ocazia niciodata sa o o$ser!am cu ade!arat. a doua particularitate a celei de a doua trepte de !iziuni este miscarea proprie a acestora, asemenea unui film sau unui peisa# sla$ luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la inceput imainile sunt sla$e si intunecate, ca niste fotorafii !echi si decelerate, de!enind mai intense si mai colorate pe masura ce a continuat experimentele. =iscarea si !iata lor proprie sunt independente de !ointa o$ser!atorului, de aceea ele nu constituie rodul fanteziei sale. 8otodata, aceste !iziuni mai au si o alta particularitate uimitoare/ raspund la o intre$are pusa nemi#locit. ste suficient sa ne andim in timpul !iziunii la orice detaliu al acesteia si el !a aparea imediat in imaine, putand de!ansa chiar momentul in care ne inreistram intre$area. Aceasta este din nou o do!ada a caracterului exterior timpului (atemporalitatea) pe care il au razele spiritual. 8otodata, ne con!inem cu uimire ca aceste raze trec prin orice o$stacole, ca pentru ele nu exista nici un fel de ecran, perete protector sau ranita. +mainile !iziunilor acestei a doua trepte se refera de cele mai multe ori la prezent sau la trecutul foarte apropiat, mai rar la trecutul mai indepartat si extrem de rar la !iitor. le pot fi de asemenea anduri-forma ale altor persoane, indeose$i daca o$iectul concentrarii constituie un sim$ol reliios sau altce!a similar, asupra caruia se concentreaza andurile si meditatia a mii de oameni. Aceste imaini nu sunt rodul fanteziei, care enereaza fenomene mult mai putin !ii si $ine conturate. C. +n a treia treapta de !iziune, imainile e!olueaza pana la o claritate deplina si o frumusete a culorilor cu nimic mai pre#os decat cele redate cu a#utorul ochilor nostri fizici. Dar !iziunile dureaza putin timp si se stin instantaneu, timp de aproape un minut dupa aceasta mentinandu-se ca stralucirea unui $ec pe retina dupa intreruperea curentului electric (ca un fel de palpait). Acest fenomen este semnul tipic celei de a treia trepte, la fel ca stralucirea caracteristica, ca o aureola a ta$loului. 7pre deose$ire de !iziunile primelor doua trepte, pline de imaini sla$ luminate, care se deplaseaza timp idelunat prin fata ochiului nostru interior, !iziunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima si dau o senzatie de parca iti parasesti propria piele. Aceasta senzatie de extaz dureaza pe toata durata !iziunii si se stine treptat, lasand o urma incandescenta. 8re$uie sa ne o$isnuim ulterior ca aceasta senzatie deose$ita sa nu ne impiedice sa mai percepem ta$lourile. ;ele trei etape descrise e!olueaza una dupa alta si prezinta, in conditiile cresterii lente a claritatii, imaini reale ale lumii su$stantelor su$tile, aceasta fidela reflectare a sferei noastre materiale primare. le pot fi atinse, mai mult sau mai putin usor, de toti oamenii care se antreneaza suficient folosind o tehnica adec!ata. >emeile sunt mai potri!ite pentru aceasta, datorita echili$rului lor sta$il.
linistit, dar nu inacti!. A urmat larirea extatica a contiintei mele. uteam sa !ad la multe mile distanta, !edeam clar pe malul opus al 6anelui, in stana mea, dincolo de templu, toate impre#urimile asezarii Dashi
centrul capului), se apropie de mi#locul capului, incercam sa pri!im simtul o$iectului, de parca s-ar asi in punctul in care produce presiunea la concentrare. +mediat ce !ederea interioara tinteste din nou in centrul dintre sprancene, contemplam o$iectul in al treilea ochi. 9espiratia tre$uie sa fie nesesiza$ila.
succesului in !iata sau al depasirii patimilor elementare, cum ar fi elozia, ura, raz$unarea. Discipolul spiritual tre$uie, mai dera$a, sa recunoasca diferenta dintre real si nereal, dintre $ine si rau, dintre etern si trecator. Din aceasta prima calitate apar de la sine toate cele lalte, cum ar fi detasarea de tot ceea ce este nereal, rau intentionat si trecator, ca si o comportare corecta si plina de credinta. Aceasta din urma calitate are sase aspecte/ – linistea andurilor, – stapanirea de sine, – calmul actiunilor, – ra$darea, – increderea in altii sau in sine, – atentia $ine orientata, – in sfarsit, dorinta de eli$erare, dar nu in sensul refuzului si renuntarii la lume, ci in sensul eli$erarii interioare de tot ceea ce este lumesc. Aceasta din urma calitate, care constituie rezultatul celor precedente, imprirna celui in cauza destoinicia initierii. >ara aceasta preatire spirituala, cel !izat nu-si !a asi =entorul, chiar daca ar rascoli lumea. Daca a do$andit aceasta calitate, el nu tre$uie sa caute nicaieri, caci =entorul !a !eni sinur, deoarece isi asteapta de multi ani discipolul, cu mult inainte ca acesta sa se fi hotarat sa-si caute un mentor. remisele asteptarii sufletesti sunt aceleasi din cele mai !echi timpuri. le sunt imua$ile, ca si leile naturii.e de alta parte, discipolului nu i se cere perfectiunea, el tre$uie doar sa se straduiasca sa isi dez!olte insusirile necesare. Dar inca inainte de a atine ni!elul dorit, el !a practica de#a exercitii si ritualuri de meditatie asupra unor o$iecte strict materiale. Astfel incepe preatirea discipolului. Dupa cate!a luni de meditatie asupra unor o$iecte din lumea strict materiala !or aparea primcle !iziuni de lucruri neo$isnuite. 7i a$ia dupa aproximati! un an apare !iziunea =entorului. =ai intai ii apar ochii luminosi, care domina totul, iar dupa alte exercitii discipolul isi !ede =entorul fata in fata. %n mentor atent !a constata analoii in aceasta manifestare a maretiei leii cosmice a armoniei. Aceasta lee, cea mai importanta dintre toate, poate fi formulata astfel/ centrele cercurilor mici se rotesc in #urul centrului unui cerc mai mare. +n acest mod, se formeaza zilele si noptile in cursul celor doua saptamani cand "una este in crestere, compunand #umatatea luminoasa a lunii – ziua lunara, si zilele si noptile cand "una este in descrestere – care formeaza #umatatea intunecoasa a lunii – noaptea lunara. +n acest fel, se formeaza timp de sase luni, cat 7oarele se deplaseaza catre sud, noaptea anului, iar celelalte sase luni, cat 7oarele se deplaseaza catre nord – ziua anului. ;ate!a zeci de ani din !iata unui om reprezinta partea luminoasa, de dez!oltare – ziua !ietii sale, iar aproximati! tot atat reprezinta co$orarea pe !ersantul opus – noaptea existentei respecti!e etc. +n cazul nostru fiecare treapta de e!olutie a unei sfere este supusa acelorasi lei ca su$di!iziunile treptei respecti!e. "a fiecare etapa a e!olutiei mistice se repeta aceeasi serie de momente distincte, treptele meditatiei compun in acelasi fel fiecare etapa a e!olutiei. Daca meditatia are patru trepte – asezarea saetii si ochirea, intinderea arcului, lansarea saetii si asteptarea lo!iturii, in centrul tintei sau contemplarea acesteia, in esenta sa – seria de exercitii cuprinse in cele patru trepte ale e!olutiei este identica, de la discipol la mentor. "a fel se intampla si cu !iziunile/ !iziunile dintr-o meditatie se succed in aceeasi ordine in care sunt compuse, la randul lor, din exercitii. Desi predomina tendinta de $aza a momentului dominant, in eneral raportul ramane acelasi. Acest aspect important ne permite se deducem matematic caracteristicile de $aza ale treptelor respecti!e, pe $aza caracterului eneral al su$di!iziunilor care le compun. Aceasta corespondenta poate fi determinate in felul urmator/ 1. rima treapta de meditatie – 9+=A9A, =A89+A"A. Viziunile ei sunt lucruri neo$isnuite. %n mistic la ni!elul primei trepte este preocupat de o$iectele materiale primare si
rezultatul contemplarii sale este numit contemplare ,,cu indoiala”, deoarece nu poate identifica o$iectul care ii apare in !iziune. Daca insa poate identifica o$iectul, contemplarea sa este numita ,,fara du$ii”. . A doua treapta de meditatie – ;<;<89A9A. a este insotita de respiratia continua. Viziunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne-am propus si sunt pri!ite de asemenea cu indoiala, deoarece inca nu se poate determina daca aceste !iziuni se refera la trecut, prezent sau !iitor si daca au fost pro!ocate de anduri proprii sau straine. ;and insa indoielile sunt depasite, ceea ce se poate realiza prin !erificare, contemplarea in aceasta treapta este numita treapta ,,fara indoieli”, deoarece, cum am mai !azut, poate depasi toate o$stacolele din spatiu si timp. Desi aceasta treapta nu este ultima, plina de ade!ar, ea contine ade!arul trecutului sau !iitorului si, dar nu o$liatoriu, al prezentului. a apartine sferei materiale fine, atemporale, de aceea este necesara e!olutia la o treapta superioara pentru a pune in relatie aceasta cunoastere si realitatea imediata. Aici se manifesta leea, pe care o inora adesea clar!azatorii, conform careia !iziunile se dez!olta de sus in #os, de la spiritual catre fizic, si nu in!ers. Daca practica celei de-a doua trepte de meditatie consta in a pri!i un o$iect luminos, 7oarele stralucitor, in mod analo apare practica pentru a doua treapta de dez!oltare mistica, ce se $azeaza pe meditatia asupra "uminii in care apare o$iectul mentionat la prima treapta. 7i in acest caz apare o caldura puternica la ni!elul coloanei, in intreul corp. Aceasta caldura este denumita focul sarpelui -?%iecare !edere distincta a unui o$iect in al treilea ochi face pentru noi o$iectul aproape palpa$il. ;and imainea o$iectului este chemata in deplina perfectiune a liniilor si culorilor, asupra sa putem actiona nemi#locit. Atunci putem deposeda acest o$iect, indiferent de distanta, il putem stapani si actiunea noastra se poate raspandi de la o$iectele cele mai frec!ente pana la planetele cele mai indepartate.” Aceasta !iziune a sarpelui de aur rasucit si a lim$ii de foc in coccis – =%"AD3A9A – face sa se trezeasca de la sine puterile ?%
din 46A – 7%89A A8A
concentreaza in!oluntar in punctul dureros si isi simte cel de-al treilea ochi. Astfel s-a procedat la proclamarea ca Bohin a lui 739+ 9A=A ?9+73ixafi cartea cu imainea soarelui la ni!elul ochilor la distanta de o mana intinsa. 7e poate fixa si la o distanta mai mare, dar sa nu depaseasca inaltimea !oastra. (7e sta in picioare sau pe un scaun.) – 9elaxati-!a. 9elati-!a respiratia.
