Ghid de conversaţie german Germania,, Austria Austria,, părţi din Elveţia Elveţia,, Germana este vorbită ca limbă oficială în Germania
Liechtenstein. Este de asemenea vorbită în departamentul francez Alsace (germană: Liechtenstein. ), părţi din Luxemburg şi o Elsass), în provincia italiană Alto Adige (germană Südtirol ), mică parte din Belgia Belgia.. Ca şi în multe alte limbi europene, există două conjugări ale verbului pentru persoana a II, pentru a exprima felul relaţiei între vorbitor şi ascultător. Dacă eşti familiarizat cu cineva, foloseşte du; dacă relaţia este pur formală, foloseşte Sie. În comparaţie cu limba română, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastră". Dacă vorbeşti cu cineva, pe care-l apelezi cu numele mic foloeşte forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sie este persoana a III-a plural. (Nu întreba de ce.) În ghidul de conversaţie, prima formă este du, a doua este Sie. Există trei genuri ale substantivului: feminin, masculin şi neutru. Articolul substantivului depinde de genul său: die (f), der (m) şi das (n). În plus, limba germană foloseşte declinări pentru substantive. Există patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ şi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul şi numărul substantivului. O particularitate a limbii germane, este că toate substantivele, chiar şi cele din mijlocul propoziţiei, încep cu literă mare. Există foarte multe şi foarte diferite dialecte în ţările vorbitoare de germană. Un german din nord şu unul din sud s-ar înţelege foarte greu, dacă ambii şi-ar vorbi dialectele regionale. Binenţeles, toată lumea înţelege limba standard, dar nu toată lumea poate să o vorbească corect. În general, cu cât vi de mai din sud, cu atât înţelegi mai greu dialectul. Pe linia de coastă din nord, multă lume vorbeşte un dialect numit Plattdüütsch . Unii spun că ar fi o limbă distinctă, de sine stătătoare, apropiată de olandeză şi germană. Germana vorbită în partea germană a Elveţiei se numeşte Schwyyzerdüütsch .
Ghid de pronunţie În cele mai multe cazuri, pronunţia germană nu este vagă, dacă urmăreşti câteva reguli. Invers, să ştii cum se scrie un cuvânt când îl auzi, este ceva mai mult de lucru. Vocale
Vocalele germane sunt vorbite asemănător în mai toate regiunile. a
ca şi 'a' în "masă" e
ca şi 'e' în "tren"
i o
ca şi 'i' în "bingo" ca şi 'o' în "dor"
u
ca şi 'u' în "tu"
ä ca şi 'e' în "tren" ö
ca şi 'oe'
ü y
ca şi 'u' ca şi 'iu' în "ciuc" (la fel ca 'ü')
Lungirea vocalelor
O vocală este mai scurtă dacă urmează un dublet de consoană. Asta se întămplă doar din cauza dubletului. Pe de altă parte, dacă urmează un 'h', acesta nu este pronunţat, dar lungeşte vocala. O mică excepţie este 'i', care este lungit prin adăugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, h-ul în Hahr face pe a-ul mai lung e-ul din Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.) Consoane
Consoanele tind să fie pronunţate destul de tare (probabil cu excepţia lui 'r'). b c
ca şi 'b' în "bară" ca şi 'ţ' în ţară înainte de d e 'i' şi 'e'; va şi 'c' în "cameră" "c ameră" altfel
d f
ca şi 'd' în "dinte" ca şi 'f' în "fotoliu"
g
ca şi 'g' în "gang"
h j
ca şi 'h' în "hamster" ca şi 'i' în "iobag"
k
ca şi 'c' in "cameră" l
ca şi 'l' in "liţă"
m n
ca şi 'm' in "mamă" ca şi 'n' in "niţă"
p
ca şi 'p' in "porc"
q ca şi 'q' in "quantum" (urmat de "u", aproape întodeauna) r
ca şi 'r' în "rob", dar nu atât de tare, 'r' în "Arm" se pronunţă mai încet
s t
ca şi 'z' în "zarzavat" ca şi 't' în "top"
v
ca şi 'f' în "fată"
w x
ca şi 'v' în "victorie" ca şi 'x' în "xilofon"
z ß
ca şi 'ţ' în ţară ca şi 's' în "sirop"
Diftongi uzuali şi legaturi
au ae
ca şi 'au' în "miau" transcriere pentru 'ä' dacă nu este disponibilă tastatura germană
ah
ca şi 'a' în "bar", mai lug decât 'a'.
äu ca şi 'oi' în "căsoi" ei
ca şi 'ai' în "mai"
eu eh
ca şi 'oi' în "căsoi" 'e' lung
ie
ca şi 'ii' în "copii", mai lung decât 'i'.
ieh oe
la fel ca 'ie'. transcrierea lui 'ö' în lipsa tastaturii germane
oh
ca şi 'oo' în "alcool", mai lung decât 'o'.
ue uh
transcrierea lui 'ü' în lipsa tastaturii germane
ca şi 'u' în "mult", mai lung ca 'u'. ch după 'a', 'o' şi 'u ca şi 'h' în "hartă" ch după 'i' şi 'e' între 'h' din "hartă" şi 'ş' din "şiret", ca şi 'ci(â)' în "ciumă" ch la începutul cuvântului ca şi 'c' în "caracter" ck ca şi 'cc' în "accident" ng ca şi 'ng' în "împung" ph ca şi 'f' în "faţă" sch ca şi 'ş' în "şiret" sp la începutul cuvântului ca şi 'şp' în "şpriţ" ss ca şi 's' în "vis", spre deosebire de 'ß', scuretează vocale pe care o succede. Folosit şi pentru transcrierea lui 'ß' în lipsa tastaturii germane st la începutul cuvântului ca şi 'şt' în "şterge"
Listă de fraze uzuale De bază
Salut. Alo. Hallo. ( Halo Halo) Bună. (informal ) HAI ) Hi. ( HAI Ce mai faci? / Ce mai faceţi? Wie geht's? (Vii ghets? ) NOTĂ: În germană, asta este chiar o întrebare, nu doar o formă de salutare. Deci, mai bine rămâneţi la 'Hallo' . Bine, mulţumesc. Danche, gut ) Danke, gut. ( Danche,
Cum te cheamă? Wie heißt du? / Wie heißen Sie? (Vii haist du? / Vii haisăn Zii? ) Numele meu este ______ . Ich heiße ______ . ( Ihi Ihi haise _____ .) Încântat de cunoştiinţă. Sehr angenehm. ( Zer Zer anghenem) NOTĂ: Mai degrabă în utilizarea formală a limbii. Te rog / Vă rog. Bitte. ( Bitte Bitte) Mulţumesc. Danke. ( Danche Danche) Cu plăcere. Bitte. ( Bitte Bitte) Da. Ia) Ja. ( Ia Nu. Nein. ( Nain Nain) Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei ) Entschuldigung. ( Entşuldigung Entşuldigung ) Scuză-mă / Scuzaţi-mă. ( pardon pardon) Entşuldigung ) Entschuldigung. ( Entşuldigung Îmi pare rău. Tut mir Leid. (Tut mir laid ) La revedere Auf Viiderzeeăn.) Auf Wiedersehen. ( Auf Pa (informal ) Tschüß. (Cius) Nu vobesc [bine] germana. Ich kann nicht [so gut] deutsch. ( IŞ IŞ can niŞt [zo gut] doitş ) Vorbiţi româna? Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ? ) Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand rumeniş?) Ajutor! Hilfe!) Hilfe! ( Hilfe! Bună dimineaţa. Guten Morgen. (Gutăn Morghen ) Bună seara. Guten Abend. (Gutăn Abănd ) Noapte bună. Gute Nacht. (Gute Naht ) Nu înţeleg. Ich verstehe es nicht. ( IŞ IŞ fărŞtee niŞt ) Unde este baia? Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette? )
Probleme
Lasă-mă în pace. Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee ) Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . ( Las Nu mă atinge / atingeţi! Fass / Fassen Sie mich nicht an! ( Fas Fas / Fasăn Zii miŞ niŞt an ) Chem poliţia. Ich rufe die Polizei. ( Ih Ih rufe dii Poliţai ) Poliţia! Polizei! ( Poliţai! Poliţai! ) Stai! Hoţ! Halt! Ein Dieb! ( Halt! Halt! Ain Diib! ) Am nevoie de ajutor. IŞ brauhe daine / Ire Hilfe ) Ich brauche deine/Ihre Hilfe. ( IŞ Este o urgenţă. Das ist ein Notfall. ( Das ist Ain Notfal ) M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. ( IŞ IŞ habe miŞ fărirt ) Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. ( IŞ IŞ habe maine Taşe fărloren ) Mi-am pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren ) Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană. Sunt bolnav. Ich bin krank. ( IŞ IŞ bin cranc ) Sunt rănit. IŞ bin fărleţt ) Ich bin verletzt. ( IŞ Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. ( IŞ IŞ brauhe ainăn Arţt ) Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn ) Numere
1
eins (ains)
2 zwei ( ţvai ţvai) 3
drei (drai)
4 5
fir ) vier ( fir
fünf ( fiunf fiunf ) 6
sechs ( zex zex)
7 8
ziiben ) sieben ( ziiben
acht (aht ) 9
neun (noin)
10 11
ţen) zehn ( ţen
elf (elf ) 12 13
zvoelf ) zwölf ( zvoelf
dreizehn (draiţen ) 14
vierzehn ( firţen firţen )
15 16
fiunfţen ) fünfzehn ( fiunfţen
sechzehn ( zexţen zexţen ) 17
siebzehn ( zibţen zibţen )
18 achtzehn (ahtţen ) 19
neunzehn (noinţen )
20 21
ţvanţig ) zwanzig ( ţvanţig
einundzwanzig (ain und ţvanţig ) 22
zweiundzwanzig ( ţvei ţvei und ţvanţig )
23 dreiundzwanzig (drai und ţvanţig ) 30
dreißig (draisih )
40 50
firţih) vierzig ( firţih
fünfzig ( fiunfţih fiunfţih ) 60
sechzig ( zexţih zexţih )
70 80
zibţih) siebzig ( zibţih
achtzig (ahtţih )
90 100
neunzig (noinţih ) (ein)hundert (hundărt )
200
zweihundert ( ţvei ţvei hundărt )
300 1000
dreihundert (drai hundărt ) (ein)tausend (tauzănd )
2000 ţvai tauzănd ) zweitausend ( ţvai 1.000.000 eine Million (aine milion ) 1.000.000.000 eine Milliarde (aine miliarde ) 1.000.000.000.000 eine Billion (aine bilion ) numărul _____ (tren, autobuz, etc. ) Nummer _____ (număr ) jumătate halb (halb) jumătatea die Hälfte (dii helfte ) mai puţin weniger (venigăr ) mai mult mehr (mer ) Timp
acum
jetzt (ieţt ) mai târziu spetăr ) später ( spetăr înainte vor ( for for ) dimineaţă Morgen (morgăn) dimineaţa morgens (morgăns ) mâine dimineaţă morgen früh (morgăn friu) după-amiază Nachmittag (nahmittag ) după-amiaza
nachmittags (nahmittags ) seară
Abend (abănd )
seara noapte
abends (abănds)
Nacht (naht ) noaptea nachts (nahts) Ceasul
ora unu ein Uhr (ain Ur ) ora două 2 Uhr ( ţvei ţvei Ur ) prânz sau Mittag ( ţvoelf ţvoelf Ur sau Mittag ) 12 Uhr sau ora treisprezece 13 Uhr (draiţen Ur ) ora paisprezece 14 Uhr ( firţen firţen Ur ) miez de nopţii Mitternacht sau 0 Uhr sau sau 24 Uhr (mittărnaht sau nul Ur sau firundţvanţih Ur ) Durată
_____ minut(e) _____ Minute(n) (Minute (Minutăn) ) _____ oră(ore) _____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn) ) _____ zi(le) _____ Tag(e) (Tag(e) ) _____ săptămână(săptămâni) _____ Woche(n) (Vohe (Vohăn) ) _____ lună(luni) _____ Monat(e) (Monat (Monate) ) _____ an(i) _____ Jahr(e) ( Iar(e) Iar(e)) Zile
astăzi ieri
heute (hoi-te ) gestern (GES-tàrn)
mâine morgen (MOR-găn) săptămâna aceasta diese Woche ( DII-ze DII-ze VO-he ) ultima săptămână letzte Woche ( LEŢ-te LEŢ-te VO-he ) săptămâna următoare NEX-te VO-he) nächste Woche ( NEX-te Luni Montag (MON-tak ) Marţi DIINS-tak ) Dienstag ( DIINS-tak Miercuri Mittwoch (MIT-voh) Joi Donnerstag ( DO-nărs-tak DO-nărs-tak ) Vineri FRAI-tak ) Freitag ( FRAI-tak Sâmbătă Samstag ( ZAMS-tak ZAMS-tak ) Duminică Sonntag ( ZON-tac ZON-tac ) Luni
Ianuarie Januar ( Ianuar Ianuar ) Februarie Februar ( Februar Februar ) Martie März (Merţ ) Aprilie April ( April April ) Mai Mai (Mai) Iunie Juni ( Iuni Iuni) Iulie July ( Iuli Iuli) August August ) August ( August Septembrie September ( Zeptembăr Zeptembăr ) Octombrie Oktober (Octobăr ) Noiembrie
November ( Novembăr Novembăr ) Decembrie Dezember ( Deţembăr Deţembăr ) Scrierea ceasului şi a datei
Data şi ceasul se scriu exact în aceaşi formă ca şi în română, lucru care se întâmplă şi în multe alte limbi europene. De exemplu, data şi timpul se scrie: •
24. Aug 2004, 15.30 (notaţi punctul după numărul 24 )
Culori
negru alb
şvarţ ) schwarz ( şvarţ
weiß (vais) gri roşu
grau) grau ( grau
rot (rot ) albastru blau (blau) galben gelb) gelb ( gelb verde grün ( griun griun) portocaliu orange (o-RANJ ) roz rosa ( RO-za RO-za) maro braun (braun) Transport Autobuz şi tren
Cât costă biletul spre _____? (autobuz, tren) Wieviel kostet eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costăt aine Farcarte nah _____ ) Cât costă un bilet spre _____? (avion) Wieviel kostet ein Ticket nach _____? (Vifiil costăt ain Tichet nah _____ ) Un bilet până la _______, vă rog. Bitte aine Farcarte nah _____. ) Bitte eine Fahrkarte nach _____. ( Bitte Unde merge acest tren/autobuz? Wohin fährt dieser Zug/Bus? (Vohin fert diizăr Ţug/Bus? )
Unde este trenul/autobuzul spre _____? Wo ist der Zug/Bus nach _____? (Vo ist der Ţug/Bus nah _____? ) Opreşte acest tren/autobuz în _____? Hält dieser Zug/Bus in _____? ( Helt Helt diizăr Ţug/Bus in _____? ) Când pleacă acest tren/autobuz la _____? Wann fährt der Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der Ţug/Bus nah _____? ) La ce oră ajunge acest tren/autobuz în _____? Wann kommt dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizer Ţug/Bus in _____ an?) Direcţii
Cum ajung la _____ ? (oraşe) Wie komme ich nach _____ ? (Vii come iŞ nah _____ ? ) Cum ajung la _____ ? (locuri, străzi) Wie komme ich zu _____ ? (Vii come iŞ ţu _____ ? ) ...gară? ...der Bahnhof? (der Banhof? ) ...staţia de autobuz? ...die Bushaltestelle? (dii Bushalteştele? ) ...aeroport? ...der Flughafen? (der Flughafăn? ) ...centru? ...Stadtmitte? (...) ...căminul pentru tineri? ...die Jugendherberge? (dii Iugănherberge? ) ...hotelul _____ ? ...das _____ Hotel? (das _____ Hotel ) ...consulatul Român/Moldovean? ...das ____ Konsulat? (das _____ Consulat? ) Unde se află multe... Wo gibt es viele... (?) (Vo gibt es file...? ) ...hoteluri? Hotels? ) ...Hotels? ( Hotels? ...restaurante? ...Restaurants? ( Restorants? Restorants?) ...cluburi de noapte? Bars?) ...Bars? ( Bars? ...cluburi? ...Kneipen? (Cnaipăn? ) ...atracţii turistice? ...Sehenswürdigkeiten? ( Zeănsviurdihcaităn? Zeănsviurdihcaităn? ) Poţi / Puteţi să-mi arătaţi pe hartă Kannst du / Können Sie mir das auf der Karte zeigen? (Canst du / Kionăn Zii mir das auf der Carte ţaigăn ) stradă
Straße (Ştrase ) La stânga. Links abbiegen. ( Linx Linx abbiigăn.) La dreapta. Rehţ abbiigăn.) Rechts abbiegen. ( Rehţ stânga links (linx) dreapta rechts (rehţ ) înainte geradeaus ( gheradeaus gheradeaus ) spre _____ Richtung _____ ( Rihtung Rihtung ) după _____ nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) / der(f) / dem(n)_____ ) înainte de _____ vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ ( for for dem(m) / der(f) / dem(n)_____ ) Atenţie la _____. Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n) _____. ( Ahte Ahte / Ahtăn Zii auf den(m) / die(f) / das(n) _____. ) intersecţie Kreuzung (Croiţung ) nord Norden ( Nordăn Nordăn) sud Süden (Siudăn ) est Osten (Ostăn) vest Westen (Vestăn ) în sus bergauf (bergauf ) în jos bergab (bergap ) Taxi
Taxi!
Taxi! (Taxi! ) Duceţi-mă la _____, vă rog. Bitte bringen Zii mih ţu / nah _____. ) Bitte bringen Sie mich zu/nach _____. ( Bitte
Notă: Folosiţi 'zu' pentru străzi şi locuri şi 'nach' pentru oraşe şi sate. Cât costă până la _____?
Wieviel kostet es zu/nach _____? (Viifil costăt es ţu / nah _____? ) Duceţi-mă acolo, vă rog. Bringen Sie mich bitte dahin. ( Bringen Bringen Zii mih bitte dahin. ) Gazdă
Aveţi câteva camere disponibile? Sind noch Zimmer frei? ( Zind Zind noh Ţimer frai? ) Cât costă o cameră pentru o persoană/două persoane? Wieviel kostet ein Einzelzimmer/Doppelzimmer? (Vifiil costăt ain Ainţălţimer/Dopălţimăr...) Are camera... Hat das Zimmer... ( Hat Hat da Ţimăr... ) ...cearşafuri? ...Bettlaken? ( Betlakăn? Betlakăn? ) ...o baie? (toaletă) ...eine Toilette? (aine Toilete ) ...un duş? (shower) ...eine Dusche? (aine Duşe) ...un telefon? ...ein Telefon? (ain Telefon ) ...un TV? ...einen Fernseher? (ainăn Fernzehăr ) Pot să văd camera mai întâi? Kann ich das Zimmer zuerst sehen? (Can iŞ das Ţimăr ţuerst zehăn? ) Aveţi ceva mai liniştit? Haben Sie etwas ruhigeres? ( Hanăn Hanăn Zii etvas ru-i-găs ) ...mai mare? groesărăs ) ...größeres? ( groesărăs ...mai curat? ...sauberes? ( zaubărăs zaubărăs ) ...mai ieftin? ...billigeres? (biligărăs ) OK, o iau. OK, ich nehme es. (Ochei, iŞ neme es. ) Voi sta _____ noapte (nopţi). Ich bleibe eine Nacht (_____ Nächte). ( IŞ IŞ blaibe aine Naht (_____ Nehte). ) Notă: Plural pentru 'Nacht' este 'Nächte' . Puteţi să-mi sugeraţi un alt hotel? Können Sie mir ein anderes Hotel empfehlen? (Coenăn Zii mir ain andărăs Hotel empfelăn? ) Aveţi un seif? Haben Sie einen Safe? ( Habăn Habăn Zii ainăn Zafe? ) ...vestiare? ...Schließfächer? (Şliisfehăr? ) Este inclus micul-dejun/cina?
Ist Frühstück/Abendessen inklusive? ( Ist Ist Friuştiuc / Abăndesăn? ) La ce oră este micul-dejun /cina? Wann gibt es Frühstück/Abendessen? (Van gibt es Friuştiuc / Abăndesăn? ) Vă rog să-mi curăţaţi camera. Würden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurdăn Zii bitte main Ţimăr zaubăr mahăn?) Mă puteţi trezi la _____? Können Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenăn Zii miş um _____ Ur vecăn? ) Vreau să plec. Ich möchte gehen. ( IŞ IŞ moehte gheăn.) Bani
Acceptaţi lei româneşti / moldoveneşti? Nehmen Sie rumänische / moldawische lei? ( Nemăn Nemăn Zii rumenişe / moldavişe lei?) Acceptaţi cărţi de credit? Kann ich mit Kreditkarte zahlen? (Can iŞ mit Creditcarte ţalăn? ) Puteţi să-mi schimbaţi nişte bani? Können Sie für mich Geld wechseln? (Coenăn Zii fiur miŞ geld vecsăln? ) Unde pot să schimbi bani? Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can iŞ geld vecsăln? ) Puteţi să-mi schimbaţi un cec de călătorie? Kann ich hier Traveler-Schecks einlösen? (Can iŞ hiir Trevelăr-Şecs ainloesăn? ) Unde pot să schimb un cec de călătorie? Wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (Vo can iŞ Trevelăr-Şecs tauşăn? ) Care este rata de schimb? Was ist der Wechselkurs? (Vas ist der Vecsălcurs? ) Unde este un bancomat (ATM)? Wo ist ein Geldautomat? (Vo ist ain Geldautomat? ) Mâncare
O masă pentru o persoană/doi oameni, vă rog. Ein Tisch für eine Person/zwei Personen, bitte. ( Ain Ain tiŞ fiur aine perzon/ţvai perzonăn, bitte.) Pot să văd meniul, vă rog? Ich hätte gerne die Speisekarte? ( IŞ IŞ hete gherne di Şpaizecarte? ) Aveţi o specialitate a casei? Gibt es eine Spezialität des Hauses? ( Gibt es aine Şpeţialitet des Hauzăs? ) Există o specialitate locală? Gibt es eine Spezialität aus dieser Gegend? (Gibt es aine Şpeţialitet au diezăr Gegănd? ) Sunt vegetarian. Ich bin Vegetarier. ( IŞ IŞ bin Veghetariăr. ) Nu mănânc porc.
Ich esse kein Schweinefleisch. ( IŞ IŞ ese kain Şvainflaiş ) Nu mănânc decât cuşer. Ich esse nur koscher. ( IŞ IŞ ese nur cuşer. ) Puteţi să îl/o faceţi mai puţin gras(ă)? Könnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentăn Zii es bitte niht zo fet mahăn? ) meniul zilei Tagesessen (Tagăsesen ) a la carte a la carte (...) mic-dejun Friuştiuc) Frühstück ( Friuştiuc pachet Lunch sau zweites Frühstück ( Lunci Lunci sau Friuştiuc ) cafea Kaffee (Cafee) mâncare de prânz Mittagessen (Mittagesăn ) Aş vrea _____. Ich möchte _____. ( IŞ IŞ moechte _____.) Vreau de mâncare cu ____ Ich möchte etwas mit ____ ( IŞ IŞ moechte etwas mit ____ ) pui Huhn ( Hun Hun) carne de vită Rindfleisch ( Rindfleiş Rindfleiş ) peşte Fiş) Fisch ( Fiş şuncă Schinken (Şincăn ) crenvuşti Wurst (Vurst ) brânză Käse (Cheze) ouă Eier ( Aiăr Aiăr ) salată Zalat ) Salat ( Zalat legume (proaspete) (frisches) Gemüse ((frişăs) Gemiuze ) fructe (proaspete) (frisches) Obst ((frişăs) Obst ) pâine Brot ) Brot ( Brot pâine prăjită Toast (Toast )
găluşte Nudăln) Nudeln ( Nudăln orez Reis ( Rais Rais) fasole Bohnen ( Bonăn Bonăn ) Îmi aduceţi un pahar de _____? Könnte ich ein Glas _____ haben? (Coente iŞ ain Glas _____ habăn? ) Îmi aduceţi o cană cu _____? Könnte ich eine Tasse _____ haben? (Coente iŞ aine Tase _____ habăn ) Îmi aduceţi o sticlă de _____? Könnte ich eine Flasche _____ haben? (Coente iŞ aine Flaşe _____ habăn? ) cafea Kaffee (Cafee) ceai Tee (Tee) suc Saft (Saft ) apă minerală Mineralwasser sau sau Sprudel(-wasser) (Mineralvasăr sau Şprudăl ) apă (plată) Leitungswasser ( Laitungsvasăr Laitungsvasăr ) bere Bier ( Biir Biir ) Notă: Măcar în Germania şi Austria, ar trebui să menţionaţi ce fel de bere vă trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveţia ), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în ), Kölsch ("în Köln"), Bockbier Bavaria ), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland ), (câteodată în sudul Germaniei ). vin roşu/alb Rot-/Weiß-wein ( Rot-/Vais-vain Rot-/Vais-vain) Îmi daţi puţin(ă) _____? Kann ich etwas _____ haben? (Can iŞ etwas _____ habăn? ) sare Salz (Salţ ) piper Pfeffer ( Pfefăr Pfefăr ) unt Butter (buttăr ) Mă scuzaţi, ospătar! (captarea atenţiei chelnerilor ) Entschuldigung! ( Entşuldigug! Entşuldigug! ) Am terminat. Ich bin fertig. ( IŞ IŞ bin fertig.) A fost delicios. Es var herfor-ragănd.) Es war hervorragend. ( Es Vă rog luaţi farfuriile. Würden Sie bitte abräumen? (Viurdăn Zii bitte abroimăn )
Nota, vă rog. Dii Rehnung, bitte.) Die Rechnung, bitte. ( Dii Baruri
Serviţi alcool? Haben Sie alkoholische Getränke? ( Habăn Habăn Zii alcoolişe Getrenche? ) Este cu servire la masă? Kommt eine Bedienung zum Tisch? (Comt aine Bediinung ţum Tiş? ) O bere/două beri, vă rog. Ein Bier/zwei Bier, bitte. ( Ain Biir/ţvai Biir, bitte ) Notă: Măcar în Germania şi Austria, ar trebui să menţionaţi ce fel de bere vă trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveţia ), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în ), Kölsch ("în Köln"), Bockbier Bavaria ), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland ), (câteodată în sudul Germaniei ). Un pahar de vin roşu/alb, vă rog. Ein Glas Rot-/Weißwein, bitte. ( Ain Ain Glas Rot-/Vaisvein, bitte ) Un sfert/O optime de vin roşu, vă rog. Ain Fiirtăl/Ahtăl Rotvain, bitte ) Ein Viertel/Achtel Rotwein, bitte. ( Ain Notă: Este un obicei comandarea vinului la sfert sau optime (dintr-un litru). O bere mică/mare, vă rog Ain grosăs/clainăs Biir, bitte ) Ein großes/kleines Bier, bitte. ( Ain La jumătate, vă rog. (o halbă de bere) Eine Halbe, bitte. ( Aine Aine Halbe, bitte) Notă: Probabil, acest lucru nu va fi înţeles în nordul Germaniei. O sticlă, vă rog. Eine Flasche, bitte. ( Aine Aine Flaşe, bitte) Un cola cu rom, vă rog. Bitte eine Cola mit Rum. ( Bitte aine Cola mit Rum ) Notă: În germană, la fel ca în română produsul în care se toarnă aroma, este pus pe primul loc. whiskey Whiskey (Uiski) vodka Wodka (Vodca) rom Rum ( Rum Rum) apă Wasser (Vasăr ) suc de club ??? (...) apă tonică tonic water (tonic uatăr ) suc de portocale Orangensaft sau doar O-Saft (Oranjănzaft sau O-Zaft ) Cola ( suc suc)
Cola (Cola) Aveţi cumva ceva gustări? Haben Sie irgendwelche Snacks? ( Habăn Habăn Zii irgăndvelhe Snecs? ) Încă unul(m)/una(f), vă rog. Noh ainăm(m)/aine(f)/ains(n), bitte) Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte. ( Noh Încă un rând, vă rog. Noch eine Runde, bitte. ( Noh Noh aine Runde, bitte ) Când se închide? Wann schließen Sie? (Van şliisăn Zii? ) Cumpărături
Aveţi aşa ceva, mărimea mea? Haben Sie das in meiner Größe? ( Habăn Habăn Zii das in mainăr Groese? ) Cât costă? Was kostet das? (Vas kostăt das? ) E prea scump. Das ist zu teuer. ( Das Das ist ţu toiăr ) Acceptaţi _____? Nehmen Sie _____? ( Nemăn Nemăn Zii _____? ) scump teuer (toiăr ) ieftin billig / günstig (bilih / giunstih ) Nu-mi permit. Ich kann es mir nicht leisten. ( IŞ IŞ can es mir niht laistăn ) Nu-l/N-o vreau. Ich will es nicht. ( IŞ vil es niht ) Ştiu că acesta nu este preţul normal. Ich weiß, dass das nicht der normale Preis ist. ( IŞ IŞ vais, das das niht der normale Prais ist ) Mă înşelaţi. Sie wollen mich abzocken. ( Zii Zii volăn mih abţocăn ) Notă: De fapt, traducerea ar fi: Sie betrügen mich. Dar sună prea dur. Cuvântul abzocken este mai degrabă familiar. Nu mă interesează. Ich bin nicht daran interessiert. ( IŞ IŞ bin niht daran interesiirt ) OK, îl/o iau. OK, ich nehme es. (OK, IŞ neme es ) Îmi daţi o pungă? Kann ich eine Tüte haben? (Can iŞ aine Tiute habăn? ) Expediaţi (în străinătate)? Versenden Sie auch (nach Übersee)? (Verzendăn Zii auh (nah Ueberze)? ) Am nevoie de ... IŞ brauhe ...) Ich brauche ... ( IŞ ...pastă de dinţi.
...Zahnpasta. (...Ţanpasta) ...o periuţă de dinţi. ...eine Zahnbürste. (...aine Ţan briuste ) ...tampoane. ...Tampons. (...Tampons) ...săpun. ...Seife. (...Zaife) ...şampon. ...Shampoo. (...Şampu) ...ceva pentru dureri. (ex. aspirină sau nurofen ) ...Schmerzmittel. (...Şmerţmităl ) Notă: Medicamente găsiţi doar în farmacii ...ceva pentru răceală. ...etwas gegen Erkältung. (...etvas gegpn Ercheltung ) ...tablete pentru stomac. ....Magentabletten (...Magpntabletăn ) ...un brici. ...ein Rasierer. (...ain Raziirăr ) ...o lamă. (de ras) ...eine Rasierklinge. (...aine Taziirclinge ) ...o umbrelă. ...ein Regenschirm. (ain Regănşirm ) ...loţiune de plajă. ...Sonnencreme. (...Zonăncreme) ...o vedere. ...eine Postkarte. (...aine Postcarte ) ...timbre. ...Briefmarken. (...Briifmarcăn) ...baterii. ...Batterien. (...Bateriăn) ...hârtie pentru scris. ...Schreibpapier. (...Şraibpapiir ) ...un pix. ...ein Stift. (...ain Ştift ) ...cărţi în română. ...rumänischsprachige Bücher. (...rumeniş-şprahige ...rumeniş-şprahige Biuhăr ) ...reviste în română. ...rumänischsprachige Zeitschriften. (...rumeniş-şprahige Ţaitşriftăn ) ...un ziar în română. ...eine rumänischsprachige Zeitung. (...aine rumeniş-şprahige Ţaitung ) ...un dicţionar român-german. ...ein Rumänisch-Deutsch Wörterbuch. (...ain Rumeniş-Doitş Voertărbuh ) Maşini
Vreau să închiriez o maşină.
Ich möchte ein Auto leihen. ( IŞ IŞ moehte ain Auto laiăn ) Primesc asigurare? Kann ich es versichern? (Can IŞ es fărziihărn? ) stop ( semn semn de circulaţie ) stop) stop ( stop sens unic Einbahnstraße ( Ainbanştrase Ainbanştrase ) a da prioritate Vorfahrt gewähren ( Forfart Forfart gheverăn) parcarea interzisă Parkverbot ( Parcvărbot Parcvărbot ) limită de viteză Geschwindigkeitsbeschränkung (Geşvindihcaits-beşrencung ) benzinărie Tankstelle (Tancştele ) benzină Benzin ( Benţin') Benţin') motorină Diesel ( Diizăl Diizăl ) Autoritate
N-am făcut nimic. Ich habe nichts getan. (iŞ HAbe nihts geTAN ) A fost o neînţelegere. Das war ein Missverständnis. ( Das var ain mis-văr-STEND-nis) Unde mă duceţi? Wohin bringen Sie mich? (vohin bringăn Zii mih? ) Sunt arestat? Bin ich verhaftet? ( BIN BIN iŞ vărhaftăt ) Sunt un cetăţean român/moldovean. IŞ bin rumenişăr / moldavişăr Ich bin rumänischer/moldawisher Staatsbürger. ( IŞ Ştatsbiurgăr ) Vreau să vorbesc cu ambasada/consulatul român/moldovean. Ich will die rumänische/moldawisch Botschaft / das rumänische/moldawische r umänische/moldawische Konsulat sprechen. ( IŞ IŞ vil dii rumenişe/moldavişe Botşaft / das rumenişe/moldavişe Consulat sprehăn ) Vreau să consult un avocat. IŞ vil mit ainăm Anvalt sprehăn ) Ich will mit einem Anwalt sprechen. ( IŞ Pot doar să plătesc o amendă acum? Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can IŞ ieţt ainfah dii Ştrafe beţalăn? )
