~~Hipnoza la Copii

Hipnoza la copii si adolescenti

Istoric Aplicarea hipnozei la copii dateaza de pe vremea practicilor mesmerice din secolul al XVIII-lea. Dupa discreditarea teoriei magnetismului animal in 1784, a eistat un interes minor pentru acest domeniu pe parcursul secolului al XIX-lea si a primei !umatati de secol XX. Incepand cu anii 1"#$ si 1"7$ a aparut o crestere marcata a interesului asupra acestui su%iect in &'A. In &(, interesul pentru hipnoza la copii a crescut dupa aparitia )*ritish 'ociet+ o perimental and linical /+pnosis) 0*'/ in 1"78, prin asocierea unor proesori si psihologi practicieni. &n alt moment de cotitura a ost reprezentat de pu%licarea in 1"81, de catre 2ardner si 3lness, a cartii )/+pnosis and /+pnotherap+ ith hildren), primul manual pe aceasta tema, care a ost completat cu inca doua editii in 1"88 si 1""#. Alte sinteze 0treceri in revista au ost incluse ca si capitole in 2i%son si /eap 01""1 si 5oannou 01""1. /ipnoza este utilizata la copii si adolescenti pe scara 5oannou, deoarece aceasta grupa de varsta este cea mai usor hipnotiza%ila si cu cel mai %un raspuns la sugestia terapeutica. u toate ca tratamentul dureaza semni6cativ mai scurt timp decat la alte varste, cele mai recente relatari sunt anecdotice. opiii au o antezie %ogata si o viata imaginara %ogata cu o imaginatie creativa, care le creste hipnotiza%ilitatea, aducand-o la un )pea) intre 8 - 19 ani 03lness si 2ardner, 1"88. Acest aspect al personalitatii copiilor este oarte util pentru inductia hipnozei si pentru utilizarea imageriei diri!ate. opiiii agreaza eperienta hipnotica, avand putine complicatii

cu tehnica, raspunsul la tratament este rapid, cresterea increderii in sine, a independentei si a stimei de sine 6ind stimulate. 2ard6eld 01""9 a6rma ca hipnoza aciliteaza si mo%ilizeaza actorii comuni prezenti in orice orma de psihoterapie. /ipnoza a!uta la dezvoltarea relatiei terapeutice, ormand speranta si epectanta pozitiva pentru schim%are, oerind eplicatii si interpretari accepta%ile pentru clienti, incura!and comportamentele noi si a!utand la modi6carea gandirii distorsionate. /ipnoza nu este o terapie in sine, ci mai degra%a un contet oarte util in care o serie de manevre psihoterapeutice pot 6 aplicate. Asocierea dintre hipnoza si psihoterapia cognitivcomportamentala este %ene6ca pentru rezolvarea pro%lemelor clientilor copiii si adolescenti si a!uta totodata si la mentinerea starii de sanatate la cazurile urmarite pe perioade mai lungi de timp.

Demersul imaginativ al copiilor. Sugestibilitate si hipnotizabilitate la copiii si adolescenti. Scale. opiii raspund prompt la hipnoza datorita capacitatii lor de a 6 a%sor%iti si cuundati in antezie 02ardner, 1"74. i intra natural in hipnoza, destul de recvent in cursul unor  !ocuri imaginate pe care le ac impreuna cu prietenii lor. :sihoterapeutul utilizeaza capacitatea copilului de a intra intr-o lume a !ocului imaginar, utila scopurilor terapeutice. Acest precursor al comportamentului hipnotic incepe in !urul

varstei de 9 - ; ani si este cunoscut su% numele de protohipnoza 0/ilgard, ermenul de responsivitate este utilizat mai degra%a decat de suscepti%ilitate, acoperind capacitatea copilului de a eperimenta hipnoza, si mai mult, talentul copilului decat al terapeutului. /ilgard 01"7" a sta%ilit chiar si la adulti o corelatie intre demersul imaginativ si hipnotiza%ilitate. Autorul citat a gasit ca tinerii adulti cu hipnotiza%ilitate inalta au agreat eperientele imaginative in copilarie si parintii lor au incura!at acest demers sau nu l-au o%structionat. '-a constatat o mai mare capacitate imaginativa la copiii unici sau la primii nascuti 0copiii de rang 1 si la adultii supusi la un nivel moderat de pedepse din partea parintilor in cursul copilariei, care sunt mai receptivi la hipnoza datorita tendintelor lor disociative. Desi s-a incercat o corelare a responsivitatii la hipnoza %azata pe teoriile dezvoltarii copilului si au ost eectuate o serie de cercetari in acest sens 03lenss si 2ardner, 1"88, lipseste deocamdata o teorie coerenta. :redictorii pentru o inalta responsivitate includ o inalta motivatie pentru reusita, atitudinea generala de incredere a copiilor in adulti si lipsa anietatii ara control.

ista si unele o%servatii care remarca contri%utia actorului genetic la nivelul hipnotiza%ilitatii, alaturi de in?uentele am%ietale si de atitudinea pozitiva a copilului ata de hipnoza 0:latnic si col., 1""1. @u eista dierente semni6cative legate de se in privinta responsivitatii la hipnoza la copiii. Declinul responsivitatii la hipnoza odata cu inaintarea in varsta se poate eplica datorita declinului a%ilitatilor imaginative si datorita rezultatului socializarii care solicita sa 6i mai rational si realist. esponsivitatea la hipnoza la copiii poate 6 testata cu a!utorul 'tandorD /+pnotic linical 'cale or hildren. ista in cadrul scalei si o adaptare pentru copiii intre 4 - 8 ani. 'cala cuprinde= sugestii pentru greutatea %ratului, rigiditate, halucinatii auditive, vizuale, regresie de varsta, inductia visului si sugestii posthipnotice. valuarea hipnotiza%ilitatii poate 6 utila clinicianului in alegerea metodei de hipnoza si in evaluarea responsivitatii la hipnoza si la prognozarea rezultatelor hipnozei. :sihoterapeutul poate evalua masura in care progresele terapeutice inregistrate se datoreaza hipnotiza%ilitatii sau altor actori terapeutici. u toate acestea, nu este necesar ca copiii sa 6e oarte hipnotiza%ili cand sunt a%ordati terapeutic pentru dierite pro%leme, cu eceptia unor dureri acute, aectiuni dermatologice sau astm, la care s-a putut demonstra o inalta corelare intre responsivitatea la hipnoza si evolutia clinica 0Badden si Anderton, 1"89. In practica, multi clinicieni nu utilizeaza scalele de hipnotiza%ilitate pentru ca le considera pierdere de vreme si ca ar avea relevanta scazuta.

In general, copiii oarte mici sunt mai putin hipnotiza%ili, datorita insu6cientei dezvoltari a lim%a!ului, care are un rol esential in procedurile de inductie. 'ternlicht 01"#; a6rma ca varsta minima mentala a unui copil pentru a 6 un %un su%iect pentru hipnoza este de C- # ani. opiii de 7 ani si peste sunt suscepti%ili la hipnoza, aceasta capacitate creste spre un maim la pu%ertate 0" -14 ani. De la 1C ani, suscepti%ilitatea incepe sa scada spre nivelul adultului si apoi scade si mai mult la varsta senectutii. :erioada de varsta 14 - 91 de ani reprezinta perioada cea mai %una pentru adolescenti si adultii tineri pentru inductia rapida si aproundarea transei. De altel, de la aceste varste eista cele mai multe date din literatura, 6ind vor%a de copiii si tineri in plin proces de scolarizare. /all 01"#8 citeaza un studiu al lui IEA*IA> I '>A@DF3D /G:@3>I 'A< F3 /I
- regresia de varsta - sugestii posthipnotice - amnezie posthipnotica ista doua variante pentru C - 19 ani si 1;- 1# ani. reative Imagination 'cale - pusa la punct de Bilson - testeaza imaginatia creativa - este aplica%ila in scoli 'A< D /I:@3>IEA*IA> I /II '&':>I*IG 'A< :artea I= 1. :ostura 9. Inchiderea ochilor ;. o%orarea mainii 4. Imo%ilizarea %ratelor C. Intepenirea degetelor #. igiditatea %ratului 7. iscarea simultana a mainilor 8. Inhi%itia ver%ala ". /alucinatii vizuale 0z%or de insecte 1$. atalepsia ochilor 11. 'ugestii posthipnotice 19. Amnezie :artea II 1;. einductia prin semnal posthipnotic 14. /alucinatii vizuale si auditive televizate 1C. /alucinatia cu racoare 1#. Anestezie 17. /alucinatii gustative 18. /alucinatii olactive 1". /alucinatii vizuale complee 9$. egresie de varsta 91. Inducerea visului 99. >rezirea si sugestia posthipnotica FIA I> '> @3>A> & &@ '3 I@> $ - ;

Metode de inductie specifce copiilor si adolescentilor

Inductiile ritualistice presupunand inchiderea ochilor nu sunt necesare la copiii. Inductia prin ocalizarea asupra inchiderea ochilor este cea mai di6cil de o%tinut 0re%uie provocata o discutie prin care copilul este invitat sa  !oace un !oc imaginar sau sa se preaca. 'ugestiile terapeutice pentru starea de %ine, relaare, conort sau pentru rezolvarea pro%lemelor pot 6 de asemenea acute. 'ugestiile pot 6 aplicate direct 0e. )vei avea mai mare incredere in tine la eamenele scolare) sau indirect 0e. prin intercalarea sugestiilor intr-o poveste. Inductiile pot 6 mecanice 0concentrare pe o moneda sau un o%iect stralucitor sau pot utiliza imageria 0e. privirea unui program >V sau antezia 0e. imaginarea unei calatorii pe covorul ermecat sau prin diverse povestiri. etodele de inductie tre%uie sa 6e adaptate in unctie de varsta copilului si de dezvoltarea sa cognitiva si sociala. opiii agreeaza inductiile care le capteaza imaginatia si atentia. 'imtul lor de aventura, curiozitatea si preocuparile lor pot 6 utilizate creativ. oncentrarea asupra aspectelor senzoriale ale imageriei a!uta la cresterea procesului de a%sor%tie si disocierea 0e. de la o procedura medicala neplacuta.

opiii prescolari raspund cel mai %ine la inductiile prin intermediul !ocului activ, prin utilizarea %ulelor de sapun,  !ucariilor sau papusilor, care toate cer ca ochii copilului sa 6e deschisi. 

Metoda relaxarii progresive

Aceasta tehnica, denumita de Fleischer )metoda deghizata), este oarte utila mai ales la adolescenti care accepta mai usor termenul de relaare decat cel de hipnoza, care are conotatii mai grele, 6ind la originea rezistentei constiente sau inconstiente. uvantul relaare nu implica pierderea controlului de sine sau a unui sentiment de dominare 0manipulare. Fleischer a acut o serie de eperiente care au demonstrat ca, contrar parerilor emise de mai multi autori, se pare ca un su%iect are mai multe sanse sa 6e hipnotizat atunci cand se asteapta sa 6e relaat, decat atunci cand se asteapta sa 6e hipnotizat. 'tudiile au ost eectuate pe doua grupuri de voluntari. 'u%iectii lotului I se asteptau sa 6e hipnotizati in timp ce cei din cel de-al doilea grup se asteptau sa 6e doar relaati. >ehnica de inductie prin relaare progresiva a ost inregistrata pe disc si a ost utilizata la am%ele grupuri. '-a constat un numar mai mare de inductii hipnotice la su%iectii care se asteptau sa 6e relaati decat la cei care asteptau sa 6e hipnotizati. 'e stie ca multi su%iecti sunt rezistenti la hipnoza 6e din cauza lipsei de motivatie, 6e pur si simplu datorita unei anietati importante. ste evident ca daca va propuneti sa aceti doar o relaare, nu si o hipnoza, care nu ii este impusa pacientului 0si pe care su%iectul are impresia ca o ace el insusi eliminati ma!oritatea actorilor de rezistenta. Daca olositi aceasta tehnica deghizata

tre%uie sa-l aceti pe pacient nu doar sa consimta la acest eperiment, dar chiar sa doreasca sa invete sa o resimta. oncret, se poate proceda astel= Il intre%ati pe pacient )Ai avut vreodata posi%ilitatea sa inveti sa te relaeziJ), )'tii ca daca te vei relaa corespunzator te vei simti eectiv mai %ine). Daca pacientul raspunde printr-o negatie, ii spuneti )Doresti sa te invat o metoda simpla, dar oarte e6cace de relaareJ). :acientul aproape sigur va raspunde a6rmativ si va puteti asigura de cooperarea sa. Daca nu se o%tine imediat un raspuns a6rmativ sau daca pacientul solicita alte eplicatii, se poate orienta dialogul in asa el incat sa-i provocam dorinta de a accepta. De eemplu, ii spuneti )Atunci incercati sa va relaati cateva momente). Apoi ii luati mana, i-o ridicati, lasand-o apoi sa cada. De cele mai multe ori mana va cadea lent, iar uneori nu va cadea de loc. ar mana poate sa recada greu, ca o greutate a%andonata. Aceasta stratagema il ace pe su%iect constient ca nu este relaat si ii spuneti )Vezi ca nu esti relaat, daca ai 6 ost perect relaat %ratul tau ar 6 cazut ca o %ucata de plum%. Vrei sa-mi permiti sa te invat o metoda de relaareJ) In acel moment raspunsul va 6 a6rmativ si veti trece la inductie= )sti gataJ) :acientul 6ind de acord, ii veti spune )Acum te rog sa inchizi ochii). 0Acest ordin se da rar, erm, distinct, cu o voce atenta. 'e solicita copilul sau adolescentul sa-si destinda masele musculare ale coapselor, gam%elor, picioarelor, insistand asupra senzatiei de destindere, de relaare a maselor musculare si apoi a senzatiei de greutate. Apoi, il acem sa-si destinda masele musculare de la nivel %ratelor, ante%ratelor, mainilor, degetelor pana cand a!unge la senzatia de greutate. 3data o%tinuta relaarea completa a mainilor si picioarelor, ii sugeram relaarea muschilor glo%ilor oculari= )Acum destinde-ti muschii din !urul ochilor. 'imti ca se destind, ca se decrispeaza, ca se decontracta, ca devin moi, din ce in ce mai moi, si pe masura ce se destind vei constata ca pleoapele devin grele, din ce in ce mai grele, atat de grele ca si cum nu au putea sa-ti deschizi ochii. @ici nu incerca sa-i deschizi, relaeaza-te din ce in ce mai pround. In loc de utilizarea ormulei autoritare si directe )@u poti sa-ti deschizi ochii), mai %ine utilizati ormula )>otul se petrece ca si cum nu poti sa-ti deschizi ochii), deoarece, prin a%surd, daca pacientului ii vine sa-si deschida ochii, nu va

pierdeti prestigiul, asigurandu-l ca )totul se intampla ca si cum…). :e scurt, dinamica acestei inductii porneste de la picioare, continua cu mainile, vizand crearea impresiei pacientului ca muschii ii sunt eectiv relaati, in masura in care va a!unge sa-si destinda si muschii glo%ilor oculari, atunci cand ii veti spune )>otul se intampla ca si cum nu-ti poti deschide ochii, incearca sa-i deschizi. u cat vei incerca mai mult sa-i deschizi, cu atat ti se vor inchide si mai tare). In acel moment, in general, se o%serva o usoara miscare a pleoapelor si veti o%tine catalepsia pleoapelor care indica intrarea in starea hipnotica. Aceasta tehnica de inductie prin relaare progresiva o sa va tina in !ur de 1 minut si !umatate pentru a va aduce pacientul la portile hipnozei. Veti putea aprounda starea de transa servindu-va de respiratie ca tehnica de aproundare. Il veti trezi progresiv, sugerandu-i ca orta muschilor ii revine in %rate, picioare, ca respiratia sa devine tot mai prounda, ca-si poate misca degetele. Ii sugerati sa respire pround, sa se intinda ca si cum ace dimineata, la trezire, si sa-si deschida apoi pleoapele. arele interes al metodei rezida in aptul ca su%iectul are impresia ca a cola%orat cu practicianul, pe tot parcursul sedintei, ara a 6 su%ordonat lui. ste oarte utila aceasta inductie la su%iectii aniosi, care se tem sa nu-si piarda controlul propriu. 

Tehnici de inductie specifice copiilor 

:ro%lema inductiei hipnotice la copiii este mai particulara, dar nu are in general nici o di6cultate insurmonta%ila. opiii sunt oarte sugesti%ili si ating oarte repede stari prounde de transa. apacitatea lor mare de a vizualiza lucrurile, imaginatia lor

de%ordanta permit o%tinerea usoara a hipnozei prin tehnici acand apel la !oc sau la imaginatie. :ornind de la varsta de 8 ani, se pot o%tine cele mai %une rezultate si cu putin antrenament, se poate a!unge la rezultate similare si la copiii mai mici de 8 ani, cu conditia de a sti sa le trezim si sa le captam atentia. omportamentul copilului in stare de transa, chiar prounda, diera semni6cativ de cel al adultului. i se pot misca, agita, ceea ce la un adult ar semni6ca o rezistenta. 

Tehnica jocului

Aceasta tehnica a ost preconizata de Dave llman si poate 6 descrisa, pe scurt, in elul urmator= I se spune copilului= ):un pariu cu tine ca te !oci des cu papusile si ca aci pro%a%il ca ele sa para vii, tu aci ca si cum ele ar 6 cu adevarat vii. Iti propun sa ne !ucam un !oc oarte distractiv, ne vom !uca de-a Hsa acem sa paraH, sa acem Hca si cumH). Daca vrei sa inveti acest !oc sa stii ca o putem ace in acest ca%inet. Vrei sa ne !ucamJ) 0ste oarte importanta o%tinerea participarii copilului. )Deschide ochii tai oarte tare, iti voi arata acest mic  !oc, iti voi inchide ochii cu degetele mele 0se pune indeul si degetul mare - policele - pe ochi, iti apas pleoapele tragandu-le in !os, si acum tu-ti inchipui din toata inima ta ca tu nu poti sa-ti deschizi ochii, este tot ce-ti cer sa aci, sa aci in asa el ca si cum nu ti-ai putea deschide ochii, acum eu voi ridica mana si tu te preaci ca nu poti sa-ti deschizi ochii tu vezi ca nu se deschid atata timp cat tu pretinzi acest lucru. >u poti acum sa incerci sai deschizi si iti vei da seama ca acest lucru nu este posi%il. Incetezi deci sa incerci sa-i deschizi si dormi pround, pround, pround) 0In acest moment putem spune copilului ca va vedea programul sau preerat >V, adormind din ce in ce mai pround. )In cateva minute iti voi spune ce sa aci pentru a te trezi si a te simti %ine. Intre timp, nimic nu te va impiedica sa te simti perect, din ce in ce mai adormit.) 

Tehnica TV

)*una ziua, XK >e voi invata un !oc surprinzator in care nu vei crede inainte de a-l 6 incercat. :oti sa-ti imaginezi ca eu pot sanvat pe oricine sa asiste la propriul spectacol de >V avorit, la 6lmul preerat, la partida de ot%al) >ot ceea ce a ost vazut odata poate 6 revazut pentru a te putea %ucura si mai mult. De eemplu, daca ti-ai ales de!a spectacolul cinema sau 6lmul >V care-ti place, poti sa-l vezi din locul unde esti acum. Desi ti se pare incredi%il, cu toate acestea tu nu ai de acut decat ceea ceti voi spune si vei vedea ca va merge perect.) emplu= copilul spune ca ar preera sa revada aventurile lui >om si 5err+. )Foarte %ine) Inchide ochii si sa nu-i mai deschizi pana spun euK ste perect asaK Inchipuie-ti ca esti instalat in scaunul 0sau otoliul tau preerat, oarte conorta%il, perect destins, pe cale de a privi la >V. In cateva minute ii vei vedea pe >om si 5err+ cum vor aparea pe ecran. De cum ii vezi, anunta-ma prin ridicarea mainii tale drepte. ontinua sa urmaresti ecranul si din momentul in care il pornesti ridica pur si simplu mana dreapta). Imediat ce-ti vei ridica mana, vei urmari in continuare 6lmul, imaginea va deveni din ce in ce mai limpede, privesti in continuare si atipesti acum, dormi din ce in ce mai adanc in timp ce privesti 6lmul poti sa vezi 6lmul dormind din ce in ce mai pround. Acum continui sa privesti spectacolul si nimic nu te va deran!a in timp ce tu dormi pround, pround, pround …). A!unsi in acest stadiu puteti sa utilizati respiratia ca mi!loc de aproundare a transei. 'e poate utiliza cuvantul )dormi) cu copiii, deoarece, spre deose%ire de adulti, nu eista rezistenta inconstienta la acesta. 

Metoda rapida a mainilor stranse

ste o varianta a tehnicii utilizate la adulti si e6cace de o%icei in multe cazuri rezistente. 'e utilizeaza tot tehnica !ocului care consta in )a ace sa para) 0sa aci ca si cum ar 6 …. )u cunosc un !oc minunat. >e-ai mai !ucat vreodata de-a inchipuireaJ 'tii tu ca daca iti imaginezi cu putere ca aci un anumit lucru, toate lucrurile care doresti sa se produca se vor produceJ
tu nu vei mai 6 capa%il sa-ti separi mainile una de cealalta pana cand eu iti voi spune cum sa procedezi. Vrei sa incerciJ Vei vedea ca este oarte amuzantK) 0>re%uie intotdeauna solicitata cola%orarea copilului. DaJ Foarte %ine. Acum incruciseaza-ti mainile, strange-le, inchide-ti ochii si a sa para ca mainile tale sunt din ce in ce mai stranse. &nuK Din ce in ce mai stranse, lipite. DoiK 'i mai stranse si lipite. >reiK Foarte stranse si lipite. 'unt asa de stranse ca ti se par a 6 sudate una de cealalta si tu nu mia poti sa le separi. @u incerca sa le desaci si dormi, dormi, dormi, din ce in ce mai pround. Acum, in timp ce voi numara invers de la ; la 1, mainile tale ti se vor parea din ce in ce mai moi, din ce in ce mai li%ere si cand voi a!unge la 1 mainile tale se vor separa una de cealalta. u toate acestea tu nu te vei trezi, ci din contra tu vei plon!a intr-un somn din ce in ce mai pround, te vei simti din ce in ce mai %ine. >reiK Degetele iti devin suple si li%ere. DoiK ainile sunt tot mai moi si mai li%ere si te apuca un somn din ce in ce mai pround. &nuK :oti acum sa-ti separi mainile una de cealalta, adormind tot mai pround. 'i dormind tu poti sa m-asculti, adormind tot mai pround.) 

Tehnica mainilor incrucisate si a fixarii unghiului degetului mare

Fleischer a imaginat aceasta metoda la copiii care au aratat o sla%a vointa in inchiderea ochilor. Aceasta tehnica seamana cu tehnica mainilor incrucisate, cu deose%irea ca nu se cere copilului sa-si inchida ochii ci sa-si 6eze intens unghiul degetului mare de la mana in timp ce-si strange mainile din ce in ce mai puternic. A%ordarea este similara= i se propune copilului un !oc care consta in a-si inchipui ca se produce enomenul relatat, i se spune sa-si 6eze degetul pana se numara la trei, sugerandu-i-se ca mainile ii devin din ce in ce mai stranse, si ca pleoapele ii devin din ce in ce mai grele si ca la trei ochii i se vor inchide si va adormi. Daca se o%tine inchiderea pleoapelor, se utilizeaza respiratia ca tehnica de aproundare, sau i se sugereaza ca poate sa priveasca 6lmul sau preerat la >V sau la cinema, in timp ce atipeste si somnul sau devine din ce in ce mai pround.

Tehnici de aproundare a transei

etoda respiratiei )u 6ecare miscare respiratorie ti se accentueaza starea de relaare). etoda litului Ascensor la eta!ul X, co%orand cu 6ecare eta! te relaezi tot mai mult, la eta!ul I relaare prounda. etoda imageriei alatorie pe vapor, pe o mare calma. alatorie la tara.

Tehnicile hipnoanalitice Acestea permit accesarea unor materiale uitate sau reprimate din trecutul copilului putand contri%ui la rezolvarea con?ictelor inconstiente. >ehnicile includ inductia visului, regresia de varsta, privirea unor scene la un televizor imaginar sau pe o scena si terapia de !oc. 3 alta tehnica valoroasa este cea a al%umului de otogra6i.

Autohipnoza ste importanta pentru a do%andi un sens al stapanirii si controlului si mentinerea sugestiilor terapeutice utile in unele aectiuni cum ar 6 migrenele, eureza, %al%ismul. opiii pot practica autohipnoza prin ascultarea unei casete audio inregistrata intr-o sedinta terapeutica sau printr-o relatare personalizata, sau prin invatarea de la terapeut a unei proceduri simple, cum ar 6 6area privirii intr-un punct urmat de imagerie relaanta. opiii au tendinta de a intrerupe autohipnoza dupa aproimativ sase saptamani, 6e din cauza plictiselii sau prin uitarea practicii 0eercitiul cu ta%la, curcu%eul.

Aplicatiile hipnozei Alegerea unei tehnici hipnoterapeutice depinde de mai multe considerente, incluzand= - pro%lemele copilului - caracteristicile copilului in unctie de varsta

- nivelul cognitiv si prezenta handicapurilor - orientarea teoretica a terapeutului - varia%ilele situationale Decizia utilizarii hipnozei pentru o pro%lema particulara se %azeaza pe studierea indicatiilor si contraindicatiilor. Desi multe tul%urari psihice ale copiilor se pot ameliora prin hipnoza, aceasta nu constituie un panaceu universal. Asteptarile parintilor privind eliminarea magica a pro%lemelor prin hipnoza sunt destul de recvente, de aceea tre%uie date eplicatii realiste in acest sens. u toate acestea, hipnoza este su%utilizata la copiii si este olosita ca ultima posi%ilitate atunci cand metodele de terapie traditionale sunt ine6cace, desi ar putea reprezenta un tratament de electie in multe cazuri. :arintii pot reuza hipnoza la copiii lor datorita conceptiilor gresite aparute din cauza hipnotizatorilor de estrada sau a unor conceptii religioase. Factorii care compromit sau contraindica hipnoza sunt= - conceptiile gresite despre hipnoza - atitudinile negative in legatura cu hipnoza ale unor adulti importanti din viata copiilor, cum ar 6 parintii, personalul medical si proesorii - varia%ile situationale cum ar 6 durerea etrema sau anietatea, care pot interera cu atentia copilului - indicarea unui tratament alternativ 0medical sau chirurgical - mascarea prin simptome a unei anietati severe, depresii sau maniestari psihopatologice severe :rincipii generale Dupa evaluarea pro%lemelor epuse pana acum, terapeutul

tre%uie sa realizeze o legatura %una cu copilul, interesandu-se de activitatile lui avorite, de parerea lui si a parintilor legate de hipnoza, motivatia copilului pentru schim%are si in 6ne orice conceptie gresita legata de hipnoza. /ipnoza poate 6 descrisa copilului dierit, in unctie de varsta cronologica si de nivelul de dezvoltare. De eemplu, copilul su% # ani poate 6 invatat sa !oace un !oc imaginar 0de a se preace, de calatorii in lumea ermecata copiii de varsta mi!locie pot 6 invitati sa-si utilizeze imaginatia pentru rezolvarea pro%lemelor adolescentilor li se pot da eplicatii asemanatoare celor date adultilor. opiii raspund la hipnoza intr-un mod dierit ata de adulti. Aceste deose%iri sunt mai pregnante la copiii prescolari, care par a 6 nehipnotiza%ili. i tind a 6 distracti%ili, insta%ili, inchizandu-si si deschizandu-si ochii sau neinchizandu-i deloc. De asemenea, ei nu pot sa internalizeze usor imaginile si anteziile. 'e poate o%serva daca copilul este sau nu receptiv la metoda in unctie de concentrarea atentiei si de a%sor%tia in imagini si antezii. Implicarea imaginativa a copiilor poate 6 evaluata intre%andu-i daca eperienta traita pare reala sau daca este doar imaginara. &tilizarea unui lim%a! adecvat de catre terapeut este esentiala pentru ca pacientul copil sa accepte cuvintele la modul literar.  >re%uie evitate cuvintele cum ar 6 )somn), care pot avea conotatii negative, mai ales la adolescenti, nu si la copiii mai mici. &nii considera ca ar 6 utila prezenta unui parinte sau a unei alte persoane atunci cand se lucreaza cu adolescentii ca minima precautie rezona%ila, pentru evitarea unor dileme etice. el mai important este sa-l intre%am pe copil sau adolescent care-i sunt preerintele in acest sens pentru a sta%ili o cooperarea %azata pe incredere. Indicatiile hipnozei - Durerea acuta si cronica - >ul%urarile anioase 0reactiile o%ice, o%ia scolara

- >ul%urari de somn 0cosmare, pavor nocturn, somnam%ulism - >ul%urari ale o%isnuintelor 0enureza, ticuri, pro%leme de lim%a!, tricotilomania, roaderea unghiilor, sugerea degetului mare - :ro%leme medicale pediatrice 0astm, aectiuni dermatologice, cealee si migrene, voma si greturi in asociere cu chimioterapia - hirurgie inantila si urgente 0arsuri, stomatologie, copiii cu %oli grave in aza terminala - >ul%urari disociative 0personalitate multipla /ipnoza clinica cu copiii si adolescentii se poate ace dupa dierite modele in unctie de orientarea teoretica a psihoterapeutului. ste esential ca terapeutul sa 6e initial pregatit in munca cu copiii si a%ia secundar ca hipnoterapeut. /ipnoza nu este o terapie in sine ci este un ad!uvant al tratamentului medical, terapiei amiliale sau terapiei individuale. etodele hipnoterapeutice pot cuprinde una sau mai mult com%inatii de metode de rezolvare a pro%lemelor, metode de intarire a eului care duc la sporirea stimei de sine si a increderii copilului in ortele proprii, promovand autonomia si stapanirea de sine metode orientate pe simptom cu ocalizare asupra inlaturarii unor simptome 6zice sau emotionale speci6ce si metode dinamice. /ipnoza de insight 0luminare, clari6care care utilizeaza tehnicile hipnoanalitice (ohen si col. 01"84 au chestionat valoarea clinica a hipnozei pe C$C copiii si adolescenti tratati cel putin 1 an prin hipnoza si urmariti in timp intre 4 luni si 9 ani. :ro%lemele pentru care au ost tratati au inclus durerile acute si cronice, encoprezis, tul%urari de adaptare, o%ezitate si anietate. ezultatele au indicat ca C1 au ost vindecati complet, ;9 s-au ameliorat semni6cativ, " au prezentat initial ameliorari, 7 nu au prezentat ameliorari. @umarul mediul de sedinte a ost de 4, ameliorarile notandu-se in cursul uneia sau a 9 sedinte clinice pentru aproimativ 1 din numarul de copiii si adolescenti. *enson 01"84 a dezvoltat in &( o modalitate de tratament

pentru delincventi si adolescenti cu acting-out, aplica%ila si la alte pro%leme ale copilariei. :rotocolul utilizeaza sugestiile indirecte si imageria diri!ata cu scopul reducerii anietatii, rezolvarii pro%lemelor, ormarii de scopuri pentru viitor, intaririi eului. '-au acut cercetari care au urmarit capacitatea copiilor de a-si controla unctiile 6ziologice care sunt controlate prin ecelenta de '@V 0autonom, prin autohipnoza. '-au constatat 03lness, 1"8$ ca acestia si-au putut controla= ?uul sanguin perieric, potentialele evocate auditive, ?uul oigenului transcutanat, dilatarea %ronsica, raspunsul s6ncterian, recventa cardiaca, activitatea imunologica, nivelul IgA din saliva si aderenta neutro6lelor 05oannou, 1""1. Aceste cercetari au implicatii atat in diagnosticul cat si in tratamentul capacitatilor copiilor de a controla procesele 6ziologice, utiliza%ile in managementul unor tul%urari ca astmul, migrenele , encopreza, anemia drepanocitara, negii. ontraindicatiile hipnozei= pacienti psihotici, cei cu tul%urari schizoreniorme sunt nehipnotiza%ili, pranoicii, depresii severe, maniacii eceptie= psihoza isterica. /ipnoza nu se utilizeaza coercitiv. /ipnoza copilului se insoteste de satuirea parintilor pentru a asigura succesul terapiei si reintegrarea copilului in amilie, scoala, societate. Autohipnoza data ca tema de casa are rol de eercitiu de restructurare cognitiva intre sedintele terapeutice si are ca eect adaptarea la mediu si insanatosirea mai gra%nica a copiilor.