INVENTARUL INVENTAR UL DE PERSONALITATE FREIBURG H. Selg, R. Hampel
J. Fahrenberg,
FPI este un chestionar multifazic de personalitate elaborat de J. Fahrenberg, H. Selg, R. Hampel si este construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica, ce se poate utiliza atat in domeniul clinic, cat si in cel neclinic. FPI contine 212 itemi, grupati in noua scale, la care, pentru a obtine o imagine glob gl obal alaa a pe pers rson onal alititat atiiii ce celu luii in inve vest stig igat at,, au auto torii rii au ma maii ad adau auga gatt in inca ca tr trei ei sc scal ale. e. Chestionarul se administreaza in grup sau individual, fara limita de timp (de obicei, comp co mplet letarea area ch chest estion ionaru arului lui du durea reaza za in ju jurr de 30 30-40 -40 de min minut ute). e). Ch Chest estion ionaru arull se administreaza persoanelor cu un nivel de educatie si dezvoltare intelectuala medie, capabile sa surprinda semnificatia itemilor. Pentru corectarea fiselor de raspuns se utilizeaza un set de grile sau calculatorul. Continututl intrebarilor chestionarului se refera la stari si comportamente, la atitudini, obiceiuri si acuze corporale. Construc Con structia tia FPI FPI-ulu -uluii are la baza studiul studiul fact factorial orial al item itemilor ilor si gruparea gruparea lor in cei noua no ua fac facto tori ri car caree de descr scriu iu dim dimens ensiun iunile ile de pe perso rsonal nalita itate te car caree in intra tra in com compon ponent entaa che hest stio iona naru rulu lui.i. In Inte terp rpre reta tare reaa ch cheest stio iona naru rulu luii pr pres esup upun unee ut utililiz izar area ea cr crititer eriiiilo lorr comportamentale – care explica cei doi poli ai fiecarei scari – si care sunt redate in man anuual alul ul test stul uluui. In plu luss, pe baz azaa studiu iulu luii in intterc rcor oreela lattiiiilo lorr din inttre scal aleele chestionarului, s-au stabilit anumite relatii intre ele, fapt ce permite o interpretare mai nuantata. SISTEMUL DE ETALONARE SI TRASARE A PROFILULUI Cand se lucreaza cu un test psihologic sau cu un chestionar, se impune operarea cu standarde locale. Autorii testului opereaza cu doua tipuri de standarde, in stanine, sau in noua clase normalizate si cote T. Manualul original al testului contine etaloane pentru toate formele chestionarului, separat pentru populatia feminina si masculina. Este prezentat si un etalon general pentru ambele populatii. Se lucreaza insa mai frecve fre cvent nt cu et etalo alonul nul in st stani anine ne,, sep separa aratt pe pent ntru ru po popul pulati atiaa fem femini inina na si ma mascu sculin lina. a. Etalonarea in noua clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor, proportional cu curba lui Gauss. Intr-un astfel de etalon, media se situeaza la nivelul clasei a 5 a, intre clasele 4 si 6 fiind cuprinsa 54% din populatie – aceasta fiind zona in care oscileaza comportamentul normal mediu. Orice abatere de la aceasta zona este interpretata ca tendinta (clasele 2-3; 7-8) sau ca nota dominanta specifica (clasele 1 si 9). Dupa Du pa ce cent ntral raliz izar area ea ititem emilo ilorr cu aj ajut utor orul ul gr grile ilelo lorr de co cont ntro rol,l, ad adic icaa du dupa pa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, mar arca cand ndu-s u-see pe fo foai aiaa de pr prof ofilil pu punc nctu tull (c (cla lasa sa)) in ca care re se in inca cadr drea eaza za su subi biec ectu tull 1
respec resp ectitiv. v. Un Unire ireaa pu punc ncte telo lorr du duce ce la ob obtitine nere reaa pr prof ofililul ului ui ps psih ihol olog ogic ic ca care re tr treb ebui uiee interpretat. CONSIDERATII GENERALE CONSIDERATII Pentru a efectua o investigatie cu FPI-ul, este necesar chestionarul, formularul de raspunsuri pentru efectuarea unui examen izolat, corectia si constituirea profilului fifina nall fifiin indd fa faci cililita tate te de ex exis iste tent ntaa a 12 gr grile ile (c (cat atee un unaa pe pent ntru ru fifiec ecar aree va varia riabi bila la a chestionarului) si a baremelor prezentate. Pentru un examen colectiv, pe o populatie mare, se recomanda utilizarea prelucrarii la calculator a datelor, profilul final fiind obtinut pe terminala computerului. Pentru aceasta este necesara completarea unei fise de raspuns speciala pentru calculator. INSTRUCTIUNI DE APLICARE A INVENTARU INVENTARULUI LUI DE PERSONAL PERSONALITATE ITATE FREIBUR FREIBURG G Instructiunile de aplicare se afla scrise pe prima pagina a chestionarului FPI. Dupa itemi urmeaza, pe ultima pagina, instructiunea: „Va rugam verificati inca o data daca ati raspuns la toate intrebarile”. INDICATII DE FOLOSIRE A TESTULUI Testul poate fi aplicat individual sau in grup. Psihologul care aplica testul trebuie sa ramana cat se poate de pasiv pe parcursul aplicarii testului, exceptand impartirea si strangerea formularelor, deoarece, toate instructiunile sunt date in scris. Trebuie sa se asigure o situatie de testare adecvata, iar in cazul grupurilor, sa se impiedice orice colaborare. Trebuie asigurata atitudinea pozitiva a subiectilor fata de examinare. Vor fi evitate expresii precum: „chestionar”, „test”, deoarece acestea pot induce o atitudine de scepticism. La toate intrebarile puse de subiecti in ceea ce priveste importanta declaratiilor si a intentiilor investigatiei se va raspunde in spiritul indicatiilor mai sus mentionate. mentionat e. In mod frecvent se reproseaza: „raspunsurile au un caracter prea general” – tip de raspuns: „va rugam sa vizati acel tip de raspuns care vi se potriveste cel mai bine”. In caz de rezistenta pasiva, este bine ca cel care aplica testul sa nu insiste, ci sa accepte ca itemul respectiv sa ramana fara raspuns. : „sunt prea multe intrebari” – tip de raspuns: „va rugam sa incercati cu calm sa raspundeti repede si fara sa va ganditi prea mult asupra unei propozitii”. Circa 6 rapunsuriri pe minut este norma pe care se poate conta de la un subiect la altul. rapunsu Durata testului va fi intre 20 si 50 de minute, fara a se impune subiectilor vreo limitare de timp. Se indica examinatorului ca, in cazul aplicarii colective, sa comunice informatii privind ritmul mediu de rezolvare. De exemplu: „Vad ca majoritatea dintre dvs au ajuns la pagina 4. Cine nu a reusit inca, este rugat sa nu se mai gandeasca asa de mult la fiecare punct si sa bifeze, de fiecare data raspunsul cat de cat potrivit. Intr In treb ebari arile le pr priv ivin indd ca cara ract cter erist istic icile ile de st stat atut ut in inch chei eiee te test stul ul;; in ca cazu zull in ca care re psihologul are nevoie de informatii suplimentare in acest sens, se va avea o discutie suplimentara suplimen tara cu subiectu subiectul.l. 2
VALORIFICAREA TESTULUI Practic, se recomanda doua procedee: valorificarea cu grile si valorificarea automata cu programul FPI. pentru computer. Inainte de valorificare, insa se recomanda totusi sa se verifice inca o data daca chestionarul este rezolvat complet. Numarul de raspunsuri care lipsesc, ca si comentariile scrise care pot sa apara, sa fie notate separat. In cazul unor asemenea anomalii nu se recomanda valorificarea si interpretarea in continuare a testului. VALORIFICAREA CU GRILE Sunt necesare 12 grile, cate una pentru fiecare scala FPI. se aseaza fiecare grila pe pagina de raspuns a testului care urmeaza sa fie valorificat. Ca semne de aplicare servesc cuvintele DA si NU. Atunci cand decupajul grile coincide cu raspunsul dat de subiect se coteaza cu un punct. In cazul in care acestea nu coincid, se noteaza cu zero. Se noteaza numarul punctelor de pe fiecare grila FPI. Pentru aceasta se poate folosi locul special consacrat din „Foaia de valorificare”. In continuare, se schimba grila – tinandu-se cont de semnele de aplicare – peste pagina FPI. Acest procedeu se continua si se repeta cu toate grilele pana ce prima pagina a FPI-ului este valorificata in intregme. Punctele celor 12 scale ce se obtin pe fiecare grila se noteaza pe formularul de valorificare. din ratiuni practice si a dependentei anumitor scale FPI de particularitatile de sex si de varsta ale subiectilor, se recomanda ca valorile brute FPI individuale sa fie transformate in valori standard FPI. valorile brute individuale FPI pot fi transformate in stanine. Scala de stanine, in noua trepte de orientare, este suficienta pentru diagnosticul practic de test. Valorile standard trebuie considerate drept norme care vor fi folosite la analize si calcule ulterioare. INTERPRETAREA TESTULUI Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI numai atunci cand motivatia de test a subiectului, cat si situatia de testare si valorificarea, nu dau loc la situatii ambigue. Inainte de interpretarea diferentiata, trebuie verificat statistic daca valoarea individuala de test se departeaza cumva considerabil de valoarea statistic preconizata. Valoarea preconizata, este in acest caz, egala cu valoarea medie a fractiunii probei etalon de care apartine subiectul. In cazul in care se cunosc valorile de recunoastere a populatiilor de referinta speciale atunci valoarea de aspectatie este egala cu valoarea medie a acestei populatii de referinta. La convertirea valorilor brute in valori standard, valoarea de expectatie pe scala stanine 5 se afla pe scala T50. cu ajutorul coeficientului de reliabilitate si a erorii standard a masuratorii se poate determina intervalul de incredere a unei valori de test. Intre aceste limite de incredere este situata, cu probabilitatea de eroare respectiva „adevarata” valoare de test a subiectului. Aceste limite de incredere sunt relativ largi si ele caracterizeaza incertitudinea unei valori individuale de test. 3
Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca, in cazul diagnosticului practic de personalitate, se risca o probabilitate de eroare de 5%. O interpretare de test critica nu are voie sa ignore limitele de incredere ale valorilor de test. Problema interpretabilitatii unei valori individuale de test trebuie pusa si sub aspectul trebuintelor de raspuns (de rezolvare), in special a optimului social. Scala FPI 9 poate fi considerata ca scala de control, iar toate scalele cu valori evident scazute pot fi ignorate. Ca linie directoare s-ar putea stabili ca o valoare (stanine) de 1 sau 2 in scala FPI 9 sa constituie criteriul ca testul sa nu fie interpretat deoarece subiectul nu este sincer. TRASAREA PROFILULUI Este o actiune simpla: dupa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia de profil punctul (clasa) in care se incadreaza subiectul in cauza. Unirea punctelor duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat. Atunci cand se lucreaza cu FPI-ul ne putem astepta in mod normal, la urmatoarea configuratie a profilului: Scala FPI 1 (nervozitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 3, 4, 8, N si cu cote mici la FPI M. Scala FPI 2 (agresivitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 4, 7, 9, E si M. Scala FPI 3 (depresie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M. Scala FPI 4 (excitabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 2, 3, 7 si N. Scala FPI 5 (sociabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI E si cote mici pe scala FPI 8. Scala FPI 6 (calm): apare ca fiind o scala independenta, ea nu coreleaza cu nici una dintre celelalte scale. Scala FPI 7 (dominare): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 2, 3, 4, N. Scala FPI 8 (inhibitie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 3, N si cote mici la FPI 5, M. Scala FPI 9 (sinceritate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 2, 3, N. Sacla FPI N (labilitate emotionala): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M. Scala FPI M (masculinitate): cotele mari sunt asociate cu cote mici la la scalele: FPI 1, 3, 8 si N. Este necesar ca aceste date sa fie utilizate in interpretatrea profilului oricarui subiect, deoarece reflecta structura functionala a scalelor din componenta chestionarului, asa cum a rezultat ea din adaptarea la mediul socio-cultural romanesc. 4
Informatiile asupra validitatii chestionarului FPI se pot suplimenta cu date obtinute prin interpretarea corelatiilor cu variabilele altor chestionare, ca de exemplu CPI. DESCRIEREA SCALELOR FPI Descrierea porneste de la continutul itemilor si reda fidel trasaturile psihologice si nuantele acestora. Scalele standard ale FPI au denumirile de: scala FPI 1, FPI 2 etc. Denumirile adaugate in paranteza (nervozitate, agresivitate etc) si perechile de notiuni (ex: tulburat psihosomatic – netulburat psihosomatic) sunt denumiri auxiliare care incearca sa dea un numitor comun modelului de itemi, acestea putand fi intelese ca moduri de etichetare foarte stricte. : (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) se compune din 34 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valoarea mare de testare: semnifica tendinta spre acuze somatice, afectiuni de ordin vegetativ (circulatie, respiratie, tulburari motorii). Un scor ridicat la FPI 1 indica un subiect cu disconfort psihosomatic(tulburari de somn, dureri si stari generale proaste, fatigabilitate si fenomene de epuizare, neliniste, iritabilitate, metereopatie), cu o somatizare puternica a afectelor (starile de iritatie afectiva sunt insotite de tulburari vegetative si musculare intense). Valoarea mica de testare: subiectul in cauza nu acuza, sau prezinta tulburari minore psihosomatice, rezonanta afectiva scazuta cu concomitente somatice normale. La femei, media statistica de testare este mai mare decat la barbati (se inregistreaza scoruri mai ridicate). Valorile de testare mari in FPI 1 (r =0,40) coreleaza puternic cu FPI 3 (depresivitate), FPI 8 (retinere) si FPI 4 (irascibilitate). Interpretarea acestor dimensiuni ca nervozitate, trebuie sa accentueze caracterul subiectiv al tulburarilor psihosomatice relatate. Aceasta nervozitate poate fi o caracteristica de personalitate obisnuita sau consecinta unei boli organice. (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ; neagresiv-nestapanit) cuprinde 26 de itemi, dintre care doi negativi. Valoarea mare de testare: subiectul poate comite spontan acte de agresiune corporala, verbala sau imaginara. Reactioneaza afectiv fata de obiecte si animale. In relatiile cu oamenii are un comportament impulsiv (uneori agresiv), poate fi sadic, se bucura de raul altuia, face glume grosolane sau lipsite de sens si se amuza la glumele puerile. Este in general nestapanit, nelinistit, cu o pregnanta nevoie de schimbari, sete de aventura, tendinta spre exaltare (bucurie exacerbata). Reprezinta tabloul imaturitatii emotionale. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tendinte de agresiune spontana minime, stapanire de sine, comportare stabila si constienta, care-i confera trasaturi de om extrem de linistit. FPI 2 este independent de gradul de cultura, de numarul de locuitori ai comunitatii, de sex, dar nu si de varsta. Subiectii tineri prezinta valorile cele mai ridicate, pe cand cei in varsta, in special femeile in varsta prezinta valorile cele mai scazute. Valorile FPI 2 coreleaza pozitiv puternic cu valorile mari ale scalei FPI 9 (franchete, sinceritate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (irascibilitate). 5
Prin agresivitate nu trebuie sa intelegem ca valorile de testare mari denota neaparat manifestari agresive. Din cauza interdependentei relativstranse cu scala FPI 9 (franchete) se pot exprima prin valorile mari starea de dispozitie (disponibilitatepregatire), slabiciunile personale, afectele si, in mod special, tendintele agresive. (depresie – indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine) cuprinde 28 de itemi, dintre care unul polarizat negativ. Valoarea mare de testare: subiectul are stari de indispozitie sau prezinta fluctuanta mare in dispozitii, prevaland insa starile depresive, tensionate, pesimiste. Asadar, individul este in general prost-dispus, fara vitalitate, epuizat, in parte iritabil, nemultumit, ursuz. Se mai caracterizeaza prin anxietate, sentimentul de pericol nedefinit, amenintator, singuratate , sentiment de apatie si de gol launtric, putere de concentrare redusa ; dus pe ganduri, adesea inutile, viseaza cu ochii deschisi; complexe de inferioritate adanc inradacinate, are vesnic probleme, mediteaza mult, apeleaza la autoagresiuni, are de multe ori sentimentul de culpa, de insuficienta (insatisfactie generala), isi face singur reprosuri. Valoarea mica de testare: subiectul are odispozitie echilibrata, este mai degraba pozitiv si relaxat, optimist, are putine griji; raport emotional bun cu ceilalti, capacitate de concentrare, siguranta de sine se simte in stare sa-si croiasca singur drum in viata si e multumit de soarta. Valoarea scalei de testare la FPI 3 este independenta de varsta, instructie scolara (grad de cultura), numar de locuitoridin localitatea in care domiciliaza si de sex. Valorile mari de test la FPI 3 sunt legate de valorile mari de la FPI 1 (nervozitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 4 (emotivitate), FPI 8 (inhibitie) si FPI 9 (fire deschisa). (emotivitate –iritabil, usor frustrat – calm, apatic) se compune din 20 itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta stari de iritabilitate, este tensionat, susceptibil si emotiv, are toleranta redusa la frustrare (se simte deranjat, tulburat chiar de dificultati banale) este nerabdator si nelinistit. Devine usor irascibil si furios, apoi agresiv, amenintator (vorbe necugetate), actiuni de afect, afecte violente, este putin inhibat in afecte. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta stari de impulsivitate si spontaneitate redusa, este calm, eventual apatic, sec si flegmatic in sine insusi, stapanit emotional si care poate fi incarcat, rabdator, are o toleranta mare la frustrare. Valoarea mare la testul FPI 4 nu depinde de sex, varsta, instructie si nr de locuitori. Valori maxime la FPI 4 sunt legate de valori maxime la FPI 3 (depresii), FPI 2 (agresivitate), FPI 1 (nervozitate), FPI 7 (tendinta de dominare) si FPI 9 (fire deschisa). (sociabilitate, sociabil, vioi – nesociabil, retras) cuprinde 28 de itemi, dintre care 16 sunt polarizati negativ. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta dorinta si tendinta de a stabili noi contacte, este sociabil, leaga repede prietenii si are un cerc mare de cunostiinte; are voiciune, este intreprinzator, activ, comunicativ, vorbaret si prompt la replica. 6
Valoarea mica de testare: subiectul
prezinta o dorinta redusa de contact si se multumeste cu propria persoana, evita contacte in anumite imprejurari, prefera sa fie singur, are un cerc redus de cunostinte, intra greu in relatii cu alte persoane (putin comunicativ), ciudat, retras, in anumite situatii „teapan”, distant, atitudine rezervata in raport cu alte persoane, putin intreprinzator, mai degraba taciturn. Valoarea mare la testul FPI 5 nu depinde de sex, varsta, grad de cultura sau numarul de locuitori ai domiciliului subiectului. Valori maxime la FPI 5 sunt legate de valori minime la FPI 8 (inhibitie), aflandu-se in corelatie negativa mare. Aceasta dimensiune interpretata drept „caracter sociabil”nu poate fi considerata la nivelul scalei FPI 8 fiindca aici tema principala o constituie dorinta si nevoia de a stabili contacte, in timp ce FPI 8 testeaza capacitatea de a stabili contacte si capacitatea de a actiona. (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus – iritabil, ezitant) cuprinde 20 de itemi, nici unul nu este polarizat negativ. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta iritabilitate, poate fi deceptionat si suparat usor, este susceptibil si descurajat, ia lucrurile prea in serios, se simte usor deranjat si pus intr-o situatie penibila, este ingrijorat, ezita, prefera sa astepte, nu-i plac hotararile si actiunile impulsive, este pesimist si descurajat in anumite situatii. Valoarea mare de testare: subiectul are incredere in sine, nu se abate din drumul sau, nu poate fi enervat usor, in anumite conditii este rabdator, darz si neclintit; buna dispozitie, optimism; nu-i plac disputele agresive. Este energic si ii place sa actioneze repede si eficient. Valoarea de testare la FPI 6 nu depinde de varsta, grad de cultura sau numarul locuitorilor, depinde insa de sex. Valorile maxime din FPI 6 sunt in legatura cu valorile negative la FPI 8. (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna – fire care cedeaza, ponderat) cuprinde 20 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta acte de agresiune reactiv fizice, verbale sau imaginare, stie sa-si impuna interesul propriu, conceptia egocentrica, atitudine de suspiciune si neincredere fata de ceilalti. Tinde spre o gandire autoritara, conformista. Este agresiv in limita formelor de convietuire in societate conventionale. Caracteristicile sale sunt: agresivitate reactiva, vina si pedeapsa, judecati morale conventionale. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tact si atitudine ponderata, este intelegator si maleabil, ii repugna comportarea agresiv militareasca, are o atitudine toleranta, mai degraba increzatoare, judecati morale diferentiate. Valoarea de testare a lui FPI 7 nu depinde de varsta si de numarul locuitorilor, este insa dependenta de sex si de gradul de cultura. Barbatii si subiectii care nu au decat scoala elementara prezinta valori ridicate. Valorile mari la FPI 7 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 4 (emotivitate). (inhibitie; inhibat, in tensiune – degajat, capabil de contacte) cuprinde 20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizati negativ. 7
Valoarea mare de testare: subiectul
prezinta timiditate, este stingher, inhibat in contact cu alte persoane, mai ales in colectivitate si in anumite situatii, incapabil de contact, sau cu un comportament anormal in situatii de contact; cu trac si neplaceri fizice inaintea anumitor ocazii sau emotii (neliniste, tremuraturi, i se inmoaie genunchii, paloare sau roseata, se balbaie, are tulburari digestive), putere de actiune redusa, este nesigur in luarea unor hotarari, nu este dispus sa lupte pentru realizarea celor propuse, este fricos si foarte iritat cand se stie observat. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta dezinvoltura, este sigur pe sine, increzator in propriile puteri, independent de alte persoane, actioneaza hotarat si este capabil de contacte, prezinta putine fenomene fizice, datorate tensiunii psihice. Are o participare fizica redusa la afect, disponibilitate pentru actiune, capabil de abnegatie, dispus sa experimenteze, intreprinzator. Valoarea testului FPI 8 nu depinde de varsta si grad de cultura, dar este influentata de sex. Femeile prezinta valori mai mari. Valorile mari de testare la FPI 8 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 3 (depresie) si FPI 1 (nervozitate) si sunt legate de valori minime la FPI 5 (caracter sociabil) si FPI 6 (caracter calm). (fire deschisa, autocritic – fire inchisa, fara simt autocritic) Valoarea mare de testare: subiectul recunoaste micislabiciuni si defecte pe care le are, probabil fiecare. Autocritic, are in anumite imprejurari o atitudine dezinvolta. Valoarea mica de testare: subiectul tine sa disimuleze mici slabiciuni si defecte, vrea sa produca o impresie buna; este lipsit de sinceritate si de spirit autocritic, in anumite situatii manifesta o atitudine de automultumire, sau o atitudine inchistata. Valoarea testului FPI 9 nu depinde de gradul de cultura, dar depinde de sex si mai ales de varsta subiectului. Tinerii prezinta in acest caz valori mai scazute. Valoarea mare de testare la FPI 9 este legata de valori mari obtinute la FPI 2 (agresivitate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (emotivitate). Se poate presupune ca valori extreme de testare la FPI 9 duc la o denaturare a informatiei. DESCRIEREA SCALELOR SUPLIMENTARE (extraversiune- introversiune) cuprinde 34 de itemi, dintre care 5 polarizati negativ. Itemii provin din cinci scale FPI, mai ales din FPI 5 si FPI 2. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta sociabilitate, nevoie de contact, cauta si este capabil de a stabili contacte, leaga usor prietenii, este degajat, vioi, impulsiv, vorbaret, ii plac variatia si divertismentul; activitate si emotivitate; intreprinzator, domina, da tonul, este capabil sa impuna; in anumite situatii este nestapanit (excitabil). Valoarea mica de testare: subiectul prezinta nesociabilitate, prefera sa fie singur, leaga greu prietenii, se multumeste cu sine insusi, are nevoie redusa de contact; calm si rezervat, putin intreprinzator, constant (egal), stapanit, pasiv, putin comunicativ, evita sa fie in centrul atentiei, vrea sa fie lasat in pace. Valoarea de testare la FPI E nu depinde desex, de gradul de cultura sau de numarul locuitorilor, depinde in schimb de varsta. Subiectii tineri au valori ridicate fata de cei varstnici. Valorile de testare FPI E si FPI N nu depind statistic si empiric unele 8
de celelalte, ele se afla insa intr-o dependenta matematica din cauza valorificarii duble de itemi. (labilitate emotionala – stabilitate emotionala) cuprinde 24 de itemi, dintre care trei sunt polarizati negativ. Itemii provin din patru scale FPI, mai ales din FPI 3 si FPI 4. Valoarea mare de testare: subiectul prezinta indispozitie , sau dispozitie labila, preponderent depresiv, trist , apasat, lipsit de vlaga, prost dispus, iritabilitate ; usor de lezat, violent, susceptibil, morocanos, usor agitat, suparacios, mereu in tensiune; meditari inutile, dus pe ganduri, atentie usor de distras, viseaza cu ochii deschisi, are griji, sentimente de vinovatie, dificultati de contact, se simte adesea gresit inteles si nedreptatit, in anumite imprejurari este apatic. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dispozitie stabila si echilibrata, pozitiv, degajat, bine dispus, stapanit, rabdator, calm, linistit; siguranta de sine , putine griji sau sentimente de culpabilitate, capacitate de concentrare, netulburat emotional. Valoarea de testare la FPI N nu depinde de varsta, grad de cultura, numarul locuitorilor, sex. Valorile FPI N si FPI E nu sunt matematic sau statistic dependente. Valorile de testare mari la FPI N se afla in legatura vadita cu valorile minime la FPI M (masculinitate). (masculinitate – feminitate) cuprinde 26 de itemi, dintre care 14 sunt polarizati negativ. Itemii provin din 7 scale FPI, mai ales din FPI 1 si FPI 8. Valoarea mare de testare: subiectul se impune activ in anumite situatii, constient de sine, intreprinzator, optimist, gata de a actiona, dispozitie echilibrata, putine neplaceri fizice, fara trac sau tulburari psihosomatice generale. Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o atitudine de rezerva, timid, in anumite situatii inhibat, abatut, usor descurajat si dezamagit, putin optimist, neincredere in sine, neplaceri fizice, tulburari psihosomatice generale, in special pulsul neregulat, ameteli, maini si picioare reci, constipatie, sensibilitate la lumina si zgomot, genunchi moi la emotii si neliniste fizica, trac, adeseori obosit, epuizat, sensibil la schimbarile atmosferice. Valoarea de testare la FPI M nu depinde de varsta, gradul de cultura si numarul locuitorilor, dar depinde de sex. Barbatii au valori mai ridicate decat femeile. FPI M depinde matematic de FPI E dar nu depinde matematic de FPI N. Exista o legatura empirica intre FPI M si FPI N (labilitate emotionala). Valori ridicate la FPI M determina valori scazute la FPI N.
itemi
GRILA CU ITEMII DE CORECTIE LA SCALELE FPI (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) 34
8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197. 91. (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ; neagresiv-nestapanit) 26 itemi 9
18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 96, 95, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208, 212. 119, 185. (depresie – indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine) 28 itemi 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206. 178. (emotivitate – iritabil, usor frustrat – calm, apatic) 20 de itemi 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 210. 61. (sociabilitate, sociabil, vioi – nesociabil, retras) 28 itemi 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199. 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211. (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus – iritabil, ezitant) 20 itemi 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209. * (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna – fire care cedeaza, ponderat) 20 itemi 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184. 5. (inhibitie; inhibat, in tensiune – degajat, capabil de contacte) 20 itemi 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202. 65, 86, 90, 124, 129. (fire deschisa, autocritic – fire inchisa, fara simt autocritic) 14 itemi 12, 47, 66, 83, , 97, 101, 169, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195. * (extraversiune- introversiune) 34 itemi 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199. 3, 20, 26, 117, 134, 142. (labilitate emotionala – stabilitate emotionala) 24 itemi 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200. 61, 99, 106. (masculinitate – feminitate) 26 itemi 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198,207. 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197. 10
INSTRUCTIUNI: Veti gasi în paginile urmatoare o serie de afirmatii asupra anumitor forme de comportament, atitudini, interese. Puteti raspunde la fiecare fie cu , fie cu încercuind varianta de raspuns pe care o preferati pe foaia de rtspuns. Nu exista raspunsuri „bune” sau „proaste”, pentru ca fiecare om are dreptul la opinii personale. Raspundeti, va rugam, asa cum se potriveste cel mai bine felului dumneavoastra de a fi. Atentie, va rugam, la urmatoarele puncte: 1. nu reflectati mai întâi care raspuns ar putea sa faca cea mai buna impresie, ci raspundeti asa cum este valabil pentru dvs. Multe întrebari vor parea foarte personale, iar raspunsurile dvs sunt absolut confidentiale. 2. nu reflectati timp îndelungat asupra unei întrebari, ci dati raspunsul care va vine în minte imediat. Bifati rapunsul pe care îl socotiti cel mai potrivit în cazul dvs.
11
ÎNTREBARI: 1. Am citit indicatiile si sunt gata sa raspund sincer la fiecare întrebare. 2. Ies seara cu placere la plimbare. 3. Leg prietenii cu dificultate. 4. Întotdeauna sunt bine dispus. 5. Ripostez daca cineva ma loveste. 6. Am adesea vise pe care nu le uit cu usurinta. 7. Daca vreau sa fac cunostinta cu cineva îmi vine greu sa gasesc tema de conversatie potrivita. 8. Am frecvent dureri de cap. 9. De multe ori inima mea bate mai repede, pare ca se opreste sau bate neregulat. 10. Uneori, simt bataile inmii pâna sus în gât. 11. Îmi pierd repede calmul, dar ma linistesc tot atât de repede. 12. Uneori râd la o gluma indecenta. 13. Daca vreau sa aflu ceva caut mai curând într-o carte decât sa întreb pe cineva. 14. Chiar daca sunt împreuna cu altii, ma simt adesea singur. 15. Ma înrosesc, sau palesc usor. 16. Simt de multe ori ca îmi vâjâie urechile. 17. Pot sa ma înfurii uneori atât de tare încât îmi vine sa sparg ceva. 18. Sincer vorbind îmi face uneori placere sa chinui pe altii. 19. Ma simt jenat daca lumea ma priveste insistent pe strada sau întrun magazin. 20. Nu particip cu placere la reuniuni mari (petreceri, festivitati publice). 21. În situatii de stres simt de multe ori o pulsatie puternica în artere. 22. Am de multe ori întepaturi în piept. 23. Dacă cineva mi-a făcut o nedreptate, îi doresc o pedeapsă usturătoare. 24. Cred că trebuie să se răsplătească răul cu binele, şi eu acţionez în acest sens. 25. Am făcut de multe ori, numai din plăcere, ceva periculos. 26. Sunt mai întreprinzător decât cei mai mulţi cunoscuţi de-ai mei. 27. Îmi vine uşor ameţeală şi văd negru înaintea ochilor, dacă mă ridic brusc din poziţia culcat. 28. Dacă cineva din cercul meu de prieteni este jignit, atunci am grijă ca, împreună cu ceilalţi prieteni să-l pedepsim pe cel vinovat. 29. Un câine care nu ascultă, merită să fie bătut.
DA
NU
DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU
DA
NU
DA DA DA
NU NU NU
DA
NU
DA DA DA
NU NU NU
DA
NU
DA
NU 12
30. Visez adesea cu ochii deschişi, peste zi. 31. Mă simt uneori cuprins de valuri de căldură in mod inexplicabil. 32. Cu oamenii care se poartă mai prietenos decât mă aştept, mă port prudent. 33. Dacă trebuie să recurg la forţa fizică pentru a apăra dreptul meu, aşa fac. 34. Pot să înveselesc repede o companie plicticoasă. 35. Mă fâstâcesc uşor. 36. Nu mă supăr dacă alţii critică ceva legat de persoana sau de munca mea. 37. Chiar pe vreme caldă îmi simt mâinile şi piciorele reci. 38. Am frecvent furnicături, înţepături în braţe şi picioare, sau mă simt slăbit (din punct de vedere al forţei). 39. Între alte persoane şi mine există frecvent deosebiri de păreri. 40. În relaţiile cu alte pesoane sunt neîndemânatic. 41. De multe ori mă simt nefericit, fără un motiv clar. 42. Simt nevoia să trag aer în piept în situaţiile enervante. 43. Am de multe ori sentimentul că aş avea un nod în gât. 44. Dacă mă înfurii îmi descarc nervii cu plăcere în activităţi fizice, ca bătutul covoarelor, de exemplu. 45. În copilărie am chinuit cu plăcere pe alţii, ca de exemplu, răsucirea braţelor, trasul de păr etc. 46. Din când în când îmi pierd răbdarea şi devin furios. 47. Câteodată sunt plin de energie, iar alteori, nu mă pot hotărî să fac ceva constructiv. 48. Simt de multe ori că nu am aer suficient, fără să fi săvârşit o muncă grea. 49. Am de multe ori sentimentul de sufocare, mai ales în situaţii stresante. 50. Când mi se face o nedreptate, îmi imaginez cât de rău ar trebui să le meargă celor care mi-au făcut rău. 51. Dacă mă enerveză o muscă, nu sunt mulţumit decât după ce am prins-o. 52.Am câteodată un sentiment de neparticipare şi de gol interior. 53. Ezit să intru singur într-o încăpere în care sunt deja adunaţi mai mulţi oameni care se cunosc. 54. Îmi simt frecvent gura uscată. 55. Am comis multe erori în viaţă. 56.Am de multe ori sentimentul că alţii râd de mine. 57. Îmi fac plăcere sarcinile care cer acţiune rapidă. 58. Mă simt aproape tot timpul înfometat. 59. Am întâlnit oameni care m-au enervat atât de mult încât s-a ajuns la bătaie.
DA DA DA
NU NU NU
DA
NU
DA DA DA
NU NU NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU 13
60. Dacă privesc înapoi, la câte am întâmpinat, nu sunt mulţumit cu soarta mea. 61. În general sunt liniştit şi greu de enervat. 62. Între oameni amuzanţi mă pot manifesta natural şi fără greutate. 63. Am frecvent lipsă de poftă de mâncare. 64. În copilărie îmi plăcea să aud că un alt copil a luat bătaie de la părinţi sau de la profesori. 65. De obicei pot să mă hotărăsc repede şi iau hotărâri bune. 66. Nu spun întotdeauna adevărul. 67. Am un stomac sensibil (dureri gastrice, senzaţie de greu în stomac sau de apăsare). 68. Simt câteodată atâta ură pentru cineva, încât îi doresc moartea. 69. Un cal care nu trage bine trebuie să simtă biciul. 70. Deviza mea este: „Nu te încrede niciodată în străini”. 71. În privinţa trecutului nu-mi fac probleme. 72. Mai degrabă sunt un om fricos. 73. În călătorii mai degrabă privesc peisajul, decât să vorbesc cu cei care mă însoţesc. 74. Dacă odată ceva merge prost acest lucru nu mă afectează prea tare. 75. Nu pot găsi motive întemeiate care să mă determine să bat pe cineva. 76. Aproape în fiecare săptămînă întâlnesc pe cineva pe care nu pot să-l sufăr. 77. Fac multe lucruri pe care apoi le regret. 78. Unui om care mi-a făcut o răutate îi doresc o pedeapsă usturătoare. 79. Am frecvent senzaţia de greaţă sau de vărsături. 80. Mă simt frecvent balonat la stomac. 81. Sufăr frecvent de constipaţie. 82. Dacă cineva a făcut ceva rău prietenului meu, sunt alături de el pentru a-i plăti cu aceeaşi monedă. 83. De multe ori am întârziat la o întâlnire sau la şcoală. 84. Am chinut, sincer vorbind, multe animale. 85. Dacă întâlnesc în mod neaşteptat un prieten vechi, îmi vine să-l strâng în braţe. 86. Dacă la cantină (restaurant) mi se serveşte mâncare proastă, aş face reclamaţie. 87. În situaţii de stres sau de enervare apare nevoia de a merge la toaletă. 88. Câteodată sunt posomorât fără a şti cu adevărat de ce. 89.Adesea sunt sătul de toate. 90. Eu acţionez repede si sigur.
DA
NU
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU
DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU
DA
NU
DA
NU
DA DA DA
NU NU NU 14
91. Când merg să mă culc, adorm de regulă în câteva minute. 92. Dacă cineva ţipă la mine, ţip şi eu la fel. 93. Îmi face plăcere să scot în relief greşelile altora. 94. De obicei nu pot să-mi stăpânesc pornirile de a-i face pe alţii să sufere. 95. Îmi imaginez uneori că adeversarilor mei li se întâmplă ceva rău. 96. Dacă suntem mai mulţi, mă cuprinde adesea plăcerea pentru ieşiri grosolane, vulgare. 97. Uneori spun câte o minciună. 98. Am participat activ la organizarea unui grup (de orice fel). 99. Există puţine lucruri care să mă irite sau să mă supere. 100. Privesc de multe ori de o parte şi de alta a străzii, pentru a evita întâlnirea cu cineva. 101. Din când în când „mă dau mare” (fac pe grozavul). 102. Sunt o fire destul de vioaie. 103. Mă îndoiesc câteodată dacă oamenii cu care vorbesc sunt cu adevărat interesaţi de ceea ce am de spus. 104. Câteodată, în situaţii de stres îmi apar pete roşii pe faţă sau pe gât. 105. Când sunt într-adevăr furios, mă aflu în situaţia de a lovi pe cineva. 106. Dacă cineva mă trateză urât, nu mă enervează acest lucru şi nu sunt supărat în continuare. 107. Îmi vine greu să susţin o părere diferită de cea a cunoscuţilor mei. 108. Mă enervează uneori eventualitatea de a avea ghinion. 109. Nu pot să sufăr multe persoane pe care le cunosc. 110. Corpul meu se poate destinde (relaxa) rareori cu totul. 111. Se întămplă ca în anumite situaţii să mă bâlbâi puţin. 112. Mâinile mele tremură adesea (de exemplu la aprinderea unei ţigări, sau la folosirea unei ceşti). 113. De multe ori am gânduri de care ar trebui să mă ruşinez. 114. Nu ştiu de ce, dar câteodată aş vrea să distrug ceva (să fac ţăndări). 115. Mă linşteşte de multe ori vestea că oamenilor antipatici mie le merge rău. 116. Adesea îmi mişc mâinile şi piciorele agitat, dacă sunt neliniştit. 117. Îmi place mai mult să practic un hobby (activitate plăcută pentru mine în timpul liber) decât să fiu într-o societate veselă. 118. Fac parte din categoria oamenilor care iau, în general, lucrurile uşor. 119. De cele mai multe ori îmi vine uşor să mă concentrez la munca mea.
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU
DA DA
NU NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA
NU
DA
NU 15
120. Nu m-ar stânjeni cu nimic să rog oamenii să doneze bani sau bunuri pentru un scop bun. 121. Comportarea mea este, de cele mai multe ori mai bună în societate decât acasă. 122. Îmi scapă des observaţii sau aprecieri pe care ar fi fost mai bine să nu le spun. 123. Aş practica cu plăcere o profesiune care ar aduce cu sine multă variaţie şi călătorii, chiar dacă aceasta ar însemna mai multă nesiguranţă. 124. Dacă m-am comportat neîndemânatic (stângaci) într-o societate, pot să uit repede, aceasta nu o pun la inimă. 125. Am doar câţiva prieteni buni, despre care pot spune cu adevărat acest lucru. 126. Uneori am ticuri nervoase involuntare (tresăriri, mişcări involuntare). 127. În anumite momente, sau chiar în general, sunt sensibil la lumină şi zgomot, astfel încât lumina puternică, sau culorile tari, sau anumite zgomote puternice îmi dau o senzaţie dureroasă fizică. 128. După o petrecere, am adesea dorinţa de a supăra, împreună cu prietenii mei pe alţi oameni. 129. Cred că aş putea deveni un vânător pasionat. 130. Dacă te gândeşti la întreaga suferinţă de pe pământ, într-adevăr poţi să-ţi doreşti să nu te fi născut. 131. Cine mă insultă şi-a făcut rost de o palmă. 132. Micile necazuri, sau tulburări nu mă scot din sărite. 133. Dacă sunt furios, spun lucruri necuviincioase. 134. În societate, sau la festivităţi publice stau mai degrabă în planul secund. 135. În prezenţa unor oameni însemnaţi, superiori mie, devin uşor jenat. 136. Adesea nu pot să-mi stăpânesc supărarea, mânia, furia. 137. Nu-mi place dacă oamenii mă privesc în timp ce muncesc. 138. Adesea visez, peste zi, la lucruri pe care nu le pot realiza. 139. Aş locui cu mai multă plăcere într-un oraş mare, agitat, decât într-un sat linistit. 140. Câteodată îmi fac extrem de multe griji pentru ceva care, în realitate nu este atât de important. 141. De multe ori amân ceva ce ar trebui făcut imediat. 142. Nu este felul meu să spun glume şi întâmplări amuzante (bancuri, anecdote). 143. Tresar uşor dacă ceva se mişca repede sau dacă cineva mi se adresează în mod neaşteptat. 144. Încep să tremur dacă sunt speriat, supărat, enervat; sau mi se
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA
NU
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA
NU
DA
NU 16
înmoaie genunchii. 145. Îmi face plăcere să „decapitez” flori cu un băţ. 146. Greutăţile zilnice îmi tulbură adesea liniştea. 147. Există momente în care sunt cu totul trist, mâhnit, deprimat. 148. În faţa unor întâmplări neaşteptate simt că îmi arde faţa şi am nelinşte corporală. 149. Fac parte, din păcate, din categoria oamenilor care se înfurie uşor. 150. Am aparţinut înainte unui grup solidar în orice situaţie. 151. Îmi vine greu să vorbesc, sau să susţin o lucrare în faţa unui grup mare de oameni. 152. Dipoziţia mea se schimbă frecvent. 153.Obosesc mai repede decât ceilalţi oameni. 154. Mă resimt organic dacă mă supăr sau mă necăjesc foarte tare. 155. Îmi pierd uşor calmul dacă sunt provocat. 156. Prefer să acţionez, decât să-mi făuresc planuri. 157. Sunt adesea incomodat de gânduri inutile, care îmi trec frecvent prin cap. 158.Cu adevărat, familia şi cunoscuţii mei mă înţeleg greu. 159. Eu am dificultăţi să adorm şi nu am un somn profund. 160.Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de somn pentru a se reface. 161. Sunt atâtea lucruri pentru care trebuie să te necăjeşti! 162. Proferez adesea ameninţări la care nu mă gândesc serios, de fapt. 163. Spun frecvent lucruri negândite pe care le regret apoi. 164. Mă gândesc mult la viaţa mea de până acum. 165. Fac cu plăcere o glumă nevinovată altor persoane. 166. De cele mai multe ori privesc cu încredere în viitor. 167. Chiar dacă toţi urzesc împotriva mea, privesc cu încredere în viitor. 168. Câteodată sunt posac (îmbufnat, ursuz) şi rău dispus. 169. Visez destul de des. 170. Dimineaţa, după trezire, mă simt de multe ori încă un timp, obosit, zdrobit, dărâmat. 171. Îmi bat joc cu plăcere de alţi oameni. 172. Am aproape întotdeuna un răspuns potrivit situaţiei. 173. Chiar dacă ceva mă scoate tare din sărite, mă linştesc de cele mai multe ori repede. 174. În acţiuni colective preiau cu plăcere conducerea. 175. Adesea mă enervează pre repede cineva. 176. Nu mă întâlnesc cu plăcere cu oameni pe care încă nu-i cunosc prea bine.
DA DA DA DA
NU NU NU NU
DA
NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU
DA DA
NU NU
DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU
DA DA DA
NU NU NU 17
177. Adesea sunt aşa de rău dispus încât nu vreau să ştiu de nimeni. 178. Mă simt pregătit pentru viaţă şi greutăţile ei. 179. Fiind copil, am umblat câteodată pe furiş la „borcanul cu dulceaţă”. 180. Mi-e greu să câştig alţi oameni de partea mea. 181. Mă consider mai degrabă vorbăreţ. 182. Uneori îmi place să jignesc oameni pe care îi iubesc. 183. Mai bine să zdrobeşti cuiva nasul, decât să fii fricos. 184. Îmi fierbe sângele în vine dacă mă păcăleşte cineva. 185. Am înclinaţie către o mare conştinciozitate. 186. Îmi place ca alţi oameni să cunoască opinia mea. 187. Uneori, fără motive întemeiate, am sentimentul unui pericol iminent. 188. Am tendinţa să nu vorbesc cu oamenii, până când aceştia nu mi se adresează. 189. Adesea mă pierd în gândurile mele. 190. Uneori simt bucurie la paguba altora. 191. Adesea ma necăjesc prea repede din cuza altora. 192. Vorbesc câteodată despre lucruri din care nu înţeleg nimic. 193. Simt adesea că nu duc un mod de viaţă corect. 194. Mă simt adesea ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze. 195. Manierele şi obiceiurile mele de comportare în timpul mesei, acasă, sunt mai puţin îngrijite decât în societate. 196. Mă simt adesea ostenit, extenuat. 197. Organismul meu reacţionează fără echivoc la schimbările de climă sau temperatură. 198. Eu trec rar prin stări de „apăsare”, deprimare, nefericire. 199. Îmi face atâta plăcere să vorbesc cu alţi oameni, încât folosesc orice ocazie pentru a vorbi cu o persoană străină, necunoscută. 200. Sentimentele mele sunt uşor de jignit. 201. Dimineaţa, când mă scol, sunt într-o dispoziţie foarte bună, care mă face să cânt sau să fluier. 202. La hotărâri importante mă simt nesigur, chiar după un timp lung de gândire. 203. Am tendinţa ca, la o dispută, să vorbesc mai tare decât de obicei. 204. Nu mă afectează dacă se râde de mine. 205. Cred uneori că nu sunt bun de nimic. 206. Mă nelinişteşte ce ar putea să creadă alţii despre mine. 207. Trec destul de uşor peste decepţii. 208. Îmi muşc des buzele, sau îmi rod unghiile degetelor. 209. Mai bine cedez decât să mă cert din această cauză. 210. Îmi amintesc că am fost odată atât de furios, încât am luat primul obiect la îndemână şi l-am spart sau l-am rupt.
DA DA DA
NU NU NU
DA DA DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU NU NU
DA
NU
DA DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU NU
DA DA
NU NU
DA DA
NU NU
DA DA
NU NU
DA
NU
DA DA DA DA DA DA DA DA
NU NU NU NU NU NU NU NU 18
211. Mă simt cel mai fericit atunci când sunt singur. 212. Câteodată îmi este într-adevăr dor de o emoţie.
Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
DA DA
NU NU
Note in stanine scala F.P.I Barbati 15-30 ani 1 1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 8 8
1 1 1 2 3 3 3 4 4 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9
1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7
1 1 1 2 3 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9
1 1 2 2 3 3 3 3 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7
1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 9 9
1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 9
1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 9 9 9 9
1 2 2 2 2 3 3 4 5 6 7 9
1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9
1 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 7 8 8 9 9 9
1 1 1 2 2 3 3 4 5 5 6 6 7 7 8 8 19
22 23 24 25 26 27 28 29 30
8 9 9 9 9
9 9
8 8 9 9 9
Nr. Crt. 0 1 2 3 4
8 8 8 9 9
9 9
9 9
Note in stanine scala F.P.I Barbati 31-50 ani 1 1 2 3 3
1 2 3 4 4
1 2 2 3 3
1 1 2 3 3
1 1 1
1 1 2
1 1 3
1 2 3 3
1 1 2
1 1 1 2
1 1 2 2 3
1 20
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 9 9 9 9 9 9
5 5 6 6 6 7 7 7 7 8 8 9 9 9 9
4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9
4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9
2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 8 8 9 9 9
2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 9 9
4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9
4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9
3 3 3 4 5 5 6 7 8 9
3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 7 8 9 9 9
3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 8 9 9 9
1 1 1 2 2 2 3 4 4 5 5 8 6 7 7 8 9 9
21
Nr. Crt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
Note in stanine scala F.P.I Barbati peste 51 ani 1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9
1 2 3 4 5 6 6 7 7 7 7 8 8 9 9
1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9
1 1 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 9
1 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9
1 1 2 2 3 3 4 4 4 4 4 5 5 6 7 7 8 8 9
1 1 1 2 3 3 4 4 5 6 6 6 7 8 8 8 9 9 9
1 2 2 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 9 9
1 1 2 3 3 4 4 5 6 6 7 8 9
1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 6 6 7 7 7 8 8 9 9
1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 9 9 9
1 1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 9 9 9
22
30
nr Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Note in stanine scala F.P.I Femei 15-30 ani
1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5
1 1 2 3 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7
1 1 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5
1 1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6
1 1 2 2 3 3 4 4 4 5
1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7
1 1 2 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8
1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 6 6
1 1 1 2 3 4 4 5 5 6 7
1 1 2 2 3 3 3 4 4 5 5 5
1 1 2 3 3 3 4 4 5 5 5
1 1 1 2 2 3 3 4 5 5 6 6 6 23
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
5 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 9
7 8 8 8 8 9
5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 8 8 9 9
6 7 7 8 8 9
5 5 5 6 6 7 7 7 8 8 9 9 9
7 8 8 9 9 9
9 9 9
6 7 7 7 8 9
9
6 6 7 8 8 9 9 9 9
5 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9
7 7 8 8 9 9 9 9
24
Nr. Crt.
Note in stanine scala F.P.I Femei 31-50 ani
25
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
1 1 1 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 7 7 7 8 8 8 9 9 9 9 9
1 1 3 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 9 9 9 9
1 1 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7 7 8 9 9 9
1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9
1 1 1 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 8 8 9 9
1 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9
1 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9
1 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 6 6 6 7 8 9 9 9
1 1 2 3 3 4 5 5 6 7 8 9 9
1 1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 9 9
1 1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 8 9 9
1 1 1 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 7 8 8 9 9 9
26
Note in stanine scala F.P.I Femei peste 51 ani Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 1 2 2 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 7
1 3 4 5 5 6 7 7 8 8 8 9 9 9
1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 6 7 7
1 1 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 8 9 9 9
1 1 2 2 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 7 7 8
1 1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 6 7 8 9 9
1 1 2 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9
1 1 1 2 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9
1 2 3 3 4 5 5 6 6 7 8 9 9
1 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 7 8 9 9 9 9
1 1 1 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 7 7 7 8
1 2 2 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 9
27
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
7 7 7 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9
8 8 8 8 8 9 9
8 9 9
8 9 9 9
28
