Tematică I: Biologia celulară și moleculară ca știință. Celula -noțiuni generale, generale, etape etape importante în evoluția sistemului celular, comparații între tipurile de celule eucariote și procariote.
Complement simplu
1
Biologia celulară și moleculară studiază: A. Diversitatea și unitatea proceselor moleculare de la nivel celular B. Organisme formate dintr-o singură celulă C. Evoluția celulei la procariote D. Tipuri de țesuturi dintr -un -un organism E. Modul de transmitere al caracterelor caracterelor morfologice
Existența organismelor acelulare și celulare este condiționată de: A. Existența organitelor celulare constitutive B. Reacții biochimice de la nivelul membranei C. Prezența unui program genetic alcătuit alcătuit dintr -un număr variabil de unități e reditare numite gene D. Semnalele intercelulare E. Nu se poate lua în calcul condiționarea condiționarea existențială de cea structurală 2
3
Membrana nucleară este prezentă la: A. Viroizi B. Bacterii anaerobe C. Virusuri D. Archebacterii E. Eucariote
4
În lumea vie există un număr de aminoacizi aminoacizi ce conferă unitatea unitatea structurală la nivel molecular A. 20 aminoacizi B. 80 aminoacizi C. 40 aminoacizi D. 12 aminoacizi E. număr variabil de aminoacizi
contribuții remarcabile în 5. Care este personalitatea, personalitatea, de origine română, care au adus contribuții dezvoltarea biologie celulare? A. Schleiden B. Schwann C. Camillo Golgi 1
D. G. E. Palade E. Richard Altmann 6
Celula este o structură definită de următoarele particularități: A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare B. Posedă capacitatea capacitatea de autoreproducere autoreproducere C. Este formată din organite și mediu apos D. Are activitate funcțională unică E. Are material genetic funcțional doar în momentul diviziunii meiotice
7
Care a fost etapa importantă din evoluția lumii lumii vii care a permis un salt salt evolutiv remarcabil: A. Apariția fungilor B. Apariția macromoleculelor cu radicali liberi C. Apariția ARN (acidul ribonucleic) D. Simbioza dintre cianobacterii și eucariote E. Lipsa condițiilor constante de mediu
8
Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu caracterizează caracterizează celula animală: A. Glicoliza B. Metabolismul oxidativ C. Fotosinteza D. Glicogenoliza E. Glicoliza și metabolismul oxidativ
9
Endosimbioza este un proces foarte important din evoluția celulelor eucariote și reprezintă legătura morfo -funcțională dintre: A. Două celule eucariote B. O celulă procariotă și una eucariotă C. Două celule procariote D. O formă celulară și una anorganică E. O celulă moartă inclusă de o celulă celulă vie
10
Prin endosimbioză s -au format structuri celulare precum: A. Aparatul Golgi B. Lizozomi C. Mitocondria D. Centrioli E. Endozomi
11
Prin endosimbioză s -au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt confirmat de: A. Poziția organitelor în citoplasma eucariotelor B. Prezența unui unui material genetic genetic (ADN) propriu 2
D. G. E. Palade E. Richard Altmann 6
Celula este o structură definită de următoarele particularități: A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare B. Posedă capacitatea capacitatea de autoreproducere autoreproducere C. Este formată din organite și mediu apos D. Are activitate funcțională unică E. Are material genetic funcțional doar în momentul diviziunii meiotice
7
Care a fost etapa importantă din evoluția lumii lumii vii care a permis un salt salt evolutiv remarcabil: A. Apariția fungilor B. Apariția macromoleculelor cu radicali liberi C. Apariția ARN (acidul ribonucleic) D. Simbioza dintre cianobacterii și eucariote E. Lipsa condițiilor constante de mediu
8
Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu caracterizează caracterizează celula animală: A. Glicoliza B. Metabolismul oxidativ C. Fotosinteza D. Glicogenoliza E. Glicoliza și metabolismul oxidativ
9
Endosimbioza este un proces foarte important din evoluția celulelor eucariote și reprezintă legătura morfo -funcțională dintre: A. Două celule eucariote B. O celulă procariotă și una eucariotă C. Două celule procariote D. O formă celulară și una anorganică E. O celulă moartă inclusă de o celulă celulă vie
10
Prin endosimbioză s -au format structuri celulare precum: A. Aparatul Golgi B. Lizozomi C. Mitocondria D. Centrioli E. Endozomi
11
Prin endosimbioză s -au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt confirmat de: A. Poziția organitelor în citoplasma eucariotelor B. Prezența unui unui material genetic genetic (ADN) propriu 2
C. Numărul organitelor în celulă D. Geneza organitelor E. Liza organitelor 12
Acizii grași se depozitează în citoplasmă sub formă de: A. glucagon B. insulină C. trigliceride D. glicerol E. ac. lactic
13
Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din: A. două lanțuri hidrocarbonate hidrocarbonate B. polizaharide C. 2 alcooli D. etanol E. glicerol
14
Caracterul hidrofob al acizilor grași este dat de: A. Legături C-C B. Legăturile C-S C. Legăturile C-COOHD. Legăturile nepolare C -H E. Grupările amino Acizii grași sunt :
15
A. dicarboxilici B. policarboxilici C. monocarboxilici D. poliaminati E. monohidroxilici 16
Acizii grași pot fi saturați sau nesaturați funcție de: A. legăturile simple C-H B. legăturile simple C-C C. legăturile duble C-C D. legaturile duble C-O E. nici una din variante
17
Ionii anorganici reprezintă: A. 2% din masa celulară B. 1% din masa celulară C. 10% din masa celulară D. 60-80% din masa celulară E. 0,1% din masa celulară
18
Apa se află în celulă ca și apă legată chimic în celulă în procent de: de: A. 10% B. 5% 3
C. 18% D. 20% E. 90% 19. Depozitarea glucozei în celula animală se face sub formă de: A. amidon B. trigliceride C. prostaglandine D. glicerol E. glicogen 20
Acizii grași formează combinații care sunt reunite de o moleculă de: A. glicogen B. glucoză C. glicerol D. glucagon E. proteoglican
21
Structura terțiară a proteinelor este indusă de plierea lanțului polipeptidic ca rezultat al: A. intercțiunilor dintre grupările carboxil-amino B. interacțiunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor C. interacțiunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se află în diferite regiuni ale secvenței primare D. nu există structură terțiară la proteine E. nu există interacții între lanțuri
22
Hemoglobina este o proteină cu rol în transportul gazelor având structură: A. primară B. secundară tip alfa helix C. secundară tip beta D. cuaternară E. dublu helix
23. Urmatoarele afirmații cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepția: A. intervin în menținerea presiunii osmotice B. mențin echilibrul acido -bazic C. influențeaza diviziunea celulară D. constituie 90% din masa celulară E. influențează permeabilitatea periferiei celulare
24. Care dintre următoarele afirmații este falsă? A. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alți atomi B. carbonul și hidrogenul formează compuși inst abili (hidrocarburi) 4
C. carbonul și azotul formează prin legare amine si amide D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului între atomii de carbon E. hidrocarburile sunt substanțe nepolare insolubile în apă 25. Compușii organici sunt reprezentați de următoarele substanțe cu excepția: A. acizi nucleici B. lipide C. anionul bicarbonic D. glucide E. proteine 26. Lipidele au următoarele roluri cu excepția: A. rol de depozitare a energiei B. rol de semnalizare celulară C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare D. reprezinta suportul molecular al transportului activ E. acizii grași au rol în sintetizarea prostaglandinelor 27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de: A. Conține adenina, guanina, cit ozina, uracil B. Bazele azotate se leagă la riboza pentru a forma nucleozidele C. Este o moleculă dublu elicoidală fiind alcatuită din două lanțuri polinucleotidice antiparalele D. Polimerizarea nucleotideor se face în direcția 3 -5 E. AND-ul mesager are rol de transport al informațiilor 28. Aspargina este un aminoacid: A. hidrofil B. special C. cu grupare R ionizata D. polar neutru cu radicali – OH E. cu grupare R cu inel benzenic 29. Structura secundară a proteinelor A.este indusă de plierea lanțului polipeptidic B. este dată de secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic C. este determinată de dispoziția aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice
Complement multiplu
1
Biologia celulară ca disciplină 5
A. Oferă posibilitatea de a înțelege diversitatea și unitatea procelor moleculare ce se desfășoară în celula vie, cât și modul în care sunt condiționate aceste procese de structura și infrastructura organitelor B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internațional, din ultimele 3- 4 decenii C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viața. D. Este o stiintă care are numeroase aplicații practice medicale, biologice, etc. E. Nu e o stiință de bază 2
Formele cele mai simple de tip acelular sunt: A. virusurile B. organite celulare C. procariote D. viroizi E. eucariote
3
Procariotele sunt forme de tipul: A. Archebacteria și virusurile B. Eubacteria și viroizii C. Archebacteria și eubacteria D. Archebacteria și viroizii E. Bacterii și cianobacterii
4
Celulele sunt alcătuite dintr -un număr limitat de elemente chimice din care: A. C,N,H,O,P,S în procent de 99% B. C,N,H,O,P,S în procent de 80% C. Apa reprezintă 70% D. Apa reprezintă 20% E. C,H,O reprezintă 50%
5
Glucidele din celule sunt reprezentate de: A. Monozaharide B. Oligozaharide C. Apa D. Polizaharide E. Trigliceride
6
Care sunt rolurile proteinelor celulare: A. Participă la organizarea și desfășurarea proceselor complexe din celulă B. Participă la transportul gazelor C. Participă la diviziunile celulare, diferențiere și specializare D. Asigură transmiterea informației genetice E. Au rol în sinteza fosfolipidelor
7
Celula procariotă se caracterizează prin: 6
A. Prezența organitelor celulare specializate B. Perete celular în general prezent C. Diviziune amitotică D. Nucleul tipic E. Un singur cromozom 8
Celula procariotă se deosebește de cea eucariotă prin: A. Capacitatea de diferențiere celulară B. Organizarea organitelor celulare C. Caracteristicile nucleului și ale materialului genetic conținut D. Numărul mitocondriilor E. Tipul înmulțirii
9
Marcați care sunt etapele importante din evoluția lumii animale: A. Apariția polizaharidelor B. Apariția acizilor nucleici C. Diferențierea membranei D. Folosirea radiației solare E. Generarea și utilizarea controlată a energie metabolice.
10
Celula eucariotă este definită de următoarele aspecte morfologice: A. Prezența membranei celulare B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membrană nucleară C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular D. Prezența endocitozei și a vacuolelor digestive E. Diviziunea directă (amitoza)
11. Urmatoarele afirmații sunt adevarate cu exceptia A. viroizii sunt forme acelulare B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld – Jacob E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND 12. Plasmidele A. sunt forme celulare de viata B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda D. au fost descoperite in 1952 la virusuri E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational
13. Alegeti afirmațiile corecte A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria 7
B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara C. celula procariota nu poseda organite celulare D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular
14. Celula eucariota are următoarele caracteristici A. nu posedă membrana nucleară B. are un număr de cromozomi constant pentru o specie dată C. posedă organite celulare D. zigotul se formează prin recombinare genetică E. nu are capacitatea de diferentiere celulară 15
Moleculele de apă din celule sunt importante pentru că: A. La acest nivel au loc interacțiunile chimice B. Moleculele polare sunt ușor solubile în acest mediu C. Apără structurile celulare de efectul reacțiilor exotermice D. Nu formează învelișurile de hidratare a ionilor E. Nu interacționează cu ionii pozitivi și negativi
16
Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare A. activitatea enzimatică B. excitabilitatea celulei C. diviziunea celulară D impiedică crearea presiunii osmotice E. producerea de energie la nivel celular
17
Compușii organici care intră în structura celulei sunt de tipul : A. glucide B. lipide C. proteine D. acizi nucleici E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg
18
Zaharidele la nivel celular au rol important în: A. semnalizarea celulară B. sursa de energie C. markeri pentru proteinele transportate D. suportul pentru proteine și lipide E. nu au rol important și bine stabilit
19
Acizi grași din biomembrane formează combinații de tipul: A. fosfolipide B. fosfogliceride C. amide D. trigliceride E. polinucleotide
20
Acizii nucleici sunt polimeri formați din: 8
A. baze azotate + monozaharide forforilate B. nucleotide C. baze purinice și pirimidinice + dezoxiriboză D. nucleozide +riboză+fosfat E. lipide + baze azotate 21
Acizii nucleici au câteva particularități care le conferă capacitatea de a forma matriță: A. lanțurile polinucleotidice sunt antiparalele B. bazele complementare sunt unite prin legăturile de hidrogen C. polimerizarea are loc în direcția 5 (fosfat) -3(hidroxil) D. numărul grupărilor fosfat E. numărul proteinelor legate de lanturile nucleotidice
22
Bazele azotate complementare pot forma următoarele combinații: A. A-C B. C-C C. A-T D. G-C E. T- T Proteinele intervin în o serie de procese esențiale pentru funcționarea unei celule: A. participă la diviziunea, diferențierea și specializarea celulară B. asigură transmiterea informației genetice ARN -ARNm-ARNr-ARNt C. nu participă la transportul gazelor în celule D. îndeplinesc funcții de rezistență și susținere E. nu au rol de semnalizare
23
24
Proteinele au următoarele nivele de organizare: A. aleatorie B. primară C. secundară D. terțiară E. cuaternară
25
Nivelele de organizare ale proteinelor sunt: A. structura primară si secundară B. aleatorii funcție de pH intracelular C. dublu helix D. structură terțiară si cuaternară E. nu prezintă diferite nivele de organizare
26
Informațiile adevărate despre structura primară a proteinelor sunt: A. structura e dată de succesiunea aminoacizilor în lanțurile polipeptidice B. legăturile S-S C. legăturile dintre R -R D. legăturile COOH- - NH3+ E. stă la baza celorlalte nivele de organizare a lanțurile polipeptidice 9
27
Legăturile de tip alfa- helix sunt caracteristice: A. acizilor nucleici B. proteinelor comune C. proteinelor cu structură secundară D. acizilor nucleici denaturați E. hemoglobinei
28. Apa are următoarele proprietați cu excepția A. apa are un echilibru între protoni și electroni B. apa este o moleculă polară C. moleculele nepolare sunt solubile în mediul apos D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor E. apa se afla in proportie de 70% ca și apă legată chimic de alte molecule 29. Urmatoarele afirmații sunt adevărate cu excepția A. ionii anorganici intervin în menținerea presiunii osmotice și echilibrului acido-bazic B. carbonul are capacitatea de a forma legături necovalente cu alți atomi de carbon C. amidele în combinație cu un acid carboxilic formează aminele D. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alți atomi E. azotul se poate intercal a între atomii de carbon care formează molecule ciclice rezultând purinele și pirimidinele 30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza 31. Acizii grași sunt molecule organice care: A. au catena liniara fara ramificatii B. sunt policarboxilici C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de carbon D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor E. au numar impar de atomi de carbon 32. Acidul dezoxiribonucleic A. este o moleculă dublu elicoidală B. conține 2 purine și 2 pirimidine C. conține adenina, guanina, citozina, uracil D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza E. polimerizarea se face în direcția 5 -3 10
33. Proteinele A. se formează prin polimerizarea acizilor grași B. participa la diviziune, diferențiere și specializare celulară C. participă la sinteza prostaglandinelor D. sunt constituienți de bază ai anticorpilor E. asigură transmiterea informației genetice 34. Următoarele afirmații legate de structura proteinelor sunt adevărate cu excepția A. structura terțiara este dată de secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic B. structura secundară poate fi α helix și pachete β C. structura secundară este indusă de plierea lanțului polipep tidic D. structura cuaternară se referă la modul cum se unesc subunitățile proteice E. porțiunile interne ale proteinelor pliate sunt alcătuite din aminoacizi hidrofobi aranjați în α helix sau pachete β Tematică II: Structura membranei celulare și particularitățile transportului transmembranar
Complement simplu 1.
Membrana celulară este o structură care: A. delimitează și menține diferențele dintre citoplasmă și mediul extracelular B. separă celula de mediul extracelular, dar nu intervine în mecanismele intracelulare C. are rol doar în semnalizare D. se dezintegrează la stimuli mecanici E. menține ph-ul intracelular
2.
Plasmalema este : A. monostratificată B. bistratificată C. multistratificată D. nu este o structură organizată E. organizată neuniform, funcție de țesut
3.
Membrana celulară este de tip: A. mozaic-solid B. mozaic-fluid C. mozaic-semifluid D. mozaic-mozaic E. supermozaic Lipidele membranare sunt dispuse în bistrat astfel: A. capetele hidrofile la exterior și cozile hidrofobe la interior B. capetele hidrofile la interior C. nu contează ordinea D. aranjarea depinde de încărcarea ionică E. dispunerea lipidelor se face în funcție de grupările duble ale acizilor
4.
11
grași 5.
Raportul molecular dintre proteine și lipidele membranare este : A. 1/1 B. 1/50 C. ½ D. nu există un raport cunoscut E. diferă foarte mult de la o membrana la alta
6.
Microdomeniile sau „ plutele lipidice” din structura membranei celulare sunt structuri care au următoarele caracteristici: A. prezintă importanță structurală și metabolică B. sunt structuri anormale C. sunt formate din resturi de lipide și proteine D. execută miscări lente E. sunt structuri cu rol de protecție mecanică
7.
Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificială după modelul biomembranei prezintă aplicabilitate practică în : A. inginerie genetică B. farmacologie C. biologia microorganismelor implicate în producerea infecțiilor la om D. biotehnologii E. biologie
8.
Fluiditatea membranei poate fi modulată de mai mulți factori A. fizico-chimici B. nu există modulare C. factorii sunt legati de numărul mitocondriilor active D. genetici E. extracelulari
9.
Mișcările lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel: A. doar în planul membranei B. doar în jurul legăturilor C -C C. intramolecular și intermolecular D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie E. nu au capacitatea de a se deplasa
10. Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare A. au rol structural B. blochează sistemul energetic C. blochează diviziunea celulară D reglarea presiunii osmotice E. producerea de cataliză la nivel celular 11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea A. acizilor grași B. aminoacizilor C. moleculelor polare 12
D. moleculelor hidrofobe E. nucleozidelor 12. Proteinele sunt macromolecule implicate în: A. organizarea tuturor astructurilor celulare B. alcătuirea doar a unor structuri din membranele celulare C. doar dacă este cazul aminoacizii se modifică în compuși diferiți structural și funcțional D. au doar rol funcțional E. nu pot funcționa fără lipide 13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături se realizează astfel: A două grupări carboxil B. o grupare carboxil și o grupare hidroxil C. o grupare amino si una carboxil D. o grupare amino și un radical liber E. două grupări amino 14. Varietatea proteinelor este dată de: A. varietatea grupărilor amino B. aranjarea aminoacizilor C. legăturile de hidrogen din lanțurile de aminoacizi D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon E. numărul radicalilor liberi 15. Conținutul dintre proteine și lipide, în membranele celulare este influențat A. funcțiile metabolice ale unei membrane B. numărul canalelor ionice C. pH mediului intracelular D. activitatea enzimatică E. lipsa moleculelor semnal 16. Macromoleculele pot fi clasificate în unipas sau multipas funcție de numărul trecerilor prin membrană. Aceste molecule aparțin categoriilor: A. lipide B. acizi grași nesaturați C. molecule proteice D. complex polienzimatic E. complex polizaharidic 17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu următoarele particularități A. sunt distruse de lizozomi B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic C. se pot deplasa prin mișcări de rotație și translație în zonele unde sunt necesare D. sunt mult mai mobile decât lipidele. E. nu sunt intâlnite în structura membranelor 13
18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare oferă posibilitatea înțelegerii mai aprofundate asupra : A. legăturilor proteine-lipide B. nu este un model pentru organizarea altor structuri C. modului de organizare al biomembranelor D. organizarii membranelor musculare E. organizarii structurilor extracelulare 19. Care din proteinele membranei eritrocitare formează o rețea ? A. glicoforina B. banda 3 C. spectrina D. actina E. ankirina 20.
Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor HCO3- și ClA. glicoforina B. Banda 3 C. Spectrina D. Actina E. ankirina
21. Citoscheletul asociat membranei este o rețea de endoproteine cu ochiuri și noduri, solidară membranei, care e descrisă foarte bine la: A. fibroblaști B. limfocite C. eritrocite D. celule epiteliale E. țesut pavimentos 22. Citoscheletul asociat membranei este: A. o rețea instabilă de lipoproteine B. o rețea de endoproteine solidară membranei prin atașarea la proteine transmembranare C. o rețea de proteine extrinseci D. nu este un citoschelet E.o rețea de ankirina 23. Glicocalixul reprezintă: A. componenta proteică a membranelor B. componenta lipoproteică C. componenta glucidică D. matricea extracelulară E. o componentă temporară a membranei plasmatice 24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul: 14
A. încărcate electric B. molecule mici hidrofobe C. molecule mari D. contrar gradienților electrochimici E. ioni legați de proteine 25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de: A. lipidele structurale B. pipoproteinele din insulele membranare C. proteinele carrier D. ionii antagoniști E. receptori din glicocalix 26. Prin difuzie facilitată este transferată molecula de: A. adrenalină B. ATP C. glucoză D. glicogen E. calsequestrină 27. Proteinele carrier sunt: A. proteine transmembranare B. proteine migratoare C. implicate în hrănirea celulară D. macromolecule semnal E. structuri implicate în transportul ionilor 28. Difuzia facilitată este un transport : A. activ B. pasiv C. nu e caracteristic membranelor biologice D. întâlnit la celule renale E. necesită ATP -ază 29. Funcțiile membranei celulare sunt următoarele cu excepția A. protecție mecanica B. adezivitate C. transportor D. semnalizare E. diapedeza 30. Lipidele membranare au următoarele caracteristici cu excepția A. sunt substanțe organice relative solubile în apă B. sunt solubile în cei mai mulți solvenți organici C. au caracter amfifil D. au tendința de asociere spontană E. au dispunere asimetrică în bistrat 15
31. Următoarele afirmații legate de lipozomi sunt adevarate cu excepția A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 µm B. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu C. sunt considerate veritabile “capsule farmacologice” D. în veziculele lipozomale se pot încapsula diferite substanțe cu efect ter apeutic E. sunt captați prin endocitoza sau fuziune de către celule 32. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mișcări cu excepția A. mișcari de rotatie B. miscari flip-flop C. miscari de translatie D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe E. miscari de difuzie rotationala 33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu excepția: A. terapeutici B. fiziologici C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor D. patologici E. substante chimice toxiceliposolubile 34. Proteinele membranare periferice au următoarele caracteristici cu excepția: A. reprezintă 25% din proteinele unei membrane B. sunt cufundate în bistratul lipidic C. sunt extractibile cu soluții saline D. au caracter hidrofil E. sunt clasificate în ectoproteine și endoproteine
35. Caracteristicile glicoforinei sunt următoarele cu excepția: A. este o proteina transmembranară unipas tip 1 B. domeniul transmembranar este structurat în α -helix C. are masa moleculară de aproximativ 100kD D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanțuri glucidice E. are 131 de aminoacizi 36.Glicocalixul are următoarele caracteristici cu excepția: A. grosimea este în medie 20-50 nm B. conferă membranei rezistența mecanică C. participă la sarcina negativa a suprafeței celulare D. în structura sa biochimică intră fosfogliceridele și fosfosfingozidele E. grosimea lui este mai mare cu cât celulele sunt mai putin implicate în interacțiuni cu alte celule 16
37. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția: A. fenomenul de capacitare durează 5 -6 ore la om B. capacitarea constă în creșterea metabolismului și motilității capului spermatozoidului C. capacitarea constă în modificarea compoziției stratului glicoproteic al ovocitului D. reacția acrozomală este reprezentată de interacțiunea dintre spermatozoid și ZP3 E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine 38. Menționați răspunsul corect referitor la transportul prin membrana celulară: A. Trasportul ionilor și moleculelor mari este det erminat de permeabilitatea membranei B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice C. Transportul pasiv se face în sensul gradientelor de concentrație D. Transportul activ poartă denumirea de difuzie facilitată E. Toate răspunsurile sunt corecte 39. Alegeți răspunsul fals referitor la proteinele de tip ‚carrier’: A. Iși modifică conformația ireversibil B. Sunt proteine transmembranare C. Schimbarea conformației este în legatură cu contactul moleculei de transport D. Au mai multe situsuri de legare E. Mediază numai transportul pasiv 40. Transferul glucozei: A. Se face numai prin difuzie facilitată B. Este de tip transport pasiv si activ C. Este mediat de K D. Este de tip activ când este preluata din spațiile extracelulare E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale și intestinale ⁺
41. Referitor la canalele ionice putem afirma că: A. Permit un transport neselectiv B. Sunt deschise permanent C. Permit un transport rapid D. Sunt absente în celulele nervoase E. Sunt absente în celulele musculare 42. Următoarele afirmații referitoare la hidroliză ATP sunt adevarate,cu excepția: 17
A. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva gradientului electrochimic B. O parte din energie este folosită pentru menținerea gradientelor de concentrație a unor ioni C. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită în transportul pasiv D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor
Complement multiplu
1
Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul: A. celuloza B. proteine C. glucide D. fosfolipide E. glicoproteine
2
Factorii chimici intrinseci care participă la modularea fluidității membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi grași nesaturați din structura fosfolipidelor și glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici
3
Factorii chimici extrinseci care participă la modularea fluidității membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi grași nesaturați din structura fosfolipidelor și glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici
4
Din structura plasmalemei fac parte: A. glicolipidele B. fosfolipidele C. glicoproteinele D. colesterolul E. amidonul
5
Membrana celulară este astfel organizată încât, se poate vorbi de următoarele caracteristici: 18
A. dispunere bidimensională B. aranjare asimetrică C. dispunere eterogenă D. nu există particularități definitorii E. aranjare spontană 6
Marcați afirmațiile corecte legate de lipidele membranare: A. B. C. D. E.
sunt molecule relativ insolubile în medii apoase prezintă tendința de asociere spontană au posibilități mari de mobilitate tendința de asociere se face cu un consum minim de energie afirmatiile de mai sus nu sunt corecte
7
În componența membranelor celulare lipidele sunt repre zentate de: A. fosfolipide 70-75% B. proteine 10% C. colesterol 20-25% D. glicolipide 1-10% E. alte molecule
8
Membrana celulară este o structură cu proprietăți specifice cristalelor lichide (proprietăți mezomorfe) care sunt amplificate și determinate de: A. manifestarea bidimensională a fluidității bistratului lipidic B. comportamentul independent la nivelul celor 2 fețe ale membranei, dar și solidar C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii D. dispunerea sim etrică a componentelor membranei celulare pe cele 2 fețe E. toate variantele anterioare
9
Fluiditatea bistratului lipidic este produsă de ansamblul mișcărilor de tipul: A. mișcări intramoleculare B. mișcări intermoleculare C. miscări flip -flop D. ping-pong E. aleatorii
10
Fluiditatea plasmalemei este dată de: A. mișcările de vibrație B. de rotație C. difuzie laterală și translocație D. numai miscări de vibratie moleculară E. flip-flop
11
Raportul procentual dintre proteine și lipide de la nivel de membrana celulară este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine. A. sunt exceptii în cazul membranelor mitocondriale și în tecile de mielină B. există și raportul 80% lipide: 20% proteine 19
C. există și raportul 20% lipide: 80% proteine D. raportul nu are importanta funcțională și structurală E. se schimbă în timpul fluidității 12
Proteinele membranare au roluri foarte importante precum: A. stabilirea joncțiunilor dintre celule B. schimbarea informațională dintre celule C. coordonarea activității acizilor grași D. transport ionic și macromolecule E. au rol foarte redus in celulă
13
Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. proteine mari B. glicoforină C. banda 3 D. spectrina E. galactoza
14
Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. spectrină B. banda 3 C. glicoforină D. miozină E. banda 4.1
15
Structura biochimică a glicocalixului este: A. glicolipidică B. glicoproteică C. numai lipidică D. proteoglicani E. nucleotidică
16
Glicocalixul are rol: A. structural B. rezistență mecanică C. în joncțiuni celulare D. nu are o funcție bine stabilită E. depinde de tipul oligozaharidului
17
Glicocalixul intervine în: A. semnalizare celulară B. recunoaștere celulară C. procese inflamatorii D. fertilizare E. în funcționarea mitocondriei
18
P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol în: 20
A. compatibilități de grup sanguin B. identificarea celulelor tumorale C. diapedeză D. ciclul celular E. procesele inflamatorii 19
Transportul membranar este clasificat după: A. modul de transfer B. implicarea sistemelor energetice C. dimensiunile elementelor transferate D. nu se poate face o clasificare E. după tipul proteinelor transportoare.
20
Canalele ionice sunt: A. porinele B. proteinele carrier C. aquaporinele D. structuri oligozaharidice E. molecule semnal
21
Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt: A. asigură transportul foarte rapid B. nu sunt deschise permanent C. depind de citoschelet D. au greutăți moleculare variabile E. permit transportul selectiv
22
Canalele ionice sunt de mai multe tipuri: A. comandate de voltaj B. pasive C. active D. comandate de un ligand E. nu sunt diferențe între canale
23
Modificarea potențialului de membrană permite deschiderea canalelor pentru: A. ionii de K + B. ionii de Ca + și Na+ C. proteine G D. acetilcolina E. proteine translocator
24
Transmiterea impulsului nervos implică mai multe canale ionice deschise succesiv: A. canale de Na + și K + B. canale de Ca + dependente de voltaj C. canale ionice comandate de stimuli mecanici D. canale de Na + dependente de liganzi E. canale de K + dependente de liganzi 21
25
26.
Transportul mediat de carrier poate fi A. uniport B. simport C. antiport D. difuzie simplă E. cuplat Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre citoplasma si mediul extracelular B. membrana celulara are functie de adezivitate C. plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar formeaza invelisul celular E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme
27. Lipidele membranare A. sunt substanțe organice relativ insolubile în apă B. asigură funcția de barieră a membranei C. au distribuție simetrică în bistrat D. au capetele hidrofobe la exterior și cozile hidrofile în interior E. participă la funcția metabolică a membranei celulare 28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de A. glicolipide B. spectrina C. colesterol D. fosfolipide E. glicoforina
29. Liposomii A. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm C. sunt toxici dacă sunt administrați în organism D. interacționează specific cu celulele fiind captați prin endocitoză sau fuziune E. pot fi considerați veritabile “capsule farmacologice” 30. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mișcări A. Mișcări de flexie a cozilor hidrofile B. Mișcări flip-flop C. Mișcări de rotație D. Mișcări de difuzie rotațională E. Mișcări de translație 22
31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt A. terapeutici B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor C. temperatura D. cantitatea de colesterol din structura bistratului E. hormoni 32. Glicoforina A. este proteina transmembranara unipas tip 1 B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si clorura D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei) 33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excepția : A. conferă membranei rezistența mecanică B. în structura sa intra fosfogliceride și fosfosfingozide C. grosimea este în medie 20-50 nm D. glicocalixul cel mai gros îl prezintă celulele de la nivelul dermului E. participa la sarcina negativa a suprafeței celulare 34. Proteinele periferice A. sunt proteine atașate de o parte și de alta a bistratului lipidic B. reprezintă 75% din proteinele unei membrane C. au caracter hidrofil D. nu sunt extractibile cu soluții saline E. sunt împărțite în ectoproteine și endoproteine
Tematică III: Organite celulare implicate în sinteza, sortarea și transportul macromoleculelor.
Complement simplu
1.
Care sunt organitele celulare implicate în sinteza proteinelor A. mitocondria B. RER C. lizozomi D. peroxizomi 23
E. endozomi 2
Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic? A. structuri izolate B. cisterne și/sau tuburi anastomozate C. tuburi de 0,2 nm D. ramificații ale plasmalemei E. vezicule
3.
Organitul care formează cea mai abundentă endomembrană din celulă este? A. vacuole digestive B. reticul endoplasmatic C. aparat Golgi D. ribozomi E. oxizomi
4.
Transportul post-translațional este întâlnit la proteinele: A. sintetizate în citosol și redirecționate spre nucleu si alte organite B. produse de către ribozomi mitocondriali C. cu stabilitate mică D. cu număr par de aminoacizi E. legate de glucide
5.
Transportul co-translațional se referă la modalitatea prin care proteinele A. suferă modificări de structură B. sunt inversate grupările de aminoacizi între 2 proteine C. sunt antrenate către RE pe măsură ce translația are loc D. se formează în jurul nucleului E. nu se referă la transportul proteinelor
6.
Transportul prin vezicule se realizează astfel: A. prin trecerea succesivă prin 2 membrane B. prin suprapunerea a două compartimente mărginite de membrane C. prin înmugurire D. prin încarcarea cu apă a veziculelor E. eliminarea lipidelor membranare
7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma următoarele cu excepția : A. Este structurat sub forma unor cisterne B. Este structurat sub forma unor tubuli C. Are ca rol furnizarea de energie D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei E. Initiaza procesele celulare ce se desfașoara în celalalte organite 24
8. Care din funcțiile următoare sunt îndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER):
A. Sinteza proteinelor destinate a funcționa în aparatul Golgi B. Sinteza proteinelor destinate a funcționa în mitocondrii C. Este asociat în special cu metabolismul lipidic D. Nu este asociat cu ribozomii E. Este asociat în special metabolismului energetic 9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma : A. Este implicat exclusiv în sinteza proteinelor B. Colesterolul este produs în REN C. In REN nu se pot sintetiza lipide D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai într-un sens la nivelul REN E. Toate răspun surile sunt adevarate 10. Aparatul Golgi are următoarele funcții cu excepția: A. Glicozilarea proteinelor B. Sulfatarea glucidelor C. Sinteza proteinelor de novo D. Sortarea moleculelor E. Transportul moleculelor 11. Funcțiile aparatului Golgi sunt următoarele cu excepția: A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin modificarea ceramidelor produse în RE); B. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru secretarea (exo citarea) lor; C. sulfatarea unor glucide (atât din glicozaminoglicani, cât și din unele glicoproteine); D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; E. este implicat în digestia celulara a macromoleculelor. 12. Care din urmatoarele afirmații descriu funcții ale aparatului Golgi:
A. biogeneza și traficul intracelular al membranelor B. degradează organitele celulare îmbătrânite C. realizează reacții complexe ale catabolismului D. este implicat in respirația celulei 25
E. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; 13. Alegeți afirmația incorecta despre glicolizarea proteinelor: A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unități dizaharidice repetitive. B. prima etapa a glicolizarii se realizează în reticulul endolasmatic C. proteinele destinate încorporării în lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei. Această etapă este importantă pentru sortarea enzimelor către destinațiile intracelulare. D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N - linkate la glicoproteine mature, adică cele ce au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate în manoză si oligozaharidele complexe E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; 14. Urmatoarele afirmații despre lizozomi sunt adevarate cu excepția: A. sunt implicate în digestia macromoleculelor B. sunt vezicule membranare ce conțin enzime hidrolitice C. degradeaza organitele celulare îmbătrânite D. realizează reacții complexe ale catabolismului E. digeră particulele captate din exterior 15. Următoarele afirmații referitoare la căile digestiei intracelulare sunt adevărate cu excepția: A. endozomii fuzionează cu veziculele lizozomale formate în ap. Golgi rezultând compartimentul endolizozomal. B. autofagozomul fuzionează cu un lizozom (sau endolizozom) rezultând autofagolizozom. C. încorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transformă în fagolizozomi D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale E. în compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat
Complement multiplu
1
RER este o structura implicată în: A. biosinteza proteinelor membranare B. sortarea și transportul proteinelor C. nu au rol bine definit D. sinteza de glucide E. biosinteza proteinelor lizozomale 26
2
Proteinele sintetizate în RER sunt transportate : A. post –translațional B. nu sunt transportate C. sunt proteine transportate prin difuzie laterală D. co-translațional E. în sistemul LDL
3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara: A. Poate fi de 3 tipuri B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin membrane„ C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste ‚transport cu membrane’ D. Transportul activ este mediat de proteine ‚canal’ si ‚carrier’ E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata 4. Despre proteinele ‚carrier’ putem spune ca: A. B. C. D. E.
Isi modifica conformatia ireversibil Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata Sunt proteine transmembranare Sunt implicate exclusiv in transportul activ Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat
5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia: A. B. C. D. E.
Permit transportul lent Permit transportul selectiv Sunt deschise permanent Se numesc canale cu poarta Transporta mai mult 1ml ioni/secunde
6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca: A. B. C. D. E.
Energia furnizata este implicata in transportul pasiv ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie
7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta: 27
A. B. C. D. E.
Spre exterior 3 ioni de Na Spre exterior 2 ioni de Na Spre interior 3 ioni de Na Spre interior 2 ioni de K Spre exterior 2 ioni de Na
⁺ ⁺
⁺
⁺ ⁺
8. Referitor la pompa de Ca² putem afirma ca: ⁺
A. Mentine concentratia extracelulara a Ca² la un nivel foarte scazut B. In celula musculara este localizata la nivelul RE C. Transporta ioni de Ca² din citosol in RE D. Transporta cate 4 ioni de Ca² pentru fiecare mol de ATP hidrolizata E. Necesita prezenta Mg ⁺
⁺
⁺
9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele: A. B. C. D. E.
Cresc forta de contractie a miocardului Blocarea functionarii Na ,K -ATP aza Scade concentratia intracelulara de Na Sunt exportati mai multi ioni de Ca² Scade gradientul de Na ⁺
⁺
⁺
⁺
⁺
10. Ca forme de transport membranar identificam: A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor B. Transport activ sau difuzie facilitata C. Transport activ secundar de tip simport D. Transport activ secundar de tip antiport E. ‚traficul’ vezicular
11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele: A. Este structurat sub forma de cisterne B. Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi C. Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei E. Produce molecule esentiale organizarii celulare
28
12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara: A. B. C. D. E.
Sinteza de proteine membranre Transportul proteinelor spre aparatul Golgi Transportul proteinelor spre lizosomi Fosforilarea oxidativa Sinteza de glucide
13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de ribozomi: A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in nucleu C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in lizosomi E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in aparatul Golgi 14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia: A. B. C. D. E.
Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted
15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi: A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si vezicule asociate B. prezintă polaritate morfologică si biochimică, cu rol cheie în precesele de biogeneză a membranelor, C. are rol în maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule atât către locurile celulare cărora le sunt destinate cât si în calea secretorie. D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de celula fiind in medie intre 5-8 E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexa-trans,ofata concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate suprapuse ,aflate intre fetele cis si trans 16. Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. prelucrarea sfingolipidelor 29
B. glicozilarea proteinelor C. producerea glicozaminoglicanilor D. sulfatarea unor glucide E. digestia celulara
17 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. B. C. D. E.
sulfatarea unor glucide digestia celulara este implicat in respiratia celulei este implicat in maturarea proteinelor sortarea si transportul moleculelor
18 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:
A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; D. este organitul la nivelul căruia se realizează reactii complexe ale catabolismului. E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior 19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi: A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; D. realizează reactii complex e ale catabolismului E. degradeaza organitele celulare imbatranite
20. Glicolizarea proteinelor : A. reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza B. prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic C. in Ap. Golgi se adaugă noi molecule de polizaharide D. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, 30
21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate: A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unități dizaharidice repetitive B. lanțurile glucidice sunt atât de flexibile înât nu se pot împacheta în structuri globulare compacte C. formează suportul mecanic al celulelor D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza E. permite difuzia rapidă a moleculelor hidrosolubile precum și migrarea celulelor. 22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria: A. B. C. D. E.
sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice sunt implicate in digestia macromoleculelor degradeaza organitele celulare imbatranite este implicat in respiratia celulei formează suportul mecanic al celulelor
23 .Boala celulelor 1 este: A. B. C. D. E.
o boala genetica se numeste si boala incluziunilor celulare in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc, astfel că, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni. in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente în lizozomi, dar se regăsesc în sânge în forma lor activă F. îsi are originea în defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca hidrolazele să fie secretate în sânge și nu încorporate în lizozomi.
24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate: A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul glicozaminoglicanilor. B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica si, in unele afectiuni, retardare mentala. C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt asociati cu deficienta mentala. D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile viscerale E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic si prezenta de GAG in urina
Tematică IV: 31
Organite implicate în procesul de catabolism și producere a energiei celulare. Mecanismele procesului respirației celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni și chemiosmoza.
Complement simplu
1.
Energia necesară proceselor metabolice este obținută din hidroliza unor compuși de tipul: A. resturi ale lizozomilor B. ATP C. săruri anorganice D. amidon E. nu se obține decât din sinteze de lipide
2
Organitele implicate în procesul de conversie a energiei sunt: A. aparat Golgi B. endozomi C. centrioli D. mitocondrii E. reticul endoplasmatic rugos
3.
Procesul de sinteză a energiei implică mecanisme de: A. glicogenogeneză B. glicoliză C carboxilare D. nu sunt cunoscute E. ionizare
4.
Mitocondriile sunt organite prezente: A. în jurul celulei B. doar în celula vegetală C. în toate tipurile de celule vegetale și animale D. în eritrocite adulte E. în interstițial
5.
Mitocondriile sunt organite a căror poziție în citoplasmă poate fi: A. fixă B. variabilă C. anastomozate în jurul plasmalemei D. migrează în funcție de necesitățile membranei plasmatice E. dispuse circular
6.
Au număr mare de mitocondrii: A. celulele epiteliale B. hematiile C. hapatocitele D. spermatozoizii 32
E. celule procariote 7.
Membrana internă a mitocondriei este o structură lipoproteică cu particularitățile: A. procentul de proteine 80% B. procentul de proteine este 20% C. are fosfolipide hidrofile specifice D. este identică cu membrana externă E. are același raport proteine/lipide ca și plasmalema
8.
Membrana internă a mitocondriei are un compus caracteristic: A. fosfolipid hidrofil B. fosfolipid inactiv care conferă anumite caracteristici funcționale C. cardiolipină D. cristă E. nu este o structură diferită de membrana plasmatică
9.
Particulele F de la nivelul membranei interne: A. au rol în creșterea permeabilității membranei B. sunt depozite de lipide C. rol nefuncțional D. conțin complecși enzimatici ai fosforilării oxidative și ai lanțului respirator E. sunt structuri polizaharidice
10. În funcție de tipul celulei, cristele mitocondriale își modifică: A. forma B. numărul C. numărul și forma D. nu se modifică E. sunt structuri fără importanță funcțională
11. Prezența ADN mitocondrial determină un grad de autonomie a mitocondriei: A. prin sinteza proprie de proteine B. autonomie totală C. autonomie informațională D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale E. genele mitocondriale nu codifică sinteza proteinelor proprii 12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin: A. 2 molecule de ATP B. 3 molecule de ATP C. 34 molecule de ATP D. 4 molecule de ATP 33
E. Nici un raspuns corect 13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia: A. Hepatocit B. Leucocit C. Hematie adulta D. Macrofag E. Nefrocit 14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie: A. Ribozomii B. Aparatul Golgi C. RER D. Mitocondriile E. REN 15. Condriomitele apar:
A. Sub forma de granule așezate în monom B. Sub forma de filamente C. Filiforme D. Sub forma de bastonaș E. Toate raspunsurile sunt corecte 16. Compozitia chimica a mitocondriei include : A. 50% proteine structurale B. 62% lipide C. 2% vitamine D. 5 % lipide E. 60-64 % proteine structurale 17. Alegeți răspunsul corect: A. Respirația celulară este reprezentată de reacții ale catabolismului B. Acetil coenzima A este unul din produșii terminali ai catabolismului C. Reacțiile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric E. Toate raspunsurile sunt adevărate
18. Următoarele afirmații sunt adevarate cu excepția: 34
A. combustia alimentelor se face prin sute de reacții diferite, în schimb, eliberarea energiei se realizează doar în cadrul câtorva, B.energia eliberată este transformată într -o formă specială de energie chimică numita adenozintrifosfat (ATP), compus cu un înalt potențial de transfer al grupării fosfat (bogat în energie). C. energia potențiala a două legături fosfatice ale ATP este reprezentată prin potențialul lor de hidroliză. D. legăturile bogate în energie,prin hidroliză,degajă mai mult de 8.000cal/mol E. legături sarace în energie - prin hidroliză degajă mai putin de 8.000cal/mol 19. Următoarele afirmații referitoare la acetil coenzima A sunt adevărate cu excepția: A. se poate sintetiza din piruvat B.se sintetizează din acizi grași C. formarea ei este o reacție puternic exergonică și reversibilă D. se poate sintetiza din glucoza E. reacția de sinteză a acetil coenzimei A din piruvat este catalizată de enzima piruvat dehidrogenaza. 20. Următoarele afirmații referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepția:
A. se numește ciclul citric B. se numește ciclul acizilor tricarboxilici C. enzima succinat dehidrogenaza ,implicată în ciclul Krebs, face parte integrantă dintr-un complex proteic aparținând matricei mitocondriale D. ciclul citric începe prin reacția dintre acetil Co -A, provenită din piruvat sau din acizii grași și un compus cu patru atomi de C ( oxalacetatul), pentru a produce o moleculă cu 6 atomi de C ( acidul citric), E. cea mai importantă contribuție a ciclului Krebs este extracția electronilor de înaltă energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil.
21. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:
A. Energia care se eliberează prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau FADH2 de către O 2 este suficientă pentru a susține sinteza mai multo r molecule de ATP B. Oxidarea NADH și sinteza de ATP au loc într -o singură reacție C. ATP- sintetaza este o proteină membranară complexă care realizează sinteza ATP din ADP și Pi (fosfat anorganic) D. ATP- sintetaza ajută la deplasarea protonilor prin membrana internă, în sensul gradientului de concentrație, înapoi în matrice E. În ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrială internă în spatiul intermembranar, generându- se un gradient de concentrație protonică. 35
22.Următoarele afirmații sunt adevărate: A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate în transferul electronilor de la NADH +H+ la O2, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea conținând 12 de lanțuri polipeptidice, C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH și de a -i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) către complexul 2, D. Complexul b-c1, este format din 7 lanțuri polipeptidice, E. Complexul b-c1 funcționează sub formă de polimer.
23 Care din afirmațiile următoare nu sunt adevărate? A. În etapa finală a glicolizei fosfatul cu energie înaltă al fosfoenolpiruvatului este transferat către ADP, rezultând piruvat și ATP B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforilării cu transferul de electroni și protoni C. Fiecare dintre complexele enzimatice I- III pompează prin membrana internă a mitocondriei câte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferată D. Toate variantele anterioare E. Doar primele două
24 Care din informațiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corectă ? A. B. C. D. E.
O enzimă implicată în sinteza ATP Este o enzimă implicată în hidroliza ATP Un canal pentru electroni Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP și fosfat Este un dispozitiv de cuplare reversibilă
25. Care din afirmațiile legate de secvențele aminoterminale ale proteinelor mitocondriale nu sunt adevărate? A. Porțiuni de 15- 35 aa care asigură orientarea către mitocondrie a proteinelor specifice B. Sunt numite presecvețe C. Sunt numite prosecvețe D. Se îndepărtează după proteoliză E. Sunt recunoscute de receptori specifici
26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmațiile cu excepția: A. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2 -1,7µm B. Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice C. Sunt situați în jurul mitocondriilor 36
D. În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa E. Peroxizomii sunt implicați în sinteza colester olului
Complement multiplu
1
2
Eliberarea de energie este foarte importantă pentru: A. contracția musculară B. transportul moleculelor împotriva gradientului de concentrație C. micării cililor D. nici una din variantele amintite E. este folosită la nivel extracelular Care sunt parametri care suferă modificări la nivelul mitocondrial? A. forma B. numărul C. dimensiunile D. numărul cristelor E. nu sunt semnalate modificări
3
După forma lor mitocondriile se clasifică: A. mitocondrie granulară B. submitocondrie C. condrioconți D. oxizoma E. multicondriom
4
După forma lor mitocondriile se clasifică: A. granulare B. criste C. oxizomi D. condriomite E. condrioconți
5
Condrioconții sunt forme care: A. sunt filamentare B. se găsesc în citoplasmă C. reprezintă forma de repaus a mitocondriei D. nu se pot reactiva E. se formează prin dezintegrarea mitocondriilor
6
Mitocondria este un organit structurat din: A. 1 membrană externă B. 2 membrane externe și 1 internă C. 3 tipuri de membrane 37
D. straturi doar lipidice E. 2 membrane și prelungirile acestora 7
La nivelul membranei externe sunt prezente: A. enzime inactive B. enzime activate C. enzime tranzitorii D. structuri impermeabile E. canale ionice
8
Caracteristicile funcționale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de: A. procentul colesterolului B. prezența enzimei marker MAO C. procent mic de proteine D. permeabilitate mică față de cea internă E. 60% molecule proteice
9
Membrana internă și cristele sunt prevăzute cu subunități numite: A. oxizomi B. subunități citoplasmatice C. subunități de membrană D. particule elementare E. subunități X
10 Numărul cristelor mitocondriale sunt în legătură directă cu : A. activitatea specifică celulei B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca + D. activitatea RER E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza 11
Matricea mitocondrială este spațiul: A. delimitat de membrana externă și internă B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale C. dintre membrana internă și criste D. denumit și compartimentul intern E. se acumulează ionii de calciu
12. Glicoliza anaeroba este: A. B. C. D. E.
Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic Procesul care are loc in citoplasma Procesul care are loc la nivel mitocondrial Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP
13. Compozitia chimica a mitocondriei este: 38
A. B. C. D. E.
60-64% proteine structurale 34% lipide 2-5% vitamine A si C 70% lipide 90% proteine structurale
14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt: A. B. C. D. E.
Forma granulara si cea mai activa Condriomite Condrioconti Condriiomite ,forma cea mai activa Condrioconti,forma de repaus
15. Pozitia mitocondriei in celula este: A. B. C. D. E.
Apicala la nivelul nefrocitului Bazala la nivelul enterocitului Bazala la nivelul nefrocitului Apicala la nivelul enterocitului In toata citoplasma in majoritatea celulelor
16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii A. B. C. D. E.
Au lungime de 2,2-7µm Au lungime de 0,5-1µm Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei Lipsesc in nefrocit Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP
17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele: A. B. C. D. E.
Reprezinta centrul respirator al celulei Reprezinta principalul generator de energie pentru celula Intervine in lipogeneza Are rol in sinteza proteinelor Are rol in transportul lipidelor
18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca: A. Are loc in citoplasma 39
B. C. D. E.
Are loc cu consum de oxigen Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic Se formeaza 2 molecule de ATP Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa
19. Alegeti raspunsurile corecte: A. B. C. D. E.
Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit
20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele: A. B. C. D. E.
Are loc la nivelul mitocondriilor Se face cu consum de oxigen In urma ei se obtin 34 molecule de ATP Are loc in citoplasma Se face cu consum de dioxid de carbon
21. Urmatoarele tipuri de legături sunt legaturi bogate în energie:
A. B. C. D. E.
Enol-fosfat Monofosfat Pirofosfat Acil-fosfat Difosfat
22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:
A. mitocondria este organitul la nivelul căruia se realizează reactiile complexe ale catabolismului, B. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă situsul tuturor reactiilor de oxidare a piruvatului și acizilor grasi la CO 2 și H2O, C. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă sinteza cuplată a ATP din ADP și Pi.
40
D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ și FADH2, la O2 se desfăsoara la nivelul membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni de o parte și de alta a acesteia. E. Oxidarea piruvatului și a acizilor grași la CO 2, cuplată cu reducerea transportorilor de electroni NAD+ și FAD, la NADH+ H+ și FADH2 au loc la nivelul membranei interne.
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate: A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorită dehidrogenazelor, unul sau mai mulți hidrogeni care imediat sunt activati C. oxigenul molecular este transformat în acest timp la oxigen activ de cătr e citocromoxidază, care-i dă unul sau mai mulți electroni proveniți de la hidrogen și transportați de citocromi D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formează grupare hidroxil (descompusă de catalază) E. Formarea apei este o puternică reactie metabolică care se realizează prin hidrogenarea oxigenului.
24. Etapele procesului de respiratie celulară sunt urmatoarele cu exceptia:
A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza, B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil C. grupul acetil (CH3CO) se combină cu coenzima Q10 rezultând acetil CoQ10, reacția este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea mitocondrială, D. grupul acetil (CH3CO) care se combină cu coenzima A rezultând acetil CoA, reacția este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea mitocondrială. E. In ultima etapa acetil coenzima A intră în ciclul Krebs.
25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate: A. B. C. D. E.
este un dimer de glucoza este o forma de depozitare a glucozei in citosol este continut in granulele citoplasmatice cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat sinteza și degradarea sa este strict reglată în funcție de necesitățile organismului. 41
26. Alegeti afirmatiile corecte: A. grăsimile sunt mai importante dpdv cantitativ decât glicogenul deoarece oxidarea grăsimilor în mitocondrii eliberează cel puțin de 6 ori mai multă energie decât aceeasi masă de glicogen în forma sa hidratată, B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate normală, C. un organism uman adult poate depozita grăsimi care ar ajunge pentru aproximativ o zi, D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate în țesutul gras , de unde sunt eliberate în sânge pentru a fi preluate de celule, E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului. 27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs: A. se mai numeste si ciclul citric B. reprezinta stadiul final al reacțiilor de oxidare a glucidelor și lipidelor C. este răspunzător pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compușilor de carbon ai celulei D. este compus dintr-un set de sase reacții enzimatice E. produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO2 și NADH. 28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate: A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate în matricea mitocondrială, C. enzimele succinat dehidrogenaza și α -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate în matricea mitocondrială D. degradarea completă a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule de CO2, E. prin degradarea completă a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD la 10 NADH + H+ și a 2 FAD la 2 FADH2. 29. Alegeti afirmatiile corecte: A. complexul b-c1, este format din 8 lanțuri polipeptidice și funcționează sub formă de dimer, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator, C. citocrom- oxidaza este un monomer D. citocromul aa3 conține citocromi si atomi de Cu, E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH și de a -i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) către complexul 2. 30. Care din următoarele afirmații sunt adevărate: A. catabolismul celular eliberează energia liberă dintr -o substanță (nutrient) în etape, B. toate organismele își procură energia prin degradarea alimentelor (catabolism), C. combustia alim entelor se face prin câteva reacții diferite, în schimb, eliberarea energiei se realizează prin sute de reacții, 42
D. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului organismului este numit anabolism, necesare organismului este numit E. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare catabolism. 31. Care din afirmațiile următoare sunt adevărate : Sistemul ADP/ATP necesită un gradient electrochimic de protoni A. B. În timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lanț respirator, un fi ecare etapă transportor de electroni poate lega și elibera un proton în fiecare Pentru fiecare pereche de electroni proveniți din oxidarea NADH sunt C. transferați prin membrana 10 protoni Energia potențială potențială stocată în gradientul gradientul de protoni este numai numai de natură D. electrică Componenta electrică corespunde corespunde diferenței de voltaj de o parte și de alta a E. membranei interne mitocondriale, matricea având sarcini negative, iar spațiul intermembranar având sarcini pozitive
32. Fosforilarea oxidativă: A. Are loc în matricea mitocondrială Electronii proveniți de la NADH și FADH2 se combină cu O 2 B. Citocromoxidaza transportă transportă electroni de la citocrom c la NADH C. dehidrogenaza Pentru fiecare pereche de electroni proveniți din oxidarea NADH sunt D. transferați prin membrana 10 protoni E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al grupării fosfat cu energie înaltă
33. În celule metabolic metabolic active protonii sunt pompați în afara afara matricei mitocondriale pentru că: A. Acest transfer generează o reducere a concentrației de protoni în matrice B. Scade ph- în spațiul intermembranar concentrațiilor de protoni generează generează un gradient gradient de concentrație C. Diferențele concentrațiilor de 0,14 V mitocondrială și din spațiul spațiul intermembranar au un un nivel D. Protonii din matricea mitocondrială constant E. Membrana mitocondriei mitocondriei nu permite trecerea trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic ca urmare nu se face schimbul cu matricea
34. ATP - sintetaza este: A. O enzimă implicată în sinteza ATP B. Un canal pentru protoni 43
C. Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP și fosfat D. Toate variantele anterioare E. Doar varianta A
35. Transportul metaboliților prin membrana internă a mitocondriei implică : pentru desfășurarea desfășurarea reacțiilor energetice A. O condiție pentru B. ATP este transferat în schimbul schimbul unei molecule molecule de ADP C. Importul fosfatului în matricea mitocondriei mi tocondriei este favorizat de gradientul de protoni D. Ph din matricea mitocondriei și cel din citosol nu au importanță în schimbul dintre moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimbă piruvatul pentru ionii hidroxil hidroxil
36. Proteinele mitocondriale : A. B. C. D. E.
Sunt sintetizate în citosol Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv Sunt codificate de gene nucleare Trebuie să pătrundă prin membrana mitocondrială parțial depliate Presecvența Presecvența este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale
37. Peroxizomii sunt: A. B. C. D. E.
Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2 -1,7µm Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice Sunt situați în jurul mitocondriilor În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa Peroxizomii sunt sunt implicați în sinteza sinteza colesterolului colesterolului
38. Funcțiile peroxizomilor sunt foarte complexe: A. Dolicolul este sintetizat în perozizomiare B. Intervin în scindarea colesterolului C. Asigură oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii și acizii grași D. Au rol în biosinteza lipidelor E. Asigură scurtarea lanțurilor lungi de acizi grași 39. Care sunt enzimele din peroxizomi? A. Hidrolaze B. Oxidaze flavinice C. ATP sintetaze D. Catalaze 44
E. Nucleaze
40 . care din afirmațiile următoare se referă la peroxizomi? sunt orientate către peroxizomi peroxizomi printr -o secvență simplă de A. Proteinele sunt aminoacizi SER-LYS-LEU la nivelul extremității carboxil B. Conțin enzime necesare sintezei de fosfolipide n umite plasmalogeni, plasmalogeni, componente ale creierului și inimii C. Prezintă plasticitate morfologică D. Au enzime ale fosforilării oxidative E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen
Tematica V
Citoscheletul : structura, funcții. Motilitatea celulară
Complement simplu
1. Care din afirmațiile legate de miozină nu sunt corecte? cu molecule reglatoare reglatoare troponină și tropomiozina tropomiozina A. Miozina este asociată cu B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină și Hmeromiozină și alta între fracțiunile S1 și S2 a H meromiozinei musculară C. Este proteina cea mai importantă cantitativ și funcțional în fibra musculară scheletică vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice polipeptidice grele și D. Din punct de vedere 2-4 lanturi polipeptidice usoare E. Potiunea globulară S1 -H meromiozină formează punțile transversale care vor ancora în situsul de legătură a moleculei de actină globulară
2. Citoscheletul este : A. Implicat în deplasarea celulelor B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii mitotici C. citoscheletul este o structură rigidă și imuabilă D. se află într -o continuă reorganizare E. este format din mai multe tipuri de proteine
3. Care din afirmații sunt incorecte: de grosime 7 -8 nm A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de cu o perioda B. F- actina este alcătuită din lanțuri polipeptidice dispuse în helix, cu repetitivă de 35-40 nm C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator 45
D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unități E. Fiecare moleculă de actină conține un cation de Mg 2+ complexat cu ATP
4. Care din componentele proteice blochează interacțiunea actină -miozină A. B. C. D. E.
Troponina C Troponina T Troponina I citocalazina faloidina
Complement multiplu
1. Molecula de miozină este: A. B. C. D. E.
Asimetrică Include 2 filamente de meromiozine Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină Monomerul de baza se numește tubulină L- meromiozina și S2-H meromiozina formează axul filamentului
2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice: A. B. C. D. E.
Filamente de actină Fosfolipide Ceramide Filamente intermediare Microtubuli
3. Citoschetetul constituie: A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote B. o rețea de filamente proteice C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei D. asigură organizarea generală a citoplasmei și mișcările celulare E. Nici una din variante
4. Filamentele de actină: A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare B. nu sunt cunoscute ultrastructural C. formează o rețea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei și mișcările suprafeței celulare D. Filamentele de actină formează fascicule sau rețele tridimensionale cu proprietăți de geluri semisolide 46
E. Primele trei variante sunt corecte
5. Filamentele de actină A. conțin pe lângă moleculele contractile de actină și molecule reglatoare de troponină și tropomiozină B. porțiunea axială a filamentului de actină conține molecula contractilă reprezentată de actina F (actina fibrilară) C. tropomiozina este așezată sub formă de bastonaș de -a lungul axului de actină F D. afirmații anterioare se referă la miozină E. Nici una din variate nu e corectă
6. G- actina este: A. B. C. D. E.
moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm formata din 374 de aminoacizi (înfășurarea unui lanț polipeptidic) este monomerul de actină forma polimerizată a actinei toate variantele sunt incorecte
7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină A. B. C. D. E.
G-actina Timozina Profilina Gelsolina tropomodulina
8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile fasciculare ale actinei? A. B. C. D. E.
fimbrina α -actinina filamină Profilina Gelsolina
9. Filamentele intermediare A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între cel am microfilamentelor (7 nm) și cel al microtubulilor (25 nm) B. Ceea ce di ferențiază filamentele intermediare de celelalte diferențieri citoplasmatice este structura și localizarea lor C. principala lor funcție este de susținere mecanică a celulelor și țesuturilor D. nu sunt implicate în mișcare E. polimerizarea se face prin înlânțuirea unor proteine globulare
47
10. Care din afirmații nu sunt corecte? A. filamentele intermediare sunt structuri stabile B. lamina nucleară este formata din filamente intermediare de pe fata internă a învelișului nuclear C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic D. Toate variantele sunt corecte E. Nici una din variante nu e corectă
11. Care din afirmații nu sunt corecte? A. microtubulii sunt formați din proteine globulare numite miozină B. există 4 stări ale actinei: actina G -ATP, G-ADP, actina F-ADP, FADP C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea filamentelor de actină D. fibre de stres sunt fibre de actină E. toate variantele sunt incorecte
Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI. ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC COMPLEMENT SIMPLU
1. Nucleul este format din urmatoarele componente cu exceptia : A. Nucleol B. Colagen C. Invelis nuclear D. Carioplasma E. Cromatina 2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate cu exceptia : A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei D. Lamina nucleara se afla situata sub membrana nucleara externa E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale 3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati cu exceptia : A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol important in expresia genelor 4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : 48
A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi specifice C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice 5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN : A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m , ARN t , ARN r C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand ribonucleoproteine nucleare heterogene D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energodependent care necesita Ran 6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia : A. Este sediul biogenezei ribozomale B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 µm C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca grosime de la un tip celular la altul 7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia : A. In celulele batrane sunt mari si multipli B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid C. Unii nucleoli contin o parte amorfa D. In celule secretorii sunt mari si multipli E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita 8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia : A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si filamente interconectate B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza C. Heterocromatina este decondensata si inactiva D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul 9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia : A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear 49
B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea transcriptionala a celulei C. Este intens bazofila D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise niciodata 10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN : A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia ereditara B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate celulele somatice ale aceluiasi individ D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide 11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia : A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in ARN E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor 12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN : A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod complementar prin baze azotate B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand o pereche de baze C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicidala D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogenle E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate 13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu exceptia: A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic B. Este perfect regulata si ordonata C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta E. Catenele sunt antiparalele 14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia : A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta 50
D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1 E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber 15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia : a. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina b. Are rol important pentru functia genomului c. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice d. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale e. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie
COMPLEMENT MULTIPLU 1.
Următoarele componente fac parte din structura nucleului: A. Matricea nucleara B. Cromatina C. Microtubuli D. Nucleolul E. Filamentele intermediare
2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici: A. Este formata din straturi de fosfolipide B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari D. Este impermeabila pe toata suprafata E. Are in structura doua straturi concentrice 3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului? A. B. C. D. E.
Lamina nucleara Poliribozomi Carioplasma Aparatul lizozomal ADN mitocondrian
4. Despre lamina nucleara se pota afirma urmatoarele: A. B. C. D. E.
Se afla sub membrana celulara Este formata dintr-o retea de proteine fibroase Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei
5. Termenul de porosomii este atribuit pentru: A. Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare B. Porii nucleari C. Unitatii membranare cu rol de transport vezicular 51
D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu si citoplasma E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici 6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia: A. B. C. D. E.
Este un complex structural si functional al membranei nucleare Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu Regleaza traficul de ARN ș i proteine Au rol major in expresia genelor Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare
7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este: A. B. C. D. E.
Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice Proces major de control al structurii si functiei genomului Realizata prin difuzie pasiva si activa Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma
8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte: A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se face prin difuzie pasiva C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului prin membrana nucleara D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se numeste transferina E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si surse de energie 9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv functionarea nucleului: A. B. C. D. E.
Ribonucleoproteine Ras Ran Fibronectina Importina
10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma: A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor nucleari, pline cu apa B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o singura directie C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea moleculelor D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara 52
E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari. 11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate: A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor proteic intracitoplasmatic de tipul importina B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei D. Subunitatea α a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari 12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste: A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului 13. Nucleolul este: A. B. C. D. E.
structura citoplasmatica corpuscul globulos asociat nucleului structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale redus in celule cu activitatea scazuta dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a heterocromatinei
14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate? A. Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine B. Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului C. Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare D. Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea cromozomilor
15. Cromatina reprezintă: A. Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza B. Forma de existenta a ADN-ului in anafaza C. Forma relaxata a cromozomilor D. O retea de granule si filamente interconectate de material genetic E. ADN-degradat 16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate? A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei 53
C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care asigura transcrierea genelor in ARNm D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare genica a dozei genelor X-linkate 17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la: A. B. C. D. E.
Rolul nucleolului in celulele active metabolic Rolul nucleului Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine Transferul informatiei genetice la descendenți Inactivarea genelor prin heterocromatinizare
18. Care din informatii nu sunt adevarate? A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm B. Transcripția genelor are loc in citoplasma C. Transcripția se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN D. ARN mesager contine secvente noninformationa le care duc la apariția aberatiilor genetice de transcriere E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie 19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi redat prin termenii: A. B. C. D. E.
Replicatie Transductie Translatie Transcripție Elongatie
20. Despre structura primara a ADN se poate afirma: A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alcătuite din nucleotide B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima informatia genetica C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului limitat de baze azotate E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza structura ADN 21. Nu sunt adevarate afirmatiile: A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G) B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in molecula de ADN C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote 54
D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a numarului mare de combinatii de aminoacizi E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi covalente 3´-5´ fosfodiester 22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia: A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului genetic, un anumit aminoacid B. Modificarea secvenței de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea structurii enzimelor implicate in formarea ARNr C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi 23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la: A. B. C. D. E.
Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice La codul genetic La aranjarea secventiala a nucleotidelor Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al catenelor
24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele: A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic 25. Materialul genetic se afla sub forma de : A. B. C. D. E.
ADN- tip B ADN- tip Z Exista formele ADN tip A;B,C,D,E Exista doar modelul Watson & Crick Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice si de factorii mutageni
26. Nucleosomii sunt structuri definite prin: A. B. C. D. E.
Complex de ADN si ARN Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule) Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN Structuri aflate in jurul nucleului Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN
27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia: 55
A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de cromatina de 30nm E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica 28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN: A. Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale B. Cromomer C. Filamentul cu nucleosomi D. Cromozom E. Centromer
Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA PROTEINELOR COMPLEMENT SIMPLU
1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru AND, B. Sinteza moleculelor de ARN în nucleu se numește ADN transcripție C. 1% din secvențele de dezoxiribonucleotide sunt copiate în secvențe de ri bonucleotide (ARN) funcționale D. Cea mai importanta funcție a AND-ului este aceea de a construi matriță pentru sinteza moleculelor de ARN E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr) 2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. La eucariote ARN sintetizat în nucleu este transportat în citoplasmă către ribozomi pentru a iniția procesul de biosinteză a proteinelor C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm) D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt false 3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
A. La eucariote ARN este învelit cu proteine de legare a ARN imediat după sinteza lui
56
B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o
singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe gene) C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe gene) D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt false 4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze sunt adevarate? A. Procesul transcripției este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze B. La eucariote există ARN - polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singură ARN polimerază D. La procariote, există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate 5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze sunt adevarate?
A. ARN polimeraza I- este prezenta în nucleol și este implicata în biosinteza B. C. D. E.
ARN r ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicată în biosinteza ARN premesager nuclear ARN polimeraza III – este prezentă în nucleu fiind implicată în biosinteza ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mică Toate cele trei ARN polimeraze necesită prezența unor factori de transcriere (proteine atașate de secvențe ale ADN cu rol în transcripție) pentru a iniția sinteza lanțului de ARN Toate afirmatiile sunt adevarate
6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Durata de viață a unei molecule de ARN m este de 8 -12 ore B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm și traducerea genetică a acestuia la proteine sunt cuplate în timp și spațiu C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi sau poliribozomi D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse între poliribozomul cel mai scurt și poliribozomului cel mai lung E. Toate afirmatiile sunt false 57
7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr- o moleculă de ARN
polimeraza B. Limbajul prin care secvența a unei gene este tradusă prin intermediul ARNm, în secvența de aminoacizi a unei proteine reprezintă codul genetic C. Secvența de nucleotide din molecula de ARNm este citită succesiv, în grupuri de trei nucleotide (codoni) D. Afirmatiile din A,B,C sunt false E. ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm 8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Codonii din lanțul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care -i specifică B. ART transfer este o moleculă cu structură secundară și terțiară C. ART transfer are rol de recunoaștere și de adaptor D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar prezintă și un situs de legare pentru un aminoacid E. Toate afirmatiile sunt false 9. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele excedentare sunt îndepărtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificări enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea B. ARNt are particularitatea de a fi parțial bicatenar prin „îndoirea” în „ac de păr” și legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare C. ARN t prezintă o structură secundară de forma unei frunze de trifoi care rezultă din legarea covalentă a unui număr mare de baze D. ARN t conține 6 situsuri funcționale E. Toate afirmatiile sunt false 10. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub acțiunea ARNt – aminoacil sintetazelor specifice este denumită „prima traducere” B. A doua traducere se desfăsoară pe ribozom și are la bază recunoașterea codon anticodon C. Activarea aminoacizilor și formarea complexului aminoacil – ARNt sunt catalizate de 20 de enzime specifice D. Ribozomi eucariotelor și procariotelor nu difera ca structură și funcție E. Subunitățile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza proteică 11. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
58
A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, captează moleculele complementare ale ARNt, le așează în poziție și apoi leagă aminoacizii pe care îi poartă pentru a forma un lanț proteic B. La eucariote subunitățile ribozomale sunt produse în nucleu prin asocierea cu ARNr proaspăt transcris cu proteinele ribozomale C. Ribozomi sunt liberi în citoplasmă sau sunt asociați cu reticulul endoplasmatic si disociază în două subunități (reversibil) inegale D. Subunitățile ribozomale sunt exportate în citoplasmă pentru a lua parte la sinteza proteică E. Ribozomi eucariotelor și procariotelor difera ca structură și funcție 12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ribozomul utilizează ARNt ca adaptori pentru a adăuga fiecare aminoacid în poziție corectă la capătul lanțului polipeptidic, iar când sinteza este terminată cele două subunități ale ribozomului se separă B. Intr-o secundă, un ribozom eucariot adaugă 20 de aminoacizi, iar ribozomii bacterieni doi aminoacizi la un lanț polipeptidic C. Un ribozom conține 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN D. Translația unui ARNm începe cu codonul AUG, iar pentru inițierea translației este necesar un ARNt special E. Formarea legăturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de ARNt din situsul P și gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea lanțului polipeptidic) este catalizată de o enzimă numită peptidiltransferază 13. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. ARNm procariotic este policistronic , adică posedă informația necesar pentru sinteza mai multor proteine diferite B. La eucariote ARNm este monocistronic, adică poartă informația pentru sinteza unei singure proteine C. Sinteza unei proteine este oprită printr -un semnal determinat de prezența codonilor stop: UAA, UAG, UGA D. Proteinele numite factori de eliberare se leagă de codonul stop care ajunge în situsul A al ribozomilor E. ARNm poate fi tradus de un singur ribo zom atât la celulele procariote cât și la eucariote 14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ? A. ARNm poate fi tradus simultan de câtiva ribozomi atât la celulele procariote cât și la eucariote B. Odată ce un ribozom s -a deplasat de pe situsul de inițiere, un alt ribozom se poate lega de ARNm și poate începe sinteza unui lanț nou polipeptidic C. ARN m este tradus de mai mulți ribozomi așezați la intervale de 100-200 nucleotide D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine în condiții anaerobe, prin conversia în metaboliți reactivi 59
E. DHF este produs din acidul folic , vitamină ce nu poate fi sintetizată de organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație 15. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Formarea THF din precursorul dihidrof olat (DHF) este catalizată de o enzimă numită dihidrofolat reductază B. DHF este produs din acidul folic , vitamină ce nu poate fi sintetizată de organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație C. bacteriile nu au nevoie de acid folic în trucât pot să-și sintetizeze DHF din precursori ai metabolismului propriu D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar interfereaza selectiv cu biosinteza bacteriană a THF E. Nicio afirmatie nu este adevarata 16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic B. Sulfonamidele inhibă sinteza acidului p - aminobenzoic (PABA) (paminobenzoic acid), precursor în sinteza DHF bacterian C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă DHF reductaza E. Combinații dintre Trimethoprim și sulfonamide (sulfmethoxazole) inhibă sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor două componente 17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive B. Dapsonele sunt utilizate în terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament preventiv în malarie, toxoplasmoză actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor al girazelor bacteriene C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă sinteza DHF D. Acid nalidixic este folosit în infectii urinare; E. Acid nalidixic afectează exlusiv bacteriile gram -negative si este inibitor al girazelor bacteriene 18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin conversia în metabolițireactivi (hidroxilamine) D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin conversia în metabolițireactivi (hidroxilamine) E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene 18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? 60
A. Timidazol are efect antiprotozoare precum: B. Trichomonas vaginalis (cauzează vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica (infectii digestive grave, infectii hepatice) C. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative și grampozitive precum și pentru micobacterii ( Mycobacterium tuberculosis și M. Leprae) D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze E. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze F. Rifabutin are un efect molecular similar rifampin 19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Tetraciclina inhibă legarea compl exului AA-ARNt la ARNm prin blocarea sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt) B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate în tratamentul tuberculozei D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite E. Toate afirmatiile sunt false 20. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. Chloramphenicol inhibă enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil transferaze) B. Erythromycin,Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite în alergii la peniciline C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor D. Clindamycin este un bacteriostatic în special pentru gram- pozitive aerobe și anaerobe E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare: A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide functionale B. activarea ribonucleazelor C. formarea ARN polimerazei D. formarea de ARN premesager E. dezactivarea ARN polimerazelor 2.Care din afirmatiile sunt adevarate: A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie B. aditia la capatul 5´ al ARN premesager a unei secvente 7-metil guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si asezarea ARNm pe ribozomi C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de „splising” E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore 61
3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in: A. B. C. D. E.
membranar nuclear (small nuclear RNA) mesager ribozomal mitocondrial
4. Etapele formarii ARN mesager sunt: A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima specifica D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A) E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa 5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate: A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in cazul ADN B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea degradativa a ribonucleazelor D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in functionarea celulara 6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia: A. B. C. D. E.
Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic In ARN pot exista secvente fara rol de codificare ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din mecanismele eucariotelor actuale.
7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea functiei: A. B. C. D. E.
ARNr snARN toate tipurile deARN ARNt ARN mesager
8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm: A. Transcriptia B. Poliadenilarea C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere 62
9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica: A. Prezenta ARN – polimerazei B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi prin atasarea 7-metil GTP D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin „splicing” 10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma: A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul START, pentru initiera sintezei ARN C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul ciclului celular D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina nucleara 11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica: A. Activarea aminoacizilor B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza) C. Formarea unitatilor ribozomale D. Sinteza de colesterol E. Activarea acizilor grasi 12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate? A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati B. E-AA-AMP +ARNt →AA-ARNt+E+AMP Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor C. In structura ribozomilor intra numai ARNt D. ARNt – aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm 13. Despre transcriptie se cunoaste: A. ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic B. Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal C. In procesele de „splising” sunt implicate molecule proteice si snARN D. ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote E. Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime 14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate? A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate mare fata de cel de la procariote B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN 63
E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal 15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale: A. B. C. D.
Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara Are structura monocatenara liniara Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de aminoacizi E. Este o molecula insolubila in citoplasma 16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de: A. Situsul de recunoastere ribozomala B. Situsul acceptor de aminoacizi C. Absenta zonelor complementare intre catene D. Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza E. Numarul variabil al nucleotidelor din structura 17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in: A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a ribozomilor C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile proteice D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand poliribozomi E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita 18.Care din informatii sunt incorecte? A. Ribozomul se deplasează de -a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu C. Ribozomii sunt organite de origine procariota D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia corecta la capatul lantului polipeptidic E. Pe situsul P al ribozomului se atasează bucla T a ARNt 19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale: A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul polipeptidic, este intotdeauna metionina D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor 20. Oprirea sintezei popipeptidice implica: A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor 64
B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor ribozomale C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este afectata activitatea peptidiltransferazei D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine diferite E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice, 21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor A. B. C. D. E.
ARNm este monocistronic ARNm este policistronic Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr
22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici A. B. C. D. E.
Co-trimoxazol Rifampin Sulfonamide Sulfasalazine Timidazol
23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie A. B. C. D. E.
Metronidazol Ofloxacin Trimethoprim Co-trimoxazol Timidazol
24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul: A. Streptomycin B. Kanamycin C. Chloramphenicol D. Rifabutin E. Nitroimidazole 25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele: A. B. C. D. E.
Chloramphenicol Tetraciclina Clarithromycin Timidazol Erythromycin succinate-ester
Tema: MATRICEA EXTRACELULARA
1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea extracelulara: 65
A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide, care se află în spațiile intercelulare în strânsă legătură cu celulele care au secretat -o B. poate fi calcificată, realizând structura pielii C. poate fi transparentă ca în cazul fasciei musculare D. poate avea o structură împletită conferind elasticitate avansată ca in cazul dintilor E. poate contine colagen dar nu contine proteine de adeziune. 2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Glicogenul este principala componenta matriceala care asigură legarea constituienților din matrice între ei cât și cu suprafața celulelor, B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alcătuită din două lanțuri polipeptidice, care prezintă situsuri de legare a colagenului, heparinei si ai receptorilor de pe suprafața celulei, C. Fibronectina are rol în creștere, diferențiere celulară , adeziune celulară prin intermediul unor reglatori ai ciclului celular pe care-i controlează (cicline D),fiind un tip de glicogen, D. modificări tumorale au fost atribuite degradării fibronectinei, dar nu si degradării receptorilor pentru fibronectină,de aceea este importanta in stabilirea liniilor chimioterapeutice E. Fibronectina poate fi plasmatică, solubilă și participă la coagularea sângelui, vindecarea plăgilor și la fagocitoză si insolubilă prezentă pe suprafața celulelor 3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate? A. Sunt proteine transmembranare alcătuite din 2 subunități, B. Se atașeză pe de o parte la componentele MEC, colagen, fibronectine, lamina pe de altă parte se ancorează la citoschelet, C. Sunt principalii receptori de pe suprafața celulelor, care permit atașarea celulelor la matricea extracelulară, D. Sunt implicate in adeziunea celulară alaturi de selectine, imunoglobuline, caderinele, E. În cazul medierii de căre integrine, adeziunea celulară nu este dependentă de Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediată de imunoglobuline este dependentă de calciu. 4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Selectinele sunt implicate în adeziunea selectivă dintre celulele embrionare epiteliale, cât și în formarea de joncțiuni stabile dintre celulele țesuturilor, B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri, E- caderine (endoteliale), L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes caderine), C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care fac parte categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM, D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de enzime proteolitice secretate local de către celule,de aceea nu poate fi periodic refăcută, 66
E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei extracelulare. 5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare sunt false? A. Proteazele sunt secretate sub formă de precursori inactivi care vor fi activați local, B. Secreția de inhibitori de proteaze ce limitează acțiunea proteazelor la o anumită zonă C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin proteazele (plasmina) sunt enzime proteolitice secretate local de către cellule ce degradeaza matricea extracelulara D. Celulele au pe suprafață receptori care leagă proteazele acolo unde este necesar E. Matricea extracelulară nu poate fi degradata periodic. 6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. În toate organismele multicelulare, creșterea, diferențierea și metabolismul sunt coordonate de o rețea foarte elaborată de comunicații intercelulare cu ajutorul produșilor extracelulari, B. Celulele pot comunica între ele pe distanțe foarte mari C. Moleculele cu rol de semnale extracelulare controlează creșterea țesuturilor, produce sinteza și secreția proteinelor și reglează compoziția fluidelor extra și intracelulare, D. semnale extracelulare pot fi clasificate, după distanța la care trebuie să acționeaze, în:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale autocrine,semnale monocrine, E. În semnalizarea paracrină celula tintă se află în apropierea celulei semnalizatoare
Tema: SEMNALIZAREA CELULARA COMPLEMENT SIMPLU
1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este denumita: A. B. C. D. E.
Autocrina Paracrina Endocrina Exocrina Juxtacrina
67
2. Semnalizarea prin care se asigură comunicarea între celule aflate in apropierea celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule. A. B. C. D. E.
Autocrina Paracrina Endocrina Exocrina Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se numeste: A. B. C. D. E.
Autocrina Paracrina Endocrina Exocrina Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia: A. B. C. D. E.
Sinteza moleculei semnal Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor Modificarea metabolismului celular Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste: A. Molecula reglatoare B. Ligand C. Receptor D. Inhibitor E. Regiune de control molecular 6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul: A. B. C. D. E.
hormoni liposolubili care intervin in modificarea și transcriptia genelor hormoni hidrosolubili 1,2 diacilglicerol Mesageri secunzi
7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate? A. În semnalizarea paracrină celulele organelor endocrine eliberează substanțe semnal, care acționează asupra celulelor țintă aflate la distanță, B. În semnalizarea endocrină celula tintă se află în apropier ea celulei semnalizatoare, C. În semnalizarea paracrină moleculele semnal afectează doar celulele țintă adiacente ei. D. Neurotransmițătorii și neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine 68
E. În semnalizarea monocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le eliberează 8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. În semnalizarea autocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le eliberează B. Semnale juxtacrine sunt implicate si în comunicarea legată de cresterea tisulară, pentru migrarea in timpul răspunsului imun C. În semnalizarea autocrină celulele răspund la factorii de creștere pe care îi secretă D. Celulele tumorale produc și eliberează factori de creștere care stimulează creșterea necontrolată a celulelor tumorale E. La animale, hormonii sunt transportați de la locul eliberării lor la celulele țintă, de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva. 9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara: A. Unele peptide mici funcționează atât ca neurotransmițători (semnale paracrine), cât și ca hormoni sistemici (semnalizare endocrină) B. Comunicarea prin semnale extracelulare, în mod obișnuit, implică șase etape C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de către celulă si transportul către celula țintă sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare D. Detecția semnalului de către un receptor specific si modificarea metabolismului celular, declanșată de complexul receptor –moleculă semnal, sunt etape ale semnalizarii extracelulare E. Îndepărtarea, inactivarea semnalului, urmată de încetarea răspunsului celular este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare
10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină: A. Unele semnale induc modificări în activitatea uneia sau mai multor enzime prezente în celula țintă celula răspunzand rapid, într -un interval de minute sau secunde B. Unele molecule semnal sunt capabile să își exercite acțiunea prin modificarea expresiei genelor C. Cea mai cunoscută clasă de molecule semnal ce modifica expresiea genelor este repr ezentată de hormonii sterolici D. hormonii sterolici interactionează cu receptori intracelulari producând inducția genelor specifice prin legarea la ARN în diferite regiuni de control. E. Proteinele receptor de pe suprafața celulelor țintă din citosol sau din nu cleul acestora, posedă un situs de legare cu mare afinitate pentru o substanță semnal particulară (neurotransmițător sau hormon) 11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină;
69
A. Răspunsul unei celule la un ligant specific este determin at de tipul de receptor pentru un ligand particular, pe care îl posedă celula țintă și de reacțiile intracelulare care sunt inițiate prin legarea unui singur ligand la receptorul său. B. Aceeași celulă poate avea două sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru același ligand C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcția de a se lega de receptor D. Singura funcție a ligandului este aceea de a modifica proprietățile recepto rului, fapt ce semnalizează celulei că în mediu este prezent un produs specific E. Celulele țintă pot modifica ligandul sau îl pot degrada, celulele putand modifica sau finaliza răspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal 12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Hormonii care sunt folosiți în semnalizarea endocrină sunt clasificați după mecanismul de acțiune și după compoziția chimică în hormonii liposolubili si hidrosolubili B. Hormonii liposolubili difuzează prin membrana plasmatică și interacționează cu receptori nucleari sau citosolici C. hormonii sterolici, tiroxina și acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt transportați prin sânge de către proteine „carrier”, apoi intră în celule și legându-se de receptori specifici din cito sol sau chiar din nucleu, actionează asupra ADN nuclear modificând transcripția genelor D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leagă de receptori aflați la suprafața celulară E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina și alți compuși, se leagă la receptorii membranari de suprafață, declanșând creșterea sau descreșterea concentrației intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a 1,2 – diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi 13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false? A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare care prezintă un situs de legare a ligandului orientat spre fața externă a celulei, B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a căror moleculă este hidrofilă si nu poate traversa membrana celulară pentru a avea acces la receptorii citoplasmatici C. Receptori membranari reacționează la creșterea cantității de hormone prin reducerea numărului receptorilor active D. Anumiți hormoni pot afecta sincron atât receptorii membranari proprii dar nu și ai altor hormoni E. Anumiți hormoni pot declanșa o amplificare prin creșterea în cascadă a unor molecule tintă (de obicei enzime), care poartă numele de „amplificare enzimatică 14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false? A. receptorii membranari pot interveni direct în reglarea expresiei genelor 70
B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranară a semnalului extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori canale. receptori catalitici .receptori dependenți de proteinele G, C. Receptorii canale s unt localizați la nivelul joncțiunilor sinaptice și funcționează după principiul canalelor ionice cu poartă comandate de ligand D. Receptorii catalitici funcționează direct ca enzime, dacă sunt activați de ligand E. Receptorii dependenți de proteina G - după ce se combină cu ligandul, activează o proteină membranară numită proteină G care activează o a treia proteină membranară care are o activitate catalitică 15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Adenilat ciclaza este o enzimă membranară care are un situs de legare a ATP pe fața citoplasmatică a membranei, B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine membranare, numită proteină reglatoare ce leagă GTP sau proteina G C. Proteina G ce leaga GTP se numeste proteină G stimulatoare pentru că este implicată în activarea enzimatică D. AMPc intracelular actionează ca un transductor de semnal sau de mesager secund în cazul răspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina E. Receptorii β-adrenalinici există pe celulele cardiace, determinând creșterea activității muschiului cardiac și respectiv amplificarea fluxului sanguin, cât și pe celulele musculare netede ale intestinului determinând crampele abdominale 16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. O moleculă semnal poate determina atât creșterea cât și descreșterea concentrației intracelulare a AMPc, în funcție de tipul de receptor la care se leagă B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiză ce duce la activarea în lanț a adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron) C. Alături de AMPc, ionii de Ca2+ reprezintă cel mai răspândit mesager secund implicat în semnalizarea celulară D. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de scăzute (aproximativ 10‾7M) E. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de mari (aproximativ 10³M) 17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. În celule musculare netede, creșterea ionului de calciu declanșează contracți a, în celulele musculare striate și în celulele hepatice determină activarea degradării glicogenului B. Concentrați scăzută a calciului în citosol este menținută prin mecanisme care pompează ionii de calciu în două direcții: înspre mediile extracelulare și respectiv, în interiorul unui compartiment membranar intracelular numit compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare și porțiuni specializate ale reticulului endoplasmatic 71
C. Doar o parte dintre celulele eucariote conțin în membrana lor o pompă de calciu (Ca2+ –ATPază) care, folosind energia obținută din hidroliza ATP, pompează ionii de calciu în afara celulei D. Calmodulina este o proteină citoplasmatică care mediază unele efecte celulare ale ionului de calciu E. Calmodulina formează cu ionul de calciu un complex care activează o serie de enzime 18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata? A. Unii hormoni, dacă se leagă la receptorii de suprafața celulară, determină creșterea concentrației calciul ui din citosol doar daca sunt prezenti în mediul extracelular B. În stadiul inițial al stimulării hormonale, calciu este eliberat în citosol din mediul extracelular C. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei >activarea proteinei Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol- trifosfat în citoplasmă > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului D. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei >activare fosfolipaza C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol- trifosfat în citoplasmă > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului E. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei > activare fosfolipaza C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat în citoplasmă 19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata? A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al căror domeniu citoplasmatic conține un situs enzimatic care este activat în momentul în care se asociază cu ligandul pe fața extracelulară a plasmalemei, B. AMP este singurul nucleotid ciclic care participă la semnalizarea celulară C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clasă aparte de proteine transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traversează o dată bistratul membranar D. Receptorii pentru insulină si receptorii pentru factorul plachetar de crestere PDGFnu sunt recetori catalitici E. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară monomerică ce are activitate protein kinază tirozin specifică 20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? 72
A. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară tetramerică ce are activitate protein kinază tirozin specifică B. Insulina determină scăderea concentrației de glucoză din sânge prin două mecanisme diferite, în funcție de tipul de celule asupra cărora acționează C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca urmare a activării glicogen-sintetazei D. efectul asupra celulelor musculare și adipocitelor se traduce prin accelerarea importului de glucoză ca urmare a exprimării la suprafața celulară a transportorilor de glucoză E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captării de glucoză din sânge de către celulele musculare și adipoase, prin scaderea numărului transportorilor de glucoză din membrana plasmatică a acestor celule 21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Efectul insulinei asupra captării glucozei și a catabolismului, apare după câteva minute și nu necesită sinteza de proteine noi B. expunerea îndelungată la insulină, produce efecte de lungă durată, determinând creșterea activității enzimelor hepatice care sintetizează glicogen și a enzimelor din adipocite care sintetizează trigliceride . În acest context, actiunile insulinei și ale adrenalinei sunt opuse C. După aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulină, transportul glucozei în acestea crește de 10 -20 de ori, mai ales datorită creșterii numărului de transportori de glucoză la suprafața membranei D. Celulele musculare și adipocitele posedă în citoplasmă, imediat sub membrana plasmatică, un mare număr de vezicule ale căror membrane conțin transportori de glucoză specifici doar pentru aceste cellule E. Acțiunea de stimulare a crește rii nu face parte din rolurile insulinei 22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Semnalizarea paracrina si autocrina implică interventia mediatorilor chimici locali,a prostaglandinelor și a unor factori de crestere B. Mediatorii chimici locali care intervin în semnalizarea paracrina, acționează doar asupra celulelor aflate în vecinătatea celulei secretoare. C. Monoxidul de azot (NO) este o moleculă de semnalizare autocrină importantă pentru semnalizarea în sistemul nervos, imun și circulator D. NO este capabil să difuzeze direct prin membrana plasmatică a celulelor țintă E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginină de către enzima sintetaza monoxidului de azot (NOS) 23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Monoxidul de azot (NO) este cel car e induce vasodilatația și determină erecția peniană, B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația si este folosit in tratamentul bolilor de inimă 73
C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în hrănire, apărare, răspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, învătare, D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în metamorfoză, înot, simbioză, asocierea celulelor sanguine și reglarea presiunii sanguine E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în reproducere 24. NO induce vasodilatație prin următorul mecanism, cu exceptia: A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminațiilor nervoase din endoteliul vaselor de sânge, induce sinteza de NO B. NO care difuzează la celulele musculare netede vecine, unde NO reacționează cu fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza C. Ca urmare a creșterii activității enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar GMPc , care va induce relaxarea celulelor muscula re netede și vasodilatația D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația E. variantele A si B nu sunt corecte 25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa? A. Transportă semnalele între neuroni sau de la neuroni la celule țintă cum ar fi celulele musculare B. reprezintă un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina, epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul γ aminobutiric (GABA) C. neurotransmițătorii nu pot străbate mambrana plasmatică și de aceea se leagă la receptorii suprafeței celulare D. Legarea neurotransmițătorilor la receptori induce o modificare a conformației receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinând schimbări în fluxul de ioni din celula țintă E. Alți receptori ai neurotransmițătorilor sunt cuplați cu proteinele G, care determină diferite răspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor ionice 26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina? A. Histamina este secretată de mastocite, celule existente în tesutul consjunctiv B. Principalul efect al histaminei constă în dilatația locală a vaselor sanguine și creșterea permeabilității lor C. Mastocitele depozitează histamină în vezicule de secreție și o eliberează rapid prin exocitoză atunci cand sunt stimulate prin infectie locală, reactii imunologice sau diferite leziuni tisulare D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei facilitează accesul proteinelor serice (anticorpi) precum și al leucocitelor la situsul leziunii E. Neutrofilele, produc enzime care inactivează histamina, ceea ce duce la oprirea efectului acesteia 74
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa? A. Factorii de creștere sunt enzime B. Factorii de creștere cuprind o mare varietate de molecule semnal care controlează creșterea și diferențierea celulară C. Factorul de creștere al nervilor (NGF) este un membru al familiei neurotrofinelor care reglează dezvoltarea și supraviețuirea neuronilor D. Factorul de creștere epidermic (EGF) are rol în controlul proliferării celulare, atât în timpul dezvoltăii embrionare cât și la organismele adulte E. Factorul de creștere derivat din plachete (PDGF) este implicat în vindecarea rănilor 28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa? A. Factorul de creștere derivat din plachete stimulează proliferarea fibrobrastelor din vecinătatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea țesuturilor distruse B. factorul de creștere epidermal (EGF) stimulează creșterea majorității tipurilor de celule într-o cultură C. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară acționând ca agenți de semnalizare D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina E.Factorii de crestere intervin în trecerea celulei din starea de repaus in starea activă 29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa? A. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară prin fosforilarea tirozinei în anumite proteine B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele și factorii de creștere se leagă de receptorii membranari C. Anomaliile observate în semnalizarea prin factorii de creștere, determină numeroase boli D. Celulele normale se afla in inhibiție în ceea ce privește creșterea și diviziunea si sunt stimulate de factorii de creștere E. Mecanismul de inducere a cancerului constă în primul rând din dereglarea mecanismelor de stimulare a creșterii celulelor normale 30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este falsa? A. Receptorii pentru citokine, actionează prin stimularea intracelulară a proteinelor tirozin kinazice B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatică intrinsecă C. Receptorii pentru citokine se asociază prin legături necovalente cu proteinele tirozin kinazice D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N- terminal care leagă ligandul 75
E. Interleukina -2 și eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine spre deosebire de hormonul de creștere și p rolactina care nu sunt receptori pentru cytokine 31. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Calea MAP kinazei este alcătuită dintr -o cascadă de protein kinaze cu rol important în semnalizarea tuturor celulelor eucariote B. MAP kinazele sunt activa te ca răspuns la diferiți factori de creștere și alte molecule de semnalizare C. Protein kinaza C poate să activeze căile kinazei reglatoare de semnal extracelular care stimulează proliferarea celulară indusă de esterii forbol, inițiatori ai tumorilor D. Căile de Ca2+ cât și cele ale AMPc se intersectează cu semnalizarea kinazei reglatoare de semnal extracelular, stimulând sau inhibând calea kinazei reglatoare de semnal extracelular în diferite tipuri de cellule E. Toate afirmatiile sunt false 32. Care dintre afirmatii nu este adevarata? A. Rolul principal al căii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost evidențiat în celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificată ca proteina oncogenică a virusurilor tumorale, care determină sarcoamele la șobolani B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor normale de mamifere C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras dominant negative se blochează proliferarea celulară indusă prin factorul de creșter e D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă față de calea MAP kinazei E. Prostaglandinele nu exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici 33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata? A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă față de calea MAP kinazei B. Calea Jak/STAT oferă o conexiune mult mai directă între protein/tirozin kinaze și factorii de transcripție C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influențează direct localizarea și funcționarea factorului de transcripție D. Afirmatiile A si B sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt adevarate 34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata? A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic 76
B. C. D. E.
Prostaglandinele sunt molecule liposolubile Prostaglandinele isi exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici Prostaglandinele isi exercită actiunea prin legarea la receptorii de suprafata Nicio afirmatie nu este falsa
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata? A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu în membranele celulelor B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea fosfolipazei C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Doar afirmatia B este adevarata 36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata? A. Prostaglandinele sunt degradate, de către enzimele existente în lichidele extracelulare B. Unele prostaglandine determină agregarea plachetelor sanguine și aderența lor la pereții vaselor sanguine C. Prostaglandinele pot afecta evoluția bolilor vasculare deoarece ele pot determina agregarea plachetelor sanguine și aderența lor la pereții vaselor sanguine D. Aspirina și alți agenți antiinflamatori inhibă sinteza prostaglandinelor E. Toate afirmatiile sunt adevarate 37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata? A. Aspirina și alți agenți antiinflamatori inhibă sinteza prostaglandinelor B. Unele prostaglandine sunt produse în cantități mari la nivelul uterului producând contracțiile musculare netede a acestuia în timpul nașterii C. Unele prostaglandine sunt folosite astăzi ca agenți farmacologici pentru inducerea avortului D. Prostaglandinele acționează la nivel local, pe căile de semnalizare autocrină sau paracrină și stimulează celulele țintă să producă diferite răspunsuri ca agregarea plachetelor, inflamația, durerea, contracția mușchiului neted E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii 38. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Componentele citoscheletului acționează atât ca receptori, cât și ca ținte în căile de semnalizare celulară corelând forma celulei cu alte răspunsuri celulare B. Factorii de crestere induc modificări în organizarea citoscheletului, care determină apariția unor prelungiri ale suprafeței celulare (filopode, lamelipode) precum și constituirea contactelor focale și a fibrelor de stress 77
C. Un rol important în acest proces de reglare temporală a mecanismelor moleculare il are ionul de calciu și respectiv mecanismele de modulare a concentrației acetusi ion D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate 39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa? A. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de semnalizare intercelulară prin cresterea nivelului ionului de calciu B. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de semnalizare intercelulară prin activarea factorilor de transcripție (proteine) C. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de semnalizare intercelulară prin activarea sintezei de AMPc D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate 40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Organismele patogene şi viruşii pot interfera cu evenimente de semnalizare, cauzând defecte în căile de semnalizare si generand asfel boli B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inima, diabet si multe forme de boală mintală, par a rezulta din subt ile modificari fenotipice de semnalizare C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei căi, de semnalizare, ci prin multiple alterări care afectează reţelele într -o manieră complexă D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate 41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Medicamentele, fie că interacţionează specific cu o singură ţintă sau cu mai multe molecule și vor perturba cascadele metabolice şi de semnalizare, într -un mod complex B. Multe tipuri celulare pot fi afectate în grade diferite de acelaşi medicament deoarece multe tipuri de celule utilizează aceleaşi molecule pentru semnalizare în contexte diferite C. Supraexprimarea receptorilor de suprafaţă celulară sau a proteinelor intracelulare au efecte substanţiale asupra fiziologiei celulei D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura: 78
A. B. C. D. E.
Cresterea celulara Schimbul de vezicule lipidice Metabolismul celular Diferentierea tisulara Reglarea fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care: A. B. C. D. E.
Autocrine Sincrine Endocrine Extrinseci Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia: A. Receptori membranari B. Receptori lipidici C. Receptori intracelulari D. Receptori secundari E. bireceptori 4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe categorii: A. B. C. D. E.
hormoni sterolici hormoni tiroidieni hormoni proteici fitohormoni molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt: A. B. C. D. E.
molecule proteice complexe proteice transmembranare glicolipide transmembranare complexe moleculare necunoscute molecule instabile structural sub actiunea ligandului
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai multe componente celulare: A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane E. declansarea amplificarii enzimatice 7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari: A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand 79
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat genetic C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme enximatice submembranare E. se pot scufunda in straturile membranare 8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in: A. B. C. D. E.
receptori dependenti de proteina G receptori catalitici receptori ionici receptori canale receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora: A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor intercelulare C. declanseaza amplificarea enzimatica D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea propriilor molecule E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal 10. Afirmatiile corecte urmatoarele: A. B. C. D. E.
referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt
Sunt receptori pentru hormonul adrenalina Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizează prin următoarele: A. B. C. D. E.
Sunt proteine formate din trei lanțuri polipeptidice (α,β,γ) Sunt proteine derivate din guanozină (G) Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrină Cuplează receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza și fosfolipaza C Sunt activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzimă intracelulară care se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. B. C. D. E.
este activata de proteina G este activata de AMPc este inhibata de ATP are rol in sinteza AMPc are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine 80
13.Receptorii care activează adenilat ciclaza sunt: A. B. C. D. E.
implicați in asigurarea sursei de energie pentru celule sunt caracteristici fibrelor musculare sunt de tipul β – adrenalinici au rol important în funcționarea celulelor retiniene cu bastonase importanți îndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma: A. B. C. D. E.
sunt enzime de natura glicolipidică sunt enzime implicate în activarea unor reacții citoplasmatice activarea e realizată de cuplarea AMPc sunt denumite și F-kinaze au rol în transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatică: A. B. C. D. E.
de natura proteică este o proteină transmembranară este o proteină implicată în me dierea unor efecte celulare ale ionului de calciu intervine în stimularea sintezei de AMP c activează AMPc-fosfodiesteraza care intervine în degradarea AMPc
16.Ionul de Ca2+ este implicat într-o serie de procese intracelulare : A. legate de sistemul de reactii ca răspuns la un stimul hormonal B. în inactivarea calmodulinei C. ce asigură legarea protein kinazei C pe fața citoplasmatică a membranei celulare în vederea activării de diacil glicerol D. intervine în reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C E. doar în forma legată din compartimentele intracelulare 17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul: A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare C. formarea diacil-glicerolului D. formarea calmodulinei E. sechestrarea calciului in compartimente specifice 18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul ionului de calciu: A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca 2+ declanseaza in celulele β ale insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor intercelulare si intracelulare 81
E. cresterea concentratiei intracelulare insulinei
pancreatice declanseaza eliberarea
19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu exceptia: A. activeaza formarea protein kinazei C B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei D. activarea se face in absenta proteinei G E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H
20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati, cu exceptia: A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine stimulatoare G C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare extracelular D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic 21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt : A. receptorii pentru acetilcolina B. receptorii pentru insulina C. receptorii pentru histamina D. receptorii pentru factorii de crestere E. protein kinazele tirozin specifice 22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele particularitati: A. B. C. D. E.
din categoria receptorilor dependenti de proteina G sunt fosforilaze activate de ligand sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma se autofosforileaza
23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma: A. B. C. D. E.
este o proteina transmembranara cu structura tetramerica are capacitate de autofosforilare are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic are activitate protein kinaza tirozin specifica este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice 82
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de tipul: A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata membranelor celulare si in special celulelor adipoase B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii C. blocarea cresterii fibroblastelor D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita 25. Modificarea receptorilor insulinici determina: A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina B. aparitia diabetului zaharat C. blocheaza eliberarea glucozei in sange D. permite folosirea insulinei ca tratament E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange 26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele: A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de comunicare intercelulara 27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele: A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare celulara B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele, factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea celulara mitotica 28. NO este un semnalizator ce intervine: A. In semnalizarea endocrina B. In semnalizarea paracrina C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular D. pe enzime tinta intracelular E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare netede 29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt : 83
A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina B. sunt sintetizate din arginina extracelulara C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei enzime de tipul guanilat ciclaza D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc 30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare celulara: A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac B. Prin sistemul endocrin C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei enzime D. Induce vasodilatatie și determina erectia peniana E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament 31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care: A. B. C. D.
Sunt hidrofile Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica Se leaga la receptorii suprafetei celulare Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid γ aminobutiric E. Sunt de tipul antihistamina 32. Neurotransmitatorii pot actiona prin: A. B. C. D. E.
Trecerea prin membrana celulara Modificarea conformatiei receptorului Blocarea canalelor ionice Cuplarea receptorilor cu proteinele G Oprirea mecanismelor interne enzimatice
33. Despre histamina si serotonina se poate afirma: A. B. C. D.
Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice E. Fac parte din categoria factorilor de crestere 34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare: A. B. C. D. E.
Endocrin Paracrin Cu rol de reglare genica Extracelular Autocrin 84
Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA. CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este: A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca celule lezate sau moarte C. Celula cu existenta relativ scurt a, care se „sinucide” prin maturare D. Celula capabila de reinoire E. Celula pluripotenta 2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate C. celula cu un grad de diferentiere și existenta relativ scurt D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este nevoie E. celula adulta care-si poate relua proliferarea 3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia: A. B. C. D. E.
totipotente unipotente embrionare adulte diferentiate
4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia: A. B. C. D. E.
tesut embrionar tesut epitelial orice tip de tesut din organismul adult din sânge placentar si vase ombilicale din celule canceroase
5. Din endoderm ia nastere : A. B. C. D. E.
Tesutul conjunctiv Pielea Ficatul Celulele sanguine Sistemul nervos
6. Din ectoderm ia nastere : 85
A. B. C. D. E.
Tesutul muscular Pancreasul Pielea Celulele sanguine Tesutul conjunctiv
7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia : A. Sunt celule capabile de automentinere B. Celulele stem se divid si produc celule fiice C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune 8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. Sunt greu divizibile sau indivizibile B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a organitelor celulare C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt oprite din migrare si proliferare D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele realizate de celulele nediferentiate E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine 9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare: A. B. C. D. E.
Mecanism de autoreglatre tisulara Mecanisme de heteroreglare tisulara Mecanisme de control prin retroinhibitie Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate: A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului celular B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate, celulele care cresc si cele care mor C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr -un proces genetic al produsilor tisulari specifici D. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr -un proces epigenetic al produsilor tisulari specifici E. Toate raspunsurile de mai sus 11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt adevarate: 86
A. Se referă la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct in reglarea proliferării celulare B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr -un proces epigenetic al produsilor tisulari specifici D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati molecular E. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr -un proces genetic al produsilor tisulari specifici
12.Controlul prin produși metabolici tisulari presupune, cu exceptia: A. existenta unor factori produsi chiar de celule B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate E. existenta unor gene inactive 13. „Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de acelasi fel.”Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare: A. Mecanism de autoreglatr tisulara B. Mecanisme de heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Toate raspunsurile de mai sus 14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate: A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creșterea concentației AMPc B. Creșterea concentației AMPc stimulează ARN -polimeraza II, cu rol în producerea ARNm C. Reglajul genetic care codifică modificarea reversibilă a suprafeței celulare este legat de activitatea mitotică D. Pătrunderea calciului în celulă determina o creștere a GMPc ce influenteaza sinteza de ADN si mitoza E. Niciun raspuns nu este corect 15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? A. Toate celulele produc citocromi B. Unele celule produc condroitin- sulfați, cheratine, hemoglobine C. Toate celulele produc albumine D. Toate celulele produc ARN E. Toate celulele produc dehidrogenază succinică 16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? A. In structura cromozomilor, telomerele, joacă un rol decisiv in reglarea procesului de replicare B. In structura cromozomilor, telomerele, joacă un rol decisiv in reglarea procesului de diviziune celulară 87
C. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce constă în diviziuni repetate D. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea celulei E. Excesul de telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea celulei 17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificări în celulele stem si determină predispoziția la cancer B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule inalt specializate C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula din organismul uman D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate. E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de conditiile organismului caruia ii apartin 18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule inalt specializate B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care organismul caruia apartin este viu C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii specializate E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi potential de diferentiere 19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid. B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate cele trei foite embrionare C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem 20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate: A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul ombilical C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile 88
D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate, considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care sa impuna folosirea lor E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar nelimitat de celule fiice 21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate: A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator. B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: plamanul, rinichiul, colonul E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul, pielea, ficatul. 22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem nu sunt adevarate: A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia sistemului imun C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile celulare in numar limitat D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu au capacitate mare de proliferare E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de proliferare 23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem sunt false: A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism, celulele stem adulte sunt greu de identificat. B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si nu pot fi utilizate in multe scopuri C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se transforma in tipul particular de celule vizat initial E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate realiza imediat COMPLEMENT MULTIPLU 89
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica: A. B. C. D. E.
Interactiuni intercelulare Modificari postembrionare la nivel de mezoderm Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre celule
2. Diferentierea celulara este: A. procesul de specializare celulara B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice C. starea tranzitorie a unui tesut D. etapa de reorganizare a organitelor celulare E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara 3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la: A. specializarea functionala B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic C. solidaritatea intercelulara foarte stransa D. lipsa unei compozitii chimice specifice E. inhibitia capacitatii de diviziune 4. Afirmatiile corecte sunt: A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica, ajung sa difere considerabil ca forma si functie B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un tesut D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere diferitelor tesuturi E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa 5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme: A. controlul prin retroinhibitie B. controlul cu fitohotmoni C. mecanisme de heteroreglare D. mecanisme de autoreglare E. prin produsi metabolici tisulari 6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la: A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie si represia ADN B. controlul cu charone a potentialului mitotic C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari E. controlul cu factori metabolici tisulari 90
7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si morfologica a tesutului din care fac parte C. o celula care nu se mai divide D. celula stem E. cu adezivitate intercelulara ridicata 7. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii diviziunilor celulare de tipul: A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc B. oprirea diviziunii celulare se face prin scăderea concentratiei de AMPc si reducerea sintezei proteice C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea membranei celulare pentru calciu D. prin modificarea concentratiei de GMPc E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare 9. Celulele stem sunt: A. B. C. D. E.
celule diferentiate celule nediferentiate celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare doar celule din stadiul embrionar celule dormande in tesuturile specializate
10. Celulele stem sunt clasificate dupa: A. potentialul de diferentiere B. dimensiunile si formele specifice C. dupa originea lor D. dupa numarul lor in tesuturile definitive E. dupa tipul de culturi in care sunt mentinute 11. Proprietatile celulelor stem confera: A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile B. protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi C. caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului D. legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP) E. compatibilitate scazuta in cazul transplantului 12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin: A. Longevitatea in conditii „in vitro” B. Forma C. Numar D. Potential de diviziune E. Implicatii de compatibilitate in transplant 13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte 91
A. B. C. D. E.
Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula Sunt colectate din maduva hematopoietica Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule Se dezvolta greu „in vitro” ajungand la specializare si dupa cateva luni Pot fi foarte usor intretinute „in vitro”
14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate? A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la un donator diferit de cel ce va beneficia de terapie D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si cardiomiocitelor E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie genica 15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem: A. B. C. D. E.
Autofag Autolog Singenic antiport alergenic
16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem A. B. C. D. E.
allogenic singenic alopatie homeopatie autolog
17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de: A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente imunitare B. Crearea de linii celulare bactericide C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor pancreatice D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE) E. Terapia bolilor neuromusculare 18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de: A. B. C. D. E.
Compatibilitatea tisulara donator-acceptor Originea celulelor stem Capacitatea de diviziune Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase Lipsa receptorilor membranari la celulele stem
19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem: 92
A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in terapie genica 20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem: A. B. C. D. E.
Bolile neuromusculare Bolile sistemului imunitar Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare Formarea de celule anticanceroase Doar la organismele adulte
21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate: A. B. C. D.
Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu exceptia celor totipotente E. Originea celulelor stem adulte este incerta
Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE COMPLEMENT SIMPLU
1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate: A. B. C. D. E.
Ciclul celular cuprinde patru procese Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea process Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process Replicarea ADN reprezinta primul process
2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false: A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie cu separarea citoplasmei (citokineza) C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre două mitoze succesive E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei 3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate: A. Faza S (de sinteza)- in care se desfășoaraă replicarea AND este prima faza 93
B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele pregatindu-se pentru pentru mitoza este a patra patra faza C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si initierea replicarii AND si este a treia faza f aza D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si replica ADN-ul. E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza 4. Urmatoarele afirmatii sunt false: A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 și G2 C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel incât fazele S foarte scurte alternează cu fazele M D. Fibroblastele din piele, intră intr -un -un stadiu de repaus al ciclului celular numit G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt stimulate de semnale extracelulare , care le scot din G0 și le trec in G1 E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant 5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o serie de procese celulare coordonate B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea trecerea din faza G1 in faza S C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea trecerea din faza G1 in faza S depasesc acest acest punctul START START de restrictie intră într -un D. Celulele care nu depasesc -un stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza proteinelor se reduce. reduce. E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate 6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricție situat la tranziția între faza G2 și faza S. rămâne blocate în G2 perioade foarte lungi de B. Ovocitele vertebratelor pot rămâne timp până când stimularea hormonală permite trecerea în faza M. C. Desfășurarea ciclului celular este reglată de factorii de creștere, dar și de succesiunea în diferite stadii stadii ale ciclului. ciclului. D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular E. Există câteva puncte de control care au rolul de a împiedica replicarea și transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorați sau incompleți. 7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular sunt false: 94
A. Punctul de control in faza G2 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării replicării ADN B. Punctul de control in faza G1 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării replicării ADN C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect D. La mamifere oprirea în punctul de control G1 este mediată de proteina p53 , care este activată rapid ca răspuns la prezența unor leziuni la nivelul ADN E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 oferă posibilitatea reparării leziunilor ADN înainte ca ele să fie transmise celulelor fiice 8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false: A. Factorul promotor al maturării este factorul care actionează ca reglator general al tranziției de la G2 la M B. Proteinele tip cicline cicline au fost identificate in citoplasma citoplasma celulelor, fiind acumulate in interfaza și degradate spre sfârșitul fiecărei mitoze C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A și ciclina B și funcționează ca inductori ai mitozei, acumularea și distrugerea lor controlând intrarea și ieșirea din faza M. D. Toate afirmatiile sunt corecte E. Nicio afirmatie nu este adevarata 9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false: A. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea mecanismelor de control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase B. Mutațiile care determină expresia continuă necontrolată a ciclinei D, contribuie la apariția mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele, cancerele de sân C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acționează ca frâne care încetinesc desfășurarea ciclului celular celular D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati de genele tumorosupresoare E. Nicio afirmatie nu este adevarata 10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate: A. Proliferarea celulelor este controlată prin diferitele semnale care inhibă derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determină oprirea ciclului celular, pentru pentru a permite celulei să să repare ADN lezat B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari ac tionează ca inhibitori pentru proliferarea celulelor celulelor tintă polipeptidic ce inhibă proliferarea proliferarea multor tipuri de celule C. TGFβ este un factor polipeptidic epiteliale prin blocarea blocarea ciclului celular în G0 D. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea mecanismelor de control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase 95
E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati de genele tumorosupresoare 11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
organism, astfel A. Cancerul rezulta din proliferarea oricări tip de celula din organism, incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa comportamentul sau după raspunsul la tratament B. Tumora benigna este capabila să invadeze tesutul normal din jur si să disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica care induce proliferarea anormala anormala a unei singure singure celule,aceasta celule,aceasta determinand formarea unei populatii populatii clonale de celule celule tumorale D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara suplimentara ce are loc in celulele din populatia tumorală canceroase prezintă anomalii ale mecanismelor mecanismelor de proliferare si si in E. Celulele canceroase special este remarcata remarcata absenta inhibitiei inhibitiei dependenta de de densitate 12. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Tumora malignă rămâne limitata in zona de origine în procesul numit metastazie. B. Celulele canceroase canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea incetarea proliferarii celulelor normale si intrarea intrarea acestora in stadiul stadiul G0, ci continua continua să se divida divida atingand in cultură densitati celulare crescute C. Necesarul de factori f actori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat „in vitro” cat si „in vivo”. D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici E. Dependenta redusa a celulelor canceroase canceroase fata de factorii de crestere se se explica si prin anomaliile existente existente pe unele cai cai de semnalizare intracelulara 13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt corecte 14. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau metastaza alte tesuturi B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterării morfologiei citoscheletului 96
C. Multe celule tumorale, au o formă mult mai sferică decât celulele normale, deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei extracelulare, permitându-le să invadeze tesuturile sănătoase. E. Nicio afirmatie nu este adevarata 15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate: A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si pătrunde prin membrane bazală pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent. B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de noi vase de sange fenomen numit angiogeneza C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, rămân intr -o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat. D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la radiate si la chimioterapicele care lezează ADN. E. Toate afirmatiile sunt corecte COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este: A. B. C. D. E.
Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare Interfaza si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular? A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea replicarii B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro) C. Citokineza este etapa replicarii ADN D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara 3. Care din informatii nu sunt corecte? A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza si controlul ADN replicat D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1 E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive 4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel: A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1 97
B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule embrionare C. Celulele neuronale nu se mai divid D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a reveni la fazele G1 E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0 5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular? A. B. C. D. E.
Punctul reglator start numit si faza de restricie G1 Punctul de control M Intre D1-F Punctul G0 D2
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile: A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune C. Mutatii sau aberatii ale replicarii D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice 7. Principalele etape ale controlului celular sunt: A. Sfarsitul mitozei – se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de diviziune B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii ADN C. Punctul de control G0 D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect E. Interfaza 8. Reglajele ciclului celular au rol în: A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici E. Nu afecteaza functionarea celulei 9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de: A. Proteine tip cicline B. Degradarea ciclinei B C. Complexul ribozomal D. Kinaze Cdc E. Sistemul caspase 10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene moleculare de tipul: A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2 B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale 98
C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2 D. Eliberarea citocrom c in citosol E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2 11.Citokineza este controlata: A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B B. Eliberarea ionului de calciu C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat (PIP2) D. Activarea proteinei p53 E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B 12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel: A. B. C. D. E.
Permit depasirea punctului de restrictie G1 Asigura stimularea neoplazica Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D Induce scaderea activitatii calmodulinei
13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt: A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele tumorosupresoare B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de restrictie M D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu actioneaza ca stimuli 14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia: A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei repararea sectorului molecular lezat B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca inhibitori pentru proliferarea celulei tinta C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este TGFβ, care mentine blocarea celulelor in G0 D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia inhibitorului Cdk, p21 15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt: A. Proteina p53 B. Rb (retinoblastoma) C. Actina 99
D. Proteina p6 E. Septina 16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a: A. Stimularii replicarii ADN B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare 17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma: A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor cu capacitate de proliferare este foarte importanta B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci modificate 18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase: A. B. C. D. E.
Factorii de crestere nu sunt receptionati Adezivitatea celulara este foarte redusa Reducerea proteazelor extracelulare Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic Inhibarea mecanismelor de proliferare
19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt: A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la suprafata membranei celulare C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza E. Directionate pentru fragmentarea nucleara 20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru: A. B. C. D. E.
Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie Permite cresterea in dimensiuni a tumorii Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne Permite invazia in metastaza Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral
Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA COMPLEMENT SIMPLU 100
1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza: A. reprezinta moartea celulara fiziologica B. asigura hoemostazia structurala si functionala C. este un proces dobandit D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule E. apare din viata embrionara 2. Apoptoza este fundamentala pentru A. dezvoltarea sistemului imun B. reglarea sistemului imun C. functionarea sistemului imun D. eliminarea timocitelor auto-reactive E. toate raspunsurile sunt corecte 3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie: A. proteinelor endogene B. citokinelor C. radiatiilor D. stresului oxidativ E. ischemiei 4. Referitor la apoptoza putem afirma ca: A. este un proces necontrolat B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet E. are trasaturi morfologice distincte 5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie: A. afecteaza celule individuale B. produce un raspuns inflamator C. celulele adiacente nu sunt deteriorate D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul extracelular E. este accidentala sau programata 6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza: A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica B. initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei C. nu apar modificari la nivelul mitocondriilor D. este reversibila dupa un anumit prag E. provoaca un raspuns inflamator specific 7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza: A. ischemia B. traume fizice C. traume chimice D. stresul oxidativ E. hipertermia prelungita 101
8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie: A. degradarea ordonata a AND-ului B. alterarea structurii nucleare C. reticulul endoplasmatic se dilata D. membrana celulara se cuteaza E. scade generarea de specii reactive de oxigen 9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de urmatorii factori cu o exceptie: A. tipul celular B. stimulul apoptotic C. ciclul celular D. varsta celulei E. expresia factorilor modulatori ai mortii 10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza: A. celulele se dilata B. se mareste sinteza de ARN C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic D. inactivarea endonucleazei E. inactivarea transglutaminazei rasp c 11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de : A. reglarea ciclului celular B. hipoxia celulara C. atasarea de matricea extracelulara D. repararea AND-ului E. repararea ARN-ului 12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu o exceptie: A. CD14 B. CD36 C. receptori lecitin-like D. CD 18 E. receptori scavanger COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen: A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale genetic sau functional D. Randomic, fara mecanisme elucidate 102
E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic
fara ca sa se
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte: A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie distincta: apoptoza si necroza B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular: hipertermie, ischemie, traume diverse E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga rapid 3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei? A. B. C. D. E.
Celula sufera o scadere in volum Are loc pierderea homeostaziei ionice Membrana celulara sufera un proces de inmugurire Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de: A. B. C. D. E.
Apare la grupuri de celule si nu individual Este atat un fenomen programat cat si stohastic Modificari la nivel nuclear si membranar Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt: A. B. C. D. E.
D2 S F G0 D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei: A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie proteica induce fragmentarea cromatinei B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic D. Fragmentarea materialului genetic E. Fragmentarea ADN-mitocondrial 7. Etapele procesului apoptotic sunt: A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic B. Eliberarea de ioni in afara celulei C. Executarea 103
D. Clearence E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie 8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi: A. B. C. D. E.
Factorul transformant de crestere β1, in cazul celulelor mezenchimale Factorul de crestere β1 in cazul celulelor epiteliale Fluxul de protoni Citokine Molecule de glucoza intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt: A. B. C. D. E.
Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult Apare fenomenul de zeioza Mitocondriile sunt lizate de lizozomi Se elimina o cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte? A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre normalitate a celulei aflata in apoptoza E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage 11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte? A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului transmembranar mitocondrial B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la inceputul apoptozei C. Zeioza este intalnita doar la necroza D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza 12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare: A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne raspunsul inflamator C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la medicamente D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de calciu E. Calpaina degradeaza citoscheletul
104
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme intracitoplasmatice, cu exceptia: A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor care depind de Ca2+ B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si inhibitor al endonucleazelor de Ca 2+ si Mg2+ dependente D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub actiunea exonucleazelor 14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in: A. Crearea de pliuri B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei fosfolipidice C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei D. Cresterea fluiditatii membranei E. Unirea cu reticulul endoplasmatic 15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin: A. Modificarea potentialului transmembranar B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in stratul extern C. Jonctiunile intercelulare se amplifica D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca 2+ prin dechiderea canalelor Ca2+-ATPaze 16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul: A. B. C. D. E.
FS(fosfatidil serina) DR4 (death receptor) DR5 Proteina p53 endonucleaza
17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor: A. B. C. D. E.
Intrinseci Enzimatice de tipul caspase Din sistemul sanguin Factori extrinseci pro-apoptotici Factori tumorali
18. Apoptosoma reprezinta: A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara 105
