Ghid de Conversatie Roman Spaniol

LIDIA -VALERIA FLO R EA

GHID DE CONVERSAŢIE O

ROMÂN SPANIOL Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui public larg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât elevilor, studenţilor, profesorilor şi turiştilor, cât şi celor care desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au contacte cu realităţile unei ţări hispanice. Este un instrument modem, accesibil, care nu trebuie să lipsească persoanelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, Tn vizită Ia rude sau la prietenii din ţările hispanofile.

Au mai apărut: • Ghid de conversaţie român-englez Ioana María Tu rai • Ghid de conversaţie român-francez Carmen Mihaela Man • Ghid de conversaţie român-german Carmen Muntean IS B N (13) 978-973-653-879-7

• Ghid de conversaţie român-italian Mihaela Suhan, Mihaela Gavrilă

UDIA-VALERIA FLOREA

GHID DE CONVERSAŢIE

J e

Lidia-Valería Florea

Ghid de conversaţie R O M Â N -SP A N IO L

Im M

H

T A

lA N A llA M T A lU U M

«¡iä iifÉ ii sil ia» WÄiia

J

e

.

!

íílu z íc o a d e u d ra tá s e re c u n o a ş te imediat;. Do La Cocke r La Tu rn e r. De La Bee Bees La Police. Cele m ai ta ri lifturi din toate timpurile.

J e

Date despre autor Lidia-Valeria Florea este licenţiată în filologie, specialitatea limba şi literatura spaniolă / limba şi literatura română, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti. Încă din anii de studenţie predă limba şi literatura spaniolă la Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes” din Bucureşti. A obţinut burse de studiu In Spania, la Universitatea din Alcalá de Henares. Este, totodată, translator, traducător şi ghid turistic. Redactor: Mihaela Zărnescu Enceanu Tehnoredactare computerizată: Jora Grecea Coperta: Valeria Moldovan Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. ISBN (10): 973-653-879-6; ISBN (13): 978-973-653-879-7

LIDIA-VALERIA FLOREA

GHID DE CONVERSAŢIE

SPANIOL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FLOREA, LIDIA VALERIA Ghid de conversaţie român-spaniol / Lidia Valeria Florea. Bucureşti: Corint, 2006 ISBN (10) 973-653-879-6; ISBN (13) 978-973-653-879-7 81 ' 374. 8= 135. 1= 134.1

C o r in t Bucureşti, 2006

Cuprins Prefaţă.............................. ...................... .................. 13 Alfabetului şi pronunţia...................................................... 14 Grafie / Alfabetul fo n etic..................................................17 Noţiuni de gramatică................................... ...................... 19 CAPITOLUL 1 - FORMULE UZUALE............................ 43 1.1. Timpul şi subdiviziunile sa le ......................................... 44 Expresii uzuale........................................................ — 45 Ora şi minutul....................................................................46 Exprimarea datei................................................................49 Zilele săptămânii........................................................ 50 Lunile anului................................... — .............. 50 Anotimpurile................................................................ .... 51 Sărbători şi zile festive........ .............................................51 1.2. Vremea.......... .......................................................

55

1.3. Vocabularul cotidian..................................................... 58 Cuvinte şi expresii uzuale, salutul şi prezentarea............ 58 întrebări şi răspunsuri frecvente.......................................62 Formule de mulţumire şi scuze................................... 64 Urări şi felicitări........................................... .. 67 Expresii de aprobare / acceptare____• . . . . / .................... 68 Expresii de negare / respingere.........................................69 Pronumele personale............................................... .. 70 Pronumele şi adjectivele posesive.................................... 70 1.4. Cuvinte şi expresii de uz frec ve n t.................................72 Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora........ 77 Verbe uzuale....................................................... — 79 5

Direcţia şi poziţia

.............................................82

1.5. Atenţionări, înştiinţări Panouri şi indicatoare curente..............................................84 1.6. Numere, măsuri şi cantităţi..............................................86 Numerale cardinale............................................................. 86 Numerale ordinale...............................................................90 Semne matematice..............................................................92 Diferite măsuri............................................................ 92 Temperatura......................................................................... 93

închirierea unei m aşini.....................................................123 Alimentarea cu carburanţi................................................ 127 Parcarea................................... ......................................... 127 Incidente stradale...............................................................128 Controlul poliţiei............................................................... 131 Termeni şi expresii din limbajul specific, indicatoare şi avertismente................................132 Termeni tehnici cu privire la dotarea şi componenţa autovehiculului........................................ 141 2.3. Călătoria cu vaporul sau feribotul...............................148 La b o r d ................................................. ........................151

1.7. Culori şi nuanţe................................................................ 94 2.4. Călătoria cu trenul.........................................................154 1.8. Date personale.................................................................. 98 Familia................................................................................. 98 CAPITOLUL 2 - CĂLĂTORII............................................ 100 2.1. Călătoria cu avionul...................................................... 101 în aeroport...................................................................... 103 Anunţuri în aeroport . . . . .................................................106 în avion............................................................................. 106 Anunţuri sau semnale în avion ......................................107 La destinaţie.................................................................. 108 Verificarea documentelor............................................. 108 La părăsirea aeroportului...................................................109 2.2. Călătoria cu autovehiculul............................................ 111 La frontieră / v a m ă ........................................................... 111 Categorii de vehicule........................................................112 Pe şosea....................................... ..................................... 113 Orientarea în oraş şi în localităţile vizitate......................115 La mecanic / Avarii şi reparaţii ale vehiculelor..............117 Răspunsul mecanicului.................................................... 120 6

2.5. Călătoria cu taxiul..........................................................162 2.6. Mijloacele de transport în com un.................................163 A utobuzul................................. ....................................... 163 M etroul................................................. ........................... 166 Autocarul...........................................................................168 2.7. Documente publice........................................................ 170 CAPITOLUL 3 - ACTIVITĂŢI OBIŞNUITE ÎN VACANŢĂ.......................'..........’................................ 172 3.1. La h o te i................................................. ......................173 Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un oficiu turistic, telefonic sau la recepţia hotelului........ 174 Cazarea în alte locuri decât la h o te l................................186 3.2. Alimentaţie............................................... .. 192 Ora meselor...................................................................... 192 Micul dejun................................................... ...................192 7

Alegerea unui restaurant.................................................. 196 Componenţa meniului......................................................204 Aranjarea mesei................................................................ 205 Luarea com enzii.............................................................. 206 Pregătirea şi prepararea alimentelor............................... 209 Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază................. 213 Băuturi........................... ................................................... 215 A peritive................................................................ ........220 Salate......................................... ....................................... 223 Supe, ciorbe, consom euri................................................224 Orez şi p a s te .................................................................... 226 Garnituri din legume, arome şi condimente................... 227 C am e.................................................................................230 Peşte şi fructe de m a r e .... ................ .. — ...................235 Omlete. . . .........................................................................238 Paella............................. .................... .............................. 239 Brânzeturi........................................................................ 240 Fructe.. . . ....................................... .............................241 Desert.................................................................................244 Gustări...............................................................................246 Specialităţi culinare din diverse regiuni......................... 248 Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii...................250 Verificarea şi achitarea notei............................................252 3.3. Banca, poşta, telefonia....................................................254 Banca...................................................... .......................... 254 P o ş ta ..................... ........................................................... 256 Telefonia................ ..........................................................259 Transmiterea unui f a x ......................................................263 Internet......................... .............................. ...................... 264 3.4. Igienă, curăţenie, îngrijire personală........................... 266 Igiena şi alimentaţia nou-născutului............................... 267 Produse cosmetice şi de înfrumuseţare........................... 267 8

La coafor şi la frizerie......................................... ............ 271 3.5. Locaşuri de cult........................................... ................275 Biserici, locaşuri sacre şi de cult............ ....................... 275 CAPITOLUL 4 - SOLUŢIONAREA UNOR PROBLEME.. . . ’......................................................277 4.¡.Calamităţi şi pericole....................................................278 In cazul dispariţiei de persoane....................................... 281 4.2. Furturi, pagube, molestări........................................... 283 Agresiuni şi fu rturi......................................................... 283 Pagube materiale............................................................. 285 Agresiuni şi molestări..................................................... 286 4.3. Sănătate şi tratamente..................................................287 Boli, simptome, traum atism e......................................... 287 Maladii contagioase şi virale........................................... 291 Părţi ale corpului........................................................... 292 Solicitarea ajutorului de specialitate...............................295 în timpul vizitei................................................................296 în caz de anxietate şi alte stări asemănătoare.................301 La dentist şi la cabinetul de tehnică dentară. . ' ............ 302 La oftalmolog şi la op tician ................................. .. 305 Nota şi plata............................................. .................. .... 306 La Urgenţă................................................................... 306 La farmacie............................................. .............. .. 310 CAPITOLUL 5 - SĂ DESCOPERIM...............................316 5.1. în tâlniri.............. ....................... ................................ 317 Prima abordare................................................................317 Informaţii şi sfaturi..........................................................318 Cum faci cunoştinţă şi invitaţii....................................... 318

9

5.2. Muzee, arhitectură........................................................ 321 Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale.............................. 323 5.3. Excursii şi călătorii..................................................... 326 Eventuale renunţări şi reclamaţii...................................327 La mare, pe plajă........................................................... 327 în aer liber......................................................................329 La schi................................................................ .......... 331 Posibile indicatoare în excursie.....................................332 5.4. Spectacole şi divertisment............................. ’............. 333 Cinematografe, teatre şi concerte.................................333 Informaţii despre spectacole......................................... 337 în teatru................................... ...................................... 337 Localuri de noapte, discoteci şi c lu b u ri.......................338 5.5. Sporturi şi discipline sportive.....................................339 Câteva dintre principalele discipline sportive.............. 339 Câteva dintre disciplinele atletice................................. 347 Semnale pe p istă ............................................................347 5.6. Distracţii şi jo c u ri....................................................... 348 5.7. Cumpărături..................................................................351 în căutarea unei afaceri, a unui articol sau a unui serviciu..........................................................351 în magazin...................................................................... 355 Magazine mari, supermarketuri şi centre comerciale........................................................357 Ţesături (inclusiv sintetice)........................................... 358 Confecţii şi tricotaje......................................................359 Lenjerie intimă, articole pentru noapte şi pentru b a ie ......................................... 363 Articole de cusut............................................. .............. 364 10

Pălării, cravate şi accesorii........................................... 365 Obiecte de marochinărie............................................... 363 încălţăminte....................................................................366 Produse alimentare........................................................370 Obiecte de uz casnic, vase de bucătărie şi ustensile.........................................376 Aparate electrice şi auxiliare electrocasnice ................ 378 Aparate stereofonice şi de înaltă fidelitate.................... 379 Librărie, chioşc de z ia re ................................................. 381 Papetărie şi articole pentru d esen...................................381 Spălat şi călcat................................................................. 383 Ceasornicărie, bijuterie şi galanterie.............................. 384 Fotografii......................................................................... 388 O p tic ă ................................... .........................................392 Tutungerie....................................................................... 393 Obiecte de artizanat şi produse tipice................ ........... 394 La florărie........ .............................................................. 395 Decizii, negocieri şi plăţi.................................................397

Prefaţă / Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui public larg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât elevilor, studenţilor, profesorilor şi turiştilor, cât şi celor care desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au con tacte cu realităţile unei ţări hispanice. Este un instrument modem, accesibil, care nu trebuie să le lipsească persoa nelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, în vizită la rude sau la prietenii din ţările hispanofîle. Ghidul poate constitui pentru orcine o „salvare“ în diferite situaţii, deoarece formulările şi expresiile propuse sunt dintre cele mai variate şi uzuale, ajutând la exprimarea corectă şi la respectarea structurilor specifice limbii spaniole vorbite. * Spaniola [español] este o limbă romanică vorbită de peste 350 de milioane de persoane în Spania, Mexic, Statele Unite ale Americii, în cea mai mare parte din ţările din America Centrală şi de Sud (cu excepţia Braziliei, unde se vorbeşte portugheza), în Guineea Ecuatorială. Limba spaniolă este standardizarea dialectului castilian, care a devenit limba oficială a Spaniei şi a fostului şi actua lului imperiu colonial spaniol. Spaniola are multe elemente de vocabular, de grama tică etc. comune cu limba română, datorită originii lor latine comune. In cadrul limbilor romanice, din care face parte şi limba română, spaniola se individualizează prin aceea că este una dintre rarele limbi europene care a suferit o influenţă importantă din partea limbii arabe. Autoarea 13

Alfabetul şi pronunţia

Q: cu R: ere S: ese T: te U: u V: uve W :uve doble X: equis Y: i griega Z: zeta

[ku] [érre] [ése] [te] [u] [úbe] [úbe doßle] [ékis] [i grjéga] [6éta]

Spaniola utilizează, ca şi celelalte limbi romanice, alfabetul latin; cel spaniol este compus din 29 de litere şi este similar, în mare, altor alfabete ale limbilor occiden tale, inclusiv celui al limbii engleze. Conform Real Aca demia Española, considerată a fi adevăratul arbitru al limbii spaniole oficiale, următoarele litere sunt cele care intră în componenţa alfabetului spaniol: A: a [a] B: be [be] C: ce [0e] CH: che We] D: de [de] E :e [e] F: efe [efe] G: ge fee] H:hache [atfe] I: i [i] J: jota [Xóta] K :k a [ká] L: ele [éle] LL: elle [éXe] M : eme [eme] N: ene [éne] Ñ: eñe [éQe] O: o [o] P: pe [pe]

Interesant este faptul că nu toate autorităţile în materie (şi, în orice caz, nu toate publicaţiile) sunt de acord cu faptul că alfabetul spaniol este compus din literele de mai sus. Unele liste nu îl includ pe W şi pe K, care există aproape întotdeauna în cuvintele de origine străină, cum ar fi, de pildă, kilowatt. Alte liste fac referire la RR (erre) ca la o literă separată, care sună diferit de litera R. Academia a stabilit totodată faptul că, deşi CH şi LL sunt considerate litere distincte, ele nu trebuie totuşi tratate ca atare. Aceasta ar însemna ca dicţionarele să dispună cuvintele care încep cu litera CH separat, după cuvintele care încep cu C, cum ar fi de exemplu cuvântul achatar, care ar trebui să urmeze după cuvântul acordar. în toate dicţionarele modeme însă, alfabetul respectă aceeaşi suc cesiune a literelor ca şi în alte limbi modeme (engleza, de exemplu), cu excepţia faptului că N urmează după N. Literele B şi V se pronunţă exact la fel atât în cadrul cuvintelor, cât şi ca atare. Există chiar câteva expresii co lorate care circulă pentru a indica despre ce literă este

14

15

vorba, cum ar fi B de burro şi V de vaca, adică B de la măgar şi V de la vacă. Uneori, se fac referiri la B de tipul be grande („B mare”) şi la V —uve chica („V mic”). Spaniola a recurs la diacritice şi la diagrame pentru a-şi completa alfabetul. Tilda este probabil cel mai celebru diacritic spaniol; ea a dat naştere unui caracter considerat 0 literă de sine stătătoare, N ñ. Pe de altă parte, accentul acut este folosit pentru a indica tonul iregulat şi pentru distingerea unor omofone; vocalele care-1 poartă sunt următoarele : A á, E é, I í, O ó şi U ú (Y y nu îl poartă). U este scris uneori cu umlaut, cum ar fi, de exemplu, în vergüenza. Totuşi, vocalele care au semne diacritice nu sunt considerate litere distincte, cum se întâmplă în alte limbi. N tildă se referea, la origine, la două litere: un NN şi un N, însă acum este definit într-o formă simplificată: ~. Spaniolii sunt cei care au inventat cedila (ca cea din ş şi ţ) (zedilla, «z mic»), care nu mai este utilizat (5 care este notat [ts], q devenit un [0] notat z: langa a devenit lanza). In final, semnele de exclamaţie şi de întrebare sunt acompaniate de nişte semne identice, dar afişate invers 1 şi ¿ plasate la începutul propoziţiei (şi nu la începutul frazei): ¿Cómo estás? (Cum eşti ?), ¡Qué raro! {Ce ciudat!); mai mult, Si te vas a Barcelona, ¿me comprarás un abani co? (Dacă mergi la Barcelona, îmi cumperi un evantai?).

Grafie / Alfabetul fonetic Grafie

Simbolul fonetic [p] (pascua) [b] (banda, vela) [ß] (habano) [t] (taba) [d] (diente) [k] (kilo, carro, queso)

P b, V t d

k, c (+a, o, u), que, qui g (+0, a, u)

[g] (gordo, guerra) [y] (ceguera, haga) m; n+v/m

[m] (momia, convener, enmienda) [n] (nada, anca, conde)

n ñ ch

[r¿] (niño) [tj] (chico, lechuga) Ü1 intermediar (aya) sau iniţial (yunque) [f] (fácil) [0] (fácil, ceja) [s] (saco) [x] (jabón) m (lado) [X] (llevar) [r] (arena) [rr] (arroz)

y f c(+e, i), z s j, g(+e, i)

1 11

r r (iniţial), rr

17

Articolul nehotărât

Genul Masculin «0 ¿ itp íl 01108 Feminin f> una : ?t «nas Spre deosebire de limba română, în spaniolă articolul nehotărât are plural. înţelesul este „câteva”; atunci când pre cedă un numeral sau un cuvânt indicând o cantitate, unos / unas au sensul de „aproximativ”, „circa”, „în jur de”. Exemple: unos libros unos 40 anos Substantivul

Sunt fem inine: — substantivele terminate în -a neaccentuat: la casa; excepţii: el problema, el mapa; — substantivele terminate în -d, -z: la universidad, la paz; excepţii: el alud, el pez. Numărul

Limba spaniolă, ca şi limba română, cunoaşte numărul singular şi numărul plural. Formarea pluralului

Pentru a forma pluralul, în general cuvintele terminate în vocală primesc un -s, iar cuvintele terminate în con soană primesc -es. Singular

Plural

Singular

Plural

Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul şi numărul.

1 el cuaderno §1 los cuadernas la"i$örlfi 1|f rt 'las flores

Genul

i ia hora I el coche

Substantivele spaniole se grupează în masculine şi feminine. în limba spaniolă nu există genul neutru. In general, genul unui substantiv poate fi recunoscut după terminaţia acestuia, dar există şi anumite excepţii. Sunt masculine: — substantivele terminate în -o şi -e neaccentuate: el hijo, el hombre\ excepţii: la foto, la mano, la radio, la leche, la madre; — substantivele terminate în -Z, -n, -r, -s, -t: el amor, el mes. 20

las horas » "didoctor los coches dftfoibfraţ

los doctores los profesores

Substantívele terminate în -s neaccentuat, în -x şi sub stantivele proprii terminate în -z au aceeaşi form ă la sin gular şi plural: el/los análisis, los López. Unele substantive pot avea alt sens la plural: el padre - los padres (părinţii). De asemenea, există substantive care nu au formă de plural: el dinero, la ecologia.

21

Adjectivul

Adjectivele însoţesc substantivele pentru a le descrie sau pentru a le identifica. Ele se acordă întotdeauna în gen şi număr cu substantivele pe care le determină. în general, în limba spaniolă poziţia adjectivului este după substantiv: una casa grande. Dacă se doreşte scoaterea în evidenţă a unei calităţi exprimate de substantiv, pentru efecte stilistice, adjectivul se aşază în faţa substantivului: una dulce mirada, las blancas manos. Există anumite adjective care au sensuri diferite în funcţie de poziţia lor faţă de substantivul pe care îl deter mină: un hombre pobre —un pobre hombre (sărac/amărât) cierta noticia —noticia cierta (anumită/sigură) una simple m ujer- una mujer simple (simplă/ignorantă). Gradele de comparaţie

de inferioritate: Exemplu: María es menos alegre que Carmen. • Gradul superlativ: a) relativ: Exemplu: Es la más lista de todos. b) absolut: Exemplu: Su hijo es muy trabajador. Superlativul absolut se poate forma şi cu ajutorul sufixelor ísimo şi -érrimo. Exemple: simple - simplicísimo bueno - bonísimo celebre - celebérrimo Există, de asemenea, prefixe cu valoare de superlativ: archi-, extra-, super-, ultra-. Exemple: archiconocido, ultraurgente. Adjective cu forme neregulate la comparativ şi superlativ Pozitiv

Ca şi în limba română, în spaniolă există trei grade de comparaţie: pozitiv, comparativ şi superlativ. • Gradul pozitiv: Exemplu: Maria es uria chica alegre. • Gradul comparativ : de superioritate: Exemplu: María es más alegre que Carmen, de egalitate: Exemplu: María es tan alegre como / igual de alegre que Carmen. 22

malo

grande

Superlativ

Comparativ

;:ÎX tmsm. mayor

í:

Superlativ

g>§£:x:ŞV V;:-i#:Ş: el peor pésimo jgggg el m ayor, máximo el menor ■"i|; mínimo

pëquënö ¡ J ¡¡¡ nienor

Unele adjective exprimă o comparaţie chiar în forma de bază: superior, excelente, maravilloso, inferior, pre cioso, extraordinario.

23

Adverbul

Adverbele pot determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o propoziţie. în general, în limba spaniolă adverbul se formează prin adăugarea terminaţiei -mente la forma de feminin a adjectivului corespunzător: Exemple: tranquila - tranquilamente inútil - inútilmente terrible - terriblemente Adjectivelor bueno şi malo le corespund adverbele bien, respectiv mal. în limba spaniolă există şapte categorii de adverbe: 1. adverbe de loc: aquí, acá, allí, allá, cerca, lejos, fuera etc. 2 . adverbe de timp: hoy, ayer, mañana, anoche, entonces etc. 3. adverbe de mod: bien, mal, así, pronto, despacio etc. 4. adverbe de cantitate: más, menos, bastante, demasi ado, tan etc. 5. adverbe de afirmaţie: sí, claro, cierto, seguramente etc. 6 . adverbe de negaţie: no, nunca, jamás, tampoco etc. 7. adverbe dubitative: tal vez, acaso, quizá(s) etc. Ca şi în limba română, în spaniolă există locuţiuni adverbiale: Exemple: a pie (pe jos), a ojos vistos (văzând cu ochii), de cuando en cuando, de vez en cuando (din când în când), en un abrir y cerrar de ojos (cât ai bate din palme) etc. 24

Trebuie menţionat însă că unor locuţiuni adverbiale din limba spaniolă le corespund în română adverbe: Exemple: a menudo - des a lo mejor - poate a tiempo - punctual a veces - uneori de día/de noche - ziua/noaptea de repente - brusc Gradele de comparaţie

Adverbele pot fi comparate în acelaşi fel ca şi adjec tivele. Există şi la adverbe cuvinte cu forme neregulate de comparativ: bien —mejor mucho - más mal - peor poco - menos Construcţia más bien nu înseamnă „mai bine”, ci „mai degrabă”. Exemplu: Volvieron más bien descontentos. Numeralul

Spre deosebire de limba română, în spaniolă nume ralul are forme proprii până la 15. Modul de formare a numeralelor compuse este asemănător în cele două limbi.

25

Numeralele cardinale

i jSfSf&lfiţO noventa y I . uno (un), usa 20. venite í,* nueve V 2. dos 21. vientiinoi 200 doscientos/ B ^ * ( u n j) 3. tres iiotóesias. ; ; : 4. cuatro 22 "vientidós kèßa& yi 23 veintitrés 'v I 1001 mi! uno/mi! un/ 6, seis I■ - 30 treinta 35 tremía y cinco i ^ á i uaévV 7, siete |¡ 2000 dos rail B 40. cuarenta 8, ocho I M BBjHBp Wm 50, cincuenta Wm 1.000.000 lila millón 60. sesenta ■';Xtyz¿áéi. ]Wm ffl!3 £ S m ;12.000.000 dos mi70. setenta 11. once ' llones (de) 80. ochenta g ||l 12, doce 1.000.000.000.000 un Í0Ó. ¿óye$t&,--] 13 trece billón im w é n (íá ) 14. catorce 101 ciento uno/ ciento úxsf 16. dieciséis ciento una 17. diecisiete

11

Numeralele ordinale

primero segundo tercero cuarto | || quinto Tj sexto V i sé(p)timo

octavo noveno décimo

pflmul al doilea al treilea alpatnilea al cincilea şaselea al şaptelea ai optulea al nouălea al zecelea

undécimo duodécimo decimotercio Vigésimo centesimo milésimo die* milésimo el penúltimo'! el ultimo, di postrero 26

al unsprezecelea al doisprezecelea al treisprezecelea al douăzecelea alo sutălea al o mielea al 10.000-léa penultimul ullimui I

De obicei, în limba spaniolă se folosesc doar numera lele ordinale până la 10. In cazul numeralelor peste 10 se foloseşte numeralul cardinal. Exemplu: el capítulo veintisiete - capitolul douăzeci şi şapte. Spre deosebire de majoritatea adjectivelor, numeralele ordinale sunt aşezate de regulă înaintea substantivului. Când sunt urmate de un substantiv masculin, numeralele primero şi tercero pierd terminaţia -o. Exemplu: La cafetería se encuentra en la primera planta/en la planta primera. Vivo en el primer/tercer piso. Când folosim cifrele, numeralele ordinale se scriu întotdeauna cu terminaţia în partea dreaptă, sus. Exemplu: Io, la, Ier. Câteva precizări necesare P rescurtările uno şi ciento: Uno şi numerele care se termină în -uno se prescurtează un atunci când preced un substantiv masculin. Când apare singur ( adică exact numărul 100), ciento se prescurtează cien înaintea unui substantiv, indiferent de genul acestuia; forma lungă este folosită în cadrul numerelor mai lungi (dar nu şi atunci când urmează mii). Exemple: un lápiz (1 creion), una pluma (1 stilou), cincuenta y un lápices (51 creioane), cincuenta y una plumas (51 stilouri), cien lápices (100 creioane), cien plumas (100 stilouri), ciento tres lápices (103 creioane), ciento tres plumas (103 stilouri), cien mil lápices (100 000 creioane), cien mil plumas (100 000 stilouri). 27

Genul: După cum am arătat, părţile de numere scrise cu italic diferă în funcţie de gen. Când un număr se termină în -uno (unu), forma -un este folosită înaintea substantivelor masculine, iar -una este folosită înaintea substantivelor feminine. Accentele grafice sunt folosite acolo unde este nevoie, pentru asigurarea unei pronunţii corecte. Fragmentele cu sute ale numerelor îşi schimbă genul chiar şi atunci când alte părţi ale numărului intervin înaintea substantivului. Exemple: un coche (o maşină), una casa (o casă), veintiún coches (21 de maşini), veintiuna casas (21 de case), doscientos coches (200 de maşini), doscientas casas (200 de case), doscientos dos coches (202 maşini), doscientas dos casas (202 case). Punctuaţia: In aproape toate ţările vorbitoare de spa niolă, punctele şi virgulele din cadrul numerelor sunt inversate faţă de engleză. Astfel, în Spania, 1.234,567 va fi modul de scriere pentru mil doscientos treinta y cuatro coma quinientos sesenta y siete, care în Statele Unite se scrie 1,234.567. Pronumele

Formele pronumelui personal Nominativ Forma neaccentuată

singular yo Persoana l nosotrps plural nosotras §§! i i i singular i « fPersoana vosotros a Ii-a plural vosotras él ella 1 singular ello ¡Persoana usted iîtlll- a ellos

me a raí mí, conmigo ÉNil a nosotros nosotros nos a nosotras nosotras te 1 şS ti ti, contigo a vosotros vosotros os a vosotras vosotras ¡ ¡ É l i i l i l l P l le, lo la, la él, ella, ello a ella fo le los á ellos ellos plural V‘ ellas . it m. ellas a ellas ustedes ¡as

Pronumele personal reflexiv

Formele pronumelor reflexive sunt: me, te, se, nos, os, se (mă, te, se, ne, vă, se). Exemplu: Cada mañana me lavo con agua caliente.

Pronumele personal

Pronumele personal este singura parte de vorbire din limba spaniolă care are o declinare propriu-zisă, cu forme accentuate şi neaccentuate.

28

Acuzativ Prepoziţional Forma accentuată

29

Pronumele demonstrativ

Singular Masculin

Feminin

este (acesta.) ése (acesta) aquél (acela)

éstos (aceştia) f i | ésos (aceştia) aquéllos (aceia) '4

ésta (aceasta, asta) éstas (acestea) ' ' ésa (aceasta) ésas (acestea) aquélla (aceea) ésto (aceasta) £

NVmfu

ü susS < nuestro, -a nuestros,-as vuestro, -a vö&atx&Si vuestros, -as elíos/el las/ustedes so sus

i^ J S gatos vecino vecinos

ei/eüa/usted

'

'Sşyo, suyos, -aţs nuestro, -a nuestros, -as y u e sd p ^ .î

hijos W coche coches

aquéllas (acelea) ■

éso (aceasta)

Verbul

iS S Ă S S ssîÂ i

aquéllo (aceea)

?*.íwjp&\#áAc¡»5R3 Aşa cum se observă din tabel, spre deosebire de limba română, în limba spaniolă există două forme pentru pronumele de apropiere (pentru a desemna obiecte si tuate în apropierea persoanei care vorbeşte, respectiv în preajma persoanei cu care se vorbeşte) şi o formă pentru pronumele de depărtare. Pronumele posesiv

în limba spaniolă există două forme de bază: forma neaccentuată, folosită în faţa unui substantiv, şi forma accentuată, care se foloseşte singură. Forma ncaccentuată yo

tú

P¡|g!IB S Mß. tW ÄSiÄliÄiv g j i tli® i ¡¡¡¡«lllllll ÉÉ¡É 30

[ padre amigos novia

Forma accentuată mío, -a

tuyo -a hermanos tuyos, -as

In limba spaniolă, verbul are aceleaşi categorii grama ticale ca şi în limba română. Acestea sunt: modul, timpul, persoana, numărul şi diateza. Există trei moduri personale (indicativ, conjunctiv şi imperativ) şi trei moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu şi participiu). Spre deosebire de română, în spaniolă nu există modul supin. Verbele spaniole se clasifică în trei conjugări: • Conjugarea I (verbe terminate la infinitiv în -ar): hablar, llorar; • Conjugarea a Ii-a (verbe terminate la infinitiv în -er): aprender, comer; • Conjugarea a IlI-a (verbe terminate Ia infinitiv în -ir): vivir, partir. Prezentul

Timpul prezent se formează prin adăugarea Ia rădăci na verbului a următoarelor terminaţii: 31

Indefinido - Perfectul simplu

Presente - Prezent y ° -i Mi el/ella/usted nosotros/nosotras vosotros/vosotras ellos/ellas/ustedes

íiablar ,

aprender;

hablo hablas habla hablamos habláis hablan

aprendo

vivir fl

vivo I vives aprende Jpü >- vive aprendemos vivimos aprendéis | | vivís aprenden' i II viven

Perfectul compus

Timpul perfect compus se formează cu verbul auxiliar haber şi cu participiul trecut al verbului de conjugat. Ca şi în limba română, în spaniolă participiul este invariabil.

Persoana (singular şi plural)

vivjí

vivido

Perfecto —Perfectul compus

has ha haber + participio he hemos habéis han

hablado; aprendido vivido

Perfectul simplu

In limba spaniolă, timpul perfect simplu este cunoscut şi sub denumirea de trecut istoric. 32

Conjugarea a l-a ¿ M ir :y aprender ,U -2 ; V in r '»

i hablé tu 1|l||¡ l¡ hablaste -j el/ella/usted |||¡¡ habló % nosotros/nosotras hablamos vosotros/vosotras hablasteis ellos/elias/ustedes hablaron

aprendí p aprendiste aprendió aprendimos aprendisteis aprendieron

viví 'ñgmS viviste vivió vivimos -Ä vivisteis ?J§ vivieron

Imperfectul

Imperfecto - Imperfectul

Participio —Participiul trecut Conjugarea I hablado hablar aprender aprendido

Coâjttgănte a U-a şi a 113-a

8I1I81

Conjugarea Conjugarea Conjugarea I " a tf-a hablar aprender nmr -

"

hablaba aprendía vivía tu hablabas % aprendías vivías )¡| el/ella/usted hablaba aprendía vivía ä p l nosotros/nosotras hablábamos aprendíamos vivíamos vivíais vosotros/vosotras hablabais m aprendíais vivían ellos/elias/ustedes | hablaban aprendían 'y k

Mai-mult*ca-perfectul

Timpul mai-mult-ca perfect se formează cu ajutorul formelor de imperfect ale verbului haber şi al participiu lui verbului pe care dorim să-l conjugăm. 33

1

Preterido Pluscuamperfecto - Mai-mult-ca-perfcct

haber (imperfecto)

fe í'» habías »v. , había pr, -. I ~ , habíamos . , >i habíais habían

, ,, , hablado aprendido ^ . .. vivido ;

'//■

Viitorul

In limba spaniolă, pentru a exprima o acţiune care se va petrece în viitor există mai multe posibilităţi: — folosim un verb la timpul prezent însoţit de un adverb de timp sau un complement circumstanţial care implică ideea de viitor (La semana que viene termino.); — dacă este vorba despre o intenţie sau despre ceva care va avea loc în următoarea perioadă de timp, vom folosi viitorul apropiat; acesta se formează cu formele de prezent ale verbului ir la care adău găm particula a şi infinitivul verbului care exprima acţiunea respectivă (Voy a hablar con Juanita.); — pentru orice acţiune viitoare, apropiată sau îndepăr tată, putem folosi formele de viitor ale verbelor (viitorul simplu sau viitorul I); — dacă dorim să evidenţiem faptul că o acţiune ar fi deja încheiată la un anumit moment viitor, folosim un timp compus (viitorul anterior sau viitorul II); acesta se formează din viitorul I al verbului haber şi participiul verbului de conjugat. 34

ViitorulI Futuro simple - Viitorul !

_ .

r

° W

“ ‘

Conjugarea -Conjugarea a li-a afflv, | J aprender HE vivir’Ttf, yo , hablaré aprenderé viviré tu hablarás aprenderás vivirás el/ella/usted hablará aprenderá | | | vivirá W ß nosotros/nosotras hablaremos aprenderemos viviremos vosotros/vosotras hablaréis a p r e n d e r é is viwéis J~ ellos/elias/ustedes hablarán ' S aprenderán M vivirán "¥M Viitorul I I Futuro perfecto - Viitorul 11

iü habré habrás §mmiM hablado i , §¡1¡ habrá i l l ** aprendido - Ţf^m bmt0ta0S/; hateéis habrán

| | | | 1| | | | | ¿ haber

' jj

Prepoziţia

Această parte de vorbire este folosită pentru a exprima un raport între lucruri şi persoane în ceea ce priveşte locul, timpul sau modul. In funcţie de forma pe care o au, prepoziţiile sunt: — simple (reprezentate de un singur cuvânt): a, de, en, por etc.; — compuse (conţin mai multe cuvinte şi se numesc locuţiuni prepoziţionale): a causa de, acerca de, confor me a, después de, gracias a etc.

Prepoziţii care exprimă relaţii temporale

In tabelele de mai jos redăm câteva dintre prepoziţiile utilizate în mod frecvent. Prepoziţii care exprimă originea, locul, direcţia şi relaţiile în spaţiu

|§ |g p p d l:lla ;petrccere fiesta. ! Mario viene del Mario vine din pare. Origine de parque, l i l i p g d ill Via de la Barcelona. Barcelona, i Soy de Rumania. Provin din România. Carlos está en la Carlos este în piaţă. 1píazf¿||| Mi madre está en Mama mea e în Ma 8 « ™ « drid. Madrid. El cuaderno está Caietul este pe masă. en la mesa. Juan va a Ibíza. Juan se duce în Ibiza. Direcţie La silla está Scaunul ein spatele i w ^ 4le la meşa. mesei. Miguel está Miguel e în feţa delante de la mesa. mesei. s x'"„ detrás de El niño está al ’’*■Copilul stă lângă dflfntc de lado de la mesa. nidsä al lado de La mesa está Masa se află între cnlre lentre la pared y perete şi uşă debajo de Ja puerta. José está debajo José e sub masă. de la mesa.

36

Viene a las nueve Vine la nouă Trabajo de día y de noche. A lucrat zi şi noapte Trabajamos de nueve a Lucrăm de la 9 (până) de... a cinco, ' la 5. Me quedé desde las siete Am ramas de la 7 desde *¡¡ (până) la 11. 1 (... hasta) hasta las once. Nunca me levanto antes Nu m-ain trezit nicioantes de de las ocho. dată mai devreme de 8. *■ después Después de |a clase
Prepoziţii care exprima modalitatea

I Voy a pie. fi Mario va a caballo.

M l due pe jos. Mario călăreşte; \ Esta tarta está escrita a Scrisoarea aceasta e bătută la maşină. máquina. Mergem cu avionul la Vamos a Madrid en avión. Mádrid.' v - o - - 1 irni place să călătoresc cu Me gusta viajar en barco. glaporul, îţi trimit pachetul par Te mando el paquete por avión. avión (cu poşta aeriană). | S-au căsătorit religios. Se casaron por la iglesia. 37

CAPITOLUL 1 FORMULE UZUALE

Interjecţia

Interjecţiile sunt plasate în general la începutul unui enunţ, fiind separate de cuvântul următor prin virgulă. în limba spaniolă există două tipuri de inteijecţii: - interjecţii propriu-zise; Exemple: Ay!, Oh! - interjecţii provenite din alte părţi de vorbire; Exemple: ¡Cuidado! (Atenţie!) ¡Basta! (Destul!) ¡Fuera! (Afară!) ¡Anda! (Haide!) ¡Animo! (Curaj!)

1*1 Timpul şî subdiviziunile sole i«2 Vremea 1*3 Vocabularul cotidian

¡Ole!

M j Cuvinte şi expresii

¡Viva!

de uz frecvent

¡Caramba!

1.5 Atenţionări, înştiinţări. Panouri şî indicatoare curente 1.6 Numere, măsuri şi cantităţi 1.7 Culori si nuanţe i B

I t '

*

'

1.8 Date personale

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale acum adesea alaltăieri an anotimp apus

ahora a menudo anteayer año estación ocaso del sol / puesta del sol aseară anoche astăzi hoy aurora auroră câteodată a veces pronto curând dată fecha demult hace tiempo / hace mucho tiempo devreme temprano mañana dimineaţă esta noche diseară după amiază tarde después după equinoccio echinocţiu ayer ieri inmediatamente imediat antes înainte întotdeauna siempre mes lună más tarde mai târziu mañana mâine 44

ó

[aóra] [á menúóo] [anteajér] [árjo] [estaGjón] [okáso dél sol] / [pwésta dél sol] [anótfe] [ói] [auróra] [á bé 0es] [pronto] [fétjä] [a0é tjémpo] / [a0 é mútjo tjémpo] [tempráno] [maqána] [ésta nótje] [tarde] [despwés] [ekinókSjo] [ajér] [immedjátamente] [ántes] [sjémpre] [més] [más târöe] [marjána]

1.1 Timpul şî subdiviziunile sole miezul nopţii medianoche minut minuto niciodată nunca noapte noche oră hora poimâine pasado mañana răsărit salida del sol / amanecer recent reciente semana săptămână seară/noapte noche secol siglo secundă segundo târziu tarde timp tiempo următor siguiente / próximo zi día zori alba

»

[meöianotje] [minuto] [núnka] [nótje] [óra] [pasâöo maqána] [salida dél sol] / [amaneGér] [rreGjénte] [semana] [nótje] [síylo] [seyúndo] [täröe] [tjémpo] [siyiénte] / [próksimo] [día] ü #

Expresii uzuale

acum trei zile acum două zile anul acesta din când în când din oră în oră

hace tres días [a6é tres días] hace dos días [a6é dos días] este año [éste árjo] de vez en cuando [dé bé6 én kwándo] cada hora [káda ora] 45

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale


I 5äS!

la sfârşitul lunii luna trecută luna viitoare mâine seară

desde el amanecer [désde él amaneGér hasta el anochecer ăsta él anotJeGér] ieri după-amiază ayer por la tarde [ajér pór la táróe] anteanoche [anteanótje] ieri seară dentro de tres [déntro dé trés días] în trei zile días esta mañana [ésta magaña] în această dimineaţă esta tarde / noche [ésta táróe / nótje] în această după-amiază [ésta nótje] în această seară esta noche în acest moment en este momento [én éste moménto] cada día / în fiecare zi [kada día] / todos los días [toóos lós días] [ál amaneGér] / al amanecer / în zorii zilei [ál âlßa] al alba / al quebrar el alba [ál keßrâr él âlßa] [én seyíóa] / en seguida / într-o secundă [enseyíóa] enseguida la apusul soarelui al ponerse el sol [al pónerGe él sól] [á meójanótje] la miezul nopţii a medianoche a mediados la mijlocul [á meójáóos dél síylo] secolului del siglo a mediodía [á meójoóía] la prânz a la salida del sol / [á lá salíóa dél sól] / la răsăritul [ál salir él sol] / soarelui al salir el sol / [ál amaneGér] al amanecer

al fin del mes [ál fin dél més] el mes pasado [él més pasáóo] el próximo mes [él próksimo més] mañana por la [magaña pór lá nótje] noche mâine dimineaţă mañana por la [marjána pór lá mañana maqána] noaptea por la noche [pór lá nótje] o dată pe una vez a la [uná béG á lá săptămână semana semána] pe înserat al atardecer [ál ataróeGér] pe la ora asta a esta hora [á ésta óra] pe lumina zilei durante el día [duránte él día] pentru scurt timp por / para poco [pór / pára tiempo póko tjémpo] săptămâna aceasta esta semana [ésta semána] săptămâna trecută la semana pasada [lá semána pasáóa] săptămâna la semana que [lá semána ké viitoare viene / la bjéne]/ [lá próksima próxima semana semána] spre prânz hacia (el) mediodía [áGja meöjodia] toată ziua todo el día [tóóo él día] zilele trecute estos días [éstos días] ziua următoare al día siguiente [ál día siyiénte]

46

47

din zori şi până-n seară


o

Ora şi minutul

Cât este ceasul ? Este unu (fix). trei şi cinci. patru fără zece.

¿Qué hora es? E s la una en punto. Son las tres y cinco m inutos, Son las cuatro m enos diez m inutos. zece şi un sfert. Son las diez y cuarto, patru fără un sfert. Son las cuatro m enos cuarto, trei şi douăzeci Son las tres y veinticinco, şi cinci. şase şi jumătate. Son las seis y media. 9pt fără douăzeci. Son las ocho m enos veinte.

ora 7.00 7.02 7.05 7.10 7.15 7.20 7.25 7.30 7.35 7.40 7.45 7.50 7.55 8.00

son son son son son son son son son son son son son son

las siete (en punto) las siete y dos m inutos las siete y cinco m inutos las siete y diez las siete y cuarto las siete y veinte las siete y veinticinco las siete y m edia las ocho m enos veinticinco las ocho m enos veinte las ocho m enos cuarto las ocho m enos diez las ocho m enos cinco las ocho de la tarde 48

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale Este două dimineaţa. Este zi (în timpul zilei). Este noapte (în timpul nopţii). La ce oră? La şapte fără zece dimineaţa. La opt şi un sfert seara. D e la zece la patru. Un sfert de oră. O jumătate de oră.

SW ? Son las dos de la m adrugada. Es de día. Es de noche. ¿A qué hora? A las siete m enos diez de la mañana. A las ocho y cuarto de la tarde. Desde las diez hasta las cuatro. Un cuarto de hora. U na m edia hora.

Exprimarea datei

Cât durează? D e când? Până când? Până mâine. De când până când? Ce zi este astăzi? Ce dată este astăzi? Astăzi este duminică. Astăzi este 17 octombrie 2005. In fiecare luni. în ce lună?

¿Cuánto dura? ¿Desde cuándo? ¿Hasta cuándo? H asta m añana. ¿Desde cuándo hasta cuándo? ¿Qué día es hoy? ¿Qué fecha es hoy? H oy es dom ingo. Hoy es el 17 de octubre de 2006. Cada lunes. ¿En qué m es? 49

l . i Timpul şi subdiviziunile sole En septiembre. ¿Por cuánto tiempo? / ¿Durante cuánto tiempo? Cât de des? ¿Cúan a menudo? Acum cât timp? ¿Hace cuánto tiempo? Acum trei zile. Hace tres días. De acum în trei zile. Dentro de tres días. In septembrie. Pentru cât timp?

1.1 Timpul şi subdiviziunile sule Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Junio Julio Agosto Septiembre Octubre Noviembre Diciembre

Anotimpurile

Zilele săptămânii

săptămână Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

semana Lunes Martes Miércoles Jueves Viernes Sábado Domingo

[semána] [lunes] [mártes] [mjérkoles] [xuéßës] [bjémes] [sâßaöo] [domingo]

Lunile anului

an Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

[árp] [enéro] [feßréro] [márGo] [aßrfl] [majo]

año Enero Febrero Marzo Abril Mayo 50

[%únio] [%ülio] [agósto] [septjémbre] [oktüßre] [noßjémbre] [diGiémbre]

Primăvara Vara Toamna Iama

primavera verano otoño invierno

[primaß éra] [ßerâno] [otórp] [imßjémo]

Sărbători si zile festive

a sărbători carnaval defilare festival procesiune religioasă pelerinaj în cinstea Fecioarei sărbătoare religioasă

festejar carnaval desfile festival procesión

[feste^âr] [kamaßâl] [desfile] [festiß ál] [proGesión]

romería

[Roméria]

festividad religiosa

[festiß iöad rreli%jósa]

51

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale să. hăt» are zi festivă

fiesta / [fjésta] celebración día de fiesta [día de fjésta]

Sărbătoarea celor trei magi (Epifanía) (6 ianuarie) Miercurea Cenuşii Carnaval (februarie-martie) Sfântul Iosif (19 martie) Săptămâna Sfântă Joia Mare Vinerea Mare Paştele Prima zi de Paşti înălţarea Rusaliile (a şaptea duminică după Paşte)

Día de los Reyes Magos (Epifanía) [’dia de los ’ Rejes ’magos] Miércoles de ceniza [Mjérkoles de 0ení0a] Carnaval (Santa Cruz de Tenerife) [kama ’ßal] Fallas de San José [’fáXas de san xo’se] Semana Santa [semána sánta] Jueves Santo [’xueßes ’santo] Viernes Santo [’biemes ’santo] Pascua [’paskua] Lunes de Pascua [’lunes de ’paskua] la Ascensión [la As0ensjón] Pentecostés [pentekos’tes] 52

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale Ziua Muncii (1 Mai)

Fiesta / el Día del trabajo [’fiesta / ’dia del tra’baxo] Feria del Corpos Feria del Corpus (mai-iunie) [’feria del ’korpus] Romería del R oc ío (mai) Romería del Rocío [Rome’ria del Ro’0io] Corpus Christi (iunie) Corpus Christi [’korpus ’kristi] Sfântul Ion (24 iunie) Verbena de San Juan [ber’ßena de san ’xuan] Feria de San Fermín Feria de San Fermín (6-14 iulie) [’feria de san fer’min] Ziua Sfântului Santiago, el Día de Santiago [’día de san’tiago] patronul Spaniei (25 iulie) La Asunción Adormirea Maicii Domnului (15 august) [asun’0ion] Fiesta de la Mercé Fiesta de la Mercé [’fiesta de la mer’0e] (24 septembrie) Fiesta de la Virgen Fiesta de la Virgen de las Angustias de las Angustias (septembrie) [’fiesta de la bir’xen de las an’gustias] el Día de la Hispanidad Ziua hispanităţii (12 octombrie) [’dia de la ispani’öaö] el Día del Pilar Apariţia Maicii Domnului la Santiago [el día del Pilár] (12 octombrie) 53


1.2 Vremea m m

Fiesta de San Rafael (24 octombrie) Ziua Tuturor Sfinţilor (1 noiembrie) Ziua Morţilor (2 noiembrie) Ziua Constituţiei (6 decembrie)

Fiesta de San Rafael [’fiesta de san rafa’el] el Día de Todos Los Santos [’dia de ’toctos los ’santos] el Día de los Difuntos [el día de los Difuntos]

Aniversario de la Constitución [anißer’sariodela konstitu’0ion] Ziua Imaculatei Día de la Immaculada Concepţii (8 decembrie) Concepción / el Día de la Virgen [’dia de la ’immakulaöa kon0ep’0ion] Ajunul Crăciunului Nochebuena (24 decembrie) [’notje ’buena] Crăciunul Navidad [naßi’öaö] Revelionul Nochevieja [’notje ’ßiexa] Anul Nou Año Nuevo [’arp ’nueßo]

54

aire [ăjre] aversa chubasco [tjußâsko] buletin meteorologic boletín meteorológico / parte [boletín meteorolóxiko] / [párte] caliente / cálido cald [kaljénte] / [kâliöo] călduros cálido / caluroso [kâliöo] / [káluróso] caniculă canícula / ola de calor [kaníkula] / [ola dé kálor] niebla [njéßla] ceaţă clima climă [klíma] marea alta flux [maréa álta] frig frío [frío] rayo fulger [rrájo] furtună tormenta [torménta] ger helada [elâöa] gheaţă hielo Délo] grindină granizo [graní0o] înnorat nublado [nußlâöo] însorit soleado [soleádo] instabil inestable [inestâßle] intensitatea vântului fuerza del viento [fuér0 a dél bjénto] nor nube [nijße] noros anublado / nubloso / anubarrado [anußlâöo] ploaie lluvia [Xußja] 55

jg ll

1.2 Vremea ploios prognoză meteo răcoros rafală rece reflux senin soare temperatură tunet umed umiditate uscat vânt zăpadă zăpuşeală

[Xußjoso] lluvioso predicción del tiempo / prognosis [preöikGjon dél tjémpo] / [prognosis] fresco [frésko] ráfaga [rráfaya] frío [frío] [maréa báâ] marea baja despejado / claro [despegado] / [kláro] sol [sól] temperatura [temperatura] trueno [trwéno] [úme5o] húmedo humedad [umeöâd] seco [séko] viento [bjénto] [njéße] nieve bochorno [botjómo]

Cum este vremea? ¿Cómo está el tiempo? Cum e vremea mâine? ¿Qué tiempo hará mañana? Ce zi frumoasă! ¡Qué día tan bonito! ¡Qué tiempo más feo! Ce timp urât! Ce cald / frig este astăzi! ¡Vaya calor / frío que hace hoy! Care este prognoza pentru ¿Cuál es el pronóstico del tiempo para mañana? vremea de mâine? Este frumoasă / urâtă. Hará buen tiempo / mal tiempo. Hace calor. / Hace frío. Este cald / rece. 56

1.2 Vremea Este vânt. Bate vântul. Este cald. Este zăpuşeală. Soarele străluceşte. Este ger. Ninge. Este gheaţă. Este frig. Este lapoviţă. Este ceaţă. Este senin. Este înnorat. Plouă. Tună. Fulgeră. Cade grindină. Este răcoare. A căzut bruma. Ce temperatură este? Sunt 28 de grade Celsius la umbră. Cum este clima? Clima este temperată / tropicală / mediteraneană. Cum sunt drumurile?

Hay viento. Hace viento. Hace calor. Hace bochorno. El soi está brillando. Hay heladas. Está nevando. Hay hielo. Hace frío. Hay aguanieve. Hay niebla. Está despejado. Está nublado. Está lloviendo. Está tronando. Relampaguea. Graniza. Hace fresco. Ha caído la escarcha. ¡Qué temperatura es? Son 28 grados Celsius a la sombra. ¿Cómo está el clima? El clima es templado / tropical / mediterráneo. ¿Qué tal están las carreteras?

57

1.3 Vocabularul cotidian Nu înţeleg. No entiendo / No comprendo. Vreţi să repetaţi, vă rog“;' ¿Quiere repetirlo, por favor? Por favor, escriba. Vă rog, scrieţi. înţeleg. Comprendo. Ce înseamnă asta? ¿Qué quiere decir ésto / eso? ¿Cómo se dice eso en español? Cum se spune asta în spaniolă? Grăbiţi-vă! ¡Apresúrese! / ¡Apresúrense! / ¡Dése (Dénse) prisa! Imediat. Enseguida. Mă grăbesc. Tengo prisa. ¡Cuidado! / ¡Atención! Atenţie! Stai! / Opreşte! ¡Pare! / ¡Alto! Aveţi grijă! ¡Tenga / Tengan cuidado! Es importante. Este important. Am nevoie de ... Necesito... Pe a ic i... Por a q u í... Pe acolo... Por allá ... Lasă-mă / Lăsaţi-mă ¡Déjame / Déjenme en paz în pace! (tranquilo)! Mai mult sau mai puţin. Más o menos. între timp ... Mientras tanto... Mientras q u e... în timp c e ... Formule de mulţumire şi scuze

Vă rog! Mulţumesc!

¡Por favor! ¡Gracias! 64

1.3 Vocabularul cotidian

m

Mulţumesc mult! ¡Muchas gracias! Vă mulţumesc anticipat. Le / Les agradezco de ante mano / anticipadamente. Nu, mulţumesc! ¡No, gracias! Multe mulţumiri! ¡Muchas (muchísimas) gracias! Vă sunt îndatorat(ă)! ¡Le estoy muy agradecido/a! Vă sunt ¡Estoy muy reconocido(a)! recunoscător(toare)! Daţi-mi voie Permítame que le / les să vă mulţumesc. agradezca. Nu ştiu cum No sé cómo agradecerle/les. să vă mulţumesc. Cu multă plăcere! ¡Con mucho gusto! Sunteţi foarte amabil! ¡Es usted muy amable! Pentru puţin! ¡De nada! N-aveţi pentru ce! ¡No hay de qué! Pardon! ¡Perdón! / ¡Lo siento! îmi pare foarte rău! ¡Lo siento muchísimo! Scuzaţi! ¡Perdón! N-a fost vina mea! ¡No ha sido culpa mía! Iertaţi-mă că vă deranjez! ¡Perdone / Perdonen (Dispen se / Dispensen) la molestia! Nu e nici un deranj. No es ninguna molestia. Din contră, e o plăcere Al contrario, es un placer pentru mine! para mí. Vă rog să mă iertaţi! ¡Perdóneme, por favor! Iartă-mă! ¡Discúlpame! / ¡Perdóname! 65

1.3 Vocabularul cotidian Ce păcat! Transmiteţi, vă rog, scuzele mele! Sincere păreri de rău!

¡Es una lástima (pena)! / ¡Qué lástima! ¡Transmita/ Transmitan, por favor, mis excusas! ¡Mi sincero pésame!

1.3 Vocabularul cotidian Cu foarte multă plăcere. Din toată inima. Din tot sufletul. Mă bucur, îmi pare bine. Sunt la dispoziţia dvs.!

Diverse solicitan şi răspunsuri

în nici un caz! Vă rog! Fiţi am abil... Sunteţi atât de amabil s ă ... ? Spuneţi-mi, vă rog ... Aţi fi atât de amabil s ă ... ? V-aş ruga (Vă rog) să-mi arătaţi... / spuneţi...

Con muchísimo gusto. De todo corazón. Con todo el alma. Me alegro. Estoy contento. ¡Estoy a su disposición! ¡Estoy a sus órdenes! ¡De ninguna manera!

Por favor... Haga el favor de ... ¿Me hace usted el favor d e ...? Dígame, por favor... ¿Sería usted tan amable d e ...? Por favor (Le ruego que me) enséñeme (enseñe)... / dígame (diga)... V-aş mga să-mi explicaţi.. . Explíqueme, por favor... Permiteţi-mi... Permítame... Cu permisiunea d v s ... Con su permiso... Pot să vă întreb d acă... Me permite perguntarle s i ... V-aş fi foarte Le quedaría muy reconocido recunoscător dacă ... s i ... Poftim. Por favor. Cu plăcere. Con gusto. Cu multă plăcere. Con mucho gusto.

Felicitări! ¡Felicidades! / ¡Enhorabuena! An Nou fericit! ¡Feliz Año Nuevo! Paşte fericit! ¡Felices Pascuas! Mult succes! ¡Mucho éxito! Cele mai bune urări! ¡Los mejores votos! Sărbători fericite! / ¡Feliz Navidad! Crăciun fericit! Vă felicităm! ¡Les felicitamos! Te felicit din toată inima! ¡Te felicito de todo corazón! Felicitări tuturor! ¡Felicidades a todos! La mulţi ani! ¡Mucha felicidad! / (cu ocazia zilei de naştere) ¡Feliz cumpleaños! Să fie într-un ceas bun! ¡Enhorabuena! Noroc! / Sănătate! ¡Salud! / Jesús! în sănătatea... ! ¡A la salud d e ...! Ridic paharul... ! ¡Levanto mi (la) copa ...!

66

67

Urări si felicitări

1.3 Vocabularul cotidian Felicitările mele pentru ziua dvs. de naştere! Distracţie plăcută! Poftă bună! Să vă fíe de bine! însănătoşire grabnică! Toate cele bune!

m

¡Mis felicitaciones (parabienes) por su compleaños! ¡Qué lo pase / pasen bien! ¡Buen provecho! ¡Qué [le] aproveche! ¡Qué se mejore usted! ¡Te deseo lo mejor!

Expresii de aprobare / acceptare

Bine. Foarte bine. Corect. Exact. Intr-adevăr!

E adevărat. Ai dreptate. Cu siguranţă! Bravo! Bucuros! Sunt încântat! Ce drăguţ! îmi place. / Mi-a plăcut!

Bien. Muy bien. / Me parece muy bien. ¡Correcto! ¡Exacto! ¡De verdad! / ¡Verdaderamente! / ¡Realmente! ¡Efectivamente! / ¡Ciertamente! / ¡De veras! Es verdad. / Es cierto. Tienes razón. ¡Seguramente! ¡Bravo! ¡Con mucho gusto! ¡Estoy encantado! ¡Qué bonito! Me gusta. Me ha gustado. / Me gustó. 68

1.3 Vocabularul cotidian Expresii de negare / respingere

Nu sunt de acord. Greşeşti. Nici vorbă! în niciun caz!

Nu vreau. Nu-mi place! Niciodată. Nimic. Rău. Teribil. îngrozitor! Ce nenorocire! Din nefericire! Ce păcat! Ce ghinion! Sunt dezamăgit. Sunt supărat. Sunt furios.

m

No estoy de acuerdo. Te equivocas. ¡Ni hablar! ¡De ninguna forma! / ¡De ninguna manera! / ¡De ningún modo! / ¡En ningún caso! ¡No quiero! No me gusta. Nunca. / Jamás. Nada. Mal. Terrible. / Tremendo. / Fenomenal. / Colosal. / Magnífico. / Espléndido. ¡Horrible! / ¡Horroroso! / ¡Horri pilante! / ¡Aterrador! / ¡Horrendo! ¡Qué desgracia! ¡Desgraciadamente! / ¡Por desgracia! ¡Qué lástima! ¡Qué mala suerte! / ¡Qué mala pata! Estoy / me siento desilusionado / defraudado / decepcionado. Estoy enojado / enfadado / disgus tado / indispuesto. Estoy furioso / rabioso / furibundo / colérico. 69

1.3 Vocabularul cotidian Sunt trist.

W

Estoy triste / afligido / mohíno / melancólico. No tengo ganas. / No me apetece.

N-am chef.

Pronumele personale

Eu Tu El, ea, dumneata

yo [jó] tú [tú] él, ella, usted [él] / [éX.a] / [ustéö] Noi nosotros, nosotras [nosotros] / [nosotras] Voi vosotros, vosotras [vosotros] / [vosotras] Ei, ele, dumneavoastră ellos, ellas, ustedes [éXos] / [éA.as] / [ustéöes]

m

1.3 Vocabularul cotidii a ei, al ei / ai ei, ale ei M ai mulţi posesori a noastră, al nostru/ ai noştri, ale noastre a voastră, al vostru/ ai voştri, ale voastre a lor, al lor/ ai lor, ale lor

la suya, el suyo / los suyos, las suyas la nuestra, el nuestro / los nuestros, las nuestras la vuestra, el vuestro/ los vuestros, las vuestras la suya, el suyo/los suyos, las suyas

Adjectivele posesive

Un singur posesor meu, mea / mei, mele tău, ta / tăi, tale său, sa, lui, ei / săi, sale, lui , ei

mi/mis tu/tus su/sus

M ai m ulţi posesori Pronumele şi adjectivele posesive Pronumele posesive

Un singur posesor a mea, al meu / ai mei, ale mele a ta, al tău / ai tăi, ale tale a lui, al lui / ai lui, ale lui

la mía, el mío / los míos, las mías la tuya, el tuyo /los tuyos, las tuyas la suya, el suyo / los suyos, las suyas 70

nostru, noastră / noştri, noastre vostru, voastră / voştri, voastre lor, dumneavoastră / lor, dumneavoastră

nuestro, nuestra/ nuestros, nuestras vuestro, vuestra/ vuestros, vuestras su/sus

71

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent


acasă en casa / a casa [én kása] / [á kása] adresă dirección / las señas [direkGjón] / [lás sérjas] afacere negocio [neyó0jo] a încheia o afacere cerrar un trato afacere necurată negocio sucio om de afaceri hombre de negocio agenţie de bilete taquilla [takíXa] agenţie de voiaj agencia de viajes [a%én0ja dé bjá%es] anulare anulación / [anuIaGjtfn] / cancelación [kan0ela0jón] [áywa] apa agua agua de colonia apă de colonie agua de manantial apă de izvor agua llovediza apă de ploaie agua mineral apă minerală agua potable apă potabilă agua bendita apă sfinţită agua estancada apă stătătoare [propina] bacşiş propina bagaj equipaje [ekipáxe] a-şi face bagajele preparar las maletas bagaj de cunoştinţe bagaje de conocimientos bagaj de mână equipaje de mano băiat chico / muchacho [tfflco] / [mutjátjo] bărbat hombre [ómbre] bani dinero / plata / pasta [dinéro]/[pláta]/[pásta] bilet billete [biA,éte] bilet cu preţ redus billete de precio reducido

bilet de bancă billete de banco bilet de călătorie pasaje bilet de examen papeleta de examen bilet de intrare entrada bilet de loterie billete de lotería bilet de voie pase bilet dus-întors billete de ida y vuelta bilet la ordin pagaré birou de informaţii oficina de informaciones [ofi0ína dé informa0jonés] birou pentru bagaje oficina de equipajes perdidos pierdute [ofi0ína dé ekipá%es peröiöos] bulevard avenida [aßeniöa] carte de credit tarjeta de crédito [tarxéta dé kréöito] carte de identitate cédula de identidad / C.I. - carné de identidad [0éöula dé iöentiöâö] / [kamé dé iöentiöâö] casă de bilete taquilla [takíA,a] călătorie viaje / trayecto / recorrido / camino / periplo [bjáxé] / [trajékto] / [rrekoriöo] / [periplo] cheie llave [A,aße] chelner / camarero (-a) / mozo (-a) chelneriţă [kamaréro] / [mó0o] copil niño / chico [nírjo] / [tjíko] confirmare confirmación / ratificación [konfirmaGjón] / [rratifika0jón] confirmare de primire acuse

72

73

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent cont

m

cuenta [kwénta] cont current cuenta corriente depozit depósito [depósito] dus-întors ida y vuelta [ida í bwélta] escală escala [eskála] fată niña / chica / [níi]a] / [tjíka] / muchacha [mutjátja] femeie mujer [muxér] fiu / fiică hijo / hija [i'xo] / [íxa] frate hermano [ermáno] gară estación de trenes [estaGjón dé trénes] ieşire salida [salida] îmbarcare embarque [embárke] închiriere alquiler / [alkilér] alquilamiento contract de închiriere contrato de inquilinato întâlnire encuentro [enkwéntro] întâlnire encuentro de negocios / de afaceri cita de negocios întâlnire intimă encuentro íntimo / cita íntima a fixa o întâlnire darse cita / quedar con alguien / citarse loe de punto / lugar de cita, sitio de întâlnire reunión / de encuentro întârziere retraso / tardanza / atraso frretráso] / [tardánGa] / [atraso] legătură relación / conexión / vínculo [rrelaQjón] / [koneksjón] / [bínkulo] 74

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent licenţă

licenciatura / permiso, licencia [liGenQjatúra] / [permiso, liGénGja] licenţă de export permiso de exportación loe asiento (pe scaun) / lugar [asjénto] / [luyár] loc comun lugar común puesto de trabajo loc de muncă lugar de nacimiento loc de naştere parada / paradero loc de oprire plaza de aparcamiento loc de parcare locuri rezervate asientos reservados trabajo [traßâxo] muncă [naGjonalidád] naţionalitate nacionalidad [apeA.ído] apellido nume costumbre [kostúmbre] obicei [oráijo] orar horario oraş ciudad [Gjudád] [ora] oră hora [panorama] panoramă panorama [pasaporte] paşaport pasaporte mercado (de legume şi fructe) / plaza piaţă [merkâöo] / [plăGa] partida / salida [partida] / [salida] plecare [poliGía] policía poliţie [prefixo] prefix prefijo prenume nombre [nómbre] [préGjo] preţ precio amigo [anuyo] prieten amigo de verdad prieten adevărat 75


m

buen amigo prieten bun amigo de casa prieten de-al casei prieten din copilărie amigo de la infancia amigo del alma prieten intim prieten la cataramă amigo de gancha [rre(e)mbóIso] reembolso / rambursare rembolso răspuns respuesta [rrespwésta] recepţie recepción [rreGepGjón] román rumano [rrumáno] sală de aşteptare sala de espera [sála de espéra] schimb cambio [kámbjo] service auto taller auto [taXér áuto] slujbă empleo / puesto / cargo / ocupación / función [empléo] / [pwésto] / [káryo] / [okupa0jón] / [fun0jón] soră hermana [ermána] sosire llegada / venida [Xeyâöa] / [beniöa] soţ / soţie esposo (-a) / marido (-a) [esposo] / [marido] spaniol español [espaqól] staţie parada / estación [paráóa] / [esta0jón] staţie de autobuz parada de autobús staţie de metrou estación de metro stradă calle [káA.eJ străin extranjero (din altă ţară) / [ekstran%éro] forastero (din altă localitate) / [forastéro] străinătate extranjero [ekstran^éro] student estudiante [estudjánte] supliment suplemento [supleménto] 76


sß.

şedere estancia [están0ja] tarif tarifa / tasa [tarifa] / [tása] tichet de îmbarcare billete / tiquete / pasaje de embarque [biXéte] / [tikéte] / [pasăre de embárke] toaletă servicio / aseo / baño / tocador / lavabo [seißi0jo] / [aséo] / [báip] / [tokaöor] / [laßâßo] turist turista [turista] ţară país [país] vacanţă vacaciones [baka0jónes] valiză maleta [maléta] Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora

fericit / trist feliz / triste [felí0] / [triste] deschis / închis abierto / cerrado [aßjérto] / [0errăâo] sus / jos arriba / abajo [arrißa] / [aßâxo] uscat / umed seco / húmedo [séko] / [ümeöo] frumos / urât hermoso / feo [ermóso] / [féo] bun / rău bueno / malo [bwéno] / [mâlo] cald / rece caliente / frío [kaljénte] / [frío] scump / ieftin caro / barato [káro] / [baráto] luminos / întunecat luminoso / oscuro [luminoso] / [oskúro] scurt / lung corto / largo [kórto] / [láryo] amuzant / plictisitor divertido / aburrido [dißertiöo] / [aßurriöo] tare / moale duro / blando, suave [duro] / [blándo] / [swaße] 77

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent uşor / dificil fácil / difícil [fáGil] / [difiöü] celebru / célebre, famoso / desconocido necunoscut [Géleßre] / [famoso] / [deskonoGiöo] puternic / slab fuerte / débil [fuérte] / [déßil] amabil / nepoliticos amable / descortés [amâßle] / [deskortés] tânăr / bătrân joven / viejo [xößen] / [bjéxo] corect / greşit correcto / erróneo, equivocado [korrékto] / [erróneo] / [ekißokâöo] mare / mic grande / pequeño [grande] / [pekéqo] gras / slab gordo / flaco, delgado [górSo] / [fláko] / [delyâöo] inteligent / prost inteligente / tonto [intelix®nte] / [tonto] larg / strâmt ancho / estrecho [ántjo] / [estrétjo] uşor / greu ligero / pesado Dixéro] / [pesáóo] lent / rapid lento / rápido [lénto] / [rrápido] liber / ocupat libre / ocupado [lißre] / [okupádo] apropiat / depărtat cercano/ lejano [Gerkáno] / [lexáno] masculin / feminin masculino / femenino [maskulíno] / [femenino] mai bine / mai rău mejor / peor [mexór] / [peor] nou / vechi nuevo / viejo, antiguo [nwéßo] / [bjéxo] / [antíywo] foarte bun / foarte rău muy bueno / muy malo [múi bwéno] / [múi malo] 78

1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent plăcut / neplăcut

agradable /desagradable [ayradâßle] / [desayraöâßle] plin / gol lleno / vacío [Xéno] / [baGío] puţin / mult poco / mucho [póko] / [mútjo] devreme / târziu temprano / tarde [tempráno] / [tárde] public / privat público / privado [pußliko] / [prißâöo] curat / murdar limpio / sucio [límpjo] / [súQjo] bogat / sărac rico / pobre [rríko] / [pößre] simplu / complicat sencillo / complicado [senOfto] / [komplikâöo] obosit / odihnit cansado / descansado [kansádo] / [deskansádo] identic / diferit idéntico / diferente [iöéntiko] / [diferénte] folositor / nefolositor útil / inútil / innecesario [útil] / [inútil] / [inneGesárjo] repede / încet rápido / lento [rrâpiöo] / [lénto] adevărat / fals verdadero / falso [beröaöéro] / [fálso] suficient / insuficient suficiente / insuficiente ósX[sufi6jénte] / [insufiGjénte] cert / probabil cierto / probable [Gjérto] / [proßâßle] pentru / contra a favor / en contra [a faßor] / [en kóntra] tot / nimic todo / nada Y [tó5o] / [náda] Verbe uzuale

a aduce a alerga

traer correr

[traér] [korrér] 79

1.4

Cuvinte şi expresii de uz frecvent

a angaja a aştepta a avea a bea a cheltui a citi a cobori a comanda a conduce a crede a cumpăra a cunoaşte a dori adormi a face afi a gândi a înapoia a închiria a întârzia a înţelege a intra a întreba a (se) juca a lăsa a locui

contratar, emplear [kontratár] / [empleár] esperar [esperár] tener; haber (verb auxiliar) [tenér] / [aßér] beber [beßér] gastar [gastar] leer [leér] bajar / descender [baxár] / [deGendér] ordenar / mandar [ordenár] / [mandar] conducir [konduOír] creer [kreér] comprar [komprár] conocer / saber [konoBér] 7 [saßér] desear / querer [deseár] / [kerér] dormir [dormir] hacer / realizar [a6ér] / [rrealiOár] ser / estar [sér]/ [estár] pensar [pensar] devolver [deßolßér] alquilar [alkilár] tardar [tardar] entender / comprender [entendér] / [komprendér] entrar [entrár] preguntar [preyuntár] jugar ¿uyár] dejar [dexár] vivir / habitar [bißir]/[aßitâr] 80

1.4

Cuvinte şi expresii de uz frecvent

a lua tomar / coger [tomâr]/[koxer] a mânca comer [komér] a merge ir [irj a mulţumi agradecer [ayraöeöér] a muta mudar / cambiar / trasladar [mudár] / [kambjár] / [trasladár] a (se) opri detener(se), parar(se) [detenér(se)] / [parár(se)] a părăsi abandonar / dejar [aßanöonâr] / [de^ár] a parca aparcar [aparkár] a petrece pasar [pasár] a plăcea gustar [gustár] a plăti pagar [payár] a pleca salir / partir/ ir(se) / andar(se) [salir] / [partir] / [ír(se)] / [andár(se)] a (se) plimba pasear(se) [paseár(se)] a pune poner(se) / metcr(se) / colocar(se) [ponér(se)] / [metér(se)] / [kolokár(se)] a răspunde contestar / responder [kontestár] / [rrespondér] a repara arreglar [arreylár] a schimba cambiar [kambjár] a serie escribir [eskrißir] a sosi llegar [A,eyár] a spăla lavar [laßâr] a spune decir [de6ír] a sta estar / sentar / vivir / parar [estár] / [sentár] / [bißir] / [parár] 81

1 .4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent a şti a suna a tăia a telefona

saber [saßér] sonar / tocar [sonár] / [tokár] cortar [kortár] llamar por teléfono / telefonear [Xamár pór teléfono] / [telefonéar] a termina acabar / terminar [akaßâr] / [terminár] a traversa atravesar / cruzar [atraßesâr] / [kru0 ár] a trebui deber / tener que / haber de [deßér] / [tenér ké] / [aßér de] a trece pasar [pasár] a (se) trezi despertarle) [despertár(se)] a umple llenar [Xenár] a (se) urca subir(se), escalar, ascender [sußir] / [eskalár] / [asGendér] a vedea ver [bér] a veni venir [benúr] a vizita visitar [bisitár] a vorbi hablar [aßlâr] Direcţia şi poziţia

acolo aici aproape central centru de-a dreptul departe

allí aquí cerca centra] /céntrico centro a lo largo / directo lejos 82

[aXí] [akí] [Gérka] [Gentrál] / [Géntriko] [Géntro] [á ló láryo] / [dirékto] [léxps]

m

drept înainte todo seguido / recto [tó3o seyiöo] / [rrékto] după después de [después dé] est este [éste] împrejurimi alrededores [alreöeööres] în centru en centro [én Géntro] [enfrénte] / [delánte] în faţă enfrente / delante în faţa enfrente de / delante de [enfrénte dé] / [delánte dé] în lateral en lateral [én laterál] în spate detrás [detrás] în spatele detrás de / tras [detrás dé] / [trás] în vecinătate en la vecindad [én lá beGindâö] înainte delante / adelante / enfrente de [delánte] / [adelánte] / [enfrénte dé] înaintea delante de [delánte dé] la capătul al cabo/ al fin /a l fondo [ál kâßo] / [ál fin] / [ál fóndo] la dreapta a la derecha [á lá derétfa] la începutul al principio / al comienzo [ál prinGípjo] / [ál komjénQo] la stânga a la izquierda [á lá iSkjérda] lângă cerca / al lado de [Gérka] / [ál lácfc» dé] nord norte [norte] pe partea cealaltă (vizavi) al otro lado [ál otro lâöo] periferic periférico [perifériko] sud sur [súr] vest oeste [oéste] 83

1.6 Numere, măsuri simâcantltati I wM■Hs *K&ii Numerale cardinale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

uno dos tres cuatro cinco seis siete ocho nueve diez once doce trece catorce quince dieciséis diecisiete dieciocho diecinueve veinte veintiuno veintidós veintitrés veinticuatro veinticinco veintiséis

[uno] [dós] [trés] [kwátro] [Gínko] [seis] [sjéte] [ótjo] [nwéße] [djéG] [ón 0 e] [dóGe] [tré9e] [katórGe] [kínGe] [djeGiséis] [djeGisjéte] [djeGjótJo] [djeGinwéße] [béinte]

27 28 29 30 31 32 33 40 41 42 50 60 70 80 90 100 101 102 103 110 120 125 130 150 155 199 200 201

veintisiete veintiocho veintinueve treinta [tréiiita] treinta y uno treinta y dos treinta y tres cuarenta [kwarénta] cuarenta y uno cuarenta y dos cincuenta [Ginkwénta] sesenta [sesénta] setenta [seténta] ochenta [otfénta] noventa [noßénta] ciento [Gjénto] ciento uno ciento dos ciento tres ciento diez ciento veinte ciento veinticinco ciento treinta ciento cincuenta ciento cincuenta y cinco ciento noventa y nueve doscientos doscientos uno 87

1 .6

Numere, măsuri şi cantităţi 202 203 251 252 300 400 500 600 700 800 900 1000 1105 1500 1999 2000 3000 3333 5642 7210 9999

10 000 20 000 100 000 150 000 000 000 000 000

B

doscientos dos doscientos tres doscientos cincuenta y uno doscientos cincuenta y dos [tresGjéntos] trescientos cuatrocientos [kwatroGjéntos] quinientos [kinjéntos] seiscientos [seisGjéntos] setecientos [seteGjéntos] ochocientos [otJoGjéntos] novecientos [noßeGjéntos] mil [mil] mil ciento cinco mil quinientos mil novecientos noventa y nueve dos mil tres mil tres mil trescientos treinta y tres cinco mil seis cientos cuarenta y dos siete mil doscientos diez nueve mil novecientos noventa y nueve diez mil veinte mil cien mil ciento dcuenta mil un millón [ún miXón] mil millones [mil miXónes] 88

1 .6

Numere, masuri şi cantităţi

Fracţii ¿i zecimale

3,14 tres coma catorce [trés kóma katórGe] 5,6 cinco coma seis [Gínko kóma séis] 7/12 siete sobre doce [sjéte sößre dóGe] 15% quince por ciento [kínGe pór Gjénto] Vi (jumătate) medio(a) / una mitad [úna mitád] 1/3 (treime) tercera parte / un tercio [ún térGjo] Va (sfert) cuarta parte / un cuarto [ún kwárto] Va (trei pătrimi) tres cuartos / tres cuartas partes [trés kwártos] / [trés kwártas parte] 1 Vi uno(a) y medio(a) 2 Vi dos y medio(a) 2/3 dos tercios / dos terceras partes 3/8 tres octavos / tres octavas partes 7/8 siete octavos 2 5/8 dos y cinco octavos 1/100 un centésimo / una centésima parte 1/1000 un milésimo / una milésima parte 2 V4 % dos y medio por ciento 4,68 cuatro coma seis ocho / cuatro con sesenta y ocho zecime duzină sutime miime dublu triplu

décimo docena centésimo la milésima parte doble triple 89

[déGimo] [doGéna] [Gentésimo] [lá milésima párte] [dóple] [triple]

1.6 Numere, masuri şi cantităţi

1 o dată de două ori de trei ori de câteva ori

una vez [úna bé0] dos veces [dos béGes] tres veces [trés béBes] (por) unas cuantas veces [pór unas kwántas beGés] trei plus patru tres más cuatro [trés más kwátro] şapte minus cinci siete menos cinco [sjéte ménos Gínko] trei înmulţit cu patru tres multiplicado por cuatro [trés multiplikádo pór kwátro] nouă împărţit la trei nueve dividido por tres [nwéße deßiöiöo pór trés] Numerale ordinale

primul al doilea al treilea al patrulea al cincilea al şaselea al şaptelea al optulea al nouălea al zecelea al unsprezecelea al doisprezecelea

primero(a) / primer segundo(a) tercero(a) / tercer cuarto(a) quinto(a) sexto(a) séptimo(a) octavo(a) noveno(a) décimo(a) undécimo(a) duodécimo(a) 90

al treisprezecelea al paisprezecelea al cincisprezecelea al şaisprezecelea al şaptesprezecelea al optsprezecelea al nouăsprezecelea al douăzecilea al douzeci şi unulea al douzeci şi doilea al douzeci şi treilea al douzeci şi patrulea al douzeci şi cincilea al douzeci şi şaselea al douzeci şi şaptelea al douzeci şi optulea al douzeci şi nouălea al treizecilea al patruzecilea al cincizedlea al şaizecilea al şaptezecilea al optzecilea al nouăzecilea al o sutălea' al cincisutelea al o mielea al zece miilea

decimotercero(a) decimocuarto(a) decimoquinto(a) decimosexto(a) decimoséptimo(a) decimoctavoCa) decimonoveno(a) vigésimo(a) vigésimo(a) primero(a) vigésimo(a) segundo(a) vigésimo(a) tercero(a) vigésimo(a) cuarto(a) vigésimo(a) quinto(a) vigésimo(a) sexto(a) vigésimo(a) séptimo(a) vigésimo(a) octavo(a) vigésimó(a) noveno(a) trigésimo(a) cuadragésimo(a) quincuagésimo(a) sexagésimo(a) septuagésimo(a) octogésimo(a) nonagésimo(a) centésimo(a) quingentésimo(a) milésimo(a) diez milésimo(a)

1.6 Numere, masuri si cantitâti

al milionulea al treizeci şi patru de mii şase sute doisprezecelea

millonésimo(a) treinta y cuatro milésimo(a) sexcentésimo(a) duodécimo(a)

Semne matematice

(plus) (minus) (ori) (împărţit) (radical) (egal) (mai mic) (mai mare)

signo de adición signo de sustracción signo de multiplicación signo de división signo de raíz cuadrada signo de igualdad es menor que es mayor que

Cât costă? Costă 25 de milioane lei. Costă 125 de euro.

¿Cuánto vale? / ¿Cuánto cuesta? Vale 25 millones de leis. Vale 125 euros.

Diferite măsuri

centimetru chintal decilitru gram greutate hectar

centímetro quintal decilitro gramo peso hectárea 92

[Centímetro] [kintál] [deGilítro] [grámo] [péso] [ektárea]

1 .6 Numere, masuri si canfitati

înălţime jumătate de litru kilogram kilometru pătrat

altura / altitud [altúra] / [altitud] medio litro [médjo litro] kilogramo / kilo' [kilográmo] / [kilo] kilómetro cuadrado [kilómetro kwaörâöo] kilometru kilómetro [kilómetro] litru litro [litro] metru cub metro cúbico [métro kußiko] metru pătrat metro cuadrado [métro kwaörâöo] metru metro [métro] milă marină milla [míA.a] miligram miligramo [miliyrámo] milimetru milímetro [milímetro] o sută de grame cien gramos [Gjén grámos] tonă tonelada [tonelâöa]

Cât cântăreşte? Cântăreşte un kilogram şi 250 de grame. Ce lungime are? Cât de departe este?

¿Cuánto pesa? Pesa un kilo y doscientos cincuenta gramos. ¿Cuánto mide? ¿Cuán lejos está?

Temperatura

grade Celsius grade Fahrenheit Ce temperatură este? 32 de grade Celsius - 4 grade Celsius

grados Celsius grados Fahrenheit ¿Cuál es la temperatura? treinta y dos grados (sobre cero) cuatro grados bajo cero 93

1.7 Culori şi nuanţe

alb albastru argintiu auriu bej carmin ciocolatiu cireaşă colorat culoarea paiului deschis fosforescent fumuriu galben gri închis lila marón mat metalic mov muştar negru ocru opac portocaliu

ţp c S

blanco [blánko] azul [a6úl] plateado [plateádo] dorado / oro [dorádo] / [óro] beige / beis [béij] / [béis] grana / carmín [grána] / [karmín] chocolate [tfokoláte] cereza [BeréBa] de colores [dé kolóres] paja [páxa] claro [kláro] fosforescente [fosforesBénte] humo [úmo] amarillo [amaríXo] gris [gris] oscuro [oskúro] lila [lila] marrón [marrón] mate [máte] metálico [metáliko] malva [mâlßa] mostaza [mostáBa] negro [néyro] ocre [ókre] opaco [opáko] anaranjado / naranja [anaranxaöo] / [naránâ] 94

purpuriu roşu roz smarald strălucitor transparent turcoaz uni verde violet

púrpura rojo rosado / rosa esmerelda brillante transparente turquesa de un solo color verde violeta

[púrpura] [rró%o] [rrosáóo] / [rrósa] [esmerálda] [briXánte] [transparente] [turkésa] [dé ún sólo kolór] [béröe] [bjoléta]

1.8 Date personale

Cum te numeşti? Mă numesc Francisca. Şi tu? Numele meu este Gabriel. De unde eşti? Sunt din Bucureşti. Ce vârstă ai? Am 36 de ani. Date personale adresă carte de identitate data naşterii domiciliu greutate înălţime locul naşterii naţionalitate nume de botez nume de familie nume de fată origine paşaport permis de şedere poreclă prenume profesie religie sex

¿Cómo te llamas? Me llamo Francisca. ¿Y tú? Mi nombre es Gabriel. ¿De dónde eres tú? Soy de Bucarest. ¿Cuántos años tienes? Tengo 36 años. Datos personales dirección documento de identidad fecha de nacimiento domicilio / residencia peso altura lugar de nacimiento nacionalidad nombre de bautismo apellido nombre de soltera origen pasaporte permiso de residencia sobrenombre nombre de pila profesión religión sexo 96

stare civilă vârstă zi de naştere Singură, căsătorită sau divorţată? S u n t... căsătorită, divorţată, necăsătorită, văduvă. Am ... doi fraţi, două surori, doi copii. Ce meserie ai? Ce naţionalitate ai? Ce îţi place să faci? îmi place... să călătoresc, să citesc, să înot. să dansez, să ascult muzică, să pictez. să mă plimb la ţară. să fac cumpărături, muzica clasică, jazzul modem.

estado civil edad cumpleaños ¿Soltera, casada o divorciada? Estoy ... casada, divorciada, soltera, viuda. T engo... dos hermanos, dos hermanas, dos hijos / hijas. ¿Qué profésion tienes? ¿Cuál es tu nacionalidad? ¿Qué te gusta hacer? Me gusta... viajar, leer, nadar, bailar. escuchar música, pintar. pasear por el campo, ir de compras / tiendas, la música clásica, el jazz moderno.

1.8 Dote personale

1.8 Date personale

m m Me encanta el chocolate. Ador ciocolata. No me gusta fumar. Nu-mi place să fumez. No me gusta cantar. Nu-mi place să cânt. D etesto... Urăsc să ... ¿Le gusta? îţi place? No fumo. Nu fumez! ¿Cuántos años tiene su hija? Câţi ani are fiica dvs.? Tiene 11 años. Are 11 ani. Cînd este ziua ta de naştere? ¿Cuándo es tu cumpleaños? Astăzi este ziua mea. Hoy es mi cumpleaños.

Familia arbore genealogic árbol genealógico [âißol %enealóxiko] rudă pariente [paijénte] rudă apropiată pariente cercano [parjénte Berkáno] rudă îndepărtată pariente lejano [paijénte lexáno] urmaş descendente [desBendénte] padre, madre, padres suegro, suegra esposo, marido; esposa, Soţ, soţie mari da; || B I I abuelo, abada * Bunic, bunică Străbunic,' străbunică , bisabuelo, bisabuela Stră-străbunic. stră-străbunică tatarabuelo, tatarabuela hermano, hermana Erate, soră Fiu, fiică S M H i

Tată, mamă, părinţi Socru, soacră

98

.

¡¡fe

Nepot, nepoată (de bunici) ni&b, nieta ■ Strănepot, strănepoată bisnieto, bisnieta 'i Stră-strănepot, stră-strănepoată tataranieto, tataranieta ¡j| Unchi, mătuşă t lO , :t ia . . Frate al bunicului ¿bănicii, tío abuelo, tía abuela llffifl; soră a bunicii / bunicului Văr, verişoară primo, prima % ;t Verişor bun, verişoară bună primo carnal, prima carnal Verişor de-ai doilea, primo segundo, B l i verişoară de-a doua prima segunda Nepot, nepoată sobrino, sobrina (de soră sau frate) IW ' , ¡ i 1 u Strănepot, strănepoată sobrino nieto, sobrina nieta', (de frate sau soră) Tată vitreg, mamă vitregă, padrasto, madrasta, părinţi vitregi ' ¿Im padrastros Fiu vitreg, fiică vitregă hijastro, hijastra Frate vitreg, sort vitregă hermanastro, hermanastra medio hermano, hermano de Frate / soră după unul dintre padre, hermano de madre; părinţi media hermana, hermana de padre, hermana de madre prometido, novio; prometida, novia (iVotó: novio şi novia f | Logodnic, logodnică pot însemna totodată şi prieten, respectiv prietena, sau ginere, respectiv mireasă) Prieten, prietenă amigo, amiga >if 99

2.1 Colatoria cu avionul

2.1 Colatoria cu avionul Cat are întârziere?

¿A qué hora llegamos? ¿De qué puerta sale el vuelo ...? ¿Cuánto dura el vuelo? ¿Lleva retraso? ¿En qué aeropuerto aterriza? ¿Va directo? Zboară direct? ¿Hay vuelos charter? Există zboruri charter? ¿Cuál es el precio del Cât costă biletul până la billete hasta Barcelona? Barcelona? Cât costă un bilet clasa I? ¿Cuánto cuesta el vuelo en primera clase? Quiero dos billetes ... Aş dori două bilete ... de ida dus de ida y vuelta dus-întors de primera clase clasa întâi de clase preferente clasa business de clase económico clasa economică ¿Fumador o no fumador? Fumător sau nefumător? Aş vrea un loc la fereastră, Quisiera estar al lado de la ventanilla, por favor. vă rog. Quiero ... mi reserva del Aş dori să ... rezervarea vuelo núm ero... pentru zborul nr. ... cancelar anulez cambiar schimb confirmar confirm

¿Cuánto tiempo lleva de retraso? Ce bagaj pot lua? ¿Cuánto equipaje me permiten llevar? Am trei valize şi trei bagaje Tengo tres maletas y tres de mână. como equipaje de mano. Câte bagaje sunt permise ¿Cuánto equipaje está fără plată? permitido sin pagar? îmi puteţi spune unde este ¿Dónde está la oficina de biroul check-in pentru facturación para el zb o ru l...? v u elo ...? Aş dori să amân plecarea. Quisiera aplazar este vuelo. Călătoresc cu un copil de Viajo con un niño de once 11 ani. años. Aş putea lua acest bagaj în ¿Puedo llevar ésto como avion ca bagaj de mână? equipaje de mano? Da, dar aveţi de plătit în Sí, pero tiene que pagar plus pentru greutate extra. por peso extra. Poftiţi tichetul de îmbarcare. Aqui tiene la tarjeta de embarque. Puteţi, vă rog, să-mi arătaţi ¿Me permite ver su billete? biletul? Care este tichetul de ¿Cuál es le tarjeta de îmbarcare? embarque? Tichetul de îmbarcare, ¡Su tarjeta de embarque, vă rog! por favor!

104

105

La ce oră sosim? De la ce poartă pleacă zborul...? Cât durează zborul? Are întârziere? Pe ce aeroport aterizează?

2.1 Colatoria cu avionul Anunţuri în aeroport

Din cauza vremii nefavorabile / ceţii, zborul nr. ... va fi întârziat cu .. .minute / ore. Zborul n r...., cu destinaţia ... a fost anulat.

Por causa del tiempo desfavorable / de la niebla, el vuelo no.... será aplazado con ...minutos / horas. El vuelo n o ...., con destinación a ... ha sido anulado. Pasagerii pentru zborul.... A los pasajeros del vuelo sunt rugaţi să se prezinte ... se les ruega que la poarta n r ...., pentru se presenten a la puerta îmbarcare. n o .... para el embarque. Dom nul... este rugat să se El señor ... está esperado prezinte fără întârziere la de urgencia en la poarta nr. ... puerta núm ero... In avion

Vă deranjează dacă schimbăm locurile? Legaţi-vă centurile şi nu fumaţi! La ce înălţime zburăm? O să avem un zbor de noapte?

¿ Le importaría / molestaría que cambiáramos los asientos? ¡Abróchense los cinturones y no fumen! ¿A qué altura volamos? ¿Tendremos un vuelo nocturno? 106

J

2.1 Colatoria cu avionul Nu reuşesc să îmi pnnd centura de siguranţă! Nu mă simt bine. Chemaţi stewardesa. Daţi-mi, vă rog, o tabletă contra greţii şi un pahar cu apă. Aveţi produse duty-free la bord? Aţi putea să-mi aduceţi ceva de băut / de mâncat, vă rog?

^

¡No consigo abrocharme el cinturón! No me encuentro bien. Llame a la azafata. Déme, por favor, un comprimido contra el mareo y un vaso de agua. ¿Tenéis venta libre de impuestos a bordo? ¿Podría tomar algo de beber / de comer, por favor?

Anunţuri sau semnale în avion

Vom decola / ateriza în .. minute. Vă rugăm să vă legaţi centurile de siguranţă! Traversăm o zonă cu turbulenţe / goluri de aer. Vă rugăm să rămâneţi aşezaţi, cu centurile de siguranţă prinse şi fără să fumaţi.

Despegaremos / aterrizaremos en ... minutos. ¡Abróchense los cinturones, por favor! Atravesamos una zona con turbulencias / baches. ¡Les rogamos que permanezcan sentados, con los cinturones abrochados y que no fumen!

107

-J Mp

2.1 Colatoria cu avionul La destínatie

f5

¿Dónde llegan los equipajes del vuelo n o ....? ¿Dónde está la cinta transportadora de equipajes por favor? Vă rog să consultaţi ¡Consulten la pantalla / monitorul! el monitor, por favor¡ Unde sunt cărucioarele ¿Dónde están los carros pentru bagaje, vă rog? para el equipaje, por favor? Bagajele noastre nu au ajuns. Nuestro equipaje no ha llegado. Mi-am pierdut bagajele. He perdido mi equipaje. Sunaţi la acest număr pentru Llame a este número para a verifica dacă bagajele comprobar que su equipaje dvs. au ajuns. ha llegado. Valiza mea a fost deschisă / Mi maleta ha sido abierta / deteriorată. deteriorada / estropeada. Unde sosesc bagajele de la zborul nr. ...? Unde sunt benzile pentru bagaje, vă rog?

Verificarea documentelor Paşaportul dvs., vă rog! Care este scopul călătoriei dvs.? Este o călătorie... de afaceri. turistică.

¡Su pasaporte, por favor! ¿Cuál es el motivo de su viaje? Es un viaje ... de negocios, turístico. 108

2.1 Colatoria cu avionul

3 S

i f f 5

pentru studii. para estudios. Cât intenţionaţi să rămâneţi? ¿Cuánto tiempo piensa

quedarse / permanecer? ¿Tiene algo que declarar? No tengo nada que declarar. A m un laptop pentru uz Tengo un ordenador portátil / un notas personal. personal. Vreţi să deschideţi această ¿Quiere abrir esta maleta valiză / geantă / cutie, vă rog? / bolsa / caja, por favor? Aveţi viză? ¿Tiene usted un visado? ¿Puedo conseguir un Pot primi o viză? visado? Trebuie să plătesc taxe ¿Hay que pagar derechos vamale? de aduana? Sunteţi cetăţean al Uniunii ¿Es ciudadano de la Unión Europene? Europea? Controlul paşaportului este El control del pasaporte es obligatoriu. obligatorio. A cest obiect este scutit Este objeto está exento de de taxe vamale. derechos de aduana. Vama este la dreapta. La aduana está a la derecha. Aveţi ceva de declarat? Nu am nimic de declarat.

La pârâsirea aeroportului Unde este / su n t... autobuzele?

¿Dónde está / están los autobuses? 109

2.1 Călătoria cu avionul la oficina de informaciones? biroul de schimb valutar? la oficina de cambio? la salida? ieşirea? los taxis? taxiurile? los teléfonos? telefoanele? îmi puteţi spune unde este ¿Me podría decir dónde está la oficina para biroul de închirieri alquileres de coche? auto? Există vreun autobuz care ¿Hay un autobús que va a la ciudad? ajunge în oraş? Care este cel mai ieftin mod ¿Cuál es el modo más barato de llegar a la dudad? de a ajunge în oraş? Există un metrou care ¿Hay algún metro que ajunge în centru? llega al centro? Pe ce traseu merge ¿Cuál es el recorrido del autobuzul? autobús? Unde este staţia de autobuz, ¿Dónde está la parada de autobús? vă rog? Unde este staţia de taxiuri, ¿Dónde está la parada de taxis? va rog? Vă rog, căutaţi-mi un taxi. Por favor, búsqueme un taxi. Cum a fost călătoria ¿Qué tal [fue] el viaje? / (zborul)? / Cum aţi cálatorit?¿Cómo ha viajado? Decolarea / aterizarea El despegue / el aterrizaje a fost lină. ha sido suave. biroul de informaţii?

110

2.2 Călătoria cu autovehiculul

S v ln i

seguro a todo riesgo [se%úro á tó9o rrjésô] carta verde (del seguro) [kárta béröe] certificat de înregistrare / certificado de matriculación [6ertificá5o dé matrikulaGjón] înmatriculare permiso de conducir permis de conducere [permiso dé konduGír] plăcuţă de înmatriculare placa de matrícula [pláka dé matríkula] asigurare casco a automobilului carte verde

La frontiera / vamă

bilet controlul paşaportului frontieră taxă (de autostradă / de drum) taxe vamale vamă viză Câţi km mai sunt până la graniţă? Aveţi ceva de declarat? Deschideţi portbagajul, vă rog!

billete [biXéte] control del pasaporte [kontról dél pasaporte] frontera [frontéra] peaje [peáxe] derechos de aduana [derétjos dé aówána] aduana [aöwâna] visado [bisáQo] ¿Cuántos km faltan hasta la aduana? ¿Tiene algo que declarar? ¡Abra el maletero, por favor!

111

2.2 Colatoria cu autovehiculul Deschideţi geanta / cutia / valiza aceea!

¡Abra ese bolso / esa caja esa maleta!

Vă rog să-mi prezentaţi permisul de conducere / certificatul de înregistrare. De unde pot obţine o Carte Verde?

¡Enséñeme su permiso de conducir / su certificado de matriculación, por favor! ¿Dónde puede obtener una carta verde?

2.2 Colatoria cu autovehiculul vehicul de teren vehicul lent

Categorii de vehicule

autocar automobil automobil break automobil cu două locuri automobil sport bicicletă camion limuzină motocicletă motoretă motoscuter remorcă rulotă tricicletă

[autokár] autocar [automoßil] automóvil [kótje bréik] coche break automóvil de dos asientos [automoßil dé dós asjéntos] coche / auto deportivo [kótje/áuto deportißo] [biöikléta] bicicleta [kamjón] camión [kótje dé lúxo] coche de lujo [motoGikléta] motocicleta [moto] moto [motoskúter] motoscooter [rremólke] remolque coche habitación [kótje aßitaGjon] [triGíklo] triciclo 112

todoterreno / todo terreno [toöoterréno] vehículo lento [beículo lénto] Pe şosea

Cum pot ajunge la şoseaua s p re ...? Aceasta este şoseaua pentru ...? Vă rog, care e şoseaua s p re ...? Pe aici se poate ajunge l a ...? Unde duce această şosea? Şoseaua asta duce spre ...? La ce distanţă este de aici?

¿Cómo se puede llegar a la carretera...? ¿Es ésta la carretera para ...? ¿Por favor, cuál es la carretera p a r a ...? ¿Por aquí se puede llegar a...? ¿A dónde va esta carretera? ¿Esta carretera va a ...? ¿A qué distancia está de aquí? Cum e drumul? ¿Qué tal la carretera? E o şosea asfaltată / Es una carretera asfaltada neasfaltată / cu multe sin asfaltar / con muchas curbe. curvas. E o şosea dreaptă. Es una carretera recta. E o autostradă / şosea Es una autopista / naţională. carretera nacional. Cum se ajunge la autostradă? ¿Cómo se va a la autopista? Câte benzi de circulaţie sunt? ¿Cuántas bandas? ¿Cuántos carriles hay? 113

2.2 Colatoria cu autovehiculul Sunt staţii de benzină pe drum? Câţi kilometri sunt până l a ... prima staţie de benzină? oraşul cel mai apropiat? Cum se numeşte prima localitate? Care e cel mai scurt drum spre...? Cât facem cu maşina? Este drept înainte / la stânga / la dreapta. Este la nord / la sud de aici. Aţi greşit şoseaua. Trebuie să vă întoarceţi l a ... Urmăriţi panourile către ... Este aproape / nu este departe / destul de departe / la zece minute de mers cu maşina. Puteţi să mă luaţi până l a ...? Puneţi-vă centura de siguranţă!

C

S

¿Hay gasolineras a lo largo del camino? ¿Cuántos kilómetros hay h asta... la gasolinera más próxima? la ciudad más cercana? ¿Cómo se llama el próximo pueblo? ¿Cuál es el camino más corto a...? ¿Cuánto tiempo se tarda en coche? Está todo recto / a la izquierda / a la derecha. Está al norte / al sur de aquí. Se ha equivocado de carretera. Tendrá que volver a ... Siga las señales para ... Está cerca / no está lejos / bastante lejos / a diez minutos en coche. ¿Puede usted llevarme a h asta...? ¡Póngase el cinturón de seguridad!

114

2.2 Colatoria cu autovehiculul Unde pot găsi o hartă rutieră?

¿Dónde puedo comprar un mapa de carreteras?

Orientarea în oras si în localitätile vizitate

bloc de locuinţe

manzana / bloque / cuadra [manGána] / [blóke] / [kwâöra] curbă curva [kürßa] metrou metro [métro] număr de stradă número de calle [número dé káXe] pod (peste o stradă) puente [pwénte] semafor semáforo [semáforo] semnal luminos señal luminosa [sei]ál luminosa] sens giratoriu tráfico giratorio [tráfiko xiratórjo] stradă calle [káAe] traversare cruce / paso [krúGe] / [páso] trecere pentru paso para peatones pietoni [páso pára peatones] tunel túnel [túnel] Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir dónde unde este strada ...? quédala calle ...,porfavor? Drept înainte. Todo recto. Faceţi la dreapta / stânga la Tuerza a la derecha / a la intersecţia .../sem afor. izquierda en el cruce ... / semáforo. Viraţi la stânga după primul Tuerza a la izquierda semafor / la a doua depués del primer semáforo intersecţie. / en el segundo cruce. 115

2.2 Colatoria cu autovehiculul E la ... blocuri de aici.

Está a ... manzanas / cuadras de aquí. Mergeţi drept înainte până Siga todo recto hasta llegar ajungeţi la ..., apoi mai a..., después vuelva a întrebaţi. preguntar. E la capătul străzii. Está al cabo / al fin de la calle. Aveţi o hartă cu străzile? ¿Tiene un mapa con las calles? Vă rog, îmi puteţi arăta pe ¿Me podría indicar en el hartă unde este strada ...? mapa dónde queda la calle ..., por favor? Trebuie să ajung pe strada ... Tengo que llegar a la calle Vă rog, puteţi să-mi faceţi o schiţă a traseului?

2.2 Călătoria cu autovehiculul Se poate ajunge pe jos până l a ...? E mult de mers. Nu se poate ajunge pe jos. Se poate ajunge la ... cu maşina / cu autobuzul? E o zonă destinată pietonilor. Accesul automobilelor este interzis, îmi puteţi spune cât de departe este strada...? Merg în direcţia bună sp re ...? îmi puteţi spune de unde pot cumpăra o hartă a oraşului / a transportului în comun? Ce trafic este! In fiecare zi se circulă tot mai greu!

¿Se puede ir / llegar a pie hasta...? Hay que caminar mucho. No se puede llegar a pie. ¿Se puede llegar a ... en coche / en autobús? Es una zona dedicada a los peatones. El acceso de los automóviles está prohibido. ¿Me podría decir cuán lejos está la calle ...? ¿Voy en la dirección correcta h acia...? ¿Me podría indicar dónde puedo comprar un mapa de la ciudad / de los medios de transporte en común? ¡Qué tráfico hay! ¡Cada día se circula peor!

¿Me podría hacer un esquema del recorrido, por favor? Puteţi să-mi notaţi adresa, ¿Me podría anotar la vă rog? dirección, por favor? în ce sector / cartier al ¿En qué sector / barrio de oraşului ne aflăm? la ciudad nos encontramos? Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir cómo cum să mă întorc în centru? puedo regresar al centro, por favor? Va trebui să întoarceţi. Tendrá que volverse. Vă rog, care este cel mai ¿Cuál es el camino más scurt drum până la ...? corto hasta ..., por favor?

Unde găsesc un service auto? ¿Dónde puedo encontrar un taller auto? Unde găsesc ... ¿Dónde puedo encontrar un electrician auto? ... un electricista auto?

116

117

La mecanic / Avarii şi reparaţii ale vehiculelor

2.2 Călătoria cu autovehiculul o vulcanizare? un atelier de reparaţii?

C

S

una vulcanización? un taller de reparacio nes? îmi puteţi spune dacă există ¿Hay por aquí cerca un prin apropiere un service / taller / una vulcanización? o vulcanizare? Am avut o pană de cauciuc. Tengo una avería / un pinchazo. E nevoie de un alt pneu. Necesito otro neumático. Vă rog, care este numărul ¿Cuál es el número del de la serviciul de servicio de asistenţă tehnică? asistencia técnica? Am nevoie de camion Necesito una grúa / pentru tractare. un coche-grúa. Maşina este la km ... El coche está en el km ... pe autostrada.... de la autopista ... Maşina mea nu porneşte. Mi coche no arranca. Am rămas fără carburant. Me he quedado sin gasolina. Nu funcţionează. No funciona. Vă rog să verificaţi... Quisiera verificar... bateria. la batería, discurile de frână, los discos del freno, lichidul de frână, el líquido de freno, lichidul de răcire. el líquido de enfriamiento, presiunea în pneuri, la presión de las ruedas, presiunea în roata de la presión en la rueda rezervă. de repuesto. 118

2.2 Călătoria cu autovehiculul uleiul de motor. Iese fum de la motor. Motorul dă rateuri. Motorul pufăie / porneşte, apoi se opreşte. Motorul se supraîncălzeşte / scoate un zgomot ciudat. Frânele nu funcţionează. Rezervorul / radiatorul curge. Se aprinde lumina de la indicatorul de apă / ulei. Portbagajul / capota / geamul / portiera nu se deschide. Nu funcţionează ... faza lungă, faza scurtă, luminile de oprire, luminile de semnalizare, ştergătoarele. farurile de ceaţă. Ambreiajul e blocat. Vă rog, îmi puteţi spune un preţ aproximativ? Aveţi piese de schimb originale?

C

S

el aceite del motor. Sale humo del motor. El motor falla / ratea. El motor resopla / arranca, después se para. El motor se sobrecalienta / saca un ruido raro. Los frenos no funcionan. El depósito / el radiador corre / se escurre. Se enciende la luz del indicador de agua / de aceite. El maletero / el capó, la capota / la ventanilla / la puerta del coche no se abre. No funciona... la luz de carretera, la luz de cruce, las luces del frenado, las luces de señalización, los limpiaparabrisas. los faros para niebla. El embrague está bloquea do. ¿Podría decirme un precio aproximadamente? ¿Tiene piezas de recambio originales?

119

2.2 Călătoria cu autovehiculul Vă rog, puteţi face această reparaţie? îmi puteţi spune cine poate să o facă? O puteţi repara măcar până ajung Ia...? Cât durează reparaţiile? îmi puteţi da o factură detaliată?

¿Puede hacer esta reparación, por favor? Me puede decir ¿quién podría hacerlo? ¿Puede repararla / arreglarla por lo menos para llegar hasta...? ¿Cuánto duran las reparaciones? ¿Puede darme una factura detalle?

Răspunsul mecanicului

Trebuie să înlocuiesc o siguranţă / un bec. Trebuie înlocuiţi tacheţii. Ambreiajul este uzat. Cureaua de transmisie trebuie schimbată. Trebuie demontat(ă)... ambreiajul. cablul de la frâna de mână. cutia de viteze, sabotul de frână.

Tengo que cambiar / reemplazar un fusible / una bombilla. Tenemos que reemplazar los taquetes. El embrague está usado / gastado. La correa de transmisión debe ser cambiada. Tenemos que desmontar... el embrague, el cable del freno de mano. la caja de cambio, el calzo de detención. 120

2.2 Colatoria cu autovehiculul Uleiul de la cutía de viteze trebuie schimbat. Trebuie să înlocuiesc...

El aceite de la caja de cambio debe ser cambiado. Debo / tengo que reempla zar... acumulatorul. el acumulador, bujiile. las bujías. Carburatorul trebuie curăţat. El carburador debe ser limpiado. S-a blocat... Se ha bloqueado ... discul de ambreiaj. el disco de embrague, pompa de apă. la bomba de agua, pompa de benzină, la bomba de gasolina, un piston. un pistón. O supapă este uzată. Una válvula / una sopapa está usada / gastada. S-a defectat... Se ha estropeado / descom puesto ... termostatul. el termóstato, altematorul. el alternador. Borna de la acumulator El borne del acumulador nu face contact perfect. no hace contacto perfecto. S-a ru p t... Se ha roto ... cureaua de la ventilator, la correa del ventilador, cablul de acceleraţie. el cable de pedal del gas /de la aceleración, cablul de ambreiaj. el cable de embrague. A crăpat... Se ha hendido / rajado ... sabotul de la cuzinet. el calzo de detención. 121

2.2 Câloforta cu autovehiculul Unde pot găsi un poliţist? Maşina mea a fost remorcată. Cum o primesc înapoi? De ce am fost amendat? Automobilul dvs. se află într-o zonă unde parcarea este interzisă. Această parcare este rezervată.

¿Dónde puedo encontrar un policía? Mi coche ha sido remolcado. ¿Cómo puedo recuperarlo? ¿Por qué he recibido la multa? Su coche se encuentra en una zona dónde el aparca miento está prohibido. Este aparcamiento está reservado.

Incidente stradale

coliziune coliziune frontală coliziune laterală depăşire depăşire de viteză

colisión [kolisión] colisión frontal [kolisión frontál] colisión lateral [kolisión laterál] adelantamiento [adelantamjénto] exceso sobre la velocidad (autorizada) [eksGéso soßre lá beloGiöâö] lin ie ... lín ea... [línea] continuă continua [kontínwa] întreruptă interrumpida [interrumpida] (a acorda) respetar la precedencia prioritate [rrespetár lá preQedénGja] tamponare, ciocnire choque / impacto / encontronazo [tfóke] / [impákto] / [enkontronáGo] 128

2.2 Colatoria cu autovehiculul Aţi păţit ceva? Trebuie să instalăm triunghiul roşu de avertizare.

¿Ha sufrido algo? Tenemos que instalar el triángulo de peligro / la señal de situación de peligro. Mă duc să anunţ Poliţia. Voy a avisar a la Policía. Alo, Poliţia? ¿Oiga, la Policía? Vă rog, a avut loc un Por favor, ha habido un accident... accidente ... pe strada ... en la c a lle... în piaţa ... en la p laza... la intersecţia cu strada ... en el cruce con la calle... pe drumul spre ... la km ... en el camino a ... en el k m ... pe autostrada... la km ... en la autopista ...en el km ... Nu mişcaţi maşinile No muevan los coches până când ajungem acolo! hasta que lleguemos allá! Sunt victime / răniţi? ¿Hay víctimas / heridos? Da, este un rănit uşor / grav. Sí, hay un herido leve / grave. Da, sunt răniţi. Sí, hay heridos. Nu, nu sunt victime. No, no hay víctimas. A văzut cineva cum ¿Ha visto alguien cómo s-a petrecut accidentul? pasó / tuvo lugar el accidente? Doriţi să depuneţi mărturie? ¿Quiere declarar / dar testimonio? 129

2.2 Călătoria cu autovehiculul Vă rog, îmi puteţi spune numele şi adresa dvs.? Este vina dumitale. Mă deplasam pe sensul meu de mers. Avea farurile stinse. A traversat pe roşu. A ieşit din parcare fără să se asigure. A trecut pe sensul meu de mers când a efectuat depăşirea. A virat la stânga / dreapta fără să semnalizeze.

¿Me podría decir su nombre y su dirección? Es su culpa. Me desplazaba conforme con mi dirección. Tenía los faros apagados. Cruzó la calle con el semá foro en rojo. Salió del aparcamiento sin asegurarse. Pasó a mi dirección cuando se adelantó.

Giró a la izquierda / a la derecha sin encender el intermitente. Nu păstra o distanţă de No respetaba la distancia siguranţă. de seguro. Nu mi-a acordat prioritate, No respetó la precedencia. Lo lamento. îmi pare rău. Ha sido mi culpa. A fost vina mea. Le anotaré mis señas y las O să vă scriu datele mele de la compañía personale şi pe cele ale companiei de asigurări. de seguros. ¿Cuál es su placa de Ce număr de matrícula? înmatriculare aveţi? ¿Manejaba bajo la Conduceaţi sub influenţa influencia del alcohol? alcoolului? 130

2.2 Călătoria cu autovehiculul Circulam cu viteză redusă. Circulaba con velocidad reducida. Am martori. Tengo testigos. Controlul poliţiei

Stop! Opriţi! Aş putea să văd permisul dvs. de conducere? Iată permisul meu de conducere. Vă rog să-mi prezentaţi .

¡Pare! ¡Alto! ¿Puedo ver su permiso de conducir, por favor? He aquí mi permiso de conducir. Le ruego que me presente

certificatul de înmatriculare.

el certificado de matrículadón. asigurarea maşinii, el seguro del coche, cartea verde. la carta verde (del seguro). Permisul / documentul El carné de conducir / el nu este valabil. papel no es válido. Centurile de siguranţă Los cinturones de seguridad sunt obligatorii. son obligatorios. Aţi traversat pe lumina roşie Ha cruzado la calle con el a semaforului. semáforo en rojo. Aţi depăşit limita de viteză. Ha sobrepasado el límite de velocidad. 131

2.2 Colatoria cu autovehiculul No ha parado en la señal Nu aţi oprit la semnul „Ceda el paso“. „Cedează trecerea“. Aţi încălcat linia continuă. No ha respetado la línea continua. Se ha desplazado en coche V-aţi deplasat cu maşina por la parte equivocada pe partea greşită del camino. a drumului. Esta es una zona dedicada Aceasta este o zonă destinată pietonilor. a los peatones. Esta es una calle con Aceasta este o stradă cu dirección única. sens unic. Pe această stradă traficul Por esta calle el tráfico este restricţionat. está restriccionado. Obstrucciona el tráfico. Obstrucţionaţi traficul, încălcaţi regulile de No respeta las reglas de circulación. circulaţie. Sunteţi sancţionat. Está sanccionado.

2.2 Călătoria cu autovehiculul Alunecare de teren

Deslizam iento /

Desprendimiento de tierra [desliQamjénto] / [desprendimjénto dé tjérra] Ambuteiaj Congestión del tráfico / Embotellamiento / Atasco [konxestjón dél tráfiko / emboteXamjénto / atásko] Amendă Multa [multa] Aparat de taxat parcarea Aparato para tasar el aparcamiento [aparáto pára tasár él aparkamjénto] Aprindeţi farurile Utilice los faros [utilíGe lós faros] Asistenţă pe şosele Asistencia técnica en carretera

Afişarea perioadei de parcare Mostrar / Enseñar el período de aparcamiento [mostrár] / [enserjár él período dé aparkamjénto] Alimentare cu carburanţi Alimentación con carburantes [alimentaGjón kón karßurânte]

[asisténGja téknika én karretéra] Precaución / Atención [prekauGjón] / [atenGjón] Atenţie la tren! Atención al tren [atenGjón ál trén] Autocamion pentru Autocamión para interventii intervenciones [autokamjón pára inteißenGjones] Autostradă Autopista [autopista] Avalanşă Alud [alú9] Bandă de circulaţie Carril / vía / senda [karríl] / [bía] / [sénda]

132

133

Atenţie!

Termeni şi expresii din limbajul specific, indicatoare şi avertismente

Accesul interzis

El acceso prohibido [él ak6éso proißiöo]

2.2 Colatoria cu autovehiculul Bandă pentru avarii

2.2 Colatoria cu autovehiculul

Carril para averías [karríl pâra aßerias] Bandă pentru depăşire Carril para adelantamiento [karríl pára adelantamjénto] Benzină cu plumb Gasolina con plomo [gasolina kón plomo] Benzină diesel Gasóleo A (98) [gasóleo A] Benzină fără plumb Gasolina sin plomo (95) [gasolina sin plomo] Bilet de parcare Disco de estacionamiento limitado [dísko dé esta6jonamjénto] Biserică Iglesia [iylésja] Cablu de remorcare Cable de remolque [kâßle dé rremólke] Cale ferată fără bariere Paso a nivel sin barrera [páso á nißél sin barrera] Ceaţă Niebla ' [njébla] Cedează trecerea Ceda el paso [0éöa él páso] Centru(l) (oraşului) Centro ciudad / Centro urbano [0éntro 0juöâö] / [Géntro uißâno] Cinema Cine [6íne] Circulaţia interzisă Prohibido el tráfico [proißiöo él tráfiko] Circulaţie în ambele sensuri Circulación doble [0írkula0jón doßle]

Claxonatul interzis

Prohibido señales acústicas [proißiöo seqáles akústikas] Contravenţie Contravención [kontraßen0jon] Control radar Control de radar [kontról dé rraöâr] Curbă periculoasă Desviación pronunciada a ... / Curva peligrosa [desßja0jön pronun0jâöa á ...] / [kurßa peliyrósa] Depăşirea interzisă Prohibido adelantar [proißiöo aöelantâr] Deviere temporară Desvío provisional [desßio proßisjonâl] Drum alunecos Trayecto resbaladizo [trajékto rresßalaöi0o] Drum cu denivelări Trayecto irregular [trajékto irreyulár] Drum cu prioritate Vía preferente [bía preferénte] Drum de legătură Vía de conexión [bía dé koneksjón] Drum închis Carretera cerrada / Callejón sin salida [karretéra 0errâöa] / [kaA-e^ón sin saliöa] Drum îngustat Estrechamiento de calzada [estretfamjénto dé kal0âöa] Drum în lucru Camino en obras / Obras [kamíno én oßras] / [oßras]

134

135

O S ?


2.2

Călătoria cu autovehiculul

iGkjéröa] Salida [saliöa] Prohibida la entrada [proißiöa lá entrâöa] Circule despacio încetiniţi [0írkule despáGjo] întoarcerea în U interzisă Prohibida la vuelta en retorno [proißiöa lá bwélta én rretómo] Limitación de velocidad Limită de viteză [IimitaGjón dé beloGiöâö]

Limitación de peso [IimitaGjón dé péso] Maşini grele în trafic Coches pesados en tráfico [kótjes pesâöos én tráfiko] Nu parcaţi! Prohibido aparcar [proißiöo aparkár] Obligatoriu la stânga / Torcer a la izquierda / dreapta derecha [torGér á lá iGkjéröa / derétja] Ocol Giro / desvío [xíro / desßio] Oprirea interzisă Prohibido pararse [proißiöo parárse] Opriţi motorul cât staţionaţi Apague el motor durante el estacionamiento [apáye él motor durante él estaGjonamjénto] Oraşul vechi Casco antiguo [kásko antíywo] Pană Avería [aßeria] Pană de cauciuc Rueda pinchada [rrwéöa pintjâöa] Parc Parque [parké] Parcare Aparcamiento [aparkamjénto] Parcarea interzisă Dejar libre la salida / Prohibido aparcar [de^ár lißre lá saliöa] Parte carosabilă Camino carretero [kamíno karretéro] Patrulă de circulaţie Patrulla de circulación [patrúXa dé GirkulaGjón]

136

137

Drum naţional Carretera [karretéra] Drum pietruit Terraplén [terraplén] Drum regional / de ţară Camino rural / rúa [kamíno mirál] / [mía] Evitaţi zgomotele inutile! ¡Evitar los ruidos innecesarios! [eßitâr los rrwiöos inneGesáijos] Folosirea lanţurilor antiderapante obligatorie Utilizar las cadenas antideslizantes obligatoriamente [utiliGár lás kaöénas antiöesliGântes oßliyatoijaménte] Gară Gheaţă

Estación Hielo

[estaGjón] [jélo]

Intersecţie Cruce [krúGe] Prohibido el tráfico Interzis tuturor autovehiculelor [proißiöo él tráfiko] Prohibido girar a la Interzis la dreapta / stânga derecha / izquierda [proißiöo xirár á lá derétja / Ieşire Intrarea interzisă

Limită de greutate


2.2

Colatorio cu autovehiculul

Bajada peligrosa [ba%áda peliyrósa] Pasaj subteran Pasaje / paso subterráneo [pasáxe / páso subterráneo] Pasaje para vehículos Pasaj pentru vehicule [pasáxe pára beíkulos] Pericol Peligro [pelíyro] Pistă pentru motociclete Pista para motocicletas [pista pára motoGiklétas] Comisaría de policía Poliţie [komisaría dé poliGía] Puesto de socorro Post de prim-ajutor [pwésto dé sokórro] Correos [korréos] Poştă Precio por litro Preţ / litru [préGjo pór litro] Respetar la precedencia Prioritate [rrespetár lá preGeöénGja] Reducir la velocidad / Reduceţi viteza Disminuir la marcha [rreöuGir lá beloGiöâö] / [disminwír lá mártja] Restricción [rrestrikGjón] Restricţie Retinte de las señales Revopsire a semnelor de tráfico de circulaţie [rretínte dé lás serjáles dé tráfiko] Risc de ambuteiaj Riesgo de embotellamiento / atasco [njésyo dé emboteXamjénto / atásko]

Semáforo [semáforo] Señal de detenimiento [seQál dé detenimjénto] Sens unic Calle de sentido único / Ruta alternativa / Dirección única [káXe dé sentiöo úniko / mita altematißa / direkGjón únika] Sens giratoriu Rodea la plaza / Circunvalación / Tráfico giratorio [rroöéa lá pláGa / GirkumbalaGjón / tráfiko xiratórjo] Serviciu de remorcare Servicio de remolque [serßiGjo dé rremólke] Sistem de alarmă Sistema de alarma intermitente [sistéma dé alárma intermiténte] Stadion Estadio [estádjo] Staţie de autobuz Parada de autobús [paráda dé autoßus] Staţie de metrou Estación de metro [estaGjón dé métro] Staţie de taxi Parada de taxis [paráóa dé tá(k)sis] Staţionarea interzisă permanent Estacionamiento prohibido [estaGjonamjénto proißiöo] Stop / Semafor Semáforo [semáforo] Staţionarea interzisă Estacionamiento prohibido / Puente bajo / Prohibido detenerse [estaGjonamjénto proißiöo] / [pwénte báxo] / [proißiöo detenérse]

138

139

Pantă periculoasă

Semafor Semnal de oprire

2.2

Călătoria cu autovehiculul

C S

Stradă principală / secundară Caile mayor / secundaria [kăXe major / sekundáija] Şcoală Escuela / Colegio [eskwéla] / [koléxjo] Şosea Carretera [karretéra] Şosea principală / secundară Carretera principal / secundaria [karretéra prinGipál] / [sekundáija] Şosea cu două benzi Carretera con dos bandas [karretéra kón dos bándas] Taxă Peaje [peáxe] Teatru Teatro [teátro] Teren de sport Campo de actividades deportivas [kámpo dé aktißiöâdes deportißas] Toalete Servicios [serßiGjos] Trecere la nivel Paso a nivel [páso á nißél] Trecere pentru pietoni Paso de peatones [páso dé peatones] Trotuar Acera [a6éra] Botiquín de urgencia Trusă de urgenţă [botikín dé ur^énOja] Tunel Túnel [túnel] Ţineţi dreapta / stânga Tomar la fila de la derecha / izquierda [tómar lá fila dé lá derétja / iökjéröa] Conducir por la derecha / izquierda [konduGír pór lá derétja / iGkjéröa] 140

2.2 Colatorio cu autovehiculul Virarea interzisă

Prohibido virar [proißiöo birár] Viteza maximă 30 km/h Velocidad limitada a treinta [beloGióáó limitáda á tréinta] Zonă de pareare limitată Zona de estacionamiento limitado [Qóna dé estaGjonamjénto limitádo] Zonă destinată pietonilor Zona peatonal [Góna peatonál] Zonă pentru remorcare Zona de remolque [Góna dé rremólke]

Termeni tehnici cu privire la dotarea şi componenţa autovehiculului Mecanică şi instalaţii electrice

Indicatoare de bord şi comenzi Accelerator Acumulator Alarmă antifurt Alimentare Alternator

acelerador / pedal del gas [aQeleraóór] / [peöâl dél gás] acumulador [akumulaöor] alarma antirobo [alárma antirroßo] alimentación [alimentaGjón] alternador [altemaöor] 141

2.2 Colatoria cu autovehiculul Ambreiaj Amortizoare Antifurt Arbore cu came Arbore de transmisie Bară de direcţie Bară de protecţie Baterie Bucşă Bujie Buşonul rezervorului de benzină Cablu Cameră Capacul roţii Capotă Carburator Cârlig Centură de siguranţă

C

S

embrague [embrăye] amortiguadores [amortiywaööres] inmovllizador antirobo [immoßiliGaöor antirroßo] árbol de levas [ârßol dé léßas] árbol de transmisión [âißol dé transmisjón] columna de dirección [kolúmna dé direkGjón] parachoques [paratjókes] batería [batería] manguito / casquillo [mangíto] / [kaskíXo] bujía [bu%ía] tapa del depósito de gasolina [tápa dél depósito dé gasolina] cable [kâßlè] cámara [kámara] tapacubos [tapakußos] capó [kapó] carburador [kaißuraöör] gancho [gántjo] cinturón de seguridad [Ginturón dé seyuri5á3] 142

2.2 Colatoria cu autovehiculul Cheie de contact

llave / mando [Xâße] / [mando] Cilindru cilindro [Gilíndro] Circuit electric circuito eléctrico [Girkwíto eléktriko] Clemă sujetador / borne (electr.) [suxetaöor] / [bóme] Cheie de contact llave de encendido [Xaße dé enGendiöo] Cheie pentru piuliţe llave inglesa [Xaße inglésa] Claxon bocina / claxon [boGína] / [klá(k)son] Colector colector / recaudador [kolektór] / [rrekaudadór] Comutator conmutador [kommutaQór] Contact encendido [enGendído] Cric alzacoches [alGakótfes] Curea de ventilator correa del ventilador [korréa dél bentilaSór] Cutie cu scule caja de herramientas / utensilios [káxa dé erramjéntas / utensíljos] Cutie de viteză caja de cambio [káxa dé kámbjo] Demaror motor de arranque [motor dé arránke] Distribuitor distribuidor [distrißwiöor] 143

2.2 Colatorio cu autovehiculul

C

S

2.2 Colatoria cu autovehiculul

Faruri faros [fáros] Fază scurtă luz de cruce [1Ú9 dé krúGe] Fază lungă luz de carretera [1Ú0 dé karretéra] Fereastră ventana [bentána] Filtru de aer filtro de aire [filtro dé ájre] Filtru de ulei filtro de aceite [filtro dé a0éite] Frânare hidraulică frenado hidráulico [frenâöo iSráuliko] Frână de mână freno de mano [fréno dé máno] Frâne frenos [frénos] Indicator al temperaturii apei indicador de la temperatura del agua [indikaöor dé lá temperatura dél áywa] Indicator de benzină indicator / bomba de la gasolina [indikaöor / bomba dé lá gasolina] Indicator de viteză velocímetro [belo0ímetro] Indicator al nivelului indicator del nivel de aceite uleiului [indikaöor dél nißél dé a0éite] Injector inyector [injektór] Injecţie inyección [injek0jón] închidere centralizată cierro centralizado [0jérro 0entrali0äöo] Jantă rin de la rueda / llanta [rrín dé lá rrwéöa / >.ánta] Kilometraj cuentakilómetros [kwentakilómetros] Lichid de frână líquido de freno [likiöo dé fréno] luz de advertencia Lumină de avarie (de avertizare) [1Ú0 dé aößerténOja]

Lumini de marşarier luces de marcha atrás [lú0es dé mártja atrás] Lumini de poziţie luces traseras / luces de posición [lú0es traséras] / [ lú0es dé posi0jón] Luminile de frână luces de los frenos [lú0es dé los frénos] Marşarier marcha atrás [mártja atrás] Motor motor [motór] Oglindă laterală espejo lateral [espéxo laterál] Oglindă retrovizoare espejo retrovisor [espéxo rretroßisor] Parbriz parabrisas [paraß risas] Pedală... pedal... [peöal] de frână de freno [dé fréno] de ambreiaj de embrague [dé embráye] Piuliţă tuerca [twérka] Piston pistón [pistón] Platină toma de corriente [tóma dé konjénte] Plăcuţă de placa [pláka] înmatriculare Plăcuţe de frână pastillas de los frenos [pasteas dé los frénos] Pneuri neumáticos / ruedas [neumátikos] / [rrwéöas] Pompă ... bomba... [bómba] de apă de agua [dé áywa]

144

145

2*3 Colatorio cu vaporul sau feribotul barul? biroul ofiţerului de bord?

el bar? la oficina del oficial de bordo? cabina / locul cu nr. ...? el camarote / el asiento no ... ? cheia de la cabină? la llave del camarote? infirmeria? la enfermería? restaurantul? el restaurante? toaleta? el servicio / el tocador / el lavabo? Unde se află cabina mea? ¿Dónde está mi camarote? La prora / pupa / babord / En la poa / la popa / el tribord. habor / el estribor. Cabina mea este ... Mi cam arote... deja ocupată, está ocupado ya. zgomotoasă. es ruidoso. Aş dori să o schimb. Quisiera cambiarlo. Uşa cabinei mele La puerta de mi camarote nu se deschide. no se abre. Hubloul din cabina mea La portilla de mi camarote nu se deschide. no se abre. Cum se ajunge pe covertă / ¿Cómo se llega a la puntea inferioară? cubierta / a la cubierta inferior? Cum e marea astăzi? ¿Cómo está el mar hoy? Astăzi marea e ... Hoy el mar está ... agitată. nervioso. 152

2.3 Colatorio cu vaporul sau feribotul cu valuri mari. liniştită. Se stârneşte vântul. Nu mă simt bine. Mă simt rău. Am rău de mare. Daţi-mi, vă rog, un pahar cu apă. o felie de lămâie, o pastilă. Să urcăm pe punte! Care este următoarea escală? Unde debarcaţi?

con olas grandes, tranquilo (calmo). Se levanta el viento. No me encuentro bien. Estoy mal. Estoy mareado. Déme, por favor, un vaso de agua, una rodaja de limón, un comprimido. ¡Subamos al puente! ¿Cuál es la próxima escala? ¿Dónde desembarca?

2.4 Colatoria cu trenul compartiment conductor şef de tren tren cursă de persoane tren direct tren expres tren personal tren rapid vagon

compartimiento revisor jefe de tren tren viajero

2.4 Călătoria cu trenul [kompartimiénto] [rreßisor] [%éfe dé trén] [trén bjaxéro]

tren directo [trén dirékto] tren expreso / directo [trén ekspréso] / [dirékto] tren personal [trén personál] tren rápido [trén rrâpiöo] vagón [bayón]

Agenţie de voiaj

Agencia de viajes [a%én0ja dé bja%és] Bărbaţi / Femei Caballeros / Señoras [kaßaléros] / [serjóras] Birou de informaţii Oficina de información [ofíSína dé informaBjón] Fumatul interzis Prohibido fumar [proißiöo fumár] Fumatul permis Se permite fumar [sé permite fumár] Liber / Ocupat Libre / Ocupado [lißre] / [okupâöo] Nu vă aplecaţi în afară! ¡Se prohibe asomarse por Ia ventanilla! [sé proiße asomárse pór lá bentaníA.a] Semnal de alarmă Freno de emergencia [fréno dé emer^énOja] 154

Sosiri Spre peroane

Llegadas A los andenes

Unde este gara? Cum se ajunge la gară, vă rog? Du-mă la gară. Mă grăbesc. Unde pot cumpăra bilete de tren pentru Bucureşti? / Madrid? Trenurile către Bucureşti pleacă din gară? Pot rezerva bilete anticipat?

[Xeyâöas] [á lós andénes]

¿Dónde está la estación? ¿Cómo se llega a la estación de trenes, por favor? Lléveme a la estación. Tengo prisa. ¿Dónde puedo comprar billetes para el tren de Bucarest? / de Madrid? ¿Salen de la estación los trenes a Bucarest? ¿Puedo reservar billetes con anticipación? Unde este ... ¿Dónde está ... biroul de informaţii? la ventanilla la oficina de información? biroul de obiecte pierdute? la oficina de objetos perdidos? biroul de schimb valutar? la oficina de cambio de moneda? casa de bilete? el despacho de billetes? peronul? el andén? restaurantul? el restaurante? sala de aşteptare? la sala de espera? snack-barul? el bar? La ce oră pleacă ... ¿A qué hora sale ...

II

j

^

2.4 Călătoria cu trenul

W '

qqq

q

2.4 Colatorio cu trenul

qqq

B 'Q aQ A c

acceleratul pentru...? rapidul pentru...? expresul pentru ...? La ce oră am tren spre Bucureşti? Când pleacă... primul ultimul următorul tren către Bucureşti? / Barcelona? Aş vrea să consult mersul trenurilor. Aş vrea un b ile t... clasa a doua până la ... clasa întâi până la ... cu preţ redus pentru ... dus şi întors până la ... numai dus până la ... Cât costă? Există bilete cu reducere pentru ... copii? familii? persoane în vârstă? studenţi?

el tren acelerado para...? el tren rápido para ...? el tren expreso (directo) de p ara..? ¿A qué hora tengo un tren para Bucarest? ¿Cuándo sale e l ... primer último próximo tren para Bucarest? / Barcelona? Querría ver el horario de ferrocarriles. Quiero un billete... de segunda clase para... de primera clase para... con descuento p ara... de ida y vuelta para ... de ida para... ¿Cuánto es? ¿Hay descuento para ... los niños? familias? los pensionistas? los estudiantes? 156

Pentru copii se plăteşte jumătate de bilet? Cât timp e valabil biletul?

¿Para niños se paga medio billete? ¿Para cuánto tiempo vale este billete? Aş vrea să rezerv trei locuri Deseo reservar tres asientos pentru rapidul de Bucureşti, para el tren rápido que va sâmbătă la o ra ... a Bucarest el Sábado a la s ... horas. Aş vrea un compartiment Quisiera un compartimento de ... para ... fumători. fumadores, nefumători. no fumadores. Aş vrea un loc la vagonul de Quiero una litera en el dormit. cochecama. Aveţi un pat la clasa întâi? ¿Queda alguna litera de primera clase? E un tren direct? ¿Es un tren directo? Da, este un tren direct. Sí, es un tren directo. Nu. Trebuie să schimbaţi No. Tiene que cambiar l a ... e n ... Pot lăsa bagajele la ¿Puedo dejar el equipaje magazia de bagaje en el despacho de de mână? equipajes (la consigna)? Aş putea să îmi iau ¿Puedo llevar mi bicicleta bicicleta în tren? en el tren? Pot să mă întorc cu acelaşi ¿Puedo volver con el mismo bilet? billete? 157

2.4 Colatoria cu trenul Există vagon-restaurant în tren? Te poţi ocupa de bagaje?

¿Hay coche-restaurante en el tren? ¿Puede usted encargarse del equipaje? Hamal, du bagajele la ¡Mozo, lleva el equipaje al trenul de ...! tren d e ...! Cât îţi datorez? ¿Cuánto te debo? Am două valize. Tengo dos maletas. Când soseşte trenul de ...? ¿Cuándo llega el tren d e ...? A venit trenul de ...? ¿Ha llegado el tren de (para)...? Când pleacă trenul de ...? Cuándo sale el tren de ...? De la ce linie? De qué andén? De la ce peron pleacă trenul ¿De qué andén sale el tren pentru...? a...? ¿Dónde está el andén Unde este peronul nr. 2? número dos? El tren sale dentro de cinco Trenul pleacă peste cinci minute. minutos. în ce direcţie merge trenul ¿En qué dirrección va este tren? acesta? ¿Dónde tengo que cambiar Unde trebuie să schimb p a ra ...? pentru...? Cât timp trebuie să aştept ¿Cuánto tiempo tengo que esperar para un enlace? pentru o legătură? Querría comprar algunos Aş dori să cumpăr nişte periódicos. ziare. Unde e un chioşc de ziare? ¿Dónde hay un quiosco?

2.4 Colatorio cu trenul Acesta este peronul pentru trenul d e ...? Acesta este trenul de ...? Se poate fuma aici? E liber / ocupat locul acesta? Cred că acesta este locul meu. Nu, este ocupat. Acestea sunt locurile noastre. Iată rezervarea mea. Ce loc aveţi, vă rog?

¿Es éste el andén para el tren a ...? ¿Es éste el tren a ...? ¿Se puede fumar aquí? ¿Está libre / ocupado este asiento? Creo que ése es mi asiento.

No, está ocupado. Estos son nuestros asientos. Aquí tengo la reserva. ¿Qué asiento tiene usted, por favor? Eu am locul nr. 40. Yo tengo el asiento número 40. Sunt locuri libere? ¿Hay asientos libres? Pot să-mi pun valiza ¿Puedo colocar mi maleta deasupra? encima? Vă deranjează dacă ... ¿Le / Les molesta s i ... mă aşez aici? me siento aquí? închid fereastra? cierro la ventanilla? deschid fereastra? abro la ventanilla? îmi permiteţi să închid / să ¿Me permite abrir / cerrar deschid uşa? la puerta? Scuzaţi-mă, acesta e Disculpe, éste es mi locul meu. asiento. Era ocupat. Lo tenía ocupado.

2.4 Colatoria cu trenul

2.5 Colatorio cu taxiul Găsesc un taxi? Unde pot găsi un taxi?

¡Billetes, por favor! Espere un poco, no encuentro mi billete. He perdido mi billete. ¿Cómo se puede llegar al coche-restaurante? ¿Dónde está el servicio? ¿Qué estación es ésta? ¿A qué hora llega el tren a...? Are întârziere? ¿Lleva retraso el tren? Are zece minute întârziere. Llevamos diez minutos de retraso. Soseşte ... L lega... mai devreme? antes de su hora? cu întârziere? con retraso? la timp? puntual? Cum se numeşte următoarea ¿Cómo se llama la próxima staţie? estación? In cât timp ajungem? ¿Dentro de cuánto tiempo llegamos? Aveţi vreo cuşetă cu un ¿Hay algún compartimento pat liber? con una litera libre? Unde este cuşeta mea? ¿Dónde está mi litera?

¿Encontraré un taxi? ¿Dónde puedo encontrar un taxi? Caută-mi un taxi, te rog. Búscame un taxi, por favor. Taxi! Liber? ¡Taxi!¿Está libre? Nu, îmi pare rău, No, lo lamento, am ieşit din tură. he terminado mi turno. Da, sunt liber. Sí, estoy libre. Repede, la gară! ¡Rápido a la estación (de trenes)! Mai repede. Sunt grăbit. Más rápido. Tengo prisa. Care e tariful până la ...? ¿Cuál es la tarifa hasta ...? O să aplicaţi taxa ... ¿Practicará la tarifa ... interurbană? interurbana? de vacanţă? de vacaciones? pentru timp de noapte? de noche? Opreşte aici! Vreau să fac ¡Para aquí! Quiero hacer câteva fotografii. unas fotos. Aşteaptă-mă aici, mă întorc Espere aquí, vuelvo repede (imediat). rápidamente (enseguida). Cât marchează taximetrul? ¿Cuánto ha registrado el taxi? Vă rog să mă duceţi... Quiero que me lleve ... în centru, al centro, în p ia ţa... a la plaza ... la această adresă, a esta dirección, la aeroport, al aeropuerto, la gară. a la estación.

160

161

Biletele la control! Aşteptaţi puţin, nu-mi găsesc biletul. Mi-am pierdut biletul. Cum se poate ajunge la vagonul-restaurant? Unde este toaleta? Ce staţie este aceasta? La ce oră sosim la ...?

2.5 Călătoria cu taxiul al h o tel... al hospital, a la caile... En la esquina, gire a la derecha. Siga todo recto. Mergeţi drept înainte. Se poate să deschid geamul? ¿Puedo abrir la ventanilla? ¿Puede ir más despacio, Vă rog, puteţi să mergeţi por favor? mai încet? ¡Pare aquí, por favor! Vă rog, opriţi aici. la hotelul... la spital, pe strada ... La colţ, viraţi la dreapta.

2.6 Mijloacele de transport în comun ___________________ IH I Autobuzul

autogară cap de linie circuit controlor fumatul interzis ieşire de urgenţă linie staţie de autobuze staţie facultativă

terminal de autobuses [terminál de autoßuses] estación final / fin del recorrido [estaGjón finál] / [fin dél rrekorföo] recorrido [rrekorföo] revisor [rreßisör] prohibido fumar [proißiöo fumár] salida de emergencia [saliöa de emer%énGja] línea [línea] parada de autobuses [parâöa dé autoßuses] parada solicitada [parâöa soliGitâöa]

Aveţi un ghid al transportului în comun, vă rog? La ce interval circulă autobuzul...? La ce oră trece primul / ultimul autobuz?

¿Tiene una guía de los transportes en común, por favor? ¿Cuál es el transcurso de circulación del autobús...? ¿A qué hora pasa el primer / el último autobús ...? 163

2.6 Mijloacele de transport în comun

■buh

¿Dónde está... el terminal de autobuses? la oficina de biroul de informaţii? informaciones? la taquilla? casa de bilete? la estación / la parada? staţia de autobuz? ¿Dónde está la parada del Unde are staţie autobuzul nr. ... autobús n o .... que va dirección a ...? în direcţia ...? De unde pot lua un autobuz ¿Dónde puedo tomar un pentru ...? autobús para...? Ce autobuz trebuie să iau ¿Qué autobús tomo pentru ...? para...? De unde se pot cumpăra ¿Dónde se pueden bilete? comprar billetes? Din autobuz. Del autobús. Unde vedeţi un semn cu ... Dónde ve una señal con ... De la tonomatele aflate De los tonomatos que están în staţiile de autobuz. en las paradas de autobús. Cât costă ... ¿Cuánto cuesta... un bilet pentru un adult? un billete para un adulto? un bilet pentru un copil? un billete para un niño? un bilet cu / fără bagaj? un billete con / sin equipaje? un bilet pentru un billete para un o călătorie? recorrido? Unde este ... autogara?

164

2.6 Mijloacele de transport în comun

■asgas

un bilet pentru un billete para 10 călătorii? 10 recorridos? un bilet pentru o oră / un billete para una o 2 ore? 2 horas? un abonament pentru un abono para un día? o zi? un abonament un abono semanal / săptămânal / lunar? mensual? Cât costă biletul până la ...? ¿Cuánto cuesta el billete hasta...? Există bilete / abonamente ¿Hay billetes / abonos con cu reducere ... descuento ... pentru copii? para niños? pentru studenţi? para estudiantes? pentru persoane cu para personas handicap? minusválidas? Aş dori un bilet pentru Quisiera un billete para două călătorii. dos recorridos. Autobuzul acesta merge la...? ¿Va este autobús a...? Autobuzul acesta ajunge ¿Este autobús llega a la în strada ...? calle...? Nu, vă trebuie nr. ... No, el número ... Un b ile t..., vă rog! ¡Un billete ..., por favor! dus de ida dus-întors de ida y vuelta pentru toată ziua para todo el día pentru toată săptămâna para toda la semana pentru toată luna para todo el mes 165

1 2 . 6 Mijloacele de transport în comun

îmi puteţi spune când trebuie să cobor? Acesta este autobuzul pentru...? Trebuie să schimb autobuzul? Vreau să cobor la ... Locul acesta este liber? Câte staţii sunt până la ...?

¿Puede decirme cuándo tengo que bajar? ¿Es este el autobús a ...?

¿Tengo que cambiar de autobús? Quiero bajar e n ... ¿Este asiento está libre? ¿Cuántas paradas hay h asta...? Se fac opriri pe traseu? ¿Tiene paradas durante el recorrido? Vă rog, opriţi la următoarea Por favor, pare en la próxima parada. staţie. Perdone / Disculpe, tengo Mă scuzaţi, trebuie să cobor aici. que bajar aquí. ¿Me permite pasar, por Scuzaţi, îmi permiteţi să trec? favor? ¡Próxima parada, por favor! Prima staţie, vă rog! Vă rog, puteţi opri un pic? ¿Puede parar un poco, por favor? Mi s-a făcut rău. Estoy mareada. Metroul

Aveţi metrou? Unde este o staţie de metrou?

¿Hay metro? ¿Dónde hay una estación de metro? 166

2 .6 Mijloacele de transport în comun Unde este staţia de metrou ¿Dónde está la más cea mai apropiată? próxima / cercana estación de metro? Aţi putea să-mi daţi o hartă ¿Podría darme un mapa del metro? a metroului? ¿A qué hora pasa el La ce oră trece primul / primer / el último tren? ultimul tren? ¿Hasta qué hora circula? Până la ce oră circulă? De unde se cumpără bilete? ¿Dónde se compran los billetes? Există abonamente speciale ¿Hay abonos especiales para turistas? pentru turişti? Quiero llegar a ... Vreau să ajung la ... ¿Qué línea tengo que coger Ce linie trebuie să iau para...? pentru ...? Trebuie să luaţi linia ... în Tiene que coger la línea ... direcţia ..., până la staţia ..., dirección a ..., hasta la estación ..., después coger apoi să luaţi linia ... la línea... hacia ... spre ... De la ce peron / nivel pleacă ¿De qué andén / piso / nivel sale la línea ...? linia ... în direcţia ...? Acesta este trenul pentru...? ¿Es este el tren para ...? Câte staţii sunt până la...? ¿Cuántas estaciones quedan p ara...? ¿Cuántas paradas hay hasta Câte staţii sunt până la la ca lle...? strada...? Cum se numeşte staţia unde ¿Cómo se llama la parada trebuie să cobor? dónde debo bajar? 167

H

3.1 La hotel

f g i E iS S !

pat cama [káma] pătură manta [mánta] pătuţ de copil camita de bebé [kamíta dé beßé] pensiune completă pensión completa [pensjón kompléta] pensiune / hotel mic pensión / hotel pequeño [pensjón / otél pekéqo] pernă almohada [almoáda] portar portero [portéro] prânz (masă) almuerzo [almwéröo] recepţie recepción [rreGepGjón] rezervare reserva [rresérßa] sală de baie baño [báqo] spălătorie lavandería [laß andería] sufragerie salón / comedor [salón] / [komectór] telefonistă telefonista [telefonista] umeraşe perchas [pértjas] Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un oficiu turistic, telefonic sau la recepţia hotelului

Unde pot să fac o rezervare l o V*/\fa10 la hotel? Doresc să fac rezervare la un hotel din centrul oraşului. Aş dori un hotel în apropiere d e ...

¿Dónde se puede hacer ---------------- . n X— Ir una -reserva en el Lhotel? Quiero hacer una reserva en un hotel del centro de la ciudad. Quisiera un hotel cerca de (del / de la ) ...

174

3.1 La hotel aeroport, el aeropuerto, centrul oraşului, el centro de la ciudad, gară. la estación, la pista de esquí, pârtia de schi. port. el puerto, el estadio. stadion. Quiero un hotel... Vreau un hotel... bueno. bun. con precios medios. cu preţuri medii, de lujo. de lux. ieftin. barato. Lo lamento, todos los Regret, toate hotelurile hoteles están llenos. sunt pline. ¿Puede intentar por los Puteţi încerca prin alrededores? / ¿por aquí împrejurimi / prin apropiere? cerca? Sí, haga la reserva a Da, faceţi rezervarea pe nombre d e ... numele... Llego a las ... Sosesc l a ... Trebuie să ajungeţi înainte Tiene que llegar antes d e ... d e ... Trebuie să plătiţi... în avans, Tiene que pagar ... por adelantado y el resto en el iar restul la hotel. hotel. Necesito una cédula de Am nevoie de un act de identitate / carte de credit. identitad / una tarjeta. ¿Tienen habitaciones Aveţi camere libere? libres? 175

3.1 La hotel

;S i» |

USssss

Aveţi o cameră pentru diseară / pentru mâine? Aveţi o cameră pentru o săptămână? Nu, regret, toate camerele sunt ocupate. Da, avem o cameră. Regret, dar nu acceptăm rezervări prin telefon.

¿Tienen un cuarto para esta noche / para mañana? ¿Tienen un cuarto para una semana? No, lo lamento, todos los cuartos están ocupados. Sí, tenemos un cuarto. Lo lamento, pero no aceptamos reservas por teléfono. Va trebui să veniţi personal. Tendrá que venir personalmente. îmi puteţi da o hartă? ¿Me podría dar un mapa? îmi puteţi da adresa exactă ¿Me puede dar la dirección a hotelului? del hotel? Cum ajung la hotel? ¿Cómo llego al hotel? Unde sunteţi acum? ¿Dónde se encuentra usted ahora? E prea scump, puteţi căuta Es muy caro, puede buscar altceva, vă rog? otra cosa, por favor? Hotelul are garaj / ¿El hotel tiene garaje / restaurant / ascensor / restaurante / spălătorie / piscină? elevador / piscina? Aş dori o cameră cu un pat / Deseo una habitación cu un pat dublu. sencilla (individual) / doble (de dos camas). Aş dori o cameră cu două / Deseo una habitación de trei paturi. dos / tres camas. 176

Aş dori un apartament. Quisiera una suite. Aş vrea o cameră pentru o Quisiera una habitación noapte / o săptămână. para una noche / una semana. Pentru câte zile / nopţi? ¿Para cuántos días / noches? La sosirea iii hotel

Am rezervat o cameră pe He reservado una numele... habitación a nombre d e ... Am rezervat ... He reservado... telefonic por teléfono printr-o agenţie por una agencia prin biroul de informaţii por la oficina de pentru turişti informaciones para turistas ... o cameră / ... una habitación / două camere dos habitaciones pe numele... a nombre d e ... Câte nopţi rămâneţi? ¿Cuántas noches se queda? O să rămân ... nopţi. Me quedo... noches. No sé cuánto por el Nu ştiu cât, deocamdată. momento. O să rămân... Me quedaré... d e l... hasta e l ... de la ... până la ... doar astă-seară. solamente esta noche, unos cuantos días, câteva zile. una semana. o săptămână.

3.1 La hotel

3.1 Lo hotel

f is a

m

s!

Quisiera una habitación con baño / ducha / teléfono. Quisiera una habitación con televisión / aire acondicionado. Quisiera una habitación tranquila / con vistas al mar. La ce etaj este? ¿En qué piso está? Camera aceasta îmi place. ¿Este cuarto me gusta. Camera are baie? ¿Tiene baño el cuarto? Nu, are duş. No, tiene ducha. Nu, sălile de baie sunt la No, los baños están en el acelaşi etaj. mismo piso. Aveţi o cameră mai mare / ¿Hay alguna habitación mai ieftină? mayor / más barata? E prea mare / mică / Es demasiado grande / zgomotoasă. pequeña / ruidosa. Cât costă camera pe zi? ¿Cuánto cuesta la habitación al día? Cât costă apartamentul ¿Cuánto cuesta el pentru o noapte? apartamento para una noche? Cât costă cu cină / cu mic ¿Cuánto cuesta con cena / dejun / cu toate mesele? desayuno / con todas las comidas? Include micul dejun? ¿Incluye el desayuno?

Micul dejun e deja inclus în Incluido el servicio (el preţul camerei. desayuno) en el precio de la habitación. Camera are aer condiţionat / ¿La habitación tiene aire telefon? acondicionado / teléfono? Pot să văd camera? ¿Puedo ver la habitación? Daţi-mi camera aceasta. Me quedo con esta habitación. E o greşeală, eu am cerut Hay un error, yo he pedido un apartament. un apartamento. Se poate să-mi mai daţi ¿Puede entregarme una o cameră? habitación más? Se poate să-mi mai daţi ¿Puede traerme una cama un pat / un pătuţ pentru más / una camita de copil? bebé? Unde pot parca maşina? ¿Dónde puedo aparcar el coche? Ce număr are camera mea? ¿Qué número tiene mi cuarto? Unde este cheia mea? ¿Dónde está mi llave? Puteţi chema pe cineva ¿Puede llamar a alguien ca să-mi ducă bagajul în para llevar / subir mi cameră? equipaje al cuarto? Adu-mi toate bagajele în Suba usted todo mi camera mea. equipaje al cuarto. Completaţi, mai întâi, Tiene que rellenar, acest document. primero, este documento. Paşaportul dvs., vă rog. Su pasaporte, por favor.

178

179

Aş dori o cameră cu baie / duş / telefon. Aş dori o cameră cu televizor / aer condiţionat. Aş dori o cameră liniştită / cu vedere la mare.

S u p in a

3.1 La hotel

■ m J

3.1 Lo hotel

I m iu l Nume Prenume Locul naşterii Profesiunea Domiciliul stabil Adresa Data sosirii Data plecării Naţionalitate Cetăţenie Semnătura îmi puteţi înapoia actele de identitate? La ce oră se serveşte micul dejun / prânzul / cina?

Apellido Nombre Lugar de nacimiento Profesión Lugar de residencia Dirección Fecha de entrada Fecha de salida Nacionalidad Ciudadanía Firma ¿Me puede devolver los papeles? ¿A qué hora se sirve el desayuno / el almuerzo / la cena? La ce oră încuiaţi, noaptea? ¿A qué hora cierran la puerta, por la noche? Dacă uşa din faţă este Si la puerta de enfrente încuiată, sunaţi la sonerie. está cerrada, toque al timbre.

Vă rog să nu-mi daţi nici o legătură telefonică în cameră. Aş vrea să dau un telefon, îmi puteţi da un fir cu exteriorul? îmi puteţi face legătura cu num ărul... din ... ? Rămâneţi, vă rog, la aparat. închideţi. Vă sun eu din nou. Numărul este ocupat. Doriţi să mai încerc? Sună. Se poate să-mi mai aduceţi nişte umeraşe? Se poate să-mi mai aduceţi săpun / un prosop?

Centrala? Stau în camera n r ....

¿La central telefónica? Estoy en el cuarto número

Se poate să-mi mai aduceţi hârtie igienică? Se poate servi micul dejun / prânzul în cameră?

Vă rog, mă puteţi trezi l a ... ?

¿Me podría despertar a las ..., por favor?

îmi puteţi pregăti un mic dejun la pachet?

Serviciul în cameră

180

¡No me pase ninguna llamada telefónica, por favor! Querría llamar por teléfono. ¿Me puede dar una línea con el exterior? ¿Me puede poner al habla con el número ... de ... ? Permanezca al habla, por favor. Cuelgue. Yo le vuelvo a llamar. Suena ocupado. ¿Quiere que vuelva a intentar? Suena. ¿Puede traerme unas perchas? ¿Me podría traer una pastilla de jabón / una toalla? ¿Puede traerme papel higiénico? ¿Se puede servir el desayuno / el almuerzo en la habitación? ¿Puede prepararme un desayuno para llevar?

181

3.1 La hotel

3.1 La hotel

Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme una o pernă / o pătură? almohada / una colcha (manta)? Se poate să daţi căldura mai ¿Puede poner la calefacción tare / mai încet? más alta / más baja? Se poate să porniţi / opriţi ¿Puede encender / apagar aerul condiţionat? el aire acondicionado? Pot să depozitez ceva în ¿Puedo depositar algo en seif? la caja fuerte? Ce voltaj are curentul ¿Qué voltaje / tensión tiene electric? la corriente? Bufetul? ¿El bufete? Puteţi aduce ... la camera ¿Puede traer ... al cuarto n r ..... vă rog? número ..., por favor? câteva sandvişuri unos bocadillos nişte ceai té micul dejun el desayuno o gustare una merienda o sticlă de ... una botella de ... puţină cafea un poco de café Aşteptaţi o clipă, vă rog. Espere un momento, por favor. Cine e? ¿Quién es? Intră! ¡Pase! / ¡Adelante! E deschis. La puerta está abierta. Vă rog, aşezaţi-o / Por favor, póngala / aşezaţi-1 acolo. póngalo allí. 182

■ m j

Treceţi totul în contul meu, Ponga todo a mi cuenta, por favor. vă rog. în timpul şederii

¿Dónde está el comedor / el bar? ¿Dónde está la piscina / la lavandería? Si alguien me busca ... regreso a las ... / a la . . . (pt. ora 1). estoy en el bar / en el sunt la bar / la restaurant. restaurante, puede encontrarme mă poate găsi după después de las ... ora ... Voy al centro (a la ciudad) Plec în oraş şi mă întorc y volveré dentro de (en) peste o oră. una hora. Aş vrea un plan al oraşului. Quisiera un plano de la ciudad. Hotelul are un serviciu de ¿El hotel tiene un servicio de autobuses / de taxis? autobuze / taximetre? Llámeme un taxi, Chemaţi-mi un taxi, por favor. vă rog. Dacă mă caută d l ..., vă rog Si me busca el señor ..., să-i înmânaţi acest mesaj. entregúele este recado. ¿Tiene algún recado para Aveţi vreun mesaj mí? pentru mine?

Unde este sala de mese / barul? Unde este piscina / spălătoria? Dacă mă caută cineva ..., mă întorc l a ...

183

3.1 La hotel

3.1 La hotel

li li «i8i i g j

M-a căutat cineva? Unde se află restaurantul? Puteţi să-mi serviţi nişte sandvişuri? Faceţi-mi nota. Aş dori să schimb ... dolari / euro. Aş dori să-mi prelungesc şederea cu o zi.

¿Me ha buscado alguien? ¿Dónde está el restaurante (el comedor)? ¿Puede servirme unos bocadillos? Prepare la cuenta. / La cuenta, por favor. Quisiera cam biar... dólares / euros. Quisiera prolongar mi estancia con un día.

Redtmurtii

Aş dori să schimb camera. Camera e prea zgomotoasă / mică. In camera mea nu s-a făcut curat. Nu funcţionează ... aerul condiţionat, apa caldă, apa rece. duşul, lumina. rezervorul de la toaletă, robinetul. scurgerea de la chiuvetă / de la cadă.

Quisiera cambiar el cuarto. El cuarto es muy ruidoso / pequeño. La habitación no está limpia. No funciona... el aire acondicionado, el agua caliente, el agua fría, la ducha, la luz. el wáter / el tanque, el grifo. el sudadero del lavabo / de la bañera.

184

sertarul. sistemul de încălzire. telefonul. televizorul. Uşa dulapului nu se deschide / închide. Uşa / fereastra / oblonul nu se deschide / închide.

el estante, la calefacción, el teléfono, la televisión. La puerta del armario no se abre / se cierra. La puerta / la ventana / el postigo (la contraventana) no se abre / no se cierra. Patul e prea tare / moale. La cama es muy dura / blanda. Prosoapele / cearşafurile Las toallas / las sábanas sunt murdare. están sucias. Am pierdut cheia. He perdido la llave. Am rămas încuiat pe Me he quedado encerrado dinafară. por fuera. Am fost jefuit în interiorul He sido atracado en el hotelului. interior del hotel. Vreau să fac o reclamaţie / Quisiera hacer un informe o plângere. / una reclamación. Vreau să vorbesc cu Quiero hablar con el directorul. director. Ne cerem scuze, dar va Le pedimos escusas, pero trebui să vă schimbăm tendremos que cambiarle camera. la habitación. Ascensorul este defect. El ascensor / el elevador no funciona. 185

3.1 La hotel

3.1 La hotel Serviciul în cameră nu este disponibil până la ...

El servicio en la habitación no está disponible hasta las

Pentru acest serviciu se percepe o taxă suplimentară. Direcţiunea nu este răspunzătoare pentru eventualele pagube materiale suferite de clienţii hotelului.

Para este servicio se cobra una tasa suplementaria. La dirección no se hace responsable de los posibles daños materiales que pueden sufrir los clientes del hotel.

Cazarea în alte locuri decât la hotel

Aveţi o cameră pentru astă-seară? Regretăm, dar toate camerele sunt ocupate. Mă puteţi îndruma către un alt loc cu cazare şi mic dejun? Cât costă camera pe noapte? Cum ajung acolo? La ce oră se încuie uşa de la intrare? Micul dejun nu e prea consistent.

¿Tiene una habitación para esta noche? Lamentamos mucho, pero todos los cuartos están ocupados. ¿Me podría indicar otro lugar para alojarme y tomar el desayuno? ¿Cuánto cuesta la habitación por noche? ¿Cómo puedo llegar allí? ¿A qué hora se cierra la puerta de acceso? El desayuno no es demasiado consistente. 186

ln camping sau în satul turistic

¿Hay por aquí cerca un Există vreun camping / camping / una estación vreo staţiune turistică turística? în zonă? ¿Dónde puedo acampar? Unde pot să campez? în această zonă camparea En esta zona está prohibido acampar. este interzisă. ¿Tiene un lugar para ... Aveţi un loc pentru ... esta noche? diseară? tres días? trei zile? una / două / trei săptămâni? una / dos / tres semanas? o rulotă? una caravana? un cort mic / de mărime una tienda de campaña medie / mare? pequeña / mediana / grande? Aveţi o cabană pentru ... ¿Tiene una cabaña para... săptămâna aceasta? esta semana? săptămâna viitoare? la próxima semana? următoarele două / trei las próximas dos / tres săptămâni? semanas? Care este preţul pe zi ¿Cuál es el precio por día pentru... para ... un automobil? un automóvil? o bicicletă? una bici? o motoretă? una moto? una parcela? o parcelă? o persoană? una persona? o rulotă? una caravana? 187

3.1 La hotel un adult? un copil? un cort? Include şi costul conexiunilor? Aş dori două parcele apropiate. Unde este (sunt) baia / duşurile / apa potabilă? Unde este punctul de conectare la reţeaua de apă / gaz / electricitate? Unde este magazinul / restaurantul / magazinul universal? Până la ce oră trebuie să părăsesc zona?

Im un adulto? un niño? una tienda de campaña? ¿Está incluido el coste de las conecciones? Desearía dos parcelas cercanas. ¿Dónde está(n) el baño / las duchas/el agua potable? ¿Dónde está el punto de conección a la red de agua / de gas / de electricidad? ¿Dónde está la tienda / el restaurante / el supermercado? ¿A qué hora tengo que eliberar / dejar / abandonar la zona?

Cazarea într-o pensiune

Există vreo pensiune prin zonă? Există limită de vârstă?

¿Hay algún hostal por aquí cerca? ¿Existe algún límite de edad? Trebuie să stau un anumit ¿Tengo que quedarme un cierto número de días? număr de zile? Aveţi nevoie de o legitimaţie Necesita un carnet de miembro. de membru. 188

3.1 La hotel Câte paturi sunt într-o ¿Cuántas camas hay en un cameră? cuarto? Camerele au câte ... paturi. Los cuartos tienen ... camas. Cât costă micul dejun / ¿Cuánto cuesta(n) el cearşafurile / duşul? desayuno / las sábanas / la ducha? Până la ce oră trebuie ¿Hasta qué hora tengo que să confirm / să eliberez confirmar / eliberar el camera / patul? cuarto / la cama? Obiectele de valoare pot fi ¿Los objetos preciosos se lăsate la direcţiune? pueden dejar en la dirección? Unde pot să-mi las bagajul? ¿Dónde puedo dejar mi equipaje? Cazarea într*un apartament sau într-o alta reşedinţă

Aş dori un apartament mobilat c u ... paturi pentru... Cât costă pentru o săptămână / lună? Preţul include ... electricitate? căldură? apă? curăţenia la plecare?

Desearía un apartamento amueblado con ... camas p a ra ... ¿Cuanto cuesta a la semana / al mes? ¿El precio incluye... electricidad? calefacción? agua? la limpieza al dejar el apartamento? 189

3.2 Alîmentofie

3.2 Alimentarte

Aş dori un mic dejun continental. Aş vrea o cană cu ceai. Mai aduceţi-m i... brânză şi pâine prăjită, nişte ochiuri româneşti, o omletă. o omletă cu brânză, o omletă cu şuncă, o omletă cu verdeaţă, o sticlă de apă minerală. un ou cu cartofi prăjiţi. un pahar cu lapte, un sandviş cald. Cafeaua nu e dulce (nu are zahăr). Mai daţi-mi nişte zahăr, vă rog.

Quisiera un desayuno continental. Quisiera una taza de té. Tráigame también ... queso con tostada, unos huevos escalfados, una tortilla, una tortilla de queso, una tortilla de jamón, una tortilla de verduras, una botella de agua mineral. un huevo con patatas fritas. un vaso con leche, un bacadillo tostado. El café no está dulce (no tiene azúcar). Déme más azúcar, por favor.

bar aici se consumă băuturi, inclusiv băuturi calde, pre cum şi diverse gustări. café cafenelele se găsesc practic la fiecare colţ de stradă; aici se consumă diferite tipuri de cafea, limonadă sau oranjadă, sau se poate servi câte un pahar cu vin. Oamenii se întâlnesc aici pentru a socializa. cafetería este un gen de cafenea-restaurant; totul se serveşte la tejghea sau la masă. Servirea este rapidă, iar meniul zilei — foarte atrăgător. casa de comidas un restaurant pentru cei cu venituri modeste, care oferă mâncăruri ieftine şi consistente, cu o servire ireproşabilă. heladería aici se servesc toate tipurile de îngheţată, precum şi prăjituri dintre cele mai delicioase.

Alegerea unui restaurant

Restaurantele fac parte din cultura spaniolă de secole, astfel că există o mare varietate de localuri unde se mă nâncă regeşte. Iată câteva dintre locurile a căror savoare este unanim şi pretutindeni recunoscută:

hom o asador restaurant spaniol prin excelenţă, construit în jurul unui enorm cuptor încălzit cu lemne, care creează o atmosferă strălucitoare şi împrăştie arome ce îi pun pe jar pe ama torii de came.

196

197

■

3.2 Alimentaţie

3.2 Alimentaţie

- j a

jam onena interiorul acestui restaurant reflectă pasiunea spanio lilor pentru şuncă, fiind împodobit cu nenumărate bucăţi lungi şi aromate, care se consumă ca aperitiv; aici, ca o ironie, se servesc fructe de mare.

taberna restaurant mic, de categorie medie; din punct de ve dere al atmosferei, este asemănător tavernelor franţuzeşti; aici se pot consuma oricând vinuri şi alte băuturi alcoo lice, precum şi diverse gustări.

merendero terasă-bar cu preţuri mici, situată în aer liber; mânca rea şi băuturile se servesc rapid şi se consumă stând în picioare.

tasca bar gen tavernă, unde se servesc aperitive aromate şi apetisante şi unde regăseşti o atmosferă veselă; în general te serveşti singur şi consumi stând în picioare.

parador restaurant situat într-un castel sau într-o veche mănăs tire, unde se consumă savuroase mâncăruri regionale.

terraza restaurant în aer liber, adeseori cu o sală de mese în interior, de multe ori înconjurat de alte terase (cu meniuri foarte asemănătoare), în centrul oraşelor.

pastelería / confitería patiserie / cofetărie - unele servesc cafea şi ceai, altele — şi băuturi. posada tip de restaurant unde mâncarea este în general simplă, dar foarte gustoasă. restaurante un restaurant propriu-zis, cu locuri pe scaune, foarte asemănător cu cele din Occident, doar că în Spania aces tea sunt de obicei mici, intime şi foarte frumos decorate; sunt considerate adevărate instituţii sociale. 198

venta restaurant de categorie medie, specializat de regulă în bucătărie tradiţională şi situat de-a lungul şoselelor şi autostrăzilor; oferă inclusiv cazare. bar birt bodegă bufet expres cafenea

bar [băr] hostería / bodegón / posada [osteria] / [boöeyon] / [posâöa] bodega / bodegón [boöéya] / [boöeyon] cafetería [kaferería] cafetería / café [kafetería] / [kafé] 199

3 .2 Alimentaţie

ceainane chioşc de hamburgheri chioşc

fast food han îngheţată lacto-bar patiserie

3 .2 Alimentatie

teteria / salón de té [teteria] / [salón de té] hamburguesería [amburyesería] quiosco / kiosco [kjósko] / [kjósko] bodega / depósito de vinos [boöéya] / [depósito dé bínos] restaurante de comida rápida [nrestauránte dé komiöa rrâpiöa] mesón/ venta [mesón] / [bénta] heladería [eladería] granja [granea] pastelería / bollería [pastelería] / [botería] pizzeria [pitsería] restaurante chino [rrestauránte tjíno] marisquería [mariskería]

pizzerie restaurant chinezesc restaurant cu fructe de mare restaurant cu restaurante con jardín grădină [rrestauránte kón xarcíín] restaurant cu peşte pescadería [peskaderia] restaurant de tip parrillada / asador grill bar [parriXáQa] / [asaöor] restaurant grecesc restaurante griego [rrestauránte gijéyo] restaurant grill churrasquería [tjuiraskeria] 200

restaurant italian restaurant tradiţional restaurant unde se bea cidru restaurant vegetarian rotiserie snack bar tavernă terasă

restaurante itaUano [rrestauránte italjáno] restaurante típico [rrestauránte típiko] sidrería [sidrería] restaurante vegetariano [rrestauránte beêtarjáno] rotisería [rrotisería] snack bar [esnákbar] taberna / tasca [taßéma] / [táska] terraza [terrá6a]

Unde pot mânca ceva cald? ¿Dónde puedo comer algo caliente? Există vreun restaurant ¿Hay un restaurante cerca prin apropiere? de aquí? Unde se poate merge ¿Adonde se va para ... pentru .. a sări iori un eveniment? celebrar? o ma.vi ieftină? comer barato? specialităţi regionale? comer comida típica? îmi puteţi spune unde ¿Me podría decir dónde găsesc un restaurant... puedo encontrar un restaurante... prin apropiere? por aquí cerca? obişnuit? normal? vegetarian? vegetariano? 201

3 .2 Alimentatie

3é2 Alimentatie

Pe ce nume, vă rog?

abierto hasta muy deschis până noaptea tarde por la noche? târziu? ¿Puede recomendarme... îmi puteţi recomanda ... un bar? un bar? un café? o cafenea? un restaurante? un restaurant? Puteţi să-mi recomandaţi ¿Puede recomendarme un un restaurant bun? buen restaurante? La ce oră se deschide / ¿A qué hora se abre / se se închide? cierra? Se poate ajunge acolo pe jos? ¿Se puede llegar a pie? E necesar să fac rezervare? ¿Hay que hacer una reserva? Vă rog, îmi puteţi scrie ¿Me podría escribir el numele şi adresa nombre y la dirección del localului? restaurante, por favor? Aş vrea să-mi rezervaţi o Quiero que me reserve una masă de două persoane. mesa para dos personas. La noi nu se fac rezervări. Nosotros no hacemos reservas. Regret, totul este ocupat. Lo lamento, todo está ocupado. îmi puteţi recomanda un ¿Me podría recomendar alt restaurant aflat în otro restaurante por aquí apropiere? cerca? Am rezervat o masă pe He hecho una reserva a num ele... nombre d e ... Avem rezervare. Tenemos una reserva.

¿A nombre de quién, por favor? Aveţi o masă liberă ¿Hay una mesa libre para pentru două persoane? dos personas? Aş dori o masă bună. Quiero una buena mesa. Ne puteţi da o masă lângă ¿Nos puede dar una mesa fereastră? al lado / cerca de la ventana? îmi pare rău, trebuie Lo siento, tiene que să aşteptaţi. esperar. îmi pare rău. Este multă Lo siento. Tenemos mucha lume. gente. Din păcate, închidem. Lo siento, estamos cerrando. Vom avea o masă liberă în Tendremos una mesa libre două minute. dentro de dos minutos. Reveniţi în două minute. Tendrá que volver dentro de dos minutos. Ne putem aşeza aici? ¿Podríamos sentarnos aquí? Fumător sau nefumător? ¿Fumador o no fumador? Masa aceasta este liberă? ¿Esta mesa está libre? Această masă este rezervată. Esta mesa está reservada. Aş dori o masă ... Quisiera una mesa ... afară. afuera. departe de fereastră, lejos de la ventana, în sectorul pentru en el sector de (ne)fumători. (no)fumadores. lângă fereastră. al lado de la ventana.

202

203

3 .2 Alimentaţie

Unde este barul / cuierul / toaleta?

¿Dónde está el bar / el perchero / el lavabo (el baño)? Servimos solamente a la Servim doar la masă. mesa. Servim doar meniu Servimos solamente menú complet. completo. Componenţa meniului

băuturi alcoolice fíne antreuri aperitive băuturi răcoritoare bere desert digestive feluri de bază salate supe vinuri albe vinuri dulci vinuri roşii vinuri spumoase

licores [likóres] [dé entrâöa] de entrada aperitivos [aperi tiß os] refrescos [rrefréskos] cervezas [0erßé8as] postre [postre] [dixestißos] digestivos segundos platos [seyúndos plátos] ensaladas [ensaládas] caldos [káldos] vinos blancos [bínos blánkos] vinos dulces [bínos dúlGes] vinos tintos [bínos tintos] vinos espumosos [bínos espumosos]

204

Aranjarea mesei

carafă castrón ceaşcă cupă de şampanie

garrafa [garráfa] escudilla [eskuöiXa] taza [tá0a] copa para el champán [kópa pára él tjampán] cuţit cuchillo [kutfíXo] farfurie adâncă plato hondo [pláto óndo] farfurie întinsă plato llano [pláto Xáno] farfurie mică plato de postre [pláto dé póstre] farfurioară plato pequeño [pláto pekérp] faţă de masă mantel [mantél] furculiţă tenedor [teneQór] lingură cuchara [kutfára] linguriţă cucharilla [kutJáriXa] oţetar vinagrera [binayréra] pahar vaso / copa [báso] / [kópa] pahare pentru apă vasos para agua [básos pára áywa] pahare pentru vin vasos para vino [básos pára bino] păhărele copitas [kopítas] pai pajita [paxíta] piper pimie ita [pimjénta] pipemiţă pimentero [pimentéro] scobitori palillos [palíaos] scrumieră cenicero [0eni0éro] şervet paño de mesa / servilleta / salvamanteles [páqo dé mésa] / [serßiXéta] / [salßamantéles] 205

3.2 Alimenfatie şerveţele solniţă [cu sare] supieră tacâmuri tavă vas pentru servit brânză rasă

3.2 Alimentaţie

servilletas salero [con sal] sopera cubiertos bandeja [sopéra]

m [seißiA.étas]

[saléro (kón săi)]

[kußjértos] [bandéâ] recipiente para servir el queso rallado Ne mai trebuie tacâmuri Necesitamos unos [rre0ipjénte pára seißir él késo rralâöo] cubiertos más para una pentru o persoană. persona. Puteţi aduce o furculiţă / ¿Puede traer un tenedor / tacâmuri / pâine? cubiertos / pan? Puteţi aduce o scrumieră / ¿Puede traer un cenicero / algo para limpiarse / ceva de şters? secarse las manos? ¿Puede traerme una silla Puteţi aduce un scaun pentru copil? para el niño? ¿Puede limpiar / recoger la Puteţi debarasa? mesa? Puteţi aduce încă un pahar / ¿Puede traer un vaso más / un cuchillo más? cutit? A face comanda

Chelner, meniul, te rog! Poftiţi meniul!

¡Camarero, el menú, por favor! ¡Aquí tiene el menú! 206

Aş putea să văd lista de băuturi? Aveţi un meniu al zilei? Doriţi să comandaţi? Ce doriţi să luaţi? Doriţi să beţi ceva înainte?

¿Puedo ver la lista de vinos? ¿Tienen un menú del día? ¿Van a pedir ya? ¿Qué va a tomar? ¿Quieren beber algo primero? încă nu ne-am decis. Todavía no nos hemos decidido. Aş dori să comand. Quisiera pedir ya. Ce îmi recomandaţi? ¿Qué me recomienda? Vă recomand ... Le recomiendo... Care este specialitatea casei? ¿Cuál es el plato del día? îmi puteţi recomanda câteva ¿Puede recomandarme specialităţi regionale? algunos platos típicos de la zona? Aveţi un meniu vegetarian / ¿Tiene un menú pentru turişti / cu preţ vegetariano / para los fix? turistas / con precio fijo? Serviţi prânzuri uşoare / ¿Sirven comidas ligeras / supeuri? cenas? Aveţi porţii la jumătate / ¿Tiene porciones para pentru copii? niños? Legumele sunt incluse ¿Las legumbres están în preţul porţiei? incluidas en el precio de la porción? Servirea şi tacâmul sunt ¿El atendimiento y los incluse? cubiertos están incluidos? 207

3.2 Alimentatie

3.2 Alimentaţie Totul este inclus. Servirea nu este inclusă. Vreau... La primul fel o să iau ..., iar la felul doi ... cu ... Pentru acest fel de mâncare va trebui să aşteptaţi puţin. Aceasta durează... minute. Pentru acest fel de mâncare servim minimum două porţii. Mâncarea este servită cu legume / cartofi? Aş putea să iau o salată în loc de legume, vă rog? îmi pare rău, nu mai avem. Nu avem ... Felul doi îl vom comanda mai târziu. Sunt grăbit. / Suntem grăbiţi. Se poate să ne serviţi imediat? Nu mai putem aştepta.

Todo incluido. El atendimiento no está incluido. Quiero... De primer plato quisiera ... y de segundo ... con ... Para este plato tendrá que esperar un poco. Eso tardará... minutos. Para este plato servimos por lo mínimo dos porciones. Viene la comida con verduras / patatas? Podría tomar ensalada en lugar de verduras, por favor? Lo lamento, ya no ten emos. No tenem os... El segundo plato lo ordenaremos luego / más tarde. Tengo prisa. / Tenemos prisa. ¿Puede atendernos inmediatamente? No podemos esperar más.

208

Aşteptăm cam de mult, se poate să né serviţi? Am o poftă de mâncare grozavă. Mi-e foame / sete. Vă place? Cum vi se pare? îmi place. Aveţi mâncăruri / băuturi pentru diabetici? Aveţi mâncăruri vegetariene? Mai doriţi ceva? Nu, mulţumesc! Nu mai vreau nimic.

Esperamos demasiado, ¿nos podría atender? Tengo mucho apetito. Tengo hambre / sed. ¿Le gusta? ¿Qué le parece? Me gusta. ¿Tienen comidas / bebidas para diabéticos? ¿Tienen comidas vegetarianas? ¿Desea algo más? Nada más, gracias. No tomo ya nada más.

Pregâtirea şi prepararea alimentelor (vezi şi Carne)

mod de preparare modo de preparación [moöo dé preparaSjón] cocinar / preparar a găti [koGinár] / [preparár] a fierbe în suc propriu a frige a prăji afumat

estofar / guisar [estofar] / [gisár] asar [asár] freír [freír] ahumado [aumádo] 209

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentatie

asezonat

aderezado / sazonado [aöereGâöo] / [saGonâöo] bine făcut bien hecho [bjén étfo] călit în tigaie refrito [rrefiríto] congelat congelado [konêládo] copt cocido [koGiöo] crud crudo [krnöo] cu sosul separat con el aliño aparte [kón él alÍQO apárte] cu condimente / con especias mirodenii [kón espéGjas] cu piure en puré [én puré] cu smântână con nata [kón náta] făcut, pătruns medio hecho [médjo étjo] (mediu) fezandat, asezonat adobado [aöoßâöo] fierbere cocimiento / ebullición [köGimjénto] / [eßuXiGjon] fiert în suc propriu guisado [gisâöo] fiert [erßiöo] hervido foarte puţin făcut muy poco hecho [múi póko étfo] fraged tierno [tjémo] fript asado [asádo] gratinat gratinado [gratinádo] în sânge echando sangre [etjânöo sángre] înăbuşit estofado [estofáSo] încălzit... calentado... [kalentâöo] ... 210

într-o tavă pentru a la tortera [á lá tortéra] copt Ia aburi cocido al vapor [koGído ál bapór] la cuptor al horno [ál ómo] / cocido al horno [koGído ál ómo] la grătarul cu a la brasa [á lá brása] mangal la grill al grill [ál grü] la tavă (fript) a la plancha [á lá plántja] la tigaie en la sartén [á lá sartén] marinat escabechado / marinado [eskaßetjâdo] / [marináSo] normal normal [normál] ornat adornado / ornamentado [aöomâöo] / [omamentâöo] pane cu pesmet rebozado [reßoGâöo] pe jar, la grătar a la brasa [á lá brása] prăjit [frito] frito prăjit uşor salteado [salteáóo] proaspăt fresco [frésko] puţin făcut poco hecho [póko étjo] ras, dat prin rallado [rraXáóo] râzătoare ruladă empanada [empanáda] (plăcintă umplută) rumenit dorado [dorâöo] rumenit la cuptor dorado al horno [dorâöo ál ómo] simplu simple / solo [simple] / [sólo] 211

3.2 Alimentarte stufat suculent tăiat(ă) cubuleţe umplut

3 .2 Alimentarte

estofado [estofádo] jugoso [xuyóso] cortado en taquitos [kortááo én takítos] relleno [rreA.éno]

Cum este gătit acest fel de mâncare? Ce (ingrediente) conţine acest fel de mâncare? îmi place carnea ... prăjită (friptă), fiartă. friptă [la tavă], în suc propriu, la grătar, cu sos. Nu pot m ânca... Cum preferaţi? Bine făcut, vă rog. Conţine ... alcool? brânză? came de porc? făină? grăsime? ouă? peşte?

¿Cómo está cocinado este plato? ¿Qué contiene este plato? La carne me gusta ... asada, cocida, a la plancha, en su jugo, a la parrilla, en salsa. No puedo com er... ¿Cómo prefiere? Bien hecho, por favor. ¿Contiene... alcohol? queso? carne de cerdo? harina? grasa? huevos? pescado?

212

zahăr? Aveţi ... pentru diabetici? dulciuri îndulcitor un desert un meniu îmi puteţi aduce un îndulcitor artificial?

m m azúcar? ¿Tiene... para diabéticos? dulces edulcorante un postre un menú ¿Me podría traer un edulcorante artificial?

Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază

biscuiţi chifle lămâie maioneză margarină muştar oţet pâine (vezi şi Micul dejun) pâine albă pâine integrală pâine prăjită piper sare sos sos de roşii

bizcochos / galletas [biQkótJos] / [gaXétas] [paneGíAjos] panecillos limón [limón] mayonesa [majonésa] margarina [maryarína] mostaza [mostáGa] vinagre [bináyre] pan [pan] pan blanco pan integral pan tostado pimienta sal salsa salsa de tomate 213

[pán blánko] [pán inteyrál] [pán tostâöo] [pimjénta] [sál] [sálsa] [sálsa dé tomáte]

3 .2 Alimentarte

sos de soia sos de usturoi sos picant sos tartar ulei ulei de arahide ulei de floarea-soarelui ulei de măsline ulei de porumb unt zahăr

[sálsa dé sóxa] salsa de soja [sálsa aljóli] salsa alioli [sálsa pikante] salsa picante [sálsa tártara] salsa tártara [aGéite] aceite aceite de aráquidas [a6éite dé arákidas] aceite de girasol [a0éite dé xirasól] aceite de oliva [aGéite dé olißa] aceite de maíz [aSéite dé maíG] [mantekíXa] mantequilla azúcar [aGúkar]

salsa española sos brun cu mirodenii şi vin salsa mayordoma sos de unt cu pătrunjel salsa romana sos din smântână cu ouă şi bacon sau jambon salsa romesco sos din ardei verzi, ardei iuţi şi usturoi (vinegretă pentru peşte) salsa verde sos de pătrunjel

Băuturi

Quiero una salsa picante. ¿Está ya asezonado / condimentado? Aş dori legume / salată fără Quisiera legumbres / dressing. ensalada sin dressing.

apa apă minerală apă minerală gazoasă apă minerală plată

Câteva dintre sosurile specifice

apă tonică ciocolată caldă

Aş vrea un sos picant. Este deja condimentat?

salsa a la catalana sos tomat cu ardei verzi salsa a la vasca sos din pătrunjel, mazăre, usturoi (o vinegretă fină pentru peşte) salsa en escabeche sos dulce-acrişor (marinat) 214

lapte limonadă oranjadă / suc de portocale shake / frappé

agua [áywa] agua mineral [áywa minerál] agua mineral con gas [áywa minerál kón gás] agua mineral sin gas [áywa minerál sin gás] agua tónica [áywa toníka] chocolate caliente [tjokoláte kaljénte] leche; [létje] limonada [limonáda] naranjada [naranxáda] batido

[batiöo]

3.2 Alimentarte

Z J l Alimentarte

sifon suc de fructe cu gheaţă pisată

soda granizado

bere blondă

cerveza rubia / dorada [0erßé0a rrüßja] / [doráda ] cerveza negra [0erßé0a négra ] cerveza sin alcohol [0erßé0a sin alk(o)ól]

bere brună bere fără alcool bere la cutie bere la halbă bere la sticlă bere medie bere mică / mare

[soöa] [graniSâöo]

cerveza en lata [0eißé0a én lata] cerveza en doble [0eißé0a én doßle] cerveza en botellas [0erßé0a én botéXas] cerveza mediana [0erßé0a meöjâna] cerveza pequeña / grande [0erßé0a pekéi]a] / [gránde]

bere slabă bere străină

cerveza floja [0eißé0a flóxa] cerveza extranjera [0eißé0a e(k)stranxéra]

cidru muscat must

sidra [sidra] moscatel [moskatél] mosto / zumo de uva [mósto] / [0úmo dé ußa] mistela [mistéla] oporto [opórto]

must cu alcool porto

216

sangría şampanie frapată şampanie vin vin nou vin alb

sangría champán helado champán / cava vino vino joven vino blanco

[sangría] [tjampán eláóo] [tfampán] / [kâßa] [bino] [bino xoßen] [bino blánko]

[man0aníXa] manzanilla vino de calidad [bino dé kaliöâö] [malaya] málaga [bino notâßle] vino notable [bino dé mésa] vino de mesa vino de cosecha [bino dé kosétja] [bino dél país] vino del país [%eré0] Jerez [bino dél tonél] vino del tonel [bino dulce] vino dulce [bino múi séko] vino muy seco vino embotellado [bino emboteXâöo] [bino én garrafa] vino en garafa vin la carafă [bino ál jélo] vino al hielo vin la gheaţă [bino én frío] vino en frío vin la rece vin la temperatura vino a la temperatura del cuarto [bino á lá temperatura dél kwárto] camerei vino clarete / rosado vin rosé [bino klaréte] / [rrosâöo] [bino tinto] vino tinto vin roşu

vin de Andalusia vin de calitate vin de Malaga vin de marcă vin de masă vin de recoltă vin de regiune vin de Xeres vin din butoi vin dulce vin foarte sec vin îmbuteliat

217

3.2 Allmentatie

3 .2 Alimentarte

vm sec vin spumos

vino seco vino espumoso

[bino séko] [bino espumoso]

vin tratat vin vărsat

vino de crianza vino suelto

[bino dé kijánGa] [bino swélto]

vin vechi vinul casei

vino añejo vino de la casa

[bino aqéxo] [bino dé lá kása]

brandy, coniac

coñac / brandy / coñá [kot]ák] / [brándi] / [kói]a] cocktail... cóctel / combinado... [koktél] / [kombinâöo] slab flojo / ligero sec seco gin ginebra [%inéßra] gin cu lămâie ginebra con limón gin tonic ginebra con tónica lichior de anason ams [anís] lichior de fructe pacharán [patJarán] lichior licor [likór] rachiu, ţuică aguardiente [aywardjénte] rom ron [rrón] tequila tequila [tekíla] vermut vermut [bermút] vodcă vodka [bóflka] whisky... whisky / giiisqui [gwíski] / [gwíski] cu apă con agua cu gheaţă con hielo 218

cu sifon / apă tonică con soda / tónica simplu (fără apă) solo dublu doble băutură cu alcool bebida con alcohol [beßiöa kón alkól] băutură fără alcool bebida sin alcohol [beßiöa sin alkól] o cană de bere una jarra de cerveza [úna %árra dé Gerßéöa] o cană mare una jarra [úna xárra] o carafă una garafa [úna garrafa] o halbă de bere una pinta de cerveza [úna pinta dé GeißéGa] o jumătate de sticlă una media botella [úna méöja botéA,a] o sticlă una botella [úna botéXa] un litru un litro [ún litro] un pahar de bere una caña de cerveza [úna káqa dé GerßéGa] un pahar un vaso [ún báso] Ce doriţi să beţi? îmi puteţi aduce lista de vinuri? Serviţi vin la pahar? Ce vin doriţi? O carafă d e ...

¿Qué desea tomar? ¿Me puede traer la lista de vinos? ¿Quiere tomar el vino en vaso? ¿Qué vino quiere usted? Una garafa d e ... 219

3.2 Alimenfafle ü Tenemos sólo vino embotellado. Quiero una botella de vino. Aş dori o sticlă de vin. ¿Cuáles son los vinos de la Care sunt vinurile din región? regiune? ¿Cómo es el vino de la casa? Cum e vinul casei? îmi puteţi recomanda un vin ¿Me podría recomendar pentru acest fel de mâncare? un vino para este plato? Aş dori o bere. Quisiera una cerveza. Aveţi bere? ¿Tienen cerveza? ¡Una cerveza, por favor! O bere, vă rog! Ce mărci de bere aveţi? ¿Qué marcas de cerveza tiene? Avem doar bere la halbă / Tenemos sólo cerveza en la sticlă. pinta / en botella. Avem bere blondă / Tenemos cerveza rubia / brună / amară. negra / amarga. ¿Puede darme un vaso de Puteţi să-mi aduceţi un pahar de apă, vă rog? agua, por favor? Un suc de fructe, vă rog! ¡Un refresco de fruta, por favor! îmi puteţi aduce un pai? ¿Me podría traer una paja? Noroc! / în sănătatea dv.! ¡A su salud! Avem doar vin îmbuteliat.

Aperitive

aperitiv(e)...

el primer plato / los entremeses ... [él primér pláto] / [lós entreméses] 220

(ul) casei de la casa alcoolizat alcoholizado nealcoolizat noalcoholizado sec seco simplu simple uşor ligero antreuri entrantes [entrántes] (hors d’oeuvre) calde calientes din fructe de mare de mariscos mixte mixtos reci fríos anşoa ardei avocado bacon bacon afumat câmăciori castravete caviar ciuperci crab crevete hering homar

boqueron / anchoa [bokerón] / [antjóa] pimiento [pimjénto] avocado [aßokâöo] bacón [bakón] bacón ahumado [bakón aumádo] salchichas [saltjítjas] pepino [pepino] caviar [kaßjâr] champiñones / setas [tjampiipnes] / [sétas] cangrejo [kangré%o] gamba [gámba] arenque [arénke] bogavante [boyaßânte]

3 .2 Alimentotie

3.2 Alimentatie legume în ulei

legumbres en aceite [leyúmbres én aGéite] limbă în saramură lengua en salmuera [léngwa én salmwéra] macrou caballa [kaßâXa] macrou afumat caballa ahumada [kaßaXa aumáda] măsline aceitunas [aGeitúnas] melci caracoles [karakóles] midii mejillones [mexiXónes] ouă huevos [wéßos] pateu de ficat fiambre de hígado [fiámbre dé íyado] pepene galben melón [melón] ridichi rábano [rrâßano] salam [saltfitjón] salchichón salată rusească ensaladilla rusa [ensaláda rrúsa] sardine sardina [sardina] scoici / moluşte almejas [alméxas] somon salmón [salmón] somon afumat salmón ahumado [salmón aumádo] stridii ostra [óstra] şuncă jamón [xamón] şuncă afumată jamón ahumado / jamón serrano [%amón aumádo] / [xamón serráno] şuncă fiartă jamón cocido [xamón koGído] [xamón krúdo] şuncă nepreparată jamón crudo (crudă) [rreßanâdas] rebanadas tartine 222

tartine ton trufe

tapas [tápas] atún [atún] trufa / turma de tierra [trúfa] / [turma dé tjérra]

Ne puteţi aduce un antreu? ¿Nos puede traer un aperitivo? Există un bufet cu antreuri? ¿Existe un buffet con aperitivos? Ne puteţi aduce un meniu cu ¿Nos podría traer el menú antreuri? de los aperitivos? Ce vin îmi puteţi ¿Qué vino me recomanda recomendaría para el la aperitiv? aperitivo? Salate

muraturi salată asortată salată cu orez salată de cartofi salată de roşii salată de sezon

encurtidos [enkurtídos] ensalada mixta [ensaláda mí(k)sta] ensalada con arroz [ensaláda kón arróG] patatas en ensalada [patátas én ensaláda] ensalada de tomates [ensaláda dé tomátes] ensalada del tiempo [ensaláda dél tjémpo] 223

3 .2 Alimentarte salată rusească salată simplă salată verde salată... cu ulei cu vinegretă cu smântână cu muştar

ensalada rusa ensalada sola lechuga ensalada... con aceite con vinagreta con nata con mostaza

Aş dori o salată verde / o salată asortată cu un dressing franţuzesc. Aveţi cumva un fel principal din salată?

w

[ensaláda rrúsa] [ensaláda sola] [letjúya] [ensaláda]... [kón aGéite] [kón binayréta] [kón náta] [kón mostáGa]

Quisiera una ensalada de lechuga / una ensalada mixta con salsa francesa. ¿Tenéis algún plato principal de ensalada?

Supe, ciorbe, consomeuri

consomé... cu tăiţei de legume de pui de vânat de văcuţă îm ă ... de ceapă de ciuperci de mazăre de praz

consomé... [konsomé] ... con fideos de legumbres de pollo de caza de ternera crem a... [kréma] de cebolla de champiñones de guisante de puerro 224

3 .2 Alimentatie

de spanac de espinaca de sparanghel de espárragos su p ă... so p a ... [sopa] de cartofi de patatas de ceapă de cebolla de crab de cangrejo de fidea / tăiţei de fideos de fructe de mare de mariscos de legume de verduras de orez de arroz de peşte de pescado de roşii de tomates de usturoi de ajo de varză de col Care este supa zilei?

¿Cuál es la sopa que se sirve hoy? Aş dori o supă fără carne. Desearía una sopa sin carne. Spedalitofi ajo blanco ciorbă (servită rece) din usturoi şi migdale, garnisită cu struguri gazpacho ciorbă (servită rece) din roşii, castraveţi, piper verde, pâine, ceapă şi usturoi sopa castellana ciorbă de usturoi cu bucăţi mari de jambon şi ouă Mi

sopa de cocido ciorbă din carne de vită, jambon, câraaţi, năut, varză, napi, ceapă, usturoi şi cartofi caldo gallego ciorbă din Galicia din carne şi legume Orez şi paste macaroane orez orez cu bulion

macarrones [makarrónes] arroz [arró6] arroz con salsa de tomate [arróG kón sálsa dé tomáte] orez cu curry arroz con curry / con salsa picante (picant) [arró0 kón kúrri] / [kón sálsa pikánte] oiez cu ulei de arroz con aceite de olivas măsline [arró6 kón aOéite dé olißas] orez cu unt arroz con mantequilla [arróO kón mantekíXa] paste fideos / pasta [fiöéos] / [pásta] paste bolognese espaguetis boloneses (cu sos de came) [espayétis bolonéses] paste cu sos de espaguetis con salsa de tomate roşii [espayétis kón sálsa dé tomáte] paste cu unt espaguetis con mantequilla [espayétis dé mantekíXa] espaguetis spaghetti [espayétis]

Garnituri din legume, arome şi condimente legume fierte

legumbres cocidas [leyúmbres koOiöas] legume la caserolă legumbres en cacerola [leyúmbres én kaSeróla] legume la cuptor legumbres al horno [leyúmbres álómo] legume la grătar legumbres a la parilla [leyúmbres á lá parida] legume prăjite legumbres asadas [leyúmbres asádas] legume... legumbres... condimentate aderezadas / con especias cu smântână con nata cu ulei şi lămâie con aceite y limón anason andive anghinare ardei galben ardei gras ardei iute ardei roşu ardei verde arpagic broccoli

anís [anís] endibias [endißias] alcachofa [atkatjofa] pimiento amarillo [pimjénto amarino] pimiento morrón [pimjénto morrón] guindilla / chile [gind&a] / [tjíle] [pimjénto rróxo] pimiento rojo pimiento verde [pimjénto béröe] [GeßoXéta] cebolleta brécol [brékol]

3.2 Alimentarte busuioc albahaca [alßaâka] caperă alcaparra [alkapárra] cartofi... patatas... [patátas]... prăjiţi patatas fritas fierţi patatas cocidas la cuptor patatas al horno castravecior murat pepinillo [pepinito] castravete pepino [pepino] ceapă cebolla [SepóXa] chimen comino [komíno] cicoare achicoria [atjikóija] cimbru tomillo [tomíXo] ciuperci în setas en conserva conservă [sétas én konsérßa] ciuperci champiñones / setas [tjampii]ónes] / [sétas] conopidă coliflor [koliflór] cuişoare clavo [klaßo] dafin laurel [laurél] dovleac / bostan calabaza [kalaßâ9a] dovlecel calabacín [kalaßaGin] fasole uscată alubias [alußjas] fasole verde judías verdes [xuöias béröes] fasole judías / frijoles [%udías] / [frixóles] ghimbir jengibre [xenxißre] hasmaţuchi perifollo [perifóX.o] linte lentejas [lentéxas] 228

3.2 Alimentarte mazăre măcriş măghiran

mărar

mentă morcov napi năut nucşoară oregano orez paprica / boia păstâmac pătrunjel piper piper alb piure de cartofi porumb praz ridiche

roşii rozmarin salată verde salvie scorţişoară sfeclă spanac sparanghel

guisante acedera mejorana hinojo menta zanahoria nabos garbanzo nuez moscada orégano arroz pimentón pastinaca perejil pimienta pimienta blanca puré de patatas maíz puerro rábano tomate romero lechuga salvia canela remolacha espinacas espárrago 229

[gisánte] [aöedéra] [mexorána] [inóxo] [ménta] [Banaoría] [naßos] [garßânGo] [nué0 moskâöa] [orégano] [arróG] [pimentón] [pastináka] [perejil] [pimjénta] [pimjénta blánka] [puré dé patátas] [maí0] [pwérro] [rrâßano] [tomáte] [rroméro] [letjúya] [salßia] [kanéla] [rremólatja] [espinákas] [espárrayo]

3.2 Alimentarte şofran tarhon trufanda de nap ţelină usturoi vânătă vanilie varză

azafrán [aQafirán] estragón [estragón] grelos [grélos] apio [apio] ajo [áxo] berenjena [berenxéna] vainilla [bainíXa] berza / col / repollo [bérGa] / [kól] / [rrepóXo] varză de Bruxelles col de bruselas [kól dé brusélas] varză roşie lombarda [lombâröa] Corne

came came albă came roşie berbec bibilică cal capră came de vită căprioară cerb

carne carne blanca carne roja

[käme] [käme blánka] [käme rróxa]

carnero [kaméro] pintada [pintáda] caballo [kaßâA.o] cabra [käßra] carne de ternera / de vaca [káme dé teméra] / [dé báka] corza [kór0a] ciervo / venado [Gjérßo] / [benáóo] 230

clapon curcan fazan gâscă gâscan găină ied iepure de câmp iepure de casă miel mistreţ păsări de curte porc porumbel potâmiche prepeliţe pui aripă picior pulpă piept purcel de lapte raţă vacă vânat viţel

[kapón] capón [pâßo] pavo faisán [faisán] oca [óka] ganso [gánso] [gaXína] gallina [kaßrito] cabrito liebre [ljéßre] [konéxo] conejo [koröéro] cordero jabalí [xaßali] [âßes dé korál] aves de corral [Géröo] cerdo pichón / palomo / paloma [pitjón] / [palómo] / [paloma] [peröiG] perdiz [koöomiGes] codornices [póXo] pollo ala [ála] [páta] pata [pjéma] pierna pechuga de pollo [petjúga dé póXo] [kotjiníXo] cochinillo [pato] pato [báka] vaca [káGa] caza [teméro] ternero

3.2 Alimentaţie

3.2 Aiimentatie

Porţionari şi diverse moduri de preparare (vezi şi Pregătirea şi prepararea alimentelor)

antricot chuleta [tfuléta] bacon bacón [bakón] biftec bistec [bisték] caltaboş cu sânge / morcilla [morGíXa] tobă în sânge cap cabeza [kaßéGa] câmat salchicha [saltfítja] came tocată carne picada [káme pikáda] chiftea albóndiga [alßondiga] (perişoară) ciolan afumat lacón [lakón] coastă costilleta [kostiX.éta] costiţă costilla [kostíXa] cotlet chuleta [tjuléta] creier seso [séso] creier (pané) seso [empanizado] [séso] [empaniGáóo] escalop escalope [eskalópe] ficat hígado [ígaao] filé solomillo / filete [solomíXo] / [filéte] friptură de oaie carne frita de oveja [káme frita dé opéâ] carne a la plancha friptură la tavă [káme á lá plántja] friptură carne asada [káme asáda] 232

gelatina [%elatina] carne a la brasa

gelatină grătar pe cărbuni (pe jar) gulaş hotdog inimă împănat cu bacon

guisado [gisádo] perrito caliente [perrito kaljénte] corazón [koraGón] mechado / enlardado con bacón

lebărvurst

morcilla de hígado

limbă marinată măruntaie

lengua [léngwa] escabeche [eskaßétfe] callos / menudillos / visceras

medalion mezeluri momiţe de miel

medallón [medaXón] fiambre [fiámbre] lechecillas de cordero

momiţe de viţel

lechecillas de ternero

muşchi brisé

filete de carne picada

pastramă picior (de porc etc.) pui la grătar

cecina [QeGína] pierna (de cerdo etc)

[káme á lá brása]

[metjâöo] / [enlaröâöo kón bakón] [morGíXa dé igaöo]

[kálos] / [menuöiX,os] / [bísGeras]

[letJetJíXas dé koróéro] [letjetfíXas dé teméro] [filéte dé káme pikáSa]

[pjéma (dé Qéröo)]

pollo a la parrilla [póXo á lá parriza] 233

I

3.2 Alim en ta tíe

3.2 Alim en tarte rasol

carne cocida (estofada) [káme koGída (estofâöa)] raţă, gâscă, curcan, găină umplut(ă) pato, ganso, pavo, gallina relleno(a) [páto] / [gánso] / [pâßo] / [gaXína] [rreXéno/a] rinichi riñón [rrirjón] rosbif rosbif [rrösßif] ruladă empanada [empanáda] ruladă cu came tocată empanada de horno ruladă / plăcintă cu filé empanada gallega de porc, ceapă şi chili salam catalan butifarra [butifárra] salam salchichón [saltjitjon] slănină tocino [toGíno] stufat estofado [estofádo] şniţel (fără ou chuleta empanada şi pesmet) [tjuléta empanáda] şniţel vienez escalope a la vienesa [eskalópe á lá bjenéGa] şuncă jamón [xamón] şuncă afumată jamón serrano [xamón serráno] şuncă York jamón york [xamón jórk] tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos [kortádo én takítos] tocat picado [pikádo] vacă la grătar carne de vaca a la parrilla [káme dé ßâka á lá parriza] 234

LAveţi mâncare rece ¿Tenéis algún plato frío de din came? carne? Aş dori un escalop de viţel. Quisiera un escalope de ternero. Aş dori un antricot la grătar. Quisiera una chuleta a la parilla. Peste si fructe de more peşte peşte alb

pescado [peskádo] pescado de carne blanca [peskádo dé káme blánka] peşte gras pescado graso / grasoso [peskádo gráso / grasoso] peşte la cuptor pescado al horno [peskádo ál ómo] peşte la grătar pescado a la parilla [peskádo á lá parriza] peşte prăjit pescado asado [peskádo asádo] peşte rasol pescado cocido / cocido de pescado [peskádo koGído] / [koGído dé peskádo] anşoa / hamsie boquerón / anchoa [bokerón] / [antjóa] barbun salmonete [salmonéte] batog merluza [merlúGa] biban perca / percha [pérka] / [pértja] bucată / felie trozo / rebanada [tróGo] / [rreßanâda] 235

3.2 Alîmentatîe

si

calamar

calamar / chipirón

calcan caracatiţă chefal cod crab

rodaballo [rrodaßâA,o] pulpo [pulpo] mújol / múgil [múxol] / [múxil] bacalao [bakaláo] centollo / cangrejo de mar

crap crevete

carpa [kárpa] camarón / gamba

[kalamár] / [tjipirón]

[0entóA,o] / [kangréxo dé már]

[kamarón] / [gámba] crevete fript gambas a la plancha crevete cu usturoi gambas al ajillo crustacee crustáceos [krustá0eos] doradă dorada [doráda] drac de mare rape [rrápe] fructe de mare mariscos [marískos] guvid gobio / cadoce [goßio] / [kaóóGe] hering arenque [arénke] homar bogavante / cigala [bogaßânte] / [Siyála] langustă langosta [langosta] langustină langostino [langostino] limbă de mare lenguado [lengwádo] macrou caballa [kaßaAa] melci caracol [karakól] merluciu merluza [merlú0a]

3.2 Alimentarte midie moluscă morun icre negre păstrăv peşte-spadă pisică de mare plătică plevuşcă porc-de-mare pui de baltă rac sardină scoici scrumbie scrumbie albastră sepie somon sparid sparid roşu stridii sturion ştiucă ştiucă în sos de roşii ton ţipar / anghilă

[mexi^ón] mejillón [molúsko] molusco [estuijón] esturión huevas de esturión [trútja] trucha pez espada [pé0 espáda] [rrája] raya [bréma] brema alevín / alevino [aleßin] / [aleßino] [eskorpéna] escorpena [ánka dé rrána] anca de rana [kangréxo] cangrejo [sardina] sardina [alméxas] almejas [arénke] arenque [kaßäXa] caballa [sépia] sepia [salmón] salmón [besúyo] besugo [paxél] pajel [ostras] ostras [estuijón] esturión [1Ú0ÍO] lucio pescadilla [peskaöiXa]

atún anguila

236 237

[atún] [angfla]

3.2 Alimentarte în compot asortate uscate confiate fructe exotice

en almíbar / en compota surtidas secos escarchadas frutas exóticas [frutas e(k)sótikas] jeleu de fructe jalea de frutas [%aléa dé frutas] salată de fructe macedonia (de frutas) [maGeóónja] afină arándano [arándano] agrişă grosella espinosa [groséXa espinosa] alună avellana [aßeXâna] ananas piña [píi)a] arahidă cacahuete [kaka(g)wéte] avocado aguacate [aywakáte] banană plátano [plátano] boabe bayas [bájas] caisă albaricoque [alßarikoke] castană [kastarja] castaña căpşune fresa [frésa] cireaşă cereza [GeréGa] coacăză grosella [groséXa] coacăză neagră grosella negra [groséXa négra] coacăză roşie grosella roja [groséXa rróâ] curmală dátil [dátil] fistic pistacho [pistátjo] grepfrut pomelo [pomélo] gutuie [membröio] membrillo

kiwi lămâie mandarină mango măr migdală mură nectarină nucă de cocos nucă papaya pară pepene galben pepene verde piersică portocală prună prune uscate rodie smochină stafide strugure struguri albi struguri negri vişină zmeură

kiwi limón mandarina mango manzana almendra [zarza] mora nectarina coco nuez papaya pera melón sandía melocotón naranja ciruela ciruelas secas granada higo uvas pasas uva uvas blancas uvas negras guinda frambuesa

[kíywi] [limón] [mandarína] [mángo] [manQána] [alméndra] [móra] [nektarína] [kóko] [nwéG] [papája] [péra] [melón] [sandía] [melokotón] [narán%a] [Girwéla] [Girwélas sékas] [granáda] [íyo] [ußas pásas] [ußa] [gínda] [frambwésa]

3.2 Alimentatîe

3.2 Alimenfatîe Desert patiserie / cofetărie

bollería / pastelería

[botería] / [pastelería] bizcochos / galletas [biGkótfos] / [gaA-étas] biscuiţi săraţi galletas saladas [gaAétas saladas] biscuiţi cu cremă brazo de gitana / galletas de nata [bráGo dé %itána] / [gaXétas dé náta] budincă budín / natillas (din lapte şi ouă) [budín] / [nativas] clătite (cu dulceaţă, preparate în gelatină) panqueques [rellenos de mermelada] [pankékes] [rreAénos dé mermeláda] compot compota / almíbar [kompóta] / [almißar] covrigi rosquillas [rroskíXas] cremă crema [kréma] cremă caramel flan [flan] cremă chantilly crema chantilly [kréma tjantilí] cremă caramel crema catalana [kréma katalána] cremă de ciocolată crema de chocolate [kréma dé tjokoláte] desert postre [póstre] frişcă nata batida [náta batida] gogoşi mici (cu buñuelos [buqwélos] sau fără umplutură) biscuiţi

iaurt natural îngheţată marţipan orez cu lapte plăcintă din foi plăcintă cu mere

yogur natural [joyúr naturál] helado [eládo] mazapán [maGapán] arroz con leche [arróQ kón létje] hojaldre [oxáldre] tarta de manzana [tárta dé manQána] prăjitură pastel [pastél] prăjitură cu brânză pastel de queso [pastél dé késo] prăjitură cu untură mantecado [mantekádo] de porc prăjitură tradiţională de Crăciun turrón (conţine migdale, miere, ouă şi zahăr) [turrón] prăjitură tradiţională polvorón (din faină, zahăr şi untură) [polßorön] şarlotă cariota [karlóta] tartă tarta [tárta] tartă cu brânză tarta de queso [tárta dé késo] tartă cu fructe tarta / tarteletas de fruta [tárta / tartelétas dé fruta] tort, prăjitură torta / pastel [torta] Aveţi laborator (de cofetărie) propriu? îmi puteţi aduce meniul cu deseturi? Din ce anume este făcut?

¿Tenéis laboratörio propio? ¿Me podría traer el menú de los postres? ¿De qué está hecho? 245

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentaţie

Aş vrea să-mi aduceţi o prăjitură cu ... cremă de ciocolată, frişcă. nuci. alune, migdale, brânză. brânză [de vaci].

Querría que me trajese un pastel con ... crema de chocolate. nata batida. nueces. avellanas. almendras. queso. requesón. Gustări

chiflă umplută

panecillo relleno [paneGiXos rreA.éno] chips-uri patatillas / papas [patatiXas] / [pápas] felie rebanada / tajada / raja / racha [rreßanâda] / [ta^áSa] / [rrá%a] / [rrátja] o porţie de tapas una ración de tapas [úna rraGjón de tápas] porţie medie media ración [meöja rraGjón] sandviş bocadillo [bokadíXo] sandviş cu pâine bocadillo con tostada prăjită [bokaöüo kón tostada] Tapas

Sunt gustări rafinate ce se servesc în baruri şi în anu mite cluburi, la orice oră a zilei. Sunt foarte gustoase şi 246

3JI

I

constituie un deliciu atât pentru localnici, cât mai ales pentru turişti. Idealul este să fie degustate într-o tasca, într-o taberna sau într-o taperia. Vă prezentăm câteva dintre cele mai căutate sortimente: Anchoas fritas a la catalana Bacalao

anşoa bine prăjite, în stil catalan cod - de obicei sărat şi foarte uscat Boquerones anşoa proaspete marinate în oţet din vin Callos tartă cu măruntaie - o tapa foarte căutată în Madrid Caracoles melci - uneori serviţi a la do jana (cu sos iute) Gambas al ajillo crevete cu usturoi Garbanzos con espinacas năut cu spanac Pulpo gallego caracatiţă fiartă în sos picant Tortilla española omletă cu cartofi şi ceapă Unde pot lua o gustare? Aş vrea ceva uşor. Ce gustări aveţi? Aş dori un hotdog / un hamburger. Aş dori o chiflă cu... Aş dori o felie / o porţie / o bucată de...

¿Dónde podría merendar? Quisiera algo ligero. ¿Qué entremeses tienen? Quisiera un perrito caliente / una hamburguesa. Quisiera un panecillo con... Quisiera una rabanada / una porción / un trozo de... 247

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentarte

albóndigas (Extremadura) chifteluţe din carne cu miro denii arroz y negra (Valencia) orez cu cerneală de sepie şi cu crevete bacalao a la vizcaína morun cu roşii, ardei iute şi (Ţara bascilor) usturoi brazo de gitano sortiment de biscuiţi acoperiţi (Andalucía) cu cremă chocolate con churros ciocolată caldă servită cu (Madrid) gogoşi cochinillo asado (Madrid) purcel de lapte fript

cocido madrileño (Madrid) rasol de came cu legume şi năut cordero asado (Castillia) miel la tavă (fript la cuptor) empanada gallega (Galicia)tartă cu came sau cu peşte ensaimada (Baleares) brioşă cu glazură gazpacho (Andalucía) supă rece de roşii cu legume habas a la asturiana iahnie de fasole boabe cu câmat afumat (Asturias) lacón con grelos (Galicia) ceafă de porc cu frunze uscate de napi orez cu şofran, came (pui, paella valenciana (Valenda) iepure, câmat picant etc.), peşte sau fructe de mare (cre vete, homar, scoici) şi legume pulpo a la gallega (Galicia) caracatiţă asezonată cu pi per, ardei iute şi usturoi rabo de torn (Andalucía) tocană cu ciuperci şi morcovi rinichi de Jerez riñones al jerez (Extremadura) torrada o tostada o felie de pâine frecată cu (Cataluña) usturoi şi cu roşie, stropită cu ulei de măsline şi presă rată cu sare tortilla española (Castillia) omletă cu cartofi şi ceapă turrón (Andalucía) nuga cu migdale (specialita te de Crăciun) vieiras de Santiago de scoici Saint Jacques Compostela (Galicia)

248

249

Aş dori o salată asortată.

Desearía mixta. ¿Qué es ésto? ¿Me podría indicar los ingredientes de esta lista?

Ce este aceasta? îmi puteţi indica ingredientele de pe această listă? ¿Está picante? Este picant? Serviţi mâncare caldă? ¿Sirven comida caliente? îmi puteţi aduce un şervet? ¿Me podría traer una servilleta? îmi puteţi aduce nişte ¿Me podría traer unos tacâmuri şi o chiflă, cubiertos y un panecillo, por favor? vă rog? Specialităţi culinare din diverse regiuni

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentarte zarzuela de marisco (Cataluña şi Baleares)

casoletă cu fructe de mare şi roşii

Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii

acru ars / prea prăjit

agrio [áyrjo] quemado / demasiado asado [kemâöo] / [demasjâöo asádó] cu gust înţepător ácido / acre / agrio [âöiöo] / [ákre] / [áyrjo] cu miros rău maloliente / apestoso [maloljénte] / [apestóso] fară gust, insipid sin sabor / insípido [sin saßor] / [insípido] indigest indigesto [indixesto] rânced / trezit rancio, rancioso / torcido, alterado [rránGjo] / [rránGjóso] / [torGído] / [alterado] rău / alterat malo / alterado [málo] / [alterado] reclamaţie reclamación [rreklamaGjón] sărat salado [saládo] tare / rigid / uscat duro / rígido /seco [duro] / [m'xido] / [séko] uleios aceitoso / oleoso [aQeitóso] / [oleoso] Aş putea să schimb comanda?

¿Podría cambiar el pedido? 250

N-am comandat asta. Eso no es lo que he pedido. Am comandat..., nu asta. He ordenado ..., no ésto. Aţi uitat să-mi aduceţi... Se le ha olvidado traerme... îmi puteţi aduce încă ...? ¿Me podría traer más ...? La restaurantul dvs. En su restaurante las porţiile sunt foarte mici. raciones son muy pequeñas. Am comandat o porţie He pedido media porción. la jumătate. Această mâncare are un Esta comida tiene un sabor gust / miros cam ciudat. / un olor extraño. Cred că mâncarea aceasta Creo que esta comida está este alterată. alterada. Aluatul este ars / prea prăjit. La masa está quemada / demasiado asada. Carnea este alterată. La carne está alterada. Carnea e tare / crudă. La carne está dura / cruda. Supa e rece / prea caldă / La sopa está fría / fierbinte. demasiado caliente / caliente. Mâncarea este rece / La comida está fría / no nu este proaspătă. está fresca. Nu vreau / pot să mănânc No quiero / puedo comer mâncare ce conţine sare. comida que tenga sal. Nu-mi place. Esto no me gusta. E prea dulce / amar / sărat. Esto está demasiado dulce / amargo / salado. Salata nu a fost spălată La lechuga no ha sido cum trebuie. lavada adecuadamente. 251

3.2 Alimentarte Pâinea este veche. Vă rog să-l chemaţi pe director / proprietar. Sunteţi mulţumit?

EI pan está sentado. Llame, por favor, al director / al propietario. ¿Está contento / agradecido? Această mâncare este Esta comida está muy foarte bună. buena. Complimente bucătarului. Cumplidos al cocinero. Mulţumesc. A fost o masă Gracias. Ha sido una excelentă. comida excelente. Verificarea şi achitarea notei

Vă rog să-mi aduceţi nota Me puede traer la cuenta, por favor. de plată. Aş dori să plătesc. Quiero pagar. Doriţi să vă fac nota ¿Quiere que le haga la cuenta por separado? separat? Queremos pagar por Dorim să plătim separat. separado. Nu, vrem o singură notă No, queremos una cuenta comun. de plată. Póngalo todo junto. Calculaţi totul împreună. La ce anume este acest preţ? ¿De qué es este precio exactamente? ¿Los cubiertos y el servir Tacâmurile şi servirea están incluidos? sunt incluse? 252

3 .2 Alimentaţie

Totul este inclus. Pot plăti cu un cec de călătorie? Pot să plătesc cu această carte de credit? Cred că există o eroare în notă. Aţi putea să-mi daţi o notă detaliată? Eu nu am comandat aşa ceva. Vă rog să plătiţi la casă. Nu am bani suficienţi. Păstraţi restul.

Todo está incluido. ¿Puedo pagar con un cheque de viaje? ¿Puedo pagar con esta tarjeta de crédito? Creo que hay un error en esta cuenta. ¿Podría darme una cuenta detallada? Yo no he ordenado ésto. Pague en la caja, por favor. No tengo dinero suficiente. Quédese con la vuelta.

3 .3 Banca, posta, telefonía Banca

a depune bani a plăti a schimba bani a scoate bani

ingresar [ingresár] pagar [payar] cambiar [kambjár] retirar / sacar dinero [rretirár] / [sakár dinéro] bancă banco [bánko] bancnotă billete de banco [biléte dé bánko] bancomat cajero automático [kaxéro automatíko] bani lichizi dinero efectivo [dinéro efektißo] carnet de cecuri talonario de cheques [talonárjo dé tjekes] carte de credit tarjeta de crédito [tai^éta dé crédito] [tjéke] cec cheque cec de călătorie cheque de viaje [tféke dé bjáxe] dolar dólar [dólar] formular impreso [impréso] mostrador [mostrador] ghişeu, tejghea [ingréso] intrare (de bani) ingreso libra esterlina [lípra esterlina] liră sterlină [rretíráda] retragere de bani retirada [rrekoxída] ridicarea banilor recogida tipo de cambio [tipo dé kámbjo] schimb giro internacional transfer [xíro intemaGjonál] internaţional

3 .3 Banca, poşta, telefonía____________

nsfer

giro

[Xfro]

i

i

înde este cea mai apropiată ¿Dónde está el banco más ancă? cercano? ¡Aveţi un birou de schimb ¿Tenéis una oficina de valutar? cambio de moneda? [Unde găsesc un bancomat? ¿Dónde puedo encontrar un cajero? Care este programul băncii? ¿Cuál es el horario del banco? fcât este comisionul? ¿Cuánto es el comisión? [Aş dori să schimb 1000 Quisira cambiar 1000 de euro în lei. euros en lei. Care este cursul zilei? Pot scoate bani cu acest card de credit? îmi puteţi da în bancnote de cinci mii, vă rog?

¿Cuál es el cambio del día ¿Puedo sacar dinero con esta tarjeta (de crédito)? ¿Me lo puede dar en billetes de cinco mil, por favor? ¿Podría darme billetes más pequeños? Quisiera hacer efectivos estos cheques de viaje.

Mi-aţi putea da bancnote mai mici? Aş vrea să schimb în bani lichizi aceste cecuri de călătorie. Aş dori să fac o alimentare Quisiera hacer un ingreso a cărţii de credit. a mi tarjeta de crédito.

3 ¿ Banca, poşta, telefonia 3 .3 Banca, poşta, telefonia

Aş dori să fac un depozit în contul nr..... pe numele... Aş dori.... în bancnote. Aş dori.... în monede. Aştept un transfer de bani de la ....

Quisiera hacer un ingreso' en la cuenta número .... a nombre de... Quisiera... en billetes. Quisiera... en monedas. Espero un giro de ...

Poşta

a expedia o scrisoare echar una carta [etjár úna kárta] a pune în cutía poştală echar al buzón [etjár ál bu6ón] căsuţă poştală apartado de correos [apartâöo dé korréos] cod poştal [kódiyo postál] código postal colet [pakéte] paquete [korréo aéreo] correo aéreo corespondenţă par avion buzón [bu6ón] cutie poştală destinatario [destinatáijo] destinatar remitente [iremiténte] expeditor funcţionar al poştei empleado de correos [empleádo dé korréos] hârtie de scrisori papel de cartas [papél dé kártas] mandat telegrafíe giro telegráfico [%nro teleyráfiko] oficiu poştal oficina de correos [ofiGina dé korréos] plic sobre [sößre] post-restant lista de correos [lista dé korréos]

poştă poştaş preaviz provincie, judeţ ridicarea corespondenţei scrisoare scrisoare expres scrisoare par avion scrisoare recomandată ştampila poştei taxă poştală taxe poştale timbru transfer poştal (mandat poştal) vedere

correo cartero preaviso distrito recogida

[korréo] [kartéro] [preaßiso] [distrito] [rreko%ída]

carta carta expresa carta por vía aérea carta certificada

[kárta] [kárta eksprésa] [kárta pór vía aérea] [kárta GertifikáSa]

matasellos franqueo tarifas postales sello giro postal

[mataséA,os] [frankéo] [tarifas postáles] [séA,o] [xíro postál]

postal

[postál]

De unde pot cumpăra timbre? Unde este cel mai apropiat oficiu poştal? Care este programul poştei? Există aici un serviciu poştal rapid /expres?

¿Dónde puedo comprar sellos? ¿Dónde está la más cercana oficina de correos? ¿Cuál es el horario de la oficina de correos? ¿Hay aquí un servicio de correos rápido / expreso?

257

3.3

Banca, p o şta , te le fon ia

Aş dori sa trimit acest fax la nr. ... Care este numărul de fax / adresa de e-mail? Nu aţi primit faxul nostru ?

I

tfjZ,

Quisiera mandar este fax al núm ero... ¿Cuál es el número de fax / dirección de email? ¿No han recibido nuestro fax? Textul nu se vede bine El texto no se ve muy bien (nu se poate citi). (no se puede leer). Faxul este defect. El fax está defecto. Ce număr de fax este aici? ¿Qué número de fax tenéis aquí? Aţi primit faxul / e-mail-ul ¿Recibió mi fax / email? meu? Aţi primit cumva un fax ¿Ha recibo algún fax para pentru d l ...? el señ or...? Pot folosi copiatorul / faxul? ¿Puedo usar la fotocopiadora / el fax? Internet

Unde se găseşte un internet café în zonă? Cât costă o oră? Cât costă o pagină? Cât costă pe CD? Cum mă conectez? S-a deconectat.

¿Dónde hay un cibercafé cercano? ¿Cuánto cuesta por hora? ¿Cuánto cuesta por página? ¿Cuánto cuesta por compact? ¿Cómo entró al sistema? Se ha quedado colgado.

264

3.3

Banca, p o ş ta , te lefon ia

He terminado. Quisiera... revisar mi correo electrónico, usar el Internet, intru pe Internet, să folosesc o imprimantă, usar una impresora, usar un escáner. să folosesc un scanner. ¿Tiene... A veţi... Apples? computere Mackintosh? PCs? PC-uri? unidad de Zip? o unitate Zip?

Am terminat. Aş dori s ă ... îmi verific e-mailul.

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire personala

— m esponja [esponja] Pímpjo] limpio papel higiénico [papél ixjéniko] higiene [ixjéne] chorro de agua [tjórro dé áywa] lavabo [laßâßo] sucio [súGjo] pasta dentífrica [pasta dentífrika] cepillo de dientes [9epíA.o dé djéntes] periuţă de unghii cepillo para las uñas [0epíA.o pára lás úr)as] paño de manos / toalla prosop pentru [páip dé mános] / [toáXa] mâini grifo [grifo] robinet jabón [%aß0n] săpun burete curat hârtie igienică igienă jet de apă lavoar murdar pastă de dinţi periuţă de dinţi

Unde este baia? Unde este toaleta? Toaleta este ocupată. Vă rog, îmi puteţi da un săpun? un prosop? nişte hârtie igienică? cheia de la baie?

¿Dónde está el baño? ¿Dónde está el servicio / el tocador / el lavabo? El lavabo / el tocador está ocupado. Por favor, me podría dar... un jabón? una toalla? un papel higiénico? la llave del cuarto de baño? 266

3.4


Baia este murdară.

H

El cuarto de baño está sucio.

Igiena şi alimentaţia nou-nâscutului

babero / babera [baßéro] / [baßéra] biberón / chupete [bißeron] / [tjupéta] homogeneizado [omoxeneiQâöo ] omogenizat pampers / pañales pampers [pámpers] / [perjáles] polvo de talco [p01ßo dé tálko] pudră de talc [paqál dé lino] scutec din pânză pañal de lino de in botella [botéXa] sticlă

bavetă biberon

Produse cosmetice şi de înfrumuseţare

acetonă apă de colonie ceară pentru depilat creion pentru sprâncene cremă / loţiune cremă ... antiacnee

quitaesmaltes agua de colonia cera depiladora

[kitaesmáltes] [áywa dé kolónja] [Géra depiladora]

lápiz de cejas

[lápiG dé Géxas]

crema / loción [kréma] / [loGjón] crema ... [kréma] ... antiacné 267

3.4


3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

dezi de día de noche de noapte depiladora depilatoare hidratante hidratantă para piel (cutis) seco / pentru ten uscat / grasoso / normal gras / normal para el cutis de faţă para las manos de mâini para la playa pentru plajă desodorante [desodoránte] deodorant dizolvant pentru solvente para la laca de uñas lac de unghii [solßénte pára lá láka dé úr)as] fard de pleoape afeite / colorete [aféite] / [koloréte] fixativ fijador para el pelo [fi%aSór pára él pélo] lámpara con ultravioletas lampă cu raze ultraviolete [lámpara kón ultraßjolétas] lapte demachiant leche desmaquillante [létje desmakiXánte] loción tónica [loGjón tónika] loţiune tonică oglindă pentru espejo para el maquillaje machiaj [espéxo pára él makiA,á%e] pensetă pinzas [pínGas] pensulă pentru pincel para el maquillaje machiaj [pinGél pára él makiXáxe] perie de haine cepillo para la ropa / para las botas / de ghete [GepiXo pára lá rrópa / pára lás botas]

§11

pieptene peine [péine] ' pilă de unghii lima para uñas [lima pára úqas] plasture împotriva emplasto / apósito bătăturilor [emplásto] / [apósito] pudră de faţă polvo [pólpo] puf de pudrat plumero para los polvos [pluméro pára lós polßos] pintalabios [pintalâßjos] mi ir* şampon champú [tjampú] săruri pentru baie sales de baño < [sáles dé báip] spumă de ras espuma de afeitar [espuma dé afeitár] spumă fixativă espuma fijadora [espuma fixadórá] tampoane pentru tampones para desmaquillarse demachiat [tampónes pára desmakilárse] ulei de plajă aceite solar [aGéite solár] unt de cacao manteca de cacao [mantéka dé kakáo] vată hidrofilă algodón [alyoóón] Unde găsesc o parfumerie / raionul de cosmetice? Unde găsesc... o baie de aburi? o saună? un salon de hidromasaj?

¿Dónde podría encontrar una perfumería / la sección cosméticos? ¿Dónde encuentro... un baño de vapores? una sauna? un salón de hidromasaje?

268 269

3.4

Igien a, curăţenie, îngrijire pe rson ală

m -J((

un salon de înfrumuseţare ? una peluquería? Aş dori să fac o Quisiera hacer una programare la ora ... programación a la s ... pentru ... para... una manicura, o manichiură, una depilación, o epilare. una sesión de maquillaje, o şedinţă de machiaj, una pedicura. o pedichiură, un tratamiento facial. un tratament facial. ¿Puedo probar este Pot să încerc acest ruj / lac de unghii / parfum? pintalabios / este esmalte / este perfume? îmi puteţi arăta ce nuanţe ¿Me podría mostrar los matices de los esmaltes? de lac de unghii aveţi? Quisiera un matiz / un tono Aş dori o nuanţă más claro / más oscuro. mai deschisă / închisă, îmi puteţi aplica un machiaj ¿Podría maquillarme discretamente? discret? Quiero un pintalabios de Aş dori un ruj de nuanţa este matiz. aceasta. Bătătura aceasta mă doare. Este callo me duele. La cera está muy caliente. Ceara este prea fierbinte. ¿Tengo que esperar Am mult de aşteptat? mucho?

270

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire pe rson ala

■ J¡(

Brrmmrs La coafor si la frizerie

aparat de ras rasuradora [rrasuraöora] aparat de ras electric maquinilla de afeitar [makiníA,a dé afeitar] balsam acondicionador [akondiGjonaóór] barbă barba [bârßa] bărbier barbero [baißéro] bărbierit afeitado / rasurado [afeitâöo] / [rrasurâöo] bigudiu rulo [rrúlo] breton flequillo [flekíXo] brici navaja [naßâxa] coafură peinado [peinâöo] cremă de ras crema de afeitar [kréma dé afeitár] decolorant descolorante [deskoloránte] foarfece tijeras [tixéras] frecţie fricción [frikGjón] frizer peluquero [pelukéro] lamă de ras cuchilla de afeitar [kutJíXa dé afeitár] loţiune după ras loción [loGjón] mătreaţă caspa [káspa] mustaţă bigote [biyóte] oxigenat oxigenado [oksixenâöo] pămătuf pentru brocha de afeitar bărbierit [brótfa dé afeitár] păr pelo [pélo] 271

3.4

Igie n a, curăţenie, îngrijire pe rso n ala

păr drept păr gras păr normal păr ondulat păr uscat perciuni perucă pieptene săpun de bărbierit

SU

pelo liso [pélo liso] pelo grasiento [pélo grasjénto] pelo normal [pélo normál] pelo ondulado [pélo ondukáóo] pelo seco [pélo séko] patillas [patinas] peluca [pelúka] peine [péine] jabón de afeitar [%aßon dé afeitár] spumă de bărbierit espuma de afeitar [espuma dé afeitár] şuviţe mechas [métjas]

Mă puteţi îndruma spre un coafor / frizerie? Aş dori să fac o programare pentru mâine. Mă puteţi servi chiar dacă nu am programare? Mă pot întoarce peste puţin timp? La ce oră să revin? Aş putea să vin un pic mai devreme / mai târziu? Aş dori un ras / un tuns şi un ras.

¿Me podría indicar una peluquería? Quiero pedir hora para mañana. / Desería tomar cita para mañana. ¿Podría atenderme aunque no haya tomado cita? ¿Puedo volver dentro de un rato? ¿Puedo venir un poco más temprano / tarde? Quisiera un afeitado / un cortado y un afeitado.

272

3.4

Igie n a, curăţenie, îngrijire p e rso n a la

Aş dori un permanent.

:------------------------

M

Quiero que me haga la permanente. Aş dori un spălat şi un Quisiera un lavado y un tuns / un vopsit. cortado / un teñido. Aş dori să-mi scurtaţi Quisiera un cortado de barba / părul. barba / de pelo. Puteţi să-mi radeţi barba? / ¿Podría afeitarme la barba să-mi tăiaţi mustaţa? / cortarme el bigote? Mă tundeţi un pic ... Corte un poco más ... la spate, por atrás, în faţă. por delante, în părţi. por lo's lados. Ce tunsoare îmi ¿Qué corte me aconseja? recomandaţi? Nu mi-1 scurtaţi prea mult. No me lo corte demasiado. Prefer să-l tundeţi... Prefiero que lo corte... cu foarfecele, con tijeras, cu lama. con la navaja, cu maşina de tuns. con la maquinilla. Aţi putea... Podría... să-mi scurtaţi bretonul? cortarme el flequillo? să-mi scurtaţi vârfurile? cortarme las puntas? să mă tundeţi scurt? cortármelo corto? să-mi faceţi şuviţe? hacerme mechas? să-mi schimbaţi culoarea? cambiarme el color? Doriţi să vă dau cu o ¿Desea que le eche loción loţiune pentru păr? para el pelo? Mi-ar plăcea un coafat. Me gustaría un moldeado. 273

3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

m

Am părul ... Tengo un pelo, uscat, seco. gras. grasiento. normal, normal. fragil. fragil. Aş dori ... Quisiera... să estompaţi culoarea ablandar el color del părului spre pelo hacia las vârfuri / la bază. puntas / a la base. să nu-mi scurtaţi / no me corte / sablee tapaţi părul el pelo prea mult. demasiado. să-mi lăsaţi părul un pic que me dejase el pelo mai scurt / lung în un poco más corto / faţă / la spate / largo enfrente / atrás / în părţi / în creştet. en las dos partes / en la coronilla. îmi puteţi aplica un şampon ¿Me podría aplicar un antimătreaţă / normal? champú anticaspa / normal? Vă rog să folosiţi un Utilice por favor un şampon pentru păr champú para pelo gras / uscat. grasiento / seco.

3.5 Locaşuri de cult iB U Biserici, locaşuri sacre şi de cult

abaţie absidă altar amvon baptisteriu, cristelniţă bazilică biserică capelă catedrală cimitir clopotniţă confesional cor criptă crucifix cult cupolă dom faţadă locaş de cult mănăstire

abadía [aß adía] ábside / ábsida [âßsiöe] / [âßsiöa] altar [altár] púlpito [pulpito] baptisterio / pila (bautismal) [baptistéijo] / [pila (bautismál)] basílica [basílika] iglesia [iylésja] capilla [kapíX,a] catedral [katedrál] camposanto / cementerio [kamposánto] / [Gementérjo] campanario [kampanárjo] confesionario [konfesjonáijo] coro [kóro] cripta / bóveda [krípta] / [bößeöa] crucifijo [kru6ifí%o] culto / veneración [kúlto] / [beneraGjón] cúpula [kúpula] domo / cúpula [dómo] / [kúpula] fachada / frontispicio [fatjâöa] / [frontispíGo] aposento [aposénto] monasterio / convento [monastéxjo] / [konbénto] 275

3.5 Locaşuri de cult

__ [Oii] moaşte moschee naos, navă orgă portal, arcadă rozariu sacristie sinagogă turlă vitraliu

[rrelíkjas] reliquias [meSkíta] mezquita nave / naos [nâße] / [náos] órgano [óryano] portal / arcada [portál] / [arkáda] rosario [rrosárjo] [sakristía] sacristía sinagoga [sinayóya] torre / campanario / torrejón [torre] / [kampanárjo] / [torrejón] vidriera [biöriéra]

Biserica este deschisă ¿La iglesia está abierta a la pentru vizitare? visita? Când a fost construită? ¿Cuándo fue construida? Unde este ... ¿Dónde hay ... o biserică ortodoxă? una iglesia ortodoxa? una iglesia católica? o biserică catolică ? o biserică protestantă? una iglesia protestante? La ce oră se ţine slujba? ¿A qué hora hay misa? Aş dori să vorbesc cu Quisiera hablar con el preotul. cura. E vreun preot care ¿Hay algún cura que hable vorbeşte engleza / româna? el inglés / el rumano? Aş dori să mă împărtăşesc. Quisiera recibir la sagrada comunión. Care este sfântul ¿Cuál es el santo patron al oraşului? patrón de la ciudad? 276

4.1 Calamităţi şi pericole 4.2 Furturi, pagube, molestări

* 1 Sănătate şi tratamente

4.1 Calamităţi şi pericole

4.1 Calamităţi şi pericole

a avea o defecţiune tener una avería [tenér úna aßeria] a ataca agredir [ayredír] a remorca remolcar [rremolkár] accident accidente [ak6idénte] agent de circulaţie guardia civil de tráfico [gwâröja Gißil dé tráfiko] alarma [alárma] alarmă [ambuIánGja] ambulanţă ambulancia quemadura [kemadúra] arsură [taXér] taller atelier [kaöâßer] cadavru cadáver caída [kaída] cădere casă de ajutor casa de socorro [kása dé sokórro] ciocnire choque / colisión / encontrón / encontronazo [tfóke] / [kolisión] / [enkontrón] / [enkontronáGa] colisión [kolisión] coliziune avería [apena] defecţiune sabañón [sapai]ón] degerătură abierto las 24 horas del día deschis 24 [apjérto lás 24 orás dél día] de ore din 24 farmacie non stop farmacia de guardia [farmáQja dé gwáróia] fuego [fuéyo] foc robo [rrößo] furt ladrón [ladrón] hoţ [kaiterísta] hoţ de buzunare carterista incendio [inGéndjo] incendiu

mec infarct înţepătură (de insecte) inundaţie macara otrăvire poliţist pompieri prim-ajutor

ahogo [aóyo] infarto [infárto] picadura / picada [pikadúra] / [pikáóa] inundación [inundaQjón] servicio de grúa [serpíGjo dé grúa] envenenamiento [embenenamjénto] policía [poliGía] bomberos [bombéros] primeros auxilios [priméros auksíljos] post de prim-ajutor puesto de socorro [pwésto dé sokórro] rănit herido [erído] scurgere de gaz fuga de gas [fúya de gás] secţie de poliţie comisaría [komisaría] servicii de salvare servicios de rescate [serßiGjos dé rreskáte] şoc choque [tjóke] strivire aplastamiento [aplastamjénto] sufocare ahogo / ahogación [aóyo] / [aóyaGjón] traumă trauma [tráuma] trusă medicală botiquín [botikín] urgenţă emergencia [emer^énBja] urgenţe urgencias [urxénGjas]

278

279

Ajutor! Ai grijă! / Atenţie!

¡Socorro! ¡Cuidado!

4.2

Furturi, pagube, molestări

Nu am făcut-o intenţionat. No fue intencionadamente / deliberadamente. No lo he observado. ¿Dónde podría arreglar...?

Nu v-am observat. Unde pot să-mi repar...?

Agresiuni şi molestări

Lăsă-mă în pace! Pleacă, altfel chem poliţia! Nu mă mai urmăriţi, altfel chem poliţia! Ajutor! Un individ mă urmăreşte! Ajutor! Un individ nu mă lasă în pace! Aş dori să reclam un caz de agresiune. Aş dori să reclam un caz de tentativă de viol. Unde s-a întâmplat? Câţi erau? Aţi putea să-l / să-i recunoaşteţi? Au existat martori?

¡Déjame en paz! ¡Vete, si no llamo la policía! ¡No me persiga más, porque si no llamo la policía! ¡Socorro! ¡Me está persiguiendo un individuo! ¡Socorro! Un individuo / un señor no me deja en paz! Quisiera reclamar un caso de agresión. Quisiera reclamar una tentativa de violación. ¿Dónde tuvo lugar? ¿Cuántos eran? ¿Podría reconocerlo / reconocerlos? ¿Han existido testigos?

286

§ ¡ Sănătate şi tratamente

Boli, simptome, traumatisme

aciditate gastrică acidez del estómago [a0i3é9 del estómayo] ameţeală mareo [maréo] amigdalită amigdalitis [amixSalítis] anemic anémico [anémiko] anemie anemia [anémia] angină angina [anxína] apendicită apendicitis [apenöiGitis] arsură quemadura [kemaóúra] artrită artritis [artritis] astm asma [ásma] atac de cord ataque cardíaco [atáke karöiako] băşică ampolla [ampóA.a] bătătură callo [káX.o] boală enfermedad [enfermeöâö] bronşită bronquitis [bronkítis] cardiopatie cardiopatia [karójopatía] cataractă catarata [kataráta] cistită cistitis [Gistitís] colaps colapso [kolápso] colică hepatică cólico hepático [kóliko epátiko] colică renală cólico renal [kóliko rrénal] colită colitis [kolítis] comă coma [kóma] comoţie cerebrală conmoción cerebral [kommoGjón Gerebrál] 287

4.3

Sănătate şi tratamente

comoţie congestie conjunctivită constipaţie contuzie crampe

conmoción [kommoQjón] congestión [konxestjón] conjuntivitis [konxuntißitis] estreñimiento [estreqimjénto] contusión [kontusjón] calambre de estómago [kalámbre dé estómayo] sabañón [saßai)0n] degerătură diabetes [djaßétes] diabet difteria [diftéija] difterie disentería [disentería] dizenterie dolor [dolor] durere durere de burtă dolor de tripa / de estómago [dolor dé tripa / dé estómayo] dolor de cabeza [dolór dé kaßéGa] durere de cap dolor de dientes [dolór dé djéntes] durere de dinţi dolor de garganta [dolór dé garyánta] durere în gât durere de măsele dolor de muelas [dolór dé mwélas] durere de spate dolor de espalda [dolór dé espálda] durere de stomac dolor de estómago [dolór dé estómayo] [dolór dé oídos] durere de urechi dolor de oídos dureri menstruale dolores menstruales [dolores menstrwáles] electrocución [electrokuGjón] electrocutare enfisema [enfiséma] enfîzem esguince / torcedura entorsă [esyínGe] / [torGeóúra] 288

4.3 Sănătate şi tratamente escoriaţie febră fractură gastrită gripă gută hematom hemoragie hemoragie cerebrală hemoroizi hepatită herpes hipertensiune arterială hipotensiune arterială icter ictus indispoziţie infarct infecţie insolaţie înţepătură intoxicaţie laringită leşin

mu

escoriación [eskorjaGjón] fiebre [fiéßre] fractura [fraktúra] gastritis [gastritis] gripe [gripe] gota [góta] hematoma [ematóma] hemorragia [emorráxia] hemorragia cerebral [emorráxia Gereßrâl] hemorroides [emorrójóes] hepatitis [epatítis] herpes [érpes] hipertensión arterial [ipertensjón arteijál] hipotensión arterial [ipotensjón arteijál] ictericia [ikteríGja] ictus [íktus] indisposición [indisposiGjón] infarto [infárto] infección [infekGjón] insolación [insolaGjón] picadura [pikadúra] [into(k)sikaGjón] intoxicación laringitis [larinxítis] desmayo [desmájo] 289

4.3

Sănătate şi tratamente

leucemie leziune lumbago luxaţie mahmureală malarie mâncărime migrenă muşcătură nefrită nevralgie otită palpitaţii paralizie peritonită plagă pleurezie pneumonie răceală rău de mare rău de maşină reumatism

m

[leuGémja] leucemia lesión [lesjón] [lumbáyo] lumbago luxación / dislocación [lu(k)sa6jón] / [disloka0jón] [rresáka] resaca [malárja] malaria [pikór] picor [miyrána] migraña [moröeöüra] mordedura nefritis [nefritis] neuralgia [neurálxia] otitis [otitis] [palpitaGjónes] palpitaciones parálisis [parálisis] peritonitis [peritonitis] llaga / plaga [láya] / [pláya] pleuresía [pleuresía] pulmonía / neumonía [pulmonía] / [neumonía] resfriado / constipado [rresfijáóo] / [konstipâöo] mareo / mal de mar [maréo] / [mál dé már] mareo / mal de coche [maréo] / [mál dé kótje] reúma [rréuma] 290

4.3 Sănătate şi tratamente

____ I m Ä

I

K 1 h ¡

sciatică (a piciorului) scrantire şoc strănut sufocare tăietură tenie tétanos tromboză tumoare tuse ulcer umflătură usturime vărsături vertigo

ciática

[Gjátika]

torcedura [torGedúra] choque [tjóke] estornudo [estomuöo] sofoco / ahogo / ahogación [sofóko] / [aóyo] / [aóyaGjón] corte [kórte] tenia / solitaria [ténja] / [solitárja] tétano [tétano] trombosis [trombosis] tumor [tumor] tos [tós] úlcera [úIGera] bulto [bulto] escozor [eskoGór] vómitos [bómitos] vértigo [bértiyo] Maladii contagioase şi virale

boli venerice difterie hepatită holeră meningită oreion

enfermedades venéreas [enfermeöâöes benéreas] difteria [diftérja] hepatitis [epatítis] cólera [kólera] meningitis [meninxítis] paperas [papéras] 291

4.3

Sănătate si tratamente

parotidită pojar / rujeolă rubeolă scarlatina seropozitiv SIDA varicelă variolă

parotiditis [parotiditis] sarampión [sarampjón] rubéola [rrußéola] escarlata / escarlatina [eskarláta] / [eskarlatma] seropositivo [seropositißo] sida [sida] varicela [bariGéla] viruela [birwéla] Părţi ale corpului

abdomen amigdală antebraţ apendice arteră articulaţie bărbie braţ bronhii burtă buză cap claviculă coapsă coastă

vientre [bjéntre] amígdala [anu'xóala] antebrazo [anteßrâGo] apéndice [apénöiGe] arteria [artéija] articulación [artikulaGjón] mentón [mentón] brazo [ßrâGo] bronquios [brónkjos] barriga / panza / vientre [barríya] / [pánGa] 1 [bjéntre] labio [lâßio] cabeza [kaßéGa] clavícula [klaßikula] cadera [kaöéra] costilla [kostfta] 292

coloană vertebrală columna vertebral [kolumna berteßrâl] cot codo [kódo] [kráneo] craniu cráneo [déöo] deget de la mână dedo [esófayo] esofag esófago faringe [farínxe] faringe [fémur] fémur femur [igaöo] hígado ficat [kwéXo] cuello gât [garyánta] gâtlej garganta rodilla [rrodiXá] genunchi [glándula] glándula glandă [toßiXo] gleznă tobillo boca [bóka] gură inimă corazón [koraGón] [intestino] intestin intestino pie laba piciorului [pjé] laringe laringe [larínxe] [léngwa] lengua limbă [máno] mano mână [maksilár] maxilar maxilar músculo [múskulo] muşchi orificio / ventana de la nariz nară [orifíGjo] / [bentána dé lá naríG] [naríG] nariz nas [nérßjo] nerv nervio ojos [óxos] ochi 293

4.3

S ă n ă ta te

4.3

şî tratam ente

S ăn ă tate

si tratam ente

m m

organe genitale os ovar palat pelvis penis peroneu picior piele piept plămâni puls rinichi sân sânge spate splină stomac subsuoară, axilă şold talpa piciorului tendon tibie umăr urechi uter vagin

genitales [%enitáles] hueso [wéso] ovario [oßaijo] paladar / cielo de la boca [palaóár] / [Gjélo dé lá bóka] pelvis [pélßis] pene Tpéne] peroné [peroné] [pjéma] pierna piel fpjél] pecho [pétfo] pulmones [pulmónes] pulso [pulso] riñones [itirpnes] pecho / seno [pétjo] / [séno] sangre [sángre] espalda [espálda] bazo [báGo] estómago [estómayo] sobaco / axila [soßâko] / [aksíla] cadera [kaöéra] [pantorríA-a] pantorilla tendón [tendón] [tißja] tibia hombro [ómbro] orejas [oré%as] útero [útero] vagina [bacina] 294

vena vertebră vezică urinară

[béna] [bérteßra] [bexíya]

vena vértebra vejiga

Solicitarea ajutorului de specialitate

Mă simt rău. Nu mă simt bine. Am nevoie de un doctor. Aş dori să chem un pediatru. Există vreun medic în hotel? Se poate găsi un medic care vorbeşte româna? Medicul poate să vină până aici? Vă rog să chemaţi o ambulanţă. Unde este policlinica? Unde găsesc un spital? Unde găsesc un punct de prim-ajutor?

Me siento mal. No me siento bien. Necesito un médico. Quisiera llamar un pediatra. ¿Hay algún médico en el hotel? ¿Podría encontrar un médico que hablara el rumano? ¿El médico puede venir hasta aquí? Llame una ambulancia, por favor. ¿Dónde está la clínica? ¿Dónde encuentro un hospital? ¿Dónde puedo encontrar un punto de primer auxilio?

295

4.3

S ă n ă ta te şi tratam ente

In timpul vizitei

Am temperatură de ... ore.

Tengo fiebre desde hace ... horas. Am mâncat / băut ceva He / ha tomado algo que care mi-a făcut rău. me ha / le ha hecho daño. Ce aţi mâncat / băut? ¿Qué es lo que ha comido / tomado? Am avut o indigestie. He tenido / Tuve una indigestión. Aşezaţi-vă aici. Siéntese aquí. Dezbrăcaţi-vă. ¡Desnúdese! Dezbrăcaţi-vă până Ia Desnúdese hasta la mijloc. cintura. Intindeţi-vă, vă rog! ¡Acuéstese, por favor! Ce simptome aveţi? ¿Qué síntomas tiene? Am o stare generală de rău. Tengo un malestar general. Mi se învârte capul. Me da vueltas la cabeza. Sunt ameţit. Estoy mareado. Mă simt slăbit(ă). Me siento débil. / Me ecuentro débil. Respir greu. Me cuesta respirar. Tensiunea mea este prea Mi tensión está demasiado ridicată / joasă. alta / baja. Am mâncărimi. Me escuece. Mă ustură. Me pica. 296

4*3

Săn ătate si tratam ente

Tengo... calambres, I cârcei. calambres, crampe. diarrea, ' diaree, fiebre, febră, escalofríos, frisoane, náuseas, greţuri, hemorroides, hemoroizi, hernia, hernie, indigestión, indigestie. o mâncărime puternică, un fuerte picor, un abceso. un abces. Sunt constipat. Estoy estreñido. Am o criză de astm. Tengo una crisis de asma. Am răcit. Estoy resfriado. / Hé cogido un resfriado. Am vomitat. He vomitado. Mi-a apărut... Me ha surgido / salido ... o erupţie, una erupción, una hinchazón / o umflătură. inflamación, o mâncărime. un picor. o eczemă, una eccema / eczema, o iritaţie. una irritación, o inflamaţie. una inflamación. Unde vă doare? ¿Dónde le duele? Peste tot. Por todas partes. Vă doare aici? ¿Le duele aquí? A m ...

297

4.3

S ă n ătate si tratam ente

Da, mă doare aici. Mă doare din când m când. Mă doare când ating. Mă doare mai mult noaptea. Mă doare / mă dor ... braţele. burta. capul. dinţii. în gât. în piept. încheieturile. ochii. picioarele. spatele. stomacul. urechile. Este o durere ... acută / ascuţită. constantă. foarte puternică. intermitentă. persistentă. surdă. uşoară. De cât timp aveţi această durere?

Sí, me duele aquí. Sólo me duele a ratos. Me duele al tocarlo. Me duele más por la noche. Me duele(n)... los brazos. la tripa / el vientre la cabeza. los dientes. la garganta. en el pecho. las articulaciones. los ojos. las piernas. la espalda. el estómago. los oídos. Es un dolor ... agudo / punzante. constante. muy fuerte. interrumpido / intermitente. persistente / duradero. indistinguible / vago. leve. ¿Cuánto tiempo hace que tiene este dolor?

298

u

S ăn ătate si tratam ente

Aţi luat deja vreun medicament? Deschideţi gura. Va trebui să vă examinez cu stetoscopul. Tuşiţi, vă rog. O să vă iau temperatura. O să vă iau tensiunea. Respiraţi adânc, întoarceţi-vă. Fumaţi? Luaţi medicamente? Luaţi anticoncepţionale? Sunteţi însărcinată? Sunt gravidă în ... luni. Sunteţi alergic la ceva? Sunt alergic(ă) la ... Aţi mai avut alte boli? Sufăr / Suferă de ... Sunt epileptic(ă). Sunt diabetic(ă). Ce doză de insulină luaţi de obicei?

¿Ha tomado alguna pastilla / medicina? Abra la boca. Tendré que examinarle con el estetoscopio. Tosa, por favor. Voy a tomarle la temperatura. Voy a tomarle la tensión. Respire hondo.. ¡Vuélvase! ¿Fuma? ¿Toma medicinas? ¿Toma la píldora contraceptiva? ¿Está embarazada? Estoy embarazada de ... meses. ¿Es alérgico a algo? Soy alérgico(a) al/a la ... ¿Tuvo otras enfermedades antes? Sufro/Padezco/Sufrede... Soy epiléptico(a). Soy diabético(a). ¿Qué dosis de insulina suele tomar de costumbre? 299

4.3 Pe cale orală sau injectată intravenos? O să vă măsor tensiunea. Este contagioasă? E grav? Nu vă faceţi griji, nu este nimic grav. Luaţi asta de ... ori pe zi, înainte / în timpul / după mese. O să vă scriu o reţetă ca să mergeţi la farmacie.

¿Por vía oral o inyectada intravenoso? Le voy a medir la tensión. ¿Es contagiosa? ¿Es grave? No se preocupe, no es nada grave. Tome ésto ... veces al día antes / durante la mesa / después de comer. Le voy a escribir una receta para que vaya a la farmacia. O să vă prescriu un Le voy a prescribir un antibiotic. antibiótico. Staţi în pat până cedează Guarde cama hasta que febra. ceda la fiebre. Aveţi nevoie de un medic Necesita un médico specialist. especialista. Trebuie să vă trimit Ia un Tengo que mandarle a un especialista. specialist. Consumaţi mâncare uşoară. Tiene que comer comida ligera. Renunţaţi la mâncărurile Renuncie a las comidas picante. picantes. Va trebui să vi se facă Tendremos que hecharle o clismă. una ayuda. Nu ieşiţi în aer liber. No salga al aire Ubre.

S ă n ătate si tratam ente

Va trebui să faceţi un te st.. Tendrá que hacer un análisis... al sângelui, de la sangre, al urinei, de orina, al fecalelor. de las fecales. Trebuie să vă fac Tengo que hacerle una o radiografie. radiografía. Trebuie să vă fac o Tenemos que ponerle una injecţie ... inyección ... cu antibiotic, con antibiótico, an titétanos. antitetánico, pentru a calma durerea. para calmar el dolor. Va trebui să staţi în spital Tendrá que permanecer pentru scurtă vreme. en el hospital durante un corto tiempo. îmi puteţi anunţa familia, ¿Podría anunciar a mi vă rog? familia, por favor? îmi pot continua călătoria? ¿Puedo continuar mi viaje? în caz de anxietate si alte stări asemănătoare

Mă simt foarte agitat(ă). Me siento muy agitado(a). Sufăr de pusee de anxietate. Sufro de accesos de ansiedad. Nu pot să dorm. No puedo dormir. Sufăr de insomnie Sufro / Padezco de şi inapetenţă. insomnia é inapetencia. 301

4 .3 Sănătate si tratamente

A fost călcat(ă). S-a electrocutat A făcut un infarct. Face des convulsii. Face des crize epileptice. E predispus la hemoragii. Este alergic l a ... Avem nevoie de acceptul unui membru al familiei. Pronosticul este incert.

I

Ha sido atropellado(a). Se ha electrocutado^ Ha hecho un infarto. Hace a menudo convulsiones. Tiene / hace repetidamente crisis de epilepsia. Está predispuesto a las] hemorragias. Es alérgico al / a la ... Necesito el permiso de un I miembro de la familia. El pronóstico es incierto. I

La farmacie

absorbante igienice absorbente higiénico [aßsoißénte ixjéniko] alcohol medicinal alcool medicinal [alk(o)ól meöiöinâl] [anal%ésiko>] analgésico analgezic [antißjötiko] antibiotic antibiótico [antipirétiko] antipiretic' antipirético [antiséptiko] antiseptic antiséptico [áywa] ... agua... apă ... [destiláóo] destilado distilată cu un conţinut scăzut de oligominerale con un bajo contenido de oligominerales [kón ún ba%o kontemöo dé oliyomineráles] 310

BBSSBHSHn: .........................."

‘“

" " ia

■bxigenată oxigenada [o(k)sixenáóa] ă de gură agua dentífrica [áywa dentífrika] Jpl fierbinte agua hirviente [áywa iißjénte] Ispirină aspirina [aspirina] ptringent astringente [astrmxénte|ÍW bandaj veúdaje [bendáfte] bandaj / tifon venda / gasa [bénda] / [gása] jbandaj elastic vendaje elástico [bendá%e elástiko] bandaj hemostatic vendaje hemostático [bendá%e emostátiko] boiler caldera (de calefacción automática) [kaldéra] fcalmant calmante [kalmánte] capsulă cápsula [kápsula] cicatrizant cicatrizante [0ikatri0ánte] rclismă -i-: ayuda / lavativa [ajuöa] / [läßatißä] comprimat comprimido [komprimiöo] contraceptive pfldora contraceptiva / antibeibi [píldora kontraöeptißa] / [antibéibi] cortizon cortisona [kortisóna] cremă de protecţie crema solar [kréma solár] dezinfectant desinfectante [desinfektánte] digestiv; digestivo [diêstípo] , farmacie farmacia [farmáéja] gargară gárgara [gáiyara] granule granulados [granuláóos] injecţie inyección [injekSjón] insecticid insecticida [insektiOída] 311


m

15

insulină insulina [insulina] laxativ laxante [laksánte] medicament... m edicina... [medi0ina]... cu administrare con administración intravenosa intravenoasă [kón administraOjón intraßenosa] cu administrare con administración intramuscular intramusculara [kón administra0jón intramuskulär] cu administrare con administración oral orală [kón.administraOjón orál] cu administrare con administración rectal rectală [kón administra0jón rrektál] pansament steril venda / gasa [bénda] / [gasa] pastilă pastilla [pastiXa] pastile sterilizante pastilla esterilizante [pastiXa esteriliOánte] penicilină penicilina [peniOilína] picături gotas [gotas] picături pentru ochi colirio [kolfrjo] píldora [píldora] pilulă emplasto / parche plasture [emplásto] / [pártje] prezervative preservativos [preseißatißo] produse ... productos ... [prodúktos] ... pentru diabetici para los diabéticos [pára lós djaßétikos] homeopate homeopátas [omeópatas] sedativ sedante [sedante] seringă jeringuilla [%eringíXa] 312


JSrop

f l

US

jarabe medicinal [xarâße mediGinál] sirop de tuse jarabe contra la tos [xarâße kontra lá tós] somnifere somníferos [somníferos] supozitoare supositorio [supositórjo] tampoane externe absorbente externo [aßsorßénte e(k)stémo] tampoane interne absorbente interno [aßsoißénte intémo] tampoane zilnice absorbente de uso diario [aßsorßénte dé úsó djárjp] termometru termómetro [termómetro] tincturăde iod tintura de yodo [tintúra dé jódo] tranchilizant tranquilizante [trankili0ánte] tratament remedio homeopático homeopat [rremédjo omeopátiko] unguent... pomada ... [pomáda] ... împotriva înţepăturilor de insecte en contra de las picaduras de insectos [én kóntra dé lás pikadúras dé inséktos] împotriva insolaţiei en contra de la insolación [én kóntra dé lá insola0jón] pentru nou-născuţi para recién nacidos [pára rreGjén naOídos] vaccin vacuna [baküna] vaselină vaselina [baselína] vată algodón [alyodón] 313

CAPIT0LUL5

SÂ DESCOPERIM Prima abordare

5.1 întâlniri 5.2 Muzee, arhitectura 5.3 Excursii si călătorii 5.4 Spectacole şi divertisment 5.5 Sporturi şi discipline sportive 5.6 Distract» 5.7 Cumpăraturi

De unde veniţi? Sunt român. S u n t... în vacanţă, la o conferinţă, la studiu, venit cu afaceri. Vorbesc doar româna, înţeleg doar puţină engleză. Nu înţeleg. Puteţi repeta, vă rog? Sunteţi pentru prima dată în ...? Am mai fost o dată aici. Unde staţi? La un hotel / într-un camping / la o familie / la nişte prieteni. Vă place ...? Da, îmi place. / Nu, nu îmi place. Aşa de frig / cald este mereu? Azi este o zi frumoasă.

¿De dónde viene? Soy rumano. Estoy aq u í... de vacaciones, para una conferencia, para estudiar, con negocios. Sólo hablo rumano. Sólo entiendo un poco de inglés. No comprendo. ¿Podría repetir, por favor? ¿Está por primera vez e n ...? Sólo he estado una vez aquí. ¿Dónde se ha alojado? En un hotel / en un camping / en una familia / en casa de unos amigos. ¿Le gusta ...? Sí, me gusta. / No, no me gusta. ¿Tanto frío / calor hace siempre? Hoy es un día hermoso / precioso. 317

S . l întâlniri Informaţii şi sfaturi

Vorbiţi româna? Mă puteţi ajuta, vă rog?

¿Habla el rumano? ¿Me podría ayudar, por favor? Aţi putea vorbi mai rar / ¿Podría hablar más mai tare, vă rog? despacio / más fuerte, por favor? Puteţi să-mi notaţi undeva, ¿Me podría anotar en vă rog? alguna parte, por favor? Puteţi să-mi traduceţi ce ¿Me podría traducir qué scrie, vă rog? es lo que escribe, por favor? îmi puteţi arăta cuvântul ¿Me podría enseñar la în dicţionarul de expresii, palabra en el diccionario vă rog? de expresiones, por favor? Cum se pronunţă? ¿Cómo se pronuncia? Cum fací cunoştinţă şi invitaţii

Aşteptaţi pe cineva? Abia am sosit. Deranjez? Vă deranjează d acă... mă aşez aici ? fumez? Pot să intru / să vin şi eu?

¿Espera a alguien? Apenas he llegado. ¿Molesto? ¿Le importa s i ... me siento aquí? fumo? ¿Puedo entrar / venir yo también? 318

Lăsaţi-mă în pace, vă rog! Junteţi din partea locului? ¡tinde locuiţi? Din ce ţară sunteţi? Din ce oraş? încotro vă îndreptaţi? Rămâneţi mult aici?

¡Déjeme en paz, pori ¿Es usted de aquí? ¿Dónde vive? ¿De qué país es? ¿De qué ciudad? ¿A dónde se dirige? ¿Permanecerá / se quedará mucho aquí? De ce râdeţi? ¿Por qué se ríe? iVorbesc aşa prost spaniola? ¿Hablo español tan mal? I Şi dumneavoastră faceţi ¿Usted también está Io călătorie? haciendo un viaje? Sunteţi singur(ă)? ¿Está seguro(a)? Dansaţi? ¿Baila? Vă pot oferi ceva de băut? ¿Le puedo ofrecer algo para tomar? Doriţi să veniţi cu mine / ¿Desea venir conmigo / cu n o i... con nosotros ... la teatru? al teatro? la cinema? al cine? la discotecă? a la discoteca? la o plimbare? a dar un paseo? Pot să vă invit să bem ceva? ¿Puedo invitarle a una copa? Aş dori să vă invit la cină. Quisiera invitarle a cenar. Mi-ar plăcea să fiu însoţit. Me encantaría estar acompañado. Eşti foarte drăguţ. ¡Estás guapísimo! 319

5.1 întâlniri Mergem în alt loc, mai liniştit? Unde ne putem întâlni?

¿Vamos a otro sitio más tranquilo? ¿Dónde nos podríamos encontrar? Ce număr de telefon aveţi? ¿Qué número de teléfono tiene? Mi número de teléfono es Numărul meu de telefon este ... e l ... Ne vedem la ora ... Nos vemos a las ... ¿Vengo a recogerle de la Vin să vă iau de acasă / de la hotel? casa / del hotel? Puteţi să-mi daţi adresa ¿Puede darme su dirección? dumneavoastră? Me temo que tenemos Mă tem că trebuie să que irnos ahora. plecăm acum. Espero volver a vernos. Sper să ne mai vedem. Ha sido una velada / una A fost o seară minunată. noche maravillosa. Mulţumesc pentru această Gracias por la velada. seară. Cu plăcere! ¡Con mucho gusto! Pot să te sărut? ¿Puedo besarte? Nu sunt pregătită pentru No estoy preparada para asta. eso. Pot să vă mai văd mâine? ¿Puedo volver a verle mañana? Estoy ocupada. Sunt ocupată. La revedere. ¡Hasta luego! 320

sala [săla] museo [muséo] monumento [monuménto] muestra / obras expuestas [mwéstra] / [óbras e(k)spwéstas] exposición [e(k)sposi0jón]

Sală / Aripă închisă Sala / Ala cerrada por pentru restaurare. obras. Sălile nu sunt deschise Las salas no están abiertas publicului larg. al público. Unde este... ¿Dónde está... monumentul ...? el monumento...? intrarea în muzeu? la entrada al museo? casa de bilete a muzeului? la taquilla del museo? Care muzeu adăposteşte ¿Qué museo recoge / pictura/ statuia ...? guarda la pintura / la estatua d e ...? Muzeul este închis El museo está cerrado por pentru renovare. obras. Cât costă biletul? ¿Cuánto vale la entrada? Există un bilet cumulativ ¿Existe una entrada pentru toate muzeele cumulativa para todos los din oraş? museos de la ciudad? Există bilete valabile mai ¿Existen entradas válidas mult de o zi? para más de un día? Există o zi cu intrare liberă? ¿Existe un día de acceso libre / sin entrada? 321

5 .2 Muzee, arhitectura

¿Cuándo se abren los museos? Când e ultima zi ¿Cuándo es el último día (de vizionare)? de exhibición? Până când este deschisă ¿Hasta cuándo está abierta la exposición? expoziţia? Unde este garderoba? ¿Dónde está el guardarropa(s)? ¿Hay guías que hablen el Există ghizi care vorbesc spaniola / engleza / româna? español / el inglés / el rumano? ¿A qué hora empieza el La ce oră începe turul cu ghid? recorrido con guía? Aveţi un ghid /catalog în ¿Tiene un guía / un catálogo en rumano / română / en inglés? în engleză? ¿Existe audioguía? Există audioghid? ¿La colección... está Colecţia ... este deschisă abierta a la visita? spre vizitare? Esta sección está abierta Această secţiune este un día, otro no. deschisă o zi da, una nu. Unde este secţiunea de ...? ¿Dónde está la sección de ...? ¿Dónde está la sala de ...? Unde este sala de ... ? Cine a pictat acest tablou? ¿Quién pintó este cuadro? Obra atribuida a ... Operă atribuită lu i... ¿De qué período data este Din ce perioadă datează această lucrare? trabajo? Când se deschid muzeele?

322

.2 Muzee, arhitectură

eeste ... toaleta? barul? restaurantul? ascensorul? scara? ieşirea? librăria? Când se închide muzeul? Muzeul se închide în 30 de minute. Vă rugăm să vă îndreptaţi spre ieşire.

¿Dónde está ... el lavabo / el tocador / el servicio / el aseo? el bar? el restaurante? el ascensor? la escalera? la salida? la librería? ¿Cuándo se cierra el museo? El museo se cierra en 30 minutos. Les rogamos que se dirijan hacia la salida.

Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale

acuarelă acvaforte argint armură arte grafice autoportret basorelief bronz bust capitel

acuarela aguafuerte plata armadura artes gráficas autorretrato bajorrelieve bronce busto capitel 323

[akuaréla] [aywafuérte] [pláta] [armaöura] [artes gráfikas] [autorretrato] [baxorreljéße] [brónGe] [busto] [kapitél]

Ghid de Conversatie Roman Spaniol

Recommend Documents