de uzine au avut loc in regiunile Auvergne, Champagne-Ardenne, Basse-Normandie si Ile-de-France. Franta ca o destinatie in Europa Incepand cu 2003, numarul de proiecte investitionale de creare de locuri de munca in toata lumea a crescut cu o medie anuala de 17% (de la 108 la 303 proiecte in 2009) si de 33% in Europa (de la 24 la 110 proiecte). Incepand cu anul 2007, cresterea a incetinit pentru proiectele legate de Europa, dar ramane la o medie anuala de aproape 20%. Franta a fost al 4-lea mare 26
beneficiar de investitii chineze in Europa, dupa Germania, Marea Britanie si Rusia. In 2009, 8% din proiectele legate de Europa erau gazduite de Franta(40% ducandu-se in Germania si 10% in Marea Britanie). Companiile Hong Kong in Franta Franta a fost al 19-lea mare investitor in Franta in 2009 cu 4 noi proiecte investitionale si 344 de locuri de munca create in 2009. La ora actuala sunt aproape 20 grupuri de filiale din Hong Kong in Franta. Sectoare In 2009, erau 2 proiecte in sectoarele de transport si depozitare, unul in serviciile comerciale si unul in mobilier si bunuri de uz casnic. Tipuri de investitii Incepand cu anul 2003, 83% din proiectele din Hong Kong au fost creari de firme. Ele au reprezentat jumatate din proiectele din 2009, incluzand deschiderea de unitati noi de productie mai ales in sectorul de logistica. Societati de investitii regionale Ile-de-France a fost principala destinatie pentru proiectele investitionale din Hong Kong in 2009 : un proiect de creare si unul de preluare de firme au fost inregistrate in aceasta regiune. O creare s-a inregistrat in regiunea Nord-Pas-de-Calais si o extindere in Languedoc-Roussillon. Franta ca o destinatie in Europa Numarul de proiecte investitionale din toata lumea conduse de companiile Hong Kong intre anii 2003 si 2009 a ramas relativ constant. Franta este al 3-lea mare beneficiar european de proiecte din Hong Kong, dupa Marea Britanie, Spania si Germania.
27
Belgia
Franţa a fost beneficiarul principal de creere de locuri de muncă a investitilor belgiene în Europa, pentru mai mult de un deceniu. Numărul de proiecte din Belgia a rămas stabil în 2009, comparativ cu anii anteriori.
Companii belgiene in Franta Există peste 3.300 companii belgiene în Franţa cu 180,850 de angajati. În 2009, Belgia a fost al saptelea mare investitor străin în Franţa cu 30 de proiecte, cu crearea sau menţinerea a 628 de locuri de muncă. Sectoare În 2009, trei sferturi din investiţiile belgiene au fost răspândite în î următoarele cinci sectoare: comercial sau de servicii financiare (23%) - în cazul în care numărul anual de proiecte belgiene aproape s-a dublat din 2007, de la 4 la 7 - agro-alimentare (17% servicii), software şi IT (13%), metale şi prelucrarea metalelor (13%), transport şi logistică (10%). Tipul de investitie 2009 a fost caracterizat prin proporţia de creare a companiilor (43%) şi extinderi (37%), care cand sunt combinate a reprezentat 78% din locurile de muncă create. Preluările au reprezentat doar 13% din proiecte şi 19% din locurile de muncă create sau menţinute Proiectele belgiene de investiţii în Franţa ,în 2009 au fost în principal în activităţi de producţie, care au reprezentat 40% din proiecte.Mai precis,ei au implicat adesea crearile si extinderile filialelor de productie in sectoarele de metale si energie,precum si achizitiile de instalatii de productie in sectorul agro-alimentar. Comerţul şi serviciile au reprezentat 43% din proiecte. Companiile regionale de investitii
28
Companiile belgiene investesc in companii din toata Franta.In 2009 ,cele doua regiuni gazde principale au fost Nord-Pas-de-Calais (23% din proiecte) si Ile-de-Franta (20%). Franţa ca o destinaţie în Europa Fluxurile de proiecte de investiţii din Belgia variază în funcţie de ciclul economic şi sunt mult mai concentrate în Europa decât în altă parte în lume. După o perioadă constantă de creştere 2003-2007, la o rată anuală medie de 25% pentru investiţii în întreaga lume şi 32% pentru proiectele din Europa, numărul de proiecte belgiene a scăzut brusc în 2008 şi 2009, cu aproximativ 23% în Europa şi 16 % total. Franţa a găzduit 29% din proiectele belgiene in Europa in 2009, 12% merge spre Regatul Unit şi 5% în Germania.
Germania
Germania a urcat in topul listei ţărilor de provenienta a investitiilor straine directe pentru crearea de locuri de muncă in Franta.Acestea au reprezentat 18% din proiecte în Franţa în 2009 şi 21% de locuri de muncă create sau menţinute de către companiile străine
Companiile germane cresc puternic în
sectoarele energiei regenerabile.
Companiile germane in Franta Peste 3.000 de companii germane din Franţa angajeaza aproximativ 300.000 de oameni. Cu 113 proiecte anuntate in 2009, Germania a înlocuit Statele Unite ca principal investitor al Franţei, contribuind cu 18% din toate proiectele. Sectoare 29
În 2009, două sectoare au fost deosebit de căutate de către societăţile germane: energie şi alte concesii (27% din toate proiectele germane) şi servicii comerciale sau financiare (14%). investiţiilor germane în energiile regenerabile, un sector high-tech, dublat între 2007 şi 2009 pentru a ajunge la 31 de proiecte în 2009. Cu toate acestea, a existat o scădere marcanta în proiecte în sectorul de metale şi prelucrarea metalelor şi în transport şi depozitare, care a scăzut de la 21% din proiecte în 2007 la numai 5% în 2009. Tipul investitiei Investitiile germane s-au concentrat în principal pe crearea de companii (53% din toate proiectele germane în 2009) şi extinderi (41%). Proiectele anuntate de investitori germani au fost în mare parte concentrate în producţie / fabricarea / activitatea de asamblare (42%) şi de comerţ şi servicii (31%). Companiile regionale de investitii Investitile germane sunt răspândite în întreaga ţară. Regiunile gazda de conducere, în 2009, au fost Ile-de-France (19% din toate proiectele în Franţa), Rhône-Alpes (18%) şi Provence-AlpiCoasta de Azur (11%). Prezenta tot mai mare a investiţiilor germane în regiunea Provence-AlpiCoasta de Azur este un rezultat al unei creşteri în proiecte în sectorul energiei regenerabile, care a reprezentat 75% din toate proiectele germane efectuate în această regiune în 2009. Franta ca o destinaţie în Europa în 2009 Germania a fost cel mai mare investitor european de pe continent.Ca urmare a creşterii constante 2003-2007, proiecte germane din Europa au fost în scădere începând cu anul 2007. În 2009, Franţa a fost ţara gazdă de conducere pentru proiectele din Germania, ce gazduieste 18% din toate proiectele Europa-legat (14% merge la Regatul Unit, 11% în Rusia).
Olanda 30
Companiile olandeze au o prezenţă substanţială în Franţa, unde 30 de proiecte noi de investiţii au fost înregistrate în 2009.
Companiile olandeze in Franta 2.500 de companii olandeze sunt prezente
în Franţa, cu
392,600 de angajati. În 2009, Olanda a fost cel de-al optulea mare investitor din Franţa. În acelaşi timp, numărul de proiecte (30) a revenit la nivelul din 2007, crearea sau la menţinerea de 1253 de locuri de muncă. Sectoare În 2009, cele trei sectoare au reprezentat aproape jumătate din toate proiectele de investiţii: mobilier si bunuri de uz casnic (20%), energie şi alte concesii (17%) şi textile şi îmbrăcăminte (10%). A fost un număr tot mai mare de proiecte în sectorul energetic (cinci proiecte în 2009, faţă de cea din 2006). Tipul de investiţie 2009 a fost caracterizat printr-o predominanţă creere de companii, care au reprezentat 80% din proiecte şi 66% de locuri de muncă create sau menţinute. Peste jumatate din toate proiectele implicate business-to-business sau business-to-commerce şi serviciilor de consum, în special cu noi pieţe de desfacere cu amănuntul în mobilier şi bunuri de uz casnic, precum textile şi îmbrăcăminte.
Companiile regionale de investitii Regiunile gazdă primare în 2009, au fost Ile-de-France (37% din proiecte) şi Aquitaine (13%), care cand sunt combinate primesc jumătate din toate proiectele noi. 31
Franta ca o destinatie in Europa Proiectele din Olanda au crescut cu o medie anuală de 7% între 2003 şi 2009 şi au accelerat în continuare din 2007. Europa a primit, de asemenea, un număr tot mai mare de proiecte din 2003 (în creştere cu o medie anuală de 9%), cu o scădere uşoară din 2007 (creştere anuală medie de doar 5%). În 2009, Franţa a fost beneficiarul de conducere de proiecte olandeze în Europa. Aceasta a primit 19% din proiectele olandeze din Europa, urmată de Germania (16%) şi Regatul Unit (12%).
Capitolul 5.Analiza investitiilor straine directe in sectorul de afaceri si activitatea de afaceri 5.1.Analiza sectorului de afaceri 32
Reaparitia de proiecte de fabricatie Ponderea proiectelor de fabricatie s-a aflat intr-un declin constant pana in anul 2006. Incepand cu 2007, aceasta s-a aflat in crestere. Cu 421 de proiecte inregistrate, sectorul productiv furnizeaza 66% din proiectele investitionale straine directe in Franta fapt opservat in 2009 fata de 62% in 2007. Aceasta vitalitate se atribuie in primul rand sectoarelor cu un grad inalt de tehnologie si valoare adaugata. Energia si alte concesii: s-a observat o crestere medie anuala semnificativa de aproximativ 42% din numarul de proiecte investitionale in sectorul energetic incepand cu 2007(73 proiecte in 2009 fata de 36 in 2007). Ascensiunea investitiilor structurale in sectoarele acoperite de “Green New Deal”(“Grenelle” Laws) al Frantei a ajutat fara indoiala la imbunatatirea atractivitatea Frantei pentru investitori. Unele din aceste investitii au inclus proiecte germane de creere sau extindere a productiei si marketing-ul panourilor solare fotovoltaice(Energossa SARL, Aleo Solar, IBC Solar) si proiecte spaniole implicand productia si distributia de module solare si termice(AE3000 France, Solarta Energia) Medicaţie şi biotehnologii aplicate: numarul de proiecte in acest sector a fost de la 19 in 2007 la 27 in 2009. Printre investitiile confirmate in 2009 au fost proiecte americane pentru productia de vaccinuri si produse farmaceutice veterinare(Mertal in regiunea Midi-Pyrénées) si proiectul elvetian Novartts France referitor la un centru de cercetare si dezvoltare ca o platforma europeana pentru studiile preclinice si clinice in regiunea Alsace. Materiale aerospatiale, navale si feroviare: numarul de investitii inregistrate s-a dublat incepand cu 2007 ajung la un total de 24 proiecte in 2009. Aceasta crestere se datoreaza in principal investitiilor realizate de European Aeronautic Defence and Space Company(EADS) in regiunea Midi-Pyrénées.
Proiecte investitionale in functie de sectorul de afaceri
33
Declinul proiectelor in sectorul de servicii Ponderea proiectelor investitionale straine directe in sectorul serviciilor in Franta a coborat 2 puncte la 34% in 2009. Aceasta schimbare se atribuie in principal unui declin, pe de o parte in proiectele observate in sectoarele serviciilor de consultanta, inginerie si afaceri (o scadere medie anuala de 32% incepand cu 2007) si pe de alta parte in sectorul furnizorilor de servicii de telecomunicatii si internet (o scadere medie anuala de 13% incepand cu 2007). Cateva din operatiunile principale au inclus proiectarea de solutii British IT si proiectul de dezvoltare Tissea in noul sector de tehnologii informationale si de comunicare, in regiunea Aquitaine; proiectele americane A10 Networks, care proiecteaza solutii inovatoare pentru gestionarea si optimizarea retelelor unei intreprinderi, in regiunea Ile-de-France, si Centre de réalité virtuelle, o noua companie specializata in gestionarea continutului interactiv 3D digital si un furnizor a unui software de realitate virtuala, in regiunea Auvergne.
Cresterea puternica a numarului de proiecte in tehnologie
34
Structura investitiilor straine directe in Franta s-a schimbat de-a lungul ultimilor 10 ani orientandu-se spre proiecte in sectoare cu un nivel inalt de tehnologie si valoare adaugata, fie in sectorul serviciilor cum ar fi energia, consultarea si ingineria si servicii software si IT sau in sectoarele industriale, cu un grad inalt de tehnologie, ale medicatiei si biotehnologiilor, componente electronice sau materiale aerospatiale, navale si feroviare. Aceste sectoare au reprezentat 33% din proiectele din 2009 fata de 29% in 2007. Cateva din principalele operatiuni au inclus: crearea unui centru informational de cercetare si dezvoltare si tehnologii in comunicatii de catre compania americana INTEL Corporation – liderul mondial in productia de procesoare – dedicat in cercetarea si dezvoltarea computerizarii de inalta performanta, in regiunea Ile-de-France (40 de locuri create); si crearea a unui centru de cercetare si dezvoltare a companiei americane EON Reality, Inc. – centrul principal specializat in realitate virtuala in Franta si al 15-lea in lume – in regiunea Auvergne (10 locuri de munca create).
Distribuirea proiectelor intre
Distribuirea proiectelor in functie de
productie si servicii in 2009
intensitatea nivelului tehnologic
35
5.2.Analiza activitatii de afaceri
Companiile se bazeaza pe o varietate de activitati de afaceri pentru a-si indeplini functiile: productie,cercetare si dezvoltare ,servicii administrative si sedii de firme,logistica si distributie , call centers si centre de servicii la distant ,printre altele. Cresterea in activitatile de servicii referitoare la activitatea de productie Pentru proiectarea si comercializarea produselor lor,companiile de productie creaza suportul activitatii de productie de servicii,cum ar fi :centrele de cercetare-dezvoltare,servicii administrative,birouri de vanzari,sedii central si logistice si platform de distributie. Din 2000, a existat o creştere medie anuala constantă în aceste activităţi de servicii de 9%.Ponderea acestora din toate proiectele a crescut de la 46% in 2000 la 71% in 2009 (sau 451 de proiecte).Activitatea de cercetare-dezvoltare.,inginerie si design, centre de luare de decizie si comertul business-toconsumer si serviciile au inregistrat o crestere accentuata incepand cu 2007. Exista doua motive specifice pentru aceasta crestere in sectorul de servicii in activitatea de afaceri: 1.Globalizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare,in primul rand indica cresterea cheltuielilor de cercetare –dezvoltare in randul companiilor straine aflate in Franta. Cheltuielile lor au crescut de la 19% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în 1995 la 22,6% în 2003 şi a rămas peste 20% de atunci.Contributia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din filialele straine este mai mare in Franta,decat in Statele Unite (13%), Japonia (5%) sau Finlanda (17%).Numarul de proiecte de investitii in cercetare –dezvoltare a crescut cu aproximativ 22% incepand cu anul 2007 la 7% din totalul proiectelor in 2009,fata de 5% in 2007. 2.Abilitatea dovedita a Frantei de a gazdui aceste activitati,dat fiind faptul ca societatile mari din industria prelucratoare care au forta de munca intensiva au tendinta de a se indrepta spre tarile cu forta de munca cea mai ieftina. Sprijinul politicii guvernului francez pentru inovare, 36
exemplificat in primul rand de cercetarea creditelor fiscal si de proliferarea centrelor de inovare, a sporit atractivitatea economiei franceze si este un atu major pe fondul competitiei globale pentru capital, locuri de munca si expertiza. Pe langa impactul lor asupra cresterii, activitatile de cercetare-dezvoltare si sediile companiilor genereaza locuri de munca extrem calificate, care dau valoare adaugata mare si o stabilitate mai ridicata decat in locurile de munca din sectorul productie.
Distribuirea proiectelor in activitatea de afaceri
Cateva din proiectele confirmate in 2009: -in cercetare dezvoltare: crearea in regiunea Midi-Pirinei a unui centru de cercetaredezvoltare de catre compania spaniola Vision Sistemas de Localizacion S.L., care produce si vinde sisteme de localizare pentru pacientii cu Alzheimer(9 locuri de munca create); recrutarea a cel putin 50 de ingineri experti in comunicarea mobila de catre compania britanica Icera la societatea Sophia Antipolis(Provence Alpes-Côte d’Azur), pentru a-si intensifica activitatile sale de cercetare-dezvoltare pe specificatiile tehnice pentru standardele viitoare a retelei de telefonie mobile 4G; decisia filialei franceze a grupului farmaceutic elvetian Novartts de a-si situa al 3-lea centru global de cercetare clinica oncologica in Rueil-Malmaison(peste 50 de locuri de munca in Ile-de-France); crearea unui centru de cercetare-dezvoltare la grupul de inovare Génopôle d’Evry(Ile-de-France) de catre Algentech Ltd, o companie biotehnologica britanica specializata in procese inovative de dezvoltare pentru gena de directionare si transformarea cloroplastului in plante;
37
-pentru centrele de luare a deciziilor: extinderea prin preluare de catre compania Americana Research Pharma Services a societatii Therapharm Recherches in regiunea Ile-de-France, care va deveni sediul European insarcinat cu dezvoltarea afacerii pentru restul Europei, Africa de Nord, Orientul Mijlociu si Africa de Sud(100 de locuri de munca create); crearea unui de luare a deciziilor de catre distribuitorul de telecomunicatii chinez ZTE(Zhongxing Telecommunication Equipment), combinand sediile sale din Europa de Vest, Europa de Est si America de Nord in Ile-de-France(40 locuri de munca create); investitia facuta de catre grupul japonez Hortba, care produce echipamente optice si aparate analitice, in sediile sale europene pe platform Saclay din aceeasi regiune(40 locuri de munca create).
Distribuirea proiectelor in Franta dupa activitatea de afaceri in 2009
38
Capitolul 6.Analiza tipului de investitii: cresterea puternica in crearea de companii Se pot distinge mai multe tipuri diferite de investitii straine directe: crearea unei companii,extinderea unei companii existente, preluarea unei companii aflate in pragul falimentului,parteneriate sau extinderea prin preluare.IFA (Agentia de investitie in Franta) si Raportul Anual al acestei agentii inregistreaza acele tipuri de investitii care creeaza locuri de munca sau,fie ,atunci cand o companie franceza este cumpara sau se inchida,sa le pastreze. Cresterea puternica in crearea de companii A fost o crestere in 2009 (cresterea anuala medie de 8% din 2007) pentru crearea de proiecte: 62% din proiectele de investitii au fost cele de creere,fata de 52% in 2007. Cateva din investitiile confirmate in 2009: -in sectorul serviciului: crearea in regiunea Ile-de-France de o companie canadiana a unei agentii de marketing, Sid Lee Paris,specializata in marketing si publicitate (50 de locuri de munca) ;crearea KPN Franta, specializata in telecomunicatii si informarea si comunicarea serviciilor de tehnologie (50 de locuri de munca), crearea unei platforme logistice Lidl în regiunea Languedoc-Roussillon (120 de locuri de munca) and Anyware Services,specializata in dezvoltarea de aplicatii online de management al conţinutului (CMS Java Open Source) in regiunea Midi-Pirinei ( 20 de locuri de munca). -in industrie: crearea in Bourgogne a unei instalaţii de prelucrare şi ambalare pentru peşti, crustacee şi moluşte de compania poloneza ,,Morpol” SA (350 de locuri de munca), crearea in Bretania de compania germana ,,Solar Direct GmbH” a unei companii pentru distribuirea de energie şi echipamente de producţie de căldură din surse regenerabile de energie (10 locuri de munca).
39
Tipul investitiei
Extinderi mai putine ale companiilor existente in Franta Numărul de extinderi a început să scadă din 2007, reprezentând o cotă de 28% din proiecte în 2009, faţă de 33% în 2007. Extinderile au fost confirmate şi anunţate de companiile de consultant si servicii (Roland Berger Strategy Consultants, Fullsix France, Camaris SARL, Mercator, etc.) în timp ce în industrie, astfel de proiecte includ Smart Franţa, pentru fabricarea Smart Fortwo Electric Drive în Lorena (52 de locuri de munca) si and Newdeal Technologiespentru fabricarea de implanturi ortopedice din regiunea Ron-Alpi (60 de locuri de munca). Numarul de preluari al companiilor aflate in pragul falimentului ramane stabil Numarul de preluari al companiilor aflate in pragul falimentului ,care a fost in crestere in 2007, de atunci a scăzut, deşi investiţiile de acest tip au reprezentat 8% din proiecte în 2009, faţă de 1% în 2000. Unele dintre investiţiile de acest tip sunt includ: preluarea companiei Eco Technilin, producătorul de materiale compozite din fibre naturale şi termoplastice pentru industria de automobile de către compania britanică Driftwell Investments Ltd în regiunea Normandia de Sus (22 de locuri de muncă menţinute); şi preluarea companiei Saint Gobain Desjonqueres de către compania americană Oaktree Capital Management LLC, în regiunea Picardia (897 de locuri de muncă menţinute). 40
Distribuirea proiectelor in Franta dupa tipul investitiei in 2009
41
Concluzii In 2008, contributia Frantei la fluxul de investitii straine directe in Europa s-a ridicat la 21%. Printre tarile membre OECD, Franta a fost principala destinatie europeana pentru investitiile straine directe in 2008 si a doua in lume dupa Statele Unite. Declinul anticipat in investitiile internationale in 2009 ar putea fi atribuit in principal unei scaderi in fuziuni si activitatea de achizitii de aproximativ 60% conform estimarilor OECD (-66% conform UNCTAD), cea mai mica scadere inregistrata din 1995. Investitorii europeni au preluat majoritatea investitiilor in Franta incepand cu 2007. In 2009, 68% din proiectele ISD au venit din Europa, 19% din America de Nord si 10% din Asia.Patru tari (Germania, Statele Unite, Italia, Marea Britanie) au adus 50% din ISD creand locuri de munca in Franta in anul anterior. Franta a atras peste 600 de proiecte investitionale in crearea de locuri de munca in fiecare an in ultimii 5 ani. Acest numar a ramas relativ stabil odata cu declansarea crizei economice globale: 624 in 2007, 641 in 2008 si 639 in 2009. In ciuda competitiei din tarile emergente si in tranzitie care sunt bine pozitionate in atragerea proiectelor de productie cu o forta de munca intensiva, Franta a confirmat atractivitatea sa spre investitori, in special in sectorul serviciilor asociat cercetarii-dezvoltarii si energiilor regenerabile care au fost sursa unei cresteri substantiale a numarului de proiecte noi. Totusi, schimbarile si reconfigurarile in curs de desfasurare au un impact negatic asupra numarului de locuri de munca create si mentinute in aceste proiecte. Aceste cifre au scazut constant in ultimii trei ani: 34.517 in 2007, 31.932 in 2008, 29.889 in 2009. Cu toate acestea, rezultatele din 2009 raman foarte aproape de media anuala observata intre anii 2001 si 2008 (30.200 de locuri de munca). In Europa, in Franta, recesiunea a fost mai putin grava decat in alte tari. PIB-ul a scazut cu 2,3% in 2009 in comparatie cu -4,8% pentru Marea Britanie, -4,8% pentru Germania, -3,6% pentru Spania, -3,9% pentru zona Euro si -3,2% in tarile dezvoltate luate ca un intreg.
42
Anexe Intrarile de ISD in industrie in Franta(2000-2009)
43
44
Iesirile de ISD din industrie din Franta(2000-2009)
45
46
47
48
49
Iesirile de ISD in 2008:Principalii 15 investitori in lume
Franta, a doua tara principala de destinatie a intrarilor de ISD in 2008
50
Bibliografie
Banque centrale européenne (2007) Banque de France (2010)
CNUCED (2010)
FMI (1993 et 2008) Nivat (D.) et Topiol (A.) (2010)
Nivat (D.) et Terrien (B.) (2009)
OCDE (2008) Terrien (B.) (2009)
Invest in France Agency(IFA)
“European Union balance of payments and international investment position statistical methods”, mai, http:// www.ecb.int/pub/pdf/other/bop_052007en.pdf?a6337 969e1a9ce267f8a9d6522badce8 « Rapport de la balance des paiements et de la position extérieure de la France en 2009 », juin, http:// www. banquefrance.fr/fr/statistiques/telechar/economie_balance / rap_2009/rap-2009.pdf “World Investment Report 2010, Investing in a lowcarbon economy”, juillet, http://www.unctad.org/en/docs/ wir2010_en.pdf « Manuels de la balance des paiements », 5e et 6e éditions, https://www.imf.org/external/pubs/ft/ bop/2007/pdf/BPM6.pdf « Évaluation des stocks d’investissements directs en valeur de marché : méthodes et résultats pour la France », Bulletin de la Banque de France, n° 179, 1er trimestre, http://www.banque-france.fr/fr/ publications/telechar/bulletin/etu179_5.pdf « Les fl ux d’investissements directs de la France en 2008 », Bulletin de la Banque de France, n° 177, 3e trimestre, http://www.banque-france.fr/fr/ publications/telechar/bulletin/etu177_4.pdf « Définition de référence des investissements directs », 4e édition, avril, http://www.oecd.org/ dataoecd/39/45/40632182.pdf « Une nouvelle norme de construction et de diffusion des statistiques d’investissements directs », Bulletin de la Banque de France, n° 177, 3e trimestre, http:// www.banque-france.fr/fr/publications/telechar/bulletin/ etu177_5.pdf www.investinfrance.org
51
52
