GEOGRAFIA ROMANIEI Caiet pentru clasa a VIII-a. I. Marculet.pdf

DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, SPORT, TURISM ȘI TINERET – MEDIAȘ  „MEDIENSIS” MEDIAȘ COLEGIUL TEHNIC „MEDIENSIS” MEDIAȘ

Prof. dr. IOAN MĂRCULEŢ

GEOGRAFIA ROMÂNIEI Caiet pentru clasa a VIII-a (auxiliar didactic)

Prefață: Prof. dr. CRISTINA GHIŢĂ

EDITURA MEDI AȘ

2016

Referenți: Prof. Corina TĂNASE Prof. dr. Vasile MĂRCULEȚ Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Bibliotecii Naționale a României

MĂRCULEȚ, IOAN Geografia României României : caiet pentru clasa a VIII -a : (auxiliar didactic)/ prof. dr. Ioan Mărculeț ; pref: prof. dr. Cristina Ghiță. Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016 ISBN 978-606-30-0469-8 978-606-30-0469-8

I. Ghiță, Cristina (pref.) 371.671:913(498)

ISBN

Editori: Direcția pentru Cultură, Sport, Turism și Tine ret – Mediaș Colegiul Tehnic „Mediensis” Mediaș

Adrese de contact: [email protected] [email protected]

CUPRINS Prefaţă (Prof. dr. Cristina Ghiță ) ………………………………………………………………………………………….4 Nota autorului ................................. ............................................... ............................ ............................... ............................... ............................ ............................................... ............................................... ......................5 ........5 .............................................................................................................6 6 România – pozi ţia  ţia geografică ..................... ............................................................................................................. Caracteristicile, formarea și evoluţ iiaa reliefului ............................................................................................... ...............................................................................................8 8 ile majore de relief ale României .............................................. .............................................................. ..............................................................10 10 Unităţ ile Carpa ţ ii ii Orientali ........................................................................................................................................................12 ........................................................................................................................................................12 Carpa ţ ii ii Meridionali ..................................................................................................................................................15 ..................................................................................................................................................15 Carpa ţ iiii Occidentali ................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................18 18 ................................................................20 20 Depresiunea Colinară a Transilvaniei ............................................... ................................................................ Subcarpa ţ ii ii ....................................................................................................................................................................22 ....................................................................................................................................................................22 .....................................................................................................................25 25 Podișul Getic .................................................................................................................................................................. .......................................................................................................................................................26 Podișul Mehedinţ i .......................................................................................................................................................26 .........................................................................27 27 Podișul Moldovei ......................................................................................................................................................... ...........................................................................................................................29 29 Podișul Dobrogei ......................................................................................................................................................... Dealurile de Vest ......................................................................................................................................................... .........................................................................................................................................................31 31 .........................................................................33 33 Câmpia de Vest ............................................................................................................................................................. ......................................................................35 35 Câmpia Română .......................................................................................................................................................... ............................................................................38 38 Lunca și Delta Dunării .................................................................. ............................................................................ ........................................................40 40 Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc .......... ........................................................ Clima. Factorii genetici ............................................................................................................................................42 ............................................................................................................................................42 Caracteristicile elementelor climatice ..............................................................................................................43 ..............................................................................................................43 Nuan ţ ele ele climatice .....................................................................................................................................................47 .....................................................................................................................................................47 Factorii care determină și influenţează hidrografia. Dună rea ..............................................................49 ..............................................................49 Râurile interne ....................................................................................................... ...................................................... ......................................................51 51 ...........................................................................................................53 53 Lacurile. Apele subterane și izvoarele .... ........................................................................................................... ....................................................................55 55 Marea Neagră .............................................................................................................................................................. Vegeta ţia, fauna și solurile .................................................................................... ................................................. .................................................57 57 iei și Numărul populaţiei și evoluţia numerică. Densitatea populaţ iei reparti ţia ............................................................................................................................................61 61  ţia ei geografică ............................................................................................................................................ Structura popula ţiei României ...................................................... ....................................................................... .......................................................................64 64 ............................................................................................................................67  Așezările rurale şi tipologia lor ............................................................................................................................67 69 Tipuri de orașe   .............................................................................................................................................................69 .................................................71 71 Caracterizarea geografică a orașului București ......................................... ................................................. Organizarea administrativ- teritorială .............................................................................................................74 .........................................74 ....................................76  Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea creșterea ani malelor ....................................76 .....................................................................................79 79 Industria energetică și industria energiei electrice .....................................................................................  Alte ramuri industriale ………………………………………………………………………………………………….81 Transporturile și telecomunicaţ iiile ile .................................................................................................................... ....................................................................................................................83 83 Comer  ţul intern și turismul   ....................................................................................................................................85 ....................................................................................................................................85 România în Europa şi în lume. Locul României în economia europeană şi în lume ……………...87 C aracteristici aracteristici ale mediului înconjurător ……………………………………………………………………… înconjurător  ………………………………………………………………………....89 Regiunile geografice ale României …………………………………………………………………………………90 Elemente ale dezvoltării durabile …………………………………………………………………………………..92 Bibliografie ......................................................................................................................................................................... 93

P R E F A Ţ Ă Lucrarea „Geografia României. Caiet pentru clasa a VIII -a” , semnată de prof. dr. Ioan Mărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare întocmit profesionist și relevant pentru organizare a și evaluarea instruirii. În proiectarea acestui instrument, autorul a avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa a VIII -a, iar conținutul și modul de structurare respectă sugestiile metodologice din programă. Prin varietatea conținuturilor abordate, de la „România „România –  pozi ţie  ţie geografică”  la  „Sectorul terţiar” , modul de concepere a fișelor de lucru și a suporturilor ofertate (text, grafice, hărți, date, exerciții), lucrarea de față constituie un instrument veritabil de lucru oferind posibilitatea evaluării competențelor dobândite de elevi, modul lor de manifestare și felul cum o competență specifică are o finalitate acțională. În componența fișelor de lucru remarcăm varietatea tipurilor de itemi, activități de notare, localizare, descriere , comparare, interpretare, probleme, cât și spații performante pentru alte activități (lectură, teme, știați că …, astăzi am învățat …, vreau să știu mai multe…) asigurând originalitatea și atractivitatea acestora pentru elevi. Mai mult decât atât, caietul oferă posibilitatea utilizării lui împreună cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiind realizate pe baza mai multor manuale în vigoare (ex: Corint, All). În acest sens, scopul caietului este acela de a învăța mai bine, mai ușor și mai eficien t. Utilizarea caietului va permite o învățare activă, elevul fiind permanent antrenat la lecție, asigurându-se astfel realizarea instruirii la clasă. În funcție de nivelul de pregătire și de interesul pentru cunoaștere geografică elevii se vor apropia mai mult de exigențele evaluării curente și de obținere a performanței. În concluzie, putem afirma faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert la sporirea calității procesului educațional, în general, la învățarea Geografiei României, în special. Dorim să aducem felicitări domnului prof. dr. Ioan Mărculeț care ne -a surprins plăcut și

de această dată prin implicarea activă în actul educațional și realizarea acestui auxiliar didactic. Prof. dr. Cristina GHI ŢĂ ŢĂ

Inspectoratul Școlar Județean Ilfov

N OT A A UT OR UL UI Prezenta lucrare, compusă din 40 de  fișe de lucru, este destinată activităţ iiii elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Fișele au fost elaborate în scopul lucrului  individual cu manualul  , textele și cerinţ  cerin ţ ele ele din con ţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualelor de la editurile Corint ia 2000). (autor Octavian Mândruţ  , edi ţ   ţ a 2008) și ALL (autor Grigore Posea, ediţ ia La decizia profesorului, con ţinuturile unor fișe – „Carpaţii Orientali”, „Carpaţ ii ii Meridionali”, „Depresiunea Colinară a Transilvaniei”, „Caracteristicile elementelor climatice” , „Așezările urbane. Tipuri de orașe”, „Elemente ale dezvoltării durabile” ș.a. –  pot fi lucrate în  perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către ie de poten ţ ialul ialul clasei. cadrul didactic în funcţ ie Unele casete cu rubrica  „Exerciţiu” oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele cu rubrica  „Verificaţ ii-vă cunoștinţe acumulate”   pot fi folosite în structura lec ţ iei iei ca teste destinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţ ei). ei). În unele fișe au fost introduse scurte lecturi menite diversificării, extinderii și aprofundării orizontului geografic al elevilor. În încheiere, doresc să aduc mulțumiri conducerii Direcției pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret – Mediaș și Colegiul Tehnic „Mediensis” din „Mediensis”  din Mediaș pentru sprijinul oferit în vederea publicării aceastui auxiliar didactic.

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ 

România – poziţia geografică Geografic, România are o poziţie aproape centrală în cadrul Europei și ocupă o suprafaţă

de 238.391 km2.

 Analizaţ i harta „Poziţia fizico-geografică  a spaţiului carpato –danubiano –pontic în Europa”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 4], 4], și completaţ i,i, în fișă, distanţele (în km) României faţă de punctele extreme ale continentului: a. Munţ iiii Ural = b. Insula Creta = c. Capul Roca =

d. Capul Nord =

 Analizaţi harta României de mai jos și scrieţ i în fișă:

ie de poziţia geografică (punctele cardinale); a. punctele extreme ale României în funcţ ie est =

sud =

vest =

nord =

b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul ţării; R............................................................................................................................................................................................. c. ţările vecine României, în funcţ ie ie de punctele cardinale; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ d. localităţile ori elementele naturale între care se desfășoară graniţele României cu ţările ţ ările vecine.* R.............................................................................................................................................................................................

Granița cu Ucraina se întinde pe 639,4 km, cu Republiva Moldova, pe 681,3 km, cu Bulgaria, pe 631,3 km, cu Serbia, pe 544,3 km și cu Ungaria, 444,8 km [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 5].

*

................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Arătaţi, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României. România este o  ţară  pontică. carpato–danubiano – pontică. Citi ţi  ţi textul alăturat și aduce ţi câte două argumente în sprij în sprijinul inul fiecărei afirmaţ ii: ii: a. România este ţară carpatică;  b. România este ţară danubiană

(dunăreană); c. România este ţară pontică.

Pe teritoriul României se desfășoară cea mai mare parte (2/3) ilor Carpaţ i. i. Ei sunt acoperiţi cu păduri și pășuni din întinderea Munţ ilor și au subsolul bogat în minereuri neferoase, feroase, cărbuni, roci pentru construc ţ ii ii etc. Fluviul Dunărea parcurge 1.075 km pe teritoriul României ș i formează cea mai mare parte a graniţei de sud. Pe lângă bogăţ iile iile lui (pește, stuf, energie etc.), fluviul face parte din axa navigabilă Marea Neagră–Dunăre–Main–Rin–Marea Nordului. Ţărmul românesc la Marea Neagră se întinde pe cca. 244 km și se desfășoară între gura braţului Chilia și Vama Veche. Această situaţie oferă ţării noastre posibilitatea de a întreţine legături lesnicioase, pe calea apei, cu numeroase ţări de pe Glob și de a exploata unele resurse naturale (hidrocarburi, piscicole etc.).

R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 ţ i cu aten   ţ i e pr opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse   (F). Citi  opozi   Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corecte . sunt fal se, scri scri e  corecte (R.c.)  1. Spre sud, litoralul românesc se întinde până la Beba Veche. .: ..................................................... . .:  _____ R.c  2. La nord, România se învecinează cu Republica Moldova. .: ......................................................... . .:  _____ R.c  1.875 km pe teritoriul României _____ 3. Dunărea parcurge 1.875 . .: .: .................................................................. .................................................................. . R.c  extremitatea sudică a României _____ .: .: ………................................................. 4. Zimnicea se găseşte în extremitatea . .......................................... . R.c  găsesc pe teritoriul ţării noastre _____ .: ………........................…................ . .: 5. 1/3 din Munţii Carpaţi se găsesc pe . R.c 

Temă pentru acasă:  Realiza ţ i un scurt eseu geografic, referitor la poziţia geografică a României, utilizând termenii şi denumirile: 45o latitudine nordică, Pristol, confluenţă, 244 km, Ungaria, Europa, Păltiniş, 25o longitudine estică, Marea Neagră şi Republica Moldova.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… . 









Caracteristicile, formarea și evoluţ ia ia reliefului Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în structurat  în etaje concentrice și

propor ţionale, ţionale, având ca element de bază Munţ iiii Carpaţi și ca loc central Depresiunea Colinară a Transilvaniei [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].

 A. Armonia și proporţ  proporţ ionalitatea ionalitatea reliefului Relieful României cuprinde toate  ţionalitatea,  ţionalitatea, dispunerea concentrică, concentrică, varietatea varietatea mare formele majore (munţi, podișuri,  propor 

Caracteristicile

reliefului

României

sunt:

dealuri și câmpii), precum și majoritatea celor medii și minore. Dispunerea spa ţială a reliefului  ţi textul alăturat  alăturat  (  Citi ţi  ( → ) și scrie ţi în fișă: major se face în trepte și cercuri a. formele majore de relief întâlnite în România; proporţ ionale ionale ca R....................................................................... R........................................................................................................ ................................. concentrice, suprafaţă (28% munţi, 44% dealuri și .......................................................................... ........................................................................................................ .............................. . podișuri și 28% câmpii).

a formelor și complementaritatea ilor de relief. complementaritatea unităţ ilor

Altitudinea medie este de 420 m,  b. ponderile  b. ponderile formelor majore de relief; relief; R....................................................................... R........................................................................................................ ................................. iar altitudinea absolută este cuprinsă

.......................................................................... ........................................................................................................ .............................. .

ie, Platforma între 0 și 2.544 m (excepţ ie, continentală care coboară până la

c. altitudinea medie și altitudinea maximă a reliefului; -180 m). R....................................................................... R........................................................................................................ ................................. Munţ ii ii Carpaţi și dealurile au o de depresiuni, văi .......................................................................... ........................................................................................................ .............................. . mulţ ime

transversale și înșeuări, care au făcut

d. importan ţa depresiunilor și văilor transversale. din acești munţ i locuri bune de locuit R....................................................................... R........................................................................................................ ................................. încă din cele mai vechi timpuri [după .......................................................................... ........................................................................................................ .............................. . Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].

Pentru înţelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizaţi și explicaţ i figurile 1 („Împărţ irea ţională a treptelor de relief pe teritoriul României” ;  pag. 9 ) și 2 („Profilul vest-est irea propor ţională  prin relieful României” ; pag. 9 ) din manual [O. Mândruţ , Edit. Corint]. B. Formarea și evoluţ ia ia reliefului Relieful României, în strânsă legătură cu cel al Europei, este rezultatul modificărilor scoarţei Orogeneza caledoniană, cea mai veche terestre de-a lungul erelor geologice, sub acţiunea bine evidenţiată pe teritoriul României, apare factorilor interni și externi. la suprafaţă în Podișul Dobrogei Centrale (în Pe baza textului alăturat  ( → ), completa ţ i Podișul Casimcei), iar orogeneza hercinică, a

afirma ţ iile iile de mai jos: doua ca vechime, în Masivul Dobrogei de 1. Orogenezele care au ac ţionat pe teritoriul României Nord (în Munţii Măcin). ilor, în Formarea și forma Carpaţ ilor, sunt ......................................................................... ..................................................................................... ............ .......................................................................... ........................................................................................... ................. . orogeneza alpină, sunt consecinţ a tectonicii

plăcilor locale: Est -Europeană (în est), Mării

2. Podișul Casimcei a fost înălţat în orogeneza Negre (în sud-est), Moesică (în sud), Panonică ...................................................., iar Mun ţii Măcin, în (în vest) și Transilvană (în centru). orogeneza .................................................... . 3.  Mun ţii Carpa ţi au fost înălţa ţi în orogeneza ............................................... și închid în interior ............. .......................................................................... ........................................................................................... ................. . 4. În exteriorul lanţului carpatic se găsesc ... ...................... .......................................................................... ............................................................................................. ...................

ului Munţ ilor ilor Înălţarea treptată a lanţ ului Carpaţ i s-a răsfrânt și asupra teritoriilor interne și vecine. În interior s -a produs o scufundare umplută cu sedimente (Depresiunea Colinară a Transilvaniei), iar în exterior s-au acumulat sedimente și au fost înălţate cercuri de dealuri, podișuri și câmpii. În ultima perioadă geologică, din cauza climatului foarte rece, în regiunile înalte ale

ilor Carpaţ i s-au dezvoltat gheţ ari, ari, care 5. Relief glaciar se găsește numai în regiunile Munţ ilor au generat actualul relief glaciar.

................................................. ................................................. ale Mun ţilor Carpa ţi.

Citi ţ  ţ i documentul 1 din manual [DOC 1, pag. 9, Edit. Corint] și precizaţi fiecare orogeneză care a contribuit la geneza reliefului României.

câte două caracteristici pentru

Orogeneza caledoniană: R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ Orogeneza hercinică: R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................

Orogeneza alpină: R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................

SCHIŢA GEOLOGICĂ GENERALIZATĂ A ROMÂNIEI Legenda

I. Formaţiuni metamorfice:

a. șisturi cristaline;  b. șisturi verzi. II. Roci eruptive: c. granit;

d. riolit și dacit; e. bazalt; f. andezite, piroclastite ș.a.

III.

Formaţiuni

sedimentare.

Analizaţi

„Schiţa geologică generalizată a României”  de mai sus ( ) și încercuiţi litera corespunzătoare

răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Forma 1. Formaţiunile geologice cu cea mai mare răspândire sunt cele: a. eruptive b. metamorfice 2. În alcătuirea petrografică a Munţ ilor ilor Carpaţi predomină: a. bazaltul b. șisturile cristaline 3. Prin 3. Prin marea suprafaţă pe care o ocupă, între rocile eruptive se evidenţiază: a. andezitul b. bazaltul 4. În vecinătatea Mării Negre, pondere mai mare au: a. granitele b. șisturile cristaline

c. sedimentare

c. șisturile verzi c. riolitul

c. șisturile verzi

Temă pentru acasă:  Realiza ţ i un profil transversal, de la nord la sud, prin relieful României, urmărind meridianul de 24o de pe harta „Poziţia geografică a României”, din manu al [Fig. 2, pag. 5, Edit. Corint]. Compara ţi și precizaţi asemănările între profilul realizat de voi și profilul din manual [Fig. 2, pag. 9, Edit. Corint]. 









Unităţile majore de relief ale României ile de relief sunt ansambluri de forme de relief asociate spaţial și bine delimitate de regiunile înconjurătoare. Unităţ ile  Între unităţile de relief există asemănări determinate de unele caracteristici. caracteristici. Citi ţ  ţ i primul paragraf din lec ţ ţia  ia din manual [pag. 10, Edit. Corint] și scrieţ i,i, în fișă, principalele caracteristici care delimitează și definesc unităţ ile ile de relief. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ Analizaţi harta „Unităţile majore de relief” din manual [Fig. 2, pag. 10, Edit. Corint] și scrieţi, în fișă, numele unităţilor de relief de pe teritoriul României. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Cu ajutorul hărţii „Unităţi și subunităţi principale de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 și 11, Edit. Corint], scrieţi, în fișă, numele subunităţilor * de relief marcate, pe harta de mai jos („Relieful României” ), ), cu litere de la A la G.

*

Subdiviziune a unei unități de relief.

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul României. Temă pentru acasă: Completaţi în ordinatorul grafic de mai jos unităţile de relief de pe teritoriul  României.

MUNŢI

……………………………………… ……………………………………… ……………………………………… ……………………………………… ……………………………………… ……………………………………… ………………………………………

ROM ÂNIA

UNITĂŢILE DE RELIEF

DEALURI

CÂMPII ŞI DELTĂ

ŞI PODIŞURI

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

…………………………………….











ii Orientali Carpaţ ii A. Limite şi caracteristici generale aina (la Carpaţii Orientali sunt situaţi în partea de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între graniţa cu Ucr aina nord) şi Valea Prahovei (la sud), şi ocupă circa jumătate din suprafaţa Carpaţilor Româneşti. Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief ” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă,

unităţile de relief vecine ale Carpaţilor Orientali.

• în est: ………………………………..…………………………………………………………………………………..................... ...............................................................................................................................................................................................;

• în sud: …………………………………… …………………………………………………………… ………………………………………………… ……………………………...…………………… …...……………………..................….; ..................….; • în vest: ………………………………………… …………………………………………………………………… ……………………………………………… ………………………………….………… …………….………….................…. .................…. ……………………………………………………………………………………………………............ ......................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţ ilor Orientali. Pe baza textului alăturat  (   ţ iile  ( → ), completa ţ i propozi ţ  iile Carpaţii Orientali au altitudini de mai jos: mijlocii (rar depăşind 1.700 m), numai a. Carpa ţii Orientali s-au format prin ............................................. în Munţii Rodnei şi în Munţii Călimani * .......................................................................... ........................................................................................................ .............................. . trecând de 2.000 m . S-au format prin

încreţirea scoarţei terestre (cutare) şi

 b. Prin altitudini, Carpa ţii Orientali fac parte din categoria prin erupţii vulcanice **, iar culmile lor mun ţilor cu înălţimi ...................................................................... ...................................................................... . sunt dispuse paralel şi orientate nord c. Culmile montane sunt dispuse ................................................. și vest –sud-est (în nord şi centru) sau orientate ......................................... sau ........................................ .

„curbate”*** (în sud).

Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” din manual [Fig. 1, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci dominante în:

• est şi sud: ………………………........................................... ………………………...........................................................................................................................................; .....................................................................; • centru (până la Valea Trotuşului): …………………….........................................................................................................; ................................. . • în vest: ………………………..............................................................................................................................................

Pe lângă rocile identificate mai sus, local sunt prezente calcare şi conglomerate, iar în regiunile foarte înalte s-a dezvoltat relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste). Cu ajutorul figurilor 1 şi 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, numele munţilor alcătuiţi din conglomerate (a) şi numele munţilor în care este mai bine evidenţiat r elieful elieful glaciar (b). (b).

(a)..………………………………………………………………………………………………………………………… ...............…; (b)…………………………………………………………………………………………………………………………….. .............. .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 (F). Citi   ţ i cu aten   ţ i e pr opozi  opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţ i dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse  .  Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corecte sunt fal se, scri scri e  corecte (R.c.)   ) şi Valea Prahovei (la S). _____ R.c .: 1. Carpaţii Orientali sunt situaţi între graniţa cu Ucraina (la  N  .: .......... . 2. Î n partea centrală a Carpaţilor Orientali predomină rocile vulcanice _____ . .: ..................................... . .: R.c 

3. Circurile sunt forme de relief specifice reliefului glaciar. .: .: .......................................................... .......................................................... .  _____ R.c  mici de 2.000 m _____ .: .: …………………................................................ 4. Munţii Rodnei au înălţimi mai mici . ................................................ . R.c  .: .: ………………………………… ……………………………………........................…. …........................…................ ............... . 5. Flişul este dominant în nord şi est.  _____ R.c 

Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei. Relief vulcanic (conuri, cratere şi platouri). *** Nord –sud, nord-est –  –sud-vest şi est–vest. *

**

B. Subunităţile transversale ale Carpaţil or Orientali Carpaţii Orientali au fost împărţiţi în trei grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:

În nord, între graniţa cu Ucraina şi aliniamentul depresiunilor Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc se întind Carpaţii ................................................................................................ sau Grupa Nordică. În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ……… şi ………........................................................................... (la nord) şi Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpaţii ........................................................................................ sau Grupa Centrală. În sud, între Valea …………………………. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpaţii …………………………… Carpaţii  …………………………… sau Grupa ……………………………. . Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief ”din ”din manual [pag. 13, Edit. Corint], caracterizaţi cele trei grupe montane completând în cele trei chenare de mai jos.  A. Carpaţii Maramureşului Maramureşului şi ai Bucovinei: Bucovinei:

numele rocilor dominante în vest, centru şi est; • vest: ………………............................., centru: ……..……………..........................., est: ….....................….....………….. . câte trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, şisturi cristaline şi fliş; • din roci vulcanice: ……………………………………………......................................................................................……..; • din şisturi cristaline: …………………………………………… …………………………………………………… ………..................................................................................; • din fliş: ……………………………………………………..................................................................................................... . numele a două depresiuni; • Depr. ………………………….……….............. şi Depr. …............……………………….……… …............……………………….……… . altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …………………………………………………………………………………………… ........................................................... .  Pasul Pasul Prislop, cel mai înalt din Carpaţii Orientali (1.416 m), leagă Depresiunea Maramureşului de Depresiunea Dornelor.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Maramureșului și ai Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop. B. Carpaţii Moldo-Transilvani: Moldo -Transilvani:

numele rocilor dominante în est ș est și sud , centru şi vest; • est şi sud: ………………..............., centru: ………………....................., vest: ………………............... .  numele a trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, a doi munţi alcătuiţi din şisturi cristaline şi patru munţi alcătuiţi din roci sedimentare cutate;

………………… …...............……………………………….......................................................................; • din roci vulcanice: ……………… • din şisturi cristaline: ……………………… ………………………....................................................…………………………………………………. ; • din fliş: ……………………………………………………..................................................................................................... .  numele a trei depresiuni; • Depr. ………………..………… ..……..., Depr. ….……..…...………………….… şi Depr. ………..…..……………............. .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • .………………………………………………………………………………. ........................................................................... .  Depresiunile Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic.  Defileul Defileul Topliţa–Deda, străbătut de râul Mureş, separă Munţii Călimani de Munţii Gurghiu.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a  Carpaţilor MoldoTransilvani, a depresiunilor Giurgeului și Ciucului și a Defileului Topliţa–Deda.

C. Carpaţii Curburii:  munţ ii; ii; numele rocilor din care sunt alcătuiţi  mun • ………………..…………………………… .......... . numele a opt munţi care intră în componenţa grupei; • ……………………………………….…………………………… ............................................................................................. …………………………………………………….................................................................................................................... . numele a două depresiuni; • Depr. ……………………………………….…… şi Depr. …………………………………….……… . altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ……………………………………………………………………………… ..........................................................................… .  Depresiunea Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune montană din România.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Curburii, a Munţilor Ciucaș și a depresiunilor Brașovului și Întorsurii Buzăului.  Exerciţiu:

 Se dau m unţii şi depresiunile:  M- ţii  ţii Bârgăului,  Bodoc, M- ţii Ciucaş, M - ţii  ţii Giurgeu,  M- ţii  ţii Hăşmaşu  ţii Tarcăului, M- ţii  ţii Ţibleş, Obcina Feredeului , , Depr. Braşovului, Depr. Depr. Comăneşti,  Mare, M- ţii Întorsurii, M - ţii  Depr. Ciucului, Depr. Întorsura Întorsura Buzăului, Depr. Depr. Maramureşului Maramureşului şi Depr. Oaş.  Extrageţi munţii şi depresiunile depresiunile care aparţin: 1. Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei: ........................................ .......................................................................... ........................................................... ......................... ………………………………………………………………………………………………………………………………..  . 2. Carpaţilor Moldo-Transilvani: .......................................................................... .......................................................................................................... ............................................. ............. ………………………………………………………………………………………………………………………………. . . arpaţilor arpaţilor Curburii: ................................................................... 3. C  ....................................................................................................... ..................................................................... ................................. ………………………………………………………………………………………………………………………………..  . Temă pentru acasă:  Precizaţi numele CARPAŢII ORIENTALI munţilor marcaţi , , pe harta alaturată (  „Carpaţii Orientali”  ), cu numere de la 1 la 20. 1. ………………………………………………. 2. ………………………………………………. 3. ………………………………………………. 4. ………………………………………………. 5. ………………………………………………. 6. ………………………………………………. 7. ………………………………………………. 8. ………………………………………………. 9. ………………………………………………. 10. …………………………………………….. 11. …………………………………………….. 12. …………………………………………….. 13. …………………………………………….. 14. …………………………………………….. 15. …………………………………………….. 16. …………………………………………….. 17. …………………………………………….. A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei 18. …………………………………………….. B. Carpaţii Moldo-Transilvani 19. …………………………………………….. C. Carpaţii Curburii 20. …………………………………………….. 









Carpaţ ii ii Meridionali A. Limite şi caracteristici generale Carpaţii Meridionali sunt situaţi în partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în centrul ţării, între Valea Prahovei (la est) și Culoarul Timiș-Cerna (la vest). Datorită asemănării lor cu Munţ iiii Alpi, au mai fost numiţi și  Alpii Transilvaniei.

Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Meridionali –  subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief ” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Meridionali:

• în est: ...………………………………………………………………….………………………………………………................ ...; • în sud: …………………………………… …………………………………………………………… ………………………………………… ……………………………..................……………………… …………..................………………………… …; • în vest: ……………………………………… ……………………………………………………………… …………………………………………… ………………………….................……………………… …….................…………………………. ….; • în nord: ..……………………………………… ………………………………………………………………… ……………………………………………… ………………………................. ….................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţ ilor Meridionali. Pe baza textului alăturat, completaţ i  ţ iile  propozi ţ  iile de mai jos: a. Carpa ţii  Meridionali sunt compuş i din trei masive ..............................., delimitate de ............................. transversale, la care se adaugă  Grupa ............................ .

Carpaţii

Meridionali „formează un aliniament orientat est –vest, compus din trei mari masive cristaline, plus grupul Bucegi, mai deosebit, căci este dominat de calcare și in mai la sud, pe conglomerate și plasat puţ in

aliniamentul curburii. Meridionalii reprezintă ii  b. Prin caracteristicile lor, Carpa ţii Meridionali ramura cea mai înaltă și masivă din Carpaţ ii Românești. Peste 20 de vârfuri depășesc reprezintă ramura cea mai .............................. și 2.500 m, inclusiv Moldoveanu 2.544 m și Negoiu 2.535 m, care sunt cele mai îna lte din .............................. din Carpa ţii Românești. c. Peste ............ de vârfuri depășesc ............................, iar ţară.” Au „relief glaciar rămas  de la ultima glaciaţiune cuaternară. Grupele cristaline sunt la altitudinile mai mari de 1.800 m s-a  păstrat relief  delimitate de falii transversale pe care s-au ............................ rămas de la ultima glaciaţ iune axat defilee adânci, cu trecători: Turnu Roșu -

........................... .

Cozia pe Olt și Lainici pe Jiu.” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 12 și 13].

Analizaţi harta „Carpaţii Meridionali  – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi în fişă: ...............................; • tipul de rocă dominantă: ………………………...................................................................................... ……………………….....................................................................................................................; ............................................ . • două tipuri de relief: ….............………………….................................................................................................................

Exerciţiu:  (F). Citi   ţ i cu aten   ţ i e pr opozi  opozi   ţiile de mai m ai jos și preciza   ţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse   Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corecte . sunt fal se, scri scri e  corecte (R.c.)  găsesc peste 30 de vârfuri cu înălţimi înălţimi mai mari de 2.500 m. _____ R.c .: 1. În Carpaţii Meridionali se găsesc .: .......... . 2. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Meridionali este Moldoveanu. .: ................................................... . .:  _____ R.c  olinară a Transilvaniei este situată în sudul Carpaţilor Meridionali _____ 3. Depresiunea 3. Depresiunea C olinară . .: .: ................ . R.c  .: .: ………………….............. …………………............................... . 4. Rocile 4. Rocile dominante din Carpaţii Meridionali sunt calcarele _____ . R.c  .: .: …….…………………………...... . 5. Relieful 5. Relieful glaciar este este situat la altitudini mai mici mici de 1.800 m.  _____ R.c  6. Vârful Negoiu are altitudinea de 2.544 m. .: .: ........................................................................ .................................................................................. .......... .  _____ R.c  R.c  7. Grupele cristaline ale Carpaţilor Meridionali sunt delimitate de falii transversale _____ . .: .: ................. . 8. Carpaţii Meridionali sunt situaţi între Valea Prahovei şi Culoarul Oltului. .: .: .............................. .  _____ R.c  .: .: ……………………......................... ……………………................................................ ....................... . . 9. Trecătoarea (Pasul) Lainici este pe râul Jiu.  _____ R.c  10. Carpaţii Meridionali reprezintă ramura cea mai înaltă și masivă a Carpaţilor Românești. .: .: ... .  _____ R.c 

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali Carpaţii Meridionali au fost împărţiţi în patru grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 15, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos:

În est, între Valea Prahovei şi Valea .......................................... se desfășoară Grupa ........................................... . La vest de această grupă, până la Defileul Oltului se întinde Grupa .............................................................. . Spaţ iul iul dintre Defileul Oltului (la est), care străbate Depresiunea .................................................................., și văile Jiului și Streiului (la vest) este ocupat de Grupa ........................................................... . În vestul Carpaţilor Meridionali, între văile Jiului și Streiului și Culoarul Timiș Culoarul  Timiș-Cerna, se află Grupa ........................................................................... . Între această grupă și Grupa Parâng se află Depresiunea ............................................................, străbătută de râul Jiu.

Arătaţi, pe harta murală a României, grupele Carpaţilor Meridionali și depresiunile Loviștei și Petroșani. din manual Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transver sale sale şi principalele unităţi de relief” din [pag. 15, Edit. Corint], caracterizaţi cele patru grupe montane completând în cele patru chenare de mai jos.

 A. Grupa Bucegi: Bucegi: ........................................................,, numele subunităţilor montane:  ........................................................ ........................................................, ........................................................, ....................................................... . .  .......................................................



 altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

• ………………………………………… ……………………………………………………………… …………………………..................................................……… ……..................................................……….……………………… . Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate (cu relief specific – cum ar fi Babele şi Sfinxul), Munţi i Leaota, din şisturi cristaline, şi Munţii Pădurea Craiului, din calcare. În cadrul grupei se află un culoar transversal, Culoarul Bran-Rucăr. Indicaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a acestui culoar.

Arătaţi, pe harta murală a României , munţii care intră în componenţa Grupei Bucegi şi Culoarul Rucăr–Bran. B. Grupa Făgăraş:

grupa este constituită din două aliniamente muntoase: ......................................................................;; • în nord: ...................................................................... ……………………….…………..……………… …....................................……………………………………..................... • în sud: ……………………….…………..…………… ………..........................................................................., separaţi de afluenţii Argeşului şi Oltului. altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ……………………………………………………………………………… ................................................................................ .

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Făgăraş. C. Grupa Parâng:  culmile muntoase pornesc din Munţii Parâng (nord orografic) spre: nord: ....................................................................................................................................................................................; • nord: ....................................................................................................................................................................................; est: ..................................................................................................................................................................................... . • est: .....................................................................................................................................................................................

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …..……………………………… ................................................………………………………………………………………….  .

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Parâng şi Depresiunea Loviştei.

D. Grupa Retezat-Godeanu:

culmile muntoase pornesc radiar din Munţii Godeanu (nord orografic) spre: nord-est: ..........................................................................; • nord-est: ..........................................................................; sud-est: ............................................................................; • sud-est: ............................................................................; sud-vest: ..........................................................................; • sud-vest: ..........................................................................; nord-vest: ...................................................................... . • nord-vest: ...................................................................... altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …………………………………………………………… ...............................................………………………………………….  .  În nord -estul grupei se află Depresiunea …………......................................................., străbătută de râurile .................................................................. şi …..………….............................................. . Depresiunea comunică cu Culoarul Bistrei prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei * , iar în Culoarul Timiş-Cerna se află Pasul Poarta Orientală sau Domaşnea.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Retezat Godeanu, Depresiunea Haţeg și pasurile Poarta de Fier a Transilvaniei şi Poarta Orientală.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 În coloana A sun sun t num ele gru pel pel or car e al  cătuiesc Carpaţii Meridionali, iar în coloana B, numele cătuiesc unor munţi. Stabiliţ i cores  ţa dintre grupe şi munţii care intră în compunerea compunerea lor. cor esponden  ponden  A  ____a. Grupa Bucegi Bucegi

B

1. Munţii Bodoc

 ____b. Grupa Făgăraş

2. Munţii Ghiţu

 ____c. Grupa Parâng

3. Munţii Lotrului

 ____d. Grupa Retezat-Gode Retezat-Godeanu anu

4. Munţii Mehedinţi 5. Munţii Piatra Craiului

Temă pentru acasă:  Precizaţi numele munţilor marcaţi, pe harta alaturată (  „Carpaţii Meridionali”  ), cu numere de la 1 la 16.

CARPAŢII MERIDIONALI

1. ……………………………, 2. ..….……………………...…, 3. ……………………………, 4. …………………………….., 5. ……………………………, 6. .…..…….………………….., 7. ……………………………, 8. …………………………….., 9. ……………………………, 10. …..……….………………., 11. ………………………….., 12. ……………………………, 13. ………………………….., 14. ……………………………, 15. ………………………….., 16. …....……………..………. .

Știa ţi că ...

• Munţii Bucegi sunt cei mai înalţi î nalţi munţi (2.505 m) alcătuiţi din roci sedimentare din România? Au în compunere stive mari de conglomerate (cu intercalaţii de gresii şi roci cristaline) şi calcare. • în Carpaţii Meridionali se găseşte cel mai extins şi complex relief glaciar din România? Este compus din văi glaciare cu lungimi de 7 -8 km, circuri complexe, cu diametre de 2-3 km, circuri suspendate la 2.2002.300 m, creste/custuri (a Munţilor Făgăraş este de circa 70 km ) etc. î nfiinţat în anul 1935 şi • în Munţii Retezat se află cel mai vechi parc naţional din ţara noastră? A fost înfiinţat a avut iniţial o suprafaţă de 13.000 ha. În 1980 parcul a fost înscris în lista rezervaţiilor naturale ale biosferei, iar din 1999 dispune de administraţie proprie. În prezent se întinde pe 38.117 ha, pe teritoriile  judeţelor Caraș-Severin, Gorj și Hunedoara. 









 În Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, la Tapae, au avut loc două confruntări sângeroase între daci şi romani (în anii 88 şi 101).

*

ii Occidentali Carpaţ ii A. Limite şi caracteristici generale Carpaţii Occidentali sunt situaţi în vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Defileul Dunării, la sud, și văile Someșului și Barcăului, la nord. ”  din Cu ajutorul hărţii „Carpaţ iiii Occidentali  – subdiviziuni transversale și principalele unităţ i de relief ”  manual [Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Occidentali.

• în est: ...……………………………………………………………………………………………............... ..................................; • în vest: ……………………………………… ……………………………………………………………… …………………………………………… ………………………….................……………………… …….................…………………………. ….; • în nord: ..……………………………………… ………………………………………………………………… ……………………………………………… ………………………................. ….................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și unităţ ile vecine Carpaţilor Occidentali. Carpaţii Occidentali s -au irea scoarţ ei ei format prin încreţ irea terestre și prin procese vulcanice. ia constituie unitatea Aceșt ia montană din România cu cele mai scăzute altitudini, vârfurile cele mai Occidentali au cele mai scăzute ....................................... din înalte nedepășind 1.850 m (1.849 m, în Vârful Bihor). Carpa ţii Românești. Unitatea este fragmentată, cu c. Unitatea este ........................................ de văi (Timișului, aspect discontinuu, din cauza văilor transversale ale Timișului și ...................................... etc.) și depresiuni. Mureșului.

Pe baza textului alăturat  ( → ), completa ţ i propozi ţ iile iile de mai jos: a. Carpa ţii Occidentali s-au format prin ........................................... .......................................................................... .......................................................................................................... .................................. .  b. Prin înăl ţ  ţimile mai mici de ........................................, Carpa ţii

Analizaţi harta „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 17, Edit. Corint] şi scrieţi,  în fişă, tipurile de roci prezente în Carpaţii Occidentali. R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

B. Subunităţile transversale Carpaţii Occidentali au fost împărţiţi în două grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 17, Edit. Corint] și atlasul geografic, completaţi textul de mai jos:

În sud, între Defileul Dunării şi Culoarul Mureşului se află Munţii …….....………………….., iar în nord, între Culoarul Mureşului şi văile Someșului şi Someșului şi Barcăului, se găsesc Munţii …...……………………… . Utilizând hărţile „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” şi „Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversale ”din manual [Fig. 1 şi Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], caracterizaţi cele două grupe şi principalele unităţi de relief ”din montane completând în cele două chenare de mai jos.  A. Mun ţ ii ii Banatului:  tipurile de roci din alcătuire;

• …..................………………………………………… …..................……………………………………………..…………………… …..…………………………………… ………………..……………………………………. . lor situaţi între Defileul Dunării și Valea Timișului; numele munţi lor • …..................………………………………………… …..................……………………………………………..………………… …..………………………………………… ………………………………………………… …………………………..……... ..……... ......………………................……………………… ......………………................……………………………………………… ……………………………………………… ………………………...………………………………… . numele depresiunilor situate între Defileul Dunării și Valea Timișului; …..................……………………………………………..………………… …..………………………………………… ………………………..………………………………. . • …..................………………………………………… numele munţilor situaţi între Culoarul Bistrei și Culoarul Mureșului; • …..................………………………………………… …..................……………………………………………..…………………… …..…………………………………………… ………………………..…………………………….  .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; …..................……………………………………………..………………… …..………………………………………… …………………………… ……..………………………….  . • …..................…………………………………………  Subdiviziunea situată între Defileul Dunării și Valea Timișului este fragmentată de văi și depresiuni, în timp ce Munţii Poiana Ruscă sunt masivi.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei. B. Munţii Apuseni:  numele rocilor dominante;*  • ............................................................................................………………..………………..…………………………………. . .

numele munţilor din alcătuirea subunităţii; • …..................……………………………………………..……………………………………………………………………………. ......………………................……………………… ......………………................……………………………………………… ………………………………………………… …………………………………………………… …………………………………. ………. ......………………................……………………… ......………………................……………………………………………… ………………………………………………… …………………………………………………… …………………………………. ………. ……........………................…………………………………………………………………………………………………………….  . numele depresiunilor din alcătuirea subunităţii; • ………………………………………………..………………………………… ..................…………………………………………. ……………………………………………………………………………………………… ...................……………………………. .** altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ………………………………………………………………………………… ............................................................................. . ului) și peșteri   Datorită prezenţei calcarului, în Munţii Apuseni sunt prezente văi de tip chei (Cheile Râmeţ ului) (Peștera Scărișoara – Scărișoara – în care se găseşte cel mai mare gheţar fosil din ţară –, ţară –, Peștera Urșilor etc.).

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Analizaţi schiţa („Munţ i i alăturată  Apuseni” ) și scrieţi, în fișă, numele munţilor marcaţi cu litere de la A la H.

MUNŢII APUSENI

A ___________________ ______________________________________ ____________________; _; B ___________________________________ _______________________________________; ____; C ___________________ _____________________________________ ____________________; __; D ___________________ _____________________________________ ____________________; __; E ____________________ _______________________________________ ___________________;; F ___________________________________ _______________________________________; ____; G ____________________ _______________________________________ ___________________;; H ___________________________________ _______________________________________. ____.

Temă.  Preciza ţi două deosebiri între caracteristicile reliefului din Munţii Banatului  și caracteristicile caracteristicile reliefului din Munţii Apuseni.  R........................................................................  R........................................................................................................ .................................................................. .................................................................... .................................. .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. .

Știa ţi că ...

• în Munţii Apuseni se găseşte cel mai întins parc natural din România (76.022 ha)? Cuprinde porţiuni din mun mun ţii Bihor, Bihor, Gilău Gilău- Munte  Muntele le Mar Mare, e, Vlăde Vlădeasa asa și Depres Depresiun iunea ea Arieș Arieșulu uluii (ter (terito itorii rii ale judeţe judeţelor lor Alba, Alba, Bihor Bihor și Cluj). Cluj).  * **





foarte diversificate, care formează un adevărat „mozaic petrografic”. Depresiunile Zarand, Beiuş şi Vad-Borod sunt de tip „golf” (depresiuni-golf).





Depresiunea Colinară a Transilvaniei A. Limite şi caracteristici generale Depresiunea Colinară

Carpaţilor Românești.

Analizaţi harta

eriorul a Transilvaniei ocupă o poziţie centrală în cadrul României, fiind situată în interiorul

„Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” din

manual [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în funcţie de punctele cardinale.

 în est =

 în sud =

 în vest =

 în nord-vest =

Arătaţi, pe harta murală a României, unităţile vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

Depresiunea Colinară a Transilvaniei – cu  ( → ), preciza ţ i Pe baza textului alăturat  (   pentru Depresiunea Depresiunea Colinară a Transilvaniei: Transilvaniei: altitudini medii de 500-600 m – are caracter de podiș complex, compus din dealuri, podișuri, depresiuni și a. for a. formele de relief care intră în alcătuire; culoare de vale. În trecutul geologic, această regiune a fost o R..............................................................................

uriașă depresiune acoperită de apele unei mări. Cu timpul, această mare a fost umplută cu roci  b. rocile sedimentare din alcătuirea petrografică; sedimentare (nisipuri, pietrișuri, argile, gresii etc.) ii Carpaţ i. i. R.............................................................................. aduse de râurile care veneau din Munţ ii În partea centrală rocile sunt boltite în formă de .......................................................................... .............................................................................. .... .

.......................................................................... .............................................................................. .... . c. pozi c. pozi ţia  ţia geografică a cutelor diapire diapire ;

domuri (domuri gazeifere*), iar pe margini s-a depus sare (în cute diapire), rezultată în urma evaporării

R.............................................................................. apei mării. .......................................................................... .............................................................................. .... . d. sensul de scădere a altitudinilor;

Altitudinea reliefului coboară de la est (circ a ii Transilvaniei **) spre vest 1.000 m, în Subcarpaţ ii (300-400 m).

R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... . e. dealul în care se înregistrează altitudinea maximă; R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... . e. resursele naturale aflate în subsolul d epresiunii; R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... .

B. Subdiviziuni

 În cuprinsul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se deosebesc:  A. Zona marginală (sau Zona submontană) este alcătuită dintr -un ansamblu de depresiuni și dealuri. Utilizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi în fişa de lucru, pe direcţia acelor de ceasornic, începând cu Depresiunea Lăpuș, subunităţile de relief care intră în componenţa Zonei marginale. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................

* Cu **

gaz metan.

Altitudinea maximă este de 1.080 m, în Dealul Becheci.

................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

B. Podișul Transilvaniei este situat în interiorul unităţii și este compus din: imi de circa 600 m; → Podișul Someșan, în nord-vest, cu înălţ imi imi de 500-600 m; → Câmpia Transilvaniei , în centru, cu înălţ imi → Podișul Târnavelor , în sud, cu altitudini de circa 600-700 m, în est, și 400-500 m, în vest. Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag.

19, Edit. Corint] și

completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu subunităţile podișului.  Podișul Someșan, la nord-vest de văile .................................................... și ......................................................;

Câmpia Transilvaniei , între văile ..................................................... și ..................................................... (la nord-vest și nord) și valea ................................................. (la sud);  Podișul Târnavelor , între valea ................................................ (la nord) și valea ................................................ (la sud). La rândul său, acest podiș este compus din Dealurile Târnavei Mici, în nord, Podișul ................................................., în sud-est, și Podișul ................................................., în sud-vest. 

Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – tipuri de relief”  din   din manual [Fig. 1, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor de relief ale Podișului Transilvaniei în care se găsesc domuri cu gaz metan. R........................................................................................................................................................................................... .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

I. Pe baza cunoștinţ elor acumulate, completaţi propoziţiile de mai jos. 1. În Câmpia Transilvaniei înălţimile sunt cuprinse între ...................................... ....................................................................... ............................................ ........... . 2. Partea de sud-vest a Podișului Târnavelor se numește ...................................... ....................................................................... ............................................. ............ . 3. Între Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor curge râul .................................................................... ........................................................................ .... . 4. Altitudinea în Dealul Becheci este de ................................................................... ............................................................................................................ ......................................... . 5. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei T ransilvaniei se găsesc depresiunile ............................................................. ............................................................. .......................................................................... ...................................... .................................................................... ................................................................ ................................................................... ................................... .

 „Depresiunea alăturată ( „Depresiunea Colinară a Transilvaniei” ) și scrieţi, în fișă, numele subuni tăţilor de relief marcate cu litere de la A la G. II.

Analizaţi

schiţa

DEPR. COL. A TRANSILVANIEI

A __________________ ____________________________________ _____________________; ___; B ___________________________________ _______________________________________; ____; C __________________ ____________________________________ _____________________; ___; D __________________ ____________________________________ _____________________; ___; E ____________________ _______________________________________ ___________________;; F __________________ ____________________________________ _____________________; ___; G ____________________ _______________________________________. ___________________.

Temă pentru acasă:  Precizaţi trei caracteristici generale ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

 R……………………………………  R……………………………………………………… ………………………………… ………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… 









ii Subcarpaţ ii A. Limite şi caracteristici generale Subcarpaţii sunt o unitate deluroasă situată la marginea Carpaţilor Orientali și Carpaţilor Meridionali, între Valea

Moldovei (la nord) și Valea Motrului (la vest). izare și subdiviziuni” din manual [Fig. 1, pag. 21, Edit. Corint], scrie Corint], scrieţi, Cu ajutorul hărţii „Subcarpaţ iiii  – local izare  în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Subcarpaţilor.

• în nord: ………………………………………… ………………………………………………………………… …………………………………………… …………………………............... …….................................................; • în est: ……………………………………………………………………………………………....................................................; • în sud -est: ……………………………………… ……………………………………………………………… …………………………………………… …………………………................ ……................................................; • în sud: .…………………………………… .…………………………………………………………… ……………………………………………… …………………………….................……………………… …….................………………………… …; • în vest: ...………………………………………… ...………………………………………………………………… …………………………………………… ………………………................. ….................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, Subcarpaţii, limitele și unităţ ile de relief vecine acestora.

Pe baza textului alăturat  (   ( → ), preciza ţ i: i: a. modul de formare a Subcarpa ţilor; R............................................................................................ .......................................................................... ............................................................................................. ................... .

Subcarpaţ ii ii s-au format prin cutarea și area stratelor sedimentare (gresii, înălţ area conglomerate, tufuri, pietrișuri, nisipuri etc.) depuse de râurile carpatice într-o mare

mărginașă Carpaţilor Orientali și Meridionali. Unitatea este compusă dintr-o  b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a succesiune de depresiuni și dealuri, dispuse Subcarpa ţilor; în șiruri paralele cu marginea muntelui, cu R............................................................................................ altitudini care oscilează între circa 300 și .......................................................................... ............................................................................................. ................... .

1.218 m.

În subsolul Subcarpaţilor se găsesc:

c. formele de relief care intră în compunerea compunerea Subcarpaţ ilor; sare (în cute diapire), petrol și cărbuni.

R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... . d. modul de dispunere a depresiunilor depresiunilor și dealurilor din compunere; R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... . e. altitudinile e. altitudinile Subcarpa ţilor; R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... . f. bogăţiile naturale din subsolul Subcarpa ţilor R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... .

alăturată Analizaţi schiţa ( „Subcarpa ii –   model general”  general” ) și  „Subcarpa ţ ii scrieţi, în fișă, tipurile de depresiuni și dealuri aflate în compunerea subcarpaţilor. • depresiuni: _____________________ _________________________________ ;

• dealuri: _________________________ _________________________________.

SUBCARPAŢII – MODEL GENERAL

B. Subdiviziuni Subcarpaţii

se împart în trei subdiviziuni transversale: Subcarpaţ iiii Moldovei (în nord), Subcarpaţ iiii Curburii (în partea centrală) și Subcarpaţ iiii Getici (în vest). Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu cele trei subdiviziuni subcarpatice. Subcarpaţ iiii Moldovei,  între Valea ........................................................................, ........................................................................, la sud;  Subcarpaţ iiii Curburii,  între Valea ........................................................................, ........................................................................, la vest;  Subcarpaţ iiii Getici,  între Valea .........................................................................., ........................................................................, la vest. 

la nord, și Valea la nord, și Valea la est, și Valea

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaţilor, limitele și unităţ ile de relief vecine ale acestora.

 A. Subcarpa ţ ii ii Moldovei sunt constituiţ i dintr-un șir de depresiuni submontane închise de dealuri: Culmea Pleșului  Pietricica. (911 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Corni, Dealul Runcu și Culmea Pietricica.

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3. 1. .................................................... 1. .................................................... .

2. .................................................... 2. .................................................... .

3. .................................................... 3. .................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, Depresiunea Neamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa și Depresiunea Tazlău -Cașin. B. Subcarpa ţii Curburii (de Curbură)  –  situaţi între Carpaţii Curburii, Grupa Bucegi și Câmpia Română –

reprezintă sectorul cel mai complex, cuprinzând două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare) și două șiruri de dealuri (interne  –  unele pe structuri de cute diapire  – și externe): Măgura Odobești  (996 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Deleanu, Dealul Blăjeni, Dealul Istriţ a etc.  Între văile Buzăului și Teleajenului sunt pătrunderi ale unor pinteni montani, alcătuiţi din fliș (Pintenul Ivăneţ u). Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate,

pe hartă, cu numerele 4, 5 și 6. 4. ..................................................... 4. ..................................................... .

5. ..................................................... 5. ..................................................... .

6. ..................................................... 6. ..................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istriţ a, Depresiunea Vrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa.  În S ubcarpaţii Curburii se găsesc: Vulcanii Noroioși de la Berca-Arbănași, „Focul Viu“ de la Andreiașu de Jos și Peștera în Sare din Platoul Meledic (cea mai lungă peșteră în sare din lume: de 3.190 m). Identificaţi și scrieţ i,i, în fișă, o metodă prin care V ulcanii ulcanii Noroioși, „Focul Viu“ și Peștera în Sare pot contribui la dezvoltarea economiei în regiune. R........................................................................................................................................................................................... . ie cu Subcarpaţ iiii Curburii, sunt alcătuiţi în mare C. Subcarpa ţ ii ii Getici, deși mai puţin complecși, în comparaţ ie

parte tot din două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare: Câmpulung, Arefu, Jiblea, Tismana, Târgu JiuCâmpu Mare etc.) închise de dealuri (interne și externe): Măgura Măţău  (1.018 m), Măgura Chiciora  (1.218 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Negru, Dealul Bran ș.a. Local, sunt cute diapire cu sare (la Ocnele Mari). Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate,

pe hartă, cu numerele 7 și 8. 7. ............................................................................... 7. ............................................................................... .

8. ............................................................................... 8. ............................................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Depresiunea Câmpulung, Depresiunea Arefu, Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare, Măgura Măţău și Măgura Chiciora. Exerciţiu:

Se dau dealu dealu r il e şi depresiunile: Culmea Pietricica, Dealul Istriţa, Depr. Câmpulung, Depr. Cracău -

 Bistriţa, Depr. Neamţului, Depr. Pucioasa, Puci oasa, Depr. Tazlău-Caşin, Depr. Târgu Jiu, Depr. Vălenii de Munte, Măgura Odobeşti.  Depr. Vrancei, Vrancei, Măgura Măţău şi Măgura  Extrageţi dealurile şi depresiunile care aparţin: aţilor aţilor M oldove oldovei: ....................................................................... 1. Subcarp  ......................................................................................................... .......................................................... ........................ ……………………………………………………………………………………………………………………………….. . Curburii :  : .......................................... 2. Subcarpaţilor Curburii  .......................................................................... ................................................................ ........................................................ ........................ ……………………………………………………………………………………………………………………………….. . 3. Subcarpaţilor  Getici .............................................................................................. ....................................................................... .......................................... Getici : ............................................................... ……………………………………………………………………………………………………………………………….. .

Exerciţiu:  Pe baza cunoştinţelor acumulate, completaţi, în reprezentarea grafică de mai jos, deosebirile şi asemănarile dintre relieful Subcarpaţilor Curburii şi relieful Subcarpaţilor Getici. SUBCARPAŢII CURBURII

SUBCARPAŢII GETICI

Temă.  Preciza ţi două deosebiri între caracteristicile reliefului  din Subcarpa ţ i  Moldovei și caracteristicile caracteristicile reliefului din Subcarpa ţ ii ii Getici.  R........................................................................  R........................................................................................................ ............................................................. .................................................................... ....................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ................................................................ .................................................................... ...................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. .  Lectură

 „Peştera în Sare (S6), unică în Europa prin modul de formare şi cea mai lungă peşteră în sare din lume, are 3.190 m lungime, săli cu o bogată paletă de culori  de la alb sau galben, la roz, roşu, maro sau gri  stalactite cu dimensiuni de până la 1,5 m lungime şi 30 cm grosime şi stalagmite înalte de doar câţiva cm şi 5-8 cm grosime. Deşi explorările cartările şi fotografierile, desfăşurate în faze diferite (1980, 1985 şi 1986), au indicat o lungime totală de 3 190 m (record mondial pentru peşterile în sare), cu posibilităţi de extindere în urma continuării cercetărilor, din cauza scurgerilor de noroi şi prăbuşirilor intrarea a fost blocată şi recordul neomologat” [I. Mărculeţ   (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 155]. 









Podișul Getic A. Limite şi caracteristici generale ei, la est, și Valea Dunării, la vest. Podișul Getic (Piemontul Getic) este situat între Valea Dâmboviţ ei, Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint],  Corint],  scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine

Podișului Getic.

• în sud -est, sud și sud -vest: ………………………………………………………………………………………………………….; • în nord-vest: ……………………………………… ………………………………………………………………… ……………………………………………… ……………………............... .................................................; • în nord: ………………………………………… ………………………………………………………………… …………………………………………… ………………………….............. …….................................................; -nord-est: ………………………………………… • în est -nord-est: ………………………………………………………………… ………………………………………….............. …………………............................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Getic, limitele și unităţ ile de relief vecine acestuia.

Unitatea, cea mai uniformă ca relief și mai simplă ca structură, rat are în partea superioară un st rat gros de pietrișuri piemontane („pietrișuri de Cândești”), cu numeroase intercala ţii de argilă (cu cărbuni) și nisipuri. Podișul este de tip piemontan, provenit dintr-o veche câmpie piemontană formată la începutul ilor Carpaţ i. i. Ca ridicării Munţ ilor urmare, suprafaţa sa înclină lin de

i: Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i: a. tipul genetic de relief al Podișului Getic ; R....................................................................... R........................................................................................................... .................................... .  b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului ; R....................................................................... R....................................................................................................... ...................................... ...... .......................................................................... .......................................................................................................... ................................... ... . c. direc ţia de înclinare a straturilor straturilor de roci; R....................................................................... R....................................................................................................... .................................... .... . d. altitudinile în nordul și în sudul unităţ ii de relief;

R. în nord.........................................; nord.........................................; în sud........................................ . la nord (500-600 m) spre sud (200300 m), iar altitudinea maximă este e. altitudinea maximă și locul în care este situată. de 745 m, în nordul Platformei (Podișului) Cândești [după Gr.

R....................................................................... R.......................................................................................................... ...................................... ...

.......................................................................... .......................................................................................................... ................................... ... . Posea, Edit. ALL, pag. 28-29].

B. Subdiviziuni

 În ansamblu, Podișul Getic se prezintă sub forma unor interfluvii (platforme)* relativ netede și întinse, separate de văi largi cu terase și lunci (Valea Argeșului, Valea Oltului, Valea Jiului, Valea Motrului etc.). Analizaţi figura 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor

Podișului Getic, de la est la vest. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .......................................................................................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Podișul Getic și văile Argeșului, Oltului și Jiului. Temă  pentru acasă:  Pe baza cunoștinţ elor elor acumulate, preciza ţi două deosebiri între caracteristicile reliefului din Podișul Getic și caracteristicile reliefului din Subcarpaţii Getici. 









 În manualul de la Editura Editu ra ALL [autor Gr. Posea, pag. 28 și 29], 29 ], platformele sunt numite n umite podișuri sau dealuri. dea luri.

*

Podișul Mehedinţ i Podișul Mehedinţi este situat între văile Motrului (la nord-est) și Dunării (la sud-vest). Cu ajutorul figurii 3 din manual [pag. 21, Edit. Corint],  Corint],  scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Podișului Mehedinţi.

• în nord -est: ……………………………………… ……………………………………………………………… ………………………........................……………………………… ........................………………………………………… ………….; • în sud -est: ……………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………....……… ………………....………............... ................................................; • în nord -vest: ……………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………....…… ………………....…….............. ............................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Mehedinţi, limitele și unităţ ile de relief vecine acestuia.

„Podișul Mehedinţ i este o unitate de tip carpatic rămasă neînălţată printre podișuri. a. tipul genetic de relief al Podișului  Mehedin ţi; [...] Are o structură de munte – șisturi R....................................................................... R.......................................................................................... ................... . cristaline și calcare vechi care au determinat un relief carstic diversificat *. Dar înălţ imile imile  b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișulu i; sale (500-650 m) și netezimea culmilor R....................................................................... R.......................................................................................... ................... . cristaline îl plasează în categoria de podiș” i: Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i:

carstic din podiș ; c. formele reliefului carstic

[Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 29]. ii, la contactul cu În sud-estul unităţ ii, R....................................................................... R.......................................................................................... ................... .

Podișul Getic se află o mică depresiune marginală numită Depresiunea Severinului

d. altitudinile reliefului;

R....................................................................... R.......................................................................................... ................... . (sau Depresiunea Turnu Severin). De asemenea, „la contactul Podișului e. numele depresiunii marginale cu care intră în contact; R....................................................................... R.......................................................................................... ................... .

Mehedinţi cu Dunărea, există un sector mai ile de Fier, îngust al fluviului, denumit Porţ ile

f. numele hidrocentralei construite în sudul podișului, pe unde au fost construite hidrocentrala și Dunăre. sistemul de navigaţie cu același nume **” [O. R....................................................................... R.......................................................................................... ................... . Mândruţ , Edit. Corint, pag. 20].

Temă pentru Temă pentru acasă:  Pe baza cunoștinţ elor elor acumulate, preciza ţ i trei deosebiri între caracteristicile reliefului din Podișul  Mehedin Podișul Getic.  Mehedin ţi și caracteristicile reliefului din Podișul  R........................................................................  R........................................................................................................ ..................................................................... .................................................................... ............................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................. ..................................................................... ........................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ................................................................... ................................. .  Lectură

Podul de la Ponoare sau sau Podul  Podul lui Dumnezeu este singurul pod natural din ţară și este situat în localitatea Ponoarele (jude ţul Mehedinţi). Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, podul, cu lungimea de circa 25 m şi lăţimea de aproximativ 10   m, este constituit dintr-o arcadă de piatră cu

 grosimea de 4 m, deschiderea de 9 m şi înălţimea de 22 m. Conform legendelor locale, aici ar fi fost sălaşul Diavolului, sau a fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă spre Tismana. Este traversat de DN 67D (Băile Herculane – Baia de Aramă) [după I. Mărculeţ   (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 202]. 

* **





Chei, peșteri, cursuri subterane etc. (Peștera Topolnița, Podul de la Ponoare ș.a.). Porțile de Fier I.





Podișul Moldovei A. Limite şi caracteristici generale Podișul Moldovei este situat în nord-estul României, între Valea Prutului, la est, și Valea Moldovei și Culoarul Siretului, la vest. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint], scrie Corint], scrieţi, în fişa de lucru, țările și unităţile de relief

vecine Podișului Moldovei.

• în est: …….............……………………………… …….............………………………………………………………........................…… ………………………........................……………………………… …………………………………… …………; • în sud: ..........…………………………………… ..........…………………………………………………………… ………………………………………....……… ………………....………................ ................................................; • în vest: ……………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………....… ………………....……........................ ….........................................................; • în nord: ........…………………………………… ........……………………………………………………………… ………………………………………....…… ……………....……….............. …............................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Moldovei, limitele și unităţ ile de relief vecine acestuia. ”

Relieful Podișului Moldovei –  cel mai i: Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i: întins din România – „este sculptat în depozite a. modul de formare a Podișului Moldovei; sedimentare relativ recente, care stau însă pe R........................................................................................ un fundament foarte vechi: pe cea mai mare .......................................................................... ......................................................................................... ............... . întindere, un fundament coborât al Platformei  b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a podișului;

Est-Europene [...], iar în partea de sud, pe un

fundament asemănător Podișului Dobrogei” [O.

R........................................................................................ Mândruţ , Edit. Corint, pag. 22]. „Rocile –  calcare, gresii, marne, argile, .......................................................................... ......................................................................................... ............... .

c. fundamentul c.  fundamentul pe care s-au acumulat rocile enumerate nisipuri și pietrișuri – formează strate ce se

mai sus;

înclină ușor către S -SE. Această înclinare și

duritatea unor roci au impus formarea unor R........................................................................................ reliefuri asimetrice, numite cueste *  sau coaste, .......................................................................... ......................................................................................... ............... . la baza cărora s-au impus văi asimetrice, cum sunt Bahluiul și Bârladul. Maj oritatea văilor

d. direc ţia de înclinare a stratelor stratelor de roci sedimentare sedimentare ;

însă curg în sensul de înclinare al stratelor. R....................................................................... R...................................................................................... ............... . Eroziunea, mai activă în rocile moi, a determinat formarea a trei subregiuni, două e. consecin ţele înclinării și durităţii unor roci. mai înalte (pentru că au roci mai dure) și una R........................................................................................ mai joasă situată între ele, erodată mai mult din .......................................................................... ......................................................................................... ............... . cauza rocilor mai moi” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 24].

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 23, Edit. Corint] și localizaţi Coasta Iașilor, cea mai mare cuestă din

România.  Lectură

  de municipiul Coasta Iaşilor  , cea mai mare cuestă, situată în nordul Podişului Bârladului, la sud  de Iaşi, are lungimea de circa 100 km şi energia de relief de peste 120 m. Sub frontul cuestic, format din două trepte, se produc alunecări şi prăbuşiri de blocuri care adesea lasă în loc circuri de surpare, lărgite de nişe cu zăpadă care declanşează la rândul lor mari alunecări (hârtoape) şi organisme torenţiale. Treapta mai joasă, situată aproape de râul Bahlui, a permis ca în spatele ei să se formeze depresiuni mici de contact, generate de lărgirea bazinelor torenţiale ale văilor obsecvente [după I. Mărculeţ   (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 82].

Cuestă = formă de relief caracteristică structurii monoclinale, alcătuită dintr -un versant cu pantă lină care corespunde suprafeței structurale și poartă numele de spinarea cuestei, și un versant cu înclinare mare care poartă numele de fruntea cuestei  [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111]. *

B. Subdiviziuni

Subdiviziunile Podișul Moldovei sunt:  A. Podișul Sucevei, Sucevei, în nord-vest, mai înalt (500-600 m)**, cu un relief mai diversificat și cu aspect tipic de podiș. Analizaţi harta

„Podișul M oldovei”

din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru,

numele subunităţilor de relief (podișuri, dealuri și depresiuni) care intră în componenţa Podișului Sucevei. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

B. Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) ,  în nord-estul podișului, se prezintă ca o regiune joasă (cu altitudini de circa

200 m)*** dezvoltată pe un substrat argilos. Dealurile din compunere au interfluviile mai plate și versanţ ii mai domoli, iar

 în văile care o străbat au fost amenajate iazuri.

Pe baza textului de mai sus (  ), precizaţi pentru Câmpia Moldovei:

a. pozi  a. pozi ţia ţia geografică în cadrul Podișului Moldovei; R........................................................................................................... . b. roca dominantă din substratul litologic; R......................................................................................................................... ...................................... . c. înălţ imea imea reliefului; R........................................................................................................................................................ . d. altitudinea maximă și numele dealului în care este semnalată; R.................................................................................... . e. aspectul dealurilor; R........................................................................................................................................................ . f. locurile de amenajare ale iazurilor. R................................................................................................................................ .

C. Podișul Bârladului ocupă partea sudică a Podișului Moldovei. Altitudinile sale scad de la nord (peste 500 m) la sud (200-300 m). Nordul subdiviziunii are aspect de podiș, iar sudul, de coline joase. Din cauza structurii petrografice și sale, apar frecvent cueste. a văilor transver sale, Analizaţi harta

„Podișul M oldovei”

din manual [fig. 1, pag. 23, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru,

numele subunităţilor de relief (podișuri și dealuri) care intră în componenţa Podișului Bârladului. R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Sucevei, Depresiunea Rădăuţi, Podișul Fălticenilor, Podișul Dragomirnei, Câmpia Moldovei, Podișul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului și Podișul Covurlui.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate  (F). Citi   ţ i cu aten   ţ i e pr opozi  opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse   Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corecte . sunt fal se, scri scri e  corecte (R.c.)  R.c  1. Podișului Moldovei are în fundament Platforma Moesică _____ . .: ........................................................ . .: R.c  Podișului Moldovei predomină rocile rocile metamorfice _____ 2. În alcătuirea petrografică a Podișului . .: .: ..................... . 3. Cele mai joase altitudini din Podişul Moldovei se găsesc în Câmpia Moldovei _____ . .: .: ....................... . R.c  4. Altitudinea 4. Altitudinea maximă din Podişul Moldovei este d e 688 m. .: .: ………….. ....................................... .  _____ R.c  subunitate a P odi  şul ui ui Bârladului _____ 5. Depresiunea Rădăuţi este subunitate odi ş . .: .: ……………............................... . R.c 

Temă pentru acasă: Precizaţi trei caracteristici caracteristici generale ale Podişului Moldovei.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… 









 În Dealul Ciungi, din Podișul Po dișul Fălticeni, se înregistrează altitudinea maximă din Podișil Pod ișil Moldovei: 688 m. unii: 265 m.  În Dealul Cozancea, din d in partea centrală a Câmpiei Moldovei, se înregistrează înreg istrează altitudinea maximă a subdiviziunii:

**

***

Podișul Dobrogei A. Limite şi caracteristici generale Podișul Dobrogei, situat în partea sud-estică a României, între Dunăre și Marea Neagră, este cel mai comple x podiș din ţara noastră.

Arătaţi, pe harta murală a României, Podișul Dobrogei, limitele și unităţ ile de relief vecine acestuia. Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ).

Podișul Dobrogei include: podiș de peneplenă* (Podișul Casimcei – înălţat în orogeneza caledoniană), resturi de munţ i hercinici (Munţii Măcinului), podiș de curgeri vulcanice (Culmea   sau Podișul  Niculiţel), inselberguri și pedimente ** (dealuri cu aspect de pălărie mexicană, în Masivul Dobrogei de Nord) și platouri foarte netede (Podișul Babadag și Podișul Dobrogei de Sud – format din roci mai recente) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 26]. Datorită genezei, și alcătuirea petrografică este extrem de variată: șisturi verzi – în Podișul Casimcei,  granite – în Munţii Măcinului, calcare – în Podișul Babadag, calcare, gresii și l öess*** – în Podișul Dobrogei de Sud. Pe baza textului de mai sus (  ), precizaţ i: i: a. orogenezele în care au fost înălţate unele subunităţi din Podișul Dobrogei ; R................................................................ . b. numele roc ilor ilor din compunerea Podișului Casimcei, Munţilor Măcinului și Podișului Dobrogei de Sud ; Podișului Casimcei = ..........................................................; Munţilor Măcinului = ...............................................................; Podișului Dobrogei de Sud = ............................................................................................................................................... .

Exerciţiu:  ţ i cu Citi 

 ţ i e pr opozi   ţiile de mai jos și, pe baza cunoștinţelor acumulate, referitoare la Podișul aten  aten  opozi   (F).   (F).  Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse   ţ i Dobr ogei ogei , preciza  sunt fal se, scri scri e  voi răspunsur il e corecte  . corecte   _________ Răspunsul corect: ........................................ a. Podișul Casimcei are aspect de pălărie mexicană. ........................................ . odișul Babadag are aspect de platou neted. _________ Răspunsul corect: ................................................ ................................................ .  b. P   b. P odișul  _________ Răspunsul corect: ................................... ......................................... . c. Mun c. Mun ţii Măcinului sunt resturi de munţ i hercinici.  _________ Răspunsul corect: ........................... Podișul Dobrogei de Sud. ........................... . d. Podiș de curgeri vulcanice este Podișul

B. Subdiviziuni transversale

Podișul Dobrogei se împarte în trei mari subdiviziuni transversale, diferite ca relief și delimitate de două aliniamente de falii.

 A. Masivul Dobrogei Dobrogei de Nord (Podișul (Podișul Dobrogei de Nord) reprezintă subunitatea cea mai complexă. Analizaţi figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele subunităţilor de relief din compunerea Masivului Dobrogei de Nord și vârful în care se înregistrează altitudinea maximă a Podișului Dobrogei. 1. _________________________________________  1. _________________________________________ , cu altitudinea de 467 m, în Vârful ________________________ ; 2. _________________________________________  2. _________________________________________ ; 3. _________________________________________  3. _________________________________________ ; 4. _________________________________________  4. _________________________________________ .

Peneplenă = sector larg al uscatului, nivelat în urma unei alterări și denudări intense a unui ținut muntos [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111]. ** Inselberg = martor de eroziune format din roci dure, cu pante abrupte, rămas izolat dintr -un -un masiv muntos care a fost denudat. Pediment = suprafaţă de eroziune, ușor înclinată, modelată în roci dure, situată la poalele inselbergului. *** Löessul acoperă pe mai întinderi suprafața Podișului Dobrogei de Sud. *

 În partea central-estică a subdiviziunii, drenată de râurile Teliţ a și Taiţa, se află Depresiunea Nalbant (o câmpie ce înclină de la nord la sud – de la circa 100 m la 40 m –, presărată cu inselberguri). B. Podișul Dobrogei Centrale coboară altitudinal spre sud și spre Marea Neagră. Este compus din Podișul

Casimcei, care ocupă cea mai mare parte a subdiviziunii, și Podișul Istriţei, în est.

C. Podișul Dobrogei de Sud este cel mai uniform și are înălţ imile imile mai mici de 200 m. În cuprinsul său se găsesc văi văi

seci, iar prin fosta Vale Carasu a fost construit Canalul Dunăre–Marea Neagră.

Analizaţi figura 2 din manual [pag. 25, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele subunităţilor de relief

din compunerea Podișului Dobrogei de Sud, de la nord la sud și de la vest la est. 1. ________________________________________  1. ________________________________________ ;

2. ________________________________________  2. ________________________________________ ;

3. ________________________________________  3. ________________________________________ ;

4. ________________________________________  4. ________________________________________ .****

Arătaţi, pe harta murală a României, Munţii Măcinului, Podișul Babadag, Depresiunea Nalbant, Podișul Casimcei, Podișul Medgidiei, Podișul Oltinei, Podișul Negru Vodă și Canalul Dunăre–Marea Neagră.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. În sud, Podișul Dobrogei este mărginit de: a. Bălţile Dunării c. Marea Neagră b. graniţa cu Bulgaria 2. În alcătuirea petrografică a Podișului Babadag predomină: c. șisturile verzi a. calcarele b. granitele 3. Din Podișul Dobrogei Centrale face parte Podișul:  b. Negru Vodă a. Istriţei c. Oltinei 4. Altitudinea maximă din Podișul Dobrogei este de: a. 465 m

b. 467 m

c. 476 m

5. Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost construit prin valea râului: a. Carasu b. Casimcea

c. Teli ţa

Temă pentru Temă pentru acasă: Pe baza cunoștinţ elor acumulate, preciza ţi trei deosebiri între caracteristicile

reliefului din Podișul Dobrogei și caracteristicile reliefului din Podișul Getic.

R....................................................................... R....................................................................................................... ............................................................................ ..................................................................... ......................... .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... .......................................................................................................... ................................................................ ..................................................................... ..................................... .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... .......................................................................................................... ............................................................. ................................................................... ...................................... .  Lectură

Peşterea de la Movile, unicat în lume, cu ecosistem ce funcţionează pe baza chemosintezei, este situată într -o regiune carstică, la circa 1 km nord -vest de oraşul Mangalia (jud . Constanţa), în Zona litorală. Aceasta nu are deschidere naturală, la ea ajungându -se printr-un puţ minier. Măsoară circa 240 (superior) este constituit m lungime, galeriile care o compun fiind dispuse pe două niveluri. Nivelul Fosil (superior) este din Galeria Principală (50 m) şi Galeria de Acces (30 m). Aici aerul prezintă un grad ridicat de uscăciune, lipsesc concreţiunile carstice, iar podeaua este acoperită cu nisip. Nivelul Activ (inferior) , situat la 4-5 m sub cel precedent, este aproape integral inundat, excepţie făcând cele patru clopote de aer. Procesul de chemosinteză din peşteră a fost condiţionat şi justificat de: caracterul de peşteră închisă, prezenţa apelor sulfuroase-mezotermale (21  C) şi fauna bogată din clopotele de aer (peste 60 specii din care 33 sunt noi  pentru ştiinţă). Πn acest nivel sunt prezente o serie de bacterii care sintetizează substanţa organică pe bază de hidrogen sulfurat, fără intervenţia fotosintezei. Atmosfera internă este săracă în oxigen (7 -10%), dar bogată în dioxid de carbon (2 -3,5%) şi metan (1 -2 %) [după I. Mărculeţ   (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 160-161].  ****





 În unele lucrări, Zona litorală este denumită Podișul Mangaliei .





Dealurile de Vest A. Limite şi caracteristici generale Dealurile de Vest sunt situate la poala vestică a Carpaţilor Occidentali, între Valea Someşului (la nord) şi Valea Nerei (la sud), şi fac trecerea spre Câmpia de Vest. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint],  Corint],  scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Dealurilor de Vest. • în est: …….............……………………………… …….............………………………………………………………........................…… ………………………........................……………………………… …………………………………… …………; • în sud: ..........…………………………………… ..........…………………………………………………………… ………………………………………....……… ………………....………............... ................................................; • în vest: ………………………………………………………………………………....…….........................................................; • în nord: ........…………………………………… ........……………………………………………………………… ………………………………………....…… ……………....……….............. …............................................... .

Arătaţi, vecine acestora.

pe harta murală a României, Dealurile de Vest, limitele și unităţ ile de relief

Dealurile de Vest s-au format prin Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i depuneri (pietrişuri şi nisipuri) ale râurilor cu  pentru Dealurile Dealurile de Vest: izvoarele în Munţii Carpaţi , în Marea Panonică. a. modul de formare;

Aspectul lor este uşor înclinat, de la est ( 300-

R......................................................................................... 400 m altitudine) spre vest (150-200 m), pe .......................................................................... ......................................................................................... ............... .  b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică;

direcţia înclinării stratelor de roci. „Din loc în loc, din rocile moi sedimentare se ivesc măguri* mult mai înalte  (500-700 m),

R....................................................................... R....................................................................................... ................ . uneori chir cu forme de mici masive (Codru, c. direc ţia de înclinare a stratelor stratelor de roci sedimentare; sedimentare; R....................................................................... R....................................................................................... ................ . d. compoziţia petrografică a măgurilor; R....................................................................... R....................................................................................... ................ . e. altitudinile de la contactul cu munţii şi câmpia; R......................................................................................... .......................................................................... ......................................................................................... ............... . f. locul în care fâşia de dealuri este întreruptă complet. R....................................................................... R....................................................................................... ................ .

Preluca**,

Şimleu ş.a.) formate din roci cristaline, vulcanice sau din calcare dure, adică din roci care se întâlnesc obişnuit numai în Carpaţi. La nord de Valea Barcăului lăţimea fâşiei se extinde până la Munţii Meseş şi Podişul Transilvaniei şi prezintă aspect mai mult de podiş şi depresiune (Baia Mare şi Şimleului). La sud de Barcău intervine alt specific: fâşia de dealuri pătrunde adânc printre culmile muntoase sub formă de depresiuni-golf. În dreptul Munţilor Zarand fâşia de dealuri se întrerupe complet” [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 23].

B. Subdiviziuni transversale

Dealurile de Vest se împart în trei subdiviziuni***:  A. Dealurile Silvaniei Silvaniei (Sălajului) (Sălajului) , în nord, între Someș și Barcău. Barcău. Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele dealurilor și depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Silvaniei. ............................................................................................... • .............................................................................................................................................................................................

Măgură = formă de relief pozitivă într -un ansamblu de culmi montane sau deluroase, relativ izolată într -o masă de roci sedimentare şi alcătuită din roci dure (şisturi cristaline, calcare, conglomerate, roci vulcanice ş.a.) [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 111]. ** În Dealul Preluca se înregistrează înreg istrează altitudinea maximă din d in Dealurile de Vest: 796 7 96 m. *** Gr. Posea [pag. 27, Edit. ALL] distinge doar două subdiviziuni: Dealurile Crișanei , la nord de Mureș, cu Dealurile sau Podișul Silvaniei și Dealurile Crișurilor, și Dealurile Banatului , la sud de Mureș, cu Dealurile Lipovei, Dealurile Pogănișului, Dealurile Dognecei, Dealu și Depresiunea Carașului și Dealurile Oraviței. *

…….............………………………………… …….............……………………………………………………… ……………………........................………………….............. ........................…………………............................................. . B. Dealurile Crișanei,  în partea centrală, între Barcău și Mureș. Mureș. Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele depresiunilor

străbătute de râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb.

• ............................................................................................................................................................................................. …….............………………………………… …….............……………………………………………………… ……………………........................………………….............. ........................…………………............................................. . C. Dealurile Banatului , în sud, între Mureș și Nera. Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, numele dealurilor și depresiunilor care intră în compunerea Dealurilor Banatului.

• ............................................................................................................................................................................................. …….............………………………………… …….............……………………………………………………… ……………………........................………………….............. ........................…………………............................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, Dealurile Silvaniei, Depresiunea Baia Mare, Dealul (Culmea) Codru, Depresiunea Șimleului, Dealurile Crișanei, Depresiunea Vad -Borod, Depresiunea Beiușului, Depresiunea Zarandului, Dealurile Banatului, Dealurile (Podișul) Lipovei, Dealurile Buziașului și Depresiunea Oraviţ ei.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. În alcătuirea petrografică a Dealurilor de Vest predomină: a. rocile sedimentare sedimentare b. rocile vulcanice c. şisturile cristaline 2. În cadrul Dealurilor de Vest sunt prezente: a. cute diapire cu sare b. domuri cu gaz metan c. măguri formate din roci cristaline 3. Depresiunea Baia Mare face parte din subdiviziunea numită: a. Dealurile Banatului b. Dealurile Crişanei 4. Dealurile Lipovei sunt situate la: a. est de Someş b. nord de Mureş

c. Dealurile Silvaniei c. sud de Mureş

5. Dealurile sunt întrerupte complet în dreptul Munţilor:  b. Poiana Ruscă a. Codru Moma c. Zarandului 6. Între râurile Barcău şi Mureş sunt situate Dealurile:  b. Crişanei a. Banatului c. Silvaniei 7. Dintre rocile sedimentare prezente în alcătuirea Dealurilor de Vest, predomină: a. argilele şi gresiile  b. calcarele şi conglomeratele c. nisipurile şi pietrişurile 8. Fâşia de dealuri pătrunde adânc printre culmile muntoase ale Carpaţilor Occidentali, sub formă de depresiuni-golf , în cadrul subdiviziunii numite Dealurile: a. Banatului b. Crişanei c. Silvaniei

Temă pentru Temă pentru acasă:  Pe baza cunoștinţ elor elor acumulate, preciza ţ i trei deosebiri între caracteristicile reliefului din Dealurile de Vest și caracteristicile reliefului din Subcarpaţ i.i.  R........................................................................  R........................................................................................................ ..................................................................... .................................................................... ............................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ................................................................ ..................................................................... ..................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................. ..................................................................... ........................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................. ................................................................... ...................................... . 









Câmpia de Vest  A. Limite şi caracteristici generale Câmpia de Vest (denumită și Câmpia Banatului și Crișanei sau Câmpia Banato-Crișană) este situată în vestul României, între graniţa cu Ucraina (la nord) și graniţ a cu Serbia (la sud)*. Este mărginită la est de Dealurile de Vest şi Munţii Carpaţi (munţii Oaş şi Zarandului).

Arătaţi, pe harta murală a României, Câmpia de Vest, limitele și vecinii acesteia. Câmpia de Vest, componentă a Câmpiei

Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i pentru Panonice, se întinde de la nord la sud pe circa 400 km și are lăţ imi imi de 20-60 km**. Câmpia de Câmpia de Vest: a. modul de formare; R.......................................................................................... .......................................................................... ........................................................................................... ................. .  b. rocile dominante care intră în alcătuirea petrografică; R....................................................................... R........................................................................................ ................. . c. lungimea unităţ ii, de la nord la sud; R....................................................................... R........................................................................................ ................. . d. lăţimea maximă a câmpiei, după Gr. Posea ;

Câmpia s-a format prin umplerea cu sedimente (pietrișuri și nisipuri) a Mării Panonice, aduse de râurile ce coboară din ile de relief din est (Mun ţ ii ii Carpaţ i, i, unităţ ile Depresiunea Colinară a Transilvaniei și Dealurile de Vest), și are altitudinea medie de 100 m, iar cea maximă, de 174 m (în Câmpia Vingăi). ii s-au format trei tipuri În cadrul unităţ ii genetice de câmpii: câmpii înalte (câmpii de  glacisuri și piemontane), piemontane), în prelungirea

R....................................................................... R........................................................................................ ................. . dealurilor (unele formate prin eroziunea

acestora), cu înălţ imi imi mai mari de 120 m (exemplu Câmpia Vingăi), câmpii orizontale R....................................................................... R........................................................................................ ................. . (tabulare), tabulare), acoperite cu löess și nisipuri***, cu altitudini, în general, mai mari de 100 m f. tipurile genetice de câmpii din cadrul unităţ ii. (exemplu Câmpia Aradului), și câmpii joase R.......................................................................................... (de subsiden ţă sau de divagare), cu înălţ imi imi de .......................................................................... ........................................................................................... ................. . 80-100 m (exemplu Câmpia Timișului). e. altitudinea medie și altitudinea maximă ;

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru, de la nord la sud, numele

câmpiilor înalte, câmpiilor orizontale și câmpiilor joase.

•Câmpii înalte: ..................................................................................................................................................................... . •Câmpii orizontale: ............................................................................................................................................................... . •Câmpii joase: …….............……………………………… …….............……………………………………………………… ………………………........................…………... ........................………….................................. …….............………………………………… …….............………………………………………………………........................………… ……………………........................…………………............. ………............................................. . Dicţionar: Câmpie de divagare = câmpie peste care râurile se revarsă periodic în tendinţa de a le înălţa la nivelul profilului de scurgere necesar albiilor (uneori se suprapun peste regiuni de subsidenţă). Câmpie de glacis = câmpie formată pr  pr in in spălare areală (în suprafaţă) şi acumulări în pânze la poalele unor dealuri. Câmpie de subsidenţă = câmpie situată pe o regiune de scufundare, compensată cu aluviuni. Câmpie piemontană = câmpi e format ă  prin îngemănarea unor conuri de dej ecţie (părţile terminale ale unor organisme torenţiale sau pâraie, construite prin depunerea aluviunilor la viituri   ). [După Gr. Posea (coord.), Geografia de la A la Z, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, București, 1986, pag. 43]

Conform altor opinii, limita nordică este râul Tur, iar cea sudică, râul Nera. 375 km lungime [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 36]. Cea mai îngustă lățime este de 10 km (la nord de Oradea), iar cea mai mare, de 120 km (în lungul Mureșului) [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31]. *** Nisipurile din Câmpia Carei s-au acumulat sub formă de dune. *

**

B. Subdiviziuni transversale

 În unele manuale****, în cadrul Câmpiei de Vest au fost delimitate trei subdiviziuni transversale: (A) Câmpia Banatului , în sud, până în nordul Câmpiei Aradului, (B) Câmpia Crișurilor , în partea centrală, până la râul Barcău și (C) Câmpia Someșului , în nord. CÂMPIA DE VEST I.  Analiza ţi harta alăturată (→) și precizaţi numele subdiviziunilor Câmpiei de Vest marcate cu literele  A , B și C. ............................................................................................................. .................................. .  A. ........................................................................... ............................................................................................................. ................................ . B. ............................................................................. ......................................................................................................... ........................................ .... . C. ..................................................................... II. Cu ajutorul figurii 1 din manual [pag. 27, Edit. Corint] , , scrie ţi numele câmpiilor care intră în alcătuirea subdiviziunilor marcate, pe harta alăturată ( →), cu literele A , B și C. ............................................................................................................... .................................  A. .............................................................................. .......................................................................... .......................................................................................................... ........................................ ........ . ............................................................................................................. ................................ . B. .............................................................................

C.  .............................................................................................................. .......................................................................... .......................................................................................................... ........................................ ........ .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Principalele roci din compunerea Câmpiei de Vest sunt: a. bazaltul și nisipul  b. calcarul și pietrișul c. nisipul și pietrișul 2. În Câmpia de Vest, altitudinea maximă este de: a. 147 m

b. 174 m

c. 184 m

b. de subsidenţă

c. piemontană

3. Genetic, Câmpia Timișului este o câmpie: câ mpie: a. de tip glacis

4. Face parte din subdiviziunea numită Câmpia Someșului, Câmpia: a. Aradului b. Ierului 5. În Câmpia de Vest, dune de nisip se găsesc în Câmpia: a. Carei b. Crișurilor 

c. Jimboliei c. Lugojului

Temă pentru acasă: Precizaţi trei caracteristici caracteristici generale ale Câmpiei de Vest.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………  Lectură

În Câmpia de Vest, câmpiile joase au „pantă extrem de mică, râurile au albiile aproape de suprafa ţă, ies ușor din matcă, inundă și își schimbă des cursul. De aceea, încă de acum 200 de ani au început a se face desecări, îndiguiri de râuri, canale de deviere a apelor mari de la un râu la altul, cum sau Colector) , între cele trei Crișuri. În felul acesta câmpiile joase au  fost integrate este Canalul Criș ( sau culturilor agricole intense”  [Gr.  [Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 31-32]. 

****  Gr.

Posea, Edit. ALL, pag. 32.









Câmpia Română A. Limite şi caracteristici generale Câmpia Română, cea mai întinsă unitate de relief din România, este situată în partea sudică a ţării, între Lunca Dunării, în est, sud și vest, și unităţi deluroase și de podiș, pod iș, în nord. Cu ajutorul figurii 1 din manual („Câmpia Română, Lunca Dunării și alte lunci”) [pag. 29, Edit. Corint], scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de relief situate în nordul Câmpiei Române.

• ...............................…….............……………… ...............................…….............…………………………………… ……………………………………… …………………........................…………………………. ........................…………………………. …………............................................................................................................................................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Câmpia Română, limitele și vecinii acesteia. Pe baza textului alătur at at ( → ), preciza ţ i  pentru Câmpia Română: Română: a. modul de formare; R...................................................................................

imi Cu o lungime de circa 600 km și cu lăţ imi cuprinse între 20 și 140 km, Câmpia Română se desfășoară de la vest la est și se curbează spre nord-est. Are altitudini cuprinse între 6 m (la vărsarea Siretului în Dunăre) și 300 m (în nordul Câmpiei Piteștilor)*.

.......................................................................... ................................................................................... ......... .

Ea s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea sa cu sedimente (pietrișuri și nisipuri)  b. rocile dominante care intră în alcătuire ; de la vest la est și de la nord la sud. Pe aceste R....................................................................... R................................................................................. .......... . depozite de sedimente s-a depus o pătură de löess

c. lungimea unităţ ii;

R....................................................................... R................................................................................. .......... . d. lăţimea unităţii; R....................................................................... R................................................................................. .......... . e. altitudinile extreme și locurile în care se

înregistrează ; R................................................................................... .......................................................................... ................................................................................... ......... . f. tipurile genetice de câmpii ; R................................................................................... .......................................................................... ................................................................................... ......... . g. formele g. formele de relief prezente pe löess; R .…………………………………………………….

……………………………………………………... . h. regiunile în care sunt p rezente dune de nisip.

(între 4 și 40 m grosime), iar pe alocuri, nisipuri eoliene (în sudul Câmpiei Olteniei –  fixate cu plantaţii viticole –, pe dreapta Ialomi ţ ei, ei, uiului etc.). Călmăţ uiului Relieful Câmpiei Române se caracterizează prin prezenţa interfluviilor netede (câmpuri) – ca niște platouri, cu mici adâncituri de tasare şi sufoziune (crovuri, găvane, padine, pâlnii de sufoziune – pe löess) – și văilor largi. Sub aspect genetic se deosebesc: câmpii  piemontane), la nord (spre Podișul Getic și înalte ( piemontane), Subcarpaţii Curburii), cu înălţimi de 200-300 m, cu o cuvertură subţire de pietrișuri, câmpii joase (de subsiden ţă), în regiunea Titu –  Siretul Inferior, cu înălţimi mai mici de 100 m, cu râuri divagante, ș i orizontale (tabulare și d e terase), terase), pe cea mai câmpii orizontale ( mare întindere, cu interfluvii foarte largi și netede.**

R....................................................................... R........................................................................................................ ............................................................................ .................................................................. ....................... . Dicţionar: 1-2 m, formată, formată, uneori, prin îngemănarea unor crovuri . Găvan = depresiune mică, adăncă de 1-2 Padină = depresiune formată prin îngemănarea mai multori crovuri ori g ăvane. ăvane. Pâlnie de sufoziune = formă conică creată pe löess prin sufoziune şi continuată cu un horn ori tun el de sufoziune. sufoziune . procesul prin care particulele fine sunt îndepărtate de către apa care circulă prin rocile afânate sau poroase. Sufoziune = procesul

*

Pe cea mai mare întindere, Câmpia Română are altitudini de 50-90 m. Posea [Edit. ALL, pag. 30-31] distinge cinci tipuri genetice de câmpii: de glacis, piemontane, de subsidență, de terase și fluvio-

** Gr.

lacustre.

Exerciţiu: câmpiile piemontane şi câmpiile de subsidenţă. subsidenţă. 1. Menţionaţi deosebirile dintre câmpiile divagării râurilor în râurilor în câmpie. 2. Menţionaţi aspectele negative ale divagării Analizaţi figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru patru câmpii înalte, patru câmpii joase și zece câmpii orizontale.

câmpii înalte:..................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . ................................................................. câmpii joase:..................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . ................................................................... câmpii orizontale:.............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, Câmpia Pi teștilor, Câmpia Târgoviștei, Câmpia Ploieștilor, Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Romanaţilor, Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Bărăganului și Câmpia Covurlui. B. Subdiviziuni transversale*** Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], completaţi spaţiile goale de mai jos:  A. Sectorul ...................................................... (sau Câmpia Olteniei ) este situat la vest d e râul ....................................., și este și este o regiune mai înaltă și mai veche, alcătuită di n câmpii tabulare și de terase. B. Sectorul  ...........................................................

este situat între ............................................., la vest, și Argeș, la …………........................., și are în compunere câmpii înalte, ............................................... și ............................................ . C. Sectorul estic, între ..................................... și Dunăre, cuprinde cea mai joasă și întinsă regiune de subsidenţă (Câmpia .............................................................................) și cea mai întinsă și netedă câmpie orizontală (Câmpia .........................................................). Corint], scrieţi,  în fișa de lucru, câmpiile care intră în Utilizând figura 1 din manual [pag. 29, Edit. Corint], compoziţia celor trei sectoare.

Sectorul vestic:

 c âmpii   c  âmpii orizontale:...................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .

Sectorul central:

  câmpii înalte:..........................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .   câmpii orizontale:................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . ..........................................   câmpii joase:.......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

Sectorul estic:

...........................................   câmpii înalte:..........................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .   câmpii orizontale:................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

împarte Câmpia Română în cinci diviziuni principale (Câmpia Olteniei, Câmpia Teleormanului, Câmpia Ialomiței, Câmpia Bărăganului și Câmpia Buzăului  ), iar  S. Neguț și colab. [Edit. Humanitas, pag. 35], în trei: Câmpia Olteniei, Câmpia dintre Olt şi Argeş şi Câmpia dintre Argeş şi Prut .

*** Gr.

Posea [Edit. ALL, pag. 30-31]

..........................................   câmpii joase:.......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

Exerciţiu:  Precizaţi numele câmpiilor marcate , pe harta alaturată  „Câmpia Română”  ), cu numere ( 

CÂMPIA ROMÂNӐ

de la 1 la 15. 1. ………………………………., 2. ..….………………………….., 3. …………………………….…, 4. ………………………………., 5. ………………………………., 6. .…..…….…………………...., 7. ………………………………., 8. …………………………….... ., 9. ………………………………., 10. …..……….…….………….., 11. …………………………….., 12. …………………………..…, 13. ……………………………..,

14. …………………………….., 15. …………………………..… .

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Câmpia Burnazului este componentă a Sectorului: a. vestic b. central c. estic 2. Cea mai redusă altitudine se înregistrează în Câmpia: a. Bărăganului b. Buzăului c. Siretului Inferior 3. Cele mai mari altitudini din Câmpia Română sunt de circa: a. 200 m b. 300 m c. 400 m

4. Cursul inferior al râului Argeș separă Sectorul: a. Estic de cel Vestic

b. Estic de cel Central

c. Central de cel Vestic

5. Fac parte din categoria câmpiilor înalte, câmpiile: a. Buzăului și Ploieștilor   b. Piteștilor și Vlăsiei 6. Câmpia Blahniţei face parte din Sectorul: a. Estic

c. Râmnicului și Târgoviștei

b. Central

c. Vestic

dreapta râului numit: 7. Nisipuri eoliene se găsesc pe dreapta a. Argeş b. Dâmboviţa 8. Padinele s-au format pe: a. löess b. nisipuri

c. Ialomiţa c. pietrişuri

Temă  pentru acasă: Pe baza cunoștinţ elor acumulate, preciza ţi două deosebiri între

caracteristicile reliefului din Câmpia Olteniei și caracteristicile reliefului din Sectorul Estic al Câmpiei Române. R....................................................................... R............................................................................................................ ......................................................................... ................................................................ ............................ .......................................................................... .......................................................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... .......................................................................................................... ................................................................ .................................................................... ...................................... .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. . 









Lunca și Delta Dunării A. Lunca Dunării Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ). Lunca Dunării s-a format în aval de orașul Drobeta -Turnu Severin (la intrarea fluviului în

Câmpia Română) și ţine până în Delta Dunării. Lăţimea sa variază între 4 și 25 km. Până la Călărași, imea este de 4-8 km, iar în regiunea bălţ ilor ilor (Balta Ialomi ţei și Balta Brăilei), ajunge până la lăţ imea 20-25 km.

 În prezent, lunca a fost desecată (de lacuri și bălţi) și îndiguită. Pe baza textului de mai sus (  ), completaţ i propozi ţ  ţiile  iile de mai jos. 1. Lunca Dunării este cuprinsă între orașul Drobeta-Turnu Severin și ................................................................................ . 2. Lăţ imea imea Luncii Dunării este cuprinsă între ...................................................................................................................... . 3. În prezent, Lunca Dunării este desecată și ..................................................................................................................... . imi de .............................................................................................. . 4. În amonte de orașul Călărași, Lunca Dunării are lăţ imi ................................ . 5. În regiunea bălţilor, lăţimea Luncii Dunării este cuprinsă între ........................................................................................  Lectură

uată în sectorul Balta Brăilei sau Insula Mare a Brăilei  , cel mai întins ostrov (960 km 2 ), este sit uată Călăraşi Brăila, Brăila, în judeţul Brăila. Alcătuită din aluviuni (nisipuri, mâluri), Balta Brăilei se desfăşoară între Braţul Dunărea Veche sau Braţul Măcinului, la est, şi Braţul Dunărea Nouă sau Cremenea, la vest, Veriga  pe o lungime de circa 65 km şi o lăţime medie de 24 km. În vest, v est, între braţele Cremenea şi Vâlciu Veriga se află Balta Mică a Brăilei, cu statutul de parc natural. Are în compunere grinduri şi canale mici (privaluri). Grindurile principale, cu altitudini de 5-7 m, separate de privalur i late de până la 100 m, ating lăţimi de la 500 m până la 5 km, formând adevărate câmpuri. Prin îndiguiri (peste 225 km din malurile Dunării), desecări, defrişări şi desţeleniri majoritatea depresiunilor lacustre au fost transformate în terenuri arabile. S e cultivă în special porumb. [după I. Mărculeţ  (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 38].

B. Delta Dunării Delta Dunării – situată în estul României – este cea mai nouă și cea mai joasă unitate de relief a ţării. În ţării. În prezent, ie a biosferei. datorită unicităţ iiii sale, are statutul de rezervaţ ie

Arătaţi, pe harta murală a României, Delta Dunării și vecinii acesteia. Delta Dunării „este o câmpie fluvioPe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i pentru lacustră în formare. A parcurs trei faze Dunării: Delta Dunării: evolutive: de golf, de liman, de deltă fluvio a. tipul de câmpie în formar e; iuni, cu maritimă. La sfârșitul ultimei glaciaţ iuni,

R....................................................................... R........................................................................................... .................... . circa 11.000 de ani în urmă, nivelul Mări i Negrei, fiind în ridicare, apele mării au  b. momentul începerii formării deltei; R....................................................................... R........................................................................................... .................... . pătruns, sub formă de golf, între Dobrogea și

Câmpia Bugeacului (din sudul Basarabiei).

c. etapele de evolu ţie ale deltei;

Acest golf a fost barat apoi de un cordon R....................................................................... R........................................................................................... .................... . marin, pe aliniamentul actualelor grinduri d. pozi d.  ţia  ţia geografică a cordonului cordonului marin care a barat golful golful Letea și Caraorman, și transformat în l iman.

 pozi

 ; ;

Aici Dunărea a format apoi, prin acumulări,

R....................................................................... R........................................................................................... .................... . o deltă fluvială. Unele braţe dunărene au străpuns însă, pe rând, cordonul iniţ ial, ial, e. tipul de deltă dintre uscat și cordonul mari n; R....................................................................... R........................................................................................... .................... . realizând delte secundare, de tip fluviomaritim (la marginea mării). S -a născut astfel și al doilea sector, delta maritimă.” [Gr. R....................................................................... R........................................................................................... .................... . Posea, Edit. ALL, pag. 35].

f. tipul de deltă din exteriorul cordonului marin .

ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ 

ile mari de aluviuni Între factorii care au contribuit la formarea Deltei Dunării se evidenţiază: cantităţ ile transportate de fluviu (pietrișuri fine, nisipuri, mâluri), mareele foarte scăzute din Marea Neagră, panta redusă a platformei continentale și curenţii circulari ai Mării Negre care au creat grinduri. Altitudinea medie a reliefului este de 0,5 m, iar cea maximă, de 12 m (în Grindul Letea). Uscatul ocupă circa 15% din suprafaţ a deltei, iar porţiunile mai înalte poartă numele de grinduri: fluviale e, (longitudinale), maritime (transversale) și continentale.   Restul de 85% sunt elemente acvatice: bra ţ e, canale, lacuri, mlaștini și amenajări piscicole.

Citi ţ  ie propozi ţ  urile sunt ţi  cu atenţ ie ţiile  iile de mai jos și, pe baza textului de mai sus (  ), precizaţi dacă enunţ urile false (F). Dacă afirmaţ iile iile sunt false, scrieţi voi răspunsu rile rile corecte. corecte. adevărate (A) sau false (F). a. La formarea deltei, un rol important l-au avut cantităţ ile ile mici de aluviuni. _________   _________ Răspunsul corect: ....................... . b. Mareele în Marea Neagră sunt foarte scăzute _________   ._________ Răspunsul corect: ............................................................... . c. Uscatul Deltei Dunării ocupă circa 45% din întreaga suprafaţă a unităţ ii. ii. _________   _________ Răspunsul corect: ....................... . d. Altitudinea d. Altitudinea medie a reliefului deltei este de 0,5 m. _________ Răspunsul corect: .......................................................... . e. Por ţiunile  _________ Răspunsul corect: .................................................... . ţiunile mai înalte ale uscatului se numesc grinduri. _________ 

Analizaţi figura 1 („Harta Deltei Dunării” ) din manual [pag. 31, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a) pozi  a) pozi ţia ţia geografică a grindurilor fluviale; R….............……………………………………… R….............…………………………………………………………… ……………………………………. ………………. .............................................................................................................................................................................................. . b) numele celor mai întinse grinduri   maritime; maritime; R.................................................................................................................... ….......................................................................................................................................................................................... . c) numele celor două grinduri continentale. R...................................................................................................................... . Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe. Dunărea, la intrarea în deltă se desparte în trei braţ e principale: Chilia, ţi  fragmentul referitor la braţele Dunării din manual  „A. Citi ţ  [ „A. Braţele Dunării” , pag. 30, Edit. Corint] și scrieţ i în e. fișa de lucru principalele caracteristici ale celor trei braţ e. ul Chilia .................................................................................................................................................................... Chilia ....................................................................................................................................................................  Braţ ul .............................................................................................................................................................................................. . ul Sulina .. Sulina ..….............…………………………………….…………………......................………………………………...  Braţ ul …….............………………………………… …….............……………………………………………………… ……………………........................………………….............. ........................…………………............................................. . ul Sf. Gheorghe ....................................................................................................................................................... Gheorghe .......................................................................................................................................................  Braţ ul …….............………………………………… …….............………………………………………………………........................……… ……………………........................………………….............. …………............................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, braţele Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe și grindurile Letea, Caraorman, Sărăturile și Chilia.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Străbate partea centrală a Deltei Dunării, Braţul: a. Chilia

b. Sf. Gheorghe

c. Sulina

2. Altitudinea maximă în Delta Dunării este de: a. 12 m 3. Grindul Stipoc este de tip: a. continental

b. 14 m

c. 16 m

b. fluvial

c. maritim

4. Din întreaga suprafaţă, întinderile acvatice din Delta Dunării ocupă aproximativ: a. 65%

b. 75%

c. 85%

b. metamorfice

c. sedimentare

5. Rocile din compunerea Deltei Dunării sunt: a. magmatice  Lectură

Chilia , cel mai mare grind grind contine continental ntal (75 km 2 ), este situat în nordul Deltei Dunării, la sud de Braţul

Chilia. În nordul său se află localitatea Chilia Veche, menţionată în documente încă din secolul XIII. Cetatea de aici, situată la graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească s -a bucurat de o atenţie deosebită . În 1479, Ştefan cel Mare (1457-1504) a construit pe malul stâng, cetatea Chilia Nouă, azi oraşul Kilija în Ucraina [după I. -78]. Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 77-78]. 









Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc A. Aspectele generale ale platformei continentale

Platforma continentală reprezintă prelungirea teritoriilor deltaice și dobrogene sub apele Mării Negre, până la adâncimi de -130 m (mai rar minus 180-200 m). ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ 

Lăţimea platformei este de 170 km, în nord, și 130 km, în sud. Formarea „sa este strâns legată de abraziunea* și sedimentarea din timpul unor transgresiuni și regresiuni ** repetate, când nivelul mării a oscilat între -130 m și +5 m.” Subdiviziunile sale au forma unor fâșii dispuse paralel cu ţărmul. „ Fâșia marginală este modelată de valuri și curenţii marini, care răspândesc aluviunile venite de pe continent și are adâncimi între 0 -40-50 m; fâșia  fâșia median medianăă (între -50 și -70 m) este mai uniformă, cu sedimente mai fine, ie*** ale unor vechi râuri dobrogene, cum obișnuit argiloase, dar peste acestea se observă conuri de dejecţ ie sunt Mangalia, Techirghiol, Casimcea;  fâșia  fâșia internă internă (între -70 și -130 m) prezintă ondulări și denivelări paralele cu ţărmul (sunt foste linii de ţărm), iar în prelungirea braţ ului ului Sfântu Gheorghe apare un mare con dunărean. Limita cu abruptul este marcată de începutul unor vechi canioane submarine” [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 37].

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. lăţ imea imea platformei continentale la nord și la sud; R........................................................................................................................................................................................... . b. modul de formare a platformei continentale; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . c. numele fâșiilor care compun platforma continentală; R........................................................................................................................................................................................... . d. adâncimea până la care coboară fâșia marginală a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . e. adâncimea până la care coboară fâșia mediană a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . f. adâncimea până la care coboară fâșia internă a platformei continentale și principalele caracteristici ale sale. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

B. Apele marine care acoperă platforma continentală Citi ţi ţi

fragmentul referitor la apele marine care acoperă platforma continentală a Mării Negre din manual [ „B. Apele marine care  „B. care acoperă platforma platforma continentală continentală ” , pag. 32, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. caracteristicile stratului superficial de apă al Mării Negre; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

s de eroziune a rocilor, realizat de către apa mării sau lacurilor încărcată cu nisip ori gheață. Transgresiunea marină reprezintă înaintarea apei peste un sector continental, iar regresiunea marină, retragerea apei marine și, implicit,

* Abraziune = proce **

extinderea uscatului.

Con de dejecție = formă de acumulare construită în partea terminală a unei ape curgătoare, prin suprapunerea în mai multe faze a  încărcătur  încărcăturiiii transpo transportate rtate de șuvoaiele șuvoaiele de apă [după M. Ielenic Ieleniczz (coord. (coord.),),Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 96]. ***

b. traseul urmat de curenţ iiii marini în dreptul litoralului românesc ; R........................................................................................................................................................................................... . c. rolul curenţilor marini în modelarea relieful ui ui litoral; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . d. numele lagunelor și limanelor maritime de pe litoralul românesc ; R. lagune:............................................................................................................................................................................. . R. limane maritime:............................................................................................................................................................... .

C. Litoralul românesc al Mării Negre Citi ţ  [ „C. Litoralul românesc al Mării Negre” , pag. 32, ţ i fragmentul referitor la litoralul r omânesc omânesc din manual  „C. Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. lungimea ţărmului (sau litoralului) românesc; R............................................................................................................... . b. numărul și numele sectoarelor în care a fost împărţit litoralul românesc; R........................................................................................................................................................................................... . c. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de nord; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . d. limitele și caracteristicile sectorului situat în partea de sud; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . e. numele unor staţiuni turistice situate la Marea Neagră. R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

Temă pentru Temă pentru acasă:  Pe baza fragmentului din manual, marcat cu litera D [„D. Alte caracteristici ale platformei continentale”,  pag. 32, Edit. Corint], arătaţi, pe câteva rânduri, importanţa economică a  platformei continentale. continentale.  ...................................................................... ...................................................................................................... ....................................................................... ..................................................................... ..............................

.......................................................................................................... .......................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................. ..................................................................... ........................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ................................................................ ................................................................... ................................... .  Lectură

Gloria este  prima platformă  de foraj marin realizată de România. Programul de valorificare a resurselor din platforma continentală a Mării Negre a început în anul 1972, în cadrul Institutului Român

 pentru Cercetări Marine din Constanţa. Platforma, construită la l a şantierele Navale din Galaţi şi dotată cu instalaţii şi utilaje realizate la Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Câmpina, Oradea, Bârlad, Cluj -Napoca, Roman, Arad şi Ploieşti, a fost lansată la apă la 9.11. 1975, la 72 mile marine de ţărm şi a început activitatea de forare la 16.09.1976, la adâncimea maximă a apei de 90 m. În urma forajelor, descoperirea hidrocarburilor a avut loc în 1980, iar l a 7.05.1987 a fost penetrat zăcământul petrolifer. Gloria este o  platformă autoridicătoare cu 4 picioare, lungi de 122 m, din zăbrele din material tubular. Cu picioarele  fixate în mâl până la 6 m, platforma pl atforma poate po ate rezista la vânturi cu viteze maxime de până la 164 km/h, la (coord.),  Superlativele valuri cu amplitudini maxime de 12 m şi cu perioade de 10 s [după I. Mărculeţ   (coord.),  României. Mică enciclopedie, enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 118]. 









Clima. Factorii genetici Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, definiţi clima. ie. Clima României este temperat-continentală moderată, cu nuanţ e de tranziţ ie.   din manual, „A. Factorii care determină și Pe baza cunoștinţelor acumulate până în prezent și a textului  din influenţează clima” [Edit. Corint, pag. 36], 36], explicaţi rolul factorilor care determină și influenţează clima României. a) Pozi ţia ţia geografică a ţării pe paralela de 45 o latitudine nordică. R ………………………………………………... ………………………………………………... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b) Pozi ţia ţia aproape centrală în interiorul continentului. R …. ….................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . c) Radiaţia solară are valori cuprinse între 130 kcal/cm2  /an, în sud, și 115 kcal/cm2  /an, în nord. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . d) Circulaţia generală a maselor de aer. • predominant din vest:........................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • din nord și nord -est:.......................................................................................................................................................... -est:.......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . •din sud :................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . e) Relieful carpatic. • altitudinea:.......................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • văile montane:.................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • depresiunile:....................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . f) Diferenţa de latitudine între sudul și nordul ţării, de aproximativ 5 o. R............................................................ .............................................................................................................................................................................................. . g) Marea Neagră. R …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . h) Omul. R.................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

Temă pentru Temă pentru acasă: Arătaţi rolul omului în modificarea modificarea climei din regiunea în care locuiţ i.i.  ...................................................................... ....................................................................................................... ..................................................................... .................................................................... ................................

.......................................................................................................... .......................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................... ..................................................................... ...................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. . 









Clima. Caracteristicile elementelor climatice A. Regimul și repartiţ ia temperaturii aerului ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ 

Temperatura medie anuală a aerului scade de la sud (peste 11oC în Lunca Dunării) la nord (8,5 oC în nordul Podișului Moldovei) și odată cu creșterea altitudinii (circa 6 oC la 1.000 m, 0oC la 2.000 m și -2,8oC pe Vârful Omu). Temperaturi medii anuale de peste 11 oC se înregistrează în estul Podișului Dobrogei, în Delta Dunării și în sudul Câmpiei de Vest. În Câmpia Română temperaturile sunt de 10 -11oC, în nordul Câmpiei de Vest, de 9 oC, iar în Podișul Moldovei și în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, de 8 -9oC. Temperaturile extreme ale aerului înregistrate pe teritoriul ţării sunt următoarele: temperatura maximă absolută este de 44,5oC și s-a înregistrat la staţia meteorologică Ion Sion (lângă Brăila) –   la 10.08.1951 –, iar temperatura minimă absolută de -38,5oC la Bod (în Depresiunea Brașov) –  la 25.01.1942.

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru:

a. sensul scăderii valorilor temperaturilor în funcţie de latitudine și  de  de altitudine; R.............................................................. .............................................................................................................................................................................................. . b. temperatura medie a aerului în Lunca Dunării ; R............................................................................................................. . c. temperaturile medii ale aerului în Câmpia de Vest ; R...................................................................................................... . d. temperatura medie a aerului în Delta Dunării ; R.............................................................................................................. . e. temperaturile medii ale aerului în Podișul Moldovei și Depresiunea Colinară a Transilvaniei ; R..................................... . f. t emperatura emperatura medie a aerului la 2.000 m și la 2.500 m altitudine; R.................................................................................. . g. temperatura maximă absolută și locul unde s-a î nregistrat; nregistrat; R......................................................................................... . h. temperatura minimă absolută și locul unde s-a înregistrat. R.......................................................................................... . Analizaţi harta „România. Temperatura medie a lunii ianuarie”  de  de mai jos.* 

Izotermă = linie ce unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 220]. *

Pe baza hărţii, scrieţi în fişa de lucru: a. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Română; R........................................................................................... . b. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Carpaţ iiii Meridionali; R........................................................................................ . c. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Munţ iiii Apuseni; R............................................................................................... . d. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Podișul Dobrogei; R........................................................................................... . e. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia Moldovei; R........................................................................................... . f. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Subcarpaţ iiii Moldovei; R...................................................................................... . g. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R........................................................... . h. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Câmpia de Vest; R............................................................................................. . i. temperaturile medii ale lunii ianuarie în Dealurile de Vest . R............................................................................................ . Analizaţi harta „România. Temperatura medie a lunii iulie”  de  de mai jos.

Pe baza hărţii, scrieţi în fişa de lucru: a. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Română; R.................................................................................................. ............................ . b. temperaturile medii ale lunii iulie în Carpaţ iiii Meridionali; R.............................................................................................. . c. temperaturile medii ale lunii iulie în Munţ iiii Apuseni; R..................................................................................................... . d. temperaturile medii ale lunii iulie în Podișul Dobrogei; R................................................................................................. ................................ . e. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia Mol dovei; R................................................................................................. . f. temperaturile medii ale lunii iulie în Subcarpaţ iiii Curburii; R.............................................................................................. . g. temperaturile medii ale lunii iulie în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R.................................................................. ........................ . h. temperaturile medii ale lunii iulie în Podişul Getic; R........................................................................................................ ...................................................................... . i. temperaturile medii ale lunii iulie în Câmpia de Vest; R.................................................................................................... ............................... .  j. temperaturile medi i ale lunii iulie în Dealurile de Vest; R................................................................................................... . k. temperaturile medii ale lunii iulie în Munţ iiii Banatului. R................................................................................................... .

Exerciţiu:

VARIAŢIA TEMPERATURILOR MEDII LUNARE

 Reprezentarea grafică alăturată  prezintă evoluţia temperaturii medii lunare în  Depresiunea Colinară Colinară a Transilvaniei. izaţi: izaţi: Prec  1. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează; 2. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează; 3. valoarea amplitudinii termice1).

1. …………………………………………….., 2. …………………………………………….., 3. ……………………………………………. .

 Amplitudine termică = diferenţa în grade dintre valorile extreme ale temperaturii. t emperaturii. 1)

B. Precipitaţiile atmosferice Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ).

ii de circa 640 mm/an. Acestea Pe teritoriul României cade, în medie, o cantitate de precipitaţ ii scad cantitativ de la vest la est (630-650 mm/an în Câmpia de Vest, 450 -600 mm/an în Câmpia imi de Română și sub 400-450 mm/an în Podișul Dobrogei) și cresc în altitudine (1.000 mm/an la înălţ imi 1.000 m și 1.200-1.400 mm/an pe vârfurile montane înalte). În Dealurile de Vest cad 700 -800 mm/an, iar în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, între 550 (în vest) și 850 mm/an (est). Cea mai mare cantitate medie anuală de precipitaţii din România este de 1.631,5 mm și se ilor înregistrează la Stâna de Vale (în Munţii Apuseni, într -o depresiune situată la poalele munţ ilor Vlădeasa și Pădurea Craiului ), iar cea mai mare cantitate de precipitaţii căzute în 24 ore a fost de 530,6 mm și s-a produs în localitatea C. A. Rosetti (în Delta Dunării), la 30.08. 1924.

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru:

a. sensul scăderii valorilor precipitaţiilor medii anuale în România; R.................................................................................. . b. cantitatea medie anuală a precipitaţiilor în ţara noastră; R.............................................................................................. ........................ . c. cantit ăţil  ăţil e medii anuale ale precipitaţiilor în Câmpia de Vest; R....................................................................................... . d. cantităţile medii anuale ale precipitaţ iilor iilor în Câmpia Română; R..................................................................................... . e. cantităţile medii anuale ale precipitaţ iilor iilor în Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R..................................................... . f. cantităţile medii anuale ale precipitaţ iilor iilor în Dealurile de Vest; R...................................................................................... . g. cantităţile medii anuale ale precipitaţ iilor iilor la 1.000 m altitudine și pe vârfurile montane înalte; R....................................... .............................................................................................................................................................................................. . h. valoarea și locul în care se înregistrează cea mai mare cantitate anuală de precipitaţ ii; ii; R............................................... .............................................................................................................................................................................................. . i. valoarea și locul în care s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaţii căzute în 24 ore. R..................................... .............................................................................................................................................................................................. .

Exerciţiu: Tabelul alăturat prezintă evoluţia precipitaţiilor medii lunare la 2.500 m altitudine, în Carpaţii Meridionali.

VARIAŢIA PRECIPITAŢIILOR MEDII LUNARE (mm) I 79

II 103

III 90

IV 99

V 157

VI 159

VII VIII IX 168 130 74

X 53

XI 59

XII 105

 Rezolvare:

1. .…………………………………………………………………,  Precizaţi: 2. …………………………………………………………………., 1. luna cu cele mai mari cantităţi de 3. ………………………………………………………………… .  precipitaţii precum și valoarea acestora; 2. luna cu cele mai reduse cantităţi de 1) Precipitaţiile medii anuale = suma precipitaţiilor medii  precipitaţii precum și valoarea acestora. 3. valoarea precipitaţiilor medii anuale1). lunare.

C. Vânturile (regimul eolian) ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ  Pe suprafaţ a României vânturile sunt diferite ca direcţie și intensitate.  Prin suprafaţ a pe care se manifestă și prin frecvenţă se evidenţiază Vânturile de Vest , vânturi permanente care bat în părţile centrală și vestică ale ţării. ul – vânt geros iarna –, care bate la est de Carpaţii Orientali (în Podișul Local, se manifestă: Crivăţ ul  Austrull – vânt cald –, bate în sud-vestul ţării; Nemira – Dobrogei, în jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române); Austru ilor Orientali Orientali*; Coșava, vânt rece –, pătrunde iarna din est pe văile Carpaţ ilor Coșava, pătrunde în Banat din sud și sud-est;  föehnul – vânt cald și uscat – care coboară pe versanţ iiii Carpaţilor în sud-vestul și sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei **, în depresiunile submontane din Subcarpaţ i etc.; brizele montane se formează pe versanţ ii ii marine, care se manifestă în Delta Dunării și în Zona litorală. văilor mari din Carpaţ i;i; brize marine,

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. numele vânturilor permanente care bat în vestul și centrul ţării ; R................................................................................... . b. numele vântului care pătrunde din est prin văile Carpaţ ilor ilor Moldo-Transilvani; R............................................................ . c. caracteristicile Crivăţului și regiunile geografice în care bate; R........................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . d. numele vântului care bate în vestul Podișului Getic și în Câmpia Olteniei ; R.................................................................. . e. numele vântului cald care coboară pe versanţ iiii Munţilor Apuseni în sud -vestul -vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei; R........................................................................................................................................................................................... . f. locurile în care bat brizele montane și brizele marine. R..................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 ţ i cu aten   ţ i e pr opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse   (F). Citi  opozi  .  Dacă afirmaţ iiii le sunt sunt fal se, scri scri e   ţi voi răspunsur il e corecte corecte (R.c.)  o 1. Temperatura maximă a aerului înregistrată pe teritoriul României a fost de 38,5 C. .: .: ............... .  _____ R.c  2. În România, temperatura aerului crește de la nord la sud. .: ........................................................ . .:  _____ R.c  precipitaţ iile 3. În Podișul Dobrogei, precipitaţ   _____ R.c  iile medii anuale au valori de 550-650 mm. .: .: ............................. . spre vârfuri. .: .: ….…......... . 4. Cantităţ ile  _____ R.c  ile de precipita ţ ii ii din Carpa ţii Meridionali scad de la poale spre Făgărașului. _____ R.c .: .: ………........................…............................... ………........................…............................... . 5. Vântul Mare bate în Depresiunea Făgărașului. Temă pentru acasă:  Anali reprezen entăr tările ile grafic graficee de mai jos, jos, care redau redau temper temperatu aturil rilee medii medii lunar lunaree  Analiza za ţi reprez  A. )  ) și precip precipitaţ  itaţ iile medii lunare multianuale ( B. B ) meteoro rolog logică ică din Român România, ia, și preciz precizaţi aţi:: multianuale (   .) de de la la o sta ţie meteo A. a. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, A. TEMPERATURILE MEDII LUNARE  precum şi luna în care se se înregistrează;  R. ...................................................................... .................................................................................. ............ .......................................................................... ..................................... ............................................... .......... .

b. valoarea maximă a temperaturii medii lunare,  precum şi luna în care se se înregistrează.  R. ...................................................................... .................................................................................. ............ .......................................................................... ..................................... ............................................... .......... . B. a. valoarea minimă a precipitaţ iilor iilor medii lunare,

 precum şi luna în care se se înregistrează;

B. PRECIPITAŢIILE MEDII LUNARE

 R. ...................................................................... .................................................................................. ............ .......................................................................... ..................................... ............................................... .......... .  b. valoarea maximă a precipitaţ iilor iilor medii lunare,

 precum şi luna în care se se înregistrează.  R. ..................................................................... ....................................................................... ......................................................................... ..................................... .................................... . 





 În sudul Carpaților Moldo-Transilvani și în nordul Carpaților Curburii. Föehnul care bate în Depresiunea Făgăraș a fost numit Vântul Mare.

*

**





ele climatice Nuanţ ele Clima României nu este omogenă pe întreaga sa întindere. sa întindere. Din cauza multitudinii de factori care determină clima ţării noastre, se deosebesc două categorii de nuanţ e climatice: etajele climatice și sectoarele/regiunile cu diferite influenţ e climatice. A. Etajele de climă

ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ  Etajele climatice sunt determinate de altitudinea reliefului. Climatul de litoral și deltă, specific celor două regiuni geografice, se caracterizează prin temperaturi mai ridicate în timpul iernii și precipitaţ ii ii reduse. Clima de câmpie  se evidenţiază prin temperaturi ridicate (10-11oC) și precipitaţ ii ii reduse (450-600 mm/an). Climatul de dealuri și podișuri  cuprinde două subetaje: dealuri și podișuri  joase, până la 500 m altitudine (cu temperaturi de circa 8-9oC și precipitaţ ii ii de 600-700 mm/an), și o dealuri și podișuri înalte, înalte, între 500 și 800 m (cu temperaturi de circa 6-7 C și precipitaţ iiii de 700-900 mm/an). Climatul montan, montan, la 800-1.800 m altitudine, se evidenţiază prin temperaturi care scad (6-2oC) alpin, la peste 1.800-2.000 m și precipitaţ iiii care cresc (1.000-1.200 mm/an) cu altitudinea. Climatul alpin, o altitudine, cu temperaturi sub 0 C, cu ierni geroase, cu precipitaţ ii ii bogate (1.200-1.400 mm/an, frecvent sub formă de zăpadă) și cu vânturi puternice. Climatul depresionar , prezent în marile depresiuni intramontane, se caracterizează prin inversiuni termice și prin precipitaţ ii ii de 600-700 mm/an. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. factorul care determină etajele climatice; R...................................................................................................................... . b. numele etajelor climatice; R............................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. caracteristicile climatului de litoral și deltă; R..................................................................................................................... .......................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. caracteristicile climatului etajului de câmpie ; R.................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . e. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri joase; R..................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . f. caracteristicile climatului de dealuri și podișuri înalte; R..................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . g. caracteristicile climatului montan; R................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . h. caracteristicile climatului alpin; R...................................................................................................................................... . i. caracteristicile climatului depresionar. R............................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

B. Sectoarele de influenţă climatică Pe

fondul

climatului

temperat-continental

al

României, barajul orografic al Munţilor Carpaţi determină A. Clima cu influen ţ e oceanice , în centrul formarea a șase sectoare cu nuanţe regionale generate de României (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, influenţele climatice exterioare. Munţii Apuseni, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) este moderată termic și mai Citi ţi i, în fișa  ţi textul alăturat  ( → ) și scrie ţ i, fișa umedă.

de lucru, numele influen ţelor climatice și B. Clima cu influen ţ e submediteraneene , în  principalele caracteristici caracteristici ale acestora. acestora. sud-vestul ţării (în Banat și în sud-vestul Olteniei), R..................................................................................... mai caldă și mai umedă, cu ploi de toamnă și ierni

blânde.

........................................................................................

C. Clima cu influen ţ e de ariditate , în estul

........................................................................................ ţării (cea mai mare parte a Podișului Moldovei,

estul Câmpiei Române, Podișul Dobrogei etc.), cu

........................................................................................ ierni foarte reci, veri fierbinţi și secetoase și cu ........................................................................................ ploi puţ ine ine cu caracter torenţ ial. ial. D. Clima cu influen ţ e scandinavo-baltice , ........................................................................................ ........................................................................................ în nordul României (în Maramureș, Obcinele

Bucovinei, Podișul Sucevei etc.), cu ierni cu

........................................................................................ temperaturi foarte scăzute și cu precipitaţ ii ii bogate. ........................................................................................ E. Clima cu influen ţ e pontice , în  lungul imi de 25-30 km, ........................................................................................ litoralului, pe o fâșie cu lăţ imi ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

…………………………………….………………… ...

moderată termic, cu brize marine și cu umiditate ridicată.  ţ ie F. Clima cu influen ţ e de tranzi ţ  ie , în sudul ţării, între Jiu și Argeș-Sărata, cu precipitaţ iiii care scad cantitativ spre est [după S. Neguţ  și colab., Edit. Humanitas, pag. 49; I. Mărculeţ , Cătălina. Mărculeţ ,  Aspecte privind clima Europei şi a României,  Liceul – prezent și viitor, Vol. V, Bucureşti, 2008, pag. 21].

.......................................................................... .......................................................................................................... ................................................................. ................................................................... .................................. .......................................................................... .......................................................................................................... ...................................................................... .................................................................... .............................. .......................................................................... .......................................................................................................... ...................................................................... .................................................................... .............................. .......................................................................... .......................................................................................................... ................................................................. .................................................................... ................................... .......................................................................... .......................................................................................................... ...................................................................... .................................................................. ............................ .

Arătaţi, pe harta murală a României, regiunile cu influenţe climatice oceanice, submediteraneene, de ariditate, scandinavo- baltice, pontice și de tranziţie.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 Pe baza cunoștinţ el or acumu l ate,  ţ i pr opozi   ţ iiii le de mai j os: ate, completa  completa  opozi  os:

1. Temperaturile medii sub 0oC sunt caracteristice etajului climatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Influenţele climatice din Podișul Sucevei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Brizele marine sunt specifice climei cu influenţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Precipitaţiile de 450-600 mm/an sunt caracteristice climatului climatului de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Temperaturile foarte scăzute și precipitaţiile bogate sunt caracteristice climei cu influenţe . . . . . . . . . . . . . . ............ 6. Influenţele climatice din Câmpia Transilvaniei sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Temă  pentru acasă: Utilizând hărţile de la paginile 37, 38 și 39 din manual [Edit. Corint], caracteriza ţ i clima regiunii în care locuiţi, precizând: temperatura medie anuală, precipitaţ iile iile medii anuale, influen ţa climatică și etajul climatic.  ...................................................................... ...................................................................................................... .......................................................................... ..................................................................... ...........................

.......................................................................................................... .......................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................. ..................................................................... ........................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... ........................................................................ ............................................................................ ............................................................... ....................... . 









Factorii care determină și influenţează hidrografia. Dunărea Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, definiţi hidrosfera.

Apa reprezintă un element vital al mediului nostru. Ţara noastră are numeroase râuri, dar pe vreme de secetă devine un stat sărac în apă. Din Munţ iiii Carpaţi izvorăsc circa 80% din râurile patriei, iar Dunărea – care se varsă în Marea Neagră – colectează, direct ori indirect, majoritatea acestora. A. Factorii care deter mină și influenţează reţ eaua hidrografică

ţi  textul din manual, Citi ţ 

referitor la factorii care determină și influenţează hidrografia  „A. [ „A. Factorii care determină și influenţează hidrografia” , pag. 41, Edit. Corint], și scrieţi în fișa de lucru: a. elementele care compun hidrografia României; R............................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . b. factorii care determină caracteristicile apelor continentale și modul prin care acţionează. R............................................ .................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ). De-a lungul timpului, omul a modificat mult re ţeaua hidrografică. În România a desecat suprafeţ e mari mlăștinoase (în Câmpia de Vest, Balta Brăilei etc.) , a construit numeroase baraj e și diguri (formând numeroase lacuri), a creat canale prin care apa se scurge în alte direcţ ii ii (Canalul Crișurilor, ii etc. și a coborât ori a ridicat nivelul unor pânze Canalul Dunăre–Marea Neagră ), canale pentru iriga ţ ii freatice [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 44]. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţ i,i, în fișa d e lucru , modalităţ ile ile prin care omul a influenţ at at hidrografia României : R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

B. Dunărea Citi ţi ţi textul din manual referitor la Dunăre [ „B.  „B. Dunărea” , pag. 41, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. lungimea fluviului şi locul ca lungime şi debit între fluviile Europei; R.............................................................................. . b. munţii din care izvorăşte, direcţia generală de curgere şi Marea în care se varsă fluviul ; R.............................................. .............................................................................................................................................................................................. . c. numele ţărilor străbătute de fluviu; R ………... ………....................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . d. numele capitalel or or străbătute de fluviu; R ………. ………................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . e. lungimea fluviului pe teritoriul României ; R...................................................................................................................... . f. numele celor patru sectoare ale Dunării de pe teritoriul României ; R................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

ţi textele din manual referitor la sectoarele Dunării  „B. Citi ţi  [„B. Dunărea” , pag. 41, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa

de lucru, principalele caracteristici ale fiecărui sector:

1. Sectorul Baziaş–Porţile de Fier (Defileul Dunării). R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

2. Sectorul Porţile de Fier  Fie r –Călăraşi –Călăraşi („Lunca („Lunca”  ” Dunării). Dunării).*  R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

3. Sectorul Călăraşi–Brăila Călăraşi–Brăila („Bălţile” Dunării). („Bălţile”  Dunării).**  R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

4. Sectorul Brăila–Marea Neagră (Dunărea Maritimă). ***  R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

 ţ i schi   ţa de mai jos și completaţ i elementele Analiza  lementele geograf geograf ice marcate cu nu mere, de la 1 la 5.

Temă pentru acasă: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţ iile de mai jos:

1. Dunărea are direcţia generală de curgere de la: a. est la vest

b. nord la sud

c. vest la est

b. Croaţia

c. Slovenia

2. Fluviul Dunărea trece prin ţara numită: a. Cehia

3. Pe teritoriul României, cursul Dunării are lungimea de: a. 1.055 km

b. 1.075 km

c. 1.095 km

4. Sectorul Dunării care asigură un pescaj de 7 m se numește: a. „Bălţile” Dunării

b. Dunărea Maritimă

c. „Lunca” Dunării

5. Balta Ialomiţei este situată în sectorul Dunării numit: a. Baziaș–Porţile de Fier b. Brăila–Marea Neagră 

* **



Lunca fluviului ajunge până la 20-25 km lăţime. Pe acest sector, Dunărea asigură un pescaj de până la 2 m.

*** Cu

un pescaj de 7 m.



c. Călărași–Brăila 



Râurile interne A. Caracteristicile reţelei hidrografice

Râurile principale formează, pe hartă, o reţea hidrografică radiară (divergentă). Lungimea totală a apelor curgătoare este de aproximativ 100.000 km, iar numărul celor mai lungi de 5 km depășește 4.000. Citiţi textul referitor la caracteristicile reţelei hidrografice din manual [pag. 42, Edit. Corint] şi scrieţi în fişa de lucru: a. numele grupelor în care au fost ordonate râurile interioare; R........................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . b. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de vest ; R........................................................................... . c. numele apei curgătoare în care se varsă râurile din grupa de sud ; R............................................................................ . d. numele râurilor care c olectează olectează apele curgătoare din grupa de est ; R........................................................................... . e. numele locurilor în care se varsă râurile dobrogene; R................................................................................................. . f. numele celor mai lungi opt râuri interne; R.......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . g. numele râurilor care transportă cele mai mari cantităţi de apă; R...................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

B. Principalele artere hidrografice

râurile  principale și Analizaţi harta „Sectoarele Dunării, râurile principale

bazinele hidrografice” [fig. 1, pag. 43, Edit. Corint]

din manual și scrieţi în fișa de lucru: a. numele râurilor care prin unire formează Someșul ; R..................................................................................................... . b. numele Crișurilor , de la nord la sud; R........................................................................................................................... . c. numele afluenţilor râului Mur eș eș; R..................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. numele afluenţilor râului Jiu ; R......................................................................................................................................... . e. numele afluenţilor râului Olt ; R........................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . f. numele unui afluent al râului Vedea; Vedea; R............................................................................................................................. . g. numele unui afluent al râului Arg eș eș; R............................................................................................................................. . h. numele unui afluent al râului Ialomi ţ  ţ a; R......................................................................................................................... . i. numele afluenţilor râului Siret ; R......................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .  î. numele unui afluent al râului Prut . R................................................................................................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, râurile: Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomiţ a, Siret, Suceava, Moldova, Bistriţa, Buzău, Bârlad, Prut, Jijia și Casimcea.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 (F).  ţ i cu aten   ţ i e pr opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse  Citi  opozi   Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corec . sunt fal se, scri scri e  corecte  te  1. Râul Mureș face parte din grupa de vest _________  Răspunsul corect: ....................... ....................................................... . .

 Răspunsul corect: ....... ..................................................................... 2. Râul Teleorman se varsă în Olt _________ . .............................................................. . 3. Râul Moldova este afluent al Prutului _________  Răspunsul corect: ..................... ........................................................... . .

4. Râul Argeș se varsă în Dunăre _________ . _________ Răspunsul corect: ..................................................................... .................................................................. . 5. De la nord la sud, Crișurile sunt ordonate astfel: Crișul Alb, Crișul Repede și Crișul Negru. _________  Răspunsul corect: .................................................................... ................................................................................................... ........................................................................... ......................................... . 6. În râul Prut se varsă Jijia. _________ ......................................................................... ......................................... .  _________ Răspunsul corect: ..................................... ............................................................... ...................... . 7. Prahova se varsă în Dâmboviţa _________ . _________ Răspunsul corect: .............................................. ....................................................... .................... . 8. Mureşul este cel mai lung râu intern _________ . _________ Răspunsul corect: ........................................

AFLUENŢII OLTULUI

Exerciţiu:

• Oltul este râul integral intern cu cel

 Precizaţi numele râurilor afluente Oltului marcate, pe harta alaturată  „Afluenţii Oltului”  ), cu ( 

mai lung curs (698 km), cu cel mai mare bazin hidrografic (24.050 km2), cu cele mai

numeroase amenajări hidroenergetice (31) şi cu cel mai mare potenţial hidroenergetic amenajat (1.800 MW) din România? Este cunoscut în Antichitate ca Alutus sau Alutus sau Aluta. Aluta.  Are izvoarele în Munţii Hăşmaşu Mare (Carpaţii Orientali) şi se varsă în Dunăre, la

numere de la 1 la 5. 1. …...………………………., 2. …..……………………….., 3. …...…………………….…, 4. ..…………………………., 5. …...……………………… .

Islaz (la sud-vest de municipiul Turnu

 Măgurele). Între hidrocentralele de pe Olt se evidenţiază: Turnu (70 MW), Râmnicu Vâlcea (46 MW), Govora (45 MW), Dăeşti (37 MW), Râureni (48 MW), Străjeşti (50  MW), Drăgăşani (45 MW), Drăgăneşti-Olt (53 MW) şi Frunzaru (53 MW).

Temă  pentru acasă:  Pe baza textului de mai jos, delimita ţ i pe harta alăturată grupele de râuri ale României, în funcţ ie ie de direc ţia de curgere și locul de vărsare.   Gr.

Știa ţi că ...

RÂURILE ROMÂNIEI

Posea [pag. 46, Edit. ALL] râurile după direcţia de

ordonează curgere, modul de colectare și regimul de scurgere în cinci grupe: 1. râurile din grupa de vest   sunt colectate de Tisa și prezintă viituri de iarnă (Vișeul, Someșul, Barcăul, Crișurile, Mureșul și Bega); 2. râurile din grupa de sud-vest (  bănăţeană bănăţeană )   ) se scurg către sud-vest și se varsă direct în Dunăre (Timiș, Caraș,  Nera și Cerna); 3. râurile din gru pa de sud   se  se scurg spre sud  sud și sud-est și sunt colectate de Dunăre (Drincea, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomiţa și Călmăţui); 4. râurile din gr u pa de est  est   sunt  sunt colectate de Siret și Prut; 5. râurile din grupa de sud-est (dobrogeană) se varsă în lacurile din zona litorală (Teliţa, Taiţa, Slava,

 După trasarea limitelor dintr e gru pe,  ţ i : pe, color color a  • Cu albastru deschis, grupa de vest; • Cu galben, grupa de sud-vest; • Cu verde deschis, grupa de sud; • Cu portocaliu, grupa de est; • Cu mov, grupa de sud -est. -est.

Casimcea etc.). 









Lacurile. Apele subterane și izvoarele A. Lacurile

ţării

 În România se găsesc peste 3.400 de lacuri (circa 2.300 fiind naturale), care ocupă aproximativ 1% din suprafaţ a Pe baza textului din manual  „A. [ „A. Lacurile”, pag. 44, Edit. Corint], Corint], scrieţi în fișa de lucru numele principalelor

tipuri de lacuri de pe teritoriul României și exemplificaţi. .................................................................. • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. ...............................................................................................................................................................................................; • ............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, lacurile: Sfânta Ana, L. Roșu, Snagov, Căldărușani, Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol, Tașaul, Mangalia, Porţ ile de Fier I și II, Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Stânca-Costești și Cefa.

B. Apele subterane și izvoare le Apele subterane se împart în ape freatice și ape de adâncime sau captive. Citiţi textul din manual, referitor la apele subterane [ subterane [ „B.  „B. Apele subterane și izvoarele”, pag. 44, Edit. Corint], și scrieţi, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale apelor freatice și de adâncime. freatice. R................................................................................................................................................................. • Apele freatice. R................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ...............................................................................................................................................................................................; • Apele de adâncime. R........................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................

ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ 

Apele subterane apar la zi sub formă de izvoare sau extrase prin foraje. Izvoarele minerale reprezintă ape încărcate cu gaze și/sau săruri minerale, care ies la suprafaţă, uneori și cu temperaturi ridicate (ape termale). În ţara noastră se găsesc peste 2.000 de astfel de izvoare și ului vulcanic, la Vișeu de Sus, Bilbor, Borsec, Zizin etc.), sunt carbogazoase și bicarbonatate (în regiunea lanţ ulu feruginoase carbogazoase (la Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc, Buziaș etc.), sulfuroase (în Subcarpaţi, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei), sărate (Cacica, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Slănic -Prahova ș.a.), iodurate (Bazna, Sărata-Monteoru, Berca) și radioactive (Covasna, Tușnad, Băile Felix etc.). Apa plată este nemineralizată și lipsită de impurităţi și de germeni patogeni și nu se alterează. Astfel de ape se găsesc în Munţii Vlădeasa (la Izvorul Minunilor), în Carpaţii Orientali și în Podișul Mehedinţ i [după Gr. Posea, Edit. ALL, pag. 48-49].

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. ce sunt apele minerale; R................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . b. tipurile de ape minerale prezente pe teritoriul României; R ................................................................................................ ................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. ce sunt apele plate și unde se găsesc pe teritoriul ţării noastre. R..................................................................................... .................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Temă pentru acasă: Cu ajutorul hărţii „România –  principalele  principalele tipuri de lacuri” [pag. 45, Fig. 1, Edit. Corint]  și a Atlasului Geografic Școlar, redaţi pe harta de mai jos: arealele cu lacuri între dune de  , arealele cu lacuri l acuri în depr esiuni nisip (cu portocaliu) , esiuni de tasare (cu tasare (cu galben), arealele cu lacuri glaciare (cu glaciare (cu albastru), L. albastru),  L. Sfânta Ana,  L.  Roșu,  L.  Bâlea,  L. Bucura, L.  Zănoaga, L . Snagov, L.  Zăton, L. Ursu, Laguna  ţ ile  Razim-Sinoie, L. Ighiu, L.  Mostiștea, L. Techirghiol, L. Cefa, L. Por  ile de Fier I, L. Vidraru, L. Izvorul  Muntelui, L. Stânca-Costești și L. Vidra.











Marea Neagră Citiţi textul de la pagina 46 din manual [Edit. Corint] şi scrieţi, în fişa de lucru, pentru Marea Neagră: a. tipul de mare; R................................................................................................................................................................ . b. continentele între care se află situată; R.......................................................................................................................... . c. cea mai mare peninsulă și cel mai mare golf; R............................................................................................................... ................................ . d. formele care compun relieful mării; R................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . e. adâncimea platformei continentale; R.............................................................................................................................. . f. adâncimea abruptului continental ; R................................................................................................................................. . g. bilanţul apelor mării ; R...................................................................................................................................................... . h. numărul stratur ilor ......................................................................................................... ilor de apă și adâncimile acestora; R ......................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . i. numele curenţ iilor lor acvatici; R.............................................................................................................................................. .  j. sensurile curenţilor de „descărcare” și de „compensare”; R................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . k. elementele care compun biodiversitatea mării; R............................................................................................................... ................................. .............................................................................................................................................................................................. .

 ţilor verticali, în Marea Neagră se găsesc două straturi de apă cu Din cauza lipsei curen   proprietăţ i dif eri te. te. Pe baz baza a textul textul ui din manual, completa  completa   ţ i car act  act  eristicile celor două straturi de apă din eristicile schi   ţa de mai jos, precizând: 1. valorile salinităţii, 2. gazele dizolvate dizolvate și 3. prezenţ a ori l ipsa ipsa vie  vie   ţ uitoarelor. uitoarelor.

Analizaţi harta „Marea Neagră – adâncimi, curenţi și principalele porturi” din manual [Fig. 1, pag. 46, Edit. Corint] și scrieţi în fişa de lucru: a. numele celei mai mari insule din Marea Neagră; R.......................................................................................................... . b. adâncimea maximă a Mării Negre;*  R.............................................................................................................................. . c. numele strâmtorii care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov; R .................................................................... .................................................................... . d. numele principalelor porturi de la Marea Neagră și statele pe teritoriile cărora se găsesc. R............................................  R............................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................. ............................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................. ............................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................. ............................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................. ............................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................. ............................................................................................................................... *

S. Neguț și colab. [Edit. Humanitas, pag. 59] indică adâncimea maximă de 2.245 m.

................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................. ............................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ).

Încă din Antichitate, Marea Neagră a permis ţărilor riverane să realizeze legături comerciale , aceste relaţii accentuându-se în secolul XX. Din platforma nord-vestică, România și ţările vecine exploatează zăcămintele de petrol și gaze naturale, iar clima locală și plajele au favorizat dezvoltarea multor staţiuni de odihnă și turism. De asemenea, bogata faună piscicolă găzduită de Marea Neagră este în bună măsură valorificată [după S. Neguţ ș ţ și colab., Edit. Humanitas, pag. 60-61].

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru importanţa economică a Mării Negre. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Marea Neagră este o mare: a. continentală  b. interinsulară c. mărginașă 2. Faţă de Marea Neagră, România este situată în: a. est

b. sud

c. vest

3. Platforma continentală a Mării Negre coboară până la adâncimi de: a. 200 m

b. 400 m 4. Curenţii circulari din Marea Neagră sunt generaţi de: a. cutremure (seisme) b. vărsarea Dunării 5. Stratul de apă inferior este lipsit de viaţă din cauza: a. O2  b. CO2

c. 600 m c. vânt c. H2S

 Lectură

Marea N eagră eagră este cea mai izolată mare a Oc. Planetar și cu cele mai multe denumiri avute de-a lungul timpului. Este poziţionată  poziţionată între Europa şi Asia Mică, fiind aproape închisă din cauza comunicării sale  foarte dificile dificile cu Oc. Planetar: Planetar: prin Str âmtoarea âmtoarea Bosfor (30 km lungime, 660-3.300 m lăţime şi 33 m ad âncime âncime minimă ) cu M. Marmara, mai departe, prin Strâmtoarea Dardanele cu M . Egee şi, în continuare, cu M. Mediterană, de unde, prin Strâmtoarea Gibraltar se ajunge în Oc . Atlantic, iar prin Canalul Suez se   Akhshaena =  poate ajunge în M . Roşie şi Oc. Indian. Ea a purtat în decursul istoriei numeroase denumiri   Akhshaena întunecată, închisă la culoare; Pontus Axeinos = M . Ostilă, Neospitalieră; Pontus Euxeinos = M . Ospit alieră; alieră; Bar al Tarabazunda = M. Trapezuntului; Bahr al Kirim = M. Crimeei; Bahr al Rus = M. Ruşilor; Mare Maggiore = M. cea Mare; Kara Deniz = M. Neagră   şi a avut cea mai radicală schimbare de nume din  Axeinos  Axeinos = Inospitalieră, Inospitalieră, în Euxeinos Euxeinos = Ospitalieră. Ospitalieră. Denumirea Denumirea actuală actuală (M . N eagră) eagră) concordă cu cea dată, în

timpuri străvechi, de populaţiile indigene de sciţi, Akhshaena având înţelesul de întunecată. Grecii antici au denumit-o iniţial Axenos (inospitalieră sau ostilă),   cel mai probabil prin adaptarea numelui indigen la  propriul  propriul limbaj, dând sensul sensul cel mai potrivit potrivit cu faptul că, la începuturi, începuturi, nu cunoşteau cunoşteau această mare cu ierni aspre şi furtuni necruţătoare, dar şi cu populaţii locale crude şi ucigaşe cu străinii. După întemeierea oraşelor colonii de-a lun gul coastelor ei (precum (precum Histria, Histria, Tomis şi Callatis din sec. VII-VI î.Hr., pe actualul  ţărm românesc) românesc) i-au schimbat numele în sensul opus, Euxeinos (ospitalieră). În evul mediu, geografii arabi o menţionau pe hărţi cu denumirile: Bahr al Tarabazunda (M . Tr apezuntului), apezuntului), indicând drumul comerţului oriental prin cetatea Trapezunt, Bahr al Kirim (M. Crimeei), evidenţiind importanţa Pen. Crimeea şi Bahr al Rus (M. Ruşilor), reflectând preocupările bizantinilor cauzate de incursiunile piraţilor nordici în sec . X  şi XI. Din sec.  XIII, prin denumirea denumirea dată de popoarele popoarele turco-tătare    Kara Deniz    se reia sensul primordial de negru, întunecat, dar şi de mare, puternic, temut. Mai târziu, acest ultim înţeles, este dat de navigatorii  genovezi  genovezi şi veneţieni veneţieni şi de de domnii munteni munteni şi şi moldoveni prin denumirea denumirea de de Mare Maggiore, Maggiore, respectiv respectiv,, M . cea Mare. După cucerirea Constantinopolelui (1453), închiderea navigaţiei străine prin strâmtori şi preluarea controlului lor de Imperiul Otoman, s-a impus denumirea actuală Kara Deniz, în limba română  M. Neagră [după I. Mărculeţ (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 148-149]. 148-149]. 









Vegetaţ ia, ia, fauna și solurile A. Vegetaţia naturală și fauna Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, definiţi biosfera.

ţi  textul de mai jos ( ), referitor la factorii care au determinat variaţia și distribuţ ia Citi ţ  ia vegetaţ iei. iei. Poziţia geografică a ţării noastre perm ite interferenţ a caracteristicilor climatului temperatoceanic cu cel temperat-continental și unele influenţe din sudul sau nordul României. Aceasta a determinat tipul de vegetaţie zonală și extinderea arealelor diferitelor specii vegetale și animale din acele locuri peste teritoriul României*. Relieful, alcătuit din câmpii, podișuri, dealuri și munţi, cu dezvoltarea în altitudine până la 2.544 m, a impus condiţ ii ii de viaţă diferite (mai ales climatice), care au determinat etajarea vegetaţ iei iei [după S. Neguţ ș ţ și colab., Edit. Humanitas, pag. 62]. O importanţă locală în modificarea și răspândirea biodiversităţ ii ii mai au: caracteristicile re ţ elei elei hidrografice, substratul geologic, tipul de sol și activităţile desfășurate de om**. În răspândirea faunei, un loc important îl ocupă vegetaţia, care îi asigură hrană și adăpost. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa de lucru:

a. importanţ a pozi ţiei ţiei geografice și a reliefului în distribuţ ia vegetaţiei și faunei României ; • Pozi ţia ţia geografică. R............................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • Relieful. R............................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. factorii de importanţă locală în distribuirea biodiversităţ ii; ii; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. rolul vegetaţiei în răspândirea faunei . R............................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . Identificaţi

și scrieţi în fișa de lucru activităţ ile ile vegetaţie naturală din regiunea în care locuiţ i.i.

umane care au determinat reducerea arealelor cu

R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Pe teritoriul României se întâlnesc: zona stepei și silvostepei, zona de pădure (între 200 și 1.800 m altitudine) – cu trei etaje: stejarului (200-500 m altitudine), fagului (500-1.200 m) și coniferelor (1.200-1.800 m) – și zona imi mai mari de peste 1.800 m). La contactul dintre etajele forestiere, sunt păduri de amestec. alpină (la înălţ imi

„În est și sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei etc.” [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62]. ** „Creșterea suprafeței agricole, a zonelor de locuit și industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea vegetației naturale de pe spații  întinse din câmpie și dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai mare (plantații de molid în locul pădurilor de fag), de protejarea speciilor declarate monumente ale naturii” [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 62]. *

Pe baza textului din manual [pag. 48] și a figurii numărul 1  „Repartiţ  [ „Repartiţ ia ia vegetaţiei naturale” , Edit. Corint, pag. 49], 49], scrieţi în fișa de lucru arealele ocupate de zonele sau etajele de vegetaţie și speciile de plante și animale caracteristice acestora.

1. Zona de stepă și silvostepă ; • Stepa: Pozi ţia ţia geografică /localizare: ................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .  Animale caracteristice: .......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

• Silvostepa: Pozi ţţia ................................................ ia geografică/localizare: ................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .  Animale caracteristice: .......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

2. Zona de pădure ;

• Etajul stejarului: Pozi ţţia ia geografică/localizare: ................................................................................................................................................. ........................................................... .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .  Animale caracteristice: .......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

• Etajul fagului: Pozi ţ ţ ia ia geografică/localizare: ................................................................................................................................................. ........................................... .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .  Animale caracteristice: .......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

• Etajul coniferelor: Pozi ţia .............................................. ţia geografică/localizare: ................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .  Animale caracteristice: .......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

1. Zona alpină ;

• Etajul subalpin: Pozi ţia alizare (1.800-2.000 m altitudine): ....................................................................................................... ţia geografică/loc alizare .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: jneapăn, ienupăr, afin, merișor .

• Etajul pajiștilor/pășunilor alpine: Pozi ţia ţia geografică/localizare (la peste 2.000 m altitudine): ................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . Plante caracteristice: ierburi mărunte.  Animale caracteristice: vulturul și ........................................................................................................................................ .

Citi ţ  ia azonală*** și fauna. ţi  textul de mai jos ( ) referitor la vegetaţ ia

„În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munţi joși, există o vegetaţie bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegeta ţie de luncă luncă (zăvoaie (zăvoaie)). În componenţa ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălţi, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munţi există și mlaștini și tur bării bării. Pe ie cu specii adaptate la condiţ iile iile de terenurile sărăturate, ca și pe c ele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetaţ ie viaţă vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantaţii de salcâmi. În Dobrogea și sud -vestul României există speciile submediteraneene : liliac sălbatic, cărpiniţă, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc.”  [S. Neguţ ș ţ și colab., Edit. Humanitas, pag. 64-65]. Faunistic, se distinge  fauna  fauna acvatică acvatică (cu diferite specii de pești) din râuri și lacuri (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre), precum și din Marea Neagră [după O. Mândruţ , Edit. Corint, pag. 48, și S. Neguţ ș Neguţ și colab., Edit. Humanitas, pag. 66]. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. asociaţ iile/tipurile iile/tipurile de vegetaţ ie ie azonal ă din România; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . b. speciile de plante caracteristice zăvoaielor; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . c. speciile de plante caracteristice asociaţ iilor iilor submediteraneene; R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . d. speciile de pești caracteristice: .................................................... . • apelor de munte; R............................................................................................................................................................. • apelor de câmpie; R........................................................................................................................................................... . • Dunării. R........................................................................................................................................................................... .

B. Solurile

Pe baza cunoşt in inţelor acumulate până în prezent, scrieţi în fișa de lucru definiţia solului și principala sa caracteristică. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Utilizând  textul  textul din manual  „B. [ „B. Solurile” , Edit. Corint, pag. 48], 48], scrieţi în fișa de lucru: a. clasele și tipurile de soluri de pe teritoriul României; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. regiunile geografice și unităţile de relief în care se evidenţiază: • molisolurile; R................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • argiluvisolurile; R......................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • cambisolurile; R............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

• spodosolurile.**** R......................................................................................................................................................... Azonal = care nu formază o zonă. Termenul se folosește la vegetație și soluri [după M. Ielenicz (coord.), Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București, 1999, pag. 39]. **** Începând din anul a nul 2003, molisolurile sunt numite n umite cernisoluri, argiluvisolurile – luvisoluri, iar spodosolurile – spodisoluri. ***

.............................................................................................................................................................................................. .

Exerciţiu:  Pe baza cunoștinţ el or  fauna și sol urile. u rile. Zone/etajele de vegeta ţ ie ie 1. Stepa

 ţi acumu late, completa  completa 

Regiunile/arealele  pe care le ocupă

tabelul de mai jos corelând zonele de vegetaţ i e

Componentele  floristice

 Fauna

cu

Solurile

2. Silvostepa

3. Pădurea a) Etajul stejarului

b) Etajul fagului

c) Etajul coniferelor

4. Zona alpină

Temă pentru acasă: Caracterizaţi biopedogeografic localitatea/regiunea îm care locuiţi , , completând coloanele din tabelul de mai jos. Localitatea/ regiunea

Unitatea de relief

Zone/etajele de vegetaţie

Plante caracteristice

geografică









Specii faunistice caracteristice



Solurile

Numărul populaţiei și evoluţia numerică. Densitatea populaţiei și repartiţia ei geografică A. Numărul pop ulaţiei și evoluţia numerică locuitori. România are în prezent un număr de 20,1 milioane locuitori.  Analizaţi

graficul

alăturat STATELE EUROPEI CU PESTE 10 MILIOANE LOCUITORI

(„Statele Europei cu peste 10 milioane locuitori”) și scrieţi în fișa de lucru:

a.  poziţia/locul României în cadrul statelor Europei; R............................................................. . b. statele mai mari ca România, în ordine descrescătoare; R...............................................................

……………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… ……………………………………………… …………………………………………… .. .  În ultim ultimele ele decenii, decenii, numărul numărul populaţ  aţ iei ţării noastre a înregistrat o perioadă de creștere și una de scădere numer ică. ică. graficul alăturat  Analizaţi EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ROMÂNIEI

(„Evoluţia

numerică

a

populaţiei

României”) și scrieţi în fișa de lucru:

a. intervalul  populaţ iei; iei;

cu creștere numerică a

R................................................................. . b. intervalul cu scădere numerică a  populaţ iei; iei; R................................................................. . c. anul în care România a avut cel mai

redus număr de locuitori (15,8 mil.);

R................................................................. . d. anul în care România a î nregistrat nregistrat cel

mai mare număr de locuitori (23,2 mil.).

R................................................................. . Evoluţia numerică a populaţ iei iei României a fost influenţată de mișcarea naturală* și de mișcarea migratorie**. Bilanţ ul ul natural***  al populaţ iei iei ţării a înregistrat numeroase fluctuaţ ii, ii, ca urmare a situaţ iilor iilor economice din diferitele momente istorice și a politicilor demografice ale statului român.

Mișcarea naturală a populației = schimbările produse în numărul și structura populației, ca urmare a nașterilor și deceselor [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 197]. ** Mișcarea migratorie a populației = transformările produse în numărul și structura populației, ca urmare a schimbărilor domiciliului permanent [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 197]. *** Bilanțul natural al populației (sporul natural) = diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor, calculată pentru un an sau pentru o perioadă determinată de timp. Este exprimată în valori relative (‰) [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 50]. *

 Analizaţ i graficul alăturat  („Evoluţia bilanţului natural din România”) și scrieţi în fișa de lucru:

EVOLUŢIA BILANŢULUI NATURAL DIN ROMÂNIA

a. intervalul cu bilanţ   natural pozitiv; R........................................................... . b. valoarea maximă a bilanţ ului ului natural și anul în care s-a înregistrat; R........................................................... . c. intervalul cu bilanţ  natural  natural negativ; R........................................................... . d. valoarea minimă a bilanţ ului ului natural și anul în care s-a înregistrat. R........................................................... .

Exerciţiu:

 ţ iilor Pe baza baza inf orm a  i ilor  pe care le deţineţi  și a cunoștinţelor dobândite până în prezent, alături de  profesorul de la clasă, încerca   ţi să identificaţ i cauze  ţ  natural cauzele care au dete determi rmi nat i ntervalul cu bil an   natural negativ negativ din  România.  R........................................................................  R........................................................................................................ ............................................................. .................................................................... ....................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ............................................................. ..................................................................... ........................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. .

 În România, după anul 1989 numărul ara a fost mai celor care au părăsit definitiv ţ ara mare decât al celor care s -au stabilit. La acest proces a contribuit și emigrarea unor minorităţi etnice, cum a fost cea germană (saşii, din Transilvania, şi şvabii, din Banat).  Analizaţi graficul alăturat  (→) și scrieţi, în fișa de lucru, cele mai mari trei valori ale emigranţilor germani și anii în au înregistrat. care s- au R....................................................................

………………………………………………... ..................................................................... . (Pentru mai multe detalii privind populaţia germană din România, citiţi Lectura de la sfârşitul fiş ei.)

EVOLUŢIA EMIGRAŢIEI POPULAŢIEI GERMANE DIN ROMÂNIA ÎNTRE 1985 -1997 germani 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 1 98 98 5

1 98 98 6

1 98 98 7

1 98 98 8 1 98 98 9

1 99 99 0

1 99 99 1

1 99 99 2

1 99 99 3 1 99 99 4

1 99 99 5

1 99 99 6

an

1 99 99 7

B. Densitatea populaţiei și repartiţia ei geografică Densitatea medie a populaţiei României este de 84,4 loc./km2. Populaţ ia ia ţării nu este uniform răspândită. Diferenţ ele ele de densitate sunt determinate de gradul de favorabilitate al condiţiilor naturale și de unele cauze de ordin istoric, economic etc. Analizaţi figura 2  – „Dinamica populaţiei (valori și areale generalizate)”  –  – din manual [Edit. Corint, pag. 57] și scrieţi în fișa de lucru: a. principalele a. principalele regiuni geografice cu densitate mai mare de 150 loc./km2 ; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ …………….............................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . b. principalele b. principalele reg iuni  /km2 . iuni geografice cu densitate mai mică de 50 loc. /km R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

ţi  textul de mai jos ( ), referitor la distribu ţ ţia  ia populaţiei pe teritoriul României. Citi ţ  După cum s-a văzut, pe cuprinsul României se găsesc unele diferenţieri în răspândirea geografică a populaţ iei, determinată de gradul de favorabilitate al condiţiilor naturale, precum și de cauze de ordin iei peste media pe ţară se întâlnesc în: istoric, economic etc. Astfel, valori mai mari ale densităţ iiii populaţ iei a) regiunile de câmpie, deal și podiș, cu relief relativ neted, cu bogate și variate resurse naturale (petrol, b) unele depresiuni gaze naturale, cărbuni, sare, soluri fertile etc.) și cu veche și permanentă populare; b) unele colinare (Rădăuţi, Câmpina, Pucioasa etc.) și intramontane joase (Brașovului, Maramureșului, Petroșani d) arealele cu ș.a.); c) regiunile cu spor natural ridicat (în Podișul Moldovei și Subcarpaţii Moldovei); și d) arealele puternică dezvoltare a industriei (sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, regiunea Capitalei, Galaţ i– iilor naturale mai puţ in in Brăila etc.). Densităţ i m ai scăzute se întâlnesc în aria montană (din cauza condiţ iilor favorabile dezvoltării așezărilor omenești), în cea mai mare parte a Podișului Dobrogei (din cauza insuficienţei apei și a condiţiilor istorice vitrege) și în Delta Dunării (care este acoperită în proporţ ie ie de circa 85% de apă) [după S. Neguţ ș Neguţ și colab., Edit. Humanitas, pag. 72-73]. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru:

a. factorii care favorizează concentrarea populaţiei pe teritoriul României; R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. factorii defavorabili concentrării populaţiei pe teritoriul României. R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

Exerciţiu: 2   Explicaţi faptul că densitatea medie a populaţiei Eu ropei ropei (72,6 (72,6 l oc./km  oc./km   ) este mai scăzută ca  cea a 2   Români ei  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… …………………….. ….. ei (84,4 loc./km   ).  R…………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………. Temă pentru acasă:  Realiza ţ i un  scurt eseu geografic, referitor la populaţia localităţii în care aveţi domiciliul, arătând: evoluţia numerică a locuitorilor şi f actorii care au contribuit la dinamica sa.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… .  Lectură

Populaţia germană din România este foarte eterogenă. Saşii, germanii din Transilvania, cunoscuţi -XIII, din în documente ca Flandreuses, Teutonici şi Saxones, au fost colonizaţi de maghiari în sec. XII -XIII, regiunile situate la vest de valea Rinului, cu menirea de a crea orașe pe care să le poată exploata prin impozite. Au fost grupaţi în sudul şi nordul provinciei, în regiunile Sibiului, Braşovului, Târnavelor şi Bistriţei, unde au fost împărţiţi în scaune şi districte săseşti. Tot în Transilvania, în regiunea oraşului Sibiu, au mai fost aduşi landleri (sec. al XVIII -lea), cunoscuţi şi sub numele de transmigranţi. În sec. XVII  XIX au mai fost colonizaţi de austrieci şvabii bănăţeni şi sătmăreni, aduşi ca agricultori din regiunea Würtenberg, ţipţerii din Maramureş, ca prelucrători în lemn, şi germanii din Bucovina, iar de către ruşi  germanii din sudul Basarabiei şi Dobrogea. Șvabii, germanii din Banat, originari din Boemia, au ajuns în  provincie în trei mari faze de colonizare –  carolina, tereziana şi iozefina –  şi au înfiinţat numeroase aşezări în centrul, nord -vestul şi în regiunile miniere şi forestiere montane [după I. Mărculeţ, 1930-2002.  Aspecte privind germanii din România, Historia, nr. 88, București, 2009, pag. 72]. 









Structura populaţiei României Structura populaţ iei iei poate fi pr ivită ivită medii , confesională etc .

vedere:  pe se xe și grupe de vâr stă, stă, naţională, pe sub mai multe puncte de  vedere: pe

A. Structura pe sexe și grupe de vârstă iei României este de 48,6% bărbaţi și 51,4% femei. 1. Structura pe sexe a populaţ iei

 Încercaţi să explicaţi ponderea ponderea mai mare a femeilor în România. România.

R.................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . iile diferitelor contingente sau grupe de populaţ ii. ii. 2. Structura pe grupe de vârstă redă mărimea și proporţ iile  Analizaţi tabelul alăturat (→) și STRUCTURA POPULA ŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ scrieţi, în fișa de lucru, proporţ iile iile GRUPA DE ie ie ie Populaţ ie Populaţ ie Populaţ ie  populaţ iei: iei: VÂRSTĂ tânără adultă vârstnică • tinere: ......................................................; (ANI) (0-24) (25-64) (≥65) • adulte: .....................................................; PROPORŢIA 28,2 55,7 16,1 (%) • vârstnice: ............................................... .

 Încercaţi să explicaţ i necesitatea creșterii ponderii populaţ iei tinere în România. R....................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .  Analizaţ i

diagrama

alăturată (→) și scrieţi în fișa de

PIRAMIDA VÂRSTELOR* PENTRU ANUL 2011

lucru: a. sexul (masculin sau feminin) cu

cea mai mare pondere în cadrul  populaţ iei iei tinere; R...................................................; b. sexul (masculin sau feminin) cu cea mai mare  pondere în cadrul  populaţiei vârstnice; R...................................................; c. intervalul cu cea mai redusă natalitate. R ........................................................................................................................ .  .

Exerciţiu:

 ţ iii i lor acumulate prezent şi şi cu sprijinul  pr ofes Pe baza baza inf orma  acumulate până în prezent  ofesorul ui

de la clasă, explicaţi:

c uprinse între 65 şi 69 ani; R..................................................... 1. numărul mai redus al locuitorilor cu vârste cuprinse  R..................................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. . 2. numărul mai ridicat al locuitorilor cu vârste cuprinse între 40 şi 44 ani; R.................................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ..................................................................... ................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. .

Piramida vârstelor (piramida pe grupe de vârstă și sexe) = diagramă liniară prin care sunt reprezentate grafic, în mod simetric, o caracteristică cantitativă și una calitativă. Bilateral, pe verticală sunt redate grupele de vârstă pe cele două sexe, iar pe orizontală, numărul de persoane [după G. Erdeli (coord.), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București, 1999, pag. 239].

*

B. Structura naţională sau etnică Populaţia

României este compusă majoritar din români (peste 80%), ceea ce îi conferă ţării statutul de stat naţional unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorităţ i naţ ionale. ionale.  Analizaţ i diagrama de mai jos  – „Structura etnică a populaţiei (%) României în anul 2011” – și scrieţi, în fișa de lucru, primele patru etnii din structura etnică a României și ponderile acestora. R....................................................................... R....................................................................................................... ......................................................................... ..................................................................... ............................ .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. . Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ), referitor la

minorităţile etnice de pe teritoriul României.

STRUCTURA ETNICĂ A POPULAŢIEI (%) ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011

Maghiarii din România locuiesc în centrul ţării (în judeţele Harghita, Covasna și Mureș )*, în vestul acesteia (judeţele Cluj, Sălaj ș.a.) și în judeţele de la graniţa cu Ungaria (Satu Mare, Bihor și Arad). Romii, originari din India și Pakistan, sunt prezenţi în întreaga ţară și formează comunităţi mai mari în regiunea Capitalei   (inclusiv judeţul Ilfov), în judeţele Mureș, Dolj, Sibiu etc. Ucrainenii, rușii și lipovenii sunt mai numeroși în nordul ţării ii, în Banat, iar și în Delta Dunării, sârbii și croaţii, slovacii, în Crişana. În Dobrogea sunt prezente comunităţi mai mari de turci și tătari. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa de lucru:

a. regiunile geografice și judeţele cu mari concentrări ale populaţ iei iei maghiare; R......................................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................................... . b. regiunea geografică și judeţele cu mari concentrări ale populaţ iei iei rome; R................................................................... ......................................................................................................................................................................................... . c. regiunea geograf ică ică în care se găsesc comunităţi de turci și tătari; R......................................................................... . d. regiunile geografice cu comunităţi de ucraineni, ruși și lipoveni; R................................................................................ ......................... ......................................................................................................................................................................................... . e. regiunea geografică în care sunt concentrări de slovaci; R......................................................................................... . f. regiunea geografică în care sunt concentrări de sârbi și croaţ i;i; R................................................................................ .

C. Structura confesională Așa cum indică ultimul recensământ (2011), după religie, cea mai mare parte a populaţiei României este creștin  Harghita (cu ortodoxă (81,0%). Credincioşii ortodocşi sunt majoritari în aproape toate judeţele ţării. Fac excepţie doar  Harghita 12,1%) şi Covasna (cu 20,6%). Exerciţiu: Cu ajutorul profesorului de la clasă, încercaţi să explicaţ i:i: 1. ponderea mare a creştinilor ortodocşi pe teritoriul României;R………………………… României;R…………………………………………… ……………………….. …….. ………………………………………………………………………………………………………………………………. . . credincioşilor ortodocşi în judeţele Harghi Harghit a şi Covasna. R……………… Covasna. R………………………………… …………………... ... 2 ponderea mică a credincioşilor ……………………………………………………………………………………………………………………………….. .

Maghiarii din județele Harghita și Covasna și o parte dintre cei din județul Mureș sunt descendenții secuilor maghiarizați. Conform lui J. Nouzille [1995, pag. 77], secuii sunt la rândul lor, cel mai probabil, descendenți ai tribului kabar (cu structură tribală de tip turcic) care s-au răsculat împotriva cazarilor și s-au alăturat maghiarilor înainte de cucerirea, de către aceștia, a regiunii intracarpatice [I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observații geodemografice, Comunicări Științifice, VI, Edit. Samuel, 2007, pag. 290]. *

 Analizaţ i tabelul de mai jos ( ) și scrieţi, în fișa de lucru, primele opt religii de pe teritoriul României, ca

număr de credincioși. STRUCTURA CONFESIONALĂ A POPULAŢIEI ÎN ANUL 2011 Religia Religia Număr credincioși Ortodoxă  16.307.004 Adventistă de ziua a șaptea  Romano-catolică  870.774 Musulmană  Reformată 600.932 Unitariană  Penticostală 362.314 Martorii lui Iehova Greco-catolică  150.593 Creștină după Evanghelie  Baptistă  112.850 Creștină de rit vechi 

Număr credincioși 80.948 64.337 57.686 49820 42.495 32.558

R....................................................................... R............................................................................................................ ......................................................................... ................................................................ ............................ .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... .......................................................................................................... ..................................................................... ................................................................... .............................. .

Exerciţiu:  Explicaţi ponderea mare a romano- catolicilor, catolicilor, reformaţilor şi  greco-ca greco-catoli toli cilor în Transilvania şi a  , în Dobrogea. R…………………………………………………………………..………………………. musulmanilor  ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………….. . D. Structura pe medii (rural și urban)  Analizaţi

diagrama alăturată (→) și scrieţ i,i, în fișa de lucru, proporţ iile iile populaţiei României pe cele două tipuri de medii. • rural: R..................................................................... . • urban: R................................................................... .

STRUCTURA PE MEDII A POPULA ŢIEI

ROMÂNIEI ÎN ANUL 2011

Creșterea populaţiei urbane de la 21,4% în 1930, la 50 în 1985 și la 54% în 2011 s-a datorat mai multor factori, cum sunt: a) sporul natural mai ridicat al populaţiei orașelor, b) atragerea de către așezările urbane a unui număr însemnat măr însemnat de persoane din sate,

îndeosebi ca urmare a mecanizării lucrărilor agricole și a industrializării orașelor, și c) trecerea unor sate mai dezvoltate în categoria orașelor . Exerciţiu: C  u ajutorul profesorului de la clasă, încercaţi să explicaţ i :  R……………………………………………………… ……………………………… ……………... 1. Sporul natural mai ridicat din mediul urban; R…………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………... . 2. Efectul mecanizării agriculturii asupra mobilităţ ii ii teritoriale a popula ţiei din așezările rurale.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ……………………………………………………………………………………………………………………………... . Temă pentru acasă:  Realiza ţi un scurt eseu geografic, referitor la populaţia localităţii în care aveţi domiciliul, arătând: structura etnică şi structura confesională.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… . 









 Așezările rurale şi tipologia lor Aşa cum dovedesc săpăturile arheologice şi alte mărturii, spaţiul românesc este un teritoriu de străveche şi continuă locuire. În prezent, în România se găsesc circa 13.000 de sate şi 320 de oraşe. A. Aspecte generale

Aşezările rurale sau satele sunt acele comunităţi umane care trăiesc în grupuri puţin numeroase, în gospodării individuale şi care desfăşoară, predominant, activităţi agricole. Pe baza textului din manual  „A. [ „A. Aspecte generale”, Edit. Corint, pag. 64], 64], scrieţ i,i, în fișa de lucru , elementele componente ale satelor. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

B. Tipologia aşezărilor rurale Satele româneşti diferă ca mărime, formă, structură etc. şi sunt grupate în cadrul a 2.800 de comune. I. Clasificarea C lasificarea satelor după numărul de locuitori. După acest criteriu, satele se pot grupa astfel: mici,

mijlocii, mari şi foarte mari.*  Pe baza textului din manual  „ [ „Clasificarea satelor după numărul de locuitori”, Edit. Corint, pag. 64], 64], scrieţi, în

fișa de lucru, numărul locuitorilor caracteristic fiecărei categorii.

a. mici: R............................................................................................................................................................................... . b. mijlocii: R.......................................................................................................................................................................... . c. mari: **  R............................................................................................................................................................................ . d. foarte mari:***  R................................................................................................................................................................. .

II. Clasificarea satelor după forma vetrei.

Pe baza textului din manual  „ [ „Clasificarea satelor după formă”, Edit. Corint, pag. 64], 64], scrieţi, lucru, tipurile de forme ale vetrelor şi factor ii/condiţiile ii/condiţiile care au determinat geneza acestora.

în fișa de

R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

III. Clasificarea satelor după structură. Structura aşezărilor rurale reprezintă modul de

grupare/poziţionare a gospodăriilor în teritoriu. Se evidenţiază trei tipuri de sate: risipit, răsfirat şi adunat. Pe baza textului din manual  „ [ „Clasificarea satelor după structură”, Edit. Corint, pag. 64], 64], scrieţi, în fișa de lucru, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de sate.

 satul risipit; R....................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . satul răsfirat; R .................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . Posea [Edit. ALL, pag. 64] distinge o categorie de sate „foarte mici (sub 100 locuitori)”.  între 1.500 şi 4.000 4.00 0 locuitori [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 78]. *** peste 4.000 locuitori [după S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 78]. * Gr.

**

satul adunat; R…................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .  Analiza  Analizaţi harta „Repartiţia după structură a aşezărilor rurale”, din manual [Edit. Corint, Fig. 1, pag. 65], 65], și completaţi, în fișa de lucru, tipurile de sate (după structură) caracteristice unităţilor/subunităţilor de relief de mai jos:

• Grupa Făgăraş: R………………………………. .

• Podişul Sucevei: S ucevei: R……………………………….. R……………………………….. .

• Câmpia Olteniei: R………………………………. R………………………………. . • Delta Dunării: R………………………………… . • Subcarpaţii Getici: R..…………………………… R..…………………………… .

• Podişul Getic: R………………………………….. R………………………………….. .

• Podişul Dobrogei: R..……………………………. R..…………………………….  .

• Podişul Mehedinţi: R…………………………..… R…………………………..… .

•Câmpia de Vest: R………………………………... .

• Munţii Apuseni: R………………………………. R………………………………. .

IV . Clasificarea satelor după activităţile economice.

Pe baza textului din manual  „ [ „Clasificarea satelor după activităţile economice”, Edit. Corint, pag. 64], 64], scrieţ i,i, în fișa de lucru, tipurile de aşezări rurale după principalele ocupaţii economice ale locuitorilor. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

 Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Aşezărilor rurale le sunt caracteristice activităţile: a. agricole

b. industriale

2. Satele de mărime mijlocie numără: a. între 500 şi 1.500 locuitori  b. între 1.500 şi 3.000 locuitori locuitori 3. Satele dezvoltate în lungul unui drum principal sunt de formă: a. dreptunghiulară  b. liniară 4. În cadrul aşezării rurale, locuinţele sunt concentrate în cadrul: a. extravilanului b. moşiei 5. Funcţiile economice ale satelor sunt date de: a. activităţile populaţiei b. forma vetrei 6. În Podişul Sucevei predomină satele: a. adunate b. răsfirate 7. Satele de tip crâng sunt caracteristice: a. Câmpiei Bărăganului b. Munţilor Apuseni 8. Satele adunate sunt majoritare în: a. Podişul Getic b. Subcarpaţii Getici

c. comerciale c. peste 3.000 locuitori

c. poligonală c. vetrei c. numărul locuitorilor c. risipite c. Podişului Getic c. Subcarpaţii Transilvaniei

Vreau sa ştiu mai multe!

Gr. Posea [Edit. ALL, pag. 64-65] identifică şi descrie trei tipuri regionale de sate: sate: carpatic, subcarpatic şi de câmpie. a) Tipul carpatic variază de la adunat (în depresiuni), la risipit (pe culmi). Are ca specific satele foarte mici (crânguri), (crânguri), care urcă în altitudine până la 1.200 -1.400 m. Predomină funcţia zootehnică (de creştere a animalelor),

urmată de cea de cultivare a plantelor. b) Tipul subcarpatic este dominat de satele înşirate în depresiuni, pe aliniamente de contact, în bazinete de versant şi, mai rar, pe culmi. Sunt majoritare satele răsfirate, dar sunt prezente şi sate adunate şi risipite. Aceste sate au funcţii agro-pomicole, viticole şi, uneori, industriale. c) Tipul de câmpie este prezent în văi şi pe interfluvii (câmpuri). Satele de câmpie au structuri şi texturi p reponderent agricole. variate (predominant geometrice) şi funcţii preponderent 









 Așezările urbane. Tipuri Tipuri de orașe A. Vechimea și evoluţia așeză rilor urbane  În prezent, reţeaua urbană a României este formată din d in 320 de orașe. Pe teritoriul ţării, cele mai vechi așezări urbane au apărut încă din Antichitate (Histria, în sec. VII î.Hr.). Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 62] și figura 1 („Clasificarea orașelor în funcţie de vechime” ) [Edit. Corint, pag. 63], 63], scrieţi în fișa de lucru: a. numele orașelor grecești (sec. VII -VI î.Hr.) de pe teritoriul României; R............................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. numele a opt orașe daco-romane; R.................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . c. numele principalelor orașe din perioada feudală, astfel: ........................... • numele a cinci orașe din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R...................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • numele a cinci orașe din Câmpia de Vest și Dealurile de Vest; R....................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • numele a patru orașe din Podișul Moldovei și Subcarpaţ iiii Moldovei; R............................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . ..................... • numele a șase orașe din Subcarpaţii Getici, Podișul Getic și Câmpia Română; R.............................................................. .............................................................................................................................................................................................. . d. numele a patru orașe din epoca modernă; R..................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . e. numele a două orașe declarate după 1950. R................................................................................................................. .............................. .

B. Clasificarea orașelor Așezările urbane pot fi clasificate după mai multe criterii:  (cu peste 1,5 milioane locuitori), I. Clasificarea orașelor după mărimea mărime a demo grafică: orașe foarte mari  (cu

orașe mari (între 80.000 și 350.000 locuitori), orașe de mărime mijlocie (între 40.000 și 80.000 locuitori), orașe mici  ( ( între  între *  (sub 20.000 locuitori) . 20.000 și 40.000 locuitori) și orașe foarte mici  (sub  Se dau orașele: Alba Iulia, Bacău, Bârlad, Bistriţa, Blaj, Brașov, București, Calafat, Caransebeș, Câmpina, Cernavodă, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Deva, Fălticeni, Fetești, Iași, Mediaș, Oradea, Orăștie, Ploiești, Rădăuţ i,i, Roman, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Slatina, Slobozia, Timișoara, Tulcea și Vaslui. manual  [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 69], 69], Cu ajutorul hărţii „Clasificarea orașelor după mărime”  din manual  separaţi/clasificaţi orașele de mai sus ( ) după mărimea demografică. • orașe foarte mari: R............................................................................................................................................................ . • orașe mari : R........................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • orașe de mărime mijlocie: R................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • orașe de mărime mică: R..................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

  (cu peste 1 milion de loc.), orașe mari  (100.000-350.000   (100.000-350.000 loc.), orașe de mărime mijlocie  (50.000 În alte lucrări: lucră ri: orașe foart e mari  (cu 100.000 loc.), orașe mici  (20.000 (20.000-50.000 loc.) și orașe foarte mici  (sub  (sub 20.000 loc.). *

II. Clasificarea orașelor după formă și structură. Se disting tipurile: semicircular (Brăila), radiar și circular 

 (Drobeta-Turnu Severin), linear și digital (Câmpulung și Câmpulung Moldovenesc). (București, Ploiești), dreptunghiular  (Drobeta-Turnu

Localizaţi, pe harta murală a României, orașele menţ ionate mai sus ( Brăila, Brăila, București, Ploiești, DrobetaDrobeta-Turnu Severin, Câmpulung și Câmpulung Mo ldovenesc).

I. Clasificarea orașelor după activităţ ile II I. ile economice. După acest criteriu pot fi identificate: orașe cu

caracter complex (cu mai multe activităţi economice și servicii), orașe cu activităţ i industriale (cu industriale (cu 1-2 ramuri industriale),   (noduri feroviare, porturi, staţ iuni iuni balnearo-climaterice, staţiuni montane etc.) și orașe cu orașe cu activităţ i de servicii  (noduri activităţ i agricole (sunt mici și sunt situate, predominant, în regiunile în câmpie). a, Blaj, București, Buzău, Carei, Cluj-Napoca, Curtea  Se dau orașele:  Adjud, Arad, Baia Mare, Bârlad, Bistriţ a, de Argeș, Fetești, Focșani, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Mangalia, Medgidia, Mediaș, Motru, Pașcani, Petroșani, Rădăuţ i,i,

Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Slatina, Târgoviște, Târgu Neamţ, Turda și Zalău. Cu a jutorul hărţii „Clasificarea funcţională a orașelor (2000)”  din manual  manual  [Fig. 2, Edit. Corint, pag. 69], 69],

separaţi/clasificaţi orașele de mai sus ( ) după activităţile economice.

• orașe cu caracter complex: R............................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • orașe industriale: R.............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • orașe cu activităţ i de servicii: R............................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Temă pentru acasă: Cu ajutorul hărţ iiii „Orașele României” din manual [Fig. 1, Edit. Corint, pag. 66fișa de lucru lucru numele numele orașelo orașelorr reșed reședinţă inţă de jude ţ  marcate, 67] ,  , scri scriee ţi, în fișa  marcate, pe harta de mai jos („România. Orașele reședinţă de judeţ”) , , cu numere.

1. ……………….. 2. ……………….. 3. ……………….. 4. ……………….. 5. ……………….. 6. ……………….. 7. ……………….. 8. ……………….. 9. ……………….. 10. ………………. 11. ………………. 12. ………………. 13. ……………….

20. ……………….

27. ……………….

34. ……………….

14. ……………….

21. ……………….

28. ……………….

35. ……………….

15. ……………….

22. ……………….

29. ……………….

36. ……………….

16. ……………….

23. ……………….

30. ……………….

37. ……………….

17. ……………….

24. ……………….

31. ……………….

38. ……………….

18. ……………….

25. ……………….

32. ……………….

39. ……………….

19. ……………….

26. ……………….

33. ……………….

40. ……………….











Caracterizarea geografică a orașului București Municipiul Bucureşti, capitala României (cu o suprafaţă de 228 km2 și 1.883.425 locuitori, în anul 2011), este situat în partea de sud a ţării, la intersecţia paralelei de 44o25’50’’ latitudine nordică cu meridianul de 26o4’50’’ longitudine estică. Pe baza textului alăturat (→), pentru relieful Relieful. Municipiul București se află situat în Municipiulu București, precizaţ i: i: partea centrală a Câmpiei Române, numită Câmpi a a. numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române, în Vlăsiei (subunitatea Câmpia Bucureștiului). Câmpia care se află Municipiul București; Bucureștiului s-a format prin acumulări de roci R...................................................................................... . sedimentare: loess, nisipuri, argile nisipoase și, mai b. valoarea altitudinii minime și valoarea altitudinii rar, pietrișuri. În arealul Capitalei relieful are altitudini cuprinse maxime; R...................................................................................... . c. numele rocilor din care este format relieful; R...................................................................................... . d. numele câmpurilor care formează Câmpia

Bucureștiului.

R........................................................................................ ......................................................................................... .

între 61 și 90 m. Câmpia Bucureștiului este constituită dintr-o succesiune de trei câmpuri   (interfluvii) separate de văi (Colentinei și Dâmboviţei) cu lunci și terase: Câmpul Băneasa, la nord de râul Colentina, Câmpul Colentina, între râurile Colentina și Dâmboviţa, și a. Câmpul Cotroceni-Berceni, la sud de râul Dâmboviţ a. Pe suprafeţ ele ele interfluviilor s-au format crovuri.

Clima. Regiunea Municipiului București este Pe baza textului și diagramei alăturate (→), -continental, la contactul situată în climatul temperat -continental,  pentru clima Municipiulu București, precizaţ  precizaţ i:i: ele climatice de ariditate cu cele de a. tipul de climă în care se încadrează Municipiul dintre influenţ ele tranziţ ie. ie. Aici, durata de strălucire a Soarelui este de București; R...................................................................................... . b. durata strălucirii Soarelui; R...................................................................................... . c. valorile medii anuale ale temperaturilor și precipitaţ iilor iilor

2.242 ore/an, iar radiaţia solară globală, de aproximativ 125,5 kcal/cm2/an. Temperaturile medii anuale au valori cuprinse

între 10,5oC, la periferia orașului, și 11,5oC, în partea iile, între 580 mm, la periferie, centrală, iar precipitaţ iile în partea centrală a orașului; și 590 mm, în partea centrală. Vânturile au frecvenţ a mai mare dinspre nord-est R...................................................................................... . ul (vânt rece și și est, iar în timpul iernii bate Crivăţ ul d. regiunile cu temperaturile cele mai scăzute; R...................................................................................... . e. valoarea maximă a temperaturii medii lunare și luna în

care se înregistrează;

uscat) care poate genera viscol.

REGIMUL TEMPERATURILOR MEDII LUNARE MULTIANUALE

R...................................................................................... . f. valoarea minimă a temperaturii medii lunare și luna în

care se înregistrează;

R...................................................................................... . g. direc ţ ţiil  i il e dominante ale vânturilor. R...................................................................................... .

Pe baza textului alăturat (→), pentru apele  Apele.  Apele. Dâmboviţa, unul dintre cele două râuri Municipiulu București, precizaţ i:i: care străbat capitala, are izvoarele în Munţii Făgăraş a. numele apelor curgătoare care străbat Capitala; şi în Munţii Leaota și după un curs, predominant pe R...................................................................................... . b. locul din care izvorăște Dâmboviţ a, a, direc ţ ţia i a de curgere

și râul în care se varsă;

direcţia nord-vest –sud-est, se varsă în râul Argeş, cu

un debit mediu de 13,3 m3/s. Alimentarea sa este preponderent nivo-pluvială (70%), iar regimul de

scurgere se caracterizează prin viituri mari de primăvară, vară şi toamnă şi prin perioade cu ape ........................................................................................... foarte mici vara şi iarna. Pentru stoparea frecventelor inundaţii (1532, R........................................................................................

......................................................................................... . 1673, 1774, 1798, 1864, 1893, 1932, 1948, 1975,

c. perioada în care a fost amenajată Dâmboviţa și în ce a 1979 ș.a.) s-au iniţiat o serie de lucrări de amenajare care au început încă din 1775 (sub domnia lui Al. constat amenajarea; Ipsilanti). În perioada 1985-1989 au fost proiectate şi R........................................................................................ ........................................................................................... ......................................................................................... . d. în ce a constat amenajarea râului Colentina; R...................................................................................... . e. numele a trei lacuri amenajate pe râul Colentina. R........................................................................................ ......................................................................................... .

executate lucrările de amenajare complexă a Dâmboviţei: Acumularea Lacul Morii  (241,6 ha) şi cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Râul Colentina, afluent al Dâmboviţei – cu un debit mediu de 2,39 m3/s şi o cantitate medie de aluviuni în suspensie de 0,094 kg/s – prin lucrările de regularizare (începute în anul 1933) a fost transformat într-o salbă de lacuri. Dintre acestea, pe teritoriul oraşului Bucureşti se găsesc 16 lacuri (Străulești, Băneasa, Herăstrău, Tei ș.a. ).

Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ), referitor la evolu ţia ţia Municipiului București * .

Oraşul Bucureşti a fost menţionat documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459, într-un act domnesc dat de Vlad Ţepeş pentru a întări mai multe moşii unor boieri olteni. Însă, urmele de locuire pe acest teritoriu sunt mult mai vechi, coborând în timp până în epoca pietrei. Dezvoltarea sa economică şi politică a făcut ca în secolul XVI oraşul Bucureşti să devină prima reşedinţă domnească a Ţării Româneşti, Târgovişte, vechea capitală, trecând în plan secundar. În anul 1574, juristul parizian Pierre Lascalopier găseşte oraşul înconjur at cu  „trunchi  „trunchiuri uri mari mari de copaci copaci înfipţi înfipţi în  pământ  pământ unul unul lângă lângă altu altull şi legaţi legaţi între între ei cu cu grinz grinzii în curmeziş curmeziş”  ” . Străzile erau podite cu grinzi de copaci. În secolul XVII, pe lângă vechiul centru comercial de la curtea domnească ( „Târg ( „Târgul ul dinlăuntru”  dinlăuntru” ) se dezvoltă alte două noi centre comerciale:  „Târgul  „Târgul Cucului”  Cucului”  (în jurul bisericii Sfântul Gheorghe Nou) şi  „Târgul  „Târgul de sus” (având sus”  (având ca arteră principală  „uliţa mare” , azi strada Lipscani). Tot în această perioadă încep să se dezvolte marile artere de circulaţie ale oraşului – Podul Beilicului (azi Calea Şerban Vodă) , Podul Târgului de Afară (azi Calea Moşilor) , Moşilor) , Podul Mogoşoaiei Mogoşoaiei (azi Calea Victoriei) , Podul Calicilor (azi Calea Rahovei) şi Podul de Pâmânt (azi Calea Plevnei) – şi a fost ridicat primul han bucureştea n: Hanul Şerban Vodă. Dezvoltarea aşezării s-a realizat şi sub raport social şi cultural. Astfel, a fost înfiinţată tipografia mitropoliei ** ,  Academia  Academia domneasc domneascăă – prima instituţie de învăţământ superior din Ţara Românească (cu predarea în limba greacă) – şi Spitalul Colţea. În a doua parte a secolului XIX au loc importante prefaceri edilitar -urbanistice şi culturale:  în 1863 a fost introdus iluminatul cu gaz***;  în 1882 încep lucrările de canalizare a Dâmboviţei, de aliniere a străzilor şi de amenajare a pieţelor;  în 1888 a fost construită uzina electrică de la Grozăveşti;  în 1896 a fost introdus tramvaiul electric (folosindu-se şi cel cu tracţiune animală). Partea centrală a oraşului a fost re 1875-1900), Palatul Poştelor (1894-1900), dotată cu construcţii impunătoare: Palatul C.E.C.-ului (înt re Palatul Băncii (1884-1885), Ateneul Român (1886-1888) ş.a. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial oraşul Bucureşti îşi modifică radical structura. Unele pieţe (Piaţa (Piaţa Palatului, Piaţa Gării de Nord, Piaţa Universităţii, Piaţa Unirii ş.a.) ş.a. ) sunt transformate în complexe arhitecturale, iar zonele mărginaşe şi spaţiile virane au fost înlocuite cu cartiere în care predomină blocurile (Vatra (Vatra Luminoasă, Ferentari, Floreasca, Bucureştii Noi, Balta Albă, Drum ul Taberei, Militari, Colentina, Berceni, Progresul ş.a.). ş.a. ). Tot acum, tradiţia industrială (legată iniţial de morărit, textile, tăbăcărie etc.) cunoaşte o transformare rapidă prin construirea de noi întreprinderi de mari dimensiuni şi cu structură variată. În anul 1979 s-a dat în exploatare prima linie de metrou. Însă, deşi de-a lungul timpului evoluţia Bucureştiului a cunoscut şi perioade de regres cauzate de războaie (distrus de turci în 1595, ocupat de turci în 1848, bombardat în cele două războaie mondiale etc.), revolte (răscoala seimenilor şi dorobanţilor din 1655, revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu în 1821), ciumă (molima din 1813-1814 a secerat aproape 30.000 de vieţi), cutremure – la 26.X.1802 (s-au prăbuşit multe case şi Turnul Colţei), la 10.XI.1940 (cca. 1.000 de morţi), la 4.III.1977 (32 de blocuri s-au prăbuşit, iar peste 100 au fost avariate) etc., suprafaţa orăşenească a cunoscut o extindere aproape continuă:  în secolele XIV-XV vatra aşezării ocupa malul stâng al Dâmboviţei, având în partea centrală Curtea Domnească;  în secolul XVI oraşul se încadra între actuala Piaţă a Universităţii, colina Mitropoliei şi actuala Textul a fost preluat parțial din articolul Municipiului Bucureşti –  aspecte istorico-geografice, [autori: I. Mărculeţ, Graţianca Vlăsceanu, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009, pag. 34-35]. ** Prima carte tipărită de tipografie a fost „Cheia Înţelesului” , la 1678. *** Din anul 1882 este introdus, sporadic, și iluminatul electric. *

stradă Brezoianu;  în 1944 intravilanul capitalei era situat între lacurile Colentinei (la nord), Lacul Văcăreşti (la sud), Şoseaua Pantelimon (la est) şi aliniamentul Ciurel -Ghencea (la vest);  în preajma anului 1980 Municipiul Bucureşti ocupa o suprafaţă de 22.670 ha, iar în prezent, de cca. 22.800 ha. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. anul at estării estării documentare; R........................................................................................................................................... . b. modul de fortificare din sec. XVI; R.................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . c. numele centrelor comerciale din oraș în sec. XVII; R......................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. numele primei instituţii de învăţământ superior din Ţara Românească; R....................................................................... . e. anul în care a fost introdus iluminatul cu gaz; R............................................................................................................... . f. anul în care a fost introdus tramvaiul electric; R................................................................................................................ . g. numele a zece cartiere cu blocuri construite în a doua jumătate a sec. XX; R.................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................................... ………………………………………………….. ....................................................................................................................... . h. suprafa h. suprafaţa actuală a Municipiului București. R………………............................................................................................. ........................................................................................... .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 ţ i schi   ţa alăturată (→) și scri  ţi, în fișa de Analiza  scri e  lucru, numele câmpurilor marcate cu numerele I, II și III. I. ......................................... ................................................................................... ...................................................... ............ . II. ............................................ ................................................................................. ................................................. ............ . III. ...................................... ................................................................................ ...................................................... ............ .

MUNICIPIUL BUCUREȘTI. SCHIŢ A GEOMORFOLOGICĂ: 1. interfluviu; 2. terase; 3. luncă; 4. versant/mal; 5. martor de eroziune; 6. crovuri; 7. cotă; 8. limita intravilanului.

Temă pentru acasă:  În coloana A sunt numele vechi ale unor străzi din București, iar în coloana  ţ i coresponden ţa dintre numele vechi ale străzilor străzilor cu cele actuale.  B, numele actuale. actuale. Stabili ţ  A  ____a. Podul Belicului Belicului  ____b. Podul Calicilor c. Podul Mogoșoaei  ____ c. d. Podul de Pământ  ____ d. e. Podul Târdul de Afară  ____ e.

B 1. Calea Doroban Dorobanţilor

2. Calea Moșilor  3. Calea Prahovei 4. Calea Rahovei

5. Calea Șerban Vodă 6. Calea Victoriei

 Lectură

 Amen  Amenajarea complexă a râului Dâmboviţa a fost realizată abia în perioada 1985 -1989, când au fost

executate acumularea Lacul Morii, cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Aval de lac, albia râului a fost amenajată tip cuvă betonată, având secţiunea trapezoidală. Pe acest sector, debitul maxim evacuat este de 70 m3 /s, iar albia albia a fost fost împărţ împărţit ităă în mai multe multe biefuri biefuri – Grozăveşti (lung de 1.720 m), Ştefan Furtună (886 m), 962 m), Vitan (2.007 Eroilor (559 m), Operetă (1.896 m), Mrăşeşti (1.463 m), Timpuri Noi (583 m), Mihai Bravu ( 962 m), Sere (630 m), Popeşti (4.110 m) şi Glina (190 m) – cu ajutorul nodurilor hidrotehnice (11 la număr), creându-se lucii de ape cu adâncimi cuprinse intre 1,5–4,5 m. Lăţimea ei variază între 16–30 m la fund şi 34-44 m la nivelul splaiurilor [după I. Mărculeţ , Graţianca Vlăsceanu, Municipiului Bucureşti –  aspecte istorico geogr  geograf afice ice,, Funigei, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009, pag. 34]. 









Organizarea administrativ-teritorială România este organizată în judeţe, municipii, orașe și comune. Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ).

Unitatea administrativ-teritorială specifică spaţiului românesc, atestată încă din perioada formării ţărilor române, este judeţul. Numele său provine din termenul latin indicum, care însemnă judeca însemnă judecată tă. iat patru momente: 1. prima 1. prima lege de organizare În organizarea spaţiului românesc s-au evidenţ iat administrativ-teritorială (1862), în patru regiuni corespunzătoare provinciilor is torice; 2. în reforma din 1926, teritoriul ţării a fost împărţit în 71 de judeţe (cu plăși); 3. în anii ’50, în România se găseau 4. Din anul 1968 s-a revenit la 18 regiuni și 177 de raioane (organizare specifică modelului sovietic); 4. Din organizarea pe judeţ e [Gr. Posea, Edit. Humanitas, pag. 72-73]. 72-73 ]. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru: a. numele termenului latin de la care provine numele de judeţ ; R........................................................................................ . b. numărul judeţ elor elor la reforma din anul 1926; R..................................................... ............................................................ . c. anul în care s-a revenit la organizarea pe judeţ e. e. R......................................................................................................... .

74], scrieţi în fișa de lucru: Utilizând textul din manual [Edit. Corint, pag. 74], scrie a. defini ţ ţia i a judeţ ului; ului; R............................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. numărul actual al judeţelor din România; R...................................................................................................................... . c. defini ţ ţia i a municipiului; R....................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. numărul actual al  municipiilor  municipiilor din ţara noastră; R............................................................................................................. . e. defini ţ ţia i a comunei; R............................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . f. numărul actual al comunelor din România. R.................................................................................................................... ................................. . Analizaţi DOC 1 din manual  „Principalele [ „Principalele elemente ale organizării administrative: suprafaţ a, a, populaţ ia, ia, reședinţele de judeș și indicativele auto” (redate sub formă de tabel), Edit. Corint, pag. 74] și scrieţi în fișa de lucru: a. numele celor mai întinse patru judeţe, în ordinea descrescătoare a suprafeţ ei; ei; R............................................................. .............................................................................................................................................................................................. . b. numele celor mai populate patru judeţe, în ordinea descrescătoare a numărului locuitorilor. R........................................ .............................................................................................................................................................................................. . Analizaţi

harta

alăturată

(„Judeţele României” ). ). Cu ajutorul figurii 1 din manual  „România [ „România – organizarea administrativ-teritorială”, Edit. Corint, pag. 75], 75], completaţi căsuţele din tabelul de mai jos, care reprezintă numele judeţelor marcate, pe harta „Judeţele României” , cu numere.

1. 2.

3. 6. 9. 12. 15. 18. 21. 24. 27. 30. 33. 36. 39.

4. 7. 10. 13. 16. 19. 22. 25. 28. 31. 34. 37. 40.

5. 8. 11. 14. 17. 20. 23. 26. 29. 32. 35. 38. 41.

Cu ajutorul profesorului de la clasă, arătaţi pe harta administrativ-teritorială a României judeţele ţării în funcţie de provinciile istorice: Banat, Bucovina, Crișana -Maramureș, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania.  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 ţ i cu aten   ţ i e pr opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse   (F). Citi  opozi  .  Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corecte sunt fal se, scri scri e  corecte (R.c.)  R.c  României se  se găsesc 41 de jude ţ e. 1. În prezent, pe teritoriul României e _____ . .: .: .......................................................... .......................................................... . R.c  2. Cel mai întins judeţ  din  din ţara noastră este Timiș _____ . .: .: ..................................................................... ........................................................................ ... . R.c  3. Comunele au în compunere unul sau mai multe orașe _____ . .: .............................................................. . .: R.c  situat în interiorul judeţului Călărași _____ .: .: ….....................…......... . 4. Municipiul București se află situat . R.c  istorică Oltenia _____ .: .: ………........................….. ………........................…........................... . 5. Jude 5. Jude ţul Tulcea se află în provincia istorică .

Temă pentru acasă: Caracteriza ţ i geografic jude ţul în care locuiţi, precizând: 1. poziţia geografică în cadrul României; R.............................................................  R.................................................................................................. ..................................... . 2. judeţele vecine, în funcţie de punctele cardinale; R................................ cardinale; R................................................................. .................................................. ................. .......................................................................................................... .......................................................................... ................................................................ ................................................................... ................................... . 3. suprafaţa sa; R................................. sa; R............................................................. ...................................................................... ............................................................................. ........................................ ..... . 4. unitatea/unităţile de relief de pe teritoriul său; R............................................................................................. .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ................................................................... ................................. . 5. temperaturile medii ale aerului; R......................... aerului; R............................................................... .......................................................................... .............................................. .......... . 6. precipitaţiile medii anuale; R.............................. anuale; R.................................................................. ...................................................................... .................................................... .................. . 7. două ape curgătoare; R...............................................................  R........................................................................................... ................................................................. ..................................... . 9. orașul reședinţă de judeţ; R.......................................................................  R......................................................................................................... ................................................. ............... . 10. numărul locuitorilor. R...............................................................  R........................................................................................... ............................................................... ................................... .  Lectură

Hunedoara este judeţul cu cele mai multe municipii (7) şi cu cea mai mare pondere a populaţiei urbane (74,99%, în 2011) din România. Este situat în partea central-vestică a ţării la contactul dintre Carpaţii Meridional i şi Carpaţii Occidentali. Până la Marea Unire, judeţ ul  ul  avea în compunere doar patru oraşe: Deva,

Haţeg, Hunedoara şi Orăştie. Recensămintele ulterioare indică următoarea evoluţie a sistemului urban: până în 1930 celor patru aşezări urbane existente se alătură oraşul Petroşani, iar până în 1941, oraşele Brad şi Lupeni.  Apoi,  Apoi, până până în anul anul 1956, 1956, dato datori rită tă explo exploată atări riii huilei huilei în Baz Bazinu inull Petroş Petroşani ani şi indu industr stria ializ lizări ăriii forţat forţate, e, oraşe oraşelor lor vech vechii ăugat alte şase nou înfiinţate: Aninoasa, Petrila, Vulcan, Uricani, Simeria şi Călan. Până în 1977, li s-au ad ăugat localitatea Aninoasa a fost transformată în comună, iar până în 1992 a devenit din nou oraş. În 1992 jud. Hunedoara avea în alcătuire trei municipii – Deva, Hunedoara şi Petroşani –, zece oraşe – Ani – Aninoa noasa, sa, Brad, Brad, Călan Călan,, Haţeg, Lupeni, Orăştie, Petrila, Simeria, Uricani şi Vulcan –  şi 56 de comune. comune. În 1995, 1995, Brad şi Orăşti Orăştiee au fost declarate municipii, în 2001 comuna Geoagiu a fost ridicată la rang de oraş, iar în 2003 localiăţile Lupeni şi ul  deţine 14 oraşe, din care şapte sunt municipii (Deva – Vulcan au fost declarate municipii. În prezent judeţ ul  reşedinţa judeţului, Hunedoara, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, Brad, Vulcan şi Lupeni) şi 55 de comune (cu 457 sate) [după I. Mărculeţ  (coord.),  (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie,Edit. -130]. enciclopedie, Edit. Meronia, București, 2010, pag. 129-130]. 









 Agricultura. Premisele naturale, naturale, cultura plantelor

și creșterea animalelor  Agricultura cuprinde: cultura plantelor (cu circa 60% din totalul producţiei) și creșterea animalelor (cu 40%).

A. Premisele naturale ale activităţ ilor agricole Analizaţi textul de la pagina 77 din manual  – „A. Premisele naturale ale activităţ ilor ilor agricole” [Edit. Corint]  – și scrieţi în fișa de lucru: a. defini ţ ţia i a fondului funciar; R................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . b. importanţ a tereului arabil pentru ţara noastră; R................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. importanţ a terenurilor situate în regiunile de câmpie; R..................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. măsurile luate în scopul utilizării aproape a tuturor terenurilor din câmpie; R....................................................................  R.................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . e. principalele activităţi agricole din regiunile de deal și podiș; R........................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . f. principalele activităţ i agricole din regiunile de munte. R...................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . Analizaţi harta „Utilizarea terenurilor ” din manual [Fig. 1, pag. 79, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. tipul de teren dominant în regiunile de câmpie, în dealurile și podișurile joase; R........................................................... ...................................................... . b. două categorii de terenuri dominante în regiunile montane; R......................................................................................... ........................ . .............................................................................................................................................................................................. . c. tipul de vegetaţie din Delta Dunării. R.............................................................................................................................. .

B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică Analizaţi textul de la paginile 77 și 78 din manual – „B. Cultura plantelor și utilizarea lor economică” [Edit. Corint] – și scrieţi, în fișa de lucru, despre: a. cultura cerealelor; • speciile de cereale cultivate în România; R......................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • principalele regiuni cerealiere; R.......................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • modul de utilizare a cerealelor; R......................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • principalele platforme cu industrie a morărit ului ului și panificaţ iei; iei; R......................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. plantele b. plantele tehnice; • regiunile de cultivare a sfeclei de zahăr; R........................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . • regiunile de cultivare a inului și cânepei; R..........................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. . • centrele în care se produc textile din in și cânepă; R........................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . • regiunile geografice și statele de unde este adus bumbacul; .............................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . c. cultura cartofului; • regiunile geografice în care se cultivă cartoful; R................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . d. cultura legumelor și leguminoaselor; • regiunile în care se cultivă legume și leguminoase; R......................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . ţei-de-  vie (viticultură); e. cultura vi ţ  e  i-de- vie • principalele regiuni viticole; R............................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . ie; R............................................................................................................................................... • marile centre de vinificaţ ie; .............................................................................................................................................................................................. . f. cultura pomilor fructiferi (pomicultură); • regiunile geografice cu mari bazine pomicole. R.................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................

Cu ajutorul profesor ului ului de la clasă, marcaţ i pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 14, următoarele podgorii: 1. Cotnari - Iași - Huși, 2. Nicorești - Ivești, 3. Panciu - Odobești, 4. Dealu Mare, 5. Pitești, 6. Drăgășani, 7. din Sudul Olteniei, 8. Strehaia, 9. Arad - Teremia Mare - Buziaș, 10 Valea lui Mihai - Săcueni, 11. Târnavelor și Alba Iulia, 12. Niculiţel, 13. Murfatlar, 14. Ostrov.

C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere Analizaţi textul de la pagina 78 din manual – „C. Creșterea animalelor și utilizarea produselor animaliere” [Edit. Corint] – și scrieţi în fișa de lucru: a. regiunile de răspândire a bovinelor; R................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. centrele tradi ţ ţionale i onale de industrializare a laptelui; R............................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. zonele importante de creștere a porcinelor; R.................................................................................................................. . d. centrele de industrializare a cărnii; R................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . e. regiunile de răspândire a ovinelor; R.................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . f. centrele de prelucrare a lânii; R........................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . g. locul de cr eștere eștere a păsărilor  de  de curte; R........................................................................................................................... . h. răspândirea apiculturii; R .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. . i. regiunile cu sericicultură mai dezvoltată; R ....................................................................................................................... ....................................................................................................................... . .............................. .  î. centrele de prelucrare a mătăsii naturale. R......................................................................................................................

D. Regiunile agrogeografice agrogeografice ile agricole au anumite caracteristici legate de treptele de relief și de condiţiile climatice. Datorită acestui Activităţ ile fapt, în România se pot distinge mai multe regiuni agrogeografice, caracterizate de diferitele practici agricole predominante. Analizaţi harta „Regiunile agricole” din manual [Edit. Corint, pag. 79, Fig. 2] și scrieţi în fișa de lucru: a. regiunile cu agricultură mixtă*; R........................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. regiunile cu predominarea pomiculturii, viticulturii și creșterii animalelor ; R....................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. regiunile cu agricultură montană, cu preocuparea creșterii animalelor; R........................................................................  R........................................................................ . d. depresiunile intramontane cu agricultură mixtă; R............................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . e. regiunile e. regiunile piscicole. R......................................................................................................................................................... .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 (F).  ţ i cu aten   ţ i e propoz  ţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse  Citi  aten  pr opozi  i   Dacă afirmaţ iiii le sunt  ţi voi răspunsur il e corecte . sunt fal se, scri scri e  corecte (R.c.)  ezvoltată în Podișul Moldovei. _____ R.c .: 1. Sericicultura este mai d ezvoltată .: .............................................................. .

 ţel se găsește în Podișul Transilvaniei. Transilvaniei. _____ R.c .: 2. Podgoria 2. Podgoria Niculi ţel .: ............................................................. . și India _____ 3. Bumbacul 3. Bumbacul este importat din ţări precum China și . .: ............................................................ . .: R.c  .: .: …........................... . 4. Cea mai mare regiune piscicolă din România este Câmpia Bărăganului _____ . R.c  .: .: ……………............................................. 5. Sibiul nu face parte din centrele de prelucrare a lânii _____ . ............................................ . R.c 

Temă pentru acasă:  Realizaţi un scurt eseu prin care să explicaţi importanţa agriculturii pentru economia României. 

*



Cultura intensivă a plantelor și creșterea animalelor.







Industria energetică și industria energiei electrice Industria este o ramură a producţiei materiale, de exploatare a resurselor naturale şi de transformare a lor şi a produselor agricole în mijloace de producţie şi în bunuri de consum. ţi  textul de mai jos ( ). Citi ţ 

În România, primele activităţi industriale au apărut la sfârşitul secolului al XIX -lea. A constat în: exploatarea cărbunilor (în Depresiunea Petroşani), exploatarea şi prelucrarea petrolului (lângă Ploieşti), dezvoltarea metalurgiei feroase (la Reşiţa, Oţelu Roşu, Hunedoara, Călan), producerea cimentului etc. În primele decenii ale secolului al XX-lea a început exploatarea gazului metan, apariţia unor noi ramuri ale industriei chimice, producerea de automobile şi avioane (la Arad), motoare industriale (la Reşiţa) etc. După anul 1960 (în perioada socialistă), în România s -a trecut la un amplu proces de industrializare forţată a ţării, iar după 1990 (până în prezent) industria se află în restructurare. Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru:

a. momentul apariţiei primelor activităţi industriale în România; R..………………………………………… R..…………………………………………………………….. ………………….. . b. locul l ocul de exploatare a cărbunilor; R…………………………………………………… R………………………………………………………………………… ………………………………………… …………………….... . c . locul de exploatare şi prelucrare a petrolului; R……………………………………… R…………………………………………………………… ………………………………………... …………………... . d. centrele metalurgiei feroase; R………………………………………… R……………………………………………………………… ………………………………………… ………………………………….... …………….... . c. perioada în care a avut loc industrializarea forţată fo rţată a României; R……………………………………………… R……………………………………………………………. ……………. . d. situaţia industriei în prezent. R………………………………………………… R…………………………………………………………………………… ……………………………………………… ………………………. …. .  Între ramurile industriei se evidenţiază: industria energetică, industria energiei electrice, industria metalurgică, industria chimică, industria lemnului şi industria materialelor de construcţie.

A. Industria energetică Industria energetică cuprinde exploatarea petrolului, a gazelor naturale, a cărbunilor, a energiei eoliene și a apelor geotermale. Analizaţi textul de la pagina 86 – „A. Industria energetică” – și figura 1 – „România – resurse energetice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. regiunile de exploatare a petrolului  a petrolului ; R.............................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. regiunile de exploatare a gazelor naturale (gaz metan și gaze asociate); • gaz metan; R...................................................................................................................................................................... . • gaze asociate; R................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. cărbuni (huilă și lignit); • huilă; R............................................................................................................................................................................... . • lignit . R............................................................................................................................................................................... .

Energia eoliană este mai intensă în Podișul Dobrogei, în estul Câmpiei Române, în regiunea montană înaltă etc., iar sursele geotermale se găsesc, în special, în vestul ţării, pe un aliniament situat între Băile Felix și Buziaș. B. Industria energiei electrice

Energia electrică este indispensabilă unei economii moderne, aceasta fiind folosită în celelalte ramuri industriale,  în agricultură, în construcţii, în transporturi, pentru iluminatul public etc.Pentru etc. Pentru producerea sa, în România sunt utilizate variate resurse naturale: gaze naturale, cărbuni, hidroenergie, energie nucleară etc. Analizaţi textul de la pagina 86  –  „B. Industria energiei electrice”  – și figura 3  –  „România –  principalele centrale electrice” [pag. 87] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:

a. cele mai importante termocentrale* ; R.............................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. cele mai mari hidrocentrale și a pele curgătoare pe care au fost amenajate; R.............................................................. ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. localitatea în care a fost amenajată singura c entrală entrală nucleară din ţ ară. R..................................................................... .  Analizaţi

diagrama alăturată (→) și scrieţi, în fișa de lucru, ponderea energiei electrice produsă în România de: • termocentrale: R.................................................. • centrală nucleară: R............................................. • hidrocentrale: R.................................................... • alte tehnologii: R................................................ .

STRUCTURA PRODUCŢIEI ENERGIEI ELECTRICE

Tipurile de centrale utilizate pentru producerea energiei electrice: A – termocentrale B – centrală nucleară C – hidrocentrale D – alte tehnologii

(surse)  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos: 1. Gaz metan se exploatează din: a. Podișul Dobrogei b. Podișul Mehedinţi c. Podișul Transilvaniei 2. Hidrocentrala Vidraru este situată pe râul: a. Argeș b. Bistriţa c. Lotru 3. Huilă se găsește în Depresiunea: a. Brașovului b. Maramureșului c. Petroșani 4. Din Podișul Getic se exploatează: a. cărbune brun b. huilă c. lignit 5. Termocentrala Brazi este situată în: a. Carpaţii Orientali b. Câmpia de Vest c. Câmpia Română 6. Din Platforma continentală a Mării Negre se exploatează: a. cărbuni superiori b. petrol c. substanţe radioactive 7. Hidrocentrala Por ţile de Fier I este situată îmtre România și: a. Bulgaria

 b. Serbia

c. Ungaria

8. O salbă de hidrocentrale a fost construită pe râul: a. Bistriţa b. Someșul Mare

c. Târnava Mică

Temă pentru acasă:  Explicaţi: a) importanţa enegiei electrice pentru dezvoltarea socio-economică a României;  R........................................................................  R........................................................................................................ .................................................................. .................................................................... .................................. .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ .......................................................................... ...................................... .................................................................... .................................................................. ................................................................... ................................. ……………………………………………... ................................................................. ................................................................................................... ............................................ .......... . a) necesitatea înlocuirii cărbunilor cu alte surse energetice.  R........................................................................  R........................................................................................................ ..................................................................... .................................................................... ............................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ................................................................ .................................................................... ...................................... .......................................................................... ...................................... .................................................................... ..................................................................... ..................................................................... ................................ ……………………………………………... ................................................................. ................................................................................................... ............................................ .......... .  *







Termocentralele utilizează în procesul tehnologic cărbuni (76,7%) şi hidrocarburi (23,3%).



 Alte ramuri industriale 

Industria metalurgică

Cuprinde: industria siderurgică, metalurgia neferoasă industria constructoare de maşini.

A. Industria siderurgică utilizează minereul de fier, cocsul, manganul etc. ria siderurgică – resurse şi centre principale (1990 -2010) -2010)”  – Analizaţi figura 1 – „Indust ria  – din manual [pag. 89, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:

a. regiunile de exploatare a minereului de fier; R…………………………………………… R…………………………………………………………………… …………………………………….. …………….. . …………………………………………………………………………………………………………………………………………... . b. regiunea de exploatare a manganului. R………………………………… R………………………………………………………… ……………………………………………… …………………………….. …….. .  În prezent, centre siderurgice cu profil complex complex se găsesc la Galaţi, Hunedoara şişi Reşiţa. B. Metalurgia neferoasă utilizează: cuprul, plumbul, zincul, aurul, argintul şi bauxita. -2010)”  – Analizaţi figura 2 – 2  – „Metalurgia neferoasă (1990 -2010)  – din manual [pag. 89, Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru:

a. regiunile de exploatare a minereurilor complexe; R…………………………………………… R…………………………………………………………………… ………………………………... ………... ………………………………………………………………………………………………………………………………………….. . b. regiunea de exploatare a minereurilor auro-argintifere; R………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….. . ............. . c. regiunea de exploatare a bauxitei; R…………………………………… R………………………………………………….……… …………….………………………….......... …………………....................... d. centrele de prelucrare a minereurilor complexe; R………………………………………… R………………………………………………….…………… ……….…………………………... ……………... …………………………………………………………………………………………………………………….…………………….. . e. centrele de producere a aluminei (din bauxită); R………………………………………… R………………………………………………….…………… ……….…………………………... ……………... . f. centr u de producere a aluminiului (din alumină). R………………………………………………… R………………………………………………….…………………… .………………………….. …….. . C.

Industria constructoare de maşini

produce: utilaje, diferite mijloace de transport*,

produse electronice şi

electrotehnice.

Analizaţi figura 3 – 3 – „Industria constructoare de maşini – centre principale (1990-2010)”  –  – din manual [pag. 89, Edit. Corint] și scrieţi, în fișa de lucru, centrele foarte mari şi mari constructoare de maşini.

R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….. .  Industria

chimică

clorosodică, industria acidului sulfuric, industria petrochimică, industria îngrăşămintelor chimice, industria celulozei şi hârtiei şi industria farmaceutică şi cosmetică.  În procesul tehnologic utilizează: sarea (din Depresiunea Colinară a Transilvaniei – de la Ocna Dej, Ocna Mureş, Praid  –, şi Subcarpaţi – de la Târgu Ocna, Slănic, Ocnele Mari), piritele cuprifere, sulful, potasiul, petrolul, gazele Cuprinde: industria

naturale, lemnul, stuful, paiele etc. Analizaţi harta de mai jos („România.

Industria chimică” ) și scrieţi, în fișa de lucru, centrele în care se

fabrică:

a. produse clorosodice; R…………………………………… R……………………………………………………..........................……… ………………..........................…………………………… ……………………………. ………. . b. acid sulfuric; R……….……………………………………………………………………………………………………………... . c. produse petrochimice; R…………………………………………………………………………………………………………... . d. îngrăşăminte chimice; R………………………….……………………………………………………………………………….. . …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

*

Autoturisme, la Mioveni şi Craiova.

e. celuloză şi hârtie; R………………………... ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….………. ……..…………………… ..….…………………… . f. produse farmaceutice

şi cosmetice. R…………………..….… ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………... ................. ………………………….. ………………………… . 

Industria lemnului

Produce: cherestea, plăci aglomerate şi fibrilemnoase, placaje, furnire, mobilă, instrumente sportive şi muzicale, chibrituri etc.

Cele mai multe centre de prelucrare primară a lemnului se găsesc în Carpaţii Orientali, iar importante combinate de prelucrare complexă a lemnului se găsesc la Sighetu Marmaţiei, Suceava, Târgu Jiu, Arad, Caransebeş,  Blaj, Bucureşti, Constanţa etc. - Cum explicaţi numărul mare de centre de prelucrare a lemnului în Carpaţii Orientali?

Arătaţi, pe harta murală a României, centrele de prelucrare primară a lemnului ( Sighetu Sighetu Marmaţiei, Suceava, Târgu Jiu, Arad, Caransebeş, Blaj, Bucureşti şi Constanţa ). 

Industria materialelor de construcţie

Utilizează diferite tipuri de roci şi este foarte diversificată. Se produce ciment (la Câmpulung, Bicaz, Medgidia, Comarnic etc.), var, azbociment, sticlă, ceramică etc. Cu ajutorul documentului (DOC) 3 din manual [pag. 91, Edit. Corint], completaţi propoziţiile de mai jos. 1. Granitul şi

andezitul fac parte din categoria rocilor ……………………………………………… …………………………………………………………………… ……………………………. ………. . 2. Din Munţii Măcinului se exploatează ………………………………………… ………………………………………………………………… …………………………………………… …………………………. ……. . 3. Marmura, rocă cristalină, se exploatează din ………………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………... …………………... . 4. Şisturile verzi sunt prezente în ………………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………… …………………………………… ……………… . 5. Calcarele sunt localizate în ………………………………………… ……………………………………………………………… …………………………………………… ………………………………………. ………………. . Știa ţi că ...

• Iacobdeal este cea mai mare carieră de granit din România? Este situată în nord -vestul Masivului Dobrogei de Nord, în comuna Turcoaia, şi este cunoscută din vremea ocupaţiei turceşti. În prezent are mai multe fronturi de lucru, în văile Mărgăritei, Şerpilor, Talienilor şi Burlacului. • Ruschiţa este cea mai mare carieră de marmură din ţara noastră? Este situată în Munţii Poiana Ruscă (la 800 m altitudine), în comuna Rusca Montană. Arhitectul austriac Johann Bibel, care a redescoperit zăcământul, a supranumit -o cariera „a magyar Carrara”. Între 1884 şi 1960, extracţia rocii s -a făcut în formă de clopot răsturnat şi a atins adâncimea de 130 m. După anul 1960 exploatarea s -a realizat în felii orizontale şi  fâşii  fâşii longitu longitudina dinale. le. În 2001 2001 a intrat intrat în exploat exploatare are o carieră carieră nouă. nouă. Mar Marmur muraa de Ruschiţa Ruschiţa este apreciată apreciată şi peste peste hotare, fiind exportată în Ungaria, Franţa, Italia S.U.A., Germania, Australia, Egipt etc. 









Transporturile și telecomunicaţ iile iile A. Axe naturale cu importanţă naţională ea diversificată de căi de comunicaţ ie: ie: feoviare  feoviare  (circa 11.500 km), rutiere (72.800 km), România are o reţ ea navigabile interne (1.690 interne (1.690 km), maritime și aeriene. aeriene.

Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, definiţi căile de comunicaţie. ie feroviare” – și Căile de comunica ţ ie ie feroviare. Analizaţi textul de la pagina 98 – „Căile de comunicaţ ie figura 1 – „Principalele căi ferate și porturi ” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. direc ţ ţia i a magistralelor feroviare; R....................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. principalele b. principalele poduri feroviare; R........................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. principalele puncte de frontieră; R...................................................................................................................................... ............................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . d. principalele magistrale feroviare și statele cu care ........................... care fac legătura. R.................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . ie rutiere”  – și ie rutiere. Analizaţi textul de la pagina 98  –  „Căile de comunicaţ ie Căile de comunicaţ ie figura 4 – „Principalele căi rutiere și aeroporturi ” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. principalele a. principalele rute internaţ ionale; ionale; R..................................................................................................................................... . b. traseul rutei E60; R............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . c. traseul rutei E70; R............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . d. traseul rutei E85; R............................................................................................................................................................. ..................................................................................................................................................................................……… ....................................……….. e. principalele puncte de frontieră rutiere; R........................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . f. reţeaua de autostrăzi ; R...................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . g. principalele poduri rutiere și apele peste care au fost construite. construite. R...................................................................................  R................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Transporturile fluviale. Analizaţi textul de la pagina 98  –  „Transporturile fluviale”  – și figura 1  –  „Principalele căi ferate și porturi ” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. unităţile acvatice pe care se efectuează transporturi fluviale; R......................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .

b. principalele porturi dunărene; R......................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . c. porturile c. porturile fluvio-maritime; R................................................................................................................................................ . d.  principalele caracter istici istici ale Canalului Dunăre–Marea Neagră și importanţ a lui pentru navigaţia fluvială. R............................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Transporturile Transporturile maritime. Analizaţi textul de la pagina 98  –  „Transporturile maritime”  – și figura 1  –  „Principalele căi ferate și porturi ” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. porturile a. porturile maritime ale ţării; R............................................................................................................................................... ............................... .............................................................................................................................................................................................. . b. porturile dunărene până la care pătrund vasele maritime mici. mici. R...................................................................................... ..................... .............................................................................................................................................................................................. .

Transporturile Transporturile aeriene. Analizaţi textul de la pagina 98  – „Transporturile aeriene externe”  – și figura 4  – „Principalele căi rutiere și aeroporturi ” [pag. 99] – din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru: a. aeroporturile internaţ iionale; onale; R............................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . b. alte aeroporturi. R............................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. .

Transporturile Transporturile speciale. Analizaţi textul de la pagina 98 din manual [Edit. Corint] și scrieţi în fișa de lucru tipurile de transporturi speciale. R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

B. Telecomunicaţiile Telecomunicaţ iiiile reprezintă un sistem de transport a informaţ iilor iilor la mare distanţă. Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, scrieţi, în fișa de lucru, sistemele de telecomunicaţii cunoscute. R............................................................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. .

Temă pentru acasă: Citi ţ   ţ i cu aten ţ ie  ţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţ urile ie propozi ţiile urile sunt adevărate (A) sau false ( false (F). Dacă afirmaţ iile iile sunt false, scrie ţi voi răspunsurile corecte ( R.c.  ). R.c. ).  _____ R.c  1. Portul 1. Portul Giurgiu este este de tip fluvio-maritim. .: .: ........................................................................ .................................................................................. .......... .  _____ R.c  construit peste râul Siret  2. Podul de la Ungheni a fost construit . .: ................................................................ . .: R.c  ruta E85 _____ 3. Punctul de frontieră Siret este situat pe ruta . .: .: ..................................................................... ..................................................................... .  _____ R.c  4. Sectorul rutier Pitești–București este situat pe ruta E60. .: .: ..……................................................ ................................................ . R.c  .: .: ………...........................................…................... ......................…................... . 5. În România se găsesc 8 magistrale feroviare _____ .  _____ R.c  .: ………........................…................... . .: 6. Canalul Dunăre–Marea Neagră are lungimea de 64 km. R.c  Si ret și Bega _____ .: .: ………........................….. ………........................….............. . 7. Sectoarele de râuri interne navigabile sunt pe Siret . R.c  Kogălniceanu se găsește în Timișoara Timișoara _____ .: .: ……........................…............... ……........................…................... . 8. Aeroportul Mihail Kogălniceanu .











Comerţ ul ul interior și turismul Sectorul ter ţiar ţiar include activităţile economice care nu transporturile, telecomunicaţ iile, iile, educaţia, cultura, sănătatea.

-un produs: comer ţ ţul, u  l, turismul, se materializează într -un

A. Comerţul interior Comer ţ ţul u  l interior cuprinde toate schimburile economice care se produc pe teritoriul naţ ional. ional. Analizaţi figura 2 din manual [ „Structura  „Structura comerţului interior după

forme de proprietate” , Edit. Corint, pag. 97] și

scrieţi, în fișa de lucru, formele de proprietate din compunerea comerţului interior din România și procentele acestora (%).

• ............................................................................................................................................................................................; .................................................................; • ............................................................................................................................................................................................; ................................................................ . • ........................................................................................................................................................................................... uri se evidenţiază produsele alimentare și bunurile de consum.  În cadrul vânzărilor de mărf uri Analizaţi figura 3 din manual  „Structura [ „Structura vânzărilor pe grupe de mărfuri” , Edit. Corint, pag. 97] și scrieţi, în

fișa de lucru, proporţiile (%) următoarelor grupe de mărfuri:

• produse alimentare = . . . . . . . . . . • produse neagricole = . . . . . . . . . . • bunuri de consum nealimentare = . . . . . . . . . .

• produse agricole brute = . . . . . . . . . . • alte vânzări = . . . . . . . . . . • alte mărfuri = . . . . . . . . . .

 Exerciţiu: Arg umentaţi taţi importan importanţa ţa comer comerţulu ţuluii inter interior ior pentru pentru activităţ activităţile ile socio socio- economice economice din România. iţiu: Argumen

 R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… …………………………………. …………………..… .… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………….. .

B. Turismul Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, definiţi turismul. ial turistic, iar pr in România este considerată o ţară cu un important potenţ ial in natura activităţilor turistice se găsesc mai multe tipuri și categorii de turism, cum ar fi: balneoclimateric, hibernal și al sporturilor de iarnă, litoral  și cultural. Analizaţi textul de la pagina 96 din manual – „B. Turismul ” [Edit. Corint] – și scrieţi în fișa de lucru: a. principalele a. principalele staţ iuni iuni balneoclimaterice; R........................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . b. principalele b. principalele staţ iuni iuni destinate turismului hibernal; R........................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . c. principalele c. principalele staţ iuni iuni destinate turismului litoral; R............................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. regiunile geografice și centrele urbane cu turism cultural; R.............................................................................................. .............................. .............................................................................................................................................................................................. . e. mun e. munţi în care se practică drumeţ iile. iile. R............................................................................................................................. . Analizaţi figura 1 din manual [ „Regiuni,  „Regiuni,

areale și centre turistice” , Edit. Corint, pag. 97] și scrieţi în fișa de

lucru: a. orașele cu important potenţ ial ial turist ic ic din Depresiunea Colinară a Transilvaniei; R........................................................... ................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. . b. orașele cu import ant ant potenţ ial ial turistic din Dobrogea; R...................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . c. staţ iunile iunile montane din Valea Prahovei; R........................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . d. castelele de importanţă turistică; R.................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . e. mânăstirile și bisericile din Bucovina; R............................................................................................................................. .............................................................................................................................................................................................. . f. mânăstirile și bisericile din regiunea Târgu Neamţ ; R......................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. . g. mânăstirile și bisericile din Subcarpaţ iiii Getici; R................................................................................................................ .............................................................................................................................................................................................. . h. localităţile cu biserici din lemn din Maramureș. R............................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................. .  Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

 ţ i cu aten   ţ i e pr opozi   ţiile de mai m ai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt Citi  opozi  .  Dacă afirmaţ iiii le sunt sunt fal se, scri scri e   ţi voi răspunsur il e corecte corecte (R.c.) 

adevărate (A) sau f alse   (F).

 _____ R.c  1. Sta ţiunea Băile Felix este pentru turism hibernal  . .: .: ...................................................................... ...................................................................... . R.c  găsește în Dobrogea _____ 2. Mânăstirea Putna se găsește . .: .: ..................................................................... ................................................................................. ............ .  _____ R.c  3. Neptun și Eforie sunt staţ iuni iuni litorale. .: .: .................................................................... ....................................................................................... ................... . R.c  construită o mare biserică din lemn _____ .: .: …...................................................…......... . 4. La Bran a fost construită . Prahovei. _____ R.c .: .: ………........................….. ………........................…....... . 5. Sta ţiunea montană Bușteni a fost construită în Valea Prahove caracteristice Maramureşului Maramureşulu _____ i. .: …........................................................ . .: R.c  6. Bisericile din lemn sunt caracteristice  ) a fost construit în perioada perioada medievală _____ R.c  7. Tropaeum Traiani (de la Adamclisi ) . .: .: …........................ .  _____ R.c  8. Castelul de la Carei este situat în unitatea de relief numită Dealurile de Vest  . .: .: …..................... .

Temă pentru acasă: Caracterizaţi turismul din orizontul local. 1)   R……………………………………  R…………………………………………………… …………………………………… ……………………………………… …………………………………… ………………………………… ……………… .. ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………….. . 1) La indicaţia profesorului de la clasă, poate fi caracterizat turismul din localitatea de do miciliu sau din judeţ.

Știa ţi că ...

•Băile Herculane este cea mai veche staţ iune balneoclimaterică din ţară? Își are originea în epoca stăpânirii romane. Ea a fost vizitată de împărăteasa Austriei, Elisabeta („Sisi”), care a fost găzduită într -o vilă construită în stil rococo. •Eforie Sud este cea mai veche sta ţiune balneoclimaterică de pe litoralul românesc. Aici, Ai ci, primul hotel și cele dintâi amenajări balneare au fost construite în 1892, dar a devenit staţiune în 1912. În perioada interbelică a purtat numele de Carmen Silva (pseudonimul de poetă al reginei Elisabeta a României). 









România în Europa şi în lume. Locul României în economia europeană şi în lume După întinderea teritoriului, România se află pe locul lo cul 83 în lume, iar prin numărul locuitor ilor, pe locul 57. Din anul 1955, România face parte din cea mai importantă organizaţie internaţională din lume – Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Obiectivele principale ale organizaţiei sunt: - menţinerea păcii şi securităţii internaţionale; - respectarea drepturilor omului; - dezvoltarea economică şi asistenţa mutuală.

Din anul 2004, ţara noastră face parte din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN sau NATO), cea mai importantă alianţă politico-militară din lume, formată din state independente interesate de menţinerea păcii şi apărarea propriilor independenţe, prin solidaritate politică şi printr -o forţă militară corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor de agresiune împotriva ei sau a statelor membre. stat membru al O rganizaţiei rganizaţiei N aţiunilor aţiunilor Unite. Exerciţiu: Arătaţi Exerciţiu: Arătaţi beneficiile României ca stat  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………….. ….. ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………….. .

di n harta CONFLICTELE INTERNE DIN ZONA EXTINSĂ A Exerciţiu: Pe Exerciţiu:  Pe baza informaţiilor din alăturată („Conflictele interne din Zona MĂRII NEGRE Extinsă a Mării Negre”) , , explicaţi necesitatea  României de a f ace o structură ace parte dintr-  militară importantă cum este OTAN (NATO).  R……………………………………  R……………………………………………………. ………………..... ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ……………………………………………………... .

Datorită poziţiei geografice şi specificului economico-geografic, România face parte din mai multe ansambluri economice.  [pag. 102, Edit. Corint] – şi scrieţi, în Citiţi textul din manual – „A. Specificul economico-geografic al României”  [pag. fişa de lucru, caracteristicile economico-geografice ale ţării noastre.

R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………… . ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

Din anul 2007, România este stat membru al Uniunii Europene (UE). Uniune economică şi politică, UE funcţionează printr -un sistem de instituţii supranaţionale independente şi interguvernamentale care iau decizii prin negocieri între statele membre. „Europa. Ansambluri economice”  ) şi scrieţi în fişa de lucru: Analizaţi harta de mai jos ( „Europa. Ansambluri

a. numărul statelor care compun Uniunea Europeană; R………………………………………………… R……………………………………………………………………… ……………………... ... . b. poziţia geografică a României în cadrul Uniunii Europene; R………………………………………… R……………………………………………………………….... …………………….... . c. numele structurii economice vecină cu România; R………………………………………………………………………….... . d. numele ansamblului economic din care face parte Republica Moldova. R……………………………………… R………………………………………………….. ………….. . Temă pentru acasă: 1. C u ajutorul Atlasului geografic, scrieţi numele statelor care compun U niunea Europeană.  R……………………………………  R…………………………………………………… ………………………………… …………………………………… ………………………………… ………………………………… …………………… … .. ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… .. . 2.  Pe baza informaţiilor pe care le deţineţi, arătaţi avantajele României ca stat membru al Uniunii  Europene.

………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………….. . 









Caracteristici ale mediului înconjurător Mediul înconjurător  reprezintă totalitatea elementelor, proceselor şi fenomenelor naturale, precum şi a celor introduse de om ce caracterizează un anumit teritoriu şi în care îşi desfăşoară activitatea societatea omenească. Cuprinde: elemente, fenomene şi procese naturale şi elemente, fenomene şi procese introduse de om. Cu ajutorul textului din manual, „A. Ce este mediul înconjurător”  [pag. 106, Edit. Corint], completaţi, în tabelul de mai jos, elementele componente ale mediului înconjurător . Elemente, fenomene şi procese naturale Elemente, fenomene şi procese introduse de om

De-a lungul timpului, intervenţia umană asupra mediului natural a determinat transformarea acestuia (antropizarea mediului). mediului). Transformarea foarte puternică a mediului natural s-a produs în regiunile marilor oraşe (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara etc.), în regiunile cu mari complexe industriale (Galaţi, Baia Mare, Reşiţa, Cluj -Napoca, Craiova, Piteşti, Bacău ş.a.)* şi în regiunile de exploatare a resurselor subsolului (Bazinul Petroşani, Bazinul Motru-Rovinari, Podişul

Târnavelor etc.). Cu ajutorul hărţii „România – gradele de transformare a peisajului şi a mediului înconjurător” din manual  [Fig. 1, pag. 107, Edit. Corint], completaţi pentru unităţile/subunităţile de relief din tabelul de mai jos, gradul de transformare a mediului natural, utilizând simbolurile: , pentru transformare redusă, , pentru transformare moderată, , pentru transformare puternică. Unitate/subunitate de relief

Simbol

Unitate/subunitate de relief

Câmpia Română Câmpia de Vest Delta Dunării Câmpia Moldovei Podişul Sucevei Podişul Mehedinţi Podişul Getic

Câmpia Transilvaniei Subcarpaţii Transilvaniei

Masivul Dobrogei de Nord

Depresiunile intramontane

Simbol

Dealurile de Vest

Subcarpaţii Carpaţii Meridionali Munţii înalţi din Carpaţii Orientali Munţii Banatului

Cu ajutorul hărţii „România – gradele de transformare a peisajului şi a mediului înconjurător” din manual  [Fig. 1, pag. 107, Edit. Corint], Corint], identificaţi şi scrieţi, în fişa de lucru, ariile afectate a fectate de fenomene de degradare. R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... . Precizaţi o cauză a declanşării proceselor de degradare a mediului în regiunile de mai sus.R………………..… ... . Caracteristicile elementelor mediului înconjurător sunt determinate de  poziţia geografică la nivelul Globului, Europei şi ţării , de particularităţile relieful major şi de gradul de antropizare a mediului .  În România se găsesc trei etaje principale principale ale mediului: montan, de dealuri şi de câmpie. Temă pentru acasă:  Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, a textului din manual şi a hărţii „România –  principalele –  principalele tipuri de medii” [Fig. 1, pag. 109, Edit. Corint], caracterizaţi mediile înconjurătoare din Câmpia Bărăganului, Podişul Sucevei  şi  şi Grupa Parâng . În caracterizare se va avea în vedere: poziţia geografică, tipul/tipurile de mediu, caracteristicile reliefului, particularităţile climatice, vegetaţia, fauna, solurile şi gradul de transformare t ransformare antropică. 

*





 În majoritatea cazurilor, regiunile industriale corespund marilor oraşe.





Regiunile geografice ale României -un grad ridicat de omogenitate în desfăşurarea elementelor Regiunea geografică = un spaţiu caracterizat printr -un fizico-geografice şi umane. Integrarea României în Uniunea Europeană (în 2007)  a impus propunerea de constituire a unor noi teritorii administrative numite regiuni de dezvoltare. Acestea sunt în număr de opt. Analizaţi harta de mai jos („România. Regiunile de dezvoltare” ) și scrieţi în fișa de lucru: a. numele regiunilor de dezvoltare;

R……………………………………… ………………………………………... ………………………………………... ………………………………………... ………………………………………... ………………………………………... ……………………………………… ... …………………………………….… . b. numele regiunii de dezvoltare în care locuiţi; R…………………………………… . . c. numele judeţelor care intră în compunerea regiunii de dezvoltare

în care locuiţi. R…………………….. ………………………………………... …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

Analiza regiunii de dezvoltare Bucureşti -Ilfov Citi ţ  ţi  textul de mai jos ( ).

ul Ilfov, Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (1.820 km2), compusă din Municipiul Bucureşti şi judeţ ul se află situată în partea centrală a Câmpiei Române, numită Câmpia Vlăsiei. Relieful are altitudini între 60 și 116 m și este alcătuit din roci sedimentare sedimentare (loess, nisipuri, argile nisipoase și pietrișuri). În cuprinsul Câmpiei Vlăsiei se disting mai multe subdiviziuni (Câmpia Snagovului, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Câmpul Câlnăului ș.a.) separate de văi (Ialomiţei, Pasărea, Colentina, Dâmboviţa ș.a.) cu lunci și terase. elei hidrografice. Se evidenţiază: a) o reţea alohtonă, În regiune, relieful și clima imprimă trăsăturile reţ elei tranzitorie, cu debite mai mari (Ialomiţa, Colentina, Dâmboviţa, Sabar și Argeș) și b) una autohtonă, secundară, secundară, cu debite reduse (Snagov, Vlăsia, Pasărea, Șindriliţa, Câlnău ș.a.). Lacurile, după originea cuvetei, se împart în două categorii: naturale (limanuri fluviatile: Snagov, Căldărușani ș.a.; lacuri de depresiuni sau crovuri, în văile Cociovaliștea, Pasărea, Șindriliţa ș.a.) și antropice, pe râurile Colentina (L. Herăstrău, L. Cernica ş.a.), Dâmboviţa (L. Morii), Argeș (L. Mihăilești) ș.a.

Pe baza textului de mai sus ( ), scrieţi în fișa d e lucru:

a. tipul genetic de relief din regiunea analizată;R………………………………………………………………………………… analizată; R………………………………………………………………………………… . b. patru subdiviziuni ale Câmpiei Vlăsiei; R…………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... . c. pat ru ru ape curgătoare alohtone; R………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... . d. cinci ape curgătoare autohtone; R…………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….. . . e. două limanuri fluviatile; R………………………………………………………………………………………………………….... f. patru lacuri antropice. R……………………………………………………………………………………….…………………….. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

 În regiune, densitatea medie a populaţiei este de 1.248,4 loc./km2, cu aproape 15 ori mai mare decât media pe ţară. Explicaţi acest aspect. Datorită prezenţei Municipiului Bucureşti, 90,1% din totalul populaţiei trăieşte în mediul urban.  Analizaţi diagrama de mai jos ( ).  Analizaţi tabelul de mai jos ( ).

NUMĂRUL REPREZENTANŢILOR

PRINCIPALELE CONFESIUNI DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI-ILFOV (2011) Confesiunea Număr credincioşi

PRINCIPALELOR PRINCIPALELOR ETNII DIN REGIUNEA DE DEZVOLTATE BUCUREŞTI -ILFOV (2011)

Ortodoxă  Romano-catolică  Reformată  Penticostală  Greco-catolică  Baptistă  Adventistă de ziua a şaptea  Musulmană 

1.622.575 28.768 1.384 6.467 4.230 3.986 4.909 10.507 2.164 2.344 1.183 2.074 1.559

Martorii lui Iehova

Creştină după Evanghelie  Creştină de rit vechi  Evanghelică lutherană  Mozaică 

Pe baza diagramei, scrieţi în fişa de lucru: a. numărul românilor din regiune; R……………………….. R……………………….. . Pe baza tabelului de mai sus, scrieţi, în fişa de b. a doua etnie şi numărul reprezentanţilor acesteia; lucru, numele principalelor opt confesiuni în ordine R……………………………………………………………… . descrescătoare. R ……………………………………………. ……………………………………………. c. numele etnicilor situaţi pe locurile 3, 4, 5, 6 şi 7. …………………………………………………………………… R…………………………………………………………………. ………………………………………………………………….... …………………………………………………………………… …………………………………………………………………… ………………………………………………………………….. . ………………………………………………………………….. . Explicaţi numărul mare al chinezilor în regiune. - Explicaţi  În prezent, structura așezărilor umane din Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este constituită din 9 orașe (Bragadiru, Bucureşti, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari) şi  91 de sate. Așezările rurale au, în general, morfostructura adunată și au fost grupate în 32 de comune.

Arătaţi, pe harta murală a României, oraşele Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti -Leordeni şi Voluntari . Sub aspect socio-economic,

Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai dezvoltată din ţară, majoritatea unităţilor economice şi instituţiilor culturale fiind concentrate în Municipiul Bucureşti.

Temă pentru acasă:  Înlocuind cifrele cu

litere pe verticala A-B ve ţ i ob ţ ine ine numele unei specii de ăsări pe cale de dispariţ ie, ie, iar pe orizontale numele

unor specii de mamifere și păsări care trăiesc pe Bucureşti-Ilfov. teritoriul Regiunii de dezvoltare Bucureşti

Știa ţi că ...

• localitatea Otopeni a fost declarată oraș în anul 2000? În acesta se găsește cel mai mare aeroport din România („Henri Coandă“). • localităţile Popești-Leordeni și Voluntari au intrat în categoria orașelor în anul 2004? • cel mai mare val de urbanizare din regiune a avut loc în anul 2005? Atunci au fost declarate orașe localităţile Chitila, Pantelimon, Măgurele și Bragadiru. 









Elemente ale dezvoltării durabile Dezvoltarea durabilă urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. În acest sens, un rol important îl ocupă asigurarea unui mediu optim de viaţă. Din cauza exploatării şi prelucrării resurselor naturale, în unele regiuni mediul înconjurător este intens degradat. Pe baza textului din manual [pag. 112, Edit. Corint], Corint], scrieţi în fișa de lucru: a. măsurile destinate reducerii cantităţilor de poluanţi:

R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

b. măsurile menite conservării caracteristicilor actuale ale mediului înconjurător: R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

c. măsurile destinate reconstrucţiei ecologice a unor teritorii cu degradare pronunţată: R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... .

d. acţiunile destinate realizării educaţiei privind mediul înconjurător: R………………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………... . Asemănător celor prezentate mai sus, un rol important îl deţine „adoptarea unei legislaţii corespunzătoare şi globale care să aibă în vedere poziţia prioritară a calităţii mediului asupra altor elemente din natură” [O. Mândruţ, Edit. Corint, pag. 112]. Temă pentru acasă:  Identificaţi măsurile destinate protejării mediului înconjurător înconjurător din localitatea în care aveţi domiciliul. 









BIBLIOGRAFIE Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii și tehnici didactice activizante, cu aplicare în geografie, Edit. Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Dumitru M., Szepesi Al., Szepesi Manuela, Cruceru N., Mărculeţ I.: Bucureşti. Hărţi pentru studiul orizontului local (Planşă) , SC. NOBLE HOUSE DIDACT SRL, Brăila, 2009. ionar de  geografie Erdeli Ge. (coord.), Cândea Melinda, Braghină C., Costachie S., Zamfir Daniela: Dic ţ ionar  geografie umană,

Edit. Corint, București, 1999. Georgescu F.: Pagini din trecutul Bucureştilor, Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti, 1959. Giurcăneanu Cl., Muşat Iuliana, Ghica Gh.: Geografia României, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.  „Dimitrie Cantemir”  Cantemir”  –  Facultatea de Ielenicz M.: Dealurile şi podişurile României, Universitatea Creştină  „Dimitrie Geografia Turismului, Sibiu, 1996. Ielenicz (coord.), Comănescu Laura, Mihai B., Nedelea A., Oprea R., Pătru Iuliana : Dic ţionar  ţionar de geografie geografie fizică fizică , Edit. Corint, București, 1999. Marin Luminiţa, Anastasiu Viorela: Geografia României. Exerciţii geografice şi teste - grilă,  grilă, Edit. ALL, Bucureşti, 1997.  I.: 1930- 2002. Mărculeţ  I.:  2002. Aspect Aspectee privind privind germanii germanii din România, România, Historia, nr. 88, București, 2009. Mărculeţ   I.: Jude I.:  Jude ţ ul ul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-14111-5, Voluntari, 2013. Mărculeţ I.: Utilizarea fișei de lucru la clasa a V -a, pentru cunoașterea geografiei orizontului local (Municipiul București) , Funigei,  , Funigei, Nr. 24-25, București, 2014. Mărculeţ I.: Geografia României. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VIII -a, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-018369-6, Voluntari, 2015. Mărculeţ  I., Mărculeţ  Cătălina: Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare a României. Observaţ  ii  geodemogra  geodemografice fice, Comunicări Știinţ ifice, ifice, VI, Edit. Samuel, 2007. Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspec Graţianca:  Aspecte te privind geomorfol geomorfologia ogia şi hidrografia hidrografia Municipiul Municipiului ui Bucureşti, Bucureşti, Funigei, Nr. 10-11, București, 2007. Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina :  Aspecte  Aspecte privind clima Europei Europei şi a României României , Liceul – prezent și viitor, Vol. V,

Bucureşti, 2008. Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Municipiului Bucureşti –   Aspecte istorico-geografice, Funigei, Nr. 14-15, București, 2009.   I. (coord.), Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V.: Superlativele României. Mică enciclopedie, Mărculeţ  I. Edit. Meronia, București, 2010. Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspec Graţianca:  Aspecte te privind privind particularit particularităţile ăţile climatic climaticee ale Municipiului Municipiului Bucureşt Bucureşti,i, Funigei, Nr. 16-17, București, 2010. Mărculeţ I., ţ I., Biriș Dorina: Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activităţi de învăţ are. Clasa a IV-a, ISBN 978-973-0-15527-3, 978-973-0-15527-3, Blaj, 2013. XXI-lea, Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Problema energiei în Zona Extinsă a Mării Negre la începutul secolul  ui al XXI-lea, Anuarul Muzeului Marinei Române, tom XVII, Constanţa, 2014. Mândruţ O.: Geografia României, Edit. Corint, Bucureşti, 2000 şi 2008.  Arad, 2002. Mândruţ O.: România. Geografie regională, Universitatea de Vest „Vasile  „Vasile Goldiş”  Goldiş”  Arad, Neguţ  S.,   S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a VIII-a, Edit. Humanitas Educaţ ional, ional, 2010. de contacte contacte și conflict conflicte, e, Edit. Enciclopedică, București, 1995. Nouzille J.: Transilvania – zonă de Posea Gr.: Geografia României, Edit. ALL, Bucureşti, 2000.

Posea Gr. (coord.), Barbu N., Ciulache S., Posea Aurora, Nicolae J., Ştefănescu Ioana, Vespremeanu E., Giurescu D.: Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

Roșu C. Al.: Geografia României. 1.100 întrebări - grilă,  grilă, Edit. Carminis, Pitești, 1999. Șerban Cătălina, Burcea Nela, Matasariu Liliana: Teste de geografie pentru clasa a VIII-a, partea I, Edit. Mistral Info Media, București, 2007. Tufescu V., Giurcăneanu Cl., Anastasiu Viorela: Geogra fia României, României, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000. ***: Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei Române, București, 1983. ***: www.recensamantromania.ro.