TIMUSUL Diagnostic pozitiv: 1. Organ Organ limfati limfaticc prim primar(O ar(OLP) LP) ; 2. Ca Caps psul ulăă con conju junc ncti tivă vă septuri conjunctive lobuli incompleţi (pseudolobuli) ; 3. Pseu Pseudo dolo lobu bulu lull 2 zone : -periferifcă, intens bazofilă = corticală ; -centrală, slab bazofilă = medulară ; • Corticala conţine predominant timocite . • Medulara conţine corpusculi HASSAL. Descrierea elementelor: • în afara afara capsu capsulei lei timice timice exis există tă ţesu ţesutt adipo adiposs alb alb şi brun brun ; caps capsul ulaa conj conjun unct ctiv ivăă = ţesu ţesutt conj conjun unct ctiv iv dens dens semi semior ordo dona natt ce trim trimit itee spre spre inte interi rior orul ul organului organ ului septuri septuri conjunctive conjunctive ; • atât atât capsu capsula la cât cât şi şi septu septurile rile conţin conţin lumene lumene vascul vasculare; are; • corti cortica cala la con conţi ţine ne 2 popu popula laţi ţiii celu celular lare: e: 1. celule celule epiteliale epiteliale reticulare reticulare stromal stromalee (puţin (puţin evidente) evidente) ; 2. timo timoci cite te (pre (predo domi mină nă)) ; • timoci timocitele tele —au —au dimensi dimensiuni uni din din ce în ce mai mai mici mici ,mergân ,mergândd din perif periferie erie spre spre medula medulară ră ; -la periferie se observă figuri mitotice ; • medu medula lara ra : -con -conţi ţine ne puţi puţine ne timo timoci cite te ; -predomină celulele epiteliale reticulare stromale • celulele celulele epiteli epiteliale ale reticu reticulare lare strom stromale ale : - sunt sunt mari mari ,cu ,cu prelun prelungiri giri;; -nucleul este hipocrom cu nucleol evident; -citoplasmă -citoplasmă acidofilă; • corpu corpuscu sculul lul HASS HASSAL AL = modal modalita itate te de involuţ involuţie ie a celule celulelor lor strom stromale ale ,comp ,compara aratt cu un bulb bulb de ceapă ; - se poate keratiniza sau calcifica ; • la limit limitaa cortic cortical alaa - medu medula lară ră se găseşt găseştee venul venulaa post-c post-cap apil ilară ară ; Diagnostic diferenţial : 1. SPLINA: SPLINA: - organ organ limfat limfatic ic secund secundar ar (OLS) (OLS) ; - capsu apsullă septuri ; -stromă citofibrilară; - parenchimul parenchimul este structurat în : - pulpă albă ; - pulpă roşie; 2. GANGLION ONU UL LIMFATIC : - OLS ; - capsulă; -stromă citofibrilară; -parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone :- superficială ; -profundă; - b) medulară; 3. AMIGDA AMIGDALA LA : - OLS OLS neînc neîncaps apsula ulat; t; - tapetată tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos pavimentos fără keratinizare keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; -stromă citofibrilară; -parenchim .
LIMFOGANGLIONUL Diagnostic pozitiv : 1. Organ Organ limfati limfaticc secundar secundar (OLS) (OLS) încap încapsul sulat; at; 2. Prezin Prezintă tă : - o strom stromăă citof citofibr ibrila ilară ră ; -un parenchim care conţine 2 zone : 1) - corticala :- superficială ; -profundă; 2) - medulara ; 3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice : - sinus subcapsular ; - sinus sinus corti cortical cal;; - sinus sinus medu medula lar; r; Descrierea elementelor : • caps capsul ulaa —» ţesut ţesut conj conjun unct ctiv iv dens dens semi semior ordo dona natt septuri fine incomplete compartimente compartimente ce comunică între ele; • cort cortic ical alaa supe superfi rfici cial alăă conţ conţin inee foliculi limfatici primari şi secundari = zonaT-independentă zonaT-independentă ; • folic folicul ulul ul limfati limfaticc primar primar (areac (areactiv tiv)) : -este -este de formă formă rotund rotundăă ,alcătu ,alcătuit it din limfoci limfocite te (Ly) mici dispuse în aglomerări compacte ,omogene ; • folicul foliculul ul limfatic limfatic secun secundar dar (react (reactiv) iv) : - este de de formă formă ovalară ovalară ,alcă ,alcătuit tuit din din 2 zone: zone: - centrul centrul clar (germi (germinativ nativ)) Ly mari ; - coroana coroana de de limfocit limfocitee Ly mici ; • cortic corticala ala profund profundăă (paracort (paracortical icala) a) este reprezent reprezentată ată dintr-o dintr-o aglomer aglomerare are de limfocit limfocitee mici dispuse dens ,difuz ,omogen zona T-dependentă ; • medulara medulara conţine conţine : - cordoane cordoane compacte compacte celulare celulare ,anast ,anastomo omozate zate între între ele - sinusoid sinusoidee medular medularee largi; largi; -arteriole şi venule; • sinusu sinusull subcap subcapsula sularr este este alcătu alcătuit it dintr dintr-un -un : - perete perete cont continu inuuu spre capsulă ; - perete discontinuu discontinuu spre parenchim ; • venu venule le postpost-cap capila ilare re în paraco paracorti rtical calaa ; Diagnostic diferenţial : 1. TIMUSU TIMUSUL L : - OLP OLP , nu are foli folicul culii limfati limfatici; ci; - organizare organizare caracteristică caracteristică : -capsulă -capsulă septuri pseudolobuli ; - pseudolobu pseudolobulul lul - 2 zone : - corticala; corticala; - medulară (corpusculi Hassal) ; 2. S PI P I NA N A ::- O OL L S; S; - caps capsul ulăă septuri ; - stromă stromă citofib citofibrila rilară; ră; - parenchimul parenchimul este este structurat structurat în : - pulpă albă ; - pulpă pulpă roşie; roşie; 3. AMIGD AMIGDAL ALA A : - OLS OLS neîn neîncap capsul sulat; at; - tapetată tapetată la exterior exterior de un epiteliu stratificat stratificat pavimentos pavimentos fără keratinizare keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; - stromă citofibrilaiâ; citofibrilaiâ; - parenc parenchim him..
SPLINA Diagnostic pozitiv : 1. OLS OLS înca încaps psul ulat at;; 2. Ca Caps psul ulăă conj conjun unct ctiv ivăă trabecule compartimente comunicante inegale ; 3. Parenchim structurat în : -a)- pulpă pulpă albă = ţesutul limfoid limfoid al splinei - cu cu cele 2 compon componente ente : • corpusculul MALPIGHI ; • teci (manşoane) periarteriolare ; -b)- pulpă roşie — cu cele 2 componente : • sinusuri venoase ; • cordoane BILLROTH; Descrierea elementelor : • • ,în
• ;
capsul capsulaa conjunct conjunctivă ivă = ţesut conjun conjuncti ctivv dens semior semiordon donat at ,cu rare fibre fibre muscula musculare re netede netede trabecule spaţii intercomunicante ; - capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare ; pulp pulpaa albă albă : - tecile tecile (man (manşo şoan anel ele) e) peri periar arte teri riol olar aree Ly T mici dispuse dens ,difuz ,omogen jurul unei arteriole arteriol e centrale centra le = zone T-dependente ; - corpusculii Malpighi foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată excentric = zone T-independente ; pulpa pulpa roşie roşie : - cordoane cordoane Billro Billroth th = spaţii spaţii fără peret peretee propriu, propriu, delim delimitat itatee prin sinus sinusuri uri venoa venoase se - sinusuri venoase venoase cu structură structură particulară particulară ; - popu popula laţi ţiaa celu celula lară ră comu comună nă pent pentru ru cord cordoa oane ne şi sinu sinusu suri ri sunt: sunt: limf limfoc ocit itee „hematii, plachete ,plasmocite ,plas mocite ,macrofage ;
Diagnostic Diagnostic diferenţial: diferenţial: 1. TIMUSUL - OLP ,nu are foliculi limfatici; - organizare organizare caracteristică caracteristică : - capsulă capsulă septuri pseudolobuli; - pseudolobulul pseudolobulul prezintă prezintă 2 zone : - corticala ; - medulara (corpusculul Hassal); 2. GANGLIONUL OLS LIMFATIC : - OLS ; - capsul capsulă; ă; - stromă citofibrilară; citofibrilară; - parenchimul parenchimul este structurat structurat în : - a) corticala cu 2 zone : -superficială -superficială ; profundă; profundă ; -b) -b ) medula me dulară ră;; 3. AMIGDALA: - OLS neîncapsulat; neîncapsulat; - tapetată tapetată la exterior exterior de un epiteliu epiteliu stratificat stratificat pavimen pavimentos tos fără keratin keratinizare izare care se invaginează şi formează cripte ; - stromă citofibrilară; citofibrilară; - parenc parenchim him;;
AMIGDALA
Diagnostic pozitiv : 1. OLS neîncapsulat ,acoperit de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formînd cripte ; 2. Foliculi limfatici primari şi secundari = zone T-independentă ; 3. Arii de limfocite dispuse interfolicular ,dens ,difuz ,omogen = zone T-dependente ;
Descrierea elementelor: • •
epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte ; epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi: - bazal; - spinos; - superficial ; foliculul limfatic primar (areactiv) : - este de formă rotunda ,alcătuit din Ly mici ,dispuse
• în aglomerări compacte ,omogene; • foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară ,alcătuit din 2 zone : - centrul clar (germinativ) Ly mari ; - coroana de limfocite Ly mici; • limfocite dispuse difuz ,interfolicular ce formează zonele T-dependente ; • la baza amigdalei se găsesc : - ţesut conjunctiv ; - fibre musculare striate ; - glande salivare minore ; - vase sangvine;
Diagnostic diferenţial : 1. TIMUSUL : - OLP ,nu are foliculi limfatici; - organizare caracteristică : capsulă septuri pseudolobuli ; - pseudolobulul — 2 zone : - corticală ; - medulară (corpusculi Hassal) ; 2. GANGLIONUL LIMFATIC: -OLS ; - capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : - superficială ; profundă; -b) medulară ; 3. SP LI NA :- OLS ; - capculă septuri ; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - pulpă albă ; - pulpă roşie;
LIMBA Diagnostic pozitiv : 1. Mucoasă - alcătuită din : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare papile ; - corion care conţine glande salivare minore ; 2. Tunică musculară; Descrierea elementelor: •
epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare - alcătuit din 3 straturi : -bazal; - spinos ; - superficial;
• epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale ; • papilele linguale sunt de 4 tipuri : 1)- filiforme — epiteliul din vârful papilei poate prezenta zone de ortokeratinizare şi parakeratinizare ; 2)- fungi forme ; 3)- circumvalate - înconjurate de un şanţ adânc ; - în grosimea epiteliului ce priveşte spre şanţ se observă mugurii gustativi; 4)- foliate - rar întâlnite la om ; • mugurii gustativi -au aspect de pată clară ,de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa epiteliului; • corionul conţine : - lumene vasculare ; - glande salivare minore formate din : - acini seroşi; - acini mucoşi ; - canale de excreţie ; • fibre musculare striate secţionate : - transversal; - longitudinal; - oblice ; •
între fibrele musculare striate se găseşte : - ţesut adipos alb ; - lumene vasculare; -nervi periferici;
Diagnostic diferenţial: - nu se face .
BUZA Diagnostic pozitiv : l.)Prezintă : • 2 versanţi: - cutanat (extern) ; - mucos (intern); • o margine liberă; 2.) Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei ; Descrierea elementelor:
•
versantul extern (cutanat) este alcătuit din : a) -epiderm subţire = epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare ,format din 5 straturi: -bazai; - spinos; - granulos ; - lucios (poate lipsi) ; - cornos (superficial sau descuamant) ; b) -dermul superficial ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare ; c) - dermul profund ţesut conjunctiv dens semiordonat ,ce conţine : • glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate ; • glande sebacee = glande sacciforme ; • foliculi piloşi -care conţin : - 2 teci epiteliale : - internă şi externă ; - o teacă conjunctivă ; - firul de păr : - corticală ; - medulară; • muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted) ;
•
versantul intern (mucos) este alcătuit din : a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ,format din 3 straturi : - bazai; - spinos; - superficial; b) corion; c) glande salivare minore =glande tubulo-acinoase mixte formate din acini seroşi mucoşi ,micşti şi canalele de secreţie ale acestora ;
•
marginea liberă este formată din : a) epiteliu stratificat pavimentos cu zone de orto- şi para-keratinizare ; b) corion - bine vascularizat ,cu nervi periferici ;
• central — se găsesc : - fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal; - între fibrele musculare striate se găsesc : - lumene vasculare ; - ţesut conjunctiv; - nervi periferici ;
Diagnostic diferenţial : - nu se face.
ESOFAG - PASAJ ESO-GASTRIC Diagnostic pozitiv : 1. Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - adventice. 2. Mucoasa prezintă : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ; - corion canale de excreţie ; - muscularis mucosae ; 3. Submucoasa - conţine glande esofagiene proprii; 4. Musculara - este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi : • circular intern (CI) ; • longitudinal extern (LE) ; 5. Trecerea bruscă între epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare al esofagului şi epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric ; Descrierea elementelor: 1) Mucoasa - este formată din : • Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare 3 straturi : - bazal; - spinos; - superficial; • corion -» ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor esofagiene proprii din submucoasa ; • muscularis mucosae conţine fibre musculare netede ; 2) Submucoasa: • este reprezentată de ţesut conjunctiv lax ,bine vascularizat; • conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat (vizibile şi în corionul mucoasei) ; 3) Musculara : - este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi : • circular intern; • longitudinal extern; - fibrele musculare sunt: - în 1/3 superioară fibre striate ; - în 1/3 medie fibre striate şi netede ; - în 1/3 inferioară fibre netede ; - între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenterie Auerbach ; 4) Adventicea — este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare ; Diagnostic diferenţial : 1) Stomacul: - epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice ; - glande gastrice caracteristice ; 2) Intestinul subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme ; - vilozităţi intestinale; - glande Lieberkuhn; 3) Intestinul gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme ; - glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme .
STOMAC - regiune fundică Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa; 2) Mucoasa : - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ; -glande fundice; 3) Musculara : - 3 straturi : - intern oblic ; - mijlociu circular; - extern longitudinal; Descrierea elementelor: 1) Mucoasa - este formată din : • epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor ,ce se înfundă în corion şi formează cripte gastrice scurte , în baza cărora se deschid glandele fundice care sunt lungi, dese ,tubulare simple sinuoase ,formate din 4 tipuri de celule : - 3 tipuri de celule exocrine ; - 1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE) ; • epiteliul de suprafaţă - este format din celule prismatice înalte ,cu nucleul ovalar perpendicular pe membrana bazală ,cu citoplasmă palidă ; • glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine : -a)- celule accesorii (mucoase) - localizate la gâtul glandei ,sunt puţine ,mici ,cu nucleu bazai şi citoplasmă palidă secretă mucus ; -b)- celule parietale (oxintice) - predomină în corpul glandei ,sunt mari ,rotunde acidofile ,cu nucleu rotund situat central secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec Castle; -c)- celule principale(pepsinogene) - localizate în corpul şi baza glandei ,sunt prismatice cu citoplasmă intens bazofilă ,cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazai al celulei secretă pesinogen ; • corion - de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi; • muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ; 2) Submucoasa - conţine ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ; 3) Musculara - conţine fibre musculare netede secţionate oblic , longitudinal şi transversal; - între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ; 4) Seroasa - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ; Diagnostic diferenţial : 1) Stomac - regiune pilorică : - prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular ramificat; 2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ; - vilozităţi intestinale; - glande Lieberkuhn; 3) Intestin gros : - epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme ; - glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme ;
STOMAC - regiune pilorică
Diagnostic pozitiv : 1) Segment de TD 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa; 2) Mucoasa - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ; - glande pilorice caracteristice ; 3) Musculara — 3 straturi : - intern oblic ; - mijlociu circular ; - extern longitudinal; Descrierea elementelor : 1) Mucoasa — este formată din : • epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoidosecretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi ,1a baza cărora se deschid glandele pilorice care sunt mai rare ,scurte ,tubulare ramificate cu secreţie mucoasă ; • corion - de apărare ; • muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ; a)- circular intern; b)- longitudinal extern; 2) Submucoasa : - formată din ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ; 3) Musculara : - fibre musculare netede secţionate oblic ,longitudinal şi transversal între care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach ; 4) Seroasa : - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial : 1) Stomac-regiune fundică:-prezintă glande fundice caracteristice ( tubulare simple sinuoase); 2) Intestin subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ; - vilozităţi intestinale; - glande Lieberkuhn; 3) Intestin gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ; - glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforiiţe.
DUODEN
Diagnostic pozitiv : 1. Segment de tub digestiv 4 tunici : - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa; 2. Mucoasa - este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce formează cu corionul : - expansiuni spre lumen vilozităţi intestinale ; - invaginaţii glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte ; 3. Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase ; Descrierea elementelor : 1. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale largi ,cu aspect de frunză de ferigă ; • glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate datorită ascensionalii glandelor Brunner în corionul mucoasei ; • glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule : a)- enterocite - celule prismatic înalte cu platou striat ,citoplasmă slab bazofilă , nucleul este ovalar; b)- celule caliciforme ; c)- celule bazale — de regenerare ; d)- celule Paneth — de formă piramidală, cu nucleu rotund , situat bazal, citoplasmă acidofilă cu granule intens acidofile ce conţin lizozim ; e)- celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE ; • vilozitatea intestinală : - epiteliul este alcătuit din enterocite ,caliciforme şi celule endocrine (nu se văd în HE) şi axul conjuncţi vo- vascular ,cu corion de apărare chili fer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ; • muscularis mucosae - fiibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ; - poate fi disociată ,întreruptă de adenomerii glandelor Brunner ; 2. Submucoasa - ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande tubuloacinoase mucoase formate din celule prismatice ,cu citoplasmă palidă ,nucleu turtit ,situat bazai ce se varsă în glandele Lieberkuhn ; 3. Musculara - formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE) : a)- circular intern; b)- longitudinal extern; - între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ; 4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ; Diagnostic diferenţial : 1. Jejunul : - vilozităţi intestinale lungi ,dese ,digitiforme ; - glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la muscularis mucosae 2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ; - glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ; - plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari ; 3. Stomac :- epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice 4. Intestin gros : - nu are vilozităţi ; - glande Lieberkuhn -lungi ,dese ,cu numeroase caliciforme .
JEJUN
Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa ; - musculara; - seroasa ; 2) Mucoasa prezintă : - vilozităţi intestinale lungi ,dese ,digitiforme ; - glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ; Descrierea elementelor : 1. Mucoasa prezintă : • vilozităţile intestinale sunt foarte înalte ,efilate cu aspect digitiform ; • glandele Lieberkuhn : - nu conţin celule Paneth ; - sunt lungi ,adânci ,dese şi ajung până la fibrele musculare din muscularis mucosae ; • corion de apărare ; • muscularis mucosae conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ; 2. Submucoasa - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare ; 3. Musculara - este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE): • circular - intern ; • longitudinal - extern ; - între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenreric Auerbach ; 4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial : 1. Duodenul : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă ; - glande Lieberkuhn mai scurte ,uşor deviate ; - glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase ; 2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ; - glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ; - plăci Peyer = foii cui i limfatici primari şi secundari ; 3. Stomacul : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă formând cripte gastrice; - glande gastrice caracteristice ; 1. Intestinul gros : - nu prezintă vilozităţi intestinale ; - glandele Lieberkuhn sunt lungi, dese cu numeroase celule caliciforme ;
ILEON Diagnostic pozitiv: 1. Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa; 2. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale - mai scurte ,late ; • glande Lieberkuhn - mai scurte ,unele deviate ; • fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi secundari ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer ; 3. Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer; Descrirea elementelor: 1. Mucoasa prezintă: • vilozităţi intestinale scurte ,late ,alcătuite din : a)- la exterior epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite ,celule caliciforme şi celule enteroendocrine; b)- în interior ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare ,chilifer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ; • glande Lieberkuhn scurte ,uşor deviate conţin enterocite ,caliciforme ,celule bazale de regenarare ,celule Paneth ,celule enteroendocrine ; • fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte ; 2. Submucoasa • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari agminaţi ,ce pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer; 3. Musculara • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE ,între care există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach ; 4. Seroasa • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ; Diagnostic diferenţial : 1) Stomac : — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte gastrice; 2) Duoden : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă; - glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate ; - glande Brunner tubulo-acinoase mucoase ; 3) Jejun : - vilozităţi intestinale lungi ,dese digitiforme ; - glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ; 5. Intestin gros : - nu are vilozităţi; glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme .
COLON Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa; 2) Mucoasa conţine: • glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme ; • corion de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi; 3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE ,este grupată în 3 panglici = tenii; Descrierea elementelor: 1) Mucoasa prezintă: • epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) cu enterocite şi caliciforme ,realizează numeroase glande Lieberkuhn ,dese ,1 ungi până la muscularis mucosae ; • glanda Lieberkuhn conţine : - enterocite; - celule caliciforme numeroase ; - celule bazale de regenerare; - celule enteroendocrine; - nu există celule Paneth ; • atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi; • muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-LE; 2) Submucoasa: • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare; 3) Musculara conţine: • fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi : - circular -intern; - longitudinal-extern; 4) Seroasa: • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ; Diagnostic diferenţial : 1) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi glande caracteristice; 1) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ; - vilozităţi intestinale caracteristice ; - glande Lieberkuhn caracteristice ; 3) Apendicele ileo-cecal: • glande Lieberkuhn scurte ,mai rare ,cu puţine celule caliciforme; • muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari ,precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa;
APENDICE ILEO-CECAL
Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa; 2) Mucoasa prezintă : • glande Lieberkuhn mai scurte ,mai rare ,cu mai puţine celule caliciforme decât în colon; • muscularis mucosae întreruptă ,de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa; Descrierea elementelor: 1) Mucoasa prezintă: • glande Lieberkuhn — mai rare ,scurte ,care conţin : - enterocite ; - caliciforme puţine; - celule bazale de regenerare; - celule Paneth; - celule enteroendocrine; • corion de apărare; • muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei de foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în submucoasa; 2) Submucoasa: • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide; 3) Musculara: • fibre musculare netede dispuse în 2 straturi : - circular - intern; - longitudinal - extern; • între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ; 4) Seroasa: • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu; Diagnostic diferenţial : 1) Colon: - glande Lieberkuhn lungi ,dese cu numeroase celule caliciforme ; - corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi; 2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme; - vilozităţi intestinale caracteristice ; - glande Lieberkuhn; 3) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice caracteristice.
TIROIDA şi PARATIROIDA Diagnostic pozitiv :
1) Capsulă; 2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale ; 3) Celule parafoliculare; 4) Paratiroida aranjare cordonal compactă a celulelor principale ; Descrierea elementelor: TIROIDA : 1) Capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat -» septuri fine compartimente (denumite impropriu lobuli); 1) Stroma - ţesut conjunctiv lax ,cu o bogată reţea de capilare (fenestrate) ; 2) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară) ; • foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din : - celule foliculare = tireocite ; - coloidul tiroidian -» situat central; • foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate : • normofuncţie celule foliculare (tireocite)cubice ; • hiperfuncţie celule foliculare prismatice ,cu puţin coloid; • hipofuncţie celule foliculare cubico-plate ,cu mult coloid ; • celule parafoliculare - sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară ,palidă ,eozinofilă ; - secretă calcitonină; • tireocitul = celula foliculară - are o citoplasmă bazofilă ,nucleu rotund situat central; • coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi T4 .
PARATIROIDELE : • • • • • • •
sunt în număr de 4 ; prezintă : - capsulă ; - stromă; - parenchim; capsula - este foarte subţire ,formată din ţesut conjunctiv ,trimite în interior septuri fine ; stroma - ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină ,susţine parenchimul; parenchimul - prezintă 2 tipuri de celule : - celule principale ; - celule oxifile; celulele principale : - sunt de formă poligonală ,cu citoplasmă bazofilă ,nucleu palid ,situat central; celule oxifile : - sunt situate printre celulele principale ,sunt mai mici ,au citoplasmă acidofilă şi nucleu intens colorat;
SUPRARENALA
Diagnostic pozitiv:
1) Capsulă; 2) Corticosuprarenala cordoane celulare aranjate diferit ,pe 3 zone : - glomerulata ; - fasciculata; - reticulata; 3) Medulosuprarenala centrală ,cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare;
Descrierea elementelor: 1) Capsula - ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine ; 2) Stroma - ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE) ; 3) Parenchim - organizat diferit: - corticosuprarenala ; - medulosuprarenala;
Corticosuprarenala - prezintă 3 zone :
• •
zona glomerulata : - cordoane celulare arcuite ,în ghemuri (15%) ; zona fasciculata : - cordoane celulare lungi ,cu traiect perpendicular pe suprafaţa glandei (75%); zona reticulata : - cordoane celulare scurte ,ramificate ,anastomozate ,ca o reţea (10%) ;
• • • •
celulele corticosuprarenalei - sunt prismatice sau poliedrice ,cu nucleul situat central şi citoplasmă palidă ,cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice) ; între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite ,în funcţie de zonă ; celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică ,diferiţi în funcţie de zonă : • zona glomerulata - mineralocorticoizi; • zona fasciculata - glucocorticoizi; • zona reticulata - gonadocorticosteroizi;
Medulosuprarenala — prezintă :
•
celule care formează cordoane scurte ,anastomozate între ele ,realizând o reţea în ochiurile căreia se găsesc elemente vasculare ; celulele sunt mai mari ,poliedrice cu citoplasmă bazofilă ,nucleu central ,prezintă granule de secreţie; între cuiburile de celule se găsesc capilare largi; celulele secretă catecolamine : - adrenalină; - noradrenalină; conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari .
• • • •
PANCREAS Diagnostic pozitiv :
1) Organizat în lobuli ,înconjuraţi de ţesut conjunctiv ,în care coexistă : • acini seroşi (componenta exocrină) ; • insule Langerhans(componenta endocrină) ;
Descrierea elementelor:
Componenta exocrină :
1) • • •
Acinii seroşi - caracteristici : nu au celule mioepiteliale ; prezintă celule centro-acinoase - formează prima porţiune a canalului de excreţie ; sunt alcătuiţi din celule piramidale ,cu nucleu rotund ,bazal ,citoplasmă bazofilă ;
2) Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) - sunt mărginite de un epiteliu simplu cubic ; 3) Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) - se găsesc în septurile conjunctive interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu simplu prismatic ; 4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare ;
Componenta endocrină:
• •
este reprezentată de insulele Langerhans; insulele Langerhans - apar din loc în loc în lobul ,printre acini ,ca nişte arii rotunde sau ovalare ,mai palide ,cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE) ; insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule : • celule A(alfa) - aproximativ 20% ,care secretă glucagon ; • celule B(beta) — aproximativ 70% ,care secretă insulina; • celule D(delta) - aproximativ 5% ,care secretă somatostatină ; • celule G — aproximativ 1% ,care secretă gastrină ; • celule PP - aproximativ 1 % ,care secretă polipeptid pancreatic ;
•
Diagnostic diferenţial : Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât pentru acini cât şi pentru canale : • acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale ; • canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri : a)- canale Boli cu epiteliu simplu cubic ; b)- canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic ; • canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic ,simplu prismatic sau stratificat pavimentos fără keratinizare .
FICAT
Diagnostic pozitiv : 1) Organ parenchimatos ; 1) Lobuli clasici hepatici : - hexagonali ,centraţi de o venă centrală ,spre care converg cordoane de hepatocite ,radiar ,separate de capilare sinusoide ; 2) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman) ; Descrierea elementelor : • cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic ; • hepatocitul celulă poliedrică ,citoplasmă acidofilă sau bazofilă ( în raport cu stadiul de activitate ,nucleu rotund ,cu nucleol evident ,situat central; - uneori pot fi binucleate ; • între hepatocite capilare sinusoide hepatice ,cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală fragmentată ,iar în coloraţia HE putem observa : - celule endoteliale cu nucleu aplatizat; - macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund ,ce proemină în lumenul sinusoidului; • spaţiile porto-biliare conţin cel puţin 3 lumene ,într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut conjunctiv lax : - o arteriolă ,ram din artera hepatică ; - o venulă ,ram din vena portă ; - un canalicul biliar ,mărginit de un epiteliu simplu cubic ;
VEZICULA BILIARĂ
Diagnostic pozitiv : 1) Organ tubular ,cu perete organizat pe 3 tunici : • mucoasă epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion(fals aspect de glande); • musculară fibre musculare netede dispuse plexiform ; • seroasă; Descrierea elementelor: • epiteliu de suprafaţă - este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea bazală ; - se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals aspect de glande; • fibre musculare netede din tunica musculară ,secţionate oblic longitudinal şi transversal; • seroasa - ţesut conjunctiv lax ,tapetat de mezoteliu .
GLANDE SALIVARE
Glandele salivare sunt de 2 tipuri : - glande salivare majore ; - glande salivare minore . Glandele salivare majore sunt în număr de 3 : - glanda parotidă -» formată exclusiv din acini seroşi ; - glanda sublinguală glandă de tip mixt; - glanda submaxilară glandă de tip mixt;
Diagnostic pozitiv : 1) Lobuli ,înconjuraţi de septuri conjunctive ; 2) In lobuli se găseşte : - stromă ţesut conjunctiv lax redus ,cu adipocite ; - acini seroşi ,mucoşi şi micşti; - canale intralobulare ; Descrierea elementelor: 1) Lobului glandei conţine : • stromă - ţesut conjunctiv lax ,redus cu prezenţa de adipocite ; • acini : - seroşi secretă enzime ; - mucoşi secretă mucus ; - micşti; • canale intralobulare : - canal Boll epiteliu simplu cubic ; - canal Pfluger epiteliu simplu cubico-prismatic ; • în septurile conjunctive interlobulare se observă : - lumene vasculare ; - structuri nervoase ; - canale interlobulare sau extralobulare ; • canalele interlobulare iniţal au epiteliu bistratificat cubic ,apoi devine simplu prismatic iar în final se deschid în cavitatea bucală ,unde epiteliul devine stratificat pavimentos fără keratinizare ;
TRAHEEA
Diagnostic pozitiv:
1) Organ tubular ,cu partea posterioară incompletă ,superior fixată la laringe ,iar inferior se bifurcă în cele 2 bronhii primare ,dreaptă şi stângă ; 2) Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici : • mucoasa - alcătuită din : - epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator ; -corion; • submucoasa; • fibro-musculo-cartilaginoasă; • adventice;
Descrierea elementelor: 1) Mucoasa conţine : • epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator - alcătuit din 3 tipuri de celule : - celule bazale ,de formă cuboidală cu rol în regerarea epiteliului; - celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical; - celule caliciforme care secretă mucus ; • corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive ,bogat în celule cu rol în apărare ,cu elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase ; 2) Submucoasa - este alcătuită din : • ţesut conjunctiv lax ,bine vascularizat ,până la pericondrul cartilagiului traheal; 3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din : • inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete ,cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior) • aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens ,bogat în fibre elastice ,în continuitate cu pericondrul; • extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede (muşchiul traheal) ; 4) Adventicea — se găseşte la exterior; • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax ,bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici;
PLĂMÂNUL Diagnostic pozitiv : 1) Structură caracteristică ,asemănătoare cu o dantelă ,determinată de prezenţa alveolelor
pulmonare separate prin septuri fine interalveolare ; 2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei ; Descrierea elementelor: 1) bronşii supralobulare - cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei 4 tunici : • mucoasa :. - epiteliu pseudostratificat de tip respirator; - corion mai redus ,cu elemente limfoide şi glande tubulo-acinoase seromucoase ; • submucoasă : - ţesut conjunctiv lax mult diminuat; • tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine : - piese de cartilagiu hialin - cu forme neregulate ,realizând un inel incomplet; - fibre de colagen şi elastice - care conectează plăcile cartilaginoase ; - fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen ; • adventicea - ţesut conjunctiv fibro-elastic ,comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele pulmonare ; 2) bronşii intralobulare - reprezentate de : - bronşiolele propriu-zise ; - bronşiolele terminale; - bronşiolele respiratorii; • la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric ,aplatizându-se progresiv şi devenind simplu cubic ,simplu pavimentos ; - epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme ,acestea sunt înlocuite de celule Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce calibrul bronşiolelor diminuă ; - aceste celule secretă un material surfactant-like ; - alături 4e aceste celule se mai găsesc numeroase celule ciliate ; • corionul este foarte slab reprezentat (glandele ,elementele limfoide şi plăcile de cartilagiu dispar); bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric ,format din celule Clara şi numeroase celule ciliate ; - un corion slab reprezentat care conţine fibre musculare netede cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul; bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic ,format din celule Clara şi celule ciliate ; - un corion redus cu fibre musculare netede discrete ; bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos ; - un corion redus cu fibre musculare netede întrerupte ; - acestea se continuă cu teritoriul respirator al pulmonului; 3) teritoriul respirator al pulmonului - este reprezentat de : -canalele alveolare , sacii alveolari şi alveolele pulmonare ; canalele alveolare — au un perete discontinuu,alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede ; - acestea se sfârşesc în "fund de sac " ,formând sacii alveolari ,fâră perete propriu ; alveolele pulmonare — sunt despărţite Intre ele prin septuri Interalveolare fine ,în care se găseşte ţesut conjunctiv ,numeroase capilare şi numoroase macrofage ; • epiteliul alveolar - este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite) : • pneumocite tip I = membranoase - în MO seamănă cu o celulă endotelială ,sunt celule turtite aplatizate ,cu nucleu turtit ,alungit ,paralel cu MB ; - participă la realizarea barierei aersânge; • pneumocite tip II = granulare - în MO sunt rotunde ,cu nucleu rotund ,proemină în
•
lumenul alveolei ;-produc surfactantul alveolar; la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu ;
RINICHI
Diagnostic pozitiv: 1) Prezintă 2 zone : - CORTICALA conţine : - corpusculi renali (CR) ; - tubii nefronului; - MEDULARA conţine tubi colectori ; 2) Cele 2 zone se interpătrund ; Descrierea elementelor : CORTICALA - este alcătuită din : • cortex corticis nu conţine CR ; • zona labirintică între piramidele Ferrein ; • coloanele Bertin între piramidele Malpighi;
MEDULARA - este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein;
CORPUSCULUL RENAL (CR) prezintă următoarele componente : 1) componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe : • parietală epiteliu simplu pavimentos ; • viscerală tapetează ghemul vascular ; - este reprezentat de celule specifice ,numite podocite ,care prezintă o citoplasmă evidentă ,nucleu globulos ,cu cromatina dispersată ; 2) componenta endotelială - este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat ; 3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă între ansele capilare ; - aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic ;
•
• • •
•
TUBII NEFRONULUI - sunt de 3 tipuri : - tubul contort proximal (TCP) ; - tubul contort distal (TCD) ; - ansa Henle; TCP — sunt alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi ,citoplasmă intens acidofilă ,prezintă o "margine în perie" caracteristică ; - TCP au lumen mic ,neregulat; TCD - sunt alcătuiţi din celule cubice ,cu citoplasmă palidă acidofîlă ; - TCD au un lumen larg şi regulat; la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa = modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu ,cu celule mai înalte în palisadă ; ansa Henle - alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos ; TUBII COLECTORI sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical în cupolă ,iar limitele intercelulare sunt vizibile ;
VEZICA URINARĂ
Diagnostic pozitiv : organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici: • mucoasă - formată din uroteliu şi corion ; • musculară plexiformă ; • adventice;
Descrierea elementelor: 1) MUCOASA • • •
Uroteliu - este un epiteliu pseudostratificat ,format din 3 straturi celulare : strat bazai celule cubice ,de regenerare ; strat intermediar polimorf ("în rachetă de tenis"); strat superficial celule "în umbrelă" ,mai late la PA ,acoperă 2 celule din stratul subjacent; - aceste celule prezintă o specializare a PA numită cuticulă ;
Corion - ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară ;
2) MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform ; 3) ADVENTICEA • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi ;
Diagnostic diferenţial : URETERUL - este organizat pe 3 tunici: • mucoasa - formată din uroteliu şi corion ; • musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE) : - longitudinal intern; - circular extern; • adventice.
OVAR Diagnostic pozitiv: • la periferie epiteliu simplu cubic;
• •
CORTICALA foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive; MEDULARA ţesut conjunctiv bogat vascularizat;
Descrierea elementelor: • epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal"; • sub epiteliu există o condensare a stromei = ALBUGINEE; CORTICALA — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie : 1) FOLICULUL OVARIAN PRIMORDIAL = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare aplatizate;- în exterior există membrana lui SLAVIANSKI;- sunt localizaţi pe mai multe rânduri, imediat sub albuginee; 2) Foliculul ovarian PRIMAR = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice = celule granuloase;- în exterior există membrana lui Slavianski; 3) Foliculul ovarian SECUNDAR PREANTRAL = ovocit I crescut în diametru; celulele granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rânduri;- în jurul ovocitului există membrana PELLUCIDA;- la exteriorul foliculului există membrana lui Slavianski şi se edifică tecile foliculare; 4) Foliculul ovarian SECUNDAR ANTRAL = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi de un rând de celule granuloase dispuse radiar = CORONA RADIATA;- celulele granuloase sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi;- la exterior există membrana Slavianski, iar în afara ei există : • TEACA INTERNĂ - predominant celulară; • TEACA EXTERNĂ - fibro-vasculară; 5) Foliculul ovarian MATUR (terţiar sau de GRAAF) = folicul mare prin creşterea cantităţii de lichid folicular; rezultă o cavitate mare = ANTRUM, înconjurat de câteva rânduri de celule granuloase = GRANULOASA PARIETALĂ;- ovocitul este înconjurat de zona Pellucida, corona radiata şi mai există un grup de celule granuloase = DISCUL PROLIGER;- la exterior există membrana lui Slavianski şi cele 2 teci (intenfă şi externă); 5) • • • • •
FOLICULI OVARIENI ATREZICI - atrezia implică: degenerescenta celulelor granuloase; diminuarea dimensiunilor foliculare; moartea ovocitului zone Pellucida izolate, ratatinate; persistenţa prelungită a tecilor foliculi tecogeni; hipersecreţie de lichid folicular foliculi chistici;
MEDULARA
• conţine ţesut conjunctiv, bogat în lumene vasculare (artere, arteriole, vene, venule, capilare); • pe lamă poate exista : CORPUL PROGESTATIV- cu 2 tipuri de celule : 1) celule granuloase luteale -> provenite din fostele celule granuloase;- în MO - sunt celule rotunde sau ovalare, prezintă limite vizibile, nucleu sferic, citoplasmă spongioasă; 2) celule tecale luteale —» provenite din fostele celule ale tecii interne;- în MO — sunt celule mici, alungite, intens colorate;
• •
CORPUL ALBICANS - rezultă din alterarea corpului progestativ prin : degenerescentă lipidică; hipertrofie fibroasă;
TROMPA UTERINĂ Diagnostic pozitiv: • organ tubular, prezintă 3 tunici : - mucoasă;
• •
- musculară; - adventice; mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent; corionul mucoasei prezintă numeroase pliuri;
Descrierea elementelor:
• •
•
MUCOASA epiteliu simplu cilindric hormono-dependent, conţine 2 tipuri celulare : - ciliate; - secretorii; corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar; MUSCULARA este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) - circular intern; - longitudinal extern;
ADVENTICEA • este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat;- este acoperită de mezoteliu peritoneal;
UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă
Diagnostic pozitiv : organ cavitar cu perete format din 3 tunici: • mucoasă = endometru; • musculară = miometru; • seroasă = parametru; mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric(prismatic înalt) ce se invaginează glande endometriale şi un corion citogen; endometru este structurat pe 2 zone : - superioară = pătura funcţională (2/3); - inferioară = pătura bazală, de regenerare (1/3); Descrierea elementelor: MUCOASA • epiteliul de suprafaţă - este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate mai puţine; -secretorii mai numeroase; • epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare simple sinuoase; - glandele sunt rectilinii, perpendiculare pe suprafaţă; - lumenele glandelor sunt bine definite, rotunde sau ovalare; • corionul — este citogen predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală; - există arteriole, venule, capilare situate subepitelial; • mucoasa prezintă 2 pături : - funcţională 2/3 superioară a endometrului; - bazală 1/3 inferioară a endometrului; MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede, dispuse în 3 straturi : - intern longitudinal; - mijlociu plexiform; - extern longitudinal; • stratul mijlociu plexiform este gros, bine reprezentat şi bine vascularizat conţine arteriole fără adventice, în continuitate directă cu fibrele musculare; SEROASA • este alcătuită din ţesut conjunctiv, bogat în fibre elastice, acoperit de mezoteliu în 2/3 superioară; Diagnostic diferenţial: • uter cu endometru în fază secretorie.
ENDOMETRU în fază secretorie
Diagnostic pozitiv :
• •
mucoasa uterină prezintă : un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se înfundă caracteristice; un corion; mucoasa conţine 2 zone : - compactă; - spongioasă;
glande endometriale
Descrierea elementelor :
• • •
EPITELIU DE SUPRAFAŢĂ este simplu cilindric, în el predomină celulele secretorii; epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice; glandele endometriale - sunt lungi, sinuoase, cu lumen larg, ondulat, festonat, asemănător cu "dinţii de fierăstrău";
CORIONUL este edemaţiat; - la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone : • zona compactă - conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce sau transformat decidual; • zona spongioasă - conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de fierăstrău", iar la acest nivel corionul este edemaţiat cu celule s telate distanţate între ele prin edemul acumulat;
Diagnostic diferenţial : • endometru în fază proliferativă.
PLACENTA • este un organ tranzitoriu;
Placenta I — prezintă 2 componente:
1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare; 2) Placenta maternă - reprezentată de celulele deciduale; • 1) 2) 3)
•
Vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri: vilozităţi primare lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale; vilozităţi secundare prezintă un miez conjunctiv; vilozităţi terţiare prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare; Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST - alcătuit din 2 straturi celulare : CITOTROFOBLAST — situat intern, format din celule cubice cu citoplasmă clar ă, nuclei
mari;
•
SINCIŢIOTROFOBLAST — situat extern, apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu numeroase vacuole, incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând;
•
Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse sub formă de placarde; - sunt bogate în glicogen; zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice; lacuri sangvine materne;
Placenta II - este alcătuită din 2 componente:
•
1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare primare, secundare, terţiare; 2) Placenta maternă - reprezentată de celule deciduale; Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST format numai din SINCIŢIOTROFOBLAST (citotrofoblastul dispare); Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse în placarde; - sunt bogate în glicogen; • zona de fibrinoid - material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice; • lacuri sangvine materne.
Glanda mamară în repaus Diagnostic pozitiv: LOBULUL - conţine: • stromă - ţesut conjunctiv lax bine reprezentat;
•
canale intralobulare - mărginite de un epiteliu bistratificat; Ţesutul extralobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite, vase sangvine, canale galactofore (extralobulare);
Descrierea elementelor: LOBULUL • componenta secretorie = ACINII - este practic absentă; • singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare, mărginite de un epiteliu bistratificat, format din celule cubice secretorii, care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale; • stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax evident; • între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare, adipocite, canale extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat; Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie)
Glanda mamară în activitate Diagnostic pozitiv: LOBULUL - este mare, conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă porţiuni secretorii = ALVEOLE; STROMA - ţesut conjunctiv lax puţin evident; Descrierea elementelor: LOBULUL prezintă: • porţiunea secretorie = ALVEOLA - este mărginită de un epiteliu simplu cubic, dublat la exterior de celule mioepiteliale; - acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt mărginite de un epiteliu bistratificat cubic; • stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax, foarte redus; • interlobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat, cu lumene vasculare, adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic; Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în repaus.
Testicul şi căi extratesticulare Diagnostic pozitiv: • capsulă la periferie; • tubi seminiferi cu aspect caracteristic;
• între tubii seminiferi există celulele Leydig; • căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică;
Descrierea elementelor: • capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat; • stroma - ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari, poligonale, cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni; • parenchimul - reprezentat prin tubi seminiferi, la nivelul cărora observăm celulele de susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale, recunoscute după aspectul caracteristic al nucleului; • celula Sertoli - nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală, perpendicular pe MB hipocrom cu 1-2 nucleoli evidenţi; • spermatogoniile - sunt rotunde, cu citoplasmă clară şi omogena, nucleu voluminos, rotund; sunt situate în vecinătatea MB; • spermatocitele de ordin I - sunt cele mai mari din linia germinală, cu nucleu mare cu cromatina dispusă în grămezi; • spermatocitele de ordin II - reprezintă un stadiu de transformare rapid, motiv pentru care sunt mai greu de observat în MO; • spermatidele - sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer, sunt mici, rotunde cu nucleu hipercrom; - sunt dispuse în 3-4 straturi; • spermatozoizii - sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer; - sunt alcătuiţi din cap, gât şi coadă; - se observă ca mici virguliţe; • în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare; - acestea sunt reprezentate de conurile eferente, epididim şi canalul deferent; • conurile eferente - sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice neciliate în alternanţă cu celulele cilindrice ciliate, ceea ce conferă lumenului un aspect festonat; - în exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular subţire; • epididimul - este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili; - lumenul este larg, regulat în care se observă stereocili;- stratul conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la conurile eferente; • canalul deferent — prezintă 3 tunici: - mucoasă; - musculară; - adventice; - mucoasa - este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili) şi un corion; - musculara - este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi (longitudinal intern, mijlociu circular, longitudinal extern); - adventicea - ţesut conjunctiv lax.
PROSTATA
Diagnostic pozitiv:
• organ cu structură musculo-conjunctivă; • format din 30-50 lobuli; • fiecare lobul conţine o glandă tubulu-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie;
Descrierea elementelor:
Prostata prezintă : - capsulă; - stromă; - parenchim;
1) CAPSULA - este conjunctivo-musculară, trimite travee conjunctive spre nucleul central, rezultând 30-50 lobuli; 2) STROMA - ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului; 3) PARENCHIMUL - conţine : - elemente glandulare ; - fibre musculare netede; Prostata prezintă 2 zone : 1) o zonă centrală = fibro-musculară, traversată de uretra prostatică; 2) o zonă periferică = spongioasă, ce conţine ţesut glandular; • ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar, se dispune în 3 straturi : - glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei; - glande ale submucoasei; - . glande prostatice propriu-zise - cele mai mari, mai evidente; • fiecare glandă tubulo-alveolară are un duet propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice; • epiteliu glandular este pseudostratificat, format din celule cubice bazale şi celule cilindrice secretorii; • în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice = simpexioane Robbin.
PIELEA Diagnostic pozitiv: • structură ce conţine : - epiderm; - derm superficial; - derm profund; • conţine foliculi piloşi, glande sebacee şi glande sudoripare;
