GH - Persiguiendo un azul brillanteDescripción completa
Descrição completa
kimia klinikFull description
Full description
eseu
Racconti romani è una raccolta di settanta racconti di Alberto Moravia, contenenti degli stralci di vita quotidiana nella Capitale nel secondo dopoguerra, narrati ognuno in prima persona, vi…Descripción completa
traditii si obiceiuri
Suport Curs Barman BUNFull description
Full description
Full description
Contabilitatea Furnizorilor Atestat Bun
Descripción: hola
GHEORGHE PAVELESCU
MAGIA LA ROMÂNI STUDII ŞI CERCETĂRI DESPRE MAGIE, DESCÂNTECE ŞI MANĂ
Ediţia a III-a augmentată şi definitivă
CUVÂNTUL AUTORULUI
Într-un eseu intitulat Începuturi, artă, magie din volumul Ferestre colorate [192!, "ucian #laga atrăgea atenţia asupra $ogăţiei folclorului magic la rom%ni& 'Etnografii, psi(ologii, filologii ar tre$ui să scrie o carte despre magismul poporului nostr nos tru) u) *n stud studiu iu amăn amănun unţit ţit se impu impune) ne) +%te +%te o$ o$ic icei eiur uri, i, c%te c%te cuvinte, c%te epresii, c%te poveşti, c%te ocuri şi .nceputuri de mistere se pot eplica simplu ca resturi evidente ale concepţiei magice despre rosturile lumii şi ale omului/ ))) 0ro$lema, p%nă acum o mină inegal eploatată, .şi are ispitele ei) 0oate se găseşte vreun t%năr .ndrăsneţ să ia această luptă cu smeii su$terani) Ferestre colorate, p) 3495 6u$ influenţa acestui eseu, am intenţionat, .n clasa a 7I-a de liceu, să scriu un studiu intitulat intitulat Ocultismul la poporul român ) În 1988 am devenit cola$orator al r(ivei de Folclor din +lu, condusă de Ion :uşlea) 0entru vacanţa din vara anului 198; am primit c(estionarul 7) Credinţe şi povestiri despre duhuri, fiinţe fantastice şi vrăjitoare , urmat de circulara numărul ; privind Vrăji, Vrăji, farmec farmece, e, boscoa boscoane ne,, descâ descânte ntece ce şi fapt fapt ) +( +(est estio ionar narul ul se referea, .n prima parte, la mitologie şi demonologie populară, iar .n partea a doua, la vrăitoare, solomonari, mană şi diferite vrăi, farmece şi desc%ntece) Era un su$iect ce mă pasiona şi care promitea o recoltă $ogată) m efectuat anc(eta .n cursul lunii iulie 198;) 0rincipalii informatori au fost& mama, un frate al tatei şi vrăitoarea satului) m cules un valoros material de credinţe şi superstiţii, precum şi 1 desc%ntece)
În 198, .n clasa a 7III-a am luat contact şi cu activitatea =colii 6ociologice de la #ucureşti, prin Manualul de sociologie, alcătuit de usti şi ?raian @erseni, precum şi prin revista Sociol Sociologi ogiee române româneasc ascăă) Înscris .n toamn amna anului 198 la Facultatea de "itere şi Filosofie din +lu, am urmat şi cursurile de etnografie şi folclor ale profesorului Aomulus 7uia, continu%nd cola$orarea cu Ion :uşlea) cesta mi-a oferit .n fiecare vacanţă de vară c%te un 'stipendiu 'stipendiu pentru cercetarea cercetarea unor Bone folclorice folclorice ar(aice& 7alea 6e$eşului şi sudul udeţului #i(or) În vara anului 1989 am .ntreprins o amplă anc(etă asupra mag agie ieii la rom rom%n %nii ii din din :u :unţ nţii ii p pus usen eni, i, efec efectu tuat atăă .n cadr cadrul ul Institutului 6ocial Aom%n 4 Filiala +lu) În toamna aceluiaşi an am relu reluat at cerc cercet etăr ăril ilee folc folclo lori rice ce .n Bo Bona na 6e$e 6e$eşu şulu lui, i, pu pun% n%nd nd accen accentu tull pe secto sectoru rull magi magic) c) c cest est mate materia rial, l, compl completa etatt cu cel $i$liografic, a fost structurat .n anii următori, ur mători, .n mai multe lucrări .n redactarea cărora a ucat un rol important şi cursul usti 19;25) Întruc%t orientarea ideologică din ultimii cinciBeci de ani a fost ostilă studiului magiei, interesul nostru s-a deplasat parţial spre domeniul .nrudit, cel al medicinii populare, despre care am realiBat mai multe comunicări şi studii) +um .n ultimul timp s-a produs o nouă atitudine faţă de aceste domenii, c(iar şi .n lumea ştiinţifică, am socotit că studiile noastre ar putea interesa un pu$lic destul de larg) În ceea ce priveşte medicina, asistăm .n ultimul timp la o reevaluare a empirismului popular) E suficient să cităm .n acest sens afirmaţia cademicianului =tefan :ilcu făcută la 6imposionul de etnologie medicală de la +lu 19;5& 'st ' stăB ăBii no noii am căp ăpăt ătat at co conv nvin inge gere reaa că multe ulte din din ce cele le mai spectaculoase cuceriri ale ştiinţei medicale contemporane, mai ales pe linia procedeelor terapeutice, .şi află antecedentele .n modestele leacuri folosite de străvec(i tămăduitori empirici) Iată
de ce .ndatorirea noastră a tuturor este de a eplora .n continuare inepuiBa$ilul teritoriu al etnoiatriei rom%neşti şi străine, pentru a căuta acolo sugestii creatoare) În ceea ce priveşte importanţa magiei este suficient să cităm părerea filosofului @) #ergson& ':agia este .nnăscută .n om, ea nefi ne fiin indd de dec% c%tt e ete teri rior oriB iBar area ea un unei ei do dori rinţ nţii de care care .i este este plin plin sufletul) În acelaşi sens se eprimă şi filosoful rom%n "ucian #laga .n studiul @) 07E"E6+* 6i$iu, 1; aprilie 199
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
7olumul de faţă cuprinde studiile principale ale autorului consacrate magiei şi medicinii populare la rom%ni) Ele au apărut acum peste cinciBeci de ani şi au avut o circulaţie redusă din cauBa evenimentelor istorice) :ana .n folclorul rom%nesc) +ontri$uţii pentru cunoaşterea magicului a fost tipărită la 6i$iu 19;;5 din fondurile *niversităţii din +lu-6i$iu, datorită generoBităţii rectorului Iuliu @aţeganu) părut doar .n CC de eemplare, volumul a fost difuBat sporadic din cauBa răB$oiului) +ea de a doua lucrare, +ercetări asupra magiei la rom%nii din :unţii puseni, a fost tipărită de Institutul 6ocial Aom%n .n colecţia '6ociologia Aom%niei, condusă de profesorul usti)
CERCETĂRI ASUPRA MAGIEI LA ROMÂNII DIN MUNŢII APUSENI
ÎN LOC DE PREFAŢĂ
$ucrarea pre%entă cuprinde re%ultatele cercetărilor &ntrep &ntreprin rinse se se noi &n cadrul cadrul 'nstitutu 'nstitutului lui de Cercet Cercetări ări Sociale Sociale al (omâniei ) (egionala Cluj ) &n vara anului *++ &n Munţii -puseni din judeţul .urda şi completate &n anul următor cu mici investigaţii &n jurul Vaşcăului din judeţul /ihor şi &n câteva sate din Câmpia .ransilvaniei de la poalele Munţilor -puseni" $a materialul cules personal am adăugat pe cel publicat &n studiile referitoare la regiunea cercetată" #e plan teoretic această lucrare oglindeşte preocupările noastre &n legătură cu problema magiei" (e%ultată din &mbinarea unui material concret cu &nceputuri &nceputuri de teoreti%are, ea se pre%intă pre%intă sub &nfăţişarea unor 0convorbiri sociologice1 cu materialul cercetat" /ucureşti, *2 mai *+34
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
-" Observaţii asupra folclorului magic la români" Încep%nd din a doua umăt umătaate a veacu eacullui trecu cutt asistăm .n cultura rom%ne rom%neasc ascăă la numero numeroase ase şi repet repetate ate 'asa 'asalt ltur urii de cu cuno noaş aşter tere e efectuate asupra satului rom%nesc) 0ortiţa prin care s-a creBut că se poate pătrunde mai ad%nc .n specificul nostru a fost considerată aproape cu eclusivitate p%nă .n Bilele noastre literatura populară) În special poeBia populară populară rom%nească s-a $ucurat, cel puţin de la milo ilocu cull vea eacu culu luii trec trecut ut,, de nu num meroş eroşii admir dmirat ator orii şi c( c(ia iarr teoreticieni) lecsandri şi Ausso, poetul şi esteticianul, au avut norocul de a declanşa declanşa la noi pro$lema pro$lema poeBiei populare populare cu $ogate şi va vari riat atee co cons nsec ecin inţe ţe)) lasurile popoarelor a lui @erder, care entuBiasmase şi pe olimpicul de la eimar, .şi trăia ecourile aproape nescăBute şi .n preocupările intelectualilor rom%ni din a doua umătate a veacului al JIJ-lea şi .nceputul celui al JJ-lea) 6tudiile, dar mai ales colecţiile de material folcloristic, devin din ce .n ce mai numeroase şi voluminoase, deşi atrag adesea, prin nesistematiBarea lor, critici severe) Gu e locul să reamintim toate o$iecţiile pe care noi, cei de aBi, suntem .n drept să le aducem .naintaşilor, care şi-au .ndeplinit datoria, aşa cum au creBut de cuviinţă, faţă de creaţiile populare) Ge mulţumim să menţionăm un singur aspect al pro$lemei) Folcloriştii secolului trecut şi .n parte şi cei ai ultimelor decenii, au fost călăuBiţi .n aprecierile lor faţă de cultura populară de două
principii& cel KesteticK şi cel KeticK) AeBultatul a fost, după cum era şi de aşteptat, că numai unele din aspectele sufletului popular au fost apreciate .n adevărata lor valoare, altele trec%nd cu totul ne$ăgate .n seamă) stfel au fost studiate mai mult speciile de literatură populară $aladele, $asmele, doinele5, prover$ele şi arta populară) 6-au negliat .n sc(im$ c%ntecele rituale colindele, $ocetele, desc%ntecele5, credinţele, superstiţiile, o$iceiurile, dati da tini nile le etc), etc), pe pent ntru ru a amin aminti ti numai numai aspe aspect ctele ele princ principa ipale le ale ale spiritualităţii satului, lăs%nd la o parte celelalte manifestări din care s-a cercetat şi mai puţin) usti are .ntre altele şi marele merit de a fi reacţionat cea dint%i .mpotriva acestei perspective unilaterale) E de prisos să mai accentuăm, de pildă, c%t de falsă ar fi icoana satului rom%nesc, daca n-am cunoaşte măcar o parte din materialul magic, ce contri$uie .n mare măsură la construirea concepţiei despre lume şi viaţă a ţăranului rom%n) :aterialul cules din :unţii puseni, precum şi din alte regiuni ale ţării, poate arăta celor mai mulţi intelectuali c%t de puţin se cunoaşte structura intimă a mentalităţii săteşti) ceasta fireşte are alături de interesul ştiinţific pur, şi un interes practic de pedagogie şi politică a naţiunii) proape .n fiecare Bi adresăm discursuri către Ktalpa ţăriiK, sau dăm cel puţin sfat sfatur urii Kc Kcăt ătre re go gosp spod odar ariK iK cu cum m să mun unce ceas ască că og ogoa oare rele le,, să-ş să-şii .ngriească sănătatea, să-şi cultive sufletul ş)a), uit%nd, sau mai degra$ă ignor%nd că sufletul ţăranului nu este cel al unui copil 4 fals conceput şi el ca o Kta$ula rasaK 4 gata să primească tot ce i se spune) 6ufletul ţăranului este plin de eperienţe ancestrale, multimilenare, fiind stăp%nit, uneori c(iar torturat, de elemente ar(a ar(aic ice, e, ce vin vin din din stră străfu fund nduuril rile isto istorriei iei) El are o viBi viBiun unee organiBată despre lume, formată, prin cola$orarea generaţiilor, din elemente de eperienţă empirică, dar mai ales, sufletească) :oti :o tive vele le reli religi gioa oase se şi mag agic icee co cont ntri ri$u $uie ie .n prim primul ul r%nd r%nd la organiBarea acestei viBiuni) Drientarea practică .n viaţă a ţăranului rom%n este str%ns legată cu viBiunea magică)
de acest gen 4 deşi nu at%t de numeroase pe c%t de $ogat este materialul magic 4 nu lipsesc) Gumai că aceste colecţii, pe l%ngă faptul că nu cuprind dec%t materialul neorganiBat, mai păcătuiesc printr-o falsă perspectivă .n care este preBentat materialul) +redinţele şi superstiţiile adunate de folcloriştii noştri sunt considerate ca nişte relicve ale trecutului, KsupravieţuiriK, cum spunea ?Llor, dintr-o civiliBaţie moartă .nc(isă .ntr-o civiliBaţie vie) În realitate .nsă aceste Kcredinţe deşarteK nu sunt KmoarteK, ele trăiesc şi uneori cu o vitalitate etrem de ro$ustă .n satul rom%nesc) 6uperstiţiile, credinţele şi o$iceiurile magice sunt elemente vii care se .ncadreaBă .ntr-un tot organiBat pe care noi .l numim viBiune magică, fără de care nu pot fi .nţelese şi apreciate .n adevărata lor valoare) 7om vedea c%t de numeroase şi de variate pot fi aceste elemente magice preBente şi .n cele mai ne.nsemnate momente ale vieţii omeneşti)
ald- und FeldMulte, #erlin, 13)
a luat informaţiile din lucrarea unui folclorist sao-rom%n din rdeal2) +u aceasta am rostit un al doilea motiv, de natură mult mai su$iectivă, care ne-a determinat preocupările noastre& dorinţa de a face cunoscut materialul rom%nesc)
) 6c(midt, 5as 6ahr und seine .age, 6i$iu, 13) 8 ?otuşi .n comparaţie cu literatura şi .n special cu poeBia populară, superstiţiile şi credinţele n-au fost studiate aproape deloc la noi) +(iar colecţiile sunt foarte puţin repreBentative& >) F) +iauşanu, 6upersti iile poporului rom%n .n asem%nare cu ale altor popoare vec(i şi nou%, #ucureşti, 191;N ) >orovei, +redine şi superstiii ale poporului rom%n, #ucureşti, 191N E) Giculită7oronca, orovei, u$ernatis, ) >orovei a pu$licat .n Aevue des ?raditions populaires o preBentare sumară a o$iceiurilor noastre de la naştere, nuntă şi .nmorm%ntare apărute şi .n #i$l) populară :inerva, nr) 88, 25) :ai t%rBiu :) #eBa a pu$licat un studiu 0aganism in roumanian folMlore, "ondon, 1923 şi :) 7ulpescu, "es coutumes roumains periodiOues, 0aris, 192) +u toate criticile ce i s-au adus ultimei lucrări cf) 0) +araman, ennep a găsit-o demnă de o prefată) În privinta importantei pe care o preBintă credintele şi datinele noastre amintim că rtur A) rigt, vicepreşedintele societătii ,,FolMloreK din nglia, a spus .ntr-o conferintă la 7ălenii de :unte că ,Aom%nia e poate cea mai interesantă tară din Europa .n această privintăK +f) "amura, an) II, p) 95) În afară de o pregătire elementară pe care le-o dădeau şcolile de pe acele vremuriN de studii de ,specialitateK nici vor$ă, vec(ii folclorişti şi .ncă dintre cei mai remarca$ili au avut .n viată rosturi destul de modeste preoti, .nvătători, militari, avocati, şefi de gară etc)5, .nc%t ,criticiiK c(iar c%nd au fost de talia unui Dvid
, nu este de a-i critica pentru ceea ce au făcut şi a-i .nvinui pentru ceea ce n-au făcut, ci, pun%ndu-ne la curent cu noile teorii şi cu noile metode, să depunem alături de o serioasă pregătire ştiinţifică, cel puţin at%ta entuBiasm, de c%t au fost capa$ili ei pentru studiul culturii noastre populare) ceasta n-ar tre$ui s-o uite niciodată KspecialistulK mai ales c%nd este t%năr) *n alt motiv şi .ndemn pentru studiul .ntreprins ni l-a oferit peisaul spiritual al satului rom%nesc) E adevărat că satele noastre, mai ales cele răsfirate pe coame de dealuri sau ascunse .n fundul văilor, sunt $ogate .n elemente magice) ) 7%lsan, .ndrăgostitul de sufletul neamului, a atras cel dint%iu 19115 atentia asupra acestui lucru& '
>) 7%lsan, O ştiinţă nouă7 8tnografia , +lu, 192, p) 8)
simplificării, nici c(iar la elementul magic) care oacă totuşi un rol mai important dec%t ceilalti, mai ales .n comparatie cu mentalitatea omului civiliBat) :entalitatea satului tre$uie .nteleasă ca un comple de factori .ntre care alături de elemente religioase, mitice, empirice, se află şi cele magice .ntr-o proportie varia$ilă .n sensul şi după gradul de autenticitate al satului) ceastă mentalitate este .nsă ireducti$ilă la oricare din factorii componenti, fără a se aduce prin aceasta preudicii importante cunoaşterii sale)
În cadrul =coalei 6ociologice a d-lui prof) <) >usti s-au pu$licat două studii asupra mentalitătii satului privită su$ triplul ei aspect& >() Focşa, +ontri$uie la cercetarea mentalitătii satului, 'r(iva pentru ştiinta şi reforma socialăK, J, 1982, p) 19-1;) Idem, spectele spiritualităii săteşti, 6ociologie rom%neasc%, II, 198, p) 19-211)
ar fi de e) studiul elementelor magice)
*n astfel de eemplu ni-1 oferă .n cadrul =coalei sociologice de la #ucureşti dna =tefania +ristescu->olopentia care a studiat elementele magice .n legătură cu gospodăria .n satul ospodăria .n credinele şi riturile magice ale femeilor din
magice şi constituindu-şi o te(nică avansată numită ,,vrăitorieK) c) 6tudiind mai de aproape aspectele magice ale satului rom%nesc şi te(nica utiliBată .n diferite practici, se oferă de la sine, prin frecventa ridicată, o te(nică individuală, ,desc%nteculK sau incantatia magică, ca un al treilea moment esential .n domeniul fenomenelor magice) :ai preciBăm că pe măsură ce ne-am restr%ns domeniul de cercetare .n urul acestor momente singulare, am sporit cercetările .n intensitate) naliBa acestor elemente principale au determinat şi cele trei părti ale lucrării intitulate& 7iBiunea magică, 7răile şi
Îndrumări asupra te(nicei monografice, inclusiv studiul mentalitătii populare se pot găsi .n volumul Îndrumări pentru monografiile sociologice #ucureşti, 19;C5, pu$licat su$ conducerea ştiintifică a d-lui prof) <) >usti şi cea te(nică a d-lui ?) @erseni) +um .nsă ,metodaK este .n primul r%nd ,cunoştinăK şi numai după-aceea te(nică preferăm să recomandăm acelora care i-ar interesa studiul pro$lemelor de magie, .n locul planurilor şi c(estionarelor, $i$liografia care lear putea indica lectura necesară) stfel, pentru literatura franceBă şi europeană .n general se poate consulta& rnold van >ennep, :anuel de folclore frangais contemporain, 0aris, 1983, vol) I7, p) -9, iar pentru literatura germană şi universală, $i$liografia pu$licată de @offmann-RraLer .n introducerea monumentalei lucrări @endSorter$uc( des deutsc(en $erglau$ens, #erlin, 192, vol) I, p) J7-"JJI, care cuprinde studiile asupra magiei din cele mai vec(i timpuri p%nă la 192) eiger) 0entru materialul rom%nesc se va consulta $i$liografia dinnuarul r(ivei de FolMlor, vol) I-7I, 198C-19;2) În volumul II al acestui nuar se găseşte şi $i$liografia lucrărilor folcloristice pu$licate de cademia Aom%nă p%nă la 198C) +%nd cercetătorul va fi consultat măcar o parte din materialul pu$licat va putea să-şi alcătuiască singur un plan de lucru pentru pro$lemele ce-1 intereseaBă) În caB de comoditate intelectuală va putea utiliBa unul din c(estionarele eistente& @offmann-RraLer, Tuestionnaire relatif au folMlore suisse, p) 23-8N 0) 6aintLves, :anuel du folMlore, 198, p) 1-2N +() #urne, ?(e @and$ooM of FolMlore, p) 82C-828N Ion :uşlea, +redinte şi povestiri despre du(uri, fiinte fantastice şi vrăitoare +(estionarul 7 al r(ivei de FolMlor, litografiat, 19825N =t) +ristescu->olopentia, +ercetarea credinelor şi riturilor
+a .n orice altă cercetare la teren şi .n studiul magiei este necesară, alături de .nregistrarea autentică a materialului, şi interpretarea şi sintetiBarea lui) +um .n aceste operatii ratiunea şi c(iar imaginatia noastră oacă un rol important, va tre$ui să luăm toate precautiunile necesare pentru a nu atri$ui faptelor interpretări greşite, privindu-le prin prisma g%ndirii noastre, aung%nd astfel la concluBii false) În acest scop, am formulat din adevăruri generale, spuse şi de alti cercetători, următoarele opt reguli, primele trei privind cercetarea la teren, iar ultimele sistematiBarea materialului şi ela$orarea propriu-Bisă& 1) Înregistrarea atentă, fidelă şi completă a oricărei informatii ce priveşte pro$lema magiei) 2) 7erificarea imediată a informatiilor prin discutii de interpretare cu informatorul respectiv şi controlarea ei prin alti informatori) usti, 0ro$lema 6ociologiei, #ucureşti, 19;C, p) -5) Făc%nd a$stractie de faptul că uneori sunt improprii pentru aplicare, mai ales .n caBul magiei, c(estionarele cuprind .ntotdeauna elemente de prisos pentru o regiune oarecare şi sunt lipsite de altele găsite la teren) *tiliBarea eclusivă a c(estionarului ani(ileaBă inductia, adic% toemai metoda de a găsi elemente noi, inedite, oferind cercetătorului numai materialul stereotip) 0entru a remedia acest neauns c(estionarul va tre$ui luat numai ca punt de plecare şi va tre$ui necontenit refăcut la teren)
informatiile culese la teren) ) 6ă se .ncerce o teorie a faptelor, tin%nd seamă de semnificatia pe care o au .n lumea satului şi fiind mereu atent de a nu atri$ui faptelor semnificatii pe care nu le au)
conceptul de mana1C, studiat at%t la rom%ni, c%t şi la alte popoare şi va tre$ui să-i urmeBe o a treia lucrare de sinteBă şi teorie finală, care va căuta să răspundă la acel ,,de ceK al fenomenelor magice şi să fieBe locul pe care-1 ocupă magia .n evolutia spiritului omenesc)
1C
7eBi studiul nostru& Mana &n folclorul românesc" Contribuţii pentru cunoaşterea magicului , 6i$iu, 19;;, 182 p)
0A?E ÎG?UI 7IHI*GE :>I+V I) 60WI*, :>IE, :I?D"D>IE 1) Introducere) 2) 6paţiul matematic, psi(ologic şi magic) 8) 6tructuraliBarea magică a spaţiului) ;) 7aloarea magică a '.nt%lnitului şi a direcţiilor) ) "ocuri 'indicate, 'oprite, 'sfinte şi 'rele) ) >eografie mitologică& Hmeii, Ielele, 7%lva, 0ricolicii, 7%rcolacii şi =olomonarii)
1) Încerc%nd să pătrunBi .n viata spirituală a satului rom%nesc, ţi se oferă, la prima .nt%lnire cu ţăranii, ca fapte de o$servaţie curentă, o sumedenie de credinţe, o$iceiuri, gesturi, epresii, fragmente de mituri, retete practice cu aspect magic, formule de incantatie, desc%ntece, o$iecte cu proprietăti magice ş)a)m)d), care toate au un rost $ine preciBat .n mentalitatea tăranului nostru, dar care pentru un cercetător neinitiat se preBintă .ntr-o fragmentare (aotică, ce poate constitui o piedecă serioasă .n colectionarea metodică a materialului)
6patiul şi timpul sunt reduse de omul de ştiintă la raporturi numerice şi cea mai deplină ordine domneşte .n *niversul ştiintific) ceasta $ine.nteles pe plan teoretic, căci .n ordinea naturală a fenomenelor, *niversul e destul de $ogat .n surpriBe, c(iar şi pentru oamenii de ştiintă) În lumea sensi$ilă, adică .n lumea văBută şi trăită cu simturile noastre, lucrurile se preBintă altfel) ci oriBontul spatial se rotuneşte egocentric .n urul omului şi timpul se socoteşte prin succesiunea generatiilor) *niversul, ce trece dincolo de sfera eperientei sensi$ile a omului, răm%ne doar o$iectul speculatiilor ştiintifice şi metafiBice) lată şi numai din aceste c%teva trăsături esentiale cum se diferentiaBă cele două conceptii despre lume)
prevăBută cu accente magice) +%tă vreme spatiul geometric poate fi .mpărtit .n infinite părti fără figură, .n cadrul celui magic orice parte are aceeaşi figură ca şi .ntregul) %ndirea mitică11, "evL-#ru(l vor$eşte şi d%nsul despre structuraliBarea magică ă spatiului la popoarele primitive) 0rimitivul c%nd privete .mpreur, nu vede ca noi numai coline, nisip, $osc(ete, r%uri, pietre etc) 0entru el fiecare detaliu .i vor$eşte) El cunoaşte din copilărie semnificatia fiecărui loc, .nc%t viata lui se desfăşoară, după epresia lui "evL#ru(l .ntr-un peisa de mitologie .n relief 12) "ucian #laga vor$ind despre satul rom%nesc, aminteşte de asemenea despre o geografie mitologică a tăranului rom%n18)
naliBate de ") #laga, .n lucrarea 5espre gândirea rnagică, #ucureşti, 19;1, p) 88) 12 "evL-#ru(l, $9e:perience m;sti
tundra) =i numa nu m-o sugrumat, că am tăiat $aierile cu $rişcaK1) 0opa de asemenea nu-i $ine să-1 .nt%lneşti că-i talpa ladului1) "a fel nu e $ine să .nt%lneşti iepure) san să te .ntorci .napoi din drum13) +%nd mergi la v%nătoare sau la pescuit, să nu te .ntre$e nimeni unde te duci19) ÎntreBărim aci o legătură cauBală .ntre continuarea directiei .n spatiu şi .ntre reuşita unei actiuni) 0rin faptul că te .ntorci .napoi, sau te .ntrea$ă cineva unde te duci, pierBi norocul pe care 1-ai fi avut) În domeniul vrăilor legătura e şi mai str%nsă) +%nd se aduce apa ,,ne.nceputăK de la iBvor, sau se transportă un o$iect vrăit, persoana respectivă nu tre$uie să se uite .napoi, să nu fie văBută de nimeni, să nu vadă pe nimeni, să nu scuipe, să nu vor$ească ş)a), pentru ca nu cumva prin aceste actiuni să se .mprăştie şi să se piardă .n spatiu puterea vrăii) În ceea ce privete direcţiile, se spune că nu e $ine să faci anumite actiuni .n legătură cu necesitătile $iologice5 .n contra v%ntului sau a soarelui2C) 0e de altă parte eistă alte actiuni, .n special vrăi, ce se eecută numai cu fata .ntoarsă spre apus sau spre alte puncte cardinale) stfel, la terminarea desc%ntecului pentru alungarea ploii, desc%ntătoarea .mpl%ntă un topor spre răsărit, al doilea spre apus, iar al treilea dincotro vine ploaiaK 21 ) În legătură cu facerea anumitor vrăi, locul unde sunt făcute oacă un rol important)
DcoIiş, ?oader +retu, ani) 1 DcoIiş, Gastasie :ulea, C ani) 13 DcoIiş, 0etru 6$%nca, 3 a(i) 19 6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa, 1 ani) 2C Deoliş, r) ?ocilescu, Materialuri fol=loristice, 19CC, vol) I, p) 1;9) 22 0oşaga-de-Xos, ?udoră *rs, 83 ani) 28 Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C ani)
lucruri) stfel nu se pune sita de cernut sau furca de tors pe masă sau .n pat, că se .m$olnăveşte torcătoarea şi căpiaBă oile2;) celaşi lucru se respectă pentru căciula $ăr$atilorl2 şi sarea oilorl2, iar coile de nucă nu se pun .n foc că se usucă nucii şi cele de alune, fiindcă te dor măselele2)
DcoIiş, Gastasie :ulea, C ani) Deoliş, 7asile #rata, ; ani) 2 DcoIiş, Gastasie :ulea, C ani) 2 Dcoliş, 7asile #rata, ; ani) 23 DcoIiş, 7asile #rata, ; ani) 29 Dcoliş, :aria 6$%ncă, C ani) '0entru noroc la casă se pun .n fundamentul casei o oală şi o găinăK >idem?, uneori c(i;r $ani şi se c(iamă popa să facă sfeştanieK Dcolişel, loan #orfotă, 2; ani5) 8C +%mp, Aaveică ?ea(a, ani) 81 ,Eu .s cr%snic la $iserică şi sunt mueri care cer $ucăti de (aine preoteşti vec(i) 6e afumă cu ele, o aprinde cu tăm%ie c%nd are un copil $eteagK Dcolişel, :iron 0opa, ;8 ani5) 82 DcoIiş, Gastasie :ulea, C ani) 88 Dcoliş, Ignat 0opa, 3 ani) 8; ,Gu este moară să nu ai$ă dracu parteK Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C ani5) 8
de fiinte demonice) stfel ia naştere geografia mitologica propriuBisă) ) +ea mai populară fiintă mitologică din :untii puseni, a cărei geografie este destul de deBvoltată, pare să fie Bmeul) În general se crede că Bmeii locuiesc .n st%ncile #edeleului din :untii ?rascăului, la 6cărişoara, sau .n alte st%nci din apropierea rieşului) Ei se arată fie .n formă de flacără, 'pară de focK, plutind .n aer, fie ca oameni, mai ales flăcăi, venind la ocuri şi fur%nd fetele frumoase) lată c%teva povestiri $rodate pe această credintă) ,,Eram de doispreBece ani şi am fost servitor la notar, la 0aşca, şi am pierdut vacile şi vacile or fost la st%nca aia, la #edeleu) m căutat pe la ora 11 noaptea după vaci) Yi-a venit o pară din munte, lungă ca de doispreBece metri c%nt%nd şi Bic%nd& C fost BmeiiPP8) :ulti afirmă că Bmeii au o c%ntare a lor specială numită 'glasul BmeilorK8) 'Eu am auBit că se vede c%teodată o flacără) avrilă #orBa, 1 ani) 2 23 29 8C 8 DcoIiş, Gastasie :ulea, C ani) 83 DcoIiş, Gastasie +(iampău, 83 ani) 89 Deoliş, 7asile #rata, ; ani) ;C l unei persoane ce era de fată) ;1 ,,Era vor$a că Bmeii duceau oamenii pe colţi st%nci5 şi pe care aveau ciudă .i stropeau cu ar pe fatăK Dcolişel, urel :iclea, ;8 ani5) ,,m auBit şi eu de +ora :aştei că 1-o dus Bmeii de acasă p%nă la 6cărişoara) C vent acasă, daQ la 0aşti n-o fost acasăK Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an5)
trea$ă-şi şi nu le-o mai văBut nimeni;2) ,,+%nd am fost de doispreBece ani, şedeam la oi la (otar) =i o fost o fată vecină cu mine de 13-19 ani, neagră, ur.tă la o$raB şi aşa c%nta de nu este granafor .n lume naintea ei)
6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa, 1 ani) 'dem" ;; 'dem" *n $ogat şi interesant material referitor la geografia mitologică a ielelor la rom%ni a pu$licat 0) 0apa(agi .n Materialuri fol=loristice, #ucureşti, 19CC, vol) II, p) 281-283) ; DcoIiş, Frăs.na :untean, 8 ani) ; Dcoliş, 6aveta 6$%ncă, C ani) +f) E) 0etrovici, @ol=lor dela molii din Scărisoara, .n -nuarul -rhivei de @ol=Aor, V, p" 19, tet) 2C2) ?eama de nenorocirile ce pot fi cauBate de iele este destul de pronuntată& ,6puneau $ătr%nii că la unii le str%m$ă gura şi picioareleK Dcolişel, laco$ Faur, 2 an5N ,lea suce mar(a, omul, peste ce trece) Iau puterea de la orişice) Este $uruiană de ,coatăK şi tăm%e, afumă $oii eu tăm%eK Dcolişel, na "ung, C an5) 0entru vindecare se foloseşte 'lingura ielelorK, o ciupercă, ,Goi avem lingura (ălor din v%nt, eu coadă şi cu găvan) Îi $ine să te lecui cu ea) Îi la altă casă, da n-am mai c%ştigat-o, s-o rupt, daQ tot este) În două-trei locuri o fost dusă, la o urincă, că nu ştiu ce $aiu o avutK Dcoliş, Frăs%na :untean, 8 ani5) ;8
de fiintă divină) care supraveg(eaBă şi distri$uie aurul prin $ăi) Ea este inviBi$ilă şi numai celor mai curaoşi se arată) 6tatura ei e .naltă şi e .m$răcată ca şi $ăieşii, .nsă cu (aine mai frumoase dec%t ale lorN are şteart lampă5 .n m%nă şi ciocăneşte ca şi ei prin $aie) +redinta $ăieşilor este că $aia care n-are v%lvă, n-are aur, şi c%nd s-a sleit aurul .ntr-o localitate ei Bic& ' fugit v%lva $ăilor din aceste locuri .n alte tinuturiPP ;) ăina ;3) În regiunea 6cărişoarelor se crede că eistă =i v%lva pădurii) Imaginea ei se confundă adesea cu cea a 'mamei păc/,&riiK care pedepseşte pe cei care taie pădurea;9, sau c(iar cu imaginile Bmeilor, după cum se poate vedea din următoarea povestire& ,
+redinte din #aia-de-rieş) Fr%ncu-+andrea, (omânii din Muniii -puseni >mojii?, #ucureşti, 1333, p) ;C-;1) ;3 'dem, p" B" ;9 +f) Em) 0etrovici, op" cit", p" 1;, tet 223) C 'bidem, p" 18, tet) 22) 1 @râncuDCandrea, op" cit), p) 8C) 2 'bidem, p" *E" 8 'bidem, p" +" ; 6) :oldovan, Farandul şi Munjii -puseni, 6i$iu, 1393, p) 1;2) 'bidem, p" 198)
anumite intervale de timp ) stfel orice element de geografie fiBică, neo$işnuit prin forma sau structura sa, devine .n mentalitatea populară, o$iectul unei consideratii speciale .n care legenda şi mitul detin funclii cvasi-eplicative) *neori acestor fenomene nu li se atri$uie numai nim$ul unor origini mitologice, ci se $ucură .n consecintă şi de proprietăli magice)
'bidem, p" 21-213, -3, 28-2;, 2C8) Fr%ncu-+andrea, op" cit", p" 19-193) 3 lte fiinte mitologice despre care se mai aude vor$indu-se .n :untii puseni sunt& ,,:ama păduriiK şi ,,:ama v%ntuluiK Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 an5) 9 ,0ricolicii se fac din oameni) m auBit că se dă de trei on peste cap şi dacă le mişti (ainele de cum le pune el, nu se mai poate face omK Dcoliş, 7asile #rata, ; ani5) ,,m auBit că la 0oşaga-de-6us i-ar fi fost $ăr$atul pricoliciu) =i o fost puind pe $oag(e f%n şi el s-o făcut pricoliciu şi o venit la ea şi o Bdrentuit-o) şi după aia s-o desfacut şi s-o dat să-i coate .n cap şi o văBut Bdrentele .n dintii lui şi n-o vrut să mai şadă cu elK >idem?" 0O fost odată c%tiva lucrători la pădure şi o
v%rcolaciiC, dar mai ales şolomonarii1) =olomonarii, după credinta generală, sunt persoane care merg călare pe $alauri2 şi poartă ploile şi furtunile după $unul lor plac) (eorg(e strigoi pricoliciu5 p%nă acum doi ani, era cu oc(ii roşiiK 6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa, 1 ani5)),0ricolicii se fac .n toată forma) m auBit de un om că s-o .nsurat şi făcea $oag(e de f%n) El s-o dus de acolo şi s-o făcut l%ne un c%ne domnesc negru5 şi-o tot sărit la ea) Ea o tot dat cu năframa şi de la o vreme c%nele s-o dus)
am văBut) 6-o .nceput ploaia din
+um vrei să mergi& ca v%ntul o ca g%ndul/\ El o Bis& +a g%ndulZ\ că v%ntul de multe se loveşte5) D făcut .n nisip ca formă de cărut să se suie pee el cărutul desenat s-a transformat .n cărută reală5) =i odată o fost .n 0oşaga-de-Xos :ărea cu clopul l%ngă elK )
Dcoliş, Ignat 0opa, 3 ani) 0rincipiul care stă la $aBa acestei operatii de transformare a desenului .n cărut real, numit ,cauBalitate prin analogieK, stă la $aBa .ntregei magii ,simpateticeK, .n care actiunea magică se reduce la prefigurarea actiunii sau o$iectului dorit) stfel .n vrăile de ploaie se trece adeseori apa printr-un ciur) +f) ") #laga, Gnceputuri, artă, magie, .n @erestre colorate, 192, p) 8-9) 3 ,,"a #i(aria am auBit că se adună loanicile vrăitoarele5)
II) ?I:0, =G6V, G*:VA 1) 6tructuraliBarea magică a timpului) 2) 7aloarea magică a diferitelor momente ale Bilei& .nainte de răsăritul soarelui, după asfinţit, mieBul nopţii) 8) Eperienţe mistice .n timpul nopţii) ;) 7aloarea magică a Bilelor săptăm%nii) ) :arile săr$ători ca momente de concentrare ale timpului magic& nul Gou, pă$oteaBă, 0aştile, 6f) >(eorg(e ş)a) ) +oincidenţa fenomenelor şi cauBalitatea magică) ) +uantificarea timpului magic) 3) 7aloarea magică a numărului)
1) ?impul ca şi spatiul a fost de multă vreme o$iectul diferitelor discipline filosofice de la teoria cunoaşterii Rant-#ergson5 p%nă la filosofia istoriei şi cea eistentialistăl 9) Gu lipsesc nici lucrări din domeniul sociologiei şi al filosofiei religiilor, care studiaBă pro$lema timpului la popoarele mai putin evoluate) stfel este studiul lui @) @u$ert şi :) :auss intitulat 6tudiu sumar al repreBentărilor timpului .n magie si religie C, precum şi capitolul despre timp din Filosofia formelor sirn$olice a lui E) +assirer 1) În lucrările lui "evL-#ru(l se găseşte de asemenea un $ogat material asupra timpului la primitivi) In ceea ce priveşte materialul rom%nesc, amintim alături de colectiile folcloristice care aşteaptă să fie interpretate2, un studiu al lui E) #ernea ?impul la ţăranul 9
+) Aădulescu-:otru .n lucrarea iimp ,ri destin, #ucureşti, 19;C, face şi o epunere a diferitelor teorii asupra timpului) C "Qannee 6ociologiOue 19CC-19C15 şi reprodus .n :elanges dQ(istoire des religions, 0aris, 1929) 1 7ol) II, orovei, Giculiţă-7oronca, 0amfile etc)5 şi revistele de folclor& =eBătoarea, 2 vol) 13919295, Ion +reangă, 1; vol) 19C3-19215, ?udor 0amfile, vol) 1928-19235N +omoara satelor, vol) 1928-1925N IBvoracul, 21 vol) 19195N >(ilugul, 2 vol) 1912-191;5 etc)
rom%n) +ontri$uţie la pro$lema timpului .n religie si magie 8, lipsit .nsă de documentarea ştiintifică necesară)
#ucureşti 19;15, care e completarea cu deBvoltări literare a studiului, +ontri$ulii la pro$lema calendarului .n satul +ornova, r(iva, vol) J, nr) 1-;, 1982, p) 191-2C) ; @) #ergson, Essai sur les donnees immn diates de la concience, 0ans, 198, p) )
.ntreprinsă cu succes dec%t .ntr-un anumit timp) Eistă deci timpuri rele şi timpuri $une, faste sau nefaste, a căror .nşirare cronologică formeaBă calendarul magic) 2) 0entru a ne convinge de aceasta, nu avem dec%t să trecem .n revistă c%teva aspecte ale Bilei, săptăm%nii sau anului .n legătură cu actiunile magice) lată, de pildă, apa pentru desc%ntat, 'apa ne.nceputăK tre$uie luată de la iBvor dimineata p%nă nu iese soarele şi pe nem%ncat3) (eorg(e, pentru a fi sănătos tot anul) În sc(im$ seara, după asfintitul soarelui, se .ncepe timpul rău al noptii, .n care demonii şi vrăile vătămătoare .şi .ncep actiunile lor nefaste)
strigoi ş)a) şi pot să cauBeBe cele mai mari nenorociri) În special orele de la mieBul noptii sunt cele mai critice) În timpul noptii se pare, conform mentalitătii magice, că lumea e oarecum părăsită de geniile $une şi lăsată pradă puterilor demonice) Ivirea Borilor sau 'c%ntatul cocoşilorK e primul semn de salvare din ad%ncimile noptii, ad%ncimi ce constituie adevărate coşmare) În Dcoliş se crede că .n timpul c%t nu c%ntă cocoşii se .nt%mplă multe rele)
mistică .n legătură cu lumea demonilor şi a spiritelor) stfel, un sunet auBit .n noapte, o mişcare a unei crengi, o um$ră mai pronunţată sau o lumină neo$işnuită vor fi interpretate aproape .ntotdeauna .n sens mistic, eplicatia fiBică răm%n%nd pe al doilea plan) m văBut eemple şi .n capitolul precedent .n legătură cu geografia mitologică) ici mai reproducem două tete) ,Eu am auBit nu ştiu ce .ntr-o noapte) m pornit noaptea la :uncel) 0e drum, cum am adormit acolo m-am treBit cu un Bgomot mare de tot pe dincolo de vale) C v%eit aşa de tare ca o $idiganie, daQ o fost pe sus) $ia am mers de ur.t p%nă la coli$ă) 0ărea că tot $ine se Bguduie păm%ntu aşa trea$ă mare o fostK19) ,Ddată o venit nu ştiu ce şi o făcut ca $roaştele) Ge scularăm şi se duse tot c%răind) Făcea Bgomot ca porciiN ne-am dus .n casă) +eva este-n .ntunericul noptii, ceva suflet ne(odinit, o cine ştie ceK 2C)
le măn%ncă uliul găinile2, altele nu-1 scot duminica şi martea 2, sau miercurea şi vinerea2)
din punct de vedere al succesului unei actiuni) ceastă conceptie magică despre un timp neomogen, discontinuu, a stat pro$a$il şi la $aBa calendarului) +alendarul nu este dec%t o .nşiruire de timpuri $une şi rele in care săr$ătorile marc(eaBă momentele critice ale timpului;C) Fiecare mare săr$ătoare a anului inaugureaBă o epocă ce stă su$ influenta acelei săr$ători;l) 6ă dam un eemplu& nul Gon este .nceputul unei perioade de timp) 0entru mentalitatea magică acest .nceput, prima Bi din an, cuprinde .n sine .n mod virtual, toate posi$ilitătile anului ce urmeaBă) (eorg(e, dacă te scalBi sau te speli cu rouă, te vindeci de orice $oală;9) Xar plantele de leac se culeg cele de primăvară .n 7inerea Ausaliilor, iar cele de toamnă la -Hiua +ruciio) ?ot la săr$ători mari se crede că and comorile1) (eorg(e8) la Ispas şi la Ausalii se face slu$ă de ploaie ;) "a 1 mai se pune ,,armindenK din mesteacăn, salcă sau alt copac, la
6%nB%iene se fac ,,curuniK al$e şi gal$ene la casă, la vite şi la pomi) lte săr$ători sunt ,opriteK pentru anumite activităti omeneşti) În Biua de 0aşti, de Ausalii şi de +răciun nu-i $ine să scoti gunoiul afară) ?rei marti după 0aşti nu-i $ine să lucreBi nimic pentru trăBnet3) ?ot pentru trăBnet se tine 6f) Ilie9) 0entru vite se tineau mai de mult Foca, :arina, 0antelimonul şi @aralampie>D ) Eistă de asemenea legături cauBale prin intermediul timpului .ntre fenomenele eceptionale şi anumite .nt%mplări) stfel c%nd c%ntă tarca, on o găină cocoşeşte, vesteşte ceva rău1) "a fel c%nd ti se $ate oc(iul drept, c%nd urlă c%inele, c%nd viseBi porci 2, toate anuntă .nt%mplări rele) Înflorirea pomilor a doua oară sau fenomenele cosmice ecepţionale, cum sunt eclipsele şi cometele, prevestesc răB$oi sau moarte .ntre oameni8) r mai tre$ui să amintim că faBele lunii lună nouă, lună plină5, mişcarea astrelor ş)a) au conform viBiunii magice un rol important pentru viata şi activitatea omenească, credint ce a dus la deBvoltarea astrologiei şi (oroscopiei) E de remarcat faptul că ni1 se, .nt%lnsc dec%t foarte rar povestiri pentru .nt%mplări fericite, ceea ce se ep1ică, după epresia unui tăran, ,,că de $ine nu se teme omulK;) ?eama de nenorociri, nesiguranta viitorului au fost motivele principale care au dus la crearea at%tor credinte- şi superstitii .n legătură cu viata omului )
măn%ncă nimic şi nu se $ea apă) ?ot .n acest scop se tine şi postul :aicii 0recistii pentru care nu tre$uie să dormi şapte Bile6) 3) 0rin eemplificările din urmă pro$lema timpului se leagă de cea a numărului) 0entru a fi eficace o actiune magică, nu e suficient să fie săv%rşită .ntr-un anumit timp şi loc, ci ea tre$uie repetată de mai multe ori) stfel desc%ntecele se repetă .n general de trei ori sau de nouă ori9) 0rocedeul repetirilor se eplică de o$icei prin eficacitatea individuală a anumitor numere, trei, şase, nouă, sustin%ndu-se de pildă că numai 'a noua oarăK este cu leac) lte vrăitoare cred din contra că vindecarea vine de la toate cele nouă desc%ntări) =i .n sf%rşit altele sustin că din cele nouă repetiri numai una este cu leac, dar nu se tie care anume) 7aloarea magică a numerelor se .nt%lneşte .nsă şi .n alte ocaBii independente de timp, cum ar fi numărul persoanelor care tre$uie să .ndeplinească o actiune magică, şapte femei $ătr%ne, şapte popi, trei copii, sau numărul o$iectelor .ntre$uintate .n ritual& nouă căr$uni, unsoare de nouă feluri) În desc%ntece se .nt%lnesc adesea şi fiinte mitologice al căror număr este de nouă sau de nouăBeci şi nouă) stfel unele numere primesc .n conceplia magică o individualitate proprie, fiind dotate cu puteri speciale ce se pot transmite o$iectelor, fiintelor şi actiunilor la care participă) În mentalitatea popoarelor primitive credinta .n valoarea magică a numerelor este mult mai puternică) +a$ala orientală, ştiinta sacră a numerelor, nu e dec%t .nflorirea acestei credinte) Gici c(iar oamenii de .naltă cultură din Bilele noastre nu sunt scutiti, după cum se ştie, .ntru totul de superstitia anumitor numere) GD?E& 1 2 8 ;
celaşi lucru .l afirmă şi :) :auss& ,ctele şi repreBentările religiei şi putem adăuga şi ale magiei, comportă noiuni de spatiu şi timp .n de-auns de diferite de notiunea normală) E indiscuta$il
că această notiune religioasă a timpului a stat la $aBa ela$orării calendarelorK, :elanges dQ(istoire des religions, p) 139-19C) 3 0ădureni, 6usana +iordea, 3 ani) 9 @ădate, 7ironica #onda, 3 ani) 1o Dcoliş, 7asile #rata, ; ani) +f) şi ?) 0apa(agi, +ercetări in :unlii puseni, >rai _i 6uflet, vol) II, 192, p) ;8) 11 6ălciua-de-Xos, Gastasie avrilă #orBa, 1 ani) 1 Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 ani) 1 0entru primitivi această su$stituire se poate face c(iar .n timpul Bilei) ") #ru(l ne spun că dacă un malaeB Băreşte .ntr-o poiană un cer$ o$işnuit şi dacă-şi aminteşte că .n apropiere este un morm%nt proaspăt, el crede că cer$ul nu este dec%t mortul .nviat op) cit), p) 125) 13 #ăişoara, 7asile Haiu, C ani) 19 Dcoliş, Frăs%na :untean, 8 an) 2C Dcoliş, idem) 21 Dcoliş, :aria 6$%ncă, C an) 22 Dcoliş, 0etru 6$%ncă, 3 ani) 28 6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa, 1 an) 2; Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an) 2 0oşaga-de-Xos,) ?udoră *rs, 8 an) 2 Dcoliş, 7asile #rata, ; an) 2 6ălciua-de-6us, "ina +(irilă, ; an) 23 Dcoliş, 7asile #rata, ; an) 29 6ălciua-de-6us, idem) 8C Dcoliş, Gastasie :ulea, C an) 81 #ăişoara, 7asile Haiu, C an) 82 0oşaga-de-os, :ărie #%rdea, 3 an) 88 Dcoliş, :aria 6$%ncă, C ani) 8; 0oşaga-de-Xos, ?udoră *rs, 83 an) 8 6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa, 1 an) 8 0oşaga-de-Xos, ?udoră *rs, 83 an) 8 Idem) •
83 Dcoliş, Frăs%na :untean, 8 an) 89 Dcoliş, idem) ;C aşa Hapra, 28 an5) 7eBi şi Fr%ncu-+andrea, op) cit), p) 128-12;) ; ,:ai de mult se fa-cea călindar de ceapă .n seara de nu Gou) "ua o ceapă şi lua 12 coi şi punea sare şi punea o s.tă pe ea) În Biua de nul Gou, dimineaÎa, lua ceapa şi numea& asta lună aşa vreme a fi) =i dintr-aia g%cea el lunileK, #ăişoara, 7asile Haiu, C ani +f) Fr%ncu-+andrea, op) cit), p) 121-1225) ; *n măr de-a nost nu făcea mere şi am Bis c%tă vecinu& :ă, (ai $agă-te c(iBăşi că dacă nu eu .l tai\) Iaco$ o B.s& #a, eu nu mă $ag\) şi s-o $ăgat tată-so şi o făcut mereK Dcoliş, 0etru 6$%nca, 3 ani5) +a să rodească pomii se afumă la sfinti) Dcoliş, :aria :untean, C ani5) ; Dcoliş, Ileana +ora, 9C ani) ;3 Drăşti, loană *rdă, ; an) ;9 Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 an) C Dcoliş, Gastasie :ulea, C an) 1 Dcoliş, 7asile #rata, ; an) 2 Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an) 8 "a 6f) >(eorg(e .m$răcăm un om cu frunBă, de nu se vede de frunBă) 6e duce pe ulită, r%d de el ciledurileK Idem5) ,,"a poalele munilor .n valea superioară a rieşului5, .n Biua de 6%ngiorB feciorii tocmesc un lăutar, se duc cu tolii .n pădure unde .m$racă pe unul din ei cu frunBă de fag şi .1 pun călare pe un cal, iar ceilalti se
.nşiră .n urma lui şi se .ntorc c(iuind şi uc%nd) În sat oacă .naintea fiecărei case, iar stăp%nul casei le dă $ani şi c%te o doniă de vin) cest o$icei mai e şi pe la #aia-de-rieş cu deose$ire numai că feciorul se .m$racă .n frunBă de mesteacăn şi nu e .nsolit dec%t numai de un lăutar care c%ntă şi 6%ngiorBul\, oacă .naintea caselor, iar cei din urul lui .l udă cu apăK) Fr%ncu +andrea, op) cit), p) 1295) ; Dcoliş, idem) Dcoliş, idem) Dcoliş, 0etru 6$%ncă, 3 an) +f) Fr%ncu-+andrea, op) cit), p) 18) griş, :aria "uca, 9 am) 3 Dcoliş, :ărie 6$%ncă, C an) 9 În Biua de 6f) Ilie o lucrat cineva şi c%nd s-o co$or.t de pe $oag(e o şi trăBnit-oK idem5N ,*nii mai lucra, daQ tot se mai arăta Iisus de-i mai dregeK Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 an5) C +f) Fr%ncu-+andrea, op) cit), p) 18) 1 Dcoliş, 7asile #rata, ; an) 2 Dcoliş, idem) 8 Dcoliş, idem) ; Dcoliş, idem) În această privinnă #) :alinSsMi face următoarele uste o$serva?ii& ,:agia o .nt%lnim pretutindeni unde elementele (aBardului, ale accidentalului şi ocul emoNiilor oscil%nd .ntre sperantă şi teamă .`i dau drumul li$er) Gu o .nt%lnim niciodată acolo unde ceea ce vrei să o$tii poate fi atins cu o lovitură sigură, unde reBultatul depinde .ntr-un anumit fel de metodele raÎionale şi de procedeele te(nice) :agia se .nt%lneşte mai mult acolo, unde elementul de pericol este .n evidenă) Gu o .nt%lnim pretutindeni unde o siguran+ perfectă nu lasă loc la nici un presentiment) lată factorul psi(ologicK) #) :alinoSsMi, :Lt( .n primitive psLc(ologL, p) 1C3, citat de ") #ru(l, op) cit), p) 2-85) Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C ani) Dcoliş, idem)
3
Dcoliş, idem) 9 0rivită statistic frecvenla numerelor magice din :untii puseni, procentul cel mai mare .l o$line numărul ,nouăK 2,2 5, urm%nd după aceea numărul ,treiK 21,3 5) cest aspect va fi analiBat mai amănunlit la capitolul despre
III) 7IWV, ?E@GI+V, :E
1) Fiind familiariBati, după analiBa spatiului şi timpului, cu perspectivele g%ndirii magice nu ne este greu să g(icim de la .nceput că şi viata, care nu e dec%t desfăşurarea timpului psi(o $iologic, va fi privită .ntr-un mod deose$it de felul .n care suntem o$işnuiti să o vedem) 0entru noi viata se scurge lent, .n ritm crescendo şi descrescendo) +(iar şi atunci,c%nd vor$im despre v%rstă se su$.nţ&elege o unitate organică, o continuitate $iologică şi psi(ică, ce leagă diferitele faBe ale vietii) În g%ndirea magică .nsă, viala apare formată dintr-o succesiune de momente deose$ite calitativ, structural) "a popoarele primitive se constată c(iar o discontinuitate .n ceea ce priveşte copilăria şi maturitatea) Individul c%nd trece prin riturile speciale, dintr-o v%rstă .n alta, devine după credinta lor un alt om, cu un alt eu) În unna acestei conceptii au luat naştere clasele de v%rstă pe care le găsim la toate popoarele, mai ales .n stadiul primitiv) 6e produce c(iar o discontinuitate religioasă prin care orice faBă a vietii c%ştigă o semnificalie magică deose$ită& naşterea, nunta, sarcina, moartea etc) marcate prin rituri de initiere) 6e poate deci vor$i de un ,timp $iologic religios transfiguratK 1) FaBele vietii sunt adesea despărtite printr-o epocă critică, mai scurtă sau mai lungă, marcată prin o multime de precepte rituale) 2) E desigur interesant să treci .n revistă credintele .n legătură cu viBiunea magică despre viată c(iar şi numai la poporul rom%n) 6urpriBele se pot găsi .n epresii şi o$iceiuri de fiecare Bi) +ele mai numeroase credinte de natură magică sunt .nsă .n legătură cu naşterea, care este şi evenimentul cel mai important din viată) 0rimele Bile de la naştere constituie timpul ,,criticK .n viala fiecărui om deoarece atunci i se scrie ursita)
timpul sarcinei, c%nd femeia gravidă tre$uie să respecte o multime de prescriptii) ?oate acele indicatii ta$u nu au alt scop dec%t de a .mpiedica sau de a facilita transmiterea anumitor defecte sau calităti fiintei ce se plămădeşte .n straturile mumei)
copilărie şi pu$ertate, ci .n primele Bile de la naştere c%nd i se urBeşte .ntregul fir al vietii) ,*rsitoareleK, fiinte mitologice varia$ile ci numărQ;, nu sunt, după &părerea noastră, dec%t personificarea t%rBie a acestei străvec(i credinte)
poBitivă) :ai ales pentru popoarele primitive te(nica magică este tot at%t de necesară ca şi cea poBitivă) 0entru melaneBieni .nsemneaBă să pierBi timpul la pescuit arunc%nd o plasă fără să respecti riturile care sunt asociate22) :agia şi activitatea omenească devin astfel elemente insepara$ile) ceasta nu .nsemneaBă că primitivul ar ignora efectele datorate efortului uman sau datorate proprietătilor naturale ale lucrurilor) :agia este ceva care se adaugă la celelalte efecte) ?otuşi melaneBienii din insulele ?ro$riand, care sunt ecelenti cultivatori, sunt convinşi, spune :alinoSsMi, că fără magie nici .ndem%narea lor, nici munca asiduă, nici ploaia, nici $ogăXia solului nu pot să aducă roadele dorite)
călc%nd .n urma unui om $olnav2) Dri .n procedeul de vindecare prin desc%ntec, prin maslu făcut de trei sau şapte popi23, prin rugăc rugăciu iuni nile le alor alor şapt şaptee femei femei $ă $ătr tr%ne %ne sau sau prin prin citi citirea rea 7sul 7sului ui şi 0araclisului :aicii reutatea dispare .nsă .ndată ce alături de procedee se adaugă nume de plante cu efecte terapeutice82& iar$a r$a lui ?atin 6inp(L (Ltu tum m offic officina inale le5, 5, rosto rostopa pască scă +(e +(eli lidon doniu ium m maus maus5, 5, lipe lipean an "app "appaa maor5 maor5,, sunătoar sunătoaree @Lperi @Lpericum cum perfora perforatum tum5, 5, $uruian $uruianaa matric matricei ei ?an ?anace acetu tum m vu vulg lgar are5 e5,, ustur usturoi oi ll lliu ium m sati sativum vum5, 5, $u $uru ruian ianăă de Bgai$ Bg ai$ă, ă, $u $usu suio iocc Dci Dcinum num $a $asi sili licum cum55 ş)a) ş)a)88, sau sau .ntr .ntre$u e$uin inta tarea rea diferitelor su$stante& lapte de capră neagră, miere de stup, unt, piele de şarpe, apă ne.ncepută, căr$uni stinşi, tuică, unsoare de două feluri etc) =i tot astfel poli să fii sigur că e vor$a de pură magie c%nd pentru a vindeca ,scalaK de la piciorul unui animal ti se recomandă să-i .ntorci urma cu paiştea .n os sau oprirea ,,r%ndurilorK prin purtarea unor flori roşii .n s%n sau la gurguiul opinc op incil ilor or,, sau sau prin prin .ntr .ntre$u e$uin intar tarea ea prime primeii cămăş cămăşii a unu unuii co copi pil, l, pentru a nu mai vor$i de at%t de variata com$atere magică a ciumei) GD?E& I") I") #lag agaa, +ursul
Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an) Dcoliş,)Gastasie :ulea, C an) Dcoliş, ideBn) 3
Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 ani) 13 Dcoli`, :aria 6$%ncă, C ani) +f) Fr%ncu-+andrea, op) cit), p) 1;) 19 lată c%teva eemple& ,
Ga, cioară, un dinte de os şi-mi dă unul de fier\ K 0oşaga-deXos, ?udoră *rs, 8 ani5) 2C 7eBi +apitolul 7răile, p) ;1) 21 0entru a nu se face strigoi se pun .n sicriu arnici negru sau .i străpunge inima mortului eu o seceră, iar dacă strigoiul se arată după .nmorm%ntare, atunci se scoate din groapă şi se ia pielea de pe el, Em) 0etrovici, op) cit), p) 1-1) Eistă sate .n :unpi puseni .n care deB(umarea se face c(iar .n preBena preoilor in urul Hlatnei5) 22 "evL-#ru(l, Eperience mLstiOue, p) ;9) 28 stfel ca o plantaie să fie fertilă tre$uie să fie cultivată de o femeie .nsărcinată, iar pentru ca tu$erculele de ,,taroK să fie mari şi rotu rotund nde, e, se .ngr .ngroa oapă pă .n plan planta tai iee piet pietre re de acee aceeaş aşii form formăă rotunde rotunde şi mari op) cit), p) 2;25) ?ri$ul australian australian Gagas pentru a o$line o recoltă $ogată eecută o aciune sim$olică, .n care prin mimică şi gesturi se imită cum apasă de greu .n spate povara din recolta $ogată a plantei ,padiK i$idem, p) 2395) 2; Dcoli`, Gastasie :ulea, C ani) 2 Deoliş, 7asile #rata, ; ani) 2 Eistă o serie de indic;ii magice .n legătură cu cele mai neinsemnate actiuni Bilnice ale omului& să nu te scoli din pat cu piciorul st%ng, să nu te atingi cu mătura că te dor picioarele, să nu te ştergi doi inşi pe aceeaşi ştergătoare că te ceri, să nu coşi cămaşa pe om că se apropie de el Ge$unu
flori al$e, .i $ună pentru gonitK Dcoliş,
0A?E
1) ?erminologia rom%nească referitoare la foclorul magic ne oferă o mare variatie şi $ogălie) E suficient pentru aceasta să amintim că numai .n ceea ce priveşte incantatia magică şi actiunea ei, avem mai multe sinonime& desc%ntece, vrăi, farmece, făcături, desfaceri, $oscoane, năvrăii ş)a) ceastă $ogătie denotă marea consideratie de care se $ucură fenomenele magice la poporul rom%n, indic%nd şi anumite influente suferite .n decursul timpului) E de remarcat .nsă faptul că at%t ,desc%nteculK, de origine latină, c%t şi 'vraaK, de origine slavă, şi 'farmeculK, de origine grecească, eprimă .n lim$aul popular unul şi acelaşi lucru, fiind deci vor$a numai de un .mprumut de termeni, nu şi de notiuni) ?otuşi evolutia semantică şi necesităti de natură metodologică ne pretind să facem unele distinctii) stfel desc%ntatul şi desfacerile cuprind magie defensivă, iar vrăile şi farmecele pe cea ofensivă) orovei, care a arătat că nu tre$uie să facem deose$ire dec%t .ntre desc%ntece, de o parte, şi vrăi şi farmece, de altă parte) '7raa şi farmecul este unul şi acelaşi lucru, spune >orovei şi .nsemneaBă
operapia sau actiunea săv%rşită .n scop de a face cuiva $ine sau ran cu autorul unor forte supranaturale de care dispune o anumită persoană .n legătură cu puterile oculte,
magice sunt simple supravieţuiri, superstitii din epocile anterioare, transmise pe calea traditiei sau initiatică, iar vrăitorii nu sunt dec%t depoBitarii acestei traditii)
desc%ntec de la persoane diferite, 2 ung%nd la aceeaşi constatare& varianta se produce, făc%nd a$stractie de variatia lim$aului, numai prin su$stituiri de imagini) cestor variante le-am dat numele de inter-individuale) lături de această eperientă am mai .ncercat o a doua) m cerut să mi se dicteBe de către acelaşi vrăitor aceleaşi desc%ntece la anumite intervale de timp) m constatat astfel că de fiecare data desc%ntecul preBenta o altă versiune, uneori invers%ndu-se c(iar imaginile intuitive) ceste variante, pe care le-am numit intt-aindividuale, preBintă o foarte mare asemănare cu cele interindividuale, dovedind că unul şi acelaşi proces le produce pe am%ndouă) 7răitorul creeaBă de fiecare dată desc%ntecul, servindu-se .nsă de materialul stereotip al imaginilor intuitive)
.ntocmai de la un .naintaş, dar poate fi .n acelaşi timp o invenţie mai mult sau mai putin conştientă a vrăitorului respectiv, c(iar şi atunci c%nd s-ar găsi identică şi la alti vrăitori) Driginalitatea unei astfel de inventii nu este dec%t un li$er eercitiu al vrăitorului cu principiile magice generale) 0entru a dovedi aceasta, să dăm c%teva eemple) Între credintele citate .n prima parte a lucrării se găsesc unele care par a sta .ntre ele .ntr-o vădită contradictie) stfel se spune că nu e $ine să lucreBi nimic .n afară din casă după asfintitul soarelui, pentru a te feri de puterile necurate ale noptii)
ar ieşi .n cale, c(iar şi o tarcă, iar cu s%ngele ei să ungă teava puştii) În tot parcursul drumului, conditia esentială este de a nu fi .ntre$at de nimeni sau .n caBul cel mai rău să nu i se răspundă) celeaşi reguli se o$servă şi pentru norocul la pescuit) *neori se .ntre$uinteaBă .n acest scop şi ,,pastaK) +ine vrea să prindă peşte se duce .n Biua de 0aşti la $iserică să primească ,,paştileK, dar nu le măn%ncă, le ia şi le aruncă la peşti .n apă şi aduce peşte totdeauna) Funia de om sp%nBurat de asemenea aduce noroc la pescuit) ,*n om a avut şi-o prins peşte mult, daQ no putut-o tinea mult timp, că 1-o fost strigat noapteaP ) =i la v%nat, cine vrea să ai$ă noroc .şi leagă ,,paştileK .ntr-o ,cloam$ăK creangă5 şi le .mpuşcă) tunci, c%nd merge la v%nat vine o cătană mica 6atana5 - numai el o vede - cu o ,,$eardăPQ secure5 .n m%nă şi ea dă cu ),$eardaK şi orice v%nat merge .naintea lui) cela nu mai scapă de e13) 0rin astfel de procedee vrăitoreşti .şi eplică poporul calitătile eceptionale ale unor v%nători, $ănuiti adesea de legături necurate şi despre care se povestesc isprăvi unde superstitia .şi dă m%na cu legenda) 'D fost aici .n 0oşaga-de-6us un v%nător, #odea Gicolaie .i B%cea, şi o ieşit de la ?urda prefectul şi pretorul la v%nat şi o tot um$lat toată Biua) =i o B%s ăla către 0aşca, notarul de la 6ălciua& :ă, 0aşca mă, voi să mai um$lati patru Bile şi nuti v%na nimic, dar eu c%nd vreau atunci puşc Z\) =i o B%s pretorul să-i dea o litră\ Mg5 de vinars) =i el o pus puşca la oc(i şi o v%nat o căprioară) =i o B%s& (aidati pe un p%r%u\ şi o v%nat şi un porcK9)
sau ,iar$a fiarălorK .nc%t nu pot fi legati sau nu se lipeşte glontul de ei1 ;)
de unde au scos mătrăguna şi) mai fac trei mătănii cu fata spre apus) cestea fiind terminate, femeile se aşaBă spate la spate, una cu fata la răsărit, iar cealaltă la apus) +ea care este cu fata la apus ridică mătrăguna şi o predă celeia cu fata spre răsărit) +u aceasta ritualul culegerei se termină2;) În regiunea l$acului merg după mătrăgună şapte fete .n pielea goală cu o pogace şi cu lapte de 'gudăK cătea5) 0ogacea o dan la feciori, să um$le feciorii după ele cum um$lă c%nii după 'gudăK2) În caBul c%nd fetele nu eecută ritualul prescris, mătrăguna se poate răB$una pe ele lu%ndu-le mintile şi făc%ndu-le să se deB$race .ntre oameni2)
nu te iau să $olunBăşti, ci te iau să .ndrăgeşti81 lar c%nd se culege pentru ),măritatK se spune& :ătrăgună, doamnă $ună, mărită-mă-n astă lună, dacă nu .n (aialantă să nu fiu nemăritată82) +ă s-a ros coada de $eartă, deetele de inele şi grumaBii de mărele88 +ă de nu mă-i mărita,
afuriseniilor dau din o$iectul furat păgu$aşului şi popii din "uncă, căruia i se adreseaBă de cele mai multe on locuitorii acestei regiuni, şi atunci mai repede păteşte rău păgu$aşul şi c(iar popa dec%t (olul;C) ,,"a fratele $ătr%nului ăsta i-o furat nişte feciori două oi care o fost mai $une) =i el s-o lăudat către altii că-i face pe ăia de-i aduce oile şi ăia or auBit şi s-or dus la popa din "uncă şi s-or .mpăcat cu el) +%nd s-o dus păgu$aşul, popa nu s-o apucat să-i facă) tunci s-o dus la popa din DcolişeI, daQ o B%s că pentru două oi nu se plăteşte, că or m%ncat multi poate şi tu ai m%ncat Z\;1) )
=i c%nd s-or .mplinit şapte ani, mar(ăle noastre or .nceput să B$iere .n poiată, .n timpul noplii) ?ata s-o nimerit atunci să iese afară) Eu dimineata le dau m%ncare la vaci, un vitel 1-am găsit mort) 7iu iute la tata şi .i spui) 6-or fi culcat vacile pe el Z/\) +um să se culce, că s-o culcat dincoace\ Z "-am tăiat) ?ata .n după-amiaBa aceia n-o mai m%ncat nimic, i-o intrat aeru\ du(ul5 c%nd o ieşit .n puterea noplii afară)
păr şi ată putredă) C mars ea să le t%pe pe apă) C mai făcut .n sara următoare, atunci am găsit numai două .mput%ciuni) +%nd o făcut a tr%ia sară, n-m mai găs%t nimic) C măsurat casa c-o ată şi c-o olcută oală5 nouă din colt .n colt şi le-a .ngropat la un colt) şi neo spus să c(emăm pe unul din #rădet .n fiecare lună)
frumos)
procedee magice este ciuma) 0rin 'ciumăK se .ntelege .n general orice epidemie sau epiBootie) 0rocedeul magic pentru alungarea ciumei e cunoscut de o$icei su$ numele de 'cămaşa ciumeiPQ;) În :untii puseni, şi mai ales .n partea dinspre c%mpie şi p%nă .n regiunea +luului, o$iceiul se practică şi .n Bilele noastre Aitualul după care se face cămaşa ciumei este .n liniile sale esentiale identic .n toate satele) 7ariatiile apartin mai mult detaliilor) În Dcoliş, .n caBul unei epidemii constatată .n s%tele vecine, $ănuită că e 'ciumăPQ se adună .n timpul unei nopti, la una din ele, şapte femei $ătr%ne, şapte ,,$a$eK, şi .ncep să toarcă, să dapene, să urBească, să tese, să croiască şi să coase o cămaşă din c%nepă)
.n sat, toată lumea să str%ge& 6ă meargă afară Z\ =i atunci strigă .ntreg satul& ,,@o, dati după ea ZK) GD?E& 1
6) Fl) :arian, 7răi, farmece Lci desfaceri, #ucureşti, 139, p) ) 2 ) >orovei, avrilă #orBa, 1 ani) Dcoliş, 0etru 6$%ncă, 3 ani) Dcoliş, Ignat 0opa, 3 ani) În comuna 0urcăreti l$a5 se dau .n acelaşi scop de prosperare 'paştiK tuturor animalelor domestice) Dcoliş, idem) 3 6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa, 1 an) 9 6ălciua-de-Xos, idem) 1C Dcoliş, 7asile #rata, ; an) 11 '?etea Ion de la pădure era păBitor la un $aron ungur din +(imitelnicu de +%mpie) Era pădurar şi griea şi de stupină) El se ducea la matcă şi .i spunea unde să se ducă) Ddată la o cr%şmă s-o prins că cine să duce să-i aducă de la el un stup noaptea din pădure) *nu s-o apucat că-i aduce şi toată noaptea s-o preum$lat prin stupină p%nă dimineata c%nd 1-o slo$oB%t elK) ?ritenii-deXos, ?urda, Aoşca 7aler, ;9 ani, 18 Dctomvrie 19;C5) 12 Făgetul Ierii, Floarea "ung, 3 an) +f) şi ?) 0apa(agi, op) cit), p) ;2) 18 Dcoliş, ?odor +retu, an) 1a 6piriduşulK este un o$iect .ntre$uintat de vrăitori, căruia i se atri$uie .ntre alte calităti magice şi posi$ilitatea de a fi interpretul .ntre diavol şi vrăitor) 6piriduşul se tine de o$icei ascuns şi e făcut din diferite părti de animale& cap de peste sau de $roască, oase etc) 6piriduşul se poate lua ca şi mătrăguna pentru mai multe scopuri& pentru oc, avere sau succes .n viată şi altele) +f) şi =eBătoarea, I, p) 2;9, II, p) 9, Elena 7oronca, orovei, +redinfi .i superstifii ale poporului rom%n, p) 1C1 şi
1 D tradiie culeasă din Dcoliş spune despre 0intea 7iteaBul că o $a$ă vrăitoare care i-a fost moaşă 1-a fermecat să nu se prindă de el glonul de puşcă 6) :oldovan, op) cit), p) 115) 'Iar$a fiarălor, taie .n palmă şi-o $agă) Eu am văBut om legat cu funia şi ăla n-o stat legatK Dcoliş, Ignat 0opa, 3 ani5) '+ică, dacă ai putea găsi unde-i cui$ul d%nsului ariciului5, apoi dacă are pui, să-i .mpiedici, c-apoi ice că el cunoaşte iar$a fiarălor şi aduce şi despiedecă puii) tunci te duci şi cerci cauti5 .n cui$ul d%nsului şi găseşti iar$a fiarălor) poi cu iar$a fiarălor poi descuia uşile) C ii .n $r%ncă `i-apoi pui $r%nca pe u=ă şi se descuie uşaK Em) 0etrovici,-op) cit), p) 125) 1 6oacră-mea de la 6ălciua spunea că o vent o idancă să-i aducă mătrăgună de unde nu c%ntă cocoşul să o $age .n $utea cu vinK Dcoliş, :aria 6$%ncă, C ani5) 1 7aler #utură, +ultul mătrăgunei .n ttmunfii puseni) În& >r%dina mea, +lu, an) II 1985, nr) 1C-11, p) 21) 13 7răile de dragoste sunt foarte numeroase, deşi noi n-am putut culege prea multe) În 7alea 7adului trăia p%nă acum c%iva ani un vrăitor vestit pentru .ntreaga regiune, >oa 7eselie, Bis ,?opuK vent din partea superioară a 7ăii rieşului, de la :uşca5 care ştia şi 'farmece de dragosteK) 7răile de dragoste nu sunt .nsă .ntotdeauna efectuate de un vrăitor special, ci c(iar de persoana .n c(estiune) stfel unele fete fură aa de la iBmenele unui fecior şi suindu-se pe cuptor Bic& ,,+um cade aa aşa să vie cutare fecior la mineK Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C ani5) 19 Făgetul Ierii, 6usana ?odor, 32 ani) 2C Dcoliş, :aria :anciu, an) 21 Făgetul Ierii, Floarea "ung, 3 an) 22 7) #utură, op) cit), p) 2C) 28 Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 an) 2; 7) #utură op) cit), p) 2C) 2 Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an) 2 ,,"a noi or .m$olunB%t nişte fete, se deB$răcau .ntre oameni) "e-o $;tut cu uraiiK Dcoliş, :aria 6$%ncă, C ani5) 2 7aler #utură, op) cit), p) 21) 23 7) #utură, i$idem, p) 2C) 29 Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an) 8C Em) 0etrovici, op) cit), p) 1C)
81 7) #utură, op) cit), p) 21 6ălciua5) 82 Deoliş, Gastasie +(iampău, 83 an) 88 7) #utură, op) cit), p) 21 6ălciua5) 8; Făgetul Ierii, Floarea "ung, 3 ani) 8 7) #utură, op) cit), p) 21) 8 +are fac legături duc mătrăgună .n timeteu şi atunci .i legat p%nă moare să nu ai$ă trea$ă cu alte muieri, să nu se .nsoare Dcoliş, Gastasie +(iampău, 83 an5N 'Eu numa cu muierea mea am putut face am .ncercat şi cu altele, dar n-am putut5) +u soia c%nd ai timp şi Biua şi noaptea poi face, dar cu alta nuK Dcoliş, 0opa Ignat, 3 ani5) Eistă şi vrăi pentru redarea puterii $ăr$atului, deşi din :unii puseni nu ne-au fost comunicate dec%t următoarele trei versuri, care sunt un fragment, sau mai de gra$ă, o parodie, a unui atare desc%ntec& *mf1ă-l.-se, g%nfa-l.-se, forfoiaBa scoală-l.-se) Făgetul Ierii, Floare "ung, 3 ani5) 8 Dcoliş, Ignat 0opa, 3 an) 83 *n studiu mai deBvoltat asupra acestei pro$leme, cu $ogat material documentar, a scris :ircea Eliade, "e culte de la :andragore en Aoumanie, Halmois) Aevue des etudes religieuses 0u$liee sous la direction de :) Eliade, #ucureşti, 1983, p) 2C9-225) 89 Dcoliş, 0etru 6$%nca, 3 ani) ;C ,,@oii dau din furătură şi la păgu$aş, că atunci păeşte el dacă plăteşte la popa) tunci mai iute moare păgu$aşul dec%t (oul)K Dcoliş, >ligor +urşeu, ani) ,Ddată mi-o dat o nevastă came şi nu mi s-o dus de aici din piept p%nă nu m-am dus la popa din #uru de mi-o cetit) =i st%nd su$ patrafir s-o făcut tău l%ngă mine, o ieşit apă a transpirat5, şi s-or dus umerile din mineK Dcoliş, ?oader +retu, an5) ;1 Dcoliş, :aria 6$%ncă, C ani) ;2 Dcoliş, :aria 6$%ncă, C an) ;8 C prăină .n v%rful căreia e legat un mototol de Bdrente şi serveşte la măturatul cuptorului ars, .nainte de a introduce p%inea) ;; Dcoliş, 0etru 6$%ncă, 3 an)
;
0lantă vennoasă, vomitivă 7eratrum al$um5) ; 6ă răm%ie farmecul .n stare latentă) ; =tiulete de porum$) ;3 6at pe linia #eiuş-Dradea) ;9 #an din fosta ustro-*ngarie RreutBer5) C *rme de $oturi) 1 F%naă #i(or5, Ion +ioară, ; ani august 19;C5) 2 0orum$ului) 8 +%mp #i(or5, 6aveta :oş, 3 ani august, 19;C5) ; Dcoliş, Gastasie :ulea, C ani) +f) 6 Fl) :arian, esellsc(aft, ien, 19C, p) ;) D$iceiul e studiat de ?eutsc( .n ?ara #%rsei Geustadt5, dar eistă şi .n 7alea 6e$eşului, ud) l$a com) =ugag5 şi pro$a$il şi .n alte părţi)
>r) >) ?ocilescu, :aterialuri folMloristice, #ucureşti, 19CC, vol) I, p) 1C şi 1;9) orovei,
Aeprodus şi .n Gaţura, #ucureşti, an) JJ7I 1985, p) 29-8C8)5 3 #ăişoara, 7asile Haiu, C ani)
II) :G 1)
1) m văBut .n capitolul precedent c%teva vrăi .n legătură cu diverse ocupatii .nt%lnite .n :untii puseni& v%nătoarea, pescuitul, al$inăritul) +um .nsă ocupaliile principale ale motilor sunt creşterea vitelor şi agricultura1, se .nIelege de la sine că practicile magice ce le .nsoţesc sunt şi ele etrem de variate) C $ună parte din aceste practici au fost amintite .ncă din primele capitole) ici am vrea să ne mai oprim asupra unei singure pro$leme magice, ce intereseaBă deopotrivă at%t agricultura, c%t şi creşterea vitelor) Ge vom opri asupra 'maneiK) 7răile .n legătură cu 'luatul manei P de la tarini, dar mai ales de la vaci, constituie tema cea mai frecventă din .ntreg folclorul magic din :untii puseni) +(iar şi numele de vrăitori sau vrăitoare, numite in regiunea cercetată de noi 'loaniceK, la 6cărişoara ,moroşteseK2, iar .n partea dinspre #i(or, ,moroanceK +riştior5, ,$osorcăiK, dar mai ales ,str%eK +%mp5, cuprinde aproape eclusiv pe magicianul care ştie să ia 'manaK) cest vrăitor trăieşte şi astăBi puternic .n credinţele, datinele şi povestirile motilor) ,,6tr%goiiK pot să fie şi $ăr$aţi, dar de cele mai multe on sunt femei) Ele se pot cunoaşte după aceea că nu au păr pe frunte8) :ai $ine .nsă le poate cunoaşte popa pentru că 'loanicileK nu se duc la spovedit;, iar c%nd popa Bice& '+apetele voastre
spune 'vacă mănoasăK, ,iar$ă mănoasăK)
$ăI at%tea semne, de la c%te vaci au luat laptele) :erg după aceea acasă, .şi despletesc c(icele şi .nconoară de nouă ori vaca căreia vor să-i dea laptele furat de la celelalte, rostind următoarele cuvinte& ,Gu .nconur cu $ătul acesta vaca, ci mana\ de la vacile .nsemnate pe răvaşul meu Z 6ă vină laptele de la ele la vaca aceasta, să fugă laptele de la ele, precum fug oile de lup şi găinile de uliuK) În timp ce rosteşte aceste cuvinte atinge cu $ătul vaca pe spinare)
fier$e la foc vine femeia care a luat mana şi cere putină apă că moare de sete)
unde se va afla, că $ună cinste vei căpăta ZK)
vor$eşte c(iar despre oc(i care nu văd, gură care nu mai rumegă, grumaB care nu mai poate trage şi strat care nu mai rodeşte 89 Eistă p%nă şi 'loaniceK care iau laptelede a femeile cu copil ;C) :odul cum se procedeaBă .n aceste vrăi nu 1-am putut afla) 6e cunoaşte .nsă .n fiecare sat din :untii puseni procedeul de a lua mana de la gr%u) 0entru aceasta ,IoanicileP; se duc miercurea şi vinerea dimineata .nainte de răsăritul soarelui din 0aşti p%nă .n Ausalii cu o 'măsărităPQ;1 .n c%mpul cu (olde) colo dau cu măsărita peste (oldele mai frumoase ale vecinilor p%nă se udă măsărită de rouă) 6torc apoi roua .ntr-un vas şi o duc acasă) +%nd fac p%ine .n cuptor pun .n covată două picături de rouă şi atunci p%inea creşte de Bece on pe c%tă făină a pus;2) În privinta măsăritei cu care se ia mana de la (olde .n Dcoliş circulă următoarea credinţă& ,)Iar$a draculuiK feriga5 .nfloreşte numai .n aunul 6%nB%ienelor la orele 12 noaptea fi)
6ălciua-de-Xos, Gastasie
pentru cunoaşterea magicului, 6i$iu, 19;;, 182 p)5 3 Dcoliş, idem, Dcolişel, Gicolae Gistor, C an) 9 6cărişoara, Em) 0etrovici, op) cit), p) 1) 1C l$ac, 6cărişoara-de-Xos, <) =andru, op) cit), p) 21 şi 2;) 11 Dcoliş, Gastasie :ulea, C anN Făgetul Ierii, Floarea "ung, 3 an) 12 ,,"a o giunincă ce fată prima oară i se găureşte cornul drept .n care i se pun trei fire de piper, trei fire de gr%u m%ndru, tăm%ie neagră şi argint viuK) ?) 0apa(agi, +ercet%ri .n :unii puseni, .n& >rai si 6uflet, an) II 1925, p) ;85) 18 În :ăgură, ud) #i(or ,,se pune .n cornul unincii& tăm%ie, gr%u de vară şi săm%ntă de c%nepă :ărie Gistor, an5) În +%mp, ud))#i(or, se pun& gr%u de vară, piperiu, 'irima păm%ntuluiK o $uruiană5, piatră pucioasă, tăm%ie neagră, măduvă de d%lmoc şi le astupă cu ceară 6avetă :oş, 3 an5) În +riştiorul-de-6us, ud) #i(or, c%nd fată vaca mai .nt%i se spun ?at%l nostru, +redeul şi 0oruncile, dar se pune şi .n corn ,,aur nec%ntăritK nuta lu ?ănase, an5) 1; Dcolişel, Gicolaie Gistor, C an) 1 Dcoliş, Gastasie :ulea, C an şi aBeta poporului, ?imişoara, III 1335, p) ) Aeprodusă şi .n 6) Fl) :arian, 6ăr$ătorile la rom%ni, vol) III, p) 2C-2C5) 28 Dcolişel, Filip 7%tca, ; an) 2; Dcoliş, 7asile #rata, ; an) 2 Dcoliş, Gastasie :ulea, C an)
III) 6*0EA6?IWIE =I :I?D"D>IE 1) +redine, practici şi vrăi) 2) +onservarea superstiiei prin plasticiBare mitică) 8) Eemple de plasticiBare mitică& lupta ,loanicelorK si luarea manei de la (olde) ;) lte eemple de aceeasi natură) ) :otivul luării laptelui de la distaniă) ) +aracteristicile superstifiei mitic camuflate)
1)
povestiri .n care se poate eclude de la .nceput orice legătură cu verosimilul, cu toate că mentalitatea satului le crede male) În astfel de povestiri se .ncadreaBă aproape .ntotdeauna isprăvile de o rară anvergură magică ale vrăitorilor cele$ri, sau ale loanicilor, eemplele cele mai numeroase fiind tot .n legătură cu pro$lema manei) lată c%teva din ele) 8) 'ici la ?opul o fost o femeie, o avut slugă) =i o tot auB%t sluga că stăp%na-i loanică) 6-o dat sara să vadă ce face $a$a) =i ea se deB$răca .n pielea goală şi se unge cu o unsoare) El s-o uns şi el şi s-o dus la =es2 şi o văBut pe $ătr%na acolo, s-o fost $ăt%nd .n tău cu loanicile de la 0oşaga şi din alte sate) El o auB%t spuind pe loanică că o B%s să vie gr%u la ea) El o văBut pe loanică venind acasă cum dădea cu o masă peste (olde) =i el n-o avut masă şi s-o deB$răcat şi o dat cu cămeşea peste sc(ini şi o adus la casa ?opului v%ntu, sc(ini, c%t streşina şurii)K8
vrăitoare şi-a m%nat sluga .n noaptea de 6%nor cu o năframă şi-o ulcică să-i aducă rouă de pe (olde) 6luga .nsă s-o dus la marginea pădurii şi i-o str%ns rouă de pe nişte spini) ?oanina, vrăitoarea şia lăsat, după o$icei, .n timpul noptii stogul negata) Goaptea at%tea frunBe s-au adunat pe stog de le puteai str%nge cu carulK;) 6ă retinem din acest eemplu, .n afară de motivul superstitiei, frumusetea de .ntruc(ipare mitologică plină de pitoresc a povestirii) "a r%ndul ei lupta vrăitoarelor ca temă de mitologie magică se poate .nt%lni şi ea separată, cum e caBul povestirii culeasă din Dcoliş& ,,"a o femeie o mers doi oameni străini să le dea sălaş) Eu, dragii mei, eu v-aş da, daQ .s numa eu cu fata şi avem oarece lucru\) Ei or B%s& Goi dormim orişiunde) 6ă ne lăsati şi numa cu capu su lavită şi lucrati orişice\)
E vor$a de credinta că se poate lua laptele vitelor de la distantă) ,Gişte oameni mergeau la moară) *nu o văBut o turmă de oi păsc%nd pe un păşunat frumos) :ă, nu creBi, o Bis cătră celălalt, că pot să mut oile alea la mine /\) :ă, ce vor$eşti tu Z\)
"a aceste deose$iri, vala$ile .n parte şi fată de povestirea creată, sau povestea-poveste, se mai poate adăuga, c%nd ne referim la cea din urmă& lipsa motivelor mitologice din povestirea magică)
Folticeni, an) I7 1395, p) 12-12) lte variante au fost culese de noi din ud) Găsăud 6%norB5 şi :untii 6e$eşului ud) l$a5)
0A?E ?AEI EGWII :>I+I 1) Introducere) 2)
1) m preciBat .n altă parte că prin desc%ntec nu tre$uie să .nelegem numai formula orală formată dintr-un anumit număr de versuri, ci .ntreg compleul magic .n care sunt recitate& gesturi, mimică, .ntre$uintarea diferitelor su$stante etc), constituind .mpreună cu formula orală un ritual magic pe care .l eecută o anumită persoană specialiBată şi .n vederea unui scop practic, de o$icei pentru vindecarea unei $oli) 7om distinge deci .n studiul desc%ntecelor trei mari pro$leme ce merită să fie tratate fiecare .n parte, fără a se pierde .nsă din vedere interdependenla lor) Înt%ia pro$lemă o constituie agentul magic sau desc%ntatorul, care m%nuieşte at%t practica magică respectivă, c%t şi formula orală de care se serveşte) m arătat că rolul desc%ntătorului .n viata unei vrăi sau a unui desc%ntec este remarca$il .nc%t merită o atentie deose$ită) doua pro$lemă o constituie desc%ntatul propriuBis, ,cotatulP; cum se spune .n :untii puseni, adică ritualul magic .n care apare desc%ntecul& gesturile şi mimica .ntre$uintată, timpul c%nd se desc%ntă, conditii ce tre$uiesc .ndeplinite pentru eficacitatea desc%ntecului) cest ritual depinde at%t de individualitatea fiecărui desc%ntător, c%t şi de anumite principii magice generale) treia şi ultima pro$lemă o formeaBă studiul formulei orale sau a desc%ntatului propriu-Bis, care depinde de asemenea de agentul magic) ci se va arăta .n ce constă te(nica unui desc%ntec, procedeele şi formulele la care se recurge mai des) 0entru reBultatele la care am auns .n studiul acestor pro$leme ne-
am servit .n lucrarea de fată .n primul r%nd de indicatiile informatorilor, iar .n al doilea r%nd de concluBiile statistice oferite de materialul cules la teren) 0entru a nu .ngreuia prea mult epunerea noastră, dar .n acelaşi timp pentru a-i da totuşi documentarea necesară, pu$licăm o $ună parte din material .Qi anee) 2) În :untii puseni nu se cunoaşte cuv%ntul ,desc%ntătorPQ sau 'desc%ntătoareK .n .ntelesul de agent al incantatiei magice şi nici ,,desc%ntecKQ) Gotiunea,,desc%ntătorK sau 'desc%ntătoareK se circumscrie prin femeie sau $ăr$at care ştie ,cotaK, sau tie ),cotăturiK) Xar c%nd e vor$a de identificarea lor concretă se .ntre$uinteaBă mai degra$ă poreclele dec%t numele de familie) În special desc%ntătoarele sunt cunoscute de toată lumea prin ,,cognomenK, iar nu prin numele lor adevărat) ondiuleasă, 0eruşcoaie etc) sunt identificate imediat la depărtare de mai multe sate) Iată c%teva din aceste cognomen ale desc%ntătoarelor din satele cercetate& rs%ntioaie :aria rs%nte5, +imoaie Gastasie 0aşc5, ligor, "ina :aria lui Filip, 7eronica :artiş a +ocoşeluluiN sau altele după cătunul .n care locuiesc& Gastas%ie din #ordeşti, 6usana dintre 0c(iculete, "ina din (iros%m, 7%rvorea, @ărculea, ?opu) 8) +ea dint%i griă a noastră c%nd aungeam .ntr-un sat din :untii puseni era să alcătuim cu autorul primilor informatori o listă c%t mai completă a tuturor desc%ntătorilor, at%t femei c%t şi $ăr$ati) "ista se alcătuia relativ uşor deoarece tot satul cunoaşte femeile şi $ăr$atii care ştiu ,cotaK)
dintre care 22 $ăr$ati şi 11; femei, ceea ce revine .n procente 1,1 $ăr$ati fată de 38,3 femei)
# griş +acova Ierii Făgetullerii Filea-de-Xos Filea-de-6us @ădate lara "ita Aom%nească :untele #ăişorii Dcoliş Dcolişel 0ădureni 0laiuri 0oşaga-de-Xos 0oşaga-de-6us 6ăcel 6ălciua-de-Xos
+
< ; ; 8 18 9 11 ; 13 2 ; 8 8 2 12 1C
E 1 8 2 ; ; 1 9 2 ; 1 2 8 2 2
; 1 3 3 3 12 2 1 3 1 2 3 19
13 19 2C 21 22
6ălciua-de-6us ; 1 18 =c(iopi ; 8 ; 6urdue ; 1 =utu ; 1 8 lte sate 3 ?otal 18 8 11 +oloana nr) de ordine, # localitatea) + nr) desc%ntătorilor indicati, < desc%ntătorii c(estionati, E nr) desc%ntecelor culese) de felul acesta& '?opu ştia farmece, Xulia, o muiere $ătr%nă, ştia multe cotături, un $ătr%n :itru ştia multe, 0aladie era vestităK etc) +eea ce denotă că cu toată $ogătia sa, repertoriul magic de astăBi al :untilor puseni nu este dec%t o icoană palidă a celui din trecut) ;) Într-un ta$lTu pe care .l pu$licăm .n aneă2 am dat numele tuturor desc%ntătorilor care ne-au comunicat materialul din :untii puseni) ?ot acolo am făcut şi o clasificare a informatorilor după numărul desc%ntecelor ştiute) ici ne multumim să indicăm .n ta$loul alăturat numărul informatorilor şi al desc%ntecelor culese din fiecare sat)
2 rion 7alerie #ica :aria
Gotă& +oloana 1 repreBintă nr) de ordineN 2) numele informatoruluiN 8) v%rstaN ;) localitateaN ) numărul desc%ntecelor comunicateN ) clasificarea informatorilor după coloana N ) numărul total de versuri din desc%ntecele comunicateN 3) clasificarea informatorilor după coloana N 9) lungimea medie a unui desc%ntec col) & col)5N 1C) clasificarea informatorilor după coloana 9N 11) media o$tinută la coloanele de clasificare 3 1C5N 12) clasificarea după coloana 11)
corespunBător de desc%ntece) +alitatea informatorilor, c%nd e vor$a de repertoriul magic, e mai de pret dec%t cantitatea) stfel din +acova Ierii, trei informatoare mi-au comunicat .n total şasepreBece desc%ntece, .n timp ce din "ita Aom%nească acelaşi număr de desc%ntece, calitativ .nsă mult inferioare, mi-a fost comunicat de nouă informatori)
lungimea medie a unui desc%ntec) Făc%nd media celor trei note o$tinute de fiecare desc%ntător am o$tinut următoarea ordine de ierar(iBare& "ina +(irilă, #orBa >avrilă, Ioană *rdă,
Învătarea desc%ntecului .n tinerete este de natură mai mult involuntară) Formula orală se imprimă automat .n memoria unui copil, dar ea răm%ne acolo .n stare latentă p%nă găseşte climatul sufletesc necesar pentru a se manifesta) cest climat se naşte de o$icei cu ocaBia unei nenorociri fie personale, fie a unui semen) stfel se poate .nt%mpla să se .m$olnăvească cineva şi să nu fie nimeni să-i desc%nte) În caBul acesta $olnavul se va duce la descendentii unui desc%ntător vestit să vadă dacă nu cumva au .nvălat vreunul din ei să desc%nte) =i atunci e firesc ca fiica sau nora $ătr%nei să-şi reamintească versurile recitate de $ătr%nă, să reconstituie ritualul şi să .ncerce să-1 eecute pentru a satisface autorul solicitat)
tot duceam la un $ătr%n de cota tare cu voce tare5 şi am .nvălatK1C) Gu rare sunt caBurile c%nd cineva a .nvălat să desc%nte de la persoane cu totul străine, datorită unei simple .nt%mplări& ,,m .nvălat de la nişte mocani, le-am dat sălaş) m avut o fată $eteagă şi-or cotatK11) ,*n unc(iu al meu o fost $eteag şi o muiere o cotatK12) În privinta procedeului de a .nvăla un desc%ntec, toli informatorii sunt de acord că tre$uie .nvălat pe 'furateK, ,)numai aşa e $ine, dacă .l furiK18) ondiuleasa din Dcoliş& deseaori se plăteşte .n natură) stfel .n Biua de 19 iulie 1989 >ondiuleasă a primit pentru un desc%ntec la vite un sfert Milogram de l%nă caier5 şi o carpa de merinde)
care a trecut .n altă cameră pentru a desc%nta - şi a declarat că numai atunci .mi va spune desc%ntecul dacă .mi va trece durerea de măsele) doua Bi m-am dus din nou declar%ndu-i că m-am vindecat şi rug%nd-o să-mi spuie toate desc%ntecile pe care le cunoaşte) :-a .ntre$at& +%te mii .mi dai /K) :-a poftit apoi .n grădină ca să fim singuri) celaşi lucru s-a .nt%mplat cu cele mai multe desc%ntătoare& nu puteau fi convinse dec%t prin simularea $oalei) stfel şi >ondiuleasă din Dcoliş a desc%ntat mai .nt%i preotului din sat de ,potcăK şi numai după aceea a putut fi convinsă să-mi comunice şi celelalte desc%ntece) ?ot aşa şi 0opa >răpc(ina şi 0opa :ărie lu >ligor din Filea-de-Xos) *n episod interesant din culegerea desc%ntecelor 1-a oferit nuta >(erman din :untele 6ăcelului) uBind din multe sate că e cea mai $ună desc%ntătoare din .mpreurimi, am căutat-o la munte unde am găsit-o .mpreună cu $ăr$atul ei la adunatul f%nului) I-am dat să .nteleagă că am auns acolo din .nt%mplare fund ecursionist)
comunicarea desc%ntecelor se mai adaugă şi teama desc%ntătorilor de a nu fi denuntati andarmilor şi să nu ,păteascăK cevaQ3) În astfel de caBuri am recurs la garantia unui intelectual din sat, preot sau .nvătător, care se $ucură de .ncrederea sătenilor) cest procedeu, care .şi are şi el limitele sale, deoarece desc%ntătorii se cam 'ferescK de preot, 1-am utiliBat numai .n Dcoliş şi .n 0ădureni) (erman din :untele 6ăcelului) $ar despre ,,?opuK din 7alea 7adului, mort .n anii din urmă, se tie aproape .n toate satele cercetate) ceastă faimă le dă şi desc%ntătorilor o fortă interioară care sugestioneaBă pe $olnav, sau c%nd e caBul .ngroBeşte pe duşman) 7răitoarele sunt conştiente de această situatie privilegiată .n care se găsesc şi recurg adesea la amenintarea duşmanilor prin fortele oculte2l) m văBut că se dau lupte c(iar şi .ntre vrăitori22)
,,desc%ntecul şi leacul de la orovei, orovei, op) cit), p) 33) 6ălciua-de-Xos, Gastas%e avrilă, 1 ani) 6ălciua-de 6us, "ina +(irilă, ; an) 3 6ăcel, 7alerie rion, ;3 an) 9 "ita Aom%nească, >(ena =uta, ;1 an) 1C "ita Aom%nească, ?udor%eă Ilea, ;2 ani) 11 0ădureni, 7ironica +ordiş) 3 an) 12 "ita Aom%nească, 6usana 7las, ; an) 18 0ădureni, 0arasc(ie :arc, 3 an) 1; Eceptie fac desc%ntătorii tigani, care 'profeseaBăK desc%ntecul) Între informatorii noştri sunt igani& :arie Aostaş 6urduc5, ?odos%e Aostaş 6ăcel5, :aria avrilă #orBa 6ălciua-de-Xos5) 1 7eBi nee I, II) 1 Făgetul Ierii, 6uBana ?odor, 3; an) 1 7eBi ?ete, p) 1; şi 1) 13 orovei, op) cit), p) ;-5 se .nt%lnese totuşi caBuri sporadice de procese şi condamnări) 7eBi şi Fr) :uller, #eitrage Bur >esc(ic(te des @eenglau$ens und des @eenprocesses in 6ie$en$urgen,
#raunsc(Seig, 13;, p) cit) >orovei5N ?) 0apa(agi, >raiul =i FolMlorul :aramuresului, #ucureşti, 192, p) JJJIJ) ) +oş$uc prin care se insultă pur şi simplu .ntreaga mentalitate magică) ,0oetul ărănimiiK numeşte credina in puterea vrăitorilor ,cea mai neg(ioa$ă dintre credintele departe ale omeniriiK, find ,ne$unie vrednică de pl%nsK >) +oş$uc, 6uperstiiile p%gu$itoare ale poporului rom%n) #ucureşti, 19C9, p) 25) '+ăci dacă sunt oameni să creadă că $a$ele pot .m$olnăvi cu vrăi de departe calul şi $oul, on alt do$itoc, atunci vrednici sunt să-i duci şi să-i legi in locul $oului şi al calului la iesleK i$id), p) 5) ?oate acestea sunt ,minciuni scornite de unul, care a vrut săşi $ată oc, iar proştii i-au luat gluma .ntr-adinsK i$id), p) 325) +um a avut atunci +oş$uc curaul să scrie ,sunt suflet din sufletul neamului meuK / devărul e că +oş$uc nu era sincer c%nd .nura pe desc%ntători, ci inea conferinte pentru ,,culturaliBareaK satelor, organiBate de +asa coalelor) +ăci .ntr-o lucrare mai vec(e
din ,cele mai $une conferineK) pe care +asa =coalelor a găsit-o cu cale s-o pu$lice, poate tot la sfatul lui +oş$uc, a fost a unui medic in care desc%ntătorii sunt declarai 'şarlataniK pentru că (a$ar nau din ce-i compus corpul omului, cum sunt aşeBate măruntaele))) şi că $oala e făcută de un vermuşorK 0) ) >%descu, Qrăitorii, #ucureşti, 1912, p) 15) 2C 0ădureni, 7ironica +ordiş, 3 an) 21 0ersonal am fost o$iectul unei atari ameninări magice din partea "inei +(irilă din 6ălciua-de-6us, care mi-a spus desc%ntecele eu condiia de a-i face un serviciu, iar in caBul contrar mi-a spus& ,,6ă te temi de mine 22 7eBi, p) ;9-C) 28 Dcoliş, 6ava 6$%ncă, C an) 2; În 0ravilele lui :atei #asara$ şi 7asile "upu se interBice vrăitorilor de a se cumineca 2C de ani, iar cei care consultă pe vrăitori sau poartă amulete) cinci ani) 2
II)
1) m avut ocaBie să preciBăm că desc%ntatul, numit in :untii puseni ,,cotatK, nu se reduce numai la recitarea formulei orale, ci constă dintr-o serie .ntreagă de gesturi sim$olice, mimică, procedee pentru .ntre$uintarea diferitelor su$stance, constituind un adevărat ritual magic din care desigur desc%ntecul propriu-Bis face parte integrantă) Eficacitatea desc%ntatului depinde de .ndeplinirea .ntocmai a tuturor conditiilor prescrise) ceste conditii, deşi se $aBeaBă pe anumite principii magice generate, totuşi ele diferă adesea de la un desc%ntător la altul) stfel este timpul şi numărul de ori, in care tre$uie săv%rşit un desc%ntec, gesturile, cuvintele, o$iectele şi su$stantele .ntre$uintate ş)a)m)d) răpc(ina din Filea-de-Xos desc%ntă de al$eată numai dimineata şi pe nem%ncat, iar 7irortica #onda din @ădate spune desc%ntecul de ,,căşunăturăK ,dimineata p%nă nu răsare soarele şi dupăamiaBiK) În privinta Bilelor din săptăm%nă, :ărină #oită, tot din @ădate, desc%ntă de NmucedăK miercuri şi vineri pe nem%ncate, iar 6usana +iordea din 0ădureni desc%ntă de ,,or$altK marti şi vineri dimineata tot pe nem%ncate) Ilea Irină din "ita Aom%nească nu ,coatăK s%m$ătă şi dumineca, că,,doară ăla-i $lăstămK) +%nd e $olnav .nsă cineva tare, desc%ntă şi atunci că 'n-o lăsa omu să moarăPQ) ondiuleasă din Dcoliş flu 'coatăK dumineca şi lunea& ,
desc%ntă e amintit aproape .ntotdeauna .n formula orală) avrilă #orBa din 6ălciua-de-Xos care .ntre$uinteaBă la toate cele cinci desc%ntece& fusul, cutitul şi măcieşul) ?otuşi, cu toată varietatea lor, o$iectele şi su$stantele .ntre$uintate .n desc%ntece .şi au fiecare un rol $ine preciBat) pa, unsoarea, mierea şi l%na in care se desc%ntă la oameni, sau făina şi sarea la animale, au rolul de a transmite calitatea ,,desc%ntatuluiK asupra celui $olnav) 6u$stantele ,,desc%ntateK au aceeaşi valoare pentru $olnavi ca şi o$iectele 'sfintiteK, sunt purtătoarele sau milocitoarele materiale ale sănătătii şi prosperitătii)
$riceagul, foarfecile, lingura, c(eie, piepteni, s.ta, ac, seceră, sece ră, sapă, c(efe etc) Ele sunt amintite .ntotdeauna .n cuprinsul eorcismului, amenint%nd $oala cu fiecare pe r%nd& ?#"D*" III D$iectele =i su$stanele .ntre$uinlate in desc%ntat Gr) 1
Gumirea Hnelte cuttitul cu
2
fusu fusull
8 ;
mămăligoiul mătura
3 9 1C 11 12 18 1; 1 1 1 13 19 2C 21 22
şter ştergu gura ra cute $rişcă ulcicută foarfecele maiul sucitorul c(eie c(epten s%tă $an de argint ac săcere sapă $ălătrocu lingura c(efe spălătoare (egnul anorganic7 apaa ne ap ne.n .nce cepu pută tă potc po tcăă 8;5 8;5,, ali ali din din v% v%nt nt 25, 25, legă legătu turi ri 25, 25,
1
#oala la care se .ntre$uinteaBă şi nr) potcă 11, Bgai$ă 5, scr%nt r%ntiit 5 5, mucedă 25, ali din v%nt, al$eală, g(i(or 15 uim uimă, scr% scr%nt ntit it,, trag tragăn ăn 15, 15, leg egăt ătuuri 15 15, potcă 15, ali din v%nt 15 uimă, Bgai$ă 15 g(i(or, or$alt, al$eală, Bgai$ă, ali din v%nt 15 g(i( g( i(or or 85, 85, or$a or$alt lt,, al$e al$eal ală, ă, Bga gai$ i$ăă 15 15 uimă 115, g(i(or, tragăn 15 Bgai$ă, scr%ntit, căşunătură 15 soare sec 5 g(i(or 15 uimă 5, tragn 15 uimă 15 $u$ă, Bgai$ă 15 g(i(or 15 al$eală 15 Bgai$ă 15 scr% scr%nt ntiit 25, 25, că căşu şunnătur ătură, ă, $u $u$ă $ă 15 15 or$alt 15 or$alt 15 uimă 15 uimă 15 g(i(or 15 uimă 15
sare smoală de car căr$unele păm%ntul fier plum$ piatră (egnul vegetal7 frunBă de prun şi salcie ))) :ind aiu
lemn de alun c(iperiu tăm%ie apă de trandafir acăt scăiete $%tă de drămo ămoc $usuioc $uruiană de mucedă $uruiană de găl$inare )))) cim$ru măc ăceş eş grău grău de prim primăv ăvar arăă leuştean smoc(ină paie g(in g( inar arss de droş droşdi diee aluat căr$ căr$un unii
ceas rău 25, mucedă, de soare, $u$ă 15 la vaci, Bgai$ă 15 uimă 15 potcă 885, soare sec 15 Bgai$ă 15 veBi& cuţitul, acul, foarfecele etc)5 spăriat 15 soare sec, ali din v%nt I5, veBi şi cutea, $ălătrocu etc)5 la vaci 15 la vaci 15, Bgai$ă 15 $u$ă, scr%n r%ntit tit, Bgai$ă, scurge rgerea s%ngelui 15 măsăle 15 uimă 15 Bgai$ă 15 al$eală 15 al$eală 15 al$eală 15 splină l5 $roa roască, că, al$eală 15 mucedă 15 găl$inare 15 mucedă 15 leg egăt ătuuri, ri, po potc tcă, ă, ali ali din v% v%nnt 15 15 scur scurge gere reaa s%ng s%ngel elui ui 15 15 ceas rău 15 mucedă 15 $u$e 15 lupa lupari rită tă,, ali ali din din v% v%nt nt 15 15 Bgai$ă 15 potc po tcăă 885 885,, so soar aree sec sec 5, 5, ceas ceas rău rău 25 25
28 2; 1 2 8 ; 3 9 1C 11 12 18 1; 1
Ba(ăr ' lem lemnK (egnul animal unso un soar aree l%n %năă, ată neag eagră miere de stup ceară $alegă de vacă ou unt petec came săpunită al$u al$uşş de ou g%ndaci de tur$are g%ndăcel paiangen mused fa$r fa$ric icat atee
ali din v%nt $u$ă 15 al$eală 15 veB veBi& i& fusu fusul, l, mătu mătura ra,, maiul aiul etc) etc)55 scr% scr%nt ntiit 195 195,, o$ o$ri rint ntit it,, ce ceaas rău rău 15, 15, căşunătură, potcă, uimă, naştere 15 scr%ntit tit 295, o$rintit 15 Bgai$ă 125 Bgai$ă 15 Bgai$ă 15 uimă 15 luparită, or$alt, naştere 15 uimă 15 Bgai$ă 15 $u$ă $u $ă care care cu curg rge, e, po potc tcăă gie gie 15 15 Bgai$ă 15 Bgai$ă 15 Bgai$ă 25 Bgai$ă 25 veB veBi& i& c( c(ep epte ten, n, sătă sătă,, c( c(ef efee 15 15
+u fusul te-oi .mpunge; cu foarfecile te-oi tăia cu c(efea te-oi c(efăli, cu c(eptenu te-oi peria& cu cutitul rade-te-oi, cu m%tura mătura-te-oi, cu c(indeu şterge-te-oi, cu s%ta cerne-te-oi) *neori se .ntre$uinteaBă c(iar şi plante pentru amenintarea$oalei& aiul, leuşteanul, măcieşul ş)a) 0rimele două pentru mirosul lor puternic, măcieşul pentru a 'măturaK cu el $oala, iar ultima pentru a sui $oala, ,călare pe lemn de alunK şi a o trimite .n ,munti pustiiK) #olile la care se foloseşte mai des eorcismul şi deci o$iectele de mai sus sunt& potca, Bgai$a, de ali din v%nt, al$eata,
g(i(or, căşunătură, ceas rău, legături) D$iectele D$iectele cu .ntre$uinta .ntre$uintare re propriu-Bis medicală medicală sunt şi ele de mai multe feluri) C categorie aparte e formată din o serie de unelte .ntr .ntre$ e$ui uint ntat atee in proced procedeu eull diate diaterm rmiei iei prin prin care care se trat trateaB eaBăă .n special special 'uimaK, dar şi durerile de cap ,,soarele ,,soarele secK şi ,g(i(orulK5 şi c(iar ,tragănulPQ) 0entru uimă se .ntre$uinteaBă mămăligoiul 3, cutea, maiul de spălat (aine, sucitorul9, $ălătrocu1C, lingura şi un petec de postav) ceste o$iecte sunt .ncălBite la foc şi .n timp ce se desc%ntă se atinge cu ele uima ,c%t poate tinea de fier$inteK) +u fiecare o$iect se desc%ntă c%te o singură dată) E important de reti retinu nutt fapt faptuul că 6ofi 6ofiaa Aădu Aădutt din Dc Dcol oliş iş .ntr ntre$ e$ui uint ntea eaBă Bă la tratamentul tratamentul diatermic diatermic al uimii uimii un petec de postav) +um acesta are efecte calorice mai reduse dec%t celelalte o$iecte .ntre$uintate, desc%ntecul se repetă in mod cu totul eceptional de nouăBeci şi nouă de ori) ?ot prin diatermie se vindecă ,)g(i(orulK nevralgiile5 şi 'soarele secK, ,adiind cu o ulcică de ăratec .n urul capuluiK) lte procedee .ntre$uintate .n desc%ntece a căror $aBă medicală e evidentă sunt vindecarea 'mucedeiK prin smoc(inăK şi tratarea Bgai$ei prin carne de vită săpunită, sau miere de stup) "a fel şi deBintoicarea organismului prin stingerea căr$unilor .n apă la desc%ntecul de deoc(i ,,potcăK5) ?ot aci se .ncadreaBă .ntr .ntre$ e$ui uint ntar area ea un unso sori riii pe pent ntru ru scr%n cr%nti tit, t, a un untu tulu luii du dulc lcee şi a al$uşu al$uşului lui din ou pen pentru tru $u$ $u$ee purulen purulente te ,,potcă ,,potcă gieK, 'rană 'rană care curăP;5,Qs 5,Qsau au smoa smoală lă de ca carr pe pent ntru ru uim uimă şi vinar inarss de drod rodie ie pentru ,ali din v%ntKnevralgii5)
.n legătură cu menirea de la sf%rşitul desc%ntecului& 6ă răm%e curat, luminat ca argintul strecurat) 8) 6u$stantele .ntre$uintate la desc%ntat tre$uie să fie luate după un anumit ritual de a cărei riguroasă respectare depinde eficacitatea desc%ntecului) stfel pentru deoc(iu ,,potcăK5 se .ntre$uinteaBă apa ,neum$latăK, adică luată din r%u mai .nainte de a se face BiuăQ2, sau apa ,mergătoareQ;, apa proaspătă, 'ne.nceputăK) 0entru luarea ei, :ărie "ăcătuş lara5 se duce dimineata la r%u cu o ulcică, ia de două on apă şi o aruncă os şi numai a treia oară o păstreaBă pentru desc%ntat) răpc(ina Filea-de-Xos5 aruncă deodată c%te trei căr$uni şi Bice desc%ntecul şi apoi iar aruncă trei căr$uni şi desc%ntă p%nă de nouă ori) ;) Începutul desc%ntecului aproape .ntotdeauna e .nsotit de semnul crucii făcut cu m%na sau cu cutitul pe vasul .n care se desc%ntă) na "upea Fileade-6us5 face cruce şi os pe păm%nt) >ondiuleasă din Dcoliş .ncepe desc%ntecul printr-o rugăciune pe care o spune in picioare) răpc(ina Filea-de-Xos5 mişcă ,,adieK5 cu sita, mătura, cutitul şi c(indeul .n fata oc(ilor) ondiuleasă5) "%na pentru scr%ntit se leagă la picior sau la m%nă, răm%n%nd acolo p%nă se pierde) Hgai$a se unge, al$eata se trateaBă cu praf de Ba(ăr ş)a)m)d) ) *n element important .n ritualul desc%ntatului este şi numărul de c%te ori se repetă desc%ntecul) Gici aci .nsă nu putem sta$ili reguli generale)
desc%nfece pe care le ştie) lar numărul ,patruK .ntre$uintat de două on .n desc%ntecul de uimă provine din faptul că formula orală se repetă cu fiecare o$iect .ntre$uintat .n desc%ntat) 6ă relinem .nsă că un desc%ntător nu .ntre$uinteaBă .ntotdeauna acelaşi număr de repetiri .n toate desc%ntecele sale) esturile sunt făcute mecanic, dar cu cea mai ?#"D*" I7 Frecvenţa numerelor de c%te ori se repetă un desc%ntec Gumărul 1 2 8 ; 3 9 9 sau 8 8 sau 9 sau 9 9 sau 8, , , 9 9, , , 8 9 ori 9
mare sigurantă) Aecitarea e monotonă, cu voce .nceată, accentu%nd .nsă unele părţi ale desc%ntecului cum ar fi rugăciunea sau invocatia de la .nceput prin care se cere autorul unei fiinte supranaturale, sau eorcismul prin care se porunceşte $olii să iasă afară din corp)
+f) şi ) >orovei,
2 6ăcel, :arie :atei, ;8 ani) avrilă #orBa, 1 an) răpc(ina 0opa, 8 an) orovei, op) cit), p) 9-93) 1; 0ădureni, 7ironica +ordiş, 3 an)
III)
' singură data .n cadrul repertoriului unui desc%ntător) În desc%ntecele din :untii puseni rugăctunea este adresată lui ondiulesei din Dcoliş&
caM) pe cărare, p%nă la podul de aramăK) 7oind să treacă podul, podul s-a clătit şi $olnavul şi-a scr%ntit piciorul) El .ncepe să pl%ngă 'cu glas mare p%nă-n cer, cu lacrirni p%nă-n păm%ntK) =i :aica 0recistă auBindu-1 co$oară la el ,pe scară de cearăK şi-i spune cum să se vindece8) În desc%ntecul de ,Bgai$ăK :aica
+%nd nu) se .ntre$uinÎeaBă o povestire alegorică, uneori şi .n acest caB, alungarea $oalei se face prin eorcism) Eorcismul este o amenintare sau un $lestem adresat $oalei, sau agentului care a provocat $oala, ameninÎ%ndu-1 cu diferite o$iecte, aşa cum am văBut .n capitolul anterior) Eorcismul se termină de o$icei cu indicarea locului unde tre$uie să meargă $oala) ?rimiterea se face .ntotdeauna .n locurile cele mai .ndepărtate, necunoscute şi lipsite de viată omenească) Înt%lnim .nsă o mare varietate de imagini& 0este 99 de (otare, peste 99 de mirişti, peste 99 de dealuri, peste 99 de poduri, peste 99 de ape, peste 99 de şanturi ner%nite, peste 99 de drumuri părăsite) *nde c%ne nu latră, nu-i popă, nu-i $g(irău, .n lemnele neroditoare, .n c(ietrile săci, neaunsă de soare) *nde cocoş negru nu c%ntă, găină neagră nu c%rcăeşte, corman nu sQaude) În c(ietri neum$lătoare, .n lemne neroditoare, unde vacă nu răgeşte, popă nu slueşte3) lungarea $oalei se mai face indic%nd anumite localităti de natură mai mult sau mai putin mitologică& .n muntii 6ionului, ai :aslinilor, ai +alareii sau ai @alareilor, .n
alegorii) stfel .n :untii puseni .n desc%ntecul de ,oprirea s%ngeluiK $oala este amenintată printr-o comparatie .n care se arată ,c(inul c%nepeiK, adică se face enumerarea tuturor operatiilor de prelucrare ale c%nepii p%nă va fi făcută cămaşă& Q şi te-om purta şi te-om strica şi nimic de tine nu s-a alegelo aşa după cum se va .nt%mpla şi cu $oala respectivă) (erman din :untele 6ăcelului .ntre$uinteaBă următoarea frumoasă comparalie pentru circumscrierea lui ,niciodatăK& tunci să-i poată săca irma lui şi puterea, c%nd i-o număra paşii c%t C păşit, urmele, c%te le-o urmat şi iar$a c%t o călcat) *ltima parte a unui desc%ntec este .nc(eierea) În .nc(eiere se preciBeaBă că desc%ntecul .şi are puterea de la o fort supranaturală, de o$icei de la
0recista& avrilă ) li din v%nt )))))))))))))))))Augăciune-naraliuneeorcism-menire legături )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-naraliune-men)naral)-e)-menire scr%ntit )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-naraliuneeorcism-menire potcă ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-$lestem-men)e)-menire Bgai$ă )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-naraliune-men)e)-menire #ica :arie )))) Bgai$ă )))))))))))))))))))))))))))naratiune-eorcismmenire g(i(or )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-naraliuneeorcism-menire +(irilă "ina ))) la vaci )))))))))))))))))))))))))))naraliune-menire or$all)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-eorcismnaraliune uimă )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))ameninlare-eorcism ali din v%nt )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))eorcism-naraliune potcă ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))eorcism-naraliunemenire Bgai$ă )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))eorcism mucedă )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))eorcism găl$inare ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))eorcism muşcătură )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))comparalie-enumeralie ondiuleasă ))) potcă ))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-naraliune-e)-
men)-e)-men)-.nc(eere5 scr%ntit )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))rugăciune-naraliunemenire) ?re$uie să preciBăm că aceste momente ale desc%ntecului& invocatia, povestirea alegorică, eorcismul, urarea şi .nc(eierea, nu au .ntotdeauna poBitie şi succesiune fiă) 6ingurele invocalia şi .nc(eierea sunt .n genere fie) +elelalte trei se inverseaBă şi se amestecă .n acelaşi desc%ntec, după cum se poate constata şi din sc(emele desc%ntecelor din ta$loul alăturat) orovei .n
ridicată, fiind ştiute de 89 şi 83 de persoane) repreBent%nd din totalul desc%ntecelor culese de noi 28, ) Xar procentul de desc%ntători care ştiu desc%ntecul de potcă este de 1,9) ceasta se datoreşte faptului că prin ,,potcăK se cuprind mai multe $oale& deoc(iat, spăriat, durere la inimă şi de cap, sau .n general orice $oală) 6ă retinem .nsă faptul că pentru potcă aproape fiecare informator ştie o altă formulă orală2]) *neori formula orală e redusă la c%teva versuri sau c(iar lipseşte total, desc%ntecul const%nd numai din practica magică) În sc(im$ formula pentru ,scr%ntitK este aceeaşi la toti cei 83 de informatori, variatiile apartin%nd numai detaliilor) Frecventa ridicată a formulei de ,scr%ntitK se datoreşte pro$a$il frecvenlei,,scr%ntituluiK din cauBa regiunii accidentate a :untilor puseni, c%t şi simplicitătii formulei, put%nd fi .nvălată de c%t mai multe persoane) ?#"D*" 7I Frecvenla desc%ntecelor 1 2 8 ; 3 9 1C 11 12 18 1; 1 1 1
doua categorie .n privinla frecventei este formată din desc%ntecele de 'Bgai$ăK şi de 'uimăK, fund ştiute de 1 şi 1 informatori, repreBent%nd aproimativ 1C din totalul desc%ntecelor culese) Frecventa se datoreşte .n primul r%nd faptului că prin 'Bgai$ăK şi 'uimăK se .nlelege de o$icei ,toate $u$eleK, dar şi simplicitălii formulei, mai ales a celei pentru uimă) treia grupă o formeaBă desc%ntecele de ,soareK, '$u$ăK şi ,ceas răuK, fiind ştiute .ntre 3 şi informatori) *rmeaBă apoi desc%ntecele de 'mucedăK, ,,ali din v%ntK, ,g(i(orK, cu o frecventă de 2 , fund ştiute de 8-; persoane) Aestul desc%ntecelor nu sunt cunoscute dec%t de două sau o singură persoană) Aestul desc%ntecelor nu sunt cunoscute dec%t de două sau o singură persoană) În special ultimele se datoresc "inei +(irilă din 6ălciua-de-6us, una dintre cele mai $une informatoare)
formulă a cărei frecvenlă este scăBută, sunt mult mai importanti dec%t acei care participă numai la formulele populare) ;) m amintit că formula pentru desc%ntecul de ,potcăK variaBă aproape de la informator la informator) 0entru dovedirea acestei informalii renuntăm la analiBe complicate multumindu-ne să transcriem .n ta$loul alăturat sc(emele formulelor orale pentru desc%ntecul de ,potcăK) (erman21 care, după propria lor mărturisire, le-au .nvătat de la mama lor, sunt o dovadă că unele teme nu au formule tip cel de potcă5, pe c%nd altele au astfel de formule cel de scr%ntit, mucedă, uimă5, aceasta $ine.nteles pentru o anumită regiune)
desc%ntec de potcă, Bgai$ă etc)5 şi de un număr de imagini şi motive magice proprii incantatiei, form%nd repertoriul său magic, din care ia de fiecare dată imaginile necesare unei formule orale pentru o temă oarecare, d%nd naştere unei variante) ceasta am putut-o constata mai ales la desc%ntătorii ligani care au un repertoriu de motive magice foarte redus şi dacă le ceri să-ti spună formula orală a diferitelor teme, pe care .n preala$il ti-au declarat că le ştiu se repetă .ntr-un mod cu totul ecesiv) 6e .nt%mplă adesea ca astfel de informatori să nu poată comunica dec%t o singură formulă orală pe care o adapteaBă, după .mpreurări, diferitelor teme) m spus că eistă totuşi pentru unele desc%ntece de scr%ntit, uimă5 şi formule tip, dar şi .n acest caB formula nu se transmite .ntocmai, .nc%t dă naştere .n caBul cel mai $un la o versiune) 7ersiunile pot fi şi ele, ca şi variantele interindividuale şi intraindividuale, adică produse de o serie de informatori sau de un singur informator la intervale de timp) "a acestea tre$uie să mai adăugăm că repertoriul incantatiei magice dispune de o serie .ntreagă de motive sau de imagini comune mai multor formule orale, d%ndu-li impresia că ,,circulăK dintr-o variantă .n alta, ceea ce 0ar fi putut .ndemna pe 7) #ogrea să le numească 'formule călătoareK) stfel de motive se gasesc .n invocatia desc%ntecelor, .n povestire alegorică tema cu :aica 0recista& 0e scară de ceară, pe scaun de aur etc)5, .n eorcism alungarea $oalei5, dar mai ales .n .nc(eiere) Aostul acestor motive generale pare să fie de natură mnemote(nică, de a servi drept aloane, sau sc(emă, pentru ca .n urul lor să se teasă formula orală, sau varianta respectivă) cestea sunt indicatiile sumare pe care materialul din :untii puseni ni le pune la dispoBitie pentru o nouă metodă şi perspectivă .n cercetarea desc%ntecelor şi .n special a formulelor orale) GD?E& 1 7eBi ?ete, p) 1;-1, 1) 2 Introducerea unui desc%ntec de 'Bgai$ăK $u$ă v%nătă5 din 7aşcău este de asemenea o adevărată rugăciune& ,ută-mi :arie, :aică 6f%ntă, aută-mi 6f%ntă :arie şi :aică şi
:arie :aică aută-mi) ută-mi, Bile rugătoare, Bile .nc(inătoare, şapte Bile .năltătoare, şapte Bile rugătoare) :ă rog de tine, de mică şi de mare) :ă rog la a voastră putere, slu$ă, $oteBare, s%ntire, somire /5, pl%nsoare, suspinare, rugă, rugare, cruce, .ngenunc(iare, mătănii, praBnice, sfinti, .ngeri, apostoli, omul să ai$ă leac, iB$ăvire şi m%ntuire, precum desc%ntămK) =eBătoarea, an) 7III, p) 1115) 8 +f) şi ) >orovei, (erman de potcă5) 6ălciua, >avrilă #orBa de scr%ntit5) "ita Aom%nească, :ărie =uta de potcă5) 3 :untele 6ăcelului, ) >(erman de ceas rău5) 9 Dcoliş, :aria :anciu, ani) lo 7eBi ?ete, p) 19-1C) Q 11 0oşaga-de-Xos, ?odor 7ărmagă de potcă5) 12 6ălciua-de-Xos, >avrilă #orBa de legături5) 18 0oşaga-de-Xos, ?odor 7ărmagă de scr%ntit5) 1; 7ariante& ca argintul măsurat, ca aurul măsurat, ca argintul picurat şi ca vinul strecurat, ca aur sf%nt strecurat ş)a) 1 Filea-de-Xos, >răpc(ina 0opa de scr%ntit5) 7ariante& să fie mai v%rtos şi mai sănătos de cum o fost) 1 Drăşti, Ioană *rdă de ceas rău5) 1 6ălciua-de-6us, "ină +(irilă curgerea s%ngelui5) 13 +acova Ierii, ondiuleasă de potcă5) 2C 7eBi ?ete, p) 1C-12) 21 7eBi, ?ete, p) 11-113, 18C, 11) 22 7eBi ?ete, p) 18) 28 7eBi ?ete, p) 13-19)
ÎG+@EIEAE În cercetările noastre din :untii puseni ne-am ocupat in primul r%nd de aşa-numita magie difuBă, pe care o practică sau aderă la ea .ntreg satul credinte, superstitii, datini, o$iceiuri, practici etc)5, din care am sc(itat perspectiva magică asupra lumii) doua pro$lemă care ne-a retinut atentia a fost magia privilegiată, sau individualiBarea puterii magice, repreBentată prin vrăi) m analiBat cu această ocaBie şi rolul activ, creator al vrăitorului, precum şi situatia lui fată de grupul social) treia pro$lemă cercetată cu mai multă atentie o constituie desc%ntecele, care nu sunt dec%t individualiBarea te(nicei magice) Ele au fost studiate tot in str%nsă legătură cu viBiunea, te(nica şi ritualul magic, precum şi cu rolul de creator al desc%ntătorului) În concluBie putem afirma, in $aBa materialului cules din :untii puseni, că trăieşte in satul rom%nesc - c%nd s-a păstrat in autenticitatea sa ar(aică - un aspect esential, - străvec(i şi permanent activ, ce constituie o adevărată ,,activitateK magică) ceastă activitate se desfăşoară pe un plan psi(o-social şi se .mpleteşte cu celelalte activităti& religioasă, economică, artistică şi $iologică) E momentul să ne .ntre$ăm care sunt motivele profunde ale sufletului uman care .1 fac sş-şi construiască o lume văBută in perspectivă magică şi să desfăşoare o activitate conform principiilor magice) În această privintă credem că "ucian #laga, vor$ind despre ,)finalitatea su$iectivăK a ideii magice, are dreptate c%nd afirmă că sufletul omenesc se simte mai $ine .ntr-o lume alcătuită conform principiilor magice - care nu sunt dec%t legile sufleteşti - dec%t .ntr-o lume alcătuită după legi mecanice) "umea văBută magic e o lume .nsufletită, deci prielnică şi familiară sufletului omenesc pentru a-Yi spori su$stanta, pentru a se .nsufleti, in sensul unei auto-inductiunil) "ucian #laga mai aminteşte, alături de functia psi(ologică a ideii magice, o serie .ntreagă de functiuni& ontologică, cognitivă, religioasă, poetică şi pragmatică, .nc%t preBenta şi permanenta ideii magice .n conştiinta umană este nu numai eplicată, dar pe deplin ustificată) ,,Dric%tă critică i s-ar aduce - scrie ") #laga - e
aproape sigur că ideea magicului nu va putea să fie niciodată iBgonită din conştiinta umană) lar dacă ar fi iBgonită de aci, e sigur că ideea magicului va continua să palpite .n su$conştientul uman, .nr%urind de acolo orientarea .n cosmos şi cele mai alese simtăminte ale noastreK2) urvitc(5)
comunităti omeneşti)
") #laga,
?ete
I)
=i mă-nt%lnii cu curoii şi curoaiele +u str%goii şi cu str%goaiele +u pocitorii şi cu pocitoarele +u m%ncătorii, cu m%ncătoarele5) 6%ngele mi l-o luat, +arnea mi-o m%ncat, 0otcă .n cap şi-n o$raB =i-n oasăle din gură, :ăsăle pusun-i-o) Gu te c%nta 0reot ndrei5 Gu te văieta, +ă la tine sco$or.-moi, 0e scară de ciară, 0e scaun de aur =i sănătate aduce ţi-oi) Întoarce potcă .napoi +um .ntoarce 6f%ntu soare
6a i se .ntemeieBe sfede,
+uroii şi curoaiele, +urcoii şi curcoaiele, 6tr%goii şi str%goile :%ncătorii şi m%ncătoarele5) =i părintele ndrei 6ă răm%ie curat =i luminat, +a 6f%nta :aică ce l-o lăsat, +a domnu din ceriu ce l-o lăsat) =i să ai$ă leacu
6e aduce apă 'neum$lată de la r%u 4 mai .nainte de a se face B%uă) 6ă ia un vas .n care să str%nge căr$uni) +ăr$unii să numără .napoi& 9, 3, , etc) 7asu să pune pe vatră pe care s-o făcut o cruce cu un cuţit cu aramă cu care se amestecă .n apă) duci şi 9 aşc(ii pe vatră şi după ce desc%ntă o dată aruncă c%te una .n os pentru ca să nu uite şi scuipă de trei ori)
6ă-i crepe coaiele,
0entru Giculae) 6-o luat Giculae pe cale, pe cărare, În răsărit de soare, În uliţa mare,
6-o tălnit cu potca ai mică, +u potca ai mare, +u potca din drum, +u potca din cărare, +u potcă de fată mare, 0otcă de văduvă grasă, 0otcă de fată frumoasă, 0otcă de om lenios, 0otcă de om frumos, 0otcă din v%nt, 0otcă de pe păm%nt, 0otcă din potca ai mare 0ocitu-l-o, deoc(iatu-l-o, "a m%nă aruncatu-i-o durere, Gime nu-l vede, nime nu-l aude, Guma
Ieşi din $ol$oşii oc(ilor =i din Bg%rcii nasului =i din faţa o$raBului =i din rădăcina măselelor =i din crucile şelelorN
+u 8,,,9 căr$uni .n apă de iBvor) D dată coţi cu cuţ%t cu aramă 4 de la un om din +acova Ierii)5 @ădate, 2C august 1989 6ofie Fărcaş, ani ; +(ică aicea, +(ică-n pc(iatră, +repe-n patru +ine-o deoc(iat pe Giculae) Eşti potcă de 99 de iţe,
Gu-l poci, nu-l deoc(e, +repe-i irma, +repe-i ţ%ţăle, +ură-i laptele, @ie-i $ine ca la (ăla +e l-o dioc(iat)
6ă-i crepe capu +a napu, 0c(ice-i păru, +repe-i ţ%ţăle, +ură-i laptele, +aşte gura, 6coată lim$a, +ură-i $alele, *m$le prin sat +a un c%ne tur$at)
6ă limpeBească,
D singură dată, .n apă ne.ncepută)
3
+reapă-i
"ita Aom%nească, 1 august 1989 7las 6usană, ; ani 1C
:aria să răm%ie curată, luminată, +a argint curat, +a tatăl din ceriu ce o lăsat) +a ăină neagră nu c%rcăieşte, +orman nu s-aude)
(eorg(e pe cale, 0e cărare, 0ă drumul ăl mare, 6ă-ntălni cu roiu, +u str%goiu, :aica 6f%ntă-n cale-i ieşi& 6taţi .n loc, staţi .n loc, 6%ngele nu il $eţi, 0uterea nu i-o luaţi, Inima nu i-o str%caţi, "ăsaţi-l sf%nt şi curat, +a ou străcurat, +um
(eorg(e 0opa, 8 ani 1; 0otcă mare, 0otcă ţ%pată, 0otcă aruncată, +u cias rău mestecată, lege-te, culege-te,
(eorg(e,
6ă te culegi,
6au din muncă 0ostu 6f%ntă :ăriei (eorg(e 6ă şie)
D săcă şi o m%ncă, Irma ei, putere ei) +u glas mare p%nă-n cer5 +u lacrămi p%nă-n păm%nt, - +e te c%nţi, ce te vaiţi/ - Gu te c%ntă, nu te văieta)
+u ficior curat, necurat, D săcă şi-o m%ncă, 0uterea lui şi capu lui) Gu te c%nta, nu te văieta, +ă cu apa asta te-oi spăla, =i te-oi tămădui)
(eorg(e pă cale, pă cărare)
0%nă la mneB di cale, 6ă-nt.lni cu 9 curcoi, +u 9 str%goi, +u 9 muieri,
+u 9 $ăr$aţi, +u 9 fete mari, +u 9 ficiori (oltei, 0in irmă-l săetă, 0in rărunc(i, 0in toate vinele, >(eorg(e să c%ntă, =i să văită,
+u glas mare p%nă-n ceriu, +u lacrămi p%nă-n păm%nt) - Gu te c%nta >(eorg(e +ă din apa asta dacă-i $e
În irma lui l-o săetat, În trup şi-n toate s%mţ%rile, +u glas mare p%nă-n ceru, +u lacrămi p%nă-n păm%nt) - Gu te c%nta, nu te văieta, +ă, dacă din apa asta .i $e, =i te-i spăla,
@ei mare, +u potca (ei de 9 feliuri, #ăr$at curat, necurat, :uiere curată, necurată, Ficior curat şi necurat, Fată curată şi necurată, +u copil curat şi necurat, În inima lui l-au săetat, =i prin trupul lui l-au săetat,
=i prin tote osele lui l-o săetat) Gu te c%nta şi nu te văieta, +ă dacă din apa asta .i $ea =i te vei spăla,
0e de 8 ori cum ai fost& +a argintu picurat =i ca vinu străcurat) Filea-de-6us, 19 august 1989 7ironica :arţiş, ;2 ani Gu te g%ni, Gu te supăra,
răpc(ina, 8 ani 2C
Ieşi potcă .nverinată,
6ă se roage maica luminată
0entru cine-i $eteag5
"eacu de la mine cuv%ntu "eacu de la
+u autorul lui
0este 99 de mirişti, 0este 99 de păduri, 0este 99 de poduri, 0este 99 de ape, 0este 99 de şanţuri ner%nite, 0este 99 de drumuri părăs%te) 0otcă de om $ătr%n, 0otcă de muiere $ătr%nă, 0otcă de $ăr$at, 0otcă de muiere, 0otcă de ficior (oltei, 0otcă de fată mare, 0otcă de copil mic) D pociră şi o dioc(iară 6tr%goii, fermecătorii,
Irima lui şi plum%nile lui +%n i-o număra 0aşii c%ţi o păşit, *rmele c%te le-o urmat
=i iar$a c%t o călcat) 6ă răsaie curat şi luminat +um
(erman, 9 ani 2; 0otcă mnică, 0otcă mare, 0otcă curcoaie, 0otcă str%goaie, 0otcă ţ%pată, 0otcă aruncată) Ieşi din crerii capului,
0otcă str%gată, 0otcă ţ%pată, 0otcă aruncată, 0otcă din v%nt, 0otcă din g%nd, 0otcă din vis, 0otcă din pl%ns, 0otcă din mirare, 0otcă din potca ai mare, 0otcă de 99 de feluri, Gu coace, nu sparge, +i-napoi .ntoarce) Îi .ntoarce de nevoie& +u cuţ%tu te-oi tăia, +u gura te-oi desc%nta, În
0otcă de neamţ, 0otcă de sas, 0otcă de rus,
0otcă de telean, 0otcă din v%nt, 0otcă din apă, 0otcă din ţ%pătură,
6trigoi, fermecătorii din ţară,
(erman, C ani 2 (eorg(e) Îl pociră =i-l deoc(iară
Drgoii şi str%goii =i fermecătorii
+urată, necurată, +u oc(i şerc(eşti, +u oc(i $roşteşti =i să-i crepe ţăţăle, 6ă-i cură laptele =i să-i pc(ice cos%ţăle =i să-i saie oc(ii)
În apă coţi de 9 ori cu căr$uni) Faci cruce pe ulce) 0otcă durere la inimă şi la cap, deoc(iat)5 Făgetul Ierii, 81 iulie 1989 Floare "ung, 3 ani 23 6unt oc(i verBi,
6unt oc(i mnieri,
6unt oc(i de pocitoare, 6unt oc(i de potca ai mare) :ă luai pe cale, pe cărare, :ă-nt%lnii cu 99 de pocitori, +u 99 de pocitoare, +u 99 de cuţ%te ascuţ%te, +u 99 de săceri B%mţate, ?are-l săgetară, ?are inima i-o m%ncară) Îl prinsă a ţipoti, +u ţipote p%nă-n ceriu, +u lacrămi p%nă-n păm%nt, Gime-n lume nu-l auB. Guma :aica 0recesta, ras şi frumos,
0e cale, pe cărare, 0%nă la miloc de cale, :ă-nt%lnii acolo cu 9 pocitori, +u 9 str%goi, =i tare mă săetară, ?are inima mi-o m%ncară) - Gu te pl%nge, nu te necăi, - +ă te-oi tămădui, +ă de te-o deoc(iat, :uiere curată, necurată, +repe-i ţ%ţăle, +ure-i laptele)
6t%ng oc(iu de fată mare, 6t%ng oc(iu de ficior (oltei, 6t%ng oc(iu de om $ătr%n, 6t%ng oc(iu de muiere $ătr%nă, 6t%ng oc(iu de copc(il mic, 6t%ng oc(iu de $ăr$at cu muiere, 6t%ng oc(iu de nevastă cu ţ%ţă)
(eorg(e 0ă cale, pă cărare, 7oios, sănătos, 6ă-nt%lni cu potca ai mare 0l%ng%n ţipotin, +u glas p%nă-n cer, +u lacrămi p%nă-n păm%nt) "-auBi 6f%ntă :ărie
=i nimic nu ţi-a şi
*n c%ne nu $ate, +ocoş nu c%ntă, 7acă nu mugeşte, >(iţăl nu rage)
G-avu cu ce-o coni, +u potca o coni) +u ce-o lăţui/ +u potca o leţui) =i să răm%ne cutare5 curat, luminat +a
+repe-i oc(ii .n patru) Ieşi potcă necurată =i te du .n munţii pustii, *nde cocoşi nu c%ntă) @ei potcă necurată =i te du +um să due fumu pă (orn, pa pă vale, 6puma pă mare)
(eorg(e să-i şie leacu) (eorg(e să-i şie leacu)
Irima ca păsatu, "a >(eorg(e să-i şie leacu)
(eorg(e 6ă umflu, să g%mfu, 6ă tr%ntăsc, 6ă iB$esc) - Înapoi potcă .nfocată, 0otcă .nverinată, +ă n-are oasă de-a purta, Gici irimă de-a ră$da) Întoarce-te potcă şi ieşi, +um să-ntoarce luna spre gătat, =i soarele spre .nsărat) Întoarce, nu (ol$a ca norii, Gu săeta ca săetătorii, +ă de nu te-i .ntoarce =i nu te-i duce de $ună voia ta, ?e-i duce de mare nevoia mea& +ă am 9 cuţ%te,
=i-n marea roşie te-oi m%na) colo să-ţi şie locu, colo să-ţi şie ocu, 0este colţi fără de v%rfuri, 0este tău fără de funduri) colo-i peri, acolo te-i adăvăsi, colo să-ţi şie locu, colo să-ţi şie ocu) În foc te-oi ţ%pa, colo .i arde, colo .i peri, colo te-i adăvăsi) (eorg(e să răm%ie :%ndru şi curat +a argintu străcurat +um .i de
6-o luat pe cale, pe cărare, +%n o fost la calea mare
