ETICA SI DEONTOLOGIE IN PSIHOLOGIA APLICATA Teme de curs 1. Etica şi şi deontolog deontologia ia profesiona profesională lă – origini origini şi rol rol 2. Organismele Organismele profesionale profesionale şi rolul lor lor în profesiile reglementate. reglementate. 3. Codul deonto deontologi logicc al profesiei profesiei de psihol psiholog og 4. Principii Principii etice etice în în psihologi psihologiaa aplicată aplicată . !eci"iile !eci"iile etice etice în acti#ita acti#itatea tea profesiona profesională lă $. %specte %specte etice etice în practica practica psihologi psihologiei ei clinice clinice &. %specte etice etice în practica consilierii consilierii psihologice psihologice şi a psihoterapiei psihoterapiei '. %specte etice etice în cercetarea din domeniul psihologiei cinice( consilierii consilierii psihologice şi psihoterapiei psihoterapiei Teme de seminar 1. )ela*ia psiholog+client psiholog+client în în psihologia psihologia clinică( în consiliere consiliere psihologică psihologică şi psihoterapie 2. Consim Consim*ăm *ăm,nt ,ntul ul informa informatt 3. Confid Confiden* en*ial ialita itatea tea 4. -ucrul cu persoane apar*in,nd apar*in,nd unor categorii speciale speciale minorită*i minorită*i etnice etnice sau se/uale( persoane cu di"a0ilită*i( etc. . )eguli )eguli deontolo deontologice gice în în lucrul lucrul cu minori minori $. )eguli )eguli deontolog deontologice ice în terapia terapia de de familie familie &. orme referitoare referitoare la documentele documentele scrise scrise în psihologia clinică( în consiliere psihologică şi psihoterapie psihoterapie
Tema 1
ETICA ŞI DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ - ORIGINI ŞI ROL Câteva întrebări !e ce ce este este ne#oie ne#oie de regu reguli li moral moralee în #ia*a #ia*a profes profesion ională ală !e ce nu nu este este suficie suficientă ntă legis legisla*i la*iaa pentru pentru a face face ca lucru lucrurile rile să să fie corect corecte e !e ce este ne#oie ne#oie de de un curs curs de de etică etică pentru pentru #iitorii #iitorii practic practicien ieni i
De ce este nevoie de reguli morale în viaţa profesională? %cti#it %cti#itate ateaa profesio profesional nalăă #i"ea"ă #i"ea"ă aspecte aspecte care care *in de demnita demnitatea tea şi integrit integritatea atea psihologică a persoanei. (lat.) Primum non nocere = în primul rând nu face rău (lat.) Psihologul Psihologul poate poate lua lua deci"ii deci"ii care #i"ea"ă cariera sau #ia*a #ia*a pri#ată a persoanel persoanelor( or( emite recomandări. E/istă E/istă posi0 posi0ilit ilitatea atea ca( ca( din din diferit diferitee cau"e( cau"e( psih psiholog ologul ul să facă facă rău. rău. Clien*i Clien*iii tre0u tre0uie ie să să poată poată a#ea a#ea încre încreder deree în psiholo psiholog. g.
De ce nu este sucientă legislaţia pentru a face ca lucrurile să e corecte? -egisla*ia -egisla*ia are are pre#ederi pre#ederi generale( generale( care care sunt sunt interpreta interpreta0ile 0ile c,nd c,nd sunt sunt aplicate aplicate în ca"uri ca"uri particulare. 1
-egisla*ia se referă la definirea a0aterilor gra#e( de tipul infrac*iunilor ce nu e #oie să faci( dar nu preci"ea"ă ce este de făcut într+o situa*ie concretă. Pentru a spori încrederea clien*ilor că( prin ser#iciile prestate( specialiştii nu le fac rău( organismele profesionale generea"ă reguli de natură morală ce tre0uie respectate de către specialişti pentru a asigura pe toată lumea că presta*ia lor #a fi nu doar în limitele legii( ci şi în concordan*ă cu normele morale.
De ce este ne!ie de un curs de etic" #entru iit!rii #racticieni$ %1& E/ercitarea profesiei se face în condi*ii de autonomie. Psihologul tre0uie să ai0ă nişte repere după care să se ghide"e în 5udecă*ile sale. Profilul de competen*e6 Competen*a trans#ersală C716 – Atitudine responsabilă în abordarea situaţiilor-problemă cu grad ridicat de difcultate, din domeniu şi al cercetării ştiinţifce, în vederea soluţionării efciente a acestora, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică proesională.
De ce este nevoie de un curs de etică pentru viitorii practicieni? (2) Obiectivul general al disciplinei: – !e"#oltarea unei mentalită*i conforme cu principiile deontologiei profesionale Obiectivele specifice: – 8ă cunoască principiile eticii profesionale şi normele deontologice. – 8ă emită ra*ionamente morale clare şi corecte în situa*ii profesionale sla0 structurate. – 8ă ai0ă principii morale ferme şi atitudini etice conforme cu etica profesională. – 8ă aplice normele deontologice în acti#itatea profesională.
De ce este ne!ie de un curs de etic" #entru iit!rii #racticieni$ %'& 9n #ia*a cotidiană ne confruntăm cu două categorii de situa*ii6 – Situa(ii #uternic structurate) )olul social sau profesional pe care îl 5ucăm este clar definit prin prescrip*ii de rol. :iecare participant la interac*iune ştie e/act cum se aşteaptă de la el să se poarte. – Situa(ii s*a+ structurate) )olul social sau profesional pe care îl 5ucăm este sla0 definit prin prescrip*ii de rol. !acă în situa*ii informale participan*ii au li0ertatea de a negocia aşteptările reciproce( în situa*ii profesionale formale;; e/istă un set de aşteptări din partea clientului să fie a5utat( să nu i se facă rău pentru care tre0uie să e/iste prescrip*ii de rol. )ostul codurilor deontologice şi al cursurilor de etică este de a furni"a repere comportamentale concordante cu #alorile profesiei şi de a men*ine în practică standardele presta*iei de specialitate la ni#elul aşteptărilor societă*ii. ,a*!ri*e %1& ,a*!are) A#recierea #e care un su+iect %indiid c!*ectiitate& ! mani.est" .a(" de un !+iect %*ucru idee atri+ut re*a(ie&/ Ti#uri de a*!ri) – m!ra*e %+ine-r"u& – de ade"r0 e#istemice %tiin(i.ice& – estetice %.rum!s-ur2t&
2
Valorile (2) :iecare societate are un sistem de #alori pe care indi#idul şi le internali"ea"ă prin educa*ie< odată internali"ate( #alorile indi#iduale de#in cadrul de raportare a ac*iunilor( g,ndurilor( sentimentelor şi inten*iilor unui indi#id. =ediul social furni"ea"ă un cadru #aloric de 5udecare a ac*iunilor( g,ndurilor( sentimentelor şi inten*iilor unui indi#id sau a unei colecti#ită*i. Colecti#ită*ile profesionale produc sisteme de #alori proprii( care constituie cadre de raportare pentru tot ce înseamnă acti#itate profesională.
3!ra*a i a*!ri*e m!ra*e 3!ra*a – concep*ie despre ceea ce este 0ine> rău( moral> imoral( cinste( corectitudine( echitate( sinceritate( responsa0ilitate. – ansam0lu de norme de reglementare a comportamentului fundate pe #alori de tip 0ine> rău. – ,a*!ri*e m!ra*e – sistem de preferin*e pentru moduri de ac*iune( reflectă modul în care o societate( o colecti#itate sau un indi#id e/primă gradul de de"ira0ilitate al unor comportamente – au rol în asigurarea ordinii sociale şi sporirea gradului de coeren*ă a raporturilor sociale – #alorile morale #aria"ă de la o societate la alta( dar e/istă şi #alori morale uni#ersal umane – #alorile morale sunt( de regulă( asociate cu orme morale – reguli de conduită Etica Etica ? teorie care are ca o0iect determinarea scopurilor e/isten*ei umane sau condi*iile unei #ie*i fericite Etica ? reflec*ie teoretică asupra unor pro0leme de morală termen par*ial sinonim cu morala( cu diferen*a că etica implică o considera*ie de @ordin secundA+ o reflec*ia asupra unor reflec*ii 5udecă*i morale. – 4udecata m!ra*" ? o credin*ă( o considera*ie de prim ordin( referitoare direct la fapte6 CE E87E BE 8D :%C 9 C%F- !E :%GD – 4udecata etic" ? DE CE E87E BE 8D P)OCE!E 9 %CE87 :E- H F 9 %-7F- Dre#turi*e m!ra*e Drept moral – cerere( aşteptare îndreptă*ită de o regulă> #aloare morală – !reptul moral specifică ceea ce este permis> accepta0il> cerut( respecti# nepermis> inaccepta0il> refu"at din punct de #edere moral Păr*ile implicate într+o deci"ie au drepturi morale care uneori sunt contradictorii !eci"ia morală presupune alegerea unei #ariante de ac*iune care să minimi"e"e pre5udiciile aduse tuturor păr*ilor
Câteva distincţii conceptuale rincipii morale – aserţiuni generale, care prescriu orientarea morală a acţiunilor cadre valorice de raportare a aptelor Drepturi morale – drepturi pe care o entitate le are din punct de vedere moral – aşteptări în raport cu o altă entitate !bligaţii morale – ceea ce este permis, inter!is sau cerut din punct de vedere moral sunt dierite de obligaţii le legale sau de cele instituţionale "
"eguli morale – secondea!ă obligaţiile morale# ceea ce trebuie să acă persoana$ entitatea %prescripţie comportamentală& în raport cu dreptul moral al unei alte entităţi şi cu obligaţiile morale ale agentului
#orme morale "eguli de conduită morală$ – să i responsabil – să i onest – să ai cura%ul de a spune adevărul – să ai cura%ul să&ţi asumi riscuri în numele unor valori morale 'emplu de relaţie între principii drepturi obligaţii *i reguli morale rincipiu moral# '()*++A+) Drepturi morale# ceilalţi %clienţii, comunitatea proesională,
publicul& au dreptul la $ se aşteaptă ca un psiolog să fe onest în comportamentul său proesional
!bligaţii morale# psiologului i se cere implicit sau eplicit să se
conorme!e acestor aşteptări, adică să se comporte în practica proesională cu onestitate "eguli morale# în relaţia cu clienţii şi cu alte persoane psiologul va spune adevărul, nu va minţi, nu va avea nici un el de comportamente necinstite.
Dilemă morală + roblemă morală Dilema morală$
– alegere orţată între %două& variante de acţiune care sunt la el de inacceptabile din punct de vedere moral. – eistă relativ puţine dileme morale propriu-!ise
•
roblema morală$
– alegere între variante de acţiune care dieră ca grad de
acceptabilitate morală – re!olvarea problemei morale / alegerea variantei care le!ea!ă c0t mai puţine drepturi ale părţilor implicate
,udecata morală + -cţiunea morală Cerul înstelat deasupra noastră şi ordinea morală din noi %. 3ant&
,udecata morală precede %udecata legală – 'a este ba.a ultimă a evaluării alternativelor de acţiune
/ a deci.iei după ce toate celelalte variabile (0te1nice) au fost puse în ecuaţie3 – resupune evaluarea situaţiei a părţilor intereselor *i drepturilor implicate *i imaginarea unei alternative de acţiune care să nu le.e.e drepturile părţilor *i să e 0corectă 0bună indiferent dacă sunt anticipate consecinţe legale sau nu3
4
-cţiunea morală / acţiune conformă normelor morale3
Tema 5 Or6anisme*e #r!.esi!na*e i r!*u* *!r 7n #r!.esii*e re6*ementate/ C!du* de!nt!*!6ic a* #r!.esiei de #si8!*!6 "esponsabilitate profesională *i socială în practica profesională 5roesia de psiolog este una reglementată prin lege, deoarece
specialiştii o pot eercita în liberă practică, în condiţii de deplină autonomie. 6in autonomia eercitării rolului proesional şi din absenţa unui control direct şi continuu asupra acţiunilor psiologului derivă şi transerul responsabilităţii proesionale asupra individului. 'rganismele proesionale generea!ă coduri de conduită care să fe obligatorii pentru toţi membrii lor, asigur0nd astel clienţii. 7olegiul 5siologilor din 8om0nia a promovat 9egea 21"$2::4 care reglementea!ă practicarea proesiei în acest domeniu. 758 a generat şi un 7od deontologic aneat acestei legi.
-utonomia profesională *i necesitatea unor coduri etice (4) 5egislaţia *i reglementările interne nu pot prescrie în amănunt conduita pentru toate situaţiile posibile si1ologul lucrea.ă de obicei singur Comunitatea profesională are nevoie de prestigiu social ca atare va preocupată să prevină le.area imaginii publice de comportamente ne&etice ale membrilor săi -utonomia profesională *i necesitatea unor coduri etice (2) 'istenţa unor reguli de conduită în interiorul comunităţii *tiinţice creea.ă un cadru de raportare a comportamentelor individuale *i de grup 6nternali.area regulilor de conduită de către indivi.i asigură predictibilitatea comportamentelor *i sentimentul de siguranţă pentru toţi "ostul codurilor etice este de a stabili un set de reguli care să răspundă misiunii comunităţii *tiinţice necesităţilor practicii curente
"6#C666 '76C' 8# 96:!5!;6' 1/ CO3PETEN9A Psihologul tre0uie să+şi declare po"i*ia profesionala în str,nsa legătură cu pregătirea sa. El tre0uie sa men*ină standarde înalte de competen*ă în munca pe care o desfăşoară( sa+si recunoască limitele competentei sale specifice si a e/perien*ei de care dispune. 8er#iciile psihoterapeutului tre0uie sa se limite"e numai la acele tehnici în care este calificat în func*ie de educa*ia( formarea si e/perien*a sa. 5/ CONFIDENTIALITATEA ;
7oate informa*iile care de#in cunoscute psihologului ca urmare a rela*iei psihoterapeutice sau a rela*iei de cola0orare cu organi"a*ii + client( sunt supuse principiului confiden*ialită*ii.
'/ INTEGRITATE 3ORALA Psihologul #a promo#a integritatea morala în munca pe care o desfăşoară( în descrieri sau relatări făcute de catre psiholog cu pri#ire la calificarea sa( la metodele de tratament sau inter#en*ie în organi"a*ia client( la durata pro0a0ila si la termenii financiari ai tratamentului sau inter#en*iei( psihologul tre0uie sa se supună principiului integrită*ii morale( manifestat prin cinste( corectitudine( respect fata de cei cu care inter+rela*ionea"ă( fie aceştia pacien*i + clien*i persoane fi"ice sau organi"a*ii sau colegi. nforma*iile oferite pacien*ilor + clien*ilor persoane fi"ice sau organi"a*ii( tre0uie sa fie oneste( o0iecti#e si realiste( pe parcursul sau după încheierea rela*iei profesionale. n ca"ul în care inter#in anumite conflicte legate de o0liga*iile şi competentele psihologului( acesta tre0uie sa le re"ol#e în maniera responsa0ilă. :/ RESPONSA;ILITATEA PROFESIONALA SI STIINTIFICA Psihologul tre0uie sa se comporte în manieră responsa0ilă( să fie dăruit naturii speciale a rela*iei psihoterapeutice sau de cola0orare cu organi"a*iile+client( care este clădita în întregime pe încredere totala. %0u"ul si "druncinarea încrederii sunt considerate drept o negli5are de către psiholog a responsa0ilită*ii sale profesionale( o inculcare a normelor deontologice( iar responsa0ilitatea pentru aceasta re#ine în întregime psihologului. -ipsa responsa0ilită*ii în rela*ia 0a"ată pe încredere constituie o serioasa eroare în tratamentul psihoterapeutic sau în procesul de inter#en*ie. Psihologul se #a consulta cu colegii în scopul pre#enirii unui comportament ne+etic. / RESPONSA;ILITATEA SOCIALA Conştient de responsa0ilită*ile sale profesionale fa*ă de comunitatea în care munceşte şi trăieşte( psihologul #a căuta să contri0uie la men*inerea şi crearea condi*iilor care să resta0ilească şi să men*ină sănătatea psihologică. Psihologul #a tre0ui sa acorde aten*ie şi să ac*ione"e în #ederea atenuării cau"elor suferin*elor umane( respect,nd legea şi încura5,nd de"#oltarea politicilor sociale şi legislati#e care ser#esc intereselor pacien*ilor + clien*ilor săi. Psihologul #a e#ita folosirea inadec#ata a muncii sale. ?/ ASPECTE DE ORDIN LEGISLATI, Codul Etic constituie o 0a"ă pentru luarea de atitudine colecti#ă împotri#a acelor comportamente care sunt apreciate drept încălcări flagrante ale principiilor eticii psihologice. <
Tema ' Deci@ii*e m!ra*e0 etice 7n actiitatea #r!.esi!na*" Psiholog în liberă practică: Singur faţă-în-faţă cu o decizie etică %utonomia profesională îşi are dificultă*ile ei6 – !e multe ori nu ştim în primul moment ce să facem într+o situa*ie dată – Clientul aşteaptă de la psiholog şi el>ea s+a anga5at să+l dea prin acceptarea rela*iei profesionale – )eac*ia psihologului tre0uie să fie @aici şi acumA aşteptări referitoare la conduită profesională Ca atare( el tre0uie să fie capa0il să emită 5udecă*i morale corecte şi să ia deci"ii în interesul superior al clientului( *in,nd cont de 7O%7E datele pro0lemei; •
•
Situaţii care impun o decizie morală/ etică
E/isten*a unei situa*ii cu grad ridicat de comple/itate %0sen*a unor proceduri sau căi de ac*iune( prescrise de cod sau de alte documente( care să poată fi aplicate în respecti#a situa*ie sla0 structurată; ecesitatea de a alege o cale de ac*iune care să respecte6 – principiile etice – drepturile morale ale păr*ilor afectate de deci"ie – o0liga*iile morale pe care psihologul le are fa*ă de păr*ile implicate • •
•
Resurse implicate în decizia etică La #urt"t!rB uti*i@a+i*e #e *!c Bunul sim* comun :ormarea profesională în psihologia clinică> psihoterapie @ucenicia eticăA este o parte importantă din eaI Cunoaşterea Codului deontologic :ormarea specifică disciplina pre"entă Necesit" tim# i am2nare Consultarea cu super#i"orul Consultarea unor colegi cu e/perien*ă Consultarea unor studii de ca"
Câtea consideraţii preliminare
!eci"ia morală presupune alegerea unei #ariante de ac*iune care să minimi"e"e pre5udiciile aduse tuturor păr*ilor Ea presupune considerarea a ceea ce este 0ine sau rău şi nu a ceea ce este ade#ărat sau fals !eci"ia morală are la 0a"ă 5udecata morală. Ea este 0a"a ultimă a e#aluării alternati#elor de ac*iune6 – Presupune e#aluarea situa*iei( a păr*ilor( intereselor şi drepturilor implicate şi imaginarea unei alternati#e de ac*iune care să nu le"e"e drepturile păr*ilor şi să fie @corectăA( @0unăA( indiferent dacă sunt anticipate consecin*e legale sau nu. %c*iunea morală – ac*iune conformă normelor morale. =
Ce este adeărat !i ce este moral" “Atunci când ai dreptate de unul singur, eşti în majoritate. O majoritate logică.” J. PoincarK “Cerul înstelat deasupra noastră şi ordinea morală din noi” (I. ant)
C!mentariu) – Ade"ru* tiin(i.ic nu se sta+i*ete #e +a@a ma4!rit"(ii de !turi e* este #ur i sim#*u un ade"r eident/ Din .ericire 7n tiin(" ade"ruri*e sunt testa+i*e de!arece sunt O;IECTI,E/ – n ia(a s!cia*" une*e ade"ruriB sunt re@u*tatu* #resiunii s!cia*e %ceea ce 6ru#u* 8!t"r"te c" s-a 7nt2m#*at sau este cau@a unui .en!men sau este ade"ratB ade"ruri*e s!cia*e %a*!ri*e m!ra*e sau estetice& nu sunt O;IECTI,E ci S=;IECTI,E e@i EPERI3ENT=L ASCH #resiunea s#re c!n.!rmare ,e@i .en!menu* GO=PTHIN i*u@ia inu*nera+i*it"(ii 6ru#u*ui – Pentru ade"ruri*e m!ra*e aem ne!ie de a*te re#ere dec2t eiden(aB i anume) a*!ri*e i #rinci#ii*e m!ra*e acce#tate de 6ru"u* n!stru s!cia* de re.erin("/
#lemente de considerat într-o decizie etică $%&
E/isten*a unor pre#ederi legale e/. riscul de suicid Care este interesul superior al clientului !repturile morale ale celor implica*i de consecin*ele deci"iei6 – Clientul – %par*inătorii – Lrupul social de apartenen*ă – Corpul profesional – 8ocietatea în general
#lemente de considerat într-o decizie etică $'&
O0liga*iile morale ale psihologului fa*ă de păr*ile implicate E#entuale conflicte între drepturile> o0liga*iile morale considerate Prescrip*iile comportamentale cuprinse în Codul deontologic Consecin*e secundare ale deci"iei nu asupra clientului( ci asupra altor păr*i implicate( sau consecin*e pe termen lung
Relaţii între principii( drepturi( obligaţii !i reguli morale Principiul moral
!repturi morale implicate
O0liga*ii morale )eguli morale de conduită
Profesionalism Onestitate )espect >
O0iecti#itate )esponsa0ilitate Bunăcredin*ă
)ntrebări pentru un caz de decizie morală
Care sunt păr*ile implicate de deci"ia morală Care sunt drepturile morale ale fiecărei păr*i #i"ate de deci"ia mea Care sun o0liga*iile morale ale persoanelor implicate unele fa*ă de altele Ce ar tre0ui să fac eu #ariante de ac*iune Pentru fiecare #ariantă de ac*iune( care sunt consecin*ele Ce argumente ar fi pentru > contra unei #ariante de ac*iune Ce drepturi morale > legale ale unor persoane ar tre0ui a#ute în #edere
Care sunt consecinţele acţiunilor %lternati#e de ac*iune posi0ile în situa*ia dată Consecin*ele fiecărei alternati#e asupra păr*ilor interesate – Pe termen scurt – Pe termen lung =oti#e pentru a alege o alternati#ă sau alta orme deontologice implicate Malori şi principii morale implicate
*rila de analiză a cazurilor de dilemă morală Pentru 4udecarea .iec"rui ca@ !r .i *uate 7n c!nsiderare urm"t!are*e as#ecte) – Păr*ile implicate în 5udecata morală sunt afectate de consecin*ele deci"iei de luat şi interesele lor. – atura conflictului moral> pro0lemei> dilemei6 drepturi şi o0liga*ii morale care a5ung în conflict. – Căi de ac*iune ce re"ultă din 5udecata morală> deci"ia propusă şi consecin*ele lor. – 8tandarde din Codul deontologic care prescriu comportamentul corect în astfel de situa*ii. aici #or fi men*ionate articolele( cu numărul de ordine. Este important ca( pentru fiecare standard să fie argumentată importan*a lui pentru ca" – de ce este 0ine să aplicăm acel standard 5udecată etică. – Opinia personală despre situa*ie şi despre deci"ia propusă. !a fi punctat favorabil orice argument care folose"te corect terminologia de specialitate .
+ema , specte etice în practica psihologiei clinice Principiile etice din Codul deontologic $%&
@Pre"entul Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de li0eră practică repre"intă actul administrati# cu caracter normati#( unic ?i general( care reglementea"ă @
normele generale de deontologie ?i de disciplină( aplica0ile în e/ercitarea profesiei de psiholog.A 2N13 nter#eniile psihologice de consiliere ?i psihoterapie au caracterul unor o0ligaii de mi5loace( iar nu de re"ultat( psihologii fiind o0ligai să întreprindă toate demersurile în #ederea soluionării pro0lemelor psihologice constatate( raportate la timpul alocat ?edinelor psihologice( însă nu pot ?i nu tre0uie să garante"e solu*ionarea acestora %rt. 3. Codul deontologic este menit să garante"e( prin acceptarea li0er+consim*ită( +una 7nde#*inire de c"tre #si8!*!6 a misiunii sa*e recunoscută ca fiind indispensa0ilă pentru 0una func*ionare a relaiilor profesionale dintre psihologi ?i 0eneficiarii ser#iciilor psihologice( dar ?i a altor relaii sociale %rt. 4.1.
Principiile etice din Codul deontologic $'&
1. Principiul competenei( speciali"ării ?i integrităii profesionale 2. Principiul responsa0ilităii ?tiinifice ?i profesionale 3. Principiul independenei( nediscriminării ?i impar ialităii profesionale 4. Principiul asigurării demnităii ?i respectului pentru fiine . Principiul primordialităii interesului fiinei umane $. Principiul li0erei concurene profesionale &. Principiul e#itării conflictului de interese '. Principiul confidenialităii ?i păstrării secretului profesional . Principiul informării ?i o0inerii consimăm,ntului preala0il 1N.Principiul formării profesionale continue 11.Principiul confraternităii ?i colegialităii 12.Principiul nemedierii relaiei psiholog+0eneficiar>pacient 13.Principiul o0ligaiei de mi5loace în acti#itatea psihologică 14.Principiul dreptului 0eneficiarului la o a doua opinie în specialitate 1.Principiul o0liga*iei de finali"are a acti#ită*ii psihologice
bateri disciplinare 1. 2. 3. 4. . $. &. '.
%0ateri pri#ind competen*a( speciali"area şi integritatea profesională %0ateri pri#ind responsa0ilitatea ştiin*ifică şi profesională %0ateri pri#ind independen*a( nediscriminarea şi impar*ialitatea profesională %0ateri pri#ind asigurarea demnita*ii profesionale şi respectului pentru fiin*e %0ateri pri#ind li0era concuren*ă profesională %0ateri pri#ind conflictul de interese %0ateri pri#ind confiden*ialitatea actului profesional %0ateri pri#ind informarea şi o0*inerea consim*ăm,ntului preala0il
1. 2. 3. 4. . $. &.
Principiul competenei( speciali"ării ?i integrităii profesionale Principiul asigurării demnităii ?i respectului pentru fiine Principiul primordialităii interesului fiinei umane Principiul confidenialităii ?i păstrării secretului profesional Principiul informării ?i o0inerii consimăm,ntului preala0il Principiul o0ligaiei de mi5loace în acti#itatea psihologică Principiul o0liga*iei de finali"are a acti#ită*ii psihologice
Principii etice implicate cu prioritate în ealuarea clinică
Principiul competen
Ra(iune – P prestea"ă ser#icii în limitele de competen*ă şi speciali"are – 8e e#ită astfel presta*iile de sla0ă calitate şi le"area intereselor 0eneficiarului – %cti#itatea tuturor profesioniştilor contri0uie la construirea şi men*inerea încrederii pu0licului în profesie – =en*inerea reputa*iei proprii C!ntet – ni*ierea( func*ionarea şi încheierea rela*iei profesionale 1:
– :ormarea la 0eneficiar a unor aşteptări corecte cu pri#ire la re"ultatele actului psihologic – !eci"ii etice în situa*ii de e#aluare clinică – E/punerea propriei competen*e în rela*iile cu 0eneficiarul sau cu ter*i P!si+i*e a+ateri – %nga5area în acti#ită*i de e#aluare care depăşesc competen*a şi speciali"area P – Ftili"area unor instrumente neadec#ate – Participarea la spectacole mediatice prin care sunt emise opinii @profesionaleA despre persoane care nu au făcut o0iectul e#aluării directe şi este le"ată demnitatea persoanei( confiden*ialitatea şi încrederea în profesie
Principiul asigurării demnită
Ra(iune – P ac*ionea"ă în interesul oamenilor şi demonstrea"ă respectul pentru demnitatea persoanelor prin toate comportamentele sale – 9ncrederea în profesie şi propria reputa*ie C!ntet – -ucrul cu minori( persoane defa#ori"ate – Posi0ilitatea manifestării unor atitudini discriminatorii – )ela*ii incorecte cu 0eneficiarul nerespectarea interesului superior al 0eneficiarului( di#ulgarea secretului profesional către ter*i P!si+i*e a+ateri – einformarea autorită*ilor competen*e atunci c,nd este a0u"at un copil cunoaştere directă( comiterea unor infrac*iuni
Principiul primordialităţii interesului fiinţei umane
Ra(iune – !atoria P este fa*ă de 0eneficiarul direct şi mai apoi fa*ă de 0eneficiarul contractual – nteresul fiin*ei umane pre#alea"ă fa*ă de cel al societă*ii sau al ştiin*ei C!ntet – Prestarea nediscriminatorie a ser#iciilor P în func*ie de interesul clientului şi nu al ter*ilor – !eci"ii referitoare la utili"area a#i"elor psihologice de către ter*i P!si+i*e a+ateri – Ftili"area informa*iilor în alte scopuri dec,t au fost aflate – erespectarea interesului clientului în fa#oarea unor ter*i
Principiul confidenţialităţii =i păstrării secretului profesional
Ra(iune – Confiden*ialitatea stă la 0a"a încrederii în P( at,t în rela*ia profesională propriu+ "isă( c,t şi în încrederea pu0lică în profesie C!ntet – Pre"entarea ser#iciilor către client şi sta0ilirea contractului – Păstrarea documentelor referitoare la ser#iciul furni"at – 8olicitarea de informa*ii despre 0eneficiarul direct de către ter*i apar*inători( 0eneficiari contractuali – !iscutarea ca"urilor cu colegii( comunicări ştiin*ifice 11
P!si+i*e a+ateri – :urni"area unor > facilitarea accesului la date care să permită identificarea 0eneficiarului şi utili"area acestora pentru a le"a( în orice fel( interesul clientului şi le"area demnită*ii persoanei şi a imaginii sale pu0lice – -ucrul cu 0eneficiari cu care P are rela*ii de rudenie p,nă la gradul al M+lea – !e"#ăluirea către ter*i a datei şi locului în care urmea"ă să ai0ă loc e#aluarea – 9nregistrarea audio şi>sau #ideo a şedin*elor şi utili"area ulterioară fără consim*ăm,ntul celui în cau"ă
Principiul informării !i obţinerii consimţământului prealabil
Ra(iune – Consim*ăm,ntul informat ser#eşte respectarea interesului şi demnită*ii 0eneficiarului – 8e aplică inclusi# în ca"ul minorilor şi al persoanelor cu discernăm,nt atenuat consim*ăm,ntul părin*ilor( tutorilor( repre"entan*ilor legali C!ntet – ni*ierea oricărui act psihologic – Ca"uri în care e/istă 0eneficiar direct şi 0eneficiar contractual – Ftili"area re"ultatelor pentru o0*inerea unor drepturi personale sau în instan*ă psihologul men*ionea"ă dacă da sau nu un a#i"ul psihologic – E/cep*ii6 situa*ia de urgen*ă( e#aluarea în interesul superior al minorului( e#aluări impuse de instan*a de 5udecată P!si+i*e a+ateri – eo0*inerea consim*ăm,ntului scris – einformarea preala0ilă despre condi*ii( scop( durată( metode( riscuri( limitele confiden*ialită*ii şi dreptul de a întrerupe oric,nd rela*ia – einformarea despre con*inutul şi destina*ia a#i"ului psihologic
Principiul obliga
Ra(iune – Calitatea actului psihologic se 0a"ea"ă pe competen*a e#aluatorului şi pe instrumentele pe care acesta le foloseşte – P #a mo0ili"a toate mi5loacele necesare e#aluării clinice de care dispune pentru a furni"a un ser#iciu de calitate C!ntet – Orice act de e#aluare psihologică( consider,nd interesul superior al clientului – !eci"ii legate de finalitatea e#aluării( utili"area re"ultatelor P!si+i*e a+ateri – !e"interes fa*ă de starea de sănătate a 0eneficiarului – eutili"area tuturor mi5loacelor necesare pentru a finali"a un act psihologic de calitate
Principiul obligaţiei de finalizare a actiităţii psihologice
Ra(iune – Fn ser#iciu psihologic are o durată limitată în timp şi 0eneficiarul tre0uie să fie informat despre re"ultatele urmărite în final – %şteptările 0eneficiarului tre0uie să fie corecte şi realiste – Contractul cu 0eneficiarul tre0uie dus la 0un sf,rşit o0liga*ie legală C!ntet – Orice ser#iciu psihologic de e#aluare sau de altă natură – 9n măsura în care refu"ul P este fundamentat( #a diri5a 0eneficiarul spre alt coleg sau spre alte forme de asisten*ă de specialitate P!si+i*e a+ateri 12
– 9ncetarea ser#iciului înainte de termenul con#enit prin contract – 9ncetarea ser#iciului pune în pericol #ia*a sau starea de sănătate a 0eneficiarului – Ece#(ie6 0eneficiarul solicită acte care aduc atingere integrită*ii şi demnită*ii psihologului( prestigiului profesional( principiilor deontologice ale profesiei
Situaţii critice în practica psihologiei clinice $%&
E#aluarea psihologică necesită competen*e diferite de cele posedate de P în pre"ent E/istă un 0eneficiar direct şi unul contractual( care ar putea a#ea interese di#ergente – E/6 copii minori( persoane cu discernăm,nt redus( persoane din medii defa#ori"ate( e#aluări contractate cu anga5atori( e#aluări ordonate de instan*a de 5udecată E/istă posi0ilitatea utili"ării a#i"ului în #ederea discriminării 0eneficiarului – E/6 %nga5atorul poate utili"a a#i"ul pentru deci"ii discriminatorii
Situaţii critice în practica psihologiei clinice $'&
E/istă du0ii re"ona0ile asupra modului în care 0eneficiarul > 0eneficiarul contractual #a folosi a#i"ul o0*inerea de drepturi personale despre care P nu a fost informat( e#aluarea copiilor în situa*ii de di#or* – E/6 Fnul din so*i poate folosi a#i"ul pentru a o0*ine tutela supra minorului – E/6 %#i"ul psihologului poate fi utili"at în loc de e/perti"ă Beneficiarul contractual solicită o e#aluare indirectă – E/. Părintele solicită un a#i" pe 0a"a relatărilor sale( fără ca psihologul ă poată e#alua direct copilul 8itua*ii de urgen*ă – E/6 iminen*ă de sinucidere( agresiune – E/6 P este martor la un a0u" de orice fel asupra minorului
Situaţii critice în practica psihologiei clinice $&
!ificultă*i în o0*inerea consim*ăm,ntului scris – E/6 0eneficiarul nu poate> nu #rea să consimtă să fie e#aluat< nu ştie să scrie şi să citească 8e solicită opinii profesionale ce #or fi difu"ate în mass media – E/6 P este solicitat să @e#alue"e psihologicA o persoană care face o0iectul aten*iei pu0lice 8e solicită di#ulgarea secretului profesional în alte împre5urări dec,t cele prescrise de lege – E/6 cine#a apropiat solicită informa*ii despre un 0eneficiar – E/6 se solicită informa*ii despre un 0eneficiar cu care rela*ia s+a încheiat confiden*ialitatea nu este limitată în timp Beneficiarul are solicitări contrare con#ingerilor P sau Codului deontologic.
+ema 0 specte etice în practica consilierii psihologice !i a psihoterapiei Relaţia terapeutică 1 particularităţi
E/pectan*ele clientului legate de competen*ă ? puterea de a+l a5uta. – Pericol %6 e/pectan*ele nerealiste ale clientului – Pericol B6 ilu"ia psihologului că poate @face minuniA pentru client 1"
!e re*inut6 !eşi forma*i specific( psihoterapeu*ii P7 sunt oameni care au limitări umane6 – 8fera competen*elor P7 este ine#ita0il limitată. – P7 are #ulnera0ilită*i( slă0iciuni( pro0leme emo*ionale nere"ol#ate. O0liga*ia P7 de a fi conştient de aceste minusuri( de a g,ndi critic( de a+şi accepta limitările
Competenţe specifice pentru psihoterapie !i consiliere
Practica li0eră este reglementată legal şi prin reglementările organismelor profesionale de specialitate. – Cerin*e de formare ini*ială studii uni#ersitare de specialitate – Cerin*e de formare specifică master( şcoală terapeutică( formări punctuale( super#i"are specifică – 8tandarde profesionale impuse de Colegiul psihologilor Codurile etice inter"ic depăşirea limitelor de competen*ă în practica profesională. 8itua*ii speciale6 P7 este singurul specialist disponi0il lucrea"ă pentru o organi"a*ie sau este singurul practician într+o comunitate mică – 8olu*ii6 a urma formări specifice pentru a do0,ndi competen*ele necesare sau a trimite clientul spre un alt specialist.
Competenţa intelectuală
Cunoştin*e teoretice de 0a"ă Cunoştin*e specifice6 a0ordări clinice( strategii( tehnici adec#ate situa*iei clientului =eta+competen*e6 – Practician refle/i#6 Conştienti"area a ce ştie şi ce nu ştie Capacitatea de a reflecta asupra e/perien*elor şi trăirilor proprii Capacitatea de a capitali"a e/perien*ă – Capacitatea de a identifica propriile ne#oi de formare generală sau specifică şi de a le re"ol#a în mod proacti# 8incroni"area cu e#olu*ia domeniul prin studiu indi#idual( formare continuă
Consecinţe ale incompetenţei intelectuale
dentificarea greşită a pro0lemelor clientului. %legerea greşită a strategiei sau a tehnicilor de inter#en*ie. nter#en*ii dincolo de limitele propriei competen*e. 8tagnarea profesională. Compromisuri pri#ind calitatea ser#iciilor.
Competenţa emoţională
Capacitatea de a conştienti"a propriile limite emo*ionale prin acceptare de sine şi autosupra#eghere permanentă inclusă în capacitatea de a fi un practician refle/i#. Pregătirea pentru e/perien*e emo*ionale intense ale clientului sau ale P7 în decursul psihoterapiei. Conştienti"are in#ita0ilelor traume emo*ionale din istoria personală a P7 şi a impactului lor asupra competen*ei emo*ionale actuale. )eflec*ie critică asupra propriilor reac*ii emo*ionale nepotri#ite în situa*ii profesionale. 14
Consecinţe ale incompetenţei emoţionale
Comportamente inadec#ate în rela*ia cu clientul #e"i o listă la p. 2 în Pope Q MelasRue"( 2NN&. Lreşeli în psihoterapie !e"implicare în muncă Ftili"area unor mecanisme de apărare pentru a 0loca sentimentele de #ino#ă*ie sau an/ietatea Burnout 8upra+compensare – utili"area muncii ca supapă pentru pro0leme personale
Situaţii de decizie în practica psihoterapiei sau consilierii
9nceperea> terminarea unei rela*ii profesionale -ucrul cu copii şi cu tutori lor legali E#entualitatea> perspecti#a de"#oltării unor rela*ii multiple cu clientul E#entualitatea> perspecti#a de"#oltării unor rela*ii se/uale cu clientul E/isten*a unor particularită*i culturale sau religioase care afectea"ă rela*ia terapeutică %legerea strategiei de consiliere> terapeutice mplicarea unor ter*i în terapie familie etc. dentificarea limitelor competen*ei proprii şi trimiterea spre alt specialist
Pa!i în luarea unor decizii etice $%& Pope Q MasRue"( 2NN&( cap. dentificarea situa*iei dentificarea păr*ilor ce #or fi afectate de deci"ie !efinirea clientului %utoe#aluarea propriei competen*e în raport cu ca"ul dentificarea principiilor şi normelor etice de considerat în luarea deci"iei dentificarea unor pre#ederi legale care aplica în ca"ul respecti# Clarificarea aspectelor teoretice care ar putea fi utile în ca"
Pa!i în luarea unor decizii etice $'&
'. Clarificarea modului în care sentimentele( 0iasările sau interesele proprii pot afecta deci"ia . dentificarea efectelor culturale( religioase asupra situa*iei şi asupra identificării răspunsului etica la situa*ie 1N.E/istă e/per*i care ar putea fi consulta*i 11.Care sunt alternati#ele de ac*iune 12.Care sunt consecin*ele fiecărei linii de ac*iune 13.Considerarea perspecti#ei fiecărei păr*i implicate asupra situa*iei şi asupra consecin*elor deci"iei 14.-uarea deci"iei şi reflec*ie critică asupra ei 1.dentificarea responsa0ilită*ii indi#iduale profesionale implicate de deci"ie 1$.E#aluarea re"ultatelor deci"iei + reflec*ie critică asupra efectelor 1&.%sumarea responsa0ilită*ii personale pentru consecin*ele ac*iunii 1;
1'.E#aluarea consecin*elor pe care efectele deci"iei le au asupra unor situa*ii #iitoare
2ecturi suplimentare
Pope, K. S. & Vasquesz, M. J. T. (2007). Ethics in psychotherapy and counselling. A practical guide, 3rd. ed. San Francisco, !" Josse#$%ass. ap. 7 i '.
1<
