Baltagul de Mihail Sadoveanu (Eseu)

„Baltagul” de Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (1880-1961) este unul dintre marii prozatori ai secolu secolului lui al XX-le XX-lea, a, acesta acesta creân creând d o impre impresio sionan nantă tă operă operă litera literară ră care care cuprin cuprinde de povest povestiri iri,, nuvele, nuvele, roman romane, e, având având ca teme teme esenţi esenţiale ale:: istor istoria, ia, condiţia umană, natura, viaţa satului. Romanul !alta"ul# de Mihail Sadoveanu, pu$licat %n anul 1930, este „probabil singurul roman obiectiv” (&icolae Manolescu) al scriitorului 'i aduc aduce e o or ormulă mulă rom omân ânea easc scă ă ined inedit ită ă %n peis peisa aul ul epic epicii ii inte inter$ r$el elic ice: e: polimo polimor*s r*smul mul struct structuri urii, i, am ames este tecu cull de roma roman n real realis istt şi nara naraţi ţiun une e arhetipală grefată pe un scenariu poliţist” (+armen (+armen Matei Mu'at). Romanul este specia epicii culte, %n proză, de dimensiuni ample, care dezvoltă o aciune stuoasă, declanată de o intri"ă proundă, dilematică, cu un con conic ictt $iva $ivale lent nt,, la car care part partic icip ipă ă numer numeroa oase se pers person ona ae, e, $ine $ine individualizate i comple/ caracterizate. Romanul a necesitat un număr de doar apte până la zece zile de scriere deoar deoarece ece se aa %n mintea mintea scriitoru scriitorului lui de oarte oarte mult mult timp. timp. 0a $aza $aza inspir inspirai aiei ei scriitorului au stat trei tipuri de surse: auto$io"ra*ce, olclorile i mitice. Sursele $io"ra*ce arată că, %ntr-un interviu oerit de scriitor, acesta povesteste cum %n călătoriile sale prin Moldova a poposit un han, acolo a avut prileul să asculte doi andarmi care vor$eau despre uciderea unui cio$an căruia i s-au urat oile. Sursel Sursele e olclori olclorice ce susin susin că opera opera se inspir inspiră ă din teme, motive motive sau tipuri tipuri de person personae ae care apar apar in trei trei $alade $alade populare. populare. 1in $alada $alada populară populară „Miorița” se preia motto-ul operei „Stăpîne, stăpîne / Mai cheamă !un cîne” , se preia motivul complotului i motivul transhumanei, din $alada populară „Salga” se se preia tipul eme emeii ii ust usti iia iare re,, iar iar din din $ala $alada da popu popular lară ă „"ol „"olca ca”” se preia preia ima"in ima"inea ea câinel câinelui ui credin credincio cios. s. Sursel Sursele e mitolo mitolo"ic "ice e asocia asociază ză o parte parte a povest povestiiii amilie amilieii 0ipan 0ipan cu le"enda lui 2siris, ost re"e al 3"iptului zei*cat ca zeu al ertilităii: după ce a ost ucis de ratele său Seth pentru a-i urma la tron, soia lui 2siris, 4sis, mare preoteasă dă natere unui *u pe nume 5orus6 după ce copilul ei crete, %mpreuna cu mama sa i %nsoit de un câine, pleacă %n căutarea uci"aului6 %n toate picturile rupestre, $ăiatul poartă %n mână o armă cu două tăiuri.

7ema 7ema operei este reprezentată reprezentată de mono"ra*a satului moldovenesc de la munte, lumea arhaică a păstorilor, având %n prim-plan căutarea 'i pedepsirea celor ce l-au ucis pe &echior 0ipan. 1e asemenea, se re"ăsesc

8a"ina 1 din 5

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.



marile mari le teme teme sado sadove veni nien ene e prec precum um:: viaţ viaţa a pasa pasato tora rală lă,, natu natura ra,, mi mitu turi rile le,, iu$irea , arta povestirii, %nţelepciunea. 7itlul operei ace trimitere la mitul la$irintului, mit ce se conturează 'i la nive nivelu lull acţi acţiun unii. ii. !alt !alta" a"ul ul (top (topor orul ul cu două două tăi' tăi'ur uri) i) este este un o$ie o$iect ct sim$olic, am$ivalent: armă a crimei 'i instrumentul actului ustiţiar. +riticul Marin Mincu asociază $alta"ul cu la$9s-ul, securea du$lă ce a ost olosită la do$orârea minotaurului.

8erspec erspectiv tiva a narati narativă vă susi susine ne viziun viziunea ea reali realistă stă a lui Sadove Sadoveanu anu.. &aratorul &aratorul se distanea distanează ză de eveniment evenimente, e, situaia situaia die"etică die"etică de*nindude*nindu-se se prin a$sena mărcilor speci*ce, astel, se remarcă un narator o$iectiv care relatează %ntâmplările la persoana a 444-a, prin ocalizarea . 1e'i naratorul omniscient este unic, la parastasul soţului, ;itoria preia rolul naratorului. 4nteli"entă 'i calculată, ca un „#amlet feminin” , ea reconstituie crima pe prop propri riil ilor or dedu deducţ cţii ii 'i o pove povest ste' e'te te veri veridi dicc celo celorr prez prezen enţi ţi,, ceea ceea ce %i deter etermi mină nă pe crim crimin inal alii să-'i ă-'i recu ecunoas noasccă vin vina %n aţa aţa satu atului lui 'i a autorităţilor. Secvenţele narative sunt le"ate prin tehnica %nlănţuirii 'i prin tehnica alte alterrnanţ nanţei. ei. &ara &araţi ţiun unea ea este este prep prepon onde derrentă entă,, dar dar pasa pasae ele le desc descri ript ptiv ive e */ează dierite aspecte ale cadrului sau elemnte de portret *zic, individual (;itoria,


"ragi îmi sunteți, dsar n!am ce vă face( 0ăm*neți cu ce aveți, %u vă mai pot da întra!adaos dec*t o inimă uoară & i s!aveți muieri frumoaser i iubărețe” . =n cadrul te/tului cuvintele „r*nduială” i „r*nduială” i „semn” sunt sunt recvent olosite, ele *ind cosiderate cuvintele cheie ale romanului. 8rin dispariia lui &echior 0ipan „r*nduiala” , ordinea cosmică, a ost distrusă. =n opera sado sadove veni nian ană, ă, natu natura ra se re eec ectă tă %n om om,, tra" tra"ed edia ia *ind ind anun anuna ată tă de schi schim$ m$ăr ării %n natu natură ră:: „1itoriei i se păru că bra)ii sunt mai negri dec*t deobicei” , vremea se tul$ure, iarna vine mai repede. >n alt element care con* con*rrmă mo moar arte tea a lui lui &ech &echi ior or este este visu visull ;itor itorie iei, i, vis vis car care anun anună ă i călătoria pe care acesta tre$uie să o acă %n căutarea celui dispărut: „Se făcea că vede pe %echifor ipan călare, cu spatele întors către ea, trec*nd spre as+nțit o revărsare de ape” . Semne viitoarei călătorii vin %ncă odată din partea naturii: „2ocoul „2ocoul dă semn de plecare” . 4ntri"a cuprinde rământările prota"onistei, dar i pre"ătirile pe care le ace ace pent pentru ru călă călăto tori ria a ce va urma urma.. 8e plan plan soci social al,, se cont contur urea ează ză mono"ra*a unui sat de munte, unde tradiia nu permite a$ateri de la le "ile nescrise, Minodora *ind certată de către mama ei atunci când acesta este interesată de lumea oraului. =n viaa acestei societăi arhaice $iserica i practica ma"ică coe/istă. ?stel, %nainte plecării, ;itoria se supune unui ritua ituall de pur puri*ca i*carre: in ine post post ne"r e"ru 12 vine vineri ri,, me merr"e %m %mpr preu eună nă cu rmele sunt "ăsite +ălu"ăreni i, mai apoi, la @arca. 0a ;atra-1o ;atra-1orn rnei ei cio$anul cio$anul cumpărase cumpărase %n noiem$rie noiem$rie 300 de oi, odată cu



este re"ăsită la !orca, apoi la Sa$asa. 4mportant %n desăurarea călătoriei sunt sunt asis asistă tări rile le la un $ote $otez, z, 0a +ruc +ruci, i, respe espect ctiv iv,, la o nunt nuntă, ă, la !or !orca. ca. Succesiunea acestor momente eseniale din viaa omului, %i dă de "ândit ;otorie i anticipează %nmormântarea din *nalul operei. 1upă popasul de la +rucea 7alienilor, ;itoaria co$oară pe celălat versant al muntelui, %n satul Suha. ?uns aici, emeia iese din %ntuneric, misterul rezolvându-se deoarece ea stie acum cu si"urană că asasinii lui 0ipan sunt +alistrat !o"za i 4lie +uui. ?devărul tre$uie %nsă demonstrat i se va ace acest lucru cu autorul lui 4or"u ;asiliu, cârciumarul din Sa$asa i a soiei sale. 7ot %n acest sat, eroina romanului %l "ăsete pe 0upu, câinele călăuzind-o mai apoi %n râpa unde descoperă oasele i hainele lui &echior. 8entru


;itor itoria ia 0ipa 0ipan, n, prot prota" a"on onis ista ta oper operei ei,, eme emeia ia volu volunt ntar ară, ă, este este „un e3ponent al speței” (

Baltagul de Mihail Sadoveanu (Eseu)

Recommend Documents