DITU DITU
ARHI ARHI PI CO IE
RO ANOANO-CA CA OLIC OLIC
Cuvi Cuvint nt inai inaint nt explica
la
dezvoltdrii ~·i producerii
text textel elor or comu comuni nica cari rii. i. sa asigur ~l
n te te le le ggee re re a
c oonn t n u u r o r
s pe pe c a l z a
po un ve ar in inteli lige gent nt emot emotio iona nala la probleme multiple, inte 'inva. a.~a ~are re prin prin experienta, gindire inva invata tare re crea creati tiva va 'inv critics, formare socio-morala, buna bu na inte intele lege gere re in evid eviden enta ta cuvinte-cheie, dictionar de sfirsitul
am
aplicatii ale sfir sfirsi situ tu un unui ui
intins,
grup de capitole interdependente.
mb ma aprofundeze
Iucrari limbi, cu speranta ea se interesante,
me
~i sugestii
Aceasta
poate fi
apoi
experienta, Autoarea
Cuvi Cuvint nt inai inaint nt explica
la
dezvoltdrii ~·i producerii
text textel elor or comu comuni nica cari rii. i. sa asigur ~l
n te te le le ggee re re a
c oonn t n u u r o r
s pe pe c a l z a
po un ve ar in inteli lige gent nt emot emotio iona nala la probleme multiple, inte 'inva. a.~a ~are re prin prin experienta, gindire inva invata tare re crea creati tiva va 'inv critics, formare socio-morala, buna bu na inte intele lege gere re in evid eviden enta ta cuvinte-cheie, dictionar de sfirsitul
am
aplicatii ale sfir sfirsi situ tu un unui ui
intins,
grup de capitole interdependente.
mb ma aprofundeze
Iucrari limbi, cu speranta ea se interesante,
me
~i sugestii
Aceasta
poate fi
apoi
experienta, Autoarea
Cuvi Cuvint nt inai inaint nt acordata dezvoltarii
la
textelor textelor comunica comunicarii. rii.
baza
intentionat
~l
intelegerea
continuturilor
crit critic ica, a, forr forrna nare re socio-rnorala, proiectare
dictionar de te en grup grup de capi capito tole le inte interd rdep epen ende dent nte, e, limba
esentiali ~i am suge sugera ra
lucrari
romans,
cuvinte-cheie, aplicatii al
fi consultate, m e i vor dori
c itit itit or or i
li
r n a i u t ilil e ori rnai interesante, interesante,
Aceasta
Introducere
psih psihol olog ogia ia educ educat atie ie
pr ocup ocup
scoala, cont contin inut utur ur
care care
prob proble le el
scol scolii ii
ale scolar scolarilo ilor. r.
fi
literaturii, util utilit itat at
po gara garant nt
cu intr intre' e'ag ag
am prez prezen enta ta ea expe experi ri nt
Autoarea
n.n. n.n. nota nota no stra stra (adi (adi mea, mea, au oare oarei) i) s.n. s.n. subl subl ni re noas noastr tr adic adic ea utoa utoa ei Op cit. cit. oper oper it ta (ind (ind cata cata In para parant ntez ez di apar aparit itie ie or prin prin auto auto ~ianul ~ianul apar aparit itie iei) i) p. pagina ::::= aproximativ apud= dupa ex. exemplu P.C. Publis Publishin hin Compan Compan E.D.P. Editur Editur Didact Didactica ica Pedagogic! colab. colaboratori
Eds. Ed.
v.
editori
editur editura, a, editor editor
vezi
v. supra vezi deasupra v. infra v ez ez i d ed e d es es u b t vs versus trad. traducere
nter nterio ioru ru lu rari rari pr
nu
n.n. n.n. nota nota no stra stra (adi (adi mea, mea, au oare oarei) i) s.n. s.n. subl subl ni re noas noastr tr adic adic ea utoa utoa ei Op cit. cit. oper oper it ta (ind (ind cata cata In para parant ntez ez di apar aparit itie ie or prin prin auto auto ~ianul ~ianul apar aparit itie iei) i) p. pagina ::::= aproximativ apud= dupa ex. exemplu P.C. Publis Publishin hin Compan Compan E.D.P. Editur Editur Didact Didactica ica Pedagogic! colab. colaboratori
Eds. Ed.
v.
editori
editur editura, a, editor editor
vezi
v. supra
v. infra
vezi deasupra v ez ez i d ed e d es es u b t
vs versus trad. traducere
nter nterio ioru ru lu rari rari pr
nu
invatare crestere ~i transformari ~i spiritual
De psihosocial religioase). Maiurizarea
transformante psihologic,
se
fnviilarea acumuleaza sau stadii, re scri virsta, Aici se irnpune
a ns fo rm a r
c o e sp un za to a caracteristicile de ~i eu
in
dezvoltari tardive (J.
precocitati Exists
in
Lo ton,
fe om ul imprinting
1937,
cit.) U,
au
es fi mama-gisca.
laborator, boboci
in
in Studiul
la
oglinzii
fi
Yo
apud G. R.
al
cit.). ereditiilii (a
iin parte, ~i
mediului,
interactionist,
Conciliereaeste
(nature) pe care ne-o da ereditateaci ~ii favoarea experiente (nurture) pe care ne-e permit sa ofera mediu! Argument de cereetar ~tiintific in favoarea erediHitii or mediului sint furnizat de studiile asupra gemenilor monozigoti si gemenilo dizigoti
ni ti p ro pi a d e n il o i go t el rezultatel gemenilo monozigoti coreleaz ma putin cu cele al fratilor lor.. favoarea aportulu mediului se poat aduc argumentul cd aceleasi monozigoti au fost crescuti in amilii ~iin medi neasernanatoare.
o pt i scar
de
pa te
icu
a me l
o lo g
pe
comuna co
parimilor
ti
di tr
pi
or
te
parintii au
ta Re lt tu adoptivi, en
parintii tu
i fi c i v
d iu l si nc is p.
ar
cit.)
S-ar parea memorata genetic.
otarea ereditar
cognitivista (U. h ip a tu pe ce iv cu
spartu
ou
eo espund
u tu l i :
de ma imea capului, el nu
valentelor
ca
permisiunilo
cu ve
ve in
contribuie la evolutia sa irnpreun
Cll
dotarea naturala,
Oat fiind ,,receptorul tinta" al acestei l uc ra ri , r n i pa ot vi in in lu ce t ro du c pr ne is te br p ri v dezvolta ea limbajului purtat intr Chomsk Piaget (1988) Disput schema contradictiei: ereditat specific VS ereditat nespecifica N. Chomsk postuleaza~i argumenteaza cu date di teritoriul lingvisticii caexista ereditate specifics orga al limbajului ficatul, rnina. Creierul functionala deplin sa adic pentru incheierea procesului de maturizare aces orga ar nevoie de stimular adecvate in perioade entice prescris ereditar 1. Piaget ui ge ti initiatoru scolii o n t ru c i v d i o ni b l it a de uc om nt M a concret, 1. Piaget vorbea despre dezvoltare unei funciii semiotice creatoar de semn si boluri de nt realitatii (incepin cu irnitatia in prezenta absents modelului, deci l? sfirsind eu gindirea ve bals si Iimbaju interior). A s a d ar , d e zv o lt ar e a limbajului non-verbal ~iverba ar depind de dezvoltare i n te li g en t ei , f u n ct i semiotica guvernindu-Ie, reglindu-le pe amindoua, AspectuI constructivist i nv i l i r i s en s largo in care copilu asimileaza inforrnatia di medi folosindu-si structurile cognitive, formele m in ti i p e care Ie are la om da
el
fereste. EI ar asadar un mecanism
di lu de id ur pe it pl vo coliziunea. ne tr ce in i st a u n l t nc t: al al contextului nise de dezvoltare (G.R Lefrancois Op cit. p, 39.; 1998, 0 -2 16 ) n t z a e st e o r e sp r pt o mu l v ol t i nt r rnediu fizi ci um in li cu u mi t r e pr e ze n ti ir i a s up r a educatiei ~i cu anumit r e pr e ze n ta r i s o ci al e (despr mediul social larg grup on ni eg ia tc v in e nt nu te practiei educative, ar anumit experiente provenit di educatie (i fa ilie (cohortli) de pr care el insusi i~ construieste nist ep ezenta identitare este contempora cu sa
inevitabil structurat urmeaza acomodarea, modificarea formelor intern de cunoastere adic re-organizarea ~i re-echilibrare structurilor de cunoastere p i u lu i
un
ie el
in
u,
xp
limbajului Primul grup de argumenteexperimentale
arat
ce care ascult
pe
ta
al
rmitin
cu gr
precoc
alta sa penetrez
$i devine relativ
igid dupa
aceleasi zone cerebrale. reprezentarile
ce st limb
cortical
limb ..Locurile undeeste reprezentata vorbirea difera de la indivi
al
la indivi
1 99 6
pu
Ma er
li
intelege vorbirea diferi $i ai perioadel.or sensibil implicati privin organizarea invatarii
timu ativ (r surs
transformari rapide su
ma
re
Dictionar
Fenotip G e m en i m o n oz ig o t Gemeni dizigoti CohortA Orientare fenomenologica
i1 a re , c a r ep re ze n ta n t al unei specii ni ge ot ul o nd i on d e viata (incluzind s i m o di f c ar il e p ro du s d e m ed i a su pr a c ar ac te re lo r e re di ta re ) g em e ll i p ro ve ni t d i a ce la s o vu l g em e n p ro ve ni t d i o vu l d if er i un g ro p d e i nd iv iz i n li sc u in a ce ea s p e o ad a d e n p ( sp r e x ,, anilor 60", ,, anilor 80", ,,a anilor 90", "aanilor 2000) or nt p un e pe p en d n t nb u no a ob mediului i n e rd ep en de nt a d ot ar e e re d t ar a s ol ic it ar e care s e v iz ua l e az s z on e p ro ce de u p r c er eb ra l a c v a d e c at re an u m it i s ti m ul i p re ze n ta t s u bi ec tu 1 u
Cuvint chei
si mate iaie
sarcin
de vate
aspect cognitiv (Lefrancois, Op cit. ca
crestere maturizare invalare
stadiu dezvoltare preeoce, (nature), mediu (nurture), genotip, fenotip, ni$a de dezvoltare
Aplicatii lu
fapt este munc de mare responsabilitate care cere finete si originalitat gindire, orma psih peda ogic se io sa ~i specialitate si seaman cu un splendid edificiu neprotejat seismic. nevoilor copilulu lnainte
9 98 )
ul de la in ivid la in ivid
fi si pHi,ce
di perspectiv
mare ea
si ologia ge er la in ea masura pr oc pa iind de im gi pe ceilalti au despre sine precum ~i propri prim fi problemele comunicari prin literatura deci de cele al istoriei literare
dezvoltare ac st ra un medi
to he
bit
13
T eh n c a d e i ma ge ri e cerebrala
activate pentru
la
Christophe, Op cit.)
Genotip
printr-o experienta lingvistic
da
arbitrar, prin t nv a a r s en s strict, d e t i la p un e i ri j catr adult, prin sarcin de invalare~i explicatii specifice. Cercetar ma no asup dezvoltari limbajului arat ca exists plasticitate lu if ts in af pe io de or ns il
12
ga boln va se za pe bilitatile is re epte desi isfe stinga st onside ta ediu "o ganuiui" ve bal. hl llie si Christophe i$ prezinta propriil rezultat de cercetare, $ipropriile interpret~ care ara~a.ca exist intotdeauna specializare cerebrala, constringere ereditar cu pnvrre
nt
ic de
fi fi ur te intr I. perspectiv ernpirista (a rolulu ereditatii si perspectiv fenomenologica asupra dezvoltarii?
ga boln va se za pe bilitatile is re epte desi isfe stinga st onside ta ediu "o ganuiui" ve bal. hl llie si Christophe i$ prezinta propriil rezultat de cercetare, $ipropriile interpret~ care ara~a.ca exist intotdeauna specializare cerebrala, constringere ereditar cu pnvrre limbajului Primul grup de argumenteexperimentale
arat
ce care ascult
si ologia ge er la in ea masura pr oc pa iind de im gi pe ceilalti au despre sine precum ~i propri prim fi problemele comunicari prin literatura deci de cele al istoriei literare
Dictionar Genotip
printr-o experienta lingvistic rmitin
cu gr
precoc
alta sa penetrez
$i devine relativ
igid dupa
aceleasi zone cerebrale. reprezentarile
ce st limb
cortical
limb ..Locurile undeeste reprezentata vorbirea difera de la indivi
al
la indivi
Fenotip G e m en i m o n oz ig o t Gemeni dizigoti CohortA Orientare fenomenologica T eh n c a d e i ma ge ri e cerebrala
activate pentru
intelege vorbirea diferi $i ai perioadel.or sensibil implicati privin organizarea invatarii
timu ativ (r surs
transformari rapide su
ma
Cuvint chei
si mate iaie
sarcin
de vate
aspect cognitiv (Lefrancois, Op cit. fi si pHi,ce
ca
crestere maturizare invalare
stadiu dezvoltare preeoce, (nature), mediu (nurture), genotip, fenotip, ni$a de dezvoltare
Aplicatii lu
ic
fapt este munc de mare responsabilitate care cere finete si originalitat gindire, orma psih peda ogic se io sa ~i specialitate si seaman cu un splendid edificiu neprotejat seismic. di perspectiv sc la ebni ic li sa cu
i1 a re , c a r ep re ze n ta n t al unei specii ni ge ot ul o nd i on d e viata (incluzind s i m o di f c ar il e p ro du s d e m ed i a su pr a c ar ac te re lo r e re di ta re ) g em e ll i p ro ve ni t d i a ce la s o vu l g em e n p ro ve ni t d i o vu l d if er i un g ro p d e i nd iv iz i n li sc u in a ce ea s p e o ad a d e n p ( sp r e x ,, anilor 60", ,, anilor 80", ,,a anilor 90", "aanilor 2000) or nt p un e pe p en d n t nb u no a ob mediului i n e rd ep en de nt a d ot ar e e re d t ar a s ol ic it ar e care s e v iz ua l e az s z on e p ro ce de u p r c er eb ra l a c v a d e c at re an u m it i s ti m ul i p re ze n ta t s u bi ec tu 1 u
ul de la in ivid la in ivid
dezvoltare ac st ra un medi
re
de
fi fi ur te intr I. perspectiv ernpirista (a rolulu ereditatii si perspectiv fenomenologica asupra dezvoltarii?
nevoilor copilulu lnainte $iElias. in 993, apud Lefrancois, Op cit. p. 47 daug ol sc nt pr oc pa once tu sine st ma ptiv cele stra te puse 1A
]~
Bibliografie n tr od uc er e p s h o o g e , trad. Tocan, Anca Tureanu, Iuli Dumitriu Bucuresti, Editur Al limbaj lu Teor le invii!iirii. Dezbaterea (1988), Teor ia dintre Je Pi ge ~iNoa Chomsk studiu in roductiv de Calina Mare trad de Ecater na Popa oa Po a, Mihael Toad r, iber oader, Bu ur sti,
adolescentei
Corneliu
Editur Politics Ursula Schiopu,
Emil Verz
(199 ), P si ho lo gi a v ir st el or . C ic lu r l e
vietii, Bucuresti, E.D.P. RA
mteracponeze
>I
Gu
R. Lefr ncoi
(2000), P sy ch o o g
Publishers
L an gu ag e a n d ev el op pe m en t
p sy ch o o gi e
~I
sa coopereze
H. Erikso referito re dezvoltarea eului la crizel identitare specific fiecarei trepte dezvoltari Ea i~ pastreaz actualitatea atit pentru cercetare ci ~ipentru ce care Iucreaza st interesanta $i pentru ca deseri evolutia noastr di prunci pina la senectut inclusiv st re onfo~a~t sa stim ca mu nu se oprest di vo ut la sfirsitu st sa st ne dezvolta Am
o r T ea ch in g
dsworth,
division of Thomso Learning P. Ulric Neisser Ac uisi io of Self', in S e l a n C o ns c o us ne ss . M u lt ip l P e rs pe c t v es , edited by Fran S. Kessel Pa la M. Cole Dale L. Johnson, Hillsd le Ne Jers y, Lawrence Erlbau Associates
d e ve lo pp e me nt se n
ales sa prezin an liti cest aspect al dezvol ar pcntru utilitat specific muncii unui profesor di dorneniu umanist. Profesorul ~i elevul se ~a nt -o re atie comuni are, Primul ar tr bu sa aiba eapacitate de gestiona corespunzator,$tiind ce trairi or stie despreei ~idespre c ei la lt i L id e nevoi ~i ce n e
s ci e n t f iq ue , volume I,
Pa r, c og n t io n in A d a nc e P s c ho l g ic a e n p sy ch ol og i s c e n t f iq ue ,
G. st S c e nc e
(1998),
R ec en t
Publishers Jacque Laea (1966), .Le stade du miroir fonction du Je", Jaques acan Ecrits I, Paris, Edit on du Seui L. Lorton (1984) H u ma n D e ve lo pm e nt , Through h e L i e sp an , Company
vietii
'~teraC!~ul1llecu ~I ne ajutarn
si
iiinva!am. Sintem stimul unii pentru ceilalti n e m a tu ri za rn .
aceeast disciplinascolara, Am st un cu in -che in is ursurile di lume In ar tr ir Vo pr zent ap itev sp ct al dezv ltar oral
identitate
nt uc
oric
st sa ~i limitelo em orale! te porare de in eieg re ~i c~ro f?rmare. se ocupa. Am selectat informatie di ~i referitoar la teoriile IUIl.Plaget ~l L. K?hlberg :Acest di urma este interesa in aceeasi masura ea Enkson asupra discursului despre dezvoltare la virsta adulta, lirnba ~i e ra tu ra . M i a m revista etape! evol~tie ~im~aj.u!u da ~i d~zvolt~re.a hmbaJ_uIUIs i gindirii as cu rezult el di lucraril lu L. S. Vigotski $1 ale Tatianei Slama-Cazacu ~m ~eci sa r~zint ~iteva roblem le adol sc nt intrucit le se
Bibliografie n tr od uc er e p s h o o g e , trad. Corneliu Tocan, Anca Tureanu, Iuli Dumitriu Bucuresti, Editur Al limbaj lu Teor le invii!iirii. Dezbaterea (1988), Teor ia dintre Je Pi ge ~iNoa Chomsk studiu in roductiv de Calina Mare trad de Ecater na Popa oa Po a, Mihael Toad r, iber oader, Bu ur sti, Editur Politics Ursula Schiopu,
Emil Verz
(199 ), P si ho lo gi a v ir st el or . C ic lu r l e
vietii, Bucuresti, E.D.P. RA
R. Lefr ncoi
(2000), P sy ch o o g
Publishers
L an gu ag e a n d ev el op pe m en t
p sy ch o o gi e
o r T ea ch in g
dsworth,
s ci e n t f iq ue , volume I,
G.
Pa r, c og n t io n in A d a nc e P s c ho l g ic a e n p sy ch ol og i s c e n t f iq ue ,
st S c e nc e
(1998),
R ec en t
Publishers Jacque Laea (1966), .Le stade du miroir fonction du Je", Jaques acan Ecrits I, Paris, Edit on du Seui L. Lorton (1984) H u ma n D e ve lo pm e nt , Through h e L i e sp an , Company
Te ri ui Erik H. Erik St di ih soci le al dezvoltari personalitatii crizel identitati Context: person litate eu conc pt de sine ar fi un ansamblu structurat ma mp personalitatii (organizat) ab unicitate unui individ uman. fe Conduitele r i components interioara ~iuna extema, adic un comportament vizibil.
aici am
~I
sa coopereze
H. Erikso referito re dezvoltarea eului la crizel identitare specific fiecarei trepte dezvoltari Ea i~ pastreaz actualitatea atit pentru cercetare ci ~ipentru ce care Iucreaza st interesanta $i pentru ca deseri evolutia noastr di prunci pina la senectut inclusiv st re onfo~a~t sa stim ca mu nu se oprest di vo ut la sfirsitu st sa st ne dezvolta Am
division of Thomso Learning P. Ulric Neisser Ac uisi io of Self', in S e l a n C o ns c o us ne ss . M u lt ip l P e rs pe c t v es , edited by Fran S. Kessel Pa la M. Cole Dale L. Johnson, Hillsd le Ne Jers y, Lawrence Erlbau Associates
d e ve lo pp e me nt se n
ales sa prezin an liti cest aspect al dezvol ar pcntru utilitat specific muncii unui profesor di dorneniu umanist. Profesorul ~i elevul se ~a nt -o re atie comuni are, Primul ar tr bu sa aiba eapacitate de gestiona corespunzator,$tiind ce trairi or stie despreei ~idespre c ei la lt i L id e nevoi ~i ce n e
mteracponeze
>I
Gu
adolescentei
noastre reprezinta eul. Ajunsi insine. Nucleul personalitatii pe acea lasati cartea deoparte ~i sa puneti al
vietii
'~teraC!~ul1llecu ~I ne ajutarn
si
iiinva!am. Sintem stimul unii pentru ceilalti n e m a tu ri za rn .
aceeast disciplinascolara, Am st un cu in -che in is ursurile di lume In ar tr ir Vo pr zent ap itev sp ct al dezv ltar oral
identitate
nt uc
oric
st sa ~i limitelo em orale! te porare de in eieg re ~i c~ro f?rmare. se ocupa. Am selectat informatie di ~i referitoar la teoriile IUIl.Plaget ~l L. K?hlberg :Acest di urma este interesa in aceeasi masura ea Enkson asupra discursului despre dezvoltare la virsta adulta, lirnba ~i e ra tu ra . M i a m revista etape! evol~tie ~im~aj.u!u da ~i d~zvolt~re.a hmbaJ_uIUIs i gindirii as cu rezult el di lucraril lu L. S. Vigotski $1 ale Tatianei Slama-Cazacu ~m ~eci sa r~zint ~iteva roblem le adol sc nt intrucit le se confront an profesorii de grmnaziu itsi ce de iceu
fizic generals sanatate ~i s in e l e p os es i (obiecte si persoane care sine (aspiratii, sinele personal cuprinde rs fa ~i interese capacitati ~i aptitudini calitati ~i defecte) ~i d en t t a e a d e s in e (nume, virsta, locul data nasterii etc., o lu r etc., sentimentul coerentei sau incoerentei interne, ideologie, identitate a b st ra ct a etiche e, care ersoan Ie aplica); sinele adaptati coniine valoarea datorata obiectelor posedate sinelui (competente, realizarilor or absentei acesto realizari, trasaturilor de caracter ~iactivitdtile sinelui (strategii de adaptare activitati care reflecta autonomia persoanei, ambivalent persoanei, dependents or stilul sa iata acti itat ri care persoana i~ actualizeaza posibilitatile); sinele social contine preocupari orinta de co nicare atitudini social (atitudini pozitive fata de a lt i condit
~j
fine existasi un numar acestia sint ce ai integrat se si in in pielea or Personologul american G. Allpor descri un simi al eului: proprium ul (1 ma compIet, (numele ajuta la trairea orporal, simt li e; ide11litcl/i aceste identitati), respectul de ine, mindria se ezvolt in ti ul primil simp xtinde ii eulu (simtu proprietatii jucari mea, parintii mei, amigdalele mele etc. se obindest intr pa ru s i s as e ani; intr si tu eulu ca ac or rati al ("gindirea adolescents, despre gindire", perceptia capacitat cest si iden itar al eulu focalizeaz asupra "e lu cautator de sc uri" sa asupra (car reflects orientarea intenponalitatea personalitatii) ~i cola orat ri ai au studia dezvoitarea c on ce p u lu i d e s in e incepind di prim copilari perspectiva ta experientiala: 5I trairile personal ci inex erie ta rela iilorc ceilalti fe omen care ~i
explicati) Cercetatoru distinge c i ne ; s t ru c t u r al conceptulu de sine sinele material cuprinde sinele eul) corporal (trasaturi fizice
r e fe r ir i L a s e xu a li ta t e (referinte care arat co st in ifer ntelor intr se e, referiri la atractia sexual experientele sexuale) in fine inel n-sine referintel la altii vorbeasca despre sine vorbeste pr up dezvolta, modificindu-s e xe mp lu , integreaza noi dimensiuni: ideologie (filozofie de viata) si identttat abstracta ("sint un baieti, coerentd ai via/ii, perceptia dependentei (l fe e) ambivalenta', actuatirare", referint fa sexualitate. altruism opinia altora despre sine In ultima part sinele somatic, sinele posesiv, referirile /a ceilalti
Treptele rnatunzarii. Crizel
identitati
ar asupra personalitatii reprezinta exte si ~i 1994, 101-102) Exista insa deosebire esentiala: Freud nevoil sexual al me ta ez ol area Erikso onsi er ca Ie putern alatur acestora nevoil de relati el Innascute. Haye ~i Orrell (Op. cit., p. 326-328) prezentind dezvo/tarea copilului in teoria fnvii/art; social aduc ar rnente cercetar em iric privin ev ia innasc ta atasamen fa ,,0
~ambivalenta cin trebui
se refera la ezitarile, atitudinil treaca la actiune
contradictorii pe care cineva Ie traieste atunci
Te ri ui Erik H. Erik St di ih soci le al dezvoltari personalitatii crizel identitati Context: person litate eu conc pt de sine ar fi un ansamblu structurat ma mp personalitatii (organizat) ab unicitate unui individ uman. fe Conduitele r i components interioara ~iuna extema, adic un comportament vizibil. noastre reprezinta eul. Ajunsi insine. Nucleul personalitatii pe acea lasati cartea deoparte ~i sa puneti al
aici am
fizic generals sanatate ~i s in e l e p os es i (obiecte si persoane care sine (aspiratii, sinele personal cuprinde rs fa ~i interese capacitati ~i aptitudini calitati ~i defecte) ~i d en t t a e a d e s in e (nume, virsta, locul data nasterii etc., o lu r etc., sentimentul coerentei sau incoerentei interne, ideologie, identitate a b st ra ct a etiche e, care ersoan Ie aplica); sinele adaptati coniine valoarea datorata obiectelor posedate sinelui (competente, realizarilor or absentei acesto realizari, trasaturilor de caracter ~iactivitdtile sinelui (strategii de adaptare activitati care reflecta autonomia persoanei, ambivalent persoanei, dependents or stilul sa iata acti itat ri care persoana i~ actualizeaza posibilitatile); sinele social contine preocupari orinta de co nicare atitudini social (atitudini pozitive fata de a lt i condit
~j
fine existasi un numar acestia sint ce ai integrat se si in in pielea or Personologul american G. Allpor descri un simi al eului: proprium ul (1 ma compIet, (numele ajuta la trairea orporal, simt li e; ide11litcl/i aceste identitati), respectul de ine, mindria se ezvolt in ti ul primil simp xtinde ii eulu (simtu proprietatii jucari mea, parintii mei, amigdalele mele etc. se obindest intr pa ru s i s as e ani; intr si tu eulu ca ac or rati al ("gindirea adolescents, despre gindire", perceptia capacitat cest si iden itar al eulu focalizeaz asupra "e lu cautator de sc uri" sa asupra (car reflects orientarea intenponalitatea personalitatii) ~i cola orat ri ai au studia dezvoitarea c on ce p u lu i d e s in e incepind di prim copilari perspectiva ta experientiala: 5I trairile personal ci inex erie ta rela iilorc ceilalti fe omen care ~i
explicati) Cercetatoru distinge c i ne ; s t ru c t u r al conceptulu de sine sinele material cuprinde sinele eul) corporal (trasaturi fizice
r e fe r ir i L a s e xu a li ta t e (referinte care arat co st in ifer ntelor intr se e, referiri la atractia sexual experientele sexuale) in fine inel n-sine referintel la altii vorbeasca despre sine vorbeste pr up dezvolta, modificindu-s e xe mp lu , integreaza noi dimensiuni: ideologie (filozofie de viata) si identttat abstracta ("sint un baieti, coerentd ai via/ii, perceptia dependentei (l fe e) ambivalenta', actuatirare", referint fa sexualitate. altruism opinia altora despre sine In ultima part sinele somatic, sinele posesiv, referirile /a ceilalti
Treptele rnatunzarii. Crizel
identitati
ar asupra personalitatii reprezinta exte si ~i 1994, 101-102) Exista insa deosebire esentiala: Freud nevoil sexual al me ta ez ol area Erikso onsi er ca Ie putern alatur acestora nevoil de relati el Innascute. Haye ~i Orrell (Op. cit., p. 326-328) prezentind dezvo/tarea copilului in teoria fnvii/art; social aduc ar rnente cercetar em iric privin ev ia innasc ta atasamen fa ,,0
~ambivalenta cin trebui •• acrualizare
se refera la ezitarile, atitudinil contradictorii pe care cineva Ie traieste atunci treaca la actiune se refera If!resimtirea propriei evolutii progresulu sa ca personalitat
l.
de p e o an a u ma r a . E i c i e az a e zu l a te l ui Ah en 19S4, revelat u n c op i foarte mi zimbeste a tu nc i d o vede c ev a c ar e seamana ra multumeste cu bucata o ~a l cu ua ct figureaz chii m a IUnI, ma mp e xp ~ e n nt ni cu gu u rn an e e a ~i s i- a d ez vo lt a c ap ac it at i v iz u al e p ro g ra m a t e re d it ar ) P en tr u F re ud , eul (ego-ul) este instants c ar e a si gu r e ch il ib ru l lntre ld (inconstientul
i nc on st ie nt u
c u instinctel vietii si instinctel morrii n co ns t e n u lu i c a n g o be az a r eg u pa en al ~ice me Fr dezvoltare psihosexuata Erikson reveleaz stadii ale dezvoltiirii psihosociale B i c h ~ i H yw a ma ul ur ul Op. cit.). n tr eg i v ie t s u n f u en t c on d o r s oc ia l c u u ra le . F ie ca r p er io ad a d e e zv o a r e u u i a r in p r m -p la n u n conflict nuclea ( ce n tr a ) , i nt r r a r i a n e t e e p ro vo ea t d e n t n ir e d in t o r e l n n a s cu t n ev o e xu a s i c e d e e la t e ) o r e l s oc ia l ( in f u en te le , p ro vo ca r e , a n e l m e d u lu i f am i li a s i s oc io -c ul tu ra l) . R e zo lv ar e f ie ca ru i c o nf li ct , ell prevalent trairilor p o z t iv e s em n if ic a u rc ar e u n e t re pt e m a tu ri ta ti i d ob in di re a u n e c al it at i " fo I e " " pu te r " ) e u u i (E. H. Erikson, 1963). (Supra
Eul, p a
a se t
Personalitatea matura (Allport)
re at
extinderll eli/IIi
u ma n n u d oa r .suut coJegii mei")
{participare afeelivii atit in munca d es fa su ra ta ,
i mp li ca r
c on ve nt io n al a
ci p o t s pu n e . .. e p ro b le m a m e a" ,
in societatea civila, in grupul profesional,
(in cuplu, in prietenie, in c u c ol eg i impreuna e u c a
§i
adapatot 10reatltatea extema
ceilalti
comunitate, i n v a t etc.)
(cu obiectivitate)
autoobservare, a u to e va l ua r e o ri e nt a r propriilor c om po r a me n e l d e a sa r d e s in e n ce rc in d s a r ed uc i subiectivismul); r ev e la ti i p r iv in d p r op r ii l t ra ir i p r of u nd e . pe pt p id A d e s in e se a dr es a p ro pr ie i p er so an e (01.1 ironia, impune fiir.:i e fo r t d e a u to a na li za ) umorul care este distructiva): filozofi de via~i' unificatoare (care leags evenimentele
A eu m u n d € a a t e m e g en t d i d i e r e l a d d e d ez vo l a re , " in d v id u la un moment dernonstreaza c a e u sa este destul de puternic spre programu propriului sa organism cu structur institutiilo sociale' (E H. Erikson, Op ci ., on ui om 246). }j institutiile social rnanifest a n al og i a l dezvoltarii, Dezvoltarea eului prin acumulare c a a t n se a n n c on tu ra re a treptata u ne i identitati slnt c ee a c e e pr ez in t " pu te r e " e u u i m e u Asadar, treptele dobind reprezinta to atitea iesiri di crize identitar specifice, Preocuparea lui E ri ks o n p e nt r identitate (Cine sint eu Ce m ? 11}i E ve n m e n e l b io g a f c e a u n a c a a sa da r o pe r s t n t c a m ac a au m p m a c i e v c op u F i n a u ra l a l u nu i d an ez , n e e cu no sc u a ce s a , Te H am b pi ut un un n i m a tirziu, me pr me nt me in c on t a d c t e : p e d e parte om nitate me ma eligio sa ev eilo nf ~a a l " a e ne " d e b lo n c u o ch i a lb as tr i) , p e d e a l scoala germana u nd e us na at co eg or c au z e l g ie i a lu i a u vitreg), c o nt in ua t I n adolescents, c in d p u p ro b e m a a le ge r u ne i c a e re , E r k so n ma ma m u lt um e as c s a t er m in e l ic eu l r a r a u rm a ruHi u n iv er s t ar a U lt er io r s e d ec i d e p en tr u c a e r a ca de m c a d a m ed i n a ~ i s tu d a z Ha va Di p er sp ec ti v a rn b iv al en te i i de nt it ar e e st e f oa rt e i n e re sa nt a o p ti un e s a p ri vi n a - p oa r e . p e o ad a m pu r c a e re i a l e l o lo se s numele p e c a n um e l d e a m i H om b u g e Mai mn H. n, un me mb H " -ul ( R P ot ka y Erik de 1986).
Stadiile psihosociale Incredere versus neincredere Ace y o b a d es p
e s conflictul nuclear al p e o a e i n cr ed e e a c op i u lu i c e a l 'si
1 8 u n p ru n a ) E s n e .. M a m h r
de p e o an a u ma r a . E i c i e az a e zu l a te l ui Ah en 19S4, revelat u n c op i foarte mi zimbeste a tu nc i d o vede c ev a c ar e seamana ra multumeste cu bucata o ~a l cu ua ct figureaz chii m a IUnI, ma mp e xp ~ e n nt ni cu gu u rn an e e a ~i s i- a d ez vo lt a c ap ac it at i v iz u al e p ro g ra m a t e re d it ar ) P en tr u F re ud , eul (ego-ul) este instants c ar e a si gu r e ch il ib ru l lntre ld (inconstientul
i nc on st ie nt u
c u instinctel vietii si instinctel morrii n co ns t e n u lu i c a n g o be az a r eg u pa en al ~ice me Fr dezvoltare psihosexuata Erikson reveleaz stadii ale dezvoltiirii psihosociale B i c h ~ i H yw a ma ul ur ul Op. cit.). n tr eg i v ie t s u n f u en t c on d o r s oc ia l c u u ra le . F ie ca r p er io ad a d e e zv o a r e u u i a r in p r m -p la n u n conflict nuclea ( ce n tr a ) , i nt r r a r i a n e t e e p ro vo ea t d e n t n ir e d in t o r e l n n a s cu t n ev o e xu a s i c e d e e la t e ) o r e l s oc ia l ( in f u en te le , p ro vo ca r e , a n e l m e d u lu i f am i li a s i s oc io -c ul tu ra l) . R e zo lv ar e f ie ca ru i c o nf li ct , ell prevalent trairilor p o z t iv e s em n if ic a u rc ar e u n e t re pt e m a tu ri ta ti i d ob in di re a u n e c al it at i " fo I e " " pu te r " ) e u u i (E. H. Erikson, 1963). (Supra
Eul, p a
a se t
Personalitatea matura (Allport)
re at
extinderll eli/IIi
u ma n n u d oa r .suut coJegii mei")
{participare afeelivii atit in munca d es fa su ra ta ,
i mp li ca r
ci p o t s pu n e . .. e p ro b le m a m e a" ,
c on ve nt io n al a
in societatea civila, in grupul profesional,
(in cuplu, in prietenie, in c u c ol eg i impreuna e u c a
§i
adapatot 10reatltatea extema
ceilalti
comunitate, i n v a t etc.)
1986).
(cu obiectivitate)
autoobservare, a u to e va l ua r e o ri e nt a r propriilor c om po r a me n e l d e a sa r d e s in e n ce rc in d s a r ed uc i subiectivismul); r ev e la ti i p r iv in d p r op r ii l t ra ir i p r of u nd e . pe pt p id A d e s in e se a dr es a p ro pr ie i p er so an e (01.1 ironia, impune fiir.:i e fo r t d e a u to a na li za ) umorul care este distructiva): filozofi de via~i' unificatoare (care leags evenimentele psihiee. interioare el cvenirnentel
vietii exterioare
r a i n a rm on i
§i
CJI
A eu m u n d € a a t e m e g en t d i d i e r e l a d d e d ez vo l a re , " in d v id u la un moment dernonstreaza c a e u sa este destul de puternic spre programu propriului sa organism cu structur institutiilo sociale' (E H. Erikson, Op ci ., on ui om 246). }j institutiile social rnanifest a n al og i a l dezvoltarii, Dezvoltarea eului prin acumulare c a a t n se a n n c on tu ra re a treptata u ne i identitati slnt c ee a c e e pr ez in t " pu te r e " e u u i m e u Asadar, treptele dobind reprezinta to atitea iesiri di crize identitar specifice, Preocuparea lui E ri ks o n p e nt r identitate (Cine sint eu Ce m ? 11}i E ve n m e n e l b io g a f c e a u n a c a a sa da r o pe r s t n t c a m ac a au m p m a c i e v c op u F i n a u ra l a l u nu i d an ez , n e e cu no sc u a ce s a , Te H am b pi ut un un n i m a tirziu, me pr me nt me in c on t a d c t e : p e d e parte om nitate me ma eligio sa ev eilo nf ~a a l " a e ne " d e b lo n c u o ch i a lb as tr i) , p e d e a l scoala germana u nd e us na at co eg or c au z e l g ie i a lu i a u vitreg), c o nt in ua t I n adolescents, c in d p u p ro b e m a a le ge r u ne i c a e re , E r k so n ma ma m u lt um e as c s a t er m in e l ic eu l r a r a u rm a ruHi u n iv er s t ar a U lt er io r s e d ec i d e p en tr u c a e r a ca de m c a d a m ed i n a ~ i s tu d a z Ha va Di p er sp ec ti v a rn b iv al en te i i de nt it ar e e st e f oa rt e i n e re sa nt a o p ti un e s a p ri vi n a - p oa r e . p e o ad a m pu r c a e re i a l e l o lo se s numele p e c a n um e l d e a m i H om b u g e Mai mn H. n, un me mb H " -ul ( R P ot ka y Erik de
ea.
Stadiile psihosociale Incredere versus neincredere Ace e s conflictul nuclear al p e o a e i y o b a d es p n cr ed e e a c op i u lu i c e a l 'si o cr ot it oa r d ev in e asteptare,
1 8 u n p ru n a ) E s n e .. M a m h r me
Ce '1
copilulu putere de a- suport disparitia temporara, de sperantti Dimpotriva, nerabdat are, care si te ci ~i ci treb ie sa cord sau, care ac rd lngrijiril la in implar ti in seam
face fala frustrarilor copilu ui in ti ul ar ev il si de
copilulu sa tncrederea si speranta capacitate
ll
propriilor sale organe de
face fata tensiuni impulsurilor
Acum
econol1l1agerm an de saraci $ide suferintel etnicilo gerrnani In co ce ti lu Erikso cicl ie ii uman ~i institutiile omului au evol.uat lmpreuna" (Op..cit., p. 250). in acelas timp achizitiii fiecarei viet particulat sint facilitate ~isustinute prin prezenta acesto institutii in umea
.Religia este jnstitutia care sustin ?amen~lor. Ea pre~upune I n .c r e d e r i n d iv id u a l
c re d n t
~i speranta c o mu na , care
II
decit atit copilul1nvata. sa fi d e i nc r ed e r e entr ce in reaj sa chiar ~i sint atunci eind Ii cresc dintii ~i durere il ro oa sa ste. EI invala le r nu st i d ac a vrei ru re nu le ierz cu ar fi sinul
ra rnusti)
ri poate Indeparta
masochis insuti cr zi
hranesc
suporti
indeparta
ai tirziu li-e fried (p acea ta
rere
perioade este increderea
~i pe
-a
ui care ac pera in ceilalti
ro ri ta urere. re
In
crestere dobindeste calitate sperantei. neincredere, persoana este expusa tulburarilor psihice. Schizcfrenia infantil
i:
ec isme introiecti
(exteriorizarea) raului, nostru (tot as cu interiorizam irnaginea
apiirare (interiorizarea)
sa es curi or
ec re
ro ecti
"mamei bune", predictibile despre
oa ferintel
binelu
Ie avern
rm intr-un. ~~ comu spera comurutatu,
comportament specifice. ee uniti princredinta in restaurare individulu prin practica rituahca.'
~I
Autonomie versus rusine si indoiala fi an (~tudiu~anal di perspectiv ud na Ac se perLO~da matu.flze~az ~s ul tura tn lusl ce care si ra co trolul sfincterelor ti sa anip leze obiecte Copilul mva~a In a c ea s t p e ri oa d a sa-si "S .? ba~u~• "s
~.si il -!,n aces co te.x ~~ at tu in xtre "s nu ai cu alte cu~mte .s til cu obstinatie un obiect care 11 tot
se~unul (I .;m~dul figurat, "sa. Iasi libere" obiectel (s~-!I.sc~p. .. m.mina., I~fe sa ti se intimple cu oameni sa-i pierzi In timpul ~I la locu ep trivit rara a-ti pute controla sfincterele. Pe.~~l1Uneade "a reline", "a restringe" se construieste un pattern (m~del) at g Y l J U 11
autonomiei (ca ~~to:ontrolul~ ~~c~ cont:?' flexibil a su pr a l um i in mar:e~te sa ~tll Cl~d ,,5-0 t~1pe-a ta" no~~ j,putere caht~tea vointei (cev dyi~eri!de Incapatinare~i
eu
manifestar
copilulu putere de a- suport disparitia temporara, de sperantti Dimpotriva, nerabdat are, care si te ci ~i ci treb ie sa cord sau, care ac rd lngrijiril la in implar ti in seam
face fala frustrarilor copilu ui in ti ul ar ev il si de
copilulu sa tncrederea si speranta capacitate
ll
propriilor sale organe de
face fata tensiuni impulsurilor
Acum
econol1l1agerm an de saraci $ide suferintel etnicilo gerrnani In co ce ti lu Erikso cicl ie ii uman ~i institutiile omului au evol.uat lmpreuna" (Op..cit., p. 250). in acelas timp achizitiii fiecarei viet particulat sint facilitate ~isustinute prin prezenta acesto institutii in umea
.Religia este jnstitutia care sustin ?amen~lor. Ea pre~upune I n .c r e d e r i n d iv id u a l
c re d n t
~i speranta c o mu na , care
II
decit atit copilul1nvata. sa fi d e i nc r ed e r e entr ce in reaj sa chiar ~i sint atunci eind Ii cresc dintii ~i durere il ro oa sa ste. EI invala le r nu st i d ac a vrei ru re nu le ierz cu ar fi sinul
ra
ri poate Indeparta
rnusti)
hranesc
suporti
indeparta
ai tirziu li-e fried (p
masochis insuti cr zi
acea ta
rere
~i pe
-a
ui care ac pera
perioade este increderea
in ceilalti
ro ri ta urere. re
In
crestere dobindeste calitate sperantei. neincredere, persoana este expusa tulburarilor psihice. Schizcfrenia infantil ec isme introiecti
i:
(exteriorizarea) raului, nostru (tot as cu interiorizam irnaginea
apiirare (interiorizarea)
binelu
ro ecti
"mamei bune", predictibile despre
oa ferintel
sa es curi or
ele) este (sint) ad ersari
Er kson
ec re
Ie avern
eu (noi) sins bu
(sintern buni
(ei,
rea
B. exem lu
evreului,
~i pe tr personal
te
Autonomie versus rusine si indoiala fi an (~tudiu~anal di perspectiv ud na Ac se perLO~da matu.flze~az ~s ul tura tn lusl ce care si ra co trolul sfincterelor ti sa anip leze obiecte Copilul mva~a In a c ea s t p e ri oa d a sa-si "S .? ba~u~• "s
~.si il -!,n aces co te.x ~~ at tu in xtre "s nu ai cu alte cu~mte .s til cu obstinatie un obiect care 11 tot
se~unul (I .;m~dul figurat, "sa. Iasi libere" obiectel (s~-!I.sc~p. .. m.mina., I~fe sa ti se intimple cu oameni sa-i pierzi In timpul ~I la locu ep trivit rara a-ti pute controla sfincterele. Pe.~~l1Uneade "a reline", "a restringe" se construieste un pattern (m~del) at g Y l J U eu 11 autonomiei (ca ~~to:ontrolul~ ~~c~ cont:?' flexibil a su pr a l um i in mar:e~te sa ~tll Cl~d ,,5-0 t~1pe-a ta" no~~ j,putere caht~tea vointei (cev dyi~eri!de Incapatinare~i manifestar iranical). Daca e~ ef.lentele pe care Ie rarest se esfa oara rintre ad lt fi abatere),. fi e_xc~~lvd~ permisiv (parinti care abdica de la responsabilitatile sta:ut.uIUI),V~l trar sen~lmentul.ru~inii~ al indoieli ("Nu po tine obiectele, le Nu maYp.ot ~;I") VOl VOl I"·
va sfirsi prin zo.n bila .ea-ti
nt la
fric
Ii
pierderi
cale as
ln
construiasca ceva lmpreuna
ce ideali inc.ep safn.locuiasc
pentru
el eroii povestilor
te tc Institutia care reflects aces moment al dezvoltarii personalitatii In conceptia legea ~i ordinea. Lege poat fi respectata 'In litera, de catr er an vointa flexibila,
Initiativa versus vinovatie din
casruce,
e ud i n a
a-sr propune
ta parental. oamenilor
ll
uz
r:allste adica lt
lu i)
vi ~v ti
or
~~
irst
ulta ii Yo
fi negare
rg mc .) '.I. t~ lo
alta
or ls
ri ta
ultul,
la
in inte di pi
devina
un adult
er
nt Allport,
.etapa
p~ te ~e pe tr
traire in
gindirea
.Ill
,!1U ~. i~tele tu le
~armclQ atuncr cind
ie pentru
munc
In
despre
manuale.
gindire)
EI l§i traieste le
Zl:~
~copenre
In tr
tu le
11
rs ne
ce
reglez reciproc, in alt termeni.el principiu placerii cu inci ealitati
Pa
ga
isterica
Harnicie versus inferioritate
ideal,
Ego-ul,
sa-~ ajute parin~i
lara
Co
ti doilea
Ie plac
s~OpUrt.
ethosul economic
up ve he
infantil
rabdare
1~1
ep ~d re ta nevronce,
pe
EI
cu ei). Adultii imit in jo rol~ri
~I
acestia
(s
asemanator parintelui
artene
ia
Ce
ir
comportament specifice. ee uniti princredinta in restaurare individulu prin practica rituahca.'
~I
.,.,
fi
imaginii
mersului
rm intr-un. ~~ comu spera comurutatu,
"Cit
ofe
it ti
ar.e I ,, :p os ed a
Scoala
at
juta sa-si puna
~i pe tr personal
te
va sfirsi prin zo.n bila .ea-ti
nt la
fric
fi
imaginii
Ii
pierderi
ce ideali inc.ep safn.locuiasc
pentru
construiasca ceva lmpreuna cu ei). Adultii el eroii povestilor EI imit in jo rol~ri
acestia
Initiativa versus vinovatie (s
casruce,
e ud i n a
a-sr propune
ta parental. oamenilor
r:allste adica lt
lu i)
vi ~v ti
or
~~
ulta ii Yo
irst
fi negare
ga
rs ne
isterica
lara
Co
uz
rg mc .) '.I. t~ lo
alta
or ls
ri ta
ultul,
la
in inte di pi
Harnicie versus inferioritate
ti
ce
ll
doilea
sa-~ ajute parin~i
s~OpUrt.
ethosul economic
up ve he
infantil
Ie plac
rabdare
1~1
ep ~d re ta nevronce,
pe
din
asemanator parintelui
artene
~I
te tc Institutia care reflects aces moment al dezvoltarii personalitatii In conceptia legea ~i ordinea. Lege poat fi respectata 'In litera, de catr er an vointa flexibila,
devina
un adult
ideal,
reglez reciproc, in alt termeni.el principiu placerii cu inci ealitati
er
Ego-ul,
traire
nt Allport,
.etapa
p~ te ~e pe tr
in
gindirea
.Ill
,!1U ~. i~tele tu le
~armclQ atuncr cind
ie pentru
munc
despre
manuale.
gindire)
EI l§i traieste le
Zl:~
11
~copenre
In tr
tu le
Pa
ir
ln
ia
Ce
mersului
cale as
"Cit
ofe
ar.e I ,, :p os ed a
it ti
Scoala
at
juta sa-si puna
In
Sen~m!ent~' mjerl:!nta,tll sarcrm
scopuri dobindeste. EI
realiste. lata
Calitate personalitatii mature rezultat di prevalenta trairi harnicie este competenta (capacitatea de indeplin performant sarcina) Instituti ethosu tehnologic "specialistului". Pericolul exagerariia
co nformis
ca adultu sa-~ Ingustez
traire original
pe sonalitate tc opinia me privim fe enta in ss-m di
orizontul,
~i
.mitu lu spec alistului". Cineva ne
st persoane ar ne aj ta tr bu sa ne jute ma utin ir tiv.
Ia ie capitalismul de volt se bs va sa-s de aseasc in ibitiile no -s ci listi: ei in inde nati onsili ti sa-~ dezvolte potentialitatile Ii se ofera modele de "bricolaj" sint incurajati sa trebaluiasca pentru a-si lmpodobi or intretin casa etc.
AiCI
as
ti ta pecopii
it subliniindu-Ie
astfel inadec varea.
preocupare
rolurile pe
adolescentului se refe
prototipuril ocupationale (modelele pe care societate fe el trebui aleaga decizind ce se potriv st po te re liza Da va fa legere inad cv ta nestii in st scopur ompctc te poat confuzie de rol. Erikso propun explicatie revoltelor adolescentine, revoltecar aduc atingere ordini so iale vede pe dolesc nt ca tind valori social ca sa ghid ze ut il id ntit e. Ca iitor ul ar idealuri, is dorest cercetare ik ulturala
dolesc np
dori
ca
su sa intine ir ac regulile soci tati sa re prin
~i incearca
modificarile
fragilitat
Identitate versus confuzie de ro
ulne bilitate
As arat poli conflictului specific adolescentei (1
22 ani) Erikso
la psihologic de autointelegere si de autodefinire Candidatulla viat adulta ar nevoie sli-:;;iclarifice identitate personal vad ceilalti? Ef trebui sa realizez coerenja interioara Cu se leag intreele ti elar ce 11reprezinta care ar pute sa fi rolurile sale. ee In care 11va ceilalti, Erikso consider cl dragoste ri ul in problema de clarificar identitara sexuala. Adolescentul proiecteaz asupra partenerului
~i
adolescentin este in problema
ta
ca
determine psihica,
po te fi
scheme Ie tot ori nimic. no ori .i (cin nu do st bila ordi du si scop rile rolu il
no
im otri
noastr
rnpetent le ti intr eului,.fidelitatea.
identitate le it cu
adol sc ntul de si implin potentialitatile pe so al [.. intr-u contex care-i permit fie loia sies ~i loial celorlalt sernnificati pentro el [~ sa mentin aceste 10ialiHiti [.. in ciud inevitabilelor contradictii al sistemelor de valori (1968. p. 290, s.n.), :;;i acceptarea Asadar, fidelitatea celorlalti, ernpatia toleranta,
Intimitate versus izolare intoleranta:
Pentru adultul tinar
in
Calitate personalitatii mature rezultat di prevalenta trairi harnicie este competenta (capacitatea de indeplin performant sarcina) Instituti ethosu tehnologic "specialistului". Pericolul exagerariia
co nformis
ca adultu sa-~ Ingustez
~i
traire original
pe sonalitate tc opinia me privim fe enta in ss-m di
orizontul,
.mitu lu spec alistului". Cineva ne
st persoane ar ne aj ta tr bu sa ne jute ma utin ir tiv.
Ia ie capitalismul de volt se bs va sa-s de aseasc in ibitiile no -s ci listi: ei in inde nati onsili ti sa-~ dezvolte potentialitatile Ii se ofera modele de "bricolaj" sint incurajati sa trebaluiasca pentru a-si lmpodobi or intretin casa etc.
preocupare
rolurile pe
adolescentului se refe
prototipuril ocupationale (modelele pe care societate fe el trebui aleaga decizind ce se potriv st po te re liza Da va fa legere inad cv ta nestii in st scopur ompctc te poat confuzie de rol. Erikso propun explicatie revoltelor adolescentine, revoltecar aduc atingere ordini so iale vede pe dolesc nt ca tind valori social ca sa ghid ze ut il id ntit e. Ca iitor ul ar idealuri, is dorest cercetare ik ulturala
dolesc np
dori
ca
su sa intine ir ac regulile soci tati sa re prin
~i incearca
modificarile
fragilitat
Identitate versus confuzie de ro
ulne bilitate
As arat poli conflictului specific adolescentei (1
22 ani) Erikso
la psihologic de autointelegere si de autodefinire Candidatulla viat adulta ar nevoie sli-:;;iclarifice identitate personal vad ceilalti? Ef trebui sa realizez coerenja interioara Cu se leag intreele ti elar ce 11reprezinta care ar pute sa fi rolurile sale. ee In care 11va ceilalti, Erikso consider cl dragoste ri ul in problema de clarificar identitara sexuala. Adolescentul proiecteaz asupra partenerului
adolescentin este in problema
ca
determine psihica,
po te fi
scheme Ie tot ori nimic. no ori .i (cin nu do st bila ordi du si scop rile rolu il
no
im otri
noastr
rnpetent le ti intr eului,.fidelitatea.
identitate le it cu
adol sc ntul de si implin potentialitatile pe so al [.. intr-u contex care-i permit fie loia sies ~i loial celorlalt sernnificati pentro el [~ sa mentin aceste 10ialiHiti [.. in ciud inevitabilelor contradictii al sistemelor de valori (1968. p. 290, s.n.), :;;i acceptarea Asadar, fidelitatea celorlalti, ernpatia toleranta,
~i
Intimitate versus izolare Pentru adultul tinar
intoleranta: ompo tament tc de propriei personalitati,
schi buri or
ex al
ic sa nu-s pi da
inti plst ar
di si pl
rcil
semnel
istinctive
le
apro iere fizica Partener
se
r e e la r fu desc iderii unul spre celalalt Un en ma larg at terrnenulu
ri intimitate, unul
unei comunitati intr-o relati apro iata de priete ie intr-o relati rnaestru discipol in ia og cu propri inco stie t. Daca ti ar reuseste sa accept experien intimitatii, eu au dobi di calitate dragostei. Pentru Erikson, lmpartasi; care transf rm antagonismele indivizi in functit al partenerilor care se afla impreuna intr-o relatie, lzalarea
dobindeasca iubi poate fi di ug fiesi pri agresivitate verbals) iac ea ca el este persoana care incearca sa-§i p a e z c u obstinatie independenta or care accepts ab viata unui grup ad spun "noi", poti vorba re rt ru al fr ce (d re en er fi traire izolarii ca "singuratate in doi" Caseta
Relati posibile intr doua persoane
in
if
a se t M ae st ru l b u
m ae st ru l n u i nd ea ju n
de bu
fe
p e a ce l p ro fe so r n on -d ir ec ti v c a e us e t e 5 <1 - a ju t p e i n c uv in t i de i sa trai implicite d e zv o lt e i nt r- o idei originale. Ci it am ide personals lucrare care contin original!, profesorul indrumator tind "traduea acea idee sa-l determin pe elev (student sa a cc ep t c on ot at ii l p e c ar e e l p ro fe so r le da in care ucenicul silu maniera propri
~i
referitore Ia un subiect de mintea lui.
rnaestrul, ar
ma apar pe domeniul marcat definiti
Generare versus stagnare Virsta maturitatii versus stagnate. rs genera produc idei .$ bunuri .. Eul investeste energi
cu puterea grijii: ca acitatea Caritatea
psihica inzestreaza avea grijii de urmasi, de calugarilor, spun Erikso
II
tj!(}
MI
personalitatea, roduce Iucrurile este in aceeas a ic i
es creatorul preocupa de efectele producjiilor sa educatorul care forrneazas ar urrnas spirituali reprezinta entr Erik on inabilitatea de folo ex erie ta ri ra ru au ra generatie. Pericolele ce fals intimitate il tnstrainarea pe ~are generatia tinara simt fata de ce ir tnica, in co ilarie ad lescents or tmerete.
COM
generare urmasi
Calitate grijii eticii succesiunii generatiilor anterioara trebui la ce
ge eratie care
Integritate versus disperare
urmeaza.
schi buri or
ex al
inti plst ar
di si pl
apro iere fizica Partener
r e e la r fu desc iderii unul spre celalalt Un en ma larg at terrnenulu
se
ri intimitate, unul
unei comunitati intr-o relati apro iata de priete ie intr-o relati rnaestru discipol in ia og cu propri inco stie t. Daca ti ar reuseste sa accept experien intimitatii, eu au dobi di calitate dragostei. Pentru Erikson,
M ae st ru l b u
de bu
fe
p e a ce l p ro fe so r n on -d ir ec ti v c a e us e t e 5 <1 - a ju t p e i n c uv in t i de i sa trai implicite d e zv o lt e i nt r- o idei originale. Ci it am ide personals lucrare care contin original!, profesorul indrumator tind "traduea acea idee sa-l determin pe elev (student sa a cc ep t c on ot at ii l p e c ar e e l p ro fe so r le da in care
rnaestrul,
referitore Ia un subiect de mintea lui.
dobindeasca iubi poate fi di ug fiesi pri agresivitate verbals) iac ea ca el este persoana care incearca sa-§i p a e z c u obstinatie independenta or care accepts ab viata unui grup ad spun "noi", poti vorba re rt ru al fr ce (d re en er fi
m ae st ru l n u i nd ea ju n
ucenicul silu maniera propri
~i
lmpartasi; care transf rm antagonismele indivizi in functit al partenerilor care se afla impreuna intr-o relatie, lzalarea
ar
ma apar pe domeniul marcat definiti
Generare versus stagnare Virsta maturitatii versus stagnate. rs genera produc idei .$ bunuri .. Eul investeste energi
cu puterea grijii: ca acitatea Caritatea
psihica inzestreaza avea grijii de urmasi, de calugarilor, spun Erikso
generare urmasi
personalitatea, roduce Iucrurile este in aceeas a ic i
es creatorul preocupa de efectele producjiilor sa educatorul care forrneazas ar urrnas spirituali reprezinta entr Erik on inabilitatea de folo ex erie ta ri ra ru au ra generatie. Pericolele ce fals intimitate il tnstrainarea pe ~are generatia tinara simt fata de ce ir tnica, in co ilarie ad lescents or
traire izolarii ca "singuratate in doi" Caseta
a se t
Relati posibile intr doua persoane
tmerete. COM
II
tj!(}
Calitate grijii eticii succesiunii generatiilor anterioara trebui la ce
MI
ge eratie care
urmeaza.
Integritate versus disperare Senectutea
Iuptei dintre integritate versus disperare, ea trairi co tradictori
opinia lu Erikson traire
lllCredere crescuta intr-u sens al propriei vieti; om, ar este lt ev deci illbir de sine intrucit trimit la ordine lumii, la un sens spiritua acesteia ta lu ii fie"; ii la iv ti il bine si coreet t r m u t u i n i) ia fr onvins de demnit te propriului stil de viata; aceasta constiinta te lt relativiuiti dectt relativismul. universale, fundamentale ta ie in iv "aceidentaIa [colectiva]" (Op. cit., mo ificindu-s
st ucturile psihic
in te meni
lu J. Pi ge
prin care poat cuno st
te
te
lntelepciunea. Alternativ
reprezinta experienta disperdrii, adica: vietii proprii, intrucit pare Iipsita ca timpul ramas este prea scur pentru capat, pentru incerc alternative;
in actualitate
lume si
personalizat-o, tradus-o in te meni propriei experiente gi alcatuiri de personalitate, conferindu-i conotatiile propriei subiectivitati,
in
al eului, In
opilul nu tr ie te sentim ntul autonomiei gi nu invata sa gi propuna scopuri adecvate pozitiei sale in mediu, v o in ta , i nc r e de r e a in ceilalti, speran!a fi deopotriv tulburate ir ta io nesatistacatoare petrecut la ic mp intim i 1 a f l I, autonomia. Compensarile prin intilnir benefice cu alte persoane fi prin demersur terapeutice.
Teoria lu Erikso
ceasta
integritatii eulu presupune:
impliniri; la
de moarte concluzii, termenul sp fo ta misterioas ci doar eului. despre alit te pe ar omul oa in tr pornirile innascut al personalitatii $1influentel sociale. Faptul ta in se in prunci este pusa la incercar intreaga viata. Ea evolueaza, daca imprejuraril i- pe mit. pruncului $i speranta fundamenteaz evolueaz spre credinta se ladest speranta de lt ni el matu ului Re ti li tr
li in i fi c in 1 98 3 a pu d A. Birch, Sh Hayw rd 1994), aplica generativitati ~i integrit ti la tine i, maturi ~i virstnici, Maturi si virstnicii raspun ~i retroa ti (pentr pe ioad le de vi st nterio re). Re ultatele m te a m a o r e n a t virstnicii se percepea ma in me sensul teoriei lu Erikson. Block, In lucrari din 971 si 1981 a pu d d em ) onfirma ca oameni eului adolescent drep un moment crucia al dezvoltarii, ii Idem) cercetar ca dobindirea unei identitati stabil in adolescent influenteaza viat
ramine urmari
rara
voluti subi ctilor timp de 20 ni
Dictionar conduiti!i
u n r as pu n
de
a pt ar e
r g i sm ul u
la
situatie,
lllCredere crescuta intr-u sens al propriei vieti; om, ar este lt ev deci illbir de sine intrucit trimit la ordine lumii, la un sens spiritua acesteia ta lu ii fie"; ii la iv ti il bine si coreet t r m u t u i n i) ia fr onvins de demnit te propriului stil de viata; aceasta constiinta te lt relativiuiti dectt relativismul. universale, fundamentale ta ie in iv "aceidentaIa [colectiva]" (Op. cit., mo ificindu-s
in te meni
st ucturile psihic
lu J. Pi ge
prin care poat cuno st
opilul nu tr ie te sentim ntul autonomiei gi nu invata sa gi propuna scopuri adecvate pozitiei sale in mediu, v o in ta , i nc r e de r e a in ceilalti, speran!a fi deopotriv tulburate ir ta io nesatistacatoare petrecut la ic mp intim i 1 a f l I, autonomia. Compensarile prin intilnir benefice cu alte persoane fi prin demersur terapeutice.
Teoria lu Erikso
ceasta lume si
personalizat-o, tradus-o in te meni propriei experiente gi alcatuiri de personalitate, conferindu-i conotatiile propriei subiectivitati,
in
te
li in i fi c in 1 98 3 a pu d A. Birch, Sh Hayw rd 1994), aplica generativitati ~i integrit ti la tine i, maturi ~i virstnici, Maturi si virstnicii raspun ~i retroa ti (pentr pe ioad le de vi st nterio re). Re ultatele m te a m a o r e n a t virstnicii se percepea ma in me sensul teoriei lu Erikson. Block, In lucrari din 971 si 1981 a pu d d em ) onfirma ca oameni eului adolescent drep un moment crucia al dezvoltarii, ii Idem) cercetar ca dobindirea unei identitati stabil in adolescent influenteaza viat
te
lntelepciunea. Alternativ
reprezinta experienta disperdrii, adica: vietii proprii, intrucit pare Iipsita ca timpul ramas este prea scur pentru capat, pentru incerc alternative;
impliniri; la
de moarte concluzii, termenul sp fo ta misterioas ci doar eului. despre alit te pe ar omul oa in tr pornirile innascut al personalitatii $1influentel sociale. Faptul ta in se in prunci este pusa la incercar intreaga viata. Ea evolueaza, daca imprejuraril i- pe mit. pruncului $i speranta fundamenteaz evolueaz spre credinta se ladest speranta de lt ni el matu ului Re ti li tr parte,
onsolidare
schizofrenia infantila
s t ar i l
ramine urmari
s c h iz o id e
depresia
s i tu a ti e data ea ca n e s ea m d e e xp e n te l on persoana ~i care p ro vo ac a se implie
m v At ar e
~I
~l
evitarea
ideologii extremiste
ideologie asimilare
acomodare
r g i sm ul u la situatie, i nt e n e s ub j c ti v it si obiective, masurabil observabil masurabil. al organismului la de
a pt ar e
aut m an if es ta r
Apl ca
de Allpor (caset
e u s c h iz o fr e ni a , J ip s placerii, e ne rg i r ed us s caracterizata p r gindire pesimistit dispoziti~, :suferinlA: n e n is te , p er tu rb ar e somnuIui, constipaue, duren
suferintei
principiul realila~ii
u n r as pu n cnprinzlnd manifestari un rdspun
omponamenr
gindirii oa el ch mp e az a n n r&ea~jj afeeliva introspecf/e inclmatle. spre fantez,e tn detrimentu actiunii interese mlelectllale decit practice:' solitare, nu ' i~ i f a p r ie te n i intime, a de se a n u d 'i s i t r e c . e xi st s l e a tu r cauzala
p la ce r
voluti subi ctilor timp de 20 ni
conduiti!i
debuteaza dupa sapte ani, delirante, p er ce pt i d el ir an te , s en ti me nt e s a a.cttum traite C~. fiind a lt ci ne va , s on on zs re a pu
principiu c ar e p re sc ri e c a t ar e
rara
Dictionar
achizitiilor de pe tr apta de dedesubt pe de alta
perspectiva experienti a1
in actualitate
3.
principia care p re sc ri e l oc al , t im p u ~l modul potrrvrt indeplirlirii diferitelor d eo lo g c u a r fi ideologia hitleristti.on l.deolO?I~ comunisld: a de p ti i s e c o ns id e r singum.detinAton ai a de va ru lu i p ri vi n o rg an iz ar e s oc ie ta ti i ~i v ie t ma Ie oamenilor considerindu-i imparta~ese integral parerile sistem d e i de i principii, pre luc rare a informa tie i d i m e di u conform propmlor structuri decunoa~tere a ju st ar e ( m od if ic ar ea ) s tn ic tu ri lo r d e cunoastere in funetie de c a ra c t er i st ie i l i n fo r m a ti e i prelucrate
1)
co ortamentul ur ator pr feso "fratemizeaza" folosind aces "parteneriat impotriv celorlalti profesor (colegii sai, membri grupului sa de apartenenta), Aces profesor refuza sa se confrunte cu colegii ( sa -s i e xp un a argumentele si asculte ar en el lor) ex unin -s cereri cu to re ol at El comportamentel nonconformiste or ne on de revolts povesteste elevilor toat nedreptatile pe care simt ca le fa colegii, s-ar n te rp re t in termenii aceste teorii redint cornuna ca si-a trai bine v ia t d ac a "a crescu un copil, construi casa, sadit un porn"? e x pe r ie n t p e rs o na t H. Erikson. Descriet interpretati astfel de experienta,
nerezolvarea unui po avea la virsta adulta
ri
Caseta4 S t ad i i a l d e zv o l1 1 ir ii c o pi lu lu i , d u p A F r e u d
Cuvint chei ersonalitate eu si al eului, pers ecti experie~tiala, c.~nce si e, si at rial si erso al identita e, si adaptativ, st dn e. ez o~t~ siho~s cia1ii conflict uc ear, ln~~ed r~ .s~era ta a~~o~o le vo t~
(0 V2 ani); acurn libido·ul ( e ne rg i a s e xu a la ) e s t o r ie n ta t spre gura, c o pi lu l o b ti n s a ti sf ac e re a i ns ti nc te lo r p r i apoi ! ; ' i prin muscat; ~datorit fi frustrarii de aceste placeri, f i e e x c es i ve i indulgente figurii materne), intilnim a du l c u flxafii pe a c ea st a v ir st a a d ic a a d u lt i care canta s a ti sf a ct i o r al e prin comportamente substitutive fi
s i tu a ti e data ea ca n e s ea m d e e xp e n te l on persoana ~i care p ro vo ac a se implie
perspectiva experienti a1
Apl ca
~I
debuteaza dupa sapte ani, delirante, p er ce pt i d el ir an te , s en ti me nt e s a a.cttum traite C~. fiind a lt ci ne va , s on on zs re a pu
schizofrenia infantila
s t ar i l
m v At ar e
de Allpor (caset
gindirii oa el ch mp e az a n n r&ea~jj afeeliva introspecf/e inclmatle. spre fantez,e tn detrimentu actiunii interese mlelectllale decit practice:' solitare, nu ' i~ i f a p r ie te n i intime, a de se a n u d 'i s i t r e c . e xi st s l e a tu r cauzala
s c h iz o id e
e u s c h iz o fr e ni a , J ip s placerii, e ne rg i r ed us s caracterizata p r gindire pesimistit dispoziti~, :suferinlA: n e n is te , p er tu rb ar e somnuIui, constipaue, duren
depresia
principiu c ar e p re sc ri e c a t ar e
p la ce r
~l
evitarea
3.
suferintei
principia care p re sc ri e l oc al , t im p u ~l modul potrrvrt indeplirlirii diferitelor d eo lo g c u a r fi ideologia hitleristti.on l.deolO?I~ comunisld: a de p ti i s e c o ns id e r singum.detinAton ai a de va ru lu i p ri vi n o rg an iz ar e s oc ie ta ti i ~i v ie t ma Ie oamenilor considerindu-i imparta~ese integral parerile sistem d e i de i principii, pre luc rare a informa tie i d i m e di u conform propmlor structuri decunoa~tere a ju st ar e ( m od if ic ar ea ) s tn ic tu ri lo r d e cunoastere in funetie de c a ra c t er i st ie i l i n fo r m a ti e i prelucrate
principiul realila~ii ideologii extremiste
ideologie asimilare
acomodare
1)
co ortamentul ur ator pr feso "fratemizeaza" folosind aces "parteneriat impotriv celorlalti profesor (colegii sai, membri grupului sa de apartenenta), Aces profesor refuza sa se confrunte cu colegii ( sa -s i e xp un a argumentele si asculte ar en el lor) ex unin -s cereri cu to re ol at El comportamentel nonconformiste or ne on de revolts povesteste elevilor toat nedreptatile pe care simt ca le fa colegii, s-ar n te rp re t in termenii aceste teorii redint cornuna ca si-a trai bine v ia t d ac a "a crescu un copil, construi casa, sadit un porn"? e x pe r ie n t p e rs o na t H. Erikson. Descriet interpretati astfel de experienta,
nerezolvarea unui po avea la virsta adulta
ri
Caseta4 S t ad i i a l d e zv o l1 1 ir ii c o pi lu lu i , d u p A F r e u d
Cuvint chei (0 V2 ani); acurn libido·ul ( e ne rg i a s e xu a la ) e s t o r ie n ta t spre gura, c o pi lu l o b ti n s a ti sf ac e re a i ns ti nc te lo r p r i apoi ! ; ' i prin muscat; ~datorit fi frustrarii de aceste placeri, f i e e x c es i ve i indulgente figurii materne), intilnim a du l c u flxafii pe a c ea st a v ir st a a d ic a a d u lt i care canta s a ti sf a ct i o r al e prin comportamente substitutive fi alcoolismul, liicomia rosu unghitlor, sarcasmu ("mu~ditura " ve rbals)
ersonalitate eu si al eului, pers ecti experie~tiala, c.~nce si e, si at rial si erso al identita e, si adaptativ, st dn e. ez o~t~ siho~s cia1ii conflict uc ear, ln~~ed r~ .s~era ta a~~o~o le vo t~ pnncipiu a~. reahtatll,C~mpet~~ta, fidelitate criz identitatii, intimitate dragoste gnja generare mtegntate, Inte1epciune ..
a ni ) c op il u e xp er im e nt ea z s en za ti il e placute in rect caut placerea prin expulzarea ori retinerea fecalelor fixatiile
Il
cura{el1ie ~i ordine(ea Subslilwe. inlocuitori ai expulzarii), fie la cu obstinaut 1j:i obsesii ( e s u bs ti tu t a l retinerti};
p e a ce a t a v ir st a l e e cu no a t e
l. libido-ul e st e c en tr a pe o rg an e l g e ni ta le ; o mp l x u O ed i biHep) se manifest p ri n d o ri nl A ~e i ~t im i .t at e s ex u al a c u m am a d e p ed e p s va nn nt Al c o mp le x u E le ct r (la f et e s e m a ni fe st s P~ at~entfata d~ t a : t a (~posesor d e p en is , e a n v d i n du - p e c e c ar e a u p en is ) 1j:1 s e r ez o v a p no . d en t f ic ar e c u ~is e n te ri or iz ea z m am a va ur s ta nd ar de l m o ra l a l p ar in pl or . e a s pe ci i a l n or me lo r s oe ia le ;
1j:i
i n e xc e i v p re oc up at i d e
egoism
Stadiul
priceperilor intelectuale acaImie;
f i l a a du lt i c a
Bibliografie Structura ~i dezvoltarea personalitatii, trad. ~i
ani); s e c ar ac te ri ze az a p ri n d e zv o lt ar e 6social al eului; sexualitatea intr intr-o penoada de
Rene
(pubertatea); se produc schimbar hormonale; se d ul t adunindu-se energiile libidinale rnanifesta atitudini 1j:i t r i ri s u al e asociate in trecut ell diferite regiun al corpului.
L . E cu ye r (1994),
es
Erik H.
Childhoo
in
an
INC., p. 247-269
Erikson,
Society. International
in ol
Individua
Differences. The
P. Caseta5
M ec an is m
Re prima re a (refula rea ) nepli1cute, dureroase
E x a re a
N eg ar ea =
c ce p
R e u zu l d e
n co ns t e n
e a a te a
Personalit
d e aparare ( S . F r eu d )
un
e ve n m en te lo r
ps hi
Personality:
c ar e provoaca tram
t r a m incomode
altui s ta di u ( aI te i v ir s e ) a tu nc i c in d
Deplasarea =: R e -d ir ec ti on a re a u n e trairi s a u nu i o mp o p ro v oc a c at r a l ( su bs t u t f a d e a r n e p u e m p e m i
in
ti
c in d e a n e p ro vo ac a
Regresia Intoa rc e re a la ua c omporta mentca rac te risti inv ia t n oa st n a pa r u n c on fl ic t
Development"
m en t d e a p e o an a ~Ie manifestam fli.r3 nscun
Stad
le de volt rn morale or ui J. Pi ge eori ui L. Kohlberg
Theory
cura{el1ie ~i ordine(ea Subslilwe. inlocuitori ai expulzarii), fie la cu obstinaut 1j:i obsesii ( e s u bs ti tu t a l retinerti};
egoism
l. libido-ul e st e c en tr a pe o rg an e l g e ni ta le ; o mp l x u O ed i biHep) se manifest p ri n d o ri nl A ~e i ~t im i .t at e s ex u al a c u m am a d e p ed e p s va nn nt Al c o mp le x u E le ct r (la f et e s e m a ni fe st s P~ at~entfata d~ t a : t a (~posesor d e p en is , e a n v d i n du - p e c e c ar e a u p en is ) 1j:1 s e r ez o v a p no . d en t f ic ar e c u ~is e n te ri or iz ea z m am a va ur s ta nd ar de l m o ra l a l p ar in pl or . e a s pe ci i a l n or me lo r s oe ia le ;
Stadiul
priceperilor intelectuale acaImie;
1j:i
Bibliografie Structura ~i dezvoltarea personalitatii, trad. ~i
ani); s e c ar ac te ri ze az a p ri n d e zv o lt ar e 6social al eului; sexualitatea intr intr-o penoada de
Rene
(pubertatea); se produc schimbar hormonale; se d ul t adunindu-se energiile libidinale rnanifesta atitudini 1j:i t r i ri s u al e asociate in trecut ell diferite regiun al corpului.
L . E cu ye r (1994),
es
Erik H.
Childhoo
in
an
INC., p. 247-269
Erikson,
Society. International
in ol
Individua
Differences. The
P. Caseta5
M ec an is m
Re prima re a (refula rea ) nepli1cute, dureroase
E x a re a
N eg ar ea =
c ce p
R e u zu l d e
n co ns t e n
e a a te a
Personalit
d e aparare ( S . F r eu d )
un
e ve n m en te lo r
t r a m incomode
Stad
Sublimarea ", Ca na Iiz are a impulsurilor neacceptabile intr-o a c tivitate
substitutiva
um
fi
coal (prirnar Ac uo
atribu alto persoane acel
acordarn atenti dezvoltari (2
ulat e)
decurg
automa di ea
Jean
ia
ar
t: Realis
a-
evalua ~i
altii, profesorul se
erforr ta incremenita, cirn ul stii te
or liceal
en
autocunoasterii,
este "u zbir", de regula emisa de
corespunzatoare aT fi conformismul,
$i formarii morale arfi existent ri tr
ei criminali.
ra
rofe ru
autono ie re
cu
reprezentantilor nu
te
sa ar
unilateral
copilul
tearna. credinta tntr-o JustfJie imanenta.
!nti,? l, ce ra ~e ex lu tras-o it Il ta ap -a l~pI:dlcat am :azu ~I -~ Iovit, ca urmare justitie imanente). Este drept late sura fa te rnele, cest ri re tate fa rizeaz justuia retr_ibulivii, in ar reseal cere suferinta proportionala di partea vinovatului ("dup fapta rasplata").
oral la ra ri
supunerea fata
ri re la at numit realis moral. eg la re realitat pentru copil, ar existent independenta copilu nu poat acpona asupra ei. practica nu reuseste intotdeaun sa respecte prescrippile respec
in rm cercetaril sf surate ru ri ii franeezi 1.
sa
an
heteronomiei fi descrisa prin urmatoarel
10 morale (pin la aproximati caracteristici: regula prescris de alli (adultii copiii ai ari) Ea este asadar exteri ar co ti te ce care transcendentd. litera neadmitind abater in functi de contex sa de caracteristicile si posibilitatile celo care trebui s- urmeze responsabilitatea ca obiectiva, judecind vinovati cuiv efectu at rial al actulu savIr~it inte ti celu care lis
crima.
gi nazial
tri1iri
re en e, rofesoru tr asig re este in el s. Sc sa ar fi acel de a-l ajut pe elev sa-~ corectez un comportamen inadecvat, sirnta un om inad evat. a- distruge ca persoana tale optiuni evalueaza el erfe ti el crestere ar ir pastrari! timpului in care traieste
le de volt rn morale or ui J. Pi ge eori ui L. Kohlberg
m en t d e a p e o an a ~Ie manifestam fli.r3 nscun
ana)
Proiectia a cc ep t
Theory
c ar e provoaca tram
ps hi
altui s ta di u ( aI te i v ir s e ) a tu nc i c in d
Deplasarea =: R e -d ir ec ti on a re a u n e trairi s a u nu i o mp o p ro v oc a c at r a l ( su bs t u t f a d e a r n e p u e m p e m i
Personality:
in
ti
c in d e a n e p ro vo ac a
Regresia Intoa rc e re a la ua c omporta mentca rac te risti inv ia t n oa st n a pa r u n c on fl ic t
Development"
pr
ae autonomiei morale (::.-:10-14 ani), descriptibila caracteristicile de ma jos: cooperare, respec~~du-se re~iproc, accepta II spiritul contextu aplicari ei (posibilitaple fiecaruia, starea terenulu de joac tc., ca este rb regula unui joe) su biecti vii. Ac el
Responsabilitaie
si
ev luat
in/entia
gresrt, a- aJ tl te ea .Ia ~~ intelegerii" G.~e~eal pe care no
fa te
al
at in el nu morals iertarii putern fac~ ea educatori, este
re en e, rofesoru tr asig re este in el s. Sc sa ar fi acel de a-l ajut pe elev sa-~ corectez un comportamen inadecvat, sirnta un om inad evat. a- distruge ca persoana tale optiuni evalueaza el erfe ti el crestere ar ir pastrari! timpului in care traieste acordarn atenti dezvoltari (2
ulat e)
ar
decurg
automa di ea
Jean
ia
evalua ~i
a-
altii, profesorul se
erforr ta incremenita, cirn ul stii te
en
autocunoasterii,
$i formarii morale arfi existent ri tr
ei criminali.
ra
rofe ru
autono ie
in rm cercetaril sf surate ru ri ii franeezi 1.
re
cu
nu
te
sa ar
oral la ra ri
fi
in In atin re cu crim
tori at
lt
co il
sa
an pr
cooperare, respec~~du-se re~iproc, accepta II spiritul contextu aplicari ei (posibilitaple fiecaruia, starea terenulu de joac tc., ca este rb regula unui joe)
impurifica
gresrt, a- aJ tl te ea .Ia ~~ intelegerii" G.~e~eal pe care no astf ~.
in im ar
r~
fa te
al
at in el nu morals iertarii putern fac~ ea educatori, este tr-o co la speciala
in care lu ra
ajutat-o acestor
~i
li se cuvene
dea. Le-amexplica ca profesorul raspundea fi
donat nt eb
~i sa previna pedepsirea atunci cil daca pentru n i op
sancJilillea rnai folositoare
d a c u r m ar ir n ca vinovatul ai repete greseala. oncr te privitoare Voi continua prezen in cite va proble 1. fac intii, nevoia confrunta
d ac a
unui nevinova
ad
~i
fi
~i contribui
noi, Altfel,
ea
cum
constientizeaza
se bazeaz pe cooperaTe raportareacopilului ga apentru adult, sau e e p u i n n ec on di t o na t n ec r i c n .n . scade in folosul unor copii ~i adulti)" (J Piaget,
masura
p. cit.,
caseta
comportament decit
l a i nr au t at ir e
relatiei
respec reciproc intre .respectul
[respectul
solidaritatea
sanselor
p r ec iz e az a c o nd i ti il e de a p c a dezvoltarea fizica etc. etc.),
gu
se poat
n e s ea m a de vlrsta
raspunsul
.e cooperarii)
unui
copil
reflects
stie Probabi acesta este ~i
ul
nt
in
favorizeazajusti!ia
js
libertatea
reciproc Intreegali
distributiv
de
Am etapa
(Op. cit., p, 41~49).
de
Sent mentul dreptati asocial morale cooperarii ~i auionomiel morale
regula n ou a o r
xp
propuna
circumstante
produs respectu
(vezi
).
aporturi deegaIitat ne intre
14
pe
la
1: Regula
Problema
pi
nd
ev luat
profeson: lu1 rar n.ec:s~re II acel momen~ Elevii au gasi metoda sa deschida dulapu $1.sc: l~ cerrrr ca a, fi Ie-a ierd t. Festa lor orofesoara
stfe
posibil.
cu semenii,
si
in/entia
at
constringerii. elat au rita e" ti
su biecti vii. Ac el
Responsabilitaie
banii scolii
acordam.
copilul
ae autonomiei morale (::.-:10-14 ani), descriptibila caracteristicile de ma jos:
p ed ep si t
inventar
unilateral
!nti,? l, ce ra ~e ex lu tras-o it Il ta ap -a l~pI:dlcat am :azu ~I -~ Iovit, ca urmare justitie imanente). Este drept late sura fa te rnele, cest ri re tate fa rizeaz justuia retr_ibulivii, in ar reseal cere suferinta proportionala di partea vinovatului ("dup fapta rasplata").
crima.
ntextu relati
ri re la at numit realis moral. eg la re realitat pentru copil, ar existent independenta copilu nu poat acpona asupra ei. practica nu reuseste intotdeaun sa respecte prescrippile
credinta tntr-o JustfJie imanenta.
10 morale (pin la aproximati caracteristici: regula prescris de alli (adultii copiii ai ari) Ea este asadar exteri ar co ti te ce care transcendentd. litera neadmitind abater in functi de contex sa de caracteristicile si posibilitatile celo care trebui s- urmeze responsabilitatea ca obiectiva, judecind vinovati cuiv efectu at rial al actulu savIr~it inte ti celu care lis
ri in
supunerea fata
tearna.
reprezentantilor
heteronomiei fi descrisa prin urmatoarel
rice
corespunzatoare aT fi conformismul,
de regula emisa de
respec
t: Realis
ra smisibila: fi pedepsit.
este "u zbir",
~o accept inventarea
fi
~a
ei (m li fi
de corecte,
fi
p ed ep si t
ajutat-o acestor
banii scolii
inventar
donat nt eb
d a c u r m ar ir n ca vinovatul ai repete greseala. oncr te privitoare Voi continua prezen in cite va proble 1. fac intii, nevoia confrunta
~i
li se cuvene
dea. Le-amexplica ca profesorul raspundea fi
sancJilillea rnai folositoare
d ac a
posibil.
~i sa previna pedepsirea atunci cil daca pentru n i op
unui nevinova
ad
1: Regula
Problema
~i
fi
cum
constientizeaza pi
~i contribui
noi,
acordam.
Altfel,
ea
se bazeaz pe cooperaTe raportareacopilului ga apentru adult, sau e e p u i n n ec on di t o na t n ec r i c n .n . scade in folosul unor copii ~i adulti)" (J Piaget,
masura
p. cit.,
l a i nr au t at ir e
propuna
cooperarii)
[respectul
sanselor
p r ec iz e az a c o nd i ti il e de a p c a dezvoltarea fizica etc. etc.),
gu
n e s ea m a de vlrsta
produs nd
respectu
reflects
ul
nt
in js
de
libertatea ~o accept
Sent mentul dreptati asocial morale cooperarii ~i auionomiel favorizeazajusti!ia
inventarea
fi
~a
ei (m li fi
distributiv
sanctiun prin reciprocitate.
masura aspectelo
de corecte,
'i
blamul social decit materiale
suferinte fizice pe
bu
fa;r~play-ul, vor fi egalizate
ai piine
actioneze crezut ml ne
celuilalt) inegalitat datorate noroculu or deosebirilor de tndeminare musculara, inaltime virsta etc. Caseta6
fort
.........
apreciaz acum intentia lui subjective
Problema 3: Minciuna
J ow l c u b il e r eg u i )
as bil personal lini de pomire
in patrat ce
"cWiga". el
bi
za
m a m ar e p u
in misear
~i
Ie
de la lini de pomire
pnsa in rniscare prin doua procedee rostogolir
sail bobirnac
Problema 2: Furtul Experimentatorul
urrnarit
va
fi
morala cooperdrii
~I
prescrie
de
stie Probabi acesta este ~i
reciproc Intreegali
morale
d ac a c op i
ap ec az
gravitatea
su iectiva) EI folosi erechi de ve tiri entr utea co para ~iapreci re ra ales caexempl urrnatorul cupl de povestir (Op. cit., p. 82-83) pe care Ie repovestesc: sarac. Prietenul ni ic pe tr ca -a avut nirnic de mincare. Baiatul re intr-u magazi ~ifura chifla pe care i- da prietenului. b) funda frumoasa pe taraba, furii i f u
Minciuna poat fi evaluate i e functie de urmiiril ei material (d ), seam de intentia mincinosului (d catr ce care cred ca responsa iJ tate este subiectiva). lata unexempl de cupl de povestiri, repovestit (Op. cit., p. 98): re i- indica directie, spunindu-i Domnul s- r at ac i c o m p le t ~i n- putut gasi stra
pe care cauta. care cunoaste
r, indica direcp gresita, pentru vrea a- joac ratacit insa, si urma gasit strada. Experimentatorul vinovat? De ce
lumi
oar, da do nu
s- ratacit. ani, afla in etap au an miei
orale, co si er -a fa
este
ucru
ai
are»
aiatul
bine el Ii
ca
bine numele strazilor. arnindoi copii si~t la fel.
vi vati
ar
re
s-a ratacit. chifla trebui sa fi co ta ma mult"; "Chitl (Op. cit., trebui edepsi ai tare
Am etapa
(Op. cit., p, 41~49).
circumstante
se poat
copil
unui
aporturi deegaIitat ne intre
14
pe
raspunsul
.e
respec reciproc intre .respectul
solidaritatea cu semenii,
regula n ou a o r
xp
relatiei
(vezi
).
caseta
comportament decit
la
Problema 4: Perspectiv
asupra pedepsei
celuilalt) inegalitat datorate noroculu or deosebirilor de tndeminare musculara, inaltime virsta etc. Caseta6
fort
apreciaz acum intentia lui subjective
Problema 3: Minciuna
J ow l c u b il e r eg u i )
as bil personal lini de pomire
in patrat ce
"cWiga".
bi
el
za
m a m ar e p u
in misear
Ie
~i
de la lini de pomire
pnsa in rniscare prin doua procedee rostogolir
sail bobirnac
re i- indica directie, spunindu-i Domnul s- r at ac i c o m p le t ~i n- putut gasi stra
Problema 2: Furtul Experimentatorul
urrnarit
d ac a c op i
va
ap ec az
Minciuna poat fi evaluate i e functie de urmiiril ei material (d ), seam de intentia mincinosului (d catr ce care cred ca responsa iJ tate este subiectiva). lata unexempl de cupl de povestiri, repovestit (Op. cit., p. 98):
gravitatea
su iectiva) EI folosi erechi de ve tiri entr utea co para ~iapreci re ra ales caexempl urrnatorul cupl de povestir (Op. cit., p. 82-83) pe care Ie repovestesc: sarac. Prietenul ni ic pe tr ca -a avut nirnic de mincare. Baiatul re intr-u magazi ~ifura chifla pe care i- da prietenului. b) funda frumoasa pe taraba, furii i f u
pe care cauta. care cunoaste
r, indica direcp gresita, pentru vrea a- joac ratacit insa, si urma gasit strada. Experimentatorul vinovat? De ce
lumi
oar, da do nu
s- ratacit. ani, afla in etap au an miei
orale, co si er -a fa
bine el Ii
ca
bine numele strazilor. arnindoi copii si~t la fel.
vi vati
ar
re
s-a ratacit. chifla trebui sa fi co ta ma mult"; "Chitl este (Op. cit., trebui edepsi ai tare aloarea, fi up arimea obiect lu furat, ec sal rnateriale, objective.
ucru
ai
are»
in ersp ctiv
aiatul
Problema 4: Perspectiv
asupra pedepsei
aspectel
tspasire
rn re
vinei.
Ei
im pu necelui vino vat" (Op. cit.,
41
p. 146). Legitirnitatea pedepsei arbitrare
adic
ra
en eu dezvoltari morale suferint proportional cu le at ra
primaetapa
Copilu "n fapta savir~ita
seultat" ia adultul
mpu
pede sit, pentru il"n se unoast inov tul"
bine sa pi a~ti
Problema 6: Copiatul
sanctiuni motivate nici el rugamintea celu care refuza sa-i raspunda la solicitare or it a~aza in at copilu re nint st olnav) copilull er ep in east ta de "nu n is t m o da li ta t s pa s r e c ac i se poate vorbi de reeiprocitate intre ee care cornanda ee care asculta" (Ibidem) (est vorb despe...respectu unilateral de lacopill adult, tara reeiprocitat n.n.). cooperarii, schirnba, motivatii implica soci l"(a es Iuer st posi il intruci' se de espe tu nilateral, co il in ep sa se pe ce pa intr-o el ti de re iproeitate mari n.n.), chiar atunci cind pedeapsa implica aspecte materiale (spre exemplu pa ce stricat, curete ce murdarit), copilul blam social intersubiectiv (vinovatul repara singur suporta singur lntersubiective ti furt ori minciuna eont intentia (subiectiva) ~inu aspectul material al vinei.
In abordare problemei, Jean Piaget porneste In abordare probleme de la propri sa experienta Scoala urmat-o favoriza concurenla intr el vi entr o b i n b un av oi nt a profesorului. acelasi camaraderie; dr pt timp grupul el vi 12 17 ni av ri ea re le ii organizau impreuna c o p i at u l, fata constrlngerii scolare, Asadar prin copiatul impreuna, morala constringeri (impusa de scoala, dezacord eu d ez vo l a re a m o a l inlocuit de mora cooperarii. Experimentatorul J. P ia g e i nt re a ba :
eopiilor pentru d a r as pu ns ur i
este interzis de profesor Dupa 11 ani majoritateacopiilo rezulta ca acest act este dllllniito egalitiili (il pligube~ti pe coleg, juri la et .)
Problema 7: Autoritate parintilor ~i du torilo In on lict solidaritatea fata de colegi le
Problema 5: Responsabilitate
repartizeaza sarcinil in
colectiv
~i action
la fapt
reprob bila
omis
Experimentat ru
intreaba copiii
necunoseut. faci du se vino at pe tr ea nu vo sa denunt pe faptas, necesitatea ispdsirii pent sterge urmele ei material n.n.). Copiii mari (etapa oope ri .n aspund tr buie pedepsit pedepsit toti
lt
(spre li ir
asupra faptului
care el le rede inte ei te (slo ma uminji invata ai in et fntr bati re desp astf titudini copiii fl ti in rn me te if rite al dezvolta ii morale spun diferit. Ce di stadiu hete onomie morale onsiders st co ct oric ecid sa po un este dultul Ce aflati egal siconsidera in ii ~i accepts ie importanta echitatea. la
p. 146). Legitirnitatea pedepsei arbitrare
adic
ra
en eu dezvoltari morale suferint proportional cu le at ra
primaetapa
Copilu "n fapta savir~ita
seultat" ia adultul
mpu
pede sit, pentru il"n se unoast inov tul"
bine sa pi a~ti
Problema 6: Copiatul
sanctiuni motivate nici el rugamintea celu care refuza sa-i raspunda la solicitare or it a~aza in at copilu re nint st olnav) copilull er ep in east ta n is t m o da li ta t de s pa s r e c ac i "nu se poate vorbi de reeiprocitate intre ee care cornanda ee care asculta" (Ibidem) (est vorb despe...respectu unilateral de lacopill adult, tara reeiprocitat n.n.). cooperarii, schirnba, motivatii implica soci l"(a es Iuer st posi il intruci' se de espe tu nilateral, co il in ep sa se pe ce pa intr-o el ti de re iproeitate mari n.n.), chiar atunci cind pedeapsa implica aspecte materiale (spre exemplu pa ce stricat, curete ce murdarit), copilul blam social intersubiectiv (vinovatul repara singur suporta singur
In abordare problemei, Jean Piaget porneste In abordare probleme de la propri sa experienta Scoala urmat-o favoriza concurenla intr el vi entr o b i n b un av oi nt a profesorului. acelasi camaraderie; dr pt timp grupul el vi 12 17 ni av ri ea re le ii organizau impreuna c o p i at u l, fata constrlngerii scolare, Asadar prin copiatul impreuna, morala constringeri (impusa de scoala, dezacord eu d ez vo l a re a m o a l inlocuit de mora cooperarii. Experimentatorul J. P ia g e i nt re a ba :
eopiilor pentru d a r as pu ns ur i
este interzis de profesor Dupa 11 ani majoritateacopiilo rezulta ca acest act este dllllniito egalitiili (il pligube~ti pe coleg, juri la et .)
lntersubiective ti furt ori minciuna eont intentia (subiectiva) ~inu aspectul material al vinei.
Problema 7: Autoritate parintilor ~i du torilo In on lict solidaritatea fata de colegi le
Problema 5: Responsabilitate
repartizeaza sarcinil in
colectiv
~i action
la fapt
reprob bila
omis
Experimentat ru
intreaba copiii
necunoseut. faci du se vino at pe tr ea nu vo sa denunt pe faptas, necesitatea ispdsirii pent sterge urmele ei material n.n.). Copiii mari (etapa oope ri .n aspund tr buie pedepsit toti! Motivu st nsacu totu ltul grup tr buie sa fi solidar, nu trebui 8a 1"piras ." pe ee re gresit ee ntul ad pe olidaritat gr pului, oriear ar fi consecintele .materiale al aceste atitudini. pedepsit toti
lt
(spre
asupra faptului
li ir
care el le rede inte ei te (slo ma uminji invata ai in et fntr bati re desp astf titudini copiii fl ti in rn me te if rite al dezvolta ii morale spun diferit. Ce di stadiu hete onomie morale onsiders st co ct oric ecid sa po un este dultul Ce aflati egal siconsidera in ii ~i accepts ie importanta echitatea. la fAeut ~i car ii da dr ptul la oircumst nt tenu nte, ce permit lndeplineasc ma usor sarcin etc. Aceasta evoca xperie ta pe re am trait- dupa 989, intr
oIl! izic or
bilita
oala gi nn zi la
in 43
Bucuresti, Ia
toleranta, la experienta dese onfl te ad
concreta de toleranta, Er
clas cu ro le e,
opiii ve
cerc tatoru ui grupullor
~i ei
su un as pareri se confrunt sa
op ilor as pr pr bl supr pr blem lo cu
lo oral cu re no (adultii un
adul ilor D-na di ig nt rebu sa expr st ptar le du tilo cu pr vire la comportare elevilor misiunea me fiin acea de negoeiator de intermediar.
profesor
inva!a mereu) tratati egal: in st u, sa Iise puna nota re Profesorii pr ceda tf l: nu se raspundeau corect. sa "s -a ru at sa incerc sa priveasc lucrur le di ersp ctiv pr fesorulu ee care judeca li ac di prezen functi
Am putea in
se observare diagnoza (a$a gindes or asa cred ei In altfel). intr-o colectivitat reala, asadar diverse, este posibi sa gasi to felu co bi atii le ud atilor oral su ra probleme concrete Intr ceIe
echitate:
pusi la incercar
~isa primeasc
nota mare
stiu
oart bine
problemei autoritati aduitulu confruntat el solidaritate intr copii, am ma in rezent su cint aici ea ef ritoar la legere intr un adul ori mimi !tn coleg. sp sa-i in pe adulti, I0 rninti si pe unii pe altii,
Problema 8: P"rr Am marcat-o distinct (desi ea reprezinta de asemenea sub-problema pr bl ei entr ac ualitate re nc re in scoala chia evii ri Pina la ani, copiii considers corect sa se respecte autoritate adultului, enun in un in vat. Incepind ani, primeaza solidaritate intr egal dezavuata, ~i plraeste se in psihologi 1. Piaget considera S- putu vede cest ucru hiar fi di cele citeva exempl de conduite intermediare pe care Ie-a prezentat.
observatie pe care unii dintre cercetatorii conternporan
aseamana majoritatea
op ilor upri si intr un nterva
virsta deci prin
descri st diile. In prac ica, no ne ntilni recocitati or Iimitele .normalulur" Ma rnult deei atit in situatii psihologice
nttr~ieri, in diterite s-ar
or firrna ie ea in rcin sa va intiti ci ma It judecati moraleem se du ti otul stim bi i, el dvs. Nu ntotdeau el satisf cu le rnai inalte standard de dezvoltare rnorala, data ca ri in re idiv st sii-~iispaseasca vina st nu inse na lt si uatii, nu epronunta pentru edeaps pr reciproc ate. Pi ge insusi remarc intlrziere constientizati regulilo fafa de practica lor.
posibilulu
achizitiil
lo morale si observatie
Bucuresti, Ia
toleranta, la experienta dese onfl te
concreta de toleranta, Er
clas cu ro le e,
opiii ve
su un as pareri se confrunt sa
cerc tatoru ui
ad
grupullor
~i ei
op ilor as pr pr bl supr pr blem lo cu
lo oral cu re no (adultii un
adul ilor D-na di ig nt rebu sa expr st ptar le du tilo cu pr vire la comportare elevilor misiunea me fiin acea de negoeiator de intermediar.
profesor
inva!a mereu) tratati egal: in st u, sa Iise puna nota re Profesorii pr ceda tf l: nu se raspundeau corect. sa "s -a ru at sa incerc sa priveasc lucrur le di ersp ctiv pr fesorulu ee care judeca li ac di prezen functi
Am putea in
se observare diagnoza (a$a gindes or asa cred ei In altfel). intr-o colectivitat reala, asadar diverse, este posibi sa gasi to felu co bi atii le ud atilor oral su ra probleme concrete Intr ceIe
echitate:
pusi la incercar
~isa primeasc
nota mare
stiu
oart bine
problemei autoritati aduitulu confruntat el solidaritate intr copii, am ma in rezent su cint aici ea ef ritoar la legere intr un adul ori mimi !tn coleg. sp sa-i in pe adulti, I0 rninti si pe unii pe altii,
Problema 8: P"rr Am marcat-o distinct (desi ea reprezinta de asemenea sub-problema pr bl ei entr ac ualitate re nc re in scoala chia evii ri Pina la ani, copiii considers corect sa se respecte autoritate adultului, enun in un in vat. Incepind ani, primeaza solidaritate intr egal ~i plraeste dezavuata, se in psihologi 1. Piaget considera S- putu vede cest ucru hiar fi di cele citeva exempl de conduite intermediare pe care Ie-a prezentat. trebui sa.ia in considerar
orientarea pragmatica
autorului, aplecare
sa spre
observatie pe care unii dintre cercetatorii conternporan
aseamana majoritatea
op ilor upri si intr un nterva
virsta deci prin
descri st diile. In prac ica, no ne ntilni recocitati or Iimitele .normalulur" Ma rnult deei atit in situatii psihologice
nttr~ieri, in diterite s-ar
or firrna ie ea in rcin sa va intiti ci ma It judecati moraleem se du ti otul stim bi i, el dvs. Nu ntotdeau el satisf cu le rnai inalte standard de dezvoltare rnorala, data ca ri in re idiv st sii-~iispaseasca vina st nu inse na lt si uatii, nu epronunta pentru edeaps pr reciproc ate. Pi ge insusi remarc intlrziere constientizati regulilo fafa de practica lor.
posibilulu
famili
achizitiil
lo morale si observatie "I
numeroasa,
e x em p l e
r, ma muir deci prin supraveghere
ri
constant
fort
di partea parintilor 45
idee de egali!ate devreme" COp. cit.. p.169). Ad~ltu .mstr~Jle~t~ asadar pr modelele de comportare oferite, practicind :n u~ reClprOClt te resp ti de insu re ul le chit tii. Atenti as inclus
pr~nur
rire
tent
re atii or di grup nostru de part nenta, re rd re !n ;are _si~te v.aJorizat de c~le.? or de conduc~t?rii in~titutie ..Ceea ce se ingurele 10 mtlmpl tr er poate fi pma punet, caci nu st te ursa de diagnostic tari or le corpului prof sora Un or luminoass in oglind 1. personalizare fi cunoasterii ~ti~nlific p.ri evocareasi conceptualizarea pr priei experiente copiatuli.
ermta sugest peda~oglce aut~g~vern.area
multurni
potrivita munca cu participarea
In grup
si
sancpo ar
om orta entelor) pentru favori ar de vo tari or le ti Ar ra pr ocup re opil lu mare supr od lu i~ care m a a~ adauga bazez pe irni mt t~sc s~ulta _0 ri ri de rn dirija
Caseta D il em a l u H e in z (repovestita)
m o a rt e F a r m ac is tu l He ~e me me es car I Il v ~n t ~ m e d ic a m en t u cere pe e J u n p r de zece on m a m ar e decit valoreaza. El nu p oa t p la ~ am, pentru n u a r a t t i bani, R eu se s s a irnprumute u m a a t d i bani ceruti ~e ~anna~lst, dar a c es t r e fu z a 5 < 1 - i de medicamentul neacceptin c a e s u l a p la t m a tirzru. Hein "sparge farmacia ~i fura medicamentul necesar sint intrebat cu ar fi procedat ei ~i E st e f oa rt e i m po rt an t sa ~l m o t rv e z c o m p or ta m e nt u l i po t et ic ) .
L. 1. ro pu et pr in ntr- lucr re in 1964 un ns rument ar delimite za ma figuro momentel dezvoltari morale (apud. lK Gibbs, K. R. Lefrancois 1999). EI folose~t povestir care implie dileme morale gasind trei niveluri evolutive, fiecar dintre e l c up r n z n d d ou a dintre cele sase vorb despre acelasi ru la et rono ia morals, cind altii controleazi eonduitefe i nd iv id u lu i c at r autonomia morals, cind individu dobindeste eapa itat utocontrol entr Kohlberg de vo tare or ls on in adolescent ~ila virsta adulta. morals preconvenfional. onform er tari or ale, st stepta sa fl st stadiu copii, citiva adolescenti, multi i nf ra c to r i a d ul t ~i a d ol es ce n ti . A c e st i nu lnteleg c un os t n t de cauza r e gu li l s o ci al e E l a m nu a cc ep t exterioare constiintei lor,
Stadiul lvconsecinte fizice materiale intelegere autoritati morale s a n ev o de r e sp e ct a lege a, valorile, sub aspectele sal materiale respects Omul trebui recompensa, Spre cutumele fi pentru ru obtine exemplu, in (v in favoarea furtului ar pute fi fi interogat, impreuna cu farmacistul, pentru oart soti i, de frica daca lasa pe east sa oara ot vu im otri furt lu ar fi frica lnchis fi an raspunde favorabil,
s m g u a d ev a ru l
Stadiu
mentalitatea schirnbulu
idee de egali!ate devreme" COp. cit.. p.169). Ad~ltu .mstr~Jle~t~ asadar pr modelele de comportare oferite, practicind :n u~ reClprOClt te resp ti de insu re ul le chit tii. Atenti as inclus
pr~nur
rire
tent
re atii or di grup nostru de part nenta, re rd re !n ;are _si~te v.aJorizat de c~le.? or de conduc~t?rii in~titutie ..Ceea ce se ingurele 10 mtlmpl tr er poate fi pma punet, caci nu st te ursa de diagnostic tari or le corpului prof sora Un or luminoass in oglind 1. personalizare fi cunoasterii ~ti~nlific p.ri evocareasi conceptualizarea pr priei experiente copiatuli.
ermta sugest peda~oglce aut~g~vern.area
multurni
potrivita munca cu participarea
In grup
si
sancpo ar
om orta entelor) pentru favori ar de vo tari or le ti Ar ra pr ocup re opil lu mare supr od lu i~ care m a a~ adauga pe bazez irni mt t~sc s~ulta _0 ri ri de rn dirija
Caseta D il em a l u H e in z (repovestita)
m o a rt e F a r m ac is tu l He ~e me me es car I Il v ~n t ~ m e d ic a m en t u cere pe e J u n p r de zece on m a m ar e decit valoreaza. El nu p oa t p la ~ am, pentru n u a r a t t i bani, R eu se s s a irnprumute u m a a t d i bani ceruti ~e ~anna~lst, dar a c es t r e fu z a 5 < 1 - i de medicamentul neacceptin c a e s u l a p la t m a tirzru. Hein "sparge farmacia ~i fura medicamentul necesar sint intrebat cu ar fi procedat ei ~i E st e f oa rt e i m po rt an t sa ~l m o t rv e z c o m p or ta m e nt u l i po t et ic ) .
L. 1. ro pu et pr in ntr- lucr re in 1964 un ns rument ar delimite za ma figuro momentel dezvoltari morale (apud. lK Gibbs, K. R. Lefrancois 1999). EI folose~t povestir care implie dileme morale gasind trei niveluri evolutive, fiecar dintre e l c up r n z n d d ou a dintre cele sase vorb despre acelasi ru la et rono ia morals, cind altii controleazi eonduitefe i nd iv id u lu i c at r autonomia morals, cind individu dobindeste eapa itat utocontrol entr Kohlberg de vo tare or ls on in adolescent ~ila virsta adulta. morals preconvenfional. onform er tari or ale, st stepta sa fl st stadiu copii, citiva adolescenti, multi i nf ra c to r i a d ul t ~i a d ol es ce n ti . A c e st i nu lnteleg c un os t n t de cauza r e gu li l s o ci al e E l a m nu a cc ep t exterioare constiintei lor,
Stadiul lvconsecinte fizice materiale intelegere autoritati morale s a n ev o de r e sp e ct a lege a, valorile, sub aspectele sal materiale respects Omul trebui recompensa, Spre cutumele fi pentru ru obtine exemplu, in (v in favoarea furtului ar pute fi interogat, impreuna cu farmacistul, fi pentru oart soti i, de frica daca lasa pe east sa oara ot vu im otri furt lu ar fi frica lnchis fi an raspunde favorabil,
s m g u a d ev a ru l
Stadiu
mentalitatea schirnbulu
In cest st diu, binele st
onsidera
on da de schi b: "tdi e~te ~i
in favoarea
furtului poat
fi acel
Impotriva furtului inchisoare
ca
ac te ri d,
ot inapoi
edicamentu
membru al societatii, lege ordine
ce m o ti vu l d O is -a r
obtii ra
ca
-a
ru f a ~i el raspunde ca nu trebui sa-t bagi fratele in lncurcatura, ac cind pri reciprocitat simpki, Ia nivelu efectelo concret exterioare). La conventional adolesce ti ~i ad lti. Ei intelegsi interiorizeaza atit asteptaril figurilo de autoritate ci ~i regulile societatii Ei lntele acum di relatiil interpersonale mature presupun fi reciprocitate incredere (perspectiva interpersonala), fie rd ae (perspective de cetatean).
Stadiul
perspectiva
Tsi
a i familiei,
d. In dile
In ad ct re om ar un lo in ansa lu de relati al societstii asadar este re ponsabil atit fat fata de ceilalti Institutiile societatii sint importante pentru implinirea datoriil r, re pect re le ilor sint ab ol necesare exceptin cazurile in medicamentului ar fi ac ci trebui sa-p ~lvezi sotia astfel (fiin singurul lucr osibil), ac ai simtul onoarei. moartea, nefacindu-ti datoria fi motivul furtul ranest comunitatea, §i vinovat pentru lipsii de onestitat si a l Nivelu postconventional al treilea putini adulii societatii asteptaril celorlalti atunci cind el coinci cu propriil lo principi morale
interpersonala
R e ci pr oc it at e c o rn p le x ideal. fa o c hi i c el or la lt i u na , a i incadreaza acei ad lescenti ~iad lt care co si er ea este im orta r es p ec ts : p r ie te n i rnunca -t aj ta intr-u al
~1
se intretinut, te-a fratelui, ee care stie
respects entr ei
de altii Trebuie invat~ or te-a gresit
simt emocra ic C e i . a f la t r ec ip ro c t a i i Ei ru re
re ativitatea
re
forma complexa de intelegere ai muit perspective, f ie c ro toate re c u pr in z at o . . Acesti oameni respecta valorile
vedere moral (val ri ri cipi ~i ee legal, ~espectarea institutiilor care m e n ti n s oc ie ta te a
ri Uneori
at
increder in ; 7 1 . Fratel ar treb sa inteleag asta tntr ci tata facu estule ~ipentru el In cazul dileme lu Heinz, motivul in favoarea furtului a r p u e a fi pute priv pe ni en 10 fa!a Impotriv furtului motivele sint asemanatoare nu numa farmacistu te-a putea consider un criminal ci to ceilalti il ipe at
ilor social
sa des; Ie
stadiu rnotiveaza alegerea fura ed ca en ul prin nevoia a'n ierd respectul celorlalii §i espect de si e, lasi u-~i soti sa moara, Motivele imp.ot~v furtului ar-,ft nevoia de a-si pistra pozitia respectul comunitdtii neviolmd legea, da ~I respectu de sine
ii
furtului poat
fi acel
Impotriva furtului inchisoare
ca
ac te ri d,
ot inapoi
edicamentu
membru al societatii, lege
ce m o ti vu l d O is -a r
obtii ra
ca
-a
ru f a ~i el raspunde ca nu trebui sa-t bagi fratele in lncurcatura, ac cind pri reciprocitat simpki, Ia nivelu efectelo concret exterioare). La conventional adolesce ti ~i ad lti. Ei intelegsi interiorizeaza atit asteptaril figurilo de autoritate ci ~i regulile societatii Ei lntele acum di relatiil interpersonale mature presupun fi reciprocitate incredere (perspectiva interpersonala), fie rd ae (perspective de cetatean).
Stadiul
R e ci pr oc it at e c o rn p le x ideal. fa o c hi i c el or la lt i u na , a i incadreaza acei ad lescenti ~iad lt care co si er ea este im orta
Tsi
a i familiei,
se intretinut, te-a fratelui, ee care stie
d. In dile
In ad ct re om ar un lo in ansa lu de relati al societstii asadar este re ponsabil atit fat fata de ceilalti Institutiile societatii sint importante pentru implinirea datoriil r, re pect re le ilor sint ab ol necesare exceptin cazurile in medicamentului ar fi ac ci trebui sa-p ~lvezi sotia astfel (fiin singurul lucr osibil), ac ai simtul onoarei. moartea, nefacindu-ti datoria fi motivul furtul ranest comunitatea, §i vinovat pentru lipsii de onestitat si a l Nivelu postconventional al treilea putini adulii societatii asteptaril celorlalti atunci cind el coinci cu propriil lo principi morale
interpersonala
perspectiva
r es p ec ts : p r ie te n i rnunca -t aj ta intr-u al
respects entr ei
de altii Trebuie invat~ or te-a gresit
simt emocra ic C e i . a f la t r ec ip ro c t a i i Ei ru re
re ativitatea
re
ilor social
forma complexa de intelegere ai muit perspective, f ie c ro toate re c u pr in z at o . . Acesti oameni respecta valorile
vedere moral (val ri ri cipi ~i ee legal, ~espectarea institutiilor care m e n ti n s oc ie ta te a
ri Uneori
at
increder in ; 7 1 . Fratel ar treb sa inteleag asta tntr ci tata facu estule ~ipentru el In cazul dileme lu Heinz, motivul in favoarea furtului a r p u e a fi pute priv pe ni en 10 fa!a Impotriv furtului motivele sint asemanatoare nu numa farmacistu te-a putea consider un criminal ci to ceilalti il ipe at etc.
sa des; Ie
stadiu rnotiveaza alegerea fura ed ca en ul prin nevoia a'n ierd respectul celorlalii §i espect de si e, lasi u-~i soti sa moara, Motivele imp.ot~v furtului ar-,ft nevoia de a-si pistra pozitia respectul comunitdtii neviolmd legea, da ~I respectu de sine
ii
Legile pe tr creare
re ne societat ar trebui
fl
in
fi justitia pers na a, re tu fiecar
48 indivi la
egal
uare In considerar
dorintel r,
ev il r, ceri te or al In
asadar ma mpor an eclt eg le oernai in perspeetiv morala niversala, La dilema invoca furtului faptui propriil standard de con$tiint~ pute incalc legile exterioare iata es valoar suprema. lmpotriv ce ac
insuti),
~1
ordine
ulterioare, stadiul 5, ei ma partia educatie universitara Ci despre stadiul el atins de catr nici unul d in t r s u bi ec ti , Kohlberg ajunge fa concluzi eli aces stadiu este nive de pregatir filozofica cercetari longitudinal
Tipuri de dezvoltare rnoral
49 poat ap ic le ea flexibil echita il cu oscind circ rn tantel fiedirui caz.
atenua te al se refera
la
Sp ea viata o~ caru om est: sa~ra: ~ces m~ gindi ~i tu ai pute ajunge "s rain pentru cineva, viata ta de ,~strain ar putea fi in p:.i.~ejdie) .. Constiinta capacrtatea de trai idealuri morale ee care m t n la un t u l a u d ea lu r le i~i poate p ie rd e r es pe ct u s -a r d im i nu a ca ~i bucata di sine). Gibbs, Basinger Fave (Op. cit. p. 7-11) es care decentrarea In noua intr-o situatie morala. apropiate, pentru de aplicare
si Fuller COp. cit.) reprezinta autentica maturitate morala stad exista insa de sebiri ransversale, oriz ntala. Ma concre intilnim in fiecar dintre aceste ta ii ersoan care a pa rt i u nu i or unui ti mora B. este ee pentru care dealur le et ce rinc piil universale exista prin co ve tiil social (relatii nterpers na e, eg ), ca fi onorate, ia legile societatii se cuvine sa fi respectate ed aces ri ci ii etic independen
de conventiile
trasaturi: echilibrarea perspectivelor valorizare aspectelor fundamentale constiinta. Capacitate de echilibr perspectivel oameni l$ reprezinta relatiil dintre persoane sa relatiil persoana societat reciproce. ru
se pare lui, ori ei coreet interesant, d e m n de atentie. roluri drept duca or po folosi conditie dezvoltarii morale pentru simula intrarea elev lo ie ea ifer telo er onaje, co ul dece trar i. incercind
priviti ob ec v, ocazia decentrarii
d in a a r Da p re da t iiteratura, unui episod scena unei naratiun or
trairile, Restul elevilor di pozitia de bserva ori, Ie ot feri glinzi evoc experiente asemanatoare traite de ei
Alte perspectiv fi
Veti avea c u ochiul cuiv
consideren
ot ri
asupra teorie lui Kohlberg
ma reale, prac ice, confruntindu-s
dilemele at cu dileme mora mu ma cultura
indivi la
egal
uare In considerar
dorintel r,
ev il r, ceri te or al In
asadar ma mpor an eclt eg le oernai in perspeetiv morala niversala, La dilema invoca furtului faptui propriil standard de con$tiint~ pute incalc legile exterioare iata es valoar suprema. lmpotriv ce ac
insuti),
ulterioare, stadiul 5, ei ma partia educatie universitara Ci despre stadiul el atins de catr nici unul d in t r s u bi ec ti , Kohlberg ajunge fa concluzi eli aces stadiu este nive de pregatir filozofica cercetari longitudinal
Tipuri de dezvoltare rnoral
poat ap ic le ea flexibil echita il cu oscind circ rn tantel fiedirui caz.
atenua te al se refera
la
Sp ea viata o~ caru om est: sa~ra: ~ces m~ gindi ~i tu ai pute ajunge "s rain pentru cineva, viata ta de ,~strain ar putea fi in p:.i.~ejdie) .. Constiinta capacrtatea de trai idealuri morale ee care m t n la un t u l a u d ea lu r le i~i poate p ie rd e r es pe ct u s -a r d im i nu a ca ~i bucata di sine). Gibbs, Basinger Fave (Op. cit. p. 7-11) es care decentrarea In noua intr-o situatie morala. apropiate, pentru de aplicare
si Fuller COp. cit.) reprezinta autentica maturitate morala stad exista insa de sebiri ransversale, oriz ntala. Ma concre intilnim in fiecar dintre aceste ta ii ersoan care a pa rt i u nu i or unui ti mora B. este ee pentru care dealur le et ce rinc piil universale exista prin co ve tiil social (relatii nterpers na e, eg ), ca fi onorate, ia legile societatii se cuvine sa fi respectate ed aces ri ci ii etic independen
de conventiile
trasaturi: echilibrarea perspectivelor valorizare aspectelor fundamentale constiinta. Capacitate de echilibr perspectivel oameni l$ reprezinta relatiil dintre persoane sa relatiil persoana societat reciproce.
respecte institutiile, societatea ii cere judeca or lu
sa ap ic
sa ctiunile corespunzatoar
priviti ob ec v, ocazia decentrarii
fi
care
legii, el
Veti avea c u ochiul cuiv
d in a a r Da p re da t iiteratura, unui episod scena unei naratiun or
trairile, Restul elevilor di pozitia de bserva ori, Ie ot feri glinzi evoc experiente asemanatoare traite de ei
Alte perspectiv
ru societat
se pare lui, ori ei coreet interesant, d e m n de atentie. roluri drept duca or po folosi conditie dezvoltarii morale pentru simula intrarea elev lo ie ea ifer telo er onaje, co ul dece trar i. incercind
asupra teorie lui Kohlberg
dilemele at consideren ma reale, prac ice, confruntindu-s cu dileme mora mu ma cultura pietatefiliala, judecatile morale cu tura chineza, azat traim, De pilda, emis vo fi al al 1995, apud Lefrancois, Op cit. p, 55).
50
abstract si prea verbale. (D lucrar di 1992 apud Lefrancois, Ibidem). Sexu poat conditione dezvoltare moraHi (Gilligan. intr-o lucrar di 1982, apud Lefrancois, p. cit. p. -5 ). illi an de copera fa tu fe re re ra orientare altu care manifests egoistii, spre ine, ur at crescuta responsabilitate f al 6 d e c ei la lt i si e l i ns e l si pe ar in ar rnai ceilalti in mod egal, adica numar de oameni (Ibidem). Din perspectiva implicatiilo educationale Giro x. ntr- lucrar in 1992 (apud Lefrancois, p. cit. 57 afir rofe or oa trei tipuri roluri in dezvoltarea elevilor saL r o e s r u c a m ag i r u rale uternice"; el in af elev despre va or si princi ii rale ~ieste privit ca sursa valorilor e le v i s a- s dezvolte profesorul cafacilitator si sa-~ inteleag propriil valori", discutind cu ei propunindu-l activitati de clarificare valorilor elevul este privit ca sursa valorilor; of soru mentor este ghid prieten, lider, surs de intelepciune exemplu. C as e Objective:
Joe: Ghidul
sa s im t c e i ns ea m n s a f i m in ti t sa re fle cte z asupra or sa e, sa a so c e z a l e xp e e n anterior trAita conceptualizezeexperineta M a te ri al e o bi ec t m ic i c ar e p o fi a s cu n s i nt r- o c la s a T im p : : :: :5 0 6 0 minute D e s f a su r a r e a o c t iv i tt i ,t i i D o c op i s e am c om p e e , r eb u n d s a g as ea sc a d if e t e o b e c a sc un s p e u n mp mi traseu, M iz a e s s a g i s e~ l cit m a m u Fi ca op p re z n t " in te r s e e " u ne i u ma t di ev se si ar un gh d..Pr intelegere cu c onduca torul joc ului (tara c a c e d o c o c ur e t i ~ i c ei la lt ie le v sa stie unul d in tr e g h iz i m i m s is te m at ic , o ri en tl nd u- s " pa rt en er uJ " g re si t In f in al . c el u i n c au z se d ez va lu i c a fost mintit ~i e st e i nt re ba t c e s im te , c e a Jt ee ve ni rn en t i - e vo ca t situatia
ot ri
51
Dictionar situa ti psihologic a
inte rvi c linic
cercetar longitudinala
sanctiun
mp
nt ma m en i mo op trairile, amintirile individuale ~ic o m u n p r ec u m s i s ta tu t o lu r p re s c e o r o am en i re la ti prez e nt mu
ge
e ca r
c op i
in e v id e n~ ~ m e ca n is m e l parte, n t g en te i s a d is cu t gh da prin intrebari standard; medicul bo ui ur discutie v ie . n o tu r al i: i p e rs o na / a da ~i I a o b je ct , g hi da tt i d e s co p ur i c lo r d e c u no a st er e ar a r s e d es fa so a de u ng u m a m u o r ani, p e a ce la s l o d e s ub ie ct i
prin reciprocitate, pedeapsa ca ispasire responsabditat
rnagistru, profesoruI facilitator, profesorul mentor
colectiva, ru
Aplicatii Este foarte utin la zi il sa se inspir di lucraril
fi copiat maca s. ci it rii, sa copiatul laslndu-va colegi dvs. In consecinta incercat reintrat inpielea de fi favoriza
elev, fi Ia virsta
abstract si prea verbale. (D lucrar di 1992 apud Lefrancois, Ibidem). Sexu poat conditione dezvoltare moraHi (Gilligan. intr-o lucrar di 1982, apud Lefrancois, p. cit. p. -5 ). illi an de copera fa tu fe re re ra orientare altu care manifests egoistii, spre ine, ur at crescuta responsabilitate f al 6 d e c ei la lt i si e l i ns e l si pe ar in ar rnai ceilalti in mod egal, adica numar de oameni (Ibidem). Din perspectiva implicatiilo educationale Giro x. ntr- lucrar in 1992 (apud Lefrancois, p. cit. 57 afir rofe or oa trei tipuri roluri in dezvoltarea elevilor saL r o e s r u c a m ag i r u rale uternice"; el in af elev despre va or si princi ii rale ~ieste privit ca sursa valorilor e le v i s a- s dezvolte profesorul cafacilitator si sa-~ inteleag propriil valori", discutind cu ei propunindu-l activitati de clarificare valorilor elevul este privit ca sursa valorilor; of soru mentor este ghid prieten, lider, surs de intelepciune exemplu. C as e
situa ti psihologic a
sa s im t c e i ns ea m n s a f i m in ti t sa re fle cte z asupra or sa e, sa a so c e z a l e xp e e n anterior trAita conceptualizezeexperineta M a te ri al e o bi ec t m ic i c ar e p o fi a s cu n s i nt r- o c la s a T im p : : :: :5 0 6 0 minute D e s f a su r a r e a o c t iv i tt i ,t i i D o c op i s e am c om p e e , r eb u n d s a g as ea sc a d if e t e o b e c a sc un s p e u n mp mi traseu, M iz a e s s a g i s e~ l cit m a m u Fi ca op p re z n t " in te r s e e " u ne i u ma t di ev se si ar un gh d..Pr intelegere cu c onduca torul joc ului (tara c a c e d o c o c ur e t i ~ i c ei la lt ie le v sa stie unul d in tr e g h iz i m i m s is te m at ic , o ri en tl nd u- s " pa rt en er uJ " g re si t In f in al . c el u i n c au z se d ez va lu i c a fost mintit ~i e st e i nt re ba t c e s im te , c e a Jt ee ve ni rn en t i - e vo ca t situatia Discutie: ice c ar e c o p il u g h id a t i nc o re c t i - r e pr ez e nt at , A c el ea s i nt re ba r ( c s im t c e a lt ee ve ni me nt e l e- a amintit o cu l s in t p us e s i c e u i g h d a c orec t pre cum ~ie e o r p e e ar e e l i-a reprezentat. Ele vii sint intre bali Ce a li il1va ~t din a c e stJoe ? (c once ptua liz a rea ),
ge
mp
nt ma m en i mo op trairile, amintirile individuale ~ic o m u n p r ec u m s i s ta tu t o lu r p re s c e o r o am en i re la ti prez e nt mu
e ca r
inte rvi c linic
c op i
in e v id e n~ ~ m e ca n is m e l parte, n t g en te i s a d is cu t gh da prin intrebari standard; medicul bo ui ur discutie v ie . n o tu r al i: i p e rs o na / a da ~i I a o b je ct , g hi da tt i d e s co p ur i c lo r d e c u no a st er e ar a r s e d es fa so a de u ng u m a m u o r ani, p e a ce la s l o d e s ub ie ct i
cercetar longitudinala
sanctiun
Joe: Ghidul
Objective:
Dictionar
prin reciprocitate, pedeapsa ca ispasire responsabditat
colectiva, ru
rnagistru, profesoruI facilitator, profesorul mentor
Aplicatii Este foarte utin la zi il sa se inspir di lucraril
fi copiat maca s. ci it rii, sa copiatul laslndu-va colegi dvs. In consecinta incercat reintrat inpielea de fi favoriza
elev, fi Ia virsta
re ecti a. Spunet copieze.
otiv le
entr care
ti co ia
au i-at ajutat
altii sa
scrrs,
52
53
. oa
tr buit dvs. fapt silor, di perspe tiva dvs. puteti afla At nt e, aces xerc ti st prob curaj. Succe~ in para teza ie sp s, pe mine
on
ad lt). Da
Bibliografie nu le .;;titi,
de autenticitate, sinceritat si -a impresiona discut despre Am un ia in re ie care regreta ea nvatat vrem to ceilalti copi sa se co ie si la ex menu ur ator desi it respecta pe profesor.)
Jean Piag si ol b. (1980), Judecata copil, Rautu, pr de ro niv. dr Ursu Sc iopu Bu ures i, E.D.P. Mihaela ROCD (2001), Creativitate ~i inteligenla emotionala, Iasi, polirom >I
>!
>!
dupa
posibilitati, dar p r im e st e p r or no v ar e in functie de n ev o d up a "dosar" d up a p er fo rm an ta ) p er pe tu a pina in form greu recognoscibile la prim vedere favorizeaz copiatul furtul intelectua de oric feI? masura lips resp ct pentru proprietate favorizeaza Incalcare in dreptului de proprietate intelectuala? delatiunii practicata pe scar larga supravietuire, fie de obin ir unor conditii ma bune de trai favorizeaz pira in scoala la toate nivelurile 4 ) I nv e nt at i un jo cu ju orul caruiacopilul sa inteleaga ce simt un de stfe de jo ). 'il minti (i easeta aveti un xe pl rememorati intilniri semnificative scoala, embr farniliei, prieteni, co eg muncaetc.) Va puteti amin pers an al care eorn ortament se persoane om ortament le or si ua iile in ar rnanifestat. 6) Faceti acelas exercitiu, da pentru
cest
omport
en
s-au
dvs.: magistru? facilitator? mentor? ( v . i rn p li ca ti i e d uc a ti o na l
al teorie lu Kohlberg
comportamentul desfasurat sa dorit: Ce faceti (c at faee ca magistru facilitator, mentor
Moral
Maturity: measuring th developm nt of soci mora reflection Hillsdale, Ne Jersey Hove an London Lawrence Erlbau Associates Guy R. Lefrancois (2000) ol in adswor h, division of Thomso Learning PC Psychology, PrenticeHall, Inc., A. Simo an Schuster Compan
Dezvoltare limbajului Implicatii pentru invatare jazel dezvoltari hmbajulu (mai ropr spus al a c hi zi ti e p ri rn e i l im b i) , Vo escr aceste om nt as um se nc dr az le tr rn ri perioade de virsta ch zi iile ti puri (0 1Y an ), prim copilari ani) achiziti Ie tardiv L. Lorton, 1984). (impartire apud 1. W, baju prezentarea sa opri asupra relatiei limbaj-cunoastere Vigotski Vo inchei eu cercetar actual tisupr cunoasteri ~i limbajului problematici
limb ju ui po fi ut le oricarui pr feso
vorbeasca, da
gindeasca, -0
de limba si literatur
perceapa or sa-~ reprezinte realitatea st st
oa
tr buit dvs. fapt silor, di perspe tiva dvs. puteti afla At nt e, aces xerc ti st prob curaj. Succe~ in para teza ie sp s, pe mine
on
ad lt). Da
Bibliografie nu le .;;titi,
de autenticitate, sinceritat si -a impresiona discut despre Am un ia in re ie care regreta ea nvatat vrem to ceilalti copi sa se co ie si la ex menu ur ator desi it respecta pe profesor.)
Jean Piag si ol b. (1980), Judecata copil, Rautu, pr de ro niv. dr Ursu Sc iopu Bu ures i, E.D.P. Mihaela ROCD (2001), Creativitate ~i inteligenla emotionala, Iasi, polirom >!
>I
>!
dupa
posibilitati, dar p r im e st e p r or no v ar e in functie de n ev o d up a "dosar" d up a p er fo rm an ta ) p er pe tu a pina in form greu recognoscibile la prim vedere favorizeaz copiatul furtul intelectua de oric feI? masura lips resp ct pentru proprietate favorizeaza Incalcare in dreptului de proprietate intelectuala? delatiunii practicata pe scar larga supravietuire, fie de obin ir unor conditii ma bune de trai favorizeaz pira in scoala la toate nivelurile 4 ) I nv e nt at i un jo cu ju orul caruiacopilul sa inteleaga ce simt un de stfe de jo ). 'il minti (i easeta aveti un xe pl rememorati intilniri semnificative scoala, embr farniliei, prieteni, co eg muncaetc.) Va puteti amin pers an al care eorn ortament se persoane om ortament le or si ua iile in ar rnanifestat. 6) Faceti acelas exercitiu, da pentru
cest
omport
en
s-au
dvs.: magistru? facilitator? mentor? ( v . i rn p li ca ti i e d uc a ti o na l
al teorie lu Kohlberg
comportamentul desfasurat sa dorit: Ce faceti (c at faee ca magistru facilitator, mentor
Moral
Maturity: measuring th developm nt of soci mora reflection Hillsdale, Ne Jersey Hove an London Lawrence Erlbau Associates Guy R. Lefrancois (2000) ol in adswor h, division of Thomso Learning PC Psychology, PrenticeHall, Inc., A. Simo an Schuster Compan
Dezvoltare limbajului Implicatii pentru invatare jazel dezvoltari hmbajulu (mai ropr spus al a c hi zi ti e p ri rn e i l im b i) , Vo escr aceste om nt as um se nc dr az le tr rn ri perioade de virsta ch zi iile ti puri (0 1Y an ), prim copilari ani) achiziti Ie tardiv L. Lorton, 1984). (impartire apud 1. W, baju prezentarea sa opri asupra relatiei limbaj-cunoastere Vigotski Vo inchei eu cercetar actual tisupr cunoasteri ~i limbajului problematici
limb ju ui po fi ut le oricarui pr feso
vorbeasca, da
de limba si literatur
gindeasca,
perceapa or sa-~ reprezinte realitatea st st le inti cu cuvint ~ire ul gramat cale contri ui ~ila formarea un structuri de cunoastere, -0
54
Etapele dezvoltarii l im b a j ul u v e rb a l
hi
le
pu
ll
colo"
an
ani si
lea
~i .Acolo,
comunicare prelingvistica
ani, doa[r]me
luni).
baie,
co
si trei luni (Ibidem).
(apud comunicative ofirmauile atenti copilu il arata':" tmijloc) care presupun folosire adultului (mijloc) pentru indica (scop).
intract adultulu
(scop) si eererile,
il
strategi diferentiate (apud Carrol, Op cit.), strategie referentiala. adica invata cuvint folosesc refera la aspecte ale mediului strategie expresiva adica inva!a expres'; alti copi folosesc ar fi: "vreau asta!" "opre$te-o orientat spre interactiune cu persoanele
r.
ei
mediu, 1. R. Sternberg,
perioada intrauterina. Carol, Op cit.),
Stiluril
cognitiv
interfete
tapu
op ri si
semantice, ci
expresive
cercetaril
lu
ani ood, stadiul
patrulea
"suna" cunoscut).
vorbitor
folosest
3~6 lu
fi: tipatul,
ginguritul,
parataxa,
,,~i" l: ,,[el]
fi al micul nl cuiest
formal prin conjunctia
forma
comunicare.
vorbirea holoexpresiva
adic
folosire
fraza,
cuvintelor Cazacu,
ob ervati
blocuril
limbajului: stadiul I, prelingvistic apud Lefrancois, Op cit.).
~i
~i stadiul 2, al holofrazei
~elu.a di uc ar a, gale lc ub banc
cita
ma su
oart
sintagmatice
at anei
la a-Cazacu "aic su pat" Ea
supai", adic
Etapele dezvoltarii l im b a j ul u v e rb a l
hi
le
pu
ll
colo"
an
ani si
lea
~i .Acolo, ani, doa[r]me si trei luni (Ibidem).
comunicare prelingvistica
(apud ofirmauile atenti copilu il arata':" tmijloc) care presupun folosire adultului (mijloc) pentru indica (scop).
intract
comunicative
adultulu
(scop) si eererile,
baie,
co
il strategi diferentiate (apud Carrol, Op cit.), strategie referentiala. adica invata cuvint folosesc refera la aspecte ale mediului strategie expresiva adica inva!a expres'; alti copi folosesc ar fi: "vreau asta!" "opre$te-o orientat spre interactiune cu persoanele
r.
ei
mediu,
Stiluril
cognitiv
interfete
1. R. Sternberg, perioada intrauterina. Carol, Op cit.),
luni).
tapu
op ri si
semantice, ci
expresive
cercetaril
lu
ani ood, stadiul
fi al micul nl cuiest
patrulea
"suna" cunoscut).
vorbitor
folosest
3~6 lu
fi: tipatul,
ginguritul,
parataxa,
,,~i" l: ,,[el]
formal prin conjunctia
forma
comunicare.
vorbirea holoexpresiva
adic
folosire
cuvintelor
fraza,
Cazacu,
ob ervati
blocuril
limbajului: stadiul I, prelingvistic apud Lefrancois, Op cit.).
~i stadiul 2, al holofrazei
~i vorbire telegrafic
rara
stadiului
ar corespund
~elu.a di uc ar a, gale lc ub banc
flexiune
cita
oart
sintagmatice
ma su
at anei
la a-Cazacu supai", adic "aic su pat" Ea
Aceast perspectiv
Slama-Cazacu, prim copilarie poate impiirj:iti'i.in doua perioade distinet achizitiilor verb Ie prim intr 2~3ani doua intr 3~6! ani.
din
57
289). lt
Op. cit.) ar fi: cop"
to
pronuntind aproxirnativ sint: Cine? e? Unde? Motivele
Ii
zi lntrebiirile
:dultdor foloseasca blocuri sintagmatice. an ~i 11 lu une: vorbes despre .U trei ie cucuieti
te
u~
it avea sase
trei iezi cucuieti ,pungu,ta aia galbeni" (Slat;na:Cazacll,. p. 294-302, s.n.), Expr siil .Op. cursiv reprezmta blocuri smtagmatu:e.
fi:
ea tentie
de..... am ic", In fine, er plin el
A111l,
scrise cu sintetizind
particulariHili manifestate in prim
In apara acur este balbismul. si "se bilbiie" incercind sa spuna tot,
te
aceasta crestere intr-o le traieste intr-un
scolii,
ulbu re
Simaria se complies atunci i n il cind poat disparea, reapara sub presiune
6·7 an
achiziti
importante
gindeste
copilul
poa
adulti
copiii
mult.
exista
Op. cit.).
copiilor de
suprageneraliza
Slama-Cazaeu
(Op. cit.): iepuroicu
regula. Spre
creeazs iepuroaica);
rizi
" s a . e l m in a la br
Gramatica are si ea caracteristici specifice: timpului prezent, zultin ialo ul eintro us printr-o formula;
Elementel ti
profesorilor
i ~t a de limbi
pentru ~i sta asa": "tristefe"
~i
p lo ua , n or u
cuvintul
(Ibidem s.n.).
tualiz ea
ctiu il
trecut
Ie spala (Op. cit., p. 300).
intrebare nouii Lorton,
insemnin
esti suparat faW' (Ibidem). metaforelar e x pr ir n adecva pentru asa, api limpede,
Dezvolta
intre 2Yl
stadiul
fi util
lu re za in gradinite. Lexicul se ca acte iz az ri cuvintelor concrete nu ai es ir (Op. cit., p. 297, s.n.), mori, cind inehiz ochii semnificatiilo concrete al cuvintelor polisemantice:
Lorton, Op. cit.).
Intre
ai fac:
st iiin ca
nevroza
relatie, Balbismu
copilarie,
extralingvistic
re apar sint
mimica
in copii
gesturile: paruornima, indicare
clasa
Perioada chiz tiil
tardiv (6-1
ni sicomu icar
in
289). lt
Op. cit.) ar fi: cop"
to
pronuntind aproxirnativ sint: Cine? e? Unde? Motivele
Ii
zi lntrebiirile
:dultdor foloseasca blocuri sintagmatice. an ~i 11 lu une: vorbes despre .U trei ie cucuieti
te
u~
it avea sase
trei iezi cucuieti ,pungu,ta aia galbeni" (Slat;na:Cazacll,. p. 294-302, s.n.), Expr siil .Op. cursiv reprezmta blocuri smtagmatu:e.
fi:
ea tentie
de..... am ic", In fine, er plin el
A111l,
scrise cu sintetizind
particulariHili manifestate in prim
In apara acur este balbismul. si "se bilbiie" incercind sa spuna tot,
te
aceasta crestere intr-o le traieste intr-un
scolii,
ulbu re
Simaria se complies atunci i n il cind poat disparea, reapara sub presiune
6·7 an
achiziti
importante
gindeste
copilul
poa
adulti
copiii
mult.
exista
copiilor de
suprageneraliza
Slama-Cazaeu bucuries,
(Op. cit.): iepuroicu
ti
regula. Spre
creeazs
eram).
meu: .tata
p lo ua , n or u
cuvintul
(Ibidem s.n.).
tualiz ea
ctiu il
trecut
extralingvistic
re apar sint
mimica
in copii
iepuroaica); rizi topit); noi sinteam (pri
molit
pentru ~i sta asa": "tristefe"
~i
Gramatica are si ea caracteristici specifice: timpului prezent, zultin ialo ul eintro us printr-o formula;
Elementel
Op. cit.).
i ~t a de limbi
profesorilor
Ie spala (Op. cit., p. 300).
intrebare nouii Lorton,
" s a . e l m in a la br
insemnin
esti suparat faW' (Ibidem). metaforelar e x pr ir n adecva pentru asa, api limpede,
Dezvolta
intre 2Yl
stadiul
fi util
lu re za in gradinite. Lexicul se ca acte iz az ri cuvintelor concrete nu ai es ir (Op. cit., p. 297, s.n.), mori, cind inehiz ochii semnificatiilo concrete al cuvintelor polisemantice:
Lorton, Op. cit.).
Intre
ai fac:
st iiin ca
nevroza
relatie, Balbismu
copilarie,
gesturile: paruornima, indicare
clasa
Perioada chiz tiil La
ivel
tardiv (6-1
ni sicomu icar
in
achizitia polisemiei
lexicului
baza
sensul figurat,
59
pentru intelegere
limbajulu metaforic si
Op cit.). Achizitiile gramaticale vizeazajlexiunea (formarea corecta timpurilor propozitiilor frazelor, utilizare pluralului), on torilo de vati ap riti on tivelo rbal Ac ot tr nsform corect structuril pasive inversabile, ca deexemplu: .Baiatul fata", poate deveni .Fat
ani (Idem). Intrebarea noua rm lucrurilor (Idem). Capacitatile metalingvistic El permit
sint
achiziti
("
foarte importanta
fo os
va
spus ")
umo
(Idem).
part ente la
pe
ani,
copi in
sa-i in er ez
l in gv is t
limbajele secrete)~
articuleaz
verbala.
ma c1ar au
ai achizitiei limbajului
mare fl enf3 in vorbir
70-80
decontextualizat, robl le sale de ic ~i ii apartine ri ornpar ie imbaju fi
re in re opii in
(Carrol, Op. la
concreta careia ol vi l, de
zi
lasi im
Asadar, s uc ce se l a c ad e mi c competenlele intelectuale scolare.
competentele .i
de comunicare
specific
personalizat ca si evocarea unor experiente specific fiecarui copil. Munc in ru re de as mene ontext pent adresare personalizata, maca intr egali. Mentoratul si ta prof so le Ac st form ua amploare ii pr ocup pe rc ta or coli od rn te ropi re de iata it pentru su ra ietu cit, ~i ma ales. pentru s er vi . un lo pentru discursu magistral, cit ~i unul care faciliteaz exprimarea celo
grup de gali ~i ii securizeaza (Idem).
Lorton ~i Lorton (Op. cit. noteaza citivafactor re rc rile i- pu 10 evidenta:
rc discurs
de relatii
perioadei.
grupul de egali)
virste de
Comunicarea in clas cit.) din perspectiva noului
oc pa
rtin te lo pr gm ic
in juru
virsta, Pri opozitie, institutionalizarea, privin copilu interpersonale apropiate, induce retard area hmbajului.
ambiguitatilor (Lorton si Lorton,
In aceasta
prin buna pe care
dori
"s face
ri noi,
in at re mpatic oate Iacilita dialogul intercultural. (apud Carrol, abilitatile de c ~ m u :, -i ca r e m o d e la t e c u lt ur a l po pre-scri succesel scolare, EI an~lizeaza st~.unle narative diferite al negrilor saraci mIJ~oC. Ul imii povestes me tema pe
virsta, Pri opozitie, institutionalizarea, privin copilu interpersonale apropiate, induce retard area hmbajului.
limbajulu metaforic si ambiguitatilor (Lorton si Lorton, Op cit.). Achizitiile gramaticale vizeazajlexiunea (formarea corecta timpurilor propozitiilor frazelor, utilizare pluralului), on torilo de vati ap riti on tivelo rbal Ac ot tr nsform corect structuril pasive inversabile, ca deexemplu: .Baiatul fata", poate deveni .Fat pentru intelegere
ani (Idem). Intrebarea noua rm lucrurilor (Idem). Capacitatile metalingvistic El permit
Comunicarea in clas cit.) din perspectiva noului
rtin te lo pr gm ic
achiziti
("
foarte importanta
fo os
va
in juru
virste de
part ente la
pe
ani,
copi in
sa-i in er ez
articuleaz
ma c1ar au
limbajele secrete)~
ol vi l, de
zi
lasi im
competentele .i
de comunicare
specific
coli od rn te ropi re de iata it pentru su ra ietu cit, ~i ma ales. pentru s er vi . un lo pentru discursu magistral, cit ~i unul care faciliteaz exprimarea celo prin buna pe care
ai achizitiei limbajului
mare fl enf3 in vorbir
concreta careia
personalizat ca si evocarea unor experiente specific fiecarui copil. Munc in ru re de as mene ontext pent adresare personalizata, maca intr egali. Mentoratul si ta prof so le Ac st form ua amploare ii pr ocup pe rc ta or
l in gv is t
grup de gali ~i ii securizeaza (Idem).
Lorton ~i Lorton (Op. cit. noteaza citivafactor re rc rile i- pu 10 evidenta:
re in re opii in
Asadar, s uc ce se l a c ad e mi c competenlele intelectuale scolare.
grupul de egali)
(Idem).
fi
(Carrol, Op. la
perioadei.
spus ")
umo
70-80
decontextualizat, robl le sale de ic ~i ii apartine ri ornpar ie imbaju oc pa
sint
rc discurs
de relatii
dori
"s face
ri noi,
in at re mpatic oate Iacilita dialogul intercultural. (apud Carrol, abilitatile de c ~ m u :, -i ca r e m o d e la t e c u lt ur a l po pre-scri succesel scolare, EI an~lizeaza st~.unle narative diferite al negrilor saraci mIJ~oC. Ul imii povestes me tema pe logIc. Copiii negr asociazd teme rezultin se enta an do ?rdine implicita. ri in clasa tntruclt stilul de povestir ceru aici seaman cu ee utilizat ~iacasa' Negrii n~ rp re un!m la discursu pecifi ulturi di care prov n. Conclu stei
In aceasta
verbala. po te nflu ta de vo tare vorbirii op lu ui le parintii cu un IQ (coefi en de in elig nt ma ar opii care au m od e m at ur e core ec ei re on rs az priorita cu pi ac si
61
hi ti si cr io ul oa te urin opilul iu pe sa ec nstituie di memoris un mode oarecare deci sa deseneze cu intentie de reprezentare Irnaginea rnentala semnificant acumuleaza intreaga experienta perceptiva subiectulu si care beneficiaz semnificin conc te ce st functi pa tine do vint lor, in opinia sa Psihologiacognitiv contemporana demonstrat insa faptul adultii, de poseda terrneni care exprirna concepte utilizeaza in situatii concrete de vial imagini~prototip nt umit la obiect icle 19 4) Incercati .fruct", Cercetatorii au observat c a . , in on oastr ge gr fi ce ma mulj
cercetat-o
punindu-si
Piaget
S t ad iu l s e nz o ri o m ot o r ( 0 ·
g'indirea devine operatorie, copili reproduc corect imagin statice. Imaginil de rniscare si de tr ns rm re bi telo
S t ad i u p r eo p e ra ti o na l ( 2 - a n i
,2-·
ani
i n du c ti v
sl
inteleag
sensul evenimentelo
narate
Ie poat reda verbal (Op. cit., p. 50-54) Participarea me la experientele UOI prietene (cind unii intreprins cereetar statistica da rn baze ~i xp ri nt prof sc pen~ru copi eu tulburar de au ~i un jurnal, Isi fnregistreaza colo ui iril dori tele ueuriile nxietati ex sa um no dultii -o in uvinte
ani)
copiluJ coordoneaz senzati ~imiscari l um e ae x is t p en tr u e l . ai c ~i a c um" a pa r p ri m u invariasu, un fe c on ce p t o bi ec tu l p er ma ne n t a di c o b e ct u c ar e c on t n u s a e xi st e i nd ep en de n d e s en z at ii l s a l (Daca e x pe ri m ea ta to ru l a s cu n d e obiectul copilu afla spre sfirsitu p er io ad e d e virsti1 cauta acolo unde vszut di iii os u n C op i u l n c p u u l p e o ad e n u u t o b e c u J s c n s c um, d ad ! n u- l m a ar su ochi acesta n-ar rnai exista.)
ct
minte,
stadii ale dezvoltari intcligentei
sin! vi
face analogii, ra tiona me nt tra nsduc tive (~ nu e s c ap ab i d e rationamente o r i d e d uc ti v e gindire animista, el c re d d i l uc ru ri l i na n im a t ( no ri i s oa re l e tc .
-7 ani gindire egocen trica, vedere; au tutti 'la, folosesc ma degrab i m ag in i m e nt al e deci reguli sa g in d p ri nc ip ii , p en tr u r ez ol v p ro b le m e au m a i d e gr ab a gindire magica, fiirli distinctie neti!.intre real ~i m ag in a ( lu m se u pu n d o n te lo r m e e , la ma realitapi)
Sta diuJ ope ra tiilor c onc re te 7 -
ani)
g t nd i re a d e vi n e l o gi ca , o p e ra to r i ope ra pile gindirii se aplica obiectelo ~i evenimentelor concrete copilul rezolva p ro bl em e d e conservare (ex.: cantitate de lichid modifica, indiferent in p un em ; m od i i n di fe r en t c u m m o de la m) , E I p os ed a regula reversibilitiifii (pe ntru fiec a re operatic
hi ti si cr io ul oa te urin opilul iu pe sa ec nstituie di memoris un mode oarecare deci sa deseneze cu intentie de reprezentare Irnaginea rnentala semnificant acumuleaza intreaga experienta perceptiva subiectulu si care beneficiaz
Piaget
semnificin conc te ce st functi pa tine do vint lor, in opinia sa Psihologiacognitiv contemporana demonstrat insa faptul adultii, de poseda terrneni care exprirna concepte utilizeaza in situatii concrete de vial imagini~prototip nt umit la obiect icle 19 4) Incercati .fruct", Cercetatorii au observat c a . , in on oastr ge gr fi ce ma mulj
punindu-si
cercetat-o
S t ad iu l s e nz o ri o m ot o r ( 0 ·
ct
S t ad i u p r eo p e ra ti o na l ( 2 - a n i
g'indirea devine operatorie, copili reproduc corect imagin statice. Imaginil de rniscare si de tr ns rm re bi telo
,2-·
ani
i n du c ti v
sl
sensul evenimentelo
ani)
copiluJ coordoneaz senzati ~imiscari l um e ae x is t p en tr u e l . ai c ~i a c um" a pa r p ri m u invariasu, un fe c on ce p t o bi ec tu l p er ma ne n t a di c o b e ct u c ar e c on t n u s a e xi st e i nd ep en de n d e s en z at ii l s a l (Daca e x pe ri m ea ta to ru l a s cu n d e obiectul copilu afla spre sfirsitu p er io ad e d e virsti1 cauta acolo unde vszut di iii os u n C op i u l n c p u u l p e o ad e n u u t o b e c u J s c n s c um, d ad ! n u- l m a ar su ochi acesta n-ar rnai exista.)
minte,
inteleag
stadii ale dezvoltari intcligentei
narate
sin! vi
face analogii, ra tiona me nt tra nsduc tive (~ nu e s c ap ab i d e rationamente o r i d e d uc ti v e gindire animista, el c re d d i l uc ru ri l i na n im a t ( no ri i s oa re l e tc .
-7 ani
Ie poat reda verbal (Op. cit., p. 50-54) Participarea me la experientele UOI prietene (cind unii intreprins cereetar statistica da rn baze ~i xp ri nt prof sc pen~ru copi eu tulburar de au ~i un jurnal, Isi fnregistreaza colo ui iril dori tele ueuriile nxietati ex sa um no dultii -o in uvinte
gindire egocen trica, vedere; au tutti 'la, folosesc ma degrab i m ag in i m e nt al e deci reguli sa g in d p ri nc ip ii , p en tr u r ez ol v p ro b le m e au m a i d e gr ab a gindire magica, fiirli distinctie neti!.intre real ~i m ag in a ( lu m se u pu n d o n te lo r m e e , la ma realitapi)
Sta diuJ ope ra tiilor c onc re te 7 -
ani)
g t nd i re a d e vi n e l o gi ca , o p e ra to r i ope ra pile gindirii se aplica obiectelo ~i evenimentelor concrete copilul rezolva p ro bl em e d e conservare (ex.: cantitate de lichid modifica, indiferent in p un em ; m od i i n di fe r en t c u m m o de la m) , E I p os ed a regula reversibilitiifii (pe ntru fiec a re operatic di ec xi u n n v r sa , c ar e 1==2,2-1 ==1) ~i regula identi tti,tii ( pe n r u f ie ca r o pe ra ti c e xi s u n c ar e a s n es ch im ba ta , d e e x 1 +1 = 2 2 +0 = 2) . copilul opereazs ell close d e o b e c n cl ud e s ub c a s n tr - c la sa , tara c a p r im e l e mo ierarhii de clas d e e x c la s c op i o r c on t n e c la s
65
baietilor ~i clas fetelor) copilul seriaza
x. ma i n o rd in e c re sc a to a r s a u d e sc re s ca to a re ) c op il u i nt el eg e c on ce pt u d e numdr, c ar e n e ce si t s im u lt a c la si fi ca r e x. , n U l l !m l v in e d up ,1 j1 , d a l l ~i n c u d p e I ) S ta di u o pe ra t i lo r f or ma l
( ab st ra et e ( 11 ·1 2
me
retati!
N o a : O pe ra t
n en ta l
r ep re z en ta r
logicc propozitionale
j ud e ca t c o re c t o pe re az a e u r at io na m en t mi
s er ie r
(d ~I
1 4· 1 a ni , a do le sc en ta )
ma
obiectelor concrete)
mai scurt,
(implicatii,
conjuncti
r ne n ta la , in lipsa
etc.), construind
i po te ti co -d ed uc ti v
a l c op i u lu i p ro v
di
r ue r o r z ar e
ac un or sa
e x e rn e
eu
obiectele,
sa-i
ca cl ri ai mare. Totulapar revene rolu hebe-ului. consemna in jurnal ei de la antofi cu tocuri imense ~icu mult cureluse re r) rg ~b erioadel in care se afla in razb i, in.diverse pricin ca nice ntr- ast~el de ocazie desena ~I tatal, foarte atiti. Unde a, in stin a, se ve ea bucata di unic un carucior, esig r, ee cu hebe-ul. .j fi ev as hebe-ul". at dansind" cu paJari (articol de imbracaminte care ~i in atentie) Do urta rochii in culorile ei preferate: verd ov (a ex 5) al a, et di Italia ~i veneausi Coca-Cola hamburgerii or cheesburgerii) Fiecar fata purt (l alariel) steagu ~ari sale (ane ). re Un
nu-s corecteaz
re ra deseneie aceast descoperire
preocupe as Dese el
es ru ale, di care reproduc cite
joac cu ap de la chiuveta lesi
1nanexe, cont
in pare
re referiri la biectele ~i
pilda, desc peri ti~nit rile
re rp
facut
in decoru fa ilia (ane
al
canape ).
ca
fascinau EI
ea -o
cu (anexa 2) Si dileii l"i$ itoare.As aj nsea sa urmareasca suvoiu !e cu a, ri la In am a,
ea -o ca altoac er li ga ap in jos, pa int. in ru r , larnpi,
ipa
uitindu-se la
~i relaxa unul
as
fa um ed
reuseste ~i
4)
dupa fapta,
rasplata
rd
", ga,
baietilor ~i clas fetelor) copilul seriaza
x. ma i n o rd in e c re sc a to a r s a u d e sc re s ca to a re ) c op il u i nt el eg e c on ce pt u d e numdr, c ar e n e ce si t s im u lt a c la si fi ca r e x. , n U l l !m l v in e d up ,1 j1 , d a l l ~i n c u d p e I ) S ta di u o pe ra t i lo r f or ma l
( ab st ra et e ( 11 ·1 2
me
retati!
N o a : O pe ra t
n en ta l
r ep re z en ta r
logicc propozitionale
j ud e ca t c o re c t o pe re az a e u r at io na m en t mi
(d
s er ie r
~I
1 4· 1 a ni , a do le sc en ta )
ma
obiectelor concrete)
mai scurt,
(implicatii,
conjuncti
r ne n ta la , in lipsa
etc.), construind
i po te ti co -d ed uc ti v
a l c op i u lu i p ro v
di
r ue r o r z ar e
ac un or sa
e x e rn e
eu
obiectele,
sa-i
ca cl ri ai mare. Totulapar revene rolu hebe-ului. consemna in jurnal ei de la antofi cu tocuri imense ~icu mult cureluse re r) rg ~b erioadel in care se afla in razb i, in.diverse pricin ca nice ntr- ast~el de ocazie desena ~I tatal, foarte atiti. Unde a, in stin a, se ve ea bucata di unic un carucior, esig r, ee cu hebe-ul. .j fi ev as hebe-ul". at dansind" cu paJari (articol de imbracaminte care ~i in atentie) Do urta rochii in culorile ei preferate: verd ov (a ex 5) al a, et di Italia ~i veneausi Coca-Cola hamburgerii or cheesburgerii) Fiecar fata purt (l alariel) steagu ~ari sale (ane ). re Un
nu-s corecteaz
re ra deseneie aceast descoperire
preocupe as es ru ale, di care reproduc cite
Dese el
joac cu ap de la chiuveta lesi
1nanexe, cont
in pare
re referiri la biectele ~i
pilda, desc peri ti~nit rile
re rp
facut
in decoru fa ilia (ane
al
canape ).
ca
fascinau EI
ea -o
cu (anexa 2) Si dileii l"i$ itoare.As aj nsea sa urmareasca suvoiu !e cu a, ri la In am a,
Ie care ca i~i
ra
au
r , larnpi, trezea tragin sertarel si ic ei ibli teca pe
Ie ru
ea -o ca altoac er li ga ap in jos, pa int. in ru
ipa
eg (a ). mere ma ic insofite de
fetita
uitindu-se la
~i relaxa unul
as
fa um ed
reuseste ~i dupa fapta, "c mi te este spec at ar -a
rd
putea fi contrazis: co ii
", ga,
rasplata la acea ta cena (anexa 9) "in orb" dese el
X,!),
ea ca sora dese
4)
eseneaza intotdea na "c
copiil r, ar desenat ori
stiu". Ei dese eaza
-"L.
pers ectiva
da avea co st inta li
telo sale tehnice: "ace ta este
co er
al fel: am ncerca sa-l fa ai ic iesit asezat su (e nu avea soluti la tics entr erspecti e, .;;i. De igur al turi de ne ri chia in nterior, un ihanalis vl~ual ar fite~ta~ sa asocieze simbolismu ti.;;nitoare cu interesele sexual specific vrrster, ';;1
juns la fi al in es ca in nefericire coal formah ul arte inev ta il Ie ca taie co ii or ch~~ esen~z pe ei n9i~ de placere, Cititul, scrisul, notele conversatiil cu colegi substituie (? i), II fa sa it (?!) acea ta form ex ri are. Oric ar fi intere an sa rbim es re ev ia amenil -I rice ir ta de ex ri in im gini,. ac ~te, co tructi cu biecte ii i- rn va ut faci asta 1apetrece folo in
recte. Pr blemel er a1iz re care re dier er rrnarita se refereau folo irea cuvm el r- ectori ai lt ai u~in", "t tit" "pre ", in expresii care arat cornparatie, precum "e a~ ma mult m,~rgelede~~t Sea/am smt ~biectivi (cuvintele care arat numere masuri subiectivi ("mult", "putin ri djecti ca "Iung", sc rt c", face comparatii.
sa
re ge9t pe epli in imba
er al
totu a?
ai ubtire (fat ectori ci sc lari,c
ex
plu: .fat
ar
ca ta
ulta
reio
la ti ina" bt
ai
aces
foloseasca expresiile-vectori, gindirii. Concluziile la care ajun cercetatoarele sint ca
Limbaj s i c u no a s e r limbaj si
yo intelege expresie §i gramatica, cunoastere. Prin limbaj cunoastere aspectele semantice ori pragmatice al cuvintelor 9i expresiilor. Cunoasterea reprezentare (i sensul de formar imaginilor mentale) memoria, gindirea Vo ri acea ta re atie in pu ct de eder at sc li ia etiene (B In el er H. inclair, M. et 19 ), allu harf (apud Carrol, Op cit.), al lu Vigotski (1972) precum $idin ee al cercetatorilor contemporani
Perspectiv
folose
ar
mici baiatului" creion curt
propos:
schema? Sa
fa
ai lu
scolii lu J. Piaget
ex erimen ri it la infl enta care in atar er al at avea as ra modificari conduitelo de conservare cantitatilor continue deci asupra unor perati le in irii ivel perare entala (asa ar nivelu in irii es masura inaint .;;i dupa invdtarea verbald, Cll prob de conservare lichidelor (v caseta 10
copiiuJu sa-s insuseasca rara gre~ notiunea de conservare asadar ez ltarea li aj lu atra neaparat dupa sin dezvoItarea gindirii dar re orientar atentiei catr aspectel pertinente al probleme de conservare
conservare
sa ajunga sa formu1ez justificar
Asadar copiii non-ccnservator!
explicite.
nu devil"!,c onservatori
ev luat pr fita izibil de aceast in atar cuvinte.
erbala
en ru caei
deci gindirea ce
in
pers ectiva
da avea co st inta li
telo sale tehnice: "ace ta este
co er
al fel: am ncerca sa-l fa ai ic iesit asezat su (e nu avea soluti la tics entr erspecti e, .;;i. De igur al turi de ne ri chia in nterior, un ihanalis vl~ual ar fite~ta~ sa asocieze simbolismu ti.;;nitoare cu interesele sexual specific vrrster, ';;1
juns la fi al in es ca in nefericire coal formah ul arte inev ta il Ie ca taie co ii or ch~~ esen~z pe ei n9i~ de placere, Cititul, scrisul, notele conversatiil cu colegi substituie (? i), II fa sa it (?!) acea ta form ex ri are. Oric ar fi intere an sa rbim es re ev ia amenil -I rice ir ta de ex ri in im gini,. ac ~te, co tructi cu biecte ii i- rn va ut faci asta 1apetrece folo in
recte. Pr blemel er a1iz re care re dier er rrnarita se refereau folo irea cuvm el r- ectori ai lt ai u~in", "t tit" "pre ", in expresii care arat cornparatie, precum "e a~ ma mult m,~rgelede~~t Sea/am smt ~biectivi (cuvintele care arat numere masuri subiectivi ("mult", "putin ri djecti ca "Iung", sc rt c", face comparatii.
sa
re ge9t pe epli in imba
er al
ar
folose
totu a?
ai ubtire (fat ectori ci sc lari,c
ex
plu: .fat
ca ta
ar
ulta
ai
reio
la ti ina" bt
aces
foloseasca expresiile-vectori, gindirii. Concluziile la care ajun cercetatoarele sint ca
Limbaj s i c u no a s e r limbaj si
copiiuJu sa-s insuseasca rara gre~ notiunea de conservare asadar ez ltarea li aj lu atra neaparat dupa sin dezvoItarea gindirii dar re orientar atentiei catr aspectel pertinente al probleme de conservare
yo intelege expresie §i gramatica, cunoastere. Prin limbaj cunoastere aspectele semantice ori pragmatice al cuvintelor 9i expresiilor. Cunoasterea reprezentare (i sensul de formar imaginilor mentale) memoria, gindirea Vo ri acea ta re atie in pu ct de eder at sc li ia etiene (B In el er H. inclair, M. et 19 ), allu harf (apud Carrol, Op cit.), al lu Vigotski (1972) precum $idin ee al cercetatorilor contemporani
Perspectiv
mici baiatului" creion curt
propos:
schema? Sa
fa
ai lu
conservare
scolii lu J. Piaget
ex erimen ri it la infl enta care in atar er al at avea as ra modificari conduitelo de conservare cantitatilor continue deci asupra unor perati le in irii ivel perare entala (asa ar nivelu in irii es masura inaint .;;i dupa invdtarea verbald, Cll prob de conservare lichidelor (v caseta 10
sa ajunga sa formu1ez justificar
Asadar copiii non-ccnservator!
explicite.
nu devil"!,c onservatori
ev luat pr fita izibil de aceast in atar cuvinte.
erbala
deci gindirea
en ru caei
ce
in
ri spre
serv inteligent
(imitatia, jocu simbolic imaginea mintala)
68
er ls es serveste explicitarii or
invatare
verbals,
,,0
da forrnule za
"morala":
forma
argu
autentica
gindire ~i poate masca
in aparemii
nt
c o ns id e r c a nt it at tl e c a f ii n e g al e Conduite de conservar
(de la
stadiul operatiilor concrete)
ni
s ir o a ha r piril cin Copilul t oa r obtine u~ nive n e justifica s ol ul ~ t e n ne n d e c om p en sa t (nivelul ma
m e n pn e s ol u ti a
c iu d ma mull de bout N-ar
s up er io r c ~ u i
c on t a a g um en te lo r e xp en me n a to ru lu t { "A s m a i b in e sa tomi pina l a n i v el u l din L?"}
L; strin~t). E.
n u m se am n
1~1
e l e st e
subtire' ~1
iametr
(Op. cit. p, ee conservatori
ei
Ipotez lu B. L. Wharf
lui.
utilizarea P ro b d e c on se rv ar e I ic hi de lo r c om pu ne r d e c an ti ta t d e i ch i Materiale
Se folosesc doua pahare de aceeasi inaltime, unullarg (L) si altu strimt ingust (S).
asociazd cu
er epere
diferi ii
modalitati
realitat
W . Carrol co paru
horf sustin
diferentel
ipotez
1999). de asigurari)
Iingvistic po facilita diferite moduri de
gindire.
!ipsa, lipsa
incendii,
grij
aceste
tigarile ..
da
provoaca
vapori
explozivi.
Psihologii Co semne E xp er im en ta to ru l u mp l p e u rn at a p ah a u l L , a po i c er e e op il ul u sa p un a o t a ti t s i o p in p ah a u l S , a vi n g ri j s a i e e xa c (cit m a ie x ac t p o si bi I a c ee a s c a nt it at e .
nu s-a verificat, apoi
niste Carrol,
VOl
a ce as t i po te z p. cit., p. 372)
dani (Nou
Conduite posibile
Conduue de consetvare
(~5-6 ani)
in L.. Experimentatorul Ii atrage atentia C op il u t oa m a pinii a s u pr a d i fe r e nt e i de d ia m et r C op il n i.~im enj:.ine solutia E xp er im e nt at or u m a i t oa rn a s ir o ca sa compenseze I ng u st im e a , C o pi lu l c o ns id e r ea acum este m a m u i ch i in d ec i inL. Conduite imetmediare
S o lu ti i p a rt ia l c o re c te :
f u nc ti on e az a uinee)
~I
dani-i pentru
culori
alb
~I
alta cercetar
negru. dani invata ~i emorea hiar firm at ipoteza. apud Carrol, Op cit.
insa
f or m ea z
d en um ir i ~I
numerelo
12
~l cele influenteaza
er ls es serveste explicitarii or
invatare
verbals,
,,0
da forrnule za
argu
subtire' ~1
iametr
"morala":
forma
ee
autentica
c o ns id e r c a nt it at tl e c a f ii n e g al e
gindire ~i poate masca
Conduite de conservar
(Op. cit. p, conservatori
stadiul operatiilor concrete)
ni
s ir o a ha r piril cin Copilul t oa r obtine u~ nive n e justifica s ol ul ~ t e n ne n d e c om p en sa t (nivelul ma
in aparemii
nt
(de la
m e n pn e s ol u ti a
c iu d ma mull de bout N-ar
ei
s up er io r c ~ u i
L; strin~t). E.
c on t a a g um en te lo r e xp en me n a to ru lu t { "A s m a i b in e sa tomi pina l a n i v el u l din L?"}
n u m se am n
1~1
e l e st e
Ipotez lu B. L. Wharf
lui.
utilizarea asociazd cu
P ro b d e c on se rv ar e I ic hi de lo r c om pu ne r d e c an ti ta t d e i ch i
er epere
diferi ii
modalitati
W . Carrol 1999). co paru de asigurari)
horf sustin
Materiale
realitat
diferentel
ipotez
Iingvistic po facilita diferite moduri de
gindire.
Se folosesc doua pahare de aceeasi inaltime, unullarg (L) si altu strimt ingust (S).
!ipsa, lipsa
incendii,
grij
aceste
tigarile ..
da
provoaca
vapori
explozivi.
Psihologii nu s-a
Co semne
verificat, apoi
niste
E xp er im en ta to ru l u mp l p e u rn at a p ah a u l L , a po i c er e e op il ul u sa p un a o t a ti t s i o p in p ah a u l S , a vi n g ri j s a i e e xa c (cit m a ie x ac t p o si bi I a c ee a s c a nt it at e .
Carrol,
VOl
a ce as t i po te z p. cit., p. 372)
dani (Nou
Conduite posibile
Conduue de consetvare
f u nc ti on e az a uinee)
pentru
(~5-6 ani)
in L.. Experimentatorul Ii atrage atentia C op il u t oa m a pinii a s u pr a d i fe r e nt e i de d ia m et r C op il n i.~im enj:.ine solutia E xp er im e nt at or u m a i t oa rn a s ir o ca sa compenseze I ng u st im e a , C o pi lu l c o ns id e r ea acum este m a m u i ch i in d ec i inL.
culori
alb
~I
alta cercetar
negru. dani invata ~i emorea hiar firm at ipoteza. apud Carrol, Op cit.
insa
f or m ea z
Conduite imetmediare
d en um ir i
S o lu ti i p a rt ia l c o re c te : mare, da
p il u s t i le s
za
am
~I
v el ur i e ga le . J u e c in mod coreet m a m u in S , p e n tr u cli socoteste cl
@i
e~
~I
dani-i
in
o r n iv e u l
~l cele influenteaza
numerelo
12
~i "dol" (eLeven, rcspectiv twelve); unitatilor
cantitate rnai ma mu L , d a ezita
fiftheen
13
~1
(fourteen,
sixtee
~1
71
decadei inainte
de numele unitatilor
[(thirty-)+(-three),
de exemplu], Spre fi chineza, numele
nu erelor intr 11 umel it tilo (1 ar fi te eight, in eighteen, thre te thirty five). Cornparind (experimental) copi chinezi ~i copii five, in amerieani, Miur constata di performantele or eo ebes at ci cind denumirile ~i calculeaza intr fe ), ar se eo ebes in fa area chinez lo cind eopiii socotese intre 99. El tras concluzi vorbitorii de l im b i a s ia t ic e (copii) conceptualizeaza Iimba
afir ell. performanta in intervalul influente culturale, Intrucit copiii asiatici tipuri de sarcini. (apud
conditionata au perforrnante ma bune ~i
p. cit., p. 380), reuseste
sa
diferit, p re lu cr ea z n fo rm at ii l indeplinit formar luralulu in cunoastere. Experimentatorul pornit de la od din s ud -e s u l M e xi cu lu i in I ir nb a i nd ig e n engleza yucate maya p r m e s p lu ra l animate engleza expresiile substantivelo (e .: er oa a, -e si celo inanimate $i discrete (c ra it in eter nate de ex.: o pa ta , e t s u b st an t iv e lo r inanimate si continue (adica dar n.u primesc plural e x p re s ii l rara ra it in terminate, ex lut,-) in y uc a e e p r m e s p lu ra l doar expresiil substantivelor animate. Asadar in en leza cu oasterea cord nt n u m a lu obiectelor animate si inanimate discrete. In yucatee cunoasterea acorda ma mare a te nt i n u m ar u lu i obiectelor animate. n u m ar ul u o b ie ct el o inanimat continue .. Subiectilor -a rezentat imagin cu toat fe ur le biecte aria (d ex.: trei rci,
catee, intr ci formar fiinte, ca obiect
animate,
lura lu
resu
din a rn b el e p o pu la ti i us escrise, ar descri ce
inanimate fii numarul
se
nu suficiente pentru aexpliea diferente de cunoastere, ele actioneaza alatur de alti factor culturali
Nu suficiente intrucit
motivele s ol ic it a a te n i a eu aceast fi prezentare. Primul se refera la a ti tu d in e ri s- adoptam in legatura eu diversel teorii teorie poat fi i nf ir m at a i nt r- u moment da al fi fa or bil, entr ell.mi te al ar erce at ri esco er modalitaJi ma iscusite de verificare imbunatatire elarificar etc. At doilea moti este extrem de pragmatic. D a mb limbajele, a s a da ug a eu po influenta cunoasterea intr-o masura e le vi lo r n os tr i ti foarte atenti cum forrnulam consemnele propunem sarcina. de c un oa s e re , R eu s mintii faca?
problemele educatiei si parere ell. lt in er rile elevil datoreaza chia modulu de formular cerintelor. ci at in xp rienta s. scolara sa intirnplat propos, fost t ot us i a te nt i intelegeti altceva decit arfi vrut profesorul ~i asta Cind respectam propriile ba cadr de c un oa s e re , s -a r putea ca pa m a pu in "de~tepti" deci 10 ar ei Ie co tr la er al sarcini
L. S. Vigotski despre relati
gindire-limbaj
L. S. Vigotski (Op. cit.,) rnerita atentie al es re form re notiunilor, conceptiei
a sp ec t s em an t c e s i ja z c e a l term
pr
atic
astfel ad lt
mb
~i co ilul
specials.
a.
ri su ra
al a. ti izeaza acelea cu inte indicare,
se
se asociaza unor structur mintal diferite Vigotski descri form in ir g in d ir e a c o m p le x ua l a epen ents contexte inti ni il fi
decadei inainte
de numele unitatilor
[(thirty-)+(-three),
de exemplu], Spre fi chineza, numele
nu erelor intr 11 umel it tilo (1 ar fi te eight, in eighteen, thre te thirty five). Cornparind (experimental) copi chinezi ~i copii five, in amerieani, Miur constata di performantele or eo ebes at ci cind denumirile ~i calculeaza intr fe ), ar se eo ebes in fa area chinez lo cind eopiii socotese intre 99. El tras concluzi vorbitorii de l im b i a s ia t ic e (copii) conceptualizeaza Iimba
afir ell. performanta in intervalul influente culturale, Intrucit copiii asiatici tipuri de sarcini. (apud
conditionata au perforrnante ma bune ~i
p. cit., p. 380), reuseste
sa
diferit, p re lu cr ea z n fo rm at ii l indeplinit formar luralulu in cunoastere. Experimentatorul pornit de la od din s ud -e s u l M e xi cu lu i in I ir nb a i nd ig e n engleza yucate maya engleza p r m e s p lu ra l expresiile substantivelo animate (e .: er oa a, -e si celo inanimate $i discrete (c ra it in eter nate de ex.: o pa ta , e t s u b st an t iv e lo r inanimate si continue (adica dar n.u primesc plural e x p re s ii l rara ra it in terminate, ex lut,-) in y uc a e e p r m e s p lu ra l doar expresiil substantivelor animate. Asadar in en leza cu oasterea cord nt n u m a lu obiectelor animate si inanimate discrete. In yucatee cunoasterea acorda ma mare a te nt i n u m ar u lu i obiectelor animate. din a rn b el e p o pu la ti i us escrise, ar descri ce
n u m ar ul u o b ie ct el o inanimat continue .. Subiectilor -a rezentat imagin cu toat fe ur le biecte aria (d ex.: trei rci,
catee, intr ci formar
lura lu
inanimate fii
resu
se fiinte, ca obiect animate, numarul form pluralul plural existent in ambele limbi. Nu s-au inregistra diferent nici in specificarea nurnarului de substante in.animate non-discrete, continue, ac si na sa ai lte, entr di nu esti obisnuit sa le formez pluralul). cercetatorii au ajun la concluzi
di diferentel
lingvistic
sint necesare, dar
nu suficiente pentru aexpliea diferente de cunoastere, ele actioneaza alatur de alti factor culturali
Nu suficiente intrucit
motivele s ol ic it a a te n i a eu aceast fi prezentare. Primul se refera la a ti tu d in e ri s- adoptam in legatura eu diversel teorii teorie poat fi i nf ir m at a i nt r- u moment da al fi fa or bil, entr ell.mi te al ar erce at ri esco er modalitaJi ma iscusite de verificare imbunatatire elarificar etc. At doilea moti este extrem de pragmatic. D a mb limbajele, a s a da ug a eu po influenta cunoasterea intr-o masura e le vi lo r n os tr i ti foarte atenti cum forrnulam consemnele propunem sarcina. de c un oa s e re , R eu s mintii faca?
problemele educatiei si parere ell. lt in er rile elevil datoreaza chia modulu de formular cerintelor. ci at in xp rienta s. scolara sa intirnplat propos, fost t ot us i a te nt i intelegeti altceva decit arfi vrut profesorul ~i asta Cind respectam propriile ba cadr de c un oa s e re , s -a r putea ca pa m a pu in "de~tepti" deci 10 ar ei Ie co tr la er al sarcini
L. S. Vigotski despre relati
gindire-limbaj
L. S. Vigotski (Op. cit.,) rnerita atentie specials. al es re form re notiunilor, conceptiei a sp ec t s em an t c e s i ja z c e a l m b al a.
term
pr
atic
astfel ad lt
~i co ilul
a.
ri su ra
ti izeaza acelea cu inte indicare,
se
se asociaza unor structur mintal diferite Vigotski descri form in ir g in d ir e a c o m p le x ua l a epen ents contexte inti ni il fi complexual de glndire, ar fi formar notiunilor, notiunea fiin intelesu unui cuvint (a unei form sonore ori sense) (L. S. Vigotski, Op. cit., p. 98-153).
.....- - - - - - - - - - - - - - - - Trepte de formar Copi
virsHi
~tiinlifice
citat. de
noiiunilot
ic op reaz ulti
sincretica este produs
de
mintal eu i m ag in i s in c re t ic e . Iimbile de circula.tie
in termenij informatis] ociapa de psihologia
in re cercetatorii "tendi ta
op lu ui de
substitu
Jips relatiilor
relatie ·lntr obiecte" Semnificatii diferite pentru copi ~i se acelasi obieetconcret" tnteleaga. Se cuvine fapt suficien pentru ca ei aici mica paranteza. Piaget vorbea despre egocentrismul copilului, atitudine bazata pe insuficienta discriminare intr sine ~i celalalt (ceilalti), precur §i
nevoia de relatie si nu
Limbajul sa c un oa s e r um celalalt unul ling isti
Sa
1 1 semnifica (1
In oarc
cunosc
-n.n.)
copilului. propria si
Insa la imaginile sincretice. g ot s "c
(p
se pronuntiL .fan-fan", n.n.) e ti .t a d i p or te la n joac es or in 307ea nu es "van va undi re latrii in curte, p o rt re t el e b u ni c ui u -$ b tm ic i c l u !u I d e j uc ar ie , c ea su l d e p e p er e e ; il ziua de dine sa 331-a, "van va es nurnita e ~a r d e un e ~ ar f s im p li i Fetita st fo rt tent la sticla; in 394-a zi denumire se extind supr unui amulet de a p ii sa t J ip ii ; in sau t er m o m e t r u I . temporals stapin pe d en ot a ii
onstru es
im gi ea
cuvintul primeste conotatii diferite in situatii afective
C o m pl ex e le - d o b ie c t c o nc r et e reprezinta grupar de obiect constituit pe ba unor legatu ob ective re le de parte, precum asociatii subjective datorate imagin ti co ilul i, pe de lt pa te Sa ua unexe pl di experi nt de formar ot un lo desf surats descri de Vigotski t ri un g hi ur il e g a lb e ne , oferindu-i (complex de obiect concrete): prin difuzia formei or pr d lf uz i c u lo r ii . lata rupare pr di uz or ei tr pezu galhe es ales pentru cele citeva seamana oarecum in cere, ex gonu galb n, ci se pr pi oare um de patr nscr ptib deci da impresia de aceeas organizare spatiala aleg ercu albene (c rcul re za imagine subiectiva asernanatoar cu n.). tribulatiuni culoarea s- pastrat, ca insusire "reala", nealterata de fluctuatiile impresiilo subiectului. Sa urmarim acum dijuzia culorii: ameste de galben albastru n. .) in in un ameste de galben lege eg ul (mai apro pe de lbas ru lu no itat .n.) De data ceas a, or s- pastra Insusire "real nealterata culoarea suferind avatarur datorate impresiilo subiective
neasteptate
legaturi faptice, intuit iv-figurativ intr obiect uv nt im in es pilda, cu povestea n is t c op i nd us ,,0 insecta care vine prinde copiii Circulau in aeea vrem zvonur despre existent unei secte care rape copii, reprezinta pseudonoJiunea. In a ce le as i c o nd it i experimental ca cele descrise ai sus, toat triunghiuril co ilul aleg galhene, experimentator functioneaza ca i m ag in e ~ p r ot o ti p (in terrnenii unu psiholog ii asociaza succesiv, toate si numai triunghiurile ~albene. selectind intuitiv figurile care satisfac simultan criteriile concrete (c Im gini si asociind -l su es uv nt corespun atoare triunghi §i
.....- - - - - - - - - - - - - - - - Trepte de formar Copi
virsHi
~tiinlifice
citat. de
noiiunilot
mintal eu i m ag in i s in c re t ic e . Iimbile de circula.tie
ic op reaz
in re cercetatorii
ulti
sincretica este produs
in termenij informatis] ociapa de psihologia
de
"tendi ta
op lu ui de
substitu
Jips relatiilor
relatie ·lntr obiecte" Semnificatii diferite pentru copi ~i se acelasi obieetconcret" tnteleaga. Se cuvine fapt suficien pentru ca ei aici mica paranteza. Piaget vorbea despre egocentrismul copilului, atitudine bazata pe insuficienta discriminare intr sine ~i celalalt (ceilalti), precur §i
nevoia de relatie si nu
Limbajul sa c un oa s e r um celalalt unul ling isti
Sa
1 1 semnifica (1
cunosc
-n.n.)
copilului. propria si
Insa la imaginile sincretice. g ot s
In oarc
"c
(p
se pronuntiL .fan-fan", n.n.) e ti .t a d i p or te la n joac es or in 307ea nu es "van va undi re latrii in curte, p o rt re t el e b u ni c ui u -$ b tm ic i c l u !u I d e j uc ar ie , c ea su l d e p e p er e e ; il ziua de dine sa 331-a, "van va es nurnita e ~a r d e un e ~ ar f s im p li i Fetita st fo rt tent la sticla; in 394-a zi denumire se extind supr unui amulet de a p ii sa t J ip ii ; in sau t er m o m e t r u I . temporals stapin pe d en ot a ii
onstru es
im gi ea
cuvintul primeste conotatii diferite in situatii afective
uvin ul i) il ep ezinta "pseudonotiunilor"
indire
omplex ala. Ai
notiune (ca intele
Vigo sk
tformare.
~ nr uJ 'I 1 1 u ;
descri ~i pasi eel al forrnarii
C o m pl ex e le - d o b ie c t c o nc r et e reprezinta grupar de obiect constituit pe ba unor legatu ob ective re le de parte, precum asociatii subjective datorate imagin ti co ilul i, pe de lt pa te Sa ua unexe pl di experi nt de formar ot un lo desf surats descri de Vigotski t ri un g hi ur il e g a lb e ne , oferindu-i (complex de obiect concrete): prin difuzia formei or pr d lf uz i c u lo r ii . lata rupare pr di uz or ei tr pezu galhe es ales pentru cele citeva seamana oarecum in cere, ex gonu galb n, ci se pr pi oare um de patr nscr ptib deci da impresia de aceeas organizare spatiala aleg ercu albene (c rcul re za imagine subiectiva asernanatoar cu n.). tribulatiuni culoarea s- pastrat, ca insusire "reala", nealterata de fluctuatiile impresiilo subiectului. Sa urmarim acum dijuzia culorii: ameste de galben albastru n. .) in in un ameste de galben lege eg ul (mai apro pe de lbas ru lu no itat .n.) De data ceas a, or s- pastra Insusire "real nealterata culoarea suferind avatarur datorate impresiilo subiective
neasteptate
legaturi faptice, intuit iv-figurativ intr obiect uv nt im in es pilda, cu povestea n is t c op i nd us ,,0 insecta care vine prinde copiii Circulau in aeea vrem zvonur despre existent unei secte care rape copii, reprezinta pseudonoJiunea. In a ce le as i c o nd it i experimental ca cele descrise ai sus, toat triunghiuril co ilul aleg galhene, experimentator functioneaza ca i m ag in e ~ p r ot o ti p (in terrnenii unu psiholog ii asociaza succesiv, toate si numai triunghiurile ~albene. selectind intuitiv figurile care satisfac simultan criteriile concrete (c Im gini si asociind -l su es uv nt corespun atoare triunghi §i un on n in t copilului: galbe~. V ig o ts k e xp li c "Copilul ea mo a nu m it a c la si i c o nc re t de O~ ec (n le re in vedere pe oate eo at n.n.), tr nsfera se nifi atia ~Ul (a cuvi tu ui n.n) un ob ec la altu (ope in secven ial, di pr ap aproape, r a r a perspectiv intregului n.n. (Op. cit. p. 126, s.n.), 75
instrument social
c r e ea z a c o m pl ex e l clasificat cu ajutorul cuvintelor si
pragmatici: asimileaza limbajul existent al semantics nu le gase~tegala
categoriil
gramatlcal
n o ti un e a complexuala" (Ibidem, s.n.), notiunea u nu i o b e c gindirii, sa constientizezi close, toate
~e ~scund cat~g~riil
Spre exemplu, subiectui gramatica cu subiectul psihologic concordan!a. Cineva observ
(forma
abstract,
ivi
§l In
poat
EI
EI
reprezentare raspunde:
tr
fi uneori in neconcordant
r e pr e ze n ta r e a c e a su lu i subiectul gramatical raspunde: "Ceasltl
astfel inci apar p s eu d on o ti un e a limbajului
psi.h?lo~ice. _,~i
$1
proprietamlui.
nurnar
sa formal
di
inte
cdderii, din
Ceasul
gramaticii.
fi
cunoastere
Semantic ~i fazic in dezvoltarea limbajulu Iirnbajului.
laturajaziea
cu impresiile ~i
intuitie fler miros,
latura semantica
(Op. cit.,
reprezinta
continutul,
obiectiv
Spre
exemplu,
istorie
legeaforme care ucide (jabulii) dram at povestit intr-u
discurs Reintorcindu-ne
(1973). evolutiei
la
in sensur opus gindirii ~;limbajulu cuvinte-frazd fazica sint in ontradictie:
propozitie
Dezvoltare (fntrucit
fi luerur
el
ai neasteptat
legaturi
Ia
~i cea
semantica cuvintul-fraza
acumuleaza
intelesul/
cuvint ("cuvintul
unei id ntitat tribul bororo
ribale
fi Vigots
(Op. cit.
categoriil
instrument social
pragmatici: asimileaza limbajul existent al semantics nu le gase~tegala
c r e ea z a c o m pl ex e l clasificat cu ajutorul cuvintelor si
gramatlcal
sa formal
~e ~scund cat~g~riil
Spre exemplu, subiectui gramatica cu subiectul psihologic concordan!a. Cineva observ
§l In
(forma
poat
EI
reprezentare
n o ti un e a complexuala" (Ibidem, s.n.), notiunea u nu i o b e c gindirii, sa constientizezi close, toate
astfel inci apar p s eu d on o ti un e a
abstract,
di
inte
cdderii, din
Ceasul
raspunde:
ivi
tr
fi uneori in neconcordant
r e pr e ze n ta r e a c e a su lu i subiectul gramatical raspunde: "Ceasltl
EI
proprietamlui.
nurnar
limbajului
psi.h?lo~ice. _,~i
$1
gramaticii.
fi
cunoastere
Semantic ~i fazic in dezvoltarea limbajulu
cu impresiile ~i
intuitie fler miros,
latura semantica
Iirnbajului.
laturajaziea
obiectiv
(Op. cit.,
reprezinta
legeaforme Spre
continutul,
exemplu,
(jabulii) dram at
istorie
care ucide
povestit
fi
intr-u
discurs la
Reintorcindu-ne
luerur
(1973). evolutiei
in sensur opus gindirii ~;limbajulu cuvinte-frazd fazica sint in ontradictie:
propozitie
Dezvoltare (fntrucit
forma
c a te g or ii l
versus
ai neasteptat
legaturi
Ia
~i cea
semantica cuvintul-fraza
acumuleaza
intelesul/
cuvint ("cuvintul
semantic, gramaticale
el
~i continut,
unei id ntitat tribul bororo
ribale
fi Vigots
(Op. cit.
ca
categoriile
p s ih o lo g ic e :
76
inrudire, tr
oarnenii se asociaza de trasaturi st eI gi dire logica le le ts ia ca
obiectiv-subiectiv
ia
li exemplu
lexicul
tr
sinonimele.
care
intraductibile, tocmai pentru
U. L. Pl. -urile, adica unitiitil Cazacu (1999, p.
le
lexicale psiholingvistice.
re $i onotatia
:re sint impietite despre ,,0
accesibil
Jntr ductibil ts
lu
psihologicul
p. 56
~i lingvi ti ul
se
persoana interiorizata (adi il experimentatorul ta
interiorizaui
te
intr ve tit, Inseamna
n.n. (Op. cit. "interiorizat"
intr-o (Idem. s.n.). Copilu
oa
complexuala:
bumbac, i n
uloa e. Tran fe vaga E1 exclud gindir lo ica, tilizare analiz i, alta r na n f es ta r gindirii complexuale, Polisemia,
Fenornene
de imblnare .imbinare"
in
~i sintezei. bstracti ri presupun transferul de tr
c .. S p
doua .Imbinore" le
coltul si
up
vechea (dar in actu definindu-ne termenii prin imagin
unei
gindir
dintre afirrnatiile
a rn a
u mo a
intenonzat
(I~idel~' ~.n.?;
tu
"comentariilor"
carer intelegere nome ului
-urilo exprimarea elevilor AI fi de dori asadar stie experiente un cuvint s a e x pr es n bazeaza intelege corect se nnific tiil fi Pentru C l l . copilul ir fi interiorizat fii in hi in sine, in propriul interior ca si cum ai fi in interiorul unei camere
lt
Poate el
meditam
nt
.n 564 s.n.j.Cin .elevul. ras~uD.de:
tr nsfera .mn~ficati de l~ explicatie .Aceasta
intr-o interiorizata" mu ti profesori po ibilit tile preluc ar in or natiei pe fereau acoperir cest iste utea cilita pariti
it
in rninte un
me
:g.a!a
564-
fi
semnificatii.
d:
tn.
Este verba, i~ esenla
exista cuvintul
"m su atoare
In
se~alate
Tati na-Slama
complet. Fiec re astr az ceva trai experienta concreta poate fi asociat. in limb rusa, [r ssiatzi]
~e expresiiie
lui Vigotski,
Iimbi ar istoria
invata precizin complexuala. Limba ig ros, da si ,.simtindu-i" ~i visind asupra sensurilor
Limbaj interior ie ic
le
ia te
in lo
rnai profund: ee al limbajului interior limbajul egocentri $i limbajul interior legatura evolutiva: .limbaju egocentric presupun preced dezvoltare Iimbajului inferior (Op. dit. p. 270).
Intre
inrudire, tr
oarnenii se asociaza de trasaturi st eI gi dire logica le le ts ia ca
obiectiv-subiectiv
ia
li exemplu
lexicul
tr
sinonimele.
complet. Fiec re astr az ceva trai experienta concreta poate fi asociat. in limb rusa, [r ssiatzi]
care
re $i onotatia
ts
lu
intraductibile, tocmai pentru
U. L. Pl. -urile, adica unitiitil Tati na-Slama Cazacu (1999, p. :re sint impietite despre ,,0
accesibil
Jntr ductibil
~e expresiiie
psihologicul
le
lexicale psiholingvistice.
p. 56
~i lingvi ti ul
se
persoana interiorizata (adi il experimentatorul ta
intr ve tit, Inseamna
intr-o (Idem. s.n.). Copilu
interiorizaui
in rninte un oa
complexuala:
bumbac, i n
uloa e. Tran fe vaga E1 exclud gindir lo ica, tilizare analiz i, alta r na n f es ta r gindirii complexuale, Polisemia,
semnificatii.
Fenornene
me
de imblnare .imbinare"
in
~i sintezei. bstracti ri presupun transferul de tr
c .. S p
doua .Imbinore" le
coltul si
up
vechea (dar in actu definindu-ne termenii
unei
dintre afirrnatiile
gindir ig ros, da
:g.a!a
nt
a rn a
u mo a
.n 564 s.n.j.Cin .elevul. ras~uD.de:
intenonzat
(I~idel~' ~.n.?;
tu
"comentariilor"
carer intelegere nome ului
-urilo exprimarea elevilor AI fi de dori asadar stie experiente corect se nnific tiil un cuvint s a e x pr es n bazeaza intelege fi Pentru C l l . copilul ir fi interiorizat fii in hi in sine, in propriul interior ca si cum ai fi in interiorul unei camere
lt
Poate el
meditam
tn.
tr nsfera .mn~ficati de l~ explicatie .Aceasta
intr-o interiorizata" mu ti profesori po ibilit tile preluc ar in or natiei pe fereau acoperir cest iste utea cilita pariti
it
d:
Este verba, i~ esenla
n.n. (Op. cit. "interiorizat"
fi te
se~alate
564-
exista cuvintul
"m su atoare
In
lui Vigotski,
Limbaj interior
Iimbi ar istoria
invata precizin complexuala. Limba si ,.simtindu-i" ~i visind asupra sensurilor
prin imagin inveti
ie ic
ia
le
te
in lo
rnai profund: ee al limbajului interior Intre limbajul egocentri $i limbajul interior legatura evolutiva: .limbaju egocentric presupun preced dezvoltare Iimbajului inferior (Op. dit. p. 270). copilului se manifests in Piaget (1989) on id rs ca go ntri mu percept
zb
" c as a ~fu"fuleasca.din lerna.
79
78
ersp ctiv si se entr az as da pe an mite aspe te Gindir egoc nt ic evolueaza, ca ~i limbajul spre gindir socializata, specific adolescentului te vedere Limbajul egocentric ar maxima dezvoltare in stadiu preoperatori 3ni iind sincretic, glndirea. Gindirea sincretica este te im i, ia visului, instantaneu, ci se rnenti pina pe la 11 12 ni (i studiu peratiilor co cr te concrete). Sincretismul verbal presupun existent unor blocuri, unor scheme ansamblu care leag propzitiil un le ll allele ar cr az implicatii ir plic ti care ra te go entric xplo si cr tismul in omprehen iune limb jului. lata un mo de orma de intelegere datora sincretismului gindirii (l copi ni luni): "Cln pisi nu-i as so reci joac pe masa'' (e hivale tu roma es al Le chat parti, le souris dans nt") st si il ca sens .Anu it persoa se agit ult, ar nu fa irni ", pentru eli cest opil se entr az pe id de gitati
~i
persoanele care se agit mult igotsk dern nstr za expe im ntal iimbajul go ntri pentru sine subiecti ~i vizibile la 7- ani, nici nu involueaza data cu dezvoltare gindirii ipoteticodeductive, ci evolueaz treptat, devenind l im . b a j i n te r i or . Vigotski consider limbajul ii l i e x t r n la el i nt e r i o r : , , l] insotest ctivit te infant la [doi copi se ot ju al tu si ot vo bi fi ca entru. sine lara tu ra intentia ialo ului n. .] de in oart Iesn gindire in sensul propri solutionar sarcinii no care apar in comportarnent" (Op. cit.• p. 88). Vigotski te prin functie (indeplinesc functi intelectuale de cunoastere spr deosebire
comunicare). Geneti
vorbin
limb ju egoc nt ic dispar
ex
interior ar trei caracteristici esentiale: sensu! predomin ja/a de semnificatie (con tati ta de denotati se orrn za cuvint complexe unit re prin aglutinare, uvin ul es mult ma incarcat de sens oper st bs rbit intr gu ontinu sema ti Vigotski onst ta este pentru interpretare -:;; la fenomene similare di domeniullimbajului extern Utilitat pe ar unoa te ea pr blemelor limb julu inte io are la e x pr im a r e p e nt r sine. di limb julu inte ior, la e xp ri ma re a p en tr u c ei la lt i Ar in scrier cu topics inve sata tc oate interpretata ca un mo de da tare ma propia legitatile limbajul interior Trebui sa invata ades or no insine ~isa-i inva!a pe alti explicitarea acestu limbaj implicit
Cercetar actual asupra cunoasteri si limbajului sustinerii concordantei cunoasterii, cit ~i argument
In favoarea sustinerii discordantei dintre ele. concordanta, Smedler ~i Torestad intr-o lucrar di 19 (apud Lefrancois p. 62 afirrn realizaril scolar cele ma inalte ii t o in 1996, n.n. intr abilitatil (Idem) arat ca descoperit in It corelati (asocier (apud 0) Carrol, Op. cit., aiba intirzie in de volt re
ling isti
prop rtionala
disabilitatile lo
inteIigenlei presupun intelegere cerintelor verbale, precum ~i construire un aspunsur ve bale oral sa scrise la di erit intrebari. Ma ul ecit atit exista se tiun me test lo inteli enta ar se re er la sp ct erbale vocabular,rationamen verbal etc. (Lefrancois, Op. c i t. ,p . 6 2 )
tunc ci dlSC~r~!a. ll tJ
ti
ld
interior ar trei caracteristici esentiale: sensu! predomin ja/a de semnificatie (con tati ta de denotati se orrn za cuvint complexe unit re prin aglutinare, uvin ul es mult ma incarcat de sens oper st bs rbit intr gu ontinu sema ti Vigotski onst ta este
ersp ctiv si se entr az as da pe an mite aspe te Gindir egoc nt ic evolueaza, ca ~i limbajul spre gindir socializata, specific adolescentului te vedere Limbajul egocentric ar maxima dezvoltare in stadiu preoperatori 3ni iind sincretic, glndirea. Gindirea sincretica este te im i, ia visului, instantaneu, ci se rnenti pina pe la 11 12 ni (i studiu peratiilor co cr te
pentru interpretare -:;; la fenomene similare di domeniullimbajului extern Utilitat pe ar unoa te ea pr blemelor limb julu inte io are la e x pr im a r e p e nt r sine. di limb julu inte ior, la e xp ri ma re a p en tr u c ei la lt i Ar in
concrete). Sincretismul verbal presupun existent unor blocuri, unor scheme ansamblu care leag propzitiil un le ll allele ar cr az implicatii ir plic ti care ra te go entric
scrier cu topics inve sata tc oate interpretata ca un mo de da tare ma propia legitatile limbajul interior Trebui sa invata ades or no insine ~isa-i inva!a pe alti explicitarea acestu limbaj implicit
xplo si cr tismul in omprehen iune limb jului. lata un mo de orma de intelegere datora sincretismului gindirii (l copi ni luni): "Cln pisi nu-i as so reci joac pe masa'' (e hivale tu roma es al Le chat parti, le souris dans nt") st si il ca sens .Anu it persoa se agit ult, ar nu fa irni ", pentru eli cest opil se entr az pe id de gitati
Cercetar actual asupra cunoasteri si limbajului sustinerii concordantei cunoasterii, cit ~i argument
~i
In favoarea sustinerii discordantei dintre ele. concordanta, Smedler ~i Torestad intr-o lucrar di 19 (apud Lefrancois p. 62 afirrn realizaril scolar cele ma inalte ii t o in 1996, n.n. intr abilitatil (Idem) arat ca descoperit in It corelati (asocier
persoanele care se agit mult igotsk dern nstr za expe im ntal iimbajul go ntri pentru sine subiecti ~i vizibile la 7- ani, nici nu involueaza data cu dezvoltare gindirii ipoteticodeductive, ci evolueaz treptat, devenind l im . b a j i n te r i or . Vigotski consider limbajul ii l i e x t r n la el i nt e r i o r : , , l] insotest ctivit te infant la [doi copi se ot ju al tu si ot vo bi fi ca entru. sine lara tu ra intentia ialo ului n. .] de in oart Iesn gindire in sensul propri
(apud 0) Carrol, Op. cit., aiba intirzie in de volt re
solutionar sarcinii no care apar in comportarnent" (Op. cit.• p. 88). Vigotski te prin functie (indeplinesc functi intelectuale de cunoastere spr deosebire
comunicare). Geneti sintaxei, prop ziti
vorbin
limb ju egoc nt ic dispar
[ragmentar prescurtat re se efer la predic si igno Fonetica
ex
orientarii intelectuale
dlSC~r~!a. ll tJ ti l~tele ropozitiil pa iv in ma mare masura Vl st lo ment la (B llugi, an si Jernin an
in opinia lu Vigotski
inteligenla. aratau un considerabil defici intelectual, tinara exarninats avea un aspectul constructiei gramaticale (pasivele legaluril intr propozilii etc.). Cromer afirrn exists alte afec iuni care rodue un odel si il al dezvoltarii diferitelor abilitat (Carrol, Ibidem).
u lu i u nu i n um a Pe baza cercetarilor u nc t o n pacient rp alos se io t, ee ce face ca isfere lo rebr sa ume nu "c unic neurocerebral exista numeroase module mentcl (formatiun de celule nervoase legate intr ele) care contraleaz comportamentel ornului. Foarte interesant se ar sistemul verbal (ell modulele raspunzatoar de producerea sa rece tare ir bajului, re conditie
constiintei)
module verbale (in emisfera stinga), module non-verbale (in emisfera dreapta) module care produc trferente (Iegaturi logice, to in emisfera stinga). Modulele non-ver"ale au abilitat de cunoastere specializate De pilda, recunoastere fetelo umane, ma ales celo cu trasatur regulate lara semn rt ulare. es odul de cuno ster se acum le za intiri afec e. po ma da raspunsuri decv te st uiiexterni :far pers an sa poat onst nt proces l. Con~{ielltizarea resupune func!ionarea u n f ic at « module/or n on -v er ba l $ 1 verba le (dec transfer de informatie intre em sf rele erebrale). Ac st lu ru nu se ntirnp in fi care en ieti nici in cazul persoanelor fara afectiuni cerebrale. Modulele verbale, care permit memorare recunoastere cuvintelo
oriexpresiilor Mo
comportamentel
en
observat
la
e re n
prop ia
(sau structurile
erso na
Unele
reflexive ale externa, ci
"comandate de modulele non-verbale, s-au produs "automat", .Jnconstient". Modulele specializate pentru inferente se straduies inrentie lara am ni
ld ecit te ai astept unosci 994, apud Carrol, Op cit. afectiune 81
-__
care ~jut la !?teiege~.ea pluralitatii (diversitatii) comportamentelor noastr l a u n i fi ca r e ID con~tllnt aacestora partiala ca oricare ~i lar" mV~/~"u .,mpbClte, posibilitatea de fi
Caseta 11 A f ir m a ti i f u nc l am e n ta l e
J ea n P i a ge t , ,~ i~ ba ju l n u c on st it ui e i zv or ul lo gi ci i [ . . } d i mp ot ri va " e st e s tr uc tu ra t d e e a , ,: u~ c tl a s em . lO t lc ~ [ cr e at oa r d e l im b a non-verbal ve ba o .n . gindirea oferindu-i un posibila s u i nd ru m ar e . .. • nn progreseaza. decit e c p ro c representative" p o u lu i gi di al inte/igenle; bU
:Ondu~:::o~ ~:~~;~) ~l
ne aC/iunilor dcautate..,i .coordonar~ u . a c n iv e e nz on -m o o r a l cArui scheme · I a a " c lJar.e m c e pu t , A c es t s eh em at is m c on ti nu a a p oi s; } s e structureze gindirea, cluar cea verballi in
It In
, p. 7
~nviDtul nn s in t l eg at e pruur-o legatura orizinara capala am
L. S . V ig ot sk i
" Gi nd i~ a~ i legiUunl apare, se modifies ,euvintului" (1972, p. ,, [ . . . ) il c u v~ n te l~ r s e d e zv ol td "
~I
"limifi?ajUI
i~terior [.·.1 pnn structurci
m d es tr uc ti bi lI i
sU
re
IT'·· Ii· mD_C
~ebuie considerat [.., ca
m ba ju l e....e nor
d e t re ce r
ic
S.I1..•
~I
m er su l
in
( O p . cit.,
latura fizici c.neidemiiatea u c e al a lt a " (O dintr ci
o tu l a lt fe l d ec i
nu po produc judecati (inferente). ec
_1993,
rntntala car 8"
reprezinta un suport
disabilitatile lo
tunc ci
reline predicatul ubiectul si partil de propozitie
constientizarii, irnaginarii, gindirii
prop rtionala
inteIigenlei presupun intelegere cerintelor verbale, precum ~i construire un aspunsur ve bale oral sa scrise la di erit intrebari. Ma ul ecit atit exista se tiun me test lo inteli enta ar se re er la sp ct erbale vocabular,rationamen verbal etc. (Lefrancois, Op. c i t. ,p . 6 2 )
p'. 321). Serves
ling isti
function
se"afll\are .. c ar e
vo
In [...] ou
d ez vo lt Ar i
g in cl t
exclude unuatea
funetie absolu deosebit
uneia rbirii
a td in °~ .fa.ptulul c: e s t o . rg a n iz a t! i di tr m am l s~ s.).
d e l a u n p la n 1 a al tu l ( O p . cit., p .2 8
aspect al I im b aj ul u
~t
semnijical,ile
Dictionar semantic
Aceasta
c ar e s e r ef er a Ia inteles
ell
inteligenla. aratau un considerabil defici intelectual, tinara exarninats avea un aspectul constructiei gramaticale (pasivele legaluril intr propozilii etc.). Cromer afirrn exists alte afec iuni care rodue un odel si il al dezvoltarii diferitelor abilitat (Carrol, Ibidem).
u lu i u nu i n um a Pe baza cercetarilor u nc t o n pacient rp alos se io t, ee ce face ca isfere lo rebr sa ume nu "c unic neurocerebral exista numeroase module mentcl (formatiun de celule nervoase legate intr ele) care contraleaz comportamentel ornului. Foarte interesant se ar sistemul verbal (ell modulele raspunzatoar de producerea sa rece tare ir bajului, re reprezinta un suport
conditie
constiintei)
verbale (in module care
module
emisfera stinga), module non-verbale (in emisfera dreapta) produc trferente (Iegaturi logice, to in emisfera stinga). Modulele non-ver"ale au abilitat de cunoastere specializate De pilda, recunoastere fetelo umane, ma ales celo cu trasatur regulate lara semn rt ulare. es odul de cuno ster se acum le za intiri afec e. po ma da raspunsuri decv te st uiiexterni :far pers an sa poat onst nt proces l. Con~{ielltizarea resupune func!ionarea u n f ic at « module/or n on -v er ba l $ 1 verba le (dec transfer de informatie intre em sf rele erebrale). Ac st lu ru nu se ntirnp in fi care en ieti nici in cazul persoanelor fara afectiuni cerebrale. Modulele verbale, care permit memorare recunoastere cuvintelo oriexpresiilor Mo
comportamentel
en
observat
la
e re n
(sau structurile
prop ia
Unele
erso na
reflexive ale externa, ci
"comandate de modulele non-verbale, s-au produs "automat", .Jnconstient". Modulele specializate pentru inferente se straduies inrentie lara am ni produca expltcatii, deductii logice asupra unor acte executat lara con~tiinta mai lt ri clara si sa.-§i construiasca in ac st mod istori personals biografie) unitara Ac as iogr fi s- ba pe credinte (cre di fa ut st entr ...), constructe ulterioare al mintii
i nt el ig en t
e st e a nt er io ar a s i i zv o r a l g in d ir i s i
limbaju!ui relative dependenta
parataxa
semnificat semnificant referent t e ra p i i e x p e r ie n p a l
nemarcata
~ e viata, stimulind
mu e xp er im en te z de a go ra fo b
c om p or ta me n
.fr ca de
no
in spatii
gin d i r o p e ra t or i e
i n du c ti v
r a ti o na m e n
t ra n sd u c ti v
Ii ba limbaj
l im ba j a l u ne i ~tiin~e
denotatie
( ~x . a ce st i z ~
prototip
pragmatica
tabula discurs
s in d ro m u D o w n
.
(ex: T ot i o am en i de 11 general spre particular poseda limbaj, deci a c es ! o m poseda limbaj) de la particular Ia particular ( A v o rb es t e ng l. ez a '. B v o rb e st e e n g le z a Beste Ia m j io n a m en t e st e corect, a l e or i ~ u ~ . p oa t f i englez, ca fii A , d a p oa t a ve a alta hmba materna) f en om e n s oc ia l s is te m d e c od ur i utilizare specifica limbii, d e c a tr e un indivi ut p ec i limbii de
speciali~ti
ip
at
a1
unu~ cuvint
valabil in o r ic e s it u at ie , tara adaosun sentimentale, merarorice
conotatii
~l
ne aC/iunilor dcautate..,i .coordonar~ u . a c n iv e e nz on -m o o r a l cArui scheme · I a a " c lJar.e m c e pu t , A c es t s eh em at is m c on ti nu a a p oi s; } s e structureze gindirea, cluar cea verballi in
It In
, p. 7
~nviDtul nn s in t l eg at e pruur-o legatura orizinara capala am
" Gi nd i~ a~ i L. S . V ig ot sk i legiUunl apare, se modifies ,euvintului" (1972, p. ,, [ . . . ) il c u v~ n te l~ r s e d e zv ol td "
~I
re
i~terior [.·.1 pnn structurci
m d es tr uc ti bi lI i
IT'·· Ii· mD_C
vo
~ebuie considerat [.., ca
m ba ju l e....e nor
d e t re ce r
ic
S.I1..•
~I
m er su l
d ez vo lt Ar i
in
( O p . cit.,
latura fizici c.neidemiiatea u c e al a lt a " (O dintr ci "limifi?ajUI
sU
Aceasta g in cl t
semnijical,ile
In [...] ou
exclude unuatea
funetie absolu deosebit
function
se"afll\are .. c ar e
~t
uneia rbirii
a td in °~ .fa.ptulul c: e s t o . rg a n iz a t! i di tr m am l s~ s.).
ell
d e l a u n p la n 1 a al tu l ( O p . cit., p .2 8
Dictionar semantic
aspect al I im b aj ul u
c ar e s e r ef er a Ia inteles
expresiv
a sp ec t a l i mb a u lu i
c ar e
e fe r
o nn a
o no r
ao
graficA
inteligenta reprezentativ
imeligen senzori~mo~ori (din perioada 0- ani) este conunuat d e i nt el ig e nt a r ep re ze n ta ti va , a sa d a
sindromul Wiliam
ansamblu de a sp ec t a to lo gi c p si hi c ~i fizice precum malformati cardiace retardat mintala, f a r a
a se m an ft oa r
cu
u nu i " sp ir id u ~
heie
(comunicar prelingvistica acte co unicativ te ni im ti in vo bire holoexpresiva, cuvint-fra a, vorbir telegrafica, strategi de it ui ti strategie expresiva, stadiu), achiziti inprim copilari (stadiu, parataxa, bloc sintagmatie, intrebari, balbisrn suprageneralizarea regulii, bloc sintagmatic, stil al vorbirii copilului) achiziti ta dive polisemie sens figurat flexiune to
d e l a c az ur i particulare spre genera mii de o a e n o se d liIIlbaj,
.
rati0nament deductiv
bU
:Ondu~:::o~ ~:~~;~)
Cuvinte ~i xp esii
deschise, pe
r a ti o na m e n
J ea n P i a ge t , ,~ i~ ba ju l n u c on st it ui e i zv or ul lo gi ci i [ . . } d i mp ot ri va " e st e s tr uc tu ra t d e e a , ,: u~ c tl a s em . lO t lc ~ [ cr e at oa r d e l im b a non-verbal ve ba o .n . gindirea oferindu-i un posibila s u i nd ru m ar e . .. • nn progreseaza. decit e c p ro c representative" p o u lu i gi di al inte/igenle;
prin
clientt!
descopere adecvate ~i frica morbida ua de ex
fobie
propoziliilor,
cuvinte d e l eg a tu r n intelesul cuvintulu cuvintul, ~xpresia
obiectul
Caseta 11 A f ir m a ti i f u nc l am e n ta l e
o tu l a lt fe l d ec i
nu po produc judecati (inferente). ec
care ~jut la !?teiege~.ea pluralitatii (diversitatii) comportamentelor noastr l a u n i fi ca r e ID con~tllnt aacestora partiala ca oricare ~i lar" mV~/~"u .,mpbClte, posibilitatea de fi
contextuale.
snbiective a l u n u cuvint
constituie i ma g n e p r r ap or ta r la c a clasa de obiecte (ex. .,maml" pentru .fructe") studiaz efectul situatiei d e v o rb ir e a su p r unui en~~ efectu enuntului (discursului asupra relatiei dar dintre vorbitori intimpliirile d es pr e c ar e s e p ov es te st e i n o rd in e lo l og ic a t em p or al s c au za l p ov es ie a d es pr e a ce s intimplari, legate de aceast d a i n o rd in e a pe care a n aberatu da o r bo L an gd om -D ow n c ro m oz om i al e ( u c ro rn o zo m in p lu s I a perechea 21), caracterizata prin intirzier psihomotorie (coeficientuI
achizitie limbajului comunicare in clasa, dialo intercultural) (limba non-verbal, pre-reprezentar in act imitatie prezenta odelului e-prezentare in act, imitatie aminata, joe si bolic, de ert/imagin rnentala e-prezentare in gindire, evocar verbals, prototip) ~i cunoastere va b al s iv op if li i st i te un ip
relape, concrete, p se ud on ot iu ne , n ot iu ne , oi limhajul-instrumen social latura semantic limbajului latura fazica limbajului lege formei care ucid continutul sinonimie, polisemie, lexicale s er nn if ic at ie , u ni ta ti l psiholingvistice, concordanta dezvoltari Iimbajului ~i cunoasterii, discordanta, module entale odul ve bale module nonverbale module specializat pentr inferente, iflvatare implicita
Aplicatii ori reflexive straine? rgumentati exempl di expe ient pe sonala (despr propri invatare despre elev pe care irat medita etc.). intrebdrt
i nt el ig en t
e st e a nt er io ar a s i i zv o r a l g in d ir i s i
relative dependenta
parataxa
propoziliilor,
nemarcata
a se m an ft oa r
prin
cuvinte d e l eg a tu r n intelesul cuvintulu cuvintul, ~xpresia
semnificat semnificant referent t e ra p i i e x p e r ie n p a l
obiectul
Cuvinte ~i xp esii
clientt!
fobie
e xp er im en te z de a go ra fo b
c om p or ta me n
.fr ca de
no
in spatii
deschise, pe gin d i r o p e ra t or i e
r a ti o na m e n
u nu i " sp ir id u ~
heie
to
d e l a c az ur i particulare spre genera mii de o a e n o se d liIIlbaj,
i n du c ti v
achizitie limbajului comunicare in clasa, dialo intercultural) (limba non-verbal, pre-reprezentar in act imitatie prezenta odelului e-prezentare in act, imitatie aminata, joe si bolic, de ert/imagin rnentala e-prezentare in gindire, evocar verbals, prototip) ~i cunoastere va b al s iv op if li i st i te un ip
( ~x . a ce st i z ~ .
.
(ex: T ot i o am en i de 11 general spre particular poseda limbaj, deci a c es ! o m poseda limbaj) de la particular Ia particular ( A v o rb es t e ng l. ez a '. B v o rb e st e e n g le z a Beste Ia m j io n a m en t e st e corect, a l e or i ~ u ~ . p oa t f i englez, ca fii A , d a p oa t a ve a alta hmba materna) f en om e n s oc ia l s is te m d e c od ur i utilizare specifica limbii, d e c a tr e un indivi ut p ec i limbii de
rati0nament deductiv r a ti o na m e n
cu
(comunicar prelingvistica acte co unicativ te ni im ti in vo bire holoexpresiva, cuvint-fra a, vorbir telegrafica, strategi de it ui ti strategie expresiva, stadiu), achiziti inprim copilari (stadiu, parataxa, bloc sintagmatie, intrebari, balbisrn suprageneralizarea regulii, bloc sintagmatic, stil al vorbirii copilului) achiziti ta dive polisemie sens figurat flexiune
~ e viata, stimulind
mu
descopere adecvate ~i frica morbida ua de ex
ansamblu de a sp ec t a to lo gi c p si hi c ~i fizice precum malformati cardiace retardat mintala, f a r a
sindromul Wiliam
limbaju!ui
t ra n sd u c ti v
Ii ba limbaj
l im ba j a l u ne i ~tiin~e
speciali~ti
denotatie
ip
at
a1
relape, concrete, p se ud on ot iu ne , n ot iu ne , oi limhajul-instrumen social latura semantic limbajului latura fazica limbajului lege formei care ucid continutul sinonimie, polisemie, lexicale s er nn if ic at ie , u ni ta ti l psiholingvistice, concordanta dezvoltari Iimbajului ~i cunoasterii, discordanta, module entale odul ve bale module nonverbale module specializat pentr inferente, iflvatare implicita
unu~ cuvint
valabil in o r ic e s it u at ie , tara adaosun sentimentale, merarorice
conotatii
contextuale.
snbiective a l u n u cuvint
constituie i ma g n e p r r ap or ta r la c a clasa de obiecte (ex. .,maml" pentru .fructe") studiaz efectul situatiei d e v o rb ir e a su p r unui en~~ efectu enuntului (discursului asupra relatiei dar
prototip
pragmatica
Aplicatii
dintre vorbitori intimpliirile d es pr e c ar e s e p ov es te st e i n o rd in e lo l og ic a t em p or al s c au za l p ov es ie a d es pr e a ce s intimplari, legate de aceast d a i n o rd in e a pe care a n aberatu da o r bo L an gd om -D ow n c ro m oz om i al e ( u c ro rn o zo m in p lu s I a perechea 21), caracterizata prin intirzier psihomotorie (coeficientuI
tabula discurs
s in d ro m u D o w n
d e i n te l ig e u t
ori reflexive straine? rgumentati exempl di expe ient pe sonala (despr propri invatare despre elev pe care irat medita etc.). intrebdrt
s ca z ut )
84
pi
ma
ri
adol sc nt
adult!
insecurizaii personaje, ce . ,
:suprage~erah~ar
reguli tn ~ro~e~ul t t l ! de ia contact ell limba
fnvatarii
diji;ultii{i 4.
li
eel ca: i-
it ti
tr valuarea corecutu
v a lu a re a c o re c ut u li
Bibliografie
fi fost
u a
tr in
85
in is
it
'al ISCurSU
fill
U1sc
III
to
limb
~ _ ro~ana
le
le
_._._._._._._._.
. ~
10
10
la it ti
ti
si olin isti
Tatiana
comunicdrii,
-Itiinli
(f.a.
1968), Psihologi copilului, ld mi S i n l ai r Paunescu structurile cunoasterii, franceza
Bo ve (1977)
~i V .
fnviilarea -I
m it r
ti
B.D.P.
L. S. Vigotski (1972), Oper psihologic alese, vol i, tr in la L. S..Vigotski (1973) Psihologia artei, t r Editur Univer
limbaj,
Psihologi
Gindire $i if ti
cognitiva;
tu
......... te
le
t it u i ni i
ti Eveleen te
Through the Lifespan,
L. Lonon li
(1984), Human Development. le
(1999), Psychology of Language C. etc.
io Guy R. Lefrancois
li
Psychology fo
(2000)
C.
la ga jo i n i ri l lo it
Teaching
lo
simbolic ie
ti ip
.e
~~ vs asupra eop~tlor) persoasjele, maten.aleI~ nevoilor, frtctlor, doriruelor copilului aa
Delachau
Paris.
et
Niestl ic
in Perspectives, Lawr nc
Br
li
L. Johnson, Se.lj and Consciouness: Erlbau
Asso iate
Pu lisher
io
Multiple
pi
ma
ri
adol sc nt
adult!
insecurizaii personaje, ce u a
. ,
:suprage~erah~ar
reguli tn ~ro~e~ul t t l ! de ia contact ell limba
fnvatarii
diji;ultii{i tr in
4.
li
eel ca: i-
it ti
tr valuarea corecutu
v a lu a re a c o re c ut u li
Bibliografie
fi fost
in is
it
'al ISCurSU
fill
U1sc
III
to
limb
~ _ ro~ana
le
le
_._._._._._._._.
. ~
-Itiinli
(f.a.
1968), Psihologi copilului, ld mi S i n l ai r Paunescu structurile cunoasterii, franceza
Bo ve (1977)
~i V .
fnviilarea -I
m it r
ti
B.D.P.
10
L. S. Vigotski (1972), Oper psihologic alese, vol i, tr in la limbaj, L. S..Vigotski (1973) Psihologia artei, t r Editur Univer
10
la it ti
ti
si olin isti
Tatiana
comunicdrii,
Psihologi
Gindire $i if ti
cognitiva;
tu
......... te
le
t it u i ni i
ti Eveleen te
Through the Lifespan,
L. Lonon li
(1984), Human Development. le
(1999), Psychology of Language C.
io
li
Guy R. Lefrancois
etc.
Psychology fo
(2000)
la ga jo i n i ri l lo it
Teaching
C.
lo
simbolic
.e
ie
~~ vs asupra eop~tlor)
persoasjele, maten.aleI~ nevoilor, frtctlor, doriruelor copilului
ti ip
dorinte).
Delachau
Paris.
et
Niestl ic
in Perspectives, Lawr nc
Br
li
L. Johnson, Se.lj and Consciouness: Erlbau
Asso iate
io
Multiple
Pu lisher
aa
pro sau contra ipoieza lu Whorf. gindirii compl~~uale, urlI_la.nnd
opiruei ad
~ ~ - - ~ - - - - - - - - - - - - ~ - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - -87- 0'1
00
0'1
00
VX
\fX3N\f
'IN V X 3 N " O '
·I
VX3NV
V X3 M
to'
VX3NV
....
....
VX3NV
'VX3N'V
