1. Care este modelul tău de profesor? Creează un eseu cu titlul Profesorul
Profesorul model Fiecare persoana isi petrece pe bancile scolii o perioada semnificativa semnificativa din viata. Primii 18 ani din viata noastra sunt marcati de studiu, de scoala. Aici deprindem scrisul, cititul, socializarea dar si multe altele. In interactiunile cu ceilalti, profesorul este persoana care seamana in elevii sai nu numai cunostinte, dar si primele atitudini. Atitudini Atitudini fata de propria persoana, fata de scoala, fata de oameni si de lumea inconjuratoare. Dupa familie cel mai important personaj din viata noastra ramane profesorul . Acesta are datoria morala de a ne indruma pe drumul cel bun in viata, pe drumul care ni se potriveste cel mai bine. Profesorul este singurul singurul care poate face studiul atractiv, atractiv, ne poate face sa venim de placere la scoala, iar nu materia stufoasa, foarte aglomerata pe care o impun cei din minister. In functie de abilitatea acestuia de a ne atrage, eu l-as identifica pe profesorul ideal ca fiind o persoana calda, cu limbaj limbaj calm care in acelasi timp trebuie trebuie sa impuna si respect in in randurile elevilor. elevilor. Dupa parerea mea, pentru a putea merge in fata unei clase de elevi este necesara o pregatire de specialitate si nu numai. Pentru ca atunci cand se prezinta in fata unor elevi sau studenti sa cunosca materia amanuntit, continutul continutul disciplinei si utilitatea practica a acesteia si sa nu se limiteze numai la informatiilee din manual. informatiil abdarea este o alta conditie esentiala a unui profesor, profesor, deoarece nu toti elevii sunt genii incat sa priceapa informatiile informatiile transmise din prima. Profesorul trebuie sa abordeze diferentiat diferentiat elevii, sa faca tot posibilull sa nu descurajeze elevii mai posibilu mai slabi la invatatura. invatatura. Astfel ei se vor teme sa raspunda raspunda c!iar daca vor sti raspunsul corect. "ste mult mai eficienta metoda incurajarii elevilor, cand primesc sfaturi utile, cand li se vorbeste cu blandete. Profesorul ideal este acela care nu pune accent pe notarea elevului pentru ca nu notarea conteaza, nu notarea este cardinala. #u ne formeaza in nici un fel aceasta notare. $el mai important este ca profesorul sa sa ne invete sa fim corecti corecti cu noi insine dar si si cu ceilalti, sa muncim cinstit cinstit si sa ne respectam pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce parem a fi. Profesorul ideal este cel care ramane peste vremuri in amintirea noastra, este cel care ofera mereu lumina, caldura si dragoste.
2. Exerciţiu individual – Atitudini pedagogice
Fiura următoare sur!rin"e cores!on"en#a "intre cele trei mo"ele teoretice şi atitu"inile !e"aoice cores!unzătoare$ %e !o#i i"enti&ica' Model: ereditarist
Model: ambientalist
ere"it ate
ere"it ate
ere"itate
me"iu me"iu
e"uca #ie
Atitudine:
Model: interac ționist
me"iu
e"uca#ie
e"uca#ie
Atitudine:
Atitudine:
%. Exerciţiu individual – spri&inirea de"voltării psi#osociale a elevului Propune m&suri concrete pentru organizarea activit&0ii la clas& care s& vizeze dezvoltarea psi!osocial& a elevului. Prezint& colegilor i preia ideile dezvoltate de ei. '
Vârsta colară Preşcolar (3-6/7 ani)
Şcolar mic (6/7-10/11 ani)
!tadiul de $ăsuri educative propuse de"voltare psi#osocială Intițativă/ retragere "vitarea criticismului e'cesiv și Prin raportare la %nlocuirea lui cu direcționarea familie iși definește fle'ibil& a inițiativelor copilului. capacitatea se a propune acțiuni și de a le pune %n practic&.
Competență/ inferioriate Prin raportare la mediul educative iși descoper& sentimentul eficienței sau ineficinței in anumite domenii. Şcolar mijlociu (10/11- Identitate/ confuzie 14 ani)
•
•
•
Atitudine de %ncurajare, apreciere referitor la realizarea unor sarcini( )ferirea posibilit& ții de obținere a succesului*e'+ acordarea diplomelor pentru cel mai bun la %n locul unei clasific&ri generale- premiul I, II, III/
-corespunde conflictului %ntre construirea identit&0ii i confuzia la nivelul asum&rii rolurilor( - ela0iile determinante sunt cele dezvoltate la nivelul grupului de prieteni.
Şcolar mare (14-1/0 ani)
Intimidate/ izolare Prin raportarea la partenerul de viaț& sau prieteni %și formez& sau nu capacitatea de relaționare prin %mpart&șirea identit&ții
•
•
Inlocuirea atitudinii autoritare cu una colaborativ&*dicuții de la egal la egal/ "vitarea evalu&rilor contradictorii *e'+ ești mare de acum, trebuie să fi responsabil și At2ta vreme căt ești copilul meu faci ce-ti spun eu!)
•
olul educativ revine propriei persoane*autoeducație/
(. Exerciţiu – identi)carea nivelului de de"voltare cognitivă a elevilor Caracteriza#i !rinci!alele *+rste şcolare "in !unct "e *e"ere al "ez*oltării coniti*e şi i"enti&ica#i "i,cultă#ile "e n*ă#are care inter*in n ca"rul ,ecărei eta!e$ ' .ru!ul !reşcolar (3-6/7 ani) .ru!ul şcolarul mic (7- 10/11 ani) .ru!u% şcolarul mijlociu (10/11- 14 ani) .ru!a şcolarul mare (14- 1/12 ani)
Grupul I: preşcolar (!"/# ani$
%ezvoltarea cognitivă Perioada preopera&ională este caracterizat& printr-o g2ndire intuitiv&, simbolic&. 3ermenul opera0ie se refer& la acele procese, care sunt guvernate de reguli logice( preopera&ional implic& faptul c& copiii nu st&p2nesc %nc& astfel de reguli. "i practic& noile deprinderi %ntemeiate pe reprezentarea obiectelor, c!iar dac& organizarea reprezent&rii lor este incomplet&. 42ndirea este preoporț ională, intuitivă, și egocentric. 42ndirea copilului la aceast& v2rst& este str2ns legat& de dezvoltarea senza0iilor i percep0iilor. 42ndirea copilului %ncepe prin investiga0ii practice asupra obiectelor i fenomenelor din jurul lui, baz2ndu-se %n continuare pe actul percep0iei *din acest motiv se spune c& la acest moment g2ndirea copilului este concret&/.
%ificultă&ile de 'nvă&are c are intervin la preș colar 5n aceast& perioad& datorit& unor defecte anatomice ale mandibulei *buze de iepure/, anomalii ale ma'ilarului, prezen0a unor vegeta0ii adenoide, lipsa din0ilor se observ& deficien&e %n articularea anumitor cuvinte, sunete, consoane etc.
6pecific stadiului preoperațional este faptul c& gandirea copilului are un caracter prelogic. Astfel se e'plic& specificul contradictoriu al gndirii sale *e'+ Am fost la cumaraturi…mâine, Mama, cine s-a născut primul, tu sau eu7/. Gandirea este intuitivă deoarece %ntelegrea de catre copil a fenomenelor este centrat& pe aspectul perceptual cel mai evident- modul in care apar lucrurile*aparenț&/. a aceast& v2rst& copilul este tentat s& g2ndeasc& ceea ce vede*gandirea lui este intuitiv& %ntruc2t tinde s& se lase amagit de aparențe, de ceea ce %l las& s& cunoasc& organelle sale fara simț, f&r& a mai prelucra relativ/. 6pre e'emplu, puns %n fața unui kg de cuie va spune c& mai grea este lâna datorit& aspectului visual pe care il are aceasta. ) caracteristic& a gandirii %n acest stadiu o constituie alunecarea operațional&, erorile specific care dau un c!aracter %n același timp straniu și nostim perspectivelor cognitive oferite de copil. )inalismul- reprezint& tendința de a percepe intru ceva realitatea cu care vine %n contact. 3otul este perceput ca av2nd o finalitate, un scop. "'+ Ziua este ca să nu jucăm, noaptea ca să dormim *ealismul! tendința de a traduce imaterialitatea %n termeni concreți, palpabili. "'+ visul este definit ca mici tablouri, filme video. Animismul! tendința de a %nsufleți intreaga realitate, inclusiv obiectele fizice( Artificialismul- credința c& orice realitate, inclusive cea natural, este produs&*artefact/ de m2na omului. "'+ mamă, de ce au pus sâmbure n fiecare cireaș ă, fiindcă noi oricum l aruncăm7 +gocentrismul! raportarea realit&ții la o singur& perspectiv&- cea proprie. 6incretismul- g&ndirea amestecat&, nediferențiat&, amalgam, care e'prim& o raportare golbal& și puțin nuanțat& la realitate. *eversibilitatea! este capacitatea g2ndirii de a e'ecuta aceeai ac0iune %n dou& sensuri de parcurs. Altfel spus, ea const& %n apari0ia i integrarea %n aceeai unitate func0ional& a traiectoriei inverse a transform&rii de la situa0ia 9 la situa0ia ini0ial& A. Aadar, avem de-a face cu dou& transform&ri+ una directă, care %nseamn& trecerea situa0iei ini0iale %ntr-o oarecare stare final&, şi alta indirectă, cu sens opus, care permite revenirea pe plan mental la situa0ia ini0ial&. Conservarea- capacitatea de a percepe c& anumite propriet&ți ale unui obiect r&m2n aceleași*constante/ %n ciuda unor mofic&ri %n aparenț& a obiectului(apare după ,!" ani$ Așadar, dup& cum se poate obeserva, copilul are tendința de a stabili leg&turi subiective, sintetice, preologice intre fapte și obiecte. 42ndirea sa este precauzal&, cauza fenomenelor fiind localizat& de copil %n intenții. "'plica țiile pe care copilul le ofera sunt astfel de cele mai multe ori atropomorfice, astfel %nc2t gandirea preopor țional& a fost considerat& o gandire magic&, fabuloas&. %ezvoltarea cognitivă
Grupul II: şcolarul mic (#! -./-- ani /
$opiii de varsta scolara mica sunt e'trem de curiosi si atrasi de lucrurile interzise sau necunoscute. $onform clasificarii lui "iaget , scolarul mic se afla in stadiul concret operational al dezvoltarii cognitive, caracterizat de transformarea fanteziei infantile in gandire logica si capacitatea de a intelege relatiile cauza - efect. )data cu introducerea in mediul scolaritatii, copiii au ca activitate principala invatatul si, in scoala primara, cunostintele se acumuleaza piramidal, avand la baza aptitudinile ac!izitionate deja - in clasele III, I citirea unui paragraf inseamna intelegerea continutului, descifrarea cuvintelor fiind realizata deja in primele clase primare. :olumul de cunostinte, precum si solicitarile, cresc in comple'itate odata cu trecerea anilor, iar scolarul poate evolua numai daca si-a insusit cunostintele si deprinderile de baza in invatare. Afectiunile care impiedica o invatare normala la scolar se manifesta prin+ inversarea literelor sau cifrelor, citirea e#trem de inceata, confundarea simbolurilor matematice, a cuvintelor asemanatoare sau a cifrelor .
logica, organizata si concreta, ceea ce inseamna ca ideile abstracte - cum ar fi notiunile de forta sau energie din fizica - nu sunt intelese. Datorita gandirii logice copilul intelege principiul conservarii *1 ;g puf < 1 ;g de fier/, spatialitatea, distanta si directia. Principiul conservarii cantitatii apare la # ! 0 ani1 cel al greutatii la 2 ! -. ani, iar cel al conservarii volumului apare la -- ! -3 ani. ) caracteristica dobandita de gandire in aceasta perioada este reversibilitatea, in special a numerelor+ de e'. daca =>?<@, atunci @-?<=. +liminarea egocentricitatii infantile ii face pe scolari capabili sa inteleaga lucrurile din perspectiva altor persoane, totodata disparand miturile legate de os $raciu, os #icolae, etc. • Gandirea - $opilul se remarca prin gandirea
• Memoria - a scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara, fiind influentata in
special de sentimentele copilului. Abia in jurul varstei de 2 ani copilul memoreaza voluntar, iar in jurul varstei de -. ani memorarea devine logica si selectiva. 4itarea este frecventa si se manifesta mai ales in planul actiunilor - de e'. copilul uita des pensarul acasa, sau sc!imbul de la sport la scoala. • Atentia - Dezvoltarea cognitiva la scolarul mic presupune trecerea de la atentia involuntara si
spontana la cea voluntara - copilul se poate concentra . ! 5. de minute si pana la ,. de minute la varsta de -. ! -- ani, insa atentia ii este distrasa foarte usor. Atentia la aceasta varsta devine selectiva, adaptabila si planificata.
0 ! 2 ani imaginatia este mai saraca, urmand ca apoi sa devina mai bogata si bazata pe elemente logice. • Imaginatia - Pana la varsta de
• Perceptia - a scolarul mic perceptia nu mai este spontana ci este
in observatie.
intentionata, transformandu-se
• Afectivitatea - "motiile se ec!ilibreaza si apare sentimentul datoriei. • Vointa - 6colarul mic are o vointa instabila si declansata de actiunea autoritatii adultilor. • Limbajul - In perioada scolaritatii mici vocabularul se dubleaza, iar copilul isi modifica in mod
pozitiv limbajul, prin insusirea regulilor de gramatica si pronuntie, ac!izitionarea aptitudinilor de scris si citit, invatarea sinonimelor si antonimelor, imbunatatirea e'primarii.
Grupul III: şcolarul mi6lociu (-./--! -5 ani$ %ezvoltarea cognitivă
Perioada scolaritatii mijlocii este marcata in mod special de transformarile unice suferite in perioada pubertatii( aceste sc!imbari afecteaza comportamentul, precum si dezvoltarea cognitiva, sociala, emotionala si intelectuala. $onform clasificarii lui "iaget , scolarul mijlociu se afla in stadiul formal operational al dezvoltarii cognitive , caracterizat de ac!izitionarea unor noi BunelteB in manipularea informatiei - gandirea abstracta, deductia, formularea ipotezelor, abordarea fle7ibila a problemelor, etc.
dimensiunea ipotetica a lucrurilor, incepand sa se gandeasca si la lucrurile posibile, nu doar la cele reale. ) alta calitate pe care gandirea o dobandeste la varsta preadolescentei este caracterul abstract - copiii inteleg mai bine metaforele, proverbele si analogiile, ceea ce ii ajuta sa fie interesati de mai multe domenii+ politica, filosofie, religie, moralitate. In jurul varstei de -3 ! - ani creste foarte mult randamentul activitatii • Gandirea - In primul rand, puberii devin capabili sa perceapa
intelectuale. "'ista si variatii intre copii - unii reusesc sa imbine gandirea logica cu cea abstracta, in timp ce altii sunt concentrati inca pe aspectele logice. In perioada scolaritatii mijlocii copiii devin capabili sa observe obiectiv si sa!si analizeze propriile procese mentale, fapt ce poate deveni riscant atunci cand scolarul devine preocupat in e'ces de propria persoana. Alte caracteristici noi ale gandirii scolarului mijlociu sunt multidimensionalitatea si relativitatea cu care sunt privite lucrurile. $opiii isi dau seama ca e'ista mai multe fatete ale unui lucru sau a unei realitati. • Memoria - 6colarul mijlociu memoreaza
logic si selectiv, utilizand sc!eme si asocieri.
atentia este mentinuta datorita motivatiei si mai ales deprinderilor formate anterior, de mentinere a atentiei. • Atentia - $apacitatea de concentrare creste, insa
osciland intre e7treme si izbucnind deseori in mod necontrolat. $reste necesitatea anturajului, insa timiditatea poate impiedica contactul cu alte persoane de aceeasi varsta. • Afectivitatea - Puberul trece printr-o gama larga de emotii,
• Imaginatia - Acest aspect cognitiv este utilizat cu preponderenta in relatie cu se'ul opus. • Limbajul - 6colarul incepe sa inteleaga si sa foloseasca cuvintele din argoul scolar, epitetele,
figurile de stil si alte elemente de limbaj cu subanteles. a fel ca si comportamentul, limbajul scolarului mijlociu este caracterizat de teribilism si vulgaritate.
Grupa I: şcolarul mare (-5! -0/-2 ani$ %ezvoltarea cognitivă Activitatea cognitiv& reflect& aviditatea pentru ac!izi0ionarea de cunotin0e i disponibilitatea pentru confruntarea de idei. 6e eviden0ieaz& g2ndirea discursiv& i se constituie concep0ia despre lume i via0&. Inteligen0a se maturizeaz&, astfel %nc2t la 1C-18 ani atinge un nivel ma'im de operativitate. )pera0iile formale prezente %n g2ndirea puberului spre 1=-1? ani se dezvolt& %n continuare. 6pecifice acestei v2rste sunt jocurile de perspicacitate, de iste0ime, adolescen0ii c&ut2nd situa0ii care le stimuleaz& capacitatea cognitiv&. Adolescentul g2ndete din ce %n ce mai logic i mai sistematic, reuind astfel s& r&spund& solicit&rilor colare din ce %n ce mai comple'e. Performan0ele intelectuale sunt influen0ate de poten0ialul cognitiv al adolescentului, dar i de talentele, preferin0ele lui, de atitudinea fa0& de via0& i %nv&0&tur&. $u toate c& %n aceast& perioad& dezvoltarea cognitiv& este evident&, adolescentul are dificult&0i %n a g2ndi ra0ional %n leg&tur& cu e'perien0ele lui imediate. Aceast& tr&s&tur& a cogni0iei adolescentine definete egocentrismul specific v2rstei *"l;ind 1@8/. Adolescen0ii consider&, de e'emplu, c& problemele prin care trec ei, sentimentele pe care le au, e'perien0ele pe care ei le traverseaz& sunt unice. Adolescentul, %n acelai conte't al g2ndirii egocentrice, %i creeaz& un auditoriu imaginar *de e'emplu %i poate vorbi %n oglind& ore %n ir imagin2ndu-i cum ar vorbi ceilal0i despre el/. 3ot de egocentrismul cognitiv 0ine i e'plicarea tendin0ei de a transforma imposibilul %n posibil *mul0i tineri %i imagineaz& c& sunt imuni fa0& de regulile morale ale societ&0ii i astfel pot s& %i asume riscuri neb&nuite/. 3ot %n acest sens adolescentul %i imagineaz& c& via0a lui personal& este una deosebit& asemenea eroilor din c&r0ile sau filmele preferate. Dezvoltarea limba6ului este evident& i devine din ce %n ce mai mult un instrument, un mod de e'primare a propriei personalit&0i. Adolescentul caut& cuvinte i e'presii, %i nuan0eaz& vorbirea pentru a putea face fa0& solicit&rilor specifice acestei perioade. 6tudiul literaturii, al gramaticii, dorin0a de a citi i descoperi lumea prin lectur&, modelele verbale folosite %n familie, iat& c20iva factori care influen0eaz& i condi0ioneaz& dezvoltarea limbajului.
E. ousselt %n lucrarea sa BAdolescentul acest necunoscutB relev& trei forme mai importante de conduit& ce se produc prin prisma dorin0ei adolescentului de a fi unic+ 1. conduita revoltei+ - adolescentul refuz& sistematic i ostentativ ceea ce %nv&0at sau a fost obligat s& %nve0e( el adopt& atitudini negativiste, contrazice f&r& temei, ironizeaz&, utilizeaz& un limbaj ieit din comun, de multe ori agresiv . conduita 'nc8iderii 'n sine - se interiorizeaz&, se izoleaz&, aspecte care determin& %ndep&rtarea de societate =. conduita e7altării şi a afirmării - adolescentul caut& confruntarea cu al0ii pentru a-i verifica calit&0ile fizice i intelectuale, adopt& atitudini e'treme fa0& de tot ceea ce dispre0uiete sau concord& cu atitudinile sale.
%ificultă&ile de 'nvă&are c are intervin la școlarul mare: -)amilii dezorganizate9 !rela&ii violente 'ntre părin&i9 !ruperea comunicării 'ntre părin&i şi copii ;oate aceste stări se pot agrava i complica, duc2nd la modific&ri negative %n comportamentul adolescentului, afectndu!i modul de 'nvățare $2nd conflictele i frustr&rile %mbrac& forme acute i c2nd acestea se prelungesc %n timp, pot ap&rea tulbur&ri comportamentale *abandon colar, furt, minciun&, violen0& etc/, tulbur&ri emo0ionale *depresie, an'ietate/.
*. Exerciţiu – Cau"e i remedii pentru trăsături negative de caracter "enti&ica#i cauze şi reme"ii !entru următoarele trăsături neati*e "e caracter minciuna, încăpăţânarea, timiditatea$
Minciuna •
• • • • •
• • • •
Printre cauzele minciunii se numără + frica de pedeapsa-care favorizeaza minciuna de aparare-apoi interdictia activitatilor placute *ludice/( incercarea de Gjustificare a unor incalcari( dorinta de a iesi in relief( acomia )bținerea unui avantaj Placerea de a minți$ Ca remedii se propun: dezvoltarea simtului realului( deprinderea cu e'actitatea( redarea fidela a faptelor observate( corectarea cu tact a fabulatiei e'agerate s.a.
•
•
• • •
•
• • •
• • •
;imiditatea •
•
•
•
•
Printre cauzele timidit&ții se num&r&+
parintii *ii includem aici si pe bunici/. ipsa de afectiune si atentie din partea parintilor, prea multe critici, neglijenta sau c!iar violenta din familie *asupra copilului sau a altor membri ai familiei/ duce in mod sigur la timiditate( Cauzele genetice+ mostenirea genetica pare sa fie o cauza importanta a timiditatii. #u s-a descoperit o gena care sa determine acest comportament, dar s-a observat ca din parinti timizi se formeaza tot copii timizi( )actorii de mediu $restera copiilor este foarte importanta, in aceasta perioada a copilariei formandu-se comportamentul lor de adult. Astfel ca acei copii cu diverse afectiuni care ii izoleaza de restul copiilor sau ii determina pe ceilalti sa faca glume proaste pe seama lor, e'perientele traumatizante sau o o educatie fie prea severa fie deficitara ii determina pe acesti copii sa fie timizi( =ipsa stimei de sine, esecuri repetate sau un esec major din viata unei persoane poate declansa acest tip de comportament( =ipsa de tact a cadrelor didactice Ca remedii se propun:
•
6arcini școlare care permit obținerea de succes(
•
Includerea in grupuri scolare in care s& fie apreciat(
•
)ferirea de modele de comportare(
•
•
•
5mbr&țișarea copilului mai des, are nevoie sa stie ca este in siguranta pe lumea acesta atat de mare pentru el( Adresarea la persoana unui copil timid folosind cuvantul >linistit> #u il etic!eta niciodata ca timid, devreme ce acest termen are o conotatie negativa in societatea noastra( #u il grabi in situatii noi. "ste normal pentru oamenii timizi sa cantareasca activitati nefamiliare inainte sa se implice(
•
•
•
•
•
Acordarea copilului nenumarate ocazii sa se amestece cu prieteni de virsta lui. Invitati prieteni frecvent acasa sau in parc( Determinarea copilului s& nu se ma teama de esec. )rice actiune implica riscul insuccesului, iar acest risc si-l asuma si ceilalti( 5ncurajarea copilului s& nu se mai teama de respingerea celor din 6ur. 5ncurajarea copilului s& aib& incredere in el, s& z2mbeasc&, s& se uite in oc!ii celuilalt si s& comunice. :eti vedea cum ideile de comunicare si frazele se vor lega de la sine( Determinarea copilului s& citeasc& carti despre comunicare, te!nici de comunicare. Astazi s-a acordat mult interes acestor subiecte, a șadar e'ist& o gama vast& de documenta ții( 6f&tuirea copilului sa nu fie perfectionist si nu se autocritice in e'ces.
+. Exerciţiu individual , Autocaracteri"are motivaţională Pro!une o listă !ersonală "e moti*e care stau la aza &rec*entării "isci!linei Psihologia educaţiei$ in !unct "e *e"ere !ersonal5 stu"iul Psihologia educaţiei m& motiveaz& pentru obtinerea urmatoarelor competențe+
%tili&area corecta a limbajului fundamental al disciplinei '#plicarea si intelegerea proceselor, starilor, relatiilor (i mecanismelor psiologice din domeniul educational Aplicarea cunostintelor in re&olvarea de probleme bine definite care privesc predareainvatarea-evaluarea (i interven*ia psiologică primară Autogestionarea invatarii
-. Exerciţiu , denti)care de strategii de mo/ili"are emoţională "enti&ica#i strateii !rin care să "etermina#i şi să ntre#ine#i emoţia de curio"itate a ele*ilor Pentru determinarea și 'ntreținerea emoției de curiozitatea a elevilor profesorul trebuie s&+ 5nceap& predarea printr-o anecdot&, o istorioar& legat& de teoria ce urmeaz& a fi predat& sau printr-o problema de solu ționat( 6& c!estioneze elevii asupra cunostiințelor lor anterioare %n leg&tur& cu fenomenul ori teoria ce urmeaz& a fi e'plicate( 6& organizeze cunoș tiin ț ele sub form& de sc!eme, care permit eviden ț ierea leg&turilor dintre concept( 6a dea e'emple care s& st&rneasc& interesul elevilor( 6& utilizeze analogiile( Atunci cand predarea vizeza rezolvarea anumitor probleme, sa-l ajute pe elev sa invete mai intai pasii necesari si apoi sa-l sprijine in e'ersare( •
•
•
• • •
6a evalueze elevii concentrandu-se pe progres si nu pe deficit. 6e stie ca este indicata mai degraba utilizarea recompensei, decat a pedepsei( 6a invete pe elev sa se atutoevalueze. 6a le dea sansa sa cunoasca sis a utilizeze instrumentele pe care le folosete in evaluarea( 6i mai ales profesorul trebuie sa fie entuziast? Profesorul trebuie sa fie el insusi un model de motivare a invatarii. ipsa de motivatie a profesorului poate fi sursa lipsei de motivare a elevului. •
•
•
0. Exerciţiu , A i calităţile atenţiei "enti&ica#i cauze ale sin"romului aten#iei "e&icitare - 8$ 9a!orta#i-*ă la calită#ile aten#iei "enti&ica#i reme"ii e"ucati*e n cazul sin"romului aten#iei "e,citare 8$ 9a!orta#i-*ă la calită#ile aten#iei
cau"e ale A
remedii educative propuse
-
Cauze de natură neurofiziologică +reditatea Alte cauze descoperite sunt+
- lobul frontal functioneaza deficitar inca nu s-a descoperit de ce - mama nu a renuntat la tutun, narcotice sau alcool pe timpul sarcinii - rani minore sau traumatisme nedetectate ale creierului, care probabil au rezultat din infectii sau complcatii la nastere - za8arul rafinat si aditivii alimentari, care intretin !iperactivitatea si lipsa de atentie in copilarie
-
-
Sindromului atenţiei deficitare – A! "e manife"tă prin#
-
%istragerea și oscilația atenț iei Instabilitatea- nemenținerea orient&rii si concentr&rii atenției %ntr-un anumit interval de timp( @edistribuitivitatea- imposibilitatea desf&șur&rii concomitent a doua sau mai multe activit&ții( Imobilitate- imposibilitatea deplasarii si reorientarii atentiei de la un obiect la altul in intervalele cerute de desfasuraea activitatii.
-
$opilul va primi tratament medicamentos pentru ameliorarea simptomelor+ il vor ajuta sa se concentreze putin mai bine sau sa ramana pe scaun in timpul lectiei ceva mai mult timp( $opilul are nevoie sa fie invatat cum sa isi gestioneze gandurile sau impulsurile( timularea lobului frontal al creierului prin jocuri de sa!, puzzle-uri si constructii din piese si cuburi( 3rebuie invatat sa isi creeze o rutina. 6a se pregateasca pentru scoala in acelasi stil, in acelasi ritm si la aceeasi ora, in fiecare zi( Pentru a-si pastra motivarea, are nevoie de recompense mai des decat alti copii( 3rebuie sa aiba un program potrivit, unul cu indicatii si reguli clare1 simple9 Poate fi ajutat sa isi noteze lucrurile importante pe biletele si post-it-uri( Are nevoie de alternative simple pentru momentele in care uita ce avea de facut sau ramane in urma.
3. Exerciţiu 4n perec#i – nformaţii pentru )ecare emisferă cere/rală %ucrează m!reună cu un cole !entru a i"enti,ca as!ecte ale "isci!linei !e care o *ei !re"a care se a"resează emis&erei st+ni şi as!ecte care se a"resează emis&erei "re!te$ emis&erei st+ni
emis&erei "re!te
n&orma#ii s!eci&ice "isci!linei !e care o *oi !re"a(cultură civică) care se a"resează
-
functia limba6ului(comunicare verbala$ pre e7: Profesorul le comunica elevilor atribuțiile pe plan e'tern ale Președintelui.
-
sintetizarea si e'primarea rezultatelor cunoasterii in imaginiHfotografii( spre e7: Profesorul cere elevilor s& recunoasc& personajele din fotografii. *9. )bama, #. $eaușescu, 6ar;oz, 3. 9&sescu/ $u ce se ocup& aceste persoane7 $e reprezint& ei pentru stat7
-
Proceseaza limba6ul simbolic *litere, cifre, cuvinte, idei, concepte/ pre e7: Profesorul cere elevilor s& citeasc& art. 8J, $apitolul II, 3itlul III din $onstitu ția om2niei și s& identifice rolul Președintelui .
-
percepe ordinea temporală pre e7: profesorul prezint& elevilor lista cu șefii de stat pe care omania i-a avut din -202 p2n& %n prezent*cu specificarea duratei mandatului fiecaruia/
-
constituirea informatiilor intr!un tot unitar pre e7: Profesorul va folosi metoda ciorc!inelui pentru a verifica cunostintele acumulate de elevi la lectia predata
!memorie vizual spatiala*fise de lucru, sc!eme realizate la tabla/( pre e7+ Profesorul scrie pe tabl& titlul lec0iei * Pre ședintele$ i prezint& planul de predare B 'nvă&are
15. Exerciţiu pe grupe – 6nţelegerea Care sunt in"icatorii "in acti*itatea "i"actică !rin care ele*ii &ac "o*a"a că au 4nţeles o in&orma#ie' ndicatorii din activitatea didactică prin care elevii fac dovada că au 4nţeles o informaţie sunt7 !ro&esorul cere ele*ului sa a!lice reula la situatii concrete si cat mai "i*erse$ Profunzimea inteleerii se realizeaza in tre!te mai intai are loc ra!ortarea la o calasa &oarte enerala5 a!oi interarea intr-o anume cateorie clar "elimitate si cunoscuta5 cunoasterea nu numai a eneralului ceteoriei ci si a !erticularului5 s!eci,cului: !ro&esorul *eri,ca ni*elul certitu"inii ele*ului in leatura cu cele a,rmate$ Claritatea se e;!rima !rin siuranta !e care o are suiectul in leatura cu notiunile insusite$ %a ince!ut Şte&an cel ?are< "in @ucea*a - e!artamentul !entru Preătirea Personalului i"actic - Centrul "e Consiliere şi Arientare n Carieră 12. "enti&ica#i ariere care !ot re"uce e,cien#a comunicării$ Ce &orme !ot lua acestea n comunicarea !ro&esor-ele*' 8loca&e ale comunicării 4n general Bn eneral comunicarea se loceaza atunci c+n" interlocutorul ajune la concluzia că celălalt >nu il ntelee<- mai e;act nu ține seam& de nevoile sale de baz&. 8loca&e ale comunicării profesor,elev -
critica: nu te str&duiești suficient( diri6area: trebuie s&LH nu trebuie s&(
- lauda 'n vederea manipulării: ești foarte talentat lan-ai putea sa( - sfatul+ de ce nu faci asa...7( - logica de suprafață+ dar e normal s&( - punerea 'n prim plan a propriei persoane+ mie mi s-a %nt2mplat și mai și( - 'ncura6area prin negarea problemei+ nu-ți f& griji, va fi bine.
