UNIVER UNIVERSIT SITATE ATEA A „O „OVID VIDIUS IUS”” CONSTAN CONSTANȚA FACULTAT FACULTATEA EA DE ISTORIE ISTORIE ȘI ȘTIINȚE POLITICE POLITICE CURSUL CURSUL „INTRODUC „INTRODUCERE ERE ÎN ȘTIINȚA POLITICĂ” POLITICĂ” AN UNIV UNIVERS ERSITA ITAR R 2008-2 2008-2009 009//ȘTIIN TIINȚE POLITI POLITICE CE AN I/SEME I/SEMESTR STRUL UL I
TEMA NR. 9 Cursul nr. 13 CULTURA POLITICĂ PLAN TEMATIC 1. CONCEPTU CONCEPTUL L DE CULTURĂ CULTURĂ POLITICĂ POLITICĂ:: a) DEFINIȚII ALE CULTURII CULTURII POLITICE POLITICE;; b) DIMENSIUNILE/ATITUDINILE COGNITIVĂ, AFECTIVĂ ȘI EVALUATIVĂ ALE CULTURII POLITICE; 2. TIPOLOGIA CULTURILOR POLITICE; 3. VALORI ȘI NORME POLITICE 4. FUNC FUNCȚIILE IILE CULTUR CULTURII II POLIT POLITICE ICE;; 5. SOCIALIZAR SOCIALIZAREA EA CULTURII CULTURII POLITICE POLITICE ȘI ACULTURA ACULTURAȚIA POLITICĂ POLITICĂ 6. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE 1. CONCEPTUL DE CULTURĂ POLITICĂ Termenul de „cultură politică” a fost folosit pentru prima oară, în 1956, de către politologul nord-american Gabriel Almond, în lucrarea Comparative Political System. Defini Definiții ale culturi culturiii politi politice ce. Există Există o multit multitudi udine ne de defini definiții ale culturi culturiii politi politice ce.. Una dintre cele mai relevante este cea dată de Gabriel Almond (Gabriel Almond, G. Binghman Powell cultura ra polit politic ică ă repre reprezin zintă tă reț eaua eaua jr., Analyse comparée des sistemes politiques, 19 1972 72): ): cultu orientărilor, atitudinilor, valorilor, convingerilor prin care individul se raportează la sistemul politic.
Cultura politică reprezintă dimensiunea psihologică, subiectivă a sistemului politic. Cultura politică a unei națiuni derivă din modul ăn care se reflectă sistemul politic în gândirea, în cunoaașterea membrilor cuno membrilor societ societăății, din experien experiențele pe care indiv indivizii izii le au au cu privire privire la la viața politică, politică, din modalită modalitățile în care care ei o apreciază, din pasiunile pasiunile și afectele lor politice. Creatorii termenului termenului de cultură politică se referă explicit la faptul că aceasta este manifestarea în formă agregată a dimensiunilor psihologice și subiective subiective ale politicului. politicului. Dimensiuni Dimensiunile/at le/atitudin itudinile ile cognitivă, cognitivă, afectivă și evaluativ evaluativăă ale culturii politice politice. Cultura politică presupune dimensiuni cognitive, cognitive, afective și evaluative: dimensiunea cognitivă cognitivă se refer a) dimensiunea referăă la cuno cunoștin tințele ele asup asupra ra siste sistemu mulu luii po poli liti ticc și fapt faptel elor or politice; b) dimensiunea afectivă include include sentimen sentimentele tele de ata atașament, ament, de angajare angajare sau sau de refuz refuz fa ță de instituțiile și evenimentele politice, deci partea emoțională a atitudinilor politice; dimensiunea evaluativă evaluativă se referă la judecățile de valoare, c) dimensiunea valoare, la opiniile opiniile exprimate exprimate asupra asupra sistemului politic și fenomenelor politice. Între aceste aceste dimensiun dimensiunii există există interdepende interdependenn țe. Pentru a avea loc o evaluare evaluare a sistemul sistemului ui politic, sunt necesare cunoștințe asupra lui. Cuno știn țele despre sistemul politic modelează și, la 1
rândul lor, sunt modelate modelate de sentimentele nutrite față de acesta. Dimensiunile Dimensiunile cognitivă cognitivă și afectivă afectivă suntt influe sun influennțate de atitud atitudine ineaa evalua evaluativ tivă. ă. Dimen Dimensiu siunea nea cogni cognitiv tivăă este este import important antăă deo deoare arece ce furnizează materia primă a judecă judecăților de valoare și sentimentelor sentimentelor politice. De regulă, regulă, capacitatea capacitatea de a apre apreci ciaa și jude judeca ca siste sistemu mull po poli liti ticc pres presup upun unee o cuno cunoaa ștere tere mai mult mult sau sau mai mai pu țin întin întinsă să a aces acestu tuia ia.. Totu Totuși, eval evaluă uări ri și afec afecte te po pott fi expr exprim imat atee chia chiarr într într-u -unn cont contex extt în care cunoa cunoaștere tereaa sistemului politic este foarte foarte slabă slabă și difuză. difuză. 2. TIPOLOGIA CULTURILOR POLITICE Din combinarea celor trei dimensiuni/atitudini de mai sus rezultă trei tipuri de culturi parohială); b) cultura politică politică de supunere (de politice: a) cultura politică provincială (locală sau parohială subordonare); c) cultura politică de participare: a) cultura politică provincială (locală sau parohială) este este carac caracter terist istică ică uno unorr societ societăăți în care nu se poate poate vorbi, vorbi, în sens propriu, propriu, de o cultură cultură politică politică na țională, ională, nu există există o con știentizare tientizare a politicii naționale și nici interes pentru sistemul politic. Are loc o simplă juxtapunere de culturi politice locale ale satului, etniei, regiunii. Cunoștințele, sentimentele, judecățile de valoare sunt orientate spre spre aceste aceste entită entități locale; b) cultura politică de supunere (de subordonare) este o cultură cultură la nivel național. ional. În cadrul soci societ etăății resp respec ecti tive ve,, oame oameni niii sunt sunt con con știen tienți de exis existe tenn ța sist sistem emul ului ui po poli liti tic, c, dar dar rămâ rămânn pasi pasivi vi,, deoarece ei nu cred că au vreun vreun rol de jucat, că pot sau ar trebui să influen țeze deciziile; c) cultura politică de participare este este cea în care care cetățenii enii cred că pot influe influenn ța mersul mersul sistemului politic prin diversele mijloace de care dispun. Cultuirle politice orientate spre participare sunt rezultatu rezultatull gradului gradului înalt de organiza organizare re și educa educație din din țările respectiv respectivee și reflect reflectăă experie experienn țele lor politico-istorice respective. Cele trei tipuri de cultură politică nu se găsesc în formă pură. Din combinarea lor apar alte trei tipuri de cultură politică: parohială - de supunere; de supunere - participativă; parohială participativă. Cultura politică a unei țări poate fi o mixtură a celor trei tipuri de culturi politice abstracte abstracte,, aflate în propor proporții variabile, variabile, în func funcție de natura natura regimulu regimuluii politic politic și de gradul gradul de cultură cultură generală generală al membrilor membrilor societă societății. 3. VALORI ȘI NORME POLITICE politică este o relaț ie Valoarea politică. Componentă importantă a culturii politice, valoarea politică socială în care se exprimă preț uirea acordată unor fapte sociale (politice) în virtutea cores corespon ponden denț ei însu însuș iril irilor or lor cu trebu trebuin inț ele ele sociale sociale ale ale unei comu comuni nită tăț i umane umane ș i cu idealur idealuril ilee acesteia. Ea reprez elemente ale realită realităț ii social-politice social-politice, reprezintă intă o corela corelație a realulu realuluii și idealulu idealului.i. Ca elemente valorile valorile sunt compone componente nte ale contextu contextului lui situațional ional al ac țiunii politice. politice. Ca idealuri, ele joacă rolul de etalon etalon,, de cadru cadru de realizare realizare a activită activității politice, politice, al al conținutului inutului și sensulu sensuluii activită activită ții politice, politice, orientând orientând activitat activitatea ea și comportame comportamentul ntul politic politic al grupurilor grupurilor sociale sociale și indivizilor. indivizilor. Interioriz Interiorizate, ate,
trăite, valorile se transformă în orientări valorice prin care individul se raportează la multitudinea aspectelor politicului politicului și la propria propria sa activitate, valorizându-le. valorizându-le. Norma politică. Normele politice asigură cadrul general de reglementare a relaț iilor politice dintre grupurile gr upurile sociale, dintre institu in stituț iile politice, dintre indivizi. Ele au rolul de a asigura orientează atitudinile atitudinile individuale individuale elemente elementele le funcționale ionale ale sistemul sistemului ui politic. politic. În acela același timp, ele orientează politice, orientează orientează comportamentul comportamentul politic politic. Convertind necesitatea și de grup faț ă de evenimentele politice, în pres prescr crip ipții, ii, îndr îndrep epta tare re,, regu reguli li,, prin princi cipi pii, i, mode modele le,, no norm rmel elee po poli liti tice ce asig asigur urăă cond condii ții pent pentru ru desfă desfășurarea urarea fireas firească că a ac acțiunii politice. politice. 4. FUNC FUNCȚIILE IILE CULTU CULTURII RII POLI POLITIC TICE E comunicaț ională ională, axiologică și Rolul Rolul cultur culturii ii politi politice ce se realiz realizeaz eazăă prin prin func funcțiile iile sale: sale: comunica normativă.
2
Func Funcția comu comuni nica caționa ională lă. Prin funcția comunicaț ională, cultura politică transmite actor actoril ilor or social socialii inform informa aț ii cu privi privire re la siste sistemul mul politi politic, c, valor valorii ș i norme norme polit politic ice, e, crite criterii rii de apreci aprecier eree a acț iunil iunilor or . Ac Acea east stăă func funcție cont contri ribu buie ie la cuno cunoaa ștere tereaa legă legătu turil rilor or comp comple lexe xe dint dintre re condu conducă cător torii și condu conduși, dintr dintree putere putere și indivi indivizi, zi, dint dintre re stat stat și societ societate ate,, a criteri criteriilo ilorr prin care care societ societate ateaa aprec apreciaz iazăă politi politica ca statul statului, ui, solida solidariz rizând ându-s u-see sau împotr împotrivi ivindu ndu-se -se fa ță de direc direc țiile iile acțiunilor iunilor politic politice. e. Într-un sistem politic democratic, democratic, comunicația politică se realizează în ambele ambele sensuri, de la gu guve vern rnan anți la guver guverna nați și inve invers rs.. Prin Prin comun comunic icaa ție politi politică că,, gu guve vern rnan anții info inform rmea ează ză asupr asupraa deciziilo deciziilor, r, dau sugestii sugestii sau oriente orientează ază anumite anumite acțiuni. La rândul rândul lor, guverna guverna ții î și exprimă exprimă opiniile opiniile asupr asupraa legitim legitimită ității sau ilegit ilegitimit imităății autorit autorităății guverna guvernannților, ilor, își manifes manifestă tă emoțiile, iile, stările stările afect afective ive,, își modifică modifică pozi poziția în raport raport cu ierarh ierarhia ia grupului grupului social social.. Func Funcția ax axio iolo logi gică că. Prin funcț ia axiologică, se realizează aprecierea, valorizarea fenomenelor politice. Rezult Rezultate atele le acțiunilo iunilorr politi politice ce sunt sunt materi material al de const construc rucție pen pentru tru cultura cultura politică. Dobândind semnifica ții corespunzătoare corespunzătoare din punct de vedere politic, acestea se constituie în anumite sisteme sisteme de valori, contureaz contureazăă pentru pentru fiecare actor social limitele limitele realită realită ții lui politice, politice, penetrează în funcționarea instutuțiilor politice și în activitatea claselor, grupurilor, indivizilor. Aceste Aceste semnifica semnificații ale culturii politice politice influențează practica practica politică. politică. Cultura politic politică ă este cea care creează creează normele, normele, regulil regulilee sociale sociale Func Funcția norm normat ativ ivăă. Cultura generale funcț ie de care membrii societăț ii cad de acord/convin asupra valorilor, credinț elor ș i deprinderilor deprinderilor de viaț ă existente existente. Chiar dacă unii membri ai colectivită colectivității resping o parte a normelor și valorilor valorilor generale generale,, este necesară necesară acceptarea acceptarea de către to ți a unui număr număr suficient de mare de de astfel astfel de elemente elemente indispensab indispensabile ile pentru menținerea inerea societă ții. Individul Individul se integreaz integreazăă atât în lumea tradi tradițiilor iilor politi politice ce,, cât și în cea cea a depend dependen ențelor elor sociale sociale actu actuale ale și a raport raporturi urilor lor din din sfera sfera vie vie ții
politice. Uneori, normele comportă mai multe alternative, mai multe alegeri posibile, oferă un evantai evantai de modele de comporta comportament ment politic politic pentru aceea aceea și situa ție. Toate culturile culturile politice politice admit, admit, într-o măsură mai mare sau mai mică, un anumit grad de deviere, de la norme, un comportament politic cu pu ține variante. Culturile politice pluraliste admit chiar o anumită contesta ție a valorilor politice generale. generale. 5. SOCIALIZAR SOCIALIZAREA EA CULTURII CULTURII POLITICE POLITICE ȘI ACULTURA ACULTURAȚIA POLITICĂ POLITICĂ Conceptel Conceptelee de socializ socializare are și acultura aculturație politic politicăă . Politol Politologii ogii sunt preocupa preocupați și de procesul procesul prin care indivizii și grupurile sociale preiau selectiv și asimilează cultura politică, acceptă și interioriz interiorizează ează normele normele și valorile valorile politice, politice, rolurile și modelele modelele de comportame comportament nt politic. politic. Maurice Duverger a propus propus termenele de „socializare „socializare a copiilor” copiilor” și de „aculturație a adul ților”. Socializarea politică a copiilor este procesul prin care se întipăresc în mintea acestora cuno cunoștințe, valor valori, i, norme, norme, atitudin atitudini, i, con convin vinger gerii cu privir priviree la sistem sistemul ul politi politic, c, putere putere,, autori autoritat tate, e, legitimitate politică. Socializarea Socializarea politică a copiilor este foarte importantă, deoarece deoarece atitudinile și modele modelele le de compor comportam tamen entt dob dobând ândite ite în colil colilări ăriee persis persistă tă și se manifes manifestă tă și la vârsta vârsta adultă. adultă. Socializarea poate fi: a) deschisă, când ia forma unei transmisii manifeste evidente, a unei comunicări deschise a informațiilor, valorilor, sentimentelor sentimentelor cu privire la faptele politice; b) latentă sau indirectă, când când con constă stă în transm transmite iterea rea uno unorr atitud atitudini ini non nonpol politi itice ce,, care care afecteaz afecteazăă opiniile cu privire la roluri și fapte asemănătoare asemănătoare în sistemul sistemul politic. politic. Aceste atitudini atitudini nonpolitice dobândite vor avea un impact puternic asupra sferei politice. David Easton a construit un model teoretic al socializării politice a copilului, socializare care s-ar s-ar real realiz izaa în patr patruu timp timpi/ i/fa faze ze:: 1. politizarea (sensibil (sensibilizare izareaa asupra asupra domeniulu domeniuluii politic); politic); 2. personalizarea (luarea (luarea contactului contactului cu sistemul sistemul politic prin intermediul intermediul unor figuri de autorită autorități); 3. idealizarea (emiterea (emiterea de judecă judecăți de valoare, valoare, autoritat autoritatea ea personalizat personalizatăă fiind percepută percepută ca bună sau instituț ionaliz ionalizarea area (trecerea de la rea, rea, ceea ceea ce deter determin minăă dragos dragostea tea sau ura fa ță de acesta) acesta);; 4. institu perceperea anumitor figuri izolate ale autorităților politice la perceperea ansamblului autorităților constituite în sistem). 3
Aculturația adulț ilor . Ac Acul ultu tura rația adul adulților ilor este este un proc proces es dinam dinamic ic de deso desoci cial aliz izare are și resociali resocializare zare,, de renunțare la vechile vechile norme, norme, valori valori și roluri roluri politice politice și însu însușire a altora altora noi, cât și un un proces de menținere a schemei de legitimitate existentă, a codurilor opera ționale, a atitudinilor anterioare. Se poate poate întâmpla ca noile noile elemente cognitive, cognitive, afective, evaluative evaluative și atitudinale să intre
în contact cu cele vechi, iar socializarea să dureze o perioadă mai îndelungată. Procesul de resocializare se poate datora unor evenimente care marchează o societate, modificând modul de gândire gând ire al indivizilor indivizilor asupra asupra rolului politicu politicului. lui. Procesul Procesul poate poate fi ini țiat și de schimbarea schimbarea rolului rolului social sau politic al individului. Formarea atitudinilor politice. politice. Formarea atitudinilor politice trebuie analizată în termenii aculturației, ai raportului dintre cultura politică și personalitate. Factorii care condiț ionează formarea atitudinilor politice. Formarea atitudinilor politice este cond condiiționată ionată de: a) factori sociali: apartenența la o categorie socială, socială, grup politic, politic, grup primar; b) mediul socio-geografic (urban-rural, centru-periferie); c) factorii culturali; d) predispoziț ii individuale (siste (sistemul mul percepti perceptiv, v, sistem sistemul ul credin credințelor elor și con convin vinger gerilo ilor, r, structurile structurile funcționale ionale ale personalită personalității, fundamentel fundamentelee biologice biologice); ); e) stereotipul politic. Procesul Procesul formării formării atitudinii atitudinii politice politice este influen influențat, uneori, uneori, de apariția stereo stereotip tipulu uluii politi politic. c. Acest Acest fenome fenomenn se produc producee astfel astfel:: pe imagin imaginea ea perce perceput putăă a realită realității se suprapune ideea preexistentă, preconcepută a clasei sau genului în care obiectul politic respectiv trebui trebuiee inclus inclus.. Stereo Stereotip tipuri urile le politi politice, ce, ideile ideile accept acceptate ate ale obiec obiectel telor or politi politice ce vor determ determina ina atitudinile atitudinile politice politice stereotipe stereotipe.. Acestea Acestea se nasc dintr-o dintr-o imagine imagine legată de un cuvânt, obiect, obiect, ac țiune politică. Stereotipu Stereotipull își propune propune apărarea apărarea valorilor valorilor și standarde standardelor lor promovate promovate de un grup grup politic politic sau social. Modificările atitudinilor politice. Atit Atitud udin inile ile po poli liti tice ce se modi modific ficăă func funcție de dina dinami mica ca situației, de schimbările de de interpretare și de transformările transformările provocate. provocate. Atitudinile Atitudinile politice ale ale unui individ sau grup grup social depind depind de relațiile lor dinamice cu cu diverse aspecte aspecte ale situa situa ției, de raporturile lor de solida solidarit ritate ate sau ostilita ostilitate te față de alte alte grupur grupuri, i, de modifi modifică cările rile cultural culturalee ale mediului mediului.. Structurile Structurile percep percepției politice politice nu sunt sunt imuabile, imuabile, ci se modifi modifică că și reorganize reorganizează ază continuu continuu,, în func ție de factorii factorii funcționali ionali ai person personali alită tății, experien experiența istori istorică că,, exp experi erien ența perso persona nală, lă, transfor transformăr mările ile în evaluarea fenomenelor fenomenelor politice. Modificările atitudinilor politice pot fi provocate în mod dirijat prin tehnicile de persuasiune, persuasiune, prin mijloacele de comunicare comunicare în masă, prin aplica țiile psihologiei sociale la viața politi politică. că. direccț iei iei, inten intensit sită ăț ii și reliefului atitudinii politice. Schimbarea se poate produce asupra dire Poate avea loc răsturnarea răsturnarea direcției atitudinii politice, prin adoptarea unei noi atitudini politice, total diferi diferită tă de cea anteri anterioar oară. ă. Asupra Asupra intensi intensită tății și relief reliefulu uluii une uneii atitud atituduni uni politice politice,, timpul timpul are o influență considerabilă, el putând duce duce la moderarea sau exacerbarea exacerbarea acesteia. acesteia. evoluț iei progres progresive ive; b) muta mutaț iei iei sau Modificările atitudinii politice pot îmbrăca formele: a) evolu oscila laț iei: c) osci evolu uț ia depi a) evol depind ndee de modi modifi fica carea rea situ situaației, iei, de tran transf sfor orma mare reaa gene genera rală lă a pu punc ncte telo lor r strategice. Ea marchează o adaptare progresivă la problemele ridicate de obiectele atitudinilor politice; utaț ia presupune o modificare b) muta modificare radicală a perspectivei perspectivei tradi ționale, a unghiului de vedere vedere al sub subiec iectul tului ui asupra asupra obiect obiectulu uluii atitud atitudini iniii politi politice ce.. Ea este este produ produsă să fie de o ruptur rupturăă în situa situație (schimba (schimbarea rea climatulu climatuluii politic și social), social), fie de o distan distanțare a individu individului lui față de normele normele grupului grupului său și o acceptare a normelor normelor unui unui nou mediu cultural și social social în care dore ște să se integreze; oscila laț ia traduce c) osci traduce o anumită anumită dezordine, dezordine, o succesiun succesiunee a unor speran țe contradictorii contradictorii.. Pot exista exista oscilații ale participării participării,, ale votului votului în favoarea favoarea unui partid partid (votul (votul flotant), care pot decide, adesea, rezultatul alegrilor într-un sistem bipartidist. Agen Age nții socia socializ lizări ăriii politi politice ce. Familia. Familia este primul agent al socializării pe care îl întâlne întâlnește individu individul.l. Influen Influențele latente latente și manifest manifestee care care prevale prevalează ază în în cursul cursul primilo primilorr ani de de viață 4
au un efect puternic puternic și durabill, contribuind la formarea atitudilor atitudilor față de autoritate. autoritate. Dacă la luarea unor decizii decizii care privesc privesc viața familiei este este permisă și încurajată participarea copilului, copilului, atunci atunci acesta își dezvol dezvoltă tă calită calitățile partic participat ipative ive și sim simțul compe competen tenței, cu cu reperc repercusiun usiunii pozitive pozitive asupra asupra deprin deprinderii derii de a participa activ, în viitor, viitor, la viața politică politică și de a face face față dezbaterilor dezbaterilor democratice. democratice. Școala. Structura școlară este un puternic factor de socializare politică. În institu țiile școlare se pun bazele bazele cunoa cunoașterii terii politic politice, e, ale dezvolt dezvoltări ăriii une uneii cunoa cunoa șteri teri general generalee a mediul mediului ui social social și participării la acesta. Școala oferă un model model particular de de formare autoritară autoritară a deciziei, căreia i se supunn toți elevii. Ea oferă supu oferă și modele de partici participare pare care, care, uneori, pot pot suplini lipsa lipsa de participare participare de acas acasă. ă. Ea are are un rol impo importa rtant nt în form formar area ea atitud atitudin inil ilor or față de regu reguli lile le jocu joculu luii po poli litic tic,, în evide evidennțierea ierea valor valorii ii civismul civismului ui și corectitu corectitudin dinii ii politice politice.. Este Este necesar necesar ca școala coala să nu propa propage ge ideologia ideologia vreunui vreunui partid, să nu formeze atitudini atitudini și convingeri convingeri politice care ar leza libertatea libertatea de opțiune a individu individului. lui. Viața și organiza organizaț iile iile profesio profesionale nale (nepolit (nepolitice) ice). Via Viața profe profesio sional nalăă și organi organiza zațiile create create în jurul său (sindicate, asociații, cluburi etc.) sunt, la rândul lor, mijloace de socializare a indivizilor. De pildă, pildă, partic participa iparea rea la proce procesul sul neg negoci ocieri erilor lor colec colectiv tivee sau sau ang angaja ajarea rea într-o într-o grevă grevă sindic sindicală ală reprezintă reprezintă,, nu de puține ori, ori, puternic puternicee experien experiențe de socia socializar lizaree pentru pentru muncitor muncitorii și patroni. patroni. Grevi Grevi știi devi devinn con conștien tienți că pot mode modela la deci decizi ziil ilee luat luatee auto autori rita tarr de patro patroni ni și dobâ dobând ndes escc cuno cunoaa știn tin țe referi referitoa toare re la tactici tactici specia speciale le de ac țiune iune pe care le vor putea putea utiliz utilizaa și în particip participare areaa politic politică. ă. Organiza Organizațiile nepolit nepolitice ice pot pot juca și rolul rolul de transm transmitere itere a informa informației politic politice. e. * Influen Influențele exercitate exercitate asupra individului individului de cele trei medii medii sunt cumulative cumulative.. Participa Participarea rea la nivelul unuia sau mai multor medii face să crească crească sentimentul sentimentul indivizilor că pot influen ța deciziile politice. Partidele politice. Partidele politice realizează socializarea politicii prin: a) întărirea culturii politice existente, asigurând asigurând,, astfel, astfel, continua continuarea rea func ționării ionării sistemulu sistemuluii politic; modificări importante ale schemelor schemelor culturii politice politice existente. b) iniț ierea unor modificări Partidul oferă membrilor și simpatizanților săi: - info inform rmaații asup asupra ra dezb dezbat ater erii ii prob proble leme melo lorr naționa ionale le,, asup asupra ra căil căilor or solu soluționă ionări riii un unor or revendicări, asupra mijloacelor prin care individul poate stabili raporturi active cu sistemul politic; - o ideologie ideologie specific specificăă asortată asortată cu obiective obiective de viitor și un program destinat destinat pentru pentru a le realiz realizaa aceas această tă ideolog ideologie, ie, define definește comport comportame amentu ntull con conven venabi abill al masei masei și elitei elitei.. Ea stabile stabilește normele particulare particulare de legitimitate politică; politică; propagând propria doctrină și ideologie, fiecare fiecare partid formează, formează, de de fapt, fapt, subcultu subcultura ra politică politică a grupului grupului de aderen aderenți și simpatiza simpatizann ți. Contactele Contactele directe directe cu sistemul politic, politic, cu anumite anumite elite politice politice sun suntt o puternică puternică for ță de modelare modelare a reac reacțiilor individ individului ului față de politic. politic. Mijloacele de comunicare c omunicare în masă. Mijloacele de comunicare în masă au un rol important în socializ socializarea area politică. politică. Acele Acele mass-medi mass-mediaa care aparțin unor partide, partide, grupuri de interese interese,, grupuri grupuri de presiune vor realiza informarea și formarea opiniei publice, vor înfăptui transmiterea ideologiei politice de grup. În această situa ție, este posibil ca informa ția să suporte deformări de con ținut. Într-un regim totalitar, mijloacele mijloacele de comunicare în masă, aflate sub influența statului, vor transmite o informa informație orientată, orientată, vor crea impresia formării absolut absolut libere libere a părerilor și concep concepțiilor, folosind folosind o serie de procedee: procedee: popularizarea unor adevăruri adevăruri par țiale, strecurarea adevărurilor adevărurilor neplăcute pentru regim regim într-un într-un noian noian de fapte fapte obi obișnu nuite ite,, distrag distragere ereaa atenției de la esen esen ța fenome fenomenel nelor, or, afi șarea area unei false diversită diversități de opinie. Repetarea Repetarea continuă continuă la radio, radio, televiziu televiziune, ne, în presă presă a punc punctelor telor de vedere ale ideologiei și politicii dominante, dominante, anihilând autonomia spirituală, tocins spiritul critic și simțul de răspunde răspundere, re, generea generează ză inerția unor membri membri ai societă societății. Oamenii, Oamenii, de și simt că respectiv respectivele ele idei nu sunt neapăr neapărat at adevărate adevărate,, ajung, ajung, datorită datorită amorțirii cunoștințelor, la un fel fel de accepta acceptare re a acestora, acestora, la un fel de consens prin oboseală. Mijloa Mijloacel celee de inform informare are în masă masă care care se declar declarăă indepe independe ndente nte trebuie trebuie să desfă desfă șoare oare o activitat activitatee care să corespun corespundă dă acestei acestei afirma afirma ții, să transmită transmită cuno cuno știn țe politice politice dezideolo dezideologizat gizate, e, să prezinte faptele politice fără a face apel la emo ții, astfel încât evenimentele să nu capete o 5
color coloratu atură ră afecti afectivă vă,, să nu-și propun propunăă formar formarea ea uno unorr atitud atitudini ini și con convin vinger gerii politi politice ce con conform form programului vreunui partid - fie de guvernământ, fie de opoziție. Desigur, a da dovadă de neutralita neutralitate te axiologică axiologică în prezentarea prezentarea informațiilor referitoare referitoare la un domeniu, domeniu, atât de impregnat impregnat de interese și ideologii, cum este este politicul, este o atitudine atitudine dificilă. Cu atât mai mai mare este meritul celor celor care care reu reușesc într într-o -o astfe astfell de acțiune. iune. 6. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE MĂGUREANU, Virgil, Sociologie politică, Grupul Grupul Editor Editorial ial RAO, Bucure București, 2006, 2006, pp. 406-440 (Cultura politică). Ins tituţiile democraţiei şi ş i cultura civică, Casa de editură TĂMAŞ, Sergiu, Dicţionar politic. Instituţiile şi presă „ŞANSA” S.R.L., Bucureşti, 1996, pp.. VÂLSAN, Călin, prof. univ. dr. (coord.), Politologie, Editura Editura Didactică Didactică și Pedagogică, Pedagogică, R.A., Bucure București, 1992, 1992, pp. pp. 118-143 118-143..
6
