Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea: Ingineria si managementul securitatii in industrie Specializarea: Ingineria securitatii industriale
PROIECT ECOTE!O"O#IE
Student: $uganaru %orian #rupa: &'( CC
ETAPE PROIECT: ()Sta*ilirea metodelor de prevenire a poluarii
+)Sta*ilirea metodelor de reducere a poluarii
,)%eterminarea gradului optim de reducere a poluarii
')Evaluarea propriu zisa a impactului de mediu
-)Bilantul de mediu
&)Ela*orarea modelului de organizare ecotehnologic
()Sta*ilirea metodelor de prevenire a poluarii
.etode de reducere a o/izilor de sul0 .etode de reducere a concentratiei de pra0 .etode de reducere a o/izilor de azot .etode de reducere a compusilor organici volatile .etode de reducere a metalelor grele
(1( .etode de reducere a o/izilor de sul0
2rderea com*usti*ililor 0osili conduce la evacuarea 3n atmos0er4 a unor volume importante de o/izi o/izi gazo5i de sul01 sul01 6n urma precipita7iilor chimice 5i a trans0orm4rilor pe care le su0er4 3n atmos0er48 ace5ti o/izi o/izi devin sursa precipita7iilor acide8 0orm4 su* care 35i e/ercit4 la nivelul solului ac7iunea distrug4toare asupra vegeta7iei perene1 6n acela5i timp8 3n condi7iile speci9ce temperatur4 5i presiune ridicat48 prezen7a umidit47ii8 al4turi de particule de cenu54) ce caracterizeaz4 circula7ia gazelor arse dinspre instala7ia de ardere spre co5ul de evacuare 3n atmos0er48 o/izii gazo5i e/ercit4 o puternic4 ac7iune coroziv4 asupra instala7iilor ce compun circuitul gazelor arse1 2st0el se intensi9c4 uzura instala7iilor1 6ntr;o prim4 0az48 *io/idul de sul0 d4 na5tere acidului sul0uros care8 prin o/idare su* ac7iunea radia7iei solare8 se trans0orm4 3n acid sul0uric1 2c7iunea poluatoare a +SO' se e/ercit4 e/ercit4 su* 0orma 0orma ploilor acide8 principalul 0actor generator al
nd 3n circula7ia atmos0eric4 zonal48 SO+ e/ercit4 e0ectul poluant nu numai 3n regiunea sau 7ara 3n care este generat8 ci 5i 3n alte regiuni sau 74ri a?ate pe direc7ia v>nturilor dominante1 2cest proces este 0avorizat de construirea unor co5uri 3nalte peste +@@A+-@ m) prin intermediul c4rora gazele arse8 av>nd o temperatur4 ridicat4 (&@A(- C) 5i o vitez4 de evacuare mare8 sunt conduse prin intermediul co5urilor 3nalte la o 3n4l7ime egal4 3n medie8 cu du*lul 3n4l7imii co5ului cca1 -@@ m de la nivelul solului)1 Metode de reţinere a bioxidului de sulf Cu e/cep7ia unor procese chimice speciale8 arderea com*usti*ililor 0osili reprezint4 principala surs4 de dio/id de sul0 SO+)1 Se deose*esc trei c4i principale de reducere a emisiei de SO+8 respectiv: ;desul0urarea com*usti*ililor8 ; alegerea corespunz4toare a com*usti*ilului8 ;desul0urarea gazelor de ardere1 Re7inerea *io/idului de sul0 poate avea loc 3n toate 0azele 0olosirii com*usti*ilului8 3ncep>nd cu preg4tirea lui 3naintea arderii8 3n timpul arderii 5i dup4 ardere1 ardere1 Reducerea bioxidului de sulf prin injecţie de calcar în focar
Pudra de calcar este inDectat4 3n 0ocar8 unde este calcinat4 la CaO8 care reac7ioneaz4 cu SO+8 rezult>nd CaSO'1 Produsul desul0ur4rii 5i aditivul care nu a reac7ionat sunt colectate 3n precipitator8 3mpreun4 cu aerul de com*ustie1 .etoda a avut cele mai *une rezultate deoarece calcarul este inDectat la o temperatur4 0avora*il4 5i acolo
se a?4 o presiune su9cient48 datorat4 aerului de la partea superioar4 a arz4torului8 pentru a distri*ui *ine aditivul1 Func7ie de sarcina cazanului8 e9cien7a reducerii atinge valori de -@A@ 1 Avantajele injecţiei de calcar sunt: proces simplu8 realizare rapid48 costul investi7iei sc4zut8 consum mic de energie8 disponi*ilitatea instala7iei ridicat41 Dezavantajele metodei sunt: grad de desul0urare limitat8 tendin7a de zguri9care 3n 0ocar8 manipulare di9cil4 a cenu5ei1 Procedee de desulfurare
!ormele 0oarte severe de emisie8 care co*oar4 valoarea de la +A,1- gm ,8 la numai @1' gm ,8 8 cum este e/emplul pentru $aponia8 SU28 #ermania8 impun neap4rat 0olosirea unor instala7ii chimice de desul0urare a gazelor8 la toate cazurile de ardere a c4r*unelui8 3n cazane cu 0ocare clasice sau a p4curii cu con7inut ridicat de sul01 6n ultimele dou4 decenii au 0ost dezvoltate mai multe procedee de desul0urare8 dintre care cele mai importante sunt: G procedeul umed8 3n care se introduce ca agent activ o solu7ie de hidro/id de calciu 5i car*onat de sodiu8 o*7in>nd ca de5eu n4moluri nerecupera*ile sau cel mult cu posi*ilitate de e/trac7ie de gips1 G procedeul semiuscat8 3n care se introduce ca agent activ o solu7ie concentrat4 de amoniac sau hidro/id de calciu8 3n 9ltru av>nd loc evaporarea complet4 a apei1 Produsele sul0atice sunt recuperate 3n stare uscat48 permi7>nd reintroducerea lor 3n circuitul economic1 G procedeul catalitic8 cu producere de sul08 aplicat la o temperatur4 ridicat4 a gazelor de ardere1 Cea mai larg4 implementare industrial4 o are procedeul umed1 Prin sp4larea sau umidi9carea aerului8 se o*7ine o r4cire a gazelor p>n4 la -@A&@ C la procedeul umed 5i la @A(@@ C la cel semiuscat1 6n aceste condi7ii8 ridicarea penei de 0um se limiteaz4 5i dispersia este dezavantaDat41 E0ectul de reducere a 0ondului de SO + 3n atmos0er4 r4m>ne8 3n acest caz8 s4 se resimt4 numai pe ansam*lul teritoriului8 la distan7e mari1 Co*or>rea temperaturii su* temperatura punctului de rou4 acid4 atrage coroziuni inaccepta*ile8 su* aspectul 9a*ilit47ii traseului de gaze8 motiv pentru care este necesar4 re3nc4lzirea gazelor8 9e cu a*ur8 9e regenerativ8 9e cu amestec de gaze 9er*in7i8 9e prin c4ldura o*7inut4 prin arderea de com*usti*il suplimentar1 Instala7iile de desul0urare uscat4 5i semiuscat4 sunt utilizate mai rar8 3n special pentru centralele mici8 datorit4 pericolului into/ic4rii cu amoniac1
Principala caracteristic4 a desul0ur4rii umede este reducerea simultan4 a SO+ 5i producerea de gips 5i8 de asemenea8 controlul aliment4rii cu calcar8 esen7ial pentru a 3nvinge ?uctua7iile sul0ului con7inut 3n com*usti*il1 #azele de ardere de la electro9ltru sau de la ie5irea din pre3nc4lzitorul de aer regenerativ sunt introduse 3n scru*er prin intermediul a dou4 ventilatoare 3nainta5e8 c>te unul pe 9ecare linie1 6n desul0urarea uscat4 SO+ 5i SO, sunt re7inute prin procese 9zice adsor*7ie) sau chimice a*sor*7ie 5i reac7ii chimice)1
In urmatorul grap9c se arat4 gradul de a*sor*7ie a SO+ corespunz4tor di0eri7ilor aditivi usca7i8 3n 0unc7ie de temperatur41 "a temperaturi ridicate8
aditivii pe *az4 de magneziu se aracterizeaz4 prin grade mai reduse de a*sor*7ie 5i intervale active de temperatur4 mai 3nguste1
6n 9gura urmatoare este prezentat procesul de desul0urare a gazelor de ardere prin acest procedeu1 Produsul 9nal este alc4tuit din gips8 la care se adaug4 sul9t 5i o/id de calciu1 %e aceea8 c>teodat48 se realizeaz4 o tratare termic4 ulterioar48 3n scopul maDor4rii con7inutului de gips1 Produsele de reac7ie8 cu un con7inut ridicat de gips8 pot 9 utilizate 3n industria *etoanelor 5i a materialelor de construc7ii1 2lt0el8 reziduurile pot 9 0olosite 3n acela5i mod ca cele rezultate 3n urma proceselor uscate de desul0urare1
Principalul avantaD al procedeului de a*sor*7ie prin pulverizare este acela c48 apa necesar4 vaporizeaz48 nerezult>nd ape reziduale1 6n general8 gazele de ardere nu tre*uie re3nc4lzite din nou1In compara7ie cu procedeul uscat8 prin cel semiuscat se ating grade superioare de a*sor*7ie a SO+ H cu un e/ces mai redus de aditiv1 Totu5i8 cheltuielile de investi7ie sunt mai ridicate1
Metode de reducere a concentratiei de praf
Pra0ul este o component4 important4 a particulelor solide suspendate 3n aer8 care de o*icei sunt invizi*ile individual pentru ochiul li*er1 Totu5i8 colectiv8 particulele mici 0ormeaz4 deseori o p>cl4 care limiteaz4 vizi*ilitatea1 6ntr;adev4r8 3n multe zile de var4 cerul de deasupra ora5elor poluate cu pra0 are o culoare al*4 l4ptoas48 3n loc de al*astr48 datorit4 3mpr45tierii luminii de c4tre particulele suspendate in aer1 Tre*uie remarcat c48 particulele suspendate 3ntr;o mas4 dat4 de aer nu sunt nici toate de aceea5i m4rime sau 0orm4 5i nici nu au aceea5i compozi7ie chimic41 Cele mai mici particule suspendate au o m4rime de apro/1 @1@@+ m adic4 + nm)J 3n compara7ie8 lungimea moleculelor gazoase tipice este cuprinsa 3ntre @1@@@( 5i @1@@( m @1( p>n4 la ( nm)1 2tunci c>nd pic4turile mici de ap4 din atmos0er4 se contopesc 3n particule mai mari dec>t aceast4 valoare8 ele corespund pic4turilor de ploaie 5i cad din aer at>t de repede8 3nc>t nu sunt considerate ca 9ind suspendate1 Soluţii de reţinere a prafului
Particulele din materie se 3ndep4rteaz4 din aer 9e prin 9ltrarea acestuia8 9e cu aDutorul unor colectoare de pra01 Prin 9ltrare se 3ndep4rteaz4 numai cantit47ile mici de particule din materie8 iar pentru antit47ile mari se utilizeaz4 colectoarele de pra01 Principalele elemente pentru sta*ilirea metodelor 5i a echipamentelor de re7inere sunt: concentra7ia de particule8 analiza m4rimii particulelor8 gradul necesar de 3ndep4rtare a particulelor8 temperatura8 presiunea 5i de*itul aerului sau gazului poluat8 caracterizarea 9zico;chimic4 a pra0ului8 cerin7e utilitare8 metoda dorit4 de 3ndep4rtare a particulelor1 Re7inerea pul*erilor sau pra0ului se realizeaz4 cu aDutorul 9ltrelor8 care se caracterizeaz4 prin: de*itul de gaze poluate care ies din proces %g Km,s L8 domeniul diametrului particulelor d KmLJ temperatura ma/im4 a gazelor tgma/ L OC LJ gradul de re7inere sau e0icien7a 0iltrului M8 viteza particulelor 3n 9ltru NKmsL8 pierderi de presiune 3n 9ltru p Kmm+O L8 costurile anuale de 3ntre7inere1 Principalele metode de re7inere a pra0ului sunt: G mecanice8 av>nd la *az4 0or7a de gravita7ie 5i iner7ie J G electrice8 av>nd la *az4 ionizarea particulelor 3n c>mp electricJ G strat poros8 utiliz>nd caracteristicile curgerii ?uidelor reologiceJ G hidraulice8 av>nd la *az4 metode de sp4lare1
Filtrele electrostatice denumite curent electro9ltre)8 realizeaz4
separa7ia pra0ului prin ionizarea gazelor purt4toare a particulelor de cenu54 5i prin urmare8 tensiunea de lucru a acestora este ridicat41 Principiul de 0unc7ionare a 0ost *revetat la 3nceputul secolului de c4tre FredricQ Cottrell8 iar la ora actual4 sunt numeroase variantele de realizare practic41 2vantaDele comparative ale utiliz4rii 9ltrelor electrostatice 3n raport cu alte aparate colectoare de particule sunt: G posi*ilitatea utiliz4rii la temperaturi ridicate ale gazelor purt4toare +@@A+-@ C) 5i prin urmare8 se pot utiliza 5i 0urnale 5i generatoare de a*urJ G au o e/trem de mic4 c4dere de presiune (@A(- Pa)8 ast0el 3nc>t8 costurile cu energia electric4 consumat4 de ventilatoare este minim4J G e9cien7a colect4rii este e/trem de mare 'A8- )8 dac4 utilizarea este adecvat4 tipului de pra08 3ns4 dac4 propriet47ile pra0ului nu sunt *ine cunoscute8 aceast4 e9cien74 scade la +A- G pot acoperi un larg domeniu de m4rimi de particule 5i concentra7ii de pra08 dar cel mai e9ciente sunt pentru particule mai mici de (@ microniJ G costurile de 3ntre7inere 5i reparare sunt mult mai mici dec>t pentru oricare alt tip de sistem de colectare1 %ezavantaDele electro9ltrelor8 care limiteaz4 3ntr;o oarecare m4sur4 0olosirea lor8 sunt: G cost ini7ial ridicatJ G necesitatea unui spa7iu de instalare mareJ G nu pot capta particule de pra0 com*usti*ile8 ca de e/emplu pra0ul de lemnJ G sunt inadecvate pentru varia7ii *rutale ale rezistivita7ii pra0ului 5i de*itului de gaze1 Filtrele electrostatice lucreaz4 prin 3nc4rcarea pra0ului cu ioni 5i apoi colectarea particulelor ionizate pe o supra0a74 colectoare8 de 0orm4 tu*ular4 sau plat48 care este de o*icei cur47at4 prin r4zuire1 Orice aerosol care intr4 3n acest spa7iu li*er este 3nc4rcat 5i *om*ardat de ace5ti ioni8 ast0el c4 migreaz4 spre supra0a7a colectoare su* e0ectul atrac7iei electrice 5i al *om*ard4rii8 cum se o*serv4 5i in 9gura urmatoare:
Factorii care in?uen7eaz4 viteza de depunere8 diminu>nd;o8 sunt: () 3nc4rcarea supra0e7ei de depunereJ +) intensitatea curentuluiJ ,) sec7iunea de trecere prin electro9ltruJ ') supra0a7a total4J -) con7inutul de sul0 din particuleJ &) concentra7ia pra0uluiJ ) con7inutul de car*on nears 0uningine)J ) supra0a7a granulelor de cenu541 %ac4 la 0actorii ce in?uen7eaz4 viteza de depunere 5i implicit8 e9cienta 9ltr4rii8 M ad4ug4m 5i corecta respectare a geometriei canalelor 5i a concentra7iei ramelor cu electrozi de ionizare8 putem concluziona c4 *una 0unc7ionare a ltrelor electrostatice nu reprezint4 o pro*lem4 de concep7ie 5i de nivel tehnic8 ci o pro*lem4 de e/ecu7ie8 montaD 5i e/ploatare1
Electro9ltrele sunt alc4tuite din mai multe zone de lucru8 alimentate electric independent8 pentru m4rirea 9a*ilit47ii 5i a siguran7ei 3n 0unc7ionare1 "ungimea unei zone este '1-A- m1
%e men7ionat c48 e9cien7a de 9ltrare se reduce 3n timp8 pe m4sur4 ce elementele de 9ltrare se 3ncarc4 cu pra08 ast0el 3nc>t sunt necesare opriri pentru cur47area 9ltrelor1
Metode de reducere a oxizilor de azot
Reducerea continu4 a limitelor emisiilor de poluan7i8 pentru reducerea polu4rii generale a mediului 3nconDur4tor8 0ace necesar4 luarea unor m4suri tehnice 5i organizatorice8 at>t la nivelul centralelor e/istente8 c>t 5i pentru centrale a?ate 3n 0aza de proiectare sau e/ecu7ie1 Optimizarea reducerii emisiilor8 av>nd 3n vedere costurile de investi7ii 5i de e/ploatare cele mai mici posi*ile8 implic4 un studiu apro0undat 5i necesitatea modi9c4rilor care tre*uie realizate 3n cadrul sistemelor de com*ustie m4suri primare) 5i a unor m4suri suplimentare1 %e remarcat c4 unul dintre poluan7ii cei mai responsa*ili de e0ectul de ser4este !O/8 emis de toate instala7iile de ardere8 indi0erent de tipul com*usti*ilului ars1 Schema de aer la un generator de a*ur pe com*usti*il lichid este redat4 3n 9gura urmatoare8 iar pentru com*usti*il solid c4r*une) 3n 9gura +1
Condi7ia preala*il4 pentru realizarea conceptului de ansam*lu optim8 necesar men7inerii calit47ii mediului8 const4 3n cunoasterea modi9c4rilor necesare8 av>nd ca o*iect sistemele de com*ustie 5i a m4surilor suplimentare eventuale pentru a reduce !O/1 2tunci c>nd puterea termic4 este mai mic4 de ,@@ .8 introducerea arz4toarelor denumite "O;!O/
permite men7inerea emisiilor de !O/ su* '-@ mg!m,1 2tunci c>nd centrala termic4 este alimentat4 cu p4cur4 sau c>nd este 1e/ploatat4 la o putere termic4 de ,@@ .8 m4surile primare nu mai sunt e9ciente1 Tre*uie s4 se recurg4 la m4suri secundare pentru a men7ine valoarea limit4 a emisiilor de !O/ su* '-@ mg!m1,1
Metode de reducere a compusilor organici volatile
Compu5ii organici volatili sunt larg utiliza7i 3n industrie8 av>nd 3n vedere capacitatea lor de evaporare dup4 utilizare1 2ceast4 utilizare a compu5ilor organici volatili nu este 04r4 riscuri pentru mediul 3nconDur4tor 5i 3n consecin748 tre*uie luate m4suri de precau7ie pentru tratarea aerului care le con7ine1 Compu5ii organici volatili COV) sunt de9ni7i ca su*stan7e organice8 e/cluz>nd metanul8 con7in>nd car*on 5i hidrogen8 care este su*stituit par7ial sau total de al7i atomi 5i care se g4sesc 3n stare gazoas4 sau de vapor8 3n condi7iile 0unc7ionale din instala7ii1 Proiectul de directiv4 european4 completeaz4 di0eritele de9ni7ii care se re0er4 la COV8 ad4ug>nd c4 ace5tia se comport4 asemeni compu5ilor
organici8 av>nd o tensiune a vaporilor mai mare sau egal4 cu (@ Pa la +,8(W1 Un solvent organic este de9nit ca 5i cum ar 9 tot COV8 utilizat singur sau 3n amestec8 04r4 alterarea naturii sale8 ca agent de cur47are8 dizolvant8 mediu de dispersie8 aDustor de v>scozitate8 plasti9ant sau conservant1
!istru"erea prin oxidare recuperati#$ catalitic$ 8 prezentat4 3n 9gura
urmatoare8 implic4 prezen7a unui catalizator8 pus 3ntr;un strat su*7ire pe un suport compus din *ile de aluminiu poros sau pe un suport metalo;ceramic 5i permite o*7inerea unor reac7ii de o/idare la Doas4 temperatur4 +@@A-@@ C)1 Se disting dou4 mari tipuri de catalizatori: G catalizatori *aza7i pe metale pre7ioase platin48 rhodium8 paladiu)J G catalizatori *aza7i pe metale o/idante Cr8 Fe8 .o8 8 .n8 Co8 Cu8 !i)1 %urata de via74 a catalizatorilor este limitat4 3n timp apro/1 ' ani)8 catalizatorul 9ind sensi*il la anumite otr4vuri precum metale grele8 0os0or8 SO+ 5i altele)1 6n a*sen7a su*stan7elor care atac4 catalizatorii8 aceste tehnici r4m>n interesante pentru concentra7iile intermediare din aplica7ii industriale recuperative 5i regenerative pentru de*itele cuprinse 3ntre (@@@A+@1@@@ m, !h1 Concentra7ia poluan7ilor necesari pentru men7inerea sistemului 3n autotermie este mai mare de , gm ,!1 Tehnica este sensi*il4 la m4rirea concentra7iei 5i temperaturii8 3n caz c4 acestea dep45esc datele de dimensionare prev4zute1 2plicat4 3n *une condi7ii8 o/idareaa catalitic4 recuperativ4 permite o*7inerea de 0oarte *une rezultate8 reu5ind 3nl4turarea COV X +@ mgm,!1
Metode de reducere a metalelor grele
.etalele grele sunt prezente 3n mod o*isnuit 3n compozitia com*usti*ililor 0osili1 2cestea sunt componente ale unor o/izi si cloruri 3n com*inatie cu particule1 %oar mercurul si seleniul se gasesc si 3n 0aza de vapori1 .etalele grele rezultate din arderea com*usti*ililor sunt eliminate 3n mediu 3nconDurator prin gazele de ardere8 apele uzate8 zgura si cenusa depozitate1 Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt: arsenul8 cadmiul8 mercurul8 moli*denul8 plum*ul8 aluminiul8 co*altul8 nichelul8 manganul8 cromul8 cuprul8 nichelul8 zincul8 9erul8 magneziul si vanadiul1 Concentrarea particulelor 0ractionate8 3n cazul arderii car*unelui8 se poate o*serva 3n 9gura urmatoare1
in ta*elul urmator sunt prezentate c>teva date pentru emisiile de metale grele de la instalatiile de ardere la nivelul Uniunii Europene e/primate 3n tone pe an1 %upa cum se poate o*serva cele mai mari emisii de poluanti au 0ost cele de zinc8 iar cele mai scazute au 0ost cele de cadmiu8 iar la nivelul sectorului energetic cele mari au 0ost emisiile de nichel iar cele mai reduse cele de cadmiu1
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale
2ceste sisteme de retinere a emisiilor au 0ost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale din gazele de ardere ca: mercur8 arsen8 cadmiu si plum*8 mai ales 3n cazul 3n care sunt incinerate deseuri1 2ceste tehnologii nu au 0ost 3nca aplicate pentru grupuri mari1
%intre cele mai *une tehnologii sunt: 9ltre cu car*on activJ 9ltre cu a*sor*antiJ 9ltre cu seleniu1 Filtrele cu car*on activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu8 mercur si plum* din gazele de ardere1 %aca se utilizeaza un sistem catalizor si 3n acelasi timp gazele sunt acidi9ate credte cantitatea de metale retinute1 Testele se a?a doar 3n stadiu de pilot pentru 9ltrarea gazelor de la incinerarea deseurilor municipale8 3nsa se pare ca mercurul poate 9 redus 3n procent de peste @1 .ercurul a?at 3n stare de vapori 3n gazele de ardere poate 9 retinut si cu aDutorul a*sor*antilor impregnati cu sul0uri 3n sistem de pat ?uidizat1 Principalele tipuri de a*sor*anti utilizati sunt: silice8 *au/ita8 Qaolinit8 calcar1 %aca sistemul este utilizat 3n cascada8 3nt>i cel cu 9ltre cu a*sor*anti impregnati si apoi sistemul cu car*une activ concentratiile de mercur tind spre @1 %atorita sta*ilitatii legaturii dintre seleniu si mercur 3n gSe se 0olosesc si 9ltre impregnate cu seleniu 3nsa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor1 Sistemele de retinere pentru metale se a?a 3n 0aze e/perimentale si de pilot8 ele nu au aDuns 3nca la 0aza comerciala si sunt destinate cu precadere instalatiilor de incinerare a deseurilor1
3)Determinarea gradului optim de reducere a poluarii
Reducerea totala a poluarii nu este posi*ila nici tehnologic8nici economic 8deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuporta*ile de orice economie dezvoltata1 Tre*uie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc pro9te imediate8a intereselor intregii societati8care doreste sa
traiasca intr;un mediu nepoluant1Pentru aceasta se determina un optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare9g1(@1) si *ene9ciile depoluarii1Se considera gradul optim de reducere a poluarii8 punctul n 8in care di0erenta dintre cele + cur*e a si * este ma/imaacolo unde tg α tg β )1 0
=
Fig '1(1 %eterminare gradului optim de reducere a poluariiJa Ycost total al prevenirii sau al depoluariiJc;di0erenta dintre cele doua cur*eJ n ;gradul optim de reducere a poluarii1 0
2ceasta analiza nu este intotdeauna usor de 0acut deoarece pagu*ele produse de poluare sunt mai greu de cunati9cat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie8de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii1Oricum8in studiu privind reducerea poluarii este mai usor de 0acut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale unde se poate 0ace o analiza de 0orma prezentata in 9gura de mai sus12r tre*uie ca n ' 0 Z n dar de cele mai multe ori este imposi*ila estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii1 .ai aproape de realitate este a*ordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconDurator1Pentru a simti e0ectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare C 9g1de mai Dos1) 0
d
Fig '1+1 %eterminarea pierderilor cauzate de poluare :a;cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluariiJ *;pierderile datorate poluariiJ c; suma celor doua cur*e a si *J n ;gradul optim de reducere a poluarii1 0
Fig '1,1 #radul de reducere a poluarii in 0unctie de costurile si utilitatile sociale : C ;cheltuieli pentru reducerea poluariiJ Av ;utilitate socialaavantaDul reducerii poluariiJ n '' 0 ;grad optim de reducere a poluarii1 Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantaDul unitatea sociala Av ) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contri*utii suplimentare descreste8iar cheltuielile pentru reducerea poluarii C ) cresc 1%in analiza zonelor ce apar in 9g1 de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii: ;in zona I sunt cele mai mari avantaDe deoarece se vad avantaDele reducerii polauriiJ ;in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deDa redusa iar cheltuielile crescJ ;in punctul . se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii d
d
Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei: Z n' Z n '' 0 n 0
0
Se poate determina 5i un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic privind reducerea polu4rii8 0olosind o rela7ie de 0orma: topt Z Cam:t);Cam:t @) KaniL [; Cpp ;MCrp
3n care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului 3n urma e0ectu4 rii cheltuielilor pentru reducerea polu4rii e/istenteJ Crp ; cheltuieli cu reducerea polu4rii e/istente la timpul tJ C pp ; cheltuieli 04cute pentru prevenirea polu4rii 5i men7inerii ei 3n limitele standardJ a 5i \ ; coe9cien7i ce e/prim4 cre5terea capacit47ii de asimilare respectiv de 3ncadrare 3n limitele standard8 raporta7i la unitatea monetar4 cheltuit 4J t 5i t ; momentul de timp ini7ial 5i respectiv8 de perspectiv41 @
Pentru o proiectare corect4 a unui proces tehnologic sau 1 a unei activit47i cu impact asupra mediului este necesar4 cunoa5terea 3n 9ecare etap4 a acestuia a indicatorului de calitate a mediului1 2cest indicator de calitate a mediului Icm se poate calcula la nivelul 9ec4rui poluant i8 cu rela7ia1 IcmiZ
CMAi − C efi C max i − CMAi
KL
In care : ;Icmi;indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului ]i^J ;C.2i;concentratia ma/ima admisi*ila in poluant ]i^J ; C ;concentratia e0ectiva la momentul calcularii in poluant^i^J efi
;Cma/ Yconcentratia ma/ima in poluant ]i^ ce conduce la degradarea inevita*ila a mediului1 2cest indicator are valorile cuprinse intre @ cand poluarea este ma/ima si inevita*ila) si ( cand mediul este curat)1 Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor ]p^ din mediul respectiv8cu relatia : p
CMAi − Cefi
IcmiZ ∑ C i =1
max i
− CMAi
J
In care : ;Icmi;indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor ]p^ e/istenti in mediu la momentul calcularii1 In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus8oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic tre*uie avute in vedere urmatoarele elemente: ;Planul calitatiiJ ;Traseul tehnologicJ ;%iagrama ?u/ a a procesului tehnologicJ
Fig1 '1'1 Cone/iunea standardelor 5i a instrumentelor economice 5i Duridice1 - etapele 5i momentele de impact asupra mediuluiJ
- sursele de poluareJ - natura su*stan7elor poluanteJ - modul de ac7iune asupra mediului al su*stan7elor poluante natura
polu4rii)J - coe9cientul de poluare 3n 9ecare etapli 5i coe9cientul total de poluare pentru a sta*ili m4surile necesare 3ndeplinirii o*iectivelor sta*ilite 5i anume: modi9c4rile procesului tehnologic 3n vederea trans0orm4rii lui 3ntr;un proces ecotehnologicJ 3nlocuirea 0azelor sau opera7iilor cu poluare mareJ - indicatorul de calitate al mediuluiJ - m4surile de prevenire a polu4rii in 9ecare etap4 de des045urare a
procesului tehnologicJ - m4surile de reducere a polu4rii 3n 9ecare etap4 de des045urare a -
procesului tehnologicJ posi*ilit47ile 3nlocuirii unor su*stan7e poluante sau periculoase cu alte su*stan7e mai pu7in poluante sau periculoaseJ m4surile de recuperare8 tratare 5i reciclare a reziduurilor secundareJ m4surile de recondi7ionare 5i reciclare a de5eurilorJ m4surile de reintegrare 3n mediu a de5eurilorJ costurile cu reducerea polu4riiJ gradul optim de reducere a polu4riiJ costurile cu prevenirea polu4riiJ *ilan7ul ecotehnologicJ
; cone/iunea standardelor 5i a instrumentelor economice 5i Duridice ; costurile implement4rii unui sistem de management de mediuJ ; posi*ilit47ile trans0orm4rii 3ntreprinderii 3ntr;o unitate ecotehllologic41 !umai printr;o ast0el de a*ordare8 societatea industrial4;consumatoare e/ponen7ial4 de resurse naturale 5i deci de poluare a mediului8 tre*uie s4 treac4 masiv la o societate in0orma7ional4;creatoare e/ponen7ial4 de inteligen748 pentru a trece apoi Ia societate a cunoa5terii 5i 3n 9nal la societatea con5tientizat41 !umai o persoan4 in0ormat4 5i con5tient4 de valoarea in0orma7iei poate deveni prin comportament un aDutor esen7ial 3n salvarea mediului 5i respectiv a Vie7ii pe Terra_
4) Evaluarea propriu-zisă a impactului de mediu
Evaluarea propriu;zis4 a impactului tre*uie s4 e/prime nivelul acestuia prin m4rimi m4sura*ile8 care urmeaz4 a 9 transmise *ene9ciarilor analizei de impact1 Evaluarea propriu;zis4 este rezultatul îndeplinirii urm4toarelor activit47i: - normalizarea impactuluiJ - m4surarea impactuluiJ - comunicarea impactului1
!ormalizarea impactelor se impune c>nd8 3n urma nivelului prognozat pentru impactul de mediu8 apar situa7ii de necon0ormare cu legisla7ia de mediu norme 5i standarde) sau in cazul in care nu are nu are loc minimizarea impactelor negativema/imizarea celor pozitive8 9ind necesar4 proiectarea unor ac7iuni corective pentru normalizarea efectelor. .4surile corective necesare tre*uie s4 ai*4 in vedere o*iective *ine sta*ilite: -
modi9carea caracteristicilor activit47ii proiectateJ limitarea agen7ilor poluanţi; evitarea exploatării necontrolate a resurselor natuni$eJ sporirea capacit47ii de e/ercitare a unui control e9cient asupra e/ecut4rii 5i valori9c4rii proiectului1
Etapa de normalizare a impactelor cuprinde urm4toarele 0aze: ; sistematizarea in0orma7iilor despre e0ectele proiectului asupra mediuluiJ ; inventarierea ac7iunilor directe prin care se pot realiza *locarea e0ectelor negative 5i aplicarea celor pozitiveJ - evaluarea ac7iunilor mai sus inventariate 3n termeni economico;
ecologiciJ - proiectarea m4surilor propriu;zise de normalizare a impactelorJ - integrarea acestor m4suri 3n strategii de ac7iuni8 care s4 con0ere coeren74 procesului decizional 3n domeniul mediului1
.4surarea cuanti9carea evalu4rii) impactelor se realizeaz4 prin conversia unit47ilor eterogene8 in care a 0ost e/primat impactul de mediu in unit47i omogene8 3n scopul cre4rii 5i select4rii variantelor de ac7iune1 Evaluarea propriu;zis4 a impactului de mediu poate 9 directă, atunci c>nd se *azeaz4 pe criteriile 5i indicatorii de calitate ai mediului 5i indirectă 6n cazul utiliz4rii criteriilor 5i indicatorilor sursei sau emisiei1 Comunicarea impactului de mediu re?ect4 calitatea sistemului de gestionare a datelor 5i informaţiilor. Ca parametru8 comunicarea impactului de mediu este structurat4 pe trei niveluri: comunicarea 6ntre mem*rii echipei care realizeaz4 evaluarea impactului de mediuJ •
•
comunicarea echipei cu di0erite structuri organizatorice8 decizionaleJ
•
comunicarea cu *ene9ciarii analizei impactului de mediu1
-) Bilant de mediu nivel II Bilanţ de mediu nivel II ; investiga7ii asupra unui amplasament8
e0ectuate 3n cadrul unui *ilan7 de mediu8 pentru a cuanti9ca dimensiunea polu4rii prin prelev4ri de pro*e 5i analize 9zice8 chimice sau *iologice ale 0actorilor de mediu1 .etodologia de ela*orare a lucr4rii respect4 prevederile "egea nr1 +&-+@@& privind protec7ia mediului 5i Ordinul .2PP. nr1('( privind procedura de realizare a *ilan7urilor de mediu1 Prelevarea pro*elor din diverse medii s;a e0ectuat prin metodele sta*ilite de reglement4rile 3n vigoare8 iar analiza acestora s;a e0ectuat cu respectarea standardelor 5i a normelor metodologice 3n vigoare1 Rezultatele tuturor investiga7iilor sunt prezentate 3n Raportul la Bilan7ul de .ediu nivel II8 structurat 3n dou4 p4r7i distincte : -
prima parte cuprinde descrierea acestor investiga7ii 5i rezultatele o*7inute J
-
a doua parte cuprinde concluziile 5i recomand4rile ce se impun1
Concluziile sunt 0ormulate dup4 o cuanti9care a necon0orm4rii 9ec4rui 0actor de mediu1 6n ane/ele *ilan7ului de mediu nivel II sunt prezentate *uletinele de analiz41 2cestea cuprind rezultatele m4sur4torilor 5i descrierea metodelor de analiz48 a standardelor dup4 care s;au e0ectuat prelev4rile de pro*e 5i aparatura 0olosit41
Prele#area problelor de sol
Pro*ele de sol au 0ost prelevate din loca7ie poten7ial poluat4 0a*rica de constructii metalice)8 cu PCB;uri1 Programul de recoltare a pro*elor de sol8 con0orm ISO -&&;(:(,1 ;
Colectarea pro*ei 3n vase speciale de la*orator1
;
%ocumentarea prelev4rii pro*ei prin etichetarea vaselor1
;
Transportul pro*elor 3n geant4 0rigori9c41
Pentru prelevarea pro*elor de sol de la ad>ncimea presta*ilit4 s;a 0olosit o sond4 pedologic41 %& !escrierea in#esti"aţiilor 'i re(ultatele anali(elor
!atura 5i gradul de poluare a solului s;a sta*ilit pe *aza rezultatelor analizelor e0ectuate pe pro*e prelevate din zona 0a*ricii de prelucrare a constructiilor metalice1 2m considerat c4 prelevarea pro*elor de sol de pe supra0a7a poten7ial poluat4 este su9cient4 pentru cuanti9carea naturii 5i intensit47ii polu4rii solului ca urmare a activit47ii anterioare 5i prezente8 des045urate pe acest amplasament1
)&!escrierea secţiunilor de prele#are 'i te*nicile de lucru&
Sec7iunile de prelevare a pro*elor de sol sunt prezentate 3n ta*elul urm4tor:
Cod prob$
Coordonatele "eo"race ale secţiunilor de prele#are
Ad+nci,e Tipul a de probei prele#are
!escrierea stratelor
-
E
,
R%
''8++-
+,8+@-(
@8'
momentan4
sol vegetal
R)
''8,@
+,8('&
@8'
momentan4
sol vegetal
R.
''8&@,
+,8+((&-
@8'
momentan4
sol vegetal
R!%
''8@
+,8(@,&
@8'
momentan4
sol vegetal
R!)
''8@-
+,8(&&&
@8'
momentan4
sol vegetal
R!.
''8(@
+,8(&&-(
@8'
momentan4
sol vegetal
Prelevarea pro*elor de sol s;a e0ectuat cu aDutorul unei sonde pedologice ce a permis prelevarea de la ad>ncimi presta*ilite1 %in pro*ele prelevate s;au determinat PCB;uri1Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale8 *azate pe metoda gaz;cromotogra9ei cuplat4 cu spectro0otometrie de mas41
.& Re(ultatele anali(ei de PC/ din probele de sol0 ,"12" s&u&0 co,parati# cu #alorile re"le,entate de Ordinul nr&3451%663 al 7APP7& 8,"12" s&u&9 Secţiunea de prele#are
Concentraţii deter,inate
Concentraţii #alori nor,ale
Concentraţii pra" de alert$
Concentraţii pra" de inter#enţie
R! %
nd
X @8@(
(8@
-8@
R! )
@8@,-
X@8@(
(8@
-8@
R! .
nd
X@8@(
(8@
-8@
R%
-8@'
X@8@(
(8@
-8@
R)
nd
X@8@(
(8@
-8@
R.
nd
X@8@(
(8@
-8@
Prele#area probelor a apelor de suprafata
!atura 5i gradul de poluare a apei de supra0ata s;a sta*ilit pe *aza rezultatelor analizelor e0ectuate pe pro*e prelevate din canal antropic8 care dreneaza apele su*terane si pluviale din incinta 0a*ricii1 2pele su*terane 0reatice si pluviale sunt conventional curate 5i din acest motiv s;a prelevat doar pro*4 de apa de supra0ata din sec7iunea aval1 6n acest caz nu este necesar4 prelevarea unei pro*e de ap4 dintr;o sec7iune situat4 3n amonte1 2u 0ost analizate su*stan7e periculoase relevante 5i prioritare periculoase1
Prelevarea transportul8 conservarea 5i depozitarea pro*elor de ap4 s;a e0ectuat cu respectarea urm4toarelor standarde: ; ISO -&&;((, Prelevare de pro*e din ap41 Plani9carea e/ecu7iei de prelevarea pro*ei pentru analiza apelor1 ; ISO -&&;+(, Prelevare de pro*e din ap41 %escrierea metodelor de prelevare pro*e din ap41 ; E! ISO -&&;,+@@' Prelevare de pro*e1 .etode de conservare8 depozitare a pro*elor de ap41 ; Colectarea pro*ei 3n vase speciale a la*oratorului ?acon de sticl4 maro *orosilicat4)1 ;
%ocumentarea prelev4rii pro*ei 5i etichetarea sticlelor1
;
%epozitarea pro*ei 3n geant4 0rigori9c41
Pro*ele de ap4 au 0ost transportate 3n la*orator 3n geant4 0rigori9c48 men7in>ndu;se ast0el o temperatur4 la care componen7ii din pro*a de ap4 nu se degradeaz4 chimic8 respectiv 9zic1
%& !escrierea in#esti"aţiilor 'i re(ultatele anali(elor
!atura 5i gradul de poluare a apei de supra0ata s;a sta*ilit pe *aza rezultatelor analizelor e0ectuate pe pro*e prelevate din canal antropic8 care dreneaza apele su*terane si pluviale din incinta 0a*ricii1 2pele su*terane 0reatice si pluviale sunt conventional curate1%in acest motiv s;a prelevat doar pro*4 de apa de supra0ata din sec7iunea aval1 Rezultatele analizei s;au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr1(&(+@@& privind clasi9carea calit47ii apelor1
Prelevarea pro*elor s;a e0ectuat 3n con0ormitate cu: ISO -&&;(:(,
Prelevare de pro*e din ap41 Plani9carea e/ecu7iei de prelevarea pro*ei pentru analiza apelor
ISO -&&;+:(,
Prelevare de pro*e din ap41 %escrierea metodelor de prelevare pro*e din ap41
E! ISO -&&; ,:+@@'
Prelevare de pro*e1 .etode de conservare8 depozitare a pro*elor de ap41
.etoda de analiz4 pentru determinarea metalelor se *azeaz4 pe procedeul din standardul EP2 &@+@ cu spectrometru de mas4 cu plasm4 cuplat4 inductiv iar hidrocar*urile s;au determinat prin e/trac7ie 3n solvent 5i cromatogra9e 3n 0az4 gazoas41
)& Re(ultatele anali(elor co,parati# cu li,itele ad,ise !enu,irea poluantului
7
Concentraţia ,$surat$&
Concentraţia ,axi, ad,is$&
Clor li*er
gl
+'@
'@@
Fenoli
gl
@8@@(
@8@@+
SO'+;sul0at)
gl
+@@
'@@
W +Cr+O*icromat de potasiu)
gl
@8@'(
@8+-
Plum*
gl
@8@-
@8(
C'metan)
gl
+8&+
+-
CO+dio/id de car*on)
gl
(8
,8,
SOmono/ide de sul0)
gl
(
-
Sisiliciu)
gl
+8-
-
Ssul0)
gl
(
+8-
F?uor)
gl
(8-
'8-
P0os0or)
gl
-
+@
Prele#area probelor de aer
2u 0ost prelevate pro*e din aerul 3nconDur4tor pentru determinarea pul*erilor sedimenta*ile 5i a pul*erilor respira*ile P. (@1 2paratura 0olosit4 la prelevarea pro*elor din aerul 3nconDur4tor: ; Senzor comple/ climatic cu a95are digital4: TESTO #m*1 T`pus: TESTO '@@8 num4r de 0a*rica7ie: @@(@&@&1 ; Senzor multi0unc7ional8 Tip: TESTO @&,-1(-'@)1 Tu* Prland1 num4rul certi9catului de cali*rare: !.;@+@'+@@ ; .anometru digital8 #. ,(-@ #reisinger Electronic8 num4rul certi9catului de cali*rare: O. B@'+,-1 ; Barometru8 produc4tor: #reisinger Electronic8 tip: #PB (,@@1 %omeniu de m4surare: @;(,@@ m*ar8 num4rul certi9catului de cali*rare: O. B@'+,,1 ; 2parat de prelevat pro*e de imisie Control?e/ Tip: 2eromat +@@@ 21
1.
!escrierea in#esti"aţiilor reali(ate
Sursele semni9cative de poluarea aerului 3nconDur4tor sunt amplasate 3n depozit1 %epozitul este localizat 3n Tirgu $iu8 $udetul #orD1 %istan7a ma/im4 3ntre casele de locuit Tirgu $iu 5i depozit este apro/imativ @@ de m iar distan7a minim4 este -@@ m1 Pentru cuanti9carea concentra7iilor de pul*eri 3n aerul 3nconDur4tor8 s; au e0ectuat m4sur4tori 3n patru puncte8 dou4 pentru m4surarea mono/idului de car*on 5i dou4 pentru m4surarea su*stantelor volatile in aerCOV)1
+1!escrierea secţiunilor de prele#are a probelor de aer
Pentru m4surarea mono/idului de car*on primul punct de prelevare cod pro*4 R%I() a 0ost amplasat 3n in Tirgu $iu la o distan74 de +@@ m 3n direc7ia sud;vest 0a74 de amplasament1 2 doua sec7iune de prelevare cod pro*4 R% I+) a 0ost amplasat4 la o distan74 de +-@ m 3n direc7ia nord;est 0a74 de amplasament spre Bucuresti1 Pentru m4surarea emisiei de su*stantelor volatile in aer8 punctele de prelevare au 0ost amplasate 3n localitatea Tirgu $iu la o distan74 de +@@ m 3n direc7ia sud; vest 0a74 de amplasament1 Primul punct de prelevare a 0ost amplasat 3n partea vestic4 a stivei 8iar punctul al doilea a 0ost amplasat 3n partea estic4 a stivei1
Sec7iunile de prelevare a pro*elor din aerul 3nconDur4tor: Cod prob$
;ocul probei
Tipul probei
!istranţ a faţ$ de depo(it
!irecţia faţ$ de depo(it
Perioada de ,ediere
-
pub& sed&1CO<&
,
R!I%
''8(,- +,8(&@( &
pu*1 sed1
(@@
SV
,@ zile
R!I)
''8(@ +,8(&&(
pu*1 sed
(-@
!E
,@ zile
R!I.
''8(,- +,8(&@( &
P.(@1
(@@
SV
+' ore
R!I=
''8(-& +,8(&( +
P.(@
(@@
SV
+' ore
E
.& Re(ultatele anali(elor efectuate co,parati# cu #alorile re"le,entate de ordinul nr&46)1)>>) 'i STAS?%)43=1@3& Cod prob$
C&7&A&
Standard1ordin pentru re"le,entarea C&7&A&
R!I%
( gm+lun4
,+ gm+lun4
ST2S (+-';
R!I)
( gm+lun4
+ gm+lun4
ST2S (+-';
R!I.
-@ gm,
(,8- gm ,
Ordinul -+ +@@+
R!I=
-@ gm,
(-8+& gm ,
Ordinul -++@@+
Pro*ele au 0ost prelevate 3n condi7ii de lucru normale1 Rezultatele re?ect4 concentra7ia de moni/id de car*on 5i su*stante volatile din aerul 3nconDur4tor8 datorit4 emisiilor di0uze din 0a*rica1 %ep45irea c1m1a1 3n imisii este rezultatul emisiilor di0uze necon0orme ale celor dou4 companii1
7asurarea ni#elului de ("o,ot
2u 0ost e0ectuate m4sur4tori ale !bE8 3n zonele proteDate1 Condi7iile meteorologice 3n care s;au e0ectuat determin4rile de zgomot: iua
-oaptea
& 7&
@8+
@8'
ms
Te,peratura
+'8&
(8-
o
Presiunea baro,etric$
'
(@@+
hPa
,iditatea relati#$
&@8'
,
C
S;a utilizat sonometru cu 9ltru tip 2
%& !escrierea in#esti"aţiilor reali(ate
Condi7iile meteorologice 3n care s;au e0ectuat m4sur4torile:
iua
-oaptea
&7&
@8+
@8'
ms
Te,peratura
+-
(8-
o
Presiunea baro,etric$
'
,iditatea relati#$
&(
(@@+ ,
C
hPa
)& !eter,in$ri 'i calcule:
Valorile au 0ost determinate prin masurare directa cu aparatura veri9cat4 metrologic 5i calculate con0orm standardelor de mai Dos1 ISO (&; (:(+
2coustics1 %escription and measurement o0 environmental noise1 Part (: Basic uantities and procedures
ISO (&; +:(
2coustics1 %escription and measurement o0 environmental noise1 Part +: 2cuisition o0 data pertinent to land use
ISO (&; ,:(
2coustics1 %escription and measurement o0 environmental noise1 Part ,: 2pplication to noise limits
ISO &(,
Outdoor sound propagation
.& Executarea anali(ei:
.4sur4torile au 0ost e0ectuate cu sonometre cu 9ltru tip 21 2u 0ost e0ectuate c>te trei m4sur4tori8 ziua 5i noaptea8 3n 9ecare punct de m4surare1 Sonometrele au 0ost amplasate 3n 0a7a o*iectivelor proteDate1 %istan7a de la 0a7ada o*iectivelor proteDate a 0ost de , m iar distan7a de la sol (8- m1
=& Re(ultatele ,$sur$torilor efectuate co,parati# cu #alorile re"le,entate de ordinul 7S nr& 4.516&
-r& Punctul de Crt ,$surare &
;AeB d/
-i#elul de -i#elul de ("o,ot ("o,ot ec*i#alent ec*i#alent ,$surat ,$surat (iua noaptea ;AeB d/ ;AeB d/
(
CR Y (
-@
'@
-8
-+8,
+
CR Y +
-@
'@
-@8+
'8,
,
CR Y ,
-@
'@
-(8&
'8+
'
CR Y '
-@
'@
-,8+
'8(
-
CR Y -
-@
'@
&8@
;
&
CR Y &
-@
'@
&(8(
;
!OT: ; 3n punctele CR Y - 5i CR Y & nu s;au e0ectuat m4sur4tori de zgomot 3n timpul nop7ii din cauza c4 sursele de zgomot masinile unelte ) nu au 0unc7ionat1
Conclu(ii si reco,andari:
Rezumatul necon0orm4rii cuanti9cate Sol:
2nalizele indicatorului PCB8 din pro*ele de sol prelevate din incinta amplasamentului8 au scos 3n eviden74 urm4toarele rezultate: Concentra7iile sunt e/primate 3n mgQg su*stan74 uscat41
Secţiunea de prele#are
Concentraţi Concentraţi Concentraţi Concentraţii i i i pra" de inter#enţie
deter,inat #alori e nor,ale
pra" de alert$
R! %
nd
X @8@(
(8@
-8@
R! )
@8@,-
X@8@(
(8@
-8@
R! .
nd
X@8@(
(8@
-8@
R%
-8@'
X@8@(
(8@
-8@
R)
nd
X@8@(
(8@
-8@
R.
nd
X@8@(
(8@
-8@
Concluziile 0ormulate dup4 cuanti9carea necon0orm4rii 9ec4rui 0actor de mediu 5i corelarea rezultatelor dup4 o metod4 gra9c41 Pentru aprecierea impactului8 s;a utilizat o metod4 de evaluare glo*al4 a st4rii de poluare a mediului1 6n acest sens8 calitatea 0actorilor de mediu8 s;a 3ncadrat 3ntr;o scar4 de *onitate8 cu acordarea unei note care s4 e/prime apropierea sau dep4rtarea de starea ideal41 Scara de *onitate: ; !ota de *onitate (@ este considerat4 ca 9ind starea ideal4 a mediului1 ; !ota de *onitate 8 este acordat4 pentru imisii care se 3ncadreaz4 3n limitele ma/ime admise ; Pentru imisiile m4surate a c4ror valoare este mai mare dec>t limita ma/im4 admis48 nota de *onitate acordat48 reprezint4 produsul 3ntre ci0ra 5i raportul dintre limita ma/im4 admis4 5i valoarea m4surat4 a imisiei1 Scara pentru indicele de poluare glo*al4: IZ (8 mediu natural nea0ectat de activitatea uman4J I Z ( Y +8 mediu supus e0ectului activit47ii umane 3n limite admisi*ileJ
IZ + Y ,8 mediu supus e0ectului activit47ii umane8 provoc>nd st4ri de discon0ort 0ormelor de via74 IZ , Y '8 mediu a0ectat de activitatea uman48 provoc>nd tul*ur4ri 0ormelor de via74 IZ ' Y -8 mediu grav a0ectat de activitatea uman48 periculos 0ormelor de via74 IZ peste &8 mediu degradat8 impropriu 0ormelor de via741
!otele de *onitate acordate: !ota de
!r1 Crt1
Factorul de mediu
(
Sol1
+
2pa de supra0a74
,1
2tmos0era1
*onitate acordat4 8-
O*serva7ii1 %ep45irea concentra7iei pentru indicatorul PCB8 3n sec7iunea R(1 %ep45irea concentra7iei
,1(1
Imisii 3n aerul 3nconDur4tor
,1+1
!ivel de zgomot 8,-
,8
Sunt dep45ite c1m1a1 de @8 ori la mono/id de car*on 5i de ,8- ori suspensi volatile P. (@1 Sunt dep45iri ale nivelului de zgomot admis8 cuprinse 3ntre (+ Y ('1
Starea ideal4 este reprezentat4 de un patrulater regulat8 cu aria S ( iar starea real4 este reprezentat4 de patrulaterul neregulat8 cu aria S +8 3nscris 3n 0orma geometric4 regulat4 a st4rii ideale1 Indicele de poluare glo*al48 I P# reprezint4 raportul S (S+1 S( Z +@@8 S+ Z 8+8 de unde: IP# Z +8@+( .ediu mediu supus e0ectului activit47ii umane8 provoc>nd st4ri de discon0ort 0ormelor de via741 %in datele prezentate rezult4 c4 impactul semni9cativ asupra mediului 3l are depozitul de c4r*une1 Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconDurator8 este determinat de amplasament;m4rimea 5i localizarea acestuia8 natura activit47ii des045urate 5i amploarea acesteia1
Bilan7ul teritorial al amplasamentului este urmatorul: ;
%rum *etonat: ,+-8' m +1
;
Plat0orma tehnologica: @( m +
;
.asini unelte: (+@8, m+
;
.agazii: + m+1
;
Spatii verzi: +&' m+
Ape de suprafaţ$:
Rezultatele analizei apei de supra0ata sunt urm4toarele: Concentraţia ,$surat$&
Concentraţia ,axi, ad,is$&
!enu,irea poluantului
7
Clor li*er
gl
+'@
'@@
Fenoli
gl
@8@@(
@8@@+
SO'+;sul0at)
gl
+@@
'@@
W +Cr+O*icromat de potasiu)
gl
@8@'(
@8+-
Plum*
gl
@8@-
@8(
C'metan)
gl
+8&+
+-
CO+dio/id de car*on)
gl
(8
,8,
SOmono/ide de sul0)
gl
(
-
Sisiliciu)
gl
+8-
-
Ssul0)
gl
(
+8-
F0os0or)
gl
(8-
'8-
P?uor)
gl
-
+@
Se constat4 ca valorile concentra7iilor metalelor grele 5i indicile de hidrocar*uri nu dep45esc limitele ma/ime admise1
Aerul înconjur$tor:
Rezultatele m4sur4torilor de imisii: Cod prob$
Concentraţia Concentraţii ,axi, ad,is$& ,$surate
Standard1ordin pentru re"le,entarea c&,&a&
R!I%
( gm+lun4
+ ,+ gm lun4
ST2S (+-';
R!I)
( gm+lun4
+ + gm lun4
ST2S (+-';
R!I.
-@ gm,
(,8- gm,
Ordinul -+ +@@+
R!I=
-@ gm,
(-8+& gm,
Ordinul -++@@+
Concentra7iile din aerul 3nconDur4tor ale moni/idului de car*on 5i su*stante volatile dep45esc cu mult limitele ma/ime admise1 Pro*ele au 0ost prelevate din zonele proteDate1 .oni/idul de car*on are e0ecte negative asupra populatiei deces in cantitati mari)8vegeta7iei 3n timp ce su*stantele volatile a0ecteaz4 starea de s4n4tate a popula7iei8to/icitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi *enzen)8mirosuri neplacute in anumite cazuri1 !ivelul de zgomot1 !ivelul de zgomot echivalent dep45e5te limita ma/im4 admis4 la receptorii proteDa7i8 3n cursul nop7ii8 3n toate punctele unde s;au e0ectuat m4sur4torile1
-r& Punctul de Crt ,$surare &
;AeB d/
-i#elul de -i#elul de ("o,ot ("o,ot ec*i#alent ec*i#alent ,$surat ,$surat (iua noaptea ;AeB d/ ;AeB d/
(
CR Y (
-@
'@
-8
-+8,
+
CR Y +
-@
'@
-@8+
'8,
,
CR Y ,
-@
'@
-(8&
'8+
'
CR Y '
-@
'@
-,8+
'8(
-
CR Y -
-@
'@
&8@
;
&
CR Y &
-@
'@
&(8(
;
6n timpul zilei valorile mari8 cu dep45iri cuprinse 3ntre (- Y (8 se 3nregistreaz4 3n punctele de CR;(8 CR;' 5i CR;'1 6n celelalte sec7iuni unde s; au e0ectuat m4sur4torile8 dep45irile nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici8 9ind apropiate de limitele admise1
&) Ela*orarea unui model de organiza7ie ecotehnologica
&1(1Ini7ierea implement4rii modelului organiza7iei ecotehnologice Fiecare tip de organiza7ie are speci9cul ei de organizare 5i 0unc7ionare 5i din acest punct de vedere8 este di9cil s4 se recomande o metodologie comun48 aplica*il4 oriunde 5i oric>nd 5i al c4rei succes este garantat 6ntotdeauna1 %e5i consultan7ii dispun adeseori de metodologii vproprii8 uneori chiar 0oarte per0ormante8 *azate pe o *ogat4 e/perien74 pro0esional48 totu5i nu se poate spune c4 e/ist4 o singur4 cale de reu5it41 3n continuare se vor preciza c>teva idei 5i indica7ii care s4 0oloseasc4 celor ce doresc s4 implementeze sau s4 men7in4 un ast0el de sistem1 &1(1(1 Crearea unui climat al schim*4rii1 3n cadrul organiza7iilor au loc o serie de schim*4riJ unele sunt de mic4 anvergur48 in?uen7>nd un individ sau un grup restr>ns de indivizi8 ca de e/emplu schim*4ri mici 6n organizarea muncii la un loc de munc4J altele sunt de amploare mare8 in?uen7>nd organiza7ia 6n ansam*lu ei sau domenii maDore ale acesteia8 ca de e/emplu asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management) Schematic8 procesul schim*4rii se prezint4 6n 9gura 1(1 o organiza7ie tre*uie s4 9e con5tient4 de presiunile e/istente pe pia74 5i s4 dezvolte strategii corespunz4toare pentru a c>5tiga clien7i pe *aza criteriilor de competitivitate e/istente pe pia74 3n acel moment1 Realitatea este c48 doar criteriile de competitivitate conduc pia7a1 Organiza7ia nu poate modi9ca aceste criterii8 iar mediul care creeaz4 presiunile e/teme nu se va modi9ca1 %e aceea8 schim*area tre*uie s4 vin4 din partea organiza7iei1 6n 9gura 1+1 se ilustreaz4 consecin7ele rezultate 3n urma ignor4rii 0or7elor prezente pe pia74 5i a evit4rii ac7iunilor de schim*are1 E/ist4 nenum4rate e/emple de organiza7ii care au pl4tit scump ignorarea modi9c4rii condi7iilor pie7elor ezit>nd sau re0uz>nd s4 se adapteze la aceste schim*4ri1 Schim*4rile sunt modi9c4ri reale care se aplic4 3n orice parte component4 a organiza7iei: planuri 5i programe de activitate8 domeniul de actiune al managementului8 ma5ini 5i utilaDe8 echipamente8 structura de organizare oamenii 3n5i5i etc1
Forte pentru schim*are
Forte care se opun schimn*arii
Fig 1(1 Procesul schim*arii organizationale
Fig 1+1 Consecintele ignorarii schim*arii
Fig 1,1 Factorii interni si e/terni ai schim*arii 6n 9gura 1,1 se reprezint4 schemele 0actorilor interni 5i e/terni care pot produce schim*4ri 3ntr;o organiza7ie 1 Factorii e/terni ai schim*4rii deriv4 din 0actorii mediului organiza7ional e/tern: general 5i speci9ci 9g1 1(1 5i 9g1 1+1)1
5& %& )& Con'tienti(area necesit$ţii i,ple,ent$rii ,ana"e,entului ,ediului1 .anagerii din diverse organiza7ii recunosc8 3n general8 nevoia
pentru schim*are8 ca pe o modalitate de a 0ace 0a74 presiunilor cornpetitive8 dar mul7i nu 3n7eleg cum tre*uie s4 9e implementat4 schim*area1 Cheia c4tre succes este de a integra angaDa7ii8 rolurile 5i responsa*ilit47ile acestora din cadrul organiza7iei8 3n cadrul unei structuri de procese1 O a*ordare *azat4 pe procese 5i 3ncep>nd cu declararea viziunii 5i misiunii8 analiz>nd 0actorii critici de succes 5i identi9c>nd procesele de *az48 este cel mai e9cient mod de angaDare a personalului 3n procesul schim*4rii ta*1 1()1 Ta*elul 1(1 2ctiunile necesare schim*arii
.anagementul superior tre*uie s4 3nceap4 dezvoltarea noii structuri orientate pe proces prin angaDamentul la toate nivelurile respect>nd anumite etape1 Punctul de start tre*uie s4 9e o analiz4 general4 a organiza7iei 5i a trans0orm4rilor solicitate de echipa managerial48 Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra schim*4rilor impuse8 asupra pro*lemelor care e/ist4 5i asupra domeniilor care tre*uie im*un4t47ite8 se o*7ine un angaDament ini7ial8 vital pentru 3nceperea procesului de trans0ormare1
Fig 1'1 2rhitectura de procese Procesele de *az4 descriu ce se realizeaz4 sau ce tre*uie s4 9e tacut ast0el 3nc>t organiza7ia s4 realizeze 0actorii de succes1 Prima etap4 3n 3n7elegerea proceselor de *az4 este de a identi9ca o re7ea8 arhitectur4 de procese de acela5i ordin de importan74 9g1 1'1)1 Odat4 procesele de *az4 de9nite8 este necesar ca pentru noua structur4 de procese s4 9e sta*ilite o*iectivele8 7intele 5i indicatorii de per0orman741 Este necesar4J de asemenea8 descompunerea proceselor de *az4 3n su*procese8 activit47i 5i sarcini1 O imagine asupra modului 3n care tre*uie realizat4 structura de procese8 se prezint4 3n 9g1 1-1 Sarcinile sunt realizate de c4tre indivizi1 2ngaDatul tre*uie s4 3n7eleag4 sarcina 5i pozi7ia lui 3n ierarhia proceselor1
