EPOCA STRĂVECHE
Prof. Juverdeanu Aurelia Melania
EPOCA STRĂVECHE Epoca străveche se împarte în două mari perioade: • Epoca pietrei • Epoca metalelor
EPOCA PIETREI • Denumirea epocii vine de la materialul principal din care oamenii îşi confecţionau uneltele: piatra. • Aceasta era prelucrată la început prin cioplire iar mai târziu prin şlefuire. • Perioadele epocii pietrei: • paleolitic; • mezolitic, • neolitic, • eneolitic.
PREISTORIA (2500000 – 4000 î Hr.) • Preistoria este prima epocă din istoria omenirii, care începe o dată cu antropogeneza şi se încheie în momentul apariţiei primelor forme de scriere. Ea coincide, în mare, cu prima parte din epoca pietrei, paleoliticul.
PREISTORIA (2.500.000 – 4.000 î Hr.) • •
• • •
Preistoria este epoca unor invenţii care au separat oamenii de animale: uneltele, focul, vorbirea. Atunci au apărut primele unelte, credinţele şi cele dintâi manifestări artistice. Apoi, oamenii au învăţat să cultive plante şi să crească animale, mai târziu să folosescă metalele. Şi-au construit locuinţe, au întemeiat aşezări tot mai mari şi mai puternice (devin sedentari). Au apărut primele forme de organizare socială, apoi de organizare politică.
Antropogeneza • Este procesul de formare a omului. • Există două mari teorii privind formarea omului: • Teoria religioasă, creationista: omul a fost creaţia lui Dumnezeu. • Teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin: omul s-a format în milioane de ani, prin evoluţie dintr-un strămoş comun cu
maimuţele antropoide: gorila, cimpanzeul, orangutanul şi gibonul.
Gibon
Orangutan
Gorila
Driopitecul (20.000.000–8.000.000 î.H.), maimuţă. o Strămoşul comun al maimuţelor mari şi al hominidelor. o Punctul din care a început evoluţia speciei umane.
Ramapitecul (20.000.000-7.000.000 î.H.), maimuţă. Semiarboricol.
Ocazional avea poziţie verticală. Spărgea oasele cu bolovani pentru a extrage măduva.
Proconsul(dryopithecus), posibilul strămos comun dintre om si maimute Descoperirea în 1948 în estul Africii a unui craniu de proconsul african/ dryopithecus africanus, vechi de peste 18 milioane de ani a atras atenţia asupra problemei strămoşului comun dintre om și maimute. Din punct de vedere structural, proconsulul pare să fie punctul de origine al familiei hominidelor.
Oamenii sunt caracterizati prin: a.limbaj propoziţional, organizat pe baza unor reguli; b. folosirea uneltelor pentru îmbrăcăminte, mâncare; c. cultură social determinată;
d. conştiinţa reflexivă: să cunoască ce unii cunosc, sentimente; e. implicarea etică: cunoaşterea sensului de rău şi bine; f. impulsurile estetice: cunoaşterea sensului frumosului; g. Dorinta de cunoastere a problemelor vizibile sau senzoriale, a rostului vieţii.
Australopitecul (6.000.0003.000.000 î.H.)- hominid Mers biped, nu complet vertical. Mai mult vegetarian (culegător).
Homo habilis (2.500.000-1.800.000 î.H.) • Făuritorul primelor unelte-arme cioplite. • Vânător si culegator. • Limbaj mai evoluat.
Ardi, cel mai vechi hominid descoperit în Etiopia in 1994 are o vechime de 4,4 milioane de ani Acest specimen, botezat de oamenii de ştiinţă Ardipithecus ramidus, prezintă caracteristici biologice nemaiîntâlnite înainte la alte fosile, el datează din prima etapă a evoluţiei umane. Ardi reprezintă cel mai vechi schelet cunoscut până în prezent din familia primatelor.
Lucy, primul hominid descoperit
Reconstituirea lui Lucy, după scheletul descoperit în 1974
"Lucy", fosila unui exemplar din specia numită Australopitec, datând din urmă cu 3,2 milioane de ani, a fost descoperită în 1974 în Etiopia, la o distanţă de 72 de kilometri de locul în care specialiştii au descoperit scheletul lui Ardi, 20 de ani mai târziu.
Homo sapiens (250.000-35.000 î.H.) Poziţie tot mai verticală.
Organizat în cete. Vânează cu suliţa. Aprinde focul. Homo erectus (1.800.000-300.000 î.H.) Creier mai mare. Cunoaşte focul. Foloseşte unelte mai diverse. Locuieşte în peşteri.
Ion de la Anina cea mai veche urmă a existenţei lui homo sapiens din Europa Maxilarul de homo sapiens botezat Ion, vechi de circa 40.000 de ani, a fost descoperit în anul 2002 de un grup de
speologi dinTimişoara într-o peşteră din Munţii Aninei. El reprezintă cel mai vechi rest de om modern din Europa.
De la 30.000 i. Hr. Omul de Cro-Magnon inlocuieste Omul de Neanderthal, evoluand in Homo Sapiens Sapiens.
Homo sapiens sapiens
Începând cu 10.000 î.H. Ateliere de cioplire a pietrei. Primele manifestări spirituale. Ornamentează uneltele. Picturi şi gravuri rupestre. Statuete reprezentând cultul fecundităţii.
OCUPAŢII • Primele ocupaţii au fost vânatul, pescuitul şi culesul plantelor.
OCUPAŢII
• În timp, omul învaţă să producă focul. Avantaje: încălzire, iluminare, prepararea hranei, apărare.
OCUPAŢII • Prin experienţa acumulată, omul preistoric începe să practice agricultura, creşterea animalelor şi …
OCUPAŢII • …unele meşteşuguri casnice: torsul, ţesutul şi olăritul.
LOCUINŢE • La începutul preistoriei omul locuieşte în peşteri, pe terase înalte ale râurilor.
LOCUINŢE • Treptat, omul îşi construieşte propriile locuinţe: bordeie, colibe, locuinţe lacustre.
Evoluţia locuinţelor
Grotă, colibă şi locuinţă neolitică
Ceata, ginta, tribul
Viaţa şi primejdiile din acele timpuri i-au silit pe oameni să trăiască în grupuri, să muncească şi să se apere împreună Vânătoarea, culesul, pescuitul, agricultura, păstoritul - toate cer cooperarea dintre oameni La început au existat cetele de vânătoare, apoi ginţile şi triburile Armele, uneltele, prăzile, recolta aparţineau tuturor şi se împărţeau în mod egal Spre sfârşitul epocii apar uniunile de triburi şi statele
Definirea grupurilor
Ceata de vânătoare = grup de oameni primitivi reuniţi din nevoia de a obţine hrana (vânatul) Ginta = grup de oameni reuniţi pe baza legăturilor de rudenie dintre ei. Cuprinde pe toţi membrii unei familii care au un strămoş comun. Tribul = cuprinde mai multe ginţi reunite pe un anumit teritoriu Uniunile de triburi = alianţe tribale realizate în timpul conflictelor pentru hrană sau pentru apărare
Totem
Apariţia manifestărilor artistice şi a credinţelor religioase
Pictură rupestră
VIAŢA SPIRITUALĂ • Apariţia vieţii spirituale este condiţionată de dezvoltarea inteligenţei. De existenţa inteligenţei şi a traiului în colectiv este legată apariţia vorbirii. • Viaţa spirituală propriu-zisă constă în credinţele oamenilor primitivi în duhuri binevoitoare sau răuvoitoare. Atragerea bunăvoinţei acestor duhuri se făcea prin ritualuri magice. Asemenea practici magice, ilustrate prin picturile rupestre (pe pereţii peşterilor), se realizau înainte de plecarea la vânătoare.
Preocupări artistice Gânditorul de la Hamangia, Cernavodă
"Zeiţa" de la Vidra
Ceramică de Cucuteni
VIAŢA SPIRITUALĂ • Când agricultura şi păstoritul devin ocupaţii dominante, se impun credinţele în zeităţi ale pământului, ale naturii : cultul fertilităţii şi al fecundităţii.
Cultura megalitică • Megalit = nume dat unor monumente funerare sau religioase construite în epoca neolitică şi la începutul epocii bronzului, din blocuri de piatră brută sau sumar cioplite • Cromleh = monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, alcătuit din mai multe pietre verticale dispuse în cerc, la distanţe egale, în jurul unei pietre mari • Dolmen = monument funerar megalitic, format dintr-o lespede mare de piatră aşezată orizontal pe altele dispuse vertical • Menhir = monument megalitic de la sfârşitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc înalt de piatră necioplită, aşezat vertical, izolat sau în grup
Cultura megalitică Dolmen - Irlanda
Stonehenge – Marea Britanie (cromleh)
Insula Paştelui Menhire - Suedia
Transformările modului de viaţă
Evoluţia uneltelor: piatră cioplită→piatră şlefuită şi perforată→aramă→bronz→fier Evoluţia locuinţei: păduri, scorburi,peşteri, grote→ colibe, locuinţe lacustre→aşezări permanente Evoluţia modului de obţinere a hranei: cules, vânătoare→agricultură, păstorit Evoluţia modului de organizare socială: ceată→ gintă→trib→uniuni de triburi→stat Evoluţia vorbirii, apariţia credinţelor religioase şi a manifestărilor artistice, au loc concomitent.
Concluzii • Primii hominizi au populat pământul cu peste două milioane de ani în urmă. • Înfruntând pericole în fiecare zi, oamenii au reuşit să supravieţuiască şi s-au răspândit pe tot globul.Cauzele acestei reuşite au fost cooperarea, inteligenţa, focul şi uneltele. • Omul primitiv încearcă să cunoască şi să explice lumea în care trăieşte, acumulează şi transmite cunoştinţe prin practicarea meşteşugurilor şi observarea atentă a naturii, crează tradiţii, dă o formă vizibilă ideilor sale prin artă.
EPOCA METALELOR • Materialul din care se confecţionau uneltele, armele era metalul, ca urmare a descoperirii tehnicii de prelucrare a acestuia. • Primele metale folosite au fost arama, argintul aurul, din eneolitic.
EPOCA METALELOR-PERIODIZARE • • • • •
PERIOADA DE TRECERE LA EPOCA BRONZULUI EPOCA BRONZULUI EPOCA FIERULUI: PRIMA VARSTA A FIERULUI=HALLSTADT A DOUA VARSTA A FIERULUI=LA TENE
PERIOADA DE TRECERE LA EPOCA BRONZULUI • In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700 – 2000 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului european, prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai “civilizatiei kurganelor”(tumuluilor). • Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni.
• Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi cu: – ceramica grosolana, decorata cu motive incizate; – morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru • Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii. • Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indoeuropeana.
EPOCA BRONZULUI • In epoca bronzului (2000 – 1200 i. Hr.), din populatia indo-europeana raspandita in Europa, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii, celtii/galii, italicii, germanicii.
NOI OCUPAŢII • Meşteşugurile se dezvoltă ca ocupaţii de sine stătătoare
NOI OCUPAŢII • Comerţul a avut la început forma trocului, apoi s-a realizat cu ajutorul monedei.
NOI OCUPAŢII • Transporturile se desfăşurau fie pe uscat cu ajutorul tracţiunii animale, fie pe apă cu ajutorul bărcilor.
ORGANIZAREA SOCIALĂ • Ca urmare a creşterii populaţiei, triburile devin mai numeroase. Dezvoltarea economică a dus la accentuarea diferenţierilor de avere. • Apare proprietatea privată (personală) asupra pământului şi a celorlalte bunuri, ceea ce determină treptat apariţia claselor sociale: • aristrocratia militara si sacerdotala; • producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)
ORGANIZAREA SOCIALĂ • Relaţiile dintre triburi erau uneori paşnice, alteori războinice. • Din cauza războaielor, triburile cu interese comune se unesc, formând uniuni de triburi. Alegerea unei căpetenii militare şi politice indică tendinţele de organizare statală.
VIAŢA SPIRITUALĂ • În epoca metalelor, vechile zeităţi aparţinând cultului fertilităţii şi fecundităţii sunt înlocuite cu zeităţile solare.
VIAŢA SPIRITUALĂ • În plan cultural, pe lângă manifestările artistico-religioase (picturi, sculpturi) apar primele forme de scriere.
Statul = teritoriul şi populaţia asupra cărora îşi exercită autoritatea această organizaţie.
A apărut în condiţiile:
-
Dezvoltării meşteşugurilor (surplus de produse).
-
Apariţiei proprietăţii private (din prăzi de război).
-
Împărţirii societăţii în grupuri mari, deosebite ca rang şi avuţie (războinicii, preoţii, aristocraţia, poporul de rând ţăranii, meşteşugarii, negustorii - sclavii.
Statul organizează şi apără teritoriul împotriva atacurilor din afară, asigură supunerea oamenilor de rând şi a sclavilor, judecă pricinile de tot felul.
SFÂRŞITUL PREISTORIEI
• O dată cu apariţia statului, respectiv a scrierii, epoca străveche se încheie. • La unele popoare are loc din epoca bronzului, la altele, mai tarziu, in epoca fierului.
