Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
PROIECT ECOTEHNOLOGIE II
Student : Tuicu Mariana Grupa : 641 CB
2012201!
Cuprin" : 1) Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii 2) Stabilirea metodelor de reducere a poluarii 3) eterminarea gradului optim de reducere a poluarii !) "valuarea propriu #isa a impactului de mediu $) Bilantul de mediu %) "laborarea modelului de organi#are ecotehnologic &) Bibliogra'ie
Cap 1.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii
Una din cele mai importante (i prompte consecine a activit*ii de prevenire a polu*rii va 'i anali#a ciclului de via* a produsului (i procedurile standardi#ate de calcul ale costurilor ciclului de via* a produsului+ Metoda pre'erat* de prevenire a polu*rii este reducerea sursei, deoarece ea se adresea#* sursei poluatoare, -nainte de producerea polu*rii+ .educerea sursei -nseamn* /orice practic* de reducere a cantit*ii de substane periculoase, poluante sau contaminante, care urmea#* s* 'ie debarasate -n mediul -ncon0ur*tor, -nainte de reciclare, tratare sau debarasare+ Principalele bariere -n prevenirea polu*rii se pre#int* mai 0os imit*rile tehnice tehnice 4nevoia de cercetare (i de#voltare de#voltare continu* ipsa de in'ormare 4 nu e5ist* acces la toate c*ile de prevenire a polu*rii Pre'erinele consumatorului 4 vrea costuri minime Posibilitatea sc*derii duratei de via* , durabilit*ii (i competivit*ii, adic* a calit*ii produsului 6spect economic 4 marile companii au -n vedere pro'itul imediat ista de piee 4 nu toi accept* produse reciclate , recondiionate 7econ(tienti#area avanta0elor prevenirii polu*rii 4lipsa de in'ormaie (i de perspectiv* 8ri0* -n diseminarea in'ormaiilor in'ormaiilor con'ideniale despre produse 4 teama de concuren* .eglem .eglement ent*ri *rile le actual actualee 4 -ncura -ncura0ea 0ea#* #* contro controlul lul,, colect colectare areaa (i depo#i depo#itar tarea ea de(eur de(eurilo ilorr (i nu prevenirea polu*rii Sunt -ns* (i multe multe argum argumente ente pentru pentru program programul ul de prevenire prevenire a polu* polu*rii+ rii+ 9:teva 9:teva stim stimulent ulentee de de prevenire a polu*rii se se pre#int* mai 0os ; Bene'iciil Bene'iciilee economi economice ce din eliminare eliminareaa depo#it*ri depo#it*rii,i, tratamen tratamentulu tului,i, transportu transportului lui (i arunc*rii arunc*rii de(eurilor .educerea responsabilit*ii e5ist* o responsabilitate pe toat* durata e5istenei de(eului 9on'ormarea la reglement*rile -n vigoare
TEHNICI #E PRE$ENIRE % POL&%RII
Reducerea "ur"ei
Sc)i*+ari de pr(du"
Substituire 9onservare 9ompunerea produsului
C(ntr('u' "ur"ei
Recic'area pe '(c "au dupa
Tran"-(r*area
,('("irea "i re-('("irea
Procesat pentru recuperare
.eintoarcerea in produsul original
Procesat pentru subprodus
Materialul brut pentru alt produs
Sc)i*+ari a'e *ateria'u'ui intrat
Sc)i*+ari te)n('(.ice
Schimbari ale procesului
I*+unatatirea pr(ce"u'ui de -uncti(nare
Masuri procedurale
Puri'icarea materialului
Schimbari de echipamente
Substituirea materialului
In'ormati#area proceselor
Imbunatatirea managementului
Schimbari ale ordinei ciclului de 'unctionare
Utili#area mai e'icienta a materialului Programarea productiei
Fig+1+Tehnici de prevenire a polu*rii
Ta+/ 1/ Metode de prevenire a polu*rii
Poluani Pra'
6ciuni posibile asupra; 6provi#ion*rii Stocare (i manipulare Umidi'icarea stivelor Selecia materiei prime Stropirea cu materiale
Procese de 'abricaie
purvurulente
6MI7"
Metale grele
>5i#i de sul' =S?2) S>S)
Procurarea combustibilului si a materiei prime cu mic coninut de sul' esul'urarea combustibilului
Precauie -n tratarea produ(ilor de i#olaie utili#ai
>5i#i de a#ot
, 7?2) >5i#i de carbon ? noua politica energetica "conomie de energie .eglarea combustiei =in ca#ul 9>) =9>, 9?2) 9ompu(i 6coperi(ul depo#itelor organici volatili @) Stoca0 etan( Sortarea de(eurilor reciclabile 9unoa(terea buna a io5inne si =procedee la -nalt* proceselor 'urani temperatur*) tehnologice Folosirea de noi tehnologii de sudare, -nlocuirea sud*rii manuale cu electrod -nvelit cu alte procedee de e5emplu; MI8AM68, 9MT 4 cold metal trans'er =procentul de ga#e emise -n timpul procesului este mult mai redus)+ ireciile strategice -n domeniul meninerii calit*ii apelor Folosirea de degresani (i decapanti cu un impact mai mic asupra mediului otarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea ga#elelor re#ultate -n urma sud*rii (i -nlocuirea periodic* a 'iltrelor acestor instalaii+ Poluarea #ero este un vis+ .educerea total* a polu*rii nu este posibil* nici tehnologic deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie de#voltat*+ Trebuie g*sit* o cale de armoni#are a intereselor produc*torilor care urm*resc pro'ituri imediate, a intereselor -ntregii societatim care dore(te s* tr*iasc* -ntrun mediu nepoluant+ Pentru acestea se determina un optim economic lu:nd -n considerare cheltuielile pentru de#voltare (i bene'iciile depolu*rii+ 6ceast* anali#* nu este u(or de '*cut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cuanti'icat dec:t cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de producie, de prevenire a polu*rii sau de reducere a polu*rii+ >ricum un studiu privind reducerea polu*rii este mai u(or de '*cut la nivelul -ntregii economii dec:t la nivelul unei instalaii industriale, unde se poate 'ace o anali#*+
Metoda pre'erata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adresea#a sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii+.eciclarea se re'era la re'olosirea de materiale, care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri+ Li*ite'e i*pu"e p('uanti'(r at*("-erici
imitarea poluarii atmos'erei evoluea#a continuu, 'unctie de cunoasterea mai bine a e'ectelor nocive ale di'eritilor poluanti atmos'erici =modi'icariel climatice si ploile acide)+ Ta+e'u' nr/2 #i"p(itii c(*unitare a"upra p('uarii aeru'ui Poluant
>5i#i de sul' e5primati in >5i#i de a#ot 7>5 e5primati in 7>2 6moniac 9ompusi anorganici ga#osi ai ciclonului e5primati in E9l 9ompusi anorganici ga#osi ai 'luorului e5primati in EF particule, picaturi 9ompusi organici =e5clusiv 9E!) Pra' Metale grele Totalul de 9d, Eg, i si compusii lor Totalul de 6s, Se, Te si compusii lor Totalul de 9o, 9r, 9u, Sn, Mn, 7i, Pb, Sb, @, Gn si compusii lor
imita admisa mgAm3C 3?? $?? $? $? $$ 1$? $?1?? ?,2 1
ebit de la care se aplica norma DgAhC 2$ 2$ ?,1 1 ?,$ ?,$ 2 1 1 15 $5 2$5
Cap 2. Stabilirea metodelor metodelor de reducerii a poluarii poluarii
in cau#a multor tragedii ale mediului #on =1JK&) a 'i5at date internaionale p:n* la care s* 'ie reduse emisiile de substane chimice, cum ar 'i 9F9, despre care se (tie c* distruge stratul de o#on+ 9onvenia Basel pentru 9ontrolul Transporturilor Internaionale ale e(eurilor Periculoase (i epo#itarea or =1JKJ) serve(te ca punct de reper pentru reglement*rile internaionale ce se ocup* de transportarea de(eurilor periculoase (i depo#itarea lor+ Poluanti 6ctiuni posibile asupra; Stocare si 6provi#ionare Procese de 'abricatie manipulare Umidi'icarea stivelor Selectia materiei Stropirea cu Pra' prime materiale purvurulente Precautie in Inlaturarea aminelor depo#itarea si Precautie in tratarea produsilor 6mine Utili# Utili#are areaa produs produsilo ilorr utili#are utili#areaa stocurilo stocurilorr de i#olatie utili#ati de substitutie in scopul aprovi#ionarii Procurarea com combust bustib ibil ilul ului ui si a "conomie de energie >5i#i de sul' materiei prime cu mic 9ombustia in strat 'luidi#at =S>2, S>S) conntinut de sul' esul'urarea combustibilului >5i#i de a#ot Inlatu Inlaturar rarea ea anumi anumitor tor .eglarea combustiei =7>, 7>2) produsi "conomie de energie >5i#i de carbon > noua politica .eglatul combustiei =9>, 9>2) energetica =in ca#ul 9>) 6coperisul 9om 9ompusi pusi organ rganiici Inlatu Inlaturar rarea ea anumi anumitor tor depo#itelor de volatili Procedee de etansare solventi hidrocarburi =9>@) Stoca0 etnas Scoate Scoaterea rea deseur deseurilo ilorr recicl reciclabi abile le =proc =procede edeee 9unoas 9unoaster terea ea bun bunaa proces proceselo elorr io5ine si 'urani de 'abricatie la inalta tehnologice temperatura) F um Folosirea unor procese de 'abricatie sau de sudare care sa polue#e cat mai putin putin mediul
Pregatirea corecta a com componen onente telo lorr in veder ederea ea prelucrarii sau sudarii sudarii 8a#e esapament
decapanti, degresanti
Utili#area unor masini si a unor combustibili ecologici 6pro 6p rovi vi#i #ion onar area ea cu substa substante nte care care au un impac impactt cat ma maii redus redus asupra mediului incon0urator
Util Utili# i#ar area ea aces acesto torr produse cu gri0a si aruncarea aruncarea deseurilo deseurilorr re#u re#ult ltat atee in locu locuri ri special amena0ate
Controlarea poluării atmosferice
9ele mai sensibile strategii de control ale polu*rii atmos'erice implica metode ce reduc, colectea#*, captea#* sau rein poluani -nainte ca ei s* intre -n atmos'er*+ in punct de vedere ecologic, reduc:nd emisiile poluante cu o m*rire a randamentului energetic (i prin m*suri de conservare, precum arderea de mai puin combustibil este strategia pre'erat*+ In'luen:nd oamenii s* 'oloseasc* transportul -n comun -n locul autovehiculelor personale a0uta de asemenea la -mbun*t*irea calit*ii aerului urban+ Poteniali poluani pot e5ista -n materialele ce intr* -n procese chimice sau -n procese de combustie =ca de e5emplu plumbul din ben#in*)+ Metode de controlare a polu*rii atmos'erice includ (i -ndep*rtarea materialelor poluante direct din produsul brut, -nainte ca acesta s* 'ie 'olosit, sau imediat dup* ce sa 'ormat, dar (i alterarea proceselor chimice ce duc la obinerea produsului 'init, ast'el -nc:t produ(ii poluani s* nu se 'orme#e sau s* se 'orme#e la nivele sc*#ute+ .educerea emisiilor de ga#e din arderea combustibililor 'olosii de c*tre automobile este posibil* (i prin reali#area unei combustii c:t mai complete a carburantului sau prin recircularea ga#elor provenite de la re#ervor, carburator (i motor, dar (i prin descompunerea ga#elor -n elemente puin poluante cu a0utorul proceselor catalitice+ Poluanii industriali pot 'i la r:ndul lor captai -n 'iltre, precipitatori electrostatici+ Acţiuni guvernamentale pentru pentru combaterea poluării
i'erite *ri au impus standarde -n legislaie cu privire la nivelele de concentraie ce se cred a 'i su'icient de sc*#ute pentru a prote0a s*n*tatea public*+ Standardele privind sursele de emisie au de asemenea speci'icate limitele de emisie a substanelor poluante -n atmos'era ast'el -nc:t standardele de calitate ale aerului s* 'ie atinse+ 9u toate acestea -ns*, natura problemei necesita implementarea implementarea tratatelor internaionale ale mediului, (i p:n* -n acest moment !J de *ri au aprobat -n Martie 1JK$ convenia 7aiunilor Unite cu privire la stratul de o#on+ Protocolul de la Montreal, asa cum a 'ost numit* aceast* convenie renegociat* -n 1JJ? apela la -ndep*rtarea anumitor clorocarburi (i 'luorocarburi p:n* la
s':r(itul secolului (i asigur* a0utor -n vederea de#volt*rii *rilor -n reali#area acestor tran#iii+ -n plus, mai multe tratate internaionale au 'ost semnate -n scopul reducerii incidentei ploii acide+ Ta+/ 4/ C(*paraie ntre "i"te*e'e de reinere a particu'e'(r "'iciena Temperatura Pierderea Spaiul de Tipul de omeniul 9ost reinerii ma5im* colector particulelor de amplasare anual particulelor admis* 3C5 presiune reinute necesar LAm3anC PaC 0110 Filtru sac Slab* K? 1? Mare 1!,? din bumbac 1,?1?,? Bun* K? 1? Mare 1!+? 1 ? M a r e 1!,? 1?,?$?,? "5celent* 12? 01710 Filtru sac Slab* 12? 12 Mare 1&,? din 'ibre 1, ?1?,? Bun* 12? 12 Mare 1&,? sintetice "5celent* K? 12 Mare 1&,? 1007800 Filtru sac ?,11,? Slab* 2J? 1? Mare 21,? din 'ibre de 1,?1?,? Bun* 2J? 1? Mare 21,? sticl* Bun* 2J? 1? Mare +21,? 1?,?$?,? Filtru sac ?,11,? Slab* 2%? 2? Mare 23,? din te'ion 1+?1?+? Bun* 2%? 2? Mare 23,? 1?,?$?,? "5celent* 2%? 2? Mare 23,? ?,1!1,? "5celent* !?? 1 Mare 21,? 1,?1?,? Bun* !?? 1 Mare 21+? Bun* !?? 1 Mare 21,? 1?,?$?,? ?,11,? Foarte slab* !?? $ Mare &,? 1,?1?,? Foarte slab* !?? $ Mare &,? 1?,?$?,? Bun* !?? $ Mare &,? ?,11,? Foarte slab* !?? 12 Moderat* 11,? 1,?1?,? Slab* !?? 12 Moderat* 11,? 1?,?$?,? Bun* !?? 12 Moderat* 11,? ?,11,? Slab* $!? $ Marc 2$,? 1,?1?,? Bun* $!? $ Mare 2$,? 1?,?$?,? Bun* $!? $ Mare 2$,? ?,11,? Slab* $!? 1? Moderat* 23,? 1,?1?,? Bun* $!? 1? Moderai 23,? 1?,?$?,? Bun* $!? 1? Moderat* 23,? ?,11,? Bun* $!? J? .edus* $%,? 1,?1?,? "5celent* $!? J? .edus* $%,? 1?+?$?+? "5celent* $!? J? .edus* $%+? ?,11,? Slab* $?? 1? Mare 21,? 21,? 1,?1?,? Bun* $?? 1? Mare 1?+?$?+? Bun* $?? 1? Mare 21+?
Procedee de reducere a concentraţiei de praf Curăţire semifabricat*. Manipulare, depoitare, ambalare, livrare*!
Pra'ul este dat de totalitatea paticulelor (i microparticulelor solide suspendate -n aer, de obicei vi#ibile cu ochiul liber+ 9ele mai mici particule suspendate -n aer au o m*rime de apro5imativ ?+??2 µ m , =2+? nm ), iar cele mai mari au peste 2+$ µ m + 2 sub 'orm* de silicai de aluminiu, dintre care unii mai conin (i ionul de calciu+ 6rderea incomplet* a combustibilor de ba#* de carbon precum c*rbunele, p*cur*, ben#ina (i combustibilul diesel produce multe particule de pra' numite 'umingene, care -n principal este 'ormat* din cristaloi#i de c*rbune+ 7ormele de protecia mediului limitea#* cantitatea de pra' depus* -ntrun an la nivelul solului la 2 A g m 2?? + Particulele materiale se -ndep*rtea#* 'ie prin 'iltrare =pentru cantit*i mici) 'ie cu a0utorul colectoarelor de pra' =pentru cantit*i mari)+ 6legerea metodei (i a echipamentelor corespun#*toare se 'ace in:nd cont de urm*toarele; Ø concentraia de particuleO Ø dimensiunea (i 'orma particulelorO Ø gradul necesar de reinere a particulelorO Ø presiunea (i debitul aerului poluatO Ø caracteristicile 'i#ice (i chimice ale pra'uluiO Ø cerinele utili#atorului (i metoda dorit* de -ndep*rtare a particulelor+ .einerea pulberilor sau pra'ului se 'ace prin despr*'uire cu a0utorul unor 'iltre care se caracteri#ea#* prin; Ø debitul de ga#e poluate care ies din proces (i sunt preluate -n 'iltreO Ø diametrul particulelor pe care poate s* le rein*O Ø temperatura ma5im* a ga#elor, aduse -n 'iltreO Ø gradul de reinere sau e'icienta 'iltruluiO Ø pierderea de presiune -n 'iltruO Ø costurile anuale de -ntreinere+ Avanta"ele utiliării filtrelor de aer!
asigura debitul de aer pentru des'*(urarea optim* a proceselor din motor O etan(eitate de 1??Q datorit* calit*ii h:rtiei (i -mbin*rii prin lipire O geometrie optim* de -ndoire a pliurilor O siguran* -n e5ploatare O reducerea #gomotului de absorbie a aerului (i reglarea receAcald O tehnologie modern* ba#at* pe poliuretanO greutate diminuat* 'a* de tehnologia clasic*C O
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprăfuire sunt!
camerele de decantare 9 cele mai vechi metode de despr*'uire, ce au la ba#a reinerea gravitaional*+ 6erul poluat 1 intra -n camera 2 ='ig+ 1) printrun a0uta0 3, de diametru mic, ridic:ndu(i mult vite#a+ Prin ridicarea vite#ei, paticulele de pra' ! sunt colectate datorit* 'orei gravitaionale -n colectorul $, -n timp ce aerul curat %, iese prin a0uta0ul &+ Principalul de#avanta0 al camerelor de decantare re#ult* din aceea c* e'iciena reinerii particulelor mic =sub $ µ m )este sc*#ut* =!?+++!$Q)+ Se utili#ea#* pentru reinerea particulelor grosolane (i constituie prima treapt* de 'iltrareO Ø separatoarele cu impact 4 sunt camerele de decantare prev*#ute cu un sistem de 0alu#ele care devia#* particulele de pra' c*tre colector+ "'iciena medie este de 3?+++$?Q dar se ridic* la 2?+++2$Q pentru particole sub $+? µ m O Ø
Fig+ 3++ Schema de principiu a unei camere de decantare; 1aerul poluat cu particole de pra'O 2camera de decantareO 3a0uta0O !particule de pra'O $colectorul de pra'O %aer curatO &a0uta0 de evacuare O Ø Ø
'iltrele hidraulice 4 se ba#ea#a pe spalarea aerului sau ga#ului poluat cu particule de pra' cu un current de 'luid =cel mai des intalnit este apa) intro instalatie de tip scubar+ Schema de principiu a unui 'iltru hidraulic se pre#inta in 'igura %+&+ 6erul poluat 1 trece prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin du#ele ! in coloana descendenta $+ a ba#a coloanei ascendente % este stropit din nou cu apa curata &, din ba#inul K si trece prin supapele J spre a0uta0ul de iesire 1?+ Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11+ Pra'ul retinut 12, este evacuat in stare umeda sub 'orma de slam, 13, iar aerul curat 1! iese prin a0uta0ul de iesire 1?+
Fig+ !+ Schema de principiu a unui 'iltru hidraulic; 1 4 ga#ulAaerul poluatO 2 4 tub aerodinamicO 3 4 apa bruta de stropireO ! 4 du#eO $ 4 coloana descendentaO % 4 coloana ascendentaO & 4 apa curataO K 4 re#ervor de apa curataO J 4 supapeO 1? 4 a0uta0ul de iesireO 11 4 separator cu cameO 12 4 particule de pra'O 13 4 slamO 1! 4 aer curat+ Filtrele de aer au o e'icienta de reducere a poluariinde pana la J?Q+
Fig+$+ ada pentru colectarea spanului+ Procedee de reducere a o#iilor de aot $#ecuţie semifabricat*!
8eneralit*i >5i#ii de a#ot, denumii -n mod general 7> 5 sunt considerai poluani importani prin e'ectele pe care le au at:t asupra ecosistemelor c:t (i asupra s*n*t*ii oamenilor+ >5i#ii de a#ot cuprind; mono5idul de a#ot =7>)O dio5idul de a#ot =7>2) sau hipoa#otidaO proto5idul de a#ot =7 2>O trio5idul de a#ot =72>3)O tetrao5idul de a#ot =72>!) (i pentao5idul de a#ot =7 2>$)+ intre ace(tia cel mai periculos este 7>2, care este to5ic pulmonar (i 7>, care este instabil (i -n timp se o5idea#* 'orm:nd 7>2+ Sursele de emisii
>5i#ii de a#ot se 'ormea#* -n timpul arderilor+
Toate procedeele ce utili#ea#* arderea =cuptoare, ca#ane, generatoare cu abur, turbine cu ga#e, motoare termice) (i unele procese de 'abricaie =elaborarea de metale (i alia0e, producerea de acid a#otic, producerea de am:ne, procesele de sudare, etc+) 'ormea#* o5i#i de a#ot+ %e&nologii de limitare a formării o#iilor de aot 'n timpul arderii
imitarea 'orm*rii o5i#ilor de a#ot -n timpul arderii se poate 'ace prin a(a numitele mi(c*ri primare de reducere a 7>5 =tab+! ) care au ca scop; sc*derea temperaturii de ardereO evitarea v:r'urilor de temperatur*, prin uni'ormi#area (i amestecarea rapid* a reaciilor -n 'lac*r*O reducerea timpului de re#idena la temperaturi -nalteO reducerea o5igenului -n #ona de reacieO reducerea, la s':r(itul 'l*c*rii, a o5i#ilor de a#ot de0a 'ormai+ Ta+e'u' 6/ Ma"uri pri*are de reducere a NO Ma"ura pri*ara E-ectu' "au e"te a"upra .educerea e5cesului de aer 7>5 termic 7>5 combustibil Preincal#irea redusa a aerului 7>5 termic .educerea sarcinii 7>5 termic .educerea in trepte "ta0area arderii combustibilului 7>5 termic 7>5 combustibil "ta0area aerului 6r#atoare cu 7>5 redus 7>5 termic 7>5 combustibil 6er multiplu 7>5 termic 7>5 combustibil Proiectarea ca#anului ocali#area ar#atoarelor 7>5 termic Strat 'luidi#at 7>5 termic .ecircularea ga#elor de ardere 7>5 termic In0ectie de aburAapa 7>5 termic (educerea e#cesului de aer
Se 'ace cu a0utorul unor ar#*toare per'ecionate care s* conduc* la o ardere complet* (i uni'orm*, cu un regla0 'in a raportului aerAcombustibil (i -mbun*t*irea amestecului -n #ona de reacie+
Pre'ncălirea redusă a aerului
Se ba#ea#* pe 'aptul c* prin pre-nc*l#irea redus* se reduce rata de 'ormare a 7>5 termic+ @ariaia produciei de 7> 5 termic cu temperaturi de pre-nc*l#ire t, a aerului este dat* de relaia; 7>T pRpRmC 3! ?,?%%&Rt 9C
(educerea sarcinii de funcţionare
Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca re#ultat reducerea de 7>5+ 6ceast* metod* nu se poate lua -n considerare dec:t pe termen scurt, c:nd este necesar* limitarea momentan* a emisiei de 7>5+ Combustia catalitică
Un catali#ator permite, -n principiu, sc*derea considerabil* a temperaturii la care este -ntreinut 'enomenul de autocombustie+ e e5emplu, 'olosirea unui ar#*tor radiant la care temperatura de ardere 3 este limitat* de mas* re'ractara -n care are loc aceast* ardere, reduce la valori de 2?+++!?mgAm 7 =la o proporie de 3Q>2), valori mult mai mici dec:t -n ca#ul ar#*toarelor clasice+
Pr(cedee de reducere a (ii'(r de "u'- ;i a )idr(.enu'ui "u'-urat Fig+ %+ 6r#ator cu 'lu5 radiant
6rderea combustibililor 'osili conduce la evacuarea -n atmos'er* a unor volume de o5i#i ga#o(i de sul'+
Fig+ & + Sistem de desul'urare a ga#elor de ardere 4 procedeul uscat > metoda de desul'urare uscata a ga#elor de ardere, ba#ata pe absortie 'i#ica consta in utili#area de aditivi soli#i care reduce poluarea cu !?$?Q+
%e&nologii de reducere a emisiilor C) Prelucrări mecanice*!
Se deosebesc 2 categorii de tehnologii; de recuperare, care permit valori'icarea solvenilor -n calit*i de materie prim* pentru alte procese industriale (i de distrugere, care permit valori'icarea solvenilor sub 'orma energetic*+ , prin care permite sc*derea temperaturii p:n* la 1K? 9 prin utili#area a#otului lichid ca sursa de 'rig+ Pentru procedeele de tratare a monosolventilor (i solvenilor nemiscibili -n ap* se 'olose(te absorbia c*rbunelui activ -n granule =este un 'enomen 'i#ic prin care un solid 'i5ea#* pe supra'aa s* moleculele unui corp, sub aciunea unei 'ore @an der Wals)+
Fig+ K+ Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ
Poluarea apelor +ecantarea sedimentarea-
ecantarea este procesul 'i#ic de separare din apele u#ate a particulelor solide organice sau anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat+ Timpul de decantare este dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa+ Ta+e'u' ?/ Ti*p de "edi*entare pentru un *etru adanci*e de apa Particula imensiunea ma5ima a Timp de sedimentare particulei mmC Pietris 1? 1 secunda 7isip 1 1? secunde 7isip 'in 2 minute 6rgila 2 ore Bacterii K ore Particule coloidale 2+++2?? ani ++++
Fig+ J+ Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica; 1canal de aductiune a apei u#ate bruteO 2sistem de linistireO 3antecameraO !conducta pentru evacuarea grasimilorO $podul mobilO %lama impungatoare pentru spumaO &ba#a de namolO K#ona linistita pentru sedimentareO Jlama racloareO 1?cochila pentru colectarea 'lotantilorO 11canal deversare pentru colectarea si evacuarea apei tratateO 12namolO 96O 9Pcursa activa si respectiv pasivaO XdebitO 9 concentratieO X9'lu5 masiv =Iape u#ateO eape epurateO nnamol)+
Fig+ 1?+ Schema de principiu a unei instalatii comple5e de e5tragere a grasimilor din apele u#ate; 1conducta pentru admisia apei u#ateO 2comportament de admisieO 3echipament de a mestecare rapidO !ulei separateO $pompa de evacuare uleiuriO %elevator hYdraulic cu surubO &cuvaO Kplaci ondulateO J conducta de evacuare apa epurataO 1?conducta evacuare uleiuri+ Schema de principiu a unei instalatii comple5e pentru e5tragerea grasimilor din apele u#ate se pre#inta in 'ig+%+13+ 6pa u#ata 6u, intra pe conducta de admisie 1, in compartimentul de admisie 2, unde un echipament de amestecare rapid 3, amplasat pe 'lotori crea#a un varte0 'ortat care 'avori#ea#a separarea uleiului !, de apa+ )#igenarea apei cu o#igen pur Control produs neconform*!
Folosirea o5igenului pur este un procedeu relativ nou (i este mult mai economic dec:t utili#area aerului -n vederea trans'erului de o5igen+ Instalaia destinat* trat*rii cu o5igen pur are mai multe ba#ine acoperite 1, 2 (i 3, cu comunicaii -ntre ele, at:t la partea superioar* pentru ga#e ! (i $, c:t (i la cea in'erioar* % (i &, destinate 'luidelor poli'a#ate+ >5igenul pur, > 2 se introduce -n ba#inul 1 prin conduct* K, la o presiune mai mare dec:t cea atmos'eric*+ 8a#ul trece dintrun ba#in -n altul datorit* di'erenei de presiune care -mpiedic* 'ormarea curenilor inver(i+ 2 cu su'lantele 1? (i dispo#itivele de dispersie 11+ Pe conductele 12 (i 13 se -ntoarce apa u#at*, respectiv n*molul recirculat+
Fig+ 11+ Schema de principiu a unei instalatii de o5igenare cu o5igen pur; 1,2,3ba#ine acoperiteO !,$ori'icii de comunicatie intre ba#ine pentru ga#eO %,&ori'icii de comunicatie intre ba#ine pentru 'luidele poli'a#ateO Kconducta de admisie a o5igenului purO JamestecatorO 1? su'lanteO 11dispo#itiv de dispersie o5igenO 12conducta admisie ape u#ate=6u)O 13conducta admisie namol necirculat=7r)O 1!ori'iciu de evacuare ga#eO1 $motoare electrice+
nspectie si control*!
Fig+ 12+ Schema unei instalaii de clorinare; 1rotametruO 2'iltruO 3'iltruO !conductaO $dispo#itiv de amestecareO %apaO &a0uta0 evacuareO Krobinet regla0 apaO Jrobinet regla0 clorO 1?dispo#itiv de destindere ga#=clor)O 11,12manometreO 13robinet deschidere clorO 1!baterie de clorO 1$re#ervor de apa+ e#in'ectarea se poate reali#a prin; *et(de -iice ; termice, electrice, lumina solar*, e5punere la radiaii ultraviolete, microunde, ultrasunete, iradiere cu ra#e gamma etc+O *et(de c)i*ice ; cu o5idani chimiciO halogeniO compu(i halogenaiO o#onO permanganate de potasiuO tratare cu ioni metalici etc+O *et(de c(*+inate Pentru distrugerea germenilor (i pentru a obine o ap* per'ect de#in'ectat* este necesar ca apa s* 'iarb* circa un minut, la presiunea atmos'eric* de la nivelul m*rii+ Fierberea apei este un procedeu sigur dar 'oarte costisitor, de aceea se 'olosesc celelalte metode alese -n 'uncie de 'actorii care in'luenea#* de#in'ecia+
eoarece metod* de de#in'ectare cu clor (i produ(ii lui este cea mai des 'olosit*, -n 'igur* de mai sus se pre#int* o instalaie de clorinare care reduce poluarea apelor cu %?Q+ 9lorul este un de#in'ectant (i un o5idant puternic care asigur* un standard ridicat de igien* la un pre redus+ 6pa u#at*, -n special cea mena0era ridic* probleme privind coro#iunea supra'eelor metalice cu care intr* -n contact+ Toate supra'eele metalice ale staiei -n contact cu ap* u#at*, trebuie prote0ate anticoro#iv+ e aceea se recomand* utili#area materialelor moderne gen polistiren ran'orsat cu 'ibr* de sticl*+ 9onducta de evacuare a apei u#ate cuprinde un tronson de ino5 -n #ona instalaiei de clorinare iar evile ce transporta n*molul trebuie s* aib* grosime supradimensionat* pentru a 'ace 'a* u#*rii abra#ive+
C(*+aterea p('uarii In #ilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai deoarece Pamantul este un depo#it 'oarte bogat de resurse naturale care 'ac posibila e5istenta vietii+In intreaga lume se 'ac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai 'oloseasca substante care distrug mediul+6ctiunile pentru reducerea poluarii sunt 'oarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa continue+9onservarea mediului incun0urator reprer#inta un ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii e'ectelor ei asupra mediului prin 'olosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limite#e e'ectele distrugatoare ale unor 'enomene naturale+
Cu* a* putea c(ntri+ui pentru c(*+aterea p('uarii 6m putea stopa cri#a energetica 'olosind energia intrun mod rational+ 9ateva din lucrurile pe care lear putea 'ace pentru a salva energie sunt;Folosirea mai rara a automobilelor; mersul, ciclismul, sau transporturile publice+"vitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate e5cesiv+ "ste necesara energie pentru a con'ectiona ambala0ele, dar si de a le recicla+ "vitarea pierderilor; redu ceea ce 'olosesti, re'oloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si reciclea#a cat mai mult posibil+ 6'la ce 'acilitati de reciclare sunt disponibile in #ona ta+ Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta 'olosinta+I#olea#ati casa; cauta crapaturile din usi, 'erestre, si asigurate ca podul este su'icient i#olat pentru a pastra caldura casei+Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie; cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie+ Foloseste becuri cu un consum sca#ut de energie si baterii reincarcabile+ "conomiseste apa; este necesara o mare cantitate de energie pentru a puri'ica apa+ Un robinet stricat poate consuma apro5imativ 3? de litri de apa pe #i+Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cau#ele ce le determina+6'la daca sunt grupari ecologice in #ona ta care te ar putea in'orma+Pentru a mentine in stare nealterata=a conserva) 'actorii de mediu=apa,aer,sol),a preveni si combate 'enomenele nedorite care produc poluarea in oras este necesar sa se respecte prevederile egii pentru protectiea mediului; amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depo#itelor de deseuri mena0ere la peri'eria localitatilor sau in #onele din a'ara lorO mentinerea,intretinerea si de#voltarea spatiilor ver#i,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie stradalaO
intretinerea si in'rumusetarea cladirilor,a curtilor si impre0urimilor acestora,a spatiilor ver#i din curti si dintre cladiriO intretinerea curata a luciilor de apa=a lacurilor,santurilor) din parcuri,#one de agrement si de interes turisticO protectia peisa0ului si mentinerea curateniei stradale+ 9ontrolarea polu*rii atmos'erice 9ele mai sensibile strategii de control ale polu*rii atmos'erice implic* metode ce reduc, colectea#*, captea#* sau rein poluani -nainte ca ei s* intre -n atmos'er*+ in punct de vedere ecologic, reduc:nd emisiile poluante cu o m*rire a randamentului energetic (i prin m*suri de conservare, precum arderea de mai puin combustibil este strategia pre'erat*+ In'luen:nd oamenii s* 'oloseasc* transportul -n comun -n locul autovehiculelor personale, a0ut* de asemenea la -mbun*t*irea calit*ii aerului urban+ Poluanii industriali pot 'i la r:ndul lor captai -n 'iltre sau precipitatori electrostatici+ P>U6."6 6TM>SF".I96 Poluarea atmos'erica, dupa de'initia 9omisiei "uropene din 1J%&, corespunde pre#entei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, ast'el incat sa provoace un e'ect nociv, sau o imbolnavire+ Poluarea atmos'erei se datorea#a e5pul#arii in aer, mai ales deasupra marilor aglomeratii urbane, a trei categorii de substante ; •
•
•
ga#e =dio5id de carbon, o5id de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sul'urat, dio5id de sul', amoniac, 'luor, clor) si aerosoli de metale sau o5i#i =de Pb, Eg etc+)O particule lichide, care repre#inta emanatii din di'erite procese industriale sau apar in aceasta 'orma prin procese de condensare chimicaO 0b$&3d321&#bbr particule solide sub 'orme de 'umuri de ardere, pra'uri industriale, vulcanice sau pra'uri provenite de la e5plo#ii atomice =continand in special doi i#otopi radioactivi periculosi)
in punct de vedere al 'elului surselor de poluare, produse de om =arti'iciale) se disting ; poluarea industrialaO poluarea casnicaO poluarea datorata mi0loacelor de transportO a agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare contribuie o serie de 'actori; clima, po#itia geogra'ica, natura si e5tinderea activitatii industriale + e e5emplu, ga#ele re#iduale si impurita#ile sub 'orma de particule, a'late la temperaturi superioare celei atmos'erice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi mari prin cosurile 'abricilor+
e aceea, 'actorii dinamici =miscarile aerului pe ori#ontala, verticala, temperatura, precipitatiile) in stransa legatura cu cei de po#itie geogra'ica pot in'luenta raspandirea la distante 'oarte mari a poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor + 6st'el in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc raspandirea lor+ Principalii poluanti urbani sunt ; • •
•
•
9>2 =concentratia in atmos'era creste cu 1? %K in 'iecare luna)O 9>,S>2,7>,7>2 =re#ultat in mari cantitati din descompuneri biologice) 72> =re#ultat din degradari biologice in sol) hidrocarburi
M"T>" " 9>MB6T"." 6 P>U6.II 6".UUI Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de mare e'icienta+ 6poi este necesara stabilirea nivelului normelor de emisie care pot 'i deversate in aer de diversele surse de poluare si a concenratiilor ma5ime admisibile de poluanti in aerul localitatilor+ upa cum sa stabilit la reuniunea e5pertilor de la @iena =1J&2) in primul rand este necesar sa 'ie elaborate normele de igiena pentru S> 2, 9>, 7>5, 9>2, pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice + In pre#ent la noi sunt date norme de concentratii ma5ime admisibile pentru un numar de !!& substante poluante + Principalele masuri concrete de reali#are a protectiei aerului constau in ; 1+ e5ploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca 'iind ca 'iind cele mai putin poluante O 2+ recuperarea si valori'icarea substantelor re#iduale utili#abile O 3+ amplasarea surselor de poluare ba#ata pe un studiu stiinti'ic al consecintelor pe care le are situarea intro anumita ambianta geoclimaticaO !+ adoptarea de sisteme si mi0loace de transport cat mai putin poluanteO In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca Zma5imul se poate reali#a la sursa Z+ 6ceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vi#ea#a valori'icarea integrala a materiilor prime+ .etinerea substantelor re#iduale pentru valori'icarea comple5a a materiei prime este si mult mai usor de reali#at decat dupa ce acestea sau e0ectat in atmos'era +Pentru a reali#a o productie nepoluanta e5ista mai multe posibilitati; alegerea sau pregatirea unur materii prime 'ara impuritati , spalarea
combustibililor, ermeti#area instalatiilor in care se des'asoara procese de productie generatoare de pulberi si ga#e, diri0area pulberilor si ga#elor spre instalatiile de epurare +
P>U6."6 6P"I Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de saruri si ga#e, de organisme si microorganisme speci'ice unei ape naturale nealterate+ Prin poluarea apelor se intelege, con'orm conclu#iilor con'erintei internationale privind aceasta problema =8eneva 1J%1), Zmodi'icarea compo#itiei sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a activitatii omului ast'el incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre utili#arile pe care le pot capata in stare naturala +Un oras, sau un comple5 industrial, care poseda mai multe guri de evacuare a apelor u#ate si halde de re#iduri, repre#inta un generator de poluari multiple +Poluantii a'lati in ape sub 'orma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii mai importante; substante organice, re#iduri biologiceO substante anorganiceO substante radioactiveO produse petroliereO microorganisme patogeneO ape 'ierbintiO @olumul apelor u#ate industriale este, in general, cu &?Q mai mare decat al apelor mena0ere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare+ In present, Zpaleta de poluanti sa diversi'icat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii+ 6pele u#ate provenite de la comple5ele de crestere a animalelor pun probleme deosebite de epurare datorita marii lor incarcari organice+6pele u#ate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici , to5ici, di#olvati sau in stare de suspensie+In sectoarele in care se de#volta tehnica nucleara sunt necesare precautii deosebite deoarece e'luentii continand substante radioactive pot declansa Zpoluari in cascada Z+9oloana vertebrala a industriei, termoenergetica, produce poluarea raurilor, lacurilor, prin 'aptul ca deversea#a ape 'ierbinti+
9>MB6T"."6 P>U6.II 6P">.
Starea de poluare a apelor poate 'i controlata si redusa+ In acest scop se utili#ea#a doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica+ Primul grup de procedee se caracteri#ea#a printro Zmaniera de conducere preventiva si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de re#iduri in ape+Inca din 'a#a de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc+ , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse 'ata de cea veche, caracteri#abila lapidar prin ideea Zapa spala tot+6st'el, re#idurile solide, in special ale substantelor de mare to5icitate, nu este necesar sa 'ie antrenate pe cale umeda, ci, pot 'i evacuate la halte sau crematorii +Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, 'olosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utili#ate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii +In al doilea grup de procedee se incadrea#a di'eritele metode de epurare ale apelor u#ate +6pele u#ate trebuie sa 'ie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu poluanti pana la o limita+"purarea cuprinde o succesiune de procese 'i#ice si chimice, biologice si 'i#icochimice necesare pentru inlaturarea di'eritelor categorii de poluanti+Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de de#in'ectie prin tratarea cu clor sau a#ot+ar indi'erent de 'elul poluarii, si de locul unde o regasim =aer, apa[) este mult mai usor so prevenim decat so combatem+ Si asta depinde numai de noi, oamenii \\\ Metode de reducere a poluarii apelor %pa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de supra'ata+
"5ista o di'erenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata de consumatori+ 6ceasta di'erenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei+ in cau#a ampli'icarii 'enomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate+ Sunt situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 1?? Dm, sau se pompea#a de la adancimi de peste 3?? Dm+ Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intrun mod alarmant, a0ungand in unele ca#uri la nivelul materiilor prime de ba#a+ In urma di'eritelor actiuni omenesti se modi'ica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un de#echilibru al mediului ambiant+ Marea ma0oritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora+ Poluarea a'ectea#a toate 'ormele apei in natura+"5ista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmos'erica, in apa scursa la supra'ata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa subterana+ 7ivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria sau de#voltat puternic si rapid, 'ara luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor+ Prime0dia impuri'icarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat de#voltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata+
Sur"e'e de p('uare a apei sunt di'erite+ 9ele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri ; orase canali#ate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate , iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanali#ate sunt surse neorganizate +
upa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in ; -
permanenteO nepermanenteO accidentale+
+upa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi ! -
naturaleO atri'iciale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot 'i subdivi#ate in ; ape u#ateO depo#ite de deseuri+
(eferitor la apele subterane, sursele de poluare provin din ! - impuri'icari
cu ape saline, ga#e sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau
'ora0eO - impuri'icari produse de in'latiile de la supra'ata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impuri'icarea dispersata a surselor de supra'ataO - impuri'icari produse de sectiunea de captare, din cau#a nerespectarii #onei de protectie sanitara sau a conditiilor de e5ecutie+ Sur"e'e de p('uare per*anente natura'e a apelor sunt surse cu caracter permanent+"le provoaca adesea modi'icari in'luentand negativ 'olosirea lor+
Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt ;
constituie principala cau#a de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de supra'ata sau in straturile acvi'ere+.ocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de supra'ata sau subterane+ trecerea apelor din zona cu roci solubile
provoaca impuri'icari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule 'ine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie+ Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului
Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce
in 'unctie de perioada de vegetatieO
la 'enomene di impuri'icare variabile in timp
produce o impuri'icare atat prin caderea 'run#elor cat si prin caderea plantelor intregi+"lementele organice sunt supuse unui proces de putre#ire si descompunere care conduc la o impuri'icare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata+ Vegetatia de pe maluri
Sur"e'e de p('uare accidenta'a natura'e sunt in general rare+"le se datorea#a unor 'enomene cu caracter geologic+
Sur"e'e de p('uare per*anent arti-icia'e
Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utili#area lor de catre 'olosinte+ upa provenienta lor, e5ista urmatoarele categorii de ape u#ate ; -
ape u#ate mena0ereO ape u#ate publiceO ape u#ate industrialeO ape u#ate de la unitati agro#ootehnice si piscicoleO ape u#ate re#ultate din satis'acerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de canali#are de la spalatul si stropitul stra#ilor si incintelorO ape meteorice in'ectate+
> sursa importanta de impuri'icare a apelor o constituie depo#itele de deseuri sau de di'erite re#iduri solide, ase#ate pe sol, sub cerul liber+impuri'icarea provenite de la aceste depo#ite poate 'i produsa prin antrenarea directa a re#idurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol+ Mai pot 'i amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor ma0oritate legate de problema de risc industrial+
Reducerea p('uarii p(ate -i rea'iata pe *ai *u'te cai : -
introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industrialeO reducerea cantitatii de ape u#ate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apeiO recuperarea materialelor utile din apele u#ate, avand ast'el evanta0ul asigurarii unei adevarate surse de materie primaO e5tinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a re#idurilor, mai ales la crescatoriile de animaleO imbunatatirea randamentului de epurare prin per'ectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si e5ploatarii acesteia+
Analia economica
in toate problemele cu care se con'runta 6merica atina, poluarea apei este una din cele mai critice+Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cau#and consecinte negative pentru activitatile pescaresti si turism+e asemeni, poluarea apei daunea#a si pentru sanatatea oamenilor+ P('uarea apei in a'te tari Tarile studiate sunt ; Bra#ilia, 9hile, "cuador, 8uatemala, Me5ic si Peru+
Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca e5ista di'erente intre ele+Un indicator important re'lecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare+ Tabelul urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli+ Bra#ilia
9hile
"cuador
8uatemala
Me5ic
Peru
Pe capitala
2,2?&
3,?%K
1,2JK
J!3
2,2KJ
1,3!$
Populatia =milioane)
1$J+2
13+K
1?+JK
J+&!
J1+21
22+!$
In 8uatemala si "cuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cau#a a mortalitatii+
Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase
Brai'ia
C)ina
Ecuad(r
Guate*a'a
Meic
Peru
12+%
1+3
32+&
JK+1
2&+3
!$+%
Le.ea ape'(r NR/10?@1AA6
6pele repre#inta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se impune+8estionarea cantitativa si calitativa a apelor, e5ploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor, precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se reali#ea#a de catre .egia 6utonoma a 6pelor .omane si 'ilialele sale ba#inale+ Pre#enta lege 'ace re'erire la ; -
regimul de 'olosire a apelor si a albiilor acestoraO gospodarirea apelorO
-
protectia albiilor, malurilor, lucrarilor a'erenteO regimul lucrarilor care se construiesc pe apeO controlul activitatii de gospodarire a apelorO sanctiuni+
6ctivitatile des'asurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca e'ecte poluante asupra unor #one apropiate sau indepartate =e5; accidentul de la 9ernobal 4 Ucraina 4 2% aprilie 1JK%, con'lictul din ]osovo 4 1JJJ ), dobandita caracterului Ztrans'rontalier al poluarii+ in anali#a si prelucrarea datelor privind calitatea 'actorilor de mediu pentru obiectivele administrate de Ministerul6pararii7ationale, relevante sunt urmatoarele ; sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupea#a ast'el ; ape re#iduale de combustibili =!% de surse), hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la navele Marinei Militare =22 de surse), resturi mena0ere si de0ectii provenite de la gospodariile agro 4 #ootehnice = &? de surse)+ ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu S>2, 7o5, 9> este urmatoarea ;$%,%Q centrale termice pe ba#a de combustibil lichid sau solid, 2Q crematorii, 1KQ emisii ale rularii autovehiculelor si blindatelor, 1?Q activitati tehnicoproductive, !Q activitati de industrie si invatamant etc+ >mul a poluat dintotdeauna ecos'era, aciune care nui este caracteristic* numai lui+ Poluarea repre#int* o legitate natural*; Zorice 'iin* produce de(euri, care, neeliminate din mediul de via*, -i 'ac imposibil* e5istena+ Istoricul polu*rii re'lect* 'idel progresele tehnologice -nregistrate de societatea uman*+ 6st'el, primele cau#e ale contamin*rii mediului -ncon0ur*tor datea#* din 7eolitic, c:nd omul, descoperind agricultura, a devenit sedentar (i a creat densit*i care au dep*(it pe ale celorlalte mami'ere+ Sursele polu*rii, -n aceast* prim* 'a#*, proveneau de la contaminarea microbiologic* a apelor din scurgerile mena0ere (i, mai t:r#iu, dup* descoperirea ceramicii (i a metalurgiei, prin elementele ne'eroase primitive+ 7a(terea marii industrii, ca urmare a revoluiei industriale din a doua 0um*tate a secolului al H@IIIlea, repre#int* elementul esenial, care duce la contaminarea mediului de via* cu diverse produse, ast*#i poluarea devenind un element -ngri0or*tor prin cre(terea (i de#voltarea industriei moderne, care produce (i deversea#* -n mediu mari cantit*i de produ(i to5ici, nebiodegradabili+ 9au#ele principale ale contamin*rii ecos'erei sunt; producerea de energie, activit*ile industriei chimice (i activit*ile agricole+
•
sistarea activit*ilor economice trebuie '*cut* numai -n ca#ul -n care poluarea este 'oarte mare (i nu se g*sesc posibilit*i practice de -nl*turare a agentului poluant, iar ca soluie se preconi#ea#* -ndep*rtarea din #onele urbane a industriilor puternic poluanteO modi'icarea procesului tehnologic, -n sensul reducerii emisiilor de no5eO introducerea de utila0e (i instalaii depoluante, care s* lichide#e agentul poluant, -nainte de di'u#ia acestuia -n mediul -ncon0ur*tor+ 9*ile (i mi0loacele prin care se poate reali#a reducerea emisiilor agenilor poluani depind de natura sursei de poluare;
1/ Reducerea e*i"ii'(r de a.eni p('uani din ni;a u*an> 6ciunile preconi#ate -n acest domeniu pot 'i -mp*rite -n dou* categorii; aciuni c(ntr('ate de "tat care "e re-er> 'a: "c(aterea din c(*er a tutur(r c)i*ica'e'(r de u ca"nic cu ri"c *are de p('uare ;i care nu "unt +i(de.rada+i'e "tandardiarea
a+ ambala0elor, ca o m*sur* e'icient* care poate permite recuperarea (i re'olosirea lor, reduc:nd ast'el riscul polu*riiO reali#area punctelor de colectare a de(eurilor pe categorii de ambala0e, inclusiv a lichidelor, care, sa observat, au dat re#ultate -n Zpunctele pilot de colectare a de(eurilor mena0ere+ b+ aciunile proprii populaiei, care se re'er* la; separarea ambala0elor -n gospod*rie, pe categorii =sticl*, materiale plastice, metale, te5tile etc+) (i colectarea lor pe grupe separate pentru a 'acilita recuperarea (i recircularea lorO separarea agenilor to5ici (i eliminarea lor -mpreun* cu de(eurile combustibileO separarea substanelor organice care ar putea duce la ridicarea -nc*rc*rii organice a apelor u#ate (i diri0area lor spre de(eurile solideO reducerea emisiilor de de(euri ga#oase din instalaiile de -nc*l#ire (i buc*t*rii+ 2/ Reducerea e*i"ii'(r de a.eni p('uani n tran"p(rturi 6ceast* reducere se poate reali#a prin; per'ecionarea motoarelor cu combustie intern*, -n sensul asigur*rii unei arderi complete a combustibililor, asigurarea unor sisteme de postcombustie pentru ga#ele de e(apament, -nlocuirea combustibilului actual cu ga#e liche'iate =butan, propan) sau introducerea hidrogenului, complet nepoluant+ !/ Reducerea e*i"ii'(r de p('uani din a.ricu'tur> + 6ceasta se re'er* la utili#area corect* a -ngr*(*mintelor chimice (i a pesticidelor, 'iind e5clus* renunarea la utili#area lor -n viitor, -n condiiile cre(terii tot mai mari a consumului de hran*, ca urmare a m*ririi populaiei globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai puin 'ertile+ 4/ Reducerea e*i"ii'(r de p('uani din indu"trie + "misiile de poluani din industrie sunt 'oarte bogate (i 'oarte diverse+ omeniul 'iind 'oarte vast, sunt avansate doar unele principii de reducere a emisiilor agenilor poluani, care trebuie adaptate pentru 'iecare ramur* -n parte+ 6ceste principii se re'er* la; modi'icarea procesului tehnologic, -nlocuirea unor materii prime, recircularea lichidelor, introducerea proceselor tehnologice -nchise, reducerea timpului necesar de parcurgere a unor procese tehnologice+ 8/ Reducerea e*i"ii'(r p('uante radi(actiDe Se depun e'orturi mari pentru a g*si mi0loacele tehnice necesare controlului strict al substanelor radioactive (i reducerea emisiilor poluante radioactive, prin urm*toarele m*suri; inter#icerea devers*rii de(eurilor radioactive -n apele de supra'a* sau depo#itarea lor pe 'undul oceanelor, inter#icerea e5plo#iilor nucleare e5perimentale, inclusiv cele subterane, puri'icarea e'icient* a e'luenilor ga#o(i (i lichi#i din centralele termonucleare prin adoptarea unor 'iltre pentru poluanii ga#o(i (i staii de tratare a apelor u#ate, per'ecionarea sistemelor de detectare a scurgerilor de substane radioactive din instalaiile nucleare printrun sistem instrumental de control, de monitori#are a instalaiilor nucleare, pentru a depista c:t mai repede aceste scurgeri+
@iitorul omenirii este un subiect viu discutat, soluiile (i mi0loacele preconi#ate de diver(i speciali(ti, prin care Terra s* r*m:n* o planet* a vieii, di'er* 'oarte mult+ 9ert este c* posibilit*ile ecologice ale planetei noastre nu au 'ost pe deplin e5ploatate+
1+ Poluarea aerului Substantele poluante sunt; P('uant
Li*ita ad*i"a 3*.@*!5
Li*ita de C(e-icientu' interDentie t(ta' de 3*.@*!5 p('uare 3.@t5
Indicat(ru'ui de ca'itate a *ediu'ui
>5i#i de sul' e5primati in S> 2
3??
%??
?+3%3K3
QC ?+JJ
>5i#i de a#ot 7>H 7>2 =dinitro mono5id) 6moniac=7E3)
$?? 2?? 1??
1?1? !?? 2??
1+$$$3$ ?+?J2 ?+13!$
?+J& ?+JJ ?+JJ
Pulberi de Pra' 9d =cadmiu) Toluen icloretan Furnal 8a#e arse .e'ractare Fe2>3 7M@>9 =compusi organic volatili ) 9>=mono5ide de carbon) 9>2 =dioi5d de carbon) Mn =mangan) Pulberi de Pb=plumb) 9E! =metan) Fenol P ='os'or)
$? 1?? ! 1+& ?+% !3? 3?1?? 1$? ! 1?? 1?? $? ?+$ ?+$ ?+K 1+& $
11? 1?? K 3+1 2 1??? %?$?? 3$? K 22? 2?? 11? 1+3 1+1 2 3+! 2?
1+?1?%! ?+???1 ?+!!?$ ?+!! !+3 23 ?+???! ?+3$ ?+21$ $+$!2 $+$! ?+???1 ?+???% ?+??$ ?+??13%K ?+???2
?+K3 ?+JJ ?+KJ ?+11 ?+&! ?+JK ?+&! ?+J1 ?+K3 ?+J! ?+&! ?+%2 ?+K3 ?+%% ?+JJ ?+33
Metode de reducere a o5i#ilor de sul' Metode de reducere a concentratiei de pra' Metode de reducere a o5i#ilor de a#ot =7>H, 7>2, 7E3, Metode de reducere a compusilor organici volatile Metode de reducere a metalelor grele =Pb, 9d, Met(de de reducere a p('uarii pentru -urna'e Furnalul ramane de departe cel mai important proces de producere a 'ontei din materialele cu continut de metal+ atorita inputului mari de agenti de reducere =in principal carbunele si cocsul), acest proces consuma cea mai mare parte din inputul energetic al otelariilor integrate+ 6par emisii relevante in toate mediile, descrise in detaliu+ e aceea tehnicile descrise si considerate in determinarea B6T acopera toate aceste aspecte inclu#and reducerea consumului energetic+ 9onclu#iile secundare se ocupa in principal cu reducerea pulberilor de la turnatorie, [30]
tratarea apei u#ate de la scruberul ga#ului de 'urnal, reutili#area #gurei si a pulberilor A namolului si in 'inal reducerea inputului energetic si reutili#area ga#ului de 'urnal+ Pentru 'urnale, urmatoarele tehnici si combinatii sunt considerate B6T+ 1+ .ecuperarea ga#ului de 'urnal 2+ In0ectarea direct* a agenilor reduc*toriO e e5emplu ; in0ectarea a 1K? Dg c*rbune pulveri#at A t 'ont* este de0a reali#at* dar sunt posibile (i rate de in0ecie mai mari 3+ .ecupereaea energiei din presiunea ga#ului la v:r'ul 'urnalului c:nd e5ist* premi#ele !+ 9uptoare calde a+ pot 'i reali#ate concentraii ale emisiilor de pra' ^ 1? mgA 7m3 (i de 7>H ^ 3$? mgA 7m3 =la un coninut de o5igen de 3 Q) b+ economii de energie acolo unde proiectul permite $+ Folosirea unor 0ghiaburi re'ractare '*r* gudron %+ espr*'uirea e'icient* a ga#ului din 'urnal O "ste de pre'erat ca particolele grosiere s* 'ie -ndep*rtate prin 'olosirea tehnicilor de separare =de'lector de e5emplu) (i apoi s* 'ie reutili#ate + Particulele 'ine pot 'i -ndep*rtate prin intermediul ; a+ unui scuber sau b+ 'iltru electrostatic umed sau c+ ori ce alt* tehnic* care are e'iciena de reinere cerut* 9oncentraia particolelor re#iduale poate 'i ^ 1? mgA 7m3 &+ espr*'uirea -n hala de turnare =ori'icii de turnare , 0ghiaburi de scurgere , separatoare de #gur* (i puncte de -nc*rcare a oalei torpedo)+ 9antitatea de emisii poate 'i redus* prin acoperirea 0ghiaburilor de scurgere (i a evacu*rilor prin reducera surselor de emisii menionate (i prin puri'icarea acestora 'olosind 'iltre electrostatice+ Pot 'i reali#ate concentraii ale emisiilor de pra' de 1 4 1$ mgA 7m3+ ri de c:te ori se obine 'ont* pe c:t posibil trebuie evitat* r*cirea 'orat* a acesteia cu ap* 1?+.educerea de(eurilor solide A produs secundar + Urm*toarele tehnologii pentru de(eurile solide -n ordinea descresc*toare a priorit*ilor sunt considerate B6Turi a+ .eduderea de de(euri solide b+ Utili#area e'ectiv* =reciclare sau re'olosire) a de(eurilor solide A produs secundar -n special reciclarea pra'ului grosier din ga#ele tratate (i a pra'ului de la despr*'uitoare, din hala de turnare , completa re'olosire a #gurii =de e5emplu -n industria cimentului sau la construirea drumurilor)+ c+ 9ontrolarea de(eurilor inerenteAprodus secundar ='raciunile 'ine de (lam din tratarea ga#ului separate de pietri() + [31]
In principiu tehnologiile prev*#ute de la 1 4 1? sunt aplicabile at:t la instalaii noi c:t (i la instalaii de0a e5istente dac* e5ist* premi#ele+ Substante poluante pentru apa P('uant
9lor liber Fenoli S>2 =sul'at) ] 29r 2>& =bicromat de potasiu) 9r =crom) .e#iduu 'i5 9E! =metan) 9>2 =bio5id de carbon) S> =o5id de sul') 9 =carbon) S =sul') Pb=plumb) P ='os'or)
Li*ita ad*i"a 3*.@*!5
Li*ita de interDentie 3*.@*!5
C(e-icientu' t(ta' de p('uare 3.@t5
Indicat(ru'ui de ca'itate a *ediu'ui
2!? ?+??1 2?? 3 ! 1?? 2+%2 1+& 1 % 3 12 1+$
K?? ?+??2 !?? % K 3?? 2$ 3+3 $ 12 % 2$ !+$
?+????1! ?+????1 ?+???! ?+???12K ?+?????1 ?+2?J ?+3 ?+2&! ?+????1 ?+?????1 1+!21% ?+?????1 ?+???11
?+!2 ?+JJ ?+JJ ?+JJ ?+JJ ?+!J ?+1? ?+KJ ?+2! ?+JJ ?+$2 ?+J2 ?+!J
Substante poluante pentru sol Tipul poluantului
Concentratia normal [ppm]
Limita maxima admisa [ppm]
Plumb
1
100
200
Fluor
1
200
750
Fenoli
0.1
1
10
Compusi sintetici anioni active biodegradabili S2 !sul"at#
10
1000
10000
10
200
750
Si !siliciu#
10
230
1000
$n !mangan#
5
23
250
&'
1.3
230
1000
S !sul"#
0.0517
1
5
Cl !clor#
(.5
1(
30
C !mono)ide de carbon#
23
115
2(0
C2 !bio)id de carbon#
0.7(
12
22%
Fe2>3 Ggura Pra' depus 6lte depuneri
5
(
%
10
(00
%10
10
60000
120000
1.3
300
600
[32]
Limita de interventie [ppm]
C(e-icientu' t(ta' de p('uare 3.@t5 ?+?????1 ?+???11 ?+????%! ?+????3
Indicatorului de calitate a
?+???$ ?+????!$ !+2$K ?+??1 ?+1%?K ?+????$$ ?+??1 1 ?+3$ ?+!$$ ?+?3 ?+??K
0.36
mediului
0.99 0.36 0.11 0.11
0.29 0.0% 0.29 0.20 0.%7 0.91 0.05 0.91 0.97 0.99 0.99
Figura13+ Sisteme de desu'lare a ga#elor de ardere In urmatorul grap'ic se arat* gradul de absorbie a S>2 corespun#*tor di'eriilor aditivi uscai, -n 'uncie de temperatur*+ a temperaturi ridicate, aditivii pe ba#* de magne#iu se aracteri#ea#* prin grade mai reduse de absorbie (i intervale active de temperatur* mai -nguste+
[33]
Filtrele electrostatice lucrea#* prin -nc*rcarea pra'ului cu ioni (i apoi colectarea particulelor ioni#ate pe o supra'a* colectoare, de 'orm* tubular* sau plat*, care este de obicei cur*at* prin r*#uire+ >rice aerosol care intr* -n acest spaiu liber este -nc*rcat (i bombardat de ace(ti ioni, ast'el c* migrea#* spre supra'aa colectoare sub e'ectul atraciei electrice (i al bombard*rii, cum se observ* (i in 'igura urmatoare;
Figura 1!+ Schema de principiu a unui electro'iltru
Figura 1$+ @ariatia vite#ei de depunere cu diametrul particulei [34]
Factorii care in'luenea#* vite#a de depunere, diminu:ndo, sunt; 1) -nc*rcarea supra'eei de depunereO 2) intensitatea curentuluiO 3) seciunea de trecere prin electro'iltruO !) supra'aa total*O $) coninutul de sul' din particuleO %) concentraia pra'uluiO &) coninutul de carbon nears ='uningine)O K) supra'aa granulelor de cenu(*+ ac* la 'actorii ce in'luenea#* vite#a de depunere (i implicit, e'icienta 'iltr*rii, _ ad*ug*m (i corecta respectare a geometriei canalelor (i a concentraiei ramelor cu electro#i de ioni#are, putem conclu#iona c* buna 'uncionare a -i'tre'(r e'ectr("tatice nu repre#int* o problem* de concepie (i de nivel tehnic, ci o problem* de e5ecuie, monta0 (i e5ploatare+ "lectro'iltrele sunt alc*tuite din mai multe #one de lucru, alimentate electric independent, pentru m*rirea 'iabilit*ii (i a siguranei -n 'uncionare+ ungimea unei #one este !+$`$ m+
Figura 1%+ Schema unui electro'iltru cu trei #one
1 4 palnie di'u#oare 2 4 dispo#itiv de uni'ormi#are a curgerii, 36, 3B, 39 4 electro#i de depunere grupati in cele 3 tronsoane =6, B, 9) ! 4 electro#i de ioni#are $ 4 cadre de intindere a barelor de ioni#are & 4 evacuare cenusa K 4 i#olatorii electro#ilor de ioni#are J 4 dispo#itiv de scuturare a electro#ilor de ioni#are prin prin ciocnire sau vibrare periodica 1? 4 con'u#or de evacuare a ga#elor
[35]
e menionat c*, e'iciena de 'iltrare se reduce -n timp, pe m*sur* ce elementele de 'iltrare se -ncarc* cu pra', ast'el -nc:t sunt necesare opriri pentru cur*area 'iltrelor+ Metode de reducere a metalelor grele
Metalele grele sunt pre#ente -n mod obisnuit -n compo#itia combustibililor 'osili+ 6cestea sunt componente ale unor o5i#i si cloruri -n combinatie cu particule+ oar mercurul si seleniul se gasesc si -n 'a#a de vapori+ Metalele grele re#ultate din arderea combustibililor sunt eliminate -n mediu -ncon0urator prin ga#ele de ardere, apele u#ate, #gura si cenusa depo#itate+ Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt; arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul, nichelul, manganul, cromul, cuprul, nichelul, #incul, 'ierul, magne#iul si vanadiul+ 9oncentrarea particulelor 'ractionate, -n ca#ul arderii carbunelui, se poate observa -n 'igura J+
Figura 1&+ escompunerea in elementele componente in timpul arderii carbunelui
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale
6ceste sisteme de retinere a emisiilor au 'ost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale din ga#ele de ardere ca; mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales -n ca#ul -n care sunt incinerate deseuri+ 6ceste tehnologii nu au 'ost -nca aplicate pentru grupuri mari+ intre cele mai bune tehnologii sunt; 'iltre cu carbon activO 'iltre cu absorbantiO 'iltre cu seleniu+ Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din ga#ele de ardere+ aca se utili#ea#a un sistem catali#or si -n acelasi timp ga#ele sunt acidi'iate credte cantitatea de metale retinute+ Testele se a'la doar -n stadiu de pilot pentru 'iltrarea ga#elor de la incinerarea deseurilor municipale, -nsa se pare ca mercurul poate 'i redus -n procent de peste J?Q+ [36]
Mercurul a'lat -n stare de vapori -n ga#ele de ardere poate 'i retinut si cu a0utorul absorbantilor impregnati cu sul'uri -n sistem de pat 'luidi#at+ Principalele tipuri de absorbanti utili#ati sunt; silice, bau5ita, Daolinit, calcar+ aca sistemul este utili#at -n cascada, -nt:i cel cu 'iltre cu absorbanti impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre ?Q+ atorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur -n EgSe se 'olosesc si 'iltre impregnate cu seleniu -nsa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor+ Sistemele de retinere pentru metale se a'la -n 'a#e e5perimentale si de pilot, ele nu au a0uns -nca la 'a#a comerciala si sunt destinate cu precadere instalatiilor de incinerare a deseurilor+
Cap /. +eterminarea gradului optim de reducere a poluării
Poluarea #ero este un vis+ .educerea total* a polu*rii nu este posibil* nici tehnologic, nici economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie de#voltat*+ Trebuie g*sit* o metod* de armoni#are a intereselor produc*torilor care urm*resc pro'ite imediate, a intereselor -ntregii societ*i, care dore(te s* tr*iasc* -ntrun mediu nepoluant+ Pentru aceasta se determina un optimum economic lu:nd -n considerare cheltuielile pentru de#voltare (i bene'iciile depolu*rii+ Se consider* gradul optim de reducere a polu*rii, punctul unde tg α tg β )+
n?
, -n care di'erena dintre cele 2 curbe a (i b este ma5ima =acolo
=
[37]
n 6r trebuie c* n ? ? dar de cele mai multe ori este imposibil* estimarea corect* a pierderilor datorate
polu*rii+ Pentru a simi e'ectele polu*rii societatea este dispus* s* suporte cheltuielile de depoluare
C d
='ig+1!)+
Fig+1K+ eterminarea pierderilor cau#ate de poluare; acheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluariiO bpierderile datorate poluariiO csuma celor doua curbe a si bO n gradul optim de reducere a poluarii+ ?
C d
Fig1J+ 8radul de reducere a poluarii in 'unctie de costurile si utilitatile sociale; cheltuieli pentru reducerea poluariiO A utilitate socialaAavanta0ul reducerii poluariiO n ? grad optim de reducere a poluarii+ v
Pe m*sur* ce gradul de reducere a polu*rii cre(te avanta0ul Aunitatea social*=
Av
) pentru care societatea C
este dispus* s* pl*teasc* contribuii suplimentare descre(te, iar cheltuielile pentru reducerea polu*rii = d ) cresc+ in anali#a #onelor ce apar -n 'ig+1! se pot trage urm*toarele conclu#ii; -n #ona I sunt cele mai mari avanta0e deoarece se v*d avanta0ele reducerii polauriiO -n #ona
pentru reali#area unui optimum economic privind reducerea
In care ; este capacitatea de asimilare a mediului in urma e'ectuarii cheltuielilor pentru reducerea poluarii e5istente O cheltuieli cu reducerea poluarii e5istente la timpul t O cheltuieli 'acute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard O [38]
si _ 4 coe'icienti ce e5prima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita O si t 4 momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva+ topt 1+$ _2+2 9am1$???lei t3ani 1?J$#ile to1an 9pp1????lei 9rp%???lei Pentru o proiectare corect* a unui proces tehnologic sau+a uneiactivit*i cu impact asupra mediului este necesar* cunoa(terea in 'iecare etap* a acestuia a indicatorului de calitate a mediului+ 6cest indicator de calitate a mediului Ic ms e poate calcula la nivelul 'iec*rui poluant i,cu relaia+
In care ; Icmiindicatorul de calitate a mediului datorat poluantului iO 9M6iconcentratia ma5ima admisibila in poluant iO efiC concentratia e'ectiva la momentul calcularii in poluantiO 9ma5 4concentratia ma5ima in poluant i ce conduce la degradareainevitabila a mediului+ 6cest indicator are valorile cuprinse intre ? =cand poluarea estema5ima si inevitabila) si 1 =cand mediul este curat)+Indicatorului calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din mediul respectiv,cu relatia ;
In care ; Icmiindicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor pe5istenti in mediu la momentul calcularii+ In conclu#ie se poate spune ca la proiectarea oricaruiecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii re#ultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente; Planul calitatiiO [39]
Traseul tehnologicO iagrama 'lu5 a a procesului tehnologicO etapele (i momentele de impact asupra mediuluiO sursele de poluareO natura substanelor poluanteO modul de aciune asupra mediului al substanelor poluante =natura polu*rii)O coe'icientul de poluare in 'iecare etapli (i coe'icientul total de poluare pentru a stabili m*surile necesare indeplinirii obiectivelor stabilite (i anume;modi'ic*rile procesului tehnologic in vederea trans'orm*rii lui intrun proces ecotehnologicO inlocuirea 'a#elor sau operaiilor cu poluare mareO indicatorul de calitate al mediuluiO m*surile de prevenire a polu*rii in 'iecare etap* de des'*(urare a procesului tehnologicO m*surile de reducere a polu*rii in 'iecare etap* de des'*(urare a procesului tehnologicO posibilit*ile inlocuirii unor substane poluante sau periculoase cu alte substane mai puin poluante sau periculoaseO m*surile de recuperare, tratare (i reciclare a re#iduurilor secundareO m*surile de recondiionare (i reciclare a de(eurilorO m*surile de reintegrare in mediu a de(eurilorO costurile cu reducerea polu*riiO gradul optim de reducere a polu*riiO costurile cu prevenirea polu*riiO bilanul ecotehnologicO cone5iunea standardelor (i a instrumentelor economice (i 0uridice costurile implement*rii unui sistem de management de mediuO posibilit*ile trans'orm*rii intreprinderii intro unitate ecotehllologic*+ 7umai printro ast'el de abordare, societatea industrial*consumatoaree5ponenial* de resurse naturale (i deci de poluare a mediului, trebuie s* treac* masiv la o societate in'ormaional*creatoare e5ponenial* de inteligen*, pentru a trece apoi Ia societate a cunoa(terii (i in 'inal la societatea con(tienti#at*+ 7umai o persoana in'ormata (i con(tienta de valoarea in'ormaiei poatedeveni prin comportament un a0utor esenial in salvarea mediului (i respective a @ieii pe Terra\
[40]
Cap 0. EDa'uarea pr(priui"a a i*pactu'ui de *ediu
In urma calculului indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor solului a re#ultat o poluare a solului cu o valoare de ?,22 ,o valoare ingri0oratoare +in pacate ,solul este un agent poluator,poate ramane poluat #eci sau chiar sute de ani,'ara posibilitatea depoluarii+Solul suporta orice nu mai poate 'i deloc acceptata deoarece poluarea intensa a acestuia conduce ireversibil la distrugerea vietii pe pamant+e aceea ,se impun cu necesitate o serie de masuri de prevenire a poluarii solului,masuri care trebuie sa 'ie reglementate prin lege de 'iecare tara+6ceste masuri trebuie stabilite in 'unctie de ;modurile de poluare,natura substantelor poluanteOnatura activitatilor poluanteOintelegerea mecanismelor care reglea#a viata pe TerraOnatura surselor de poluare si gradul de intelegere si educatie a locuitorilor #onelor respective si gradul de de#voltare economica+ In ca#ul nostru se vor 'olosi instalatii de epurare; [41]
Pr(tectia "('u'ui "i a panei de apa -reatica:
Sistemul de epurare a apelor u#ate mena0ere si industriale precum si a apelor pluviale este unitar si etans+"ste in stare tehnica buna 'iind monitori#at periodic prin gri0a 'irmei S9+ "5pert 6rt+S.O
epo#itarea deseurilor 'eroase se 'ace pe plat'orme acoperite,inchise si betonate pentru a se evita poluarea solului,iar prin in'iltrare,poluarea apei subterane+
Sur"e p(tentia'e de p('uanti in apa:
1+ Sectiile de productieO [42]
2+ 9entrale termiceO 3+ Sisteme de 'iltrareO !+ Sectii ane5e+ In ca#ul indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor apei a re#ultat o valoare po#itiva de ?,&$ apropiata de 1=cand mediul este curat)+ Instalatii de retinere a poluantilor din apa; Statii de preepurare ape u#ate ,'ormata din ba#in de acumulare cu @ oua decantoare verticale cu @ util
'iecareO
Statie de neutrali#are a'erenta atelierului de decapare alcatuita dintrun ba#in bicompartimentatO In"ta'atii de retinere a p('uanti'(r din aer Si"te*e de retinere a e*i"ii'(r din "ur"e puncti-(r*e:
a)"misii datorate e5ecutarii pieselor turnate din 'onta; sistem de hote si tubulatura a'erenta evacuea#a prin tira0 natural aerul incarcat cu particule in suspensie de la locurile de turnare si il dispersea#a in e5terior, la nivelul acoperisului+ In acest mod sunt evacuate o parte din pulberile re#ultate de la turnarea piesei ,restul ramanand in spatiul de lucru+
[43]
+=E*i"ii dat(rate curatarii pie"e'(r turnate:
sistem de retinere si colectare a pulberilor dega0ate ,'ormat din doua hidrocicloane+6ceste hidrocicloane vehiculea#a un debit mediu de 2?+???mcAh si 'unctionea#a KhA#i+ 6erul evacuat de cele doua hidrocicloane este dispersat in atmos'era prin cosuri metalice cu inaltimea de 12 m+
c)"misii datorate decaparii si degresarii ; tubulatura po#itionata deasupra bailor de decaparedegresare si spalare care preia vaporii dega0ati,evacuandui in atmos'era cu a0utorul unui ventilator centri'ugal cu debitul de &???m dispersati printrun cos metalic cu inaltimea de 12 mO aerul evacuat din instalatie are caracter acid ,cu un continut de acid clorhidric=E9l)+
[44]
Ah si
Preentare pr(du": $enti'at(r centri-u.a' pt/ tu+u'atura $K?1) si nivelului de #gomot =U7I "7 IS> 3&!1)+
M6T.I9" pentru anali#a relatiei sursacalereceptor 6gent
poluant
Pericol=e)
Surs*=e)
9ale
Tinte
=c*i)
6tingerea
Importanta
7ecesitatea
sursei,
riscului
lucr*rilor
c*ii, tintei
de remediere
6pe
6gent poluant 1
subterane 6pe de supra'at* S*n*tate uman* Flor* Faun*
9l*diriA 'olosinte 6gent poluant n 9ombinatii de 6genti poluanti
[45]
6sadar, evaluarea riscului implic* identi'icarea pericolelor i aprecierea riscului pe care acestea -l pre#int*, prin e5aminarea probabilit*tii i a consecintelor =gravit*tii) pagubei, care pot s* apar* din aceste pericole+ "valuarea per'ormantelor de mediu ="P") se ba#ea#* pe #icala, Zce se m*soar* se gestionea#*+ 6 'ost utili#at global de organi#atiile din sectorul energetic, industria prelucr*toare, servicii de s*n*tate, transport, pentru -mbun*t*tirea per'ormantei de mediu, 'urni#area unei ba#e pentru marcarea cotei #ero a per'ormantei, demonstrarea con'ormit*tii cu reglement*rile i cre terea e'icienei operationale+
"5emple de indicatori de ba#* Indicatori de per'ormant* -n 'unc₃ionare =>PI)
Indicatori de per'ormant* de management =MPI)
Indicatori ai conditiilor de mediu ="9I)
9oncentratii de poluanti -n atmos'er* =fgAm3)
Materia brut* utili#at* pe 9osturilAbuget mediu
unitatea de produs =DgAunitate) "nergia utili#at* anual pe
unitatea de produs
=LAan sau Aan)
Procent din ₃intele de mediu Frecventa evenimentelor de atinse =Q)
smog 'otochimic =nr+Aan)
=MWhA produs) "nergia conservat* =MV) 7um*rul de anga0ati instruiti A 9oncentratii de poluanti -n apasubteran* i de supra'at* de instruit =Q) 7um*rul de evenimente 7um*r de audit*ri =nr+) de urgent* sau opriri neplani'icate =nr+Aan) >re de -ntre₃inere preventiv* =hAan)
Schimbare -n nivelul apei subterane =m)
7um*r de recomand*ri la audit
7um*r de bacterii coli'orme
=nr+)
pe litru de ap* potabil* =nr+Al)
Media consumului de
Timp petrecut pentru
9oncentratia de poluan₃i -n
combustibil a parcului de corectarea necon'ormit*tilor solul de supr'at* =mgADg) vehicule =lA1?? Dm)
de audit =pers+h)
Procent din continutul produsului care poate 'i reciclat =Q)
7um*r de incidente de mediu Supra'a₃a terenului contaminat reabilitat =nr+Aan)
e euri periculoase
Timp petrecut pentru a
9oncentra₃ia de poluanti -n
[46]
generate pe unitatea de
r*spunde la incidentele de
produs =DgAunitate)
mediu =pers+hAan)
tesutul unei specii locale
7um*r de pl:ngeri de la public Popularea cu o specie "misii de poluanti speci'ici -n aer =t 9>2Aan) sau anga0ati =nr+Aan) speci'ic* de animale -n cadrul unei arii de'inite
Ggomot m*surat la receptor speci'ic =dB)
7um*r de atention*ri
=nr+Aan)
9res terea -n'loririi de alge =Q)
"vacu*ri de ape u#ate pe 7umar de 'urni#ori contactati 7um*r de intern*ri pentru cu privire la managementul de astm -n timpului se#onului unitatea de produs =DgAunitate) mediu =nr+Aan) de smog =nr+Aan) e euri to5ice eliminate 9ostul proiectelor de prevenire 7umar de pe ti morti -ntrun prin prevenirea polu*rii a polu*rii =LAan) curs de ap* speci'ic =nr+Aan) =DgAan) 7iveluri de management cu 7iveluri de plumb -n s:ngele 7um*r de #ile cu depas iri de limite de emisie responsabilit*ti speci'ice de anga0atilor =fgA1?? ml) =#ileAan)
mediu =nr+)
[47]
Capitolul 5:Bilantul de mediu
RAPORT ASPRA BILA!TLI
"# $#"I !I%#L II
P$%(
S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.
[48]
BENEFICIAR : S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A .
ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Regisr!" N#i$n#" #" e"#%$r#$ri"$r &e s!&ii 'enr! 'r$eci# (e&i!"!i "# '$)ii# nr. *0 enr! in$c(ire# Bi"#n!ri"$r &e (e&i!
CUPRINS
*&+,-C/,/
I.
IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE
1.
D!" #"$"%&"
2.
A'(&)%"
3.
P%*+,&-& " /!,,!!"
II.
DESCRIEREA REZULTATELOR INESTIATIILOR REALIZATE
1.
S*&-&
2. 3.
Pan#a 'reatica A"%
4.
A(
III
REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICARE A ACESTORA
[49]
1. INTRO+UCERE ,&$-& " '",- /*$+*%' O.U.. $%. 1952005 ")!" "+,$,! / (%*/"-% " *,$" ,$+*%'!,, )-(% /-"&*% :, /*$)"/,$!"&*% "+"/!"&*% $"#!," /-'-&!" $!"%,*%" (%""$!" :, $!,/,(!" &" /!,,!!,, ,$ ""%" /-$!,+,/%,, ,'(/!-&-, " '",- "+"/!, " (" -$ '(&)'"$!. ,&$-& " '",- ,"$!,+,/ :, /-$!,+,/ %)(-$"%" ("$!%- )!%" '",-&-, ;$ *$ " ,'(/! /!,,!!,, $&,!" ("$!%- )!,&, )-'%" -$*% *&,#,, )- /*%%" -$*% /*'("$)!,, (*!%,,! (%"""%,&*% &"#&" ("$!%- %"+/"%" /&,!!,, '",-&-,. ,&$-& " '",- ")!" ;$!*/',! ;$ /*$+*%',!!" /-<
O%,$-& $%.1841997 & M.A.P.P.M. (%,,$ (%*/"-%,&" " %"&,%" ,&$-%,&*% " '",- /*'(&"!! " O%,$-& $%. 7091999 O%,$-& $%. 7561997 & M.A.P.P.M. ("$!%- (%*%" R"#&"'"$!%,, (%,,$ "&-%" (*&-%,, '",-&-, /*'(&"!! " O%,$-& $%. 11442002 ), O%,$-& $%. 5922002 Bi"#n!" &e (e&i! ni-e" II +*)! /"%-! ;$!%-/=! ,&$-& " '",- $,"& I ,$,/! /&,!!, :, /$!,!!, -$ $-',! $,"& & (*&->%,, (" '(&)'"$!-& $&,! +,,$ $"/")%" /&%,+,/%, (%,,$ /*$+,%'%" ,$+,%'%" (*&-%,, ,"$!,+,/!" :, $,"&-& & /%" /")! )" ),!-" ;$ %(*%! /- &,',!"&" '?,'" ',)" ("$!%- (*&-$, (%,$ &"#,)&, ;$ ,#*%".
Bi"#n!" &e (e&i! ni-e" II (%",$! ,$")!,#,,&" )-(% '(&)'"$!-&-, :, *$", " ,'(/! ("$!%- "!"%',$ ,$!"$),!!" (*&-%,, (%,$ (%"&"%, " (%*" :, $&," +,,/*@/,',/" &" +/!*%,&*% " '",- (> "% :, )*&.
[50]
I/ I#ENTI,IC%RE% %MPL%S%MENT&L&I FI LOC%LI%RE 1. +ATE GENERALE Denumire: S.C. CONNECTICUT MANUFACTURIN COMPANB S.A. Adresa : &*/&,!!" M#-% /*'-$ M#-% -. /Telefon:
0234212455 0234212446
Fax:
0234212331
E-mail: /'/',*.%*
Website< ./*$$"/!,/-!@'+#./*'
Nr. Reg. Comerţ: 04139326.11.1996
C.U.. :
RO9018613
Forma de !ro!rietate: )*/,"!!" /*'"%/,& (" /!,-$, /- /(,!& ,$!"#%& (%,!
2/
%MPL%S%RE% I$ /*$+*%',!!" /- P&$-& " ;$/%%" ;$ *$> G$"? & M IIH )*/,"!!" ")!" '(&)! ,$ ,$!%,&$-& &*/&,!!,, M#-% (" (%!" )!$# %-'-&-, $!,*$& DN 11 ;$ )"$)-& " '"%) /- @ O$":!, & * ,)!$! " //. 5 ' ")! +! " '-$,/,(,-& /-. C*$+*%' P&$-&-, " ),!-!," )*/,"!!" %" -%'!*%"&" "/,$!!,< N*% J
S.C. ECKEA CRAMA S.R.L.
S- J
DN 11 ), ()-$" (%*(%,"!!" P%,'%,"
E)! @
S.C. ECKEA CRAMA S.R.L.
")! @ ()-$" (%*(%,"!!" P%,'%,"
6ccesul -n societate se reali#ea#a printrun drum betonat, racordat la drumul national 711+
. PROFILUL +E ACTI/ITATE [51]
A/!,,!!" (%,$/,(& ")+:-%! " S.C. CONNECTICUT MANUFACTURIN COMPANB S.A. /*$+*%' C"%!,+,/!-&-, " ,$%"#,)!%%" ")!" <
Cod CAEN "#$$ - Fabri%area de motoare si turbine &%u ex%e!tia motoarelor !entru a'ioane( auto'e)i%ule si moto%i%lete*
II/ #ESCRIERE% RE<%TELOR IN$ESTIG%TIILOR RE%LI%TE
1. SOL 1/1 NECESIT%TE% E,ECT&RII IN$ESTIG%IILOR
in in'ormatiile 'urni#ate de societate, in data de 1K+?$+2?1? a 'ost un eveniment de poluare a albiei paraului 8hertu pe o lungime de cca+ 1? m, in urma antrenarii de apele pluviale a uleiului u#at si a emulsiei de ulei de pe plat'orma de depo#itare temporara a containerului metalic cu span+ In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri; sa e5ecutat rebord din beton in 0urul spatiului de depo#itareO sa acoperit depo#itul sa inlaturat urmarile poluarii din paraul 8hertu prin utili#are de materiale absorbante Prin masurile luate a 'ost stopata posibilitatea de continuare a poluarii+ $ ""%" )!,&,%,, #%-&-, " (*&-%" )*&-&-, ,$ -%' ""$,'"$!-&-, (%*-) )@- %"/*&!! (%*" " )*& " & $/,'" " 5 /' ), 30 /' " (" '&-& %"(! & (%-&-, "%!- ,$ &*/-& -$" +*)! $!%"$! -&",-& -! ), "'-&), " -&",. I$ (%* " )*& (%"&"! )@ $&,! ,$,/!*%-& C*$!,$-!-& !*!& " ,%*/%-%, ,$ ("!%*& $ ,$ ""%" / -&",-%,&" )-$! *!,$-!" ,$ (%"&-/%%" ("!%*&-&-,. L*/-& " (%"&"%" (%*", " )*& ")!" (%""$!! ;$ P&$-& " (%"&"%" (%*" G$"? & M IIH. 1/2 #ESCRIERE% IN$ESTIG%IILOR FI % TEHNICILOR #E L&CR& Te)ni%ile de !rele'are a !robelor de sol - %")("/!! %"/*'$%,&" $"?", A.3 ,$ O%,$-&
$%. 1841997 :, $-'"<
"#"!, +*)! /*'(&"! ;$"(%!! " (" %, " (%"&"%" (%*", )@ -!,&,! -$ ,$)!%-'"$! " (%"&"%" /%" ),#-%! (%"&"%" -$-, *&-' " '*)!% )-+,/,"$! $&,", (%"&"%" )@ %"&,! " & *- =$/,', ,+"%,!" %"(%""$!=$ =$/,',&" ),!-!" & 5 /' :, %")("/!, 30 /' " )-(%+ )*&-&-, /*$)"%%" (%*"&*% )@ %"&,! /*$+*%' (%*/"-%,&*% )!$%. Prelevarea probelor de sol a 'ost e'ectuata -n data de 2&+?J+2?1? de catre responsabil protectia mediului a S+9+ 9>77"9TI9UT M67UF69TU.I78 9>MP67 S+.++ si in pre#enta evaluatorului+
+escrierea locului de prelevare
[52]
ocul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor analitice sunt pre#entate -n tabelul urmator;
C$& 'r$%
Proba 1 si 2
A('"#s#re
Ti' eren
M&-& %"(! & (%-&-, "%!- ,$ ,'",! (%*(,"%" (*-&-,
('$!
Te)ni%ile de lu%ru
@ M*-& " &-/%-< /*$+*%' SR 135112007
A(%!-% +*&*),!< /*$+*%' SR 135112007
1/! INTERPRET%RE% RE<%TELOR nter!retarea re+ultatelor ,n stabilirea ni'elul de !oluare )@ %"&,! ;$ /*$+*%',!!" /-
%"#&"'"$!%,&" ;$ ,#*%" :, $-'"<
O%,$-& $%.1841997 @ O%,$ ("$!%- (%*%" (%*/"-%,, " %"&,%" ,&$-%,&*% " '",-
>rdinul nr+ &$%A1JJ& >rdin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului+ alorile de referinţ !entru !roba de sol !rele'ata )-$! )!,(-&!" ;$ O%,$-& $%.7561997. Conform acestui rdin! folosin"a terenului este clasificat# astfel$
$"$sin2 sensi%i"2 # eren!ri"$r ")!" %"(%""$!! " -!,&,%" /")!*% ("$!%- *$" %","$,&" :, " #%"'"$! ;$ )/*(-%, #%,/*&" / %,, (%*!"!" )- *$" )$,!%" /- %"#,' " %")!%,/,, (%"/-' :, )-(%+""&" " !"%"$-%, (%"-!" ("$!%- )!+"& " -!,&,%, ;$ ,,!*%
$"$sin2 (#i '!in sensi%i"2 # eren!ri"$r ,$/&-" !*!" -!,&,%,&" ,$-)!%,&" :, /*'"%/,&" "?,)!"$!" (%"/-' :, )-(%+""&" " !"%"$-%, (%"-!" ("$!%- )!+"& " -!,&,%, ;$ ,,!*%.
/ona am!lasamentului so%ietatii este ,n%adrata ,n +on0 de teren %u folosinţ0 mai !uţin sensibil0
[53]
Ni-e"!" '$"!2rii !ncie &e c$ncenr#ii"e '$"!#ni"$r e-#c!#i 3n (e&i! ")!" ! " O%,$-& $%.7561997 :, ")!" "+,$,! )!+"&< 4P$"!#re# '$eni#" se(niic#i-2 @ /*$/"$!%,, " (*&-$, ;$ '",- /" "(:")/ 'r#g!ri"e &e #"er2 (%"-!" ;$ %"#&"'"$!%,&" (%,,$ "&-%" (*&-%,, '",-&-,. A/")!" &*%, "+,$")/ $,"&-& (*&-%,, & /%" -!*%,!,&" /*'("!"$!" /*$),"% / -$ '(&)'"$! (*!" " -$ ,'(/! )-(% '",-&-, :, )!,&")/ $"/"),!!" -$*% )!-,, )-(&,'"$!%" :, ')-%,&*% " %"-/"%" /*$/"$!%,,&*% " (*&-$, ;$ "',),,"/-%,. Pr#g &e #"er2 @ /*$/"$!%,, " (*&-, ;$ )*& /%" - %*&-& " "%!, -!*%,!,&" /*'("!"$!" )-(% -$-, ,'(/! (*!"$,& )-(% '",-&-, :, /%" "!"%',$ "/&$:%" -$", '*$,!*%,%, )-(&,'"$!%" :, )- %"-/"%" /*$/"$!%,,&*% " (*&-$, ,$ "',),,"/-%,. 4P$"!#re# se(niic#i-2 @ /*$/"$!%,, " (*&-$, ;$ '",- /" "(:")/ 'r#g!ri"e &e iner-enie (%"-!" ;$ %"#&"'"$!%,&" (%,,$ "&-%" (*&-%,, '",-&-,. Pr#g &e iner-enie @ /*$/"$!%,, " (*&-$, ;$ )*& & /%" -!*%,!,&" /*'("!"$!" *% ,)(-$" "?"/-!%" )!-,,&*% " "&-%" %,)/-&-, :, %"-/"%" /*$/"$!%,,&*% " (*&-$, ,$ "',),,"/-%,. /#"$ri"e &e reerin n$r(#e &e Or&in!" nr. 5*6 7 1995 ("$!%- ,$,/!*%-& $&,! T*!& ,%*/%-%, ,$ ("!%*& )-$! (%""$!!" ;$ !"&-& -%'!*%<
/#"$ri In&ic#$r
T*!& ,%*/%-%,
n$r(#"e
Pr#g &e #"er2
Pr#g &e iner-enie
8(g7g s!%s. !sc.
8(g7g s!%s. !sc.
$"$sin
8(g7g s.!.
(#i '!in sensi%i" # eren!"!i
100
1000
$"$sin sensi%i" # eren!"!i
$"$sin (#i '!in sensi%i" # eren!"!i
$"$sin sensi%i" # eren!"!i
200
2000
500
,$ ("!%*& GTKPH
A$&, )-(% ,$")!,#,,&*% $&,!,/" %"&,!" -%'>%,! )!,&,%" #%-&-, " (*&-%" & )*&-&-, !*%! (*&-%,, //,"$!&" ,$ ! " 18.05.2010. A$&,"&" & (%*"&" " )*& %"/*&!!" - +*)! "+"/!-!" ,$ ("%,* 28.09 J 05.10.2010 ), - +*)! "+"/!-!" " L*%!*%"&" TONNIE P&*,")!, /%" "&,"%! R(*%! " ,$/"%/%" $%.161705.10.2010 G$"? & M IIH.
n tabelul urmator se preintă valorile măsurate la cele două ad3ncimi de prelevare, pentru indicatorul analiat 'n probele de sol prelevate
[54]
In&ic#$ri T*!& ,%*/%-%, ,$ ("!%*& GTKPH '## ).-.
S$" rec$"# &e "# * c( #&#nci(e
S$" rec$"# &e "# c( #&#nci(e
20
0
40
Cara%teri+are ni'el de !oluare al solului de !e am!lasamentul statiei
@alorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadrea#a in valorile normale, con'orm >rdinul &$%A1JJ&+ CONCLU;II C$nin!!" &e 4T$#"
[55]
2. PA4A 5($A%CA
2.1
NECESITATE EFECTU>RII IN/ESTIGA?IILOR
$ ""%" )!,&,%,, ,$+&-"$", /!,,!!,, ")+)-%!" " )*/,"!!" )-(% ($", +%"!,/" ,$ /%-& ,&$-&-, " '",- $,"& II )@- %"&,! ,$")!,#,, $&,!,/" )-(% /&,!!,, (", ,$!%@* +$!$ ),!-! ,$ ,'",! "/,$!!" ,$ & " )*/,"!!". n'estigaţiile analiti%e s-au efe%tuat !entru a %onfirma 1 infirma ni'elul de !oluare a !an+ei freati%e.
I$!%-/! (*!"$!,&, (*&-$!, (*! +, -&",-%,&" ,$ )($-& "(*,!! )@ )!,&,! / ,$,/!*%-& $&,! ,$ ( ,$ +$!$ ) +," )-)!$!" "?!%/!,,&" A$&, (%*", " (> (%"&"! ,$ +$!$ )@ %"&,! " />!%" L*%!*%-& " /&,!!" ("&*% A.N. A("&" R*'$" A',$,)!%!, ,$& " A( SIRET. A'(&)%" &*/-&-, " (%"&"%" (%*", " ( ")!" (%""$!! ;$ P&$-& " '(&)%" G$"? & M IIH. *.@ +ESCRIEREA IN/ESTIGA?IILOR I A TENICILOR +E LUCRU
Te)ni%ile de !rele'are !robe a!e - %")("/!! %"#&"'"$!>%,&" ;$ ,#*%"
"!#re# 'r$%e"$r< I$ ! " 28.09.2010 )@ (%"&"! * (%* " ( ,$ +$!$ )(! ,$ ,'",! "/,$!!" )*/,"!!,, ,$ &. •
•
c$nser-#re# 'r$%e"$r: P%* +*)! /*$)"%! ;$ ""%" "!"%',$%,, ,$,/!*%,&*% /,',/,.
2etodele de anali+e utili+ate:
@ S-)!$" "?!%/!,,&" /- )*&"$!, *%#$,/,
SR 7587 96
[56]
*. INTERPRETAREA RE;ULTATELOR nter!retarea re+ultatelor )@ +>/-! (" -%'!*%"&*% %"#&"'"$!%, :, $*%'!,"<
O%,$-& $%. 1841997 @ O%,$ ("$!%- (%*%" (%*/"-%,, " %"&,%" ,&$-%,&*% " '",-
O%,$-& $%. 7561997 @ O%,$ ("$!%- (%*%" %"#&"'"$!%,, (%,,$ "&-%" (*&-%,, '",-&-,
K.. $%. 352 2005 @ K*!>%=%" (%,,$ '*,+,/%" ), /*'(&"!%" K $%. 1882002 ("$!%(%*%" -$*% $*%'" (%,,$ /*$,!,,&" " ")/>%/%" ;$ '",-& /!,/ ("&*% -!" ,$!%-/! ,$ L"#" 3112004 (%,,$ /&,!!" (", (*!,&" $- ")!" (%"-! ,$,/!*%-& )-)!$!" "?!%/!,,&" ), $,/, ,$,/!*(%-& (%*-) ("!%*&,"%. alorile de referinta %onform NT3A 44$ din 5.6. nr. 78" 1 "448 )-$! (%""$!!" ,$ !"&-&
-%'!*%< N%. C%!
1
I$,/!*% " /&,!!"
S-)!$!" "?!%/!,,&" /- )*&"$!, *%#$,/,
U.M.
&*%, '?. ',)"
'#' 3
20
(eultatele investigatiei
L*%!*%-& " C&,!!" ("&*% J A.N. A("&" R*'$" A',$,)!%!, ,$& " A( SIRET "+"/!-! $&," & (%* " ( (%"&"! ,$ +$!$ +&! ,$ & " )*/,"!!" &*%,&" *!,$-!" ,$ -%' $&,"&*% +,,$ /*$)"'$!" ,$ R(*%! " I$/"%/%" $%. 207229.09.2010 G$"? & M IIH.
Indicatorul anali#at si valorile obtinute sunt pre#entate in tabelul urmator; Nr. Cr. 1.
U.M.
Re)!"#e"e incerc#rii
In&ic#$r &e c#"i#e S-)!$!" "?!%/!,,&" /- )*&"$!, *%#$,/,
/#"$#re in$r(#i-#
'#'3
20
26
Conform 9rdinului 8;1$<< J O%,$ ("$!%- (%*%" %"#&"'"$!%,, (%,,$ "&-%"
(*&-%,, '",-&-, ,'(/!-& (%*-) " ("&" "(-%!" (%""$!! ,$ !"&-& -%'!*%< [57]
"/-!" ,$ "',)% J (%-& "%!- ")!"
I$,/!*%,
U.M.
C*$/"$!%!,, %"&,!"
P%# " ,$!"%"$," CMA
P%# " &"%! 70Q CMA
26
20
14
N,"& & (*&-%,,
/,',/, $&,,
S-)!$!" "?!%/!,,&" /- )*&"$!, *%#$,/,
'#&
P*&-%" $")"'$,+,/!,
CONCLU;II
/#"$#re# $%in!# "# in&ic#$r!" #n#"i)# 4S!%s#ne er#ci%i"e 4 in #'# 're"e-## &in #n#n# si!## in #-#" &e s$cie#e n! &e'#sese "i(ie"e 're-#)!e &e NTPA 0017 G *@7@00*, cee# ce in&ic# $ '$"!#re nese(niic#i-# # #cesei#.
.
AER
$ /%-& ,&$-&-, " '",- $,"& I )@ %"&,"+! / ,$ /!,,!!,&" ")+)-%!" ;$ /%-& )*/,"!!,, "',),,&" %"-&!!" )-$! $")"'$,+,/!,". 4/ %P% D.1
NECESITATE EFECTU>RII IN/ESTIGA?IILOR
$ ""%" )!,&,%,, ,$+&-"$", (*&-$!,&*% ,$ ("&" "/-!" ,$ /%-& ,&$-&-, " '",- $,"& II )@- %"&,! ,$")!,#,, $&,!,/" )-(% ("&*% "(-%!" "/-!" ,$ "',)% (%-& "%!-. n'estigaţiile analiti%e !entru fa%torul de mediu a!0 au urm0rit %onfirmarea 1 infirmarea ni'elului de !oluare a a!elor e!urate e'a%uate in emisar.
[58]
A$&, (%*", " (> )@ %"&,! " />!%" L*%!*%-& " /&,!!" ("&*% A.N. A("&" R*'$" A',$,)!%!, ,$& " A( SIRET. A'(&)%" &*/-&-, " (%"&"%" (%*", " ( ")!" (%""$!! ;$ P&$-& " '(&)%" G$"? & M IIH. D.@ +ESCRIEREA IN/ESTIGA?IILOR I A TENICILOR +E LUCRU
Te)ni%ile de !rele'are !robe a!e - %")("/!! %"#&"'"$!>%,&" ;$ ,#*%"
"!#re# 'r$%e"$r< I$ ! " 09.09.2010 )@ (%"&"! * (%* " ( " & #-% " "/-%" ,$ (%-& "%!- /*$+*%' SR ISO 5767 •
•
c$nser-#re# 'r$%e"$r: P%* +*)! /*$)"%! ;$ ""%" "!"%',$%,, ,$,/!*%,&*% /,',/,.
Anali+ele s-au reali+at ,n %onformitate %u 5.6. nr. 78" 1 "448 @ K*!>%=%" (%,,$ '*,+,/%" ),
/*'(&"!%" K $%. 1882002 ("$!%- (%*%" -$*% $*%'" (%,,$ /*$,!,,&" " ")/>%/%" ;$ '",-& /!,/ ("&*% -!".
2etodele de anali+e utili+ate:
@ (K
SR ISO 10523 97
@ S-)("$),,
STAS 6953 81
@ S-)!$" "?!%/!,,&" /- "!"% " ("!%*&
SR 7587 96
@ CCO C%
SR ISO 6060 96
@ CO5
STAS 6560 82
@ D"!"%#"$!, $,*$,/,
SR ISO 78751@96 SR ISO 78752@96
D. INTERPRETAREA RE;ULTATELOR nter!retarea re+ultatelor )@ +>/-! (" -%'!*%"&*% %"#&"'"$!%, :, $*%'!,"<
O%,$-& $%. 1841997 @ O%,$ ("$!%- (%*%" (%*/"-%,, " %"&,%" ,&$-%,&*% " '",- O%,$-& $%. 7561997 @ O%,$ ("$!%- (%*%" %"#&"'"$!%,, (%,,$ "&-%" (*&-%,, '",-&-, K.. $%. 352 2005 @ K*!>%=%" (%,,$ '*,+,/%" ), /*'(&"!%" K $%. 1882002 ("$!%(%*%" -$*% $*%'" (%,,$ /*$,!,,&" " ")/>%/%" ;$ '",-& /!,/ ("&*% -!". [59]
alorile de referinta %onform NT3A 44$ din 5.6. nr. 78" 1 "448 )-$! (%""$!!" ,$ !"&-&
-%'!*%< N%. C%!
I$,/!*% " /&,!!"
U.M.
&*%, '?. ',)"
-$,!!, (K
65 J 85
1
(K
2
M!"%,, ,$ )-)("$),"
'#' 3
35
3
S-)!$!" "?!%/!,,&" /- )*&"$!, *%#$,/,
'#' 3
20
4
C*$)-' ,*/,',/ " *?,#"$ & 5 ,&" GCO 5H
'#O2'3
25
5.
C*$)-' /,',/ " *?,#"$ JCCOC%
'#O 2'3
125
6.
D"!"%#"$!, $,*$,/,
'#' 3
05
(eultatele investigatiei
L*%!*%-& " C&,!!" ("&*% J A.N. A("&" R*'$" A',$,)!%!, ,$& " A( SIRET "+"/!-! $&," & (%* " ( "(-%! (%"&"! " & #-% " "/-%".
@alorile obtinute in urma anali#elor au 'ost consemnate in .aport de Incercare 7r+ 1JJ&A2?+?J+2?1? =ane5a la BM II)+ Indicatorii anali#ati si valorile determinate sunt pre#entate in tabelul urmator; Nr. Cr.
U.M. In&ic#$r &e c#"i#e
1.
(K
2.
/#"$ri &eer(in#e
-$,!!, (K
7582
M!"%,, !*!&" ,$ )-)("$),"
'#' 3
90
3.
CO5
'#'3
342
4.
CCOC%
'#'3
387
5.
S-)!$!" "?!%/!,,&" /- "!"% " ("!%*&
'#' 3
88
6.
D"!"%#"$!, $,*$,/,
'#' 3
03
Conform 9rdinului 8;1$<< J O%,$ ("$!%- (%*%" %"#&"'"$!%,, (%,,$ "&-%"
(*&-%,, '",-&-, ,'(/!-& (%*-) " ("&" "(-%!" (%""$!! ,$ !"&-& -%'!*%<
[60]
"/-!" ,$ "',)% J (%-& "%!- ")!"
I$,/!*%,
U.M.
C*$/"$!%!,, %"&,!"
P%# " ,$!"%"$," CMA
P%# " &"%! 70Q CMA
7582
65 J 85
65
N,"& & (*&-%,,
/,',/, $&,,
(K
'#&
85
P*&-%" $")"'$,+,/!,
M!"%,, ,$ )-)("$),"
'#&
90
35
245
P*&-%" $")"'$,+,/!,
S-)!$!" "?!%/!,,&" /- )*&"$!, *%#$,/,
'#&
88
20
14
P*&-%" $")"'$,+,/!,
C*$)-' /,',/ " *?,#"$ J CCO@ C%
'#O2'3
387
125
875
P*&-%" $")"'$,+,/!,
C*$)-' ,*/,',/ " *?,#"$ & 5 ,&" GCO 5H
'#O2'3
342
25
175
P*&-%" $")"'$,+,/!,
'#&
03
05
035
P*&-%" $")"'$,+,/!,
D"!"%#"$!, $,*$,/,
CONCLU;II /#"$ri"e $%in!e "# i('!riic#$rii #n#"i)#i in #'e"e e-#c!#e in e(is#r '#r#!" G
[61]
III. RE;UMATUL ASPECTELOR +E NECONFORMARE I CUANTIFICARE A ACESTORA 1. FACTORUL +E ME+IU SOL Conţinutul de = Total )idro%arburi din !etrol = din solul arealului in'estigat ,n%adrea+0 !oluarea la un ni'el nesemnifi%ati'. Re+ultatele anali+ei indi%a fa!tul %a uleiul mineral fiind un !rodus !etrolier greu nu a !er%olat stratul de sol din +ona afe%tata( a%esta fiind !reluat de materialele absorbante( iar o !arte fiind antrenat de a!ele !araului 6)ertu.
@.
PAN;A FREATICA
aloarea obtinuta la indi%atorul anali+at =>ubstante extra%tibile = in a!a !rele'ata din fantana situata in a'al de so%ietate nu de!aseste limitele !re'a+ute de NT3A 44$1 56 78"1"448( %eea %e indi%a o !oluare nesemnifi%ati'a a a%esteia.
.
FACTORUL +E ME+IU AER
Emisiile re+ultate din a%ti'itatea desfasurata !rodu% o !oluare nesemnifi%ati'a !oluare nesemnifi%ati'a.
D.
FACTORUL +E ME+IU APA
alorile obtinute la im!urifi%atorii anali+ati in a!ele e'a%uate in emisar ? !araul 6)ertu nu de!ases% limitele !re'a+ute de NT3A 44$1 56 78"1"448. A!ele e'a%uate de !e am!lasament !rodu% o !oluare nesemnifi%ati'a asu!ra a!elor !araului 6)ertu.
[62]
96PIT>U % "laborarea unui model de organi#aie ecotehnologica 1/Iniierea i*p'e*ent>rii *(de'u'ui (r.aniaiei ec(te)n('(.ice Fiecare tip de organi#aie are speci'icul ei de organi#are (i 'uncionare (i din acest punct de vedere, este di'icil s* se recomande o metodologie comun*, aplicabil* oriunde (i oric:nd (i al c*rei succes este garantat rgani#aia nu poate modi'ica aceste criterii, iar mediul care creea#* presiunile e5teme nu se va modi'ica+ e aceea, schimbarea trebuie s* vin* din partea organi#aiei+
Forte care se opun schimnbarii
Figura 2?+ Procesul schimbarii organi#ationale
[63]
Figura 21+ 9onsecintele ignorarii schimbarii
Figura 22+ Factorii interni si e5terni ai schimbarii ii i*p'e*ent>rii *ana.e*entu'ui *ediu'ui + Managerii din diverse organi#aii recunosc, -n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de a 'ace 'a* presiunilor cornpetitive, dar muli nu -neleg cum trebuie s* 'ie implementat* schimbarea+ 9heia c*tre succes este de a integra anga0aii, rolurile (i responsabilit*ile acestora din cadrul organi#aiei, -n cadrul unei structuri de procese+ > abordare ba#at* pe procese (i -ncep:nd cu declararea vi#iunii (i misiunii, anali#:nd 'actorii critici de succes (i identi'ic:nd procesele de ba#*, este cel mai e'icient mod de anga0are a personalului -n procesul schimb*rii =tabel 1)+ Tabelul 1+ 6ctiunile necesare schimbarii [64]
Managementul superior trebuie s* -nceap* de#voltarea noii structuri orientate pe proces prin anga0amentul la toate nivelurile respect:nd anumite etape+ Punctul de start trebuie s* 'ie o anali#* general* a organi#aiei (i a trans'orm*rilor solicitate de echipa managerial*, Prin reali#area acestei anali#e diagnostic asupra schimb*rilor impuse, asupra problemelor care e5ist* (i asupra domeniilor care trebuie imbun*t*ite, se obine un anga0ament iniial, vital pentru -nceperea procesului de trans'ormare+
Figura 23+ 6rhitectura de procese Procesele de ba#* descriu ce se reali#ea#* sau ce trebuie s* 'ie tacut ast'el -nc:t organi#aia s* reali#e#e 'actorii de succes+ Prima etap* -n -nelegerea proceselor de ba#* este de a identi'ica o reea, arhitectur* de procese de acela(i ordin de importan* ='igura 23)+ >dat* procesele de ba#* de'inite, este necesar ca pentru noua structur* de procese s* 'ie stabilite obiectivele, intele (i indicatorii de per'orman*+ "ste necesar*O de asemenea, descompunerea proceselor de ba#* -n subprocese, activit*i (i sarcini+ > imagine asupra modului -n care trebuie reali#at* structura de procese, se pre#int* -n 'igura 2!+ Sarcinile sunt reali#ate de c*tre indivi#i+ 6nga0atul trebuie s* -neleag* sarcina (i po#iia lui -n ierarhia proceselor+
[65]
Figura 2!+ Identi'icarea proceselor principale si descompunerea lor Un program e''icient de prevenire a poluarii trebuie; sa reduca riscul de raspundere civila sau penala sa reduca costurile de 'unctionare sa prote0e#e sanatatea umana si mediu sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii sa imbunatateasca morale si participarea anga0atilor
[66]
