CATALOG_Produse traditionale romanesti_RO language2.pdf

Contract No: LLP-LdV/TOI/2011/RO/012 Project No: 2011-1-RO1-LEO05-15317 Project title: Transfer of knowledge and training for European traditional food producers related to innovative quality control methodologies Acronym: Tol4Food

CATALOG PRODUSE TRADITIONALE SELECTIONATE IN ROMANIA 1. Nume produs/Date contact producator: HALVA FELEACUL S.C. AMYLON S.A. SIBIU, Sos. Alba Iulia nr. 70 Sibiu, Punct de lucru Cluj – Napoca, Tel: 0269 21 77 22, fax: 0269 21 60 44, E-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu; Cluj ( Transilvania ) Povestea produsului Halva Feleacul incepe in 1960, anul in care este realizat acest produs la fabrica de dulciuri de la Cluj –Napoca. Reteta utilizata atunci folosea ingrediente autohtone, avand la baza semintele prajite de

floarea-soarelui pentru fabricarea tahanului si siropul de zahar si glucoza batut cu extract de ciuin pentru a obtine halvita. Echipa Feleacul a pastrat de-a lungul anilor reteta stabilita atunci, a utilizat tehnologia de productie initiala, pentru a oferi consumatorului roman produsul pe care il cunoaste si pe care il apreciaza, produsul Halva Feleacul devenind astfel un produs cu traditie pe piata romaneasca. Ingrediente: Seminte prajite de floarea-soarelui, zahar, sirop de glucoza, extract de ciuin, substante de aromatizare, cacao (min. 2%). Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): umiditate: max. 4%; zahar direct reducator: max 18%; zahar total: 25 - 30%; grasime: max. 40%. Aspect: masa compacta, cu structura fibroasa, fina si uniforma de halvita, care se rupe usor; culoare galbuie-cenusie deschisa, uniforma, marmorata in cazul sortimentelor cu adaos de cacao; gust dulce, placut, specific semintelor prajite. Valoare energetica: 528 kcal/100g (glucide: 48 – 50%; lipide: 35 – 37 %; proteine: 18 – 20 %). This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be mad e of the information contained therein.

Page 1

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













Mod de preparare: Produsul Halva se obtine dintr-un amestec de tahan si halvita. Metoda de productie utilizata este in doua faze: obtinerea tahanului din semintele de floarea-soarelui descojite, prajite si macinate si, respectiv, obtinerea halvitei din zahar, sirop de glucoza, apa si extract din radacini de ciuin. Amestecul celor doua semifabricate se realizeaza prin framantare, operatiune care asigura distribuirea uniforma a componentelor in produsul finit. Operatiunea de framantare se realizeaza manual, in cazane de inox, cu ajutorul unor lopeti de lemn, ceea ce face posibila pastrarea fibrei de la halvita in produsul final. Dupa framantare produsul este dozat in caserole de plastic, este depozitat in tavi si asezat pe rafturi intr-o incapere separata. Este astfel pastrat timp de 24 ore, timp necesar racirii pe cale naturala, urmand apoi a se ambala in folie metalizata.

2. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA, GEM SI COMPOT DIN FRUCTE (cirese, visine, pere, gutui, cirese amare, nuci verzi, capsuni, prune cu/fara zahar, caise, struguri) ASOCIATIA ASOCIATIA POMIVITICOLA POMIVITICOLA HILITA, jud.IASI, jud.IASI, www.aphilita.ro , [email protected] ; tel:0742494917;; tel:0742494917 [email protected] ; tel:0743825492/0232290790 Regiune/judet/istoria produsului: Moldova, jud. Iasi Undeva in Moldova lui Stefan Cel Mare, intr-un satuc inconjurat de dealuri, cu un teren agricol putin accesibil culturilor intensive, oamenii au inceput sa planteze pomi fructiferi si vita-de-vie. Asadar zona de deal a devenit o zona zona pomiviticola cu traditie. Gospodarii satului au inceput sa isi planteze livezi care aveau pomi fructiferi cu rod bogat de primavara-luna mai si pana toamna tarziu-de la cirese pana la gutui. Astfel ca povestea incepe cu ,, a fost odată’’... o familie de oameni cu drag de rodul păm antului, care trăia aproape de livada de pe Dealul Hiliţei. Fie primăvar a fie toamna, culegeau fructele oferite în dar de păm antul generos gener os şi, cu pricepere, pregăteau dulceturi dul ceturi aroma ar oma te, renumite în tot ţinutul si cu ele serveau musafirii care le calcau pragul. Aceasta traditie

straveche a facut ca cativa oameni ai satului Hiliţa sa aiba curajul de a incerca sa faca ceva nou si benefic pentru comunitatea lor. Sprijiniţi de Organizaţ ia World Vision s-au constituit intr-o asociatie, au scris fise de proiect pentru a obtine fonduri de la Organizatie. Astfel s-au apucat de construit un Centru de prelucrare a fructelor, in urma

unui parteneriat cu biserica din sat, iar acum dulceaţa, compotul şi gemul de Hiliţa sunt















deruleaza un proiect de modernizare cu sprijinul Fundatiei pentru Parteneriat si al Romania American Foundation. Ingrediente: Fructe, zahar, apa daca este cazul Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspect: Aspect: fructe întregi sau

bucăţi de fructe bine pătrunse de sirop, de culoare corespunzătoare varietăţii fructului şi cât mai apropiată de cea naturală. Dulceţurile naturale Hiliţa sunt produse tradiţionale obţinute din fructe proaspete înglobate într -un sirop concentrat de zahăr, fără adaos de conservanţi. Toate operaţiile tehnologice se execută manual. Mod de preparare: Fructele sunt culese manual şi transportate la punctul de lucru. Se aleg numai fructele sănătoase. Condiţionarea materiei prime cuprinde: curăţarea de codiţe, frunze, spălarea obligatorie a fructelor, sortarea lor în vederea înlăturării fructelor necorespunzătoare. Fructele mari se curăţă de codite si de sâmburi cu un cleşte special sau cu o sârmă inoxidabilă, îndoită ca un ac de păr, iar cele mici (cireşe amare) cu o scobitoare. Divizarea - tăierea merelor, perelor, gutuilor constă în tăierea fructelor în jumătăţi, sferturi, optimi, cuburi sau tăiţei . Casa seminţelor se scoate după tăierea fructelor. Fru ctele cântărite conform reţetei , se pun la fiert pe foc m ic, împreuna cu o cănita de apa (apa se adauga peste fructele care nu sunt foarte suculente) intr-o oala de inox cu capac. Când fructele s -au înmuiat, se adaugă tot zaharul si se amesteca bine. Se continua fierberea, amestecând din când in când sa nu se prindă. Gemul trebuie sa scadă aproximativ 1/3 din cantitatea considerată după ce s -a adăugat zaharul. La gem, fructele pot fi tocate foarte marunt pentru a se obtine o pasta consistenta. Gemul si dulceata fierbinte se toarnă in borcane încălzite in prealabil. Se fixeaza capacele la borcane, se depun pe masa din bucătărie, bine înfofolite in pături groase, pana se racesc.















3. Nume produs/Date contact producator: SLĂNINĂ AFUMATĂ DE MANGALIȚA SC TOTO SRL , Lăpușel 90 A, com. Recea tel/fax. 0262 -288848; E-mail : [email protected] ; Tătăran Ioan +04722 613194 Web: www.carmangeriatoto.ro Regiune/judet/istoria produsului: Maramures Slănina de Mangalița este un produs traditional specific regiunii Maramureș av and o

vechime de peste 150 de ani de cand în regiunea noastră a fost adusă rasa de porci Mangalița din Serbia . Fiecare gospodar creștea între unu și trei porci Mangalița, iar în perioada sărbătorilor de Crăciun îi sacrificau pregătind carnea și slănina pentru a o putea păstra pe toată durata anului următor. Slănina de mangalița este foarte sănătoasă datorită conținutului ridicat de acizi grași nesaturați care ajung e pană la 70% și care curata vasele sanguine de colesterol astfel că slănina este recomandată în hrana tuturor categoriilor de va rsta și a bolnavilor de boli cardio- vasculare. Se știe că , de-a lungul anilor, Maramureșeanul și Ardeleanul au avut slănină ca și aliment de bază pe întreaga perioadă a anului, aceasta fiind consumată cu paine de casă, ceapă roșie și un pahar de horincă . Ingrediente: Slănină de Mangalița, sare brută măcinată Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; umiditate 75%, miros plăcut de afumătură, culoare alb -cenușie, gust plăcut, av and calități nutritive și

curative foarte bune datorită conținutului de peste 70% in acizi grași nesaturați. Mod de preparare: Etape de preparare: fasonare, sărare, afumare. Slănina se fasonează în tăblii de 40/50 cm și se asează în covată (albie de lemn) unde se sărează cu sare brută măcintă în straturi în așa fel î ncat sarea să acopere în întregime slănina. Este neapărat necesar ca marginile exterioare să fie frecate bine cu sare. Saramurarea durează in total 6 săptăm ani dar după trei săptam ani slănina se întoarce pe cealaltă parte completîndu -se sarea. După 6 săptă mani se scoate din sare, se scutură bine și se limpezește cu apă rece. Apoi se leagă fiecare tăblie de slănină și se agață afară pentru a se stoarce bine de apă, una două zile. Afumarea se face fie în podul casei fie în afumătorii special amenajate in curtea gospodarilor asigurîndu -se fum din lemn sau rumeguș de esență tare (fag). Procesul de afumare durează 7 -10 zile la fum mic și rece.















4. Nume produs/Date contact producator: CARNAȚI DE MANGALIȚA SC TOTO SRL , Lăpușel 90 A, com. Recea tel/fax. 0262 -288848; E-mail : [email protected] ; Tătăran Ioan +04722 613194 Web: www.carmangeriatoto.ro Regiune/judet/istoria produsului: Maramures Carnații de Mangalița sunt un produs traditional specific regiunii Maramureș dat and de peste 150 de ani de ca nd gospodarii din această zonă și -au pus problema păstrării pe o

perioadă mai îndeleungată a cărnii rezultate din sacrificarea porcului de Crăciun. Sacri ficarea porcului de Crăciun este nu numai o tradiție ci și un adevărat ritual la care participă toți membrii familiei și uneori rudenii sau vecini. Este o tradiție în zona ca cel puțin o pereche de c arnați de Mangalița afumați să se păstreze p ana la sărbăt oarea Paștilor cand acestia sunt pusi în coșul pascal alături de jambon, caș, ouă vopsite, prăjituri, pască și toate sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Cel care nu avea în coș toate bunătățile mai sus menționate era considerat un gospodar scăpărat . Carnații de















în seara de Crăciun pe masa multor gospodari gospodari pot fi gasiti ca rnații de Mangalița afumat i alături de alte bunătăți și de paharul de horincă. Ingrediente: carne de porc de Mangalița de peste doi ani, sare, usturoi de grădină, boia obținută în gospodărie, piper, mațe de porc. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; Umiditate 70%, miros plăcut de afumătură, culoare roșie -maronie, gust plăcut cu aroma de usturoi și fum, avand calități nutritive și curative foarte bune datorită conținutului de peste 70% in

acizi grași nesaturați în grăsimea de porc Mangalița.

Mod de preparare: Etapele tehnologice sunt: tocarea, amestecarea, umplerea, zvantarea, afumarea, uscarea. Carnea de porc care rezultă la tranșare (bucăți de pulpă, ceafă, cotlet, fleică) se toacă cu barda pe butucul de lemn rezultand bucăți de 0,5 -1 cm. Bucățile de carne se amestecă cu piper, boia, usturoi și sare într -un vas de lemn (cățîn) pană se omogenizează complet. Amestecul astfel obținut se introduce în mate de porc cu mașina de umplut manuală și se obțin șiraguri de c arnați lungi de 40-50 cm. Odată obținuți, c arnații proaspeți șe așează pe bete de lemn și se lasă la zvantat 24 de ore. După zvantare, ca rnații se pun la afumat fie în podul casei, fie intr -o afumătorie special

amenajată în curtea gospodarului unde se realizează fum din lemn de esență tare timp de 7-10 zile. După afumare , carnațul se pune în beci sau în cămară pe bete pentru uscare și păstrare.

















5. Nume produs/Date contact producator: PRODUSE DIN PESTE / PESTE / SC DORIPESCO SA, str. Bisericii nr.224, loc. Halciu, Brasov, tel.fax. +40.268.481581; [email protected] ; www.doripesco.ro Regiune/judet/istoria produsului: Brasov, Transilvania Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă produse tradiţionale din peşte. Încă din cele mai

vechi timpuri, una dintre ocupaţiile populaţiei din Ţara Bârsei a fost pescuitul. Peştele era consumat în stare proaspătă sau conservat prin sărare şi afumare, constituind o delicatesă pentru mesele festive. Preluând reţetele aduse pe aceste meleaguril în epoca fanariotă de ruşii lipoveni sau pe cele aduse de coloniştii de origine germanică (saşii), Doripesco a devenit prima companie producătoare de peşte şi produse procesate din peşte, care are atestat de produse tradiţionale. Cele opt produse cu atestat tradiţional, realizate după reţete tradiţionale din Ţara Bârsei sunt: Icrele Doripesco, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Păstrăvul afumat, Păstrăvul ardelenesc, Rulada Păstrăvarului, Batogul de Novac, Bagheta Doripesco şi Pastrama Pescărească. Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă, în al doilea rând, peşte crescut în mediu natural controlat şi hrănit cu cereale de cea mai bună calitate. Doripesco nu realizează o cultură intensivă a peştelui şi nu utilizează în procesul de creştere hrană granulată ci doar cereale de cea mai bună calitate. Cele 415 ha de luciu de apă reprezintă o suprafaţă care asigură peştelui o creştere în mediu natural, iar hrana cu cereale completează tot acest proces de creştere, astfel încât clienţii noştri să se bucure de produse proaspete şi naturale.

Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă, în al treilea rând, peşte de primă prospeţime. Produsele Doripesco beneficiază de materie primă de primă prospeţime provenită din mediul natural, datorită faptului că peştele pescuit se transportă viu, în hidrobioane, de la ferme către secţia de procesare, ajungând în maxim 3 ore. În plus, de la recepţie şi până la obţinerea produsului finit se urmăreşte să nu se depăşească timpul de 72 ore, asigurându -se prospeţimea produsului, continuitatea şi uniformitatea calităţii şi siguranţei alimentare. Prin produsele pe care le realizează, Doripesco doreşte să continue tradiţiile strămoşeşti. Astfel, 6 dintre produsele realizate de Doripesco sunt atestate de către Ministerul Agriculturii Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca produse tradiţionale din peşte: Salata din icre de crap

În depresiunea depresiunea Bârsei, pe teritoriul localităţilor Dumbrăviţa, Rotbav, Măieruş şi Hălchiu

















Crap novac afumat Recoltat d in bălţile

proprii novacul Doripesco este filetat, sărat şi afumat conform tradiţiei, la cald, cu lemn de esenţă tare (fag) şi frunze de ţelină pentru arome. Păstrăv afumat Crescut în ferma de la Valea Băgăţii, păstrăvul urmează o tradiţie de preparare transmisă din tată în fiu încă din secolul al VI -lea. Tradiţia afumării alimentelor provine de la saşii veniţi pe aceste teritorii încă din 1225. 1225. Jarul din rumeguş rumeguş de lemn de fag, fiert fiert în prealabil, la care se adaugă frunze de ţelină conferă păstrăvului Doripesco o aromă unică. Păstrăv ardelenesc Păstrăvul ardelenesc Doripesco urmează o tradiţie de preparare din vechi rămoşi. După o descriere a lui Heresbachi, afumarea alimentelor devenise parte din viaţa casnică a locuitorilor locuitorilor Ţării Bârsei. Rulada păstrăvarului Specialitate Doripesco, Rulada Păstrăvarului urmează o reţetă din zona Măieruşului. Carnea de sânger şi novac sărată, condimentată şi aromată cu verdeţuri este învelită în fileuri de păstrăv fântânel şi curcubeu din fermele proprii şi afumată cu rumeguş din lemn de fag şi frunze de ţelină, conform tradiţiei. Baghetă Doripesco Locuitorii din Ţara Bârsei obişnuiau să afume peştele pentru a -l păstra peste iarnă. Doripesco duce mai departe această tradiţie, oferindu -le clienţilor săi delicioase fileuri de sânger, afumate cu lemn de esenţă tare (fag), iar apoi învăluite în aroma şi savoarea unui amestec al condimentelor şi mirodeniilor. Pastramă Pescărească Respectând tradiţiile străvechi, Doripesco a obţinut un preparat extrem de gustos. Carnea de fitofag es te conservată la fel ca pe vremuri, prin sărare, iar apoi complimentată de un amalgam de mirodenii: piper, cimbru, boia dulce, usturoi şi bobiţe de muştar, ce -i conferă unicitate acestui produs tradiţional. Novacul afumat din Ţara Bârsei – Denumire de Orig ine Protejată Încă din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupaţiile populaţiei din Ţara Bârsei a fost şi pescuitul. Peştele era consumat în stare proaspătă sau conservat prin sărare şi Aristichthys afumare, constituind o delicatesă pentru mesele festive. Crapul Novac ( Aristichthys nobilis) face parte din categoria crapilor aşa zişi “chinezeşti” deoarece au fost aduşi în

















constă în transmiterea cererii la Comisia Europenă în vederea solicitării înregistrării şi dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene. Ingrediente: peste, condimente Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Mod de preparare: Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă în primul rând armonia

naturii. Peştele trăieşte în mediu natural controlat, controlat, cu vegetaţie vegetaţie acvatică, acvatică, stuf, păsări şi animale de apă. Delta din Carpaţi este arie naturală protejată, sit Natura 2000 şi Sit Ramsar. Această arie are 415 ha de apă, stufăriş, canale, pâraie, mlaştini, pajişti umede şi inundabile şi este încă singurul Sit Ramsar din Regiunea 7 Centru. Aici s-au identificat peste 200 specii de

păsări sălbatice, dintre care unele protejate, incluse în convenţii şi directive internaţionale (Convenţia de la Berna, Directiva Păsări a UE), precum: stârcul pitic, stârcul roşu, barza neagră, raţa roşie, eretele de stuf, cresteţul pestriţ, cristelul de câmp etc. Câteva dintre ele au cele mai numeroase populaţii cuibăritoare din centrul ţării (stârcul roşu, eretele de stuf), iar altele poposesc aici în migraţie în număr mare pentru Transilvania (egreta mare, barza neagră, gârliţa mare, chirighiţa neagră etc.). De asemenea, pe perioada unui an, numărul de exemplare ale păsărilor de apă depăşeşte cifra de 20.000, înde plinindu-se astfel un alt criteriu important de desemnare a zonelor umede de importanţă internaţională.

















6. Nume produs/Date contact producator: PRODUSE DE PANIFICATIE DIN FAINA DE SECARA SI FAINA DE CARTOFI: PAINE TARANEASCA, PAINE DE CASA, PAINE TRADITIONALA, PRODUS K ŰRTŐSKALÁCS, BEIGLI CU NUCĂ şi BEIGLI CU MAC / SC Harmopan SA, str. Harghita nr. 46., Miercurea-Ciuc, JUD. HARGHITA, Email.: [email protected] Tel: +40-266-324424; Fax: +40-266-371387 Regiune/judet/istoria produsului: Miercurea Ciuc, Jud. Harghita, Transilvania Miercurea Ciuc este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului județului Harghita, Transilvania, Harghita, Transilvania, România. România. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într -o -o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Fabricarea pâinii cu pastă de cartofi şi cu făină de secară în zona Harghita are o tradiţie de câteva sute de ani .

Ingrediente : faina de grau, faina de secara (la sortimentele cu secara), pasta de cartofi, apa, sare, drojdie .

















„Kürtőskalács” este un produs de origine transilvaneana, numele sau provine din cuvantul maghiar „kürtő” care înseamna „cos de fum”. BEIGLI CU NUCĂ şi BEIGLI CU MAC - sunt fabricate din aluat de cozonac, din materii prime nat urale: făină, untură de porc, margarină sau unt, zahăr, ouă, drojdie, sa re, lapte praf. Umplutura este preparată din miez de nucă sau mac , în funcţie de sortiment, sortiment, măcinate, stafide şi sirop de zahăr. Mod de preparare: În depresiunile depresiunile din Carpaţii Orientali condiţiile meteorologice sunt nefavorabile cultivării grâului . Ca urmare , recolta de grâu este cantitativ mică, iar însuşirile de panificaţie ale graului sunt slabe. În schimb , clima este ideală pentru cultivarea cartofilor şi a secarei. Astfel, făina de secară şi pasta de cartofi au devenit materii prime folosite la fabric area

pâinii în gospodării ţărăneşti cu scopul de a economisi făina de grâu, dar şi pentru gustul specific foarte plăcut ce este oferit pâinii de aceste materii prime. Pe de altă parte, pâinea fabricată cu pastă de cartofi sau cu făină de secară sau cu ambele îşi păstrează prospeţimea în timp îndelungat, având miez mai dens, cu umiditate mai mare şi o structură mult mai legată care nu devine sfărâmicios a nici după câteva zile de păstrare. Această tradiţie tradiţie a fost preluată de societatea Harmopan încă din anii 1960 şi păstrată şi în prezent la fabricarea produselor tradiţionale tradiţionale de pâine: Pâine Ţărănească, Ţărănească, Pâine de casă, Pâine tradiţională, Pâine tip Harmopan (pâine Cluj, fabricat a din anii 1970, numita de câţiva ani Pâine Harmopan). La fabricarea acestor sortimente de pâine s-a păstrat tradiţionalitatea lor, fabricând -o în condiţii industriale. La sortimentul Pâine ţărănească reţeta nici nu prevede drojdie si este fabricată exact ca în gospodării ţărăneşti cu maia matură reţinută de la coacerea anterioară. Aluatul se prepară prin metoda indirectă, folosind procedeul trifazic ca in gospodăriile ţărăneşti: prospătură, maia si aluat. Folosind procedeul trifazic, procesul de fermentare a semifabricatelor se petrece într -un timp îndelungat , astfel existand timp suficie nt pentru formarea substanţelor care dau gustul bogat al pâinii. Aceste sortimente tradiţionale de pâine sunt coapte în cuptoare tradiţionale de cărămidă. Folosind aceste cuptoare s-a păstrat încărcarea şi descărcarea tradiţională a cuptoarelor - cu ajutoru l lopeţilor din lemn. Produsele sunt aşezate pe lopată, sunt spoite cu apa cu ajutorul unei perii, dup ă care sunt introduse în cuptor . Acest mod de introducere în cuptor are influenţă asupra structurii structurii miezului, care devine devine mai dens. Coaja painii coaptă în cuptor de cărămidă este mai groasă şi mult mai



















Produsul “KŰRTŐSKALÁCS„ este fabricat în zona Harghita cu ocazia diferitelor sărbători familiare: cununie, nuntă, botez, avand o traditie de sute de ani şi asa se pastreaza si in zilele noastre. Produsul este tradiţional atât în ceea ce priveşte compoziţi a, forma lui cât şi modul de coacere. Compoziţia produsului este cea a unui aluat de cozonac, din materii prime naturale, folosite şi de gospodine pentru frâmantarea cozonacului. Este tradiţională şi specifică forma pe care se înfăşoară aluatul, pe care s e face dospirea finală şi coacerea. Aceasta are formă cilindrică, cilindrică, este confecţionată din lemn si este unsa cu ulei înainte de folosire. Aluatul este întins sub formă de fitil , înfăşurat înfăşurat pe formă, spoit cu ulei, acoperit cu zahăr tos. Totodată este tradiţional şi modul de coacere a produsului. Coacerea se realizează cu ajutorul unui aparat special confecţionat. Aluatul astfel pregătit este aşezat în aparatul de coacere, este învârtit deasupra unei surse de căldură. Căldura este obţinută din arderea jarului sau a gazului metan. Societatea Harmopan fabrică Kűrtőskalács copt deasupra jarului numai cu ocazia zilelor oraşului când coacerea este efectuată în aer liber. Această metodă este folosită şi în gospodării ţărăneşti . În fabricaţie curentă curentă , societatea foloseste pentru coacere gaz metan. Produsele BEIGLI CU NUCĂ şi BEIGLI CU MAC

sunt produse tradiţionale fabricate cu ocazia sărbătorilor religioase: Crăciun şi Paşte. Asemănător celorlalte sortimente tradiţionale , aceste produse sunt fabricate de peste sute de ani de gospodine pentru sărbători. Aluatul fermenat este întins sub formă paralelipedică. Umplutura este întinsă pe aluat în strat uniform şi este înfăşurat în formă cilindrică. Prodesele astfel modelate sunt aşezate pe tăvi întinse (pentru prăj ituri sau cornuri) si sunt ţinute la dospire finală. În timpul dospirii finale sunt unse de două ori cu gălbenuş gălbenuş de ouă şi la terminarea terminarea



















denumirea de origine şi cea a indicaţiei geografice. Pe lângă acest produs au fost atestate şi alte sortimente: Pălinca de Sălaj de mere, Pălinca de Sălaj de caise, Pălinca de Sălaj de pere, Pălinca de Sălaj de piersici, Pălinca de Sălaj de vişine, Pălinca de Sălaj de fructe amestec, Pălinca de Sălaj de tescovina şi Pălinca de Sălaj de vin.



















8. Nume produs/Date contact producator: PRAJITURA CU MAR, PRAJITURA CU DOVLEAC, PRAJITURA CU BRANZA DULCE / SC. R-MT2000.SRL, OCNA SUGATAG, str. Avram Iancu nr 14, Maramures Regiune/judet/istoria produsului: Maramures Ocna Șugatag este un sat în județul în județul Maramureș, Transilvania, România, atestat documentar, prima dată, în anul 1355 . În documentul documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea

la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi.

Prajiturile traditionale din zona au o vechime de 40-50 de ani. Majoritatea gospodinelor fac de sarbatori aceste tipuri de prajituri. Merele pentru aceasta prajitura sunt culese din livezi clasice asezate pe pante colinare, avand ca si baza straturi argiloase. Dovleacul creste si se dezvolta in soluri pe care s-a imprastiat foarte mult ingrasamant organic. Branza dulce si grasa este un factor de fortificare si rezistenta a partilor osoase din organism, avand in componenta o mare cantitare de calciu.



















Ingrediente: Mere/dovleac/branza dulce, oua, untura, smantana, zahar, praf de copt, faina, lamaie si sare. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Forme bine definite, aspect placut, culoare caracteristica si luciu, umiditate max. 10%, grasime max. 15%, zahar minim. 20%. Mod de preparare: In compozitia de baza a prajiturilor traditionale intra oua intregi plus



















special cu ocazia sarbatorilor de Pasti, de Craciun, dar si in cursul anului pentru nunti, botezuri si pomeni.





















manual in bucati de aproximativ 900 g, se modeleaza rotund si se lasa la odihna 2-3 minute. Apoi se intinde sub forma unei foi deptunghiulare de 3-4 mm grosime, cu ajutorul sucitorului de lemn. Umplutura se pregateste astfel: nuca se macina, se amesteca cu zaharul pudra si albusul de ou batut spuma, pana la obtinerea unei consistente pastoase, omogene, peste care se dauga aroma de rom. Pentru stabilitatea feliei de cozonac, in umplutura se adauga si mici cantitati de pesmet din paine. Peste foaia de aluat intinsa, se aseaza umplutura in strat uniform pe toata suprafata, dupa care se ruleaza strans sub forma de bagheta. Cozonacii gata formati se aseaza in tavi dreptunghiulare, unse cu grasime, pudrate cu faina, apoi se lasa la dospit timp de 40100 minute in dospitor. Cozonacii se coc in cuptorul incalzit la 200 ºC, 40-60 minute. Dupa coacere, cozonacii se scot cu atentie din tavi, se spoiesc cu sirop de zahar si se lasa la racit. 10. Nume produs/Date contact producator: MAGIUN DE PRUNE TOPOLOVENI





































11. Nume produs/Date contact producator: ŢUICĂ DE MORĂREŞTI Producător: SC AGROFOREST INTERNATIONAL COMPANY SRL, Localitatea Morăreşti, sat Morăreşti, nr. 202, jud. Argeş; Tel. 0248/240237; 0747457162; E-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Morăreşti, jud. Argeş În urmă cu 100 de ani, dintr -o mică povarnă muntenească , un nume por nea nea în lume:

ţuica de Morăreşti Buzdugan. Aflate la ultima frontieră a prunului, plaiurile argeşene sunt vestite pentru savoarea ţuicii de Morăreşti produsă aici. De mai multe veacuri , obţinerea ţuicii face parte dintr -un ritual aproape mistic moştenit din moşi-strămoşi. Fără îndoială, în bastionul de margine al prunelor se află ţuica de Morăreşti produsă de familia Buzdugan. În urmă cu mai bine de un veac unul dintre strămoşii lui Vasile Buzdugan a statornicit printre îndeletnicirile sale şi cea de povarnagiu, tradiţie neîntreruptă vreodată de atunci încoace. De-a lungul mai multor generaţii familia Buzdugan produce băuturi naturale distilate din





































temperatura din locul unde sunt depozitate vasele cu prune. Fermentaţia este gata în momentul când deasupra vasului se formează o crustă tare care nu mai permite intrarea aerului în interiorul borhotului, iar musculiţele beţive – Drosophila melanogaster – sunt moarte, nu mai zboară la partea superioară a vasului. Prunele fermentate se transformă în borhot – materia din care se fabrică ţuica. Transportul borhotului se face cu vase confecţionate din lemn care se numesc cărătoare si care au formă de butie, dar pentru că se cară cu ele în poziţie orizontală au gura de încărcare la mijloc, iar cea de evacuare la un capăt. Cărătoarele Cărătoarele se descarcă pe la capăt, unde au o uşă de descărcare, în alte vase din lemn foarte largi la gură şi mai puţin înalte, care sunt îngropate în pământ în aşa fel încât borhotul din cărătoarele aflate în diferite mijloace de transport să cadă direct în aceste vase. Înainte de a descărca descărca borhotul în cărătoare din vasele în care au fermentat se îndepărtează crusta de deasupra pentru a nu imprima ţuicii miros de mucegai. Distilarea se face la povarnă. Povarna este o clădire în care sunt montate cazanele în care se distilează borhotul.





















Butoaiele sunt măsurate metrologic şi inscripţionate, având capacităţi cuprinse între 200 de litri şi 5000 de litri. Îmbutelierea Îmbutelierea se face manual, manual, în vase din sticlă sticlă de la 0,5 litri şi până la 2 litri. Vasele Vasele sunt clasice sau au diferite forme fabricate special pentru diferite sortimente imbuteliate şi anume:



















13. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE ALBINE / Producator

individual de produse apicole, cu sediul in judetul Calarasi, satul Mariuţa, mobil: 0723 220 733, e-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Calarasi, Muntenia



















Ingrediente: piept de curcan, bait (vin alb+miere), condimente: ardei rosu uscat, piper, boabe de mustar, sare



















Mod de preparare: Se toaca carnea si se amesteca cu condimentele, se spala matele si se umplu cu carnea si se dau la fum.



















Mod de preparare: Gutuile se spala si, pe masura ce se curata de coaja, se arunca intr-un vas cu apa in care s-a taiat o lamaie felii. Astfel, se previne oxidarea si implicit modificarea culorii fructului. Gutuile curatate se rad pe razatoare sau se taie cuburi (dupa preferinta) si se adauga peste siropul de zahar obtinut in prealabil. Se fierb impreuna pana cand dulceata capata consistenta specifica. La final se adauga sucul de

























































































































































































































































CATALOG_Produse traditionale romanesti_RO language2.pdf

Recommend Documents