Inventarul de Depresie Beck II (BDI II)
Inventarul de Depresie Beck (The Beck Depression Inventory, BDI I; Beck & Steer, 1987; BDIII; Beck, Steer, & Bro!n, 199"# evaluea$% proun$i'ea suiectiv% a depresiei) Inventarul a ost construit porninduse de la criteriile de dia*nostic ale depresiei preci$ate +n DS, av-nd 'ai 'ulte variante, la el cu' respectiva lucrare cunoa.te 'ai 'ulte edi/ii) Descrierea itemilor, a tipului de răspuns ş i a modului de cotare
0ste un inventar de autoevaluare care cuprinde 1 de ite'i) 2iecare dintre ei are patru variante de r%spuns .i respondentul treuie s% alea*% pe cea care +l caracteri$ea$% cel 'ai ine pe perioada ulti'elor dou% s%pt%'-ni) 3ariantele de r%spuns sunt cotate cresc%tor cu scoruri de la 4 la 5 puncte) Scorul inal se calculea$% prin +nsu'area puncta6elor date la iecare ite') Dac% la un ite' suiectul a +ncercuit 'ai 'ult de o sin*ur% variant% de r%spuns, +n ciuda instruc/iunilor, se ia +n considerare doar cea cu puncta6ul cel 'ai 'are) BDI II a ost construit din necesitatea de a adapta inventarul ini/ial 'odiic%rilor DS, a6uns la edi/ia a I3a, +n care criteriile de dia*nostic pentru depresie sau schi'at) Inventarul con/ine ur'%torii ite'i triste/e, pesi'is', e.ecul +n trecut, pierderea pl%cerii, senti'ente de vinov%/ie, senti'ente de pedeaps%, i'a*ine ne*ativ% de sine, autocritica, *-nduri sau dorin/e suicidare, pl-ns, a*ita/ie, pierderea interesului, indeci$ie, lipsa de valoare, pierderea ener*iei, schi' schi'% %ri ri +n pro*ra pro*ra'ul 'ul de so'n, so'n, irita iritailit ilitate ate,, schi' schi'%r %rii ale apeti apetitul tului, ui, diicu diicult% lt%/i /i de concentrare, ooseal% sau pierderea ener*iei, pierderea interesului pentru se) Sau schi'at .i clasele etalonului un scor +ntre 4 .i 15 repre$int% un nivel de depresie nor'al, +ntre1 .i 19 o depresie u.oar%, +ntre 4 .i 8 depresie 'oderat%, iar +ntre 9 .i "5 indic% depresie sever%) ai 'ulte studii au relevat structura actorial% a acestui inventar care cuprinde doi actori, unul co*nitiv .i altul so'atic, +ns% ite'ii reparti$a/i ca apar/in-nd acestor actori sunt variaili (:ard, 44"#) stel, un studiu pe <44 de pacien/i psihiatrici reali$at de Beck .i al/ii (199" +n :ard, 44"# a indicat o co'ponen/% din nou% ite'i a actorului co*nitiv .i de 1 ite'i pentru cel so'atoaectiv, so'atoaectiv, +n ti'p ce din datele culese pe un e.antion de 14 de studen/i de cole*iu a re$ultat un actor so'atic cu cinci ite'i .i un altul co*nitivaectiv cu 1" ite'i) =i pri'ul 'odel actorial .i al doilea au pri'it conir'%ri din 'ai 'ulte cercet%ri) nali$a actorial% (:ard, 44"# a datelor o/inute prin aplicarea BDI II +n 'ai 'ulte e.antioane, psihiatrice sau din co'unitate, a relevat eisten/a unui puternic actor > (de la *eneral# *eneral# +n r%spunsurile r%spunsurile la ite'i) ite'i) ceste ceste e.antioan e.antioanee au ost preluate din ur'%toarele ur'%toarele studii anterioare
•
Beck .i al/ii (199"# pe <44 de pacien/i eterni, dintre care <5? aveau tulur%ri dispo$i/ionale,
•
Steer .i al/ii (1999# cu 14 pacien/i eterni cu depresie (85? cu depresie 'a6or%#,
•
Buckley .i al/ii (441# pe un e.antion or'at din 1" suiec/i dependen/i de sustan/e +n trata'ent re$iden/ial,
•
:ish'an .i al/ii (444# pe un e.antion de <7" studen/i de cole*iu,
•
Steer .i @lark (1997# cu 1"4 de studen/i de cole*iu,
•
Beck .i al/ii (199"# cu 14 de studen/i de cole*iu)
Anc%rc%tura actorial% a actorului > a ost sustan/ial% pentru cei 'ai 'ul/i dintre ite'i) Cierderea pl%cerii a avut cea 'ai 'are +nc%rc%tur% +n actorul > +n dou% dintre cele cinci anali$e, 'ai 'ult dec-t dispo$i/ia depresiv%, sau senti'entul lipsei de valoare personal%) Triste/ea a ost ite'ul cu cea 'ai 'are +nc%rc%tur% pentru actorul > pentru pacien/ii depresivi din lotul lui Steer .i al/ii (1999 +n :ard, 44"# .i lipsa de valoare pentru cei cu dependen/% de dierite sustan/e din e.antionul lui Buckley (441 +n :ard, 44"#) Ce popula/ia de cole*iu, iritailitatea a constituit cel 'ai un indicator pentru actorul >) cest studiu a stat la a$a reco'and%rii ca anali$a patternurilor de si'pto'e s% se reali$e$e cu precau/ie, +n unc/ie de actori, dac% se insist% totu.i asupra ei, dar nu'ai dup% ce a ost anali$at scorul *loal, care se consider% c% este 'ai relevant) Proprietăţi psihometrice ale variantei în limba engleă
'ele variante de 1 de ite'i au o validitate .i idelitate ecelent% pentru adul/i 'ai tineri sau 'ai v-rstnici (Beck .i Steer, 1987; Beck .i al/ii, 199"; Beck, Steer, & >arin, 1988; Snyder .i al/ii, 444 cita/i +n :ard, 44"#) Antre adul/ii tineri din clinic% sau din co'unitate, consisten/a intern% a avut valori +ntre 4,75 .i 4,9<) 2idelitatea testretest pentru e.antioane nonclinice a avut valori +ntre 4,"4 .i 4,85 .i, pentru pacien/ii psihiatrici, +ntre 4,8 .i 4,95 (Beck .i al/ii, 1988, 199"#) Beck preci$a c% totu.i nu este indicat s% se calcule$e acest tip de idelitate, deoarece sar surprinde 'ai de*ra% evolu/ia si'pto'elor depresive .i nu neap%rat o '%sur% a idelit%/ii instru'entului c-nd intervalul dintre test%ri este 'ai 'are, iar la un interval scurt, de dou% s%pt%'-ni, intervin eectele 'e'oriei speciice depresiei) (+n Eersen, 44# Cropriet%/ile psiho'etrice ale BDI II au ost studiate .i pentru varianta +n li'a spaniol% (Cenley, :iee .i F!osu, 445# care sa apreciat c% este valid% pentru utili$area +n clinic%)
De ase'enea, a ost validat pe pacien/i eterni provenind din popula/ie aroa'erican% cu venituri 'ici de c%tre >rothe .i cole*ii (44<# care au dorit s% se adrese$e 'inorit%/ilor cu a6utorul acestui chestionar) Studiul a relevat .i eisten/a a doi actori, unul So'atic .i unul @o*nitiv, .i un altul de ordine superioar%, Depresia, o un% validitate de criteriu, o corela/ie ite'scor total un% .i o consisten/% intern% ridicat% (4,94#) !daptarea pe populaţie rom"nească
An vederea olosirii chestionarului +n pre$enta cercetare a ost necesar studiul propriet%/ilor psiho'etrice pentru popula/ia ro'-neasc%) Ini/ial acesta a ost tradus .i adaptat particularit%/ilor culturallin*vistice ale popula/iei pe care ur'ea$% s% ie olosit) @ei 1 de ite'i ai inventarului au ost tradu.i +'preun% cu variantele de r%spuns, ur'%rinduse p%strarea sensului ori*inal al or'ul%rilor +n acela.i ti'p cu olosirea unor sinta*'e sau cuvinte destul de ine cunoscute .i de recvente +n li'a6ul curent) u ost alese or'ule *ra'aticale destul de accesiile astel +nc-t ite'ii .i variantele de r%spuns s% ie u.or .i corect +n/elese de c%tre responden/i) poi, ele au ost supuse anali$ei unui *rup de psiholo*i care au veriicat corectitudinea traducerii .i au reali$at adapt%rile or'ul%rii acolo unde a ost necesar pentru o 'ai un% validitate de construct, utili$-nduse .i varianta tradus% +n li'a ro'-n% a DS I3, dar .i variante traduse ale Inventarului de Depresie Beck +n scopuri de cercetare) poi, varianta +n li'a ro'-n% a ost dat% unui epert +n li'a en*le$%, pentru a o traduce din nou +n li'a ro'-n% (retroversiune#) @u' +n ur'a acestei retroversiuni nu sau o/inut dieren/e a/% de varianta ini/ial% a scalei, sa apreciat c% se poate reali$a studiul propriet%/ilor psiho'etrice ale instru'entului) Scala astel o/inut% a ost aplicat% pe un e.antion de 144 de suiec/i cu v-rsta +ntre 19 .i 58 de ani ('edia ,7 ani .i aaterea standard <,1#, studen/i ai Gniversit%/ii din Cite.ti, +n diverse do'enii de licen/%) 2idelitatea unui test dese'nea$% acordul sau stailitatea a.teptate +n ur'a '%surilor analoa*e) (Hadu .i cola) 1995#) Dat iind c% autorii testului nu au reco'andat calcularea idelit%/ii testretest, idelitatea scalei a ost evaluat% pe a$a consisten/ei interne, calcul-ndu se coeicientul alpha @ronach) An ur'a aplic%rii variantei traduse +n li'a ro'-n% a BDI II, sau o/inut scoruri cuprinse +ntre 4 .i <7, cu o 'edie de 7,9 .i o aatere standard de 7,88) re$ultat o oarte un% consisten/% intern% (coeicientul ala @ronach av-nd o valoare de 4,89# .i un coeicient >utt'an splithal de 4,8<) @oeicien/ii sunt co'paraili cu cei ai variantei ori*inale a inventarului) stel BDI II respect% criteriile de validare e'piric% pentru instru'entele de evaluare a depresiei) (oiner .i al/ii, 44<#
cest instru'ent a ost ales pentru a i utili$at +n pre$enta cercetare din 'ai 'ulte 'otive) 0l per'ite o evaluarea a proun$i'ii suiective a depresiei +n conor'itate cu 'odalitatea prin care sa selectat .i e.antionul pe care sa eectuat cercetarea (pornind de la DS I3#) ai 'ult, dat% iind aordare holistic% a pro*ra'ului terapeutic care ur'ea$% s% ie eperi'entat, sa considerat c% acest chestionar per'ite evaluarea evolu/iei acelui actor > care este i'plicat +n depresie pe parcursul pro*ra'ului terapeutic) 1) Beck, ) T), Steer, H) ), Bro!n, >) J) (199"#, #anual $or the BDI%II& 'an !ntonio, TK Csycholo*ical @orporation ) C0FL0M, GLI0, :I0B0, ), F:NSG, ) (445#, Pschometric Properties o$ the 'panish Beck Depression Inventor%II in a #edical 'ample,
Csycholo*ical
ssess'ent, Dec), 3ol) 1< (#, <"9<77 CsychIF2N Dataase 5) oiner, T)0), :alker, Hheeda L), Cettit, ):), Cere$, arisol (44<#, vidence%Based !ssessment o$ Depression in !dults, Csycholo*ical ssess'ent, 44<, vol)17, nr)5
) :ard,@ (44"#, *omparison o$ +actor 'tructure #odels +or the Beck Depression Inventor II , Csycholo*ical ssess'ent, 3ol)18(1#, 8188
IF30FTHGL D0 D0CH0SI0 B0@J II Ancercui/i, dintre cele patru variante de r%spuns, pe aceea care v% caracteri$ea$% cel 'ai ine +n perioada ulti'elor dou% s%pt%'-ni 1) 4) 1) ) 5)
Triste/e Fu '% si't trist(%#) % si't trist(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului) % si't trist(%# tot ti'pul) Sunt at-t de trist(%# sau neericit(%# c% nu 'ai pot suporta)
) 4) 1) ) 5)
Cesi'is' Fu sunt descura6at(%# +n le*%tur% cu viitorul 'eu) % si't 'ai descura6at(%# dec-t oi.nuia' s% iu +n le*%tur% cu viitorul 'eu) Fu '% a.tept ca lucrurile s% ie ine pentru 'ine) Si't c% soarta 'ea este %r% speran/% .i nu va i dec-t 'ai r%u)
5) 0.ecul +n trecut 4) Fu '% si't un ratat(%#) 1) ' avut 'ai 'ulte e.ecuri dec-t ar i treuit) ) Ce '%sur% ce privesc +napoi v%d o 'ul/i'e de e.ecuri) 5) Si't c% sunt un e.ec total (un ratat# ca persoan%) ) 4) 1) )
Cierderea pl%cerii Lucrurile care '% ucur% de oicei +'i ac aceea.i pl%cere .i acu') Lucrurile care '% ucur% de oicei nu +'i 'ai ac aceea.i pl%cere) Lucrurile care '% ucur% de oicei +'i oer% oarte pu/in% pl%cere)
5) Lucrurile care '% ucur% de oicei nu +'i 'ai oer% nici un pic de pl%cere) <) Senti'ente de vinov%/ie 4) Fu '% si't vinovat(%# +n 'od special) 1) % si't vinovat(%# de 'ulte lucruri pe care lea' %cut sau pe care i treuit s% le ac) ) % si't destul de vinovat(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului) 5) % si't vinovat(%# cea 'ai 'are parte a ti'pului) ") 4) 1) ) 5)
Senti'ente de pedeaps% Fu si't c% sunt pedepsit(%#) Si't c% a. putea i pedepsit(%#) % a.tept s% iu pedepsit(%#) Si't c% sunt pedepsit(%#)
7) 4) 1) ) 5)
Sti'% de sine sc%$ut% (SelDislike# ' acelea.i senti'ente a/% de 'ine ca +ntotdeauna) ia' pierdut +ncrederea +n 'ine) Sunt de$a'%*it(%# de 'ine) Fu'i place de 'ine)
8) 4) 1) ) 5)
utocritica Fu '% critic sau dau vina pe 'ine 'ai 'ult dec-t de oicei) Sunt 'ai critic a/% de 'ine dec-t oi.nuia' s% iu) % critic pentru toate *re.elile 'ele) % +nvinuiesc pe 'ine pentru orice se +nt-'pl% r%u)
9) 4) 1) ) 5)
>-nduri sau dorin/e suicidare Fu a' nici un *-nd s% '% o'or) % *-ndesc s% '% o'or dar nu duc la +ndeplinire *-ndul) iar pl%cea s% '% o'or) a. o'or+ dac% a. avea oca$ia)
14) Cl-nsul 4) Fu pl-n* 'ai 'ult dec-t oi.nuia' s% o ac) 1) Cl-n* 'ai 'ult dec-t oi.nuia') ) Cl-n* pentru orice lucru 'inor) 5) Si't c% a. pl-n*e, dar nu pot) 11) *ita/ie 4) Fu sunt 'ai nelini.tit(%# sau a*itat(%# dec-t de oicei) 1) % si't 'ai nelini.tit(%# sau a*itat(%# dec-t de oicei) ) Sunt at-t de nelini.tit(%# sau a*itat(%# c% este *reu s% stau ne'i.cat(%#) 5) Sunt at-t de nelini.tit(%# c% treuie s% '% 'i.c sau s% ac ceva) 1) Cierderea interesului 4) Fu 'ia' pierdut interesul pentru al/i oa'eni sau alte activit%/i) 1) Sunt 'ai pu/in interesat de al/i oa'eni sau alte activit%/i dec-t +nainte) ) ia' pierdut cea 'ai 'are parte de interes pentru al/i oa'eni sau lucruri) 5) 0ste *reu s% iu interesat(%# de ceva)
15) Indeci$ie 4) Iau deci$ii ca' la el de ine ca de oicei) 1) >%sesc c% 'ie 'ai *reu ca de oicei s% iau deci$ii) ) ie 'ult 'ai diicil ca de oicei s% iau deci$ii) 5) ' diicult%/i s% iau orice deci$ie) 1) Lipsa de valoare 4) Fu '% si't %r% valoare) 1) @onsider c% nu sunt valoros(valoroas%# sau util(%# cu' oi.nuia' s% iu) ) % si't 'ai lipsit(%# de valoare +n co'para/ie cu al/i oa'eni) 5) % si't co'plet lipsit(%# de orice valoare) 1<) Cierderea ener*iei 4) ' la el de 'ult% ener*ie ca de oicei) 1) ' 'ai pu/in% ener*ie dec-t oi.nuia') ) Fu a' suicient% ener*ie s% ac oarte 'ulte lucruri) 5) Fu a' suicient% ener*ie ca s% 'ai ac ceva) 1") Schi'%ri +n pro*ra'ul de so'n 4) Fu a' avut schi'%ri +n pro*ra'ul de so'n) 1) Dor' ceva 'ai 'ult O 'ai pu/in dec-t de oicei) ) Dor' 'ult 'ai 'ult O pu/in dec-t de oicei) 5) Dor' cea 'ai 'are parte a $ilei) O % tre$esc cu 5 ore 'ai devre'e .i nu 'ai pot ador'i) 17) Iritailitate 4) Fu sunt 'ai iritail(%# dec-t de oicei) 1) Sunt 'ai iritail(%# dec-t de oicei) ) Sunt 'ult 'ai iritail(%# dec-t de oicei) 5) Sunt iritail(%# tot ti'pul) 18) Schi'%ri ale apetitului 4) Fu a' avut schi'%ri ale apetitului) 1) petitul 'eu este ceva 'ai 'are O sc%$ut dec-t de oicei) ) petitul 'eu este 'ult 'ai 'are O sc%$ut dec-t de oicei) 5) or de oa'e tot ti'pul sau nu a' pot% deloc de '-ncare) 19) Diicult%/i de concentrare 4) % concentre$ la el de ine ca de oicei 1) Fu '% pot concentra la el de ine ca de oicei) ) 0 *reu s% '% 'en/in asupra unui lucru pentru oarte 'ult ti'p) 5) @onstat c% nu '% 'ai pot concentra asupra vreunui lucru) 4) Noseal% sau pierderea ener*iei 4) % si't 'ai oosit(%# sau lipsit(%# ener*ie dec-t de oicei) 1) Nosesc 'ai u.or dec-t de oicei) ) Sunt prea oosit(%# s% 'ai ac 'ulte din lucrurile pe care oi.nuia' s% le ac) 5) Sunt prea oosit(%# s% 'ai ac cele 'ai 'ulte din lucrurile pe care oi.nuia' s% le ac) 1) Cierderea interesului pentru se
4) 1) ) 5)
Fu a' oservat schi'%ri recente ale interesului 'eu pentru se) Sunt 'ai pu/in interesat de se dec-t de oicei) Sunt 'ult 'ai pu/in interesat de se acu') ia' pierdut co'plet interesul pentru se)
INVENTARUL DE ANXIETATE STARE – TRĂSĂTURĂ STAI
STI este alc%tuit din scale de autoevaluarepentru '%surarea a dou% concepte distincte privind anietatea) Starea de anietate (stare# .i anietatea ca tr%s%tur% (tr%s%tur%#) De.i ini/ial a ost creat ca un instru'ent de cercetare pentru investi*area aniet%/ii la adul/ii Pnor'ali(%r% prole'e psihiatrice#, STI sa dovedit a i util +n '%surarea aniet%/ii la studen/i, precu' .i la pacien/i din do'eniul neuropsihiatric, cei din clinicile 'edicale sau din serviciul de chirur*ie) Scala (tr%s%tur%# const% din 4 de descrieri pe a$a c%rora oa'enii epri'% 'odul +n care se si't ei +n *eneral) Scala (stare# const% de ase'enea, din 4 de descrieri dar instruc/iunile cer suiec/ilor s% indice 'odul +n care ei se si't la un 'o'ent dat) @ercet%torii pot utili$a (stare# pentru a deter'ina nivelurile actuale ale st%rilor de anietate, induse prin proceduri eperi'entale stresante sau ca un inice al nivelului de autocontrol(doive level#, a.a cu' a ost nu'it acest concept de Eull (195# .i Spense (19<8#) Sa de'onstrat c% scorurile la scala (stare# cresc +n ur'a variatelor tipuri de stres .i descresc +n ur'a antrena'entului de relaare (relaation trainin*#) Scala (tr%s%tur%# oer% posiilitatea depist%rii la studen/ii din +nv%/%'-ntul superior sau de cole*iu a +nclina/iilor anio*ene precu' .i a evalu%rii etinderii cu care studen/ii care apelea$% la serviciile de consiliere .i orientare se conrunt% cu prole'e de tip nevrotic sau anio*en) Scala (stare# este un indicator un al nivelului de anietate tran$itorie resi'/it% de clien/i .i pacien/i +n consiliere, psihoterapie, terapie co'porta'ental% sau +n do'eniul psihiatric) 0a poate i de ase'enea, utili$at% pentru '%sura schi'%rile de intensitate ale st%rii anio*ene care apar +n aceste situa/ii) @onceptele stare anio*en% .i anietatea ca tr%s%tur% (State Trait niety# Starea anio*en% stare repre$int% o stare e'o/ional% tran$itorie sau condi/ii ale or*anis'ului u'an, caracteri$at% prin senti'ente suiective, con.tient percepute de tensiune .i tea'% .i activitate sporit% a SF3) stare poate varia +n intensitate .i luctua +n ti'p) nietatea ca tr%s%tur% se reer% la dieren/ele individuale relativ staile +n +nclina/ia spre anietate, ce dieren/ia$% oa'enii +n ceea ce prive.te tendin/a de a r%spunde la situa/iile percepute ca a'enin/%toare cu cre.teri ale intensit%/ii st%rii de anietate) @a .i concept psiholo*ic Qtr%s%tura anietate are caracteristicile unei clase de constructe pe care tkinson le nu'e.te P'otive .i la care @a'pell se reer% ca .i Pdispo$i/ii co'porta'entale) An *eneral, aceia care o/in scoruri 'ari la tr%s%tur% vor 'aniesta cre.teri ale stare 'ai recvent dec-t indivi$ii care o/in scoruri 'ici la tr%s%tur%, deoarece ei tind s% reac/ione$e la un 'are nu'%r de situa/ii, consider-ndule periculoase sau a'enin/%toare) Cersoanele care o/in scoruri 'ari la tr%s%tur% r%spund de ase'enea cu stare crescut% .i +n situa/iile care i'plic% rela/ii interpersonale ce a'enin/% sti'a de sine) Sa ar%tat, de ee'plu, c% acele condi/ii +n care este tr%it insuccesul, sau +n care este evaluat nivelul individual (e) aplicarea unui test de inteli*en/%# sunt a'enin/%toare +n special pentru persoanele care o/in scoruri 'ari la tr%s%tur%) Dar dac%, +ntradev%r, oa'enii care dier% +n scorurile la tr%s%tur% vor pre$enta dieren/e +n stare depinde de 'odul +n care o situa/ie speciic% este perceput% de un individ ca periculoas% sau a'enin/%toare, iar +n acest lucru este puternic inluen/at de eperien/a trecut% a individului)
DIFISTHH0 STI a ost de a.a natur% construit +nc-t s% poat% i autoad'inistrat, iind aplicail at-t individual c-t .i +n *rup) plicarea inventarului nu necesit% li'it% de ti'p) Studen/ii de cole*iu +n *eneral au nevoie de "8 'inute pentru a co'pleta ie stare ie tr%s%tur% .i 'ai pu/in de 1< 'inute pentru a le co'pleta pe a'ele) 3aliditatea STI se a$ea$% pe presupunerea c% suiectul a +n/eles instruc/iunile pentru stare care +i cer s% relate$e cu' se si'te +n acel 'o'ent .i cele pentru tr%s%tur% care +l solicit% s% indice cu' se si'te +n *eneral) Suiectul va i aten/ionat asupra aptului c% instruc/iunile sunt dierite pentru cele dou% p%r/i ale inventarului .i I se va spune c% a'ele seturi de instruc/iuni treuie citite atent) 0ste ine ca suiectul s% citeasc% instruc/iunile +n *-nd, iar apoi ea'inatorul s% le citeasc% cu voce tare .i s% oere suiectului posiilitatea s% pun% +ntre%ri) Dac% suiectul pune +ntre%ri + n cursul test%rii, ea'inatorul va r%spunde +n 'od eva$iv) H%spunsuri de *enul PIndica/i cu' v% si'/i/i +n *eneral sau PIndica/i cu' v% si'/i/i acu' sunt de oicei suiciente) An standardi$area STI, scala stare or'a K1 se aplic% ite'ii, ur'at% apoi de scala tr%s%tur%, or'a K, aceast% ordine iind reco'andat% c-nd a'ele scale sunt aplicate +'preun%) Antruc-t scala stare este sensiil% la condo/iile +n care testul est ad'inistrat, scorurile la aceat% scal% pot i inluen/ate de at'osera e'o/ional% care poate i creat% dac% scala tr%s%tur% este aplicat% pri'a) An contrast, sa deter'inat c% scala tr%s%tur% este relativ neinluen/at% de condi/iile +n care este aplicat% (ohnson, 19"8; ohnson, Spieler*er, 19"8#) Instruc/iunile pentru STI scala tr%s%stur% vor i +ntotdeauna cele tip%rite pe or'ular) Centru STI stare, instruc/iunile pot i 'odiicate pentru a evalua nivelul intenst%/ii st%rii de anietate pentru o situa/ie sau un interval de ti'p ce interesea$% eperi'entatorul sau clinicianul) @-nd sarcina este de durat%, estre util% instruirea suiectului s% r%spund% cu' se si'te la +nceputul sarcinii .i apoi cu' se si'te +n ti'pul lucrului la por/iunea inal% a sarcinii) Centru a '%sura schi'%rile +n intensitatea st%rii de anietate +n ti'p, este reco'andat ca scala stare s% ie aplicat% de iecare dat% c-nd este necesar% o '%sur% a st%rii de anietate An ca$urile +n care de ee'plu, '%sur%tori repetate ale st%rii de anietate sunt dorite + ti'pul reali$%rii unei sarcini eperi'entale, scale oarte scurte const-nd +n < ite'i ai scalei stare pot i utili$ate pentru a o/ine '%suri valide ale st%rii de anietate(N Feil, Spieler*er .i Eansen, 19"9 #) An plus, co'pletarea acestor scale scurte pare s% nu interere$e cu peror'an/a la sarcina eperi'ental%) @NTH0 Scorurile posiile pentru or'a K a STI varia$% de la un scor 'ini' de 4 de puncte la un scor 'ai' de 84, +n a'ele suscale stare .i tr%s%tur%) Suiec/ii r%spund la iecare ite' a STI, evalu-nd ei +n.i.ipe o scal% cu puncte) @ele patru cate*orii pentru scala stare sunt 1# deloc, # pu/in, 5# destul, # oarte 'ult) @ate*oriile pentru scala tr%s%tur% sunt 1# aproape niciodat% # c-teodat% 5# adeseori # aproape totdeauna) Gnii dintre ite'ii STI de ee'plu, Psunt +ncordat(%#, sunt or*ani$a/i de a.a natur% +nc-t o cot% de indic% un nivel +nalt de anietate +n ti'p ce al/i ite'i de ee'plu, Psunt inedispus(%# sunt or*ani$a/i astel +nc-t o cot% 'are indic% anietate sc%$ut%) Conderile scorurilor pentru ite'ii ale c%ror cote ridicate indic% o anietate crescut% sunt acelea.i ac .i nu'%rul +ncercuit) Centru ite'ii ale c%ror scoruri ridicate indic% o anietate redus%, ponderile scorurilor sunt inverse) Scorurile ponderate ale r%spunsurilor 'arcate 1,, 5, pentru ite'ii inver.i sunt ,5,,1) Centru a reduce inluen/a poten/ial% a unui set pentru r%spunsurile la STI, este de dorit ca +n cadrul scalelor stare .i tr%s%tur% s% se reali$e$e alansarea cu un nu'%r e*al de ite'i pentru care scorurile +nalte indic% niveluri crescute, respectiv sc%$ute de anietate) Scala stare este alansat% cu 14 ite'i cota/i direct .i cu 14 cota/i invers) Totu.i, nu a ost posiil s% se de$volte o scal% alansat% tr%s%tur% pornind de la ite'ii ori*inali a'esteca/i) Scala tr%s%tur% are 7 ite'i inversa/i .i 15 ite'i cota/i direct) Ite'ii cota/i invesr +n suscalele STI sunt scala stare 1, , <, 8, 14, 11, 1<, 1", 19, 4)
Scala tr%s%tur% 1, ", 7, 14, 15, 1", 19) =aloanele sunt utile pentru a cota scalele tr%s%tur% .i stare de '-na) CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE: S.T.A.I. – forma X1
Instruc/iuni ai 6os sunt date dierite descrieri ale unor st%ri sulete.ti) @iti/i iecare descriere +n parte .i +ncercui/i acea cir% din dreapta descrierii care corespunde cu 'odul +n care v% si'/i/i acu' +n acest 'o'ent) Fu eist% r%spunsuri une sau rele) Fu pierde/i prea 'ult ti'p cu vreo deoseire .i da/i acel r%spuns care pare s% +n%/i.e$e cel 'ai ine elul cu' v% si'/i/i +n pre$ent) Deloc
Cu/in
Destul
5 5 5
2oarte
'ult
1) ) 5) )
% si't cal'(%#) % si't lini.tit(%# Sunt +ncordat(%#) A'i pare r%u de ceva) <) % si't +n apele 'ele) ") Sunt trist) 7) % +n*ri6orea$% ni.te nepl%ceri posiile) 8) % si't odihnit(%#) 9) % si't nelini.tit(%#) 14) % si't ine) 11) ' +ncredere +n puterile 'ele) 1) % si't nervos(nervoas%#) 15) Sunt speriat(%#) 1) % si't irirtat(%#) 1<) % si't relaat(%#) 1") % si't 'ul/u'it(%#) 17) Sunt +n*ri6orat(%#) 18) % si't a*itat .i Pscos din ire) 19) % si't vesel(%#) 4) % si't ine dispus(%#)
1 1 1 1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
1
5
5
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE S.T.A.I – forma X2
Instruc/iuni ai 6os sunt date 'ai 'ulte descrieri ale unor st%ri sulete.ti) @iti/i iecare descriere +n parte .i +ncercui/i acea cir% din dreapta descrierii care corespunde cu elul +n care v% si'/i/i +n *eneral) Fu eist% r%spunsuri une sau rele) Fu pierde/i prea 'ul ti'p cu vreo deoseire .i da/i acel r%spuns care pare s% descrie elul +n care v% si'/i/i +n *eneral) 1) Sunt ine dispus(%#) ) Nosesc repede) 5) A'i vine s% pl-n*) ) . dori s% ii ericit(%# cu' par al/ii s% ie) <) De 'ulte ori +'i scap% unele lucruri pentru c% ") nu '% pot decide destul de repede) 7) % si't odihnit(%#) 8) Sunt cal'(%#, Pcu s-n*e rece .i concentrat(%#) 9) Si't c% 'i e adun% *reut%/ile .i nu le 'ai pot 14) ace a/%) 11) 9) % r%'-nt% prea 'ult anu'ite lucruri care 1) +n realitate nu au i'portan/%) 15) Sunt ericit(%#) 1) Sunt +nclinat(%# s% iau lucrurile prea +n serios) 1<) A'i lipse.te +ncrederea +n puterile 'ele) 1") % si't +n si*uran/%) 17) Ancerc s% evit un 'o'ent critic sau o diicultate) 18) % si't a%tut(%#) 19) % si't 'ul/u'it(%#) 4) A'i trece prin 'inte c-te un *-nd lipsit de 1) i'portan/% .i '% s-c-ie) ) .a de 'ult pun de$a'%*irile la sulet +nc-t 5) nu 'ai pot sc%pa de ele) ) Sunt un o' echilirat) <) @-nd '% *-ndesc la neca$urile 'ele pre$ente ") devin nervos(nervoas%# .i prost dipus(%#)
0ste un chestionar de autoevaluare, iind dese'nat pentru autoad'instrare) ten/ia ea'inatorului treuie +ndreptat% asupra aptului c% instruc/iunile sunt dierite pentru cele dou% p%r/i ale inventarului) nietatea stare este conceptuali$at% ca o stare e'o/ional% tran$itorie sau o condi/ie a or*anis'ului u'an care este caracteri$at% prin tr%iri con.tient percepute, suiective ale tensiunii precu' .i o activitate crescut% a siste'ului nervos autono') ceste st%ri pot varia +n intensitate .i luctua +n ti'p) nietatea tr%s%tur% se reer% la dieren/e relativ staile +n tendin/a de a r%spunde la situa/ii percepute ca a'enin/%toare cu cre.teri ale aniet%/ii stare) @NTH0 Se cotea$% invers ite'ii1 ,, <, 8, 14, 11, 1<, 1", 19, 4 ai suscalei stare .i ite'ii 1, ", 7, 14, 15, 1", 19 ai suscalei tr%s%tur%) Talon orientativ pentru STI tr%s%tur% edia aterea Standard STI stare
edia aterea Standard
2e'ei ,11
B%ra/i 4,1"
7,4
8,55
1,59
4,58
8,54
7,1
