Momentele Subiectului Pasa Hassan

1) Expozitiunea

Este prezentata imaginea ampla, panoramica, a confruntarii aprige dintre cele doua armate. Mihai se afla in fruntea armatei romana, bagand b agand spaima in turcime. “Fulgerul Sinan” are de infruntat umilinte, caci este doborat de pe cal si se inchina in  balta. Hassan sta departe de lupta, si ordona o rdona intrarea in batalie a tuturor fortelor. Lupta este infatisata prin imagini vizuale, auditive si de miscare, realizate cu ajutorul hiperbolelor, metaforelor, epitetelor si aglomerarilor verbale. Zgomotul este sugerat aproape onomatopeic. Sunt prezentate si personajele operei-atat cele colective (cele doua armate), cat si cele individuale-prezentate in antiteza. 2 )Intriga

Mihai domina campul de lupta, ingrozindu-I pe turci si mai ales pe Hassan. El nu stie daca e vis sau realitate. Turcul devine din ce in ce mai nelinistit pe masura ce Mihai se apropie de el. Cosbuc pune acum in evidenta unele caracteristici ale personajelor si dinamismul actiunii, prin intermediul unor comparatii si verbe folosite la present.

3) Desfasurarea actiunii

Voievodul roman il provoaca pe Hassan la o confruntare directa. Ingrozit de ceea ce vazuse si de vitejia lui Mihai, pasa “isi pierde capul si fuge nebun”. In ochii ingroziti ai pasei, Mihai capata proportiile unui urias. Voievodul roman, il provoaca inca o data la lupta, insa acesta si mai ingrozit, fuge, lovindu-si calul cu scarile si pumnnii. Lasitatea turcului este evidentiata de aglomerarile verbale si expresiile populare. 4) Punctul culminant

Hassan isi pierde turbanul, “si-l lasa cazut”. Are impresia ca din cauza hainelor largi nu  poate fugii si “isi rupe cu mana vesmantul”. Pasa este desfigurat de groaza incat “ii dardaie dintii”. Ajunge aproape de taberele proprii, si spahii ii sar in ajutor. Starea de spirit a pasei este scoasa in evidenta prin intermediul unor epitete, personificari si expresii populare. 5) Deznodamantul

Pasa este privit de scriitor cu ironie si dispret, caci “a jurat sa zaca de spaima o luna”. Turcii ii impartasesc starea de spirit si ii aproba lasitatea. Cosbuc imbina ridicolul cu grandiosul prin tehnica paralelismului.