FÂNTÂNA DINTRE PLOPI – MIHAIL SADOVEANU Autor- canonic Specia literară: povestirea în ramă Publicare: 1928 Tema: iubirea neîmplinită Titlul este format dintr-un toponim ce dovedeşze un sapţiu ambivalent, închis şi deschis deopotrivă. El capătă atributele unui veritabil centru al lumii, fiind un loc de trecere, un spaţiu securizant, adăpost pentru călători, cerc magic al poveştilor. Numele Ancuta subliniază curgerea ireversibilă a timpului Naraţiune: la persona întâi, homodiegetică Compoziţie: tiparul narativ al povestirii în ramă/ povestire în cadru Conflicte între personaje: exterior : Neculai Isac şi ţiganii, interior: Niculai Isac Tipologia personajului: Niculai Isac- tipul don juanului moldav, Comisul Ioniţă- tipul tovarăşului , Marga – tipul iubitei care se sacrifică pentru iubire Receptarea critică: Hanu Ancuţei este mai ales o carte de atmosferă,de autentică feerie epică,savoarea cărţii stă in special în limbă,o limbă când ceremonioasă,când obişnuită,trecând uşor de la registrul liric la accente epice. Impresioneză când arhaismul cu accente cronicăreşti,când diversitatea expresiei figurate.”(Constantin Ciopraga) Expoziţiunea cadru
Caracterizare personaj
Protagonistul povestirii Fântâna dintre plopi este căpitanul de mazâli de la Bălăbăneşti, Neculai Isac. “Era un om Cronotop: Hanu Ancuţei, regim diurn, toamna ajuns la cărunţeală, dar se ţinea drept şi sprinten pe cal. Purta ciubote de iuft cu tuteci nalte ş-un ilic de postav civit Narator ordonator: Comisul Ioniţă Ioniţă cu nasturi rotunzi de argint. Pe umeri, ţinuta numa-ntr-un lantujel, atârna o blăniţă cu guler de jder. Avea torba de Idei principale: sosoirea călăreţului Neculai Iasc la han; amintirea piele galbănă la şold şi pistoale la coburi. Obrazu-i smad cu mustăcioara tunsă şi barba rotunjită, cu nas vulturesc şi vremurilor trecute; recunoaşterea lui Neculai Isac de câtre comisul sprâncene întunecoase, arăta încă frumuseţă şi bărbăţie, deşi ochiul drept strâns şi închis îi dedea ceva trist şi Ioniţă şi prezentarea sa. straniu”. Expoziţiunea propri-zisă: Deţine ipostaza ipostaza de narator al unei povesti de dragoste dragoste cu sfârşit sfârşit tragic, tragic, ipostază ipostază ce are drept condiţii obligatorii obligatorii Cronotop: Hanu Ancuţei, regim nocturn înţelepciunea şi acumularea unei experienţe, de actant - tânăr aventurier, veşnic îndrăgostit. - Neculai Isac se prezintă aşa cum era el în tinereţe Isac este „voinic şi frumos” şi „rău” („aprig”), „bătea drumurile căutându-şi dragostele” şi „pentru o muiere muiere care-i Intriga: era dragă , işi punea totdeauna viaţa”, ”, umbla “bezmetic şi singur ca un cuc”, iar clopotele bisericilor îi sunau cu - Neculai Isac se întâlneşte cu un grup de ţigani jale „departe şi strânse, parcă băteau în inima mea”. - în faţa ochilor săi apare o ţigăncuşă pe nume Marga „Maica-mea blăstăma şi dădea leturghii lui popa Năstasă, ca sa mă liniştesc şi să mă însor”. Desfăşurarea acţiunii: Întâmplarea i-a marcat destinul, e o iubire tragică de neuitat. -Neculai îi mituieşte pe ţiganul Hasanache şi pe Marga Sensibilitatea - limbajul său are o coloratură poetică puternică, („câmpurile înţeleniseră în linişte, ca-ntr-o taină”) - cei doi îşi găsesc un locul tainic în care iubirrea lor să prindă metafore („ochi de spaimă”). contur- fântâna dintre plopi Marga îi apare la început ca „o fetişcană cu fusta rosă”, rosă”, care îşi scutura capul gol „şi-şi steclea dinţii” privindu-l - Marga îi mulţumeşte pentru bănuţul primit din care şi-a cumpărat uimită parcă vedea o sălbăticiune rară. Fata îl tulbură profound: „ochii iuţi mă tulburară deodată. Am simţit în mine ciuboţele ceva fierbinte: parcă aş fi înghiţit o băutură tare”. Chipul Margăi îl farmecă, îl obsedează „şi eu mă gândeam la fel - cei doi se întâlnesc seara la fântâna dintre plopi de fel de lucruri, în care amestecam pe ţigăncuşa cu fusta rosă”). - Isac îi aduce fetei un cadou de la Paşcani Eroul trăieşte o stare de vrajă, de încântare, din care lumea înconjurătoare nu reuşeşte să-l scoată: „nu v-aş putea - ultima întâlnire dintre cei doi îndrăşostiţi spune ce-am grăit cu oamenii pe unde am trecut, nici ce-am văzut, căci aveam în mine chipuri şi vedenii care mă Punctul culminant: duceau ca-n zbor aiurea”. Personajul este construit linear. -Marga nu poate tăinui adevărul şi-l înştiinţează pe Isac de intenţia Povestirea Numele naratorului Tipul naratorului Caracterul rudelor ei 1 comisul Ioniţă narator-personaj umoristic Iapa lui Vodă -Neculai Isac nu poate scăpa de ţigani şi are loc o încăierare între narator ordonator ei, protagonistul pierdându-ţi un ochi 2 călugărul Gherman narator martor Justiţiar Haralambie Deznodământul: Balaurul 3 moş Le Leonte Zo Zodierul naratorul ma martor Fantastic - Marga e ucisă şi aruncată în fântână 4 Neculai Isac narator personaj Erotic Fântâna dintre plopi Finalul povestirii în ramă
Focul se stinse, iar povestirea lui Neculai devine amintire Eroul se interesează dacă mai există fântâna.
5 6
Cealaltă Ancuţă Judeţ al sărmanilor
7 8
Negustor Lipscan Orb Sărac
Ienache coropcarul Constandin Moţoc
Dămia ămiann Cris Cristi tişo şorr Cons Consta tand ndin in
naratorul martor narator mesager
narat aratoor pers person onaj aj nara narato torr pers person onaj aj/m /mes esag ager er
Erotic Justiţiar
Mem Memoria oriali list stic ic Isto Istori ricc
