HISTOLOGIA DEZVOLTĂRII DINTELUI
Dezvoltarea dintelui: interacţiuni epitelio-mezenchimale (interrelaţii între epiteliul oral şi mezenchimul subjacent) Secvenţialitate în procesul de dezvoltare a dintelui: iniţierea – stadiul de mugure; mugure; proliferarea – stadiul de capişon; clopot; histo şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot; apoziţia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei. coroanei .
Procesul de dezvoltare a dintelui: ea c o r o a n e i - f o r m a r ea
-
formarea rădăcinei în paralel structurarea ţesuturilor de suport care realizează a n c o r a r ea ea d i n t e l u i l a n i v e l m a n d i b u l a r
FORMAREA COROANEI Stadiul de mugure
Banda epitelială primară Cavitatea orală primitivă (stomodeum) 1. epiteliu stomodeal - origine ectodermică, 2 -3 straturi celulare, bogate în glycogen - stra stratu tull bazal bazal – celule prismatic înalte - stratu stratull superfici superficial al – celule aplatizate 2. ţesut conjunctiv de tip embrionar = ţesut mezenchimal/ ectome ectomezen zenchi chimal mal - origine origine în crestele neurale 3. membrană bazală continuă – continuă – î ntre ntre cele două ţesuturi
Stadiul de mugure Banda epitelială primară Stomodeum (ziua 37 i.u.) - locul viitoarelor arcade dentare: două benzi epiteliale continue
şi groase, în formă de potcoavă = bandă epitelială primară - se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară Lamina vestibulară proliferare, mărire, degenerare celule → vestibulul oral, localizat între viitorul obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară
Stomodeum (ziua 37 i.u.) - locul viitoarelor arcade dentare: două
Stadiul de mugure
benzi epiteliale continue şi groase, în formă de potcoavă = bandă epitelială primară - se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară 1. Lamina vestibulară proliferare, mărire, degenerare celule →
vestibulul oral, localizat între viitorul
obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară 2. Lamina dentară zone individualizate de activitate
proliferativă, evidenţiabile în regiunea
viitoarelor procese alveolare sub forma unor conglomerate epiteliale orientate în interior, înspre ectomezenchim conglomeratul epitelial = mugure epitelial - separat de celulele mezenchimale/ectomezenchimale printr-o membrană bazală distinctă
Stadiul de mugure Elemente morfologice în stadiul de mugure 3 tipuri de structuri: celule epiteliale organizate compact
diviziune + proliferare iniţială -
se dispun sub forma unei structuri rotunde care
păstrează continuitatea cu epiteliul oral; -
structura = mugure epitelial - viitorul organ
celule mezenchimale/ectomezenchimale
-
realizeaza o condensare
-
imediat sub MB de separare, continuă viitoarea papilă dentară
-
al smalţului
care înconjoară aria epitelială
celule mezenchimale/ectomezenchimale situate mai în exterior viitorul folicul/sac dentar
Stadiul de capişon Evenimente în etapa de proliferarea - diviziunea şi proliferarea celulară continuă - creştere asimetrică a elementelor componente ale germenelui dentar - mugurele epitelial: - forma:
rotundă / ovalară, proliferează în jos şi în lateral, zona centrală devenind concavă - se înfundă în mezenchim/ectomezenchim, păstrând însă legătura cu lama dentară (epiteliu oral) printr -un pedicul, care se alungeşte şi se subţiază
Stadiul de capişon
Elemente morfologice în stadiul de capişon structura epitelială cu aspect de “capişon” = organul smalţului structura mezenchimală/ectomezenchimală condensată cu aspect de “minge” = papila dentară structura mezenchimală/ectomezenchimală cu aspect compact, situată în exteriorul celorlalte două, delimitându le şi încapsulându-le = sacul dentar
organul smalţului →
smalţul, papila dentară → pulpă dentară şi va elabora dentina, sacul dentar → ţesuturile de suport ale dintelui.
Stadiul de capişon Organul smalţului 1. 2. 3.
elemente componente: epiteliu intern epiteliu extern epiteliu reticular
Epiteliul extern al organului smalţului - convexitate capişon - un singur strat de celule mici, cuboidale, strâns unite
între ele prin joncţiun
diferenţei de presiune osmotică dintre matricea ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător şi
- nu este perfect liniar,datorita
matricea dintre celulele centrale ale organului
smalţului - separat de celulele ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător - MB continuă
Stadiul de capişon Organul smalţului
-
elemente componente:
1.
epiteliu intern
2.
epiteliu extern
3.
epiteliu reticular
Epiteliul intern al organului smalţului - concavitate capişon - un singur strat de celule înalte, prismatice (N ovali, PB,
citoplasmă bogată în organite celulare, strâns unite prin joncţiuni) - MB - separă epiteliul intern de ţesutul mezenchimal/ ectomezenchimal adiacent
Stadiul de capişon Organul smalţului 1. 2. 3.
elemente componente: epiteliu intern epiteliu extern epiteliu reticular
Epiteliul reticular al organului smalţului - între epiteliul intern/extern - celulele - distanţate
unele de altele prin creşterea cantităţii de fluid
extracelular - nuclei mici rotunzi - citoplasma - aspect stelat, reticular - numeroase prelungiri care
se anastomozează între ele - imagine de “reţea” sau de “reticul stelat epitelial” = “pulpa smalţului” - spaţiul extracelular - matrice moleculară cu structură şi
compoziţie complexă, predominant mucoidă
- rol -
consistenţă de tip elastic → susţinere, protecţie
Stadiul Organul de capişon smalţului Ansa cervicală - unire epiteliu intern / epiteliu extern al organului smalţului - importantă rată de proliferare celulară - locul de demarcaţie dintre viitoarea coroană şi viitoarea rădăcină - zona cervicală a dintelui - ulterior - teacă epitelială radiculară Hertwig, diafragm epitelial
Stadiul de capişon Papila dentară - se constituie sub influenţa şi în paralel cu proliferarea epiteliului intern
al organului smalţului - reprezintă zona de ţesut mezenchimal/ectomezenchimal condensat localizat în concavitatea organului smalţului Stadiul de capişon incipient – aspect omogen: - matrice extracelulară redusă - fibrile de colagen tip III ↑, aşezate în reţea , fibrile de colagen tip I ↓ - glicozaminoglicani (acid hialuronic, proteoglicani şi glicoproteine de adeziune) - celule mezenchimale/ectomezenchimale, macrofage, limfocite
Stadiul de capişon avansat - celulele mezenchimale/ ectomezenchimale dispuse chiar în
concavitatea organului smalţului sunt mult mai numeroase comparativ cu restul papilei dentare - zonă de densificare celulară - colagen tip III în cantitate importantă, dispus în reţea densă - fibrocite, limfocite, macrofage
Stadiul de capişon Sacul dentar - fibrele de colagen - dispoziţie relativ circulară în jurul organului
smalţului şi a papilei - zonă bogat vascularizată şi inervată
Stadiul de clopot Etapa proliferativă este urmată de etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere.
Evenimente în etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere histodiferenţiere: - celulele germenelui dentar transformări morfologice şi funcţionale morfodiferenţiere: - viitorul dinte forma generală şi dimensiunile relative finale
Elemente morfologice în stadiul de clopot
Organul smalţului: suprafaţa concavă a capişonului se adânceşte, prin creşterea în adâncime a invaginării epiteliului intern al organului smalţului -
clopot incipient, clopot avansat germenele dentar - independent de epiteliul oral, prin degenerarea
şi dispariţia pediculului de legătură cu lamina dentară Papila dentar ă Sacul dentar
Stadiul desmalţului clopot Organul
epiteliu extern; epiteliu reticular; epiteliu intermediar; epiteliu intern.
Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smalţului şi papila dentară - joncţiunea amelodentinară. Epiteliul extern al organului smalţului celule cubice, citoplasmă redusă, nucleu mare, evident, organite celulare bine reprezentate; joncţiuni strânse dispuse neregulat, dispoziţie liniară numai la nivelul polului superior al concavităţii
Stadiul de clopot Epiteliul reticular al organului smalţului
celule stelate
citoplasma: organite celulare comune, structuri fibrilare (tonofilamente)
joncţiuni de tip desmozomal cu celulele epiteliului intern/extern al organului smalţului glicozaminoglicani proprietăţi hidrofile creşte cantitatea de fluide din compartimentul extracelular extinderea epiteliului reticular
spaţiu pentru migrarea (spre exterior) ameloblastelor în procesul de amelogeneză
Stadiul de clopot Epiteliul intermediar al organului smalţului între epiteliul intern şi epiteliul reticular
1-4 straturi celulare
forme diferite (aplatizate, cuboidale, fuziforme, poligonale), prelungiri scurte
citoplasmă bogată în glicogen: organite celulare comune, tonofilamente
nuclei hipercromi
legate prin joncţiuni de tip desmozomal şi gap activitate enzimatică importantă: fosfataza alcalină intervine în procesul de amelogeneză
Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea. Stadiul de clopot
Epiteliul intern al organului smalţului
celule prismatice, nucleu central, citoplasmă bogată în glicogen derivate din stratul intern al epiteliului oral diferenţiere în preameloblaste ameloblaste: înalt specializate,
polarizate, responsabile de sinteza şi depunerea smalţului
Stadiul de clopot Epiteliul intern al organului smalţului Ameloblastele:
determină forma coroanei induc diferenţierea celulelor ectomezenchimale din periferia papilei dentare în odontoblaste
poziţia ocupată de ameloblaste a dintelui matur
viitoarea joncţiune amelodentinară
membrana bazală dintre organul smalţului şi papila dentară se fragmentează sub influenţa directă a primei pături de dentină sintetizată de odontoblaste amelogeneza diferenţierea ameloblastelor: iniţial în aria incizală/ocluzală, apoi în ariile laterale, spre ansa cervicală (teacă epitelială radiculară Hertwig)
Ameloblastele induc diferenţierea odontoblastelor care, prin depunerea dentinei, vor induce, la rândul lor, depunerea smalţului.
Stadiul de clopot Epiteliul intern al organului smalţului Diferenţierea ameloblastelor celulele epiteliului intern al organului smalţului se elonghează contact cu celulele ectomezenchimale periferice procese de inducţie odontoblaste depunere de dentină trăsătura morfologică caracteristică = modificarea polarităţii
celulele:
prismatice, nucleu mare, oval, ocupă toată citoplasma celulară cresc în dimensiuni, nucleul oval devine localizat la polul apical (înspre epiteliul intermediar) nucleul migrează înspre polul bazal depunere prim strat de dentină
(înspre papila dentară) polul bazal
transformare în pol apical apicală specifică – prelungirea Tomes polul apical transformare în pol bazal
diferenţiere citoplasmatică
zona de unire epiteliu intern - epiteliu extern ansă cervicală teacă epitelială radiculară Hertwig (epiteliul intermediar şi epiteliul reticular dispar complet la acest nivel)
Stadiul de clopot Papila dentară în stadiul de clopot incipient membrană bazală continuă: colagen tip IV, V şi glicozaminoglicani Ţesut mezenchimatos: - substanţă fundamentală bogată în glicozaminoglicani şi fibre conjunctive fine şi dispersate (colagen tip I)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale
nediferenţiate, fără particularităţi structurale
Papila dentară în stadiul de clopot avansat. Diferenţierea odontoblastelor
fragmentarea membranei bazale celulele ectomezenchimale din periferia papilei preodontoblaste odontoblaste
Stadiul de clopot
Papila dentară în stadiul de clopot avansat. Diferenţierea odontoblastelor Odontoblastele
celule prismatic înalte, polarizate, organite celulare implicate în sinteza şi secreţia proteică → dentina
Celulele din stratul subodontoblastic
îndepărtate din sfera de influenţă a epiteliului intern al organului smalţului în timpul ultimei lor diviziuni celulare au capacitatea, în anumite condiţii de stimulare, să se transforme în odontoblaste
Urmare a elaborării dentinei, papila dentară se transformă în pulpă dentară structura - similară stadiului de clopot incipient
Stadiul de clopot Sacul dentar
structură compactă, densificată:
predomină fibrele de collagen (orientate radiar în jurul organului smalţului şi a papilei), în detrimentul substanţei fundamentale fibroblaste foliculare
zona - bine vascularizată şi inervată
Sacul dentar este responsabil de formarea parodonţiului (cement, ligament, os alveolar).
Sfârşitul stadiului de clopot se caracterizează prin: - apariţia dentinei şi a smalţului - transformarea papilei dentare în pulpă dentară - structurarea elementelor de vascularizaţie şi inervaţie pulpară - debutul proceselor formative cu origine în sacul dentar, care vor duce la
formarea ulterioară a parodonţiului
FORMAREA RĂDĂCINII - debutează DUPĂ
definitivarea formării coroanei, la nivelul viitoarei joncţiuni amelocementare - continuă şi după momentul erupţiei Elemente morfologice cu rol în formarea rădăcinii ansa cervicală → teacă epitelială radiculară Hertwig → diafragmul
epitelial sacul dentar
Celulele epiteliului intern al organului smalţului
în contact cu papila dentară induc apariţia odontoblastelor şi depunerea dentinei
NU SE VOR MAI DIFERENŢIA ÎN AMELOBLASTE SE VA DEPUNE SMALŢ
Teaca epitelială Hertwig
în zona respectivă NU
creşte într -un plan orizontal spre interior, spre pulpa dentară, “îndoindu se” la extremităţile sale sub un unghi de 45 0
FORMAREA RĂDĂCINII Teaca epitelială Hertwig
porţiunile îndoite ale tecii epiteliale Hertwig (marginile/terminaţiile) = diafragm epitelial
proliferează cu direcţie de orientare în jos, spre viitorul apex al rădăcinii şi implicit, viitorul foramen apical
păstrează o dimensiune constantă în timpul dezvoltării rădăcinii
Pe măsură ce rădăcina creşte în lungime, coroana dintelui se deplasează ascendent faţă de baza criptei care conţine dintele, creând astfel un spaţiu necesar pentru elongarea şi definitivarea rădăcinii Rata de alungire radiculară este aceeaşi cu rata de ascensionare ocluzală a coroanei.
