Hipertensiunea Arteriala-prezentare Studenti

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL ARTERIAL  (EXAMEN OBIECTIV OBIECTIV II DE LABORATOR)

ROCEDURI DIAGNOSTICE

P 



SCOP 1. stabilirea valorilor TA 2. identificatea cauzelor secundare de HTA 3. evaluarea riscului cardiovascular global( factori de risc, organe int int) )

CUPRIND 1. m msur sur sur tori tori repetate ale TA 2. anamneza 3. examenul clinic 4. investiga investigaii ii de laborator laborator i i paraclin paraclinice nice

ROCEDURI DIAGNOSTICE

P 



SCOP 1. stabilirea valorilor TA 2. identificatea cauzelor secundare de HTA 3. evaluarea riscului cardiovascular global( factori de risc, organe int int) )

CUPRIND 1. m msur sur sur tori tori repetate ale TA 2. anamneza 3. examenul clinic 4. investiga investigaii ii de laborator laborator i i paraclin paraclinice nice

TENSIUNEA ARTERIAL ARTERIAL  DEFINI DEFINI IE: IE IE: Presiune Presiunea Pres Pr esiu iune neaa exercitat exercitat exerc itat de sâ sâânge ngee as ng asupr upraa pere pere pe reilor ilor ilor arteriali arteri art eriali ali TA SISTOLIC SIST SI STOL OLIC IC- ce cea cea mai mar mare maree va valo valoar val loar oare aree a presiun presiunii presi pre siuni unii iii art arteri arteriale arter eriale iale ale di dinn cu curs rsul ul un unui unu uii cc - de depin pinde de de de  vo volum lumul, ul, for for a a si vi vite teza za de ejec eje jeccie ie a VS;; VS  ela elasti elasticitate sticita citatea teaa aortei; aortei; TA DIASTOLIC DIASTO DIA STOLIC LIC --cea ceaa ma ce mai maii mi mica mic ica caa va valo valoar val loar oare aree a pr presi pres pr esiunii esiun iunii unii ii arteria arteri art eriale allee di din din cu curs rsul ul un unui unu uii cc - dep depind depi de pind inde ndee de re rezis zisten tenaa per perifer iferic ic;; vâscozita vâs cozitatea tea sângel sângelui; ui; comp c ompete etena na val valvel velor or aor aortic tice; e; TA DIFEREN DIFE DI FEREN RENIAL IAL IAL- diferen dife di fere renna a di dintr dint ntre ree T TAS TA AS si TAD TAD

M SURAREA M  SURAREA TENSIUNII ARTERIALE

MSURAREA TENSIUNII ARTERIALE        

Confortul pacienilor Minim 2 determinri la 11--2 minute interval; Maneta corespunzatoare ( L=12Man L=12-13cm, l=35cm); Poziionarea man Pozi manetei la nivelul cordului indiferent de pozi poziia pacientului Identificarea primului si ultimului zgomot Korotkoff pentru TAS respetiv TAD Msurarea TA bilateral ( afec afeciuni vasculare periferice) Msurarea TA la 1 si 5 minute dupa trecerea în ortostatism Msurarea frecven frecvenei cardiace prin palparea pulsului dupa cea dede-a doua determinare în pozi poziie ezâ ezând nd.

CLASIFICAREA NIVELURILOR TA(mmHg) TA (mmHg) Categoria

Sistolic Sistolic

Diastolic Diastolic

Optim Optim

<120

<80

Normal Normal

120--129 120

80--84 80

Normal inalt inalt

130--139 130

85--89 85

Hipertensiune grad 1

140--159 140

90--99 90


160--179 160

100--109 100


>180

>110

Hipertensiune sistolic sistolic izolat izolat

>140

<90

MODIFICRI ALE TENSIUNII ARTERIALE 



Fizziologice - MSD=MSS+5mmHg Fi - TAS TAS--MI=TAS MI=TAS--MS+10MS+10-15mmHg - clinostatismortostatism TAcu 10mmHg; Patologice 1. HTA de rezistent rezistent (rezistenta periferic periferic); TAD si TAS - HTAE; - nefropatii; - boala boala Cushing; - feocromocitom; - coarctatie de aort aort. 2. HTA de elasticitate ( rigiditatea peretelui aortei); TAS - vârsta înaintat naintat; - ateroscleroza. 3. HTA de debit ( volumul ejec ejeciei VS); TAS; TAD N/ - Insuficienta aortic aortic; - persistenta persistenta de canal arterial, fistule arterioarterio-venoase; - bradicardii bradicardii marcate( BAV complet) - hipotiroidism.

Modificarea formulei manometrice( manometrice( tensiune diferen diferenial ial)  TA convergent convergent( tensiunea diferen difereniat iat scade) 1.TAS: TAS: cardiomiopatii : insuficien insuficien cardiac cardiac 2.TAD: HTA de ³rezisten rezisten´ ´ TA divergent divergent ( tensiunea diferen difereniat iat cre crete) 1. TAS: HTA de ³elasticitate´ si ³de debit´ 2. TAD: insuficien insuficiena aortic aortic Modificri tensionale regionale Modific HTAE ± diferena intre bra brae poate cre crete pân pân la 40± diferen 40-60mm Insuficien nsuficiena aortic aortic- TAfa de TATA-Mb inf  fa TA-Mb sup Coarctaia de aort Coarcta aort- TATA-Mb sup iar TATA-Mb inf  Modificri pozi Modific poziionale ale TA( clinostatism-ortostatism) 1. la pacien pacieni cu HTAsecundar nefropatiilor HTA- TAD: HTAE, HTA secundar secundar ( ex. feocromocitom) - TAD: HTA secundar N/-- hipotensiune ortostatic 2. pacien pacieni cu TA N/ ortostatic

CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE  

HTA ESENTIAL ESENTIAL ( Primar Primar  sau idiopatic idiopatic) HTA SECUNDAR SECUNDAR  1. HTA de origine renal renal - renoparenchimatoas renoparenchimatoas: GNGN-ite, pielonefrit pielonefrit cronic cronic, rinichi polichistic, etc - renovascular renovascular : stenoz stenoz a. renal renal; embolii/tromboze ale vaselor renale, etc 2. HTA de cauz cauz endocrin endocrin - feocromocitom, sdr. Cushing, hiperaldosteronism primar, hipertiroidism, etc 3. HTA de cauz cauz cardiovascular cardiovascular  - coarcta coarctaia de aort aort, insuficien insuficiena aortic aortic, fistule arterioarterio-venoase, BAV, etc 4. HTA de cauz cauz neurologic neurologic -tumori intracraniene, encefalite, poliomielit poliomielit, etc 5. HTA de origine medicamentoas medicamentoas - abuz de contraceptive orale - abuz de glucocorticoizi, mineralocorticoizi - ciclosporin ciclosporin, eritropoietin eritropoietin etc

i Ali factori de risc sau boli asociate

I.

Fr ali factori de risc

II.

1-2 factori de risc

3 sau mai muli factori de risc sau

III.

IV.

Condiii clinice asociate



Gradul I

(HTA usoar) TAS



Gradul II

(HTA moderat) TAS 160



R isc

sczut



R isc

mediu



R isc

mediu



R isc

mediu



Gradul III

(HTA sever) TAS > 180 



R isc

R isc

înalt

foarte

inalt 

R isc

inalt



R isc

înalt



R isc

foarte

înalt



R isc

foarte

înalt



R isc

foarte

înalt



R isc

foarte

înalt

EVALUAREA CLINIC CLINIC  A A HTA SIMPTOME CEREBRALE 



Psihomentale- iritabilitate Psihomentale- modificarea ritmului somnsomn-veghe - anxietate - astenie - scaderea capacita capacitaii de concentrare Neurologice-- CEFALEEA Neurologice CEFALEEA- frontofronto-occipital occipital - contrictiv contrictiv - debut matinal, cedeaz cedeaz ziua -AME AME ELI -TULBUR TULBUR RI AUDITIVE: acufene - TULBUR TULBUR RI DE VEDERE: scotoame, vedere neclar neclar. -AVC - tranzitorii: amauroz amauroz, afazie, mono/hemiplegii - constituite: mono/hemi/tetraplegii

EVALUAREA CLINIC CLINIC  A A HTA SIMPTOME CARDIACE - palpita palpitaii -dispnee -dureri precordiale SIMPTOME RENALE -nicturie - poliurie poliurie -hematurie SIMPTOME PERIFERICE -extremit extremitii reci -claudica claudica ie intermitent intermitent - parestezii parestezii -impotent impotent sexual sexual

ISTORICUL P ACIENTULUI HIPERTENSIV   



   

Vârsta de debut a HTA, varia variaii spontane sau sub tratament ale valorilor valorilor TA Prezena unor Prezen unor semne i simptome relevatoare pentru pentru afectarea organelor organelor int int Condiiile în care a debutat i a evoluat HTA( consum excesiv de sare, consum de Condi cafea, stres profesional profesional i psihosocial, psihosocial, obiceiuri alimentare, excesul ponderal, ponderal, etc) Medicaia antihipertensiva urmat Medica urmat ( clasa, doze, durata tratamentului, complian compliana, efecte secundare etc) Alte medicamente utilizate ( anticoncep anticoncepionale, corticosteroizi, AINS) Factori de risc cardiovasculari ( fumat, dislipidemie, DZ, dieta, sedentarismul etc) Istoricul familial de HTA sau alte BCV corelate cu HTA Depistarea unor unor simptome de HTA secundar secundar

EXAMENUL FIZIC 









Examenul general - facies pletoric - supraponderabilitate Examinarea cardiacacardiaca- oc apexian dinamic, amplu, deplasat - suflu sistolic la apex - zgomot III,IV - zgomot II accentuat în zona aortei - aritmii de diverse tipuri ( ESV, FA) Examinarea arterelor perifericeperiferice- arterele carotide - arterele Mb sup i inf Examenul abdomenului - nefromegalie - palparea palparea i auscultatia aortei abdominale, a. renale Examenul neurologic - simetria simetria facial facial - examinarea pupilelor si mobilitatea GO - tulbur tulbur ri de echilibru si coordonare - ROT, reflexe cutanate

INVESTIGA INVESTIGA II P ARACLINICE INVESTIGA INVESTIGA II DE RUTIN RUTIN         

Hemoglobin, hematocrit Hemoglobin Glicemie à jeun jeun Colesterol total, HDLHDL-Cl, LDL LDL--Cl, trigliceride Acid uric seric Creatinina seric seric Clearance--ul creatininei Clearance Dozarea potasemiei Examen de urin urin EKG

MODIFIC MODIFIC RI RI EKG



INVESTIGA INVESTIGA II P ARACLINICE INVESTIGAII RECOMANDATE INVESTIGA Ecocardiografie Ecografie carotidian carotidian Examenul fundului de ochi Testul de toleran toleran  la glucoz glucoz ( daca glicemie a jeun>100mg/dl) Monitorizarea TA ambulatorii pe 24 ore i la domiciliu

    

INVESTIGAII COMPLEMENTARE INVESTIGA Cutarea suplimentar suplimentar  a leziunilor cerebrale, cardiace, vasculare si renale Cutarea HTA secundare câ când aceasta este sugerat sugerat de antecedente, examen fizic sau testele de rutin rutin -determinarea reninei, aldosteronului, corticoizilor, catecolaminelor -arteriografie -ecografie renal renal si suprarenal suprarenal - CT, RMN

 

ECOCARDIOGRAFIE

Examenul fundului de ochi

Clasificarea KeithKeith-Wagener Wagener--Barker 







Stadiul I - arteriole cu lumen redus, spastice, spastice, sinuoase, în în ³fir de cupru´ - ven venule spiralate Stadiul II - artere scleroase, calibru neregulat - vene dilatate - semnul încruci ncrucirii rii arteriovenoase( semnul SallusSallus-Gunn) Stadiul III - edem retinian - hemoragii ³³îîn flac flacr r ´ perivascular - exudate Stadiul IV - artere filiforme - vene foarte destinse - hemoragii ´´îîn pâ pânz nz´ - exudate extinse - edem macular, peripapilar, papilar

EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI

CAZ CLINIC Pacient în varst Pacient varst de 42 ani, f f r r  antecedente personale personale patologice patologice semnificative, este îndrumata în serviciul de specialitate de ctre medicul de familie pentru: pentru: valori tensionale crescute (160/ 160/110mmHg) 110mmHg);; cefalee frontofronto-occipital occipital; stare de oboseal oboseal; slabiciune muscular muscular ; parestezii ale extremita extremitailor. ilor .

    

Caz clinic Laborator    

Hipokaliemie Hipernatriemie Hiperkaliurie Hiponatriurie

EKG

HIPERALDOSTERONISMUL PRIMAR (Sindrom Conn) Definiie: rezultatul unui adenom suprarenalian produc Defini produc tor de aldosteron ( rar secundar unui carcinom suprarenalian). Mai frecvent la femei Varsta 3030-50 ani Semne, simptome: cefalee :  TAD : sl sl biciune biciune muscular muscular paralizii paralizii musculare : parestezii musculare : poliurie, polidipsie : foarte rar edeme Modificri EKG - HVS Modific - unde U proeminente - aritmii cardiace

  



INVESTIGA INVESTIGA II DE LABORATOR 

    

Ionograma seric seric si urinar urinar - hipokaliemie<3mEq/l - hiperkaliurie >30mEq/24ore - hipernatriemie - hiponatriurie Echilibru acidoacido- bazic: bazic: alcaloz alcaloz metabolic metabolic Determinarea concentra concentraiei serice si urinare a aldosteronului ( ( 34pg/ml) Determinarea concentra concentraiei plasmatice a reninei ( 2mg/ml/ora) Raportul dintre aldosteron si ARP>400 Localizarea forma formaiunii tumoraletumorale- CT, RMN

CAZ CLINIC Pacient de 47 ani, se prezint Pacient prezint pentru pentru astenie, fatigabilitate, cefalee occipital occipital, crestere în greutate, dureri articulare Obiectiv: TA=160/90mmHg : facies ³de lun lun plin plin´ : esut adipos bine reprezentat : edeme gambiere : hirsutism : vergeturi

SINDROM CUSHING = se caracterizeaz caracterizeaz printrprintr -o hipersecretie de corticosteroizi Adenom, hiperplazie sau carcinom suprarenalian Hipersecreie de ACTH prin disfunc Hipersecre disfuncie hipotalamic hipotalamic sau hipofizar hipofizar Secreie ectopic Secre ectopic de ACTH în carcinom bronsic, cancer de pancreas etc. Tumori extrasuprarenaliene sau hipofizare care secret secret în exces ACTH sau CRH Semne si simptomesimptome- cre creterea greut greutii; ii; - fatigabilitate, astenie; - modific modificri de personalitate; - TA> 150/90mmHg; - hirsutism; - amenoree; - vergeturi; - echimoze; - edeme; - poliurie, poliurie, polidipsie

   

INVESTIGA INVESTIGA II DE LABORATOR 





Dozarea cortizolului seric ( VN 66-25 mcg%) cortizolului urinar ( VN<100mcg/24 ore) Testul de supresie cu Dexametazona Dexametazona-- recoltarea cortizolemiei la ora 8 diminea dimineaa ( VN< 5mcg%) CT, RMN efectuate la nivel suprarenalian, hipofizar sau alte regiuni suspectate cu tumori secretante de ACTH ectopic.

CAZ CLINIC Pacienta de 38 ani, prezint prezint de aproximativ o lun lun cefalee occipital occipital înso nsoit it de stare de anxietate, nervozitate, palpita palpitaii, gre greuri, transpira transpiraii intense, sc scdere ponderal ponderal, simptomatologie care a debutat brusc sub form form de paroxisme, în urma unui stres psihic i abuzului de nicotin nicotin Obiectiv la prezentare Stare de nutri nutriieie-subponderal subponderal TA=140/75mmHg-- in clinostatism; TA=140/60mmHgTA=140/75mmHg TA=140/60mmHg-in ortostatism afirmativ la domiciliu a prezentat valori repetate TA> 200/100mmHg Stare de anxietate    

FEOCROMOCITOMUL Definiie Defini ie:: tumor mor  cromafin cromafin situat situat în medulosuprarenal medulosuprarenal sau în structurile extrasuprarenale, care produce o HTA secundar secundar cu aspect clinicoclinico-evolutiv particular. particular . Semne si simptome f recvente

HTA permanent permanent cu paroxisme Hipotensiune ortostatic ortostatic Cef alee Transpiraii Transpira Palpitaii si tahicardie Palpita Anxietate si nervozitate Grea Grea ,, v vrs rsturi Scdere ponderal Sc ponderal Modif ic cri ale FO

rare Dureri abdominale Poliurie, polidipsie Ameeli Ame Paloare Bradicardie Dispnee Febr Febr Acrocianoz Acrocianoz Convulsii

INVESTIGA INVESTIGA II DE LABORATOR Dozarea catecolaminelor catecolaminelor i a produsilor de metabolism în urina/24ore  catecolamine libere -VN<0,1mg/24ore - feocromocitom0,1feocromocitom0,1-10mg/24ore ¸ produ produi de catabolism ai CACA- metanefrine, normetanefrinenormetanefrine- VN<1,2mg/24ore feocromocitom1,2--100mg/24ore feocromocitom1,2 - acidul vanil mandelicmandelic-VN<6,5 mg/24ore feocromocitom7--600mg/24ore feocromocitom7 Dozarea catecolaminelor catecolaminelor plasmatice plasmatice ¸ adrenalina adrenalina--VN<100pg/ml ¸ noradrenalina noradrenalina--VN<500pg/ml Investigaii pentru localizarea tumorii Investiga ¸ CT abdominal

EXAMENUL OBIECTIV AL ARTERELOR PULSUL ARTERIAL Inspecia anevrisme arteriale - tumori pulsatile, expansive, sediu

ATS - traiect sinuos, se întind în sistol ³dans arterial´ insuficiena aortic semn Musset - capul semn Mull Muller - istmul gâtului semn Huchard - amigdalian semn Merklen - lueta semn Minervini - lingual hipus pupilar Landolfi: mioz-midriaz puls capilar Quincke - faa (semnul farului), mucoasa

bucala, frunte, ureche, degete, pat unghial;

.



.

Palparea Modificrile peretelui arterial - ATS; arterita Horton

Sediul: Existena Simetria i sincronismul R itmicitatea Frecvena Calitatea

Amplitudinea Alternant Pardaoxal Tensiunea Celeritate

Alte semne palpatorii

.

Palparea 

 Modificrile .

peretelui arterial

 Sediul: carotida temporal subclavie,brahiala, radiala, femurala, poplitee, tibiala posterioara, pedioasa

.



Existena pulsului

Ø pulsului= pulsului= asfigmie  embolie, tromboz  arteriopatie obstructiv  compresiune extern  arteriopatii cronice obliterante  sindrom Leriche  arterita Takayasu

.

Simetria i sincronismul



-

Stenoz arterial Anevrism Coarctaie de aort



Ritmicitatea

-

-

Aritmie sinusal Aritmie extrasistolic Aritmie complet



Frecvena

-

- Normal Normal - Tahicardie ( sinusal, paroxistic) - Bradicardie (sinusal, BAV grad III)

Calitatea 

.

Amplitudinea amplu (mare) - magnus

generalizat - HVS - cardiomiopatii dilatative, IA, IM, HTA; dilatare arteriolar - anemie sever, tireotoxicoz localizat ± coarctaia de aort mic - parvus

generalizat - SA, SM, ICC, tahicardii;, vasoconstricie arteriolar - oc; localizat - distal fa de obstrucii arteriale sau anevrisme alternant - pulsaie normal alterneaz cu una sczut

Paradoxal K usmaul - scderea amplitudinii pulsului în inspiraie; cauze: tamponada cardiac - pericardit, hemopericard, etc; boli

respiratorii - BPCO, ast bronic;

Tensiune

.

dur - HTA, HVS (ATS, IA, SA) moale - hTA, colaps, oc, ICC

Celeritate 

.

Celer , rapid, sltre - IA - semnul ³manetei´ Donzelot; anemii, PCA,

coarctaia aortei; Tard, lent - SA Bisferian - SA + IA

Hipertensiunea Arteriala-prezentare Studenti

Recommend Documents