Informe de adaptación del test STAI al contexto peruano por los estudiantes de la Universidad Continental de la ciudad de Huancayo.Descripción completa
Scala Evaluare anxietate
importante para poder trabajar con STAI
Inventarul de Anxietate Stare – Trăsătură S.T.A.I.
STAI este alcătuit din 2 scale de autoevaluare pentru măsurarea a două concepte distincte privind anxietatea : starea de anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură). Deşi iniţial a ost creat ca un instrument de cercetare pentru investi!area anxietăţii la adulţii "normali# "normali# (ără pro$leme pro$leme psi%iatri psi%iatrice)& ce)& STAI STAI s-a dovedit dovedit a i util 'n măsurarea măsurarea anxietăţii anxietăţii la studenţi din domeniul neuropsi%iatric& neuropsi%iatric& cei din clinicile medicale sau din serviciul de c%irur!ie. c%irur!ie. Scala (Atrăsătură) constă din 2 de descrieri pe $a*a cărora oamenii exprimă modul 'n care care se simt simt ei 'n !ene !enera ral. l. Scal Scalaa (A-s (A-sta tare re)) cons constă tă de asem asemen enea& ea& din din 2 de desc descri rier erii dar dar instrucţiunile instrucţiunile cer su$iecţilor să indice modul 'n care ei se simt la un moment dat. +ercetătorii pot utili*a (A-stare) pentru a determina nivelurile actuale ale stărilor de anxiet anxietate ate&& indus indusee prin prin proce procedu duri ri experi experime menta ntale le stresa stresant ntee sau ca un indice indice al nivel nivelul ului ui de autocontrol autocontrol (doive level)& aşa cum a ost numit acest concept de ,ull (/0) şi Spense (1). S-a demonstrat că scorurile la scala (A-stare) cresc 'n urma variatelor tipuri de stres şi descresc 'n urma antrenamentului de relaxare (relaxation trainin!). trainin!). Scala (A-trăsătură) oeră posi$ilitatea depistării la studenţii din 'nvăţăm3ntul superior sau de cole!iu a 'nclinaţiilor anxio!ene anxio!ene precum şi a evaluării extinderii cu care studenţii care apelea*ă la serviciile de consiliere şi orientare se conruntă cu pro$leme de tip nevrotic sau anxio!en. Scala (A-stare) este un indicator $un al nivelului de anxietate tran*itorie resimţită de clienţi şi pacienţi 'n consiliere& psi%oterapie& terapie comportamentală sau 'n domeniul psi%iatric. 4a poate i de asemenea& utili*ată pentru măsura sc%im$ărilor de intensitate ale stării anxio!ene care apar 'n aceste situaţii. Concepte : stare anxio!enă şi anxietate ca trăsătură (State Trait Anxiet5) Anxiet5)
Stare Stare anxio anxio!en !enăă A-sta A-stare re repre* repre*int intăă o stare stare emoţi emoţiona onală lă tran*i tran*ito torie rie sau condi condiţii ţii ale or!anismului uman& caracteri*ată prin sentimente su$iective& conştient percepute de tensiune şi teamă şi activitate sporită a S67. A-stare poate varia 'n intensitate şi luctua 'n timp. Anxietatea ca trăsătură se reeră la dierenţele individuale relativ sta$ile 'n 'nclinaţia spre anxietate& ce dierenţia*ă oamenii 'n ceea ce prive priveşte şte tendin tendinţa ţa de a răspun răspunde de la situaţ situaţiil iilee percep perceput utee ca amenin ameninţăt ţătoar oaree cu creşte creşteri ri ale intensităţii intensităţii stării de anxietate. +a şi concept concept psi%olo!ic psi%olo!ic 8trăsătura-anxietate8 are caracteristicile caracteristicile unei clase de constructe pe care At9inson le numeşte motive ; şi la care ca re +amp$ell se reeră ca şi dispo*iţii comportamentale ;.
Dar dacă& 'ntr-adevăr& oamenii care dieră 'n scorurile A-trăsăstură vor pre*enta dierenţe 'n A-stare depinde de modul 'n care o situaţie speciică este percepută de un individ ca periculoasă sau ameninţătoare& iar acest lucru este puternic inluenţat de experienţa trecută a individului. Administrare :
STAI a ost de aşa natură construit 'nc3t să poată i autoadministrat& iind aplica$il at3t individual individual c3t şi 'n !rup. Aplicarea inventarului nu necesită limită de timp. Studenţii de cole!iu 'n !eneral au nevoie de > ? minute pentru a completa ie A-stare ie A-trăsătură şi mai puţin de 1 minute pentru a le completa pe am$ele. 7aliditatea 7aliditatea STAI se $a*ea*ă pe presupunerea că su$iectul a 'nţeles instrucţiunile instrucţiunile pentru Astare care 'i cer să relate*e cum se simte 'n acel moment şi cele pentru A-trăsătură care 'l solicită să indice cum se simte 'n !eneral. Su$iectul va i atenţionat asupra aptului că instrucţiunile sunt dierite pentru cele două părţi ale inventarului inventarului şi i se va spune că am$ele seturi de instrucţiuni tre$uie tre$uie citite cu atenţie. 4ste $ine ca su$iectul să citească instrucţiunile instrucţiunile 'n !3nd& iar apoi examinatorul să le citească cu voce tare şi să oere su$iectului posi$ilitatea să pună 'ntre$ări. Dacă su$iectul pune 'ntre$ări 'n cursul testării& examinatorul va răspunde 'n mod eva*iv. @ăspunsuri @ăspunsuri de !enul Indicaţi cum vă simţiţi 'n !eneral ; sau Indicaţi cum vă simţiţi acum ; sunt de o$icei suiciente. In standardi*area STAI& scala A-stare orma ? se aplică itemii& urmată apoi de scala A-tră A-trăsăt sătură ură&& orma orma 2& aceast aceastăă ordin ordinee iind iind recoma recomanda ndată tă c3nd c3nd am$ele am$ele scale scale sunt sunt aplica aplicate te 'mpreună. Intruc3t scala A-stare este sensi$ilă la condiţiile 'n care testul este administrat& scorurile la acea aceast stăă scal scalăă pot pot i inl inlue uenţ nţat atee de atmo atmos ser eraa em emoţ oţio iona nală lă care care poat poatee i crea creată tă dacă dacă scal scalaa A-trăsătură este aplicată prima. In contrast& s-a determinat că scala A-trăsăstură este relativ neinluenţa$ilă neinluenţa$ilă de condiţiile 'n care este aplicată (Bo%nson& > C Bo%nson& Spiel$er!er& >). Instrucţiunile pentru STAI scala A-trăsătură vor i 'ntotdeauna cele tipărite pe ormular. =entru STAI A-stare& instrucţiunile pot i modiicate pentru a evalua nivelul intensităţii stării de anxietate pentru o situaţie sau un interval de timp ce interesea*ă experimentatorul sau clinicianul. +3nd sarcina este de durată& este utilă instruirea su$iectului să răspundă cum se simte la 'nceputul sarcinii şi apoi cum se simte 'n timpul lucrului la porţiunea inală a sarcinii. =entru a măsura sc%im$ările 'n intensitatea stării de anxietate 'n timp& este recomandată ca scala A-stare să ie aplicată de iecare dată c3nd este necesară o măsură a stării de anxietate. In ca*urile 'n care de exemplu& măsurători repetate ale stării de anxietate sunt dorite 'n timpul reali*ării unei sarcini experimentale& scale oarte scurte const3nd 'n / ? itemi ai scalei A-stare pot i utili*ate pentru a o$ţine măsuri valide ale stării de anxietate (E6eil& Spiel$er!er şi ,ansen& >).
Scorurile posi$ile pentru orma a STAI varia*ă de la un scor minim de 2 de puncte la un scor maxim de & 'n am$ele su$scale A-stare A-stare şi A-trăsătură. Su$iecţii răspund la iecare item a STAI& evalu3nd ei 'nşişi pe o scală cu / puncte. +ele patru cate!orii pentru scala A-stare sunt: ) deloc& 2) puţin& 0) destul& /) oarte mult.
2
+ate!o +ate!orii riile le pentr pentruu scala scala A-tră A-trăsăs săstur turăă sunt: sunt: ) aproap aproapee nicio niciodat dată& ă& 2) c3teod c3teodată ată&& 0) adeseo adeseori& ri& /) aproape totdeauna. Fnii dintre itemii STAI de exemplu& Gsunt 'ncordat(ă)#& sunt or!ani*aţi de aşa natură 'nc3t o cotă de / indică un nivel 'nalt de anxietate 'n timp ce alţi itemi de exemplu& Gsunt $inedispus(ă)# $inedispus(ă)# sunt or!ani*aţi or!ani*aţi astel 'nc3t 'nc3t o cotă mare indică anxietate anxietate scă*ută. =onderile scorurilor pentru itemii ale căror cote ridicate indică o anxietate crescută sunt aceleaşi ca şi numărul 'ncercuit. =entru itemii ale căror scoruri ridicate indică o anxietate redusă& ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale răspunsurilor marcate & 2 & 0& / pentru itemii inverşi sunt /& 0& 2& . =entru a reduce inluenţa potenţială a unui set pentru răspunsurile la STAI& STAI& este de dorit ca 'n cadrul scalelor A-stare şi A-trăsăstură să se reali*e*e $alansarea cu un număr e!al de itemi pentru care scorurile scorurile 'nalte indică indică niveluri crescute& respectiv respectiv scă*ute de anxietate. Scala A-stare este $alansată cu itemi cotaţi direct şi cu cotaţi invers. Totuşi& nu a ost posi$il să se de*volte o scală $alansată A-trăsătură pornind de la itemii ori!inali amestecaţi. Scala A-trăsătură A-trăsătură are H itemi inversaţi şi 0 itemi cotaţi direct. Itemii cotaţi invers 'n su$scalele STAI sunt: scala A-stare A-stare & 2& 1& & & & 1& >& & 2. Scala A-trăsătură: A-trăsătură: & >& H& & 0& >& . a$loanele sunt utile pentru a cota scalele A-trăsătură şi A-stare de m3nă.
0
CHESTIONAR E A!TOE"A#!ARE S.T.A.I S.T.A.I FORMA X1
Instruc$iuni: Jai Kos sunt date dierite descrieri ale unor stări suleteşti. +itiţi iecare
descriere 'n parte şi 'ncercuiţi acea ciră din dreapta descrierii care corespunde cu modul 'n care vă simţiţi acum 'n acest moment. 6u există răspunsuri $une sau rele. 6u pierdeţi prea mult timp cu vreo deose$ire şi daţi acel răspuns care pare să 'năţişe*e cel mai $ine elul cum vă simţiţi 'n pre*ent. eloc
%u$in estul
&oarte mult
. Jă simt calm(ă).
2
0
/
2. Jă simt liniştit(ă).
2
0
/
0. Sunt 'ncordat(ă).
2
0
/
/.
2
0
/
1. Jă simt 'n apele mele.
2
0
/
>. Sunt trist(ă).
2
0
/
H. Jă 'n!riKorea*ă nişte neplăceri posi$ile.
2
0
/
. Jă simt odi%nit(ă).
2
0
/
. Jă simt neliniştit(ă).
2
0
/
. Jă simt $ine.
2
0
/
. Am 'ncredere 'n puterile mele.
2
0
/
2. Jă simt nervos (nervoasă).
2
0
/
0. Sunt speriat(ă).
2
0
/
/. Jă simt iritat(ă).
2
0
/
1. Sunt relaxat(ă).
2
0
/
>. Jă simt mulţumit(ă).
2
0
/
H. Sunt 'n!riKorat(ă).
2
0
/
. Jă simt a!itat şi "scos din ire#.
2
0
/
. Jă simt vesel(ă).
2
0
/
2. Sunt $ine dispus(ă).
2
0
/
"ă mul$umesc pentru cola'orare ((
/
CHESTIONAR E A!TOE"A#!ARE S.T.A.I S.T.A.I FORMA X2
Instruc$iuni Instruc$iuni : Jai Kos sunt date mai multe descrieri ale unor stări suleteşti. +itiţi iecare
descriere 'n parte şi 'ncercuiţi acea ciră din dreapta descrierii care corespunde cu elul 'n care vă simţiţi 'n !eneral. 6u există răspunsuri $une sau rele. 6u pierdeţi prea mult timp cu vreo deose$ire şi daţi acel răspuns care pare să descrie elul 'n care vă simţiţi 'n !eneral. . Sunt Sunt $ine $ine disp dispus us(ă (ă). ). 2. $ $os oses escc rep reped ede. e. 0. . Jă simt simt odi% odi%ni nit( t(ă) ă).. H. Sunt calm(ă)& calm(ă)& cu cu "s3n!e "s3n!e rece# şi concen concentrat trat(ă). (ă). . Simt că că se adună adună !reutăţ !reutăţile ile şi nu nu le mai mai pot ace aţă. aţă. . Jă răm3ntă răm3ntă prea prea mult anumite anumite lucrur lucrurii care 'n realitate realitate nu au au importan importanţă. ţă. . Sunt ericit ericit(ă). (ă). . . Sunt 'nclinat(ă) 'nclinat(ă) să iau lucrurile prea 'n 'n serios. 2. . Jă simt nemulţumit( nemulţumit(ă). ă). H.
1
4ste 4ste un c%es c%esti tion onar ar de auto autoev eval alua uare re&& iin iindd dese desemn mnat at pent pentru ru auto autoad admi mini nist stra rare re.. Atenţia examinatorului tre$uie 'ndreptată asupra aptului că instrucţiunile instrucţiunile sunt dierite pentru cele două părţi ale inventarului. Anxietatea stare este conceptuali*ată ca o stare emoţională tran*itorie sau o condiţ condiţie ie a or!a or!anis nismu mului lui um uman an care care este este caract caracteri eri*ată *ată prin prin trăir trăirii conşti conştient ent percep perceput ute& e& su$iective ale tensiunii precum şi o activitate crescută a sistemului nervos autonom. Aceste stări pot varia 'n intensitate şi luctua 'n timp. Anxietatea Anxietatea se reeră la dierenţe relativ sta$ile 'n tendinţa de a răspunde la situaţii percepute ca ameninţătoare cu creşteri ale anxietăţii stare. Cotare:
Se cotea*ă invers itemii & 2& 1& & & & & 1& >& 2 ai su$-scalei A-stare A-stare şi itemii: & >& H& & 0& >& ai su$-scalei A-trăsătură. A-trăsătură. Talon orientativ pentru:
