Epoca luminilor

Clubul de Istorie Muatinii

EPOCA LUMINILOR DEFINIIE I ÎNCADRARE ÎN TIMP y

y

y

y

y

Iluminismul (Enlightenment, Aufklärung, Siècle des Lumières) reprezint un curent ideologic i cultural dominat de raionalism i umanitarism specific continentului european de la jumtatea secolului al XVII-lea pân la începutul secolului al XIX-lea. Iluminismul apare in Franta,in sec 18,ca o reactie la nedreptatile si inegalitatile din timpul Vechiului Regim,cel absolutist.Acesta reprezenta modul de gandirle al burgheziei,clasa sociala activa,in plina afirmare.Bazele filosofice au fost puse de ctre Rene Descartes, gândirea politic a fost fundamentat de ctre Thomas Hobbes i John Locke. Termenul de Iluminism este introdus la jumtatea sec. al XVIII-lea cu referire la filosofia francez. El a devenit comun odat cu eseul publicat de Immanuel Kant în 1784 intitulat "Ce "Ce este Iluminismul? Iluminismul? Conform acestuia, iluminismul reprezint un set de valori care contrasteaz cu instituiile tradiionale, obiceiurile i morala epocii anterioare. Motto-ul Iluminismului: Sapere aude! "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" (Kant) disputa asupra începuturilor Iluminismului este departe de a fi rezolvat istoriografic. Punctele în discuie sunt: apariia Discur s des pre metod a lui Descartes în 1637; apariia volumului lui Isaac Newton, Pr inci inci pi a Mathemat ic ica (1687) ; ; revoluia glorioas din Anglia (1688); revoluia francez (1789); rzboaiele napoleoniene (1804-1815). (1804-1815). a evoluat paralel în Germania, Frana, Anglia, Olanda, Italia, Spania, Portugalia, coloniile americane. principiile iluministe se regsesc în Declaraia Declaraia de Independen Independen (4 iulie 1776) a coloniilor americane i în Declaraia Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului ceteanului (26 august 1789), precum i în Constituia polono-lituanian (3 mai 1791). CARACTERISTICILE ILUMINISMULU ILUMINISMULUII

y y

y y

y

y

raionalismul contrapus concepiilor religioase i absolutismului; tolerana religioas. religioas. Descoperirile geografice au permis europenilor cunoaterea unor noi culturi, pgâne care necesitau o nou abordare religioas, tolerant; opus Barocului, Iluminismul pune accent pe prezent în detrimentul vieii de dup moarte; ascensiunea burgheziei a produs o mutaie la nivelul mentalului colectiv intelectul fiind considerat decisiv pentru evoluia umanitii. În literatur noiunile de libertate i autonomie nu mai sunt sobrdonate clerului sau aristocraiei. se fac simite numeroase transform transformri ri:: libertate în loc de absolutism; cunotine tiinifice în loc de prejudeci; tolerana în locul dogmatismului. Se pornete de la premisa ca omul este bun de la natur numai ca acest lucru trebuie s i se arate. interesul pentru tiin i lumea înconjurtoare îl plaseaz pe Om deasupra Naturii.

IMPACTUL ILUMINISMULUI Conform istoricului Peter Gray, Gray, Iluminismul a rupt cercul sacru prin care dogma a subordonat gândirea raional. El a reprezentat sursa ideilor critice precum libertatea sau democraia ca valori primare ale unei societi. Acestea vor sta la baza dezvoltrii mecanismelor de pia i a capitalismului, a metodei tiinifice în cercetare, a toleranei religioase i a organizrii statale pe baze democratice. Din acest punct de vedere, tendina filosofilor de a aplica principii raionale în orice probleme este considerat foarte important.


y

y

y

y

y

în eseul su "Ce este Iluminismul?" (1784) Immanuel Kant descrie Iluminismul ca fiind libertatea de a utiliza propria inteligen. Epoca luminilor este marcat de rigoare tiinific i întrebri legate de intolerana religioas. o serie de curente specifice secolului al XIX-lea  liberalismul, neoclasicismul - îi au rdcinile intelectuale în Iluminism. se dezvolt instituii culturale precum Royal Society of London (1660, Anglia) sau Academia de ctiine (Frana, 1666). ideile iluministe se rspândesc odat cu multiplicarea surselor de informare: cri, pamflete, ziare, reviste - media of the transmission of ideas and attitudes. Dup 1750 se vorbete de o aa-numit reading revolution (Rolf Engelsing) oamenii începând s citeasc extensiv datorit progresului tiparului, preului accesibil al mijloacelor media etc. Printre cele mai populare titluri ale timpului se numr Encyclopédie (Diderot) i Système social ( DHolbach). Progresele tiinifice sunt incluse în lucrrile lui René-Antoine Ferchault de Réaumurs Histoi re naturelle des insectes sau Jacques Gautier dAgotys La Myologi e complète, ou descr pt i io n de tous les muscles du corps humain (1746). Istoria natural putea fi, îns, interpretat politic: François-Alexandre Aubert de La Chesnaye des Boiss Dict io nnai re de la Noblesse (1770). Dup 1680 apar numeroase publicaii literare i tiinifice. Acestea au marcat gândirea european mai mult decât oricare alt inovaie (Jonathan Israel). În 1665 aprea la Paris primul Journal des Scavants. Franceza i latina dominau presa de specialitate. Treptat, francez a devenit l ingua franca a cercurilor luminate.

Dezbaterile iluministe aveau loc în diverse locaii: coffeehouses (prima cafenea cu numele Angel a fost deschis de ctre un antreprenor evreu în Oxford, în 1650); Debating Societies (din 1780 în Londra); loji masonice (prima loj oficial înfiinat la Rotterdam, 1721; în 1789 existau în Frana apr. 100.000 de francmasoni dup aprecierea lui Daniel Roche).

PERSPECTIV ISTORIOGRAFIC y

y

y

y

y

y

y

y

Jean le Rond d'Alembert (17171783), matematician i fizician francez, unul din editorii E ncy clopéd ie . Balthasar Bekker (16341698), olandez, De Phi losophi a Cartesi ana (1668), separ teologia de filosofie. Natura nu mai poate fi explicat prin intermediul Bibliei. George Berkeley, filosof i matematician irlandez, autorul teoriei idealismului subiectiv G.L. Buffon (17071788), francez, L' Histoi re Naturelle introduce conceptul de selecie natural i realizeaz similitudinile dintre oameni i maimue. Dimitrie Cantemir (16731723), filosof, istoric, compozitor, lingvist, etnograf, geograf, membru al Academiei regale din Berlin. Opere: Istoria creterii i descreterii Imperiului Otoman i Descriptio Moldavie. José Celestino Mutis (17551808), matematician i botanist spaniol, autorul primei expediii botanice în America de Sud. Denis Diderot (17131784), fondatorul E ncy clopéd ie , emite teorii legate de liberul arbitru. Benjamin Franklin (17061790), politician, savant, filosof, deist pragmatic. Preocupat de naionalism, gândire economic, independena coloniilor americane.


y

Joseph-Alexandre-Victor Hupay de Fuveau,(17461818), scriitor i filosof care folosete pentru prima dat termenul comunism în sens doctrinar.

y

Edward Gibbon (17371794), istoric britanic, autorul Declinul i cderea Imperiului Roman.

y

Johann Wolfgang von Goethe, unul din iniiatorii curentului Sturm und Drang .

y

y

y

y

y

y

y

y

y

y

y

Thomas Hobbes (15881679), filosof englez, autorul lucrrii Leviathan, un text de referin pentru filosofia politic. Baronul d'Holbach (17231789), enciclopedist, ateu. Critic religia în Sistemul naturii. Thomas Jefferson (17431826), om politic, filosof, deist. Autorul United States Declaration of Independence (1776) i al interpretrii textului United States Constitution (1787). Immanuel Kant (17241804), filozof i fizician german. Fundamenteaz filosofia critic, propune o teorie material pentru originea sistemului solar, definete Iluminismul. John Locke (16321704), filosof britanic, empirist. Interpreteaz relaia dintre stat i individ, bazele contractuale ale statului i supremaia legii. Montesquieu (16891755), gânditor politic francez, autorul teoriei separrii puterilor în stat. Thomas Paine (17371809), pamfletar, deist, autorul lucrrii Common Sense în care critic dominaia britanic asupra coloniilor americane. The Age of Reason reprezint una din criticile cele mai convingtoare ale Bibliei din toate timpurile. În "The Rights of Man, Paine apr Revoluia francez i pledeaz pentru liberalism. Jean-Jacques Rousseau (17121778), filosof politic elveian. Autorul lucrrii Du Contrat Social. Adam Smith (17231790), economist i filosof scoian. În The Wealth of Nations definete bunstarea unei naiuni ca fiind valoarea adaugat a produse manufacturate generate de capitalul investit i de munca efectuat. Este considerat printele teoriei economice laissez-faire. François-Marie Arouet (Voltaire) (16941778), iluminist francez, eseist, deist, filosof. În Dictionnaire Philosophique, condamn religia ca instituie. Cel mai cunoscut militant antireligios al iluminismului, avocatul libertii intelectuale. Adam Weishaupt (17481830), german, fondatorul Ordinului Iluminailor.

ILUMINISMUL I LITERATURA Genuri i spe ii literare: liri , epi (povestire, nuvel, roman), dramati (tragedie, omedie): Pierre Beaumar hais - Brbi erul d in Sev il i a (1775)  Daniel Defoe - Robinson Crusoe (1719);  Henry Fielding - T om Jones (1749);  Carlo Goldoni  Gondol ie rul (1753);  Louis de Montesquieu  Scr isor i Per sane (1721);  Jean-Jacques Rousseau  Noua E loiz (1761);  Jonathan Swift  Cltor ii le lui Gull iv er (1726);  François Voltaire - Cand id (1759). 


ILUMINISMUL ROMÂNESC Iluminismul românesc se identific în mare msur cu coala Ardelean în: literatur, istorie, filosofie, filologie. În Transilvania iluminismul s-a concentrat în jurul ideii originii strvechi a românilor i a obinerii de drepturi politice pentru români.  în afara arcului carpatic se înfiineaz instituii de cultur precum Academiile domneti în ara Româneasc (1678-1688) i Moldova (1707).  tiparul contribuie la rspândirea ideilor iluministe: între 1700 i 1800, s-au tiprit de ctre români 799 de cri dintre care 617 în românete, iar 182 în grecete, latinete, slav, etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit, în dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de cltorie rspândete idei iluministe i Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care în Î nsemnare a cltor ie i mele, surprinde contrastele dintre civilizaia rilor vizitate i realitile triste din patria sa. Cea mai reprezentativ oper realizat în spirit iluminist este epopeea eroicomic  ig ani ada de I.BudaiDeleanu. În ara Româneasc i în Moldova, Chesarie Râmniceanul i Leon Gheuca rspândiser idei iluministe datorate lecturilor din raionalitii francezi i, în special, din E ncicloped ia lui Diderot. 

ABSOLUTISMUL LUMINAT Absolutismul luminat reprezint o form a absolutismului monarhic din afara granielor Franei (în special Prusia i Austria) în secolul al XVIII-lea.Idieile iluministe au atras unii monarhi din Europa,care au initiat o serie de reforme de influenta iluminista,aplicate insa astfel incat sa nu afecteze puterea absoluta pe care acestia o detineau.Astfel,burghezia a fost folosita pentru eficientizarea activitatii,dar au fost pastrate privilegiile nobilimii si puterea politica a acestei clase. In cadril absolutismului iluminat,insa,suveranul nu mai este perceput ca un monarh care conduce din voina divinitii, ci ca cel mai înalt reprezentant al unei ierarhii statale al crei obligaie fundamental este realizarea binelui comun,ca un ''parinte'' al poporului. Friederich al II-lea al prusie se autointituleaz primul servitor al Statului.

Reformele monarhilor prusaci i austrieci vizau: y y

y y y y y y

supremaia legii pentru toi supuii; renunarea la preceptul Cuius regio, eius religio i acceptarea altor confesiuni, religii (ex. emanciparea evreilor) toleran fa de opiniile critice la adresa regimului; renunarea la pedepse corporale arbitrare; destinderea servituii personale; renunarea la procesele contra ereticilor, vrjitorilor s.a.; crearea unui aparat funcionresc ; introducerea învmântului obligatoriu (Prusia, 1717/1763; Austria, 1774).

Cu toate progresele înregistrate, absolutismul luminat nu a permis implicarea în deciziile politice a supuilor, astfel încât hotrârile suveranului nu au putut fi contestate.

Resurse web: http://www.answers.com http://de.wikipedia.org http://www.site-magister.com


Epoca luminilor

Recommend Documents