I.Delimitări conceptuale . Legătura dintre semiotică și modă.
”Semiotica este știința care studiază semnele sub toate aspectele: formarea lor, clasificarea tipurilor de semne, utilizarea semnelor în activitățile umane. Ferdinand de Saussure consideră că semiotica este o parte a psihologiei sociale, ea fiind o știință care să studieze viața semnele în cadrul vieții sociale” (de Saussure 1998) “Definesc Semnul ca ceva ceva ce este este în așa fel determinat determinat de altceva, altceva, numit Obiectul său, și care, determină un anume efect asupra unei persoane, efect pe care -l numesc Interpretantul său, încât acesta din urmă este determinat mijlocit de primul.” (Pierce, (Pierce , 1990, p. 254) 1 Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, moda este un ”obicei, deprindere colectivă specifică la un moment dat unui mediu social; gust, preferință generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca”. Aşa cum ne spune Frederic Godart în c artea sa Sociologie de la mode: ”Moda este un fapt social total care pendulează între imitaţie şi distincţie, între individ şi societate.” (Godart, 2010, p. 97) ”Moda este oglinda societății în care există. Este atât un fenomen cultural, cât și o afacere extrem extrem de complexă și, ca atare, reflectă atitudinile sociale, economice, sexuale și politice ale unei epoci. (…) Moda este un element esențial în construirea și transmiterea identității sociale a individului, ajutând la stabilirea clasei sociale, a preferi nțelor sexuale, a vârstei, a etniei și, mai ales, a distincției masculine/feminine, masculine/feminine, exprimând preferințele culturale ale individului.” 2 • Moda este “un cuvânt străvechi cu sensuri variate”. • Termenul “fashion”, în engleză, iși are originile în jurul anului anul ui 1300, din francezul “facon”, termen apărut în secolul al XII XII--lea. Traducerea liberă a cuvântului “facon” este “formă, manieră, modă”. • Sensul cu care este folosit și în ziua de azi termenul “modă”, adică cel de “stil “stil de îmbrăcăminte” datează din anii 1520. (Online Etymology Dictionary, 06.01.2013 15:37) • Departe de a fi un capriciu, un “pass -time”, respectarea trendurilor modei reprezintă o modalitate de creștere a încrederii in sine, o dovadă a succesului și satisfacției, un accent al identității identității (sportive, clasice, business etc.). 1
www.racai.ro-truasan/semiotica.pdf ,, accesat 06.01.2013, 15:17 www.racai.ro-truasan/semiotica.pdf
2
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să – Să Înțelegem moda , ed. Rao, București, p. 6
1
• Evident, supunerea oarbă la tendinţe poate semnifica uniformizare, masificare, dar pentru jurnaliștii jurnaliștii de modă “Pentru a fi eleganți astazi, trebuie sa fim ca toti ceilalti” (Eugenia Sheppard). În modă, fiecare element al unei ținute ținute poate fi catalogat ca un semn. Spre ex., matasea poate fi asociată asociat ă cu feminitatea, denim-ul – cu cu masculinitatea, bumbacul – bumbacul – cu cu comoditatea etc. feminitatea, denim-ul – creează un sistem de semne, care ne vorbește Acestea luate împreună creează vorbeș te despre statutul sau imaginea unei persoane. Ex : blugi + tricou de bumbac = vestimentație stil casual
După Barthes, reprezentarea înseamnă folosirea limbii pentru a spune ceva semnificativ, despre lume, despre tine, oamenilor. În cazul modei, se folosește limbajul vestimentar, pentru a comunica ceva despre tine celor din jur. Rolul semioticii este să descrie sistemul de bază, cu scopul de a crea o platformă care permite interpretarea elementelor identificate drept semne și a relației dintre aceste semne. În această situație noi suntem interesați de mesaj, care este rezultatul conexiunii făcute între icații, lucru care produce sau transmite o anumită imagine despre noi inșine. (Boutaud, semnf icații, J.J, 2004, p. 107)
2
II.Evoluția modei de la origini până în prezent.
Fazele modei
”Moda este ceea ce se demodează. Moda moare tânără; tocmai de aceea frivolitatea ei este atât de gravă.” (Jean Cocteau)
La început, nici Eva, nici Adam nu-și nu- și puneau problema cu ce să se îmbrace. Așa că ar trebui să acceptăm că primul designer a fost cel care i-a i-a dat Evei o frunză, ne spune Doina Berchină (2005, p. 6) Textul biblic vorbește despre o frunză de smochin. Nu se știe de ce nu una de palmier sau de brusture, mai acoperitoare. Acesta a fost primul veșmânt v eșmânt – născut din pudoare. La rândul lui, omul primitiv s-a înfășurat, pentru a se apăra de frig, cu prima blană a unui animal răpus care i -a ieșit în cale. ”Necesitatea de a se proteja a condus la apariția celei dintâi formule vestimentare mai consistente.” 3 Ulterior, propriul trup a devenit obiectul celor mai năstrușnice experimente de natură vestimentară, dar și de coafură sau s au machiaj. Sursa:
http://1.bp.blogspot.com/_IxTdbc1cp7k/TH1JknazyaI/AAAAAAAAA3g/7kCNVNZIKlw/s1600/8655adam-and-eve-lucas-the-elder-cranach.jpg 07.01.2013, 00:13
”Sfidând de cele mai multe ori rațiunile practice, de-a de -a lungul vremurilor oamenii n-au contenit să inoveze, lăsândulă sându-și și fantezia să zburde.” 4
3
– Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, Bucureș BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri Bucure ști, p. 6
4
Ibidem
3
”Condițiile istorice, economice și de climă au impus o anumită evoluție, evident și în materie de îmbrăcăminte”, spun cercetătorii. Și totuși, dincolo de asta mai e o neobișnuită ipriei imagini, pe care doar omul o are. (Ibidem) dorință de înfrumusețare și personalizare a pr ipriei Hainele înglobează în ele tradiție – un capital prețios. Mai mult decât atât, ele sunt un produs cultural și și o formă de comunicare. comunicare. (Ibidem, pp. 6-7) ”Studiul modei este exhaustiv. Nu se limitează la straturile rarefiate ale modei haute couture , hainelor de marcă, revistelor glossy și elitei sociale. (…)
Alegerea sec. XVII ca punct de plecare reflectă nu doar data la care a apărut moda, ci data de la care ca re avem piese de îmbrăcăminte care ss -au păstrat și momentul din care au început să apară schimbări mai importante în modă. ” 5 Sec. XVII – XVIII
”Artele frumoase și decorative ale secolelor XVII și XVIII au fost dominate, mai întâi, de mișcarea barocă și apoi de rococo. Aceste curente culturale de amploare au exercitat o influență stilistică importantă în arhitectură, picture, sculptură, muzică, design interior, material textile și îmbrăcăminte, în fiecare perioadă. Moda barocului era rigidă, împodobită și formală, iar materialele textile erau grele și etalau designul curbiliniu tipic artelor decorative din această perioadă. Domnia lui Ludovic XIV în Franța (1665(1665-1715) a dominat epoca, iar alegerile sale în materie de îmbrăcăminte au stabilit moda. ȘiȘi-a satisfăcut gustul pentru haine și interioare extreme de opulente și și -a încurajat curtea săsă -i imite extravaganțele (mulți dintre ei sărăcind ca urmare), câștigându câștigându--și astfel renumele de ”regele consumator”. ” 6 Sursa: http://www.anidescoala.ro/sites/default/files/ludovic%203.jpg 07.01.2013, 22:05
5
– Să Înțelegem moda , ed. Rao, București, p. 6 MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Ibidem, p. 12
6
4
"Rococo"
a fost, în schimb, mult mai fantezist ca stil, el ilustrând personalitatea
succesorului la domnie, Ludovic al XV-lea. Portretistica secolelor XVII-XVIII constituie o excelentă sursă de informare asupra modei în epocă. Rochiile cu crinolină au devenit stilul feminin dominant în secolul al XVIII-lea. Partea P artea din faţă era deschisă, etalând un corsaj ornat şi un jupon din acelaşi material. O asemenea rochie elegantă din mătase, ornamentată discret, cu caracteristici tipice etapei "Rococo", este expusă la Victoria & Albert Museum din Londra, intitulată "Rochie "Rochie cu panier". 7
Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/rochie_cu_panier,_fashion-museum-bath-england.jpg 07.01.2013, 19:40
Peisajul politic tumultuos din Anglia secolului al XVII-lea s-a reflectat în hainele epocii. În timpul guvernării puritanului Oliver Cromwell, îmbrăcămintea era austeră, dar, după moartea lui, venirea lui Carol al II II--lea a adus cu sine o modă ostentativă, bogat ornamentată pentru bărbaţi, extrem de extravagantă, fiind caracterizată ca "o epocă bizar de efeminată". Hainele unui bărbat din aristocraţie erau împodobite cu metri întregi de panglici, mătase fină, ciucuri şi funde. Li se adăugau pantaloni bufanţi cu jupoane. Aceştia erau garnisiţi garnisiţi cu multe panglici şi erau atât de largi încât păreau un fel de fustă. În același același timp, rochiile erau mai modeste, alcătuite dintr -un corsaj strâmt, lung şi o fustă. "Rochie cu fir de argint", datată 1660, din mătase foarte fină, cu dantelă de culoare a pergamentului, este un exemplar rar de piesă de îmbrăcăminte din perioada Restauraţiei. Se află la Fashion Museum, din Bath, Anglia.
7
http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat Miercuri, http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , 17 noiembrie 2010. Accesat 07.01.2013, 19:55
5
”Veşnic în căutare de nou, moda europeană s -a inspirat mereu din costumele, artele orientale. ” 8Tendinţa către exotism era decorative și accesoriile neoccidentale, neoccidentale, în special cele orientale.” din ce în ce mai evidentă. Rochiile denumite "robes à la polonaise", "à la torque", "à la sultanese" evocă Orientul. Foarte popular a fost "banyanul" matlasat. Denumit după o castă hindusă de negustori, era un mantou larg şi confortabil. Naturalismul a dominat moda franceză începând cu 1780, fiind caracterizat de respingerea artificialităţii şi a extravaganţei, în favoarea simplităţii. "Chemise à la Reine" sau "à la Créole", denumită aşa pentru că semăna cu o cămăşuţă de noapte, care purta acelaşi nume , reprezenta ultima noutate a perioadei. Era făcută din muselină albă sau pânză de bumbac, avea talie înaltă, mânecile adunate şi cădea direct pe podea. Un "Portret al Mariei Antoaneta", realizat de Elisabeth Louise Vigée Le Brun, a lansat acest stil.
Sursa1: http://3.bp.blogspot.com/vC9l_G2lDyw/UBLGO8yiVRI/AAAAAAAAAFA/kiUo53QgIvA/s1600/Man vC9l_G2lDyw/UBLGO8yiVRI/AAA AAAAAAFA/kiUo53QgIvA/s1600/Manchester_Galleries_Extant_Ac chester_Galleries_Extant_Accessi cessi on_no_1947-1714.jpg , 08.01.2013, 9:20 Sursa2: https://lh4.googleusercontent.com/t30nz8efV34/UIhahvJhvdI/AAAAAAAAAHU/4NWf_6C3ehM/s640/blogger-image--1835831857.jpg 08.01.2013, 9:24
Odată cu Revoluţia Franceză Franceză,, mătăsurile au fost înlocuite cu bumbac, podoabele ostentative au fost abandonate. Franţuzoaicele au adoptat stilurile revoluţionare purtate de f emei găsit adepte în rândul emei în timpul războiului american de independenţă. Culoarea gri şi-a şi -a găsit 8
MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să – Să Înțelegem moda , ed. Rao, București, p. 22
6
femeilor care abandonaseră panierele, corsetele şi pudra perioadei "Rococo".
9
Liniile
opulente și artificiale au fost înlocuite cu simplitatea și naturalismul care reprezenta ideologia egalitaristă a revoluționismului. (Mackenzie, 2010, p. 26) Elemente ale "Neoclasicismului" s-au s-au regăsit în rochiarochia-chemise simplă, aproape transparentă, cu mâneci scurte, încreţite, decolteu adânc şi largă în partea de jos. Bazându -se pe rochiile statuilor antice greceşti, ţesăturile erau diafane şi simple, oferind acel efect drapat, imitaţie a stilului antic. "Portretul doamnei Raymond", al aceluiaşi Jacques -Louis David, exemplifică stilul neoclasic în modă. O imagine de femeie cu rochie simplă din muselină şi şaluri drapate, este expusă la Muzeul Luvru din Paris. 10
Sursa: http://krif.cross-stitch-pdf.com/images/uploads/1120.jpg , 08.01.2013, 9:40
Sec. XIX
-a ”Impactul Revoluției Industriale asupra modei în secolul XIX a fost general. S S-a resimțit asupra disponibilității produselor, a prețului, a felului în care arătau și a răspândirii acestora și a generat o nouă structură socială, în cadrul căreia clasele de mijloc și valorile acestora au fost cele care au dat tonul valorilor culturale și, astfel, și al modei. Acest fapt a dus la apariția unei rezistențe la schimbările care aveau loc, respingându -se mecanizarea hidoasă, condițiile sociale grele și natura restrictive r estrictive a hainelor purtate de femei.” f emei.” 11
9
http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat Miercuri, http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , 17 noiembrie 2010. Accesat 08.01.2013, 9:25 10 Ibidem, accesat 08.01.2013, 9:30 11 MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să – Să Înțelegem moda , ed. Rao, București, p. 32
7
Hainele bărbăteşti au devenit întruchiparea austerităţii: costumul bine croit, de culoare închisă, ca simbol al responsabilităţii. Începând cu anii 1820 a fost reintrodus corsetul, care a devenit şi mai strâns, fustele mai ample, susţinute de numeroase jupoane. ”Moda era acum folosită pentru a simboliza idealuri de clasă și sex, făcându -se o diferențiere clară dintre bărbați și femei. Această diferențiere, care a rezistat și astăzi, reprezintă baza definițiilor contemporane de masculin și feminin.” 12 "Dandysmul" reprezintă
o înclinaţie spre excelenţă în croitorie. Beau Brummell era
considerat un oracol al modei de către aristocraţii contemporani lui, transformând stilul de a se îmbrăca într -o etichetă a epocii. Să fii fi i dandy înseamna să ai un aer de distincţie, eleganţă şi siguranţă. După cum spunea Baudelaire, "un dandy este blazat sau pretinde a fi blazat", ceea ce în limbaj modern s-ar s- ar traduce cu detaşare "cool". Brummell purta o haină extrem de bine croită, de culoare închisă, de obicei albastră. Singura concesie pe care o făcea ostentaţiei era o eşarfă din pânză purtată pe sub o cămaşă cu guler tare. Sursa: http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSH8mfzH kEI-LDSQCsTV_uUvUylFS117_pjzRijq6q_8EcNpjQX1-NyjrvEg , 08.01.2013, 9:58
Estetica raţionalistă a Revoluţie Franceze este înlocuită de stilul "Romantic", poetic şi dulceag. Specifice modei romantice feminine erau mânecile bufante sau "picior de oaie". O uşoară scurtare a fustelor care acum se umflau, luând forma unui clopot, evidenţiind glezna, a determinat apariţia ciorapilor împodobiţi cu imprimeuri rafinate şi a papucilor de mătase, de culoarea pietrelor preţioase. Rochiile sunt decorate cu ornamente şi brodate cu elemente romantice, precum bobocii de trandafir. Pe cap se purtau bonete la fel de romantice, împodobite cu funde, sau coafuri elaborate. Pentru bărbaţi era la modă cultivarea unui comportament meditativ şi poetic.13
12
Ibidem
13
http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , articol de Magdalena Popa Buluc publicat http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ , Miercuri, 17 noiembrie 2010. Accesat 08.01.2013, 9:55
8
Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/rochie_de_zi,_stil_romantism,_victoria&albert_museum.jpg , 08.01.2013, 10:03
Naşterea "Haute-couture", cristalizând rolul designerului ca arbitru al stilului, îl transformă pe Charles Frederick Worth într-un nume de succes, astfel că împărăteasa Eugènie, soţia lui Napoleon al II -lea, i-a comandat mai multe rochii. Worth primea adesea comenzi de câte 1.000 de rochii diferite pentru un singur bal, creaţiile sale fiind cerute în toată lumea. Aşa este şi somptuoasa rochie a Elisabetei, împărăteasa Austriei, din portretul realizat de pictorul Winterhalter (1865). Creaţiile lui Worth erau caracterizate de folosirea materialelor bogate, iar rochiile se remarcau prin folosirea crinolinei şi prin drapaje. Societatea victoriană era dominată de ritualuri sociale şi coduri de Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/franz_xavier_winterhalter,_sisi.jpg , 08.01.2013, 9:24
9
etichetă extrem de complexe. Acest comportament a fost influenţat de Regina Victoria, care, după moartea soţului său, Prinţul Albert, a păstrat doliu pentru tot restul vieţii. Regulile ajungeau până într -acolo încât reglementau ţesătura, croiul, nasturii ş i linia siluetei, sau ornamentele. În ceea ce priveşte rochia de mireasă, ea a fost popularizată tot de Regina Victoria, prin stilul "Victorian". Rochiile de nuntă urmau tendinţele dominante ale modei timpului, cu folosirea crinolinei pe cercuri. Pe măsură ce rochiile femeilor din epoca victoriană deveneau din ce în ce mai elaborate şi mai incomode, au început să se audă murmure de protest. Costumul "Bloomer" a fost una dintre cele mai cunoscute tendinţe de modernizare a modei din secolul al XIX -lea. Cunoscut iniţial sub numele de "costumul turcesc", acesta era format din pantaloni bufanţi strânşi cu şiret de mătase la manşetă, o tunică cu fustă ce cădea chiar peste genunchi şi un corsaj cu o întăritură care să modeleze talia. Totul era accesorizat cu cizmele din piele moale şi pălărie largă, cu boruri joase. A rămas până astăzi partitura "Vreau să fiu o Bloomer", pe muzică de Montngomery, din anii 1860. 14
Sursa: http://www.nps.gov/wori/historyculture/images/Bloo mers.jpg,, 08.01.2013, 10:23 mers.jpg
14
Ibidem, accesat 08.01.2013, 10:18
10
Sec. XX - 100 ani de mod ă
”În ultimul secol, schimbările au prins viteză. Stiluri, curente și tendințe s -au derulat vertiginos, punând omenirea în mișcare. Femeile au purtat în general standardul acestei bătălii pentru progres. Tot ele au devenit și victimele modei cu precădere, deși furtuna nu i -a ocolit nici pe bărbați.” 15 În secolul XX moda a suferit transformări radicale şi rapide, cu producţii de serie, modernism, postmodernism, democratizare, pluralism. "Belle Epoque" a fost o perioadă de aur pentru clasele superioare, lucru vizibil în îmbrăcămintea ostentativă, caracterizată prin splendoare şi opulenţă, în care pălăriile erau o componentă esenţială, abundent decorate cu pene, pene, flori şi aranjamente de fructe.
Sursa: http://4.bp.blogspot.com/8g5qzoP03aY/TrFRqU9hChI/AAAAAAAAAcU/ohARonGI6Wk/s640/WPBellaUmbrellassepia.jpg , 08.01.2013, 11:05
Renaşterea stilului "Empire", cunoscut şi ca stilul "Madame Recamier", a mutat talia mai sus faţă de poziţia sa naturală, de unde cădeau materiale suple şi moi. Eliminarea constrângerii corsetelor muta accentul de pe talie pe bust, coincizând cu stilul preferat de 15
– Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, București, p. 9 BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri
11
reformatorii care militaseră pentru eliberarea femeilor de sub dictatura hainelor incomode. "Fără exemplul surorilor Caillot (Regina, Marie şi Marthe), cunoscute pentru rochiile lor elegante, aş fi continuat să fac Forduri. Datorită lor am început să fac Rolls-Royce-uri", Rolls-Royce-uri", declara celebra creatoarea Madeleine Vionnet. În timpul Primului Război Mondial şi -a lansat creaţiile Paul Poiret, numit şi "Paşa de la Paris". Baletul rus a cristalizat viziunea sa orientalistă. El a conceput pantaloni de harem, modelele purtau turbane în culorile pietrelor preţioase, decorate cu pene exotice şi ornamente somptuoase, iar materialele bogate erau importate din Orient. Surorile Callot şi Marino Fortuny au fost şi ei exponenţii acestui stil. La Paris, în urma expoziţiei realizate de aşaaşa -numiţii pictori fovi, culorile în modă devin puternice (oranj, violet, negru şi verdeverde- jad), jad), imprimeurile îndrăzneţe îndrăzneţe şi broderiile orientale bogate. Mecanizarea completă a industriei textile a început după război. Fabricile de textile s-au s-au văzut obligate să investească în echipamente adecvate, atunci când au trebuit să producă uniforme standard pentru armată.” 16 ”Nu insistăm asupra producţiei de serie şi a pieţei de larg consum, întrucât piaţa după Primul Război Mondial era pregătită deja pentru deja pentru această evoluţie, costul vieţii era scăzut, aşa încât marile creaţii aproape au dispărut. Hollywood-ul Hollywood-ul a avut o influenţă majoră asupra modei anilor '30. Atât femeile, cât şi bărbaţii erau atenţi la stilul starurilor precum Carry Grant, Gary Cooper , Fred Astaire. Tunsoarea "bob" a Gretei Garbo şi sprâncenele arcuite ale Marlenei Dietrich au fost copiate masiv, iar blondul platinat al lui Jane Harlow a influenţat moda. Beretele purtate de Fay Dunaway în filmul "Bonnie şi Clyde", costumele create de R alf R alf Laurent pentru Diane Keaton în "Annie Hall", ca şi altele au fost imitate imi tate pe scară largă. "Suprarealismul",
creat de André Breton la Paris, în octombrie 1924, a influenţat
moda şi hainele. Industria a folosit mijlocul artistic al plasării unui obiect s au al unei imagini într-un într-un loc neobişnuit şi şocant, mai ales în domeniul aranjării vitrinelor, al fotografiei. Înclinaţia către "Suprarealism" a Elsei Schiaparelli s-a s -a manifestat în special în detalii. Unele dintre materiale erau imprimate cu elefanţi la circ, tăieturi de ziar, aşa încât designeri extem de MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să Înțelegem moda, ed. Rao, București, p. 32diferiţi, precum Lagerfeld, Moschino, Charles de Castelbajac, au folosit
motivul alterării formei şi al juxtapunerii în colecţiile lor. ” 17 16
– Să Înțelegem moda , ed. Rao, București, p. MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să 62 17 http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ ,, articol de Magdalena Popa Buluc publicat http://www.cotidianul.ro/fascinante-lectii-de-stil-129710/ Miercuri, 17 noiembrie 2010. Accesat 08.01.2013, 13:46 1 3:46
12
Revenirea nostalgică la silurile de modă caracterizate de rochii şi fuste înfoiate, cu talie mică, la sfârşitul anilor 30, a lansat "Neovictorianismul". Femeile doreau să imite rochiile create de Walter Plumckett şi purtate de Vivien Leigh, în rolul Scarlett O'Hara, din "Pe aripile vântului", şi de Katherine Hepburn în rolul Jo din "Micuţele doamne". "New look",
al lui Christian Dior, a fost lansat în 19 47. Creaţiile Dior erau complexe
şi conturau corpul într -o formă feminină idealizată, utilizând materiale solide a căror greutate era dublată cu tafta. Talia era îngustă şi încorsetată, umerii rotunjiţi accentuau bustul rotund, şoldurile erau pline şi puse în evidenţă de perniţe. Fustele erau voluminoase şi aveau multe pliuri. În 1954, Coco Chanel a revenit pe scena modei împotriva lipsei de respect a lui Dior faţă de confortul şi eleganţa naturală a femeilor. "New look" a aprins imaginaţia publicului, reflectând noul ton al modei. RochiaRochia-cămaşă cămaşă sau rochiarochia -sac a fost o mostră a ceea ce va deveni silueta anilor '60. 18
Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/audrey_hepburn_intr-o_creatie_cecil_beaton.jpg http://www.cotidianul.ro/images/audrey_hepburn_intr-o_creatie_cecil_beaton.jpg,, 07.01.2013, 22:30
18
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:01
13
"Noul Edwardianism" este
o încercare de a reinstala valorile unei alte epoci, prin
intermediul reînvierii stilurilor vestimentare. "Noul edwardianism" a fost o modă masculină elitistă, promovată de croitorii de la "Savile Row". Silueta era de o eleganţă reţinută, spartană, jachetele jachetele erau strânse pe corp, haina costumului, cu guler de catifea încheiat până sus, pantalonii, strâmţi, pălăria, melon. "Existenţialismul" a fost o mişcare culturală aparte, între 1940 şi 1960, legată de primordialitatea liberului arbitru. A devenit o tendinţă în sine, cu pulovere pescăreşti supradimensionate, supradimensionate, pantaloni sau jeans strâmţi, bluze pe gât. Să ne-o ne -o aducem aminte pe Audrey Hepburn în rolul unei bibliotecare intelectuale, din pelicula "Funny Face". Mişcarea britanică a "butick", din anii '60, era expresia perfectă a celor ce ofereau la preţuri reduse haine în stiluri extrem de diverse, într -o atmosferă apropiată de cea a unui club de noapte, haine create de o nouă generaţie de tineri designeri. În avangarda acestui curent s -a aflat Mary Quant, care a deschis un magazin avangardist, împreună cu soţul său. 19
Glam, punk, yuppieism şi grunge Era spaţială îşi ia numele din colecţia de referinţă a designerului parizian Andre Courrèges din 1964, care afişa stiluri minimaliste, mult alb şi materiale sintetice strălucitoare şi reflectorizante. Paco Rabane, Rochie din zale
Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/ paco_rabanne,_rochie_din_zale.jpg , 08.01.2013, 14:30
"Glam", definită de un ritm rock and roll bine marcat şi "made in USA", este combinat cu abilitatea britanică de a face show cu stil. sti l. "Glam" (Glitter) a fost atât o mişcare vizuală, cât şi un gen muzical, stilul tinerilor din anii '70, o antiteză a mişcări mişcăriii hippy, iar moda a trecut rapid de pe scenă în stradă. Penele, machiajul plin de sclipici, jachetele cu paiete şi
19
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:09
14
-'40, al lui pantalonii de satin, amestecul de futurism şi strălucire hollywoodiană al anilor '30 '30-'40, Bryan Ferry şi al formaţiei "Roxy Music", părul portocaliu coafat cu creastă şi salopetele strâmte ale lui David Bowie au devenit extrem de populare în rândul publicului. Mâneci bufante, tip "picior de oaie", bumbacuri bumbacuri ieftine, imprimeuri florale delicate, volănaşe, manşete manşete şi decolteuri cu dantelă, fuste lungi cu mai multe rânduri de drapaje erau componentele tipice ale acestei imagini. Între 1960 şi 1970, elementele exotice au influenţat istoria modei: adaptarea banyanului banyanului de către europeni, a mătăsurilor imprimate în î n stil chinezesc, a rubaşcelor (rochie lungă cu curea, purtată de ţărăncile rusoaice). Să mai amintim şi moda "punk", ai cărei adepţi erau descrişi ca nişte copii vehement revoltaţi împotriva modei şi cu nicio agendă în afara celei de a şoca cu orice preţ (erau identificaţi prin uniforme care implicau zgărzi de câine, haine rupte, un păr viu colorat, cu ţepi, piercinguri cu ace de siguranţă). "Avangardismul japonez" a avut un mare impact
asupra anilor '80, provocând un adevărat şoc
şi uimire în lumea modei. Designerii Rei Kawakubo şi Yamamoto prezentau colecţii care sfidau şabloanele tradiţionale, cu haine jerpelite care nu se conformau niciunui standard de modă. "Yuppieismul" a fost definit ca un curent dominat de statutul conservator şi obsedat de haine de firmă din secolul XX. Acesta se inspira din costumul bărbaţilor aflaţi în posturi de conducere (Giorgio Armani a lansat o formă exagerată a costumului business clasic), iar femeile, la rândul lor, au adoptat acest stil al costumului ce transmitea senzaţia de putere dintr- o paletă restrânsă de bleumarin şi bej). De la (fustele drepte până la genunchi, culorile dintr-o moda "Grunge" , care-şi care-şi avea originea în curentul muzical din Seattle, caracterizată prin lipsa de rafinament şi de artificii, la "Deconstructivism", care a răsturnat concepţiile tradiţionale asupra vestimentaţiei pentru a scoate la iveală cusăturile, tivurile uzate şi elementele interioare, punând sub semnul întrebării atitudinile convenţionale ale designului, până la "Postmodernism",
litate, simplitatea care ce caracterizează ruperea de istorie şi funcţiona funcţionalitate,
respinge diferenţele dintre cultura elitistă şi cultura populară, există o mare varietate de direcţii.20
De la stilul celebrităţilor la Vintage John Galliano, Galliano, pentru pentru Dior
Se spune că trăim într -o epocă a celebrităţilor în care există o adevărată fascinaţie şi un apetit nestăvilit pentru informaţiile despre locurile în care merg starurile, despre ce fac şi cu cine şi, în acest sens, legate de stilul celebrităţilor, aşa încât Gianni Versace aducea în primele rânduri numai supermodele ccelebre, elebre, cu ţinute extrem de sexy. În ultimul timp, s-a s -a 20
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:20
15
răspândit moda "Vintage", cea a hainelor "second hand". Să porţi "Vintage" însemna să te comporţi ca individualist şi fin cunoscător. Profitând de propriul patrimoniu, unii designeri, precum Balenciaga, Balenciaga , Yves Saint Laurent, au lansat colecţii pornind de la această moştenire, reproducând piese "clasice" în anii recenţi. Mairi Mackenzie aminteşte faptul că în ultimii ani se constată moartea haute-couture, haute -couture, adică a modei de înaltă clasă. În 2009 nu mai existau decât 11 case oficial înregistrate. 21
Sursa: http://www.cotidianul.ro/images/john_galliano,_pentru_dior.jpg , 08.01.2013, 14:55
– Încă sexy... dar, alandala! Anii 2000 – Încă ”Adolescenta ”Adolescenta acestor ani trăiește t răiește sub presiunea a două comenzi ale modei: ”Be sexy” și ”Must have. (...) Ce e interesant totuși? Diversitatea. Maxima libertate de exprimare, varietatea formulelor care coexistă, nonșalanța, nonconformismul aproape generalizat și resemnarea celor care trebuie să se împace cu toate astea. Cea mai importantă regulă e: ”Încalcă to ate regulile de până acum!” 22
21
Ibidem, accesat 08.01.2013, 14:20 – Stiluri și atitudini, BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri
22
16
ed. Casa Radio, București, pp. 20-21 20 -21
III.Moda ca un exemplu de sistem de semne Ca vorbitori ai unei limbi, suntem atât creatori cât și consumatori ai acesteia, lucru ce se aseamană cu ce se întamplă în lumea modei, deoarece noi ne îmbrăcăm într -un într -un anumit fel și trimitem un mesaj, iar la rândul nostru primim mesaje de la cei din jurul j urul nostru în functie de combinația lor vestimentară. Diferența dintre cele două constă în faptul că din punct de vedere al modei noi nu producem semnele, ci folosim semne prefabrica te, iar chiar și atunci când creăm un semn realizăm acest lucru după un anumit tipar. Limba și semnificația unor cuvinte nu se modifică în funcție de ceea ce scriu diverși scriitori sau copywriteri, dar când ne uităm la modă observăm că ea este în continuă schimbare. Se poate observa cum se transformă de la un an la altul și cum ceea ce anul acesta era prezentat ca fiind “casual”, anul următor poate fi “elegant”. Aceste schimbări sunt datorate unui mic număr de oameni: oameni : designeri, editori de reviste de moda și producători numiti de Barthes “the fashion group”. p.219). group”. (Barthes, 1990, p.219). Conform lui Barthes, în revistele de modă se regăsesc întotdeauna: întotdeauna : imagini acompaniate de text, haine-imagine haine- imagine acompaniate de îmbrăcaminteaîmbrăcamintea -scrisă sau descrierea îmbrăcăminții, iar toate acestea se află intr -o relație cu ceea ce Barthes numește http://mh.cla.umn.edu/txtimdb2.html,, creat la 24 Decembrie 1997, “îmbrăcăminte reală”. (http://mh.cla.umn.edu/txtimdb2.html accesat 07.01.2013, 15:47) Îmbrăcămintea reală este percepută ca actul mecanic prin care este creată o simplă haină. HainaHaina-imagine este creată prin intermediul unor structuri iconice, pentru a putea ilustra prin intermediul unor fotografii fotografii noile tendințe, dar acestea acestea depind forte mult de îmbrăcămintea îmbrăcămintea scrisă. Datorită faptului că tendințele în modă se se schimbă anual, revistele revistele de modă au un rol foarte important în educarea oamenilor cu privire la noul înțeles oferit de haine. Barthes este interesat în special de conotațiile oferite de descrierea îmbrăcăminții, de capacitatea acesteia de a oferi noi sensuri elementelor unei ținute și de a atrage atenția asupra anumitor elemente printr-un procedeu numit de acesta „amputare‟ amputare‟ . “O imagine este compusă din mai multe nivele de înțeles, iar cititorul imaginii are o anumită libertate în a decide la care nivel să se oprească,(..) astfel sensul imaginii nu este niciodată sigur. Textul suprimă această libertate, dar înlătură neclaritățiile , întrucât impune o variantă și forțează cititorul să își îndrepte privirea într -un -un anumit punct.” punct. ” 23
23
BHARTES, Rolland, The fashion System, 1990, Ltd. University of California Press, 1990, London (trad. din engl.)
17
În cartea sa The Fashion System, Barthes analizează modul în care industria modei folosește imagini și cuvinte pentru a crea o lume abstractă a modei car e trebuie sa fie în continuă schimbare pentru a putea să își vândă produsul. În analiza sa, Barthes se folosește f olosește de elemente precum semnificat, semnificant, semn și sistem de semne. Semnificantul reprezintă ideea sau conceptul atașat unui lucru reprezentat de semnificat. Spre exemplu, când spunem că ceva este la modă ne referim la semnificant, iar lucrul sau haina în sine reprezintă semnificatul, ce nu are o semnificație esențială fără semnificant. Semnul reprezintă combinația dintre semnificant și semnificat. semnific at. Sistemul de semne este un context mai amplu în care se face legătura dintre semn si un lanț de semne sau legătura lui cu alte semne. Dacă luam spre exemplu termenul de “mom jeans” semnificatul este obiectul, adică perechea de jeans, iar semnificantul este ordinea de sensuri si conexiuni care se pot face. Semnificantul, în această situație, ne ajuta să înțelegem natura obiectului și oferă posibilitatea de a face noi conexiuni. În afară de ceea ce înțelegem la prima vedere, jeans cu talie înaltă și comozi comozi , putem sa gasim si alte conexiuni ce ne pot sugera dacă persoana care -i poartă este mamică sau nu , ce fel de mamică e și care este locul acesteia în lumea modei. (http://politicsoffashionuiuc. http://politicsoffashionuiuc.wordpress.com/tag wordpress.com/tag/the-fashion-system /the-fashion-system,,
accesat.
08.01.2013,
15:16)
Nivelurile codului vestimentar 1.
Adevăratul cod cod vestimentar
La acest nivel semnificantul (un anumit element din ținută sau o anumită trăsătura sau funcție) este asociat cu un semnificat (o ocazie pentru care elementul poate fi folosit sau trăsături de personalitate ) care împreuna î mpreuna crează un semn de nivel 1. 2. Codul vestimentar scris
La acest nivel este adăugat un text semnului de nivel unu, iar astfel este creat un nou semn mai complex, unde textul reprezintă semnificantul.
18
3. Fashion value
Prin simplul fapt că scrii despre modă, adaugi valoare elementelor despre care scrii prin crearea de semne de nivelul doi. 4. Retorica modei Modul în care este formulat textul, forma sa retorică devine forma finală a semnificantului, deoarece oferă o reprezentare a unei ideologii sau viziuni asupra felului în care este văzută lumea. Oamenii au folosit hainele ca un mijloc de comunicare de mii de ani. Purtând anumite haine sau felul în care sunt purtate, scoate în evidență personalitatea persoanei și statutul social al acesteia. Dacă o persoană poartă haine pe care le l e -a primit sau i le-a ales altcineva, acest lucru reprezintă un mod de a accepta ideile și personalitatea personal itatea unei alte persoane. (http://books.google.ro/books?id=jvpw http://books.google.ro/books?id=jvpwygq9i3UC&pg=PA215&lpg=PA215&dq=s ygq9i3UC&pg=PA215&lpg=PA215&dq=sign+system+in+fashion&s ign+system+in+fashion&sour our ce=bl&ots=kLV1fuZZo&sig=3gmmia7FIIb51takYza0lKjcvfY&hl=ro&sa=X&ei=kbvqULSuH4SYtAaNyoCYCw&redir_esc=y#v =onepage&q=sign%20system%20in%20fashion&f=false , accesat 08.01.2013, 15:50)
19
IV. Principalele brand – uri uri caracteristice pentru fiecare stil. “Tactul,
atunci
când
eşti
curajos,
înseamnă să ştii cât de departe departe poţi să mergi.” (Jean Cocteau)
În ultimul secol schimbările au cam prins viteza, iar stilurile, curentele şi tendinţele se modifică sezon după sezon, unele tendinţe pleacă, altele vin, însă de asemenea mai sunt şi existența stilurilor şi diversificarea lor continuă cele care pur şi simplu se reinventează. Astfel, existența să se afirme tot mai răspicat. Un vechi proverb românesc spune că : “Nu haina îl face pe om!”. Şi totuşi, în ziua de azi, haina are un cuvânt greu de spus, cel puţin la o primă vedere. Tuturor ne plac oamenii bine îmbrăcaţi. Un om îmbrăcat cu gust gust sugerează un om stilat, un om prosper şi, de ce nu, nu, un om inteligent. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre un om îmbrăcat neglijent, cu hainele vechi şi ponosite, care evident, nu dă nici o atenţie ţinutei sale. Însă cu siguranţă, în garderoba fiecăruia dintre noi găsim haine în care ne simţim bine, şi pe care le alegem ori de câte ori ne grăbim sau atunci când ştim că avem o zi grea de înfruntat. De asemene a, avem haine pe care le purtăm în casă, la muncă, atunci când facem sport sau pur şi simplu haine ce le l e purtam până la epuizare, care nu mai arată ca noi, şi cu atât mai mult nu mai sunt la modă. De aceea trebuie să ne creăm un stil pe care săsă -l adaptăm la orice situaţie. Fie el simplu dar în acelaşi timp șic, ș ic, sexy sau misterios, cocktail co cktail asociat cu paiete şi extravaganţă, clasic sau retro, şi să nu uităm de stilul ce ne salvează în viaţa de zi cu zi şi anume cel casual (cotidian). În lumea modei avem foarte mulţi designer ce creează haine corespunzătoare acestor stiluri. -
Șic… şi sim plu !
“Nu“Nu-i aşa că adevărata clasă presupune a fi şic şi totuşi simplu, afişând o frumuseţe naturală, fără urmă de artificii. În fine, aproape. Chiar dacă unii dintre iubiţii noștri creatori au preferat săsă-şi exprime creativitatea fără înflorituri aparente, un lucru este sigur: au reuşit să surprindă o natură dintre cele mai originale.“ 24 Un reprezentat al acestui stil este brand – brand – ul ul HUGO BOSS. 24
BARTOCK, Ambre; trad. : Raluca Mateescu, 2007, Moda Psycho, ed. Pro, București, București, p.10
20
Sursa : http://www.stilmasculin.ro/Istoria-brandului-Hugo-Boss 07.01.2013, 16 :33
“ Hugo a intrat în lumea modei în 1923, moştenind fabrica de îmbrăcăminte a familiei sale. Astfel, primele sale creaţii au fost uniformele pentru poliţie, pompieri şi armată. armată. Mai târziu, târziu, acesta a început să colaboreze cu Hitler, care ii -a propus să confecţioneze îmbrăcăminte pentru deţinuţi. În urma acestei colaborări, el a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din Germania.“( BARTOCK, 2007, pp. 14-15) 14 -15) După moartea sa, afacerea lui a mers în continuare, confecţionând costume pentru bărbaţi. bărbaţi . Costumele aveau un design tineresc, erau de culori diferite, ceea ce le-a p ermis să facă faţă competiţiei. Costumele Boss au început să devină populare pe continentul american, american , deoarece imaginea imaginea lor era asociată cu actorul Sylvester Stallone. Ca şi brand, a fost înregistrat în 1977, iar în 1985, au sponsorizat turnee de golf şi tenis. În 1989, au primit licenţă pentru a putea confecţiona ochelari de vedere şi de soare. În 2005, a lansat produse de îngrijire pentru bărbaţi, iar în septembrie septembrie 2008 au lansat lansat magazinul on-line. on-line. -
Sexy şi misterioasă !
“Hainele vintage cu tentă orientală, cerceii lungi, şalul de mătase, bretelele subţiri, lenjeria de firmă scoasă parţial la vedere, sunt câteva semne ce vor evidenţia sexualitatea asociată cu misterul şi cu siguranţă îţi va acorda o doză maximă de încredere în propriile forţe. În fond, totul se învârte în jurul unei anumite idei de glamour… “25 Cel care se potriveşte de minune acestui stil este sofisticatul brand de milioane Christian Dior. În prima sa colecţie creează produse de lux, încercând să transforme femeia pariziană într-o floare a timpului. Modelele rochiilor propuse de Dior erau femenine, seducătoare şi senzuale. Datorită primei sale colecţii, creatorul şi şi--a câştigat nu doar admiratoare, ci şi cumpărătoare dornice să cumpere tot ce avea acesta în casa sa de modă. Iar la 49 de ani semnătura acestuia se vinde pe 5 continente. Un stil sofisticat înseamnă rafinament, ceea ce cu siguranţă demonstrează până în prezent casa de modă Christian Dior. 25
Ibidem, p. 31
21
Sursa : http://www.ipedia.ro/christian-dior-814/ , 07.01.2013, 16 :57 -
Cocktail
Un stil cocktail înseamnă mereu strălucire în lumina reflectoarelor, extravaganţă, culori puternice şi dominante, dominante, ceea ce ce observăm la colecţiile designer – ului – ului Gianni Versace. După cum ne spune autoarea : “Ca să recunoşti un Versace, foloseşte o metodă simpla simpla-trebuie să fie auriu intodeauna ! “ ( BARTOCK, 2007, p. 66) Prima lui colecţie colecţie hautehaute- couture (foarte sexy) pentru femei, a fost prezentată la Milano, şi a avut un succes succes nebun. nebun. După acel succes, succes, creatorul a lansat par fumul par fumul femenin numit umil “ Gianni Versace “. De asemenea, a schiţat costume pentru 15 spectacole de balet şi a fost decorat cu premii premii prestigioase precum Oscarul american american al modei. modei.
Sursa : http://fashion.parsons.edu/2010/02/21/design-and-management-alumni-panel/ , 07.01.2013, 18 :06
22
-
Stilul clasic sau retro
“A fi clasic nu înseamnă a fi demodat. Din contra, micile taioare în stil Coco Chanel, fularele elegante ale ilustrei case Hermes sau impermeabilele Burberry n-au avut un succes nebun, decât la câteva decenii după apariţie. Prin acest stil, observăm moda într-o versiune ce nu se demodează niciodată. “26 "Nu înţeleg cum o femeie poate ieşi din casa nearanjată - e o lipsă de politeţe. Şi nu poţi şti niciodată, poate chiar aceea este ziua în care -ţi întâlneşti destinul. Iar în faț fațaa destinului trebuie să apari cât poţi tu de frumoasă.", ne spune cea care a introdus eleganța şi rafinamentul în sec. XX, faimoasa Coco Chanel, cea care ne- a tăiat părul, ne-a ne-a scurtat fustele, ne-a smuls volanele şi ne-a ne-a eliberat din dulcele jug al corsetului.
27
Sursa : http://pavlyn.wordpress.com/2012/03/26/i-am-a-chanel-brand-whore-so-sue-me/ , 07.01.2013, 18:11
Clasic înseamnă eleganță, iar după cum ne spune Doina Berchină, “Eleganț Eleganțaa este o caracteristică a personalităţilor puternice, puternice, bine conturate, conturate, însă mai mai este şi semnul semnul distinc al celor ce trăiesc bine şi provin din familii care, generaţie după generaţie, au beneficiat de o educaţie aleasă.“ aleasă. “ (BERCHINĂ, 2005, p. 74) -
Casual – confort cotidian
Cred că, acesta, este cel mai practic stil, atât pentru adolescenţi, cât şi pentru persoanele cu o vârstă mai înaintată. Acest stil mai poate fi numit şi stilul străzii, însă nu înseamnă că, fiind îmbrăcată conform acestui stil nu poţi fi cochetă, sau atrasă de culori speciale, ba din contra.
26
Ibidem, p. 79 – emanciparea prin eleganță, Coco Chanel – emanciparea
27
online la adresa http://www.kudika.ro/articol/moda~designer/4114/coco-chanel-emanciparea-prin-eleganta.html, accesat în http://www.kudika.ro/articol/moda~designer/4114/coco-chanel-emanciparea-prin-eleganta.html, 07.01.2013, ora : 17:33.
23
Brandul renumit Naf-Naf ne-a ne- a făcut să ne simţim mai frumoase, mai speciale, însă cel mai important este că, nene -a făcut să ne simţim bine şi confortabil în ceea ce purtăm chiar şi în timpul zilei, datorită creaţiilor sale inedite. i nedite. Printre acestea se numără jacheta, devenită de ja de ja un trend, apoi jeanşii, ochelarii, încălţămintea, până şi şosetele, costumele de baie şi lenjeria de pat.
Sursa : http://www.premium-city.ru/?id=25&newsid=5273 http://www.premium-city.ru/?id=25&newsid=5273,, 07.01.2013; 18 18 :03
Important este pentru o femeie, în special, să se regăsească în stilul cel mai potrivit pentru dimensiunile şi silueta ei, să stabilească ce culori o avantajează, avantajează, pentru că în aşa mod, va avea o imagine clară despre sine, şi îi va fi mai uşor săsă -şi compună compună ţinuta pentru diferite ocazii.
V. Codul Bunelor Maniere în Modă A arăta arăta stilată este, în egală măsură, o problemă de a şti ce să nu porţi şi de a şti ce ţi se potriveşte. Înseamnă a fi cinstită şi a recunoaşte că anumite părţi ale corpului tău nu sunt prea reuşite şi a înţelege că anumite haine nu fac decât să accentueze aceste părţi problematice. “Un tânăr designer englez, vedeta momentului la una din ediţiile “ Săptămânii Modei“ de la Londra, întrebat fiind de ce a ales să se exprime artistic în domeniul creaţiei posibil itatea să acopăr, dar mai ales, să vestimentare, răspunde astfel : În felul acesta am posibilitatea descopăr orice parte a trupului femenin. Vreau şi asta, având la dispoziţie cele mai frumoase femei din lume. “28
28
BERCHINA, Doina, 2005, Moda si Frond. Stiluri si Atitudini, Atitudini, ed. CasaRadio, Bucuresti, p.30
24
Aşa cum puţine dintre femei au fost înzestrate cu un corp ideal, de reţinut este că hainele pot corecta prin construcţia lor, ceea ce natura n-a prea izbutit, ne spune Doina Berchină (BERCHINĂ, 2005, p.32). Pentru că, a fi stilată înseamnă să ştii să te îmbraci astfel încât să arăţi ce îţi place şi să ascunzi ce deteşti la corpul tău. “Astfel pentru a obţine rezultatul rezultatul dorit este necesar respectarea r espectarea următoarelor reguli generale : 1. La o siluetă plină sunt de preferat imprimeurile cu dungi, iar la siluetele subtiri imprimeurile florale. 2. La gât lung se recomandă gulere înalte, iar la gât scurtscurt - decolteuri în V, dar asociate cu şiraguri lungi de mărgele. 3. La braţe prea pline nu se recomandă maieu sau mânecă scurtă, iar la braţe prea subţiri de evitat mâneca simplă în favoarea mânecelor mânecelor bufante. 4. La o talie groasă se poartă rochii drepte şi blazere largi, în schimb la o talie îngustă se recomandă curele late cu catarame mari în culori contrastante cu restul. 5. La şolduri late nu se poartă pantaloni cu talie joasă şi buzunare aplicate lateral şi nici fuste cu volane. La şolduri înguste se potrivesc fustele şi pantalonii largi. larg i. 6. Cele care au pulpele pulpele groase, dar şi subţiri trebuie să să evite pantalonii pantalonii mulați sau microșorturi, chiar dacă acestea sunt la modă. 7. Dacă sânii sunt prea mici, poarta bluze cu jabou,dantele şi sutieni push -up. În schimb, dacă ai un bust generos poarta bluze mai largi, cu linie dreaptă, cu decolteuri pe măsură, corsete sau bustiere sofisticate. Fereștete -te de tricourile ude sau puloverele mulate. 8. Dacă distanţă de la gât la talie e prea scurtă, alege bluze şi jachete de culoare închisă, iar în partea de jos, fuste sau pantaloni în nuanţe mai deschise. Şi respectiv invers. 9. Dacă ai picioare scurte, nu purta niciodată pantaloni cu talia joasă, evazaţi sau cu manşetă. 10. Dacă ai talpa piciorului mare, se recomandă doar pantofii decoltaţi, cu botul alege modele cu vârf ascuţit. ascuţit. rotund, escarpin. Dacă ai piciorul mic, alege
25
11. Dacă eşti înaltă, uita de impremeurile cu dungi pe verticală, tocurile cui şi pantofii platformă, paltoanele maxi şi pălăriile mici. Dacă eşti mai mică de înălţime, nu exagera totuşi cu tocurile înalte şi pălăriile ori coafurile “clop“. Păstrează mai bine proporţiile, poartă pantaloni “ţigaretă“, jachete tip spencer, fuste drepte până la genunchi şi mai puţine volane. 12.
Nu împarţi silueta în două jumătăţi egale pin piesele alese. O jachetă mai lungă l ungă tip jachetă pe talie scurtă arată mai blazer merge cu cu o fustă dreaptă scurtă, scurtă, în timp ce o jachetă bine cu o fustă fustă amplă mai lungă.”29
“Pentru a avea o garderobă completă, atât un bărbat, cât şi o femeie are nevoie de următoarele ţinute :
Lenjerie- niciodată nimic altceva decât bumbac, considerentele ţin de sănătate și igienă.
Ciorapi- mai bine transparenţi, decât coloraţi. Iarna pot fi negri, mai groşi, maţi. Niciodată ciorapi de plasă, chiar dacă vedetele poartă, în viaţa de zi cu zi acestea arată vulgare.
Ţinuta de casacasa - niciodată pijamaua în care dormi. Pantalonii largi, largi , tricou sau o bluză mai lejeră, până peste şolduri par formulele cele mai comode. Halatul de prosop sau mătase se poartă doar în dormitor, după ce ai ieşit din baie, sau când eşti internat în spital.
Pentru somn- comod e să dormi în pijama sau cămaşa de n oapte din bumbac. Pentru snobi, din mătase. Pentru bărbaţi, care nu suporta pijamalele cu dungi, există varianta pijamalelor cu tricou şi pantalon scurt.
Pantofi- strictul necesar îl reprezintă : sandalele de vară, ghete sau cizme de iarnă, pantofi de toată ziua, pantofi de ocazie, o pereche sport, una fantezie să zicem 10 perechi în total.
Out wear- hainele pentru exterior înseamnă o pelerină de ploaie, sau o scurtă impermeabilă, impermeabilă, şi o jachetă din stofă groasă. Pentru primăvară ai mai avea nevoie de o jachetă jac hetă mai subţire, care poate fi şi din piele, sau de un trenci.
29
Ibidem, pp. 33-36
26
Hainele de lucru- aici s-ar s- ar putea să intre uniforma de şcoală, blugii şi tricoul cu care mergi la facultate, salopeta de muncitor, sau halatul de doctor, ori ţinuta office, respectiv un costum taior cu fustă sau pantalon.
Hainele de vineri- un fel de defilare de modă a “hainelor de duminică“, fiind vorba de o zi de sărbătoare.
Hainele de vacanțăvacanță - ai nevoie de un hanorac, tricouri şi un şorţ, ghete cu ţinte şi r ucsac dacă mergi la munte, ochelari de soare, costum de baie, geantă de plajă şi ţinută de discotecă, dacă te duci la mare.
Hainele de ocazie- ar fi nevoie de ţinută aşa – numită “ţinuta de cocktail“, cu care poţi merge la aniversări, dar şi la teatru, dar şi de ţinuta de seară , ceva mai somptuos, somptuos, mai strălucitor, pentru o nuntă sau un revelion.
Accesorii – Accesorii – aici nu ar trebui să lipsească o pălărie de soare sau un chipiu cu cozoroc, şi 2 - 3 căciuli pentru iarnă. De asemenea, curele, centuri, genţi sau poşete. “30
-un anumit stil : “Ţine minte, atunci când încerci să te regăseşti într -un o
Subtilitatea este sexy, vulgaritatea nu !
o
Chiar dacă nu tete-ai născut cu stil, poţi să ţi-l ţi-l formezi.
o
Nu te teme să pari diferită faţă de prietenele prietenele tale.
o
Prietenele ar putea râde de noul tău stil – pentru pentru că sunt geloase. geloase.
o
Fă o analiză amănunţită a garderobei – este – este de două ori mai plăcut decât să petreci o zi la cumpărături.
o
Pune pe umeraşe haine de aceeaşi culoare, ca ţinute complete – ca să ai mereu ce să porţi.
o
Stilul înseamnă să porţi ceva nemaivăzut la altele.
o
Păstrează ordinea în şifonier – ce – ce te faci dacă nn -ai totul la îndemână î ndemână ?
30
Ibidem, pp. 55-58
27
o
Analizează – ţi – ţi coafura. Arată la fel de ani de zile? chiar dacă e “testată“ poate a venit momentul să faci nişte modificări.
o
Încălţările negre şi maro nu trebuie niciodată purtate cu haine deschise la culoare.“ 31
Femei care au generat stiluri : Coco Chanel.
Personajul Chanel este unul cu destule umbre, misterios şi ambiguu. Creatoarea încearcă să alunge din viaţa femeilor talia sugrumată, sânii avântaţi de păpuşă erotică, fusta înfoiată susţinută de multe jupoane incomode. Sursa de inspiraţie a acesteia vine din floare de camelie, care o incită nespus de mult, astf el el această floare este transpusa mai apoi în bijuterii şi devine emblema casei de modă. În stilul Chanel, ea vede stilul viitorului, al femeii moderne, al succesului femenin deplin. De asemenea, poate fi caracterizat fiind un stil revoluţionar, senzual, tulburător şi abstract în acelaşi timp. (BERCHINĂ, 2005, pp. 119 – 124) – 124) Audrey Hepburn Hepburn
Cuvintele cheie ale stilului Hepburn sunt simplitate, rigoare, eleganță pură.
Marlyn Monroe Monroe
Mică de înălţime, cu un bust proeminent şi forme plinuţe, ea a fost, în anii ‟50 şi chiar multă vreme după aceea, un sex – symbol greu de detronat. Rochia albă plisată purtată în filmul “Şapte ani de căsnicie“, este e ste una dintre cele mai admirate şi scumpe scumpe piese vestimentare din lume. Jackie Kennedy Kennedy
A lansat un stil vestimentar modern şi elegant, susţinut prin creaţiile lui Oleg Cassini şi Givenchy, pe care le preferă în împrejurările oficiale. Purta întotdeauna întotdeauna mănuşi, un model propriu de tocă în loc de pălărie, perle, ochelari de soare şi poşete, care după moartea ei au fost readuse în modă, multiplicate în mii de exemplare şi vândute cu succes. 31
CONSTANTINE, Susannah si WOODALL, Trinny, trad: Iulian Iulian Manescu, 2002, Ce să nu purta i, ed. Pro și Tipografie, București, București, pp. 124-132.
28
Diana Spencer Spencer
Stilul Dianei, sugerează perfect ideea de prinţesă din basme. A promovat culoarea roşie în ţinutele de zi şi a dat graţie taioarelor cu umerii marcaţi. Ea a lansat modelul celor trei şiraguri de perle prinse în faţă cu o broşă, imitată acum de toată lumea. Madonna
Vestimentar, este apreciată ca una dintre vedetele complet lipsite de bun – gust în ntotdeauna costume interesante şi foarte viaţa de toate zilele, dar pe scenă a promovat î ntotdeauna îndrăzneţe, care au deschis drumuri noi în î n modă. A lansat moda lenjeriei la vedere, a pălăriilor de cowboy roz şi a altor detalii kitsch.
29
Bibliografie
– Să Înțelegem moda, ed. Rao, 1. MACKENZIE, Mairi; trad. Olivia C. Birsășteanu, 2010, …isme – Să
București 2. BERCHINĂ, Doina, 2005, Modă și frondă – Stiluri – Stiluri și atitudini, ed. Casa Radio, București . 3. CONSTANTINE, Susannah Susannah si WOODALL, WOODALL, Trinny, trad: Iulian Manescu, 2002, 2002, Ce nu purtai, ed. Pro și
să
Tipografie, București București
4. BOUTAUD, Jean-Jacques, Comunicare, semiotică și semne publicitare – Teorii, – Teorii, modele și aplicații, 2004, ed. Tritonic, Bucuresti
Surse Internet: 1. www.racai.ro-truasan/semiotica.pdf
30
31
