NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. SCOPUL SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE APA
Instalatii exterioare de alimentare c a!a
Totalitatea constructiilor si instalatiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de apa in scopuri menajere, industriale sau pentru combaterea incendiilor poarta denumirea de sistem de alimentare cu apa sau, pe scurt, alimentare cu apa.
Elemente componente:
- sursa de apa (rau, izvor, strat acvifer); - captarea, avand drept scop colectarea apei din sursa; - instalatiile de tratare a apei, care au rolul de a prelucra apa bruta, in scopul -
imbunatatirii proprietatilor ei fizice, chimice, bacteriologice sau organoleptice, pentru a o face utilizabila ca apa potabila sau apa industriala; apeductele, prin care apa este condusa de la sursa sau de la instalatia de tratare la rezervoarele de inmagazinare; statiile de pompare, care au rolul de a realiza presiunea necesara in reteaua de distributie a apei; reteaua de distributie alcatuita din conducte si armaturi care asigura transportul apei de la statiile de pompare pana la conductele de racord la consumatori beton armat. si care poate fi executata din tuburi de fonta, otel, azbociment sau
Instalatii interioare de alimentare c a!a rece si calda !entr consm mena"er
nstalatiile interioare de alimentare cu apa sunt alcatuite din conducte, armaturi, aparate destinate sa asigure transportul si distributia apei de la punctul de bransament pana la ultimul punct consumator de apa din cladire. Bransamentul este conducta de racord intre instalat ia interioara si reteaua exterioara. !rin instalatii interioare se inteleg nu numai instalatiile din interiorul cladirilor, ci si instalatiile din interiorul unui complex de locuinte, din incinta unui ansamblu spitalicesc sau din incinta unei intreprinderi industriale etc. Instalatiile interioare pot fi: - cu distributie inferioara, daca conducta principala de distributie este montata in subsol; - cu distributie superioara, daca conducta principala de distributie este montata sub planseul ultimului nivel; - cu distributie mixta, partial inferioara, restul superioara. Elemente componente: - conducta principala de distributie; - coloanele sau conductele verticale; - conductele de legatura de la coloane la punctele de utilizare a apei; - armaturile: robinete, vane de inchidere si golire, baterii amestecatoare.
"onductele de distributie a apei calde de consum au trasee paralele cu cele pentru apa rece si se izoleaza termic pentru a micsora pierderea de caldura prin peretii conductelor.
#. PARTILE CO$PONENTE ALE SISTE$ELOR DE APA #.1
Retele exterioare de alimentare c a!a
#eteaua exterioara pentru distribuirea apei cuprinde totalitatea conductelor, armaturilor, aparatelor de masurat si instalatiilor accesorii, care asigura transportul apei de la constructiile principale de inmagazinare (acumulare) sau de ridicare a presiunii si pana la conductele de racord (bransamentele) la consumatori. #eteaua exterioara de distributie trebuie sa asigure debitul maxim orar, la presiunea de serviciu necesara. !resiunea de serviciu este presiunea minima necesara care trebuie asigurata in orice punct de bransament (racord) al instalatiilor interioare la reteaua exterioara, pentru a putea fi furnizat debitul necesar de apa pentru consum menajer, industrial sau pentru combaterea
incendiilor. $a alcatuirea schemei retelei se tine seama de reteaua de strazi, de caile de acces public, conform planului de sistematizare, de relieful terenului, de repartitia consumatorilor si de pozitia punctelor de alimentare a retelei. #eteaua de distributie se compune din urmatoarele categorii de conducte: % "onductele principale (artere) & care transporta apa de la rezervorul de inmagazinare sau de la statia de pompare in sectoarele de consum; % "onductele de serviciu ' sau conductele publice, care transporta apa de la conductele principale pana la punctele de bransament; pe aceste conducte se executa bransamentele ale consumatorilor. e asemenea, la conductele de serviciu se pot monta hidrantii exteriori * pentru combaterea incendiilor sau hidrantii + pentru stropit spatii verzi. n cazul ansamblurilor de cladiri de locuit , instalatiile interioare sunt alimentate cu apa din reteaua exterioara -, care este racordata la instalatia de ridicare a presiunii apei (de regula instalatia de hidrofor) alimentata la randul ei cu apa din conducta de bransament
% %
%
upa forma in plan se disting: retele ramificate, prin care apa circula intr%o singura directie; retele inelare, cu puncte de ramificatie numite noduri, alcatuite din bucle sau ochiuri inchise, la care apa poate ajunge in orice punct cel putin din doua directii; retele mixte, cu portiuni ramificate si portiuni inelare.
#etelele inelare prezinta siguranta in exploatare, atat in cazul consumurilor menajere si industriale, cat, mai ales, pentru combaterea incendiilor; intr%adevar, in cazul unei defectiuni intr%un punct al unui tronson (portiuni) al retelei se poate continua alimentarea cu apa a celorlalti consumatori, pe cand la o retea ramificata se intrerupe alimentarea cu apa pe toata suprafata localitatii sau industriei din aval de acest punct. n cazul centrelor populate se prevede, in general, singura retea exterioara de distributie pentru apa necesara consumului menajer,oindustrial si pentru combaterea incendiilor. /unt cazuri insa cand combinatele si intreprinderile industriale mari necesita debite mari de apa nepotabila si este necesara o dubla alimentare cu apa: o retea separata pentru procese tehnologice si separat o retea de apa potabila si pentru combaterea incendiilor. !entru a se evita infectarea apei potabile, se interzice orice legatura permanenta sau ocazionala intre reteaua de apa potabila si retelele de apa industriala nepotabila (netratata sau tratata sumar, dupa necesitati). upa valoarea presiunii necesare a apei pentru combaterea incendiilor, se deosebesc doua tipuri de retele: % de joasa presiune (minimum + m 0 '1 in cazul hidrantilor pentru combaterea incendiilor), astfel ca presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare este asigurata de motopompe; % de inalta presiune, cu statii proprii de pompare. #etelele de joasa presiune se folosesc in intreprinderi industriale cu pericol redus de incendiu, iar cele de inalta presiune, in intreprinderi si combinate industriale cu pericol marit de incendiu, ca, de exemplu: in combinate pentru industrializarea lemnului, in industria petroliera, chimica etc. 2aterialele principale din care se pot executa retelele exterioare pentru distributia apei sunt: % tuburi si piese de legatura din fonta de presiune; % tuburi din azbociment; % % % %
tuburi din beton armat precomprimat; tevi din otel; tevi din !3" rigid tip 4 (rezistente la presiuni); armaturi de inchidere si golire
!entru buna functionare a retelelor exterioare de distributie a apei se executa o serie de constructii si instalatii accesorii, cum sunt: camine pentru vane de linie, pentru ventile de dezaerisire, pentru vane de golire, precum si caminele pentru bransamente.
#.#
Alcatirea statiilor de tratare a a !ei
Calitatea a!ei "alitatea apei este determinata de proprietatile sale fizice, chimice, biologice si organoleptice si difera in functie de scopul in care apa se consuma. 5pa utilizata pentru consum menajer, pentru fabricarea produselor alimentare sau apa folosita in unitatile agrozootehnice trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. 5pa necesara in industrie trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de tehnologia de fabricatie a produselor respective. "onditiile de calitate pentru apa potabila !roprietatile fizice ale apei sunt urmatoarele: tulbureala, culoarea, temperatura, conductivitatea electrica si radioactivitatea. uritatea apei se datoreaza sarurilor de calciu si magneziu aflate in solutie si se masoara in grade. uritatea apei poate fi: temporara, permanenta sau totala (care este suma duritatilor temporara si permanenta). !entru ca apa sa fie potabila trebuie sa aiba o duritate permanenta de maximum &' grade si o duritate totala de maximum '6 grade. Conditiile de calitate !entr a!a indstriala n functie de procesul tehnologic, apa industriala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: % sa aiba o cantitate cat mai mica de suspensii (maximum &- ... '6 mg7dm8);
%% %
sa aiba o duritate prea mare (maximum &6 grade); sa nu nu contina materiitemporara organice peste &66 mg7dm8 2n19 consumat pentru oxidarea lor; sa aiba temperaturi corespunzatoare scopului pentru care es te utilizata.
Procesele si instalatiile !rinci!ale !entr corectarea calitatii a!ei 5pele din surse de suprafata si uneori cele subterane nu au calitati corespunzatoare pentru utilizare ca apa potabila sau industriala, de aceea trebuie sa fie corectate in instalatiile de tratare sau imbunatatire a calitatii. !rocesele principale de corectare a calitatii apei, precum si constructiile si instalatiile respective sunt urmatoarele:
% % % %
sedimentarea, folosind deznisipatoare si decantoare; coagularea, folosind instalatii pentru prepararea si dozare a coagulantului, cu camere de amestec si camere de reactie; filtrarea biologica prin filtre lente si rapide; dezinfectarea cu instalatii de dezinfectare cu clor, fluor etc.;
% %
corectarea proprietatilor organoleptice ale apei, fo losind filtre cu carb une activ; reducerea duritatii apei, prin procedee chimice, fizice sau combinate.
De%nisi!atoare si decantoare eznisipatoarele (vazute in sectiune plana) sunt bazine dreptunghiulare (deznisipatoare orizontale) sau circulare (deznisipatoare verticale). Ele sunt traversate de apa in ' ... min, timp in care se depun circa '- ... - din particulele aflate in suspensie in apa. % Deznisipatorul orizontal are trei compartimente: primul de linistire si de distributie a apei brute; al doilea de depunere a nisipului si al treilea de colectare a apei deznisipate.
% Decantoarele orizontale sunt bazine dreptunghiulare executate, de obicei, din beton sau beton armat, in care apa se deplaseaza orizontal, iar substantele aflate in suspensie (cu granulatie sub 6,' mm) se depun pe fundul bazinului. epunerile sunt evacuate prin intermediul unui stavilar. ecantoarele orizontale se pot curata continuu, cu mijloace mecanizate sau intermitent prin scoaterea din functiune a cate unui compartiment.
% Decantoarele verticale sunt bazine de forma cilindrica sau paralelipipedica 5coperite sau nu, in care suspensiile din apa se depun la fundul bazinului datorita schimbarii sensului de circulatie a apei. % Decantorul cilindric vertical acoperit se compune din doi cilindri coaxiali = si &6 si functioneaza astfel: apa bruta este introdusa la partea superioara a cilindrului interior din conducta &, pe care il parcurge de sus in jos, iar decantarea se realizeaza in cilindrul exterior, prevazut cu jgheaburile de colectare ', de unde apa limpezita este evacuata printr%o conducta . epunerile se colecteaza pe fundul conic al bazinului, de unde se evacueaza periodic printr%o conducta de golire . pentru mentinerea nivelului constant al apei in decantor se prevede o conducta de preaplin -. ecantoarele se pot monta ingropat, pentru a proteja apa contra variatiilor mari de temperatura din timpul anului. n acest caz, vanele de inchidere * se manevreaza de la suprafata solului.
Instalatii de tratare c coa&lant
nstalatia de tratare cu coagulant se compune dintr%un vas & pentru dizolvarea coagulantului in care solutia este concentrata, vasele ' pentru diluarea solutiei de coagulant si vasul pentru dozarea coagulantului, toate acestea formand gospodaria reactivilor. !entru a se putea produce fenomenul de coagulare a suspensiilor coloidale este necesar ca apa sa fie alcalinizata, in care scop se prevad vasele pentru reactivii de alcalinizare (var sau soda) si un vas pentru dozarea acestor reactivi. "oagulantul si reactivul de alcalinizare se introduce intr%o camera * (bazin) de amestec, alimentat cu apa bruta (ce trebuie tratata). amestec, apa!entru bruta intra in bazinul reactie +omogen unde areseloc reactia chimica upa de neutralizare. realizarea unuideamestec folosesc camere cu pereti cu sicane in care are loc o difuzie turbulenta a solutiei de coagulant in apa bruta. upa neutralizare, particulele coloidale se aglomereaza sub forma de fulgi care se depun prin sedimentare.
Instalatii de 'iltrare a a!ei upa decantare, apa trebuie filtrata pentru a fi adusa la un grad de limpezire care sa o faca potabila. 5cest proces se realizeaza in bazine inchise sau deschise, prin trecerea apei printr%un strat de nisip cu grosimea de &,6 ... &,- m care retine particulele fine aflate in suspensie si cea mai mare parte dintre bacterii, prin procesul de adsorbtie (adeziune) pe suprafata granulelor de nisip si prin fenomenul de sita. 5pa circula prin filtru de sus in jos, iar particulele aflate in suspensie sunt retinute in stratul superior de nisip, unde se formeaza o membrana biologica in care sunt retinute si oxidate, cu oxigenul dizolvat in apa, microorganismele de natura vegetala si animala. upa viteza de filtrare se disting: filtre lente si filtre rapide. >iltrele lente se caracterizeaza prin viteza mica de circulatie a apei (& ... m7zi), de aceea au un volum construit mare si un cost de investitii ridicat, ocupand suprafete mari de teren pentru montaj, obtinandu%se insa o calitate superioara a apei. n timpul functionarii unui filtru lent se disting urmatoarele faze: punerea in functiune, filtrarea si curatirea filtrului. $a punerea in functiune, filtrul se umple cu apa curata de jos in sus prin conducta de umplere *, pentru a elimina aerul si a afana nisipul filtrant. "and deasupra stratului filtrant s%a format un strat de apa de &6 ... &- cm grosime, se opreste umplerea si se introduce apa bruta de sus in jos prin conducta &, pana cand se stabileste nivelul maxim controlat de conducta de preaplin. >ormarea membranei biologice dureaza una pana la trei zile, timp in care nu se recomanda utilizarea apei filtrate ca apa potabila.
upa formarea membranei biologice incepe procesul de filtrare ce continua pana la colmatarea filtrului, care se constata prin micsorarea vitezei de trecere a apei prin filtru, putand duce la ruperea membranei biologice; din acest moment, filtrul este scos din functiune si se curata. /palarea filtrului se poate realiza cu apa curata, introdusa prin conducta *, de jos in sus, sau cu apa si aer, producandu%se o barbotare a stratului de nisip.
>iltrele rapide asigura viteze mari de circulatie a apei (&'6 ... &6 m7zi); ele sunt mai compacte, ocupand un spatiu mai mic pentru montaj decat filtrele lente, dar mai putin eficiente din punctul de vedere al retinerii microorganismelor. >iltrele rapide pot fi inchise sau deschise. % filtrele rapide inchise sunt executate din rezervoare metalice prin care apa circula sub presiune si functioneaza dupa acelasi principiu ca filtrele lente. 5ceste filtre sunt utilizate, in special, pentru tratarea apelor industriale si au dimensiuni limitate constructiv, deoarece pentru suprafete de filtrare mari rezulta grosimi ale mantalei exterioare mari deci neeconomice.
%
filtrele rapide deschise sunt construite si functioneaza asemanator cu filtrele lente, dar sunt mai putin eficiente decat acestea.
Instalatii !entr de%in'ectarea a!ei nstalatiile pentru dezinfectarea apei au rolul de a reduce numarul de bacterii sub limita maxima admisibil a, pentru a nu fi daunatoare organismului omenesc, folosind, de regula clorul.
nstalatia se compune din aparate de clorare, numite cloratoare. "lorul este comprimat in butelia de otel & la * ... ata (bar). 5ceasta se aseaza pe un cantar zecimal '6 determinandu%se cantitatea de clor existenta in butelie si, prin diferenta fata de cantitatea initiala, cantitatea consumata in instalatie. "lorul gazos trece din butelia & prin robinetele ' si , prin filtrul -, si prin ventilul de reducere a presiunii * de la presiunea de * ata, indicata de manometrul , la presiunea de & ata, indicata de manometrul . n continuare, clorul trece cu presiunea joasa prin robinetul de reglare + in deozatorul =, de unde, prin robinetul de evacuare &6 si prin ventilul de retinere &&, ajunge in vasul de amestec &', in care intra si un curent de apa limpede introdusa prin pulverizatorul &. 5pa si clorul din vasul &' trebuie sa aiba aceeasi presiune de & ata; din aceasta cauza, apei venite prin conducta &=, dupa ce trece prin robinetul de reglare a debitului & si prin filtrul &- pentru retinerea impuritatilor, i se reduce presiunea in ventilul &*, ceea ce se poate verifica la manometrul &+. upa ce se amesteca in vasulm &', apa clorata este injectata in conducta de alimentare cu apa sau in bazinul de contact prin teava . nstalatia de clorare a apei se executa din materiale care nu sunt atacate de clor, de exemplu: sticla, materiale plastice, metal argintat etc. Instalatii !entr redcerea dritatii a!ei
#educerea duritatii apei, adica a continutului de saruri de calciu si magneziu este necesara in special pentru apa de alimentare a cazanelor de abur sau a altor instalatii termice industriale.
nstalatia de dedurizare cu cationi de sodiu functioneaza ciclic, fiecare ciclu fiind compus din urmatoarele faze: % dedurizarea apei; apa intra in con ducta &, pri n racordul ', in fil trul , trecand prin stratul , unde este dedurizata, prin stratul de pietris -, unde este filtrata si iese prin conducta *; % afanarea materialului filtrant; se introduce in filtrul un curen t de apa sub presiune, preluata din conducta & prin conducta + si materialul filtrant se afaneaza datorita vitezei ascensionale a apei prin filtru, dupa care apa se evacueaza la canalizare, prin conducta ; % regenerarea masei cationice; se pregateste o solutie de clorura de sodiu in filtrul dizolvator de sare =, folosind apa dura preluata din conducta & prin conducta &6; se filtreaza solutia printr%un strat de pietris margaritar && si se introduce in filtrul schimbator de ioni prin conducta &'; dupa regenerarea masei cationice, solutia de clorura de sodiu se evacueaza la canalizare prin conducta &; % spalarea masei cat ionice de solu tia de clorura de sodiu; se intr oduce apa dura din conducta & prin conducta ' in filtrul si dupa ce a spalat masa cationica , este evacuata la canalizare prin conducta &-; spalarea filtrului dizolvator de sare; se introduce apa dura din conducta & prin conducta &6 in filtrul = si dupa ce a spalat materialul filtrant, este evacuata la canalizare prin conducta &*.
#.(
Instalatii i nterioare de a limentare c a !a
nstalatiile interioare de alimentare cu apa sunt alcatuite din ansambluri de conducte, armaturi, aparate si utilaje destinate sa asigure transportul si distributia apei de la punctul de racord (bransament) la conducta publica sauu sursa proprie, pana la ultimul punct consumator de apa din cladire. $a alcatuirea si clasificarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa se tine seama de: % "aracteristicile de functionare ale conductei publice sau ale surselor proprii, si anume: debitul, presiunea de regim, modul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) si calitatea apei furnizate;
%
"aracteristicile consumatorilor de apa din cl adirile civile si indus triale natura, marimea si variatia consumului; regimul de alimentare cu apa (continuu sau intermitent), calitatea apei necesare pentru consum; % destinatia si caracteristicile constructive ale cladirii. nstalatiile interioare de alimentare cu apa pot fi clasificate dupa mai multe criterii. upa presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamica) disponibila a apei in punctul de racord sunt: % instalatii interioare racordate direct sau fun ctionand sub pre siunea apei din conducta publica, atunci cand presiunea disponibila a apei din punctul de racord este egala cu presiunea (sarcina hidrodinamica) necesara pentru functionarea oricarui punct consumator de apa din cladire; % instalatii interioare racordate indirect la conducta publica sau sursa proprie, prin intermediul instalatiilor de ridicare a presiunii apei, cand presiunea disponibila in punctul de racord este mai mica decat sarcina hidrodinamica necesara in instalatia interioara. upa scopul intrebuintarii apei (natura consumului de apa) sunt: % instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer; % instalatii interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor; % instalatii interioare de alimentare cu apa pentru consum industrial (in scopuri tehnologice); upa numarul de retele de distributie a apei, tinand seama de natura consumului, acestea sunt: % cu o singura retea pentru toate categoriile de consum; % cu ret ele comune pentru anumite consumuri (de exemplu, retea comuna consum menajer pentrucategorie combaterea incendiilor etc.); % pentru cu retele separate pentrusifiecare de consum. upa pozitia de montaj in cladire a conductei principale de distributie, aceasta poate fi: % cu dist ributie inferioara (de exem plu, cu conductele mont ate in subs ol, daca exista, in canale tehnice circulabile practicate sub pardoseala parterului, in canale vizitabile sau nevizitabile etc.); % cu distributie superioara (de exemplu, cu conductele montate sub plansee sau suspendate pe stalpi etc.); % cu distributie mixta (partial inferioara, restul superioara). upa forma retelei de distributie, instalatia poate fi: % % %
cu retea ramificata, care este cea mai utilizata; cu ret ea inelara, ut ilizata numai in cazuri speciale (de exe mplu, pentru unele instalatii de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor); cu retea mixta (partial inelara, restul ramificata).
upa regimul de presiune a apei, instalatia interioara poate fi: % cu o zona de pr esiune delimitata la o ina ltime manometrica de *6 m 0 '1, aceasta valoare corespunzand presiunii maxime de * bar (?* at), pana la care rezista materialele din care se executa instalatia interioara; % cu doua sau mai multe zone de presiune, prevazute cu instalatii speciale de ridicare a presiunii apei (specifice cladirilor foarte inalte).
#.) Instalatii de com*atere a incendiilor !entru combaterea incendiilor care pot surveni la cladirile civile si industriale se prevad instalatii de distributie a apei reci, dotate cu anumite dispozitive si armaturi pentru formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa, cum sunt: hidrantii interiori, sprin@lerele si drencerele 5pa sub forma de jet sau pulverizata, absorbind o mare cantitate de caldura, se evapora si raceste corpurile care ard, ducand la stingerea incendiilor. Instalatii c +idranti interiori 0idrantul interior pentru incendii este un robinet de colt cu diametrul nominal de 'A, prevazut cu ventilul & de inchidere, avand racordul ' de intrare a apei, prevazut cu filet exterior pentru racordare la conducta de alimentare cu apa rece, si racordul de iesire a apei, cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix .
0idrantul interior & avand asamblat racordul fix ', se monteaza prin intermediul unui teu la coloana de alimentare cu apa rece, impreuna cu echipamentul de serviciu format din: furtunul din canepa - prevazut cu racordul * care se insurubeaza la racordul fix ' al hidrantului si teava de refulare + pentru formarea si dirijarea jetului de apa. 5cestea se amplaseaza intr%o nisa practicata in pereti, prevazut a cu rama metalica = si geam mat, pe care se noteaza numarul hidrantului pentru a fi controlat usor in timpul exploatarii sau identificat rapid in caz de incendiu. >urtunul din canepa se infasoara pe un tambur &6 montat in interiorul nisei .
Teava de refulare este prevazuta cu racordul olandez & pentru asamblare la furtun si cu ajutajul ' de un anumit diametru (cuprins intre &' si '6 mm), pentru realizarea unui jet compact de apa, orientat cu ajutorul tevii spre corpurile care ard.
#etelele de conducte pentru alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori se executa din tevi din otel si pot fi independente sau comune cu cele pentru distributia apei reci in scopuri menajere sau industriale. "oloanele de alimentare cu apa rece a hidrantilor interiori au diametrul constant pe toata inaltimea lor si egal cu 'A. !e coloanele cu hidranti interiori nu se monteaza robinete de inchidere. n schimb la partea superioara se racordeaza un consumator (de exemplu, o chiuveta) pentru primenirea apei din coloana hidrantilor interiori. !rincipalele tipuri de cladiri in care se prevad instalatii cu hidranti interiori pentru combaterea incendiilor sunt: cladirile de locuit cu &' sau mai multe etaje; cladirile pentru cazare comuna (hoteluri, camine etc.), cladirile administrative ale diferitelor intreprinderi, scoli de toate gradele cu patru sau mai multe etaje; localurile pentru alimentatie publica (cantine, restaurante etc.) situate in cladiri independente, cu patru sau mai multe etaje, precum si localurile pentru alimentatie publica cu 66 locuri si mai mult, amplasate in cladiri cu alta destinatie; cladirile cu sali de spectacole si de intruniri cu mai mult de 66 locuri etc.
Instalatii c s!rin,lere nstalatiile cu sprin@lere sunt alcatuite dintr%o retea de conducte din tevi de otel care alimenteaza cu apa armaturi speciale numite sprin@lere, care se deschid automat, la o anumita temperatura produsa de incendiu, pulverizand apa peste locul incendiat. /istemul de inchidere al sprin@lerului trebuie sa se deschida la temperatura aleasa, indiferent de presiunea apei din conducte. /prin@lerele uzuale pot fi deschise prin unul din urmatoarele moduri: % prin topirea unui aliaj fuzibil cu care este inchis orificiul sprin@lerului; % prin topirea unei compozitii chimice usor fuzibile care sustine suportul supapei de inchidere; % prin spa rgerea unui bu lb de sticla, umplut cu un lichid car e se dil ata la o temperatura ridicata. "ele mai utilizate sprin@lere sunt cele cu aliaj usor fuzibil
5cestea se compun dintr%un corp & din bronz, prevazut cu filet conic exterior pentru montarea la reteaua de conducte si un filet conic interior, pentru asamblarea inelului ' al ramei de sustinere a rozetei - care are marginea indoita si zimtata pentru a imprastia uniform apa (din care cauza se mai numeste si deflector). nelul ' fixeaza totodata etans o diafragma subtire care are in centru un orificiu de refulare a apei, cu diametrul de &',+ mm (&7'A). 1rificiul de refulare a apei este mentinut normal inchis cu ajutorul unui ventil din sticla *, de forma semisferica, sustinut de un element de declansare alcatuit din trei placute +, si = executate din metal bun conducator de caldura, lipite intre ele cu un aliaj usor fuzibil. Elementul de declansare tensionat se sprijina la un capat pe rama, iar la celalalt pe ventil, presandu%l pe scaunul de etansare a diafragmei elastice. !entru protectie mecanica, ventilul de sticla este prevazut, pe fata exterioara cu o saiba de cupru &6. 2odul de functionare este urmatorul: la atingerea unei anumite temperaturi (produsa de incendiu) numita temperatura nominala, lipiturile se topesc si cele trei placute +, si = se desfac. 5lcatuind un sistem de parghii instabil, ele sunt aruncate cu putere, impreuna cu celelalte elemente componente ale dispozitivului de inchidere, sub actiunea fortei exercitate de membrana elastica.
Topirea aliajului usor fuzibil trebuie sa se faca rapid si concomitent, astfel ca dispozitivul sa cedeze brusc, piesele lui fiind aruncate energic in exterior pentru a nu influenta curgerea si dispersarea corecta a apei. "and aceasta conditie esentiala nu este indeplinita, apa ce s%ar scurge pe aliajul usor fuzibil la pierderea de etanseitate ar intarzia sau chiar ar impiedica declansarea sprin@lerului. 1data eliberata sectiunea de trecere a apei prin orificiul sprin@lerului, jetul format se izbeste de rozeta - si este pulverizat sub forma de picaturi pe suprafata incendiata. /prin@lerul cu bulb are orificiul de iesire a apei inchis de o fiola de sticla & umpluta aproape complet cu un lichid care trebuie sa aiba coeficientul de dilatare volumetrica mare la temperaturi ridicate, caldura specifica mica si temperatura joasa de congelare.
n caz de incendiu, lichidul incalzindu%se se dilata si la temperatura nominala sparge bulbul. /ub actiunea presiunii hidraulice, ventilul ' sare si apa este proiectata sub forma de jet dispersat in picaturi, ca urmare a lovirii de deflectorul (rozeta) sprin@lerului . nstalatiile cu sprin@lere pot fi: % cu reteaua de conducte umpluta permanent cu apa si mentinuta sub presiune, care se aplica pentru protectia incaperilor in care temperatura nu poate sa scada sub BC"; % cu conductele pe care su nt montate sprin@lerele, umplute cu aer co mprimat la o presiune de &, D ' da<7cm ' si cu conducta principala avand apa pana la robinetul de inchidere, sistem care se aplica pentru protectia incaperilor reci in care temperatura este sub BC". n acest sistem, care este mai putin folosit in practica, la deschiderea sprin@lerelor trebuie sa se evacueze mai intai aerul comprimat din conducte, iar apa ajunge la sprin@lere cu oarecare intarziere. nstalatia cu sprin@lere avand reteaua de conducte umpluta permanent cu apa sub presiune se compune din:
%
conducta pri ncipala & de alimentare cu apa, pe care se monteaza robi netul principal ' aflat in pozitia normal deschis;
%
aparatul de control si semnalizare , montat pe conducta principala de alimentare cu apa &, care are rolul de a controla starea de functionare a instalatiei (cand nu este incendiu) si de a semnaliza automat intrarea in functiune a intregii instalatii sau numai a unui sector al ei; conducta de dis tributie a apei la sectoarele de sprin@lere, prin conductele de ramificatie -; conductele * executate, de regula, cu diametru constant, pe care se monteaza sprin@lerele +; instalatia de semnalizare acustica a intr arii in funct iune a instalatiei, compusa din turbina & si clopotul &-, precum si racordul ' la instalatia de semnalizare electrica;
% % %
%
manometrele '& si '' pentru citirea presiunilor apei din conducta & de alimentare si respectiv din reteaua cu sprin@lere (in aval de aparatul de control si semnalizare ); cand instalatia nu functioneaza, cele doua manometre '& si '' trebuie sa indice aceeasi presiune a apei, iar la intrarea in functiune a instalatiei manometrul '' va indica o presiune mai mica decat manometrul '&; % racordurile fixe ' pent ru alim entarea cu apa a instalatiei cu spri n@lere cu ajutorul pompelor mobile pentru caz de incendiu; pe conducta de racord '- se monteaza clapeta de retinere '* care permit e trecerea apei numai intr%un singur sens (de la racordurile fixe spre instalatia cu sprin@lere). in modul cum este alcatuita, rezulta ca instalatia cu sprin@lere detecteaza, localizeaza, stinge si semnalizeaza incendiul. %
2odul de functionare a instalatiei este urmatorul: sursele de alimentare cu apa ti n permanent sub presiune retelele de conducte pe care sunt montate sprin@lerele, de regula la partea superioara a incaperilor.
4azele calde produse de incendiu se ridica si se acumuleaza la partea superioara a incaperii, sub plafon, formand in jurul sprin@lerelor un strat de temperatura ridicata. !reluand caldura de la mediul spatiului incendiat, dispozitivele de inchidere ale sprin@lerelor, situate deasupra zonei de ardere, se incalzesc treptat, in timp relativ scurt si se deschid la atingerea temperaturii nominale. 1data eliberat orificiul de scurgere, apa este proiectata cu presiune sub forma de jet dispersat in picaturi pe suprafata incendiata; % "oncomitent aparatul de control si semn alizare declanseaza sem nalul de incendiu. "onsumandu%se apa la sprin@lerele + presiunea apei pe suprafata superioara a ventilului (supapei) '+ devine mai mica decat presiunea pe suprafata inferioara a acestuia, astfel ca, sub actiunea rezultantelor fortelor de presiune, ventilul '+ se va deplasa in sus eliberand sectiunile de trecere a apei in compartimentele ' ale aparatului de control si semnalizare .
in compartimentul ' (dreapta) apa trece prin robinetul &' (normal deschis) in conducta &&, spre turbina &, punand rotorul acesteia in miscare de rotatie, dupa care este evacuata prin palnia &+ la conducta de canalizare &. 2iscarea rotorului turbinei & se transmite prin parghia & la ciocanelul clopotului &- care semnalizeaza acustic intrarea in functiune a instalatiei. "lopotul &- se monteaza pe peretele &* in asa fel incat semnalul sa fie receptionat imediat de personalul de interventie. n acelasi timp, din compartimentul ' (stanga) apa intra in conducta ' actionand asupra dispozitivelor electrice de semnalizare a incendiului; % $a incetarea functionarii instalatiei (dupa stingerea incendiului) se inchide robinetul principal ', se goleste instalatia prin conducta si robinetul &6 care are diametrul de 'A, iar sistemul de semnalizare acustica se goleste automat prin conducta &= si robinetul '6, apa fiind evacuata la canalizare. /prin@lerele utilizate se inlocuiesc cu altele noi, apoi se deschide robinetul principal ' si instalatia se umple cu apa din conducta &. upa umplerea instalatiei, supapa '+ a aparatului de control si semnalizare se aseaza sub actiunea greutatii proprii pe scaunul sau obturand etans orificiile de trecere a apei spre
compartimentele ' si, respectiv spre reteaua cu sprin@lere. n aceasta situatie, manometrele '& si '' vor indica aceeasi presiune a apei. !eriodic se verifica starea de functionare a instalatiei cu sprin@lere in modul urmator: % se deschide robinetul = de ince rcare a sistemului de semnalizare; acest robinet avand diametrul de &7'A (&',+ mm) echivaleaza in pozitia deschis cu un sprin@ler declansat. n aceasta situatie, supapa '+ va trebui sa se ridice de pe scaunul sau si sa permita patrunderea apei in compartimentele ' de unde va intra in sistemele de semnalizare acustica si electrica in modul aratat mai sus. upa verificarea functionarii sistemelor de semnalizare, robinetul = se inchide si trebuie ca supapa '+ sa se reaseze pe scaunul sau; % se des chide robinetul de gol ire &6 car e are si rol de robinet de inc ercare (control) a sursei de alimentare cu apa. n acest caz sistemele de semnalizare acustica si electrica vor intra in functiune prin ridicarea supapei '+, iar manometrul '' va indica valoarea presiunii corespunzatoare functionarii intregii instalatii. upa efectuarea acestui control, robinetul &6 se inchide, supapa '+ va reveni pe scaunul sau, iar manometrul '' va trebui sa indice aceeasi presiune ca si manometrul '& montat pe conducta & de alimentare cu apa. nstalatiile cu sprin@lere se prevad, in general, in urmatoarele categorii de cladiri: teatre, cluburi si case de cultura cu peste 66 de locuri si avand scena amenajata; platouri de filmare; ateliere de tamplarie avand o suprafata de peste -66 m '; depozite de produse alimentare etc. nstalatiile de alimentare cu apa a sprin@lerelor se impart in sectoare, iar intrarea in functiune a fiecaruia sau a intregii instalatii este semnalizata acustic si electric (optic) de aparate de control si semnalizare montate la fiecare din sectoarele respective. Instalatii c drencere rencerele sunt dispozitive asemanatoare cu sprin@lerele, cu deosebirea ca nu au dispozitive de inchidere, ramanand in permanenta deschise, astfel incat conductele pe care sunt montate nu contin apa. nstalatiile de drencere pot fi cu actionare manuala sau automata. nstalatia de drencere cu actionare manuala are conducta principala & umpluta cu apa pana la robinetul de inchidere '.
n incaperile cu pericol mare de incendiu, se prevede in peretele despartitor - o nisa in care se monteaza un robinet , pe conducta de ocolire a robinetului ', care poate fi actionat manual din incaperea alaturata, in caz de incendiu. "onductele * si +, de deasupra robinetului de actionare ' nu contin apa. rencerele se monteaza pe conductele + amplasate deasupra spatiului protejat, in asa fel incat in stare de functionare sa formeze o perdea de apa pulverizata, care izoleaza spatiul incendiat si contribuie in acelasi timp, la stingerea focului. !entru oprirea functionarii instalatiei se inchid robinetele ' si , iar reteaua de conducte * prin conducta &6 si robinetul && in palnia &' racordata la canalizare. !e conducta principala & se monteaza manometrul = pentru controlul permanent al presiunii apei din retea. nstalatia este prevazuta cu racordul fix &, pentru pompele mobile de alimentare cu apa in caz de incendiu racordat la conducta & pe care se monteaza o clapeta de retinere &-. #obinetele de actionare ' si , manometrul = si conducta & de racord la pompele mobile de incendiu se amplaseaza cat mai aproape posibil de spatiul protejat de drencer, in locuri incalzite, usor accesibile, ferite de actiunea focului si retrase fata de caile de evacuare a publicului. e obicei, ele se amplaseaza in casele scarilor, culoare sau incaperi vecine cu cele protejate cu drencere.
nstalatia cu drencere cu actionare automata
nstalatia cuprinde urmatoarele elemente: % conducta & de alimentare cu apa, pe care se monteaza robinetul principal de inchidere '; dispozitivul de actionare automata a instalatiei; reteaua de conducte pe care se monteaza drencerele -; detectoarele * de incendiu montate in spatiul protejat de drencerele -; circuitul de impuls + la car e sunt racordate detectoarele * de inc endiu si prin care se comanda actionarea dispozitivului ; % dispozitivul de con firmare a comenzii de deschidere a alimentarii cu apa si de semnalizare a punerii in functionare a instalatiei, montat pe conducta principala dupa dispozitivul de actionare ; % robinetul = de gol ire a retelei de con ducte la sco aterea din fun ctiune a instalatiei cu drencere; % palnia &6 racordata la conducta de canalizare, pentru colectarea si evacuarea apei de la robinetul de golire =; % manometrul && pentru masurarea presiunii in conducta principala & de alimentare cu apa a instalatiei cu drencere; % conducta &' cu racordul fix & pentru pompe mobile de incendiu si clapeta de retinere & care permite trecerea apei numai intr%un singur sens (de la pompele mobile spre conductele ). "onducta principala & este plina cu apa si tinuta sub presiune (citita la manometrul &&), pana la dispozitivul de actionare automata. n caz de incendiu, detectoarele * din zona comanda prin circuitul de impuls + deschiderea dispozitivului care lasa apa sa patrunda in reteaua si sa fie pulverizata in jeturi simultane, pe intreaga arie protejata de drencerele -. "oncomitent, dispozitivul primind confirmarea comenzii de deschidere a alimentarii cu apa prin conducta emite semnalul de incendiu, care poate fi numai local (unde se afla amplasata instalatia cu drencere) sau si local si % % % %
centralizat (la punctul de comanda al formatiei de pompieri). upa oprirea functionarii, prin inchiderea robinetului ', intreaga instalatie se goleste de apa prin robinetul = si palnia &6 racordata la canalizare. nstalatiile cu drencere ca si instalatiile cu sprin@lere sunt alimentate cu apa, de regula din doua surse, si anume: % o sursa initiala (de exemplu, rezervoare de inaltime, instalatii de hidrofor etc.), care sa asigure functionarea drencerelor si a sprin@lerelor pe un timp limitat; % o sursa de baza (de ex emplu, conducte publice, rezervoare de acu mulare a apei pentru incendiu etc.), care sa asigure consumul de apa pe toata durata teoretica a incendiului. nstalatiile cu drencere se prevad, de obicei, in urmatoarele categorii de cladiri: teatre cu sali de spectacole (drencerele fiind amplasate de ambele parti ale cortinei, deasupra golurilor de usi care leaga scena cu incaperile vecine etc.); garaje; cladiri industriale cu pericol mare de incendiu la care anumite spatii trebuie protejate cu perdele de apa etc.
$ONTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALI$ENTARE CU APA 1.-RANSA$ENTE DE APA. CLASIFICARE $ONTARE
-ransamentl este conducta de racord dintre instalatia interioara si reteaua exterioara (conducta publica sau de serviciu) sau sursele proprii ale consumatorului respectiv. ransamentele pot fi de doua feluri: provizorii, folosite numai in perioada de executie a constructiei, si definitive, folosite si ca bransamente provizorii in perioada de constructie. n functie de importanta consumatorului, bransamentele pot fi simple sau multiple. n cazul in care consumatorul necesita o alimentare cu apa continua, fara nici o intrerupere, cum sunt, de exemplu, industriile cu procese tehnologice la care intreruperea alimentarii cu apa poate determina degradarea produselor sau deteriorarea aparatajelor utilizate, se iau masuri speciale de siguranta in alimentarea cu apa, prevazandu%se: % doua racorduri de la aceeasi conducta de serviciu; % doua racorduri de la doua retele de pe strazi diferite; % un racord la conducta de serviciu si unul la o sursa proprie; % realizarea unei rezerve intangibile de avarie. ransamentul se amplaseaza in zona cu consum maxim de apa, in vederea obtinerii unei solutii cat mai economice pentru reteaua de distributie a apei, si se executa perpendicular pe frontul cladirii, astfel incat sa aiba o lungime cat mai mica, iar strapungerea fundatiilor la intrarea in cladire sa se faca cat mai
usor.Fn bransament poate alimenta cu apa o singura cladire sau un ansamblu (grup) de cladiri daca se incadreaza in aceeasi categorie (de exemplu, cazul ansamblurilor de cladiri de locuit).
!e conducta de bransament ', dupa punctul de racord, se monteaza o vana (robinet) de concesie de la care se poate inchide alimentarea cu apa a intregii instalatii interioare in caz de nevoie. e asemenea, pe conducta de bransament se monteaza instalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa, comusa din apometrul - si armaturile anexe. Te+nolo&ia exectiei si montarii condctelor de *ransamente !entru diametre de '6 si 6 mm, conductele de bransament (bransamentele) se executa din teava de plumb pentru presiune, cositorita sau sulfatata in interior, cu ajutorul prizei, cu sau fara colier. !entru diametrele de -6 si &66 mm, bransamentele se executa din tuburi din fonta de presiune, tevi din otel zincat, tuburi din azbociment sau tevi din !3" rigid tip 4. ntrucat conducta publica (exterioara) este montata de regula ingropat, si conducta de bransament se monteaza ingropat in sol sub adancimea de inghet (6, D &,- m) pana la punctul de intrare in cladire.
Executarea bransamentelor cu priza, cu sau fara colier #acordarea cu priza fara colier se face la partea superioara a conductei si necesita golirea apei din conducta de distributie. "onducta de bransament se executa din teava de plumb pentru presiune. 1peratiile de bransare se desfasoara dupa cum urmeaza: % se gaureste conducta publica vertical, cu ajutorul unui dispozitiv de gaur it numit boraci cu burghiu, avand diametrul bransamentului. oraciul se compune dintr%un ax la mijlocul caruia se monteaza roata dintata a carei dinti intra in clichetul prins in dispozitivul de fixare, legat de manerul de actionare. $a care capatul de susgauririi al boraciului se gaseste piulita inalta in timpul se sprijina cu capul de suport. urghiul se monteaza in mandrina si se aseaza vertical cu varful in centrul locului in care trebuie executata gaura. /e roteste manerul boraciului cu un sfert sau o jumatate de rotatie in sensul sagetii. !e masura adancirii gaurii, burghiul se deplaseaza axial prin desurubarea piulitei -; % se taie filet in gaura data, cu un tarod (figura a). Tarodul este o tija cilindrica din otel, cu filet exterior, avand varful putin conic pentru a patrunde mai bine in piesa de filetat (peretele conductei) si capul patrat pentru a putea fi rotit cu ajutorul unui porttarod '.
/e verifica cu echerul ca tarodul sa fie perpendicular pe peretele al conductei, in axa gaurii, si se roteste porttarodul apasandu%l usor, executand dupa o rotatie completa o jumatate sau un sfert de rotatie in sens contrar. n timpul filetarii, tarodul se unge cu petrol lampant, cu seu (pentru conducte din fonta) sau cu ulei din in fiert (pentru conducte din otel); % se ins urubeaza apo i piesa de rac ord, car e poate fi un racord ola ndez din alama cu racord de lipit; % se lipeste teava de plumb la racordul de lipit; % se insurubeaza piulita olandeza, eta nsarea realizandu%se cu garnitura de canepa impregnata cu miniu de plumb preparat cu ulei de in fiert. #acordarea cu priza cu colier are avantajul ca nu necesita golirea de apa a conductei publice, deci sistarea alimentarii cu apa a zonei respective.
!riza cu colier permite racordarea bransamentului cu filet (fig. a), flanse (fig. b) sau cu mufa (fig. c). #acordarea se realizeaza intr%una din partile laterale ale conductei publice (fig. d), iar gaurirea acestei conducte se executa dupa ce s%a montat pe ea priza cu colier.
/uccesiunea operatiilor de executie a bransamentului este urmatoarea:
%
%
% % %
pe conducta publica de alimentare cu apa (fig. a) se monteaza priza cu colier (fig. b); colierul are cele doua capete filetate, astfel ca fixarea pe conducta se realizeaza prin strangerea cu piulita, iar etansarea prizei pe conducta se executa cu garnitura de cauciuc cu insertii de panza (fig.d); la priza cu colier se mon teaza un robinet cu cep ' (fig. d), ca re se poa te deschide sau inchide complet admisia apei din conducta publica, printr%o rotire de =6G; se monteaza boraciul cu burghiu (fig. c), se deschide robinetul cu cep si se executa gaurirea conductei publice (fig. d); se sco ate burghiul (fig. e), se inc hide rob inetul cu cep si se demonteaza boraciul de gaurit; se monteaza conducta de bransament la priza cu colier (fig. f).
Exectarea *ransamentelor din t*ri din 'onta de !resine ransamentele cu diametre de -6 mm si mai mari se executa din tuburi din fonta de presiune racordate la conducta publica cu ajutorul pieselor din fonta cu mufe sau cu flanse.
!iesele de racord pot fi prevazute inca de la executarea conductei publice, sau se intercaleaza pe conducta la nevoie. mbinarea tuburi lor cu piesele de racord din fonta de presiune cu mufe se face prin stemuire cu franghie gudronata si plumb topit. $a imbinarea cu flanse, etansarea se realizeaza cu garnituri din cauciuc sau din carton gros imbibat cu ulei de in fiert. Exectarea *ransamentelor la condcte din otel "onductele din otel se racordeaza direct prin sudura. n acest caz, succesiunea operatiilor de bransare este urmatoarea: % se goleste conducta de distributie; % se perforeaza teava, utilizand flacara oxiacetilenica; % se curata marginile orificiului creat; % se sudeaza conducta de bransament pe care din timp s%a montat robinetul de inchidere; % se intareste sudura prin eclise; % se reface izolatia anticorosiva in zona incalzita in timpul sudarii; % se probeaza bransamentul pana la robinet, apoi se astupa santul si se continua lucrarile. nainte de punerea in functiune a bransamentului, conducta se spala prin cateva umpleri si goliri succesive, pentru indepartarea resturilor de la sudura si a altor impuritati.
1.1
Camine de /i%itare nstalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa din cladiri se monteaza pe conducta de bransament si se poate amplasa fie in interiorul cladirilor, de exemplu in ansambluri subsol (daca sau interiorul statiilor deca hidrofor (pentru deexista) cladiri), fieinin exteriorul cladirilor, intr%un camin numit camin de apometru. !eretii & ai caminului de apometru se executa din zidarie sau beton. "aminul este prevazut cu capacul ' si scara metalica de acces. 5pometrul se monteaza la partea inferioara a caminului pe un suport (postament) din beton. >undul caminului este executat cu o panta de H pentru scurgerea eventualelor scapari de apa (la demontarea si remontarea apometrului) catre o baIJ (sau rigolJ).
1.#
A!ometre
5paratele pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa se numesc apometre sau contoare de apa. upa principiul de functionare, apometrele se clasifica in: % apometre de viteza, care inre gistreaza cons umul de apa fie prin actionarea unei roti cu palete sau cu elice (apometre cu turbina), care transmit miscarea unui mecanism integrator de inregistrare a consumului, fie prin masurarea diferentei de presiune la trecerea apei printr%o diafragma (apometru diferential);
%
apometre volumetrice, care inregistreaza cantitatea de apa prin umplerea si golirea succesiva a unor compartimente cu volum determinat. upa modul de admisie a apei, apometrele cu turbina pot fi: % cu admi sie tangentiala, dire ctia de curgere a apei fii nd perp endiculara pe axul turbinei; % cu admisie axiala, directia de curgere a apei fiind paralela cu axul t urbinei; % combinate, avand montate in serie sau in pa ralel ambele turbine mentionate; aceste apometre se folosesc in instalatii cu diferente mari intre consumul maxim si consumul minim de apa. upa modul de montare a cadranului pentru citirea consumului se disting: % apometre cu cadranul uscat, montat intr%o caseta separata de corpul apometrului; % apometre cu cadranul inecat, cadranul fiind in contact cu apa si protejat de un geam care rezista la presiuni mari. "orpul apometrelor se executa din fonta, bronz sau otel turnat, iar turbina din materiale plastice pentru apa rece (cu temperaturi pana la B6G") si din metal pentru apa calda (cu temperaturi peste B6G"). !rincipalele caracteristici ale apometrelor, de care trebuie tinut seama la alegerea si montarea lor in instalatie, sunt urmatoarele: % debitul nominal, adica debitul orar caruia ii corespunde o cadere de presiune de &6 m 0'1;
%
sensibilitatea, respectiv debitul orar minim pentru care apometrul inregistreaza intreaga cantitate de apa care il traverseaza; % puritatea si temperatura apei ce trece prin apometru. nstalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa se compune din apometrul -, montat intre doua robinete din care primul, *, este un robinet de trecere, iar al doilea, +, un robinet de inchidere care permite totodata golirea portiunii de conducta pe care este montat, si o conducta de ocolire a apometrului prevazuta cu un robinet de inchidere. n cazul aparitiei unei defectiuni a apometrului, se inchid cele doua robinete intre care este montat, iar instalat ia interioara este alimentat a cu apa pe timpul remedierii defectiunii apometrului prin conducta de ocolire, in care scop robinetul de pe aceasta conducta se va deschide. upa remontarea apometrului aflat in stare de functionare, se deschid robinetele intre care este montat si se inchide robinetul de pe conducta de ocolire
#. INSTALATII INTERIOARE DE ALI$ENTARE CU APA RECE SI CALDA. ETAPE DE $ONTARE #.1
Trasarea instalatiilor
!rin operatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montaj ale conductelor de distributie si ale punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea instalatiei interioare de alimentare cu apa se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor retelelor de conducte (de apa rece, apa calda de consum, canalizare etc.) ce urmeaza a fi montate in aceeasi cladire. nstalatorul incepe operatia de trasare a instalatiilor in faza in care peretii sunt inca netencuiti, iar pardoseala incaperilor neturnata. e aceea este necesar sa existe un element comun de referinta. 5cest element se numeste Klinia la un metruK sau Klinia de vagrisK. 5ceasta linie este situata la inaltimea de un metru de la cota pardoselii finite. naltimea ei se stabileste intr%un punct in care se cunoaste cu precizie cota pardoselii finite si se transmite in fiecare incapere cu un furtun de nivel cu tevi din sticla la capete. >ata de aceasta linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor din instalatie. Trasarea in plan orizontal a instalatiei interioare cuprinde:
stabilirea amplasarii conductelor de distributie si a cotelor de amplasare a reazemelor pentru conducte ; pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru trecerea acestora prin plansee, iar in cazul coloanelor montate ingropat, pozitiilor sliturilor ce trebuie executate in zidarie; pozitiile punctelor de consum ale apei (ale obiectelor sanitare). Trasarea in plan vertical a instalatiei interioare cuprinde: traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare; inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare a diblurilor necesare pentru montarea consolelor si cotele de montare a conductelor de legatura pentru apa rece si calda, de la obiectele sanitare la coloane ; golurile necesare pentru traversarea peretilor interiori si exteriori ai cladirii.
Traseele conductelor de alimentare cu apa din interiorul cladirii trebuie sa fie paralele cu peretii sau cu linia stalpilor cladirii si sa urmeze drumul cel mai scurt pana la punctele de consum care trebuie alimentate cu apa.
#.# Exect area stra!n&erilor si daltirilor in elementele de constrctie in /ederea montarii instalatiilor interioare
2ontarea instalatiei in cladire necesita trecerea conductelor prin ziduri sau plansee sau amplasarea lor in goluri executate in elementele constructiei. 2ajoritatea golurilor necesare montarii conductelor sunt realizate de constructori o data cu turnarea planseelor sau executarea peretilor. #aman totusi de executat unele strapungeri, IliLuri (santuri verticale prin ziduri), goluri etc., care sunt absolut necesare pentru trecerea conductelor si care se executa astfel incat sa nu afecteze in nici un fel rezistenta, stabilitatea si siguranta constructiei. e aceea, pozitiile acestor goluri sau strapungeri se stabilesc impreuna si de comun acord cu constructorul. altuirea este o operatie de prelucrare a unui element de constructie prin care se creeaza un spatiu necesar montajului ingropat al unei conducte. Executarea strapungerilor si a daltuirilor (IliLurilor) se face manual sau mecanic. n cazul executiei manuale se utilizeaza dalti late, bine ascutite, spituri din otel special si cu un ciocan. n cazul executiei mecanizate se folosesc dispozitive acLionate pneumatic pentru daltuire si strapungere sau freze cu burghiuri pentru forare in ziduri. !entru executarea strapungerilor in planIee se traseaza conturul strapungerii marcand locul golului cu IpiLul (figura a) dupa care se incepe daltuirea catre centrul viitoarei gauri (figura b), cu ajutorul IpiLului si ciocanului; operatia se repeta pana la terminarea strapungerii. 5rmaturile din otel%beton din dreptul strapungerilor se pot indoi local (figura c), pentru a permite trecerea conductelor.
1peratia de strapungere se executa totdeauna pe deasupra planIeelor cu IpiLuri bine ascutite si ciocane grele. 4olurile prin zidurile interioare (despartitoare) trebuie executate in asa fel incat sa nu se slabeasca rezistenta zidului datorita slabirii legaturii intre
caramizi. altuirile (sliturile) orizontale in ziduri se executa de%a lungul unui rost al zidariei prin cioplirea cu dalta a muchiilor caramizilor alaturate. e obicei, in aceste daltuiri se monteaza o singura conducta, care se ingroapa in zid cu '7 din diametru, restul de &7 urmand a fi acoperit de tencuiala. altuirile verticale pot fi mai mari (pentru mai multe conducte). Executarea lor se realizeaza de sus in jos, cioplind cu dalta tinuta oblic pentru a nu mari spartura.
#.( Am!lasarea in cladire a condctelor instalatiilor de alimentare c a!a rece si a!a calda de consm "onductele pot fi montate: aparent; ingropate in tencuiala; amplasate in canale vizitabile sau nevizitabile; montate in ghene acoperite cu rabiL sau cu mJIti demontabile. "onductele aparente permit controlul instalatiilor in timpul exploatarii; in cazul ivirii unui defect, remedierea acestuia nu este legata de cheltuieli pentru si a zugravelilor. 2ontarea aparenta deci orirepararea de cate tencuielilor ori necesi tatile de ordin functional sau estetic se aleutilizeaza cladi rii respective o cer. istanta dintre o conducta montata aparent, elementele de constructie si celelalte conducte (de alimentare cu apa calda de consum sau de canalizare) alaturate, trebuie sa i se asigure demontarea si eventual izolarea termica (fig. a). n cazul conductelor izolate termic, considerand o grosime a izolatiei de circa 6 mm, intre peretele conductei si peretii alaturati distanta trebuie sa fie de +6 mm. "and conductele se instaleaza aparent, se monteaza inainte de tencuirea peretilor, dar se va tine seama de grosimea tencuielii, astfel ca dupa tencuire conductele, inclusiv izolatia lor, sa fie la o distanta de cm de la suprafata finita a peretelui. 5mplasarea conductelor in niIe practicate in elementele de constructie se face la distante care sa permita demontarea si remontarea acestora pentru intretinere si reparatii in timpul exploatarii (figura b).
2ascarea cu rabiL consta in fixarea pe un cadru metalic sau direct in zidarie a unei plase metalice numita plasa de rabiL peste care se executa un strat de tencuiala. !entru accesul la robinetele conductelor mascate cu rabiL se monteaza usi cu rame metalice fixate pe plase de rabiL. "onductele ingropate in elementele de constructie (sub tencuiala) prezinta avantajul ca nu dauneaza aspectul estetic al incaperilor si elimina depozitele de praf care se formeaza in cazul conductelor aparente; costul montajului lor este insa mai mare, iar cheltuielile necesare in cazul reparatiilor sunt mai ridicate. "onductele montate ingropat se izoleaza prin infasurare cu banda de hartie si bitum sau cu fMIii de postav.
#.)
Exectarea si montarea condctelor
Executarea si montarea conductelor din PVC tip G in instalatiile interioare de alimentare cu apa rece pentru consum menajer e regula se executa si se monteaza intai reteaua principala de distributie, care in majoritatea cazurilor este amplasata la partea inferioara a cladirii. n continuare se monteaza coloanele (conductele verticale) si apoi conductele orizontale de legatura de la coloane la armaturi (robinete, baterii amestecatoare de apa rece si calda etc.) punctelor de consum. n cazul executarii instalatiei din elemente prefabricate, dupa montarea retelei principale de distributie se monteaza nodurile sanitare care conLin tronsoanele de coloane gata asamblate cu conductele de legatura la punctele de consum. Prelucrarea tevilor din PVC tip G "onductele din !3" tip 4, care vor alcatui instalatia de distributie a apei reci, sunt prelucrate pentru a realiza tronsoane avand lungimile si diametrele indicate in proiect, care apoi se imbina intre ele la pozitiile trasate. 1peratiile de prelucrare a tevilor din !3" tip 4 sunt: taierea, pilirea, polizarea, indoirea, calibrarea, mufarea, bercluirea (rasfrangerea capetelor tevii). %
Taierea tevilor din PVC tip Gse poate executa: manual, la bancul de lucru, folosind ferastraul manual pentru metale, teava fiind prinsa in menghina de banc prevazuta cu piese de strangere din lemn
de esenta tare, pentru a nu deforma peretii tevii. !entru taierea tevilor cu ferastraul de mana se mai poate folosi sablonul de lemn.
ntre peretii sablonului se aseaza teava care se taie, iar intre peretii sablonului exista doua taieturi: una dreapta, pentru taieturi la =6N si una inclinata la -N, in care se introduce panza ferastraulu i, in timp ce teava si sablonul sunt tinute pe masa cu mana stanga; % mecanizat (in special in atelierele de pre fabricate), folosind masina de taia t tevi.
2asina este alcatuita dintr%un cadru metalic & care sustine o masa din tabla ', in care este practicata o fanta ce lasa libera o parte din circumferi nta unui disc taietor . iscul taietor este antrenat de catre un motor electric * prin intermediul unei curele trapezoidale -. !entru asigurarea securitatii si protectiei muncii, in fata discului taietor este montata o aparatoare din tabla. $a taierea tevilor cu grosimi sub &,- mm este avantajos sa se foloseasca discul de taiere cu dintii intorIi (adica cu rotirea in sens invers), metoda prin care se produc mai putine aIchii.
Pilirea si polizarea /unt operatii prin care se obtine degroIarea, ajustarea si finisarea tevilor taiate si se executa cu urmatoarele scule: raIpele late si
semirotunde pentru lemn, la degroIari brute si la temperaturi de lucru peste B&6N"; pile curente pentru metale sau pile de ascutit, la ajustare si finisare; panza abraziva pentru slefuire uscata (Imirghelul) pentru o finisare mai ingrijita a suprafetelor taiate sau pilite; bricege si razuitoare triunghiulare (Iabere) pentru indepartarea bavurilor. !ilirea se va face cu trasaturi lungi si apasare nu prea mare, pentru a nu se incalzi materialul si a nu se imbMcsi pilele (acestea se curata cu perii de sMrma). Indoirea tevilor din PVC tip G Este necesara pentru efectuarea schimbarilor de directie si se executa dupa ce tevile au fost taiate la masura corespunzatoare. nainte de indoire, teava se umple cu nisip cernut, bine uscat, care se taseaza prin vibrare sau manual prin lovire usoara pe lungimea tevii cu o scandurica cu muchiile tesite, completandu%se mereu nisipul pana ce tasarea este facuta complet. /e inchide teava cu dop de lemn si se incalzeste in zona supusa indoirii. ncalzirea se poate face fie intr%un curent de aer cald, folosind suflaiul cu rezistenta electrica si un compresor de aer (solutie aplicata in atelierele de prefabricate), fie cu raze infrarosii folosind radiantul cu gaze naturale sau aragaz. !e santier tevile din !3" tip 4 mai pot fi incalzite si cu ajutorul lampii de benzina cu tub prelungitor.
$a temperatura de maximum &6N" apar descompuneri chimice cu degajari de gaze, formandu%se baIici si arsuri acolo unde materialul tevii a fost expus mai mult. ndoirea se executa cu sabloane dinainte pregatite in vederea modelarii dupa cotele si gradatiile cerute de locul de montaj. "urbura tevilor trebuie realizata cu respectarea unei raze minim a de curbura de patru ori diametrul exterior al tevii. upa indoire urmeaza racirea tevii, care trebuie facuta brusc printr%o cufundare in apa rece cand marimea tevii permite, sau prin udarea tevii cu o carpa sau burete muiat in apa rece. 5ceasta operatie se continua pana ce deforma temperatura sub 6N", situatie cand materialul nu se mai poate fiindtevii scos adeajuns pe sablon. upa scoaterea tevii din sablon urmeaza scoaterea dopurilor si golirea ei de nisip. Calibrarea tevilor din PVC tip G
/e executa la imbinarea lor cu fitinguri (piese fasonate uzinate) de acelasi diametru nominal, in vederea pJsuirii (strangerii) perfecte a tevii in mufa piesei de imbinare. !entru aceasta, capul de teava se taie perpendicular pe axa tevii, dupa care se marcheaza pozitia de calibrare cu vopsea sau cu creion de scris pe sticla, prin doua linii incrucisate.
"apul de teava se incalzeste si apoi se calibreaza direct in mufa neincalzita in care urmeaza sa fie montat.
Mufarea este operatia de executare a mufelor necesare la imbinarea teava cu teava fara intermediul mufelor duble, uzinate. !entru aceasta trebuie realizata o largire a capatului de teava la care se formeaza mufa si eventual o calibrare a capatului de teava la care se formeaza mufa si eventual o calibrare a capatului de teava care intra in mufa. "apatul de teava destinat sa intre in mufa se teIeIte prin prelucrare mecanica cu un unghi de circa 6N (figura a) subLiindu%se grosimea peretelui la capat, astfel incat sa nu depaseasca 6,- mm. /e incalzeste apoi, aducandu%se in stare plastica capatul de teava pe care se formeaza mufa, pe toata lungimea l (figura b) care va suferi deformarea si se introduce teava rece, cu capatul teIit, in teava incalzita. upa aceasta se raceste imediat cu apa mufa formata, evitandu%se deformarea prin incalzire a tevii interioare.
Bercluirea este operatia de rasfrangere a marginilor capatului
tevii (figura a) si se executa cu doua dornuri (figura b) al caror diametru d corespunde diametrului tevii respective. !entru aceasta, se incalzeste capatul tevii la &6N", se introduce primul dorn (figura b) care este incalzit la circa *6N", realizand o prima evazare a peretilor tevii, apoi se introduce dornul al doilea incalzit de asemenea la circa *6N" si se continua rasfrangerea capatului tevii pana la =6N (figura a), dupa care se raceste cu apa, se scoate dornul si se potriveste cu pila dimensiunea necesara a berclului.
Montarea conductei principale de distributie Tronsoanele de conducte prelucrate sunt aduse la locul de montaj pentru a fi imbinate si fixate la pozitiile trasate. n cazul distributiei inferioare, conducta principala de distributie se monteaza in subsol prinsa de planseu sau de peretii cladirii. 2ai intai se executa un montaj provizoriu, conductele fiind suspendate cu sarma, fie de planseu, fie de IpiLuri batute in pereti; dupa imbinare, conductele sunt fixate cu ajutorul brJLJrilor sau consolelor de sustinere. mbinarea conductelor din !3" tip 4 la montare se poate face: prin lipire (imbinari fixe), prin flanse sau cu racorduri olandeze (imbinari demontabile). mbinarea prin lipire se poate realiza direct teava cu teava sau cel mai des, cu fitinguri (coturi, teuri, reductii etc.), care realizeaza schimbarile de directii, ramificatii, reducerile de sectiune etc. !entru imbinarea prin lipire, cele doua suprafete ale conductelor ce urmeaza a fi puse in contact se calibreaza, se inaspresc prin frecare cu hartie abraziva, se sterg bine cu o carpa uscata, se degreseaza cu dicloretan si apoi se ung cu adeziv. upa lipire, teava trebuie sa stea nemiscata timp de ' de ore, in atmosfera uscata, fara praf si la temperatura ambianta (cuprinsa intre B&6N" si B6N"). 5tat in timpul lipirii cat si ulterior, la montaj, conductele din !3" trebuie ferite de zgarieturi, loviri sau actiunimbinarea mecanice.conductelor din !3" prin flanse se poate face folosind flanse sudate pe tevi in atelier, sau flanse sudate la capetele tevilor bercluite. 5paratele folosite pentru sudarea tevilor din !3" se bazeaza pe principiul incalzirii unui curent de aer care este dirijat apoi sub forma de jet fierbinte asupra suprafetelor tevilor ce urmeaza a fi sudate.
!entru incalzirea aerului se poate utiliza fie o serpentina incalzita cu gaz natural combustibil (figura a), fie o rezistenta electrica (figura b). !rin incalzirea cu un jet de aer fierbinte, materialele plastice din care sunt constituite conductele ca si materialul de adaos (numit vergea de sudura) ajung intr%o stare vascoasa realizandu%se o sudura perfecta. mbinarile demontabile intre tevile din !3" tip 4 sau intre acestea si tevile sau armaturile metalice se realizeaza cu: racordurile olandeze de lipit (figura a), racorduri olandeze cu filet interior (figura b) sau cu filet exterior (figura c).
"onductele de distributie a apei reci executate din !3" tip 4 se fixeaza in cladire cu ajutorul bratarilor, consolelor sau cu reazeme comune si pentru alte conducte.
ratarile se incastreaza in elementele de constructie si permit fixarea independenta a fiecarei conducte.
ntre bratara ' si suprafata exterioara a conductei se prevede o garnitura & din cauciuc sau carton pentru protectia conductei contra vibratiilor sau actiunilor mecanice.
#eazemele comune se executa din otel profilat si sunt prinse cu suruburi de elemente din cornier fixate in elementele de constructie.
Elementele din cornier se fixeaza la randul lor cu ajutorul unor suruburi metalice (numite dibluri) care au un varf ascutit si capatul opus filetat, pentru a permite montarea unei piulite pentru strangerea cornierului. iblurile (suruburile) metalice sunt impuscate in elementele de constructie cu ajutorul unui pistol care functioneaza cu aer comprimat. !entrusepreluarea sau adecontracLiilor (alungiri conductelor pot montadilatJrilor compensatoare dilataLie, construite in sau mod scurtari) special. Este posibil insa ca si prin montarea conductelor sa se realizeze preluarea dilataLiilor, fara compensatoare. 5cest mod de montare asigura deci Kcompensarea naturala a dilatJrilorK si se poate realiza prin schimbarile de directie a conductelor.
!entru a dirija corespunzator dilatarile, pe conducta se executa puncte fixe. !unctele fixe se realizeaza lipind pe conducta cate un inel executat din !3", de o parte si de alta a bratarilor incastrate in perete in punctele prevazute in proiect. Toate celelalte puncte de prindere la pereti a conductelor, in afara de punctele fixe, se vor executa astfel ca sa nu stinghereasca libera deplasare a conductelor la dilatare si contractare.
$a trecerea conductelor prin pereti se monteaza tuburi protectoare din tevi din otel avand diametrele cu o dimensiune mai mare decat cele ale conductelor de distributie, care permit deplasarea conductelor la variatii de temperatura (la dilatare).
e asemenea, la permita traversarile prin planIee, conduct ele se monteaza in tuburi de protectie care sa dilatarea lor libera. /patiul ramas liber intre teava si tubul de protectie se umple cu un material izolant, moale. Tubul de protectie se fixeaza cu un mortar in planIeu inainte de turnarea betonului de panta sau a mozaicului si executarea izolatiei hidrofuge.
"onductele principale de distributie se monteaza cu o usoara inclinare, numita pantă. !anta de montare a conductelor este de ordinul a ' D - mm7m.
2ontarea inclinata a conductelor se face de la caz la caz, tinand seama de asigurarea golirii instalatiei si de eliminarea aerului din conducte, astfel incat sa se evite formarea unor KsaciK de aer si apa.
Montarea coloanelor "oloanele se amplaseaza in centrul de greutate al punctelor de consum pe care le alimenteaza. Ele se pot monta aparent sau ingropat in tencuiala peretilor. "and coloanele se monteaza aparent, din motive de estetica se amplaseaza pe cat posibil in colturile incape rilor si de regula in colturile incaperilor care contin instalatii sanitare (closete, bai, bucatarii). $a montarea coloanelor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia din ele de restul instalatiei si golirii lor in caz de reparaLii. !entru aceasta la baza fiecarei coloane se monteaza cate un robinet de Onchidere cu descJrcare (golire) sau, in lipsa acestuia, cate un robinet de Onchidere fara descJrcare, alaturat unui teu de golire. !entru preluarea dilatarilor coloanelor se folosesc lire de dilataLie care se executa cu ajutorul unui dispozitiv reglabil.
5cest dispozitiv este amplasat pe o placJ, fiind prevazut cu un ghidaj metalic fix. "elalalt perete al ghidajului este mobil si poate fi reglat in functie de dimensiunile tevii curbate. 5lunecarea ghidajului se face pe culise care se fixeaza intr%o pozitie anumita prin Iuruburi. "urbarea liniei se realizeaza in jurul unui inel metalic a carui pozitie poate fi, de asemenea, reglata printr%un ghidaj. $ira de dilataLie este prevJzutJ in instalatie cu un punct fix realizat prin lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete. ntre bratara si peretele exterior al tevii se prevede o garnitura din cauciuc. ratarile se strang usor peste garnitura, pentru a nu impiedica deplasarea coloanei.
Montarea conductelor de legtur
"onductele de legatura de la coloane la obiectele sanitare se pot monta atat aparent, cat si ingropat in tencuiala.
$egaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare (cazul lavoarelor sau a spJlJtoarelor echipate cu baterii stative) se monteaza cu pantJ, astfel incat sa se asigure golirea apei prin coloana. !entru rezervoare de closet, chiuvete si spalatoare sau lavoare echipate cu baterii de perete, conductele de legatura se aseaza deasupra nivelului obiectelor respective.
Montarea armturilor 5rmJturile metalice cu mufe (robinete de trecere) se imbina cu ajutorul unui niplu metalic obisnuit si al unei mufe duble de !3" cu filet sau al unui racord olandez de !3" cu filet exterior. 5ceste armaturi se sustin separat, pentru a nu se transmite prin manevrarea lor eforturi asupra tevii, ele reprezentand astfel puncte fixe ale conductei. /uccesiunea operatiilor de montaj a robinetului de pe conducta de legatura de la coloana la obiectele sanitare este aratata in figura.
$ontarea condctelor din 0e/i din o0el %incat "onductele din tevi din otel zincat pot fi montate aparent, in canale sau ghene acoperite cu rabiL sau ingropate sub tencuiala in elementele de constructie, ca si conductele din !3" tip 4. e regula, conductele din tevi din otel zincat ale instalatiilor de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer din grupurile sanitare ale cladirilor industriale, precum si din unele cladiri social% culturale (camine, cinematografe, stadioane etc.) se monteaza aparent.
Prelucrarea !evilor din o!el zincat !rincipalele operatii de prelucrare a tevilor din otel zincat, in vederea montarii lor in instalatii sunt: tJierea si filetarea. Taierea !evilor /e poate executa fie manual, la bancul de lucru, folosind ferastraul pentru metale (bomfaier), in care caz teava se prinde in menghina de banc, fie ferastraie mecanice (masini) pentru taiat tevi (folosite in atelierele de prefabricate). "iletarea !evilor Este operaLia prin care se realizeaza la capetele Levilor, pe suprafata lor exterioara, un Iant cu profil constant, cu axa in elice, numit filet, care serveste la asamblarea prin insurubare a pieselor fasonate (uzinate) de legatura, numite fitinguri (mufe, coturi, teuri, reductii etc.). Taierea filetului la teava se poate executa in doua moduri: cu scule manuale numite clupe sau cu masini de filetat (in atelierele de prefabricare a instalatiilor).
Clupele pot fi:fi xe, alcatuite dintr%un cor p din otel, doua man ere de pri ndere, % cu bacuri bacurile pentru taiat filetul, surubul de strangere a bacurilor si inelul de ghidaj; % reglabile cu doua (sau cu patru) manere prevazute cu trei sau patru bacuri de taiere si cu un numar egal de bacuri de ghidaj; % reglabile cu un maner sau cu un clichet care permite trei pozitii de lucru%spre dreapta, spre stanga sau cu manerul fix. !entru taierea filetului Leava se strange in menghina pentru tevi montata la bancul de lucru, avand in afara capatul ce trebuie filetat numai atMt cat este necesar, pentru a se putea introduce si manevra clupa. "and capatul Levii se scoate prea mult in afara menghinei, mai ales in cazul Levilor de diametru mic, teava se poate indoi sau rasuci in timpul filetarii. /e verifica apoi ca bacurile clupei sa fie curate, fara corpuri straine sau resturi de Ipan ramase de la taierea altor filete; filetele taiate cu bacuri necuratate sunt de calitate mai proasta chiar decat filetele taiate cu bacuri tocite.
upa aceasta verificare, capatul Levii se unge cu ulei si se introduce pe el cupla, care se aseaza astfel incat sa cuprinda capatul tevii numai cu primele ' D spire ale filetului bacurilor. 5ceste spire sunt mai putin pronuntate, ceea ce explica si faptul ca ultimele spire ale filetului taiat sunt mai putin adMnci. Frmeaza invartirea clupei in jurul tevii, in care scop clupele fara clichet se apuca de instalator cu ambele maini.
Imbinarea tevilor din otel zincat cu ajutorul fitingurilor filetate /e executa astfel: se infasoara pe capatul filetat al tevii un fuior de canepa de cativa milimetri grosime (cMt acopera filetul); se unge deasupra cu un strat subtire de miniu de plumb; se introduce fitingul si se insurubeaza cu ajutorul unui cleIte. Montarea conductelor principale de distributie n instalatiile cu distributie inferioara, conductele principale de distributie se pot monta: in subsol (daca exista), sustinute pe plafon cu colier simplu de ancorare sau fixate pe console executate din otel lat sau otel rotund; in canale acoperite care, de regula sunt vizitabile.
n cazul distributiei superioare, conducta principala se monteaza in lungul grinzilor, sub planIee, fiind susLinuta pe console impreuna cu alte conducte sau cu sustinatoare proprii incastrate in elementele de constructie. "onductele din otel zincat se monteaza cu panta spre punctele de golire.
Montarea coloanelor #acordarea coloanelor la conducta principala de distributie se face cu fitinguri, prevazandu%se robinete de inchidere si golire necesare in timpul exploatarii pentru izolarea si golirea coloanelor defecte.
upa remedierea defectiunilor, prin deschiderea robinetului de la baza coloanei, apa trece din conducta principala de distributie in coloana. "oloanele sunt susLinute cu ajutorul brJLJrilor metalice incastrate in elementele de constructie cu mortar de ciment sa de ipsos, amplasate, de regula, la fiecare etaj, insa nu la mai mult de ,-6 m una de alta.
Montarea conductelor de legtur #acordarea conductelor de legatura la coloane se face cu ajutorul teurilor. !e conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit intreruperea alimentarii cu apa a robinetelor sau bateriilor defecte montate la punctele de consum. upa remedierea defectiunilor, aceste robinete se deschid si se mentin in aceasta pozitie in timpul functionarii instalatiei. Montarea armturilor #obinetele sunt executate din fonta sau din otel si pot fi cu ventil drept sau inclinat (pentru diametre pana la 'A) sau cu sertar (denumite vane, de regula, pentru diametre peste 'A). #obinetele si vanele pot fi montate in reteaua de conducte prin flanIe prevJzute cu garnituri si prinse cu suruburi sau, pentru diametre mici, in anumite cazuri, cu racorduri olandeze.
(. $ONTAREA SI RACORDAREA APARATELOR DE PREPARARE A APEI CALDE DE C ONSU$
(.1
$ontarea sc+im*toarelor de cldra
$a montarea aparatelor in instalatia de preparare a apei calde de consum sunt necesare urmatoarele operatii: transportarea aparatului in centrala sau punctul termic in care se monteaza. e la locul in care a fost descarcat la aprovizionare, aparatul poate fi transportat fie cu o masina, fie tractat pe o sanie special amenajata. ntroducerea la locul de montare (situat de obicei la subsol) se face pe un plan inclinat alcatuit din barne de lemn sau tevi, solid fixate in pardoseala subsolului. "oborarea se dirijeaza cu un troliu care actioneaza un cablu fixat pe schimbator; manevrarea aparatului in contracurent in interiorul punctului termic cu o macara fixata pe planseul superior cu o traversa. 2acaraua se monteaza deasupra punctului de montaj, astfel incat sa poata ridica schimbat orul fara dificultate. $a nevoie se prevad doua dispozitive de ridicat; montarea aparatului in contracurent pe suporturi de sustinere si verificarea
orizontalitatii ansamblului. /uporturile prefabricate atelier saucare pot le fi executate la santier din profile metalicepot de fi catre echipa delainstalatori monteaza. Fneori aceste suporturi se executa de constructor, din beton; efectuarea probei de presiune pe rand pentru circuitul primar (incalzitor) si secundar (prin care trece apa rece ce se incalzeste in vederea consumului); racordarea aparatului in contracurent la conducta de alimentare cu apa rece si la conducta de apa calda de consum, precum si la reteaua de incalzire (agentul primar) si montarea aparaturii de automatizare; izolarea termica a suprafetei exterioare a schimbatorului, avand grija sa se lase libera plJcuLa cu indicaLiile caracteristicilor sale.
(.#
$ontarea *o ilerelor
oilerele sunt recipiente voluminoase si grele; intocmai ca in cazul aparatelor in contracurent, pentru montarea boilerelor trebuie ca echipa de instalatori montori sa fie dotata cu scule si utilaje pentru ridicat si, respectiv, pentru sudat. oilerul se monteaza langa pereLi, pe console de susLinere (fig. a, b si c) sau departat de pereti pe cadru metalic de sustinere (fig. d) sau pe postamente din beton (fig. e).
n fata boilerului se lasa un spaLiu liber, fara conducte sau alte obstacole, care permite scoaterea serpentinei in timpul exploatJrii.
/uccesiunea operatiilor de montaj al boilerului este urmatoarea: % se transporta aparatul la locul de montare folosind procedeele utilizate pentru aparatul in contracurent; % se ridica boilerul pe console; % se probeaza, mai intai, circuitul primar (serpentina), apoi intregul ansamblu (boiler si serpentina); % se rac ordeaza boilerul la conducta de alimentare cu apa rece (la partea inferioara a boilerului). !e acest racord, langa boiler, se monteaza un ventil de retinere care impiedica trecerea apei calde in reteaua de apa rece si un robinet de inchidere. !e racordul la reteaua de apa calda de consum se monteaza un termometru si un robinet de inchidere; % se monteaza termostatul pe conducta de apa calda de consum si ventilul cu trei cai si motorul electric pe conducta de intrare a agentului termic primar; % se izoleaza termic intreaga suprafata a boilerului, mai putin capacul gurii de vizitare.
). INSTALATII INTERIOARE DE ALI$ENTARE CU APA RECE PENTRU CO$-ATEREA INCENDIILOR ).1
$ontarea instala0iilor c +idran0i interiori
0idranLii interiori se monteaza in niIe (cutie) amenajate special in grosimea peretilor, prevazute cu rama metalica & si usa ' cu geam mat. aca grosimea peretilor nu permite executarea niIelor, hidranLii interiori se pot monta in cutii metalice asezate pe pereLi, prevJzute, de asemenea, cu usa metalica si geam mat. 0idranLii se racordeaza direct la coloane, prin teuri prevazute la &,-6 m de la pardoseala. !artea de jos a firidei hidrantului trebuie sa se afle la o inaltime de &,&6 m de la pardoseala. n niIa, pe un tambur metalic se OnfJIoarJ furtunul, cu lungimea de '6 m, caruia i se monteaza la un capat racordul pentru montarea la hidrant si la celalalt capat teava cu ajutajul de stropire, care se fixeaza cu ajutorul unor cleme .
).#
$ontarea instala0iilor c s!rin,lere
/uccesiunea operatiilor tehnologice de montaj a instalatiilor cu sprin@lere este urmatoarea: % se insu rubeaza teu l pe tronsonul pref abricat al conductei de ali mentare cu apa, iar in locul sprin@lerului se insurubeaza in teu un dop prevazut cu filet exterior; % se monteaza brJLara metalica in ele mentul de cons tructie si se pri nde de brJLara tronsonul prefabricat de conducta; % se asambleaza o ramura a instalatiei formata din doua sau mai multe tronsoane prefabricate; % se efectueaza proba de presiune introducand apa sub presiune in conducta; % se go leste conducta de apa , se sc ot do purile di n teuri si in locul lor se monteaza sprin@lerele prin OnIurubare; % se introduce apa in conducta si se probeaza functionarea sprin@lerelor incalzind dispozitivul de declanIare (plJcuLele bimetalice uIor fuzibile) de la flacara unui chibrit. 5ceasta proba se efectueaza la cateva sprin@lere amplasate in diferite puncte, pentru a se putea trage o concluzie generala asupra functionarii intregii instalatii. "u aceasta ocazie se verifica si functionarea sistemului de semnalizare acustica (alarma) si optica a intrarii in functiune a instalatiei cu sprin@lere. /prin@lerele se pot monta cu bataia jetului in jos la cladiri din beton in care se urmareste numai protejarea materialelor din incaperi, sau in sus spre tavan (la cladiri cu tavane din lemn, care trebuie udate, in primul rand, in vederea limitarii zonei incendiate), ori in dreptul grinzilor la o distanta dea cel putin ',- cm sub partea inferioara acestora.
).(
$ontarea instalatiilor c drencere
nstalatiile cu drencere se prefabrica in atelier. Tronsoanele de teava, avand executate orificiile de iesire si montate capetele de drencer, se transporta la santier si se monteaza in brJLJrile pregatite din timp. istantele dintre drencere se stabilesc in functie de unghiul de atac al jetului (deci, de forma deflectorului) si de diametrul orificiului de curgere. /e recomanda ca distanta dintre doua drencere sa fie cuprinsa intre &,-6 si ',-6 m, iar distanta intre randul de drencere si spatiul protejat sa fie cuprinsa intre 6,'si &,'6 m.
nstalatiile cu drencere se monteaza in grupe de maximum +' de capete, fiecare grupa fiind prevazuta cu conducta principala de alimentare si cu robinete de actionare.
2 $ONTAREA PO$PELOR n instalatiile de alimentare cu apa apare frecvent necesitatea ca apa sa fie transportata de la un nivel inferior la unul superior (de la locul de captare dintr%o sursa de suprafata, la un rezervor de inaltime sau, in general, de la un nivel energetic inferior la unul superior; de exemplu, de la energia disponibila a apei intr%o conducta exterioara la energia necesara pentru utilizarea apei la un anumit punct de consum). "urgerea apei de la un nivel inferior la unul superior nu se poate realiza de la sine, ci numai daca se transmite apei o anumita energie necesara pentru ridicarea ei la inaltimea respectiva si pentru invingerea rezistentelor hidraulice intampinate la necesara transportul prin conducta. Energia pentru transportul apei de la o cota energetica mai joasa la una mai ridicata este transmisa apei cu ajutorul unei pompe centrifuge (masini hidraulice) care transforma energia mecanica data de motorul de antrenare in energie hidraulica (cinetica de miscare). Pompa centrifuga este compusa dintr%o carcasa cilindrica in spirala &, in interiorul careia, fixat pe axul pompei ', se monteaza un rotor cu palete . "arcasa este prevazuta cu doua racorduri: unul pentru conducta de aspiratie a apei in pompa si altul pentru conducta - de refulare a apei din pompa. !rin invartirea rotorului de catre un motor electric al carui ax este cuplat elastic cu axul acestuia, ia nastere o forta centrifuga, sub influenta careia apa din pompa este dirijata de la centru spre periferie, ajungand la racordul de refulare. in cauza dirijarii apei de la centru spre periferie, in centrul pompei se creeaza o depresiune, iar sub actiunea presiunii atmosferice, apa din rezervorul sau din puLul din care aspira pompa patrunde prin conducta de aspiratie in centrul pompei, de unde este dirijata din nou spre periferie si fennomenul se repeta continuu, atata timp cat este actionat rotorul pompei.
!ompele centrifuge pot fi: monoetajate (cu un singur rotor), pentru presiuni mici, sau multietajate (cu mai multe rotoare legate in serie), pentru presiuni mari. upa modul de constructie, pompele centrifuge pot fi: cu ax orizontal cuplate direct cu motorul electric sau cu ax vertical. n ultimul caz pompa poate fi montata in rezervorul sau in putul din care aspira, iar motorul in afara si cuplat de pompa cu un ax prelungit. Schema generala a unei statii de pompare se compune din: pompa centrifuga & care aspira apa prin conducta de aspiratie ' dintr%un rezervor tampon deschis , Oi ridica presiunea si o refuleaza prin conducta de refulare fie intr%un rezervor de inaltime -, fie direct la punctele de consum.
!entru a evita intoarcerea apei din conducta de refulare prin pompa spre rezervorul , in perioadele cand pompa nu functioneaza, pe conducta de refulare se monteaza intotdeauna o clapeta de retinere * care asigura circulatia apei numai intr%un singur sens. !e conductele de aspiratie si de refulare se prevad vanele de inchidere +.
Montarea pompelor in paralel si in serie n unele instalatii de alimentare cu apa, debitul necesar consumatorilor nu poate fi obtinut cu o singura pompa, chiar daca se alege din catalog pompa cu debitul cel mai mare corespunzator inaltimii de pompare necesare. n alte instalatii, inaltimea de pompare necesara nu poate fi realizata de catre o singura pompa, chiar daca se alege din catalog pompa cu inaltimea de pompare cea mai mare corespunzatoare debitului necesar. 5tunci cand este necesara o marire a debitelor, se monteaza doua sau mai multe pompe in paralel (figura a), iar cand este necesara o marire a inaltimii de pompare, se monteaza doua sau mai multe pompe in serie (figura b).
#acordarea la instalatii undatiile !postamentele" pompelor >iecare pompa impreuna cu motorul electric de antrenare se monteaza pe un postament propriu. n cazul a doua pompe, din care una activa si una de rezerva, se poate executa un postament comun. n statiile de pompare, pompele se monteaza pe fundatii (postamente) din beton prevazute cuinun strat functionarii de pluta D &6 cm grosime se pentru amotizarea vibratiilor produse timpul pompei. >undatiile executa de catre constructor folosind un cofraj, iar betonul se poate turna fie pe pardoseala salii pompelor, fie ingropat in pardoseala, in care caz intre fundatie si pardoseala se prevede un strat de izolatie hidrofuga (pentru evitarea patrunderii scurgerilor de apa) si unul de izolatie fonica (pentru evitarea transmiterii vibratiilor). nstalatorul trebuie sa supravegheze asezarea in cofraj a unor tevi unse cu ulei in dreptul suruburilor de ancorare, largind orificiul in vederea unei mai bune prize a mortarului turnat la fixare.
Montarea pompelor nainte de montarea pompelor pe fundatii, instalatorul trebuie sa efectueze urmatoarele lucrari pregatitoare: verificarea corespondentei dintre datele inscrise pe placuta pompei aprovizionate si caracteristicile pompei din proiect. Fneori, aceste
caracteristici sunt neclar redate pe placuta respectiva. "ifrele care exprima debitul 4p al pompei (in m 7h), presiunea 0p (in m 0 '1) si puterea < (in @P) sunt imprimate cu un poanson metalic si pot fi citite in ordinea de mai sus chiar daca nu sunt vizibile cu celelalte litere; verificarea tuturor elementelor componente si in special a cuplajelor si a axului motorului. !ompa trebuie sa corespunda in aceasta faza de montare urmatoarelor conditii principale: arborel e trebuie sa se roteasca cu usurinta la o actionare manuala; in timpul miscarii de rotatie paletele nu trebuie sa atinga corpul pompei; verificarea fundatiei pe care se va monta pompa. /e controleaza corespondenta dintre gaurile de prindere ale cadrului de sustinere al pompei si orificiile practicate in fundatia de beton pentru amplasarea suruburilor de fixare a agregatului. $a operatia propriu%zisa de montaj a pompelor se procedeaza astfel: % se unge filetul suruburilor de ancorare cu vaselina si se infasoara cu capete de bumbac sau de carpa pentru protectie; % se introduc suruburile de ancorare in locasurile fundatiei, utilizandu%se un sablon avand dimensiunile fundatiei pompei, dupa care golurile se uda si se umplu cu mortar de ciment; % la h dupa umplerea loc asurilor cu mortar de ciment, se des urubeaza piulitele si se scoate sablonul; % se monteaza pompa pe fundatie, controlandu%se cu nivela, orizontalitatea cadrului; in cazul in care este necesar se introduc pene din tabla de plumb pentru a asigura nivelul dorit.
Cuplarea pompei cu motorul electric "uplarea trebuie sa se faca astfel incat axul pompei sa se afle exact in prelungirea axului motorului, a nu se produce care pot deteriora cei doi arbori. "uplarea trebuiespre sa fie elastica, pentrueforturi a nu amortiza socul ce se produce la pornirea motorului. nainte de a se introduce suruburile de strangere a cuplajului, se va porni numai motorul electric, spre a se verifica daca sensul de rotatie al acestuia corespunde cu sensul de rotatie al pompei, indica t prin sageata pe corpul ei. n caz contrar trebuie inversate legaturile electrice la doua borne ale motorului. 5xele cuplate ale pompei si motorului trebuie sa se roteasca usor cu mana.
#acordarea pompei la reteaua de conducte a instalatiei de pompare upa montarea pompei pe fundatie se efectueaza montarea armaturilor si racordarea pompei la conductele de aspiratie si respectiv de refulare. % !e rac ordul de asp iratie al pompei se monteaza o reducLie - (confuzor) executata din teava de otel si asamblata prin flanse prevazute cu garnituri de etanIare si suruburi.
#eductia - se executa astfel incat sa se evite formarea unui sac de aer, care ar putea provoca micsorarea debitului pompei sau chiar intreruperea aspiratiei apei (dezamorsarea pompei). ntre reductie si conducta de aspiratie se monteaza o vana de inchidere *, care este prevazuta cu flanIe, garnitura de etanIare si Iuruburi de prindere. % 1 conditie esentiala pe care trebuie sa o ind eplineasca conducta de aspiratie este etanIeitatea perfecta a tuturor imbinarilor. "ea mai mica neetanseitate care ar exista pe aceasta conducta determina o micsorare a debitului pompei sau chiar o intrerupere a debitului (ruperea coloanei de aspiratie), prin patrunderea aerului in conducta. aca la punerea in functiune pompa nu aspira, aceasta denota ca exista neetanseitati prin care patrunde aer fie pe conducta de aspiratie, fie la presetupa pompei. /e zice in acest caz ca pompa aspira aer fals. !entru etansarea presetupei pompei nu se va folosi niciodata canepa fuior, deoarece aceasta se gripeaza, ci azbest grafitat. % Fnele pompe, mono sau multietajate, sunt prevazute la partea de deasupra cu robinete, spre a observa daca pompa aspira si refuleaza. /i prin aceste robinete de control poate patrunde aer. % !e racordul de refulare al pompei se monteaza un ItuL din teava de forma unui difuzor , asamblat de asemenea prin flanse cu garnituri si suruburi. n continuare se monteaza clapeta de retinere = si vana de inchidere &6 care se asambleaza la conducta de refulare prin flanIe prevazute cu garnituri si suruburi.
5tat conducta de aspiratie, cat si cea de refulare se vor monta astfel incat pompa sa poata fi demontata de pe placa de baza fara a fi necesara demontarea conductelor. !entru colectarea apei scurse de la presetupele pompei se monteaza in dreptul acestora o conducta de colectare & racordata printr%o conducta de canalizare la un recipient executat in pardoseala salii pompelor. in recipientul de pardoseala apa este evacuata apoi la reteaua de canalizare. n jurul pompelor se lasa liber spatiul necesar deservirii pompelor si asigurarii conditiilor cerute de protectia muncii.
Punerea in func!iune a pompelor nainte de pornire trebuie sa se umple cu apa atat pompa, cat si conducta de aspiratie, operatie numita amorsarea pompei. Fmplerea se face prin robinetul de amorsare montat la partea superioara a pompei. !entru ca la umplerea cu apa sa se evacueze tot aerul din interior, este recomandabil ca in timpul umplerii sa se invarteasca arborele pompei de mai multe ori. Este strict interzisa pornirea pompei daca nu este umpluta complet cu apa. /e verifica apoi etanIeitatea presetupelor, care se strang usor, astfel ca din ele sa picure lichid care unge garnitura. /e verifica de asemenea daca palierele (lagarele) motorului si pompei sunt unse suficient. !ompele legate la o conducta de refulare sub presiune se pornesc cu vana de la refulare inchisa, pentru a reduce puterea absorbita de motor in primele secunde de functionare. 5poi vana se deschide treptat pana la pozitia necesara. ncalzirea normala a palierelor in timpul functionarii pompei este de circa *6N", temperatura care nu trebuie sa fie depJIita. n timpul iernii pompele montate in incaperi neincalzite se golesc in cazul intreruperii functionarii lor pe timp mai indelungat, pentru a se evita spargerea lor prin inghet sau blocarea lor cu gheaLJ la punerea in funcLiune.
3. $ONTAREA INSTALA4IEI DE 5IDROFOR nstalatia de hidrofor este o instalatie de pompare la care pe conducta de refulare a pompei se monteaza un rezervor inchis, numit recipient de hidrofor, continand la partea inferioara apa si la partea superioara, deasupra nivelului apei, aer comprimat. nstalatia de pompare cu recipient de hidrofor se foloseste atunci cand presiunea disponibila a apei din conducta publica in punctul de racord este temporar sau permanent mai mica decat sarcina hidrodinamica necesara apei din instalatia interioara, iar consumul de apa din cladiri este neuniform in timp. nstalatiile de hidrofor se prevad in special pentru alimentarea cu apa a ansamblurilor de cladiri de locuit, in care debitul de apa consumat, prezinta variatii mari in timp intre valorile maxime si minime, datorita nesimultaneitJLii in functionare a diferitelor puncte de consum ale apei in scopuri menajere.
$lcatuirea si functionarea instalatiei de %idrofor
%
%
nstalatia de hidrofor se compune din urmatoarele elemente: rezervorul%tampon, care poate fi inchis, aflat sub presiunea unei perne de aer comprimat, sau deschis +, adica pus in legatura cu atmosfera printr%o conducta de aerisire &6. e regula, in instalatiile de hidrofor se utilizeaza rezervoare%tampon deschise +, care sunt alimentate cu apa din conducta publica & prin conducta de bransament '. #ezervorul%tampon deschis este alimentat cu apa prin intermediul unor robinete cu plutitor = (cel putin doua, pentru siguranta in exploatare), montate la un distribuitor comun care este alimentat cu apa din conducta de bransament '. #obinetele cu plutitor = asigura mentinerea practic constanta a nivelului apei in rezervorul%tampon deschis; pompele && pentru ridicarea presiunii apei, care aspira apa din rez ervorul% tampon deschis + si o refuleaza in instalatia interioara '' la punctele de consum '- prin intermediul recipientului de hidrofor &. !e conducta de refulare a pompei se monteaza o clapetJ de reLinere &' care are rolul de a impiedica intoarcerea apei din hidrofor spre pompa, in perioadele cand pompa nu functioneaza;
%
recipientul de hidrofor &, in care apa refulata de pompa este mentinuta la nivelul de presiune creat de pompa de catre aerul comprimat aflat deasupra apei.
#ecipientul de hidrofor este prevazut cu racordurile & de intrare si ' de iesire a apei; cu racordul pentru intrarea aerului comprimat si pentru montarea supapei de siguranta, cu racordurile pentru armaturile indicatorului cu sticla de nivel (la care se poate urmari vizual variatia nivelului apei de hidrofor), cu racordul pentru montarea manometrului necesar pentru citirea presiunii din interiorul recipientului si cu racordul * pentru golirea apei din recipient. e asemenea, recipientul de hidrofor este construit cu o gura de vizitare + necesara in exploatare pentru curatirea rezervorului la interior, care este acoperita cu un capac prevazut cu flanse cu garnitura asamblata prin suruburi. 0idroforul este sustinut de trei picioare din ItuLuri de teava sudate pe fundul elipsoidal al acestuia; % compresorul de aer &-, care serveste pentru crearea pernei de aer comprimat din recipientul de hidrofor. "ompresorul de aer este pus in functiune la pornirea instalatiei de hidrofor cand se creeaza perna de aer comprimat si in timpul exploatarii instalatiei, cand este necesara completarea pernei de aer comprimat. !ierderea de aer comprimat se poate datora fie scaparilor prin neetanseitatile imbinarilor conductelor, fie dizolvarii unei cantitati oarecare de aer in apa. !e conducta de refulare a aerului comprimat, la iesirea din compresor, se monteaza o clapeta de reLinere & care are rolul de a
%
%
% % %
impiedica exterior; intoarcerea si evacuarea aerului din hidrofor prin compresor in instalatia de automatizare pentru pornirea si oprirea automata a pomei, compusa dintr%un presostat '6 cu contacte electrice, care comanda actionarea motorului electric de antrenare a pompei, circuitele electrice si automatul de pornire%oprire '& a motorului electric al pompei; armaturile de inchidere (vane, robinete), de siguranta (ventil de siguranta &= montat pe recipientul de hidrofor), care au rolul de a asigura instalatia contra suprapresiunilor (fata de presiunea de regim) accidentale; reteaua de conducte, care face legatura intre rezervorul%tampon, pompe, hidrofor si conductele de distributie a apei; distribuitor pentru apa (can d este cazul), in care pat runde apa refu lata de pompa si din care apa este distribuita prin reteaua de conducte spre consumatori; distribuitor pentru aer comprimat, care se pr evede atunci cand se monteaza in paralel mai multe recipiente de hidrofor alimentate cu aer comprimat prin
conducte separate ce pornesc din acelasi distribuitor alimentat cu aer comprimat de compresor. Toate elementele componente ale instalatiei de hidrofor se grupeaza intr%o incapere (cladire) independenta numita statie de hidrofor. nstalatia de hidrofor functioneaza in felul urmator: % pompa && aspira apa din rezervorul%tampon deschis +, Oi ridica presiunea si o refuleaza in recipentul de hidrofor &, de unde este evacuata apoi in instalatie spre punctele de consum; % din cauza ca punc tele de con sum ale ap ei din cladiri nu au o func tionare simultana (consumul de apa fiind neuniform in timp), debitul de apa consumata in instalatie 4c este mai mic decat debitul pompei 4p: 4cQ4p, astfel ca, in recipientul de hidrofor se va acumula treptat (in timp), diferenta R4S4p%4c intre debitul pompei si debitul consumat in instalatie; % pe masura ce se acum uleaza apa in hid rofor, nivelul apei cr este, astfel ca perna de aer de deasupra apei va fi comprimata; la atingerea unui anumit nivel maxim al apei in hidrofor (urmarit vizual pe sticla de nivel '), aerul comprimat ajunge la o presiune maxima, numita presiune de oprire a pompei, care este controlata si sesizata de presostatul cu contacte electrice '6 care va comanda oprirea pompei prin intermediul automatului '& de actionare a motorului electric al pompei; % din momentul opririi pompei, intregul debit de apa 4c nec esar la punctele de consum din instalatie este asigurat din rezerva de apa acumulata in hidrofor, rezerva numita volum util; pe masura ce consumul de apa din instalatie creIte, volumul util scade, iar perna de aer comprimat de deasupra apei se destinde; % la atingerea nivelului minim al apei in hidrofor (urmarit vizual pe sticla de nivel '), aerul comp rimat s%a destins pana la presiune minima numita presiune de pornire controlatapornirea si sesizata de acelasi presostat cu contacte electrice '6,a pompei, care va comanda pompei prin intermediul automatului '& de actionare ce va inchide circuitul electric de actionare a motorului electric al pompei. in acest moment, pompa && va aspira apa din rezervorul%tampon deschis, Oi va ridica presiunea si o va refula prin hidrofor spre statie; din debitul pompei 4p, o parte si anume 4c se va consuma in instalatie, iar diferenta R4S4p%4c se va acumula treptat in hidrofor refacand volumul util. n continuare, functionarea instalatiei de hidrofor se repeta ca mai sus. aca in anumite perioade presiunea apei din conducta publica in punctul de racord devine egala cu sarcina hidrodinamica necesara in instalatia interioara, atunci alimentarea cu apa a instalatiei interioare se poate face direct, printr%o conducta & de ocolire a instalatiei de hidrofor, apa trecand din conducta de bransament ' prin conducta de ocolire & in instalatia interioara '' spre punctele de consum '-. !entru a evita intoarcerea apei din instalatia interioara prin conducta de ocolire && spre conducta publica &, in perioadele cand
presiunea apei din conducta publica scade, pe conducta de ocolire & se monteaza o clapeta de retinere &' care permite circulatia apei numai intr%un sens. in analiza functionarii instalatiei de hidrofor trebuie retinute urmatoarele: % in instalatia de hidrofor presiunea apei este ridicata de pompa; % aerul comprimat are rolul de a mentine volumul de apa acumulat in hidrofor sub presiunea creata de pompa, pe intervalul de timp cat pompa nu functioneaza; % pompa are o fun ctionare ciclica (periodica), perioada unui ciclu fiind egala cu intervalul de timp intre doua porniri (sau doua opriri) succesive ale pompei. n instalatia de hidrofor functioneaza de regula o singura pompa, dar se monteaza doua pompe identice in paralel din care una este activa (in functiune) si cealalta de rezerva in caz de avarie a pompei in functiune, pentru a asigura alimentarea continua cu apa la presiunea necesara a tuturor consumatorilor.
Montarea instalatiei de %idrofor #mplasarea instalatiei de hidrofor !Statia de hidrofor" #ezervorul%tamon (inchis sau deschis); pompele, recipientele de hidrofor, compresorul de aer, distribuitorul de aer comprimat, distribuitorul de apa, conductele de legatura, armaturile de inchidere (vane, robinete), de siguranta (ventile sau supape de siguranta) si reglaj (clapete de retinere), aparatura de automatizare (presostate, intrerupatoare electrice etc.), precum si instalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa din cladiri se amplaseaza si se monteaza in interiorul unei constructii (incaperi) independente numita statie de hidrofor
e regula, cladirea statiei de hidrofor face corp comun cu cladirea punctului termic pentru prepararea apei calde de consum sau cu centrala temica a ansamblului cladiri. se amplaseaza, de regula, in centrul de greutate al /tatia dedehidrofor consumatorilor, pentru a rezulta o solutie economica a retelei de distributie a apei din ansamblul de cladiri. n interiorul statiei de hidrofor, utilajele, aparatele, armaturile si conductele se amplaseaza astfel incat sa se asigure, pe de o parte, accesul usor al personalului de exploatare pentru manevrarea vanelor sau pentru intretineri si reparatii curente si, pe de alta parte, utilizarea la maximum a spatiului tehnic disponibil pentru evitarea supradimensionarilor constructiei respective. istantele uzuale de amplasare a echipamentului instalatiei de hidrofor fata de elementele de constructie sunt indicate pe figura.
/e recomanda ca motoarele electrice ale pompelor si compresorul de aer sa se amplaseze catre interiorul statiei, pentru a fi usor demontate in caz de defectiune si remontate in instalatie in timpul exploatarii. n scopul reducerii (evitarii) transmiterii zgomotelor si vibratiilor de la pompe si compresorul de aer prin instalatie (reteaua de conducte) la elementele de constructie, se iau masuri de izolare fonica prin: montarea pompelor si compresorului pe un postament din beton preva zut cu strat de pluta de D &6 cm grosime; montarea unor amortizoare elastice intre pompe si retea etc. !entru colectarea apei scurse pe pardoseala de la presetupele pompelor sau de la golirea unor parti ale instalatiei si evacuarea ei la canalizare, in interiorul instalatiei de hidrofor se prevede un recipient de pardoseala cu capac si gratar metalic, racordat la conducta exterioara de canalizare.
Montarea recipientelor de %idrofor #ecipientele de hidrofor se monteaza pe postamente din beton prevazute cu strat de pluta pentru amortizarea vibratiilor. n postamentul de beton se incastreaza buloane de prindere. #ecipientul de hidrofor se aseaza pe postament in asa fel incat buloanele sa treaca prin gaurile flanselor ce sunt sudate pe stuturile (picioarele) de sustinere a hidroforului. 5poi sunt introduse pe fiecare bulon piulitele de strangere. upa asezare la pozitia definitiva, se desfac capacele de vizitare si se verifica sudurile interioare. n aceasta etapa de montaj se solicita venirea unui specialist al inspectiei pentru metrologie si cazane, pentru a constata starea recipientului. 4arnitura capacului se unge cu miniu de plumb si apoi aceasta se remonteaza. #ecipientul se supune la proba de presiune cu apa; cu aceasta ocazie se verifica si functionarea supapei de siguranta la presiunea pentru care este calibrata. Montarea rezervorului&tampon desc%is
#ezervorul%tampon se executa, de obicei, din tabla neagra de otel si se vopseste la interior si exterior cu vopsea anticoroziva. 5cest rezervor se monteaza fie pe soclu executat din beton, fie pe grinzi asezate pe pardoseala incaperii.
!entru amortizarea vibratiilor, intre rezervor si grinzi de sustinere se prevad bucati de cauciuc. upa fixarea pe fundatie se monteaza distribuitorul cu robinete cu plutitor si sorbul pompei (numai in cazul unor rezervoare cu capacitati mari), impreuna cu conductele de legatura intre aceste elemente si instalatia exterioara. 5poi se monteaza cu suruburi capacul gurii de vizitare, pana la spalarea finala efectuata inainte de receptionarea instalatiei.
Montarea pompelor instalatiei de %idrofor !ompele se monteaza pe fundatii (postamente) din beton prevazute cu strat de pluta pentru amortizarea vibratiilor, amplasate cat mai aproape de rezervorul%tampon, pentru ca conductele de aspiratie si de refulare sa se poata racorda la pompa cu rezistente locale (curbe sau coturi) cat mai putine. "ota axului pompei se recomanda sa fie sub cota nivelului minim al apei din rezervorul%tampon deschis. 2ontarea conductelor si a armaturilor de inchidere, siguranta si control in instalatiile de hidrofor !rincipalele armaturi din instalatia de hidrofor sunt: armaturile sticlei de nivel si sticla de nivel; robinetele de inchidere si reglaj; ventilul de siguranta; manometrele. 5rmaturilor din bronz care fac legatura sticlei de nivel cu recipientul de hidrofor se monteaza in mufele sudate din fabrica pe orice recipient standardizat. 5ceste armaturi se monteaza imediat dupa asezarea recipientului pe postament si se manevreaza la pozitia inchisU. /ticla de nivel se monteaza in perioada terminarii lucrarii, deoarece se poate sparge usor. 3entilul de siguranta se amplaseaza la partea superioara a recipientului pe racordul de aer comprimat. 5ceasta armatura se monteaza cu tija ventilului (supapei) in pozitie perfect cand este posibil, montare, ventilul de sigurantaverticala. se supune5tunci la o incercare pentru a i seinainte stabili de pozitia contragreutatii. 2anometrul se monteaza intr%un loc vizibil si ferit de eventuale loviri, pe racordul -. n instalatia de hidrofor, conductele se monteaza dupa amplasarea agregatelor principale (recipientele de hidrofor, pompele, rezervorul%tampon etc.). "onductele se monteaza astfel incat sa se evite formarea unor volume in care, in timpul functionarii, se pot acumula saci de aer, care reduc sectiunea de trecere a apei.
PRO-AREA SI SI RE$EDIEREA DEFECTIUNILOR 1. PRO-AREA SISTE$ELOR
1.1 Pro*area instalatiilor interioare de alimentare c a!a rece si calda !robarea conductelor se efectueaza la o presiune de &,- ori presiunea de regim, insa minimum * at, timp de '6 min. proba se executa dupa aerisirea instalatiei.
Probarea conductelor interioare executate din tevi din P$C tip %& !robele de presiune ale conductelor executate din tevi din !3" tip 4 se pot face dupa cel putin ' h de la executarea ultimei lipituri. $ipiturile care nu dau rezultate bune se elimina prin taierea portiunii respective de conducta si intercalarea unui tronson de teava. nainte de darea in exploatare, conductele executate din tevi de !3" tip 4 se vor umple si se vor goli dupa ' ore, timp de ' zile consecutiv. upa aceasta operatie va fi convocat delegatul de la /5
Probarea conductelor interioare executate din tevi din otel zincat si din tevi de plumb pentru presiune !robarea la presiune a conductelor interioare executate din tevi din otel se executa cu pompa hidraulica cu piston. !ompa se racordeaza la punctul cel mai de jos al retelei de conducte ce se incearca, de obicei, in subsol. "and cladirea este alcatuita din parter si &D' etaje, proba se efectueaza deodata la toata cladirea. $a blocuri cu mai multe etaje, pentru a nu se impiedica lucrarile de constructii, proba se efectueaza pe coloane sau pe niveluri. n vederea probei, capetele conductelor se astupa cu dopuri din fonta maleabila, punandu%se robinete de aerisire in punctele cele mai de sus. !robele partiale ale conductelor de apa calda si de circulatie, necesare in timpul montajului, se efectueaza o data cu probele conductelor de apa rece, separat pe coloane. n
acest scop, la fiecare grup de coloane, la partea superioara, conductele de apa rece si de apa calda se leaga intre ele (reperul -), se astupa cu dopuri toate pozitiile lasate pentru racordarea obiectelor sanitare, una din coloane se astupa, de asemenea, cu dop la partea inferioara, iar pe partea inferioara a celeilalte coloane se introduce apa si apoi se realizeaza presiunea cu ajutorul pompei '. $a terminarea completa a montarii si inainte de a se lega obiectele sanitare, intreaga instalatie de apa calda si rece se supune la o ultima proba de presiune. efectele constatate cu ocazia probei se insemneaza pe instalatii cu creta si se remediaza dupa scoaterea apei de probare. !robarea conductelor din tevi de plumb de presiune se executa la aceleasi valori ale presiunii de incercare ca si la tevile din otel. "and conductele din plumb pentru presiune se monteaza ingropat, probarea se face inainte de astuparea acestora.
Pro*area re&larea si rece!tia instalatiei de +idro'or
3erificarea aparatelor si a utilajelor montate in statia de hidrofor 3erificarea recipientului de hidrofor consta dintr%un control vizual al sudurilor sale si dintr%o proba hidraulica de presiune efectuata in prezenta organelor de control. upa ce statia de hidrofor a fost complet montata si echipata si dupa ce s%au efectuat probele de presiune, se trece la verificarea si reglarea aparatelor care trebuie sa asigure functionarea normala a instalatiei, dupa care urmeaza : % se verifica etanseitatea ventilului (supapei) de siguranta, controland modul de deplasare a contragreutatii pe bratul respectiv ; % se verifica starea tehnica a pompei si a compresorului si se inlatura cauzele eventualelor trepidaLii in functionare; se controleaza siguranLele de pe tabloul electric si se probeaza daca sensul de rotatie a motorului electric este cel indicat prin sageata de pe corpul pompei. upa verificarile de mai sus se trece la reglarea aparatelor si la punerea in functiune a instalatiei. %
Pnerea in 'nctine a instalatiei de +idro'or
1peratiile de punere in functiune a instalatiei de hidrofor sunt urmatoarele: % se creeaza in int eriorul recipientului presiunea initiala 0i, indi cata in proie ct (fig. a). $a inceputul operatiei hidroforul este gol. #obinetele de acces * si = (fig. e) sunt inchise. #obinetul &' este deschis. /e pune in functiune compresorul pana cand manometrul &+ indica presiunea dorita, de obicei cu D - m 0'1 mai mica decat presiunea de pornire a pompei 0p ; %
%
%
se introduce apa in recipient (fig. b, respectiv c). !entru aceasta, robinetele si * se deschid si pompa se pune in functiune, incarcand recipientul cu apa. /e urmareste nivelul apei la sticla de nivel & si presiunea din recipient la manometrul &+. "and presiunea in interior are valoarea 0o (presiunea de oprire) indicata in proiect, se opreste pompa si se regleaza presostatul (automatul de presiune) +, astfel incat sa produca intreruperea circuitului electric de alimentare a pompei la aceasta presiune ; se consuma apa in instalatie (pompa fiind oprita), pana cand manometrul arata presiunea 0p (presiunea de pornire) indicata in proiect (fig. d). /e inchide robinetul = si se regleaza presostatul sa produca punerea in functiune a motorului electric pentru aceasta valoare a presiunii ; se verifica functionarea automata a instalatiei, punand in functiune robinetele care consuma debitul de calcul al instalatiei si se verifica timp de cateva ore regimul de pompare si numarul orar n de porniri, respectiv de opriri ale pompei. !e sticla de nivel &, se inseamna nivelul apei la
presiunea de pornire 0p, respectiv la presiunea de oprire 0o. 5celeasi valori se marcheaza cu vopsea rosie si pe cadranul manometrului &+. Re&larea /entilli de si&ranta
3entilul de siguranta are rolul de a limita valoarea presiunii in recipientul de hidrofor si in instalatia de distributia.
aca ventilul de siguranta este etalonat si pe bratul supapei exista gradatii in dreptul carora sunt indicate diverse presiuni de declansare a aparatului, acesta se regleaza asezand contragreutatea 4 in dreptul gradatiei corespunzatoare presiunii la care trebuie sa se declanseze. 5poi se verifica functionarea aparatului pornind pompa si lasand sa creasca presiunea din recipient pana la valoarea de declansare. e obicei, ventilul de siguranta nu are asemenea gradatii si, in acest caz, reglarea lui se realizeaza dupa cum urmeaza : % se deplaseaza contragreutatea & pana la capatul parghiei ', se porneste pompa si se urmareste la manometru cresteea presiunii din recipient. n '
momentul in se care presiuneacontragreutatea este cu & D - m 0 1 mai mare decataxul presiunea maxima 0o, deplaseaza & pe parghia ' inspre de rotire , pana cand rezultanta fortelor de presiune ! aplicate ventilului il ridica ; in acest moment recipientul este pus in contact cu atmosfera prin racordul -. n punctul de pe bratul parghiei in care se afla contragreutatea in momentul declansarii, se executa apoi o crestatura cu pila sau cu fierastraul pentru metale, in care contragreutatea ramane fixata. upa reglarea ventilului de siguranta se verifica de cateva ori functionarea lui la presiunea pentru care a fost reglat. ntrucat presiunea din recipient este aceeasi, atat in spatiul cu apa, cat si in spatiul cu apa, cat si in spatiul cu aer, ventilul de siguranta poate fi montat oriunde. 2ontarea lui pe spatiul de aer prezinta dezavantajul ca la declansarea aparatului se pierde aer din recipient, a carui completare dureaza mai mult timp, perioada in care instalatia este scoasa din functiune. 2ontarea ventilului de siguranta pe spatiul de apa are inconvenientul contactului permanent dintre apa si armatura, ceea ce poate produce oxidarea si intepenirea ventilului pe scaunul
sau. e aceea se recomanda montarea ventilului de siguranta pe spatiul de aer al recipientelor de hidrofor. Veri'icarea indicatorli c sticla de ni/el
!entru verificarea indicatorului cu sticla de nivel se inchide robinetul & (de pe racordul pe spatiul de aer din recipient) si se deschide ventilul ' (de pe racordul pe spatiul de apa), precum si robinetul de control , din partea de jos a sticlei de nivel . !rin robinetul de control trebuie sa curga apa. /e inchide apoi robinetul ' si se deschide robinetul &. /ticla trebuie sa se goleasca de apa prin robinetul de control . $a inchiderea robinetului de control si deschiderea celorlalte doua robinete, in sticla de nivel trebuie sa se obtina nivelul apei din recipientul -. n timpul functionarii instalatiei, nivelul apei din sticla de nivel trebuie sa creasca sau sa scada o data cu nivelul apei din recipient. aca acest lucru nu se intampla, desi se consuma apa din instalatie sau se introduce in recipient apa cu pompa, se verifica pe rand functionarea robinetelor indicatorului de nivel. Rece!tia instalatiei de +idro'or upa montarea si racordarea recipientului de hidrofor, se efectueaza receptia instalatiei de catre o comisie din care fac parte : beneficiarul, delegatul ./."..#. (organul de verificare metrologica a instalatiilor) si reprezentantul executantului.
eneficiarul poate solicita cu si aceasta ocazie aefectuarea unor probe de functionare a instalatiei de hidrofor de distributie apei.
1.# Pro*area instalatiilor de alimentare c a!a rece !entr com*aterea incendiilor #etelele de conducte pentru alimentarea cu apa a hidrantilor interiori pentru incendiu care sunt de regula comune cu cele pentru distributia apei in scopuri menajere, se supun la proba de presiune si etanseitate la o presiune de &,- ori presiunea de regim. nstalatiile cu sprin@lere se supun la o proba de functionalitate, verificandu%se daca sprin@lerele intra in functiune la o anumita temperatura (care ar putea fi produsa de incendiu). #eteaua de conducte se probeaza la o presiune egala cu &,- ori presiune de regim, dar de minimum * at timp de '6 de minute.
!roba de functionare a instalatiei cu drencere se efectueaza inainte de executarea finisajelor constructiei, care altfel pot fi deteriorate. !entru efectuarea probei de presiune a instalatiei cu drencere, in mufele in care urmeaza a fi montate drencerele se insurubeaza dopuri provizorii. !roba de presiune se efectueaza la o presiune de &,- ori presiunea de regim. $a instalatiile cu sprin@lere si cu drencere, cu ocazia efectuarii probelor se verifica si instalatiile de automatizare aferente, respectiv, de semnalizare optica si acustica, a intrarii in functiune a sprin@lerelor si drencerelor. upa inlaturarea defectiunilor depistate cu ocazia efectuarii probelor, instalatiile interioare de alimentare cu apa pentru combaterea incendiilor sunt receptionate si puse in exploatare. #. RE$EDIEREA DEFECTIUNILOR
#.1
Remedierea de 'ectinilor la alimentare c a!a rece si calda
instalatiile interioare de
efectele cele mai frecvente la conductele din !3" tip 4 sunt : fisurile sau crapaturile aparute pe peretele tevii sau la fitinguri; neetanseitatile imbinarilor cu mufe, datorita unor dilatari si contratari succesive; pierderea proprietatilor adezivului utilizat etc. $a aparitia oricarui defect pe conductele din tevi !3" remedierea consta in inlocuirea piesei defecte.
%
%
%
special, dupa ce mai intai s%a curatit locul si s%a decapat cu dicloretan. Fn alt procedeu consta in aplicarea unui cordon de sudura la capatul mufei (fig. a), folosind suflaiul pentru aer cald si vergeaua din !3" drept material de adaos; daca defectul consta din craparea unui fiting, se demonteaza imbinarea si se inlocuieste fitingul defect, imbinarile executandu%se cu mufe, iar etansarea cu adeziv special; daca defectul se gaseste pe teava, se elimina portiunea defecta executandu% se doua taieturi la distanta de minimum '-D6 cm una fata de alta si se intercaleaza o bucata de teava noua. !entru intercalare se poate folosi unul din urmatoarele procedee : la ambele capete se uti lizeaza cate o mufa alunecatoare sudata (fig. b). n acest caz, bucata noua de teava se taie exact la lungimea celei inlaturate, iar mufele alunecatoare se trag pe capetele conductei vechi apoi se trag cu jumatate din lungime pe conducta noua si se sudeaza la ambele capete ;
%
bucata noua de teava se mufeaza la ambele capete; la unul din capete, mufa se executa pe o lungime cel putin dubla decat la celalalt capat, pentru a putea fi trasa pe vechea conducta si intercalata (fig. c). Etansarea se executa fie cu adeziv, fie cu cordoane de sudura la capetele mufelor ; % cu racorduri olandeze lipite de ambe le capete, teava noua taindu%se mai scurta cu lungimea necesara pentru intercalarea racordurilor. upa remedierea defectului prin lipire, conducta nu poate fi pusa sub presiune decat dupa ' h. $a imbinarile sudate conducta se poate repune in functiune dupa D h. Este interzisa repararea defectiunii prin sudarea locului defect. efectele cele mai frecvente ale tevilor din otel zincat pentru distributia apei reci sau a apei calde de consum sunt: neetanseitatile imbinarilor cu racorduri olandeze, in special datorita uzarii garniturilor; utilizarea la montaj a unor fitinguri (mufe, teuri, coturi etc.) cu defecte etc. >itingurile defecte se inlocuiesc cu altele noi, de aceleasi tipuri si dimensiuni.
#.#
Remedierea de'ectinilor !om!elor
'eguli generale pentru exploatarea pompelor % !ompa se aseaza pe un postament de beton plan si ori zontal, la inaltime, astfel ca axul pompei sa se gaseasca la +66%66 mm de la pardoseala. % upa fixarea pozitiei pompei pe pos tamentul de bet on, golul de sub placa (batiul) pompei se umple cu mortar de ciment bine indesat, astfel ca placa sa se reazeme pe intreaga suprafata si sa nu fie deformata prin strangerea %
%
%
buloanelor de fundatie, care se face numai dupa intarirea mortarului. 5tat con ducta de asp iratie, cat si cea de refulare se monteaza ast fel ca flansele de racordare cu pompa sa cada exact in axele racordurilor si cu fetele paralele. Ele nu vor trage de racorduri, iar la lungimi mai mari nu se vor sprijini de pompa. "onducta de aspiratie va avea cel putin diametrul racordului pompei, corespunzand unei viteze de &,-6%',66 m7s. in cazul in care din calcul rezulta ca este necesar un diametru de conducta mai mare, trecerea se va face cu o reductie excentrica (cu spinarea orizontala) care sa evite formarea unei pungi de aer. !ortiunea orizontala a conductei se aseaza sui nd spre pompa (panta de cel
putin ' cm7m), pentru a permite evacuarea completa a aerului.
Defectele pompelor centrifugale si repararea lor efectul !ompa nu aspira
"auzaprobabila "onducta de aspiratie nu e ste etansa: % sau pe mufe % sau prin presetupa de aspiratie
%
%
sau pe la racordul vacuumetrului pompa si conducta de aspiratie nu sunt bine amorsate
/orbul este defect sau nu functioneaza din cauza ca: % ventilul nu inchide, intrucat au intrat impuritati % tija ventilului s%a strambat % garnitura s%a uzat % scaunul ventilului s%a uzat % sita sorbului s%a infundat
!ompa nu refuleaza deloc sau insuficient !ompa se incalzeste
$agarele pompei se incalzesc
!ompa este infundata #obinetul vana de refulare este defect !ierderile interne sunt prea mari #obinetul vana de la refulare este inchis !resetupele sunt stranse prea mult
2asurideinlaturare /e etanseaza cu grija flansele /e etanseaza mufele /e strange presetupa /e verifica daca vine lichid la presetupa de aspiratie /e etanseaza legatura la vacuumetru /e completeaza lichidul, umplandu%se pompa si conducta de aspiatie pana ce nu mai ies bule de aer la punctele de aerisire cele mai ridicate ale corpului pompei.
/e curata impuritatile /e indreapta tija ventilului /e inlocuieste garnitura /e rectifica scaunul /e curata sita /e coboara cu sorbul sub nivelul minim al lichidului /e monteaza pompa la inaltimea de aspiratie admisibila /e schimba sensul de rotatie la mortar, prin schimbarea legaturilor la borne /e va restabili tensiunea sau frecventa de regim /e deschide robinetul vana de la refulare /e desfunda canalele rotorului sau ale distribuitorului /e verifica robinetul vana /e inlocuiesc inelele de etansare /e deschide robinetul vana /e slabesc piulitele presetupei /e verifica conducta de racire /e curata canalul de legatura /e centreaza pompa /e completeaza uleiul sau unsoarea /e inlocuieste unsoarea (uleiul) /e verifica inelele de ungere si pozitia lor
5xul este stramb
!ompa trepideaza
2otorul supraincarca la pornire
5xul motorului trepideaza /uporturile lagarelor nu sunt stranse uniform >undatia este slaba sau incorecta "entrarea fata de motor este defectuoasa garniturile de cauciuc sau din piele ale cuplajului sunt uzate #otorul motorului este dezechilibrat /uruburile fundatiei nu sunt stranse !ompa lucreaza in regim de cavitatie
#obinetul vana de refulare este deschis #otorul freaca in inelul de etansare !resetupele sunt stranse prea tare ispozitivul de echilibrare nu functioneaza
/e demonteaza pompa si se verifica axul /e verifica rotorul si lagarele motorului /e monteaza corect suporturile lagarelor /e consolideaza fundatia /e centreaza pompa corect
/e verifica rotorul motorului /e strang suruburile de fundatie /e elimina cauzele: % aspiratia prea mare % temperaturi prea mari ale lichidului % debit peste normal /e porneste cu vana inchisa si se deschide treptat /e rectifica inelul de etansare sau butucul rotorului /e slabesc piulitele presetupei /e verifica dispozitivul de echilibrare
