GIIEORGIIE IORDACIIE
OCUPATII TRADITIONALE PE TERITOBIUL ROMANIEI
*u
I ..1 _,a
STUDIU ETNOLOGIC
:i *
0ot
w
IORDACHE GHEORGHE
ocUPATII TRADITIOl\ALE PT TERITORIUL ROMANMT STUDIU ET}{OLOGIC Vol. I
Coperta : EIISTAJIU
GREGORIAN
t r,
b****
ffi
'I
i .\
SCRISUL ROMANESC, CRAIOVA, ].985
5L-
SUMAR
Pdrintilor mej C U V IN T rN A IN TE Partea I $I CRESTEREA ANIil'IALEL9I I. LUCRAREA PAMINTULUI .USDNTIALE ALE VIETII ECONONIICE COORDONATE A DACILOR, DACO.RON{T\NILOR SI ROMANILOR PEISA.IULUI GEO. II. CT\RACTERISTICI ALE DEVENIRII GR.\I'IC RURAL ROMANESC REI'LECTATT] iN IiVOI'UTIA OBSTILOR SA'fllfj"fl iII. PqNDEREA "SISTEMtrLOR ROMANESTI DE .\GRICULTURA iN DIT.ERIIII] EPOCI ISTORICE
90
Partea a II-a I. TEI{\OLOGIA
CUL:TIVARII
CEREALELOR
I I . , P L A N T E L E 'T E X "IIL E III. LEGUMiCULTUR;\
IV. VITICULTURA SI PO}IICULTURA INDICE DE CUVINTE $I EXPRESII
t1(
195 229
2+1 JJJ
CUVINT IIfAIN?E
Prin lucrarea de !a$d incercdm sd of erim o imagine de an' san-rblu,itt timp ;i in spa[iu, a euoluliei ocupafiilor ffad'ifionale romdneSti. Mdrturii teturite (arheologice, istorice, Li,nguistice, etnografi.ceetc.) impun constatareacd, pe teritoriul td'rii noustre, agri|uliura se praclicd din uremur"i i1'nenroriale;i cd' * indif er-ent d.e cctractiristicite condiiiilor istorice ;i, geografice, de uQrietatea structut'ilor- teritoriale ;i sociale- dacii, daco-rornanii pi.,mni apoi, romanii itt'pigi au imbinat armnnios lucrarea pd'nti,rttulrd ;i cre;terea anhnalelor, coordonate de ctLpetenieale uiefii economi.cetradilionale romaneSti. Pe toatiL duratct procesului de pldmndire Si de efisten[rt ca papor, cu o pecete stilisticd. distirr,ctd, rom'A.nii sint cei care au iria* neincetat pentru o u.manizaretieful siilbatic ;i int'pddurit, pentru a-l supune, penh"u o se elibera progresiu de seruituf,ile impuse de naturd, pentru a-;i ameliora treptat uia$rt' Rominii au clefri;at ;i des!.etenitmdnosul pdmint al Daciei strdbune, i-au descoperit tctinele, i-uu fost robi si st6'pini, l-au apdrat cu sLLd.oare;i singe in fafa puhoaielor de nd'vitlitori' In prima parte a lucrd,rii ne-anl strdduit sd.prezentdtl drurnul dezuoltdrii agricutturii pe cuprinsul RomAnieiodin cele mai uech,itimpuri ;i pind la inceputul secolului al XX-lea, reliefind continua ;i indisolubila legdturd dintre luu'area pdmi.ntului si cr e; t erect anim.alel or . Pe baza cercetdrilot'ptnog"afice trutreprinsed'e ttoi inupeste fia d,e localitd.ti din $ard, in perioada 1968-1980, Si a bi'bliografiei d.e specialitate, in urm'dtoarele pugini ale lucrdrii am utmdrit sd scoatem i,n lum,ind.f elul cum s-a concretizat, in spa' liu, etperien[cL multimilenard & romtrl,ilor i,n practicsrea ocu'
fn le.clattLrd. cu fiecare dintre ocupaliile lrttl.iilrtr|rutrlil.ionirLlt,. lnrrl.ililtnu,Lr: cnn reliefat etisten[a unui rttLcleu,a unei temelii l,<;lzt"r,ice tlt' t:u,r'eriri, strdueclti (unelte, instala[ii, procedeede Iu,crn.ct('.),tttostenitede lct dctco-gelisi de lcLduco-romuni. ne<:u,rrncttelor itt, lxt.ficlcL uitregii ale istoriei, aceastdinesti' nurltilii,z-e.stre. de 'cu.tto;tin{e s-u pdsLrut pind i,n prezent, fiin'd crnnu.nditdregii at'ii rulturule romdnesti. De-a Lut'tclttlsecolelor, rorruirtii ;i-au ueriJic&t ?xecontenit;i direct ;tiittla cle cr tnurl'ci ltirnti,t'ttul;i cle a cre;te animale. In relcLfienemijlocitd cu speciJicitateu loutrilor de ba;tiniL, ace;ti profun'zi cunoscdtori cti glliei strdmo;e;ti au corijat, genernlie clupd generalie, ceecLce eru clecorijat, imbunittd{ind, adoptind, inuentind. Asa se f ace cd peste ttucleul strd.uechi,;i unitar cle cuno;tirfie s-uu suprapzts,'indeur,r'sttltimpului, noi inuenlii iscate de iscu' sinlu romdnilot' satt adoptate creator de Ia popoarele cu cure t'ontctniiau uenit in.contact. A rezultat un tezaur de infonna[ii r:at,acterizta.te, deopotriud, prrintr-o',euidett'td utfitate lu niuelul intregii fdri, dar, ;i printr-o imensiL bogiL{ie;i diuersitate. Vechimea, uastitatea, unitatea in diuersitate a matericllului tehrtologic r eferit7r Ia ocupafi,ile tr udilioncile. constituie md.rtut'icL inatacabild a continuitd,lii fire;ti, a permanenlei poporului romdtt, pe teritoriul patriei, a for[ei sule crecLtoare,u contribuliei stile insentnate Ia sporirea zestrei cle solzt[ii pentru teh,nologia tt t'tiu er saId,fL d on'ue n i ului . In erpunet'ea materiulului am cd,utat sd,euit(tnt,atit descripl,iuistnul.net'eleuont,ctt ;i tetzta[ictde cLtrcLtaspeculcttiu,cLbstract cliferitele f enomeneconcrete. Ca pit oIete priu in d. t eh,notogia cr e; t er ii art intal elor, albinitr i tul, cregtet'eauiermilot' cle mdtcLse,uittdtocn"ea,pescuittLl ;i cztlesu,ldin natzLrduor Jace obiectr,tluolunt'ttlui ctl doilecLctl lucrdrii. pe teSperdm cd.intaginea euoluliei ocupa[iilor tradi.{ioncLle ritoriul Romdniei, tr)ecure am. conturat-o, reflectd, realitatea istoricd ;i cd. uria;a comoard de utno;tin{e ;i de experienle ale [dranului romdn priuitoare la cultiuarect pdmintului, la creSterea animalelor e!c. poate ;i trebuie sd fie ualorificatd. i,tt cottti1I LLA 1 " e .
Inainte de a i,ttcheiaoerprin"tdm,proJundu noastrd recwl,o$'homulus pelxtru importantete sugestii Lirfid prof . dr. VulcdLnesu.t
i I
L.
Par tea
I
I. LUCRARBA PAMINTULUI SI CBE$TEREA ANIMALELOR - COORDONATE ESENTIALE ALE VIETII ECONOMICE A DACILOR' DACO-ROMANILOR $I ROMANITOR
r
de trecere de la paleolitic ia neolitic' pe teritoriul k ln fi"tapa * n"uilo" transformdri profuncleate mediutui t#);;;;;i" s-'1u stepelor' si tundrelor locul in a1te1e, ;;;-;;g;;ilc lprintre indllimi). In i"ii"E,-ii"ptat,'padurile care au urcat pin6 la mari oameni,din dq grupurlJu de rnodificdri, i""."ia""ii-cu'astfet pronunlatd' mai sedentard viald o Ia trecut au acele vremuri oblinute prin i"."iita, firegte, cleo sporire a cantitSlii procluselor rnuncd. Fdurindu-5i unelte clin piatrd-c1ur5'p'opulaiiarter'iliticultti l{otnallrel' se timpuriu (circa 5500-3500 i.e'n'), de pe cuprinsul necunoqtinle1e av51r indeletnicea cu pescuitul, cu vindtoarea Ei fuanimale' Dintre primitive' ug.lculturi u,-tei ;;;;;; practiclrii 'domesticiteoile, faprele, boii ;i porcii' Pdmintul se lucra seserd iar roadeie ," di.tribniau in-mod egal intre mernbrii i,;-;;;;, orz' folositc la rnei Speciile prirnitive d-e griu, -repede' ;i altele innobiiate cu ""-""iiatii"""p"t, vor fi intocuite, clestul c1e neoliticului timpuriu a fizd ultima in setecliei. Ei fri"-*iti"ure animal (vezi se utiiizau, sigur, secbri lucrate din coarne de pend-escoperiteia Circea-O?tj), care erau ;6n!uite """t"pl"t"ie t.nt fixarea fragmentelor de cremene'' se a-ccenIn neoliticul' mijlociu (circa 3500-2800 i'e'n')' din ce dobindesc aEezdrile polulaiiei a ; sedentard t,reaza viala cotrtinuu perfeclioneazd infSligare" tttot sate ; se i" ." L"iil"lt ----t7tn"a
p' 38 ; Rontd'niei, vol. I, Bucure$ti, Edit' Academiei' 196O' tsucureiti' otetea)' Andrei acad' iedactia lstoria poporurui ,or,iii, iiuu ltftroclucerc la istoria cul' Edit. gtiinlificd, 1970,p.-ZZ;P' P' Panait-esc'u' Bucure$ti, Edit' ltiinlificd, 1969' r:' 28' ti,:ii io,iAi$tl, 2 M . N i c a , r v o u r n r r .i ;;;;;'J;; * u ': tc N d o l i tl ti cl u c a ttci ctt d 'o l t( tL i c' i n . . D a c i a " , N . S . , a n XXI ( 1 9 7 7 ) '
j:y?i.Tf liilil:1.;i-H' il:,,"JffJ?.'ffi li"Jl,ol#iil:,,#fi $,1;i3: (itc c:irlitativ, se fduresc mai multe ;i ,-nai bune unelte cle
corn cl. curb, clc.os si, probabit, J" l;;;.'sp." 'irnrirrtitc, se rds'indcste topor:u1;;;;i;, una crintre "iiir"."i"petoaaei invenliiie cre st'trrrAtrle neoiiiicurui. re'-as&il;;"b"vinere sir-rtinjugate si j u [d lir clt'plasirrea r vehicutcrorr]i;;;* ' crrcumsta're ggneraie. <'r't'ltcrcir anirnalelor clomesticc{ci5tigd rn insernndtate:/,,Marr.it frercven!da oaselor a" a"i-uie;;;;;.";"".(bou, caprd, ouil", por";, neoiitice Ai" etapd, aratd cd intr_ade_ fli:il"_]l]."'ezdrite val' c'r.$tercaranimarel0r luase .cul' """".iao mai evidentd dezvoitare fir!i clctrecut((4. Pe de altd uarfe,"clifuzarea.sdpdligilor din corn 1i firptul cd fiecire sat-avearignita'sa 3e mind pentrucle cerb, ca rndcinatul grinelor, demonstreazdimbun6liii."" j""rdrii pdmintuluis. Se pare cd ri;ni{ele fixe, ct ;i portluii"u.- dtji""it, "" :i:y :y-ai ri''i!'a fixd consta postament de lut amestecatcu $i1tr-un gi dintr-o gardind tot cfi,ii"il"J." i,rco,_,;ura l]1":ruq postamentul pe trei iaturi. pe uostamentse a;eza pi"t.a de riEnitd, de forma tr*pczoidatd,cu cbrturiic rotunjiii"i"Jit postamentul)qi cu sualbiatd.ne
iu1-i1upi"'."r bi"ri"i, ini."' firtii",irtl.rr"
'r*fa{tr -si ga^rdina, se rorma un jgheab in care se erdunau illl,.,l1,:lttut_u lloilbele rndcinate6. S c c uv ine s u b l i n i a t fa p tu l c d , i n rn o d e xcepl i onal , i n partea . Ildrdganurui qi iu't"a"f'rvrorao"""t, s-a pSstrat, pini in 'stir:il ctecorii"a.f cu ri;nila depdmint ilrulr I" s. l:.'T1"TT.:: li"ditia' c.lllpunea dintr-o singur5 piesd -"i"iuirotundd, mocleratd cii' " lul *rrre:stecat cu
cilti din cineld rafirriiila. Fixatd, pri.tr-un cui, llt' 1:,d.rerua de lut a caseiEi invi.tiia ,rr-rbdt, risnila ' respec!v,r r -:'! 'I ".r* de meria.p"a""-iire"iecorticaT i::1 f"'iooabele
''.V. Glrertie,C. Mateescu, LItitisat.ion clcs bouitts pout. Ia tractiott. , rltttts ln l>ltaserecente cle lct ciuiliscLtion Viiastra lnao\ti,iclue lllouett), Irr *Vll t'c,'gre)s international des sciencei- pr'6histcriques et protohislr,t' l(lu r,(",l)r.u ga ,1 966. 1 Isloriu lil.tntdniei, vol. I, p. .46. ,' l). l). I)anaitescu, op. cit., p. Zg ; Istctria ll.on,tfutiei..., voL. I, p. 4-{ ; ir0. 5 l rl f)r'l'rt.* artere, vezi_Nicolae Har'luche, o nrcarii neoriticd clescope_ titil ru '\rt'(Iardia,in,,studii gi comunicdri-de;stor.ie a civilizaliei popu-
Lrrt'.dirr lronrrinia", vor. II, 'sibiu, roiii,:-p.es-,--Mrvi"l,'i.*rritef'r,o, clcrlrllssrrrrrcrr,ts N'otiiltiquesrl.eLdu et pacrea,1" l; >i;;r;' iirriii.'rZlr"r""n c/r's lrrlturr:'s Dudesti. et-Vinia,.,tJn, du N€olithique rnogen ,'()tt,in,t.', in..,,Dacia, Ns., aii*xiil "oui"tclrpnrt iisidi i]'ro, rig.o. lilotllru'
f t j; : t . r i ' ) r r , , l v
l0
Etllo g t' a lIa
r o ttL a n ca scd , Bu cu|eqti ,
E di t.
5ti i n!i fi c6,
Starea economici a populaliei se amelioreazdin neoliticul l,irziu, cincl se generalizeazf,utilizarea toporului P:Ifqfut' lucrat dirr piatrd, cind sdpdligitede corn de ccrb capAla dlmcl"Islunt rn,ri'-"ii'Ei sint lucraTe cu o deosebitdgrijd,-cind.din nici o nu lipseqte^riqnila de mini qi cind pdtrund progresiv i"""i"ti unelteie de cuprri. in afara ustensilelor de tipul celor enume;i;, l; aqezdrile timpului au mai fost descoperite resturi de pi;;;;;i-'si de piine (caib,nizate).oascd. animale dornestice, 'de zdrobit griunlele pc grdunlele frecat de pietre ;iG; -si riEnileB. --',i 1 y r , ^ .- .D" atunci, piinea se coceain cuptoare.De pild5, Ia-c-urm5care aveau formd de pottura-Dolj, au fost clescoperitecupto-aye coavd (cu'lungirnea veirel,;r' de 0,90 m) 9i care erau executate prin ..cotlonir.-e,,. Bolta atingea 0,30 rn indllime qi prezenta un iiiii.l" pj'entrutiraj' De precizat cd ,,"'forme asem6ndtoarecuptoarelor'de la Curmdtur-ase rnai cunosc in perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului, in epoca dacicS,prefeudali 9i peieuJa6, cu diferenla cd acesteadin urmb erau construite in Ia de cuptoarele dimensiuni, r"t.ii-fo""i"!elor' ia formd Ei prelocuinlele in cele descoperite cu identice sint curmdtura t*aur"delaGropEani(sec.^V-Vi)Elenuputeaufiutilizate decit pentru coacereaPiinii(Y. I-Jnii cercetltori apreciazd cd, in aceastf,perioadS''s-ar fi gi trecut la folosirea unor unelt'ecu ajutorul cdrora se zgiria sint aser{iuni as€1]lel-Iea se qdnluia pdmintul. ire spr"ijinul unei coarnele de cerb cli,scoperitein staliurneaneoiiticd'de la ",Arrr" e gi in ,al,teagezdri neolitice de pe intinde-rea fdrii. cdsci,o,are cd trr fi fost indortede'sc Prin forma 1,or,atare coarne cie^c"erb brhzczrrel0' i.l";buitlotu let arat, ca bronzului se va domest'ici in etapa cle tranzilie cdtre epcl-ca cultivarea plantelor qi dintre raportui moclifica catut- Ei-se va animalelor' to*t.u din urmd cievenind precurnpdni* "."tiui"" toare1l. '
8 Istoria Romdniei..., p. 55-56 ; 67. -;o1. I, e Nlarin Nica. Consia"iia iiqt"ru, C_oinpletul cuptoa,elor ett.eolitice cle copi lritne cle la curndturo, jud"eful Dolj, in ,,olienia. studii 9i comu, 1 9 8 1 'p . 1 1 . . n .'----io'Niiolae i c d r i " , v o l . I I I , C r a io va'Despre ist opari[ia plu.clului, irt. ldrile rcsrttd"n,e, Edroiu, nostra", voI. II, gucureqii, -1971' p. 104 ; Vasile Neamtu' Lo J,Terra 'i;;;;;rt;';"i; u 1rr:oauitton' ceidalLbre ei vat'achie et en' Moldauie a! ; Buculeqti, Edit' Academiei.-1975,.P..' {gmulus iliqi;ii-xitII'n\Lbcre, Diclion'ar' cle etnologie, Bucureqti, Edit' ,,Albatros"' i979' it,rlidrrur.r, u ' . 1 61. 1 I s t o r i a R o t n dn i e i ...,vo 1 . I, p .7 2 . LL
lns.nr'ii1'atcaatribuita agriculturii, IJetoata intinderea neolili<'trlui,cstc,.indicata,li de riiata spiritrial6 a oa_erito, epocii, t'ir't',.irr t'scn!d,e.rasubordonati croiintei creterminirii-t".tiitatii lrirr'irrlului : ,,...oameniidin neolitic credeau in ili;;;;fi;?: 1r'rlrri clitat,r de hrand Ei de viati. pdmintul estb mamaiietuiI,ir'r'l,r'si trebuie socotit ca o femeie din sir-rul t.1 (t'. viu. Reiigia ror constadeci in adorareapi-i"t"i"i."u "e;;i;-;";;E; c'lri;:ulunci ferne'ifecunde ou-""Ji ii purtau Ei icoana, un -a* idol rnilitcl de os sau de pdmint legat la git, spre a_i teri rauI Cultut femeii.fecunde repiezenta-",ritnt pan-ri"fuiuil; tot r.rr, ('urr s-rr crezut, oglindirea orinduirii matriarhatului in gintile pe ae attd parte, araturi aL reprezent'rile antropo'rc'olitice(11. rrurfe, i' rnai toate a;ezdrile ,,... din vremea neoeneoriticd cerc'ctdrileau scosla iveald o muliime de statuete ae anlmale 1...;, sculpturile zoornorfe .ne.oe'eoriiice( ..) fiina reg;ie J"'pru"ti"i ;i credinte magico-religigase(..:).Modelarea qi "piutrur"i-il rocr-tintea statuetelor constituia'un act magic, ab d"ri, cdruia se invoca qi - in concep{ia pririitiv-d * ," ""ljutorur obtiir"" _ ecrotirea qi inmulti'ea a'imal-elor -clomesticeale gerntilice.c,ovirFitoare,anajoritate a st,atuetelor "o-rrr-ritatii rou,rrrt""i"_ 1:rezentatocmai animale cornute((13. Pdtrundereer Ei adoptarea tehniciror de fdurire a unerteror ,. oronz (lilr au nrarcat o cotiturd dc serrmdin evc,lu{iaagricul_ lurii. Un indiciu elocvent al progresu_rurracu[ acurn, in <]o_ ileniul cultivdrii plantelor, il reprezintd trecerea de la ..cu_ litt'Ic de recoltat.(.lucrate din piatrd gi os, la secera o.opriu-zisd, fduritd din bronz prinsd in coadd cu ajutorui unei ;i lrrocnrinen{e(buton) turnate oclatdcu lamar,la baza eira. Epoca bronzului se mai caracterizeazd, prin intrebriintarea 1-rluguluiprirnitiv de lemn Ei a securilor de aramd ori de bronz - care inlesnesc efectuarearunor defrigdri mai extinse .; prin utilizarea tracliunii animare la ptug gi Ia car prin intensifica; rea ,ctiunii de domesticirea carului ,,...careeste foiosit ca anir.r.r.lde tracliune ;i pentru carele cu doud roii are rdzboiniciror, clar cdldritul nu era incd cunoscut....(15 etc. ]: P. P. Panaitescu, op. cit., p. 30. r:l viadimir Dumitrescu, .q.ita ireistoricd. 1,, Rotnfutia, Bucuresti, Edit. Nle|iclianc, 1924,p. tT2. t', Istotia Rotrtd.niei.-., vol..I. q. 116; M. petrescu_Dimbovifa, Depo_ -oait. zitc'Ic,.clc,bt,.ot,tzuri.,ct,in, Ro,-td.ni;: 'g";;;";i;i; a""a"i"iii"'i'iiz1 " ' L '. r'.
t'i l l l ;i l ICSC.U, ctp, Cil., 1t. 31.
Practicarea cultivdrii pSrlintului este probatd Ei de serrintele de cereale carbonizate, de pietrele de riEnili pentru macinat cu mina, de vasele mari de provizii etc., toate acestea ciescoperite de errheologii6. al pirr]intufe plan spiritual, este inlocuit cultul 'eolitic Cultul soaa soarelui. special in naturii, Iui roditbr cu idorarea relui este clar dovedit de vestigiile arheologice. Aceasta nu inseamnd,,...c5 nu v or f i f ost ador at e; i alt e m anif est dr i ale naturii inconjurdtoare (furtuna, fulgerul cu trdsnetele, poate luni-t gi stelele, vinturile q.a.), fdr6 insi ca documentarea arheolo!i"a a" care dispunem sd ni le semnaleze cu aceeaqi netezime' Fe de al td parte, elem ent e . elat iv illpor t ant e ale cult ului f er t iIi tdti'in i (...)se menti n in noua epoc6"I prima epocd a fierului, pe lingd secerile cunoscute din epoca bionzului, iEi fac aparilia secerile ct Lin'tbd lu miner ;i cirtig. De asemenea, se incetdleneEte folosirea calului 1a ",, "Ll" cdldrie. ln cea de a doua epocd a fierului se intensificd qi se geneuneltetor cle fier. Rdspindirea brdzd.ralizeazd. intrebuinlarei rului gi a toporului de fier va marca o decisivS dezvoltare a iulegatd de CreEterea animirlelor, crdrii plmintutui. -centrc de vedere al punctul din preclorninanta totuqi rdmine stabile, ef icienlei economicel8. cultivarea cerealelor;i cre;terea anirnalelor de cdtre traci, respectiv de cdtre geto-daci, incep sd fie.consemnate general, in in iocumentele vremii. Astfel, Herodot ;tie cA tracii de Ia nordul Dundrii seamand griul, pe care il utiiizeazd in alimentalie1e. platon gi Strabon sciiu despre lucrarea pdmintului in lur-'eil tracicd qi fac precizarea cd femeile aveau un rol important in efectuar:ea mr.rncilor agrico1e20.Horaliu apreciazd c5, in pofida condiliilor climatericeiari:rbile, gefii reuqeau56 ryunceascd pdqi sd-gi asigure cele necesare traiului2l' Criton, martor ^itrtrtt 16printre altele, vezi Nlircea Rusu, Roiul lunclir.tnal qi tipologiu uneltelar clin epoca brot'tzului gi hallstatt, in ,,studii 5i con-runicdri de i9B1' p' 7' istorie a civiliz,aliei populare din Romdnia", vo1. II, Sibiu, t1 Istoria [76mdttiei...,vol. I, p. 125 ; vezi $i P' P' panaitescu, op' cli., p. 32. r s I s t o l i a R o n ta tti e i ,.. vo l . I. P. 1 7 9 ; 2 1 6 ; P. P. Pa n a i te scu , 0 P. t'/f., p. l)3 ; N'L Petrescu-Dimbovita, op. cit. re Herodot, IsLorii, IV, 17 ; apud Cornelia Belcirr, Ocupaliile cltLco* t1t:filor in luntina literoturii antice, in ,,Revista de etnografie qi folclor'", t<,rrnul13, 1968,nr. 1, P. 64. 20Platon, Legile, ViI, 806 ; Strabon, Gco g r a l i n , Il l , +, l 7 ; a Pttr l Cornelia Belcin, oP. cif., P. 6'1. 2r I-Ioratiu, Otle,Iil,2.4, 11-16 ; apud Cornelia Belcin, oP. t'it., P. 64
'I .) 1J
o('ulir. rrl claco-romane,observd interesul conducr_ 'izboaielor tr.ilr. irrclige'i pentru agricurturd, pind gi in momenlete c"te rrriritl.irr-ratice-:,,gi, pe cind unii erau pugi peste cor",r-r,rr.rct'irrr[1:irni.nlul]cu boii, aitii - dintreJcei clin iurul ""i rcgelui --'. t'r'iru..r'i.clui!i Isd se ingrijeascdJde fortificatii..2l.Da urE-".r"u, ovir.liu - cunoscdtordir-ectal vielii geto-dacilor - atirma ca irccqtia 1u lgnunlau rercurtivarea pdniintului nici in vremurile .clc mai tulburi. El ii descrie pc' geti ,,...caoameni bdrbosi si cu nddragi largi gi colbc ie'umeri, injurinc.l i;-;'r-'; lll.:i"li, Dollor pe ogoare,minindu_Ei carele gi turmele. Ei lucrau -riira.rt Ei pe rtrosiile,oragelorpentru a produce griu cie expor1ir23. iu sdu, Columella constatd cd geto-da6ii erau *foarte p.i*p"1i i" i1griicult,ur5o24. Totoclatd,este interesant de relinut i',rt._.rr. .vorbeste tit*.ret histrian d'in jurur anurui 200 i.e.'., se "a, d,espre gritrelecare *steteausd dea in pirg*. dar care erau primeiduite rle invazia dugmaniror. in conseci-r'rtd, s" ,au" oioeii-;;;; rtrandantlocal care, cu ostenii sdi, ""-a'pdzit ogoarele!i t"rr"ufu ,i
g t' inele. . . " ?5
Dintre plantele cerealiere cultivate de geto_claci, mai frec_ vt'rrt amintite in r'zvo;rrere literare antice Jint grirrl, ,ritut gi r^tr,zttl.Herodot26, Teofrast2T, Demostene% si Oviiiurn';-;;i;;, i.tr-un context sau altur, la pretuirea de care se bucrr.a c,rrti* varea griului ]a geto-dzrcii de ler nordui Dundrii. i. acelasi sens, I)lirriu cel Bdtrin facc' constatiri cu privire I. exportil'eir griului ge'to-dac in Grecia, r. soiurile de griu sau r..unere caracteristici ale acestora : ,,Grecia . apreciat si griul din pont care n-ii erjuns insd pinl in Italia (...). Griul se deosebegte gi in pr.ivinfa paiului, cdci e dr' caritate mai bund cu cit acesta este rnai 1 2 Criton , Ce tic el( , J ( z ) , pi\ t lat la Suic lac ; a 1 : u r l C o r . n e l i a B e l c i n , ol.r.clf., iJ. ij5. ':' P. P. Pa na it es c u, op. c it . , 1s . 37. 11_ Columella, /)e re rust.ir:o,VII. 2 ; apud Flanriniu Mir.tu. .Aorict{l_ t t t t . 'tttLin d ep rasiun c u c it r t pur unt t - . \ r u. . ; , , ' rir, t \ t . t . uL r r ( t t i i i , i : - i t i - i ] . , , . , ,,, n ost|a", Buc ur t ' s t i. l9r ju, v ol. t , p. 5; i , . ' . 1'r,r'r'il !5 l{adria* I)aic.viciu, /-lucil, Irucr"rriesti, Ec1rt.enciclolreclici r.r.rmfini, llti2, Ir. 9 7. IIerodot, Istor.ii,-IV, 33 ;-apucl Cornerlia Relcin, op. c.it., p. .s i)0. !i 'Icofrast, Cauze'le platLt;lo;;, ifi,-ii;,-+; apurl Cornelia Euit"in, ,p. t it... , p. t;5 . l)errrostene,Discursur itt-t1'totriua rui Le.ptittcs,l)1, 35 ; apucl Mari. l)o1rt'scLr-Spinr:'t'ti, Rottrd.ttia iiuoar.e ,toor)rali"u ,i iL.".it-t rr' qti, Iid it. stiin tificd s i enc ic lopedlc d,f bZA. ' p. r S. "oir"g;.oi';.,,, :', ()r,iclirr,,Sci. ls o' lr lin, pont , f t t , S, t i; apu d C o r 'e l i a B e , l c i n , o p . t ll., l ). ti 1 .
)1
glcu. Griul din Tracia este imbrdcat in mai multe cSmdgi din pri ci na fl i guri l or m ar i din ace[ linut . Din aceast d cauz5, ; i fiincl:cd ogroarei.esint acoop,eritecu zdpadd, a fost creat griu,l de llci luni, numit astfel pentru cd, dupd aproape trei iuni cle lii semdnat, este cules ,odatd cu griul din restul lurnii...((30. AEadar, se poate trage concluzia c5.strSmoqii nogtri - getoclacii - aveau cunoEtinlele necesare practicdrii unei agriculturi avansate, in raport cu timpul, din moment ce iEi asigurau grine ittit pentru nevoile proprii, cit gi pentru export. Existd si alte mlrturii scrise din care reiese ci negustorii greci apreciau calitatea grinelor din regiunea Dundrii de Jos, pe care le importau prin intermediul cetdlilor grecegti din Pontui Sting31. De aitfel, incd din secolul ai IV-lea i.e.n., ,,...Mangalia (Callatis) devenise un centru al negoluiui de grine, avind un clomeniu rural unde cregtea griul dobrogean pentru export...((32. Bogdtia iroidelor de griu putea fi, uneori, impresionantd. Pe baza unor mdrturii ale lui Ptolemeu, Arrian relateazd c5, in anul 335 i.e.n., ogtenii lui Alexandru cel Mare - aflati in rdzboi cu getii de la nord de Dunare ,,...merserd prin locuri unde hoideie de; griu erau imbeigugate. ln felul acesta rdmaserd mai neobservali in inaintarea lor pe mal. Cu ivirea zorilor, Alexanclru a pornit prin holde. El porunci pedestragilor sd inainteze culcind griqi cu ldncile inclinate, pind au ajuns la pimintul necultivat(33. Semnificalii adinci despre preluirea de care se bucura cultivarea griului la geto-daci au, printre altele, ;i irraginile imortalizate pe Columna Traiand, care-i reprezintd pe ostagii romani ,,.,.secerind griul la marginea unei cet6{i dacice'(34. Dar, se pare cd, dintre toate cerealele cultivate de geto
15
selecliondt'clescoperit-la.SucidavaPe de altf, parte, griul "secoieleIII-II i'e n'' dovedeqte ca getoait. vis ili;-;" Celei, aleseaa' grAunle irrsAn-iinlaude'cit tli,rrc'ii'nu a grdunlelor' In ceea ce priveqte instrumentele de zdrobire piatrd (deqi de lespezi pti*itivele i" se constatd o sA fie utili* "rrotr1i"-iu caracterristi." p".i"ual*i-t-tuifttotti"ne, ele continud' ia ri;ni!eJe i'e n'as)III-II ;;i;; il'"t"ai,i dacic,-qi i^ secolul mare'procuctivitate. in aceastddirelcie, sem,:"iuii"", o" o faptui ci'pe vrentert lui Burebista .se ajunsese nificativ este -ui lucratd di'n roci I'a faza utilizdrii riqnilei de tip grercro-I"orrlan'inferioard' fixd vulcanicd Ei compuia-'ai" aorri iiese' ^""'cea foarte larga 9i virful putoti"u'l,""i"ott i;;i,;"i;a "t''tru" pattii inferioare era fixat axul de fier al lin inalt. In centrui (cattitlus) are lorma unui trun'chi de riqnii,ei. Partea ,,rpu.i*ta ja mijloc prev5zut cu un orificiu pe Lo" i""Uit in inteiiot,"iar partea superioari mai posedaun orii".""t" boabele. ;;;;;;; mfnerul ce punea riEnila in ficiu lateral uncle ;" l;1;;;"ea lniEcare'(46. az'a ch brdzdarul Pe traza clovezilor arheologice' se aureci cle fier aplatib"t" fSrma geto-cia"i-,, 'u""" utilizat de "n"i triunghiular'^cle'fo"rmaunei zate, care se termin'a p;i;t-;*"irf care ii ddclea rezismediar-ra' linguri strdbitute il'o un cirlig in ve""t""ri brdzdarului oi op"t i.'"'ta. i" capitul -q?rlflo clereaf ixdrii pe corpul de lemn aI uneltet*='' in formd de lin' Pind de curind' se consideracd brdzdarele de partea lemfixarea srrra, ;r.r'coacl5,gnLot" qi inel pentru
pe traci ,,mincdtori de mei(36. Cultivarea meiului de cdtre dacogeli este consemnatd gi de Herodot3T. O altd plantd cu mare rdspindire in agricultura Daeiei ;i arrriutiti in unele izvoare literare este orzul. De r:licli. Hellaricos^(co-ntemporancu Herodot) aratd cd tracii preparau bere din orz38.in aceeaEi ordine de idei, Vergiliu spu;e cd geto-dacilor ,,.,.lerface pldcere si prepare din orz fermentat si clin fructe ircrc:de sorb o bduturd ce seamdnd cu vinu16,39. Pe suprafele mai restrinse decit cele semdnate cu mei qi griu, dacii cultivau, sigur, gi secara, plantd rezistentd atit la clirnatul urned cit gi la cel secetos. in p1us, secara dddea randament atit in soluri nisipoase ;i reci, cit gi in cele dure. intrucit existau doud soiuri de secard (de toamnd gi de primdvard), nu este exclusd. preferinta pentru cea de primSvarda0. Dintre uneltele agricole folosite de geto-daci, in literatura arrticd este menfionatd sapa ,,...p€ cflfe Ovidiu a vdzttt-o intre* buinlatd de cdtre ge{ii dobrogeni pentru inlSturarea buruieniior clin culturi((41. Numeroasele Ei feluriteie stiri literare despre insemndtatea zrgriculturii in viala e.conomicd a geto-dacilor qi clespre principalele cereale cuitivate de aceEtia sint neindoios confirmate ;i chiar substanliai irnbogdtite de vestigiile scoase Ia lumind fie intimplStor, fie - rnai cu seamd - prin intermediul sdpdturilor arheologice, efectuate sistematic. Astfel, in agezdrile geto-dacice s-au gasit destul de cles unelte agricole de fier (brdzdare, cutite de. plug, seceri, greble, sape, sdpdligi, coase, cosoare si tirnAcoapea2)gi insemnate cantit5li de seminle (carbonizate) cle cereale s'au leguminoase (griu cie mai multe varietd{i, mei, bob, or z , s ec ar d, i i n te s i o rz o a i c i a 3 ).
ilil;";;Ii;i
in Du"il in seau fost intrebuiniate'
;";;
cele mai recente dove;;"1" ii i.u.". -_- d-;';'Au' Cercetdrile qi in secolui ai III-lea clescinsd utilizarea acestui tip cle brdzdar al lV-lea e'n'4e' secolului aie e.n gi chiar in primele clecenii pt"iuincl sd'pdCilciumat'lt, Coirsitleruf ii. palttoetnobotunice ''' *r"n prezentat la ,,Seslunea -C|aiovzr"' lurile oTheologice de'Ti*i"iiaoio-Ceiei,.-material 23-2+ apriCjltcniei -rlc comunicdri gtiintifile i'illur"uiui t'n?'i-r, ,roropu, C. Tdtulea, NI. Nica, F1., Biciu, Cercetd'rile clin com' "u de La sucidaua-ce7ei (co' 1982tn onului Ttania anuald cle rapoarte arlieolo"ililii-tlo"-ro1to-bizantittir. sesiune prezentata i""l,n-xVr-^ Inunicare I i r . 't " '* P i o i e l t i , m a r ti c i 9 8 3 1 ' au Ion Hot'aliu C|i1att, op' cll ' lJ' l:j'J' a7 Nicolae ddroiu, oP. cit., P. ]95' 18Vasile Ncamju' o1t' cit', P 51' ^ c,otfiribulii la c:unoa$t.e.r-ea 4r)corneliu uarik.d ;;i"[", cle -tipoloiit Dacia (de'pozitur ,asiiiii''ii\tii'tt'"''iti'" tflt'i, euoluliet ;i 15/3-t ms',fis' 'onio"n.
:xi P. P. Iranaitescu, o7r.clf., p- 3g. 3? Il.erodot, Istrn'ii, IV, 17; apuci Clor.nelia Belcin, r.tp. cit., p. 65. :8 IIeIIanicos I nte nteieri tle icanturi , ;l olo.se,f r. 66 i apud Mari n Po pe scu-Sp ineni,op. c lt . , p. 15. iif' Ver-qi1iu, Geor.qica, III ; apud Marin Lropescu*Spineni,op. cit., f-)" M atfN. Zarnfilescu, V. Velican, Gh. Vdlutd, Fitotelmia, vol. I, I3ucure$ti, 1()56,p. 301-302. ar Ovidiu, Scrisori rl.ht Portt, I, B, 59; apud Cornelia Belcin, ctp.cit", p. ii{}. 42 Ion I'Iora!iu Criqar-r,Burebista $i epoctt.sa, Bucure;ti, Edit, ;1.igi enciclopedicd, 1977,p. 39'tr-l}98. iit{ificd /,J Hadrian Daicoviciu, op, cit., p. 235.
'iiii'"',tTiiis ,ti Ia Ghictici-Dotj), -
16
Ocupalii
tradilionale
*id."F+6* !lL_..
I'
Pe
{},7
i. afarra b.dzcrarur-ui,'" instrumentur- de arat ai geto-dacilor era prevdzut gi cu uncu{it de fier, care se fixa in d.i"O"i"f Au lemn. De aselnenea,el avea talpd evident, pLr*lre erpdsanluqarui. Existenia Ei, "n.r"rur-"uu.rru ,,...incaa unei piese de lemn, a bi.sei cb se fixa"intre talpd qi'g.i",r"r (pentru a miri stabilitate. in plan orizontal si verticali acestuiadin urmd) pro"rt" ]r"9it." dar nu obiligatorie"5'.Fireqte, din cauzaformei simetrine. brdzdarul geto-dac nu rdsturna brazda, ci o tiia, u a;iirr_t-'"? gi o fringea in doui. In vederea lucrdrii pdmintuiui, recurgeau frec_ vent ;i la sape. Aceasta este explicatii.geto_dacii faptului pfia in p.*_ descoperite trei tipuri de sape gi ctoui "a, ;ip;ri;e sAl!i!:,rl l:.t, pattgl get,o.dacice,fiecare cu mai multe variantesl. ' Din secolul f e.n., ca gi din perioada stdpinirii romane (sec. II-'II e.n.), dateazd gi unelt^eile_tipul lucrdtoare confectionat3 "ur_]rrut"lor,'"r'fu.t"n ii" fier. Spre deosebired; ;G,.itrtn_ tele -,,cazrnalele cu virful ascutit(._
drnremn f;iGl;;;f;; *#;:[i;;fl*
i1:ijli;i?,fl:?i1fl1
lari, asemdnatoare hirletelor, rucrate in intregime din fie-r., pe care unii specialiEti ie incadreazd in categoria cazmarerors2.De precizat cd deprinderea confectiondrii hirlelelor numai din lemn va persista gi in secolele urmdtoare. Bundoard, in tot cursul epo_ cii feudale, aldturi de hirletele cu ramd metalicd, s-au utili_ zat Ei cele in totalitate din lemni,3. Lamele coaselor geto_dacice aveau lungimea cuprinsA in_ tre'10-104 cm' La unele coase, curbura lamei era foarte r:utin accentuatd, dar, inaintea limbii de fixare in toporigcd, corpul lor forrna o bucld- Altere aveau forma apropiata de a seceriror cu cirlig. Curburq lamei era insd mai putin accentuatd, iar in partea dinspre topori;cd lama se indrepta, spre a oferi mai multd stabilitate. in ceea ce priveqte ldtimea, au fost descoperite coase sub 3 cm, dar gi pind la B_10 cm. De obicei. pre_ zentau o limbd sau un tub de inmdnuEare, care _ prin'in_ ,n,Ioan Glodariu, .E"q:I^ laroslavschi, Ciuilizalia f.ierului la Dacl, C-'luj-Napoca,Edit. Daci4, 1979,p. 65. i't lbident, p. 6Z-Il. ''r-J. Glodariu, Ap. Gyurai, Le rlep6t cl,oit.its t.omains de -Zrilr)'i,
r,-.s" i+, rsio,p, zl+,zzz,223qi-rie.ii'li"*s; ,,Dacia", trt1tr}!.r,il,T 5rr Vasile Neamlu, op. cit,, p. lg1,
1a
termediul unui nit Ei al unei verigi - se prindeau de partea iernnoasd.Alteori, se terminau printr-un virf asculit' cu acet'irgi rtenire54. Dintre uneltele agricole a1e geto-ciacilor, o foarte mare frecvenld in descoperiiile arheologice o.au secerile. Ele erau alcdtuite dintr-o lami ingustl (mai rar, gi latd), terminati printr-un pecluncul de prins' Existau qi seceri la care prinderea de miner se realiza piintr-un cirlig sau printr-un cirlig_ Ei doui aripioare, aflate Ia baza lamei. ln general, lama secerilor getocitrciceera curbatd, scurtd (irrajoriiate'aaveau 20-28 cm lungi-"1-qi asculitd la virf . Mine.il se afla in prelungirea curburii lameit). in ceea ce privegte conservareacerealelor, izvoarele literare antice consemneaza0biceiul locuitorilor Traciei de a le pdstra in gropi, numite ..sirii,'56.Temeinicia informaliilor scrise iste proba"td'clegropiie dc provizii gdsite in multe dintre aqe'zdrile geto-dacicJinvestigate.Este vorba de ,,-..gropicilindrice. trorrcoii"e sau in formd ie clopot (baza mai largi decit gura)' ni cdror pereli sint cle multe ori arqi pentru a impiedica p6. N-au lipsit nici giopile care aveau perelii trunclerei umezelii((57. confeclionatedin nuiele impletite. tronconice, clublaii cu coEuri Fundul cogutilot respectivese fdluia cu luts8' in acelagiscop, geto-dacii au utilizat si chiupurile mari de be ate-"t-tea' se presupunL'cd ei construiau lut ars (pittl'oq5?. iernn (urmelc:unuia, precum qi rnari cantitSli ii ,,-..t-tot-t-tbare'cle i( Ion Holatriu Crilan, op. cit., p. 395 ; .Ion Glodariu-, Eugen. Iaroar. slavsclri, op. cit',,p' 73_-71,; Petre Ghe-rghe,.Cercetdri si t|es.copet'iri. i,iolpgiie cu priuiie Lo ciullizat,ia geLr-dacicd pe teritgt"iul-j_udefului Gorj, biteniei" - serie noud, I'ol' II, 1983' p' 52-53' in "- ,,Aihivele " 5i ion ttoraliu Crigan' op' cit', p.- 397-; Io' Glodariu' Eugen Iaroslervsclri,op. cit.,'p. It-ZZ; Sitvia Teoclor, PauI $adure.schi'.D^6p6t-cl'ou' iit't it inr" cle l;d-poque la tbne de Lozna, tldp' de Bcttb;-an-i,in ,'Invenpian$a 71 c. u".huno1ogica,,-fascicula11, Buc., Edit. r\cademiei, 1979, toiio - ' - id op' iu. 1'. vltto, De.spre agriculturd, I, 57 ; apud Cornelia Belcin' r '1 1 .p, . 6 8 . 5? Cornelia Belcin, oP. cit.' P. 68. t8 Aurelia lgna, Restottrarea ;i conserDareaunui fragntent de leasd. tlttt.icd cle Ia $ercaia, judelul Brolou, in ,,Acta Musei Napocensis", XV, ( 'l' u j - N a p o c a , 1 9 7 8 . p6s" re Bundoar5, geto-dacii din clepresiunea cimpulung-Muscel iqi o 1'25 de 5i indl{irnca aveau care grinele in chiupuri .m tlau .circum(vezi Flan-riniu.Mir{u, op' cit'' p' -56)' In leii'rinfi- *uii..ra Ou i,Co Co-ntrib.ufie Berciu' I' pror'-izii, vezi de - mari gilturd cu originea ,rur"lol: cli'iupurilor ie [acturd' clacied^din sccolur ,I,u :7t;:,11 '*-p^]^Ti,-iiiai"t l(, Jr 4 ( r r * r in Dacia i;;'n';, s,-'iocn,i. ssz-orr i D.. Protase,Problenta-contittruit(ttii p, 6ti' Irt Itttrti rtct arheul otl tei s i rruttri s ntal i c i i ' B
0Lf
19
de la lard imbracd o copild mai micd de zece ani cu o cimaqd f5cutd'din frunze de copaci qi buruieni.Toate ceielalte copile qi copiii de aceeaEivirsti o urmeazd 9i se duc jucind Ei cintind pri' imprejurimi ; iar oriunde sosesc,babele au obicei de le i,oarnd'apd rece in caPtt63' in schimb, in piima jumdtate a secolului nostru, in Jara I{atc.gutuigi, in general, in aEezdrile--dinCarpalii Meridionali' din'fara Zarandilui etc., se afla in floare, incd, ritualul Bojul prin care se invoca sprijinul forlelor .supranaturale (Btoiut), 'per-riru'aducerea ploii. El nu se materializa insd prin participarea ietelor, ci a bdietitor neprihdnilio4. Tot aqa,in partea de nord a judelului DoIj, obi.ceiului-ise spunea Fier(trit iau Feropeii ,1iera practicat de copii care, insd, r'tu s" infdEurau cu boji, ci foloseau ca recuzitd clopote, sape vechi etc., pe care le ioveau, provocind zgomote' In timp ce erau udali cu gilelile cu apd, copiii jucau Ei invocau pioaia6r' Alteori, venired ploii era catzatd prin uda'rea fetelor tnari care p[cdtuiserd sau a femeilor care al6ptau, rostindu-se : ,,Cum curge laptele din^ lilele tele cind .suge copilul' a$a !4 curgA ploiia din nori,,. in astfel de practici, specialiEtiidescifreazdo ,,...pur.u."in relalie a fertilitSlii solului cu cea a femeii, aminti.a ae inceputul agriculturii neolitice, cind omologareafemeii cu fertilitatea teluricd a Marii zeile a Pdmintului a dat -naqtere rlorninatieispirituale a femeii in epocamatriarhatului"''(66' cel al pul*Oitrtt* iiturile arhaice se cuvine a fi amintit 9i riiifarii prin sp6larea rituald" -gllciat in numeroase zone ale un vas tfrrii, 1a pornitut plugului : ,;Gbipodiri$,avind in mind boii, inconjurindu-i plugul si qi-tdmiie stropegte busuioc cu apd, clc tiei ori, in sensul miqcdrii soarelui pe bolta cereascdqi roslind o incantalie. Ritualul purificdrii, in acest c-az' est-epus In legdturd cu o reminiscen!5a cultului chtoniag/ In Neam!, 1ot ii pornitul plugului, se practica purificarea prin afumare cu timiie('67.
cle griu, hob etc., arse, s-au descoperit chiar in apropierea sa'c_ tuaruiui cu 60 de coloane de andezit de ra saimi2egetusa;rro0. Conservarea, in. traditia orall a poporului romAi, gi chiar - . oficiereer pind in zilele noastre a unof arhaice rituaiuri care tin de culte pdgine, anume plugu;orttl, CaloiantLl, papurud.a6t, precum Ei a altor numeroase obiceiuri _ care i;i au geneza in_ tr-o perioadd cu mult anterioard crestinismului gi care au mer-rire:rsa provoace, sd stimuleze fertiiitatea pdmintului - aclevel.esc, g a.o!a in plus, exi,stenla unei str.av-echiagriculturi pe l e r it or iul ldr ii. Astfel, pind nu de^mult, in special in partea sudicd a larii (in zona de cimpie a olteniei Ei a Munteniei, in sudul Moldol vei. gi in Dobrogea), era obiceiul ca fetele sd modeleze, din iut\galben framintat sau din cirpe, un om numit Caloian, pe care-I impodobeau, uneori, cu coji de ou6 rosii, cu flori Ei_l age_ zau intr-un mic cosciug, ca pe mort. plingindu-l si tdmiindu-I, i l i ngr opau. apo i , i n i r-u i r l o c a s c u n s (a s e n r eneai dol i l or de pdmi nt preistorici), de obicei lingd o fintind a satului. intre timr:. i se cinta : ,,Caloiene, iene / Du-te-n cer gi cere / Sd cleschiclapo._ tiie, / Sa sloboadd ploile, 7 Sd curgd ca girleie / ZiIele'l $i noplile / Ca sd creascd grinelc / Caloiene iene, Cum ne curg / Iacrirnile / si curgd si ploile / zirele 7 $i noptiie / sd creasca iegumele / $i toate ierburile6(6? Dupd trei zile, Culoianul era dezgropat in zori Ei aruncat l n ^ fintini pdrdsite sau pe riuri, pe piraie, ca sd tulbure norii c i apele, intocrnai cum se intintpla inainte de pioaie. Existd indicii cd, pe vrernuri, rituaiul antintit cle invocare ar ploii era oficiat ;i in zoneie muntoase ale ldrii, unde, in pofid:r conditiilor cu totul irnproprii, se cultivau, to t us i, plant e. Str{vechi r.ste si obiceiul pctltcu.uilei, prin care copiii _ i'r_ brdcati in f.unze verzi, ca in cultele pante.iste -_ cdutau si provoilcc venirea ploii. De retinut cd au fost consemnate mai n-rulte posibilitdti de concretizare a ritualului agricoi respectiv in tirtrp si in spatiu ;i, irnplicit, rrui multe nume sub caie s_a f:icut cunoscut. De pildd, Dimitrie cantemir aratd cd. pe timnul ve r ii, , , . . . c ' inr ls crrri i n a tu ri l c s i n t p ri me j d u i te cl e seceta, oameni i
6l Dimitrie l !t76, p. 217.
Cantemir, Descrierea i\'lold'ooei,Bucureqti, Edit. Minerva,
tr lctra Birsei, vol. I, Edit. Acadenriei, 1972,P. 312, (ii icd Doij, Bucurerlti' Stefan Enache, Teodor PIeqa, Zona etnogrttf l:iclit.Sport-turism, 1982,P. 119. t,tjIbidenr, p. 120. r;zporgnsf ichirn, Dcspre t'olul unor ut'telte si tttunci ag,icole clitt' I\lr.fulouaCentrald, in.,,Caipica", vol. XI, Bacdu, 1979,.p,-.277-; vezi .;i Nitrolac BoI, Obiceiuri'agrai.e ;i pastorale ditt zona Codrilor Sdtnt'arului (iri,ir. nurnlu Mare), in .StuAii qi cornunicdri", voi. IV' Sa.tq lvl-are, 1980' Ar:claqi obicei a fost atestat qi de noi pe teren, de pildd in Polo"'ragi ((lrr'.j), lto,iiile (ViIcea).
frr Iladrian Daicclviciu, op. cit., 22i. 0r P. P. Panaitescu, op. cit., p. 1s. 142-118. Vezi qi Dumitru pop, Contribulii lu stucliul Caloianului, in ,,Studii 5i comuniciri", vol. tti,'siuiu, I 98I , p. 7-2 4. ,o :S.-3. Radianu, Din trecutul si prezentul agriculturei ront6.ne, partea I, l3ucuresti, 190ri,p. IT4-lTb. :
21
20,
,rftL-
Prin alte pdrli, in plus, se azvirleau ,,"..boabein urma plu_ gului cind era scos pe poartd, se agezape plug o piine ;i un drob dc. sarc, se mima- aratul, se pocnea'din bifi, ." irrd"-r.rou boii ca 1rcbrazdd etc.('68. Pentru a exista premisele oblinerii unei recolte bune, bdrbatul care semdna tiebuia sd fie ,,curat.la trup( Ei cu ,,inima goalS((,adicd nemincat. impreunarea sexuald bra'interzisd in perioada semdnatului, iar femeiie nu aveau dreptul sd semene nicicind. De altfel, Ior li se interziceapind Ei trec-ereape dinaintea boilor injugati pentru a pleca la arat. Atare inteidictii sint consideratereminiscenle ale unor creciinte care dateaza inca ain epoca patriarhatului6e. N-a lipsit nici credinla cd linuta vestimentard er semind* torului avea influenld mai cu seamd asupra calitdlii recoltei. De aceea,semdndtorul imbrdca, obtigatoriu, ve,qminie cu iesavirEire albe, simbol aI castitSlii lucritoare, fdri de care rodnicia putea fi neprielnicd. De pildd, in fara Crisurilor, pind nu de-ryult, r,...prin iulie-august, imediat dupd termirr."u seceri_ qului, fiecare bdrbat se siula zilnic dis-db-dimineatd pentru a prinde rdsdritul *Ghinu$ii- (constelalia: Clogcacu pui . n.n.) pe cer- Era neapdrat necesarsd fie surprins de acest'momentcu o *chime$e,,albd gi curatd, cu care apoi trebuia sd se imbrace la semdnatul griului, cdci astfel gi griul va fi frumos Ei curat, iar rodul din vara urmdtoare va fi bogatttT0. , _Cledi1!e, uzanle arhaice au existat ;i in legdturd cu recoltat'I' BunSoard,este de mentionat, in primul iind, cerinta c* aceia care luau parte Ia secerat,rnai aies femeile, sd"fie ,,cu_ rate(6pentru a nu ,,spurca.(griul. _ Mai amintim cd, de reguld, martea gi vinerea erau consi_ derate zile nefaste"pentru inceperea'secerisurui cd in toate ;i zonele fdrii, adeseori,la terminarea acestuia, se ldsau pe loc c-iteva spice net4isls ssle_- legate cu o ald rogie _. purtnu denumirea de ,,barba popii(, ,,iepure((,,,barba lui Dumnezeu,, sau-.,,coada popii((.Menirea lor era ca ,,...griul din anul urmdtor si fie cel pulin tot atlt roclit, rogu Ei sd nu conlind neghinfiuzt
Totodati, prin ceremonialul impletirii cununii sau prin procesiunea aducerii accsteiain sat, oamenii incercau sd stimuleze rodnicia pdmintului, puterea de germinare a seminlei. Este vclrba de un ritual agricol complex, care antrena intreaga obqte sdteascdqi care este desemnat pri4 Cun'und, in Transilvania, Ei Drdgcdcd,in Muntenia Ei in Moldgva.. Aproape fdrd exceplie,,doar fecioareli:'1 aveau ingdduinla Itnpletirii cununii din spice,'d$e2atein formb de cerc. Tot aEa, cununa era purtatd de fete, mai rar de feciori qi, doar in eazuri lzolate, de femei sau bdrbali. Cel cu cununa pe cap era udat la rdspintiile satului. Alaiul secerdtorilor cinta qi chiuia. in final, se participa la o petrecereEi la o masd organizatd de obsit,oasatuluiT2. In conceplia lui'Cantemir, prin Drd.gaicdpoporul sdrbdtorcu, de fapt, pe Ceres (zeila griului ;i a recoltelor in mitoiogia romand) : ,,Dupd cum se vede, prin ea o inleleg pe Ceres.Cdci ln acea vreme a anului cind incep sd se coacd seminiturile, toate fetele {dranilor din satele invecinate se adund qi o aleg pe cea mai frumoasd dintre e1e,cdreia ii dau numele de Drdg8ica. O petrec pe ogoare cu mare aiai, o gitesc cu o cunund tmpletitd din spice qi cu m'uIte basmale coiorate qi-i pun in miini cheile de la jitnite. Drdgaica aceastaimpodobitd in acest ehip se intoarce de la cimp spre casi cu nriinile intinse Ei cu basrnal'elefluturind in vint, d'e parcd ar zbur,a, $i cutreierd toute satele din care s-a adunat lume s-o petreacd cintind qi Jucind laolaltd cu toate tovardEeleei de joc, care o numesc foarte des sora gi mai marea 1or in cintecele alcdtuite cu destultr iscusintd. Fetele din Moldova doresc din toatd inima sd atbf, parte de aceastdcinstire sdteasci, deEi in cintecele lor spun ln(trcu, dupd datind, cd fata care a intruchipat Drdgaica nu se ponte mdrita decit abia dupd trei anis73. Cununa era pdstratd cu griji, uneori pind la seceriqul urtnAtor : ,,CeI mai frecvent insd cununa se pdstreazd pind la uoua irrsdrninlare, cind se amestecd boabele ei cu griul ce urrttulrzd sd fie insdmintat pentru ca Ei in anul viitor sb fie rod bun$74. Pretutindeni, la sfirqitul muncilor agricole se fdceau urdri eu iu{,elcsurimagice, prin care se sugera rodul a;teptat.
(;8Florica Lorin!, Touiird,;ia cle plug si cerentoniaruraratului in nnrctul^r'egiunilor Arges si Oltenia, in' ,.fr,evista muzeelor,,, nr. 1, an IV (I 967 ), p . 60 . ce Tara Birsei..., r:. 311. 70 l.*Godea Si L garba, ,4specte ale inuentarului ogricol tracligio_ ttal- dit't, lara Cri;urilor, in ,,Biharea,,, vol. IV, Oradei lgif,- i. rcg. I91. rg,toc, obiceiuri priaitoare'ta iicerii, in ,,Civr.d.C.'6c anii 1968-1970", Cluj-Napoca, 1921,p. 265_264.
t! lorr TaIo , op. cit., p. 265; Elisabeta Moldoveanu-Nestor, Curlln,(r .* sd,rbdtoare a secerisului., in ,,Revista de etnografie $i folclor", I o n t f ) ( l t ) {j 4 ) ,n r . 6 . i:r Dirnitrie Cantemir, op. ctt., p. 218. 71 lon 1'alos, o1t.cit., p. 265.
'i
,,
23
r-&-
- general cunosSe impune a fi'amintitti qi deprinderea seminle der griu cu __ arunca se a de cut6 pe cuprinsul ldrii aribd noroc de clupd mire Ei mi."iJ, p"tli"t- ca aceEtia ""'sd bucate((.. a avut un -poui"creEteretranimalelor vttloric' cit In economia geto-dacilor, insemnat mai rol tot aqa de i*p".t""t, "ftiut lucrarea Pdmintului' potibiu?8, gvidiu?e, Dio Cassiu's0,Criton8l 1as5's5 se in!ede oi' aidturi erau leagd cd pe intreg i"tiioti"i Daciei "turme" ""uto se creqteauvaci, boi, cai, capre' porci' J" parliai6 (capul de l)e asemen"u, ,upr"r"ntarea ii-boti"6 a cunoscut c515re!) cu (cte obicei' cal) sau integraia ;";;1"1;i tracicA' audien!6 in arta o -ur"Cu privire Ia creEtereacailor' a caprelor 3i a nctr31l1J,1iqi Sofocle (el vorbegte despre "tracll luror-Iti"."tit""1"*t oviaiu este impresionat de lnsaulii.toi"lt'. ;j;;;i;;;1;ezf special de marea lor agilitate in l"aigeni' suEiriieraselor a" "ui locale aspre' dar constata Eri-"t"rice qi rezistenla to "onJiliii" de finele8a'Scriind descd oile biqtinaEilor;;;; "'ii"alptitd gelilor' Arriair pre expedilia lui Alexandru Macedon impctriva intinse de pe teritoriul se referd, printre aitele, qi 1a pbqunile Columella cunoaEtecd de la norcl de Dundre8t' i'u titta"l siu' cd ei creEtereavitelor 9i face precizarea !e1ii erau renumiti in Ael'ianus Claudius Totodatd' se qi caiificd ,'bdutori de laptettso' se ingraqd cu absint foarte care Pont, din meniioneazd ,,oile caii gelilor' care alerarnart(,adica cu pelin' Tot el apreciazd gau foarte rePedesT'
in sfir;it, ar mai fi de amintit faptul cd",in acliunile lor, vrdjitoarele s-au folosit, adeseori,de o serie de unelte care fac parte din inventarul agricol al lSranului : seceri, coase, fiare de plug vechi, potcoave,,gdsite'(,sdgeli confeclionatedin 9 virfuri de coasd,resteie, topoare, sape, greble, culite ,,gdsite((etc. Lor li se atribr-riauputeri magice pentru a invinge rdul qi pentru a alunga duhurile nefaste75. Frecvent, uneltele agricole au fost pomenite Ei in cintecele Paparudei.',,Unde-oi"dacu plugul / Sd curgd ca untul / Unde-oi da cu sapa / Sd curgd co apa(r76. De aItfel, in mentalitatea tradilionaid a poporului roman, piinetr insd;i era investitd cu semnificatii arhaice, ea simbolizind _*_ printre altele - rodnicia, fertilitatea'etc. inlelesurile benefice atribuite piinii.se mai pdstreazdqi astdzi, bineinleles sensibil impu{inate. Mai cu seamd ritualuriie de trecere, oficiate cu prilejul nunfii, au fost si, rareori, nrai sint incd insolite de prezenla piinii sau a colacilor cu presupuse insugiri binefdcdtoare. Astfel, inainte de a pleca la cununie, pretutindeni in !ard, deasupracapului miresei, se rupea ,,colaculmiresei'(,simbol a1fecunditSlii ; in Oltenia gi Muntenia (cu precdderein Teleorman), inainte de cununie, mirii schimbau colaci intre ei ; in Transilv:rnia, mireasa primea alaiul de nunt5, privind printr-un colac ; in Gorj, dupd. cununie, mireasa ininca din acelaqi colac cu gincrele ; in Vrancea, alaiul de nuntd iegea pe poartd pe sub un colac ; in Oitenia, darul se stringea pe un colac ; in nordul Moldovei, pdrintii mirilor stdteau cu colacul in miini in pragul ugii, pentru d trece pe sub eI, de trei ori, tinerii revenili de la cununie ; in Transilvania (zona Bistrila-Ndsdud), coldcarul,care anunti qi invita oamenii satuL.rila nuntd, poartd un colac mare pe rnind, impodobit cu flori (vara) sau cu hir'tie (iarna). Tot acolo, ,,...cem(rtorii(patru bdieli gi patru fete), care primesc invitatii 1a nuntd, poartd un colac 1a briu. Mirii, in drum spre bisericS,poartd fiecare un colac in mind. Odatd ajunqi la uqa bisericii, cei doi colaci se leaga cu o batistd fiind transportali in continuare de o parte si de alta de tinerii cds6torili. Steagul de nuntd este prevdzut qi ei cu un colac in
P"libil, " ovidiu. 7'
o p . ci t., p .6 9 _ 7 0 . I s t o r i i ,IV, SB,a ;a n u {.C g r 1 e l i a Be i ci n , cornelia Belcin' apud 13-14; 7' lg!iV' rristni'niiit"'io, Belcin' op' Istprlo rontattd, II' zti' 3; apud co|nelia
"'"'*'S;"ukJlus, clt'' pr' Belcin' op' cit'' p 69-70' fragment 1 qi 3 ; apud cornelia '3#*, op' cit'' p'70' 82 Sofocle, Tereus'fragment 523 ;-aprrd Corneiia Belcin' op' viII' 6 ; apud cornclia Belcir-t' s3 Aristotel, rct]'lii'ii'':iltotbbr' r'it'' p*' 73vidiu, B' 9; apucl cornelia scrlsori clitt' Pott't, I' 2' 86-87; III Ilelcin, oP. cit., P. 70 s5 Hadrian Dalcoviciu' op cii-,.p-' B'9' vir' 2; apud Marin Popescu-Spineni' 80 columelia, i""i:i\:*ii'c' rrlr' cit-' P-u29'ius 24; apucl NIarin PoAelianus, Despt'e animale' xv' p ' 4 9 ' I ) c s (t t - s p i n e n i , o p . c i t''
vtrI... "' '. t; Dorinel Ichim, op. cit., p. 277. i6 Ibident,, p. 278. 77 $tefan Enache, Senutificalii ale senr,nulul solar ht arta popul,ard. ton-td.neascd., in vol. ,,O1tenia. Studii qi comunicdri", vol. II, Craiova, 1980,p. 278*279.
2.5
24
8'
constituie un furaj de mare valoare, verde sau uscat, pentru tt.in"u vitelor, cSrora le ridicd produclia de lapte' Fiind indoli:lnic ca geto-dacii sd fi folosit in alirnentalie boabele-de ndut' ibiqnuit freu digerabile, ca pur6e sau prdjite' i" Y'ql modern rlc cafea-iurogatl descoperireaacestuia in secliuni (locuin!e)' nurnai in mici cantitdti, justificd pdstrarea lor doar pentru nevoiie insdminlatului ur'trril, in scopul oblinerii de furaj"e3' Este de presupus c5, pe timpul verii, animalele strinse in turrne -- a1eobEtii siteEti - erau pdEunatepe moEia aEezdrilor' iiri,rrerroru,locuitorii din preajma-munlilor igi urcau insl-animaiele 1a pdqunea alpind, De altfel, sint dovezi potrivit cirora iiipri"O"r"a pigundrii animalelor in Carpalii Me_ridionali dateiizi incd clin mileniul a1 ll-lea i.e.n.e4.Firerite, la munte, se preamenajau addposturi pentru ocrotirea.pdstorilor Ei pentru constructivd 1or tehnica pare cd se produselor lactate. il;";;; f,U ," diferenlia substanlial ds ce. a stinelor de astdzi : ,,Side p9 d-ealul fAturite executate in preluca (poiana)-Brinduqila Meleii pe pe pla.toyl terasele Ei huclele (1 300 m iniliime), dezau dacica, sarmizegetusa de la'sud-est indltime), fl 400 m iclit corrst.uclii pistoreqti din lemn, fdrd lipituri qi tencuiald de lut, cu un inventar specific, constind mai ales din ceranif.e i * in lipsa stinelor, pdstorii iqi gdseau,adeseori,refugiu in-peqterite nai.urale.Acestea puteeu fi folosite qi sistematicca itf"",'pe toatd durata sezonuiuide piqunat.:,,AEa se explicd urme.le de cultura materiald dacicd descoperite_in peEterile de fri Nut'tatn (jud. I{unedoara), Baia de Fier (in Oltenia) sau in tc'StcraHoiiior de lingd vestitele Bdi lferculaneue6' Pcitrivit constatirilor arheologilor, stinele dacilor din zona muntotrsderau ,,...construcliide leiln' cu acoperiq de qindrilS tuu paie, aEezatepe temelii de piatr6 de stincd' Forma lor este' ln pirri toa.te cazllrile, ovala, iar dimensiunile variabile (diamr.tr.ul rararee de 6,90-16 m). De obicei, aceste constrUclii gvcnu un cerdac de jur-lmprejur qi doud inclperi : prima -ovnl[, inr a cloua,interioarS primei, absidalSsau patru1a1".5ae7. Mtrrc insemndtate'pentru probarea continuitSlii creqterii nnlttritlclor pe teritoriul !6rii are qi faptul c5, pind nu demult'
Preluite pentru calitSlire 10r cleosebite, erau solicitate frecvent cle'negus1..ii -vitele geto-dacircr s."-"i.'t"';ef ,;;r, grSi_ toare sint, in prinrul ,i"a, ir_l?."iJ ,".ir"ou I' concordanldcu._m'rturiile literare, resturile osteologice, descoperite in agezdrile e;;;;; , probeazi-- c-iliingato, __ prin cantitdlile lor. apre?iabii; _ ponderea pe care o aveir crcgtc.reaanimalelor.(indeosebi a a porcilor domestici a,caprelor) viteror gi a ovinelor, dar si $i ,." ug9"9_ia strdmoEif". ilEtii Ei indeamnd ta desprinderea conctuziei aespr" ;;i;;",;6 sigurd a unui excedentde animale ," "u." ""po.tuutd.Strecurdtorile ceramice,atit cle in locuintele daco-getito.,constituiJ multe si de felurite, gasite dte dovezi indiscutab'e cd aceEti.erauru numai g.i""p"li-"'"*1t"ri' ;; ;ffiiJ,'!u. posesori ai stiintei p."g-Stirii' 9r n.irrci' vr r r r z.qr br A r - - - ogw.r r r altor l of produse pfOdU SC ;r u al lac_ ta te g O. De asemenea.^laglturilearheologice au scosla iveajd foar_ fece de tuns oile. cu forme variate, u-neledintre ele foarte ase_ mSndtoare cu cere fauriie ir,;d ;; temutt de fierarii satelor. Jurgimea- int-re 13-'iti^ fl:lg geto-dacice ertru rucrate' de retsurd.dintr-o "-,*tJrrfecele ,,...bu.e J"'tu, indoitd in forma riterei u' ldtitdla bazd pentru ,-i;rdt-i erasticitateaqi prevdzutd cu doud lame ia extrernitdti(e1in ceea ce privertc tehnica ingrijirii si a hrdnirii ,nima_ lelor' avem motive ri ..ua",-' nu se diferentia, in Iinii mari, de'cea practicatd a" "i'5"";rt" de-a lungul veacurilor a fost pdstritd i.rto"-uipiii'lp.oup" --a"i !i-"-rr: in prezent. Astfpl este sigur ci * pe timpul iur"ii- -ltramosii nogtri sd-gi addposteascdu.rin.h*t"-i"-"o"rt.l"1ii "bir,i,ji;ii speciare(,,acolo oermenii tin cirezite inchise in ;i;;Ie;; *
sestrdduia" .t-t _iTg,+-!;;j;i;,*""llil"iJ?xl',":h: i; afara
finului, a paielol de griu, b.r, slca.d, mei,,ei mai foloseau "pr_obuUii," ovdzul, iarba vintului : ,,Se cunoaste cd -O"'--"iurile ndutul, leguminoas3 .Ei, "a"t"l a" Mediteranei, se cultivd, cu succes,la "1igi"g1a altitrrJ;;, ."rirti"A cu-uqurintd la frig, gi
8i Po libiu . lst or ii, _t y , _l8. 4 ; apud c or net i a Belcin, op. cit., p. 70. r'talc clespre cresLet.eaanintalelir i;t;;i;;;i" ta gcto_ttaciicle Ia Racto_ M.u. Studiu arheozoologi", i" ,,rri.u"o_;iJt;., tornul III, 1982,p. 139_ lu Flarn jniu M ir [ u, op. c it . , p. 65. I'i Io an Glo da r iu, nu! "" ijr Sr li"v s c t r i, op. c i t . ,p . 7 s vergiriu, Georsi.cift,, iii, l;i;' :;,i; cornetia Belcirr. op. ctt., p.70'.''
rrirl''larniniu Mirlu, op. cit., p. 58. rrr K. Iloredt, O contribu{ie preistoricd Ia p d q u n a tu l i n C a r Pa l i i $U(ll('1,ltr ,,llcvista isioricd romAnd", XVII' 1947' p .1 5 7 . rrr'll'r(ll'ian Daicorriciu, op. cit., p' 203. i l r rJ l ) l ( l ( , , '1 . l t t l l r l ( l t 't r t , 2 2 1 . 1t.
27
Il"*
s-au consiervat o multimer de ritualuri sau rituri cu substrat ar_ haicr, lcgatc dc viat:r pastorerrd,prin oficier"u rn iri""."o clct.r'r'inerre;r abu'dentei, a fertilitdlii, apdrarea "a-.o irnpotriva for!erlor rdufdcdtoare. int lt ' o; c b i mo rn c n tu l i l r\l .rl d ri i tu rm (,i l a sti na pri l ei ui a -ul i nrr sa_ ur r o r ri l u ri a p o i ro p tri c c '(b u n i o i rrd. r" _ 'krr), i. s ir t ' . a unor rituri apctropaice qi cu i,rcliune " ru,n,,,." ir de pu.itlcor" 1,f" ltildlt', fctctLl,uitt)' a unor rituri rnenite si detennine o proctuclre sporita lapte (de exentpiu, spdlarea ugerului oiloi cu apa -de inr''estitd cu alnul-rite insugiri r-rargice)Sau a unor rituri fcrtirizatoare ;i de fecunditate (impiodobirea stinei cu .a,nu.i verzi) etc. Spre ti feri animartele cre criferiteie carlan:itdli are naturii, coirunitatea sdteascd_alual tctodatS, o sc-rie.de carc ami'tim : interdictia de a se munci in anurnite -asuii,-Jrr"rtr., ziie ipina nu demult s-au pdstrat sdrbitori legate de rituri pr."r"qii".. , ,,sdrbdtourea ursului.(, ,,ziu. lupului:,, ,,gddinetii,, etc.)- sou ,tc a se incropi stina in anumite ziri, obligati-a ciobaniror cle . ctucc: o viatd de castitate in cursur verii, oJrrirea accesului femeitor la stini, mad alc.sin se;ronu1rnuisului eic. intelege c5 gan-ia practicilor religioarseprccre;linc,, r.efe_ ritcr.are_lacreste^rea u.o mai'bogati J"..ii -animarelor, dt: noi. in p1us, &te ,.rec-esard ""u -n-it precizarea cd, ta aromAni, ::l]'!1!1unor atare manifestdri :r fost cle-tr dreptul ir-nprc.siona't. i;lrul atit ca bogdtie cit ;i ca varietatees. qi consoridarea stdpinirii rom.re in n.cia ,incetdteni.ezr i r 5( ' nr m 0ai s 1r u c tu ra c c o rl .,n ri c i c x i s te n t S dej a. cu al tc cuvi nl'u e, ea nu a adus odific5ri in caracterur agro-pastoral al econo'T rniei, dar a constituit punctui cle precarJ al unui avint econo* t'ric, stimulat de noile teluri ale populatiei, care solicitau o rnai asidud punere in a mdnoasblo.r pdminturi cucerite. nrin 'aloare
;i-ir rt'zcrvtttcelernai importante$'-tl""ii,(l]1ry1,",^f.:i',ll.ll:.tttDin uam int ul conllscat s- ilu
i i rr,' 1" ,pami nl ul cel ma i f er t ii et c ) ' Tc'ritorii intinstr rlirL criloni;tilor Ei teto.a.ito, lotuii dc cultivat' cu dreptul trupeklro' cecl:rte fost :ru tlin jurul *,to, ",,ra..ii-r-tiiito.., ,ti, ,, tt, exploata prin munca bi;tinasiior din sate""'' proprig-teli,mici si in general, terenurile erau divizate in civili aclu; i^din rrri .l t,,ci i l aeti nute cl e,'. . . vet er zr ni, cle coloniqt ii supuqi' Abia dacii de par t e, in '; i rrl tt' l tdrl i al e Imperi u iui si, a IIr-rgenerale crizei pe masura-agrervdrii III, i,.liil iirri", in sec. r nolii' m ar i alcat ui ucri ul ui si a l l auperli. a, ii nr aseloi'' sL' \ 'ur impeproprietdti mari ]r,:o13'i"ialitor mici' Existau 9i i;.";;;;" pdEuni si atit'Jir-t t"r"ttttri agricole, cit ;i din ili,,t,', muncil intinse "o'r*ind prin arrendare' Pe prourietdli1e i,nr.ir.irl,expioatate fiind aceqtia liberi' prin munciiori .si ct'ir f[cutd,gi prin 1ottt100' muncii ""i*i, clin po't" f oti i:rodr'isul cu btini "" lucr ar ea pa'r'l'il:ui!i Mi rrturi i despre r oLul ir lst 'm nat pe car c il at 'ea ttti tttu]ui i neconomi i rDacieilom anesint num er oaseleunelt e cutittr brazdare 1i ,ig','i,'nt(,cle fier, p.oJt." in atelierele localc-: ca formA.cu celc (erpropiate szrpe rk' 1>lug,oticuri, ,"",ti, coase' to:itc' cii:scope.etc'' verigi trranryort''te, g..,'bl", ii.''iitteTil, cazmale, ri tt' tlt' :rrhe'ologl. arle ecoO dovadd ar persistenlei caracteristicilor esenliale r om ane o st dpinir ii ttonti t' i D aci ei prerom ane'qi in per ioada agriunelte r-rnor a uz in t'ottst.ituic, printre uii"i", menqilterea cle cele de pr oveniaiet ur i, 'bineint eles' aa" i "a ,i i i ,' ,f.' traai l i e sau in general' mai procluctive' Astfel' "fiarele ,,i,1,i ,',,n-tnr"t6, triunghiuformd cle roman' iip l)r'iizrlirrcLedc piug sint iier ae largd si uqor rotunjitA i;ir,1, it cloui variinte, una cu lama mai aripioare cu arjutorul cloud avincl *p"tioote parteel in lrt virf, alta cu lamtl tnili plugului' ar lilr'ot'lt st: fixtr cte taipa cle lemn ul. r jgheab' f ie de cil f ixar e' de it t gust l rrr,l ttngtr;i " u monq in in Dacia, cucerire dinainiede ir-rc6 iip li,,riiiirrir:_clacii, """or;irt autohtot'lit' populiltia cle plobabil rlrrt' folosit ;i in ep:ica ronrztnd, .1" aser,:r"treac1cfier, derr scltt'r,l"rpi"a brazcl. r;iit,lrr.,t ",.,i ",,,,i, car e s- r lu f dcut ' plugul It,l ttl l ri r rl t' l t' mu. l ) upf , r elcoust it uir ilc si r ciera l rt li pc'r f ecl. iolat , avinc'l cor m an'j ( ") rl r, ti tl l .ol 1rr11
in practicda unor unerteEi tehnici ugrr"oi"-upiJ"rorl+i"Tgu ot t r.voluitte. o funda''rcntali transfo.';r.. se pet'ece, totuqi, pri' l,recerea^.dela stdpinirea in comur-r a pamintului, consiiierati a ti specificd ob;tii sdtesti geto-clacice, ra proprietatea individuard ;i' implicit, la o noud forrnd de structuiare Ei zonificare a terenurilor, adica Ia o mai siste'raticd cxploatare a acestora. incd pe timpul 1ui rraieu, rornanii ;ru mdsurit si c:rcrastrat pa,ri"i"1 i" vt-.deren impdrtirii lui si :r stabilirii irnpozitelor ',,irr.rrrj*trl ,
l l l |,tr l l l l
'' 1 - ; . ''j 't , , 1 , ,(,), I t t 'r ti tt rrtrnun(r,etl. a Ll.-a,l3ttculesti. Edit
stiintifici'
l r l i r l l , l | , l i .l .
Ilr Vezi, d e p ild d . ll' a tia n a _ Gd lu q ci- Cir .g n a r u, R .i tual e , ,I l c v i s t a d e c t n o gr a fie ;i fo lclo r ", to m u l 2 4 , 1 9 79, nr. 1.
l rl l r l {l (rl l i l yto1xtrtL l ui ...,p. 7 8 . l "r N l i l ri tl l N Ii tt:t't'i :, I/fc frt i)n. Dacir:-rtnnatt[t, Rucuresti' I4dit' st'iinti.' l i r;1, l 'l ti '1, l r. l i l )l i .
pastot.tLl e, i 11
2g
fiu
Q
r-
hrn
Fig. 1 n) Brdzdal clacic(dupd Glodaliu *_ fiS. 2:l/6) i b) brdz_ dar ronran (dupd .l.diuk,a;. Mili .lat decit brazdarul dacic, clar tot simetric (fig. 1), brdzclarul rornan desfdccero brazdd mai nrarc.. Fiind fixat in virfur td"lpii printr-un mangon, el pozitie orizo'tald. In -acliona in unele cazuri, ir-rapoia sa se aflau doud ,,aiipioare6( de lemn fel de cormane iudimentare), care, inlesneau inclepdrtarea,1un in ambele pdrti, . pdmintului ;i clesprins a" ;.."r;1. ," .clespicat toate acestezrse addugau grindeiul gi'coarnele. uneait',-i,-, i,,tregime, se nurnea an'atru-Denumirea a fost pistr:rta secole cle-a rinciul in dialectere darcoroman ;i aroinan aie rimbii r''r6ne. Prin urmare, si't clovezi sigure cd rom:rnitate. orient.rd ir clrnoscut cn'crtrttlinci cle la inceput,ul rnileniului I al erei ncias_ tre, odatd cu cucerirea rcln-ianda Dacieilcz. Se pare ci, pinA prin secolul al IV-lea e.'., i:rdzcrar"ur,,dacic", vir r-xista ,,retu,.i ,t., cr..l ,,romitns. Irini in scrcolul:rl Vl*leur (clupzi unii ccrc,c.tIto,ril03) snu pina in veacurile X-XI (dupd alfii), arat'ur a fost singura unearti cle rdscolit pdrni'tul pe teritoriul tdrii roastre. De fapt, si clupir 1ti2 N i c o l a e Ed r o iu , r0l.i Corneliu
o p c t I . , p. 108. l\.Idrgdrit Tatulea, op. cit., rns
i) /r dU
lx)r'ioacleleamintite, el va continua se fie folosit aldturi cle plugul propriu-zis. in unele zone, aratrul se mai intrebuinla incd ;tc la sfirqitul sccolului trecut : ,,AEa s-a intimp,lat in zona Mun\ilor Apuseni sau in unele regiuni de ;es sirace din cin'rpia Olteniei, din zona colinara a Tutovei sau a Buzdrr1nial04. De relinut cd, in citeva inuzee etnografice ale !6rii, se mai ('orrservdqi astdzi exemplare de araLru. Tot pentru lucrarea pdneintului, aldturi de sapele autohtonilor' - in peri,o,adastdpinirii romane - apar tip'uri noi de sape, ('u lama mult mai inaltA, de formd triunghiulard (asemdndtoare ('!r ceel ar sapelor de astdzi). EIe avearu orificiul de inmdnugare clt' forrnd trapezoidald, iar pe fala interioard a lamei prezentau o rrcrvurd longitudinal6 proeminentd105. Din aceeagi epocd dateazi ;i sdp5ligi, sdpdligi-tirndcop gi liu)re de hirlele. Acestea din urmd erau lucrate din fier ;i imbrlcau fie numeri virful uneltei, fie atit virful cit qi laturile (,i10(i. FatA de secerile geto-dacice, cele romane aveau lama mai l rtrrga;i mai arcui tiloT. l)espre rodnicia p5n-rinturilor Daciei romane, grdiegte limllt,tlr' ;i numismatica. De exemplu, pe o medalie romand din tirnpul lui Traian Deciu (anii 249-251) este infdliqatd, simbolic, l )i rc' i i r:,,...asezatd.pe o st incd, linind in m ind un st eag m ilit ar , rrvirrcl cleasupra un vultur. In stinga ei, un copil line spice de gliu ;i inainte-i alt copil duce o ciorchind de struguri(108. Atit despre bogdtia in cereale (rr-raiaies in griu), cit gi des('ol.rsurnul apreciabil pe plan local al acestora, printre cele l)r'(' rrtiri c'oncludente probe se inscriu ustensilele qi instalatiile de rrtik'inirt ;i copt, nelipsite din orice a;ezare, indiferent de epocd. I' r' rrtru rrdci narea gr inelor , pcpulat ia Daciei r om ane f olosea, Irr ;l ri nrttl ri nd, ri ;n ile sau m or i, com puse din doua par li - una f lrir /rrrr'14,)gi arlta rlobilS, deasuprar (c:utillt"ts)- care se deoseItcrrtr tl t, cel e cl i n e poca clacicd pr in f or m a 1or r nai plat dl@: ,,1)ttllir pir,1rcle clescolreritel,c'leosebimtnori pusr: in rniEcare cu rrl l (i t'or'.gt'-ta N l oral u-P opa, C ontri bul i i l a ti pol c tgi tt pl ugul ui t' ornd' p. 149. ,rri ,v', i n,,l l cvi sta cl e etnogl al i e s 1i fol c l or", totn 15, 1970, nr.2, l i l :' I)t.l ntl .(! al tel e, v ez i N l ari us N { oga, D oi na I)enea, Ll nel te a{ l ri c ol e nti l t(rtt' rl r'st'r.rpcri l c l ,a Ti bi s c unt, i n ,,S tudi i $i c otnuni c dri de etnografi e ,ri f'rrl r'l rrr' . - i stori c", r'o1. II, C arans ebeq, 1977, p. 321-323. tttti l l ,i ([enr, p. l ]21]. V ez i qi Mari a C omga, Grd.di n.dri tttl i n ni .l eni ul I C ons tanj a, 1980. I u 1n' l tt'i l ttt'i .ttl R ontdni ei , i n ,,P onti c a", r' ol . X III, l l 7l l , ri l ' V i rsi l t'N t:artr{u, op. c l l ., p. 1B l . ('.r, ri l 'IL l ). Ii adi anu, o1t. c i t., p. L37. l l l 'r \ | i l rrri I N Iacrea, op. c i t., p. 29ti .
31
bra1u1 (nutlct ntcrnlarict) qi altele invirtite cle un anirnal (nrolcL cLsittctriu)sau cu apd (ntola oqu,aria). Risnitele se invirteau rtunriri cr-rrr.rir-iir, cu ajutorul unui fier fixat lateral, in ciunga piertlt'i (...). Se const:rtd ci acele:r intr:ebuintate in scc. II-iII e.n. au forn-ia bo1tit6, iar b;rzermult scobitd spre a se aclapta pietrei cle clcdcsubt. Celetfolosite in vremea rontano-barbard, sec-.IV,VI r,.r't.,erau de dirnensiuni rnodeste, tdiate in calcar cochilifer, u;or de transportat. Irietre rnari pentru mori, puse in mi;care prin for{at a1rc.isau anirnalelor, s-au gdsit numtri la Suciclava. Elc st;rmdi-rdfozrrte rnult cu cele ce se folcsesc in ziua de azi (...). ir-r multe c;rzuri, gi rnai cu searnd in gospoddriile rnodeste, rnoilra de rnind sau cea mecanicd se inlocuia irrintr-o piud cle piatrd, in care se pisau grdunlelc' cu ajutorul unui pisdlbg, cioplit ctin acela;i material. Aceste pive ernu mult folosite de populalia daco-romand a provinciei. Sdplturile de la Sucida-,'a ilu scos uu exemplar intact, cu pisllog(110. SfirSitul secolului ul IV-lea si inceputul celui urrndtor nrarc hea. : d un s z rl t i n e v o i u ti a mo ri l o r d e mi nl pri n ,,...cobori rea tijei n-retaliceorizontale, dc pe fala superioard a pietrei mobile, in partea sa inferioard, indeplinind, in noua funclie, un dubju rol : ce1 vechi de centrare ii pietrelor si unul nou, constind in reglarera distantei dir-itre pietre gi, irnplicit, ar caiitdtii 15i,",iic11t. Foiositl spcradic incd din secoleie I\'-V, tija rnetalicd amintite - fix;rti intr-un orificiu dreptur"rghiular, sdpat in bazzr piefrei :'rlergltoare - se va generaiiza in secolele_. VII-VTII si v.r lrrirni, cu timpul, numele slav cle pirp(tri/lilt'z Tn cetalile grecesti (Tornis, Calatis) functionau mori cu ciri inc5 innintea cuceririi romane. Fdrd ar cunoaqte o generalizare, rnorile cu tr;rctiune cabalind au pitruns in principalele ora;e si castre din Dacia romanl, in secolui al ll-lea e.n. Din cz)ul;r vitregiei cr:nditiilor istorice, se pare cI morile invirtite cu aninrale au iegit clin uz in perioacla rnigrafiilor, ele fiincl reintroduse in practicii abirr pe' la incepul,ul rnileniului a1 ll-leall3. irr schintb, lnoara de api .-**rno;tc.nire ir epocii claco-roman 1rersistirfirit intrcrupero pLrterritoriul tlrii noastre. r r ( r [ ) . T u d o f , < t1 s.cil., p . ti6 - 6 2 . r l l C ' o l n e l i u l3 u cu r ' , l> t- o ce se , p r o ce d e e si irtstotal i i cu tror:fi une uni 'n t u l i t t l t ' o b f i . n . e re si p r e lu cr a r e a ccr e a le lo r r lt: pe teri tori ul 'Il ctl ttdni ei ., in , ' s t u d i i q i c o r n u r ]icd r i d e isto r ie a civiliza tie i popul are rl i n R omani a,,, \ u l t . : i i b i u . L I B I , l) . ti5 . r12 lbiclcttt. r t : t I b i t l e r r t , p . € t1 . QO
FrecvenlaCuCareesteintilrnit|esttt'Iit.rJocuinleJerolnr]ne tliu l)ucia, nr:igir-t"ulatini a termenuLui prin.care.nciliu1ea.lesu cit aria.cle rdspintlit: i/. 11.:::llot/lu 1,.'"Liuuieste cliserr-rual.l, -;i, Carpalii Iugoslavia' DaImatia, ttrrt'ltci (EIvelia roniutta, -Galiprovenienla romand a ei pe teritoriul ldrii ii,:iyf,;-o^li."ura l 1 () i l s l r c .
A i aturi ci cl ucrar.ci tpdnr it r t ului, plst or it ulr Am incindelet . daco-romane' In timp ce.produsele ni('irea de bazd a populatiei 'curertt, destinate satisfacerii nevoilor .t,r.r,aliere erau, in ,irocl animalele reprezentau rotnan6, Dacia ;rolrultrtiei existentc in ele fiincl exportate in dundrene' ar bogalie tinuturilor i.,r'incipala
pe teritoriul i,.r,,,-i'5""iil*?"i.-R"i;i i,li"-ttut al pdstoritului de izvoarele rndsurd, egald in demonstrztt, romane este
l)ircic,i t"ot pigutti intinse' indiferent de atesta scrisc "ii'st"tt1u de .animale ,i,'t{i.,n"ogeog.afica; cle figurarea-unor categorii animaletror urnrele cie Traian lui ; pe bottttiu ifrii, u,o"i,"oi,"cai) vremuri acele ; de in turnate p"rlorrtcsticeintilnite epo"a.a-i'i civilizaliei itl strat in oricare i;i;*ftirif" osteologice'prezente u1"'116' ciepo"ite .';; ;ii, " ' -it,iti "iti.tu." existente, ca ;i fald.de mentiilcle clovezile-materiale in trage concluzia c5 poate rrllr rlin izvoarelc' literare', se RIlll-I-)?l€Ior cre'stercir pimintului $i iir,,',,.',, priveqte lucrarea pq cuprinsui.Daciei a rnoqtenit de la i",r,,,i,,liit'i'o,rru"iru1aou qi g(,to-(litcl;,.ro,rro.,r'*oioia de cuno;tin!e cle o-mryetrogSlie indestulAde atit fi va strdmo;e:rsci O atare ,".tt" lr'frirri<'ic. in istoria roii,rrrlr',incit va cdpita caracter de permelnenlI inr"ttile achiface va trtftnilot'si, totodati, 'secoi" cle-a rinclul' rrolirbile,cleo alti provenientd' rl\ll '[n --:--^r^^:.-^+-x,,. trfara aorr"rilot'Aeja enumerate,terminologia str:Sveche' vorbitorilor tuturor. r',,r,r,iiri,tuturor tinuturitor romAneqti 6i fundan<-rliunile cd qi cletnonstrcze ea si if iiitfi rotnAne,vine aniIa-creg.terea pd,mintrl1ui Ei cultivarea la r,cferitoare trrr,rrltrlt, noastre' iiii,l,,t,,,,irrr o vechime nrultirrrilenari pe te'itoriul !5rii qi, c5, de 9i t,,-uu ,r-i,9tenit.cie'1a get'o-cla,ci r,ir 'o'mani intrebuih{at ei le-au 'rrrr*rrii ,ir,,i,,iilriririrrslSzi,generalieclegc'nc'r'alie' ctltrscrrtinciu-lc. rrlr,tir1., ttr,1 romAnii au Arrlftil, totcle:runa,strSrorndnii-Ei, trlai apoi'. imblitt'zit i-au "!-au 1,,,'r',it' il,,iiirirrtul) 1i iuc,o(Iat'Iucubr;at'e)' ( lat' blandus)' rrr'rl,i(li, stitt'ci,rcie satbliiciett (cii' - irif blitt'c1 supr:afelelorcultivabile Sau a celor cU piEUne' r;1r0r'i|t,it l|r,rrlt,rr , , , 1 , , 1 , . l , l r n : r i t 0 s r .Uo, p . ci t., p . 1 - 1 9 , il, ll,lrlIrlr, I). Sl) f lrl f )
I
'l '1{ l r ) t , o 1t. r :i t. , p , 0 4 .
I r , r i tr r l l l I I r r i l i l i ( ) tl r l e
pe L e ri t o ri u l
Roln$nie;i vol
I -
cd' 4il?
alJ rLL?tcLLit, a! crffQt, au secc{f, au (r?'spadurea, oblinincl rutrc.ut.i (runc ( Iat. ruttcus), curdtr,Lri (cm'dtttrd din cura'(rat. curarel *suf, -ttu.d),.sdcdtur.i (din seccr (lat. siccare+sui. _Anriali, srrrl (,'srrrri ( )at. ar.surct), cn.;ile (ursi[d (Iat.n arsicia), rA.L'nturi "r_ (r(tzittnct clin rctde (rat.t'ctclere+suf. -rifuiit), ochiuri 'de lumin(L ori ctrnpuri curete (sintagme alcdtuite dfi elemente tatine). in- pdmint rdmineau butucii sau buttn ile (termeni autohtoni;ttz. Locului ce urma sd fie cuitivat i-au zii (cuvint tiiii irutohton) sau ctgr?,,(vechi_termen romAnesc, intrebuintat pina nu demult in Transilvania)i18. Pimintul nelucrat mai multi ani la rind se spdrgea (a spal'ge (lat. spargere), se rlLpea (a'ru,pe "<1"t.;;;p;;,")".'-'' general, In terenurile cultivabile se sdpau (a sdpa( lat. soppar_e) yt sapa ((lat. sctppa), se (trau (a ara (lat. aiarej cr', ara_ trul (<- 7al. aratrtLm; pAstrat in Munlii Apuseni, pinA -termen in epcc.acontemporand) ori, ceva mai tirziu, c'u pligut loriline cliscutabild). cu exc:eplia cormanului propriu-zis, ",rn"uttu a" arirt, numitFt ytlug, avea aceleasi pdrti compcnente ca si arotrul, ;i .anume : fierul (<_lat. ferrum), scpc ((iat. sctppa),'fierit tat ori Jie.rrz rnare.,(sintagme constiiuite din toii"";, "t"-"nt"{ actutu's1,"ai"a brAzdarul 1 cttfitttl ({.1at.-' ucutittt"s ({ acutire ILLSturcr (termen, probabil, autohtonlls'1, lierul lung sau infieiul gt_tsf(sintagme formate din elemente latine), t(ietorut ,f.in tdia { lqt.* telictre f suf-dtor), Jiertura (din llerr + ,.rf._ri"o7, t,-,i;ul (plugului) (clin trjia*suf. -i,s) - vasazica ins,tru,mentul carc. tdia brazda pe verticald, i' fala brdzclarului : un cor.n sau-a,oua coarne (corrt' 1 ktt. cormt) ; c:dlciiiul ({ lat. carccrneum) sau talpcr (plugului) ({ Lat.* tctlpct ,,lab5a;t)o--- bilsa (probabil. elernent autohton ; cf. aib. udrz), chinga ({ lat.', c:Iinga (: cinguia), capul (
34
s1lus,plnd curind, in puncte izolate de pe cuprinsul tirii, aripa sau scindura (plugului). Dc obicei sipd'nwu (clin sirper* surf'-citurd)-se rndrunfea (. .- lat.* minutiare - CADE - sau din md'runt ( lat' minutus' u.ii OlnU) as muchea (sapei) ({ lat'* mutila (:mutilus), iar rv(ftura (din ara * suf. -dtura) s9 or\p1.(din grapd).cu grapd' to-O"sd' din undrele (trlcment autohton ; cf . alb. grcf, gdr-eptz)izt (fdrcea din fulcrl.( lat' tdlpi"salr fatcei:te i;:i;;;;;i autohton)122, (grapei) iolr, -cis -1- suf . inaj ,tt itu, in fa!d, prin fruntariul pe '(liuntar curmeziE' in !-lat. frontaZesau Jrunte f- 9uf' -ar)'
i a t co r o r r u ) '
L.i llttsstt, op. r:it., 1t.i')2i. "' tr't llrl(lt'1n.,p. 117 ; 108. t : t l l ) i ( l ( t p . t ) . 1 1 7: 2 8 6 - 2 8 8 .
r-rli 1-lecj,r-np,spicele se frcierau (treiero.{ 1iqt. tribu7, r c r ' ( ,Acir-sti ) / l) r ' rn Dt rtp rp (h rtl e l a t. b u l t(u )e r e) cu bA 1ul , cu i mbl d_ ciul ori prin cdlccLt.e(cii.Icct{ lat. calc,cu:e)cu animalele. Vhiurule (,utntu'tt { lai. uenttLLu-e(-uentilcne,), semintelc: s. puneau i' saci gi erau duse la mocrral({lat. mola), kt m(tci,rtut (ntdcino { lart. rnachirturi). Faina ({ iat. se furina)"ob\inutd (_'?rtLau (c'ernc < l.tt r:erttere).in citu- ({ lat. cibrum') (: cri_ brtun). Apoi, se friinti,tct ({ l:rt.,: frugntentcLre) in'c(t'pistere (<- lnt <:tLpisteriunr/. Pentru prepararea piitril, se folosea ilttcrttLt ({ lat. olleutttunr (: alleucLtirs,,ricliclt, in5ltrit,,;. piinii i sc zicea ttu'td (.'- lttt.'? tu-tcL (:tortct). 'otuncler in af : r r a l e s tu l u i (l u c ra t d i n l u t s l u di n pi atrd)l ra. pi i l ea sc mai cocea in uotrcT(cuvint autohton) 1li sau in cttpt'rtr (t tut.',. .or:torittrn), uncic' era ir-rtrodusa cu cirptitonrl (! tit. r:ioierto, r it r m ) . incd cle pe v..mea ciaco-getilor si, r.r.i.iapoi, a stdpinirii ror.n;rne in Daciii, cregterc'aranim;rlelor s-artaracterizai printr-o tin-rpurie 5i pronuntata dezvortare. Implicit, n.senalul cie cunoS t in! e de' s p e c i a l i ta te tre b u i e s a fi fost neasemui t de bogat, c'l epuizir"rd de pe atunci, in bund parrte, sfera informatiilor traditionale, cunoscute pind erstdzi,in domeniu. in spriiinul aces_ tei convingeri liner multitudinea de termeni arutohtbni sau ck' obirgie latinS, czlre sc referd la toate aspecieie fundamentale ale incieletnicirii : nurne der animarle, dc pdrti ale corpului acestora, dc. ins.ugiri, de boli, rie produse animaliere, de uitensile ;i con.. stluclii specifice etc. Astfe'I, in primul rincl, imrrresioneazd nu'rdrur mare ar cuvintelor- zrprc'ci:rteczr fiind - sigur sau probabil - autohtone ; clas ,1niel" ; minz ,,carl,mdgar, pind la virster cle un an., ; lttp ; ctrlcnt ; Ituiestrtt ,,mers, aiiurd, pas, umblet particuiar al -atir caiului care riciici amindoud picioareler clin dreapta sau clirr stinga cleodati(( ; ct.et ,,rdsucit, incirlionfat (despre pdr, lind etc.) ; clroaie (cle .nimale) ,,ceatd, turmd,'haritd, sumeclenie, driiurrr, multime{( ; a se. gttcluro ; nrlo-g ,,catstaniu ro;u_inchis ; bitin('l in negru ; br.un cai si vltei,) ; (a) rnirsca' ; (tr) ne_(delpre_ r . lt ez t t ; ( ir ) s c u rri ra ,,, rd s c o l i td ri n a .c u b o tul , cu unghi i l e,' S l " rou_ etc.{t ; sterp ,,c:lreanu fatd ; ;,t ,,fird coarne, care, i_or" 'e1e coarne ; cu urechilc, mici sau fdrd urechi, ciul,( beregatu lta_ ; ; liel(t; Iturt(t ; bttzd ; grune>, ; gtL;it; r,dpusd ,,rni.A inJectd firr;i 12{ l ' e r s t r , r r i r n o cle la te ciin p ia t.d a m in tir n it, (f I trnt.doala). r : r I l . l i u sr u , n p . flI , p . + l{ - + lr j.
de pi rci d, i n B 5i ta, B uces
(
irripi, asemdndtoare unui piiianjen' parazitar, cu abdomen mare ; tr[ie;te in lina oilor, se infige in piele qi Ie suge singele'( ; ;oric; tfrl beazd. ,,boal d de ficat 'a ovine] or "qi a bovin'elor , pr ovor cat d de rtrr vierme parazil'( ;spinz ,,plautd erbacee toxici cu rizor]lul gros qi ramilicat in numeroase fibre lungi, cu frunze palmate' cu florile roqii aplecate in jos, care s-a foiosit frecvent in merlicina veterinard populardt( ; bascd ,,lind tunsd de pe oaie(' ; ltri,rtz(t; (iapte) mdrcqt ,,lapte covdsit, iaurt( ; strdghial-d "caEul (l rrptel e)' abi a' i ncheg at Ei nest or s incd de zdr s ; ur d( r ; zar d ,',liirhidul albicios, acriqor ce rdmine din lapte dupd ce s-a ales rrntul ; Iichidul rdmas din smintind, dupd ce s-a ales untul'( ; :('t' ; beciu,,mai mare peste aIli pdstori, cel care prepard brinza, rtrrla, untults ; gctrd; sthtd; strungd; larc ,,ocol, staul de anill'riric((; zgardit,,cu.ea sau cerc de metal (legitoare sau podoabi) lrr jurul litutui ciinilor, viteilor, vacilor sau cailor(( ; ccL!'d,,bdl Itrrig ca de 2,5 m, cu cirlig in virf, cu care -pistorii prind oile rlt, f:icior sau irnplintindu-l in 1in5.( i grurz,,bu-q11a dintr-o mat.r'ic tare qi sfdii'ricioas6; drob, bulgdre(' ; ct d(rri'rnu,,ar tdia (a r lobori) crengile unui copac((126' " Numeroaselor cuvinte autohtone li s-au adiugat cele de rrllir.;ic latin5, care, de asemenea, vizeazd toate aspectele esenpot fi rne'n{ionali {lirlt, irlc milenarei indeletniciri. in acesi sens, jtLtt'in'cd, f lrrrrstrii : c:iine, botrr, bou, uctcd,ui7el, uilect, tuur, jtLtt'c, pdcuind oQie, tllttsr'trZ, cctl, iupd, armd'sa\", usin, caprd, .,,oaie cu miel udtui berbec, tnia' ntiel, ,,ied, ntinz(n"i((, lirlrlc : sinonim cu porc, pLLrceI, scroafd., ui'er, c:ortt, cd.' ,f ,, ttn ilt'r(, tto&Letr,I)'LLTce(l) porcar, udcctr,Iind, tLntu"(t, ltislt'tt, ttlr:md,!t(tsta', pd'curar,bot-Lcrt', o' zbierct, vt,tt,('irnut, c&l"rle,fs(Lr',crtier,'piele, mild (mile)' hLSLL(:) (laptele)' inch'egct cheag, ct casul((, dospi (sr,) (caqul) ]uin,fcr rt ,,a (colastrd, cttlctstrd, (laptele), corctsld Irtlrlr',
I
l rrt ('u t)l i ti r',' l a ot i gi nea I l l rt,.,,rr, ,t1t. r'i 1., 1t.2 45-426.
tol ' l l l el l j l or
c ons P l l l nal i .
r-ez i ' pe l art'
Jt) DI
&
l\,Iareinsemndtateprezinti mai cu seam6faptui cd, in iimp ce limba maghiard a imprumutat din cea slavd cuvinteie nrivitoare la nutrelul uscat qi Ia addpostul vitelor, in limba .#nana s-au pdstrat termenii staul (
nu ardtat in chip magistral cum a$ezarea'barbarilor" inseamn6 u .riutii%conomice rurale cu institulia colonatului. i, alta "o"Ii""u." o colaborare de gen prefeudal intre o clasi de militari ;i iqi dijmei schin-rbul in care_ bdqtinaqe, ag-ricoie rle comunititi bdqtinaqi de nelocuite ndstreazi rociul mun"ii i...j Pdminturile rru interesarrps 'barba.i"al28. Or, aqa cum s-a vdzut, sint dovezi de tot felui Ei indiscutadin llilc c5. dupS retragerea armatei qi a administratiei romane romade stadiu avansat intr-un aflate pcpuiaiiei ii".i",'gtoiut a unelniiiit" i .atnai pe loc, a reintrat in posesiaplrnintului' organlde lorma vechea la qi revenit a tr:lor pentru luciarea lui s6teEti' a obqtilor juridici cea :rdministrativi, zli.e iociald, str6pdmintul cdlcat Itritr urmare, seminliile migratoare' care au populalie o si ci fertile, terenuri i,iurt"i", au gdsit aicj nu nJmai tturtreroasd.buternicinrdddcinat6qi posesoarea unor cunoqtinle lucrdrii p6mintului, pdstoriei 9i a1 altor ;;;,';;;;;"i;'domeliul supusd' Itrcleletniciricreatoare cle bunuri materiale' Odatd ei ocustrivechile practice sd continuat a uouulatia indigend Dupd ce ili agricultura' rdmas a J"-.dpetenie ;i;;;" i;;iii "u"" impuscde cuceritori.restul produselorcer"eaireliit,,uobligatiile llt'rc seruttnimaliere1eaparlineau' Sc inielege cd, asemdndtororicirui rlzboi' qi ce'lepurtate erau aducdtoarede moarte, de jafuri' rlt, rreramurile"migratoare dt, tlizlocdri temporare ale populatiei bdstinase' in ,con'se"cin!5' firerti ol,, ,,u constituit piedici r"iioisu in calea unei evolulii Cu stagndri' cauzat i-au cdreia romttnice, popuialiei it ,,r',,nomiei corespunp-entruc5 structura economieiindigene tOtrlcircclstea, feludr,rrs
IV ,
34;
apuc l Mari n
P opes c u-S pi neni '
op' c i t' '
1r l i i
39
logice' Astfel, e interesant de retinut ci in a;ezdrile secoielor IiI-VIi, de pe teritoriul romAnesc, au fost clescoperite unelte agricolc fdrd moclificdri inrportante fatd dc cele din cpoca std_ pinir ii r o- r n a n c (b rd z d a rc c l c fi t' r tri u nghi ul are pcntru uneal ta dc. arat, fragmente de seceri di' fier, cazmale din fier cu 1am' aproximativ triunghiulard, coase, sape, cosoare, culite, topoare) ; cuptoare de piine; risnite; resturi de rnei sau de griu carbo_ nizat ; urme de graminee imi:rimate in lut etc. DJ asemenen s apdt ur ilt ' . . a rh e o l o g i c e a u s c o s d i ' i rt l i rrc' u,' inrni " roi ,* -;r" pi de provizii gi chiupuri pentru pdstrare:r cerealelorl3o. Toate acestea demonstreazd ci lucrarea pdmintului avea o mare pondere in economia tinrpului. Implicit, se confirmd exis_ tenla unei populalii indigene sedentare, care-si fdurisc o civi_ liz at ie qi o c u l tu rd s p c c i fi c e s i c a rc i l ' cc o organi zar.e s,oci al d, acminis.trativd si juridicd proprie, cle o rard trdinicie si vigoare, capabild sd reziste asperitdtilor istorice ale vremurilor. De altfel, pind qi siavii aqezati in mijlocul populatiei ro_ m anic e , . . . . a u tre b u i t s d a d o l rte . p i rrd i r ul nrd, orgi ni zarea E c, obqte sdteascS, de veche traailie io""15rri3i. TotodJatd, cultura si civilizalia slavilor, aflate in stadii inferioare de dezvoltare celor ale autohtonilor, au fost treptat inlocuite : ,,In acest sens, este desigur nimerit sE accentudm inc6 o datd c6 dezvoltarea forlelor de produclie la siavii timpurii era net inferioard in comparalie cu aceea a populatiei romanice din regiunile norddunArene. contrar celor afirmate de cdtre u'ii ceicetdtori care s-au ocupat de antichitdtile slave din secolele V-VI e.n.. din analiza tuturor datelor arheologice de care dispunem, reiese limpede cd la slavii din aceastd vreme mestegugurile nu atinseserd .treapt:r necesard carre sd 1e satisfacd, mdcar' gi parii:ti, cerintele interne ale cornunitdtilor lor f ...1. Dc as em c n g a , p i ' b a z a c c rc c td ri l o r. arhcul ogi ce s-a putr.rl constata c5 vechii slavi nu au avut, aqa cum eronat s-a presupus' la venirea lor in regiuniie Dundrii de Jos, o agriculturd prea dezvoltatS, cafabild sd influenleze pe aceea practicatd de. r:o Pri'trc a1tele, vezi K. Iloreclt, cotttribulii Ia isLoria Transirua. , niei in. sec'olelc IV-XIII, Bucuresti, iUlB ; Octa\,ian Toropu,- iiiror,_ tnt-ea,tit.zio si slrd.yontl.ttii itz Dctci:i,aTraiand sucl_cor:patiid.' lilcobLt III*XI), Craiova, trdit. ,,Scrisul romAnesc,,, i926, p. A6, f+O; n."-Cf,r. ' 'reodor. Teritoriul c,st-t'.arpatic in. uaacurile v-n e., Ci,ttriiifii orItec,tlogicesi istorice Ia pioblenta forntd,rii poportthr,i rc.ut.td,tt, faii, pait. -Tun imea ,1 97 8.p . lZ, lS, 20. r:jr Islo|io popor . ulr r i. . .p. . l0{ . r:r''Ditn Gh. Teodor . ,op. c il. , p. - 19.
.tr0
atenti a tuturor vestigiilor materl-atheotogi Intr-adevir, studierea impune concluzia c5' itrcit irlc scoaseIa iurninf de isi perfeclioiuainte de venirea .t,*if*, popu-la{ja.-autohtonitrecind chi.t' romarn6' tradilie Je r*rsc instrum"nta.ul"^a;;;;i Pina la pdtrunclerea lir folosirea piugului c'i btdzaat asimetric' unui instrumenposesorii Dacii, slavii erau ;,1.';itot*i""Ertii cu civiiizarlia contacte avu::e:.:rd nu ;-i {ci irrr';il;iprimitiv situalia dil pgrrana sau romanrcS.De aceearei au fost pu;i il romttr-ricc pbpulaliei a1 evoluat ir itdopta it-rstrumeniJtJ "gti""r rlin nordul Duniriil33' perioacldmeiul ramine illauta Se apreciazacd ;i in acearstd :."Meiul' impreund cu lapciutaiu et'rcalieri cu cea tttui-tttot" lirineEti ,ln .Daciu' l,t,lc erau elernentel! i"-i"to"ii" ale hranei A11mepopoarelor('i-la, romaniio-r ii vremea Irr tli" '-g;;liunilor Plt::111 " special in laptutui.:e I:egelehunt,a semuificaiii sint airibuitJ Attila' citie I'irnion (solul lui rit"oaosius ai li-lea de populalia bdqtinaqa' aprovizionat ++4,';i;;; i ii,,.i,'iJ""nt cu hrani gdtitir ciin ganatuiui arstdzi' de r.xistentdpe teritoriirt rtrci in loc de griulrr' t"'^ qi a pisirislcolete amintite, creqtereaanim.lelor r-r-u,-rrr,, restu.rile,o-steo: prin Ao."m"ntati arheologic t,,r ..t..-"rriu (in speciil de bcvinc ;i cabaline) ".t" ;;;;;ti;" animale de Iogicc t"ottt' gi fier' tT" :t1t-t$,"ry: aL ,11de pAsdri ; prin "f"p"i"f" harnasament din brouz sr os ; prin'piesele it git"f viteloi ; .cle bovine ; prin coarnele setr-liprelultrln cleqeurilede ;;;;-a; in cadrul gospoddriilor' a t't'tttc de bovine ; ;;i" dGperirea' 'i"t""au la acldpostireaanimeilelor ttrtor construclli a,'t""L "ut" i,i' lr,,tiooau'destabulalieetc'i36' poa'te fi nrt'n\ionatA I)rintre ciqtigurile epocii prefeuclale'cle avarirJ'' adus domestic animal bi;"ill;l, rn';1ti,'t,iir".t duceau o' viala incligeni Iocuitorii $i in veacurile VIiI-X, principal' pe in bazald' mixt6' r.(,rl(,ntilreqi aveau"o ""o"ttrriu vitelor' Obgtea sdteasci t'tllt,ivtrrenpamintutul 9i pe cre;terea fundamental al lottt,itruasi reprezinte' c^adrul organizatoric de timp' interval acestui iccuinielei,,',r',rii,,ti"ilu,'t"ta,'tusti'nin paie ;i frunze qlrtrliirt,.arneorogrJ,'";l;tt scoasela vedere : rrf;rCrorlleliu N{drgdrit Tdtulea, o'tt'-cit'' ns' f:ti l) P. PanaitescU,op. cit.' p. t4B. tt:' lbiclc'11,p. 1'15. oP . c It., rrni()('taVian 'roropu, op' cit', p' Br'r'11u-; Darl Gh' ' l ' eodot' , s ec ol el e IY -X I' i tt i C a r p a f cl c l o su r l a i cu ttu t l l : : r li \ i t r i t N t 'u g u , A '..1 t i , , ,', 'l 'i 'r ', t r, l ( ) s t l 'u " 'l V . L g Bl ' p ' l :l ' i l , l ' [ , . p a l ] a i t e s cu , o p . ci f., P. 1 5 0 .
4t
de graminee aflate 11 ngrlo vetrelor portativel3s; urme de gra_ minee vizibile irr chirpiciuf pr""",.riicle_lu locuinl,et3e ; boabe carbo'iz.te ale mai ,,ll"ri;;;;;,*, rr-",t"r.r" griL, o* qi ovdz ; arxprente ale -"rt". spicelor:J" J.f" ; ampre'te de secardr4i. nurneroaseunelte agric'le (fiare,diplug, oticuri Ai" fi"., l"""ri, ri;nite, coase,cosoare,rame cle 1-rir1"1r,, etc.) ; ustensile pe.ntru pdstrurea proviziilor_(gropi, [o."u""'a" lu!_ de r_nariproporlii, vase arnforoidarede lut, a'e origrne bizlntind, urcioare-errnforoidaie de lut, cle acer
in qir, Ei, in connica inhSmSrii cailor unii in spatele_altora, rezistent' tras mai plugului intrebuinlarea ;;;i"lt, ciqtigi teretr t|c6-.8boisauo"-z-+-"oi),'asporuliridemografic,aextinX-lea' pe teritoriul
autohtond.r;;.;;;-ii;liji:il::i"fl!'J:'#Ji$;llhi,:"ll:$l,Ii: cuptoare pentru cll, clc. aceeagi oni"1i" : ,,IJn alt eiement de traditie autohtond este reprezentat prin cuptoarele pentru copt, scobite in lut, cu sroapd i";;;"i;"ut" atit prin intermecliut daciioruorno"izuir, "rpto.re s_au pdstrat care au contribuit la formarea culturii romane provinciale in Daciar, cit ;i prin in_ te r r nediul unor g ru p u ri c i e d a c i ,u " -" l rp u _au" i ra_" ;i i ,r.,ntu.o g r ir ni t elor ir np e rl u l u i 1 -ta . Pe aceeasi cale, a sdpaturilor arheologice, au fost gdsite, frecvent, oase
de b11i1e (1,+;;;;i, iu"1i, vifei), de porciie, de ovicaprine, dc- cai domesiici qi uri"i, J..' de pdsari (gdi.d, siscA don;rtitil ,'"".ii rte"ii"i,,'ai'#Ji.j'l."o"uo oud ; boabectt,ovdz si de obsigd (spcciccte iorbe.cu;l''";;ii.' pc nrargirreirscnrd'dturilor), cultivate t5ntru lllr"t-; tafairgi din fierr45 etc. Toate acestea dovedesc cd populati,, ;;'',*.i;: u"ttr,io,ra, iiravea o economie bine orgtrnizatd, :."^:"J:tg. YII-,:, cle"po"o, stra_ vecne traditie, bazatd deopotrivd p. cultiva?;;-;;i#;i,i -;;;j. ,i
nr?T:il:l.animaletor, Pc sc'a'a pr'qresurui
economie incomparibild ;
j;
tc'hnic- (1:ri.tre arltere,
se imbunitalesc solutiilede i'hdmare a calurrritoto.it il r,l";;.;;l#-i"_ tului se rdspinde;tc;
potcovirea cu czriele se asimileazd ; teh_
l:lt Or'tirtirrrr 1' or op, u, op. r , it - . ] ) . _lB5 ; V_ir l i r rC o r r r st i. ( , u l L t t r o rrtcttt_ r iald u t'cltc lo ,)rdir ( ' os c d. rrr.ra ,rt.ou_ . , t s c - : r i' ii, , 'il; iil, , , . oi, ' r " v r I I - x I1kt ie st i, Uct it. Acact e.mi"l, ig iS," l+ '.- Iq!"l."rt',_ u cta \.ian l- or . opu.up. t , it . , p. t 85. ;. Ibiclen t,_p.I BZ- ; Nlaiia Cor is a, ?ulr ur o. . . ,'. .rn , 4 4 _ 1 5 ; D a 'G h . . t e o -, clor, op. cit., 11.75. co r nqa, c ult ur a. . . , p. 44- 45; Da n G l - r . T e o d o r , o t r ) .c i t . , , . Tr.to'Ma ria ri: Octavian ' f or . op^u. op. c it __p.' I' "BJ ; Mar.ia Conrqa, C_ulturu..., ' l. {-l ;,I)a n Glr. Teo dor . ., t p. c it . , p. il. ' ,., tvtar.ra('o m s a. Cult ur a. . . , 1: . 2G . 1,1,1 l^bident,p. 7JB.
rB7;Nla'iacqnrra' ('uttura... p.+s,oH'"?l,l"i,'L?"lfi;,.'!,,.itr\.'r3. 'ut; 42
tl t' i tl c astazi t' 146. prives'c.fit-tutuIteferindu-se la uneler aspecte politice care t.| l t,cl el aD un6re,' ai " * " or "] eXI _- Xll, scr iit oar ea. bizant ind ca. araocupalii agricole, Atttril Comnella ""'pomenegtc ciespre de locuitorii din practicate qi ineiului' gri-ului Ittl ;i serninatut bizantina expedilia Iteiatind desprefl;i"' 1i'11iiiniG senrAnAexistenla meniioneazi n"""uqi o"toutu -arelui* Itr l)obroge", o'st ilor incaii pent r u hr iand ca ser vit l rtt' l krt' dc mei " oru' nu vtttl tl totl re' (l 47 ' epuli ii r : r or ror " ddeDutr ldr le eer aupr lc l | i i ptul cS romA .A ni inclelat 'or d Nicetas reiese ii ait mdrturia istoricului bizantin ngt'lctrltori bal' vlahii jlt'triirl.s 1186' .'u1 in c6' atota ( a"otrri,"ti,lri-cot" rese sd nevoili au fost i',iirt,'i, rdsculali irnpotriva Rizaniului' II-Iea al Isaac impdratul It'*rgir 1x'ste tlu,la..i.-Utn'tatit'tau-i' gr ine"'( ( int ilnit e in cale148' A ttgl tt' l tl s cl d ,,...focl a cldilc de se preci'l'ol,oclatd,in Diploma cavalerilor ioanili' dln 1247' pe rnijlo' la qi Dundre' '/,,rrzri.t\ - in teritoriul dintre Carpali economiei ale ramuri eul :ilt'olului al XIII-tba - principalele vitelor ;i pescreEterea pamintului' t'utttf,trr';ti erau cultivareat II' Bonn' 1B3BcotlTDen'cliunt,I, iir, X,.A,.or'"ror-S"riitzes,,i1istorialTu,tlr agriculturii clezuoittu'ii A.specte'ire f H,ttr,1r.'t02; apud $i;A;'oii""q", iu "Terrir X-XIV' it't scc 1tt' tt't'ltrrlrrl ttot:LoJii-\i' 7ii:ii-'no'''a'iesti i i rrfi rt", r'ol . l l , 11171,P .3 3. !;' ti tr'l i rtt Ol teanu, op. c l t' ' p.' ' J ' , l i fr N i ( ('t rc ('houi atc s A c otni natus , , D es pl e p' 95' l l rtl !! \l i l l i rl l 'opIst't't-S pi neni , oi r' c i t '
l s ac c
A ngl tel os '
I'
5 ;
cuit'1 si cii ,,...se.constituiserd mari dornenii ;i cliferenlierera sociard in clase cristincteer. i' r a., trtrL.iore,s I'errcLe "rt deser,n. cras. cror-rriranta, "ur.rntiau.".-b-*p."rin iar termenul dc rzrsli,ri, tlrdnimea sup-usdla ddri ;r*0" f.td cle stdpinii feuctali li r,'ie!ii economice,ciiplori,r .eteve legdturiie comerl.?..Jl.iyi,llu rrarc'stri'se intre linuturilc crei:r sud .t" c,,r'pr,?i,"i.ni.ir,ronru ;i Peninsul-tBalcanicd(i4e. in rrcecasiordine Ettropei Orienttile, .de idci, in De'c:rier.ecL scrisd, probabil, r" lkib, - rdrnas :'rori'-r *].y:ror"noteazd:,,...intre M-aceclonia, ""i"."rsi Tl_resaloni"'r,r"garurt* Achaia ur oar"ecar€' por,r, foarte.mare si rdspindit, n"-ii rrir.ll'"-i" ;i altdclati au fost pdstori ui .u,rur"rit*orsi crin cat)'a terenurui rodit.r si prin de vJrdeald, t.ain.i oJi,.io..a $i il cG#u)r,ro" seraflau p,sunire .o.na'iro., ,1a., ir-r,.,,d, fiind izgoniti del aci cle-,nguri ( ) Ei. di' uo""io',ita brin-iit excetentd, lapte si cnrne rnai 'upresus de nlte 'rurta r-ratii. lara acestor blctcrti, careteste rnare si bgq?ld, a ocup;ltro aproape iu intregime ar. trtittaprin1,u,r,,1 6.,,"n1irt;0. clo'fi.rnafea mdrturiilor scrise o oferd i' chip fericit nurelicve In secoleie x-xIV, 'reroasele ,arirerologice. unertelei agricole au inregistrat o rJald. cantitativd. ;i, intr_o oarecare mdsurd, un progres clin ",i,;t"r:.. pu'ct de vedere cu p-rivirer. la aceastd. peiioide, u" tnJl-a"rloperite, uneori "uliiul". in numar tmprersionant,brdzdare_.1cutite. cle ptuguri, oticuri Ji, iiu. p"r.tru curdtatul brrzcl;rre'rclr,secc-ri,c,rise,.-nicour,i"-a" ri.*"i"r.tru coaselor.,cosoare pentru recotrareLrplanteior, hiriete Hr*:l clc tertn cu ritrna de,fier, sipdligi Uneic.aint".l';;l;i; .etc.151, se inrr"rurtesc co'side"rabil in secorui arl 'rumerate carzul oticului, :r cdrui rapidd g"rr".otiru.c trebuie X_lea. Este, p".i*i" f" e cu irrrt'Ii.eirar'{iurrii,rI ,ra.ir',. - pri' tr.st.ie'ir.t, si ;*11".' (r.r.si'11g a :uorafe{elor curtivabile. Desllr--'""iirii"r.*'a;] frisdriior, grditoare este tr,,.""r-r1,u ,r-rarea topoarel0r de fier. ;i In general, numdrul mare al unelteior de fier atestd, pe. clc o partc, .vintul curtivdrii pan"ritri"r"i in ti-ouii* o "1roc.i-prccedentd, arlv cri,ii""ii.,r i,r pcrit.radit l:l*l',::, :::o:: r(rr p('cle :1,T. irla r)irrte.probeazS.,..., se'sibira dezvoitaLe ir rneta_ ly:Si:i fierului, 1:e t'eritoriul iiu-;;l;, incepincl din secoteie IX-X, care sd pund la alsporlti" primd necesardcon_ fectionarii de uncrte agricole i'primur -uieria rind. cer.gererirerece'te 11!IsLoria 1toporului...,p. I22. 1r, l,Iarin popescu_Spin€ni, o1t. c:it.,p. --' 111. I;r $tefan Oli.,ar-ru,o1t. cit., p. ;+_Sd.
{-I
pc tcIito|iul itrl clemot-tstr;rtcd, incep'inci cu setclolul al X-l'ca' de geueproces un loc aivut a fvfi,Lali'"i ;i al Jdrii Rc-rmAneEti, epoca cu raprlrt in llrcs1lecial, in fierului prelucrarii r,irlizare a vrcnlc' r,t,tlt,ntd,cit ufltlrtrc a ..expl0ziei,' clttttografir:e clin acer;l popurr <'t'rin!e-'lortot n'rai cresiincle de asigurzrre-'a hranei 1,,11,,i * 151. ir-r .fitra ur-reltc,ltr ag'icoler, o itlt:i grupa der rimdlilel_l-tt:ttt'ri trl t,, scoase1:rl umi nd c1i a. hi: ologi, t t r cplt 'zjnt d st r ir t ur ile. car llorrizitte de griu, mei, tlrz, sc,c,,.i, Iir-rtc, bob, tliazArt ; sllicole pepeni rl ,' gri u pi etr" i fi cate ; s em inlele cle t igve; ser nint elc de in lutui liarnt czi plcavtr_i'trebuir-rtatd si cc,rerrle clet pi,l"l" ,,r,,.7i; It{'( ('si tr l i t cul l 'i tructi i t
c' l ts t' l ot' (' tc Ii )J '
I)e asemenea, sint de amintit rignilele, crrptoilrellede copt gospoclarie - ;i nurnerozlsele vetrcr ;riitrr:a - intilnite in orice 1ut iirs' prevdzute cu o gardind clin ii,,ri,,ii",, : ,,coufeclionate pent r u usct lr ea boabclor de gr iu sau uti l i zat e l 0 cm, i l ,,t' i .ca tttl i < ' t' urmi ru a fi ri l ni t c"l; +. n.iiir-i conditiilc expansiunii demtlgrafice dc ltr inceputui \ ior se r t lr nal, e'; t i, ccot r om iei It,rri Lrl uia1 II-l ea;i a1e avint ului -veacul din incA tlnimalir,-cilre trelciiune cu i'frs;:inc1imorilc fi conscmnate ;i in clocutlentcle istorice irl X IV-Iea r.('r'is('.TotoclirtS, incepincl clin secolul al XII-1ea' se generirlicerealel5;' ,r,rrzit intrebuinlarea morii de api pentru mdcinat secolele in naturd'. itccetr;i cle irr conformitate cu surse cle'ptlsc: -cerealelc'cin-rpie fie la munte, lir S XIV - fic fortnet c1c:r:1opot sttu iraird -.unr:le clintre elt: ll r,,i'-in g.opi "r,uni qi capacit at i ( cir ca - i 000 kg) - . ; in hct m bur e rl r rrti tt' iJi tnensi 'ascm Cnet t cle dir - nensiuni apr eciabile rl l rr l r' ,rnnde stej arr, c le t lc'1ut $i in saci asem Anit ot 'i l ,B 5X 1,B 0" mi ;i r r i ,' f,,,i 'it scm r r i t' tl t l i l ol rrsi !i i rr zi tel t'n( 'it st t '( 'r ') r '' l)in cltoc:r fc.uclaiismului tin-rpuriu tlirtc'irzasi primt'le. nretlgr iului in uuelc' r e!l ttrri tl t' spt' e i nceputu r ile com er ci; *izdr ii gl rrrri rl t, l i r (i uri l e l l unSr ii. Ast f el, cr onica|ul bizant in M ilir r il - 1074,
45
d" Jr"1"7' un secol n-rai tirziu, griur i'cdrcat la Guri1e Du'drii se exporter la Pera., Importul de griu din pdrlile Irli.ii-N"gr", deci Ei din tinuturile-romanesti, d"e cdtre genovezi si ve'etieni, e po'renit frecve^t dupd 1226. De exemp-iu, di' .bgrri.ut ,-ro'redactut tarului genovez Antonio di podenzzoro, ru'-crririn i" anii 1360-1361, rezultd cd o mare cantitate c.leg.i; ,'*-i,-,;a..u in acest orag ;i pornea spre pgp3lir8. toate progresele sirntitoare inregistrate in lucrarea pA_ ^ ,Cu rnintului, cregterea a'imalelor rdmine, " incd, l" pri__piu""f vietii economice. Analiza materiarului osteoiogic, dlscopi.it i,, unele agezdri di' epcc_atimpurie a feudar.ismuTur, a Jn#o,-,rt.ot ca pe tlnga casa omului se cregteau, in primul rind, bovinele oile gi caprele, urmindu-ie, in ordine, por*. !?:ti.^tt^li:ile),.apoi crr. rn.acelasr timp, vestigiiie pieselor de harna,gament (zttbale, pinteni, scdri de ;a, potcoave, l:ieciici etc.), destul de des intit_ nite... evicle'tiazd si crestere. cal'rui ii-r gospoddriiie oi,u-reni* l0rl59.
-d^tsq,
crestereaanimalelor ersteargumentatd si c_lealte. ,^-.,_?: 111f*1, rnstrumente spc.cifice,descoperite in sapdluri. Este vorba Ae de oiIe, cle ctopote-si cle uster-rsile pentru rnztrca_ l:"tr:", rt'a vtte ior,.,". ^tuns a^irr,are.ror, n.r.i cu se.nr6 :r boilor, va-. .. I)entru.acldpostirc-ir gll:. 'li :r c.ilor, ir gospocrd.iilesatesti sc' i'multiseri c,orstructiile anexe16r. ' In secoleleu'rrdtoa.e, eco'ol'ia r.rnaneascd se c.racre.rizeazd"in continuzrre,pi'ir irnpletirea strinsd a cuttive.ii fl,rintului cu cr.egtereaanimaleloi. inflcrirea lor trebuie sa'}i tost evidentd din moment ce mai toti striinii aflati t"rripoon. i,., provinciile rornanesti grsit de cuviintd sd se refere ra rocri_u n!9i-arpdrninturiior strabafiite, t.,- rr"eitil" intilnite pildi, Antonio Bor-rfini,istoric creoriline itariand, in care. De cai.. ;l-iiirart uitimii ;r.i ltr curtezrlui Matei Corvin, constatd cd : ..peste, munti ("') so intincri: regiunearnunritf, astrzi rransirv:rnirr, nioard o parte a Dnciei, foarte bogatd irr vite (...), 'dicai cu cctarna, bortrisi cai sdll:atici(...),vin, cereale...,,16z ) t:'i lbiclem. ti\\ IbidenT', \ir Ib.itlt:nt, t(il Ibitlern, ttil Ibident. l{il Antonio
p. p. p. lr.
40. I 1---42 39. ltu.
Bo r tfin j, Ilt' r ttr r t 1 ) o p e s c u - S p i n e n i, o p . cit., p . 7 IB.
+o
Iin g u r icu r u n t
i cr:,acl o::.
apud
N l ari i r
Aserndr-rdtoare sint gi punctele de vedere ale lui Anton Verrrn< ' si cs(1501-1573) : , , Aceast a f Tr ansilvania ; n'n. ] '. . indr dzrrt,st'sd spun cd ar puteal singurd 9i prin ea insdgi sd indestuleze lrt grine in cea mai mare parte puterea turceascd qi sA o intre\i rrl i ' cu aj utoare bdnegt i, at it de m dnoasd est e in bucat e' im llr,l;ugatd in vii, bogati in vite si plina clc tot felul de miner','trri cle metale gi de sarecr163. Tot aga, Gerhard Mercator (Kren-rer) (1512-1594) ajunge lir <'orrcluziacd : ,,Transilvania c'cezr mai productivd in tot felul rlt'bogSlii gi abundenta griului e mare in toatd aceastd regirtrrt, (...) in afard de o muilirne de boi, incit chiar cei mari se vitr
ln urma unor repetate' cdldtclrii in Moldova, Georg de Rei('ftlrs
47
ex.rctitatca in problc.mele de amanunt. De fapt, ele reclau imtrginea cle ansarnblu, fird a insista asupra procersului conturdrii r c c s t eia. l)e acee., in aco.d cu corstartirile cdldtorilor strdini. Duter)l spune gi noi cd, in secolele respective, econornia tdrilor romane se afla in ciezvoltnre. Pe baz:i altor surse clocumentare, consta* tarn insd cd era avear cle infruntat inci nulneroase o6stacole. Astfel' si in veacurile ai XIV-le. ;i al XV-lea, plantele cerealicre sctrcultivau indeosebi 1re coastele dealurilor, cimnia fiincl lnai putin exploatatd clin acest punct cle vcdere. ire cle altd iJarte, inventarul agricol, destul de rudimentar, permanenta insecuritate a populatiei nu ingicluiau culturi intinse Ei procluc!ii rnari. I)e aceezr,recolta servezl, in generar, 1a acoperiiea consumu-lui intem gi doar in anii rndnogi contribuia gi ia export168. Obisnuit, se cul_tivau meiul, griul de primdvari, secara, anrestecul de griu si secard, orzul gi ovizul. crescind foarte bine in ulrna telinei, ser-nrnat prin aprilie gi cules spre sfirqitul v er ii. m c iul cc n s i i tu i a l rri n c i p a l a p l a n l a ccrcal i eri . ca poncl ert,, ii urma griul care se si vindea fie pe piala i'ternd, fie li strdini. De pi1dd, in anul 1-1.15, cind flota paplld gi burgundd a intrat pe Dundre, in sus, ,,...rn.r'inArii gi'soldatii se hrdireau clin griul ;i fdina aclusd de donnul ldrii Fioinanesti. vlacl Dracul"cerusc com:rndarrtului flotei sd rdmind 1a Brdila numai pind vor recolta griul, cdci ron-ranii avind timp iinistit cie seceris, iar turcii nu rtor putea si-i pracle, vor ldspldti penlr.u rtceasta pe burg unz i( 169. lnccpi'cl cu s.crlul al XVI-lea, agricultur-a se va invrorir rrotabil, paraiel cu intensificarea acTiunilor de destelenire i r pis u' ilo. s i rl c d e fri s a rc i r p d d u ri l o r. pri ntrc artcre, i n i pri j i nul _trcesteierfirmatii, r'ine slrorirea ,,... pretului p5rnintului, al sat elor , aI r no s i i l o r ;i p l rti l o r d e mo s i i (...). C resterea val or.i i satelor inseanrnd cregterea g.rddinilor, a morilor, a iazurilor. cL. pegt e, ar iiv e. z i l o r ;i p o me tu ri l o r, a g ra j duri l or si /staul el or, < h. irr 1:r'irrrulrind.u. ogoarelor r:ul1ir,retesi a posibili{irtii rle ;r vincfu: llrocluscltl lor''617(1. cr.rnfinlrrrea irrrllirtantei t'r'erscincle a lucrir.ii pdmintului se git5l!9 ;i in faptul cd dajdia i:e griu, celuti pind in secolul al XVl-lc'a 1rt, slrt, t inlocuilii ,itcrlltt cu cea tle ,.caso{{.Aceastit l ( i s V . C b s t i iclr t:1 . P. P. Panaitescu, A. C'azacu,Viutu lt'udald tn larLL Rontdttaast:[r si. j\'lol.r'loLtu fser'. X11z-ff12/.I/, Ilucuresti, Edit. $tlintific;r, 1957,1:. l\2. l u t t , l b j d e n r , p _ l) 0 . t i o l b i d e m , p - J5 .
48
l'otodatS' inscanrudcii orice ,,citsh'ttrvea cinlpul siiu'ctt Sri.ul?], canti* apreciabil pare-sc sporit a ii' ,""of"f al XVI-lea, ,un rlrport orlcla-I-""adre" t.rrtcacle cereale'exporlate. De pi1c15' la 15 aprilie rirtl cle unul clin otgu""t" administraliei turceqti uneori cite soseau lat,Briila cum altele, priiire ir-zo inc6rca pq"!111-1 "o"t"r-r-r,'to, din MarearNeagrd vasc negus."."qti ?Ll-U0 "lttJ este XVI-lea :rl se^colului ia inceputul i'j,,""o1"((rfi ne cea : pe uscat griutui ,'in Jara-RornAneasca' ;,ti';;;; qi exportul se afli uscat de drumul pe gt'iului J"poit"i rlintii gtire despre 15.02stabileste lrr privilegiul tui Had'i""f iU'?" care in 30 arprilie
turci* I73 i:i,fii;i;;";ii j-'r ".c'-,l"iui'cntruexpo'tui .rromAnii au introdus ai" t"iolul al XVI-lea' Se aprcciaza "a, originard clin Asia Cerrtraldqi OrienIn culturd qi h.ri'scct,'pir*ta
l ;rl i rl 74. documentar alaDe asetnetlea, in ttcelir;i secol, cste atestat nu repreavizafi' cercetdtorilor opinia ,',,f, plo"ia .or", dup;i prjmiv:rr:6' cultivat pc' gr-iu clc cle o'iati"tuttt decit zinltl altcevzr l r,r' i t.ori ul!ari i i nci clin ant ichit ilt cr / ''' [rr]ocui rel i rtotnraiaclcent uat dagr 'iut uiclelr r inr ir var d- cucel -lsuperior ctl rezisteni5, randamr'nt qi.bogdlie in ,f,, toryr"aiia qe treieratului cr'l c''ii177 inscriu qi-"tti"A"te;r rrrirtc:riinutritive) in veapimintului' ('lr succese cle seami oblinutc' in cultivarea t.ttl i rl X V II-l ea.i ]enrr-r -pt' d'clear nir r t it est esiint r oclucer eaincul_ f. incep-utul r''eacului (in Transitvania) tttr'lt ir porumbului, (in' fara .RornAneitscl ;i Molctova)' L"t'tt"i* !rlil slrre sfirqitul. in legdtur6 cu Alirturi cle porun-rb,'i;i fo"" tipatitlo.qi.ttrtunull78' sint contrapirerileporumbului' a ili,t,, pr"t.tirii in cuiturd ci in timpul creadd si inctlni *;ltt;;";iiigti mari tllt'torii. Cei (1678-1688) se fac.primeis rtprp'iei tui gerbai-'e;;i;;;t-ino in Muntenia- Bxistd insa poi'"t-t'tbului' ttr|t'r'clri dc' cultivtrr* ti inainte de gl ollirria ci ,,..'porutnbuf e'rir curloscttt in Nluntenia cousenrnati e:itc plantir in Transilvaniil, ,i i-,,,lrii,"i"*"i"; t ti3!}17!i rlin anul"A, ,lr,t'ttrtr,,'trtot' ttt
Ibi dej i l .
ri:rstefan olteanu, c,p. cit., p. 4ii,
;, $'-2:;;6il,^;i
1-. Fo,iult"'"u,A. cazacn'rtp' tit" p' 36
l/ir Vasil(' Nealntu, op' ciL',p 21f')' . circz Lus rriticunt 1t1o1racoccu1711 r7:'nl. Botza, L';:L;;' O"iii" 212 ci t'' u p 1 t' \e i n r tu ' i r * i l " , i ', r t r r r t , i r r sS, i l r i r r , t 1 ) +51; i i '';;ti 1 6'i+. l ; l i l \ l o , . i o p o p o r r L l u i ...,l J. p' 40--41' 1 , , V . ( . '. s t i i c n " r , "i . i .'"i 'a n a i tt'scu , r \' C l a za cr 't,u 'r :' e i t- ' p . 1 ti - l . t , ' I : ; l t t r i u y t o p o r u L u i ..., in istoriograf ia |,,'|('(}nstilntin C' Giurescu, Problonle cotl'Jt-otlal.sattl p ' 1 2 1 1 :1 5 1 9 7 7 ' | , t t t t t t t i . t r , t , l i i 'i " f t i , E c li t Al b a tr 'o s, I
I I r r l t r l r i l r t( l i 1j on.1l e p e t rri l " i u l
i ? o l n t n i --i
'icl'
i -
cd
40:
49
.
, , liralie_beigugului.cle grduntc pe caler le 1:roclucera, exco_ ientelor calitdti nutritive il" "c"sti, cd nu e*r rechizitionat a,, t"."i,-po'.u'-rbur va cistiga rapici tc'ren in detriment-urmeiurui ccnsumat sub forma de ,td'miLligd, priscrr,,fiertura de ,nei "r."'-lpisat ori rignit( sau trLrta fie in sp1z6, ji: {-colntq l" t..siJ-_--.oirrr.zentase alir.nentul de baza arrtdranilor romani in tot cursul evuiui mecliu. Nu intirnplito., la inceputur secolului ,rt xvfr-t"u. in lara Romaneasca, exist;r un bir al mdkiului ,,n_r.eiuluii, se pomeneaun ,,drum ai mdiaiului*rs'.1ar ]r_rpdrtile Bdilegtitor tr;1f"l.,ror.iiiif?ia.rsitvania au observat cd o.steniitui trtinai Viteazuf con.,r_ur, in esenta,produse6;tr -.,i18t. De fapt, se pare cd ;i alte categorii sociale puneeru Ire consumareameiului. De pildd, i' 1635, g:rnJin';-_-ri_,pret ml_ sionar catolic - referindr_r" to'"atrgdrli' rnt;trti.li eirt.ttu, spun{:a: ,,Ei socot ca lucrul cel mzri plXcut ;;ilil;ii" mui sa faca o pidcintd pe care o coc in cenusd,fdrd sare(ls2.Este \torba,firc;te, clcturta coaptd*n,spuzd. Srrl'^ri'rscrep'rclc.cil nr('iului i' irlirrrenratirr popu,atic,irLr.- , - rornane$ti, rare un alt rnisionar catolic -- afrat prin Muntenia, -* scrie : ,,tot acest polor se hrdneqte cu piine cle H"iglf
ir"-T"""i" 95crima. Ii ; "';;,".iji ;i?lT'j :",i;t"""#", "",'a-iii ll
lVlare insemndt:rtenu erprecieriie
rui Dirnitric- canternir clespre rodniciar ,"1".1:. Jy-r clespre randamentu.l de-exceptie ry"rJg"","i,s;#.'-r, . -g:,"ifoiJ al cultunlor de mei, in special
,,Seminlecare nu incoitesc'in,"""ti' ai,;-;r;i;;;".rtifr="^"" : rc.,desc atir clc frurnospc cimpii. incir in-'aniiU"g.,if-g.rr1.[i
iocuitorilor tic clouizc'ci gi patru' .l;;;r samrn!a semdnatd, seca.a clt' treizeci cre ori, orzur cle saizeci ile ori, meiur cl5 cle trei sute'-cle ori, lr-rcru.cle ne'crezut pentru cei ce nu vede cu ochii 1r1rl8a. Apoi, ceva mai cle,p;rrte, Dimitrie cantemir aratd ci i. M..ci,v, e'xistar: irnunrite zone renumite pentru carit:itiie rneiului prcdus : ,,[me.iul] cregte in Molclova cle .Jos cum nu s(.. i ' i f l V . C l o s t i ch e l, IJ. p ., p a n a ite sctt, A. Ca zacu, ost. t:i t., p l )1. 18r N. rofEa. Aricierr,ret' an ii"""it|ure au_,ta's ert R.imanie, Itt Bul*'tin d c l a S r :ctio n h isto r iq u c,*a n *i;i' *a . R oumai ne,,,, l 92l ; apr-rcr Ioan
Ctaudian,Atin.tentafni".eiirrti'roi,i,ilr]'s.r"uresti, lgu9.r:. 78. tlt-*,,.torsa, .,,__lsrorjo,.oiarrito',)-i,:ii""i)'ito,.i,1929; spu6tlnan ctau dli r n , o p . c i t . , p . TU. t " r / b l c / e r i , p. iU. r e D i m i t r i c C a n te m ir ., o p . a iL ., D. 4 1 .
50
poirte m1i frumos (c1eztcee:ioamenii din !ar1 rrlea au o zica1a : irr*iul clin Molclov;r'cle Jos ;i merele din Moldova de Sus n-au Ii i i l cuj esc gi il m ir cin*- . il f r c pit i si o r nSnir r ci pinf , r.oi rj i -r). rrLrst' racel te . udest' or i cu unt t t r u'' Bineinleies cd intrebuinlarea precnmpdnitoare a meiului, in irlimental;ia populaliei rurale, n.a fost specificS-numai !ari l rl r ronA ne:..S -a fd cut ar st alzidovada bi in t r at i Eur opa m erlit'vir15, popo.ul nu se hrinea cu piine cie griu, ci cu fi.erturi rl. rr.rei, oviz., otz; piinea erar hran* ordseanltlui 9i a lobililor; l rr rroi , a boi eri l or $i a cur lii. . . ( ( 186. Dit"i analizir drumului parcurs de agricultura romdneasca se po:rte desprinde concl'uzia cd acesta Irr si,colele XIV-XVii, ,rr, ('rrracterizeazl, in general., prin urcuquri lcnte, dar 9i prin rrrtt,lt, stagndri s:ru chiar regrese temporare, cauzate de desele .frzll6aie Ii ,-re,rAlirl ale cuc[ritorilor, de secetS, cle invazia 15r,rrritt'krr etc. l)onde.reu cultivdrli plantelor s-:r aflat in relalie lrrr rrur-nai cu nivelul tehniciior gi uneltelor de lucrare a pdr rrrrrt rtlui, cu conditii.Le istoricc' ale timpului' cu de-nsitatea m oclui- de- or gal rl l rrtl rrti ei fi ecarei rcgiuni geogr af icc', ci ; i cu -- dupf, cum care feudaie, clonreniiio' a struci,rrrare' irlj,rr',', cle r,r,r' rtttouf[€ - sc i niinclt 'lt u, - clc |cgult i, pc: t e r onele celc m ai Irri rrrol rslal e l ari l or ro m ane. in f onci, r nai ales de f elul cum au in mare mdsurS, ;i fr|,l Dlrsc in valoare acestc zone, el c1e-'pins, rrl v,,l ul l :roducl i ei c1ecer eale. or , pe t oat a int inder ea per ioadei .rrrirrtitri, domeniul fc.uclal a fost c-xi:lo:it1t economic, in primul rl rrtl , pri n creE terea i r nim alelor . De f apt , in sccoleie XI V- XV' Irr ,,,,ri r1l aral i ecu sup r af ala dehlit elor af iat e in f olosint a ! ar a1ll,,r', r,t'zcrv;r fcuclali -- adicd pcrtiuneir. clin ciomeniul feuclal. rrrtr, i rl )i u' ti nc.r cl i re' c t st Spinului gi pe car e lir anii_depenclenli pe bazii cle.clac:tr*- eril L.xtrcrn de redusi. In conserr lrr,,r.r'rr_r rl nl ;r, ;11i t' procl usel ecer ealier . eobt inut e pe ea cit 9i cele st r inse sat isf acer ea nepent r u 1,,,,' ,i I,' ,,rl i l rne' i se utilizau, de obicei, ', " 7' secolul al XVI - I ea, doi ' r,l l ,,r' l ' t' trtl .rl ti l uisi a lc cur t ii cal6'et il)in nrr,l tl ul I' t,Ltrl i rl1:rt.i cluct 'sipelnt t U vit t z: t r e, dal'- de=abia- diu Sel rl tl l rtl pti ttcl r bl i eri i vor cievcui, cu adc'vir ; it , of cr t anli d€\gr ine' l ' ;rr.;rl cl< :u spori r e: l int er esului pent r u com er cializar ea gr iIrr.lilt, \.or.<.r.t,;tcqi clime.nsiunile rezervei fer-rdirle"De pildd, dacS i 11,,r,r' ' ,l .l t',,ttt" ti oate r ezer va est e spor adic at est at i docum enInr, i l r yt,;rl rrl 1l X V I I *ieil ea va f i f uine oglindit S in izvoar ele |, l l ,ttl t'nt. I '' | ' I '. I'rni ti tescu, op' c i t., p. i ' 15. | \/ ('rr;t;'Ll l rt'1, tr. P . P anai tes c tt, A
C az ac u, op' c i t' , p' 2i 6 t r1
fui
vrernii. CreEterea rezervei se va realiza ,,...pe cle o parte, prin de'.slelenirea pimintului, iar pe de altd partb, prin cumpdrarea ogoarelor l5rrnesti, destelenite de cdtre tdrani pentru nevoile Ior si pe care ei nu vor fi in stare sd le pdstreruulSi. Mdrturii de tot ferui demonstreaze cr Ei in aceastd epoca, a feudaiismului dezvoltat, cregterea animaleior a rdmas .u-rr.n priviiegiatd a agriculturii romanilor, ea constituincl in continuarc - cea mai insemnatd sursd de venituri pentru tdrile r or nA nc . Spre o asemenea constatare conduce, in primul rind, analiza tratateior com:erciale ale ldrilor ro'rane in care, aproape fira exceplie, vitele apar ca principal produs de expori. nu L""__ p!u' i1-rprivilegiul acordat bragovenilor de cdtre Mi.cea cer Bdtrin, la 3 august if.t3, aliryalele (cai, boi, vaci, porci, berbeci) 'eic.) ;i produsele animaiiere (piei, brinzd. de burcluf ocupau cel mai insemnat ioc la export. A_ceeaEipozitie o deiineau qi'in pri_ vilegiui comercial acordat de Dan al il-ea bragovenilor, iu z: o"tornbrie 142218e. De altfel, si pe planul comerlului intern, animalele repre_ . zentau rnarfa de cdpetenie. in acest sens, nu poate fi iniimpldtor faptul cd cele dintii iocuri ale practicdrii bomerturui romanesc - ramade in tradllia orard Ei, uneori, conserrrnatein scris sint legate nemijlocit de indeletnicirea ingrijirii animalelor : ,,Forma cea mai primitivd a birciurilor erau--n;deiie. pastoritor de la rnunte. ir-r hotarnica dintre Transilvania s;i oltenia in 1b20 se indicd trei-.munti cu numeLe Nedeia, pe acest hotar, aaile tocuri uncle se fdceau astfeL de tirguri de munte ale ciobanilor(rg0. Totodatd, ciintre. toate obligatiile tiranilor, dijma crin animale (zeciuiala din oi, porci) este cea mai veche, fiin.i tionatd documentar incd de Ia sfirsitui veacului "b -enal xJv-lealei. Demrr de retinut ar fi, de asemenLr,, concruzia cd vinzirire sat elor - pe ani r.a 1 .e(o i , v i te , p o rc i c tc .) si nt cu mul ,t mai vecl ri s i m r i f |ec v ( ' lttr' tl e c i t c e l e p e g ri n e . I^ sprijinul argumentdrii ponderii mai mari a creEterii ani. tnalelor vin si reiatdrile. cdldtorilor strdini, care,_incliierent clc. zona geograficd vizatS, concordd in sublinierea eficientei irnpresionante a acestei indetelniciri. De pilcld, Michaell Bocig"ori din Raguza, rc.ferindu-se la lara RornAneascA, scria in tiZ+ : t33lbiclent, p. 261. l8e Constantin C. Giurescu, op. cit., p 1e0V. Costdchel, P. P. panait-escu,-A. nr lbidem, p. lT. 6.)
T F,,,,,nu este nicdieri in altA parte o mai mare mullime de viLe, *rF
Afirmatii
similare s-au fdcut qi in 1eg6-
iUrd c., Moldova. Dintre e1e, printre cele mai concludente ni
pare a fi a l ui A ntonio M ar ia G r aziani, . din anul 15. 66: ', I ar I de vite e de necrezut. Oamenii injugd cite doisprezece
lJ plug qi se indeletnicesc mai degrabd cu creqterea lor de= cu'Iucia.ea pimintului din cauzi pdqunilor [1or] -d-eosebit bune. Este socotit un pdcat sd se taie viteii' Din Moldova I se scoate acea muliime de boi din a c6ror carne se hrd: nu numai poporele vecine ale Ungariei qi Rusiei, ci-qi Poloniei, Germaniei, ba pini gi ale Italiei, qi mai ales cei din yurr"1iuu193.
De renume se bucurau qi brinzeturile romdneqti,care' po: t aprecierii unui cdldtor strdin din a doua.jumitate a sei Lt xVt-tea, rivalizau cu cele din Olandalea' ' rdmine sursa $i in secolul al XVII-Iea, creqtereaanimalelor strSini, oacdl5torii go'spodSrii. fiec5rei veniturilor a Incipala in animale bogilia pofiti"i ai timpului continud sd laude De exemacestora' ale exceplionale ir romAne, caiitSllle iulimela si tinuta de uimit este Cn'iaro Del Anton-Maria insuqiri pentru care aveau cdutare r din fara l?omAneascS, pare numai in Transilvania, ci qi in Polonia' De asemenea' inde de stejar pddurilor Ei de mullimea surprins i v6dit
rrea pdqunilor, multe dintre ele cutreierate de turme vedin 'iransilvania : ,,...sintpdquni, unde din Transilvania se se t la pdqunat turme de cai, de p'onci, de oi (' ') De ar,ci, Luleziza'Venetia cu cear5, vite, de aci se fac depozitele rhului cu unt Ei tri'erett195' Uniori, numdrul animalelor cle pe moqiile boiereqti atingea
utirq; Bundoari, se spune cd Preda Brincoveanu, tatdl ului'domn, Constantin Vodd, delinea in satele 1ui : 12 000 ItOOOOoi, 4 000 boi, 1 000 bivoli, 4 000 porci qi 300 de
-Pantru
asigurarea rezervelor de nutre! de iarna, ldranii
clrtl,olia sd oose,as,cifinele'Ie : .,Ob1igalia 'ciositului finu1,(, aprtre in privilegiile d'omneqti clin Jara RomAneascd !i
Cll|il.tori strd.itti...,vol. I, p. 176. lul Ibklent.,vol. II, P. 381. tE* Mat'lrr Popescu-Spineni,op. cit,' p. 152. $t l b l t l c t t t , p . f 6 5 . 196V. r',lsir1'ch,:1,P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op' cit', p' 22'
ltll
53
din secolele XV-- XVI, Crra o <[tu1.lco,, pentru domnie. c]arc itpd.saasurnrratuturor sate,lor tfirii. .uttlz. in v c ac ul a l X VJ IT -l c a . i n a g ri c u l tu r a l dri l or romA ne se gc_ neralizeazd rapid cultura po.r-brr1ui, acesta ajungind, ilt scurt timp, alimentul de bSzi populaliei. Implicit, se'extirrc1," p.c_ 3i cedeul fertilizdrii^soluir-ri piin roiatia plantelor p.isiloo." cele pdioase,se efectueazf, dcs!el""i.r *-J"irir.arr-ai;"f in "r, ce mai rnulte. Totusi, rezerva feudald continud ,a ti" clestul de redusi ca intindere. in general, cultura plantelor cercaliere zrsigura . nevoile in_ terne de alimente specifice,.obligaliile aituale fald de turci qi, iT,"rtj buni, prisosuri suficiente-pentru . fi comerciarizate in alte p5rti. in sti'rularea cregterii productiei cie ce.earle, un r.ol c1e seamd il au inmultirea gi dezvoitarea : ,,Cerealele, cu deosebire griul, qi produsele fabricate r'4aqelor iaiio ;i pii"uu uru, vindute'umai turcilor.; cu cit tirgurire gi orasere din "ii rofdriie mAnegtil se dezvoltau qi devenau Ientre productie .de gdreascd Ei-de schimb, acce'tuinc{u-se astfer r"p"r"r"o au^o"rrpu-"",t"qr,_ liiIe agricole, cererile cle grine in asemenea aglomeriri urbane spcreau (...). Pentru a stimula pe producdtori ii desfacerea mdr_ furilor in ce''trere oriqeneqti,'ri"t u"o.aute o serie de inresniri gi in primul rind scutirea do taxe(lgs. De_asemenea, demn6 de amintit este aparitia negustorilor care a:l-rizi!i91au griu pe piala internd, Ia preluri nrul'U""u a"_ cit cele stabilite de turci.- Din aceasti, ca.uzit, adeseori. Dentru a se feri de concurenfd, domnia se vedea ;"";itt;l,rie-.ri"e cumpdrarea grinelor cle cilre negustori pind la sati;fa;;;;a 1n_ datoririlor fatd de poartilee. _ - . Chiar qi la inceputul secoluiui al XIX_lea, clegi rezerva feu* daid era in creEtere,--.".mogiile stdteau,,in general, intregi la dispozifia cldcasiror((200. Acegtia aveau iinurfrt*o J" ,^.",i,a"u sl culege unde gaseau de cuviinld, in schimbul diimei. Din cauza lipsei bralelor de muncd, o mare parte ;r solului bun de u.oJ ai,., zona cimpiei era fie nedefriqat, fie folosit ca fineald Ei pdsune. Totu;i, in ace:rstd perioadd, judetele cle cimpie procluceau grine -;* '",
t DlQetl1.
rts Florin constantiniu, ftelafiile a{lrctre clitz ,I'ara l?.otnd.neascdi, secalul aI XVIII-Iea. Bucr"rreEti,fait. alrl"*iei, 1972, 1:. 5.1_55. t? !rIbiclen t, p . ll. .tT Ilie corfus, Agv'icurtura 'r'drii Rotndnesti trt pritmL jun-tdtate a secolulu,i aI XIX-Iea, bucuregti, eait. a"ua"l"iei, 1969, p J2.
5-4
1tt'slenecesarul 1or de hranri. De pildZi, in anii roditori. Doljul qi llornanaliul .,...furnizau griu celorlalte judele oltene de munte, ltlrrinindu-le ;i pentr,u export, care se fdcea pe c,alea Dundin schimb, locuitorii judelelor din nordul Olteniei - Vllt'll..?01. (,r,ir,Gorj Ei Mehedinli (cu excepliet plaselor de ges : Cimpul, lllrrhnila) - datoritd lipsei de pdmint, a infertiiitdlii lui, a cliIrrli reci, a tehnicilor agricole arhaice (din cauza fragmentdrii lrctrcnut:rte,terenul se rdscolea mai mult cu sapa decit cu plugul) - erau obligali sd cumpere frecvent cereale de Ia cimpie rrru ,,...sd coboare la vale qi si-qi facd ardturile pe moqii boierr.r:iti;i mdndstire;ti sflf,insir?02. f)e altfel, deplzrsareasezonierd, pentru muncd, a populaliei dlrr judetele de la munte ale Olteniei cdtre cele de la cimpic' vrr fi practicatd si in tr doua jurndtate a secoiului a1 XIX-lea : qllrn'l11uot€,unde este prea multS populaliune, ziua de muncd H unui om se pldteqte cu jumdtate sfan!, ia cimp unde popula{lrr este rard se pldte;te un sfan{ qi mai bine ; de aceea, din munti se pogoard muncitorii lzr cimpie, unii ies diir jude{ -si eltrrrg pind spre Bucureqti unde se pldteEte ziua cu doi sfanli. Aet.astd cdldtorie cle muncitori este periodicd qi mai cu osebire :r'frrec pe timpul coasei ;i aI secerei('203. Indiferer-rt de zonele geografice, porurnbul se bucura de intl [.trrte i ri cul ti vare : ,, . . . inaint e de 1828, pr oducf ia por um bului, trHrt' forma baza aiir-nentatiei tdrdnimii, era cel putin de 12 qri Intrl rntrre decit produclia griuluit(204. Ilrmau, in ordine, griu1, orzul, n-reiul Ei ovdzul. De muite tlfl, sccara nu se cultiva separat, ci in amestec cu griui. Pe Ia llfit?, sc semlna si rapi!6205.Pentru cd mai toatd era destinati S1llor'1,uiui.obiqnuit, rapila se semina numai pe marile proprl t,tA {i boi eregti . ( lr.rdeosebire pentru !6rani, creqterea animalelor rdmine cea hlHl insemnatd sursd de venituri qi in secolul al XVIII-leer : s,Avt,r'r,irldranului -- expedientul pentru orice strimtoare b5in pofida unor prevedri admipistrativt: hptrsr'h-- sint ,ri1"1"cr206. in acliune vechiul obicei potrivit se incd menline €nplcilivc., 'tql l bi rft,l i . n. ti i i . 'tilt tbicftrrn, b. 6-1. 'rrrr Meheclinti, tsucu' rott'r'dttd. din jude{ul lorr Ionescu, Agricultura fFttl , l l l ti l l , p. 304. !r'1 A ttcl rci Otetea, P d.trunderc a c c tntetl ttl ui rorni ,nes c i tt c i rc ui tul La capitalivn), llltt,t rtttllottttL (it't, perioacla cle trecere de Ia Ieuclalisnt H ttr,ttr',",ti , l i )cl i t. A caderni ei , 1977. p. 50. rr' !.1.l .). l l adi anu, op . c i { .., p. 430. I'N r I'l ol i n C onstai rti ni u, op. c i t., p. 50.
stdpinul.mogiei d_adga cl6caqilor sAi loc pentru pSEuna_ :"ltll tul vrtelor mari, fird platd (indiferent de numdrul loi),'pre_ curr Si loc de fineald cu dijmd (zeciuiala).ln consecind, ii"a la 1,831-Eichiar mai apoi, ,,...creEterea vitelor pentru'mu'ncA, pentru intrelinerea casei qi pentru nego! era principala ramurd de productie a economiei ldrdneEti. cieEterea vitelbr era favorizatd.de libertatea cidcaEilorde.a folosi in voie izlazurile-mo* giilor pentru orice numdr de animale. In .egiunea Ju cldca,lii cregteau un numdr mare de vite coriute, oi gi "i-p, .jungind in unele locuri Ei pin6 ra 50 de vite mari de cap."opr", produclia animalS avea.^decio netd preponderenta asupra iroa""_ tiei vegetale a t6rii(207 .De fapt, Ei in perioada cle trecre cie la fourl ai i sm l a capi taIism, animalele gi produsele animaliere au reprezentat marfa de bazd pe care o exportau ronrAnii2O8.
Du,pdpacea de la Adri;an,opole(lB2g), oclat,acu eliberarea comer{ului romanesc de servitutile impuse creImperiur. otoman, se constatd o i'viorare a vielii economice,o impuliionare a eforturilor de sporire a nr.o{qcliei vegetale, o pronunlatd insuflelire gi o dezvoltare a aciivitdlii bilciurilor sf tirgu.ilor, prir, .uru igi stringeau mdrfurile pentru aprovizionai..z, oruqe_ lt^:q:.toril ror $l pentru e-rport. Multe dintre .prevederireReguramenturui organic sint in concordanldcu noiie orientdri economice,cu aspiriliile boierilor de 6 ciEtiga mai bine _de p_eurma punerii in valoa." u pa-i"_ turiior prin cultura pranteror. r\stf-el, printre altere, noiie mdsuri administrative pe de o parte.,ingrddirea cres_ -urmdreau, terii animaielor in favoarea lucrdrii pdmintului, Iu, p" o" parte, linteau spre.creslerea substariqiataa ,"r"r.rui boieregti "ii; qi.spre asigurarea.forfeidc muucE ncccsilrecxploatdrii acestera' lntr-adevdr, limitind la cinci numdrui vitelor mari pentru care proprietarul era obligat si dea 1ocuitorilorpdmir-rtde finete Ei pdEune (pentru surplusul de vite s-a introius piutu, ;;id; ierbdri-tul), Regulamentui organic a lovit ctin pii' ir, animalelor, diminuindu-i treptat pondereafatd-de cultura'plan"r"ri"r"o telor. TotodatS, prin transpunere.ain practicr a dispoziliiioi- neg-ulanrentuluiorganic, dispare ribertatea idranilor'as"rvili-de,. rolosr ln vore mosia in schimbul dijmei, se interzice efeciuarea de noi curdturi fdri invoiald scrisd cu stdpinul, ;" i";;dl;;"r" 72 z17eobligatorii de cracd gi una de prug'etc. bu alte cJvinte. 20t208
56
Ilie Corfus, op. clf., p. 50. An dre i Ot ot ea, op. c il. , p. 66- 62.
9i oricit' defri;a oriundeDrin curmarealibertalii cihcagilordc.aa unui numar fix de pode clacaqi f;'Iii f;il il;;'i;;*-;; ,,'oi"ii" o"-*"gli"i*'' qlli
rn rocurl Eoane, lil;*Li" tt'ilil;i;il;J;i'
lTll"i:"^i.:p"t?{"; crecraciqi a ziie.obrisatorii
riadeplugut..,n"gii;;;Li l !::'^t:Pll l :';Ll"ilfie; "'s-"":., era munciti Aceasta boi"t"qti' ;;r";;i
aservili' "";Jffi*j', intermediul zilelor al ctacaclatorate.de!6ranii prisoaselorlucrate prin invoieli'
;';"ti;;;
te asu'ilu administiative rneni rrrqrsrrrv il;";;, Ir B crrsrdr' il i: :Y:J-:::?' ' rs . datori opoz i l i et td anevol< v"-bol"t"utci s-au materializat -1""; cA' plida' faptul de aq" t; poutg expfica' iitjii" "'t".""il".. oor"r"JJ"a i"ti**"i". :td:1:]:-9lt:L":. **; l.B43,rezervu "iu qi^q*diimarimineainca ifJ;""iit, b"ii'c*r' rvr;hedinli)r'e proprietSlii'.t0, Dof ui proprret'alu^ .io"f"i izvor de r''enit al ncipalui ""t"t:-1^a1:u "*r"tit pe piaia Apusului ii va. determina pe proprle,o*attesc crfu ' atenlieexpl"^?f fi ;il T;;; R"'k;;;;;a ia aea^ acliunr conunele ::'-,:::,":::'intreprind arendagii t"i"tii;i lJe; ;;;
;,;i;;;'care
mai .u-tliti"uut'ugi fi ' tT.t".111:1: ).-f-" :TlX J";' R;"i;' osnia'.o
!.iai"'rtr"r F iilll' i1,::, i::1""griului Ei a porumb-ului1i.1co' doI"1 .Y:".t-:1Y?:,
''#ii ;ii;,"ii ;;,
prinnu se-numdra pi"a ta rb+z'
;3'#llffi:';;;"i,;J"'
p r o d u s e l e e x - p o r t a te 2 l r '. ,
n i o r .e q i i si .r e ce qi 1trece- r - :1 x ^ - ^ .,^ - .,^ i h boiereqti irl finga mdrirea considerabilSa rezervei creqtet-:?.1i"1::*irtl: la o mai sistematicd uipioutut" a ei' agricolda Ei';;i; t'"ruarea.in,curturr si:ru i"";';;;;';;G;;;it defriclesletenirii supuse t'"*", Ab supr"afete i;il*
de solulii.pe*y::De asemenea,sint de amintit cdutirile
iatr*"' t"" Jimentului pa-ittt"t"i' Rt:t:,1 ;- i?i, ::11"y:; curii"a'ii" be pildd, qtiindu-se.cd
;';;"i;'iil';;d";;"ca,' pe-1iige..i'111i:l: ;,1"#J#;# ;;i;;;;e, s-aclispus. Iamllre lemdndturile obignuite, fiecare I ---.-^u .^^ ^--^ ci-l pentru. PoIuTq' P".:T:^:1-l H:ffi:: ;i;;;H;;*ra deci de introducerea
lmlltt
vrLstc
sr cu
rrr(tr
tst'**''
-
--
tupoi, primivara. cu sapa' Este ..uf;Ibu ,ul ui de toaml rd pent r u por um o'- '" r sebnul unei mai Uuni ingrijiri a culturilor
de porumb'
adapiuorararila ta prdqitul porunrb.ului' toamni' t"l"^i:']::' griului de Totodata, ," supraralacu1""rr,'ti"'"rriitit" acieseori' ciirpie, irffi?;;fi
ilil;;i";e
l(rl Ilic Corfus, op. clt., p. 156-15{l llrr Ibi(le,rr, p. 96. rtt lbldeltr, p. 239-240. rt't lltldem, P. 211.
tivati cu griu o concura lle cea semEnatd cu porumb) pindegte deprinderea semi'drii _uirrr' roamna, pentru ; se rds_ a fi re_ colrat in mai (procedindu .;;-;;r; il;nii _de tips5, tdranii aveau
in Chiar pe la 1859, mo;iile boiereqt'inu dispuneau inc6' primitive' Plugurile perleclionate' agricoie totatitit", de unelte
al r-oqai tl u,gi "'?.1*"T^o:"T:i: trasecle" i;;;;i;"-: pti"cipala unealti cle rdscolit pdmintul' De asemenea' rie iui c'ontittua sd fie treierat cu caii sau cu imbidciul' de dare' in Treptat, ins6, in-condiliile^extinderii sistemului d-" investilii tacd se sd Jal ptitotului de moEie, incep 11-
;'1*hi#t*rur$+;3rr*lm;-$ffi flir:?ftro"ttnd
suporta,'ii
" *jfi"Yll';:tliff"l:ltl.cultura in aceeasi
e*Jportului,transportut mari_
"ur.,f
cartorurui, asecarei detoamnd,
de idei,..se
solulii pentru ca sd_ "llil: sa",fie,curata __adicl .cautd bire-vintu.atd qj bineateasa, ffiHtiffrYlJ
ii;; bi";#;i!:.i[:::T"[; JST.lsfl iijii-JT;:: blema introducerii -n""'
16. u,"i"turaTJ;i;;;r:;, semin!eror2 ena,
ti5pf
r
se int fr ;,HH "i:;l?f; : i,i gropi gi se cere ,:.1:"g"rt.y."!ia "".rr de cosare.de cerealJgi de pa_ tule de porumb,a,cesteadin ,.,.,_,a Jrl'Ir;;;":'1f :]- i"fd,ceau se pind atunci, "u;i tungi, i,.,rvr;ra?1rtjlr,fl. "i'Ji.i-t" "o trn pofida unuj asemenea cumul de mdsuri stimulatoare, sporireaproducriei, vegetatec tti,,:l"ira. i;il;i' a"'-"iti,.,u.un rela!iilor feudate, ae s'itua,tla"r;;iri;
;'ei?J,"J ii;"$Ht# tff#?tr i:"l,"Ul s"#;iql" #
(fdranii d" p* clomeniu.a-a".".atp?irr"iput" ci, .9_tr cau)a nemul!umi;ii;;,-;:ri, gali
fortd de muncd
rl iiefatddeiloiu,1,' a" ]"r";i.;;:; ._?,1?i,?l;.ll ",iJ,1,, i,# _ 1q'-"ot' deopotrivdu.rrui"-ij il..riiiiu,rt. intrucit
l:: rezervaborereascd - atit cit era pind la tg:f _-t"._u."-i,r"roia 6i'iaru,ri, boierii,in general. sa aibdunelteagricolepro_ p ri i. De ac eeu. s i rji.:..;^,19.1;isera u n g a c e a s td d a rd . a l i t partea cl i n domeni ul ia.""ir"." ."ro.ua boiereascd *i::::".-l"parriiata_ vor f i 'rucrate' pe scarS largd, tot cu uneitele "ii-ii' cie traditie multisecurarS ale ldraniior. in conJeciita,_rr51"'_iiil*r secoiuluitrecut, ran_ damentulculturilor.era-incd dest"f Jli_i". De exemplu,in 1849, produc{iade griu din Moldova ;;;j;i." abia ta BTDkg1hszt7. 2 t : t I b i d e t n , p . 22 0 . lt1
IA;r^-.,
.-
6,
.
cir.p 4e. ;: *;;l;i'd"f#:,u L ol.tu s . op. c it . , p. 22. + . ,.. lrrc
clc ,:,::!t;!ii:;;1,,Y5iliii,,if _Ttr.oducfieasupra niue. Ii::!;,,:;::l',,!i,,,' *"'' s ec otu l al XIX-leu, in ,,Ter.ra nostra",Bucureqti,1971,vol.
II, t. 1C-
tro !rO
pentru Procurareanoilor unelte agricole' Un timp, -)'maElai pr"e*ql.de treieratsevor iTqoilg',?pgi"?l lli:|':":l: la "Arit-Li,-r"flri"du_se Ia Meheciinli, Ion lonescu.de l.-t;ie. acl constata cd intre 1859 9i 186B ,'"'au inceputu a se intropluguri ii" j"a"ipfuguri de ale lui Vidaci din Pesta' Aceste foarte iilesc se Dombasle buia tiput rarilii lYi d9 unul' galbeni ""ti6".t" de 5 t necostindmai rnult cu Pind acum s-au introdus*in jude! 12 maqini de-treierat cur6de vinturdtorile lr"ofifu qi trei rna;ini de seceiat, iar sint intrebuinlate mai cle toli proprietarii qi aren;;i;;l; i(218.
in Bineinleles cd ritmul asimildrii noilor cuceriri tehnice cel din cu comparativ prea lent, era agricole uneltelor eniul De aceea'qi dupd mijlocul secolului trecut' i6.i 'i""*itt"fui ".rrop"ne.agricol o constiluiau uneltele rudimentare' De pild6' iseori, pini qi acesleanu coresputqgqunumericeqte' t1 pluguri itfti;;Ai"ti, ia 1860, se gdseau 6064 "de..temn'|l peste a nevoile sd satisfacd plug trebuia ;-i"rniiil', adicd un zone 1[1irs.pir"ute, situiliJnu era diferit6 nici.in ceielalte supr af elelor tA ri i . Totusi , ca urmat : e a cr elt cr ii upr cciabile a I
ilvnte El a preruanl in culturd a u.lor :9iYti *t1 li:1l":tY: produclia vegetald-aJdrilor romAne se afla
Fltrnt"'""r"uli"r",
Idii*iriL avint. De pilda, ',"'exportul I4'l }:T*l::"ttl :o?.. de la ?6 310097'38lei' in inoii uf"t din cereale,a'cresiut in ln-fo+ 419 135,10 lei, in 1852,9i ra 1.77010800.20lei
priveste ponde,rea Eviclcnte schimbdrl apdruserd qi in ceea ce porumbul principaiele plante cerealiere' [ioiii Ji"tt" -DacA concurenld(ct't
itttiiutut"u, iar griul ii fdcea.serioasd ilii*" in schimb, meiul regresasesim'iUti.' i" zonele de cimp"ie), iBsl-1Bti2,.suprafqlq anii intre o"-p1u, Ij,' **qi"!ila
judelul Dolj' scdscf,zuscl in Oltenia, de circa 10 ori' in
l l H Irrtt Iotrescu,oP. cit" P' I5l) l l p I b i d a t n , p . 1 4 9 ,1 9 0 . 9$l Istot'itt ltctporului '., p. 261-
59
der ea er a gi m a i -s p e c ta c u l o a s i : c l e c i rc a 2! o{ _(de l a 215J0 po* goane. in anu l 1 8 5 1 , Ia 1 1 0 6 p o g o a n e , i n f E OZj z:rl cdtre mijlocur secolurui trecut, in Transilvaria . fuseserd pre'luate in curt,ura plantere furajere qi.industriar" s" ."1',r.g*,, ;i tot mai frecvent l:r irigatia pdrniituluizzz. Paralel cu transpunerea in practicd a dispoziliilor Regularnertului organic, naai cu ,"..-u i' regiunil" i*"'iltq"r" ."_ duc apreciabir suprafetete destinate pa;unito. gr finet'Jor naturale, fapt care va avea repercusiur-ri asupra sectorurui cresterii animalelor, diminuinclu-i vizibil importanta economicd. f";;';i trecu_t.Fire;te, in zonele muntoase ,i dul,r.o"r", ;;;$;;.;;t;":: r ' aielor v a c o n ti r.ru as d a i b i i n ti i e i a te ..De pi l rdA , l a 185g, i n j u_ 9"1yt-Mehedir-rti, suprafala fine{e'ror-gi a izlazuriror era dubrd fa!'.de ce'aa tariniJor, iar numdrur animaleror se me'finea clestul de
ridicat. Asrfer, Ia un totar a.- +z sos fililii'iid;o-Jr ,r_ flete) reveneau238 685 bovineft" peste 5 vite rnari cle familie)' 2'+bzgcabarine(ci.ca 1'c.i-iu "-r*ar", z tu-lii),-zsz sif ovine (circa 6 oi de farnilie), 62+JS caprine-;i i10 +gS"por"i,r"izs" Dupd reforma,din rBti4, mogiile boiereqti erau muncite fier de ldrani (in schimbui dijme'i;,ri" p.i" toiosirea mii'ii de iucru salariate' odatd cu impiopriuta.i.u,r taraniror, boierii rnai qutegu go.ntaipid pe uner]te1eagricole'ale zrcestoru.ilir", 'u aceasta ca,s'za;i datoritd intensificdrii ioncurenlei economice,moiierii ;ru.fost- nevoiti sd-si-inzest."r" prop.ietdiile ir.rruriu.'p.o_ priu, cit mai perfectigqqt : ,,Aqadar, ", epoca imediat urmdtoare reformc'i .grare din 1864,p.rin ret.rtire de prodLrcii" stabilit, avea sd se caracteiizeze printr-o intensificare"u.""r-u., a inzestrarii tehnice a agriculturii, in general, .;i a exploataliilor mo_ giereEti,in specisltr224. Mai ales in judelele de cirnpie, numdrul maqinilor agricole a crescut considerabil. De pitda, in 1865, in Oltenia, &i.tu,, doar 67 rnaginiagricole(IT in Dolj,,l in Gorj, 15 in Mehedinti, 14 in Romanali ;i 12 in vilcea). in schimb, in anur 1869, se gdseau 3BB (79 in Dotj, 7 ir-r Ciorj, 60 in Mehedinti, Z2l in Romanati, 21 in Vilcc.a),iar in anul 1B7bnumdrul lor u;r,.rguu l o r r P a t r o iu , Asp e g l.p a tr - r cta liilo r r littlt.r( j.t t e- . ' t,o" l dt.atti .:i pt.opt.i aLat.ittt p r e a j m < t r tf o ,r r r e i -. ,. cr ,itt 1 sti4 ,1 L r,,A harel e r-t"i "l. i ri tai i i .i,tt ,a g t.' o r e ,ri n '..
.
istorie_geogra?i",i, u" i, rezz, p.. at." - ' 'rt"r.,i'i.:::i1 ,,fopo\ 1,roL9gic;, p . ut ui. . .p. , 2: \ j. ,," 1",r1za .,,, ron lo ncs c u, op. c it . , p. l2U. I + 0, lt ) 0. '-' Eug on Mcr , r es ,op- c iL. ,p. I 2' - l2t t .
60
"- !ri
413 in llo* l a 7tl 6 (163 i n D ol j , 5'1, - in G or j, 124 in M ehcdinli, Vilcea)225' si 32 in manali "'---ittoautd, clupd refo'na zrgrara clin 186,1,in fostele saterde: mult plsibllitatea cre;terii unui tdr:rni aservili, s-arredus ;i mai nu preveclea rezer' deoare-ce animale, de mare numir ',"'legea izlazuri necesare unor formarea varea unor terenuri pentru de obligativiabsolviti erau proprietarii iar vitelor sStc.nilor, vitelor necesar pamintul folosinld in da a a" {dranilor i"i", ??6. 1ut*
SJpresfirqitul seeolului al XIX-Iea, suprafele1ecultivate vizibil dupa cu cerealecrescnecontenit.Procesulse accentueaza 940. ha t-11OtZ : stat de ,,Astf"l, iuce.i."u independenlei -t1^"
s-a ajuns eUfti"ut" cu cereale in medie intre anii L872-1876' 550/o)"227' de spor un (adicd lu 4 649 560 ha intre anii 1896-1900 t" fenomen,": moEiiior, arendarea largd pe scard B-e practicd
vu r"p".".rta, ctereguld,iegativ mai cu seam6"p".pli-?"|9-1f,i:i proprieo agricultuiii. lntr-idevir, arendind pdmintul, "ii" d?grevat de rdspundere. La rindul lui pentru cd inuJ . ^ r-, , . , -^ . -, r^ n l i -i f q t 11tl are'ndaqul limitat, pe r^ terrnc.n " . r-' n d : l q rrl .:ru contract ctc :rrc.ndaie ia "..-,
interes.t si investeascd iume mari pentru ridii'rea niveraui t"h,_ri" aI agriculturii. De aceea, majoritatea moEiiior Lseserd tar metocle veci-ri cle lucru: ',statistica din 1BBB ne
dir,, totullrl uneltelor, 770lo erau reprezentate prin ia" "a, o treime c-r;rude lemn' Plugul cu vaguri, iar clin atcestezr ^ . . ri * , ' . . -X iin n a n rrl 1 R 7 1 l dar' d rr din din 1873 -r-^ -, .prim:r anul oard pentru utilizat fost ,orl a inlar pre;r rnult ; hur,i pt"l"lui foarte nare' nu s-a rdspirldit asemenea 55 numai inregistr:rte utui secolului XX er:ru g";i, i" timp ce, de exemplu, i.t Getmanja- in.,anul. 1895 prin imn?iio"n" ctela teSO pluguri cu vapori' Semdndtorile in 111.buc5!i' 1. doar errau liju8 in iiiii".. qi in rinduri, arta nu* perioadd, acec.:rqi i' gO:'u:"nseserd bucati. 12 b2l Ia ,i f clublrr 6rul masinilor de treierzrt a cleveiit trai mare decit clecit in 6tJl5bucdti), fiincl insi cle peste 60 de ori mai mic peste' 1B 00t) rrnrilnia. seceritorile s-au inn-rultit cje 1:r 102'1 la itr Gerurania' in decit puline ori rnai \i, fiincl totusi c1ccloud aparat fdrd insd crau D. Trei sferturi clin nurnlrul lor total ma;ini It,gut. Se mari gasearusi alte tipuri cle instrr"trnente 9i
',rlJi1,r,-, p-,r',rin, lInr.r,o propri.e{atesi.aplicarea ht.-r-tieliloragticole i'tt , tt,l,t iiitr,'allii 1849-1878.Tczii dr,:tloctorat' ms' p 129' r.',ilEcate|ina Neg].u1,i-Ifunteanu,Islozurik: crinrurLalt'rlittllotttdrLiu ltt p 197 I1' tttttrtl selcohtlutiX, i11 ..1't-'rrauostra", 1971,vol. ,r''i lir-lge1 MeweS, ctp. cit., trt_128
61
uglicok', ca de exemplu : grarpc.tavdluguri. cuitivatoarc, nive_ latoare etc. dar tot in-nurnd-riirrli"iorrlri:.:a. . Spre sfirgitui secolului ai XIX_Iea incepe fabricarea pri* rna,Eini aSr]99l^eromAneEti, ierr penrru prelucrarea sfe_ "]"Jofde:ahdr, cl_ei in 1873,s-au consiruit taurrcrte'aeru-clitilu ,i $[sgu122e. Oegi .se semene sporaciicincd de pe la mijio_ _ incenuse._13 cul secolului al XIX-iea, cultivarea lucernei se va intensificzr abia ir-rultirnii ani ai veacului .".p""ti.r, cind, ingriJo.ui a" .tu_ rea de decdderea 'sectoruruizootehnic,statul a ruat mdsuri do procurare Ei distribuire gratuitd a semintei 6" 1rr".,.r",tisr.,. revitaiizdrii acestei inaeietniciri,'j,lpa ran(uilril ^^..,.3:1.^t?^:",oq"l oln lvui, s-a.-prwazutprin lege crearea izlazuriloi corrlu_ nale pe proprietdtile mai mari de 3"00h" (;;eo.i,'-ii p"'""i" a" peste 150.ha)'conform dispozitiilor legale, fiecare ,robuia sd aibi un trll? carui suprafatd"varia i" t"""ii" "oi',rrrl Al ,.r! m6rul vitelrr mari (1 ha la 4 vite mari), fa.a-si aepeilurJ i"ra o optime din suprafarta .cultivabili a mosiilor care contribuiau La constituirea izrazurui23i. Din nefericire, r"g"u ."rlu;;i;; ,-r-r, fo;t cjus.aia indepii'ire pretutindeni.-Lnii piop.i"to'.ilr, ."ruzat..s5,deer-pdmint comunelor, altii au dai p;;irr; p.*t, iu. fllii T stabilit pre_lyfi prea mari'p",.,t., o ti acceptjt" a" .e" teni. De aceea,in 1912 ,,...".biu65o^.^clin urr"uu posibilitatea de a-si proclira trluru, i'izsz. "o-rn"t"'ia.il -."prafeielor Restringere:rconside."UG . de pdguni qi fi" ;i lipsa unor preocupaii sistc,muti". p""i." ,_*_ llll"^:1."!"1 rl.rarea raselcr de' animarc'vor influenia negativ ,.,.ru.rrrt'rrr": ramuri de cdpetenie;r agriculturii r:omAnesti. ***, In urma creion-r".drumului par.curs, cle_alungul seco_ leror, de sectoarele de. bazd ur" ogoi"ultu;ii r;a;;;ti'tiacli(cultura. planteior..s.i.".u;t"?"u animalelor), lion,ale, devin evi, clente legltura indestructibild, conciilionarea rc.ciprocd, cornplementaritatea ace"stora.cu arte cuvinte, -irrJi.ltriabrt faptul ci, odinioard,.inriifell.nt Ae specificui ".t* epo"iro. *'J"'o"',tliliile geografice,nrcr'ncle pe cuprinsur patriei noastre ,rr ir 1 8 Ib i cl cl l l ,
l_t. 1i,' 1.
;;: 9 P Radianu, op. c it . , t ) . 176. """ Ecaterina Nesruti_Munteanu, op. (:it., p. 207 \t lb itlen t, p. lg4. z:z Ih ide tn, p. 200.
62
existat -- la nir,'el de inase - o specializare efe,ctivd si definitivi a locuitorilor in unul sau altul dintre sectoarele amintite, udicd o neglijare tota16 a unuia in favoarea celuilalt, o excluclere reciprocd. Dimpotriv5, caracterul cvasiautarhic a1 economiei sdtesti, Btarea rudimentari a unelteicrr qi a tehnicilor de lucrare a p6mintului etc. au im,pus, inrperios, i,mpletirea celor doud ra-
uri intr-r-rn intreg indisolubii. Prin r-rrmarre,dupd cum n-au t exista a,;ezdri ;i nici chiar gospoddrii de lucrltori ai pdintului fdrd vite de muncd, fd.rd.surse proprii cle lapte qi de 6Cecit, rpeserrlne, ca excep{ii), tot aqa ni se pare exclusl bilitatea afldrii vreunui sat de c.resc5torr"i de animale sau, ai mu1t, a unor famiiii intregi de pdstori cdrora sd ,1efi fost mplet striine strddaniile oblinerii pe plan local a citorva
tre pr,oduselevegetalestrict necesarevletii. Firegte, se'ctoarelein disculie au avut o pondere diferitd. ti,mp qi in spalir-r,dar a'ce,stlucrtt nu contrazirceconcluzia eralS cd, totdeauna gi pretutindeni, populalia romdneascd ln formare sau deja constituitd ca popor cu o marcd stilis-
distinctd -
a qtiut, in egaiS mdsu,rd,sd munceascdpd-
ntul si sd ingrijeascd animalele
Dovezi feiurite (documente istorice, vestigii etnografice. tia ora15, toponirria etc.) aratd convingdtor cI pind qi in rnuntoase in pofida condiliilor atit de vitrege gi a
rnentului deosebit de scdzut - s-au cultivat cu perseveplante, in vederea obtinerii fie qi a unei infime cantitdli ucate (cerea1e,legume etc.) : ,,Cutreierind Munlii Apuseni Muntii Poiana Ruscdi, Mar;rmuresui ori Loviqtea, Gorjui Vrancea, surprinzi in peisaj lupta indiriitd, rnultiseculard, oarneni qi pdmintul sdrac, pentru a obline prin cultivalui cereale gi alte plante necesare traiului. Adeseori te in-
clacda fost folosit plugul sau numai sapa, pentru cultipdmintului'(233
lnftrliqarea specific[ munliior nogtri (frecvenla cutrmilor pl clonroale),statura lor mijlocie, faptul cd vara sint incdlln suficientd mdsurii, to:rte acesteaau ingdduit urcarea aEe' pcrmanente pe vdi, pind inai sus de 1200 m , . iar a aqez6;pf,storeEti, de pliti, pinA 1:e la 1 600 m : , , De aceea, in Itl, ln2illirnilc nelocuite reprezinti: cloar ccvar rnai pulin cle !;lfiVrrlr:r.irrlluturd, Etnograf ia popor'ului ronrd.n,CIuj-Napoca,Edit.
o.)
2Octlodin tol.ailul masei orografirc((234.M.ti cu seantA pe platourile scdlcliite in soare, s-a cultivat si, uneori, se cultivd Ei astdzi p5nrintul pinl la mari indltinii. Astfel, cu privire specialS la Mehedinli, Ion Ionescu de l.r Brad constat6 rremijlocit, pe la jun-idtatea secolului trecut, exis* tenla unei agriculturi de ,,munte,,, cu ,,ogoare cu stinci((, crt culturi in ,,...imtprejmuiri de garduri, de rdslogi, san!uri(r235, uude terenul nu se putea nicidecum ara, ci numai se sdpa236. Adeseori, ogoarele - cultivate cu cuiburi de pcrumb sau car'. tofi - urcitu pe lunca strimtd .a riurilor de munte, pind aproape de izvoarele ac'estora237. intr-o altd zond a patric.i, f,ar:t Lovigtei, tradilia ornld locald a pdstr;rt amintire:r vremurilor oind oamenii ,,runcuiaui6 si deschideau ,,curdturi(' in munte, semdnlnrdu-r].ecu secarl, orz, rnei, irris:5 qi, mai rar, cu griu23s.Totodatd, acolo se gdsesc r-lumero€lsedenumiri de locuri - Arsu,rile, Pojtoritul, Laz (Lazuri), Pleaga, Secdturat (Secdturile), Curdtura (Curdturile), Ja* riste;r (,Iaristi), Runcu etc. -, care urcd cu mult peste limitn superioard'atinsd de zrEez5ri;i care - prin semnifi,catiile Lor -confirmd practicarea cultivdrii pl.antelor lar munte. Rdzoare d,r, pdrnint muncit au fost identificate pe mun{ii Ars,urile, Strimbu ; pe plaiu1 Cldbucetului, 1:e Leurda, Dragobratu, Baia, Gruicioitre, Bdjdnea ; pe murrfii din rdza satului Cdrline5ti de pe Olt ; pe unii mun{i 4in lungul vlii Lotrului ; pe rnuntele din f:rt:r s ir t ului X 4ul n i n :3 9e tc . S i rrt. p ri n u l m ,a r e, dor-ezi concl uC ente ca -- atit pe dreapta cit qi pe stinga Oltului - Iocuitorii satelor clin lara Lovistei au fdcut ,,...plugarie ia indltimi unde astizi nici n-ai gindi cd s*ar putea face agricu1hr.5a2aO. $i in satele din zonar muntoasd a Gorjuiui a existat obisr r uint a c uiiivd ri i c e re a { e l o r Ia m a ri i u a li i mi . D e exr.mpl u, l ocui lor ii din S o h o d o l p u n e i ru p o ru m b s i cartofi pi nA l u t 300 rrr aititudirie', iar produ,seie obtinute erau cirate in spate cle l:t tnunte pind-n a-,1241"
::"'#H#:'i;iTi*1'g"Hx:ri:,il?i:i"ur"%
virflr L"' q"i:]T::.:?tt1: vecinitateatocaHtetii"piitij' au de renomenur
ui"'ta, i?Tlil"ir :f i?'ffi;t'i;?;:'hi" terenuri virglnea unor uare in culturd
a
. !
-rr agezirilor situate in regiunea pastoral-agricoll.e
il;;;i"
il^lp.:g, r'ota+ Je griu"',Ls""pli"g"'11:::^ 'iil;'X;;;i, p.Eegelatit iuprafe{ele piial-i" Rrln 9e Tupdr ;i;;;*"";" f ".",ii : L,"i il11 $^'..Titp*:1i; ;i n.6 bogdlia"""oitei dectt orz si ovdz' Griul de p""te'''cultiva""1 :#d;;;5;"1"'." de rnd se seaminaputii....i+1.tot ugn,in zona muntoasd to.t rnici
peste lr"ou."fn ArieEului; se intilneau ,,...aproape ittsoiite"'uzuu' coastele pe toate resfirate de ar6turi . -' -rA;;;;;,' prip}-:"tice griului
p6"t'" semdnatul
i.ii"ii-;'
{e,
lovdzului'gi orzului, au- fost consernnate Eiajn ilu:-;;;;;;i, --r,l-u.rtoas" ale- iuJelelor MaramureE' Neam!' Suil" ava etc. I iotodatd, in apropierea stinelor situate la o indlli'me nu Jir, ,orru dicazului, ciokranii " "cultivau,"1Tf-ry-,: ca ;;;;,
ui"" gunoit6, vatz6',cartofi' morcovi' ,.1'*ila'a"'i"tu"le-inirebui ntiu t a .p'-e.pa'al:?,9i."','L"*: n:; ;;". ;;;";; cresteauatit de bine'
i'uvgroi"riie
;l h
'ffi;:1il;;;''*;i gi de dus aca;siu,2as' iia*l""ur,
r -r ,,-^:L:r ^^*^;:: posibil' o*amenii ' De fapt, se poate apte"ia cd, oriun'de.a fost ,la munte au incerc'at sd smulgi roade qapintytli' 91:",:' creatia populare orai6 .atest[ interesu]' firesc al "rnuntel
lor' Bundoa'l'.'"-tll11":l^t:-:, H;'A 'cilL'u pru"i" 13; evgcI,.printre altele' efectuarea se. oitu"iu, ?,]r* al"
", ,,...susIa munte,'ii rii
iu'plaiit cu ,, 'un plug cu ;asb
rnai concretd si mai con:lrrrdentd dovadi d'espre Dar cea -i'aur"ngate
ate cultivari] nlqnle]li p-"--l.T:]l'Tt^"qi
Iiil"
"*i1r"
tu Istariu poporului..., p. B. 1 ;" Io n Io nes c u, op. c lI . , p. : l: l( 1.
.1
"#p"tice,
subcarpatice 9i intracarpatice) o con-
trd: 2r2Nicolae Dundre, Semntficatit -etnologice ale pddurdritului Harsitensia"; in ci"rg"i"'ii'-iliigniii, nal dln Munfiii' '"ol' "Acta lurea-Ciuc, 1980,P. 184 L r7,!/Iwntit
ri l 'l i b i d (,F 1.
::]t Conct. D. Ionescu, P.rin lt|utt{ii ltlelterlinfilor, Craiova, Edit ,,Scrisul romAnesc", 1977,p. 18, t'i3. :rrsIon Conea, 7'aro Louistei. Geografie istoricd., Bucuregti, 19:ll p 13 1. )!,e Ib.idenl. 2a\\Ibidertt. r4t Ion Conea,. C. Popescu-Tismana, Tismana qi in'tprejurinille t't in ,,I1.S.R.R.G . ", t om ul LI , 1932,p 332,
ri+
(nu cleparte de Tulgheq)' Runc
sec), virful Piatra R;;;l"i
Aij r,, J* ep. r, i ti, o or r uatii asupre_og\ ?tt iil?!- " ?:i^""o1 1e46'p' 285' " A16a-Iutia' ;;;:ifi':,S""ii'#il 244 Ibide|n..
:
"J-ir'-iiis5-is+s,
in ,o iJ"*Viaau\iu,'zoia Asricuttula:? .satereddn ??!g P*::s p' 2BB' "Etno1e73' Ng."*!r Piatra Bicaz", u uiii'sitt.i;i i,Iit;;'A"retian'i.Popeicu,Cintecuechi' 24{r 14"r""tLocusteanu,'iit"
)ltenia, Craiova, 1967' Pi 248. -
Ocupotii
tradilionale
pe teri'toriuJ
fiomgniei
vol'
J -
cd' 402
6'5
stituie rdzoarele car.e te,raseazd pa,ntele :ibrupte. Arhaice ca existe_nfd qi cu t.r nrare rdspindiie_pe teritoriul RomAniei (in T ar a Lov igtc i . J a ra Vra n c e i . J a ra B i r.sei , Jara U u1* grtrrl .-1.o.. oit ulu- i, ! ara z a ra trd u ru i . p i a u re n i i H unecroarei ,' i nocanr,ne,r Munlilo-r Apusc.ni, Jara Bihariei, Bistrita_Ndsducl, Mararnures, zona colinelor de ra poalere de vest ale Muntiro. Caii-u",'ro,-,n Porlilor de Fier' in vestur carpatiJ.or'_Meridionari, in-lonerc Muscel, AIS"C, RdctAuti, N-eam! eic.)2a2, terctsele ating :ctria, s -a u fo rma r p ri n rasturnarea. an de an, hl Drazdelor - , , inaltinunrai me ..E l ein jos, paralel cu curbele a de nivel : ,,Formir d-e treaptd a rdzorului sau terasei este efectul indelungat al rdsturndrii brazdelor, a1 practicdrii cuiturilor agricoie pd u""laEi 1oc de-a lungul mai mur.tor generatii. De tirocur de unde se incepe aratul, pdrnintul se adunl an de an, alcdtuind un fel de treaptd despdrlitoare fald de proprietatea agricotd situatd pe curba inferioard de nivel. Ca urmaie, pe intr:e-aga intindere a pantei rezultd o serie intreagd de trepte, similarJ cu treptele unei scdri, cu baza proptitd in poaiele pantei, iar cu virfui pe culmea muntelui sau el dealului. Durata lle care o imniici formarea rdzoarelor ne permite sd le consiclerrrn un indiciu neindoielnic - agro-geografic si etnografic - al vechimii aor,iculturii, pretutindeni unde se cotr-statdrdspindirea 1or...sr249. De altminteri, materialele etnografice aratd cd - pini ;i in agezdrile de munte, in care cresterea animalelor (in special a oilor) a avut o pondere covirgitoare, impunind astfel incetA_ lenirea, din timpuri indepdrtate, a transhumantei -, numai o parte infirnd din masa sdtenilor era spesiaiizatd in pdstorie, restul Iocuitorilo' fiincl, in realitate, iscusi!i lucrdtori ai pIrnlntului. De pilcld, in Mdrginirnea Sibiului, s-au cultivat frec. ,zi,N. Dunijre, Ocupafiile tradilianote, in vol. ,,Introducere in etnologie", Buclrcgti,- Edit. Acaderniei, 1980, p. 95 ; Romulus Vuia, Sfudli tie etnoqralie $i folclor, vol. II, Bucuresti,-Edit. Minerva, tg80 Laurian ; Somegan, Vieala pastorald irt Munfi.i Cdlitnani, in ,,8.S.R.R.G.,,,'toml_tt, p. f93.1, 285 ; I. Chelcea, Cercetdri eino;1ra.f ice in bazinut lucureqti, Zlatnei ;i Valeu Antpoiubri. ]\[ocanii, in ,,Apulumi,, an V (ig61), p. 4brj ; p6:p2, constantin A"rlricttltura tn Mdrg.Lninlea sibiutui, iri ,,cibinlu-.., Sibiu,.1969-1973, p. 61 ; Romulus Vulcdnescu, Sisterne trail:i{ionale clc ur,d.tttrd,,in ,,Atlasul conrplex *porlile de Fier,,, Bucuresti. Edlt. Acade_ miei' .1972_;rd,em, Agricultura cle tnuntc in tiestul carpalilor lr,terict/o, na li, in ,,Revis t a de et nogr alie qi iolc lor . , , t o r n 1 2 , 1 9 6 2 , 'n r . 2 , p . 9 T : Maria cioar6, zona etnograficti Rridd.u{i, Bucuresti, Edit. spori-turisrrr, 1 97 9,p. 55 . 248Tora Birsel, 1-61.I, Bucuregti, Edit, Academiei, 1972,p. lg8.
66
vent rcoasteleinsorite, ,,fetele((gi plaiurile' practicindu-se o rentabita agriculturd de rnunte2ae. O clovadi ar impletirii celor eloui rrunuri de cipetenie ale ngriculturii romdneEti o constituie qi faptul cd unetlele de luCiare a pdmintului n-au lipsit din ni'ci o a'ezare _r'mdneasrcd, nici chiar din cele vestite. pentru cresterea animalelor (ca, de exern,plu, Mdrginimea Siblului, Bran, Sf,ceie' $ugag' Loman, Novaci, Polovragi etc.)Pe de altd parte, chiar qi pdstorii pr"opriu-ziqi stdpineau bine tainele culiivdrii pdmintului Ei, de aceea' in fun'clie de oondi{iile istorice, se intilneau^cazuri de trecere de la ciobanie la munca cimpului gi invers, in general, in atare situalii' op,flunea pentru una sau alta dintre ramurile de bazd ale agriiglturii^ nu era delo,c lntimpldtoare. Pentru cd irnpunea stlpirea unorr cunoqtinle corn,plere de rnedicinf, veterinarS' de ,tanicd, cle meteorologie popularS, de matemati'cd et'c.; pentru era presdratd cu prlvaliuni de tot felul; pentru cd solicita !5, rezistentd fiztri| qi moral.d, curaj, iscusinld, cumpdtare De , cle obicei, viata de pdstor llu tlret arecesibill ori'gui' 3:r, spre bitrinele, pina gi pastorii renumili se.Yedeeu.ne-
i si ienunle Ia ea. Riminind in rsat,de regulS' ei se dedi'car'r drii pdmintuJui. Adeseori, atlegereaintre indeletni'cirga qe lor qicea de muncitor al pdmintului era cit se poate,declifi= , implicind ezillri dramatlcer.Ecouri ale unor aserneneafr5= tdri suflete,--stise intrezdresc si in creatia populard ora15' capdtd, ins6, claritate qi intensitate in crealiile rapsozilor bani. Bundoard, in lucrarea cu c-onlinut autobiografic Doirt'ct pistorul Gheorghe Nistor ungureanu aratd q5' ajuns in i bdtrinetii, facie fatd tot mai greu vicisitudinilor yielii ,b]dnestisi se simte inclemnat si renunle la ea : ',Dar acunl f om i.",c:ut,/ Nu-mi mai arclecleiu,bit / C5-s de viscole bdiut / clelurne povestit./ Nu md mustrd nurrai satul / $i md muslumeir ioal6 / Cd ntt putr, rnin'u pe sapiti $i to! ura pe oile-n gSleat[."'( (srJblinierea ti ae piatra 7 Sa *uk .[)entru. o clipd, este regie'tata alegerea fdcutd nu:nai sint cum am fost / De m-a; fa'ce curn de-aq trdi un an / $i sA vin 9i eu acas'/ Ca pi l s. / S d-mi i eg via pe llar ac Cd- i bun vint t l i ,ldsaboalii cle oi / 9i aq s:dpa dc nevois{
in tinerele : eralrl' / Mds5 elr m5car cu nd'st r ap' /
1r4r) Constantin Popa, o\s. cit., y:. 59
87
In cele din urm6, vocalia pentru meseria de cioban triumfd pe sub brazi si pe sub tei, din nou : ,,Nu las bietii / -mietupei / Nici drdgutele mioare i Singure printre iroonr....ir25b. Din vremuri strdve,chi vine gi rieprind,erea cuTtivdrii cerea_ lelor in zona finelelor, imprejurul addposturilor pentru oameni gi animale, intrebuintate temporar (conace, colibe, od"di, tirle, s(rlape,mutd"turi etc.). Astfel, in Mehedinli - atit pe lingd co_ nacele din partea muntoasd (ca in Obirqia - Clogini, Oizeqti, Isverna, Prejna, Podeni etc.), cit mai aleS pe lingd cele presdrate ici-colo in zona finetelor existat-dintot?eauna mici ogoare cultivate cu cereale qi chiar cu legume, vie"etc. : ,,Lunci nu se afid jos, in sat ; putinele ogoare lu,crate numai cu sapa sint sus pe ponoare qi pe ripi, uncle au Ei livacla de pruni, nuci, pulini pdEune sdracd, dar mai ales aqezarea, conacul pe lingd care lin multe capre, hrdnite cu frunza copail61...tr251 . _ $oegaqi era situafia ;i in celelalte pdrli ale {d,rii. De pildd, in Mdrginimea Sibiului, intre 800-1 400 m alti:tudine, se intinde zona finelelor sau colibelor unde, pe 1ingd fin, mdrginenii fac gi agriculturd de indltime, semAnincl cartofi, ovdz si-secard in locuri care fuseserd defriqate cu secole in urmd252. Tot asa, in satele din zona Bicazului, pentru consumul propriu, oamenii puneau ,,..varzd gi alte zarzavaturi qi in coseriul oilor la tirlele situate pe finete...(253,iar in hotarul unor aEezdri din Munlii Apuseni, intre p[gunatul de la munte, din timpul verii, si iernatul vitelor a:asd, exista o zonia intermediard - cea a ..mutdturilor6( dispuse la poalele muntelui_ Acolo se sta cu vitele &u *sdlag-, casi cle locuit ,,..,3-4 sdptdmini. La .fiutdturd,' cu o singur6^ incdpere, si *gurd-, (-gurd pe dric) mijloc (gi poieri pe lAtrrri-). in imediata apropiere se gi.seqte ardtuia, finaiul si pdEunatul, mici petece in jurul gospodiriei. in timpul verii, vitele stau la munte, unde au *.stine., cu o singurd incdpere. In acest timp, la mutdturd se coseqte, se stringJfinaiul il ce* realele. Toamna, dupd adunarea recriltei, vitele sint aduse clin nou la mutdturd 5i irpoi irc.a.sa la ierntt..:1s4. Bineinleles. cd girul exemplelor similare celor de mai sus poate fi prelungit la nesfir;it. Ele vin sA intdreasci convinrrr.m Gheorghe Nistor l-Ingureanu, Florlcele din p. 31-34. 25rConstantin. D. Ionescu., op. cil.,..p. 18. 1l;2Constantin Popa, op. cit., p. 60. 15 3Io n Vld duliu, lar ic ulr ur a ir r . . . ,p. 288. r'r''Lucia Apolzan. up. cit., p. 294.
68
Pa,ring, Gorj, 1971,
formelor de rea ci pentru romdni, indiferent de specificitdlile totdeauna o constituit a pdmintului i"iiut iocuite, lucrarea Se cuvine' deci' subiiniata strddania ;;;;;"e;;;'J" "ap-"l""i*' an d9 an'.pe piatr milenard a poporutui,',osttude a-gi asigura qi imediatd strictd cerealierJde a"-ptoa"tu i;;;i;";timui faptul ci romdnii' trebuie.,amintit in aceiaEi-timp, it.*iit"t" ci, iar nu imoritiU i" general, au fost, de regul6,- exlrortatori' -iJ." Jiferitele regiuni geografice ale acestora, il;i;',**i, schimburi colaute in parte, au exiilat variate Ei tra"dilionale Astfel' atit traiului' necesare celor merciale, pentru asigurarea fiecdreia pe intinderea ales mai cit ro,iAneqti, -ioattu i;i;; p;"inciile produsel'or a iirculalie activf, dintre e1e,a func4iorrai b marf6, in:lusiv a cerealelor' c"anitoll-i11 Totodat5, aga cum am ar6tat in prima parte a pe lingd c5' impun care existS dovezi inaiscutaUile, -constatarea cultivarea pemintului' tJ"i"t1ii t-orl ittd"lnt"l"il .:t f.:iT::i: rindul' o asemenea
ii,i',"i".i'f"'."'"}" e!i;.4*ari1 c1,jlg: ],111:., :"*:l :i'
animalelor qi cd, secole de-a ;-;;t"tda a agriculturii a avut pon'derea cea mai r;;;i -" -.1t: acesteistdri a faptelor trebuie cSutatS'in primul
n"Ofi""tia
rom,a-nes'.tl a r-r--v r' fF .. . in timp rspor LrLro rrr i.irupurtilia na, ru, rrr Pqpul?lie: ry,lTi-g:lIa Ob_ tel or de i el i ef f-orn contribulia cuvinte. alte Cu afice. i" variabils [ruu ptoa"otieiusticoiea fost :"T,Y.l,"::Tl:l?: ceaa zilelornoastre'ea stind in i:i"tj. ;;it tii;*"iixfoii timp
=tia, pti"tre altele, cu mutatiile in 'l:, "o]::.ut:.t,:: acest punct ri"iiJ ttttAneascd pe regiuni geograf,lce Din qi' migraiiilot. epoca in ci vs'"*luiuJ""Jurismului,lndeosebi se cunoaste vsuLr L' uv 9u. T?i vitre3P:i' ss vedere,
pe,aproapetoatd durata teudalrsmYlu"l:I^"jl_t].Yr''datorita "'Ii lil
.
""i liilor istoricectctot"a" i"t"l' tf"1'!i1-:'ii,-:::?r-,iu:i*liYii in proporlie
cimbie -, era dispersatd, )""" ffihi#;i" si chiar muntoase'De *gi""i1u-.dulYt9T: i,. pi'"."-pa"iit*", pddurea din PieGxemplu.potrrvtt,
;i#;i
Specnt.(1791)'
a Podi"i.tii1ui su.uqalua.t1bS.$:.:"u bJti; l"al"i-ii" 'ugi"".*u ;p'" g1 e; vtlrL;ft ;l;,
-i; :iti:i :.":l:1: isrur i"i;i I :l IY;Ill i?f aqezirilor pdqunilor' ;]fitilor, "ii3:iEi .druDoieniti spre a race
rulatiei era concenrratd hurilor. Majoritatea covirqitoare-* qoF r!,:-. ,-^ ale +^oanrrr'i utitizare ^r^ terenului
cle' "Jill;,r'?;i;;;, .i"ou'ior*ere '"o*pi""a' aceea'.Pi9-T:::tI---G*i: De economie o lindesc mdi culturalizat peirti in harta lui Sp";hi;;tenta din cuprinsul Oit6nieis255'
celui
2 s s A n a T o E a T u r d e a n u ,o l te n 'i a .Ge o g r a fi e i 'sto r i 'cd 1 'n '!.L d 'r |i ,Ie se co p' 40' c-ra'io"i, Edit. ,,Scrisul rom5nesc"' 1975' lutui xiilf
69
De fapt, situatia era asemiinatoareqi in celela-tteprovincii romdnesti : ,,Densitateamaximd a a;,ezd,rilorin regiunea clealurilor nu este car;rcteri.sticd numai blteniei qi nici numai se* colului xvIIL Aceeaqirepartitie a densitdlilor rnaxime in dealuri era atunci ;i in Moldova si in Muntenia. pentru timpurile mai ve,chi, cercetdrile aratd cd si in ,secoleleXIV-XVI, tot deaiurile erau cele mai populat" . gi cu cele mai multe urme i ] -,'."trr"rlrrl...irz'so de utilizare economiicd Sigur, Iucrarea plmintului pt' inaltinrile munlilor sau aie dealurilor are o apreciabild vechime la romdni. Dar, in a,ceste forrne de reli,ef- oricit dc mari si de suslinute ar fi fost stridaniile popula{ici indigenc -. din rnotive obicctive ,*-r"-putearr obtine recolte abundente cle,cit,probabil, in inii cle o rodnicie exceplionald. In s,chimb,flora bogatd a muntilor noqtri, suprafelele intinse dc pdsuni ale acestora ofereau aproape an de an - se inlelege cu oscilaliile caniitative Ei 'caliiative fireqti _- conditii dintre cele mai bune pentru cresterea anirnalelor pe .scard1arg5. plus, aqa cum aratd docuimentelecartografice gi mdrturiile orale de teren, din nevoia evitdrii contactului cu frecventii ndvdiitori, pind pe Ia in,ceputul seicolului al XIX-lea, multe dintre iuncile piraielor sau riurilor din regiunea der.uroasdnu luseserd luate, incd, in culturd. Asaclar,la-munte sau pe deaiuri, totdeaunas-a lucrat pdmintul, dar cu o productivitite,care asigura doar produsele de indispensabilanecesitateobstilor sitegti. Numai ca exccptiese obtirreausurplusuri de cerealeclestinate vinzdrii. DeEi atit de expusd invasiilor, totusi, Ei in cimpia deschisd ,,...aexistat, incd din antichitatc.o populatie irutohtond,ateslata cle izv,oareles'crise;i de arheorlLogie sau ,ald,tut.icle po,pulalii nomade, ca la data expediliei lui Darius, stru singurd, cum apare in vremea lrri Alexandru cel Mare sau Li,simah...(257. pe temeiul vestigiilor scoasela lurninA de arheologi sau pe baza unor fapte de limbd (dc pilda, N. Iorga aprecia id num'ele fostrrlui jude! Ilomana{i a fost intrebuintat de cumani pentru a desemnapopulatia autohtond locald. La rindul lor, romdnii au denumit unele sate cu populalii straine in funclie de numele etnic al acestora : Comini, Berindei, Tdtari etc.258;,sintern in rndsuri sA afirmdm cd popula{ia indigend a locuib zonele de !50 Ib ide nt, p . 127. 2;7 Istoria ytoporului...,p. 2,-rSIbidtrn, p. 73.
rU
pdcate insd' datoriti sthrii clmpie a1e!6rii qi in evul rnediu' Din prelungit'd secole de-a rindul' cimit"tsucuritate, Oe iir[tt*"t" a teritoriului rom6Lola _ adicS tocm",-;;r;;'";o--ui'ferti16 nici valorificatd la si pe mdsurd _-;;;;"i;;i Jop"rrta il;t" in,er'rrl agro-productive' potenle sale ridicaitJoi de nlvelul atit era cereale) inuJi", ,qesul(cultivai astdzi cu'grlu 9i fte ]n !11e cu pdduri care, in Jara RomAneascS'spre exem;;;t;;;'"p"rii nepdrlile de Dundre : "Chizrr ilr;,-r; 1t-iti"a"or.'.'ni"a aproape piqunat pentru mult puorr.i--"tJu tototit" mai Bcopertte "r, agricultuiau2il' in ceea ce priveqte Oltenia' in Eu"ii p""t* paConsiantin cantarcuzino,ctin 1700, intinse h;;i; ;t;ilicului no,11; ,Iu.i uir,t indicate in Vtetie'ain1i.Gorj' DoIj'- Yllqg* 9i
iliird.'D";;;;;;, li'lt t"iu*
l"
:] I"yllt
^t:::i"oa masive pddYi:-T:,^"":ffT,1: Specht,'u"ol"l"i din harta.Iui 'it;q't'i
i;"i;--"-.pltte i" Otnpt"r unei^linii aproxirnative Qujmir'in plus' spre deosebire de ;;;i;-$$tonu-pit"utica1'ss€Iluzof sega.cea etc' erau inconcaracalul, ;;;";1d, craiova, ;rl; nesfirqite. In atare coqdili,i,,11"-1 ;ii;;-naa;i -*::-::?:; a reprezentat tJ ru"oiut"i al XIX-iea, creqtereaanimalelor cimpie' din populalia qi pentru importanfd glii" a* primd qi-a schim'lrat Abia durpa derbut'ulsecoluiui tre'cut, cimpia
parte' i;;fl"*iiqar"u. e.t contribuit la aceasta'p9 g€.o imigrate populaliei sp.ecial in dertorate pl*iii" at-ografice", iar pe zonele muntoase, deluroase sau din Transilvania' ale timpului alt6 parte, noile leluri *oltTt!" :,;'P^t*^li
d,in 1829, cind, in urma eliberdrii comer"i"ti"*'"gi'".d" monopolul otoman, raportul suprafelelor cle sutr i rornAnesc t3 fl: cole cultivate in sate fatd de piquni "o ilt:,quJ il::l: zonelr:
hotrrita in toate 'i"r'Jo"-r""#; il;;; di,-,.rrr,-,a'era witkinsonobserva enslez cdlatorut i" 1820 drft;';l;'rarii. ^;-'"'i-;'c1in cimpiile Jdrii ."I?1.."Y1.i1111; li;i ; -RomAneqti erau Moldova I r"t"i.u de pdquni' In rgob in Muntenia si
.loas810 hectarei;' ;il;";
si finele Ei *jf
o-o^o 11y.t
Dobrogei)' raure-cultivate, pe cind in 1904 (cu adaosul pigune de E: 5 ?9199: hectare S+O ul se inverseazd : r +?g
revolulie.agrarit" P:?,t:"t:.1*il" &;ii";"ceastd i;;;; o'it""ttot-are u dlsimii populalie.i 'qesuiuipe 1q1e',At!f"l:-1f-i:l oltenia a sporit cu f"'iie38._rg+r), popuialii
in
73.
7t
4QQols--6000/0, i-ar la deal gi Ia munte numai ul' Qo/s-!000/(); ceea ce inseamnd cd toate bralele de munci s-au pus in slujba Plugdriei la oirnPtt262 cultivatd pe porfiuni restrinse, datoritl rodniciei pd_ - .D-"El cimpia ofp19a totusi mintului, nu numai hrana pop.rt"!i"i . ' locale, prisosuri fie pentru locuitorii din ceielaite regiuni ;i -ci fie pentru geografice, export. Astfel, numeroEi cilitori straini au cuvinte de laudd daspre fertilitatea zonelor de ;es ale ldrilor l9m1l". De pildd, referindu-se la Muntenia, Michael Bocignoli din Raguza afirmd in anul lD24 : ,,in a:,est Ees ne,curmai pd_ rnintul este gras, potrivit pentru culturd, afari de locurile unde e tdiat de mlabtini sau pdduri. Regiunea este productivd in toate cele po,trivite nevoilor 1."in1rri.-tr263. Afirmalii asemSndtoareface gi Franco sivori, italian genovez, secr'etar si prieten confident cu petru Cercel : ,,!arl, in ce'11n{ mare parte, este qeasd,destul de friguroasd, dar foarte r'odni'ci; astfel cd fdrd mult mestegug ia imdnatul grinelor -o.mdsurd Ei fdrd^a,ingrdga.preamult pdnrintui, de sdm"infddi 25 qi 30 de mdsuri, cind anul esfs bun(26a. Iingd mai slaba populare a cimpiei si folosirea precum_ pdnitoare a ei pentru creqterea ani,malelor, o piedicd esentiald in calea infloririi culturii plantelor (ta nivelul fertilitdtii nimintului romdn,es,c) aesigu,;,;;;;fr"i.ii"i rr "n,"on"titrrit-o, a ,uneltelor de mun,cd, in general, sdrdcia sau lipsa totald de unelte din dotarea domeniilor boiereqti sau mdndstiresti, in special. De pildd, in prirna jumdtate a se,c,oluluial XVIII-Iea, mdndstirea Mdrgineni .. po,sesoare a 1g mogii - avea in do_ tare numai 4 perechi fiare de plug, 15 ooase gi 6 cazmale; rndndstirea cotmeana, pentru z moqii, poseda 2 perechi fiare de piug, 16 coase,12 seceri si 12 sape;,pentru cele 12 mogii ale sale, mdndstirea Horezu detinea : iJ perechi fiare cle plug, 38 sape qi tirndcoape, B securi,1Z topoare si 3b seceri. Multe mdndstiri nu dispuneau de ni,:i un fel de unelte agricole265. :!: P. P. Panaitescu, op. cit., p. 141. 263 Cdldtori strdini..., vot. I, p. tZO. 2e Paul Cernovodeanu, Societatea .._.. feudald romd.neascd udzutd de <:d.ldtot'iistrd.ini (secolele XV-XVIII), Bucureqti, trdit. Academi"i, ISZ:, p. l6-1 7. 265S. Columbeaau, Date priuitoare Ia econornia agrard" clin Tara _ R.omdnea.scdrn prrma jutnd.tate a secorurui aI *ittti"i,"ii'Isi,aii.'nnvistd de istorie", an XV, 1962,nr. l, t:. 119,
7Z
. De asetnenea, in analiza pond'erii celor dou6 ramuri d€ gi fapseami ale agriculturii romAneqfi trebuie avut in vedere in dirijat fost exterior tlostru tul c6, totdeauna,'comertul -a se sens' in acest tim'pului' ale istorice condi{iiLe de i"".ti" aI secolul pind qtiu La, de la intemeierei statelor feudale -inera orientat Moidovei al kvt-i"u, comerlu} fdrii Romdneqti ;i Im' a" pt=,.ia"re spre Trar-rsilvania,Genova' Venelia etc' Apoi' de comercial partenerul otont"r.'.to deveni' obligatoriu, i;rili primd insemndt'ate. ' Pentru ci viza cu deosebire cerealele qi impunea cumpipreluri derizorii a acestora, transpunerea in,.practicd t"rui "t a infleunlat decisiv evolulia c€Ior a ,,monopoluiui tur-,cesc(( romAneqti, favorizind creqterea agri'culturii do.ta ."tttnri ale spus a"i-"t"to. in detririentul cultivdrii cerealelor' Altminteri fi pute.a nuvecine citre !5rile - intrucit exportul animaleior bil.",-.it comercializindu-se animalele qprit i{I totalitate ff __ multd vreme, romAnii n-au avut motive tecfi .meinice "f""austine s5 ia masuri pentru dezvoltarea culturii plantelor, ci, au fost indemnaii sd p-ersiste.in efofturile men!.iii*p"tri"i, anirnalelor la un nivel superior' creqterii nerii '-----i,-, dispuneau-'in general' piur, p"rrtru cd tdrite romAne 'u de o relea'de drumuri bitt" amenajate, comerlul cu cereale era *uii ingreuiat. in schimb, anirnllele, uqor tran*rportabile' J marf6 propice comercializarii fie falige, fie - rnai "onriit"iu" cu seamd- Prin contrabaudd' ' In altd ordine de idei, in timp ce animalele romdnegti se produsele cebucurau pretutindeni de ceie rnai bune aprecieri' a ne' inferioare' soiuri _. unor clin cavza cultivarii realiere in gropi sau ln selecliondrii optime a seminlelor! a conservdrii * indoieloaiitili aveau alte ustensile necorespunzdtoareetc' fald de produsele cornpetitive erau nu qi, consecintd, in nice slmilare ale altor !dri. un obstacol serios in calea dezvoltSrii culturii plantelor ; ln ,onu de cimpie l-a reprezentat, in epoca feudal6' gi fluctuade munc5' Diferenlele de tia permanentd a volumului foriei cu",,t..,-alcldciide]aomogielaaltaaudeterminatfrecvente negative asupra ilgcurgeri(( de populalie, fenomen cu efecte cauza tiscalitalii din cuttivarii rezervei feudale. De asemenea, (fie peste holxcesive, a cldcii mari, fuga lSranilor aservili ture, fie prin pdcluri) luase proporlii dezastru'oase'mai cu seamd r.)
in secolul al XVIII-lea. De pild6, o lnsemnare din 5 martie 1242 infonneazd- despre fuga a tS OOOae oameni din Oltenia:r6{i. Dupd cum ise ;tie,_fugarii erau cdutali qi, in o"r"f Jupi"taril, errau readuEi pe domeniul abandonat. Totusi, Ae muiG ori; [5.ra'ul fugit ,,...izbuteqtesd scape de urmdrire sau, in- concrifiile unei aprige concurenle pentru bralele de muncb, tai_ nuit de gn stdpiS_demosie interesat sd_si sporeusca'plpululi" "rt" domeniului a5nri267. Frecvente erau si invaziile ldcustelor care - dupd spusele cronicarilor vremii - clistrugeur o"ti"iur, ,*. coltele' Bineinteies cd si impotriv:r cotropilorilor, animarere erau mai ug,orapdrate decit culturile. A.gase face cd - in concordantdcu complexitatea tuturor factorilor determinanli enumeraii, privili in conexiunealor in_ disolubilS-_, pind la inceputur veacurui ar XIX-lea, atit mogiile boieregti, cit Ei averije mdndstiresti, care ocupau de fapt mai toate zonele de cimpie, nu erau muncite sistematic,iar erntitdlile de cerealerecoltatc-de pe ele erau destinatein bund narrp consumului in interiorul domeniuiui. stdpinul de moqie nu eril ,n".pfin nimic tentat sd sporeascdproduclia cerealierd a rezervei sale...,6?68 Abia d.upd pacea.cle ia Adrianopole, oci,td c,u inldtur-area monopolului turcesc, se modificd radical teluriie economice. De acurn incolo, va spori considerabir insemndtatea economicti a zonei de cimpie, va cregte substanliaI numdrul bralelor dt:r muncd, se vor efectua defriqdri m,asive, multe dintre terenurile folosite odinioard pentru pdEunesau fina{uri vor fi preluatc in cultura cerealierd. f:r con,cordan!5cu noile scopuri economice, se vor obline su'ccesevizibile in organiz.areamarilor mosii, ,sevor lua misur.i administrative pentru ldrgirea rezervei boieresti, pentru asigurarea forlei de munci necesare punerii ei in vaioare, pentru perfeclionarea tehni,cilor qi a uneltelor de muncd, pentru ameliorarea soiurilor d,e cereale et:. Treptat, ldrile romane isi vor ciEtiga un rol important pe piala europeand, devenind furni_ zoare de grine pentru centrul gi vestul ccintinentului nostrrr. Ftorin Constantirriu, op. cit.,p. ll1. *11 ." t I
II. CABACTNRISTICI ALE DEVENIR,II PEISAJULUI GEOGRAFIC RURAL ROMAN-E9JI REFTECTATE IN EVOLUTIA OB$TTLOR SaTE$TI
ln legdturd cu morfologia qi struc'tura peisajuiui^geografic primul r.ind' de o tural, analizate diacronic, putem vonbi' in itt a raportului'-,in ;; ansamblu, rezultantd il"gi"; !im'nne-no!i sdlbatice' naturii suprafelel,or intinderea dintre epalfu, por" ditiilate de intervenlia omului, pe de o parte, qi mdrimea partc' pe de a1f6 prin munc6, tiunilor de teren smulse naturii, spus, aceastdimagine, in perpetud transformare' repreAiit"f -ri"ia..."u."in!a qi, in acelaqitinap, dovaCiac€iamai grditoare a poporului roiforturitor continue 9i constante, de veacuri. ale supune" qi impddurit, sdlbatic teii"ful tnAn de a umaniza .de a-l de naiirpuse servitulilc de progresiv pe sine elibera se a de vlala' turd, '--- de a-gi ameliora treptat .S" cuvine subliniat fbptul c5.- deqi pe pdmintul romAnesc mai indeau tr""ui gi uneori au rdrnas, un timp mai scurt sau p6roadele apoi' mai gi c6, ;;lte seminlii rnigratoare Ird;i pentru nurnai nu adeseori elploatate iost fnin"tutui nostru au pu'teri in itouoif. proprii ale romAnilor, ci qi -in folosul unor grett lu3faf a zbdtut ;i lxpansiuhe - popuialia care s-a .din pnntrrrsmulgereapdmintuluidinstareadesSlb6ticieafost beqti.,"qd, adicd cea romAneascdin forrnare satt iotd.".rnu ""u vitregii' il deja crnstituiti ca popor' c:rre, in pofida oricdror : strdrnoqeqti pe meleagurile oontinuat si r5mina statornicS rrRomaniaestecrealiaistoricdapoporuluiromSnesc,castat'' vegetaliei, faunei qi a iu 'oioF economicd qi chiar in privinla deschiderii cdilor de legituri"'"26e'
o ta e tl l -
26slbidem, p. 123.
74
16$P, P. Panaitescu, op. cit., 1t.26.
Intrucit poienile naturale Ei cele artificiale au constituit elen'lentul de bazd aI economiei siiesti, oarnenii s-au strd.duit in permanentd sd creeze altele noi qi sa le mdreascd pe cete deja existente. Degi permanent, procesul de supunere a conditiilor natu_ rale a evoluat lent. depinzind de sfarea tehnicilor si a uneltelor de muncd, de densitatea populatiei in epocile mai vechi, de felurile economice ale timpuiqi; de repariilio ir. ti*p a pop"lafiei.pe-zone geografice etc. in func{ie. de aparifia a rrui tbfr_ nici de lucru. de perfeclionarea unelterlroragric,oie, de schimbarea scopurilor economice,de trecerea pe trepte de dezvoltare istoricd superioare etrc.,au existat si etipe mai dinamice, mai productive de modificare a peisajului geografic. In oric,ecaz, pini cdtre sfirqiiut sdotutui al XViII-lea - in pofida eforturilor umane permanente de transformare a condiliilor naturale __, imaginea giobald a peisajului geografic rural romAnesc era aceea a unei mase imense cle paOiri sl izlazntri presdratd cu poieni mai mu.It sau mai pulin intinse, cu terenuri egricole restrinse ca' suprafafd. De pildd,.cu privirc. ia raportul dintre as,ez[,risi pirduri, pe baza anilizei hdrjii austrieee de la 1791, VintilS Mihdilescu c,onstatd: ..Cele ci.rca 2 870 de sate, cite sint ardtate in acea hartd, rdmin, mai fdrl excepfie, depirtate de drumul mare. Foarte adeseori e1e sint izolate complet, in curdturile rotunde din pidure. care sint astfel atacate nu numai dltspre drumuri, rie la marginea lor deci, ci qi dinlduntr,rl 1ora27o. - De asemenea,H. H. Stahl aratd cd, pe Ia 17g1, poienile, obfinute prin defrigare, erau inc.d agezate adinc in pddur,e: .....formind petice insulare goale in mijlocul vegetai,iei,Iegat,, lntre ele prin fisii inguste de drurnuri. Spa{iile m,ari, mai intens impddurite, au si ele infdlisArea unorpoieni imense,inconjurate cu pdduls(r27I . Abia mai tirziu, odati cu dezvoltarea comerlului romAn de cereale (dupi pacea de Ia Adrianopole din 1829),se aeoentueazd a$iune_a d,e defrigare a pddurilor. Acum, ,,...lupta irnpotriva pidurii a luat caracterul unei acliuni de despddurire masivd cu scopul inldturdrii definitive a pddurii de pe anumite terenufi(272. .2m Vintild Mihdilescu, Ilarta austriacd"clin, 1791,.in ,,BSRRG,,, tom XLVII (1928). !71 |fgnrf H. Stahl, Contribu[ii Ia stud.iul satclor cleudlnta;e romdnegti, uol. I, Bucuregti, i958, p. 230. 2 n lbid en t, p. 227.
,
DacS ritmui ameliordrii, al ciqtigdrii treptate a pSmintului' prin munci, a depins in mare mdsurd de nivelul !"lli:t:^ii unelteior de lucru, de densitatea redusd a populaliei pe -epoci i.ioti"", de scopurile economice ale acesteia etc', in schimb' morfologia qi stiuctura terenuril.or smulse deja naturii de citre s"tat'in nemijlocitd relatie cu m'odul de organizare Ei de o"" i rn4io""." a obEtiior sdtesti romAneEti' Astfel, in timp ce in upotitt Europei ,,...-u."a operd de colonizare medievali s-a iicut prin deslelenirea pSdurilor in chip organizat de citre minisiiri...6(, Ia noi, ,,..'"el pulin la inceput' ea este operd,!drdrl€aSCi,datoritS muncii obs-tilor qi a familiilor izolate pe hotarele cetelor moEneneqti...!'273. Prin un:nare, pare a fi indreptilitd ipoteza cd pe teritr triul romdnesc, in general, n-am avut de-a faie cu acliuni de defrisare si destel-eniresistematic desfdqurate' Dirnpotrivi' indeoi"ti ;"t"tli oi ti tutu satului devdlnnaEarhaic, pulql vorbi dt; li,psa oricdror restriclii a ministrative, de o larga li'bertate in priveste dreptul fiecdrui membru component-al o$tii ;;;; pe ,ai"qti de a defriga'qi desleleni-oricind, oricit Ei oriunde intinderea trupului de moqie devdlmas,d' Cu alte cuvinte, in caiea efectudrii a cit mai multe $i mal ci intinse defrigdri n-au stat ingradiri de ordin ad'ministrativ' impuse de nivelul uneltelor si tehnicilor de muncd' "Urir..i" lipsa de eficien!f, a acestora' de -,, --^ Libertatea sStenilor de a defriqa qi desleleni unde vor qi posibiiitdlile' oit pot' in func[ie de nevoile Ei, bineinleles, de fo. L=ri".i"le, libertate menlinutd (in virtutera iegilor nescrise neaie ferii) pind in vrerrlea Regulamentului organic, a avut :l ciqtigate terenurilor asupra directe consocinte indoiel,nic prin inldturarea pddurii, imprimindu-ie caracteristici morfolo' de neornogenitate, de neregularitate ;i ;i;; ;;-;";,.ito.-it"t", ici-colo, adeseorita mari distanle imprdstiate fie sd F;;i"J;_tt unele de altele. Dar, intr-o mdsurd mult mai mare deoit cea exercitatf, asupra formei qi structurii globaie a peisajului geografic.rural ro#a"ut., influenla obqtii slteqti -- privitd in complexitatea de sa si analizatd evoluti; - este evidentd asupra modului fiec5rui a mogie de trupul lo,.,iii"arii p5rtilor din ;Ji";;",; *" va ardta; existd motive temeinice ,ui-i"-purtc.. Dupd "r.,n, moqiei satului :r depins intotdeaci siructurarea re-r*1i".* asupra p5' ;;", ln primul rind, de raporturile rle proprietate !i3 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 150' qn tl
7S
ullllt illul, O r ' , c u n .r s e c u n o e rEte , i n s a tul ,,devdl maq de ti p rtt ltrtle'r, t'xlsl,tr o dublA stdpinire : colectivd ;i individuairdzi|. lrtoltl'lr'lrrl.r,ircolectivl se exercitit rlsupr:i a tot ceea ce reprcir. r nl. r nr lulr r s d l b a ti c d q i a s u p r:r u n u i fond teri tori al scos di n qlrra'r.rrrk' siilbdticie, prin munca genera{iilor trecute, gi mosl pr r ll t ' r r r r t r r r c d e o b s te a s a te a s c d . S;rrc dcosebire de stdpinirea colectivd, ce:r individuald viz:r lol r,t'fusc"se oblinut d,e cdtre, om, prin eforturile sale persoIrrrlt. ; ,,ir[a crau curdturile, larina creatd prin munca deslelettlt'll, plislcile, viile plantate, culturile de pomi roditori, gr5rflnllt' tlt' zarzavat, helesteul sdpat de mina otnului, spre deosr,ltllt' cle balta naturalS. $i, bineinteles, in primul rind, caslt trrtrstruiti de fiecare familie(275. Intrucit in faza satului ,,devdh-itaqde tip aihaic(( avem cle-r ftrcc cu o densitate micd a populaliei, cu tehnici gi uneite agriccrlc rudimentare, izlazu'7 gi fineleie erarr intin,se, iar o r-nare grirrtedin pddure, qi din izlaz nrt erau utilizate. De ,aceea,oricare grup fanrilial bdEtinas avea dreptul ,,...rciea se fotrosi de protlusele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sdtes,c,in orice chil: gi fdrd limitd, prin munca directl si prin satisfaceretr propriilor nevoi gospoderesti(270. Pentru incepuJ, stdpinirea colectivd preclornina. ca importanlA in cadrql hotarului satului qi, in ceea ce priveqte cimpul i r gr ic ol. s e c onc re ti z i r i n d e l n i tc . re p a rti z u te pe fami l i i , pe mai m ulli ani, de o b i c e i p ri n tri rg t,re l a s o rti . C u ti mpul , mrri al e; clat or it d c r es { e ri i p o p u l a ti e i , rl a r s i c i t o c onseci ntd a i rnbuni td!irii calitdtii uneltelor de muncd, ii tehnicilor de lucru, au sporit acliunile de modificare a conditiilor natur:rle de cdtrt' om, s-au" extins preluarile in stdpir-rire individual5 a unor porliuni'de picluri, de pdguni, de ape etc, Deci, pe ndsurd ce inaintdm spre secolul al XVII-1ea, stdpinirea .indi.viduald se extinde treptat in detrimentul celei colective : ,,Principiul prop riet ut ii pliv at e a c u 1 :ri n s m e i i n ti i v a tra srtul ui , apt-rici mpul de culturii, unde s-au delimitat ogoarele fiecdrui sdtearncu ciisA de vatr5, denumitd -delnila ceisei- ; iar apoi s-:r extins si iisupra delnilei cu fineatS. Principiul proprietdtii piivate afirmincl u- s e c lin c t ' in c e ma i n ru l t. s e rc c u rg e lu dei i nri tarea tot rn.ri precisi .a pdrlilor afidtoare in posesiunea individuald. Restul b unur ilor din s rrt --- p d q u n e rr.p a d u rc a . a pcl e rdmi n i n pl opri c);" Ib itlttrt, p. lLiu. r?; ldem, Obstea fd.rdrLeascttin, lara Rontds'teuscit;i L{ok.loua..Orinduit'ea f euclald,Bucuregti, 1961,p. 120. 276llenri I{. Stahl, op. cit., vol. II, 1959,p" 175.
7B
tatea coleciivS. Ace,stebunuri, reprezentlnd o proprietate colectivd, rlnin in devdlmdsie peniru toti locuitbrii satului'(277. Spre deosebire cle delnile, loturile de pdmint, precum $i toate cetelalte eie,mentecle stdpinire individuald, puteau deveni ereditare ;i, de obicei, se delimitau in interiorul obEtii prin ingrdditurd , ,,t-ugeaidrii, nescrisS,spunea ci sdteanul,care prin hr.r.u lui qi a Ta,miliei sale,-va desleleni un loc, va deveni prin aceastrlstlpinul acestui 1o.<278. istorice, in sec'XIV-XVII' De altiel, potr'ivit'clocumentelor erilu numeroasez/v' garduritt ogoareleingridite cu ,,nuiele, -Agailar,sepoatespunecait'tobEtileliberesdteEti,aflate in faza aevaimaqiei absolute, ca rezultat al dublei stdpiniri asupru pa,ti"tului icolective qi private), au existat doud modalititi de structurare a teritoriu]ui.: a) pe tarlale sou cimpuri sdte;ti, ..rb irrdrr-area sfatului obs;tii-(ne referim 1a terenul "rg""irri" stipinit in cotnun de cltre membrii obqtii : ogorul satului' iz)i"',tt etc.) gi b) pe. cur(rturi, adtcd' pe ,por{iuni de- lere.nirri agricole, dispersate,de obicei .ingrddite,;i cultivate rara lllcl o r6striciie, fiecare u.nde, cit qi cum voia ;i putea (este'cazul ptrliunito. din trupul cle moqie a satului preluate in culturi ne baze Principiuluimuncii). '-- In ceea ce prive;te locul efectuirii unei noi curdturi, singura grijS a siienilor era sd depisteze terenuri cit mai lesne fie deTrigatr cu proprietdli cit mai productive Ei cu o pozilie geograficdcit mai avantajoasd De relinut cd ecouri ale vremurilor cir-ld sdtenii se bucurau dupd de' libertatea de a alege locuri de muncd dupd ,,voie" -gi ilustrate in unele bine fiind e1e noi, pin"d la ajuns au .,nevoie{( printre crealii fol,clorice, iu deosebire in Plugu;or, in care'. sciri : spune principal ,,"'$i-n altele, de'spre protagonistul ^se s-aleagd loc curat' de C;'r uitat, s-i pesie ciipuri i J-a ridicat, arat, de sel ndni tt" ? Bo. in alte variante ale Pltt'gtt,sorLLIui,personajele se bucurA' dc A c o.* n,' o" ea. de d r ept ur i nbliinit ir t e in st r bilir ea locului neabraz-dd c',prindea, ochii cu : tui ,,cit irr[,turd si a i,ntinclerii s:ru ,,aritrd pin se saturard((?82' ;;;;i;"oiz8t, 2?; 1/. f6efflshel, P. r7.r 1|2'6!e71,p. .lii. :,1e lb,icletl1., ltro 1{sn,'i }I. Stahl, Camentarii etnogrolice pe tefi1o plugusorului, 10, 1965, nr. 2, P. L54' Itt ,,tl e'r'i sta der etnogra fi e qi fr;lclor", tom :st l fuj 6l pp, p. l $$ . 282l bi detn, P . 15 4.
7S
Bineinteles cd atitd timp cit densitatea populatiei era micd, iar o mare parte din pddure qi din izlaz nt era incd folositd, clezideratelearnintite puteau fi uqor realizabile. Apci, cdtre sfXrqitul secoiului al XVII-lea, indeosebi in zonele muntoase Ei deluroase, pe mdsura adincirii principiului st[pinirii individuale in dauna celei colective, qansele gdsirii unor terenuri de defrigat cit mai rentabile se ingusteazd sirnlitor. Este adevdrat cd luncile de pe cursurile superioare ale apelor din regiunea deluroasS,adicd terenurile care astlzi sint cele mai propice practicirii agriculturii, au fost preiuate in culturd abia dupl mijlocul secolului trecut, In acest oaz, se pare cd explicalia intirzierii trebuie clutatd in mod egal in specificul condi$iilor istorice (evitarea pe cit posi,bil a cdilor de acces ale n6vdlitorilor) qi in starea rudirnentard a uneltelor de lucru (cclastele dealurilor mai mult se sipau decit se arau). Intrucit,'in epocile anteiioare, in agricuitura noastrd s-a recurs cu preponrderenld la sistemul de culturd al alterndrii regulate, pe acelaqiteren, intre cereale si iarbd (sistemul ,.pirloagei'i, al ,,lelineit( sau al ,,moinei5.),tehnicd ce a. favorizat apari{ia ,,cimpurilcr{( sau ,,tarlale1or6'bdteqti, inseamnd ci, de reguld, structura teritoriald corespunzdtoarepdrtiior mosiei satului folosite in indiviziune trebuic sd fi fost aceea a doud tarlale :. cea cultivatd cu cereale qi cea,lSsatd nelucratd pentru s-gi.reface fertiiitatea. Pe aceste tarlale, locuitorii aveaU obligalia ,,...sdexecuteaceleasilucrdri agricole,dupd un pian trar difional comun intregului rul*283. , Prin urmare, in legdturd cu pdrlile devdlmase,alesatului, pare a fi indiscutabilS existenla unei unitdfi, et unei concordanle de acliuni in executarea muncilor agricole, unitate manifestatd deopotrivd in cultivarea aceloragi plante pe spalii intinse, in rotalia culturilor prin consens,in efectuarea in ace* la$i ti,mp a lucrdrilor agricole, in formarea la o clatd anume ;1 dupi. criterii unanim acceptate a turmelor colective de animale qi in p5gunarea lor pe diferite catcgorli de tercn (dc pildd, izlazul gi miri;tea), in funclie de terrnene calerjdaristice precise etc. Dirnpotriv5, terenurile i'ndividuale, oblinute.pe baza principiului muncii, erau lucrate cle fiecare famiiie in parte : cind Ei cum putea Ei erau cultivate dupd nevoi (cu cereale, vii, ,porni, etc.), fdrd a exista o schemd unitard obligatorie, valabili pentru intreg satul. 283Henri H. Stahl, Contribufii..., vol. I, p. 298.
80
'
tipuri Deoarece in faza ,,satului devblmaE arhaic6(-*-rrbttg
aep"op.iui;i"G;;i-.i
privatd)
",1:Yf^t3:-f.'.1,?, dintre ele raporlului",-l:?:f:l; ;i xviliea,'cu inv'ersiunea fi.ii;a';i;i;; precu,mpa'ifost a ir, -i;-;;;;;ti a.teritoriului ii;i";;;;f;i".# "o*r' etapi a evoiutiei obEtii libere toare), inseamna
teritoriale a avem de-a face "; ao"a imagini aie structurdrii pe de o parte' : "" cultur6 tn oariil"t Oi" trupul cle moqie pieluate peb'aza unui obicei' de a"1"itur5'mun'cite, ;;;";';il.;;.iidt agricole Drogram unilar qi.'C t[ altd parte-'c'eaa terenurilor restrictii' Ia"tt". .iiifitu iii-"bto qi cuitivate.fdrd ce intinderea propriet[lii obqteqti Cu timpul, 'p"de autonomizare a locurilor' de -at'"ta tendinla scadea, s-a aooent;af proprietili^ private' transformare a tereiruriior devdlmaqe [n hotarelor intre ele. trasarea prin gurduri, ro"-"" il;#ilia;r"" a Intensifircarea inchildenilor de iz)'az, a destel'enirilor 9i de fie sporirea A" iiu . defriqdrilo, - ourrrnti -populaliei' -cerinla agricole -, conflictele tot mai acute din;.d;;ii;uprafelelor dispropor{i9:iti: folosirea oUqtii, pi-ovocate de tr" *"-ntii geiitaLnt^ti, au irnpus tr.eeerea de ia devdlmdgia &il;i;;i;' paLmina definiiivd tu alit.ibuirea egalitari Ei ;;;;;-;t;oa nai"a pe- moEi sau bdtrini : "Odatd ce tului pe cete de ""u*,^ lotizdri generale' curdlat-.eventual' in unei un teren este supus preexistente' a'di'c6odatd ce pr"ui"Uii, de stdpiniriie - locureqti at"ptulr, ta"'cle retnact si de . dist'riibuire "":u,.i", i* i".r[it"i in stipinire privata' ;;,;"titi -, egalita.r'i, 1"t"i*" intrd definitiv in geneia!ie(284' gen'eraiie din urmlnd a fi folosit";;;;^;ttt, este atestat Procesul de Aezagregarea devdlmdsieiarhaice se:omijlocul pq la aq ,documentar in fara froila""u'"6 incd de faeilitatd sociald, au. diferentierea .st6piilil*'"1--XVt-t"u, cu vremea' atingind nirile private inegie,*3--"1"tfu1t treptat' apogeulin secolul aI XVII-Ieazdr' In general, trecerea de la carac-teristicile satului "devdl,'devdlmasevoiuat' de tip ummas arhaic" Ia cele ai" *tii"i cu mari dife-
'dffii";'il';afrl"i;,'"
fost lentd,concretizfnclu-rse
in funclie de de IJ ;;;i; a-" ti-p -i*"" erup de aEezdrila altufgt"tioe etc ale --specif ) orZnr,li"u,naturale, 4uT'g ice i" destrdrnq"" de ptoo"t """h-ifii acestora: ,,O dova'di-atentutui 3 imp'rsate" "SIiT
; trecerii ti'dive' in unele ;;;ah";ge,' mai 'a sfirgitul "i;; constituie faptul-cd,ge 1a p" ftt"ti, pdmintului , tirea se mai " XVIII-]ea al secolul in xvri-r"r,
I lliffirifiT'"i'
ii "r-,iu,
'28r,' Ibi(lem, voI. II, P. 262. 285P, P. Panaitescu, Ob;teo fd'rd'neascd"',p' 116' vol' 6 - Ocupaiii tradirionslepe teritoriut RomAniei
I - cd' 402
8t
giist'irrr srrtc cirlc, clesi cunoscuserd distribuirea teoreticd a ndrrr ir r lulLr i 1l' n ro q i s i p e fu n i i , n u fu s e serd del i mi tate nracti c l)t ' t t ' l ' t ' t i "
llj{1.
'
l)t' irltfel, chiar gi dupd instituirea stdpinirii pe curele clt: pir'rint, unele plrti ale mo"siei satului au continuat sd rimini in devAlmd;ie. De pil a, pentru o lungd perioadd de timp, lrirciurea fie cd a fost socotitd un bun comun. fie cd a fost rdsaii in afara hotar'elor sdtesti (este cazul codrilor foerrte mari), fit-. cA era d,elimitatd doar format, fird o Dreluare efectivd in stA pinir c lB ; Nici izlazui nu ,a fost impdrtit de l;r inceput, ci cloar s-,:r inlocuit principiul exploatdrii libere de orice fel dc ingrddire cu ce1 aI stabilirii ,,...unui ilnume numdr de -vite rnari- si dr: *vite mici- pe care are dreptul si le duci un ceta;, potrivit cantititii de ..dre,pturi- pe care le delinpir2tlB.Surplu,sul de anirnale era supus pl5tii. Este adevdrat cd, intr-o fazi ulterioarS, si izl:azul va fi divizat pe cote pdrli sau vtr fi desfiir-rtat : ,,Desi alegerea qi -stilpirea delnilelor,' din proprietiitea obsteascd incepe in secolul al XVII-lea, totuqi :rbia in sercolul al XVIII-Iea, cind proprictatea priv:rtd se intincle definitiv asupra *delnilelor .1s ffn*, se poate vorbi de o separare ;1 de fineatd,, intre ele. -pirtilor Acum proprietatea privatd se intinde in mogia obsteascd, pornind de la vatra s;rtului cltre cirnpul de culturd si de aici la fineatd. Pdquneil rdmine in feudalisrn inci mult timp colectivi. ..Pdrfile de izlaz.- apar istoriceqte tirziu, cind mogia obsteasc:l este aproape complet destrdmatS(z8e.De altfel, ca sd cldm un exemplu concret, pe la 1866, in satele de moqneni din Mehedinli, pddulea ;i izlazul erau incd stdpinite ,,in devlllndsie, fn
E -t
$ * * i
*
ggfn1nir2"q0.
Indiscutabil ci inlocuirea cvasigenerald a proprietdlii devdln-ragecu cea privatd -, concretizatd in stApinirea pdirrintului pe ,,curelet6care se intindeau peste tot l-rotarul, cuprinzind plrti de ,,pretutincleni((, adicd clin v:rtra satului, din locurile agri* c.oic', din izlaz, fine\e, pddure etc. - il avut consecinte asupril moclului de structurare a teritoriului sdtesc. r8dGh. Iordache, Llnitate $i diuersitate socio-etnogruflcri, Craiova, Ldit. ,,Scrisul rorndnesc", 1977,p. 33-34. :r87Hs1r"i H. Stahl, Cc.trttr"ibufii..., vol. 1I, p. ZB0. 288lbidant, p. 308. 28j,} Romulus Vulcirnescu, b)tnoloqie ju'kticd, Bucuresti, 1g70, p. g1. llrloJon Ionescu, op. clf., p. 139.
82
s
f,
*
s'
r
Dacd, in etapa satuiui ,,dev51maEarhaicf(' pdrnintul erflat in devdlmdEieera folosit dupd norme de repartilie Ei de rotalie a culturiloi stabilite cte sfitul obqtii gi i'suEite intocmai de ioli locuitorii, in faza satului devilm:rq evoluat se tinde c5tre gd*ruiiturea'utilizdrii indivicluale a pimintului intrat in stdgrinireprivati qi ereditard. Cu alte cuvinte, in aceastd perioacl5, i'n fun'clie de potengi de nSzuinlele economicc' tialul materi,al qi uman, cle cerinlele de pdmint persona).a cureaua cu_ltivzr iqi i;6;ii, iiu"o." familie si trebuin!.e, {5rd vreo voin!6 clupi gdsea cle cuviint5, il;';ft ininbo.aonire sau dirijare. proceclindu-seastfel, deli'mitirile indipdrli, stdFinite pe cote moqie de t"riouru a1e trupului 1a substituirea s,chemeiunitare de structurare teri"iA"ul,-a"o t"ri"fi a pdmintului devdlmaq cu u-n? individuald, a fiercdrei i"*iiii in parte, de zonific:tre :r curelei de pdmint' Acest lucru face si diipara posibilitate:r ciistribuirii trceloragiculturi agrip" tariale siu cirnpuri intinse, ilrecurrr si cerinta efectuarii "o1" *rrr-r"ii in acelasi ritrr, adicd la ciale c:rlc-ildaristiceobligatorii pentru intre:rg:rob;te. Aqa cum am mili ardt:rt, procesul cle clc.zintegrarea obqtii sat*gti iiu"r" r* n fost unitar nici cii,i'tensitatr: ;i ni_cicu sferf, ceeil cle cuprindere a terittlriului. In acest sens, stl p:Ire ca' ln gradul si ,rh'ice clev6lrnisiei a disolutic ritr'rul de ;; p;iGl" trucle lnaterializare a ei asupra fiecdreia ciintre cornponentele si' geografice zonc p.tl,ri a" moqie, existd iliferenle rn:tri 1lc cultiponderea riintre timp in raportul impticit, in funclie de vAiii plantelor qi cea a cresterii aninlttlelor' Astfei, informaliile culese pe teren in Oltenia impun conir.,.caclrul obstilor iatesti libere, stdpinirea p-rivatir .statarea prirnul rindi "e, te cureie de pdmirrt s_ainitiat si s-a consolidat,in de cit prttcit t'riru sirlului_c:rrc nrosi:r ciin Ir"pru tur"nuriloI sporire:r cu in ge.eral' Trept't' oclati iri"J clel,ri'mentul in plantelor ""fti"ariirplantelor, ecbnor-'ic,-,'ncilti..r5rii irnportantei ,,"i"i u creqterii animaleloi, s-tr extins stdpinirea inclividuald un l-1-lo,,iii ,,."pto pdciurii, cit qi ;r izlazului, ajungindu-se^la se face Aqa clevil'rna;' rtrcnt clat chitrr lel suprimarea izlazului in situate lrroqneni de slielor a r:ir - in cea.maii marc' llarte pulin mai naturale condiliilor poficl:r in unde, zrtna e clealuri, putut ui1llt-e:,t:1"1t^ prepon'deir,'i"i"i"", nlunca pdmintului a *, stApinirea pe' curele' de animaleior lt'ntd faid de cre;terea 1:r.nivelulintrt'gului hotar saaproape iri,"i"il-"-generalizat numai prinicsc. Ca ataie, in asemeneaa$ezarl'a dispArut nu penunitar6 o schernd dupd agricol i f fri"t structurarii terenuiui 0a
I I I
ll tl
tru intrcirga obqte,dar qi obiceiul arhaic al creqterii animalelor in lurnrc colective, pfuunate pe terenuri stdpinite in ,comun. Cu alte cuvinte, in satele din aceastd regiune este atestat, rnai cu seamd dupd mijlocul secolului trecut, cel mai ar,-ansatstadiu tle disolutie a obstii sdteqti libere, stadiu caracterizat prin extinderea propri.etdlii private pe aproape intreg trupul de mogie, prin libertatea fiecdrei familii de a-qi organiza gi structura proprietatea proprie dupd un plan personal, prin inexistenta turmelor coiective de animale (toate speciile de animale erau pdqunatein turme individuale pe pdqunearez.ervatdin anumite porliuni ale curelei de pdmint sau pe codrii de pdmint izola\i, oblinuli prin cumpdrare, inogtenire etc.). ' In schirnb, in ,satelede moqneni situate in zona muntoasd sau ln imediata apropiere a acestora - unde, din cauza puternicei fragrnentdri a terenului, a fertilitdlii reduse a acestuia etc., cultivarea cerealelor n-a putut progresa, cregterea animalelor rdminind totdeauna ocupalia privilegiatd servat pind tirziu numeroase ele,mente ale devdlmdsiei. Dc exemplu, pind de curincl, munlii au fost stdpinili pe ,,,cotep5rli( egale intre ele ca mdrime qi calitate, dar distribuite inegal ca numdr, in funclie de dreptul mogtenit de fiecare familie2el. $i izlazul a rAmas in exploatare colectiv5, fiind divizat in ,,cote-pdrli'{, fird insd a se ajunge la desfiinlarea lui. Menlinerea izlazului in folosinld comune in satele din regiunea premontand a ingdduit conservarea permanentd a deprinderii creE* terii animalelor, in special a ovinel,or, in turme obgteqti. Bineinleles c5, gi in acestezone (rn,ontaneqi premontane), anumite pdrli ale satului (cele accesibile cit de cit cultivdrii plantelor, cele bune pentru finele, precum gi pometurile sau viile etc.) au trecut in stdpinirea individual5. DupA cum. ia fel de adevdratS.este eoncluziacd ecouri, ba mai mult, unele relicve ale devdlmS;iei arhaice au ajuns pind la noi chiar gi in asezlrile de mo"Snenicare au ,cunoscutcele mai profunde transformdri, Dintre acestease impun a fi amintite : a) pigunarea liberd (nesupravegheatd)a animalelor pind lir Sf. Gheorghe (23 aprilie) pe orice io,c, piqd qi pe terenurile pr eare erau sem6nate toamna cereale. Apoi, se ,,oprea cirnpultt, animalele trecind in grija fiecdrei gospoddrii Ei fiind hrdnite pe terenurile cu iarb5, proprii; b) pdEunarealiberd, fdrd res3$114ur" N. Popp, Ciobdnia la ungut'enii din clreapta Oltului, in ,,BSRRG", to m LI , 1932,Buc ur e; t i, 1933,p. 153 . o ,t u-r
triclii, pe miriqte qi cositurd (de obicei, numai in primele-citeva zile, dupi secerat sau cosit, miriqtea qi cositura erau pd-sunate de proprietar. Dupd aceea, oricine avea acest drept) ; c) libertatea pdqundrii animalelor oriunde pe zoant drumului, edi'cdpe porliunile de teren' destui de largi odinioarS' aflate de o parte sau:alta a drumurilor publice gi necultivate niciodatS; d) iiberpe timp de ploaie, in tatea de a piquna -dreptul anim4lele, mai ales de a depdqi mejdina pidurii proprii ; e) pddure, eu ,,darea drumului Ia cimpt( dupi culegerea porurnbului 9i a viilot, cind ori'care specie de animale este -ldsatd si circule liberd pe oriunde, chiar Ei prin vii etc. Pentr-u o iungd perioadd de tirrtp, care a linut pind ia alegerea pdrlilor boie;e$ti din vatra Ei hotarul satului, pini la incet6lenirea hotdririi administrative referitoare la irnpdrlirea delnitelor qi la stabilirea locului de efectuare a curdturilor dupS vointa troierilor, adica pind la trecerea la produclia d,ecerealemarf6, laranii aserviii foloseau liber intreg hotarul . satr:Iui, aveau partea lor de pdmint, cum aveau Ei oamenii -liberi din ob;ti, beneficiau de dieptul de a face curdturi oriunde qi oricit, de intinse pe moqia satului. In acest sens, semnificative par a fi, printre altele, Ei cot't.statdrile cdldtorului suedez weismantel cu privire Ia st5rile de 'lucruri din Moltlova secolului at XVIII-1ea : ,,Nici unul nu are pimintul lui propriu qi bine hotirnicit,.ci cind li ryd.e vrea se ipucd de arat, ei inluga 5, ba chiar 6 perechi de boi la.plug, apoi merge cu ei 1a cimp Ei incearcd mai intii in multe locurr d'eosebite"undei se pare 1c5 este) mai bine gi unde pSmlntul este mai bun, qi apof ard ;i seamdnd(insi nu se ard mai muli decit o datd) cit-ii place;'dup5 aceea cit (timp) stau bucatele pe eI este pinfntul lui ; peste un an' e-l Poate .sd are'intr-un itt to" mai bun qi fie cd ari cirnpii sau finele, ei fac o singurd ardtur6, ei pot se{nena orz sau griu;porumlo, mei et'c', chiar dacd mai inainte iarba fusese aici de inillimea omului ["']' citeva zile Ei pentru f,iranul ari in tot timpul anului abia aceasta ii cresc bucate aga de multe incit poate hr6ni crt ele t2-15 inqi. El nu pretinde sd aiba din cale afar6 de mult sau (nrdear) un prisos, cu toate cd este sllobod sd semene Ei o mie de banite qi ohiar mai tnult"tez. 2srN. Iorga, O noud, descriet'e-aMolcloubi'l,n secolul al XVIU-Iey, d,e un iuedee'l in ,,Revista istoricS", XvI (1930),nr' 1-3, p' 27-28; apud Florin Constantiniu,op' cit:, p' 50'
85
Irr gcneral, in perioada premergdtoare legiferdrii Regul ;rrrrt' r r lr r luior ganic , o b q ti l e a s e rv i te m a i m e n { i neau, i n l i ni i mari , ,rl l l ;ry i r nod de or g a n i z a re i n te ri o a rd , d e s tructurare a pdmi nI rtl rri r r ; r; i c ele libe re z g 3 . Trr ftrn,clie de .specificul organizdrii lor (asemdndtor cu cel ;rl o l ;s lilor - liber e cl i n e ta p a d e v i h n d ;i e i a rh a i ce), rei ese cd i n olrllilt. irscrvite, pind pe la in:eputul secolului trecut, existau rlorrii ;rosibilitd{i esenliale de folosire si de structurare a moriili srrt.r-rlui_: a) ce:r pe tarl:rle (cimpuri) cultivate sau pdqunate rl i l i .j rr l, pc baz a un o r h o tl ri ri c d ro ra l i s e s u bordona i ntreaga ollltr' (nc referim la terenurile der,'dlmageasupra cdrora ldranii ;tsr,r'v i! i A v eau dr ep tu ri d e b d E ti n a s i , a d i c i l a l ocuri l e de agri crtl t,rtr d c liv iz at e in d e l n i l e , c a re , ma i mu l te la un l oc, fon-uarr o l rrrl ir s au c ir np ; I a i z ,l a z u l p d s c u t d e tu rm e l nari col ecti ve; l a l,r'irlik: de finete afl,ate, de asenrenear,in folosinta comund): lr) <'t'irpe cur1Lturi irnprdEtiate in hotarul satului (locuri de.agri(:rllt,ur5 sau de coasd), aflate in stdpinire privatd, pe baza prin<:ipiului muncii, si oblinute prin defri;dri sau desleleniri efecl,uirt,coriunde, fdrl ingridiri adrninistrative. Curdturiie, pres6rir1,eici-coio lte moEia satului, erau cultivate qi muncite dupi voia ;i nevoile fiecdrei familii in parte, farA o subordonare ttnor obie,ctive obqtesti : .,in ceea cc. prive;te curdturile, ldranii fiiccau pe ele arAturi qi livezi de fin sau le plantau cu porui :1i cu vii. NIici intinCerca I'or n-a fost stabilitd de vr.eo lcrge l)upir lege, ldranii deper-rclenli aveau libertatea de a defrig.r oricit de muit pdmint voizru gi puteau pe mosia pc care locuiau s;ttt chiar pe m os ii q trd i n e ' (2 9 4 . In general, td.r:rnii clependenti. ,,...i;i curi!au pAmint 1:i,, trtcsie cu si fdrl autorizirtie si-l stdpinc.au fdrd nici o lin-riti drr l ,i rtrp . . . ( ( c, ol- r s ider in c l u -s ep ro p ri e ta ri d e rp l i n i ai acestor curdl ttl i :,, I ) upi obic ei u l p d n ri n tu l u i , e i [e p r.rtr :aucl a zestre, i ds;r tt.to sl c nir e,ba c hilr r g i v i n d c ." :9 ;. Cu tirnpul, paralel cu intensificare.a ;rctiunilor. menitc sd r;lrorcrrscdrezerva boiereasca si, irnplicit, produclia de cerealettrrrfi, au fost legiferate o seric de masuri destinate sd anuleze rnultc' din'tre libertdtiie !5rani1or aserviti, care fuseserd conscrvirte secole de-a rindul in virtutea lesilor nescrise ale tdrii.
Asemenea prevederi administrative ne intereseazd doar in m5sura in care au avut consecinle ilsupra schimbdrii irnaginii structurale a ,rno iei satului. ln acest sens, se pare cd dreptul acordat boierilor de a rcduce mult suprafala izlazului (stabilind-o in funclie de numdrul s6tenilor si de un anumit numdr de vite) va nvea consecinle econonrice (sciderea importanlei creqterii animalelor in raport cu cultirrarea plantelor), dar nu vil influen{a sensibil transformarea structurii teritoriale :r satului, pentru cA izTazul nu va fi impir{it pe pirti, ci va rdmine in continuare in folosinld comund, ceea ce va permite menlinerea turmeior mari obqtegti. De precizat cd atit sidpinii satelor aservite, cit gi ldranii supuli aveau turmc de animale. De asernenea, apreciern cd nici delimitarea rezervei boiereqti de restul terenului rdmas in folosinta ldranilor qi nici liber.tatea datd boierului dc. a distribui, dupd bunul sdu plac. terenul in dijmd nu au contribuit esenlial la modificarea rrorfologiei qi a structurii interne a moqiei, ,ci numai la o mai riguroasd si ordonatd folosire a acesteia. in schimb, prevederile Regulamentului organic, care interzicea:t efectuarea de noi curdturi fdrd invoiald scrisd cu stdpinul si carre impuneau ca terenurile resperctive sd fie legate unul de altul gi repartizate intr-un loc indicat de stdpin, insemnau, de fapt, pentru cldcaqi ,,...pierderea curlturilor in favoarea propietarulniczeti. Se intelegc. cd, in directd relalie cu materiaIizarea unor astfel de dispozilii, prin disparilia curdturilor risi'pite neordonat pe mogia satului, stipinite individual gi ,exploatate dupi nevoile proprii ale executantului, s-a modificat qi structura teritoriului sdtesc, generalizindu-se treptat zonific;lrea internd impusd de boier gi efectuarea muncilor dupi un program, la fel, ordonart de acesta. Ipoteza noasl " rdl asd posibilit at ea const at dr ii cd ir r or f ologi, r qi structura peisajului geografic rural romAnesc, privite in dinamica tr:lnsformdrilor lor istorice, se datoreazd acliunii antropice a autohtonilor, acliune desfir;urat5 in cadrul obgtilor sdteEti qi in funclie de caracteristicile fazelor lor de evolulie (economice, juridice, dernograficc' etc.). in acest senrs!.putem conchide ci ritmul supunerii, ai alneliordrii naturii sdlbatice ir depins, printre altele, de starea in timp a tehnicilor qi a uneltelor de mun'ce, de densitatea populatiei, de obiectivele eco-
:1r;t IIenri H. Stahl, Contribu[ii.,., Jt)a llie Corfus, op. cit., p.
vol. itl, p. 371. 124; Idem, Drepttil de stdpitiire al cld-.
t n,sllor clit't Tara Rott'td.ttcasc(t aslrpra pd,n'tit"tturui defrisat tn, nerioada t t r: s Lriit t t d . r i i f e u d a : l i s n t ur u i, in ,,stu a ii. Re vistd cle istori e;,. tom b:. tgzo,
rr' . :, l) . jl4:1 . ''rt; Agricultura..., p. 125. 1.1"t,-r,
!et] IbiclbnI'
l.l{i
i:' 131' ot
!
A
n(inri((' irl(' epocilor',de specificul condi\iilor istorice efc. 1n func{ie dc o asem,enea cornplexitatede factori, privili in interclepenclcnlalor, gi de cursul lor evolutiv incet, cadenla modificdrii pcisajului romAnesca fost lentd pind cdtre sfirgi,tulsecolului aI XVIII-Iea, cunoscind fie momente ,de recul (c:ruzatede condiliite istorice neprielnice),fie de avint (datorate asimildrii unor unelte mai perfe'clironate,s,chimbdrii tpiurilor economice etc.). Abia pe la inceputul secolului a1 XIX-Iea (in special dupi pacea de la Adrianopole), in vederea cre;terii producliei ce. realiere-rnarfd, se inter-rsificdsim{itor, indeosebi in regiunea cirnpiei, efortul defri;drii masive a pddurilor. Spre deosebirede apusul Europei, unde preluarea in culturd a terenurilor 'acoperite de pS.dure s-a infiptuit dupd urr plan prestabilit, elaborat de mdndstiri, Ia noi defriqdrile s-au idcut in virtutea legilor nescrise ale ldrii, crareldsau libertatea totalA populaliei sA deschiddcurdturi oriunde Ei oricit de intinse. Acest lucru a avut consocinle imediate asupra terenurilor cigtigate naturii sterpe, irnpriminclu-le insuqiri morfoiogice de neuniformitate, de neregularitate Ei stimulind dispersia 1or,unecri la mari gi foarte nlari clistanle. . In cadrul obqtilor, in directd relalie cu tipul de proprietate (fie colectivd, fie privatd), au existat doud modalitdli de orga* nizare a teritoriilor agricole. Pe de o parte, terenul folosit in comun de cdtre locuitorii satelor a fost strucfurat, sub indrumarea sfatului obqtii, pe tarlalc' sau cimpuri, existind o unitate de acliuni in executarea muncilor agricole, in cultivarea aceloraqiplante pe spalii mai intinse, in rotalia prin consens a cimpurilor, in efectuarea lu,crdrilor agricole in alelaqi timp' in constituirea turmelor colective de attitnale etc. Pe de :rltA parte, curdturile in-rprdqtiate,zrflate in folosinld individuali pe baza principiuiui muncii, au fost, de obicei, ingrddite, cuitivate gi lucrate dupd voinla fiecdrei f'amilii, fdrd existenlarvreunei dirijdri comune. Atit in ob tile libere, cit ;i in cele aservite, cele doud procedee de structurare a teritoriului smuls naturii sdlbaticer au coexistat, dar * in functie de preponderenla tipului de proprietate in diferiiele faze ale evoluliei obqtii -- raportul dintre ele s-a schimbat in timp. Astfel, in vrerne ce in obqtile libere s-,aadincit continuu siSpinirea individuali (fie a curiturilor, fie a curelelor de pdmint) in dauna celei colective qi, implicit, s-a idrgit, ca sferS de manifestare, principiul orga88
in obEtile aservite pr"onizirii proprii a proprietitii personale, 'asistdm la o restringere treptatA cesul a decurs i"""ii. aiii, stdpiniri individuale' concretia dreptului clacagilor d;;;";; Je ei infiiEi. Pe la rnijlocul secolului ;r;;;";ffitu;ii;'!t""i""t" care au avut ca efect trecut, datoritd stipinirea inproprietarului' favoarea in -a.;;i;;;J-i"lttt'uiive curdturilor ;i".;;."; citre de lsranii aser pa.!i ai" moeia iatului ;;;;' 5i;i;;;d vili s-a restrins sensibil' in general, de pe acum' se extinde Ai.s.e,acc11t-"::1L-::"tinterne a moErel sado,.u*u"directi de bdtre boier a stnrcturii munimpdrlirea pdrnintului pe zone qi efectuarea t"i"i acesti de plan alcdtuit un "i"t"it, a"ttai"ti"du-se dupi ;;# il;i";i" ti-irr"iit in nroc obiigatoriude ldrani'
3 * fi
IIL PONDEREA SISTEMELOR ROMANESTI DE AGI|ICULTURA IN DIFERITELE BPOCI ISTORICE
. .?uEi importantS-pentru aprofundarea inlelegerii car,acteristicilor qi n transformdrilor cunoscute de 'agri"cultura tdrii troastre in cursul timpului gi, implicit, pentru"formarea unei imagini de ansambiu cu privire ra-devenire' in timp gi in spatiu a peisajului geografic rural romAnesc,nu se poaie spune cd problematicatipologiei sistemeloragricole a foit studiatd siste-maticEi cd ea se bucurd astdzi de o rezoivare adecvatd. Este adevdrat cd cercetdtori din mai multe domenii de activitare qi-au expus id^e^ilein legdturd cu aceastd temati,cd2s7, dir, cu unele ex,cepliizs8,opiniil,e lor sint formulate in mod f.agmen_ tar, expozitiv, fdrd argumentdri temeinice. Existd o identitate de pdreri cd cea mai veche treaptd de preluare in culturd a pdmintului sdlbatic este cea a ctefrisitrii Ei des[elenirii pbrmanente, care constd in utirizarea pind la epuizare a unei porliuni de teren, clupd aceea ea fiinnl pd,rdsitd Avem in seam.d,in special, lucrd.ile : p. S. Aurelian, Sistemele. .culturd' ;i raporturire ror-cu starea t'ociim, su"ur"$ti,--itdt ;'e-uorgo -toun |I_aio1, Politica agrard Ia rontd:ni, 1906; S. p. RaAianu,' .p. iit ; claudian, Aritnentagia poporurui r"otn6.n,Bucureqti, 1939; v. cosidctret, P.-P. Panaitescu, A. Cazacu, 9p. cit.,i Henri H. Stahl, Contribigti..., vol. I-III;,IIie Corfus, Agricultura... ; gtefan Olteanu, I'ncercdri expe_ rinrentale de asorament cerearier in Niorcloua, dn a d.oua jumdtate a se_coluluiaI XVII-Lea, in.,,Terra nostra,,, vol. I, Bucuregti, 1OOO; E,rg",-, sdnduleac, compendiul istoriei osistentelor agricoreo crin Romdnia,- in ,,Terra nostra", vol. II, Bucureqti, 1921; Ion Vldduliu, Etnografie rontAlreas_cd...; Vasile Neamfu, op. cit.,. Ioan'Toqa, Colltributii einografice ta studiur s'istemeror de agriciltut'd.'transirudneand., in ,,Anuarul"muzeului 'Cluj-mapoca, etnografic al Transilvaniei pe anii 1924-192b,,, 1975. ,* Vezi, rnai ales, lucrarea amintitd a tui Uenri H. Siahl Ei stu_ _: diul citat al lui Eugen Sdnduleac. de
silasatisSsesdlbSticeascSprinreinieleniresaureirnpidupire sint introduse in culrur6 prin defrigare ii""i"r"""ri i;;;;6, Ei deslelenire. speciali;tii sint cle aoord cd treapta imediat De as'etr-te'nea, 1'e.up""ioota in evoiutia agricuiturii.o reprezinti +tu^t-l5ea intre teren' pe a:ela.Ei timp, cle il iiterucLre'uariZbile ;;ilt, presuE"."uf" si ,,moini6( (',!eIind'( sau ,,pirloagd'()'.Sistemul. cu celui cultivarea teren' p""" J"f.iqarea gi desielenireu-gl"1 proreface pentru a-gi cind, fertili'td'{ii ieale pin6'lra sclderea tot ani' nrietStile oroductive, este lasat' neiucrat nrai nrulli -in p6fie cosit, fie qi este respectiv inierbeazd ;;;;;iilp:^t1."""t sau sunat cu animalele. ai"i, a"p" odihn6,',,moina'(-(,,ielina(( cu cereale qi insf,minlatd deslelbnitd ;;i;"1;"s"'1'^;;i;-i;.tqi urmarc, irlir" tfir.,p,se fac si alre defrisdri ori-destcieniri. Prin agriculturl de sisteme doud cele Ji"tt" deosebirea eseniiuii ir-t cazul primului' terenul a cirui ferar constitui-o faptui in tirnp "i, tilitate a se,cdtuite pdrbsit qi lasit sd se sdlbdticeascS, culturi din tetlporard o scoatere de ce; in al doilea t, vorba pimin"reg€nerarea fertilit[tii, care " pentru cerealierd, {9pe r-rrmi situa{ie' tul e reluat in cultui'd. Deci, in arceasLddin sau ,opir(,,!elin6( avem de-a face cu- o alternantd ,,rnoina(( parte' altd d" ' regulatf, cereale' g" puri", o pe de ioagdtt), timp) in E1 permata"?"tf iiecdrei etape fiind insd variabild la porindelungati foarte sau ;;1t 1f6te ,"rrrtniarea definitivb naturalA)' stare'a din deja teren smulsd liuneu'ae ' Din nefericire, concordanla in aprecierile de'sprecaracteris* ticile fie,cdruia dintre sistemele arninti{e este sensibil camuflat6 din cauza lipsei unei unitali terminologice in desemnareil noliunilor funclamentale luate in seamd sau dat'oritd inlelesului dif'erit acordat aceluiaqi termen special de c6tre divergi -autori, De pildd, pentru a evideniia atit legdtura, cit qi distinclia dintre cel.e doud tehnici agricole, uuii cercetltori le numesc, pr: prirn,a. ..moind sdlbati'cd(, iar pe . a doua, ,,Tnoini rerglernen: isvf,"2ee.pristd si speciali;ti care, recurgind la ,,pirloagi'( (cu sensul ctrealternanli permanenta a cimpurilor in-felenite cu cele Alti cercetd. cultivate), evitd foloiirea termenului ,,moind300. pentru a special in tori, ins6, intrebuinleazi cuvintul ,,moini(( defrigdpe oe1 al desemna primul sistem de agriculturS' adicd rilor qi destelenirilor permanente. Bundoari, in legSlur'e c-u,P9: ' ienile' oblinute prin defrisare, Henri H' Stahl analizeazdtrei 2ceIstoria poporului..., p. 130. 3m Eugen Sdnduleac, c'p. cit., P. 180.
9l
cicluri de, folosire a a.cestora: a) ,,pddure-iarbd-pddure6( _ ; . c) "',,padure-cerejf"-p"aub),,",,pddure-iarbd-cereale-pddureu re(rul. Se observd c5, in.conceplia autorului, indiferent care era intrebuinfarea poienilor (pentru pdsune sau pentru cultura plantel,or), dupd sdrdcire, acesteaerau pdrisite si ldsate sd im_ pddureascd'cu alte cuvinte, in nici una dintre situatii nu avem de-a face cu o aiternanld regulatd, permanentd in timp, a terenurilor cultivate cu cereale si a celor rdmase necultivate. pentru _a-rsireface fentilitatea. Asemdndtoare par a fi opiniile lui l{enri H. Staht qi cu privire la modul de folosire u iuprufelelor arabile. In acest sens, el aratd cd, atit in obgtile libere, cft qi in cele aservite, locuitorii {drii noastre, pu{ini 1a numdr qi avind la dispozitie terenuri virgine imense, ,,...practicauo ugriculturd itinerantd, in sistemul ,,l17oinei,,,adicd alegeau in fiecare an qnume portiuni foarte restrinse din suprafiala intreagi a hotarului sdte$c,pe care le defrisau, ,dacd eiau acoperite cu pddure sau cu rndrdcini, sau le desteleneau,clacd erau ..cimp durat-. Ciliva ani, aceste terenuri puteau fi cultivate. Apoi putereralor de rodire se sleia t,reptat. Se oblinea astfel un-nunidr restrins de recolte : un an, -in destelenire-, un al doilea *in prosie", eventual un al treilea an ..in rAsprosie- cdruia i se adaugd qi o recoltd *in sdmulastrd-, adi,cd in s,cuturAturrarecoltei anului precedent. Apoi aceste terenuri se pdrdseau, in favoarea altora, proaspdt defriqate sau deslelenite(-(s.n.)302. $i in judecata lui Ion Vlddutiu, sistemul ,,moinei(( este echivalent cu cel al defrisdrii si destelenirii permanentc.iar nrr cu alternanfa.permanentdin timp : cimp intelenit - cimp cultivat eu cereale : ,,Lucrarea pimintului in mo,itld.consta in defriqarea,unei parcele de teren din pidure, pe care se cultivau apoi cereale mai rnul{i ani la rind, pina cina parcela respectivi igi pierdea fertilitatea; atunci aceastaera ldsatl un $ir de ani si se odihneasc5, adicd pirloagd si era pbqunatd cu animale. Scopul defriqirii il putea constitui, de asemenea,obtinerea unei suprafele de teren pentru cosire de fin. Alternurea d.i,ntrecultinsare$i fdSunnre nu auec:un canuctet regulat. Esenlialul consta in faptul cd parcelu se erploatct pi,niLlcL epuizctre, fdrtL n interueni pentru mdrireu fertilitd[ii solnlui( (s,tr.)303. Dimpotrivd, alli buni cunosc6tori ai istoriei evoluliei agricuiturii rom6negti tradilionale atribuie tennenului,,moinS(( tsotl{enri H. Stahl, op. ctt., vol. I, p. 274, n2 lbldent., vol. III, p. 9. 3B Ion Vlddufiu, o9t. cit., p. 200.
s2
acceplia de rotalie regulatd, permanentd, a cimpului inlelenit cu cel deslelenit. De pild6, pentru George Maior : ,,Moinele erau terenuri care serveau succesiv la produc,liunea de cereale si de.iarbd. Jelina se spdrgea toamna gi pdmintul arat serveil ani la rind la producliunea gi cultura de cereale, cu '2-4-6 deosebire de primdvar5, fdrd gunoi gi repaus ; qi du,pl aceea, istovit fiind, pdmintul se ldsa iardgi si se inleleneascd 10*1520 de ani gi mai bine, servind de pdEune Ei de coasd.Moine se gisesc qi astdzi apro,ape la toate sateLe de la poalele Carpalilor, in Transih'ania, Banat gi Bucovina, dar qi 1a $ipote in Moldova, judelul Iagi Ei in ju'delul Neam! [...]. putem zice ci sistema moinelor era sistemul general de folosire a p[mintului in Principatele romdne pind tirziu dupi unires (s.n')ffi. in{elesuri asemdndtoare are sistemul ,,lmoinei((9i pentru P. S. Aurelian : ,,Locurile cultivate in timp de mai mulli ani se mdninc6, adicd pierd fertilitatea. Agricultorul le pdrdseqte, lasd sd creascdiarba pe dinsele qi le intrebuinleaz5 ca imaq sau izlaz qi cind gi aceastas-a sld'bit, agricultorul iI lasd in pdEune, intorclndu-se la locul spart intiia oari qi care, dupd ciliva ani de odihnd, s-a clres, adfcd qi-a redobindit fertiiitatea'(305. Totodatd, sd intiinesc qi cercetdtori care folosesc sintagmei ,,sistem cu !elind(' pentru ar desemna procedeul de utilizare ,,...apdrnintului prin care acestaeste cultivat un numdr de ani - trei sau patru - in funclie de fertilitatea 1ui naturali ii de mijloacele de fertiiizare de care dispune proprietarul, dupi care este ldsat un numdr mai mare de ani - trei, patru, uneori chiar pind Ia zece - sd se odihneascd ;i abia dupd aceea este luat din nou in cultur6'(3ffi. De altfel, qi Ioan Ciaudian vorbeqte' de sistemul arhaic al ,,telinei'(, iar nu de cel al ,,moinei'5 sau ,;pirloagei((, definindu-I insd in termeni identici : ,,Un ogor *Spart-, *des!elenit,', e cultivat cifiva ani cu aceeaEi cereald -.- mai ales cu mei - ca apoi si fie plrdsit timp indelungat, uneori 10-20 de ani, dupd care vat putea fi din nou folosit{ts7' Este de inleles cd oscilalia intre un ternen sau a1tul, atribuirea mai multor sensuri aceluiaqi termen, ca qi intrebuinlarea unor cuvinte cu ztrie de circulafie restrinsd la o anurnitd zond geograficS, fdrd a se explica acceplia lor locai6, peptru
a caracteriza starea general5 a lucrurilor, genereazd confuzii' :x)4George Maior, op. cit., p, 73. :]05P. 5. Aurelian, op. cit., p. 32 :looIoan To$a, op. cit., p. 106. i)07f6sn Claudian, op. cit., P. L02.
93
Dc. aceea, clin dorinla evitdrii unor astiel de situalii, noi socotirn cuvintele ,,moind'(, ,,!elin5'( ;i ,,pirloag5t( ca fiind de onigine diferitd (ntoinit are origirie, probabil, latind ; [elind qi ptrlo;agd. au provenien!5 slavd), dar avind semnifi,calia apropiatd, de ,,teren agricol ldsat necultivat unul sau mai mulli ani pentru a-qi spori proprietdlile produgtiv"tr308.fin considerentc asemdndtoare; ln cele ce urmeazd, vom desemna primul sistem de agriculturd prracticat la noi prin sintagma : defri;are ;i des^ lelenire permanentd, iar treapta imediat urmdtoare o vom nurni : alternare regulatd intre ,,moirtii(t (,,!elind" sant ,,PiI'loagd(), pe de o parte, q\ cereale, pe de altd parte (cu precizarea cd revenirea la o fazl sau alta s-a efectuat, totdeauna, dupi un numdr variabil de ani). ' Analiza comparativd a principalelor lucrdri care ab,ordeazi problematica sistemelor de agricutturd din tara noastrd pune bine in lumind nu numai varietatea si, uneori, ambiguitatea, lipsa de precizie a terminologiei speciale uzitate de autori, ci gi existenla unor aserliuni discutabile, contnadictoril, cu privire ia ponderea fiecdrui sistem de agricultura in. diferitele epoci istorice. Bund,oard, intr-o recentd lucrare, Vasile Neamlu aratl cd, pind in secolul al XVIII-Iea, in agricultura Moldovei Ei l ldrii RomAneqti, sistemul ,,defrigdrii si destelenirii perm:rn ent e( ' qi c el a I .,a s o l a me n tu l u i b i e n i rl " au fost si ngurel e apl i cate qi cd, in tot acest timp, raportul dintre cele doud sisteme a'fost net favorabil primului : ,,La Vala,chie et la Moldavie, ave"c.leurs vastes for6ts, paturages et champs de foin, avec une population rare, organis6e en eommunaut6s p.aysannes agr:rires, ont constitue pendant longtemps un terrain propre d h pratique d'une agricirlture fonclee surtout sur le systdme de d6frichements et de d6fongages perrnanents des terres inrutrtes$s09. $i Henri H. Stahl ;rratd cd, ,,atlt in Moldova cit qi in Muntenia, veacul al XIX-lea ne apucd cu o agriculturd care nu c lepds is es t adi u l te h n i c i rl d e s te l e n i ri l o r perrntrncrrte qi . parl i i tl , al cim,purilor agricole mut5toare, abia ridicate pind l:r nivelul tehnicii bienale qi al asolamentelor pe d'oud tarlale 'colective sdtegti foarte lax organizate, fdrd Flurzwairg riguros reglementat. Doar in Transilvania -- si aici doar itr regiunile sdsegti
;:r03Vezi DFIX, p, 562, 699, 985. ll03 Vasiie Neamtu, op. cit., p. 236. Vezi qi p" 241-242,
g4
sau de puternicd influentd sdseasc[ - se practica sistemul medi eval al cel or trei t ar lale. . . "3l0. ' In oonceplia lui Ion Vlddutiu, sisternul ,,moinei agropasto. rale(' a fost singurul utilizat pind in secoiul al XIV-lea (in ceea ce privegte Transilvania) sau pind cdtre sfirsitul secolului aI XV-lea Ei inceputul secolului al XVI-lea (in ceea ce ,priveqte lara RomAneascd si Moldova). Dupi aceea, acest sis, tem a rdmas in folosin{d pind spre sfirqitui veacului al XIX-lea, el aplicindu-se aldturi de ,,s'iste.mulbienal'6, in Moldova gi lara RomAneascd, si de sistemele ,,bienal( qi ,.triehal((, in Transi l vani a3l l . S i mti tor cl i fer ent iat est e punct ui de veder e al lui Eugen S andul eac. A cesta , luind in seam d f or m ele de ut ilizar e a t er e. nurilor, caracteristicile producfiei si productivit6!ii muncii, felul propriet6{ii, al parceldrii, sistematizdrii gi folosirii p5,mintului, consicierd cd sistemul arderii, aI deslelenirii gi defrigdrii per rnanente, adicl cel ,,in lerlind" - cum iI nume,gte eI -, este speci fi c agri cul turii pr im i[ ive. pr act icat e int r e an'ii 5 500- 3 500 gi 800 i .e.n.3l l . A celasi aut or plaseazd int r oducer ea in pr act icd a siste,mului de agriculturd ,,in pirtroagd" in se'cof,ul VIII i.e.n. qi il de ineste ca fiind propriu unei agriculturi stabile, imbinatl cu p5storitul (curltivarea pdrmintului coexista cu pdstoritul). p'racticatd cu unelte de fier, unele dintre'ele aclionate d,e forla ani'mrald i ,,S-a renunlat 1a deplasarea spre terenuri noi si au fost reluate terenurile pdrdsite gi ajunse in stadiu cle pir.loagd. Pe aceste terenuri, fertilitatea solului se refdcea pe cal'e naturald. ObiEnuit, se cultivau ciu cereale B-10 ani, apoi, timp de 20-30 de ani, e'le rdmineau pir,loagd. Latifu,ndiile lucrate cle sclavi cultivau anual numai 30-40-i500 ain suprafald ' (epoca g,eto-dacicd si ocupatia romand). Si'sts6s], deci, a pre. dominait in sclavagism si in feudalismul timrpuriu qi a fost lichidat clefinitiv in c,apitalism cind, datoritd exti'nderii cerealelor dupd 1829, pir,loageileau fost 4rate"313. i n ccei r cc nc p|ivest e. ir venr nlot ivc si inr pir t dEinr convingerea cd pe toata int inCer er r pr ocesuiui de f or m ar e a popor ului nostru, ca gi mai apoi, pind in plin secol aI XIX-Iea, sisterrnele cle agriculturd fundamentale, utiliz,ate pe teritoriul ldrii, au fost :rr0I'Ienri H. Stahl, op. ctt., vol. I, p. 30. 3 r l l o n V l d d u t i u , o p . ci t., p . 1 9 9 - 2 0 0 . 3rr Eugen Sdnduleac, op. cit., p" 182. :tn 1b.if,s111, p. lB0.
95
* ce'l al tfltenitrii regulute ,,moi4[" (,'!e1in5" sau ,,pirloage':) qi in c5, permnnente cereale qi cel al defriSdrti ;i des[elenirii priryul sistem' avut-o a mai ponderea cea 'mare tot aoest timp, Unul dintre atgurnentele esenliale pe oare ne fundament[m af,irmafia il reprezintd siabilitatea pe aceieaqi locuri atit a .populafiei autohtone3la(geto-dacice),ci'i Ei a celei.aflate in curs cle ro.manizaresau a popbrului romAn deja constituit. Poate ci id.a grlcdror , vicisie de prisos sd sublinierm faptul cd, in p.o-f pe pd'mflnturi'le tudini, statornicia 'moEtenitede ia inaintaqi nu definitorie qi continua a trSsdturi o ca mentinut numai c6 s-a poporului nostru, dar ea s-a qi consolidat in timp' Pini qi in beiioaAa cea nr,aiintunecatl a ist'oriei patriei, oeade dtlpd retraqi a adrninistraliei romane, 'cind, pe moqia strdgnr"" ",.-ntei s-au succerdatnu'meroase seminlii migratoare, stairogeascd, bililatea r5,mine o i'n'suq1rede cd'peteniea populatiei indigene, Ef,sitein plin procesde inchega'rea personalitatii sale distincte. iomdnesti. 1n'funclie de condiliile istorice ale vremrurilor, de leturile eeonomi,ceqi de posibiiitalile m,aterializd,riiac€stora,tn perrpetui schimbare, bin'einleles cd,'accentuind stabilitatea iomAniior, noi nu excluclem existenfa unui vo um al populaliei variabil in timp, pe zone ge'ografi'ce,altfe'l spus, nu ignor5m mi.gcdrileinterne a'iepopulafiei, da'r nici nu avem motive temeinice sd presupunem pd.esirea in masd a unor regiuni geografice gi repopularea 1or integ'raid in epoci tirzii. ale {Irii 'Luind . in seamd staLbilitatea,sedentaritatea de t'otdeauna9i rle pretutindeni a poporului roman, ni se pare cd intrebuinlaree siniagmel,or : ,,agriculturi mutdtoa're (sau itinerantd)" Ei ,,agriculturi stltitoa're (sa'u sedentard.)'(,pe'ntru a desemna princitradilionald, este inadecvatd' De repaleie tipuri de agricu,ltir.rrA gul6, cef oare au recu's ia asttel de construclii nu au conse'mnat Ei inletesut ce li se atribuie. Din contextele in care e folositd, se poate presupune ctr denumirea ,,agriculturI mut5t'oare (sau itinerantd)" se referd la alternarea periodicd a terenurilor vliguite de fertilitate cu altele nou scoasedin sta'rea de sdtlbiiicie, aclicl la mutarea de pe un ,,cimp" (,,tarla") p^ealtul, in cadrul hotarelor bine delimitat,e ale unogiei sdtegti. In schiunb, ne este mai greu sd precizim acceplia acordatd expresiei ,,agricuilturd stdtitoare (sau sedentar6)". Probabil cd ea indicl aceltr 3v' Existd nutneroase dovezi cd : ,,'Irdsdtura cea i-nai caracteristit'd a geto-dacilor, culrt ii numirn de preferintd astEzi, care ii deosebegte dcr popoarele vecine, este aceea cd sint o populalie sedentard, avind ca ocupaiii princlpale agricultura $i creqterea vitelor" (Mihail Macrea, op cit'' p . lB).
96
terenuri crr insugini agro-productive mai bune, aflate in zonele n-',r"inai" qi deluroas6, mentinute un tim,p indelungat in culcle obi'ceichiar in monoculturA' Se pare ci aseturd cerrearlierd, semnifibalii au denuirnirile respective in coryceplia l'ui Romulus Vulcdnescu, care spune : ,,.....IOCUrilede arf,turd- a-U -u""o putut fi ..1ocuriintelenite* qi ..locuri desfelenite" ;..1arlndul lor iocuriie deslelenite au putut fi locuri de -ardturd mutdtoareqil"""ri de ..ardturd stlitdtoe.e- ; qi in fine, lo.uriLe de ariturl itetdtoaoe au putut fi *locuri de aritg,rd in poduri* (in te'r'ase)' (sl'oguri)' "locuri de ardturd in "locuri de arriuri in t'reptear fi sintagurretl'or^oitate claed ser:s'urile ins5, chiar E"i. dar "tc."tm confuziilor, pentru evitarea inai ti,mpedeprecizate, totugi, lor intrebuinlarea tendenlioase, mai cu ieamd- a interpretdriior nu o considerdmPotrivitd. FSrd indoiala cd statornioia in ti,rnp, pe aceleaqilocuri' este q consecinla imiedi,ati a felului de a trdi al popula{iei inrdigene, acest Din acesteia' a 'punct caracteristicilor vietii economice de vedere, mSrturii de naturS cliversS(arheologice,i.storice,etnografice, folclorice, lingvi'stice et'c') aratd ce ramurlle de Daza ale"ag,ricir,iturii practi,catecontinu,u qi in'tr-o in'disolrtbild legatur6 iu fost totdeauna -_ atit ta geto-d'aci,cit qi ia populalia ;rf\atd in plin proc€,sde rornanizare sau'nomanizati dei'a- cul' tiiurea ci,eulelor qi cre;terea animale.Ior. Toc'rnai aoeastdpermanenti qi,strinsd'impleti,nea celor doud sectoare,de-a lungul istorii a poporului nost'ru, constituie pentru noi inci i.,tregii -,igu*"nt serios in sprijinul ideii f.ol'osirii qi-a.'irnportanlei *"ioi", chiar din perioida inceputurilor formdrii poporului ,o,rla",'n sistemului de agricu,lturd bazat pe etlternarea-regu'Iatd a culturil,or cerealiere ;i,-a pd;unil.or, ct alte c,twinte, faptul c6 oele doud ramuri ale agricultu,rii au fost totdeauns sornrplementare Ei insepar,abile,indiif'erent de zonele geografice 9i de timp' a faci,Iitat ,iranspunerea ti'mpurie :in praeticd a refacerii ferti" litdlii solurilor, pe cale naturala, ,prin tehnica rotaliei su'ceei sive a penioadeilr de cuiturd crerealierdcu cele ale ,moineitl ("!elinei" sau ,,pirloagei")' Dacd ne nrai gind.im cd pin6. pe Ia miitocut secoluiui treiut,'indiferent
97
l)t, a.scmenea,nu trebuie pierdut din vedere faptul c5, in ('l)o('l stApinirii romane, sistemul de culturd pe doui ci,mpuri era utilizat pe teritoriul Daciei316.E greu cl-eacceptat slpoziliir Lrr',,1 t'i't, rlr.ll:A pdr5sirea Daciei de administralia si ,armata roman5. grosul populatiei rdmase pe loc a renunlat, pur Ei sim,plu, la urr ci;tig important in a1e tehnicii agricole, cu consecinle sigure itriuprrr productivitdlii terenurilor. I)e obicei, atit cei care sustill irtroducerga tirzie ln practlcrr irgriculturii r:omAneEtia sistemului rotaliei regulate; cimp itt!t'lcnit -- cimp desfelenit, cit Ei cei care impdrtdsesc convingcrc'ir pri matului importanlei siste,mulu i de f ri sdrii si de s {el enirii perrnunente au ca argument de bazd presupusa li,psd a altor solufii eficiente de ref'acere a insugiritror agro-,productive ale ,,pirtninturilor o,bosite". lntr-adevir, de pi1dd, ingr6garea te,renului agricoi prin gunoire este atestatd sporadic in docu,menteie istorice abia in sctolui al XIV-Iea. Ba mai mult, qi atunci folosirea ace,stui prr:cc'cleu de fertilizare a solu'lui este con'se,mnatd in docur-nenle (::tre se re{erd nu,mai ,la Banat317.Dacd nu am lua in searnd spc"cificul con{inutului documentelor epocii gi dacd nu am gti cd obiEnuit din ele iipsesc aproape cu desdvirEire informalii cir <,ele re,feritoare la mijloacele de ermeliorare a fertiLlitdtii terenurilor sau Ia u,neltele, pro'cedeele.qi tehnicilc. de muncd agricroleetc., ar ins'ernnasA consiclerdm cI deprinderea gunoirii locurilo,r a ln,cerputsi se incetd,len'eascd to,crnai in secolul al XIV-le;r ;i doar in Banat. Cun'oscind insi c5, din cauza conditiiior istorice nc,prielnice, documente despre realita!i1e romAnegti au fost ernise sistermatic 1a noi abia dupd 'intemeierea formatiunilor sttltitle. Ei luind in consideralie anrsamblul de date pe care le con{in ele in mod frecvent, sintem indreptdli[i si cred'em cd, in pofi'da ccnsemndrii sale cu intirziere Ei intimpldtoare, deprinclcrca ingrdgdrii solului pri-n gunoire este mult mai veche decil llirta prirnei atestdri documentare qi c! ea era general cunoscuti qi intre,buintati de romAni, pe baza unei qtiinle proprii. In sprijinul afirmatiei noastre, pot fi acluse multe mdrturii ofc'r'ite de cercetdrile etnografice pe teren. Astf,e,l, e de presu. pus cd, vrerne de secole si numai pe temeiul experientei proprii, pAstorii au ajuns la concluzia putinlei semdndrii z,arzavaturilor lfngd stind, sus, p() pdsunile de munte : ,,Ciobanii d,es.telenesc' teren, o ingrdderc ;i cultivd acolo zvyz^vaturile pe Or:310e ": ifroVaqile Neamtu, op. clt., p. 241*242 :f17f6n Vlddutiu, op. cit., p. 200. 1 )8
care Le consumd in cursul verii. Ne-a reti'nut i'n mod deosebit ateniia faptu:I c5 acest mod d,e }ucrare a pam,intului constit'uie un obicei transmis din genelalie in generzliettcru. De asemenea,dupd cum am aritat deja, de ve'ohetradilie a$rigi izvoritd din qtiinla oamenilor locurilor este practi'care_a iulturii in apr.opier'eaconacelor,oddilot', colibelor, sdla;elor etc', atit de numler.oaseodinioarl in regiUnile sukrcarpaticesi delur,oasie, folOsitepentru iernratu,lani,rnalel,orpe terernurile'cufinele. Aioi, irdiferent 'cte gradul d'e fragmen'tare a- tererrurilor, rs-a forlosit, fdrd exeeplief gunoi,neapdrn'intul'ui arabi'l aflat i! apropiere. Spre exemplu, ite la mijlocul seco'luluitrecut, Ion lonescu constata c5, 1a ,conac'ele" construite pe in5llimi' in Gorj 9i rgunoiul necesar Mehedinli, se consu!'nanutreiu'l Ei se Prod^rircera In ordine de aceeaqi imprejurimi3le. ingrdgirii ogoarelor clin idei, mirtuniile etnografice culese Lpetenen aratd cd, din oauza neregularitilii terenului, care excl'rrdeaaccesuilcarelor, gun6iu'l era adeseori tra,nLsportatde oameni cu targa, in saci' i1 dgsag! sau in coquri purtate in spate. Totodatd, clnd e-rade.coborit, el pe ,,tirg", adicd pe crengi stufoa,se.in runzite, se trairrsrporta fesute.4i.rzo.Uneori, gunoiul aflat la conacese completa cu.ce] strins si uscat in gospoddriile din vatra satului. In acest caz' primdvara, el se incdrca in sabi, care erau transporta{i, p'e cai sau in spate, pind pe tere'nurile a"abiie de pe indl!l+it'1. Cre'dinia-noastr6, cd gunoiul a fost intrebuinlat sistematic ca ingrdsdmint incd inainte de data atestdrilor docu'mentare,este intaritd si de o altd dovadd Se Etie cd, din c'eiemai vec'l-ritiirnrpuri,pri'ntre al"tele,.popo: se curul romAn s-a indeietnicit cu viticultura' De asea-n'enea, noa;te ci -- de la puneiea ei qi pind la darea:pe rod, ca Si mai:apoi, an de &h -, via,cere o trudd istovitoare 9i ci'-pe'ntru menlinerea productivit5lii, locu1 trebuie ingrd;at periodic,:al"tferl; dupd cnliva ani, via nu mai este nentabiTi. Se iscS:firesc oamenii de intrebarea : o:iire pind in secolele XIV--XV-XVI, pdrd'seasc6' Ia rscurte o'bligali s5-9i pe pamtntul romAnesc erau intervale de timp, vi1le a ciror rocinicie secdtuia sau averaudeja cuno;tint,e despie posirbilitatea bm'efio-rdrii randarnentului lor cu ajutorul gunoiului ? Rdlspunsulnostru, afirm'ativ pentru 'd doutt parte a intrebdrii, ne este facilitat de constatareafdcuta !,ts IbiaIeTL,p. 201. 311r Jon Ionescu, op. cit,, p. 332. :u0 lnf. de teren, $ugaC, Lornan (Alba). 3211ov11on".cu, op. cit., p 336'
99
pt' te,ren cI in,. alegerea locului cle construire a irr clllt'lirlilc , ,r,o n l r,r , lor ' r,(,,c olibelo r.(,,,o d A i l o r((e tc ., u ,n e o ri .s e avea i n ved,ere 1';1111'r's{1,11 sir fie cit mai aproape de vie : ,,conacul se fdcea uncle {,r'i r l )u t( ' r ' ( ' af inului g i u n d e e ra E i v i a , p e n t;ru ca bdl egarui sd . 'r' l t;tg t' c lir ec t in v is ' ( 3 2 2 . l,'i'rririntloiald c5, in g,eneral, Ia folosirea gunoiului ca ingltlqrillnfrrt s-A recuns, de obircei,in zonele de rnunte si deal, adicd ,rcolo unclc, in r:rport cu numdrul destul de ridicat al popula{lr'1, sc gtrseau sr.r,prafelearabile restrin.se gi, imp'licit, siab prorluctivt'. Dirn,potrivd, in zonele de cimpie - in relalie directi ctt volu,nrul mai mic aI po,pulaliei in perioada evuiui mediu, cu (t'lrtrilc e-'conorniceale acesteia, cu existenla unor suprafele arallllt, ilnc'nse -, era posibiid refracereafertili,tdlii solului pe cale t ti rtu rtrl d m ai ales . l)r' cle altd parte, chiar dacd am accepta ideea foiosirii sistt'lltitlic'c a gunoiului ca ingraqdunint, cu atita intirziere (cuni griiicsc clocumentele istorice gi curn suslin unii cercetitori), nu itttt lrutcr-r pierde din vedere ex,istenla siguri a altor mijloace, nttrl t rn ir i ir r haic e, de fe rti l i z a re u p d m i u tu l u i . i n acest st' ns, rrvcrrr in setffld, in primul rind, putinfa regenerdrii rodniciei 1ti'lrnintuiui liset in starea de ,,rnoind" (,,te1in6" sau ,,pirloagd") 1:r'in interm,ediui pdsundrii anirmalelor fie libere, fie sub pazd. l)illunetul liber, adicd ldsarea ani'malelor sd colin-^depe suprafele Itttlnse, era posibil pentru cd, odinioard, cr.e$terea anirnalelor rlc.!i,nea,in genera'l, ponderea fala de cu,ltura plantelor. i r const'criulA, de obicei, pdrtile moqiei cuJtLivate cu cereale, restrirrse (,ir suLprafatd, e,rau ir-nprejmuite, iar pe restul teritoriului animlrIclt. circul,au, adeseori, fdrd insofitori. Mai existd incd Ei astiizi srrtc in care, in stninsd leg5turd cu specificul pozitiei lor geogrtrfice, se pdstreazd deprinderea separdrii prin imprejmuiie a ltllunii cle ,,citm'pul" cu c,ereale qi chiar de finefe. In sprijinul r('("stei .afirmalii, ur exemplu convingdtor iI oferd situatia din (llopotiva (judetul Hunedoara), r.r'nde ,,oi,rnp,ul" cu{tivat cu c,ereItlo sc nfl5 la poalele dealului, inspre nord-est. Dirnpotrivd, peEurrt'ir ;i finc'lele se gesesc pe deal sau la rnunte, in partea opusi. l)iisunca .si c'irnpzd (cu sensul de teren cultivabil cu oereaie) sint rlt,sl;Arlite prin ldrhtd (ter.menul are inlelesul de irnprejmuire, irclici cle gard viu sau qan!): ,,in sat erau 5 v,raniie, adici 5 it,liiri spre pdqune. Fiecare om din sat avea bucata lui de tdrinl rl t'ci rre r ds pundea. C i n e fd c e a v ra n i l a n u ma i fdcea tA ri na cl i n :r'r!r Inf. de teren, Roqiile (Vilcea). Aceeagi era situatia, de exemplu, ' , 1 irr (' t lrnilzan a (Sa tu ilIar e) . Rosia (Bihor) etc.
sus de sat. Vrani(e nu mai sint astdzi, ldrini sint. Tdrinile sint din sus de sat, spre pdgune,spre mu,nfe.Cimpul e spre nord-est. Jdrina e dusi pina la hotar cu coqnunavecinS. Vranilele se tineau inchise. Eie se deschideaucind treceai cu carul. Ornul nu Ie folosea, el sdreu peste pirleaz. Fineturile erau la munte. $i ircolo erau !6rini ca,reseparau finelurile de pisuns"323. Dar romAnii au putut co rtribui, prin intermediul piigunatului, r'iu numai la ref,acereapd;uni,lor, ci Ei a terenurilor cu fine{e sau a celor cuttivabile cu cereale. Astfel, ,potrivit legilor nescrise, pretutindeni la noi a existat obisnuinfa ca, de la inverzirea ierbii qi a cirnpului, in general, ;i pind Ia Sfintul Gheorghe (23 apr,ilie), animalele fiecdrui sdtean sd aibd libertatea de a se hrrdni ,,pestetot locr.li", inclusiv pe cele cu semd... ndturi sau pe cele repartizate fine(elor. Abia la aceast5dati ,,se oprea oimlpul". De asemenea,conf.orm obiceiu,lui ,pdmin'tului, perpetuat din timpuri strdvechi pind in ziieie noastre, terenurile respective ,,se slobozeau",adicd deveneau a'rcesibileanirnalelor obstii sdteqt'i.Dup6 Sfintul Dumitru, piqunatul era libsr l)c tot l'totarul. In stri.sd legdturi cu libert6ti ca acelea enumerafe, care dateazdincd din perioadadevdlmdgieiabsolutea obqtilor sdtegti ,si care au fost statornicite prin tradilie, a fost posibild intrebuintarea,gia altei modalitdfi, superioare,de arneliorarea insusuqiril'or productive ale te,renu,r"ilor, an,ume: ,,tlrlirea{(, sau ,,gunoirea cu animale". Ap,licat la orice c'ategoriede teren folosibiid (pdgune, miriqte, cositurd, livadd, grddind etc.), procedeul presupunea addpostinea,mai ales in tirmpul nop{ii, a tur,mei de animale, in'spoci,al de oi, pe terenul respec'tiv,in construclii si'rnple,u;or demontabile, care se mutau periodic din loc in loc, pentru ingrdgarea, cit de cit uniform5, a intregii supra* fete324. .r?3Inf. de teren, Clopotiva (Hunedoara). il( Reproducem, ca exemple, doud dintre numeroasele situalii de acest fel, intilnite pe teren : ,,Gunoiam cu oile. Fdceam staur din lese - formate din prdjini lungi de 3*4 m, prinse pe pari - pe car.e le nutam. La noi, Ia pdgune, erau qi grddini cu pomi, cu de toate. Pdqunea era a tuturor, grddina era a fiec5ruia. Pe rind, se aduceau biie in gr5dini pentru gunoire qi $e inchideau in staur. La 3-4 nopfi, staurul se muta. Fiecare ortac avea 20 de nop{i pentru gunoit grdCina sa". (Lbpugiu de Jos-Hunedoara) ; sau : ,,Pe miriqte, se fi,cea zdveadS. din pleasa de nuiele irnpletite. Pleasa, de 3-1 m, se prindea pe pari. Zdveada avea circa 100 m2, de curl elau anlnalele. Ea se muta pe miri$te, tot la 3-l zile, pind inglrela pdmintul". (Clopotiva-Hunedoara).
100 101
' Bazlnclu-ne pe bogate. gi vartate fapte culese pe teren, putem spune ca in ofuCitesdteEti lib'ere, ajunse tntr-o tazd acber-rtuatf,de dezintegrare - ordat6 cu inl,ocuirea proprietSlii cornunecu cea pe cuiele de pdmint qi concomitentcu generaiizare,a princ,ipiuiui divizdrii proprietdlii private,' in. f_unclie de nevoile pnopiii -*, s-& re3trins substanlial aria utilizdrii pasundrii animaierlorin turme obqteqtiqi, i'rnplicit, a dispdrut qi posibilitatea,,tirlirii. terenuril'or"'. {A,cesteevident'e schimbdri aratd ci ;,tirlirea" s-a piacticat pe o searS.iargd in Jaza s'atului ,'devd,trmiaqarh,aiol', eir.rd stdpinirea in colmun asqp{'a pdrniniului era prerdominantS,cind trupu'l d,e moqie era zonific'at in raport ctr hot5,rtrile sfatului obqtii sdteqti qi 'cin'ddeprintdereaincropiiii turime'lo'robgteEtier,afoarte rispin'dit6. P'rin urtnare, estercIer ca obiceiul ttrtirii pd;uniilor, miri'qtilor, cositurilor etc' este strSve'chi, transpune-realui in practici fiind indisolubil legata de caqacteristiiile saiu'1uidev6lmag'arhaic' in'deoseibide std'pinirea in co,muna celor mai intinse pdrli rdin rno ia satuiui qi de utitizarea acestora dupa o schemd stabi,ti.tdde sfatul obrqtii,s;iinsu* idetoli locuitori;. qitd ' 'Un uit atgu*ent teuneinic .care ne impiedicd si ac:eptd'm opinia celor care suslin c6; pind in epoca feudalismu'lui,'{e7; ,roltut, pei mai important sirsternro,mAnescde aqriculturd a fost ce,I al defrigdrilor gi deslale,ni,ril,orperm,anenteii cor-rstituie,,pe de ;o parte, munca.irstovitoarepe care o irnpunea smulge'readin starei. de silbdticie a unei bucili de pdmint, iar pe de altd parte. nivelul ,rudimentar al uneltelor gi tehniailor de lucru ale..timputui. ,,Nihil est damnosiusdesertoagro" (',Nimic nu costd mai rnult decit o larin5 pdrdsi'td") - spunea Pliniu cel Bdt'rin in I storia natur ald. Potrivit tradit-iei ora'le, conservate neaqteptat d'evie. p$ndtn zilele no,astre',,,chinul ce'l'maimare al'Oamenil'or{( car,edefriqau, indife,rent de zonrageografica gi de pnovincia istonicd, consta nu atit il'r tdierea arbor,ilor' cit in s'coat'ereatrupinitor $i a ri'ddainilor. Pretutin'deni, ciiiva ani dupd tdierea sau pirjoiirea arbori'lor, datoritd ridbcinilor Ei a trupi,ziZor.rdmase in ,pAmittt,'terenul nu se putea aia'ci nunnai se sSpa i ,,unde tdiai pldurea si fdce.ai'curituri, 2-_3 ani trarin'd, pind.putrezeau tnrrpinile si slibeau carsdIe scoli cu sdtpoiui,nu drai, ci s.d'p.ai; 91r Afirmafii sineliargse fac qi in alte regiuni"al'e.!dr!j; dap-a"azs. ;,Durp5.cetdirau arborii, nu se pu'tea ara, ci se sipa ou coosct; in genera{, m'hradiicl cu u;n fel de,s.diialigdcu douh c6arnet(326. "-" InI. 326 Inf.
102
Oe de
tefen, Rosiile--Viicea. teren., Muncelu-Male (Hunedoara)'
turiile etnografice de teren aratd cd scoaterea trupinilor era una dintre cele mai grele munci : ,,1e scotea an de an, pin6. se terrninau, cu cu.mpdr.td.Cumpdna er,a un par asculit care se rageza pe o piatrd mare Ei se lega au 1an! de cotur (term'en cu inleiesul de trupittd,' n.n.). Cu tirnd.copul se sipa pe lingd cgjur pini il sl6bea. Apoi, se ridica de cuunpdnd gi ieqea coturul('rzl. Aga stind lucrurile pinl aproape de vre,muri'Ie noastre, se i nl el ege ci el e nu put eau f i m ai pr ielnice in t r ecut . in asem enea corditii, in oare ritrnul efectudrii defrigdrilor era pre'a lent pentru a satisface nevoile de teren productiv rmerreuin cresttere, este nefiresc sd crede'm c'd, pind in epoca feudalirsrnuiui de'zvoltat, pd'mflnturile sdrdcite, epuizate, erau, de regulA, pirisite in favoarea altora nou preluate in culturd, prin 'des{eleniri Ei defriqdri permanente. Dimpo'trrivd, sintem adeplii i,potezei cA cur(tturile (de numai i rti'mpldtor populalia pdrisea definitiv pild6, din m'otive de vitregie a conditiilor istorice Ei sooiale sau din cauza unor fenomen'e naturale defavorab'ile : pericol de inund,atii, alunecdri de tere,n, spdlarea de ploi, prim[vara etc.) gi cd, in mod obiqnuit, pimintul odati ciqtigrsl in lurpta cu nature nu numai cd nu era ldsat sd i,mpddureasce, dar oamenii se si strdduiau sd-l m6reascd, sd-i intindd suprafala prin noi defrigiri. Spunem aceasta pentru c[, in raport cu nivelul inepoiat al tEhnicilcr de lucru strdvechi, ni 'se pare cd era mai uqor sd aperi o curdturd impotriva sdlbiticirii decit sd o smulgi dintru inceput din starea de sterpi,e. De altfel, despre menlinerea, timp in'delungat, a terenurilor in culturd, grAitor este ;i faptui cd, in confor'mitate cu obiceiul ,,din betrini", pe baza principiului muncii, al sudorii cu care erau oblinute, curdturil.e eriru desprinse din patrimoniui dev6l,maE, devenind prorprietat,e privatd. ln fe[ul acesta, prin defriqdrile efectuate, an de a,n, pentru satisfacerea nevoilor e,conomice cres,cindeale populraliei, s-a extins lent, dar sigur, stapinirea indirri'd,ualdin dauna celei oomu'ne, contribuindu-se astfel, De deeisiv, la adincirea proceisului dezinte'grdrii devilmiqiei. menticnrat cd, atit in obqtile libere cit qi in cele aservite, legea nescrisd a lirii, potrivit cdreia curdturile'put'eau fi irnprejmuite, folosite in rap'ort cu cerintele ex'eicutanlilor qi stipinite fdri nici o limitd de tirnp, a fost viabild pini in secoLul tre,cut. in general, pin5. ia materializarea prevederiil,or Regularnentului organic, nu numai tdranii liberi, dar Ei oei aservili, Ei,au pdstrat, dr:Lpddatin'd, d,reptul de stdpinire per.petu6 Ei ereditard asu,pra 327Inf. de teren, $ugag (Alba).
103
cu,t'itl,ll'ilor,Bunaoara, pe la mijtocul secolului al XVIII-iea' el.n inca in practicd deprinderea curllirii pd'mintului-,pe mogie frlrl irutoriz-alie,stSrpinirealui perrmanenta9i chiar ldsarea ca claieaca iestre, vin'derea328 tno;fenire, ' Sc inlelege ca asemene,auzanle strdvechi ar fi fost nejusilficirto ciacd curdturile s-ar fi intrebuinlat temporar, pind la cpuizrtreafertilitdlii 1or, clu,pdc-arear fi fost ldsate in pdr6slrc ln sfirgit, in disculia desprepondereasi'stemelorde agricult,ur5 ni se pare neoesar sd lud'm in consideralie qi criteriul regeograrfice'Qupd cum partiliei in tirn'p a populaliei -vre,muri'lepe regiuni mai vechi, in'deosebi din cauza irm rlai ardtati in 1:,otrivni'cieicondiliilor istorice, populalia romAlreascS,qolinii,o,ut"ttu,-"ricegte, se geseamasatd in zonele muntoasegi deluroase,Aici, ea se indelelniicea,deopotrivd' cu lucrarea pimintului qiieu creqter'eaanimalelor. In plu,s, aga .um gr6iesc-docr:rmentele iartograiice, rpflndin plin sercolal XIX-lea, luncile apeior din regiunea de[uroasSnu fusersere,preluate in cultura, agricultura fAcindu-sepe pantele dealu'rilor. Fdrd indoiaia qg tpllsryica fragmeltar,e a-teienului ingusta, vizibil, sfera posibilitdlilor oarrlenilor de la d'ea1Ei, cu atlt mai muit, a celor de la munte 'de a face de,frigdri masive continue, in soopul dezvoltirii. aqricultg,rii. lql cronditii de acest ferl, meniinerea indelungate in crtltu,rd a terenurilor mai adecvate era indispensabild. De aceea, pbpulalia romAneascda f'ost conrstrinsa'de timpuriu, se gdrsoasce ioiutii de fertilizare a solului pentru a'n'u fi obli'gatd La r'en1ntarea, imposibild de altfel, la terenurile deja scoasedin starea de sdlbiticie, dar cu o fertilitate se,cdtuitd' In concord,aniScu totaiitatea argumentelor exrpuse,privite i r interracli'unea,in inte'rde'pendenla1or' sintem indemnali sd susiinem cd sistemele .de agriculturi esentjale.folo'site pe teritoriul tdrii - incd de la ini!,ierearprocesuluide f'ormtarea lrolporului nostru gi pind citr'e mij'locul se'colul'uia1 XIX-lea -_ au fost cel aI rotatiei regulate ,,moind" (,,!elini'! sau ,,pir,loag6")-oereale Ei cet ai defrigdrilor qi deslelenirilor permanente. DupS pirerea noastrS,importanla prelungitd in tirmrp,pe care a cllnoscut-,o, in istoria poporului nostru, sistemul defriEdrilor gi des{clenirilor permanente, se explicS nu atit prin p5'rdsirea{n masd a terenuriil'orsecituite Ei ldsarea lor sd reimpddureascd,cit prin ,ritmul lent at efe'ctudrii defrriqdrilor rpentru lirgirea zestrei derpdrnint scos deja din sdlbdticie,ritm impus de starea unel3:FIlie Corfus, op..cit., p. 126.
I04
telor qi tehnicilor de muncd, de ^scopurile'econotnice-ale-popueste i"ii"i i" diferitele epoci istorice. in acest sens' semnificativ ,supraextinderii cerinlelor clatoriti 182g, abia dupi i"bi"i cu cun"ule,ritmul defriqirilor s-a intensificat i;i"I* "e, ".ifti""iit" sim!itor. - 'F" de altd parte, nu negdm qi existenla situ-aliilor de pir6terenurir deja preluate in culturd' dar - a$a'cum unor sire a sd vedem in ele acliuni acam ardtat condiliile Lstorice,!i ?i^ de fie -oti,,"'s"tioase cauzate cidentale, tetnporare, ale naturii neprlelnrce fenomene de fie neiaste, ciale ostiie, iar nu o ca' terenurilor' menlinerii permanente in culturd a racteristicadefinitoriepentruagriculturadinepocilemaivechi' --la cnnstatareacd Ei pind I*"iugi,nC 1ucrurile astfel, Jiur"r,g",rn cele douS i" upoi" fl"oatismutui dezvoltat, in raport-ul dintre reeulatg rotatiei favoarea sisteme, ponderea a fost in -:,"moini'( in.plin Dupd aceea' pinS i.,i;ii;;;"sau ..pirlooea-) - cereale' qi delulnuntoase seamd in regiunile secol al XIX-lea, *ui de rimas' "" a sistemul RomAneqti, roase ale Motdovei Ei ]6rii cu.cereterenul cultiva,-aEadar' : ,,Se ri"*"tt"", reprezentativ miriqte' ale, apoi mirfEtea se ldsa ciiiva dni ca izlaz pdqtrnat' Pe pr.ocedeu singurul pe atunci era iurtu'"t"qt"a de la sine' Acesta se mtri pdstra gi improspdta puterea gi fertilitatea *i"tt329. "".u solului... -__Defapt,mdrturiidiversedetereningiduieconcluziacd' din pentru refacerea .oaniciei terenurilor puternic fragmentate [a alternanta, satele situate in zonele muntoase qi deluroase, sau (,'!eiind( variabile Je-ii-p, ,,moin6( i;;;;;;; "pirloagS'() ] s-a folosit pini in zilele noastre. In scopul eviden""r"nt", terenului agricol, a cdilor de reU"r;l;;";i""Jtatiirl.ucturdrii i iertifitalii solului - rezultat indiscutabil al adaptdrii i;;;; lor la condiliile geografice.ale locului 9i al..punerii profunde' empiricd' pe cale "u-""ifot cunoaqteri' unei baza pe i;';;i;;;" (jumultiseculat" - ot".i* exemplul concret a1 satului $ugag situat este cerealieri produciie de Jut"f afUu), at c6rui teren di' jos Ia peste 800 m altitudine: ,,Cimpu1e impdrlilin doud: cereale jos gard se de de gard gi di' sus de gard' Di' lutt]yi pentru finea!6' Aici se face e porliune altd iar poriiune, pe I coasa pri-u coasi. Di' sus de gard e numai fineald' Aici se face pdquneazd se vitele 15 mai' qi pini Ia L aorr". De cind df, iarba voie de di' jos de garcl, pe porliunea fdrd sem5nS'turi' Ele au 325 lbidenl,
p. 68.
105
lr r u rrrl l l ir ir llul. De ia 1 5 --2 0 m a i p i n 6 l a 1 0 -1 b i uni e, vi tel e ir", rl l rr g r ir r t . n c le di' j o s d e g a rd i n p a rte a d e d i ' sus cl e gard. l)r,;ri .i ; r lr , ir c dla m un te . D i t j o s d e g a rd , c e i carre au pi zi ti e ', r'l ri rrrb ir t, lin c ind in c i n d , l o c u l d e c " e re a l c c- u cel de fi neal d. L;r 15 scptembrie, animalele (oi, vaci, cai) coboard de la rrrru rl . rl i ' s ns de gar d. A i c i , s e ti n p i n a s e a c l u n d recol ta ci i ' j os , ll H;rl rl . A 1: oi, s e duc a c o l o (p e Ia 1 -.1 0 o c to m b ri e). C ei cu oi r rrrrl l r' 1 :lt , ir c dla ier na t i n Ba n :l t, B i h o r. S e a r;r, ati t di ' j os ci t .,J rli'-r;us cle garfl, fiecare incl-ride oile pe pamintul lui in perr/r'rr, f.r',ttrtd din lese, adicd din 2 tuli pe ca.e se co$ spenle (r,r'trrrlrr.i vi:rticale). Lttlii se prind cle c(tpriori (pari) cu- cerc . (trrtit'lt') clr: mesteacdn sau brerd. perdelele sint mutdioare. EIe ti. nrrtlri rnai des primdvara decit toamna pentru cd primdvara lrr.b rr .sl t : plS pindd gi s u fe re m u l t g u n o i . p e poi ti u' i ea cu t 'r'r't'rrl t's c duc e gunoi ^due l a s ta u r. c l u n o i u l s e r cl uce cu roaba, t 'rt l ttt'g i ts au c u c oqul in s p a te .(3 3 0 . Scr poate afirma, fdrd reticenle, cd ntodul de clrganizare ;i r.l'u<'1ul'al:c, atit a terenurilor obtinute prin defriEare cit qi a r'r,l o r i rrtrut e in r ot alia re g u l a ta ,,mo i n i i , (,,l e l i n di ( sau ,,pi rI'itgAt() -- cereale, s-a aflat in clirectd relatie cu ferzele de c-v'ltt!i. irlo obqtii sdtegti romanesti. Astfet, pretutindcrti, curdtrLt'ilrr.(t,clenurile oblinute prin defrisare) au fost imprdEtiate pe tttoSiir satului gi exploatate individual atita tin-rp cit s-a conri('r'val,,,obiceiul pdrnintului(, potrivit cdruia oricine putea def riri;r.uricit qi oriunde, pe hotarul satului, avincl, totoditi, drepIttl tkr ir dispune, dupd voic., dc te.renul smuls, prin muncd prol:ric, din starea de sdlbdticic.. In schimb, in functie de tiput cle proprietnte :rsuprar pitrtintului, rotalia regui:rt5 ar terenurilor cultivate cn cereale, pe tlt' o parte, cu cele ldsate ir-i stare de ,,moindr( (,,lelind(( sau ,,lrilloirgd(), pe de alta parte, a fost organizatd si infaptuitd fie I r t rl i vi rl u i l l, f ie c olec t iv . Il u n d o a rd , c ' d e p re s u p u s ci i n faza,,satttlui rlevdlmag arhaic((, cind structurarea economicd a rnosiei sirtului puteti fi coordonatd direct cle sfatul obgtii, a existat posibi l i t,rrfea,at it in obs t i l e l i b e re (d e mo s n e n i ,' i n Tara R omA ncirs('ir; de rdze;i, in Moldova), cit ;i in cele aservite; a impdrli.ii r'.siiei satului in doud parli sau cimpuri (cel cultivat obligirl o ri u cle t oat d lum ea c u c e re a l e ;i c e 1 1 5 s a t,p ri n consens, i n slirlr: clc ,,lroind.(, ,,!e1in5.( sau ,,pirloage,,), care se roteau la tttr irrt.clval variabil de ani. Totodatd, sintem indernnati sd crerlr''nr r.'il in obgtile libere ajunse in faz:i divizirii hotarului sdtesc
pe cote-pdrli (t'tntLi, utrele
cle piintLnt etc )' adicd-in etapa di-
condiliile care ing6il)f"arit-liiri",rtu lr.obri"tatii obqtegti,au disparutpentlu culti'area cegenerale obtigaiiviialii ;;;;
I
i
de ase,"ut"to, intr-o parte"a satului, o aitd parte ldsindu-se' infdptuirea la pentru odihna' gi s-a recurs ;;;;;;, obtigaioriu, "(fiecare 'pe curectuclsau Juniu sa de pdmint) a roit'rai-tiduata I lSsat ii-r sterrede ,'moin6( (,,!elind'" t".",'t lu1i"i t..r"r-, cultivat procedeulstrucioii-,pi.fougd(().Dimpotrivd. in satele.aservite, putut continua a sdteqti turdrii in comun a tlritoriului moqiei gi-au iususpuse clasele ce pe masurd ;i^;i&;; t-a s;i adincit pc pdrninturilor tensificat intervenlia in diriiarea exploatdrii care ie stiPineau' Dupa cum se cunoaqte, existenla celor doud cimpuri (..cimr:ulde sus" si ,,cimpul de ios(), cu alte cuvinte impdrlirea irr stipinire devdlma;d, j' dou6'tatlale' il;:;i;; r;ilr"i,-uiintl pdLcultivau alternativ, cu folosirea uneia dintre ele ca ;;;;; al secolul iu E tl p""ttu animale, este atestatd..docunrentar jumadoua qi in-a XIV-lea, in ceea ce priveqte Transilvania' tate a secolului al XVI-lc.a, in Nloldova qi fara llomaneasciSsl' mult, inaintea acestor consemndri At; ;ttt am mai ,1rtr. in ".t documentare, a existat putinta divizarii moqiei dev-dlrnaqe qi ldsat.si.se,odih: cel cu cereale Jo"a lcet cultirLt cd. "i-puri .it"r,]obil" intre ele. Se cuvine insd subliniat faptul nucit timp atita """r"a1, pr"iuti"a""i, pe teritoriile locuite de roniar-ii, dintre iniia.uf populaliei n-a fost preerriclicat, cit raportul acestora favorabil rdmas pdqurlilor-a qi cea a tinderel ogoarelor situa[ia s-a p€rpeji,'t Mot,toua qi Jara Jiri"t-a -RomAneasca cit domei"nt pi"a citre mijlocui secolulrritrecut), atita timp prisos' nepimin-t de aveau mdnhstiregti qi cele ,.iil"'boi".uqti odihsd se 16sat cimp cultivat, alterntrnla : cimp cu cereale mai ""u."anus-aefe:tuatinfiecarean,cilaunintervalmaimare de timp, in general variabil' De ttceea,in timp ce in-lirile la XIV-iea al evoluaie diri Europa se trecuse incd din secolul Moldin cei cu seamd mai romAnii, sistemul celor trei "i-p"ii, vor continua si practice secole de-a ;;;; $i lara IlornAt"u.s"a. (pdqune' .irrJri ,,....istemulprimitiv de culturd pe,doud cimpuri regulate,,mo!n6f( 1',!e1!+-11(, ;;ica .iit'"*"l alternaniei : "soif;*';, lq. ..pirloag5't)- c'6r-€'3 de pornind intrucit' precizdri Am considerat utile aceste iimpuri' la simpla atestare documentard a existenlei celor doud 33t iiit2
rriioln[ . c l c t e l e n , $ u g a g ( Atb a ) .
Ion V15du1;iu,oP. cit', P' 200' 38-39. V. Costdclrel,P. P. Panaitescu, A. Cazacu, oP. cit-, P.
107
I 06
iL-
tlttr.ncglijind realitatea cd, de fapt, rotalia 1or s-a efectuat, in rrtujoritateacazurilor, ia intervale r,-ariabileau i-p,-i*_Ju o, tk, rrrr,unii cercetdtoriau exageratimportanta in timp Ei in spa_ tltt, ;r,rtru agricultura romaneascdtraclitioirald,a .siste-utui 111,,,.,,,1a333. . Altfel .spus,in judecata noastrd, caracteristicadefinitorie a ,'sistemuJ.uibienal'( constd nu in divizarea mogiei sdteEti in tfcrud.. ,,cimpuri(( (,,tarlale{(),ci in faptul cd.qcesie d.oud-,,,cim_ pu"i( (,,tarlale(') sint arternabile at't,cle an. rn cazul in dou6.,,cirnpuril (,,tarlale'()sint insd alternabile la iniervate ""r"'c"t" variabile.de timp (de.obicei,de peste doi ani), ne gasim-in fala practicdrii sistemului {e agriiulturd al i"otaliEi regulat" : ,,rnoind#(,,leiind((sau ,,pir1oaga,,, -- cereale. Fdcind aceastS.distinclie, noi nu excludem existenla in practica agriculturii r-omaneEtitradilionale Ei a situaliiror in care cimpul cu semdndturi se schimba an cle an cu cei de pd_ qune,adicd a.imprejurdrilor in care termenul ,.bienaI.(acopera, Intr-adevar, integral sfera notiunii expriinate334, dar, bazaii pc d_oveziistorice, etnografice, sociologic'eetc., si'tem indemnali sd considerdm asemenea stdri de fapte ca fiind nereprezentative pentru T.ansilvania gi cu totul lntimprdtoare pur.tt' itaotdov-a qi lara Ronraneascd(bineinleles cd aceste ifirmatii r-ru trebuie extinse si asupra formeror de rnateriarizarea sisiemului de agriculturd ,,cu ogor.(, despre care se va vorbi mai de_ parte). De aitfel, si't cercetdtori care, cu dreptate, nici nu includ '.sistemulbiehal((printre tipurile de sistemede agriculturd utilizate in aria Carpato-Danubiane335. Totodatd, se intilnesc specialiEti care recurg la constructia : ,.asolamentbienal{6pentru a desemnacultivare'Jterenurilor prin alternarea,an de an, a cerealelorpdioasecu cele prdgitoare,cu scopul regeneririi fertilitdlii solurilor : ,,.:.Lacimpie se practica 3s Vezi, spre exemplu, opiniile iui Vasile Neamtu, op. cit., p. 24L_ 3la Schitnbarea an cle an a cirlpului cu semdndturi cu cel de p;i_ sune a fost cdnsemnatd de Romulus vuia cu privirc la satele pddureniior de pe pla-iurile Mun{ilol Poiana Ruscdi (vezi fara Hatectului si reeiunau t;'aaure*tLot',in ,,L.LG.C.,., II, 1924_192b, Cluj. .l926,',p.Afy. be iseme_ -Ctl"tl'Iea' cu referire la satele din bazinul Zlatnei qi-valea.itrpoiului, t. sistemul (vezi ,,rotativ-bienal,, L p. Chelceai op. cii., 456). ;9a.r_grfqtg,de I,n Judetul Hunedoara, qi noi am intilnit, pe ter-en, procedeul rot8rii an de an, a [d"rir.ei (l.cur cu holde qi fin) cu timasur lpdruneay. i"- irluiliito lespectir,-e,,regulat, ldrha Si im,a;ul erau despdr{i1e'insd pri. gardu'i. 13; Vezi, de pi1d5, Eugen Sdncluleac, op. cii., i. tB,Z. 212.
108
in aceastS"perioadd [e vorba de prima jumdtate a secolului al XIX-lea ; n.n.] qi asolamentul bienal. Aceasta inseamnd ctt terenttl se cultiud intr-un an cu pol'Lnnb, iar in ctl doilea cu' griu s(LrLclL alte pdioase De asolamente superioare sau de o regenerare a solului prin fi cultivarea de plante furajere, ca trifoiul gi lucerna, nu putea incd vorba in agricultura romAneascd din acel timp(336. Mdrturii etnografice, provenite fdrd exceptie din Transilvania, aratd cd in aceastd provincie istoricd romAneascd a avut intrebuinlare gi un sistem de agriculturd mai evoluat, 4esemnat de unii cercetdtori prin sintagma : ,,sistemul cu ogor(t337.Potrivit infonnatiilor de aceeaEi naturd, sistemul respectiv s-a consttcretiz,al in doud variante : a) cea care presuptneaimpdrfiera praf elelor sateqti in doui pirli (,,cimpuri((, ,,tarlale6(): una care se cultiva - denumitd farind - Ei alta care era ldsatd sd se odihneascd : ogorul. An de an, farina qi ogorul se roteau ; b) cea care constS in divizarea suprafelelor agricole sdteEti in trei pdrli (,,cimpuri'(, ,,tarlale(() pe care se succed prin rotalie : cerealele de toamnS, cerealele de primdvard gi ,,ogorul sterp6( sau ,,ogo* ru1 negru (lucrat)((. Cu privire Ia prima variantd, cunoscutd in Iiteratura de specialitate gi sub numele de ,,asolament bienal(', se pcate spune cd, de regu16, farina era despdrfitd de ogor prin gardul farinii. Primdvara (de obicei, incepind cu ziua de 23 aprilie), se interzicea accesul animalelor in tarind. De aceea, pind cind se termina secerigul gi adunatui finului de pe larind, animalele (in special oile) erau pdqunate pe ogor, noaptea fiind (la intervale de citeva nopli, inchise in imprejmuiri mobile pentru ingrdEarea uniformd a ogorului, staulele mobile se mutau din loc in 1oc). Dupd ce larina era culeas5, animalele puteau p6guna gi pe ea, iar ogorul se ara gi se cultiva cu piioase. in anul urmdtor, tarina se folosea ca ogor. Bibliografia de specialitate consernneazi utilizarea acestei variante a sistemul ui cu ogor i n satc din Pdclur eni, M unlii Apuseni. Ndsdud, O as. Miu'ittnurel E'1c'.338. Cea tli, ir cloua vuriantd a .,sistenrului cu ogor", desemnata prin sintagmele ,,asolament trienal(r sau ,,pe trei cimpuri (!ar;i lale)((, a fost practicati in unele sate ,,...din SdJaj, Cimpia Tran136Il i e C orfus, op. c i t., p. 68. 3i ti '\/p7i E ugen S dndul eac , o7.r.c i f., p. 180-181 ; Ioan l ). l l 3. rl j s Joan Tosa, o p. c i t., p. Il 3.
Tos a, op. c i t.'
tr09
silvtrnit,i, Dealurile Clujului, zcna de dealuri ;i cimpie a Araclului, Bihorului, Banatului qi lara gi.tuitr33e. in aceste cazuri, t c r enul s e ar a , a c l e s e o ri ,d e tre i o ri :s e ogora' pri mdvara' A poi , vara, se inc:lt'iurluiu (se ara superficial) 9i, peste arAturd, se rAspindea gunoiul de grajd. Toamna, inainte de semdnat, se^efectua ,tlti,r',u irdturd, p"t1.t a se introduce gunoiul sub brazdd3a0' $i in iegdturd cu vechimea, cu provenienla, cu aria de rdspindire, cu ponderea sistemului ,,cu ogor(( in agricultura romAneascd tradilionali, pdrerile cercet5torilor sint contradictorii. De pildd, in judecata lui Eugen Sdnduleac, sistemul amintit apare in per ioada fo rmd ri i c n e z a tc l o r 9 i v o i evodatel or romA ne;ti , se generalizeazd pini in secolul al XVIII-lea gi se menline pini la 1945. Agricultura ,,cu ogor(( e de tip Jeudal, mo;ieresc 9i se caracterizeazd. prin aceea cd ,,...numai 6A-700/o din teren se semdna, iar restul latifundiei, proprietdlilor obqteEti.sau al celor individuale erau ldsate pentru refacere prin ogor((341. ' DupA alte conceptii, ,,asolantentul trienal({ incepe sd se experimenteze in Moldova qi l,'ara RomAnc'ascd in a doua jumdtate a secolului al XVII-lc'a, ca urmare a generalizdrii lui in agricuitura cerealierd din apusui Europei, mai cu seamd din Fran!a342. Existd gi opinia cd sistemul ,,...arzrplrut in perioade cliferite in dir,'erseregiuni ale ldrii. Astfel, pentru Transilvania, sistemul t r ienal, nunri t i n v o rb rre a p o p u l a rd i n u' ncl c zone..i n trei hotare'>,este.pomenit in documente incd in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, cind deja sistemul bienal in aceastd regiune clpdtase o extindere destul 6" *ururc343.Autorul acestei aserliuni nu fa:e aprecieri despre ponde4ea sistemului in Moldova gi Jara RomAneascd gi nici despre provenienla lui, despre gradul cle'asimiiare a lui de cdtre romAnii de pretutindeni. In schimb, I{ernri H. Stahl sustine ci sistemul nu cste specific agriculturii romAnegti : ,,La noi in lard insd sistemul celor trei tarlale nu a pdtruns clecit pind la linia Carpalilor, in regiunile de prpulalie sdseasci sitti cle directd influen!5 sdseascd. :i3!ribidenr, p. 116. :''o Inf. de teren, Socond, Terebe;ti (Satu Mare) sl Eugen Sdnduleac, op. cit., p. 1Bt). rv? Stefan Olteanu, lncercdri..., 1:. 75. 343Ion Vldduliu, op. cit., p.200.
r10
Dincoace de Carpali, atit in Nloldova cit 9i Muntenia' sistemul celor trei tarlale nu a existat qi nici regulile [lui ; n'n']' Pe noi ne-a prins pitrunderea capitalismului in agriculturd pe treptele infeiioare ale desielenirii permanente gi ale celor dou5 (t344. cimpuri. .. Luind in seamd carcateristicile evoluliei obqtii sdteEti romAneEti (mai ales felul cum s-a exercitat, ir-r cadrul acestora, st6organizarea si infSptuirea structu.pinirea asupra pamintului, -a moqiei), qtiind cd lelurile economice ale cla' idrii teritoriale selcr suspuse din Moidova qi Jara RomAneasc6, din motive de tot felul, au fost, vreme indelungata, diferite de cele ale latifundiarilor clin apusul Europei, cunoscind cd in zonele de cimpie, aclicd tocmai acolo unde obEtile aservite erau covirgitoare numericeqte si, in consercin![, se putea aplica sistem'ul ,;cu;o$or5{, au existat, pini citre mijlocul secolului trecu-t, intinse suprafete de pamint arabil necultivat, ceea ce a Ei fdcut ca raportul dintre suprafetele cultivate cu cereale ;i cele cu paguni s[ fie favorabil acestora clin urmd, impdrtd,sim Ei noi convingerea ci, in Jara RomAneascd Ei Moldova, sistemul de agricultura cu.ogor (fie in varianta pe doud cimpuri, fie in cea pe trei cimpuri), in pofida unor inceicdri sporadice de adoptare a lui, nu a fost praciicat decit accidental. De altfel, intrebuinlarea sistemului amintit in ceie cloua provincii istorice romaneqti nu este confirmatd ni ci de tradi l i a o r ald. Pind Ei in Transilvania, in ciuda atestdrii documentare timpurii, sistemul a cigtigat teren anevoios, el fiind asimilat qi aplicat, mai intii, pe marile domenii feuclale. Prezentind avantajul creqterii produ,cliei de cereale, utilizarea sistemului ,'cu ogor$ impunea,-insd, o coordonare obligatorie a muncilor prestate de intreaga comunitate sdteascd ;i presupunea reducerea suprafeleloi cu pdquni, adicd di'n-rinuarea inrportanlei economice a creqterii animalelor. De aceea, sistemul respectiv.nu putea avea solicitare in rindul marii mase a ldranilor rornAni transilvineni carc, de regula. oropsi\i natiotral 9i social 9i nedispunind de pimint arabif de bund calitate si in suficientd cantitate, gdseau in principald de asigurare a celor nece-cresterea animalelor o sursd s.int dovezi cd numai in urma preconsecinld, ln traiului. sare siunilor exercitate de autoritdlite habsburgice, cu deosebire 1re timpul Mariei Tereza, s-erextins punerea in practicS: a sistemului ,,cu ogor(( ;i in caclrul proprietdlilor idrdnegti3ai'' 344H enfi l L Stahl , op. c l t., v ol . I, p. 299 15 l oan Tosa, op. c i l ., p. 116.
111
In acorcl cu informaliile istorice, mdrturiile etnografice culesc pc tcren lasd sd se inleleagd cd, in Transilvania, sistemul ,,cu ogor(( a fost practicat mai cu seamd de cdtre nalionalitSlile alogene qi - sub influenla imediatd a acestora sau datoritd prersiunilor venite din partea oficialitdliior -_ de cdtre romAnii invecinate. Totodatd, datele ilin satele respective sau din aEez6;ri de teren ingddUie constatarea c5, in Transilvania, termenul ogor avea fie acceplia de miriEte ogor,it(t (aratE) imediat dupd secerarea griului gi paqterea ierbii de cdtre animale, spre a fi semdnatd toamn4 sau primdvara, fie inleiesul de teren ldsat un an neculivat in vederea refacerii fertilitllii (timp in care locuL respectiv se putea bucura de un dublu tratament I a) era pdEunat de primdvara pini dupd trecerea seceratului Ei a cosituiui cind se ogor&, iar peste circa 6 sSptdmini se ara din nou pentru a fi semdnat; b) sc ogora.primdvara, se intot'ceavara (a II-a ardturd) qi, uneori, se ara iardqi inainte de semdnat' De preeizaL cd, in timp ce primul sens al termenului ogor (cel care presupune ogorirea miriqtei dupd recoltarea gritilui 9i dupd qn timp oarecare de piqunare a animalelor pe mirigte) a fost general rdspindit si cunoscut romAnilor de pretutindeni, cea de a doua semnificafie qi-a gdsit materializare numai in Transilvania, dar qi acoio pe zone restrinse. pentru cA ea poate conNi se pare utild aceastd'constatare btitui un indemn Ia prudentd pentru toli cei dispuqi sd extindi aria intrebuintdrii sistemului de agriculturi ,,cu o9o16(chiar ;i acolo unrle inleiesul pe care iL au termenii ogor, ogorire ws \e poate folosi ca argument. in concluzie,in judecata noastrS,pentru romAnii de pretutinderti, sisternul de agriculturd cu cea mai mare pondere', atit in timp cit Ei in spaliu, a fost cel ai rotaliei regulate 'czlsuccesiune, dar la intervale variabilc ca tluratd. a cinrpului lSsat in stare de ,,moind(((,,ielind((sau ,,pirloagd() cu cel semdnat cu cereale. In vederea satisfaceriinevoilor crescindede teren, permanent s-au efectuat noi defrigdri 9i clesteleniri.Odatd cucerit naturii, odatd smuls din stareaclesdlbdticie,pdmintul n-a mai fost, de obicei, pdrdsit, ci s-au gdsit solutii variate de refacere periociicda fertilitdtii 1ui. TTZ
Sistemul ,,bienal(', adici alternarea an de an a cimpului cu semdnAturi qi a celui cu pdEune,a fost nereprezentativ pentru :rgricultura romAneascd tradilionald. De asemenea, in fara 'ItcmAneasc6qi Moldova nu s-a intrebuinlat deeit sporadic sistermul de agriculttlrd ,,cu ogo,r'(.In schimib,in Transilvania, sistemul respectiv (fie in varianta cu ,,doue cimpuri((, fie in cea cu ,ltrei cfmpuri(') Ei-agdsit aplicabilitaie, in primul rind, pe 1atifundii, apoi, in special datoritb constringerilor exercitate de oficialitdti, gi pe unele proprietdli ale ldranilor. Fald de nalionalitdlile coirlocuitoare, din diverse motive, romAnii transilv6neni au adoptat in mai micd mdsuri sistemul de agriculturd amintit.
8 -
Ocupatii tradillonale pe teritorlul
Romeniei vol' I -
cd' 402
Par tea
a II- a
I. TEHNOLOGIA CULTIVARII CNREALELOR,
MOD,q,LITATI DE LUARE IN CULTURA .A TERENURILOR Din vremuri strdvechi, paralel 'cu inmullirea popula{iei, pe teritrlrir,rl tlrii no'astre s-au fd'cut defriqdri, pentru sporirea terenuriior agricole. In functie de ,cara'cteristiciletehnicilor ;i ale uneltelor de lucrare a pdmfntului, de lelurile econorni;ceale populaliei epocilor trecute, pind c6tre mijl'o,cu1 secolului al XIX.lea, s-a lnain'tat, tottu,Ei,ane'\'oi'ospe drutnul scoaterii p5mintulrii dirr starea de sStrbdticie.Apoi, s-'3u creat condiliiie prielnice intelirii ritmului e'fectu[rii defri;dril'or in aga fel incit, in scurt timp, s-au timitat sensibil intinderile de p6duri. In tinrp ;i in spa{iu, locul oblinut prin defrigare a fos-tdesemn'at diJbrit i runc,' curdturd, seci, arsif'd ori arsurd, ochi de Ittmind.,ctmp cun'ttt,jant;te|, poiand, lazz, Ie; (nume, de pildA, ln Cinrp'1 lui Neag-Hunedo'era),ciungitutils, tirSitur(t (termen consemnat in Ldpugiul de Sus-Hunedoara), gdrin(t sa:u curdliturd (cuvinte intilnite*, de exemplu, in Clopoiiva-Hunedoara), udga;4, t(tiel.urdetc. t Yezi, de pildd, Ion Vlddutriu, Agriculturo in satele din zona Bicoz, in ,,Etnografia Vdii Ristri{ei. Zona Bicaz", Piatra Neamt, 1973' p. 283. 2 Romulus Vulcdnescu, Agricultura in Clisurq Dun(rrii, Craiova, 1967, p. 1l ; G. Morar:u, Proceclee cle ablinere a terenurilot agricole, ln ,,Bule[inul AER", nr. 0, 1979, p. 104. Numele pare a fi mai rSspindit in Transilvania (inf. de teren, Luna-Satu Mare ; Cdbegti-Bihor' ; Muncelu Mare-Hunedoara ; Buneqti*Bralov) ;i chiar in Moldova (inf. de teren, Gdiceana-Bacdu). 3 Denumire frecventd in nord-vestul Moldovei. '. Inf. de teren, Valea Seacd, Aliceni (Satu Mare), Tomnatic, Cdbeqti (Bihor).
115
r\,t r xistat nr:li multe prooedee de realizare a despiduririi' A:il [r,1. sC ilDreciztzd c5 datc.az6 inc6 din neolitic deprinderea ,l rl rrr r . iilii t r unt ' hi u l u i , i n p a rta d e j o s (1 a c i rca I /2 rn-de. ni r,r l rr l lr ir r uiut ului) , a d i c a ta i e re a ro u l (t (c a u n i nel ) 3 scoarl ei , pe rr Iirqiirr0 clc. ci,reva pah-ne. Potrirrit clratelor cul€se pe teren, se efectu,i primdvara, cin,d lemnul cdpita mizgd ,1,,,'c'o.1ilclu 1.Jneori, cepacii se qi cepuiau ,,li se inlaturau crengile"' ,,rir,','liit. ('olrrrrii iupuili se uscau. DupI' ttrscrare'se d'obor'au qi, in buni acasd, pentru a l rrrlt t ' , : ; e air deau p e 1 o c . D ' o a r c { l i v a e ra u duE i ii trLiii;ra!i ca material de cons'tn-r'clieori 1a incalzit' I)c'ntru gribire'a preir-rdrii in cu-lturd a terenurilor, mai efilit.rrt s;c:clovJCeaprocecleul curmdrii copacilor verzi, aproape de De asemenea, ltlare r"dsp,indirea c1noscut, odiniolra, I'iirll"rc.ina. padrrre'-Inainte..de in;i ruodalitatea arclerii unor crimp:eie cle restul pidurii plinde se izola res,pectivd porliunea cctrrcliere, tr,-urr cuioa. iarg de ciria 30 cle metri, infd,ptuit prin tdierea qi irr liiturare,a copacilor. Miri rar consemn:tt5, in traCiii;r orald, epte metoda scoaterii c'o pac r t luic u i5di c i n i c u to t : ,,f[c e a u g ro apd de j ur-i mprej ur, tliirrrt vinele cop'acului qi el cdde:r"". incliferent de procecir:ul utilizat (uscarea copacilor in pir:ililre, prin clescojiie qi, apoi' arderea sau tdierea 1or ; tdierea c'oparildr r,er-zi; arderea pbdurii pe bucdli etc ), o rimdqila a qi riCdcinile cop'acilor nu putea'1lfi inliturate inlet1rllIi1iui pinl 1a putrezirea Ei cliat. Der aceea, ciiiva ani (trei-qase) de regulS, desp[rrJurit, -lccul ilor amintite restuf scto;lterea 1iu sF iirilJ ci se sdpa. Alteori' pind pie-'reaucioturile Ei rldiqinile, el se linea pentrL-tfin sau p69une' in plus. se cu,r..inesuJ:'llni'st faptul cd, im'ediai dup[ defriqnre, pini se imblinze&, terenul trebuia semanat numai. cu anunritcl plante : c':rrtofi, ovraz,orz, secard, mei' Abia dupd aceea :re insirrrrinla cu griu sau ]lorumb : ,;n5'1aiu1 se i:une'a numai rlulri .l--3 -',ni Lle finali sau pe 1oc gunoit'(6' intre timp, trt.tltunle putrezite se ardeau, an de an' se spiriot t. i"ot*uti cu piri groEi' folo-si{i ca niqte cumpend' In 1a,,,,,* iilt,st sens, se s6pa impi'ejurirl cioturilor. L]nul dintre c'apetele j:rru.lui se'introciucea sub ciot (numit cot'ttr, cd'tur - prin juit"1"t* Hunedoara, Alba) qi se sprfjinea, cdtre mijloc' pe un t'dp(ttii de krolovani, pietre etc. Pe celalalt capdt' ap5'sau oarrr< . ' nii. 6 Inf. de teren, lve$ti, Bdldqegti (Gala{i). ri Inf. cle teren, Vatrea Seacd (Satu Nlare)
llij
li-a lipsit nici uzan{a sniulgerii loi cu ajutorul boilqr inj ugal i , care tr5gea u de un ir n! r ezist ent TotoCatd, pentru inld,turarea r'estulilor riinase in pf,ntinl, s-au intrebuin!,at frecvent : top,or"u'l sau securea, hirlelul sau caznlaua, sapa, penele sau icurile qi tirnboopul - numit qi sd.poi (in r.rorclul Olteniei qi aI Munteni.ei\, crampd sau ciocan, (in_nor:drrestul Moldovei), cazma pentru ct'aate (prin judelele Galali, Barau, Nean!, Vrancea), clt'ilduitit (p,rin Banat), ciocan (in Jara Oal',rlui $i in MaramuregT), ierttnrc;t (ierteur:d) pentru iertult ompe?L( cramp )10 etc. len rtsr l?', bud.acq,c1" Asociali p,e principiul ru?leniei stiu al vecinitdfii, defrigarEa o realizau, totdeauna, birb,alii. AEa cum am mai spus, pretutinCeni oamenii s-'au strdCuit sf, nu pirdseas'cd definitiv terenurile cu fcrtilitate epuizatd. De rrceea,ci nd se ul dguiau, cind sect l/ u; ct u.t er enur iJe agl'icolc seldsau necultivate cf{iva ani, t:rlp in ca,t'einie'rb:ru ;i erau folosite'ca fineald o'ri ca pdgune. Dupd odihnd, pdmintul respe'cnumit moimd (termen intrel;uinfat in pun:te dispelsirte tiv pirloaqd (pirlog) (denumire crrasigerieral Transilvania), iin r''dsp{ndltd in Oltenia, Muntenia qi Do:brogea ; 'aldturi de foItracd, $ ndu(Lloocd,,,?&vut mare raspindire qi in Moldova)]l, (termenul cu cea mai mare frgcvenld in T'r'ansiivanla), fetin(t 'obleag(t (numel cle pildd, in sud*veStul Olteniei), c.osaldu, rit, j i n l Jenrrnri ri i n nr t nct e izol: r t e clin nor d- vest r r l Tr ansillt niei) e"tc. - era iardsi cultivat c.u cereale' sipin,du-l sau arinCu-l' De regulS, se sdp,a numai pimintul puternic fragmentat' care excluCea aicc,esulplugului. Cind se sdp'a sau cin'd se ara terenul pul erni c i ni er b'r t , se spLlnea ". am spar t , am r upt t t loina. pirloaga, telina etc.(. Obiqnu'it, spargere.t s'ar-lru|)erecL se fdldcea toamna. Pind primirrara, locui se ,,aerise'a(6.Primivara se ,,tdia brazdit nou6'(, adicd se efectua 'a doua ardturd,
MOTIaLITA$
nn FERTtrLtrZ,&RE A $OLUtr,UI
O primd pod,alitate a fos,t 'deja amintitd in capito{ul precedent qi e'a consta in s'coatereatemporaiS dln culturd a tere7 Glreorghe Focpa, faro Oa;ului. Studiu etnografic. Caltura _ntatr:' rioJd, vol. Il,-Bucureiti, rszn, p. 152 ; AT-RR-IfaratnureE, vo}' II' h 4o1' E Inf. de teren, Luna (Satu Mare), Drdge$ti (Bihor). e:Inf. de'teren, Vihdtori (Arad). r o I n f . d e l e r e n , Td r td r i a ( Al b a ) . It Yezi ALR, s.n., I, h. 7. r 1'"1
nulul sacetuit de fertilitate Ei in utilizarela 1ii' un n'umdr var.lrlrbllcl,c ani, pentru ,pdqunesau fine!,e. Dupd refacerea',prop1l1t6til6r p,roductive, pdrrnintul respe,ctivera reluat in culturd ccrrcalierd. La r,omAni,ctr de'osebirepe moEiil'eboi'ereEtiqi mdnSstireqti, mctod,a s-a buaurat 'de o largl intrerlouinlare,secole de-a ringi in Mol'dova' ea Ei-a Pierdut cJul.De fapt, in Jara RornAneras'ci seoolului al XIX-lea, mij'l''cul dupd nbia simlitor din'val'oare paralel cu intensifioarea interesului pentru produ,cJiade cereale in detrimentul creqterii anim,alelor, deei conaomitent cu reducerea suprafe{elorde finele Ei p5gune' leqi in vdtdit regres, prooede'ula mai persistat, totu'qi,-pind spre mijlocrr,l socolufui al XX-lea, mai cu seamd in unele locantali mbntane. De pildd, cu prirrire la locuitorii aEezdrilor din Munlii Apuseni, cdtre jurnatatea veacului nostru, s'ef5'cea-constatarea cd : ,,mul1i sint nevoili si lase terenul pentrg -odihni BEi m'ai mult de un an, unerori 2-3 ani, 5*6 ani 9i chiar tig ani, din mai muite motive: 1. Din li'ps5de ingrdgdminie: 2. Nu are nici sd'm[n!dqi 3. Are nevoie de fine!e"'"r'' Procedeui a mai fost consemnat pe teren, ici-colo, in subzonele Bran, Birrsa de Sub, Sdcel,eqi Buzaie ; in zona BistritaNdsdlrd qi in fara Ma,rarnurequ'lui; in Obcinile Bu'covinei, in larra Dornel,or ; in J,ara Vrancei, nordul zonelor Musce'I qi Ar* ges13;in nordul Olteniei etc. Un ait m{j,l,ocde ingrSEare a solului, de strdveche existen 6, constl in inliturarea'pildurilor prin arder'e. Cenuqa rezultati in urrn,a arderii complete a arb'orilor rdminea Pe. loc qi contribuia, in bund parte,- la sporirea fertilitilii soluldi ce urma si fie lucrat. Prin analogie, gi arder,ea mi'riqtilor a constituit o fonnd insemn'atdde ooncretizare a strddan'iilor de imbunititire a riand,a,mentului pdmintului m'uncit. De altfel, arderea miriqtilor Ei a resturilor arrborescentedin zonele de piqune a rdmas in practicd pind curind, ea fiind, buhS'oard,lnregistratd pe teren in Munlii Apuseni, in lara Birsei, in f'ara Oltului, in zona Musce114,in unele pdrli ale Olteniei, Munteniei, Dobrogei etc. $i cenuqa din vatri - singuri sa,uin amestec cu gunoiul grajd de - a fost, adeseori, uti'lizatd ce ingrdgd.mint pentru 12 Lucia Apolzan, Obsetoalii asupl'a ocupaliilor agri,cole in lvIut't'fii Apuseni, in ,,Apulum", vol. II, 1943-1945, Alba-Iulia' 1946, p. 299. t3 Yezi lara Blrsel, vol. I, Bucure$ti, Edit. Academiei, 1972, p. 134. 14lbid em.
11 8
grddinils sau - mai rar - ,pentru butucii de vie, Ea era rmprdqtiatS, uneori, Ei pe cimpul de cereale, pentru ,,a inrnuia locultt.
Mare intrebuintare a avut, pretutindeni, tirlirea sau sfduritul.l6 pimintului, adicd gunoitul cu ajutoml turmelor de oi sau al cirezilor de vite. Acestea pdgteau ziua sau rdminea,u qi noaptea - fie li'bere, fie in inchisori speciale - pe terenuii,le care urrneu si se insdminteze. Pe baz,aexperientei acumulate generatie de generalie, se cunoq,teabine cantitatea de gunoi necesard fiecirui teren. In consecin{5,locul de odihni al animalelor se muta la intervale seurte de tim'p. Pentru exempli,fi,care,oferim citeva mdrturii c,ulesein di,ferite pdrli ale tirii : ,,la 2-3 nop{i lesele se mutrau'(l7: ,,se fdcea edveadA gi se muta ta 3__ 4 zile. Zilveada era din pleastr de 3*4 m, impletiti din nuiele, prinsd pe pari. Zdveada avea in jur de 100 m2, de curn erau animale de multe'(l8 ; ,,fdceam staur ; la 3-4 nopti, mutam stauruil lu,cr,at din lese (prdjini lungi de cifiva metri, prinse pe pari)(le ; ,,pentru tirlit, se mutau strungiie fEcute din scinduri prinse pe chingi. Strungile [cu sens de lilturi ; n.n.] se prinderu pe pari. La o imprejmuire intrau intre 5*10 sh-ungit(z0 ; ,,se uroiau oile cu staorul pe locuris2l ; ,,peintru gunoit, mutau Narcul oilors22; ,,prirn,5vaia, pin6 la iegltu-n munte (1 iunie), qi toa,rnna,l,a venirea din munte (dupi 29 august), vitele piqteau pe cosituri. Seara, se inchideau in cotele din birne, acoperite cu pr6qtilS, sau in obor irnprejmuit cu suli. Intr-un obor incipeau 40-50 de vaci. Pen'tru tirlire, oborul se muta tot la o sdptiminS'(x. Se poate presupune cd in perioada devilmiqiei absolute, cind existau condilii genenale pentru formarea tur-melor obEtegti, tirlirea a fost posibili gi a evut ciutare oriunde. Apoi, pe mdsura adincirii std,pinirii individua'Ie a pimintului, care a culrninat cu dispariti'a a numenoraseizl'azuri ale obqtii siteqti, tirlirea qi-a restrins vizibil aria de intrdbuinlare. 15 Inf. de teren, RoEiile (Vileea), Piriu (Gorj), Slmbure$ti, Cotbana (Olt), Iveqti, Bdldseqti (Galatil. 16Nume, de pild5, tn Luna (Satu Mare). l 17Inf. de teren, Muncelu Mare,(llut'redoara). 18Inf. de teren, Sarmizegetusa (Hunedoara). le Inf. de teren, Ldpugiu de Sus (llunedoara). eo Inf. de teren, Deleni (Mureg). ?t Inf. de teren, Stina (Satu &Iare). u Inf. de teren, Cdiuti (Bac6u), Tdrtdria (Albd1. 23 Inf. dd teren, Cirapu lui Neag (Hunedoara).
1le
l)ind in zilele noastre, cea mai puternici tradilie a tirlirii in D,obrogeas-a.res,a pdstrat in Transilvania. De asetrneneal crtrs, erdeseori,la tirlire. Fenotnenul trebuie pus, pesetrlne,in legdturd ,cu r,olul insemnat al pistorilor transilvineni in popularee legiunii. In schimb, in O,ltenia, Muntenia qi chiar in Mol,dova, vasdzicEm'utarea tirlei din tirlire,a sistematic6 a te'renurilor 'loc in loc (la intervale. s,curterde tirnp) - a fost mai rar utilizaLif4. De altfel, in Transilvania - indeosebi in iegdturd ,cu cerinlele ingrS'gdrii ,rogonuluisterp'( s'au ,,ogorului negru'( : tirlirea a cunrosrcutqi formetre cele m'ai com,plexede organizare. ln aserneneasitua{ii, ogorul se tirtea, de reguld, de la 23 aprilie pind dupd te,rminarea serceriquluiqi a cositului. Uneori qi dupd iceea, oite rimineau noaptea pe og,or.In general, numirul noptilor de gunoit, care revene'eu unui pr'oprietar, depindea de nunldrul oilo'r avute in turm6. De exemplu. in satele din 'Sd'laj gi.din-zona de-lurqasda Clujului, .,s'ocotelile(se f6ceau cind se incropea.turrna((,.'.'indga fel incit pind la. 14 oetombrie toli proprietarii s54i termine de gunoit.'Sta'urul se muta de cdtre pr,oprietaripe pdminturile lor in ordinca noplilor de gunoi pe care Ie ave,afiecare"25. in toate pdrlile ldrii, solulia cea mai evoluatAqi, in a,celaqi tirnp; cea rnai eficace pentru refacerea roCniciei pdmintul'ui a constituit-o, bineinleles, intrebuinfarea gunoiului de'grejd' Transportat, toamna (cu ciruta, carui) sau iarna (cu sania), gu* noiul de grajd era ldsat grimezi, pe lo'curi, iar primdvara se imprdEtia. ln unele zone ale Transiivaniei, gunoiul se stringea vaia in apro'pierc'a fi,nttrtilor din ci'mip (la tide26 sats merezd* toare2T), utrcleveneau cir:ezilede vite ori tunnele de oi si bea gi api sd se odihneascd.Gun,oiulde acolo se vindea, la liicita{ie, toamna tirziu. Este neinldoiosc5, indeosebi in zoneie tnuntoase si deluroase ale ldrii -. cele mai pulin proprice cultivdrii cerealelor, d'ar qi cele mai populate iu trocut -, nevoia i-a obligat pc' :1'De exenplu, noi am consemnat-o.doar in Virvor' Moldlei (Doli)' Sldtioara (Vilcea), Rusdneqti, Coteana (Olt),.Cdiuti, Sdnduleni;.Ddmie(Bacdu). Tigdnati (Iati). neqti ' :5 Ioan'foqa, Contr.ibutii. etnografice Ia studiul sis[cnte]or dc agrietnografic a1 Transilvaculturd transilud"neanri, in,,Anuarulrnuzeului, niei pe anii 1974-1975", Cluj-Napoear 1975,p. 114. '26 Inf. de teren, Vindt
t20
t
1
]. -& *
I
ri li
* ri
s x'
oameni sE re,curgd la gunoire cu mult inaintea datelor atestate in doiumentele istorice Ei cu rnult inaintea locuitorilor de la ci nrpi e, (' are av eau la inCenr ind pdm ini pesic cer in{ele cur ent e. C a r:r' rnare.pi nd 9i in por "f iunile cele nlei put cr nic f r agur cnt at e, care nu ingdduiau accesul carelor seru al sdniilor, gunoiul de grajd se ducea pe spinarea ca'ilor sau a lrl5garilor, incdrcet in desagi, in saci, in ididile, ori in bd"ddnci2gde tabii, cu fund mobi l . A l teori , gu noiul er a t lanspolt at f ie in sdniule t r ase de oameni, fie pe ftr;' ,,crengi infrunzite, lesute des'(, fie cu targa dusd in n-riini de doud persoane, fie cu cosul, sacui ori lolul (prin.s de colfuri) ----toate purtate in spinare -, fie cu botorogul2e ,,ladd confe,c{ionatd din scinduri subtiri, prevdzutd cu o gaurd prin care era trecuti o sirmi, o sfoard groasd sau o funie, cu ajutorul cdreia pute'a fi purtatd pe spate(', fie in cogul Ce pe tileaga cu doud ro!i, purtatd cu animalele (ca in Cricdu, Mogog-Alba) etc. Pentru grdbirea putrezirii plantelor neTolositoare, a rdddci' nilor Ei a rimdsitelor tulpini,lor rdm,ase de la pdioesele secerate, s-a re,curs. pe s,card intinsd, Ia oqorirea rnirigtii', o ariturd de suprafafd. ef cct uat d spr e sf ir git ul velii, dupS cc m ir iSt ea fusese pdsunatd o bund bucatd de t'reme. irr sfirqit, dupd introducere,a porumbului in egrieultura ronrdneascd. s-a incet dlenit . pr et ut indeni, depr inder ea r "ot a\ iei pl anteJt-rrpdi oase cu cele pr 'Sqit oir r c.
tl
TIPURI
TIIADITIONALE
DE ARATURA
i n general, punct ul cle inccper e si m odul de execut ar e a ardturilor s-au aflat in strinsd rel,alie cu configuralia terenuri l or. cu fornre lc de r elief , cu gr ija de a nu def or m a. pe par cur s. starea iniliald a supra,fefelor arate, de 'e le feri im,potriva b51ti ri l or etr' . D e r egulS. supr af e{ele de t er en. apr oape plane. se a,rau de Ia margine spre mijloc (fig. 2.a) qi de la mijloc spre rnargine (fig 2.rb). Pentru evitarea denivelSrilor, pretutindeni cele doud tipuri de ardturd alternau an de ,an. Popular, in puncte izolate sau pe arii mai mult sau mai pu{i n i nti nse. a r dt ulii inceput e de la m ar qinea locului i se m ai. s Ustensild folosltd in Mdrginimea Sibiului (vezi ; Constantin Popa, Agricultt-n'a in Aldrginimea Sibiului, in .,,Cibinium"' Sibiu. 1969-1973' p. 00) io Obiect. utilizat i1 zona fine{elor din fara Birsei (vezi Tara Btrs e i . . . ,v o l . I , p . 1 i l 6 ) . 1t1
spunea : Ia mejddsl: Ia rdzoFl: in luLuri (laturi), cdtre liituri, de la liituri (1aturt)32: Ict piraie3s: in tircoaldv: imrye ju4s : Ia brazdd i la roatd; La hatffi i i.n hoLt37; la h.d,isd,hdis, hoisct,litiso38etc:. Ariturii incepute de la nriilocul locului i se mai zicea: Ia llat3si cdtre olaltd (laolaltdlto-, Ia uir|+t : in sclog, slogaz; Ia cormttnd,la cormund.sau la cormind4S; aclulgt44,-rn ,u"o+n ; h cecr.Id, lald, lalaffi etc. In orice parte a lirii, coastele domoale se arau in deal si-n vale,.ardtura incepindu-se fie de Ia rnijloc, fie de la margine. In schimb. pe pantele mai abr-upte.ardtura sc fdcea din -deal in vale. In acest c.az,se mergei in sus, cu golul, adicd fd,rd brarAd, qi se cobora cu brazdd (fig. 2.c). Mai ales in Transilvania, au existat qi situalii cind, pe coaste, se ara in cunmeziq, cu plugul reversibil. Ardturu se incepea de la o margin,e,brazda rds'turnlndu-se iri ace,eaqiparte, pini se ter-mina loculaT. t0 De pildd, in C{pteni (Satu Nlare), Tomnatic (Bihor), Crasna (Gorj). 3t De exemptu, in Cruciqor, Luna, Terebeqti (Satu Mare), Valea lui Mihai, Cdbeqti (Bihor), Vindtori, Sepreu5 (Arad), Ldpugiu de Sus (Hunedoara), Simboieni (Cluj), Isrrerna (Mehedinli), Stdneq;ti lVilcea). rz Inf. de teren, Valea Seacd, Aiiceni, Stina, Lucdceni (Satu Mare), Tomnatic (Bihor), Tonleqti, Muncelu Mare (Hunedoara), Fina{e (Mureq), Rirsinegti, Gdiceana (Bacdu). 33 Inf. de teren, Sarmizegetusa (I.Iunedoara). s Inf de teren. Cirequ (Mehedinti). 35 Denumire folositd in puncte izolate din nord-estul Munteniei si din sudul Moldovei. s Nume prin Moldova qi Transilvania (bun5oard, in Ro$iesti, Vdleni - Vaslui ; Stinca - IaEi ; FilipeSti, Sdeduleni, Ddmieneqti - Bacdu ; Lancrdm, Tdrtdria - Alba ; Sdla$u de Sus - Hunedoara). :37Inf. de teren, Turnu (Afad). I 3EDenumire cu mare rdsnindire in Moldova. 30 Nume des utilizat in nbrdul. nord-estul Transilvaniei. 40 Inf. de teren, Lucdcenl (Satu Mare), Valea lui Mihai, Tomnatic (Bihor), Vindtori (Arad). Inf. de teren, Cdbegti, Drdgegti (Bihor). "1 42 (Hunedoara), CireEu, Inf. de teren, Ldpugiu de Sw, Tomesti Isv€rna; Ilovita (Mehedinti).. {'3 Denuirire frecventl in sudul Moldovei. Mai rar. s-a intrebuintat Ci tn estul Munteniei sau in Dobrogea. Sporadi,c, a fost inreSistratd $i in Oltenia (de pild6, in Drdnic - Dolj). aa Inf. de teren, GSiceana (Bacdu). 6 Inf. de teren, Turnu (Arad). 4s Denumire cu nere rdsplndire in Moldova (mai rar6, lnsd, ln judelele din sud). 47 Inf. de teren, Ddleni (Mure$), Euneqti (Brdgov) Ribita (Hune; i: doara) ; Ciitina, Simboieni (Cluj).
tzz
... :
| ',t
o,
t I
t
w"
''
Fig. 2, Tipuri tradi{ionale de ardturr.
$,
Unde terenul era terasat, arituna se fdcea in curmeziEul co,ast€i,brazda rdsturnindu-se numai in jos, paralel cu cunbele de nivel. Dacd se ara cu plugul cu col"man tir, se tiia brada intr-o dire'c{ie, se intorcea prlugu,l fdri brazdi Ei se relua ar[tura, totdeauna in aceeagi direclie (fig. 2.d). Daci se inttebuinla plugul cu corman sch.intbdta' (ieuersibil sau cu doud, bt'azd.e),
133
schimbindu-se iriitura se fecea qi intr-o direclie qi in cea1a1t5, loltnanul la fiecare intoaricere. Binein!'eles, brazda se rdstu'rna. in per:manenfdspre.bazaterasei (fig. 2..e).Astfel, an de an, baza se'in51!a,formind ,,...cao treaptd, iar locurile arate ret,cfa.sei 1:r'ezentauin curmezigul pantei serii intregi de astfel de trepte rlispuse in sca,rddin vale qi pind irn virful dsaluJui,(48. :Ardtura in terase,dovadd certd a menlinerii in cuiturd a terenurilor vreme indelrrngatd, oferea avantajul cd evita alunecdrile de teren, eroziunile din cauza.apelor. : lJneori, mejdinct ,,baza terasei(( se consolida cu p.agurt de lenrn sau de piatrd, ca zid de pia,trd sau cu arborete viu, nurrrit ,.prag de stufdriq(ag. Cu privire la agricultura de munte, au fost atestategi arituriie fdcute in spiralS (fig. 2.{), pe iocuri restrinse ca intindere, 'efiate in ,,ingrdditnri'( sau in ,,curti de pia'lr6s, pentru a fi pr"otejate impotriva animalelor domestice ori sSlbatice : ,,Curlilb de piatrS sau de ariturd se gdseau pin6 in secolul al XIX-lea in numlrimpresionant de rlare ln nord-rrestul Olteniei qi in sud-vestulTiansilvaniei"50. UNTLTE DE ARAT O unealtd de aret arhaicS,consemnatdine5, in mod surprinzitor, de tradilia orald (de pild5, in $ugag-Alba), consta dintr-un lemn destul de lrrng si r,ezistent, care avea capdtul anterior prins de jug, printr-un cirlig ori printr-o impietiturd de nuiele,iar capitul posteriorincovoiat,lst{el incit sA nreargd prin pdmint, scurrnindu-l. Pent'ru prelungirea duratei de intrebuinfare, virful scorrnonitor,,...seinvelea intr-o foild Ce fier...'f. In timpul aratului, instrumentul era dirijat prin intermediul cornului aflat deasupra p5rlii arcuite (fig. 3 a). De obicei, cu o at'ere unealtd se rdscoleauterenurile nisipoase sau, in orice caz, cele bine afinate. Neindoielnic, avem de-a face cu supravie{uirea neaqteptatd a uneia dintre forurele cele mai rudimentare'ele ..rimocului'(slav. 48 I. Chelcea. Cercetdri ehrcgrafice in bazinul Zlatttei ,sl .i'olect Anrpoiului. M6canii, in ,.Apulum". an V. 196.1.p. 456. ' . ae Romulus VulcdnesCu; Agricultut'a de tiunte tn, uestuX Carpafilor X[eridionali, in. ,,Revista de etnografie Si folclor", tom 12, 1867, nr. 2, p 9 7. il Ib ide rn, p. 90. aqA ' L Aa
M
h 04
p. .T I
.\j
Iv
^7
L F
C,
\r{{
I I
k
ffi
$
i
U II
!
o
O
,d
I
F k. O
u
1
t
.9
'*' 3
\t \l
.m ri
)\-/
ll l{
\*-/
llareorisl, su,rue de aceeagi naturd atestd utilizarea, pini r'{trc sfirqitul secolului trecut, Ei a unei variante a aratrului. l'rrtA de ,,r{trnocs,ea era, fireEte, mult mai evoluatd, avind patru t,lenrente cornponente esenliaLe: grindeiul lung gi curbat, fixat ('u un cap5t pe jug, iar cu celSlalt intr'un corn lucrat din lemn rttasiv; cornul incovoiat, in aga fel, ca partea inferioard si . rueargl pe p5,mint ; brazdarul simetric, de forma unui triunghi isoscel, terminat printr-un rrlan$on de fixare ; birsa infiptd in grindei Ei in talpa f'ormati prin simpla prelungire a cornului.-. Pentru consolidarea cadrului de fixare a pdrlii lucrftoare a eratrului, de o parte qi de alta a grindeiului p,utea fi aplicatd cite o stinghie (fig. 3 b). Alteori, grindeiul era scurt qi sprijinit cu capdtul anterior pe rotile ; cornul se bifurra in partea superioard, iar jos se infigea in talpa plugului. ln fala brdzdarului ap6,reaculitul, care spinteoa pdmintuls2 (fig. 3 c). Menlinerea in practicl a aratrului, tirnp de aproape doul milenii, probeazd convingdtor continuitatea vielii materiale pe teritoriul Romdniei, transmiterea peste veacuri a unei exp€rienle strivechi in domeniul lucrdrii pdmintul,ui. Pe de altd parte, plstrarea gi a rimocului s'lar' * in pofida primitivitAlii sale - dovedeqte cd, in funclie de specificitatea locurilor, romQnii au va,lorificat qi experien{a siavilor cu care au convieluit si pe care i-au asimilat. Dupd cum se cunoagte, aratrul era prevdizut, incd din anti,chitate, au doud aripioare identi'ce, dispuse lateral, care !ineau locul cormaneior. Prin renunlarea 1a aripioara din stinga aratrului Ei prin supradimensionarea ceieilaite s-a ajuns, treptat, la corn"ran, adic6 la piesa care avea rolul risturndrii brazdei tiiate de cufit ;i ridicate de brdzdar. In felul acesba,s-a realizat, de fapt, trecerea de la sratru Ia ptlug. Inventat in lumea mediteraneand r.omand,plugul a pdtruns rapid in agricultura !6rilor romAne : ,,Le sfirqitul mileniului I e.n., noul instrument are denumire proprie, deosebitoare de aratru, care apare in texte scrise ln Franla qi rdsdritul Europei. Zonele agricole clin Romdnia de astdzi sint situa-te in .ari,e de aparilie a plugului si de imediata lui rdsp[ndire('53. 5r Inl. de teren, 'ftirtdria (AIba), Ilusdnegti (Olt), Ddmienelti (Bacdu), Ipatele (Iaqi) etc. 5r Inf. de teren, Sohodol (Hunedoara). 5r]Nicolae Edroiu, Despre oparilio pluoului in ldrile rorndne, irs. ,,Terra nostra", Bucuregti, 1971,vol. II, p. 109.
126
i,,
{
t I'
Fdrd a substitui total formele de con'cretizareale a'ratrului, plugul propriu-zis s-a rispindit, totuEi, in'cetul cu incetul, in detrimentul lor. Inilinl, a predominat plugul cu brdzdar simetric' De altfel, se cuvine subfiniat faptul cd forme de plug cu brdzdar simett'ic, situat in virful tdlpii (ca o opittcii sau un papuc)' s-au menzotinut pind in zilele noastre, ele fiind amintite in'deosebiin nele cu teren accidentat. BunSoard, sint relativ numel0ase informaliile de te,ren oare conseirrneazafolosirea plugului alcatuit dintr-un grindei lung si curbat, pentru a ajunge la indllirnea jugului;-dintr-un corn ce co ora pind-n tuipl.plug'ului; gi corman - troatelucnate din iemn - Ei di! brfdadin b"irs-,e rul simetric (de fier), infipt in virfui tdlpii pluguiui (fig. 3 a;s+' Fiind destul de uqor, un asemenea plug era trras,mtai totdeauna, cle doi boi. Cu eI s'e ara pimintul bun de pe coaste. in rememordrile informatorilor foarte virctnici, ;i mai des amintite sint plugurile care avea,u grindei scurt, rotile, corn bifurcat in partea superiorarS,taLpd,birsd, brdzdar simetric (in virful tdlpii), culit 9i corman schimbdtor (fig. 3 e)55 sau fix (fig. 3 f1so. In toate z.onelemuntoase Ei delu,r.oaseale ldrii, rispindite au fos,t qi plugurile constituite din grindei scurt, rotile, dou6 corarnefixate fie intr-o talpd mai }ati, fie intr.u,na bifttrrcatd in partea posterioard ; talpd ; b'rlzdar sirnetric ; birsi ; corman fix 9i culit (fig. 3 g). In puncte dispersate dfur Olteni.a, M,untenia g_i Motrdova, srau mai io'losit pluguni .crl corrrlan fix m in fig. 3 h5/. Tlotodatd" in Transilvani'a s-a recurs flrecve,nt Ei la pluguri cu corman schimbdtor ca in fig. 3 iSB.Probabil da o infiuenld veniti din Transiivania, un astfel d,e tip de p,lug, cu corrnan schimbhtor, s-a intrebuinlat gi in pruncfs izolate din nord'ui Olteniei (de exemplu, in Voineasa-Vilcea). ' 5a Inf. de teren, Stina (Satu Nlarei, Sarmizegetusa (Hunedoara), Bdrbitesti, LEdeEti (Vilcea), Orodel (Dolj), Pddureni, Sdnduleni (Bac6u), Ipatele (Ia$i). s Pluguriie cu bldzdar simetric Ai corman schimbdtor au fost intrebuintate rnai cu seamd in regiunile muntoase gi deluroase ale Transilvaniei. i6 Au fost utilizate mai ales in regiunile muntoase $i deluroase ale Olteniei, l,Iunteni€i si N{olclovei. ;7 Inf. de teren, Sldtioara (Vilcea), Rusdne ti (Olt), Stdniq€$ti (Bacdu). n Inf. de teren, Cdb6ti (Bihor); Munce.lu Mare (Hunedoara), Dobra (Alba), Deleni (Mures), Bunegti (BraEov).
t27
l)irc'ir in lt'giunile m'untorase qi deluro'ase, cu pan'te arccentrtirtt', s-tt apelat mai n-rutrtla plugul cu br:dzdar simetrri'c, in rit,lrirrrb,in zg,nelecu forme de reliel neaocidEntate ori pu!i1 ac(.lrlcr.tt,irtc, in m,od obignuit s-a aflat in uz plugul cubrdzdar asirrrt,h,it,.In fiaza actuaLa a clercertdrilor,sint greu de precizat locrrl de fie'r asimetrice. De pildd, in ;i lirrrpul apariliei Lrrdzdare,lorr" ilu'',,1ra apuseani ;i centrald, s-au descgqeri-t-deja brdzdale der e.n'be. 1'lt,r'uqor asinetri'ce, datate in seoolele IV-VI scoase .!ii cu privire la unele brdzdare din s'ecolele IX-XI, mult5 n-xai de co'nstatat, s-a hr iveald pb teritoriul ldrii nlogstre, gi pe se care afli pa'niea dreaptd, pe accentuatd uziura vl'on.le, (,ol'nlanul, ceea ce a indernnat la cronciuzia c6 tdiere';r pamintului t ur buz,a dreaptd ra brdzdareflor respective a fost rnai susfinutd. convingiior l)t., trJ,tel, in vrem'e'a din urmd, se argumenteazd t,xistenfa Ei ]a noi a b,rdzdarel,or asimetrice incd din se'colele Or, intrucit b,rdzdarul asimetric in-plicd prez€nla V --VI ".r!0. oblig.atorie a cormanuiui, este eviclent cd trebuie coboritrd qi tlrrtti :rpariliei celor dintii forme de plug propriu-zis,- pe t'eritoriul Romaniei, cu nrult sub ceraprreroonizatdpi'nd nu-dernult' crr irltr.: cuvinte, se c'ontureazd din ce irn ce mai limpede -idee'a c5, plugu,ri primitivo init1:c rneleagir.rrile noastre" au fosrt utilizate inte de venirea slavilor. in orice caz,br6'zdai'uI asimetric :r fo'st oblinut ,," prin secjum'd'tartc Oa'recloit'r ti<"rnareacelui simetric, iudepdrtind'u-se acea fn u l e uia ar at ult ( 61 . Ca, qi brdzcla'rul sirrretric (fig. 4), cel asimetric (fig' 5) scr fixu, in fafa tilpii, cu ajutorul manEonului' Destul de tirz-ir'i., odatd cu aparitia plnrgurilor mai perfeclion'ate, care mai pistrau cloar grindeiul Ei coarnele con,fe'clionate cliu lemn, brdzdaruti s-a ir$ez-atchiar sub corman (fig' 6). Analiza evoluliei plugul.ui, in timp 9i in spaliu, clu'ce ln constratarea ci principatrele piese componente ale acestui;r itn de rnaterializar'e. Tdtodat6, se ob(,unoscut variate posibilitili piese su,r\,6 ci, clegi general rdspindiie in intreaga !ar5, unele De populare. sint cle,nunite diferit l,a nivelul graiurilor limbii i"')N. Edroiu, op. cit., p. 113. ::- ^,^ . ' ," Corn itu ir,fdrgarii Tetuf*u, ConLribulii ltr cunou;let'ea tip,ologiei, (Ie ILare (dc'pozttut Dacia irL t;L;r;:utle,gi rdsphiclirli brdzdorelor l.olnurLe ns. DoIi)' 'uluo Ghiclici r[r cle la -"' "'fiv"r"i 8";;;6,' ati"giitJi" popo,ului rontdn, ciuj-Napoca, oditura l)irt' irr,19 78 ,P. 14 9.
128
i 'l
si
?
if
Fig. 4. Fier de plue (secolu) XIX), din Leu (Dolj)
I
'
Fig. 5. llrizdar cle plug din L,elegti(Gori).
exemplu, termenul cy*tdei este general r"dspinditin RoimAnia. In pur-rcteizolate qi, probabil-,mertaforic,ac,eleiaqipdrli"n plupiugului i se mai spune,insd, qi trupul' (plugului). 6u exgs,p'lia gurilol confec{ionatein fabrici, toate crelelalte- iucr'artede meseriasiisatclor'- aveaugrindeiul din lcmn dc fag, stej'aroli uhrr, cioplit in patru fc.!e.C'arpdtulpositeriorse sublila pe,ntru a fi introdus in corn sau in trunchiu,l coarnelor. Au existartdoui feluri dc grindeic : tr) incovttiatsi lung, pentru a ajunge la indlfimei: jugulr-ri; b) scurt si c'u capitul antelior sprijinit pe lo,tile. 9 -
Ocupalii traditionale pe teriloriul
F.omaniei vo] r -
ccl. 402
I2g
: 1'. 1.
s I
in t. v
Fig. tj. Plug mirt, cu brdzdarul sub corman. General rds,pindit este Ei cuvintul corn (coorne), prin care se indicd piesra lucrat[ din J,etrnn,necesarA la minuirea plugului' in trecut, p,uteau fi vdzut,e fie pluguri cu un sing'ur corn simplu, fie cu un corn bilfurcat in partea superioard, fie cu dLoui corarne, prevdzute cu spe,teazd irnt,re el'e. Rtareori, ca'pdtul infe'rior al 'cornului era arcuit in aga fel incit sd forrneze ;i talpa plugului' irnsd. era fixat in talpa plugului. La plugur'il'e mai aclese'a, C.el cu cloul co'3rne, talpa era, de reguld, mrai latd qi bifur'cat6, in part,ea p,osterioard, perltru a ingdrdui fix,are,a filecdrui cro'rn' Pi,esa de spriji'n, aqeza'td in dosui c'ornlanului- p€ care se tirdqte plugul in tirnpul aratului, asigurindu5i stabiiitatear se numea ialpa ptuguZui (denumire frecventd in Transilvania ; ceva mai rar, ipaoe qi in restul !drii), plaz (plas, plofl (excepltind Mehedinliul qi Gorjul, cuvintul s-a aflrat in uz .- si'ngur sau in to,a,td\ara), nadd (termonul ,a.forrnat arie p,aralel cu altele -lin Gorj), cdtciiul pl'ugu'ltti (denu'mire mai Ce's tn in Meheclinli 9i in'tr'ebui.n{atd in estul Munteniei qi in Mdldrova^; sporardic' a fost notatf gi in Oltenia), strajd62, prwstul plugului63, nly: r:3t calcii (sin'tagmd conse'mnatd, bundoard, in Si'nduleni - Barcdu) etc' ' Pind cdtre sfi'r;itul secolului trecut, piesa amintitd era l'ucr'atd din l'emn ta're (frasin, stejr31, ulm)' Din nevoia evitirii tocirii ori ruperii gi pen,tru inlesniren alunec5rii, oauenii au re,curs la potcouirea felpi'i plugu1ui, prin aqeza'rea unei qine sub ea6a.
Pentru a ing6'dui fixarea brdzd'arului, parrtea din fa{d a tdlpii se surblia. ln ace,]aEitimp, parrtea din gpate se gdurera,in vede,reaintroducerii oapitului inferi,or al cornului. Cu scopul consolildd,riicadrului de fixare a pdrlilon.luc,rdtoare ale plugului, in grindei - pe d'e o parte - gi in talp6 pe' de aJ.tAparte - se.imbucau extremitd{ile ddiltuite ale unei buceli rnasive de lemrn. Obierotului i s-razis bir"sd siau birfd. (\ndAose\! ln Transilvania, Moldova, Dob,rogeia;i estul Munterniei), trupitd (in sudul Banra,tul'ui. in Olteniia Ei in vestul Mun;tenisi)6s. Cuvintui trup.fd apiare gi in puncte dlsperrsatedin nord-estul Mu,nteniei sau din Doibrogea.De .asem,enea, in Tran,silvania gi in Moldcva, pe lingd btrsd.(birfdJ, se mai intilnesc, ici-,colosau pe arii restrinse, denu'mirile gujb(t, plaz, cheotoc (de pildd, in Vplea lul Mihraii-Biho,r),,capl.de plug66, chingd, gru,mazul plugulari (de exemplu, in Turnu-Arad), cioat(t (bunoard, in lpateleICEi),cucurd, bu,ricu,plugului e,tc.' ' Aproape fdrd,.r,exce'pliq,pentru a, d'esemna obiectul c,are tdia bra'zdrain plan :orizontal; p'opula{in.rural6 nu ,a apeltat la cuvirntul'br"dzdo^r,ci Ia fiertil plugttlui sau l,a fier,ul laf, sintagma,e e,rasingura explicabile prinacreeacd, in afara culitului, ac^e,asta izollate piresda piu$ului tnadilional fduritd din fier. In purn'crte de pe c'up,rinsul ldrii, piesel res',p,e,ctivei s-a"miei slp'usI fier ma1"e,saptr.T4lugului,gura plugului (d,epildd, in Berlegti-Gorj). au forstintrebuinlai[i, sp'o,radic, Cu a,celaqiin!e['es,prin M'o,lrd'ova, gi termenii : custurit, crlc'u,rd,rezerud, opincd elc. I-la plugurille ve'chl, brdzrd,ar'ul- simet'ric s;au aslmetri,e in par,tea anterioa,rd a teilpii' se fixa, cu ajut,orul msnLEonul'ui, Din dorin{,a initdririi },egiturii, dirn cind in eind, coad,abrdzdarului intra Ei pe sub ca,petulinferior aI birsei sau trupi[ei, c.are era pulin ancuit. In p.l.'us,Iegdtu'rrase cons,olildacu aj'uiorul unuii cerc m,etalic. T,otodatd,pre'iltru evitarea jo'cului lateral, pnodus Ce rezistern{,a solului, partea ce'ntral,da b,rdzrdaruluiEi grindeiul seruneau p'rintr-trn cui me$aiic (fig. 7) Inaint,erabrdzdarului, se gdseraculitul, dare spintrecafuazd,a in plen ve,rtical. Formiat dintro bard met,alilcd_- 16{itd la oapdtui dinspre pdrrnint Ei ascu-;titdla par:le,adinspre ro'tile o,ri jug cuti,tul se fixa, cu capitul superior, inrtr-o ilcobiturd efectuntd ln grindei. tr AL.R, s.n,, vol. r, h. 21. 6tj Inf. de teren, Girigu de Cri;, Cdbegti (Bihor), $epreuE, Sintana (Arad).
c2 Inf. de teren. Nluncelu Mare (llunedoara). 63 Inf. de teren, Orodel (Dolj). e Tudor Pamfile, Agricultura La rorndni, Bucureqti, 1913, P. 42.
131
130
.^
+,1;iji,
:,,rr.l,l:."f;S *i iSu{ f;lriit,,ii:,;,ri.11,#{:
Irig. 7. Plue mixt, cu briizdar sir-netric
Pentru a se regla aCincimea tdieturii ;i lalirr-iea brazdei. cu! it ul t r ebuiir l l l a n e v ri rt d u p A u e c e s i ta l i . i n conseci n{d, ol i fi ciul de fixare in grindei 'evea dimensiuni r"trtaimari d,eicitcele aie cozii culitului. De aceea,,dup'6 ce se potrivea in pozilia ceru t d, c ulit ul s e z Av o ra c u a j u to ru l p e n e l or ori sc' stri ngea,,...,cu o n'uia de corn, numittd schimbdtocwe sa:utindefe, prinsd in fald tl upd un c t r i C e l e rrrn c u c ' i o t. i a r i n u rn rA de capatul bi rsei " 67. Der obi'cei, cu{itul era lucrat clin fier. Doa,r din .tnd in s nici se foioseau 1i cu{ite confec:[io,natedin lenn de flasin sau corn68. Intrc.buinliarea culitului n-;r fost totdea,unerir-rdispensabila. Dc pildd, clin cauza cioturilor ;i a rdddcinilor copacilor, culitul nu se putea u,tilizr:lcind se arau locurile proi,r.spdLt defriEate. Nu era nevoie de el nitci cincl se ara pdrnintul fdrimilos, afinat, nisipos. ln schirnb, devenea neces3r cind se hcra pdmintul tu'e, pdmintul m&re st\tJcind se spirgea tnoino, pirloa.go, felina, mit;i {t8
t32
Valer ButurS, op, cit., p. 1.19. Inf. de teren, Cirnpu lui Neag (Hunedoara)
ri ;tea etc. S 9 p ar e cd ust ensila lip, sea, adeseor - i,de la t ipur ile r.t.ti.rivechi de pluguri ca're, in af,ara brdzd,arului, itve::lu pieseJe lucrate nurr-taidin lemn69. Irr Ol teni a. M unt eniu. Dobr ogea si M olclova. piesa r esp( , cti vd a fost numit d, in gener al , r . ulit , sat r Jier lunq. Din loc in loc, au r"nai fost utili,zate denumirile : cusfurd, fie.r i,ngttst, tdLe.tor, {ierturd, scormonitol etc. In nordul gi rro,rd*vestul Transilvaniei ? predominat nu'mele: ciorosld (ciorosldu, ciotozldtt, cioroslan). In restul Transilvaniei si in Banat, sint consemnate, frecrrent, clenu_nrjr"ile: cu{it, ctt[it inclttst, cttstrn"ir, cttlit lutt.c1,fier lung, tdisul pluqului, fierul dinointe- etc.70. S pi ntecatd pe r clt icr ulA cle <, u! it si t di: t d pe or izont ald dc brdzd'ar, brazda era rdstu,rnatd de cotrwln, piesi defi,nitorie pentru plug. Spre deosebire de p1ug, aratrul -.* clruiar ii lipsea cormanul propriu-zis putea intoarce. blazd;r, c'i do,ar lirna, rdsc'oleerpdmintul. C orrranui const a dint r - o bucat d de scindur d f ixat i, pi- in in* termedi ul unor cuie d. elem n, in bir s5, in t alpd si in cor nul lr lugului (vezi fig. 7). Uneori, Cor"nt,arrul se ingusta spre birsi si se pri ndea de pu,r t cr r i, r r f elior r r '6u accst eia t . u ajut or ul unui cir 'lig (r'ezi fig. 3 e). inainte de montare, scindura care alcdtuita cormanul se usca la foc. Din cind in cind, se si tdblriic ,,se irnbrdca intr-o foild rretalicS'(, pentru a deveni rnai rezis,tent6. Fiindcd se incdrce rapid cu pS,ntil-rtin tirlp,ul ardturii, co,rmanul de lemn era. curdlit. la intervale scu,r"tcde tim,p, cu ajutorul oticttltri sa,u ai r'dzusului7l. in regiunile aicciden-rt,ate ale Transilvaniei, m:l,i ales acolo unde s-au efectuat arituri in terese, a cunoscut o trr,arerdspi,nai:re plugul cu cormon schimbdtor, adicd uneraita de arat al c5rei corman putea fi mutat de pe dreapta pe s,tinga, in fun,clie de direclia r'Ssturndrii brazdei. in consecinfd, partea ant'erioard a corn-ranului se fixa de birsd, printr-un ciriig, iar in parte,a poste'rioa,rd se afla o g;au;rdpentru in'trod'ucerea cuiului Sau a piciorului ce strdpungeer baza cornului (fig. 3 e). Cind se ajungeru l a capdtul ardtu r ii. pent r u a sc evi, t a int oar cer ea f ar d br azdS. se scotea partea posterioard a cornrsnului din cuiul (gticionLl) amintit qi se muta corrnranul de pe' o laturd pe cealaltd. 6t Inf. de teren, Lancldrn (AIba), Pdduleni. Gdiceana, Bogddr-reqtr. Iiilipe$ti, Cdiull (Bacdu), Sinmihai de Pddure, Deleni (Mures), Bunesti (Braqgv), Stoina (Gorj), Ddbuleni (Dolj). i0 In afara informa{iilor de teren, a se vedea ALR, s.n.. r'ol. I, h. 19. it Cu plivire la rdspindirea termenilor, r'ezi ALR, s.n., vol. I, h. 23. 1 ?'.1
Dacd in mai to,ate zonele inalte al'e T"r,ansilvani.ei a existat o puternicd traCilie a folosirii plugutui cu brdzdar slmetric 6i cu cormun schimbd,borT2.in schimib, in Oltenia, Muntenia Ei MoJdover, un ase,mreneatip de ptrug a fosLt innegistrat qporraCic Ei, inapiel'1sn1de r,elinut, numai ln agezdri ,ca Stoi'na (Gori), Voineasa, Ciineni (Vil'ceia), Ruc5,r (ArgeE) etc., toalte aflate in contact nemijlocit cu expe,rilenla de din,co'lo de mu'n!i. O cararcteristicd a Olteniei, Muniteniei Ei Doibrogei a oonstituit-o deprinderera sc,o,aterii cormanului fls la piug, pe tirnrpul plugui:rii porumbului,,scorrmoni,rea pdmintului af,lat prinrtre rin'du,rile de po,rumib('. Cu un asie)meneaplug fdrd corman ,,...rse da de doud ori pe rdstav'(73.De altfel. gi in celelalt.e situalii spe'ci,ale (de pildd, toarnn'a, cintd se pr,eiungeau ploiile ;i nu se pute,a .ara cum se cuven,eia), se scotea cormanul de ln plug : ,,bnazrdanu se mai rdtsturna. Pe fielcare rdstav, se d,a o datd cu plugul. Pdmintul z,girm:al acoprereragriul ce f,usese s'emd'nattt74. ln Olteni,a, Munteniia si D,obnoge,a,piesa ln discu ie a avut, in general, un singu,r nume i col"man (cormand., cormand, cot'mind, cormurd, corrnotd)75. in Transilvlania qi in Moldova - fie in alternanld cu num,eil,e nersp'eictiv, fie singure qi rdspindi,tie in puntote disp,ersa.te,ori fo'rmind arii mai m'ult sau mai pulin iniinse - apar qi alte denumiri : cuctwd. (cttc(rd76), scindura pluqului77, Ttoti[d, poli[d sau birsd78, bland, strajd, trupild7e etc. Obiqnuit, in timpul aratului, oapdrtul ,anteri'orraI grindei,ului se rezelrra p'e osia care l,ega ce,Ie dtoud ro(i de mdriimi inegale (ce'a din b,r,aziddera totdeauna mlai mare). Aoestui s,qport i se spunea cotigd, cotiugd, cotiguld (in Moidova), tileagd, teleagd, 72 Inf. de teren, Aliceni. Luna, Stina (Satu Mare), Tomnatic, Cdbeqti (Bihor), Sdlaqu de Sus, Tome$ti, Muncelu Mare (Hunedoara), Dobra (Alba), Finate, Sinmihai de Pddure, Deleni (Mures), Buneqti (BraSov), Cdtina, Simboieni (Cluj-Napoca). In plus, vezi Romulus Vuia, Studii de etnografie ;i f olcTor, Bucureqti, Editura Minerva, 1980, p. 142-143 ; lora Btrsei, vol. I, p. 122-125; L Chelcea, op. cit., p. 459 ; Consbantin Popa, op. cit., p. 61 ; Valer ButurS, op. cit., p. 148. ;s Inf. de teren, Cdpreni, Logreqti (Gorj), Stdnesti, Ro$iile (Vilcea), Orodel, Vilvor (Dolj). ?r Inf. de teren, Drdnic (Dolj). 75 ln puncte izolate din Dobrogea, cu acelaqi inleles, s-a mai folosit qi telmenul oripd. 76 Cuvintul a fost utilizat, mai frecvent, in nordul Transilvaniei $i in jumdtatea de nord a Nloldovei. 77 Inf. de teren, Valea Seacd, Aliceni, Luna (Satu Mare). 78 Nume mai des intrebuinlate in nordul, nord-vestul Moldovei 9i, sporadic, in nordul Transiivaniei. 7e Termenii bland, strajd, trupifd. au fost folosili sporadic in nordul Nloldovei. I.J*
;5.
ff f
g l :
$ I
? $ ?
telegttfd, tilbgufd. (denu,mire frecventi in Transilvania gi sporadic'd in nor:dul Mold,ovei), rotLle, rotile, roofe (num,e general rdsplndit in Oltenia, Muntehia Ei Dobrogea ; des intrebuinlat Ei in Transilvaniras0). in puncte disp'ersate din Transilvania, au urai fost no't,ate denumirile cdru!, dricul, cfu'tiji etc. Loaul de p,e osie, pe care se ageza grindeiul, era indicat prin termenii cdpittii satt put.Im,obillizarea grindeiului pe cirpdtii sau pat se ficea cu arjutorul potingului care putea const,aintr-un cui de l e r ln, int r - o im plef i't ur d r ezist en't d de nuiele. in1r-o buc,atd de pietle de krou rlsucita, in niste zale de fier ori intr-un cirlig de lemn sau de fier. Prin pruni, nu se putea ara cu plugul sprijinit pe cotigi, teleagd sau rotile. De aceea, se apela fie la plugul cu grindei Iung si 'g,rcuirt,care ajung,era pfnd la ju,g, fie lu Ot,t*1tl legat de jug prin intermediul tinjelii, fie la plu,gul cu o ro,at5. Plugul cu, o r"oatd sau de ttn cctl, de un bou - cum i se mai zicea popular _- a fost des solilcita,t Ei la h.r'crdrile pAmintului plantat cu vie (fig. B). Totodat5, la plugul cu o roatd sau Ia cel fixat direct per tinj,ald se recurgera cind se lucra gridina, c,ind se ara de-ct cotlsttr sau cind se pl.llouiou p,orumbli. in,ainte de prirna praEild.
Fig. B. Plue de arat prin vie (Arcani -
Gori).
8(rInf. de teren, Lucdceni (Satu Nlare), Valea lui Mihai (Bihor), Sarmizegetusa, Cimpu iui Neag (Hunedoara), l'drtdria (AIba), Sintana, Turnu (Arad), Finale (Nlure$),Citina, Simboieni (Cluj). -t.J c
Pe distanle mici, plugul cra tlernsportat pe cetbilit (un fel de c apld alc d tu i i a d i n d o u d l e rn n e i mp,reunute sau di ntr-un lenur cu cloud r':urruri). Dc la ap'ari,lia lor', plugur"ile au fost mai uloare sau rnai grele, in fun'c!ic dc c:rra,cteristicii,eterenului care urn'ta sd fie ar at . B undo, al a . p e p l rn tt' l c p ro n u n fa tc , a rA turar- desl ul dc superficialS - se fdcea nrai rnult cu prluguri uEoare, d'edoi boi. in schimb, locurile bine inie,rbate (dupd o oCihnd de mai mulli ani) erau spurte numai cu pluguri ce a\/eilu" construc,fie solidS. La elc s c injugr u. i n q i r, rrrl i n ru l tc p c l e c hi de boi . D c' aceeu, i nt r ajut or ar c a la a ra t a fo s t g c n e ra l rd s p i ndi td pe tel i tori ul l dri i . $i rrrai r-czistentc p:rr a fi f,ost ltltLgut"ile satului, cu care er " au t r as at c , o d i n i rta r' 5 .h o ta rt' l e i n tc r-sdte;ti sl u cu ci rre crau deliimitat,e moqiile mc'mbri'lorr obstii sitesti. Probabi;l cd la asemenea unelite se referl d,ocun-lenteleistoric,e cind pomenes,c plugr"n'ile greleBr. P e alc c ur i , i n T ra n s i h ' a n i a , p e n L ru a,ratul terenuri l or fragmentate, rru fost fo,losite si a.ga-zisele plttclt"t,ridubleqz, pe grind eiul c ir or a , ,...s i n tfi x a te d o u a g a m i tu r-i de pi ese speci fi ce pl ugului cu brdzdar asimetric qi cormand fixd. Cind se ara cu o astfe,l de unealtd, l,a capd'tul brazdei, in l,oc sd se schimbe corm alt.-t rr!urrr!
sn r\
i r r i n rn n\LJ ,r 1,r!ur
i*.,,r rllLl ^ -rSuI
,- 1 ,,_lll,uu,
,: )r
(l)L!-I - ^ r f,,l
^ n
.J^,,^ (tulr
d--^:+,,-x IlILutd
5dl
Cle
elemente lucrdtoare intoncerain jolsul pantei brarzda...tr83. La cele mrai sim,ple fo.rme de concretizare ale aratrului saLl ale ptrugu,lul:pr.opriu-zis, aCi.nc|mea.lrrazdei se potrivea, in prirr rrrt,l t ul
ri I n t lt.l ur . qr l, d .i n
miini trrlttll-
'' :
'
,t
i,t $ tr
f t
Tot aqa, adincimeamai putea fi reglat6 cu ajutorul unei pernu[e ,,ad3osaqezatpe patul sau cdpitiiul grindeiului(. gco!ind, trerptat,adaosul,plugul mergea mariadincsa. Cu acelagiscop, solicitat era ;i proceCeulmontirii, in partea posterioard a grindeiului qi a tdlpil, ,i unui fus s6rufu;tel pentru slobozit ;i suit plugul i,n bruzdd (vezi fig. 6). Filetat la capdtul superior, fusril sau fu,^telul se stringea oli se sl5bea cu itjutorul unui qurub (vezi qi fi,g. B). Lar plugurile mixte, vizibi,i perfeclionate sp,reqi dupd debutul secolului nostru, ca $i ia cele lucrete in intregi,medin fier, adincimea se controla prin coborirea slru ri,dicareag,rindeiului cu spliji:nul unui mecanjsnt- nurrrit prrt,srr,brous<'ri, plec;cir8:' e'tr:.- rnontat cleasupragi cdtre n-rijloculosiei rolilor. in afara aratrului Ei a plugului, la lucrari.a pdntintului, in,linte ;i dupd semanatrau m;ri fost int'rebuinlate gi ':r,lteunelte. Astfel, prasil,aintii a porumbului era pr.ececliatd de rdsc,olirea pdmintuiui cr pt'd;itoctreaalcituiti din trei sape : una in fa!5 qi doua inddrltul ei. Se inle,legecd instru,r-nentulputea fi folosit numai a,colounde piiantele priqitoare erau serldnate in rinduri. In funclie Ce spaliul existen,tint're rinduri, sapele se fixau mai apropiate sau mai indepir:tate intre ele. S-au aflat in uz qi p'rd;itoarecu 5 sape (fig. 9) In titnp ce, in Olteniril,Muntenia, Dobrogea gi Moldova, unealta er.r numitd 7n'd;i.toar"e sart tir;itoane, in Transilrrania i
'r
Ceva mai l.esnede ditrijat erau plugurile prgvdzute ut pene deas upr a; i s u b p a rte a p o s te ri o a rd a g ri n d ei ul ui (vczi fi g.3 c, g). in ve'de'rea ad,incirii- brazdei,'se loyeir, cu un ci,o,cl'n d,e lemn (linut pe grindei - Vezi fig. 3 c), in pana db deasupra. Grlndeiul s c inelina s ple p d n ri n t. Im i l i c i t. s e a fu n d a si brazdaru,l . P enl tru c f c c t u' ar ea un e i . a rd tu ri n ta i s u p e i fi c i ' rl l e. sc i mpi ngea vi zi bi l ' pana de sub grihdei.' . ': ); :'i1i,1. : A lt eor i, a c l i n c i me a b r.a z d c i.s e o b fn e a pri n tra' gerea i rrapoi Dimpotrivdr Frh -impingeiea plirgului a piugului de pe roaic. "brdzdarul in f'a{d, pe ioa,te, l€Eear spre,. supr.afald, EireEte, in g i' i, ndei er au m a i m u l i e g d u ri c a rc ' i n g d dui au i qrobi l i zarea pl ugului in dif er i te l ro z i !i i c c ru t{ i d c 1 e rc .n .
*u',* iti.'
Br N" Edroiu, P. Gyu1ai, Euolulia pluglulu'i in, fi(rrile rotndne in epoca f eurlatd, in ,,Acta Nlusei Napocensis", v oi. I I , C 1 u j - N a p o c a ,1 9 6 5 ,p . 3 4 1 8? Inf. de teren,,Sinrnihai de Pddure (Mureg), Bunepti (BraEov). 83Valer Buturd, op. cit., p. 149-150. -LJO
Fi g . 9 . l )rd.s l toal c di n Leu (Dolj). 8i
Inf. de teren, TomeEti (Hunedoara), I'igdnaEi (Iaqi).
s; Inf. de teren, Ivegti (Gala[i).
t37
s-a spus i sdpdlug(t, sdpdtocre, sapit cle sd.pat md,laiul, plu.g, de .sriirr.rt,plttcl de sapd, Ttlug de tenchi elc. Lnaintear praqilei a II-a, p,orliunile dintre rindurile cle p'orurrrb e,r"aufrecvent afinete cr rori!,a, rcililct, rcllo (nume in Oltenia, Muntenia. Dobrogea, Moldova), plugul lte.ntru ingropat. pltrgttl cle um,plut mdlctitLl, pLuqtLI cle-a dottct, plugul de c(tpdlit, <:dpdlitoareuetc. (denumiri in T,ransirlvania). A v ind gri n C c i d e l o n n . d o u d c o l rn ane si un brA zdar i n fa!d, asemdnitor virfului de sdge,atl (fig. i0), rarila rdsturna pdmin' tul in ambele pdrli, 16si,nd in urm,:r ei Eanluri adinci. Pent,ru a nu fi acop,erite, firele d,e p,orurnrbma,i pulin dezvolt'ate se.prot ejeau. uneor i , c u J o p e l i l e !i n u tc i n d re p tul Jor. i rtrpotri va strrtului de pd,mint arur)cat de comane. Tradilia orald atestd si existenla rarilel,or ,,...cu trupi{a de i n foi l d de fi eq' , ca o iem n; i c u b rd z d a r d e l e m n . i n rb ri c a t t eac d" 86. S int pdr e ri c d ra ri l r re p re z i n tS , d e fapl , o fo' rnrd evol uatd a anatrului arhaic, adaptatd pentru rnun,cile agricole auxili'a're : .,Fa!6 de aratru,l ron-Ian! rarila dc Ia noi pritrregte, spre s,fir;itul ev'ului mediu, doud anexe lateralre, asemenebare cortnanei de I a plug ( . . ur e c h i ' .). p e n tru a _ i n g ro p a nrai bj ne. pe cel c douA pdr li, por um b u l l a rd d d c i n d (d /.
t
i1 1.
$ !,
'
$ .11 T
e t?
t
Fi g. 11.Ralild pcnt lu ar at din Bdileqt i( DoI j) .
F'ig. 10. Rarild din Leu (Dolj)
Atit Ia prdgito'ere cit Ei la rari!5, pr!,rte:ranterioa,rd a grindei ul ui se spri j i nea pe o singur d r oat d. i n concordan! a cu docur nent ele i, st olice. t r adilia r lr 'ald si vestigiile materriale etnografice (fig. 11) vin si pro,be{zecd. odini,oarrd,r,arita ,a avut o a'pre,ciabild intrebuinlar.e gi ia aratui propriu-zis aI terenurilo,r. In asemreneacaztri, ea era compusd din br6.zda. simetritc, dar ii lirp,ssraucorm,anele Ei culitul. in consecinli, spdrgea pdmintul fdrd a rdsturna brazda. Ca si plugul, se spirijin6's pe rotiie. Cu ra,rifa se efeictuau, p'robabil, doud ardturi : una in lung qi al,ta in cunle'2.is88. Printrre alte ritualuri strdvechi, in Banat ;i Transjlvania (cu deosebire in Maramureq), s-a perp'etuat nercontenit, pin6 nu demulL, datina, sdrbhto,ririi omului ,,...ce a pus primul piugul in brazd,S'(. Cunos,cut sirb nume diferi,te : IJddtorul, Plug4aril, Crai nou, Tinjaua etrc., oblce'iul se ofi,cia, dc. regul6, in ziua de 23 aprilie (Sfintul Gheorghe). Analiz,a princip,alelor secvenle a.le ceremoniei pune in lumi nd mul ti pl e qi pr of unde : lnr nif i ca! ii ct icc. Aslf el, pest e t ot locul, sdrbdtoritul era ales de ,,...un sfat al bdrbalilor qi fl5cdilor din sat, pe bazd de dovezi qi mlarrto,rioculari...((Be;famili,a qi neamuri l e .,...celui m ai har nlc om din sat . . . 6'gdt eau casa sSr bdtor'egte ; in ziua annint'iitd, gospdddriirie ave13uporlil,e imipodoibite cu ramuri inverzite d,e s,tejar sau mestea;cdn, ulile,le satuiui se rndturau, iar m'embrii orLrqtiisiteqti - in totalitate - imbrd'sau cele mai alese ve",s,rrintieale portului local ; fecito,rii cu prestigiu
86 Inf. de teren, Coteana (Oli). s7 Nicolae Edroiu, op. cit., p. 116 ; vezi ;i Georgeta Moraru-Popa, Comentarii etnografice Ia arheologia plugului, in ,,Re-u;istade etnografie 5i folclor", tom 12, 1967,nr. 3, p. 2i5.
88 Llenri H. Stahl. Conrc.ntarii ehtografice pe tetna plugusorului, it't ,.Revista de etnografie qi folclor", tom 10, 1965, nr. 2, p. 152. 8e,,Valentin Bdin{an, Tin jaua - obicei tradilional din, Nlarantures, in ,,Revista de etnografie $i folclor", tom 13, nr. 2, 1968, p. 168.
138
;1
* t
1l
139
nr or al unan, i ,mre c u l ' l o s c u t p re g d te a u , d i n ti mp. ti nj el i l e, i n nuruidr de 4, 6 sau B si, in dirlineaft,r sorocitS. ven"Lr c" eie lir casa slrbitoritului, unde le. legau in seri,e,cap la cap. Acolo, inlpod,obeau tel,equ{a cu pituri frum,os c,olcrrate 9i cr agapu d,e ultima ti.njaw(r,; ,,La to,atrda,ceastd oper.a,fie,rnuilimea it s is t d s olenl n . i a r fe l e l e . fe c i o ri i . b d rb ati i ;i femei l e, i nsoti ti de c et er aqii s u tu l u i . s tri g i c h i u i tu ri , unel e < ,u adresd prer.i sa. vizind frumusele,a sau urilenia, hdrnlci'e.sau lbnsa, istetimeir sau prosti,a cuiva din sart((90. Apoi, in aclamalii Ei chiote gener"ale, alesul obqtii sdteEti primea de la solie un qtergair ornamentat cu ntigald ;i se aqeza yte telegu!il. Cite doi la fieca,re tinjaud, feci,orii ridicau jugurile ;i, purtindu-le pe miini, po'rneau alaiul. Sdrbdtoritul era dus pe ulilele satului. In fald mergea pogoniciul ,ales,de asenlenee,, dintre cei ,,...mai d,estoini,ciorarleni din sat, care la rindul lui s i el a f os t s d rb d to ri t d e ma i rn u l te o ri .. ." el . Dupd pl,iimbarea prin sat gi inconjurarea de trei ori ai ogorului e,rat de cel sirbdtorit, alaiul se indrc+pta spre o ap5 curgStoare, unde era intimpinat ,,...de o singurrd persoand, cel ntai bitrin om din sat. cra,rese bucuri de s,tima Ei pre{,uirea tuturor. SSrb6toritul are prilejul, oferit ca o incunun,are a tot ce s-a fdcu,t pentru el, sd fie spdlat qi arlroi qters pe n-riini de :rcest b5trin -- stitrp atr inle,lepciunii qi tradi{iei de rre,acuri a aces,tui frumos obicei(92. La sfirqit, bdtrir-rul invo,ca, prin urdri, rodnicir:.r vii'toare a nt os iei s dt es ti . Bineinleles cd obiceiu1 in diiscutie era gi purtltorul unor inleiesuri, religio,ase strdvechi. Bundoard, s'e apre,ciazd cd primul iegit la arat era investit de coiectivitrate cu insugirea sau, m,ai exact, cu puterea de a fi medi.ator intre obqte Ei forlele supranaturaleg3. Totodatd, in unele momente ale ritualului, se invocd rodnicia soJului, iar in altEle sint judecali si pedepsili aspru cei in perioada semin,a,tului, renunlas,erd la absti-csre, nenta sexualS. in ori'ce caz, aspiratiile etice precum,pdneau, iar spectacolul. privi,t in totaiiitatea sa, er,a tulburS,tor. Martori oculiari no-
. s
celui mtii vrednic dintre,cei vrednici. An v6.zut lacrimi in ocfiii celui sdrbdtorit ,5i ai familiei, lui, pe,ntru cinstea aco,rdatd cle cdtre concetdleni. Sint m'ome,nte de inaltd pretui,re a omului qi, faptelor' lui, un imn nescris inchina,t hdrnic,irei Ei indrdznelii, priceperii 9i chibzuinlei cu care este inzestrat tdranul nostru(.94.
* f
$ T $
UNELTE
DE SAPAT
Unealtd strdve,che, generiil rdspindirtd pe cuprinsul firii, sap(r a :vut muliti'rple utilizdri : la desleienirea poiienilor ob!inuto prin defriEare; lia lucra,rea terenurilor in,pan,t5; la sdpatul grAdinilor, al viilor, al pomilor ; la prdEiit ; ia scosul csrtofil'or etc. In parlile muntoase Ei deluroas,e, s:lpa nrai este folositd qi astAzi la toate munci'le amintite. De fapt, inci de'pe ti,mpul geto-dacilor, ea cuno;tea rnai ntul te formc de concr elizale95,inr puse, pesenr ne! chiar cle dif erite,le intrebuinldri. Cu pufine excepliis, traditi,a orald mentioneazd numai sApelc, lucrate din fier. Unele verstigii r-nateriale dovedesc cd, in
F i S. 1 2 . R a r n i d e sa p i ( r 'e p r o cl u sad u p i elernplarul. aflat in muzeul din Leu -' . " Dolj).
teazd:,,Esteintr-.adevdrocinstedeosdbitdceSepoateatribui 1r'Valentin 13dinlarr,op. t:.it.,p. 161. lri Ioan Glodariu, Bugen Iarosiavschi, Ciuiliza[ia ]ierului la claci, Clluj-Napoca,Edit. Dacia, 1979.p. 67-71. !x;De pildi, in Orodel (Dolj), sint pornenite ,,satrtelefelec-ate", care aveau numai ntuchia ii ranla din fic-.r.I)e asemenea,in Clopotil'a (llunedoara; sau in Sinduleni (Bacdu), se qtie cd ,,bunlcii au prins Si sape dc lemn".
so lbident, p. 161. et lbident. e2 lbident, p. 161-162. s Eugenia Cernea, ,,Udd.torul," - uersiune lnaralntlreseand a obiceiului agrar inchittat plugarului care i,ese cel dintii Ia arat, in ,,Revista de etnografie qi folclor", tom 13, nr. 2, 1968,p. 163-169.
T4T
14 0
"&
seicolultrecut, se rnal foloseau,sporredic,gi sape de lemrn,care irvc.audo,armr;,chiaqi n-rrarginilc' c'onfeicli,onrate din fier (fig. 12). Nc.indoielnic,form,ele gi dimensiunile sapel'orfduriite de fierari'i satelor s-au afla,t,pretutindeni, in co,ncordanfdcu funcliile r . e le e r;rrr h i ri z i tp c rr frn d i ti a l o r.rl d si cu caracteri sti ' ci l e solului ce trebuita muncit. Potrivi't datelor de teren, printre princip'alele tipuri de s:pe, pot fi cita,te cele care aveau formd trapezoidiali, rectangulard, de seglxent de cerc, de tri,unghi isoscel rotunjitt la virf etc. Astfel, pentru munca la grddind a fost rtilizatd s(tytdligu sau sd.pdlugaet.Ea prezenta o iamd ingustd, alungitd si i5liti la t ii; . Lat u ri l e e ra u fi e d re p te , fi e p ul i n arcui te spre i nteri or ( f ig. 13) In schimb, pentru scoatc.re,adin pdrnlnt a riddcinilor gi a cioturilor, rd,r"nasein urma tS,ierii sau arderii pddurilor, s-a apelat la un fel aparte de sapd, care avea formd trape.zoid,ald, ca qi stpdligu, clar care se deosebea d,e ace,astaprintr-'o si mai nrare alungire, prin masivitate gi rezisten!5 (fig. 1a). Totodatd, sapele folosite \a sporget'ea terenurilor inierbate sau, in general, la lucrare.a te.renurilor in panti erau inguste, N ?F
I'i g. 11. S dpoai e di n B ai a de A rarnd
(Mehedi nti ).
ul ungi te gi dest ul dc put er nice'( cu nr ai nr ult f ier in ele) . in plus, unghiuL lor de inclinare fald de coadd era mai nare deci t l a cel e de pr dsit . Fir e; t e, asent eneaf or nt e de sape ( f ig. 15 a, b, c, d, e) se intilneau mai frecvent in argezdrilede munte Ei de cl cul . cu Lerenur i f r agnr ent at c. Din loc in loc. in Tr ansiJvania, t-ratare unealtd se nun-rea sup(t de loz (prin MaratlureE), ritaucd sirrl soparde spart rttttles, tir;i[dgq, cr-ro;fr1100 etc. Spre cieosebire de eie, sapele de pr5;it se cornpuneau din i rrrne rnai scu r t e ( cir ca 15 cr n inli{im e) ; m ai int inse spr e pdr '-
Fig. 13. Sapd si sdpdiigi din Cerndtesti (Dolj). e7 ln puncte izolate din sud-vestul N'Iunteniei,i se zicea $i calistircd, (calisterd, calistiri). Totodatd, cu acelaqi inlc'les, a n-rai fost utilizat gi termenul ch.urcd(ALR, s.n., vol. I, h. 28).
142
e3 Gl'r. Ioc9a, op. cit., p. 152. e$ Lucia Apolzan, op. rit., p. 299 ; I. Chelcea, op. cit., p. 456. r0l)Inf. de teren, Dobra, Cdpilna (Alba) ; Constantin Popa, op. clf., p. 60. Subliniem ci unealta utiiizati in sud-vestul Transilvaniei are c e r r t d o r i g i n c 'a uto h to n i r , d i n n o m e n t cc r .ste i d e n ti cd cu ce a d a ci ca descoperitir de errheolo.qila Gradistea Muncelului (vezi Ion Chelcea, Coa;ta - clocutnent cle con[inuitate binrilenor(t in uial.a o.c1r'icold. a poporului .rotndn, in .,Revista muzeelor si monumentelor", nr. B, 1983, p 77). 1lD IAJ
u\
31
a.
h,,
c.
J.
ff
l{ lr .
E.
I !,
j .i g.
Fot l ner de
hi rl e' tc ;
intinderea p:rtriei noastre, 'au nrai fost utilizate denuminile sdpd.toare (silpdtor)101 , tttlel (hn.ef)102,urseu (h,ctrseu,asdu, hir-
e.f,.g,h I' ig .
tS F o r m e
d e sa p c,
lile laterale (din cind in cincl, aju rgc.au pini la ll5 cr-n);i mai rot unjit e ia gu rd (fi g . 1 5 f, g , h ), A des eor i, p i n d E i s a p e l e c u c a r.e s e efectua prasi l a i nti i , la porutnb, se diferenliau de cele intrebuinlate ia prasila a doua, cele din urm5. avind lan-ramai mare. Caracte.is,tici .parte l v eau s i s apel c d e v j r' . Mdrturiiie etnografice lasd sd se in{eleagd cd nici o forntA principala de sapd nu este rI'spinditd pe intreg ,cuprinsul tdrii, c lar c d. pe ar ii rl a i rn u l t s a u n ra i p u l i n i nti nse, anumc ti puri de sape s-au bucurat, totusi, de o solicitare precumpdnito:arc,. Bund,oard, in no'rd-vestul {drii, preclomina forma clin fig. 15 ar" Mai r ar , s int c,o n s e m n a teE i a l te fo rm e : 15 f, g, d. i n schi tl l :, sapa din fig. 15 g a fost apro4pe neli,psitd in age,zdrileclin regiunile de cim,pie ale Olteniei, Munteniei pi Molciove'i. A.tdturi de e ir , ' s - au m ai uti l i z :rt fo rm e l e i n c l i c a te i r-rf i g. 1b f, h, cl . Pentru aclincirea gro,pilor necesare plantdrii vic.i s:ru p,o, rnilor, pentru amenaja,rea unor sanluri, pentru desfwtclueu,, itdicl pentru sdparea mai adincd a terenurilor. dc.stina,t.,gr.idiniritului sau cultivdrii plantelor textile, pentru sp(ffc]?reu unor locuri inierbate etc., din cele r-nai indepd,rtate vremuri ;i irr orice parte a !5rii, s-'a recurs Ia hirle! (nun-rc.cl'rasigerneral t'Sspindit in Moldova si in zonele delurr_raseale Munienic.i si O lt eniei) . in s u d u l OItc n i c i . a l M u n l e n i c i si i n D obrogeu. unei tei r es pec t iv e i s e s p u n e c a z ma (ta z mu ). C u acel asi i ntel es, pe 1 44
Li j .
.ep11)101i ,
A l dtur-i de hir lelul lucr at in inlr egir nc clin f ier ', pind cdt r e sfi rsi tul sec,ol ului t ; r €cut , s- a m ai af lat in uz, icj- colo, si h. if le1tl l f rt' ((ut i i l u ('u r ; t nr d t l, . ' I icr l04 ( iig. 1{i. r r , b) . Glaciul de asculirc :r virfr:lui hiri,elului a depins de insu;i ri l e sol ul ui ' l oc al. Ast f el, in veder ea r ascolir li unui st r at de pauri nt nrai cl en s,nt ai dur , se cer ea un hir let cu vir f nai asculit (fig. 1ti, f, g). Dirrlpotrivd, ltr sd,parea solului afin:rt, s-a intrcbuintat hille{ul cu virf r-nai pulin pr"or-run{art (fig. 16, d, e). D e regul d, hi rl etui . se inr plint a in pim int pr . in sim pla apdsar e rn pi c' i urul pe lnar gc'a supelioar d a lar r r ei, cit r e er it indoit i. C i ncl acl i nci mea sipdt ur ii t r ebuizr sd dcpAle'asc, ain5llint L- a lamei hi rl el ul ui , ur "r c. it cii se acldugar . t nsupor t pent lu picior , confc.cl i onat cl i n l emn ur i clin f icr ( f iu. 16, c, g) si nur nit ur ipd ( t le t,xt..r't'ip1r,r, iu Crucigor''-Sittu Mlrc), tou,rtil (dc 1:ilcld, in LunaSirtu Marc), ttrer'lrt, (in Llipuciu cler Sus-J-Iurredr-rara), chhgiL (bLtniortrri, in Lunclirnr-A1l:a), nfitii (rle exetlplu, in lrinateL('l Ii tf. tl c tc|e tr, (l 51,rtt' rri , I:)i ri tt, P ol ttt,r' agi (Li ri rj ), D ttrn]-rrav a (N ,J eheei i Lrti ), IJi |s,i rrcsti (l 3ac i n). l i rl Iti l '. 11t'tt'rc tt, (]i 1y 1111t l rti N t' ag, N ttc s ual a, S artri z egetus a (IInner,l rr;t Il ). l {}:lN url c fr'('cv f)nt i tr' fr' :rt.i s i l t,:rni a. r(i " Inf. de tcl cn, S l i ti oal a (V i l c ea), C di uti (l 3ac du) ; v ez i qi Ion V l ddufi u, r:rp. ci t., 1t. 2 90 ; Ioan T' o$a, R efl ec tarea agri c ul ttu.i i trans i l ud.rLene i n col et:fi i .l .e ntuzeu.l ui etnogrofi t al ' l tans i l uarr.l c i , i n ,,A .N LE .T.", C l uj , N apri c'i r, 197tJ. 10 -
Oc upati i
ti :Bdi ti on e i e
t l e t e ri t o ri u l
F, rml n i e i
vol. I *
cd. 402
l{:)
Nlulc;) ; trmdt' (cle pildd, in Cipreni-Gorj), piciot'l0s,citlcii,cdlr r'rlor saru cdlcdtoare (denurnirea cu cea mai r-t.rarerbspindire in oliciu'r: parte a \drii), talpd (tdl1tdldtL, td.l,7tdlicd.)na,cioacd (cle lrildi, in l-ldclesti-Vilcea), coc&rddrj7, rugdtt (Iuqdu)r}B efc. MARUhITIREA
$I NIVBLARHA
ARATURII I
Prin gridini sau pe locurile ce se serr-tdnaucu cinepd, bulgdrii erzru sparfi cu mLtchi,{Lsapei Ei er se'curii. Nivelarea se fdcea cu grebla de lernn ori de fier. Pe su,prLafetemai intinse, 1 lar r r int ul ilr r lt s -a n td l u n !i t ;i n e te z i t c u qrupa, uneal l d strdveche pe teritoriul ldrii noastre, dovadd fiind qi obirqia autohtoni a cuvintuluil0g. Romanii din zona carpato-balcanicd au utiliz at , de : t s em e n e a ,g ra p a 1 1 o . De prerc'izatcd, in evolulia sa, unealta a cunoscut mai multe p os ibilit S li de m a te ri a l i z ' a re . i n T ra n s i l v ani a, B anat, Ol teni a gi v es t ul M unt en i e i , to a te fo rrn e l e d e c o n creti zi l re a i nstrumentuIn schimb, in Moilui sirrt incluse sub aceiaqi nume : .c)1'epct. tlova, I)obrogea Ei estul Munteniei, aldturi de termepul gmpd-cer r eindic l v a ri a n te l e m a i p ri mi ti v e a l e ustensi l ei - si a ri spindit si cuvintul boroand lboronct, borind, borunil), care clesr'nrneazl grapele rnai evoluate, cu colli de le,mn sau fier. in c ' ont cn s t' u trrrd i l i a o ra l A. s e p o a te apreci a ci unul di ntre cele mai vechi procedee cle mdrunlire ;i nivelare a telenului arat cronsta irr legarea -- cu impletituri cle nuiele, frit-tg hii, lan{ uli etc . ' - a c o to a re ' l o r d e l a md rdci ni sau de l a arbugti i c'u o rarrificaJie rnai bogatd qi in tilirea acestorra cu ajutir;ului torul animalelor" Pentr-u sporirea eficienlei, c'1'eetsupr'a q o ; r s o7; t 11 r- , 'liv r .r' s sbo. rc u tSti . ..',. in ordine. evolutiv5, se clrvine "sdamintirn grapele coll.puse , J int r *t - l, s c inL ]u i ' dm a s i v d , c u m a i m u l tc ' gduri , i n cat' e se i ntl ot0; Jnf. cle teren, Nluncelu Nlarc (Ilunedoara), Sldtioara (Vilceir), lJirin (Gorj;. r0{lNutttr: in punctc dispersate din Transiivania. 10i Inf. de teren, Ito$iiIe (Viicea)i Vultr:resti, Sinrbure;ti, Coteanl (( )l r). 1 0nIn f- d e t er r en, Cdpleni, ' I er ebes t i, ' St i n a ( S a t u M a r e ) , G i r i l u d e Ciris (Bihor), Turnu, $eprcu; (Aracl). 10eL J. llussu, Etnogeneza rotndt1ilor, Bucureqti, trclit. qtiin{ificd qi enciclope'dicii,J981,p. :123. r10Vasil(' Nean-rtu, LcL l"cclt.tticluetle Ia prr-tcluctiot't cerd.alibre en Valacltie et en xfoldauie jusclu'ctu XVIII-' sl]cL:, Rucureqti, Eciit. Acaderrie i, 19 7t3i:. , 15 8. i4 6
i1
duce'aucotoarele spinilor ce nivelau terenul (fig. 1Z a) qi g,ra_ pele alcAtuite din dou6,undrele (fdlcete, c.otoace,ctrinz|, ciin_ clel.e., sul'u,rietc.) lungi de 2-3 m gi legate ta capeiellntre e"rese imobilizau cotoarelespinilor, mdrdcinilor sau crengilor ramificate (fig. 17 b). Urmeazd grapele fo,rmatedin doud tdlqti dre,ptesau arcuite .^ (in partea anteri,o,ard)- numi,te si cotoa{e, c:otoci (in puncte rlispersatedin Muntenla gi sudul Motdovei) - in caie s^eintigeau doud, trei ori patru undrele. printre undrcle. se imple_ teau spini, crengi de alun, de mesteacdnsau fag, dupd ce se pirleau Ia foc, ca sd se po,atdrdsuci (fig. 1Z c, d, e, 1;tttOdatd cu rdspfndir-era plugului,'cJre risturna brazde mai mari decit aratirul,.s-a si'm{it nevoi'a i,ntreibuintdrii unui inrstrument mai eficace in acliunea cle zdrobire a bulsdrilor. in ,con_ se,cinfd,s-a recurs, mai intii, la grapa c,areavea*un grlnd.ei sal fruntari crestat - in fa{d - si mdr5cini ori stufoase, incovoiate printre nigte stinghii, in spate (fig."rerr{i 1Z g;. Se pare cd tradilia intrebuin!5rii unor asemeneagrape a foit mai puternicd in Gorj gi in Maramureg. Apoi, .s-au confeclionat grape cu una sau cloud grinzi (d,twguri) in fat5, in oare-se implintau colli (cttie) de lemn,. cu Ei nr_zrracini ingrddili inddrdtul oolliior (t|g. 17 h). Fireqte, grinzile (dntgutile) se -sprijineaupe tllpi ca1e,uneori, aveau"partea anteri'oar'5incovoiatd. Exemplare de felul acesta.s-au utiIizat frc'cventin nordul Olteniei (de pitdd,in Polovragi-Vilcea; tseriegti, BrddeEti-Gorj) qi in sud-vestul Transilyiniei (cle exentplu, in Ribila "Huned,o,ara). Tleptat, grapeJefdcute din clengi 5i nr.drAcini s-au utiiizat la netezirea terenuiui, iar cele cu col{i, ia mirunlirea pimintului. Se inlelege ca ardtur.ile proaspetese nete.zeaumai ugor gi n-raibine. IJe asemenea,niveJarease infdptuia rnai lesne in cazul solulilor grase, af i.nate,[dr in aase, f dr tmi toase,.gr (tun! oase, nisipoase. De altfel, mdrturiile etnognafi,celasd sd sl inpteaga ci ir-rtrebuinlarea grapelor d,e mlrdcini a fost mai intensd tocnai in zonele de cimpie ale lirii, cu deosebirein sudtil Olteniei, Munteniei gi in Dobrogea. Sursc.de aceeaEinaturl aratd cI ;i grapele lucrate in intregime din lemn au culloscut nutneroase variante. Astfel. in Pl'opqor(Gorj)112, ar fost consemnatdgrapa alcdtuitd din doud l l l Grape'l e fespec ti v e au c unos c ut o mai tnare rds pi ndi re N l unteni ei , D obl ogea $i s udul Mol dov ei . .1\2V ezi Tache P apahagi , Irnages rl ' etl tnoc trapl rl e R ountai ne, B rtcureE ti , 1943, p. I' 12.
in estul vol..III,
147
buc.1!i
cle lem n, giur it e pent r n int r oducei- ea clint i' rasi ve per pendicul: r r 1t e : illc cloud scinclur i ct e lega_ 1o._-,;i -a;czate ti tr.5 farl i , pcnt r u . g5! ar e: r t injer ii, se' i. r ge'r dn. u cloui st in-In ghi i obi date (fig. 1B a) . Itr nuute.o ase u; ezdr i clin zonele clc, lur . . , sea. [ e ! dr ii, gr epa cr:r forrrratd din tdlpi stut cltittgi drepte ori incovoiate (iri'pariea .an'tc'rioar-a)si_d-in 3-1 clrinzi (griricleie, f (trt'ere.,clreue, clntgTrrt'is:r'u gEurite si t usirfc cu colli (dirtgi, md.sele, .rsercleLe)11s r:Ltie-, c:rzpi,sau r:ulit,')114cle l.,ntn (fig. 1B b, c). to,trl;i,-in legiunile dclirr.oasc.alc Tlansih,,aniei ;i in nord_ vestul Mol dorre i, r nai r dspindit d par c a f i f cst gr apa alcdt uit d di ' dou.5 ti l pi d r ept e sau ar cuit e, unit e pr in doi'ur ; i, asezali in c' unuezi s.P este ur si, par alc. l cu t ilpile. se pr indeau m ai ; , it sc. 'sau rnul te grhtck:i -c( c1r i, . t zct le) , dr et t e. sau uer gele, in car e ser . f dlcele, fix:ru <'o1fii. intr-e virfurile td1pilo. se af.i., unior;i fntntcn"ittL (fi g. 18 cl , e). Mai'ar , o, ser ir cnoar f o'nr d clergr apd s- a ut iiizat si i n .o' d-t sl ul M ur r L, 'r r i, 'i r 'lr si in t t , ici. llt , zr r r ie cl. lur . 1, i15,; 1lr , ' l V l ol dovei . i r-rsudui ol t e'iei, in suclul si c. : st urM ur t e'ie. i, i' I ) obr 'ge; r si in creleialte lcgiuni r-r-raiinrlo,duc:tir,'r. ale: tarii, c.ler o r.nalc r*s1-l i ndi l ss-a bucu r at , ii'it r i cu ser int A,g- r apadin f ig. 1B f . Ori unde, ar , r pr edor r r inat gr ape_lerdr e. pt unghiular c. Slt or a_ .. tl i cr, s-' arr-i nrc.'51ist rfat or 'r c t r , pezoiclali: (
L O .U
+rC
T"
!)c )a
U O
U]
L )n ):J
a O
r.1 r
Tr .
lr:j Termonji gri.ncleie, [dtccle au cifculat in Tr.ansi]t,ania. in Mol. _ dova, s-a folosit cul.inlul rlrindeie. Cu acelaqi ir-rleles,in Oltenii, Mut-r. tenia si Dobrogea au fost i'trcbui'fatc dcnurii'ili:: clreue, t;crgelc, clrtt. gut'L(vezi ALIi. s.r'r.,I, h. 36). 11.'l'c'rr-rcnulcotli este .ispindit in Trtrnsilvania; rlinli fornrcazl . alie ^r intir-rsdin Oltenia si in iluntenia, iar cur-iuteie lrrisele,'cuie, culite. trcpi s1l intilnesc in punctc. dispersate ale tAr.ii (,,.eziAl,R, i."., f, f-r.:Zl I n f . d e t e re n ,'_ t'e l cb e g ti( Sa tu N l a r e ) ; ve zi ;i Itn Vl d cl u l i u ,'o p . ci i ., p . 2^9^1r .l ' ' rru Vasile Nearnfu, op. cit., p. Lr:t2.
1-19
--l-
pretutindeni,preclominantenumcriceste.De altfel, pe ia ince_ putul veacului amintit, grapere cu clinli cre fie,r erau i'ci ,..,ritdli in Moldova si in fara RontdneascillT. De la grapele internreciiare(cu din{i de fier gi schere,tcle -lemn) s-a trecut treptat, in primur rincl pe rno;iire bcie.egli, ra cele in totaiitate de fier, comp,useclin 2-3 sau -t cimpuri' sau
caD *''o-
{ \ I
.i
st
r\
bo t!
In special in zonele..cerealiere atc firii, prirldvara, pe timp secetos, se fotroseades tdvdlugul - un trunchi de stejar, salcim ori ulnt, de formd cilindricd, lung de circa 2-J m qi gdurit Ia capete, pentru introdu,cerea unor cepuri sau osii rneialice. IrAr. { i l e exteri oare al e osiilor se r ot eau in nigt e inele de'r et er l. Mai totdeauna, tdvdlugurile erau netede. Rareori, ins6. s-au folosit s,i tdvdluguri cu c,ioate ori cu dinti cle lem' (fier.), i nfi pl i i n trunchi u r ile gdur it et t e ( f ig. 1S c; . Atagat i;r tinjalS fie prin lar-rturi, sirmb i'rpretitd, fiarc- ingemdrate gi arcuite (fig. 19 a), fie prin intermediul unor rcLnLe, podele, iuouri, ptut{i de. Lemn (fig. ig b), tdirdlugul inainta prin rostogolire. in urma sa, 1a supraiala soiului, su To.,.r-raun fer de coajd (pojghild), crareintrpiedica evaporarea apei. Pentru cia terenul si se taseze rrrai bine, cel ce anirna'rina lele de tracliune se urca, din cind in cincl, pe 1.arn{L (iugul, pu,rtleri sau podtLl) de scindurd. In estul Munteniei Ei in Dobr,ogea,din loc in loc, :r.dtura se neteze'a cu tivdluguri de piatrd. Regional, uneltei i s-a spus titudluc, tdfdlug (in Olienia, Munter-ria, Dobrogea). tdudluc, udld.tttc, ual., ualc, btLtuc, btLsteatt, (in Moldova), tdudlug, tdfdlug, trdu(tlic, mingdldu, mittlgaldu, dur g al du, h englt er, cdfdtdu, d.ut clur (i n T ransi lvan i a)120. .iL_7ltie- 9qf!$, Agricultura ld.rii Ron-tdnesti ir-t, printa juntdtaLe o st'colului_al XIX-Ica, Bucureqfi, Edit. Acacierniei, 1g69, p. 1g'9. r r t sL u c i a A p o l za n . o p . ci t., p . 3 0 1 . r r : 'I n f . d c t e r e n . Vu l tu l cq ti , C o tca n a , Si r n b u r o si i ( Oi [) . F- d r ca Ee sti . Cdpreni, Piriu (Gorj). 1 2 0A L R , s . n . , I , h . 3 5 .
151
/
gJ I','1,
!, t
*, * a
)3 o a
E ,o C)
b1)
clND Sr CUM SE INSAM1NTA Porumbul s-a semdnat,totdieauna,fie pe terenul proasp6t destelenit,fie in urma altei recolte de porumb, fie -- mai frecin cazul din urmd, nririEtease ara trent -- dupd plantele pdioa.se.
o clati (primdvara) sau cle doud ori (se aclora,toamna qi se re"pola ,,riiurar prir'dverra). Aclincimea ari'turii depindea de insu* i i .i l " t,.r" .rul ui lucr at , de put er ea vit clor f olosit e Ei, bineinleles, de stitrea vreir-iii. Obi l r-rui t, gr iuI sc set lSna in locul por ullr bului, r r asdzicape trtlei st e,'m(tldind, mdldiSt e, c-ucu'ruzct;tind <:. ceniste, teniii;te, (terr-rcr-riiolosi{i in transilva:nier) : pe prn'umbi5fc (denu''rire.rast 'i<'t t 'it j ri rrdi ti i n Ol tcn ia, M unt eniir . Dobi'ogc. r ) . ;pt ', pn7r r t 'soi51", i ri i ste, n(tuol oucd ( num e. ut ilizaie ir l M olldor - a) i2' M ai l- ar ' sc-inin asczarile transi]r'asdrninla in locul [etinei sltcLrte1i 91t-utoi1tz. griul se -set.tlatla tlienait(, ,..,un,,,ioro au prscticart ,,:solapetptul D, in cind in^cind' negr u6{'. sau i t er pt t ile , , ogor ul i i -p" ' ,,ngn.ul In s.'putt"ii in urm;r reiclltdlor rie oviz, otz 1i chiat' dc griu,' dupS secer:rt tirr-Lp la 9i, scurt ogofil .,,,"at 0,,,..,r,ntirigtear se din nt lu. sct i l rl l toantna. i n gener:rl, ince'per ca ; i ler nlinar ea it r sinlinla|ilor dr : pr i: nravar6' .;i de toanind s- ilu af lat in concor dan! [ , in pr inr ul r ind' c,u stitrca tin-rpului. in pofida unei relative libertili in c'ee'itc'-l pri veqte stabi tir ea per ioaCei op1ipr e. a ef ect ud. ii acliunii t 'estradi ti a a f ir ar t t ot usi, in or ice par t e it lir ii, : r nu. nr it t ' 'i qcti i " ,i i *ve,ca.u r' ru tr ebuiau clepd. sit e.Adeseoli, e1cgr avit au'in iur ul _ ePent r r . r cxet - nplif icar e,of inseinnat unor. si rbS tori r eligioase 'n'r Sr t ur isir ile e. Blago: . , la inf or m st or i r : nor i l i ntr e r i n ci teva veqteni i (25 r-nar t ie; n. n. ) , plugul t r ebuia pu1^] n br llzdd'( ; "ia por-unr bul er a'pus*", , inair - r t e cle Sf inlul G heor gir c'. i i ' " p.i l i J, .* oi n o fri rnte. Apoi, pind la M osi' se t er m ina t ot ul( 6; "dacd nu se samdn[ cucur uzul pind la ar m inden ( pr im a zi a lr r nii mai ;n.n.), pol i si bagi m est ecdul nr dn"r dligiiin f oc" et c' Pentru fixare:l momentului prielnic inceperii insdmin!5rilor de primdvarS, sdtenii ilveau si indicii precise, verificate generalie c1cgeneratic. Astfel. aratul lrelrtru nlei' nrazdre' orz' ovdz etc. clebuta in tnustttl zdpezii, prin f ebruarie-martie, cind cind ,,inflorea ,,veneau cocorii", cincl ,,dau brustulanii" sau infloreau cind tirziu, mai ceva insSminla comul,,. Porumbul se dafin'ul ; millinul, spirtii, ltorurnbeii (porttntbre'ii, pctrutnbcffii). fagufrunza da cind fipa ,,inverzea" stejarul, gorunul ; ,,cind lui" ; cincl apdre:ru pipijoii ,,f1ori de pidure" ; cind ie;ea bozul ia suprafald sau cind boztll era de circa 10 cln etc' Pe cind inflorea mdrul sau pe clnd brusturttl ajungea cit o monedS, senrA121ALR, s,n, h. 119 ; vezi qi ALRR -
Mararnuleq' II, h 4 05 . 1(Q LU<)
--&.
neltul se afla deja in toi. Alteori, semdnatul incepea odatd cu ,,cintatul dintii at cucului", al.brotdceilor etc. A fost consemnatd qi deprinderea orientdrii dupd <:t"ttgttl lwt inii; , , plant e l e d i n p h m i n t s e p u n e a u pe l und noud, i ar ce,l e cle la suprafata pe lund veche('122. jurul clatei de. 1b sep.insirnini5rile de toamnd 'iocurile incepeau in tembrie. Ogoarelg qi desfelenite erau insdrninlate piimeie. Semdnatul in locu1 prdgiioarelor sc fdcea ceva mai tirziu, dupd culesul recoltei. LTneori, nu se mai aqtepta culesul si griul se semdna printre rindurile de porumb (incd din septem6rie), ac oper indu- s e c u p i i m i rrtu l re z u l ta t d i n spcrrqerea musuroei el or cu saparzJ. Oricum, in jur de 1b-20 octombrie, insimintatul de toamnd trebuiat terminat. In general, pdioasele se semdnau in urm:t efectudrii ardturii . $1 se acopereau cu grapa. Totusi, au existat 9i situa{ii cind sendnatul preceda aratul. ^ Cea mai frecventd dintre ele.era cauzatd de prelungirea secetei sau, dimpotrivS, a ploilor. $i intr-o iinprejurare Ei in cear_ laltd, nu era posibild ararea la o adincime noimald. be aceea. mai intii se semdna si, apoi, se fdcea o ardturd superficiald si se grdpa. in alte rinduri, insdmintatul premerqea aratului din nevoia protejdrii seminlelor ca sd nu clegere. in plus, se aprecia cd pe terenurile semdnate inaintea ardturii cresteau mai putine buruieni. Din asemenea motive, i' special orzui si ovazul se semdn:,.upe pdmintul nearat. Se cuvine a fi relinutd Ei obiEnuinla, inregistratd adeseori in Moldova, ca terenurile cle pe care se recolta porumbul sd'u rnai fie arate inaintea insdminldrilor de toamnd. in atare situa!ii, era acoperitd prin spargerea muquroaielor cu -sdminta sapele ;i prin imprdEtierea pdmintului cu grapele cu colti, adicd cu boroanele. Oricind- qi oriunde au fost luate in seamd conditiile clima_ . terice specifice locului si momentului insimintdrii. De aceeer, qtiindu-se cd semintele aruncate sub brazdd rezistau mai bine ltr secetS, iar cele rdspindite peste ardturd rdsdreau mai sigur pe vreme de ploaie, s-a inrdddcinat practica impdrtirii grduntelor germinative in doud miini ,,pdrti,,. O parte, mai consistentd, se
I b'
1.
*; ti
li
$ fr
r $ ft
fr' f;
fr
f'
pe piele (pe pdmintul nearai),iar cealaltd semenirpc d"ed.esubt, parte se risipea pesteardturi 9i se acopereacu grapa""' ' Firegte,'pe iinge condilii1eclimaterice si pe lingd insuqirile solurilor, un-rol de frunte in alegereaunuia sau altuia dintre procedeele de semanat l-a avut tradili:r locald, zdmislita cu iecole in urm6 ;i consolidatd generalie de generalie' Probabil ci pe seama tradiliei se cuvine pus6 consecvenla cu care unele sate au recurs necontenit 1a aceeaqimetodd de semdnat, indiferent cle starea de moment 1 vremii qi de caracteristicile solurilor lucrate. Peste tot, insdminlarea paiozrselora constituit atribulia bdrbalilor. inainte cle a fi semdnate,grdunlele de griu - alese cu mina, cu ajutorul apei (puse in apd, seminlele seci se-ridicau deasupra), prin ciuruii'e (fn timput cernerii, serninleIe mici erau eliminate) sau vinturare -- se trattlu cu lapte de var qi piatrl vindt5. ' in Transilvanira5i. intr-o oarecare lndrsura,in Mokiovtl ;i in Dobrogea, ei preclominat semenareagriului qi a celorl:r1te piioase din sacui tegat (cu o baierd) de un col! qi de o parte a gurii. In timpul insdmlnlarii, baiera se a;eza pe ceafa sSmandIorului, iar sacul se linea sub umd.rul sting, cu gura-n {a!5' La fiecare ]las! seminleie erau imprdgtiate uniform. cu mina dreaptS. Pe ici. ile colo. semdnatul clin sac s-a utilizat 9i in Oltenia sau in Muntenia. in schimb, potrivit rinduielilor locale, in sudul !5rii a precumpinit insdminlarea pdioaselor din poald, mesalir,masd ori fa d de n7c$d,adicd dintr-o bucatd mare de pinzd, legatd de mijlocul semdndtorului. ' T'otodat5,aici ca, de altfel, i in Moidova, s-a mai aflat iir uz semdnatul din cd.ldcffe,g(tteatd sau din tratsta ut boier(r, agdlat5 * 'In de git. De fapt, straila a avut cdutare si in Transilvania. toai-ep5rlile {drii, s-il recurs! adeseori,qi 1a semdnatul grdunleior din desa(tiipurtali pe umdr. De asemenea,rdspindiiS a fost obisnuinla azvirlirii semintelor din co;uri d"enztiele sau din gltLqfL,cdcirLl(t(in ClopotivaHunedoara, termenul are inlelesul de glugd) : ,,moEnegiiaveau o giugd de ploaie ; o legau de git, intr-o parte, Ei semdnau cu Ed ...
't725
1% D epl i ndcrea res pec ti v d de pe intreg cuprinsul !5rii.
j" Inf. de t_eren, GSic'eana (Bacdu), Bdldqeqti (Gala{i), vezi ,gte_ " fan Enache, Teodor ple;a, Zonct etnograficd niti, nuciie;il, nAii. 5i Sport_ turism, 1982,p.23. r23Jnf. de teren, Ivegti (Gala{i), BogddneEti (Bacdu), Jigdnagi (Iaqi).
a fost inregistratd
in puncte dispersate
125Inf. de teren, Clopotiva (Hunedoara), Cdiuti, Gdiceana (Bacdu), Tulnici (Vrancea), Vindtori (Gala!i), Dolhe$ti (Neamt), Oddile, MinZdlesti (Buzdu).
1tr/ I Ja
1;
lL
lns5minlatul, porunbului (numit popusoi, in Moldova ; nzitlai, in nordu[., norC-vestul Transilv,:rniei ; cucuruz, in Ban:rt qi in centrul Transilvaniei ; tenclti, pc. arii restrinse sau in lruncte dispersate din ves,tul Trasilvaniei)lzo o fost efectuat atit cie cdtre blrb'ali cit ;i de citre femei. in Transilvania, semintele de porumb erau imprdstiate, de regule, cu mina peste tot locul, dupd ce acesta fusese gunoit si arat. Fati de griu, care se semdna mai des, aruncindu-se Ia fieclrre pas, grauntele de porumb se azvirleau la doi pagi. Cei ce nu posedau suficient gunoi, ca s5-1 rdspindeascd in toate pdrtile, .semdnau porumbuT in,ctLiburi fdcute cu sapa sau cu pcrrriZ (cltitonaqul) dupd ce arau gi grlpau. in fiecaie cuib puneau citil-a pumni de gunoi de grajd. Rareori (1te timp ctc secetd). se,nrinlele de poru,m,b se itnprdstialu cu rnina inainte dc. a ara. in Moldova, s-a recurs frecvent fie la imorastierc.a tuturor seminlelor de porumb pe dedesu.bt,pe piele,, fie Ia divizare4 lor in doud pdrli inegale : o parte, mai mare, era insdminlatd inaintea ardturii, iar restul dupd ardturd. Mai rar, cind pdmintul era prea uscat sau cind se iesea prea devreme la arat si ardtr_rra trebuiir 15satd sd se incdlz,eqscd,-semdnatul se fdcea peste araturA. Dupd primul rizrboi mondiai, atit in Transilvania cit si in Moldov;r, porumbul a rnai fost semdnat qi pe brazdd, cu mina. in_ sudul i5rii (Oltenia, Muntenia, Dobrogea), semdnatul porumbului pe brazdd s-a bucurat de o rdspindire generald si a cunoscut mai multe posibilitdli de concretizare. in primui rin'd, ca qi in Transilvania ori in Moldova, in urma plugului venea o persoand care, la un pas sau Ia doi pagi, punea cu min:r cite 2-4 boabe pe ganlui celei de a doua sau ?r treia brazde. Brazda urmdtoare acoperea boabele. . Alteori, in solul nisipos, fdrimicios. se fdceau u-LibtLri cu c(rlciiul, tot la a treia brazdl,, gi se puneau boabele cu mipa. Tn solurile m4i pulin afinate, cuiburi'Ie se executau. adeseori, cu porul, bruca ,,un b5! simplu sau cu pinten,,, ial boabele se aruncau cu mina qi se acopereau cu piciorul. In 'sfirEit, pe terenurile mai fragmentafe din zonele muntoase qi deluroase ale Olteniei si ale Munteniei, cuiburile se efectuau cu sapa. Punerea porr:n-ibului cu sapa a fost inregistratd sporadic si in Moldova. 1?oALR, s.n., I, h. g2.
156
Tot in regiunile muntoase gi deluroase ale Olteniei Ei ale Munteniei, porumbul se lnsimin{a, din cind in cind, Ei'inaintea nrdturii. in aceeaqi perioadd, in special in Transilvania, a aiEtigat teren semdnarea porumbului cu ajutorul unci cutii g-aurite, care se invirtea odatf, cu roata din biazdd a roti;lelorl27. Apoi, s-a trecut Ia rnasina de semdnat pe doud-trei rinduri, pusf, in miEcare prin tracliune animald 9i prevdzutd, cu doui-trei tuburi, din care seminlele cideau uniform. Pretutindeni, seminlele de porumb care se imprdEtiau cu mina er:ru purtate in aceleagi ustensile ca .9i grdunlele germinative ale pdioaselor. In cazul semdnaturilor pe brazdd, efectuate rnai ales de femei, boabele se luau cu miner din zadie (nume frecvent in nord-vestul T'ransilvaniei), mesal(r (termen folosit in puncte risipite din sudul Olteniei), pocrld.(denumire cu mare rAspindire in Oltenia gi in Muntenia), pestelcd (cuvint intrebuinlat in sud-vestul Moldovei, in nord-estul Munteniei ;i prin Dobrogea), adicd din sorluri:- din troacd, uederd' sau uidrd, (vase fotosite in Transilvania) ; din geac ,,traistd" (nume pri n OJteni .r): din paner de t r est ie ( ust ensild uzit at d in sudestul Moldovei) ; dintr-o oald prinsd de curea sau ,agelate de bete (procedeu consemnat in nord-vestul.Munteniei) ; din co;u'i de mini ; din traista agalatd de git etc. Odatd cu boabele de porumb, mai erau semdnate seminle de fasoie qi de dovleci, cdrora, in Moldova Ei in puncte izolale din Transilvania, li se spunea bostani. ln Transilvania, dovlecilor 1i s-a mai zis: ctLcubete (curcubete), pepeni pentru por(ti, b tzrbinile., luditi, libinife, b olou cni etc. in Moldova qi in Transilvania, prir-r holdele cle porumb, se pr-rtearuvedea 1i ltctldtLri, hdldani, hlanduni, uldair.i, pdhtLi. ,,fire izollte dc cinepA pentru sdrnini.A". Uneori, se sem;rna cinepd de toamnd: gi pe rnarginc'a cirrrpui ui cu prl r.um bl28.Alt eor i, pc m ar gineiL lt r lldei, se gdsea cit e un rinc.l rle tiob, de farsole (pusf, ii-r cuiburi), de floareet-soarel ui i )?9sau cl e rr r oi t dt Ar csc ( num it nnlai, nlpi pL'nt r u nr it t t r i, nLdlcti ttit(u'(tsc, tiltarcil, nrdttn"i - in Moldovzt; tittarcit - i4 l l t P rocederul a fos t utj l i z at, rareori , qi i n nord-estul Munteniei, it: I)ol rrogea sau i n sudul l ,Iol dov ei . l rN Inf. de-.teren, Turnu, V i ndtori (A l ad), BirsdneSti (Bacd'rt). 121) pa'r, Trans i i v ani a, i s e mai s pune ruj e (rujoancd), iar prin NIoidova : rdsdt'l t.
t57
TransiLvania; tdtcLr, tdtari, ntei tdtitrdsc, rn(tturi, in Banat. Olt enia, M unt e n i a s i D o b ro g e a )1 3 0 . Piantete vdtAmdtoare de prin semindturile cu griu erau stirpite cu mina sau cu un b5! ce avea fixatd i,r virf o bucatd de metal, de formd dreptupghiulari ori bifurcatd, ca si coada rindunicii. General cunoscute, unealta respectivd era desemnatd diferit : sdpitligd, otic (otig, oticd.r), pliuitor (ptegh.itor, pleuitor, pliuitoar e, plijitoar e), clt ir"cd, rdzus elc. Cind nu rdsdrea peste tot locul, porumbul. se impdna ,,se completa", fdcindu-se cuiburi cu sapa ori cu ch,Ltonogul (nume al paruiui asculit, in Moldova) Pentru distrugerea buruienilor si afinarea solului, terenu* rile cultivate cu porumb se prdqeau, in general, de doud ori. ln Transilvania, primei pragile i se spunea sdpat, sapa ctintii, sdpdtttra irttii, cilpdluit, cdp(tlit dintii, ogori,t, sdpat de o datd. Ctt o.caziaacestei pragile, se rdrea porumbul semdnat prin imprd;tiere sau se rupea surplusul de fire de pe rinduri, se inldtura pamintul uscat de lingd fire gi se trdgea altul proaspdt. Pe lingi clistr.ugerea buruienilor si' afinarea pdmintului, pragila a doua avea menirea adunlrii pdmintului la riddcina plaptelor prdgitoare, .pentru a le favoriza dezvoltarea $i a le mdri rezistenla, Operafia era desemnatd : p,rct;ilcLa doua, prd;tttLrd, pr(r;itul. de-al doilea - in Moldova; sdpattL de-al doilea, sapo de-cLdoua,'umplut mdlaiul, adunat, ingropat, tntors pentru mu;uroi, prd;it al. doiLeu, citpdlit de-al. doilea, tiudrlit in Transilvania copdit, pra a & doua, cuibdrit, ingropat, ogorit, mu;uroit - in Oltenia, Mun,tenia, Dobrogea131. Pentru impulsionarea ritmului de iucru pe timpul praqilei, s-a recurs, oriunde, Ia intrajuiorarea in muncd. RECOLTATUL CEREALELOR
SI TREIERATUL P,A,IOASE
Din vrernuri inclep5rtate, tulpinile cerealelor pdioase s-au tdiat cu secera. Ardtam, in primul capitol al lucrdrii, cd cele mai vechi exemplare de seceri clescoperite pe teritoriul !5rii no:rsfre dateazi incd din ultima Iazi, a neoliticului timpuriu. De-a lungul mileniilor, secerile s-au lucrat din materiale cliferi t e ( c or n de a ri ma l , p i a trd , b ro n z E i fi e r) si , fi re;te, au cunoscut numerozrse forme de concretizare. Iro ALR, 13r ALR,
t58
s . n ., I, h . 1 4 5 . s . n ., I, h . 1 0 1 .
Analizate prin prisma mdrturiilor etnografice' se poate spune ci secerile fdurite de fierarii satelor au prezentat, totcleauna, dimensiuni gi curburi variabile ale lamei. Deosebirile erau impuse, in pnimul rind, de insuEirile materialului de lucru, dar Ei db tradilia loca1a, de virsta gi sexul celor ce 1e foloseau. Dupa cum se cunoaEte, au existat seceri c't ;i f1t6. zimli (clinli) ta tais. De reguld, secerile fdri zimli erau confeclionate ciin lame de coase uzahe. De aceea, rare sint satele in care se intrebuinlau numai atare seceri sau in care ele delineau intiietatea fala de" secerile cu zimli. Covirqitoare numericeEte qi bucurindu-se de o rAspindire cvasigenerald pe intinderea ldrii, secerile cu zimli se oblineau prin lovirea tdigului Iamei cu o daltd, la distanle egale, Ei prin asculirea pdrlilor mai proeminente, rezultate in urma loviturilor de daiti. Muncd grea, care trebuia isprdvitl intr-un timp cit mai scurt - pentru ca griul sd nu se treat:d din copt -, seceratul antrena aproape intreaga familie, de la copiii mai rdsdri{i pind la bdtrini. in vederea impulsiondrii ritmului de lucru, oamenii secerau, adeseori, in grupuri constituite pe baza principiului si rude se inl'pruntlltau' se aiutau, munintrajutordrii.'Vecini ceau cind la unul, cind La alrtul. Uneori, rude cit de indepairtarte se adunau qi incrop'eau cerata de secerdtori. Tabloul secerigului de odinioari este infiligat cu precizie qi ardmirabild plasticitate, printre altele, in unele variante ale Plttgu;orului. In sprijinul celor afirmate, iati un fragment cit se poate de semnificativ : ,,... $i Jdcu secet'innri (Jierurul ! nn.) Pentru secerd"tori tari ; Si f dcu Ia seceri mici Fentru copilayi uoittici ; rSi ctltele nmi mdrun[ele Pentru, fete tinerele ; Seceruica cecLm(L,ibwld" Pentrtt babu cea bdtrind. Minct{i, mdi ! H(ti, hdi, hdi ! Si-ctu,uenit tLin ce-leslte, Din lrloresti ;i mai departe Cirdtn"i de secerdtoare Gdtite de.sdrbdtoare, C tt mi r t ecile st t Jlccat e, C'u poalele-rt bri.tLridicate S-att strins fine.
159
'$i uecine ;t
'
Io, t Lnnt l
$i uecinii $i ureo trei lsabe b(tl,rine CcLre;tiu rittdtLl lo pine ; $i Ia cimp i-au dus, I'a secer(t i-att ptLs. hlinali, mdi ! Hit i ,l td i , h i l i ! $i cu stingct aptlcau $i cu dreapta seceralt, $i. prht, lon tncintcrtt, De pdrea cd.inotatt. Al[ii-n urtna lor legau, Snopuri nalte ctdttnatt, $i cliti mindre ridicuu. Iar dupd ce ct-nseret, inapoi r:ind s-au uilctt. Stdteatr, st"topii CcLdt'obii, I c n' c l d i l e Co o i l e . Ict minu[i, md.i ! H(ti, hdi, h(Li | ...(t7s2
in pof idr r frrp tu i rri c i l a s c c e ra t p ;rr tl ci prru. Iaol al td. tj ncr i s i v ir s inic i, f cme i s i b d rb a ti , s e p o :rte vorbi , totusi , de o specializare ir ucestoru in una sau in alta clintre fazele acliunii. Rundoari, traclitia orzrld clin orice parte a larii lasl sd se intc'Jeagd cd secerigul propriu-zis era cfectuat, cu preciclere, cle fem ei, ii: lr bS r b a ti l o r l e rc v e n e a , c a s a rci nd cl e cdpeteni e, factrt:a Legittu'il
Culea A.postol,Datitti $i 1t-Luncd, vol. I, 1943,p. Vezi Elisabeta N{oldoveanu-Nestor,Cuttuna - s(trbiitoare a risului, in ,,Revist;: dc e.tnografie si folclor', ton 9, 1 9 6 4 , n r . t i , p
160
Pentru a ciEtiga in lungime, tulpinile pdioaselort care urmau sd forrneze legdturiid snopilor, se retezau cu secera cit mai aproape de so11au se smtllgeau cu ritddcini cu tot. Rareori -- in inii secetoqiEi numai acolo unde firele de griu, orz sau secard rdmineau prea firave gi prea scurte - se.recurgea la r,ecoltatul Prin smulgere. Pind la cooperativizare, in zonele muntoase ale !6rii Ei' parlial, in cele deluroase, secerarea s-a menlinut ca .unic6 sau ia frincipaH metodd de recoltare a cerealelor pdioase' In schimb, 1a Ees,concomitent ou sporirea supr-afetelorcultivate, s-a simtit nbvoia utilizdrii unei sblulii rnai eficiente. De aceea, cu deos'ebirein Transilvania, a ciEtigat teren cosirea cerealelor pdioase.In ceielalte pd,rli aie ldrii, erau cosite irnai cu seami grinele culcate, incurcate sau pulin dezvoltate' Atit seceratul cit Ei cositul se fdceau pe porliuni (postdli, postafe), in funclie de inclinarea locului 9i.-de d-ireclia spre oimpul rdmiaplecatespicele.in urma s-ecerdtorilor,".ut .nea "uru pre$6.u1 minunchi (mdrunchi, nlununchi' murunchi, manLncinif34,",tninuni (md'nttni, mi,nuri), miruu;i' mi,ini, chite' childelsl etc.'Oupa cositori, pdioasele cddeau in br(rzde sau in poloage. ' dentru a cddea cit mai adunate, cerealelepdioasese tdiau cu coasa obiEnuitd, cdreia i se adduga insd o grebld micd, previzutS cu trei dinli. Printr-o nuia sau prin doua nuiele de corn, arcuite, grebla se fixa de minerul 9i de veriga coasei. Anexei respectiv"ei s-a zis : arc, ctrlig, cerc, grebld (,greblu[d),uorgd' d"e inchitat, zbici, udrgdrifd, cdlug, tdcdrdu - in Transilvania ; pied,icd,grebl(t, cirlig-- in Oltenia 9i vestul Munteniei ; cirliQ, "ioasd,:grebfd, crd'cand',drdgdnea - in estul Munteniei iori ai jumdtatea de nord ii i" b"Ut" gei"; lt'reapcd (nume fr&vent in zone ale Mo1qi celelalte i' a Moldoveil mai rar, s-a utilizat * Mol'dovei136' restul in gri,pcd, griuii,' Jovei), cirlig, Ttrejitit Cu puli"ne-excepiii, cerealele pdioase erau cosite nurnai de bdrbali, iar femeile le adunau pe legituri De su,bliniat cd; ln Dorbrogea'cerealele cosite nu se legau totdeauna in snopi. Frecvent, se stringeau cu furpa si grebla in uracuri, porcoaie, purcouie la:u porcane. 1% Denumire cvasigeneral raspin
Ocupatil tradilionale pe teritoriutr Romeniei
I -
cd. 402
Dupd uscare, pretutindeni, m,(tttunchii(minunile, miinite etc.) erau stril$i cu-secera.de cdtre femei ori copii, si asezali pe Iegdturirst, confecfionate,frecvent, tot din cereale pdioase gi, rnai rar, din trestie, tulpini de cinepA,de eicoare etc. Din aoia sau rnai multe mdnunchiuri ori minuni, puse pe legdturd. se alcdtuia un snop (nume general rdspin it in Romdnia). ObiEnuit, Iegarea snopilor o fdceau bdrbatii. Ei presau planiele cu genunchiul, iar cu miinile stringeau temeinic tegdtirct. Uneori, snopul se stringea mai intii cu o nuia rezistentd arcuibiid, Ei numitd tec(rriLu(ln sudul rransiLvaniei). Apoi, se prindeau capetele tgdt-urii propriu-zise gi se rdsucea unul imprejurul celuilalt. D'pd legare, snopii se asezauin pozi[ie veiticila, cu spiccle-n sus. Un numdr variabil de snopi (intre g Ei 25), aqeza\icruciE, constituiau o cruce (termen mai rdspindit in vesful gi nordul Transilvaniei) sau o claie (cuvintul pare sd fi avut o mai mare circulalie in centrul Ei sudui rransilvaniei). pentru clddirea a cit mai mulli snopi intr-o cruce sau clcdei , ace$tia se incruci$au, adeseori, cu spicele spre un par infipt in pimintl i-pr"_ jurul parului, se ind].laude ra 6 pind Ia 15 rin:duii a cite 4 snopi (numdrul snopilor depindea de iniltimea parilor). in afara cruci{o' sau a cldilor, in Transilvania se mai cl6deau,ici_colo,grem-ezimai mici, de cite b-15 snopi, numite c(tpige(de pildi, in Muncelu Mare - Hunedoara), cl-dif.e(de exempl,u, in Sinmihai de Pddure-MureE), stagile (termen consemnat indeosebi in norduI Trans.ilvaniei),pertife (bundoard,in Ldpugiu cle Sus_Hune_ o91ra), calciie.(nume mai frecvent in vesiuiTransilvaniei)l3s, ptcloarerrv,crislele, cristee (de exemplu, in Vata de Jos_Hune_ doara), jr-nndt5{i (de 15 snopi in simboieni, bdtina-ctin ciuj) ett'.
Iu Banir.t,Oltenia, Muntenia ;i Dobrogea, snopii se adu_ cite 5,9 sau 10; 13 rsau 14; LT sau tB _ in cirstqtd. (ctrstd, crisfci/I40,piciot' (termenul cu cea mai mare frecventa in lVluntenia ;i in Dobrogea), cd,pi[d (cle pildd, in Vld.deEti, sldtioara-vilcea), cttcld.(in Bdrbdiegti-vilcea), cruce (in p,ncte dispersatedin Muntenia), mdgar (clenumiremai des intirnitd in li sespunea-funii'(vezi ALR, s,n., r, h. b6). ll; ]l"sql"t, , . : rnt. de telen, Girigu de Criq, Drdgesti (Bihor), gepreuq, Vind_ to ri, Turn u (Ar ad) . t1n^{Jrf..de teren, Sarmizegetusa, Tomeqti (Hunecloara), Dobra, Lan_ " m (Alb a). cLd 140Denumirea cu cea mai mare rdspindire in Oltenia.
t6z
i,
sud-vebtul Munteniei), peti!& (nume utilizat sporadic in sudul Mehedinliului), jumdtate (termen'consemnatmai cu seaml in nord-estul Munteniei) , poiccipi;bI (cuirint ,f olosit prin Dobrogea) etc. Apoi, in numeroaselcazuri, se stringeau intr-o claie : doud pind la patru asemeneagrdmezi. In general, in judelele' V.ranoea,Galali, Bacdu ;i Vaslui, grimezile de cite. 9, 13, 17 sau 8f, de snopi, agezali crucis, se numeau jumd.td{i. ln pantea.db nord h Moldovei, denumirea amintitd a fost intrebuintatd mai rai': In schimb, acolo a predominat termenui clqie. 7n nord-vestul'Moldovei. ct(tite se'cl6deau frecvent imprejurul unui pari ca in Transilvania. In speciai in vestul Moldovei, pe lingd ju.mdtdfi ori cldi, rnai puteau fi vdzute Ei Tticioaredin 5 ori 9.snopi. De precizat cd termenul claie era deF'intr-ebuin{at$i,-;in-parteg,de sud a Moldovei, dar cu intelesul db,,doui jumitd'ti,sau'doud picioare aclunatelaolaltd", cind se fscea..numir5toa4gp.snopilor. Snopul din virfulgr5nrezilbr se agezatbtdeauna cu spicele in jos. Lui,i se spunea popfl - in Iransiivania ; md'gar (mdgari) - in Oltenia, Muntenia qi Dobiogea; mdgari, cdciuld, capac, cctp- in Moldoval4l, Luate cu carul cle pe cimp, ce-realelepdioase erau duse in gospodSriesau pe clrio amenajatd undeva in sat. in asezdrile de cirnpie, transportareagriului se fdcea, ade,seori,cu care special amenajate.De pild6, in sudul Olteniei, al Munteniei gi al Moidov.ei, peste carul propriu-zi's, se ageza- din cind in cind coS(trelul (corli{a, c?rtca sau corldlile) alcdtuit din drugi (dru. gane) ,]ungigurit' fixate, la capete, pe curmezisuri. Tn drugane erau infipli fitru;i ([d.pttgi)care aveau capete]e superioare 0ncinse cu o fringhiela2(fig. 20). In Transilvania, o bund parte a recoltei se addposteain podul;urii sau in puiucuri,,pdrlile laterale ale qurii". Altfel fie acasd,fie pe aria satului snopii se grimddeau in stoguri de form5 fo'tundi (cu vi,rf conic) sau prismaticd. ln Olteni,a, Muntenia qi Dobrogea,stogului in formd de prismd i se spunea, de obicei, ;ur(r (sird). in Moldova, grdmada conicd se numea stog sau, mai rar, cloie (denumire consernnatdcu deosebinein zona muntoasd),ial cea clSditdin folmd cle prisrnd era desem4atd ;rrrir ori jireudd (gireadd). r4r ALR, s.n., I, h. 60. 1i2Tache Papahagi, op, cit., vol. lII, p. 143; vezi ;i inf. de teren, Simburegti, Coteana (Olt), Iveqti, Bdldqeqti (Gala{i).
163
ffi m a I u
e.
b
n c
Fi g . 2 1 . l m b l d ci e .
B, Fig. 20. Care amenajate pgntru transportarea griului pe arii. Cea mai veche metodd
de sfdrimare
a spicelor
a constat in
frecarea crl Wlmele. DatoritA eficienlei scezute, procedeul s-a intrebuinlat numai in situalii de exceptie, cind oamenii aveau nevoie urgentd de cantitd{i mici de grdunle. Strdveche este gi deprinderea treierdrii prin bcrterea spicelor cu o bitA solt cll intblaeiul. Ineficace, baterea spicelor cu bdtul era utilizatd ."iloar in anii rdi, cind populafia suferea din cauza foametei. Atunci, pind la stringerea gi treierarea intregii recolte, se secerau mai'devreme por{iuni restrinse de cereale pdioase, se uscau snopii la soare, dupd c.are se agezau cu spicele pe un ibutuc sau pe un agternut Ei se loveau. Se inlelege cd mai cu seamd spicele cle9r1 si de secarderau treierate astfel. In Oltenia. Muntenia Ei in Dobrogea,meto,das-a bucurat, insd, de mare cdutare Ia scuturarea boabelor de fasole, maz6re, bob sau a semintelor de in Ei cinepd. Pe teritoriul ldrii noastre, treiercttul cu intbld"cittl d,ateaz6 sigur de pe vremea geto-dacilor. ln acest sens, amintim cd arheologii au descoperit partea metalicd a. unei atare unelte, Iocalizati in timp spre sfirqitul secolului i - inceputul seco-
lului al Il-lea e.n. qi atribuitd autohtonilorl43.De asemenea, romanii foloseau pe scard larg6 imbislciullaa. In general, imbliiciul (imbldtitoarea, imbldcio.,imbldteiul, irnbldceul, imbldcelul, umbldciul, imbldciucul) era alcdtuit din dou[ bucili de lemn - una (cea lungd) de care linea persoaha care hnbldtecrqi aita pentru lovirea spicelor _- unite prin curele din piele de viti (fig. 21 a) sau, citeodatd,printr-un inel metalic (fig. 21 b, c). Partea imbldciului, de care apuca imbldtitorul, se numea coadd, dirje, topori;cd, t"udd, cal, uergecL- in Transilvania ; ject (dirja, coadd in Moldova. in nordul Nloldovei,i s-a zis si di.r' dirjaud, dirjaldlr+t. Lemnul gros, rezistent (adeseoriera de corn) ;i rnobil a1 imbldciului, cu care se bdteau cereaiele,era desemnat,:minz. hdr mdsdr eI, imbl dciu,,limb d, bdt oi ( bdtdt or o bdt du; ), h utl.ur a(tl#in Moldova ; hdd(trug (hdtdrag, hd.ddrdu),imbldcie, cal, niinz * in Transilvanial4T. Curelelor de la imbldciu ii s-a spus frecvent, in Transilvania, ogldzi (ogldji, ogladie).in aceeaEiparte a !irii,.din cind in cin'd, s-a recurs Ei ia denumiriTe : curea, grumdjor. In schimb, in Moldova, au avut mare circulalie termenii : Legdtoure,curele. 14rIoan Glodariu, Eugen laroslavschi, op. cit., p. 74. 114N. Lascu, Cum. trdlau rornanii, Bucuresti, Edit. qtiintificd, 22t. 14t ALR, s.n., I, h. 76. 116Termenul a format arie in rnordui Moldovei; 1{7ALR, s.n., I, h. 77. .
1966,
1ti4 165
Izolat, in nordul Moldovei, a fost consemnat5gi denumirea : ogldzi (oglaje, ogldjt)|4g. ln. Transilvania, treierhtul cu imbidciul se efeciua fie in uatrd,'sau.'qrict;urii (care 'se lipea in fiecare an cu un"-amestec de lut,si bilegar), fie afdrd, pe. aria din curtea,rasei. fi,areori. griul qra imbldtit pe cimp, imerdiatdupd secerat (de L'xemplu, . in Alieeni - Satu Mare). : h Moldova, cerealelc pdioaseerau irnbldtit''. clt' regulS, afard, .pe crria amenajatd in apropierea fiecdrei case. Ici-colo, s-a imbldtit qi in ;opruri, iar in nordul Moldovei, unde se gdseau quri incdpdtoare, a existat obiceiul treierdrii pe aria din Eurd. Fireqte, cei ce posedauEuri, puteau sd-qi imbldteascdcerealele pdioase pe indelete. De aceea, erau numeroase cazurile cin'd treieratul dura mai toatd iarna. De pild5, in Munlii Apuseni, imbldtitul incepea pe la 1 septembrie qi se prelungea, de obi:cei,pind la g martie:(40 de sfinti)tae.lmbidtitul su,b cerul liber se dovedeainsd mai incomod. Depinzind de conditiile atmosferice, el impunea, in primul rind, scurtarea evidenti a timpului de lu,cru. Apoi, presupunea amenajarea cu grijd a ariei in funcfie.de starea vremii. De pildd, iarna, era posibil5 oblinere,auhei ,arii extrern d'e rezistente gi de practirceprin inghelarea apei turnate'de cu seara pe locul curifit i netezit de mai inainte. Pe timp cdlduros, aria se cioplea cu sapa, se uda, se bdtea cu'maiuI, se mdtura si, uneori, se lipea cu un strat de baiegd sau de lut. In vederea treierdrii cu imbl5ciul, snopii * legali qi bine uscali Ia soare - se a$ezaupe doui siruri, cu spicelespre interior : ,,s,picIa spic". Dacd imbldtea o singurd persoanS,aceasta uinbla roatd. pentru a lovi spicele pe toati intinderea lor. Cind existau doi imblititori, se fixau cite 'rrnul la capetele qirurilor de snopi qi minuiau imbldciele intr-o ritmicitate perfectS, evitir,'du-se, astfel, lovirea reciproc5. Puteau fi Ei trei imbldtitori. Fiercarelovea din ci'te o difec{ie, rindui.ndtt-se, a'di'cdmenlinind un anume ritrn. o anume ordine. Treieraii pe o parte, snopii se 'intorceau pe cealalti. Apoi, se dezlegau, repebindu-selovirea ,de mai multe ori. Din cind.in cind, paiele,se ,rescoleau,se scuturau si se scoteaudin boabeeu furca sau cu grebla. r48lbidem, h. 78. 14eLucla Apolzan, op. cit,, p. 304.
166
Se inlelege ci nu oricine stdpinea priceperea minuirii imbldciului. Totodatd, se cuvine subiiniat faptul c5, pe lingd indeminare, imbldtitorului ii trebuia gi for!6. PinI cdtre primul rizboi mondial. fatd de alte modalit5li de treierat, imbldtirea a fost general rdspinditd Ei a avut o pon* dere covirEitoarein Transilvania. Acolo, in special secara,ale cdrei tulpi"i se foloseau frecvent la invelirea caselor, a fost mai totdeaunaimbldtitS. O puternicd tradilie a treierdrii cerealelor pdioasecu imbldciul a existat si in Moldova, mai ales in zonele muntoase qi chiar in cele deluroase. De fapt, in acele locuri, qi astizi se mai foloseEteimbldciul la spargerea pdstdilor de fas.oleqi mazdre,ori la baterea cinepei. In schimb, in Banat, Oltenia, Muntenia Ei Dobrogea, treieratul cu imbldciul a fost practicat intimplitorlso qi, pesemne, ca o consecintda influenlei zonelor invecinate de peste munli. Chiar in locaiitd{ile in care a fost inregistrat, se precizeazi c5 procedeul nu era intrebuintat de toti locuitorii, iar cei care recurgeau la el o fdceau doar in anii secetoqiori numai pentru obtinereaboabelornecesareinsdminldrii. In lara noastrS,moqtenitd'din stribuni este .5ideprinderea treierdrii cerecilelorpdioase Tcrincdlcarea cu animalele. Se pare ci procedeul a fost descoperitincd din epooabronzuluil5l. Despre veehimea lui bimilenari ne informeazd sigur ,,:..un document artistic de exceplional.5valoare iStorici : mozaicul villei romane de la Zliten (sec. I-II e.n.), iar despre continuitatea utilizdrii sale, la incbputul miieniului al Il-lea, basorelieful catedralei din Ferrara si numeroaseleinformalii etnografice de pe intreg teritoriul Europei qi ai Orientului Apropiat"l52. fn Banat, Oltenia, Muntenia Ei Dobrogea; treierarea cerealelor cu animalele a cunoscut o rdspindire generali qi a avut o intrebuinlare covirEitoare fald de oricare alti modalitate traditional5 de sfdrimare a spicelor. . lil Printre altele, tradilia oralS consernneazd intrebuinlarea imbldciului in Suteqti, Ciineni, Sdldtrucel (Vilcea), $uici (Argeq), Simbureqti (Olt), Ldpuenicel (Caras-Severin) etc. llt Radu O. Nlaier, Sisteme arhaide de intbldtit, in ,,Eevista de etnografie $i folclor", tom 12, 1967,nr. 3, p. 243. li1 Corneliu Bucur, Procese, procedee $i instalatii cu tracliune anintald. de oblindre gi prelucrare a cerealelor de pe teri,toriul Rominiei, in .,Studii $i cornunicdri de istorie a civilizaliei populare din Romdnia", vol. II, Sibiu, 1981,p. 93.
I67
Cu exceipfia pdrlii de nord-vest, Ei in Moldova treieratul cu anima{e a fost'cvasigeneral practicat fie alSturi de.imbidtit, fie ca o consecinld a restringerii simlitoare a sferei de intrebuintare a acestuia' In Transilvania i -sd, comparativ cu im,bldtitul, treieratul clr anirnale a avut o mai micd insemnitate, atit ca rdspindire cit si ca intensitate a solicitdrii. Doar in vastul Ei sud-vestul Transilvaniei, procedeul in discu{ie s-a utilizat mai des, dar Ei acolo s-a aflat in concurenldcu imbldtitul. Pentru desemnarealocuiui unde se treienau cerealele,s-a pdstrat pird astdzi cuvintul moqtenit din latini : arie. Din cauza condiliilor istorice specifice, in Dobrogea s-a impus termenul de provenienld turcd : armcrn. Aria pe care se cdlcau cerealele era amenaj'atd,de reguld, in gospo'ddrie.Ceva mai rar, ea se aranja in anumite puncte ale mogiei sdtegti, situate, de o'bicei, pe ridicdturi, pentru a beneJ'iciade o mai intensd qi o mai prelungitd adiere a vintului. Din ci:'d in cind,. se treiera chiar pe locul ce fusese secerat. In Transil.vania, a fost inregistratl qi deprinderea treierdrii cerealelor'cu animalele in tzrd. in'mod curent, cdlcareacerealelorcu animalele se ef'ectua spre sfir$itul verii. Rareori, se treiera gi iarna : ,,mai demult, piinea sd bdtea iarna : trebuia sd fie pd,m,intul inrghetat"153. In Transilvania, s-a treierat numai su caii. $i in celelalte provincii istorice ale farii 'a pre,cl,ominatcdrlcar,eacerealelor cu caii. Ici-colo, cei ce nu avea'u cai recurgeau insd gi la vite154. Obignuit, amenajareaariei presupuneacioplirea ierbii, netezirea locului, str.opireacu ap5, bdttucirea,bdtdtorirea sartpisarea cu maiul Ei mdturarea. Uneori, pentru a ,,facepdmintul ca pielea", dupd stropire, se risipea un strat de paie, care era cdlcat cu caii155.Prin Dobrogea, peste stratul de ,paie, se trecea cu tdvdlugul rdepiatrd tras de cai. In sudul qi estul idrii, in mijlocul ariei se planta, totdeauna, un stilp numit ;tiomb - in Banat; steajer (steajdr, stejer) in Olteriia, Muntenia si Dobrogea ; par7s6,stilp, ;arampoi, fdruS, ls Inf. de teren, Ipatele (Iaqi). 't' Ilf, de teren, Crasna (Gorj), Roqiile (Vilcea), Gdiceana (Bacdu); I1e5ti, BdlSEeqti (Galali). Rogiegti (Vaslui.), Jigdnagi (Iati). T.dpuSnicel (uaraS-Severin). ti5 Inf. de teren. Vindtori, Turnu (Arad), 15 0Terrrie nulc uc eainaim ar ec ir c u. ii! ie$nM o l r d o v a . '. .
16 9
steajdr(steier)I'7,pocium etc. - in Moldovalss'In Transilvania' pat', cociumb 'sau 'stilp' precurnpdneau ariile fdrd -arie ' incepea de la, miil-oc-cltre marpe snopilor AEezarea gine. in Oltenia, \iluntenia, Dob-rogeaqi sudul Moldovei, ac!itnii respectivei se spuneandsddit. in.5-qst,se vorbea de p.unerea pe'arie sau de i,mbrdcclreaarieirss'Snopii dezlegali sau legati se imprd;tictu, se rdgchirau roatd (colac) impr.ejurul paru1-rT,i"t poziiie'semiculcatd (cu virful pe cotorul snopilor din rindul precedent; primul rind avea spicelespre par)' Acolo unde nu se afla par'' orrlul sta in mijlocul ariei, linea caii de o fringhie sau de hbluri gi*i mina roatd. Prin. Moldova, ii se striga , ,-;ti, Inldturi'..". Oriunde exista par, animalele se tlgau de" el irin internre'diu1 unei funii lungi cit raza. ariei (tig. ZZ).'Catcatutpornea de la margine. Pe mdsura rotirii anifunia se infdgura pe par' Cind ajungeau ,lingd el' se -i't"loi, direclia cleplasdrii.Fireqte, operalia necesitaoarecare schimba timp. De aceea, pentru inldturarea timpilor m-9r!i, in unele t"1"ioose plasa, imprejurul parului' un inel metalic sau o roati f5r5 spile, de care-se agata funia. se crea, astfel, posibiiitatea unei rotiri continue a animalelor. Ir general, treieratul se efectua cu mai multi cai,.care de lemn, giurite Ia purtau idpestre, gitare sau gr"iuele ',bucd!i iapete pentru }eg-areafringhliior ; griveaua sta in pieptul calubbtigatorlu, citlcatil cerealelor se intSptqia. cu animale 1,rfr,161. neootcovite In unele localitdli din Dobrogea;i din estul Nlunteniei, s-a * practicat treieratul cu herghelia de cai - numltd .Ei.priocd idusd, adeseori,direct din balta. Aicdtuitd din cai tineri, neinvitali cu munca, herghelia se ldsa in voie pe aria irnprejmuitS ell un tarc inalt de nuiele. Din cind in'cind, caii se alertat' cu' biciul. In estul Munteniei, in Do,brogeaqi in sud-estul Mc"du1'cl, a fost inregistrat gi obiceiul treieiirii cu 951u!a--(alcituiti din 4 sau doartin doijd roti) trasd de doi cai. Sp-oradic's-a hdrmd'' nit qi cu carul tras de boi. Pe o arie mai intins6, care cuprindea Dobrogea' in intregime, fi numeroaseaqezdridin estul Munteniei qi al Moldovei' 157Denumire destul de frecventd in sudul Moldovei' ls ln general, vezi ALR, s.n., I, h. 72 qi informatiile de teren' 15eALR, s.n., I, h. 73. 10nInf. de teren. noElitu (Vilcea), Coteana (olt). 16rQTilsslsls s-au folosit mai mult in estrll Muirteniei, ln L,obrogea si ln sud-estul Moldovei.
169
i
ffi,:=---'ii$i
-i
ffi\}HNSK =:ir+*l*5 O
i
F i g. 2:1. Tdv ti l ttg de P i atra.
rc
-'trt ^+_\_ ..
S\ -
wR \u
. '-:t
F
*
\,!.-SZ
!
)cd
U
r..r.
\1,\*\ \ |
\1 " \:
I.i-
/
t
\ \
L' \ , -:
I \ r.":fJ
,,/\--:).'t'
f
.o
i
N$ f,,'\
I
G
, U
*\
\\>=
L
n-
N= \\Ti
Fig. 24. Treieratul xu pietraiul (dutrdtsucur)'
L
!
F ot
===$,F =-=-' i)o' ci h;
l.
s-a practicat treieratul cu tduiLltLgLilde lernn ori de piatra' Aceita din urmd era netecl sau cu caneluri gi avea doul axe metalice infipte la capete. De ele se agdlau animalele (fig. 23' 24)' Se cuvine subliniat farptul cd qi birsanii au recurs la treieratul cu tdvdlugul tras cle doi cai. Sint dovezi insi c5, in fara Birsei, procedeul a fost adus, in a doua jumitatg a secolttlui trecut, de ciobanii care colindaserd prin BSrdgan, Dobrogea sau Mol dova16z. Se pare cA asetnenea cilindri din piatrd erau lucrali de pietrarii din zona muntoasa a Buzdului qi c6 locuitorii de ia cimpia ii cumpSrau ir-r tirguri163. 161 163
lara Birsei..., vol. I, P. 147. Inf. de teren, Iveqti, Bdld;eEti (Galati).
Unealta respectivd era desemnatd diferit: tdudlug, (tdfdluc, udtdtuc), pietroi ctt rduat"e, pietroi de armon,, odorog din piatrd, butuc d.e piatrd cu crestdturi sau butuc de l e m n e tc . Unii cercetdtori suslin cd metoda tre i e ri ri i c u td val ugul a apdrut cl upd epoca bronzului Ei cd s-a impus ind e o s e b i i n tdri l e care mdrgi nesc Marea Mediteranel64. Pe te ri to ri ul S cythi ei ;i i n rdsdritul Daciei, unealtb s-a rdspindit incd din perioada colonizdrilor greceqti pentru ca, mai apoi, pe tim4rul romanizdrii._sd-Ei cor-rsolidezepozi!ia
Fig. ; 25.'Dicanie (reptodusd dupd piesa aflatd la Muzeul Satului),
,.
vlAtr
ln Dracuca'"". De fapt, din aceeagiepocd dateazS'siintrebuinlarea altei unelte numitd popular.: doscd,dicctnie,scin"clurd.de cretnene,du.ium, dosnic,a.emene etc. - de form,a unei sdnii pline, previzutd pe partea inferioard ^
cu lamele de cremene ori cu zimli de olel (fig 25) Dupd cum se cunoaqte, . Ei romanii foloseau o atare unealtS, cdreia ii slluneau tribttlutn766. Destinatd miruniirii, tocdrii paielor, la noi, ustensila a fost utilizatd indEosebi in Dobrogea qi in sud-estul Moldovei. De obicei, ea era trasd de un ca,l. in timpul deplasdrii, o persoani sta deasupra, in picioare (fig. 26). Alteori, dosca se agdta de bralele tdvilugului, tirindu-se inapoia acestuia. Pe durafa treieratului cu animalele, snopii se intorceau de pe o parte pe alta, iar,paiele rdnnase fdrd, boabe se adunau cu o grebld, se scuturau cu furca ;i se scoteau de pe arie. Din cind in cind, se aduna griul cu lopelile, rspre rnijlo,oul ariei. De re* guld, paiele se intorceau, pe ,o parte qi pe alta, de 3-4 ori. le Vasile Nearnlu, op. cit., p. L92. lc; Corneliu Bucur. oo, cit., p. 93. 160Radu O. Maier, op. cit., p. 244.
172
ig. 26. Treieratul cu tiosco (dupd Bucur). Pe la jumdtatea secolului trecut, in Transilvania, Ei-au fdcut aparilia pri,mele ma$ini de treierat, m'inate de cite 4 oameni167.Cu timpui, e1es-au rd,spindit gi la sud gi est de Carpati. In Transilvania, s-au inmullit, treptat, $ ma;inile de treie.rat, ac[ionate de animale, cdrora li se spunea iergane sau ghipuri. Mai rar, astfel de,lnaqini au funclionat E'i in Moldova sau in. sudul ldriitoa. Ca o naritate, in comuna Eftimie Murgu (Caraq-Severin) a fost conserrnnatd utilizarea, pind iprin 1935, a unor maEini de treierat puse in miqcare de forla apei : ,,Instalalia era extrenl de simrpli, apa venea pe un *jgheah- pind la o roatd iclenticd cu cea a multelor unori existente in localitate. Pe o arie amenajatd in apropierea riurlui se afla o,batozd de dimensiuni mici care era ..purfatd- cu o curea de la oroata de ape-"t69. Cdtre sfirEitul secolului trecut, se ivesc din loc in loc (mai intii pe'moqiile boieresti) si batozele. Ele se rdspirrdesc in special dupl primul rizboi mondial. in orice caz, se poate afirma ca lpind at,Unci, atit ca inti,ndere cit qi ca pondere, irnbldtirea Ei cnlcarea cu anirnalele au rdmas principalele modalitdli de treierare a cerealelor pdiotrse. 187Tara Birsei..., vol. I, p. 130 inf. de teren, Lucdceni, Valea Seac6, ; Cnrciqor' (Satu Mare), C5beqti. Tomnatic (Bihor), Ldpugiu de Sus {Hun e d o a t 'a ) . T d r t d r i , r ( .\l h a ) . Bu r r cl ti ( Br a so r ') . C Al i n i i ( C l u j ) e tc. rB De exemplu. in Simburesti (O1t). 16eRadu Octavian Maier, Sistente trad.itionale cle inbldtit * o instolalie hidraulicd, in ,,Buletinul AER", nr. B, 1980, p. 20f .
773
Dupd treiersr€; S€ inliturau paiele cu grebla si furca de lenrn. Cu acela$i scop, in Dobrogea s-'a folosit iabauct (ieb(tlu;a, iabona), adic6 o.'fuqc6 speciqld,cu cin-ci ori."gaptecoarne mai ,n-ricisi m4i arcuite decit ceie obiqnuite. In schimb, prin M'oldova ;i nord-eitul Tnaiisi{vaniei, paiele se fielezuiau (f elezuictu,f erezuictu) ,;sb scgieziudirr boabe" at fielezeul (f elezdul) ,,un fe1 de indturd alcdtuiti di,ntr-o punte gduritd, in care se infigeau nuieIuEede rribsteacdn,qi dintr-o coadd 1ung5"170. de cereale Urrna uinturatul 1a vint prin azvirlirea Lroabe,lor in sud saq prin ldsarea lor sd cadd dintr-un vas (co;, cogarc(t, gdleatd,;ctld.are,bani$d,cd[in.,h'oac(t,gducm,coucLt(t,copaie, albie, cdus,l postgtud,dimirlie etc.) linut la o anumit6 ini[!i,me. . Rareori, bo'abete'se arunoau c'u mina. Frecvent, i'rasdnse gruiatt (denumire a'acliunii in Orodel-Dolj); se irnprd;tia'u cu o lopatd specialS,de forma- unui cdus ,rnare, fdcuti din lernn de tei, paltin etc. (fig. 27). In Transilvania, i se zicea Ei lopdfea, lolsdci[(t, ui,ntu.re;cd,gufld, scoc, troctLld ctt, coadd",side;cd ele. De suhliniat c5, in Transiivania .;i in nord-vestul Moldovei, cerealele erau vintur.ate mai mu,lt in srlre. De aceea, se cduta ca, Ia indrllimea aru,ncdrii seminlelor, sd se creeze un curent ,puternic,care sd in'lStuie impuriti{ile u$oare.In consecinta, majciritateasurelor erau aEez,ate cu axul pe direclia din care se gtiarc5 bat vinturile dominante. ln plus, pentru inten,porsificareacurentului, 'pe timipul vinturatului, se deschildeau lile de la capetele;i fetele laterale aie gurii171. In puncte izolate din Oltenia gi destul de des in sud- estul Munteniei, in Dobrogeaqj chiar in sudul M,oldovei,boabeie de cereaie erau arunoate cu lopdta intr'-o plasd (cu ochitn'i mici,
t r jg" 27. Lopit lic iL din Padea ( D o l j ) , l i o I n f . d e teren, Filipegti (Bacdu), Vdle'ni (Vaslui), Ipatele (Iali), Cdtina (CIuj). 171Pompei N{ureganu, Contribulii la stucliul asezdrilor si construcliilor fd,rdne:;ti din Cimpia Transiluaniei, in ,,A.NI.E.T.,, pe anii 196519 67 ,CIuj-Na po c a, 1969,p. lB?
174
Fic. 28. nirntott
""
tilr:;t
din piete (padea-
inrpletite clin ald rclecinepA) numitd prhnef (prin Oltenia), pri'metes (primitea, plasd de fd[uictld)l72, f elezd.tt (termen utilizat in sudul Moidovei). Alteori, boabele se l5sau sI cadd in bdtaia vintuilui, iar cu plasa respectivS, prinsd pe prdjini ori ,pe pari, se reti nea pl eava. inldturarea in-rpuritSli'lor s-a realizat, oriunde, si prin cernerea boabeior de cereale in ciururi lucrate fie din tabl6 gdurit5, fie clin piei de ani'maie argdsite ;i perforate. Ve;ca (unc.fttia, uectr:a)ciurului ,se confecliona din coajd de tei ori ,din lemn arcuit in formd de ,cerc (fig. 2B). In sudul Olteniei, in Muntenia, Dobrogeet si chiar in Moldova, ciurului cu fund din piele i s-a spus, uneori, dirmon (dirmoi). Prin inter"mediul unor sfori rprinse de marginile ustensiiei, dir'monul se ag5!a, citeodatd, intre nigte suporturi. ln Transilvania, o largi aplicabilitate a cunoscut mourct cle uint'ur'ut (moaro de uint, lnorlcct cle.utnturqt, r:iurul utnturdtor, treierttl de mind). Era vorba de un cilin'dru rotitor intre cloui puncte der sprijin, prevdzut (in interi,or) cu 2-3 site cle vin* turat ;i cu doud roti dintate, lluse in miqcare manual. in celelalte pdrti ale ldrii, m:r;ina a fost intrebuintatd sporadic. li2 Denurnire ln estul [,Iunteniei, in Dobrogea dovei.
$i in sudul Mol-
1n_ttij
In fine, cdtre sfirgi,tul sec.oluJui trecut, s-a rispindit in toatd tara uinturdtoqrea * cea mai evoluatd maqind de sortat ' .. 9i clecurdlat seminlelede impuritdli. CURATATUT PORUMBULUI CuleEi mai tdtdeauna cu pinuEi, Eiidlelii .-'numili regional cucuruzi, eiueatrdi,tulei, pdpu;i - in Tran'silvania ; drugi, .pipernicili(' - in Oltenia 9i estul Munteniei ; qhiiuri "stiiteti ,,stiuieti - in resiui Munteniei; ;tiule[i,' ctocittd'i,pdpusoi - in MoldouarT3- se 0ransportau acasd Ei se depozitau in fure, ;opt'uri, prispe, cdmdri, magazti etc. .. Pentru inldturarea pdnuqilor, se orlanizau cldci la care luau parte r,udeEi vec'ini, pe baza p'rincipiului reciprocitalii' Apoi, Etiuletii se lineau la uscare. Boabele se curdlau perir:dic, in funclie de cerin-te.Operalia era 'desEmnatd: curdlat, bdtut, d"ezghiocat - in Olteni'a, Muntenia qi in Dobro-geo; di;fdcat, ciejgh.iocat,bdtut, imbld"tit - in Moldova ; desfdcwt, tmbtAtii, frbZat, sfinrit, sfdrmat, sfinrLat, despoiat, zmiaurnt' curdtit - in TransilvanialTa. Veche qi general r6spinditd in toatd lara a fost deprinderea curdlirii boabelor prin frecarea Etiulelilor. Cu deosebire in Transilvania. in Oitenia, Muntenia gi in Dobrogea,rnare cdutare a avut qi rAzuitoareade mind (fig. 29)' care eir-rlu,cratl de fierarii satelor. Prevdzutl cu doud rindu'ri de dinli pe margine, ustensila respectivd se numea frecdtoore (ln puncte izolate din nordul Olteniei Ei prin T'ransilvania), desidcdtoare (prin Transi'Ivania gi Moldova), despoitor, sfdrmdtor, sfdrmdtoare, snticurdtoare (prin Transilvania), curdfitoare (prin Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea;i sudul Moldovei), curdtoore (termen cu :nare c'iroulalie in Oltenia ;i in Muntenia), gheut'd.totn'e,gh,i:ardtoare(in nordul Olteniei)' brd[ard (in puncte clispersatedin nordul Munteniei), gheard de mind (prin sudul Moldovei) etc. In oricare parte a ldrii, qtiulelii se introduceau, adeseori, intr-un sac qi se intbldteuu, se bdteuu at imbl(tciul,
cu pr anictLl,l7' ,,maiul de rufe", gu pur"tll, cu rrmizrl sart cu ciomagul. Din loc in loc, in Transilvania ;i la sud de Canpali, dz'ir frecvent in Moldova, stiulelii se aqezau in piud qi se loveau cu maiul sau cu chilugul (nume al maiului in Moldova ; fig. 30 a). Alteori, in zonelc muntoase gi deluroase ale Olteniei, Munteniei qi Moldovei, gtiulelii se pisau cu parul ori cu maiul (chilttgul) in uleie, ;tiub eie, budur oaie, obor oace etc., adicd in vasb obiinute din trunchiuri de qopaci (in special din tei) scobite. La o ::::::j j. .: " iry,' b:: oarecare indllime de margiFie. 29. Curd.fotul porumbului cu nea de jos a unor asemenea curdfitoarea (RoElile.-ViIcea). vase, se afla un grdtar de nuiele, pe care.se bdteau, de fapt, qtiulelii qi prin orificiile cdruia se scurgeau,boabeie curilate.
Pentru oblinerea unor cantit6li anai mari de 'boakre,pretutindeni a Existat vz,arllgabaterii qtiulelil,or cu maiul (pilugul, chilztgul - fig. 30 d, e), cu bdtoiul, bdt(ild.ul,mdciucct,gh.ioaga, paru,l etr. - in niEte uste,nsilesipeoialconfeclio,nate,spri,jinite, obiqnuit, pe patru picioare sau, rare.ori, ,pe doud scaune ori pe tdlpile saniei. In g'eneral, ustensilele a'mintite erau l'rrcrate d-in tttlpi, dh sttlpi care se {nfigeau in t6lpi Ei din nuiole impletite printre stilpi, fie de jur*i,rnprejur (fig. 30 d), fie - ,mai frecvent doar pe trei pdrti (fig. 30 b, c). Podttl 'pe care se love,au gtiulelii consta din nuiele ,irhpletite, din girpcisau din soinduri.. Din loc in loc, in pod se fdceau g5,uri pentru scu.rgereaboaboloix' curdtate. gtiuletii'se bdteau intr-un fel de In nordul T,r'ansilvan'iei, 1ad5,inchisd pe.toate pdr!ils176(fig.30 e).ln aceeagiparte a
1i3 r\LR! s.n., I, h. 108. Vezi qi V. Bidian, Din terminologia porumbului: termeni pentru nollunea St.iulete, in ,,Cercetdri de lingvisticA.,, an XXIV (1 97 9) ,nr . 2. P. 179- lB3 1 74ALR, s . n. , h. 115"
175Inf. de tergn, Lucdceni, Valea Seacd, Aliceni, Luna, Cdpleni, Crucigor (Satu Mare). 176Tachb Papahagi, ,.op. clt., vol. II, p. 95 ; . Leontin Gheorghiu, Unelte $i anstl.lorti gdrd.neStipentru prelucrarea unor produse al'Lmentot'e in Sdlaj, in ,,A.NI.E.T."pe anii 1965*1967, Cluj-Napoca, 1969,p. 442.
176
l2 *
Ocupatii treditlonale pe ter.itoriul ri.omanigi vot. I *
cd, 40?
1 '71 lt I
Fig. 30" Unelte de curSlat porumbul (dup5 Papahagi;
Felurite ca fon-nd qi chiarr in ceea ce priveqte tchnica de confeciionare, lasele enumerate - in care se curdlau boabele Se numeatl co;ttri de,mbldtit mdlctittl, tfu'gi de cle pe qtiuleli.in Transilsau lese cte sfdrmnt ertcuruz imbldcit cLLcLrrLLz vania i co$uri de. bdttrt porumbtLl - in oltenia ; co;tffi de, bdttLt p o rum b, c t t ; t i - i n Mu n to n i a l l e s e s a u fr" tr gi- i n D obrogea; Iese,(lesci) in Moldova S: pare cd in Motcova a existat cea nrai puternicd tradilie a curdtatului boabelor prin baterea qtiuleliior in leasri (le.soi). culese pe teren mai lasi sd se inleleage cd, acolo' Mlrturiile pentru se aflau sate (cu deosebire in zonele de 'munte) renumite la vinCeau conteclionare:l unor arstfel de ustensile' pe care Ie ci rn pie, pc bt r c ur e . TotoCatd, sint dovezi cI in Transilvania 9i chiar in norclestul Munteniei se gdseau tmbldtitori ambulanli. In acest sens, amintim ci inainte ile primul rinboi mondial, in anurnite 'perioade ale anului, mulli locuitori cle prin satele sdlajului plecru la imbl(ttifirl porumb,ului prin regiunile invecinate, ajungind. citeodata, pind in cimpia Tisei : ,,Deplasar,eai'm'bldtitorilor se facea cu car cu cai. Ei duceau cu sine cogurile cle im,biitit' b[taIau5ie Ei cite o legaturd de nuiele pentru eventuala rcparare rl cogurilor. Numd,rul cogurilor clepin'dea de nu'rndrul echipeior, lir un oos lucrind cite cloui 'persoane 9i rar cite p:ttru, l:r coqurilc
Fig. 33. Curd{atul porumbului ntalina (Rosiile-Vilcea).
cu
Dupd .primul rdzboi mondial, pretutindeni a ciEtigat teren intre,buin{areamaEinii manuale de cur6lat porumb (fig. 33), cdreia, in sudul Olteniei ii al Munteniei, i sra spus bctto:(rde t'r'tit'td.
DEFOZITAREA
PRODUSELOR
CEREALIERE
rnai rnaif'178. In vestul Tra silvarri"ir?9, in Banatl80 qi, sporadic, in alte pdrli ale liriitat, in vederea inldturdrii boabc'lor, s-a recurs 9i pc un jgheab' care ave:t cr'titr l:r proce.deul tragerii'gtiulelilor infipte piezis, s:lu pe o scinclurf, llresiratd cu clinli de fier ori prevdzuti cu un cuiit. A;ezatd oblic, scindura se sprijine'a cu trn cap[t pe pdn-rint, iar cu celSlalt pcl tll1 scaun (fig 30 f) In 1?8Leontin Gheorghiu, Ocupatii anexd ole populafiei din -Sdlaj I|ccuf, ln ,,AMET" pe anii 1968-1970, Ciuj-N.apoca, 1971' p--162' ris 1rri. de teren. Terebegti (Satu Mare), Sintana, Turnu, Vindtori, $epreuq (Arad). lm Tache PaPahagi, oP. cit., vol. III, P. 147. lsl Jn f. d c te ren, Fina{ e (Mureq), C5preni, Piriu (Gorj), Simburegti' (loteana (Olt).
tB0
in toat,e regiunile lbrii, griun{eie cerealelor p5'ioase s-au aflat in concordanld cu volumul produclii'lor realizate in timp si in spaliu In toate regiunile !5rii, grdun{ele cerealelor p6ioase s-au depozitat, in primul rin'd, in podul casei gi, mai rar, intr-una dintre inciperile acesteia (celur, odaie, cdmct(t etc). In vederea protejdrii irnpotriva rozdtoarelor, de regul6, cerealele nu se rdspindeau pe jos, ci se line,au in niEte ustensile speciale. Dintre acestea, tradilia orald de pretutindeni rnenlioneazd indeosebi sacii. Apoi, strAveohe qi cvasigeneral ri,spinditd pe cuprinsul tArii pare ar fi fost deprinderea tinerii grdunle1or iu costu'i (coseri) confeclionate din nuiele impletite Ei lipite - in interior ori in exterior int sau cu balegd. A'"'ind forme diferite (rotund5, ovald, pdtratd, droptunghiulari), fiind mai
181
M6rturiile etnografice de teren lasi sd se intereagd cd in regiunile de cimrpie hambarele erau aduse de la munte. prin tirguri sau prin sate, e1eerau vindute pe bucate. Din vremuri indepdrtate vine Ei uzan{a pdstrdrii unor can_ titdti nrici de griunle qi de fdind in oboroace fdcute din scoar{E de tei ori in truuchiuri de copaci, scobite, numite tLlee,;titLbeie, budt-rooie, bu.t,uri etc. (fig. 36, 37). Tot aqa, mai cu seamd pe la stine, fdina se !i'ea ;i in burdufuri din piele de oaie sau de capr5, in bcnile clin coajd de tei etc.
FiS. 34. larcuri
pentlu bucate din Arcani (Gorj).
Iargi fie la guri, fie la baz6 (fig. 3'1), ase,meneaustensile se' aqezau,frecvent, in guri, go'pruri, in tinda (prispa ori ti'rnalul) casei etc. Ele se aqezaudirect pe 'pdneintsau se sprijineau pe fu,rci, pe pat de s,cindurirpe butuci etc. De oJoicei,se alcopere,au ou capaceori cu trestie, ooceni ,etc.Popular, li se spunea larcuri pentru bucate (denumire cu ,o mare r6spindire in !ard). ji'gnile (de exemplu, in Ilovifa-Mehedinti), tirne (prin Muntenia) etc. Vechi,rnemilenard au qi cutiile mari, lucrate din scinduri (de fag qi stejar) cu uluc pe rnargine qi aqezateuna peste alta. La ,capete,scindurile se incheiau in scobiturile utror stilpi verticaii (fig. 35). Acoperite cu un capac gi p,revdzutecu 2*3 compartimente, in astfel de vase incipdt'oare se depozitau nu numai grdunle, ci qi fiina de griu sau de porumb. Cunoscuteqi intre' buinlate oriunde in !ard, cie erau numite, obignuit, Ilsmbure (himbare, ltombare). ln puncte izolate sau pe arii restrinse, li (ldd.oi)tg3,racler&4,tronuriT\s, sicrie se mai zicea : ldzi182,Idd"oaie jicnitr e18e etc. (sdcrie) de b uccrterq6,si siiautr i187,g(tbdna; etBB, 182Inf. de teren, Cimpu iui Neag (Hunedoara), Drdnic, Negoi, Orodel (Do1j), Bogddneqti (Bacdu) etc. ls Denumire destul de lrecvent5 in Transilvania si in Moldova' 184Cuvint intrebuin{at sporadic prin Moldova (de exemplu' in Birsdne$ti-Bacdu). 185Termen utilizat in puncte dispersate din Munienia. 186Nume consemnat iei-colo, in nordul, nord-vestul Transilvauiei, 187Vocabule folositd in unele sate din nordul Transilvaniei' 188Inf. de teren, Vlndtori, Sintana (Arad). 18sInf. de teren, Bunegti (Braqov).
182
Fi g . 3 5 . H a m b a r .
Fig. :17.[i lel pentru depozitarea cerealelor (Curtiqoara-Gorj).
FiC lltj. Ulei pentru depozitarea cerealelor (Arcani-Gorj).
Din cind in clnd, grinele s'emai pistaru priy.bul,i,.butoaie, tociitoloboace(nume al buioaielor i,r Moldova), bttdiileu,ltutini,
,"r-119i grNc.
cum arn mai aratat in prima parte a lucrarii, pe teriforiul ,areqi deprinderea.depozii6rii noasire,vechime multimilenard idrii grinelor in gropi de btLcate(g,op! de phte)' Ace.astdposibintaft arhaicd ,le lpdstrare a cerealelor a fost utilizat6 continuu qi frecvent, pine cetre sfirgitul se,coltrluiai XVIII-1ea, cu cleosebirein satele-c1ecimpie Ei de clcal din Oitenia, Muntenia si Dobrogeagi crhiardin Mo d'va. Se lrare cd, dupd inldtu'area mo-opolIlui turcesc asupra comerlului ro'mAnesc,intensitater fotosiiii gropilor de bucaie s-a diminuat sensibil.Cdtre sfirgitul secolului"trecut,ele s'ernai intrebuinlau doar sporadic' Totu5i' traditia oraii din zonele amintite a pdstrat pind astizi daie precisedesprefelul cum erau ,lucrate' Potrivit unei astfel de surse' gropile de buoate aveau profil de oaId, erau strimte la gurd 9i ie lirgeau-, trept'at,-sprebazd' Uneori, gura se sapa dupd di'mensiunilero-tileipluoul,ui' Adeseori, groa"painoepe-asd ie 16!eascdc'hiar de la gurd (fig' 38 b)' Alteori, e,aera prevdzutd cu un c;irlici care cobora drept, pe o adincime de 0,b0-1 nr. Ldtimea girliciului varia intre 60B0 cm. Abia de la ginlici, in jos' groapa se boltect,se pilnia, ajungi rd sd aib6 circe 2 ,m la baz6. Ad,in,cimeatotald oscila intrc 2-3 m (fig. 38 a). ' l'rnrpotriva tr,tnezelii,gropile de buc'ate se lipeau' il1 mod nrlrenf .r! rryranrestecde'lut, baleg6qi pleavd.Cu acelaqiscop, ele se pirleatt, se crrd"eaucu paie, coceni, resturi de n'utre! sau 6o r
v/HV/,
' t. f I t
atac neaqtep1o1tt193, Este sigur insd cd, in Transilvania, gropile- de cereale au fost utilizate mult mai rar decit in restul !6rii. o afare constaFig. 38. Gropi pentru depozitarea cerealelor
ls Cuvint cu circulalie prin Transilvania' $r finnrr-tr" ., t'os"ior iespective prin nord-estul $i cstul Muutcnrel,
r o{
cu lefitne. Prin ardere, perelii capatau o crusta de mare triiinicie. cs sd nu se infiltreze apa, gropile mai puteau fi inconjurate (Lrulr lant protector. Totdeauna, cerealelese turuau peste un strat de pleavS' Dupd umplerea gropii, peste grdunle s.epres6ra uneori cenu$ei' sd impiJdice pdtrunderea rozdtoarelor. Apoi, se aqeza -enite un capacori o rgatd c{bcdrul6. Deasupra,se aruncau paie ;i un strat de pdmint,-grosde circa 0,50m, care se ridica ca un illuquroi. ca o Pe lingd a;a-ziseie gropi ronrune;ti, oorbe, coien'eSti'. exista! au Dobrogea in ;i-Shiltogene, influenld a"populaliilor uece tu,rceSii,-tdtdre;tisau tdtdrii. Foarte largi la gurl,- ele se forrna unuri ghir"ecilez strimtau, treptat, spre -fa!i fund, cdpitind romdneqti' ele nu gropile specific de plus, in (fig. 38 c). ie}raeau, ci numai se ciptuqeau cu un a'mestecde lut, pleavi Ei p;rie. ' ln gropi se p6strau cu preponderenldmeiuI,.orzul gi ovdzul' marea capacitate de depozit'area gropilor' Luincl-in se'a{.t.l6 care, in general. ajungea,sigur, la eiteva mii de kilograme, este greu cleirezut cd ete J"r.re"u totdeauna intereselor unei singure familii. De aceea,sintgm ir:.de,mnatisd arprecieimci, odini.oarS' gropile erau amenajate qi intrebuintafe in comun, probaDll' pe principiui rudeniei ori al vecinatetii ' Fhrd indoialS cI grcpi de cereales-au amenajat ;i in Transiivania. De pild6, lt 1666-1567, un cdldtor st'din - Giovan Andrea Gromo - observa cd in zon:r 'Sighiqoarei se gdsea un deal ,,...in intregime 'din tuf Ei e plin de peqteri in care,-dupi mSrturia ceior mai batrini qi mai de vazS localnici, se adaposte'scgi se pdstreazdde 180 de ani incoace cereale cit se poate dc bine. $i acest lucru se inttm,plA pentru cd aceste cere,alenu se recolteazd;i nu se ridi,cSde pe cimp rriciodatSmai inainte ca boabelesi inceapdsd se scuture de la sine din spic' Pe linga faptul cd acestepeqteri sint foarte potrivite pentru scopul arc'esta, oraqul mai este destul de (bine) apdrat impotriva unui
re2R. O. Maier, Gropile cle pdstrat bucate (ceteale) in Dobrogea, i n , , R e v i s t a m u z ee l o r ", nr. 3, an V {1968),p. 278-279; Georgeta Moraru, Dobrogea. Pdstrarea prochtselor agricole, in ,,Buletinul ABR"' n'1" 4' p. 1978, 'io:r 84-87. 1on Drdgoescu, Elena Maxirn, Noi date. referitoare la pastrarea protluselor agroalimentare, in ,,Buletinu1 AER", nr. B, 1980,p. 19:i.
tare ne-o prilejuiegte, in prirnul rind, sdrdcia datelor conservate de tradilia oralS locala despre s,ubiectul in disculie. A5a stind lucrurile, devine lirnpecie faptul cd existenla atit {e jndelungatd gi atit de puternic inrdddcinatd a deprinderii de folosire a gropilolde cereale - in sudul Ei estul idiii - nu poate fi desprinsd de cauze de naturd strategicd; mai exact spus, de nevoia ,acut5 a a:scunderii bucatelor din fata deselor si r:rnidblor incursiuni itrdine, in speciat tu.""qii-qi ##;;i.' De altfel, cu toatd grija pentqu alegerea unor locuri cit mai tainice, pind gi gropile de cereale erau, adeseori, depistate si pradate de invadatori. De pildd, Giovanni Maria Angiolello inso{itor at lui Mahomed al ll-lea in Moldova, in campania imp ot r iv a lui $t c fa n c e l Ma re , s i u a rti c i p a n t l a batai i a de Ia V al ea A lbS - lt r int re a l te l c . s c rj e :,,i n a c e s t l o c a st:rt trei zi l e tabdra s;i p_alte din ea a pleoat spre (cetatea) Suceava pe care am gi,sit-o goald, deoarece lo,cuitorii fugiserd qi lucrurile 1or parte f*esera luate cu ei, iar,aitele fuseserd ascunse in plmint. Turcii au gdsit m,ulte din ele, deoarece sint meqteri in a gdsi ,lucruri aitfet ascunse Ei ingropate, trdgind pe pimint un lan! sau chiar un friu, ei aud qi cunosc golurile clin pdmint, unde sint ingropate lucruri sau grine,_astfel au fost gdsite puluri cu grine qi alte luoruri ingropats"t9+. .cereale este . Un alt proc'edeu de desooperirc a gropilor cu amintit de Walerand de Wavrin, cavalei burgund, care, in primlva1a anului 1445, intrd cu g,alere,lesaie pe Dundre si, trecincl prin Brdila, ia parte, a'ldturi de romAni, la asediul cetdtilor Silistra, Turtu,caia, Giurgiu ;i Turnu, aflate in stdpinireu ir.c iior . E l es t e i m p re s i o n a t d e fa p tu l c d rdmal i i ara hrana. ,,...ciliva rom6ni au coborit pe !dr,m unde au gdsit mai multc grinare subterane. lSi vd voiu sLp,une cum. ln parlile de pe acolo, se Jac gropi n-rari in pdmint ca nigte cisterne unde se bagd griu, ovaz gi tot felui de griunle si apoi se acoperd deschiidturile gropiior cu pietroaie mari. $i in dimineala (urrmltoare) noptii in care fusese atita cea![, pdmintul de deasup,ra gropilor nu era jilav- Dupd acest semn au fost descoperite toate grfnele de sub pdmint care se aflau in satu,l castelului Turcan unde era (qi) griu_(gi) boh Ei mazdre, care au prin,s foarte bine galerelor...,,i95. Nu i:timpldtor, in secclul trecut - c.on,corrtitent cu impu.. {inarea p'ericolelor de invadare a tdrii qi cu intensificarea tului romAneisc de cereale, incetul cu incetul. s-a renuntat "y;porlar tel Cdldtori strd.ini despre Td.rile Ron-tdne, Bucures.ti, Edit. $tiinlificd, 1968,vol. I, p. 132. tts lbiclem, p. gg. i
186
uzanta multirnilenard .a ascunderii grinelor in gropi. De fapt, in pofida atenliei cu oare erau amenajate, ele nici nu puteau oferi orici'd contdiliioptime de c'onservare. In conse,cinld, un timp, sdtenii vor valorifica celelalte posibiliteti tradilionale de pd'strare a cerealelor. Apoi, in priu'nele decenii ale secolului nostru, ca urmare a sporirii rec,oltelor mai ales in zonele de ci'mpie - qi*au ficut aparitia magaziile construite fie din nuiele impletite Ei lipite cu lut, fie din ohirpici, fie in p,aiante,fie din scindu,ri, fie din piatrd ori cirdlmidi (in func(ie de specificitatea locurilor). Ca si. alte construclii anexe, la inceput ele se ac,opereaucu coceni, paie, stuf etc. Uneori, magazianu reprezcntl o construcfieaparte. ci o irrcdpere cu de'stinalies,peciald, care fdcea corp ccrnun cu cesr" Tot aga,ici-colo, in zoneledeluroaseale Olte:riei,Munteniei qi ale Moldovei, s-au ridicat jignile, iitni[e, jimniie, adicd un iei de pivnite, de dimensiuni mai. reduse, lucrate din birne ntasive, ce aveau capetele lim'buite Ei incheiate in ulucul efectuat in sti'trpiverticali (fig. 39). Acoperite cu qitl sau qindrild, jignifele (jimnilele, jitnifele) prezentau u]r compartiment mai mare, pentru grine, qi,doud,mai mici, pentru fdina de mdlai qi de griu.
Fig. 39. Jintt'tifd din llovila
(Mehedinli). IO/
I
w ti
F -lg . 4 0 . J i g n i f d c u tit' td d in fa ld - d i n G o r j ( d u pd Vlid u { iu ) .
Fig. .11.Gd.bdnasdin Munlii Apuseni (dupd Vlddu{iu).
I n G or j. put c a u fi v a z u te j i g n i l e c v ti n dA -n fa\d. care. 1:ri n irnbinarea si realizarea elementelor constitutive, reprezentau veritabile izbinzi ar"hiteotonice (fig. a0). Cu acelaqi scop, ii1 Cimpia Aradului, in Cimpia Transilvaniei, in zona dealurilor Clujului ori prir-r Munlii Apuseni, s-a folosit o con,struclie destul de asermdndtoare cu iigttila din Gorj, desemnatS instt gdbfutas (nunrre utilizat, de pildd, ir-rCimpia Aradului qi in zona Dealurilor Clujului), hatnbat'etc. Obignuit, ea era compus[ din doud parli ,,...un tirna! in fa!6 cu qogii Ei ,arcadele se,micirculare, frum,os ornarrlentate, qi gdbdnaEul propriuzis (ce poate varia ca mdri,me), in care se pdstreazd cerealele gi unele unelte agricole"leo (fig. .11). Gdbdna;urile din Cimpia Transilvaniei au patru tdtrpi ct"t profil pdtrat, agezate pe o ternelie din bolovani de riu sau buc5li mari de piaird de mal. La capete, tSlpile sint prinse in sisfemul ,,cheotorilor". I)e pe collurile tdlpilor se ridicd cite un ,so;. Sus, pe Eoqi, se afld paLru ctn'r,urzi.Perelii si'rt lucrali din scinduri de brad, iar invelitoarea acoperiEului constd in jttpi ,,snopi" de trestie, care se leagd pe lealuri cu nuiele de rd,chitd. Pentru a corespunde ,,...necesitd.tilor Lrndrite de depozitare a cerealelor, pe lingd perelii din interior ai gdb6nasurilor se c,onstruiau mai multe -h,arnbare- cu despdrlituri nuunite ..tielme" in care se pune,au griu, orz, grdunle de porumb sau chiar fdind Ei terite('1e7. 1$ Ioan Totra, Contribufi,i Ia cunoa;terea a;ezdrilor si o, arhitecturii Ttopulare din zona. Dealurilor Clujului, in ,,AMET" pe anii 1968-197t), Cluj-Napoca, 1971,p. 90. 1e7Pbmpei Mureqeanu, op. cit., p. IB7.
188
Construclii cu acelagi plan qi aceleaqi funcliuni - insa de clirrrensiuni mai mici ;i numite cdnttu'd ufar(t - existau Ei in satele romAneqti din Maramures si !ara Zaran6lsllil9B. Din loc ir-i 1oc, in sudul Olteniei Ei al Munteniei, griul se mai linea in Itumbarul pdtul,ului, vasdzicd intr-o parte a pdtulului, confeclionatd clin nuieie. Pen'tru a ltu curge graunlele, porliunea respec.ale Transiltivi se lipea rcu balegS. $i prin unele sate de cirn."".pie vaniei, se intilneau cotarce,,'Pdtule" care aveau un capdt speciai amenajat pentru pdstrarea griului (de exernpiu, in Cirnrpia Aradului). Ca rarit6{i, in Valea Mare (Olt), au fost consemnate Ei 'nmgazii pe roli.' ,,Acestea aveau 1a cele doud capete ale tilpil'or Iatc.rale osli pe care erau introduLse cite o durigi *roaid clin ler-nn tdiat rotund ia cetpete si gdurit-. Pelrtru iarnA, in locu,l roiilor se foloseau plagi (t5,lpici) de sanle"lee. ' Spre deosebire de boabeie cerealelor pdioase, cele de poru{n;b nu au fost de,pozitate, niciunde, ir gropi. De aceea, generalizare,a cultivdrii poru,m,bului s-a re'flectat, cu promptltudine, pe planul structurii gospodlriilor sdteEti din agezdrile de deal 9i de cimpie, prin aparilia unor construclii specifice. Doar in satele de munte, recoltele de porumb - neinsemnate cantitativ - se lineau, rdereguld, numai prin poduri'ie cerselor. Altfel, s-a recurs la con'"struclii speciale pe-,tru pdstrarel qtiuletilor de ,porumb, desemnate di'ferit in graiuriie locale : co; de bucate, cotcrrcd, cotarg(r (cotdrci, cotdrgi), co$&riL(co;dri)' t:o;cu'cir (cascn"gd),co;tei (t:osteie), gdurei, Q(tb(tnus -* in Trarnin Olienia, vestul qi nordul Munteniei ; silvanier20O; pdtul porwnbat" - in estul Munte'niei Ei ln Dobrogea ; cofor (co;dri' case,ri, cc;er"e, cosure)207,lecsc"tsau cos de poptLsoi (nume cles intilnite in sudul Moldovei), co;tei (termen utllizat sporadic in nord-vestul Moldovei), si.siiac qi porumbar' (cuvinte intrebuin*1g. - in Moldova. tate in nord-vestul lMolciovei)202 Izolat ori pe arii re'strin;se, gi in D'obrogea au fost fnlosite dennnririler srrsirjcrc(sisiiat:) 7i [tttuiatl . I1)8lb.i.denl,p. 186. 19 Rdzvan Ciucd, Ion Drdgoescu, Eiena Maxim, Construct,ii anexe clin Oltenia, fi'luntenia si Dobroglea pentru pdstrarea prouiziilor agroal'i' nTentare, in ,lOltenia. Studii gi cornunic5ri", Craiova, 1974, p. 65. 201Pe lingd informaliile de teren, vezi AlRR-Mararnure$, r'ol. Li, h.402. 20t Denutnirea are cea mai mare frecvenfd in Nloldol'a. 2 g 2 i , d e p i l cl d , Io n Vl d d u l i u , Ag r i cu l tu r a ..., p .3 0 r ;M a r i a C i o a r i i , , 2 1 tV Zona etnogralicd Rdrlitufi, Bucure$ti, 1979,p. 77,
Analizind formele Ei tehnicile cle lgcru ale conrstrucliilor enumer.ate, ne ddm seama c5, dincoio de varietatea denumirilor, ele se caracterizeaza printr-o ,mare unitate qi c5, de fapt, nu reprezintd al'trceva decit strdvechi:Je farcul'i sau' co;uri confec'lionate din nuiele, lipite cu lut, modificate qi adaptate, bineinleles, n o i I or f unc t iona l i td l i . Astfel, ca qi cosurile de nuiele (in care se p6strau grinele), ltittr"dele (co;arele, porumbctrela ctc.) au avut ca parte componentd princitpald larc'ttl confeclioni,rt, mai totde,auna, ciin patru tdllti (legdturi, grinzi, slai'u,ri etc.) agezate - doud cite doui in tungiE ;i in cur,n-rez[. Vertic:rl, in tdlp,i, se infigeau - din l o c in loc - - s ti l p i (p a ri , J u .s l e i ,c h i n g i , so;i etc.) pri ni re care se imple'teau nuielele. Capetele superioare ale acestor puncte cie sprijin erau prinse in grinzi (numite qi cosoroabe, cltsu-aLtri, priL;tii etc.). Pe tdlpi, s,efix'au birne scurte, cdrora, izolat sau pe arii mai mult ori mai pulin intinse, 1i se spunea mirtaci, ma[oli, bulf ei, cd[di etc..gi care constituiau podeaua pdtuluh.ri. Irr sudul tdrii (prin Ialormifa, Ilfov, Braila si Tulcc:t), itu existat si porurnbcn'e lucrate ,,...dintr-un schelet uEor, din citev:r furci infiptc in pdrnint ;i care suslin perelii din bele de floare,a-soarelui, consolid'ali prin lanli s:tu araci transversaii Ei 1eg a li de f ur c i c u s i rn d ...' (2 0 3 . in nici o parte, larci-trilc nu sc :l$ezau clirect pe pdmint, ci - la o inallime variabilA intre 0,60-2 m -- pe btttuci, bttturL qi, c hit t t t ' i, c ttp tl ti i e d e l e rn n : p e l e s p e zi de pi atra: pe furci , picioare, stilpi, piloli, polti de lemn; pe temelie de piatrd sau caramidd etc. In spaliul de su,b {arc se lineau unelte agricoie ;i vase ori se amenajau cocina porcilor si cote{ul pisdrilor. Alteori, prin sudul Munteniei Ei al Oiteniei, se zidea magazia de grine. N-au lipsit nici c'a,zurilecind sub pdtul se addp'osteau r-it e, ir r t r - o ir t t p re j m u i l e d i n b i rn c . i n p l r.ts, i n MeheC i n!i , a fost inre,.qistratd delprinderc'a construirii pdtulelor r:u tirtdit in fai!6 si cu (ocind sul: ele (flg. -12).Uneori, tttit [arcttl pitulului tit 1i tintlu erau cl5cliter pe un fel dc' pit"nild - numitf, jigni[d *- ]ucratl din birne inchei,ate' in ,,cheotori"204 (vezi
(
Fie. ,12.Nlehedin{i. Pdtul cu t i n t L ds. i r u c o c i n d s u b t'I l tl u p i Papahagi).
Fi s.- {3 . Pi tu l cu r i n d d - n fa l r i d i n M e h e d i n l i ( d u p d Pa p a h a g i ;.
fig. 43). De asenrenea, pdtule c:u tirLdd in fa!A, sub care se aditposte,a instrutlentarul viticol tradi{iona}, s-au cotlstruit si in alezirile clin preajrla Drdga'ganilor (fig a'l). Iii-q. 4'1. Pdtul cu tittdd it fa1,i. trofani (V i 1c r:a).
2o:l lldzvan Ciucd, Lon Drdgoc-scu,Elena lVlaxim, op. cif., p. 60. loz':T66hg Papahagi, op. c it . , v ol. I TI , p. 108.
190
,"&
Fig. ,t5. Pdtul circular (dupd Vlddutiu).
in funclie de condiliile specifice locurilor, acoperiqurilt' piltttle:l.or(co,;arelor, porurnba"el'o.r-etct),in doui sau in patru paie' ip", uu inveleau ,t4dr,;indrild (drani[d, prd;tild) sau cu ,pe "u mijlocul 1a {arcului de frestie ori stut. be obi'cei, pdtutlul sf, nu "5.""i, asigura care de lSnteli gesea o legdturd nuiele, se pir!i"' in deqi're nu se orpeze,,si ni se se bornd.ce)ascr:, se se cuvine subiiniat faptul .cd, odini'oard,puteau fi intilnite frecvent sate ai cdnor locuitoiri se oculpau,in propor{ie de masd' cu confectionalea pdtu,lelor pentru Lp,orllmb'De exemplu' in i"a"f Off""iei, pe spalii intins-e,iqi desf6ceaularcur.ile de nuiele p€ntru pdtuie ori co;tirile pentru.c-aresdtenii de prin Armd5egti Stoina (Gori), Sldvule iVif""ul, U;urei (cormuna$uEani-Vi1c'ea)' (Dolj)205 etc. in pri,mele decenii ale secolului trostru, au in'ceput s[ oiqtige teren pdtulele (co;arele,poruntbarele)luc'ratedin stacheti. TotodatS,s,a trecut trerptatla aco'peri;ulinveiit cu ligid, tablS
I ',1
,sicartcin. Se poate aprecia cd, Ei in ceea ce priveqte fonma, ptttu'lele (co;ctrele,porurnbareleetc.) se apropie de coEurilede nuieie' lipite cu I'ut, care au constituit prototipul. Astfel, 'sint docurnente istorice care ,arati c6, pe teritoriul flrii RomAnegti,pe li] inceputul veacului trecut,,precumpdneaupatuleie pdtrate. Intrucit ele nu asigurau condilii bune de aerisire, porurnbui princlea, odeseori,mucegai. De aceea,autoritilile s-au vdzut nevoite sa interzici construirea de piturle pdtrate206.De asemene'1,din 1oc in loc, pe cuprinsul idrii, s-au pdstrat pind astSzipittule (co"pure, (fig. 45)' portrmbareetc.)rotunde, cu acoperigconic207 bune mai 'condilii de pAsFire;te, pentru ci ofereau cele tsare a qtiulelilor, pretutindeni au predomlnat pdtulele (co;arele, poittmbarele etc.) clreptunghiulare,lungi de circa 4-6 nr, l:rte inalt de 2--3'm (;fig"46)' cle 1,20-1,50 rn 9i ctl{1ln1:rr"c posibilitdlilor de aerisire, sporirii Aclese'ori,clin clorin!a. etc.) cdpirtauforimi trapezoidald pAtulele (cogarele,,ponunbarele (fig. a7 a, b) 20; Gh. Iordache, L4d'rturii etno-Iirzguistice despt'e 'uecltimea nrese' riilor poputare rontdt"r,e;ti,Craiova, Edit.,, Scrisul romAnesc", 1980' p' 40' 2ouIlie Corfus, op. cit., p. 221. ?07Eie au fost mai frelvente prin Maramules, nord-estul Munteniei, sud-r.estul Moldovei.
19?
46. Pdtule dir"t aJ Alunu (Vilcea) ; bJ LeleSti (Gorj) ; c) Hdrnice$ti (Nlaratnureq; ; tI, e, f ,9 - pdtule reproduse dupd Vldduliu'
13 -
ocupeti i
teriioriul
RomAniei
I *
cd, 402
II. il
PLANTBLE TEXTILE
1l
o.f
Fig. ,17.Pdtule din : aJ Socu-Gorj ; bJ Hdtegel-Hunedoara pahagi).
(dupd pa-
In unare parte, construaliile ,pentru pdstrarea porrl,tlbului aveau o singurd ugd. Sg giseau insd si pdtttle (cosore,porumbare) cu o deschiderein partea de su,s,pentru introducerea stiulefilor, gi cu o uEil6 la baza tarcului, lrentru scoatereaacesiora.
| ': ' .. Ci,nepa, ,: inul gi bumbacttl reprezintd principalele plante textiie cultivate in prezent in !a,ra noastrd. Se apreciazd ci bumbacul a fost introdus in agripultura romAneascd pe ia inceputul celei de a cloua jumdtdti a secolului trecut : ,,putem considera anul 1862, de ctind dateazd si ;ldresa trimisd lui Costache Negri, la Co:stantinopol, pentru pr,ocura,rea de sdrnin[d, ca an in care s-a cultivat bum,bacul in rnod sigur dincoace de Carpali, ,in Mold,ova ; in anul urmator', cultivarea s-a intreprins (...) qi in Munt"ni.tr208. Desi planta a pdtruns atit de tirziu in agricultura cie Ia noi, totuqi fibrele textile respective erau cunoscute in Tara RomAneascd cel putin de la inceputul s,ecolului al XVllea. Printre altele, la o atare constatare indeamnl privilegiul comerciai acordat brasovcrnilor cle cltre Mircea cel Bdtrin, rla 3 august 1413, in cdrc se precizt:aza cd lara RomAneascd exporta, pe ling6 numeroase produse oblinute pe teritoriul ei, gi articole' ,,...venite din risdrit : bumbac, com,elot, piper, gof1.;111',?0{r.
I'errmenul rnai e:ite consenlrlat si intr-un
195
il l
iveald de sdpSturile arheologice (fusaiole, urrlle de lesituri imprimate in 1ut) conduc 1a ooncluzia c5, pe teritoriul ldrii noastre, tesutul plantelor textile era practicat incd din neoliticul timpuriu. Totodat5, in mrai toate erqezdrile din neolit,icul clezvoltat Ei de sfirsit au fost, gasite fusaiole 9i greutdli pentru intinderea fire'lor de la rdzboiul vertical de tpsut. Mai rar, au fost clescoperite ;i urrne de lesituri care da,teazf din acel e as i v r r ' m ur i?l l . Se presupune cd cea mai vechel lesiturd 'de pe-teritoriul RornAniei a fost aflati la Sucidav:'r-Celei' Este vorba de ur-r aqternut c1epat, care aparline ,perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului si care este lucrat din in, in doud i!e' Urzeala constA din fire rdsucite in doud, ktr bdtitturn din fire simple. $i unele gi aitele ating grosirnea cie 2 ntn:f12. ln epoca kronzului, lesutul cinepei Ei al inului c{gtigd in iirportanld. Faptul este confirmat de ,,...numdrul mare de fusaiole cle lut, variate ca formi ;i ornamentare, precum qi de greutdiile 1:en1ru rdzboiul cle lesut. Unele din greutdlile_ rnari ierveau ;i crt suporturi la adunaretr pL\ mosoare a firelor' t oaI ' s e..." ' l13. Dovezilor arheologice li se asociazS, utteori' cele scrise. De pildd, referindu-se ia traci, Herodot afirmd : ,,In lara 1or cregte cinepa, care seamd^nd nespus cu inul, numai cd este mai groasd gi mai inaltd. in aceastd privin!5, intrece cu mult inul. Cre;te gi de la sine qi semdn:rtd. Iar din ea tracii i;i fac irnbrdcAminte. foarte asemdndtoare cu cea de in. Cind nu eqti un bun cunoscitor, nu poli s5-!i dai seama dacl aceste haine sint din in sau din cineipd. Omul care n-a vdzut niciodati cinella va crede cd hzrina este fd'cutd 6itt itttr214. In agezdrile geto-dacice de pe intrea$a intindere a tdrii' cercetdr"ile arltcologice au dat la ivesld nunleroase fusi,riole, greut5li pentru rdzboiul cle fesut, ll-losoiire cle lr-rt etc. Der a:lc'-
i r. g
I
:1r Gh. Bichir, C(tntribttfli. la c:unoa;terea fesutului in oSeza|ea tltt Ia Garuii.n (sec, X-XII,), in ,,SCIV", nr. 2, an IX, (f958), p. 't2!.). zrr X4",'itt Nica, Dote despre descoperirea celei nt'oi uechi lesdturi (ie 7te teTttoriul Ramdn.iei, eleituotd Ia Sucklaua-Celei, tlin perioacla de tt'ecere cle la neotitic lo e'pocabrorrzului (2750-2150 i'e'n'), itt,,Studii li contunicdri. de istorie a clvilizatiei populare din RornAnia", vol. I, Silriu, l9 8l, p. 1 25 . 2rs Gh. Bichir, op. cit., p, 431. 2tltl.Ierodot, Istorii, IV, 7"1; apud Nicoleta Gumi, Euolu$ie ,sl pcr'' ntanet-tfd.in nte;te;ugul {esutuTui $i artT rlecorh'ii ft'sd.turilot pe teritoriul jucleguiui Cara;-Sbttbri,r, ln ,,St,uclii si comunicdri de etnografie-istorie", r,'ol.II, Cararisebes,1977,p. 150.
menea, in agezarea de la Tinosul, intr-una din gropile de provizii, s-au gdsit seminle calcinate de cine'pi2i5. ln timpr-ri din urmd, arheologii au scos 1a'Iumini resturi de tesdturi confeclionate din plante textile, conservate destul de bine, datind din perioada stipinirii romane in Dacia216. Bineinleles cd numele iatine a1e celor doud plante (cdIinum) constituie nepd {Iat.* conapcl (: conncLbis); irt' llat. qi cultivirii civechimea continuitatea o dovadd despre ele ;i nepei qi a inului pe teritoriul RomAniei. $i alli termeni referitori Ia prelucrarea cinepei Ei a inului sint fie autohtoni (argecL, pinzd, caier, andr"ea217),fie de origine latind (canurd, trctmd, pieptene, fus, furcd, gh,ern, i.,td, spatd, (a) rd;chia, tind.eche, (a) lese, teard (,,natrd'( ; rdzboi de tesut), (a) urzi, uerqea, piedin2l8 ,,totalita'tea firelor de urzeal6 de ia capitui unei l )i nze. care r' 5r nin ne! esut e( ( .et c. in urma sdpdturilor arheologice, s-a satbilit cd secolelor III-X le aparlin multe fusaiole bitronconice ori ovoidale (lucrarte din rlriatrd, din corn de cerb sau din lut ars), greutdti din lut ars, suveici confeclionate din os etc.zlef' O importan{d cu totui remarcabilf, prezintd materialele arheologice de la Garvdn, aqezare datatd in secolele X-XII. Printre altele, acolo au f ost gdsite numero,ase fusaiole de formd bitronconicd, cilindricS, cincular-platd sau ca niqte verigi, lucratc din ardezie roqiaticd, din fragmente de cirdmidd, clin lut ars, plumb ;i os. Tot acolo, au mai ieEit la iveaid fire netopitg de in Ei cinepl ; citeva virfuri de rdqchitoare din coarne de cerb ; rnuite fragmente de pinzd ; resturi de fuior' legate in ,,pdpu;i" ori nelegate ; fire toarse (de grosimi difeiite) ; capete de tindechi iucrate din foild de aramd ; seminle cl e ci nepd etc. _ n_ Toate mater ialele enum er at c dovedesc cit l in acea vr em e! ' inul si cinepa se topeau, se melilau, se periau Ei se torceau 21; C. Belcin, Ocupa{iile daco-gelilor it't lutttitta Titeratur'ii otttice, i r t , , R e r r i s t a d e e tn o g r a fi e Si fo l cl o r ", to n r u l 1 3 ,1 9 6 8 , n r .1 , p .6 6 . 2 1 6G h . B i c h i r , o p . ci t., p . 4 3 1 . rr7 J. J. Russu, op. cit., p. 251-252 283-284; 370-371; 408-109. ; 2i8 Tteofil Teaha, Elentente de continuitate tn lericul graiurilor ditt' Altenia, in ,,Arhivele Olteniei", serie noud, vol. II, 1983,p. 158.-:160. rr1)Printfe altele, vezi Octavian Toropu, Rontanitatea tirzie si sttdromdnii in Dacia Traicnld sud-carpaticd.(secolele III-XI), Craiova, Edit. ,,Scrisul rorndnesc", 1976,p. 62, 138, 180.
197
196
.*k
cu mare pricep'ere; tersutul se efectua in doud i!e, iar pinza se di,ferenlia - dupd intrebuin!5ri - in trei categorii : a) fini (pentru cdmdEiEi poa,tepentru giulgiuri) ; b) interrnediari (pentru imbrdcimintea exterioard) ; c) groasd (pentru saci etc.)220. in plus, regularitatea desimii lesdturii, cl'aritatea legiturii intre urzeald Ei bdteald, prezenla capetelor de tiardechi presupun sau indicd cu certitudine cunoaEterea,rdzboiului de tesut orizontarl, incd din pri'ma jumdtate a secolului sl Xt-1gs221. P'ind atunci, se aflase in uz rdzboiul vertical, apdrut - probabil - chiar din epoca neoliticului timpuriu222. Mdrturiile etnografice culese pe teren arati cd in tr,ecut cultivare,ecinepei si a inuiui a fost indispensabildori,cdreigospoddrii. In primul rind, din cinepl si in se confeclionau multe dintre piesefie de imibrlcdminte (cu deose,bireveqmintele de vard) sau alte produse necersarein casd : asterrruturi, salte,le, cdpdtfie, fele de masd, pros,oapeetc. Pe de altd parte, inainte de preluarea in culturS a florii-rsoarelui, se,minlelede in qi cinepd se folose,auf,recvent- ,aldturi d,e cele de dovleac sau de sim'buri de nucd -- la oblinerea uleiului vegetal, con'sumat in cantitdti aprerciabiledin cauza nu[neroase]or zile de post presdrate pe toatd intinderea anulqllln vederea ex'tragerii uleiuIui, intr-o perioadi premergdtoareintroducerii generale in uz a pivelor de ul,ei, semilllele se pisau pind. se fdceau ,,turtd". Ap,oi, se lnc,Slzeau1a f:oc intr-,o strachini mare, add'ugindu-se putind apd fierbinte si tot amesteoindu-se.Dupd ce se inmuiau, se umplea strachina cu apd cdldulA qi rezulta un fel de lapte, ,ss1sse ,strecura printr-o siti, ,ca sd se inldture reziduurite. Lapte,Ie aoesta - numit, une.ori, lcLptede bou (prin Oitenia Ei estul Munteniei) - se fierbea intr-o oald pind ce se fngroqa. Sdr,atd, pasta resp,eotivd se consuma unsd pe pfine, pe mdlai ori pe 7ay15,223. Cu metode arhaice se preparau qi vopsele, prin fienberea ameste'c,uluiobfinut din uleiul seminlelor de cinepl, din apd cal,dd,sdpun,gi dintr-un anume fel de lut224. Mare solicitare au avut semintele de cinepi in medicina populard. De pild5, pentru inldturarea durerilor de urechi -
boald desemnatd popular rdjit -- exista un descintec special, care, inse, cipita eficacitate numai dacd era insolit de expunerea ureahii la fumul ieqit din sdminla de cinepd, prosd,rati peste cdrbuni225. Sint indicii cd afumarea cu seminte de cine'pi dddea rezultate qi in ac{iunea de calmare a durerilor de cap. in cazul cLprinderii d.e pidmini (pneumoniei ; n.n.). se recurgea la sdminla de cinepd fiartd cu bSligar de cal. Pisate Ei arnestecate cu ceapd (de asemenea, pisatd) qi oud, sernin{ele de cinepd grdbeau Ei tdmdduirea rdn;ilor. Alteori, pentru vindecarea rdnilor, cin,epa se pisa, se fier,bea gi se amesteca cu smintina. Tot aqa, amestecul de sdmin!5 de cinepd, de ceapd qi de usturoi toate pisate era recomandate impot'riva unor boli de stomac. Din sd,min{a de cinepd bine pisatS, in amestec cu unturi nesdratd qi coajd de dovleac arsA Ei pisatd, se prepara o alifie, care avea e,fecte irnpotriva ,,bubeJ,or dulci(. Contra riiei, se recurgea ia iarbi mare fiartd, peste care se punea sdmrinfa de cinepd pisatd. Amestecul se utiliza dupd ce rdrninea trei zile la c5ldurd. Decoctui de puzderie de cinepd se bea contra limbricilor, iar ceaiul de cinep6, in amestec iu alte plante, se folosea la bdile impotriva hemoroizilor. Pentru regenerarea pdrului, oamenii se spdlau pe cap cu ceai de cinend verde226. \ )eefFnrr '{-Date fiind variatele intrebuin!5ri ale cinopei Ei indlui, odinioard ele se semdnau pe suprafele mult mai intinse decit cele de astdzi. De piidd, dintr-o statistici a epocii, reiese cd -. in anii 1837, 1838, 1839 in fara RomAneascd se realizase o produc{ie de 995259 kg sdmintd de in qi de 2401132 kg sdrnin![ de cinepd227.De regulS, prisosurile .de in qi cinepd sau de s6minld de in ;i cinepd se exportau. BundoarS, in epoca de tre* cere de Ja feudalism la capitalism, exportul produselor amintite este consemnat in documente istoricezs. Pe Ia 1880 se intrebuinlau 1626761 ocale de cinepd qi 633000 ocale de in. 25 Jnf. de teren, Nedeia (Dolj). 2:6 Cu privire la multiplele in.tr6buinldri, ca medicament. ale semintelor de cinepd, vezi Nicolae Bot, Cinepa ht credinlele si practici.Ie ntagice rontdnesti, in ,,AMET" pe anii 1968-1920, Cluj-Napoca, 1971, p. 280-281. 227S. P. Radianu, Din, trecutul agriculturei rornd.ne, $,i prczentul Rucureqiti, 1906, p. 430. ::8 Andrsi Oletea, Pdtrunderea conterfului rontdnesc itt, circuitul, ittternalional (in perktado de trecere de Ia feudalism la capitalisrn), Bucuresti, Edit. Academiei, I977, p. 39, 59.
220Gh. Bichir, op. cit., p. 439. Ibidem, p. 3-9; I. Birnea, Noi contribufii ta cunoagterea tesutuIui i,n asezarea de Ia Garudn (secolele X-fll), in ,,SCIV,,, an IX (1961), n r. 2, p . 3I2 . 222V,ezi, de pildd, Nicoleta Gumd, op. cit., p. I4T. Tuqor Pamfile, Industria casnicd. la rorndni, 1910, p. 241. :3 z% Ibidern, p. 24t.
198
i99
II
f,
;
'Estesemnific,ativc5, la ace'eaqi dat5, consumul'de lind se ridice doar Ia 1000000de 6csls22e; .--";:ir'! / In re,l,aliedire,ctd cu numero,aseleintrerbuinldri ale cine,pei (in industria 'casnicd,in alimentalie Ei in medicina popular5), tradilia oraia acu:i'tivat si aconservat cu fidelitate, pi,nd nu demult, o gamd intinsd de rituri_5pecia1'qmulte dintre ele cu presupuse in"rplic-atji@ivi tdtii'practice. Astfei, de o largd rdspindire s-au bucurat: credinla in zilele faste sau n,efastesermdndriioinepei ; ciiedinta'cd, pentru a creqte , cinepa frurnoasS,serndndtorul trebuia sd imbrace vegminte aibe I Ei ie noua ; practicile magice menite'sd apere cinepa impotriva pdsdrilor ; credintete qi practicile care vizau stimularea creqt€, rii cinepei dupd principiul analogiei m:rgice ; ritualurile oficiate la semdnat, cu scopul investirii serninlelor de cinep6 cu puteri tdmdduitoar" "1s.230. intr-adevdr, multe crcclin!evizau toonai virtulile binefdcdJoarc ale cinepei.-De-eke'mplu. s-econsitleiraciltorlul'oblinut prima datd de o fatd avea puterc de a vindeca boii sau de a proleja oa.nreniide,.ieanra dc rdu'(:.,...inconiurindcu el ,' casa de trei 'ori, nimic nu se mai putea apropi,s"231. La fel, a I I I ' I , r r
|
Procedindu-se astfel, se spera in o,hlinerea unei plinze nrai lungi. De asemenea, peritru ca tortul sa iasi atlb, perso;rna care-l fierbea sl imbrbc,a in aib. inrcc.tAlenita era qi opinia cd insuqirile pri mei i l ,ersoan evazule pe dur er t af ier ber ii t or t ului, ur zit ului sau navalitului se trar-rsmlteau pinzei. Cu alte cuvinte, numai omul i frunros Ei bun determina oblinerea unei plnTs fru,rnoase,,bunetj,-J Tradilia orald a pdstrat Ei un registru bogat de strigdturi, maxime gi alte specii ale liricii populare, care se referd, in egaid mdsurd, atit Ia muncile dificiie pe care 1e pre.qupungs cul ti varca ci nep ei- ci! qi la nccesit aLea inf dpt uir ii lor . I n general . hdrni ei a fe m eilg) ei'a ir pr cciaia in r apor t cu inder ninar ea, '=- * .- ^ - .- ) t'.'w sporul avutc iri 1ucru1 cinepei : ,,Nu existd rusine mai mare decit sd nu fi tcrs singurd cinepa, din lene sau nepricepere...r'2r4. ObEtea sdteascd detinea un rol irnportant in ac-
pe mind sau pe o strachind cu fdina", pentru cit nou-nAscutul sd aibd pdr fruimos.Tot aqa,Ia terminatu'l torsului, ,seobiqnuia sd sc lase citeva fire dc cinepd in virlul furcii, cu credinla cd, astfel, bdrbatui va fi pdzit, la pddure, impotriva aocidentelor. Efecte purificatoare, tdm6duitoare se cautau gi prin oficierea unor rituri, pe timpui lesutului. De pildd, potrivit concepliei populare, udarea clupi un anumit ritual a pin;zeivenea in spr.ijinut sdndtdlii fizice qi psihice a membrilor famiiiei. ln schim'b, ,cinepa apbrutd in vise semnifica sdrdcie, grijd, scirbd, boli grcle. Iacrirni?32. Multe a,cliuniaveaunc'nirea de erpnovocaimbundt[lit'ea insuEirilor cinepei, pe,cale,a Spre exempluo,cind analogieim,agirce. se punea pe furcS.q:rimul fuio,r d,in cinepa noud, se consi,deri cb estebine calfemeifsd mcalg6 cu furca pe uli!d, cit mai departe. - ---/
!i unea rl t' vestcjir e ia com oclit a! ii. Dar . iudcosebi ir r f ir ll f cm ciI or inddrAtnice, tean-larde ,,gura sartului" nu avea totdeauna efectul soontat. In consecinld, impotriva lenei, a indolenlei trebuia sd se gdseascd ant idot ur i m ai sigur e. Pesem ne ci t ocm ai dorinla de a impulsiona hdrnicia, priceperea, sporul in lucru al femeilor, nevoia de a le determina pind si pe cele rnai deldsdto,are sI ducd la capat, in timp optim, toate fazele cle prelucl ' arc a pJi tntt' lor lcxt ile si a linii au im l) us apar il, ia in r nilologia populari a unui personaj miraculos, l:ly-IgJapabild sd ia diverse infdtiqdri235 - de obicei dintre cele care provocau frica, gyoaza -_, Joimdrila avea gi harul de a cunoaqte in permanenld adevdrul despre muncrr fetelor ori a femeilor ;i de a le pedepsi, uneori cit se potrte dc dur (ohiar cu moartea), pe cele lenege. Nu este exclus ca, ir-r afara unor multiple.alte semnificali,i atribuite nemijlocit de popor, Joimdrila sd fi avut gi ,,...o funclie de iniliere in munca, atit de specificd gi altor obiceiuri din ciclul calendaristic. _E;Jg,de fapt un fei dc' judeqriceperii_ la m-i11cd' Ia care se supune -"g!g,g -tq'dgrnindri!-si intreaga colectivitate a satului, nefiind excluse nici strdvechi functii in plan magic, azi greu descifrabile(!236.Asadar', se pare
2:tlP. S. Aurelian, Opere e co n o r n ice - ter.te ol cse, B ucul eqti , E di t. Acaderniei, 1967,p. 170. :s Pentru toate acestca, ve zi p e la r g Nicol ae B ot, op. ci t., p. 282* 285. 231 Ibidenr, p. 287. 212 lbidem, p. 291-292.
) 3 3l b i d e n r , p. 2 BT ;2 9 1 . 234Ibidem, p. 287. :J: Vezi, in acest sens, Ion Muqlea, Cercetdri etnografice ;i cle folclor, vol. I1, Bucuregti, Edit. Minerva, t972, p. 223-238. 236Nicolae Bot, op. cit., p . 3 0 5 .
204
20'I
si .credinfele.populare referitoare la cinepd, la lu_ / ::,.Iilyrile ur ur er' crut er' derrva ,practicd, cdreia orn activitatea din actlvltatea ,practicd, cSreia ii sint sint suborcro,i subordo_ 'erlva nate gi au drept scop sporirea-eficie.lei acesteia : ,,Nu o-iata ate muncitor cinepei, credinfeie 9i prac_ :,Tlt{i":tjile,magice ucile lcgafe de ele, sint un aqt de pregg5l;!_rg-a*-r:i_ifnsji$_ u
a*::::js}ff-prufltlai:i*rcfi rerg]:+e*?o*i{ie.ator, lmprlcrt i mpticitrffi-ffi un stlmulent
al harniq!-ei
si pri_ .i-
cefgri] Etica populara este prezentd la tot pasul..:;24' Dupi cum aratd.informaliilede teren, cultura fncpei si a inului 3 {9tt rdspinditd pe toatd intinderea ldrii. Cu jfi" vinte, indiferent de condillile geografice loiale, i""f ""_ li, _"i cu*$BiUFA, erau nelipsite odinioard din orlcare gospodi_ .cinepa unor surse de aceeasinaturd, pind nu demult, Jo_ ,ri#o.trivit i numeroase sate ale bdri,ganutui qi n"t."g"i jin ,i,Uiq_ .' i:il::tt r'rurausa pretucrer",.S,ir*-pu salbatica. gdsitd in cantititi apre_ in .se'enea situalii, cle reguld, curti' ci:rbilepe plan local238. .. ,\'ar,eacinepeinici nu mai era neces;rri. cinepd trebuia sd fie ingrdEatdir-rtimp cu gunoi de grajd. poate de- aceea plantere textire amintite iii ge"seau,ade"seo?, locul cel mai prielnic dezvoitdrii pe la capeteletarralero, cu-po.u-b sau ale plraiurilor cu vii. Di' ercc.ieaqi r-r-ro,tive, iir zonere muntoase, cineila se cultivl
frecr.i.nt sus. l a conace, Ia oddi ,
colibe etc. Ardtura se efectua primdvara, dupd ce gunoiul era bine putrezit. Cind pdmintui era deja zvintat, brazdele sau bulgdrii se sfdri'mau cu muchia sapei. Apoi se semdnasi se netezea,pdmintul cri sapa. Din loc in loc, pentru a ocroti sdminla impotriva pdsd_ .. ,rilrr, prin cinepi;te se plantau sperietoctre, momii, maimufoi, mdtd"ttze sau brezdi, adicd niqte bete imbricate in veEminte ve'chi si ingemdnate astfei incit sd pard a fi oameni. prin runa iulie, se cutregea ci,nepa.d.e uqr(L - numitd izolat qi biLrbd.teasc(t (de pildd, in FdrcdqeEti-Gorj) -, iar spre sfirsitul 1unii august se recolta gi cinepa de toctmnd, cdreia, in puncte disper* sate, i se mai zicea femeiascd (tot in Fdrc6Eegii_Gorj) sau de sdmin[d (bunSoard, in Mdndstirea Caqin_Bacdu ; Lucdceni _ Satu Mare ; llosiile - Vilcea) etc. 2:17Ibident, 238 Ve zi
p. 321. ALR, s . n. , I , h. 253.
,o.)
,!l
In unele sate de prin^M)tdov& Ei Transilvania, cinepa de sdnrin!5 - dcnunriLd 3lUldalani !d!rrlltlani), pdh,ui23g,hatcta.ni " tt and atzi ( hfi;id ani,' rit a,na,ini, ii,aha"it I zii * &g1!kj)1:0, nu se semdna la un loc cu cea de vard, ci - ici-colo - "J"prin porr:mb sau pe marginea culturilor de cereale. Sporadic. termenul hdldan (h.ildan)a fost inregistrat si in nondui gi1"ni-eiza2 Culese cu mina, prin smulgere, mai multe fire de cinepd sau {g in se legau Ei formau minu;i (miittu;i), mdnunchi, znopi etc. Numai cinepa prea inaitd era cositd s,au seceratd foarte aproape de pdmint. Uscatd, cinepa de vard se ducea direct ta topit sal La.muraf. In schi'mb, dr.lpi cules, cinepa de toamnd se ingrdmddea sj se ldsa (circa 3-10 zile) la ttscat, la mucdrit (nu,me prin Gorj), la dubit (denumire prin Hunedoara), la ctmtt;ald'(denumire prin Ilfov)2a3, la dospirt ori la copt (iermeni cu o largd circulatie). Dupd dospire, se usca 1a soare, iar pentru scoaterea seminlei se bitea cu.tmbldcizll sau cu un mai, pe un butuc orj pe o scindurd, deasupra unui aqternut. Oriunde a fost posibil, topilele se amenajau, in primul rind, spre mal'r,rile Ei pe la cotunile apelor curgdtoare (riuri qi piraie). Pentru cd in urma ploilor rdpezi de vard apele curgdtoare puteau creqte pe neagterptate, se evita topirea cinepei pe firul acestora. Din aceeagi cauz6, cinepa se ancora intre ldrusi Ei se aooperea cu prdjini (numite rude, in Transiivania; prd;tini, in Mold'ova), peste care se a$ezau brazde, pietre etc. Atare mdsuri de proteclie puteau deveni totusi inutile cind apele curgetoare se umfiau brusc, peste o a:umitd limitd de toler,antd. De aceea, ori de cite ori iimteau pericolul, oamenii din zonele muntoase Ei deluroase se grdbeau id-si sooatd cine,pa $t upe Dupd trecerea primejdiei, o reintroduceau la topit. Ezitanlii sau cei aflati in imposibilitatea efectudrii operatiei r.dmineau adeseori f6rd einepd sau in. Vara, dupi incetarea furtuni l cr, se vedeau f r ccr ient oam enii ea, r e- si cdut au cu disperare ,,munca" luatd de ape. Dacd nu ajunseserd prea departe, plantele textile regdsite qi recunoscute, in special dupd legd.turi, erau recuperate. Rareori se iveau dispute. iar acestea se aplanau, deoarece, in conformitate cu obiCeiut pdminttLlui. :3e Inf. de teren. Lanc rdm (A l ba). :ru N urnel e a fos t des tul de des i ntrebui nl at i n Trans i l v ani a. :41 l)enumire frecventd in Moldova. 2a2Vezi NALR-OItenia. IV. h. Z0B. F oc l a, Tel ttti c i l ratl i l i otnl e pentru prel ttc rarea c i nepei , ^21:r_Marcel a ^i n ,,C i bi ni um", 1967-1968, p. 143.
f
bine conservat pind spre epoca moderne, insuqirea muncii str6ine era sever condamnatd de obstea sdteascS.Totodat5. in relalie directa cu lucru1 gr,eu pe care iI presupune.a cultivrrlea plan* telol iextile, furtul acestora ela pre.iintinrpin,atqi pe cale leligicrasd,fiind considerat mcLreytdcot. Acoio unde lipseau apele curgdtoare sau unde acestea se aflau prea departe cle vatra satului, cinepa ;i inul se tope:ru prin bdl(i stdtdttoare ori cu :rpd sTrartri (numite ;i tittu'i in unele s aLe lr ans ilv A n t' n e ;2 4 4 :p rj n g i rl e , Ia c ' ul i sau i azul i . Lu nevoi c. erau intrebuinlate qi topile care se amenajau acolo unde puteau fi depistate izvoare. Obignuit, tctpilele din :rceastd c;rtegorie se foloseau ani in gir clo nitre nlnnrir-'trru1 pdmintului care, de
;,i;i;ir; ;i ;.;",;; -' I
lt-t f uncfie de conditiile climaterice, to'pireai clura intre 7-75 ztle, apa caldd favoriz;r topire-a rnai lapicld. Scoase din apd, cinepa Ei inul se spdlau gi se ldsau in apro1;iere, la zvintat. A1roi, erau trarrsportarte acasd ;i puse Ia usc;rt pe garduri, pe lingd garciuri sau pe unele construc!ii :titcxc din gos podA r ie. La sud de Carpali, pentru sfdrimarea pdrlii lemnoase ;r tu1pinii cinc.pei, tndnurtch.iurile, nfinttsile, zttopii se asezau, de reguld, pe m'ec:h'ile sau fitlcile proluptL|ui (fig. 1B ; procedeu ^'
r Fig. il8. Cinepa se bate cu tttaiu Ia gurn plotapuiui 244Vezi ALR, s.n., I, h. 256. in plus, vezi inf. de teren.
Fig. 49. Piud
siLltcttd qi ni.ol der bdtut
cinepa
(Afuma{i*Dolj)
utilizat frecvent in Banat, Oltenia, Muntenia si in Dobrogea), pe circeie ,,doud lenrne prinse irr folm6 de unghi" (modalitate consemnatir in puncte izolate din Oltenia Ei din Muntenia), pe circeiele tin jelii (metodI mai des intrebuintatd in estul qi nordestul Munteniei), pe o piud sdpatd (fig. a9 ; procedeu folosit cu dc.osebire in sudul Olteniei) etc. ;i se loveau cu toporul sau cu un mcLi de 1emn21;,prevdzut, uneori, cu tdis pe o parte (fig. 49). Alteori, dupd ce se asezau pe un butttc, firele de cinepd se zdrobeau cu siLlul rdziboiului de le,sut sau cu un mui rotund rjri cu dinti pe gurd. Mai rar, procecleul clin urmf, s-zr folosit qi in Molciov:l sau in Transilvani3246. In scl-tirnb,in aceste zone si chiar in Banat, cinepa se rrlpeo, i n rnorl curerrl . ir r t r - r l m clit a cit se polr t e t lc r ezisler r t a, cLi un spafi u cic.forfc-care tnai larg de.cit la melita obisnuitd gi cu utr r:utif durabil, in pofida loviturilor re'petat(-. Lt genere, uneltei respective i se spune'a nrcIi!,oi -- in Mcrld ovL\; r)Lelitorti --- in 2ai i n. B anat, i s c z i c ea bi rti i us , bdLtttor, ndl s r.tni l : (ttd.uohti c , tti rbol rti c , tt.d.boi tti c). r"' l n1. dr. 1r'1s ' n, V S l c ni (Vaslui), Stinca (Iaqi), Gurahor.rt, Buteni (z\rad), Fi na!e (N fu r.' s ). I)oi )ra (1\11)a), Sir.nboieni(Cluj) ertc.Vezi, de asc.menoa, Gh. ,\l dcl . S l LC z 0ue, fielita, in ,,Bulctinul AER", r-rr. 6, 1979, p. 19i j .
20s
201
{{
Melite si darac din Arcani-Gorj. Fi g. 51. N l el i ta di n C l opoti r.aI{unedoara.
trig. 52. Melitd din nord-vestul Moldovei (dupd Papahagi).
Banat; nrclintoi (meliloi)2!7, Jringdtoare2as, meli{(t cle zd.robit (sintagmd inregistratd, de exemplu,_ in Clopotiva-Hunedoar.a ; Terebeqti ,Satu Mare), ,4r'o6i1oy2a9, zclrubcLldtL2s0 etc. -- in T r ar ns ilv ania. Dupd. rupet e sau zdrobire, obignuit2sl, cinepa se rnelita, se trdgea \a melilct cu un spaliu de forfecare mai strimt (denumire cu mrare rdsprlnflirs pe teritoriul ldrii ; in Moldova i se zicea gi mele[u.icd, meliguicd, iar in nordul Transilvaniei, in cazuri izolate, i se spunea strujitoare de strujit)2s2. Meli{a sau meletuica (meliftticcr) era fie mutitoare (se sprijinea pe patru picioare inclinate), fie cu un capdt fixat de un pom (pai, furc6 etc.) Ei cu celdlait capdt sprijinit pe doui picioare, fie stabilizatA pe dou6 picioare infipte in pdmint sau intr-un postarnent de lemn Si qvind capetele inferioare a1e picioarelor unit,e printr-o st,inghie ( f ig, 50, 51, 52 , 5 3 , 5 4 ) 2"7Denumire rar utilizatd ir1 Transilvania (de pikid, in Cir-rcu(Bra$ov), Bunila (Hunedoala), Chiuza, prundu Birgduiii (Bistrila-ljdsbud), Agrij (Sdlaj). 248'Ie_rrnen rdspindit rnai cu searnd in juck'tele Blagov, Sibiu, AIba, l\[u les si Covas na. 2'11) Cuvint folosit in puncte clispelsate pc aproape tc,ratdir-rtinder-ea 'l'ran siivani ei. 2tuNume, dd pildd,'in Almaqu (Sdlaj) etc. 25rCu deosebire in Banat sau in noid-vestul Nrlehedinliului, uneoli, cinepa zdrobitd cu ntaiul (t'tdbolnicul, nd.boirticul etc.) nu se tnai melifa, ci mcrgea dilect Ia pieptiinat. 2 ;'rVe zi AL R, s . n. , l, h. 257.
trig. 53. Melitd din (Dolj).
206
,t-
Padea
Fig. 54. Meli{d din Bechet (Dolj).
:d
'o .{
j> o.i :O
fuc "
, s -O --, a 7 I
biE r-
linrbi (dupd Vldduliu)' trig. 55. Melit.6: a) crl a iin.rbd; bJ cu clor'tA 'In
{arrL noitstrd, nrcli[cLcu o sit'Igurd lhnbd2r'3a cunoscut o rdspindire generalS. Cu scopul spriri'rii randan-lentului muncii, clin cincl in cind, gi-au gdsit solicitare Ei rnelile1e cu douS lirnbi (cite una Ia fiecare' capdt ; fig. 55)' lel care puteau lucra deodati cloud femei. Fdri a lipsi complet clin Oltenia, Muntenia Ei Dobrogea, tra,clilia intrebuinldrii melitei cu cloud limbi a fost mai futernici in Moldova - unde, adeseori, una 'dintre limbi serve:t tra ruperea cine,pei. (meli[oiul) iar cealaltd la frcs (meliluica, mele[iica) - 9i in Transilvania. Melilele cu doud lin,bi avearu patru sau doua picioare gi puteau fi nutate din loc in ioc. Uner: ori, picioarele se termirrau in tdlltici. Sporacli'e,in Dobrogea,.Moldova, Ranat Ei Transilvalia s-au adicd me]ile .premai.4flrrt in uz. meli[e crl d&nti sau cu coltri2t'4, v dt ut , ' in pa rte i t d i n i rp o i a Ii mb i i c u - l --5 di n!i , pri n care s' ' '
'o
nr 6
o
ir dger r c inepa c a p ri n tr-o p e ri e . I ir-rcleosebiin satele transilvdnene, renumite ilr cuttivarezt ci{epei, a existat depr:inrierea ca, la terminared'melifatu}ui; sd s " li, r g, r r r iz ct . t' r' l ttc i p t' n i rtl c (rl t' trl trlc i tre pci . i n ;rcesl sl ' l l s. ci l ' )cpi t si'aseza pe tirnu{;i c'ra jucatd tle tineri, ritrnic, pin5 cddeau tod-te pizrldt'iile. Tot i^ vt:rlercrr elimindrii pizddriilu' (ppzcl(t_1
_ q,2;lr I)el-rurnif€l c\.asigL,nel.al t.dspinclitd pe 'ir-rfrdg Cuprinslll RoriiAniei. Pelltru a desemna acelasi luct'u, in Nlararpurgll s"a folo.sit. nli,ii .Inult: tef' nrc.nul colrlerrci (vezi ALR, s.rr.,I, ir.258 ii AI-RR-NIafanlure$, 11, h.r500). Cuvintul lc'spectiv a fost in|egistrat de noi ii ir.r Aiiceni, Bixad (Satu l\4a rL). rrli Inf. di: teren, Suscni (Harehita), l,uncra Bradului (NIurel), Beba \reche, Giera (Timis), Trifesti (Iasi), Vezi si Gh' Aldea, ap' c'it., p 196'
208
b0
,d
I4
_t
*
ocupaliile
trad;li3nale
pe ter:toriul
Rcmeniei
vo]. I -
cl.
,1c2
bin dorinla selectdriip6rlii mai fine (Ju,iorul), s-a recurs, adeseori, qi la o alti unealtd, alcituitd dintr-o scindure care, de obicei, era'mai ingustd spre capete;i mai lrta spre mijloc. unde se plantau - in rinduri sau in formi de cerc - dinli mdrunti si r-nainumerogi ca la piepteni (fig. 59). Pe arii mai
Fi g. 59. R agi l d.
mul l sau mai puf in int inse. ust ensilei r cspect ive i s- a zis: darac (tc. tarak; bg. dnrcrk) - nume general rdspindit in Oltenia, Muntenia qi Dobrogea, unde instrumentul a avut si o formd specifici (fig. 60) ; acel:rgi termen a fost consemnat qi in puncte izolate din l3anat ; rugild. (rag,hild) (cf. germ. Raff el) - tormen rdspindit in aproape toatd Moldova, in sud-estul Maramureqului ;i in nord-estul Tran'silvaniei - ; rcth,el, raEilit (denumire in sud-estui Transilvaniei ; probabil c5, prin interrnediul populaliei transilvdnone, termenul rahel. (rahildl a ajuns gi i'n unele sate din zona muntoasd a Muriteniei, el fiind utilizat, bunioarS, in norclul judetului Prahova) ; grt.bin, (greabitn, grebdnu, greben, grectb(tl d t t )( {sl. e, r ebeni, , piep, t eni( ( )- cuvint pr ediom i-
F ig. cB.Melild, mai ;i piepten pentru cinepd (Rdileqti-Doli). riilor, po,zderiilor, pu,zderiilor/255,it-r alte localit5li, cinepar melitatd se trecea printr-o perie aspra Dupd inidturarea resturilor lemnoase, ,firele de cinepd sau in se adunau in chite (termen cvasigeneral rdspindit in Moldova) ; chite, Juioctre, legdturi (de fuioare), cununi (de fuioare), mdcittci, Tturcelapi, mdnusi (de fr-rioare), cliti (de fuioare) - denumiri in Transilvania ; cununi (nume frecvent intilnit in Banat) ; cununi, pdpu;i, legd"turi, minu;i (m(ntu;i), znopi - nume in Oltenia, Muntenia si Dobrogea25o. Pentru alegerea cillilor, aproaipe pretutindeni cinepa era lrasir prin piepteni ,,unealtd formatd di,ntr-o scindurA ce avea infipte, la capdtul mai lat, doui sau mai multe rinduri de dinti c le f ier " ( f ig. 5 6 a , b ; 5 7 , 5 B). D e mn d e subl i ni at estr f:rptul cd, pinS nu demult, s-au mai aflat in uz gi piepteni cu dinlii de Iemn2;7. %5 Termen cu rdspindire cvasige.neraldpe teritoriul tdrii. ln puncte dispersate, s-au mai utilizat cuvintele : zgrebe (de pildd, in FdrcdseqtiGorj), zgsrebeni (de exemplu, in Negreni-O1t), pcce;i (in Sarmizegetusa, Ldpugiu de Sus-Hunedoara), scarnfe (in Muncelu Mare-I{unedoira), zclrob on ef e (Zirnn i,cea-Teleorrnan). 25 6ALR, s . n. . l, h. 262. 257Jnf. de teren, Vdleni, Rosiegti (Vaslui).
Fig. 60. Ddrac dirr Afuma{i (Do1j)
210
21t
.{.
Muntenia), pdci;ele (in jumdtatea de no'rd a M,oldovei, in Transilvania Ei, iz,olat, in Muntenia 9i in Banat), ;tirr' (in Amdrdqtii d,e Jors-Dolj; Borce'a-I'alomifa), buci (tet' men cu mare rdspindire in Moldova ; mai rar, a fost utilizat si in Transiirtania262) ; tramd263,bdrbi264,ccLnurd.(denumire in unele sate din Vran,cea),zgrebeni,(cuvint rdspindit in Oltenia, Munteni'a, DobrrogeaEi sudul Transilvaniei). Furca;i Jusul au constituit instrurnentelecu ajutorul cdrora se t'or,ceaEi se rnsucea firui de cinepd sau in (amibii termeni sint foarte cun,osculipe cuprinsut ldrii). in funclie de pozilia folosirii 1or, se poate vorbi de mai multe feluri de furci265: a) de briu (rdspindite in aproape:toate \arazaaqi singurele intrebuinlate in Oltenia, Muntenla, Qobrogea, sudul Transilvaniei gi aI Moldovei ; femeile torceau cu ele nu numai in casd,ci qi in timpul'mersului pe druim, prin fala gospodiriei sau pe cimp, cind supravegLl,eauanimale'le . fig. 61) ; b) cu scd.una;(ai6turi de furcile de brtu, se intilneau in Mol'dova - cu deoserbirein judelele Suceava qi Botoqani qi in Transilvania) ; c) fixate i.n tauqn sau Uogrindd (uti'iizate, de obicei, ia rdsuci'rea tortului ; inregistrate sporadic in Moldova - de pildd, in Borca-Neam! ; Stdniqeqti,Pddureni-Bacduqi mai des in iudelele MureF, Sdlaj, Ciuj, Bihor, Bi'stritaNdsdud - din Transilvania) ; d) cu talpd sa:ulinute intre genunchi (destul de rdspindite in T'ransilvania Ei, m'ai rar, consemnate qi in Banat ori in judelele Suceava, Ndam,!, Iasi Ei Vaslui - din Moldova - fig. 62). In afara fusului obignuit (ustensiid si nu'me foarte rispindite in flntreaga tard), ,pent'ru toanoereacillilor qi pentru rdsucirea tortului respectiv, s-a mai ,afiat in vz, iL majoritatea satelor de pe cup,rinsulpatriei noastre, qi druga,,un fus rnai mare qi mai gros". Termenul druqd.,s-abucurat de o largd circuiatie in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea qi Moldova. Doar in puncte dispersate sau pe arii restrinse din ac,estezone du mai
nant in nord-vestui qi vestul Transilvaniei; h.eceld (lteteld,liechel(t, hiech.ietd) (( mag. ecsetd) - denumire precumpdniioare in centrul Transilvaniei ; mai rar, inregistratd ;i in nrsrflul, nord-ve'stul Transilvaniei - ; pe1"ie (termen cu o mai mare rdspindire in Banat, in nord-vestul gi vestul Transilvaniei) ; pieptdnus (ceptin, piepcin, piepcen etc.) - termen intrebuinlat indeosebi in Banat, in estul gi sudui Transiivaniei - ; dright (nume co.rsemnat in Banat) ; hrebdincd (cuvint cu circulalic in MaramureE)258; hre^bini (denumire notati in puncte izolate din nor dul M o l d o v e i )r' u e i c . Au existat si sate in care - dupi melilare - fibrele plantelor textile e,rau trase fie numai Ia piepteni (vezi, mai cu seami, nordul Olteniei Ei al Munteniei), fie numai Ia daruc, rogild., grebdn, perie etc. In general, informatiile de teren conduc la constatarea ci unealta de piept[nat cu dinti mai mdrunli qi mai numerosi decit ai pieptenului propriu-zis a fost singura intre,buintatd indeosebi in unele aqezdri din Ci'n-rpia RomAnd, renumite pentru produclia de cinepd. E de presu,pis cd la folosirea ustensil,ei rnai evoluate de pieptdnat s-a trecut tirziu, in evul mediu. O dovad5, in acest sens, o reprezinta originea variatd a terminologiei cu ajutorul cdreia e,ste de,sernnatS.noliunea in graiurile limbii romAne. Pe de altd parte, amintim ci qi in Oc c ident s e in re g i s tre a z d u ti l i z a re a ,,d a racul ui cu di nl i mctaIici" abia pe la inceputul secolului al XIII-1uu260. in orice parte a tdrii, din cinepd gi in s-au obtinut trei calitdti de produse : a) fuioare (fibrele lungi fo,losite, de reguld. ca urzeald la pinzd) ; b) fuioare de oalitate in,ferioar6, constind din ceea ce urma si fie bdteala (bdtittura) Ia pinzd sau urzeala Ei bdteala pentru saltele ; c) cilli (utilizali ca bitealS 1a pinza pentru pdtrrri, cergi, saci) presuri etc.). Dacd termenii fuior si cilli erau gen,eral sau cvasigeneral rdspi,nditi la nive,lul !drii26t, fuioar ele de c a l i ta te i n fe ri o a rd a v e a u n u m e di feri tc de i a o zona I'a alta ori de la un grup de sate la altul : mijlocele (in Lucd,ceni -- Satu Mbre), periitura (in Saligtea - Aiba), stuqtd (in Banat, n,ordul Olteniei, sud-vestul Transiivaniei si, izol,at, in
262De exemplu, in Terebeqti, Cdpleni (Saiu Mare), Deleni, Finale' Sinmihai de Pddure (Mureq), Cdtina, Simboieni (Cluj) etc. 2s Inf. de teren, Vindtori (Arad), Tomeqti (Hunedoara), Tomnatic' CdbeEti,Drdge$ti (Bihor). zsalr,f. de teren, Turnu (Arad), Luna, Cruciqor, Valea Seacd, Aliceni (Satu Mare). 205Cuvintdl furcd s-a utilizat pe aproape intreg teritoriul Romdniei. Pentru indicarea aceleia,si ustensile, doar in punc.te izolate din nordul. nord-vestul Transilvaniei s-a recurs Ei la denumirea cujeicd (cojelcd, cujercd, cojolcd.). 260Au fost inregistrate rareori doar in judelele Sdlaj, Maramure-s $i Satu Mare.
258ALRR-MaramureS, vol. II, h. 501. 2tc Pentru creionarea' ariei intrebuinldrii termenilor enumerati, per Iin gd info rmaliil e c ules e pe t er en, a s e v edea s i A L R , s . n . , I , h . 2 6 0 . 2{:lrVezi Jean Gimpel, Reuolufia industriald. in euul nredlu, Bucureqti, Edit. Meridiane, tb83, p: ZSA.261Din lcic in loc, cillilor li se mai spunea qi zgrebini, zgrebeni (de pildd, in Simburesti, Coteana-Olt ; Cdpreni-Gorj ; Timna-Mehedinti ; Bdrlrd testi,S5ld trucel. ViI c ea) , z dr obonef l( D5bule' n i - D o I j ) e t c .
213
2t2 :'
f
;i iL
i
(.'
Fig. 61. Torsul cinepei cu {urca agczati-tr briu.
'1
Fie. 63. Tocd'Iie (dupd Vuia).
,,'iSint dovezi certe cd cea mai veche unealtd de tors cle pe teritoriul RomAniei a f ost, de f apt, tocdlia. Inventatd inci pe vrernea inceputurilor torsuiui Ei menlinutd in prac'ticd pind spre zilele noastre, ea se lu,cra din lemn tare qi era alcituiti ,'"' din doud pdnli, una, cea de jos, mai gro,asd,cam de 6- -B cm, avin'd o pozilib orizo:rtald,Ei o a doua, un iemn rnai suklire infipt.veriical'in mi.;locul ceiui de jos, iar Ia c'apdtulde SUS,un cirlig"zzn (fig. ' - 63,64, 65). Tocdliei i-au urmat, in timp, druga si' abia mai apoi (din perioada infloririi civilizaliei gre'ceqtiEi a celei romane)' fusu1276'
Fig. 62. Purcd lungd, fixatd ne r r 'l m i r r i .i n 1 . r 'on i c i o a r e .
fost intrebuinlate gi denumirile sinor-rimic:e: rdsucdttoare ori rdsucd (prin Banat), rdsucitoctre (in punc,te dispersate din sudul Olteniei), piglifd (de pildd, in Pescari - CaraE-Severin), rofan (rodan)267, sucitoere (in estul Munteniei), uirteicd (d,e exemplu, in T,eremia Mare-Timis), tiuilincir (in estul Munteniei) , tocdlie (in n,ord-vestul Motdovei) etc. in Transilvania. insi, cuvintul drugd a circuL,at pufin. Pentru a de,semna ustensila in disculie, acolo s-a recurs frecvent ia sintagmele : Jzs de rdsucit, fus de indrugat26g sau, mai rar, Ia termenii : rd"sttcd26s, druji270, leglt e27l, pristine272, tio cdlie273 etc. in Transilvani a, fusul de rdsucit era previzut, uneori, in partera inferioar5, cu c(trig(t,,un fel de cerc din lemn, cu un diamet,ru de 7-B cm. oare inlesnea rdsucir,eatt274. 267Jnf. dc tcren, Saldtruccl, Bdbenl (Vitcea), Vinirlori 2o sAL R, s.n . , I I , h. 331. 21i$Inf. de teren, Bunila (Hunedoara). 270Inf. de teren, Cricdu (Aiba). ?7rInf. de teren, Buneqti. (Bragov). :l;'l 1tr1.de teren, TicuEu (Brasoi). 17;t1tr1.de teren, Vj$tea (Bla$ov). :i 1 Jnf. de teien, Lurrca Bradu1ui, Cuc:erdea(Mureq).
ii
(IaIon-ri!a) Fig. 64. Tocdlie (dupd Vuia).
Fig. 65. Tocdiie (duPd Vuia).
275Romulus Ytia, Tocd.lia ;i in'ceputul torsului, in ,'Studii de etnografie gi folclor", vol. II, Buc., Edit. Minerva, 1980,p. 389. 27clbidam, p. 391. r' t 6
214
&
Firegte, are mare insemndtate faptul ci, aldturi de fus si de drugd, tocdlia a fost nnenlinutd in uz, la romdni, pind astdzi. Rasp'inditd in aproape toate zonele ldrii, c.a a fost, ,insd, d,esemnata diferit : colte; (in Cdmirz,ana-Jara Oagului), uirtej (in valea Ldpu;rrlui), mdcdldu sau Dil.tej (in lara Halegutui), mdcdldu (in Tara Oltului), rdsucitori (in fara Birsei), uirtii (in Fundul Moldovei), buzduEan (in satele din zona rnuntoasd a Moldovei\ e\c.ztt. Inili'al, tocdlia ajuta la tor,s si la 'rdsucit, in general. Odatd cu descoperirea fusului, ea si-,a restrins simtitor sfera de intrebuint ar e, lim it i n d u -s i -o l a to rs u l 9 i ri s u ci rci r pi rul ui de caprd sau la rdstrcirea,,a!ei di:r pdr de cal", (toate 'din ,,coadd de vitd,, ace,stea fiind ne:e,sare la Iegarea obielelor sau ca nojite la -cu opinci). De ase,men'ea,.pind de currind, oiobanii ;SuLo€arl ea "... lina in una, in doud tpind la opt fire, fdcind a!6 de inohingat magarii Ei bait pentru desagi ( ) Un ,cio'ban {ine lina de rors, iar altul o suceEte Ei^,apoio dd pe tocdlie. La nevoie poate lucra Ei un singut P e la inc"|o5uttr1278. e p u tu l s e c o l u i u i a l XX -l e a , pri n sudul Munfeni ci gi al olteniei, tocdlia mai era frecvent folositd la rdsu,citul sforii groase din oinepd, nercesard confecliondrii plaselor gi r dvoadelor. in acest ,caz, to,cdlia consta dintr-o ,,... bucrati de lemn gros .gi bine rotunjit, lung ca de 25 cm, in mijlocul cdruia este inlepenit un bdt mai sublire, terminat Ia capdtul de sus cu un ocirligo gi in capul cirligului cu o -cresteazi-. De ciriig el prinde capdtul vilei Ei apoi ,cu mina stingd trage firele din fuior, iar cu dreapta 1e aEazd gi loverqte din timp in timp lreste coarnele tocaliei ca si se invirteascd necontenit ca un fus. Cind vita e bine suciti, ea se deapana pe tocdlie, trecinclu-se firul peste cresteazd ;i se sucegte iardqi o altd bucatd, apoi iard^i se dea_ pdnd pe t oc dlie E .a .m .d . Dupd c e o mu l c a re fa c c fri n g h i a a s u ci t astfel o vi td l ungd, o des f ds oar d d c p e to c a i i c s i o i n d o i e g i e dc 2, 3 sau 4 ori dupd cum vrea s5 facd fringhia din 2, 3 sau 4 vite - qi apoi o deapdnd, pe bralut sau sting. Vileie a"stfel indoite ei le bagd cu capatul lor de cirligul toca*liei Ei apoi cu mfna dreaptd incepe a o invi,rti pe aceaster,..rdsucind" astfel viieje ca cu un fus. Cind a ispravit de risucit o bucatd de fringhie, el o deapdnd pe coar2 1 7l b i c l e m , p . 3 8 9 - 3 9 0 . 218lbidetn, p. 390.
216
nele tocdliei qi apoi desf a; or r d iar dsi de p3 m inil stingd o noud bucatd care iariqi o rdsuceste 'oo s. a. m . d. "279, ( v: 'zi f ig. b, c. d). r'' +f, rn vremurlle aproplate noud, din dorinla sporirii productivitdtii muncii, in num er of se set e dc pe intreg cuprinsul [drii s-a introdus in practicd gi racfta de tors. in mare parte, motive de aceeagi naturd au mentinut in floare, pind citre r nijlocul veacului al XXlelr66iceiul strdvechi de a organlzil toamna, dupd stringere:r recoltei f ut'cinii, sezdtori, torcdrii, Fi E . 66. R dsuci r'..a s fori i dc c i rrr' pj c u fuiorii sau cldci2go, unde tocdl i a (du pd A nti pa). fete ;i femei, din unul sau rnai multe cdtune invecinate, veneau cu lucruZ 1or. intr-adevdr, acolo '_ intr-o atmo* sferd destinsS, presdratd cu glume, rpovesti, jocuri cle grup etc. qi cu trecerea in evidenla a prin,cipalelor evenimente din-viata satului - se lucra cu mai mult spor_Z lreitru a se obline jurebii (jirebe)2ql, scule (denumire prin sudul Olteniei, de pildd in Desa, Bistret-Dolj), rruotci2\2,pd.pu;i (denurnire in Oltenia - dc. exemptru in Vladesti-Vil::cea),d.d.rabi (denuLrnirs prin Transilvanla)283 etc., direct de pe fuse sau din .gheme, tortul se trdgeo, se rd;cltia, se depd,na pe rd;ch,itoru,L Antipa, Pescdr.ia si ,pescuilul itr, Romdnia, Bucureqti, 1916, p . 1_6^lto 9 - i 79f. 0. 280Cu privire 1a rdspindirea termenilor respectivi, vezi ALR, s.n., II, h. 445. ,_ ..,.t Termenu1 s-a folosit in puncte izolate de pe intreg cuprinsul IAr r t -
282Denumire consemnatd in Jara Halegului, in Banat sau chiar in OltenJq (vezi, bunSoard, Tache papahagi, oi.-cit., vol. Ii). 283Pentru urmdrirea rdspindirii termenilor enumerafi, vezi Ei ALR. s . n . .I L h . 4 5 9 .
2r7
certe insuFiri estetice - fig. 69-74). in puncte dispersate din nord-vestul Transilvaniei, virteinilei i se spunea ddp(rndtor (ddpitn(ttorel; in Mdrginimea Sibiului - cuprd pentru depdnat, iar in Banat a fost consemnat qi termenul adtLnd.toare. Partea pe care se sprijind virtelnila propriu-zis5 era denurnitd cociump (clocimp, clociwmp) - in Oitenid qi vestul Munteniei ; buturugd, - in restul'Munteniei si in Dobrogea;'pqt, scaun sccl'tt,'l ,butuc '', in Moldova sc&un,. scouiT ori butuc, pop, crac, butuc, talp(t (tdlpdl(tu), picior, toc, cdproi, caprd .- in Transilvania28o. Precizdm ce, asemenea ddraoului, uirtelnila $i me:l,ila reprezintd ciEtiq'uri tehnice ale evului mediu, ele fiind rdspindite in Europa abia incepind cu secolul al XIII-lea2B7.
Fig. 67. Iidqchitor din Drdgug--I3raqo"' (dupd PaPah ae i) .
Iiig . ti8 . Rdgchi tor di r-r N e'greni -C l uj (dupa P apahagi ).
Fig. 69. Virtelnild Ei sucald din $ugdtag - Maramure$ (dupd Papahagi).
(rd;cltitourer-r) cu doud sau mai multe cocffneori brule (fig. 67' 68 ; unealta gi denumirea ei sint in g'eneralcunoscute pe cuprinsul !drii)284. Atbirea tortului se efectua prin coacerein pirldu "vas special, lucrat din lemn" (pe plan loca1era, uneori, inlocuit cu uleiul, ciubdru,l, cada, ghibocul (nume in nord-vestul T'ransilvaniei) etc. in vaselerespective,tortul Ei cenuqase aqezaurinduri. Peste ele se turna apd fierbinte. Pind la albires necesarS,operatia se repe'ta2-3 zile. Sc'oasedinle;ia de cenu;d, jurebiile se spdlau, se lSsau la inghe!, dupi care se uscau Ei se aEezaupe uirtelni[d (unealtd general rdspinditd pe intinderea !drii285,dar prezentind o gamd intinsi de forme de concretizare'de la cele arhaice - care aveau drept suport ramurile unul trunchi de copac - pind 1a cele lucrate pe de-a intregul de vestili rnestesugari, capabili sd asociezefunclionalitdlii instrumentului gi 23\vezi ALR, s.n., lI, h. 447. 2 8;61 P, s . n. , I I , h. 451.
218
Fig. 70. Sucald si virtelnitd din LeIese - Hunedoara (dup5 Papahagi).
286 287
ALR, s.n., II, h. 455. Vezi Jean Girnpel, op. cit., p. 289-240.
2r9
Fig. 7t. Virtelnild
qj pat cle Letc(t din Nereju-Vt'ancea (duPd PaPaliagi). Fig. 73. Virtelnild din Leu (DoIj).
Fi c. 7 +. Vi r to l n i ti din R i p ci u r r i - ) 'l e a m ! ( d u p j Papahagi).
Fig.72. VirtelnilS bdtrineascd din nord-vestul Nloldovei (dupd Papahagi).
iar
De pe virtelrtifd, tortul pentru urzit se depdna pe mos*rarer !evi. cel pentru bd,teuld se fdcea ghem 9i, in contin'rare,
Obignuit, tevile erau invirtite cu ajuto^ruL sucalei (unealta ral r6spinditd in ilomAnia ; fig. 75,76)288,iar mosoarele ot d.e depA'.atr care putea fi simplu (era aclionat direct, cu patmeil sau prevdzut cu roatd qi curea de transmisie (in
genepatnl ltodul OIte-
Fig. 75.Sucaiddin Alunu l V i l cea ) .
288Pentru a rndica aceeaqi ustensild, in Moldova au fost intrebuinletcd, pat de Letcd sau fus de letcd' (vezi !ate, frecvent, qi denumirile At-R, r.r-t.,11,'ti. 456). Totodat5, in puncte dispersatc din sudul Moldo|ei, din estul Munteniei sau din Dobrogea, uneltei respective i s-a spus : t:icdric (ciciric, c ic ir ig) .
Fie. 76. SucalS din Stoene;ti (Vilcea).
nia in unele sate din Muntenia - de pild6, in Cervenia -si Teleor'man -- acestei variante m.ai evoluate i ,se spunea ciacir - fig. 7V-80 -, iar in Dobrogea s-a vor,bit de ciciric - cicirig - pentru depdnat tnosoare).
220
221
t
\: ltig . 7 7 . Cia cil
d ir .r I S i ri l eqti (D ol j ) E ia
Irig. 78. Virtelnitri si ciocir din Damian (Doii)
7O
Ceacir, pieptelxe$i darac din Padea (Dolj).
80. Ceacir din Padea (DoIj).
I'i g . 8 2 . Al e r g d to a r e .
un capdt intr-o grindi a casei, iar cu ce151aitin scobitura unei bucSli de lemn -, din cruci (patr,l lemne aqezate,doud sus Ei doud jos, in cr,uce) Ei din rclzele, lop(tleLele, picioarele sau dreuele urzoiului, adicd din patru lemne, prinse de capetele crucilor, pe care se urzeau, de fapt, firele (fig. B1).Alteori, urzirea se fdcea pe gard cu lergdtoarea (alerg(ttoau'eo)(fig. B2), pe pari sau pe collii grapci. De precizat cd procedeele enumerate au fost cunoscute preiutindeniin !ar5. Numdrul firelor urzite varia in funclie de 16!imea pinzei. Dupd urzire, firele se luau cu griji de pe urzoi sau de pe gard, de pe collii grapei etc., se imi:ieteau (pentru a se evita incurcar.ealor) qi se trdgeau cu un capdt pe sulul rdz'boiului de lesut, asezat in curtea casei. Apoi, firele urzile *- numite regi'onal tiard (
Fig. 81. Urzari din AfurnaJi (Dolj).
Urma urzirecl pe urzoiul (urzariul, urzoniul, urzdtorul, u'zdtoarea) lp,provizat din cuie de lemn prinse in lungul thtdei (prispei, tirna[ului) sau'pe peretele altei construc\ii (;urd, pointri, grajd. elc.). Au existat ;i urzouie lu,crate anume de me'9te;ugari. Ele se compuneau dintr-un fzrs de lemn sau de fier -- fixat cu
28eDenumire frecventd in N'Iaramure$ (vezi AlRR-Mara.mureg, Ir. 511),in Bistrila-Nds5ud etc. 15 -
oo.t
&
ocupatii tradilionate pe teritoriul
Romaniei vol. I *
cd. 402
II,
225
Se trecea apoi la nduddit, vasdzicdIa introducerea firelot' urzelii prin ile qi spatd, dupi care urma lesutul La rdzboi2el. Sint indicii sigure cd pe teritoriul ldrii noastre i{ele se foloseau deja in perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzvlui2er.Se pare cd pind prin secolul X-XII, de'ci pind Ia descoperirea gi rdspindirea rdzboiului orizontal de lesut, se lucra numai cu doud i1e2e2. Cu timpul, numd'rul ilelor a sporit la patru sau chiar mai multe. Se irrlelege cd descoperirea ilelor a inlesnit simlitor acliunea de incruoisare repetatd a firelor de urzeald fdrd sot cu cele cu so!, ingdduind, pe de o parte, prinderea intre ele a bdtel,ii, iar pe de altd parte, deschiderearastului pentru introducerea unui a1t fir de bdteald. Pentru cd praful Ei scameJ.e ce se eliminau in timpul !esutului erau diundt,oare organismului uman, rdzboiul nu se ageza, de reguld, in casd,ci intr-o construclie aparte, situatd, adeseori, chiar in afara gospoddriei,gi denumitd ergee. Mai cu seamd in Oltenia, i r tradifia orali sint incd vii amintirile despre argele2s3,construclii strdvechi (dovadb originea autohtond a termenu,lui). in concordanld cu mdrtu,riite de natura oe'Ior amintite, se poate ,afirma c5, din cind in cind, argelele erau amenajate in m"aluri, in ldsd.htrile coastelor qi chiar prin pdduri, unde lipsea pericolul ivirii'apei. Ele constau din gropi adinci, din furci (dispuse cite una pe Ia colluri) Ei din grinzi, peste care se incropea aooperiEul din birne, crengi infrunzite qi pdmint. Alteori, argelele erau construite din doud Jurci (6te una la mijlocul capetelor gropii), o culme - fixatd pe furci -, b'irne situate cu un ca,,odtpe culme Ei cu altul in margine,agropii, crengi infrunzite si pdmint ce inierba. In argele se cobora pe ,treptedin pdrnint crulat. Se presupune cl in ele se afla un rdzboi orizontal fix294, lucrat rudirnentar din patru stilpi bdtuli in pdrmfnt,ca,relineau locul nicioareLor de la rdztroiul de tesut inde,obste ounoscut. :e0 Termenul este general intrebuinlat in Banat, Oltenia, Muntenia 5i Dobrogea. 'fotodatd, utilizarea lui precurnpdnegte in sudul Moldovei, in vestul, centrul qi sudul Transilvaniei. ln schirnb, in restul Moldovei, in nordul, nord-estul si estul Transilvaniei a cunoscut o m'are circulatie cuvintul statiue (statiui) (vezi ALR, s.n., II, h. 470). 2e1Marin Nica, op. cit., p. I25. 2e2Gh. Bichir, op. cit., p. 429-439 ; I. Barnea, op. cit., p. 312. 2s Inf. de teren, Alunu, Igoiu, Bdloe$ti, Roqiile, SlStioara (Vilcea), I'drcd$e$tl, Stoina, Dineqti (Gorj), Amdrdqtii de Jos, Leu, Orodel (Dolj). 2e1r fsn Chelcea, Despre argea ca irtstalafie de prelucrat cinepa, in vol. ,,Se,siuneade comunicdri qtiinfifice a muzeelor de etnografie Ei arta popular5", Bueuregti, 1969,p. 333*349.
226
In timp ce lesea, femeia sta pe pdmint. Pentru schirnbarea i!elor se servea cle o groapS ca:m pina ta genunckri de adirlcd. In argele se lesea mai cu seame vara, pe cind muncile aimpului nu erau in toi, si toamna. Iarna, 1ucru1 era sensi'bil ingr,euiat din cauza fri3ului : ,,cind se lesea iarna, se fdcea o leacd de foc intr-un co1! al argelei, se luau cdrbuni Ei se puneau pe pdmfint, sub n'atr5, ca sd lind cald Ia picioare"2e5.Pe durata lesutului, din clnd in cind, fire'le se ungeau cu seu sau cir ,,ameste'cde apd gi fdind de griu", pentru a permite dintilor spetei sd treacd printre ele cu o mai mare uqurinld. Numeroase in,formalii culese pe te,ren in Oltenia impun constatareacd, ade'seori,aceeaEiargea era folositd de mai rnulte familii inrudite sau numai invecinate. in genere, in argeleLe construite pe ,rnearrluri" sau pe prineipiul vecindtSlii, lesutul se efectua cu rindul. De o mare inse,nndtate sint gi mdrturiile orale potrivit cdrora argelele nu se intemeiau in incinta gospoddriilor, ci in locuri izolate - de oblcei in pddure - pentru cd in momentele ,derestri$te (ndv6lir,eaturcilor, a cazacilore't,c.), ele serveauca loc de refugiu al fetelor. Prin urmare, argelele aveau nu numai utilitate pra -tiod, ci qi strategic[. De albfel, se spune c5, pe vremu,ri, circula un cintec care incepea cam aEa: ,,Mdi cazacel
j:j'g: ,cizscelelle,c3lj_n9*1p!g?_qlil_Sis"L"_/,P_upe,!ele.g"_"J+e Pe de altd parte, conservarea pind in zilele noastre a ntuneroase toponime care au ca obirgie apelativul crgea este gi ea o probd grditoare despre rolul acestor addposturi in viata :ratelo,r cre odinioard. In general, dupd cum ardtanr cu alt prilejzei, prin atar,e nume sint inclicate mai cu seamd punc.te strategic situate. De pildd, in satul Polovragi (Vi1ce:r), existd doud toponime : ,,La Arge,a(( pe valea Cireqului qi in Bengeasc,a ; in s,atul Sine,Eti (Villcea) ser qtie cd a,rgeLele au existat pe Pirir.itl Luputlui s,au in Capul Pi.scului ; in satul PS.rdusani (Vilcea) se p6streazi toponimul Piscul Argelei ; in BdlceEti, o vale se numeqte ,,La Argea". iar in Rf,esti, unui loc, pe care a exisbat pddure pind de curind, i se spune ,,La Gropi" (localnicii stiu cd aici au fost argele). ln sprijinul aJirmatiilor de mai sus vine ;i faptul 45, in Polovragi, argelelor li se atribuia o funclie. strategicd sirnilard cu cea a posterii Muierii. 2e: 1r't1.de teren, Ro$iile (Vilcea). 2ffi lbidem. 2e7Gh. Iordache, Llnitate qi diuersitate socio-etnograficd, Craiova, llclit. ,,Scrisul RomAnesc",1977,p. 84*85.
227
/ In concluzie, se poate afi'r'ma ci prelucrarea cinepei Ei a inului a constituit o indeletnici're strdveche a lo'cuitorilor de pe meleagurile patriei noastre, cd tehnica 9i uneitele de lucru au fost, in esenJ6, aceleagi pe intreg teritoriul locuit de rornAni qi cd eie au, in linii mari, o provenienld arhaicd' Fireqte, ca Ei in atte domenii ale vie{ii materiale tradilionale, pe iingl elementele comune tuturor zonelor etnografice ale ldrii, cu timpul s-au,contu,rat$i s-au statornicit si unele forme specifice de concretizare. T,otodatS,se mai impune precizarea cd, deEi ocupau suprafele rnici in comparalie cu alte culturi, pind nu dernuJ.t'cinepct ai inut aveau, totugi, o mare insemnbtate eoonomicd pentru fiecare gospoddrie.In ultimeie decenii"ale seeolului nostru, insd, concomitent cu dezvoitarea puternicd a industriei textile ,romAneqti, a regresat simlitor interesul pentru prelucrarea cinepei gi a inutrui pe planul industriei casnice.De asem'enea,odatd cu sporirea consid'erabilda cantitSlii de fire sintetice, produse pe bazd de hidrocarbu,ri, s-a diminuat qi importanla economicd a fibrelor naturale. in conditiile actuale .este irr,perios necesar ca, in industria textild, ponde're'afibrelor naturatre sd devinS din ce in ce materii mai mare fald de oele artificiale, economisindu-se,astfel prime energointensive epuizabiie. in aeest sens, a qi fost elaborat un prog'ram amplu de mdsuri, menit si impulsioneze cregterea producliei acestor valoroase plante. Printre altele, se soUcitd mdrirea cantitdlilor de ingrSga*mintechimice folosite la cu1turile de in Ei cinepd ; oombaterea pe cale chimicA a buruienilor de pe suprafelele cu in ; extinderea mecanizdrii luordri1or ; delimitarea celor rnai favorabile zone 'de cu'lturd atit pentru in cit qi pentru cinepd ; raionarea celor mai corespunzdtoare soiuri ; mdsuri pentru ,recoltareaqi pdstrar.eain bune condilii a producliei de tulpini ; insimlnlarea in sol pregitit corespunzStor qi in limitele perioadei optime ; respecbareadensitdlii de plante la Lrectar; oblinerea seminfelor de soiuri val.oroase; inlocuirea inului numai pentru ulei qu in mixt, care produce deopotrivi fibre gi seminle pentru ulei etc. Se inlelege c5, in directi relalie cu respectarea fermb Ei cu transpunerea sistematicd in practicd a mdsurilor enumerate, se creeazdposibiiit5{i reale pentru redresarea qi sporirea cerutd a pnoducliei la plan,teletextil'e, pentru asigurareaildustriei de tesdtu/i cu materia primd de stringentd necesitate.-P 228
m. LEGUMICUTT{JIiA $I CULTURA CABTOFULUI
&. 2l
:
I
DeEi pretenlioasd, pentru cd soiicitd pd;mint mdnos, aulturi pentru seminle, rSiaduri, cunoEtinle despre tehnica eJectudrii irigdrii etc., practicarea legumiculturii pe teritoriul tdrii noastre dateaz6,din vremuri indepirtate. Pe baza celor scrise de Herodot Ei de Pliniu cel Bdtrin, se poate ap're'ciacd tracii si, respectiv, geto-dacii cultivau sigur ceopd,litt'te, usturoi, castrauepi gi doileceizss. Seminlele carbonizate de bob, desooperite in aqezlrile geto-dacice, dovedesc cd qi aceasti plantd se bucura de atenlie din partea strdmoEilor n'oqtri. Pe de- altd parte, analize'Iepolinice dernonstreazd cd, incd din epoca bron(Airirplex)' span&zului, geto-dacilor le erau cunoscute lob^o^da Fireqte, qi mazdrea cal (Clienopodium)'gi chiar sfecla (Beta)2ee. trebuie si fi fost cunoscutd geto-dacilor, din moment ce cuvintul are origine autohton6300.Nu este exclusd nici obirqia geto-dacicd a termenuhsi md'rar (cf. atb. m|roj). De fapt, se presupune cd aparlin substratului 9i cuvinte\e ytd'staie',teaca in caie sint inchise boabele sau se'minle1ede leguminoase ori alte plante" gi curpdn (curpen) ,,vrej de dovleac sau de casf1gygfg"301.
Pe de altd parte, originea latind a cuvintului legumd' ({legu,men) ca gi a unor denumiri de legume (ceapd,{caepa: 2eBHerodot, Istorii, IV, 17 ; Pliniu cel Bdtrin, Istoria naturald, XlX, 5,' 65 * apud C. Belcin, op. cit., P. 66. 2s lVarin Circiumaru, Cott'tribufii Ia cunoa;terea agriculturii geto' clacilor pe baza unor determindri de seminle carbonizate ;i onaliz,e spo' ropoliniie clin agezarea de Ia Cirlomdne;ti (judeful Buzdu), in ,,Ialornita' Ivliteriale de istorie agrard a Romdniei", vol. III, Slobozia, 1983' p. 239' 3ooJ. I. Russu, op. cit., p. 345-346. lot lbidem, p. 301-302 ; 369.
229
ai
23 0
s-a prelungit pini in evul mediu tirziu3o7(de fapt, hirlele lucrate in intregime din lemn au fost coi:sernnatechiar de c5tre etnografi). DupS curn s,e cunoagte, solul de prin gridini se afina cu sdrpdligiie.Vestigiitre descoperite de arheologi con'Cucla constataiea id geto-dacii utilizau doud tipuri de sdpdligi (fie'care cu mai multe variante)308qi c5, in Dacia roman6, alSturi de uneltele specifice geto-dacilor, au ciEtigat teren sdpdligile aduse de cuceritori3o9. Deoareoe peniru ceie mai insemnat'e qi mai rdspindite legwne de pe teritoriul ldrii noastre s-au pdstrat pind 'astezi nurnele autohtone Ei iatine sau denumiriie f'ormate pe t'eren rounAnescdin eletnente latine, putem afirma cd $i dupd retragerea armatei Ei a adrninistraliei romane din Dacia populalia rornanic6 rdmasd s-a strdduit sd oblind, pe mai deparfe' asemenea produse. in afara fapteior de limbd' interesul pentru grddinS'rit al popuialiei romanice de Ia nordul Dund'rii este probat corlVinlaior ae ramele metali,oepentru hirlele, deseoperite d'e arheoin ultima vreme' Iogi in aqeziri care aPartirrmileniului I e.n.310. se demonst'r.eazdchiar continuitatea intrebuinlarii unor unelte dacice sau romane pe toatd durata epociJ,orprefeudale Ei feudale. De pild6, se gtie cd in Transilvania, in Oltenia Ei in Banat s-a folosit fr,ecvent, la gnd'dindrit, sd'pd'ligacu coarne Ei cu lama rc,nlroidald sau in forrna unui triunghi cu laturile pulin a,rcuite (fig. 83 b, c). Tot in Trarsilvania, s-a menlinut in ,practicd, p'ind in prezent, o sapd de grStdindrit,numitd co'etrd,care are partea lucritoare formatd din doud coarne puterni'ce, situate in direclia opusd unui tdig ingust (fig. 83 a). Se aprerciazd ci tipurile respiectivede sdp5ligi ,,...derivi din unelte asemSndtoare (bidens, rastrum) folosite la grddindrit gi la vie 'de c6tre romani('311.De altfei, coroborindu-se datele arherologicecu cele etnografi'ce,s-a aj'uns Ia oonstatarea cd ,,...sdpdligileEi sale1e de tip dacic continud in zona piemontand a Munteniei (Prahova) pind azi, ln timp ce sapele gi sip6iigile folosite in zona de cimpie a Munteniei au la 5ur5 fi'puri romane. 307Maria Comqa, Grddind,ritul in milen'iul I e.n. pe teritoriul niei, in ,,Pontica", vol. XIII, 1980,p. 178. 308Ioan Glodariu, Eugen laroslavschi, op' cit" p .6 7 - 7 1 . m Maria Comga, op. cit., p. 169-171, 182. 310lbidem, p. 176-178. 3tr lbiden"L, p. 773.
Rotn6-
231
,/i/{
o.
b.
W
ffi e.
Fig. 83. Sdpdligi dezrzoltaie din forme simjlare din epoca romand (dupd M. Comqa).
Tot unelte romane au la origine Ei sapele si sdpdligile folosite in Dobrogea, Tran'silvania gi in p6rlile de vest ale !5rii"312. In aceeaqi ordine de idei, anaLizele sporopolinice indicd rolul leguminoas'elor in aiimenta{ia populaliei autohtone din epoca prefeuda15313. au fost depistate hirlele $i in agezdri din secoleleX-XIV de le nn cu rama de fier qi sipdligi necesare grddinarului3la. Cu privire la aceeagiepoc5, in gropile de cereale de la Dinogelia s-au gdsit, printre altele, straturi carbonizate de linte, bob Ei mazdre3l5.Tot aqa, Ia Coconi, in afara cerealelor carbonizate,-au fost scoasela lumind seminte de tigue gi de pepeni ,nr'ri316. ln concordanlA cu documentele istorice, se poate ,aprecla ci de,prin veacurile XVI-XVII legumieultura a ciqtigat o mai mare importan{d economicS. Pesemne ci la infl,orirea ei au contribuit ;i grddinarii venili din gudul Dunerii317.Pe de altd 312lbjclem. p. 183. rr3 Malia Comsa, Cu.Itura materiald. ueche rotnd.neascd. Asezd.rile din secolele \/III-X de Ia Bucou-Ploie;ti, Bucuregti, Edit. Academiei, 1 97 B,p . 45 . , _314$tefan Olteanu, Aspecte ale dezuoltdr.ii agriculturii pe terltoriul ltloldauei qi f,(rrii Romdne;ti, in secolele X-XIV, in ,,Ter.ra nostra,,, vo l. II, Bucure Et i, 1971,p. 36. sr, Ibidem, p. 3T. 31elbidem., p. 37-38. str y. gor15"hel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viala feuclatd.in, lara Romdneascd si Moldoua (sec. XIV-XVII,,,, Bucureqti, Edit. stiintificd, 19s7.p. 42. 232
''
':: ,.r':'"
r
f
;t1
*
;s
#,
&
ii' # :*
s
$ : it; lt
parte, in,sd, sporirea culturilor de zatzavaturi a fost determinatd decisiv de cererea mereu crescinde de logu,m'e,veniti din partea oragelor. ,,P,rin nevoile lor alimentare, oraqele au stimulat nu numai produclia cerealiere, dar qi'culturile de zarzavaturi (...) ; in oiage se desficeau legume El zarzutaluri, produse de marile domenii boiereqti sau menestiregti, pnovenite fie din clijrneie tdranilor, fie din culturile fdcute pe rezerva stdpinului sau de oldcaqipe loturiie 1ottt318. Bineinieles cd paralel cu creqterea cerinlelor de legurne au fost cdutate noi soiulii pentru oblinerea unor reeolte mai bo* gate. in primul rind, in urma unor experien{e indelung repetate, au fost realizate 'rdsaduri rnai bune. Apoi, s-au fdcut progrese pe calea selectdrii Ei a sddi'rii soiurilor de legume eare aveau randamentul cei mai mare' in raport cu sal'acteristicile solului gi ale climei locale. In aoelagi tirnp, mai cu seame in satele de cimple, s-a recurs la o tehnicd de lucru din ce in ce mai evoluatd, care implica, indeosebi, i'rigarea gnddinilor. Dacd pe timp de secetd oricare gospodar obiEnuia sd-qi ude perirodic legumele, in schimb, irigarea sistematicd a grddinilor * pentru cd solicita mari cantitdli de ape qi instalalii anume construite - se praci,ica, de regu,ld, d,oar in satele spocializate, in parte, in grddindrit. Astfel de sate se intindeau mai fd'ri exceptie in apropierea unor sur,sepermanente d,eap6. Uneori, oind se depistau izvoare in imediata vecindtate a terenurilor cultiva,te cu legrime, se amenajaugropane,puluri', stiubeie etc., din care se scotea apa de udat fie direc't - eu cilddri, cofe, gdtreli sau ciuturi agdlate de cirlige, de funii sau de lanluri -, fie cu ajutorul fintinilor cu cuntpdnd, cu szl qi maniveld, cu roate ori cu scripete. Alteori, iuncile aEezirilor specializate in grldindrit erau impinzite de ccmalepe care venea apa direct dinspre riuri sau piraie, ori ilnpinsd de Ia roata de udat.ln vede,reafolosirii Ia timp a cantitSlilor neicesarede apd, canalele aveau st(tuilare cu ajutorul cdrora se puteal controla forla qi nivelul ap'ei plrse in slujba intereselor omuiui. O solu{ie arhaicd, dar ingenioasd,.de folosire dirijatd a apei a fost inregistratd, de pilde, in Ilovila (Mehedinli). Acolo se capta apa din pi,riul RacovS! in citeva iazuri arnenaiate in apropiere. De Ia iazuri pind la grddini, apa se aducea pe canale 3i8 Florin Constantiniu, Relafiile agral"e din lara Ronxdneascd in sa<:olulaI XVIII-Iea, Bucureqti, Edit. Academiei, 1972,p. 55.
233
speciale, care traversau vatra satului prin fala grddinilor. in fiecare gridind se sd,pa cite un san! perpendicular pe canalul ,de alimentare cu ap6. Toate lucrdrile amintite (iazu,rile, canalele, san{r.r,riie)se efectuau ir-r comun de sdteni, fiecare partic ipind in m od e g a l l a m u n c i . Vara, pe timpul secetei, apa de irigat se utiliza, de asemenea, in despreagd sau in deudlmd;;ie. S6tenii se rinduiatL \a ud'at, adi,cd- potrivit obiceiull';i m'ogteni,t din bdtrini - aveau dreptul la un tirnp limitat de utilizare !r apei (o noapte din t r ei ; o noapte d i n p a tru ; o u o a p te d i n 5 etc.), i n functi e de debitul acesteia Ei de uscdciune. Cind te aflai la rind, ldsai apa si alimenteze ganltti din propria-ti grddind. Imediat ce ili trecea rindul 1a apd, infundai gzlro qanlului cu pietre de riu, cu nis i, p. c u ir r r -b ae tc ., p e n tru c a a p a s i rneargA cu accergi for!a la un alt vecin. Cind nu mai avea nimeni nevoie de api, cu asentimentul tuturor sdtenilor, se stivilea ie'sirea apei din iazuri spre canalele de aduclie. Orice cap de familie era obligat si respecte intocmai inlelegerile. Incilcdrile acestora se pedepseau aspru, chiar cu exc luler ea de i r ri n d Unrd,g5s folose'a, r'oata de udat se punea in migcare, in rnod obiEnuit, cu ajutorul animalelor. Analiza vestigiilor materiale, din ce in ce mai greu depistabile astdzi pe teren, ingdduie constatarea cd instalatia amintitd era construitd dintr-o 'roatd de dimensiuni apreciabile, care avea cupe pe margine Ei care se invirtea concomitent cu un fus orizontal, lung de ciliva metri..La capStul opus aI fusului se gesea o altd roatd, mult mai micd gi prevdzutl. cu mdsele ,,din!i" care se i,mbucau at md,selele celei de a treia ro!i, aflate pe un Jus verti,cal, spnijinit cu capdtul inferior pe o tigaie ,,piulild de fier". Prin intermediul unui prolap ori al unei oi;ti, animalele (cai, mdgari) invirteau fusul vertical. in acelaEi timp, era pusd in miEcare r.oata dinlatd de pe fusul orizontal. Imp1icit, se rotea fusul qi roata cu cupe. In ti,mpul rotirii, cupele se umpleau cu ap6 Ei se g,oleau ritmic in canale. De acolo. apa isi c,ontinua drumul spre legum,e3ie(fig. 84, Bb). 3ie Jnf. de teren, Desa, Ddbuleni, Negoi (Dolj), Vulturegti, Pleqoi (Olt), IveEti (Galati) ; vezi gi Dumitru Nedelea, Aspecte din tehnica populard in alin'tentarea cu apd a culturilor de legume in judelele Prahoua, Dintbouila ;i Buzdu, in ,,Tera nostna", vol. II, 1971, p. 259-260 ; Melania Ostap, Contribulii Ia cunoa;terea grddindritului itz Moldoua, in ,,Studii gi comunicdri de istorie a civiliza{iei populare din RomAnia", rzo1.I, Sibiu, 1981,p. 75-84.
234
Fig. 84. Plegoju (OIt). Roatd de udat (vedele gcnerald).
Fig. 85. PIeEoiu (O1t) Roatd de udat (detaliu) t?i
Rotile descrise rnai sus ridicau numai apa de ia mic6 adincime. Pentru ridicarea apei de ia adincimi mari, s-au lntrebuinlat roli care aveau cupele, cofele sau vasele de pdmint 1egate de doud funii ori lanluri paralele, ce funclionau pe un scripete mare, ln plan vertical : ,,Folosirea aoestei rofi necesita un debit mare, constant, de apd, roata trebuind sd ..umbIe" prin apd. Cupele, cu fundurile de lemn gi pereli de tabld, erau dispuse in Eir continuu, pulin inclinate, pe partea laterald a rolii. Gurile de vdrsare a apei din cupe erau dis,pusetot lateral. Rolile cu cofele pe lanluri (doud lanluri paralele, fdrd sfirEit), cu care apa se putea ridica pind la o iniIlime de 12-15 m, prezintd avantajul ci se pot utiliza in orice situalie in ce priveqte nivelul apei, faptul acesta expiicind qi larga lor rdspindine. Cr.egte'rea sau scdd'ereadebitului apei impunea doar scurtarea sau lungirea lanlurilor pe care sint <.cusuts" sefglg('3z0. De precizat c5, inci din secolul al XVII-Iea, PauI de Alep vede, intr-un sat, ci ,,apa se aducea pe roate din riul ce servegte de asemenea, prin nenum6rate canaluri, la irigarea livezilor Ei a grddinilor'(321. Odinioard, rtnele plante legumicole - cum ar fi varza, linitea, mazdr.eaEi bobul - constituiau surseLede cdpetenie in alimenta{ia marii mase a populaliei. In consecintd, ele se cultivau in aantitSli superioare celor cunoscute vremurilor moderne. Mai apoi, legu,melor amintite ii s-a adiugat $i fasoles (( ngr. fas6li), planti ,originard din America de sud, care, la noi, s.a rd,spindit rapird si m,asiv,substituind linte,a. Spre exemp1u, singurd fara RomAneasci realiza, pe la inceputul secolului al XIX-lea (in anii 1837, 1838, 1839), o produclie de 6775260kg fasole, 506896kg linte, 145867kg bob Ei 206743kg ^azdre322. Cu timpul, paralel cu asimilarea in culturi a noi specii de legume Ei datoritd unor mutalii produse in specificul alimentaliei romAneEti, pondere,aeoonoimici a citorva dintre piantele legumicole tradilionale a mai scdzut. Mai ales introduce'rea in alimentalie a cartofului (( germ. Kartoff el), a pd'tldgelelor 320Melania Ostap, op. cit., p. 79. Yezi qi DumitL'u Nedclea. oP. cit., rs. 260. ,s21E. Cioran, Cdld,toriile patriarhului Macarie de Antiohia ht' td'rile romdne (1653-1658), BucureSti, 1900,p. 127. 322S. P. Radianu, op. cit., p. 430.
236
#
xif *f
&
tl
# $ g'
(( tc. patlican\, a ui,netelor etc. trebuie privitd ca un cigtig oblinut pe drumul anevoios al dezvoltdrii legurniculturii in lara noastr6. Dupd cum se cunoaEte,descoperit in Muqlii Anzi, cartoful a fost-adus in Europa, in anul 1530,ln tolba unui c51ugdr soldat323.Folosit in alimentalie qi ca furaj, el s-a rdspindit treptat in toatd Europa. Sint dovezi cd, in Tran'silvania, cultivarea ,,merelor de pdmint" - adicd a cartofiLor - a inceput in secolul al XVII-lea Ei cd, in celelalte ldri romAneEti, eultura cartofului se generalizase pe la inceputul secolului aI XIX-lea32a. Pe ansamblu, se poate aprecia cI produclia diferitelor feluri de legume a fost mai intotdeauna variabild nu numai in raport cu timpul, ci qi pe zone geografice. Pe de alti parte, mdrturiile istorice Ei cele etnografi,ee,culese pe teren, lasi si se inleleagd c5, indiferent de epoca istorici gi de regiunea geografic5, toli romAnii au fdrcut ef'orturi pentru asigurareape plan local a unui minimum de legume, indispensabile hranei de zi cu zi. in special tradilia orald aratd c6"varza sau curechittl32s, salata verde, mazdrea,lintea, bobul, ceapa,usturoiul sart aiztl326, mdrarul, pdt'runjelul, cimbrul, ridichile negre sau de toamnd, castravefii etc. au fost plante leg'umic'o1eneli,psite, odini'oard, din grddina nici unui gospodar.Pind qi in zonele muntoase Ei deluroase, oamenii s-au strdduit Ei au reu'qit s5 cultive asemenea plante prin grddini care se inldnluiau in apropierea surselor cle apd sau erau rlspindite ici-colo pe platourile din zona finalurilor, in apropierea addtp'osturilorpastoral,efolo'sit'etemporar. N-a lipsit nici deprinderea sd'dirii unor legume sus, la munte, in apropierea stinelor. Odatd cu preluarea in culturd a fasolei, ardeiului, cartofului, morcovului, lelinei 9i a pdtlSgelelor, qi aceste plante legumicole au devenit indispensabile mai tutunor familiilor. Fireste, cele mai bogate gi rnai variate recolte de legume au fost oblinute, de regulS, in zonele de cimpie. De aici erau aprovizionate piefele ora elor, aici coborau - mai cu seamd toamna -oamenii dinspre munte pentru a-qi oompleta rezervele de legume necesarepe timpul iernii.
a &
# ir
ti
*
32J\/sn,,Scinteia", .Claudian, nr. 11 066, din 1.9anartie 1978. 3% Ioan I3ucureqti, 1939' Alimentalia poporului romdn, p. 103. 325Denutnire frecventd incd in Moldova $i Transilvania. 326Nume general rdspindit in Transilvania.
237
Astdzi, ca Ei in treculrge intreg cuprinsul ldrii, aproape sd nu cultive, in cantitdti variacd nu effi bile, varza asr curechiul alQ,Dgqi inlrphuintatd pretutindeni,
va
rtftHtlir\outesaieie.De obi-
unele aEezdri din regiunea cei, deluroasd,ea lipseqtesau se intilneEtesporadic. p e pl.anul G enerai rd sp in di td- gj.I.e*91t]g1acarjsgjgi,sarora, -.p""t : barabztle (ucr. barabolja) Ei unor grdiuii, li se mai cartofi327,Tsichiocigi cartoafe328,colompiri sau columpiris2e, corotnpei33j,,eoir,piri]3t, bar ubo i332(magh. baraboly a), bar aboi qi, pitioict333, picioici, piciottci3s4(magh. pitEoka), crumTti sau crumpiri33,, crumpeni (1ocuIcuttivat cu cartofi : crumpenistessq) (crumpenS, crumpene ( sor. krumpir), croampe337,napi338 (( lat. napus"),cdrdboi (frobabil din tc. kcLrchoya)qi crumpeni3se, Tipe3Lo,hiribis41. Cu toate cd se aflS in regres cantitativ fatd de vremurile nu prea indepdrtate, totugi, peste tot in !ard, se pun si se consumd - fie sub forrni de teci verzi, fie boabe uscate -_ mai multe yarietdli de fasole(fasolede pe porumb,fasolede pe arac, fasole ctiibzLri,lasole oloagd,fasote grasd,fctsoteatbd, fasoletar3zz1n1. de teren, lpatele (Ia$r). 328Inf. de teren, Oituz (Bacdu;, 32eInf. de teren, Terebegti, Cdpleni (Satu Mare). 310Inf. de teren, Valea Seacd (Satu Mare). 3:rtInf. de teren, Stina (Satu Mare). i'ir Jn{. de teren, Finalc, Deleni (lvlure;), Cdtlna, Simiboierni(CIuj). 3r]3Inf. de teren, Sinmihai de Pddure (MureS). 3l]1Inf. de teren, Lucdceni, Luna, Cruci;or (Satu Mare), Bldjeni, Ribi{a (Ilunedoara). Terrnenul a avut mare intrebuintare gi iu Maramureg (vezi AlRR-Mar,amureq, II, h. 440). 335Inf. de teren, Ldpugiu de Sus, Tomesti (Hunedoara), Dobra, Lancrdm (Aiba). 336Jnf. de teren, Muncelu Nlare, Romos (Flunedoara), Tdrtdria (Alba),'furnu, Sepreuq (Arad). 337Inf. de teren, Sintana (Arad), GiriEu de Cris (Bihor;. 33sInf. de teren, Cimpu lui Ner.g (I{unedoara;. :l3eInf. de teren, NucEoara (Hunedoara). 310Inf. de teren, Aliceni (Satu Mare). 3a1Inf. de teren, Tomnatic, Cdbegti, Dldge$ti (Bihor). r o , la
:lt
q
t j,
Transiltatd sau pestrilir, [ucitrd, obddatd etc ). Prin Banat si ' vania, plantei i'se mai spune pdsuldSqz *or6rn3+3. "ur1 C,eapa,usturoiu] sau aiul, pdtrunjeiui, mdrarul, cimbrul, pdrli prin (denumili unele a1e Transilvaniei pepeni castravelii riio;i satt pepenisaa),moncovii (pe arii restrinse sau in pun'cte izolate din Tiansilvania Ii se spune mure345sat moroci346),!elina, salata verde (in Oltenia qi in Muntenia este indicatd cu numele l[tptr,tcd; in Mold'ova i se zice fre,ovent maruld' - rndrold. - ((bg. mnruliu sau ngr. maruli), iar in Transilvania i se spune, uneori, gdlatd' ;elatd), ridichile negre sau de toamn(t toate acesteasint plante iegurnicole aproape i'relirpsitedin grddina oricdrui ldran. O rdspindire cvasigenerald cunosc leugteartul, ro;iile (numite prin Transilvania qi borodici, porodice, porodici, pdr(tddi ; din germ. dial. Paradeis, magh. parasau pdrdddici (paradaiscT dicsom) qi ardeiul iute (desemnat, uneori, mai ales in Transilvania, cu urm4toarele cuvinte sau expresii : ardei tdpurel, $dpuran, pu[oi., fi,[d, 7ir3a7,rdcu,;or34g(denumi'r,e metaforicd), piper3ae(denumire metaforicd ; piper ( ngr. pip€ri, sl. piperil) ; poprici usturoi3s\ ; piparcd, pipdri;d, pipe'atr,cd3'r(,sf. piper) ; piparcd. usturoaie3\2, ciu;cit3s3(( krg.cuska),dobo;s5aetc.). De
g;
t, I ,$ t.
* *
,r F1
#r fi
fi t' ., $; !, t,
v'2 Inf. de teren, CSpleni, Cruciqor, Ter.ebegti, Stina (Satu Mare), Vindtori (Arad), DrdgeEti, Valea Iui Mihai' $epreuq, Sintana, Turnu, l'omnatic, Giri$u de Criq, Cdbegti (Bihor). 343Inf. de teren, Lu,cdceni, Valea Seacd, Aliceni, Luna (Satu lvlare), Muncelu Mare, Sarmizegetusa, Tomegti, Ldpugiu de Sus, Cimpu lui Neag' Romos, Ribita, Nuc.loara (Hunedoara), Dobra, Tdrtdria, Lancrdm (Alba)' Cu acelaEi inleles, termenul se foloseqte Ei in Maramures (vezi ALRRMaramureq, II, h. 438). ea Inf. de teren, Luna, Aliceni, C6pleni, CruciEor, Terebeqti, Stina, Luc5ceni (Satu Mare), Tomnatic (Bihor). Denumirile respective formeazd arie compactd qi in MaramureE (vezi AlRR-Maramureg, Ii, h. 433)' %5 Inf. de tei'en, Dobra, Lancrdm (Alba). eo Inf. de teren, Cimpu lui Neag (Hunedoara). u7 Inf. de teren, Drdnic (Doli). v-8 Inf. de teren, Sldtioara (Vilcea). es Inf. de teren, Gdiceana (Bacdu). 350Inf. de teren, Luna, Cdpleni, Crucisor, Terebeqti, Stina, Lucdceni (Satu Mare). 351rnf. de teren, Ldpugiu de Sus, Nucgoara, Romos, Ribila (IIunedoara), Tdrtdria, Lancrdm (Aiba), Vindtori, Turnu (Alad), Drdgesti, Tomnatic, Giriqu de Criq, Cdbeqti (Bihor). 352Inf. de teren, $epreu$, Sintana, Turnu (Arad). io3 Inf. de teren, Dobra (Alba). 351'Inf. de t'ren, Aliceni (Satu Mare).
239
rsgule, ridiohile de 1un5, ardeiul gras, gogosarii qi cbiar cornul caprii se cultivl in cantitdli apreciabile numai in satele speciaIizate in legumiculturd. Atit din punct de vedere cantitativ, cit gi ca arie de rdspindire, in dectin aocentuat se afli cultura lintei, a bobului Ei a mazdrii. De precizat c5, in satele din T'ransilsvania, in care fasotei i se spune n'razdt'e,mazdrea propriu-zisd este desernnatd prin termenil : bor; sau mdzdrice, mdzdritd (vezi' de pildd, A.L,R.R. - MaramureE,II, h. 437). Leurda (o spe'ciespontan6 de usturoi ; cf. bg. leuurda; Cihac explica cuvintul din alb hudh|rd), intrebuinlatd pind nu demult in une'le sate din sudul ldrii, se afIS pe cale de disparilie. De rnare atenlie se bucuri inc5, aproape in toate satele patriei, cultivarea sfectei ro;di (fie izolat, fie pe arii mai mult desemnataqi prin termenii iau mai pu{in intinse, planta cs-tc(din Lc-pancar), brozbd de pangic(r3s6 sou e"pr^esiile: teqt&3ss, rnincur:e3l7(brozbd din sirb. broskua ,,gulie'( ('Iat. brassica), etc.).qi a dovleceilor frtcuranss\,gurguni3\|, nap ro;u360,but'crc367 (denumili bostdnei - in MotdoYa; cLLcurbete,luditi sau l"udaie, pepeni albi, rudari, bolouani, bostani, bicitoci etc. - prin Transilvania). Cultivat Ei consumat pe scard largi in Oltenia gi in Muntenia, prazul se intiineqte mai rar in Moldova, iar in ltsnsilvsriia se utilizeazddoar sporadiC62. Consurnatepretutindeni, sponocul, guliile (numite qi cdtd' rube)363ftalarabd ( magh. kalurab - din germ. Ko-lzlrubi)sau napisil, uinetele qi conopida sint plante legumicole care se cul3551tt1. de teren, Cdpleni, TerebeEti, Stina, I-ucdceni (Satu Mare)' Giriqu de Criq (Bihor). 356Inf .de teren, Tigdnaqi (IaSi). :r57Inf. de rteren, Muncelu Mare, Cimpu lui Neag, Nucloara (llunedoara), DrdgeSti (Bihor). ss Inf. de teren, $epleug (Arad). 35eInf. de teren, Sintana, Turnu (Arad). 360Inf. de teren, Sinmihai de Pddure (Mure.$),Lun'a, Cruci;o-r (Strtu Nlare), Termenul ate mare rdspindire in Oitenia (ALR, s.n., I' h. 193)' ' si Inf. de teren, Aliceni (Satu Maqe). Cuvintul s-a bucurat de largi intrebuintare in Maramureg (AI-RR-MaramureS, II' h. 444) s2 pe teren, 1oi l-am consemnat in Ldpugiu de Sus (Hunedoara). 363Inf. de teren, Luna, Cdpleni, Lucdceni, Terebeqti, Stina (Satu Mare), Giriqu de Criq (Bihor), Vindtori (Arad). ln Maramuroq, termenul formeazd arie compactd (vezi ALRR-Maramure$, 1I, h. 447). w- Inf. de teren, Stinca (Iagi).
240
tivd in cantitdti variabile de 1a o zon6 ge,o.graficd la alt,a, la munte Ei c'hiar la ,cieal eie fiirld, bineinteles, mai pulin productive.
({ bg., scr. lubcrrtca), f-----------i
pepenl ue*ra! sau ,oostc., scr . , tattL (di n bdSturtJ---'ip Olteni,r ;i
I ;
i f
Fig. 86, Crilurr pentru paza grddinilor (Orlea-Olt;.
Muntenia ; harbuzi (in Moidova ; { u,cr. hnrbuz) ; lebenifd (libini[(t, lubenif, Ieueni[(t), h,qrbuz ro1u - ir T,ran,si]vanih36s se bucurd de mare cdutare in regiunile de oimpie ale f5rii. De obi,cei. ne dur s5:-pazegle- Cu" aeest lal|ggLeni i deco
din tulpini_ gle floarea-soarelui, clin
t€, pe
I
: t.
g
#
,T
t {
jg 1.:;
Ibcuri, c(ttt"tne, couerci, cgli.be-pdtule, -]lirnoscind provenieii"ta autohtond
luind in seamd utilizarea lui, in sud'u] Olteniei366,cu acoeplia de ,,addpostuman improvizat", sintetrnindernnali si presupunern cd un asemenea inleles al cuvintului in dis,culie il pre,cedein timp pe ce de ,,sat sau o parte a unui gaf'I, sar€ este cvasigeneral incetSlenit. Cu alte cuvirrte, nu este exclus ca, intr-o anume perioadd, strdmo;ii nostri sd fi intrebuin{at termenul cdtun ut semnificalia de locu'inld umand. Mai apoi, el a ajuns sd dese,mneze un grup de astfel de lo'cuinle. IndifErent de numele ce li se atri,buie, add';posturileincropite pentru paza recoltei au,6e neguf4 Frrqq:tg{:p$!lll,g,l constau din d ou6 f ytgirlgq se.aEazeo. g+.ind4.-Pe.o-parte Lq_q_are, -c;etre*spate, sint dispuse crengi, tulpini E-pe aita a giirizi-i,_fi d e f I oar ea- sor re I uLlu h)inrge-+orunqh"_ tf sQllg*gle. J dese0'n, - -.*-r" erd@ilstul-respeeaiv='es-te-a-ledtr*itr-'d4n.*1*ftlnei;-afltate--dou6 cite cloud (cap in c:rn),.Ia-n la alta. ln v{rful furcilor ingemdnate se
*' {: ?:
I
q
pdtuiage etc. (fig. 86). a termenului cd.tun Ei
periqului. Bine-
nici adS,posturileugoblb, dc form5 patrulipsit -: _ _,. -_ - *". 365Vezi ALR, $.n., I, h. 199. 3tr Inf. de teren, Orlea (Olt), Desa, Negoi, Ddbuleni (Dolj). l(i - Ocupalilletrsclitionslepe teritoriul Rcmaniei vo]. I - cd.402
241
iater6, construite tot din 4 furci, fiecare insl infipti in cite uir se 'prind grinziLe, ia'r col!. Pe capetele superioare a1e -furcilor trestie, coceni etc' paie, frunz6, din pesie ele se aEazi acoperiqul toamn6.,prazul' de (ridichile Iarqa, cartofii gi alte legume.
m6,r,deEicultivate sigur in Daci,agi in Dacia ,omani, si-au pierdut numele,originar,-in cursq.l timpului. In aceastdcategorie por fi incluse : bobul (( sl. bobri) ; sf ecla (( v.sl. sueltlfl ; d.oulbactLl ({tc. cleulek,(dial). ddulek); castrauetele(sg. ref5cut din castraue[i pl: lui cestrauet
in gropi- de f.ormq _o"iorii, Tr€cle=efti;ile p5Sfirau_de_=rleg*ki, p^elocuri,mai unei oale mari, amen-aiat,e1q-gr5din Ulin ga'-e€rsa'
;i;;;"T.-;'ffifi44il
Adi'ciui-eai6r varia irrra-port 6u
in groapd, straturile de paie qi cantitatea de cartoJi*EiTs-fEiTfa. se Cldcleain formd de pdmintul Deasgp-1q, alternaq' de cartofi apei, pe'ste pdmin-t ti uE"-bolta, Perittu impie'clica.ea infittfirii de cinepA, Irunze tulpinilor a1e rimdEile zau-rest+rFde-nntr'e1, jur-imprejur, se fdoea De *e+foaig4:SOq.l-9,f11etp L"q" q;*, a" urr $ant de piotecJie. Acolo unde se oblineau cantitali foarte mari de cartofi, obiEnuit, perelii gnopiior (adinci de 1-1,5 'rn) erau zidili^ din cu s'oinduri, pentru a nu se ndrui' Acopiaird 'oerisulsau se "apiuE'"u,, con'stadin scinduri, fin, paie 9i dintr-un strat gros de pamint. i, cart ofi i I i atte legume O+ -de-srjeS.fi-g-gx ist at.,posibi Ii t e.1 s-au pdstrat in piuni!4gjaui3-{r,eJ+ilile de suD case' ln iranpifnilelor, u existat .1i uzanl;aconsitvarriilFiTiE*Ilffi;diree gropifdcute in casd (sub pat) sau in in iegumelor servdrii cdmar5367. in oricare parte a !6rii, a fost consemnatdEi deprinderea addpostirii legumelor in ni;te gropi adin'cite piezis,^in-ridicaturi de terenl Atare addpoituri - nur'ite becitt,is6&,^bordeie zd'm(prin nordui Oileniei ;i ai Munteniei),bo;ce (sg.bo;cc)36s, qi piatra clrdmidd erau sau cu perelii ziditi aveau ,irs3t} etc. aooperite cu lemne sprijinite cu un capit pe pdm{nt, iar cu celdla1t pe o grinclS. Pelstelemne, se clddeau straturi de pdmint' paie etc. ia intrare, se afla o ttsd' iar coborirea se efectua pe trepte din Pdmint crulat. ' Agadai, atit faptele de limbd, documentele istorice cii 9i materialeie etnografice cule'sepe teren impun concluzia c5 multe clintre plar-rtelelegumicole cultivate in !ar:t uo'astr'dpinl in vnemurile moderne erau cunoscute qi inaintaqilor noqtri de acum 2000 de ani. Cele mai numeroasedintr'e e1eEi-au pdstrat pina astdzi numele autohton sau l:rtinesc.Altele ins5, puline la nu$7 Romulus Vuia, op. cit., vol. II, p. 83. m Vezi Ion Vldduliu, Agricultuta..., p. 112' -Corbului 360Inf. de teren, Lunca (Argeg), Vuttureqti (Olt). 3701tr1. de teren, Suceveni (Gaia{i).
242
4.
gurii in mod artificial, prin acoperireacu frunze useate,mgtodd rdrnasi in uz pind in vrernurile noastre3Ta. Printre alte,le, Stra:bon aratd cd, la sugestia marelui preot Deceneu, Burebista a reuEit sd-i convingg pe daco-geti,,...sd taie vita de vie;i s6 trdiascd fdrd vin"375.Firegte, nu poatc fi vorba de o stirpire a vilei de vie, ci doar de o reducere apreciabild a sup,rafe{elorcultivate, mdsurd impusd, pesemne,de naliuni de stat. In aceeaEiordine de idei, Ovidiu a lisat sd se intpleagd cd bdgtinaEii printr'e care trdia consumau vinlrl inghetat, aceasta fiind, probabil, gi o n-retoddde concentrare a tdriei lui376. Cd uiil.e-Ei tiuezite au for,mat din epoci strdve,chio bogdtie a ldrii no'astreo dovedescgi vestigiile a,rheologice.In ace,st,sens, amintim cd in multe agez5rigeto-dacice s-au descoperit cosoare cu lame de fier, cu virful curbat, asemdndtoare- in rnar,emesurd - cu cele intrebuinlate pind nu demult377.De ,asemenea, sdpdturile arheologice au scos la ivea15 cantitdti apreoiabile de fragmente de am,fore (vase 'care serveau la depozitarea vinurilor locale geto-daci'ce)378. Printr,e cele mai convingdtoare ,argumente despre rdspindirea vilei de vie in D,aciase in,scrie;cu siguranld, deseopenireafdcutd in cetatea dacici de la tropeqti (pe Arges). Acolo, in lipitura unei vet-re, rs-a aflat imprimat conturul unei foi de vit537e.O mdrturie in plus privitoare la existenla u.ei dezvoltate viticulturi pe teritoriul Daeiei o eonstituie infdliqarea pe Columna 1ui Tnaian atit a cosoarelorde r:ier, cit ;i a butoaielrord,elemn (de formd prelungd qi intdrite cu cercuri de lemn), considerate a fi de origine geto-dacic6:89. lr-rdeletnicire cle se,amda geto-d,acilor, cultivarea vilei de vie si a pomilor s-a intensificat sensibil dupd cu,c,erirea romand. In aceastdperioadd.s-au preluat in culturi soiuri noi de vild Ei au fost asimilate teh^ici viti,cole si unelte de ,munrcdsu,perioare Pentru pdstrareavinului, aldturi de amforele modelate de meseriagii indigeni, se foloseau Ei cele de provenienld greco-
lv. VITICULTURA $I POMICUTTUBA
favoratseneticiincl de condilii geomorfologice q-iclimatice. d[inuie pe situestris) rod {v{tis aatitoare"de bil",;i;dif"ti"a in prezent' ea se m"i"ruOuiif" lirii noarstrelnci clin terfiar' $i exc'ep{ia : locaiitdti T;- i;;;i;-''t*"'oute ;;ilse;;il" "cufi precizate putut tru Moldovei' qi a'-ncrdului Maramuregului se clezvolta a"'.p".i"riqti 320'de localiteii in care vitis siluesfris ExemCar'palilor' aIe vestice i" .egiunile estice 9i in cele liane" uriaqe unor ""t"i"i ;" crescute.sub.forma tu?e f."-r,rete, ;;;;; Prutului Lunca ;i :r " pot fi intilnite mai ales -in in paciurile din in sun'oscuta.pddure Duni'rii, Deita b""atii.'"ii"a "tilrr,a' inAepartatului terfiar - Vitis-siluestris - rdmd;ii6 i.t"; Banat' sau aa roA bogat, care toamna tirziu, ca 9i 1a Tople,!' in de localqi cuies .plelucrat in zona Cazanelor [OnEo"u), esfe acestia"o"' de viu consumat producind un nici, --'lDci clin antichitate clateazd.si menliunile scrise despre e-conomici insemndtatea viticuiiu.ii .ot a pomiculturii in viala De .pilcl5' speeial' in geto--Oacilor, gur'r"rni, a a tracil'or, it-, Ei vin nebeau tracii scilii si precizarea ,,"' fdcut Platon a "a bnrbat-ii, cii -1i il imEi amestecat aetoc 1cr-rapii,'"tit iemeile frumoasd deprindere o cste it-td ca pe socof loi, hainete nrlstie -t"r1"ire.,372. pentru Claudius Aelianus, tracii a" i'i;;;'.;;;."mari consumatori de vin373'Lui Pomponius ;;"" ;;;;;"ti-.n struMella ii datordm stirea cd traoii obi;nuiau si-'qi coacd
3i{ Pomponius Mella, Descrierea pdtnintului, II, 2, 16 apud Cornelia ; p. b7. Ilelcin, n, op. oy't.cl cit., .t., p. 67. 375Strabo,
Geografia,
VII,
3, 11 ; apud
Cornelia
Belcin,
op.
cit,,
p. 67. 3;6 Radu Gioglovan, Aspacte islorico-elnografice ale uiticutturii in . -de judeful Dimbouifa, in ,,Studii gi comunicdri istorie gi etnografie,,. tJ_rGoleqti-Arges, vol. 1978,p. 379. 3;7 Ion lloraliu Criqan, tsurebista si epoco so, ed. a li-a, Bucure'5ti, Ildit. -stiintificd qi enciclopedicd. 1977,p. 392. 3;s Cornelia Belcin, op. cit., p. 67-68. 37eff6ds Vulpe, A;ezd.ri getiie tlin Muntenict, Bucure;ti, 1966, p. 31. 3e0Nicolae Al. MironesclJ, op. cit., p.290.
isto' Nt""lae Al. Mironescu, Cortsid'erafii priuitoare Ia,gcncz& .si couti"t in ,,studii^si pe teritoriul"Ilontdniei, iilricut raieiidiii "i+"1-ai II, Gole_$ti-Argeq,1978' p. 2BB' nicdri -'----rride istorie .si etnografie'i, vol. plu1on, L,egite,I-,637 d, In lzuoare,,I' p' 103' 373e]s'fliu5 a.fianui,' fellirite istorioat:e, I1I, 15 ; apud Cornelia Belcin, op. cit., P. 66-67.
245 2t4
!a
proromane. Treptat, s-au inrnullit,altarele inchinate zeitSlilor tectoare ale viticulturii3Bl. Pentru a se sublinia i'mportanla ecoordi:-r a viticulturii, P€ o med'alie rornana din nomicS de prim 'fraian DEciu (anii 249-251), Daaia capitd tnfd{itui ii-p"f g,;;; ui*Loii"a a unei persoane aqezate ,,.'.pe o.stin'""t lllod rnilitar, avind deasupra un vultur. In stlnga in mtni un steag -spice-de griu t" copil line 9i inainte-i 311so'pil duce o ci'orlstn-rguri..,'1382. "i, de chind UninrdiciudesprepraetioareaintensiaviticulturiiinDacia ,.o,,."rre poate fi oonsi'de'ratEi epita'ful de l'a Sucildava (Celei) * f".a--oitenirl dou6'iugera de vie qi o.casd383' unui anpnim "nt" Semnificalii de a'oeeaginaturd au ',"'motive'Ie ornamentale repnezentind tulpini Ei ramuri c' frunze de vil5 de vie Ei ciorchini he itiugrrri, freavent intilnite pe monumentele de piatrS, ca Ei dedioalii cdtre Liber Pate,r gi reprezentdrile plasnr.tmero"asele sau statui) aie zeului vinuhli'{rd+' (relie'furi ti,ce neferitoare 1aclreltuielile fScute pentru bandatelor Pe baza - date insemnate pe- t5rb1i!a ceratd de la chetul unui colegiu "(RoEia Montani) - s:a desprins con'cluzia cA Mai,or Atf"*r" felUri de vinuri : ,'..'unul oonsurnate'doui ln Dacia rornani erau din care s-a 'cum'pirat pu-tjn, qi altui rnai mai scump, n'LerLLrrL, i.iti", uiiinr, clin care s-a oonsum'at mai mu'1t ("')' Se-cne'de cd uinum era vinul produs loca1,iar n'Leru'm)vin dulce' importat din sld'3383. Dupd retragerea armatei qi a ad'ministnaliei'romane'.marea prin stabilitate masi a populafei rdrnase in bacia -'de{,i1i€ gi posersbaiea unui riidica't n'ivel de civitizalie' in 'rapo-rt cu iim,put - va continura sd pund tem'ei pe viticulturd, folosindu-se de tehniicile Ei de i'nstrum'entarul viti'col bog,at, moEtenite de 1a inaintagi Ei pdstrate, in iiniile 1or esenliale, veacuri de-a rindu'l. O astiel de'asert,iuneiqi gisegte sprijinul, in primul rind, in constatdrile prilejuite de analiza structurii pe orlglnr a terminologiei legate de viticultura. lntr-a'devir, noliunile fundamentale referitoare 1a plantS, Ia produsele aoesteia,la efectele 38r ldem, Cu priuire Ia istoricul uiticutturii' trad'ilional'e '-omdne$ti' iai ,,,poagiio Atbo ruria", in ,'dpulum"' vol' vII, Alba ,,far" v\iitit" p. Iulia, 1969, 491. 382S. P. Radianu, op. cit', P' 137' s8r Mihail Macrea, viafa'in Dacia romand, Bucureqti, Edit. $tiin!ip. 297. ficd, -'---' 1969, sn-ib{anm, p. Z9T ; vezi qi D. Tudor, Olteniq roruand, ed, a II-a' Bucuregti, Edit. qtiintificS, 1958' p. 92. ffi Mihail Macrea, op, clt., P,297"
246
oonsurndrii 1or, ia principalele munci ale viei gi chiar la unele unelte speci,ficeindeletni,cirii sint exprimate, in flpoporlie covirqitoare, prin termeni autohteni sau latini ori prir\ cuvinte formate pe teren romdnesc din ele,mentelatine. Bundgard, se cons,iderd ci sint autohtoni termenii : strugure386,buiuc ,,tulpina groasi a vilei de vie", simbure, cd"pusd,,mugur,e de vili din care se dezvoltd coardele Ei rodul", curpdn (curpen),,rnIddild lungd de vild sSl,baticdincoldcindu-se de alte plante (de orice int{Ine'qtein cale)", dop ,,bu atd de Ie,mn,de plutl cu care se astupi o stic,ld (vas, gaurd ; astupuE)", gardind. ,,scobiture, crestdturd, Eanlul circular f6cut la,capeteleinterne ale doagelor (unui butoi), in car,ese irn,bucdscinduride fundului"387.Obirgie autohtond se presupune cd are qi ter,menul a copili (via), adicd a curdli d,e copili ,,l6starii nepurtdrtori de rord6(. Au provenienld latind sau sint f,ormate pe teren romAnesc din ,elemente latine cuvintele : uie, uild., poa.rnd,dud (termen pdstrat in aromAnd gi in meglenoromAnd; in dracoromAn5,loc,ul sdu a fost luat de strugure), uua (in puncte dispersatedin Ottenia qi din vestul Munteniei, cuvintul indicd o varietate de struguri), rnust, uin, uina!, coardd.(de vie), lduruscd ,,vi!d s61batic5", ciorchin, cdlcdtorul ,,vas in care se z'drobescstrugurii", beaf, be[iu, a imbd,ta, rdddcind, bucium, ,,butuc de vild de vie", trunchi, 1tar,mnstuifor ,,ustenlsild,cucare SerzCrobescstrugurii((, (a) mustui, bute, butoi, mustdcirea (butaEilor), culcatul (viei), dezgropatul (viei), cdlcatul (strugurilor), storsul (strugurilor), tdiatul (corzilor de vie), cepul (vitei), ochii (vi!ei), coretd.,,vasin care se zrdrobersc strugurii ; 1in" rsau,,vasul de la gura linului, in care curge mustul" ,etc. De pre'cizat cd mulli dintre aceqti terrneni sint rdspindili pe fntreg cuprinsul tirii. Termenii de origine veche slavd referitori la viticulturd sint pulin numerogi, iar elementele de altd provenienld sint foarte rrare Ei, de obicei, dese'mn,eazd noliuni nesemnifioative pentru lnrdeletnicire.Doar,,...in privinla instrumentarului, eomponenla te'rminologiei este mai eterogenS,depinzind de zond, de anumite influenle ulterioar,e, ca atare de cauze istorice, sociale gi economice.Toate acesteanu au alterat insd fondul de bazd, unele unelte au primit alte denumiri prin timp in anumite zone, 186Jon Nu!d, Un, cuuint de origine autohtottd. : strugtu'(e) in ,,Li.mba romdnd', an XXVIII (1977),nr. 5, p. 505-509. s7 Cu privire la originea cuvintelor enumerate, vezi L I. Russu, cp. cit., p. 280-2Bl ; 2BB*289 ; 301-302 ; 309-310 ; 314--.:31b; 383-384. ,t7
din mai ales prin perfe'clionarealor, prin inotroducereaacestora para]e.l '"3B8' circula afard, altbori tlermenii *^*pomi fruci."po"Oer'ent latind este 9i originea numelor de are sens singular cdror al tiferi, a frurctelor sau a unor cuvinte rdsp'lndite general qi si't latind origine De pildd, au "otu'.ii.r. RomAniei d]enurniri ca: ponr, poamd',lJomet' nxdr p" l"fi"a"*a' -;t" prutt" ptun(t' pierlponnl, pdr, pard, cirea;it, cire;, tf;,;;t), co'r-rt', nucet' gutui, f)eret' fruct' olet sic, piet'sic:ii, 1'Lu'ccL,'itr"i, CI C .
pina cultivarea neintreruptd, din tirnpuri imemoriale Ei demonstratLl-*l"T1t poate-fi potnitot astdn, a vitei de vie-qi o
cu'-";uit.ui'-ua*u*itnr--gen-tlqltALe-, gi.,.p,.t. -Pl-i1,qrlqticile'
;i"t"'I;-*-T"61i"i'.it"@I9gg---3ll':::Tl muncii la vle* dc-Briif Pentru un r
cre-
.-De exern-
pdrli ale ldrii sg afia in*[Z{e, de-5enb-eF)Jnir.un prindlrea inf obiecfutrcspectiv.,, p:s9de il su d,4L !!rjr v:=x_::__::_*:::-_._. . f urtu_ "r"d"ula irteazd_ grindina, forte apotropaice pu,ternici ;;ii;:1"'*,tlt"
viile((38e.De deochi* deochi* apdi6-ql care"3.:9,-1":,-!lie + J'r nite-,atacul-d6 i-nsectg,;;;-apAid ! _ .-r^r.'^;.i ^De "de-,.viile''rue' "ii;;tllilr*trii1""t*, iii,tlili ;;nt.ffi I ::"-l : ::' :".i,1". :' :Yl'*il rot pentru evitar,ea'ealarnii"ii!r; ;;;fi;."iffiGi;Tffiiioo
accel{i"1,:1u'o' in-teizicea intac{i erau cules l'a roCni'iiei,
iXiff ;#;'ir#;fi;;;;t-lo,ug
In rrederea.{tirilil5iii .15xti Cu ace1aqi eitiva butuci, denumili ,,barba lui moE Dumnezeu"' Deal' Co!odin Teascu (J" sntel" pildd.ln b"fi .lbp,"r"lLre"i"f oamenii.r".*r, ia vie in ziua cle 6 iaruar'ie gi-i dideau i;";'"il.i umplutd cu nroi a" irei ori, lininci btLnddretele',,burta'p^orcului carne fiartd si tocatd,iin mind qi rostind : .,SAcreascdslrugurii toata cit bunddretele porcului((3e2.Sirdvechc qi r5spinLdit6.,in p,omrilor neroa taierea cu amenintdrii ,-i a"p.i,.a".eo i"."-*i" ditori. In accstscns,copiii (irrMunlii Apuseni'Jara Oitului etc') sau bdrbalii (in-O1tenii, Muntenia' Moldova) mergeau cu secu: rea 15 pomul sterp qi schilau gestul tiierii, rostind formula penlru a impiedica implinirea ac{i1,,. ? :,;.;J#;.-*u*e.lai .inrbolic, femeile veneau cu miinile,plino de ;;;id;;;"tivc. anul aluat qi iolicitau grularea pomului pentru cd el va rodi in care incepea.
Consid.era[iipriuitoate La geneza"" p' 29-l-29.2' A1. Nlironescu, -rvii*""t"i, Practici,'c,"aiulo 9i obiceiuli Legate de rsit^i' ei. 1968' t'ulturd., in ,n""lt-iu de horticulturd qi viticulturd", nr' 3' an XVII' p . 55 . 388 1 \ . 339 N .
390 l o ta e l n , 391 Ibidem, p. 56. 'Enache, 392 Teodor
$tefan
248
Pleqa, op. cit'' p. Ll6'
unor .Dete :i,Pli" ingroP*area oul intresi-sau pnn risipire'a cojilor d"e*ma-tn ralicfucilb viilor' rer'ea-repehtd trupb T€Tpg', d-;te%ul sen:mificifld-nemuii6e; -Aiheia?,6ste qi. et"{l4q-pqt4vi! -r"64;i oos,r-togot-ti")3e3. cSreia' in-bijtoi; Ciea-te-giadulde toarnd-blutura se Jr"a ." chiuiJ cincl "O" asennenea,din vremuri imemoriale vine Ei ;d.[ ; *;ialu. q p ;curaf ; stiii$fi ff1 i econr-in er ea ci. cn t r'u oE-tlfr Fea-nmli-vin", "s TFn71?ffiTi T aITZi-' au d e b 5rb a!i i care i gi Eat a;tT5ill;i o-ur.i_-u' imuun eau re.st.icEftE*m=etimee-rija'diior'hecesitdli f iziologice. Feine i] e ermi-exeiuse'de -G-aceasli asliirn e" -i3-r pe d urata ci clu1ui nici nu aveau voie s5 se apropie de locul zdrobirii struguiilor. Imporkrnla viticuiturii in istoria poporului nostru ,reiese in;i din iinurna unor sdrbdtori tradilionale inctrinate acastei deletniciri multimilenalre. Dintre ele se detaEeazdprin semni- '.' ii"rltii r Trifonul (AiizcLnul. sar Praznicttl) uiilor s{ Cltistouul*t'4 () ori Hrisouui uiilor (sdrbdtoareaculesului).Celebratpe ]a i1ce3qin pa'rteade sud a !irii), Tritu1 iunii februarie'(cu deose,krire ! fonul, Ar"izanul sau Praznicul viilor presupunea, in prirnul rind, t"4 stropireerbutucilor de vie cu agheasmdori vin -qi oyganizarea unei petreccri care antrena aproape intreaga suflare a satelor. Spre ifirgitui intilnirii, se fdoeau cununi din corzi urscatede vie. Agezate peste cdciuliie bdrbalilor, ele "... erau aduse acasi 9i li icoane. Cind in decursul anului aveau loc ploi inso"ge1ut.-. grindind, se aprincleaufragmente din acestecununi, in lite'rle credinlJ ga *piatril vi fi alungatd*"394.Privit in totalita'"ea sa, Trifonul, Ariianul sau Praznicul viilor (nume prin Gorj) era o sdrbdtoare a speranlei in bogdtia recoltei ce urrna sf, vini Ei care, de pe acum, trebuia determinat6,influenlatd in bine. toamna (la 14 octombrie sau, Christr@ --ddibe dupd clupd stii veclti, Ia 14 se,.r.fembiiG[, ,,ziua crucii", cind incepea culesul villor. in general, ,cu,lgsplse desfS'5uraintr-o- atinosferd destinsd, Cinte'cele,glumele se tineau Jant' Nu lipseau nici minc6.rurile ale6e. Sint indicii c5, pe vre(nuri, serbdtoarea an-rintiti prilejuia sacrificareaunor anirnale,dupd un irrrurnit ritual : ,,...ur1tindi pur, dinaineala,Ia revdrsatul zorilor, cu fata spr.e'rdsdrit,"injunghia. animaIul.'Din unele inforrna{ii cuiese; reiese cd ini{iai tindrul trebuia"sd fi fe'cut qi.baie; oeva rnrrimult, se parc c[ nbtriru sacrificarea animalul-ui; tindiul trebuiil sF r[ininX'absoluf SoI*3s. Se'ara,cuI'egdtorii reveneau in ;rerNJ. Eliade, xlor[otogia ;i func$ia miturilor, r r r '. 2 - 3 , . 1 9 7 8p, . L :ttr"N. A1. Mironescu, Practici..., p. 56. :\:tilbiclcnt, p. 57 -
in ,,Secolul XX"'
249
ghirlande de vi!d, cu ciorchini de
guri, chiuind, par,cri - -m-Satmfiilaita-ariiifr-flel6r a.laiurile de ]a cu
" dupa u n anumit cercnronial, in la sdrbStoarea Trifonuiui
(Ariza-
nuiui sau Praznicului viilor), spercialiqtiiintrezdresc ,'...urme de vochi credinle legate de cultui lui Dionisors,zerrl protector al viticulturii, de,spre care se gtie cd era un z'eu de origine tt397. 1ruaio5... in conceplia -.p6-punllul nu:trr:-u.-vi++rl--"tnsuqi*nm-investit /*€t-putere&'rniraeulsasi---de a stimula rodnicia, belEugul, d-e a adu-cenoroc in viafd. De aceea,in asociere cu alte produse' el este inireb-uinta-t in timpul oficierii unor ceremoniale legate de momenlele capitale aie vietii. De pi1d5, un atare sco,pare inmuierea in vin a colacului car'e se rupe deasupra capuiui miresei gi care se aruncd spre toate zdrile, inainte d'e ple,carea la cununie. Apoi, mireasa gustd vinul din pahar. Cu s'pe'ranla in ferici,re, in durabilitatea cdsni'ciei,restul vinului se imprdqtie, de asemenea,in direclia tuturor punctelor cardinale. Din cre'dinfelepdgine, vinul a intrat qi in practicile reiigiei creEtine. Ca balsam vindecdtor de necazuri sau ca liao'are stimulatoare a stdrilor de efuziune liricd, vinul ir:soleqteomu-Iin mai toate ocaziile, atit la bu,curii, cit qi la durer'e. Aqa se qi explicd prezenla lui cit se poate de bogatd gi de piastic suge'ratein cre,a!ia populard romAneascd. intr-adevdr, vinul este ,evocat cu regularitate in baladele haiduce,Eti,in doinele d'e asuprire sociald, in ointecele de cdtdnie, in clntecele de d'ragoste,in oraliile de nunt5, in colinde "1o.398. Ca alddmaq, vinul s-a bdut cu ocazia incheierii oricdror tranzaclii. El se consuma gi cu prileju'l consfinlirii frdliei de cruc€,si a friliei de moqie. In cazurile flin lrmd, vinul avea chia'r menirea de a da trdinicie praoticilor ofi'ciate. in cons'ecint6,cei ce-gi jurau cr,edinld reciprocd obignuiau sd-gi strfngd picdtu,rile de singe obfinute prin inleparea in degete qi sd 1e bea in amestec cu vin. 3c6lbidem. :e7 lbidem, p. SB. 398Vs2l, printre altele, Nicolae Al. Mironescu, Ctt, priuire Lct istoricul uiticulturii..., p. 495-496 ; A1. Andrei, Vit'a cle uie in foTclorul literar, in ,,Studii gi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. III, Gole$tiArge$, 1980,p. 599-602.
250
Pe toatd intinderea feudaiismului, viticultura 9i pomicultura vor rdrnine indeietniciri de se'amdale 'romAnilor. DeEi indeosebi intrelin,erea viei se fScea cu mare frudi, pe teritoriul tdrii noastre s-a stSruit necontenit in efortul largi,rii srrprafeielor viticole gi pomi'cole,prin smulge'reapd'minturilor din starea de sdi;bdticie.Este sigur cd extinderea codrilor de pSmint cultivali cu vie sau cu pomi s-a datorat, printre altele, Ei-obiceiului ltd.minttiltti potiivit cdruia, in virtutea principiului rnuncii,iivezile qi viile ,,...3u fost ir-rtotdeaunaproprietate inclividuald, spre cleosebirede pSgunareastdp'initd in devSlmdgie pe in1i chiar de ioturile agricole care se-mutau in fiecare an iinsul moqieiprin traler" 1uoot1.1'r3ee. Dupd plantare, dacd era bine ingrijitS' via avea o viald indelung,at5,uneori seculard. De aceea,viile se ingrd'deau.Mai nrult decit atit, potrivit datinei din ,,bdtrini", cine nu-gi imAqadar, viile qi livezile au lrrej,rnuiavia'o plerdea.de drept.aO0 cot btituit una dintre podtbilitdlite de cdpe'tenieale- dezvoltirii proprietdlii particulare ;i,-impiicit, o cauzd a diferenlierilor sociale. Dintre rndrturiile arheologioe care probeazd eultivar'ea viei r;i a pomilor, in epocile postrom:tnd gi a feudalisrnului timpuriu, amintim cosoarelede vier gdsite in mai multe aEezdri clin secoleleIX-X401, simburii de struguri, simburii de pierde la Dinogesici Ei de viqind descoperiliin gropile de cer-ea1e provepdstrat f,ragmentar, tabi6 aitr ae ano-a, cazanut 1ia402', nit din mormintul de 1a Pogoneqti, f,ragmentele de cercuri Ei rninerelede fier ale unor cdl'ddruse "1..403. In aqezdridin secoleleXIV-XV, arheologii au depistat qi gropi cu perelii lutuili, deasupracdrora se puteau usca Ei ,afuma l)olame,pe gratii impletite din nuiele. ,,Asemeneainstalalii au fost desc'olreritela Mineqti gi Mdrcdnesti, dar utilitatea lor ie l)resupuneprezenia gi in alte sta!iuni"404. 3eeP. P. Panaitescn, Introducere Ia istoria culturii rotndne;ti, Bucultrti, Edit. stiintificd, 1969,p. 148. 400Constantin C. Giurescu, Istoricul podgorici Oclobe..stilor,Buculr'1ti, Edit. Academiei, 1969,p. 82. 4orStefan Olteanu, op. cit., p. 36. ao2Ibidem, p. 37. 403Dan Gh. Teodor, Teri.toriul est-carpatic in ueacurile V-XI e.n. t'ott,Lribufii arheologice ;i istorice Ia problenta formdrii Ttoporului romdn, lrr:;i,Fldit. Junimea, 1978,p. 109. a()rAristide $tefdnescu, Cercetat'ea arlteologicd. a satului clin lara liotttdncased(secolele XIV-XV), in ,,SCIV", tomul 31, nr. 1, 1980,p. 134.
251
Confirmarea insemndtSlii e,conomicedeosebite a viilor qi a pomilor in istoria poporului ro'mAn o aduc qi documentele istbrioe. In acest sens, sem ificalii aparte capS-tifaptul cf, uneXe dintre renumitel.e podgorii romaneqti sint atestate doeu'mentar incd din periroadafbu'dalismului timpuriu. Astfel, intn-un document din 1169 se aminteqte podgoria Aradului ; din anul 1206 este pomenitd podgoria AIba Iulia ; in anul 1372 sint con'setrnnate'diferite vii rrnotaoveneqti,iar in anul 13BBsint citate vii din Rm. Vilcea, Pi'teqti Ei Muscela0s.Dintr-un document a1 anutui 1352 reiese ci nohilii maghi'ari cduatu s5 ia rornanilor dealul Tibrului din podgoria Alba Iuliaa06,iar din 1399 este atestat document'ar toponimul Valea Vinului - in linuturile sdtm6rene407. In veacul al XV'lea erau bine cunoscute podgoriile Cotnasint.tnenliorilor408qi Huqilora0e.Viile Ei vinurile Driga*s.1nl,1o_r Din ele'se XVI-lea. atr secolul din istori'ce nate in documentele deduee insd cd ,,...podgoria DrdgdEani era vestitd incd cu 400 de ani mai inainte..."41o. De altfel, documentele epocii feudale (privitd in general) abundd in relatdri despne vinziri, cum'pdrini, donalii sau noi plantdri de vii - muite dintre ele efectuate p'e locuri unde ...r-au fost nici odini'oard vii, ci au f'ost pbdune.'." - ; in inr'egistrdri ale unor dijme qi impozite puse pe produ'seleviticole ; in insemndri despre construcliile, instal'aliile _giinventarul viticol. Totod'at5, din docu,mentele erpocii feud'ale reiese cd, de timpuriu, aldiuri de viile tdranilor, se inmullisuld : pe.bazS de privilegii '- viile de pe pnoprietilile domneqti, minfstireqti qi boieregt--i care, dupd cum ie cunoaqte,enau muncite de !6ranii aservili' Ei aveau in grijS pind Ei dopozitane'avinului sau cula051gi.o1u" Al. Mironescu, consideratii priuitoare La geneza...,p.,292 i Sebastian iudor, Viticultura hz zona Lfiscel-Podgoria in .secolel.e.XIVde istorie qi kVt|t reftictatti Xn rlocumente, in ,,Studii qi comunicdri etnografie", vol. II, Goleqti-Arceq, 1978, p. 300; George Manea,,-Daft: in din pdt;1iie Aradulwy ,,Ziridava", clespr'e uiticultu'i i"iimentaie vol. -"-' VI, 19 76 ,p. 134. 4d S. O"iso*lt, S. Belu, Pdstoritul Ia romdnii din L{untii Apuseni in euul mediultn,,AMET".-pe anii 1965-1967, Cluj-Napoca, 1.969,p' 96' 407pels iladosav, I. IilraEciuc, Aspecte istori,co-etnografice ale uiticulturii ii finuturile"sdtmdrene, tn ,,Studii gi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. II, Gole$ti-Arge;, 1978' p. 40'8. 408P. P. Panaitescu, op. cit., p. 27. 40eVioleta Veturia' Bizarciut, Ci.teua date priuind.. istoricul viticulturi,i in zona Hugi.lor $i a instrumentarului. uitlcol, in ,S-tUdii qi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. II, Gole$ti-Arge$' 1978' vira de uze 410J. C. Teodorescu, $t. C. Teodorescu, Gh. Mihalca' cle-a lu,ngul oeacurilor, Buiureqti, Edit. ,,Agro-silvicd"' 1966' p'.312'
*'
T i"
tivarea unor soiuri cit mai alese de vild de vie. Stdrpinii viilor' nemullumili uneori de insuEirile vinurilor prirnite, Ie slobozeau' Asemenea situalii au fo,st im'ortalizate, adeseori, in orealia populard orald. Ca exemplu oferi'm urmitorul fragment dintr-o baladd haidu,oeasc6: ,,Foaie verde Iin pelin / N-a!i auzi| de Cd'Iin ? ,/ De Cdlin sardar Cdlin / Care gi-a vdrsat chisaua / $i mi-a eu,mpdrat Poiana / Lud Poiana pentru fin / $i Plenifa pentru vin. / Care vreme cd venea / CEJin ta dijmi venea / La Poiand cI mergea / Care plastd c5-i plScea/ Punea calu Ei-o trdgea / $i acasdmi-o ducea / La pivnifi cd venia / Vinurile le ce,r,c'a / Care vin cd nu-i pldcea / Punea tilva Ei-l trdgea / $i acasd-Iaducea,/ Securea-nmind o lua / Cercurile le tdia / Vinurile le vdrsa / Ce pdcat sdrmanele/ Ca sd umple lacuri1e..."411' Viticultura aducea inci din secolul al XIV-lea ,,.,' insernnate venituri stdpinilor feudali gi domniei gi era obiectul mai multor ddri, dintre care una in bani, perperul (de la moneda de origine bizantind hiperperon), a fost cea dintii dare in bani cunoscutdin Jara RomAneasci"4ll. Vinurile romAne,gtiau fost intens 'solicitate Ei pe pielele exter.-e. Bundoari, in documentul din 7412, care reglementa vimil,e dintre BraEov qi Muntenia, vinul ocupd un loc de f,runte printr,e articolele de exportal3. in aceeagi ordine de i^dei,cronicarul polonez Matei de Miechow menlioneazd cd : ,,In Rusia (adici provin'ciile ruseEti ale Poloniei, deci Ucraina) se aduce De altfel, vin din Ungari,a, Moldova Ei lara Romdneascer(414. numeroqi strdini care au trecut prin !5'rile romAne, in epoea feurdald,au ld'sat consemniri despre bogdlia in vii Ei fn livezi a linuturilor strdbdtute cu diverse prii,ejuri, despre ca1it6!i1e Vinurilor Ei fructelor romAne ti. Printre allii, Ibn Battuta, vestlt cdldtor qi geograf arab, trecin'd prin Dobrogea in anul 1330 sau 1331, a observat cd in Fenikah (variant[ a numelui Vicina) se pdstrau de la an Ia an : strugu,ri, mere qi gutuial5. Pentru Anton Verancsi,cs(i504-1543), vinurile Ei fructele din Trangilvania rivalizau cu cele din Italira : ,,Cilci in adevd,rea este atit de bogatl in grine gi chiar in vinuri, incit ades,eorise vine de 4r1 Marin Georgescu, Zenobia George.scu, Flori de cimp, Craiova, 1969,p. 55. 412Istoria poporului romd.n (sub redaclia acad. Andrei Otetea), ISucureEti,Edit. gtiinlificd, 1970,p. 131. 4r3 Nicolae Al. Mironescu, Consideralii priuitoare la geneza.,.,p. 293. atz,v. Costdchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit., p.43. 4t5 Cilldtari strdini despre f,drile Romdne, vol. I, Bucuregti, Edit. iltllntificd, r968,p. 7.
1.
252
253
In anul 1594, Aless:rndro Comulea precizeazi ci in Muntenia ,,... se face vinul cc.l mai ,ales, ,mult mai bun si mai variat ca in Ungaria qi in Transilvania((424.Cu pulin mai inainte, Franco Sivori, secretarul lui Pet,ru Cer"cel, vdzuse cd Jar.a RomAn,eascd avea ,,...rrulte dealuri bogate in vii, ,care produc mari cantitili de vinuri cle mare pre!, albe qi roqii. Este adevdrat ci muntenii nu stiu cum sd le pdstreze, astfel cd dupd trecerrea unui an ele se prefac in olet ; ac'est lucru se intin-rpl6 din lipsa lor de grijl ;i nu din vina vinului. Este atita belsug de vin cI o bute de 4 vedre se cumpdrd cu 3 sau cel mult 4 suJti"425. Tot ,cU privire l,a T'ara RomAneasicS,,Petru B,ogdan Baksii spune, in anul 16.10, cd in ,,multe locuri se gdsesc adevdrate pidtlri Ei cringuri de pomi roditori, pe care nu-i pizegte nimeni", in special ,,de pere gi de prune((426.Acelagi cdlStor pomeneste viile de ler Craiova si de la PiteEti, care sint ,,in mare nurndr si clau vinurile cele mai bune din fara Rorrrdneasci,,. De asemerlc'ei,nu uitd sd aminteascd ,,...dealurile acoperite cu vii" din Tirgoviste gi cd in Moldova, la Cotnari, ,,... sint foarte multe vii, pentru cd pdmintul acesta dd cele mai bun,e vinuri din toatl lara"427. Dintre vinurile moldovenesti, Bandini le-a cunoscut pe cel rl c Ia V asl ui , pc ccl at b, dc lingd Bir iad. pe ceie clc la Fdidoani 1i Trebig. tr1 mai stie cd Iarsul are vii spre rniazdnoapte42s. T'recind prin Jara RomAneascS, in secolul al XVII-lea, paul rlc .Alep cste irnpresionat de grddinile gi viile rdspindite peste tota:e. El sernnaieazd existenta viilor pind in apropierea -si 'fismanei. De altfel, in pimnila mdndstirii Tismana veae buti it cdror'capacitate ati rge chiar 3 000 de veclre43O. Dupd Anton Maria Del Chiaro (seoretarul lui Constantin IJrincoveanu, $tefan Cantacuzino si N. Mavrocordat), vinurile rlbc ;i rogii din fara RomAneascd au gust delicat Ei sint bune 1tt' rrtrustomac431.
g a ri c i ;i a l !6 ri l o r veci ne 1" )' D ur.vi nua c i c hiur ir r iiju to ru J . U n -sau slabe' Ei aspre sau dulci, ori albe rile, fie ci ie vrei tari rogietice sau ,uo'ruq1i, Ei !i le alegi potrivit cu- fiecare anoincit nu mai dotimp - sint aEa bune la gust qi de-soi aqa.alers-, gi chiar co'rnparinCam'pania, din regti nici vinurile cle Faiern ("') ; iar cit atcestea mult mai mult plac cu ili ele du*Ie intre -pouttt", in urma rdm'ine ca lllere qi pere, nu despre orice fel cle in ce pomet, iar belsug cle gust, ca ci chiar Itaiiei, nu nutnai ca priveEie piersicile, dai ales cele pe care le produce pdmintul ,lin A ' ib, , I ulia, o s i i n tre c c c u u g u i i n l e q i (oa' te' i i ) Ic pdstreeza pind in iinul urmitor atit cl.eproaspete, incit iri spunc cA atuncl au fost cu1ese"416. A nt onio l) o s s e v i n o (1 5 5 3 -1 6 1 1 ) c o n sti rta ci ,,...Trausi l vaui tr este bogati nu tlumai in vite si in fel de fe1 de animale silbatice, dai ,este imbelEugatii 9i in fructe, vi{d cie vie .si in pa'duri cle stejari, gi irt mereli in pere cLlre cresc de la sine"'"+rl' De ,serr-tc'L"rl,derspt'eCisndclioara, Georg Reicherstorffer note'azi, c air e r nijloc ui s e c o l u h ri a l X VI-Ie a ' c d ,,' .. l ocul este rodi tor ;i producdtor cle fetlurite poanle din care locuitorii trag un cigtig ce nu estc mic"4l8. Tot el arati cd iu regiunea Sucevei abundd ,, . . .c lealur i c u v i i ..." 4 1 e c' d o ra ;u l l 3 i s tri l a a re ,' ... de o parte 9i cl c: alta clealuri cu podgorii..."4l0, cd regiunea Clujului e proclr-ictivl in ,,...vinul cel tni'ri buil'(421,ci ora;ul Mediaq este ,,"' procltr,cdtor de vin...(( si ca 1a Cetatea de Balta, aflata, la o n]ild ciecle Nl'ecliaq,spre apus, ,,..' sint podgorii cu totui dc'ose-pdrtare bite si vinurile ccle inai butte..."422' llvlia Celebi citeazd f,ructele printre aliinentele il-tsclntlattr ale popuiarliei din D,obrogea, iar in irnprejurimile Tirri$oarci vedc ' , , . . . s oiur i a ti t c l e d i ,fe l i te d e v i s i n i , fragi , prune 9i afi ne cum nu sc mai afld in alte tdri"a23. l'tr lbidem, p. 408_409. ctrr4r7Marin 'pbpescu-Spineni, [lor.td,,ia i,, izuoare geogrqfice -,si tografice, Bucureqti, Edit. Etiinlificd qi enciclopedicd, 1978' p 142 4rsCdliitori str(tini...,vo . I, p. 21ti. 411) Ibide.nL, p. i92. 4',21t lbidcfn, p. 2lB. 4\r lbidenT, p. 212. 422lbideln, p. 219. 4?3Conqtantin Juan, Cor'ftribulii la cercetarea datelor etn'ograJict: uiticultura $i pon'Licultura a[late in scrierile unor cd.ldtori strd"itti Ttriuincl 'rlespre ldrile ront6.ne,-in ,,Studii qi comttnicdri de istorie 9i etnografie", vo1. II, Goleqti-Argeq, 1978,P. 445.
at/' Cd.ldtori strdini..., vol. III, p. 362. 423lbidem, p. 13. : , - nl . l , t i . d , c r n , . o i . p . 2 0 +: a p u d C o n sta n ti n .fu a n , o p . a i t., p . 2 0 {. Y. 'i : t l b i d c t r r . ,v o l . III, p . 1 i i ; vo l . V, p .2 0 7 ,2 0 8 , 2 tJ, 2 3 7 ; a p u d C o n ,:t;lntin Juqn, op. cit., p. 446. "r8 Constantin Juan, op. cit., p. 446. 4rri Paul Cemovodeanu, Societatea feudatu ron-tdrteascdudzutd. tlt: rrrliitrt'ii strdini (secolele x_xvIII), Rucuresti, Edit. Acaderniei, igz3. Constantin Juan, op. cit., p. 447. |:tl 4:rlMarilt Popescu-Spiueni,op. cit., p. l6b.
255
254
&
virtos bdutor abia este in stare sd bea trei pahare fdrd sd se imbete ; cu to:rte acestea la urmd nici mdcar nu-I doare capul. Vinul de Cotnari are o culoare cu totui deosebitd, pe care n-o gasqti la alte vinuri si anume este verzui qi, cu cit imbdtrineEtq, cu atil culoarea lui se face mai verLde(...). Ind.atd dupi ac'esta, vinul de la Huqi, in pdrlile Fdl,ciului, e socotit cel mai bun ; in ai treilea rind vine vinul de OdobeEti, din tinrrtul Putnei, pe riul Milcov ; in al patrulea rind, Ni,corestii, in linutui Tecu'ciu1ui, pe Siret ; in al cincilea rind, Greee;ti, in linutul Tutovei, pe riul Berhe'ci ; in al qasclea rind., cel pe care il dau viile Costestilor din acelagi tinut. Multe alte locuri mai sdrace le trec sub tdcere"436. Fire;te, moldovenii exportau prisosul cle vin : ,,Aceste vii nu sint de folos numai locuitoriior ldrii, pentru nevoile 1or, cdci prelul scdzut al vinului trage aici negulatori rusi, leqi, oaz^ci, rrrdeleni si c,l-ti;rrunguri, care duc la ei in !ard, an de an, mult vin, sl-ri:rrdacd acesta nu-l intrece pe al 1or"437. Dupi cum se cunoagte, cle foarte multi vrem,e (pesernnc., cltiar din perioada de sfirEit a feudalismului timpuriu), proprieturii de vii aveau obligalia sa pidteascf, domnului, in naturS, ui ttdri ci ttl ,l di ca o vir dr i la l0 vedr e din pr oduclia de vin. inca clin prima jumdtate a secolului al XVII-lea, vindriciul nu se uriri percepea in naturd, ci in bani (cite 2, 4, 5 bani de fiecare vttclrd). Avind nevoie clc cit meri multi bani, Constantin Brencov()anu cerera- l:r 2ti septembrie 1698 - sd sporeascd vindriciul lir 40 de bani de vadrd. Se pare ci r-ndsura a avut e,fecte neseontate, intrucit multi tdrani qi-au pdrdsit vii,ie. De aceea, prin Itt' i sovui cl i n 15 i ulie 1715, $t ef an Cant acuzino a r edus vindriciul cle la 44 cle bani v:rdra, cit ajunesse la ince,putui domniei rirtl<1, ln 20 de bani vadra. Bineve.nit5, aceasti dlspozi{ie a contlibuit Ia revitalizar,ea producliei viticolea3s. Pentru a menline viiie in st5,p,inire,tiranii aservi{i dideau 1l uindricittl boieresc. Mult timp, nu sint atestzrte documentar ddri pentru porni. , ltr sccolul at XVIII-iea, insh, se inregistreazl dijma clin fructe: ,,rl i rr zece oca, unA "439.ln per ioacla f t O O , - 1812, in r egiunea de-
in urma cf,ldtoriilor intreprins'e-in Muntenia' lPr,! tlti::t
, *ooi*rti^ui-xVill-G,
e1,if Franz'I osgqtr'Jui7 "L :;1l' -t:"i11.1,
lriile de la Valea Fetei' Poeni' vincia ,,era renumit6 Prin Pocigt "p.Jd"""uu 50-75 000000 oca lre Cernltegti, riii^peqii,tn." antt432.
cdl6tori cu aprecierile elogioaseale nurmeroqiJ'or In consens -Ei clespre iaud6 de cuvinte iaris au cronicarii tlmat"ti strdini, insu;irilc clespre rot]tdnesc' pim.intului u i" i'ii 9i. gn*i ;;fiii.l superioare aie oauiu.ilor obiinute p-q cuprinsul .1511i. L:ltt" .ott,ri,-tg"." - consecinla directd a unei scrupuloase ;;;;;;;;; judeca $i d9 l.,aprecia documentdri ;i a perir.r.tentci griji cle a de a fi rezimintite ni se -l jusba lorv-aloare la lucrurile 'l6mtt" refer"itoarela Moldova erleluti irGirt 1.i,-,a,-",,",iideraiiile ;;i;; om politic:i :lg.d*.P.t^1'] luminat deopotrivi Dimitrie Cantemtr, p r . is m lt c ut r oS ti n [t' l o t' s a l c .l l e l a i rrc e p u tu Is t' ct.l tui ul al -\V l Il ' -l cct. zonele muntoase ;r1e Moldovci erau ca cle atitfel ;i rnai it*i"i", roade' care cresc peste qi alli go.*1 ,,... erc,openitecu copalci "y in alte thri, trebuie sddili de,-m-inaomuiot de - : ; : ia i' insine, si curc. gradi ni cu porni s c h i m b . Irt c i rn p i t' . n u s e ." ' af,sesc I[i parlile munioacla' pomi cude roclitori, ci pa:luri intrcgi -in sddili si clin looi" po,.,'tii cresc .1; i; t;;", pe cimpii in:5 li?.?;1ie gustoase"lrr' aceastb pricini dau roilcle cu atit mai in,vii I Lauciative sint plrerile lui Cantemir despre ilvutia : acestora a procluctivitate qi ciesi:re remirrcabila Molclovei -."l"ruit"'bogalii parnintului 1e intrec rriile arlese' alc ;;i;,',," i"t.l Cotnari li Dunare ; sint aqa dc in;iruite pe o iungfii'.ie suparfald pdtratS dc rodnice incil un singur llogon' care,e o sute de tnisuri cinci la pind patru 24 cle stinjeni, da aclesei litri('43i)' 40 cle 1:r to"irtitu J" "i,'t, se ob!iDintre vinurile moldoveneqti, cele mai renumite TEcuciului ;i Tutorleau in zoncie ttiriaului, Fdlciuiui, Putnei, in tirguqor Un cotnari, de vci : ,,vinul cel mai ales este ce1 qi m:ri t't-t'ai ales e'ste si sus.lin.cd Cutez (...). pattif" iti.LeUui vinul de Tokal'-' bun clc'cit atte vinuli europeneqti ;i chiar cl'eoit curr se obignuboltite' Cind este pa'strat i" pi""it" iiclinci ;1 de-al pratrule:r cel in ie;te la ,-toi ir-, !ard, Ei este linut trei ani' Cel mli capatd o asemellea lirie, incit arde cr vinul fierbinte' an lbitlent., p. 2115. 1*sDimitrie Cantemir, Descrierea tr[oltlouei' nerva, 1976,P. i39. I'J', Ibi(lern, p. 45. a25lbidem.
\:xj lbidem, p. 45-46. .:ti lbidcm, p. 46. lrls Liviu Stefdnescu, O interesantd reglementare Ia inceputul secolultti rtl XVIII-lea priuitttL uiticultura in judefele Arges si Vilcea, in ,,litttrlii qi comunicdri de istorie qi etnografie", vol. I, GoleSti-Arge$. l r 1 7l . 'irrr) lflorin Constantiniu, op. cit., p. 142.
Bucuregti' Edit' NIi
| ,'
256
Ir
( )(.'upa1ii tradilionale
pe tcritoriul
F.cmaniej
vot. I *
cC. r0r
257
I
iuroasi a fdrii
pruni RomAneqti,a fost impusl qi ailma'din
strdduit sd cultive vila de vie, ,asigurindu-gi, astfel, cei pulin strictul necesar pentru nevoile lor pensonale': ,,es,teinteresant cle remarcat faptul cd gi in zona de munte, unde preclomind pdstoritul, - cum se intimpld in Mdrginimea Sibiitui _ in locuri ferite, oamenii gi-au plantat mi,ci petice de vie.(444. situalia este confirmatd Ei de docuanentele istoriee sau cartografice mai vechi. De pildd, pe baza unor crocumenteare t'pocii, se poate spune ce in oltenia secolului a1 XVIII-lea t'xistau vii .pina ;i in _Racovita,Sdcelu, Runcu, Arcani, Stro_ tcgti, Pocruia, Gura Motrului, Tismana, padeE, Ilovila, Brez_ ttila etc., localitdli situate in imediata apropiere a munliloraab. ()u scopul valorificdrii ingrdsdminteior natuiale, in sate de tipul <'clorenumerate, viile se pJ.antau,cle reguld, in apropierea cona_
qi itr alte (din 10 porniunui)l^"[ fiii*extinl1.1lrterior 'q]"nno' 1i s-a f eudale'
9?t'ofu' In pofida ur-to' usei-teneaservituii desfacerii bduturilor addugat, mai apol, qi monopolul asupravindd vinul sau luica si-si ;;;;;-;ieptul (l6ranii aservili in altS-parte)' viti* "'; ridibata' cu cu amdnuntuf in t"t,'J""'tai continuu' De pild6' in pri'ma cultura qi pomicult;;;;" Plo-gl9lut produc{ia viticolS.aduce-a iumdtate u .u"ol.lit'i ";il;;;"iilo,at XVIIT-1ea' roiur"sti rnari beneficii,chiar mat i"a"?"iiiil". din vinzarea cerealelor gi a anirnari ,,...decit cete r-e ales "tiiit" i;^(" i' Aceste beneficii se explicb mai malelor, luate la a-rachiului vinului "" viuzarea Ei dacl avem i,'t tea"iu"iuittitt "a cle.moqii; liranii era in ace'Ievremtt,i.-'"Lo"-oPol al. stipiniior b5uturi decit nu'mai cu aprobarea dreptul .a "ittaa; bduturile acestuia"44l' "" ^"*" stdpinului 9i .rt*ui'i;;; "i'taur '-uu sfirgitu-l secolului pe la pomiculturtr, ln ce priveEie xtx-tea' se ajun'sesela o at XVIII-lea qi inceiuiui t""otutui ai di n .nonulali1 parte asemeneaclezvottar"l itGi o^judelelor isi vor pune si Ei ulte-utu puneau i$i situate in zonele deluroase : prunilor pe ur'ma de rior rn:rri nidejdi i" atita lor """it"tiie'oblinute teren'ele in ,,Populaliunife Oi" muntj, neprodurcind aita' vind rarchiul qi irebuie, ;Ji,i ; t="orta pini la ,iiini "it'r" ce 1e iipse;tg, 11-astfel rttahiul devine un 5"-i,a.a'p"tu-fr"i pt"al".f a" utime"luli.tne, iai ttrr d" bdutura"aaz' feudalism Ca qi mai inainte, in perioada de trecere de la articole alte de aldturi t..rlt"rc figurau Ia capitalis-, bdu"irr"T'.gi consumuL intrucit .J-an". principale .t" ""pJri'ui"ia.lf"i turilorerainierzisdeCoran,asupravinului;it'uiciin-aexlstat tii"a'libeie 1a ex'port' De aceea' vinul monopol turcesc, "i" in Tran-silvania qi ,,...SC vindea i" "o"iitatj considerabiie piersici' prune etc') se Rusia...",iar fructele (mere, pere' cai'se.,. exportar-r,de reguld, la Constantinopolaa3' .- pf,sToponimele de felul ,,Dea1ulviilor"' "La vii" etc' mdrtu--Ei prezent vii in trate in locuri,tna" t-t.tmai exista pe pind c5, oonstatarea im'pun pe teren riii" ut"osrafice culese s-au pretutindeni ia i,.c*pulul secoiului ui XX-l"u, romAnii de a io llie Cor f us , oP. c il , P. 2t ) ' . . 411li. Columbeanu, Date prtuztoalc. .ta, econont'ia agrar(t in lora in ,,Studii. ReRontaneascdtn' prirna junfi'tate a sccotu-tutaL XVIII-Iea, vistd de istor ie"f an XV, 1962,nr ' . t ' p' 129 ' , . judeful L[elt'edinti' Bucu' tir Ion lones c u, Ac lr ic ult ur a t ot t lana d l l r 1868,P. 126. le$ti,'443 Andrei otetea, op. cit', p 39' 54, 58"
alt Nicolae Al. .Nlir.ones-cu, C_onsirleralii priu.itoare 1a.,.,p. 2Bg, Vczi Const. I. Karadja, Oltenia d,upd.'memoriite gehiialiluf 1)on I.luru'r(1778),in,,Arhivele Otieniet,., anul IIi, 1924,p.225J-2,53;302_311 ; ,l lll 4:l{); 504-512. a.ti Ibidem
259
t5 B
&
Viicea. De altfel, incepind cu atrul 1865, vinurile de ia-.Draga."gulut la expoziliile nalionale, iar din-1867 participa qu"i -h (ca, de pildS' la cdn'cursuri ihternalionale fi"o. duse gi bucura de aprese vor "o.unde Oxp-i1ia universalS. de la Paris), Anglia' Germania, (in export 1a fi solicitate ti'"". "i"'.i etc.)447. Rusia --ivtai puiine ca in Gorj, ciar m-ai m-r1lte ca in Vilcea, Iocaligeneral' tdlile bogate in vii din jridelul Mehedinli ,fortnau, in Severin Drobeta-Turnu de nord la de r ceu intinse doud arii (intre Cerneli, Ma1ov6! Ei Cdzdneqti) qi cea cuprinrsf, intre iluiu, fu to".i,'Ei Gruia, bpriqor, 1a srld' ""'care inch'idea un potigor'r avincl ca virfuri locititdliie Deveselu, Rogova, Oreavila' bpri"iqo., GogoEi, iar in centru valea Blahnitei((448' Faimd aveau rnai cu i"a-e vinurile din Coroova Ei Golul Drlincii' Conf,orm unei statistici a vre'mii, Mehedin{iu1 oblinu'se in pe anul 1833 o produclie de 3 U02 5?4 ocale de vin, distribuite CloEani' 6 000 in Baia' in 216 000 ptase in feiul urmitor : IOO OOOin Motru, 32I574 in Ocolul, B0 000 in Dumibrava, Se observd cd, fdrd 350 000 in Blahnila qi 2 629 000 in Cri;rnrpti'Iaae. numeroase 9i mai produca lipsi din zona muntoasd, ceie mai in nql"-. pre'do,minau insS Prunii cirr-rpie. la tive podgorii se aflar.r judelului. cehtrul dul si - i" judelui Dimbovita, cea mai importantd zond viticold a evului inedil o repr'ezenta Dealu| Tirgoviqtei, incepind de la dlocleni qi continuind, spre sud, pind la pint'enul de deasupra Bdieniior. in ordinea insemndtaiii, urma regiunea Gdeqtilor' cu prelungirea dealurilor Topolovenilor pind la- D.ragodana' iu bir-,"rUoiritu. Apreciate erau gi viile de pe colinele .;i. terasele: inalte, nisipoaie, ale' Ialomilei, Din-rbovitei, Arge'uiui si lrieajlov uluia5o. lnfiripate mai totdeauna pe panta domoala a dealuriior (in loc,ul unor pS,cluri defrigate)i locurile de vie nu ocupau, de co'm'pacie intinse. BunSoard, in harta austri:rci t'egul6, ttp.i "1" pe teritoriul Mehedinliului, poddfi 1Zg1 sint i'dicateirecvent, ,.t s"tciu Purece, vit-tul d.e Drttod;ani La etpozifii;i conctu'surin'ade istoric lionole ;i iiternafionate (1866-1900),in ,,Studii qi comunicdri p.,282*285' v
260
oP' cit , P. 386
gorii de circa 10-11 ha (in Breznila, Balotegti, Malov5t, L)oroina, Bistri{a, pietra Albd, Oprigor, VlAd",,ru, Cout""i-bra_ gotegti etc.). Podgoriile mai intinse, de circa 40_60 ha, sint ceva mai rare qi grupate in mare parte intre Motru si Jitr ir., regiunea deiimitatd, la nord, de Brogie"i Ei iaroar;"i- qi, i; sud, de Strehaiaasl. In timit ce viile urcau pe f e{ete dealurilor (cu deosebire pe _ cele dinspre sud sau dinsprs rasdrit) pind spre coime,-liiezile cu pomi se intindeau indeobste spre poolele deal'urilor. Rareori, se i ntercal au pri nt r e vii. in gencr al, pr unii f or m au Jivezi apar t e, neamestec ndu-se nu alte soiuri de pomi. Obisnuit, la capetele, pe marginea sau chiar in piepti;tu.ile viilor, se'plantau (ici_colo) cire;i, peri, piersici etc. Alieori, cind locurite e.au g.*", i" capul viei se serndna cinepd. Foarte rezi ste '1d. vit a veche r om 6neascd a f ost cullivat a ;rind la circa 700 de metri artitu.line. Dupd ce se ridica, se tnlcrneia - dacd era bin_eingrijitd - *o ddi,-rrriaun timp inAe_ l'ungat, ajungind, in cele clin urmd, la proportii impresionante ;i 1a o productie cie zeci de kilogra're cle stiug,uri. Avlnd aspectul unor tufe uriase, vita vechJromaneascd soticita adeseoii i' jur de I00-72A de araci de sr-rsfinere.in alte i-,pr":"rJ.i,^t"f_ l l i ni l e-i groaso ,... .. s. cincoliceuu vigr - r r os p* int ilni! i. eautind soare ;i lumine('452.in poficla'i'fdtisdrii "oiucii sale luxuriante, tt marii rezisten{e 1;r v;rriatiile climei, vechea vild indigend n-a putut face fal6 fitoxerei, cdreia i-a cdzr-rtpradd, in cea riai mare ;l;trte, spre sfirqitul-secolului trecut. Atunci a clispdrut cu totul 1:odgori aGorj ul ui . int r e 1886- 18g0 au f ost dist r use viile Dr agAqanilor. De fapt, in -perioada amintitd, mati toate podeoriile t'enumite ale ldrii au fost nimicite de insecta anericbnd. Doar ln Jocurile ni'sipoase ,,...s-au mai putut pdstra enclave de ,",itd Itrdigeni, filoxera neputincl trdi in nisip,,45l. DENUMIRI
DE STTTUGURI
general, cleuumirile varietiliIor de struguri incligeni au , , lu lost Iorrnatc pe teren romdnesc454.Cunoscind o largd rdspin_ -',,:l cgnrtantin ge'ban, o1t. cit.,p. 32s. 1,r Nicolae AL Mironescu, Cotlsirleralii priuitoare ta..., p. 2gb. a;:t
lb.icleln. ntt tgn..*u\1, Pgnumiri pentru soiuri cl,estruguri in Moldoua, in ^ de lrngvisticd qi istorie literard", tornul XXII, 1g71 Idem, ?er"^niril| ; tttlttolollia uiticord in ortenia._Denu,rniri p'nnt|i soiuri cle struguri (Fe uaza ('ltr::tiot-raruruilui B. P. Hascteu,sjNzrc.'Delrsusianu), nrs. ; vlotorela Neayrx', Aspecte cLle termirLologiei uiticote in ty.aiuri'ie ottineiti--1lti t aza N , 'l l , l i - O l t e n l n J , i n , , Fo r - r e t,i ci rsi d i a l ccto l o g l e i ,,vo l . VI. 1 9 6 9 ,p . 1 1 7 _ I2 9 .
261
de,strudire, e1eau la bazi raportdri.lS-' u) culoarea s.o1y1i1o3. (Bd'land)' N eagrd Bd'lae Atbi;ow'd, iuri"-'CoiUn "A fCAtUioard'), (Neagir(t-uirtoasdsau lfegru -utrtos, Negru-monl'e et'c')',C-orb' Coarbd, sau Corbeascd - (avea boabe negre)'. Vi'n4td' ,Plduaie
i. i " )' Sd'ind nuqii-rt I (ptduan,, J" "riio* alb-ce(struguri) ".lP-qiP^-Y "*a Ro;ioard, !iganc6", iSninil.'Verd.e, fy!3t, "de ,s-
(Fla,
'Afum'aii ,lde culoarea fumului" ; b) calitail"r""ufU_gttb-.ji*,,, i'-Agiriaa ,,struguri nealtoili, cu ,r."!ulii,ii tea sau aroma rari, albe sau negre" , Apdto;i -"care au boaboabele mdrunte,'Ciineascd' cu ciorchinele tare' cu ;;il-;;;ase", "struguri Scutur{taare,,varietate de struguri boate-tou.te ;e.u;i;;;, cad timpurii, cu boabele rare, albe sau rlegre' care la coacere etc' ; ae p" ciorchine", Vino;i, Grcsd (de Cotnari' romdneascd ploaie)' la plesnesc nu care mari, cu ioabe de,se,albe, rotunde, pistrali pini 1a lorIord.and (struguri tari, rezistenli ; pot fi prin as,em6probabil' iunS1,nrogniia genumirea se explic6, Crimbraga)' narea mustului acestor struguri cu braga (rus' *crimpoSiu inrudit cu crim{*crimpos; popie (feminin ai adi. -lagancd 'pui,fdmiioasd' clrtig)a56' din (derivat C^ etc' ; Mustoasd "rt*poi)455, Busuioacd, Boereascd',Plesnitoare, Crd'pdtoat"e' mici' (boabe c) forma bobilelor sau a strugurilor : Bdbeascd' Cruciuli'[6" rare, rotun de), Bd;i'catd-(bob alb, rotund'' punctat)' albd' (strugurii au formi de ari'pi, de cru'ce)' Ochiul-oii' !i[d lita-uacii' lild. mare, !i[d micd.,!i[d" ro;ie, lila-caprei' !i!'a-oii' (din fotd * suf ' -esc)' Feteascd.. !i,':[a-pi.sicii, lila-i,eputel'ui, Got din457, Boa'bit(Boboasd)' InCord.a-rirulunicii, Pdsdreus'cd', punCe pulin regre"' s(rchwttd ,,struguri cu boabele albe, cu a1b5"' Gorgatt' culoare de Purcel',,struguri cu boabele mari, pdm{nt")'Vulpe de (strugurelee asemdnatct gorganul ,'movild boabe dese' negre' rotunde)' istrulu"i' bifurcali la virf, cu creald', Epureascd Mierleascd (Mierteasd,, Mietrlild), coconif(t, Frdncu;d Frinctt;d' : etc. ; d) locul de prouenien!6' a strugurilor 455Ion Nutd, Denumiri pentru..., p.54. a::algijsm. 457Arpreciat ca fiind Unul dintre cele mai vechi soiu|i de strugurt este autohton : gordin (=ga1'dl1,u romAnegti. Hasdeu .rudli ia Lrm""ur ( sans' groc'n "a gardh cu fruct op"ii"-< arianul ."a dori" :;il;d;i" origine ruseascd (vezi lon Nuti' dori"). Existd si par""e. .i t;r*""uiitit op. ci.t., P. 61.|
262
(se crede sd soiul a fost adus de genovezi in secolelpXIV-XV ; din frinc * suf. -uscl)458 ; e) numele unor arbori; plante sau rwm.ele de ftttcte : Coarna (referire, la frurctul dornudui),Ochiulboului, Berbecel (de la berbecel ,,nume de plantd'u ; varietate de struguri cu boabele ,mdrunte, dese, dulci, de culoare ruginie, albd sau verde-gSlbuie), Mielu;ei (de la n'rielu;el ,,nume de plantd" ; struguri cu boabeie mdrunte, bdtute. de culoare a1'bi-gd1buie") etc. Alte denunniri au in vedere pdrioada d.e coacere a, strugurilor (timpurie, tirzie, tornnaticd, udraticd"). Bineinleles cd, aliituri de termenii de baz5, pentru de,semnarea variatelor soiuri de struguri au mai fost uti'iizate nenumdrate forme derivate qi construclii sintagmatice, alcdtuite dintr-un element de bazi Ei un determinant concretizalor. in urma nimicirii vechilor soiuri r,omdneEtide vie, variet5{i1e strdine de struguri, preluate in culturS pentru refacerea patrimoniului viticol al !5rii, au fost desemnate in graiurile limbii romAne, de aseirnenea,prin termeni creali pe teren' romAnesc.Ei pun in lumind calitStile soiurilor respective fuuloarea boabelor,forma, mdrimea boabelor Ei a strugurilor etc.) sau reprezintd crealii metaforice realizate prin raportarea la fructele, arborii, plantele etc., arhicunoscute pe pian local45e. in afara cuvintelor formate pe teren romAnesc, covirEi'toare numericeqte, pentru indiaarea unor. soi,uri noi de struguri au fost intrebuinlate qi unele lm,prumuturi, preluate in graiuri fie direct, fie prin intermediul limbii literare, aI spe'c6tre ioialiqtilor etc. De reguld, imprumuturile efectuate pind ,,mijlocul secolul,ui al XIX-lea au origine turceascd. Multe dintre ele au fost folosite sporadic gi au dispirut. Dintre euvintele .de obirqie turceasLcdcele mai ,rdspiindite par a fi fost : .t_ozachie(( tc. razaki), ceau; (cf. tc. taui uzilmii ,,varietate de_struguri"), mischet, mit;chet (( tc. misket), balabar, (( tc. balaban.,,rnare")Ei parmac (( tc. parmak,,varietate de struguri"). Dupd disparilia soiurilor autohtone! se aduc varietdti de Vlfd nobild francezd Ei hibrizi americani sau franco-americani. De aceea, soiurile nobile fran'ceze sint numite, printre alteie. allcant, alicantd, buscheg, bugetd ({ Aticarute *-Bouschet satt Bouchet) ; ceasla napoleon ({ chasselas Napoteon); merlot ({merlot); cabernet, sauinon (sauigon, sauiiion eic.) ({ cabernet sauuignon) ; bord.o (bor:d,ou,-bordeancd, bord,un etc.\ Ion Nutd. op. cit., p. 64. "s 4t0Yezi, pe iar!, Ion iVufd, op. cit., p. bl-71.
263
(i Chardon(1 bordectu.r); ,surdoet (sardone, car,clonui -etc') fr'.11'^',"-1t)^."t"' ottonet)!<.cf' D;; ;;;;;'rit' tiu u"ir"irs, nes5l1f,'-sint : Cei mai raspin'ctiii fribrili americani clin lara etc ) ({ Nocrh)' otela(1 otttetto) ; t oi"-i'i O-ii., nohand''noD&c erc' ({ JcLccluez) iociniui (jaghet, jich'et etc') qi hibrizii franco-americultivali fost au Pe scard larg6 (( fr' seibel) ; an'a'te'razur .uni"t)it n'ut lziiuari,iniunt, seibitretc') (( fr' Terras) sau rz ;t i<]i. oiorror); ierasul,'teroso numele Jercu intilnit e Lesseps de etc. Hibridul Ferdinand termenul fragd' s-a fbrmat clinanct(t.Pe teren ,t-e,."," etc') ({ Riesr^esling (rizlitt'g, : ristinggerman5 Au origine Iing) ; trqniin (tr-aminer etc') (( Traminer)' gttdnrcd eLc') Provin din nrrrghiard: codargd.(goclarc(t, ({ Cad"arca) : f urmint (
V,ITEI DA VIE
btttdlirea' Potrivit mdrturiilor etnografice de teren' -mart"modalitd.li'le -p" lieritoriul cotctitt'|,;r ctltcirea-au cotttstitluit -e1e.llia1€.,9i de surse noastre. t6rii vilei a"""i" ;lii;;'a butaEilor'inrddacioblinerea aceeaginatura aratd' "i,'p""it"- (de obicei in locuri mldstinoase u-"nujuu giopi'uaittti ;;d:; in'digen6'Dupd sau nisipoase),in .iru''u platriau coarde cievi{d l lni:insaudoi'timp'i"carent,tlsfr-tcecrtr,butaqiisescoteauqi golurilor la vie. 1\ioi cu seam5 pentru completarea ;;';;"* Daciei timpul inci..c1e bdtrine, si pentru rcintinerireu -pe337111 aplic[rii "iifot in ii metoc.r ;;,iH;,"r:;"i;r";i; 'rarcoririi+fl. uneori' iopd')' nedesprins .i, iariittr .r,'t"i ,ri1J de vie {ll-itl pdmint, pentru.a prinde' in liber de butuc, se infigea'I"-*pai"i se tiia di vila 'mami Ei se rds6r6ddcin1 Ci-,4 avea.:Jiti"i, dea,obtinindtt-sco plantd nottd' seiracCa procedeude inmullirc rr'-viieide vie' altoireu cE erau qiTliniu aririnte5c ii.*ffif,;Cfi6 gi,=p1tl despicdtyiA in prin apropiere, : trei feluri cle altoiri cf,, arati ora16 itia Ttt1l pe loc'a6'i practicau se se ga"ti* L 0 f l L e g a u r r r e ; ;-foate Pr d u tr L d i' adi nin v eder c , . ir l to i ri i ,
cm ' :c fd c c a u g ro p i ' c l c ci rca -15-60
/160Ion Nu!d, Denurniti pentru soiuri.de struguri in Moldc-tua. Im'' qi istorie litcrard" tomul XXIV' Trrunruti,:iie, in' ,,Anuar de lingvisticd 37-52. Iaqi, 1973, P. -" "'l:ol'i'. ^C. op. cit., P. 265. Teoclorescu,$t. C. Teodorescu, Gh' Mihalca' : up lsiflBw, p. 266.
pAmint' ea c'nme,iq -91re-s;'.p]arla -v-!tg-p3llq t i c5'- A cooeritd cu -l-6 alegeau se ctn-ivea, rftGTin^ f)irr{rc cei 15--20 de ldstan,
i;;i'H;;;ij )r.;i:ln'*",
lem.ii'ra.;ula-sa-coad ;;seli se intaieascd pin lA=nlq aiffi-vita-ra-'irrpl terr r-setei' -iis= * pg- td'retrrrd
Ei ' tafiu o5fic,-se uEezaslio6l rarii se cl{F}t{H*-1.'., .pe itlflge -1oiU-,*t_ .t:lf*-Uri"cii "t-r-rr-nsiJaminea ,a'ilgr.i" Atoar e' ccrlac'ptt-ir,*pir.riutl -C*{al!i 1e rnut au, in primdvar a urm ' i:r Jp-cur:iiu *inaintecu-:ui!AIiPs.* cleplantarea vilei clevie, se pregdteaterenul' Dupa in cum se gtie, roma::ii phntau vilele de vie in gropi izolate' pretutinde romAnii precizat Dei.onq"u sau'in areturi463' .cd milenard deni au utilizatt aceleaEisohilii' Deci, are tradilie cm ;i 45-60 cle circa gropi adinci ii"p.it-ta,t."o efectudrii -unor ingrdqade strat peste un cut ii-I i".gt ;;; Je o palmd464, " r-nintenaturale - se introducea cite un butaE (frecvent qi doi), tu" far5 rdcldcini, ce se acoperea cu pdm-int' l6sindu-i-se "" cloar unul sau cloi ochi ,,mugu.i" 1''t afaid' Ochiul sa:uochii (rnu,gurii) vitei muquroite, rdmaql neacope'rifi, fdceau c[puqi din care cresteauldstarii. cu ;an! (numiti Ei cu Veolre este Ei metocla d.esfzu-r'Cldrii in te.rctsiletc.). in general, ea consta in sdparea unui Ltrct'u"465, in fata sant aclinccle circa 30 cnr ;T in d"po'itarea pdmintului (indl{imea cm circa garr{ul cu incd Q0 sc adincca Apoi, i"*it*i". tunu,ihirle! sall a unei ctrztnale).-sintdovezi cd adincimea qant uiui a variat mai cu seijjnd in f unclie de oaracteristicile loculilor.Bundoard,casdseinldturenisipuladusdevint'inDdLbutenl (Doli) qanlul ajungear Ia 4-5 m adincime' De aceea' cl se execuiu oUti", I6tjme-a sc6"zindu-i-setreptat de Ia suprafitd spre atcnr*-Sub strattil atit de gros de nisip se gdsca-tobla spl:S1a' ,,un pdnrint aparte" dc circa l0 cm grosim.e,Sutg s9, racrnvlta_' tapt' de planta, tlrm'i stratul de argilS, in care se u3 cu baza de la pornea Se Eanlului mdruntd. rlu-,sesdpdturd douh oblineau se anul urmdtor rinrl de vili. Prin tnarc,otaj,in r.irrcluricle vi!d. in anu,l al III-le,a, se dubla numirul rindu'riltor tlc vi!5 existente. Dupd 4-5 ani' se ajungea cu vila deasupra' obtinindu-seo plantatie viticolda66. !,t3lbidenL, p. 263. 4j4 Uneori- gropile aveau dimensiuni mai mari. De pildd, in-cdmirzrrr.ra(Satu Mare) se utilizau gropi de l/1 m, cu o adincime de circa 70 cln. at;51n1. de teren, Ro$iile, LddeEti (Vilcea). 466Jnf. de teren. Ddbuleni (Doli).
265
26,+
Desfundd.ttffctcLL;an! se efectua aproapetotcleaunatoamna. i \ rj iPrimdvara (prin aprilie), se planta via in cuibtri de pdmint ,i ./umed,arnestecatcu gunoi de grajcl. Butasul se aEezain cuib i ; $i se acopereacu pdmint, ldsir-idu-i-seunul sau cloi ochi tiberi. Pe intreg cuprinsul !6rii, o largd rdspindire a cunoscut qi "; plantarea vilei de vie pe locuri sdpate sau arate in intregime. Intrucit o astfel de sdpdturd sau ariturd avea doar 15-30 cm adincime, pentru introducerea mai tifund a butaqului de vi!d, se fdceau gduri cu o unealtd numitd 7:ar (denumire frecventh in nordul Olteniei) ; sddelcd (sitdil(t, sddilcd.)- termen cu o mare rdspindire in Banat, sudul Olteniei, Muntenia si Dobrogea; chitonog (cuvint general intrebuinlat in Moldova), rangd. (termen mai 'desutilizat in T.ransilvania)etc. Adeseori, unealta respectivd se lucra din lemn de corn, avea virful asculit qi prezenta - ia o anumitd indltime fafd de virf .- un bra{ (cdlcdtor, cdlcdtoare, cioacd etc.), pe care se apdsa cu piciorul (fig. B7). Din cind in cin'd, partea asculitd a uneltei se im'brdca intr-o apiritoare de tabld. Cu deosebirein Bana1467, in sudul Olteniei, al Munteniei Ei in Dobrogea s-au folosit qi sddile (sddelci, sd.dilci) confec{i'onate din lemn, cu v'irf ascutit - lung de 40--50 cm - $i cu un plog deasupra acestuia,pe care se apdsacu piciorul (fig. BB). In sfirgit, vila de vie s-a mai sdd.it i pe brazda plugului. Ogorit de toamn5, terenul se ara qi primdvara, cind era zvintat. Pentru afinarea cit mai in ad'inc a solului, in mod obiEnuit ardtura se fdcea cu plugul mnre, tras de 4-6 sau B boi. Prin Banat, la plantarea vi{ei de vie pe brazdd ,,... iau parte m,ai multe persoane : una care ard, alte d,oud care merg pe ,brazdi pentru a pune gun,oi qi loza de vie, pe care o calcd cu piciorul gi o apasd in gunoi, iar in acelaEi timp ii las6 liberi cei doi ochi pentru a da odrasld, pentru a lucra. Dupd aceastd operalie venea din urmd plugul cu brazda a cince,aqi o acoperea! apoi brazda era cSlcati cu piciorul"468.In sudul Olteniei Ei al Munteniei gi prin Dobrogea, vila de vie se planta la fiecare a treia sau a patra brazdd, in gropi adincite cu cazmaua ori in gduri executate cu sddila. Sint indicii cd soiurile vechi de vild romdneascderau rezistente la ger gi, in consecinld, nu se ingropau toamna. De asemenea,se pare cd ele nici nu'.se stropeau. In schimb, vila 467Radu Octavian Maier, Viticultura in zona LIoldouct Veche-Banat, in ,,Revista de etnografie qi folclor", tomul 17, 1972, nr. 5, p. 407. 4(ialbi(lem.
266
Fig. 87. Chitonag din Moldova
(dupd piesele aliate in FiA. 88. Sdcliie dir-r Dobrogea Muzeul Satului)'
ince.putul r-robil6trebuia ingropate toamna qi dezgropati la de.vie.introvi!6 de varietdlile primdverii. Pe de altd parte, Jf a"pa atacul fifox"oJi soiiciti s5 fie stropit" d," pretel'Ilroasa' "r" ln general, vila de vie este o planti foarte--"il:li:^": grr:1eactimulte.qi p""ttru et cla toua* bogate, impune uilor cubarza qi pe potrivit ",,r", timput Ia rJiaii,'-t"nie intaptuite princifireascd' lor noqtinie temeinice. Privite in intinluirea palelemunciexecutateinviticulturdsint:ardcittti(hdritgitul - in Mold ova ; pdruitul - in Transilvania), adicd plantarea geneur(u:ilor (ha'agilor, parilor) de la vie46e; tdiatul (termen fac cu {d,., G5urile pentru infigerea aracilor (tLa_ragil.or, Parilor) se de (sddi1cd,iaaercA),priboi-, rrrreattdnunritd -1a-sud "ra""i,-'i|ilili Mordova t; i,io i'r,,'p"li l-.i,zti l
"iit.iiit
t;'Ji""':t"r"tTig3h'""iiL
lstril :ii'{unteniei i mdsea, pisicd, rat'Lgd',cTrlnpl
287
ral rdspindit in Oltenia Si in Muntenia), curd[atttl (cuvint intrebuintat in Moldova) sau fzi sul viei (nume cies utiizat in Transilvania) - vasdzicd inldturarea coardelor care au rodit in anul precedent, a celor uscate ori a celor rupte in tirnpul dezgropatului -- ; ulesu.l (viei) - cu alte cuvinte, selectarea a I-n ccLpe.t_e, situ:rte ce1 mai jos pe butuc (punte), cdrora li se zice cepi470gi care au menirea si poarte ,'ir1tt1+71";legatul capetelor pe arac (harag, par) cu zrjutorul teiului sau richitei (in Uotdova este numitd mlajd) ; s(tpatttl uiei (cd.pdlirt - prin Tranqilvayia) ; prd;itul (viei) sau cdpdlittLt ctl doilea; pliuitul (viei) (Ld.stdrit- in Moldova; copilil - prin Transilvini v7a72 ;'praSil? .9e nir:elcre (a viei) ; culesul ;i ingropatul (in cazul vilei rT obile) . Obignuit, numdrul praqilelor riaria in funclie de starea vremii (in anii cu precipitalii abundente erau necesare mai multe prasile). O operalic. care se executa fie toar-nna,fie primdvara (inainte de ardcit) esle copcitul ,,luarea pdmintului de la rdclicina vifei ;i tdierea mtLstd.filor din perrtea superioard a butasului, cu scopul de a obiiga rdddcinile adinci sd se fortifice',. in Moldova, aceeaqi lucrare se numea cot(n'it. Sporaclic, tennenul s-a utilizat Ei in estul Olteniei4T3 sau prin Muntenia. Pind cdtre sfir;itul secolului trecut, cind s-au introdus in practica foarfecile de vie, coardele ,se tdi'au cu cosoarele. in funclie de cerinle, au fost intrebuinlate mai multc tipuri clc cosoare : a) cosor mic, pulin curbat, folosit la tdiatul Si cur6i;0 Dc su bl iniat c d no{ iunc a de c ep, . . . . er a c u n o s c u t d la romani qi se pare cd avea rolul de astdzi de a asigura rodul in anul urmdlor,, (I. C..'Te^odorescu, $t. C. Teodorescu, Gh. Mihalca, op. cit., p. 2TB.) 471ln regiunea OdobeEtilor,la td.iat se ldsau mai-multe ioarde'(uneori gi 20) : ,,O consecinld a acestui mare numdr de corzi a fost ridicarea $i legarea de haragi de jur imprejurul butucului ca spitele unei roti sau arcurile unei urnbrele ; de aceea, in ultimul secol se Si numea acest fel de tdiat sji legat, care necesitd o suprafald mai mare in jurul fiecdlui butuc, tdiatul si legatul in umbreld.. El a constituit, secole de-a rindul, o formd tipicd a podgoriei din {ara de jos a Moldovei, 9i in speciai din regiunea Odobeqti, i se mai spune Ei td.iatul rnoldo'oene.sc"(Constantin C Giurescu, Istoricul podgoriei Odobestilor, Bucure$ti, Edit. Academiei, 1 96 9,p . r03 ). 472Acliunea presupullea ruperea lSstarilor fdrd rod qi cirnitul ,,retezarea" ldstarilor de pe punte, la 2-3 frunze spr,e virf de la ultimul strugure (fdceau exceplie de Ia cirnit 2-5 coar"de afla'le cel rnai jos pe irunte--.saubutuc, care, in anul urmdtor, constituiau cepii qi puntea). 473NALR-Oltenia, IV, h. 666.
268
rc_ rr6 . a
* r
.4,
f
d
-,il
-lf
aa tr
tf
II
I
b" o, o,, Fis Be'cosoare "ilt?rt,i), tl".,t'r.?,il,liii '
rlin
G. l.-onniioc|
lirtul viei, la cules (fig. 89) ; b) cosor mare, cu liimd lat6, cu virf mult ascutit, care se utiliza lar tdiatul coardelor mai groase ; c) cosor mare cu toporiscd (in Gorj i se spunea cosor cLL bdrbie sarl czr cior:) ,pentru tdierea coardelor groase gi tari (fig. 90). TotoclatS, in vederea retezdrii ptut{ilor, s-a recurs f rccvent Ia toltot'ctse(fig. 9i).
Antrenind rudtu"-vepini gi prieteni _- .unji .vgnili speciai rIt, p ri n*impqiuri n+i -fZTnEil7:nEi.. 3-e-'ib al i za in t r- o atm osI'c'ri'
!4teresant de semnalat este si farptul ca
pu.rlicipaxea',lacules nriS*e baza totdeauna pe princi,piul intra-
in,.naturd, cott,iutordrii,,.ci pr:esupuneq ,4;d_e-s-e-qr-i'-Q..re.cornpens6stirrd irl .ecee-a{3,*-dtP6 cules, invitalii iEi luau vasele (cu care ,tcfilsslf__pl i n e cii* struguri. Strugurii din podgoriile rnari se culegeau pe varietdli. S1:r"czr fi pAstrate pentru iarnd, putlile cu strugurii cei mai frurnogi se reliiteau pretutin,deni i se agilau in podul oasei. S tl uguri i se cul e gcau. jn gcner al. , in gule[ i, in cit t bcr e de br ad (l l ri rr Transi l vani: r ) , in bat t il, e ( cu cleosebir e in O lt cniir qi in rrorrlui Munteniei), ir-r cosuri de nuiele (cu forme qi m5riml feIrrritc, cu o toortd ori cu cloud zrrechi), care erau desL'mnate rlifclit lzr niveiul graiurilor limbii : co$arcd (r:Lumefrecvent in Moltfova gi in Transilvania), corJd sau corfild (in nordul 011t' rri t' i , al Munteniei si in sudul Tr ansilvaniei) , cot eli! ( t ( pr in
269
n
J) clin Padea-Dolj.
Bi\
ql-' l*r-
It
IJ
r
I
&'
c.
e,
Fig. 90. Cosoare cu toporag : aJ dirr Alcani-Gorj ; bj din CelndteEti * Dolj ; c.l din Pcrigor-Dolj ; dJ din Sadova*Dolj ; c,) din l"eu'-Doij ;
Ilio
tru
91. Toporage pen-,'ie (CerndteqtlDorj).
nordul Olteniei), cotdri'lit (prin Banat), co;nif(t (de pildl' in Coteana -- Olt), cofd (de exeimplu, in podgoriile Odobe'gtilor' Panciului), ti,ntd. (nume frecvent in centrul qi sudul Olteniei Ei in estui Munteniei), oboroc (inleles asemdnitor cu a1 tirnei prin Molclova), co;tiug (termen consetnnat, bundoarA, in Sinmihai de Pddure, Luieriu - MureE)' co;eri de brincd (nume, cle pildd, in Turnu - Arad), cog pentru spcrfe (in nord-vestui T r ans ilv anie i ) e tc . in T r a n s i i v a n i i r 1 i . s p o ra d i c . i n D obrogea, strugu-ri i s-au m ai c ules q i i n b o f (b o ta 1 + t+s a u i tr nasi l crl (ni si l ni e)+ ' 5, r-rdi ra intr-un vas ,,...din doage de lemn, semiplat, inalt, annat cu cencuri cle metal, ut eoticu partea din spate mai inaltd, aceastd parte avincl cloud curele cu ajutorul cdrortl obiectul poate fi purtat pe spate de culegdtor"476 (fig. 92). Se apreciazd cd vasul
respectiv are provenienli mediteraneane qi cd pe teritoriul ldrii noastre a fost adus cle romani477. De ia vie pind acase, strugurii 'erau transportali in carul special amenajat, prevdzut fie cu scoarte ;i lurtduri, fie cu^ldzi rnari -- Iucrate din scindur i lim buit e ; i incheiaLe in uluc+t u- , fie cu coquri de nuiele, confeclionate dupd forma qi mdrimea carului. In alte imprejurdri, strugrtrii nu se goleau direc't in carr,ci in ptttir-r,ile,balercile, dejele, cdzile, jgheaburile, poloboacel.e,tonurile, bLt[ile din car. l'ragmentarea accentuati a ferenului excludea, uneori, accesul carr'lui pind la vie. Alteori, daci viile erau prea inde1:dr'tate de vatra satului, pentru evit:rrea pierderilor de must pe drum, se renunta la transportul strugurilor acasd. $i lnlr-un caz gi in celdl:rlt, strugurii erau zdrobili Ia vie. De asernenea, ei .se mai prelucrau Ia vie cind vinul se depozita in pivnitele construite chiar in perimetrul podgoriilor.
SI INSTALATII PROCEDEE, INSTRUMENTE PRELUCRARE DE TRADITIONALE A STRUGURILOR4T9 Luincl in sear.n5,deopotrivd, datele istorice, et:-io$rafice 9i lir-rgvisti,ce,se poate spu:e cd romdnilor, in general, le-au fost t'unoscute, dinto.tdc:runa, trei rnodditd!i arhaice de z'drobire ;r struguri l cl r : A. Ctr. ntiirtiLe (se iua strugure cu strugure ;i se storcea r intr-un vas). I?rocecleul - cle slrdveche existenld - se caracIt'r'izeazi prin simpiitate qi randatnent scdzut. in consecinlI, t,l ir fost rnetrtinut in uz cloar in centre izolate de pe intinderea
o" b. Fig. 92. a) Bot din Transilvania ; b) ndsilcd din Dobrogea. 1r?zr lr{ss1s in Transilvania (de pildd, in Cicdu, Pulcireli, iude{ul Alba ; Nugeni, judetul Bistrila-Ndsdud ; Rotnos, judelul llunedoara). 4?; lgume in Dobrogea. 1'76Nicolae Al. Mironescu, Paul Petrescu, Cu priuire la instrttntetttarul uiticol tradilionol. contribu$ii Ia cunoa;terea etnograficti a uiticttlturii, in ,,C-ibinium", Sibiu, 19'66,p. 68.
272
a77Nicolae A1. Mironescu, Cu priuire' lo istoricul uiticulturii... l' 5"?;' A s e m e r i e al d zi a 'e a u n u m e d i [t'r i te : tr c.tc,g l ti o ci , j .i tl ta a l :,l i r r( p r i n t )ltlnia), -tncluc (termcn inregistl'at.de pildd in Nloldova veche; etc. z';tr'gutuluttte la aceeaqi ternd, a sc vedea : Nicolae Al. Mironescu, f irr"rlPetrescu, op. ci.t.; Nicolae Nlironescu, cu pt'iuire 7a istoricuT 5l t'dsllrrtlirea tipurilor rle cdlcdtori ;i tedscuri pe t,eritoriul Romdniei, in ,.Terra r r r r s t l a " ,v o l . I , B u cu r e q ti , i 9 6 9 . l)rccizi-m cd la claborarer acestui subcapitol ne-au fost cunoscute !i trrrplc date c1eterrel cglese de colo
( ) c upati l
tr adi l ,io n a l e
p e t e ri t o ri u l
R o ma n i e i
vol" I -
cd.4C?
213
cultildrii, in ca.e, dit cauza condiliilor naturale improprii, i'mportanfa o mare de putut brrcura varea vitei de vie nu s-a economici48o. B. Cu ajutorul sulul'ui de la rdzboiul de !esut48r,al maiuluiasz syi chilugului (denumire in nondul gi centrul Moldovei) (fig. 93) sau, cel mai ,adesea,al unui bd! gros, ramificat la unul din capete (fig. 94), care poartd nume diferite fie de la o zoni la alta, fie de Ia un grup de agezdri la altul : mustuitor4\3, ptircd sau Stercdaet,liciu488, mustitorftB4,zd.robitor4li, crd"cand.486, dnitor+sl, mitcit4g2,zdr omser (zdrobm,ecicd{}},;tronf Ttrepeleagasg, -;er-, efc. ciumuslitu4s,,bffidld'u4s7 clocitoraes, zd.rim;e)as3,rndiug494, o t capgir o ea, In aces'taaz, ma stuit'ea (st on' ;ir ea, zd:ntmicarea, zd'r -'adicd zdrobirea strugurilor - se e'fe'c'tuaintr-un rea, ysisarea,) am Vezi, de exemplu, Ohaba-Ponor (Hunedoara), Ilieni (Covasna)' Bdrbdteqti, VlddeEti (Viloea), Aliceni (Satu Mare) etc. 48rMetoda s-a intrebuinlat frecvent in nord-estul, estul, sud-estul, sudul Munteniei $i in Dobrogea' 482Termen folosit in puncte izolate din Banat, sud-vestul ii .vestul (vezi ALR, i.n., I,'qih. 233)' ln plus, cuvigt-uf Qi. ustensila Transilviniei in Cjbir$ia-CloSani (Mehedinti)' SIddesemnatd au fost "or,."ttt.rui" (Vilce;), Oboga (Olt)' Tdtdrdqtii de Sus (Teiil"ra, bi.uategti, Bibeni leorman). aae'Cuvint cu o largd rdspindire in Moldova. Izdat, in aceea'i parte a {5rii, obiectului I se siunl si urigfiAu-, brighiddu, Tdroghitor (vezi ALR' ,.n., I,'h. 233). Termen'il muituito, se foloseqte sporadic $i in estul Munteniei'(de piilid, in unele localitdli din jude{ul Brditra). /'84Denumire mai des intrebuinlatd in judefele Prahova qi -B-uzdu' 1185 vocabuld inregistratd in pun'cte dispersate din nord-estul Munteniei $i din Moldova' as Cuvint folosit in puncte izolate din estul Munteni'ei' 487Nume *t"u iaupittal"" in Oltenia (vezi NALR-Oltenia' IV' "u h. 67 1). 4s Inf. de teren, Coteana (olt). 4seInf. de teren, Leu, Daneti (Doi.i). as Inf. de teren. Piscu Vechi (Doli), 4el Nume consemnat in unele sate din judelul Sibiu' r-)2 trnf. de teren, Pescari (Caraq-Seveiin). as: 1nl. de teren, Nucqoara, Romos (Hunedoara), Lancrdm, Tdrtdria (.{lba), .Simboieni (Cluj). ' 1e4Inf. de teren, Finale (Mureq)' ae; 1n1. de teren, Grddinari (Carra$-Severin). 1,s Denumire intitnita in tocaUtalite viticole din jurul oraSului Alba Iulia si in podgoriu -Aradului. asr 1af. de teren, Sdnduleni (Bacdu)
274
Fig, 93. Forme de chiluge (dupd exempiarele aflate in Muzeul din Vaslui).
Fis. 94. Mustuitor din Arcani (Gorj).
vas de lemn, denurnit I'ocal : ciubd49B,putinda99,butes]},butoi5lr, tocdtoare.'02,tocitoares\3,lrirddus\4, couatd5\5, albie506,ccldd507, bof508 etc. Fundul vasului avea un orificiu de scurgere a mus4s Nume fi'ecvent in Moldova, cu deosebire in jude{ele Vrancca, llacdu. Folosit gi in puncte izolate din nord-estul Munteniei. 4e0Denumire cu o largd rdspindire in Oltenia gi in Muntenia. lnt'cgistratS, ici-colo, qi in sud-vestul Transilvaniei, in Moldova qi in DoIrlogea. 500Nume consemnat prin Transilvania. r0l Numc utilizat plin Banat, Dobrogea Ei, mai rar, prin N{untenia, Nlr>ldova. 502Nurne in unele sate din jude{ul lalomita. i"'01] Nume prin nordul, nord-estul Nlunteniei. r'04Denumire cu, mare circulalie prin judelete Nlehedinli, Gorj, | ) t r l-i . i'05{Jsfsnsild folositd prin nord-vestul Moldovei. r'u6Vas utilizat cu deosebire in sudul Munteniei. r'07lntrebuin{atd in mod curent in Tlansilvania qi in Banat. lnreslstratd gi in estul Munteniei (judelul Brdila). 5{}8Inf. de teren, Lancrdm, TdrtEria (Alba), Romos (Ifunedoara).
275
t€::s' tului. in unele sate (cle pilda, in Dobregti - ?o-tj)' QCLUl'a roera bi! unui ,care o*ti,ra se infunda cu capdtul asculit al numea se care ;teclt'i' il#. Lai i"aft decit vasul Ei Drrpd zdrobire, rnustu'I qi resturile de struguri- se-pu.lrearu in in stre,izrtsau in bddap, (cuvinte fol,osite Rrin Me[9di'n!i)' (detocdtoar? in circuialie)' largi o (termen zd.c(ttoare "..t. cu seame in judelui lalomilaf in tomai -oi numire consemnatd judeleie Brdila, Ilfov, Buzdu)' lt cdzi'.cilLiUiorn (nuLrneprin respective prin Tra'nsi,ivania),in vase,lor a1e (nume iiii "tJ. (nume ale butoaie'Ior ln Moldova)' Acol'o' rlminea'u noloboace ;iistrrt cobutu sub reziduurile d^e.str.uguri',Apoi' se ;i;;-;;: -pe cep qi se ducea la fiert' Prin Oltenia (indeosebiit-t t.uguu de flf"'n*aiiiiil, mustut era 1[sat sd fiarbl ,chiar in rdmdqi!'e1e Vrane zone in (mai 'atles Molciova prin ;;r;C;i.'i;-r"t-tirt.tb, Bac5'u qi chiar Vaslui), resturile de str.uguri rnus""i'Cnl"ti, nnii .se introduceau intr-un sac 9i tq .llTepu "" pi'"i:?-i:l:..l:" ncdl'c(ttor,cot'etii,,trunchi cle'copacscobit"' Dc tlceea'intrebul neces'arA' era tarea te,asculuinu mai pild5' Mai rar, procedeul s-a utilizat 9i in suclul !5rii' D^e etc'' Iifov Bg'iYl Constanfa, judetele Brdiia, in unele sate din mnszdt'obitprul' intii mustuif;' cu cr(rcana, iirugutii ".ot mustitorul, sttlul de la rdzb,oiul de lesut. DupI -ui tuitErut sau in saci de qi"-^ep5(cu te'sdiurd r'ar5) si Aceea, erau introCu;i cu picioarele pe irluc,:au lins0e,,trun'chide copac sco"ef".ti bit* ;' pe jghiab, c(ttlc(ttor sau lirt' cle formi dreptunghiularA t,gO m, lat de 0,60 m .9i inalt de 0'25-0'30 m)' if""g i" "ii.u groasdde circa { om;i u;eza1',uneori'pe scindurd clin iu"rit pe corifirsl3,,un fel ' ;l;i;;r;di6 ;-i" i,-iria511 pe Lin x:obitsu; cle1ad5" etc. fi De subliniat cd, pentru unele zone ale idrii (cum :rr maittl cu strugurilor ;firco zdrobirii Mehedinliu{), procedeirl ' si- t etc. a avut o utilizare cvasigenerald'irr trlte zone' insd' el miti rmordalitdlilor 'piendut treptat din insemndtate in favoarea productive (bun6oar5, in Vilcea, apare arnintit 'doar in puncte izolate). :ros1n1 .6u teren Glina (Ilfov), Putineiu (Giurgiu), Dridu (Iglornita)' ( B r d i l a ) , v i t : . ] 9 1 : , , P o d g o t 'i r t i,u In f. de t er en, ilJ r it ii"i G * ai; t o" (Giurgru)' (Buzdu), Glina (Ilfov), Moreni' Smirdioasa (Teleorman;' Schitu (Ialo m it a) . Drd gre gti 'slr' Ini. de tereu, Siliqtea (Co'nstan!a)' 512Lrf. de teren, Istria (Constanla)' 5t3 Inf de teren, Dobrotnir (Constauta)'
276
Fig. 95. Cdlcdtosredin N,Ioldorra. C. Prin cdlcare cu piciocn'ele. In una dintre variante, proccdeul consta in intr,olueerea strugurilor intr-un sac de cincpi51a, cere era pres,at cu picioarel6 pe un trunchi scobit, oiblinrut dintr-un copac de esen!6 moale (fig. 95) si desemnat <'dlcd,tor (cdlcirtoare)515, troacdsla, ighiabst7, t:c-itd518,copuiesls, 5111 ln puncte izolate din judetul Teleorman (vezi, de pildd, Sru.irtlicrasa),sacului i se zicea geac. 51';r1'"r*"t cu o rnare rdspindire in Moldova. Cuvintul a fost consr.rnnat1i in Stina (Satu Mare), Cizer (Sdlaj). 510Cuvint inregistrat in Crasna, Fdrcdqeqti, BerleEti (Gorj), Oituz (liacdu), iitT pnuurni." intiinitd in sate din zona de cimpie a Olteniei gi a Munteniei. Llneori, s-a folosit qi in Moldo\ra (vezi Colo,fdneqti-B'acdu; llirseqti, Boloteqti, Strdoane, Suraia, Bordeasca Veche-Vrancea ; r'ezi, in 1rfr.rs,Constantin C. Giurescu, Istot'icul...,p. 11.1). 51.*Termen folosit in unele sate din Lunca Dunirii. 5r'1) Inf. de teren, Borcea (Ialomila).
277
uluc524,crintds2,,albie526, aoretdl2},butuc52l,couatiLlz2,scoic6"523, lin527, cin (nurne rprin Dobr"ogea)e1,c. Intructt trunohiul d'e copac soobit e'ra fixat in pozilie inclinatd - fie pe niEte suporturi, fie pe sanie (ca fn Ialomila) - rnustui se scurg'ea inir-un vats-oe avea varia'te denurn'iri : fostaud,,"troacd,trocan;z\, couatd',ciuberd, deid, cadd' ""gio;d. etc. strugurii din sacul de cinapd se cdlcau cu picioaMai rar,'jgh'iad lucrat di!- scindure52e.Din tloc in I'oc,^acerete pe ut "rse lai luiaqi vas spunea uluc530,copaie cu cep531,,cdlcdtt.or532, dd53i,coritd534ei,c, De regul6, cdlrcareas-trugurilor din sac cu pi,cioirele 'asig,ura,in egal6 mirsurS, atlt zidrobirea cdt qi presar'ea .acestora. Se impune precizarea ci, deqi cun'oscutain 'irrai toate par!i1e tdrii, tradilia a'cestei f'onme 'de 'materializare a 'pro'cedeuiui aminiit a fost mai ,puternicd in Mo1d'ova ti, .arecum' in sud-e'stul Olteniei, in Muntenia Ei Dobro$e'a' N-a riipsit tntru totul nici din Tran'silvania. Acolo, iers6, a pr'b'd'ominatdeprindere,acdlrcirii cu picioare'le a sacilor cu struguri nu rpe trunchiuri rde eopac.i lscobit'e, ci i'n vase tronconi'oe (dese'mnate: ciubere, cd.zi, cdlc(ttoo'reDr5, ;uroad.e, bote, deje, putini etc')' oare aveau, la ,partea inf'erio'ard, o deschizdturi ce penmitea 520Inf. de teren, Rugine$ti (Vrancea), Rdcdciuni (Bacdu). 521I,nf. de teren, Oltina (Constanta). 522Nume inregistrat in Tarna Mare (Satu Mare)' Cizer (Sdlaj), FIdmlnzi, Roma (Boto$ani), Dulcepti (Neam!). 523Denumii"e in Ghioroiu (Vllcea)' 5'?4Inf.- ae terln, Insuratei (eraiia), Adamclisi (Constan{a), Gl5'-inegti (Bac5u), Moldoveni, Ion Creangd (Neamf), Mirce$ti (Iaqi)' 525lnf. de teren, Siligtea (Constanta). 5re 1tr1..de teren, Valu lui Traian (Constan[a). s:r jtt1. 6s teren, Cirjelari, Casimcea, Stejaru (Tulcea)' Vizantea Dumitreqti, Cote$ti (Vrancea).- . Adzdpeascd, irg rnf. de teren, Vutcani, Voine$ti, Zdpodeni (Vaslui)' 5291n1. de teren, Podgoria, ViIceIeIe (Buzdu), CiocdneEti(Ialomi[a)' croGrddigtea (Brdila), Adamclisi (Constanta) ; vezi s'i Panciu lLLe de t-ricd.,ilucureqti, Edit. Sport-Turism' 1982' p.-98. 5:o 1n1. de teren, Dichiseni (cdldragi), Pe$tera, ciocirlia (constania). 531Inf. de teren, Borcea (CdlSraEi). ;ez 1n1 de teren, Mdxineni (BrEiIa), Brdne$ti, Tuluoeqti, Braniqtea' Cudalbi (Galaii). 533Inf. de teren, Albeqti (Constania). 5v' Inf. de teren, Dbbromir, Oltina (Constanta)' rar ln1 de teren, Stina (Satu Mare;, Brusturi, Tdrcaia (Bihor)' PduIiE, Siria (Arad), Bucbrdea Vinoasd (Alba).
278
sourgerea mustului intr-un vas ,aflat dedesu'bt; Pe alocuril qi tn Oltenia sau tn Muntenita a existat obiqnuinla cilcdrii sacilor cu struguri iq_putini prevdzute cu ,orificiu de sourgere in partea inferioar5536. Sint d,ovezi oerte cd ,Ia fei pr,ocedau qi rornanii537. Dacd in Moltdova Ei in Tra,nsilvania a fost precumpdnitoare uzanla zdrobirii strugurilor in saci de cinep6, cilcali cu picioarele fie pe trunrohiruri de copaci scorbite(rnai ales Iin MoLdova), fie in vase tronconfroe (in Transilvania), in s,ohirnb, nndoosebi in regiunea deluroasd a Olteniei (in ac,estsens, Vil'cea qi Gorjul exceleazd) qi a Munteniei, strugurii erau cdlca{i, cu regularitate, nu i,n saci, ci, dir,ect, {n ni,Ete vase rnh,ri, de formd dreptunghiulard', special oonstruiie de m'eseria,EiEi numite linuri. Avlnd uatra (s:autalpa) aledtuiti din btrne ,groasede circa .7-1,0,on, {inurile erau, cel rn,ai adesea,im,prejmuite eu larcuri sau gratii, lucrate din ,nuie,l,eimpletiteme (fig. 96-97). N-au Iipeit ni,ci linu,rile irrnprejmuite, pe laturi,le lungi, cu birne groasei aqezate orizontal gi prevdzute I,a capete'cu uluc, lpentru introduoerea funduri,lor, adicd a bir,nelor de pe pdrlile s,curteFe (fig. 9B). Mai ou searnd in zon,a de[uroasd a Olteniei. blrrnel,edin partea superi'oard a lirur,lui prezentau extremitd{ile luorate in for'md de capete de cai. In unele aqezdri.din sudul Otteniei gi al Munteniei, insd, Iinul se apr'opia mult, oa formd, de cin ,,luntre". Astfel, eI sveia postanxentul (talpa) alcdttlit dintr-o singrrrr6 birni gnoasir, rg6Inf. de teren, Ddbuleni (Dolj), Bdbeni, Sldtioara (Vilcea), Vddastra (Olt), Hirseqti (Aree$). 637I. C. Teodorescu, St. C. Teodorescu, Gh. Mihalca, op. ctt., p.323. 538Inf, de teren, Creisna, Racovila, Ddneqti, Fdrcdqegti, Vladimir, Bordscu, Brdneqti, Stoina (Gorj), Co{ofenii din Dos, Leu, Segarcea, Valea Stanciului (Do'lj), Pduqe$ti, Lddeqti, Grddiqtea, RoEiile, Tetoiu,'Ghioroiu, Sutegti (Vilcea), Dobroteasa, Curtiqoara, Oboga, Brinooveni, Vilcelele de 6us, Rusdne$ti (Olt), Dragodana (Dimbovita), Glina (I!fov), SdruleEti. Spanfov (Cdldrati), Fulga (Prahova), Gogtinari, Oinacu (Giurgiu). ffis Inf. de teren, Berle$ti, Glogova, Fdrcdgegti, Stoina (GorJ), Bdrbdteqti, Alunu, Oteqani, Pduqeqti, Grddistea; Rogiile, Tetoiu, Nicolae BdlG€gcu,Lddeqti, Ghioroiu, Sutegti (Vilcea), Murge$ti, Spineni, Vergulea,sa, Scornice$ti, Curtigoara, Tufeni, Vilcelele de Sus, Orlea (Olt), Berevoiegti, Mdgura, Furculesti, Mereni, 9ulci, Teiu, Izvoru (Arge$), Virtoapele, Smlrdioasa. Islaz (Teleorman), Dragodana (Dlmbovita), Valea Mdcri$ului, Hagleni, Drdgoie$ti (Ialomita), Sdrule$ti, Span{ov (Cdldraqi), Drajna, PdcUn4I, Singeru, Jugureni, Valea Cdlugdreascd (Prahova), Pietroasele, Merei (Buzdu).
279
iiii
:ff:.:
: ;tij:!
, .u
1!4:r,i .!:::llii
.t lr,;n
$;,.r:ta;,t qiu
Fig. 96. Lin din Tetoiu-Vilcea
(Mu::eul Olteniei)
Fig. 98. Linuri I o) din Drdgdqani; b) din Roliile (Vilcea)' a cdrei td\ime varia intre 30- 35 cm. Parli'le laterale, inalte dc circa 25--10 cnr, erau lurcrate tot din birne aqezate oblic Ei incheiate in uluc. La capete, lin'ul respectiv era prevdzut cu fundoaig giturite in partea inferioarS, pentru scurgerea murstului' Fiind conrstruit ctupd dimensiunile carului, un atare fel de numit, de reguld, jgltiab, trac - era transportat cu ugulin ri n!5 l a vi e, stru gur ii culegindu- sc gi zdlobinr du- se ( acasd sau Irr vie) direct i i el5ao. De fapt, in Dobrogea au existaL c.tzuri cind oanrenii zdrobcau rstrugurii chiar in cin, adlcd in luntrea rnonoxilld cu. care sc deplasau pescarii. prin bdilisal. Alte'ori, in aoeeagi zon6., linul nvea, talpa ir..r,cratddi,n lemn de tei, iar m,arginile constau din
Fie. 97. Lin din Tetoiu-Vilcea
280
(detaliu)'
540Inf. de teren, Desa, AmdrS$tii de .Jos, Segarcea, Periqor, Ddbulr'rri (Dolj), Dobrun, Rusdneqti (Ol+', Cdlmdlrli, Mo$teni, Stejaru, Slobozia l\lindr:a, PietroEani (Teleorman). 541Inf. de teren, Luncavila (Tulcea).
281
loi,tre ,,scimduri". Intr-ur astfel de lin,.lstrugurii e'rau cilcali Oirect sau dup6 ce se introducealu in sac542' Tot'in Iiobrogea, arornAnii c5lcau Strugurii pe tejgheaua is 'presatbrinza543. Pe ibi. ne colo - in localitfiile care disptineau 'de 'piatrl de constlruoUi- u-" recrirs pind curinrd qi \a linuri de.,piatrd' Bundoand,in Merei (Buzdu)--afost consernnatdexistenta lLinurifo. ciopiliu din piaiid masiv5' cu ldlirnea de circa 1 m qi inAlintr-un limea pereiilor da 0,25 m. Strugurii mustuili se aEeza-u piatr6' pe de linul picioare'le cu sac de 'dinepd Ei se cdlcau linului' ia adin'cit pe Mustul cu.pi"a 'manginile Eantul s,int dovezi materiale cd, in perioada stipinirii romane, pe teritori'ul Daciei, stfug^urii erau, adeseort, zdno'bili 9i preiati tot ipe vase de piatr6.-in acest senrs,amintirm cd 1a Potaissa de 1a ifirraa) a fost scoi la ivoafid un ,,teesc"r c&r'€ date'azi slirqitut secolului aI trI-lea sau din 'prima ju'matate a secolrrilui al III-lea e.n. Lucrat'din caloar dur, vasul respectiv - aflat in prezent la muzeul din Iocalitate - are o forrmddreptunghiuIard, cu dimensiunile de 117 X 100 om : ',Grosimi'l'e'laturilor lungi diferS datoritd inclinaliei piesei in vederea scurgerii mustului, Gnosit-nealaturii cu orificiLr de scurgere este 'de 40 em, 60 om, avind o inclinare de 20 cm' iar,latur,a o,pus6.,e'ste.de 's rplatBondura are o ldtime de 12 'cm' In mijloc, teascul "tg42 om qi 62 cm X formd'drerptunghiultrard cu dirnensiunile d'e este ineonl,rrute d" un Ednluie{ dublu pentru aEezareasc{n,durilor qi scurgerea mrrr'stu1ui'Ldtirm'eaq'antului este 'de 10 cm' iar ,adincitrnearn'axirnd tot de 10 cm. Porliunea m'ai adincS are o ld;fimg flg,3,5rctrn,iar cea a scur,gerii mustu'lui de 6,5'orn' Aceastd porlirune este intreruptf, de un canal la mij'locul laturei pe oare ,est,e situat orificiul de scurger€. orifi,ciul de scurgere are un di'ametru d'e 4 'sm gi o inclin'are de 6 cm('544' Aqadar, nu este exclnrs ca deprind'erea rorndnilor de a construi linuri din piatri (acolo udde au exlstat atlt piatra cit gi meseriaqif specializali in prelucrarea ei) s5 iie rnoEteniti de ' 542 Inf. de teren, Mahmudia, Izvoarele, Casimcea' Luncavi{a, Chilta Veche. Juril.ovca, Visterna, Niculilel (Tuloea)' 5aBInf, de teren, Baia, Stejaru (Tuloea). ilq i--tr:tea, c.'r,u.i, ii tnoic roman descoperit La Fotaissa' in 237. XII, 7978' vol. P. ,,Pontica",
282
Fig. 99. ZdrobiLor modern de siruguri.
la roma::i. Sporadic, linuri construite din ,lemn sau nuiele au . fost intrebuinlate gi in Moldova54ssau in Transi,lvania546. In prezent, se afli in curs de generalizare rmustuirea strugurilor cu ajutorul unei instalralii nrtmite zdrobitoare (zdrobitorDqt,moris,cd (denurnir:ein Moldova), moard. de mdcinat struguri, mapind de tocat struguri, daraldu, rol cu doud suluri e!e. - toate denu,miri din Transilvania. Alcdtuiti 'dtntr-un coq de lernn in foruna unui trunchi de rriramidd si d,in dou| suluri (ud.tdtuSe),prevdzute cu caneluri lorizontale sau cu ,dinli metalici, instalalia amintitd este aclionatd manua'l (fig. 99). In consenscu datele etnogr,aficede teren, se poate aprecia. c5, ,in tre,cut, strugu,rii zdrobi{i - in special ,cei cd,lpati cu pi,enau totrCeauna presali in cioarel,e in sa'cii de cinepi -fie inst:alalii spe,cific'e,ceea c€ a fdcut ca acestea sd nu indispensabile tuturor gospoddriilor si nici ,chiar tutur'or satelrorcu s5 Inf. de teren, Rdchitoasa, Stdni$e$ti, Cdiuti, Mdndstirea Casin (-Bacdu),Lieqti, Ivegti (Gala!i), Biicart, Blrsegti, BoloteEti, Strdoane, Boraleascd Veche, Suhaia (Vrancea), Brddegti, Cirja, Fdlciu, Pogana, Vetriloaia, Bogdana, Arsura (Vaslui), Rdducdneni, Todireqti, Belce$ti (Ia$i), Vorniceni (Botogani), Udeqti (Suceava). Vezi qi Constantin C, Giwescu, Istoricul podgoriei..., p. 112-114 ; Ion lonescu, Agricuttura romd.nd d,ii ludeful Putnq, Bucureqti, 1869, p. 251. 5i6 Inf. de teren, Brusturi (Bihor), Buza (Cluj), Dudegtii Vechi, _ Jamu Mare (Timiq), Velca (Maramureq). De pirecizat :cd linurile propriu-zise din Transilvania erau incluse, uneori, sub numele de cdzi. De pildd, in Biertair (Sibiu) strugurii se cdlcau in cdzi lucrate din dooge ,btrne" care aveau circa 3 m lungime, 1 m ld{ime $i 1 m indl{ime. Aqadar, forrna qi dimensiunile cdzii se apropiau sensibil de ceea ce, in mod curent, se cheamd lin. 547Denumire cu o mare rdspindire la sud $i est de Carpali. Mai !lr, se intrebuinteazd 9i in Transilvania ori in Banat (vezi, de pildd. Vllgoara (Cluj), Borlova (Caraq-Severin).
283
r.,ii. Indeosebi in Moldova ;i in nord-estui Munteniei, cdlcarea sacului se fdcea pe.itru presarea, iar nu pentru zdrobir'ea strugurilor. Pretutindeni in tara au existat qi sate sau chiar grupdri de sate - rr1,3innu'lt sdu mai pulin intinse (vezi, de pilrdS,suJu,l Otteniei si al Munteniei)':= in car€ strugurii zdr'obili n'tt se ddd.eaula teasi. Pe afocuri, s-a ;rec1.s insa la' stoqrcerea strugu-rilor in sedi.Id,adicd intr-un sdculet"fngust Ei ' 'ung'" cu tesdiura rard, ;sim,ilarcelLuiirrtrebuinlat Ia scrirgerea cagiiiui5a8. I r unele iocalitdti din lara Oaqului, sacul (anum'efdcut pentru preluci'areastruguiilor) se agdla de o grindd gi se stringea cu miinirle, musiul curgind intr-o cottatds49' Pe de aftd parte, informaliite rde aceeaEi n'aturd i'mrpun constatare,acd - or.iunde au existat podgorii cft de cit eun'oseute - romanii au apelat totuqi la instalaliile de tescuire a stiuguriior zdrobili, instai,aiii care, indiferent ide pro'ductivitate, au, toate, origine strdveche' Se apre'ciazd icl' teascurile au ,apdrut mai intii la greci, dupd care au fost rd:rspinditein De mare insemndtate 'este faptul intregul Imperiu ro,man550. cd, ,exceptfnrd,,poate, presa cu grindd 5i scripefi, toate celelalte tipuri de instalalii de stoarcere a strugurilor zdrobili, intrebuini,ate de romanii inEiEi (presele cu pene, presele cu grindd in uz 'pe ;i ;urub qi presele cu ;urub)551,au fost menlinute teritoriul RornAnie'i,pind astdzi' Esteadevaratcdtipurileamintitedeteascurinus-aubu,curat de aceeagisolicitare pe intreaga intin'd'ere a !6rii' Astfel, sint indicii cd teascul cLLpene (fig. 100) a avut o mai mare cautare in zona deluroasd a olte'niei (cu deosebi,r'ein judelele Vilcea qi Gorj). De altfel, acolo, s'poradic,el se mrai afld {n 'uz sl astazl""". 5aBlnf. de teren, Bdrbdteqti (Viicea). qi ualori,ficarert r+ofou. George' eniron,' Potnicuttira,,iticultura istorie $i etnode comunicdri in $i ,,Studii Iructeloi-in Torabo;itui, grafie", vol. III, Golegti-Arge$' 1980'.p. 438. ---'--lsri Nicolae ltiroi-rescuJCi priiii'e Ia istoricul qi rd'spindire9..', p. SU. 551J. C. Teodorescu, $t. C.'teodorescu, Gh' Mihalca, op' cit'' p'-325' 552Inf. de teren, ndqi'iie, Lddeqti, Drdgd?qni, Suteq-ti,Sldtioara' Pdt"t'sineqti (vilcea), Fdrcd$e$ti' Ddneqti' sesti. Alunu. Ghioroiu, Grddigtea, (Mehedinti)' Cortd{el (Gorj), Hinov-a, Vladinrir h;h",
284
Fig. 100. Teascuri cu pene : o) din DrdgdEani ; b/ din Ro$iile (Vilcea).
Mai rar, teascul crlrnene este 'oonsemnatqi in Munter-riass3. Sint dovezi ,etn'ograficecd qi in Mol'dova, unde, de regule, teascul cu pene se f,oloceala extragere'auleiului, n-a fo,st exchrsd deprihderea intrebuin!5rii lui Ei la stoarcerea strugurilo1554. De asem'enea, teascul cu pet-t;en-a li'psit cu delsavirEire nici din Transilvania sau din Banat5?5, de,si ,gi acolo s-'a utiliz,at mai cu seamd la pretstarea serninlelor oleagin,oas'e zidrobite in pive. !53 Inf de teren, Valea Cdlugdreascd (Prahova), Dobroteasa; Simburegti (Olt), Teiu (Arge$). 554Inf. de teren, Mdndstirea Caqin, Oituz, (BacAu), Bogddneqti Lie$ti, Tuluceqti, Cerlegti (Gala{i), Gir"ceni, Tanacu, Arsura (Vaslui), $tefrinegti, Vorniceni, Todireni (Boto+ani), TdtdruEi, MirosloveEti, Voinesti, Comarna (Iagi), Dolheqti (Suceava). 555Spre exenr,plu, utilizarea lui a fost atestatd in localitdlile PduIiS, ' fJirsa, Hdlmdgel, Vinga (Arad), l'.arna Mare, Sduca (Satu Mare) ; BudeEti, Cicirldu, Ieud (Maramureg) ; Ddbica, Boju, Chiuegti (Cluj), Lechinta, Bistrlta Birgdului (Bistrita-Ndsdud; ; Ibdneqti (Mure$) ; Sacoqu Turcesc (Timl$) ; Borlova (Caraq-Severin) ; Dobra (Alba) etc.
28"5
Fis. 101.Teasccu birnd orizonlS]t tt $urub (dupd N. MiroSe mai i,mpune prerciz,arleacd, in timp ce in Oltenia s-a pdstrat mai bine tiadilii folo'sirii te,ascului cu pene) in Transilvania a fost mai n-rult incetalenitd obiEnruinfa exploatdrii teasculuissgcu birnd ot'izonfold masivd (care putea atinge 5-7 m lungime) si cu ;urub intr-o parte557(fig. 101). Sint opinii ci un astfe'l de tip de teasc a 'cun'oscut d'oud forme de materializare : a) cu masd de piatrd (a fo,St caracteristic, cie pildd, pentru zona C'odru 9i o part'e a cimlpiei din !inuturile sdtn'tdrene558 ; pentru unele looalitdli vitilcole din jurul oragul,ui Albla Iuliasse ; b) ut ;urtLbul Jirnt irt, talpii (birna inferioard). Aosasrta variantd a fos,t spe'cificd, printre alltele, pdrlii esti,ce qi nord-vestiice a judelului Satu M,3re560,loca'lirtdlilor viticole din judelul Albal'61etc. 556In Transilvania, adeseori, teascului i s-a spus ,soitdu (;ditd'u, (vezi ALR, s.n., voi. I, h. 235). ;itdu) ' 'r,si Consemnat in Sdlasu de Jos, Romos (Hunedoara), Daia !.omdnd' Rachiq, $ona, Cergdu (AIba), Cdmirzana, Vama, Stina, Valea Vinului' Ardud (Satu Mare), Ciciridu, Remetea Chioarului, Ardusat (Maramure$)' Curtuiuqer.i, Sirbi, Ciumeghiu (Bihor), Cetate, L'chin!a,, Cdianu Mii.-(Bistrita-Ndsdud), Bdgaciu, Ibdneqti, Pds5reni (rMureq), $elimbdr' - Tiligca, (Clui). $ura Mare (SiUiul, lldqmaq, Birsa, $iria (Arad), Sinmartin,-Mociu De retinut cd in unele locaiitdli, unde nu era vie, teascul respectiv se folosea la stoarcerea fructelor pisate, in special a merelor. 5s Vezi Radosav, I. Iurrr5ciuc, op. cit., p 411' 55eNicolae Alexandru Mironescu, Cu priuire lo istoricul uiticulturii..., p. 512. 5m Doru Radosav, I. Iuralciuc, ctP.q it., p . 411. tri Nicolae Alexandlu Nlironescu, Cu b r i ui re l a i stori cul ui ti cul tu' r r1 .,,,p. 51 2.
286
Opiniiie amintite trebuie conapletatein sensul c5, tot in Transilvania, mai cu sel-rm5.prin satele cu vie ale Sdlaju,lui, a fost folositd gi o a,l,tdvariantd a teascului cu blrnd oriz,ontalS, mai rudinrentard, denumitit ;aitdzL cu rudd sau cuntpdnd562. 7n acest caz, strugurii erau \tdrsali intr-o irnlprejmuire de \forrna unui trunchi d,e prrami,dd cu braza micd jo,s (l1r,cratddin s,cinduri) sau intr-o traacd, adircdin scobitura u,nei bucdti m,asive de lemn. Deasupra strruguril'orse asezau, orizontal, s,cinduri tdiate in agh fel inrctrtsd intre in Eura scobitturii, iar peste ele se,puneao buoatd de lermn,de forma unui trunchi de piramidd cu r-r*aza micd sus, oare era presatd cu o rud.d,,,prdjind,,,lungd de circa 2-3 m gi fixatd cu un capdt in trunchiui unui capac m,asiv. Pe ce,ldlait ca,pdt al rudei, se exencitraforla de apdsare a doi oameni (fig. 102).Alteori (de pildd,,in Lipq-MaramureE), un capdt al rudei se fixa sub talpo casei.
Lr --L
Fig. t0Z. TL.asccu cuntpd.nd,
(Silluj), Cicirldu tr.4llti.
(Maramure;) ; r,-ezi Ei Ioan George Andron,
op. cit,,
287
cttmpdn(r si- su' Teascuri ct pirgh'ie ;i contrcLgretttate ori cu "pante fre'cvent si iu inregistr'ate fosl au t'ttb uerticcrl intr-o . D cl brogea (de i n M oidov a or i, m a i ,^ o ' ..i ," t n o rc .l u lMu n te ni ei sau Draggdana-Dim* Cgttlc'sti, ;ilri;, i" L"."qti, costeqti-a.g9q : etc')' In aceste re; Niculilel:Tlul'ceia ;;;ii" ; Cut"i"i-Buzdu insi-in mod obiqnuit Ia pre:sarea !i""i, elre erau intrebiunlate teascttl cu c1'1111semintelor pentru obiinerea oloi.ul'ui'.Relre'o-r-i' zdrobitis63' struguri'lor pAra t".""u qi ia storsul T r adiliau ti l i z d ri i te a s c u ri l ' o l ' c ttu rt' tLl ,sutl dozl dsurt-tburi de de convinlenrn (recet"rt;i de fier) es'te atestati pe terei-r' la fel cilindricc' tijele gdtor, aproape in oriice partc a lSrii Obignuit' sc srpriiinea pc plJe lemn erau filet,ate in grincln mzrsivS, cttrL' i l l i tl l (' vnaLl si c iolr ele t eir s c u l u i . l )ri tr rd s u c i rt" s u ru buri l t' sc (fig' 103 c)' S-'au presau scin'dura alezatl cleasupra strugurilor capeteic' supcla filet intrebuinlat insd ;i teascuri ciare aveau pcste struguri r ioale it le s ti l p i l o r l i rte ru l i ' i n i ts c l n t' nci t cazuri ' de lemu" cobora o grincli pre'sati cu aju'torul broct;telor "btrc5!i i'nqurubate pe filetui celor'doi stilpi (fi;g 1.03ct)' vasele ;i inDe regula, in cctrtrr'le cu podgorii iuser-lrnatc' chi i rr l l r exi strente s t alaliile v it i c o l e s e p i s tri tu i n c o n s truc{i i l e ll-lllrr':i pLlntru vie. Acolo unde r,ia nu con,stitui'a o indcletnii:ir:e st' l rdi postt' i t (l (' ({s(' i ' m as a iL I oc u i to ri ,l o r. i rrs tru n re n ta ru l v i ti col prin ;olrttri (rc.giunea deluroasd a Oiteniei si Muntenlei)' ;ttt'i pe sub alte ccnstructii ancxe' alle gOspodaiin Transilvania) sau r ic i : pilt r l, P e rd c c c tc . I'inurilc Tr'?rditia orald intlpune gi cot-tstat'arcacd' odinio:rth' titise 9i installatii costisitri teast:tt,rile,in gcn,eral' roi:rezet.itttu m;:tsiv de cit'e me'sterii lemn toare, 4lc.t-itruca erau ltlcrate din ele nu putt'nu fi spccializaii. in atare condirtii, se intelege c5:
I I
c ons t r ' uit e, t .o tc l ' e a u n a ,i l -ro ri l c e g o s p o ddri e' D eaceea' i l eri st;tl djn gcuz;rn{a ca atit linurile cit si teascurile sI fie moqtenite' cu otrl i gal i rr ner aiie in $ e n e ra ti e , c l e .c h tre u n u l c l intrc urma$i ' de alta partt" Pe frali' cle a le ,pune 1:r dispozilie 1i ceiorlalli
l''irl. l0ll. Tcascuri : o) r:tt un $urub de lemn (Drigdgani-Vilcea) i b) cu ,,,nlul) .le lcn-rn (Rogiile-Vilceay ; c,) cu doul guruburi (Muzeul Bujr.> leni-Vilcea) ; d) cu douii ;uru,buri tri broaqte (Muzeul Satuiui).
l, as eles auin s ta i a l ,i i l e re s p e c ti tte e r' a u ,a deseori ' i tnprumut;t1r' c hiar ; iunor n l e ' :r,b ri a ri o b s ti i s d te g ti ' c :l renufarceaup:rrt' rcl i rr 56lrInf. de tc.reu, Boroaia (Suceava), Cotu N{iculinti (Botoqantl' culilel (Tri}'cea),Nicoreqti (Gala!i) eic'
o( Lrprlliile trldrliclli]lc.
28B
a
pa teritorilrl
Rominiei
vol,
I -
cc1. {02
289
VASE $t CONSTRUCTIT PENTRU PASIIRAREA LUI; CONSTRUCTII PENTRU PAZA VIEtr
VINII-
l )r.tpi stors ul st r ugulilor , t it nilt , 'a t , ot t t it t r F64( bonscct-,pldslnicor r o16Tct c. ) . car c, alczat d int r - un but oi, tj n1505,tescoui r r a566. se bitea bine Ei se acopere,acu frunzd de vi!5, cu foi de pe stiuleti si .cu un strat de pdmint. Dultd ferrnent,are, se distila in aotui'r.in urtna ferrnent5rii, din ioc in loc, se cdlca, se tescuia, pentru a se scoate din ca ,,vinul cel negru". Abia dupS acee;a' f 'abr isc trrrna:rni n est q l /r rL. ' / !\ e ccnr ind si se l5sa la f ier t , in veider ea r\ .R A O |
r
' carl1 raclllulut"""-
Fic. 10'i.I-eu-DoIi. L'itt trontat 1rc'sauio' categori:a rucle:'or. Este Ilosi'bil c'rt, tocln':ri pentru iniesnirea de* plas I r ii, uueo ri , i i r-ru ri te s I fi fo s t In o n t:tte pe sdni i (fi g' 104)' Desi s,un'iari, expurrerea noastrS lasf, si se inleleaga c5 cel.e protrei propeciee esenliale de zch'obirc 'a strugur:ilor, toa,te cu venientd arhaicl, au fost, in generzri, risp0ndite la nivi:lul !6rii' in nUmeroase lolcialitdti recurgindu-se l.r utiliziarea oricdruirr ,c[ au existiit 9i siclintre e1e.,in cle'cursul tirnpului, biire'inteles t ualii c ind, p e a ri i m l ri I' n u l t s a u rra i p uti n i nti nse, ul ' Iul di nl rtr procecle,esau do,i1r-un.r ciinti r' posibiiitalilL' maNerializarii aceIuia;i procecleu a cdpit:rt o in,trebuir-r{arellrt cunlipiuito,are. Tot i,.qir,vlse1e si inslalal,ii'le traclitionale in care se zdrobe,au sau se sl,orceau stru,gurii sint rnolteuite, riaci nu de la claci, ,sigur c1el,a romani ;i sint clll-losrculepre'trutindeni in Romatri;ir. jn fim,p ce in Tral-rsiLr,'tnia il fost tnai putc'rnicd tracli!i;t utitizSrii tt:ctscurilar cu birnl orizorttold, iar in olteni'a cea a (:u un ;urLtp t eas c ului. ( . u p e n c , o b i c e i u l c .rp l o i i ti ri i teusr:ul tti i n i 1 :c a te f i a te s l .ri ori utl cl e -onc' l evi ti col tr s c ll, c r l c loud s u rL L ;t.tri ale i5r ii.
29 0
Sint dovezi ci seprarareamustului dc resturi.le de struguri or iunclt '. ir r accst sens. zcl robi ti nu era obligat or ie or icind; i grhito'are ni se p;ar, prinrtre altele, observaliile iu,i Ion Tonesc'u cu prir.'ire la unele sate de cirnrltiedin judelul Mehe'dinli : ,,Mustul c'u boascd cu tot se tro'arneirn buie pe uga fdcutd ir-r fund la .-rl tal nrd dc grrr dinl dc sus gi st 'um plc but oa si pc'vr at r i dupd ce ajunge pinl ia uqa din funclul ei. In butie fierbe mr.tstr;l. Fiertul line o sdrptdmind. In timpui fierlbrerii se lasi dc'stupati vrana si dupd ce fier"be se astupd. Vinul std cu boasca in butie pind ce se vinde. In pr-irravali se. trage vin,uL din bute si din De altfel, gi in Moldova, vinul r5micominf, se facc t"'.o5ilrtt569. nea la un loc cu bo'qtina pini la terminarera procesului de fermentare. in felul aoesta sepreparau, de reigul5, vinuril.,e rogii570. Cu ,njutorul pi,lrtie.ide le;nn (nurnirtd nelei in unrele sate din Gorj ; tolceri - in 'Iransih'ania ;i in Banat ; lieir:d - in noidul Moldovei etc.)s?1.'.- fig. 105 - vinr.il se turna in btttosie (polob:tctce in Moldovzt; butie, lfirtldu, b(tdanil, ton elc. in Trtrnsilvnni;r)57zstrinse cu cercuri de lemn. Cercurile cle fier s-au generalizat abia iir secolul al XVIlI'.lcla. l)in6-n culesr"riviei, :'tj" Nume frecvent in Oltenia. Consemnat qi ir-r puncte izolate clin ilanat sau din Transilvania (ALR, s.u., I, h. 237). des folosit in Sc'ctorul agro-inclustrial Ilfor'9i in juderlui "tii' Termen Ialomila. Sporadic a fost ir-rregistratqi in nord-estul, sud-estul Olteniei. in Banat sau in l)obroge'a (ALR, s.r.r.,I, lt. 2il7 ; r\AlR-Oltenia, TII, Ir. 190). i'6tiCuvint cu o lnare intrebuinlare in NIoldova. Rar,eor.i,se intilneqtc ;i in Oltenia sau in Nluntcnia (ALR, s.n., I, h. 237;. ir7 Denurnile prin nord-vestul l'ransilvaniei (de exernplrr,in Luna -. ,Satu Nlart')5s Ion lonescu, Aqricultura rontd.ndilin jttdeful NIeheclinfi,..,p. 371 iss lbicleni, p. 5L2. 570r * * Panc.iu...,1: 100-101. 5 7 rA L R , s . n, I, h . 2 i - 1 . 57! ALR. s.n., 1, h. 2.15.
291
l, 3
Fig. 105. Pitnie din Roqiile (Vilcea)'
Ii se stringeau vasele de vin se pregiiteaa, adici se pirpureatr' pentru se u?zJlo.doaa se opdtbai cu ap6 fierbinto, cu pu'cioasa' qi afutnau se "*""tii", ape in mai multc J"iilii "rateau microorganisme]'or' ["trir,t distnrgerea Surprin eftor,tradili'a orald aratd ci pe vremuri' in unele grijd, im,preiurdri, vinul se depozita qi in gropi amenajate cu piinint un cu.lipc.au p*."ti se bf,teau cu miiul, .1q ;i ;;;; qi^seardeau. irnp'otrivainfiltr6"rii apei, gropile res.pectivc ;;;" se inoonjurau cu un ErantprotectorsT3Potrivirt aceleiaqisurse' niniai in anii cu rdcolte foarte -bogatc'' pr""-A*iL era 'tilizet ce depdge'auporsibillitdlilecurent'ede pistrare a vi'nului' 573Inf. de teren, Plenila (Dolj).
.2,s2
incd cle pe vremea rorn'anilor, i:nrpotriva bolilor vinuLui se foloseau su,tJu, rd'gina Ei ad,ao'sul'6n,r,.rez+.Tot de pe atunci ddinuie tragerea vinului din butioi pe cone{Lsau cu tiluul (prin Gorj, i se spune : trdgulit, traga; prin Arad : trdgaci, sau smirc). Pe d,urata coak'erii strugurilor, viile se pdzeau. Ad5;posturile paznicilor aveau nurne felurite in graiurile locale : colibe (prin Moidova), couel'ci (in nordul Olteniei qi aI Munteniei), frunzare, cdtune (in sudul Ollteniei), comarnice (in sudul Moldovei), pdtule, sude (termen consemnatprin suCuiMunteniei), pdtui,age(cuvint inregistrat, de exenaplu,in Leu gi in Amdrdqrtii de Jos-Dolj), foi;oare (denumire in Cd1ui-Olt) etc. Indiferent de nume, construcfiiie amintite se inoropeau pe spl qi aveau plan rectangular sau circular. Eie ,se clddeau rapid, de obieei din patru furci (cirteuna in fiec,arecol!) Ei din pr6jirni ceva mai groase, care se prindeau pe furci. Pe pdrlile laterale Ei in spate se indlfau perefi din nujele imipletite,din cfengi ve,rzi,din prdjini, tulpini de floarea-soaretui,papurS, trestie etc. inveli ui cons:tadin frunzd, vi{d tdiat6, paie, trestie etrc.Din cind in cind, addposturile pindarilo?"aveau forma cortului Ei erau compuse din doud furci (una in spate ;i alta in fatd), o grindd de susfinere qi tulpini de f,lroarea-so,arelui ,saude stuf, aqelate pe margine. Pe de alfd parte, szrla semlna cu o ciciutd Ei se compu* ne,adin trei furci infipte in pdmint in pozi(,ieinclinat.d,in a;a fe inc'it Virfuril,e se bdunraulaola1td.Pe osatura de lemn se sprijineau co,ceni,trestie etc. Penrtru paza viilor, in Gorj si in Mehedinli au fost intre_ buin{ate si pdtuiege.suspendate pe crcngiie stufoaseale unor trunchiuri de copaci. lJrcarea pinA la anibul din crdci impletite, af,lat Ia circa B m indtltim€, se flicea pe o s:ard inaltd de in sus,pindarii s,e,c5!drau pe nigte stinghii .4, 5 *.De la siOard, bitute in trunchiul cop,acului :, in ac,eleagi zone exista,u, mai nar, pazd auiei, si d,e foi;oare _adicd un fel de.platforme suspendate,,...'crnsltru..ite pe trei sau paitru p,ari inalli. Aceste platforme eiau adoper.itequ o invelitoare uqoard de crengi cu frunze qi paie satr fin"575. Foi;oaresau cerdacuri(termen consemnatin Gighera-Dolj) pentru paztaviei se giseau qi in sudul Olteniei. Spre deosebire de cele din Gorj Ei Mehedinti, ele erau cld.ditedintr-un schelet 2y L C. Teodorescu,St. C. Teodorescu, Gh. Mihalca, op, cit., p. 340. " 575 Nicolae Al. Mironescu, Cu priuire Ia istoricul tsiticulturii...p, 497.
293
{. -- pe pirlile.lateci.e1emn,o ini:[rc6turi de pdmint;i pleavi 3--'1 m indllime' La p'aie' sau ,:"r".'t'-ti.,,tlu.opu.i's cle tiestie paznicul st:r Acols Ei sup'rasc'ii-rc1ur5' pat Jin ut-t i"'ut "l fu.ci din lucra scj i;gf","""r-rr;.t ltie. 106i. i',*6'ef"i" (Oit), Joi;or.ul in La^coiluri' pccleaua' aEternc'a i" p.it"g.inri' L'esf: "tt''t r-rn'stilp.De 1,apodea ii-r sus, foi";Ti" nrinzil,or,^s"-ii"o "ite din ci' ""p"1"i" ;; tT:lnprejmui.icir s:nnauri. A-coperigulsr: initla il;i intericara o pe s'card realiza se pti".i .:i qiii. ri..ur"" irr foiqor: '' sau"chiar n,i,",'po.rtirazle{i rliai inal!i,-ailaii pe marginea -_ sfit'leze tlrii le -to:rtrzone in instalau in piri'cirul viei, sr_, uirtel'rtilt:,zbi'rniitori, clepdrt/ttori, r:;trititori, cirstr,itr, ipri"a-rritiri, 'rnori;ti) c:rrc, puse in t.tli;rrrl'i'clt' t'ilrt'.pr'ovo:au zgonote "!1:?; ts:plal'cilreniti: sa alungt' pisiriLc salb:rbiced: prin preaima (f ig. 107). . Iri,-r:r.nuc1erlu1t,pe cleaiu|ile cr-r.r'iidin ullele zone ale {drii, -" au erislat qi ccnstructii specialc,riciiqate la nivelul sclulu.i nor'in fre'cventd clenurr:ile ;;t;il fu'ruti fti:r"iti, p;rutile)call&(:c bordait" (:rQn1e'. clu,loltenioi qi arlMunteniei - ., c:ilsocLie, Fig. 107. Sf irleo,zd din ( G or j) '
'i:/,'ffi
7i;,;,"'',3,i i; \
Arcani
--\-
Fig. 108.Colnd din Siria-Arad (dup.{Maierr,Ccminici).
Fig. 106. Orlea-Olt. I- o iso i p e n Pa p a h a g i) . tru paza v le'i (c1r-t;15
'il,$$'*'
de cl eaI,r' o/nc (cie pilda. in '5ir ia- Alad. f ig l0B) . r 'olibe ( pr in D obrogea) c1c. car ( ' s( ' ut ilizlr u t lcupot r iva lit pist r ar er vinul ui , a unei tel or qi a ins't a1aliilor vit ! cole. Ar st f el, in locaiit ili1e cu vii intinse din p:rrtea ce'ntral5. gi de sud-vest a judelului Satu Mare, prelucrarea strugurilor se efectua in cdsufelc de la vi i , care ave,aLllungim ea de B- 10 m si it ist e p, er e! i gr cgi clc circa 50-60 cm, c1d'dilidin lut arlestecat cu paie. Deasupra, s^ indlta acoperiqul confec{ionat din irrpi de sccard sau din t1rr1o76. In aceaqi zond se gdse, au; i pivnilc const r uit e , , . . . {nt r - o par t e ;r satul ui , pe un t elcn ir r 1: , ant d.dc pr ef er int A. cr de pilda, l: r Ijeltiug, chiar 1a .marginea vil161('577. B1e se comlluneau, in prirtrul ri nd, di ntr-un lilr : , r r ! de cir c, a 7 m lunginr c ( acoio se pist r au tc' rrscui;i cdzi l e m ai m ar i) . cu acoper i; in dcud upr . lucr at din stuf ;i pai e. i n conLinuar cl ljr n, a1, ului,pc sub r r al, se int indea l l i vni l a propri u-z isd. adicA galer ia de f or m d sem icilindr ica, a r:Arei lungime ajungea, din cind in oind, lia 60 n-r. O porliune rl i rr pi vni td (i ntre 7- - - 10 m ) sc zide: r cu cAr An- r iCA. Fiind f oar t c ',7l.i ',7'i
Inf. de tel e rr, V i i l e S atu N Iare (S atu Mal t' ;. D oru R ado s av , I. Iuraqc i uc , op. c i t., p. 172. 9Q trr
lAJ
*
Fro*_ _+.
F i g : 1 0 9 . C r a tttd . d in
zo n a Huqilor (ciupir N. \l[ironescu, P. Pc-
trcscu).
de^pozttareil incipit'oare, pivni!a pro,prir"i-zisi ing5duia, uneot'i' (a 600 l i tri fi eb utoai e d e 3 0 --3 i a ' c l rc a pr 3 1 1 g .a s :r n u : . uai pe o proprietari De aceeal unele pivnile'aveau doi care). ]lf, -(c l e .e x e tn pl u,i n C hi l i oara)' este $i pr in B iho r s a u p ri n S d i a j cincl pivnilele se adinceau in poala vie amintiruu tr*lrrtrilor acoperita dea1u1ui,cld'dindu-se din p-iatrf, gi avind tin'dtt-n fa!a' cu v i! 6 de v ie. nuionstruc{,iile viticoie ci,epe clealurile din Moldova se sau dou; una din Forlnate c}une' sau cdsoctie cixintniie, meau ele iircdperi lmajoiltatea semiingropate), bol'tite ori neboltite' lipite in"plc''tite din nuielc chiryici, din bi,rne, iu tn".u,r'dii 'si clin piatri sau cdrimiidd qi se invc'lelu cu pa'ie' stttl p*tl"t, predonri nat "" oli' nt uiont ( f ig .' 1 0 9 ). D e p i l C d , i n z o n a l {uS i l or au cornparti nl ent i n c i p c ri , d o r-ri l l .ri " rl ui cr am eli c om p' .rs n ,,...d i t' t depnrti"a denurnirear de 'hora crarr-ii-, avind drcpt destina\ic de pro'cesui in necersare pozitare'a tuturor unei'r,etor qi,va.selor ntustuijele cittLsul' de ciubdrul, I'inal, , sau : c(tlcd'torul ii"iil.uliu ttint, iita", icoquri,e din rdc'hitd qi teosc,l' Cerr 'de a doua i.cdper e' er a des t i n a ti d e p o z i ti ri i b u to -e i e trorcu vi n' La.mul te di n 'aces,teclonstruclii s-a mai arlSugat in decur:sttI tin-^pului si o indc ;i;;;'" pentru Iocuit, 'ce in p'ariea 1ocult'ti pcarti. denumirea j r sat. di ' de apre:i abi l S o d i s ta n l a Da: i v i a s e a fl r "1oc ar "in ii, . }oc, ; t t cra:neloi: li se asocia 9i un grajd' in aceeagi zon6' sub camera de locuit ae-iinga .ru-a s" ,i.1*i, aclesc'ori,o pivnii5580. .1it lgi1lp1n.
5;tryio1.1u Veturia Bazarciuc, op. clt'' p. 40 0 . ;80 N. Al. Mironescu, Paul Petrescu' Construcliile. uiticble ditt' zon,rt clt' Llu;iior. Contri'bufiii La studiul etnografic al t;iticulturll, in ,,Revista folclor", an VIII, nr, 3-4, Bucuregti, 1963' p. I 4 7 .
2'J6
in satele din Vrancea Ei Galali, speciaiizate in viticulturd, pe i rproape fi ccare go spodat ' iqi anlcnaja o cdsoaie sau cr or ll( - l munci'lor pe durata fa'rniliei membrii J!ut, i,-, celre se ai[postcau t,. vie. Totodatd, inir-o incdpere a cdsoaiei rsau a crarnei se !ineau uneltele gi instalatiile nercesarevinificSrii, iar in alta se trflau vasele pentru ,titt581. Documente istori'ce din evul n-rediu menlioneazd piurt'ile lt'r qi vii in regiunea dealurilor qi 'colinelor subcar'patice ale Mun1eniei58?.Po"trivit rnSrturiilor de teren, se pelre cd in vestul Munteniei eru llredominab pivni{ele clddi,te Ia niveiul solului, din Oltcniei. ln schimb, constructji.le birne maslve. ca in 'ordul se asemdnau, uneori, cu cele din vitic'o1e clin estul Munteniei Moldova. compunindu-se din cruntd (la nivelul solului) ,5i din ltiuniln cie zid, amenajratd sub cramS' calitateir vinu$i in satele din Dobrogea, renumite pentru la giseau colibe se Nicuiilel), la (de exemplrt, rilcr oblinute .pe vii. Adincite pulin in pamint, ele aveau fonmd dreptunghiulard 1i se lucrau in intregime din stuf. Acolo fierbea vinul Ei se linea i nstrumentarul vi ticol. Cea mai puternicd tradilie a pdstrlrii vinului Ia piunifele de pe plai'uriti cu uii s-.aeonservat insi in Oltenia de nord' Mai cu ieamd in satele cle mo;neni din Mehedinfi, Gorj Ei Vilcea, pe dealuri pdreau lrlni cdtre primul rlzbot mondial, pivni!'ele de a fi aclevlrerte aqezdri cu oase izolate583.Spre exemplu, numai in clealul Bdldncqtilor (Gorj) au fost ,circa 200 de rpivni{e carel a$ezate in puncte dis,persate sau in aliniument, au ddinuit pind curincl, unele reprezentind veritabile monumente arhitecturale. O n-iullime de pivnifc 'mai puteau fi v[zute p'e dealurile Voitegtilor, Gloclenilor, Arcanilor, Runcului, Copdcioasei, Scoarlei, Dobritei etc. - di,n Gor;a;+ -, PC dealurile care insoleau cursu581lotr Gl-rinoiu, Docutnente etnografice euidenliate ht att'cheta pen'lru AER, in ,,Buletinul AER", nr. B, 1980, p. 240 ; Eugen Ho.lban, Arhitcctul'a populard. din jude{ul Galafi. Chimni$a sau cdsoaia.'.,in ,,Stu
297
!'ig. 110. Pimnild
diri Bdlelti
(Gorj). (Muzc"ul Curtiqoara).
rile Oltelului, Cernei, Oltutui (in Vilcea) ;i pe multe dealuri din Mehedin!i. Impresionante, in egald und'surd,prin nundr' Etiinld a lucrdturii Ei artd ornamenlaLd,asemeneaconstruc'liisint unice in ele neavind corespondentnici in alte arhitectura romAne,as,c6, Compuse dintr-o ingi centra15,585. sud-est Eluropa db clin {dri ci,pe,rede foimi pdtratd sau dreptunghiulari 9i dintr-o tindd .,prispadin fra!d",pimni{ele se lu,crau'din lemn masiv, ca qi vechile case (fig. 110).Doar temelia consta",uneori, dintr-un strat de piatrl de riu, legatd ori neiegatf, cu nrrortar.Feste temelia de piatrd sau direct pe pimint, se aEezaut(tlpile din gro;i, bilucrni ,,'trtnchiuri de copa,ci" gi ,seinch'eiau l"a capete prin ingede b,irne orizontale, minare. Ap'oi. se ridicau'peretii din cunut"ti, .rotunde sal ciopliie in palru muchii, in'cheiate tot prin ingerndnare. In virtutea unei deprinderi s'tr5vec,hi,a'ooperiEul(in 4 ape) sub forma unei cdpile' se c16dea,rareori, din vild de vie, ,agezatd Mai frecvente erau insd invelitorile confectionate din qindril5 qi 5s5\'r'icolae Al. Mironescu, Cu priuire la istorit:ul Aiticultui'ii..., p. 498.
298
prinse in ,cuiede lemn pe 16nte!iide rpecdpriori' I)Ianede ,slej,ar, "pivnile se fdcea totdeauni printr-o-.upd cu tilin:d' Intrarea in Partea din spate a uqii qi prin'16!i'me i-p""aiou.e 'nasivitate' qi prin rotire uEase lcitocutl intra in cuib ,,o sicobiltutd-n.prag" e'ra rudimellt'ar i,ncuiere de sisternui ,sau se inohidea. cleschidea gi se compunea dintr-o rlrug(t cle lemn, trasl 'cu niqte cdfd'ipe doud scoabe.De obi'cei,pirr'nilelen^uaveau pod, iar fumul din vatra liberi ieqoa,pe sub acoperiq'in unele locuri au existat qi pivnile cu tavan lucrat din btdni groase (pini l'a 10 c:n) gi late he'30-a0 ctn, clin nuiele i'mpletitciseu clin scinduri de fag priuistite.,cu marginilc incaiecatclttra pesle:rlt:t"' Vrelnic dJ noltat este 9i f arptul cd, in Gorj , (indeo.sebiin p5rlile Amaraciiei,si Gilortului) qi in nord-estul Mehedinliului' bdinioard pi:teau fi ir-itilnite chiar pimn'ile cu etaj, care-se nugi care, i' primul'rind datoriti indllimii, ldsau.im*"^u presia"onir"a unor ,,culeuEoa.el'.infSfiqare;rspecificdunei cule nr-ii era iuslinutd, printre aitele, de r-nasivitateaportalului de la parter (locut Oe dipozitare a vinului) gi cle sc:ira inter-ioar5,care ingSiuia accesuita eta;. Partea superioar5a pivnileior cu etaj previzutd, uneori, iu prispi de jur-imprejur ; sslvea','dereale unor !uld, ca locuin!6 a pazniicuiuiviei. Se 'pare c'i rimdEile ttructii mai existd ;i astdzi ir-r llovS! 9i Pioqtin:'r it"." "ot (Mehedinli)s86. ' Bogate gi variate sint datele de teren care aratd cd'din 01tenia de n,ord n-au iipsii nici situaliile 'cind alituri de pivnitd penh'u se gdseauatit locuinla proprietarului viei,^citqi'adSipostul aceste toate grajdul)' impreun6, patru furci, .pe vri:e @dtuiagut rcareera ingrridit cu ,'".nuconsiiuolii al,cdtuiauaga-zisulcolu.clc) iele gr'oaseimpletite,-suslinute de pari putern'i'ciinfipli in pijoacd trun,chiurileicopacilorce for'nint] Uneori rolul parilor il meazdcirteodatdqi suslind'torii uEoril,orrpo,r'tilelormircide intrare. Gardurile au o coamd imensd forrnati ldin ,corzi de vi!5 tdiati, pe un suport spectialalcdtuit dinti-o stinpaie qi ghirnpi, ,aEezat6 ghie orizontaldin care sint prinse lepuEescurte verti'cale'Coama Iormeaze un adevdnatacoperig a1 gar'dului, ferindu-l de umezeatd gi impiedicincl incercdrile de a trece peste gard. Gardul ipare ca o iesdtura vegetald jnextricabild, atingind p'inA la 3 rnetri indllime. in spetele gardului se gdseqte doar virful 586Vasile Novac, Col,sidera$ii priuild necesitatea aducerii gospoddrtei de Mehedinfi Ln seclia uitlculturii ;i pomiculturii ditt' Romdnia' in ,,Studii qi comunicdri de istolie Ei etnografie", vo]. II, GoleEti-Argeg' 1978' p 352. ,o o
acoperiEului pimnitei"387. Fiind agezate in gura pddurilor,-vas5zici in pozitii strategice, clnacele de la vii serveau gi ca loc de e restrigte' refugiu ,pentru populalia clin sat, in mo'mentele ln general, pe durata iernii, pivnileie ,constituiau un punct cle atraclie pentru bdrbali . Acolo se intilneau m'ai mulli, se ospdtau, povesteau sau luau hotdriri cu privire la viala satului, la ,ad'm'inistrareacit rnai br.rnd a ,acestuia. La ple'carea spre sat, umpleau urciorul cu vir-r ;i efectuau rnd'surctvinului ctt lcLncul ,,un bd.! pe care;il crestar: la nivellul vinului din butoi". De fapt' furtui vinu1ui de 1a pivnile era ex'clus. Tradilia onald pdstreazA incd vie amintire'a urenturilor ,,uqil'or deschise", cind orice t'rec6tor strdin avea acces la pivnile, beneficiind de ingdduinla de a bea ,cit putea, ,cu conditia 'si pund ceptLl satt dopttl la loc 9i sd nu 'provoace stric5ciuni. In noi:dul Olteniei s-'a pdstrat cel mai bine aceastd uziln!5, aceastd lege nescrisd, 'deopotrivd a om eniei qi a c i n s te i . Sosirea prirndverii prilejuia organizarea, pe dealui cu pivni!e, a gouiei, adicd a unei petreceri cimpeneqti care antrena aproape tol, satul58B.Atit documentele scrise cit 9i tra,1ifia orala atestd existenla pivtrilelor de nean1' care aparlineau unui grup cle farnilii descinse Ldintr-un strlmo; comun, precum qi a pivnilelor folosite laolattd de 2-3 vecini. in astfel de cazuri, fiecare gos podar i; i a v e a b u to i u l s d u c u v i n . S int do v e z i c d o d i n i o a rd a u e x i i s t at adi posturi pentru depozitarea vinului qi ipe Ia viile din sateie aservite. De i:ildd, oamenii virstnici din satele CAluiu qi Oboga (Olt) qtiu cd, mai cle,nrult, se gd,seau cirsoaie ,pe )a plaitn^ile de vii ; ,,Pe arici, pe timpuri, erau pl,aiu'ri intinse de vii ; aveau pe ac,olo bd'trinii Mama mea aducea vin cu bota de la cisoaie" nostri ,cdrsoaie. spune un informator clin Cdluiu. La fel, bdtrinii din Colofenii din Dos s:tu din Segarcea (Doij) menlioneaza existenla plm,n'ilelor cu cerdctc pe la plaiurile cu vii. De obicei, in cerd,ac sc lineau vasele 9i instala{ii1e viticole. in sudul Olteniei qi ai Munteniei, pe aI'ocuri, vinul se pdstrtr in bordeiele de 1a vii, ,carc aveau dimenrsiuni variabile qi care corrst'au din gropi adincite in piniint, din furci infi,pte in colluri, din grinzl dis,puse pe furci qi din cdpriori. Peste cdpriori se aqterneraustuf q;i apoi pdmint. in bordei se intra pe o ugd qi se cobora pe trepte din pdmint ".r11',,158e. :47
Paul Petrescu, N. Al. Mironescu, Construcfi.ile uiticole clin Gorj...,
p. 290. l-,:8 i30
300
Cih. Iordacl.rc,op. cit., p. 79. Inf, de teren, Ddbuieni, Leu (Dolj), Plopii Sliiviteqti (Teleorman).
E c1epresupus ci pirtt,tt'ilele (r:dsoaiele, bordeiele etc') de pe la viite clin satele ,aservitr_.au dispirut in secolul trecut, concomitent cu intensificarea comerluiui cu cereale in detrinnentul celui cu ani'male gi cu bduturd. Numai in fostele sate de mogneni, in care viticultura v'a continua si rdrm'ini in floare pind critre sfirgitul secolului ,trecut, pivnile,Ie ,sau cd,soaielede la vii i;i vor prelungi existenla 9i dupd inceputul veacului al XX-lea' decddeiea bruscd a viticulturii din cauza filoxerei, coroboratl cu inmuriiirea caselor inalte, c'u'be;ciul tra,parter (ce p'relua funcclreptiile pivnilei de la vie) Ei cu sldbirea eficienlei principiii^or tului-cutun-riar (ceezrce a facilitat sporirea cazurilor de furt) expticd clisparilia pivnilelor gi 'de pe moqia satelor clin nordul bl teni ei ,-fenomt lt r incheiat , pr act ic, im ediat t lupd pr im ul r dzboi rl ondi al . In Lo' cal i tdlilerin car e, din f eiur it e r llot ive, indelet nicileit cultivdrii rtitei de vic t-tu ave'it insemtrdtate, n-au existat, cle nici obicei, construclii speciale pentru clepozitilretr vinului in podgorii ;i nici in virtra stttului. Dzrr nici in zonele cu podgori i ci t de cit it r t it : t set lu av€'au ccnst r uct ii vit icole't ot i sitenii. Dc. ilcLrea,in asencnea situitfii, butciiul cu vin i;i gasea locul, acleserori,intr-o incipcrc a caseri, desel.nnatd cliferit in graiurile locale '. celsrtil cctsei (nunte' consertlnat' cle pild5, in Orlea-'Olt), celcn'til ltorde.ittltLi (denuAlunu, liosiile-Viiceir, mire ir-r srrdul Oltenie\\, chiler (termen cu circulalie prin Molclova), tinrla casei silu cdri.lro ccrsei (denumire prin Transilvania(() et,c. Alt,eori, butoiul ,cu vin se linea ir-r ;urd (prin 'fransilvani,a), sub perde,ctttct din spartelecasei (prin nordui judelului Vilcea), in co;eri (prin sudul Olteniei), in colnild (prin nord-vestul Transilvaniei) et c. In ceeerce priveqte construcliile viticole din vatra sirtelor, se poate spune cd erau amenajate pe so1 sau sub nivelul solului. Astfel, in zonele deluroase ale Olteniei Ei aie Muntetniei de vest iru precuml:dnit pivnilele construite ,pr: sol, intru totul esenrSndtoare cu ce'1ede la vii. Ca ut't substitut al 1or, cdtre sfir;itul st' col ul ui i rl X TX- ler si inccput ul secolului al XX- lea, s- r r u inrrrultit ber:itu-ile sa.;- piuni[ele arne.najate la parLerul (:eselor i nctl te (fi g. 111 11?) sau in subsolul oaseLor ,m ag: r ziiior obi; rruite. Spcradic, ilu miri fost int,rebuin!,att: bordeie, adicd galerii s4pate intr-un mal, cu perelii ziclili sau 'cu cite o funcl in fiecrrre colt, pe carc se 'sprijiineau grii-rzil.e;i acoperigul indllat fit: tl i r-rcf,pri ori tri blcnt e, f ie din bir ne, paie si plr nint . in alt e im l rrej urdri , vi nul se p5st r a in aclipost uli er xecut t r le in gr ddina casei . N nmi tai bor dei ( de pildd. in Br inegt i- G or j) sau bo; cit
301
(tenn.'rrdt's folosit in vr'stul,sud-vcstulMunteniei),o astfel de constru'ciieconsta dintr-o groapq, din doud furci m,asive,care suslineauo grindS, qi'din mai m lti StQlpi;orifixali cu un capdt pe grindi, iar cu altul pe pfrmint. P:estestilpisori, se clddea in* veliEul alcdtuit dintr-un strat de stuf ori Jrerstieqi din pdmint. Se pare cd beciurile sat piuni.fele-senliirrgropate din sudul Olteniei overu pe,relii 'cdptuqilicu scinduri groase,agezatever,*. 1i"u15e0. in Muntenia cle e.stsi in Moldova au cunoscuto mai mare rdspindirecrametlaconstruiiepe soi clin nuieleimpJetiteEi lipite, din vdlltuci si chirpici Ei, mai rar, din piatrd sar-t,din lemn
l^ nL ^+^:.,uc .r,oisnuit, atare ,construrclii se corrtriuneau din 'rdD!v -LcJ.1r. furci de stej ar i urfi pt e in cele pat r u coll, u'r i ( uneor i sc int er calau fu,rci si l,a n^rrijloc,ulpere(ilor), din doud cosoroobe aqezate in lungul construcliei, peste furci, qi din grinzi s,prijinite p,e cosoroabe. T,avanul se lucra din sc,induri iate, iar acoperiEul (in patru ape) dirr cdprio,ri si leaturi prinse in c&priori. Pe.ste ieal uri se i ndi l a i nvel i toar ea clin st uf , gr oasd dc cir c'a - 10- 50 cr n ;i fi xatd l a exteri or cu nigt e pr ajini. Fr ecven{e er au cr ar nele cu o singurd incf,pere, folositd in egal6 mdsurd atflt pentru prelucra'rea strugurilor cit si-,pentru depozitarea vinului, unelteIor etc, N-au lipsit insd nici cramele cu doud in,cdperi, cea mai mi ca fi i nd destl nal i i. in gencr al, aclipost ir ii unclt elor si inst al afi i l or vi ti col e5er. in Munteni'a de erst gi in Moldova, cles util.iz,ate erau qi pduni$ele realizate suib nivelul soiului. Ele reprezentau gaierii sdpate in ,pd,mrint,cu perelii din piatrd sau doar din pdmflnt bdtut. Pesle pere{i, in lungul galeriei, se agezau dor.rdbi'rne lungi, ale cdror icapete din f,a!5 se fixau pe stilpi m,asivi, care serveau si ca u;ori. Peste birne, erau dispuse perpendicular grinzi groase de stejar, care sprijineau aco'pe.riEutdiu-r trestie ;i pdu"nint5e2. Pent,ru pdstrarea vinului, in Moldova s-au intrebuintat fre,cvent qi zdmnice (ziimnice) - construiclii iniru ,totul asemdndtoare cu ba;deittZ din Oltenia ,sau cu bo,scrodin estul gi sudostul Munteniei. Alteori, iit-rirraluri Srau's*rrbcrantle, se sipau gaierii miri s'palioase ca ale z5,mnice1,or.Numite beciuri, asemenea aditpcstr-rri aveau peretii iucra{i ciin ,c,}rirrpicisau din pl atrd de ma1. D e re guli, t avanul er a bclt it ( f ig. 113) . *r-^:-.
judelul Vilcea Fig. 111. Cd.sufd cu ltiunifd la subsol din (Muzeul Bujoreni).
li
l :q .j '1 ::'
Fig. 112. Casd din Mdlddre$ti (aflatd in Muzeul din Bujoreni.-Vilcea).
tm Inf. de teren,Leu, Daneti,Ddbuleni(Dolj). ieLPrintre altele, vezi N. A1. Mironescu,Paul Petrescu,Cottstruclii ttlticoleclin zona Husilor...,D. I45. ;0? Jnf. de teren, Ipatel e, S ti nc a (l as i y .
303
ple, line'are --- ittingeatl o lungir-ne de ciroa 20 m, o l5{ime de b m, av"au fortna unui semi'cilindru gi o boltire continud pe toati intinderea. Int,rarea se flrcea printr-cl uEd plasatd lateral. La usd se ajung,es coborinid circa 10 trepte, addpostite intr-un girlici. Din loc in loc, in boltd errau strdLpunse fe-re'stre'. " Alte pivnile se con-jrpuneaudintr-o incdpere de bazd, longitudinald (ZA m1S rn), din c'are se intra intr-'o in,cdipereceva mai micd (9/4 ,m), ,aEezatdparalel cu prima, iar de ai'ci in al treilea spaliu cl.e411 m. PrimcTe doud incd'pc'ri erau ,semicirtr:ulare'cu boita sprijiniti pe arcuri clin piatrf, ori cdrd'mi'dd, iar a trei'a avea ,boltd.-n cruce. Trecerile se efectuttu prih u;i prevdzute cu chenare puternice, din l:,locuri masive de piatrd cioplitf,, care foriraur ogirte si arcuri in plin centru596. ClOnr aflta
( Ii t\j )
in s f ir qit , to t i n M o l c l o v a ' v i n u l s e r ti tai pi stra ;i i n l i rube' sens, adic[ in galerii execut.rtc' sub o incdipcrc a oilsei. in acest cu si pase i n' i nt' a A , poi , i u' r ap, i o" gr oa p i a c ,i n :5 d e c i rc a 2 ' r. sapdtura Al:rd.r, rnetri ciliva incd oblic, iur,i'p" srib pamint, p., .rrb pinint porlleil cle la gtt't'ctvertical[ Treptat, gaieria se 4-5 .r iiu" au, ' ajungin ,c l c a ftn tc l tL l l tru b e i .s i ser ^fl e 1a ci .c:t ci collsolidau, nu sc' hruboi pererlii iub painint. in mocl curent, cloar'se arcleau. Coborirea.se reilliza pe trepte ciir-r,pd'rrintcrutat. gultoi.rt cu vin se gesea tocrmiai1a capitul hrubei, unde era cle-a pi stri r' r' a c lr ept ul f r ig. in p e re l i i h ru b e i s t' a fl a r,r 9 i ni ;e. pentru iernii5e3. timPut legumelor !e " ilu fost, t.lt' Irentru Banai qi Trnnsilvilni..r 'epreze'ut:rtive piirtra s:lt-t clin Iucrate casd,.sub reguli, pivnilele at'tletI'aljate c6idrnicl[, cu tnviln clin grinzi qi scin'duri, cu ferestre mici si gratii pcntru aerisire. N-:ru lipsit r-rici situaliile cind pivnileier st' unde se linea carul !ar"o,-, sub :sltr(-t- mai extlct 'sub lo:ul D:ltoriti formei terede aiimente(!5e4' gdbttncL;e fau sub ,,cdtndri ltului, cticleosebir.ein sudul Ei in 'centrul Tratnsilvaniei, pivnilelt' mici sdpate sub casi (ie ob^lcei,cloar sub una ciintre incapet'i) fonneazi un fcl cle clermi'scl}'v:'. P e de alti p a rte , i n g o " s ,p o d a ri i l en -r aii nstS ri te di n aqezS ri l L' c u podgor ii r e n u rn i te (c u m i r fi c e l e d i n preaj ma oraqul ui . A l brr Iulia siu de la Episcopia Bihorului) au fost inregist.ate gi pit'pialrl sau de cdrimidd. I-inele clintre gls - 5i111 nile cr_rbolli ,cler 5l)3 Inf. de teren, Cerlegti (Gala!i), ito$ietti (Vaslui)' 5g\ Doru Radosav, I. Iuraqciuc, op. cit., p' 4I2. p' 595 Nicolae AI. Nlironescu, Cu 'priuire Ia istoricul uiticLLltl'Lt'ii"',
304
TEHNOLOGIA
&
,f
g &
*
fl 7.
s i.i
& ,4I
4\tll
CUI-ITIVARII
POMI.LOR
FRUCTIFERI
Pe vremuri, po'mii nu se buicurau totdeauna de o ingrijire speciald. De pilidd, r'areori livezile er"au gunolte Ei sdpate in intiegime. Mai des se sdrpaudoar porliunile din preajma pomilor' bruqte de temperaturd in perioada infl'oririi acesS,cd,cierile tora, grindina, o'mizile etc. :rduceau mari prejudi'cii recoltelor cle fnicte, com;promit'indu-le, unc'ori' to'al. De aceea'anii bogali i n recol te al tern ru cu cei sdr aci. De rcgurli:, nierii, perii, cirelii, gutuii, nucii etc. creqteau rrrai mult rdzieli. Ilin cind in 'cincl 9i prunii erau in:priEtiali ici-cc,ro. Fireqte, ir-r afara porniior cresculi intimiplStor, exirstau ;i nur-neroasc'live:ti de porni, in special de pruni-- nunlite frecvenl potneturi (porndtttri) - care sc ,forrmau, de obicei, in loc'ul niclurilor clefrisittcl'97. Pentru plantare se ,foloseau pu"ie[ii rdsdrili din rddScinile 1:omilor ajungi pe rcd. Sco;i cu li'ddcind, puielii resprlctivi se 1;lantau in gropi clc,'cifca 60/40 crm, e;alonr:ite pe ri.nd satsrdzor. l)istanta clintre gropi r"aria in funclie de presupusa circumferintd ir coroanei iromi[or, iar cea dintrc rdzoare sau rinduri. __' de circa 4-6 m. tlctrrumitd rdstctu p,rin Olteni Pini nu clernult, pe intreg cuprinsul !5rii, majoritatea s<-riuri l or dc' poni erau aut oht one. Pent r u a le denur ni, popor ul a irvut ir-rseamd, in 4:rimul rinci, culoarea fructelor' in consecinid, i'!6 lbidem, p. 510. itrT,,Tdiau pddurile Si puneau pruni. Care nu punea 100 de pruni in virr[d, nu era om, era orbete" (Inf. de teren, RoSiile-Vilcea). ilU -- Ocupatii traclitlonatepe teriroritil Rom:nrei rrJ.. I - cd' 402
305
s*a vorbit frecvent d,e ltrune ul'be (cttbttle, albdu[e)se8 ; ro;ii sau ,*rr;;;;;n ,,mirunte, bune peniru lgi;td"uoo ; ; i,ngrn saluiegru;e . uinete60l : Cldlbbnio,ctre602ciordci, ci.oran.e sau cior(tgtibur ; caclrii604; itirangii\\s (portoc41ii, rogii-deschise) ({ttc'narenci) ; sticloasel}s,etc. ; de ntere uinete '(nume prin 1,'ara Birsei)' udrg'ate (denun-rire inregistrat5 in aceeaqi zonva),figdne;ti satt !igdnc':' rosii sau ro;iocree08,albe (de pilldd' in S nnihai de P6(roEii)607, uior"el'e (nu'me consen';nat in Vindtori-A'rad)' dure-Mures), etc. ; de pere negre (denuuerz.:i(denvmire in Drdgesti-Bihor) galben'eeoe, albe (denumire in gdlbiaare sau mire in Jara B[,rsei), (i n S ti nr a-l asi ), i rrci i (i n Tpa. B unes t i- B ra s rv ). ra ;i i -g ttl b u i tele-lagi), cu rniez rosri (in Sinnrihai de Plclurc-Mureq ; AIietc. ; d'e r:ire;e ceni-Satu Mare), ciordsti (in Boteni-Arges) negre, cLlbe rontAne;ti (i;tt Stinca-I:'rqi), gctlben"e (in Crasnaetc. Gorj ; B5lisesti-Galali) . Unele denumiri se leferd la timpul coacerii fructe'lor. Astfel, existl prllne de ucn'(L sau udratit:e (roEii), de toatnnd sau tomnatice (de piid6 in Crasna-*Gorj ; Stinca-Iaqi ; Boteni-Argeg), ocn'zitne (in Lucdpeni-Satu Merre) ; pcre thnpurii (in Ali5esInf. de teren, Rosiile, SlStioara (Viicea), Orodel (Dolj), Crasna, Dineqti, Piriu (Gorj), Boteni (Arge$;, Tigena$i (IaSi),Stdnigegti,Sdnduleni, Ddmienesti, Pddureni (Bacdu), Sinmihai de Pddure, Deleni (MureE),Stina' Luha, Crucigor (Satu Mare), Ldpugiu de Sus (Hunedoara), Dobra (Alba;' $epreus, Sintana (Arad), Drdge$ti, Valea lui Mihai (Bihor), Cdtina, Simboieni (Ciuj). ;0e lnf. de teren, Roqiile (Vilcea), Drdnic (Doli), Cdpreni (Gori), Sdnduleni, Ddmienesti, Cdiuli (Bacdu) ; unele sate de prin jud. Dimbovila ; Stina (Satu Mare), Ld,pugiu de Sus, Muncelu Mare (Hunedoara), Drigeqti, CdbeEti,Giriqu de Criq, Tomnatic, Valea lui Mihai (Bihor). 0m Inf. de teren, Drdnic (D.oIi), Roqiile, Stdnegti (Vilcea), Coteana, Simburegti, Vrltureqti (Olt), Tiednaqi (Ia$i), StdniEesti, Pddureni (B,acdu)' Luna (Satu Mare), Drdge$ti (Bihor), $epreuq (Arad),'Tomeqti (Hunedoara) tiol 1tr1. de teren, Rogiile, Sldtioara (Vilcea), Cdpreni, f).ineqti, Piriu (Gorj), Cdiuli (Bacdu), Cimpu lui Neag (I{unedoara). -u02 Inf. de teren, Drdnic (Dolj), Coteana (Olt), Mindstioara (Dirn(Satu Mare), Ribila (Hunedoara). bovita), 'r;03Lucdieni Inf. de teren, Piriu, Cdpreni (Gori), Miule-sti (Dirnbovila), $epreus (Arad), Crucisor, Luna (Satu Mare), Catina (Cluj). . n'$ Tnf. dc teren, $eprcug (Arad). 005Jnf. de teren, lfigdnaqi (Iaqi). ol)oInf. de teren, Boteni (Argeq). 607lnf. de teren, Stinca, Ipatele (Iaqi), Ribiia (Hunedoar-a)' uos1t't1.de teren, Bunegti (Braqov), Ipatele (Ia$i), Boteni (ArgeE). ti00Inf. de teren, Ipatele (Iaqi), Cruciqor (Satu Mare), Bunoqti (Frag ov).
306
Mare), de uard, sau DfLryrticeqt\ide iarnd sau iernaaeni-Satu f,iss6r1,de-ale finul,ui (denumire in lara Birsei ; se coc pe vrernea cositului), ou(tse;ti, orze;ti s'aw oarzdne (denurnire cu' mare r-spindir'e pe cup,rinsul tirii), stnttlie;ti (terrnen des intrebuinlat in nord-ves tul Munten i.ei), stnzien e;ti6t2, sint d.mdre Sti613, de toamnd614; mer" de uard sav bdratice (denumire cunoscute in trrati !ara), de sin,petru ; de tonmn(tseu tomnatice615,de iarnd. (in CS,besti-Bihor) et'c. Alte denumiri suhliniazd tnrsusi'ri ale varietdtil,or de fructe. Ds sxgrnplu, sre g5lsese p1^1rne.pope;ti ,,r-neri, lungi, galb,ene" (n'ume prin judeleic. Viiioea, Gorj), g1'use676, pi;aa,lce (in RoqiileVilcea ; Sirrnburesti-Ott), rin,JtLri sau gogosele ,,pe m.6sura coacerii, ,ga,gf 'sin,gu,reorn pom"617,gqgone[e,,nniicisi s]ferirce"(in Orontopaie (itr Cdp'reni-G'orj), del-Dolj), (perje) de luic(r (tn Stinca-Iaqi ; Filip:sti-Bacdu), co'udese(coadre;e) ,,cu coad,a 1ung5" (in Irpatele-Iagi, Gdi,ceana-Bacau), (tuleu) gi'as (ln Lpatiele-IaEi), botlse \s.ar baotete (in Cdhesti, Toannatic*Bihor), drepte (in Jigdnasi-Iagi), corcodu$e ,,prune mi(ci, rotunds('618, (perje) ctt git (C5iuti-l:rc5u), perje de uscat (in Filipeqti-Bacint), lifcL-ccLprii (in Finalc-Mureg), stldrnbe (in Jara Birsei), gu;ute (in Coteana*Olt), ursi,;ti (ir-r Sarmizegetusa-Hunedoara ; Vinitori--z\rad), cihrc;ti ,,mai rlrici ca cele bistrile" (in Drdgegti-Bihor), ntistr:efe ,,b,uu,e pentru legvari" (in Valea Seac5-Satu Mare), cdiesti ,'prurr€ foarte mari" (in Valea SeacS-Sat,u Mare), dtLk:i (in fara Birsei ; Sarmizregetursa-Huoto 1tr1. de teren, Stdnesti, Sldtioara (Vilcea), Sinmihai de pdrlure, Finate (Mures), Luna, Valea Seacd (Satu Mare), l'omnatic (Bihor), Simboieni (Cluj) d-e Cri$, Tomnatic (Bihor), Buneqti (Braqov), Cupqeni lMaramurbqj, Luna, Valea Seacd (Satu Mare). 612Nume intilnit in judelele AIba, Arad, Maramureq etc. ot', Ilf. de teren, Stdneqti (Vilceaj, Turnu (Arad), ddbe$tj, Drdgesti . (Bihc J; Simboieni (Cluj). 614Inf. de tercn, Giriqu de Criq (Bii'ror), Ipatele (Iaqi;, Finale (Mure$), Turnu _(Arad), Cdtina {Cluj). u r '' I n f . d e te r e n , D r d n i c ( D o l j ) , Fi n a {e ( M u r e $ ) , C d p l e n i , C r u ci g o r . (Satu Mare), Ldpugiu de Sus (Hunedoara). Inf. de teren, Boteni (Argeg), Turnu, Sintana, gepreuE (Arad), Cupgeni (N{ar:amureE),C_dbeqti,Valea lui Mihai (Bihor),'Ribid iHunudoara), Finale, I)eleni, Sinmihai de Pddure (Mureq), [iuneqti'(Bragov), I,ucdceni, Stina, Cruciqor (Satu Mare), Lancrdn-r, Tdrtdria (Alba), Cdtina (CIuj). l1l I"!. de teren, Roqiile, Stdnegti, Sldtioara (Vilcea), Crasna (Gorj). Inf. de teren, Stdniqeqti, Piclureni, Bogcldneqti'iBacdu), Ive;ti, BIlSEegti (Gala!i), Simboieni (Ctuj).
307
n edoar a) , s f il' e ,,s e c i " (i n -S a n -r-ri z c $ ' e t usa--l l " nt" [s2rLl -cl )r otuse (in Muncelu lVlare-
b'obok:a;e,,rdtuncle" ii;v"itilr,ti-bit;, cu miros plAcut ; .se coc i+*""J""."1', tirnosiue ,,ttti'ci,rotr-rncle' (in Cipreni-Gorj). etc ; plntru'minc,are" io*,,'"" ti.ilu ; bu,"r" cu irntn5ti ,,varietate Ce mer-e autohtone' mari' turtite.' iiii cu dungi"rosii' cu parlia1 ."uju t"rr.lie sau g[rlibuie,acop-grlt1 (de nrriZdiele foatd in r'Sspindifi !:rra)' gust acri;or" loenuril't1re dc-cze tntuttti sau de-cttettttt'tttui ;til;, ;;'B;1d;;ii-d;ta!i),' ; CupEcni-Maramuti" t".u Birsei),'fnri (in Bu1e9|j;Bra;ov juclctui Airba)' lila-uacii' (in.T'omin l:"q;,p"p"$, (in'Jar:Ltlirsei ; proibabil' din derivat' o4, blotat-te iin lara"Bi1se.i (in scot-foboase ju-cl' Bihor)' prin "#i"-'glf-t uiil, t"ir:;*tn (i" lut'ti ei.s"i ; cun'os(cienurltire ua|ir d.e dLLl.r:i sau Aliceni_3atu Mare), clalci C-ri;oricare 7sn;i pornicolSa !drii)' acle (in GUtt'* de ;;ti; Ribita-I{unein Stineqti-Vilcea ; eiitor;, sirlcii (rle ctcnr,trniu. (cienun-iircfrecventx in ;;;;;;,'; Crucistr--Saiu'M:,rre), ttt"sitrtc.gti sau da sfu.nin!(t(in s(nrfirr,lii Zarar-rdului), ir-L inloruor-,.,r.*q ; Jara domnesti l:fete -Gori)' F.o;iil", Stinesti--Vi'icea ; Cf,prcnr p-ormicole)' zoneLe li[oose rcu nrari" (t"rrl-t"r-, nlare rdspindire-in (in turcqti---Olt)' \Ir'rl (in ftncanci ete. piiclur iir'r Uf ti.'"i-Buzhu), (irl Stinca-Iirsi). 1in SiinciL IrL5i)'Porttlo-(l(tt(' Jigisl posmug[r), nulau3 (in posrnug ,,us-cat({ -otn!li' r'ror-I:,.i ; clin . , (denur-uiregeneral rdspinmutdiele' p".,' etc. ; Vi.rAtori-arad) (in Dirrn5nc';ti-Arge;)' scorloase(in clit[), inrrstoctse, 1).1)elre,sti pddur el e (cu' irt'"4ot-Sa t J Mai e ; prin' Jara Bi 1sei,l' tdnniioa,se, Iuncdo.rra (irr ; cupllibi\:r-l rLontrtt,sti llrri), in noscnft,o|iurrclt, Stinca-Iaqi)' (it"t p!etortse ;eni-Mara,rrlures;'C5preni--9otj), (in Vindioriltntgft (in Cupqeni-Mara'inut'eq)'cr;ade're c u cactd(t (in-C-Ipreni-Liori)' rrr'siur'e;ti Ii'r;i), Siinca(in Cr;rci),,u "cnrri' (in Aliceni-Satu Mare), clttlci (in Dldgeqti-Bihor)' ii'tt*i;ti lpateie-I'a9i), ga;crfe,,gituite" (in Cipreni' Piriu-*ltiL,sttio,ctce'(in Gori) etc. ;'cireqe1:ietrortse(in Rosiile, Stdneqti-Vilcea)' ,&mure cu. grln-naz.(inGiiin iioEiite, Stdne;ti-Vilcea ; Ipaiete--Ia;i), rJuZc'i Stbne;ti--Vilcea)' (in ilogiilu' i"A*C" CriE-Biho r), g,t'tLse pw' e sti (tie ie St'incir-Ia1i)' i t ct ; .(in ,,mici " (in Sldtioaro-"Vit""o), Marer)' ,,*a."ni*, alnare" (in Cilpre-ni-Clo-rj; Cr:u'ciqor--Satu I1'Loacre ,,tari si rn-iilri"(in llibita-Hunedoar:r) ctc' provenicntasOiurilor dc uuele denulrriri indicS,tpeselrlnc, bisfrife,stlsatt (bistriferrc, bistt'it,e p..i,-r" fructe. f3unloarl,,existi (i. Clopotiva--Ilunedoarer)' nrtti'cist'uLit"one,cti cLeBist.rita)6ie, 6 t o N u m e cu tlla r e r d sPir - r d ir e in 'Iransilvania. inregistrat de noi (cle pild.5, in Cdiuli-Bacdu). 9i in ,runcte din vestnl Nloldol'ei
308
n' e;ti (i n Munce lu M ar e- I f unedoar . r ) , nem {e; t i ( in Valea Seucd, Luna, Aliceni-Satu Mare) ret,c.; m€re cisn(tde;ti, tntn'e,5en"e;l"i (prin jucl. Aiba), ltiriciie;ti (in Cabesti-Rih,or), bttciuntens (in CSiu'Li-IJacdu), ddne,sli (in CupEeni-- Nlararn,rrreg), stdn ile. (denunri re i n Jara iiir sei ; ea se poat e r ef cr i si 1; r : cl car e le- a obl i nut pri ma d'at A) , ; iculnne ( in Tom e; t i- - Hunedoar "a620) et c. ; ci reqe col i Jorne ( in I 'pr t : ie- I asi) et c. Alte categorii de frr.lctt-. -.inf expriniate prin cr-rvinte imprurnutate. D e pi l clA, air f ost inr egist r at , : p, e t er cn dcr r ur nir i ca : prune re?rgl cte62r, , m ar i, sier ice, galbenc- ver zui sau r oscat e, , ({ fr.^^r' ci na-claut lt , g. i'nr . I iir t glr t ilr , l, uL'i( lnie ( r t gt . . t r ur am,ilo162z,crih,itti sau cricltin;o:s (clupi nume.le iui Ai. Krii:cl-re,prin i ntermedi ul sas . ir ii'r ijr . lt t 't t )co! . . ! usc {cr i1dr sc, cuLCt r culaTc14 , , . m irunte gi , acri E oar e" 1c: oldusi { m agh. koldt t s) , o/ lcane63; ( din r1agh. oltcnri ,,ctltoi"), goldcnte6)6,,varietate clerpi:un originar din Grecia'(; mere butule, pittttle,_pittulate (( gem. Bcttullert. /apfel/, BcLtullen /baum/), btticiln.e627(lttLic ,,p1ant5, fruct care cresic peste tr-rdsurit"; bztic dir-r Lruicct{ sl. bzr.icP;tt);sauurne6?B,,bunc irentru pdstrat in fin" (din govar { ucr. Su\rr,tr,scr'. Sevar ,,fin cu tnult rogoz") etc. D estul de tr ult e cler nr - ir m ir nui sinf inr cgist r at c in clielionar e sau au origine controversatd ori necul.toscut:i.Astfel, se cultivl prune _ddgene ( in lpa+"eJe- - I asi) , bqt ose ( in Sint ana- Ar acl) , cu,rcudele (in Giiceana--Bac5,r_r), tnotr.tnte sau rruotrogane (in Gdioeana-Bacdu ; Colibasi -Arge;), Jortoge sztu foarte;e (in Lucdceni, Aliceni--Sertu Mare ; Cupgeni--N{aramureq ; Dr.d.gegti--Bihor), dorarL! sau zdrottl (in Ld,pugiu cle Sr-rs,Munccln Mare-Hunedoerra), pirligttse (in De1eni,*-Ntur,..;),r:ucopauri (in poloo bc (in Cirm,pului ItIe"ag-I{une d o ara), n-r.irDeieni-Mureq), gh,ite (in Valea Seaca-Satu Mare) ; rterc cu.1na e {in Aliceni-Satu Marer) ; ilere uc,aui[e (in Br-rncsti**-Bragcv), pere de pircd c:0 Dc rc'linut ci in judelul Arad se aIlS localitatea $icuia. rrrrInf. dc teren, Ipatele (IaEi), gepleus, T'urnu (Arad), Nuc$oara (I{unedoara), Drdgeqti (Bihor). 6:! Inf. de teren, Gdiceana (Bacdu). 613Inf. de teren, Dobla (Alba). lnf de teren, Boteni (ArSe$), I-inate, Sinmihai cie F,iiclurc (\{ure$). llj 0:; 1n1. cle teren, Cup$eni (Maramurei), o'u_ltf. dc teren. 'figirnas, Ipatele, Stinr:r (Ia5i), Dirr-r-rionc5ti (Baciru), IvcEti (Galati). 0271gn^n in Tara Birsei. t'23Jnf. de teren, Lirpul (NIar.a.ilui.t:1). Valr:a Sear:i, Crucisor (Satu M r r l e ) . S i n t l r o i n n i ( C l u .i ) .
309
t
Dr5'gesti--Bihor)'rocilate (in Buneqti-Brasov), ntirtitt,!ele .(in (in Vulturegti-olt' ].rttr",r'-; (in Ribita -Hunedoara), nrctrtttte Domnegti-Argeq) etc' pe in afara ,prunilor. merilor, peril'or Ei cireqii'or'.oriunde ti'mpuri ve'chi Imai cele din cuprinsul tiri, s-au rnai pLantalin prel'uali fos-t au vremea' Cu vigini' qi S"i"i, pf";si,ci, nu'ci reciruia' dtrdu-I 9i E"t"ia' Ei caisuL, zar'zd'rul'(s;tu'corcodurEui) potnrit'ar (cuvintui se f oloseqte gional, ils,emai 'pune : frdgct#2s, (denumire i."",r.i-rt in nordul, n o'rd-vlestulTransilva niei)' ag-ud (al6turi d'e dud' .teu ir',t.";trrinlat6 itt-Molaorrr), iagod' sau i'agud termcr:rul cir.culf,in Banat)630' fost De-a lr:n'gul secolei'or,soiurilc' aut'oht'onede po'mi au seleclie qi riguroasi rt'econtenitl printr-o i,t,t-rJt1t"si iinobilate de in Tetut o..riu, s-au oblinut variet[tj num'er,o,a,s,e il;;i;. prin '1ocale si con'di1ii 'car.acte'rizate e"".t, bine adap'trateoricdror printr-o mare irigurozitate, pr'in rezistenld la bcli ;i intemperii qi pr,odu,ctivitate. Caleaceatnirieficient.il:entruanle.liorareas'oiuri]orautohS-a'l folosit doud tone de ,po'mia constit'uit-o,iiregte, s1toirea63l' in qnn(t (despinumit pto."A"" de aitoir"e.in cazui prin-rr-rli-ri se portaLtoriului' trun,crhiul r-et,eza crd1tittn(t) - se i,airrii pcm'a aIintroducea 'au se (crdpdtur(t)'in el ta,o"" o despicdturd 'qi toiului. apoi. se lega'tiietura cu o cirpi,-'pestr'gufu , imrpotriva apei - se agterneilun ,strat de br'ilegit,de lpdnrlnt' de cear.asau' i se #ui ,,t'o",de s,rnoirli'C'el'uide ai II-Iea 'p'rocedeucle altoit 1a spunea : in rw"t';t'tt'(in oc'tti sau i?l cocLjd)'Apiicrati de obicei a ccjii T de f onmi in cr':starcl pornii tineri, rrretodapre'supunea muguruiui in crestaturSqi leg:rreaacesltuiet.ttlui,int,rocl.uccrea
Datoriti condiliilor natural,esi {e1uri1oreconomicediferite de la,o regiune 1a a1t,a,pouniculturanu s-a practicat,cu aceeaEi inten;sitate,pe intrqg cuprinsul ldrii. FArd a fi und'evanecunoscutd, inde,letniicirea a cunos,cut,totugi, cea mai insemnatd inflorire in zonele 'deluroaseqi crhiarin cele de suibutunte. Preo,cupare d'ercdpeteniepomicul'turaerfost, ,depild5.,in jutdeteleMehedinli, Gorj, Vilcea, ArgeE, Muscel, Di;m,b'ovita, Prahova, Buzdu, Covasna,Harghita, in Podigul Tirnavelor, Sibiuiui, '1\{[rginimea Jara Olfu1ui, lara Birsei, 'fara Halegutlui, lara Zdrandului, Jara CriEurilor, Sdlaj, Ma,"amureq,fara Oagr.llui, in pdrtile Ndsd:uduiui9i ale Bistri!ei cLc. In moC curent. melii, perii, gutuii, visinii, piersicii etc. se culegeau cu mina, Fructele d,ep,rin pomii foarte inalti se 1,uau, ad,ese'ori,cu o ustensild speciald-* nuntitd i,mbtLcd,toare (prin judeful Allba), pro+,\ap (py1n judetul Argeg), muscdtaare (prin prdild, clectptdet'c.- conJara Ldipus,,uluigi larz Zdranduiui)633, ,Iaun capdt in'trei sau feotionatddintr-o prdjind 1ung5,desrpjcatd in rpatru pirli. In deqpicdturdse fixau bucdtile de leimn incru-
tuia. sir-it inlicii ca cloar cilivaroameni din fie'czii'esat stap'ineau gtiinler ;,rltoirii.De aiceea,in virtutea tradiliei, ei aveau dreptul ori'unde,p,e,nloqiasatului. De fapt, spre a-i rsti'mulit, s5 alt'oias,ca ,oel,cealboia:mai mult in folosul obr;tii s-a gi cuitivat crectin!;r,a5 sdteqti era ,,...lipsitde pdc'atep'e lume:r 'ceal'altd'"632' ti:lt Jnf. de teren, Cdbeqti, Giriqu de Criq, Tornnatic (Bihor), Sarmizegetusa, Ldugiu de Sus (Hunedoara). 630ALR, s.n., I, h. 216. 0it Termenul este generai rdspindit in Oltenia, Muntenia $i.Dobrogea Insch imb,m oldov enii( lt ' ult uies c - ( I t olt uies c ) , . i a r a r d e l e n i i ; i b d n d l e n i i : tttatr"r. (oltonesc,ultuiesc) (vezi ALR, s.n'' I,.h' 218)' rB2rnf. de teren, Cdiuti (Bacdu), Ro$iile (Vilcea)
310
Fig. 114.Unealtd pentru cules merele (dupd Aulelia Tila).
ci;ate, care l5rgeau crdcanele la dimen,siunile fructelor. Din cind in cind, asemenea ustensile 1:entru cules fructe erau mai perfeclionate, fiind luc:ate de meseriagii ingisi ( f ig. 114) . De obicei, nucile Fi i:runele se scuturau cu prdjina. inainte de scuturare, prunii erau h.ilittct[i (hil{ina[i) cu rniinile. Pe vremuri, poar-neleproaspete gi usciite, sau prep:rratele din fructe au avut un rol insemnat in ailimentalie, mai cu se:in:5. in zilele de . , lt ost , 6.in pr ir t r r . r l r ind. t oat . : f,rurcte,le se consulrtau proaspete. Depozitate pi"in podurile si camdrile c:rselor, prin beciuri, ln cldile de fin etc., unele sortimente de mere Ei pere lqi pistrau calitdtile initiale qi iarna. ln zona muntoas5 a !6rir Z*randului a fost inregistratd qi deprinderea conservdrii rnerelor in grddina de legume sau de flori, c1,-. lingd cas5. in acest sens, merele se ageziiu rinduri peste str,rtrrr.i gro. Se c1e paie. I)e asemenea, imprejr:rul
633Aurelia Tita, Fructete in alinterttafia popr"tlard,in zonele LdpusMaramure; ;i Zd.rand-Hunecloara, in ,,AMET pe anii 1965-1962,,, Clu.iNapoca, 1969. OIJ-
un strat de scinduri .- sc anrenaja lor" - intr-un c:rdru de acopcreau se fructr:ic t" ricore't' frunze uscate si a" poi" .ti# ..i za.t pl .cturi udeni l i r obtt- r tc u f r unz c us c a i t' s l l )i tl c " " "i s- a Li 11t::lz:1'^t:"' lr'Ierele qi perele' pdd urele ;:'i:;.:;;. zdr obeau eLe'se' in^tii ;i tinerea ot'etului' c" ;i;;;;;' t.lmp - {'Poil apq. Ameste.ul se,dcs']lea. neste frtrctele zclrobiie se turha deosebire olet' in unele z-one i(cu de citeva luni, pin'a cie"t"'"o bea' Bduturii res;i de pere sc in Transilvan'ra), ,mus't;i;;;"r; prepararea'ei' se turna pulini pective i se spunea iLrirrr' Pentru p" ce se indcrear' biutura ipi peste frucfele 'it"n-ii' '*etu'eclzuri' nrerele sau y;e'rele u'"''r:l"n'ca e,ra inclulcita ,cu mr"ett' i''t sau a1 cLo,canul'uide p,u"','l"',,1"i"."it'',r se zlrobe.a, {r, "Aritii cle pe valea Ampoiupildd' in satele min(t (fig.115). Alteori (de piatr6' piverle cle 'ulei' cu roatS d'e Iui), ,rnerel'ese zdrobeau i'-t teasrcuri cu ;urub63ll' Prin 3drlile iar reziduuriie se presa'u in etc')' prt'sarea fru'cteSibiului (de exempl'tt,-i" ttttqt^' $c'iim'l:ir cu cunlpin[ qi ;urukr intr-o 1or zclrobite se efectua in teil'scuri
) }f
# / a
Irig. 115. Piud pentru zcirobit fructe (dupd Aurelia Tita)
Parte' n'talie qi iarna' un'ele soP ent r u a p ' u te a fi fo l o s i te i n a l i m e : La soare'pe tdiau f'elii;1 se lLsccul-I iuri de lmere! pere qi prune se conspe'cial pe lese de t]uiele' polit,e, pe rlese' p" Li'patoore clri f ec lionat e ( f ig ' I 1 tt)' zonele ![rii (mai frecvent Strivochi Ei practi'cat in toate inT r ans ilv ut - r i n l * " t" g i p ro c e d e u l u s c d ri i frurl ' te' l ' ori rtt:ttptor' ttl fe]iilc de lfrucle se trsezau rte copt 'piinect.Drlpl scoaterea piinii' pc o ieasi cle nuiele (lrrodape uatra cuptclruL-ri fie direct' fie nord-vestrul Tran'siivarrit'i) litate llnai ]des consgmnatd in norc1ul, se rdcea cuptot'ul' cle srr Cind de varzd"' ;;;";;';;,r;x"u'€a:a,,f'oi s c ot c 3u gi s c u s c a u l i t s o a tc ' Se uscall' uncori, 1i pe cttptclrtt,| In sirtele cu olari, 1prune.1e cte ars ocZe, dupd stingerea f ocu-tui' porricole altr Din vretauri inclepirtate, iu toate regi'unile Lr qi pr'oicedeulu'sc6r'ii fru'ctelor cle'opoirivi !6rii, s-a aflat in uz s'pecirlt" cons'trucfii in acest sens' se a'menarjau la{rt'ura ;ihfunt. (printlt. irr gr:riul'i1.e.locirle : gratie cLet'tziele ciiferit desemnate 6:,4 0J6
312
lbidenr, p. 537. Ibidem, P. 533. ^ Astfel se proceoa lnoeosebi in sud-vestul Transilvaniei'
Fig. 116. Leasd pentru uscat fructe (CdlugdreniGo r j ;.
a Itele, in Rogiiie, L b d e s ti , B5 l c e q ti , S u te s ti -V i l cea ; S toi naGorj), pomtclr (bundoarS, in Pcienari, Crasna, Prigoria-Gorj ; PeriEani-Villcea), htL;ti:r"tbari sau cu;tiub,ari (de pi1d5, in Alunu, Sldtioara, Otegani, Bdr,bdtesti-Vilcea ; Racovila'Gorj), /easd (de exemplu, in Run,cu, Fdrc-ige,;ti-Golj ; Isverna-Mehedinli ; co;ar (co;er sau coseri)637,usc,dtoare (nume ln figdnaqi-I,agi), Vldrdegti-Vilcea ; Vala de Jo's-Hunedoira), aJumdtoare (prin judelul Argeg), slonild (de piltdd, in Buneqti-Bragov), sr,tsnic(in bujdei (de rumire 5Sepneuq-Arad ; Drdgeqti, Tomnatic-Bihor), rdspindjtd in Mararmureg)638,lojni{d (lozt'ti!.d, Iosnild, to;ni!d, lozin[d)63e, turgd.de fript pt\une (in Depre,siunea Alarrdjului) etc. Pe de o parte, construcliile enumerate reprezentau gropi de dimensiuni variabile, cu f'orm'i dreptunghiulard sau - mai rar - rcir,cular'5,deasupra cdrora se a;eza cite o leas(t (gratie) cu frurate pen,tru u,scat. Din cind iin'cind, perelii unor aserneltea gropi se cdiptugeau cu piatrd ori .c'"rcdrdmidS, Lemne verzi sau putregaioasc ardeau d,omoi in gura gropilor. Uneori, cd'Id,uragi fu,mul ajungeau sub leas5 printr-un canal scurt, zidit cu plf,ci de piatrd qri cu cdrdmizi Ei acop'erit ,cn pdnrrint640. P e de ait d pa rte , s -a u u ti l i z a t s i c u p to a re de uscat fructe, care se clScleau l,a nivelul so,lului, din piatrd ori din cdrrdrnidd, qi care aveau dinrrensiuni diferite gi fonme drepLt'ung;hiulare,pdtrate sau circularre (fig. 117). De obiLcei, dbar gura cup,torului,
LJ
---z
Fig. 117.Pom ar din G or j. 637Denumire mai frecventd in .sudul si sud-r'estul Transilvaniei. lnregidtratd qi in Ddnegti (Gorj). (i38ALRR-Maramure:, I, h. 458. inregistratd 1i in Simboieni (Clu.j). 630Termeilul este cvasigeneral cunoscut in Moldova. Mai rar, a fost consemnat gi in Transilvania (de pildd, in Sinmihai de Pddule, Deleni. Mureq). Destul de des, eI a fost trtifizat qi in nord-estul Munteniei. M0 Inf. de teren, Valea Seacd, Aliceni (Satu Mare).
3t4
l{rd
Fis. 118.L"m
r
din Moldova.
p5adic6 locr_rlunde ardeau ler:nnele, era Oit de ci;t adincitd in Cu scopul protejdrii impotriva ploilor, construcliile pentru -itrt. uscarea fruitelor la fim gi lb cildurd se acorpereau,de reg'u!d' cu o plat{ormA din sciinduri, sprijinifi pe niEte pari (fig' 118)' Pe la iri'coputul se'colului nostru, in principalele zone p'oau c$tigat teren ,consfrucliile.de uscTr-ea lnucte^rrircole ale ldrii 'prin cd].dtu"a. ctaalt" din piatrd, din cdr6micl6 arsd Lor numai ori nearrsd,dit birn" cdptuqite icu l,ut ,etc., ele aveau dirnensiuni apreciaibile Ei se cor-npunea'u,obligatoriu, din doud cormpartimente - ."i de jos, cu fo,cul, Ei 'cel de de'asupra, cu lesele -separate pri ntr-un pod lu. cr at din scindur i I ipit e cu. lut '. BunAPdugeEti'_-Otdsdu (Vilc'e-a)' s-au o"ie, i.r Bd'bitesti,-Sld,tioara, pereli se zideau din cdrftrrnidS nearsd folosit cu.ptoare ai ciror apoi, cu m,ortar. Lermnele se qi se lipeau, riu piatrS de din sau introd,uc^eaupe d'oud gttri, atlenajate in 'oartea i,nferioard a cup' .torului; inalfe de circa 1 m. Dupa aprin'dere'a leimnelor, gurite se lnfundau. Din aoelea,Eimateriale ca Ei c,ele intreibuinlate la perefi, cleasu'p'i'a'celor dcud guri se exeouta un po'd' Peste el, ie fixau 3-.4 lese sau grati'i cu fructe, intre care rdmrinea un 20-30 crrrr(fig. 1 19). spaliu ' C u'de otoare ' asemindt oar e s- au f olosit qi in zonele pom i'cole ale Mol C ovei 6al . t" I"f-de teren,Cdiuli (Bacdu); vezi Ei G. Aldea, Suceaua,Cuptoare cle dfumat si uscat fructe, in ,,BuletinulAER", nr. 6, 1979'p. 191' JI"D
de ru'de longi'tu'dinale pe care nivele : fiecare nivel are o 1tc're,che unul de altul, patru l'ese cu poame' pun) in rinduri al5'turati' se ,era construit din :sc0nduri in total 20 de 1ese. Podul uisrcdtroriei lipite cu 1ut, aga cum ,erau de altfei gi pere{ii, atit pe dinduntru clt qi pe dinafiard'. in feiu'l a,celsta se real,iza o incdlpe,re bine izolatd 'qi care, in'cdlzitd de cup'1eputde jos, rn,enlinea aerul cald necesar us,c[rii poamelor. ALcoperigulconstru,oliei are, la una din l aturi l e i ngusl e, o st r eagind 'm ai lar gd, de cir ca 1 m , 'car e pr ot ejeazi pereNele cu ceie 2 guri ale cuiptorului"643 (fig. 120). Uscdtoria prezenta o ugi oare .se lipea dupd ,c'ese uimpleau Iesele cu ooame. Peniru a se Llsca unifonm. poarnele se introrc,eaula anu*it" ittte.rrale de timp. lJn proce'deu de ,conservarc a prunelor gi a viqinelor, practipe intreg cuprinsul lirii, l-a constituit LLscareoIa soare, d:.'lpf cat ce fru,ctele amintite erau opdrite in api 'fiartd644. Cu d'eorsebirein Molldova, rs-s pSstrat qi tradilia potrivit careia perjele uscate Ia soare s&u pe lojnit(t se agezau intr-o putind qi se presau. Acolo se tineau pind iarna tirziu. Foarte cunoscutd romAnilor a fost si metoda fierberii prunelor pind cind se oblinea o pastd - nurmit5 chisilli[(t - care se consuma,cu piine, cu mdlai ori cu mdrmdlig5.
Fig. 119. Bdrbdtegti (Vilcea). Cuptor pentt'u .uscat flucte.
Ou privire ia judelu1 Dimibovifa,docurmenteleistorice conexisten a, in anul 193,5,a 6 craptoarede uscat fructe, semn,eazd fiecare cu o catrlacitate de 5 000 kg lemne foc. in plus, la aceeaqi Totodatd, dat5, in judet mai funcjionau 3 cuptoaresistematice642. intre cele doul rizboaie mondiale,in ,sateledin nord-vestul Jdrii LdpuEului erau exploatate cir.ca 20 de bujdeie' adied cuptoare care aveau ternelia din piatrd, peretii din cdrdmizi trearse.iar aco,periEuidin drani!5 : ,,Toatd partea de jos o ocupi cuptorul, fiind de fapt un tunel h-rng(cu doub guri : una prin'care se introduc lemneie gi cealaitf,,prin care iese fu:mrll),boltit in onni de U, iar acoperis.,ul lui constituind pcdimentul incdper'ii propriu-zise. in uscdtoria de deasupra cu'ptorului au agezatcinci ft2 Cleopatra lonescu, Date noi prioind dezuoltarea ponticulturii ;i. uiticulturii in judetul Dimbouifa, in ,,Studii gi comunicdli-de istoric ;i etnografie", vol. II, Goleqti-Argeq, 1978, p, 393, J1 D
V'.
Cu7to"
--_--\) Fac
'
*
cufra.
b. Fig. i2il. Sectiuni prin bujdeiui de uscat fructe : a) uscdtoria; b,) cuptorul. Y'3 Aulelia Ti!a, op. cit., p. 541. 6u Inf. de teren, Simbureqti, Coteana, Vulture$ti (Olt1, Pdugeqti-Ot6s6u (Vilcea), Muncelu Mare' (Fluncdoara), Criiu{i (Bacdu), Tigdnaq (IaEi), Iveqti, Bdldqeqti (Gala!i).
Pretutincleni, 'un rol insernnat in aiimentalia tradilionaie 1.a avu,t magittnul645, n'urmit si miere de prttne646, pesmet (de pi1d5, in $imancl-Arad), liqtt:ari sau lict'ari647, lecuar sau leguari648, sdludi{d, siluoiz, siluots, soludi; sau siluo:ip649, poduild (termen cu ,circulalie in Molldova) etc. in vederea obtinerii Iui, se ,fi,er'treauin cazan,ede araml ori in vase .de lut soiuri de prune anurre alese. Uneori, inainte de fierbere, se scoteau simburii. Al,teori, se fierbeau prune cu sirmbuli s i, c ind s c d c z g h i o c a u , s c s tre c u ri , rupri n strecurdtori de l ut, modetate dc olari. tr'ierbc.reaccntinua ,pind ce ipasta cdpf,ta consisten!5. Bine ingroqati, pasta sc' plstra in oale mari de lut. Iarna, se consuir-nape piine, ,pe,turtd bri p^emd,lai. Incepind de prin secolul al XV-1ea650,oea ,rnai mare parte dirr prune voi' Ii intretbr:intals,pentru fa'bricarea bduturii (ltticiL, rucltitt\sr, yd1'his6i;2,p(tlinciL653, fusfingfl654, uinars6ttS\.De,cum se cocerru, prunele s.. s,cuturau cu prdjinile, se cuilegeau cu rn,ina in vase mici, se goleau in carre (urnenajate ca gi la culgsul viei), se transirortzru acasi, uncLc.fermentau in vase mari, a'ddpo,stitesub sopt"ttt'i, suh perdele, I:rin surd eto. in anii cu rercolt,eprea ,mari, din cauza insuficientr,i vaselor, llrunele se depozitau gi in gropi pilniote, mai largi in prrtea superioard. De obicei,-ur"l-tor'r*, gropi errau bine bdtdtorife, lirpite cu pdurrint smolnilos, anlunrl aies, qi arrse cu paie. De jur-imrprejur, aveau un ;an! de protectie impotriva a,pci, iar cleasupra se a'copc.rssr1656. 61r;psnumllg frecventd in Oltenia $i in Muntenia. 0.6Sintagma este des intrebuin{atd in Mun{ii Apuseni. lnregistrata clc noi si in Vindtori, Sepleus (Arad), Tomnatic (Bihor). rjl'I7Inf. de teren, Tdrtdria, Dobra (Alba), Cdbe;ti, Drdgesti (Bihor). 'fermenul este intilnit qi in Maramureq (vezi ALRR-Maramure$, Il, ir.4 5B). ti18Denumire cu o mare utiliz,are in nord-ve'stul Transilvar-riei. (ire Inf. 'de teren, Ld,pugiu de Sus, Muncelu Nlare, Sarmizegetusa, Cimpu lui Neag (Hunedoara), Deleni, I.'ina{e, Sinmihai de pddure (Murcg), Lucdceni (Satn Mare). rji0 Constantin C. Giurescu, Contribulii Ia istoria :;tiinfei si tehnicii romd,ne;ti in secolele XV - tnceputul sec. XIX, Bucuregti, Edit. stiintific5, 1973,p. 222-232. 0ir Termenii fuicd qi rctchiu sint utiiizati in Oltenia, \{untenra, Dobrogea Ei Moldova. 6;2 Jnf. de tercr-r, $epreuq (Arad). lr.i| Cuvint cu mare circulatie t-nai ales in nord-vestul Tlansih,'anici. tj5t Terrnc-n des intreltuinlat, cle pild5, in Maramurt's (vezi ALRII, Nlaramures, Ii, h. .161). {j.ttJnf. de teren, Deleni, Finale, Sinmihai de pddure (jMunes),.far., tdria, Dobra (Alba), Sintana (Arad), Sarmizegetusa,Ldpugiu de Sus, Murr. celu Male, Ribita (Ilunedoara). 656Inf. de teren, Rosiile,'Tetoiu, Alunu, Bdlcesci (Vilcea).
318
': -J t.. .t{'4i
*.I
::.:':: :i.*4
-: +
iffi*",' ilki:dr:l
'
.::
'
'if::
H
iiffiX;,,.,,...;;i
Fig. 121.Cazande tuicd (NluzeulOlteniei). Pentru a fi ciistilate, prunelie fer.nientate er:lu duse la cctzon (cd,zhtitd.,r:dzdrtdrie, cdzdn.euld,' denumire frecventi in Banat, Olten,ia, Muntenia), Ia uel.nild (termen folosit in Nloldova gi chiar in r-r'ord-e,stullTran'silvaniei), Ia pouut"nd (cuvint cu cinculalie in nordul Olteniei gi al Munteniei), Ia pdLlincdrie, p(tlincie, ho,rinc:ie, uinfu'sitrie etc. (clcnumiri prin Transilvania)657. Uneor-i, ,cazanele functionau in incinia go'srpoddriilor.Alteori, eJ.eerau insirale d,e-a lungul unor vei, in apropierea apei. l)entru fierberea prunelor, fo,cul ardea intr-un fej cle cuptor (uatra sa:u cotlcnl: l ,cazanului), zidit astfel incit sI cuprindh gi sd susl i nd rundul cazanului de ar ar ni. Deasupr a cazanului se aseza ccLpaquZ lucrat clin doage. in vEderea racirii tevilor, ajIturi se gAsea o pu,tirtd (cad(t) voiuminoasd plind cu ape. Legltura dintre callacul c rzanului gi {evi se realiz:t prin doud but'lane confe'clionate in mod curent din lemn de cireE gdurit. C,a sd nu se evaLporevap'orii ;i ca sA nu se s,curgd zeama de p.rune, capa,cul si burlanele se lipeau 'cu lut. Pind la irp,arilia pri,milor stropi de !ui c5, focul ardea put er nic. Apoi, t r ebuia doniolit . Bint ur a cadea i ntr-r:n vas i nfundat , pr evdzut , cu douf , or if icii ( f ig. 121) . Cind t57 ALR, s.r.r.,I, h. 247, NALR
-
Oltenia, III, h" 491
319
se blutura din vas ajungea la un anumit nivel (din olnd in clnd crestar'url' multe mai cu b5! un cu fdceau misurdtori ,tancul, care iidica nu,mdrul iiirilor)'' se rupea cazanul, adiicl i se ]trau qi burlaneie. capacul ' Ori'unde,nuundrul cazanelor a fost cu muit inferior nu{mein rului Je gospoadrii ale aqezdrilor' De pild5, in anul 1859' judelul Meherlinli, cele 42 905 familii aveau doar 2 440 de ca,orr"om.hr c'onse,cinli,s-a incetdlenit tradilia ca acelaqicazan De si fie util{zat clemai n-rul,tefarnilii inrudite sau invecinate. 'unei recazanului se fdcea ir-rschi'm'bul obi'cei,irmpru,rnutar'ea ('ompensein nai-urA
Analizflndu-i for,mele de manifestare tn tirnp gi in spaliu, constatdm cA qtiinla rornAnilor de a munai pdrnfintul se caracterizeazd. in egald un-dsurd,prin unitate qi varietate. Este ,unitar acel nu,cleu, acel rsfun,bure de eie,mente rcomponente strlvechi care au infruntat timpul, ddinuind pini in vremurile noastre, pe intreg cqprinsui t5rii. Varietatea gliin{ei trradigionalea lucrdiii pimintului igi.are izvorul in diversitatea condiliilor de viald ale rornAnilor - fie naturale, fie sociale, fie istorice etc. -, care a fdcut ca acelaqi procedeu tehnic, aoeeai unealti, aceeagiinstaialie tehnicd sd ,cunoas'c6, uneori, nenumd,ratesolu{ii (variante) d,econcretizare. Adeseori, ca urrtrare a bog5(iei lirnbajului, unitatea tradi{iei este, insd, masca,tdde folosirea m,ai multor tErmeni regionali pen_lrua des,emna,de fapt, aoelagilucru in sfera vielii materiale traditionale.
pro'cedee, in in,c,hei,ereatreoerii in revist[ a princitpalelor utilizate de unelte, recipiente, construclii Ei instalalii tehnice p5cltre romAni de-a lungul secolelor, pentru a smulge roade genecon,cluzii sumare citeva mintului, incc.rc&m si for,mul5Lm r r t le: Popor se'dentar, cu o evolulie fireascd, 'fdr6 sinco'pe in limiunei tele aceluiagi pd,mint str*mlo;es1c' romAnii sint po'sesorii practicain tradilii reinnoite necontenit strdvechi, viguroase Ei rea tuturor domeniilor lurcrdrii pdmintului : cultivarea ce'rc-alellor, a legumelor, a, p'lantel'or textil'e, a viei' a po'milor etic' este' deopo$tiinta cultivlrii pirn-rintului de 'cdtre romAni pre! cucenrai de cele ingloibeazi Ea bogat6. trivf,, profunclS 9i izb'inzile de ro'mani, 1a riri tehnice moqtenite de la daco-geli ;i anadouneniiie clintre creatoiire aie rom€inilor inqiqi, in fi'e'care lizale, ca 5i inovaliile tehni'ce oblinute de- alte popoare' dar carc' au f,o;stprelu;ite gi adaptate de 'cdtre romani 'conditjilor lor de v i at [ . P'urtind pecetea intregii istorii a poporului nostru, tradilitt I ucritrii pilminfi tltti reir rezir-rtd rezult atui ef'orturiior multiseculare ale inaintagilol cle a se adapta specificit[lii condiliilor na- ffuril turale, cle a clescifra tainelc' naturii, cle a o transforma 1or. uiolentare -, in functie 'cleceriniele existenlei 9i propasirii 658Ion lonescu, oP. cit., P, 190.
320
21 -
Ocupapt Fadiiionale pe teritoriul RomAniei vot. I :
cd. 40g
rNDrcd DE cuvrNTE $r EXPRESTI
Adunat (tip de ardturd), 122 adunitoare,119 (se) aerisea (terenul), 117' afumali (so.i de struguri), 262 afumdtoar-e,314 agriculturd it;..erant5, 92, 96 mutetorre, 96 stdtdtoare, 96 agru, 34 aSud, 310 acuridi, 26,1 aiul, 230,237 a I h i c , 1 7 4 , 2 7 5, 2 7 8 albirea tortului, 218 albi5orld (vie), 262 aiergitoarea (lergitoarca); 225 a l e s u l ( v i e i ) , 26 8 a l i c a n t ( a l i c e n td ) , 2 5 3 a l t o i r e , 2 6 4 , 2 65 ,3 1 0 a l t o i r e i n c o a j d , .3 1 0
-
ananas, 26{ andrca, 197 apitoEi (soi de st'ruguri), 262 (a) ara, 34 arrci, 267 a r a tr u , 3 0 , 3 1 , 1 2 5 , 1 2 6 :rrdcer, 267 i r r d ci t,2 6 7 ardturd, 35 ardturd.de-a coasta, llb mutdtoare, 97 stirAtoare, 97 urc (la coasd), 161 (se) ardeau (gropite),'184 . .. . , ardei, 243 a r g e a ,1 9 7 ,2 2 6 ,2 2 7 ':. . i aria (gurii), 166 arie, 163, 166; 168 aripd (la hirle{), 145 aripi (la plue),, 34, 35 :" : arizanul viiilor, 249 arman, 168 armdsar, 37 (au) ars (pddurea), 34 arsurl (arsuri), :+, if5 l
alund, 248
rrgeu (har$eu, aqdu, hirgeu),'14b argi!5 (arqi!e), 34, 115
in in in in
cripdtup5, 3I0 dcspicdtur5, 310 mugur, 310 o c hl ,j 3 l o
n,.:- in Pand, 310 aluat, 36 amugald, 203
,
'
a si n ,3 7
323
asolament bienal, 108, 109 - ,, - trienal, 109, 110, 153 av6, 247 aurei (soi de struguri), 262
Baciu, 37 baierS 1la sac), 155 baierd (ia traistd), 155 bala,ban, 263 balerci, 273 balicS, 36 bani!5 (banife), 174, 183, 269 bara'boi, 238 barabule, 238 barba lui Dumnezeu, 22, 248 barba PoP'ii, 22 basc5, 37 baterea (spicelor), 36, 164 batozd de minb, 181 bdbeascd (vit5), 262 bddan (b5dan|), 275, 29L bdddnci, 121 bdlae, biland (soi de vi{6), 262 bdrbi, 213 b5.;icatd (soi de vi\A), 262 bdtAliu, 177, 2i1 bdtdldu de bru$i, 151 bdt6torirea ariei, 168 bdtluq @6tdtor), 205 2L2, 220 bdteaid (bititurl), bAtoi (bit6tor, b5tdu$), 165i 177 bitucirea arici, 168 bltutul porunxbului, 176 beat, 24? becriuri, 242, 301, 303, 304 berbec, 37 berbecel (soi de struguri), 263 berbini{e, 157 beregatS, 36 be\iv, 247 b icito ci,2 {0 bilvani, 298
321
birse OirtS), 34, 131, 134 blani (la plug), 134 boab5, boboasd (soi de vi!d), 262 boascd, 291 bdb, 157, 229,243 boereascS (soi de vi\b),262 bojul (obicei), 21 bolovani, I57,240 (se) boltea (Croapa), 184 bordei (bordeie), 242, 294,300,301, 303 bordo (soi de vi!5), 264 (a se) borndci, 192 boroanl (borond, borin6, borunA), 146 borordici, 239 bor$, 240 bos t an i , 1 5 7 , 2 4 0 , 2 4 L bostlrrei, 240 bo;c5 (bo;'ce), 242, 301, 303 bot ( b o t a ) , 2 7 2 , 2 i 5 , 2 7 8 botorog, 121 bou, 37 bouar, 37 bour, 37 braghind (soi de vi\EL), 262 brale (la rdqchitor), 218 (Ia) brazdFr, I22 brazde (la secerat), 161 br5!ar6, 176 hrezdi; 202 brieidiu (brishid5u), 274 brinzd, 37 broascd (la plue), 137 broaqte (la teasc), 2BB brozbd de mincare, 240 brusture, 312 bucate, 35, 180 buci, 213 DUCtUm ,
Z /t/
budac , 1 1 7 budii, 18-l lruduroaie, 177, tB3
buiestru, 36 bujdei (bujdeie), 314, 316, 317 bulfel, 190 bunddrete, 248 burac, 240 burdufuri, 183 buricul (plusului), 34, 131 burlane (la cazan), 319 burt5, 36 buschet (soi de vi!d), 26a busuioacS (soi de vilb), 262 buqetS, 264 bugtean, 157 butd.5ire, 264 butie (bute), 184, 247, 273,,278, 291 butoi (butoaie), 184, 247, 275, 29t butuc (butuci),34, 172,190, 219 butuc (la vie), 268 butuc (vas), 278 buturi, 34, 183 buturugd lbuturugi), 190, Zig buzd, 36 buzdugan, 216,
Cabernet, 263 cadd (cdzi), 2lB, 273,275,276, 278, q10
caier, 37, 197 cal, 37 cal (la idbldciu), 165 calistir d, 142 caloian, 20 canea, 293 canqrd, 197,213 cap (snop), 163 capac (snop)' 103 capacul (cazanului), 319 capete la vite, 268 caprd, 37 caprd (cdproi), 219 caprd (pentru depdnat), 219
capul (plugului), 34, 131 capul (viei), 261 ca r i m b , 3 7 ca r n e , 3 7 ca r to a fe ,2 3 B cartof, 236, 238 castraleti, 229, 243 cal, 37 catd, 37 cazan (cdzhlnild, cdzdndrie, cdzSnea!5), 319 cbciulS (snop), 163 r'5ciuli, 35, 155 cdld,ratre, 240 cSicarea , (pdioaselor); 36, 167, 169 cdlcatul (cinepei), 208 cblcatul (strugurilor), 247, 284, cdlcdtor, cdlc6toaire (Ia chitonog), 266 cdlcS.tor, cdlcStoaie (reeipient), 234, 276, 277, 278 cdlcii (cdlcdtor, cdlc6toare); 146 cdlcii ('din snopi), 35, 162 cilciiul (plucului), 34, 130 cdldare (cdlddri), 35, 37, 155, 1,74 cdluq (la coasd), 161 cdmard afard, 189 cdmard (cdmdri), 176, 181, 301 cdpdlit (via), 268 cdpdlit de-al doilea, 158, 268 cdpdlit dintii, 158 c6pblitoare, 138 cdpdluit, 158 cdpdstru (cdpestre), 37, L76 cdpdtii (de bolovani); 116 cdpatii (Ia plugl. 135 cdpdtiie de lemn, 190 cdpestre, 169 cdpistere, 36 cSpi!e, 162 cdpriori, 106 cdpuqd, 36 cdpuld (la vie), 247,255
325
cereboi, 238 cdrditori, 294 cdrigi (Ia fus), 214 cdrtijii, 135 c6rutul plugului, 135 cdsoaie, 294, 296,297, 300, 301 cdsule, 295,302 cdtun (cStune), 24t, 293 cdldi, 299 c5{5i (la pdtui), 190 cd!al5u. l5l cdlin. I 71 cdug, 174 (in) cea, 122 (la) ceale:(tald; tala), 122,,, ceap6,229 I . c:e asliri2 6.3 . .. cgau$ (soi de struguri), 263 celar, 181, 301 celarul (bordeiului);- 301 cep (Ia butoi), '276,'300' cepi (la Crapd), 35, 149 cepi (la vil5l, 247,268 (se) cepuiau (copac.ii), 116 cepuri (la tavelug), lt51 cerc (de nuiele), 106' cerc (la coasd), 161 cerdacurri, 293 {a) cerne (fdina),36 chea€, 37 chcotoc, 131 chil6vi{5, 117 child e, 1 61 t'hiler, 301 ch ilug ul, 17 7,2 74, 275 chimni{e, 296 chinga (plueului), 34, 131 chingd (Ia hirlet), 145 chingi (la strungd), 119 chingile (grapei), 35, 149 chingile (pdtulului). 190 chircS, I42, l5B chisdii!5, 317
s26
c hit e, 1 6 1 , 2 1 0 chitonag (chitonog), 156, 158':266, 267 c hit uc i, l 9 0 r ' hr is t o v u l v i i l o r , 2 1 9 :: ciacir, 221, 222,223 ciciric (ciclrig, cicdric), 22:n, 221 c idr u, 3 1 2 cirnbru, 243 cin, 278, 279,28L : l cioacd (la chitonag), 266' c ioac d ( l a h i r l e t ) , l {6 c ioat d ( l a p l u c ) . 1 3 1 c ioc an , 1 1 7 , 3 1 2 i r' ' c ioc 5ld i 9 t e , 1 5 3 - . ciorchine, 2{7 cioroslS (ciorosidu. cioioztrhu.'cio.i '. ". r
175
cirlan. 36 cirlig (la coasd), 161 cirloganci (soi de vrteL 262 cirnat, 37 cirnitul vifelor, 268 :' cirpdtor, 36 cirsta!5 (cirsti, cristd), 162, cirsierie, 294 cla,ie, 162, 163 cldci, 176, 208,217 elSi (de fuioare), 210 clSi{e, 162 cleaqtS, 311 clete, I51 clocitor, 27-1 (a) coace, 35 coacerea (tortului), 218 coada imbldciului, 165 coada popii, 22 coada-r:indun trcii, 262 coama (dealurilor), 261 coarbd (soi de,vil6), 262 coardd (la vie), 247 coarni (soi de vi!5), ?63 coarne (la rSqchitor), 218
cob;ild, 135 cocardi (la hirle!), 146 <:oceniqte,153 cocinS, 192 cociump (clocimp, clociump), 219 cociump (la arie), 175 coconi{5 (soi de vite), 262 codargb (soi de t'itd),,264 cof6., 272 colacul miresei, 24 cold"carul, 24 colibd (colibe), 68i 99, 100, 202, ..241,293, 295, 297 ' colne; 295 colnitd. 301 :' colompiri (columpiiri); 2.Q8 . , , co l te E, 2 1 6 ':' col{i (la gra,pd), 147,.155 conrarnice. 293 co m i n a , 2 9 1 .. ..... - - ..::,:,. ,.. ' ..:1,' ::. :.-'. compiri, 238 conace, 68, 99, 100, 202',"?Qd . ?-oQ : 276 co p a i e , 1 7 1 ,2 7 7 : ..,. copaie cu cep, 278 : copdit; 158 copctb (via), 268 (a) copili (yial, 247, 268 :, coptul (cinepei). 203 coraslS (colastrS, culastrd,.'corastr d ) , 3 7 : .' corb (soi de struguri), 262 corbeasc5 (soi de vit5), 262 cordenci. 208 coretd (corita), 247, 276, 277, .278 c'orfI (corfi!d), 269 corman (corman5, cor.mundr_cormin6,- corrnurd); 1?6,'133, 13{ (la) corman5, 122: ' ( o r m a n fi x, 1 2 3 corman schimbdtor, 123J133, 134
coasd (de sdpat), 102
t t-rln, 248
coa+td, 143, 231
r 'cr n ( l a a n i m a l ) , 3 7
ciine, 37 ciineascd (soi de vi\61,262 cil\i, 2r2 cimp (clmpuri) curate, 34,'80, 96, r15 cirnpul cu cereale, 100, 101 cimpul de jos, 105, 106, 107 cimpul de sus, 105, 106, 107 cimpuri. 108, 109 cimpurile (grapei), 151 cinepa birbdteascd, 202 , femeiascd, 202 de toamnS, 202 r. - r, - de vari, 202 cinep6, 197 ;. . cinepigte. 202
3?7
,u, corn(a "o.nul,
corn, coarne 1la pluc). 34, 130, 140 cornul-caPrii, 2-10 corompei, 238 cosal5 u,1 17 cosoT cu barDle, zbv cosor cu cioc, 269 cosor cu topori;cd, 269 cosoroabe, 190, 303 coi, 155, 174 co;ar (coger. cogdri. eoteri), 189, 1 90 ,19 2,3 01 . 314 cogarcd (coEarsd),174, lB9. 2ti9 co$Srelut (corlila, cuqca, coildlile) carului, 163 co$ de bu-cate, lB9, 190 coEeri de brincd, 272' eoqnitd, 272 co5 pentru spate, 272 co$tei (costeie). 189 coEtiu8. 2?2 co$uri (co$eri), l8l coquri cu toartS, 269 coguri cu urechi, 269 coquri de bdtut porumb, 180 coEuri de imbldtit milai. l?9. 180 cotarce (cotdrci, cotdrgi), i8d cotdri\6,272 cotdrit, 268 cotelitS, 269 co tet.1 19 cotisd (cotiusd, cotigute), 134 cotoace (la erapd), 147 cotoaie; cotoci, 147 ' cotor (la usd), 209 cotu r'(cd iuri. 103. 116 'covai5, r74, 275i;,278, 284 coverci, 211. 293 crac (la virtelnild), 219 ' cramd, 294,296, isiz, soS crampb (cramp), 117 cr6cand (Ia coasd). 174
328
crdcani (unealtd), 276 cr5-pdtoare (soi de il\a), 262 creald (soi de vita), 26? ire! (despre pdr, lind), 36 c r int d, 2 7 6 , 2 7 8 cristele (cristee), 162 crimpo;ie (soi de vitd), 2'62 croampe, 238 r'ruce (de snopi), 35, 162 crueilc (urzoiului), 225 cruciuli!5 (soi de vitd); ,62 cfugul lumlnil, rD4 crunrpeni, 238 ' crumpeniqte. 238 ' i 1 crunxpi (crumpir"i), 238 ' cucld (de snopi). 162 cucurd (cucdrd), 131, 13{' cucurbete (ourcubete!), Llv,2 O c uc ur u z , 1 5 6 , 1 7 6 cucuruza;tind, 153 cuibdrit. l58 cuiburi, 35, 156, 266 cuie (la crap5). 35, i+7. 149 cujeied (cojelcd. cujerce), 213 culcatul (viei), 247 (se) culegeau (bucatele),'35 culesul (viei), 268, 269 c um p d n d , 1 0 3 cunund (obicei), 2;, 35 cunund (la construclii), 1BB,298 cununi (de fuiioare), 210 cupd (de nruls), 37 cuptor, 36, 315 (au) curat p6durea. 3{ curatroare,I /b curdturd (curEtuii). 3j. 64: 10:. 10 3 . 1 0 1 , 1 0 6 , 1 1 5 curd{atul (\-iei), 268 c ur Sl i t u r i , 1 1 5 curautoare. I /t) curdlitul, curSlatul (porumbului), L76 curea (la imbl6ciu), 165
curechi, 230, 237,238 curele (de pdmint), 107 curmeziquri, 163 curpbn (curpen), 229, 247 custura (plucului), 3+, 131, 133 cusurauri, ,190 cu{fit ingust; 133 culite (la crape), 35, 149 culit lung, 133 cu{itul (meli!ei), 205 culitul (plugului), 34, 131, 133
Dara:, 211.212,223 : daraldu, 283 daS,36. dS,pSndtor (ddpdndtoare), 219 ddrabi, 217 .37' (a) dd'rima, oaspolal, I /t) deji (deje), 273, 278, 263 (se) depdna, 217, 220 depdndtori, 294 desagi, 155 desfdcat (digfdcat). 176 desficltoare, 176 desfun'darea (terenului), 144 desfunddturd cu qan!, 265,266 cu r-rau, 265 in terasd, 265 despoitor, 176 desprea8d, 234 devblrn5.;ie, 234 dezghiocat (dejshiocat), 176 dczgropatul (viei). 247 dicanie, l72 dimirlie, 174 l:.-+: ulrr\L
/l\rd
-;^-x{ SrdPo/.
Dtr rut
I t,9 r:
doboq, 239 dodoloaie, '15 dosc5, 172, 173 d o sn i c,1 7 2 dospitul (cinepei), 203 dovleac, 243 dovlecei, 229 d r a n i tS,1 9 2 drdgalcd (obicei), 23 drdgdnea, 161 dreve (la crape). I'19 drevele (urzolului), 225 d r i cu ! ( Ia p l u S) , 1 3 5 driglu, 212 , d r o a i e ,3 6 drugane, 163 drugd (,fus), 213, 2L5 drugi (de porumb), 176 dru8i (la car), 163 drugtrri (la grapd), 147, Il9' druji, 214 dubit, 203 duium, 172 durddlani (dirddlani), 203 dundur, 151 durgd1du, 151
Epureascd (soi de vitd),262
Fasole, 236,240 Iasole albd, 238 cuiburi. 238 -
6lp 6p yv
area
srE lr
238 -v
de pe porumb, 238 gr4sd, 238 obddatd, 239
dinti (la secerS),159
oloag5, 238
dirje (dlrjea, dirjau5, dirjal5),
tdrcatd, 238
165 dirmon (dirmoi), 175
tucdrd, 239 fiiina, 36
329
fdlcele (la srapd), 35, I47, t49 ferdinandd (soi de vi!5)t 264 fero;eii (obicei), 21 feteascS (soi de vi!5), 262 fetele (dealurilor, munfilor), 67, 26r fielezeul (felezdul), 174, L75 fielezuiau (felezuigu, ferezuiau), t74 fierdrit (obicei), 21 (lapte) fiert, 37 fiertura (nlugului), 34. 133 fierul dinainte, 133 insust, 34, 133 lat, 3{, 133 lung, 34, 133 - rr - mare. 34, 131 p lug ut u! , 34, i31, : fin, 38 fintini, 1-20 focul viu, 28 foiqor (foi.Soare),293, 294 : fragd (soi de vi{d). 264 frdg ar,3 l0 (a) frdminta (aluatul). 36 frecat (porumLrul), 1?6 frecdtoa're, 176 frincuqd (frdncuqb), 262 fringitoare, 206 fruct, 248 fruntariul (srapei), 35, 147, 149 frunzare, 293 fuior (fuioare), 210, 2Il, 212 fuiorii, 217 fundoaie, 281 fundurifq (linului), 279 funii, 107, 162 furcd (semn in urechea oiior), 37 furcd, 197. 213 furcd cu scdunaq, 213 cu talpd, 213 de briu, 213 furcdrii, 217
330
furcile (pdtuluiui), 190 furmint (soi de'strusuri), 264 fus, 19?, 2L3,234 fus de indruCat,214 fus de letc6, 220 fus de rdsucit, 21.1 fu; sau fuStel (la plug), 137 fusul urzoiuhti,224 f uq t e i , 1 9 0
Galbend, gilbioarS (soi de vie), 262 gar d , J / gardind, 2"17 gdbinage, 182, lB8, 189, 304 gddinetii. 28 gd.lbeazS,37 gdleati (gileti), 35, 37, 155, L74, 269 gar ll l a,
I 1b
gdurei, l8g givan, 174 geae, L57, 277 gneara oe rTuna, I /t) ghem, 197 gheurdtoare (eldordtoare), 176 ghiboc, 2lB ghijuri, 176 ghioaga, 177 c hio c i , 1 7 3 ghipuri, 173 ghiveee titdregti, 185 turceqti, 185 girlici, 184 Sitare, 169 glugd (la semdnat), 155 gordin (soi de vil6),262
grapa grapa grasa grasa
cu colti, 151 cu sPini, 151 (de Cotnari), 262 (romdneasce), 262 ' Bratie, 312, 290 g r a t i i l c ( I i n u l u i) , 2 7 9 (se) srdpa, 35 grehin (grcabdn. Erebdnu, grebon), 211, 212 grebla, 1.16 grebld (greblut5), 161 grindei (la erat?L), i47 .grindei 1la plue), 126_,129 . . grindeie (grlnzele), 149 grirrdele (la grap6), 1.8..',,, ,. -... s r i r r z i ( l a g r a p rl ) , 7 4 7 , 1 4 9 - .. grinzile (pdtulului), .19-0. ;, : sripcd 1la coasd),.161 ' ' .. .. : erivea (la coasi), 161..., : :-ri , r. .:.::- -... rl erivele, 169 griu. 35 .. ::.. .. Sropane,233 ., gropi cojene+ti, 185 de bucate, 184 de pine, 1g4 :- r, - oarbe, 185
sorgan (soi de vi!i), 262 govie, 300
:- .. - r'omAne$ti,185 grori,29B (se) gruiau (boabele), .174 grumaz, 36 grumazul (plugului), 34' 131 grum6jof, (la im;bl5ciu), 165 g(unz, 37 (a se) gudura. 36 sujbd, 131 . '. " -. gulii,240' gunoirea cu animale, 101; 1-19 tura (plugului), 131 ' rura (;an!rllui), 234 gurguni,240
grajd, 224 grap5, 35, 146
cute, 36 gutui, 248
Hadarag, 172 halduri (hdldani, handani, halandani, hldndani, hlandani, al' d a n i ) , 1 5 7 .2 0 3 irambare (himbare, hombare)' .182, IB8 haragi, 267 harbuzi, 241 halbuz ro1u, 241 (ia) hat, 122 . . h6deTeg (h5tdrag, hdddriu)' 165 (ra) he;iA (hais, hois;, hdisa); 122 hltr'Aeft. 267 (s-a) hdrindnit. 169". :'' h d r m d sd r e l , 1 6 5 hiechiela) (hetel4 hechel6; heceld
ztz.- _ :.-.-.-,..,. . :.irengher, 151 . hiiibi, 238 h i r d d u , 2 7 5 ,2 9 1 , h i r i e !,1 4 4 , : . , hille! ferecat,.145 . hilina (hil!ina), 311 . hlujani, 296 (in) hoi!, 122 n o r l n e a , Jr d horincie, a19 . hreapcd. 161 h r e b d i n cd ,2 1 2 h r e b i n i .2 1 2 h r i so vu l vi i l o r , 2 4 9 hrube, 304 humbarul pdtulului, 189 hu.gtiubari (quEtiuibari), 314
".
Iabaua (ie.bdluqa,ia,bana), 174 i a so d ( i a g u d ) , 3 1 0 i ;.p d ,.3 ? , ' ia1i5 (ldstar'de Vie), 264 , iurb5, 37 I I j e p u r e ;:2 2 IC r g a n e , r /J
331
iertoucd (ierteuci), 117 (a) iertui (lemnul), 117 imaq, 108 in, 197 iordand (soi de vi!d), 262 1\6 ,19 7, 2 26
lnrbdta, 247 imbldciul (imblStitoarea, imblScia, imblS.teiul, irnblSceul, imblbcelul umbldciul, imbldciucul), 164, t&, ttt, 203 imblStea, 165 imblltitoml, imbldtit
165; 180 (porumbul), 177, 180
(a) imblinzi (pdmintul), 33, 116 imbricarea arie;i, 169 (se) imbucau, 234 imbu cd toa re, 3ll (se) impdna (porumbul), 158 imnroirrr r r r yr !J
'
s!
r
19t 3g
r
(se) imprumutau, 159 (a) incheg,a (laptele), 37 (se) inchiurluia, 110 ingropat (porumbul), 158 insropatul (viei), 268 (a) inmuia (locul), 119 (a) insdminla, 35 insdr.cinatd (soi de vi\6),262 (se) intemeia (via), 261 (se) intorcea (pdmintul), 112 intors pentru nruq;uroi, 158
Jachet (soi de vi\6),264 jari-te ,11 5 jgheab (jghia,b),273, 276,277, 278, 281 jignite (jicni!e, jitni!e, jimni{e), 182, tB7, 188, 190
332
jign i t e c u t i n d 6 , 1 8 8 jip, 1 1 7 jireadd (gireadd), 163 joimdrila, 201 jug 0a tdvdlug), 151 jumdtSli (de snopi), 35, 162, 163 jun c , 3 ? juninca, 37 jupi , 1 B B ,2 9 5 jurebii (jirebe), 217
Lad d ( I a z i ) , I B 2 , 2 7 B lapte, 37 lapte de bou, 198 t az , L t J l5do a i e ( l d d o i ) , 1 8 2 15ptuc5, 230,239 Iistdrea (vi!a), 265 ldstdrit, 265,268 (in) lSturi (laturi). 122 (cdtre) Idturi, 122 (de la) lSturi (laturi), 122 ldLuruscd, 247 Ieas5 (lesoi), 180, 183 leasd (lese),101, 106, 119, 180, 189, 312, 31,3,3r4 lebeni{5 (libinitd, lubeni!, leveni{d), 241 lecvar (legvari), 318 Iegarea (snopilor), 16l, 162 lcgatul (viei), 268 legdtoare (la irnbldciu), 165 legbtura (snopilor), 35, 160, 161, 162 legStori (de fuioare), 210 legdturile (pdtulului), 190 logumS, 229 lese (imprejmuiri),
106, Ug
leugtean, 239 libinife, 157 \citJ, 274 lieicS, 291 limba imbldciul,ui, 165 lin (Iinuri), 273, 276, 278' 279, 280, 281,282, 290 lingurA, 37 linte, 229, 230 liptari (lictari), 318 lind, 37 lobodd, 229 loitre (la lin), 282 lojniiS (lozni{6, losni{d, loEni!6' lozin!5), 314, 315' 317 lopatd (lopd{ea, lopdcl\d), 174 lop5{elele (urzoiului), 225 Iubeni{e, 241 (a) lucra pdmintul, 33 ludSi (ludaie), 157, 240
Magazii, 176, LBT magazii pe ro!i, 189 magiun, 318 mai, 168, L77, 203, 205, 274, 276' 312 maimutoi, 202 marcotaj, 264 marginea locului, 121 marulS (marol6), 239 masd, il55 ma'scul, 37 ma9ina (de semSnat), 157 ma5ina (de treierat), 173 magina de tocat struguri, 2B3 maloli, 190 rnazdre, 229, 239,240 mic5l6u, 216
mdiug, 274 mdla'i, 49, 156, 157, 179 mAlai t6tdresc, 15? mdl5in5, 153 mdldigte, 153 mdlin, 153 mdnunchi (de cinePd), 204 mdnurrchi (de sriu), 35' 162 minu;i (de fuioare), 210 m6r, 248 mdrar, 229 m6rcat (lapte)' 37 (se) mdruntea (sdp5tura), 35 mdsea (unealtiL), 267 mdsele 1la graPd), 35, 149 misele (la roati)' 234 mdsura (vinului), 300 mdtlluze, 202 mdturi, 157, 158 mlzirice (m5,zdrlt|), 240 meclca, z 1+ mei, 35 mei pentru mituri, 157 mei t6t6r5sc, 158 (la) mejd5, 122 mejdin6, 124 meleluici (meliluicd), 206, 208 (se) melila, 206 melill, 206, zLg melili cu colfi, 208 cu dinli, 208 cu doud limbi, 208 cu o limb5, 208 de zdrobit, 205 meli!oi (melitoni, melinloi), 205, 206, 208 mere acre, 308 albe, 306 batule, 309 botane, 308 buciumene, 309
lese de sfSrmat cucuruz, 182
(a) mdcina, 36
leq, 115
mdciucl (mSciuci), 177, 210
buicdne, 309
leurda, 240
mSgar (m5gari), 162, 163
cisnddegti, 309
333
- cormose, 309 - crete$ti; 308 ' - ddnegti, 309 - de-ale aurulul,. 308 ' -- de-ale untului,-308 : - de iarn5, 307 - dc sinpetru, 307 toamnd (tomnatide), -'du 3 07 ,, - de vari (vdratice),.307 mere domneqti, 308 d ulci. 30B dulci de var6, 308 h inciie; t i. 309 mdlaiele. 308 mole;ti, 308 mureqeneqti, 309 padurcl,e. 308 pdtule (pitulate), 309 po pe ; t i, 308 posnrogene.308 puhave, 308 ro5ii (roEioare), 306 * Alci i, 30B sdminlii (de siminfd), 308 scorloasc, 308 .eco4oboage,308 : stdnile, 309 ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,,
-
ri n rrl rno
1l0Q
lovarne, 309 ta ri, 308 1,i!a - v ac ii, 30B liiouse; 308 lurcan< i, 308 urslnegti, 308 vdlgate, 306 ve rzi , 306 vi:e te, 306 viorele, 306 merezdtoere, 120 merlot, 263 mesald, 155, t57, .
334
mia, 37 miel, 37 rnieiu;ei (soi de struguri), 263 miere de prune, 318 mierleascS, mierlild (vie), 262 m ijl o c e l e , 2 1 2 m ir i S t e , 1 3 2 misehet (mi;chet), 263 m i[ d , 3 7 m iin i ( p d r ! i ) . 1 5 4 mind (miini), 35, 161, 162 nr,ingdlau (minealdu), 151 lninunS, 35 I : rpinunchi (rn5r.ungli, Jlununrhi, murunchi, mdnunchi); 161, 203 minuni (m{nuni, minuri),, 161, 162 minugi (mdnu9i", 16l, 203, 204 minz. 36 m in z ( l a i m b i i r c i u ) , 1 6 5 nirtaci, 190 mitc6, 274 mi{i (la hiriet), 145 m le j a , 2 6 8 nl0i r r a , J U moard. de micinat struguri," 283 moard (mori;c5) de vinturat, 17b moin5, 80, 91, 92, 93, 94, 9F, 96, 97, 100, 104, 105, 106, 107, 108, Lt2, 117, 132 nr o n t I l , z u z moriSci, 283, 2g4 m or o t i , 2 3 9 motci, 2i7 , ' mucdrit, 203 nr u : h e a ( s a p e i ) ,3 5 , i 4 6 (u) mul.ee,37 t nur a t u l ( c i n e p e i ) .2 0 3 m ur e ( m o r c o v i ) , 2 3 9 nrurg, 36 muscat (soi de strugurj); 264 nr us t , 2 4 7 mustdcirea (vi!ei), 247; 264
h'ru;titor, 274, 276 mustoasi (soi de vita), 262 (a) mustui, 247, 274, 276 mustuirtor, 247, 274, 275, 276 mustul zhpezii, 153 (a) mu+ca. 36 mu";cdtoare (ustensil6), 311 muq.uroit, 158, 265 mutdturi, 68
Nadd (la plug), 130 nap (napi), 230, 238, 240 nap ro$u, 240 ndbonic (ndvolnic, ndtrolnic), 205 n5jit, 199 ndsSdit, 169 ndsilcd (nisilnie), 272 ndvd.dit, 226 nSv5loac5 (ndvoloaci), 117, 153 neagrd (soi de vi\itl, 262 ueagre-virtoasS, 262 (a) necheza, 36 negru-moale (soi de vi{E), 262 negru-virtos (soi de vi\iL), 262 nelei, 291 noaten, 37 nohan, 264 nuc5, 248 nucet, 248 nutret, 38
Oaie, J7 obleagS,117 obor,119 oboroace, 177, lB3,2T2 ochi (ochiuri) de lumina, 34, 115 ochi (la vi\d), 247, 265, 266 ochiul-boului 263 ochiul-oii
(soi de strueure),
(soi de strugure), 262
odaie (odii), 68, 99, 100, 181, 182 odorog, 172 ogl5zi (ogleji, oglaje, ogla-die), 1 6 5 ,1 6 6 ogor, 109, ltz, 132 (se) o€ora, 110' 112, 153 ogorirea miri-.stei, 1tr2' 121' 153 ogorit (porumbul), 158 ogor negru, 109, 120, 153 sterp, 109, 120, 153 ...,1 oigte, 234 (citre) olaltd (Iaolaltd)' 122 , (se) opdreau (fructele), 317. (se) opereau (vasele), 291 opincd (la pltt€), L27,13I (se) oprea cimpul, 101 (a se) oda. 192 orz, 35 oieli, 26.1 otic (otig, oticdr), 133, 158 o!et, 248
Pa ce l i , 2 1 0 paie, 35 paner, 157 prncic6, 240 Papflrudri, 20, 2+ par (de bltut porumb), L77 par (de pus porumb), 156 par (la arie), 168, 169 par .(la vie\, 247, 267 par6, 248 pcri (la pAtul), 190 parmac, 263 (a) pa$te, 37 paI, 184, 272 pat (la plue), I35, 137 pat (la virtelnifd), 219 put de deplnat, 220 pet de lctcd, 220 picdnitt-rri, 29tl p d .ci q e l e ,2 l 3
335
pdcuind, 37 p6cura,r, 37 pehui, 157, 203 p5.linc5, 318 p:rlincSrie (pdlincie), 319 pdmint mare, 132 (se) plpureau (vasele), 291 p5pu gi, L 76 ,21 0, 2I7 pSpu;oi, 176 pipuEoiqte, 153 pdr, ?{B pdr (la a nirn ale ), 37 pardddi (pdrdddici), 239 pdruit (via), 267 pdsdreascS (soi de vi\iL), 262 pdstaie, 229 plstor, 37 pasulS,2 39 pagune, 37 pdtl5gele, 236 pdtrunjel, 230 pStuiaee (pdtuieee), 24I, 293, 299 pdtul, 189, L90, 192, 2BB pdtul cu tin di. 19 0 pltule (dc pazd),241, 293 pene (la plue), 136 pepene (pepeni), L57, 230, 239 pepeni albi, 240 ga lbe ni,2 4l riiosi, 239 roiii,2 4I verzi,21I perdea (perdele), 106, 288, 292 pere acavite, 309 albe, 306 - ,, - busuioace, 308 cior69ti, 306 coadeEe,308 CU Ca,rne,308 cu coadd tunga; IOA cu miez rg+u, 306 de -ale finu lui, 307
336
de iarn5 liernatice), 307 - rr - de pirci, 309 de toamnd, 307 de vard (vdratice), 302 - ,, - dornnegti, 308 - rr - dulci, 308 - rr - gdlbioare (galbene), 30e Cu$arte,308 - ,, -iepureEti, 308 lucii, 306 mdldie{e, 308 minin!elc 310 - ,r - motrune, 310 mustoase, 306 ncgre, 306 - ,, - orzegti (oarzdne), 307 ovdseqti,307 padurele, 308 ,, pepenegti, 308 pletoase, 308 rocilate, 310 pere rogii-gdlbui, 306 - ,r - scorloase, 308 sintdmdreqti, 307 ,, - sintiliegti, 307 sinzienegti, 307 peret, 248 pc r c t ir m iio a s c , 3 0 B tirnpurii, 306 ur s 5 n e 5 t i , 3 0 8 per ie ( dar a c ) . 2 1 2 perieturS, 212 per je, 317 perje coadege (coadrege), 307 cu eit, 307 de l u i c a , 3 0 7 dc uscat, 307 per nulS ( la p l u s ) . 1 3 7 pentile, 162 pesmet, 318 pes t elc d, 15 7 peti!5, 163 picioarele (teasculu;), 28B
ulzoiului, 225 picioici (piciouci, pitioici, pichioci), 238 picior (de snopi), 35, f62, 163 picior (la hirle{), 146 picior' (la virtelnifS), 219 piciorul cormanului, 133 piedicd (la coasd), 161 piedin, 197 piele, 37 pieptdnu5 (piepcin, piepcen), 212 pieptene (piepteni), 197, 210, 2.12, 223 pieptilurile viilor, 261 piersic, 2118 248 "piersica, pietroi'cu rAvaie, 172 de arman, l7t,172 pilo{i, r90 pilus, I77 pimni{e cu cerdac, 300 pipa:rcd (pipdri.?e, pipearc!), 239 piparci usturoaie, 239 pdper., 939 pipijoii, 153 pisicd (unealttdt, 28i piud, 177, 205, 313 piwrife, pimile, pimnite), 242, 294, 297, 298, 299;301, 302, 303 pivnife pe nesrn, 300 (se) pilnia (erbapa), i8+ pilnie, 291, 292 pindari, 293 pinzd, 197 (ln) pirrie, 122 pirliu, 218 (se) pirleau "(sropile), 184 pirleaz, l0l pirioaed, 80, 91, 92;.93, 94, 95, 96, 9 7 , 1 0 +, 1 0 5 , 1 0 6 , 1 0 7 , 1 0 8 , 1 1 2 , LL7,132
pfipdri{I, 32 piqli{e, 21a pizd5rii (pozddrii, pozderie, puzderii), 208,209 plaiuri, 65, 6?, 297, 300 plasd de f5luiald, 175 plaz (plas, pla{), 130, 131 plaz cu cAlcii, 130 pl5vaie (soi de vit6)i 262 pleasd de nuiele, 101, 119 pleaq.cf,,137 plesnitoare (soi de vie),262 plivitor (pleehitor, plel'itor, plivitoare, plijitoare), 158 plivitul (viei), 268 plu€r, 34, 125 plugarul (obicei), 139 Flug cu o roat6; 1'35 de-n doua, 138 de cdpdlit, 138 * ,, - de doi boi, f36 de sop6, I3B * rr - de s5pat, 138 de tenchi, 138 de urnplut m5laiul, 138 de un bou, 135 d c u n ca l , 1 3 5 plug mare, 266 plug pentru insropat, 138 : pluguirea porumbuJui, 134, i133 pluguri duble,.l3tj . .: pluguri grele,:.136 piusurile satului, 136 plugu.Eorul (datin5), 20 p o a 1 5 , 1 5 5 , 1 5 7 ;, l poalele (deaturilor), 261 p o a m 5 , 2 4 7 ,2 4 8 pociumb (la arie), 168 podea, 272 pode{ (la tirvllue), l5l p o d u l $ u |i i , I6 :| podvilS, 318
337
poso nicj,14 0 poia na ,11 5 poiatA, 224politr (p lug ultri), 134 poloage, 161 poloboace, lB1, 273, 276, zSt pom. 2.lB pomar, 314 ponet, 218, 305 pomnilar, 310 pop (popi), 190, 2r9 popd, 163 poprici usturoi, 239 populoi, 156 porc, 37 porcane, 161 porc0r, 37 porcoaie (purcoqie), l6l, f63 Porodice (porodici), 239 porumb, 156 porumbar, 189, 190, 192 poruntbeii (porumbreii, porumbarii), 153 porumbiste, 153 poatamentul (Iinului), 2I9 postale (postdti). 161 postavd, L74, 278 poting, 135 povarni, 319 pranic, 1?7 Prae (la s6delcd), 25? prastul (plusului), I30 praSa (pragila) a doua, IEB praz, 240, 243 praznicul viilor, 249 pr 6i!5 , 3 rl priSitoare, 137 prdgitul (rriei), 268 priqitul de-al doilea, 158 pr6$iturd, 158 prd gtii, 19 0 pra;tili. 192 pra5tin5. 203, 291
prejit5, 161 p4e.,peleas,274 priboi, 267 primetea (primitea), 175 prime!, 175 (a se) prinde (laptele), 37 prioci, 169 pr is pe, 1 7 6 , I B 2 , 2 2 1 pristine, 214 prirriqtite (scinduri), 299 proiap, 234i 311 prun, 248 prund, 2.{g . prune albe (albu!e, albdule), 306 avrame, 309 batoge, 309 bistrile bilbistrilene, stri-teqti),:308' boboloege. 308 boti,se (boatep), 307 orcapoua, 309 cachii, 306 cdiesti, 307 ciorlci (ciorane, ciorSgti), 306 ciine;ti, 307 c.lo!u.se.308 colduge (culducule), 309 corcodus,g,307 crihini (crichini), 309 curcudele, 309 disene, 309 de toamnd ' ltomnatice), 306 de vard (vdratice), 306 doron! (zdron!), 309 drepfe, 307 dulci, 307 fortoge (foarteqe), 309 gdlbenioare, 306 gosonete. 307 prune gogoryele,;307 -
onlrlona
QOO
grase, J()Z gulatc, 30; marghite, :109 mistre{e, 307 motrogane, J09 motrune, 309 molate, J07 murdqeneEti,308 nar"ingii, 306 negre (n€g'ru!e), 3r)6 nemleqti, S09 oarzSne, J06 oltoane, B0g -,-piEoalce,S07 pirfiguqe, JOg pope;ti, 302 - ,; - poroabe, 809 renCloti, 309. rindur.i, i07 ro;ii (ro.5ioar.e),Jtl6 sticloase, 30{: strinrbe. li07 ;tile,308 tirnosirre, 30g' {i{a-caprii. 3n7 ursAqti, J07 vinete, 306 vorone5ti,30B puietc (puie!i), J{)S puiucu}i. 16:l pulpd, 37 punte (la vie), 268, ?69 punfi (la tii,"dlug), 151 purcea, 37 pureel, 37 purcel (soi de strugure), 252 purcelaEi (de fuioare), ?10 putind (putini), 3T; tB4, 275, 278, a79, 319 putinei, 37 putoi (ardei), Zl]g puturi, 2l]:l puzderie (la cineptr), 190
Racle, 189 rachiu (r"5chie), B1B r"agild (r:aghiliL), 2ll, 212 rahel (r"ahild), t1t rame (la tivdlug), lbl rangd, 266 r a r i !;r ( r "a l i {a ,r a l :r ) , l 3 B raza'chie, 26J razele (urzoiului), ZZ5 rdcu,sor (ardei), 2Jg rddlcinii, lrl7 rSstav, 184, Job rdsucd (rSsucdtoar.e),914 r'Ssucitoare (rdsucitori), 2I4, 216 (se) risrhia tortul, l9T, 2lT (se) r5$chirau colac, 169 (se) rdFchirau roatd, 169 rdqchitor (rdschitoare), 217 rdzSturi, J4. rizboi, l??6 rdzor (fdzoare), 64, 6b; 66, 905 (la) rdzor", I ?3 rdzus. tJ;.],l58 rezerva (pluCului), l3l ri d iche, :1l]0,239 risling (rizlin8, resling), 264 : rimoc. 124, 125 rind 1de pomi), Jo5 (la) rind, 23+ (se) rinduiau, .l;i4 tinduirea (imbldtitorilor), 166 ripe, 238 r i t, l l 7 ritaucE, t{J roafit de tors, 217 de udat, 2JB (1a) r'oatii. 1?? roate (rotile, l.otit€), 84, 44 rodul (,''iei), ?t'8 r"ol cu suluiii, 2g:] rost (la pirizd), 336 r "o .5 i i ,2 i 3 9
338 339
ro$ioari (soi de vrNir), 262 rotan (r0danr,'214 :: :i rotilele plugului, 135, 157' 184 . rudari (do\4ecei),240 rudd (la imbleciu)' 165 rudd (rude), t72,203' 287 rusf,u (lug6u), 146 rulc! (lure!), 145 rur1c, runcuri.. 3-1,115 (a) runcui, 34. 64 (se) rupea (cazanul), SZ0 (se) rupea (cinepa). 205, 208 . ... (se) rupea lpd.mlntul)'.34, 117 .
' ' . j Sac, 35, 155, d.8X i .:::i . sanduc, 2?3 ": ' ' sa pa ,34 ,14 1'.'" : i sapa (plucului), 34. 131 : i' : sapa de-a doua. 158 ' ll' : i' . ' : ?' l; ' - ,,' --- d intii' 158 j sapd de laz,143 * , - de sdpat mAtraiul, 138 " . - ,; - de spart rltql, 143. sape ferecate, 141 savino,f,l (savi$on, saviniort), 263 sdcdrturi, 34 sddelcd (si:dild; sddilc5), 266, 268. sidirea (viei). 266 sdin5, seind (soi dd vitd), Z0z sdlaqe, 68 s5lv5i!5 (silvoiz, silvois,'6olvii$; silvoiE), 3lB (a) sdpa, 34 r"i : '. ' sdpat, 158 :' sdpat de o dat6; 158 sdpatu de-al doilea, 15$ , ," sdpatul (viei), 268 : ' sdpdliga cu coarlre;:?3l . sdp5lisd (s.ipdlus*); 13&'.143, 158. sdpdtoare (sdpdtor), 138, ,145 sdpiturS, 35
340
sdpdtura iatii, tr58 s ipoi, 1 1 7 sbrbdtoarea gl'sului, 28 scaun (la virtetrnili), 219 schinrbdtoare (la plus), 132 scindura plus,ului" 34' 35, 134 (in) sclos (slog), 122 scoc. 17-{ scoicd, ?78 scormpnitor (la plug), 133 scroafd. 37 s c ule , 2 l 7 (a) scurma. 36-. 262 scuturltoare (soi de ut+,EL), secard, 35 (au) secat (pddurea)',34 (se) secdtuiau (terenurile), 11? ia) sc:era. 35. seceri, 35 s ec er i e , - . 3 -.5 . . . . . . . : , . s ec i. 1 1 5 sedilS. ?84
(a) semdna.35 : semdnat cu Lrnrca,.156 scmanat cu cdlciiul, 156 cu parut, t56 35. r55. 156 semdndtor,35 semin{e.35 seu, 37 s fd rmat,176- ,; sfSr'rndtor (sfdrrndtoarer, 176 sfecla, ?29, 243 sfecl5 ro$ie, 240
s fi ' rleae,?94- " , .' r' ' ." :.,, sfirnit, 'sltrniati 1.76 ' ' siCrie (sdcrie)de bucate, 182 sidegcd,174 113 sistembidnal, 95,.'108",110, cu ogor,109,l1q 1U, 112; ll3
:,
i '?.
:
cu !elin5, 93 trienal, 95, 110 simbure, 247 sisiiacuri, 182, 189 slaiuri, 190 (ie) slobozea (cirnpul), 101 sloni{5, 3l.l srnicuritoare, 176 smirc, 293 snop, 163 spanac, 229,240 spargerea muEuroaieior, 154 spatd, L97 (se) sp5rgea (terenul), 34, 117, r36, r43. I4{ spenfe. 106 sperietoare. 202 spice, 35 slrini, I 53 spinz, 37 stagile. 162 stative, 2?6 staul (stauf,, staor), .38, 101" ll9, 120 stduritul (pdmintului), 1t9 stdvilare, 233 steajer (steajS,r,stejer), 168. 169 stearp6, 37 sterp. 36, 37 stilp (la arie). 168.169 stind, 37 stoarcerea (storyirea), 274, 284 stog (stoguri), 163 storsul (strusurilor), 247, 284 . , strai{A. 155 strajd [la piug), 130,,131 strdghiatd, 37 q streazd; 276 . (a) strecura (laptele), 37 (a se) stric.a (laptele), 37 . struJitoare de strujit. 206 strugure, 2{7 :
$a (la Frlug), 137 5aitdu c:u rud5, ZdZ' q;alampoi.(la arie), 168 qardonet (qardone, cardone), gd,l lilatd (;elatd), 28t) ;e zd to r i ,2 1 7 5 i r 5 ,1 6 3 5 o p l u r i . 1 6 6 , 1 7 6 . l B? , 3 8 6 so r i c, 3 7 i o i ( r o si ) . 1 6 8 , 1 9 0 r te e h i , !7 6 +ti n r ,2 1 t:l rtionrb. 16d i rtircd (>tercd\. t7.1. Zi6 5tiubeie. 177. l33, 333 $tiuletri. 176 qtronfinitor, 27-l 5uflA, 17.1 lurd (qule, quri), 68, 163, 168, 124, 176, 182, 224, 288,301, 304 ;uroade, ?78 I r' I guEnic, 314 Eut, 36 i
struugd, 37
taur', 37
-(trungi (laturi), 119 stu p a , 2 1 2 sucal5, 221) sucitoare, 2.1{ sul, 205, 274, 2T6, ZBJ su l u r i ( L r C r r p d ) . l l Z surlir (surl_"),293
.
lt'
i
Talpa (linului), 271t. . ,i (plugului)" 34, 130 , . : ( vi tte l n i {e i ) ;2 1 9 .,, talpd (tdlpll5u, tdlpdlicd)n 14S ...., tir.rcunil;.?9.1 targd de fi"ipt prune, 314 ,. :..... ta r l a l e , 8 0 , 9 6 , 1 0 8 , 1 0 9 r . .. :
3.4x
tazma, 144 tdcdriu, 161 (se) tiia b luzd5, 117 tiiatul (viei), 2.17,267 tdietorul (plugului), 34, 133 tdieturf,, 115 tii$ul 0:lugului), u1, 1;13 td lpi,1 77 la grapd, 35, 117, 149 tdlpici (la nrelitd), 2(18 tdlpile (p5,tulu1'ui,190 (Pi\-ni1ei),290 tdmiioasd (soi de vi!6), 262 tArg i dc imbla t it , 18n titar, 158 t5ta rc5 .15 7 tAuli. ?0-t tar'5iuc (tdfaiue, tdvblus, tdi'5lic). tst, 17 1, l7l tSv5lug cu cioate, I51 te ari, 19 7.? ?5 teasc cu birn5, 28ti, 390 te asc r'u cu lnp dn5. 388 ttras(. cu perre, 28{. 385. 236, 294 cu $urub, 288, 290 t.us:uri. 2B+,2BO tecdrdu (tdc5r:iu), 162 tejchea, 282 telcgu-tii. 140 tenchi, 156 te nchi;te ,15 3 lerase, 66 terusul (terasa, terazul), t6"1 tescovina, 291 tescuire, 28-l tigaie (la roata de udat)" 234 tileagd (teleagd, telegutS, tileeutd), 121, 134 timpurie (soi de \'it{), 263 tlnd5, 18?, ?24, 296, ?98, 301 tindeche, 197 tiudete, 13.?
tililincS, 214 t ilv , ! 1 3 tinjaua (obicei), 139, 110 (in) tircoall, 122 tirle, 68, 120 t illir e , 1 0 1 , 1 0 2 , 1 1 9 , 1 2 0 tirnalul (casei), IB2, 208,224 (pivni{ei), 295 tirnir (tirne), 182, 272 tir;, 99, I21, 146 tir;itoare, 137 t ir qitu r d , 1 1 5 t ir ; i! 5 , 1 4 l l t ilz ie ( s o i d c v i t d ) , 2 6 3 toar15 11u hirle!), 1.45 toc (l:,rt-iltelnilii). 219 t oc ll c a , 2 T - l t r : c d l i e ( t i o c d l i e ) . 2 1 4 ,? 1 5 , Z I 6 tcrcdtnare,275, 276 tocitoare (tocitoli). lB+, 275, 276 t ol: : e l i , 2 9 l tolurrr:ii,I [ 7 tonrnaticd (soi de vit6), Z6J t on ( t o n u r i ) . ? 7 3 , 1 9 1 topile, 203, 204 topitul (:inepei), 203 toporal (pentru vier), 269 t or c 5 r i i , 2 1 7 tlaiste, 35, 155 t r r m i . 1 9 7 , 2 l 'J tramin (traminer), 264 (se) .trdgea (tortul, cinepa), !06, 208, 2I2, 2I7 tldguiS, 293 (a) tleiera, 36, 164 treierul de nrin5, 175 trifonul viilry, 249 troacd (trocuta), tgz, tT4, z77, ZTB,
titErlit, 158
tlur"rchi, 347
342
JOt
troc. 273, 281 t r oc a n , 3 7 8 t r onu l i , 1 8 2
trupini, 102, 103, 116 trupi{d, 131, 134 trupul (plueului), 129 tulei,176 tulei;te, 153 tuleu gras, 307 tunsul (rriei), 268 turta. 36, 198
Janc, 300, 320 1{1p.3u ! i r r r ', 3 7 tarc'ul (linului), 229 (oilor),119 (pitulului), 190 larrruri .pentru bucate, fg2, lg0 larini, 34, 109, 122 lapufci (ardei), 239 tApuran, 239 tipuli,163 lirrina (imprejmuire), 100, 10f larind (loc cultivat), 108 {irug ({iru1i), 163, 168 ic.qhe,21+ !esl5, 2.lil ,|elini, Btl, 91, 93, 94, 9b, 96, 97, r 0 1 , 1 0 5 , 1 0 6 ,1 0 7 , 1 0 8 ,1 r 2 , 1 1 ? , 132 lelin5 spartS, 153 (a) jese, 197 !est, 33, 36 lisanca (soi cle vil5), 262 {ir (ardei), 239 !i!a-caprei, 262 !i!a-iepurelui, 262 !i!a-oii, 262 !i{a-pisicii, 262
!i l i m i ca ,2 6 2 ti ti r o ;i e , 2 6 2 lucuran, 240 tu i cd ,3 1 8 lutuiac, lBg
Llddtorul (obicei), 139 u l ci e ( u l e e ) . l ? 7 . l 8 :J, 2 tg u l u r '. 2 7 6 , 2 7 8 unrir (Ia hirle!), r+6 unibla roati, 166 umplut n.rilaiui, 158 undrele (la grapd), BS, 14? u n t, 3 7 r i n tu r i ,3 T u r d a ,3 7 urerhe (la irirle.!), 14S (re) uroiau oile, 119 u r '5 i ( l a g r a p A) , l - 1 9 (a) urzi, 197 u r zi r cu ,2 3 .l urzoiul (urzariul, urzoniul, urz5torul, urzltoarea), 224 uscatul (cinepei), 203 uscdtoale, 314 u stu r o i , 2 2 9 ,2 3 0 usuc, 37 usir cu tirind, 299 uqori, 303 !va, 247
\racii, 37 \rarg5 de inchitat, 161 va r zl ,2 3 0 vatra (linului), 279 vatra (surii), 279 \ratrd, 30 vi i ca r ,3 'i
f i {a - v a c i i , 2 6 2 lijir (ardei), 239 !i[d alb5, 262
virgl5, I I l'r
titl mare, 262
vd l i tu c,, 1 7 2
; r "3t
r'hititu;e, 28:l varatic5 (soi de i'itd), 263 r-ArgArit5, 161 t,iitui, 37 t eclerii (vidrr,i),f S? velni!6, ii19 vergea (la imbldciu), 165 vergea (la rizboi), 192 r.crgelt' (Lr Srapir), l.{9 r.epa (l'dc6lia, r'eaca), 1Tb t,ie, 247 vier, 3? t in, 2-i7 vinars,:ll8 r'.ina!, 247 yinirici, 257 t'indrsdrie, 319 !inete, 237, 2,+t.) f ino$i (strugvri), 262 Yitfr, 2.17 riteft, 37 vit t l, lli vin5ti ($oi de vifi), t62 (a) vintura, 36, 1?4 vintuftitoare lr.inturegci), 1?4, lT6 virteicf,2 14 r,irtei, 216 virtelnilA, 2tB, 219,220, Zg4 vracuri, 161
vrar.rilii, 100, 10f vulpe (soi de vild), 262
7,adi+>,157 za\bir, 261 z ar 6, 37 z ilc ; it oar e,2 i G zdnrnice (zimnice), 242, J}B z lv eadi, 1 0 1 , 1 1 9 z bic i, I r iI (a) zbiera, 37 zbirniitori, 29{ zdrobitoare (zdrobitor), 206, 274, 276, 283 zdrobonefi (zdrobone!e), 210, 2L2 zdrorn;cr (zdrobger, zdromge), 271 zdrop5irea, 2?4 zdrubaliu, 206 zdrumicarea, 274 zct" 37 zgitrd6, 37 4.9rebenl (zgrebini, zerebe), Zl0, 212, 213 zinrti (la seceri), l5g z r nic ur at , 1 7 6 zoanr (dnrmului), 85 (e sc) zvinta (casul), 37
Redactor: FLOREA MItt Tehnoredactor.: MARILENA LUNGULESCU I lun c le t ipar : l9. I V. I 98S Coli de t ipar : 21, 5 CRAIOVA,. 1985 Intireprinderea poli.eraficd,,Ol.tenia,,, s t r . \ 4ihai Vit c uz ul nr ' . . 1.Cr eio v e Comanda nr.. 402
tl
