Gestionarea emotiilor prin metode si tehnici NLP! Contrar unei opinii foarte raspandite, raspandite, NLP-ul nu este o terapie desi terapeutii cu formare ca practician NLP care il folosesc obtin rezultate spectaculoase. Nu este un program de training in vanzari, desi oamenii din vanzari care folosesc NLP-ul obtin rezultate spectaculoase. Nu este un mijloc de dezvoltare personala desi trainerii in dezvoltare personala care il folosesc obtin rezultate uimitoare. Si... nu este un subiect potrivit pentru studiu individual(singur individual(singur acasa). unctioneaza prea bine pentru a fi un mijloc sigur in mainile nespecialistilor, nespecialistilor, il inveti cel mai bine impreuna cu traineri NLP calificati si cu e!perienta. "e-ai "e-ai incumeta sa inveti scuba-diving din carti... sau de la vecinul care tocmai a facut un curs de #ee$-end in piscina din apropiere...% apropiere...% &cest articol ofera un 'insigt asupra uneia din premisele noastre culturale pentru ca, folosind informatia informatia NLP, sa invatam sa o gestionam noi insine. NLP-ul studiaza modalitatea modalitatea prin care ne 'adunamgandurile, 'adunamgandurile, cum stim ceea ce stim si cum ne construim construim propriile propriile e!periente. Si, da, e!perientele e!perientele noastre subiective subiective difera de ale celorlati. La randul randul lor, e!perientele e!perientele celorlalti difera intre ele."oate ele."oate gandurile, emotiile, amintirile, fanteziile noastre sunt alcatuite din imagini, sunete si senzatii. *iferentele dintre e!perientele noastre obisnuite obisnuite provin din multitudini de secvente si localizari pe care pe care le realizam cu ajutorul sunetelor, sunetelor, imaginilor si senzatiilor. +ulte persoane din occident considera ca fiind usor sa-si vizualizeze imaginile mentale, iar restul poate fi invatat cu usurinta. iecare alcatuieste imagini mentale, doar ca unii oameni nu au invatat inca sa le observe. andeste-te, pentru un moment, la propriile imagini mentale legate de ceva care iti place. Sunt colorate sau albnegru% sunt statice sau in miscare% se afla aproape sau departe, sunt mici sau mari, sunt sub forma de portret, peisaj sau panoramice% panoramice% &supra carei parti te concentrezi% ezi ezi scena ca si cum ar fi live sau te privesti pe tine in ea ca si cum ai urmari un film% &cestea sunt e!emple despre modul in care noi putem face acelasi lucru diferit de altii. Putem scimba semnificatia unei e!periente modificand una dintre aceste optiuni. optiuni. *aca ai ales ceva ce iti place, observa ce se intampla daca apropii imaginea imaginea sau o maresti. Poti deplasa imaginile mentale pur si simplu prin intentia de a o face. *aca esti multumit de rezultat, pastreazal. *aca nu, fa-o la loc asa cum era si vezi ce se intampla daca intensifici culoarea. culoarea. a cate o singura modificare modificare odata. Si aminteste-ti ca dupa fiecare scimbare sa aduci imaginea la starea initiala. *aca identifici una sau mai multe scimbari care-ti plac mai mult decat in stadiul original, pastreaza-le. ii atent sa stapanesti traseul scimbarilor pe care le faci imaginii tale. *aca faci ceva ce nu iti palce, revino imediat. &sigura-te &sigura-te ca vei inceia aceasta e!perienta intr-un intr-un mod cel putin la fel de placut precum ai inceput. Pentru multi occidentali, imaginea este reprezentarea senzoriala pe care o pot cel mai usor observa si modifica in mod deliberat. La fel de usor poti invata sa faci modificari similare sunetelor pe care le auzi, si senzatiilor pe care le ai. +uta sunetele dintr-un loc in altul, scimba scimba viteza, tonalitatea, volumul, ca si cand ai detine un pupitru de mi!aj mi!aj sofisticat. sofisticat. Poti mari sau micsora intensitatea intensitatea senzatiilor, senzatiilor, scimba structura structura lor, poti incetini ritmul sau il poti grabi, le poti scimba locul, le poti face mai mari sau mai mici sau le poti face sa dispara in totalitate. Poate ca ai sesizat ca daca modifici o imagine intr-un intr-un anumit fel, sunetul si sentimentul se scimba si ele, sau daca modifici un anumit aspect al sunetului, simultan se scimba si imaginea si sentimentul. &cestea sunt
cunoscute ca 'drivers. *esigur ca ti-ai dat seama ca alte elemente se scimba de la sine. asirea diferentelor la 'driverii tai particulari este un mod rapid de a aborda sistemul tau cel mai greu accesibil(vaz, auz, sentimente). *e e!emplu, daca imaginea ta este moderat emotionanta si ai simtit-o mai emotionanta marind imaginea, ai modificat senzatia prin modificarea imaginii. *aca imaginea ta era neclara,cu sunet distorsionat si senzatii neplacute , daca ai clarificat sunetul se focalizeaza imaginea% Senzatiile s-au imbunatatit prin modificarea sunetului% !ista o parere raspandita in societatea occidentala potrivit careia nici senzatiile si nici emotiile nu pot fi modificate dupa dorinta. Potrivit unui astfel de mit, cineva care-si poate modifica emotiile este prefacut, superficial, ignorant, nedemn de incredere, reprimat sau pur si simplu 'nepregatit pentru a fi autentic. /n majoritatea culturilor e!ista credinta ca un sistem( vazul, auzul si sentimentele) este in afara propriului propriului control, dar nu toate gasesc ca sentimentele sunt cele mai dificile. Capacitatea de a simti ceea ce ne dorim, atunci cand ne dorim, este o abilitate foarte utila. a ne elibereaza de cautarea unor e!periente e!treme repetate. 0 e!punere este suficienta ca s-o folosesti drept inceputul unei biblioteci personale. personale. &poi &poi o poti modifica, modifica, intensifica, intensifica, individualiza in oricate oricate feluri, jucandu-te jucandu-te cu imaginile, sunetele si sentimentele care au a u insotit-o. Sau iti poti alcatui singur propria biblioteca, biblioteca, folosind fragmente atractive de placere obisnuita, amplificandu-le si mi!andu-le mi!andu-le cum iti place. *upa cum am mai spus, incepi de la imagini si sunete. Pur si simplu aminteste-ti de o situatie placuta si amplific-o, fa-o mai luminoasa, ca in realitate, si poate usor mai lenta. Paseste in interiorul interiorul ei si intensifica senzatiile. Prin e!ercitiu iti poti spori usurinta de a gestiona senzatiile si poti invata sa le intensifici sau sa le atenuezi. 1rmatoarea etapa o reprezinta gestionarea emotiilor . !ista doua modalitati imediate de a face asta. Prima este buna pentru a neutraliza raspunsuri emotionale nedorite. *aca te apuca rasul la o inmormantare, plangi la serviciu sau esti furios pe o persoana nevinovata, pentru a neutraliza neutraliza oricare dintre aceste stari indeparteaza indeparteaza imaginea de tine tine sau micsoreaz-o la marimea marimea unui timbru postal. Poti oricand mai tarziu sa revii la ea, daca doresti, fara sa-ti pese de continut. a-o suficient de mica, indeparteaz-o destul de mult 2 pentru cei mai multi dintre noi ea isi va pierde din intensitate. Pentru a invoca o anumita emotie pe care vrei sa o afisezi, aminteste-ti sau imagineaza-ti un moment cand ai face-o si formeaza o imagine mare, luminoasa, apropiata. &poi &poi paseste in ea. ste foarte potrivit pentru a multumi unei anume persoane pentru un cadou oribil sau pentru a produce remuscari daca distrugi decoratiunea decoratiunea favorita a cuiva( pe care ai urat-o ani de zile). "i-ai dorit vreodata sa fii mai rabdator in instruirea unui copil sau a unui animal% rei rei sa spui cuiva un Nu3 otarat% &mintestet-i &mintestet-i de o imagine care are calitatea emotiei pe care o doresti. +areste-o , adu-o aproape, fa-o luminoasa, ca in realitate, si starea potrivita va veni de la sine. & doua modalitate modalitate de a gestiona emotiile implica sentimentul sentimentul in mod mai direct. Leslie Cameron 4andler prezinta in cartea ei "e motional motional 5ostagesapte 5ostagesapte parti ale emotiei care pot fi modificate.Printre modificate.Printre ele se numara numara ritmul, tempoul, intensitatea, cadrul temporal si implicarea personala. "ot asa cum la inceputul articolului articolului am modificat imaginile, Cameron-4andler sugereaza sa faci modificari similare emotiilor ca sa le scimbi direct. *e e!emplu, an!ietatea are de obicei un ritm rapid, inegal si este intotdeauna legata de viitor. *aca reduci ritmul la o valoare constanta de 678 batai9secunda, sentimentul se scimba in ceva mai confortabil. *aca te imaginezi a fi intr-un moment moment ulterior evenimentului , an!ietatea dispare. &minteste-ti o ocazie anterioara c and erai an!ios legat de ceva si cat de putin alarmant parea evenimentul in retrospectiva. ina ina si rusinea necesita implicare personala. "e simti simti vinovat atunci cand lezezi valorile altcuiva si aceasta conteaza pentru tine. /ti este rusine atunci cand iti lezezi propriile valori, fara a constientiza cea mai importanta valoare pastrata.
*aca te imaginezi intors in timp inaintea evenimentului, nu e!ista vina sau rusine pentru ca inca nu ai savarsit fapta. <ernativ <ernativ poti reduce intensitatea si scimba ritmul. Poti descoperi ca ai actionat asupra altei valori personale sau ca ai facut o greseala. reselile constituie constituie un feedbac$ din din care inveti. Consecintele Consecintele pot fi triste triste sau ireversibile, dar pot deveni acceptabile daca te poti gandi la ele. Pentru fiecare emotie pe care vrei sa o scimbi alege cea mai importanta caracteristica si modific-o. Sesizeaza ce se intampla. Pentru a spori o emotie alege o caracteristica si amplific-o. Poti sa construiesti singur o e!perienta e!trema. ceva, nu%
Ce este IE?
Ce este Inteligenta Emotionala? Inteligenta Emotionala este formata din : elemente;
< /ntelegerea mai buna a propriilor emotii < Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii < /ntelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat < Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii productivitatii si a imaginii personale Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile tenice sau intelectuale. *ezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.
Componente ale Inteligentei Emotionale Auto–Constientizarea
< *eterminarea punctelor forte si a limitarilor limitarilor < Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, comportamentului, precum si de impactul acestora asupra celorlalti. < &naliza comportamentului comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva. introspectiva. Managementul Emotiilor
< 0btinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii. frustrarii. < Sa fii fle!ibil si sa doresti sa te adaptezi la scimbare. Imaginea proprie si Auto–motivarea
< *ezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor. < +otivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.
Ailitati sociale
< &scultare activa < /ntrare in raport cu ceea ce simt ceilalti < Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali emotionali asupra capacitatii de ascultare < &sertivitate < Gestionarea conflictelor
ene"iciile Inteligentei Emotionale < Performante marite < +otivatie imbunatatita < /novatie sporita < /ncredere < Leadersip si management eficient < +unca in ecipa e!celenta
#riginile conceptului de $Inteligenta Emotionala% "ermenul "ermenul 'inteligenta emotionala a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 6==8 de catre psiologii, psiologii, Peter Salove> si ?on ?on +a>er Cu toate ca acest termen termen este relativ nou, componentele componentele conceptului, conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la aricunoscuta afirmatie a lui lui Socrate (:@8 A B== i5r)'Cunoaste-te pe tine insuti. insuti. /n 4iblie, atat in ec eciul iul cat si in Noul "estament "estament 'Nu fa altuia ce tie nu-ti nu-ti place si '/ubeste-ti '/ubeste-ti aproapele ca pe tine insuti pot fi vazute ca elemente de /nteligenta motionala. /n 6=B 5o#ard ardner a introdus introdus conceptul de; /nteligente /nteligente +ultiple. l argumenta ca e!ista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri tipuri de inteligente. l a inventat sintagma ; ' Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti. ardner a identificat @ tipuri de inteligenta diferite diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale; auto-constientizarea auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta. Cele @ tipuri de inteligente ale lui ardner sunt; < /nteligenta +atematicaALogica < /nteligenta /nterpersonala /nterpersonala < /nteligenta Spatiala < /nteligenta DitmicA+uzicala < /nteligenta /ntrapersonala /ntrapersonala < /nteligenta Einestetica < /nteligenta LingvisticAerbala *e la inceput poate fi observat ca inter-personalul inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu definitia de /nteligenta motionala.
Legatura dintre Inteligenta Emotionala si I&? +ulti ani au e!istat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu coeficientul /F. Principalele dileme le-au reprezentat tntrebarile; 'ste cineva innascut cu un anumit /F si nimic nu poate
modifica asta sau este /F-ul o abilitate care poate fi invata si antrenata% si '*e ce anumite persoane inteligente au performante scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite%. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in general este acceptat faptul ca e!ista un numar mare de factori de interferenta precum stresul si aptitudinile aptitudinile si imaginea de sine care ca re pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare asupra succesului comparativ comparativ cu abilitatile innascute. /n prezent, problema este legata nu de cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. /ntr-un mod asemanator se pune problema si in cazul /nteligentei motionale. motionale. *ecat sa se masaore anumiti coeficienti, este mai util sa se identifice factorii care impiedica folosirea optima optima a aptitudinilor aptitudinilor care e!ista si de a invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient. /nteligenta motionala motionala nu are limite2 oricine e pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de /nteligenta motionala. & deveni mai /nteligent motional implica urmatoarele presupozitii; iecare e!perienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie; < Sa remarce emotiile < Sa simta emotiile < Sa sesizeze ce anumite transmite emotia < Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de /nteligenta /nteligenta motionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. /n realitate ambele au o importanta egala. /nteligenta motionala stabileste importanta emotiilorin emotiilorin viata de zi cu zi.
Inteligen'a emotional( /nteligenGa emoGionalH este capacitatea personalH de identificare Ii gestionare eficientH a propriilor propriilor emoGii Jn raport cu scopurile personale (carierH, familie, educaGie etc). inalitatea ei constH Jn atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter Ii intra-personale. Ne-am Jntrebat adeseori adeseori ce Ji face pe unii oameni, cu un un coeficient de inteligenGH inteligenGH mediu sau ciar scHzut, scHzut, sH reuIeascH Jn carierH. Ce ii face pe alGii, cu un /F ridicat, sH aibH eIecuri, sH stagneze Jn carierH% DHspunsul la acest aparent parado! este modul Jn care fiecare dintre ei JIi foloseIte inteligenGa emoGionalH emoGionalH (F). Ciar daca o persoanH are suficiente suficiente cunoItinGe Ii idei inteligente, daca nu JIi cunoaIte Ii nu reuIeIte sH-Ii gestioneze emoGiile Ii sentimentele, poate JntKmpina dificultHGi Jn Jncercarea de a-Ii construi relaGiile cu ceilalGi sau o carierH profesionalH de succes. Persoanele cu un Jnalt grad de autocunoaItere JIi dau seama cum sentimentele lor Ji afecteazH, atKt pe ei, cKt Ii pe cei din jur. *ezvoltarea inteligenGei emoGionale ne permite sH ne punem Jn valoare aptitudinile aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigurH reuIita, atKt Jn plan personal, cKt Ii Jn cel profesional. profesional.
Elementele inteligentei emo'ionale) *+ Cunoa,terea emo'iilor personale
CunoaIterea emoGiilor personale presupune presupune identificarea Ii e!primarea lor coerenta, Jntr-un conte!t dat. n orice relaGie e!primHm informaGii, sentimente, sentimente, fapte, amintiri. 1neori JnsH, ne este greu sH e!primHm clar ceea ce
vrem sH spunem sau simGim - nu suntem coerenGi, iar alteori ne este greu sH JnGelegem ceea ce ni se spune intenGia care se ascunde in spatele cuvintelor. &ceste &ceste situaGii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important sH putem codifica Ii decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau nonverbal, astfel JncKt sH transmitem Ii sH JnGelegem corect sensul mesajelor. -+ Gestionarea emo'iilor Gestionarea emoGiilor se referH la capacitatea noastrH de a alege modalitatea prin care ne vom e!prima Jntr-o
anumitH situaGie. Pentru a ne gestiona emoGiile este important sH Ginem cont de; • • • • •
Ce e!primHm% Cum e!primHm% CKnd e!primHm% 1nde e!primHm% Cui e!primHm%
.+ /irec'ionarea emo'iilor c(tre scop
Scopul este criteriul dupH care ne gestionHm emoGiile. ste important sH Ginem cont de c eea ce vrem sH facem sau sH obGinem, Jn mod concret; • • • •
durata Jn timp - cKnd vrem sH atingem scopul participanGi - de cine cine avem nevoie strategie - ce paIi trebuie urmaGi resurse - de ce avem nevoie
0+ Empatia
ste capacitatea de a intui sau de a recunoaIte emoGiile celorlalGi. mpatia nu JnseamnH sH trHim emoGiile altor persoane, ci sH le JnGelegem JnGelegem pornind de la la e!perienGele noastre. 1+ Capacitatea de a construi rela'ii interpersonale pozitive
&rta inteligentei emoGionale se rezumH Jn cadrul acestei componente. &stfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaGii folosind folosind elementele menGionate pKnH acum; ne fi!Hm scopurile, ne canalizam energia Ii emoGiile Jn funcGie de scop (folosind (folosind empatia ca instrument), instrument), ne e!primam Ii identificHm emoGiile Jntr-un mod coerent. om om fi conItienGi de responsabilitatea noastrH Ii a celorlalGi Jn relaGiile interpersonale. interpersonale. &cest lucru ne va ajuta sH reducem conflictele c onflictele Ii sH comunicHm eficient.
Controlarea si gestionarea emotiilor Structura noastra interioara interioara de credinte si increderea in sine vor juca si ele un rol important. *aca nu credem ca avem resursele necesare sau suntem de parere ca nu meritam rezultatul pozitiv pe care ni-l dorim, vom tinde spre capatul dinspre frica al an!ietatii, vom deveni repetitivi si, in ultima instanta, neputinciosi. neputinciosi.
1n e!emplu in acest sens ar putea fi un celner care incearca cu disperare sa faca pe plac unor oaspeti importanti, importanti, le ia cu grija comanda, dar o uita inainte de a ajunge la usa bucatariei. &n!ietatea ii ingite toata energia si capacitatea de a-si face meseria. ste fortat sa se intoarca la masa si sa mai ceara comanda o data si inca o data. /nspaimantat de perspectiva ca ar putea sa-i dezamageasca pe acesti musafiri, an!ietatea duce e!act la rezultatul de care se teme cel mai mult - umilinta esecului. a a putea reusi numai prin spargerea ciclului fricii si, parado!al, permitandu-si sa esueze. +ecanismele prin care facem fata situatiei pot deveni ritualuri. ritualuri. /n acest sens un ritual reprezinta o actiune care este realizata deoarece a avut o data puterea de a usura o situatie dureroasa. 1n fumator poate spune ca fumeaza pentru ca asta il face sa fie mai putin an!ios. *ar, de fapt, nu fumatul il face sa fie mai putin an!ios. i sunt dependenti de fumat, ceea ce-i face mai an!iosi, pentru ca orice lucru de care suntem dependenti poate fi retras. osta carja se transforma in unealta care iti rupe piciorul iar si iar. *ependentele *ependentele au cauze mai comple!e decat an!ietatea. "otusi "otusi intelegerea mecanismelor an!ietatii ne poate ajuta in lupta cu scemele de comportament ale dependentei. &ptitudinea &ptitudinea de a tolera sentimentul de an!ietate stresanta e foarte strans legata de problema controlului si a increderii. Cand suntem an!iosi, spunem de fapt; MNu cunosc rezultatul acestei situatii si nici nu o pot controla. &cest lucru ma sperie.M 1rmatoarea intrebare este daca pot transforma an!ietatea intr-o frica concreta, cu care sa pot lucra sau voi ramane intr-o stare de an!ietate nedefinita si fara nume. &n!ietatea vizeaza intotdeauna viitorul, este legata de ceea ce s-ar putea intampla. *aca putem sa gasim frica ascunsa in spatele an!ietatii noastre, atunci putem fie sa facem fata situatiei, fie sa ne impacam cu ea. /ncrederea ia locul an!ietatii atunci cand credem ca putem rezolva orice problema ne va aparea in cale. a se poate transforma in energie pe masura ce ne dezvoltam increderea in sine si in capacitatile noastre. Putem beneficia sau nu de ajutorul ajutorul familiei, familiei, al prietenilor si al colegilor, colegilor, dar vom avea cu siguranta siguranta ajutorul familiei familiei interioare. Cu siguranta ca trebuie sa fi trait la un moment dat un sentiment coplesitor de frustare, emotii si trairi intense
negative,resentimenteputernice negative,resentimenteputernice fata noi, de o persoana sau fata de o
anumita situatie de viata. Cateodata ciar si atunci cand suntem constienti ca deocamdata nu se poate scimba nimic, sau ca e!ageram este greu sa oprim avalansa de reactii negative si sa rupem lantul de sentimente generatoare nu tocmai placute. &m intrat in jocul in care glasul emotiei il lasa cu mult in urma pe cel al ratiunii si este foarte greu sa iesim din el. Primul pas cel mai simplu pentru a iesi din ora emotiilor distructive putand in acest fel sa investim ratiunea cu un rol principal in scenariul de viata pe care il traim, este sa nominalizam emotia pe care o traim si sa2i spunem pe nume .Oou .Oou name it, >ou tame it (numesti ceva, imblanzesti acel ceva) ce va) cum spune englezul. /n ceea ce priveste nominalizarea nominalizarea si clasificarea emotiilor , "on> Dobbins, ne propune sa ne raportam generic la 68 tipuri de emotii, sa le numim sabloane emotionale. Paleta emotiilor este cu siguranta mult mai variata, dar, pentru a simplifica simplifica lucrurile, vom incerca incerca sa ne raportam la zece tipuri tipuri de emotii pe care le structureaza structureaza Dobbins. Prima categorie, cuprinde emotiile care ne dau un sentiment de incon"ort . Nu sunt emotii intense si am putea enumera printre senzatiile generate de aceste sentimente plictiseala, nerabdarea, o stare de je na. &l doilea tip de emotii sunt cele din categoria; "rica3 putand sa varieze de la ingrijorare, preocupare, preocupare, grija, teama, efectiv frica, groaza sau o senzatie de terifiere. &l &l treilea tip, sunt cele pe care le vom numi emotii ale su"erintei care aduc cu sine un pregnant sentiment de pierdere (fizica, sufleasca, materiala). &l patrulea patrulea tip de emotii sunt cele care provoaca "urie, ponind de la o stare de iritare evidenta pana la enervare profunda si dezlantuire de reactii e!treme. &l cincilea tip de emotii sunt cele generatoare de "rustrare . &ceste emotii ne provoaca un sentiment de neputinta, ca si cum ceva sau cineva ne tine, contrar vointei noastre, pe loc sau nu ne lasa sa avansam avansam in directia dorita. dorita. &l &l saselea tip de emotii se refera refera la cele generatoare de dezamagire+ *e fiecare data cand standardele noastre nu sunt indeplinite, de catre noi sau oamenii din viata noastra, traim un sentiment de dezamagire. &l saptelea tip de emotii sunt cele ale vinovatiei sau regretului . &l optulea tip de emotii sunt cele care ne fac sa ne simtim inadecvati unui conte4t de viata3 inoportuni, nesemnificativi, mai putin "ata de un etalon cu care comparam. Cel de-al noulea tip de emotii sunt cele in care ne simtim deprimati, coplesiti in mod negativ , fara speranta, depresivi. Si in cele din urma al zecelea tip de emotii sunt cele care ne fac sa ne simtim singuri si care aduc cu sine un sentiment de separare si de izolare. 5acand primul pas de identi"icare a emotiei pe care o traim3 cu una dintre cele zece categorii de mai sus (“Ah, acum ma simt singur” sau “Acum ma simt furios”,etc.)3 ne "erim sa catalogam emotia drept "iind una sau rea (“Nu este bine, iarasi ma simt nesemnificativ”)+ 0 acceptam 67Accept ca ma simt nesemni"icativ%8 in
viata noastra si o tratam cu respect incercand sa o vedem ca pe un semnal care ne atrage atentia si ne furnizeaza n esemnificativ?”). un mesaj (“Oare de ce ma simt nesemnificativ?”). 5aptul ca apreciem mesa9ul pe care ni2l transmite o emotie este cel de2al doilea pas in gestionarea emotiei+ Ca sa gasim acel mesa93 putem sa)
6. Analizam modul in care percepem lucrurile ; “Cum aleg sa percep lucrurile?”, “Ar putea eista si un 7. B.
alt mod in care sa aleg sa vad lucrurile”, “Ce trebuie sa cred! sa nu cred, cred, ca sa vad lucrurile in lumina acesta?”, “Ce eperienta trecuta ma influentea"a, ca sa vad lucrurile in felul acesta?” Analizam modul in care comunicam ;“Cum am cerut ceea ce vreau sa primesc?”, “#eactia pe care o primesc ar fi fost alta, daca as fi comunicat altfel?”, altfel?”, “$rimesc ceea ce comunic?”, “Cum trebuie sa comunic ca sa primesc ceea ce vreau?” Modul in care ne comportam) “%odul in care m&am comportat este unul corect?”, “Cum as fi reactionat eu daca cealalta persoana s&ar fi comportat la fel?”, “'u nt multumit de felul in care m&am
comportat?”, “ntr&o situatie de viata asemanatoare, m&am comportat mai bine?”, “ista ceva ce as fi putut face diferit?”
Cel de2al treilea pas este acela al curiozitatii . Ne tratam emotia dintr-o stare stare de curiozitate si interes. Pornim de la o setare specifica a directiei in care vrem sa fim adresandu-ne intrebarea; “Cum as vrea sa ma simt defapt? si “Ce ar trebui sa cred pentru a putea sa ma simt in felul in care ca re imi doresc?”. /ntelegand conte!tul in care s-a generat acel tip de emotie; “Ce trebuie sa cred ca sa ma simt in felul acesta?” si vazand in fiecare
emotie un semnal de atragere a atentiei, emotiile devin adevarate lectii despre noi si conte!tul de viata in care traim; “Ce pot invata din acesta emotie?”. :rmatorul pas este cel de crestere al nivelului de incredere , reamintindu-ne ca in trecut au fost situatii in
care am gestionat bine sau mai bine emotia din prezent. Dememoram o e!periente concreta in care noi am iesit invingatori invingatori si nu emotia traita. Cel de2al cincilea pas in gestionarea emotiei este cel al certitudinii . Certitudinea ca e!ista cel putin B-: moduri diferite in care am putea reactiona sau vedea altfel fata de prima reactie. Deusim sa vedem fatete diferite ale problemei adresandu-ne intrebarea 7Ce altceva poate insemna aceasta situatie de viata in care ma a"lu?%+
Si in final, ultimul pas este cel de crestere al nivelului incantare si entuziasm pentru capacitatea noasta de a trata emotia traita ca pe o lectie de viata . Starea de incantare se materializeaza cel mai bine trecand la actiune (comunicand altfel, sau modificandu-ne comportamentul sau alegand sa vedem lucrurile dintr-o alta perspectiva) si e!ersandu-ne e!ersandu-ne capacitatea de a gestiona gestiona emotiile, asa cum e!ersam e!ersam o grupa de musci musci la sala. "recand la actiune imediat ce am parcurs acest proces de identificare si intelegere a emotiei, ne creste enorm sansele de reusita. Pana la urma nu degeaba se spune; Eill te monster, #ile is little (0moara monstrul cat este mic) Legatura dintre respiratie si psihic
Prin respiratie sunt influentate foarte usor trei aspecte fundamentale ale omului si anume; gandirea, emotivitatea si se!ualitatea. /ntre acestea trei e!ista o legatura foarte stransa, influentele care apar la un nivel se repercuteaza practic instantaneu instantaneu si la celelalte nivele. andirea, emotivitatea si se!ualitatea au un suport energetic comun si acesta este in stransa legatura cu respiratia. &stfel, &stfel, putem spune ca respiratia, gandirea, emotivitatea si se!ualitatea sunt intr-o corelatie tainica si profunda. /n momentul in care se accelereaza ritmul respirator apare si agitatia mentala, sensibilitatea emotiva creste, iar e!citabilitatea se!uala creste, de asemenea. Emotiile puternice produc modificari ale ritmului respirator, perturba procesele procesele mentale si influenteaza influenteaza sensibilitatea se!uala. se!uala. *e e!emplu, o fiinta foarte emotiva, atunci cand va fi pusa in fata unui e!amen, va deveni foarte emotionata, gandirea va fi perturbata, accesul la memorie va fi foarte dificil, abia va reusi sa vorbeasca coerent, respiratia va deveni agitata, pulsul va creste, iar e!citabilitatea se!uala de asemenea poate deveni pronuntata, pronuntata, unele fiinte traind uneori in asemenea situatii stari asemanatoare orgasmului. Prin respiratia abdominala se pot inlatura emotiile negative Subconstientul Subconstientul are posibilitatea posibilitatea de a ne proteja de traume, pericole, dureri, prin MingropareaM unor amintiri traumatice care ne-ar provoca suferinta. Corpul emotional este interfata dintre corpul fizic si cel spiritual. La
acest nivel se gaseste o asa-zisa memorie astrala, care are o banda de frecventa superioara frecventei cimpului eteric. Pentru a aniila urmele mai putin placute ale trecutului, eficienta este o metoda japoneza, de a dezvolta iubirea in scopul de a infringe ura, frica, invidia. Despiratia pranica este o tenica simpla cu rezultate benefice rapide. Sintem in plin sezon al emotiilor. emotiilor. motii ale sfirsitului de an scolar. motii motii pentru un nou inceput. Premiere, e!amen final de licenta, teste nationale, repartizare computerizata, titularizare, bacalaureat, admitere, vacanta. motii pe care corpul nostru le resimte in mod diferit, la nivelul constientului si subconstientului. subconstientului. Subconstientul Subconstientul controleaza bataile inimii, respiratia, fiziologia glandelor endocrine. La acest nivel sint stocate amintirile, emotiile individuale si colective. Subconstientul Subconstientul are posibilitatea de a ne proteja de traume, pericole, dureri, prin 'ingropareaM unor amintiri traumatice care ne-ar provoca suferinta. "ulburarile "ulburarile emotionale reprimate pot genera, insa, perturbari energetice. Emotiile puternice pot afecta in egala masura atit corpul fizic, cit si corpurile subtile. Corpul emotional este interfata dintre corpul fizic si cel spiritual. La acest nivel se gaseste o asa-zisa memorie astrala, care are o banda de frecventa superioara frecventei cimpului eteric. &ici clarvazatorii pot identifica 'istoria emotionalaM a vietilor noastre, scrisa cu iubire, ura, deznadejde, sacrificiu, impliniri. /mpotrivirea /mpotrivirea de a simti emotii negative poate genera perturbari energetice la nivelul corpului fizic. /ntensitatea perturbarii energetice energetice se amplifica amplifica pina la a tulbura buna buna functionare a organelor organelor sau ciar leziuni leziuni ale acestora. Prezentul trebuie trait fara a reactualiza suferinte din trecut. Si aceasta ac easta deoarece emotiile negative ale trecutului scad din energia cu care ar trebui sa traim prezentul. Pentru a aniila urmele mai putin placute ale trecutului, eficienta este o metoda japoneza, de a dezvolta iubirea in scopul de a infringe ura, frica, invidia. &stfel ca subconstientul poate fi reprogramat incit programele care genereaza conflicte personale, probleme de sanatate sa fie modificate sau evitate. Se pot inlatura emotiile negative, amintirile traumatice, conceptiile limitative care genereaza probleme de sanatate cu ajutorul tenicilor ce au ca scop constientizarea emotiilor emotiilor negative si a blocajelor generate generate de acestea. Cum folosim respiratia% Despiratia pranica este o tenica simpla cu rezultate benefice rapide. *e fapt, este respiratia diafragmatica, completa. Despiratia abdominala imbunatateste eliminarea to!inelor, to!inelor, stimuleaza functionarea aparatului cardiovascular, cardiovascular, inlatura indirect emotiile negative, amplifica aportul de energie benefica. Despiratia profunda, abdominala, ne poate elibera de tensiuni, emotii de care am uitat, dar care pot avea o zona de proiectie pe corpul fizic unde se manifesta sub forma unor senzatii de strangulare, durere, crampe, intepaturi. Ditmul optim de respiratii este considerat a fi @-6-@-6. /nspirul se face numarind pina la @. Se tine respiratia timp de 6 secunda. Se e!pira numarind pina la @. Se tine respiratia 6 secunda. Se pot efectua trei seturi a cite 68 cicluri, cu pauza de un minut intre seturi. /n timp ritmul respiratiei poate deveni refle!. Ditmul poate fi stabilit in functie de puls. Si, nu trebuie sa uitam ca emotiile placute sint un adevarat tonic pentru centrul inimii. Ciar daca aduc lacrimi in oci. Ceaiuri care ajuta sa inlaturam emotiile negative
Ceaiurile din plante sint de multe ori preferate atunci cind dorim sa ne calmam ori sa inlaturam efectele stresului zilnic. &stfel &stfel ca o ceasca c easca cu ceai de valeriana, tei, busuioc, coada-soricelului sau un ceai din fructe de padure, savurindu-l, savurindu-l, ne ajuta sa eliminam incet si cu blindete stresul unei zile sau al unei dispute. Ceaiurile calmante din plafare sint amestecuri amestecuri bine definite definite ce elibereaza tensiunile si amplifica amplifica aportul de energie energie benefica. &laturi &laturi de respiratia abdominala abdominala si de mesajele de calm, buna dispozitie si rela!are plantele medicinale ne pot deveni buni prieteni.
