HORIA SIMA GUVERNUL NATIONAL ROMÂN DE LA VIENA
GUVERNUL DE LA VIENA: EXPRESIA ÎNTREGULUI NEAM ROMÂNESC Digul de împotrivire si protest ridicat de guvernul de la Viena contra aliantei cu Moscova si-a gasit confirmarea în câtiva ani pe aria întregului românism. Anticomunism Anticomunismul ul legionar legionar s-a transforma transformatt într-o într-o certitudine certitudine nationala. nationala. Adeziunea Adeziunea întregului întregului neam românesc s-a verificat atât în tara cât si peste hotare. În tara tot mai numerosi Români si-au luat riscul de a apuca pe calea muntilor pentru a se alatura acelora care, din toamna anului !"", au creat cui#uri de rezistenta în paduri si locuri greu de stra#atut. $artidele, care au deschis granitele tarii invaziei sovietice, s-au convins si ele târziu de tot de nenorocirea ce s-a a#atut asupra tarii si au cautat sa formeze un front comun cu legionarii. În e%il, tot mai multi refugiati din tara si-au cautat scaparea în &ccident, trecând prin prime'dii de moarte pentru a a'unge în lumea li#era. Dar acest drum a fost descoperit mult mai înainte de !"( de catre guvernul de la Viena, care a avertizat natia asupra consecintelor catastrofale ale aliantei cu Rusia, evocând spiritul testamentar al )apitanului. Acest guvern nu a facut numai retorica, ci s-a opus cu armele contra dominatiei comuniste din România, luptând alaturi de armata germana sau varsându-si sângele pe crestele muntilor. muntilor. )ei ce s-au refugiat în &ccident, dupa !"(, între care multi militari si mem#ri ai vechilor partide, au adoptat în realitate punctul de vedere al guvernului national român de la Viena. *umai acest guvern a prevazut nenorocirea ce se va a#ate asupra poporului nostru si a creat cea dintâi transee de rezistenta contra cotropitorului, atât în tara cât si peste hotare. În concluzie, singura pozitie care a rezistat la toate intemperiile politice, în confruntarea dintre poporul român si #olsevism, a fost cea reprezentata de guvernul de la Viena.
+
GUVERNUL DE LA VIENA: EXPRESIA ÎNTREGULUI NEAM ROMÂNESC Digul de împotrivire si protest ridicat de guvernul de la Viena contra aliantei cu Moscova si-a gasit confirmarea în câtiva ani pe aria întregului românism. Anticomunism Anticomunismul ul legionar legionar s-a transforma transformatt într-o într-o certitudine certitudine nationala. nationala. Adeziunea Adeziunea întregului întregului neam românesc s-a verificat atât în tara cât si peste hotare. În tara tot mai numerosi Români si-au luat riscul de a apuca pe calea muntilor pentru a se alatura acelora care, din toamna anului !"", au creat cui#uri de rezistenta în paduri si locuri greu de stra#atut. $artidele, care au deschis granitele tarii invaziei sovietice, s-au convins si ele târziu de tot de nenorocirea ce s-a a#atut asupra tarii si au cautat sa formeze un front comun cu legionarii. În e%il, tot mai multi refugiati din tara si-au cautat scaparea în &ccident, trecând prin prime'dii de moarte pentru a a'unge în lumea li#era. Dar acest drum a fost descoperit mult mai înainte de !"( de catre guvernul de la Viena, care a avertizat natia asupra consecintelor catastrofale ale aliantei cu Rusia, evocând spiritul testamentar al )apitanului. Acest guvern nu a facut numai retorica, ci s-a opus cu armele contra dominatiei comuniste din România, luptând alaturi de armata germana sau varsându-si sângele pe crestele muntilor. muntilor. )ei ce s-au refugiat în &ccident, dupa !"(, între care multi militari si mem#ri ai vechilor partide, au adoptat în realitate punctul de vedere al guvernului national român de la Viena. *umai acest guvern a prevazut nenorocirea ce se va a#ate asupra poporului nostru si a creat cea dintâi transee de rezistenta contra cotropitorului, atât în tara cât si peste hotare. În concluzie, singura pozitie care a rezistat la toate intemperiile politice, în confruntarea dintre poporul român si #olsevism, a fost cea reprezentata de guvernul de la Viena.
+
CUPRINSUL INTRODUCERE I. DE LA SÂRMELE GHIMPATE ÎN VÂRTEJUL RAZBOIULUI . Î**/R0A )1 )AMARA2// +. )ADR1 030R* 4. 0)5/$A D0 A RAD/& D&*A1 ". VAD $0 60*0RA1 70R60R 8. 5/0R ÎM/ )0R0 1* 1)R1 /M$&9/7/ :. & 9)R/9&AR0 D0 A R/770*R&$ ;. & 03$0D//0 03$0D// 0 Î* ARD0A1 ARD0A 1 &)1$A &)1$A (. R0&R6A*/2AR0A M/9)AR// !. A$AR//A $R0&11/ $AA65/A <. &D/900A 1/ 0160* RA/1 . 9&9/R0A D&AM*0/ /A9/*9)5/ 9/ A 9&/0/ M00 A V/0*A +. 0)5/$A A*DR0A9 9)5M/D = */)&A0 $0RA9)1 4. V/61R&A9A /*0RV0*/0 A R&M*/&R D/* 7A*A1 9R709) ". & 03$0D//0 1R60*A 9$R0 ARA
II OFENSIV OFEN SIVA A DIZIDENTILOR . 9RA*/A 9RA */A A/1D/*0 A/1D/*0 A D/2/D0*/&R D/2/D 0*/&R +. D&1A Î**/R/ )1 )A$00*//0 D/2/D0*0 4. A3A $A$ $A$A*A)0 A*A)0 = 60*0RA 60*0R A 650&R650 ". >&RM100 1/ $A$A*A)0 8. R&1 1/ V/&R0 R/>A :. )0VA )0VA A RAMA9 ;. & &V/1RA D/* 90*/*
III FORMAREA GUVERNULUI DE LA VIENA . A MAR00 )AR/0R A ARMA0/ 60RMA*0 D/* 1*6AR/A +. A$AR//A $R&V/D0*/AA A 60*0RA11/ )5/R*&A6A 4. D0 $AR0A *&A9RA ". 9)5/M7AR0A A >AA 8. 1/MA 0*A/VA A 1/ $A$A*A)0 :. )&*9/1/R0A 61V0R*11/ *A/&*A R&M* ;. AMARA)/1*0A M/R&$&/11/ V/9AR/&* (. 1* A*1M/ 9A7&A? !. D0>0)/1*0A $R0&11/ $AA65/A <. )A21 )A 21 VA/MAR0A VA/MAR0A*1 *1
IV CREAREA CREAR EA ARMATEI ARMATEI NA N ATIONALE . )&*9/1/R )& *9/1/R0A 0A ARMA0/ ARMA0/ *A *A/&*A0 /&*A0 +. & V/2/A A 6R&99@/R957A1M 4. 0A$A D0R950/M 4
". R06/M0*1 D0$1*0 ?1RAM*1 8. 0V&1/A ARMA0/ ARMA0/ *A *A/&*A0 /&*A0 :. 9&ARA $R/2&*/0R/&R R&M*/ D/* 60RMA*/A ;. 0)5/$A 06/&*ARA D0 A @A/90R90/*7R1)5 (. 9)&/0 9$0)/A0 !. &>/0R/ R&M*/ A 90)/1*0A /)
V APOTEOZA . 9AR7A&AR0A )RA)/1*11/ +. A 7AD0* AM B/0*. 9&9/R0A $R&>09&R11/ 9*6/&R6/1 4. )&M0M&RAR0A )&DR0A*1 A 70R/* ". )0*R00 R&M*09/ D/* 70R/* 8. )&*>/) 60*0RA )5/R*&A6A = )&&*01 1DB/6
VI PLANUL STOICANESCU . >ARA 9A- VAD +. M&M0*1 D0)/9/V 4. 60*0RA1 60* 0RA1 AVRAM09)1. AVRAM09)1. & 1/MA Î*)0R)AR0 ". )ADR1 D/$&MA/)
VII AMURGUL . D0 A V/0*A A A-A19900 +. R06/M0*1 *R. $0A)A $0 >R&* 4. & V/2/A A 9&$R&* ". 1/MA )AA&R/0 A 70R/* 8. B05RB&> :. R1$0R0A R*D1R/&R ;. 61V0R*1 0* V&CA60 (. B05RB&> Î* A)/1*0 !. 9&ARA ARMA0/ *A/&*A0 <. 0)5/$00 27&ARA 9$R0 ARA . )0 9-A A09 D0 6R1$1 D/2/D0*
VIII PRINTRE RETELELE ALIATE . >16A Î* *0)1*&9)1 +. $0R $0D09 A$&9&&R1M 4. A/1D/ /1D/*0A *0A D0M*A D0M*A A $&$&R $&$&R11 11// 60RMA* 60RMA*.. )0V )0VA A &790R &790RV VA// D/* )AA&R/A *&A9RA $R/* 60RMA*/A ". D0 A >R0/71R6 A >R0/9/*6 +. *1)01 06/&*AR D0 A >R0/9/*6 :. 1* &M 9AV0A2A 06/1*0A ;. & 03$0D//0 A 9A271R6 (. DRAMA D0 A 7AD 6A90/*. $R/M00 &V/1R/ 91>0R/0 D0 6R1$1 R&M*09) !. Î* M1*// A$/ <. RAMA9 71* D0 A 7AD 6A90/* "
. A0 $0R/$0// +. 9$R0 /**97R1)@. R0)0R0A M1*/&R $0 A 7R0**0R& 4. D0 A 7&2A*& A R&MA 9/ *A$&/ ". V09/ R00 D/* A19R/A 8. A6AR1 6A90*7A)5 :. D/2/D0*// D/* *&1 A AA) ;. A6AR1 R0/)50*A1-/**97R1)@. 1* D0*1* 9/ )&*90)/*00 1/ (. $/0RD0R/ 6R00 . )orneliu 6eorgescu +. /on /onica si Vladimir )risti 4. 0mil 7ul#uc !. A0 $/0RD0R/ +<. AV/&A*00 M&R// +. 6R1$1 A7A*D&*A/&R ++. 61V0R*1 D0 A V/0*A D/* $0R9$0)/VA /9&R/0/ /. 9alvarea onoarei nationale //. )ontinuitatea luptei anticomuniste ///. +.<<< de prizonieri români salvati /V. "<< de legionari din lagare în li#ertate V. Asistenta refugiatilor din tara V/. Miscarea de rezistenta din tara V//. 6uvernul de la Viena e%presia întregului neam românesc V///. 0chipa anase-6olea-9amoila /3. Doua carti epocale
8
INTRODUCERE Cu acest volum închei seria amintirilor mele din perioada colaborarii Miscarii Legionare cu Puterile Axei. Volumele anterioare de amintiri au fost urmatoarele: I. f!rsitul unei domnii s!ngeroase II. "ra Libertatii# vol.I III. "ra Libertatii# vol.II IV. Pri$onieri ai Puterilor Axei Dupa finalul celui de-al doilea raz#oi mondial începe perioada europeana a Miscarii egionare. egionarii ramasi în strainatate nu se puteau întoarce în tara din cauza regimului comunist. 9iliti de aceasta împre'urare, s-au risipit în lumea li#era, unii întemeindu-si rosturi statornice de viata iar altii, cei mai multi, continuând, paralel, sa raspândeasca crezul legionar. 0%ilul legionar s-a manifestat cu o vigoare neo#isnuita în domeniul ziaristicii si al scrierilor. Activitatea legionara, întrerupta în tara din cauza persecutiilor, a iesit la lumina în tarile occidentale, continuând opera marilor nostri înaintasi. *imic nu s-a pierdut din scrierile antecesorilor nostri si au aparut alte lucrari de valoare care au contri#uit la cunoasterea si propagarea doctrinei legionare. in sa adaug ca pro#lema guvernului de la Viena a mai fost tratata cu multa competenta de d-l >aust 7radescu într-o lucrare intitulata cu acelasi nume si aparuta la 0ditura Carpatii, în !(!. >aust 7radescu s-a interesat precumpanitor de aspectele politice, diplomatice si doctrinare ale aparitiei acestui guvern. 0%punerea lui este fara egal. De o claritate desavârsita si de o argumentatie impeca#ila. 0u m-am ocupat cu precadere de framântarile prin care a trecut acest guvern pâna s-a închegat într-o formatie politica si 'uridica, de lupta în care s-a anga'at cu inamicul si de toate acele eforturi zilnice, indispensa#ile pentru a-l mentine la un înalt nivel com#ativ. )ele doua lucrari se completeaza formând un tot organic si oferind cititorului o vedere de ansam#lu asupra originilor activitatii acestui guvern. >ie ca lectura acestui volum sa serveasca la cunoasterea istoriei contemporane a poporului român în adevarata ei înfatisare, fara acele falsificari si deformari cu care s-au îndeletnicit asupritorii nostri. HORIA SIMA Madrid, Bunavestire 1993
:
I. DE LA SÂRMELE GHIMPATE ÎN VÂRTEJUL RAZBOIULUI Legionarii din lagare# între care ma numaram si eu# duceau o viata pasnica în ca$ematele pa$ite de soldati si retele ghimpate. %ilele se scurgeau monoton# întrerupte doar de lectura cartilor. i deodata# ca un fulger# le a&unge la urechi stirea rasturnarii din 'om!nia. (u le venea sa creada. A doua $i are loc bombardamentul lagarului )uchen*ald. )ombele ca$ute i+au tre$it la realitate. ,e acum viata lor nu se va scurge la adapost de prime&dii# ca mai înainte. 'a$boiul se apropie si de usa lor ferecata. ederea lor în lagar# dupa schimbarea din 'om!nia# le+a schimbat si destinul. ,e acum -nainte viata le va fi solicitata de necesitatile ra$boiului si vor trebui sa intre si ei în v!rte&ul ostilitatilor. brusca schimbare în existenta lor. ,in internati într+un lagar de concentrare au devenit un manunchi de luptatori în ra$boiul contra /niunii ovietice.
1. ÎNTÂLNIREA CU CAMARAZII )artea mea anterioara de amintiri, Pri$onieri ai Puterilor Axei# se sfârseste cu întoarcerea mea la Viena, dupa scurtul popas de la 7udapesta. )u o masina condusa de un ofiter 99, pe nume Manteuffel, m-am întors la Viena, unde am descins la 5otel /mperial. Directia 5otelului mi-a pus la dispozitie un mic apartament, format dintr-un dormitor, un antreu si o camera de #aie. Masa o luam la restaurantul hotelului, pe #aza unor cartele pe care le-am primit chiar din prima zi. Mi-am dat seama îndata ca întoarcerea mea la Viena se datoreaza faptului ca planul initial al guvernului german de a ma instala la Arad si a forma aici guvernul national cazuse din cauza înaintarii vertiginoase a diviziilor sovietice, spri'inite de armata româna. În fata lor, 6ermanii nu puteau opune nici o rezistenta pe linia )arpatilor, atât de propice pentru a opri înaintarea tancurilor sovietice, din lipsa oricarei rezerve în spatiul transilvan. )el dintâi act pe care l-am savârsit la Viena a fost sa convoc pe legionarii iesiti de câteva zile din lagar, si care acum locuiau la hotelurile din Mariahilferstrasse si $alace, la o întrunire în sala cinematografului $orhaus, la 4< August !"". Adunarea s-a tinut cu spri'inul si su# auspiciile Ministerului de 0%terne 6erman, la orele doua dupa masa. Au asistat la sedinta Dr. MathEa, din partea 0%ternelor, si t. 6oetz, din partea 99, însarcinati si cu misiunea sa ia pulsul adunarii la care participau legionari a#ia eli#erati din lagare. Într-o cuvântare improvizata, am e%pus camarazilor situatia în care se gaseste tara dupa +4 August si raspunderile ce ne incum#a dupa schim#area de front a României si ocuparea tarii de armatele sovietice. Referitor la internarea noastra în lagar, am rostit doar câteva cuvinte, aratând ca este o chestiune depasita de evenimente, acuma când tara noastra suporta orori de nedescris din partea cotropitorilor din Rasarit. Datoria noastra acum nu este de a comenta trecutul, ci sa cercetam ce putem face, ce a'utor putem da armatei germane ca sa alunge hoardele #olsevice de pe teritoriul României. $artea principala a cuvântarii mele a fost închinata luptei în care tre#uie sa ne anga'am acum, pentru a onora încrederea pe care si-a pus-o >Fhrerul în noi si pentru a salva neamul din ro#ia ce-l ameninta. Am înfierat actul de la +4 August, atât pentru tradarea savârsita contra aliatului german cât si pentru groaznicele urmari ce le va avea pentru soarta poporului nostru. *-am intrat în amanuntele planului de actiune, deoarece nu le cunosteam nici eu în acel moment, totul depinzând de mi'loacele ce ni le va pune la dispozitie Reichul german. Am încheiat cuvântarea mea cu un vi#rant apel la spiritul de eroism al legionarilor, amintindu-le de trecutul lor glorios si de îndatorirea noastra ca, în acest ceas greu prin care trece natia, sa ne aratam vrednici de învatatura si 'ertfa )apitanului. Dintre cele câteva sute de legionari care au participat la aceasta manifestatie au lipsit cei din grupul dizident, cu e%ceptia câtorva, care au venit sa auda ce spun eu. *-am atins nici cu o vor#a situatia lor si n-am facut nici o aluzie la ruptura din lagar. $entru mine, toti erau legionari si i-as fi tratat cu aceeasi dragoste si pe ei, în acel moment de destin pentru neamul nostru, când ne asteptau mari încercari si prime'dii.
;
2. CADRUL EXTERN Din momentul sta#ilirii mele la Viena, relatiile cu guvernul german au intrat într-o noua faza. )um era si firesc, legatura directa cu )artierul 6eneral al >Fhrerului din $rusia s-a întrerupt si am fost luati în primire de organele intermediare, de acele telle, care corespundeau diverselor organe centrale, de care depindeam pentru îndeplinirea activitatii noastre. $rimele mele relatii la Viena, dupa revenirea de la 7udapesta, apartineau corpului ofiteresc din 99. Am facut atunci cunostinta cu locotenentul 6oetz, un tânar e%trem de #inevoitor si dispus sa ne a'ute cu tot ce putea prin interventiile lui pe la diferite autoritati. *otez ca, din primul moment, ne-am manifestat ca guve! !"#$%!"&' desi oficial acesta nu luase înca fiinta. 0u am cerut, de la primele convor#iri oficiale, sa se întârzie cu proclamarea lui efectiva, pâna ce voi strânge la Viena toate personalitatile componente ale echipei de guvernare. 7ulgarii au procedat altfel. Din primele zile ale aparitiei lor la Viena s-au constituit în guvern national, su# presedintia lui zanGoff. Mai târziu, echipa 6oetz, care se îngri'ea de noi si pastra legatura cu 9tatul Ma'or al lui 5immler, s-a completat cu elemente de grad superior, care si-au sta#ilit resedinta tot la 5otel /mperial. )onducerea suprema o luase acuma zeischGa, ce detinea un rang înalt în ierarhia 99. Alaturi de el au aparut doi compatrioti de-ai nostri din Ardeal, care apartineau sectiunii e%terne a lui 9D. 0rau camarazii Auner si Mathias ie#hart, cunoscuti de mine din taraH ei au reusit sa scape prin fuga si, dupa nenumarate peripetii, sa a'unga la Viena. )ea dintâi aparitie oficiala a guvernului de la Viena, desi înca neconstituit, a fost la Radio Donau. Directorul acestui post, 9chau#, era înalt functionar la Ministerul de 0%terne 6erman. 0l ne-a primit la Viena, când am descins din avionul >Fhrerului. )um anuntarea e%istentei unui guvern national la Viena era de importanta capitala pentru eficacitatea propagandei noastre în tara, în câteva zile s-a rezolvat chestiunea emisiunii românesti de la Radio Donau. 9chau# a trecut în sarcina noastra raspunderile acestei emisiuni si repede am constituit echipa care sa faca programele si sa le transmita spre tara. recerea emisiunii românesti de la Radio Donau su# controlul nostru a fost primul act prin care guvernul german ne-a recunoscut identitatea politica. A'utorul principal al lui 9chau# la Radio Donau si apoi în relatiile cu guvernul român si cu alte formatiuni de e%ilati a fost Dr. MathiE, tot compatriot din ransilvania, un om de o aleasa cultura si e%trem de corect în relatiile cu noi. Dr. MathiE era aproape zilnic cu noi la /mperial, facând legatura permanenta cu superiorul lui, 9chau#, si, prin acesta, cu Ri##entrop. 0l ne-a facut cunostinta cu celelalte personalitati diplomatice de la Viena, care îndeplineau diverse misiuni pe lânga organizatiile politice ale refugiatilor din tarile cazute su# ro#ia comunista. ot Dr. MathiE ne-a procurat si sala unde am tinut întrunirea cu legionarii care s-a terminat cu intonarea vi#ranta a imnului f!nta 0inerete Legionara si a lui 1orst 2essel Lied. )am la doua saptamâni de la instalarea noastra la 5otel /mperial, am avut surpriza si #ucuria sa revad pe $rofesorul 0rnst 6amillscheg, Directorul /nstitutului 6erman din 7ucuresti, pe care-l cunoscusem în timpul guvernarii noastre. ocuia în acelasi hotel si mi-a comunicat ca este însarcinat de Ri##entrop sa ne asiste în relatiile noastre cu acest Minister. 6amillscheg era profesor de filologie romanica, vor#ea perfect româneste, încât orice dorinta a noastra o putea traduce imediat si transmite fara întârziere forurilor competente. $rofesorul n-a fost numai un functionar constiincios, ci si un om de suflet. )a Director al /nstitutului 6erman din 7ucuresti, si-a dat seama de atmosfera tul#ure ce domnea în 'urul Maresalului Antonescu si a facut rapoartele cuvenite, prevazând catastrofa din România. Dar avertismentele sale nu au fost luate în consideratie, ca atâtea altele, venite din alte parti. A avut norocul sa fie surprins de evenimente pe pamânt german, încât n-a împartasit tragica soarta a celorlalti functionari ai egatiei germane de la 7ucuresti de a fi arestati de trupe românesti si predati apoi Rusilor. $rofesorul 0rnst 6amillscheg a fost îngerul pazitor al guvernului de la Viena. A sustinut întotdeauna demersurile noastre pe lânga instantele germane nu numai cu o corectitudine e%emplara, dar si cu o convingere nezdruncinata. raducerea în germana a memoriilor destinate Ministerului de 0%terne nu numai ca era impeca#ila, dar $rofesorul mai adauga si comentariile lui, facând anumite recomandatii favora#ile noua. Relatiile noastre cu guvernul german n-au fost lipsite de dificultati. 0u îmi imaginam ca dupa întrevederile avute la )artierul 6eneral al >Fhrerului, ma voi #ucura de spri'inul 0%ternelor fara nici o rezerva, în greaua sarcina ce mi-am asumat-o ca, dupa dezastrul din tara, sa creez un nou front de lupta. Dar n-a fost asa. Am trecut prin momente grele. 0rnst 6amillscheg suferea cu noi când vedea cum (
suntem tratati de anumite autoritati germane si câta nedreptate ni se facea, tocmai când era mai multa nevoie de întelegerea lor. >ara de el, fara de interventia lui permanenta, pentru a risipi nedumeriri si intrigi, nu stiu ce am fi facut. Îi port recunostinta nemarginita acestui mare savant si patriot neprihanit, care a iu#it poporul român, iar pe noi, ultimii aliati ai Reichului, ne-a ocrotit si asistat pâna în zilele tur#uri ale capitularii 6ermaniei. $e la începutul lui &ctom#rie, îsi face aparitia la /mperial un nou persona' de la Ministerul de 0%terne 6erman. 0ra 6esandte Dr. 6Fnther Alten#urg. 0ra un #ar#at impunator. Desi mai în vârsta decât noi, arata totusi înca tânar. otdeauna surâzator si ama#il. De o rara inteligenta si e%trem de atent în relatiile cu noi. Dupa ce l-am cunoscut mai #ine, îmi ziceam cu amaraciune ce pacat ca un diplomat de talia lui Alten#urg, cu tactul si manierele lui, nu a fost trimis la 7ucuresti, în locul lui @illinger, care era în fond o minte marginita, nepricepând nimic din situatia interna a României. )ine stie daca nu ar fi schim#at destinul tarii noastre. Dr. 6Fnther Alten#urg a fost trimis de Ri##entrop la Viena ca sa reprezinte guvernul german pe lânga guvernul #ulgar, constituit înca din primele zile ale lunii 9eptem#rie de $rofesorul zancoff. 9u# presedintia acestuia, a intrat în guvernul #ulgar si un #un prieten al Miscarii egionare, )olonelul @antard'ieff, seful unui partid national din 7ulgaria. Alten#urg a fost însarcinat sa reprezinte guvernul german si pe lânga guvernul national român, a carui constituire fusese doar amânata din propria mea dorinta. 6uvernul #ulgar nu avea nici el mai mult de patru personalitati componente. )hestiunea constituirii guvernului national român era pentru mine e%clusiv o formalitate, care întârzia din motive tehnice cei destinati sa faca parte din guvern erau împrastiati si îi asteptam sa se întoarca la Viena, pentru a proceda la întocmirea lui. Dr. 6Fnther Alten#urg întelegea perfect situatia noastra speciala. Am fost ridicati, saltati peste noapte din lagare, pentru a deveni aliati ai Reichului, într-un moment de restriste al e%istentei lui. 0ra înzestrat cu un simt politic remarca#il, cautând sa elimine orice frictiuni ce s-ar fi ivit între noi si diversele oficine de la Ministerul de 0%terne. În aceasta privinta se putea asemana cu 6amillscheg. >ara a iesi din cadrul consemnelor primite, cauta sa le dea nuanta cuvenita, pentru a nu rani sensi#ilitatea noastra. As putea spune ca am gasit în Alten#urg un al doilea protector al egiunii.
3. ECHIPA DE LA RADIO DONAU Dupa cum am scris mai înainte, emisiunea româneasca de la Radio Donau ni s-a pus la dispozitie din primele zile ale asezarii noastre la Viena. Îndata ce am a'uns eu aici si m-am întâlnit cu camarazii veniti de la 7uchenIald, primul meu act administrativ a fost sa aleg dintre ei echipa care sa-si asume raspunderea acestei emisiuni. *-am avut nici o pro#lema, caci aveam în mi'locul nostru un manunchi de straluciti oameni de cultura, cunoscuti înca din tara. 9eful emisiunii era )risu A%ente, Doctor în Drept de la $aris, a'utat de $aul )ostin Deleanu, doctrinar si director de revista, si de renumitul poet 5oria 9tamatu. Am sta#ilit un program de lucru. Din când în când ma întâlneam cu ei pentru a le indica ce teme sa trateze cu precadere. Dar nu era nevoie de interventia mea, caci ei însisi, prin pregatirea lor si prin simtul lor politic, se orientau fara gres în trierea informatiilor si alegerea su#iectelor de tratat. 0misiunea româneasca de la Radio Donau era ascultata cu mult interes în tara, provocând puternice reactii contra navalitorului din rasarit. 6ermanii erau si ei e%trem de multumiti de modul cum functiona emisiunea româneasca. *-am primit din partea responsa#ililor de la Radio Donau vreo reclamatie sau chiar o simpla o#servatie vreodata. )ola#orarea româno-germana, cel putin în domeniul undelor, mergea impeca#il. 0chipa româneasca de la Radio Donau a întrecut toate asteptarile, ramânând un model de cola#orare leala si rodnica în slu'#a cauzei pe care o aparam în comun cu 6ermanii. Radio Donau avea o sucursala la 7ratislava. În cadrul acestui post e%ista si o emisiune româneasca. Am fost invitati de Doctor MathiE ca sa luam în primire si aceasta emisiune. -am trimis la 7ratislava pe )asapu-)oterlan, un legionar din 7anat, licentiat în istorie, care s-a achitat în mod constiincios de aceasta misiune. Înainte ca echipa )risu A%ente sa ia în primire emisiunea româneasca de la Radio Donau, am rugat pe doi legionari din grupa dizidenta sa se ocupe ei de difuzarea stirilor spre tara. 0rau camarazii Adrian 7ratianu si *icolae 9marandescu, specialisti în materie, fiind anga'ati de multa vreme la Radio 7erlin, emisiunea româneasca. Dar, dupa câteva zile, s-au retras, refuzând sa mai cola#oreze, su# influenta lui !
$apanace, care începuse din primele zile actiunea de su#minare a guvernului de la Viena, în curs de formare.
4. VAD PE GENERALUL BERGER 6eneralul 7erger din 99 era mâna dreapta a lui 5immler. Avea su# comanda toate sectiunile din vastul angrena' politienesc al ReichsfFhrerului. >ata lui se casatorise cu Andreas 9chmidt si asa se e%plica înaintarea fulminanta a acestuia la rangul de sef al gruparii VolGsdeutsche din România. -am întâlnit pe 6eneralul 7erger în cursul calatoriei mele la Rasten#urg. *e-am salutat cordial, stiindu-l un prieten al egiunii. a 8 9eptem#rie !"", primesc o invitatie de la 6eneralul 7erger ca sa-i fac o vizita la 7ratislava, unde se gasea pe atunci în interes de serviciu. Am plecat cu masina locotenentului 6oetz de la Viena la 7ratislava, care m-a condus pâna la #iroul lui 7erger. Am avut cu el o întrevedere afectuoasa, având ca tema principala neîntelegerile dintre Reich si Miscare. 9i-a e%primat regretul ca nu a putut sa-si impuna punctul lui de vedere în politica e%terna a 6ermaniei. Mi-a e%plicat cu amaraciune ca el a sustinut permanent teza ca 6ermania sa strânga relatiile cu toate miscarile nationaliste din 0uropa si sa se spri'ine precumpanitor pe ele în apararea continentului nostru. 9i acuma rezultatele se vad, a dat din cap cu tristete, cum s-a sfârsit si alianta germana cu România.
5. HITLER ÎMI CERE UN LUCRU IMPOSIBIL A#ia instalat la Viena, si primesc o scrisoare de la 5itler, semnata de el = singura legatura ce-am avut-o cu >Fhrerul -, prin care îmi cerea sa recrutez din ransilvania contingente de voluntari cu care sa astup pasurile )arpatilor contra iminentei invazii sovietice. 0ra la începutul lui 9eptem#rie. Am ramas uluit de aceasta cerere. 7ucuros l-as fi a'utat pe >Fhrer, mai ales ca era în 'oc si soarta unei provincii românesti, dar nu vedeam nici o posi#ilitate de a împlini ceva eficace în directia indicata de 5itler. )um sa mo#ilizez fortele de lupta pe crestele )arpatilorJ $entru reusita planului ar fi tre#uit sa fiu eu prezent pe teren, eu sau camarazii mei. $rin proclamatii nu se putea rezolva nimic. Ar fi tre#uit ca eu sa ma pot deplasa în li#ertate din 7anat si pâna la 7rasov. 9a vor#esc cu oamenii, sa-i îndrum, sa-i înarmez si sa-i concentrez în punctele critice ale frontului. Dar pentru realizarea acestei operatii de anvergura, aveam nevoie de un teritoriu de mo#ilizare, aparat si pazit de o alta forta, pâna ce voi putea urni masele de oameni spre vârfurile )arpatilor. &ri, la data la care am fost solicitat de 5itler, diviziile sovietice se pusesera de'a în mars pe vaile care duceau spre trecatorile )arpatilor. Ar fi fost necesar ca trupele germane sa astupe aceste trecatori, pâna ce Miscarea ar putea mo#iliza fortele suplimentare. Dar trupe germane de rezerva nu e%istau în ransilvania, afara de mici contingente în retragere. 1n vid militar imens se întindea de-a lungul )arpatilor Meridionali. )ântarind #ine situatia, i-am raspuns >Fhrerului, pe acelasi canal pe care îmi venise scrisoarea, ca nu pot sa ma anga'ez în aceasta operatie, pentru motivul ca îmi lipseste un teritoriu de mo#ilizare. Daca diviziile germane ar putea tine în loc inamicul, pâna când as putea sa concentrez rezervele din aceasta provincie, s-ar putea pasi la aplicarea acestui plan. $entru a-mi arata totusi lealitatea fata de Reichul german, în acest ceas greu al istoriei lui, i-am propus lui 5itler o alternativa politica. 9unt gata sa trimit în România pe cel mai #un om de care dispun, )onstantin 9toicanescu, cu o misiune fundamental diferita. *u sa mo#ilizeze oameni, nu sa întreprinda vreo actiune militara, ci, dimpotriva, sa încerce o rasturnare din interior a actualului regim. /-am propus un +4 August invers, care sa se realizeze în favoarea 6ermaniei si a poporului român. 9unt convins ca acest plan ar reusi din cauza ororilor pe care le savârsesc Rusii pe unde trec si care au îngrozit populatia. Aceasta stare de spirit, folosita cu tact si îndemânare, poate duce la o captare a fortelor militare românesti în favoarea vechiului aliat. $rintr-o rasturnare din interior, armatele rusesti ar fi prinse între frontul german si re#eliunea militara din România si ar fi nimicite. Alternativa politica i-a surâs >Fhrerului. /mediat a dat ordin ca 9toicanescu sa fie e%pediat în zona frontului, de unde sa se strecoare în România. Decizia lui 5itler s-a e%ecutat cu o iuteala fulgeratoare. *ici n-am avut timp sa schim# doua vor#e cu 9toicanescu. A plecat fara sa ne mai vedem si fara sa am prile'ul sa-i e%pun în amanunt misiunea lui. 9i totusi 9toicanescu, a'uns în tara, a actionat e%act în sensul vederilor mele si era pe punctul sa realizeze planul propus lui 5itler. Îm#racat în uniforma germana, 9toicanescu a fost transportat în zona frontului pâna la ârgu-Mures, care se gasea înca su# ocupatia germana. )ând orasul a fost evacuat de nemti, 9toicanescu s-a ascuns pe <
la niste rude si apoi s-a strecurat la 7ucuresti. 9toicanescu a fost cel dintâi legionar din 6ermania care a calcat pe pamântul tarii.
6. O SCRISOARE DE LA RIBBENTROP a 4 9eptem#rie !"", asadar cam în acelasi timp cu primirea mesa'ului de la 5itler, 9chau#, Directorul de la Radio Donau, mi-a înmânat o scrisoare din partea lui Ri##entrop, spunându-mi cu #ucurie ca este o plenipotenta în al#, prin care Ministerul de 0%terne al 6ermaniei îmi acorda întreaga lui încredere si întregul lui spri'in pentru a proceda fara întârziere la constituirea guvernului national-român de la Viena. În scrisoare, Ri##entrop se afirma ca era de acord cu punctul meu de vedere pe care i l-am e%pus în întrevederea de la Rasten#urg, ca din acest guvern sa faca parte precumpanitor personalitati legionare, ca un fel de nucleu central, care ar putea fi completat si cu alti români din diaspora, dispusi la o cola#orare leala cu Miscarea. Aceasta scrisoare mi-a întarit convingerea ca nu am nici un interes sa gra#esc formarea guvernului national de la Viena, când sunt atât de puternic spri'init de la )artierul 6eneral al >Fhrerului. >ara îndoiala ca Ri##entrop nu mi-ar fi adresat acest mesa' de încura'are fara a se fi consultat cu 5itler. Mai târziu mi-am dat seama ca am facut o greseala sa nu procedez imediat la formarea guvernului de la Viena, asa cum au facut 7ulgarii. /ntrigi venite mai târziu de la nemultumitii din mi'locul nostru si din anumite cercuri germane ostile Miscarii egionare mi-au creat dificultati atunci când am considerat momentul oportun ca sa constitui acest guvern. Aceasta scrisoare, ma gândeam pe atunci, ma punea la adapost de orice surprize si îmi acorda ragazul necesar ca sa ma ocup de tre#urile cele mai importante si anume acelea care priveau apararea comuna germano-româna contra invaziei sovietice. >ormarea guvernului mai putea întârzia, considerându-l un act virtual achizitionat.
. O EXPEDITIE ÎN ARDEALUL OCUPAT ot în primele zile ale lunii 9eptem#rie, am pregatit o echipa de legionari care sa treaca prin 1ngaria în Ardealul ocupat si sa cerceteze starile e%istente acolo. e-am fi%at urmatoarele o#iective . 9a afle daca s-au refugiat români din tara li#era si care ar tre#ui îndrumati spre Viena. +. 9a sta#ileasca contacte cu Ardealul li#er, pentru a descoperi daca nu s-ar gasi unitati militare în acest spatiu dispuse sa treaca de partea guvernului national. 4. 9a încerce eli#erarea legionarilor din închisoarea Aiud si alte închisori. ". De a determina pe cât mai multi intelectuali români, în special oameni de cultura, sa nu ramâna su# Rusi, ci sa se retraga spre Apus. $unctul e%trem al înaintarii lor în Ardealul ocupat era orasul ârgu Mures. În nici un caz sa nu patrunda în Ardealul li#er. Daca orasul ârgu Mures este amenintat de diviziile sovietice, ei sa se retraga spre )lu' si apoi sa se întoarca la Viena. Am ales ca sef al acestei echipe pe Vasile /asinschi, pentru ca vor#ea #ine nemteste si se putea întelege cu însotitorii lor germani. 0chipa a fost formata din cele mai #une elemente ce le aveam la Viena. i sau procurat uniforme militare si documentatia corespunzatoare ca apartin armatei germane. 1ngurii nu se puteau lega de ei, având respect fata de uniforma germana. Au fost pilotati dintr-o localitate în alta de ofiteri germani. )ând a'ungeau într-o localitate, erau predati comenduirii locale a pietei, care se îngri'ea de încartiruirea si hrana lor. 0chipa legionara a a'uns pâna la ârgu Mures. Aici au avut #ucuria sa se întâlneasca cu )onstantin 9toicanescu, plecat ceva mai înainte si care astepta momentul prielnic sa se strecoare în tara. ot acolo au dat de *icu /ancu si de alti legionari care au trecut muntii si s-au concentrat aici, în vederea evacuarii la Viena. *icu /ancu se retrasese de la 9i#iu cu un detasament motorizat german, pentru a nu fi capturat de trupele sovietice, care înaintau vertiginos spre crestele )arpatilor. 0chipa condusa de Vasile /asinschi n-a za#ovit mai mult de +" ore la ârgu Mures facând calea întoarsa spre nord, din cauza vestilor rele de pe front. ârgu Mures a fost evacuat de germani si de ultimii refugiati la 9eptem#rie, cum relateaza *icu /ancu. $e la mi'locul lunii 9eptem#rie, echipa legionara, în frunte cu /asinschi, a revenit la Viena. )azuse unul din echipa, Mihail ase, fostul sef al organizatiei de $rahova. Mergând pe drum, undeva într-o localitate aproape de isa, a vazut la marginea santului o grenada. Aplecându-se sa o ridice, pentru a o azvârli mai departe, pentru a nu calca cineva pe ea, nu se stie cum a prins-o în mâini ca, în acel moment, grenada a facut e%plozie, omorându-l su# ploaia de schi'e.
!. REORGANIZAREA MISCARII )um era si firesc, una din primele mele gri'i, dupa sta#ilirea la Viena, a fost sa procedez la reorganizarea Miscarii, dupa cum reclamau noile împre'urari. În locul 9ecretarului 6eneral al Miscarii, *icolae $etrascu, ce si-a pastrat acest titlu în e%il si a condus grupul de la RostocG, l-am însarcinat pe )omandantul 7unei Vestiri, )orneliu 6eorgescu, sa preia aceasta functiune. Alaturi de el si în imediata su#ordine, am creat o noua functiune, aceea de Vice9ecretar 6eneral al Miscarii, pe care am încredintat-o )omandantului egionar /osif Dumitru, omul care a salvat, cu fermitatea si priceperea lui, unitatea grupului legionar de la 7uchenIald. Dupa formarea guvernului national, 9ecretariatul 6eneral era condus de fapt de Dr. /osif Dumitru, deoarece )orneliu 6eorgescu luase în primire postul de Ministru de >inante. )a sef al cancelariei si a'utor al lui /osif Dumitru, figura Doctor /on >leseru, fost prefect al 'udetului 9i#iu. În modul acesta, 9ecretariatul 6eneral al Miscarii era reprezentat de o echipa de personalitati care impunea respect atât legionarilor cât si oficialitatilor germane cu care avea legatura. Am mai avut satisfactia sa primim din partea autoritatilor germane vieneze, la indicatia Ministerului de 0%terne, un apartament pentru #irourile Miscarii în faimosul $alat o#GoIitz. ot acolo ni s-a pus la dispozitie o sala mare pentru reuniuni si festivitati. )ând am facut întâia vizita la 9ecretariatul 6eneral al Miscarii, am ramas înmarmurit de ce-am vazut acolo. )amere cu ferestre înalte, împodo#ite în interior în stilul vechii Viene, cu o mo#ila pretioasa din alte vremuri, fotolii, mese si #irouri. În aceasta cladire monumentala în stil #aroc si-a început activitatea 9ecretariatul 6eneral al Miscarii.
". APARITIA PREOTULUI PALAGHITA $reotul $alaghita se refugiase la 7erlin în primul e%il din 6ermania, în vara anului !"<. a început s-a atasat grupului $apanace, care ducea campanie pe atunci împotriva mea pe motivul ca as fi tradat Miscarea, trecând de partea Regelui )arol. Mai târziu, începând din luna August, $reotul $alaghita si-a revizuit pozitia, alipindu-se grupului de legionari ce mi-au ramas credinciosi. În cursul guvernarii legionare, a fost numit /nspector 6eneral la Ministerul )ultelor de catre $rofesorul raian 7raileanu, titularul acestui Minister. Mi-a creat în perioada aceasta oarecari dificultati, punânduma în conflict cu înalta ierarhie a 7isericii &rtodo%e. Dupa lovitura de 9tat a 6eneralului Antonescu, din +-+4 /anuarie !", $reotul $alaghita a a'uns în nu stiu ce împre'urari în închisoarea Aiud. $resupuneam ca, fiind prins de actul de la +4 August la Aiud, a împartasit soarta tuturor legionarilor din aceasta închisoare, fiind predat de noul regim 'ustitiei comuniste, si deodata $reotul $alaghita apare teafar si sanatos la Viena. Dupa spusele lui, n-a stat pâna în momentul capitularii la Aiud. Din nu stiu ce motive, a fost transferat la închisoarea 9uceava, care avea o faima sinistra, fiind socotita una din cele mai grele închisori din tara. )ând s-a rupt frontul la +4 August, si trupele germane s-au retras peste munti în ransilvania, comandantul unei unitati germane în retragere prin 9uceava, a aflat ca în închisoarea de aici s-ar gasi detinuti legionari. a ordinul lui, soldatii germani au patruns în închisoare si au eli#erat pe toti detinutii. $reotul $alaghita a fost luat chiar de trupele germane în retragere, trecut în Ardeal, si a fost îndrumat apoi la ârgu Mures, unde se formase un centru românesc pentru refugiati. M-am #ucurat nespus de mult de sosirea $reotului $alaghita la Viena. &rice legionar salvat din tara era pentru guvernul de la Viena de un a'utor nepretuit. -am primit cu toata dragostea, nu numai pentru suferintele ce le-a îndurat în închisoare, dar si pentru serviciile ce le putea aduce în organizarea activitatilor noastre guvernamentale. -am numit seful comisiei de recrutare pentru armata nationala a refugiatilor scapati din tara si care iz#utisera sa a'unga la Viena. Misiunea lui era sa vor#easca cu elementele tinere dintre refugiati, convingându-le sa se înroleze în armata nationala. re#uia sa fie zi de zi în contact cu noii refugiati si unde descoperea elemente apte pentru recrutare, sa le îndrume la unitatea noastra în formatie la @irsch#aum. )onsiderând apoi trecutul lui legionar si gradul de )omandant egionar ce-l primise de la )apitan, l-am cooptat în )onsiliul )omandantilor egionari, un organ creat ad-hoc, al carui rost era sa dez#ata toate pro#lemele privitoare la Miscare. Din sânul acestui )onsiliu formau parte )orneliu 6eorgescu, Vasile /asinschi, Dr. /osif Dumitru, Dr. /on >leseru, $uiu raian si altii. $reotul $alaghita apartinea acestui grup de comandanti legionari care se întrunea saptamânal su# conducerea mea, ocupându-se de situatia interna a Miscarii. +
1#. ODISEEA LUI EUGEN RATIU A#ia instalat la 5otel /mperial si unul dintre primii legionari care ma cauta este fratele meu, 0ugen Ratiu. >usese si el internat în lagarul 7uchenIald si acum locuia, împreuna cu ceilalti camarazi, la 5otelul din Mariahilfstrasse. M-am #ucurat vazându-l vioi si sanatos si l-am între#at de viata din lagar. -am omenit cu o mâncare mai #una, caci pe atunci, în primele saptamâni, primeam din partea serviciului de protocol trei cartele de alimente, în loc de una, cum avea dreptul fiecare cetatean al Reichului. )âteva zile în sir, l-am avut mereu oaspete cu mine la masa. a scurt timp dupa întâlnirea mea cu 0ugen, am primit vizita unui tânar ofiter de aviatie, care apartinea unui centru de parasutare din apropierea Vienei. 0%ista o scoala unde se pregateau elemente pentru a fi lansate dincolo de linia frontului, cu scopul de a culege si transmite informatii pentru aviatia germana. 0levii acestei scoli erau recrutati nu numai dintre germani, dar si dintre tineri apartinând altor nationalitati. În cursul discutiei, ofiterul de aviatie mi-a e%plicat misiunea lui. Aviatia germana avea nevoie de un punct de o#servatie în regiunea Arad = imisoara, de unde sa se transmita la Viena, prin >>, ce avioane sovietice se gasesc în acest spatiu si eventualele lor z#oruri. Îmi cerea un om care, dupa o instructie sumara, sa fie parasutat în aceasta regiune, cu aparatul de transmisie în spinare. M-am gândit doar câteva minte asupra propunerii ofiterului german si i-am dat raspunsul chiar în cursul acestei prime conversatii. 0ra o chestiune de urgenta, cum îmi declarase ofiterul. Vertiginoasa înaintare a diviziilor sovietice dezorganizase si serviciile informative germane de pe teritoriul României. /-am raspuns ca am un frate care cunostea regiunea, deoarece facuse scoala la Arad si, ca atare, îl cred apt sa îndeplineasca aceasta misiune. Voi vor#i cu el si îi voi da raspunsul cât de curând. a pro%ima întâlnire cu 0ugen Ratiu, i-am e%plicat acestuia convor#irea avuta cu ofiterul de aviatie si de ce m-am gândit la el. >ara nici o sovaire, 0ugen mi-a raspuns ca el este gata sa faca saltul cu parasuta în tara si sa faca acest serviciu aviatiei germane. )ând a revenit ofiterul german la /mperial, l-a gasit pe 0ugen Ratiu la mine. / l-am prezentat si i-am e%plicat din nou ca este omul cel mai potrivit sa duca la #un sfârsit aceasta operatie. Din aceasta zi, pe la Începutul lunii &ctom#rie !"", nu l-am mai vazut pe 0ugen Ratiu. *otez ca 0ugen nu facuse scoala de >> si, cum parasutarea nu putea întârzia prea mult, ofiterul german i-a pus la dispozitie un alt tânar care terminase acest curs. )u nume conspirativ, acest tânar se chema Marinescu si doar atâta aflase 0ugen ca era originar din 7anatul sâr#esc. Misiunea lui 0ugen Ratiu era sa procure informatiile referitoare la aviatia sovietica, iar misiunea lui Marinescu era sa le transmita prin >> la Viena. )um am aflat mai târziu, Ratiu si însotitorul sau Marinescu au fost luati de ofiterul german si dusi la o casa conspirativa a serviciului aerian, aflata la Viena. Dupa câteva zile de asteptare, acelasi ofiter i-a dus cu masina la un depozit al lor de echipament pentru parasutare. Aici si-au ales echipamentul de care aveau nevoie si au învatat în mod sumar utilizarea lui. *-au stat mult nici aici, caci au fost transportati într-o comuna asezata pe Valea Râului MFrz. Aici centrul aerian german avea o scoala speciala, unde se facea instructia cu arme, se realizau e%ercitii de parasutare si se completau cunostintele de transmisiuni. )ei doi români au locuit la 5otelul 2ur $ost. Au stat apro%imativ o saptamâna si în acest rastimp 0ugen Ratiu a reusit sa-si însuseasca alfa#etul Morse. Dupa aceasta perioada sumara de pregatire, cei doi tineri români au revenit la Viena, unde au locuit tot într-o casa speciala a 9erviciului Aerian 6erman. Asa a trecut luna &ctom#rie si au intrat în *oiem#rie, asteptând de la o zi la alta ziua parasutarii. Într-o zi au fost dusi cu masina la aeroportul de la Biener-*eustadt. Acolo au fost îm#arcati într-un avion 5einGel , cu tot echipa'ul pentru parasutare. Avionul a decolat noaptea. În drum spre România a început o ploaie torentiala. )um parasutarea nu se putea face pe aceasta ploaie, avionul s-a îndreptat spre 7udapesta, unde a aterizat. a 7udapesta, au asteptat câteva zile, în speranta ca timpul se va îndrepta. Dar cum vremea rea continua, s-au reîntors la Biener-*eustadt, asteptând ca vremea sa se schim#e. În sfârsit, la începutul lui Decem#rie, avionul a pornit din nou spre România. În afara de cei doi români, în avion mai era un musafir, o fata a carei destinatie era /ugoslavia. Dupa ce fata a fost parasutata în /ugoslavia, avionul s-a îndreptat spre 1ngaria, ca apoi sa a'unga deasupra Aradului. $arasutarea a avut loc în "-8 Decem#rie !"", la orele unu noaptea. 4
Apropiindu-se de Arad, pilotii avionului au socotit ca apararea antiaeriana e prea puternica deasupra orasului si au decis sa nu treaca în România, cum era planul initial, ci sa savârseasca operatia de parasutare tot pe teritoriul maghiar, la vreo 4< de Gm de granita. )ei doi români au co#orât fara incidente de la .<<< de metri înaltime, dar, a'uns pe pamânt, 0ugen Ratiu a constatat ca s-a razletit de camaradul lui de z#or. A strigat dupa el, a um#lat împre'ur câtva timp, dar n-a dat de urma lui. Atunci sa hotarât sa plece singur spre Arad. 0i aveau în gri'a doua aparate, unul pentru padure, cu #aterii, si altul pentru oras. Dupa ce a îngropat echipamentul, s-a uitat la #usola, care indica rasaritul, unde serpuia granita spre România. impul era rece, fiind început de Decem#rie. 1n usor strat de zapada acoperea pamântul. >iind pe câmp si înca întuneric, 0ugen s-a #agat într-o claie de porum#, unde a asteptat sa se faca ziua. În timp ce statea în ascunzis, a auzit pasi de oameni care se duceau la lucru si vor#eau între ei ungureste. )ând s-a luminat de ziua, a pornit din nou spre rasarit. >oamea si-a astâmparat-o cu cafeaua neagra, pe care o avea într-un termos, si cu niste #iscuiti. )am pe la orele < a dat de o casa taraneasca singuratica. /ntrând în casa, a cerut niste lapte. aranii unguri i-au dat lapte si 0ugen nu a ramas dator, platind cu pengK. a plecare li se dadusera lei, pengK, ru#le si niste monede englezesti de aur. A plecat de acolo mai departe. 9pre seara a dat de un alt salas, tot asa o casa singuratica si tot pe teritoriul maghiar. aranul s-a nimerit sa fie român, i-a cerut acestuia sa-l lase sa doarma peste noapte la el. -a primit #ucuros, dându-i si de mâncare. /-a platit si acestuia ce se cuvenea. A doua zi de dimineata, la plecare, taranul îi spune = Domnisorule, mai stai la noi. Dar 0ugen Ratiu era gra#it sa a'unga în tara, gândindu-se ca cel de la Viena astepta vesti de la el. 0ra ; Decem#rie. aranul i-a aratat lui 0ugen drumul spre frontiera. *u era mai mult de un Gilometru. )ând a a'uns la frontiera, a constatat ca nu era marcata decât de un sant adânc de namol si se putea trece peste o punte de scânduri. *u era nici o paza. re#uie adaugat ca Rusii erau de'a în 1ngaria, dar pe frontiera nu se vedeau soldati. 9atul în care a intrat Ratiu pe teritoriul românesc se chema ornea. 0ra pustiu. *u se vedea tipenie de om. )ase parasite. Din sat mergea o sosea spre Arad, dar 0ugen nu s-a avântat pe drumul acesta, ci a înaintat paralel cu soseaua, la vreo +<-4< metri distanta, deoarece o#servase miscari de trupe rusesti si românesti înaintând în directia 1ngariei. Asa mergând, povesteste 0ugen Ratiu, spre seara, a a'uns la Arad. a #ariera orasului era o mare multime de oameni care se înghesuia sa intre în oras. )are era cauza înghesuieliiJ 9e facea control de catre politie. Ratiu nu putea sa treaca prin controlul politienesc si a reusit sa se strecoare dincolo de #ariera si apoi sa o ia pe strada ce ducea în oras. 0l avea în spate aparatul de transmisie. *u stie precis cum s-a întâmplat, dar n-a facut nici +< de metri pe ulita si un politist striga la alti politisti, aratându-l cu degetul = Asta e legionar. Dupa toate pro#a#ilitatile, crede el, politistul ce l-a aratat cu degetul îl cunostea mai de mult, pentru ca facuse scoala la Arad si locuise în acest oras multa vreme. a strigatele primului politist, a venit un altul si a pus mâna pe el. Atunci s-a smucit si a luat-o la fuga. Dar n-a putut face mai mult de o suta de metri, caci politistilor le-a venit în a'utor lumea de pe strada. &amenii, alarmati de strigatele politistilor, i-au taiat calea. Au venit politistii, l-au prins de mâini si l-au dus la comisariatul din cartier, cu aparatul în spate. )omisarul a telefonat la chestura si de acolo a primit ordin ca spionul sa fie imediat dus în fata chestorului. a chestura, 0ugen Ratiu a fost îndata co#orât în #eci, într-o celula, iar aparatul a fost dus pe #iroul chestorului. Vazând aparatul, chestorul, dându-si seama de importanta capturii, a telefonat imediat la Rusi. Dupa o prima confruntare, LLspionul a fost din nou co#orât la #eci, în asteptarea ordinelor de la comandamentul rusesc. De asta data, i-au dat si un însotitor, un politist legat de #ratul lui, care a stat tot timpul în celula cu el. A doua zi dimineata, Ratiu a fost scos din celula si dus la #iroul chestorului. Aici erau adunate multe nota#ilitati din politie si administratie, vreo 8 persoane. 1n colonel i-a spus = De multa vreme te cautam si acuma ne-ai cazut în mâini. Deodata apare un maior rus. >ara multa vor#a, ofiterul rus se uita la ei si apoi i se adreseaza lui 0ugen, facându-i semn = $oidem NmergemO. "
A plecat cu el. )u aceasta scena la chestura se termina faza româneasca a arestarii lui Ratiu si începe ancheta ruseasca. A fost dus la )omandamentul rusesc al orasului, care se afla tot în )entru, nu departe de chestura. Acolo a fost interogat chiar de )omandantul Militar al Aradului. De interpret servea un ofiter evreu, care vor#ea #ine româneste. Între#area principala a fost daca #om#ardamentul de catre avioane germane a garii Arad, care avusese loc cu o zi înainte, a fost comandat prin aparatul cu care a z#urat el. /-a raspuns ca nu crede, deoarece el n-a facut scoala >> si ca tre#uie sa astepte pe un alt român, care facuse cursurile, si caruia tre#uia sa-i procure o locuinta clandestina în Arad. -a între#at în continuare daca vrea sa lucreze pentru ei. /-a raspuns ca el n-a facut nici o scoala speciala de spiona' si nici nu cunoaste >>, si a venit doar cu misiunea unica de a gasi o locuinta în oras celuilalt însotitor, de care s-a pierdut. )omandantul n-a mai insistat. Audienta se terminase. A fost scos apoi afara din #irou. a poarta îl astepta un camion cu trei soldati rusi. 0ra si ofiterul evreu, interpretul, care s-a asezat lânga sofer. Ratiu, nelegat, a intrat în camion pazit de cei trei soldati. )amionul a pornit spre frontul din 1ngaria si s-a oprit într-o mica localitate, unde functiona un ri#unal Militar rus de contraspiona'. A fost luat în primire de catre un maior rus, care i-a luat o declaratie, referitor mai ales la datele personale. /nterogatoriul a avut loc într-o casa taraneasca maghiara. A fost apoi invitat la masa, cu întreg personalul ri#unalului si cu interpretul evreu. 1n taran servea masa, #ucate ce avea omul în casa. Au #aut si un pahar cu vin si au fumat si niste tigari. Dupa masa, a fost încartiruit provizoriu într-o mansarda a casei si, dupa câteva zile, a fost dus la închisoarea locala, o închisoare maghiara, plina acuma numai cu prizonieri de-ai Rusilor. )hiar în noaptea urmatoare, Ratiu a fost scos din celula si dus la ancheta. Ancheta a tinut noapte de noapte din < Decem#rie !"" pâna în ! /anuarie !"8. a ! /anuarie, o noua schim#are. oti cei din închisoare, condamnati pentru diferite fapte, au fost încarcati într-un tren cu directia România. Ratiu nu fusese condamnat în localitatea maghiara, dar intrase în lotul lor. a $loiesti, 0ugen Ratiu, împreuna cu câtiva sasi, au fost dati 'os din tren si, cu un alt tren personal, transportati la 7ucuresti. De la gara, cu o masina, Ratiu a fost dus singur la o casa conspirativa a Rusilor. *-a aflat în ce cartier era aceasta casa. Acolo a fost introdus într-o celula si pazit la fereastra de un câine-lup. În aceasta casa a continuat ancheta pe #aza celor declarate în 1ngaria. De interpret servea un alt ofiter. Vechiul interpret, ofiterul evreu, ramasese în 1ngaria. 9i acesta stia #ine româneste. Dupa câtva timp, a fost scos din aceasta locuinta si mutat într-o alta casa, unde, spre surprinderea lui, a gasit mai multi detinuti în aceeasi camera. În ziua de ( Martie !"8, 0ugen Ratiu, împreuna cu câtiva din detinutii aflati aici, au fost scosi de aici si, cu o masina, transportati la un aeroport, care era în paza e%clusiva a Rusilor. Acolo îi astepta un avion, în care au intrat ;-( persoane. Destinatia Moscova. Dupa câteva minute, spune Ratiu, am vazut si o doamna intrând în avion. 0ra Maria Antonescu, trista si cu o#ra'ii cazuti. 0a a fost asezata lânga ca#ina pilotului, cu spatele spre noi. 0rau si doua fete germane, care fusesera pro#a#il spioane si acuma îsi luau si ele z#orul spre Moscova. În spatele celor adusi împreuna cu Ratiu se mai vedea un grup de ofiteri germani în uniforme. $aza era asigurata de un ofiter si trei soldati. &fiterul avea la el aparatul cu care venise 0ugen Ratiu si într-un plic #anii ce-i gasise la el, corpuri delicte ce tre#uiau prezentate ri#unalului de la Moscova, în fata caruia tre#uia sa se 'udece procesul sau si sa se pronunte sentinta.
11. SOSIREA DOAMNEI IASINSCHI SI A SOTIEI MELE LA VIENA Dupa necazul ce l-a avut cu 'ustitia antonesciana, sotia mea a locuit în apartamentul Doamnei /asinschi din str. &lari. 0a s-ar fi mutat la 7rad, la familia ei, daca n-ar fi e%istat contra ei un ordin de domiciliu fortat, emanat de la )onsiliul de Raz#oi, la indicatia lui Antonescu. Aceasta dispozitie era fara sens. )e putea sa întreprinda ea contra securitatii regimuluiJ Ar fi fost #ucuroasa sa-si vada de necazul ei în singuratatea de la 7rad. Asa se face ca în tot cursul raz#oiului a fost o#ligata sa ramâna la 7ucuresti, muncind pentru a-si câstiga e%istenta la un #irou de import-e%port, condus de un camarad de-al nostru, $runa. Dar iata ca vin marile #om#ardamente asupra )apitalei din !"4-!"". În primavara acestui an, sotia mea s-a gândit sa încerce sa plece la 7rad, unde era mai adapostita de teri#ilele #om#ardamente ce se dezlantuisera asupra )apitalei. Desi dispozitia de domiciliu fortat era înca în vigoare, se gândea ca 8
Maresalul, coplesit de alte pro#leme, nu se va mai interesa de cazul ei, când frontul se apropia cu pasi gigantici de fruntariile tarii. )ând se z#atea coplesita de aceste nelinisti, sotia mea si-a gasit un ocrotitor nepretuit în 6eneralul Mitrea. 6eneralul s-a interesat pe la ?ustitia Militara, e%plicându-le de ce Doamna 9ima vrea sa paraseasca 7ucurestii. Raspunsul ce l-a primit a fost ca interdictia de a parasi )apitala nu mai e o actualitate. 6eneralul Mitrea cu sotia lui au avut apoi #unavointa sa o conduca cu masina lor pâna la 7rad. a scurt interval a sosit la 7rad si Doamna /asinschi cu fiul ei, Dan. Astfel gospodaria lor comuna de la 7ucuresti s-a refacut la 7rad, în casa primitoare a Doamnei >lorea, mama sotiei mele. >amilia /asinschi s-a #ucurat la 7rad de cele mai calde atentii, rasplatindu-le gri'a ce i-au purtat-o sotiei mele în timpul surghiunului antonescian. Dar iata ca actul de la +4 August le-a rasturnat toate prevederile. $uhoiul sovietic intrase în )apitala si se îndrepta vertiginos catre pasurile )arpatilor. Daca Doamna /asinschi nu ar fi venit la 7rad, ar fi cazut victima hoardelor #olsevice. Dar, mai departe, ce se putea întâmpla cu eleJ *u erau salvate. Doar câstigasera ceva timp, în speranta unei alte iesiri. 9-au iscat discutii între cele doua doamne. 9a ramâna la 7rad sau sa-si caute refugiu mai departe, spre 1ngaria si apoi spre VienaJ Doamnele auzisera chemarea mea de la Radio Donau si înclinau sa se îndrepte într-acolo. Atunci a avut loc un fapt militar neasteptat. rupele maghiare, aliate cu Reichul, au ocupat orasul Arad si se pregateau sa înainteze în teritoriul României, pe Valea Muresului. 9e deschisese o portita de scapare din nou. Din nou sovaieli, îndoieli, daca este #ine sa paraseasca 7radul, pentru a merge spre Vest, sau a astepta rezultatul operatiilor militare. În aceste momente, un rol decisiv l-a avut Dan /asinschi, care a insistat pe lânga mama lui si pe lânga sotia mea sa plece din 7rad, cu atât mai mult cu cât trupele maghiaro-germane fusesera #locate la Arad si nu înaintau în teritoriul românesc. $oate ca ar mai fi întârziat si atunci daca nu s-ar fi produs un semnal de alarma. Autoritatile locale primisera dispozitii sa tina su# supraveghere pe Doamna 9ima. Aceasta stire, primita de la prieteni apropiati, le-a determinat pe cele doua doamne sa nu mai întârzie. )u un tren de noapte si cu multa gri'a sa nu fie vazute la gara, au plecat de la 7rad la Arad. A doua zi dimineata au a'uns la Arad, oras care într-adevar era ocupat de trupe maghiare. Au fost rau impresionate sa vada ca una din primele preocupari ale trupelor de ocupatie a fost sa schim#e firmele românesti ale pravaliilor cu firme scrise în lim#a maghiara. &data cu familiile noastre, a parasit 7radul si un grup de legionari din aceasta localitate, în frunte cu profesorul 9afta. Întreg grupul si-a gasit repede adapost pe la diferite cunostinte si familii legionare. 9otia mea, împreuna cu Doamna /asinschi, au fost gazduite la $rofesorul-preot 7erghian. Aceasta stare de asteptare si neliniste a durat apro%imativ o saptamâna. În cele din urma stirile de pe front nu mai lasau nici un du#iu asupra rezultatului final al acestei #atalii. Rusii, spri'initi de români, vor ocupa întreg Ardealul. Autoritatile germane primesc ordin sa paraseasca Aradul. uând contact cu reprezentantii germani, cele doua doamne au declarat cine sunt si îndata li s-a facut loc în ultimul tren ce parasea orasul. &data cu ele a plecat atât Dan /asinschi cât si întreg grupul legionar de la 7rad, în numar de +, în frunte cu $rofesorul 9afta. De la 7udapesta, cu un alt tren, au pornit spre Viena. a frontiera austro-maghiara toti calatorii au fost supusi unui sever control medical, cu masuri de dezinfectare, pentru a nu introduce #oli molipsitoare în Reich. a Viena, întreg grupul a fost condus de la gara într-un lagar de refugiati, pentru a lua contact cu organele guvernului national. )el ce mi-a adus stirea de sosire a sotiei mele si a Doamnei /asinschi, împreuna cu Dan, a fost )orneliu 6eorgescu. M-am dus repede cu o masina si i-am luat pe toti la 5otel /mperial. $entru familia /asinschi, nu am avut la îndemâna decât o camera modesta alaturi de noi. Mai târziu, din partea serviciului de protocol, a primit si familia /asinschi o locuinta mai spatioasa. În acel moment, Vasile /asinschi nu se afla la Viena. Înca nu se întorsese din misiunea lui din 1ngaria. Doamna /asinschi era îngri'orata. Dar iata ca, dupa doua zile, apare si Vasile /asinschi. 7ucuria a fost mare, caci nu se vazusera de patru ani. 9a fi fost pe la 'umatatea lunii 9eptem#rie.
12. ECHIPA ANDREAS SCHMIDT $ NICOLAE PETRASCU >iind sef al minoritatii germane din România, Andreas 9chmidt nu putea lasa pe conationalii lui în voia soartei. 0ra o o#ligatie politica si morala s-a se întoarca în tara. >rontul nu s-a putut sta#iliza nici pe )arpati, cum voia 5itler, lipsind efectivele militare în aceasta zona. Andreas 9chmidt s-a gândit ca, cu a'utorul legionarilor, ar putea sa se produca o rasturnare interna în România, readucând-o în ta#ara $uterilor A%ei si salvând în acelasi timp si 6rupul 0tnic 6erman de la represaliile sovietice. 0l era de :
acord cu planul nostru, ca, în loc de o actiune militara contra armatei sovietice, imposi#il de realizat, sa încercam un anti-+4 August, o contra-lovitura, cu a'utorul fortelor politice si militare ale tarii, constiente de nenorocirea ce se va a#ate asupra tarii prin invazia #olsevica. )u acest gând plecase si 9toicanescu si în acel moment se afla în tara, lucrând la realizarea acestui plan. Andreas 9chmidt cunostea conceptia mea de lupta, din raspunsul ce l-am dat >Fhrerului. >iind raspunzator de soarta 6rupului 0tnic 6erman, voia sa participe la aceasta încercare de a provoca o reactie din interior în România, care sa determine pe Rusi sa se retraga peste )arpati. Andreas 9chmidt îmi ceruse ca sa fie însotit în tara de un grup de fruntasi legionari, cu autoritate suficient de mare ca sa acopere toata aria legionara a tarii, putând sa mo#ilizeze efectivele necesare unei actiuni interne. În acel moment gândul meu coincidea cu dorinta lui Andreas 9chmidt, dându-mi seama ca 9toicanescu, singur, oricât de stralucit si-ar îndeplini misiunea lui, nu putea în paralel sa ia contactele necesare cu legionarii din tara. Avea nevoie sa fie spri'init de organizatia noastra si pentru realizarea acestui scop, tre#uie sa se întoarca în tara alte capetenii, cu autoritate necontestata, care sa-i asigure contactul cu legionarii li#eri. Asa se face ca m-am decis, profitând de z#orul ce voia sa-l întreprinda Andreas 9chmidt în tara, sa-i ofer ca însotitori pe cele mai #une elemente de care dispuneam atunci la Viena. 9eful acestui grup era *icolae $etrascu, care si-a ales ca a'utor pe *istor )hioreanu, fostul sef al Regiunii Ardealul de 9ud. ot din grupul acesta facea parte si /lie )olhon, sef al 'udetului Al#a, si alti fruntasi legionari, care se #ucurau de o faima recunoscuta în întreaga tara. În total, ( legionari. $lecarea acestui grup s-a facut repede, fara nici o instructiune speciala, doar cu cunostinte sumare de parasutare. 6rupul si-a luat z#orul la începutul lunii &ctom#rie spre România. Din cauza artileriei antiaeriene rusesti, care i-a reperat, au fost siliti sa se îndrepte spre /ugoslavia si sa se co#oare cu parasuta în 7anatul sâr#esc. de aici, cu mari greutati, au reusit sa treaca frontiera si sa patrunda în România, unde au început actiunea de organizare a Miscarii. 9toicanescu dispunea acuma de un spri'in efectiv în masa poporului, prin camarazii veniti de la Viena. Acestia au luat contact imediat cu legionarii li#eri si i-au îndrumat sa-si strânga rândurile si sa se pregateasca de lupta contra cotropitorului.
13. VIGUROASA INTERVENTIE A ROMÂNILOR DIN BANATUL SÂRBESC Îndata ce s-a auzit de capitularea României, în seara de +4 August !"", Românii din 7anatul sâr#esc, care pâna atunci s-au îngri'it de primirea si gazduirea legionarilor refugiati din România, alungati de teroarea antonesciana, s-au aflat în fata unei situatii cu totul neprevazute si prime'dioase. $âna acum numai partizanii lui ito, infiltrati si în 7anat, redusi la numar, le creau neliniste si teama. )u ruperea frontului din România si iminenta penetratie a diviziilor sovietice, o noua amenintare, mult mai grava, se cernea asupra lor. Daca imisoara va cadea în mâna #olsevicilor si soarta lor va fi pecetluita. 9trânsi în chingi între partizanii lui ito si tradarea din România, nu mai e%ista pentru ei nici o scapare. Aceasta era 'udecata fratilor Români din 7anatul sâr#esc. egionarii din aceasta provincie aveau o alta viziune a situatiei. 0i au reactionat pe linia guvernului de la Viena. Auzind apelul meu din +: August, de la postul Radio Donau, $avel &nciu, seful legionarilor din 7anatul sâr#esc, a intrat imediat în contact cu grupurile legionare din satele românesti, îndemnândui sa-si mo#ilizeze efectivele pentru a participa la lupta contra invaziei comuniste. )entrul românesc cel mai important din regiune era Vârset si din aceasta localitate &nciu a trimis curieri în toate partile. &data legaturile luate cu legionarii din 7anatul sâr#esc, $avel &nciu s-a dus la 7elgrad, pentru a sta#ili o coordonare eficace cu grupul german. În consfatuirea avuta cu ofiterii germani din )omandamentul de la 7elgrad, a constatat si la acestia aceeasi hotarâre de a continua lupta. Au sta#ilit împreuna ca ceea ce se poate salva în împre'urarile e%istente, dupa ruperea frontului din România, era ca sa fie aparata cel putin partea de Vest a tarii, cu capitala imisoara si cu pasul &rsova. Dupa cum a aflat $avel &nciu la 7elgrad, toate unitatile militare din aceasta regiune, fie ale armatei germane, fie organizatiile paralele grupului german din 7anat, au fost puse su# comanda 6eneralului $hleps, care va conduce operatiile spre România. În 7anatul sâr#esc, 6eneralul $hleps si-a fi%at ca punct de spri'in oraselul 7ecicherecul Mare. În aceasta localitate au început pregatirile de concentrare si organizare a tuturor fortelor germane din regiune. &fiterii de la 7ecicherec erau optimisti, sperând în sosirea mai multor divizii germane din sudul 7alcanilor, care nu se mai puteau mentine, dupa pra#usirea frontului din România. ;
$avel &nciu a sta#ilit cu )omandamentul 6erman de la 7elgrad #azele unei cola#orari. 6rupele românesti din 7anatul sâr#esc, împreuna cu cei ce se vor refugia din România, se vor atasa )omandamentului local al 6eneralului $hleps de la 7ecicherecul Mare. Mergând la 7ecicherecul Mare, $avel &nciu a luat contact cu ofiteri de su# comanda 6eneralului $hleps si au sta#ilit un plan comun de #atalie, pe #aza urmatoarelor puncte >ormarea unui )entru de /nstructie pentru voluntarii români la )hichinda Mare. 9ta#ilirea a trei centre ofensive spre România, )hichinda Mare, Vârset si 7iserica Al#a. >i%area ca o#iectiv imediat cucerirea orasului imisoara si, în vederea acestei actiuni, tre#uie trimisi într-acolo oameni pentru a pregati ofensiva. $lanul de actiune era #ine întocmit, dar succesul depindea de a'utorul ce-l va da armata germana ce se retragea din 7alcani. )entrul de instructie de la )hichinda Mare era format din soldati si ofiteri germani, în 'urul carora s-au adaugat un numar însemnat de voluntari români. 9-au înrolat în aceasta unitate ocotenentul Vintan si )apitanul Dreve, refugiati din România. ot acestui grup s-a încadrat un grup de legionari timisoreni, su# conducerea lui /ca anase. De la Viena am trimis un alt grup de sustinere, format din /lie 9multea, Ale%andru $opovici, /osif 6avagina si /on )er#u. Acestia au fost îndrumati de $avel &nciu sa întareasca )entrul de la )hichinda Mare. De la )hichinda Mare, su# comanda lui /ca anase, s-a organizat o serie de infiltratii în regiunea imisoara, având loc incursiunea mult asteptata. & trupa mi%ta, formata din soldati germani, voluntari germani din 7anat si voluntari români, a trecut frontiera pe la ?im#olia, fara a întâmpina rezistenta. Au a'uns pâna la marginea imisoarei, dar mai departe n-au putut înainta, deoarece diviziile sovietice intrasera de'a în oras. În fata acestei situatii de forta ma'ora, detasamentul mi%t germano-român a fost silit sa se retraga. *-a suferit pierderi, cu toate ca Rusii i-au descoperit si au tras dupa ei cu tunuri si tancuri. a )entrul Vârset, actiunea s-a desfasurat în felul urmator. Acest centru era format din legionari localnici, su# comanda lui raian Mucuceanu, Directorul 7ancii uceafarul, si din refugiati din România, su# conducerea lui /lie Rotea. De la Viena am trimis pe &ctavian Rosu, care a luat comanda grupului format la Vârset. &#iectivul acestui grup era sa ocupe &ravita si apoi pe Valea Râului 7ozovici sa a'unga la 7aile 5erculane. &ctavian Rosu, luând contact cu autoritatile germane, a sta#ilit un plan comun de #atalie. & unitate germana de vânatori de munte va ataca în directia Anina, iar voluntarii români, ocrotiti de aceasta acoperire, au pus stapânire pe &ravita în numele guvernului national român si au început organizarea rezistentei în 'udetul )aras. Din nefericire, detasamentul german de vânatori era prea sla# pentru a putea mentine pozitiile ocupate, iar a'utor de la alte trupe germane nu venea. Dupa câteva zile, grupul de actiune Rosu &ctavian a fost si el silit sa #ata în retragere, parasind &ravita si îndreptându-se spre Vârset. Mult asteptatul a'utor din 7alcani nu mai venea. )omandamentul german din 7elgrad si 7ecicherecul Mare începu pregatirile de plecare din zona. a sfârsitul lunii 9eptem#rie, ultimele unitati militare germane se retrag din regiune. egionarii tre#uie sa urmeze si ei aceeasi cale. $avel &nciu a facut cele mai mari eforturi care sa convinga pe cât mai multi români din 7anatul sâr#esc care participasera la actiuni legionare, sa se retraga odata cu el. Dar multi au refuzat, iu#irea de glie si familie fiind mai puternice decât pericolul iminent. Acestia au avut o soarta amara, fiind ucisi pâna la unul de comunistii lui ito. 6rupurile legionare din 7anat, de la Vârset si )hichinda Mare, s-au retras spre *ovi 9ad, important nod de cale ferata, de unde se trecea în directia 7udapesta = Viena. a Viena am salutat cu #ucurie pe acesti frati din 7anatul sâr#esc, care au rezistat pâna ce a mai e%istat o um#ra de speranta. a 4 &ctom#rie, $avel &nciu, cu ultimii legionari, parasea 7ecicherecul Mare, pentru a lua aceeasi ruta, *ovi 9ad, 7udapesta, Viena.
14. O EXPEDITIE URGENTA SPRE TARA a începutul lui &ctom#rie !"", o noua cerere urgenta de la 5itler, adresata mie, prin organele 99 de la Viena. În ce consta dispozitia >FhreruluiJ 1n pod în România, în nu stiu ce parte a tarii, tre#uia distrus cu orice pret si în cel mai scurt timp, având o valoare strategica. $odul tre#uia azvârlit în aer pentru a împiedica diviziile sovietice sa patrunda cu tancurile lor în Ardeal si cine ar fi tre#uit sa duca la #un sfârsit aceasta actiune erau numai legionarii. Dar de ce tocmai eiJ $odul respectiv se gasea în teritoriul ocupat de inamic si nu s-ar fi putut apropia de o#iectiv decât com#atanti care cunosteau lim#a româna. (
$entru realizarea acestei operatii, era nevoie de un contingent important de elemente, circa !< de legionari, care tre#uia parasutat cu cea mai mare urgenta în România. )um mi s-a e%plicat ca distrugerea acestui pod era o chestiune de viata si de moarte pentru trupele germane în retragere, n-am sovait nici o clipa sa pun în aplicare acest plan. Am convocat pe legionarii ce-i credeam apti pentru aceasta e%peditie si le-am e%plicat în mod sumar în ce consta misiunea lor Nnici nu cunosteam în amanunt planul întreprinderiiO. Apoi, am luat pe fiecare în parte, între#ându-i daca sunt dispusi sa participe la aceasta actiune de mare risc. Dintre camarazii convocati numai doi mi-au raspuns ca nu sunt pregatiti sufleteste sa plece în tara, în conditiile ce le-am e%pus, si m-au rugat sa le îngadui sa îsi faca datoria de luptatori în armata nationala. Dar înainte de a fi parasutata grupa destinata sa plece în tara, avea nevoie de un minimum de instructie. Asa se face ca legionarii din acest lot au fost transportati imediat de la Viena la >riedenthal9achsenhausen, unde erau încartiruite trupele speciale ale lui 9GorzenP. 0 curios ca centrul >riedenthal era lipit de lagarul 9achsenhausen, unde îmi petrecusem eu prizonieratul din 6ermania. 9eful legionarilor trimisi la >riedenthal a fost Virgil $opa, având ca a'utor pe &vidiu 6aina. 9ederea legionarilor la >riedenthal s-a prelungit peste planul prevazut, de numai câteva zile. )um mi s-a comunicat la Viena, s-a renuntat la distrugerea acelui pod din cauza înaintarii vertiginoase a trupelor sovietice. Întreprinderea nu mai era renta#ila din punct de vedere militar, fiind depasita de evenimente. otusi grupul legionar de la >riedenthal a ramas mai departe aici, pentru a-si completa instructia si a fi apoi folosit în alte actiuni. Devenise o rezerva, destinata sa intervina când alte necesitati ale frontului ar fi impus interventia lor. egionarii din grupul de !< au stat aici aproape doua luni, pâna la sfârsitul lui *oiem#rie, pregatindu-se temeinic. Au avut instructori foarte #uni din faimoasa scoala a lui 9GorzenP. Au facut trageri, au învatat tehnica e%plozivilor si diverse e%ercitii de camufla' si de apropiere de punctele sensi#ile ale frontului. &tto 9GorzenP, seful centrului, s-a interesat în mod deose#it de pregatirea lor si de conditiile de încartiruire si de hrana. a începutul lui *oiem#rie, grupul a fost transferat în localitatea @orneu#urg, la 4( Gm de Viena, su# aceeasi conducere. /nstructorii germani erau însa altii ocotenentul MFller, seful grupului, si 9u#locotenentul Bonner, a'utorul lui. Acesta se ocupa zi de zi de instructia unitatii.
!
II. O%ENSIVA DIZIDENTILOR -n vreme ce eu eram prins într+o multime de treburi# care mai de care mai greu de re$olvat în împre&urarile de atunci# c!nd Puterile Axei se clatinau sub atacurile concentrice ruso+aliate# fratii separati# m!hniti de înfr!ngerea ce+au suferit+o în lagar# au pornit la o noua ofensiva# ca sa+si &ustifice atitudinea lor de re$erva fata de misiunea ce+o primisem eu de la Marele Cartier 3erman. -n al doilea r!nd# ca sa obtina o alta solutie a regruparii fortelor nationale din exil# av!nd ca obiectiv central eliminarea mea de la conducerea luptei de eliberare si substituirea mea cu un persona& agreat si de ei. 0rebuie sa recunosc ca dupa convorbirile avute la 'astenburg si scrisorile ce le+am primit de la 1itler si 'ibbentrop îmi socoteam po$itia imposibil de $druncinat. fensiva di$identa si initialele ei succese m+au surprins si deceptionat. Cum e posibil ca 3ermanii# care au facut apel la mine# sa cada victime acestor intrigi4 e petrecuse un ca$ asemanator în Ianuarie 5675# c!nd noi# victimele# am devenit rebeli# iar adevaratul rebel# 3eneralul Antonescu# a fost recunoscut ca 88mare barbat de tat99. -n ca$ul de fata# lucrurile n+au mers at!t de departe. ,ar intrigile si+au facut drum p!na sus. "le au fost oprite la vreme si# în final# s+a putut constitui guvernul national rom!n.
1. STRANIA ATITUDINE A DIZIDENTILOR 6rupul dizident, în numar de apro%imativ 48 fata de cei peste 4<< care mi-au ramas leali, a adoptat o atitudine care n-avea nimic comun cu etica legionara, la care ei se refereau fara încetare. 0i au iesit din lagar gratie actiunii mele la Marele )artier 6erman. Dupa ce am acceptat sa continui lupta alaturi de 6ermania, 5immler a dat dispozitiile necesare ca toti legionarii din lagare sa fie pusi în li#ertate. A'ungând la Viena, au fost tratati pe picior de egalitate cu toti ceilalti legionari. Au fost încartiruiti la 5otelul Mariahilfe, pe strada cu acelasi nume, au primi cartele de masa si un a'utor lunar de câteva sute de marci, în rând cu toata lumea. *ici o discriminare. 0ram hotarât sa-i tratez în aceleasi conditii de fraternitate si camaraderie ca la : 9eptem#rie. Voiam sa cooptez pe unul din ei în guvern, ma gândeam la /lie 6ârneata, si sa participe toti ceilalti la diversele activitati guvernamentale. Înca din primul moment, fiind înca la Rasten#urg, am folosit numele lui Viorel rifa pe un manifest adresat studentimii. 0ra o chestiune urgenta. Ma gândeam ca nu va ridica nici o o#iectiune, fiind în 'oc salvarea tarii. ot în primele zile, la Viena, am însarcinat pe *icolae 9marandescu si Adrian 7ratianu sa înceapa primele emisiuni la Radio Donau, fiind vechi functionari la Ministerul $ropagandei, contractati pentru emisiunea spre România. 1na era atmosfera din lagar, care, prin natura ei, provoaca dez#inari, si cu totul altceva când oamenii sunt li#eri si pot 'udeca situatia în functie de evenimentele tragice prin care trece natiunea. )um eu am trait singur si izolat, nu mi-am încarcat sufletul de resentimente. 7ucuros ca ne aflam li#eri, eram decis sa întind o mâna frateasca tuturor. Din punct de vedere politic, ei tre#uiau sa se gândeasca în primul rând la tara. 0u îmi asumasem greaua sarcina sa organizez o linie de rezistenta în România, contra invaziei #olsevice. Am dat un manifest catre tara si am trecut la actiune. egionarii, a#ia iesiti din lagar, începusera sa se concentreze fie pe la scolile speciale fie în em#rionul de armata nationala, iar unii îsi luasera chiar z#orul spre România. Mai e o chestiune pe care vreau sa o precizez. *imeni nu-i silea sa intre în armata nationala sau sa mearga la scolile speciale. oata operatia de recrutare la aceste entitati se #aza pe voluntariat. e stateau deschise alte activitati ale guvernului de la Viena. Dar ce faceau eiJ 9tateau la Mariahilfe fara sa dea o mâna de a'utor în nici o parte. 0rau asa zicând pensionarii guvernului de la Viena. *ici aceasta atitudine nu ma preocupa prea mult. 0ra principiul voluntariatului, de care fiecare putea sa faca uz cum crede de cuviinta. *u era ca în tara, unde, daca nu mergeai la armata, erai declarat dezertor si condamnat. Dar dizidentii nostri nu s-au multumit cu aceasta atitudine pasiva. Au început o campanie de sa#otare a activitatilor guvernului de la Viena. Îndoctrinati de $apanace, toata ziua #ateau strazile Vienei sau vizitau lagarele de refugiati si unde gaseau vreun român îl #ateau la cap cu argumentele lor sa nu adere la guvernul nostru si nici sa se înroleze în armata nationala. 0u alcatuisem o comisie care avea tocmai misiunea sa câstige pe noii refugiati pentru armata nationala, destinata sa stavileasca invazia #olsevica. +<
Aderentii lui $apanace se adresau acelorasi refugiati, pledând pentru reversul medaliei sa nu participe la actiunile întreprinse su# conducerea mea, caci nu ma #ucur nici de încrederea ma'oritatii legionarilor si nici de a opiniei pu#lice din tara. $ozitia lor era comoda. 9e #ucurau de avanta'ele pe care guvernul de la Viena le acorda tuturor legionarilor, dar nu participau la straduintele acestui guvern. 9tateau în linia a doua, la adapost de orice riscuri, dar nu încetau nici o clipa cu criticile si defaimarile. *oi cautam prin propaganda noastra sa înrolam cât mai multa lume în armata nationala, iar ei îndemnau pe aceiasi tineri sa stea deoparte, vazându-si de tre#urile lor. 0ra o pro#lema noua, pe care nu o prevazusem. 1na e sa nu fii de acord cu conducerea si sa stai deoparte si cu totul altceva sa cauti sa darâmi o întreprindere destinata sa salveze tara. *u eu, dar oricine ar fi luat aceasta initiativa tre#uia spri'init. În timp ce Antonescu conducea ostirile pe front, noi legionarii, nici cei din tara si nici cei din e%il, nu am savârsit nici un act de ostilitate contra lui. 0l ne-a lovit, ne-a azvârlit în închisori, ne-a omorât, iar noi am suferit toate, gândindu-ne la tara. Acuma era aceeasi situatie. 0rau interesele tarii în 'oc si nu ale egiunii si nici numele meu. Dar dizidentii nostri ne purtau atâta dusmanie, încât, în or#irea lor, nu s-au gândit la raul ce-l fac tarii si chiar mult trâm#itatei lor prietenii pentru 6ermania.
2. DOUA ÎNTÂLNIRI CU CAPETENIILE DIZIDENTE În lucrarea precedenta, Pri$onieri ai Puterilor Axei, am aratat cauzele rupturii din lagar campania lui $apanace împotriva mea, motivând ca eu as fi responsa#il de internarea lor în lagar, prin fuga mea în /talia. &ri, internarea noastra în lagar fusese de multa vreme hotarâta si eu aflasem cu doua saptamâni înainte de a pleca în /talia de iminenta noastra arestare, a grupului 7erGen#rFcG. Documente ulterioare, aparute dupa raz#oi, dovedesc ca înca din *oiem#rie !"+ se pregatise transferul capeteniilor legionare de la 7erGen#rFcG la 7uchenIald. Ma între#, ce ar spune acum $apanace, daca ar trai si ar citi corespondenta Nce s-a pu#licat în taraO dintre Antonescu si 5itler, unde 6eneralul cerea înca de la sfârsitul lunii /anuarie !" ca legionarii ce se vor refugia în 6ermania sa fie internati în lagar, fi%ând si termenul de 8 ani. 5itler a fost de acord cu aceasta masura, dar ne-a acordat un 3algenfrist , care se apropie de final tocmai în toamna anului !"+. Motivele acestei întârzieri erau clare eu fusesem invitat ca oaspete al Reichului si nu puteau, cum am a'uns în 6ermania, sa fiu arestat si internat în lagar. a fel cu ceilalti legionari. Domiciliul fortat de la RostocG era o etapa spre 7uchenIald. Dupa citirea acestei corespondente, dizidentii nostri ar tre#ui sa-si recunoasca culpa, cazând victima campaniei demagogice a lui $apanace. Ruperea frontului din România si chemarea mea la )artierul 6eneral al lui 5itler a fost o amara deceptie pentru $apanace. $lanul lui de a ma elimina de la conducere, prin campania de dez#inare din lagar, nu numai ca n-a reusit în interiorul grupului, prin dârza rezistenta a marii ma'oritati a legionarilor, dar eu ma ridicasem sus de tot din celula de la &ranien#urg, în timp ce el zacea neputincios la pamânt, su# povara propriilor lui defaimari. *u tradasem pe 6ermani si nici testamentul )apitanului, cum sustinea el, de vreme ce eram chemat de înaltele capetenii hitleriste la Rasten#urg, pentru a-mi încredinta misiunea sa organizez rezistenta din România. A fost teri#il momentul pentru $apanace când a ascultat la Radio cuvântarea mea catre tara, în timp ce el se afla înca închis la Dachau. În timp ce eu eram prins între atâtea pro#leme pentru a organiza activitatile guvernului de la Viena, pe la începutul lui &ctom#rie, vine la mine $rofesorul 6amillscheg si îmi comunica ca el a fost solicitat de capeteniile dizidente sa ai#a o întrevedere cu mine în ca#inetul sau de la 5otel /mperial, în vederea unei eventuale împacari. 7ineînteles ca am acceptat fara nici o sovaire presupunerea $rofesorului, caci dorinta mea cea mai sincera era ca toate fortele de care dispune Miscarea sa se concentreze spre inamic. Din partea mea nu e%ista nici un fel de rezerva ca sa terminam aceste certuri interne, provocate de psihoza lagarului, si sa ne unim puterile pentru #inele suprem al patriei. Am avut doua întâlniri cu ei. Din partea grupei dizidente au participat /lie 6ârneata, $apanace si Mile efter, iar din partea noastra )orneliu 6eorgescu si Vasile /asinschi. Reuniunile s-au tinut în ca#inetul $rofesorului 6amillscheg. 0l nu participa la discutii, ci îsi facea doar note pentru Ministerul de 0%terne. )ea dintâi întâlnire a decurs mai potolit. *-au lipsit acuzatiile din partea lui $apanace, având ca argument principal cele întâmplate în trecut, cu fuga mea în /talia. Q)u 5oria 9ima în frunte, a conchis $apanace, nu stim unde sa mergemQ. 0u eram pentru el un om al surprizelor, care creaza grave daune Miscarii si care tre#uie controlat. *ici 6ârneata si nici Mile efter n-au scos o vor#a, dar, din privirile lor, am înteles ca erau mai îngaduitori si mai dispusi la o împacare. e-a raspuns )orneliu 6eorgescu, +
aratând ca eu am salvat Miscarea într-un moment greu. Q9teagul egiunii zacea la pamânt în vara anului !"< si 5oria 9ima l-a ridicat în stralucirea soarelui, fâlfâind în istorie.Q 0ra un argument greu de tagaduit. Atunci a intervenit /lie 6ârneata, afirmând ca aceasta actiune ar fi putut-o întreprinde si unul dintre )omandantii 7unei Vestiri. a o a doua întâlnire, cam la o saptamâna, discutia a durat putin. 0u ma asteptam la o întelegere, care sa se termine cu participarea lor la guvern si la toate activitatile noastre, dar, în loc de a analiza împreuna situatia în care ne gasim si ce este de facut pentru salvarea tarii, îl vad pe $apanace ca se ridica, azvârlindu-mi o avalansa de acuzatii. *ici nu se refereau la cauzele reale ale dez#inarii, azvârlirea noastra în lagar si presupusa mea vinovatie. 9trategia lui de pâna atunci, cu care torturase atâta lume, se facuse tandari. 0ra prea evidenta victoria punctului meu de vedere. 0ram li#eri si eram chemati sa participam, su# forma unui guvern national, la lupta 6ermaniei. 0 adevarat ca în împre'urari cu totul nefericite, dar nu era mai putin adevarat ca Miscarea se ridicase înca o data de acolo de unde zacea la pamânt, înlantuita. 9i atunci, pentru ca $apanace pierduse #atalia din lagar, si-a faurit ad+hoc o alta strategie. *u ma mai acuza pentru anii de lagar, pentru presupusele mele erori în relatiile cu 6ermania, ci s-a întors la anul !4(, facându-ma responsa#il de actele ce s-au savârsit atunci, si care ar fi avut consecinte funeste. Am ramas uluit de atâta inconstienta si miselie. )a si cum eu as fi ordonat aceste acte si nu )omandamentul egionar, din care facea si el parte. 0l cunostea perfect de #ine ce s-a discutat în sânul acestui )omandament, care se întâlnea aproape zilnic la gradina lui Mos )ristescu, din cartierul &#or. Acest )omandament era prezidat de profesorul Vasile )ristescu si hotarârile se luau de acest for, din care facea parte si $apanace. oate mesagiile care veneau de la )apitan erau citite în fata tuturor. Mai mult decât atâta, $apanace însusi si-a luat anga'amentul sa provoace tul#urari în )adrilater, cu a'utorul elementelor macedonene, care tul#urari sa se încadreze în starea generala de nemultumire a tarii. Vasile )ristescu nu era de parere, dar totusi $apanace a staruit si Vasile )ristescu i-a dat dezlegare. $este o saptamâna ne-a comunicat ca a renuntat la acest plan, considerându-l prea prime'dios pentru situatia din )adrilater, unde operau comitagiii #ulgari. 9i acum vine el, mem#ru plenar al acestui )omandament, din prigoana, care cunostea perfect cum s-a a'uns la acest deznodamânt, si ma acuza pe mine de actiunile întâmplate în tara, în aceasta perioada când în realitate n-am transmis decât o decizie luata în comun, de la care el nu lipsise. Atâta lipsa de caracter n-am vazut în viata mea, necum de la un pretins fruntas al egiunii. În fata acestor acuzatii, care n-aveau nimic comun cu situatia noastra din 6ermania si nici cu misiunea la care ne-am anga'at fata de 5itler, m-am sculat în picioare si i-am declarat profesorului 6amillscheg ca nu mai pot continua discutia, data fiind atmosfera de ruptura creata de $apanace. În ochii lui 6ârneata si efter, am citit o parere de rau de cele întâmplate, dar n-au facut nici un gest sa-l determine pe $apanace sa revina la su#iectul discutiei. Am parasit sala si, dupa mine, au plecat si )orneliu 6eorgescu si Vasile /asinschi. *-am savârsit atunci un gest precipitat, dar mi-am dat seama ca $apanace nu urmareste sa se a'unga la o întelegere, ci, dimpotriva, în mod intentionat a provocat aceasta ruptura. Altminteri n-ar fi rascolit trecutul, pentru a ma acuza de niste acte de care el însusi nu era strain. *u aveam ce sa-i raspund, caci el însusi tot atât de #ine ca si mine cunostea acest trecut, fiind partas la actiunile întreprinse. Vor#ind mai târziu cu $rofesorul 6amillscheg, martorul acestor întâlniri, mi-a declarat ca îi pare rau de cele întâmplate, dar îsi da seama ca eu am fost de #una credinta, iar $apanace în mod intentionat a provocat ruperea negocierilor.
3. AXA PAPANACE $ GENERAL GHEORGHE )ând m-am întâlnit ultima oara cu $apanace si celelalte capetenii dizidente, nu mi-am dat seama de unde provine aceasta schim#are #rusca în atitudinea lui, devenind de o rara violenta si coplesindu-ma fara nici o introducere cu cele mai grave acuzatii. În precedenta întâlnire parea mai rezona#il, mai dispus la o întelegere. De asta data, parca era cuprins de o furie elementara. M-a pus într-o situatie asa de peni#ila, încât n-am mai avut încotro si am parasit reuniunea. $este câtva timp misterul s-a dezlegat. $apanace luase contact cu 6eneralul 6heorghe, am#asadorul României la 7erlin pâna la +4 August. )ând a avut loc lovitura de 9tat din România, 6eneralul 6heorghe era înclinat în primele zile sa ramâna credincios Regelui Mihai si sa accepte chiar alternativa prizonieratului. Dar, dupa câteva zile, s-a razgândit, declarând ca el ramâne credincios aliantei cu 6ermania. )onsultat de forurile germane asupra utilitatii politice a 6eneralului 6heorghe în noua ++
con'unctura, am refuzat categoric sa stau de vor#a cu el, gândindu-ma la victimele urii cu care ne-a urmarit în 6ermania, din ordinul lui Antonescu. Întreaga activitate diplomatica a 6eneralului 6heorghe la 7erlin s-a rezumat în a descoperi pe teritoriul Reichului legionari ce se #ucurau înca de li#ertate, pentru a denunta cazul lor Ministerului de 0%terne. )a urmare, 6estapo intra imediat în actiune, arestându-i si internându-i în lagar. $entru energia ce-a aratat-o în urmarirea legionarilor, 6eneral 6heorghe era cunoscut în cercurile noastre su# porecla de Qtemnicerul din 6ermaniaQ. $apanace nu avea astfel de scrupule, desi suferise si grupa dizidenta represalii din partea acestuia. $e primul plan staruia în mintea lui ideea cum sa ma disloce din pozitia ce-o câstigasem prin vizita mea în $rusia &rientala. Mai precis, scopul intrigilor lui era cum sa împiedice formarea unui guvern national român su# conducerea mea. uând contact cu 6eneralul 6heorghe, $apanace a descoperit în el un aliat pretios. Din motive diferite nici unul si nici celalalt nu ma voiau pe mine sef al guvernului român de la Viena. 6eneralul 6heorghe avea #une relatii la 0%terne, din timpul activitatii lui de am#asador. & prietenie strânsa îl lega cu 9ecretarul de 9tat 5encGe si prin acesta transmitea lui Von Ri##entrop toate doleantele sale si ale guvernului de la 7ucuresti. Desi politica Ministerului de 0%terne 6erman suferise o grava înfrângere prin actul de la +4 August, totusi prietenia 6eneral 6heorghe = 5encGe a continuat. 9i unul si altul se simteau umiliti de întorsatura ce-au luat-o evenimentele, contrara asigurarilor ce si unul si altul le oferisera lui Ri##entrop. >ara îndoiala ca 6eneralul 6heorghe a fost consultat de 5encGe asupra cola#orarii cu Miscarea egionara si a oportunitatii formarii unui guvern român su# conducerea mea. Raspunsul am#asadorului român, e de presupus ca n-a putut fi decât evaziv si îndoielnic. Actul de la +4 August constituia si o înfrângere a întregii lui actiuni diplomatice între anii !"4-!"", #azata pe prigonirea legionarilor refugiati în 6ermania. În discutiile avute cu 6eneralul 6heorghe, $apanace a descoperit filiera pe unde ar putea influenta Ministerul de 0%terne 6erman sa-si modifice atitudinea #inevoitoare fata de mine în pro#lema deschisa si înca nerezolvata a unui guvern national român la Viena. $rin 6eneralul 6heorghe, $apanace a facut sa a'unga la Ministerul de 0%terne german un întreg arsenal de informatii, demonstrând ca eu nu dispun în tara de suprafata politica necesara pentru a influenta cursul evenimentelor în favoarea 6ermaniei. 0l prezenta opozitia lui la numirea mea, ca un prieten leal al 6ermaniei, verificat si în lagar, punct de vedere sustinut cu ardoare si de fostul am#asador, care cunostea situatia interna a României. 6eneralul 6heorghe l-a asigurat pe $apanace ca, prin 5encGe, va torpila formarea guvernului de la Viena su# presedintia mea si ca va sustine alte formule de guvernare care sa corespunda mai #ine realitatilor din România si intereselor germane. În acest sens, $apanace i-a sugerat o serie de nume, care ar putea elimina prezenta mea în fruntea guvernului.
4. %ORMULELE LUI PAPANACE )om#atând recunoasterea mea ca sef al guvernului national de la Viena de catre autoritatile germane, $apanace era o#ligat sa sugereze functionarilor de la Bilhelmstrasse alte personalitati care ar putea sa ma su#stituie cu mai mare folos pentru lupta comuna. În primul rând $apanace a propus 0%ternelor, pe filiera 6eneralului 6heorghe, pe Amiralul 2latian, proaspat descins la Viena si surprins de evenimente aci. -am cunoscut si eu pe Amiralul 2latian si nam descoperit la el veleitati politice. &mul venise la Viena pentru o afacere matrimoniala si nu se mai gândea sa se întoarca acasa, caci viitoarea lui sotie era germana. $ropunerea a cazut pentru ca Amiralul 2latian era strain de operatiile de pe front si nu comandase în viata lui de militar decât flotile de pe Dunare. Atunci $apanace i-a oferit 6eneralului 6heorghe onoarea de a prezida noul guvern, în care era dispus sa intre si el cu fractiunea dizidenta. 6eneralului 6heorghe i-a surâs propunerea lui $apanace si s-a pus pe trea#a cu mai mare zel pentru a convinge pe prietenii sai de la 0%terne, ca solutia 5oria 9ima nu este cea mai potrivita momentului, deoarece n-are suficienta influenta în tara pentru a determina o schim#are în favoarea 6ermaniei. 6eneralul 6heorghe s-a oferit sa ia el comanda noului guvern, având în vedere relatiile lui în lumea militara. 9olutia 6eneral 6heorghe a cazut si ea, deoarece von Ri##entrop si-a dat seama ca cu alegerea 6eneralului 6heorghe s-ar fi pierdut spri'inul marii ma'oritati a legionarilor. *u poti sa conduci în #atalie cu entuziasmul necesar pe acei pe care pâna atunci i-ai prigonit. Mintea iscoditoare a lui $apanace nu s-a lasat înfrânta. Atunci si-a pus ochii pe Mitropolitul Visarion $uiu. 1n ierarh al 7isericii &rtodo%e în fruntea guvernului de la Viena ar provoca în România o +4
adeziune masiva atât a populatiei cât si a clerului ortodo% la o miscare de rezistenta contra ocupatiei sovietice. $apanace l-a prezentat pe Mitropolitul Visarion ca fiind figura cea mai reprezentativa a poporului român peste hotare, care ar putea mo#iliza atât pe Românii pri#egi cât si pe cei din tara. Mitropolitul Visarion a'unsese la Viena tot întâmplator. *u cu gândul sa 'oace un rol politic în e%il. 0l fusese trimis de guvernul român la 2agre# printr-o misiune religioasa si a fost surprins de evenimentele de la +4 August în acest oras. Atunci s-a refugiat la Viena odata cu trupele germane în retragere. >ormula Mitropolitul Visarion a fost analizata de e%pertii de la Ministerul de 0%terne german cu mai mare atentie, parând mai apropiata de interesele 6ermaniei. Dar pâna la urma a fost a#andonata si ea. >orurile superioare si-au dat seama ca eu nu puteam fi înlocuit ca lider al rezistentei contra navalitorilor comunisti. *u se putea renunta la mine, fara a provoca grave tul#urari în întreg dispozitivul militar si politic, organizat în tara, su# auspiciile )entrului de la Viena. $âna la urma, a fost eliminata si solutia Mitropolitului Visarion, ca fiind contra-productiva în raport cu situatia din tara si din e%il.
5. ROLUL LUI VIOREL TRI%A În Viorel rifa, $apanace si-a gasit un fervent adept al actiunii lui. *-am înteles niciodata de ce la Viena s-a pus cu atâta pasiune în slu'#a lui $apanace. 0 adevarat ca în lagar a trecut de partea lui $apanace, însusindu-si teza acestuia ca eu sunt vinovat de internarea lor. )eea ce era fals. Dar una e lagarul si alta politica unor oameni li#eri. În timpul guvernarii legionare a avut o pozitie princeps, fiind numit 9ef al 1niunii *ationale a 9tudentilor )restini Români. a 7erGen#rFcG a fost un camarad leal si saritor la nevoie. *-am avut cu el nici cea mai mica neîntelegere. inând seama de aceste antecedente, chiar înainte de a a'unge la Viena, am redactat un manifest catre studentimea româna, în numele sau, îndemnând-o la lupta contra comunismului. 0ra, fara apro#area lui rifa, dar precipitarea evenimentelor nu îngaduia întârzieri. De la primele reuniuni la Viena, s-a fi%at ferm pe pozitia lui $apanace. 0ra, pro#a#il, influenta din lagar. *u m-a cautat. -am vazut doar la întrunirea de la $orhaus, unde venise trimis de $apanace sa auda ce vor#esc. )ând a început $apanace campania de intrigi contra mea, pentru a ma înlatura din pozitia de prezumtiv sef al guvernului de Viena, am fost surprins si îndurerat sa-l vad printre cei mai zelosi partizani ai acestuia. Mai mult decât atâta. În actiunea organizata contra mea, si-au împartit rolurile $apanace si-a rezervat sectorul relatiilor e%terne, prin intermediul 6eneralului 6heorghe, iar pe rifa l-a îndemnat sa se ocupe de sectorul intern. 9i anume, sa ia contact cu personalitatile nelegionare aparute la Viena, care locuiau la 5otel /mperial si la 6rand 5otel, pentru a le convinge ca formula 9ima în fruntea guvernului este nevia#ila. *u aduc nici un folos tarii si nici aliantei cu 6ermania. 0ste necesar sa se a'unga la un guvern de concentrare nationala, cu participarea tuturor grupelor nationale din e%il. Viorel rifa s-a pus pe trea#a cu un zel demn de o cauza mai #una. oata ziua îl vedeam fie la 5otel /mperial fie la 6rand 5otel, urcând si co#orînd eta'ele, si vizitând pe una sau pe alta dintre personalitatile nelegionare care locuiau în aceste hoteluri. )ei mai frecventati de rifa au fost 6eneralul )hirnoaga, cu grupul lui de ofiteri, apoi fruntasul #asara#ean Vladimir )risti si Mitropolitul Visarion. *u stiu ce pledoarii a tinut, dar este cert ca a creat o atmosfera de neliniste printre ei. 9uccesul cel mai mare l-a înregistrat rifa pe lânga Mitropolitul Visarion, mai ales dupa ce i-a comunicat acestuia parerea lui $apanace ca ar fi cel mai indicat sa ia conducerea guvernului si ca la Ministerul de 0%terne 6erman se lucreaza pentru impunerea acestei formule. )um se e%prima raian 7oro#aru pe vremea aceea, QMitropolitului i-a surâs perspectiva coroanei de aurQ a presedintiei unui guvern national, desi împre'urarile erau e%trem de precare.
6. CEVA A RAMAS Daca formulele de su#stituire a mea în fruntea guvernului au cazut una dupa alta, ca nefiind via#ile, la Ministerul de 0%terne 6erman a ramas totusi ceva, o îndoiala si necesitatea unei ree%aminari a pro#lemei 5oria 9ima, dupa pledoariile com#inate ale du#lurii $apanace-6eneral 6heorghe. 9i anume a început sa se formeze convingerea ca forurile superioare germane s-au gra#it, dupa +4 August, su# impresia evenimentelor din tara, sa-mi acorde mie o încredere deplina, fara sa e%amineze daca eu puteam îndeplini mandatul încredintat la Rasten#urg. >acusem ceva, dar nu se asteptau ei de la mine, crearea unei zone de rezistenta în România. Am realizat multe initiative, multe actiuni îndraznete, dar acestea nu 'ustificau, dupa parerea lor, formarea unui guvern su# conducerea mea. re#uie amendata hotarârea initiala, înlocuind ideea unui guvern national cu un )omitet *ational de 0li#erare a României. +"
eza aceasta a fost sustinuta de 9ecretarul de 9tat 5encGe, vechiul confident al 6eneralului 6heorghe, care se simtea si el incomodat de aparitia mea în fruntea unui guvern national. În modul acesta A%a $apanace-6eneral 6heorghe s-a prelungit la Ministerul de 0%terne 6erman cu încorporarea unui alt mem#ru din incinta acestui Minister, si cel mai influent, 5encGe. )uvântul lui 5encGe a avut greutate. Argumentele lui l-au captat pe Ri##entrop si acesta s-a lasat convins ca este necesara o corectare a propriei lui decizii. În modul acesta, s-a a'uns la concluzia ca este prefera#il sa se renunte la ideea unui guvern national român si în locul lui sa se dea apro#area formarii unui )omitet *ational de 0li#erare a României. În timp ce aceasta intriga luase fiinta si se desfasura în mod alarmant, eu eram complet strain de e%istenta ei. *imeni nu m-a avizat de noua orientare a Ministerului de 0%terne 6erman. 0u îmi vedeam de drumul meu, convins ca, la Marele )artier, nu se putea produce nici o schim#are dupa repetatele asigurari ce le primisem. $e aceasta certitudine, a încrederii depline de care ma #ucuram din partea lui 5itler, a lui 5immler si a lui Ri##entrop, lucram la realizarea instrumentului de lupta contra comunismului, cu toate mi'loacele ce-mi stateau la dispozitie în acea perioada.
. O LOVITURA DIN SENIN În timp ce eram solicitat din toate partile, pentru a rezolva pro#lemele ce se iveau zi de zi, sa fi fost pe la < *oiem#rie, sunt convocat de #iroul am#asadorului Alten#urg pentru a-mi transmite o importanta comunicare primita de la Ministerul de 0%terne 6erman. 0ra de fata si $rofesorul 6amillscheg, iar eu eram însotit numai de seful meu de ca#inet, raian 7oro#aru. Alten#urg mi-a citit o nota, venita direct de la von Ri##entrop, pentru a-mi aduce la cunostinta ca, dupa cursul ce l-au luat pâna acuma pregatirile militare si de alta natura ale )entrului Românesc de la Viena, acestea nu 'ustifica formarea unui guvern national, asa cum se proiectase initial. Ma roaga sa accept noua situatie si în loc de un guvern, sa formez un )omitet de i#erare al României, care se va #ucura de acelasi spri'in din punct de vedere material sau militar, ci doar mi se cere sa accept ca organul e%ecutiv al organizatiei de lupta al Românilor din 6ermania sa fie un )omitet *ational, în loc de un guvern, #ineînteles prezidat tot de mine. )ând mi-au citit acest mesa' al lui Ri##entrop, atât Alten#urg cât si 6amillscheg erau vizi#il 'enati. 0i îsi dadeau seama de nedreptatea ce mi se facea. 0u am raspuns pe un ton diplomatic ca multumesc 0%celentei 9ale von Ri##entrop pentru noul semn de încredere ce mi-l acorda, dar nu sunt multumit de solutia data si îmi rezerv dreptul sa trimit 0%celentei 9ale un memoriu, în care voi e%pune punctul meu de vedere si motivele nemultumirii mele. *e-am ridicat si am plecat. În apartamentul meu de la 5otel /mperial, m-am pus imediat la lucru ca sa redactez memoriul destinat lui von Ri##entrop. Argumente aveam din a#undenta. e repet aici, asa cum îmi aduc aminte de ele. . Am reamintit 0%celentei 9ale, Ministrul de 0%terne al 6ermaniei, ca chiar de la primele zile ale contactelor mele, reluând alianta cu 6ermania, mi s-au acordat puteri depline ca sa formez un guvern national. Între altele, scrisoarea din 4 9eptem#rie a 0%celentei 9ale era o plenipotenta în al# sa întreprind ce cred de cuviinta în acest sens. 0u am refuzat sa formez acest guvern, stante pede, înainte de a fi savârsit ceva în cadrul acordurilor comune si înainte de a-mi fi putut aduna la Viena personalitatile destinate a intra în acest guvern. +. &amenii politici #ulgari, care au ramas credinciosi A%ei, din primul moment si-au format un guvern propriu, cu câteva personalitati, su# presedintia $rofesorului zanGoff, #ucurându-se de recunoasterea guvernului german. 9i eu puteam sa procedez la fel, dar am preferat sa organizez mai întâi structurile e%terioare ale acestui guvern si apoi sa-l constitui în mod formal. 4. În emisiunile noastre la Radio si în toate actiunile întreprinse de elementele noastre, în tara, în 7anat, în 1ngaria, s-a accentuat permanent de camarazii nostri ca aceste actiuni se fac în numele guvernului national de la Viena. În numele acestui guvern, legionarii trimisi în tara au luat contact cu lumea româneasca, convingând-o sa adere la lupta noastra. Apoi toate recrutarile de voluntari pentru armata nationala s-au realizat tot su# autoritatea acestui guvern, fie dintre refugiati fie dintre fostii elevi, trimisi la scolile de ofiteri din 6ermania. În momentul în care nu se va mai vor#i de acest guvern, va +8
scadea si interesul pentru lupta noastra. 0 o retrogradare, care va dauna grav prestigiului de care ne #ucuram pâna acum si luptei comune. ". )ea mai grea lovitura va fi însa resimtita de armata nationala, în curs de formare. )u atât mai mult cu cât acum dispune de un cadru ofiteresc de elita, în frunte cu 6eneralul )hirnoaga. Acesti ofiteri s-au atasat noua, stiind ca vor servi su# garantia politica a unui guvern national. 0i stiau ca vor face parte dintr-o armata nationala si nu vor fi asimilati cu niste trupe recrutate din grupe etnice anonime. 8. În final, am relatat realizarile de pâna acum ale )entrului nostru emisiunea de radio, incursiunea noastra în 7anat, parasutarea a o serie de legionari de elita, pentru a organiza miscarea de rezistenta, crearea scolilor speciale de pregatire a elementelor destinate sa plece în tara, începutul de formare al armatei nationale la DKllersheim. oate aceste realizari s-au savârsit în curs de doua luni si alte actiuni tot atât de importante sunt în pregatire. Acestea au fost argumentele principale pe care le-am e%pus în acest memoriu. M-am prezentat cu el la 6amillscheg si l-am rugat sa-l traduca în germana si apoi sa-l înmâneze Am#asadorului Alten#urg, pentru a-l transmite 0%celentei 9ale von Ri##entrop. Am facut acest memoriu nu cu speranta sa o#tin o reparatie stiind cât este de greoaie #irocratia germana. &data adoptat un punct de vedere, greu o mai urnesti de acolo. Mi-am facut o datorie de constiinta, pentru a apara mai ales pe cei plecati în tara, de unde cine stie câti se vor mai întoarce.
+:
III. %ORMAREA GUVERNULUI DE LA VIENA /r$eala de intrigi a lui Papanace# pe frontul intern si extern# n+a putut împiedica formarea guvernului de la Viena# dar a înt!r$iat cu o luna de $ile constituirea lui. "u eram pregatit ca# la începutul lunii (oiembrie# sa procede$ la proclamarea lui oficiala. La Viena se concentrasera toate personalitatile legionare destinate sa faca parte din acest guvern. osise Vasile Iasinschi din Ardeal# aparuse si d+nul turd$a din ,anemarca# unde si+a petrecut cei patru ani de ra$boi# îl descoperisem si pe 3rigore Manoilescu# în vi$ita ce+am facut+o la Comandamentul suprem al armatei germane din /ngaria. -mpreuna cu Corneliu 3eorgescu# echipa era completa. "ram în cautarea unor personalitati nelegionare. Luasem contact cu 3eneralul Chirnoaga si cu Vladimir )risti. "ram asadar pe punctul sa întocmesc guvernul# c!nd toata operatia a fost blocata de la Ministerul de "xterne 3erman# în urma interventiei 3eneral 3heorghe+1ence. Am pierdut o luna de $ile în niste fram!ntari sterile c!nd acest timp pretios putea fi folosit în sectoarele vitale ale luptei.
1. LA MARELE CARTIER AL ARMATEI GERMANE DIN UNGARIA ot în cadrul pregatirilor ce le faceam în cola#orare cu guvernul german de a stavili invazia sovietica, am fost invitat sa am convor#iri la Marele )artier al Armatei 6ermane din 1ngaria. a 4 *oiem#rie !"" ma aflam la 7udapesta si de aici cu o masina am pornit în nordul 1ngariei în localitatea unde îsi avea resedinta Marele )omandament 6erman. Întâlnirea cu sefii supremi ai armatei germane din aceasta regiune a avut loc în ziua de " *oiem#rie. Am vazut mai întâi pe un tânar general Boeler, care conducea efectiv operatiile de pe front. Dupa discutia cu el, am fost condus la 6eneralul >riessner, superiorul lui Boeler si comandantul suprem al fortelor militare germane din acest spatiu. 6eneralul >riessner a fost ultimul comandant militar german cu care a tratat Maresalul Antonescu situatia raz#oiului, dupa ruptura de la /asi, din August !"", înainte de a fi arestat la $alat. /nvitatia mea la Marele )artier a fost provocata de trecerea unui grup de legionari peste linia frontului românesc si predarea lor 6ermanilor. 6rupul era format din Dr. 0mil 7ul#uc, /lie Vlad 9turdza, Andrei )ostin si &ctavian Marcu. recerea lor s-a facut cu învoirea 6eneralului Avramescu, comandantul armatei române din 1ngaria. 0i venisera cu un mesa', de la Avramescu care se adresa atât 6ermanilor cât si 6uvernului de la Viena. 6eneralul Avramescu comunica prin acesti camarazi ca ar fi dispus sa treaca cu întreaga armata ce o comanda de partea 6ermaniei, daca ar avea certitudinea ca = concomitent = s-ar produce o ofensiva din partea armatei germane în sectorul comandat de el. 0u fusesem chemat la Marele )artier ca sa iau act de mesa'ul 6eneralului Avramescu si sa-mi dau apro#area. 7ineînteles ca m-am #ucurat de aceasta veste auzita din gura camarazilor care au trecut linia frontului si i-am asigurat ca daca 6eneralul Avramescu trece de partea 6ermaniei va deveni ministrul nostru de raz#oi în ca#inetul care este pe cale sa se constituie. Întorcându-ma la 7udapesta, am fost invitat la )apitanul Reinhard, seful sectiei /) de la 7udapesta, sa am o convor#ire cu el asupra situatiei militare si politice din 1ngaria si România. /nvitatia mi s-a transmis prin )apitanul 7eldie, care lucra su# comanda acestuia. Am fost condus la locuinta lui Reinhard din 7udapesta, unde am gasit o primire amicala. Am stat pâna noaptea târziu, fiind invitat la masa si la un pahar cu vin. )apitanul Reinhard mi-a cerut punctul meu de vedere referitor la o ruptura cu a'utorul Românilor, în dispozitivul ruso-#olsevic. )e posi#ilitati ar avea guvernul de la Viena ca sa provoace trecerea unor unitati militare românesti de partea 6ermanieiJ )apitanul Reinhard nu parea a fi la curent cu cazul 6eneralului Avramescu si atunci si eu din motive de precautiune n-am a#ordat aceasta tema. -am asigurat ca noi lucram în aceasta directie si ca la Marele )artier 6erman s-a luat act de contri#utia noastra în vederea realizarii acestui o#iectiv comun. *e-am întors la Viena si odata cu noi, sau la scurt interval, au aparut si camarazii 7ul#uc, /lie Vlad 9turdza, Andrei )ostin si &ctavian Marcu. &ctavian Marcu s-a întors în România pe acelasi drum. A trecut linia frontului si apoi a disparut în interiorul tarii, unde a luat contact cu organizatia noastra si cu miscarea de rezistenta.
+;
2. APARITIA PROVIDENTIALA A GENERALULUI CHIRNOAGA În timp ce armata nationala era înca în LLperioada facerii, descinde ca un meteor în lagarul de prizonieri pentru ofiterii români din 6ermania, 6eneralul $laton )hirnoaga. 0ra un ofiter de 9tat-Ma'or care facuse toata campania din Rusia. În toamna anului !"4 se afla la iraspol, ca 9u#-sef de 9tatMa'or la )omandamentul Armatei ///-a, condusa de 6eneralul $etre Dumitrescu. A fost apoi numit )omandant al 7rigazii " de Artilerie, din Diviziunea " de /nfanterie, si, la scurt interval, primeste gradul de 6eneral. Divizia " de /nfanterie era concentrata la 2imnicea, în timpul schim#arii de front, dupa actul de la +4 August. a " 9eptem#rie, Divizia " /nfanterie, primeste ordinul sa se puna în mars de la 2imnicea spre 1ngaria. $e drum însa, la urnu-9everin, 6eneralul $etrescu, ce comanda divizia, se îm#olnaveste si se întoarce la 7ucuresti, pentru a se trata. 6eneralul $etrescu preda comanda 6eneralului )hirnoaga si asa se face ca acest tânar 6eneral a'unge )omandantul Diviziei "-a. recând pe la nord de Arad, în marsuri fortate, Divizia ia directia 9zolnoG. a sud de 9zolnoG, Divizia se desfasoara pe am#ele maluri ale isei. Aceasta asezare i-a fost fatala. În fata ei se aflau puternice forte #lindate germane, iar, în apropierea ei, nu se gaseau alte trupe românesti sau sovietice. Divizia "-a a fost încercuita pe am#ele laturi ale frontului, dincolo si dincoace de isa, si silita sa se predea. )ea mai mare parte a efectivelor ei au fost facute prizoniere. a +< &ctom#rie a fost facut prizonier pe malul isei si 6eneralul )hirnoaga. Am fost condus mai întâi la )omandamentul diviziei #lindate germane care-l facuse prizonier. De aici a fost transportat la )orpul de Armata 6erman si, în +4 &ctom#rie, cu trenul, la 6rupul de armate. Împreuna cu 6eneralul )hirnoaga se aflau în acelasi tren, t. )ol. )io#anu, 9eful 9tatului Ma'or al Diviziei, si colonelii Ale%andrescu si retinescu, comandanti de regimente de infanterie în divizia a "-a. În acelasi compartiment a aparut si un ofiter român t. 6rigore Manoilescu, care îndeplinea functiunea de interpret pentru Români la grupul de Armate. Acesta primise sa-l însoteasca pe 6eneral pâna la 6rupul de Armate. a 6rupul de Armate i s-a luat 6eneralului )hirnoaga un interogatoriu complet de catre )olonelul 7auer, seful sectiei de informatii al acestui grup. Am luat aceste informatii din eseul sau de amintiri, -nt!lnirea mea cu Legiunea, pu#licat în monumentala lucrare Marturii despre Legiune, aparuta la Rio, su# directia lui >aust 7radescu, cu prile'ul împlinirii a patruzeci de ani de la întemeierea egiunii. În drum spre prizonierat, trecând pe la diversele comandamente germane, 6eneralul )hirnoaga a fost framântat de pro#lema datoriei sale de Român în noua situatie în care a a'uns. Încotro sa apuce acumaJ 9a se resemneze la viata lui de prizonier, asteptând sfârsitul raz#oiului, sau sa caute o iesire din acest impas pentru a fi de folos neamului sau, invadat de hoardele #olseviceJ În acest memorial, 6eneralul )hirnoaga ne povesteste drama vietii lui, prins între datoria de ostas si îndatorirea fata de neam. Reproducem câteva pasa'e caracteristice care dau într-un mod zguduitor z#uciumul sau sufletesc. Q)eea ce m-a framântat din chiar primele cinci minute ale prizonieratului a fost sa ma fi%ez asupra datoriei mele de Român de aici înainte. 0vident, regulamentele militare ale oricarei armate din lume indica reguli clare despre purtarea unui luptator cazut prizonier, dar aceste reguli erau vala#ile pentru mine, cunoscând situatia tragica din RomâniaJ )ând tara noastra era invadata de hoardele rusesti, când era condusa de un guvern o#ligat sa e%ecute cererile si vointa invadatoruluiH când stiam ca de acest invadator nu vom scapa decât numai daca va fi învins, ce tre#uia sa fac euJ 9a accept în pasivitate pozitia de prizonier pâna la sfârsitul raz#oiului sau sa gasesc o formula de a lupta mai departe contra RusilorJ Desigur ca eram legat de un 'uramânt fata de Rege si de ara, dar la data aceea Regele nu mai avea nici un cuvânt de spus, iar tara era la dispozitia administratiei rusesti. Armata care lupta contra 6ermaniei mergea numai din spirit de disciplina si nicidecum pentru ca era convinsa ca asa dictau interesele României. Dupa ce trei ani am luptat cot la cot cu trupele germane, ca sa aparam hotarele si independenta tarii, contra Rusiei 9ovietice, cum se putea schim#a dintr-o data, într-o singura noapte, toata aceasta conceptie de aparare si sa constati ca inamicul de moarte ti-a devenit #un camarad, iar camaradul de pâna ieri, îti este dusmanJ )um nimeni dintre noi nu stia ce se întâmplase e%act la 7ucuresti, când a fost arestat Maresalul Antonescu, si pentru a nu rupe armata în doua, toti luptatorii care au avut norocul sa nu fie facuti prizonieri de noii nostri aliati si trimisi în 9i#eria, au e%ecutat ordinul regal de a întoarce armele contra 6ermaniei. +(
Dar odata cazut prizonier, deci pus în imposi#ilitate de a mai e%ecuta ordinul Regelui, am socotit ca datoria mea este sa caut o solutie, pentru ca sa continui lupta contra aceluia care de doua secole era inamicul independentei noastre si al hotarelor României.Q Npp. 8-8+, din Marturii despre LegiuneO >ramântat de astfel de gânduri a'unge 6eneralul )hirnoaga la )omandamentul Diviziei 6ermane, la )orpul de Armata 6erman si apoi la 6rupul de Armate. )ând a fost interogat de colonelul 7auer la 6rupul de Armate, a rezultat clar din declaratiile 6eneralului ca el dorea sa gaseasca o formula de cola#orare cu 6ermania pentru a continua raz#oiul contra Rusiei. A doua zi, era +" &ctom#rie, ziua de nastere a 6eneralului. )olonelul 7auer a venit cu o sticla de sampanie la el pentru a #ea împreuna o cupa în cinstea zilei lui de nastere, care-si uitase de însemnatatea ei. )olonelul 7auer i-a urat sanatate si succes pentru a-si îndeplini dorinta de a continua lupta contra Rusiei. De aici 6eneralul )hirnoaga a fost condus, împreuna cu ceilalti însotitori, în lagarul de prizonieri FcGenIald, în apropiere de 7erlin, rezervat ofiterilor români prizonieri. re#uie precizat asadar ca 6eneralul )hirnoaga intrase în acest lagar cu convingerea ferma, faurita în zilele anterioare, dupa ce cazuse prizonier, ca locul lui este sa continue lupta alaturi de 6ermania. Mai mult decât atâta. 9-a gândit cum ar putea sa a'unga sa ia contact cu guvernul german, pentru a o#tine permisiunea sa organizeze o divizie româneasca, eventual chiar un corp de armata, care sa continue lupta contra trupelor sovietice. *u cunostea pe nimeni în 6ermania. *u auzise decât de 6eneralul 6heorghe, care, pâna la capitularea României, fusese Ministru al României la 7erlin. Dupa aceea, a doua zi dupa sosirea lui la ucGenIald, a cerut, prin ofiterul german însotitor, sa fie pus în legatura cu 6eneralul 6heorghe, fostul Ministru al României, pentru a discuta cu el planul unei continuari a raz#oiului contra Rusiei. Mare i-a fost surpriza 6eneralului când la *oiem#rie !"", s-a anuntat vizita fostului Ministru, Vasile /asinschi. Din aceasta vizita s-a înteles ca forurile superioare germane nu erau de acord cu cola#orarea cu 6eneralul 6heorghe si îi indica grupul legionar din 6ermania pentru o eventuala întelegere. Discutia cu Vasile /asinschi a fost cordiala si s-a a'uns la un prim acord. 6eneralul si-a e%primat înca odata punctul lui de vedere ca necesitatea nationala impune sa se continue raz#oiul alaturi de 6ermania, dupa ce tara noastra a fost invadata de Rusia comunista. Vasile /asinschi i-a raspuns ca e%ista de'a un început de organizare militara în apropiere de Viena si ca Miscarea egionara este total de acord cu punctul de vedere al 6eneralului. -a rugat pe 6eneral ca, pentru a se lua hotarâri, sa #inevoiasca sa faca un drum la Viena, pentru a sta de vor#a cu 5oria 9ima. 6eneralul )hirnoaga a declarat ca accepta invitatia si va pleca spre Viena, de îndata ce se vor face demersurile necesare pentru a putea parasi lagarul. Dupa plecarea lui Vasile /asinschi, 6eneralul )hirnoaga a avut mai multe consfatuiri cu ofiterii prizonieri, carora le-a e%pus punctul lui de vedere si hotarârea lui de a se duce la Viena, pentru a clarifica situatia. 1nii s-au înclinat spre aceasta solutie, în timp ce altii au fost reticenti. În ziua de : *oiem#rie a primit apro#area de plecare la Viena, cu ofiterii ce erau dispusi sa participe la întrevederi. Însotit de ofiterul german, permanent atasat pe lânga 6eneral, de când a fost facut prizonier, au a'uns la Viena în ziua de ; *oiem#rie, dupa masa. *u a luat cu sine decât pe 9eful sau de 9tat-Ma'or, t. )ol. )io#anu. 6eneralul )hirnoaga a fost gazduit la 6rand 5otel, fata în fata cu 5otel /mperial. Aici a fost imediat vizitat de raian 7oro#aru, care l-a invitat sa vina la 5otel /mperial, unde îl astepta 5oria 9ima. Dupa prezentarile de rigoare l-am între#at pe 6eneralul daca este ruda cu $rofesorul 0ugen )hirnoaga, fost Rector al $olitehnicii din 7ucuresti su# guvernarea noastra. M-am #ucurat nespus de mult aflând ca este frate cu $rofesorul, socotind ca prin aceasta înrudire pro#lemele pendinte vor fi mai usor a#ordate. )redeam ca 6eneralul )hirnoaga avea idei nationaliste ca si fratele sau. Dar nu era asa. 6eneralul era în primul rând un ostas si n-a militat niciodata în viata politica. Apoi 6eneralul mi-a pus câteva între#ari în legatura cu guvernarea legionara, referindu-se la e%cesele si ilegalitatile care s-ar fi savârsit. /-am e%plicat aceste ilegalitati, în masura în care au e%istat, si nu cele trâm#itate de propaganda oficiala. 0le se datoreaza anilor de torturi si suferinte îndurate de legionari, cât si atmosferei revolutionare care domnea în tara, dupa alungarea Regelui )arol //. Discutia cu 6eneralul a durat toata dupa masa si a continuat seara dupa luarea cinei. 6eneralul si-a e%primat dorinta sa organizeze o mare unitate militara care sa lupte contra Rusilor. Voia el sa comande aceasta unitate. >unctia de Ministru de Raz#oi într-un guvern nu-l atragea, el fiind prea tânar general. Ar fi #ine sa se gaseasca un alt general, mai vechi în grad. 6eneralul )hirnoaga, în convor#irea cu mine, a fi%at organizarea viitoarei divizii pe #aza urmatoarelor principii +!
)omandant, un general român. rupa sa fie constituita din prizonieri români, din legionari, din elevi ofiteri si su#ofiteri aflati la scolile din 6ermania, si din 9asi si 9va#i, aflatori în armata germana, ce ar dori sa se încadreze în armata româna. Divizia sa fie considerata armata nationala, în sensul ca legionarii sa e%ecute ordinele superiorilor lor si sa renunte la salutul legionar. Începerea oficiala a armatei nationale sa ai#a loc odata cu formarea guvernului român de la Viena. În ce priveste între#uintarea pe front, aceste trupe sa lupte numai contra Rusilor si sa nu fie trimise sa lupte contra Românilor. Mi-am dat imediat consimtamântul la e%punerea 6eneralului, deoarece punctul lui de vedere coincidea perfect cu parerile mele. În ce priveste su#ordonarea legionarilor disciplinei militare, înca de la vizita mea la 6rossGirsch#aum, am atras atentia camarazilor mei de aici sa se comporte ca soldati, supusi ordinelor superiorilor lor. &data pro#lema constituirii acestei divizii lamurita, 6eneralul )hirnoaga s-a atasat cu trup si suflet guvernului de la Viena, iar unitatea noastra de la DKllersheim a luat un avânt considera#il, atât ca numar de oameni cât si din punct de vedere al cadrelor, comandanti de #atalioane si companii.
3. DE PARTEA NOASTRA De partea noastra, a grupului mare de legionari, care constituiau #aza guvernului de la Viena, s-au apropiat si ne-au sustinut din primul moment, în eforturile noastre de a constitui acest guvern, 6eneralul )hirnoaga si grupul de ofiteri de la Viena care au aderat la initiativa acestuia. 0ste o datorie de constiinta sa vor#esc în aceasta lucrare de ei, Maiorul )onstantin Maftei si )omandorul 0ugen 7ailla. 6eneralul )hirnoaga nu numai ca a dat un impuls decisiv la crearea armatei nationale, dar ne-a a'utat considera#il si la actiunea întreprinsa de mine de a îndeparta solutia unui )omitet *ational, care ar fi ruinat toata lupta noastra de pâna acum, si a se reveni la formula guvernului national, preconizata de la început. Dau aici din nou cuvântul 6eneralului )hirnoaga, din memorialul sau, pu#licat în Marturii despre Legiune, p. 8: Qa o saptamâna dupa sosirea mea la Viena, sunt informat ca, de fapt, conducerea legionara întâmpina greutati în formarea guvernului român din partea guvernului german, acesta punând conditia ca din 6uvernul *ational sa faca neaparat parte un general român. )um pentru mine era însa o chestiune e%trem de importanta sa se formeze guvernul cât mai repede, ca sa se poata trece la organizarea unei divizii, m-am dus imediat la 5otel /mperial si într-o scurta convor#ire cu Dl. 9ima, am lamurit situatia. -am între#at daca într-adevar nu poate constitui guvernul, pentru ca nu are un general caruia sa-i încredinteze postul de Ministru de Raz#oi. $rimind un raspuns afirmativ, l-am între#at daca Dl. 6eneral 6heorghe n-ar accepta aceasta functie. Mi-a raspuns ca fostul Ministru al României la 7erlin nu este de acord cu formarea unui guvern Român pe teritoriul 6ermaniei, preferând mai degra#a un )omitet. &ri, pentru a vor#i în numele poporului român, este necesar un guvern. 6uvernul de la 7ucuresti fiind la dispozitia si su# autoritatea inamicului, nu poate sa afirme ca are li#ertatea de a reprezenta interesele superioare românesti. ara Româneasca nu mai este practic nici suverana nici independenta. De aceea, se impune, aici în 6ermania, formarea unui 6uvern Român, care sa vor#easca li#er si sa e%plice lumii adevarata situatie din România. Atunci i-am declarat ca accept sa iau asupra mea postul de Ministru de Raz#oi, dar am pus conditia ca îndata ce va veni un general mai vechi decât mine, îi voi ceda locul, pentru ca intentia mea era sa ma ocup de organizarea unei divizii, pe care sa o instruiesc si sa o comand în #atalie. Astfel am creat posi#ilitatea ca Românii din 6ermania sa se poata manifesta oficial pe plan politic si militar, si sa poata lua hotarâri vala#ile, întarite de autoritatea cuvenita, în continuarea raz#oiului contra Rusiei 9ovietice.Q În convor#irea aceasta cu 6eneralul )hirnoaga, nu m-am referit la rolul nefast 'ucat de 6eneralul 6heroghe în relatiile cu Ministerul de 0%terne 6erman si înainte si dupa +4 August. >ormula cu Q)omitetul *ationalQ se datora precumpanitor interventiei 6eneralului 6heorghe pe la confidentii lui de la Ministerul de 0%terne, aceiasi confidenti de care s-a servit si pe când era Ministru la 7erlin ca sa-si azvârle arcanul contra legionarilor. 9i acuma sa trecem la splendidul comportament al ofiterilor români aflati la Viena, când a aparut 6eneralul )hirnoaga. 4<
Maiorul Maftei fusese numit atasat militar român la 2agre#. Dupa pra#usirea frontului german în )roatia, s-a retras împreuna cu sotia la Viena. 0ra gazduit la 6rand 5otel, acelasi hotel unde locuia si 6eneralul )hirnoaga. *u numai ca se cunosteau din tara, dar erau si rudenii, amândoi originari din Moldova. Maiorul Maftei vor#ea o franceza impeca#ila. Din primele zile de când ne-am întâlnit, ne-am înteles perfect asupra o#iectivelor ce tre#uie sa le urmarim la Viena. 0l sustinea, ca si noi, ca tre#uie sa se formeze un guvern national si o armata nationala. >oarte des vizita pe $rofesorul 6amillscheg, cautând sa-l convinga, din perspectiva lui de militar, de necesitatea de a se crea cât mai repede cele doua institutii pe teritoriul 6ermaniei. )u Am#asadorul Alten#urg a avut de asemenea dese întrevederi, vor#ind cu el în frantuzeste, în aceiasi termeni. 0ra un propagandist neo#osit al tezelor noastre. )u atâta zel sustinea ideea unui guvern national, încât m-am între#at daca nu urmareste sa o#tina un post în viitorul guvern. )u respect si admiratie, aflu de la el ca nu doreste nici o functiune si duce aceasta campanie de lamurire a cercurilor germane, e%clusiv pentru a aduce un serviciu cauzei nationale. Întâlnirea cu 6eneralul )hirnoaga i-a dat Maiorului Maftei un nou avânt. Vedea în 6eneralul )hirnoaga omul trimis de destin ca sa întrupeze veleitatile Românilor i#eri din 6ermania, 6uvern national, având ca ministru de raz#oi pe )hirnoaga, si o armata nationala, su# comanda acestuia. 9erviciile Maiorului Maftei au fost imense. Declaratiile lui urbi et orbi au avut un puternic ecou atât în cercurile românesti cât si în cele germane. A com#atut cu vehementa ideea unui )omitet *ational si a cerut pe un ton energic sa se revina la formula unui guvern national. $âna astazi îl vad cum perora cauza noastra, cu o staruinta mereu reînnoita. &riunde întâlnea pe cineva interesat în pro#lema, pe culoarele hotelurilor unde locuia sau la masa, nu-si uita lectia politica. &data guvernul format, considerându-si misiunea îndeplinita, s-a retras de pe scena Vienei, preferând sa-si continue e%ilul într-un hotel la @itz#Fhel. )omandorul 7ailla aparuse la Viena pe o alta ruta. Venise direct de pe front, dupa retragerea trupelor germane din România. 0ra originar din 7anat, chiar de la )aranse#es. 9e tragea dintr-o familie înno#ilata pe timpul împaratiei austriece. De aceea în 6ermania îsi luase vechiul titlu, numindu-se von 7ailla. &fiter de aviatie, a fost atasat de 9tatul Ma'or Român ca ofiter de legatura pe lânga Marele )omandament 6erman, în cursul raz#oiului. )ând acest )omandament s-a retras în 1ngaria, el a putut sa treaca muntii, si apoi sa a'unga la Viena, locuind tot la 6rand 5otel. $e 6eneralul )hirnoaga l-a cunoscut )omandorul 7ailla la Viena. A devenit si el un aprig sustinator al nostru, pe linia acelorasi o#iective ca si Maiorul Maftei, adica guvern national si armata nationala. În ceasurile întunecate prin care am trecut, când guvernul german, la intrigile $apanace-6eneral 6heorghe, voia sa ne degradeze la rolul unui comitet national, )omandorul 7ailla n-a cunoscut un moment de ragaz. $e filiera legaturilor ce le avea cu aviatia germana, a intervenit cerând, în interesul cauzei comune, sa se revina la formula unui guvern national. Atât Maiorul Maftei cât si )omandorul 7ailla venisera la Viena împreuna cu sotiile lor. 0le au împartasit gri'ile si nelinistile sotilor lor si când s-a ivit tul#urarea din mi'locul nostru, au militat alaturi de noi, îndemnând pe sotii lor sa ne a'ute, pentru a rasturna planul urzit la 0%terne.
4. SCHIMBAREA LA %ATA Memoriul înaintat de mine Ministerului de 0%terne 6erman si-a produs efectul. Ri##entrop a revenit asupra ideii de a se constitui doar un )omitet *ational, asa cum fusese prevazut înca de la întrevederile mele din $rusia &rientala. *u pot sa afirm ca rezultatul acesta a fost o#tinut numai gratie interventiei mele. Mai întâi aveam de partea mea pe 6amillscheg si Alten#urg. Acesta din urma avea relatii strânse la 0%terne si fara îndoiala a fost consultat în chestiunea acestei controverse. *u pot trece cu vederea nici influentele ce s-au e%ercitat pe lânga 5immler din partea 9erviciului 9D de la Viena. )ert este ca cei mai apropiati cola#oratori ai lui 5immler l-au sfatuit pe seful lor sa intervina pe lânga Ri##entrop pentru a se da Românilor aceasta satisfactie. Dupa anumite informatii chiar 6oe##els ar fi intervenit pe lânga Ri##entrop, cerându-i sa revina la vechea decizie. 6ratie acestor actiuni concentrice, venite din mai multe parti, Ri##entrop a fost nevoit sa #ata în retragere. 5encGe a fost sacrificat si în locul lui a fost desemnat 9u#secretarul de 9tat Von 9teengracht ca sa ne invite la 7erlin si sa ne comunice apro#area formarii guvernului national român. a sfârsitul lui *oiem#rie, însotit de )orneliu 6eorgescu, 6eneralul )hirnoaga si t. )ol. )io#anu, am descins la 7erlin. $rofesorul 6amillscheg ne-a condus la 9teengracht, care ne-a primit e%trem de cordial si ceremonios, în prezenta unui alt demnitar, von Rintelen. Atmosfera calda si afectuoasa. )a si cum nu 4
s-ar fi întâmplat nimic. 9teengracht ne-a comunicat decizia 0%celentei 9ale, von Ri##entrop, de a se recunoaste oficial, în numele guvernului Reichului, formarea unui guvern national român de la Viena. 9-a interesat de personalitatile ce ar face parte din acest guvern si a fost e%trem de #ucuros aflând numele lor. A facut impresie intrarea 6eneralului )hirnoaga în guvern, a lui Vladimir )risti si a lui 6rigore Manoilescu, la $resa si $ropaganda. *e-a îndemnat sa constituim cât mai repede acest guvern. /-am comunicat ca ne-am gândit sa alegem data de < Decem#rie, care coincide cu sar#atoarea studentimii române.
5. ULTIMA TENTATIVA A LUI PAPANACE re#uie sa-i recunoastem lui $apanace o e%trema de%teritate în a înnoda fel de fel de intrigi. /nepuiza#il în a induce lumea noastra în eroare, din nefericire toata aceasta risipa de inteligenta si talent a cheltuit-o în sens negativ. $e el îl interesa cum sa ma elimine pe mine si nu cum sa a'ute natiei în restriste. *oi la Viena faceam un efort desperat alaturi de o 6ermanie, pe punctul de a capitula, de a a#ate nenorocirea ce se cernea asupra tarii. $e $apanace îl interesa cum sa împiedice formarea unui guvern national su# conducerea mea 9i, în acest scop, fecunda lui imaginatie lansa pe piata fel de fel de formule care de care mai a#surde. $âna la urma si-a gasit un aliat tot atât de pornit ca si el în 6eneralul 6heorghe. 9i acesta ne pastra resentimente din perioada anilor !"4-!"", când, e%ecutând ordinele Maresalului, statea la pânda din ca#inetul lui de ministru de la 7erlin ca sa mai descopere niscaiva legionari li#eri ca sa-i denunte 6estapo-ului, pentru a fi însfacati si trimisi în lagar. $rin 5encGe, omul lui de încredere la Ministerul de 0%terne 6erman, 6eneralul 6heorghe a reusit sa ne disloce din pozitia eminenta ce-o ocupam pâna atunci în ca#inetul lui Ri##entrop si în loc de un guvern national, ne-a cazut în cap caramida unui )omitet *ational. Am reactionat cu un memorandum, dar fara speranta de a schim#a ceva din atitudinea Ministerului de 0%terne 6erman. $rintr-un concurs favora#il de împre'urari, a #iruit adevarul si acel trio de opozanti $apanace-6eneral 6heorghe-5encGe a fost eliminat din com#inatia politica a momentului. 9-a limpezit orizontul de ultimele o#stacole ce stateau î n calea formarii unui guvern national. $apanace nu mai avea alta iesire decât sa se resemneze dupa înfrângerea suferita. A câta oaraJ $ierduse #atalia de la 7erlin din vara anului !"<, dupa victoria de la : 9eptem#rieH pierduse #atalia din lagar, dupa +4 August, prin chemarea mea la Marele )artier al >Fhrerului, si acuma pierdea si #atalia de la Viena, în încercarea lui disperata de a împiedica formarea unui guvern su# conducerea mea.
6. CONSTITUIREA GUVERNULUI NATIONAL ROMÂN $rin audienta mea la 9teengracht, la sfârsitul lunii *oiem#rie, au cazut si ultimele o#stacole în calea formarii unui guvern national român, asa cum fusese prevazut de la primele contacte ce le-am avut, dupa eli#erarea mea din lagar, cu forurile superioare germane în $rusia &rientala. Am ales ziua de < Decem#rie !"" pentru proclamarea guvernului, deoarece era o data istorica. 0ra ziua când a iz#ucnit miscarea studenteasca, < Decem#rie !++, la toate 1niversitatile din tara. În fiecare an studentimea româna sar#atorea aceasta zi cu servicii religioase, cuvântari în fata tineretului universitar si cu manifestatii de strada. ista noului guvern era formata din urmatoarele personalitati Mihail 9turdza = Ministru de 0%terne. Vasile /asinschi = Ministru de /nterne si al Muncii. 6eneral $laton )hirnoaga = Ministru de Raz#oi. )orneliu 6eorgescu = Ministru de >inante. 6rigore Manoilescu = Ministru al $resei si $ropagandei. Vladimir )risti = Ministru al )ultelor. În dimineata de < Decem#rie !"", am convocat pe toti mem#rii noului guvern la 5otel /mperial, leam citit decretul de numire si apoi s-a desfasurat ceremonia depunerii 'uramântului. ?uramântul a fost luat de catre $rotopres#iterul 0milian Vasilovschi, capelanul 7isericii &rtodo%e Române din Viena. Îndata dupa constituirea guvernului, la $alatul o#GoIitz s-a desfasurat ser#area traditionala de < Decem#rie. Au asistat toti ministri noului guvern, corpul ofiteresc superior al Armatei nationale si diplomatii germani acreditati la Viena, în frunte cu Am#asadorul Alten#urg. A luat mai întâi cuvântul $rofesorul 0rnst 6amillscheg, care a anuntat formarea guvernului national si a urat noului guvern sa-si împlineasca telul de a vedea România din nou li#era si independenta. 4+
9-a trecut apoi la desfasurarea programului ser#arii. A vor#it mai întâi Vasile Andrei, seful studentimii legionare, care a evocat 'ertfele studentimii române de la !++ si pâna astazi. În continuare, corul refugiatilor, su# conducerea maestrului )u#icec, a intonat /mnul legionar si cântece nationale românesti. Asistenta a fost adânc impresionata atât de frumusetea ariilor e%ecutate cât si de starea de spirit a participantilor. &ptimism si încredere în lupta finala a 6ermaniei. Ministrul Alten#urg mi-a e%primat la plecare satisfactia lui pentru desfasurarea programului si pentru moralul ridicat al Românilor refugiati. 0ra îm#u'orat la fata.
. AMARACIUNEA MITROPOLITULUI VISARION Mitropolitul Visarion $uiu a fost adânc mâhnit de întorsatura ce-au luat-o evenimentele. Aceasta, din cauza pledoariilor înflacarate ale lui Viorel rifa, agentul cel mai zelos al lui $apanace, care-l vizita aproape zilnic la 5otelul unde locuia, asigurându-l ca pe linia Ministerului de 0%terne 6erman se lucreaza la formula unui guvern su# presedintia Înalt $rea 9fintiei 9ale. ratativele ar fi foarte înaintate, îl asigura rifa, si se poate a'unge în curând la aceasta dezlegare. Mitropolitul Visarion, Qtentat de coroana de aurQ, cum spunea 7oro#aru, îsi daduse consimtamântul pentru a fi comunicat 0%ternelor. Dar Ri##entrop n-a retinut nici formula Mitropolitului si nici pe a mea, ci a recurs la su#tilitatea unui )omitet *ational de 0li#erare a României. În urma contra-atacului meu, com#inat cu alte interventii, Ri##entrop a renuntat la solutia )omitet *ational si a revenit la formula guvernului su# presedintia mea. Aceasta schim#are a fost considerata de Mitropolitul Visarion $uiu ca o înfrângere proprie, desi el nu fusese niciodata propus în aceasta functiune, ci a 'ucat doar rolul unui pion în 'ocul $apanace-6heorghe, de su#plantare a mea în fruntea guvernului. )ând s-a procedat la formarea guvernului, Mitropolitului Visarion i s-a rezervat postul de Ministru al )ultelor, deoarece corespundea situatiei lui de Înalt /erarh al 7isericii &rtodo%e. Dar Mitropolitul a refuzat, invocând diferite motive, dar, în fond, mâhnit ca n-a a'uns în fruntea guvernului, asa cum îl îndoctrinase rifa. )u mare greutate, la insistenta Am#asadorului Alten#urg, Mitropolitul a acceptat sa figureze în noul guvern ca sef spiritual al 0piscopiei &rtodo%e Române din 0uropa de Vest. Îndata dupa constituirea guvernului, Mitropolitul Visarion si-a e%primat dorinta sa se retraga de la Viena într-o localitate mai îndepartate. 9erviciul de protocol i-a satisfacut dorinta, indicându-i ca loc, de retragere localitatea @itz#Fhel din irol. A fost încartiruit într-un hotel renumit, în conditii e%celente, având tot ce îi tre#uia. &data cu Mitropolitul a parasit Viena si Viorel rifa. Mitropolitul l-a numit 9ecretar al sau. Viorel rifa s-a #ucurat de acelasi tratament. Din toata agitatia lui $apanace de a schim#a configuratia guvernului de la Viena, cel care a nimerit-o mai #ine, alegându-se cu un avanta' su#stantial, a fost Viorel rifa. A trait în conditii conforta#ile, pâna la sfârsitul raz#oiului, în hotelul de la @itz#Fhel, în timp ce, noi ceilalti, ministri, care locuiam la 5otel /mperial, sufeream adesea de frig si de foame si tre#uia sa co#orâm în #unGerul hotelului din cauza #om#ardamentelor.
!. UN ANUMIT SABOTAJ a capatul acestei parti din lucrarea mea, închinata guvernului de la Viena, nu pot uita o chestiune care m-a nelinistit mult în aceasta perioada critica si anume un anumit sa#ota' pe care l-am o#servat din partea cercurilor germane. Miscarea si-a mo#ilizat toate fortele ei disponi#ile din 6ermania si din tara pentru a a'uta armata germana sa stavileasca invazia sovietica cât mai departe de granitele ei. *-am putut salva România din cauza fulminantei penetratii a diviziilor rusesti peste )arpati si a lipsei oricarei acoperiri militare germane în acest spatiu. )ei ce au proiectat lovitura de la +4 August au calculat cu schim#area frontului si aceasta lipsa de prevedere a înaltului comandament german. De la 7ucuresti pâna în nordul tarii se întindea un gol militar imens. Atât 5itler cât si consilierii sai s-au lasat înselati de asigurarile ce le primisera din partea lui Antonescu si din partea personalului lor diplomatic de la 7ucuresti, în frunte cu @illinger, ca România va ramâne credincioasa aliantei cu 6ermania. ipsiti de teritoriu national, noi n-am putut face altceva la Viena decât sa încercam a în'ghe#a o armata nationala din refugiati si prizonieri din lagare, cu care sa continuam a lupta contra comunismului. În trei luni, am savârsit aceasta isprava remarca#ila. Am format un guvern national, am organizat un aparat functionaresc de sustinere a acestui guvern si am pus pe picioare o armata nationala. Am putea afirma 44
ca o#iectivele ce ni le-am propus, în conformitate cu misiunea ce ne-a fost încredintata de 5itler, le-am împlinit în proportie covârsitoare. Dar am constatat cu surprindere si amaraciune ca în operatiile pe care le-am întreprins la Viena pentru a organiza rezistenta contra inamicului ne-am iz#it nu numai de dificultatile inerente acestei actiuni, dar si de un anumit sa#ota' din partea cercurilor germane care au facut apel la concursul nostru. Mai întâi am avut de suferit reversul cu formarea guvernului national. 1n #un, asa zicând, admis chiar de la începutul conversatiilor mele cu înaltele foruri germane la Rasten#urg, si anume îndreptatirea de a vor#i si actiona în numele unui guvern român, mi-a fost sustras mai târziu, în urma unor intrigi la 0%terne, indicându-mi calea unui )omitet *ational. 9ituatia s-a resta#ilit, dar s-a pierdut timp si energie, care puteau fi folosite în alta parte, pâna ce functionarii de la Ministerul de 0%terne au priceput eroarea savârsita. & a doua arie de contact între guvernul român si autoritatile germane, în care cola#orarea nu functiona #ine, era Behrmacht-ul. a @aiserstein#ruch, )omandantul lagarului de prizonieri era un colonel german din Behrmacht. Am înteles de ce interventiile noastre pentru a îm#unatati hrana soldatilor români prizonieri nu puteau fi satisfacute, dar n-am înteles ca dupa ce grupe de sute de prizonieri români aderasera la armata nationala si au cerut sa fie scosi din lagar, pentru a fi încadrati la DKllersheim, au fost tinuti în continuare în aceleasi conditiuni de mizerie. 9chim#area statutului lor întârzia câteodata pâna la doua saptamâni. În acest rastimp, mureau unii dintre ei, iar ceilalti, dupa aceasta cura prelungita de foamete, sla#isera în asa masura încât nu puteau fi încadrati imediat, tre#uindu-le un timp de recuperare. Am o#servat la toate convoaiele de prizonieri români destinate sa plece la DKllersheim acelasi procedeu de întârziere si înfometare. 0chipa noastra de propaganda de la @aiserstein#ruch nu mai contenea cu interventiile pe la @ommandatura lagarului, cerând sa fie pusi în mars soldatii care au aderat la armata nationala. 0u însumi am intervenit pâna la cele mai înalte foruri, pentru a se gra#i formalitatile de eli#erare ale prizonierilor. -am solicitat pe 5immler sa dea ordinele cuvenite la @aiserstein#ruch ca sa scurteze perioada de detentiune a soldatilor destinati sa intre în armata nationala. $e de o parte armata nationala avea nevoie de voluntari = erau multe #araci goale = pe de alta parte, la @aiserstein#ruch erau retinuti mii de prizonieri care asteptau sa fie pusi în li#ertate. 0%plicatia acestui sa#ota'J *u era ceva îndreptat propriu zis contra noastraJ În cercurile armatei germane se întarise convingerea ca raz#oiul este pierdut, ca o prelungire a lui nu serveste la nimic altceva decât doar la pierderea de vieti omenesti. 9trainii din 6ermania, între care si noi Românii, cu participarea noastra, de ultima ora, la efortul de raz#oi al 6ermaniei, contri#uiau la prelungirea inutila a ostilitatilor si ca atare nu tre#uiesc încura'ati. &fiterii din Behrmacht respectau ordinele primite, dar în e%ecutia lor nu se o#serva zelul lor de altadata. 9e o#serva o anumita negli'enta si încetineala. Am fost surprins apoi ca niciodata la Viena n-am dat ochi cu 6auleiter-ul 7aldur von 9chirach. Acesta venise la 7ucuresti, cu prile'ul funeraliilor )apitanului. 0u eram Vice-$resedinte al )onsiliului de Ministri. *e-am cunoscut si ne-am înteles #ine pe atunci. De asta data n-am primit nici cel mai mic semn de recunoastere de la el. $ro#a#il ca si 7aldur von 9chirach gândea în aceiasi termeni. Raz#oiul este pierdut si sa nu ne complicam e%istenta, intrând în contact cu miscari neagreate de #iruitorii de mâine.
". DE%ECTIUNEA PREOTULUI PALAGHITA $apanace s-a ales totusi cu un câstig din toata aceasta intriga ce-a urzit-o la Viena pentru a împiedica formarea guvernului de la Viena su# conducerea mea. -a determinat pe $reotul $alaghita sa se afilieze dizidentei si sa participe la campania de denigrare a mea. Ruptura nu s-a produs #rusc, ci a trecut prin anumite etape. Am aratat mai înainte ca, impresionat de suferintele $reotului $alaghita su# teroarea antonesciana si de miraculoasa lui salvare din închisoarea 9uceava, l-am primit la Viena cu #ratele deschise, considerându-l ca un a'utor nepretuit. -am însarcinat cu conducerea echipei de propaganda printre noii refugiati, si ca un semn de mare încredere, l-am cooptat în organismul central de conducere al egiunii, format e%clusiv din comandanti legionari, numiti pe timpul )apitanului. 0l statea alaturi de )orneliu 6eorgescu, Vasile /asinschi, Dr. /osif Dumitru, Dr. /on >leseriu, $uiu raian, si alti câtiva. În sânul acestui for restrâns se dez#ateau toate pro#lemele care priveau organizarea Miscarii. )ola#orarea noastra a mers impeca#il o anumita vreme. )omisia refugiatilor, prezidata de $reotul $alaghita, era toata ziua pe teren, a#ordând pe noii refugiati unde îi întâlnea, pe strada, în hoteluri, în 4"
lagare, pentru a le e%plica rosturile guvernului de la Viena. $e tineri îi îndemna sa se înroleze în armata nationala. Îsi formase o echipa competenta, în care figura, între altii, si avocatul 9tanicel. )ând au avut loc întâlnirile cu capeteniile dizidente, $alaghita m-a sfatuit sa fac tot posi#ilul sa a'ung la un acord cu ei. -am asigurat ca asta este si dorinta mea, ca eu nu tin seama de ceea ce s-a întâmplat în lagar, ca acolo s-au petrecut fenomene e%plica#ile prin suferintele si temerile îndurate, dar, în li#ertate, presupun, ca oamenii gândesc altfel, calauziti e%clusiv de cauza nationala. *u s-a putut a'unge la acest acord din cauza iesirii #rutale a lui $apanace, la ultima întâlnire. 0u nu i-am cerut sa faca nici o mea culpa. 0u eram dispus la un compromis sau acomodare, fiind gata sa-l primesc chiar în guvern si în toate functiunile noastre la Viena. Aflând $reotul $alaghita de aceasta ruptura, cu toate e%plicatiile ce i le-am dat în cadrul >orului )omandantilor egionari, am simtit la el în acel moment o oarecare raceala. 0ra o nemultumire a#ia retinuta, ca si cum eu as fi fost responsa#il de aceasta ruptura. Am aflat apoi, pe alte cai, ca $alaghita avea dese concilia#ule cu $apanace si alte capetenii dizidente. *u m-a tur#urat nici aceasta stire. Ma gândeam ca $alaghita ar putea e%ercita o anumita influenta pacificatoare asupra lui $apanace, având în vedere pozitia lui actuala în Miscare. De la un timp însa mi s-au comunicat stiri mai grave. În colocviile ce le avea cu refugiatii români nu mai sustinea cauza guvernului de la Viena, ci pleda mai mult punctul de vedere al lui $apanace. )a eu nu am platforma în tara, ca autoritatea mea, din cauza rupturii din Miscare, este sla#ita, ca activitatile guvernului de la Viena nu corespund asteptarilor germane si ca se pregateste o schim#are la conducerea guvernului. 0vident ca refugiatii a#ordati de $reotul $alaghita auzind aceste concluzii chiar din partea aceluia desemnat sa-i câstige pentru cauza nationala, au început sa manifeste anumite rezerve. a un moment dat am aflat ca încetasera recrutarile pentru armata nationala din sectorul de propaganda încredintat $reotului $alaghita. 0%istau dovezi a#undente ca $reotul $alaghita nu numai ca nu-si îndeplinea misiunea ce i s-a încredintat din partea guvernului de la Viena, ci, dimpotriva, trecuse de partea dizidentilor si duce o campanie de discreditare a actiunii noastre în fata noilor refugiati. *u mai puteam tolera aceasta situatie, deoarece relatiile noastre cu refugiatii erau prime'duite sa fie alterate tocmai de acela care avea misiunea sa-i integreze în efortul general al guvernului. $alaghita ducea o politica de duplicitate, nemeritata de mine. 1n om cinstit mi-ar fi declarat ca el si-a format alte opinii si se retrage din functiunea ce i-am încredintat-o. Atunci l-am chemat pe $reotul $alaghita la mine si l-am anuntat ca nu sunt multumit de activitatea lui, care, asa cum se desfasoara, dauneaza guvernului de la Viena si ca sunt nevoit sa-l desarcinez din fruntea )omisiei Refugiatilor. otodata i-am comunicat ca nu mai are nici un sens sa participe la reuniunea )omandantilor legionari, da fiind faptul ca înclina mai mult spre grupul dizident decât sa ne ramâna leal noua. $reotul $alaghita a încercat sa se apere. Dar faptele lui erau prea evidente. De atunci mi-a purtat o ura înversunata, care nu s-a stins nici pâna la moartea lui. 9-a raz#unat, pu#licând în e%il o carte plina de infamii la adresa mea si a altor camarazi, #ineînteles cu material procurat de $apanace.
1#. CAZUL VALIMAREANU *u stiu din ce moment si pentru care motiv a alunecat $etre Valimareanu pe linia dizidentilor. Atât la RostocG cât si la 7uchenIald a avut o atitudine corecta. 0ra #un prieten cu 6hita )ostea si când acesta a luat conducerea grupului legionar de la RostocG, dupa ce marea ma'oritate fusese internata la 7uchenIald, Valimareanu a devenit seful lui de garnizoana. )ând ultimii legionari li#eri de la RostocG au fost transportati la 7uchenIald, grupul de su# conducerea lui )ostea-Valimareanu a rasturnat toate prevederile dizidentilor. Acestia îsi imaginau ca ultimii legionari de la RostocG, venind de la 7uchenIald, se vor atasa in corpore minusculului lor grup, rasturnând proportia de pâna atunci si oferind autoritatilor germane o noua #aza de apreciere a situatiei din lagar. Deceptia lor a fost mare când grupul de la RostocG, cu neînsemnate e%ceptii, s-a atasat masiv grupului mare, condus de Dr. /osif Dumitru. )ert este ca, la Viena, Valimareanu nu mai era cel de altadata. *-am auzit despre el sa fi luat contact cu $apanace sau cu alti reprezentanti ai grupei dizidente. 9i totusi am avut dificultati cu el, dar de alta natura. Mi-a cerut sa vor#easca cu mine si când ne-am vazut la 5otel /mperial mi-a prezentat un memoriu în care se ocupa de înaintarile în grad facute de mine la Viena, criticându-le. Afirma ca s-au facut greseli. 48
Dadea si anumite nume si facea comparatie între înaintarile primite de unii si de alti legionari. Acuma, lista înaintarilor a fost întocmita de noul secretar general )orneliu 6eorgescu, dupa indicatiile lui /osif Dumitru, care cunostea situatia din lagar si comportamentul fiecarui legionar. )riteriul înaintarilor a fost cum s-au comportat legionarii în lagar. 9e poate ca în anumite cazuri sa se fi 'udecat atitudinea unor legionari prea severi si, în consecinta, si gradul ce-l primisera sa fie mai mic. $ro#a#il ca nu s-au luat în considerare suficient de mult si antecedentele celor propusi la înaintare si nu numai etapa din lagar. >ara îndoiala ca s-au facut greseli de apreciere în anumite cazuri, la anumiti camarazi, si Valimareanu avea dreptate. 0roarea lui Valimareanu era alta. 0l facea din aceasta chestiune de promovare interna a unor legionari pro#lema capitala a Miscarii. 0l sustinea ca s-au ignorat fundamentele ei morale si ca aceste înaintari ignoreaza suferintele si luptele multor legionari. /-am e%plicat ca vor mai fi înaintari, daca Dumnezeu ne va tine în viata, si atunci vom repara erorile savârsite acum. *ici perioada )apitanului n-a fost scutita de erori. 9i pe timpul lui, la propunerea sefilor de 'udet si regiune, au fost înaintati în grad legionari care apoi s-au lepadat si de )apitan si de Miscare. 0rorile sunt inerente firii omenesti, caci nu putem patrunde pâna în strafundul constiintei noastre. *u stim de câta tarie sufleteasca este capa#il fiecare individ. $utem avea oricând surprize. )u aceasta e%plicatie ne-am despartit. Mare mi-a fost uimirea când peste vreo doua saptamâni ma trezesc cu un alt memoriu de la Valimareanu, având ca tema acelasi su#iect tul#urarea provocata în Miscare de gradele ce s-au acordat legionarilor, care nu corespund meritelor si vechimii lor. Din nou neam vazut dându-i aceleasi e%plicatii. Am adaugat ca noi acum suntem anga'ati într-un efort gigantic ca sa organizam o noua linie de rezistenta spre România, încât chestiunea ridicata de el este adum#rita de sacrificiile cerute de lupta aceasta. Te(u$e )" !e *%!*e!#"+ ,e e)e!#$"&. $ro#lema înaintarilor nu o vom pierde din vedere, dar în acest moment, sunt depasit de evenimentele de pe front. $area ca a înteles. Dar n-a fost asa. $este câtva timp revine cu un memoriu de aceeasi factura. 0ra al treilea. Aceeasi argumentatie si aceleasi reprosuri. Din nou am staruit sa lase aceste consideratii pentru vremuri mai #une. Acum sunt prins într-un cumul de activitati care nu-mi dau ragaz nici noaptea. -am solicitat din nou sa ne a'ute în sectoarele de activitate ale guvernului de la Viena, unde vrea el. 0rau atâtea de facut în relatiile cu refugiatii si cu organismele germane. De atunci nu l-am mai vazut. *u frecventa nici mediul dizident. $ro#a#il ca statea linistit într-un hotel sau o casa particulara. )e l-a determinat sa se izolezeJ Dupa toate pro#a#ilitatile, memoriile lui succesive din toamna anului !"" nu aveau alt scop decât sa câstige timp, 'ustificându-si retragerea lui din orice activitate a guvernului de la Viena. Dar cu ce scopJ *u e%ista decât o singura e%plicatie. $etre Valimareanu nu mai credea în victoria 6ermaniei si nu era dispus sa se e%puna la consecintele finalului. În cazul capitularii 6ermaniei, ce parea inevita#il, Valimareanu nu putea fi învinuit de autoritatile aliate de cola#orare cu regimul national-socialist. În vreme ce pe ceilalti, în frunte cu 9ima, cine stie ce soarta amara îi asteapta. &data trecuta furtuna, el îsi va cauta o noua orientare în cadrul lumii ce se va statornici dupa raz#oi.
4:
IV. CREAREA ARMATEI NATIONALE (u era destul sa avem un guvern national# în numele caruia sa vorbim# sa ne adresam tarii# pregatind+o de o iesire contra Anticristului# care ne+a cotropit tara. Mai trebuia sa dispunem si de un instrument de lupta# cu care sa participam la ra$boi alaturi de armata germana. Asa s+a a&uns# în întelegere cu forurile superioare germane# la hotar!rea de a se crea o armata nationala rom!na. Aceasta armata va fi alcatuita din refugiatii rom!ni în 3ermania si eventual din alte tari din ccident si din pri$onieri rom!ni# ca$uti pe front în captivitate si internati în lagare. Armata nationala a guvernului de la Viena se va constitui pe ba$a de voluntariat si nu ca în tara# unde sistemul de recrutare se ba$a pe ordine de chemare la unitatile respective.
1. CONSTITUIREA ARMATEI NATIONALE )el dintâi act de constituire al Armatei nationale a avut loc la Viena, într-un cadru e%clusiv legionar. $e ziua de +! 9eptem#rie !"", am chemat la 5otel /mperial un grup de fruntasi legionari, carora le-am e%pus planul formarii unei armate nationale, de acord cu autoritatile militare germane. În actuala con'unctura politica, cu tara invadata de #olsevici, nu avem alta alegere decât sa ne facem datoria de ostasi. e-am comunicat ca vor pleca spre un )entru de /nstructie si, dupa pregatirea necesara, vor fi trimisi într-o anumita zona de operatii militare. Dupa aceasta convocare, a urmat a doua reuniune cu toate elementele care s-au anuntat voluntar sa intre în armata nationala. a aceasta adunare, au participat peste o suta de Români, ma'oritatea legionari. Adunarea s-a tinut la $alatul o#GoIitz, în prezenta 9ecretarului 6eneral, )orneliu 6eorgescu. Într-o scurta alocutiune, le-am e%plicat celor prezenti necesitatea ca atât pe plan national cât si din punct de vedere international sa continuam lupta contra comunismului. /on 7oaca, în amintirile lui despre armata nationala, a e%pus, într-o forma sugestiva si amanuntita, cum a luat nastere cea dintâi unitate a acestei armate, compusa precumpanitor din legionari si elevi-ofiteri si su#ofiteri, trimisi din tara la cursuri de specializare în 6ermania. Qa &ctom#rie, scrie 7oaca, oamenii din grupul de mai sus s-au prezentat la Arsenalul Armatei din Viena, unde li s-a facut vizita medicala si formele de recrutare. Din acel moment au fost considerati ca soldati ai Armatei *ationale în em#rion, care a#ia mai târziu, la < Decem#rie, va lua fiinta legala. În dimineata zilei de 4 &ctom#rie !"", la orele 4, am plecat cu totii cu trenul spre lagarul 6rossGirsch#aum, destinat de catre autoritatile germane a fi )entrul de Adunare al Românilor din toata 6ermania, care vor forma viitoarele cadre ale Armatei *ationale. 6rossGirsch#aum, localitate aproape de >ranGfurtS&der, fusese, pâna la venirea noastra, un )entru de instructie al armatei germane si acuma fusese afectat Românilor. Dupa o calatorie de doua zile si doua nopti, am a'uns la destinatie. Aici am gasit foarte multi elevi români ai scolilor de ofiteri si su#ofiteri, care venisera în 6ermania la cursuri de s pecializare. re#uie sa fi fost câteva sute. $entru noi, legionarii, misiunea ce o primiseram, de a ne înrola în cadrele unei viitoare armate nationale si a continua lupta contra comunismului în noile împre'urari, era un fapt normal, caci corespundea afirmarii noastre ideologice. *u tot asa de simplu si natural se prezentau lucrurile cu elevii ofiteri si su#ofiteri. 0i treceau printr-o stare sufleteasca grea. Actul de la +4 August îi pusese în mare încurcatura. 0i erau pe punctul de a se întoarce acasa, unde îi astepta si tresa de su#locotentent si unde urmau sa fie încadrati în unitatile respective. *oua situatie îi dezorientase complet. 1nde era locul lor si de care parte tre#uiau sa îsi faca datoriaJ 0i nu simpatizau cu #olsevicii, dar atitudinea Regelui, cu neasteptata schim#are de front, le-a creat grave pro#leme de constiinta. Mai ales intervenea si împre'urarea ca noua armata nationala se constituise su# egida Miscarii. 6eneralul )hirnoaga si alte cadre ofiteresti nu aparusera înca alaturi de )omandant. )ola#orarea strânsa si întelegerea perfecta cu ofiterii români va avea loc mai târziu, dupa stramutarea grupului la DKllersheim. a 6rossGirsch#aum ne aflam fata în fata grupul de TcivilistiU, în mare parte legionari, si grupul mult mai mare al acestor elevi ofiteri si su#ofiteri. Misiunea noastra, pentru moment, nu era de a face instructie, ci de a intra în contact cu acesti militari si a le e%plica situatia politica iesita din evenimentele 4;
de la +4 August, cu invadarea teritoriului national de #olsevici, care va avea grave consecinte pentru e%istenta 9tatului Român. )u certitudinea în plus ca #olsevicii Nasa cum prevestise )apitanulO nu vor respecta nici ordinea sociala si nici independenta 9tatului. Vom fi redusi la sclavie politica si sociala. România, fructul atâtor sfortari si sacrificii, va dispare pentru a face loc unui pseudo-stat românesc, condus de uneltele Moscovei, o suferinta de nedescris se va a#ate asupra poporului nostru. 6rupa de legionari, de su# conducerea lui )oman si /lie 9multea, din care mai faceau parte si *elu $aunescu, ututovici, *agacevschi si fratii Rahmistriuc, a intrat imediat în actiune. Acestia, prin discutii si contacte personale, au reusit sa schim#e destul de repede climatul initial, determinând pe multi elevi sa participe la noua cruciada nationala contra cotropitorului din rasarit. În lagarul de la 6rossGirsch#aum, cum am spus, nu se facea instructie. *oi am ramas în haine civile, asa cum venisem, în timp ce elevii scoalelor speciale din 6ermania erau în haine militare. Din cauza deose#irii de straie si mentalitate, contactul a fost oarecum dificil la început. 0levii au fost însa impresionati de faptul ca la acesti civili domnea o ordine si o disciplina perfecta, ca desi civili se comportau ca militarii, ca la masa si în alte ocazii, mergeau în coloana cântând. În felul acesta, procedând cu multa atentie, fara a #rusca situatia, fara a impune înrolarea o#ligatorie în noua armata nationala, ci, din contra, facând din adeziunea Românilor din 6ermania un act de voluntariat, în câteva zile atmosfera s-a dezghetat. Îndata au început discutiile si schim#urile de pareri pe un ton amical si entuziastQ. N......O Q9ansele de victorie în raz#oi, alaturi de 6ermania, sunt minime, le mai spuneam eu, dar noi avem datoria ca un act de protest istoric, sa continuam lupta contra comunistilor, care nu numai ca au ocupat tara, dar îi vor schim#a aspectul religios, national si social. e mai spuneam ca prime'dia unei stapâniri comuniste a fost semnalata de )apitan cu doua decenii înainte si ca Miscarea egionara, cu sacrificii enorme, a luptat fara sovaire pentru prevenirea ei. Din cauza aceasta a fost decapitata si prigonita pâna în ultimul moment, iar acuma, când clarviziunea lui )orneliu )odreanu a devenit o trista realitate, e de datoria noastra sa continuam pe drumul trasat de elQ. $âna aici tine e%punerea lui 7oaca asupra începutului armatei nationale la 6rossGirsch#aum. A fost o e%perienta care a durat apro%imativ o luna de zile, în care timp s-a realizat apropierea sufleteasca între legionari si elevii-ofiteri adusi de la scolile din 6ermania. )um scrie si /on 7oaca, aici nu s-a facut instructie, ci doar întrepatrunderea morala si politica între cele doua grupe de Români, pe care i-a prins actul de la +4 August în 6ermania. )ola#orarea strânsa cu ofiterii români nu va avea loc decât mai târziu, dupa stramutarea întregului grup de la 6rossGirsch#aum la DKllersheim.
2. O VIZITA LA GROSS&IRSCHBAUM $e la +< &ctom#rie !"", am vizitat, însotit de raian 7oro#aru, lagarul de la 6rossGirsch#aum. Am adunat pe toti cei concentrati în acest lagar, legionari si elevi ofiteri, într-o sala mare, pusa la dispozitie de )omandantul german al lagarului. )omandantul lagarului era un ofiter 99, care însa nu dispunea de autoritate militara asupra grupului românesc. Misiunea lui se restrângea la mentinerea ordinii interne din lagar. Mai e%ista în acest lagar personalul administrativ si cei ce se ocupau de hrana trupei. rupele germane plecasera de aici, fiind evacuate înainte de venirea Românilor. În cuvântarea mea am insistat asupra necesitatii de a se crea o armata nationala, care sa continue lupta alaturi de 6ermania. $e vremea aceea de'a stirile ce veneau din România erau din ce în ce mai nelinistitoare. rupele sovietice se comportau cu sal#aticia lor caracteristica, îngrozind populatia. Aceste stiri deprimante a'unsesera si la urechile elevilor-ofiteri, determinându-i sa se ataseze noua în numar tot mai mare. Adresându-ma lor, le-am vor#it de rolul lor precumpanitor în formarea armatei nationale si i-am rugat sa-i înteleaga pe legionari, care provin dintr-un alt mediu. De asemenea, i-am avizat pe toti ca ar putea sa se iveasca si alte categorii de voluntari, provenind dintre proaspetii refugiati în 6ermania. 9i acestia tre#uie tratati cu multa atentie si #unavointa, pâna ce se vor o#isnui cu noile împre'urari, diferite de cele ce le-au lasat în tara. Delegatul meu de pâna atunci la 6rossGirsch#aum, )oman, si-a e%primat dorinta sa fie schim#at din functiunea ce-o avea pâna atunci, si atunci am numit în locul lui pe /lie 9multea ca sef al grupului legionar de aici, #ucurându-se de o mai mare autoritate. Am vor#it apoi în cerc restrâns e%clusiv cu legionari, avizându-i sa tina seama de acest numeros grup de elevi-ofiteri, care vin dintr-o alta lume. 9a se comporte cu ei în asa fel încât sa se simta #ine în mi'locul 4(
nostru. e-am recomandat sa procedeze cu mult tact în relatiile cu ei si sa raspunda cuviincios si cu multa ra#dare la toate între#arile si o#iectiunile lor. M-am interesat apoi de conditiile de cazare si alimentare ale grupului românesc concentrat aici. Mi-au comunicat toti ca ratia alimentara este suficienta si ca sunt tratati de )omandantul lagarului ca niste camarazi de-ai lor.
3. ETAPA D'LLERSHEIM )entrul de formare al armatei nationale se stramuta, la sfârsitul lunii &ctom#rie, de la @irsch#aum la DKllersheim, o localitate în Austria, la !< Gm. *ord vest de Viena. Aceasta schim#are a fost hotarâta de autoritatile germane, pentru ca începând perioada de organizare si instructie a armatei nationale, unitatea militara în curs de formatie sa fie mai aproape de sediul guvernului de la Viena si a lagarelor de prizonieri români, concentrate în cea mai mare parte tot în 'urul acestui oras. A#ia cu stramutarea la DKllersheim începe instructia propriu-zisa a trupei, caci, cum am precizat, la 6rossGirsch#aum nu s-a facut altceva decât o prima selectie de personal militar, prin cunoasterea reciproca si întrepatrunderea psihologica între elementul legionar si tinerii de la scolile de ofiteri si su#ofiteri din 6ermania. & mare parte dintre acesti tineri au acceptat sa intre în armata nationala. Altii, putini la numar de altfel, au preferat sa ramâna pe pozitia lui +4 August si au fost trimisi în lagar. a DKllersheim s-a savârsit unitatea sufleteasca între toti românii care au aderat la armata nationala, mai ales dupa ce 6eneralul )hirnoaga si-a însusit din proprie initiativa proiectul constituirii unei divizii românesti, care sa continue lupta alaturi de 6ermani contra comunismului. )adrul ofiteresc de la DKllersheim era e%trem de amestecat. *u era format numai din români, ci si din ofiteri germani. Acestia detineau posturile de comanda ale regimentelor. Dar s-a mai produs o interferenta. &fiterii germani, atasati unitatii românesti, proveneau din doua surse erau ofiteri germani recrutati dintre sasii si sva#ii din România. Asa de pilda, )omandantul de la DKllersheim, )olonelul udIig, era originar din Ardeal, eminent militar, dar lipsit de tact în relatiile cu ofiterii români. A tre#uit sa treaca câtava vreme pâna ce s-a a'uns la o convietuire armonica între gradele superioare ale unitatii. Mai tre#uie adaugat ca si printre legionarii voluntari erau multi cu trese de su#locotenent. )um era si firesc, acestora li s-au dat comenzi importante în cadrul primului regiment în curs de formatie. Adeseori, legionarii au a'uns su# comanda ofiterilor tineri care s-au atasat armatei nationale si, invers, unii dintre elevii-ofiteri au trecut su# comanda unor legionari care aveau grade mai înalte. 9-au produs oarecare neîntelegeri si chiar conflicte la început, care numai cu timpul au putut fi aplanate, prin efortul comandantilor de #atalioane, care erau doi români, &pris si Dreve. a DKllersheim, nucleul armatei române, constituit la 6rossGirsch#aum, a cunoscut o mare afluenta de voluntari, proveniti în cea mai mare parte din prizonierii din lagarele germane. a acestia s-au adaugat si un numar însemnat de tineri refugiati români care au aderat la guvernul national si s-au înrolat în armata.
4. REGIMENTUL 1 DEPUNE JURAMÂNTUL a câteva zile dupa constituirea guvernului national român, primul regiment organizat la DKllersheim a depus 'uramântul de credinta. ?uramântul a fost depus catre >Fhrerul Adolf 5itler, în calitate de sef suprem al armatelor germane si aliate care luptau contra comunismului, si catre 5oria 9ima, în calitate de sef al guvernului national român de la Viena. $reotul )o'ocaru, duhovnicul regimentului, a cele#rat slu'#a religioasa, dupa care s-a rostit de ostasi formula 'uramântului. 6eneralul $laton )hirnoaga, în calitate de Ministru al Armatei, vor#este ostasilor, cerându-le sa continue lupta armatei românesti contra 9ovietelor, alaturi de armata germana. )omandantul Regimentului a fost numit Maiorul Behnert. )omandantii de #atalioane erau ofiteri români, )apitanii &pris si Dreve, care s-au atasat guvernul de la Viena. )adrele companiilor erau formate în mare parte din ofiteri si su#ofiteri proveniti de la scolile speciale din 6ermania. egionarii sau împrastiat în toate companiile, unii cu grade, iar altii fara, pentru a fi mai aproape de soldati, e%plicându-le misiunea noii armate si a'utându-i la adaptarea lor instructiei din 6ermania si cunoasterii armelor speciale. Dupa câteva saptamâni, gratie influentei legionarilor, s-a facut sudura sufleteasca între diversele elemente ale armatei nationale, provenind dintre legionari, refugiati, prizonieri si tineri ofiteri, 4!
iesiti de la scolile speciale din 6ermania. 9-a realizat o armata, greu de prevazut la început, omogena sufleteste si cu moralul ridicat.
5. EVOLUTIA ARMATEI NATIONALE Dupa proclamarea guvernului român de la Viena si dupa ce 6eneralul )hirnoaga, în calitate de Ministru de Raz#oi, a luat comanda trupelor românesti cantonate la DKllersheim, efectivele armatei nationale au crescut într-un ritm vertiginos. De la câteva sute de elemente, varsate de la @irsch#aum, provenite precumpanitor din legionari si elevi ai scolilor militare, s-a a'uns la aproape opt mii în decursul lunii Decem#rie. A fost o influenta considera#ila de voluntari, veniti precumpanitor din lagarele de prizonieri din 'urul Vienei. Dar n-au lipsit voluntari nici dintre proaspetii refugiati din România. Am avut #ucuria sa salut la Viena un grup de legionari din /talia, între care prietenul )araiani, pe care l-am cunoscut în fuga mea în /talia, si pe )rivat, o distinsa figura de legionar si intelectual care m-a a'utat apoi mult în cursul peregrinarii mele prin aceasta tara, dupa sfârsitul raz#oiului. Asa cum s-a convenit de la început, dat fiind ca unitatea noastra tre#uia sa opereze în cadrul armatei germane, sef suprem al trupelor de la DKllersheim a fost numit )olonelul udIig, un compatriot de-al nostru originar din Ardeal. )olonelul udIig condusese pâna atunci o divizie de voluntari al#anezi anticomunisti, care a luptat cu o vite'ie neîntrecuta contra partizanilor lui ito si a altor sefi locali comunisti. Dupa catastrofa germana din 7alcani, în urma actului de la +4 August, )olonelul udIig a ramas disponi#il si atunci 5immler i-a încredintat conducerea armatei de voluntari români. )olonelul udIig vor#ea o româneasca perfecta, ceea ce i-a înlesnit contactul cu ofiterii si soldatii români. În ordine ierarhica, dupa )olonelul udIig venea Maiorul Behnert, care comanda primul regiment al proiectatei divizii românesti În acest scurt interval, )olonelul udIig a început organizarea celui de-al doilea regiment de voluntari români, dispunând atât de cadrele necesare de ofiteri si su#ofiteri cât si de suficiente efective. Regimentul + s-a completat si instruit în cursul lunilor urmatoare, /anuarie si >e#ruarie !"8. Revenind la primul regiment, tre#uie adaugat ca 9tatul Ma'or al regimentului, de su# comanda Maiorului Behnert, era format din ofiteri germani calificati, între care unii erau 9asi originari din Ardeal, fapt care înlesnea contactul cu ofiterii si soldatii români. 9eful Armatei *ationale era 6eneralul )hirnoaga, Ministru de Raz#oi în 6uvernul de la Viena. 9tatul lui Ma'or era compus din urmatorii ofiteri superiori t. )ol. )io#anu = 9ef al 9tatului Ma'or al Diviziei. )omandor 7ailla = 9ecretar 6eneral al Ministerului de Raz#oi si )onsilier pentru pro#lemele aviatiei. )olonelul Ale%andrescu = însarcinat de 6eneralul )hirnoaga cu supravegherea instructiei la regimentele de la DKllersheim. a formarea Regimentului +, n-a fost numit momentan în fruntea lui un ofiter superior german. Raspunderea organizarii si instructiei acestui regiment a cazut atunci asupra a doi militari de elita, Maiorul 7um#acescu si )apitanul de cavalerie /on V. 0milian, cunoscutul luptator nationalist, înca din vremea miscarii studentesti. Amândoi au cazut prizonieri în luptele de pe isa si aflând de formarea unei divizii românesti de la DKllersheim, au cerut sa fie scosi din lagar si s-au înrolat în armata nationala. 9u# comanda lor, regimentul + a atins repede gradul de pregatire al regimentului , încât putea fi oricând trimis pe front.
6. SOARTA PRIZONIERILOR ROMÂNI DIN GERMANIA )a urmare a întoarcerii frontului dupa +4 August si a luptelor dintre armata româna si armata germana în retragere, au cazut o multime de prizonieri români în mâinile *emtilor. În sectorul de nord al frontului, la 9zolnoG pe isa, aproape întreaga divizie a 6eneralului )hirnoaga a intrat în prizonierat. Acesti prizonieri au fost mai întâi pusi în mars spre lacul 7alaton, unde au fost încartiruiti în niste #araci. De aici, tot pe picioare, au fost trimisi în Austria si internati în lagarul de la @aiserstein#rucG. 6eneralul )hirnoaga a vizitat acest lagar si iata cum a descris ce a vazut acolo Q*u departe de Viena era lagarul de prizonieri @aiserstein#ruch, unde se gaseau câteva mii de soldati români. )ea mai mare parte dintre ei erau înca îm#racati în uniforma de vara, fara paturi si fara încaltaminte. În urma marsurilor lungi e%ecutate din România prin 1ngaria, pâna în Austria, încaltamintea trupelor se rupsese complet si înca nu primisera alta când au fost facuti prizonieri. $e "<
lânga aceasta lipsa de îm#racaminte, se adauga lipsa de caldura în mi'locul iernii din anul !""-!"8 si o mâncare e%trem de saraca. Mortalitatea în rândurile acestor soldati a'unsese la un grad îngri'orator. /nterventia guvernului national român, pe lânga autoritatile competente germane, pentru o ameliorare a situatiei prizonierilor români, a ramas fara rezultat. ipsa alimentara, de care suferea întregul popor german, se rasfrângea în chip cu totul grav asupra alimentatiei prizonierilor, socotiti guri inutile. $rizonierii englezi, francezi, americani, primeau prin crucea rosie internationala pachete #ine asortate, care le usurau mult viata. $rizonierii români nu primeau nimic. Din aceasta stare de nedescris au fost salvati numai aceia care au venit în armata nationala, în numar de câteva mii.Q N Istoria politica si militara a ra$boiului 'om!niei contra 'usiei ovietice, p. +!;O. Am fost si eu de mai multe ori în lagarul de prizonieri de la @aiserstein#ruch. Am fost cutremurat de conditiile de viata în care erau tinuti prizonierii români. Am intervenit de mai multe ori la comandamentul lagarului sa le acorde minimum de e%istenta. Dar nu depindea de conducerea lagarului sa li se îm#unatateasca nivelul de viata, ci de ordinele ce le primisera. $rizonierii români au fost asimilati tratamentului aplicat prizonierilor rusi. Din punct de vedere german, era e%plica#ila atitudinea lor. Românii au luptat cot la cot cu soldatii germani patru ani de zile si si-au varsat sângele împreuna de la $rut pâna în )aucaz. 9i acum Românii au întors armele contra noastra si ne omoara soldatii nostri, luptând alaturi de inamicul nostru. )e consideratie putem avea fata de ei si cum vreti sa-i tratamJ 9ituatia era chinuitoare si argumentele lor puternice. 9ingura posi#ilitate de salvare a acestor mii de prizonieri români, amenintati sa moara de foame si de #oli, era sa intre în armata nationala. /ntrând în armata noastra, în curs de formatie, pe de o parte ei rascumparau eroarea conducatorilor politici care iau împins sa ridice armele contra propriului lor aliat, iar, pe de alta parte, scapau de spectrul foametei, primind o hrana, daca nu îndestulatoare, cel putin suficienta ca sa supravietuiasca. Acestia au fost salvati, cum spune si 6eneralul )hirnoaga.
. ECHIPA LEGIONARA DE LA &AISERSTEINBRUCH *ici vizitele mele repetate si nici ale 6eneralului )hirnoaga la @aiserstein#ruch n-ar fi dus la rezultate multumitoare, fara de propaganda desfasurata de o echipa de legionari în mi'locul prizonierilor români. Între prizonierii români din acest lagar domnea o stare de confuzie indescripti#ila. A#ia a'unsi pe front si au fost capturati, aproape în totalitatea lor, soldatii unei divizii. Adeziunea lor la armata nationala era com#atuta cu înversunare de un grup numeros de su#ofiteri, care au a'uns în prizonierat odata cu ei. &fiterii au fost separati înca de pe drum si trimisi în alt lagar. Acesti plutonieri, care n-aveau alt orizont politic decât al cazarmii lor, îi avertizau pe soldati ca daca intra în noua armata, vor avea de suferit represalii la întoarcerea în tara si daca nu ei, familiile lor. 9periati de aceasta perspectiva, masa soldatilor statea în rezerva, nestiind ce drum sa apuce. raiau în conditii de viata crâncene si zilnic erau dusi câtiva dintre ei la groapa. 9i atunci se z#ateau între temerea ca vor fi trasi la raspundere, la sfârsitul raz#oiului pentru tradare, si mizeria în care traiau. Viata li se scurgea picatura cu picatura din vine, fiind amenintati sa dispara. a scurt interval dupa stramutarea grupului de soldati de la @irsch#aum la DKllersheim au aparut primele contingente de prizonieri români de la @aiserstein#ruch în noul cantonament militar. Înca de timpuriu, de la aparitia primelor grupe de prizonieri români la @aiserstein#ruch, pe la 'umatatea lunii &ctom#rie, am numit o comisie de propaganda si recrutare, pentru acest lagar. Rolul acestei )omisii era sa pastreze permanent contactul cu prizonierii din acest lagar, lamurindu-i asupra telurilor noastre. 0vident, rolul acestei )omisii a crescut considera#il dupa sosirea masei de prizonieri români capturati pe isa, care au devenit factorul principal de recrutare de voluntari pentru armata nationala. Aceasta )omisie a fost formata din legionari de prima linie, cunoscuti prin inteligenta, tactul si darul lor oratoric. )omisia s-a constituit su# conducerea avocatului Vasile Mailat, ofiter al armatei române cu gradul de locotenent. & alta figura remarca#ila a )omisiei a fost scriitorul Vasile $osteuca, el însusi su#locotenent în rezerva. Mai faceau parte din )omisie scriitorul oader /oras, renumit pentru darul lui de povestitor, putând sa talmaceasca soldatilor pre lim#a lor sensul actiunii noastre. 1n alt virtuos al cuvântului, 0ugen eodorescu, sef al Regiunii )onstanta, intrase de asemenea în sânul acestei )omisii. Am ales dintre legionarii de la Viena pe cei mai îndemânateci sa convinga prin ver#ul lor înflacarat pe soldatii-prizonieri, determinându-i sa accepte înrolarea lor în armata nationala. 9uccesul guvernului de la Viena între prizonierii români de la @aiserstein#ruch se datoreaza în proportie covârsitoare acestei echipe. Acesti patru camarazi au stat zi de zi în mi'locul soldatilor "
prizonieri, fara nici o întrerupere, de la începutul pâna la sfârsitul campaniei, când s-au apropiat Rusii de Viena. )ea mai mare parte a prizonierilor au putut fi convinsi sa se înroleze în armata nationala, constituind contingentul cel mai important al diviziei în formatie. 1n numar e%trem de redus, circa :<<, au ascultat de acesti plutonieri naravasi si au ramas în lagar. Acestia, împreuna cu rau sfatuitorii lor, au pierit toti de foamete si #oli. În special au fost decimati de
()*+,- /0(/() / )7-)( 8 )9+- +:. !. SCOLILE SPECIALE Armata nationala functiona dupa regulile oricarei armate din lume. 0ra su# comanda Ministrului de Raz#oi din guvernul de la Viena, 6eneralul $laton )hirnoaga. Acesta îsi organizase un 9tat-Ma'or din ofiteri superiori, care acceptasera, odata cu el, sa continue lupta contra comunismului. )um însa atât guvernul national cât si armata nationala s-au constituit pe teritoriul german, ni s-au impus anumite o#ligatii din partea guvernului Reichului, care decurgeau din situatia noastra speciala. )omandantul Diviziei de la DKllersheim era un ofiter german, numit direct de la cartierul >Fhrerului, )olonelul udIig. 9eful primului regiment era Maiorul Behnert, care-si întocmise un 9tat Ma'or al regimentului, format din ofiteri germani, provenit din Behrmacht si 99, între care unii erau originari din Ardeal. Mai 'os însa, de la 7atalion la )ompanii, toate posturile erau ocupate de ofiteri români. a regimentul + nu se fi%ase înca ordinea definitiva de #ataie. &fiterii care se ocupau de instructia trupei erau e%clusiv români. $articiparea româneasca la constituirea armatei nationale nu s-a limitat la unitatea de la DKllersheim. Mai e%istau anumite nuclee, raspândite pe la scoli speciale. Aceste efective, formate din ofiteri si soldati erau destinate unor misiuni speciale, în spatele frontului inamic. Aceste scoli speciale erau raspândite în 'urul Vienei si fiecare se afla su# o comanda autonoma. )ea dintâi scoala speciala s-a înfiintat la 7reithenfurt, o localitate lânga Viena. Apartinea organizatiei A#Iehr si se afla su# comanda ocotenentului $feiffer, denumit $iff. În aceasta scoala au fost pregatite opt echipe care au fost parasutate în tara, în Decem#rie !"". Al doilea centru de pregatire a trupelor speciale a fost la @orneu#urg, nu departe de Viena. Aici se instruiau în lupta de guerrila un grup de apro%imativ ;< legionari. Acest grup nu era nou recrutat, ci venise de la >riedenthal-&ranien#urg, unde fusese supus unui antrenament de circa o luna de zile. )um misiunea pentru care fusese selectat acestui corp cazuse, s-a decis transferarea lui la @orneu#urg, unde sa continue instructia în cadrul altor o#iective. Acest grup apartinea organizatiei 9GorzenP. 0ra comandant de ocotenentul MFller, având ca a'utor pe Virgil $opa. )el mai numeros grup de interventie era cantonat la 9tocGerau, nu departe de @orneu#urg. Aici e%ista o formatie mai mare, denumita ?agdGommando 9GorzenP 9ud-&st, aflata su# conducerea Maiorului 7enesch. Din aceasta unitate facea parte si un detasament românesc su# comanda Maiorului o#a. Acest grup era format nu numai din legionari, ci si din alti voluntari români, proveniti dintre eleviofiteri sau soldati razleti. $regatirea acestui grup se concentra spre un o#iectiv militar de mare amploare. 9e pregatea o ofensiva a trupelor germane în 1ngaria si misiunea lui era sa taie liniile de comuncatie în spatele frontului inamic.
". O%ITERI ROMÂNI LA SECTIUNEA IC $e front, la marile comandamente militare, era o sectiune denumita /), a carui misiune era sa culeaga informatii din ta#ara inamicului, cu scopul de a descoperi dispozitivul de lupta al acestuia, fortele de care dispune si planurile lui de moment. În fruntea 9ectiunii /) pentru întreg frontul din rasarit se afla 6eneralul 6ehlen, recunoscut si de 5itler ca un om integru si neîntrecut în acest domeniu. *i s-a cerut si noua, în cadrul cola#orarii militare cu trupele germane, sa repartizam câtiva ofiteri în zonele de lupta care sa serveasca în aceasta sectiune. *oi declaraseram de la început sa nu vom lupta contra propriilor nostri frati. Dar forurile superioare de la /) cerusera, ca o e%ceptie, sa acceptam ca ofiterii detasati la aceasta sectiune sa fie între#uintati pe front în fata trupelor române. Mi-am dat consimtamântul, reflectând ca ofiterii detasati în fata trupelor române nu erau destinati sa îndeplineasca misiuni #elice, ci e%clusiv informative sa culeaga informatii de la prizonierii români si sa-i determine sa treaca de partea armatei nationale. Înainte de a sosi ofiterii nostri în zona frontului, se gasea în 9lovacia un detasament românesc, numit Vulturii, care cola#ora cu 6ermanii. 0i trecusera de partea acestora în momentul rupturii de la +4 "+
August si acuma operau în cadrul 9ectiunii /) în fata trupelor românesti. Detasamentul acesta era format din trei ofiteri si < su#ofiteri. 9eful lui era Maiorul 7alotescu, a'utat de )apitanul Andrei *icola si de 9u#locotenentul Dumitrescu. Din partea guvernului de la Viena, au fost detasati în cadrul acestei sectiuni locotenentii Viorel 7o#orodea si /lie Rotea. 0i locuiau la 7ratislava, de unde faceau dese incursiuni în zona frontului. )u aceeasi misiune a fost trimis sa opereze în 9lovacia si )apitanul 7eldie, cunoscut în e%il su# numele lui de scriitor 9tefanescu-6ovora. 0l s-a sta#ilit în satul 6orodno, unde se afla mai dinainte detasamentul Maiorului 7alotescu. )apitanul 9tefanescu 6ovora avea o pozitie autonoma. *u facea parte din acest detasament, ci statea la ordinele )apitanului Reinhard, seful /)-ului din 7udapesta. De altminteri, 6ovora nu a stat mult nici la 6orodno, fiind solicitat de )apitanul Reinhard pentru alte misiuni. )apitanul 9tefanescu-6ovora N7eldieO a desfasurat o activitate intensa în zona frontului românesc. Mergea pe motocicleta, din lagar în lagar, unde se gaseau prizonieri români. agarele erau su# paza 1ngurilor. )auta pe deoparte sa o#tina de la 1nguri o îm#unatatire a soartei lor, iar, pe de alta parte, sa convinga pe soldati sa se alature armatei nationale, plecând la Viena. De la 6orodno a fost mutat la scurt interval, în satul )htelniGa, tot în 9lovacia. Aici a ramas, îndeplinind aceleasi misiuni, pâna la sfârsitul ostilitatilor. Apropiindu-se de Rusi, *emtii si-au facut #aga'ele si s-au pregatit sa evacueze localitatea. În ultima clipa, când 6ovora era pe punctul sa fie încercuit, a putut scapa într-un camion. $e Rotea nu l-a cunoscut. În schim# l-a întâlnit pe 7o#orodea într-un sat din 9lovacia, 7o#orodea i-a propus lui 9tefanescu 6ovora sa-l însoteasca în tara, deoarece Qacesta este cel mai #un lucru ce ne-a ramasQ. 6ovora a respins propunerea si s-au despartit. Q7o#orodea, remarca cu amaraciune )apitanul, nu cunostea suficient de #ine pericolul #olsevic si de aceea a tre#uit sa faca +< de ani de închisoare.Q
"4
V. APOTEOZA Pun!nd acest titlu pretentios în fruntea partii ce urmea$a# nu vrem sa exaltam ispravile guvernului de la Viena în perioada cuprinsa între constituirea lui oficiala# 5; ,ecembrie 5677# si disparitia lui# odata cu capitularea 3ermaniei# < Mai 567=. (e referim la un alt aspect al guvernarii noastre. i anume la faptul ca# în fapt# colaborarea noastra cu 'eichul în aceasta perioada germana s+a reali$at într+o forma plenara. 0oate oprelistile au ca$ut si intrigile celor de rea credinta n+au mai avut audienta în locurile unde se hotara atitudinea guvernului german fata de noi. Abia de la aceasta data am avut calea libera pentru desfasurarea potentialului nostru de lupta. Abia de la 5; ,ecembrie fratietatea de arme între 3ermani si 'om!nii refugiati a fost definitiv pecetluita. Am fost considerati ca fac!nd parte integranta din dispo$itivul lor de ra$boi. Am fost alaturi de 3ermania p!na în ultima $i a giganticei batalii pentru libertatea popoarelor si a civili$atiei europene contra inva$iei din rasarit. 3ermanii au dat un examen urias în aceasta batalie# iar noi# prin armata nationala# ne+am încadrat în acelasi front cu vitea$ul popor german# într+un ultim efort pentru salvarea "uropei de bolsevism. noarea e cu at!t mai mare pentru noi cu c!t perspectivele de victorie erau disparente# în aceasta întreprindere de ultima ora alaturi de 3ermani. A lupta fara sperante# fara a distinge nici o geana de lumina la ori$ont. Asa s+au comportat ultimii germani care l+au urmat pe 1itler si asa am facut si noi# 'om!nii# re$ist!nd în transee p!na în ceasul amar al înfr!ngerii. Paginile ce urmea$a relatea$a tocmai aceasta perioada de compenetratie totala între efortul nostru de ra$boi# modest prin natura împre&urarilor în care am fost siliti sa luptam# rupti de tara# si ultimul act al epopeii germane de stavilire a inva$iei bolsevice. ,eveniseram aliati ai poporului german# în locul acelora care au întors armele contra lui# prin actul de la >? August.
1. SARBATOAREA CRACIUNULUI Mi-a ramas în minte, ca o amintire nestearsa, )raciunul Anului !"". -am întâmpinat cu #ucurie si încredere. 9ituatia noastra se consolidase. 9e formase guvernul si mii de prizonieri intrau pe poarta lagarului DKllersheim, scapând de la moarte, iar pe noi întârindu-ne cu contingentul lor, ca sa închegam proiectata divizie. Regimentul era aproape încheiat si al doilea era în formatie. Aceasta stare sufleteasca era generala. Mem#rii guvernului, corpul ofiteresc si tinerii soldati, a#ia scapati din infernul de la @aiserstein#ruch, formau o unitate de gândire si simtire, în 'urul vigurosului nucleu legionar. În tara fusesera parasutate mai multe echipe si altele asteptau sa-si ia z#orul spre linia muntilor. $entru sar#atoarea de )raciun, unitatea de la DKllersheim a facut pregatiri speciale. )omandamentul german primise dispozitii de la forurile superioare ca sa pregateasca, în masura posi#ilitatilor, sar#atorirea acestei zile cu fastul cuvenit. Ratia soldatilor a fost marita, iar corpului ofiteresc i s-a oferit chiar un pahar cu vin. Dupa 9erviciul Divin, savârsit de duhovnicul regimentului, preotul )o'ocaru, întreaga asistenta, soldati si ofiteri, s-au adunat într-o sala mai mare, unde a avut loc ser#area ostaseasca. 9-a 'ucat mai întâi piesa Iro$ii de catre un grup de tineri, care au aparut pe scena în costumele acelei epoci îndepartate. A urmat apoi corul ostasilor, condus de studentul *agacevschi. 9-au cântat colinde din toate tinuturile românesti. 9er#area s-a încheiat cu imnuri nationale, cântate de întreaga asistenta, cu multa însufletire. a urma, 6eneralul )hirnoaga, în calitate de sef al armatei, a vor#it ostasilor, îndemnându-i sa-si faca datoria, asa cum au luptat în Rusia, pentru recucerirea pamântului stramosesc, invadat de hoardele din rasarit. Întreaga asistenta s-a îndreptat apoi spre o alta sala, unde li s-a servit masa. Mem#rii guvernului, împreuna cu )olonelul udIig, cu ofiterii superiori germani si români, au fost invitati la o masa aparte. Discutia a fost foarte animata. ocmai începuse ofensiva germana în Ardennes, cu rezultate promitatoare. Moralul tuturor, trupa si ofiteri era foarte ridicat. Am trait un moment de comuniune spirituala a tuturor Românilor concentrati la DKllersheim, iluminat de speranta unei schim#ari iminente si pe frontul din 1ngaria.
""
2. LA BADEN AM ;IEN. SOSIREA PRO%ESORULUI SÂNGIORGIU Dupa ser#area ostaseasca de la DKllersheim, am avut #ucuria sa petrec zilele de )raciun la 7aden am Bien, o localitate #alneara aproape de Viena. Am fost invitat la acest comple% #alnear de catre 9erviciul $rotocolului de la Ministerul de 0%terne, atasat pe lânga cele doua guverne, #ulgar si român, încartiruite la 5otel /mperial. Am trait, împreuna cu sotia mea si 6rigore Manoilescu, câteva zile de odihna, în conditii e%ceptionale. Am avut o camera calda si o masa îndestulatoare, uitând de /mperial, unde sufeream de foame si frig. Am uitat si de o#oselile a patru luni de alergaturi intense, pentru a organiza activitatile guvernului de la Viena. >rontul se apropia de granita Austriei, noi aici eram privilegiati, nesimtind decât efectele unei odihne placute, ca si cum am fi venit în vilegiatura. Dar cum o #ucurie nu vine niciodata singura, ca si necazurile de altminteri, am avut multumirea sa salut la 7aden am Bien pe $rofesorul /on 9ângiorgiu, care trecuse linia frontului si se predase armatei germane. 0ra îm#racat în uniforma de locotenent român. )um a a'uns la Viena, a între#at de mine si a fost îndreptat sa ma caute de catre $rofesorul 6amillscheg la 7aden am Bien. 0u nu-l cunoscusem pâna atunci. 7a, mai mult, aveam oarecare rezerve fata de persoana lui din cauza strânselor lui legaturi cu $alatul. *u ne era un adversar propriu-zis, atacându-ne permanent, dar, într-o anumita împre'urare, dupa întoarcerea echipei legionare din 9pania, si-a îngaduit sa afirme ca legionarii care au luptat în aceasta tara nu mai pot fi cetateni români, pentru ca au servit într-o armata straina. 0vident, declaratia lui 9ângiorgiu a fost interpretata de )apitan si de toti legionarii ca fiind sugerata de camarila $alatului. Raspunsul n-a întârziat sa vina chiar din partea )apitanului, condamnând gestul lui, mai ales ca lovea si în onoarea lui /on Mota si Vasile Marin, cazuti pe acest front. Din acest moment, dupa câte stiu eu, nu s-a mai produs nici o iesire din partea $rofesorului 9ângiorgiu contra egiunii. Deci, cu aceste sentimente amestecate, l-am primit la 7aden am Bien. $e masura ce conversatia cu $rofesorul 9ângiorgiu se prelungea, mi-am dat seama ca nu ne purta nici un sentiment ostil. Dimpotriva, ultimele lui e%periente cu partidele si cu oamenii care au organizat lovitura de la +4 August l-au determinat sa-si corecteze opinia fata de noi. 9e convinsese ca, de fapt, )orneliu )odreanu avusese dreptate când a avertizat asupra unei eventuale tovarasii a României cu Rusia #olsevica, iar dupa +4 August, nu avusese alt gând decât cum sa scape din România, pentru a se pune la dispozitia guvernului de la Viena. $rofesorul 9ângiorgiu nu voia sa intre în guvern. Dorinta lui era ca în uniforma de locotenent sa intre în armata nationala. M-a impresionat hotarârea acestui om de cultura renumit sa intre într-o unitate si sa mearga pe front. *e-a povestit cum a scapat din tara ocupata. $rin anumite legaturi, a a'uns la cartierul general al 6eneralului Avramescu, care comanda armata româna din nordul ransilvaniei. )u a'utorul acestuia, a trecut linia frontului si s-a predat armatei germane. A fost condus la )omandantul suprem al zonei unde, dupa ce i s-a luat interogatoriul de rigoare, a fost e%pediat la Viena. Am petrecut împreuna cu $rofesorul 9ângiorgiu zilele de )raciun. 9-a #ucurat si el de aceleasi conditii de trai la hotel, uitând de peripetiile prin care a trecut. 9ederea noastra la 7aden am Bien n-a durat mult. impul vacantei noastre era limitat la zilele )raciunului de catre 9erviciul de $rotocol. De altminteri, chiar fara aceasta restrictie, n-as mai fi putut ramâne. Alte pro#leme se îngramadisera la orizont si îsi cereau urgenta dezlegare.
3. COMEMORAREA CODREANU LA BERLIN $unctul culminant al relatiilor noastre de solidaritate si cola#orare cu Reichul german a devenit notoriu în cursul ser#arii de la 7erlin, închinate memoriei )apitanului. re#uie amintita aceasta manifestatie, care a avut loc în perioada finala a raz#oiului, pentru ca depaseste o anumita semnificatie politica si se înscrie într-o viziune spirituala a nationalismului, destinata sa perpetueze în generatiile viitoare. 5itler si cola#oratorii lui intimi au voit sa-si arate cu aceasta participare adevarata pretuire ce-au pastrat-o totdeauna în constiinta lor fata de Miscarea egionara, chiar atunci când consideratiile politice de moment i-au determinat la o alta atitudine. Actul de omagiu adus Întemeietorului Miscarii egionare a fost organizat în comun de /nstitutul Român de la 7erlin si 9ectia )ulturala a Ministerului de 0%terne 6erman, de su# conducerea $rofesorului 9i%. /nstitutul Român de la 7erlin a fost creat de $rofesorul 9e%til $uscariu, în toamna anului !"<, în timpul guvernarii noastre. $rofesorul $uscariu a devenit $resedintele /nstitutului, iar ca Director al /nstitutului a fost numit 6rigore Manoilescu. În momentul pra#usirii frontului din România, $rofesorul "8
9e%til $uscariu a fost prins de evenimente în tara si atunci 6uvernul de la Viena a numit în fruntea /nstitutului de la 7erlin pe $rofesorul 6heorghe )ârsteanu. Din initiativa acestuia, #ucurându-se de cola#orarea Ministerului de 0%terne 6erman, s-a realizat la 7erlin aceasta mareata manifestatie, destinata sa e%alte valorile nationalismului european, într-un moment critic al raz#oiului. Dar paralel cu acest act cultural si politic, guvernul german a considerat momentul oportun ca sa-si manifeste atasamentul sau indestructi#il fata de guvernul de la Viena, care a cunoscut pâna atunci atâtea momente critice. uând aceasta initiativa, la care noi nu ne asteptam, ni s-a comunicat de la 7erlin ca mem#rii guvernului român, ce vor participa la ser#are, se vor #ucura de o primire oficiala si vor fi gazduiti în casa de oaspeti a >Fhrerului. Mi-am dat seama îndata de înalta semnificatie a acestui gest. )a în plin raz#oi, cu capitala #om#ardata aproape zilnic, sa te ocupi de mem#rii unui guvern pri#eag, primindu-l cu onorurile unui aliat, când acest guvern traia e%clusiv din spri'inul Reichului, era un gest de înalta tinuta morala, care depasea relatiile politice e%istente. Reichul german, desi crud lovit de inamici din toate partile, a voit sa dea o satisfactie tineretului român, care atunci când România oficiala a întors armele contra lor, ei si numai ei au ramas credinciosi camaraderiei de arme cu soldatul german. )u aceasta invitatie, guvernul german voia sa rasplateasca tinuta mândra si demna a egiunii care, cu toata dureroasa e%perienta din lagar si toate încercarile prin care a trecut, a ramas ferm legata de idealurile ei europene si anti#olsevice. În vederea ser#arii de la 7erlin, am procedat la o scindare a guvernului. *u puteam lua toata echipa, din cauza greutatilor de primire si încartiruire. Vasile /asinschi si Mihail 9turdza au ramas la Viena, pentru a rezolva afacerile curente ale guvernului. 0u mi-am luat ca însotitori pe )orneliu 6eorgescu, Ministrul >inantelor, 6eneral $laton )hirnoaga, Ministru de Raz#oi, si 6rigore Manoilescu, Ministru al $ropagandei. 9ederea noastra de la 7erlin a durat din " pâna în ( /anuarie !"8. Am sosit cu trenul si am tras mai întâi la Adlon 5otel. De aici am fost condusi la 6Esttehaus a >Fhrerului. & cladire noua, care pâna atunci fusese crutara de #om#ardamente. Într-adevar merita numele ce-l purta. /nteriorul era somptuos. 9ali mari si mo#ilate cu rafinament, amintind o epoca de pace si întelegere amicala. 9ufrageria era tot atât de eleganta. >iecare dintre noi primise un dormitor aparte, înzestrat cu toate comoditatile necesare. 0ra o locuinta de vis. Dupa trecerea pe la 7udapesta si Viena, prin diferite hoteluri, nimic nu se putea compara cu splendoarea întâlnita în aceasta casa de oaspeti. )ând ne întâlneam, dupa o noapte de odihna, ne uitam unul la altul nedumeriti, cum de-am a'uns în acest loc feeric. 9erviciul protocolului de la 7erlin era mult mai #ine organizat si mai atent cu noi. 9e vedea ca fusesera instruiti sa ne faca viata cât mai placuta aici, cine stie, gândindu-se la soarta ce ne asteapta. >estivitatea )odreanu a avut loc în 7eethovensaal, în centrul 7erlinului. $rintr-un miracol, nici aceasta cladire nu fusese atinsa de #om#e. 0ra intacta. eatrul era decorat în verde. 0ra plin pâna la ultimul loc, atât 'os la parter cât si în lo'ile dimpre'ur. )uvântarile omagiale au fost rostite de $rofesorul 0rnst 6amillscheg si de 6rigore Manoilescu, Ministrul $ropagandei. În continuare, >ilarmonica din 7erlin, su# conducerea maestrului >urtIEngler a e%ecutat 9imfonia Codreanu, opera compozitorului 7alan, de origine macedo-româna. >estivalul s-a încheiat cu e%ecutarea 9imfoniei "roica a lui 7eethoven. Între participanti s-a remarcat un numeros grup de personalitati ale vietii pu#lice germane a )elui De-al reilea Reich. În primul rând, 9u#secretarul de 9tat de la )ancelaria Reichului, Rudolf Meissner, apoi 9u#secretarul de 9tat de la 0%terne, 9teengracht. Între cei prezenti, mai erau $rofesorul Dr. 9i%, seful sectiei culturale din Ministerul de 0%terne, apoi )onsilierii RFhle, 9chmidt si Dr. 7Khm, înalti functionari din Bilhelmsstrasse. Din partea armatei germane au participat numerosi ofiteri de rang superior, între care ne-am #ucurat de prezenta Maiorului Behnert, seful regimentului . În afara de ministri români de la Viena, au luat parte la ser#are în 7eethovenhalle personalul de la /nstitutul Român, în frunte cu actualul presedinte, $rofesorul )ârsteanu, apoi numerosul grup de legionari din 7erlin, între care se aflau si Dr. /osif Dumitru împreuna cu Dr. Ale%andru Randa. 9eara a avut loc o masa de gala în casa de oaspeti a >Fhrerului. Au participat nota#ilitatile germane care au onorat comemorarea cu prezenta lor, Meissner, Dr. 9i%, $rofesorul 6amillscheg si alti înalti functionari ai Ministerului de 0%terne, detasati primirii noastre. Din partea Românilor au fost la masa toti ministri români si toti reprezentantii nostri la 7erlin, concentrati în 'urul /nstitutului. Dar mai importanta decât aceasta reuniune germano-româna, în 'urul unei mese comune, a fost atmosfera de camaraderie ce-a domnit aici. *imic din rigiditatea unui protocol. $arca eram între vechi prieteni. $arca ne cunosteam din 5eidel#erg, din vremuri studentesti. $arca n-ar fi e%istat anii de tul#urare ai raz#oiului. ":
În cursul mesei s-au servit vinuri alese de pe Valea Rinului. a urma, sampania franceza a fost turnata generos în pahare. 9-a vor#it nemteste. oti puteam întretine o conversatie fara pretentii în aceasta lim#a, iar daca se iveau pro#leme mai complicate, Ale%andru Randa ne servea de interpret. Deose#it de cordial a fost Dr. Meissner. $rofesorul 9i% era e%trem de multumit ca are ocazia sa ne cunoasca. 9pre deose#ire de alte telle, el întotdeauna a sustinut cauza legionarilor la superiorii lui. 0ra #un prieten cu 6amillscheg, pe care îl numise Director al /nstitutului 6ermano-Român de la 7ucuresti. Ministri nostri erau #ine dispusi. ui )orneliu 6eorgescu îi sclipeau ochii de #ucurie. Vor#ea nemteste mai #ine decât noi si a avut lungi conversatii cu $rofesorul 9i%. )hiar 6eneralul )hirnoaga, dezavanta'at de necunoasterea lim#ii germane, se simtea în largul lui cu acesti prieteni germani. Dar mai multumit decât toti parea $rofesorul 6amillscheg. $are ca, prin ser#area de la 7erlin, traia un triumf personal. Într-adevar suferise cu noi toata aceasta perioada de criza a guvernului de la Viena si era fericit ca punctul lui de vedere, pe care-l sustinuse permanent, al unui guvern national si nu al unui )omitet *ational, se impusese pâna la urma forurilor superioare. *e-am despartit de înaltii demnitari germani târziu de tot, într-o atmosfera de 5eidel#erg, ca si cum am fi trecut cu totii printr-o #aie de împrospatare a energiilor si sperantelor. 0coul campaniei din Ardennes nu se stinsese înca, iar tavalugul rosu nu se pusese înca în miscare de pe malurile Vistulei. În ziua de ( /anuarie, am parasit 6Esttehaus, dar am mai ramas câteva zile la 7erlin pentru a vizita centrele românesti din )apitala Reichului.
4. CENTRELE ROMÂNESTI DIN BERLIN În ziua de ( /anuarie, cum am spus, s-a încheiat vizita noastra oficiala la 7erlin. -am rugat pe $rofesorul 6amillscheg sa-mi caute o camera la Adlon 5otel, deoarece voiam sa mai ramân câteva zile în )apitala Reichului, pentru a vizita centrele românesti de aici. )u oarecare greutate a gasit o camera pentru mine si 7oro#aru si asa am putut folosi zilele urmatoare pentru a ma informa de activitatea camarazilor detasati la 7erlin. )ea dintâi vizita am facut-o, cum era si firesc, /nstitutului Român din 7erlin. *ici cladirea aceasta nu cazuse prada #om#elor, încât am întâlnit aici întreg personalul /nstitutului, în frunte cu $rofesorul )ârsteanu. &rele de #irou se desfasurau în mod normal, ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat împre'ur. )asa /nstitutului fiind încapatoare, si-au gasit aici loc de dormit si alti camarazi, care aveau servicii în alta parte. Am fost invitat seara sa iau masa împreuna cu toti camarazii gazduiti la /nstitut, #ucurânduma de întâlnirea cu el. Am fost invitat apoi la )entrul de )omanda al organizatiei 1itler&ugend , al carui sef era Arthur A%mann. Acesta nu se afla în 7erlin. A'utorul lui era Dr. >incG, un german din România, pe care l-am cunoscut cu prile'ul participarii lui în fruntea unui detasament de tineri la ser#arile de la /asi, din ( *oem#rie !"<. Revederea a fost cordiala. Acestei organizatii îi apartinea si un nucleu de tineri studenti români, trimisi de la Viena, cu scopul sa cola#oreze cu tineretul german. 6rupul era condus de Dece#al Andrei si era precumpanitor constituit din fosti frati de cruce Dionisie 6hermani, *. Muscalu, Victor )arâp si &vidiu ârlea. Am avut o lunga conversatie cu Dr. >incG, care mi-a e%plicat ca marea ma'oritate a tineretului hitlerist e pe front si lupta contra inamicului din rasarit. M-am întretinut apoi cu tinerii români, care mi-au marturisit ca sunt e%trem de multumiti de cordialitatea cu care sunt tratati de Dr. >incG si ceilalti cola#oratori ai sai. )um eforturile 6ermaniei si ale aliatilor ei se concentrau spre o mo#ilizare totala a posi#ilitatilor lor, în cadrul operatiilor militare, si activitatea grupului tinerilor români s-a su#ordonat acelor imperative. Au fost vizitate centre industriale si lagare de români recent refugiati din România pentru a li se rezolva respectivele lor pro#leme dar îndemnându-i sa participe si la lupta de eli#erare a $atriei lor, ca voluntari în Armata *ationala. În acest scop au luat contacte cu întreprinderea )entralei 9iemens din 7erlin, unde lucrau de'a tineri români, si, apoi, în localitatile din Beimar, Beida Alt-9tadt, 6era, 2IicGau etc. a cimitirul din Beimar s-au vizitat mormintele camarazilor 6heorghe N6igiO 7adulescu si a celorlalti cinci cazuti în timpul #om#ardamentului lagarului 7uchenIald ing. /on 6raur, /on Voinea, )onstantin 2aharia, 6heorghe $apanace si )onstantin )alin. $e crucea mormântului lui 6heorghe $apanace se afla inscriptia >eiIillig 99. a 7erlin se mai aflau în functiuni oficiale, reprezentând guvernul de la Viena, Dr. /osif Dumitru si Dr. Ale%andru Randa. )omandantul egionar Dr. /osif Dumitru era reprezentantul Miscarii la 7erlin, detasat de )orneliu 6eorgescu de la 9ecretariatul 6eneral. Ale%andru Randa era reprezentantul ";
diplomatic al guvernului de la Viena în )apitala Reichului. 0l avea legaturi permanente cu functionarii germani de la Miniserul Afacerilor 9traine. )u ei am vor#it de stadiul relatiilor noastre cu oficialitatile germane. Împreuna cu $rofesorul )ârsteanu, ei constituiau forul nostru politic permanent la 7erlin, su#stituindu-ne pe noi, ministri în guvern, care rareori aveam prile'ul sa vor#im direct cu înaltii demnitari germani. a + /anuarie !"8, am parasit si eu 7erlinul cu trenul, însotit de 6amillscheg si 7oro#aru, întorcândune la Viena. )eilalti ministri plecasera mai înainte. ocmai în acea zi începuse marea ofensiva sovietica de pe Vistula.
5. CON%LICT GENERAL CHIRNOAGA $ COLONELUL LUD;IG A#ia întors la Viena din calatoria mea la 7erlin, unde am participat la comemorarea )odreanu, si de'a a tre#uit sa fac fata unei pro#leme e%trem de dificile. -am însotit la DKllersheim pe 6eneralul )hirnoaga, care facea o inspectie trupelor desfasurate pe terenul de instructie. 0ra prezent si )olonelul udIig, comandantul diviziei. $âna atunci relatiile dintre cei doi sefi erau cordiale si eu eram multumit de cola#orarea lor strânsa, vitala pentru #unul mers al unitatii. Mergând toti trei printre grupurile de soldati, desfasurati pe teren si mânuind fel de fel de arme, la un moment dar 6eneralul se adreseaza )olonelului udIig, cerându-i anumite e%plicatii, în legatura cu antrenamentul soldatilor. 6eneralul )hirnoaga cerea aceste e%plicatii, în calitatea lui de )omandant suprem al armatei nationale. În acel moment, )olonelul udIig, pe un ton neo#isnuit de dur, îi raspunde ca el are de dat socoteala numai superiorilor lui din )omandamentul Baffen 99 si nu a unui ofiter strain. 6eneralul )hirnoaga a ramas de piatra si a refuzat sa între#e ceva mai departe. 9-a închis în mutism. )u atât mai mult l-a mâhnit raspunsul lui udIig cu cât acesta fusese înainte ofiter român si s-a încadrat mai târziu în armata germana. a Viena, 6eneralul )hirnoaga mi-a comunicat, în prezenta oc. )ol. )io#anu, seful lui de 9tat-Ma'or, ca apreciaza iesirea )olonelului udIig mai mult decât ca pe o ofensa personala, ci mai grav, o calcare a anga'amentelor luate de 6ermani la alcatuirea Diviziei de la DKllersheim. Armata *ationala, asa cum s-a stipulat chiar în negocierile avute cu guvernul national, sta su# autoritatea acestui guvern si nu e su#ordonata armatei germane. M-a rugat sa rezolv aceasta chestiune de competenta, caci altminteri el nu mai poate ramânea în fruntea Ministerului de Raz#oi. )onflictul luase un aspect grav, caci ma puteam astepta la o descompletare a guvernului, care ar fi avut urmari grave asupra propriei lui e%istente. >ara întârziere, am intervenit, pe unde am putut, povestind incidentul pe la #iroul lui Alten#urg, pe la camarazii nostri din 99 si 9D, prin legaturile ce le aveam la 7erlin, cu rezultatul ca )olonelul udIig a fost înlocuit cu )olonelul >orten#ach, în fruntea Diviziei. )hiar de la 9tatul Ma'or al lui 5immler a venit ordinul de schim#are la conducerea Diviziei, întelegându-se atitudinea lui udIig în termeni corecti, ca un motiv de frictiune cu Românii care au aderat la )ruciada Anticomunista si lupta alaturi de trupele germane. 6eneralul )hirnoaga a fost multumit de solutia data conflictului sau cu )olonelul udIig, cu atât mai mult cu cât noul comandant, )olonelul >orten#ach, era un om distins. A aratat mult tact si #un simt în relatiile cu grupul de ofiteri români si cu 6eneralul )hirnoaga a a'uns la o întelegere perfecta.
"(
VI. PLANUL STOICANESCU Cum am spus chiar la începutul lucrarii# toicanescu a fost cel dint!i legionar care a calcat pe pam!ntul tarii. La o scrisoare a lui 1itler# pin care îmi cerea sa opresc înaintarea ovietelor prin pasurile Carpatilor# cu a&utorul legionarilor# i+am raspuns explic!ndu+i imposibilitatea reali$arii acestui plan# deoarece îmi lipsea teritoriul de recrutare. (u puteam în c!teva $ile sa în&ghebe$ aceste formatiuni militare# c!nd inamicul era în drum spre toate trecatorile Carpatilor. -n locul acestei solutii tardive# i+am propus @hrerului un alt plan# care consta dintr+un >? August invers# al carui obiectiv era ca sa determinam o parte a armatei rom!ne aflate pe frontul din 0ransilvania# înaint!nd spre /ngaria# sa se asocie$e armatei germane si împreuna sa prinda la mi&loc divi$iile sovietice. Pentru reali$area acestui plan dispun de cel mai bun cap politic al Miscarii# Constantin toicanescu# pe care îl cred capabil sa duca la bun sf!rsit aceasta operatie# destinata sa surprinda pe 'usi în înaintarea lor spre /ngaria. 1itler a fost de acord cu acest plan si toicanescu a pornit spre tara.
1. %ARA SAL VAD 9toicanescu a fost ridicat de acasa, de la hotelul unde locuia, cu repeziciunea unui fulger, de catre autoritatile militare germane. Îm#racat în uniforma germana, a fost transportat cu cea mai mare urgenta la ârgu Mures, care se afla înca su# stapânirea maghiara. De aici 9toicanescu tre#uia sa se strecoare în România si sa înceapa urzeala planului de su#plantare a fortelor rusesti. 0u nici nu l-am mai putut întâlni pe 9toicanescu înainte de a pleca de la Viena, cum era firesc, ca sa ne punem de acord asupra operatiei de realizat. Dar desi a disparut ca un meteor de la Viena, fara sa fi schim#at o vor#a, am constatat, din desfasurarea ulterioara a evenimentelor, ca 9toicanescu a gândit interventia lui în România e%act în termenii preconizati de mine în raspunsul dat >Fhrerului, adica o actiune maiestrit orchestrata care sa duca la surprinderea inamicului între doua focuri, în plina ofensiva spre 1ngaria. *u o razvratire de tip revolutionar, ci o ruptura în însusi sistemul de aliante rusoromânesti, care s-a faurit la +4 August. 9toicanescu a gândit pro#lema misiunii lui în România e%act în aceiasi termeni ca si mine, fara sa fi schim#at o vor#a la plecare *u cunosc itinerarul lui 9toicanescu pâna ce a a'uns la ârgu-Mures. 9tiu doar atâta ca în acest oras s-a întâlnit mai târziu cu grupul de legionari condus de Vasile /asinschi si tot acolo fusese semnalata prezenta lui *icu /ancu, ce se retrasese de la 9i#iu cu un detasament german. )ând rusii s-au apropiat de ârgu Mures, toti românii de aici s-au retras împreuna cu ultimele trupe germane spre interiorul ransilvaniei... afara de 9toicanescu. 0l s-a lasat depasit de ocupantul rus si apoi si-a luat drumul de unul singur spre interiorul tarii. Din acest moment i s-a pierdut urma. *u stiu ce drum a apucat si pe cine a întâlnit. *ici mai târziu nu am aflat nimic despre el, ci doar am fost informat la Viena de rezultatele actiunii lui. În câteva luni de zile, 9toicanescu întocmise un dispozitiv de lupta contra 9ovietelor, fara e%agerare monumental. Reusise sa cointereseze la planul lui cercuri militare de primul rang, dar si cadre politice ce detineau functiuni importante în 9tat. $atrunsese în locuri unde nimeni nu s-a asteptat. A'unsese sa ai#a acces pâna la 6eneralul Radescu, $resedintele )onsiliului de Ministri. *-am auzit sa fi luat contact cu partidele politice, cari, de altminteri, îsi pierdusera influenta în 9tat. $e plan operativ, 9toicanescu îsi câstigase un aliat pretios în persoana 6eneralului Avramescu, care comanda armata româna din *ordul Ardealului si Muntii 9lovaciei. Acesta era de acord sa intre în actiune contra Rusilor, daca 6ermanii vor întreprinde o ofensiva de pe pozitiile ce le vor detine în momentul convenit. & puternica ofensiva germana era conditia pusa de 6eneralul Avramescu ca el sa întoarca armele contra cotropitorului. Aceasta cerere s-a transmis peste linia frontului prin curier si a a'uns la Marele )artier al >Fhrerului. 5itler a apro#at planul si în acest scop a deplasat în regiunea 7alaton faimoasa Divizie #lindata a lui 9epp Dietrich, desi avea nevoie de ea în rasarit, pentru a opri ofensiva sovietica dezlantuita la + /anuarie !"8. $e plan militar, 9toicanescu mai dispunea de un punct de spri'in important. Îsi întinsese relatiile la Marele 9tat Ma'or al Armatei Române de la 7ucuresti. 9eful 9tatului Ma'or era generalul 7ratan. Acesta era dispus sa intre în actiune, cu mi'loacele de care dispunea la )entru, în eventualitatea unei schim#ari de front, su# comanda 6eneralului Avramescu. "!
)el mai apropiat cola#orator al lui 9toicanescu în aceasta întreprindere era $rofesorul de e#raica de la >acultatea de eologie din 7ucuresti, 6eorgescu. )u a'utorul acestuia, mai putin cunoscut, 9toicanescu a înnodat fire la multe oficialitati, a'ungând pâna la ca#inetul 6eneralului Radescu. $resedintele de )onsiliu nu cunostea planul 9toicanescu, dar înclina spre o solutie de forta contra ocupantului comunist, cu a'utorul maselor populare. În eventualitatea unei schim#ari pe front, s-ar fi putut organiza la 7ucuresti o insurectie populara, patronata chiar de Radescu. 0 cunoscuta interventia pu#lica a acestuia contra celor fara de patrie si fara Dumnezeu.
2. MOMENTUL DECISIV 9e apropie momentul decisiv. $entru coordonarea actiunii din tara cu ofensiva armatei germane din 1ngaria, era nevoie de o conferinta preala#ila. )ontactul-radio nu era suficient. otul era pus la punct în România ca sa se provoace schim#area de front a armatei române din 1ngaria. În caz de reusita, urmarile ar fi fost dezastruoase pentru Moscova. Armatele rusesti ar fi fost anihilate si un gol imens s-ar fi e%tins de la Dunare pâna în )arpati. )ine stieJ În cursul ofensivei germano-române s-ar fi putut trece )arpatii, având ca o#iectiv recucerirea )apitalei. 6ândul nostru se precipita mai departe, la 0nglezii ce de#arcasera în 6recia. )e vor face acestia în fata dezastrului suferit de aliatii lor rusiJ Întreg dispozitivul militar aliat din 7alcani era amenintat si raz#oiul s-ar fi prelungit. Dar atunci se ivea un pericol si mai mare, noile arme germane, care erau pe punctul sa fie realizate. Aceasta amenintare n-ar fi determinat pe Anglo-Americani sa intervina în 7alcani, trecând peste conventia de la eheran a zonelor de influenta în 0uropaJ Repercursiunile ar fi fost mult mai grave decât oprirea ofensivei sovietice în acest spatiu. 9i atunci prezenta anglo-americanilor în 7alcani n-ar fi avut consecinte politice si în România, evitând ro#ia ce ne astepta su# cizma cotropitoruluiJ oata aceasta grandioasa conceptie de salvare a României s-a pra#usit din cauza unor neprevazute în parcursul ultimei etape. a 7ucuresti functionau doua servicii informative germane A#Iehr-ul si 9D. istele agentilor din A#Iehr, cu numele, adresele si conturile lor #ancare, se gaseau în du#lura si la egatia germana. )ând trupele române au încon'urat si ocupat egatia germana, au fost descoperiti în fisierul ei si agentii A#Iehr-ului. 6uvernul român, constituit dupa +4 August, a trecut lista acestor agenti noilor lor aliati. Acestia au arestat, rând pe rând, pe toti agentii germani care faceau parte din aceasta retea. 1nii dintre ei au fost prinsi când s-au dus sa încaseze #ani de la #ancile unde aveau conturile. Agentii din 9D nu figurau în listele de la egatia germana, încât n-au putut fi identificati si arestati. Acestia s-au #ucurat înca multa vreme de li#ertate. )onstantin 9toicanescu a luat contact cu reprezentantii principali ai lui 9D la 7ucuresti, între care si ofiterii Auner si 6unne, acelasi 6unne care m-a condus pe mine în 7ulgaria în Martie !". Au lucrat împreuna la faurirea planului de resurectie interna, care sa provoace rasturnarea situatiei interne din România. Dar si în cadrul acestei organizatii, 9D, mult mai sever condusa, s-a produs o infiltratie inamica. 9efii principali ai lui 9D au fost arestati de Români, între altii si cei doi capi principali, Auner si 6unne. Acestia au reusit sa fuga din prizonieratul Românilor si s-au refugiat la 7rasov. Dar le lipseau aparatele lor de emisiune, retinute de români când au fost arestati, pentru a putea lua contact cu centrala lor de la Viena. Atunci si-au adus aminte de un vechi agent al lor, Dr. aranu din imisoara, care nu fusese arestat si care se gasea, cum se spune în lim#a'ul agentilor, în adormire. Auner si 6unne au reusit sa ia contact cu Dr. aranu si sa-l aduca la 7ucuresti. )entrala 9D de la 7ucuresti l-a însarcinat pe Dr. aranu sa tina legaturile radiofonice cu centrala lor de la Viena. Acesta avea aparatul lui propriu. otul a mers #ine pâna când într-o zi locuinta lui Dr. aranu din 7ucuresti a fost descoperita de Rusi, încercuita iar el arestat. )e se întâmplaseJ $rin sisteme prea #ine cunoscute, serviciile speciale rusesti au identificat casa de unde Dr. aranu transmitea mesagiile 9D-ului în strainatate prin postul lui de emisiune. Arestat de Rusi, Dr. aranu a fost pus de ei în alternativa sa aleaga între a fi împuscat sau sa intre în serviciul lor. Dr. aranu a acceptat sa-si salveze viata, cu pretul de a dezvalui )omandamentului Militar 9ovietic al )apitalei te%tul tuturor telegramelor ce-i a'ungeau în mâna, fie cele sosite din strainatate fie acelea ce tre#uie sa le transmita la Viena. Aceasta tranzactie s-a realizat apro%imativ la începutul lunii /anuarie !"8, astfel încât din acel moment grupul 9D din România se afla su# vigilenta Rusilor. Dr. aranu primise ordine de la Rusi sa continue transmisiunile în mod normal, fara sa dea de #anuit superiorului ca s-ar fi petrecut vreo interferenta. ocmai în aceasta perioada, când postul de emisiune 9D fusese interceptat de Rusi, s-a proiectat calatoria lui )onstantin 9toicanescu si Andreas 9chmidt la Viena. 0i tre#uiau sa vina pentru a e%plica la 8<
Marele )artier al >Fhrerului stadiul în care se afla pregatirile lor de rasturnare a aliantei româno-ruse. &data apro#at planul de interventie, ei tre#uiau sa se întoarca în România, pentru a asigura pe Avramescu din partea germana ca se va întreprinde ofensiva ceruta de forurile militare românesti. )onstantin 9toicanescu a ales calea aerului pentru a a'unge la Viena. 0l era gra#it sa comunice >Fhrerului cât mai repede ce posi#ilitati e%ista de a se da o lovitura decisiva fortelor rusesti în spatiul ungaro-transilvan. Aflase si doi ofiteri aviatori români, simpatizanti ai Miscarii, dispusi sa-i piloteze pâna la Viena. Decolarea nu se putea face însa decât în zona frontului, unde cei doi ofiteri faceau serviciu si dispuneau de propriul lor avion. otul a mers #ine pâna aici si ei sperau sa a'unga fara incidente la Viena. Dar ei nu cunosteau tradarea din spate. Dr. aranu primise un mesa' de la 9D ca sa comunice centralei de la Viena ca în ziua cutare va aparea un avion românesc deasupra Vienei si artileria anti-aeriana sa nu traga, deoarece în el se aflau doua personalitati importante din tara. )omandantul fortelor aeriene de la Viena era solicitat sa înlesneasca aterizarea acestui avion si sa conduca pe pasagerii lor direct la sediul 9D de la Viena. Rusii au fost si ei încunostiintati de Dr. aranu de continutul mesa'ului. Acestia au lasat lucrurile sa se întâmple pe parcursul e%peditiei fara sa intervina, dar au luat masuri de identificare a avionului destinat sa treaca frontul, urmând ca, odata ridicat în aer, sa fie do#orât de aviatia de vânatoare. 0u aflasem de iminenta sosire a lui 9toicanescu si Andreas 9chmidt, pe calea aerului, din doua surse. Mai întâi camarazii din 9D de la Viena, care locuiau la 5otel /mperial, m-au informat de continutul telegramei primiteH apoi )omandorul 7ailla, care avea contact cu )omandamentul Aerian de la Viena, m-a înstiintat de ordinul ce-l primisera ofiterii din acest centru ca artileria antiaeriana sa nu traga într-un avion cu culorile românesti. Aceasta întâmplare s-a petrecut pe la începutul lunii >e#ruarie !"8. În ziua anuntata sa aterizeze avionul, nu aparuse nimic la orizont. În zilele urmatoare, aceeasi liniste chinuitoare. ârziu de tot, am aflat ce s-a întâmplat cu ei. Avionul cu 9toicanescu si 9chmidt a fost interceptat de aviatia de vânatoare si do#orât. 0i au fost capturati cu rani grele din avionul arzând. )u toata starea lor grava, au fost imediat transportati la Înaltul )omandament 9ovietic, unde au fost supusi unui interogatoriu feroce, pâna ce serviciile rusesti au aflat întreg adevarul. $lanul conceput de )onstantin 9toicanescu, care le putea provoca o catastrofa militara, a fost descoperit, au început arestarile celor implicati în el. În primul rând 6eneralul Avramescu cu întreaga lui familie. Apoi, o serie de ofiteri superiori din 'urul lui. 9-au înasprit masurile de supraveghere ale trupelor românesti care operau în 1ngaria. 9toicanescu si Andreas 9chmidt au fost transportati într-un lagar din Rusia, unde au si murit. ot ca urmare a acestei descoperiri, Moscova a pregatit eliminarea 6eneralului Radescu de la putere în : Martie !"8, si înlocuirea lui $etru 6roza.
3. GENERALUL AVRAMESCU. O ULTIMA ÎNCERCARE Dupa esuarea planului 9toicanescu, despre al carui sfârsit tragic am scris mai înainte, am facut o ultima încercare de a-l determina pe 6eneralul Avramescu sa treaca în liniile germane si sa se ataseze guvernului de la Viena. Am trimis în 9lovacia, în localitatea unde era încartiruit detasamentul românesc 7alotescu, pe doi camarazi care venisera de curând din tara, trecând peste linia frontului /lie Vlad 9turdza si Andrei )ostin. Misiunea lor era sa ia contact cu 6eneralul Avramescu, fiind rudenie cu el, si sa-l convinga sa faca saltul în ta#ara noastra. 0ram si nelinistit de consecintele ce le poate avea caderea lui 9toicanescu în mâinile Rusilor. 9upus la torturi, ar putea sa-l descopere si pe 6eneralul Avramescu. 0i au plecat în prima 'umatate a lunii Martie si au stat în localitatea 6orodno, unde se gasea detasamentul românesc, mai #ine de o saptamâna. 9-au întors la Viena fara sa fi putut lua contact cu 6eneralul Avramescu. )um relateaza )apitanul 7eldie, alias 9tefanescu-6ovora, care vor#ise cu ei în aceasta localitate si i-a a'utat sa-si îndeplineasca misiunea. 6eneralul Avramescu sovaia sa faca pasul decisiv. 0u speram ca /lie 9turdza, care era ginerele lui, îl va putea convinge sa rupa cu trecutul si sa treaca liniile noastre, de partea 6ermaniei si a guvernului de la Viena. În fata frontului românesc. /lie 9turdza n-a cutezat sa se avânte, fiind o figura prea cunoscuta, si atunci a cazut alegerea pe Andrei )ostin. Acesta s-a îm#racat cu o #luza militara, asemanatoare cu a 6eneralului Avramescu, când mergea în inspectie pe front. )ostin a reusit sa treaca în liniile românesti, dându-se un soldat ratacit, dar pe 6eneralul Avramescu nu a putut sa-l întâlneasca pentru a-i preda mesa'ul nostru. ocmai în acel moment când tre#uia sa ai#a loc întâlnirea, 6eneralul Avramescu si-a mutat postul de 8
comanda într-un oras mult înapoia frontului. În fata acestei situatii, Andrei )ostin a revenit la liniile germane si apoi, împreuna cu /lie 9turdza, s-a înapoiat la Viena. emerile mele s-au îndeplinit. a 4 Martie !"8, 6eneralul Avramescu, cu întreaga familie, au fost arestati de catre Rusi. 0l a fost ucis în Rusia si nu cum spune versiunea oficiala, sovietica, ca ar fi murit în cursul unui #om#ardament german, chiar în 1ngaria.
4. CADRUL DIPLOMATIC 6uvernul national român de la Viena s-a #ucurat si de o recunoastere diplomatica din partea altor 9tate, ceea ce era o demonstratie netagaduita a independentei lui politice în raport cu Reichul 6erman. )um am spus mai înainte, Ministerul de 0%terne 6erman a trimis la Viena pe Am#asadorul Alten#urg ca sa reprezinte Reichul pe lânga cele doua guverne straine, constituite pe teritoriul sau, guvernul #ulgar si guvernul român. Alten#urg primise o însarcinare oficiala din partea lui Ri##entrop ca sa coordoneze interesele politice si militare ale Reichului cu acesti aliati de ultima ora, care n-au acceptat ocupatia tarilor lor de 9oviete. Activitatea lui Alten#urg la Viena avea toate caracteristicile unui reprezentant diplomatic autentic, e%act cum ar fi functionat într-o alta tara. Avea #iroul lui la /mperial, avea consilierii lui si seful lui de protocol, $rofesorul 0rnst 6amillscheg era de asemenea atasat Am#asadorului Alten#urg. Dar de partea româneasca a e%istat o reprezentanta diplomatica a guvernului român pe lânga guvernul germanJ *e-am #ucurat si de aceasta favoare. Mihail >otin 0nescu, diplomat de cariera, a fost numit de guvernul national )onsul 6eneral la Viena, cu 'urisdictie pentru întreaga 6ermanie. Am primit de la 6uvernul german cladirea )onsulatului Român de la Viena, unde 0nescu si-a instalat serviciile. Doamna Maria 7ucur a fost numita 9ecretara a )onsulatului si însarcinata cu emiterea pasapoartelor si a altor documente de identitate. $asapoartele românesti, eli#erate de )onsulat, erau recunoscute în întreaga 6ermanie si în tarile aliate ei. )onsulatul Român eli#era certificate de nastere si alte documente solicitantilor ce le pierdusera în cursul raz#oiului. 9-au încheiat chiar acte de casatorie în fata )onsulului, asa cum se proceda si în alte tari. 6uvernul german trata asadar guvernul român ca un organism international, legal si legitim. Desi nu poseda teritoriu, guvernul se putea manifesta ca o entitate politica independenta. re#uie adaugat ca si la 7erlin aveam un reprezentant oficial, în persoana lui Dr. Ale%andru Randa. Acesta avea acces permanent la Ministerul de 0%terne 6erman unde se prezenta ori de câte ori era solicitat de la Viena sa înfatiseze punctul nostru de vedere. În 9pania reprezentanta diplomatica a guvernului de la Viena s-a constituit cu mult înainte de a se fi format în mod oficial acest guvern, la < Decem#rie !"". Aceasta, datorita prestigiul de care se #ucura fostul ministru legionar Radu 6henea, atât în cercurile spaniole cât si între reprezentantii diplomatici al A%ei. $entru a nu întâmpina dificultati la crearea egatiei, Radu 6henea s-a dus la Ministerul de 0%terne 9paniol si a facut o declaratie ca guvernul national de la Viena nu urmareste decât sa lupte contra comunistilor si nicidecum contra Aliatilor. În caz ca Aliatii vor continua lupta si contra comunistilor, guvernul de la Viena va fi alaturi de ei. )u aceasta declaratie, Radu 6henea si-a asigurat #unavointa guvernului spaniol, care, în acele momente, era alarmat de orice act ce-ar putea sa supere pe Aliati. A luat apoi contact cu Am#asadorul german de la Madrid, Von 9tKhrer, care i-a comunicat ca a aflat de formarea unui guvern national la Viena si ca Am#asada 6ermana va spri'ini cu toate mi'loacele proiectul unei egatii Române la Madrid, destinate sa reprezinte interesele acestui guvern în 9pania. 7azat pe aceasta declaratie, Radu 6henea a procedat fara întârziere la constituirea egatiei Române de la Madrid. 0l si-a rezervat functiunea de ministru, aceea pe care o avusese si înainte de lovitura de 9tat a lui Antonescu, iar, ca personal al egatiei, a facut apel la cola#orarea unor tineri români, #ine cunoscuti în societatea spaniola prin activitatile lor culturale Aurel Rauta, )iril $opovici si 6heorghe 1scatescu. Acestia îndeplineau functiunea de consilieri ai egatiei, în diferitele ei sectoare de activitate economie, cultura si politica. &data egatia constituita, Von 9tFhrer si-a tinut anga'amentul, o#ligându-se sa asigure cheltuielile ei de functionare. Dupa rezolvarea pro#lemei materiale, Radu 6henea si consilierii lui au luat hotarârea sa închirieze un apartament, în care sa-si ai#a resedinta noua egatie. Au gasit o locuinta prezenta#ila în 9trada A#ascal, o cale centrala din Madrid. & figura de prim rang a am#asadei germane de la Madrid era )onsilierul azar, care fusese la 7ucuresti înainte de raz#oi. azar a devenit prietenul devotat al poporului român, sustinându-l cu energie în fata superiorului sau, am#asadorul Von 9tKhrer. 8+
Vechea egatie româneasca, de su# conducerea Ministrului *icolae Dumitrescu, n-a disparut dupa +4 August. 0a a continuat sa functioneze si su# noul guvern român al lui 9anatescu si apoi al 6eneralului Radescu. 9i-a încetat e%istenta a#ia dupa capitularea 6ermaniei, în ( Mai !"8, deoarece guvernul de atunci, al lui $etru 6roza, a întrerupt legaturile diplomatice cu guvernul lui >ranco, la ordinul Moscovei. În felul acesta, în perioada de dupa +4 August, au e%istat la Madrid, doua egatii românesti, cea oficiala, care reprezenta guvernul de la 7ucuresti si cea creata ad+hoc, su# conducerea lui Radu 6henea si care reprezenta guvernul român de la Viena. $arado%ul egatiei Române de la Madrid este ca s-a constituit înainte de proclamarea oficiala a guvernului de la Viena, la < Decem#rie !"". egatia a e%istat înca înainte de a e%ista un guvern. 0%clusiv pe #aza propagandei de la Radio ce se facea în numele acestui guvern neînfiintat si a activitatilor ce le desfasura cu acest nume. În tara si în strainatate nimeni nu se îndoia de e%istenta acestui guvern, desi legal nu era constituit. egatia de la Madrid a fost recunoscuta de guvernele aliate A%ei. În primul rând guvernul italian de la 9alo, de su# conducerea Ducelui 7enito Mussolini, apoi Repu#lica 9lovaca a Monseniorului iso. $olonezii din Madrid, care nu aveau reprezentanta oficiala, ci numai un grup de refugiati, s-au oferit sai faca legaturi lui Radu 6henea cu serviciile americane. 0l a repetat acestora pozitia guvernului de la Viena, anterior e%pusa. egionarii nu sunt contra Aliatilor, ci lupta doar contra comunistilor. Mem#rii egatiei au petrecut )raciunul cu sotiile lor, în localul achizitionat în )alle A#ascal. )a sa ne faca si noua o #ucurie, celor din 6ermania, care duceam multe lipsuri, Radu 6henea a trimis la 7erlin pe Aurel Rauta, consilier de legatie. Acesta s-a îm#arcat într-un avion de cursa, 7arcelona-7erlin, care z#ura la o 'oasa înaltime si era e%pus sa fie interceptat de aviatia aliata. De la 7arcelona, avionul a luat z#orul peste /talia, 0lvetia si sudul 6ermaniei. În ziua de +; *oiem#rie, Aurel Rauta era la 7erlin. Ma aflam si eu, în acel moment, în )apitala Reichului, chemat la Ministerul de 0%terne 6erman pentru a o#tine autorizatia de formare a guvernului national. *e-am întâlnit la 5otel Adlon. Aurel Rauta mi-a facut o dare de seama asupra evenimentelor din 9pania si despre egatia ce se înfiripase la Madrid. Am trait un moment de intensa #ucurie, aflând de activitatea la#orioasa a lui Radu 6henea si a celorlalti camarazi, în reprezentarea intereselor românesti în aceasta tara. Aurel Rauta ne-a adus fructe din 9pania, unele necunoscute de noi, pe care le-am contemplat cu nesat. a urma a scos o mie de franci elvetieni din #uzunar, darul egatiei Române de la Madrid pentru nevoile ce se apropiau. Acesti #ani ne-au fost de mare folos în pri#egia noastra, dupa capitularea 6ermaniei. Aurel Rauta a fost gazduit la /nstitutul Român de catre $rofesorul 6heorghe )ârsteanu. A mai stat câteva zile, pentru a vedea si alti camarazi, si apoi a reluat aceeasi ruta plina de prime'dii. egatia noastra de la Madrid, de su# conducerea lui Radu 6henea, a functionat pâna la capitularea 6ermaniei. &data cu disparitia guvernului de la Viena, si-a încheiat si ea activitatea. Apartamentul din )alle A#ascal a fost predat altui locatar si mem#rii egatiei si-au luat fiecare li#ertatea de actiune. A doua tara aliata cu 6ermania care ne-a acordat dreptul de reprezentanta diplomatica a fost /talia. Mussolini a fost e%traordinar de impresionat de evenimentele din România si de reactia 6arzii de >ier, care, din primul moment, s-a opus actului de la +4 August. Repu#lica de la 9alo, cum se numea pe atunci teritoriul ramas su# autoritatea lui Mussolini, intrase în faza critica a deznodamântului. rupele germane, dupa rezistenta prelungita de pe Monte )assino, erau în retragere si se apropiau de sanctuarul mussolinian. egionarii nostri, care, pâna la arestarea lui Mussolini, locuiau la Roma, s-au retras si ei în reduitul lom#ardic. $rofesorul 6azdaru, fostul Director al 9colii Române de la Roma, a fost primit în audienta de Mussolini, la scurt interval dupa +4 August, Ducele si-a e%primat întreaga lui admiratie pentru Miscarea egionara, considerând-o cea mai revolutionara miscare din 0uropa, si l-a asigurat pe $rofesor de concursul fascistilor italieni la crearea unei linii de rezistenta contra cotropitorului. $rofesorul 6azdaru mi-a trimis îndata dupa audienta o scrisoare entuziasta, în care mi-a e%pus modul afectuos în care a decurs audienta la Mussolini. Îndata dupa formarea guvernului de la Viena, #azându-ma pe scrisoarea $rofesorului 6azdaru, am cerut prin Am#asadorul Alten#urg, de la guvernul german, permisiunea sa trimitem un reprezentant diplomatic la 9alo. Am anuntat si numele persoanei alese de mine sa ne reprezinte la 9alo. 0ra Dr. 0mil 7ul#uc, care venise din tara de curând, trecând linia frontului. 0mil 7ul#uc, medic de cariera, îsi facuse studiile în /talia si vor#ea o lim#a italiana perfecta. 0u facusem demersul la Ministerul de 0%terne 6erman cam pe la sfârsitul lui /anuarie si raspunsul a întârziat destul de mult. 9tiu ca eram de'a la AltAussee când a venit apro#area. )a urmare, Dr. 0mil 7ul#uc, însotit de consilierul sau de legatie, Avocatul &ctavian Rosu, au întreprins calatoria în /talia, a#ia la începutul lui Martie !"8. 9-au sta#ilit 84
la Milano. $e Mussolini nu au mai apucat sa-l vada. Afacerile cu guvernul italian le-au tratat prin 9ecretarul 6eneral al $artidului fascist, $avolini. Din primul moment însa s-au #ucurat de spri'inul e%ceptional al Ministrului Von Rahn de la egatia 6ermana. Acesta le-a pus la dispozitie si mi'loacele financiare necesare pentru a instala egatia într-un hotel din Milano. În scrierile lui post#elice, Von Rahn vor#este cu elogii de Miscarea egionara. $e $rofesorul 6azdaru îl numisem seful grupului legionar din /talia. Dar $rofesorul nu a fost multumit cu aceasta functiune. Dupa audienta la Mussolini, el spera ca sa a'unga ministrul guvernului de la Viena pe lânga Repu#lica de la 9alo. Dezamagit din cauza preferintei mele pentru 0mil 7ul#uc, a renuntat si la functiunea pe care i-o încredintasem si a trecut în ta#ara dizidentilor. A treia tara care ne-a facut onoarea sa ne recunoasca diplomatic a fost )roatia. Am numit în postul de Ministru $lenipotentiar al guvernului de la Viena pe $rofesorul /on /onica. / s-a comunicat numirea la 2agre# si era asteptat. Dar evenimentele n-au mai permis sa-si ia postul în primire. >rontul se apropia de 2agre# si chiar oficialitatile croate au început sa se retraga spre 6ermania. Am facut o încercare sa o#tinem recunoasterea diplomatica si din partea 9lovaciei. Am intrat în tratative cu guvernul slovac dar ele n-au dus la rezultatul dorit. )um am aflat mai târziu, 6ermanii s-au opus la numirea unui ministru al nostru la 7ratislava. *u stiu din ce motive. & alta tentativa de contact diplomatic cu o tara apartinând $uterilor A%ei s-a facut cu 1ngaria. 0ra pe timpul când guvernul maghiar prezidat de 9zalasP parasise 7udapesta, asediata de trupele sovietoromâne, si se refugiase în orasul de frontiera cu Austria, 9zom#athelP. /nvitat de guvernul maghiar, Ministrul nostru de 0%terne, Mihail 9turdza, a plecat în acest oras, unde a fost primit în audienta de Ministrul de 0%terne al 1ngariei, @emenPi. În cursul conversatiilor între cei doi ministri, a fost tratata si chestiunea unei reprezentante diplomatice a guvernului de la Viena pe lânga guvernul maghiar. @emenPi a fost de acord cu propunerea lui 9turdza, dar evenimentele în curs, 6ermania fiind în pragul capitularii, au împiedicat aplicarea acestei conventii. QAu e%istat, deci, cum remarca >aust 7radescu, în ciuda con'uncturii e%trem de nefavora#ile, raporturi diplomatice de natura directa între 6uvernul de la Viena si mai multe state europene. Recunoasterea solemna a 6uvernului de la Viena de catre alte state europene îi asigura un prestigiu si o trainicie internationala. Anga'amentul solemn al altor 9tate este miezul via#ilitatii lui ca reprezentant natural al natiunii încatusate.Q
8"
VII. AMURGUL Intram în fa$a finala a guvernului de la Viena. 3ermania# lovita din toate partile# era pe punctul de a capitula. ,ivi$iile sovietice se apropiau de granita austriaca. -n aceasta situatie# autoritatile germane competente ne+au propus sa evacuam Viena# retrag!ndu+ne în interiorul Austriei. (e+au ales ca noua resedinta localitatea Alt+Aussee# l!nga lacul cu acelasi nume# la poalele lui ,achauergebirge. Activitatea guvernului de la Viena a continuat cu acelasi $el si dupa aceasta evacuare# îndeplinindu+se îndatoririle de $i cu $i# în spatiul restr!ns în care am fost constr!nsi sa traim de acum înainte# din cau$a evenimentelor de pe front. (otam ca armata nationala a ramas la ,Bllersheim. ,e asemenea scolile speciale nu si+au schimbat resedinta. /n regiment al armatei nationale a plecat pe front# ocup!nd linia derului# în (ordul 3ermaniei.
1. DE LA VIENA LA ALTAUSSEE Apropiindu-se armata sovietica de granita Austriei, Ministerul de 0%terne 6erman a hotarât evacuarea guvernelor #ulgar si român de la Viena la Alt-Aussee, o localitate situata între inz si 9alz#urg, în regiunea muntoasa a Austriei. 9-a avut în vedere si faptul ca, dupa informatiile difuzate de Aliati aceasta zona ar cadea în zona americana de ocupatie. Mutarea s-a facut a ! >e#ruarie !"8, unii cu trenul altii cu masini particulare si altii cu auto#uzul. &data cu mem#rii guvernului, se retrag la Alt-Aussee si toti functionarii români care lucrau în serviciile acestuia. Am#asadorul Alten#urg însoteste cele doua guverne cu întreg personalul acreditat #iroului sau. De asemenea, s-au instalat la Alt-Aussee si toti ofiterii 99 din 9icherheitsdienst. $ractic, la 5otel /mperial n-a mai ramas nimeni din vechii lui oaspeti. $ostul de Radio Donau fost transferat în aceeasi regiune si anume la 6mund, unde echipa româneasca si-a continuat emisiunile. a Alt-Aussee, mem#rii guvernului si functionarii lui au fost repartizati sa locuiasca la 5otel Am 9ee. Dar încartiruirea lor acolo n-a durat mult, deoarece 5otelul a fost rechizitionat de autoritati pentru a servi de spital soldatilor raniti. Aici ni s-au pus la dispozitie camere în case particulare. 0u mi-am gasit resedinta într-o vila, cu sotia mea, )orneliu 6eorgescu, 6rigore Manoilescu si raian 7oro#aru. )eilalti s-au împrastiat care încotro pe unde au gasit o familie care sa-i adaposteasca. Activitatea guvernului de la Viena n-a încetat o clipa nici în acest loc îndepartat de metropola Austriei. 6ri'a noastra principala s-a concentrat acuma ca sa se mentina contactul cu unitatile de la DKllersheim. /nstructia trupei continua fara sa se o#serve vreun semn de dezagregare, cu toate ca Rusii se apropiau de Viena. 1n al treilea regiment era în curs de formatie.
2. REGIMENTUL NR.1 PLEACA PE %RONT a " Martie !"8, am primit o telegrama de la Maiorul Behneht, prin care ma anunta ca regimentul de su# comanda sa a intrat pe pozitie contra Rusilor în fata orasului 9chIed an der &der. $lecarea regimentului în directia frontului a început pe 8 >e#ruarie. )alatoria cu trenul a fost lunga si anevoioasa. Întâia etapa a fost la 9tettin. A doua zi dimineata regimentul a avut parte de primul #om#ardament aerian sovietic. De la 9tettin, unitatea româneasca a co#orât spre sud pentru a a'unge la localitatea de destinatie. $e calea ferata trenul s-a oprit deodata #rusc chiar pe un pod, fiind surprins de avioane sovietice. 0rau în fata localitatii 9targard. Avioanele au mitraliat trenul si au azvârlit grenade asupra lui. 9oldatii s-au refugiat o parte su# pod, iar altii într-o padurice din apropiere. a fel au facut calatorii germani din tren. A fost #otezul focului pentru regimentul nr. . Multe pierderi în morti si raniti. 9anitarii lui Dr. Apostolescu nu mai pridideau cu legatul ranilor. Înainte de a a'unge la locul de destinatie, regimentul a suferit un nou atac de avioane, dar fara pierderi, caci au fost puse pe fuga de mitralierele anti-aeriene instalate pe tren. Dupa o alta calatorie, destul de lunga, au a'uns în localitatea 9chIed an der &der. Regimentul a luat pozitie pe o insula a &derului, în fata satului 6atoI. De partea cealalta erau Rusii. )ontactul cu inamicul nu se facea decât prin mi'locirea echipelor de soldati care faceau incursiuni dincolo de &der, su# comanda lui /ca anase. 9i-a pierdut viata legionarul 7laga. 9e înrolase în armata germana, a'ungând la gradul de elev plutonier. Auzind de formarea armatei nationale, a parasit unitatea 88
germana si a intrat printre primii voluntari în regimentul nr. . 0ra cel dintâi legionar care-si pierdea viata pe front din unitatea formata la DKllersheim. >iind cantonati pe insula, echipe de soldati tre#uiau sa treaca zilnic în satul 6atoI, cu #arcile, pentru a aproviziona regimentul. $etre 9orici era de serviciu în sat si el se îngri'ea de strângerea alimentelor. În timpul acestor treceri zilnice cu #arca, mai multi soldati si-au pierdut viata, din cauza atacurilor inamice. Aceasta situatie a durat pâna la sfârsitul lunii Martie, 6eneralul )hirnoaga, însotit de Vasile /asinschi, au inspectat regimentul nr. , pe front. )um scrie 6eneralul )hirnoaga, Q0ra o perioada de acalmie cu focuri de arme razlete si incursiuni peste &der în timpul noptilor. $ozitia era #ine ocupata si trupa avea moralul ridicatQ. N 'a$boiul 'om!niei contra 'usiei ovietice, p. +!:O.
3. O VIZITA LA SOPRON În plina iarna, : Martie !"8, si chiar pe linia frontului cu 1ngaria, am facut o vizita 6eneralului 2aGo, care era seful serviciului informativ al armatei maghiare, o functiune asemanatoare cu a 6eneralului 6ehlen la 6ermani. egatura s-a facut prin ocotenentul $fiff, provenit din A#Iehr, care, dupa caderea lui )anaris, fusese integrat în sectiunea V/ de la Reichssicherheitshauptamt. 0u îmi e%primasem mai înainte de mai multe ori dorinta sa-l cunosc pe seful guvernului maghiar, 9zalasP. Acest contact nu s-a putut face, nu stiu din ce motive. În schim# mi s-a oferit sa întâlnesc pe 6eneralul 2aGo, un om de încredere al presedintelui. )alatoria pâna la cartierul 6eneralului 2aGo, undeva în zona frontului, în dreptul orasului 9opron, am facut-o cu masina lui $fiff. 0ram însotit numai de raian 7oro#aru. Am a'uns cu #ine la casa unde se adapostea 6eneralul 2aGo. $e afara era frig si fulguia. 6eneralul ne-a primit cu o deose#ita cordialitate. 0ra încon'urat de un grup de ofiteri, intimi cola#oratori de-ai lui în serviciul de informatii. )eea ce m-a surprins mai mult era ca 6eneralul 2aGo vor#ea o româneasca impeca#ila. Mi-a destainuit sincer ca a trait multi ani la 7rasov, unde fusese trimis de serviciul de informatii maghiar. Din contactul îndelungat cu poporul nostru, a a'uns sa-l aprecieze si chiar sa doreasca o întelegere între cele doua popoare, prin concesiuni reciproce. M-am #ucurat de declaratiile 6eneralului 2aGo si i-am raspuns ca si eu sunt de aceeasi parere si sunt convins ca se poate a'unge la o convietuire pasnica între Români si 1nguri, în cadrul unei federatii sau confederatii dunarene. Am trecut apoi la su#iectul propriu zis al întâlnirii noastre, al posi#ilitatilor de cola#orare între armata noastra de la DKllersheim si armata maghiara, în fata puhoiului #olsevic. *otez ca, la vremea aceea, 7udapesta cazuse, dupa o rezistenta eroica, iar guvernul 9zalasP nu mai dispunea decât de o fâsie îngusta de teritoriu de-a lungul frontierei ungaro-germane, fosta frontiera ungaroaustriaca. &rasele 9opron si 9zom#athelP se mai aflau înca su# autoritatea guvernului maghiar. /-am raspuns ca noi, Românii, nu putem participa, cu armata nationala, la operatii pe frontul din 1ngaria, din cauza prezentei armatei române pe acest front. Ar însemna sa luptam Români contra Românilor. În mod categoric am cerut guvernului german ca unitatile românesti sa nu fie între#uintate în sectoarele unde se gasesc soldati trimisi de 7ucuresti, ci sa lupte e%clusiv contra Rusilor. 6eneralul 2aGo a înteles perfect situatia noastra delicata si n-a mai insistat. A venit apoi rândul meu sa cer concursul guvernului maghiar într-o chestiune militara. /-am e%plicat dificultatile ce le întâmpinam cu recrutarea de voluntari pentru armata nationala. *u avem la dispozitie un teritoriu national si ca atare suntem avizati e%clusiv la prizonierii români si la refugiati. Aceste rezerve sunt aproape epuizate. Dar, cum am aflat, în 6ermania au fost adusi de guvernul maghiar circa +<.<<< de români din Ardealul de *ord, care au fost anga'ati ca lucratori pe la tarani sau diverse întreprinderi. Daca guvernul maghiar, având în vedere ca si unii si altii suntem amenintati de acelasi pericol, ar îngadui sa putem recruta voluntari pentru armata nationala si din acest grup de români, ne-ar face un mare serviciu, întarind unitatile noastre militare. 6eneralul 2aGo a luat nota de cererea mea si a promis ca o va supune lui 9zalasP. /nterventia 6eneralului 2aGo n-a avut rezultatul dorit de noi. 9zalasP n-a voit sa-si asume raspunderea acestei operatii. $ro#a#il de teama sa nu fie acuzat ca acceptând recrutari de voluntari pentru armata nationala dintre Românii originari din Ardealul de *ord, afecteaza situatia politica a acestui teritoriu, mai ales în acel moment când trupele române pusesera stapânire pe el. 6eneralul 2aGo a fost si un amfitrion e%ceptional. *e-a tratat cu mâncaruri si #auturi pe care noi nu le mai gaseam în 6ermania. *-am uitat #unatatea acestui 6eneral si sincera lui dorinta sa vada pe Români si 1nguri traind pasnic în #azinul dunarean. )ola#orarea cu 6eneralul 2aGo a continuat si dupa sfârsitul 8:
raz#oiului. *e-am reîntâlnit la MFnchen si am participat împreuna la numeroase acte politice ale refugiatilor de dincolo de cortina de fier. a plecarea de la 6eneralul 2aGo ni s-a întâmplat o încurcatura care putea sa ne coste viata. *i s-a indicat de 6eneral la plecare pe ce drum tre#uie sa apucam ca sa ne întoarcem în Austria. Dar cum câmpia era înzapezita, ocotenentul $fiff, care conducea masina, la o cotitura, a luat o directie gresita, în sens invers. În loc sa ne întoarcem în Austria, am început sa alergam spre front. a un moment dat am a'uns în fata unor transee, care, spre norocul nostru, erau ocupate de trupele germane. Dupa ce $fiff si-a declarat identitatea unui alt ofiter german, ni s-a aratat ca tre#uie sa o luam înapoi pentru a a'unge în Austria.
4. ULTIMA CALATORIE LA BERLIN L 14 M:()/ 1"45 *-( -() (+:)/ B/:). A *+,( 8,+()(
5. ;EHR;OL% $e la sfârsitul lui >e#ruarie !"8, fiind înca la Roma, primesc vizita lui @urt Auner, capetenia 9D din România, care reusise sa fuga din tara si, dupa multe peripetii, sa a'unga în Austria. Auner lucra la ordinele lui zeischGa, seful suprem 9D de la Viena, care avea legatura directa cu 5immler. )e îmi spune AunerJ a )artierul >Fhrerului s-a decis crearea unui reduit de rezistenta #avaro-austriac, având ca #aza lantul Alpilor, începând cu Dachauerge#irge. Aceasta regiune ar urma sa fie împânzita de soldati germani si de voluntari straini, dispusi sa lupte contra unei invazii rusesti. rupele sovietice atinsesera granita maghiara si se presupunea ca vor înainta în directia 6raz-9alz#urg. Americanii erau înca departe. M-a între#at daca guvernul de la Viena ar fi dispus sa participe la aceasta ultima #atalie a 0uropei contra #ar#ariei din rasarit, care ne ameninta pe toti. /-am raspuns ca armata nationala sta su# ordinele Marelui )artier 6erman si nu ma pot amesteca în dispozitivul ei de lupta. 1n regiment se afla 8;
anga'at pe &der. Referitor la restul legionarilor voi forma o echipa de voluntari odata stramutati la AltAussee, care va participa la aceasta miscare de rezistenta în muntii dimpre'ur. Mai târziu am primit tot prin Auner noi precizari. )u organizarea acestei grupe de luptatori în munti a fost însarcinat faimosul 9GorzenP, care a si facut planul de #atalie pentru întreaga regiune. Au început concentrarile de oameni si, în curând, vom intra si noi în actiune. De la Alt-Aussee va pleca spre munti un detasament de ofiteri si soldati 99, su# comanda lui Adolf 0ichmann. 6rupa legionara care va participa la operatie va fi atasata detasamentului 0ichmann. *u e nevoie de efective multe, ci de elemente decise sa se înfrunte cu inamicul în ciocniri razlete, oprind penetratia lui în lantul muntos si creând aici o fortareata ine%pugna#ila. *emtii sperau ca Aliatii, dupa ce au înfrânt 6ermania, îsi vor întoarce armele contra 9ovieticilor, iar cei ce se concentrasera în munti vor fi chemati sa cola#oreze cu armatele anglo-americane din primul moment. Vom trata mai amanuntit participarea noastra la planul BehrIolf când ne vom ocupa de finalul guvernului de la Viena, refugiat la Alt-Aussee.
6. RUPEREA RÂNDURILOR 9ituatia nu mai era sigura la începutul lui Aprilie nici în refugiul nostru de la Alt-Aussee. 7udapesta cazuse si 1ngaria fusese în întregime ocupata de trupele sovietice. Americanii se apropiau de linia muntilor pe la pasul 7rennero. 0ram prinsi între doua focuri. 9igur ca ne gândeam, ca toti refugiatii, ca decât sa fim capturati de Rusi, mai #ine sa cadem în mâna Americanilor. Ma framântam cu mintea cum era mai #ine sa procedam. $unctul de confluenta al zonelor americana si sovietica era orasul inz. *oi cadeam în zona americana, dupa stirile ce le primiseram prin radio. Dar ce vor face Americanii cu noiJ *u ne vor aresta si preda Rusilor sau guvernului din RomâniaJ Am a'uns la concluzia ca e mai #ine ca nici legionarii si nici mem#rii guvernului sa nu a'unga în mâinile lor, ci sa se împrastie care încotro, si, pe socoteala proprie, sa-si caute fiecare salvarea, cum îi va calauzi Dumnezeu. 2is si facut. Începând cu luna Aprilie, am procedat pe etape la evacuarea Românilor concentrati la AltAussee. e-am spus tuturor ca, în echipe mici, de +-" persoane, sa-si aleaga un loc provizoriu unde sa se aseze, pâna ce îsi vor gasi un alt rost în lume. >iecarui calator i-am înmânat o suma modesta de #ani, câteva sute de marci, pentru a avea pentru plata drumului si pentru primele necesitati. 7anii acestia i-am luat din casieria guvernului si dintr-un fond de a'utorare tot în marci, pus la dispozitie de Am#asadorul Alten#urg. $rocedând în modul acesta, rând pe rând, a disparut aproape întreg grupul de la Alt-Aussee în luna Aprilie, ramânând doar mem#rii guvernului si legionarii destinati sa participe la miscarea de rezistenta din munti. Am respirat usurat la sfârsitul acestei operatii de împrastiere, gândindu-ma ca poate unii macar din cei plecati vor avea norocul sa scape de orice urmarire.
. GUVERNUL EN VO>AGE Aceeasi masura am aplicat-o si mem#rilor guvernului. /-am sfatuit sa se împrastie în lumea larga. Aflând de moartea lui Adolf 5itler, m-am dus la Alten#urg si i-am prezentat condoleantele mele si ale guvernului. Dupa aceea, i-am e%pus planul meu. *u este #ine ca armata de ocupatie, americanii în speta, sa gaseasca guvernul gramada. $oate ca or sa ne trateze corect, dar tot asa de #ine sa ne declare arestati si sa ne predea Rusilor. *u cunosteam anga'amentele lor cu 9talin. 9i atunci e prefera#il ca si mem#ri guvernului sa-si caute salvarea pe cont propriu. Alten#urg a fost de acord cu punctul meu de vedere si mi-a înmânat din fondurile ce le avea la dispozitie <.<<< dolari, pentru a-i folosi pentru necesitatile proprii si pentru a oferi fiecarui ministru o suma pentru pri#egie. Apoi a scos dintr-un sertar zece pasapoarte germane, parafate si semnate. Doar tre#uiau completate cu numele si semnalmentele posesorului si data la care a fost eli#erat. Aceste pasapoarte ne-au fost de un enorm folos, caci ne-au a'utat sa ne legitimam atât în 6ermania si Austria cât si fata de autoritatile de ocupatie. Atunci de a#ia am apreciat no#letea acestui om în toata maretia. )e pacat ca n-am avut un am#asador de talia lui la 7ucuresti. )um ne-ar fi înteles, evitându-se tragedia de la /anuarie Dupa ce i-am multumit, l-am între#at daca el personal se gândeste sa plece de la Alt-Aussee. M-a privit cu ochii lui al#astri, mari si frumosi, si mi-a raspuns ca el ramâne mai departe la Alt-Aussee, asteptând pe Americani. )um nu a facut nimic rau în 6recia, unde a fost am#asador, e cu constiinta împacata. 9pera sa nu i se întâmple nimic rau. 8(
= 9i daca va fi între#at de guvernul de la Viena, ce va raspundeJ Mi-a raspuns zâm#indu-mi. = Le gouvernement est en voage. )u a'utorul #anilor pusi la dispozitie de Alten#urg si a pasapoartelor primite, am organizat strecurarea treptata a mem#rilor guvernului spre destinatia ce si-a ales-o fiecare. 0u, cu un grup de camarazi, mi-am ales partea cea mai grea. Vom urca la munte cu echipa lui 0ichmann. *u puteam în aceste ceasuri grele pentru poporul german sa plec în necunoscut. *u era corect. Ministrul de 0%terne, Mihail 9turdza, s-a retras în Danemarca, unde se refugiase si în cursul raz#oiului. Avea cunostinte si spera sa se poata ascunde pe la ele. $e )orneliu 6eorgescu l-am rugat sa plece la Armata *ationala, pentru a supraveghea evacuarea regimentelor noastre de la DKllersheim. Vasile /asinschi si 6eneralul )hirnoaga au optat sa ramâna în ilegalitate. *-a fost chip sa-i conving sa ia si ei calea necunoscutului. Îsi imaginau ca Americanii îi vor trata cu consideratia cuvenita. 0i se încredintau si destinului, zicând ca nu poti sa scapi de ceea ce îti este scris. )u a'utorul lui 6amillscheg, /asinschi cu sotia lui au gasit refugiu temporar la @itz#Fhel. $este câteva zile 6amillscheg le-a indicat sa plece la 7ad-6astein, unde Ministerul de 0%terne a fi%at locul de concentrare al întregului corp diplomatic al A%ei si a mem#rilor tuturor guvernelor care au cola#orat cu 6ermania. &data cu familia /asinschi, s-a retras la 7ad-6astein si sotia mea. A plâns la despartire, dar n-aveam încotro. Daca am fi ramas împreuna, am fi fost prime'duiti amândoi. A înteles si s-a resemnat. Vladimir )risti s-a îndreptat spre /nns#rucG. Aici a întâlnit mai multi români între care pe $rofesorul /on /onica. $rofesorul 9ângiorgiu s-a retras si el la 7ad-6astein. Dintre toti ministrii a ramas alaturi de mine numai 6rigore Manoilescu, acceptând sa împarta prime'diile ascensiunii prin munti. 0ra un #un alpinist si înca plin de vigoare, mai tânar decât ceilalti mem#ri ai guvernului. )ând au intrat Americanii în Alt-Aussee si au dat de Alten#urg, prima lor între#are a fost = 1nde e guvernul român de la VienaJ = "n voageD, le-a raspuns Alten#urg. Aveau ordine sa ne aresteze.
!. ;EHR;OL% ÎN ACTIUNE *-am sovait nici o clipa sa împartasesc soarta camarazilor germani din BehrIolf. Aflasem ca în alte regiuni muntoase ale Austriei pâlcuri de soldati germani voluntari se urcau pe munti, în locurile desemnate de 9GorzenP. )eea ce ma nelinistea era schim#area o#iectivului initial. >ormatia BehrIolf, cum mi s-a spus, era destinata sa se opuna unei invazii rusesti pe linia 6raz-9tuttgart, ceea ce coincidea cu ideologia si planurile noastre. Dar asa cum se conturau evenimentele, BehrIolf parea dispus sa opreasca si înaintarea Americanilor spre zona lor de ocupatie, în interiorul Austriei. *u eram sigur. 0ra o supozitie, caci nu dispuneam de nici o informatie precisa. Dar cu toata aceasta neliniste, la ora aceea, o ipoteza, n-am dat un pas înapoi sa ramân alaturi de voluntarii germani pâna la capat. De 0ichmann stiam ca fusese însarcinat cu transportul evreilor din 1ngaria la AuschIitz, dar acum el era anga'at întro actiune de raz#oi, comanda un detasament de soldati voluntari, si nu mai avea nimic de-a face cu vechile lui actiuni. Acestea nu ne priveau pe noi. 9istemul lui 0ichmann de a organiza e%peditia în munti nu era #ine ales. $entru aprovizionarea trupei, dispunea de mari cantitati de alimente, depozitate chiar în Alt-Aussee. >iindca nu avea #enzina suficienta pentru camionul ce-l avea la dispozitie, ca sa transporte cu el alimentele la poalele muntilor, 0ichmann a gasit solutia utilizând pe elevii mai marisori de la scolile din localitate. A format cu ei un lant de tragatori, care-si treceau pachetele unul de la altul, pe marginea unei vai, care ducea o #una distanta pâna la urcusul muntelui. &peratia a început dupa +< Aprilie !"8 si a continuat chiar dupa ce se aflase de moartea lui 5itler. 0ichmann era la ordinele lui 9GorzenP si, ca soldat disciplinat, continua sa-si îndeplineasca misiunea ce i s-a încredintat. Îmi aduc aminte ca înainte de a parasi Alt-Aussee pentru a ma îndrepta spre munti, am vor#it cu zeischGa, care se retrasese în aceeasi localitate. -am între#at de ce el si ai lui nu luau o decizie, acuma când frontul se apropia de localitate. Mi-a raspuns cu demnitate, privindu-ma în ochi Q/ch #in dienstpflichtigQ. )eea ce însemna ca nu poate parasi postul pâna ce nu primeste dezlegarea cuvenita. 8!
$âna la urcus era o vale de circa " Gm. oata aceasta distanta a fost acoperita de stradania acestor elevi, care au muncit o zi întreaga pâna ce au depozitat pachetele cu alimente într-un lagar la poalele muntelui. Am admirat spiritul de disciplina al acestor tineri, când aparea un trimis al Reichului, chiar în zilele sum#re ale finalului, desi la câteva zeci de Gilometri se aflau în mars trupele americane. $âna în ceasul amar al capitularii, autoritatea 9tatului german era respectata pe întreg teritoriul lui. )u camionul de care dispunea grupa 0ichmann s-au transportat corturi, arme, munitii si multe alte lucruri necesare unei vieti de munte. *u stiu prin ce minune, Dumnezeu s-a îndurat de acesti pri#egi si ne-a #inecuvântat cu o vreme calduta. *u ploua, nu ningea, nici chiar noaptea nu simteam frigul. 9oarele stralucea pe cer si ne încalzea. $rimavara era mai înaintata decât alte dati, în a doua 'umatate a lunii Aprilie. )ând ne-am urcat la munte, ne-am mirat ca nu am descoperit pete al#e de zapada. 9e putea dormi #ine la um#ra copacilor. $amântul era uscat. În afara de 6rigore Manoilescu, echipa era compusa din urmatorii legionari Mircea Dimitriu, fostul sef al studentimii legionare de la imisoara, fugit în 6ermania în timpul prigoanei carliste si ramas la 7erlin, chiar în timpul guvernarii noastre. În timpul guvernului de la Viena, ma însotea în toate deplasarile unde era nevoie de prezenta mea în AustriaH raian 7oro#aru, nelipsitul meu secretarH $etre $onta, gazda noastra de la 7erlinH Dr. /on >leseriu, fostul prefect de 9i#iu, si Vasile 5anu, originar din Al#a /ulia, figura #ine cunoscuta de legionar în întreg Ardealul. Dintre acesti însotitori cei mai #uni pentru o eventuala rezistenta în munti erau 6rigore Manoilescu, ofiter de rezerva, care facuse raz#oiul, luând parte la asediul 9evastopolului, apoi Dr. /on >leseriu, si el ofiter de rezervaH $etre $onta, care desi nu facuse armata, era îndemânatic în toate chestiunile tehnice si învatase repede mânuirea armelor. Vasile 5anu era cura'os, dar n-avea pregatirea militara necesara, Mircea Dimitriu era de asemenea un #un tehnician si chiar facuse cursuri militare la 9coala $olitehnica din imisoara. 0u cu 7oro#aru eram la coada calificarilor, pentru eventualitatea unei rezistente în munti. Dupa ce alimentele au fost transportate la poalele muntilor, am început sa le urcam la înaltimile dimpre'ur. În fata noastra se ridica o panta mai dulce, dar în spatele ei ne asteptau vagauni si stânci. 0u eram e%trem de sla#it din cauza eforturilor savârsite în ultimele luni. A#ia târam câte un pachetel. Am avut noroc cu $etre $onta, care se încarca zdravan cu lucrurile din lagar. a sfârsitul lui Aprilie, începutul lui Mai, noi continuam sa ne cataram în muntii dimpre'ur, urcând din loc în loc, cu mâinile noastre, alimente, arme, corturi si îm#racaminte. & munca grea si istovitoare. $uterile noastre sla#eau vazând cu ochii. a începutul lui Mai, am aflat, prin iscoadele ce ramasesera în urma, ca Americanii au intrat în AltAussee. Acum nu se mai punea pro#lema rezistentei în munti, ci cum sa ne pierdem urma cât mai sus posi#il, pentru a nu fi descoperiti de Americani. Acelasi drum, dar cu alte o#iective. 9ituatia grupului 0ichmann, si a noastra împreuna cu el, era critica, deoarece atât la Alt-Aussee cât si în toate satele dimpre'ur se aflase de retragerea unui grup de soldati în munti. >ara îndoiala ca si Americanii aflasera de e%istenta acestor BehrIolf si se pregateau sa cerceteze ascunzisurile. *ici în acel ceas de prime'die acuta nu m-am gândit o clipa ca noi, grupul celor sapte, am putea a#andona pe soldatii germani. De aceeasi parere au fost toti camarazii mei. Vom împartasi aceeasi soarta, orice s-ar întâmpla. *e-am reluat ocupatiile noastre o#isnuite, ca si cum focul n-ar arde în urma noastra. 0ra o zi frumoasa. )o#or de pe înaltimea unde ne aflam si ma apropii de vale. Îl vad pe 0ichmann ca urca spre noi si ne întâmpina. 0ram cu 7oro#aru si $etre $onta. Îmi spune, cu un aer de tristete, ca dupa moartea lui 5itler, BehrIolf si-a pierdut orice ratiune de e%istenta. A primit ordin de la superiorii lui sa lichideze operatia, lasând li#ertate tuturor voluntarilor sa se îndrepte oriunde cred de cuviinta, pe socoteala lor proprie. ?os, în cortul lui, se gasesc câteva monede de aur si mari cantitati de tigari. egionarii pot lua din aceste lucruri, pentru a se putea strecura mai usor în necunoscut. a despartire, între#ându-l unde are de gând sa se retraga, mi-a raspuns ca, dupa toate pro#a#ilitatile, în 6ermania de Vest. Mi-a aratat apoi o capsula ce-o avea între masele. = Daca sunt prins, apas pe capsula si mor. Ich *ill nicht dem 'eiche schaden. 1ltimul act al cola#orarii noastre cu Reichul se încheiase. *u noi am rupt pactul, ci printr-o decizie mai înalta care ne privea si pe noi. Am fost multumit sufleteste ca ne-am facut datoria de aliat loial al Reichului pâna la capat.
:<
". SOARTA ARMATEI NATIONALE )um am scris mai înainte, armata nationala se împartise. Regimentul era în pozitie pe &der, iar regimentele + si 4 îsi continuau organizarea si instructia la DKllersheim. )apitularea 6ermaniei a prins armata nationala între aceste doua fragmente si fiecare si-a urmat destinul lui. a Regimentul , dupa inspectia 6eneralului )hirnoaga, s-a petrecut ceva neprevazut. a + Aprilie a venit un ordin de la )omandamentul 9uprem al Armatei 6ermane, prin care se cerea )omandamentului Regimentului sa faca o severa triere a trupei si sa nu ramâna pe front decât elementele sigure. )e se întâmplaseJ 9e petrecuse anumite defectiuni la trupele straine care luptau alaturi de 6ermania la o unitate maghiara si la diviziile lui Vlasov care luptau în )ehoslovacia. 5itler a luat atunci o decizie glo#ala, prin nimic 'ustificata pe plan general, aplicându-o tuturor fortelor straine care luptau contra Rusilor. Între alte trupe, a fost lovit si regimentul românesc de pe &der. În total acest regiment avea 4.<<< de soldati, repartizati în doua #atalioane, su# comanda )apitanilor &pris si Dreve. 7atalionul // al lui Dreve a fost retras de pe front, dezarmat si trimis ca unitate de lucru în spatele frontului. $rimul #atalion, al )apitanului &pris, a ramas mai departe pe pozitie, ca unitate de lupta. Decizia luata a provocat consternare atât în trupa cât si în corpul ofiteresc, pentru ca în sânul acestui regiment nu se produsese nimic care sa 'ustifice dezarmarea lui. Moralul era ridicat, cum a constatat si 6eneralul )hirnoaga. Am aflat si eu de aceasta masura fiind la Alt-Aussee, si am protestat în locurile cuvenite. )um am aflat mai târziu, actul de dezarmare al trupelor straine avea si un alt tâlc lipsa armamentului în armata germana. *oile unitati, denumite Volssturm, nu aveau arme, si atunci s-a procedat la confiscarea materialului #elic de la trupele straine si distri#uirea lor la Volssturm, format în mare parte din oameni mai în vârsta. 7atalionul întâi, comandat de )apitanul &pris, a ramas mai departe în linia de lupta, fiind atasat la /// 99 $anzer @orps. *oua misiune a #atalionului era sa opreasca invazia carelor de lupta sovietice si, în acest scop, i s-au distri#uit numeroase Pan$erfaust . Regimentul, redus la un #atalion, s-a numit de atunci Pan$er$erstBrung 'egiment . Aceste schim#ari au avut loc cu câteva zile înainte de începerea ultimei ofensive sovietice, din : Aprilie !"8, al carei o#iectiv era cucerirea 7erlinului. În fata puternicei ofensive a fortelor sovietice, care trecusera &derul în mai multe puncte, armata germana care apara linia fluviului n-a putut rezista si a început o miscare de retragere generala. Regimentul român, cu am#ele #atalioane din nou reunite, au urmat acelasi curs al retragerii spre Vest. Românii s-au retras mai întâi spre 0#ersIalde si de aici spre &ranien#urg. În drum spre aceasta localitate, s-a încercat de catre o unitate 99, Eampfgruppe 1ar$er , o regrupare de forte, din resturile altor unitati militare aflate în retragere, cât si din detasamente din aviatie si marina, la care s-au adaugat diferite corpuri straine de voluntari. În cadrul acestei forte improvizate a intrat si #atalionul nostru. Aceasta forta ad+hoc s-a numit 6rupul de Atac Von 2olff . 0rau încercari disperate, care nu mai puteau opri avalansa sovietica, mai ales dupa ce s-a aflat si de moartea lui 5itler. De#andada era generala. rupele române s-au retras pe linia &ranien#urg-*euruppin-$erle#erg, fugind de Rusi odata cu soldatii germani si multi civili. 0%odul s-a sfârsit în orasul udIigslust, la 4 Mai !"8, ocupat de Americani. a marginea orasului, soldatii români au fost perchezitionati pentru arme si apoi internati î n lagar cu mii de prizonieri germani. A doua zi Americanii le-au pus în vedere ca toata lumea sa paraseasca udIigslust si sa treaca 0l#a, deoarece ei au ordin sa predea acest teritoriu Rusilor. )u camioanele puse la dispozitie de Americani, civilii si militarii fugari au trecut dincolo de 0l#a. $rizonierii au fost predati 0nglezilor, deoarece la Vest de 0l#a se întindea zona lor de ocupatie. De aici încolo soarta soldatilor si ofiterilor români care au apartinut regimentului a fost diferita, dupa cum s-au împrastiat. Multi a'ungând dincolo de 0l#a, si-au schim#at hainele militare cu haine civile si s-au aciuit pe la gospodariile taranilor, care aveau nevoie de #ratele lor de munca. Acestia n-au mai avut de suferit prin lagare, reusind cu timpul sa se asimileze refugiatilor civili. Multi soldati si gradati au preferat sa urmeze destinul rezervat tuturor prizonierilor de raz#oi, alaturi de 6ermani si alte nationalitati. Acestia au dus-o mult mai greu, fiind tratati ca inamici de armatele #iruitoare. Au fost transferati dintr-un lagar într-altul de 0nglezi, în diferite localitati din *ordul 6ermaniei, pâna ce, în ultima lor etapa, ostasii proveniti din regimentul au fost concentrati într-un mare lagar de prizonieri de lânga 7ru%elles. 0rau în paza 0nglezilor si dormeau în niste gropi acoperite cu corturi. Multi s-au îm#olnavit. )alvarul lor a durat apro%imativ un an. În Mai !": au fost eli#erati, dupa nenumarate interogatorii si anchete. a început autoritatile aliate înclinau sa-i repatrieze cu forta în România, unde i-ar fi asteptat :
alte chinuri si alte închisori. Atitudinea autoritatilor engleze s-a modificat treptat, pe masura ce au luat cunostinta de evenimentele din România, unde se instalase un regim comunist tot asa de crud ca si în Rusia. Dupa iesirea din lagarul #elgian, în primavara lui !":, ofiterii si soldatii adunati aici s-au risipit si ei în lumea întreaga, cautându-si noi rosturi de viata în tarile straine. Întorcându-ne acuma la DKllersheim, regimentele + si 4 cantonate aici n-au parasit cantonamentul pâna în ultimul moment, ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat pe front. Au continuat cu instructia si viata ostaseasca. A#ia când Rusii au înaintat adânc în Austria, )olonelul Ale%andrescu, cel mai înalt grad din corpul ofiterilor, a dat dispozitii ca trupele sa se retraga spre Vest. )ele doua regimente s-au pus în mars spre granita ceho-slovaca. În curând au dat de trupele americane care i-au facut prizonieri si i-au internat în lagar. $este opt mii de oameni au intrat pe poarta prizonieratului. *-au fost repatriati cu sila, ci s-a cerut fiecaruia sa declare daca vrea sa ramâna în &ccident sau sa se întoarca acasa. Multi soldati, chinuiti de dorul de casa, au ales calea repatrierii. &fiterii acestor regimente si un contingent de soldati au preferat sa ramâna în 7avaria, de unde mai târziu s-au împrastiat în lumea întreaga.
1#. ECHIPELE ZBOARA SPRE TARA Dintre legionarii intrati în scolile speciale s-au format în total zece echipe care au fost parasutate în tara. Aceste echipe erau alcatuite din doi specialisti .>.>., care proveneau de la 7reitenfurth, unde nu se învata altceva decât telegrafie fara fir. În total din aceasta scoala au iesit +< de elemente cunoscatoare ale mânuirii acestor aparate. a fiecare echipa au fost repartizati doi a#solventi ai acestei s coli. Dar echipele trimise în tara erau mai numeroase. >iecare era formata din 8-: persoane. În afara de telegrafisti, intrau în compunerea echipelor a înca 4-" legionari, iesiti de la alte scoli, unde se învata mânuirea armamentului si a e%plozivilor. Misiunea acestor echipe, asa cum li se indicase de la scolile a#solvite, era sa provoace acte de sa#ota' în spatele frontului si sa transmita informatii de ordin militar locurilor de receptie din 6ermania. >acând o vizita la 7reithenfurth, le-am dat instructiuni camarazilor de aici sa se a#tina de la orice act de sa#ota', caci aceste acte sunt contra-producatoare. 0fectele lor sunt neînsemnate pe planul operatiilor militare, dar, în schim#, represaliile pot fi teri#ile, chiar si asupra populatiei. )eea ce tre#uie sa faca ei, este sa ia contact cu legionarii din regiunea unde vor fi lansati si, împreuna cu ei, sa formeze o retea de organizatii legionare locale, care sa se opuna cotropitorului. )u alte cuvinte, sa puna #azele miscarii nationale de rezistenta care, în final, sa cuprinda toata tara. 0i tre#uie sa se strecoare pe nesimtite în masa româneasca, de unde sa-si recruteze fortele de lupta. 9a nu se avânte în actiuni izolate, ci mai întâi sa reconstituie Miscarea, în vederea unei lupte de lunga durata în clandestinitate. Am dat aceste instructiuni fara prezenta ocotenentului $feiffer, e%plicându-i acestuia ca sunt anumite chestiuni care privesc e%clusiv Miscarea. 0l a înteles si ne-a lasat singuri. Desfasurarea ulterioara a evenimentelor a confirmat 'ustetea tezei pe care o sustinusem în fata legionarilor pregatiti sa de#arce în tara. Din cola#orarea lor cu legionarii li#eri din tara s-a nascut miscarea de rezistenta din România, care a durat, pâna în !88. 0lementele venite de la Viena, înfratite cu legionarii li#eri din tara, au pus #azele luptei de guerrila cu comunistii, care s-a prelungit pe o perioada de < ani. )ei închisi la Aiud n-au putut fi li#erati din cauza miopiei partidelor politice, care au guvernat în primele luni dupa +4 August. În felul acesta, un pretios capital uman s-a irosit îndaratul gratiilor închisorilor. Mai târziu, când oamenii politici din partide au cazut ei însisi victima teroarei comuniste, si-au dat seama de greseala lor, dar era prea târziu sa mai îndrepte ceva. Din aceste echipe, opt au fost parasutate înainte de )raciunul anului !"", iar doua si-au luat z#orul spre tara în +" Martie !"8. Aceste ultime echipe erau destinate sa co#oare în 7ucovina, su# comanda lui &vidiu 6aina. 0lementele recrutate sa faca parte din aceste echipe apartineau scoalei de la @orneu#urg, de su# comanda lui Virgil $opa. Înca din luna /anuarie !"8 au parasit acest centru si au fost îndrumati spre alte scoli de pregatire pentru a primi o instructie speciala. În sfârsit au fost adusi de la Biener-*eustadt, de unde si-au luat z#orul spre tara. deasupra 7udapestei au suferit un atac nocturn, din partea artileriei anti-aeriene sovietice. Avionul, dupa îndeplinirea misiunii, s-a întors cu #ine la #aza. $arasutarea lor nu s-a realizat în cele mai #une conditii. $ilotii avioanelor nu puneau toata sârguinta necesara. Ma'oritatea lor considerau aceste operatii riscante putin folositoare pentru raz#oi, care era pe sfârsite. $ilotii avioanelor nu cunosteau cu precizie locurile unde tre#uiau sa fie lasate sa cada parasutele, cu încarcatura lor umana si cu materialul însotitor. Verca, în cartea lui faimoasa, Parasutati în 'om!nia v!nduta, arata cum avionul cu care a z#urat el si camarazii lui i-a lansat la sute de Gilometri :+
distanta de locul prevazut. Aproape la toate echipele care au atins pamântul s-au petrecut incidente de acest gen si chiar mai grave. 1n camarad, $asca, s-a agatat cu parasuta de un copac si a murit strangulat, fara sa-l poata a'uta nimeni, ceilalti cazând la mari distante de el. /storicul acestor echipe si rolul 'ucat de ele în miscarea de rezistenta formeaza un alt capitol, care tre#uie povestit de cei ce au participat la aceste lupte si au supravietuit. 1n fapt tre#uie totusi su#liniat. În timp ce activitatea guvernului de la Viena intra în penum#ra amurgului, dincolo, în tara, începea o alta actiune a egiunii, cu consecinte neprevazute pentru viitorul neamului. Miscarea egionara, care îsi pierduse capacitatea de lupta în e%il, prin disparitia guvernului de la Viena, s-a transplantat în tara, unde a reînviat cu vigoare, scriind un nou capitol de glorie nationala.
11. CE SA ALES DE GRUPUL DIZIDENT Dupa formarea guvernului national, grupul dizident de apro%imativ 48-"< de persoane a renuntat la actiunea de sa#ota', nemaiavând nici o perspectiva. Dupa evacuarea noastra de la Viena, pe masura ce se apropiau Rusii, grupul dizident s-a împrastiat si el care încotro, pe teritoriul german. În genere, au dus-o mai #ine decât legionarii nostri. 0i traiau departe de prime'dii, în linia a doua, în timp ce camarazii lor, ramasi leali, s-au înrolat fie în armata nationala fie ca au intrat în scolile speciale sau în activitatile guvernamentale. & parte din ei au fost parasutati în tara, unde au început actiunea de reorganizare a Miscarii si de formare a frontului intern anticomunist. Dizidentii au stat deoparte fara sasi asume vreo raspundere politica. *u-i ameninta nici o prime'die de moment, gândindu-se doar cum sa se salveze în momentul pra#usirii 6ermaniei. Dizidentii s-au #ucurat mai departe si în locurile unde au poposit din nou, de a'utorul ce-l distri#uia guvernul de la Viena tuturor persoanelor aflate su# protectia lui. 1nele capetenii au reusit chiar sa o duca foarte #ine, o#tinând posturi administrative din partea 9tatului german si #ucurându-se de o remuneratie su#stantiala. În /anuarie !"8, facând o vizita la oficina lui 9aucGel din 7erlin, am fost surprins dând acolo de avocatul *icolae 9eitan, un intim al lui $apanace. 9eitan, nu stiu prin cine, a intrat acolo îndeplinind functiunea de om de legatura cu muncitorii români din 6ermania. 1n alt adept al lui $apanace, Virgil Mihailescu a nimerit-o si mai #ine. A fost anga'at ca functionar la 9erviciul )entral Anti-/udeo-Masonic de la >ranGfurtSMain. >iind în tara 7i#liotecar la Academie, si-a gasit rostul l a aceasta institutie pentru a pune în ordine fisierul e%istent. *u mai vor#im de Viorel rifa, care a dus-o cel mai #ine dintre noi toti, locuind cu Mitropolitul Visarion la un 5otel din @itz#Fhel. În perioada de lichidare a efectivelor noastre de la Alt-Aussee, în a doua 'umatate a lunii Aprilie, am primit vizita unui grup de legionari macedoneni, care veneau de la o scoala a A#Iehrului, situata undeva în irol, si al carui sef era tot ocotenentul $feiffer. )ând trupele aliate s-au apropiat de localitatea unde functiona scoala, elevii ei au fost îndrumati de directorul scolii, $feiffer, sau un su#stitut al lui, sa se adreseze guvernului de la Viena, care se retrasese la Alt-Aussee, pentru a primi ultimele instructiuni. *-am stiut nimic pâna atunci de e%istenta acestei scoli speciale, destinate sa formeze cadre pentru a fi parasutate în Macedonia si *ordul 6reciei, urmând sa lupte contra formatiilor comuniste ale lui Marcos. $apanace a tre#uit si el sa plateasca un tri#ut de vieti omenesti 6ermanilor din grupul macedonean, care nu s-au multumit numai cu criticele lui acer#e la adresa mea. Aflasem întâmplator ceva despre parasutarea în Macedonia a câtorva elemente macedo-române, dar despre e%istenta acestei scoli nu stiam nimic. 0vident ca eu nu puteam face altceva decât sa le dau aceleasi instructiuni ca si tuturor legionarilor ce paraseau în acele momente Alt-Aussee. /-am sfatuit sa paraseasca localitatea cât mai repede, procurându-le acte si ceva #ani. 0i s-au #ucurat de ocrotirea noastra si au plecat multumiti ca au gasit o mâna de a'utor în acele ceasuri grele.
:4
VIII. PRINTRE RETELELE ALIATE e încheiase capitolul aliantei cu 3ermania. -ntrebarea ce se punea acum# si mie si tuturor legionarilor# era cum vom fi primiti de Aliatii ccidentali# în ra$a carora vagabondam dintr+un loc într+altul. perantele noastre de a supravietui socului cu Aliatii erau minime. 0ratamentul ce l+au anuntat ca îl vor aplica gruparilor politice ce+au colaborat cu 3ermania nu diferea întru nimic de cel aplicat conducatorilor celui de+al 0reilea 'eich. Pe acestia îi vor &udeca direct puterile biruitoare într+ un 0ribunal International# în timp ce pe colaboratorii lor din diverse tate si nationalitati îi vor trimite sa+si ispaseasca crimele lor chiar în tarile de origine. (oua asadar# care am format guvernul de la Viena# ni se re$erva perspectiva de a fi arestati de Aliati si trimisi în 'om!nia# pentru a raspunde de Fcrimele noastreF în fata &ustitiei rom!nesti.
1. %UGA ÎN NECUNOSCUT Dupa despartirea de 0ichmann si detasamentul sau, grupul legionar nu mai atârna de nimeni si nu mai avea nici o o#ligatie politica sau militara fata de Reichul german. 0ram li#eri sa ne decidem singuri soarta. M-am reunit cu camarazii mei si le-am comunicat convor#irea avuta cu 0ichmann. De acum înainte, fiecare va pleca unde îl va lumina mintea si raspunderea proprie. Am împartit fiecaruia o suma de #ani din rezervele noastre, în marci si dolari, si le-am înmânat si pasapoartele ce le primisem de la Alten#urg. Din cei sapte ce au urcat la munte, s-au format trei grupe Dr. /on >leseriu si Vasile 5anu au optat sa ramâna în Austria. 6rigore Manoilescu si Mircea Dimitriu mi-au comunicat ca vor încerca sa treaca în /talia. 0u, cu 7oro#aru si $etre $onta, am format ultima echipa. oti s-au aprovizionat cu tigari din stocul aflat în vale, în cortul lui 0ichmann. 0ra un o#iect de schim# mai pretios decât #anul. *e-am despartit mai întâi de 5anu si Dr. >leseriu, care s-au hotarât sa se întoarca la Alt Aussee, cu gândul sa se sta#ileasca la inz, în zona de ocupatie americana. *oi cinci am mai mers o postata împreuna pe o vale care co#ora de la munte. a capatul ei, ne-am despartit, îngri'orati de ce ne asteapta. $asapoartele noastre germane le-am completat în asa fel încât sa poata servi la legitimarea noastra atât prin fata autoritatilor germane cât si a Aliatilor. oti eram germani originari din 9ie#en#Frgen, veniti la lucru în Reich. $etre $onta se numea $eter 9chFller. raian 7oro#aru, ?ohann Ba#er. 5oria 9ima, era ?osef Be#er. $etre $onta vor#ea perfect nemteste. 0l intra totdeauna în legatura cu populatia locala sau cu autoritatile. *oi, lânga el, taceam molcom. )um nici eu nici 7oro#aru nu stiam #ine nemteste, am convenit sa spunem ca suntem VolGsdeutche din ransilvania, dintr-o regiune precumpanitor româneasca. Asa se face ca în toate partile unde ne-a azvârlit soarta, a'unsesem sa fim cunoscuti ca ,ie drei iebenbrger. Dupa despartirea de echipa Mircea Dimitriu-Manoilescu, noi, cei trei, ne-am decis sa trecem din Austria în 6ermania, unde speram sa ni se piarda urma mai usor. Ramânând în Austria, era de presupus ca Americanii ne vor cauta în aceasta tara, dat fiindca guvernul de la Viena îsi avusese ultima resedinta la Alt-Aussee. Dupa ce am ramas singuri, am luat-o înainte în directia 9alz#urg. Am poposit într-o localitate, unde se strânsesera si alte grupe de refugiati. Au aprins un foc mare în piata si acolo ne-am strâns si noi. Au început fel de fel de discutii asupra raz#oiului. În sânul acestei comunitati de refugiati am aflat stirea ca Americanii se îndreapta spre Alt-Aussee, pentru a captura pe mem#rii guvernului român. 1n fior ne-a trecut prin suflet, dar am comentat si noi în rând cu ceilalti soarta ce-i asteapta pe Românii care au cola#orat cu 6ermanii în ultima faza a raz#oiului. Dupa noaptea petrecuta în aceasta localitate, ne-am îndreptat spre soseaua principala, care ducea spre 9alz#urg. $e aceasta sosea ne-am întâlnit cu o coloana de soldati germani care se retragea din 1ngaria :"
)um mergeau de capul lor si fara nici o paza aliata, am acceptat invitatia sa ne urcam în carutele lor. 0ram #ucurosi ca nu mai tre#uia sa caram în spinare rucsacurile pline cu fel de fel de lucruri. Asa am mers o zi întreaga, dar, la un moment dat, ne-am întâlnit cu soldati americani care îndreptau carutele cu soldati germani spre un lagar de concentrare al prizonierilor. Vrând-nevrând, am intrat si noi în lagar si ne-am trezit prizonieri la Americani. *e-am uitat speriati unul la altul si ne faceam planul cum sa scapam de aici. $oarta lagarului era pazita de soldati americani si acestia nu lasau pe nimeni sa iasa fara un #ilet de voie de la )omenduirea lagarului. Am avut noroc cu o fata germana ce stia englezeste si servea ca Dolmetscher pe lânga autoritatea lagarului. 0a s-a dus la seful lagarului, e%plicându-i ca noi nu suntem soldati, ci civili din ransilvania, adusi la lucru în 6ermania. Am primit autorizatia de a parasi lagarul, rasuflând usurati dupa ce ne-am vazut iarasi pe sosea. *-am intrat în 9alz#urg, de teama sa nu fim supusi la alte controale, ci ne-am oprit la nord de 9alz#urg, pe malul fluviului 9alzach. $e tarmul acestui râu nu eram singuri. & multime de tineri care apartinusera lui Baffen 99 îsi cautau si ei un loc de trecere peste râu, pentru a disparea în 6ermania. 9alzach este un fluviu adânc si prime'dios. *u se putea trece înot. oti cautau o #arca sau un pod prin apropiere. Dar nu gaseau, um#lând si ei, ca si noi, în nestire pe malul râului. Asa am petrecut o zi si o noapte în paduricea din marginea apei. Dimineata o#servam, spre mirarea noastra, o #arca lipita de tarm. >usese folosita de alti fugari si apoi parasita. A cercetat-o $etre $onta si era în perfecta stare. Dar fluviul era mare si tur#at, iar #arca nu avea nici cel putin vâsla. )um sa trecem dincolo în 7avariaJ $etre $onta a în'ghe#at un fel de cârma, ne-am urcat în #arca si am pornit spre tarmul celalalt. *u stiu cum s-a facut ca #arca, ascultatoare, dupa ce a trecut de mi'locul apei, s-a îndreptat lin spre partea cealalta. Am sarit repede din ea si am lasat-o în plata Domnului. Dimineata ne-a prins în localitatea Baldhut din 7avaria. Acolo am dat de o familie de tarani care ne-au primit cu toata dragostea si ne-au aprovizionat cu lucruri de-ale mâncarii pentru lunga calatorie ce ne astepta. Am lasat în urma Austria si acuma începea aventura noastra în 6ermania. În orice caz, eram #ucurosi ca scapaseram de urmarirea trupelor americane. )ui#ul de la Alt-Aussee era gol.
2. PER PEDES APOSTOLORUM Dupa ce am a'uns pe tarmul celalalt, în 7avaria, si ne-am împrospatat fortele la familia de tarani din Baldhut, am luat-o înainte în interiorul tarii, fara sa avem o tinta precisa. )eea ce ne preocupa pe noi în acel moment era sa ne îndepartam cât mai mult de granita austriaca, de unde ni se parea ca vin urmaritorii nostri. În teritoriul german, credeam noi, ne vom pierde urmele în masele de refugiati. *-avem alt mi'loc de transport decât propriile noastre picioare. De altminteri, nu eram singuri. Mii de refugiati germani fugeau de Rusi cautându-si adapost în zonele occidentale. În drumul nostru, am evitat marile centre si ne-am strecurat mai mult prin sate si catune. Ruta noastra de mars a fost la rasarit de MFnchen. Dupa mai #ine de o luna de zile am mers din loc în loc, am dat de orasul andshut. *e-am decis sa ne sta#ilim aici pentru o mai lunga perioada de timp. De la începutul lui Mai, când am parasit regiunea Alt-Aussee, vremea #una ne-a însotit, ca o #inecuvântare, tot timpul. a începutul lui /unie !"8 eram la andshut, unde ne-am gasit o locuinta convena#ila si am început formalitatile pentru legalizarea noastra. >iind germani din ransilvania, ni s-a cerut o carte de lucru. Am fost îndrumati chiar de ei la niste tarani, care aveau nevoie de #rate de munca. Dar familia de tarani, la care am fost trimisi de autoritatile municipale, când ne-a vazut ca suntem niste domni, a refuzat sa ne anga'eze, presupunând ca nu vom fi #uni la muncile câmpului. Asa am ramas fara carte de lucru, indispensa#ila pentru încetatenirea noastra la andshut. a andshut am dus-o destul de #ine. igarile ce le aveam faceau minuni. $e #ani nu prea primeam alimente, dar cu tigarile ni se deschideau toate usile. ot cu a'utorul acestui articol ne-am cumparat niste #iciclete, trei la numar, sacrificând #ineînteles o cantitate mare din depozitul ce-l aveam. &data în posesiunea acestui vehicul, ne-am hotarât sa co#orâm spre sud si sa patrundem în zona franceza. 6ândul nostru era ca sa trecem Rinul, sa a'ungem la $aris si de aici, cine stie, în 9pania, care ni se parea noua atunci o tara a fagaduintei. *e-am prezentat autoritatilor americane ale locului si le-am e%plicat ca vrem sa trecem în zona franceza, unde aveam rudenii. 6ratie unei fete germane, care servea de interpret, am o#tinut imediat pretiosul document, un travel leave, cum îl numeau pe lim#a engleza. *i s-a indicat în permisul de calatorie si orasul unde voiam sa a'ungem, >rei#urg. :8
a începutul lui /ulie !"8, am parasit andshut si am pornit cu #icicletele pe soseaua principala, nemaiavând temeri de autoritati. Am fost legitimati pe drum de câteva ori, dar fara sa fi avut vreo suparare. Am a'uns la ands#erg, unde am aruncat o privire asupra fortaretei unde fusese închis 5itler în !+4. *e-am continuat drumul spre Memmingen, oras de frontiera, de unde începea zona franceza. 9ederea noastra la Memmingen s-a prelungit peste asteptari din cauza #unei gazduiri ce-am întâlnit-o la o familie de functionari. Acestia ne-au pus la dispozitie o locuinta convena#ila, unde am putut dormi tustrei. De asemenea, ne-au oferit si usurinte pentru masa. În schim# tre#uia sa lucram toti trei la o mosioara a lor. 9e strângea tocmai recolta de pe câmp. $etre $onta, ca de o#icei, s-a distins prin zelul sau. 7oro#aru se straduia sa-i tina pas, iar eu eram cel mai nepriceput la munca câmpului si cel mai sla# ca randament. Acest popas prelungit ne-a costat o alta luna, încât a#ia pe la începutul lui August ne-am reluat drumul spre Apus. 6azdele staruiau sa ramânem la ele si chiar sa ne sta#ilim la Memmingen. 0le nu stiau cine suntem si ce foc ne arde în spate. În zona franceza, ne spuneau gazdele, e mult mai rau decât în zona americana. &amenii nu au ce mânca si >rancezii se poarta rau cu populatia. Dincolo de Memmingen este un râulet ce se cheama /ller. -am trecut pe un podet si am pasit în zona franceza. Dar a#ia am facut << de metri, pe un drum paralel cu râul, si ne trezim în fata cu o patrula franceza de marocani. Acestia, când ne-au vazut, ne-au somat sa ne oprim si ne-au cerut pasaportul. *u stiu cum s-a facut ca în acel moment, toti trei, în mod spontan, am scos pasapoartele noastre românesti în locul celor germane. Acestea erau redactate în lim#a franceza. Marocanii au citit pasapoartele, s-au luminat la fata, ne-au #atut pe umeri si ni le-au restituit. *e-au între#at de unde suntem. Auzind ca suntem români s-au #ucurat si mai mult. *e-au aratat soseaua principala, care duce spre interiorul zonei lor. Am rasuflat usurati. )e s-ar fi întâmplat daca am fi scos pasapoartele germaneJ Am stra#atut prin mai multe localitati, pâna ce am dat de un satulet, numit Rozna, nu departe de 9igmaringen. 9atul era asa de mic, vreo trei sute de locuitori, încât nu avea nici post de 'andarmi oc ideal de sezut pentru niste fugari. ot satul ne-a primit cu alai, când au aflat ca suntem iebenbrger . Am gasit casa si hrana. *i s-a oferit loc de lucru în gospodariile lor. raiam ca într-o mare familie. *u ne-au deran'at nici autoritatile franceze si nici cele germane. Întreg satul ne privea cu simpatie si au început si din partea lor ofertele sa ramânem la ei. Am ramas si la Rozna peste o luna de zile. În sfârsit, spre sfârsitul lunii August ne-am urcat pe #iciclete si am pornit spre >rei#urg. )am la o suta de Gilometri de oras am dat de o localitate care ne-a placut. 9e numea 9t. Margen. *e-am hotarît sa facem un popas si aici. Am stat aici vreo trei saptamâni pâna ce, într-o zi, suntem chemati la 'andarmeria locala. Am fost numai eu cu $onta. *e-au cerut hârtiile. $asapoartele erau în regula. Am avut gri'a sa scoatem si permisul de calatorie de la Americani. otul în ordine. Dar, spre mirarea noastra, seful 'andarmeriei ne-a spus ca este mai #ine pentru noi sa parasim localitatea. Au venit niste denunturi la >rancezi. 9eful de post apartinea vechilor cadre ale politiei si s-a aratat #inevoitor fata de noi. A doua zi am plecat spre >rei#urg, fara sa ne mai uitam în urma.
3. ATITUDINEA DEMNA A POPORULUI GERMAN. CÂTEVA OBSERVATII DIN CALATORIA NOASTRA PRIN GERMANIA *efiind Români, ci 6ermani din ransilvania, în virtutea actelor ce le aveam, aveam prile'ul sa cunoastem atitudinea poporului german, în intimitatea gândurilor lor, dupa înfrângerea suferita în raz#oi. /. )eea ce ne-a surprins si ne-a umplut sufletul de admiratie a fost tinuta demna a poporului german. *am auzit în nici o casa de neamt vreun cuvânt greu la adresa lui 5itler sau a conducatorilor celui de-al reilea Reich. oti dadeau din cap spunând cu tristete ,as haben *ir nicht verdient. *enorocirea în care cazusera, cu tara împartita în patru zone de ocupatie, era pentru poporul german o nenorocire colectiva, pe care tre#uia sa o suporte în comun. *-am auzit din gura nici unui german condamnari sau #lesteme la adresa conducerii anterioare. //. A doua constatare, tot atât de remarca#ila, este ca familiile germane din sate si orase au început sa lucreze cu acelasi zel, ca si cum n-ar fi trecut peste ele cumplitul raz#oi. În mi'locul ruinelor, în orasele #om#ardate, am vazut femei de ;< de ani, carând, cu mâinile lor, pietre, caramizi si moloz din curtile lor transformate de #om#e într-o mare de ruine. Începusera de la zero sa-si refaca gospodariile lor distruse, pâna ce tara lor a a'uns în starea înfloritoare de astazi. 6ermania, în !"8, era plina de ::
speculanti, dar acestia erau în mare parte straini. aranii, meseriasii, si-au reluat locul lor de munca cu mândrie si hotarâre. ///. *oi, cei trei iebenbrger# am fost primiti cu deose#ita dragoste în toate familiile germane unde nea azvârlit soarta. *e considerau din neamul lor si datoria lor de 6ermani îi o#liga sa-i a'ute pe fratii lor de pri#egie. 9olidaritatea nationala s-a manifestat cu putere în aceste zile de restriste si umilinta pentru Reichul german. /V. Referitor la starea noastra de eterni prigoniti ai tuturor regimurilor, ne-am fi%at ca norma de conduita sa evitam orice contact cu Românii. De altminteri, nici n-am întâlnit în drumul nostru Români. *e-a fost teama sa nu fim descoperiti de cineva si denuntati. Din Mai !"8 pâna în toamna aceluiasi nu s-a aflat nimic de e%istenta noastra. $roprii nostri camarazi din alte orase dadeau din umeri când cineva între#a de noi. Disparuseram fara urme si nu ieseam nicaieri la suprafataH multi #anuiau ca suntem în vreun lagar aliat, su# paza. Dar nici noi nu stiam nimic de soarta celorlalti camarazi. 9i noi ne închipuiam acelasi lucru despre ei. Va mai fi în 6ermania vreun legionar li#er sau au fost culesi toti si predati guvernului românJ V. )ând ascultam din când în când posturile de radio, adeseori erau mentionati cola#oratorii straini ai celui de-al reilea Reich. 1nii fusesera prinsi si asteptau sa fie e%tradati. Altii erau cautati de organele aliate si se facea apel la populatie ca sa fie denuntati. Doua nume se auzeau regulat în aparatele de radio al lui Ante $avelici si al lui 5oria 9ima. Aceste stiri ne întareau în convingerea noastra ca nu tre#uie sa iesim la suprafata si sa ne dezvaluim identitatea.
4. DE LA %REIBURG LA %REISING A'ungând la >rei#urg, cu nelipsitele noastre #iciclete, dupa un drum de << de Gm, primul nostru gând a fost sa ne gasim o gazda. a o doamna mai în vârsta, care dispunea de apartamentul ei propriu, am închiriat o camera pentru toti trei, cu acces la #ucatarie. Doamna a fost #ucuroasa sa ne ai#a de chiriasi, caci câstigase câteva sute de marci pe luna de la niste oameni care i s-a parut ei a fi dintr-o stofa mai aleasa. )a si în alte parti, $etre $onta a devenit Leiblingsind al gazdei, saritor la nevoie si gata sa o a'ute chiar la tre#urile gospodariei. *u ne-a cerut actele, si nici politia nu ne-a cautat. Am sosit la >rei#urg în prima 'umatate a lunii 9eptem#rie !"8. 0ra înca vreme de vara, cu mult soare. &data rezolvata pro#lema locuintei, ne-am pus între#area ce facem mai departe. 9ituatia noastra era provizorie si nu stiam ce se poate întâmpla cu noi. >rancezii se purtau aspru cu populatia si ne gândeam sa nu ne cerceteze mai temeinic si pe noi, apartinând tot neamului germanic. $lanul ce ni l-am facut la început a fost sa trecem în >ranta. Dar pe unde si cumJ )ercetând harta, nu vedem decât Rinul separând cele doua tari. $etre $onta si-a luat inima în dinti si, cu #icicleta lui, a facut o recunoastere în directia Rinului. Dar n-a descoperit decât uriasul fluviu, fara poduri si fara vreun mi'loc nautic de a-l trece. De fapt e%ista o alta trecere în >ranta, pe uscat, pe la 9aar#rFcGen, dar noi nu o cunosteam la vremea aceea. $e aceasta ruta au trecut clandestin în >ranta toti camarazii nostri mai târziu. re#uia sa gasim o iesire. a >rei#urg nu puteam sta multa vreme. *e era teama de autoritatile franceze si nu voiam sa fim surprinsi în flagrant delict de calcare a dispozitiilor militare. $etre $onta cauta sa ne convinga sa ne întoarcem la Rozna, unde întreg satul s-ar fi #ucurat de revenirea noastra. 9a petrecem acolo iarna. Dupa aceea, vom vedea. *ici eu nu eram departe de gândul lui. 9a ne asezam la iernat în satul acesta. Dar în acest moment, destinul ne-a tras de mâneca într-o alta directie. raian 7oro#aru a întâlnit la >rei#urg, um#lând prin oras, pe un compatriot de-al nostru, &ctavian Vuia, care mai târziu s-a remarcat în e%il prin lucrarile lui de filosofie. Din discutiile avute cu Vuia, 7oro#aru afla o stire de o importanta capitala pentru orientarea noastra. Vuia s-a întâlnit cu 6heorghe Racoveanu la MFnchen si din gura acestuia a aflat ca la >reising s-a format un puternic centru românesc, format din legionari si alti români pri#egi. )ând s-a întors 7oro#aru acasa cu aceasta veste, am ramas uluiti. *u numai ca legionarii n-au fost culesi din 7avaria si e%pulzati în România, cum ne temeam noi, ci, dimpotriva, la >reising se #ucurau de ocrotirea autoritatilor americane si chiar au început sa se organizeze. >ireste ca aceasta informatie ne-a rasturnat toate proiectele noastre de pâna atunci. Dar oare stirea primita prin &ctavian Vuia, pe care 7oro#aru îl cunoscuse doar atunci, corespundea realitatiiJ re#uia verificata. re#uia sa plece îndata, unul dintre noi, la >reising, pentru a se convinge la fata locului de e%istenta acestui manunchi de legionari. raian 7oro#aru s-a oferit sa faca el acest drum, pentru a vedea cu ochii lui minunea legionari li#eri, organizati, si în relatii de #una vecinatate cu autoritatile americane. :;
)um trenurile începusera sa functioneze, n-a trecut nici o saptamâna si 7oro#aru era înapoi. 9tirea primita prin &ctavian Vuia era numai un fragment din realitatea vazuta la fata locului. 9ituatia camarazilor nostri din acest orasel era mult mai #una. a >reising a descoperit un puternic grup de legionari, care îsi gasisera camere la familii din localitate si se #ucurau de asistenta sociala a organizatiei 1**RA. *ici o prime'die nu-i ameninta. Îsi întocmisera si o organizatie proprie, care îi reprezenta pe lânga autoritatile americane. Marturia lui 7oro#aru cadea ca din cer asupra noastra. 0ra prea frumos ca sa fie adevarat *oi, care ne imaginam ca nu mai e%ista nici un supravietuitor din cataclismul ce s-a a#atut asupra Miscarii, îi descoperim acuma ca toti sunt teferi. 9ingura lor gri'a era daca noi, cei disparuti de la Alt-Aussee, mai suntem li#eri. >ara a mai sta o clipa la îndoiala, ne-am decis sa plecam cu totii la >reising. )ontactul cu camarazii concentrati în acest oras era prea important ca sa nu-l savârsim cât mai în gra#a. De la ei vom afla informatii precise despre toti legionarii risipiti în acest spatiu. În afara de #ucuria de a-i revedea, e%perienta lor cu Americanii ni s-a parut de importanta capitala pentru supravietuirea egiunii, a'utându-ne la orientarea noastra politica.
2. NUCLEUL LEGIONAR DE LA %REISING 6azda a fost deose#it de amarâta când a aflat de plecarea noastra. 9e o#isnuise cu noi si nada'duia sa ramânem toata iarna în locuinta ei. Dar ea nu cunostea nevoile ce ne mânau în alta parte. Asa ni s-a întâmplat în toate casele pe unde am trecut. asam numai regrete. 0roul acestei apropieri sufletesti de 6ermani a fost pretutindeni $etre $onta, cu harnicia lui prover#iala. În primele zile ale lunii &ctom#rie, parasisem >rei#urg cu trenul, via MFnchen. De acolo am luat un tren local spre >reising. 7oro#aru, ce cunostea orasul din calatoria lui anterioara, ne-a condus la casa unde locuiau legionarii. oata cladirea era ocupata de ei. 9i sus si 'os, odaile erau pline de Români. Am cunoscut atunci si pe >raulein zentzi, proprietareasa, care era #ucuroasa sa ai#a pe acesti tineri în casa ei. $e cine n-am întâlnit acoloJ & multime de tineri legionari care participasera în diferitele sectoare de activitate ale guvernului de la Viena. 9eful lor era /nginerul Virgil Velescu. oti se adresau lui pentru a-i cere sfaturi si instructiuni. )uvântul lui era litera de 0vanghelie. -am revazut la >reising pe &vidiu ârlea, refugiat de la 7erlin, apoi pe Dumitru )retu, care se pregatise la scolile speciale, dar nu reusise sa plece în taraH mai era &vidiu 9tanescu, fost în armata nationala, 7ucur 9tanescu. 9i altii, ale caror nume nu mi le mai amintesc. Acesta era nucleul central de la >reising. Dar în afara de ei, cum am aflat, se aflau si alti legionari care nu traiau în grup, ci îsi gasisera camere individuale. Am aflat ca locuiau la >reising Dr. )onstantin 9assu din 7rasov, cunoscutul istoric al ransilvaniei, apoi scriitorul si ziaristul 6heorghe Racoveanu. În cercul acestor razleti mai era si )apitanul 9tanescu, ce servise în armata nationala. Dar ceea ce m-a mirat mai mult si nu-mi venea sa cred când mi s-a spus, a fost e%istenta unui )omitet al Refugiatilor Români la >reising, su# presedintia unui tânar, Mirodotescu. $rin mi'locirea acestui )omitet, Românii refugiati la >reising primeau a'utor direct de la 1**RA 0rau aprovizionati cu alimente din stocurile armatei americane. *oi veneam de la >rei#urg flamânzi si sla#iti, iar ei aveau de toate, pâine, conserve de carne, lapte, marmelada si alte #unatati. *e-au pus pe masa tot ce aveau. Miaduc aminte ca am mâncat praful de lapte cu lingura. *-am mai asteptat sa-l fiar#a în apa. Dar conservele de carne, dar compoturile... Dupa ce ne-am saturat, au început discutiile. De la ei am aflat dispozitivul de împrastiere al fortelor legionare din Austria si 7avaria. a 9alz#urg e%ista un al doilea )omitet al Românilor su# presedintia inginerului )araivan. )omitetele Românesti erau autorizate de autoritatile americane sa eli#ereze certificate de identitate, în lipsa celor originale, pe care, spuneau ei, le pierdusera în valmaseala raz#oiului. 0rau un fel de agentii consulare ale Românilor refugiati. 7ineînteles ca ne-am procurat si noi alte hârtii de identitate, eli#erate de )omitetele *ationale din >reising si 9alz#urg. Am renuntat la cetatenia germana si ne-am reluat cetatenia româna. *e gândeam ca daca trecem în /talia sau >ranta, ne vom putea strecura mai usor ca Români. Am petrecut câteva zile de odihna si destindere dupa lunga calatorie de la Alt-Aussee, în care timp am trait tot cu prime'dia dupa noi. Acuma ne aflam su# ocrotirea )omitetelor Românesti, recunoscute de autoritatile americane. )amarazii nostri de aici, în frunte cu Velescu, vazându-ne, îsi regasisera linistea si pacea, dupa tur#urarea prin care trecusera. 0ram vii si sanatosi. 0ra cel mai mare dar ce le puteam aduce. *oi, la fel, ne miram ca sunt înca li#eri, ca nu s-a atins nimeni de nici un fir de par din capul lor, si se manifestau :(
ca si cum ar fi apartinut tarilor #iruitoare. 9e #ucurau de un tratament aparte decât al celorlalte miscari nationaliste care cola#orasera cu Reichul. Acestia erau urmariti, arestati si deportati în tara de origine, unde îi asteptau închisoarea si condamnari la moarte. Dar cum s-a petrecut aceasta minuneJ )um de organele aliate au facut e%ceptie cu Miscarea egionaraJ
6. UN OM SALVEAZA LEGIUNEA 9upravietuirea egiunii din faza critica a perioadei post#elice, când toate gruparile nationaliste erau urmarite de Aliati pentru presupusa lor cola#orare cu 6ermania national socialista, se datoreaza unui singur om, /nginerul Virgil Velescu. A savârsit o isprava memora#ila de care n-a vor#it decât câtorva camarazi. De o rara modestie, nu s-a laudat niciodata cu interventia lui providentiala pentru destinele egiunii. $ro#a#il ca si acum când, dupa 8< de ani, va citi rândurile mele, se va simti afectat de aceasta dezvaluire. Dar nu am ce face, caci actiunea lui, tacuta si necunoscuta de cei mai multi, reprezinta un moment culminant al istoriei legionare dupa finalul raz#oiului. Velescu i-a salvat pe toti sa nu fie urmariti, arestati si predati asasinilor ce-i asteptau în tara. În cursul conversatiilor ce le-am avut cu camaradul Velescu la >reising, am aflat chiar din gura lui episodul schim#arii de atitudine a Aliatilor fata de pro#lema legionara. De ce singura miscarea noastra a fost crutata sa ai#a soarta tragica a )rucilor cu 9ageti, a Miscarii 9lovace, a )roatilor, predati în masa lui ito, si asa mai departeJ )e s-a petrecut la Marele )artier al Armatei Aliate ca sa se faca e%ceptie cu Miscarea egionaraJ *oi am ramas pâna la capat credinciosi $uterilor A%ei si se gaseau suficiente prete%te ca sa fim arestati si trimisi în România. În aceste împre'urari de nesiguranta si dusmanie, când toti com#atantii nationalisti care au luptat alaturi de 6ermania erau pecetluiti cu calificativul de Qcola#orationistQ, fara sa se mai ia act de situatia specifica a fiecarui grup, Virgil Velescu a avut cura'ul sa se înfrunte chiar cu centrul de unde se decretau aceste masuri de represiune contra asa zisilor criminali de raz#oi. Dar cum de a a'uns sa pledeze în fata instantei aliate supreme cauza egiuniiJ $entru a se putea realiza acest contact, a intervenit un lant de întâmplari care ies din comun si care apartin mai degra#a unei ordini supranaturale. a >reising se refugiase, azvârlita de calamitatea raz#oiului, si o doamna româna, numita 9angiuleanu. Velescu a cunoscut pe aceasta doamna si i-a povestit lantul de suferinte al egiunii su# toate regimurile, inclusiv tratamentul de care am avut parte din partea 6ermanieiH domiciliu fortat, lagarul de la 7uchenIald si interdictia oricarui contact cu e%teriorul si cu tara. Doamna 9angiuleanu a fost adânc impresionata de dezvaluirile lui Velescu si îngri'orata sa nu se a#ata o noua prigoana contra legionarilor din partea Aliatilor, din necunoasterea adevaratei lupte legionare, i-a propus lui Velescu sa mearga la >ranGfurt am Main, la Marele )artier al Armatei Americane, unde ea cunoaste pe cineva care apartine 9tatului-Ma'or al lui 0isenhoIer, )omandantul 9uprem al Armatei Aliate din 6ermania. Dar cine era aceasta doamna 9angiuleanuJ În perioada premergatoare raz#oiului, între anii !4;-!4!, lucrase ca functionara la Am#asada Americana din $aris. Acolo a cunoscut, lucrând în #iroul lui, pe )onsilierul Ro#ert MurphP, acela care mai târziu, în !"+, va 'uca un rol decisiv în pregatirea invaziei aliate din *ordul Africei. Din acel moment, Ro#ert MurphP a devenit consilierul diplomatic al 6eneralului 0isenhoIer, post pe care l-a pastrat în tot cursul raz#oiului cât si dupa capitularea 6ermaniei. Acuma se afla la >ranGfurtSMain, la )artierul 6eneralului 0isenhoIer, fiind omul de încredere al acestuia în relatiile cu aliatii europeni. 6eneralul 0isenhoIer avea o încredere totala în e%pertizele politice ale lui Ro#ert MurphP si îl consulta ori de câte ori tre#uia sa decida asupra tratamentului ce tre#uie sa se aplice fostilor inamici. Doamna 9angiuleanu suferise ea însasi rigorile lagarelor germane. $e timpul ocupatiei, a fost arestata la $aris de 6estapo, ca fosta functionara a egatiei Americane, #anuita ca ar face spiona' în favoarea Aliatilor, si internata în lagarul de femei Ravens#rucG. 0li#erata la capitularea 6ermaniei, si-a gasit refugiu la >reising, unde a întâlnit pe Velescu si grupul de români. De aici se leaga cunostinta lor. Doamna 9angiuleanu i-a propus lui Velescu sa întocmeasca un memoriu referitor la pro#lema egiunii si sa i-l predea lui MurphP în audienta ce vor solicita-o împreuna. Velescu a redactat acest memoriu în frantuzeste, în care a e%pus suferintele ce le-a îndurat Miscarea atât din partea lui Antonescu cât si a Reichului 6erman. Doamna 9angiuleanu, veche cunostinta a lui Ro#ert MurphP, a o#tinut cu usurinta audienta si au plecat împreuna la >ranGfurt. :!
În cursul audientei, Ro#ert MurphP a citit mai întâi memoriul si apoi, într-o discutie amicala, i-a pus lui Velescu o serie de între#ari complementare. Velescu i-a raspuns punct cu punct, dezvaluind toata tragedia egiunii. a despartire, Ro#ert MurphP i-a comunicat lui Velescu ca el este convins de dreptatea cauzei noastre si ca va cauta sa convinga si pe 0isenhoIer sa faca o e%ceptie cu Miscarea egionara, scotându-o din categoria gruparilor Qcola#orationisteQ. /-a recomandat doar ca legionarii domiciliati în zona americana din 6ermania sa se manifeste cu oarecare prudenta, pentru a nu provoca interventii din partea cercurilor ostile. 6eneralul 0isenhoIer a urmat avizul lui MurphP si si-a dat consimtamântul ca în listele cola#orationistilor sa nu figureze mem#rii Miscarii egionare. Acest ordin a fost imediat transmis tuturor autoritatilor americane din 7avaria, cu urmarea ca legionarii din acest spatiu nu numai ca nu au fost urmariti, dar au fost acceptati si su# ocrotirea asistentei sociale a organizatiei 1**RA. Misterul legionar de la >reising se lamurise. 0roul anonim al acestei ispravi legendare a fost /nginerul Virgil Velescu. ui se datoreaza ca, în spatiul controlat de americani, nu s-au produs represalii contra legionarilor, n-au fost arestati camarazii nostri si nici trimisi autoritatilor din tara. )ând am a'uns la >reising, operatia era încheiata. *u stiu în ce masura #eneficiam si eu de aceasta protectie. Am preferat sa continui sa îmi pastrez anonimatul.
. O EXPEDITIE LA SALZBURG Încura'at de situatia gasita la >reising si de rezultatele audientei lui Velescu la MurphP, m-am decis sa fac o calatorie la 9alz#urg, pentru a cerceta centrul românesc în'ghe#at aici în 'urul )omitetului *ational, condus de inginerul )araivan. De asta data nu mai plecam sa-mi pierd eu urmele, ci pentru a da eu de urma altora. Mi-era dor sa-mi revad camarazii împrastiati prin spatiul austro-german si pentru a culege alte informatii referitor la atitudinea $uterilor Aliate fata de Miscare. În realizarea acestei e%peditii, dispuneam de un punct de spri'in în localitatea $iding din 7avaria, asezata chiar pe frontiera cu Austria. Aici îsi gasise loc de sedere camaradul 7ucur 9tanescu, plecat de la >reising, chiar la primarul din sat. 9i atunci ne-am facut urmatorul plan mergem la $iding, dormim la gazda lui 7ucur 9tanescu si apoi, a doua zi, când se va înnopta de-a #inelea, vom trece frontiera si vom lua soseaua spre 9alz#urg. 0chipa aleasa sa ma însoteasca era formata din urmatorii camarazi Vasile Mailat, Marcel 6hinea, 7ucur 9tanescu si raian 7oro#aru. 7ucur 9tanescu si 6hinea Marcel trecusera de mai multe ori frontiera si cunosteau drumul. Dupa toate prevederile omenesti, vom putea a'unge la 9alz#urg fara incidente. 0chipa însotitoare, inclusiv Mailat, care locuia la 9alz#urg, era alcatuita din specialisti ai trecerilor. 0ra pe la mi'locul lui &ctom#rie când ne-am îndreptat spre $iding. -am cautat pe 7ucur 9tanescu si îndata am aran'at cu el sa ne gazduiasca o noapte si pe noi. 7ucur 9tanescu dispunea de o arma puternica pentru a-si procura casa si masa pe unde trecea. *u stiu cum facuse ca o#tinuse de la autoritatile competente o hârtie prin care se adeverea ca fusese internat în lagarul 7uchenIald. )u acest act, ca fost prigonit al regimului national-socialist, o#tinea cu usurinta adapost prin toate localitatile pe unde trecea. $rimarul din $iding n-a stat nici o clipa la îndoiala sa ne gazduiasca si pe noi o noapte pe lavite si divane. A doua zi, pe înnoptat, ne-am îndreptat spre frontiera. *u era pazita de nimeni. Am trecut-o fara nici o dificultate. Am apucat apoi soseaua principala spre 9alz#urg, cu sufletul usurat ca am trecut hopul. Dar iata ca tocmai în Austria, unde ne simteam în largul nostru, dupa trecerea frontierei, putea sa ni se întâmple ceva grav. )ând mergeam noi agale în noapte pe sosea si nu eram departe de oras, se apropie de noi un tânar cu #icicleta si ne cere actele. *e spune ca apartine politiei de granita austriece, recent înfiintata. Dupa ce cerceteaza actele, ne întrea#a de unde venim. 7ucur 9tanescu numeste o localitate de pe teritoriul austriac, care se afla tocmai înainte de frontiera. 9e uita neîncrezator la noi. a urma ne spune ca tre#uie sa mergem cu el la un post de control politienesc din 9alz#urg, pentru verificarea actelor si a domiciliului nostru. 9ituatia se complicase. )ine stie daca la acest post nu vom fi cercetati mai temeinic si nu se va descoperi cine suntemJ oti camarazii se gândeau la mine, caci ei, individual, s-ar fi putut descurca. Am început sa tratam cu el, e%plicându-i ca mergem în vizita la niste prieteni, la 9alz#urg, si dupa aceea ne vom întoarce în comuna de unde am venit si avem domiciliul. Dar austriacul nu ne credea si cerea mortis sa mergem cu el pâna la postul de politie din 9alz#urg. &ri, tocmai aceasta voiam sa evitam, o confruntare cu autoritatile. ;<
Atunci 7ucur 9tanescu ia o decizie neasteptata, care m-a nelinistit si pe mine. /-a spus agentului austriac ca noi nu mergem la post, ca avem trea#a la 9alz#urg si sa ne lase în pace. *oi eram 8 si el era . Raportul de forte era net în favoarea noastra. A mai încercat el sa ne opreasca, strigând la noi sa-l urmam, dar fara rezultat. 7ucur 9tanescu a luat-o înainte si noi dupa el. A'unsi la 9alz#urg, ne-am strecurat pe strazi laterale, pentru a ni se pierde urma. *e-am socotit în afara de prime'die a#ia când am a'uns la camaradul 6heorghe 9imicin, care lucra la Americani. ocuia într-o #araca si acolo am stat eu cu 7oro#aru. )eilalti s-au risipit pe la alti camarazi. 6heorghe 9imicin ne-a primit cu toata dragostea si ne-a ospatat cu toate #unatatile. Am stat de vor#a cu el pâna noaptea târziu. ocuind la 9imicin, ne aflam si noi su# protectia americana. a 9alz#urg am reusit sa vad si pe /nginerul /ordan )araivan, presedintele )omitetului Român. ot la 9alz#urg am mai întâlnit pe camarazii 9piridon *eata si 6ica ase, care ne-au fost de mare folos mai târziu, când e%peditia noastra în Austria a luat un caracter mai accidentat. 9e zice ca nu este #ine sa fii superstitios, dar iata ce ni s-a întâmplat. ocmai când treceam frontiera, nea iesit în cale o mâta neagra. Marcel 6hinea ne spune ca e semn rau si sa ne întoarcem. Am glumit cu el, spunându-i ca nu putem renunta la e%peditie pentru o mâta neagra. Dar iata ca superstitia s-a adeverit. *oroc ca am întâlnit numai un agent de politie si nu doi sau mai multi... )e s-ar fi întâmplat
!. DRAMA DE LA BAD GASTEIN. PRIMELE LOVITURI SU%ERITE DE GRUPUL ROMÂNESC Dupa capitularea 6ermaniei, la ! Mai !"8, diplomatii germani, atasati guvernului de la Viena s-au desprins de grupul românesc, dupa ce, în preala#il, avusesera gri'a sa comunice autoritatilor militare americane lista persoanelor care apartineau guvernului national si se gasesc la 7ad 6astein. Misiunea guvernului national se gasea internata, chiar de pe timpul *emtilor, într-un hotel din 7ad 6astein, împreuna cu mem#rii întregului corp diplomatic al tarilor din 0st. a +8 9eptem#rie !"8, o parte a corpului diplomatic al tarilor din 0st a fost arestata si internata în lagarul 6lasen#ach, o localitate lânga 9alz#urg. )u acest prile' au fost retinuti pentru scurt timp si ministrii guvernului national, refugiati la 7ad 6astein /asinschi, 6eneralul )hirnoaga, )omandorul 7ailla, Vladimir )risti si $rofesorul 9ângiorgiu. Dupa un scurt interogatoriu au fost cu totii pusi în li#ertate si s-au întors la hotelul-resedinta. Dar nu trece mult timp si valul arestarilor se a#ate si asupra Românilor. 0ra +! &ctom#rie !"8. În aceasta zi patrunde în hotelul unde locuia misiunea româneasca un puternic grup de politisti, format din austrieci veniti special de la Viena, care aveau ca a'utoare echipe de agenti recrutati dintre cehoslovaci si iugoslavi. oti acestia operau su# comanda sefului )./.). de la 7ad 6astein, cu numele Meitner. Dar se întâmpla ceva neo#isnuit. *u sunt arestati fostii ministri români din guvernul de la Viena, ci numai mem#ri )onsulatului 6eneral al României de la Viena. >unctionarii care au reprezentat )onsulatul la Viena pe timpul guvernarii noastre. Mihail 0nescu, )onsul 6eneral, si Doamna Maria 7ucur, 9ecretara 9erviciului )onsular, au fost ridicati si dusi la )./.). din 7ad 6astein. a între#area lui 0nescu de ce sunt arestati, li s-a raspuns ca este un ordin al Departamentului de 9tat, provocat de o cerere a guvernului român, spri'inita de alte guverne din rasarit. *otam ca în acea vreme era la putere guvernul 6roza, înscaunat, la : Martie !"8, prin presiunea Moscovei. Ministrii /asinschi, 6eneral )hirnoaga, Vladimir )risti si $rofesorul 9ângiorgiu n-au fost deran'ati nici cel putin printr-o simpla ancheta. În schim#, Mihail 0nescu si Doamna Maria 7ucur, dupa interogatorii e%haustive pe care le-au suferit, au fost internati în lagarul 6lasen#ach. Descinderea politieneasca la 5otelul din 7ad 6astein putea sa ai#a urmari si mai grave, provocând arestarea mea. 0u ma aflam cu raian 7oro#aru, cum am spus în capitolul anterior, la 9alz#urg. Aflându-ma în apropiere de 7ad 6astein, m-am gândit sa fac o vizita ministrilor de aici, pentru a afla cum traiesc, ce pro#leme au, cum vad ei relatiile cu Aliatii si ce cred ei de situatia noastra politica. Voiam sa-i pun si eu la curent cu demersurile lui Virgil Velescu la Marele )artier al Armatei Americane de la >ranGfurt. >iind înca la 9alz#urg, m-am informat prin curieri de starile e%istente la 7ad 6astein si am aflat ca acolo domneste liniste. 6rupul românesc de acolo n-a avut de suferit nici o cercetare politieneasca, fiind crutati pâna acuma de autoritatile americane, spre deose#ire de reprezentantii altor nationalitati, care au fost chiar internati în lagar. Aceste stiri mi-au dat aripi, hotarându-ma sa fac aceasta calatorie, convins fiind ca se va realiza în afara de orice prime'die. 7ine înteles ca ma gândeam ;
si la sotia mea, pe care nu o mai vazusem de la Alt-Aussee. Aproape o 'umatate de an n-a stiut nimic de mineH nade'dea revederii era mare. $rin curieri, de la 9alz#urg am sta#ilit ziua si locul unde voi întâlni pe toti colegii mei de 6uvern. Ma voi întâlni cu ei în hotelul unde locuiau si am sta#ilit si ziua întâlnirii, care nu era alta decât ziua fatidica de +! &ctom#rie, când a avut loc spectaculara descindere politieneasca si arestarea lui Mihai 0nescu si a Doamnei Maria 7ucur. 0u tre#uia sa sosesc pe înserat la 7ad 6astein, împreuna cu raian 7oro#aru, iar de la gara sa apuc drumul spre hotelul diplomatilor, a carei adresa mi se daduse. $rogramul era în asa fel facut încât eu urma sa locuiesc chiar în acest hotel. Doamna 7ucur îmi pusese la dispozitie camera ei, în timp ce ea s-ar fi mutat în alta parte. otul parea ca se va desfasura planmGssig , fara riscuri si fara prime'dii. Voiam sa ramân aici vreo doua-trei zile, în care timp as fi putut vor#i despre toate pro#lemele cu colegii mei de minister. Dar în loc de #ucuria revederii, dupa ce am sosit cu trenul la 7ad 6astein, pe drumul ce ducea la 5otel, am fost întâmpinat de doua fiinte speriate. Doamna /asinschi si sotia mea, care mi-au povestit, între lacrimi si sughituri, ce s-a întâmplat. *e-au sfatuit, tremurând de frica, sa parasim imediat localitatea. $olitia se mai gaseste la 5otel si seful )./.). din 7ad 6astein a între#at si de mine. oata conversatia a durat cinci minute. e era frica sa nu fie si ele urmarite. *e-am despartit în goana si, împreuna cu 7oro#aru, am luat-o înainte. *u puteam pleca din 7ad 6astein pe acelasi drum pe care venisem, adica sa co#orâm la gara, luând trenul spre 9alz#urg. 0ra prime'dios. Dar daca autoritatile americane au aflat ceva de vizita mea si au pus agenti sa supravegheze garaJ )e este de facutJ 9tiam ca apro%imativ la 8 Gm de 7ad 6astein e%ista o alta statiune #alneara, 7ad 5ofgastein. 9alvarea nu poate fi decât în directia aceasta. *e-am decis sa stra#atem noaptea drumul pe 'os pâna la 5ofgastein si apoi de la statiunea de cale ferata a acestei #ai sa luam primul tren spre 9alz#urg, în dimineata urmatoare. $âna astazi nu pot sa uit acest drum. 0ra iarna. 1n drum de munte strâmt si anevoios. acoperit de zapada. În dreapta lui era muntele, dar în stânga lui erau vagauni adânci. Marginile drumului erau acoperite de sloiuri de gheata. re#uia sa ai gri'a, caci un pas gresit te putea azvârli în prapastie. Adeseori eram siliti sa folosim latura stânga a soselei, pentru a trece podurile sau alte o#stacole. a aceste cotituri prime'dioase se mai adauga si teama noastra sa nu apara din urma vreun 'eep american. Altminteri nici o casa si nici o tipenie de om. Am um#lat toata noaptea, desi localitatea nu era departe. *umai sclipirea zapezii ne a'uta sa ne orientam. A tre#uit sa facem eforturi disperate ca sa înaintam pas cu pas. Am ramas pâna astazi cu cosmarul acestui drum fioros. Dupa ce am descoperit în vale luminile localitatii 7ad 5ofgastein, ne-am co#orât si ne-am îndreptat spre gaza. Dar a tre#uit sa mai za#ovim pe afara, caci era înca devreme si gara era închisa. )ând s-au aprins luminile si am socotit ca soseste primul tren, am intrat în gara si ne-am luat #iletele pentru 9alz#urg. În trenul încalzit, dupa frigul îndurat, ne-am simtit alti oameni. A#ia a'unsi la 9alz#urg, mi-am dat seama de prime'dia prin care am trecut. Am multumit lui Dumnezeu ca ne-a scapat si din aceasta încercare.
". ÎN MUNTII ALPI 9periat de arestarile de la 7ad 6astein si de prime'dia prin care am trecut, la un milimetru sa fiu arestat, întors la 9alz#urg, m-am decis sa caut un drum de iesire din Austria peste munti si sa co#or în /talia. Aflasem locul de frontiera între cele doua tari, pe unde au apucat 6rigore Manoilescu si Mircea Dimitriu. 0ra o localitate denumita Bald i. $inzgau, la care au a'uns cu trenul venind de la 9alz#urg. Înaintând în munti au poposit în localitatea @rimml. De aici s-au urcat si mai sus pâna la @rimmler BasserfElle. În restaurantul de aici au aflat ca mai sus, în munti, pastorii din irolul de 9ud, care au venit primavara cu vitele, se pregateau sa se întoarca tocmai atunci cu turmele. Dupa 8-: ore de urcus au a'uns la pastori. Acestia i-au primit #ine, i-au ospatat si au dormit în fân. A doua zi în zori au pornit cu pastorii si turmele spre trecatoarea denumita Passo dei 0aori, la +.:44 metri. 2apada era pâna la genunchi. 0puizati au a'uns la trecatoare. )u mare greutate au co#orît în Valle Aurina. De aici au co#orât în localitatile de munte >rettau si 9t. $eter. Dupa ce au dormit aici o noapte, au plecat spre 9t. ?ohann. De aici au luat auto#uzul care i-a dus pâna la 7runicco si apoi la >ranzenfest. Aceasta ultima localitate avea statiune de cale ferata. renul ce trecea pe aici mergea direct la Roma. a Roma au a'uns cu #ine, unde au gasit pe /lie <eanu, $resedintele )omitetului Român din Roma, si pe 0mil 7ul#uc. ;+
>iind înca la 9alz#urg, am aflat de fericitul deznodamânt al e%peditiei lui 6rigore Manoilescu si Mircea Dimitriu. Aceasta reusita ne încura'a si pe noi sa încercam a trece muntii în /talia. $e la începutul lui *oiem#rie, am pornit si noi de la 9alz#urg ca sa refacem itinerariul predecesorilor nostri. Am pierdut din vedere ca sezonul era înaintat. Manoilescu si Mircea Dimitriu trecusera muntii la +< &ctom#rie În primul rând ne-am ocupat sa descoperim urmele celor doi, pe unde au stat si ce gazde au avut. )u a'utorul camarazilor de la 9alz#urg, Mailat, 6ica ase si )rivat, am gasit familia din Bald i. $inzgau unde au locuit ei. Am întâlnit niste oameni primitori, care nu ne-au între#at nici de unde venim si nici de acte. Manoilescu si Dimitriu lasasera o #una amintire, încât aceasta ne-a servit de reconfortare. De a#ia instalat în sânul acestei familii si s-a ivit o noua complicatie. M-am îm#olnavit de o gripa re#ela. )u temperatura înalta. & zi, doua, trei si nu mai trecea. 0ram îngri'orat si de vremea care se scurge, caci cazuse zapada din a#undenta. *-aveam nici medicamente. )âteva aspirine. În sat nu am gasit ce îmi tre#uia. 0ram îngri'orat de #oala, dar mai îngri'orat de trecerea timpului. )e facem cu muntiiJ Dimineata ma sculam tot mai sla#it din cauza transpiratiei. Din aceasta situatie peni#ila, tot camarazii de la 9alz#urg m-au salvat. Au venit pe la mine Mailat, )rivat si ase. e-am cerut tuturor sa-mi procure o sticla de rachie. *u aveam un strop de alcool, care, în astfel de împre'urari, a'uta la #iruinta #olii. Dupa câteva zile de asteptare, apare )rivat cu sticla salvatoare. 0ra o tuica de prune de un litru. M-am apucat de ea si am tot #aut, în prima zi, fara e%agerare, o 'umatate de litru. Am adormit tun si, a doua zi, m-am trezit usurat. 0ram sla#it, dar nu mai aveam fe#ra. 0u înclinam sa trecem si acum muntii. )eilalti camarazi erau mai reticenti. )azuse multa zapada. 9atul era al#. *e aflam pe la 8 *oiem#rie. $uteam sa disparem în zapada sau sa murim epuizati, caci tre#uia sa urcam pâna la 4.<<< de metri. )u parere de rau, am renuntat la e%peditie. *e-am întors la 9alz#urg si ne-am gândit la un alt plan peste munti. re#uia sa iesim din Austria, caci ne pândeau prime'diile din toate partile. Meditând mai târziu la esecul întreprinderii noastre, mi-am dat seama ca #oala mea a 'ucat un rol providential. >ara de acest repaus fortat, am fi apucat calea muntilor si cine stie daca nu ne-ar fi ramas oasele în zapezile Alpilor.
1#. RAMAS BUN DE LA BAD GASTEIN )u toata patania anterioara, când eram pe punctul sa fiu arestat, am mai facut o calatorie la 7ad 6as tein, pentru a-mi lua ramas #un de la sotia mea si de la familia /asinschi. *u renuntasem la planul sa trec muntii în /talia si îmi alesesem de asta data traseul /nns#rucG-7rennero. Ma gândeam ca, cine stie, când ne vom mai vedea si daca ne vom mai vedea, dupa ce autoritatile militare americane si-au pus ochii pe noi. 9otia mea si familia /asinschi parasisera hotelul unde locuisera pâna atunci toti diplomatii, din cauza descinderii si arestarii lui Mihai 0nescu si Doamnei Maria 7ucur si îsi gasisera locuinta, unde credeti, chiar la seful 'andarmeriei din 7ad 6astein. 0rau în #una paza. 0u ca sa îi vad tre#uia sa calc aceeasi casa. 9tateam la îndoiala sa ma duc la ei. Dar cum doamnele m-au asigurat prin curierii trimisi ca nu e nici o prime'die, deoarece seful de post este un om cumsecade, care nu se intereseaza de trecutul politic al chiriasilor, mi-am luat acest risc. Am plecat la 7ad 6astein, însotit numai de raian 7oro#aru. A'ungând la locuinta 'andarmului, acolo am gasit la poarta pe doamnele care ma asteptau, de asta data fara a manifesta vreun semn de neliniste. )amerele ce le închiriasera erau destul de #une, încalzite si #ine mo#ilate. Am sosit spre seara, ca sa nu ne vada nimeni, si am dormit în camera sotiei mele. Am avut o noapte z#uciumata, deoarece aveam înca fe#ra, din cauza racelii de la munte. Vazându-l pe /asinschi, l-am rugat staruitor sa paraseasca localitatea si sa se refugieze fie în 7avaria fie în zona engleza, cum facuse $rofesorul 9ângiorgiu. Acesta, dupa întâmplarea de la hotel, se refugiase în zona engleza si acolo, a'utat de alti camarazi, îsi gasise o locuinta si intrase în legatura chiar cu autoritatile militare de ocupatie. Rugamintea mea n-a servit la nimic. 0l spera sa fie crutat de arestare, socotind ca întâmplarea cu 0nescu si Doamna 7ucur este urmarea unui denunt si ca în curând vor fi eli#erati. -am lasat cu aceasta convingere. 0u îmi facusem datoria si îl prevenisem. Despartirea de sotia mea a fost dureroasa. $resimtea ca nu ne vom mai vedea multa vreme, în afara de gri'a de a sti ca plec în necunoscut. /-am promis ca o sa o aduc si pe ea în /talia, daca voi reusi sa ma sta#ilesc în aceasta tara. ;4
0ra pe la sfârsitul lui *oiem#rie !"8, când am facut aceasta ultima vizita la 7ad 6astein. Din acest moment ne-am fi%at privirile spre /nns#rucG, de unde credeam ca vom putea face saltul peste munti.
11. ALTE PERIPETII *u ne-am mai întors la 9alz#urg deoarece daduseram de urma lui Virgil $opa, care îsi gasise un adapost într-un sat din irol, ceva mai înainte de @itz#Fhel. ocuia la o familie de austrieci, care avea si un salas, undeva sus pe munte, deasupra satului, pentru paza vitelor si a oilor, când erau duse la pasune în vara. 9alasul avea mai mult aspectul unei vile de munte, cu mai multe dormitoare si înzestrata cu so#e. 9e putea locui în ea si în cursul iernii. *e-am înteles cu Virgil $opa ca sa ne gazduiasca câteva zile acolo în vârful muntelui, unde n-aveam sa ne temem de nimic. Întâi am facut o recunoastere în partea locului, împreuna cu Virgil $opa, ramânând ca sa venim a doua oara singuri. Dar ce s-a întâmplatJ Între primul si al doilea urcus a cazut zapada si când ne-am avântat spre culme, n-am mai recunoscut drumul ce duce la salas. 0ra peste o mie de metri înaltime. Am înaintat noi, eram cu 7oro#aru, o dupa masa întreaga, pornind din satul de 'os, si pe înserate, am a'uns sus pe culme. Dar, din cauza zapezii ce cazuse, nu mai recunosteam drumul. *u se mai vedeau cararile. 1rcam la întâmplare, temându-ne ca vom disparea în coclauri. )ând eram mai disperati, apare pe un dâm# silueta lui Virgil $opa. 1n chiot de #ucurie si ne-am îm#ratisat. 0ram salvati. )asa nu era departe, dar noi ne învârteam în 'urul ei. Virgil $opa, îngri'orat de întârzierea noastra, a co#orât sa faca o recunoastere. *e-a condus în casa si acolo am dat de caldura si de o odihna placuta. Am stat câteva zile, #ucurându-ne de aerul curat al muntilor si de ospitalitatea ce-o gasisem aici, încon'urati de dragostea familiei ce se oferise sa ne adaposteasca în aceste ceasuri grele.
12. SPRE INNSBRUC&. TRECEREA MUNTILOR PE LA BRENNERO Dupa scurta odihna în salasul oferit de Virgil $opa, am luat directia /nns#rucG, ultima alternativa pentru a gasi o trecere spre /talia. &rasul /nns#rucG avea avanta'ul ca se afla în zona franceza de ocupatie, unde, pâna la acea data, legionarii fusesera lasati în pace de autoritatile militare. În afara de raian 7oro#aru, luasem ca însotitori la /nns#rucG pe Vasile Mailat si /on )rivat. Am plecat în necunoscut. *u stiam unde vom trage. *-aveam nici o adresa si nici o gazda. Am plecat cu trenul fara sa fi suferit vreun control pe drum. *u stiu prin ce întâmplare, am descoperit la /nns#rucG pe $rofesorul /on /onica, care se sta#ilise în acest oras si avea si o camera închiriata. De la el am aflat ca în /nns#rucG e%ista un camin al )rucei Rosii pentru refugiatii români, întemeiat din initiativa Doamnei 9iegens, sotia Directorului )amerei de )omert germano-române de la 7erlin. Doamna 9iegens era românca, sora camaradului nostru *icolae $aul. a caminul condus de ea, su# ocrotirea autoritatilor franceze, locuiau mai multi studenti români între care si unii legionari. *e-am pus între#area unde vom putea locui timpul necesar pâna se va gasi o trecere spre /talia. Mi s-a propus la început chiar caminul, dar am refuzat de teama sa nu fim recunoscuti de cineva care ar putea sa vor#easca sau chiar sa ne denunte. $rofesorul /onica s-a oferit sa ne tina în camera lui o zi, doua, pâna ce vom gasi o alta casa de români. 6azda lui îl iscodea mereu, cine suntem noi, de unde venim si daca ne-am anuntat la politie. Am gasit o familie de români, a compozitorului 0ugen 9toia care n-avea decât o singura camera si a facut sacrificiul sa ne faca loc de dormit în spatiul restrâns al propriei lor locuinte. În timpul acesta Vasile Mailat a pornit în e%plorare spre 7rennero, pentru a descoperi un loc de trecere prin munti. A mers cu trenul pâna la gara, dându-se 'os la 7rennero. A luat-o apoi spre stânga localitatii si a început sa urce înaltimile dimpre'ur. 0ra în a doua 'umatate a lunii Decem#rie, aproape de )raciun si muntii dimpre'ur, de peste o mie de metri, erau acoperiti de zapada. 9ingur-singurel, cu un rucsac în spate, a pornit sa e%ploreze aceasta pista. *-a fost usor. A înotat în zapada pâna la #râu. Dupa ce a a'uns pe culme, drumul s-a usurat. 2apada mai putina. A mers pâna ce a zarit în vale pro%ima localitate, 9trass#erg, pe teritoriul italian. A co#orât, a identificat satul, descoperind ca linia ferata spre 7olzano trece prin el. 9-a interesat de gara si de mersul trenurilor. )u aceste rezultate, a luat drumul înapoi, tot peste munti, pâna la 7rennero, de unde s-a întors cu trenul la /nns#rucG. ;"
a întâlnire, Mailat ne-a povestit isprava lui în toate amanuntele. 0ra o performanta e%traordinara. Dovada succesului sau era prezenta propriei lui persoane, aici în mi'locul nostru. *u ne venea sa credem. Drumul spre /talia era deschis. >ara întârziere, ne-am facut pregatirile de plecare. 0ra dupa )raciun, când am plecat din /nns#rucG, cred ca +( Decem#rie !"8. Misiunea lui Mailat era sa ne conduca pâna la pro%ima statiune de cale ferata, dincolo de 7rennero. De aici el s-ar fi întors la /nns#rucG, iar noi am fi ramas în gri'a lui )rivat, care fusese în /talia, unde o#tinuse si hârtii de resedinta si cunostea reteaua de cale ferata. /ntreprinderea nu era usoara. Avea riscurile ei. În afara de efortul ce tre#uia sa-l facem prin muntii înzapeziti, ne pândeau alte prime'dii. $âna la 7rennero tre#uia sa luam trenul si, cum aflasem, adeseori se faceau controale din partea >rancezilor. Dar prin munti nu ne vom întâlni cu vreo patrula italianaJ 0vident ca în spate ne pândeau prime'dii mult mai mari, încât nu ne ramânea altceva de facut decât sa ne încredintam voii lui Dumnezeu, care ne va feri de prime'dii. Am luat de la /nns#urcG trenul spre 7rennero, plin de calatori din localitatile pâna la frontiera. Apaream si noi ca niste oameni din partea locului. Am co#orât la 7rennero, împreuna cu alti calatori, ca si cum am fi fost locuitori ai acestui punct de frontiera. a pro%ima cotitura, am trecut pe partea stânga a caii ferate, calauziti de Mailat. )um am a'uns la poalele muntilor, am început sa urcam. 0ra pe înserat. În afara de greutatea suisului, tre#uia sa ne facem drum printr-un strat de zapada care ne a'ungea pâna la #râu si uneori chiar pe piept. Ascensiunea a fost grea. Mai ales pentru mine, care eram sla#it din cauza racelii anterioare. *oaptea târziu, am a'uns pe vârful muntilor. $rivind în vale am vazut luminile din 7rennero si ceva mai departe localitatea 9trass#erg, unde tre#uia sa co#orâm. Am mai mers câtva timp pe deasupra înaltimilor, pe unde zapada era mai mica si, pe la 8 dimineata, am început co#orâsul. În fata garii, neam despartit de Mailat si am ramas numai cu )rivat. Am intrat în statiune si )rivat, care vor#ea italiana, ne-a cumparat #ilete fara nici o dificultate pâna la 7olzano. Am asteptat în gara câtva timp pâna ce a sosit trenul italian de la 7rennero. *e-am urcat în tren cu alti calatori care mergeau în aceeasi directie. În afara de conductorul trenului, care controla #iletele, n-am vazut nici o politie si nici cara#inieri. a 7olzano aceeasi atmosfera. *ici un control la co#orâre. *e-am dat 'os si am respirat usurati. *e aflam pe pamânt italian, lasând în urma )/)-ul american si spaima prin care trecuseram.
13. DE LA BOLZANO LA ROMA SI NAPOLI a 7olzano, )rivat ne-a gasit repede o camera la un hotel. 0l se #ucura de o du#la nationalitate. Avea o hârtie pe numele lui /on )rivat, dar mai poseda si un alt act, pe numele lui propriu italienizat, de 6iovanni )rivatti. În starile confuze de dupa raz#oi, le-a o#tinut pe amândoua de la autoritatile italiene. 0l a ramas cu numele italian, iar mie mi-a dat actul lui în româneste, cu care am calatorit fara nici o gri'a în toata /talia. 7oro#aru avea un pasaport românesc, eli#erat de )onsulatul Român din Viena, pe numele de Valer /onescu. a 5otel, s-a legitimat singur )rivat, italianul, iar noi eram doar însotitorii lui. 9ingurul dezavanta' era ca hotelul nu era încalzit. *oi, zgri#uliti de frig, dupa trecerea muntilor, ne-am vârât în plapumi si am adormit pâna la ziua. A doua zi, dupa ce am platit hotelul, am pornit spre gara. Am aflat trenuri care aveau ca destinatie Roma. Am cumparat #ilete si seara ne-am urcat în tren. Îmi aduc aminte precis ca era ziua de /anuarie !": când am a'uns la Roma. În urma noastra ramasesera, ca un vis urât, prime'diile prin care am trecut în Austria. 0ram în capitala /taliei, pe care o cunoscusem în fuga mea anterioara din 6ermania. Acum mi se parea maiestuoasa. 9enzatia ca ne putem misca li#eri în lungul si latul /taliei, fara nici o amenintare din spate, cum se întâmplase în !"+, ne umplea sufletul de o multumire nemarginita. a Roma stiam adresa lui 0mil $opa si a sotiei lui, iana. ocuiau la )aminul $reotilor 1niti, $io Romeno. 0mil $opa fusese anga'at portar la acest camin, unde primise si o camera de locuit. *e-a primit si pe noi în camera lor. )rivat, dupa instalarea noastra, s-a dus la un hotel. 0mil $opa ne-a atras însa atentia sa nu iesim din camin fara avizul lor, ca sa nu ne vada studentii care locuiau acolo. 0l ne va indica daca drumul este li#er si la ce ora ne putem întoarce. a Roma cercul cunostintelor noastre s-a largit. Am descoperit pe 6rigore Manoilescu la )astelgandolfo, în palatul unei contese. 7ucuria revederii a fost de nedescris. 9i unii si altii am trecut muntii cu mari greutati si acum ne mângâia soarele Romei. Mircea Dimitriu nu era la Roma. 0l îsi ;8
gasise adapost într-un lagar de refugiati din *apoli. ot la Roma am dat de urmele lui 0mil 7ul#uc si /lie <eanu. <eanu era presedintele )omitetului Român de A'utorare al Românilor refugiati la Roma. Am za#ovit la Roma mai #ine de o luna de zile. )alauziti de 0mil 7ul#uc, am vizitat >rascati, Roca di $apa, Al#ano si alte localitati de renume international. *i se pareau toate aceste peisagii ceva din lumea #asmelor. $are ca Dumnezeu voia sa ne rasplateasca pentru suferintele îndurate în lagar si pentru ultimele încercari ce le-am îndurat pentru a trece #ariera grea a muntilor. $e la începutul lui >e#ruarie am co#orât pe meridian la *apoli, cu gândul sa ne #ucuram de climatul #lând al /taliei Meridionale. În locul lui )rivat, care plecase spre nord, ne-a însotit la *apoli 0mil 7ul#uc. 0l era îndragostit de /talia, o cunostea ca în palma pâna la capatul cizmei si trecuse chiar dincolo, în 9icilia. 0ra un ghid de nepretuit. În *apoli ne-am încartiruit usor, într-o resedinta particulara, fara sa ne ceara stapâna acte. Apoi am început sa vizitam împre'urimile. -am descoperit mai întâi pe Mircea Dimitriu într-un lagar de refugiati aproape de *apoli. )um el nu era în lagar în momentul când l-a cautat 0mil 7ul#uc, s-a speriat de aceasta vizita neasteptata, crezând ca e cautat de politie. 9e gândea chiar sa dispara din lagar, înainte de a da ochii cu presupusul politist, când a vazut intrând pe poarta lagarului pe 0mil 7ul#uc. 0motia revederii a fost de nedescris. 9i unii si altii eram teferi si ne priveam cu #ucurie în ochi. )ât am stat la *apoli, toata luna >e#ruarie, am vizitat locurile demne de vazut din regiune /nsula )apri, $ozuelo, Vesuviul, $ompei si 5erculanum. Am pornit apoi dincolo de Vezuviu pe înaltimile care duc la mare, de unde am contemplat faimosul 9orrento. 0mil 7ul#uc ne-a dus si a o reprezentatie de opera, în eatrul 9an )arlos din *apoli, unde cânta tocmai compatriotul nostru ommaso 9pataro, în Rigoletto.
14. VESTI RELE DIN AUSTRIA a începutul lui Martie !": am întrerupt vacanta la *apoli si ne-am îndreptat din nou spre nord. *e daduseram întâlnire cu &ctavian Rosu la Milano, pe care îl însarcinasem sa ne caute o trecere în >ranta. a Roma ne asteptau vesti nelinistitoare din Austria. *u erau clare. )rivat adusese stirea ca se operasera noi arestari între Românii de la 7ad 6astein de catre politia militara americana. ârziu de tot am aflat ce se petrecuse. )um am scris si mai înainte, ministrii si diplomatii români încartiruiti la 7ad 6astein, la începutul ocupatiei americane, n-au avut de suferit represalii, în timp ce diplomatii celorlalte guverne din rasarit si corpurile lor consulare au fost arestati la +8 9eptem#rie !"8 si internati în lagarul de concentrare 6lasen#ach, de lânga 9alz#urg, special organizat pentru criminalii de raz#oi. emporar pentru Români, cum am scris în capitolul ,rama de la )ad 3astein, n-a durat mult. a +! &ctom#rie, grupul românesc sufera primele arestari. Victimele )/)-ului nu sunt ministrii români, ci mem#rii )onsulatului Român din Viena, Mihail 0nescu, )onsul 6eneral, si secretara )onsulatului, Doamna Maria 7ucur. Am relatat cum s-au petrecut aceste arestari în capitolul mai sus amintit. Ministrii nostri, /asinschi si 6eneral )hirnoaga, vazând ca arestarile se limiteaza la personalul consular, au presupus ca arestarea lui 0nescu si a Doamnei 7ucur se datoreaza unor denunturi si, dupa ancheta de rigoare, vor fi în curând eli#erati. Din acest motiv au continuat sa ramâna la 7ad 6astein, în afara de $rofesorul 9ângiorgiu, care, imediat dupa arestari, s-a refugiat în zona engleza din 6ermania. Dar interpretarea data de cei doi ministri arestarii lui 0nescu si Doamnei 7ucur nu era corecta. )ontrar asteptarilor lui /asinschi si 6eneralului )hirnoaga, peste câtva timp a venit si rândul lor sa fie ridicati. Desi trecusera aproape patru luni de la primele arestari, pe la 'umatatea lunii >e#ruarie !":, Vasile /asinschi, 6eneralul )hirnoaga si )omandorul 7ailla au fost arestati de )./.). si internati în lagarul 6lasen#ach, unde s-au revazut cu Doamna 7ucur si Mihail 0nescu. 15. LAGARUL GLASENBACH
agarul 6lasen#ach, din localitatea cu acelasi nume din apropierea 9alz#urgului, era populat de o multime de detinuti, presupusi criminali de raz#oi ai Reichului, #ar#ati si femei, cât si de numerosi oameni politici si militari apartinând acelor formatiuni sau guverne straine de pe teritoriul 6ermaniei care au luptat pâna în ultima clipa contra invaziei sovietice. În aceasta populatie de toate nationalitatile se aflau acum si Românii nostri, asupra carora apasa aceeasi acuzatie ca ar fi criminali de raz#oi. 6ermanii tre#uiau sa fie 'udecati de tri#unalele militare aliate, iar reprezentantii celorlalte nationalitati din rasarit urmau sa fie predati 9tatelor respective, pentru a fi 'udecati de tri#unalele lor. $e Români îi astepta soarta ca sa fie e%tradati în România, unde, din Martie !"8, venise la putere guvernul 6roza, dominat de comunisti. ;:
În lagarul 6lasen#ach se aflau arestati si doi legionari, 9piridon *eata si /on Radulescu. *eata era originar din Muscel, iar Radulescu din $rahova. >usesera amândoi internati la 7uchenIald iar sfârsitul raz#oiului i-a prins la 9alz#urg. În vreme ce 0nescu, Maria 7ucur, Vasile /asinschi si 6eneralul )hirnoaga au fost ridicati si dusi la 6lasen#ach pe #aza unei dispozitii generale a ri#unalului de la *Frn#erg, si legionarii *eata si Radulescu, care nu intrau în aceasta categorie, au cazut victima unor denunturi din partea unor români de la 9alz#urg, care intrasera în serviciul politiei americane. Mai erau pe lista sa fie arestati si internati la 6lasen#ach si legionarii Vasile Mailat si 6ica ase. Acestia avusesera prevederea sa se refugieze din vreme în zona americana din 6ermania, unde, gratie interventiei lui Velescu la MurphP, legionarii aflatori aici se #ucurau de li#ertate. Împotriva celor mai sum#re prevestiri, care framântau pe detinutii români din lagar, vazând cum dispareau, fara a se mai întoarce, reprezentantii altor formatiuni politice care luptasera alaturi de 6ermania, grupul de Români internati la 6lasen#ach s-a salvat în totalitatea lui. *ici unul dintre mem#rii guvernului de la Viena si nici un aderent al Miscarii egionare n-au fost declarati criminali de raz#oi sau cola#orationisti si predati guvernului din tara. a 4 /ulie !":, a sosit la 6lasen#ach un ofiter american, cu formulare ale )omisiei de /nstructie de pe lânga ri#unalul /nternational de la *Frn#erg. Aceste formulare au fost predate si detinutilor români, pentru a fi completate. &fiterul se întorcea cu ele de la *Frn#erg, pentru a fi e%aminate. Rostul lor era sa sta#ileasca daca persoanele implicate nu apartineau unor organizatii culpa#ile colectiv, nu savârsisera crime contra umanitatii si nu apartineau grupului denumit cola#orationist. Rezultatul anchetei de la *Frn#erg s-a încheiat cu un non lieu pentru mem#rii guvernului de la Viena si ceilalti detinuti. În luarea acestei decizii a contri#uit în mod decisiv întrevederea lui Velescu cu Ro#ert MurphP, care a dat instructiunile necesare cum sa se procedeze în cazul Miscarii egionare. Memoriile întocmite în lagar de Mihail 0nescu si altul de 6eneralul )hirnoaga, adresate 6eneralului MarG )larcG, )omandantul 9uprem al Armatei Americane din Austria, au avut si ele o influenta favora#ila în clarificarea autoritatilor americane privitor la internatii români. În Aprilie !";, dupa cercetarile de rigoare, au fost eli#erati mem#rii )onsulatului Român, Mihail 0nescu si Doamna Maria 7ucur, împreuna cu )omandorul 7ailla. &data cu ei au iesit din lagarul 6lasen#ach si legionarii *eata si Radulescu. & luna mai târziu, Mai !";, au iesit pe poarta lagarului Vasile /asinschi si 6eneralul )hirnoaga. &data cu e%onerarea acestora de orice culpa, atât )omisia de /nstructie de la *Frn#erg cât si )omandamentul 9uprem Militar Aliat de la Viena au scos din cauza si entitatile pe care le reprezentau acesti demnitari Miscarea egionara, 6uvernul *ational Român si Armata *ationala. )ei ce au participat la activitatile acestor organisme n-au fost nici fascisti# nici na$isti# nici colaborationisti si nici n-au savârsit crime de raz#oi sau crime contra umanitatii.
16. DIZIDENTII DIN NOU LA ATAC A#ia s-a sfârsit raz#oiul si dizidentii, 4<-"< la numar, su# inspiratia lui $apanace, si-au schim#at #rusc si radical convingerile lor politice. Acesta, dupa înfrângerea suferita cu formarea guvernului de la Viena, a considerat momentul oportun ca sa-si ia revansa. În acest scop, si-a instruit partizanii cum sa se comporte în noua con'unctura, dupa capitularea 6ermaniei, daca vor avea contacte cu Aliatii sau daca vor fi anchetati de acestia, cum se prevedea. 0i tre#uiau sa spuna ca au fost anti-cola#orationisti, ca s-au tinut departe de orice cola#orare cu Reichul, dupa ce au iesit din lagar. *-au intrat în guvernul de la Viena, considerând formarea lui o aventura politica si militara. 0i s-au despartit de 5oria 9ima din cauza acestei deose#iri de orientare si perspectiva în cola#orarea cu 6ermania. 0i si-au asumat riscul de a refuza sa se puna în serviciul acelora care i-au internat în lagar. oata raspunderea pentru formarea guvernului de la Viena si a actiunilor întreprinse de acest guvern cade asupra lui 5oria 9ima si a oamenilor lui. *umai ei au cola#orat cu 6ermania si ei sunt singurii care, conform deciziilor luate de Aliati, pot fi considerati colaborationisti. Dizidentii se lepadasera de atitudinea lor din lagar, când se #ateau cu pumnul în piept ca numai ei au ramas credinciosi $uterilor A%ei si >Fhrerului Adolf 5itler, în timp ce noi am tradat alianta cu 6ermania si dispozitia testamentara a )apitanului. 0vident ca aceasta schim#are totala în atitudinea lor politica surâdea multora dintre dizidenti. $apanace le oferea o portita de scapare daca represaliile aliate se vor a#ate si asupra Miscarii. Daca vor fi anchetati, vor declara ca ei n-au participat la activitatile guvernului de la Viena si conflictul cu 5oria 9ima are la #aza tocmai refuzul lor de a mai servi Reichului în ultima faza a raz#oiului. De unde sa stie Aliatii ca ei n-au participat la guvernul de la Viena, nu din motivele ce le afisau acum, ci pentru ca se ;;
opuneau la formarea acestui guvern su# conducerea lui 5oria 9ima, iar, în lagar, au azvârlit torente de acuzatii contra )omandantului egiunii, învinuindu-l pe acesta de tradare a aliantei cu 6ermania. 6ândul lui $apanace si al unora dintre apropiatii lui mergea mai departe. 9u#ita lor schim#are de pozitie, din ultra-nazista în ultra-aliata, poate servi si la victoria lor finala contra lui 5oria 9ima. )eea ce n-au reusit cu *emtii, vor reusi poate cu Aliatii. Dupa toate pro#a#ilitatile, 5oria 9ima, cu mem#rii guvernului si cu principalele cadre legionare ce l-au urmat, vor fi arestati de Aliati si trimisi în tara, unde vor fi condamnati, asa cum este în curs sa se procedeze cu capeteniile tuturor miscarilor nationaliste care au cola#orat cu Reichul. 9i atunci în &ccident, vor ramâne li#eri ei si numai ei, a#solviti de orice învinuire. Dupa linistirea starilor de raz#oi, vor putea continua nestingheriti de fostul )omandant al egiunii sa reprezinte în lume idealurile egiunii. *u se vor mai teme asadar de nici o concurenta politica, dupa eliminarea tuturor acelora care au cola#orat cu 6ermania la Viena. )onceptia lor putea avea însa si un alt final nedorit de ei. Daca se începeau arestarile si deportarile de legionari, acestea nu se puteau limita la anumite categorii dintre ei. 9e crea, cum s-ar zice un vad, o rutina, de care n-ar fi scapat nici ei. Decizia Aliatilor putea fi glo#ala si atunci intrau si dizidentii la gramada. 9-au întâmplat numeroase cazuri de e%tradare de nationalisti din rasarit de catre Aliati, care nu apartineau forurilor conducatoare, ci erau simpli aderenti ai acestor miscari sau a unor unitati de pe front. Dar s-a mai întâmplat ceva care lovea direct si în dizidenti. Între cei reclamati pe cale diplomatica de guvernele din tara figurau alaturi de 5oria 9ima, $apanace si /lie 6ârneata. &data aceasta operatie realizata, cine stie daca alti legionari n-ar fi luat acelasi drum fara întoarcere. Acest proces de anihilare a egiunii a fost oprit prin miraculoasa interventie a inginerului Virgil Velescu la >ranGfurt. De aceasta interventie au profitat si ei, care ar fi fost #ucurosi sa pierim în valmasagul raz#oiului.
1. LAGARUL REICHENAUINNSBRUC&. UN DENUNT SI CONSECINTELE LUI a /nns#rucG se întemeiase o comunitate româneasca înfloritoare de refugiati, în 'urul )aminului )rucii Rosii Românesti. Acest camin fost înfiintat gratie energiei si priceperii Doamnei Cvonne 9iegens, sotia Directorului )amerei de )omert 6ermano-Române din 7erlin, refugiati si ei acum la /nns#rucG. *imic nu parea sa tur#ure linistea acestei oaze de refugiati, care se #ucura si de a'utorul ce-l primea în alimente de la diferite organisme umanitare între care si )rucea Rosie /nternationala. )aminul era adapostit într-o cladire le 9illgasee 4 si avea trei eta'e. 0ta'ul întâi era locuit precumpanitor de tineri studenti. 0ta'ul al doilea era ocupat de familia 9iegens, iar în eta'ul al treilea erau niste doamne si domnisoare care lucrau la administratia )omitetului. Dar raza de actiune a )omitetului Român al )rucii Rosii era mult mai vasta. Distri#uia a'utoare alimentare si la Românii risipiti prin alte localitati din irol si Voral#erg. 0%ista un lagar de Români chiar la 7regenz, pe malul lacului )onstanta. Atmosfera era asa de linistita la /nns#rucG si în întreaga zona franceza de ocupatie, încât tinerii refugiati de aici si-au îngaduit sa invite în comunitatea lor cunoscuti de-ai lor din zona americana, pentru a petrece $astile împreuna. Asa 6rigore >iliti, care locuia la 6raz, a fost invitat de 9imeria si alti cunoscuti ai lui sa petreaca sar#atorile $astilor la 7regenz. Dupa mai multe peripetii avute cu 'andarmii francezi, care controlau pe calatorii din tren, >iliti a a'uns la 7regenz si a petrecut aici $astile într-o atmosfera placuta si camaradereasca. Dupa o saptamâna s-a înapoiat la /nns#rucG, cu gândul sa se întoarca la 6raz. A locuit, cum era si firesc, la )aminul )rucei Rosii, condus de Doamna 9iegens. A#ia sosit aici, luni, dupa Duminica omii, în toiul noptii, casa din 9illgasse este încon'urata de 'andarmi francezi, care au poruncit tuturor locatarilor ca sa se îm#race si sa-si ia lucrurile necesare pentru o detentiune mai lunga. )o#orâti în strada, prizonierii capturati au fost încon'urati de garda acelorasi 'andarmi si au pornit în mars de-a lungul râului /nn. Dupa o ora si 'umatate de mers pe 'os, coloana prizonierilor a fost oprita în fata portii unui lagar, care se numea, cum au aflat mai târziu, Reichenau. agarul Reichenau fusese construit de 6ermani si acuma îl foloseau trupele franceze de ocupatie. 0rau închisi în acest lagar multi germani, civili si militari, ofiteri si fosti mem#ri ai partidului nationalsocialist, apoi alte natii, între care numerosi 1craineni si chiar evrei care încercasera sa treaca clandestin frontiera în /talia. ;(
Acum lagarul Reichenau se marise cu contingentul românesc destul de numeros. În afara de cei capturati la )amin, au fost arestati si dusi în lagar aproape toti Românii aflatori în zona franceza de ocupatie, adica în irol si Voral#erg. *umarul Românilor internati în acest lagar, de pe urma acestei razii, era de aproape "<. Între ei se aflau Maiorul Maftei cu sotia, ridicati de la @itz#FhelH istoricul Ale%andru Randa, comandorul Muresanu, întreg grupul de la 7regenz, în frunte cu 9imeria, seful lagarului de Români de aici, Dr. 5acman, profesor de fizica cu sotia, 6eorge 9iegens cu sotia. Dintre tineri, aproape mai toti legionarii tineri care s-au refugiat în zona franceza din Austria. Între ei, Dionisie 6hermani, 6rigore >iliti, Victor )arâp si alti legionari din garnizoana 7erlin. Apoi 6heorghe 7ulumete, /on 7odoc si 5atmanul 5o'#ota, care locuiau la 7regenz sau la 7ludenz. 0vident ca cei internati s-au între#at pentru ce au fost arestati si internati în lagar. Versiunea lansata de >rancezi a fost ca la )omitetul )rucii Rosii s-ar fi descoperit niste nereguli în distri#uirea a'utoarelor primite de la diferite organisme internationale. Aceasta e%plicatie a cazut prin a#surditatea ei. )e cautau aici persoane care locuiau la )amin, dar nu aveau nimic în comun cu administratiaJ 9au, de ce au fost arestate persoane din alte localitati, cum erau cei de la @itz#Fhel sau 7regenzJ )e cautau în lagar Ale%andru Randa sau Maiorul MafteiJ $âna la urma s-au lamurit lucrurile, când a început ancheta celor internati. Au fost arestati si internati pentru motive politice. $entru participarea lor la 6uvernul de la Viena si pentru apartenenta unora dintre ei la 6arda de >ier. &peratia era un ecou al procesului ce se desfasura tocmai atunci la *Frn#erg si a unor interventii, ce venisera din tara, ale guvernului 6roza. >rancezii, e%trem de sensi#ili la notiunile de criminali de ra$boi# na$isti# fascisti si colaborationisti, au procedat fara nici o discriminare la arestarea Românilor din spatiul controlat de ei. Aceasta razie a autoritatilor franceze nu s-ar fi întâmplat daca nu ar fi fost alarmati de anumite denunturi, chiar din mi'locul Românilor. rei legionari marginali = care în lagarul 7uchenIald s-au atasat grupului dizident si erau cunoscuti prin virulenta atacurilor lor contra conducerii legionare = au intrat în serviciul >rancezilor si au denuntat pe ceilalti legionari. )a Qsunt nazisti F , ca Qau a'utat pe 5itler pâna în ultima clipa a raz#oiuluiQ, ca Qsunt cola#orationisti notorii, care tre#uie sa-si ia cuvenita pedeapsaQ. Autoritatile franceze, foarte sensi#ile la aceste denunturi, n-au #inevoit sa faca o ancheta preliminara, pentru a se convinge de adevarul acestor acuzatii, ci au dat un ordin glo#al sa fie arestati si internati în lagar toti Românii din zona. >ostii nostri camarazi care s-au pretat la aceasta fapta urâta, punând în prime'die li#ertatea si poate viata atâtor compatrioti, au fost trei studenti *icolae anase, Antonovici si 9tefan $opescu. a acestia s-a adaugat, întarind spusele lor, cunoscutul agent al lui 0ugen )ristescu din lagarul RostocG, care uneltise asasinarea capeteniilor legionare din acest campament, 9er#u. )u declaratiile contra celorlalti români, ei urmareau pe de o parte sa se puna la adapost de eventuale urmariri NQnoi am fost contra guvernului de la Viena, contra cola#orarii cu 6ermaniaQO, iar pe de alta parte sa se raz#une pe acei legionari care nu apro#au defectiunea lor. &aza de pace si fratietate de la /nns#urG sarise în aer. 9oarta celor arestati si internati în lagarul Reichenau era incerta. $uteau fi ridicati de la o zi la alta si predati guvernului din tara. a *Frn#erg se 'udeca procesul capeteniilor national-socialiste, iar în tara începuse procesul Antonescu. 9u# ochii lor, ai celor internati, au fost ridicati ucrainieni si predati Rusilor. 9e asteptau de la o zi la alta sa ai#a si ei aceeasi soarta. Denuntatorii, camarazii lor de altadata, întretineau relatii si cu guvernul din tara, via Viena. a /nns#rucG aparuse un 6eneral român, 7alosin, trimis de guvernul din tara pentru repatrieri. Dar în afara de aceasta misiune oficiala, avea si alta paralela. 1nde se gasesc legionariiJ În ce lagare si zone, pentru ca guvernul român sa le ceara Aliatilor e%tradarea lorJ Acest 6eneral 7alosin a aparut în toate lagarele din Austria, 6ermania si /talia, în cautare de criminali de raz#oi, misiune camuflata su# formula plauzi#ila a repatrierilor. 6eneralul 7alosin venise însotit la /nns#rucG de un colonel si de un capitan, numit /liescu. Acest capitan, în convor#irile avute în lagarul Reicheanu, le-a comunicat unor detinuti de legatura ce e%ista între cei trei denuntatori si guvernul din tara, prin intermediul egatiei din Viena. &vidiu 9tanescu, internat si el în lagarul Reichenau, l-a vazut întâia oara pe 6eneralul 7alosin intrând pe poarta lagarului 0nghien-0dingen, din 7elgia, unde se aflau multi prizonieri români. Deznodamântul final a fost însa cu totul altfel decât cum sperau denuntatorii. 9pre norocul egiunii, în sânul fortelor franceze de ocupatie din Austria se petrece o schim#are radicala. 7iroul de Documentare al Armatei >ranceze, care era pâna atunci controlat de comunisti din >ortele >ranceze de 0li#erare, este preluat de ofiteri francezi de cariera, care luptasera cu De 6aulle. Aceasta s-a întâmplat la apro%imativ : luni de la internarea Românilor în lagarul Reicheanu. În locul ;!
anchetatorilor anteriori, de filiatie comunista, îsi face aparitia un tânar ofiter, 7londel, care reia ancheta de la început. $rocesul legionarilor si al tuturor Românilor internati încapuse pe alte mâini. /nterogatoriul facut de 7londel nu a mai avut loc în lagar, ci la /nns#rucG, într-o resedinta a 7iroului de Documentare al Armatei. De la început, cei anchetati au constatat diferenta de atmosfera si de tratament. )um îl descrie >iliti, 7londel era calm, perspicace, prietenos, inspirând încredere. 7lodel era interesat sa afle ce este cu aceasta miscare. inerii legionari i-au e%plicat cu entuziasm fenomenul legionar, în asa fel încât 7londel a fost impresionat de doctrina lor. )a urmare a acestor anchete, prin care au trecut toti detinutii, regimul celor închisi, de când a venit 7londel, s-a ameliorat. 7londel avea atâta încredere în legionari încât, când acestia aveau ceva de facut în oras, îi lasa fara paza, fiind sigur ca se vor întoarce. Adeseori lipseau toata ziua. 9-a mai întâmplat ceva care a avut efectul unui detonator asupra soartei celor internati. atal lui Dionisie 6hermani, profesorul 6hermani, decanul >acultatii de )onstructii de la $olitehnica din 7ucuresti, hidraulician emerit si specialist în teoria similitudinilor, este invitat la $aris, la un congres în specialitatea lui. a o receptie întâlneste pe 6eneralul 7ethourd, guvernatorul militar al zonei franceze de ocupatie din Austria. În cursul conversatiei cu 7ethourd, $rofesorul 6hermani îi spune ca are un fiu în zona franceza de ocupatie, la /nns#rucG, într-un lagar. 6eneralul promite ca se va interesa de soarta lui. Într-adevar, 7iti 6hermani este primul eli#erat, în August. Anchetele lui 7londel se terminasera. În cursul lunii 9eptem#rie !": au urmat alte eli#erari. 1ltimul lasat pe picior li#er a fost 6rigore >iliti. În luna &ctom#rie, lagarul Reicheanu fusese evacuat de toti Românii internati. Din acel moment, 7londel a ramas un prieten devotat al cauzei românesti si a facut parte din echipa de instructori francezi care au pregatit pe legionarii selectati sa fie parasutati în t ara. )ei trei rauvoitori de la /nns#rucG, care si-au denuntat proprii lor frati de credinta si idealuri au fost si ei niste victime în fond, un su#product al QînalteiQ scoli legionare a lui $apanace. Îm#âcsiti de atmosfera de ura propagata de acesta în lagar, au savârsit aceasta fapta degradanta. Dumnezeu si-a aratat înca o data mila fata de Miscare, salvând de la o disparitie sigura pe camarazii internati la /nns#rucG. *ici camarazii de la 9alz#urg n-au fost scutiti de atentatul delatiunii. 9i pe la ei s-a pripasit un legionar dizident, care a fost recrutat de serviciile americane. 0ste vor#a de un oarecare udose, care în tara fusese între#uintat la #iroul )orpului Muncitorilor egionari. Refugiat în 6ermania dupa evenimentele din /anuarie !". )ând s-a produs dizidenta din lagar, el s-a atasat grupului minoritar. a Viena a dus o e%istenta marginala si a reaparut dupa raz#oi la 9alz#urg ca informator al serviciilor americane militare. udose nu a avut nici o participare în arestarile din 7ad 6astein. În schim#, Americanii s-au servit de el pentru a identifica elementele legionare din 9alz#urg. $rin denunturile lui, au fost arestati si internati în lagarul 6lasen#ach legionarii *eata 9piridon din Muscel si /on Radulescu din $rahova. Acesta din urma l-a descoperit pe udose când era internat în lagar, gratie destainuirii unui ofiter american la ancheta. De la #iroul acestuia, aratând în curte un individ, i-a spus lui /on Radulescu QAcesta v-a denuntatQ. 1itându-se la el #ine, pe fereastra, /on Radulescu l-a recunoscut imediat, caci fusesera împreuna în lagar. /on Radulescu a comunicat descoperirea lui si mie si altor camarazi. Între cei denuntati si care erau pe punctul sa fie arestati se aflau si camarazii Vasile Mailat si 6ica ase. Dar acestia, aflând de primele arestari, s-au refugiat la timp în 7avaria, unde Americanii nu s-au legat de legionari. )eilalti doi, *eata si Radulescu, au facut un an si 'umatate de lagar, fiind eli#erati a#ia în Mai !";.
1!. PIERDERI GRELE 9fârsitul raz#oiului, pe lânga necazurile inerente pri#egiei si a nesigurantei în care traiam în diversele zone de ocupatie, ne-a provocat pierderi grele în rândul celor mai #uni camarazi pe care-i aveam. Aceste pierderi nu s-au datorat represaliilor aliate, ci unor episoade de alta natura, provocate de #anditismul aparut dupa raz#oi. Voi e%pune aceste tragice cazuri de disparitie a unor legionari de elita, când se încheiasera ostilitatile, în mod individual, privind soarta fiecaruia. . )orneliu 6eorgescu )um am scris, pe )orneliu 6eorgescu l-am rugat sa se duca la DKllersheim, ca sa supravegheze evacuarea trupelor din acest lagar si îndreptarea lor spre 7avaria, care cadea în zona americana de ocupatie. Îl credeam în acest lagar, când ma pomenesc cu el la Alt-Aussee, în ultimele zile, înainte de a pleca si eu în munti. 9e întorsese îngri'orat de soarta mea. *oi eram atunci pe punctul sa parasim AltAussee si sa ne asociem detasamentului 0ichmann, în operatia BehrIolf. *u cutezam sa-l iau în echipa (<
ce-o constituisem atunci, tocmai gândindu-ma la supravietuirea lui. 0ra prea mare ca sa-l sacrific în aceasta întreprindere riscanta. Atunci am ales doi camarazi de elita, pe raian $uiu si Vasile Mailat, ca sa-l însoteasca în pri#egie si sa ai#a gri'a de el la tot pasul. )orneliu 6eorgescu a plecat împreuna cu cei doi însotitori pe drumuri numai de ei stiute. Dupa câteva zile, au a'uns în localitatea Mittersill. Aici, raian $uiu s-a despartit de ei pentru câteva zile pentru a vizita o cunostinta dintr-un sat din apropiere, unde spera sa gaseasca si un adapost pentru toti. )orneliu 6eorgescu a ramas numai cu Vasile Mailat. Deodata apare în aceasta localitate, Mittersill, un curier trimis de Vasile /asinschi de la @itz#Fhel, unde, cu a'utorul lui 6amillscheg, au o#tinut camere la marele hotel din localitate. Înainte de a se sta#ili definitiv la 7ad 6astein, )orneliu 6eorgescu, pentru a veni în a'utorul lui /asinschi, a acceptat sa ramâna câteva zile singur, pâna la întoarcerea lui Mailat. )e s-a întâmplat în aceasta perioada nimeni nu stie, în timpul a#sentei lui Mailat. )ând s-a întors Mailat de la întâlnirea cu /asinschi, nu l-a mai gasit pe )orneliu 6eorgescu la Mittersill. Îsi daduse întâlnire cu )orneliu 6eorgescu într-un anumit loc, dar nu aparuse aici. A rascolit tot orasul, cu acelasi rezultat negativ. A între#at pe oamenii de pe strada în dreapta si în stânga, dar nimeni nu a putut sa-i dea vreo informatie. Atunci Mailat a presupus ca, poate, )orneliu 6eorgescu si-a pierdut ra#darea si a plecat de unul singur. Din acel moment nimeni nu a mai aflat nimic de )orneliu 6eorgescu. Disparuse fara urma din Austria. ârziu de tot, în !8<, Dr. /on >leseriu, si#ian ca si el, a reluat cercetarile la Mittersill. 9-a interesat pe la autoritati si a aflat ca în acele zile tul#uri, din primavara anului !"8, un necunoscut a fost gasit mort pe strazile orasului Mittersill si a fost îngropat în cimitirul din localitate. Dr. >leseriu a reusit sa o#tina autorizatia de a se face dezgroparea. )ând i-a vazut osemintele, l-a identificat dupa operatia ce-o avusese în tinerete la un genunchi si de care stia el. A fost din nou înmormântat într-un alt loc si de atunci mormântul de la Mittersill a devenit loc de pelerina' pentru toti legionarii din lumea li#era. În fiecare an, în cursul lunii /unie, se aduna supravietuitorii la Mittersill, unde se face slu'#a la cimitir si apoi în sedinta solemna se comemoreaza viata si faptele )omandantului 7unei Vestiri, )orneliu 6eorgescu. Dupa toate pro#a#ilitatile, a cazut victima unor #anditi, care l-au 'efuit de #anii ce-i avea. +. /on /onica si Vladimir )risti $e /on /onica l-am întâlnit la /nns#rucG înaintea )raciunului, tocmai când ma pregateam sa trec muntii în /talia. În camera lui mo#ilata, am dormit câteva nopti. )um am povestit mai înainte, cu )rivat, 7oro#aru si Mailat, am trecut muntii pe la pasul 7rennero îndata dupa )raciun. *u stiu în ce împre'urari /on /onica s-a întâlnit la /nns#rucG cu Ministrul Vladimir )risti si au planuit împreuna trecerea în /talia. Din câte am aflat mai târziu, destul de vag, au dat peste o calauza de origine croata, care si-a luat anga'amentul sa-i treaca în /talia, pentru o anumita suma de #ani si pentru tigari. Însotiti de aceasta calauza, au pornit peste munti în /talia, nu stiu daca pe la 7rennero sau prin alta parte, si, din acel moment, nu s-a mai stiut nimic de soarta lor. În /talia nu au a'uns niciodata si nici nu s-au aflat trupurile lor pe undeva. $ro#a#il ca au fost ucisi de calauza, care i-a omorât pentru a-i 'efui. rupurile lor le-a azvârlit undeva într-o prapastie si asa se e%plica lipsa oricarei urme de la ei. +. 0mil 7ul#uc 0mil 7ul#uc a cazut si el victima #anditismului provocat de starile nefaste ale raz#oiului. De asta data asasinarea lui de un #andit s-a petrecut su# ochii mei. Ma pregateam sa trec din /talia în >ranta, în vara anului !";. )a drum de trecere clandestina a frontierei am ales Muntii Alpi. otul a fost pregatit amanuntit. Însotitorul meu era $aul $opescu, ce locuia la Milano. De partea cealalta a muntilor ma asteptau Marcel 6hinea si $etre $onta, sta#iliti la $aris. $entru a urca creasta muntilor, tre#uia sa a'ungem într-o localitate de granita, al carui nume nu mi-l mai amintesc. & prima halta cu auto#uzul tre#uia sa o facem de la orino la )ostigliole de 9aluzzo. De aici, cu un alt auto#uz, la localitatea de frontiera. 1nicul meu însotitor era la început $opescu $aul. Dar ce s-a întâmplatJ ocmai atunci venise la 7ergamo, unde locuiam de mai multa vreme împreuna cu oader /oras, Dr. 0mil 7ul#uc de la Roma. 0l ne-a surprins tocmai în zilele premergatoare plecarii de la 7ergamo la Milano si de aici la orino, de unde tre#uia sa continuam drumul spre munti. Aflând de planul nostru, 7ul#uc mi-a comunicat ca vrea sa mearga si el cu noi pâna la frontiera, pentru a veghea pe traseul italian asupra sigurantei noastre. 0l are acte italiene si vor#este perfect lim#a italiana, încât ne poate fi de folos în legitimarea noastra pe la autoritatile italiene. 0u am insistat sa nu (
mearga cu noi. *e vom descurca singuri. $aul $opescu e un om cu o minte agera si vor#este #ine lim#a italiana. italiana. $arca aveam o presimtire. presimtire. Dar n-a fost chip sa-l înduplec înduplec pe 7ul#uc 7ul#uc sa renunte renunte la gându gândull lui. Asa se face ca am plecat toti trei de la Milano la orino orino si de aici în munti. a )ostigliole di 9aluzzo am a'uns cu auto#uzul înainte de masa. /nformându-ne de celalalt auto#uz, care urca spre frontiera, aflam ca nu avea legatura decât la 8 dupa masa. )e sa facem în acest intervalJ Dupa o gustare sumara, ne-am uitat spre vale si acolo serpuia un râu frumos între salcii. )e ne-am zisJ În loc sa stam asteptând auto#uzul în sat, sa co#orâm la vale si sa ne asezam pe malul acestui râu primitor, unde unde ne putem odihni câteva ore la um#ra um#ra salciilor, pâna la plecarea auto#uzului. 0ra în /ulie. *e-am luat #aga'ele, am trecut podul si ne-am asezat pe malul râului. 9tateam linistiti, fara alta gri'a, sa treaca timpul cât mai placut. )am la o ora de când sedeam pe iar#a la marginea râului, deodata apare în fata noastra un tânar, iesind din paduricea de salcii. *u i-am dat la început importanta, crezând ca a venit si el sa admire peisagiul. Dar o#servam în mâna lui un revolver, pe care îl îndreapta apoi spre noi. )e vrea astaJ *e-am ridicat si 0mil 7ul#uc l-a între#at ce vrea, îndreptându-se cura'os spre el. 0u cu $aul $opescu ne-am tras îndaratul unor copaci. ânarul cu pistolul arata spre un geamantan de piele al lui 0mil 7ul#uc si face chiar un gest sa-l ridice. 0mil 7ul#uc se repede atunci la el si îi smulge geamantanul din mâini. 0u am strigat atunci lui 0mil Q*u te opune. asa sa ia geamantanulQ. Dar 7ul#uc nu asculta. 9ta lânga geamantan cutezator. Atunci tânarul se retrage câtiva pasi si îndreapta pistolul spre 7ul#uc. Auzim o împuscatura si atunci îl î l vedem pe 0mil 7ul#uc pra#usindu-se la pamânt, dând dând un tipa tipatt fior fioros os,, asa asa de pute putern rnic ic ca se pute puteaa auzi auzi pâna pâna depa depart rte. e. Atun Atunci ci pisto pistolar larul ul însf însfac acaa geamantanul lui 7ul#uc si dispare în tufis. *oi ramânem ascunsi dupa copaci, privind la 0mil 7ul#uc, care nu mai misca. Dupa câteva minute, presupunând ca a plecat ucigasul, ne apropiem de 0mil 7ul#uc întins pe iar#a. Murise. >usese lovit drept în inima. )e sa facem acumJ 9ituatia noastra era grea. Autorul crimei disparuse si ramasesem numai noi lânga 7ul#uc, care venisem cu el. Dupa cum era si firesc, primele #anuieli, pâna la descoperirea ucigasului, ar fi cazut asupra noastra. *e-am hotarât sa mergem la postul de cara#inieri si sa e%plicam ce s-a întâmplat. -am lasat pe 0mil 7ul#uc si #aga'ele noastre pe malul râului si ne-am urcat pe podul care duce în sat. Dar, pe la mi'locul lui, apar cara#inierii, în frunte cu seful lor. )um ne vede, ne pune catusele si ne duce la cazarma lor. În spatele cara#inierilor era o multime de locuitori din sat care, alarmati de împuscaturi, venira sa vada ce este. 9e uitau cu ura la noi, gata sa ne linseze. oti credeau ca noi suntem niste contra#andisti si am împuscat pe tovarasul nostru în urma unei certe sângeroase. 1n reglement reglement de comptes, comptes, cum se spune. )u mare greutate cara#inierii ne-au luat su# protectia lor, pentru a nu cadea victima furiei populatiei. A'unsi la cazarma cara#inierilor, am fost condusi la închisoare, fiecare separat, si apoi, imediat, la o prima ancheta. Versiunea lor era ca noi doi, $aul $opescu si eu, l-am omorât pe 0mil 7ul#uc, pentru niste chestiuni #anesti. 9ituatia mea era si mai grea, caci aveam acte false. Daca s-ar fi descoperit adevarata mea identitate, m-as fi putut apara mai usor, dar riscam sa fiu e%tradat în tara. *oi am protestat, am e%plicat cum s-a întâmplat cazul, am descris cât am putut mai #ine pe tânarul care ne-a atacat, dar cara#inierii au ramas sceptici. A doua zi tre#uia sa vina 'udecatorul de instructie de la )uneo, pentru a ne lua un nou interogatoriu. interogatoriu. A doua zi s-a lamurit cazul printr-o adevarata minune dumnezeiasca. În apropiere de malul râului, un om mai în vârsta, de vreo 8< de ani, trecea tocmai atunci când am fost atacati. A auzit împuscaturile si a vazut fugind cu o #icicleta pe tânarul criminal, în speranta ca nu va fi o#servat de nimeni. &mul acesta din sat, care avea o mosioara prin apropiere, s-a dus la cara#inieri si le-a povestit ce-a vazut. ânarul a fost arestat si adus la cazarma gardienilor. 9upus interogatoriului de rigoare, a tagaduit pâna în ultima clipa, încât seful care conducea cercetarile nu stia ce sa creada. Atunci s-a decis sa faca o confruntare între mine si el. 0u l-am recunoscut imediat. 9eful cara#inierilor ne-a lasat singuri, în speranta ca ramânând numai amândoi, se va a'unge la o clarificare. 0l continua sa creada ca între noi si tânarul pistolar a fost o complicitate. Ramas singur cu el, tânarul îmi spune pe un ton amenintator ca daca spun ceva Qma omoara si pe mineQ. )um nu auzeam #ine înca de pe vremea aceea, i-am facut semn ca nu pricep. Atunci el a strigat mai tare. 9oarta lui se pecetluise. În camera alaturata pândea seful cara#inierilor conversatia noastra. 0%istau acuma doua marturii contra lui, a omului ce l-a vazut fugind de la locul crimei, si propria lui declaratie amenintându-ma ca ma omoara. $este $este câteva câteva ore, ha confesado confesado,, cum spun italienii. *oi am fost eli#erati si ne-am prezentat apoi la 'udecatorul de instructie Vaccario din )uneo. Am facut declaratiile cuvenite, am avut o noua confruntare cu tânarul si apoi ne-am întors la )ostigliole de 9aluzzo, pentru înmormântarea lui 0mil (+
7ul#uc. De asta data întreg satul a participat la funeralii. oti aveau ochii înlacrimati. )um ni s-a spus, tânarul care l-a împuscat pe 0mil 7ul#uc fusese un temut partizan pe timpul raz#oiului. $entru el, a omorî un om nu era nimic. ânarul se chema Mario )olom#ero. A fost condamnat la ( ani închisoare. a interogatoriu, la )uneo, a marturisit ca el credea ca noi suntem niste #ogati negustori de paduri si ca am venit pe acolo ca sa facem tranzactii cu lemn de padure. 6eamantanul lui 7ul#uc, pe care îsi pusese ochii, era doldora de #ani. Dar nu aflase în el decât 8< de dolari, #ani de care aveam nevoie dupa ce vom a'unge în >ranta. Dupa )orneliu 6eorgescu, dupa /on /onica si Vladimir )risti, plateam al treilea tri#ut #anditismului post#elic, în persoana lui 0mil 7ul#uc.
1". ALTE PIERDERI >iind înca la Alt-Aussee, am primit vizita ofiterilor legionari Viorel 7o#orodea si /lie Rotea, care erau detasati detasati pe frontul din 9lovacia 9lovacia si operau operau în cadrul cadrul organizat organizatiei iei /). Acestia Acestia venisera venisera îngri'orati îngri'orati tot de soarta mea. Îmi facusera propunerea ca, la sfârsitul raz#oiului, sa ma retrag la 7ratislava, unde ei aveau o #una ascunzatoare. ocuiau la o familie slovaca de toata încrederea si aici puteam sa stam cât vrem si în toata siguranta, chiar daca pleaca *emtii si vin Rusii. În Austria si 6ermania, legionarii vor fi urmariti si dupa toate pro#a#ilitatile vor fi predati guvernului din tara, unde îi asteapta moartea sau în cazul cel mai #un o lunga închisoare. $ropunerea lor mi s-a parut atragatoare în acel moment, dar le-am comunicat ca eu sunt legat de prietenii mei germani si tre#uie sa ma retrag la munte cu ei. *u pot sa dispar pentru a lua drumul 7ratislavei. Dar ce s-a întâmplat cu Rotea si 7o#orodeaJ 6azda lor, de a carei fidelitate 'urau, a doua zi dupa ce *emtii au evacuat 7ratislava si au intrat partizanii slovaci, i-a denuntat acestora. Arestati, acestia i-au predat Rusilor, iar Rusii, dupa un oarecare timp de detentiune, i-au dat pe mâna comunistilor români. Au fost 'udecati si condamnati la multi ani închisoare. /lie Rotea a murit în închisoarea ârgu-&cna, iar Viorel 7o#orodea a iesit de la Aiud în !:". )eva asemanator s-a petrecut cu avocatul Vica *egulescu. Acesta era cu mine la Alt-Aussee, facând parte dintre functionarii guvernului. Vica *egulescu era 9ecretar 6eneral la $resedintia 6uvernului si el mi-a redactat toate decretele ce le-am semnat în calitate de presedinte de consiliu. În perioada când procedam la împrastierea efectivelor noastre de la Alt-Aussee în spatiul austrogerman, vine Vica *egulescu la mine cu o propunere de retragere din zona periculoasa a Austriei, unde desigur toate capeteniile nationaliste vor fi cautate si arestate de Aliati. )um vedea el salvarea meaJ În )roatia. $rietenii din organizatia 1stascha ne vor a'uta sa stam la ei, pâna ce ne vom putea retrage întrun loc mai sigur. $ropunerea lui Vica *egulescu nu mi-a surâs de la început. )roatia era prada raz#oiului civil. $artizanii lui ito se apropiau de 2agre#, iar trupele germane se retrageau spre Austria. *u numai ca nu am acceptat propunerea lui, dar l-am sfatuit sa nu faca greseala sa-si caute scaparea în aceasta tara, de unde lumea fugea. )roatia era în acel moment cel mai nesigur loc din 7alcani. /-am atras atentia asupra prime'diilor la care se e%pune. Dar Vica *egulescu n-a ascultat de sfatul meu. A mai convins si pe alti legionari sa mearga cu el, între care pe /on )engher si un grup de fete. )um era de prevazut, în )roatia au fost arestati de partizani si apoi predati Românilor. )engher a fost omorât pe strada, la Masov, de un comunist evreu, iar Vica *egulescu si-a sfârsit zilele în închisoare, dupa ce a fost supus la mari mari cazne. >ratii 5anu, Vasile Vasile si raian, s-au întors în tara #iruiti de dorul de glie. Vasile Vasile 5anu mi-a marturisit chiar din perioada când eram împreuna la munte, ca daca scapam de aici, el nu se mai opreste pâna la Al#a /ulia. 0 satul de pri#egie si de statul printre straini. Într-adevar, dupa ce ne-am despartit, Vasile 5anu a plecat la inz, unde l-a cautat pe fratele lui raian. Amândoi au luat apoi directia spre rasarit, trecând prin 1ngaria. Dar în România nu s-au #ucurat decât de câtiva ani de li#ertate. li#ertate. Au fost arestati arestati în !"( si dupa : ani de închisoare la Aiud, Aiud, au fost pusi în li#ertate, în !:", odata cu toti detinutii. Daca e%aminam e%aminam calculele ce si le-au facut acesti camarazi camarazi care au preferat preferat sa-si caute salvarea salvarea în alte tari decât în spatiul austro-german, constatam la origine o parere 'usta, dar care, pâna la urma, s-a dovedit a fi falsa. a sfârsitul raz#oiului, cine putea indica cu precizie unde e pamântul fagaduintei, adica în ce parte a 0uropei ne vom putea salvaJ 0u însumi nu puteam sa dau un sfat #un celor ce îmi puneau aceasta pro#lema. De aceea am preferat sa las fiecaruia li#ertatea de actiune, împrastiindu-se în toate partile. Din acel moment, raspunderea salvarii cadea asupra fiecaruia. )ei ce au optat pentru 9lovacia, 9lovacia, )roatia si România, România, si-au facut socoteala socoteala ca regiunea cea mai prime'dioasa prime'dioasa e 6ermania, 6ermania, cu (4
ane%a ei austriaca. Aliatii îsi vor descarca toata furia lor contra poporului care a tolerat aparitia nationalsocialismului. Aici nu va mai fi scapare pentru nimeni. *u numai capeteniile national-socialiste, dar si cola#oratorii lor din alte natiuni vor suferi urgia raz#unarilor. Din aceasta perspectiva, camarazii care au preferat sa se îndrepte spre rasarit aveau dreptate. dreptate. Dar iata ca tocmai spatiul austro-german, dupa primul val de represalii, în anii !"8-!":, a oferit mai mari posi#ilitati de salvare decât tarile presupuse a fi mai sigure. De ceJ $entru ca în 9lovacia, în )roatia, în 1ngaria, în România, s-a instalat comunismul cu toate ororile imagina#ile, în timp ce 6ermania de Vest si Austria au fost crutate de Aliati, #ucurându-se de li#ertate si de un regim democratic. Dar aceste configuratii politice apartin domeniului imprevizi#ilelor. /mprevizi#ile istorice pe care nimeni nu le putea descifra la ora capitularii 6ermaniei. )amarazii care au plecat spre rasarit, au facut un calcul 'ust, dar care a fost anulat ulterior de statutul #olsevico-totalitar care a decis de soarta acestor state. 6ermania de Vest si Austria, prin decizia învingatorilor de atunci, au cazut în zona li#ertatii, în timp ce tarile din rasarit au suferit rigorile stalinismului. ocmai noi, care am ramas în zona germana, am putut sa ne salvam, în timp ce camarazii care au apucat directia rasaritului au cazut în ro#ia comunismului.
2#. AVIOANELE MORTII 1ltimul z#or spre tara s-a realizat de la aeroportul Bells, în a doua 'umatate a lunii Martie !"8. Atât prin numarul celor îm#arcati, cât si prin materialul ce-l transporta, reprezenta un summum al summum al guvernului de la Viena, în cola#orare cu autoritatile germane, de a a'uta miscarea de rezistenta din tara. /nitiativa nu ne-a apartinut noua, ci A#Iehr-ului. De asta data nu mai era $ffeifer care organiza z#orul, ci seful lui imediat, un )apitan tot din A#Iehr al carui nume nu-l mai retin. 0ram la Alt-Aussee când s-a procedat aceasta e%peditie. Din întâlnirile mele cu acest )apitan, am descoperit în persoana lui nu numai pe profesionistul antrenat în aceste z#oruri, dar si un luptator idealist si entuziast. )e spunea elJ Acest z#or se va face cu cele mai #une avioane ce ne-au ramas, era vor#a de douaH el mai era semnificativ si prin încarcatura lor pretioasa. 9ute de milioane de lei, devize si piese de aur în cantitati a#undente. Apoi arme de tot felul. De la pistoalele cele mai #une pâna la pusti-mitraliera. Am golit magazinele A#Iehr-ului de tot ce avea mai #un, spunea el, ca sa nu a'unga în mâna inamicului. 0ra ultima e%peditie organizata de A#Iehr si ne-am gândit sa-i dam o neo#isnuita amploare. *e vor însoti cei mai e%perti piloti si vor participa si din partea noastra elemente de elita. Va fi asadar o operatie mi%ta. Rostul ei este sa a'ute nu numai miscarea nationala de rezistenta, dar si pe compatriotii nostri germani care sunt amenintati sa fie deportati în 9i#eria. Din partea guvernului de la Viena mi-a cerut un grup de legionari care, dupa aterizare, sa puna la adapost materialul si sa faca legatura cu grupele de luptatori din munti si cu organizatia clandestina a Volsdeutsche din Ardeal. Într-adevar amploarea acestei e%peditii nu se putea compara cu nici unul din z#orurile anterioare. Aceste avioane nu vor lansa oamenii cu parasuta, ci ele însele vor ateriza în locurile alese si cei din ele se vor îngri'i apoi de scoaterea materialului si punerea lui în siguranta. Am fost impresionat de e%punerea )apitanului. Ma gândeam la oamenii care luptau în munti si la imensul a'utor ce l-ar primi daca aceste avioane ar a'unge cu #ine la locul de destinatie. 2#orul era cu atât mai important cu cât seful A#Iehrului din Austria participa la el, asumându-si riscurile tuturor. Mai era o chestiune. Mi s-a comunicat ca z#oruri cu parasutare nu se vor mai face, desi e%istau înca multe elemente disponi#ile, pregatite în scolile speciale. Aceasta era ultima oportunitate. Ma gândeam si la punerea la adapost a elementelor noastre. )um e mai #ineJ 9a ramâna aici, riscând sa fie arestate de serviciile aliate si apoi predate guvernului din tara, sau sa dispara în masa româneascaJ 0ra o dilema greu de rezolvat. În acest timp s-a mai ivit o noua pro#lema care m-a determinat sa apro# acest z#or. )amarazii germani 9D din România mi-au comunicat ca, dupa caderea lui 9toicanescu, organizatia legionara îsi pierduse din eficacitatea ei. $etrascu singur nu putea face fata actiunilor de pe teren. Ar fi necesar sa fie a'utat de cineva de la Viena. Acest mesa' l-am primit pe la începutul lui Martie. )e m-am gândit atunciJ $etrascu are nevoie de un a'utor. a Viena aveam în rezerva pe Dr. /osif Dumitru, un #un organizator si un luptator de prima linie. Ma voi folosi de acest ultim z#or ca sa-l trimit în tara pe Dr. Dumitru, ca a'utor ("
al lui $etrascu. 0ra un motiv în plus ca sa îmi dau apro#area la savârsirea acestui z#or. Întaream si organizatia din tara cu plecarea lui Dr. Dr. Dumitru. M-am întâlnit la Bells, înainte de plecare, cu Dr. Dumitru si i-am dat instructiunile necesare. În aceasta localitate s-au concentrat toti cei destinati sa plece în tara. *umarul lor total era de aproape +<. Între ei fratii Monoranu din *eamt si aviatorul )icero $opescu, venit recent la Viena. /-am vazut pe toti, le-am strâns mâna si le-am urat mult noroc si paza Domnului. 0rau doua avioane gata de plecare la Bells. 2#orul s-a efectuat pe la sfârsitul lunii Martie !"8. De atunci nu am mai auzit nimic de ei. egaturile egaturile cu tara fusesera fusesera întrerupte, întrerupte, iar noi de la Alt-Aussee Alt-Aussee ne-am risipit risipit care încotro. încotro. ârziu de tot, prin !";, am auzit de soarta tragica tragica a acestei acestei e%peditii. )ele doua avioane s-au pra#usit undeva prin Muntii Argesului. )ea mai mare parte a celor aflati în avioane au pierit în acest accident. Dr. Dumitru a murit si el. Ar fi scapat cu viata doar câtiva legionari, care apoi s-au ascuns. )ând am aflat m-am cutremurat de durere. 2#orul în care îmi pusesem atâtea nade'di a luat calea eternitatii.
21. GRUPUL ABANDONATILOR În vederea parasutarii, un grup de +<-+8 persoane a fost cules de la diferite scoli speciale si concentrat într-un sat din nordul Austriei. Aici oamenii au fost încartiruiti într-o scoala din sat. 9eful acestui grup era 7ucur 9tanescu, grupul fiind format din legionari si su#ofiteri veniti în 6ermania la scolile de specializare. $rintre legionari, figuri mai cunoscute erau *icu Marinescu, )ostica &prisan, *icolae $aul, Dumitru )retu, Dr. Dr. /ghisan. 6rupul fusese împartit în echipe de 4 persoane, dintre care una tre#uia sa fie un telegrafist. Asteptarea a durat mult si promisiunea parasutarii întârzia. 6rupul a fost deplasat dintr-un loc într-altul, pentru a se asigura secretul operatiei. În cursul lunii Aprilie, dupa ce Rusii se apropiau de Viena, sefii grupului si-au dat seama ca parasutarea nu mai este posi#ila. Într-adevar ofiterii germani de legatura disparusera si ei. $ractic grupul era a#andonat. Atunci sefii grupului, *icu Marinescu, &prisan si )retu, iau hotarârea sa plece spre tara, stra#atând 1ngaria în mars, strecurându-se clandestin spre frontiere. Dar nu aveau arme suficiente. Atunci *icu Marinescu propune ca +-4 legionari sa plece voluntar la DKllersheim si sa se întoarca cu armele armele necesa necesare. re. 9-au 9-au anu anunta ntatt volunt voluntar ar Dumitr Dumitruu )retu, )retu, *icolae *icolae $aul $aul si un su# su#of ofiter iter.. A'unsi A'unsi la DKllersheim au gasit aici pe /lie 9multea, su#ofiter în regimentul +. )u a'utorul lui si-au procurat armele necesare, le-au încarcat în niste rucsacuri si au plecat sa se întoarca la camarazii lor. renuri renurile le nu mai functionau functionau din cauza deselor #om#ardamen #om#ardamente. te. Atunci Atunci au luat-o pe 'os, cu gândul sa a'unga la localitatea unde erau încartiruiti cât mai repede. Dar, în drumul lor, au fost prinsi, ca într-un cleste, cleste, la frontiera frontiera austro-germano austro-germano-ceha -ceha,, de trupele americane care înaintau înaintau din vest si trupele trupele rusesti rusesti care veneau din rasarit. 9-au refugiat într-o padure, unde au gasit o casa de munte. Aici au fost descoperiti de o patrula americana, care i-a luat prizonieri. Au fost dusi la statul ma'or al unitatii, unde au fost anchetati. Dupa mai multe peripetii, au reusit sa se sustraga vigilentei americane si sa se eli#ereze singuri. 6rupul initial format din peste +< de oameni s-a împrastiat. 1nii au plecat în tara, altii au ramas în Austria. Între cei plecati în tara a fost si )ostica &prisan, a carui viata de martir a fost înfatisara de mai multi autori în scrierile lor.
22. GUVERNUL DE LA VIENA DIN PERSPECTIVA ISTORIEI 6uvernul de la Viena = desi sunt multi care vor sa-l ignore sau sa-l treaca între efemeridele istoriei = a avut un rol decisiv în viata neamului nostru pâna la Marea Revolutie din Decem#rie !(!. Acest guvern a fost factorul care a asigurat legatura si continuitatea între vechea Românie, asa cum iesise din primul raz#oi mondial, si România su#'ugara si cazuta în ro#ia comunista. 6ratie acestui guvern, s-a faurit miscarea nationala de rezistenta si s-au creat premisele resurectiei din Decem#rie !(!. 0ste necesar ca, la sfârsitul acestei e%puneri, sa înfatisam în mod sintetic importanta si valoarea acestui guvern în asigurarea liniei de viata a neamului.
I. SALVAREA ONOAREI NATIONALE (8
)el mai important lucru ce l-a savârsit guvernul de la Viena, în procesul istoric al neamului nostru, a fost salvarea onoarei nationale. În timp ce prin actul de la +4 August armata româna, a fost împinsa de conducatorii ei sa schim#e frontul si sa întoarca armele contra armatei germane, aliatii de ieri ai soldatilor români, cu care au luptat cot la cot contra #olsevismului pâna în )aucaz, guvernul de la Viena a creat o armata nationala, care a continuat glorioasa epopee din rasarit. $e 9chIedS&der, un regiment român a pastrat linia frontului contra diviziilor sovietice si multi soldati ai acestui regiment au cazut în ciocniri cu trupele inamice. )ontri#utia armatei nationale din punct de vedere al numarului n-a fost mare, dar, pe plan moral, a reprezentat un protest istoric contra acelora care si-au cautat salvarea în tradarea aliatului de ieri.
II. CONTINUITATEA LUPTEI ANTICOMUNISTE 6uvernul national de la Viena a asigurat continuitatea luptei anticomuniste a poporului român, de când a #iruit în Rusia revolutia #olsevica. A#ia aparuse comunismul la vecinii din rasarit, si armata româna trece $rutul, în !(, pentru a apara pe fratii nostri din 7asara#ia. În numeroasele ciocniri cu hoardele #olsevice au cazut multi soldati si ofiteri pâna ce aceste hoarde au fost azvârlite dincolo de *istru si s-a asigurat linistea acestei provincii. În +; Martie !(, su# scutul armatei române, s-a proclamat alipirea 7asara#iei la $atria-Mama. /z#ucnind revolutia comunista din 1ngaria, su# 7ela @uhn, tot armata româna si-a asumat raspunderea istorica sa sufoce acest focar de #olsevism, care ameninta întreg centrul 0uropei. Din acest moment, 9tatul Român a stat permanent de veghe pe *istru pentru a împiedica e%pansiunea pericolului comunist în tara noastra. )ând conducatorii României, la +4 August, au facut greseala sa uite de toate aceste învataminte ale trecutului si sa deschida granitele tarii invaziei #olsevice, guvernul de la Viena s-a opus acestui act nesocotit si cu mi'loacele ce le avea la dispozitie a continuat lupta anticomunista a poporului român. Miscarea egionara cunostea inamicul si stia ce urmari tragice va avea pentru soarta poporului român tovarasia cu tiranii de la Moscova. III. -./// DE PRIZONIERI ROMÂNI SALVATI 6uvernul român de la Viena a salvat de la moarte sigura peste +.<<< de prizonieri români internati în lagarele germane. Acestia mureau în numar mare, zi de zi, din cauza lipsei de hrana, îm#racaminte groasa si caldura. Încorporându-i în armata nationala, li s-a asigurat minimul de e%perienta pentru a supravietui acestei perioade grele din viata lor de ostasi. IV. 0// DE LEGIONARI DIN LAGARE ÎN LIBERTATE 6uvernul de la Viena a salvat dintr-o situatie apasatoare si nesigura pe cei "<< de legionari internati în lagarele de la 7uchenIald, Dachau si &ranien#urg. >ara de formarea acestui guvern, legionarii ar fi ramas mai departe internati în lagare si cine stie daca n-ar fi cazut în mâinile Rusilor. Dupa capitularea 6ermanilor, acesti legionari, împrastiati în toate tarile lumii li#ere, au format primele centre de rezistenta ale e%ilului contra cotropitorului din tara. ot acesti legionari au asigurat continuitatea egiunii în cei "< de ani de pri#egie. V. ASISTENTA REFUGIATILOR DIN TARA 6uvernul de la Viena s-a îngri'it de asistenta sociala a numerosilor români refugiati din tara. Acestia siau gasit adapost si hrana fie în diverse lagare germane fie ca s-au #ucurat direct de ocrotirea autoritatilor guvernului de la Viena. 9ute de români refugiati au putut gasi o mâna frateasca de a'utor din partea functionarilor de la Ministerul de /nterne si al &crotirilor 9ociale, condus de Vasile /asinschi. VI. MISCAREA DE REZISTENTA DIN TARA 6uvernul român de la Viena a pus #azele miscarii de rezistenta din tara. $este o suta de legionari, între care numerosi fruntasi ai egiunii, au fost parasutati în România si au început acolo reorganizarea Miscarii. 9-a realizat o întrepatrundere si o cola#orare strânsa între legionarii veniti din 6ermania si legionarii li#eri din tara. Din sânul acestor noi unitati s-au format apoi, la scurt interval, primele echipe de lupta contra cotropitorului si a uneltelor lui. 6lorioasele fapte de arme ale acestor echipe îsi asteapta viitori istorici care sa le eternizeze faptele lor eroice. Militarii si mem#rii vechilor partide au venit mult mai târziu ca sa îngroase rândurile primilor luptatori legionari, dupa ce se formasera zonele de actiune în diferitele parti ale tarii. (:
